Dictionar Englez Roman Academia Romana

100



bloom slab [~ sla:b] s. (metal.) platină, lingou plat. bloomy ['blu:mi] adj. 1. (poetic) în floare; înflorit. 2. (fig.) înfloritor. blooper ['bluips'J s. 1. (amer. si.) gafă (comisă in public)r2. (radio) aparat de recepţie care bruiază radioreceptoare din apropiere. blossom ['bbsorn] I. s. 1. floare, flori (mai ales de pomi fructiferi). 2. floare; înflorire; in (full) ~ în (plină) floare. II. vb. A. tr. (rar) a produce ca rod. B. intr. 1. a înflori, a îmboboci; a da flori / boboci; to ~ out / forth a îmboboci, a da boboci; (fig.) to ~ out into a se dezvolta în, a se transforma în; seventeen-year-old Pamela has ~ed out into a beautiful woman la şaptesprezece ani (ai săi) Pamela a devenit o femeie frumoasă. 2. (despre paraşute) a se deschide. blossom-coloured [~ 'kAlod] adj. de culoarea florii de piersic. blossomed [-d] adj. înflorit; (fig.) înfloritor. blossom-faced [~ feist] adj. cu faţa roşie şi buhăită / puhavă. blossom-headed [~ ,hcdid] adj. (despre papagali) cu capul roşu. blossomless [-lis] adj. fără flori. blossom-nosed [~ inouzd] adj. cu nasul roşu. blossomy [-i] adj. (rar) cu multe flori, plin de flori. blot1 [bbt] I. s. 1. pată; pată de cerneală; purcoi. 2. pată, stigmat, prihană, cusur, lipsă; a foul ~ pată ruşinoasă; a ~ in / on the escutcheon o pată pe reputaţie / blazon; to hit a ~ a descoperi o pată / un cusur. II. vb. tr. 1. a murdări, a mânji; a păta. 2. (fig.) a necinsti, a murdări, a păta. 3. (mai ales to ~ out) a şterge, a tăia. 4. (fig.) (mai ales to ~ out) a şterge, a spăla, a uita; a ascunde; a cloud has ~ted out the moon un nor a ascuns luna. 5. a grundui, a colora. blot2 s. 1. (la jocul de table) piesă descoperită. 2. (înv.) punct slab. blotch [bbt/] I. s. 1. pustulă, bub(ul)iţă, bubă; to be all over ~es a fi plin de bube. 2. pată. 3. (sl.) v. b l o t t i n g p a p e r. II. vb. tr. a acoperi cu pustule / bube. blotched [-t] adj. v. b 1 o t c h y. blotchy [-i] adj. 1. plin cu bube. 2. pătat, plin de pete. blotter ['bbtar] s. 1. (rar) scriitoraş, scrib. 2. registru (de încasări, arestări etc.). 3. (hârtie) sugativă, sugătoare; hand ~ tampon sugativă. blotterature ['bbtoritfar) s. (col.) mâzgălitură, mâzgălituri, maculatură ieftină, literatură bună de aruncat la coş. blottesque [bb'tesk] adj. 1. (despre tablouri) pictat în tuşe groase de ulei. 2. descris / zugrăvit în culori ţipătoare sa« grosolane. 3. plin de pete. blotting book ['bbtirj buk] 1. s. top de hârtie sugativă. 2. v.. b 1 o 11 e r (3). blotting pad [~ pred] s. sugativă de birou; mapă de birou cu sugativă. blotting paper [~ ipeipor] s. (hârtie) sugătoare, sugativă. blotto ['bbtou] adj. (amer. sl.) afumat, făcut, cherchelit; ameţit de băutură. blotty ['bbtij adj. plin de pete (de cerneală), plin de mâzgălituri. blouse [blauz, mai rar blu:z, amer. si blaus] s. 1. bluză (de lucru). 2. bluză (ferneiască). 3. (amer. mii.) tunică, veston. Moused [-d] adj. îmbrăcat cu o bluză; purtând tunică. Mousing [-in] s, material de bluză / tunică (v. b 1 o u s e). blow1 [blou] s. 1. lovitură; pocnitură, plesnitură; izbitură; pumn; ghiont; at a / one ~, at a single ~ dintr-o lovitură, dintr-o dată; to aim a ~ at a da să lovească în; a lovi; to be at ~s a se bate, a-şi căra lovituri, pumni unul altuia; to come / to fall / to go to (bandy) ~s a ajunge la bătaie, a se încaieră; to strike / to deal / to make a ~ at a lovi, a pocni, a izbi; (fig.) to strike a ~ for a ajuta; (fig.) to strike a ~ against a contracara, a se opune; it is but a word and a ~ with him n-apucă să spună bine că şi face ce spune; to ward off a ~a para o lovitură; a dry ~a) lovitură cu ciomagul; b) (fig.) sarcasm, vorbă sarcastică; sledge-hammer ~ lovitură de ciocan, lovitură nimicitoare. 2. (fig.) lovitură (a sorţii), năpastă, nenorocire. blow2 [blou),past blew [blu:],part. trec. blown [blaun] I. vb. A. tntr. 1. a sufla, a bate, a adia; the wind ~s from the north vântul bate dinspre nord; it is ~ing hard e furtună, bate un vânt puternic; (mar.) it is going to ~ hard se va strica vremea, va fi furtună; it ~s e vânt, bate vântul; (fig.) according as the wind ~s după cum bate vântul. 2. a gâfâi, ' a sufla greu, a răsufla din greu, a respira din greu. 3. a suna; a răsuna; the horn was ~ing (ră)suna cornul; to ~ with a horn a suna dintr-un corn. 4. (mai ales to ~ up) a exploda, a sări în aer; a erupe. 5. (fam.) a se lăuda, a croi Ia minciuni. 6. (despre muşte) a depune ouă. 7. to ~ in a) a se ivi brusc, a apărea pe neaşteptate /din senin, a da buzna, a năvăli; b) (despre o potecă etc.) a se astupa / acoperi cu zăpadă; (despre vânt) to ~ over a înceta să bată; a trece; to ~hot and cold a vorbi când într-un fel, când într-altul; a fi schimbător (ca vântul), a-şi schimba mereu părerile. 8. (amer. sl.) a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa, 9. (despre balene) a emite o trombă de apă. ♦ ~ high, ~ low orice s-ar întâmpla. B. tr. 1. a sufla în; a aţâţa; to ~ the coals / fire a sufla în foc; he was ~ing his fingers / nails îşi sufla în pumni. 2. a sufla în, a cânta la, a face să răsune; to ~ the horn a sufla în corn; (fig.) to ~one's own trumpet a-şi face singur reclamă. 3. (cu sens intr.) a sufla, a bate (compară cu I, A, 1); it is ~ing great guns e o furtună puternică. 4. a face, a da drumul la; to ~ bubbles a face băşici de săpun. 5. (mai ales to ~ up) a arunca în aer; (amer. sl.) to ~ one's cap / cork / lump / noggin / roof/stack / top / topper a) a înnebuni; b) a-şi zbura creierii; c) a-şi ieşi din ţâţâni; a-1 apuca pandaliile; d) a nu-i mai tăcea gura; e) a interpreta o bucată muzicală cu brio. 6. (despre muşte) a depune ouă în. 7. (sl.) a cheltui, a risipi, a arunca pe fereastră, a toca (bani). 8. (sl.) a blestema; I'll be ~ed if I know al naibii să fiu dacă ştiu; ~ it! a) mii de draci! la dracu!; b) (amer.) tacă-ţi fleanca / (ţine-ţi) gura! 9. to ~ about (sau abroad) a răspândi, a colporta (zvonuri); to ~ in a) a aţâţa (focul); a aprinde (cuptorul); b) (despre vânt) a îndoi, a turti; to ~ off a) a desfunda / a purja prin suflare; b) a scoate, a da jos (prin suflare); c) (amer. sl.) a toca (bani); to ~ off steam a) a da drumul la abur; b) (fig.) a se descărca, a-şi da drumul, a se răcori; c) (fig.) a-şi descărca prisosul de energie; to ~ out a stinge (o lumânare etc.): to ~ out one's brains a-şi zbura creierii; to ~ up a) a sufla în, a aţâţa; b) a arunca în aer, a face să explodeze;



 101



bluejacket



c) (fot. fam,) a mări; d) (fam.) a înjura, a ocărî, a face albie de porci; (amer. sl.) let's ~ a vorbi urât. 6. (pol.) conservator. ♦ he drinks till all is ~ bea până când cade sub masă' one up hai s-aprindem / să fumăm o ţigară. ♦ (sl.) to ~ the gaff a trăda un secret; a-1 lua / se face turtă; to look ~ a avea o înfăţişare de om abătut, a arăta plouat; (fam.) things gura pe dinainte; (sl.) to ~ a fuse / gasket a-i sări ţandăra; (amer. sl.) to ~ for canines look ~ perspectivele sunt sumbre, e cam albastru; (fam.) at the ~ moon la a urla din trompetă. II. s. 1. suflare, suflu, boare, amere; to get a ~ a respira aer curat. sfântu-aşteaptă, la pastele cailor; once in a ~ moon o dată la o mie de ani; to beat black 2. (mar.) furtună. 3. (tehn.) aer insuflat vântul furnalului. 4. (metal.) cantitate de metal and ~ a stâlci în bătaie. II. s. 1. albastru, culoarea albastră. 2. vopsea / culoare albastră; prelucrată dintr-o dată (prin procesul Bessemer). 5. (auto) explozie de pncu. 6. laudă, albăstreală; sineală. Oxford ~ albastru-închis; Cambridge ~ albastru-dcschis; Paris ~ albastru de Paris: Berlin ~ albastru de Berlin. 3. (fig.) albastrul cerului, seninul cerului, lăudăroşenie. 7. depunere de ouă (de către muşte). blow3 [blou] I. past blew [blu:], part. trec. blown [bloun] vb. i»tr. a înflori, a da în azur; (fig.) out of the ~ din (bun) senin. 4. (fig.) mare. 5. (pol.) conservator. 6. (/ani.) v. b l u e s t o c k i n g . 7. pl. ipohondrie, melancolie, spleen; to have the ~s a-1 apuca / a-1 floare. II. s. floare, înflorire. cuprinde melancolia / ipohondria. 8. pl. (muz.) blues. 9. (austr. sl.) ceartă, scandal. blow back [~ bjek] s. (mil.) recul al armei. blowball [~bo:l] s. (bot.) 1. păpădie (Taraxacum officinale); 2. puf de păpădie (când 10. (austr. sl.) gafă. 11. (austr. sl.) persoană cu părul roşu. -0- the Blue and the Gray armata din nord si cea din sud în timpul războiului civil din S.U.A. 1861-1865; Dark este încă pe plantă, formând un balon). Blues studenţi de la Oxford; Light / Cambridge Blues studenţi de la Cambridge (ia blowed [bloud] part. trec. (pop.) de la b l o w 2 (I). blower ['blotrar] s. 1. suflător, persoană care suflă: trâmbiţaş, trompetist, gornist. 2. (mai competiţiile sportive); gentlemen / boys in ~ (I). vânos. 2 blown adj. gâfâind, cu sufletul la gură; sleit, frânt, blue-blooded [~ 'bUdid] adj. cu sânge albastru; aristocratic. blown metal [~ ,metl] s. (metal.) metal preafinat. bluebonnet [~ibonit] s. 1. bonetă albastră de lână purtată de scoţieni. 2. (fig. înv.) blown-up ['bloun'Ap] adj. 1. (fot.) mărit. 2. aruncat în aer (de o explozie). 3. (despre scoţian, luptător scoţian. 3. (ornit.) piţigoi albastru (Parus caeruleus). 4. (bot.) vineţea, albăstrea (Centaurea cyanus). minge, balon etc.) umflat. 4. exagerat. blue book [~ buk] s. 1. Carte Albastră (raport oficial al unei comisii parlamentare blow-off ['blou 'of] s. 1. ieşire, evacuare (a apei, aburului etc.). 2. (amer. sl.) fanfaron, lăudăros. 3. (amer. sl.) lovitură de teatru, bombă, ceva senzaţional. sau al consiliului secret în Anglia). 2. (amer.) listă a persoanelor care ocupă funcţii de blow-out [~ 'aut] s. 1. explozie; erupţie. 2. (electr.) stingerea scânteilor. 3. rupere, stat în S.U.A. 3. (amer. auto) ghid auto. 4. (amer. univ.) examen. prăbuşire (a unui pod etc.). 4. (fam.) chef monstru, petrecere (zgomotoasă), chiolhan. bluebottle [—ibatl] s. 1. (bot.) albăstrea, albăstriţă, vineţele (Centaurea cyanus). 5, (amer.) izbucnire de ură; ceartă, sfadă. 6. (amer.) tulburări, dezordini. 7. (anta) explozie 2. (entom.) muscă albastră (mare) de carne (Musca vomitoria). 3. (fam.) poliţist. de cauciuc. 8. (canad.) perioadă de muncă intensă. blue boy [~ boi] s. 1. orfan. 2. (pop.) buboi. blue brick [~ brik] s. clincher, cărămidă arsă. blowpipe [~ paip] s. 1. (metal.) ţeavă pentru sudat, tub de lipit; sufiai de tăiat cu flacără blue brittleness f~ 'britlnis] s. (metal.) fragilitate la albastru. autogenă. 2. (tehn.) ţeavă de suflat sticlă. 3. (fam.) avion cu reacţie. 4. (med.) sondă. 5. sarbacană; puşcoci, blue bull [~ bul] s. (zool.) antilopă indiană (Boselaphus tragocamelus). blowpot ['bloupot] s. (canad. sl.) primus, blue buttons [~ ,bAtnz] s. pl.v. b l u e b o n n e t (4). blowse [blauz] s. v. b 1 o u s c. blue chip [~ 't/ip] s. (ec.) acţiune (de bursă) reprezentând o investiţie sigură. blowtorch ['bloutxtfl s.v. b 1 o w 1 a m p. blue coat [~ kout] s. 1. (rar) valet. 2. (rar) soldat / marinar / poliţist (îmbrăcat în blow-up ['blou, Ap] s. 1. explozie. 2. (sl.) morală, dojana, lecţie, predică. 3. (amer.) albastru). 3. (amer. ist.) soldat din armata federală (în Războiul de Secesiune (1861-1865). 4. orfan de la „Christ's Hospital" din Londra sau de la alte orfelinate (după uniforma crah, faliment. 4. mărire (a unei fotografii etc.); fotografic mărită, blow wash [~ wo/] s. (av. sl.) jet de gaze supraîncălzite emis de un avion cu reacţie, albastră pe care o poartă). blowy ['bloui] adj. (pop.) vântos, cu vânt. blue-collar worker [~ kala' 'wo:kor] s. (amer.) muncitor (manual / industrial) (mai blowzed [blauzd] adj. v. b l o w z y (1). ales necalificat). blowzy ['blauzij adj. 1. gras şi rumen, roşu la faţă, roşu în obraji. 2. (despre femei) blue devils [~ 'deviz] s. pi. (fam.) 1. ipohondrie, stare de deprimare. 2. (med.) delirium despletit, nepieptănat, neglijent, şleampăt. tremens. bj.t. ['bijel'ti:] s. (amer. sl.) to order a ~ a comanda un sandviş cu slănină, salată şi blue disease [~ di'zi:z] s. (med.) cianoză. blue-eyed [~ aid] adj. 1. cu ochi albaştri. 2. (amer. fam.) inocent, naiv; idealist. 3. (amer. roşii (= bacon, lettuce, tomato), blub [blAb] vb. intr. (sl.) prese, de la b l u b b e r 2 (II). si.) beat. blubber1 [-or] s. 1. untură de animale de mare (balenă, focă). 2. (zool.) moluscă (marină). blue fear [~ fior] s. (sl.) panică, spaimă, groază, nebunie. blubber2 I. s. plâns(et), hohote de plâns. II. vb. intr. a plânge cu hohote, a hohoti de blue flag [~ flaeg] s. (bot.) iris, stânjenel (Iris prismatica; Iris versicolor). plâns; (peior.) a se smiorcăi, a se sclifosi. Blue Force [~ 'fo:s] s. the ~ (fam.) poliţia. blubber3 adj. (despre buze) gros, ieşit în afară, răsfrânt (în afară). blue-funk [~ fArjk] i.v. b l u e f e a r . blubber face [~ feis] s. faţă plânsă. blue-funk school [~ ~ sku:l] s. (glumeţ) specialişti militari care consideră că o flotă blubber head [~ hed] s. (pop.) tâmpit, nerod, tont. puternică este de ajuns pentru apărarea Angliei. blubber-lipped [~ liptj adj. cu buze groase, ieşite în afară. blue gas [~ greş] s. (chim.) blaugaz; gaz de pirogenare / apă. bluchers ['blu:'t/oz] s. pl. (un fel de) botine bărbăteşti cu şireturi, Blue Grass (State) [~ igra:s('stcit)] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kentucky. bludge [bUd3] (austr. sl.) I. vb. intr. a fugi de răspundere sau de o .sarcină grea. II. s. blue gum [~ gAin] s. (bot.) eucalipt australian (Eucalyptus globulus). 1. treabă uşoară. 2. perioadă de trândăveală. blue hawk [~ ho:k] s. (ornit.) şoim (călător) (Falco peregrinus). bludgeon ['blAd3*n] I. s. măciucă, ciomag; matracă. II. 1. vb. tr. a lovi cu măciuca / blue heeler [~ hi:lor] s. (austr.) câine ciobănesc. ciomagul. 2. (austr.) a şantaja. Blue Hen (State) [~ hcn('steit)] s. (amer. rar) (folosit ca supranume) Statul Delaware. bludgeoner [-o] s. 1. ciomăgar. 2. spărgător / răufăcător care recurge la forţă. 3. (austr.) blueing ['blu:in] s. 1. înălbăstrire, albăstrire. 2. (amer.) sineală, albăstreală. 3. (text.) şantajist. , azurare. 4. (tehn.) brunaj, acoperire prin oxidare. r bludger ['bUd3P ] s. (austr. sl.) parazit, trântor; haimana, hoinar, blueism ['blu:iZ3m[ s. (fam.) v. b 1 u i s m. blue [blu:] I. adj. 1. albastru, azuriu, de azur; albăstrui; siniliu; dark / navy ~ bluejack ]'blu:d3fek] s. (bot.) stejar pitic din sudul Statelor Unite (Quercus cinerea; albastru-închis. 2. albastru; vânăt; pământiu, palid; he turned ~ in the face se făcu vânăt Quercus brevifolia). /pământiu la faţă. 3. învineţit, cu vânătăi. 4. (fig.) speriat, intimidat; abătut, amărât, poso­ bluejacket ['blu:>d3askit] s. (fam.) marinar, matelot (făcândparte din cadrele marinei morât, mohorât. 5. (fig.) scârbos, scabros, indecent; to make / to turn the air ~ a înjura, S.U.A.)



 bluejeans



102



blunge [blAnd3] vb. tr. a amesteca sa» a frământa cu apă (argila). bluejeans E'blu:id3i:ns] s. pl. bluejeans, blugi. blunger ['blAnd33r] s. 1. (tehn.) malaxor. 2. persoană care prepară un amestec / care blue key ]'blu:ki:] s. (poligr.) copie albastră. malaxează. blue knight ['blumaitj s. cavaler al ordinului Jartierei. blunt [blXnt] I. adj. 1. bont, neascuţit, teşit; obtuz. 2. (fig.) tâmp, obtuz, prost, greu blue laws |~ b:z] s. pl. legi puritane, legi ale puritanilor. Blue Law (State) [~ ib:'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticut. de cap, încet la judecată. 3. (fig.) din topor, necioplit; aspru, grosolan; nesimţitor. 4. (fig.) blue leg [~ leg] s. (fam.) v. b l u e s t o c k i n g . drept, direct, tăios; sincer, deschis. II. vb. A. tr. a toci, a slăbi, a înmuia, a îndulci. B. intr. blue light [~ 'lait] s. 1. (mar.) foe bengal de semnalizare. 2. (fot.) lumină albastră. a se toci. III. s. 1. ac scurt şi gros. 2. (sl. înv.) bani, parale, monede. blue line [~ .lain] s. (sport) linie de serviciu (la tews). blunt angle [~ 'a;rjgl] s. unghi obtuz. Blue Mantle [~ .masntl] s. (herald.) mantia stemei britanice. blunt file [~ fail] s. pilă cu vârf teşit. blue metal [~ metl] s. (mineral.) mată de cupru, argilă vânătă tare grezoasă. blunting ['bUntin] s. tocire. Blue Monday [~ inundi] s. 1. (bis.) lunea dinaintea postului marc. 2. (fam.) zi liberă bluntish ['bUntiJ] adj. cam bont etc. v. b l u n t (I). de luni în care nu se munceşte (de obicei făcăndu-se punte). bluntness ['bUntnis] s. 1. lipsă de ascuţime. 2. (fig.) caracter obtuz, prostie, îngustime. blue movie [~ 'mu:vi] s. (fam.) film pornografic. 3. (fig.) asprime, grosolănie. 4. (fig.) caracter drept sau tăios; francheţe, sinceritate. blueness ]'blu:nis] s. 1. albăstrime, albăstreală. 2. lipsă de tact, necuviinţă. blur [bkt:r] I. s. 1. pată; purcoi. 2. pată care se întinde. 3. trăsături sau contururi neclare. blue nose l'blu: 'nouz] s. 1. locuitor din Noua-Scoţie. 2. oaie de Noua-Scoţie. 4. (fig) pată (ruşinoasă), stigmat. II. vb. tr. 1. a păta, a murdări, a umple de pete. 2. a blue-nose certificate [~ so:'tifikit] s. (mil. sl.) dovadă că un militar a servit la nord estompa, a face neclar; a umbri, a adumbri; a pune în umbră; a înceţoşa, a întuneca de cercul polar. (conştiinţa). 3. (fig.) a păta, a murdări (reputaţia). 4. to ~ out a şterge. blue-nosed ['blu: 'nouzd] adj. (fam.) 1. cu nasul vânăt. 2. (despre vânt) rece, îngheţat, blurb [bb:b] I. (sl.) s. anunţ redacţional de reclamă; prezentare-reclamă (mai ales făcută tăios. pe supracoperta sau clapeta supracoperlei unei cărţi). II. vb. tr. a face reclamă (wnei blue-pencil [~ 'pensii vb. tr. a reduce / a prescurta / a tăia (în scris) un manuscris cu cărţi). creionul albastru; a corecta (pentru tipografie). blurring ['blo:rirj] s. 1. (T.V.) imagine ştearsă / nedefinită / neclară. 2. estompare. Blue Peter [~ rpi:tor] s. (mar.) pavilion / semnal de plecare (albastru cu alb la mijloc, blurry ţ'blo:ri] adj. 1. plin de pete. 2. estompat, indistinct, nedesluşit, neclar. litera „P" din cod), Petre albastru. blurt [blo:t] vb. A. tr. (mai ales to ~out) a trânti, a-i ieşi din gură, a-i scăpa. B. intr. blue pigeon [~ 'pid3inj s. (mflr. sl.) sondă de mână. a bleojdi buzele (dispreţuitor). blue point [~ point] s. pisică siameză cu pete gri-albăstrui. blush [MA/] I. vb. A. intr. (at, for) a roşi, a se înroşi, a se îmbujora (de, din cauza); bluepoint s. varietate de stridie. to ~ all over sau to ~ to the roots of one's hair a se înroşi până în vârful urechilor; he r blue powder ['blu: .paudo ] s. (metal.) pulbere / praf de zinc. did not ~ to nu s-a sfiit, nu s-a ruşinat să; to ~ as red as fire a se înroşi ca sfecla, a se blueprint [~ print] I. s. 1. (fot.) copie heliografică / albastră; fotocopie (prin cianotipie), face roşu ca focul, (glumeţ) to ~ like a black / blue dog a se distinge prin neobrăzare. ozalid. 2. schiţă, proiect, plan de detaliu I execuţie. II. vb. tr. 1. a face o fotocopie după, B. tr. (rar) a înroşi, a roşi. II. s. 1. roşcată, îmbujorare (ae ruşine etc.); to put smb. to a face o copie heliografică după. 2. a întocmi un plan (detaliat) (cu gen.). the ~ a face pe cineva să roşească; to spare smb.'s ~es a menaja modestia sau pudoarea blue ribbon [~ 'riban] s. 1. panglică albastră. 2. cavaler al ordinului Jartierei. 3. (fig.) cuiva. 2. privire, vedere; at (the) first ~ la prima vedere. prima clasă, calitate superioară. 4. (fam.) bucătar foarte priceput. 5. (mar.) cordonul albastru blush-coloured [~ ikAlod] aay. roşietic, roz, trandafiriu. (premiu de viteză-record acordat transatlanticelor care fac cursa Atnerica-Europa si blushful ['blA/ful] adj. 1. ruşinos; timid, sfios. 2. roşu, rumen, cu bujori în obraji. invers). blushing ['bU/irj] I. adj. v. b I u s h f u 1. II. s. roşeaţă (în obraji), înroşire. blue ruin [~ .num] s. (sl.) 1. gin. 2. (fig.) poşircă. bluster ['blASto'J I. vb. A. intr. 1. (despre furtună) a urla, a mugi. 2. a zbiera, a ţipa, blue-sky [~ 'skai] adj. 1. (amer.) excesiv, exorbitant, exagerat, inadmisibil. 2. (ec.) a vorbi tare, a face zgomot. 3. a se lăuda, a se făli. B. tr. a teroriza. II. s. 1. urletul I (despre ţtoliţe de asigurare, hârtii de valoare etc.) de valoare incertă, nesigur. 3. nepractic. mugetul furtunii. 2. larmă, zarvă, scandal, zgomot mare. 3. fanfaronadă, lăudăroşenie. blue-sky law [— Io:] s. (jur.) lege reglementând emiterea şi vânzarea acţiunilor şi a 4. ameninţări deşarte, simple ameninţări. -0* to be full of ~ a se grozăvi; a se purta ostentativ. hârtiilor de valoare. blusteration ['bUsts'rei/pn] s. (amer. fam.) fanfaronadă. blue spar [~ .spa:r] s. (mineral.) azurit. blusterer ['blAstorar] s. 1. fanfaron, lăudăros. 2. terorist; zurbagiu; cată-ceartă, pricinaş. blue stocking [~ rstokirj] I. s. „bas bleu", femeie „savantă" / pedantă. II. aay. (fam.) blustering ['blAstorirj] adj. 1. lăudăros, fanfaron. 2. furtunos, năvalnic, impetuos; aprig, pedant, savant, preţios. violent. bluestone [~stoun] s. piatră vânătă, sulfat de cupru. blusterous ['bUstoros] adj. (rar) v. h 1 u s t e r i n g. blue streak [~ istri:k[ s. fulger albăstrui. ♦ (amer. fam.) to run like a ~ a alerga ca blustery ['bUstori] adj. v. b l u s t e r i n g . fulgerul; (amer. fam.) to talk a ~ a vorbi ca din carte. bo' [bou] interj, hâş! he can't say ~ to a goose a) e foarte fricos, e fricos ca un iepure, blue study [~ 'stAdi] s. meditaţie melancolică. îi e frică şi de umbra lui; b) nu e în stare să omoare nici o muscă, nu-ţi spune nici dă-te bluet ['bluit] s. (bot.) albăstrea, albăstriţă (Centaurea cyanus). mai încolo. blue-tongue ['blu:tAn] s.faustr. si.) argat. bo2 s. (amer. sl.) amic, bătrân etc. (folosit numai la vocativ) say, ~, can you break bluetongue s. (vet.) febră catarală a oilor. this bill ascultă, amice, poţi să-mi schimbi hârtia asta? blue vitriol ['blu: 'vitriol] s. 1. (chim.) sulfat de cupru, piatră vânătă. 2. (mineral.) boa [rbow9, bo:] s. 1. (zoot.) şarpe boa (Boa constrictor). 2. boa, eşarfă de blană sau chalcantit. de pene purtată de femei în jurul gâtului. blue water I~ 'wo:tor] s. mare deschisă. Boanerges [rbouo'no:d3i:z] s. orator fanatic / zelos, cu voce de stentor. blue-water school [— sku:l[ s. (glumei) v. b l u e - f u n k s c h o o l . boar [bo:r, boorJ I. s. (zool.) 1. vier, porc nejugănit. 2. (si wild ~) (porc) mistreţ (Sus blueweed [~wi:d] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare). . scrofa). II. aay. (amer. zool.) mascul. bluey [blu:i] I. adj. albăstrui. II. s. (sl.) plumb. board1 [bo:d, bood] I. s. 1. scândură (peste 20 cm lăţime si sub 5 cm grosime); bed bluff1 [blAf] I. adj. v. b 1 u f f y. II. s. mai abrupt şi mai înalt; râpă; faleză. bluff21. s. cacialma, bluf, mistificare; înşelăciune, înşelătorie; to call smb.'s ~a) a nu of ~s pat de scânduri. 2. masă (mai ales cea pe care se ia masa); (la joc) to sweep the se lisa intimidat / speriat; b) a prinde pe cineva în propria-i cacialma. II. vb. tr. (fig.) a ~ a lua toate poturile; (înv.) to begin the ~ a sta în capul mesei; a groaning ~ o masă îmbelşugată, plină de toate bunătăţile; above ~ a) sincer, deschis; b) în văzul tuturor, juca tare pentru a intimida (pe cineva); a amăgi; a arunca (cuiva) praf în ochi. sincer, făţiş, deschis, cu cărţile pe faţă. 3. alimentaţie, hrană, mâncare, întreţinere, masă; bluffcliff[~klifjs. faleză. ~ and lodging masă şi casă; pensiune. 4. raft, poliţă. 5. (mine) galerie de abataj. 6. pl. bluffer ['bUfo'] s. 1. cacialmist. 2. lăudăros, fanfaron. 3. (înv.) hangiu. bluffy ['bUfi] adj. 1. tăios, drept, abrupt, stâncos. 2. (fig.) drept, deschis; cam grosolan, (teatru) scenă; to be on the ~s a fi actor. 7. carton, mucava. 8. carton, copertă. 9. (mar.) bord, bordul vasului, bordee; on ~a) pe vas, pe bord; b) (amer.) în vagon; ~! la abordaj!; neceremonios, care nu ştie multe. the hands on ~ echipajul, oamenii de pe bord; to come / to go on ~ a se îmbarca; to go bluing ['blu:irji s. v. b 1 u e i n g. bluish ]'blu:i/] adj. albăstrui, albăstriu, siniliu, bătând în albastru, cu reflexe albastre. by the ~ a) a cădea; b) (fig.) a fi aruncat peste bord; to sweep the ~a) (mar.) a lua toate punţile; b) a ocupa tot, a pune mâna pe tot. 10. (mar.) aliură; to make ~s a naviga în bluishness [-nis] s. albăstrime, albastru. zigzag. 11. (coustr.) pardoseală, cofraj. 12. (av.) bord. (canad. sport) mantinelă. II. vb. bluism ['blmizam] s. pedanterie (a femeilor savante). r blunder ['blAndo ] I. s. greşeală grosolană, gafă, boacănă; boroboaţă. II. vb. A. intr. A. tr. 1. a acoperi sa» a căptuşi cu scânduri. 2. a ţine în pensiune. 3. (amer.) a întreţine 1. a face o boacănă, a face o gafă. 2. a bâjbâi, a orbecăi, a dibui, a merge pe bâjbâite / (cai) contra plată. 4. a urca în sa» pe vapor, a aborda, a urca la bord; (amer. şi) a urca pe dibuite; a se poticni. 3. to ~ against / into a se poticni de; to ~ upon a da de / peste, în tren sa» în tramvai. B. intr. 1. (in, at, with) a lua masa, a fi în pensiune (la). 2. (mar.) a întâlni întâmplător. B. tr. 1. a strica, a face prost; a încurca, a zăpăci. 2. (mai ales to a naviga în zigzag. board2 s. conducere, departament, minister; colegiu, comisie, comitet. ~out) a trânti, a-i scăpa din gură, a spune (o prostie). 3. a căuta dibuind; to ~one's way a merge dibuind. 4. to ~away a scăpa, a pierde (un prilej, o ocazie). boardable [-obl] aay. abordabil, accesibil. board commander ['bo:d ko,ma:ndo'J s. (mar.) pilot comandant de bord. blunderbuss [~bAs] s. 1. (ist.) un fel de puşcă cu ţeava scurtă si răsfrântă ca o pâlnie, board door [~ do:r, ~ door] s. uşă de scânduri. espingolă. 2. om stângaci / greoi / nătâng. boarded floor ['bo:did' flo:r, ~ floor] s. pardoseală de scânduri. blunderer ţ'blAndoror] s. 1. persoană care face gafe sau greşeli boacăne. 2. cârpaci, boarder ['bo:dor, boodor] s. 1. persoană care stă în pensiune; pensionar. 2. elev intern. ageamiu, om nepriceput. 3. prostovan, găgăuţă. board fence ['bo:d fens] s. (amer.) uluci, gard de scânduri. blunderhead ['bUndohed] s. v. b l u n d e r e r (3). board foot [~ fut] s. (amer.) măsură standard pentru materiile lemnoase (l 112 picior blundering ['bUndarirj] adj. 1. nedibaci, nepriceput; greoi, care face greşeli / gafe / boacăne. 2. greşit, eronat. cubic = 2,36 dm3).



 103



boarding [rb:>:dirj,'bD3din] s. 1. podire,pardosire,căptuşirccu scânduri. 2. întreţinere, masă, mâncare, pensiune. 3. panouri de lemn. 4. îmbarcare, urcare (în tren, în avion ele.) boarding house |~ haus] s. pensiune. boarding school [~ sku:l] s. pension, şcoală cu internat; young ladies' ~ pension de domnişoare. boarding-school miss [~ ~ mis] s. (fam.) fetişcana, codană. boarding ship [~ /ip] s. (mar.) vas de control (al ambarcaţiunilor statelor neutre). boarding stable [~ -steibl] s. (amer.) grajd luat cu chirie; staţie de trăsuri. board man ['bo:d man] s. (amer. ec.) agent / curtier la bursa (al unei firme). board meeting [- imiitirj] ş. adunare a conducerii. Board of Admiralty [~ av 'aedmardlti] s. Amiralitatea. Board of Agriculture [~ av 'aegrikAltJa] ş. Ministerul Agriculturii. Board of Arbitration and Conciliation [~ av o:bi'trci/n an kanisiliei/n] s. Arbitraj. Board of Assesment [~ av a'sesrasnt] s. (amer.) Camera de Finanţe. Board of Brokers [~ av broukaz] s. sindicatul agenţilor oficiali de bursă. Board of Commissioners [~ av ka'mi/anaz] s. comisie; comitet. board of control [~ av kan'troul] s. (canad.) aprox, consiliu municipal. Board of Customs [~ av kAstamz] s. administraţia vămilor. Board of Directors [~ av di'rektaz] s. Direcţie; comitet de conducere. Board of Education [~ av cdju'kei/n] ş. 1. Ministerul învăţământului. 2. Consiliul superior al învăţământului. 3. secţie de învăţământ. Board of Examiners [~ av ig'zasminaz] s. comisie de examen: comisie examinatoare. Board of Governors [~ av 'gAvanaz] s. conducere (a unei şcoli). Board of Green Cloth [~ av .grirn rkb(:)6] s. (fam.) biliard. Board of Health [~ av 'hel9] s. Ministerul Sănătăţii. Board of Inland Revenue [~ av .inland 'revinju:] s. Camera de Finanţe. Board of Managers [~ av 'masnid3az] s. v. B o a r d o f D i r e c t o r s . Board of Trustees [~ av trAs'ti:z] s. consiliu de administraţie. Board of Visitors [~ av 'vizitaz] s. senat universitar (în S.U.A.). Board of Works [~ av 'wa:ks] s. Ministerul Lucrărilor Publice. board partition [~ po:'ti/3n] s. perete de scânduri. board pump [~ pAmp] s. (mar.) pompă de bord. board room [~ ru(:)m] s. sală de consiliu. board school [~ sku:l] ş. şcoală primară / elementară publică (comwuilă sau municipală). board wages [~ '\vcid3iz] s. 1. bani de masă; bani pentru plata locuinţei şi a mesei. 2. leala în care intră casa şi masa. board walk [~ ws:k] s. (amer.) pavaj de scânduri, terasament de lemn; promenadă de scânduri (pe plaja, de-a lungul malului). boarish ['bo:ri/, 'boari/] adj. 1. de porc, porcesc. 2. (fig.) porcesc, animalic; crud, bestial. boar spear [rba:spia] s. suliţă de înjunghiat mistreţii. boast1 [boust] I. s. 1- fală, fudulie, laudă de sine; fanfaronadă; to make (a) ~ of a se lăuda cu, a se făli cu; he made it his ~ to se fălea că, se lăuda că; it is all an empty ~ totul nu este decât fanfaronadă; (prav.) great ~, small roast vorbă multă, sărăcia omului. 2. mândrie, fală; he was the ~ of his age a fost mândria /fala epocii sale. II. vb. A. in/r. (about,of) a se iali, a se lăuda, a se fuduli (cu), a se mândri (cu); he ~s about it se făleşte, se fuduleşte cu asta; there is not much to ~ of nu c mare ispravă / scofală, nu c lucru marc. B. tr. 1. a lăuda, a ridica în slăvi. 2. a se făli cu, a se mândri cu, a avea; we can rightly ~ our sea side ne putem pe drept cuvânt mândri cu litoralul nostru. boast2 vb. tr. a ciopli (piatră). boaster1 l-ar] s. lăudăros, fanfaron. boaster2 s. daltă (a pietrarului, a sculptorului). boastful [-ful] adj. lăudăros, fanfaron. boat [bout] I. s. 1. ambarcaţi(un)c; barcă; luntre; şalupă; vas, navă, corabie; barcaz, şalandă; submarin; vehicul în formă de barcă; flat-bottomed ~ barcă cu fund plat; long ~pinasă, barcă lungă; jolly ~ bărcuţă; sailing ~corabie / vas cu pânze, velicr; (jig.) to be in the same ~ a fi în aceeaşi situaţie, a împărtăşi aceeaşi soartă; (jig.) to sail in the same *• a urmări acelaşi scop; a fi de conivenţă cu cineva, a lucra mână în mână; to sail one's own ~ a acţiona pe cont propriu / de unul singur; (fam.) they all row in the same ~ sunt o apă şi un pământ; (mar. si.) to catch the ~ a prinde autobuzul, a veni la timp; (mar. si) to miss the ~ a pierde autobuzul / trenul, a întârzia; (şl.) to get the ~ a fi condamnat la munca silnică sau deportare pe termen lung; (fig.) to have an oar in another's ~ a se băga / a se amesteca în treburile altuia; (mar.) get the ~ ready barOa să fie gata. 2. vas (sosieră etc.) în formă de luntre. II. vb. A. tr. 1. a îmbarca. 2. a transporta cu o barcă. ♦ (mar.) to ~ (the) oars a intra ramele. B. intr. 1. (şi to ~ it) a călători cu barca; a face canotaj; a vâsli, a lopăta, a rama; we went ~ing on the river ne-am plimbat cu barca pe râu. 2. (şl.) to ~ with smb. a Fi de conivenţă cu cineva, a fi complice cu cineva, a fi înţeles cu cineva. boatable [-abl] adj. 1. navigabil (pentru bărci şi vase mici). 2. (rar) care poate fi transportat eu barca. boatage [-id3] s. 1. călătorie sau transport cu barca. 2. preţul călătoriei sau transportului cu barca. boat bridge ['bout brid3] s. ponton, pod pe vase, pod pe pontoane. boat davit [~ 'da?vit[ s. (mar.) gruie de ambarcaţie. boatel [bou'tcl] s. hotel pentru canotori. boater |'boutar] s. 1. vâslaş; barcagiu. 2. canotieră. boat fender ['bout Tenda1"] s. (mar.) tranchet. boat fly [~ flai] s. v. b o a t m a n (2). boatful ['boutfulj ş. 1. pasagerii şi echipajul unui vas. 2. încărcătura unei bărci. boat hook ['bout huk] s. (mar.) cange. boat house [~ haus] s. garaj pentru bărci, hangar pentru bărci, casa bărcilor.



boating ['boutirj] s. 1. canotaj. 2. plimbare cu barca. boat insect ['bout 'insckt] s. v. b o a t m a n (2). boat keeper [~ iki:par] s. 1. (mar.) paznicul bărcii, marinarul de gardă. 2. cel care închiriază bărci. boatman [~man], pl. boatmen [-man] s. 1. barcagiu. 2. (entom.) ploşniţă de apă (Notonecta sp.). boat race [~ reis] s. concurs de canotaj; regata. boat rope [~ roup] s. (mar.) braţ fals (la scară). boat's crew [~s kru:] s. (mar.) echipaj al unei ambarcaţiuni. [ -setor] ş. cârmaci (care imprimă ritmul canotorilor). boat setter — boat song [~ sorj] s. (muz) barcarolă. boat's painter [~s peintar] s. (mar.) barbetă. boatswain ['bousn, 'boutswein] s. (mar.) nostrom, boţman, şef de echipaj. boatswain's mate [~ z'meit] s. (mar.) ajutor al şefului de echipaj. boat swing ['bout, swirj] s. leagăn, dulap. boat-tailed [~ 'teild] adj. dc forma unei luntre; aerodinamic, fuzelat. boat train [~ 'trein] s. tren al cărui mers concordă cu orarul vaselor care navighează (regulat) între Franţa şi Anglia. boat wright [~ rait] s. constructor dc bărci. bob1 [bob] I. s. 1. (tehn.) greutate a pendulului / balansierului; plumb de sondă; cursor, greutate culisantă (la cântare, balanţe). 2. coadă dc zmeu. 3. plută (la undiţă); râmă, vierme, momeală (în cârlig). 4. v. b o b s 1 e i g h. 5. (mar.) sondă. 6. ciorchine (de fructe); mănunchi (de fructe, fiori etc.). 7. moţ, smoc (de păr); perucă scurtă; păr tăiat scurt (la femei); coadă tunsă (la câini sau la cai). 8. (muz.) refren; to bear a ~a) a cânta un refren cu corul; b) (fam.) a participa, a da o mână dc ajutor. 9. farsă, poznă, festă; to give smb. the ~ a trage pe cineva pe sfoară; a prosti pe cineva. 10. (mine) lovitură uşoară. II. vb. A. tr. 1. a băga, a vârî; to ~ one's head into the room a-şi băga / vârî capul în cameră pentru o clipă. 2. (fam.) a pune, a aşeza (cu un gest brusc); she ~bed it on the table îl puse brusc pe masă. 3. (fam.) a face; to ~ a curtesey, to ~ to smb. a face o mică reverenţă (cuiva). 4. a tăia scurt (părul, coada). B. intr. 1. a se legăna, a pluti (pe apă). 2. (şi to ~ up and down) a sălta, a dansa (pe apă); (jig.) to ~ up like a cork a se înviora, a-şi reveni. 3. to ~ for apples a apuca cu gura merele care plutesc pe suprafaţa apei dintr-un hârdău (joc de copii). 4. to ~ up a apărea / a se ivi brusc / pe neaşteptate. bob2,/?/, bob s. (fam.) 1. şiling. 2. flăcău, băiat, cetăţean. Bobadill ['babadil] s. lăudăros / fanfaron fricos (după numele personajului din comedia „Every Man in his Humaour" de B. Jonson). bobbed [babd] adj. (despre păr) tuns / tăiat scurt / băieţeşte. bobber1 ['bnbar] s. 1. pescuitor cu undiţa. 2. plută (la pescuit). 3. (sl.) flăcău, prieten, 4. zeflemist; glumeţ, hâtru, bun dc glume. 5. escroc. bobber2 s. (sport) bober. bobbery ['bobari] s. (pop.) zgomot, scandal, tevatură, gălăgie, zarvă; to kick up a ~ a face scandal, a face gălăgie. bobbery pack [~ pa?k] s. haită de câini de diferite rase (pentru vânătoarea de şacali). bobbin ['bobin] s. 1. bobină; mosor. 2. (text.) coclct; fus; cops. 3. (electr.) bobină, păpuşă Ia pilc electrice. 4. (tehn.) tambur de troliu. bobbinet [.bobi'nct] s. bobinet, tul (mai ales de bumbac). bobbin lace ['bobin leis] ş. dantelă cu ciocănele. bobbin winder [~ iwaindar] s. (text.) maşină de bobinat. bobbish ['bobi/] adj. (sl.) 1. (şi pretty ~) vesel, voios, bine dispus. 2. sănătos, înfloritor. bobble ['bobi] vb. intr. (fam.) a ţopăi, a sări încoace şi încolo. bobby ['bobi] s. (fam.) poliţai, poliţist; jandarm; (scol. şl.) bobbies and thieves dc-a hoţii şi vardiştii. bobby calf [~ ka:f] s. (austr.) viţel de lapte (sacrificat). bobby pin [~ pin] s. 1. agrafă de păr. 2. (tehn.) splint. bobby-socker [~ isoka1"] 5. v. b o b b y s o x e r. bobby-socks [~ isoks] s. pl. (amer. fam.) şosete purtate de adolescente. bobby soxer [~ isoksa1"] s. (amer. fam.) fetişcană, codană. bobcat ['bobkaît] s. (zool.) linx (Lynx lynx). bobolink ['babolirjk, -bal-] s. 1. (omit.) bobolinc (Dolichonyx oryzivorus). 2. (amer. fam.) guraliv, flecar, limbut. bobsled ['bobsled] s. v. b o b s l e i g h . bobsledder ['bab-slcdar] ş. (şport) bober. bobsledding ['bob.sledirj] s. (sport) 1. bob (ramură sportivă). 2. cursă cu bobul. bobsleigh [slei] s. 1. (sport) bob. 2. sanie (pentru transportul buştenilor). bobstay [~stei] s. (mar.) subarba bompresului / coloanei. bobtail [-teii] I. s. 1. ciuinp, coadă tăiată. 2. coadă scurtă. 3. cal sau câine cu coada tăiată. 4. ţfam.) golan, vagabond. II. adj. v. b o b t a i 1 e d. bobtailed [-d] adj. berc, cu coada tăiată. bobwhite ['bob'liwait] s. (omit.) specie de prepeliţă din America de Nord (Colinus virginianus). boche [bo/] (peior.) I. s. neamţ; Fritz; teuton. II. adj. nemţesc; teuton. bocage [bou'ku:3] s. (arte) motiv decorativ cu pomi, ramuri şi frunze. bock beer ['bok bia1"] s. berc de martie, varietate de bere germană. bocking ['bokirj] s. (stofă de) lână aspră. bod [bod] s. (fam.) ins, individ, tip. bode1 [boud] I. vb. tr. 1. a prevesti, a proroci, a prezice, a prevedea, a indica prin semne, a fi prevestitorul (cu gen.). 2. a presimţi. II. s. (înv.) prevestire. bode2 past de la b i d e . bodeful [-ful] adj. prevestitor dc rău, cobitor.



 bodega



bodega [bou'diigo, to'd-] s. 1. bodegă; beci cu vinuri sau whisky. 2. (amer. rar) băcănie în care se vinde şi vin sau whisky la sticlă. bodement ['boudmant) s. augur, prevestire, piază, semn prevestitor, profeţie. bodge [bod3] vb. tr. (re.e.) a cârpi, a cârpaci. bodger [tod3ar] s. I. (reg.) cârpaci. II. adj. (austr. si.) de proastă calitate. bodhi tree ['boudii tri:[ s. (bot.) smochin sfânt (Ficus religiosa). bodice ['bodisj s. corsaj, pieptar; sutien. bodied ['todid] adj. (în cuvinte compuse) cu corpul; big-~ corpolent, trupeş; full-~wine vin tare. bodikin ['bodikin] inter;', (vulg.) la dracu! la naiba! bodiless ['todilis] adj. fără trup, fără formă materială. bodilize ['bodilaiz] vb. tr. a întrupa, a întruchipa. bodily ['bodili] I. adj. trupesc, corporal, fizic. II. adv. 1. personal, în persoană; he came ~ a venit personal. 2. în întregime, complet; trup şi suflet; to set about (sau upon) a thing ~ a se apuca de ceva, neprecupeţind nimic. boding ['boudirj] I. adj. de rău augur, de piază rea. II. s. prevestire. bodkin ['bodkin] s. 1. sulă. 2. (mar.) pumnal. 3. ac de păr. O- to sit ~ a şedea înghesuit între două persoane; to walk ~ a se plimba cu două persoane la braţ. bodle l'bodl] s. 1. monedă scoţiană în valoare de 116 peni. 2. (jig.) lăscaic, para chioară. Bodleian [bod'li(;)an, 'bodlian] adj. bodleian (referitor la biblioteca întemeiată de Sir Thomas Bodley la universitatea din Oxford în 1602). body ['todi] I. s. 1. corp; trup; to keep ~ and soul together a-şi duce zilele, a trăi, a rezista; devoted ~ and soul devotat trup şi suflet; ill in ~ and mind bolnav trupeşte şi sufleteşte.,2. cineva, persoană, om, ins, individ, cetăţean; any human ~oricine; ~for ~ unul după altul; (fam.) what is a ~ to do? ce e de făcut? a curious old ~ un bătrân curios; (fig.) a lean ~ un schelet; not a single ~ nimeni, nici un suflet; a wise ~ un om deştept; a poor ~un (om) sărac, nevoiaş. 3. (si dead ~) cadavru; leş, hoit, stârv. 4. statură; fizic, înfăţişare fizică. 5. corp, parte principală (a ceva); naos, navă (de biserică); tulpină (de pom); ţeava (ae puşcă); (telm.) batiu, cadrul maşinii; ~ of a book partea principală a unei cărţi (fărăprefaţă, însemnări etc.); ~of the order textul ordinului. 6. (av.) fuzelaj; (auto) caroserie. 7. grup de oameni, corp; ~of electors corpul electoral. 8. (mii.) unitate; ~ of cavalry detaşament de cavalerie. 9. organ; corporaţie, organizaţie; elected ~ organ ales; local government ~ organ administrativ local; leading bodies organe de conducere; autonomous bodies organe autonome; diplomatic ~ corp diplomatic; legislative ~ corp legislativ; learned ~ societate savantă; in a ~ împreună, in corpore. 10. mulţime, masă; majoritate; a great ~of facts o mulţime de fapte. 11. consistenţă, densitate relativă (a uimi lichid); capacitate de acoperire (a vopselii). 12. alambic; retortă. 13. sistem, totalitate; the whole ~ of mankind toată omenirea; ~ of divinity sistem teologic / dogmatic; ~ of laws codice, cod. 14. (si heavenly ~) (astron.) corp ceresc, astru. 15. (petrochimie) blaza. 16. (ceramica) pastă. II. vb. tr. (şi to ~ forth) a întruchipa; a da formă (cu dat.). body bag [~ ba?g] s. sac de dormit. body blow [~ blou] s. (sport) lovitură la corp (box). body-building [~ .bildin] s. (sport) culturism. body check [~ t/ek] s. (sport) bodicec, blocaj corp la corp. body cloth [~ kb(:)8] s. pătură (pentru cai). body clothes [~ kloudz] s. pl. lenjerie / rufărie de corp. body coachman [~ tout/man] s. vizitiu (al unui prinţ). body coat [~ kout] s. haină care vine ca turnată. body colour [~ ikAla'] s. culoare de aplicaţie, culoare acoperitoare / opacă. body guard [~ ga:d] s. escortă, gardă personală. body hole [~ houl] s. groapă, canal. body lifter [~ ,lifcor] s. v. b o d y s n a t c h e r . body linen [~ ilinin] s. rufărie / lenjerie de corp (mai ales albituri de bumbac). body plan [~ pla;n] s. secţiune transversală. body politic |~ 'politik] s. stat. body post [~ ipoust] s. (mar.) etambou. body shop [~ /op] s. (auto) atelier de confecţionat sau de reparat caroserii. body slam [~ stem] s. (sport) aruncare a adversarului cu spatele pe saltea (la lupte). body snatcher [~ isnast/a'] s. 1. hoţ de cadavre (pentru disecţie). 2. (amer.) ţintaş / trăgător de elită. 3. (amer.) antreprenor care îi ademeneşte pe lucrători. 4. (amer.) reporter care descrie activitatea persoanelor cu vază. 5. (amer. mii. fam.) brancardier. 6. (amer. fam.) antreprenor de pompe funebre. bodysuit ]'bodisju:t] s. rochie scurtă şi mulată. bodywise ['todiwaiz] adj. trupesc, corporal. bodywork ['todiwa:k] s. caroserie, corpul trăsurii / automobilului. Boeotian [bi'ou/ian, -/an] I. adj. 1. din Bcoţiâ. 2. (jig.) incult, neinstruit, necultivat, needucat, prost. II. s. 1. locuitor din Beoţia. 2. om incult, prost, tâmpit. Boer [buoc, 'bouar, bo:'] I. s. bur (colonist olandez din Africa de Sud). II. adj. de bur, aparţinând burilor; ~ war Războiul Burilor. boff [tof] s. 1. (amer. si.) râs cu hohote. 2. (teatru) replică plină de umor, care stârneşte râsul. 3. (teatru) succes de casă. boffin ['bofin] s. (fam.) savant care lucrează la un proiect, invenţie sau armă secretă din însărcinarea guvernului. bog1 [tog] I. s. mlaştină, mocirlă, băltoacă. II. vb. A. intr. a intra în băltoacă. B. tr. 1. a înnămoli, a înfunda într-o mocirlă. 2. (fam., şi fig.) to get ~ged down a se împotmoli; (sl.) to ~ up a încurca, a zăpăci. bog2 s. gogoriţă, sperietoare. bogberry ['togtori] s. (bot.) răchiţică (Vaccinium oxycoccus).. bog bilberry [~ ibilbari] s. (bot.) afin (Vaccinium uliginosum). bog earth [~ o:0j s. teren mlăştinos.



104



bogey ['bougi] s. v. b o g i e . boggle ['togi] vb. A. intr. 1. (at, about) a se speria (de); a ezita, a şovăi (faţă de, în faţa). 2. a face o treabă de cârpaci, a lucra de mântuială. 3. a fi făţarnic I ipocrit. B. tr. 1. a speria. 2. (amer.) a pune în încurcătură sau într-o situaţie dificilă. boggier ['toglo'] s. 1. om şovăitor; (om) fricos, laş. 2. (fig.) cârpaci, boggy ['togi] aay. mlăştinos, mocirlos, cu băltoace. boghead ['toghed] s. (mineral.) bituminit, boghead. bog-hopper [~ .hopa'] s. (amer. glumeţ) irlandez; persoană de origine irlandeză. boghouse [~haus] s. (pop.) latrină. bogie ['bougi] s. 1. trăsurică / teleagă cu două osii. 2. (ferov.) boghiu, cărucior. 3.v. b o g y (1,2,3). bog land ['tog la:nd] s. 1. ţinut mlăştinos, teren mlăştinos. 2. (fam.) Irlanda. bog lander [~ (lands'] s. 1. locuitor al mlaştinilor. 2. (fam.) irlandez. bog Latin [~ ilastin] s. (fam.) latinească de baltă / stricată. bogle ['bougi] s. 1. fantomă, arătare, nălucă, spectru. 2. sperietoare, gogoriţă, momâie. boglet ['toglet, -it] s. (rar) mlaştină mică, mocirlă. bog moss ['tog mas] s. (bot.) coada-mâţei-de-baltă (Sphagnum). bog oak [~ ouk] s. (geol.) lemn fosilizat (gasit în mlaştini). bog orange [~ orina3] s- (foni.) cartof. bog ore [~ o;] s. (mineral.) limonit. bog peat [~ pi:t] s. (mine) turbă de baltă. bog reed [~ ri:d] s. (boi.) trestie, stuf, papură. bog trotter [~ itrotar] s. 1. locuitor al mlaştinilor. 2. (glumeţ) irlandez. bogue [boug] s. estuar, gură de râu. bogus ['bougas] I. adj. fictiv, născocit, inventat, închipuit, imaginar, fals. II. s. 1. (amer.) băutură din rom şi sirop. 2. (filatelie) mărci fanteziste. bogus affair [~ o'feo'l s. escrocherie. bogwort ['togwa:t] s. v. b o g b e r r y. bogy ['bougi] s. 1. diavolul, necuratul. 2. fantomă, nălucă, stafie, arătare. 3. sperietoare, gogoriţă, momâie. 4. v. b o g i e (1,2). 5. (fam.) poliţist. 6. (amer. av.fatn.) avion inamic (mai ales japonez). bogyman ['bougiman] s. „omul negru" (în limbajul şi jocurile copiilor). bohea [bou'hi:] s. sort de ceai negru. Bohemia [bou'hkmja, -mia] s. boemă, viaţă de boem sau lume a boemilor. Bohemian [bo»'hi:mjan] I. s. 1. locuitor din Boemia. 2. ţigan. 3. boem (artist, literat). 4. (ist.) husit. II. adj. 1. de boem. 2. ţigănesc. bohor ['bouhoo', -ho:r] s. (zool.) antilopă vest-africană (Cervicapra bohor). bohunk [rboUih,\r]k] s. (amer. sl.'peior.) muncitor necalificat, salahor (mai ales din sud-eslul Europei: de la „Bohemian" şi „Hungarian"). boiar [toja: r , rar 'toia r ] s. v. b o y a r. boii1 [toii] I. vb. A. intr. 1. a fierbe, a clocoti, a da în clocot; the kettle is ~ing fierbe ceainicul. 2. (fig.) a fierbe, a clocoti, a se supăra, a face spume la gură; to make smb.'s blood ~ a face pe cineva să turbeze / să-şi iasă din minţi (de furie); my blood ~ed within me fierbea sângele în mine; to ~ with rage a spumega de furie. 3. to ~ away a scădea din fierbere; to ~ down to a se reduce la; to ~ over a) a da în foc, a se revărsa (aVn cauza fierberii); b) (fig.) a deborda, a fierbe, a nu mai putea, a-şi ieşi din piele; to ~ down with rage a fierbe, a face spume la gură de mânie I furie; to ~fast a fierbe în clocote; to ~ up a) a fierbe, a clocoti; b) (fam.) a mocni, a fi pe punctul de a izbucni. ^ to keep the pot ~ing a) a-şi câştiga pâinea / existenţa; a ţine casa; b) a întreţine buna dispoziţie / antrenul (la o petrecere etc.). B. tr. 1. a fierbe; a pune la fiert; a lăsa să fiarbă. 2. to ~ away / down a) a lăsa să scadă (la foc); b) (fig.) a condensa, a prescurta (o poveste etc.). 3. (text.) to ~ off a) a trata cu o soluţie fierbinte; b) a degoma. II. s. fierbere; punct de fierbere; to bring to the ~ a duce la punctul de fierbere; to keep on / at the ~ a (men)ţine la punctul de fierbere. boil2 s. (mea'.) furuncul, abces. boiled [-d] aaj. 1. fiert, clocotit. 2. (sl.) beat. boiled dinner [~ 'dinar[ s. mâncare din came si diverse zarzavaturi fierte. boiled linseed oil [~ >linsi:d 'oil] s. ulei de in fiert. boiled shirt [~ /a:t] s. (amer.) 1. cămaşă scrobită (mai ales cu plastron, pentru frac). 2. (fain.) (om) spilcuit, dandi. 3. (fam.) tip scorţos. boiler ['boite'] s. 1. cazan (cu abur); (mar.) căldare; boiler; (amer.) to burst one's ~ a ajunge prost, a ajunge rău; a o scrânti, a da greş; (amer.) to burst smb.'s ~a) a strica socotelile cuiva; b) a juca un renghi cuiva. 2. (amer. sl.) locomotivă. 3.pl. verdeţuri bune de fiert. 4. (amer. sl.) pipă. boiler capacity [~ ko'pssiti] s. (telm.) capacitate a cazanului. boiler face [~ fcis] s. peretele cazanului. boiler factory [~ 'fa;ktari] s. (amer. fam.) întrunire zgomotoasă; vacarm, larmă. boiler fluid [~ 'fluQid] s. (telm.) dezincrustant. boiler house [~ 'haus] s. (telm.) staţie de cazane, sala cazanclor. boiler-maker [~ imeika'] s. 1. cazangiu. 2. (amer. sl.) bărbat cu succes la femei. 3. (amer. sl.) pahar cu bere şi puţin whisky; (prin extensie) orice băutură alcoolică tare; ~'s delight whisky foarte tare de calitate inferioară. boiler plate [~ pleit] s. tolă / tablă de cazan. boiler room [~ ru;m] s. (telm.) secţia (de) cazane; sala cazanelor. boilersmitli [~smiG] s. cazangiu. boilery ['toilari] s. fabrică (de săpun etc.). boiling ['toilin] I. s. fierbere, clocot(ire). -0- (sl.) the whole ~ toată şleahta / banda, toţi. II. adj. 1. (despre apă) ~ hot opărit; care fierbe, care clocoteşte; înspumat. 2. (fig.) tumultuos; agitat, pasionat, înflăcărat. ♦ to be in ~ water a fi la aman l ananghie. boiling heat [~ hi:t] s. temperatură de fierbere.



 105



Bon



B. tr. 1. a zăvori; a fixa cu un bulon ele. (v. — 1,3). 2. a înfuleca, a înghiţi pe nerăsuflate / boiling house [~ haus] s. sărărie. fără să mestece. III. adv. glonţ; săgeată; ~ upright drept ca o săgeată; ţeapăn. boiling point [~ point] s. punct de fierbere. boit 2 1. s. sită, grătar. II. vb. tr. (şi to ~ out) a cerne; a cerceta, a examina, a investiga; boil-off ['boib(:)fl s. 1. (cosm. si.) pierdere de carburant sau de vapori (în timpul numărătorii inverse). 2. (text.) degomare. to ~ to the bran a cerceta cu atenţie / amănunţit. boilover ['boiliouvg1"] s. 1. (austr. si.) eveniment / întâmplare cu sfârşit neprevăzut. 2. dare bolt boat ['boult bout] s. barcă (ce poate fi folosită pe o mare agitată). în fierbere / clocot / undă. bolter1 ['boulte1"] s. 1. (amer. pol.) dizident. 2. cal nărăvaş. 3. (austr.) persoană care boily ['boili] adj. coşuros, furunculos, plin de coşuri / furuncule. se sustrage de la judecată. boisterous ['boisteros] adj. 1. violent, furtunos, zgomotos; vehement, excesiv. 2. foarte bolter2 s. sită, grătar. vesel. bolting1 ['boultirj] s. 1. fixare cu buloanc; închidere cu buloane. 2. zăvorâre. boîsterousness [-nis] s. violenţă, furie; impetuozitate. bolting2 ş. cernere, cemut. boko ['boukou] s. (si.) nas. bolting cloth ['boultin kb6] s. suport textil rezistent din mătase sau nailon (pe care se boia ['bouta] s. boia (laţ de vânătoare cu bile metalice folosit de indienii din Mexic si montează peruci, se execută broderii etc.). America de Sud). bolting mill [~ mil] s. (tehn.) ciur, grătar, maşină de chimire. bold [bould] adj. 1. curajos, îndrăzneţ, cutezător, viteaz, neînfricat, brav, temerar; I make boltless ['boultlis] adf (poetic) neînsoţit de trăsnet. ~ to say îndrăznesc să spun; put a ~ front on the matter apucă-te cu curaj de chestiunea bolt nut ['boult -nAt] s. (tehn.) piuliţă. asta. 2. obraznic, neruşinat, neobrăzat; (as) ~ as brass neruşinat / neobrăzat la culme; Bolton counts ['boulten kaunts] ş. pi. bumbăcel foarte fin, aţa de bumbac de calitate to make ~ with a-şi permite (cam) mult faţă de/cu. 3. încrezător în sine, sigur de sine. superioară. 4. (despre scris) citeţ, clar, reliefat, apăsat; proeminent; to stand out in ~ relief a ieşi bolt rope ['boult roup] s. (mar.) grandee. puternic în relief. 5. abrupt, stâncos. 6. (fig.) puternic, îndrăzneţ; mare; larg; ~ views vederi boltsprit [~sprit] j . v . b o w s p r i t . largi, concepţii îndrăzneţe; ~ imagination imaginaţie bogată. bolus fboubs] s. 1. bol, pilulă mare (pentru animale). 2. bilă. 3. bulgăre (rotund) de bold face [~ feis] s. 1. obraznic, neruşinat. 2. (poligr.) (si ~ type) caractere grase / pământ. aldine. borna fboumo] s. comisariat de poliţie (în Africa Centrală). bold-faced [~ feist] adj. 1. obraznic, neruşinat, neobrăzat, impertinent. 2. (despre scris) bomb [bom, amer. mai rar şi bArn] I. ş. 1. bombă; mină; grenadă; mic vas de război; gros. 3. (poligr.) cu caractere grase / aldine / bold. atom ~ bomba atomică; delayed-action ~ bombă cu explozie întârziată; hydrogen ~ bold-hearted [~ -hu:tid] adj. inimos, cutezător, îndrăzneţ. bombă cu hidrogen; flying / winged ~ bombă rachetă; pellet ~ bombă cu bile. 2. (fig.) bold letter [~ ileta1"] s. (poligr.) aldină, grasă. bombă. 3. (amer. fam.) eşec, fiasco. 4. (amer. sl.) automobil. 5. container de plumb (pentru boldly ['bouldli] adv, 1. cu curaj, curajos, cu îndrăzneală. 2. cu obrăznicie, cu neruşinare, materiale radioactive). II. vb. A. tr. 1. (av.) a bombarda, a lansa bombe (de)asupra (cu obraznic. gen.). 2. (av.) to ~ up a încărca cu bombe. 3. (av.) to ~ out a priva de locuinţă prin boldness fbouldnis] s. 1. curaj, îndrăzneală, cutezanţă. 2. obrăznicie, neruşinare, bombardare, a lăsa pe drumuri prin bombardare. B. iutr. (av.) to ~up a încărca bombele. neobrăzare. 3. proeminenţă, reliefare; caracter ţipător. 4. caracter abrupt (al ţărmului). bombard I. [bom'bo:d, bam-] vb. tr. 1. (rni/.f av.) a bombarda. 2. (fig.) a bombarda, bold-spirited ['bould 'spiritid] adf tare de înger, curajos, cutezător, îndrăzneţ. a asalta (cu întrebări etc.). II. ['bombu:d] s. (ist. mii.) bombardă, balimcz (ţun de mare bole1 [boul] s. (boţ.) trunchi; tulpină; buturugă. calibru). bole2 s. (mineral.) bol (humă colorată). bombardier [rbomba'dbr, -bo:d-] s. 1. (av.) bombardier, avion de bombardament. bole3 s. (mai ales scoţ.) 1. dulap în perete / zid-2. deschizătură în zid (pentru uşă sau 2. (mil.) caporal de artilerie. 3. (canad.) autosanie cu şenile. fereastră). bombardment [bom'baximsnt, bam-] s. 1. (mil.) bombardament, bombardare; bolero s. 1. [bo'leorou, ba'l-, -'lis-] (muz.) bolero (dans spaniol). 2. ['bobrou] bolerou preliminary ~ pregătire de artilerie. 2. (fiz.) bombardament; ~ by ions bombardament (vestă scurtă, cu sau fără mâneci). ionic; ~ particle particulă de bombardament, particulă-proiectil / incidenţă. boletus [bou'li:Os] s. (bot.) ciupercă, burete (genul Boletus). bombardon [bom'bu:dn, amer. şi 'bornbadan] s. (muz.) bombardon (instrument de bolide ['boulaid, -lid] s. bolid, meteor. fanfară); bastuba. bolivar fboliva] s. unitatea monetară din Venezuela. bombasic [bom'baesik] adf (rar) gălbui. Bolivian [bolivian, ba'l-] adj., s. bolivian. bombasine [rbomba'zim,'—] ş. (te*t.) un fel de finet. boliviano [bo.li:'vju:nou] s. unitatea monetară din Bolivia. bombast ['bombasst] s. bombasticism, stil umflat / preţios. boli [boul, bol] s. (bot.) capsulă cu seminţe (huieosebi la in sau bumbac). bombastic(al) [-ik(al)] adf bombastic, umflat, preţios. bollard ['bobd] s. (mar.) bolard, baba (de chei / amarare), bintă. bombastically [-iksli] adv. (în mod) bombastic, cu preţiozitate. bollix ['boliks] vb. tr. (şi to ~ up) (amer. fam.) a cârpaci, a strica; a încurca, a da (un bombastry ['bombastri] s. (rar) v. b o m b a s t . plan etc.) peste cap. m bomb bay ['bom bei] s. (av., mil.) compartiment de bombe. bolo l'boulou] s. 1. bolo, cuţit lung cu lamă curbă al filipinezilor. 2. (amer. mii. si.) Bombay duck ['bombei dAk] s. 1. (zool.) specie de peşte din Oceanul Indian (Harpodon prost trăgător / ochitor / ţintaş. nehereus). 2. (gastr.) delicatese preparate dintr-un peşte mic, uscat, originar din Oceanul bologna [ba'lounjo] s. salam de Bologna. Indian. holograph ['boubigru:f] s. (fiz.) bolograf. bombazeen [.bomba'zim, DAIII-] s. v. b o m b a s i n e . bolometer [bou'bmitor] s. (fiz.) bolometru. bomb carpet ['bom .ka:pit] s. (av.) covor de bombe. boloney [bo'Iouni] ş. (amer.) 1. salam de Bologna. 2. (si.) vax, apă de ploaie, prostii, bomb disposal squad [~ disipouzl 'skword] s. (/nil.) echipă de neutralizare a bombelor [leacuri. 3. (si.) boxer prost / slab. 4. (si.) cauciuc de automobil sau camion. 5. (electr.) necxplodate. cablu electric izolat. bomb dropper [~ 'dropa] s. (av.) lansator de bombe, ochitor, bombardier. bolsa ['boulsa:] s. 1. schimb. 2. bursă. bomb dropping [~ idropirj] s. (av.) lansarea bombelor (din avion). Bolshevik ['bol/svik, -/iv-] I. s. bolşevic. II. adj. (de) bolşevic. bomb-dropping gun [~ ~ 'gAn] s. (mil.) aruncător Brandt. Bolshevism ['bol/avizm, -Jlv-] s..bolşevism. bombe [bo:b] s. (gastr.) un fel de îngheţată în formă de trunchi de con sau piramidă. Bolshevist ['bol/svist, -jiv-] I. adj. (de) bolşevic. II. s. bolşevic. bomber ['bomar] s. 1. (mil.) aruncător de bombe sau grenade. 2. (av.) bombardier, avion Bolshevization [.bol/a vai'zei/pn] s. bolşcvizare. de bombardament. bolshevize ['bol/avaiz] vb. ţr. a bolşeviza. bomb fuse ['bom fju:z] s. (mil.) focos de bombă. bolster ['boulstor] I, s. 1. pernă (mare, lungă); căpătâi. 2. căptuşeală. 3. grindă. 4. (tehn.) bomb-happy [~iha2pi] adf (mii, sl.) care suferă de neurastenie din pricina crapodina / bucşa fusului; cuzinet; suport; guler; apărătoare de frecare. 5. (med.) compresă. II. vb. tr. 1. a sprijini; a pune un căpătâi sub. 2. (şi to ~ up) (fig.) a susţine, a sprijini bombardamentelor. bombing fbomirj] s. bombardare; bombardament; aruncare de grenade. (o persoană, o chestiune). 3. a îndemna; a da ghes (cu dat.); a instiga, a aţâţa. 4. a arunca bombing machine [~ mafi:n] ş. (av.) avion de bombardament, bombardier. cu perne în. 5. (sl. amer.) to ~ up a umple cu nimicuri, cu banalităţi (mai ales un articol bombing plane [~ -plein] s. v. b o m b i n g m a c h i n e . de ziar). bomb load ['bom loud] s. încărcătură de bombe (la bord). bolster case [~ keis] s. faţă de pernă. bombola ['bombala] s. (chim.) retortă pentru sublimarea camforului. bolsterer ['boulstaro1"] s. susţinător, sprijinitor. bombous ['bombas, 'bAm-] adj. bombat, convex. bolstering ['bo ul ster in.] s. 1. căptuşire cu perne. 2. sprijinire, susţinere, sprijin. bomb-proof ['bom pru:l] (mil.) I. adj. care rezistă la bombe, rezistent la bombardament. bolster plate ['boulsta iplcit] s. (tehn.) placă de reazem / presiune. boit1 [boult] I. ş. 1. săgeată; (jig.) to have shot one's ~ a-şi epuiza resursele / argumentele II. s. (şi ~ shelter) adăpost contra bombardamentelor, adăpost antiaerian; cazemată. bombrelease slip ['bomriilirs 'slip] s. (av.) lansator de bombe. etc.; a spune principalul; a spune ce a avut de spus. 2. fulger; trăsnet; (fîg.) a ~ from the bombshell ['bom/al] s. 1. bombă, proiectil, explozibil, grenadă. 2. (amer. sl.) persoană blue un fulger din (bun) senin, o lovitură de trăsnet / neaşteptată. 3. (tehn.) zăvor, trăgător; piron, cui, pivot; bulon, bolţ, şurub, nit; dorn; limbă (de lacăt). 4. (fam.) fugă; to make interesantă (mai ales femeie) care atrage imediat atenţia asupra sa; bărbat bine; femeie /do a ~for a fugi după, a o lua la goană după, a se năpusti după. 5. (amer. pol.) dezertare bine. {dintr-un partid, de la un principiu etc.). 6. înghiţire pe nerăsuflate (a mâncării). 7. legătură bombshelter [~fcltar] s. adăpost contra bombelor / antiaerian. {de vreascuri). 8. bucată, cupon (de stofă). 9. (mil.) percutor. 10. (mar.) sul de pânză de bomb thrower [~ i8rou3r] s. (mii.) 1. aruncător de bombe. 2. aruncător de grenade. vele. II. vb. A. iu/r. 1. a o lua la fugă / la sănătoasa / la goană; a se duce glonţ, a zbura 3. anarhist. (ca o săgeată); a goni; a fugi mâncând pământul. 2. (despre cai) a sări într-o parte. 3. (amer. bombus ['bombas] s. (med.) 1. vâjâit în urechi. 2. chiorăială (în intestine). pol.) a pleca din partidul său; a nu sprijini / a nu susţine pe candidatul partidului său. Bon [bon] s. sărbătoarea lanternelor (în Japonia).



 bona fide



bona fide ['bouno Taidi] (lat.) adj. adv. de bună-credinţă; ~ offer ofertă serioasă; ^purchaser cumpărător serios. bona fides [~ Taidiz] (lat.) s. bună-credinţă. bonanza [bou'nasnza] s. (amer.) 1. (mine) zăcământ bogat (»*ai ales aurifer). 2. (Jam.) succes (neaşteptat), reuşită (neaşteptată); (fig.) to strike a ~ a da de o mină de aur. bonanza farm |~ fa:m] s. (amer.) gospodărie înfloritoare. bonasus [bo'neisas] s. (zool.) 1. bivol sălbatic american (Bison bison). 2. bizon (Bison bonasus). bon-bon ['bonbon, 'bombon şi pronunţia franceză] s. (fr.) bomboană. bonce [bons] s. 1. bilă (mare). 2. joc cu bile. bond1 [bond] I. s. 1. legătură; economic ~ between town and country legătură economică dintre oraş şi sat. 2-pl. lanţuri, cătuşe; Fiare; (fig.) întemniţare; sclavie, robie; in ~s a) la închisoare; b) în robie, înrobit. 3. (te/m.) cuplare, îmbinare, legătură, asamblare; conexiune. 4. (chim.) legătură; valenţă; liant, aglomerant. 5. forţă de reţinere. 6. obligaţie; convenţie; (mai ales pi.) datorie; (ec.) obligaţiune, bonuri, titluri de rentă. 7. gaj, garanţie (pentru mărfurile nevănmite). 8. (scot.) ipotecă; -0- to stand ~for smb. a-si lua răspunderea pentru cineva, a se pune chezaş. 9. (constr.) asiză. II. vb. ţr. 1. a întări, a fixa (cărămizi etc.). 2. a emite (bonuri).?», a lăsa (marfă) la vamă până la plata taxelor. 4. (scot.) a ipoteca. bond2 (ist.) I. s. iobag. II. adj. de iobag. bondage ['bondid3] s. 1. vasalitate, iobăgie; robie, sclavie. 2. (Jig.) dependenţă, atâmare. bondager f-3r] s. (scoţ.) argat; clăcaş. bonded ['bondid, amer. şi -ed] adj. asigurat cu bonuri; depozitat la vamă. bonded warehouse [~ 'weahaus] s. antrepozit. bonder1 fbondo1"] s. v. b o n d s t o n e. bonder2 s. ţăran norvegian. bondholder ['bondihouIdsr] s. (com.) deţinător de obligaţii sau bonuri sau titluri de rentă. bonding capacity ['bondin ko-passiti] s. (chim.) putere liantă / de legare. bonding (ware) house [~ ('weo)haus] ş. antrepozit. bonding power [~ rpauor] s. (constr.) capacitate de priză; putere liantă. bondland ['bondla^nd] s. (ist.) pământ arendat în schimbul clăcii. bondless ['bondlis] adj. (fig.) neîncătuşat, liber. bondmaid ['bondmeid] (ist.) (femeie) iobagă; roabă, sclavă. bondman [~mon],pl. bondmen [~mon] s. (ist.) 1. iobag; şerb; clăcaş. 2. rob, sclav. bond paper [~ ipeipo1"] s. 1. hârtie de valoare / de bancă; efecte, titluri, valori. 2. hârtie velină. bondservant [~iSo:vpnt] s. 1. v. b o n d m a n. 2. garant. bondservice [-isorvis] s. serbie, iobăgie; robie, sclavie. bondslave [~sleiv] s. sclav, rob bondsman [~zmon] s.l.v. b o n d m a n . 2. garant. bond stone [~ stoun] s. (constr.) piatră / cărămidă (transversală) de legătură; bloc de aneoraj. bondwoman [-iwumsn], pl. bondwomen [~


106



bonelet ['bounlit] s. oscior. bone meal ['boun mi:l] s.v. b o n e d u s t . bone oil [~ oil] s. ulei animal / de oase. bone picker [~ .piksr] s. v. b o n e g r u b b e r (1). bone porcelain [~ ipo:slin] s. v. b o n e c h i n a . bone powder [~ ■paudoH s.v. b o n e d u s t . boner ['bouno1"] s. (amer. si.) gafă; boroboaţă; to pull a ~ a o face de oaie. boneset ['boun set] s. (bot.) tătăneasă (Symphytum officinale). bone setter [~ tseto1"] s. 1. meşter „drege-oa.se"; (glumeţ) chirurg ortoped. 2. (fam. înv.) birjă, trăsură de.piaţă. bone shaker [~ faior] s. 1. foc (î« aer liber), rug; foc pe munte; to make a ~ of a pune pe foc, a arde. 2. (amer. si.) chiştoc de ţigară rămas de la altcineva. bonhomie ['bonomi şi pronunţia franceză] s. (fr.) bonomie. boniface ['bonifeis] ş. (si.) hangiu, cârciumar (după numele personajului din comedia „The Beaux' Staratgem" de Farquhar). bonification [ibDnifi'kei/sn] s. (ec.) plată a dividendelor. boniness ['bounines, -nis] s. conformaţie osoasă. bonism ['bonizpm] s. (filoz.) concepţie filozofică potrivit căreia lumea este bună, dar ar putea fi şi mai bună. bon mot [ibo:n 'mou şi pronunţia franceză] s. (fr.) vorbă de duh / spirit. bonne [bo:n, bAn] s. (fr.) bonă. bonne amie [pronunţia franceză] s. (fr.) 1. prietenă bună. 2. iubită. bonne bouche ['bon 'buf] s. (fr.) bucăţică delicioasă, trufanda, delicatesă. bonnet ['bonit, amer. şi -et] s. 1. bonetă, beretă, scufie; căiţă; căciulită; bonetă scoţiană; to vale / vail the ~ a scoate respectuos pălăria. 2. (tehn.) capotă (de automobil); înveliş de protecţie; capac, grilă, glasă, grătar, sită. 3. (mar.) bonetă (velă). 4. (fam.) părtaş, complice, tăinuitor. II. vb. tr. 1. a trage (cuiva) pălăria pe ochi, peste urechi. 2. a stinge (focul). bonnet man [~ msen] s. muntean scoţian (din Highlands), Highlander. bonnet piece [~ ipi:s] s. (ist.) veche monedă scoţiană de aur. bonnet rouge [pronunţia franceză] s. 1. boneta frigiană a republicanilor francezi de la 1793; 2. (fig.) republican; anarhist; radical. bonny ['boni] adj. (scot.) 1. (mai ales despre o fată) frumos, arătos, mândru. 2. (fam.) sănătos, plin de sănătate / viaţă. 3. bun. 4. (rar) vesel, voios. bonny clabber [~ tklasbor] s. (amer. irl.) lapte închegat / covăsit; lapte acru. bon ton ['born 'to:n] s. (fr.) bonton. bonus ['bounos] I. s. 1. premiu; tantiemă, gratificaţie / primă; Christmas ~gratificaţie de Crăciun; cost-of-living ~ indemnizaţie acordată în cazul scumpirii costului vieţii; ~ to policy-holders beneficiu suplimentar acordat asiguraţilor; ~ for special risk spor de periclitate. 2. (euf.) mită, şperţ, sfănţuială. II. vb. tr. a acorda prime, gratificaţii etc. bon vivant [ibo:n,ivi:'va:n şi pronunţia franceză] s. (fr.) om de petreceri. bony ['bouni] adj. 1. OSOS, făcut din oase. 2. ciolănos, cu oase mari şi proeminente; this fish is very ~ peştele ăsta e numai oase. 3. tare, inflexibil. bonza ['bonza] s. (austr. si.) v. b o n z c r. bonzary ['bonzori] s. mănăstire budistă. bonze [bonz] s. bonz. bonzer ['bonzo1"] adj. (austr. si.) de mâna / clasa întâi. bonzery [bonz^ri] s. v. b o n z a r y. boo [bu:] I. interj. 1. muu! 2. (exprimă protest) nu! II. vb. A. intr. a protesta. B. tr. 1. a huidui. 2. to ~out a alunga (un câine etc.) boob [bu:b] I. s. 1. v. b o o b y (1). 2. (si.) gafa. II. vb. intr. (sl.) a face o gafa. boobery ['buibori] s, (amer. sl.) 1. prostii, nerozii, gogomănii, tâmpenii. 2. adunătură de gogomani / imbecili. booby ['bu:bi] s. 1. prost, tont, neghiob, nătărău, tâmpit. 2. ultimul (la un concurs). 3. (omit.) pasărea-smintită (Sula bassana). boobyish [-i/] adj. prost, tont, nătâng. boobyism [-izpm] s. prostie, tâmpenie. booby prize [~ ipraiz] s. premiu acordat ultimului concurent; premiu de consolare. booby trap [~ itrsep] s. 1. (amer. mii. fam.) exploziv ascuns într-un obiect cu aspect inofensiv (ceas, stilou etc.). 2. glumă proastă. boodle1 ['bu:dl] s. 1. lume, mulţime; the whole (kit and) ~ of them toată şleahta. 2. grămadă; teanc, maldăr. 3. (amer. sl.) raită, şperţ (mai ales în politică). boodle2 s. (sl.) prost, tont, nătărău. boodler [-o] s. (sl.) şperţar, persoană care ia mită. boogie-woogie, boogy-woogy ['bu:gi -wu:gi] s. boogie-woogie, stil în jazz; dans, booh interj., vb. v. b o o . boohoo [bu:'hu:] I. vb. intr. a plânge în hohote. II. s. hohot de plâns. booing ['bu:irj] s. huiduială. book [buk] I.s. 1. carte, volum, cărţulie, broşură; ~in boards volum cartonat; bound ~ volum legat; second-hand ~ a) carte veche (de anticariat); b) (fig.) carte de mâna a doua; stitched ~ volum broşat; ~ of reference ghid, carte de consultare; ~ with prints volum ilustrat; by (the) ~ca la carte, cum scrie la carte, după tipic; dealer in second-hand ~s anticar; to be at one's ~s a studia, a învăţa; to cut open a ~ a tăia o carte / foile unei cărţi; to dip into / glance over / skim through a ~ a frunzări / a răsfoi o carte; to forswear one's ~ a renunţa la studii, a nu mai învăţa; to knowlike a ~ a şti precis; to know off ~



 107



boost



book notice [~ -noutis] s. scurtă prezentare a unei cărţi noi. a şti pe de rost / pe dinafară; (si.) to know one's ~s a se pricepe; to mind one's ~s a studia cu atenţie / sârguitor; to pore over one's ~s, to stick to one's ~s, (amer. fam.) to hit book of account [~ sv 3'kaunt] ş. (ec.) registru de conturi. the ~s a studia cu atenţie; a sta cu nasul în cărţi; a buchisi, a toci; to read a ~ through book of Common Prayer [~ av ikoman 'prsa1"] s. carte de rugăciuni (a bisericii a citi o carte (din scoarţă în scoarţă); to speak like a ~ a vorbi ca din carte; the ~ fell anglicane). flat on the market cartea nu aavut nici un succes de librărie; to take a leaf out of smb.'s book of receipts and expenditures [~ av ri'shts and iks'pendit/az] ş. (ec.) registru de ~ a imita pe cineva; to be in smb.'s good ~s a fi bine văzut de cineva; to be in smb.'s venituri şi cheltuieli. bad / black ~s a fi prost văzut de cineva, a fi pe lista neagră a cuiva. 2. the Book Biblia. book padding [~ -pasdin] s. maculatură (literară). 3. carte (ca diviziune a unei lucrări literare); cânt, canto. 4. text, libret (de operă). 5. caiet; book plate [~ pleit] s. etichetă cu numele posesorului cărţii, ex libris. bloc, carnet. 6. (ec.) registru; to call / bring to ~ a cerc socoteală, a trage la răspundere; book post [~ poust] s. serviciul poştal al imprimatelor (cu excepţia ziarelor). to keep the ~s a ţine contabilitatea; does that suit your ~? vă convine? vă aranjează? book prop 1~ iprop] j . v. b o o k s u p p o r t . intră în planurile dv.? 7. listă, tabel; to be on the ~s a fi (trecut) pe lista. 8. primele şase book rack [~ raek] s. v. b o o k s h e l f . poturi ale uncia din părţi (la wliist). 9. (înv.) document, uric, hrisov. 10. to throw the ~ book-read [~ red] adj. citit. at (sl.) a) a pedepsi cu asprime; b) a condamna cu sancţiune maximă. II. vb. A. tr. 1. a trece book-reading [~ iri:dirj] adj. ~ public publicul cititior. într-o carte sau într-un registru; a înregistra. 2. a comanda; we are heavily ~ed avem book rest [~ rest] s.v. b o o k s u p p o r t . multe comenzi de onorat. 3. a lua sau a elibera bilete pentru / la; all (the) seats are ~ed book review [~ ri-vju:] s. recenzie a unei cărţi; ~s recenzii, critică (titlu de rubrică (up) toate locurile sunt vândute. 4. a invita, a pofti, a angaja (un actor, un orator); I shall permanentă într-o revistă). ~you for Friday evening te poftesc / aştept vineri scara; I'm ~ed (up) for this evening book reviewer [~ rivju:ar] s. recenzent (de carte). deseară sunt prins / reţinut (în altă parte), mi-am aranjat alt program pentru deseară. 5. pas. book room [~ ru(:)m] s. sală de lectură (într-o librărie). (fam.) a o păţi, a se prinde. 6. to ~ in a ponta (un salariat) la venire. 7. to ~ off / out book scorpion [~ -ska:pjan] s. (zool.) scorpion de cărţi (Chelifer cancroides). a ponta (un salariat) la plecare. B. intr. 1. to ~ in a semna (în condică) la venire, a ponta bookseller [~iselar] s. librar, vânzător de cărţi; second-hand ~ anticar. la sosire. 2. to ~ off / out a semna (în condică) la plecare, a ponta la plecare. bookselling [~isclirj] s. vânzare de cărţi. bookable f-ablj adj. care poate fi reţinut sau rezervat. bookshelf [~jelf] s. raft / poliţă / etajeră pentru cărţi. book agent ['buk leidjsnt] s. (amer.) agent de cărţi, persoană care procură (la domiciliu) bookshop [~Jbp] s. librărie. cărţile cerute. book shoulder [~ i/ouldar] s. v. b o o k s u p p o r t . bookateria ['buka'ti(3)ria] s. librărie cu autoservire. book slide [~ islaid] s. dulap de cărţi cu uşa glisantă. bookbinder ['bukibainda1"] s. legator de cărţi. bookstall [~sto:l] s. 1. stand de cărţi. 2. chioşc de ziare. bookbindery [~ibaindari] s. (mai ales amer.) legătorie. bookstand [~sta3nd] ş. 1. v. b o o k s h e 1 f. 2. v. b o o k s t a l l . bookbinding [~ibaindirj] s. 1, legatul cărţilor. 2. legătorie de cărţi (ca meserie). bookstore [~stD:r] s. (amer.) librărie. bookbinding press [~ 'preş] s. (poligr.) presă de legătorie. book support [~ sa-po:t] s. suport de carte. book canvasser ['buk ika3nvss3r] s. v. b o o k a g e n t . book-taught [~ to:t] adj. citit, învăţat. bookcase [~kcis] s. dulap pentru cărţi; bibliotecă; etajeră (cu cărţi). book trade [~ treid] s. 1. industria cărţii. 2. comerţ cu cărţi. 3. (fam.) librari, vânzători book club [~ ikUb] s. cerc de lectură. de cărţi. book concern [~ ■kan'sam] s. (amer.) (casă de) editură. book type [~ taip] s. literă de text. book cover [~ ikAva1"] s. copertă de carte. bookwork [~wa:k] s. 1. producţie / imprimare de cărţi. 2. (scol.) (întrebări de examen book credit [~ -kredit] s. (ec.) credit în cont. referitoare la) informaţii cuprinse în manuale sau cursuri. r book creditor [~ ikredita ] s. (ec.) creditor în cont. bookworm [~wa:m] s. 1- (eutom.) molie de cărţi. 2. (fig.) şoarece de bibliotecă, molie book debt [~ idet] s. (ec.) datorie în cont. a cărţilor. book debtor [~ idctar] s. (ec.) debitor în cont. bookwright [~rait] s. (rar, peior.) scriitoraş, scrib. booked [bukt] adj. (despre,locuri) ocupat, angajat, reţinut, vândut. booky ['buki] (fam.) I. adj", v. b o o k i s h. II. s. buchet. booked up ['bukt 'Ap] adj. 1. (despre un hotel etc.) fără camere libere / disponibile; Boolean ['bu:lian, -jan] adj. (mat., log.) boolean, care aparţine teoriei matematicianului care nu mai poate primi clienţi. 2. foarte ocupat, fără (pic de) timp liber / disponibil. englez George Boole (18J5-1864). book ends ['buk endz] s. pi. suporturi laterale de carte, suporturi-presă. Boomer State ['bumia steit] s, (amer.) (folosit ca supranume) Statul Oklahoma. booker ['bukar] s. 1. controlor (de omnibus). 2. contabil. boom1 [bu:m] s. 1. (mar.) verfafor, estacadă, lanţ de închidere a unui port, tangon; book fancier ['bub fsnsia1"] s. bibliofil. lower the swinging ~! încrucişaţi tangonul! 2. (tehn.) braţul macaralei; contrafişă. 3. (av.) r book folder [~ ioukb ] s. supracopertă. longeron. 4. (constr.) brâu (de arc). book hawker [~ tho:ksr] s. vânzător ambulant de cărţi. boom 2 1, s. 1. bubuit, detunătură. 2. înviorare, activitate bruscă / neaşteptată, dezvoltare, book holder [~ .houldar] s. 1. (teatru, înv.) sufler. 2. v. b o o k s u p p o r t . avânt (mai ales în comerţ şi industrie); perioadă de succes (al unui produs, unei cărţi book house [~ haus] s. editură (de cărţi). etc.) 3. reclamă zgomotoasă, vâlvă, senzaţie. 4. realizare tehnică experimentală căreia i book hunter [~ .hAntar] s, bibliofil. se prevede un mare viitor. II. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi. 2. a (h)urui; a bubui. bookie ['buki] s. (Jam.) bookmaker. booking ['bukirj] s. 1. înregistrare, trecere în catastif. 2. rezervare / reţinere de bilete 3. a produce vâlvă / senzaţie; a face vogă. 4. (despre preţuri) a creşte vertiginos. B. tr. (şi to ~ up) a face reclamă pentru / în jurul (cu gen.), a trâmbiţa. frje spectacol, avion, tren etc.). boom-and-bust [~ and 'bASt] s. (amer. fam.) perioadă de avânt economie urmând unei booking clerk [~ ikkrk] ş. casier (la o cosă de bilete). booking office [~ lOfis] s. 1. casă de bilete (la căile ferate, la teatru etc.). 2. (amer. crize /depresiuni. r boomer ['bu:ma ] s. 1. (austr. zool.) cangur gigant mascul (Macropus rufus). 2. (zool.) ferov.) magazie / depozit de bagaje; parcel ~ (birou de) mesagerie. castor canadian (Castor canadiensis). 3. (amer. ec.fam.) speculant de bursă care mizează booking order [~ o:d3r] s. (ec.) foaie / bon de comandă. pe creşterea acţiunilor. 4. (amer. sl.) lucrător sezonier / itinerant. bookish ['buki/] adj. de carte; din cărţi, livresc, savant, pedant. boomerang ['bu:marsnj s. bumerang. bookishness [-nis] s. caracter livresc; pedanterie. boom excavator ['bu:m 'ekskavcita1"] s. (tehn.) excavator cu braţ. book jacket ['buk ^aekit] s. supracopertă. boomlet ['bu:mlit] s. (ec.) conjunctură favorabilă. bookkeeper [~iki:par] s. contabil. boom passenger [bu:m 'pa?sind3ar] s. (sl.) puşcăriaş (pe bordul unui vas). bookkeeping [~maindidnis] s. gustul cititului. boorishness [-nis] s. bădărănie, mojicie. bookmobile [~moubi:l] s. bibliotecă volantă (montată pe un autovehicul), caravană boose [bu:z] s., vb. intr. v. b o o z e. cu cărţi. boost [bu:st] I. vb. A. tr. 1. a ridica, a urca; a aburca, a ajuta (cuiva) să se ridice. 2. (fig.) bookmonger [~-mA.ng3r] s. anticar. a sprijini / a susţine cu căldură / înflăcărare. 3. (fig.) a mări, a ridica (preţuri, salarii). book muslin [~ iiiuzlin] s. (text.) organdi (folosit în legatarii). 4. (electr.) a mări tensiunea, voltajul (cu gen.). 5. (tehn.) a mări presiunea (motorului); book name [~ neim] s. termen savant / livresc.



 booster



a mări explozia (cn gen.). B. in/r. 1. a fi foe şi pară. 2. (despre preturi) a creşte repede. II. s. 1. sprijin, ajutor. 2. ridicare, mărire, sporire (« salariilor, preturilor ele.) 3. (electr.) tensiune suplimentară. 4. (fam.) reclamă, propagandă. booster ['bu:stor] s. 1. ajutor, sprijin(itor). 2. speculant. 3. agent de publicitate. 4. (electr.) supravoltor, supravoltor-devoltor. 5. (mine) activant (flotaţie); dispozitiv auxiliar. 6. (auto) servomotor, servomecanism, motor auxiliar. 7. (telm.) booster. booster brake [~ 'breik] s. (telm.) servofrână. booster rocket [~ -rokit] s. (av.) rachetă acceleratoare, rachetă auxiliară de decolare. boosting charge ['bmstirj itjd:d3l s. (electr.) sarcină (electrică) parţială. boot1 [bu:t] I. s. 1. gheată, bocanc, botină; high / riding ~ cizmă (de călărie), ciubotă; ~ and saddle semnal de trompetă la cavalerie pentru urcarea în şa; the ~ is on the other side / leg a) s-au schimbat lucrurile, e alta situaţia (acum); b) altul poartă răspunderea; to die in one's ~s, to die with one's ~s on a) a muri subit, a nu muri de moarte bună; b) a muri la datorie / post; (fam.) to get (the order of) the ~ a fi dat afară, a primi paşaportul; (fam.) to move / start one's ~s a se urni din Ioc, a (o) porni la drum; to have one's heart in one's ~s a muri de frică, a i se face inima cât un purice; ~s and all (auslr.) din toată inima, cu tot avântul. 2. pl. (sport) ghete de fotbal. 3. (ist.) obezi (instrumente de tortură). 4. burduf (ae trăsura). 5. (auto) portbagaj. II. vb. A. tr. 1. a lovi cu cizma. 2. (fam.) a da afară, a concedia. 3. to ~ out / round a izgoni, a da afară. B. intr. a-şi încălţa ghetele, a-şi pune ghetele. boot21. s. (i/iv.) folos, câştig, profit; to ~ca adaos, în plus, pe deasupra; to no ~ zadarnic, degeaba, inutil. II. vb. intr. (fnv.) a ajuta, a fi de ajutor (cuiva); what ~s it? la ce bun? la ce foloseşte? ce rost / sens are? III. vb. intr. a folosi; it ~s not n-are rost, n-are nici o noimă, e zadarnic / inutil. boot3 s. (amer. mii. fam.) boboc, răcan, recrut. bootblack [~btek] s. (amer.) văcsuitor, lustragiu de ghete. boot camp [~ .kamip] s. (mii.) tabără de instrucţie pentru recruţi. bootee ['bu;ti:,'-'-, -'-] s. 1. botină, ghetuţă (ae damă). 2. botoşel împletit (ae copil). Bootes [bou'outi:z] s. (aslron.) Boarul (constelaţie si semn al zodiacului). booth [bu:<5] s. 1. baracă, tarabă, chioşc, prăvălioară, magherniţă, dugheană. 2. cabină telefonică. 3. (radio, TV, cin.) cabină cu izolaţie fonică / acustică, cabină insonorizată. 4. cabină de studiu individual (în laboratorul fonetic 1 de limbă). boothed [bu:<3d, -8t] adj. cu barăci etc. (v. b o o t h). bootikin ['bu:tikin[ s. cizmuliţă. bootjack ['bu:td3aîk] s. 1. trăgătoare de cizme. 2. (telm.) supapă de articulaţie; cârlig pentru instrumentat. -0- (amer. fam.) (as) clear / plain as a ~ simplu ca bună ziua. bootlace [~leis] s. şiret (de ghete). bootlast [~ki:st] s. calapod. bootleg [~leg] I. s. 1. carâmb de cizmă. 2. (telm.) înveliş de protecţie; cot. 3. (mine) gaură neexploatată. 4. (amer. mii. si.) cafea proastă. 5. (amer. fam.) băuturi spirtoase de contrabandă. II. vb. A. intr. (amer. fam.) a face comerţ cu băuturi spirtoase de contrabandă sau de fabricaţie proprie. B. tr. (amer. fam.) a vinde la negru (băuturi spirtoase). bootlegger [~,leg?r] s. (amer. fam.) 1. contrabandist de alcool. 2. (sl. rar) vânzător de automobile vechi. bootless1 ['bmtlis] adj. zadarnic, inutil, fără rost; ~ effort efort zadarnic. bootless2 adj. fără ghete sau cizme; desculţ, cu picioarele goale. bootlessly [-li] adv. zadarnic, fără rost. bootlessness [-nis] s. zădărnicie, inutilitate.. bootlick ['bu:tlik] (sl.) I. vb. A. tr. a linguşi (pe cineva), (fig.) a linge (cuiva) tălpile. B. intr. a fi un linguşitor ordinar / lingău. II. s. linguşitor ordinar, lingău. bootlicker [~llikar] s.v. b o o t l i c k (II). bootmaker [~imeikarJ s. cizmar, ciubotar. boots [bu;ts] s. 1. băiat de serviciu pe etaj (la un hotel). 2. (fam.) flăcău, tip, individ (numai în compuşi) lazy ~ leneş; he was running like old ~ alerga ca un smintit. 3. (mil. sl.) ofiţerul cel mai tânăr (al regimentului etc.). 4. (sl.) membrul cel mai tânăr (al unui club etc.). boot top ['bu:t top] s. carâmbul cizmei. boot tree [~ tri:] s. calapod. booty l'bu:ti] s. pradă, captură; to play ~a) a pierde dinadins (pentru a atrage jucătorul), b) a-şi ajuta partenerul sau complicele să câştige. booze [bu:z] I. s. (fam.) 1. rachiu, băutură. 2. chef, beţie, petrecere. 3. cârciumioară, bombă. II. vb. intr. a face o beţie, a chefui, a bea, a petrece, a o face lată / de pomină. booze fighter [~ ifait3r] s. (sl.) v. b o o z e r (1). boozer ]'bu:z3r] s. 1. (fam.) sugativă, suge-bute. 2. (sl.) cârciumioară, bombă. boozeroo [.buizs'ru:] s. (N.Z. sl.) 1. chef, beţie. 2. „bombă", tavernă. boozy ]'bu:zi] adj. (fam.) beat, pilit, cherchelit, afumat. bop1 [bop] s. (muz.) bop, stil de jazz. bop2 (sl.) I. vb. tr. a lovi, a da în (cw pumnul, cu o bâtă etc.). II. s. lovitură. bo-peep [bou'pi:p] s. 1. dc-a v-aţi ascunselea, de-a mijoarca. 2. (fig.) atitudine neserioasă sau înşelătoare, uite popa, nu e popă; (si fig.) to play ~ a se juca de-a v-aţi ascunselea. bopper ['bops'] s. (muz.) 1. interpret de jazz care cântă în stilul bop. 2. admirator al stilului bop (de jazz). bora1 ['bouro] s. bora (vânt uscat si rece care bate pe coastele de nord-est ale Mării Adriatice). bora2 s. (anglo-indian) negustor sau vânzător mahomedan. boracic acid [to'nesik 'sesid] s. (chim.) acid boric. borage ]'borid3, 'bAr-3 s. (bot.) limba-mielului (Borago officinale). borak ['bo(:)ra;k] s. (austr.) zeflemea, derâdere; remarcă sarcastică; to poke ~ a t a lua în râs / zeflemea, a face haz de. borax1 ]'bo:rasks] pl. si boraces ['bo:roisi:z] s. (chim.) borax.



108



borax2 s. (amer. sl.) marfă ieftină I de duzină (mai ales piese de mobilier). borax soap [~ soup] s. săpun borax. borborygmus [ito(:)to'rigm3s],pl. borborygmi [-mai] s. (med.) borborigm, borborism. Bordeaux [to:'dou si pronunţia franceză] s. bordo (vin ros»). Bordeaux mixture [~ .mikst/3r] s. (Iwrt.) zeamă bordeleză. bordeaux red [~ redj s. roşu-închis, bordo. bordel ['bo:dl] s. (înv.) 1. bordel, casă de toleranţă. 2. prostituţie. border ['bo:d3r] I. s. 1. hotar, graniţă; lizieră, margine; ţărm; limită; the Border hotarul dintre Anglia şi Scoţia. 2. tiv(itură), margine, bordură, chenar. 3.pl. (teatru) sufite, culise laterale (atârnate). 4. (telm.) platbandă. II. vb. A. ir. 1. a hotărnici, a mărgini. 2. a tivi. B. intr. 1. (fig.) a se asemăna (la caracter etc.). 2. to ~ on / upon a se mărgini cu. a se hotărnici cu, a se învecina cu; a fi vecin cu; ~ing upon insanity vecin cu nebunia. borderer [-or] s. vecin, mărginaş, locuitor de la graniţă. bordering [-irj] s. 1. mărginire, învecinare etc. (v., b o r d e r II). 2. (telm.) bordurare; răsfrângere. borderland [tadstendl s. 1. regiune / zonă de graniţă I de frontieră. 2. (fig.) vecinătate, regiune intermediară sau apropiată. borderline [~lain] s. 1. (linie de) graniţă, frontieră, hotar; linie de demarcaţie. 2. (mat. fiz.) linie limitrofă, limită. Border pricker [~ iprikar] s. (ist.) v. B o r d e r r i d e r . Border rider [~ .raid3r] s. (ist.) tâlhar sau haiduc la graniţa dintre Anglia şi Scoţia. border set [~ set] s. (mat.) frontieră. Border States [~ steits] s. pl. (ist.) 1. (amer.) statele Delaware, Maryland, Kentucky, Missouri etc., care nu au ieşit din Uniune, rămânâiul de partea guvernului federal în Războiul de Secesiune. 2. nume generic pentru Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia si Lituania. border station [~ .steijan] s. (feroy.) staţie de frontieră. border stone [~ stoun] s. (constr.) bordură. bore1 [to: r , toorJ I. vb. A. tr. 1. (telm.) a sfredeli, a găuri, a (per)fora, a aleza. 2. (fig.) a-şi face / a-şi croi (drum) cu greu. 3. (fig.) a plictisi; he ~s me to death mă plictiseşte de moarte. B. intr. 1. a se sfredeli. 2. to ~ to a răzbate (până) la. II. s. 1. gaură făcută cu sfredelul, sfredelitură. 2. (mii. telm.) calibrul ţevii. 3. (telm.) alezaj. 4. (mine) gaură de sondă. 5. treabă / muncă / ocupaţie plicticoasă; what a ~! ce plictiseală! 6. om plicticos; as big a ~ as the Thames tunnel un om din cale afară de plicticos. bore2 s. flux subit şi violent al mării (ia gurile înguste de râu). bore3 past de la b e a r 2 . boreal ['borisl] adj. boreal, septentrional, nordic, de miazănoapte. boreal aurora [~ o:'ro:ra] s. aurora boreală. Boreas ['to.riass,amer. -rios] s. (poetic) Boreas, vânt deniiazănoapte, crivăţ. bored [to:d, bood-] adj. plictisit. bore diameter ['bD:dai'a;mitor] s. (telm.) calibru, diametru interior; alezaj. boredom ['to:dom, 'boad] s. plictiseală; urât. J bore dust ['bo: ,dAst] s. (telm.) făină de sfredel. bore hole [~ houl] s. (mine) sondă, gaură de sondă / mină; foraj, sondaj. borer ['to:rer[ s. 1. (telm.) sfredel, burghiu; tapă, carotieră; aparat de găurit, foreză. 2. (mine) muncitor perforator; sondor. 3. (entom.) numele unor larve care găuresc lemnul; viermele I cariul-corăbiilor (Teredo navalis). bore worm ['to:iWo:m] s. (entom.) viermele / cariul-corăbiilor (Teredo navalis). boric ['b:>:rik] adj. (chim.) boric. boric acid [~ ixsid] s. (chim.) acid boric. boring ['boirirj, 'terarirj] I. adj. 1. sfredelitor; pentru / de sfredelit sau găurit. 2. plicticos. II. s. 1. sfredelire, sfredelit, găurire. 2. (nune) sondă; deschizătură. 3. (geol.) galerie. boring machine [~ nw'fhn] s. (telm.) perforator; alezor; sondeză. boring mill [~ mil] s. (telm.) maşină de găurit / alezat / frezat. boring rig [~ rig] s. (mine) instalaţie de foraj; turla sondezei. boring rod [~ rod] s. (mine) bora de sondare; prăjină de foraj / sapă. borings ['torinz, 'toarirjz] s. pl. 1. (telm.) făină de sfredel; şpan. 2. (mine) praf de la perforare / foraj. 3. (mine) sondaje, perforări. boring spindle ]'bo;rin 'spindl] s. (tehn.) arbore port-burghiu. born [bo:n] I. part. trec. de lab c ar adj. (folosit numai la diateza pasivă) născut; ~in 1925 născut în 1925; ~ of sickly mother născut dintr-o mamă bolnăvicioasă; to be ~ a se naşte; a lua naştere; new~nou-născut; still— născut mort; in all one's ~ days toată viaţa (lui), dc-a lungul întregii sale vieţi. II. adj. înnăscut, din naştere; a poet ~ un poet înnăscut. borne fbo:n] part. trec. ae la b e a r 2 purtat; născut (la diateza activă); she has never ~ children nu a avut niciodată copii. borne [bo:r'nei] adj. (fr.) mărginit, limitat; îngust (la minte). boron ]'bo:ron, -ron] s. (chim.) bor. borough 1'bAra] s. 1. oraş mic, orăşel, târg; country ~ comună cu peste 50 (XX) de locuitori; municipal ~ a) municipiu, oraş cu administraţie locală autonomă; b) (amer.) v. ~ (2); Parliamentary ~ oraş reprezentat în parlamentul englez (am 1832); close / pocket ~ oras sau district în care alegerile se găsesc de fapt sub controlul unei singure persoane; the four royal ~s in Scotland: Edinburgh, Stirling, Linlithgow, Lanark; the Borough: Southwark (cartier londonez, pe malul drept al Tamisei); (ist. înv.) rotten ~targ cu un număr mic de alegători, dar care îşi păstrase dreptul de ă alege doi deputaţi în Camera Comunelor. 2. (şi municipal ~) (amer.) unul din cele cinci districte ale New York-ului. 3. (amer.) târg; comună, sat (în unele state). borough English [~ 'irjgli/] s. (jur.) transmiterea averii imobile fiului sau fratelui cel mic.



 109



borrow [*borou] vb. tr. 1. (of, from) a împrumuta (de la); a lua cu împrumut (de la). 2- (fig.) a împrumuta, a lua, a-şi însuşi. borrowed days ['boroud dciz] s. pi. 1. primele 11 zile ale lunii mai (în Cheshire). 2. ultimele trei zile din martie (în Scoţia). borrower ['borouo1"] s. cel care ia cu împrumut; constant ~ persoană care tapează mereu pe alţii de bani. borrowing Pborouin] s. (luare cu) împrumut. borsch [bo:t.f] s. (rus) borş, ciorbă. Borstal Institution ['bo:stl linsti'tju/an] s. casă de corecţie pentru delincvenţii minori. Borstal system [~ 'sistim] S. sistem de pedepsire a infractorilor minori pe o perioadă, in funcţie de comportarea lor. borzoi ['bo:zoi] s. (rus) ogar. bos [bos] I. s. 1. insucces, nereuşită, eşec. 2. soluţie greşită, răspuns greşit. II. vb. intr. I. a nu izbuti, a da greş. 2. a greşi, a nu nimeri. boscage [!toskid3] s. (poetic) boschet, crâng, tufăriş. bosh1 [bo/] I. s. (fam.) prostii, vax, fleacuri, tâmpenii, absurdităţi. II. vb. tr. (scol. si.) a necăji, a cicăli, a tachina. III. (interj.) prostii! fleacuri! aiureli! bosh2 s. (înv.) schiţă, ciornă. bosh3 s. (teh/i.) 1. baie pentru răcirea instrumentelor. 2. etalaj (al furnalului). bosk [bosk] ş. v. b o s c a g e . boskage ['boskid3] s.v. b q s c a g e. bosker ['bosky] adj. (austr. si.) excelent, minunat, foarte bun. bosket ['boskit] s. boschet; crâng, dumbravă. bosky ['boski] adj. crângos; împădurit. bos'n ['bousn] s.v. b o a t s w a i n . bosom ['buzam, amer. şi 'bu:-] I. s. 1. piept; sân. 2. (fig.) sân; inimă, adânc, adâncime, străfund; in the ~ of one's family în sânul familiei (sale); ~ of the sea străfundul mării. 3. (fig.) inima, suflet. 4. (amer.) piepţi falşi de cămaşă. II. vb, tr. 1. a tăinui, a păstra în taină, a ascunde; (fig.) a house ~ed in trees o casă ascunsă (vederii) de pomi. 2. (înv.) a ascunde în sân. bosom friend [~ frend] s. prieten apropiat / bun / intim, bosom pocket [~ 'pokit] s. buzunar de la piept. bosomy ['buzami] adj. (despre femei) pieptoasă, cu sâni mari. bosquet ['boskit] s. v. b o s k e t. boss1 [bos] I. s. 1. stăpân, patron, jupan. 2. (amer.) conducătorul unei organizaţii locale burgheze. 3. şef de echipâT4rYmine) (prim-)maistru miner. 5. (constr.) contramaistru. II. vb. A. tr. a fi patronul (cu gen.), a conduce; to ~ the show a sta în frunte, a conduce. B. intr. a conduce; a face pe stăpânul. III. adj. 1. principal, conducător, de bază. 2. (sl.) minunat, grozav. boss21, ş. 1. cucui; umflătură; gheb, cocoaşă. 2. (telin.) colţar, bridă; îngroşarc, bosaj, ieşitură; gheară de fixare. 3. (telin.) opritor, reazem. 4. (mine) stoc de minereu. 5. (arlut.) ornament în relief. 6. butucul roţii; bucşa roţii. II. vb. A. tr. 1. a lucra în relief. 2. a strunji (butucul roţii). B. intr. (scol. sl.) a da greş, a da chix, a o scrânti. boss3 adj. (scot.) gol (pe dinăuntru), fără conţinut; sec, boss-eyed ['bosaid] adj. (sl.) 1. saşiu. 2. vătămat la un ochi. bossiness ['-inis] s. comportare autoritară; maniere autoritare; aere de şef. bossism [-iz3m] s. (amer.) 1. puterea / domnia patronilor. 2. (pal.) politică de grup / clică. bossy1 [-i] adj. 1. ieşit în afară, reliefat. 2. cu ieşituri, eu cucuie, cu cocoaşe. 3. autoritar; autocrat; despotic; patronal. bossy2 ş. (amer.) (apelativ şi euf) vacă; viţel. boston ['boston] s. 1. boston (joc de cărţi). 2. vals Boston (vals lent). bot [bot] ş. v. b o 11. botanical [bo'tamikal, ba't-] adj. botanic. botanical garden [~ 'ga:dn] s. grădină botanică. botanical geography [~ d3i'ogrofi] s. geografie botanică. botanist ['botanist] s. botanist. botanize ['botenaiz] vb. tr. şi intr. a botaniza. botany ['botani] ş. 1. botanică. 2. Botany prese, de la B o t a n y B a y . Botany Bay [~ bei] s. (sl.) surghiun, exil; condamnare, ocnă, servind ca loc de exil (după golfid cu acelaşi nume din Noua Galie de Sud, Australia); to go to ~ a fi deportat. botch [bot/] I. s. 1. petec. 2. (jig.) lucru de cârpeală. II. vb. A. tr. 1. a cârpi, a petici prost, a cârpaci. 2. (jig.) a cârpaci, a strica, a lucra ca un cârpaci la. 3. (jam.) to ~ up a strica, a încurca (un aranjament, o situaţie etc.). B. intr. a lucra ca un cârpaci. botcher [-or] ş. cârpaci, executant prost. botchily [-iii] adv. ca un cârpaci, de mântuială. bot fly ['bot fiai] s. (entom.) tăun (Tabanus bovinus). both [bou8] I.pron. amândoi, ambii; ~of us (noi) amândoi; ~ of them (ei) amândoi, ambii; ~are wrong amândoi se înşală; tell them ~ that spune-lc amândurora / la amândoi că. II. adj. amândoi, ambii; look at it ~ ways priveşte chestiunea pe amândouă feţele / din ambele puncte de vedere. III. con/. ~ ... and... atât... cât şi...; şi... şi...; ~ morning and evening şi dimineaţa şi seara; he speaks ~ English and French vorbeşte atât engleza cât şi franceza. bother ['bo<5or] I. s. 1. bătaie de cap, grija, griji; necaz(uri). supărare. 2. plictiseală. II. vb. A. tr. a supăra, a necăji, a cicăli, a bate la cap; don't ~ me! lasă-mă în pace!; I can't be ~ed with it now nu-mi pot bate capul cu asta acum. -0* (fam.) oh, ~ it! la naiba, iadracu! drăcia dracului! B. intr. (about) a-şi face griji, a se necăji, a se nelinişti (din cauza). botheration [ibotfa'rei/sn] I. ş. (fam.) v. b o t h e r (I). II. (interj.) ce necaz rni-e! ce păcat!; la naiba.



bottom carnage



bothersome ['bodasam] adj. plicticos, supărător; turbulent. bo-tree ['bourtri:] s. 1. (bot.) smochin sacru (ficus religiosa). 2. Bo-Tree arborele sacru al indienilor budişti, aflat la Buddh Gaya, în India, sub care se spune că Buda a avut revelaţia divină. bott [bot] s. (entom.) larva tăunului (v. b o t fi y). bottine [ba'tim] s. 1. cizmuliţă, botină (de damă). 2. (med.) proteză metalică pentru picior. bottle1 ['botl] I. s. 1. sticlă, şip, clondir; carafa; flacon; hot water ~ termofor, buiotă; to be fond of the ~ (amer. fam.) to hit the ~ a-i plăcea să bea, a-i fi dragă băutura; over a ~ la un pahar (de vin); to crack a ~ of wine (with smb.) a) a destupa o sticlă de vin; b) a bea o sticlă de vin (cu cineva). 2. biberon; to bring up with the ~ a creşte (copii) cu biberonul. 3. (jig.) vin. 4. (telin.) ramă de formare. II. vb. tr. 1. (şi to ~ off) a turna (vin etc.) în sticle. 2. to ~ up a) (jig.) a-şi stăpâni, a-şi reţine (mânia etc.); b) a încurca, a stânjeni (circulaţia). bottle2 (mv.) I. s. snop; mănunchi de fân; to look for a needle in a ~ of hay a căuta acul în carul cu fân. II. vb. tr. a lega în snopi. bottle bomb [~ bom] s. (mil.) sticlă incendiară. bottle brush [~ brA/] s. (bot.) 1. coada-calului (Equisetum arvense). 2. coada-mânzului (Hippuris vulgaris). bottle charger [~ -tfa:d33r] s. aparat de umplut sticlele. bottle coaster [~ tkousta1"] ş. suport pentru sticle. bottled ['botld] adj. 1. de sticlă, la sticlă. 2. (fig.) reţinut. bottle-fed child ['botlfed 't/aild] ş. copil crescut cu biberonul. bottle filler [~ rfnV] s.v. b o t t l e c h a r g e r . bottle friend [~ frend] s. prieten de băutură / chef / pahar. bottle gas [~ gaes] s. gaz lichefiat, aragaz. bottle glass [~ glu:s] s. sticlă groasă verde-închis, din care se fac buteliile / sticlele. bottle gourd [~ guad] s. (bot.) tidvă (Lagetiaria vulgaris). bottle grass [~ gro:s] s. (bot.) mohor (Setaria viridis). bottle-green [~ gri:n] adj. verde-închis, de culoarea sticlelor. bottle head [~ hed] s. (jam.) cap de lemn, tâmpit. bottle-headed ţ~ .hedid] adj. (fam.) bătut în cap, prost. bottle holder [~ ihoukto1"] s. 1. manager al boxerului (în timpul luptei), secundant. 2. (Jig. fam.) ajutor, sprijinitor, susţinător; inspirator, sfătuitor; complice. bottle house [~ haus] s. fabrică de sticle. bottle man [~ man] s. băutor serios. bottleneck [~nek] s. 1. gât de sticlă. 2. trecere îngustă, porţiune de drum îngustat. 3. (fig.) loc îngust, piedică, stavilă. 4. timp mort în fluxul tehnologic; gol (temporar) de producţie. bottle nose [~ nouz] s. (fam.) 1. nas umflat; nas mare. 2. nas roşu. bottle-o(h) ['botl'ou] s. (austr. sl.) cumpărător ambulant de sticle goale. bottle opener [~ toupna1"] s. cheie de destupat sticle, decapsulator. bottle party [~ ipa:ti] s. petrecere intimă la care fiecare invitat aduce ceva de băut. bottle screw [~ skru:] s. tirbuşon. bottle stopper [~ -stopa1"] s. 1. picolo; spălător de sticle; (glumeţ) comisionar; (peior.) head cook and ~ fată în casă la toate. 2. aparat de spălat sticlele. bottling Pbotlirj] s. îmbutclicrc. bottom ['botam] I. s. 1. fund; bază; parte de jos; poale; capăt; ~ of the table capătul mesei (cel mai îndepărtat de vorbitor); ~ of a hill poalele unui deal; ~ of a glass picior de pahar; from top to~de sus până jos; togo to the ~ a se scufunda, a se duce la fund; to touch ~ a) a atinge fundul, a da de fund; b) (fig.) a atinge miezul acţiunii; c) (mai ales despre preţuri) a atinge nivelul cel mai scăzut; d) a bea cupa (amărăciunilor) până-n fund; the ~ of the sea fundul mării; (fam.) I wish him to the ~ of the sea lua-1-ar naiba, ardc-1-ar focul să-1 ardă; his name stands at the ~ of the list numele lui e la sfârşitul listei; (fam.) ~s up! (bea) până-n fund! (fig.) to have no ~ a fi fără fund, a fi inepuizabil; (fig.) there's no ~to it nu arc sfârşit, e fără fund. 2- (fig.) bază, fond; miez. adânc, străfund; at the ~of one's heart în adâncul sufletului; from the ~ of the heart din adâncul inimii, din toată inima; to get down to /at the ~ of a ajunge la fondul (cu gen.), la miezul (cu gen.), la esenţa (cu gen.); good at the ~ bun în fond. 3. sol; rocă subjacentă / din culcuş. 4. (constr.) bază, temelie, fundament. 5. (vulg.) şezut. 6. (jig.) cauză, pricină, motiv; to be at the ~ of a fi cauza (cu gen.), motivul (cu gen.), a sta la baza / la spatele (cu gen.). 7. fund (alscaunului). 8. vatră, podea, fund, podină. 9. (mar.) carenă, fund; vas; pavilion; foul ~ fund rău ancorat; double ~ dublu fund; flat ~ fund plat; ship ~ up vas cu chila în sus; no ~! fără fund! the goods were brought in foreign ~s mărfurile au fost aduse pe vase străine; in neutral ~s sub pavilion neutru. 10. (telin.) bucşă de etanşeitate, inel de fund. 11. (amer.) vale, depresiune, râpă. 12. sedimente, drojdie, reziduu. 13. rezistenţă, soliditate. 14. (atr.) de jos, inferior; jos; din fund; dindărăt; din spate, anterior, de bază, fundamental, principal; ~price ultimul preţ, preţul cel mai scăzut; ~rung treaptă inferioară, cea mai de jos; one's ~dollar ultimul (său) dolar. <* to knock the ~out of an argument a respinge un argument; a lua (cuiva) terenul de sub picioare, a lua apa de la moară; to stand on one's own ~ a sta pe picioare proprii, a fi independent. II. vb. A. tr. 1. (on, upon) a clădi, a construi, a întemeia (pe) (şi fig.). 2. a pune fund la. 3. a atinge fundul (cu gen.); a măsura fundul (cu gen.). 4. a goli până la fund. 5. a afla cauza (cu gen.), motivul (cu gen.); a-şi da seama pe deplin de, a înţelege. B. intr. (rar, fig.) to ~ upon a se întemeia pe, a se baza pe. bottom anvil [~ -amvil] s. (telin.) nicovală de căldărar / pentru funduri. bottom board [~ bo:d] s, 1. (metal.) placă de modele, platou pentru forme. 2. (mar.) panou de barcă. 3. (constr.) podea, pardoseală. bottom box [~ boks] s. (metal.) cutie de formare inferioară. bottom captain [~ -kasptin] s. (mine) supraveghetor. bottom carriage [~ ikîerid^] s. (telin.) şasiu.



 bottom casting



110



4. to ~ smb. into doing smth. a sili pe cineva prin intimidare sau mistificare să facă bottom casting |~ ika:stirj] s. (telm.) turnare prin sifonare. ceva; to ~ smth. out of smb. a obţine ceva de la cineva prin intimidare sau înşelăciune. bottom-center [~ .sentoc] s. (telm.) pistonul motorului. II. s. 1. lovitură bruscă şi surdă. 2. salt, săritură; with a ~ dintr-un salt. 3. elasticitate. bottom channel [~ 't/ainal] s. canal colector. 4. (fig.) fanfaronadă, laudă. 5. (amer. si.) eliminare,dare afară, concediere. III. adv. brusc, bottom chisel [~ itfizl] s. (telm.) contradaltă, grifă, cuţitoi. pe neaşteptate, dintr-o dată; lovindu-se, ricoşând; ~ went the door uşa se deschise cu bottom cover [~ ik\var] s. capac inferior. bottom door [~ do:'] s. 1. (mar.) gură / deschizătură în puntea navei. 2. (mine) uşa zgomot; to come ~ into a room a intra valvârtej, a da buzna, a intra ca o furtună. IV. interj. poc! trosc! de la fund a unui siloz. bouncer [-3r] s. 1. fanfaron, lăudăros, mincinos. 2. fanfaronadă; exagerare; minciună bottomed ['botamd] adj. flat— boat luntre, barcă cu fund lat; straw-~ chair scaun de gogonată / sfruntată. 3. munte de om, namilă, matahală, zdrahon. 4. ceva de mari proporţii, paie; leather-~ cu fundul de piele. hardughie etc. 5. (com.) cec fără acoperire. 6. (amer. si.) persoană angajată să dea afară bottom fermentation ['botsm ifemen'teijsn] s. (telm.) fermentaţie inferioară. clienţii bătăuşi sau scandalagii în barurile de noapte. bottom flap [~ flsp] s. (telm.) fund de golire / care se deschide. bouncing [-in.] I. adj. sănătos, plin de sănătate, voinic, robust, viguros, zdravăn. II. s. bottom glade [~ gleid] s. v. b o 11 o m l a n d . 1. salturi (ale automobilului); hurducături. 2. (av.) salturi ale avionului la aterizare. bottom ice [~ ais] s. gheaţă de (la) fund. bouncing Bess [~ bes] s.v. b o u n c i n g B e t . bottom land [~ lamd) s. luncă (inundabilă); vale. bouncing Bet [~ bet] s. (bot.) floarea-călugărului, odogac, săpunariţă (Saponaria bottom landing [~ .tendin] s. (mine) rampa unui puţ. bottomless ['botemlis] adj. 1. fără fund, insondabil; de nemăsurat, nesfârşit. 2. (despre officinalis). bound1 [baund] I. s. 1. (mai ales pl.) hotar, graniţă, limită; limitare, delimitare; to put scaune) fără fund. 3. (fig.) fără margini, fără hotar (în sens negativ). bottom level ['botsm >levl] s. 1. (metal.) pod, bază, vatră. 2. (mine) orizont inferior / / to set ~s to a (de)limita, a îngrădi; to drink within ~s a bea cu măsură; to keep within ~s a nu exagera, a ţine măsura, a cunoaşte măsura; curiosity beyond all ~s curiozitate de fund. bottomman ['totsmnwn], pi. bottommen [-mon] s. (mine) gurar, muncitor la gura care întrece orice măsură; that is beyond all ~s asta întrece orice măsură / limită; this passes the ~s asta e culmea / prea de tot; it is within the ~s of possibility e cu putinţă, puţului. ţine de domeniul posibilului; within ~s moderat, cu moderaţie, cu cumpătare; out of all bottom millstone ['botam 'milstoun] j . v . b o t t o m l e v e l . ~s dincolo de orice limită/ măsură; my fury knew no ~s mă cuprinse o mânie cumplită, bottom moraine [~ mo'rcin] s. (geol.) morenă de fund. nu-mi mai puteam stăpâni mânia. 2. piatră de hotar. 3. teren îngrădit. II. vb. A. tr. bottommost ['botsmmoust] adj. cel mai de jos, cel mai din fund; ultimul. bottom pillar ['botam ipita'J s. 1. (mine) pilier de siguranţă al puţului. 2. (constr.) stâlp 1. a limita, a restrânge, a reduce, a delimita. 2. a hotărnici, a servi ca hotar pentru, a marca hotarul. B. intr. to ~ on / upon a se mărgini cu, a se hotărnici cu. de bază. bound 2 1. vb. intr. 1. a sări, a sălta, a ţopăi, a sări într-o parte. 2. a fugi, a alerga repede. bottom pit [~ pit] s. străfund, prăpastie, abis. II. s. 1. săritură, salt; a forward ~ un salt înainte; to advance by leaps and ~s a înainta bottom pitching [~ ipit/irj] s. strat de pietriş, de prundiş. bottom plate [~ pleit] s. 1. (constr.) placă de bază / fundaţie. 2. (metal.) placă de turnare în salturi; at a / one ~ dintr-o săritură, dintr-un salt; to take smth. at the ~ a folosi prilejul favorabil; to take before the ~ a preveni, a preîntâmpina. 2. (poetic) bătaie puternică a / fund. bottom ring [~ rirj] s. 1. (mine) sabot tăietor. 2. (telm.)inel de etanşare / plafon / punte. inimii. bound 3 1, past si part. tree, de la b i n d1 (I). II. adj. 1. legat; (fig.) ~ up with strâns bottomry ['botemri] s. («rar.) împrumut pe garanţia corpului sau încărcăturii unui vas. legat de, ataşat de. 2. obligat, legat, ţinut, constrâns, nevoit; ~ to military service obligat bottoms ['botomz] s. pl. rămăşiţe, resturi, drojdii să satisfacă serviciul militar; he is ~ to succeed trebuie să reuşească, nu se poate să nu bottom sediment ['botain 'sedimont] s. sedimcnt(are), produs decantat. izbutească; I will be ~ pe cuvântul meu, crede-mă. 3. legat (în piele etc.). 4. (amer.) hotărât, bottomsets [~sets] s. pl. depuneri de fund (într-o deltă). gata, pregătit. 5. constipat. bottom wall [~ wo:l] s. (mine) culcuş. r bound4 aay. (mar.) (for, to) cu destinaţia; the ship is ~ for Liverpool vasul are destinaţia bottom water [~ .wo:to ] s. apă de adâncime; apă din culcuş / talpă. Liverpool; homeward ~ cu destinaţia portului de origine; (despre încărcătură) de bottom yeast [~ ji:st] s. drojdie de bere de fermentaţie inferioară / de fund. întoarcere; outward ~ gata de a ieşi în larg; whither are you ~? unde mergeţi? unde botulin ['bo:tjulin] s. (med.) toxină botulinică. botulism ['botjulizsmj s. (med.) botulism, intoxicare cauzată de consumarea unor vă duceţi? where are you ~ for? încotro? unde te duci? boundable [-obli adj. (rar) care poate fi (de)limitat. mâncăruri alterate. boundary ]-pri] s. frontieră, graniţă, hotar, limită. boudoir [rbu:dwa:r, -wo:r si pronunţia franceză] s. (fr.) budoar. boundary custom [~ ikAStom] s. punct vamal de frontieră. boudoiresque ['bu;dwa:'resk] adj. (fr.) de budoar. boundary dispute [~ .dispju:t] s. conflict de frontieră. boudoirize ['bu:dwa:raiz] vb. intr. (fr. rar) a sta în budoar. boundary layer [~ rleia1"] s. (/iz.) strat limită. bouffe [bu:f] s. operă bufă. boundary lights [~ laits] s. 1. (av.) luminile de la frontieră. 2. (auto) lumini / lămpi bough [bau] I. s. ram(ură), cracă, creangă; (fig.) to saw off the ~ on which one is de poziţie. sitting a-şi tăia craca de sub picioare. II. vb. tr. (poetic) a umbri cu ramuri. boundary line [~ lain] s. 1. linie de frontieră. 2, (top.) linie de demarcaţie / delimitare. bough bed [~ bed] s. (canad.) pat / aşternut de cetină. bough-flecked [~ ,flektj adj. (poetic) umbrit de ramuri. boundary mark [~ ma:k] s. v. b o u n d a r y s t o n e . boundary path [~ pu:6] s. (agr.) răzor; hat. bough pot [~ pot] s. 1. ghiveci; vas pentru flori. 2. buchet (de flori). boundary stone [~ stoun] s. 1. piatră de hotar. 2. bornă. bought [bo:t] past si part. trec. de la b u y (I). bound electricity ['baund ilek'trisiti] s. (electr.) electricitate latentă. bought book [~ buk] s. (corn.) registru de facturi. bounden ['baundpn] (înv.) part. tree, de la b i n d; it is my ~ duty (to) este de datoria boughten ['bo:t3n[ adj. (amer.) cumpărat. mea (să). boughy l'baui] adj. rămuros, stufos, cu crengi. bounder [,baund3r] s. (fam.) 1. om prost crescut, bădăran. 2. ticălos, nemernic, mizerabil. bougie ['bu:3i:, amer. şi.-'-] s. (fr.) 1. lumânare de ceară. 2. (med.) bujie, cateter, sondă. 3. birjă, haraba. 3. (farm.) supozitor. bounderism [-izsm] s. (sl.) ticăloşie. bouillon [pronunfia franceză] s. (fr.) bulion. bouk [bu:k[ s. (scot., dial.) 1. corp, trunchi. 2. (înv.) burtă, pântece, abdomen. 3. mărime; boundless ['baundlisj adj. nemărginit, nelimitat, fără margini, neţărmurit. volum; cantitate. boundlessness [-nis] s. infinitate, imensitate, nemărginire. bound settler ['baund- setlor] s. geodez, inginer cadastral. boulder ['boulda'J s. 1. galet, piatră rotundă (rotunjită de apă). 2. (geol.) bloc, bolovan, lespede de stâncă; erratic ~ bloc eratic. bound shot [~ jot] s. (/nil.) glonte ricoşat. bound water [~ 'wo(:)t3r] s. (agr.) apă legată. boulder clay ['boulds klei] s. (geol.) argilă cu blocuri / eratică. bounteous ['bauntiss, -tjos] adj. 1. darnic, mărinimos, generos, cu mâna largă. boulder period [~ pioriod] s. (geol.) era glaciară. 2. îndestulat, bogat, îmbelşugat. boulder stone [~ stoun] s. v. b o u l d e r (1). boulder wall [~ wo:l] s. (geol.) morenă. bounteousness [-nis] s. 1. bunătate, generozitate, largheţă, dărnicie, mărinimie. boule1 [bu:l] s. bară obţinută prin sinteza unor pulberi minerale (în procesul de fabricare 2. abundenţă, îmbclşugare. a unor pietre preţioase sintetice). bountiful ['bauntiful] adj. v. b o u n t e o u s . bountifulness [-nis] s. v. b o u n t y (1). boule2 s. mobilă cu încrustaţii. r boulevard ]'bu:lva; , -liv-, si pronunţia franceză] s. bulevard. bounty ['baunti] s. 1. mărinimie, dărnicie, generozitate, largheţe. 2. cadou mărinimos; (corn.) gratificaţic, primă. 3. premiu guvernamental, pentru încurajarea industriei, boulevard stop [~ 'stop] s. (amer.) intersecţie dirijată. boulevardfer ['bu;lva:dio şi pronunţia franceză] s. bulevardier; filfizon, ţafandache. comerţului, agriculturii etc., îndemnizaţie, primă (de încurajare). 4. bani destinaţi recru­ tării. boulevardize ['bu:lva:daiz] vb. in/r. (rar) a bate străzile. bouquet ['bufOkai, bu'kei, amer. şi bou'kci] s. 1. buchet, mănunchi de flori. 2. buchet, boulimia [bu:'linu3, -p] s. (med.) bulimic, hiperorexie. aromă (a vinului etc.). boulon ['bu:tan] s. (muz.) harfă a negrilor. bouquet bottle [~ 'botl] s. sticluţă de parfum. bounce [bauns] I. vb. A. intr. 1. (mai ales despre o minge) a sări, a ricoşa; to ~ into the room a intra valvârtej / ca un vârtej / ca o furtună, a năvăli, a da buzna în odaie / bouquctin ['bu:kitin si pronunţia franceză] s. (zool.) ţap de regiuni alpine (Capra ibex). cameră. 2. (at) a ciocăni, a bate (puternic) (la). 3. (fig.) a exagera; a se fuduli, a se împăuna, bourbon ['buaban, -bon si pronunţia franceză] s. (amer. pol.) 1. democrat, intransigent a se umfla în pene, a face pe grozavul. 4. (fam.) to ~ back a-şi reveni, a se reface (după cu idei învechite, reacţionar. 2. ['ba:b3nj (si ~ whisky) un/el de whisky din porumb sau un eşec etc.). B. tr. 1. a face să sară; to ~ a ball a bate / a face să sară o minge. 2. (amer. grâu. si.) a da afară, a expedia, a face vânt (cuiva). 3. (si.) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară. bourbon whisky ['ba:bon ihwiski] s. v. b o u r b o n (2).



 111



bourdon ['buadn, traadn] s. (fr.) (muz.) 1. tonul bas (la orgă sou cimpoi). 2. (înv.) refren. bourdoun ş. v. b o u r d o n , bourg [busg] s. burg; castel medieval; oraş-eetatc; oraş vechi. bourgeois1 ['busjwa; şi pronunţia franceză] (fr.) I. s. 1. burghez; petty ~ mic burghez. 2. (ist.) orăşean; târgoveţ. II. adj. burghez, de burghez. bourgeois2 [bai'dyMs] s. (poligr.) borghis (literă corp 9). bourgeoisie [ibu33wa:'zi;,-3W9- şi pronunţia franceză] s. (fr.) burghezie. bourgeois-landlord ['buo3Wu: 'laendb:d] adj. burghezo-moşicresc. bourn1 [buan, boan, bo:n] s. pârâiaş, izvoras. bourn2 s. 1. (înv.) hotar, graniţă. 2. ţel, ţintă, scop. 3. (poetic) tărâm, sferă, domeniu. bourne s.v. b o u r n2. bourn(e)Iess [-lis] adj. fără hotar, neţărmurit. bournous [bos'nuis, -'nu:z] s. burnuz. bourock ['bu:rak] s. grămadă de pietre. bourran ['buran] s. (rus) viscol. bourree ['burei] s. (muz.) bourrec. bourse [buas] s. (jr.) bursă (mai ales pariziană). bouse [bu:z, bauz] vb. V. b o o z c (IX). boustrophedon [.buistra'fidsn] s. bustrofedon. bousy ['bu:zi, bauzi] adj. (fa/u.) cherchelit, făcut, afumat. bout1 [băut] ş. rând, dată; ceva efectuat într-un singur interval de timp / într-o singură şedinţă; tur (la dans); this ~ de data aceasta, de rândul acesta; when it comes to my ~ când îmi vine mic rândul. 2. încleştare, prindere, apucare; încăierare; ~ with the gloves box; to have a ~ at smth. a încerca ceva. 3. acces (de boală, de tuse). 4. chef, petrecere. bout2 s., vb. v, b o 112. 'bout prep. şi adv. prese, de la a b o u t. boutique [bu:'ti:k[ s. (fr.) magazin mic cu articole la modă, butic. boutonniere [ibuta'nje1"] s. (fr.) floare de butonieră. bovey coal fbouvi'koul] s. (mine) lignit din regiunea Bovey (Anglia). bovid ['bouvid] s., adj. v. b o v i n e (1). bovine ['bouvain] adj. 1. bovin; de bou; din speţa boului; de vite cornute. 2. (fig.) greoi, stângaci; greu de cap, tare de cap. bovine leather [~ 'letfa1"] s. piele de bovine. bow1 [baujl.vb. A. tr. a îndoi, a (a)pleca, a încovoia. ♦ to ~ one's thanks a-şi exprima mulţumirile printr-o înclinare a capului. B. rejl. to ~ oneself out of the room a ieşi din cameră ploconindu-sc. C. bur. 1. a se îndoi, a se apleca, a se încovoia. 2. (jig.) (to) a se înclina, a se închina, a se apleca, a face o plecăciune (în faţa) (cu dat.). 3. (fig.) a se supune, a se pleca, a-şi pleca fruntea/grumazul, a face temenele. 4. to ~downa.se pleca adânc; to be ~ed down upon one's knees a cădea în genunchi; to ~ up to smb. a se apropia de cineva făcând plecăciuni; 4. (fam., fig.) to ~out a ieşi de pe scenă, a se retrage. II. s. plecăciune, închinăciune, închinare, aplecare; to make one's ~a saluta, a face o plecăciune; a se îndepărta, a ieşi (din scenă etc.). bow2 [bou] I. s. 1. arc (armă); to bend / draw a ~ a încorda / a întinde un arc; to draw the ~, to shoot with a ~ a trage cu arcul; to draw a ~ at a venture a) a trage cu arcul la întâmplare; b) (fig.) a spune ceva şau a face ceva într-o doară; (fig.) to have many strings to one's ~ a avea multe coarde la arc; a dispune de multe resurse; (jig.) to draw a / the long ~ a exagera, a turna gogoşi, a spune minciuni gogonate; (rar) to draw the ~ up to the ear a pune în joc toată energia, toate puterile, toate resursele. 2. (constr.) arc. 3. (muz.) arcuş. 4. (şi rain ~) curcubeu. 5. (mat.) arc, curbă. 6. nod, rozetă, fundă. 7. (electr.) troliu, receptor electric. II. vb. in/r. a (con)duce arcuşul. bow3 [bau] s. (mar.) prova, proră; to be down by the ~ a cădea în bot; with double - pupa la fel cu prova; on the port ~ la babord înainte; ~! intră prova! bow anchor ['bau 


box 4



bowie knife ['boui' naif] s. (amer.) cuţit lung de vânătoare. Bowie State [~ isteit] ş. (amer. folosit ca supranume) Statul Arkansas. bow instrument ['bou 'instrumontj s. (muz.) instrument la care se cântă cu arcuşul. instrument cu coarde. bowk [bauk] s. (mine) găleată (pentru ridicarea cărbunelui). bow knot ['bou not] s. nod, fundă, rozetă. bowl1 [bouljs. 1. cupă, pocal; (/îg.) the ~ petrecere, chef: the flowing ~ băuturi spirtoase; (fig.) the golden ~ is broken s-au spulberat toate iluziile. 2. ceaşcă. 3. vază (pentru flori). 4. strachină, blid, găvan; lighean, bazin. 5. scobitură, adâncitură (a lingurii, talgerului, balanţei etc.). 6. (amer.) amfiteatru. 7. (amer.) stadion (mai ales în nume proprii). bowl2 I.5. l.glob, sferă, bilă, minge (de lemn). 2. (tehn.) rolă, bilă, rulment. 3.pl. joc cu bile de lemn uşor descentrate; (amer.) (joc de) popice; (prav.) those who play ~s must expect to meet with rubbers dacă ai intrat în horă trebuie să joci. II. vb. A. tr. 1. a arunca. a rostogoli (o bilă). 2. to ~out a scoate din joc sau din formaţie; to ~ over a) a da jos. a scoate din luptă; b) a înnebuni, a face să înnebunească. B. intr. 1. a juca (în) bile. 2. a se rostogoli. 3. a servi mingea (la crichet); a ţinti mingea (la baseball). 4. to ~along a merge sau a mâna repede, a goni; to ~ off a părăsi partida, a ieşi din joc; cars were ~ing along the road maşinile goneau pe şosea. bowlder ['boulda1"] s. v. b o u l d e r . bow-legged ['boulcgd, -.legid] adj. cu picioare strâmbe / arcuite (în formă de O). bowler1 ['boţite1"] s. pălărie tare, melon; (mil. si.) battle ~ cască de oţel. bowler2 s. jucător care serveşte mingea (la crichet); jucător care ţinteşte mingea (la baseball). bowler hat [~ hst] s. 1. melon. 2. viaţa civilă; (mii. fam.) to give the ~ to smb. a trece pe cineva în viaţa civilă. bowline ['boulin] s. (mar.) bulină; nod de scaun simplu; running ~nod de undiţă; ~ on the bight nod de scaun dublu. bowling ['boulin] s. l.joc cu bile (de lemn, uşor descentrate). 2. (amer.) joc de popice; bowling; ten-pin ~ variantă modernă a jocului de popice. bowling alley [~ 


 Box and Cox



Box and Cox [~ and 'koks] s. (glumeţ despre) două persoane care nu sunt niciodată acasă in acelaşi timp (după titlul comediei bufe cu acelaşi nume de J. M. Morton, 1847). box-and-dice ['boksandais] s. jocul de zaruri; (Jam.) the whole ~ toate vechiturile / zdrenţele. box barrow [~ .barou] s. 1. (tehn.) roabă cu pereţi înalţi. 2. (auto) autodubă, autofurgon. 3. (ferov.) vagon de marfă acoperit. box bottoms [~ 'botamz] s. pl. (mine) praf de cărbuni. box calf [~ 'ka:f] s. box de viţel, box calf, box. boxcar [~ ka:r] s. (amer.) vagon de marfă (acoperit); (amer. si.) to grab an armful of ~s a sări din mers într-un vagon (de marfă) pentru a nu plăti biletul. box casting f~ ikatstirj] s. (metal.) turnare în cutii de formare. box coat [~ kout] s. manta de ploaie. box cramp [~ kramp] s. (tehn.) cuplaj cu manşon. boxen ['boksn] adj. din, de cimişir. box end ['boks end] s. (tehn.) cap de bielă cu capac. boxer1 ['boksa'J s. boxer. boxer2 s. (austr.) melon, pălărie tare. boxer3 s. (câine) boxer. boxer4 s. participant la aşa-nutnita răscoală a Boxerilor in China (1900-1901). box freight car ['boks 


112



boyism ['boiizsm] s. (rar) v. b o y i s h n e s s . boykin ['boikin] s. (rar) băieţaş, flăcăiaş. boyla ['toils] s. (austr:) vraci. boy love ['boi IAV] s. dragoste de copil; dragoste de licean; prima iubire. boy scout [~ 'skaut] s. cercetaş. boyship ['boi/ip] s. (uiv.) v. b o y h o o d . boy's love ['toiz Uv] s. (bot.) lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). boy's play [~ pici] s. joc copilăresc, joc de copii (şi fig.); to leave off ~ a nu mai fi copil, a trece de vârsta copilăriei. boy tutor ['boi 'tju:tar] s. elev carc-şi meditează colegii. bozo ['bouzou] s. (amer. sl.) individ, ins, tip. bozzy ['bozi] adj. (pop.) beat criţă. B picture ['bi: ipikt/ar] s. (sl.) film mediocru. bra [bra:] s. (fam.) v. b r a s s i e r e. Brabanter [bra'ba;ntar] s. (ist.) lăncicr, pedestraş. brabble ['brabl] I. vb. intr. a se certa, a se ciondăni, a se sfădi (mai ales pentru nimicuri). II. s. ceartă, sfadă. brace [breis] I. s. 1. legătură, bandaj; proteză; scoabă, susţinător; proptea, sprijin. 2. (mar.) ancoraj. 3. pereche (mai ales ae păsări vânate); (fig.) they are a ~ sunt nedespărţiţi. 4. curea (pentru câini). 5. (poligr., muz.) acoladă. 6. pl. bretele. 7. (tehn.) coarbă, curbină, sucală; ~and bit burghiu ţigănesc. 8. (mar.) braţ. 9. clamă, clemă. II. vb. A. tr. 1. a lega, a fixa, a întări, a strânge, a sprijini, a susţine, a rezema; a cuprinde. 2. (fig.) a întări (corpul, nervii); to ~ one's energies a) a-şi îndoi eforturile; b) a se stăpâni; c) a prinde curaj. 3. (mar.) a braţa. 4. (amer. sl.) a tapa de bani. 5. to ~ up a da puteri noi, a fortifica, a tonifica. B. intr. to ~ (up) for smth. a) a-şi aduna (toate) puterile pentru; b) a apela la tot curajul pentru, a-şi lua inima în dinţi pentru. brace game l'breis geim] s. (sl.) joc măsluit. brace jack [~ d3a?k] s. (teatru) proptea triunghiulară de lemn (pentru sprijinirea decorurilor). bracelet ['brcislit] s. 1. brăţară. 2. pl. (fam.) cătuşe. bracer ['breisa'] s. 1. legătură, întăritură, scoabă. 2. mânecar. 3. (fam.) plimbare în aer rece. 4. (înv.) medicament întăritor, tonic. 5. (amer. sl.) întăritor (mai ales o duşcă de alcool), şnaps. bracero [brcn'searou] s. (span.) muncitor agricol sezonier mexican. brach [braţ/] s. (mv.) brac, (căţea). brachial ['breikial, -kjal] adj. brahial. brachialgia [ibraeki'sktys, -d3Ja] s. (med.) brahialgie. brachiocephalic ['brakiasi'fadik, 'brakia'sefolik] adj. (anat.) brahiocefalic. brachiopoda [ibraki'opada] s. pl. (zool.) brahiopodc. brachyccphalic [ibrskisc'faslik, -si'f-, -kike'f-] aay. (zool.) brahicefal. brachylogy [bra'kilod3i] s. (lingv.) brahilogie. bracing ['breisirj] I. adj. (despre aer) întăritor, înviorător, întremător. II. s. (constr.) 1. lucrări de sprijinire / de şprăţuire / de armare; înţepenire, întărire, fixare, rostuire. 2. astereală, grătar de şipci. bracing wire [~ waiar] s. 1. (av.) hobană. 2. (tel.) cablu de contravântuire (a pilonului), ancoră de pilon. brack1 [brak] s. 1. (te.vt.) defect; (tehn.) crăpătură. 2. (fig.) cusur, defect. brack2 (rar) I. s. sortare (a mărfurilor). II. vb. tr. a sorta. bracken ['braksn] s. (bot.) ferigă (Pteridium aquilinum). bracken clock [~ klok] s. (entom.) gândacul-grâului (Phyllopertha horticola). bracket ['braekit, amer. si -et] I. s. 1. (si square ~) paranteză (dreaptă). 2. (arltit., constr.) consolă, suport; brachet; guseu; armătură de lampă de perete. 3. (mil.) furculiţă (la reglajul tragerilor de artilerie). 4. grupă; clasă; categorie; income / wage ~ clasă / categorie de salarizare; age ~ grupă de vârstă. II. vb. tr. 1. a pune în paranteze. 2. (fig.) a pune pe acelaşi picior, a băga în aceeaşi oală, a trata la fel; don't ~ us with them nu ne trata la fel ca pe ei. 3. (mii.) a regla tirul asupra (cu gen.), încadrând (obiectivul) în furculiţă. bracket crane [~ krein] s. (tehn.) macara consolă. bracket seat [~ si:t] s. strapontină. brackish ['braki/] adj. 1. (despre apă) sălciu, (cam) sărat. 2. greţos. bract [brakt] s. (bot.) bractee. bracteate ['braktiit, -eit[ adj. (bot.) bracteat. bracteolate ['braktialit, -leit] adj. (bot.) cu bracteole. • bracteole ['braktioul] s. (bot.) bracteolă. brad [brad) s. 1. cui fără floare; caia. 2. pl. (sl.) bani. brad awl [~ o:l] s. sulă. bradbury ['bradb^ri] s. (fam. înv.) bancnotă de o liră sa» de 10 şilingi. Bradshaw ['brad/o:] s. ghid al căilor ferate britanice (a cărui publicare a fost iniţiată deG.BradshawînlS39). bradsot ['bradsot] s. (vet.) bradsot, enterotoxiemia oilor. bradycardia [,bradi'ko:dia] s. (med.) bradicardie. bradykinesia [ibrsediki'niizja, -kai-1 s. (med.) bradikinezie. brac [breij s. (in nordul Angliei) mal abrupt / râpos; povârniş, pantă; deal. brag [brag] I. vb. intr. a se lăuda, a se făli, a se grozăvi. II. s. 1. fanfaronadă, lăudăroşenie. 2. fanfaron, lăudăros. III. adj. 1. (fnv.) curajos, viteaz, brav. 2. (înv.) lăudăros, fanfaron, palavragiu. 3. (amer.) de prima clasă, straşnic, grozav, teribil. braggadocio [ibraga'dout/iou, -t/jou] s. 1. lăudăros, fanfaron. 2. lăudăroşenie, fanfaronadă. braggart ['bragat, -ga:t] s. lăudăros, fanfaron, palavragiu. bragger [braga1] s. lăudăros, fanfaron; farfara, palavragiu. braggery ['bragaril s. lăudăroşenie, fanfaronadă.



 113



Brahman ['brumian] s. brahman. Brahmanee ['bWKnWini:] s. brahmană. Brahmanic(al) [ibra:'maenik(3l)] adj. brahman. Brahmanism ['bramianizpm] s. brahmanism. brahma(pootra) [ibrcmiaOpuitra)] s. brahmaputra (rasă de găini). Brahmin ['bru:min] s. 1. v. B r a h m a n. 2. persoană cultivată. 3. (ironic) pretins intelectual. 4. (amer.) intelectual aparţinând unei vechi familii americane din Boston sau New York. Brahminee ['braimiaii:] s. v. B r a h m a n e c. Brahminic(al) [:mii]] s. brainstorming, discuţie în grup pentru stimularea dirijată a creativităţii individuale. brain-stricken [~ istrikan] adj. (rar) v. b r a i n s i c k . brain-touched [~ tAt/t] adj. (fam.) atins la creier, bătut în cap. brains trust ['breinz itrASt] s. 1. (amer.) trustul inteligenţei (mai ales grupul de experţi de pe lângă guvernul S.U.A.) 2. redactorii emisiunii radiofonice britanice „Listeners' Letterbox" (Posta ascultătorilor). brain trust [brein trASt] s. v. b r a i n s t r u s t (1). brain truster [~ itrAStar] s. (amer.) consilier (mai ales neoficial). brain tunic [~ 'tjumik] s. (anat.) membrană cerebrală. brain twister [~ itwista1-] s. (amer.) problemă încurcată, şaradă, brainwash ['breinwof:)/] vb. tr. (psih.) a depersonaliza (prin procedee de spălare a creierului). brainwashing [-in] s. (psih.) spălare a creierului (pentru depersonalizare). brain wave, brainwave [brein weiv] s. 1. (ftziol.) curent cerebral. 2. (fam.) idee fericită, gând strălucit. 3. pl. electroencefalogramă, brain work [~ ws:k] s. muncă intelectuală, activitate cerebrală. brain worker [~ -w3:kor] s. (muncitor) intelectual, brainy fbrcini] adj. (mai ales amer.) cu cap, deştept, priceput, inteligent, mehenghi.



branch light



braird [bread] (scot.) I. s. primele fire (de iarbă ale unei culturi). II. vb. intr. a răsări; a încolţi, a da (în) colţ. braise [breiz] I. vb. tr. a fierbe înăbuşit (carne). II. ş. came fiartă înăbuşit. braize [breiz] s. praf de cărbune. brake1 [breik] I. s. frână; dispozitiv de frânare; piedică de roată; to put on the ~ a frâna, a pune frâna. II. vb. tr. 1. a frâna. 2. (jig.) a frâna, a stăvili, a încetini, a înfrâna. brake21. s. 1. (text.) meliţă. 2. (telm.) malaxor. 3. (agr.) boroană, grapă (marc). 4. (mine) elevator cu scripeţi. II. vb. tr. 1. (text.) a meliţa. 2. a frământa (aluatul). 3. (agr.) a grapa, a boroni, a bolovani (pământul), a sfărâma (bulgări). 4. (mine) a ridica cu elevatorul de mină. brake3 s. (bot.) ferigă de câmp (Pteridium aquilinum). brake4 s. desiş, tufişuri, tufăriş. brake action [~ 'ask/^n] s. frânare. brakeage [rbreikid3] s. 1. frânare. 2. sistem de frânare, ansamblu de frâne. brake air [breik E3r] s. (telm.) aer (de) frânare. brakeband [~bsnd] s. (telm.) bandă / panglică de frână. brake beam [~ bi:m] s. (ferov.) axă triunghiulară. brake block [~ bbk] s. (telm.) sabot de frână. brake crank [~ kraerjk] s. (ferov.) manivelă de frână. brake drum [~ drAin] s. (tehn.) tobă / tambur / cilindru de frână. brake head [~ hed] s.v. b r a k e b l o c k . brake lever [~ 'li:v3r] s. (auto) pârghie de frână, levierul frânei. brake load [~ loud] s. (tehn.) sarcină de frânare. brake lock [~ bk] s.v. b r a k e b a n d . brakeman [~ni3n],p/. brakemen [-manjş. 1. (maiales amcr.) frânar. 2. (mine) mecanic al maşinii de ridicat. brake pipe [~ paip] s. (ferov.) conducta generală a frânei. brake rod [~ rod] s. 1. (auto) tijă de tracţiune a frânei. 2. (ferov.) bară de sabot. brakeshoe [~ u:] s. (tehn.) sabot de cale / frână. brakesman ['breiksman], pl. brakesmen [imanjs. v. b r a k e m a n brakestafT['brciksta:f] s. frână. brake strap [breik stra?p] s. (tehn.) panglică / bandă de frână. brake test [~ test] ş. (tehn.) încercare prin frânare. brake tester [~ -test3r] s. (telm.) frânometru. brake van [~ va;n] s. (ferov.) vagon de frânat, vagon de frână. brakewheel [~wi:l] ş. (tehn.) roată de frână. braking ['breikirj] s. (tehn.) frânare. braking action [~ -a?k/pn] s.v. b r a k i n g. braking coefficient [~ .koui'fijant] s. (tehn.) coeficient de frânare. braking couple [~ -kApl] s. (tehn.) cuplu de frânare. braking table [~ iteibl] s. (tehn.) tabelă de frânare. braking torque [~ to:k] s. (tehn.) cuplu de frânare. braky ['breiki] adj. plin de tufişuri sau ferigi. bramble ['brcembl] s. (bot.) mur, rug (Rubusfruticosus). brambleberry ['breemblbari] s. (bot.) mură. brambling ['braemblirj] s. (omit.) cinghiţă alpină, pasărea-omătului (Fringilla montifringilla). brambly ['braembli] adj. plin de mure. bran [bram] s. tărâţe; much ~ and little meal mai mare daraua decât ocaua; to bolt to the ~ a cerceta cu dc-amănuntul, a supune unui examen amănunţit, a ceme. branch [bra:ntf, amer. brasn!/] I. s. 1. creangă, cracă, ramură; with spreading ~es cu ramurile întinse. 2. (fig.) ramură, branşă, domeniu, sferă de activitate, de cunoştinţe; (mii.) armă, felul armei (infanterie etc.). 3. (pol.) organizaţie de bază. 4. filială, sucursală. 5. (fig.) linie, neam. 6. braţ (de rău); pârâu; ~ of the sea braţ de mare. 7. ramură (a unui lanţ muntos). 8. ramificaţie (a drumului). 9. (tehn.) teu; derivaţie; ramificaţie. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ forth / out) a se ramifica, a se bifurca; a se lărgi, a se întinde, a se extinde; a se depărta. 2. to ~ off (despre un vehicul) a intra pe un drum lateral / secundar. B. tr. a împărţi, a diviza. branch bank [~ bsenk] s. (ec.) sucursală a unei bănci. branch box [~ bnks] ş. (electr.) cutie de derivaţie / branşament. branch circuit [~ isa:kit] s. (electr.) circuit derivat / de ramificare. branch current [~ 'kAr^nt] s. (electr.) curent derivat. branch curve [~ k3:v] s. (tehn.) curbă de derivaţie. branched [bra:nt/t, amer. brasnt/t] adj. 1. ramificat; bifurcat (şi fig.). 2. (în cuvinte compuse) cu ramuri; double-~ cu două ramuri, cu două braţe; (many-) ~ candlestick candclabru cu (mai multe) braţe. branch establishment ['bra:ntj isitaîbli/msnt] s. întreprindere anexă, filială. branchia ['brrerjkio] s. pl. (zool., Uit.) branhii. branchiae ['bramkii:] s.pl.v. b r a n c h i a. branchial ['brzerjkial] adj. (zool., Uit.) branhial, referitor la branhii. branchiate ['brasrjkieit, -kiit] adj. (zool., Uit.) branhiat, cu branhii. branching (off) ['bra:nt/in(:)f), amer. brant/in (of)] s. (tehn.) bifurcare, bifurcaţie, ramificare, ramificaţie; derivaţie, racord, branşament. branchiocardiac ['brserjkiou'kuidiaîk] adj. (anat.) branhiocardiac. branchiogasteropoda l'brairjkiouigEesta'ropads] s. pl. (zool.) branchiogasteropode. branchless ['bra:nt/lis, amer. 'braent/-] adj. 1. fără crengi. 2. (despre drumuri, canale etc.) fără ramificaţii. branchlet ['bro:nt/lit[ s. rămurică, rămurca. branch light ['brum// lait] s. candclabru.



 branch line



114



brassil ['brasil] s. (mineral.) pirită. branch line [~ lain] s. 1. (ferov.) cale ferată secundară; ramificaţie; linie deviată. 2. (electr.) circuit derivat. brassily ['braesili] adv. fără (nici o) ruşine, cu neobrăzare. brassiness ]'bra:sinis] s. 1. sunet metalic al unui instrument sau al unei orchestre. branch office [~ 'ofis] j . sucursală, filială. branch pipe [~ paip] s. (telin.) racord, branşament, ramificaţie, crac; piesă de ramificaţie, 2. aspect de tinichea al unui obiect pretins preţios. brass-inlaid ]'bro:s'in'leid] adj. încrustat cu alamă. teu. brass money [~ inuni] s. bani de alamă. branch railway [~ 'reilwei] s.v. b r a n c h l i n e . brass plate [~ pleitj s. placă cu numele locatarului; firmă de medic, comerciant etc. branch society [~ so'saioti] s. v. b r a n c h o f f i c e . brass plater [~ .plete'] s. (peior.) parazit al clasei muncitoare. branch switch [~ swit/] s. (electr.) comutator de şuntare. brass rags [~ ragz] s. pi. 1. cârpe de frecat obiecte din alamă. 2. (mar.) otreapă, cârpă branch timber [~ 'timbs1"] s. lemn subţire. de şters pe jos; to part ~ with smb. a o rupe cu cineva. branch track [~ trak] s. (ferov.) linie de manevră; linie deviată. brass tacks [~ tasks] s. pi. (sl.,fig.) lucrul principal; let's get down to ~ să trecem la branchy ['bramt/i, amer. 'brant/i] adj. rămuros; ramificat. brand [brand] I. s. 1. tăciune aprins; (poetic, rar) torţă, faclă; (fig.) he is a regular fondul chestiunii. brass tap [~ tasp] s. robinet de alamă. fire ~ e un târâie-brâu sadea; (fig.) a ~ from the fire persoană scăpată de la moarte sigură sau de un pericol sigur. 2. fier înroşit. 3. stigmat, semn (făcut cu fierul roşu), danga, brassware [~WE3r] s. vase / veselă de alamă, alămuri. cauterizare; (fig.) fier roşu, semn. 4. marcă de fabrică. 5. fel, calitate, sort; a new ~ of brass winds [~ iwindz] s. pl. (muz.) instrumente de suflat din alamă, alămuri. matches o nouă marcă, un nou sort de chibrituri; of the best ~ de cea mai bună calitate. brass wire [~ 'waior] s. sârmă de alamă. 6. (bot.) tăciune, mălură; arici (pe butuci de vie), carie. 1. (poetic, rar) fulger, trăsnet; brassworks [~w3:ks] s. pl. (metal.) uzină de prelucrare a minereului de cupru; uzină lama unei săbii; sabie. II. vb. tr. 1. a însemna / a arde cu fierul roşu; (fig.) it is ~ed on de elaborare a cuprului. my memory mi s-a întipărit în memorie. 2. (fig.) a înfiera, a stigmatiza, a pune la stâlpul brassy ['bra:si, amer. 'brasi] I. adj. 1. de alamă; de bronz. 2. (despre sunet) metalic. infamiei; his crime was ~ed by everybody toată lumea i-a înfierat crima. 3. neruşinat, neobrăzat. 4. zgomotos. II. s. 1. (sport) baston de golf cu vârf de alamă. 2. lovitură dată cu un astfel de baston. brandenbourg ['brandanteg] s. brandenburg. brat [brat] s. 1. (peior.) puşti, pici, ţâcă, mormoloc; progenitură. 2. (mine) strat subţire brander ['braiuto'] I. s. 1. grătar. 2. ciocan de marcare. II. vb. tr. a prăji pe grătar, de cărbune amestecat cu pirită. a prepara la grătar. brattice ['bratis] s. (mine) dig de aeraj. branding iron l'brandin. aim] s. fier de marcat / de ars. brattish l'brati/] adj. (peior.) copilăresc, de puşti, de mormoloc. brandish ['braaidif] vb. tr. a învârti, a flutura, a agita, a roti (mai ales săbii). brattle ['bratl] (m«i ales scot.) I. s. huruit, tropot, tropăit. II. vb. intr. a hunii, a tropoti, brandling ['brandlirj] s. 1. râmă (ae ploaie). 2. (iht.) somon tânăr. a tropăi. brand-new ['brand 'nju:[ adj. nou-nouţ, (scos) din cutie. bravado [bro'vu:dou],pl. bravado(e)s ]-z] s. bravadă, fanfaronadă, lăudăroşenie, bravură brandy ['brandi] I. s. rachiu; coniac brandy. II. vb. tr. 1. a conserva (fructe)m coniac. ostentativă. 2. a stropi (un tort etc.) cu coniac. brave [breiv] I. adj. 1. brav, curajos, viteaz, neînfricat; (as) ~ as a lion viteaz ca un brandy-and-soda [~ and' soudcs] s. coniac cu sifon. leu. 2. minunat, excelent, splendid; a ~show un spectacol minunat, măreţ. 3. sărbătoresc, brandy ball [~ bo:l] s. bomboană cu lichior. strălucit, gătit (de sărbătoare). II. vb. A. tr. 1. a brava, a înfrunta, a nesocoti (o primejdie). brandy blossom [~ btassm] s. (fam.) 1. coş pe nas. 2. nas roşu de beţiv / băutură. 2. a sfida; a provoca; 3. to ~ it out a se purta provocator. B. intr. (mv.) a se lăuda, a se brandy bottle [~ tbDtlJ s. sticlă de coniac / rachiu. împăuna, a face pe grozavul. brandy face [~ feis] s. (fam.) beţiv, beţivan. bravely [-li] aaV. vitejeşte, bărbăteşte, cu curaj. brandy-faced [~ .feist] adj. (fam.) cu faţa roşie de băutură. braver [sT\ s. (înv.) lăudăros, fanfaron. brandy mint [~ mint] s. (bot.) izmă, mentă pipărată (Mentha piperita). bravery ['-ari] s. 1. curaj, vitejie, bărbăţie, bravură. 2. strălucire, splendoare, lux. 3. (mv.) brandy-nosed [~ nouzd] adj. (fam.) cu nasul roşu de băutură. lăudăroşenie, fanfaronadă; bravadă. brandy pawnee [~ 'p3:'ni:] s. (anglo-indian) rachiu sa» coniac cu apă. bravissimo [bra:'visimou] inter/, bravissimo! brandy smash [~ sma;/] s. rachiu amestecat cu apă, zahăr, mentă şi servit cu bucăţi bravo1 ]'bra;vou, -'-, amer. şi 'brcivou],pl. bravo(e)s [-z] s. (ital.) ucigaş plătit. de gheaţă. bravo2 interj, bravo! brandy snap [~ snsp] s. pişcot cu ghimbir. brandy sour [~ sauor] s. (amer.) rachiu amestecat cu apă, zeamă de lămâie şi un lichior bravura [bre'vuore, -'vjuara] s. (ital. muz.) bravură. amar. braw [bro:, bro:] adj. (scot.) frumos, minunat, ales. brawl [brs:l] I. s. 1. ceartă, scandal; încăierare; ceartă pe stradă. 2. murmur, susur (ae branglesome ['brarjglsam] adj. certăreţ, gâlcevitor. pârâu, de izvor). II. vb. intr. 1. a se certa, a se sfădi. 2. (despre izvoare) a murmura, branial ['breinkd, -jal] aay. (rar) cerebral. - . • a susura; the stream ~s over the stones pârâul curge susurând peste bolovani. brankursine ['brar]k'3:sain] s. (boi.) talpa-ursului (Acanthus sp.). brawler ['bralor[ s. scandalagiu, certăreţ, târâie-brâu. bran-new ['bramdnju:] aay. v. b r a n d n e w . brawling ['bralirj] I. adj. 1. gâlcevitor; gălăgios. 2. (despre izvor) murmurând, şopotitor. brannigan ['branigsn] s. 1. chef; chiolhan; petrecere zgomotoasă. 2. tărăboi, tămbălău. II. s. ceartă, sfadă, branny ['brani] adj. (despre pâine) cu tărâţe. brawn [bran] s. 1. muşchi, musculatură, forţă musculară. 2. came de porc sărată. 3. piele brant [brant] s.v. b r e n t g o o s e . 1 brash [bra/] I. s. grămadă, morman de sfărâmături. II. adj. (mai ales amer.). 1. fragil, bătătorită şi aspră. brawniness ]'bro:ninis] s. v. b r a w n (1). sfărâmicios. 2. (fa/n.) obraznic, neobrăzat, impertinent, insidios. 3. (fam.) necugetat, brawny ['bro:ni[ adj. musculos, vânjos, bine legat. nechibzuit. 4. grăbit; impetuos. 2 braxy ['braksi] (scot.) I. s. 1. carne de oaie bolnavă de dalac. 2. (vet.) v. b r a d s o t. brash s. 1. arsuri pe gât, jărăgai. 2. greaţă, senzaţie de vomă, arsuri. 3. (mai ales scot.) II. adj. (despre carne) provenind de la o oaie bolnavă de dalac. ploaie cu băşici, ploaie torenţială. bray1 [brei] vb. tr. a măcina, a pisa, a bate. Brasilian [bre'ziljsn, -ion] adj., s. brazilian. bray2 I. s. 1. zbieret (de măgar). 2. sunet neplăcut; bubuit, hârşâit. II. vb. A. intr. bra-slip ['bra:-slip] s. furou-sutien. brass [bra:s, amer. bras] s. 1. alamă; (înv.) bronz; red ~ tombac; the age of ~ vârsta 1. (despre măgari) a zbiera. 2. a scoate un sunet neplăcut. B. tr. a scoate (nn zbieret); a de bronz. 2. (muz.) alămuri, instrumente de suflat din alamă; suflători în alamă. 3. (fam.) rosti zbierând (un cuvânt etc.). ofiţeri inferiori; militarişti; the top ~ ştabii, ofiţerii de stat-major; militariştii. 4. placă brayer1 ]'breior] s. pisălog. comemorativă. 5. (tehii.) bucşă. 6. (mar. înv.) tun de bronz. 7. (fam.) bani sunători. 8. (fam.) braver2 s. (poiigr.) rolă ungătoare. neruşinare, obrăznicie; to have the ~ to a avea neobrăzarea să; (/ani.) as bold as ~ braze1 [breiz] vb. tr. 1. a lipi cu un aliaj dur; a suda cu un aliaj de alamă. 2. (fig.) a neruşinat, neobrăzat. -> to come / to get down to ~ tacks / nails a discuta lucruri adevărate, întări, a înăspri, a căli. a vorbi serios; (mar. sl.) to part ~rags with smb. a rupe prietenia cu cineva. braze2 vb. tr. a bronza. brazed joint ['breizd d3^int] s. (tehn.) îmbinare lipită. brassage ['bra:sid3[ s. (ist.) impozit pentru dreptul de a bate monedă (proprie). brazen fbreizn] I. adj. 1. de alamă san bronz. 2. neruşinat, obraznic, cinic; to tell a brassard [bra'stKd, amer.'—] s. brasardă. ~ lie a spune o minciună sfruntată. II. vb. A. intr. a fi neruşinat, neobrăzat. B. tr. (si to brassband ]'bra:s'ba;nd] s. (muz.) fanfară. ~ out) a susţine; a afirma fără pic de ruşine, fără sfială. brass battery ]'~ tetori] s. alămuri, vase de alamă. brazen age [~ eid3] s. veacul de bronz, epoca de bronz. brass beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) ileana (Cetonia aurata). brazen-browed f~ braud] adj. v. b r a z e n - f a c e d . brass-buttoned [~ .bAtnd] adj. cu nasturi de alamă. brazen face [~ feis] s. neobrăzat, neruşinat, obrăznicătură. brass colour [~ ikAlsr] s- culoare de bronz. brazen-faced [~ fcist] aay. obraznic, impertinent, fără ruşine, neobrăzat. brassed-off |'bra:st. of] adj. (av. sl.) plictisit; sătul până-n gât. brazen front [~ frAiit] s. v. b r a z e n f a c e . brasserie {pronunţia franceză] s. braserie. brazetmess ['breiznnis] s. neruşinare, neobrăzare. brass face ['bru:s feis] s. (mv.) neobrăzat, neruşinat. brazier1 ]'breizior, -3ior] s. mangal, vas pentru jăratic. brass farthing [~ 'fu:Sin] s. (fig.) lucru fără valoare, fleac, nimic; I don't care a ~ brazier2 s. alămar. nu-mi pasă câtuşi de puţin, puţin îmi pasă, nu mă interesează deloc. brazii1 [brs'zil, bri'z-] s. (mineral.) pirită. brass hat |~ 'hast] s. (mil. sl.) 1. grad superior, ofiţer de stat-major, ştab. 2. (colectiv) brazii2 s. 1. lemn folosit în vopsitorie (din copaci din genul Cae'salpinia). 2. vopsea militariştii. roşie (extrasă din acest lemn). brassie |'bra:si] s.v. b r a s s y (II). brassiere ['brasisa', -sj£3r, amer., --'-, bra'zia, bro'zio] s. (fr.) brasicră; sutien. Brazilian [brs'ziljsn, bri'z-] aay., s. brazilian.



 115



Brazil nut [bra'zif nAt, bri'z-, -'-] s. (bot.) nucă americană (fruct de Bertholletia excelsa). Brazil tea [~ ti:] ş. ceai de Paraguay (din Caesalptnia sappan). Brazil water [~ .wo:t9r] s. (amer. fam.) cafea. Brazil wood [~ wud] s. (bot.) lemn roşu, lemn de mambuco (Caesalptnia sp.). brazing ['breizin] s. sudură cu aliaj rezistent; lipitură. brazzil [bra'zil, bri'z-] s. v. b r a z i l . brea ['orei] s. (mine) kir, scursori de ţiţei cu pământ. breach [bri:t/] I. s. 1. spărtură, deschizătură; breşă; (mil.) to stand in the ~ a suporta atacul principal; (fig.) a primi lovitura hotărâtoare a potrivnicului. 2. (mar.) val care izbeşte un vas; clean ~ val care izbeşte un vas şi-i rupe catargele; clear ~ val care izbeşte un vas şi nu produce nici un fel de stricăciuni; (fig. înv.) ~ of the day revărsatul zorilor, zori. 3. rupere, întrerupere (a legăturilor); without a ~ of continuity neîntrerupt, fără întrerupere. 4. încălcare (a legii, a obligaţiilor etc.); ~of discipline încălcare a disciplinei, indisciplină; ~ of faith trădare; abuz de încredere; ~of the peace tulburare a ordinii publice; atentat la ordinea publică; ~ of professional secrecy violare a secretului profesional; ~ of the law încălcare / călcare / violare a legii; ~ of trust abuz de încredere; ~ of good manners încălcare a etichetei / a bunelor maniere, impoliteţe; ~ of justice nedreptate; ~ of promise încălcare a unei făgăduieli (mai ales de a se casatori). 5. interval. II. vb. tr. (inii.) a face. a deschide o breşă în. a rupe (frontul). bread [bred] I. s. 1. pâine; a loaf of ~ o pâine; ~and butter a) pâine cu unt; b) (jig.) o bucată de pâine, mijloace de existenţă; a slice of ~and butter o felie de pâine cu unt; to make one's ~ a câştiga o bucată de pâine, a-şi câştiga existenţa; to have one's ~ buttered on both sides a) a avea foarte mult noroc; b) a-şi îngădui un lux inutil; c) a folosi orice ocazie pentru satisfacerea propriilor interese; to break ~ with smb. a împărţi pâinea (pe din două) cu cineva; (prov.) all ~ is not baked in one oven sunt oameni şi oameni, nu toţi oamenii sunt la fel; (fa/u.) as I live by ~! pe cuvânt de onoare, pe legea mea; brown ~a) pâine din faină necernută (în Anglia); b) pâine neagră, din făină de grâu sau secară amestecată cu făină de porumb adesea îndulcită (în S.U.A.); consecrated ~ prescură; household ~ pâine de casă; leavened ~ pâine dospită; ritual ~ colac; unleavened ~ azimă; (înv.) to eat / to take ~ and salt a jura solemn; to eat smb.'s ~ and salt a fi oaspetele cuiva; daily ~ pâinea cea de toate zilele, pâinea zilnică; to have one's ~buttered for life a-şi avea existenţa asigurată, a o duce bine; to know on which side one's ~ is buttered a-şi cunoaşte (bine) interesele, a nu ceda nimic de la el; a şti din ce parte bate vântul; to quarrel with one's ~ and butter a renunţa la preocuparea / slujba etc. de pe urma căreia îţi câştigi existenţa; (jig.) to take the ~ out of smb.'s mouth a lua pâinea de la gura cuiva. 2. (jig.) hrană, mâncare, alimente, dc-ale gurii; merinde; ~and cheese mâncare sărăcăcioasă sau proaspătă. II. vb. tr. 1. a hrăni. 2. a găti cu pesmet, a face .,pane". bread-and-butter [bredn'bAt3r] adj. 1. de copil, copilăresc, tineresc; de lapte; cu caş Ia gură. 2. (fa/u.) prozaic, de fiecare zi. 3. (jig.) meschin. bread-and-butter letter [~ 'letar] s. scrisoare de mulţumire pentru găzduire. bread-and-butter miss [~ mis] s. 1. fetiţă de vârsta şcolară. 2. domnişoară mofturoasă / cu nazuri. bread-and-buttery ['brcdn'DAtsri] adj. 1. copilăresc. 2. mofturos, năzuros, fandosit. bread basket [bred .bo:skit] s. 1. coş de pâine. 2. (sl.) burtă, stomac; he filled his ~ a mâncat pe săturate. 3. (jig.) grânar, regiune bogată în grânc. bread board [~ ibo:d] s. 1. fund de tăiat pâine. 2. planşetă (pe care se frământă aluatul). 3. (electr.) placă pe care sunt montate, pentru experimentare, circuite electrice sau electronice. bread card [~ikc:d] s. (înv.) cartelă de pâine. bread coupon [~ -ku:p5] s. (înv.) tichet / cupon de pâine. breadcrumb [~krAm] I.s. 1. miez (de pâine). 2. pi. firimituri (de pame).3. pi. (gastr.) pesmet; salmon with ~ somon „pane". II. vb. tr. a gratina; a face „pane" (peşte etc.). bread cutter [~ ikAt9r] s. maşină de tăiat pâine. bread fruit [~ fru:t] s. fructul arborelui de pâine. breadfruit tree [— 'tri: ] s. (bot.) arborclc-de-pâine (Artocarpus incisa sau Gardenia edu! is). bread grain [~ grein] s. (agr.) cereale de panificaţie. bread knife [~ naif] s. cuţit de (tăiat) pâine. bread line [~ 'lain] s. (amer.) rând, coadă de şomeri sau de săraci pentru primirea ajutorului filantropic. bread maker [~ pmeiks1"] s. brutar. bread manufacture [~ imaenju'fîekt/3r] s. panificaţie. bread room [~ru:m] ş. (sl.) v. b r e a d b a s k e t (2). bread sauce [~ so:s] s. sos din miez de pâine, lapte, ceapă si mirodenii, servit la friptură de pasăre.



bread slicer [~'slais3r] s. v. b r e a d c u t t e r . breadstuff's [~stAfs] s.pl. 1. făină, făinuri. 2. produse de panificaţie. breadth [bredO, brctS] s. 1. lăţime; lărgime; to a hair's ~a) foarte exact, matematic, la milimetru, la tanc; b) ca prin urechile acului. 2. ţfig.) lărgime (mai ales de orizont); mărinimie. 3. grosolănie; vorbe iară perdea. breadthen [-an] vb. tr. (rar) a lărgi, a lăţi. breadthways [-weiz] adv. în lat, în lăţime. breadthwise [-waiz] adv. v. b r e a d t h w a y s . tree. bread tree ['bred tri:] s. v. b r e a d f r u i t bread trencher [~ itrcntjV] s. fund de tăiat pâine. 1 bread winner [~ .wina "] s. susţinător al familiei; cap de familie. bread winning [~ .winin] s. pâine, câştigarea existenţei. break1 |breik] I. past broke (brouk], part. tree, broken ['broukan] (rar) broke vb. A. tr. 1. a rupe, a sparge, a strica, a frânge, a fractura, a sfărâma, a zdrobi; a întrerupe;



break1



to ~one's arm a-şi rupe braţul, a-şi fractura braţul; to ~one's back a) a-şi frânge spinarea: a se deşela; b) a se distruge, a-şi frânge gâtul; to ~ the back of a) a distruge, a nimici, a frânge gâtul (cuiva); b) (fig.) a lăsa în urma sa (răul, suferinţele, greutăţile); to ~one's shins a se lovi la fluierul piciorului; to ~ words with smb. a schimba câteva vorbe cu cineva; to ~ smb.'s head a sparge capul cuiva; to ~ Priscian's head a face greşeli gramaticale; he broke his heart over her misfortune i s-a frânt inima auzind de nenorocirea ci; to ~ smb.'s heart a frânge inima cuiva; to die of a broken heart a muri de inima rea / de supărare sau de deznădejde; to ~ hold a se smulge, a scăpa; to ~ the ice a sparge gheaţa (si fig.); to ~smth. (in)to pieces a rupe sau a sfărâma în bucăţi; to ~ a knot a desface un nod, a dezlega un nod; (jig.) to ~ a lance with a se măsura cu, a se lua la întrecere cu; to ~one's neck a-şi frânge gâtul; (mil.) to ~step a) a lăsa să meargă (în pas) de voie: b) a pierde pasul; to - company a se despărţi; to ~ (the) silence a rupe tăcerea; the silence was broken by a cry tăcerea fu sfâşiată de un ţipăt; to ~ smb.'s sleep a tulbura somnul cuiva; a strica somnul cuiva; to ~ the skin a zgâria pielea; a răni; it ~s no squares nu strică, nu face nici un rău; to ~ (new / fresh) ground a) a desţeleni sau a ara pământul; b) a începe o construcţie, a pune temelia; c) (fig.) a croi un drum nou / un făgaş nou; a face primii paşi; d) a face un pas înapoi (la boAj; to ~ a way a-şi croi un drum. 2. a rcnunţa'la, a întrerupe; to ~ a custom a se lepăda de un obicei, a o rupe cu un obicei; to ~ one's journey a-şi întrerupe călătoria, a se opri din drum; (mar.) a face escală. 3. a începe (o pâine, o sticlă); to ~ a flask with smb. a bea cu cineva. 4. (jig.) a slăbi, a micşora; a înfrânge; to ~ (the force of) a blow a amortiza / a para o lovitură; to ~ a strike a sparge o grevă; to ~ a child's will a înfrânge voinţa sau încăpăţânarea unui copil; to ~ (down) smb.'s resistance a (în)frânge rezistenţa cuiva. 5. a îmblânzi; a domestici; a învăţa (un cal); to ~ a horse to harness a deprinde un cal cu hamul. 6. (jig.) a sili, a constrânge, a supune; to ~ smb. to a face sau a sili pe cineva să. 7. (jig.) a încălca, a nu se ţine de, a nu(-şi) îndeplini; to ~an appointment a nu veni la o întâlnire; to ~ a law a încălca o lege; to ~ a bargain a strica un târg; to ~ bounds a se întrece cu firea; a depăşi măsura, a întrece limitele, a întrece orice limită; to ~ faith with smb. a nu se ţine de cuvânt faţă de cineva, a nu-şi ţine făgăduiala făcută cuiva; to ~ a promise a călca o promisiune; to ~ one's word a-şi călca cuvântul (dat), a nu se ţine de cuvânt. 8. (fîg.) adistruge, a strica, a ruina; it broke his health i-a ruinat sănătatea. 9. (com.) a ruina, a face să dea faliment. 10. (mil.) a destitui (ofiţeri). 11. a croi, a tăia (un drum). 12. a deschide, a sparge (o bubă). 13. a comunica, a spune, a zice. a exprima; to ~ a matter to smb. a prezenta o chestiune cuiva; a-i propune ceva cuiva; to ~ one's mind to a se destăinui (cuiva), a-şi spune părerea, a spune ce are pe suflet, a-şi deschide sufletul / inima; to ~ (a piece of) news to smb. a-i împărtăşi cuiva o veste / o ştire. 14. a chinui, a tortura, a supune la chinuri; to ~smb. (up)on the wheel a trage pe cineva pe roată; (jig.) to ~ butterflies on the wheel a strivi puricii cu barosul. 15. a schimba (bani). 16. (electr.) a întrerupe, a deconecta, a decupla. 17. (sport) a bate (un record). 18. (text) a meliţa. 19. to ~ asunder a rupe / a frânge / a desface în două, a despărţi; to ~ away a smulge, a rupe; to ~ down a) a dărâma, a doborî, a da jos; b) a sfărâma, a covârşi, a distruge, a nimici (şifig.); c) a sici, a stoarce; d) a desface în bucăţi, a împărţi, a diviza; (chim.) a descompune, a dezmembra; e) a clasifica;/) a analiza; to ~ in a) a deschide cu putere (o uşă etc.); b) a îmblânzi, a domestici, a dresa, a învăţa (un cal); to ~ into a) a sparge, a comite o spargere în; his house was broken into i-au spart casa: b) a transforma în, a preschimba în; to ~ barbarians into men a-i civiliza pe barbari; to ~of a elibera, a scăpa de; to - s m b . of a habit a dezbăra pe cineva de un obicei; to ~ off a) a frânge; b) a întrerupe brusc; a se lepăda de; (mil.) to ~ off action / combat / the fight a ieşi din luptă; a înceta operaţiunile; c) a rupe. a desface (un angajament etc.); to ~open a forţa, a deschide, a sparge (o uşă); to ~ out a) a rupe, a frânge; b) a smulge; to ~ up; a) a deschide (un butoi etc.); b) a ridica (o şedinţă etc.); c) (sl.) a termina cu; d) a închide (şcolile înainte de vacanţă); a întrerupe (o petrecere); e) (mil.) a lăsa la vatră; f) (fam.) a tulbura, a nelinişti; g) (med.) a vindeca, a învinge (o boală). ♦ (sl.) to ~ chins a tapa pe cineva, a împrumuta bani; to ~ bank a sparge banca (la jocuri de noroc, la cazinou); (amer. fam.) to ~even a evita pagubele, pierderile; (sport) to ~ the tape asosi primul, a câştiga cursa; (pol.) to ~ the logjam a reglementa o problemă litigioasă; t o ~ prison a evada; (mil. sl.) to ~ship a părăsi vasul fără învoire. B. intr. 1. a se rupe, a se sparge, a se sfărâma, a se strica, a se frânge, a se zdrobi, a se desface; a se întrerupe. 2. (jig.) a se strica, a se întrerupe, a lua sfârşit. 3. a apărea, a se ivi. 4. (despre vreme) a se schimba; a se strica; a se îmbunătăţi; (despre ger) a se lăsa; a se lumina; a se însenina; day is ~ing se crapă de ziuă; the clouds are ~ing norii se împrăştie. 5. (despre un scandal) a izbucni. 6. (despre voce) a se schimba; his voice is beginning to ~ începe să i se schimbe vocea; his voice broke with emotion vocea îi fu sugrumată de emoţie. 7. (com.) a da faliment. 8. (jig.) a îmbătrâni; a slăbi, a se micşora, a scădea. 9. (mar.) adeferla. 10. to~ away a) (from) a se desface, a se smulge (din); b) (despre ceaţă) a se risipi; (despre nori) a se destrăma, a se risipi; c) a se desface din încleştare (la box); d) (sport) a porni înaintea semnalului; to ~ down a) a se ruina, a se dărâma; b) (despre sănătate) a se şubrezi, a slăbi, a fi în declin; c) a cădea, a se prăbuşi; a suferi o înfrângere / un eşec; to ~ forth a) a izbucni; to ~ forth into tears a izbucni în lacrimi: b) a exclama, a izbucni, a sări în sus; to ~ from a se desface din / de; a fugi, a evada din; to ~ from work a întrerupe lucrul, a lua o pauză; to ~ in a) a năvăli, a se năpusti, a da buzna, a da năvală; b) a căpăta acces, a fi primit; c) to ~ in upon a tulbura, a deranja, a fi un intrus în / la; to break into a) a izbucni; to ~ into (a) laugh a izbucni în râs, a se porni pe râs, a se pune pe râs; to ~ into sobs a izbucni în plâns / în suspine; to ~ into tears a izbucni în lacrimi: b) a sparge, a intra cu forţa; to ~ into a house a forţa o casă, a se introduce într-o casă prin efracţie; to ~ loose ase (c)Iibera.ase smulge; to ~ off a se rupe; to ~ off from ase desface de: a rupe legaturile cu; to ~out a) (despre epidemii, incendii, războaie etc.) a izbucni, a se dezlănţui; b) (despre urticarie etc.) a erupe; c) a izbucni, a exclama; to ~ out into laughter a izbucni în râs; to ~ through a) a răzbate (prin); b) a învinge dificultăţile; a face faţa; to ~ up a) (despre gheaţă etc.) a se sparge; b) a se despărţi;



 break2



116



(despre o şedinţă) a lua sfârşit; c) (despre vreme etc.) a se răzbuna, a se însenina; d) (despre breakneck [~nck] adj. periculos, primejdios; at ~pace/speed cu o viteză ameţitoare. drumuri) a se strica, a deveni impracticabil; e) (despre şcoală) a se închide, a-şi închide break-out [~ aut] s. (mil.) spărtură, străpungere, breşă, ieşire din încercuire. porţile; to ~ with a o rupe cu, a rupe relaţiile / legăturile cu. ♦ (amer. si.) to ~a hamstring break-proof [~ pruf] s. adj. incasabil; care nu poate fi spart. a face tot posibilul, a se face luntre şi punte, a se da peste cap. II. s. 1. ruptură, rupere, break roll [~ roul] s. v. b r e a k e r r o l l . ' fractură, deschizătură, deschidere, crăpătură, despicătură, breşă. 2. întrerupere, pauză, breaksman ['brciksman], pi. breaksmen [-man] s. (ferov.) frânar. repaus, recreaţie (la şcoli etc.); with an hour's ~ for lunch cu o pauză de o oră pentru breakstone [~stoun] s. pietriş, prundiş. masă. 3. schimbare, întrerupere; ~ in the voice schimbare a vocii; ~ in the weather breakthrough [~'9ru:[ s. 1. spărtură, breşă (si util.) 2. descoperire ştiinţifică sau realizare schimbare a vremii, a timpului; ~ of slope schimbare de pantă; ~ in a journey oprire; tehnică căreia i se prevede un viitor strălucit; realizare epocală care deschide perspective to write to smth. after a ~ of two years a scrie cuiva după o tăcere de doi ani. 4. zori, noi în ştiinţă şi tehnică. revărsatul zorilor; by the ~ of day în zori, la revărsatul zorilor. S. (amer. pol.) disidenţă. break-up [~ 'Ap] s. 1. prăbuşire; ruină, decădere; ~price preţ de lichidare. 2. închiderea 6. (amer.) greşeală; gafă, boacănă; to make a bad ~ a) a face o greşeală, a face un pas şcolilor (pentru vacanţă). 3. schimbare a vremii (in sprefrumos); ~of the frost înmuiere greşit; b) a deveni falit, a da faliment. 7. (amer.) crah, prăbuşire; scădere bruscă a preţurilor. a gerului; ~ of the ice începutul dezgheţului (v. si b r e a k i n g up). 8. (geol.) falie, dislocare; mal abrupt. 9. (reg.) o marc cantitate din ceva, puzderie, droaie, breakwater [~iWo:tar] s. dig în care se sparg valurile, sparge-val; (mar.) spărgător de berechet. 10. (amer.) întorsătură (a lucrurilor), şansă, posibilitate, prilej; an even ~şanse valuri, etravă. egale. 11. (tel.) limită. 12. (amer. fam:) spargere, efracţie. 13. (amer. si.) veste senzaţio­ breakwind [~wind] s. (austr. agr.) perdea de protecţie. nală. 14. (sport) brek, despărţire după încleştare (la box). 15. (poligr.) alineat. breaky leg ['breiki leg] s. (/atu.) băutură tare. bream1 [bri:m] s. (iht.) plătică (Abramis brama). break2 s. trăsură deschisă cu două bănci aşezate în lung. bream2 vb. tr. (mar.) a curăţa carena (unui vas). breakable [-obl] I. adj. care se sparge uşor, fragil, casabil, casant. II. s. pi. obiecte breast [brest] I. s. 1. piept (la om şi animale); ~of a shirt piept al unei cămăşi; to press fragile sau casabile (veselă etc.). breakage [-krj] s. 1. rupere, spargere, sfărâmare, avarie. 2. compensaţie sau reducere; smb. to one's ~ a strânge pe cineva la piept; to put up good ~ a-şi etala decoraţiile; rabat pentru mărfurile avariate. 3. (mine) abataj; sfărâmare (a rocii). 4. (text.) rupere a ~ -to- ~ struggle (box) luptă corp la corp. 2. (mai ales pi.) sâni; to give the ~ to a baby a alăpta un copil, a da sân unui copil; an infant at the ~ un sugaci, un copil de ţâţă. firului. 5. (mar.) spaţiu nefolosit. break-away ['breik s'wei] adj. ~ group grup disident; ~ dress rochie care se desprinde 3. (fig. poetic) suflet, conştiinţă, inimă; to make a clean ~ of a recunoaşte sincer /deschis. prin simpla tragere a unui şnur; ~ knife cuţit a cărui lamă alunecă în interiorul mânerului 4. cormana plugului. 5. (constr.) partea zidului între pervazul ferestrei şi podea; parapetul ferestrei. 6. (mine) front de abataj. 7. pieptar; platoşă. II. vb. tr. a da piept cu; a lupta prin apăsarea unui buton. contra, (cu gen.), a înfrunta. breakbone ['breikboun] s. (amer. med.) friguri palustre. breast band [~ basnd] s. 1. presen, curea sau chingă de sub pieptul calului. 2. (mar.) breakdown ['breikdaun,'-'-] s. 1. epuizare totală a forţelor, sleire completă, colaps; nervous ~ epuizare nervoasă. 2. prăbuşire, ruinare. 3. (auto) pană. 4. (telul., auto) stricare chingă de sondaj. breastbone ['brestboun] s. (anat.) stern, osul pieptului. / defectare a unui mecanism sa» a unei maşini; pană de motor, avarie; to have a ~ a breast-deep [~-di:p] adj. (care ajunge, care vine) până la piept. rămâne în pană. 5. (electr.) pană de curent. 6. dans (zgomotos) în care se schimbă mereu perechile. 7. împărţire, divizare, repartizare, dezmembrare; împărţire pe categorii; breast-fed [~ .fed] adj. (despre copii) de ţâţă; la supt; ~ child sugar. clasificare. 8. (chim.) analiză. 9. schemă de organizare. 10. (mii.) breşă, spărtură. breast-feed [~ fi;d] vb. tr. a alăpta, a da să sugă; a da ţâţa. breast-feeding [~ .fiidirj] s. alăptat, supt. break-down gang [~ 'ga;rj] s. echipă de depanare. breast glass [~ ,gla:s] s. (med.) pompă de lapte. break-down lorry [~ 'lori] s. (auto) depaneuză, camion de depanare. 1 r breast harness [~ ,ha:nis] s. ham cu pieptar. breaker ['breika ] s. 1. spărgător (de piatră); persoană care sparge, strică etc.; (fig.) breast-high [~ 'hai] adj. (înalt) până la piept. ~ of idols iconoclast, dărâmător de idoli. 2. contravenient, infractor. 3. (mine) muncitor breast hook [~ huk] s. (mar.) guseul orizontal al etravei; ghirlandă. la abataj. 4. (mar.) brizant, talaz, val deferlat; (fig.) ~s ahead! pericol în faţă! feriţi! păzea! 5. (telm.) concasor. 6. (tot.) meliţă; 7. (electr.) întrerupător, deconector. 8. (Iiidr.) spargheţ, breast machine [~ rna'/i:n] s. (min.) maşină de havat cu bară. pinten, epin; pilă de pod. 9. (telm.) brecăr. breast milk [~ milk] s. lapte de mamă. breast nipple [~ .nipl] s. sfârc, mamelon. breaker2 s. butoiaş (de apă). breast pin [~ pin] s. broşa. breaker card [~ ka:d] s. (text.) cardă-brizeză, cardă de degroşarc. breastplate [~pleit] s. 1. platoşă, cuirasă-frontală. 2. presen, chinga de sub pieptul calului. breaker point [~ paint] s. punct de rupere. 3. semn pe piept. 4. (fam.) şemizetă. 5. (fam.) cravată lată. 6. (telm.) tăblie pieptar; blindaj breaker roll [~ roul] s. (telm.) moară, tambur de concasare. breakeven ['brcikiirvn] I. vb. intr. (ec.) (despre o firmă, societate etc.) a avea un bilanţ frontal. 7. (telm.) lamă a buldozerului. breastplate microphone [— 'maikrsfoun] s. (tel.) microfon plastron. echilibrat (fără profituri şi fără deficit). II. s. bilanţ echilibrat. breast pocket [~ ,pokit] s. buzunar de la piept. breakfast ['brekfast] I. s. 1. gustare de dimineaţă, micul dejun. 2. ceasul / timpul micului breast pump [~ pp^mp] s. v. b r e a s t g l a s s . dejun. II. vb. A. tr. a da / a oferi o gustare de dimineaţă (cuiva). B. intr. a mânca de breast roll [~ roul] s. (telm.) valţ pieptar / frontal, valţ de piept. dimineaţă. breast stroke [~ strouk] s. (sport) bras (la fnot). breakfastless [-lis] adj. care nu a luat gustarea de dimineaţă, pe nemâncate. breast wall [~ wo:l] s. v. b r e a s t w o r k (1). break hemp ['breik hemp] s. (fam.) funia spânzurătorii. breast wheel [~ wi;l] s. (hidr.) roată de apă cu admisie mijlocie. breaking ['breikirj] s. 1. spargere, sfărâmare, rupere. 2. (amer.) desţelenire. 3. spargere breastwork [~ws:k] s. 1. (/nil.) parapet (improvizat). 2. (constr.) balustradă, parapet, a valurilor. 4. (electr.) deconectare. 5. (mine) abataj. 6. (text.) meliţare. 7. (hidr.) rupere a zăgazului. 8. emulsionare. 9. (lingv.) diftongare. 10. învăţare (a cailor). <0- ~ of September mână curentă. 3. («iar.) fronton de dunetă. începutul lui septembrie; ~of new ground a) defrişare; b) (operă de) pionierat; ~of the breath [bre6] s. 1. răsuflare, respiraţie; (fig.) viaţă; to be out of ~ a gâfâi; to catch voice schimbare a vocii. one's ~ a-şi recăpăta respiraţia; to hold one's ~ a-şi ţine răsuflarea; to draw ~fl) a răsufla, a respira; b) a trăi, a exista; to draw the first ~ a veni pe lume, a se naşte; give me time breaking arrangement [~ s'reina^mant] s. (electr.) separator. to draw ~ lasă-mă să răsuflu; to draw a deep ~ a respira adânc; to gasp for ~ a gâfâi; breaking away [~ s'wei] s. desprindere, rupere. to hold one's ~ a-şi ţine răsuflarea; to keep one's- to cool one's porridge a tăcea, a nu-şi breaking capacity [~ ka'pa;siti] s. (electr.) putere de rupere. breaking down [~ daun] s. 1. prăbuşire (si fig.); (chim.) descompunere (a unei da cu părerea, a nu interveni, a nu se băga în vorbă; to lose one's ~ a-şi pierde I a i se tăia răsuflarea; to yield (up) one's ~ / to draw one's last ~ a-şi da duhul, a-şi da sufletul; substanţe). 2. ruinare (a sănătăţii). 3. pană (de automobil etc.). to be short of ~ a respira greu, a fi astmatic; all in a ~/all in the same ~(toţi) într-un breaking force [~ fo:s] s. (telm.) forţă de frângere. breaking-in [~ in] s. 1. spargere (a unei usi), efracţie. 2. dresaj; manej. 3. (radio) suflet, odată, pe nerăsuflate; (fig.) below / under one's ~ în şoaptă, pe şoptite, încet, în întrerupere în timpul emisiunii. 4. ~ upon a conversation întrerupere a unei conversaţii. barbă; to take ~ a răsufla, a respira, a se odihni; with bated ~ cu răsuflarea întretăiată; to stop smb.'s ~ a) a gâtui.a strangula pe cineva; b) (fig.) a închide gura cuiva; he has breaking load [~ loud] s. (telm.) sarcină de rupere. breaking off [~ o(:)fj s. 1. rupere; suspendare (a tratativelor); întrerupere; părăsire a foul ~ îi miroase urât gura; his last / dying ~ ultima lui suflare; (fig.) to take smb.'s ~ away a lua răsuflarea cuiva, a lăsa paf pe cineva; (fig.) to waste one's ~ a vorbi în (a lucrului). 2. pauză, oprire (într-un discurs). breaking out [~ aut] s. 1. erupţie (de coşuri); izbucnire, dezlănţuire. 2. evadare (a unui vânt / de-a surda. 2. adiere, boare, suflu. 3. (atr. fon.) surd. breathable ['brcOsbl] adj. respirabil, care se poate respira. deţinut). breathalyser ['bre9olaizor] s. (fiolă) alcoolscop. breaking piece [~ pi;s] s. (telm.) cuplaj de siguranţă. breath consonant ['breO 'konssnont] s. (fon.) consoană aspirată. breaking point [~ paint] s. (telm.) punct de rupere; limită critică (ae rezistenţă). breathe [bri:<5] vb. A. intr. 1. a răsufla, a respira; to ~ again / freely a respira uşurat breaking strain [~ streini s- (telm.) rezistenţă la rupere / fiambaj. / liber; to ~ heavily a) a respira zgomotos; b) a respira greu. 2. (fig.) a trăi, a exista, a-şi breaking strength [~ strenfi, -rjkO] s. (telin.) rezistenţă la rupere (la tracţiune). duce zilele; a better fellow does not ~ nu se află / n-am pomenit om mai bun ca el. breaking test [~ .test] s. (telm.) încercare la rupere / fiambaj. breaking-up [~ ',\p] s. 1. rupere, spargere, dărâmare (a unei clădiri); descompunere 3. a mirosi (frumos, plăcut). 4. (despre vânt) a adia. 5. a şopti, a vorbi în surdină. 6. to ~ (a unei substanţe); dezmembrare; fragmentare; împărţire; repartizare (a lucrului). upon a păta rcnumele, a strica reputaţia (cuiva). B. tr. 1. a sufla; to ~ in the air a inspira 2. întrerupere. 3. desţelenire (a unui teren), defrişare. 4. debaclu. ♦ ~ of the weather aerul, a trage în piept aerul; to ~ one's last a-şi da ultima suflare, a muri; to ~ a sign înseninare (a vremii). 5. împrăştiere (a unei adunări); (fam.) destrămare (a unei familii); a scoate, a lăsa să-i scape un oftat. 2. a sufla, a şopti; not to ~ a word / syllable a nu sufla un cuvânt. 3. (muz.) a sufla în, a cânta din^ 4. to ~ into a insufla; to ~ courage into intrare în vacanţă (ia şcoala). smb. a insufla curaj cuiva; to ~ (a) new life into a insufla o viaţă nouă în; to ~ new life break jamb ['breik d3&m] s. (arhit.) prag superior. into a conversation a însufleţi o conversaţie. -0* to ~ a vein a lăsa sânge. breakman [~man],pl. breakmen [-man] s. v. b r e a k s m a n .



 117



breathed [bri:<3d] adj. gâfâind. breather ]'bri:<33r] s. 1. suflare, creatură, făptură, fiinţă. 2. inspirator. 3. aparat de respirat. 4. (telm.) regulator de aer. 5. (fam.) exerciţiu de respiraţie. 6. (/am.) clipă de răgaz. 7. (fam.) plimbare în aer liber. breathing ['bri:din] s. 1. respirare, respiraţie, răsuflare. 2. adiere, suflu, boare. 3. (fon.) semn de respiraţie. 4. (fig.) năzuinţă ascunsă / tainică. breathing apparatus [~ .apa'reitas] s. aparat cu oxigen; (av.) ~ for liigh-altitude flying aparat cu oxigen pentru zbor la mare altitudine. breathing hole [~ -houl] s. v. b r e a t h i n g p l a c e (2). breathing mark [~ ma:k[ s. (muz.) pauză de respiraţie. breathing mask [~ ma:sk] s. mască de gaze. breathing place [~ pleis] s. 1. (metr.) cezură. 2. (entom.) stigmat, deschizătură de respirat. breathing sickness [~ 'siknis] s. (fnv. med.) astmă. breathing space [~ speis] s. (clipă) de răgaz; (moment de) răsuflare; pauză, întrerupere; (timp pentru) pauză de respiraţie. breathing spell [~ -spel] s. (amer.) v. b r e a t h i n g s p a c e . breathing time [~ tain)] s. (amer.) v. b r e a t h i n g s p a c e . breathing while [~ wail] s. v. b r e a t h i n g s p a c e . breathless f'breOlis] adj. 1. (rar) fără răsuflare, care nu respiră; ~ attention atenţie încordată. 2. cu sufletul la gură; gâfâind. 3. fără vânt, liniştit, calm, senin. breathlessness [-nis] s. lipsă de respiraţie; respiraţie greoaie; gâfâială. breath place ['brc8 pleis] s. loc de odihnă. breath-taking [- .teikin] adj. (fig.) care îţi taie respiraţia. breath time [~ taim] s. v. b r e a t h i n g s p a c e . breccia ['bre/jio] s. (geol.) brccic. brecciated ['bret/ieitid] adj. (geol.) dc / din brccie. bred [bred] I. past si part. tree, de la b r e e d . II. adj. crescut, educat; ~ in the bone înnăscut, în sânge. breech [bri;t/] I. s. 1. (si ~ end) (mil.) obturator. 2. (mil.) culată. 3. pl. ['brit/iz] pantaloni bufanţi, care se strânitcază la genunchi; (fam.) pantaloni, nădragi; (fig., despre femei) to wear the ~es a) a purta pantaloni, a se purta ca un bărbat; b) a-şi ţine soţul sub papuc. 4. şezut. II. vb. tr. 1. (mil.) a fixa obturatorul la. 2. (înv.) a pune pantalonii (cuiva). breech block [~ bbk] s. 1. (mii.) obturator; închizător. 2. (telm.) piesă dc închidere. breech cloth [~ .kb(:)9] s. şorţ purtat în jurul şalelor de băştinaşii din regiunile calde. breech clout [~ .klaut] s. (amer.) v. b r e e c h c l o t h . breeched ['bri:t/t[ adj. 1. (si în cuvinte compuse) cu pantaloni; a new-~ boy băieţaş care îmbracă pantaloni pentru prima oară. 2. (sl.) bogat. breeches bearers ['brit/iz 'bearaz] s. pl. (pereche de) bretele. breeches buoy [~ .boi] s. (mar.) gearnandură-sernafor. breeches part [~ pa:t] s. (teatru) rol bărbătesc interpretat dc o actriţă, rol în travesti. breeches pocket [~ 'pokit] s. buzunar dc la pantaloni. breechless ['bri:t/lis] adj. (mai ales peior. despre scoţieni) fără pantaloni; gol, dezbrăcat. breech loader ['bri:t/ .loudar] s. (mil.) armă (dc foc) care se încarcă pe dinapoi / pe la culasă. breech loading [~ iloudirj] I. s. (mil.) încărcare pe la culasă. II, adj. ~ rifle armă care se încarcă pe la culasă. breech lock [~ bk] s. (/nil.) lacătul închizătorului. breech ring [~ rirj] s. (mil.) culasă. breech sight [~ sait] s. (mii.) înălţător. breed [bri:d] I. vb. past si part. trec. bred [bred] A. tr. 1. a creşte; a cultiva; a nutri, a hrăni; to ~ cattle a creşte vite. 2. a creşte, a educa; a man bred at a university un ora cu studii universitare / academice. 3. (fig.) a da naştere la, a naşte, a genera, a cauza, a produce; to ~ ill blood between a semăna discordie / vrajbă / zâzanie între. B. intr. 1. a creşte, a se dezvolta. 2. a fi rodnic, a procrea. 3. a se înmulţi, a se prăsi; to ~ true a naşte progenituri de rasă. 4. to ~ in (and in) a) (despre animale) a creşte fără încrucişare; b) a se căsători între rude (timp de generaţii); to ~ out (and out) a nu se căsători între rude (mai mnite generaţii la rând). II. s. 1. soi, rasă. 2. neam, teapă. breed concrete [~ 'kankri:t] s. (constr.) beton cu zgură. breeder ['bri:dar[ s. 1. crescător; cattle ~ crescător dc vite. 2. animal de prăsilă. 3. (agr.) ameliorator. breeder pile [~ .pail] s. 1. (/iz.) reactor. 2. (auto) regenerator. breeder reactor [~ ri'jekta] s.v. b r e e d e r p i l e . breeding ['bri:din[ s. 1. gestaţie. 2. creştere (a animalelor); cattle ~ creştere a vitelor; cross ~ încrucişare de rase; the ~ of the teeth dentiţie. 3. maniere; educaţie; creştere; good ~ bune maniere; bună creştere. 4. (agr.) ameliorare (a raselor, soiurilor etc.). breeding cage [~ kcid3J s. cuşcă dc creştere (a păsărilor). breeding mare [~ mear] s. iapă de prăsilă. breeding pen [~ pen] s. ocol pentru creşterea animalelor de rasă. breeding season [~ .si:zan] s. perioadă de reproducere, rut, timpul rutului. breedy ['bri:di] adj. puios, fecund, prolific. breeze1 [bri:z] s. (mine) cărbune mărunt, praf dc cărbune, zgură (de cărbune). breeze2 s. (entom.) tăun (Tabanus sp.). breeze31. s. 1. adiere, vânt lin, boare; (mar.) vânt, briză; fanning ~ briză slabă; (mar.) stiff ~ briză bună; (amer. fig.) to fan the ~s a face o treabă zadarnică, a căra apă la puţ. 2. (fam.) zgomot, scandal, ceartă; all in a ~ iritat la culme, cu o falcă în cer şi alta în pământ; to kick up a ~ / to raise a ~ a face scandal. 3. noutate; zvon; şoaptă. II. vb. intr. 1. a adia, a sufla lin. 2. (amer. fig.) a năvăli, a da năvală, a da buzna. 3. (despre vânt) to ~ up a se înteţi, a se întări. breeze fly [~ flai] s.v. b r e e z e 2 .



brick burner



breezy ['bri:zi[ adj. 1. cu vânt; vântos, rece, răcoros, proaspăt. 2. a) (despre persoane) vioi, vesel, deschis, jovial, degajat; plin de vervă; ~ welcome primire cordială (si călduroasă); b) coleric. brei [brei, «mer. brai] s. (biol, med.) suspensie dc ţesut anatomic. brekker ['brckar] s. (univ. sl.) micul dejun. Bren (gun) ['bren gAn] s. (mil.) mitralieră. brent-goose ['brent 'gu:s] s. (omit.) gâscă gulerată (Branta bernicla). brethren ['bredrin, amer. si -ren] (înv.) s. pl.de la b r o t h e r fraţi, confraţi. Breton ['breton si pronunţia franceză] I. adj. breton. II. 1. breton. 2. graiul breton. Bretwalda [bret'w:>:lda| s. (ist.) conducător al tuturor Britonilor (titi» dat odinioară regilor anglo-saxoni). brerzel ['brctsal] s. covrig. breve [bri:v] s. 1. (poligr.) semnul scurtimii (deasupra vocalelor scurte). 2. (ist.) scrisoare papală. brevet ['brevit] I. s. 1. hrisov, uric. 2. patentă, brevet, decret de numire. 3. (av.) brevet de pilot. II. vb. tr. (mil.) a avansa pe baza unui brevet. breviary ['bri:vbri, 'brev-] s. 1. prescurtare, breviar; expunere prescurtată, conspect, compendiu. 2. (bis.) breviar. brevier [bra'viar, bri'v-] s. (poligr.) petit. brevi mânu ['bri:vai 'mcinju:] adv. (lat.) 1. pe dată, fără zăbavă. 2. cu propria mână, singur, fără intermediar. brevity ['brcviti] s. scurtime (a vielii etc.); concizie (a vorbirii ele). brew [bru:] I. vb. A. tr. 1. a fierbe, a fabrica, a prepara (bere). 2. a amesteca, a pregăti, a prepara (puns); a pregăti, a face (ceai); a falsifica (vin). 3. (fig.) a urzi, a pune la cale, a cloci; to ~ mischief a pune la calc un rău. B. intr. 1. a fierbe7 a fabrica bere. 2. (fig.) a fi în aer, a se pregăti, a se apropia; (despre un complot) a se pune la cale, a se urzi; a storm is ~ing se apropie o furtună; there is smth. ~ing se pregăteşte / cloceşte / urzeşte ceva; ♦ to ~ in a bottle and bake in a bag a fi zgârcit, a se calici; (prov.) as you have ~ed, so you must drink cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi; cine seamănă vânt, culege furtună. II. s. infuzie (de ceai san alte plante). brewage [bru;id3] s. 1.fierbere,fabricare (a berii); pregătire (a ceaiului etc.). 2. fiertură (de plante). 3. infuzie. brewer [bru:ar] s. berar, fabricant de bere. brewer's barley ['bru(:)az ibo:li] s. (bo;.) orz de bere (Hordeum dislichon). brewer's yeast [~ ji:st] s. drojdie de bere. brewery ['bru(:)ari] s. fabrică de bere. brew house ['bru; .haus] s. v. b r e w e r y . brewing ['bru(:)in] s. 1. fierbere a berii, fabricare a berii. 2. cantitate de berc care se fierbe o dată. 3. amestec. 4. (mar.) nori de furtună (care se adună). Brewster Sessions ['bru:sta 'se/nz] s. (jur.) sesiune judiciară / autoritate care eliberează brevete pentru spirtoase (in Anglia). briar1,2 s. v. b r i e r 1 , 2 . bribability [.braiba'biliti] s. coruptibilitate. bribable ['braibabl] adj. care poate fi mituit, coruptibil. bribble-brabble ['briblibrsbl] adj. (înv.) certăreţ, gâlcevilor. bribe [braib] I. s. 1. mituire, dare dc mită, corupere. 2. mită. şperţ; (prov.) ~s get in without knocking darurile găsesc întotdeauna uşile deschise. II. vb. A. tr. 1. a mitui, a da mită (cuiva); a corupe, a cumpăra, a sfănţui. 2. to ~ smb. into / to a îndupleca pe cineva (să facă ceva) prin mituire; to ~ smb. from a abate pe cineva de la (ceva) I a face pe cineva să renunţe la (ceva) prin mituire; he could not be ~d from the path of virtue nu l-au putut abate prin mită de la calea virtuţii. B. intr. a da mită, a oferi mită. bribe devouring [~ di'vauarin] adj. (rar) v. b r i b a b l e . briber ['braibar[ s. 1. mituitor, corupător, şperţar, sfănţuitor. 2. (înv.) vagabond. bribery ['braibari] s. 1. mituire, dare de mită, corupere; open to ~ coruptibil; not open to ~ incoruptibil. 2. luare de mită, sfănţuială. bribetaker ['braib.teikar] s. persoană care ia mită. bribetaking fbraib.teikirj] s. luare de mită. bric-â-brac ['brikabraek] s. (fr.) 1. antichităţi, vechituri; rarităţi. 2. mărunţişuri, bibelouri. brick [brik] I.s. 1. cărămidă; clincher; chirpici; (fam.) ţiglă, olan; unburnt/ air /dried ~ cărămidă ncarsă; to bake / to burn ~ a arde cărămidă; (fig.) to drop a ~ a face o gafă / o boroboaţă; (fig. si.) to have a ~ in one's hat a fi beat / afumat; (Jam.) like a hundred / thousand / cartload of ~s cu putere; cu toată puterea; (fig.) like a cat on hot ~s (ca) pe jeratic; (bibi.) to make ~s without straw a întreprinde, a face ceva fără a avea materialul necesar; a căra apă la puţ, a bate apa în piuă; (amer. sl.) to hit the ~s a) a merge pe jos (prin oraş); b) a face grevă şi a manifesta pe străzi; c) a umbla noaptea pe străzi din lipsă dc adăpost. 2. bucată; placă; tabletă; brichetă; box of ~s cuburi (pentru copii). 3. (fam.) băiat bun, băiat de zahăr; he's a dear little ~ e un băiat minunat, e un băiat de zahăr; don't you call me an old ~? n-am făcut bine? nu eşti mulţumit de mine? II. adj. de cărămidă, din cărămidă; de forma unei cărămizi. III. vb. tr. 1. (si to ~ up / in) a zidi cu cărămidă, a acoperi cu cărămidă. 2. to ~in / out a închide printr-un zid, a zidi; to ~ over a clădi deasupra (cu gen.), a clădi peste; to ~ up a zidi, a închide cu zid. brick-and-mortarism [~ and 'motorizam] s. (fam. peior.) mania dc a construi (a londonezilor). brick arch [~ a:tf] s. (telm.) arc / boltă de cărămidă. brick axe [~ sks] s. ciocan de zidar. brickbat [~ba;t] I. s. cloţ, deşeu dc cărămidă; to shy ~s at smb. a) a arunca cu bucăţi de cărămidă în cineva; b) (fig.) a arunca cuiva săgeţi; c) a ataca pe cineva (înpresă etc.); (fam.) (as) blind as a ~ orb ca o cârtiţă. II. vb. tr. a arunca cu cărămizi în. brick-built [~ bilt] adj. (construit) din cărămidă. brick burner [~ .barns'] s. cărămidar.



 brick colour



brick colour [~ ikAlar] s. culoare cărămizie. brick-coloured [~ ikAfod] adj. cărămiziu, de culoare cărămizie. brick dust [~ dAst,'--] s. făină de cărămidă. brick factory [~ tfaskt.7ri] s. fabrică de cărămizi. . brickfield [~fi:Id] s. cărămidărie. brick fielder [~ .fi:ld3r] s. (si.) vânt fierbinte de nord (în Australia de Sud). brick fuel [~ fjual] s. brichete (de cărbuni). brick furnace [~ 'famis] s. v. b r i c k k i l n . bricking-in i'brikirj 'in] s. (constr.) înzidire. brick kiln ['brik kiln, -kil] s. cuptor de ars cărămidă. bricklayer [~ileiar] s. 1. zidar. 2. (ist.) the Bricklayer (porecla lui Ben Jonson). bricklaying [—«Iciirjl s. aşezare a cărămizilor, zidire. brickley ['brikli] adj. (amer.) fragil, sfărâmicios. brick machine ['brik ma'/im] s. presă de cărămizi. brickmaker [~iineikor] s. cărămidar. brick mason [~ .meisn] s. v. b r i c k l a y e r (1). brick masonry [~ -meisnri] s. (constr.) zidărie de cărămidă. brick pavement [~ ipeivmant] s. (constr.) pavaj de clincher / cărămidă. brick-red [~ red] adj. v. b r i c k - c o l o u r e d . brick setter [~ iseta] s. v. b r i c k l a y e r (1). brick setting [~ isetirj] s. (constr.) l.v. b r i c k m a s o n r y . 2. eaptuşire, înzidire. brick wall [~WD:1] s. perete sau zid de cărămidă; (jig.) to run one's head against a ~ a încerca marea cu degetul; (fam.) he can see through a ~ poate face orice, toate îi sunt cu putinţă. brickwork [~wa:k] s. l . v . b r i c k masonry.2.eaptuşire,înzidire.3.pi.cărămidărie, fabrică de cărămizi. bricky ['briki] I. adj. 1. plin de cărămizi. 2. de cărămidă, din cărămidă. 3. cărămiziu. II. s. (fam.) cărămidar, zidar. brickyard ['brikja:d] s. cărămidărie. bridal ['braidl] I. adj. de mireasă; de nuntă. II. s. petrecere de nunta; nuntă. bridal attire [~ 3rtai3r] s. v. b r i d a l d r e s s . bridal bed [~ bed] s. pat de nuntă. bridal dress [~ dres] s. rochie de mireasă. bridal march [~ mu:t/| s. marş nupţial. bridal tour [~ tuor] s. voiaj / călătorie de nuntă. bridal wreath [~ ri:0] s. (coroniţă de) lămâiţă. bride [braid] s. 1. mireasă; to give away the ~ a conduce mireasa (până) la altar; the ~ and the bridegroom mirele şi mireasa; tinerii însurăţei. 2. (poetic) mireasă, logodnică; soţie; the ~ of the sea Veneţia. bride bed ['braid bed] s. (poetic) pat de nuntă. bridecake [~keik] s. tort de nuntă. bridegroom [~gru(;)m] s. 1. mire. 2. tânăr căsătorit. bridegroom's man [—z mam] s.v. b r i d e s m a n . bridemaid ['braidmeid] s.v. b r i d e s m a i d . bridesmaid [~zmcid] s. domnişoară de onoare. bridesman [~zman],pl. bridesmen [-man] s. primul cavaler de onoare. bridewell [~wal, -wel] s. casă de corecţie; închisoare (după numele închisorii lo/uloneze „Si. Bride's Well"). bridewort [~wa:t] s. (bot.) creţuşcă (Spiraea ulmaria). bridge1 [brid3l I. s. 1. pod; punte; ponton; Bridge of Sighs Puntea Suspinelor (la Veneţia); ~ of boats, pontoon ~ ponton, pod de pontoane; raft ~ pod de plute; (ftg.) gold /silver ~calea unei retrageri onorabile. 2. (mar.) punte, covertă. 3. (anat.) rădăcina nasului. 4. (muz.) scăunel (la vioară). 5. (tehn.) pragul focarului. 6. (electr.) punte; sunt; in ~ în paralel. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ across / over) a arunca / a construi un pod sau o punte peste; (fg.) a umple; a înfrânge, a birui, ă învinge; this difficulty can be ~d over această dificultate poate fi înfrântă; to ~ a gap a concilia puncte de vedere opuse, a aplana divergenţele. 2. (sl.) a înşela (prin abuz de încredere). B. intr. a se bolti; a face podul (la lupte, gimnastică). bridge2 s. bridge. bridge arm [~ a:m] s. (tehn.) ramură a punţii, braţ al punţii (de măsurare). bridge boat [~ bout] s. ponton. bridge box [~ boks] s. (electr.) cutie cu punte electrică. bridge building |~ ibildirjj s. (constr.) pontarc, construire / montare a unui pod. bridge fiend [~ fi:nd] s. jucător de bridge pasionat. bridge head [~ hed] s. (mil., fig.) cap de pod. bridgeless ['brid3lis] adj. (despre un curs de apă, prăpastie etc.) iară pod. bridgeman ['brid3mon],p/. bridgemen [-man] ş. paznic de pod. bridge party [~ rpa:ti] s. seară de bridge. bridge pier [~ pior] s. (constr.) picior de pod; pilă; palee. bridge player [~ pleiar] s. jucător de bridge, bridgist. bridge's place ['brid3iz pleis] ş. (constr.) amplasament de pod. bridge stockade ['brid3 sto.keid] s. estacadă. Bridget ]'brid3it] s. (amer. fam.) servitoare. bridging board I'brid3in bp:d] s. 1. scară mobilă. 2. (constr.) punte de scânduri. bridging joist [~ d3oist] s. (constr.) chingă, stinghie, traversă. bridle ['braidl] I. s. 1. frâu, căpăstru; to give a horse the ~ a da frâu calului, a da drumul calului. 2. (te/m.) flanşă, bridă; cadru de sertar. 3. (jig.) frâu; to put a ~ on one's tongue a-şi pune frâu gurii; to give the ~to a da frâu liber (cuiva). 4. (mar.) cablu de amaraj; iabă-de-gâscă. II. vb. A. tr. 1. a pune frâu (cuiva). 2. (fig.) (şi to ~ in) a ţine în frâu,



118



a înfrâna. 3. a ţine sus; to ~ the head a umbla cu nasul pe sus, a umbla ţanţoş. B. intr. to ~ up a) a-şi ţine nasul sus; b) a se mânia, a se face foc şi pară, a-i veni dracii. bridle hand [~ hsend] s. mâna stângă a călăreţului (cea care ţine frâul); (fig.) he has got the ~ of him îl are la mâna. bridle leather [~ 'Ietîar] s. piele tăbăcită în vârtej. bridle money [~ imAni] s. bacşiş (dat unui rândaş). bridle path [~ pa:0] s. drum (mai ales de munte) pentru călăreţi. bridle rein [~ rein] s. frâu. bridle-wise [~ waiz] adj. (amer.) (despre cai) care ascultă de frâu. bridoon [bri'durn] s. frâu iară zăbală. brief [bri:f] I. adj. scurt, concis; to be ~ ca să fiu scurt, ca să nu lungim vorba. -0- in ~ pe scurt, în câteva cuvinte. II. s. 1. rezumat, compendiu, scurta expunere. 2. (jur.) dosarul unui proces. 3. (jur.) scurtă expunere a cazului sau a dovezilor apărării; to hold a ~ for smb. a apăra pe cineva. 4.' (jur.) proces; procese, clienţi, clientelă; to have plenty of ~ a avea clientelă mare / procese multe; to take a ~ a lua un proces; to throw down one's ~ a renunţa să mai conducă un proces. 5. scrisoare papală. 6. (amer. mii.) misiune de luptă. 7. pl. chiloţi scurţi de damă. II. vb, tr. 1. a rezuma, a face un scurt rezumat al / o scurtă expunere asupra (cu gen.); (jur.) a depune concluziile asupra (cu gen.). 2. a încredinţa (u/iui avocat) conducerea unui proces. 3. (amer. mii.) a instrui (aviatorii îtuuntea zborului etc.), a da o misiune de luptă. 4. a da (cuiva) instrucţiuni, a face (cuiva) un instructaj. brief bag [~ basg] s. 1. mapă de avocat. 2. servietă, taşcă, geantă. brief case [~ keis] s. v. b r i e f b a g . briefing ['brirfin] s. 1. (jur.) încredinţarea conducerii procesului unui avocat. 2. v. b r i e f (II, 3). 3. scurtă informare. briefless ['bri:flis| adj. (despre avocaţi) fără procese / clientelă. briefly ['bri:fli] adv. 1. (în mod) concis, rezumativ. 2. pe scurt, în câteva cuvinte; fără multă vorbă. briefness ['bri:fnis] s. scurtime, conciziune. brief snatcher ['bri:f rsna3tfar] s. (sl.) hoţ de buzunare, pungaş de buzunare. brier1 ['braior] s. 1. (bot.) iarbă-neagră mediteraneană, erica (Erica arborea). 2. pipă făcută din lemn de iarbă-neagră. brier2 s. (bot.) 1. măceş, trandafir sălbatic, rug (f?osa canina); Austrian ~ trandafir galben (Rosa lutea); sweet ~ (Rosa rubiginosa). 2. tufă de mărăcini. briery ['braiari] adj. plin de mărăcini; ţepos, spinos. brig1 [brig] s. 1. (mar.) bric, vas cu două catarge. 2. (amer. mar.) arest / închisoare la bord. 3. (scoţ.) punte, pod. brig2 s. (mii. sl.) 1. general-maior, general de brigadă. 2. colonel brigadier, colonel comandant al unei brigăzi. brigade [bri'geid] I. s. 1. (mil.) brigadă. 2. brigadă, detaşament; fire ~ brigadă de pompieri; (fam.) black-coat ~ funcţionari, funcţionărime. II. vb. tr. a reuni într-o brigadă, a vărsa (o baterie) la brigadă; to be ~d with smb. a fi în aceeaşi brigadă cu cineva. brigade major [~ 'meid33r] s. (mii.) aghiotant de brigadă. brigadier [rbriga'diar] (mii.) s. 1. (mv.) colonel brigadier (ojîţer de Stat Major la comanda unei brigăzi)- 2. (mil.) general de brigadă; comandant de brigadă (corespunzător gradului de general-maior din armata română). 3. (ist.) subofiţer în armata napoleoniană. 4. caporal din cavalerie sau artilerie (în armata franceză). brigadier general f~ ^enarpl] s. (mii.) 1. (înv.) general de brigadă; comandant de brigadă. 2. (amer.) general de brigadă; adjunct al comandantului de divizie. brigadiership bbriga'dia/ip] s. (mil.) grad sau funcţie de general de brigadă. brigand ['brigond] I. s. tâlhar, brigand, hoţ de drumul mare. II. vb. tr. (rar) to be ~ed a fi atacat de tâlhari. brigandage [-id3] s. tâlhărie / hoţie de drumul mare, brigandaj. brigandine [-i:n, -dain] s. (înv.) za, cămaşă de zale. brigandish fi/] adj. tâlhăresc, de brigand. brigandism [-izsm] s. v. b r i g a n d a g e . brigantine ['brigantain, -ti:n] s. (mar.) brigantin(ă). bright [brait] I. adj. 1. luminos; senin; strălucitor, scânteietor, sclipitor; ~ colours culori strălucitoare; (as) ~as burnished silver, (as) ~ as a button, (as) ~ as a new pin strălucitor de-ţi ia ochii; (amer. pop.) ~in the eye beat, afumat, cu chef. 2. (despre sunete) clar, sonor, cristalin. 3. (despre lichide) clar, limpede, transparent. 4. poleit, lustruit. 5. (fig.) strălucit, minunat, glorios; a ~period o perioadă strălucită, o perioadă glorioasă. 6. (jîg.) inteligent, ager, deştept (nevoie mare), sclipitor, scânteietor; spiritual, plin de duh. 7. (fig.) grozav, straşnic, minunat; (fam.peior.) she's a ~article! ce mai poamă! ce mai bucăţică! 8. (jig.) vesel, optimist, atrăgător, plăcut; the ~ side of things partea plăcută a lucrurilor; to look on the ~side a privi lucrurile optimist, a privi jumătatea plină a paharului. II. adv. strălucitor; the sun shone ~ soarele strălucea puternic; (fam.) ~ and early devreme. brighten [-n] vb. A. tr. (si to ~ up) 1. a face să strălucească; a lumina (si fig.); a aţâţa (focul). 2. (fig.) a înviora. 3. a glorifica, a slăvi, a preamări. 4. (tehn.) a polei, a lustrui, a da lustru; a curaţi. B. intr. (adesea to ~ up) 1. a se lumina, a se însenina; a deveni (stră)lucitor. 2. (fig.) a se înviora; a se însenina; a prinde iar curaj. 3. (mil.) to ~ up a redeschide focul, a reîncepe focul. bright-eyed ['brait aid] adj. 1. cu ochi luminoşi; cu ochi vioi. 2. (fig.) ager, vioi. bright-haired [~ head] adj. (cu părul) blond, bălai. brightish ['braitij] ady. destul de luminos etc. (v. b r i g h t I). bright-minded ['brait-maindid] adj. spiritual, plin de spirit / de duh. brightness ['braitnis] s. 1. strălucire, luciu; foc. 2. (fig.) deşteptăciune, agerime, pătrundere, perspicacitate; vioiciune. brights ['braits] s. pl. (sl.) ustensile metalice de bucătărie. Bright's disease [~s di'zi:z] s. (med.) boala Iui Bright, nefrită cronică. brill Ibril] s. (iht.) calcan (Scophthalmus rhombus).



 119



brilliance ['briljsns] s. strălucire, splendoare, pompă. brilliancy [-i] s. v. b r i l l i a n c e . brilliant ['briljant] I. adj. 1. strălucitor, scânteietor. 2. (fig.) strălucit, eminent, splendid, ilustru; genial. II. s. 1. briliant. 2. (poligr.) diamant (caractere mici de 4 puncte). brilliant green [~ gri:n] s. (chim.) vcrdc-strălucitor; pigment verde-intens. brilliantine bbriljan'tim,'--'-,'—] s. briantină. brilliantness ['briljantnis] s.v. b r i l l i a n c e . brilliantwise ['briljontwaiz] adv. ca un briliant. brim [brim] I. s. 1. margine (mai ales de pahar, ceaşcă etc.); full to the ~ plin până SUS. 2. bor (al pălăriei). II. vb. A. tr. a umple până SUS (un pahar etc.). B. intr. 1. a fi plin până sus, a deborda. 2. to ~ over a se revărsa, a da peste margini, a deborda; he ~s over with health debordează de sănătate, e plin de sănătate. brime [braim] vb. intr. (despre mare) a deveni fosforescentă; a avea sclipiri fosforescente. brimful ['brimful,'--] adj. 1. (despre un pahar etc.) plin până sus, până în vârf, cu vârf. 2. (poetic, despre ochi) plin de lacrimi. brimless ['brimlis] adj. (despre pălărie) fără bor(uri). brimmed [brimd] adj. 1. (/frai ales în cuvinte compuse, despre pălărie) cu bor(uri). 2. v. b r i m f u l . brimmer ['bruna1"] ş. pahar plin. brimming ['brimirj] adj. v. b r i m f u l . brimstone fbrimstan] s. pucioasă, sulf. brimstony [-i] adj, de pucioasă, de sulf; sulfuros. brindled ['brindld] adj. dungat, vărgat, în dungi, bălţat. brine [brain] I. s. 1. apă de mare; apă sărată. 2. saramură; soluţie de sare. 3. (poetic) marc, ocean. 4. (fig.) lacrimi. II. vb. tr. a săra. brine bath [~ ba:0] s. baie de apă sărată. brine-gauge [~ gcidj] s. (tehn.) saturometru, salinometru. Brinell hardness [bri'nel iha;dnis] s. (/iz.) duritate Brinell. Brinell machine [~ raa/i:n] s. (te/m.) durirnetru Brinell. Brinell point [~ .paint] s. (fîz.) unitate Brinell. brine pit [brain pit] s. salină. bring [brirj],past şi part. tree, brought [bra:t] vb. tr. 1. a aduce, a căra, a lua cu sine, a duce cu sine, a duce, a mâna, a împinge; a conduce; that ~s us nearer the mark aceasta ne aduce mai aproape de chestiune / de miezul chestiunii; this wind generally ~s rain vântul acesta aduce de obicei ploaie; what ~s you here? ce (vânt) te aduce aici? ce vânt te-a abătut încoace? you ~ grist to his mill îi dai apa la moară; he tried to ~ me to his way of thinking a încercat să mă aducă la punctul lui de vedere; ~ me to the station (con)du-mă la gară. 2. a produce, a naşte. 3. (fig.) a aduce (cu sine), a pricinui, a cauza, a produce, a determina, a atrage (după sine); the medicine has not brought me any relief medicamentul nu mi-a adus nici o uşurare; it brought them their death lc-a adus / pricinuit / cauzat moartea. 4. (jur.) a depune (o plângere); a deschide, a intenta (un proces); I shall ~ an action against him îl voi da în judecată. 5. to ~ about a) a săvârşi, a îndeplini, a înfăptui, a realiza; b) a pricinui, a cauza, a aduce (cu sine); a produce, a prilejui, a ocaziona; to ~ again a readuce, a aduce din nou; to ~ along a aduce cu sine; to ~ around v. t o ~ r o u n d ; to ~away a lua cu sine, a duce cu sine; to ~ back a) a aduce înapoi, a înapoia; b) (fig.) a readuce în memorie, a reaminti; to ~ down a) a aduce jos, a (s)coborî; b) a reduce, a micşora (preţuri); c) a doborî (un avion); d) a împuşca (o pasăre); e) (fig.) a descuraja, a demoraliza; f) (fig.) a cerc, a atrage (o judecată, o pedeapsă); (mil.) to ~ down fire a deschide focul; to ~ down the house a stârni aplauze furtunoase (la teatru, la o întrunire); to ~ forth a) a naşte, a făta; b) (fig.) a da naştere la, a cauza, a pricinui; to ~ forward a) a aduce în faţă; a scoate la iveală; a pune în lumină; b) a favoriza, a părtini; a recomanda; c) a prezenta, a înfăţişa (o propunere, un motiv); d) (rar) a publica (lucrări literare); e) (ec.) a reporta, a trece (un cont); to ~ home a) a duce acasă; a conduce acasă; b) (fig.) a lămuri, a explica, a face limpede, a limpezi; to ~ i n a) aduce înăuntru, a introduce; b) a aduce (tai venit); c) a prezenta (o propunere, un proiect de lege); d) a importa; (jur.) to ~ smb. in guilty a declara vinovat pe cineva; to ~ into question a pune la îndoială; to ~ into a aduce în; a face să; to ~ into accordance a pune de acord, a pune în armonie / în concordanţă; to ~ into account a pune la socoteală. a calcula, a socoti; (ec.) to ~ into the books a înregistra, a trece în registre; to ~ into danger a pune în pericol, a primejdui; to ~into disrepute a discredita, a compromite, a scoate nume rău (cuiva); to ~ the heart into one's mouth a da glas simţirii; to ~ into notice a face cunoscut; a preveni, a aminti; to ~ into step a sincroniza, a face să se conformeze; to be brought into the world a fi adus pe lume, a se naşte; to ~ off a) a scoate, a face să dispară; b) a abate, a îndepărta; c) a îndupleca; d) a scăpa, a salva; e) a îndeplini, a executa; a-i reuşi; to ~ on a) a aduce (încoace); b) a pricinui, a atrage după sine; c) a începe (o luptă); to ~ on the tapis a aduce pe tapet, a pune în discuţie; to - out a) a scoate afară; b) a exprima, a rosti; c) a dezvălui, a aduce la lumină; d) (teatru) a pune în scenă, a monta; e) a sublinia;/) a scoate în lume; g) (mil.) a trimite în spatele frontului; to ~ over a) a câştiga de partea sa, a convinge; b) (ec.) a reporta (un cont); to ~ round a) a readuce în simţire; a pune pe picioare; b) a câştiga de partea sa, a convinge; to ~ through a) a face să treacă prin; b) a face sănătos, a scăpa (pe un bolnav); a ajuta să treacă cu bine prin greutăţi; c) a pregăti la un examen; to ~ to a) a aduce la; a duce la; another hour's ride brought him to the village după încă o oră de mers călare, ajunse în sat; b) a face să, a determina să; a hotărî să; a convinge să; I could not ~ him to acknowledge his fault nu l-am putut face să-şi recunoască vina; c) a readuce în simţiri, a face să-şi revină; he was brought to himself a fost readus în simţiri; d) (jig.) a aduce la, în; to ~ to beggary / poverty a aduce la sapă de lemn; to ~ smb. to death a băga pe cineva în mormânt; to ~ to an issue a hotărî, a aduce o rezolvare (cu dat.), a rezolva, a soluţiona; to~to book a trage la răspundere; to~to light a lămuri, a aduce la lumină;



Britishism



to ~ to nothing a nimici, a distruge, a spulbera; to ~ to obedience a aduce la ascultare; to ~ to a pretty pass a face să ajungă într-un hal iară de hal; to ~ to bear influence upon a folosi influenţa asupra (cu gen.); to ~ to pass a săvârşi, a realiza, a înfăptui; to ~ to terms a face să cadă la învoială; to ~ to the test a supune la probă, a examina, a cerceta. a verifica; to ~ to trial a da în judecată; (mor.); the ship is brought to vasului i s-a tăiat vântul; to ~ together a) a aduce/a strânge laolaltă; b) (fig.) a împăca, a reconcilia: t o ~ under a) a supune; b) a repartiza, a trece (într-o categorie); to ~ up a) a aduce sus: a ridica, a aburca; b) (fig.) a creşte, a educa; he was brought up with much care a fost crescut cu multă grijă; c) a menţiona, a aminti; it was brought up in conversation a venit vorba despre aceasta în cursul discuţiei; d) a atrage (după sine), a aduce; one word ~s up another vorba vorbă aduce; e) (corn.) a transporta (un cont); f) (jur.) a da în judecată; g) (fam.) a vărsa, a da afară, a scuipa; to ~ up blood a scuipa sânge; (mil.) to ~ up the rear a încheia plutonul. bringdown ['brirjdaun] s. (amer. si.) muzică trista / deprimantă (de jazz). bringer ['brings1"] s. aducător. bringer-up [~ Vp] s. educator. brinish ['braini/] adj. cam sărat. brink [brirjkj s. 1. margine (de prăpastie); (fig.) in the ~ of the grave eu un picior în groapă; la un pas de moarte; (jx)etic) on the ~ of eternity la poarta veşniciei; on the ~ of ruin Ia un pas de ruină /de faliment; în pragul falimentului; on the ~ of being sold pe punctul de a fi vândut, gata-gata să se vândă. 2. ţărm, mal (mai ales abrupt, stâncos). brinkmanship [~man/ip] s. (şi ~ policy) politica din pragul războiului / de pe marginea prăpastiei. brinkmonger [~.niArjg3r] vb. intr. a sprijini politica din pragul războiului. briny ['braini] I. adj. sărat. II. s. (fam.) mare, ocean; ♦ to do the ~ a plânge. briny deep [~ »di:p] s. v. b r i n y f l o o d . briny flood [~ fUdj ş. (poetic) the ~ marea. brio ['bri(:)ou] s. (muz.) brio, vioiciune. brioche ['bri(:)ou/. a/, amer. şi -'- şi pronunţia franceză] s. (jr.) brioşă. briquette [bri'ket] I. s. brichetă (de cărbune). II. vb. tr. a bricheta. briquetting press [bri'kctirj preş] s. (tehn.) presă de brichetat. brise-bise ['bri:z'bi:z] s. brizbiz. brisk [brisk] I. adj. 1. activ, vioi. iute, agil, sprinten: energic. 2. (despre aer) proaspăt; (despre aer, vânt) rece, răcoros. 3. (despre foc) viu. 4. (despre timp) plăcut, amuzant. 5. (despre băuturi) spumos. II. vb. A. tr. (şi to ~ up) a anima, a însufleţi, a insufla viaţă (cuiva); a aţâţa (focul); a-şi iuţi (pasul). B. intr. 1. (şi to ~ up) a se înviora. 2. a se pune la punct, a se spilcui. 3. to ~ about a se mişca repede. brisken [-n] vb. tr., vb. intr. v. b r i s k (II, A, B 1). brisket ['briskit, amer. şi -ket] s. piept (de pasăre etc.). brisket beater [~ 


 British thermal unit



British thermal unit ['briti/. da-.rast ju:nit] s. unitate britanică de măsură pentru căldură (= 0,252 calorii). British warm [~ wo:m] s. (mil.) manta militară (scurtă). British wine [~ wain] s. vin britanic (preparat în Marea Britanie din alcool de struguri importat). Briton ['brton] s. 1. (ist.) briton, brit. 2. (mai ales poetic) britanic, englez; North ~ scoţian. brittle ['britl] adj. 1. fragil, sfărâmicios. 2. delicat; dificil, arţăgos; (prav.) glasses and lasses are ~ ware paharele şi femeile sunt lucruri delicate. brittleness [-nis] s. fragilitate. brittlish [-if] adj. destul de fragil, cam sfărâmicios. britzka ['britsko] s. (rus) brişcă. broach1 [broutf] I.s. 1. frigare. 2. (telm.) brosă, alezor; burghiu, sfredel; sculă de broşat, sulă. 3. (arhit.) turlă. 4. deschizătură. II. vb. tr. 1. a desfunda, a pune canea la (un butoi). 2. a mări, a lărgi (o gaură). 3. a publica, a anunţa, a da publicităţii, a pune pe tapet, a supune discuţiei (o chestiune); to ~ a subject a pune un subiect în discuţie, a aborda un subiect. 4. a ciopli (piatră); (telm.) a broşa, a aleza. broach2 (mar.) vb. A. tr. to ~ a ship to a lansa o navă pe vânt / curent. B. intr. (îi to ~ to) (despre nave) a cădea între valuri; a cădea travers pe vânt / curent. broacher [-or] s. autor, creator, iniţiator. broaching [-in] s. (telm.) broşare. broad [brad] I. adj. 1. larg, lat; (jig.) it is as long as it is ~ e tot una, tot un drac. 2. larg, întins, cuprinzător, vast. 3. (fig.) larg, cuprinzător, liberal; îngăduitor, tolerant; înţelegător. 4. mare, limpede; senin, pronunţat; in ~ daylight ziua-n amiaza mare; ~ hint aluzie vădită / transparentă. 5. general, în linii mari; in a ~er sense într-un sens mai larg. 6. aspru, grosolan, necioplit. 7. (fon., despre sunete) deschis. II. adv. 1. (în mod) larg. 2. liber, deschis, făţiş. 3. pe deplin, în întregime; ~awake treaz de-a binelea. 4. cu accent pronunţat. III.s. 1. v. b r e a d t h 1 . 2. (amer. si.) fată, femeie; prostituată. Broad-acres [~ .eiksz] s. pi. (fam.) the (land of the) ~ Yorkshire. broad arrow [~ 'a?rou[ s. semn oficial informă de săgeată aplicat pe anumite obiecte (pe pietre de hotar, pe hainele puşcăriaşilor). broad axe [~ a:ks] s. bardă. broad-backed [~ baskt] adj. spătos, lat în spete. broad bean [~ bi:n] s. (bot.) bob (Vicia faba). broad-bladed [~ ibleidid] adj. cu tăiş lat. broad-blown [~ bloun] adj. în plină înflorire (şi fig.). . broad-bosomed [~ 'buzomd] adj. cu pieptul mare. broad-bottomed [~ 'bntamd] adj. 1. cu fundul mare. 2. (fig.) construit sau aşezat pe o bază largă. broad-brim [~ 'brim] s. 1. pălărie cu boruri mari. 2. (fam.) quaker. broad-browed [~ braud] adj. cu fruntea lată. broadcast ['bradkaist] I. vb. A. tr. 1. past si part. tree, broadcast ['bradka:st] sau mai rar broadcasted ['bro;dka:stid] a transmite (prin radio), a radiodifuza. 2. a răspândi, a împrăştia, a difuza. 3. a arunca (seminţe etc.). 4. a televiza, a transmite prin televiziune. B. intr. past broadcasted, part. trec. broadcast, amer. broadcasted 1. a transmite prin radio, a emite; a vorbi sau a cânta la radio etc. 2. a susţine un program televizat; a apărea într-un program televizat. II. adj. 1. semănat; împrăştiat, risipit, răspândit, difuzat. 2. radiodifuzat, transmis prin radio. 3. televizat. III. s. 1. emisiune de radio. 2. cuvântare, mesaj etc. radiodifuzat. 3. program de radio. 4. televizare. broadcaster [-3r] s. (amer.) 1. (radio) crainic; comentator. 2. (radio) transmiţător, emiţător. 3. post / staţie de radio. 4. (agr.) semănătoare (mai ales de iarba si trifoi). 5. (amer.) (T.V.) crainic. 6. (amer.) post sau societate de televiziune. broadcast fertilization ['bradka:st rf3:tilai'zci/3n] s. (agr.) aplicare a îngrăşământului prin împrăştiere. broadcasting [-in] s. 1. emisiune radiofonică. 2. transmisie (prin radio), radiodifuzare. 3. emisiune de televiziune. 4. televizare. broadcasting compensator [~ 'k3mpenseitor] s. (radio) compensator de radio. broadcasting engineering [~ ,end3i'ni:>rin] s. radiotehnică. broadcasting station [~ istcijsn] s. radiostaţie, staţie de radio(difuziunc). broadcasting transmitting station [~ tramz'mitirj stei/an] s. staţie de radioemisiune. broadcast sower ['bro:dka:st 'souor[ s. (agr.) semănătoare prin împrăştiere. broadcast telegraphy [~ ti'legrefi] s. (tel.) difuzor telegrafic. broadcast transmitter [~ -trEens'mit3r] s. (tel.) emiţător radio, radioemiţător. broad-chested ['brad. t/estid] adj. cu pieptul lat. Broad Church [~ itfait/] s. (bis.) curent liberal în biserica anglicană. Broad Churchman [~ itjaitjmsn] s. (bis.) adept al curentului liberal din biserica anglicană. broadcloth [~kta(:)0] s. (tot:) 1. postav negru subţire (dublu lat); ţesătură scămoşată de bumbac; ţesătură de bumbac albită din fire fine unice scmipoplin. 2. (amer. tot.) (ţesătură) poplin. broad clover [~ 'klouvs1"] s. (bot.) trifoi roşu (Trifolium pratense). broad-cut [~ kAt] s. sort de tutun tăiat gros. broaden ['bradnl vb. A. tr. a lărgi, a lăţi, a extinde. ♦ (muz) to ~ the time a executa mai larg o măsură; to ~ smb.'s outlook a lărgi orizontul cuiva; (despre un actor, instrumentist) to ~ one's style a-şi îmbogăţi interpretarea cu noi mijloace de expresie. B. intr. a se lărgi, a se lăţi, a se extinde; his face ~ed (out) into a grin faţa i se destinse într-un zâmbet larg, zâmbi cu gura până la urechi. broad-eyed ['brad aid] adj. 1. cu ochii mari. 2. cu o vedere pătrunzătoare (şifig.). broad-faced [~ feist] adj. 1. cu faţa mare. 2. (înv., fig.) deschis, sincer. broad faking [~ ifcikin] s. (sl.) joc necinstit (la cărţi).



120



broad-fronted [~ .frAntid] adj. cu fruntea lată; cu capul mare. broad-gauge [~ geid3] adj. 1. (ferov.) de sau cu ecartament larg; «railway cale ferată cu ecartament larg. 2. (fig.) cu orizont larg, cuprinzător. broad-headed [~ 'hedidj adj. brahicefal. broad-headedness [~ ihedidnis] s. brahiccfalic. broadish ['bradi/J adj. 1. cam larg; destul de larg, destul de lat. 2. cam aspru, cam nestăpânit. broad jump ['brad 'd3Ainp] s. (amer. sport) salt în lungime. broad jumper [~ 'd3Amp3r] s. (amer. s/x>rt) săritor în lungime. Broadlander [~lfendsr| s. locuitor din „East-Anglia". broad-leafed [~ li:ft] any. cu frunza lată. broad-leaved ['brad li;vd] adj. v. b r o a d - l e a f e d . broad-leaved forest [~ 'forist] s. pădure de foioase. broad-leaved trees [~ tri:z] s. pl. foioase. broadly ['bro:dli[ adv. (în mod) larg etc. (v. b r o a d I),- ~ speaking în general vorbind; în linii generale, în linii mari. broad-minded ['brad'maindid] adj. eu orizonturi largi, eu vederi largi, eu mintea deschisă; (fam.) descuiat. broad-mindedness [-nis] s. 1. orizont larg; vederi largi; spirit de toleranţă. 2. (peior.) conştiinţă prea elastică. broad-mouthed ['brad mauod] adj. 1. cu gura marc. 2. (înv., fig.) de ruşine, neruşinat. broadness ['bradnis] s. 1. vulgaritate, grosolănie; asprime, neruşinare. 2. v. b r e a d t h , -v- the ~ of smb.'s speech accent pronunţat în vorbire. broad Scotch ['brad 'skot/] s. accent scoţian pronunţat. broadsheet [~/i:t] s. foaie mare de hârtie cu text tipărit pe o singură parte; foaie volantă, pamflet; afiş, plaeardă, pancartă. broad-shouldered [~ '/ouldod] adj. lat în umeri. broadside [~said] s. 1. (mar.) bordee, bord, flanc, travers (al unei nave). 2. (mar.) tunurile unui bord; salvă de bord; to fire a ~ a trage o salvă de bord (ae la babord sau tribord); to exchange ~s a schimba focuri. 3. (fig.) potop de ocări sau înjurături. 4.v. b r o a d s h e e t . broadside fire [~ ifaior] s. (mar.) (salvă de) foc de la babord saw tribord. broadside sea [~ si:] s. («rar.) mare de travers; valuri de travers. broad-sighted ['brad'saitid] adj. (fig.) cu vederi largi. broad stone [~ stoun] s. piatră lată, dală de piatră. broadsword [~so:d] s. spadă, paloş, sabie lată. broadtail [—teilj s. 1. oaie cu coadă lată. 2. coadă grasă de oaie. broadway [~wei[ s. stradă principală; drum mare, şosea. broadways [~weiz] adv. în lat, în lăţime, în sensul lăţimii, pe lăţime. broad weaver [~ iwi:v3<] s. ţesător de mătase. broad-winged [~ wirjd] adj. cu aripile mari; cu aripile larg întinse. broadwise [~waiz] aav. v. b r o a d w a y s . broad worm [~ wa:m] s. (zoo/.) panglică, tenie. broady ['bradi] s. (sl.) stofă, postav. Brobdingnagian [ibrsbdirj'naîgian] I. adj. gigantic, uriaş. II. s. uriaş, gigant. brocade [bro'keid, bra'k-] s. (tot.) brocart. brocaded [-id| adj. (text.) de brocart. brocatelle [ibroka'tel] s. (tot.) imitaţie de brocart. broccoli ['brokoli, amer. -koli] s. (it., bot.) conopidă italiană (Brassica oleracea hotrytis). broch [brohl s. (ist.) turn (de apărare) rotund al Picţilor. broche ['brou.fi] I. adj. (text.) broşat. II. s. brocart. brochure [bn)'jyu;)r, -'/joor] s. broşură. brock [brok] s. (zool.) viezure (Mustela meles); stinking ~dihor puturos, dihor (Mustela putorius). ■ brockage ]'brokid3] s. monedă defectuoasă. brocket ['broket, -itj s. (zool.) cerb de doi ani. brocoli ['broksli, -koli] s. v. b r o c c o l i . brog [brag] s. coarbă, burghiu cu coarbă. brogan fbrougan, bro'gaîn] s. (amer.) v. b r o g u e 1 . brogue1 [broug] s. pantof (grosolan); bocanc; gheată; fishing ~s cizme de pescuit. brogue2 s. accent provincial (mai ales irlandez). brogueneer [ibrougo'nior] s. irlandez. broider ['broida1"] vb. tr. (înv.) v. e m b r o i d e r . ' . broidery ['broidori] s. (înv.) v. e m b r o i d e r y . broil1 [broil] s. zarvă, scandal, gălăgie; încăierare, sfadă, ceartă. broil2 I. vb. A. tr. a frige la grătar, a prăji, a coace (la foc). B. intr. 1. a se prăji, a se frige, a se coace. 2. (fig.) a se prăji la soare. 3. (fig.) a arde, a se consuma; to ~ with impatience a arde de nerăbdare. II. s. 1. fierbinţeală,-arşiţă; jar, jeratic. 2. carne friptă la grătar, friptură, grătar. broiler1 ]-3r] s. scandalagiu, târâie-brâu. broiler2 s. 1. grătar. 2. pui bun de fript la grătar. 3. (fam.) zi foarte călduroasă, caniculă, arşiţă. 4. (amer. ferov.) vagon (restaurant) cu grătar. broke [brouk] I.past de la b r e a k x (I); (înv.)part. trec. de la break1 (I). II. adj. 1. (inv.) arat, desţelenit. 2. (mai ales în expresii ca stony /dead ~) ruinat, falit; (sl.) he's ~ e lefter, n-are o lăscaic. broken ['broukan] l.part. trec. de la b r e a k 1 (I). II. adj. 1. spart, sfărâmat, fărâmiţat. 2. (fig.) (desprefăgăduieli etc.) călcat (în picioare), neîmplinit, nerespectat. 3. (fig.) distrus, frânt. 4. (fig., despre limbă) stricat. 5. (fig., despre voce) spart; întrerupt. broken-backed [~ baskt] adj. cu spatele frânt / încovoiat. broken-bellied [~ belid] adj. (med. pop.) bolnav de hernie, vătămat, surpat, boşorog.



 121



broken-bodied |~ 'bodid] adj. v. b r o k e n - b e l l i e d . broken bread [~ bred] ş. firimituri, resturi de îa masă. broken-down [~ 'daun, '—] adj. 1. (despre sănătate) ruinat, distrus; (despre forte) epuizat. 2. răvăşit, pustiit, la pământ. 3. stricat, frânt, avariat. broken-footed [~ Tutid] adj. şchiop. broken-fortuned [~ fo:t/jnd] adj. ruinat. broken ground [~ 'graund] s. 1. pământ arat. 2. teren accidentat. broken-hearted [~ 'hci:tid] adj. cu inima zdrobită / frântă, distrus (de durere). broken-heartedness [~ 'ho:tidnis] s. deznădejde, disperare. broken horse [~ 'ho:s] s. cal încercat (la ham sau călărie). broken-kneed [~ 'ni:d] adj. 1. cu genunchii zdrobiţi. 2. şchiop. brokenly ['broukanli] adv. cu întreruperi, întrerupt; convulsiv. broken meat ['broukan pmi:t] s. resturi de mâncare. brokenness ['broukannis] s. 1. caracter accidentat (al terenului)- 2. zdrobire (a intimi). broken money ['brouton 'nuni] s. bani mărunţi, mărunţiş. broken number [~ 'nAinbor] ş. (mat.) fracţie. broken-spirited [~ 'spiritid] adj. distrus (sufleteşte); deznădăjduit; abătut. broken spirits [~ 'spirits] s. pi. deznădejde, întristare adâncă. broken stone [~ 'stoun] s. piatră spartă. broken tea [~ 'ti:] s. ceai slab. broken water [~ 'wo:t3r] s. valuri mici ale mării, berbeci; mare agitată. broken weather [~ 'wc<3or] s. vreme nestabilă / schimbătoare. broken wind [~ 'wind] s. tignafes (la cai). broken-winded [-id] adj. bolnav de tignafes (despre cal). broken-winged [~ wind] adj. cu aripa sau cu aripile frânte. broker |'brouk9r] s. 1. tclal, negustor de vechituri. 2. mijlocitor, intermediar, comisionar; broker, agent (de bursă); samsar, misit; curtier. 3. (jur.) executor, portărel. 4. om de afaceri. 5. (amer. fam.) traficant de stupefiante. brokerage [-id3] s. 1. samsarlâc, provizion, misitic. 2. (fin.) curtaj; brokeraj. broker's row [-z rou] s. hală de vechituri. broking ['broukirj] s. v. b r o k e r a g e . brolly l'broli] s. (si.) 1. (corupt din u m b r e l l a ) umbrelă. 2. (av.) paraşută. brolly hop [~ hop] s. (av. si.) săritură cu paraşuta. bromacetone [broum'zesitoun] s. (chim.) bromacetonă. bromamine [broum'aîmain, broma'main] s. (chim.) bromamină. bromates ['broumcits, -mits] s. pi. (chim.) bromaţi. brome grass ['broum gra:s, mai rar bru:rn gra:s] s. (bot.) obsigă (Bromus). brornic acid ['brournik 'a?sid] s. (chim.) acid broinic. bromide ['broumaid, amer. şi -mid] s. 1. (chim.) bromură. 2. (amer. fam.) persoană banală, obişnuită, plicticoasă. 3. (amer. fam.) (fig.) banalitate; expresie stereotipă; loc comun. bromidic [brou'midik] adj. (amer. fam.) plictisitor, care te face apatic, care te face să dormi; a ~ speech discurs plictisitor, discurs care te adoarme, discurs soporific. bromine ['broumim] s. (chim.) brom. bromine number [~ -nAiiiba1"] s. (chim.) indice de brom. bromine water [~ -wo:tor] s. (chim.) apă de brom. bromite ['boumait] s. (chim.) bromit. bromometry [brou'momitri] s. (chim.) bromometric. bronc [brorjk] s. (sl.) v. b r o n c o . bronchi ['brorjkai] s. pi. (anat.) bronhii. bronchia ['brorjkis, -kj-] s. pi. (anat.) v. b r o n c h i . bronchial ['brorjkiol, -kjol] adj. (anat.) bronhial; the ~ tubes bronhiile. bronchial ways [~ weiz] s. pl. (anat.) căile respiratorii. bronchitis [brorj'kaitis, bron'k-] s. (med.) bronşită. broncho ['broqkou] s.v. b r o n c o . bronchocele ['brorjkousi:l, ibrorjko'si:li] s. (med.) guşă. bronchopneumonia ['brorjkounju'mounjo] s. (med.) bronhopneumonie. bronchoscope fbrorjkoskoup] s. (med.) bronhoscop. bronchoscopy [bron'koskspi] s. (med.) bronhoscopic. bronehotomy [brorj'kntami] s. (med.) bronhotomie. bronco f'brorjkou] s. 1. (amer.) cal sălbatic sau pe jumătate sălbatic. 2. (canad. sl.) englez (mai ales imigrant, de condiţie socială inferioară). broneo ['brouniou] s. (amer.) cal sălbatic. broneo buster [~  paudor] s. pudră de bronz, bronzite ['bronzait] s. (mineral.) bronzit, piroxen rombic. brooch [brout/ amer. şi bru:t/] s. broşa, agrafa, pafta, brooch pin [~ pin] s. ac de broşa. brood [bru:d] I. s. 1. pui clociţi; (peior.) neam, familie, soi; copii, ţânei, puradei; progenitură. 2. liotă, droaie; grămadă. II. vb. A. tr. 1. a cloci, a scoate (pui). 2. a hrăni.



brown-faced



3. (jig.) a nutri. B. intr. 1. a cloci. 2. (ftg.) (on, over) a medita (melancolic) (la. asupra). 3. to ~ on / over a) a se gândi la, a pune la cale, a urzi; he was ~ing over schemes of vengeance se gândea la planuri de răzbunare b) a plana; night ~ed over the plain noaptea se aşternu peste câmpie; there is a storm ~ing over us ne ameninţă furtuna. 4. (poetic) a se apropia; there was something ~ing se pregătea ceva, plutea ceva în aer. brooder [-3r] s. 1. persoană veşnic adâncită în gânduri (mai ales negre). 2. (mai ales amer.) bruder (aparat jyentru creşterea puilor ieşiţi din clocitoare); incubator, clocitoare. 3. găină clocitoare, cloşcă. broodhen ['bru:dhen| s. cloşcă. brood mare [~ nieor] s. iapa de prăsilă. broody ['bru:di] s. 1. (şi ~ hen) cloşcă. 2. (jig.) om cufundat în gânduri; om dus pe gânduri; visător; om veşnic neatent / distrat / preocupat. brook1 [bruk] vb. tr. (în propoziţii negative) a suferi, a răbda, a admite; the matter ~s no delay chestiunea nu suferă nici o amânare; I will ~ no insolence nu tolerez impertinenţa. brook2 s. pârâu, gârlă. brooklet [-lit] s. pârâiaş, râuleţ. brooklime ['bruklaim] s. (bot.) bobornic (Veronica beccabunga). brook trout [~ traut] s. (Uit.) păstrăv european (indigen) (Salmo trutta fario). broom [bru(:)m] I. s. 1. (bot.) grozamă, mătură, drob (specii din genurile Cytisus şi Genista). 2. mătură; (prov.) new ~s sweep clean sita nouă cerne bine. II. vb. tr. a mătura. broom corn [~ ko:n] s. (bot.) mătură (Sorghum vulgare). broomie ['bru(:)mi] s. (austr.) măturător (în şura unde se tund oile). broom rape [~ reip] s. (bot.) verigei (Orobanche). broomstick [~stik] s. coadă de mătură; (faur.) to marry over the ~sau to jump (over) the ~ a se lua fără cununie; a trăi în concubinaj. brosprese. de la b r o t h e r s (înformule denominative). broth [bro(:)0] s. fiertură, ciorbă, supă, bulion; black ~ supă neagră (a spartanilor); Scotch ~ ciorbă de cap de berbec cu orz şi legume; ♦ (irl.fam.) a ~ of a boy un băiat de zahăr, o bomboană de băiat. brothel ['broGl] s. bordel, casă de toleranţă, lupanar. brother ['brAt)or] s. 1. (pl. brothers) frate; full ~frate bun. frate de sânge; the brothers Brown, the Brown brothers fraţii Brown; (com.) Jones Brothers, Jones Bros firma fraţii Jones. 2.pl. brethren ['bretJrin] (Jig.) frate, tovarăş; camarad, confrate, coleg. 3. pl. brethren (bis.) frate. brother chip [~ t/ip] s. (fam.) tovarăş, camarad, coleg. brother-german [~ ^omian] s. frate bun, frate de sânge. brotherhood ['brAtJohud] s. 1- frăţie, fraternitate; chinovie. 2. breaslă, tagmă, oameni de aceeaşi profesiune. 3. (amer.) sindicat (mai ales al feroviarilor). -0" literary ~ cenaclu literar. brother-in-arms ['brAdarin'a:mz] s. camarad / frate / tovarăş de arme. brother-in-law ['brA<3rinIo:],pl. brothers-in-law ['brAdozinlo:] s. cumnat. Brother Jonathan ['brActo V^onaOan] s. iancheu (poreclă a nord-americanilor). brotherless ['brActelis] adj. fără fraţi. brotherlike ['brAtJolaik] adj., adv. v. b r o t h e r l y . brotherliness ['brAdalinis] s. frăţie, purtare (ca) de frate. brotherly 1'brAtJoli] I. adj. frăţesc, fratern, de frate. II. adv. frăţeşte. brother uterine ['brA<3or 'ju:tarain] s. frate după mamă, frate uterin. brotherwort ['brAttewoit] s. (bot.) cimbru, cimbrişor (Thymus sp.). brougham ['bru(:)3in. amer. şi 'brouam] s. 1. caretă, trăsură închisă, cu două locuri, trasa de un singur cal. 2. (au/o) automobil vechi cu caroserie tip cupeu. brought [bro:t] past şi part. trec. de la b r i n g . brow [brâu] s.l. sprânceană; to knit /pucker one's/ the ~sa-şi încrunta sprâncenele, a se încrunta. 2. (pae/ic) frunte. 3. expresie a feţei, mină; to clear up one's ~ a se lumina la faţă; to smooth / unbend the ~ a-şi descreţi fruntea; to put up one's ~ a se posomori la chip. 4. ieşitură (de stâncă etc.); pantă abruptă; margine (deprăpastie). 5. (mar.) schelă. 6. (mine) galerie transversală. brow ague [~ .eigju:] ş. migrenă, durere de cap. browbeat [~bi:t], past browbeat, pari. trec. browbeaten [~bi:tn] vb. tr. a speria, a băga groaza / spaima în, a băga în spericţi (prin priviri sau cuvinte); a teroriza; a se adresa cu aroganţă (cuiva); to ~ smb. into doing smth. a teroriza / a brusca pe cineva ca să facă ceva. brow-bound [~ baund] adj. (poetic) încununat (cu lauri etc.). brown [braun] I. adj. 1. brun, brunet, oacheş, cafeniu, murg; Iight-~ hair păr castaniu-desehis. 2. pârlit, bronzat, ars de soare; bătut de vânt. 3. (text.) nealbit, crud, aspru. ♦ (sl.) to do ~ a trage pe sfoară, a înşela; (amer. sl.) to do up ~ a) a duce la bun sfârşit, a face temeinic; b) a trage o sfântă de bătaie; c) a trage pe sfoară; to do a goose ~ a rumeni o gâscă. II. s. 1. culoare cafenie; culoare închisă. 2. obiect sau animal de culoare brună (de ex. murg). 3. (sl.) monedă de aramă (mai ales în valoare de I12 penny). 4. (ci/j.) to fire into the ~(of them) a trage în grămadă (fără a cruţa puii). III. vb. A. tr. 1. a colora (în) brun / (în) cafeniu. 2. (metal.) a smălţa, a glazura; a bruna (armele). 3. (sl.) I'm ~ed off (with it) sunt sătul până în gât, mi s-a acrit, mi-e lehamite. 4. to ~ a troop of men a trage în grămadă. B. intr. a se înnegri, a se colora în brun / în cafeniu; a se bronza, a se pârli. brown bear [~ ibeor[ s. (zool.) urs brun (Ursus arctos). brown belt [~ belt] s, (sport) centură maro (acordată unui jucător de judo). Brown Bess [~ besj s. (ist. mii.) puşcă cu cremene (sec. XVIII). brown bread [~ bred] s. pâine neagră. brown coal [~ koul] s. lignit; cărbune brun. brown-faced [~ feist] adj. cu faţa oacheşă.



 brown-haired



brown-haired [~ head] adj. cu păr castaniu. brown hay [~ hei] s. (agr.) fân brun. brown hematite [~ 'hematait] s. (mineral.) limonit, hematit brun. brownie1 ['brauni] s. un anumit tip de aparat fotografic. brownie2 s. spiriduş (al casei). brownie3 s. membră minora a organizaţiei „Girl Guides" (= cercetase). brownie4 s. 1. (austr.) aprox. cozonac cu stafide. 2. (amer.) aprox. (felie de) tort de ciocolată cu nuci. browning ['braunirj] s. 1. (metal.) smălţare, glazurare; brunare. 2. bronzare (a pielii). 3. rumenire (a cărnii). 4. pralinare (a migdalelor). Browning s. (revolver) browning. Brown, Jones and Robinson I'braun, rd30unz on 'robinsn] s. englezi(i) simpli / de rând /obişnuiţi. brownness ['braunnis] s. culoare brună / închisă. brownoff ['braun'ofj vb. tr. 1. (fam.) a descuraja; to be ~ed off a fi descurajat, a nu fi în apele sale. 2. (mii. si.) a mustra (un inferior). brownout [~'aut] s. 1. (amer.) reducerea iluminatului străzilor şi vitrinelor (pentru economisirea energiei electrice). 2. (austr.) eclipsă parţială. brown paper [~ rpeip3r] s. hârtie de împachetat (gri). brownshirts [~'Jb:ts] s. pi. (pol.) Cămăşile Brune (nume generic pentru nazişti). brownstone [~stoun] s. (amer.) gresie / piatră de construcţie; (fam.) votul / sufragiul claselor avute. brown study [~ 'stAdi] s. melancolie, visare, reverie; to be (lost) in a ~ a sta dus pe gânduri. brown sugar [~ '/ugar] s. zahăr nerafînat. brown ware [~ Vs3 r ] s. vase de lut. brownwort |~'wo:t] s. (bot.) buberie. iarbă-neagră (Scrophularia nodosa). browse [brauz] I. vb. A. tr. 1. a mânca, a roade (frunze etc.). 2. a paşte. B. intr. 1. (on) a paşte, a mânca (din). 2. (şi to ~ among) a răsfoi (cărţi); a scotoci (prin biblioteci). IH.s. 1. lăstare, vlăstare, mlădiţe. 2. curăţire a mlădiţelor. browsing [~irj] s. (infor.) parcurgere (a unui text, fişier). bruck [brAk] s. (canad.) autobuz mixt pentru pasageri şi mărfuri / bagaje. Bruin ['bru(:)in] s. 1. (pop.) MOŞ Martin. 2. (lit.) ursul din epopeea animalieră medievală „Roman de Renart". bruise [bru:z] I. s. vânătaic; contuziune, umflătură. ♦ (amer. si.) to go on a ~ a se îmbăta, a se afuma. II. vb. A. intr. 1. a boxa. 2. to ~ along a călări în goana marc. B. tr. I. a strivi; a măcina. 2. a stâlci; a face vânătăi (cuiva); ~d fruit fruct bătut / atins (de grindină). \ bruiser [-sr] s. l.\atlet-profesionist, boxer. 2. (opt.) aparat pentru şlefuitul lentilelor. bruit [bru:t] (înv.) I. s. zvonuri, vorbe. II. vb. tr. (şi to ~ about /abroad) a răspândi, a împrăştia (zvonuri); it is ~ed about / abroad that se zvoneşte că. brum1 [brAra] vb. intr. a bombăni. Brum2 J. (fam.) (oraşul) Birmingham. brumal ['brmmslj adj. de iarnă, iernatic. brumby f'brAmbi] s. (austr. fam.) cal care nu a fost pus la ham; cal sălbatic. brume [bru:m] s. ceaţă, negură, pâclă, fum; abur(i). brummagem E'brAm^om] I. s. articol / obiect ieftin, prost sau fals; monedă falsă. II. adj. 1. ieftin, prost, fals. 2. fabricat la Birmingham. brummish ['brAini/] adj. (fam.) fals, de calitate dubioasă. brumous [rbru:ni3s] adj. iernatic, de iarnă; posomorât, ceţos, neguros. brunch [brAiit/] s. (fam.) masă luată între „breakfast" (micul dejun) şi „lunch" (masa de prânz). brunet(te) [brm'net] s. brunetă, fată sau femeie oacheşă. Brunswick line ['brAnzwik lain] s. (ist. Angliei) dinastia de Hanovra (1714-1901). brunt [brAnt]ş. l.to'i, foc (al luptei); (mii.) atac principal; to bear the ~(of the attack) a suporta atacul sau presiunea (inamicului); a duce greul luptei. 2. (fig.) partea cea mai însemnată; I had to bear the ~ of his displeasure asupra mea şi-a vărsat tot focul; to bear the ~ of the expense a suporta grosul cheltuielilor; to bear the ~ of the work a-i reveni partea cea mai grea a lucrului / muncii. brush1 [brA/I I. s. 1. perie. 2. pensulă, penel; (jig.) penel, arta / maniera pictorului; (fig. fam.) pictor. 3. coadă (stufoasă) (mai ales la vulpe); (si.) to save one's ~ a scăpa teafăr, cu pielea întreagă. 4. periere, periat, dat cu peria; give it another ~ mai lustruicşte-1, mai lucrează la el, mai ciocăneşte-I ♦ (fa/».) to make a ~ a o ştergea spăla putina, a da bir cu fugiţii. II. vb. A. tr. 1. a peria, a curăţa, a şterge cu peria. 2. a peria (părul). 3. a atinge uşor. 4. to ~ aside a da la o parte, a înlătura (un gând, o obiecţie, o dificultate); to ~ away a mătura (dând la o jxirte); to ~ down a) a peria, a curăţa cu peria; b) (fam.) a certa, a mustra; to ~off (sl.) a respinge (pe cineva); to ~ out a) a mătura (o cameră); b) a suprima, a şterge (un detaliu, cu pensula); to ~ up a) a curaţi, a aduce în ordine, a pune în ordine, în rânduială; b) (fig.) a reîmprospăta cunoştinţele de; I must ~ up my French trebuie să-mi reîmprospătez cunoştinţele de franceză. B. intr. 1. a peria. 2. (fig.) a fugi (mâncând pământul), a goni. 3. to ~ against a atinge uşor; to ~ by a trece ca o săgeată pe lângă; to ~ off a o zbughi, a fugi ca din puşcă; to ~ up a) a se curăţa; b) a se pune la punct, a se găti. brush2 I. s. tufiş; tularie, desiş, hăţiş. II. vb. tr. 1. a sădi cu tufişuri. 2. a curăţa (un teren) de tufăriş (şi to ~ out). brush3 s. 1. ciocnire, încăierare; at a / the first ~ de la primul contact, de la prima întâlnire. 2. (med.) criză, atac. brush4 s. (austr. sl.) fată; femeie tânără. brush-fire war [~ faio'wo:r] s. război local. brush grass [~ grc:s] s. (bot.) bărboasă, sadină (Aiulropogon sp.).



122



brushing machine ['brAjirj mo'/im] s. (tehn.) maşină de periat / scămoşat. brushless ['brAjlis] adj. berc, fără coadă. brush maker ['brA/ -meikor] ş. perier. brush-off [~ of] s. (amer. fam.) 1. curte respinsă, refuzată. 2. refuz abrupt, net. brush-up [~ 'Ap] s. 1. periat; to have a ~ a i se peria rapid haina şi pălăria. 2. (fig.) to give one's English a ~ a-şi mai reîmprospăta cunoştinţele de engleză. brush wolf [brAj wulf] s. (canad. zool.) coiot (Caniş latrans). brushwood [~wud] s. 1. tufarie, desiş, hăţiş. 2. uscături, vreascuri. brushwork [~wo:k[ s. 1. lucru cu pensula. 2. (stil de) mânuire a pensulei, tuşă. brushy ['brAjil adj. 1. ca peria, ca o perie, asemănător cu peria. 2. (despre sprâncene etc.) stufos, des. brusque [bru(;)sk, brAsk şi pronunţia franceză] I. adj. aspru, brusc, răstit. II. vb. tr. a brusca, a se purta aspru cu. brusqueness [-nis] s. bruscheţe; brutalitate. Brussels disease ['brAslz diizi:z] s. (vet.) tuse contagioasă a calului. Brussels sprouts [~ sprauts] s. /;/. (bot.) varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera). brut [brju:t] adj. (despre vin) sec. brutal ['bru:tl] adj. 1. brutal, aspru; crud. 2. (fam.) scârbos, dezgustător. 3. sălbatic, violent; arbitrar. brutalisrn [-izprn] s. v. b r u t a l i t y . brutality [bru:'tselîti] s. brutalitate, asprime, cruzime. brutalization [bru:talaizci/pn] s. 1. abrutizare, îndobitocire. 2. brutalizare. brutalize ['brurtelaiz] vb. A. tr. 1. a abrutiza, a îndobitoci. 2. a brutaliza, a se purta brutal cu. B. intr. 1. a se abrutiza, a se îndobitoci. 2. a trăi ca vitele. brutally ['brurteli] adv. brutal, cu cruzime; sălbatic. brutalness ['brutelnis] s. (rar) v. b r u t a l i t y . brute [bru:t] I. adj. 1. brutal; de brută, animalic. 2. crud, nemilos. 3. inconştient, fără raţiune. II. ş. 1. animal, dobitoc. 2. (fig.) dobitoc; bestie, fiară, brută. 3. the "(folosit ca pl-) (fig-) instincte animalice sau de fiară; -0* it is a ~ of a job este o muncă ingrată; what a ~ of a day! cc vreme oribilă! brutify |'bru:tifai] vb. tr. a abrutiza; a îndobitoci. brutish [rbru:ti/] adj. 1. brutal, aspru, sălbatic; de brută, de fiară. 2. animalic. 3. grosolan, necioplit; redus, mărginit, prost; ncraţional; arbitrar. brutishness [-nis] ş. 1. brutalitate. 2. bestialitate. 3. abrutizare. bryology [brai'otodji] s. (bot.) briologie. bryozoa [ibraio'zouo] s.pl. (zool.) briozoare. Brythonic [bri'Oonik] I. adj. breton. II. s. 1. breton. 2. (limba) bretonă. B station f-bbstei/pn] s. (mar.) staţie radio de bord. bubble ['DAbl] I. s. 1. băşică; bulă (de aer, mai ales în lichid carefierbe);balon. 2. balon de săpun; (fig.) himeră; the ~ Reputation acel lucru van numit Renume; to prick the ~of smb.'s expectations a spulbera speranţele cuiva. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ out /up) a face băşici / bule, a se băşica; (despre gaze într-un lichid) a barbota. 2. (şi to ~ over / up) a fierbe, a clocoti, a deborda (si fig.); he ~d over with fun era plin de haz, era un izvor nesecat de glume. B. tr. 1. a amesteca, a agita. 2. (rar) a înşela, a minţi. bubble-and-squeak [~ and 'skwi:k] s. 1. friptură (rece) cu varză sau legume. 2. (fig.) găunoşenie, lipsă de fond; deşertăciune, vanitate; lăudăroşenie. bubble car [~ ko:1"] s. (fam.) automobil mic cu acoperiş transparent în formă de cupolă şi uşă frontală. bubble company [~ -kAmpsni] s. societate fantoma / fictivă. bubble glass [~ gla:s] s. (tehn.) nivcl(ă) / bulă cu aer. bubble gum [~ gAinj s. (amer.) gumă de mestecat. bubbler [rbAblor] s. (chim.) vas spălător, barbotor. bubble scheme |~ ski:m] s. afacere veroasă; proiect dubios. bubble-top car [~ top'ka:[ş. v. b u b b l e c a r . bubbling ['bAblirj] s. (chim.) barbotare. bubbly ['bAbli] I. adj. 1. (despre vin) spumos. 2. (despre sticlă) cu goluri. II. s. (fam.) (vin) spumos; şampanie. bubbly jock [~ d3ok] s. (fam.) curcan. bubo [tbju:bou] s. (med.) buboi. bubonic [bju(:)'bonik] adj. (med.) bubonic. bubonocele [bju:'bonosi:l] s. (med.) hernie inghinală. bubs [bAbz] s. pi. (vulg.) bust, sân, piept. buccal ['bAkol] adj. (anat.) bucal. buccaneer [.bAko'nior] I.ş. corsar, pirat, aventurier. II. vb. intr. a fi corsar /pirat, ase ocupa cu pirateria. Bucentaur [bju:'sentor] s. (mito!.) bucentaur. bucephalus [bjmscfolos] s. (fam.) cal de călărie. buck1 [bAk] I. s. 1. (zool.) mascul, bărbătuş; ţap; berbec; căprior; iepuroi; as hearty / merry as a ~ vesel ca un juncan. 2. lovitură cu copita, copită (a calului). 3. (înv.) fante, om spilcuit. 4. (amer. peior.) indian din America de Sud; ~nigger negru. 5. (şl.) negustor de mărunţişuri. 6. (amer.sl.) dolar; ♦ to pass the ~a fugi de răspundere, trecând-o asupra altcuiva. II. vb. A. intr. 1. (zool.) a se împerechea. 2. a se ridica în două picioare. 3. a lovi cu copitele. 4. (amer.) to ~ against a se opune, a rezista; a opune rezistenţă, a se ridica împotriva (cu gen.); to ~ up a) a se înviora, a (re)devcni energie; b) a prinde curaj; c) a se grăbi. ♦ much ~ed vesel, încântat, mulţumit. B. tr. to ~ off a da jos, a arunca, a azvârli jos (din şa); to ~ up a încuraja (pe cineva să continue); a stimula, a insufla / da curaj; take, drink that, it'll ~ you up! ţine, bea asta, o să-ţi dea curaj! buck2 I. s. 1. (amer.) capră (de tăiat lemne). 2. (mai ales amer.) cal de gimnastică. II. vb. tr. 1. a tăia cu ferăstrăul. 2. a sfărâma (minereu).



 123



buck3 I. s. leşie. II. vb. tr. a spăla cu leşie. III. adj. (despre ploaie) pătrunzător, care te udă până la piele. buckaroo bb/\ko'ru:] s. (amer.) cow-boy. buck basket ['bAk 


bugle man



dacă faci o mişcare, la cea mai mică mişcare. B. tr. (mai ales în propoziţii negative) a urni, a mişca. budge2 s. blană de mici. budgeree bbAdsa'ri:] adj. (austr. pop.) excelent, grozav, fain. budgerigar |'bAd3ri:iga:r] s. (omit.) papagal pitic (Melopsittacus undulatus). budget l'bAd3it. amer. şi -et] I. s. 1. (înv.) pungă; sac; tolbă (şi conţinutul lor). 2. (fig.) rezervă, depozit; a ~ of news o grămadă/o mulţime de noutăţi. 3. buget, plan financiar; to introduce / open the ~ a prezenţa bugetul, a prezenta un raport / o dare de seamă asupra bugetului; to pass the ~ a vota bugetul; ~ statement for the year raport / dare de scamă asupra bugetului pentru anul; household ~ buget al unei familii. II. vb, A. intr. to ~ for a prevedea în buget, a trece în buget; to ~ for a certain expenditure a prevedea anumite cheltuieli în buget. B. tr. 1. a aloca, a repartiza (din buget); 2. a socoti, a calcula, a planifica (cheltuielile). III. adj. care nu necesită mari cheltuieli. budgetary ['bAd33tari] adj. bugetar. budget shop ['bAd3it /Dp] s. (amer.) magazin cu preţuri modeste. budless ['bAdles] adj. fără muguri. bud opening ['bAd loupnirj] s. (bot.) dezmugurire. buff [bAf] I. s. 1. piele de bivol; piele groasa de bou. 2. (jig.) piele de om; in (the) ~ în pielea goală, în costumul lui Adam; to strip to the ~ a sc despuia, a se dezbrăca la pielc. 3. culoarea pielii de căprioară; galben-dcschis. 4. (amer. fam.) v. b u g (1). II. adj. 1. din piele groasă. 2. de culoarea pielii de căprioară; galben-deschis. 3. (mil.) the Buffs regimentul East Kent al armatei britanice. III. vb. tr. 1. a lustrui cu piele sau cu discuri cu abrazivi. 2. a amortiza (lovituri etc.) ♦ (sl.) to ~ it a se dezbrăca. buffalo ['bAJblou] î.s. l.(zool.) bivol; bour (Bosprimigenius).2.(zool.) bizon american (Bison americanus). 3. (amer. pop.) negru. II. vb. tr. (amer. fam.) a teroriza, a intimida. Buffalo Plains State [~ pleinz 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Colorado. buff brick ['bAf brik] s. cărămidă smălţuită. buffer ['bAib1"] s. 1. (tehn.) tampon, amortizor. 2. (pol.) v. b u f f e r s t at e . 3. amortizor de zgomot. 4. (mi/.) amortizor de recul. 5. (auto) bară de protecţie. 6. (cib.) memorie intermediară. 7. (chim.) soluţic-tampon. -0- (sl.) old~a) băiat vesel; b) prieten; c) prost, nătărău. buffering [-in] s. v. b u f f e r s t r i k i n g . buffer memory ['DAfa -memari] s. (infor.) memorie intermediară / tampon. buffer state [~ steit] s. (pol.) stat tampon. buffer striking [~ «straikinj s. (ferov.) tamponarc. buffer tank [~ tcerjk] s. (tehn.) vas / rezervor tampon. buffet1 ['bAfit, amer. şi -et] I. s. 1. lovitură; ghiont; pumn. 2. (jig.) lovitură. II. vb. A. tr. 1. a lovi; a înghionti. 2. a lupta împotriva, (cu gen.) /CU. 3. a zgâlţâi. B. intr. l.to ~ with a lupta cu; to ~ to a-şi croi drum spre (lovind cu coatele în dreapta si în stânga). 2. a boxa. buffet2 s. ['bAfit, amer. bo'fci, bjm'fei] 1. bufet; servantă: 2. bufet, bar; cold ~ bufet rece, răcituri, preparate reci. buffet car ['bAfit ko: r , amer. bs'fci ka:, bju'fcika:] ş. (ferov.) vagon cu bufet. buffeting ['bAfitirj] s. (av.) oscilaţie / trepidaţie a fuzelajului. buffet luncheon [~ 'Unt/^n] s. gustare (uşoară). buff leather ['bAf .IctJs1"] s. piele de bizon. buffo ['bufou], pl. buffi ['bufi] s. actor comic de estradă. buffoon [bA'fu:n. ba'f-] I. s. bufon, măscărici, caraghios, nebun. II. adj. de bufon. III. vb. tr. to ~ it a face pe bufonul. buffoonery [-sri] s. bufonerie, caraghioslâc. buffoonish |-i|] adj. de bufon, de măscărici. buffy ['bAfi] adj. (sl.) cherchelit, ameţit, afumat, aghesmuit. bug [bAg| I. s. 1. (şi bed ~) ploşniţă (Cimex lectularius). 2. (mai ales amer.) insectă, gândac. 3- (amer. sl.) defect tehnic. 4. (amer. sl.) microb, bacterie. 5. (amer. sl.) nebunie. idee nebunească / fixă. 6. (amer. sl.) nebun; to go ~s a înnebuni, a se scrânti. a o lua razna; (amer. sl.) to put a ~ in smb.'s ear a şopti cuiva ceva la ureche, a-i băga ceva în cap; a vârî un fitil. 7. (amer. sl.) microfon secret; to plant a ~ a instala un microfon pentru ascultarea în secret a convorbirilor. 8. (amer. sl.) pasionat, nebun (după), fanatic (în cuvintele compuse: movie ~, camera ~ etc.). 9. (amer. sl.) dificultate, neajuns; I see a ~in the deal după mine afacerea are un neajuns. 10. (infor.) virus. ♦ big ~ ştab, grangur, marc mahăr. II. vb. tr. a pune microfoane pentru a intercepta convorbiri. bugaboo [~3bu:J s. 1. sperietoare, gogoriţă. 2. (fig.) spaimă, coşmar, motiv de îngrijorare; that new type of weapon was the enemy's ~ noul tip de armă (de luptă) era spaima inamicului. 3. (amer. sl.) panică. 4. (amer. fam.) cuvinte urâte, limbaj violent şi trivial. bugbear [~beor] s. v. b u g a b o o (1,2). bugger1 l'bAga1"] s. 1. (jur.) pederast, sodomit. 2. ticălos. bugger2 s.v. b u g h u n t e r . buggery [-i] s. (jur.) pederastie, sodomie. buggy1 ['bAgi] s. 1. trăsură cu un cal; (în colonii) cabrioletă. 2. (wme) vagonct-pfatforrnă, buggy2 adj. plin de ploşniţe, invadat / năpădit de ploşniţe. buggy3 adj. (amer. sl.) ţicnit, lovit eu leuca, într-o parte. bughouse ['bAghaus] (amer. sl.) I. s. casă de nebuni. II. adj. anormal, nebun, sărit, ţicnit; to go ~ a înnebuni, a se sminti. bug hunter [~ thAnt9r] s. (fam., glumeţ) entomolog. bugle1 ['bju:gl] I. s. 1. corn de vânătoare; (nul.) goarnă; buglă. 2. (sl.) nas, bec; to blow the ~ a sufla nasul. II. vb. intr. a suna din corn sau goarnă. bugle2 s. mărgea (lungă, neagră). bugle3 $. (bot.) vincriţă (Ajuga reptans). bugle call [~ ko:l] s. (semnal / sunet de) goarnă. bugle man [~ man] s.v. b u g l e r .



 bugler



124



bulging ['bAktyrj] I. adj. 1. umflat; puhav, buhăit; bulbucat; holbat, globulos, bugler ['bju:glor] s. (/nil.) gornist. protuberant; ~ eyes ochi bulbucaţi. 2. ieşit în afară, proiectat în afară. II. s. 1. proiectare bugle rod ]'bju:gl rad] s. cârjă de episcop. în afară, bombare. 2. buhăire. buglet ['bjiuglit] s. goarnă mică, claxon (de bicicletă). bulging die [~ dai] s. (tel///.) matriţă de umflat. bugloss [rbju:gbs] s. (bot.) limba-boului, viperină (Ecliiitm vulgare). bulgy ['bAkty] adj. v. b u 1 g i n g . bug-planting ['bAg .plamtin] s. instalare a unui microfon pentru ascultarea în secret bulimia [bjm'limis] s. (med.) bulimic; (fig.) lăcomie, aviditate, cupiditate. a convorbirilor: bulimy ]'bju;limi] s. v. b u l i m i a . bug test [~ .test] s. (amer. si.) test de inteligenţă; test psihologic. bulk [bAlk] I. s. 1. volum, mărire, circumferinţă; grosime. 2. masă, mulţime, majoritate; buhl [bu:l] s. mobilă în stilul „Boule" (cu incrustaţii din bronz etc.). build [bild] I. vb. past si part. trec. built [bilt] A. Ir'. 1- a construi, a clădi, a zidi, a ridica, the ~ grosul. 3. corp, structură. 4. (inv.) pântece; piept; trup, corp; cadavru. 5. (mar.) a înălţa; (fig.) to ~ castles in the air a clădi castele în Spania. 2. (fig.) a crea, a făuri, încărcătură (a vasului); to break ~ a începe descărcarea; laden in ~ încărcat în vrac. a clădi. 3. (si.) a face, a confecţiona (haine, arme); ♦ I'm built that way aşa sunt (făcut) ♦ to sell in ~ a vinde cu ridicata, cu toptanul. II. vb. A. intr. 1. (mai ales t o ~ 1 a r g c) eu; I'm not built that way nu corespunde principiilor mele, nu pot să fac aşa ceva, eu a avea volum sau importanţă; a părea mare sau important. 2. (si to ~ up) a se umfla, nu sunt aşa, nu sunt un astfel de om. 4. to ~ in / into a zidi, a închide cu un zid; to ~ up a creşte în volum. B. tr. 1. a îngrămădi, a îndesa; a turna la grămadă. 2. a stabili greutatea a) a construi, ăridica,a înălţa; b) (fig.) a întări, a întrema; c) a zidi cu cărămidă (o fereastră, (unei încărcături). bulk cargo [~ 'ka:gou[ s. încărcătură în vrac. o usă); d) a zidi de jur-împrejur; e) a monta (o maşină)./) a acumula, a aduna / a strânge bulk factor [~ ifsektor] s. (chim.) factor de compresibilitatc. laolaltă. B. intr. 1. a clădi, a construi; (fig.) to ~ on sand a clădi pe nisip / în aer. 2. a fi bulk freight [~freit] s. v. bulk c a r g o . arhitect. 3. to ~ upon a se baza pe, a se bizui pe. II. s. 1. forată; construcţie, stil. 2. statură, bulkhead [~hed] s. 1. (mar.) bulmea, cloason, perete etanş / despărţitor. 2. (constr.) conformaţie a corpului. 3. (sl.) croială (a hainei), fason, stil, formă, proporţie. builder ['bilda'J s. 1. constructor, ziditor. 2. (fig.) creator, făuritor, constructor, ziditor. boiandrug, perete etanş, batardou. 3. acoperiş (al unei anexe la clădire). 4. anexă, dependinţă; grajd. 3. arhitect. 4. antreprenor. 5. zidar. bulk oil [~ ail] s. (mine) ulei vărsat. builder-upper [~ r .Apnr] s. (amer.) agent de publicitate, persoană expertă în arta bulk production [~ praidAkJan] s. producţie în seric, producţie în masă. reclamei. ' bulky ['bAlki] adj. mare, voluminos; cuprinzător; corpolent, voinic, trupeş. building ['bildirj] s. 1. clădire, construire, zidire (si fig.); house in course of ~ casă bull1 [bul] I. s. 1. taur, buhai, bivol (de asemenea masculul balenei si al altor animale în construcţie. 2. clădire, construcţie; edificiu. 3. pi. dependinţe, acareturi; anexe. mari); (fig.) a ~in a china-shop persoană greoaie şi stângace, urs, elefant; (fig.) to take 4. construcţii. 5. confecţionare (în industria cauciucului). the ~ by the horns a apuca taurul de coarne; like ~ at a gate cu o falcă în cer şi alta în building and loan association [~ on 'loun o.sousiai/snj s. v. b u i 1 d i n g s o c i e t y . pământ, supărat foc; (amer. sl.) percentage ~ poliţist care ia mită; (amer. sl.) to shoot building area [~ 'sario] s. v. b u i l d i n g g r o u n d . / to throw the bull a trăncăni, a flecari; a vorbi în dodii. 2. speculant la bursă (a la hausse); building brick [~ brik] s. cărămidă de construcţii. to go a ~ a specula creşterea valorilor la bursă; the market is all ~s valoarea acţiunilor building contractor [~ kontraikto'] s. (constr.) antreprenor. este în creştere. 3. the Bull (aslron.) Taurul (constelaţie şi semn al zodiacului.) 4. muscă building engineer [~ iena3i'ni3r] s. inginer constructor; şef de şantier, diriginte de lucrări. (centrul ţintei); he made ten ~s a nimerit de zece ori în centrul ţintei, a făcut zece „muşte". building frame [~ freim] s. scheletul unei clădiri. -v- John Bull englezul, englezii. II. vb. A. tr. a ridica (cursul acţiunilor la bursă). B. intr. building ground [~ graund] s. 1. teren pentru / de construcţie. 2. şantier de construcţie. 1. a specula ridicarea valorilor la bursă. 2. (despre valori) a se ridica. 3. (fig.) a căpăta building impost [~ rimpoust] s. (arhil.) impostă. importanţă sau influenţă. 4. (amer. fam.) a tăia piroane. III. adj. 1. mascul; ~ fly tăun building-in [~ 'ini s. (constr.) încastrare, înzidire, astupare, umplere, închidere. etc. 2. mare, mătăhălos. 3. (despre cursul pieţei) în creştere. building journal [~ id33:m?l] s. (constr.) carnet de şantier. bull2 s. bulă (papală). building land [~ tend] s. v. b u i l d i n g g r o u n d (l). bull3 s. 1. absurditate, prostie, neghiobie; gafă; (fig.) Irish ~absurditate în exprimare. building lease [~ li:s] s. arendare a unui teren pentru construcţii. 2. (înv.) glumă. building material [~ maitisrial] s. material de construcţie. bulla ['bub, 'bA-],pl. bullae [-li] s. 1. (med.) bulă. 2. (zool.) protuberantă osoasă. 3. (ist.) building office [~ ofis] s. birou de construcţii. bulă; papal ~ bulă papală. building slip [~ slip] s. (mar.) cală de construcţie. bull baiting ['bul 'beitirj] s. (ist) asmuţire a taurilor (cu câini). building society [~ so.saiati] s. societate de credite pentru construcţii, societate bull calf [~ ka;f[ s. tăurean, tăuraş, malac. imobiliară. bulldog [~dog] I. s. 1. buldog. 2. (fig.) om încăpăţânat sau tenace. 3. (univ.) însoţitor building statics [~ isustiks] s. pl. (folosit ca sg.) statica construcţiilor. al unui p r o c t o r . 4. (înv.) tun; (fam.) revolver, pistol. 5. (fam.) pipă. 6. (amer. sl.) prima building stone [~ stoun] s. piatră de construcţie. ediţie de dimineaţă a unui ziar. II. adj. încăpăţânat, dârz, tenace. III. vb. tr. (amer.) 1. a building timber [~ itimbor] s. lemn de construcţie. doborî (un taur apucându-l de coame şi răsucindu-i gâtul). 2. v. b u l l d o z e . building-up food [~ Ap'fu:d] s. (med.) alimente analeptice / energetice. bulldog ant ['buldog sent] s. furnică mare australiană cu muşcătura dureroasă (Mvrmecia building yard [~ ja;d] s. 1. (mar.) şantier naval. 2. v. b u i l d i n g g r o u n d (2). sp.). build-up ['bildiAp] s. 1. progres; dezvoltare; creştere; acumulare; the rate of ~of the bulldoze ['buldouz] vb. ir. 1. a sfărâma în bucăţi mici, a fărâmiţa (minereu, rocă). space programme ritmul de dezvoltare a programului spaţial; the rate of ~ in space 2. a curăţa şi nivela cu ajutorul unui buldozer. 3. (fam.) a şantaja, a speria, a băga în sperieţi; expenditures ritmul de creştere a cheltuielilor necesare programului spaţial. 2. (/nil.) a intimida, a ameninţa cu siluirea, a forţa, a sili, a constrânge. acumulare de trupe şi mijloace militare în vederea unei operaţii. 3. (amer. fam.) publicitate bulldozer [-sr] s. 1. (constr.) buldozer. 2. (fam.) tiran, bestie, brută. zgomotoasă. bulldozerman ['bulidouzomonLpl. bulldozermen [-man] s. buldozerist. built [bilt] past si part. trec. de la b u i l d . bullet ['bulit, amer. şi -ct] s. 1. glonţ, plumb; ghiulea; to put a ~ into smb. a băga un built-in [~ 'in] adj. (despre dulapuri etc.) zidit în perete; (despre grădini etc.) înconjurat glonte în cineva, a împuşca pe cineva; random / stray ~ glonte rătăcit; every ~ has his de clădiri; (despre bârne etc.) zidit, încastrat. billet ce ţi-e scris, în frunte ţi-c pus. 2. plumb de plasă, de năvod sau de undiţă. 3. (mii. built-up area [~ 'Ap 'soris] s. (zonă de) aglomeraţie urbană. sl.) pl. mazăre. built-up frog ['bilt Ap 'frogl s. (ferov.) inimă din şine. bullet head [~ hed] s. 1. om cu capul rotund. 2. (amer.) om încăpăţânat / îndărătnic. bulb [bAlb] I. s. 1. (bot., a/iat.) bulb; ~ of the eye globul ocular. 2. rezervor, cuvetă bulletin ['bulitin, -bt-[ I. s. buletin; scurtă dare de seamă; adeverinţă. II. vb. tr. a aduce (de termometru). 3. lampă electrică, bec (electric); tub electronic. 4. balon, balonaş, glob. la cunoştinţa publică, a vesti (printr-un buletin). 5. băşică. 6. umflătură. II. vb. intr. 1. (si to ~ out) a se umila; a se bulbuca. 2. (despre bulletin flash [~ fia;/] s. (amer.) scurt comunicat (transmis prin radio) în legătură cu căpăţâna de varză) to ~ up a se rotunji. mersul alegerilor. bulbaceous [bAl'beiJosl adj. 1. bulbos. 2. umflat, bulbucat; holbat. bullet-proof ['bulit pru:f] adj. rezistent la gloanţe; blindat; antiglonţ. bulb angle ['bAlb >a;rjgl] s. 1. (metal.) oţel în bramc. 2. (mar.) cornier în bulb. bull-faced ['bul l'eistj adj. cu faţa lată. bulbar ['bAlba'] adj. (anat.) bulbar. bull fiddle [~ fidl] s. (amer. sl.) violoncel. bulb iron ['bAlb .aion] s. (metal.) oţel în platine. bullfight(ing) [~fait(irj)] s. luptă cu taurii, luptă de tauri. bulb onion [~ lAiijan] s. (bot.) ceapă (Allium cepa). bullfighter [~fait3r] s. toreador. . bulbous ['bAlbss] adj. v. b u l b a c e o u s . bullfinch [~fint/] s. 1. (omit.) botgros (Pyrrhula pyrrhula). 2. gard viu des cu şanţ. Bulgarian [bAl'gesrisn, amer. si bul'g-] I. s. 1. bulgar. 2. (limba) bulgară. II. adj. bulgar, bull fly [~ flai] s. (entom.) 1. tăun (Tabanus bovinus). 2. streche (Hypoderma bovîs). bulgăresc. bull frog [~ fog] s. (zool.) broască-bou (Rana catesbeiana). Bulgarie [bAl'gaîrik] adj. v. B u l g a r i a n (II). bullhead [~hed] s. 1. (iht.) chefal (Mugii auratus). 2. (iht.) zglăvoacă (Coitus gobio). bulge [bAld3] I. s. 1. umflătură, convexitate; cocoaşă; protuberantă. 2. (n/ar.) santină, 3. (fam.) cap de bou, cap sec, tâmpit, neghiob. bullheaded rail [-id rcil] s. (ferov.) şină cu două coroane. fundul calei. 3. (mar.) dispozitiv de apărare împotriva minelor. 4. (geol.) cupolă. 5. (mai ales the ~) (amer. sl.) precumpănirc, superioritate, avantaj, supremaţie; to have / get bullhorn ['bulho:n] s. corn de taur; (fig.) to show the ~ a opune rezistenţă; a-şi arăta the ~on a avea un avantaj faţă de, a o lua înaintea (cuiva). 6. (fam.) umflare apreturilor; colţii. bullion ['buljsn, -lian] s. 1. lingou de aur sa» argint. 2. dantelă sau ciucure din fir de creştere, hosă (ia bursă); the post-war ~in student population creşterea considerabilă a populaţiei şcolare în anii postbelici. II. vb. A. i//tr. (si to ~out) 1. a se proiecta în afară, aur. bullion dealer [~ 'di:b r ] s. (si.) zaraf. a ieşi în relief; a se bomba. 2. a se deforma, a se buhai. 3. (amer. fam.) to ~in a da buzna bullionist ['buljanist, -lian-] s. partizan al circulaţiei monedelor metalice. (înăuntru); to ~ off a o zbughi, a pleca glonţ; to ~ for a se repezi la (//sa etc.). B. tr. a Bullion State ['buljan steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Montana. ticsi, a umple (un sac, o pungă); a umfla (obrajii cu aer).



 125



bunk3



bullish ['bull/] adj. 1. ca un taur; ca un bivol. 2. încăpăţânat, îndărătnic. 3. (cow.) (despre bumper [bAinps1"] I. s. 1. pahar plin (până sus / ochi); ~ after ~ pahar după pahar. 2. (teatru sl.) sală plină; the house is a ~ sala este plină până la refuz. 3. (amer. ferov.) preţuri) în creştere. 4. (amer.) optimist. bull moose ['bul mu:s] s. (amer.) jxirtizan fervent al lui Theodore Roosevelt (în campania tampon; amortizor. 4. (au/o) bară de protecţie, bamper. 5. (a/r.) foarte mare, extraordinar. 6. (atr.) gogonat. 7. (austr. sl.) chiştoc, muc dc ţigară. II. vb. A. tr. 1. a umple ochi. prezidenţială dinaintea primului război mondial: 1912). 2. a ciocni cu paharul plin. B. intr. a bea pahare pline. bull nun [~ nAn] s. (canad. si.) călugăr. bullock ['bubk] s. bou, taur jugănit. bumper bag [~ bteg] s. (tehn.) amortizor pneumatic. r bullocker ['bufok3 ] s. (austr.) conducător de atelaj cu boi. bumper crop [~ kn>p] s. recoltă excepţională / record. r bullock puncher ['butok -pAnt/3 ] ş. (austr.) v. b u l l o c k e r . bumper harvest [~'ho:vist] s. v. b u m p e r c r o p . bullocky ['butaki] (austr.) I. s. 1. v. b u 11 o c k c r. 2. limbaj „birjăresc". II. adj. referitor bumpiness ['bAinpinis] s. caracter accidentat (al terenului). la îngrijirea vitelor sau conducerea atelajelor cu boi. bumping ['bAmpin] adj. mare, puternic. bull point ['bul -point] s. (fam.) avantaj; (semn de) superioritate. bumpkin1 ['bAmpkin] s. bădăran, ţopârlan, necioplit. r bull puncher [~ -pAnt/3 ] s. (amer.) cow-boy. bumpkin2 s. (mar.) ghiu. bull ring [~ -rin] s. arenă de corida, arenă pentru luptele cu taurii. bumpkinish ['bAmpkinij] adj. dc bădăran, mojicesc. bull's eye [~z ai] s. 1. fereastră ovală, lucarnă ovală sau rotundă. 2. lupă. 3. felinar eu bumpologise [bAni'pol3d3aiz] vb. iutr. (amer. fam.) a se ocupa cu frenologia. sticlă măritoare. 4. (mar.) cap de berbec. 5. (mar.) hublou fix. 6. (mii.) centrul ţintei, lovitură bumpology [bAm'pol3d3i] s. (amer. fam.) frcnologie. reuşită; to hit / to make / to score the ~ a nimeri ţinta (şi fig.). 7. ceas de buzunar de bumptious ['bAmp/ss] adj. îngâmfat, încrezut, plin de sine, fudul, trufaş. modă veche. 8.pl. gloanţe, drajeuri. 9. (constr.) ochi de bou. 10. (au/o) ochi de pisică. bumptiousness [-nis] s. (fam.) îngâmfare, fudulie. bull's wool ['bulz wul] s. (austr. si.) prostii, fleacuri; flecăreală, trăncăneală. bumpy ['bAmpij adj. (despre drum) accidentat, plin de hârtoape. bulltrout ['bultraut] s. (Uit.) păstrăv european (Salmo trutta). bumpy flight [~ flait] s. (av.fam.) zbor cu pierderi dc altitudine / cu goluri dc aer. bull-voiced [~ vsist] adj. cu (o) voce de taur. bumsquabbled ['bAmskwobld] adj. (amer. fam.) zăpăcit, năucit. bullweed [~wi:d] s. (bot.) vineţea, floarea-grâului, albăstriţă (Centaurea cyanus). bun1 [bAn] s. (un fel de) chiflă cu stafide; (fam.) to take the ~ a câştiga / a ocupa primul bullwhack [~/tWEek] vb. tr. (amer.) a biciui, a bate. loc, a lua lozul; (fam.) it takes the ~asta le bate pe toate, le întrece pe toate; e de necrezut. bullwacker [~waîk3r] s. (amer.) bivolar, păzitor al unei cete de bivoli din Vestul ♦ (amer. sl.) to have a ~ on a) a fi beat; b) a fi narcotizat. //(depărtat. bun2 s. 1. urechilă, iepuraş. 2. veveriţă (îu basme). bullwacker's language ['bulwaeksz 'Ia3rjgwid3] s. (amer.) limbaj grosolan. bun3 s. (şi ~ hat) melon, pălărie tare; to do one's ~ a-şi ieşi din fire. bull work ['bul ws:k] s. (amer.) salahorie. Buna ['bums] s. (chim.) cauciuc sintetic Buna. 1 bully ['buli] I. s. 1. (înv.) iubit, ibovnic. 2. târâie-brâu, (om) gâlcevitor. 3. huligan, bunce [bAns] s. (sl.) bani, câştig. bătăuş. 4. lăudăros, fanfaron; (fig.) tiran. 5. codoş; peşte. 6. (mine) perforator. 7. came bunch [bAn//] I. s. 1. mănunchi, legătură, legăturică; ~ of keys legătură / mănunchi conservată. II. vb. tr. a se agăţa de. a nu lăsa în pace; a teroriza, a intimida (mai ales la de chei; ~of grapes ciorchine de struguri; (sl.) ~of fives mână, pumn, cinci; ~of flowers scoală pe elevii mai slabi); a brusca, a brutaliza. buchet dc flori. 2. (fam.) grup, ceată, şleahtă; he is the best of the ~ este cel mai bun bully21. adj. (amer. fam.) de prima clasă, de prima calitate, straşnic; ~ boy bun băiat, dintre ei. 3. (amer.) cireada. II. vb. A. tr. (şi to ~ together) 1. a înmănunchea, a lega, straşnic băiat. II. interj, (fam.) bravo! ~ for you! bravo (ţie)! a strânge. 2. a pune la grămadă, a îngrămădi. B. iutr. 1. (şi to ~ out) a ieşi în afară, a se bully (beef) [~ (bi:f)l s. conserve de carne de vacă. proiecta în afară; (despre o clădire) a se clătina. 2. a se înmănunchea, a se strânge; a se bully boy [~ boi] s. (amer. si.) tip grozav, as. îngrămădi. r bully gamester [~ 'geimst3 ] s. (fig.fam.) pungaş. bunch planting [~ ■plumthj] s. (agr.) semănat în cuiburi. bullying ['buliirj] adj. 1. neruşinat; sfruntat. 2. lăudăros, fanfaron. bunchy ['bAn//i] adj. 1. ieşit / proiectat în afară; umflat, bulbucat. 2. cocoşat. 3. care bullyism ['buliizpm] s. lăudăroşenie, fanfaronadă. creşte în mănunchiuri / ciorchine. 4. (mine) (despre straturi) aşezate neregulat. bullyrag ['bulirsg] vb. tr. v. b a l l y r a g . bunco ['bAijkou] (amer.) l.s.v. c o n f i d e n c e g a m e .II. vb. tr. 1. a trişa, a înşela bulrush ['bulrA/l s. (bot.) pipirig, ţipirig, rogoz (Scirpus spj; trestie, papură; (jig. îuv.) (la cărţi). 2. a jecmăni, a fura (prin înşelăciune). to seek a knot in a ~ a căuta nod în papură. buncombe ['bAnkom] ş. (amer.) v. b u n k u m . bulrushy f-i] adj. cu (mult) pipirig. buncomite ['bAijkamait] s. amer. palavragiu, vorbă-lungă. bulsh [bul/] s. (mil. si.) 1. prostii, gogoşi. 2. (fig.) sforăială. 3. (fig.) paradă. buncosteerer ['bArjkou.sti3r3r] s. (amer. sl.) escroc, şarlatan, pungaş. bulwark ['bulw3(:)k, -wo:k] I. s. 1. zid, val; bastion, fortăreaţă. 2. zăgaz, zid, dig. bund [bAnd] I. s. 1. chei (în Japonia şi China). 2. dig, zăgaz (în India). 3. (fam.) alianţă, 3. (mar.) parapet, sparge-val. 4. (fig.) bastion, apărător. II. vb. tr. 1. a întări cu un zid, ligă. II. vb. tr. a îndigui, a zăgăzui, a apăra cu un dig. bastion etc. (v. 1,1,3). 2. (jig.) a sluji drept bastion pentru. bunder [-ar] s. (anglo-indian) 1. debarcader, chei. 2. port. bulwark main rail [~ mcin rcil] s. (mar.) copastic. bundle ['bAndl] I. s. 1. legătură, legăturică, maldăr; snop, sarcină; ~ of nerves ghem bulwark stay [~ stei] s. (mar.) montantul parapetului. dc nervi. 2. pachet. 3. (amer.) sul, val (de hârtie). 4. (text.) 20 hanks dc fir de in (1 hank bum [bAm] I. s. 1. (vulg.) şezut, dos. 2. trântor, leneş, pierde-vară; (amer.) vagabond, - 768 m). 5. to drop one's ~ (austr. sl.) a) a intra în panică, a se pierde cu firea; b) a-şi hoinar, haimana; beţivan. 3. (prese, de la b u m b a i l i f f ) aprod. II. adj. (sl.) 1. necinstit; pierde orice nădejde. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a lega mănunchi, a înmănunchea; a face condamnabil, de condamnat, blamabil. 2. prost, inferior. III. vb. iutr. 1. a umbla de colo sul; a împacheta. 2. (fa/u.) to ~ away /off/ out a expedia; a da paşaportul (cuiva); I ~d până colo. a umbla Iară rost, a trândăvi, a tăia frunză la câini; a trăi pe socoteala altuia. him off l-am expediat, i-am făcut vânt, am scăpat de el. B. iutr. mai ales to ~ in / off/ 2. (amer. sl.) a bea în neştire. out (fam.) a o lua din loc, a o şterge, a spăla putina, a se căra; ~ off / away! şterge-o! bum bailiff [~ 'beilif] s. (peior.) aprod. întindc-o! bumbarge [~ba:d3] s. v. b u m b o a t . bundley [-i] adj. greoi, mătăhălos. bumble ['bAtlibl] vb. intr. (înv.) a bâzâi, a zumzăi. bundook ['bAnduk] s. (anglo-indian) puşcă. bumble bee [~ bi:] s. (entom.) bondar, bărzăun(c) (Bombus terrestris). bun duster ['bAn idAst3r] s. (amer. sl.) tânăr cu apucături efeminate, tânăr amator de bumbledom ['bumbldam] s. (fa/u.) birocratism, ifose de mic funcţionar (după numele reuniuni mondene. personajului Bumble din „Oliver Twist" de Dickens). bung [bAij] 1.5,1. cep (de butoi), vrană. 2. cârciumar, birtaş. 3. (sl.) minciună; tragere bumble foot ['bAmbl fut] s. picior strâmb. pe sfoară, înşelătorie. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up / down) a astupa; a pune cepul Ia; ~ed-up bumble-footed [~ Tutid] adj. cu picioare strâmbe. bumble puppy [~ -pApi] s. (fam.) joc prost, joc de ageamiu (la cărti, la tenis); joe dc nose nas înfundat. 2. (şi to ~ up) a învineţi (un ochi în cursul unei bătăi); a scoate din circulaţie. 3. (şl.) a arunca, a azvârli (pietre etc.). B. in/r. (sl.) to ~ off a o şterge, a o lua whist jucat nereglementar. la fugă. III. adj. (austr. sl.) 1. mort, răposat. 2. falit; to go ~ a) a da ortul popii, a-şi da bumbler ['bAmbhr] s. v. b u m b l e b e e . duhul; b) a da faliment. bumbo ['bAinbou] s. punş rece. bungalow ['bArjgslou] s. parter sau casă cu verandă (gen vilă), bungalou. bumboat 1'bAmbout] s. barcă pentru aducerea de provizii pe un vas. bungee jumping ['bAiid3i .djAmpin] (sport extrem) săritură cu coarda elastică de la bumf [bAmfl s. (sl.) 1. hârtie igienică; (jig.) maculatură. 2. pl. hârţoage, documente. marc înălţime, bungee jumping. bum freezer ['bAm ifri:z3r] s. (şl.) haină scurtă. bungfunger ['bAn.ifAggs'"] vb. tr. (amer.) a uimi, a ului. bummer ['bAni3r] s. 1. (pop.) haimana, hoinar. 2. (amer.sl.) reporter dc mâna a doua; bung hole [~ .noul] s. vrană. om politic neimportant. bungle ['bAijgl] I. vb. A. tr. (şi to ~ up / out) a strica, a cârpaci; a face de mântuială. bump1 [bAinpj I. s. 1. ciocnire, izbitură, lovitură. 2. umflătură, bubă, cucui. 3. protu­ berantă, ieşitură, creastă (înfrenologie); (fam.) înzestrare, dăruire, talente; the ~ of locality B. intr. a lucra prost, a lucra ca un cârpaci; a lucra de mântuială. II. s. 1. muncă sau un simţ dezvoltat al orientării. 4. (av.) gol dc aer. S.pl. (av.) tulburări atmosferice. 6. (auto) treabă de cârpaci; muncă de mântuială. 2. greşeală; boacănă; încurcătură. bungler [-3r] s. lucrător prost, cârpaci. ŞOC; hop. II. vb. A. tr. 1. (against, on) a Iovi, a izbi (de). 2. a lovi pupa (luntrei din faţă, bunglesome [-sam] adj. neîndemânatic, stângaci, nepriceput. la canotaj) cu prova. 3. (amer. mil. si.) a împuşca. 4. (amer. sl.) to ~ off a îndepărta cu bungling [-in] I. adj. prost (făcut), făcut dc mântuială. II, s. cârpăceală. forţa; a omorî, a răpune. 5. to ~ up (fam.) a mări, a face să crească, a umfla (preţuri bunion [bAnijan] s. (anat.) mont. etc.). B. intr. to ~ against a se ciocni dc, a se izbi de; (fam.) to ~ into smb. a întâlni pe bunk1 [bAijk] I. s. 1. pat dc cazarmă; prici. 2. cabină de dormit, cuşetă. II. vb. intr. cineva din întâmplare, a se întâlni nas în nas cu cineva. III. adv. brusc, deodată, pe neaşteptate, fără veste; to come ~on the floor a cădea, a se lungi pe duşumea. IV. interj. (amer.) 1. a sta culcat pe pat. 2. a se culca. 3. a împărţi patul (cu cineva). <- (mit. sl.) to do ~ fatigue a sta în cazarmă şi a trage la aghioase. : tronc! zdup! poc! buf! bunk2 (sl.) I. s. fugă; to do a ~ v. b u n k l (II) <*. II. vb. intr. a o şterge, a o tuli. bump2 I. s. strigătul bâtlanului dc stuf. II. vb. intr. (despre bâtlanul de stuf) a striga, bunk3 s. (amer. sl.) v. b u n k u m . I a ţipa.



 bunker



126



burglar ]'ba:glar] s. spărgător, hoţ. bunker ['bArjkal I. s. 1. (mar.) buneher de cărbuni; ash ~ cenusar. 2. (sport) obstacol (mai «ies de nisip) pe terenul de golf. 3. (mil.) cazemată, fort. II. vb. A. ir. 1. a încărca burglarious [ba:'glsarias] aay. de spargere. cărbune sau combustibil pe. 2. (golf) a trimite (mingea) în gaură. 3. (fig.) a aduce încurcături burglarize |'ba:glaraiz] vb. tr. a sparge, a comite o spargere la / în. (cuiva), a băga în bucluc. B. inir. 1. a se încărca cu cărbune sau combustibil. 2. (despre burglary ]'ba:glari] s. spargere, furt cu spargere, furt prin efracţie. mingea de golf) a nimeri în gaură. burgle ['ba:gl] vb. tr. (scot-fam.) 1- v. b u r g l a r i z e . 2. a jefui, a jecmăni, a prăda. bunkery [-i] adj. sărăcăcios, mizerabil. burgomaster ['ba:gou'Uia:star, -goiin-] s. 1. primar (în oraşele olandeze, flamande şi bunk house ['bAijk haus] s. (amer.) baracă cu priciuri pentru muncitori forestieri, germane):!, (omit.) goeland (Lărus sp.). cărbunari etc. burgoo [ba:'gu:,'--]s; (mar. sl.) păsat din făină de ovăz. bunko ['bAnkou] s., vb. v. b u n c o . burgundy ['ba:gandi] s. vin roşu de Burgundia. bunkum f'bAnkam] s. fraze sforăitoare, vorbe, vorbărie (goală), flecăreală, pălăvrăgeală; burial ['berial] s. înmormântare, îngropăciune. discurs demagogie; all that talk is ~ toată discuţia asta e vorbărie goală; to talk ~ a bate burial feast [~ fi;st] s. praznic (la înmormântare). apa în piuă, a îndruga verzi şi uscate. burial ground [~ graund] s. cimitir, ţintirim. bunky ['bArjki] s. (amer. fam.) tovarăş de cameră sau pat; prieten, amic. burial mound [~ maund] s. tumulus. bunnia ţ'bAnja] s. (anglo-indian) neguţător, prăvăliaş. burial place [~ plei.s] s. loc de veci. bunnick ['bAnik] vb. ir. (pop.) a snopi în bătaie, a omorî în bătaie. burial service [~ .sa:vis] s. (bis.) liturghia morţilor (în biserica anglicană). 2 bunny ['bAni] s. v. b u n . burial stone [~ stoun] s. piatră funerară. 1 bunt [bAnt] s. 1. (mar.) burta / umflătura pânzei; bază a vergii. 2. partea umflată a burial yard ]~ja;d] s. v. b u r i a l g r o u n d . unui năvod. burin ['bjuarin] s. (poligr.) ştihd / ac de gravat. 2 bunt 1. vb. tr. a lovi, a izbi (cu capul, cu coarnele); a înghionti; a da un ghiont (cuiva); burke [ba:k] vb. tr. (mv.) 1. a sugruma, a gâtui (fără urme, cu scopul de a vinde cadavrul a împunge. II. s. lovitură (cu capul), împunsătură (cu coarnele); ghiont. pentru disecţie). 2. a muşamaliza (o chestiune). 3. a opri, a întrerupe (dezbateri etc.). 3 bunt s. (bot.) mălură (Tilletia triîici). burl [ba:l] (/«At.) I. s. nod (în firul stofei). II. vb.tr. a curăţa de noduri. bunting1 ['bAntirj] s. 1. stofă pentru steaguri, etamină. 2. (fam.) steaguri. 3. (mar.) burta burlap ['badfep] s. pânză de saci I pentru ambalaj. pânzei; astar; pavilioane. burlesque [bo:'lesk] I. s. 1. parodic; satiră; caricatură. 2. (muz.) burlcscă. 3. (amer.) bunting2 s. (omit.) presură (Emberiza sp.) cirl ~ presură-bărboasă (Emberiza cirlus); farsă. 4. (amer.) teatru de varietăţi; spectacol de varietăţi. II. vb. tr. a parodia. III. adj. black-headed / reed ~ presură-dc-grădină (Emberiza hortulana); yellow ~ presură-aurie burlesc, comic, grotesc, caraghios. / -galbenă (Emberiza citrinella). burley ['ba:li[ s. v. b e r 1 e y . bunt lines ['bAnt lainz, amer. şi 'bAnt linz] s. pl. (mar.) cargafungi; sacheţi. burleycue ['ba:likju:] s. (amer.) v. b u r l e s q u e (I). bunton ţ'bAntn] s. (mine) inoază (în puţ). burly ['ba:lij adj. 1. solid, mare, gros; mătăhălos, voinic, zdravăn. 2. tare, zgomotos. buoy [boi, amer. şi 'bu:i] I. s. (mar.) geamandură; baliză; to make fast to a ~ a lega Burmese [ba:'mi:z,'-'-] s. 1. (limba) birmană. 2. birman. , la geamandură. II. vb. A. tr. (mai ales to ~ up) 1. (mar.) a baliza, a lega la geamandură. burn1 [ba:n[ s. (scof.) pârâu, izvor, 2. (mar.) a menţine la suprafaţa apei. 3. (mar. rar) a ridica Ia suprafaţă. 4. (mar.) a baliza, burn2 I. past si part. trec. burnt. ]'ba:nt] vb. A. tr. 1. a arde, a prăji; (fig.) she has a marca cu geamanduri. 5. (fig.) a susţine, a întreţine (speranţe etc.); a îmbărbăta, a înviora, money to ~ are atâţia bani că nu mai ştie ce să facă cu ei; to ~ the candle at both ends a da curaj (cuiva); he was ~ed up by the news ştirea 1-a înviorat / 1-a remontat. B. intr. a-şi irosi forţele; to ~ daylight a) a folosi lumină artificială în timpul zilei; b) a-şi strica (mar.) a se menţine la suprafaţa apei, a se menţine în stare de plutire. sau obosi vederea; c) a căra apă la puţ, a bate apa în piuă; to ~ the midnight oil a lucra buoyage ['baiidş] s.(mar.) balizaj, balizare. până noaptea târziu / până la ore mici; to ~ one's boats a-şi tăia toate căile de retragere; buoyancy ['baiansi] s. 1. (mar.) flotabilitate, stare de plutire; volum de carenă; cmersiune. (fig.) to ~ one's fingers a-şi frige degetele, a se arde, a se prăji; to ~ the water a prinde 2. (fig.) optimism, vioiciune, energic sufletească; elasticitate; he lacks ~ îi lipseşte somon cu ostia, la lumina faclelor; to ~ the earth / wind / (amer. breeze); to ~ up the vioiciunea, c un la-mă mamă. 3. tendinţă de urcare (ia bursă). 4. (fiz.) forţă ascensională road a) a goni cu automobilul; b) a fugi mâncând pământul; his money ~s a hole in his / portantă. pocket banii lui nu fac mulţi purici, e tot cu mâna în buzunar; (sl.) ~ him! să-1 ia naiba! buoyant ['baiont] adj. 1. (mar.) plutitor, flotabil. 2. (fig.) optimist, plin de viaţă, vioi, (să) dea ciuma în el!; to ~ the Thames a găsi iarba de leac, a face un lucru de necrezut; elastic. 3. (despre valori la bursă) în urcare. to ~ alive, to ~ to death a arde de viu; (sl.) to ~ the ken a trăi într-un han fără a plăti buoy float ['boi flout amer. si 'bu:i flout] s. (mar.) plutitor de geamandură. chiria; (sl.) to ~ the planks a sta jos multă vreme. 2. (med.) a arde, a cauteriza. 3. a arde buoy rope [~ roup] s. (mar.) gripie. (mâncarea), a afuma. 4. (fig.) a arde, a mistui, a consuma. 5. (jig.) a aprinde. 6. (sl.) a păcăli, buplever [bju'plcvar] s. (bat.) urechea-icpurelui (Rupleurum sp.). bur [ba:r] I. s. 1. (bot.) ghimpe, ţep, ac, spin (al unei plante). 2. (boi.) scai, scaiete a trage pe sfoară. 7. to ~ away a arde; a risipi (prin raze etc.); the sun ~s away the mist (Cirsium lanceolatum); to stick like a ~ a se ţine scai; a se prinde ca un scai. 3. (bot.) soarele împrăştie negura; to ~ down a arde, a distruge prin foc până în temelii; to ~ off brustur(e) (Arctium lappa). 4. (fig.) om cicălitor, neagă, scai, belea, pacoste. II. vb. tr. a arde, a îndepărta prin ardere; to ~out a) a arde, a face să ardă (până la capăt) b) a lăsa fără adăpost (prin incendiu); to ~ to ashes a preface în scrum; to ~ to death v. t o ~ a 1 i v e; a scoate ghimpii etc. to ~ up a) a aprinde; b) a arde complet, a face să ardă complet. B. intr. 1. a arde; a se buran [bu:'ru:n] s. (ras) viscol. burberry ['b3:b3ri[ s. palton impermeabil; stofă impermeabilă (după numele firmei). bronza, a se prăji. 2. a arde, a dogori; a lumina; to ~ bright a arde cu flacără vie, alumina puternic. 3.(fig.) a. arde (de nerăbdare, de dorinţă), ase mistui, a se consuma; to ~ with burbot [rba:bat] s. (i/K.) mihalţ (hota Iota). burden1 |'to:dn] I. s. 1. povară, greutate, sarcină, încărcătură (şlfig.); răspundere; to be fever a arde, a avea temperatură. 4. to ~ away a arde complet / în întregime; to ~ down a ~ to smb. a fi o povară pentru cineva; to throw off a ~ a se scutura de o povară. 2. (fig.) a arde de tot, a se preface în cenuşă; (fig.) to ~ into a se întipări în, a lăsa urme adânci apăsare; durere. 3. (mar.) tonaj. 4. cheltuieli. 5. (min.) rocă sterilă / nefolositoare. ■*■ (yur.) în; the spectacle of social injustice ~t into Burns' soul spectacolul nedreptăţii sociale ~ of proof onus probandi, sarcina / obligaţia de a dovedi. II. vb. tr. 1. a încărca. 2. (fig.) 1-a impresionat adânc pe Bums / i7a lăsat urme de neşters; to ~ out a) a arde complet; b) a se strica, a se defecta (prin ardere); to ~ up a arde puternic. II. s. 1. arsură. 2. stigmat, a împovăra, a îngreuna, a împila, a asupri. burden2 s. 1. (muz.) refren. 2. temă. subiect; idee principală, esenţă, fond; laitmotiv; semn cu fierul roşu; danga. 3. (amer.) luminiş creat în urma unui incendiu. 4. arderea to keep up the ~ of the discourse a-i da înainte, a continua să vorbească în acelaşi fel. vegetaţiei pe o bucată de pământ destinată prelucrării. burnable ]-abl] I. adj. inflamabil. II. s. pl. materii inflamabile. burdener [-ar] s. asupritor. împilator. burner [-ar] s. 1. persoană care arde ceva. 2. bec, duză. 3. (tehn.) injector, arzător. burdensome [-som] adj. împovărător, apăsător; oneros; greu, chinuitor. burdock ['ba:dak] s. (bot.) 1. brustur (Arctium lappa). 2. scai, scaiete, pălămidă (Cirsium burnet ['ba:nit, amer. si -net] s. (bot.) sorbestrea (Sanguisorba officinalis). burning ['bo;nirj] I. s. 1. ardere, mistuire, consumare. 2. (tehn.) ardere, prăjire, calcinare; lanceolatum). 3. holeră, scaietele-popii (Xanthium spinosum). bureau [bjua'rou, 'bjuarou],pl. bureaux [-z] şi bureaus [-/.] s. 1. birou, masă de lucru. călirc. 3. (min.) lărgirea găurilor de puşcare (prin explozii). II. adj. arzător, fierbinte; 2. (amer.) şifonier. 3. birou; oficiu; agenţie, departament; secţie; direcţie; comitet; political ~ matter / question chestiune arzătoare; (cinegetică şi fig.) ~ scent urmă proaspătă; ~ shame ruşine cumplită; (fig.) to stand upon ~ coals a sta ca pe jar / ghimpi. ~ birou politic; organisational ~ birou organizatoric. burning glass [~ gla:s] s. (opt.) lentilă de convergenţă. bureaucracy [bjus'rakrasi, -'rouk-| s. 1. birocraţie, birocraţi. 2. birocraţie, birocratism. burning oii [~ aii] s. 1. păcură; petrol lampant. 2. ulei de ars. bureaucrat ['bjuaroukrast, -rak] s. birocrat. burnish ]'ba:ni|] I. vb. A. tr. a curaţi, a polei, a sclivisi, a şlefui, a lustrui; a bruna bureaucratic [ibjuarou'kratik, -ra'k-] adj. birocratic. (otelul). B. intr. a (stră)luci. II. s. strălucire, lustru. burele ['bjuaralei] s. (filatelie) burelaj. burnisher |-a r ] s. 1. lustruitor, şlefuitor. 2. polizor, oţel lustruit; unealtă de polizat. burette [bjus'ret] s. (chim.) biuretă. burnous [ba:'nu:s] s. burnuz. burg [ba:g] s. 1. (amer. fain.) oraş. 2. (ist.) burg. oraş-cetatc. oraş medieval. burnouse [bo:'nu:z] s. v. b u r n o u s . burgee ]'ba:d3i:] s. (mar.) ghidon, flamură, fanion. burnt [ba:nt] I. past şi part. trec. de la b u r n 2 (I). II. adj. ars; calcinat; a ~ child burgeon ['ba:d39n[ (poetic) I. s. mugur(c), boboc; (v)lăstar. mlădiţă. II. vb. A. intr. a dreads the fire cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt. înmuguri, a îmboboci (şi fig.). B. tr. (mai ales to ~ out / forth) a da (muguri). burnt coal [~ koul] s. cocs natural. burger ['ba:gar] s. (amer.) 1. (un fel de) cârnat de porc (prese, de la h a m b u r g e r ) . burnt gas [~ gass] s. (tehn.) gaz de ardere. 2. (sandviş din) chiflă cu cârnat de porc. burnt offering [~ 'oferirj] s. (bibi.) holocaust. burgess ]'ba:d3is, -d3es] s. 1. cetăţean al unui oraş municipal. 2. (ist.) membru al parlamentului, reprezentând un b o r o u g h sau o universitate. burnt steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel ars; oţel supraîncălzit. burgh ['bAra] s. (şi sufix) oraş scoţian (corespunde englezescului b o r o u g h ) . burp [ba:p] s. sughiţ; râgâială. r burgher fbo:go ] s. cetăţean, „btirger" (în Germania şi Olanda). burn gun [~ gAn] s. (amer. mii. sl.) „căţea" (puşcă) mitralieră.



 127



business tour



bush2 I. s. 1. (telm.) bucşă, bucea, cămăşuială. 2. (mil.) bucşă de amorsare. II. vb. tr. a pune, a vârî (o bucşă). bush basil [~ 'b^ezil] s. (bot.) busuioc (Ocimum minimum). bush buck [~ bAk] s, (tool.) specie de antilopă (Tragelaphus sylvaticus). bush dog [~ dog] s. (zool.) 1. poto (Perodicticus po/to). 2. specie de câine sud-american (îcticyon venaticus). f bushed ['bu/tj adj. 1. acoperit cu tufăriş / lăstăriş. 2. (/am.) obosit, „dărâmat". 3. (canad.) împădurit. 4. (canad.) zăpăcit, ţicnit. 5. pierdut în brusă. 6. (despre păr) stufos. bushel1 l'bu/1] s. „buşel", aprox. baniţă (unitate de măsură pentru grâne = 36,35 l; comjxiră cu o baniţă = 20 ocale; o oca = 1.520 l în Muntenia şi 1.28S l în Moldova); (bibi.) to hide one's light under a ~ a pune lumina sub obroc; a-şi îngropa talanţii (în pământ); to measure other's corn by one's own ~ a judeca pe alţii după sine. bushel2 vb. tr. (amer.) a repara; a transforma (haine bărbăteşti). busher l'bu/ar] s. (amer. sl.) jucător incompetent (de baseball); jucător dintr-o echipă de categoria a doua (de baseball). bush faller ['bu/ rfo:br] s. (austr.) tăietor de copaci în brusă. bush falling [~ metl] s. (metal.) babit, aliaj de antifricţiune pentru lagăre. bush-jacket ['bu/ .d3îekit] ş. v. bush s h i r t . bush lawyer ['bu/ >b:J9r] s. (austr.) 1. (bot.) mur neozeelandez (Rubus australis). 2. (fam.) jurist amator; profan cu pretinse cunoştinţe de drept. bush league [~ li:g] s. (sport, sl.) divizie sau categorie inferioară. bush-league adj. (amer.) mediocru; de slabă calitate. Bushman ['bu/mon],pl. Bushmen [-mon] s. boşiman. bushman s. locuitor al tufişurilor (în Australia). bush parole ['bu/ pa.roul] s. (sl.) evadat (dintr-o închisoare). bush plane ['bu/ plein] s. (canad.) avion (uşor) utilitar folosit în zone izolate din nordul Canadei. bushranger ['bu/ ircind33r] s. 1. (austr.) ocnaş evadat care se ascunde în tufişuri şi trăieşte din prădăciuni. 2. locuitor al unei zone de tufăriş / lăstăriş sau al unei zone împădurite. bush shirt [~ /a:t] ş. sahariană, cămaşă colonială. 2. izbucnire; avânt, pornire. 3. iţire, ivire, apariţie bruscă. 4. (adesea scris bust) (fam.) bush sickness [~ isiknis] ş. (austr. agr.) carenţă în cobalt a solului. chef, petrecere; he is on the bu(r)st chefuieste, petrece. 5. rafală (de armă automată). bush telegraph [~ iteligru:f] s. (glumeţ) răspândire rapidă a veştilor, zvonurilor etc., burster [-ar] s. 1. persoană care aruncă ceva în aer (prin explozie). 2. exploziv; radio-şanţ / trotuar. încărcătură explozivă. 3. (şl.) spărgător. 4. (si.) cădere, prăbuşire (însoţită de zgomot). bushwhacker Hhwasko1"] s. 1. (amer.) locuitor al desişurilor de pădure, (ftg.) ţăran. 5. (si.) ceva care stârneşte admiraţia prin dimensiuni, forţă etc.; we went in for a regular 2. (ist.) partizan (în răzl)oiul civil din S.U.A. ÎS61-Î865). 3. cuţit pentru curăţitul tufişurilor. ~ ne-am distrat grozav; I got myself up a regular ~ ni-am îmbrăcat la marc fix. 6. (sl.) bushwhacking [~.hw£ekirj] s. (amer.) drumuri prin păduri şi tufişuri. grabă, zor. 7. (ec. sl.) crah, faliment. 8. (sl.) pâinişoară de doi penny. 9. (amer.) furtună, bushwood [~wud] s. tufăriş, tufişuri. vijelie. bushy l'bu/i] I. adj. 1. plin de / acoperit cu tufişuri. 2. (despre sprâncene, barbă, coadă bursting ['bastirj] I. s. explozie, plcsnirc, crăparc. II. adj. de explozie, exploziv. etc) stufos. II. s. v. b u s h i e . bursting charge E~ t/u:d3] s. exploziv, încărcătură explozivă. business1 ['biznis] s. 1. afacere; ocupaţie; treabă; chestiune; the ~of the day /meeting bursting shell [~ /el] ş. (mil.) obuz brizant. ordinea de zi; on ~ cu treburile, plecat după treburi; (amer. fam.) monkey ~ comportare burst-up ['b3:st'Apj s. (fam.) 1. adunare zgomotoasă; tămbălău. 2. (ec.) crah, faliment. prostească; prostii; giumbuşlucuri, pozne; to mean ~ a vorbi serios; a avea intenţii serioase; 3. explozie. 4. material exploziv. a se apuca de ceva cu toată seriozitatea sau cu hotărâre; mind your own ~! nu e treaba burstwort [~wo:t] s. (bot.) feciorică (Herniaria glabra). dumitale! vezi-ţi de treaba dumitale!; to send smb. about his ~a alunga pe cineva, a trimite burt [b3:t]s. v. b r i l l . pe cineva la plimbare; what is your ~ here? ce cauţi aici? he asked (for) my ~ m-a burthen fbatfsn] s. poetic pentru b u r d e n 2 (I). întrebat ce vreau / ce doresc; let us come to ~sa venim la subiect; to have one's hands burton ['b3:tn] s. (mar.) pălăncel. full of ~ a avea (foarte) multe de făcut / multă treabă de făcut, a nu-şi vedea capul de Burton (av. sl.) to be gone for a ~ a cădea la datorie, a muri în timpul unei acţiuni / treabă; that is not the ~ nu despre asta e vorba; my ~ is with you am treabă cu dumneata; ieşiri. (prov.) everybody's ~ is nobody's ~ copilul cu prea multe moaşe rămâne / moare eu Burundian [bu'rundjan, -ian] I. adj. din Burundi, burundez. II. s. locuitor din Burundi, buricul nctăiat. 2. profesie, ocupaţie. 3. activitate comercială, afaceri; dever, clientelă; burundez. the big ~ marele capital; out of ~ falit; man of ~ om de afaceri; agent; om de încredere; burweed [b3:wi:d] s. (bot.) turiţă, lipici, asprişoară (Galium aporine). ~is ~afacerile sunt afaceri, frate-frate, dar brânza-i pe bani. 4. firmă, întreprindere (comer­ bury ['beri] vb. A- tr. 1. a îngropa, a înmormânta; (ftg.) to ~ the hatchet a face / a cială); to set up in ~ / to go into ~ a începe să facă comerţ, a se lansa în afaceri. 5. târg: încheia pace; to ~ alive a îngropa de viu; to live to ~ smb. a trai mai mult decât cineva. afacere; chilipir. 6. obligaţie, datorie, îndatorire; drept; to make it one's ~ to a socoti 2. a îngropa, a ascunde; to ~ one's face in one's hands a-şi îngropa / a-şi ascunde faţa de datoria lui să; a se însărcina să; you had no ~ to do it nu aveai dreptul s-o faci, nu în mâini; to ~ one's hands in one's pockets a-şi băga mâinile în buzunar(c). B. rejl. aveai nici un drept / temei să faci asta. 7. afacere, poveste, istorie, chestiune; I am sick (ftg.) a se îngropa, a se retrage; to ~ oneself in books a se îngropa în cărţi. of the whole ~ mă plictiseşte toată povestea asta. 8. (teatru) acţiune, mimică, gesturi, bus, 'bus [DAS] prese, de la o m n i b u s şi a u t o b u s . I. s. 1. omnibus; autobuz; (jig.) gestică (nu dialog). 


burr1 [bs:T] I. s. 1. zgomot, (h)uruit (de maşină etc.). 2. (fon.) pronunţare vclară a lui r (î/i nordul Angliei). II. vb. intr. (fon.) a pronunţa un r velar. burr2 s., vb. v. b u r . burr3 s. 1. (telm.) bavură, grat. 2. daltă triunghiulară. 3. piatră de moară. 4. piatra de ascuţit, tocilă. 5. calcar. burr4 s. (astron.) halo (lunar). burro ['tra:rou],p/. burros [Tba:rouz] s. (span.) măgar, asin. burrock [*b3:rok] s. iezătură; mic stăvilar pe râu. burrow ['bArou] I. s. 1. vizuină, gaură, ascunziş, adăpost. 2. (min.) rocă sterilă. II. vb. intr. 1. a-şi săpa o vizuină; a se ascunde în vizuină. 2. (adesea to ~ into) a scormoni (prin arhive, cărţi etc.). bursa ['baisa], pl. şi bursae [-si:] s. 1. (anat., biol.) bursă, bursiculă. 2. (înv.) cămin studenţesc (în Evul Mediu). bursar E'b3:s3r] s. 1. (univ.) contabil; casier; trezorier; econom (la universităţi). 2. bursier (la o universitate scoţiană). 3. (înv.) student al unei universităţi (în Evul Mediu). bursary [-i] ş. 1, bursă, stipendiu. 2. (mai ales univ.) casierie. 3. (scoţ.) expoziţie. burse [bxs] s. 1. (com. înv.) bursă. 2. pungă, portofel. 3. v. b u r s a r y (1). burst [ba:st] I. vb. past şi part. trec. burst [bs:st] A. mtr. 1. a plesni, a crăpa; a face explozie, a exploda; (fig.) I am simply ~ing to tell you ard de nerăbdare să-ţi povestesc. 2. to ~ asunder a crăpa (în două); to ~ away a pleca în grabă; to ~ forth a) a ţâşni; b) (despre răni) a se deschide; c) to ~ forth from a se desprinde (brusc) de; to ~ forth into song a începe (brusc) să cânte; to ~ from a) a se desprinde de; b) a ţâşni din; c) (despre ocnaşi) a evada din; to ~ in upon smb. a da buzna peste cineva; to ~ into a pătrunde în, a intra în; (despre pomi) to ~ into blossom a înflori: to ~ into flame a fi cuprins de flăcări, a izbucni în flăcări; to ~ into laughter a izbucni în (hohote de) râs; to ~ into the room a năvăli / a da buzna în camera; to ~ into tears a izbucni în lacrimi; to ~ into view a se ivi brusc / pe neaşteptate; to ~ on a se năpusti asupra; to ~ on the ear a sc auzi deodată; a izbi auzul; to ~ open a se deschide (brusc); to ~ out a izbucni; a war had ~ out izbucnise un război; to ~ out crying a izbucni în lacrimi, în plâns; (fa/n.) to ~ up (adesea scris bust) a suferi o înfrângere sau un accident; to ~ upon (smb.) a-i da (cuiva) prin cap; a înţelege deodată; to ~ with envy a crăpa de invidie, a nu mai putea de invidie: (despre pomi etc.) to ~ with plenty a se rupe de prea mult rod. B. tr. 1. a arunca în aer, a face să explodeze, a distruge, a nimici; rivers ~ their banks râurile îşi dărâmă malurile. 2. (poetic) a întrerupe, a opri brusc. 3. to ~ open a forţa (o uşă etc.). ♦ to ~one's sides (with laughter) a nu mai putea de râs, a râde cu hohote. II. s. 1. explozie (si fig.); ~ of applause explozie / cascadă de aplauze; ~ of laughter hohote de râs.



 busk1



busk1 [bAsk] s. 1. os de balenă, balenă (de corset). 2. (pop-) corset. busk2 vb. intr. (în nordul Angliei). 1. a se pregăti. 2. a se îmbrăca. 3. a se grăbi, a se zori. busk3 vb. intr. (si to ~ about) (mar.) a (în)crucişa. busker ['bAsk3r] s. 1. scamator. 2. cântăreţ ambulant / de stradă. buskin ['bAskin] s. 1. coturn. 2. (fig.) tragedie; to put on the ~s a scrie în stil de tragedie. bus line ['bAs lain] s. 1. linie de autobuz, traseu. 2. societate de transport care exploatează autobuze. busman ['bAsmnn], pl. busmen [~] s. 1. şofer-de autobuz. 2. taxator (in autobuz). busman's holiday [~z 'holodi] s. vacanţă petrecută în ambianţa familiară a muncii de zi cu zi (ca şoferul de autobuz care îşi petrece vacanţa călătorind cu autobuzul în calitate de pasager): to take a ~a-şi petrece vacanţa în ambianţa familiară a muncii de zi cu zi. buss [bAs] (


128



de mile; ~ now chiar acum, adineaori, acum câteva clipe, III. prep. (delimitările între but ca prep. şi conj. sunt discutabile) în afara (cu gen.), în afară de, pe lângă, cu excepţia (cu gen.) (v. ~1,2,3). IV.pron. rel. care să nu; there is not one ~knows them nu există (nici) unul care să nu-1 cunoască; there are few men ~ would risk all for such a prize puţini (oameni) nu ar risca totul de dragul unui astfel de premiu. but2 [bAt] s., vb. tr. ~me no ~s (ştii), fără nici un „dar", te rog! but3 [bAt] s. (scot.) prima cameră sau camera de lucru dintr-o casă cu două camere. butadiene [ibuitsdai'kn] s. (chim.) butadienă. i butane ['bju:tein] s. (cljim.) butan. butch [but/] s. tunsoare scurtă. butcher ['but/a1'] I. s. 1. măcelar, casap. 2. călău, gâde. 3. (fig.) măcelar, om sângeros, călău. 4. (si train ~) (amer.) vânzător de dulciuri (în trenuri). 5. momeală artificială (pentru prinsul somonului). II. vb. tr. 1. a tăia, a (în)junghia (animale). 2. a ucide, a omori, a măcelări, a căsăpi, a sfârteca. 3. (fig.) a inutila, a denatura. butcher bird [~ told] s. (omit.) sfrâncioc, lupul-vrăbiilor (Lanius sp.). butcher crow [~ krou] s. (omit.) corb australian (Barita destructor). butcherly ['but/sli] adj. sângeros, crud, cumplit. butcher's bill ['but/oz bil] s. 1. notă de plată la măcelar. 2. lista celor morţi în război. 3. cheltuielile unui război. butcher shop ['but/o. /op] s. (sl.) spital. butcher's meat [~z mi:t] s. carne (în afară de cea de găină şi vânat). butcher's prickwood [~z iprikwud] s. (bot.) cruşân (Rliamnus frangula). butcher's work [~z wa;k] s. (fig.) măcel, masacru. butcher wagon [~ .waegan] s. (si.) ambulanţă. butchery ['but/ori] s. 1. abator, zalhana. 2. măcel, vărsare de sânge. butchery business [~ .bizhisj s. comerţ cu came. butler ['bAtla'] s. 1. majordom; chelar. 2. (?nv.) paharnic. butt1 [bAt] s. poloboc (cu o capacitate de 490,961). butt2 s. 1. (mit.) ţintă. 2. pl. (mii.) poligon de tragere. 3. (fig.) ţintă, ţel, scop. 4. (fig.) cal de bătaie. butt3 s. 1. capăt gros (a ceva); picior de stâlp; (si ~ of the rifle) pat de puşcă. 2. capăt / muc de ţigară, chiştoc. 3. (ind. pielii) crupon. 4. fund, şezut. butt4 I. vb. A. tr. 1. a lovi cu capul, a împunge. 2. a împunge (cu coarnele). B. intr. 1. (si to ~ out) a ieşi în afară, a se proiecta în afară. 2. (at, against) a împunge (cu ace). 3. to ~against / into a se lovi de, a se izbi de; to ~in a se amesteca / a se vârî/ a se băga în. II. s. 1. lovitură (c» capul, cu coarnele), împunsătură. 2. (tehn.) încheietură, îmbinare, joantă. 3. balama (la uşă). butt5 s. (iht.) calcan (Scophthalamus maeoeticus şi S. rhombus). butt beer [~ bior] s. (pop.) bere (tare) porter. butt end [~ end] s. 1. v. b u 1 1 3 1 , 2 . (fig.) capăt, fine, final; parte principală, miez, esenţă. butter ['bAtsr] I. s. 1. unt; he looks as if ~ would not melt in his mouth face pe prostul; nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. 2. (fig.) linguşire, tămâiere. 3. (fig. sl.) slăbiciune, neputinţă. 4. (chim. înv.) clorură anhidrică. II. vb. A. tr. 1. a unge cu unt; he knows on which side his bread is ~cd nu renunţă cu una eu două la ceea ce i se cuvine sau e al lui, nu-1 duci cu una cu două, îşi cunoaşte el interesele; (prov.) fine / kind / soft words ~ no parsnips vorbele frumoase nu fac varza grasă. 2. (adesea to ~ up) a linguşi, a tămâia. butter-and-egg man [~ snd'egmsn] s. (amer. fam.) 1. mecena în sport. 2. client gras, client care cheltuieşte mult în localurile de noapte. butterball ['bAtsbod] s. 1. specie de raţă mică aVn America de Nord (Glaucionetta albeola). 2. (fam.) grăsan(ă). butter bean [~ bi:n] s. (bot.) fasole neagră (Plmseolus lunatus). butter boat [~ bout] s. 1. untieră. 2. (fig. fam.) linguşire exagerată. butter box [~ boks] s. 1. vas în care se ţine untul. 2. (Div. peior.) olandez. butter bur(r) [~ te:r] s. (bot.) brusture, captalan (Petasites vulgaris). butter churn [~ t/o:n] s. putinei de unt. butter color [~ ikAlar] s. (amer.) culoare aurie. buttercup [~kAp] s. (bot.) piciorul-cocoşului, floare-broştească (Ranunculus acer ş.a.). butter dairy [~ idsari] s. untărie. . butter dish [~ di/] s. untieră. butter-fingered [~ .firjgad] adj. 1. cu degetele moi. 2. neîndemânatic, stângaci. butter fingers [~ ifirjgaz] s. pl. (fain.) neîndemânatic, persoană căreia îi scapă toate din mână. butter flip [~ flip] s. (omit.) culic-cu-spadă, culic-cu-cioc-întors (Recurvirostra avosetta avosetta). butterine ['bAtori(:)n] s. (amer.) margarina. butterfly [~flai] j . 1. (entom.) fluture. 2. (sport) fluture (stil de îiutt). 3. (fig.) fante, om spilcuit; persoană superficială. butterfly bolt [~ boultj s. (tehn.) şurub cu cap fluture. butterfly nut [~ iiAt] s. (tehn.) piuliţă-fluture, piuliţă rotundă cu aripi; mulinet. butterfly screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub cu piuliţă-fluture. butterfly throttle [~ tOrotl] s. (tehn.) clapetă de acceleraţie; vană-fiuture. butterfly valve [~ vslv] s. (tehn.) drosel, fluturaş; ventil fluture. butter leaves ['bAt3r ili:vz] s. pl. (bot.) 1. lobodă-de-grădină (Atriplex hortense). 2. ştevie, steghie (Rumex alpinus). buttermilk [~milk[ s. 1. zer; janţ. 2. lapte bătut. Buttermilk State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Pennsylvania.



 129



by-plot



buzz bomb ['bAZ bom] s. (fam.) bombă zburătoare de tipul Vt folosită de Wehrmacht butter nut [~ nM] s. l.ţbot.) specie de nuc de America, nuc cenuşiu (Juglans tinerea). 2.pi. (în sudul S.U.A.) salopetă cafenie. 3. (ist. S.U.A.) soldat sau partizan din Războiul (1944). Civil (1861-1865). buzzer ['bAZ3r] s. 1. gânganie bâzâitoarc, bărzăune. 2. sirenă; claxon. 3. (electr.) summer; butter pat [~ past] s. medalion / rondelă de unt. buzzer; sonerie; întrerupător automat. 4. (mil. sl.) agent de legătură; transrnisionist. buzzer call [~ ko:l] s. (tel.) apel fonic. butter scotch [~ skotf,'--'-] s. un fel de bomboane (din uni si zahăr); ~ colour culoarea zahărului ars, cafeniu-deschis. buzz group ['bAZ gru:p] s. (canad.fam.) cerc de discuţii. butterwort [~ws(:)t] s. (bot.) foaie-grasă (Pinguicula sp.). buzz saw [~ so:] s. (amer.) ferăstrău circular; to monkey with a ~ a se juca cu focul. buzzwig [~ wig) s. 1. (fig.) persoană importantă, ştab, mare mahăr. 2. perucă bogată. buttery ['bAtsri] X.adj. 1. de unt, din unt; untos. 2. (fig.) măgulitor, linguşitor. II. s. by [bai] l.prep. 1. (chiar) lângă, alături de, foarte aproape de; la; în preajma (cu gen.); bufet, cantină, cămară (la universităţi, pentru provizii si băuturi). buttery hatch [~ 'hart/] s. ferestruică (prin care se serveşte mâncarea de la bucătărie). ~ the door lângă uşă; he was sitting ~ me şedea lângă mine; ~ his side lângă ci, alături de ci. 2. pe lângă; prin, pe la; pe, în; we passed ~ the school am trecut pe lângă şcoală; butting ['bMinJ s. 1. hotar, limită, graniţă (sifig.). 2. (metal.) îmbinare cap la cap. he came ~ Oxford a venit prin Oxford; ~ the footpath pe cărare, pe potecă; ~ sea pe butting plough [~ plau] s. (agr.) rariţă, plug de muşuroit. mare, cu vaporul; ~ land pe uscat. 3. cu, pe; we had to go ~ train a trebuit să mergem buttinski, buttinsky [bA'tirjski] s. (amer. si.) persoană băgăcioasă. butt joining [ W id3oinin] s. 1. (conslr.) îmbinare cap la cap. 2. (tehn.) înnădite cap cu trenul; ~ air cu avionul; ~ bus cu autobuzul; ~ the steamer cu vaporul; ~ airmail cu poşta aeriană. 4. (cu un pron. refl., intraductibil); she lives ~ herself trăieşte singură. la cap. 5. în timpul; they travelled ~ night au călătorit noaptea. 6. la; -sunlight la lumina soarelui; butt joint ['bAt d3oint] s. (tehn.) legătură / asamblare / îmbinare cap la cap; joantă. ~ the light of the lamp la lumina lămpii. 7. cu; to be paid ~ the hour a fi plătit cu ora; buttock line ['bAtok lain] s. (mar.) secţiune longitudinală. ~ the dozen cu duzina; to sell ~ the pound a vinde cu livra; ~ so much more cu atât buttocks ['bAtaks] s. pl. şezut, buci, fese. button ['bAtn] I. s. 1. nasture, bumb; a boy in ~s paj; servitor în livrea; to sew on a mai mult; he is my senior ~ two years este mai marc cu doi ani decât mine. 8. (temporal) ~ a coase un nasture; undo this ~! desfă / descheie nasturele ăsta! 2. buton; to press the pe la, în jurul; spre, către; I came back ~ five m-ani întors pe la cinci; ~ the end of the ~ a apăsa pe buton. 3. măciulie, vârf. 4. (bot.) boboc de floare. 5. (bot.) ciupercă tânără week spre sfârşitul săptămânii; ~ this time între timp. 9. (temporal) până; it will be ready / nedezvoltată. 6. cocardă publicitară purtată la butonieră. ♦ not to care a (brass) ~ a-i ~the time you come back va fi gata până când te întorci; I need it ~Monday am nevoie fi perfect indiferent, a nu-1 interesa câtuşi de puţin; it is not worth a ~ nu face nici cât de el / îmi trebuie până luni (cel mai târziu). 10. cu, de; câte; pe; day ~ day zi de zi; o ceapă degerată; (vulg.) damn / dash my ~! la naiba! la dracu!; (fam.) he is one ~ short step ~ step pas cu pas; little ~ little puţin câte puţin; one ~ one unul câte unul; ~ twos sau (amer. fam.) he has a few ~« missing îi lipseşte o doagă, nu e în toate minţile, e and threes câte doi şi (câte) trei; ~ turns pe rând; cu schimbul. 11. după; potrivit (cu sărit (de pe linie); (amer. fam.) he has all his ~ şi e perfect sănătos la cap. II. vb. tr. 1. a flat.); what time is it ~ your watch? ce oră este după ceasul dumitale?; ~ the sun după coase nasturi la. 2. a încheia cu nasturi. 3. (mil. si.) ~ed up totul e gata / în ordine; (fam.) soare; ~ the doctor's advice după sfatul doctorului. 12. de (către); a play ~ Shakespeare to ~ up one's mouth a-şi pune lacăt la gură; (fam.) to ~ up one's purse a lega baicrile o piesă de Shakespeare; it was written ~ him a fost scrisă de el; struck ~ lightning lovit de trăsnet, trăsnit; forbidden ~ law oprit de lege. 13. după, din; prin; I know him pungii, a se zgârci. button-down [~ 'daun] adj. (despre cămăşi, bluze etc.) deschis la gât, cu gulerul răsfrânt. ~ sight îl ştiu din vedere; ~ hearsay din auzite; ~ birth prin naştere; to quote ~ memory a cita din memorie; ~chance din întâmplare; to speak ~an interpreter a vorbi printr-un buttoned-up ['bAtnd'Ap] adj. (fam.) secretos. tălmaci / interpret; he plays ~ ear cântă după ureche; ~ nature din fire; it is your friend buttonhold [-hould] vb. tr. v. b u t o n h o l e (11,2). buttonhole [~houl] I. s. 1. butonieră. 2. floare la butonieră. 0 . vb. tr. 1. a coase butoniere ~ his voice după voce este prietenul tău. 14. pe; (inv.) ~ Jove Jupiter! pe legea mea! zău!; " my honour! pe cinstea mea! pe onoarea mea! ♦ ~ no means în nici un caz, cu la. 2. a ţine de nasture; a obliga pe cineva să te asculte; (fam.) a agăţa pe cineva. nici un chip; ~ the way apropo, printre altele; ia stai; ~ means of cu ajutorul (cu gen.); buttonhook [~huk] s. croşetă, cârlig (ae încheiat nasturi). prin (mijlocirea); ~ reason of din cauza (cu gen.), datorită (cu aat.),' ~ dint / virtue of button-on [~ 'on] adj. (despre gulere etc.) care se închide / încheie / prinde cu nasturi. în virtutea (cu gen.); ~way of a) prin, via; b) datorită (cu aflt.), în urma (cu gen.), din buttons ['bAtnz] s. (sl.) băiat de serviciu (într-un hotel). cauza (cu gen.); în virtutea (cu gen.); c) ca, în chip de. II. adv. 1. aproape, alături, în button switch ['bAtn swit/] s. întrerupător cu buton. preajmă, în apropiere; close / near / hard ~ foarte aproape, (chiar) alături; there was button-up [~ 'Ap] adj. (despre cămăşi, bluze etc.) închis cu nasturi până la gât. no other person ~ nu mai era nimeni în preajmă. 2. alături, de o parte, la o parte; to lay buttress ['bAtris, -ras] I. s. 1. (constr.) contrafort; proptea; culee; pilă; palee. 2. (fig.) ~ a pune de o parte. 3. pe alături; (despre vreme) to pass ~ a trece, a se scurge. •*■ ~ and sprijin, reazem, susţinător. II. vb. Ir. a sprijini, a propti, a sluji drept reazem (cu dat.); ~a) curând (după aceea); b) treptat, încetul cu încetul; ~and large în general (vorbind); to ~ up by arguments a susţine / a sprijini cu argumente. ~ the by(e) apropo, fiindcă veni vorba. buttress dam [~ dasin] s. (hidr.) baraj cu pile-contraforturi. butt strap ['bAt strap] s. (constr.) eclisă de îmbinare. by-blow [~ blou] s. 1. caz neprevăzut, întâmplare neprevăzută, accident. 2. copil butt welding [~ ,weldirj] s. (metal.) sudare cap Ia cap. nelegitim / din flori, bastard. butty [TjAti] s. 1. (dial.) tovarăş. 2. (mine) inspector de mine. by-book [~ buk] s. carnet de notiţe. butyl ['bju:til[ s. (chim.) butii. by-ehop [~ t/op] s. (inv.) copil din flori, bastard. butylamine [bju'tibmin] s. (chim.) butilamină. by-corner [~ 'ko:n3r] s. ascunziş, ascunzătoare. butylene ['bjmtilin] s. (chim.) butilenă, butenă. by-dweller [~ ,dweb r ] s. vecin. butyric [bju'tiric] adj. (chim.) butiric. bye [bai] s. (sport) to draw / to have the ~ a fi scutit de joc. butyric acid [~ 'sesid] s. (chim.) acid butiric. bye-bye1 [~ bai] s. (fam.) nani. butyrin ['bju:tarin] s. (chim.) butirină. bye-bye2 [~ 'bai] inter/ (fam.) pa, la revedere (v. g o o d b y e ) . r butyrometer [Fbju:ti'romito ] s. (chim.) butirometru. by-elections [~ i'lekjpnz] s. pl. alegeri suplimentare / parţiale. Byelorussian [ibielo'rA/pn] I. adj. bielorus. II. s. 1. bielorus. 2. limba bielorusă. buxom ['bAksamj adj. (mai ales despre femei) drăguţ, atrăgător, simpatic; sănătos, durduliu; rumen; vioi, vesel, plin de viaţă. by-end ['bai end] s. intenţie ascunsă, gând tăinuit; interes special. bygone ]~gon] I. adj. trecut, apus; in ~days în vremurile de demult, pe vremuri. II. s. buy [bai] I.past şi part. trec. bought [bo:t] vb. A. tr. 1. (of, from, at) a cumpăra, a face rost de, a-şi procura (de la); (fam.) to ~ on tick a cumpăra pe credit; to ~for cash a cumpăra pl. lucruri din trecut (mai ales jigniri, neînţelegeri); let ~s be ~s să uităm ce a fost, cele cu bani peşin / gheaţă; to ~ a pig in a poke a cumpăra ceva cu ochii închişi (fără a vedea rele să se spele. marfa); (fam.) to ~ a white horse a arunca banii pe fereastră, a cheltui fără rost, a fi by-hour ['bai aus r ] s. oră liberă. risipitor. 2. (fig.) a cumpăra, a corupe, a mitui, a câştiga (pe cineva) prin bani. 3. to ~ by-interest [~ 'intrist] s. interese speciale; interese particulare. back a răscumpăra; to ~ in a) a cumpăra (toata cantitatea), a acapara; b) a cumpăra într-O by-key [~ ki:] s. cheie falsă, şperaclu. cantitate mai mare, a face provizii de; c) a răscumpăra (la o licitaţie); (fig.) to ~ off by-lane [~ lein] s. 1. uliţă lăturalnică. 2. (fig.) ascunziş, ascunzătoare. a cumpăra, a mitui; to ~ out a cumpăra (tot); she could ~ him out and out era mult mai by-law [~ b:] s. hotărâre a autorităţii locale sau a unei organizaţii. bogată decât el; (fig.) to ~ over a cumpăra, a mitui; to ~ up a cumpăra (tot). 4. (amer. by-line [~ lain] s. (amer.) semnătură la sfârşitul unui articol de ziar. jam.) a accepta, a-şi însuşi (punctul de vedere al cuiva). ♦ (mil. sl.) to ~ a packet a fi by-liner [~ lains'] s. (amer.) semnatar al unui articol de ziar, ziarist, comentator, rănit. B. intr. a face cumpărături. II. s. (fam.) cumpărătură. editorialist. 1 buyer ['baia "] s. 1. cumpărător; (com.) ~s over cererea e mai mare decât oferta; (corn.) by-matter [~ .marts'] s. lucru secundar, chestiune secundară. -s market piaţă de conjunctură favorabilă cumpărătorului (cu abundenţă de mărfuri la by-name [~ ncim] s. poreclă. by-office [~ ofis] s. filială. preţuri scăzute). 2. (corn.) achizitor. buying capacity ['baiirj ko'pasiti] s. putere de cumpărare. by-paper [~ ,peipor] s. bucăţică de hârtie. 1 buzz [bAz] I. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi; a hunii; (despre urechi) a ţiui. 2. si to by-pass [~ pci:s] I. s. 1. ocol, înconjur; derivaţie; drum de tranzit. 2. (tehn.) egalizator ~ about /over (fig.) a zbura în jur. 3. (fam.) a bârfi în şoaptă. 4. (sl.) to ~ off/away a de presiune; ~ roll(er) rolă de ocolire, de by-pass. 3. (electr.) sunt. 4. (med.) bypass, o şterge / întinde repede. B. tr. 1. a arunca cu putere (pietre). 2. (sl.) a telefona (cuiva). circulaţie alternativă (printr-o intervenţie chirurgicală). II. vb. tr. 1. a ocoli, a înconjura. II. s. 1. bâzâit, zumzet; huruit; zgomot de voci; conversaţie generală. 2. (sl.) apel telefonic; 2. a tivi, a împrejmui, a încinge. 3. (fig.) a ocoli, a evita; a nu lua / a nu băga în scamă. to give smb. a ~ a-i da cuiva un telefon. 3. (mai ales amer.) ferăstrău circular. 4. (mil.) a ocoli punctele de rezistenţă ale (inamicului). ♦ everything went with a ~ totul a mers strună / ca pe roate. by-passer [~ .pa:sor] s. trecător. buzz2 vb. tr. 1. a scurge / a bea până la ultima picătură (o sticla, un pahar). 2. (despre bypath [~pa:9] s. cărare / potecă izolată sau laterală; drum lateral. by-pit [~ pit] s. (mine) puţ secundar / auxiliar. un avion) a zbura razant (c» solul sau pe lângă un alt avion). buzzard ['bAZsd] s. (omit.) şorecar, şopârlar, uliul şopârlclor (Buleo buteo). byplay [~plei] s. (teatru) scenă mută; episod. Buzzard State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Georgia. by-plot [~ plot] s. intrigă secundară (într-o piesă).



 by-point



by-point [~ point] s. punct secundar, chestiune secundară. by-product [~ iprodskt] s. produs derivat / secundar. byre ['baia'] s. (în nordul Angliei) staul, ocol. by-road ['bai roud] s. v. b y - w a y . Byronian [bai'ronisn, -J9n] I. adj. byronian. II. s. imitator al lui Byron. Byronic [bai'ronik, .baia'r-] adj. v. B y r o n i a n (I). by-room ['bai ru(:)m] s. cameră particulară. by-sack [~ sa;k] s. desagă. byssolite ['bisolait] s. (mineral.) byssolit. by-spel(l) ['bai spel] s. (fnv.) 1. proverb. 2. copil din flori, bastard. by-speech [~ spi:t/] s. (înv.) cuvântare ocazională. bystander [-istamds'] s. spectator, martor. bystreet [~stri:t] s. stradă laterală, uliţă dosnică, fundătură. by-stroke [~ strouk] s. 1. lovitură întâmplătoare. 2. critică indirectă, aluzie. byte (character) ['bait (.kairiktor)] s. (infor.) octet.



130



Bytown ['baitaun] s. (canad. ist.) (oraşul) Ottawa. by-walk [~ wD:k] s. 1. alee laterală; alee dosnică. 2. (fig.) cale ascunsă; tertip. by-way [~ wei] s. 1. drum de importanţă secundară / (mai) puţin umblat; drum direct; (fig.) ~s of learning potecile mai puţin bătătorite ale ştiinţei. 2. (fig.) ascunziş, tainiţă; cale ascunsă; tertip. by-wit [~ wit] s. viclenie, şiretenie. byword [~wo:d] s. 1. zicătoare, zicală, proverb. 2. obiect de batjocură; subiect de discuţie; he lias become a ~ for iniquity a ajuns de pomină pentru ticăloşiile sale. 3. poreclă. by-work [~ wg:k) s. 1. activitate secundară, ocupaţii secundare. 2. muncă cu ziua / sezonieră. Byzantine [bi'zasntain, bai'z-, 'bizantain] adj., s. bizantin. Byzantinesque [bitzasnti'ncsk, ibizanti'ncsk] adj. (despre stil) bizantin. Byzantinism [bi'zaîntinizsm, 'bizsntinizam] s. stil bizantin.



 C,c [si:],pl. cs,c's [si:z] I. ş. l . C . c . a treia literă a alfabetului englez. 2. (muz.) do. II. adj. 1. (mil.) inapt pentru serviciul militar. 2. de categoria a treia, de mâna a treia, prost; rău. Caaba ['ka:ba, 'ka:9ba:] s. (arab) Kaaba, Caaba (clădire sacrii din Mecca). caam [ka:m, kaem] s. (teAt.) pieptene de pasaj (al urzelii). caama ['kcimia] s. (zool.) 1. mică vulpe sud-africană (Vulpes caama). 2. antilopă sud-africană (Alcelaphus caama). cab1 [kseb] (prese, de la c a b r io le t). 1.5.1. cabrioletă; trăsură de piaţă, birjă. 2. taxi, taximetru. 3. birjar. 4. (pop.) bordei, tractir. II. vb. inîr. (fam., si to ~ it). 1. a merge cu birja; a închiria o trăsură. 2. a lua un taxi. cab2 s. (prese, de la c a b i n 1,3) 1. marchiza locomotivei, ghereta mecanicului. 2. cabina şoferului (la camion). cab3 s. (si. scol.) fiţuică; juxtă. cabaan [ka'bom] s. (arab) bumuz alb. cabal [kg'bael, ka;'b-] I. s. 1. cabală, intrigă; manevră politică; clică politică. 2. (işt.) the Cabal cabala (poreclă data guvernului nepopular format pe timpul Iui Carol II 1669). II. vb. intr. (şi to ~ together) a complota, a urzi intrigi, a unelti. cabala [ka'baib. ka?'b-] s. v. c a b b a 1 a. cabalist l'kasbalist] s. 1. cunoscător al cabalei. 2. (jig.) mistic. cabalistic bkaeba'listik] adj. v. c a b b a 1 i s t i c. cabalize ['kaîbolaiz] vb. intr. (rar) a se exprima cabalistic. caballero [.kEebs'KjJcrou, -'liarou] ş. (span.) cavaler spaniol. caballine ['kaebalain, -lin] adv. cavalin, ecvestru. caballistic(al) [ikasba'listik^l)] adj. (rar,fam.) v. c a b a l l i n e . cabane [ks'basn. -'bu:n] s. (av.) ferură-suport, antenă de avion. cabane bracing [~ ibrcisirj] s. (av.) tendor. întinzător, coardă de pian. cabaret ['kaebsrei, 'kaebaretj ş. (jr.) 1. cabaret, bar, dancing. 2. servantă. cabas [ka'ba:s] s. (amer.) coş de voiaj. cabbage1 ['ksebid3] I. s. 1. (bot.) varză (de iarnă) (Brassica oleracea capitala). 2. căpăţână de varza. 3. (amer. si.) bani de hârtie, bancnote (şi - leaves). II. vb. intr. (despre varză) a face căpăţână. cabbage2 I. ş. resturi din stofa clientului, rămase la croitor. II. vb. A. intr. 1. (despre croitori) a-şi însuşi bucăţi din stofa clientului. 2. (fam.) a şterpeli, a fura. B. tr. 1. a fura, a şterpeli. 2. (metal.) a comprima (deseurile, resturile) pentru retopire. cabbage3 (şl. scol.) I. s. juxtă. II. vb. intr. a se folosi de juxta. cabbage butterfly [~ -bAtaflai] s. (entom.) albiliţă, fluture de varză alb (Pieris rapae). cabbage-head [~ hed] s. 1. căpăţână de varză. 2. (fig. fam.) cap sec, tont, nătâng. cabbage lettuce [~ iletis] s. (bot.) lăptuci (Lactuca capitata). cabbage moth [~ mo9] ş. (entom.) bohoci (Mamestra brassicae). cabbage oil [~ oii] s. ulei de rapiţă. cabbage plant [~ plcr.nt] s. (şl.) 1. umbrelă. 2. ţigară de calitate proastă, cui de coşciug. cabbager ['kaebid33r] ş. (sl.) croitor. cabbage-rose ['kEebid3rouz] ş. (bot.) trandafir de dulceaţă (Rosa centifolia). cabbage stalk [~ sD:k] s. cotor de varză. Cabbagetown ['ksebid3 tăun] s. (canad.) 1. cartier sărăcăcios din partea central-estică a oraşului Toronto. 2. cabbagetown cartier sărăcăcios; mahala. cabbage tree [~ tri;] ş. (bot.) nume generic pentru mai multe varietăţi de palmier (Oreodoxa oleracea, Livistona australis etc.). cabbala [k3'ba:to, kas'b-] s. (ist.) cabală. cabbalistic [tkaebs'Iistik] adj. cabalistic, tainic, secret, mistic. cabber E'kzeb3r] s. (fam.) cal de birjă. cabbie ['kaebi] s. v. c a b b y. cabble ['kaebl] vb. tr. a sfărâma în bucăţi (fontă etc.). cab boy ['kaeb bsi] s. (si. univ.) servitor. cabby ['keebi] ş. (fam.) l. birjar. 2. şofer de taxi. cab driver ['kaeb .draiva1"] s. 1. birjar. 2. şofer de taxi. caber ['keiba1"] s. (scoţ.) grindă, bârnă.



Cabernet [ikaiba'nei] s. 1. (struguri) Cabernet. 2. (vin) Cabernet. cab fare ['kaeb fe3r] s. costul unei călătorii cu birja sau taxiul, tarif la birjă sau taxi. cab hire [~ -hai9r] s. v. c a b f a r e . cab horse [~ ho:s] s. 1. cal de birjă. 2. cal de tracţiune / de povară. cabin ['kzebin] I. ş. 1. colibă, bordei; baracă; magherniţă. 2. cabană. 3. cabină; gheretă. 4. (mar.) cabină, salon; (amer.) cabina căpitanului saw amiralului. 5. (av.) carlingă închisă. 6. (ferov.) cabină. II. vb. tr. (mai ales la part. trec.) a înghesui (într-o cameră neîncăpă­ toare). cabin boy [~ boi] ş. (mar.) băiat de serviciu. cabin class [~ kla:s] s. (mar.) clasa a Ii-a. cabin compass [~ tkAinpas] s. (mar.) compas răsturnat. cabined ['kaebind] adj. înghesuit, ticsit. cabinet ['kaebinit] I. s. 1. cabinet, birou. 2. muzeu. 3. cabinet (ministerial); guvern, consiliu de miniştri; inner ~ cabinet de miniştri în formaţie restrânsă (în Anglia). 4- co­ modă, scrin, casetă, cutie. 5. cutie (a aparatului de radio). II. adj. 1. de cabinet (ministe­ rial), al cabinetului. 2. secret, tainic. cabinet council [~ -kaunsal] s. consiliu de miniştri, şedinţă de cabinet. cabinet crisis [~ -kraisis] s. criză de guvern. cabinet maker [~ imeiksr] s. 1. tâmplar de mobilă fină / de artă, ebenist. 2. (glumeţ) prim-ministru. cabinet minister [~ .ministar] s. ministru plin, membru al consiliului de miniştri al guvernului. cabinet photograph [~ 'foutagrarf] s. (fot.) fotografie (format de) cabinet. cabinet piano [- rpjfenou] pianină. cabinet size [~ saiz] s. (foto.) format (de) cabinet. cabinet varnish [~ iva:ni/] s. lac de mobilă. cabinet wine ['kaebinit wain] s. vin de calitate superioară (din Germania). cabinet work [~ wo:k] s. 1. tâmplărie de mobilă fină / de artă. 2. meşteşugul de ebenist. cabin girl ['kaebin ga:l] ş. (amer.) cameristă. cabin plane ['kaebin plein] s. (av.) avion cu carlingă închisă. cabin substation [~ sAb'stci/n] s. (electr.) punct / staţie de transformare. cable ['keibl] I. s. 1. cablu, pălimar, funie groasă. 2. (mar.) cablu, parâmă, odgon, lanţ; to bend a ~ a lega un cablu la ancoră; to pay out more ~ a fila lanţ; how does the ~ grow? încotro se.întinde lanţul? to slip the ~ a filarisi lanţul; (şl.) to cut/ to slip one's ~ a da ortul popii, a o mierli. 3. (şi~ ('s) length) (mar.) cablu, ancablură (= IS5 m; amer. = 2/9 w). 4. cablogramă; telegramă; ştire (transmisă prin cablu). II. vb. A. tr. 1. a întări / a fixa cu un cablu, cu o funic etc. 2. a telegrafia, a transmite prin telegraf; a expedia (cuiva) o cablogramă. B. intr. a telegrafia (prin cablu); a trimite o telegramă. cable bearer [~ rbcors1"] ş. (electr.) port-cablu, suport de cablu; consolă pentru cabluri. cable boring [~ rboirin] ş. (constr.) forare cu cablu (cuforeză percutantă). , cable box [~ bsks] s. mufă de cablu. cable brake [~ breik] ş. (tehn.) frână cu cablu. cable break [~ breik] s. (electr.) rupere a cablului. cable car [~ ka:r] s. (cabină de) funicular. cable chain [~ t/ein] ş. (mar.) lanţ (de ancoră). cable chute [~/u:t] s. (electr.) puţ de cablu. cable dredger [~ >dred33r] s. (tehn.) excavator cu cablu; draghină. cable drilling [*- idrilin] s. (mine) foraj cu cablu; foraj percutant cu cablu de oţel. cable drive [~draiv] s. (tehn.) transmisie prin cablu. cable-eye f'kciblai] s. (electr.) papuc de cablu. cablegram ['keiblgraem] ş. cablogramă; telegramă (transmisă prin cablu). cable grip ['keibl grip] s. (constr.) ciorap de cablu. cable guide [~ gaid] s. (tehn.) cablu de ghidaj. cable hoist [~ naist] s. (constr.) troliu. cablelaid ['keiblleid] adj. (despre funiilodgoane) alcătuit din trei şuviţe. cable length [~ len8] ş. v. c a b 1 e (1,3). cable lug [~ Ug] s. (electr.) papuc de cablu.



 cable manhole



cable manhole [~ iniffinhoul] s. (electr.) cameră pentru cablu, cămin de tragere. cable pulley [~ ipuli] s. (ului.) roată de transmisie pentru frânghie. cabler [rkeibl3r] s. (text.) maşină de cablat. cable railroad ['keibl .reilroud] s. funicular, teleferic. cable reel [~ ri:l] s. (electr.) tambur de cablu. cable rig ['keibl rig] s. instalaţie de foraj cu cablu. cable ring [~ rin] s. inel de suport (al cablului). cable ropeway [~ .roupwei] s. (telm.) teleferic. cablese ['keibs'lkz, -'li:s] s. stil / limbaj telegrafic / laconic (constă în omiterea cuvintelor ajutătoare si e folosit de corespondenţii de presă şi radio). cable-shackle ['keibL/aekl] s. clemă pentru cablu. cable ship [~ lip] s. (mar.) cablier. cable shoe [~ Iu:] s. v. c a b l e 1 u g. cable sleeve [~ sli:v] s. (telm.) manşon / cutie de cablu. cable's length [~z IerjO] s. v. c a b 1 e (I,3). cable system [~ isistim] s. 1. (mine) foraj cu cablu. 2. (electr.) reţea de cabluri. cablet ['keiblit] s. (mar.) garlin (parâmă din 3-4 lanţane). cable tier ['keibl itaior] s. (mar.) magazie de parâme. cableway ['keiblwei] s. 1. cale suspendată, funicular, teleferic. 2. (constr.) macara funicular(ă). 3. (electr.) canal / galerie pentru cabluri. cable wheel ['keibl wi:l] s. (telm.) 1. roată de transmisie pentru frânghie. 2. (mine) moletă. cablework ['keiblwsrk] s. 1. macara cu cablu, troliu cu cablu. 2. (electr.) întinderea I aşezarea cablului. 3. pl. fabrică de frânghii. cable yarn ['keibl ja:n] s. 1. (mar.) viţă, sfilată. 2-. (te-vf.)fircablat. cabling ['kciblirj] s. 1. (mar.) aşezarea sau întinderea cablului, a parâmei. 2. împletire, răsucire (a parâmelor etc.) 3. (arhit.) semiciubuc rond. cablish ['kcibli/] s. (înv.) vreascuri; căzătură, doborâtură. cabman i'kaebmsn], pl. cabmen [-man, -men] s. 1. birjar, vizitiu. 2. şofer de taxi. caboodle [ka'bu:dl] s. (sl.) the whole ~a) toată societatea; toată şleahta / droaia / gaşca; b) tot calabalâcul. caboose [ka'bu:s] s. 1. (mar.) cambuză; bucătărie. 2. (amer.) vagon de serviciu (la trenurile de marfă); cabina frânarului. 3. (amer.) cuptor în aer liber. 4. (amer.) casă, locuinţă. caboose car [~ ku:r] s. (amer.) vagon de serviciu (la trenurile de marfă) vagon cu frână. cabotage ]'kaebota:3,-tid3] s. (mar.) cabotaj, navigare de-a lungul coastelor. cabotinage ['kaebstina^J s. cabotinism, cabotinaj. cabrage ['kaebra:3] s. (av.) cabrare, cabraj. cab rank ['ka:b raerjk] s. 1. staţie de trăsuri / birje. 2. staţie de taxi(uri). cabre ['keibr[ vb. intr. (av.) a cabra, a face cabraj. cabriole ['kaîbrioul] s. (înv.) v. c a b r i o 1 e t. cabriolet ['kasbriouilei] s. cabrioletă. cabstand ţ'kaîbstaind] s. staţie de trăsuri sau taxiuri. caburn ['kaebom] s. (mar.) viţă, sfilată. ca'canny ['ko:'ka:ni, 'ka:-] prese, de la c a 11 c a n n y. I. adj., adv. încet(işor), domol, lent, fără grabă, liniştit, comod. II. vb. i;j(r. a organiza o grevă perlată / scoţiană. ca'canny strike [~straik] s. grevă perlată / scoţiană. cacao [ks'kaiou, -'keiou] s. 1. (bot.) arborele de cacao (Tlieobroma cacao). 2. cacao. cacao butter [ko'ka:ou ,bAt3r] s. (farm.) unt de cacao: cachalot ['kas/afot] s. (mol.) caşalot (Catadon sau Physeter). cache [ka?/] (fr.) I. s. 1. provizii ascunse de către o expediţie ştiinţifică (pentru alte expediţii sau pentru întoarcere). 2. depozit secret de arme. 3, ascunzătoare, vizuină. 4. provizii / rezerve făcute de animale pentru iarnă (miere etc.). II. vb. tr. a ascunde, a îngropa (provizii etc.). cachectic(al) [ko'kektik(ol),kae-jadj.(med.)caşectic,istovit,epuizat,slăbitlaextrcm. cachemire [kas/mis, 'kfe/.mis] s. v. c a s h m e r e. cachet ['kas/ei si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. pecete / dovadă de autenticitate / de originalitate; semn distinctiv, caracteristică; caşet. 2. (med. farm.) caşet(ă), bulin.cachexia [ks'kcksis] s. (med.) v. c a c h e x y. cachexy ['kaîkeksi] s. (med.) caşexie, stare de epuizare a organismului. cachinnate ['kaskineit] vb. intr. a rîde zgomotos şi fără măsură; a se hlizi: cacique [kae'si:k, ko's-] s. 1. căpetenie de trib indian. 2. (amer. pol. sl.) şef. cack [ksk] s. botoşel. . cackle ['kackl] I. s. 1. cotcodăcit; gâgâit. 2. chicotire, chicotit. 3. pălăvrăgeală; (sl.) cut the ~! gura! (lăsaţi) vorba! II. vb. intr. 1. a cotcodăci, a gâgâi. 2. (at) a chicoti (pe socoteala; cu gen.), a râde pe înfundate (de). 3. a flecari, a sporovăi, a trăncăni. cackle chuckler [~ .t/Akla1"] s. (sl. teatru) sufler. cackle merchant [~ inratjsnt] s. (teatru, sl.) autor dramatic. cackler ['kaeklar] s. 1. găină care cotcodăceşte. 2. (Jig.) flecar, gură-spartă, moară neferecată. 3. (sl.) clovn. cackling ['kaeklin] s. v. c a c k 1 e (I). cacod(a)emon [ikaekou'di:mon] s. duh rău, spirit malefic; diavol. cacodylate ['kskoudailit] s. (chim.) cacodilat. cacodylic acid ['kaeka'dilik .aesid] s. (chim.) acid cacodilic. cacography [kae'kografi, ka-] s. 1. cacografie, ortografiere greşită. 2. scris urât (de mînă). cacophonous [kaVkofonos, ko-J adj. cacofonic. cacophony [kas'kofsni, ks'k-] s. cacofonie. cactaceous [kaek'tei/as] adj. (bot.) cactaceu; de cactus. cactus f'kîektas],pl. cactuses [-iz] sau cacti ['kasktai] s. (bot.) cactus (Opuntia cactus). cacuminal [ks'kju:minl, ka-] adj. (fon.) cacuminal.



132



cad [kaid] s. 1. (fam.) bădăran, mojic. 2. ticălos, nemernic, mizerabil. 3. v. c a d d y1. 4. (înv.) conducător de diligentă, de poştalion, de omnibus. 5. pasager luat din drum. cadastral [ka'dsestrel] adj. cadastral, de cadastru. cadastral register [~ ired3istor] s. (top.) carte funciară / funduară. cadastral survey [~ .sa:vi] s. (top.) ridicare cadastrală. cadastre [ks'da:stor] s. cadastru. cadaver [k9'deiv3r, ko'das-] s. (med.) cadavru. cadaverine [ka'dasvariOn] I. adj. v. c a d a v e r o u s. II. s. (chim.) cadaverină. cadaverous [ks'daîvores] adj. 1. cadaveric, de cadavru. 2. cadaveric, palid ca un mort. caddie ['kaedi] s. v. c a d d y1. caddie cart ['kaedi ka:tj s. (sport) cărucior pe două roţi, pentru mingi şi crose de golf. caddis1 ['kaedis] s. (text.) 1. serj. 2. şiret de lână. 3. (înv.) vată; scamă; deşeuri de lână tunsă. caddis2 s. (entom.) larvă de friganidă. caddis-fly [~ flai] s. (entom.) friganidă (Phryganea striata). caddish ['kaedi/] adj. grosolan, necioplit, din topor, mojic, mitocănesc; vulgar. caddishness ['kasdi/nisj s. grosolănie; vulgaritate. caddy1 ['kaedi] s. 1. comisionar, remizier. 2. băiat, flăcăiaş. 3. băiat care aduce / strânge mingile la golf sau tenis. caddy2 s. cutie pentru ceai. cade1 [keid] s. (boi.) ienupăr (Juniperus oxycedrus). cade21. vb. tr. a domestici. II. adj. domesticit. III. s. copil răzgâiat, puiul mamei, odorul mamei. cădeau [pronunţia franceză] s. (fr.) cadou, dar. cadence ['keidpns] s. 1. (muz.) cadenţă; ritm; tact; modulaţie. 2. (mii.) cadenţă; mers în cadenţă. cadence tapper [~ ita;p3r] s. (tel.) generator de impulsuri de timp. cadency ['keidanşi] s. 1. v. c a d e n c e. 2. descendenţii mezinului. cadent ['keidant] adj. 1. cadenţat. 2. (înv.) căzător. cadenza [ko'donzs] s. (muz.) cadenţă. cade oil ['keid oil] s. (chim.) ulei de ienupăr. cadet [ko'det] s. 1. fiul (cel) mai mic; mezin; prâslea; fratele (cel) mai mic. 2. cadet, elev de şcoală militară sau navală. 3. (amer. sl.) codoş; proxenet. cadette [ka'detj s. (austr.) funcţionară (de stat). cadey ['keidi] s. v. c a d y. cadge [ka;d3] (fam.) I. vb. A. tr. 1. a cerşi, a cere. 2. (amer.) a profita / abuza de generozitatea (cuiva). B. intr. a umbla cu cerşitul / pomana / milogeala; a se milogi; a trăi din pomeni. II. s. 1. comerţ ambulant. 2. cerşit; to be on the ~ a umbla cu cerşitul / pomana. 3. coş sau desagă de cerşetor. cadger ['kaxl30r] s. 1. negustor ambulant (mai ales de manufactură; vinde adesea la sate şi cumpără produsele ţăranilor). 2. cerşetor, calic, milog. cadgy ['kaed3i] adj. (scot.) 1. vesel, voios. 2. desfrânat. 3. (despre animale) în călduri. cam' ['ka:di, 'keidi] (arab) s. cadiu, judecător musulman. • cadie ['keidi] s. v. c a d y. cadism ['kaxiizam] s. (fam.) purtare necuviincioasă, bădărănie, mitocănie, mojicie. cadle cup ['ko:dl kAp] s. vas înalt de băut, cu două toarte şi, adesea, cu capac. cadmia ['kaidmio] s. 1. (mineral.) calamită, hemimorfit, galmei. 2. (ind. chim.) cadmie, crustă solidificată de zinc. cadmium ['kaedmiam, -mjom] s. (chim.) cadmiu. cadmium cell [~ sel] s. (electr.) pilă cu electrod de cadmiu; element etalon / normal. cadre [cka:dr, 'ku:dor] s. 1. cadru; plan. 2. (mil.) cadrele active ale unei unităţi. 3. activist, cadru; trained ~s cadre calificate. caduce [ko'dju:si] s. (mitol.) caduceu. caduceus [ko'djmsias, -.Tiss] s. v. c a d u c e. caducity [ka'djmsiti] s. 1. caducitate, caracter efemer / caduc / trecător. 2. şubrezenie, stare de ruină. 3. bătrâneţe, senilitate. 4. (jur.) prescripţie extinctivă; caducitate. caducous [ko'dju:k3s] adj. (zool. bot.) caduc, căzător (şi fig.). cady ['keidi] s. (fam.) pălărie (bărbătească sau de copil). c(a)ecal fskkal] adj. (atuit.) cecal. caecum ['sirkaml, pl. caeca [rsi:ks] s. (anat.) cec, cecum. c(a)enogenesis [.si:nou'd3enisis] s. (biol.) cenogeneză. caeoma [si:'ouma] s. (bot.) ceomă. Caesar ['si:zar] s. cezar, împărat, crai, rege; autocrat; to appeal to ~a) a face apel la o instanţă superioară, la o autoritate, la un superior; b) (pol.) a face apel la alegători în timpul unor alegeri generale; (bibl.) to render to ~ the things that are ~*s a-i da Cezarului ceea ce este al Cezarului. Caesarian [si'zeorion] adf/'-cezarian, de cezar; autocrat(ic). Caesarian operation [~ opa.rei/pn] s. (med.) (operaţie) cezariană. caesium ['si:zjom, -zism] s. (chim.) cesiu. caesium antimony photocell [~ aen'timoni Toutousel] s. (tel.) celulă fotoelectrică cu cesiu şi stibiu. caesura [sk'zjuore, -'zjosra] s. (metr.) cezură. cafe ['kaîfei, 'ka:fi] s. (Jr.) 1. restaurant (mai ales în străinătate). 2. cafea. cafe curtain ['kasfei iksitn] s. (fam.) brizbiz. cafeteria [ikasfi'tiaria, -fo't-] s. (amer.) 1. bufet expres, restaurant sau bufet cu autoservire. 2. bufet automat. caffeine ['kaefiim, -fim] s. cafeina, cofeină. •! . Caffer ['krnP] s. (amer.) v. C a f f r e. Caffre s. cafru. caftan ['kaîfton, kaef taen] s. 1. caftan. 2. halat oriental lung.



 133



caftaned [~d] adj. îmbrăcat într-un caftan. cage [keid3] I. s. 1. colivie, cuşcă; 2. celulă; închisoare, temniţă. 3. (mil.) lagăr de prizonieri. 4. (mine) colivie, vas de extracţie. 5. (cabină de) lift, cuşca ascensorului. 6.(tefm.) rama / cadrul cuzinetului. 7. (sport.) poartă (la hochei); cos (la baschet). 8. (metal.) cajă. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a închide, a băga (într-o colivie, închisoare). 2. (tehn.) a bloca. 3. (sport, fam.) a marca, a înscrie (un gol, un punct). 4. to ~ in a închide; a claustra. cage aerial [~ icarbl] s. (rad.) antenă cilindrică / colivie. cage antenna [~ asn-tena] J. v. c a g e a e r i a l . cage bird [~ ba:dj s. pasăre de colivie. cage coil [~ koil] s. (electr.) bobină scurtcircuitată / în colivie. cage construction [~ kan.stTAkten] s. (constr.) construcţie cu schelet. cage lift [~ lift] s. (min.) ascensor cu colivie. cageling ['keid3lin] s . v . c a g e b i r d . cage mill ['kcid3 mil] s. (ind. chim.) dezintegrator. cage screen [~ skri:n] s. 1. (constr.) grătar-coş. 2. (text.) tambur perforat. cagey ['keid3i] adj. 1. (fam.) evaziv; don't be so ~răspunde direct, nu ocoli răspunsul, nu te ascunde după deget, nu vorbi în doi peri. 2. (fam.) şiret, viclean. cagoule [ka'gu:l] s. cagulă. cagmag ['ksegmasg] I. s. 1. gâscă bătrână, cu carnea tare. 2. carne proastă; carne tare, iască. 3. cârcotaş; cârciogar; cată, bârfitoare. II. adj. anost, searbăd; greţos. cagy ['keid3i] adj. v . c a g c y . cahier [ko;'jei, ka-] ş. (jr.) 1. (înv.) caiet. 2. memoriu. cahill ['ka:hil, 'kei-] s. (pescuit) muscă artificială. cahoot [ka'hu:t] s. (amer. si.) tovărăşie, societate, companie; to go --s a împărţi pe din două (veniturile şi cheltuielile). caic [ka:'i:k, kai'ik] s. v. c a i q u e. caiman [kei'masn, ka-, 'keiman] s. v. c a y m a n. Cain [kein] s. (amer. fam.) iad; dracul (numai în expresii); what in ~? la dracu', ce e?; to raise ~ a face gălăgie / scandal / zarvă / tapaj. Cainozoic [ikainou'zaik, ikeinou-] adj. (geol.) Cainozoic. caique [kai'i:k, ka:'i:k] ş. (mar.) caic, barcă turcească. cairn [kean] s. 1. movilă tumulară celtică, tumul celtic; to add a stone to smb.'s ~ a proslăvi pe cineva după moarte. 2. movilă de pietre (ca semn de hotar, de orientare etc.). cairned fkeand] adj. cu movile tumulare (celtice). cairngorm ['kean'gomi,'--] s. (mineral.) topaz fumuriu. caisson [ka'su:n, 'keispn] s. 1. (tehn.) casetă. 2. (mil.) cheson. 3. (hidr.) cheson; căsoaie; poartă de doc uscat. 4. (constr.) cheson, clopot. caisson disease [ka'su:n diizirz, 'keisan ~] s. (med.) acrocnibolic, embolie gazoasă. caisson pile [~ pail] s. (constr.) pilot-cheson. caisson sinking [~ isinkirj] s. (mine) săpare a puţurilor prin cheson. caissoon [ka'su:n, 'keisan] î . v . c a i s s o n . caitiff fkeitif] adj. s. (înv. poetic) fricos; mişel, laş; ticălos, netrebnic. cajole [ka'd30ul] vb. tr. 1. a amăgi (prin linguşiri), a ademeni cu vorbe dulci, a duce cu vorba / zăhărelul. 2. to ~ into a convinge să, a face să, a aduce la (prin linguşiri, cu vorbe dulci); to ~ smth. out of a obţine / a smulge ceva prin linguşiri / prin vorbe dulci. cajolement [-msnt] s. linguşire; măgulire; ademenire prin vorbe dulci. cajoler [-ar] ş. linguşitor. cajolery [-ari] ş. v. c a j o 1 e m e n t. cake [keik] I. s. 1. prăjitură; turtă; chec, cozonac cu stafide, migdale etc.; pesmete (prăjitură); tort; ~s and ale plăcerile / desfătările vieţii; mâncare şi băutură, petrecere, chef; they go/ sell like hot ~s se vând ca pâinea caldă; to have one's ~s baked a sta bine, a-i merge din plin, a fi cu dare de mână; ~and pudding huzur, viaţă îndestulată; (amer.) hurry up the ~s! repede, grăbeşte-te!; my ~ is dough am dat greş, am feştelit-o, am scrântit-o, nu mi-a mers; nu mi-a ieşit pasienţa; (amer.) to take the — a lua lozul / potul, a-1 apuca pe Dumnezeu de picior; a câştiga; a lua caimacul; a ocupa primul loc; a fi sau a ieşi primul; that takes the ~ asta-i culmea, aceasta le întrece / le bate pe toate; (fam.) land of ~s Scoţia; you cannot eat your ~ and have it too şi eu varza unsă şi cu slănina în pod (nu se poate). 2. turtă; bucată; calup (de săpun); tabletă; brichetă; placă. (fam.) you are a ~ of a fellow prost mai eşti; (fam.) she is a ~ of a girl e o gâsculiţă. 3. (amer.) a piece of ~ fleac, bagatelă. II. vb. A. tr. a da forma de prăjitură sau turtă (cu dat.). B. intr. 1. a se coace. 2. a se întări; a prinde coajă; a se închega. cake bread [~ bred] s. pâinişoară cu lapte; franzeluţă. caked coal [~ koul] ş. (/nine) cărbune cocsificat. cake mixer [~ -miksr[ s. (ind.) frământător. cake of nitre [~ av naif] s. (chim.) bisulfat de sodiu. cake room [~ ru(:)m] s. bufet (la teatru). cake walk [~ wa:k] s. 1. (înv.) „cake walk", dansul negrilor (în mai multe variante; perechea care se distinge primeşte ca premiu o prăjitură). 2. (sl.) petrecere, serbare. caking ['keikirj] s. (ind., tehn.) 1. aglutinare, sinterizare. 2. tasarc. caking coal [~ koul] s. (mine, ind.) cărbune aglutinant. cal [kael] s. (mineral.) wolfrarnit. calabar [ik?eb'ba:r, 'kzebb-] s. blană de veveriţă cenuşie. calabash ['kaphas/] ş. 1. (bot.) tigvă (Lagenaria vulgaris). 2. vas sau pipă făcută din tigvă; narghilea. calaber ['k«labr[ s. v. c a 1 a b a r. calaboose ['ka;bbu:s] s. (amer. sl.) gros, pârnaie, închisoare. calamary ['ksebmarij s. (zoo/.) calmar, sepie (Lo/igo). calamin(e) ['kasbmain] s. (mineral.) calamină, galmei, carbonat de zinc nativ.



caldron



calamitous [ka'Iaemitas] adj. 1. dezastruos, fatal, aducător de nenorocire, funest, catastrofal. 2. nenorocit, mizerabil; groaznic. calamity [kas'lamiiti] s. calamitate, năpastă, nenorocire; mizerie, dezastru; (prov.) ~ is man's true touchstone nenorocirea e adevărata piatră de încercare a omului. calamity howler [~ ihaubr] s. cobe, piază-rea; persoană pesimistă. calamity Jane [~ d3ein] s. (amer.) v. c a l a m i t y h o w l e r . calamity prophet [~ .profit] ş. (amer.) v. c a l a m i t y h o w l e r . calamus [ l l a m a s ] s. 1. (bot.) (şi sweet ~) obligeana, trcstie-mirositoare (Acorus calamus). 2. (ist.) pană de trestie. 3. (omit.) cotor de pană. 4. (bot.) calamus. calandria [ka'lfendria] s. (ind.) fierbător tubular. calapash ['kselipse/] s. v. c a 1 i p a s h. calash [ka'lasf] s. 1. caleaşca. 2. coş de caleaşca. 3. (înv.) glugă. calathiform ['ka3b6ifa:m, ka'laiti-] adj. concav. calaverite [ikasb'verait] s. (mineral.) calavcrit. calcaneum [ksfkeinbrnLp/. calcanea [-nb] s. (anat.) calcaneu, calcaneus [kffil'keinbs], pl. calcanei [-niai] s. v. calcaneum. calcar1 ['kcelka:],p/. calcaria [ksel'kEeria] s. (bot., zool.) pinten. calcar2 s. (ind.) cuptor de calcinare. ' calcarate ['kselkareit] adj. (zool.) pintenat, pintenog. calcareous [ksl'kearias] adj. (chim., mineral., geol.) calcaros. calcareous marl [~ ma:l] s. (mineral.) marnă calcaroasă. calcariferous [kaslka'riforas] adj. 1. (geol.) calcaros. 2. (zool.) pintenat, cu pinten(i). calcedony [kasl'sedani] s. (mineral.) calcedonie. calceolaria [ikselsb'learia, -sja'l-] s. (bot.) calceolaria (Calceolaria). calceolate ['kaelsialcit adj. (bot.) calceiform, în formă de papuc. calcic ['kaslsik] adj. (chim.) de calciu. calciferol [kEel'siforal, -roul] s. calciferol, vitamina D. calciferous [kaîl'siforas] adj. (mineral.) calcaros, de var. calcification [.ka^lsifi'kei/an] s. 1. (chim., mineral., geol.) calcificare; pietrificare. 2. (anat., med.) calcifiere, calcificare. calcifuge ['kcelsifju:d3] s. (bot.) plantă caleifugă. calcify ['kaelsifai] vb. A. tr. (mineral., chim., geol.) a calcifica. B. intr. 1. (mineral., chim., geol.) a se calcifica, a se întări, a se împietri. 2. (anat., med.) a se calcifi(c)a; ase osifica. calcimeter [kaăl'simiit'] s. calcimetru. calcimine fkaslsimain] s. (chim.) vopsea calcaroasă (servitul la vopsitul plafoanelor şi la facerea stucaturilor); soluţie de var (pentru văruit). calculable ['kaelsinabl] adj. (tehn., chim.) calcinabil. calcinate ['kaslsineit] vb. v. c a 1 c i n e. calcination [ikslsi'nei/^n] s. 1. (tehn., chim.) calcinare, ardere; prăjire; căhre; oxidare; prefacere în var. 2. (fig.) curăţire, purificare. calcinator [ikaslsi'neita1"] s. (tehn., chim.) calcinator. calcine ['kaslsain] vb. A. tr. 1. (tehn., chim.) a calcina, a arde, a prăji; a căli; a oxida; a preface în var; a arde complet. 2. (fig.) a curăţa, a purifica. B. intr. (tehn., chim.) a se calcina; a fi supus la calcinare, a se preface în var. calcined ore ['kzelsaind o:r, ~oar] s. (metal.) minereu prăjit. calciner ['kcelsaina1", -'--] s. 1. (chim.) agent de calcinare. 2. persoană care execută operaţia de calcinare. 3. (tehn.) calcinator, cuptor / cameră de calcinare. calcining ['kselsainirj] ş. (metal.) 1. calcinare. 2. incandescenţă. calcite fkaslsait] s. (mineral.) calcit. calcium ['kaslsiam] s. (chim.) calciu. calcium acetate [~ 'aesitit] s. (chim.) acetat de calciu. calcium bicarbonate [~ bai'ka:banit] s. (chim.) bicarbonat de calciu. calcium brine [~ brain] s. (chim.) soluţie de clorură de calciu. calcium carbonate [~ 'ka:bancit] s. (chim.) carbonat de calciu. calcium chloride [~ 'kb:raid] s. (chim.) clorură de calciu. calcium hydrate [~ 'haidrit] s. (chim.) hidroxid / hidrat de calciu; var stins. calcium light [~ lait] s. (fiz.) lumină Drummond. calcium lime [~ laim] s. var nestins, oxid de calciu. calcium phosphate [~ fasfeit] s. (chim.) fosfat de calciu. calcsinter ['kaslkisinta1"] s. (mineral.) travertin. calcspar ['ka;lkspa:r] s. (mineral.) spat de Islanda. calculable ['kaelkjubbl] adj. calculabil, care se poate calcula. calculate ['ka^lkjuleit] vb. A. tr. 1. a calcula, a socoti. 2. (jig.) a calcula, a chibzui, a combina, a potrivi. 3. (fig) a cumpăni, a judeca. 4. (amer.) a presupune; a-şi închipui, a-şi imagina; a se aştepta la. 5. a destina, a meni; a ghici (norocul). B. intr. 1. a calcula, a socoti. 2. to ~ (up)on a conta pe, a se bizui pe, a se încrede în; a spera că. calculated ['kaelkjuleitid] adj. 1. calculat, socotit. 2. calculat, intenţionat. 3. ~to menit să, destinat să; ~ for menit / destinat pentru; bun / potrivit pentru. calculating ['kalkjulcitin] adj. 1. de calculat, pentru calculat. 2. prudent, grijuliu, precaut, calculat, chibzuit; cu socoteală. calculating machine [~ mai/i:n] s. maşină de calculat; aritmometru. calculation ['keelkjulei/an] s. 1. calculare; calcul, socoteală. 2. calculare, judecare, chibzuirc, cumpănire; evaluare, apreciere; presupunere. calculator ['kaslkjuleitar] s. 1. calculator. 2. maşină de calculat; aritmometru; contor. calculus ['kaîlkjubs], pl. calculuses [-iz] sau calculi ['kaîlkjuîai] s. 1. (med.) calcul, concreţiune, piatră. 2. (mat.) calcul. caldariurn [ka^'dearbm] s. (ist.) cameră de baie caldă (la romani). caldera [kaîl'dera] s.fspan. geol.) caldeiră, căldare. caldron ['ka(:)ldrpn] s. v. c a u 1 d r o n.



 caleche



caleche [ks'lei/] s. (fr.) v. c a 1 a s h. Caledonia [.kaili'dounio] s. (poetic) Scoţia. Caledonian [ikadi'dounion] (poetic) I. s. scoţian. II. adj. scoţian; (geol. geogr.) Caledonian, caledonic. calefacient [.kajli'feifsnt] s. (farm.) revulsiv. calefaction [rkadi'fcekjan] s. (tehn.) 1. calefacţie. 2. încălzire, incandescenţă. calendar ['kadinds', -tan-] I. s. 1. calendar; almanah. 2. calendar bisericesc. 3. opis. 4. listă, tabel; indicator, registru; evidenţă; catalog. 5. (jur.) calendar de termene; rol; agendă. 6. (amer.) ordine de zi. 7. ccas(omic) cu calendar. II. vb. tr. 1. a trece / a înscrie într-un calendar / într-o agendă. 2. a inventaria; a face o listă / un index. calendarial [kadin'deoriol, -da;rist] adj. de calendar; calendaristic. calender1 ['kadinda1-, -tan-] (tehn.) I. s. calandru; tăvălug; mângălău; maşină de satinat (hârtie), satinator. II. vb. tr. a presa, a călca, a netezi; a apreta; a calandra; a satina. calender2 s. derviş, cerşetor. calendered paper ['kadindsd rpcipa1"] hârtie satinată / lustruită. calendering ['kadindsrin] s. (text.) calandrarc. calender roll ['kadindo roul] s. v. c a 1 e n d e r1 (I). calender stack [~ staik] s. (ind.) (calandru) satinator. calends ['kadindz, -lendz, -tandz] s. pl. (ist.) calende, prima zi a lunii (la romani); (glumeţ) on/ at the Greek ~ la calendele greceşti, la pastele cailor, la slantu-aşteaptă. ,calenture ['kadontjU3r, -tfu3r] s. 1. (med.) febră tropicală (însoţită de delir). 2. (fig.) Mjuri, febră. xalf1 [ku:f], pl. calves [ku:vz] s. 1. viţel; (despre vacă) in/ with ~ gestantă; (bibi. fig.) to kill the fatted ~ a (înjjunghia / a tăia viţelul cel gras; a întâmpina pe cineva cu bucurie; (mitol.) golden ~ viţelul de aur. 2. pui (de elefant, balenă etc.). 3. piele de viţel; bound in ~ legat în piele de viţel. 4. (fig.) viţel(uş), nătărău, prostovan, gogoman. 5. sloi de gheaţă. calP.pl. calves s. (anat.) gambă (de la îndoilnra genunchiului în jos), muşchi geamăn. calf dozer [~ -douzar] s. (tehn.) buldozer mic. calf knee |~ ni:] s. (pop.) picior cu genunchiul lipit, genu valgum. calf leather [~ .leSor] s. piele de viţel. calf-like [~ laik] adj. 1. (ca) de viţel. 2. (fig.) prostesc, nătâng. calf love [~ Uv] S. dragoste de licean / de copil / de adolescent. calf paper [~ ipeipa1"] s. (poligr.) hârtie care imită pielea. calf's foot ]'ka:vz lut, 'kuifsfut] s. piftie din picioare de viţel. calfskin ]'ka:fskin] s. piele de viţel. calfs teeth ['ka:f ti:8] s. pl. (anat.) dinţi de lapte. calf time ]'ka:f taim] s. (fam.) adolescenţă, tinereţe. calf wheel [~ hwi:l] s. (mine) tobă de manevră. Caliban ]'kadiba:n, -ton] s. (fig.) monstru, dihanie, namilă. caliber ]'kadibr] s. (amer.) v. c a 1 i b r e. calibrate ['kadibreit] vb. tr. 1. (tehn.) a calibra; a etalona, a grada; a verifica, a ajusta, a regla. 2. (mil.) a calibra. calibrating ['kadibreitirj] s. calibrare; etalonare; (hidr.) tarare. calibration [ikadi'brei/an] s. 1. (tehn.) calibrare; etalonare; gradare; verificare, ajustare, reglare. 2. (mil.) calibrare. calibration battery [~ ibaetari] s. (electr.) pilă etalon. calibration frequency [~ ,fri(:)kw3nsi] s. (electr.) frecvenţă etalon. calibrator ['kadibreito1') s. (tehn.) (aparat) etalon. calibre ]'ka;lltar] s. 1. calibru, diametru. 2. (fig.) calibru, proporţii, valoare, talie. caliche [ka'lit/i] s. (ind. chim.) caliche. calico ['kadikou], pi. calicos sa» calicoes [-z] s. (tot.) stambă neimprimată; (amer.) stambă imprimată. calicoed ['kadikoud] aay. îmbrăcat în stambă. calico printer ['kadikou .prints'] s. (text.) textilist care lucrează la imprimarea pânzeturilor. calico printing [~ 'printirj] s. (tot.) imprimare a pânzeturilor / a stambei. Californian [ikadi'fomtan] I. din California, californian. II. s. locuitor din California, califomian. californium [iksli'fbmjsm] s. substanţă gelatinoasă verzuie de sub carapacea superioară a broaştelor ţestoase (se utilizează la supă). calipee ['kadipi:, -kadi'pi:] s. (chim.) californium calipash [ikadipajs] s. substanţă gelatinoasă lipită de carapacea inferioară a broaştei ţestoase (utilizată la supă). caliper log ['kadipo tag] s. (geol., mine) cavernogramă. calipers ['kadipsz] s. pl. v. c a 11 i p e r s. caliph ['kaelif, 'keil-, 'ka:l-] s. calif. caliphate ['kadifeit, -fit] s. califat. calisthenics [.kaelis'Seniks] s. pl. v. c a 11 i s t h e n i c s. calk1 [ko:k] I. s. 1. cui de potcoavă, caia. 2. (amer.) ţintă, crampon. 3. (amer. si.) somn, aţipeală, aromeală, moţăiala. II. vb. tr. 1. (mar.) a călăfătui, a astupa cu câlţi. 2. (tehn.) a ştemui. 3. a bate în caiclc; a potcovi cu hacuri; a bate ţinte la. 4. (sl. mar.) a face să tacă; a-i astupa gura (cuiva). calk 2 s. var nestins. calk3 vb. tr. a calchia (un desen). calked joint ]'ko:kt d3oint] s. (metal.) cusătură ştcinuită. calker ]'ko:k3r] s. 1. (mar.) călăfătuitor. 2. (tehn.) ciocan de stampat, ştampator, ştemuitor. calkin ['kadkin, 'ko:kiu] s. cui de potcoavă, caia. calking ['kselkirj, 'ko:kin] s. 1. (mar.) călăfătuire. 2. (tehn.) ştemuirc.



134



calking chisel ]~ it/izslj s. (tehn.) daltă de ştemuirc. calk weld [ika:k weld] s. (tehn.) sudură de etanşare. call [ko:l] I.-vb. A. tr. 1. a chema, a striga; a aduna, a strânge, a convoca; to ~ a strike a declara grevă, a intra / a se pune în grevă; to ~ a meeting a convoca o întrunire; to ~ smb.'s attention to a atrage atenţia cuiva asupra (cu gen.). 2. a chema, a numi; (pasiv) a se numi, a fi numit; what do you ~ that in English? cum i se spune pe englezeşte? he is ~ed Peter se numeşte / îl cheamă Petre; to be ~ed after a purta numele (cuiva), a fi numit după; to ~ names a ocărî, a sudui, a înjura. 3. a trezi, a deştepta; ~ me at 7 trezeşte-mă la 7. 4. a considera, a socoti, a numi; I ~ this a bad joke asta se cheamă glumă proastă. 5. to ~ forward a chema / invita să se apropie. 6. (la jocul de cărţi) a cere (o carte). 7. (la jocul de cărţi) a cere (unui jucător) să arate cărţile. 8. to ~ aside a chema deoparte; to ~ away a) a chema, a spune (cuiva) să iasă / să plece; b) a abate, a distrage (atenţia); to ~ back a) chema înapoi, a rechema; b) a lua înapoi; a revoca; a retracta, a retrage (cuvântul); c) a rechema (in memorie, la viaţă); to ~ down a) a chema jos, a striga să vină jos; b) a atrage; a implora; c) (amer.) a dojeni, a mustra; a") a ocărî, a insulta, a injuria; e) a reduce, a micşora (preţuri); f) a contesta, a disputa; to be left till ~ ed for post-rcstant; this article is much ~ ed for această măsură este cât se poate de binevenită / de indicată; to ~ forth a) a provoca, a da naştere la, a determina, a stârni; b) a pune în mişcare; to ~ from a chema de la, a striga să vină de Ia sau din; to ~ in a) a chema înăuntru; b) a cere înapoi (o datorie); c) a retrage de pe piaţă, a scoate din circulaţie (bani); d) a invita, a chema, a pofti; e) (mil.) a chema sub drapel; to ~ in question a pune la îndoială; to ~ into existence a chema la viaţă, a crea; a realiza, a înfăptui; to ~ into play a pune în joc / în mişcare; to ~ off a) a rechema, a chema înapoi; b) a anula, a rezilia; a opri, a întrerupe; c) a distrage (atenţia); to ~ out a) a striga (nume, numere); b) a chema afară (dintr-o cameră); c) a provoca la duel; d) a chema la grevă; e) (mii.) a chema sub drapel; to ~ out of abeyance a) a repune în funcţie; b) a chema la viaţă; to ~ over a) a citi (o lista); a face apelul (cu gen.); b) a chema (dincoace, pe malul acesta); to ~ to a chema la; to ~ to account a) a trage la răspundere; b) a cerc explicaţii (cuiva); (mil.) to ~ to attention a comanda drepţi; to ~ to mind/ memory/ remembrance a evoca, a rechema în memorie, a(-şi) aminti de; to ~ to order a) a chema la ordine; b) (amer.) a deschide (o şedinţă); to ~ together a convoca (parlamentul); to ~ up a) a chema sus; b) (/nil.) a chema sub drapel; c) a chema (la telefon); d) a evoca, a trezi, a deştepta; e) a supune discuţiei (un proiect de lege). B. intr. 1. a striga. 2. a striga, a ţipa; a croncăni, a cârâi. 3. a vizita pe cineva, a face o vizită scurtă. 4. (sl.) a cerşi pe la uşile oamenilor. 5. to ~ about a veni pentru, din cauza; what have you ~ed about? pentru ce aţi venit?; to ~ after a striga după; to ~ again a veni iar / din nou, a-şi repeta vizita; to ~ at a trece pe la, a se opri la; (mar.) a face escală Ia; to ~ for a) a întreba de, a veni după; b) a dori, a cere; c) a aduce; a") a necesita, a cerc, a reclama, to ~ in a) a intra (înăuntru); b) a veni; to ~ on a) a trece pe la, a face o scurtă vizită (cuiva); a intra la; b) a face apel la, a apela la; a recurge la; c) a chema, a invita, a pofti; d) a invita să ia cuvântul, a da cuvântul (cuiva); e) a solicita; (pas.) to be ~ed (up)on to a fi chemat / însărcinat / solicitat să; f) a telefona, a chema la telefon; to ~ out a striga; he ~ed out with pain striga de durere; to ~ upon v. t o ~ o n. II. s. 1. chemare, strigăt, apel. 2. telefon; convorbire telefonică; semnal / apel telefonic; trunk ~ / (amer.) long distance ~ convorbire telefonică interurbană; transfer charge ~ convorbire cu taxă inversă. 3. apel nominal, strigare a catalogului. 4. invitaţie; propunere (pentru catedră, funcţie ele). 5. cerere, vânzare, căutare, solicitare. 6. somaţie, somare (pentru plată). 7. nevoie, necesitate; cauză, motiv; you have no ~ to blush nu ai nici un motiv să roşeşti. 8. (fig.) chemare; glas; the ~ of Nature chemarea naturii. 9. vizită; oprire; (mar.) escală"; to pay a ~ a face o vizită scurtă. 10. urlet, ţipăt, croncănit etc. 11. ţivlitoare. -O- at ~ la dispoziţie, la ordin, gata; on ~ la chemare; Ia dorinţă; within ~ în apropiere, destul de aproape ca să poată auzi când a strigat; stay within ~ mite duce prea departe (ca sa te pot striga). calla (lily) ['kacta(-lili)] s. (bot.) cală (Zantedeschia aelhiopica). callable [Traitobal] adj. 1. care poate fi chemat / convocat. 2. (com.) care poate fi achitat înainte de termen. 3. plătibil la cerere. call-back pay ['kodbask .pei] s. aprox. plată pentru ore suplimentare. call bell ['ko:l bel] s. 1. sonerie; sonerie de apel. 2. deşteptător. call-board [~ to:d, ~tood] s. avizier. call box [~ toks] s. 1. cabină telefonică. 2. (amer.) post telefonic / cabină telefonică pentru a chema poliţia, pompierii etc. call boy [~ toi] s. 1. băiat de serviciu, „steward"; servitor; „groom" (pe un vapor, la un hotel etc.). 2. (teatru) băiat care anunţă pe actor când să intre pe scenă. 3. (mar.) mus. call canny [~ 'kami] vb. intr. (scot.) a mâna încet; a merge încet l domol / liniştit / fără grabă. call distributor [~ dis.tribjuto'] s. (tel.) distribuitor de apeluri / de trafic. call draft ['ko:l draft] s. (amer.) v. call-up (1). caller1 ['ko:tar] s. musafir, vizitator, oaspete. caller2 (tel.) persoană care face un apel telefonic. callet ['kaditj (aVai.) I. s. 1. prostituată, târfă. 2. femeie arţăgoasă, scorpie. II. vb. intr. a bombăni; a fi arţăgos. call finder ['ko;l 'faindor] s. (tel.) căutător de apeluri. callidity [ko'liditi, kav] s. (rar) viclenie, şiretenie. call girl ['ko:l ga:l] s. prostituată care poate fi solicitată telefonic. call house [~ haus] s. (amer.) casă de prostituţie, casă de randevu. calligraph [ks'ligrof, ka;'l-] I. s. scriere caligrafică. II. vb. intr. a scrie caligrafic. calligrapher ]-3r] s. caligraf. calligraphic [rkadi'gradîk] adj. caligrafic. callîgraphically [-oii] aaV. caligrafic.. ' calligraphist [ks'ligrefist, kaî'l-] s. v. c a 11 i g r a p h e r. <



 135



calligraphy [ka'Iigrafi, kas'l-] s. caligrafic, scris, scriere. call-in ['kod'in] s. (cib.) apel. calling ['ko:lirj] s. 1. chemare, vocaţie. 2. profesiune, meserie, îndeletnicire, ocupaţie; he follows the ~of a tailor se ocupă de croitorie. 3. strigăt; apel; convocare, invitaţie. calling card [~ ka:d] s. (amer.) carte de vizită. calling day [~ dei] s. zi de primire, zi de vizite. calling plug [~ pUg] s. (tel.) buton / fisă de apel. calling signal [~ .signal] s. (tel.) 1. semnal de apel. 2. indicativ de apel. Calliope [ka'labpi, ka;'!-] s. 1. Caliope, muza elocinţei şi a poeziei eroice. 2. calliope (amer.) flaşnetă. calliper ['kslipa1"] s. v. c a 11 i p e r s. callipers ['k«lip9z]s.p/. (tehn.,fiz.) l.şubler; inside ~şublcr pentru diametru interior. 2. compas forestier. callisthenics [tkam's'GeniksJ s. pi. (folosit ca sg.) gimnastică ritmică / suedeză; pregătire fizică, antrenament; free ~ mişcări libere; exerciţii libere. call key ['korl ki:] s. (tel.) buton de apel. call letters ['ko:l iletsz] s. indicativ al unei staţii de radio sau de televiziune. call loan [~ loun] s. (corn.) împrumut cu condiţie. call-me-to-you [~ mi ta'ju:] s. (bot.) catifeluţă, pansea (Viola tricolor). call number [~ inAmba1-] s. 1. (tel.) număr de apel / de telefon. 2. (biblioteconomie) cotă. call-off [-'ofl ş. 1. rechemare. 2. reziliere; anulare. _ callosity [ks'bsiti, ko'l-] s. 1. calozitate, îngroşarc a pielii, bătătură (mai ales în palmă). 2. (fig-) v. c a l l o u s n e s s . callous ['ksebs] I. adj. 1. calos, îngroşat, întărit; plin de bătături. 2. (fig.) rece, fără inimă, aspru, crud, nemilos; împietrit; II. s. (geol.) strat de suprafaţă. callousness 1-nis] s. asprime, duritate, lipsă de simţire, învârtoşare (a inimii); cruzime. callow ['ka?Iou] I. adj. 1. fără pene, gol(aş). 2. (fig.) tânăr, fără experienţă, crud, nepriceput. 3. (despre ţărm etc.) jos, uşor inflamabil, mlăştinos. II. s. 1. loc şes, depresiune, luncă sau suprafaţă (uşor) inundabilă. 2. (mine) strat de suprafaţă. call sign [*ko:I sain] s. (ţel.) număr / indiciu de apel. caii slip ['kcd slip] s. (biblioteconomie) buletin de cerere. call-up ['kohp] s. 1. (mil.) ordin de chemare. 2. (mil.) contingent. 3. (fam.) întâlnire / randevu (cu o femeie de moravuri uşoare). callus l'kEebs] s. 1. (med.) bătătură (dar nu la picior); calus. 2. (bot.) nod. call word [*ko:l wa:d] s. (cib.) cuvânt / parolă de apel. calin [ka:rn] I. adj. 1. calm, fără vânt. 2. (fig.) calm, liniştit, potolit, paşnic. 3. (fam.) rece, nesimţitor, cu sânge rece; placid. II. s. 1. calm, linişte, acalmie; repaus; (si. mar.) dead ~ nici o suflare, nici o adiere de vânt, marc moartă. 2. (fig.) calm, linişte, pace. tihnă. III. vb. A. tr. (şi to ~ down) a calma, a linişti, a potoli, a alina, a domoli (şi fig.) B. intr. (şi to ~down) a se calma, a se linişti, a se potoli, a se ogoi, a se ostoi, a se domoli (sifig-) ■



calmative ['kaslmstiv, 'ko:m-] I. adj. calmant, liniştitor, alinător. II. s. calmant. calm belt ['ka;m belt] s. (geogr.) zonă de calm (ecuatorial). calming ['ka:min] I. adj. liniştitor, calmant. II. s. calmare, liniştire, potolire. calm-minded ['ka:ni>maindid] s. calm, indiferent, cu sânge rece, stăpân pe sine, stăpânit. calmness ['ka:mnis] s. calm, linişte; ~ of mind linişte sufletească. calmy [rka:mi] adj. (jx)etic) liniştit, potolit. calomel ['kaîtemcl, -bum-] s. (chim.) calomel, protoclorură de mercur. calodorant [ikal'oudarant] s., adj. (tehn.) odorizant. calorescence [rkaîb'resns] s. (fiz.) caloresccnţă. caloric [ks'brik, 'kasbrikj I. s. căldură (şifig.). II. adj. caloric, de căldură. caloricity l'kceb'risiti] s. (fiziol.) putere calorifică. calorie ['kzelari] s. 1. calorie; great ~ calorie mare, kilocalorie. 2. gram/small gramcaloric. calorie unit [~ rjumit] ş. v. e a 1 o r i e. calorific [ikasb'rifik] adj. calorific; calorie; termic. calorification [kaibrifi'kei/an, iksbr-] s. degajare de căldură (mai ales animala). calorific capacity [ikasb'rifik kapzesiti] s. putere calorifică. calorific effect [~ i.fektj s. efect termic. calorific radiation [~ ireidi'ei/n] s. căldură radiantă. calorifics [ikseb'rifiks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) termotehnică. calorific value [ikaels'rifik ivaîlju:] s. echivalent tcmiic. calorifier [ko'brifai1"] s. (constr.) calorifer. calorimeter [ikaîb'rimita1"] s. (fiz.) calorimetru. calorimetric(al) [ik£ebri'mctrik(9l, kal,-] adj. calorimetric. calorize [.ksbraiz] vb. tr. (metal.) a alita, a aluminiza. calorstat f'kabslat] s. (auto) termostat. calory ['ksebri] s. v. c a 1 o r i e. calotte [kă'lot] s. 1. calotă, comanac. 2. (arhit.) calotă, cupolă mică, boltă (sferică). 1 3. (tehn.) calota. caltrop ['kseltrap] s. 1. (ist. mil.) ghiulele mici de fier ţintuite, bucăţi de fier cu vârfuri ascuţite (aruncate în calea cavaleriei inamice pentru a răni picioarele cailor). 2. (mai ales pl.) (bot.) ghimpe (Centaurea calcitrapa); colţul-babci (Tribulus terrestris). calumet ['kaeljuinet] s. pipă, (mai ales) pipa păcii (simbolul păcii, al împăcării la indienii din America de Nord); to smoke the ~ together a sc împăca, a face pace, a cădea la ! înţelegere. calumniate [ka'Umnicit, -njcit] vb. A. tr. a calomnia, a defăima, a ponegri, a scoate



camion



calumniation [kOtUmni'ei/^n] s. calomniere, hulire, ponegrire, defăimare, clevetire. bârfire. calumniator [kaUmni'eit3r] s. calomniator, defăimător, detractor, clevetitor. calumniatory [ka'lAmnieiteriJ adj. 1. calomniator, defăimător, clevetitor, bârfitor. 2. fals. calumnious [ka'Umnbs] adj. v. c a 1 u m n i a t o r y. calumniousness [-nis] s. caracter defăimător / calomniator; calomnie. calumny ['kaebmni] s. calomnie, hulire, defăimare; clevetire; bârfeală. Calvary fkaslvari] s. 1. (bib/.) Golgota. 2. calvary patimi, pătimiri, răstignire; (fig.) calvar, chin, tortură, pătimire. calve [ku:v] vb. A. intr. 1. (despre vaci, balene, femele de elefant etc.) a făta. 2. (despre aisberguri) a sc desface dintr-un gheţar. B. tr. a făta. calves [ku;vz] pl. de la c a 1 f1,2. calving ['k«:vin] ş. 1. (zool.) fătat. 2. (mar.) rupere a unui gheţar. Calvinism ['kgelvinizpni] s. Calvinism. calvish ['ku:vi/] adj. 1. de viţel. 2. (jig.) prostănac, netot, neghiob. 3. (jig.) necopt, crud, ageamiu. calx1 [kaelks], pl. şi calces I'ka3lsi:z] s. cenuşa (a unei substanţe minerale). calx2s. (anat.) calx, călcâi. calyces ['kcilisi:z, 'kasli-] pl. de la c a 1 y x. calyptra [ks'Iiptra] s. (bot.) caliptră. coif, scufie. calyptrate Ika'liptreitj'adf (bot.) caliplral. calyx ['keiliks, 'ka;I-],pl. calyxes ['keiliksirz. 'kasl-] sau calyces [-si:z] s. 1. (bot.) caliciu, potir. 2. (mine) scule de instrumentat / instrumentaţie. cam [kasm] I. s. 1. (tehn.) cui, deget, bolţ; camă, falcă; excentric. 2. pană de căpăstru. 3. (mine) masă de alegere a minereului. II. vb. tr. (tehn.) a ridica, a îndepărta (cu cama). cam-actuated [~ ^ktjueitid] adj. acţionat cu came. camber ['kzenuY] I. s. 1. arcuire, convexitate, îndoire, încovoiere, curbură: bombament; bombare; ~of arch săgeata arcului. 2. (constr.) grindă curbată. 3. (av.) curbură (a aripii). II. vb. ţr. a bomba, a curba, a îndoi, a încovoia. camber slip [~ slip] s. (constr.) cintru. cambist ['kamibist] s. agent de bursă, agent de schimb, zaraf.cambium ['kaembjam, -iam] s. (bot.) cambiu. cam brake l'kann breik] s. (tehn.) frână cu camă. cambrel ['kasmbrsl] s. cinghel (cârlig de măcelărie). Cambria ['krembria] s. (poetic) Wales, Ţara Galilor. Cambrian l'kasmbrbn] I. adj. 1. (poetic) vclş, din Ţara Galilor. 2. (geol.) cambrian. II. s. locuitor din Ţara Galilor. cambric ['kciinbrik] s. chembrică, batist, pânză de in foarte subţire. cam case ['kaem kcis] s. (tehn.) carcasă a camerelor. came1 [kcim] past de la c o m c. came2 s. chenar de plumb (la vitralii). camei ['kremal] s. 1. (zool.) cămilă (Camelus); Arabian ~ dromader (Camelus dromedarius); Bactrian ~ cămilă cu două cocoaşe (Camelus bactrianus); (prov.) it's the last straw that broke the ~'s back ultima picătură face să se verse paharul. 2. (mar.) macara, gruie; cămilă; ponton de ridicare. camel bird [~ baidj s. (omit.) struţ african (Strutluo camelus). cameleer [.kasmi'lbr, -ma'l-] s. cămilar, conducător de cămile. cameleon [k9'mi:Ibn] s. (poetic) v. c h a m e l e o n . camel hair ['kEeni-plneal s. (text.) păr de cămilă. camelionize [ks'miilbnaiz] vb. intr. (rar) a-şi schimba culoarea (asemenea cameleonului). camellia [ka'irmlia, -'mei-] s. (bot.) camelie (Camellia). camelopard ['ka;mibpo:d, k?'mcb-] s. (înv.) girafa. camelry l'kaîmalri] s. (mii.) trupe călări pe cămile. camel's hair ['kamislz ihea1"] s. păr de cămilă. camel's wool ['kasmalz wu:l] s. păr de cămilă. cameo ['kasmiou] s. camec, medalion. cameo printing [~ iprintin] s. (poligr.) imprimare în relief. camera ['kaemsra] s. 1. aparat fotografic. 2. (arhit.) boltă, încăpere boltită. 3. (jur.) cabinet prezidenţial, cameră de chibzuinţă / deliberare / chibzuială; in ~ în cabinetul preşedintelui (nu hi şedinţă publică); în secret, cu uşile închise. 4. (TV) cameră de luat vederi. camera coveragef ['kamia^rs ikA.vrid3] s. (7V) unghi de câmp (al camerei de luat vederi). camera dolly [~ idoli] s. (TV) cărucior al camerei de televiziune. camera eye [~ ai] s. (amer. si.) memorie vizuală foarte bună, memorie fotografică. cameral ['kîem^ral] adj. (jur., ec.) cameral. cameralism ['kamioralizam] s. (ec., ist.) cameralism (doctrină economică din sec. XVII şi XVIII care rajwrîeazâ bunăstarea unei naţiuni la puterea ei monetară şi la acumularea de metale preţioase). camera lucida ['kasmsro .lmsida] s. (fiz.) cameră clară. cameraman [~ masn] ,pl. cameramen [-men] s. 1. fotograf. 2. operator (cinematografic), cameraman. camera obscura [~ ob/.kjuara] s. (joto) cameră obscură. camera tube ['kann^rs tju:b] s. (TV) tub catodic. Cameroonian [tkasma'rumjan, -bn] I. adj. camerunez. II. s. locuitor din Camerun, camerunez. cam follower ['kasni -folous1"] s. (tehn.) tachet. cam gear ['kaem 'gb r J s. (tehn.) mecanism cu came. camion l'kamijan] s. (fr.) camion.



 camisole



camisole ['taemisoul] s. camizol, cămăşuţă cu broderii. camlet ['kgemlit] s. camlot (stofă din păr de cămilă). camomile ['kzemamail, -monm-] s. muşeţel, românită (Matricaria chamomilla). camouflage ['ka;muflu:3, -msf-] I. s. 1. (mil.) camuflare, mascare. 2. (fig.) camuflaj, mască, paravan. II. vb. A. tr. a camufla, a masca, a ascunde (şi fig.). B. intr. a se camufla-, a se masca, a se ascunde (şi fig.). camp1 [kasmp] I. s. 1, lagăr; tabără; campament; bivuac; (mii.) ~of instruction tabără de instrucţie; summer ~ tabără de vară; to break/ to strike ~ a ridica tabăra; (mil.) to break out of ~ a pleca dintr-un lagăr, a părăsi un bivuac. 2. (fig.) lagăr, tabără; the ~of peace lagărul păcii. 3. (agr.) câmp. 4. (amer.) casă, vilă (în [jădure). -0- to take into ~ a omorî, a ucide. 5. (austr.) loc de adunare / de odihnă pentru vite. II. vb. intr. 1. a ridica / a organiza / a face o tabără; a face un campament; (mii.) a campa, a tăbărî. 2. a se lupta. 3. a trăi în aer liber; a trăi într-o tabără. 4. to ~ out a) v. ~ (II, 3); b) a dormi peste noapte într-un cort sau în aer liber, a locui (temporar/ câtva timp) în corturi; c) (despre nomazi) a merge cu cortul; d) (despre turişti) a cutreiera natura. camp 2 (amer.) I. s. 1. afectare, exagerare; artificialitate; high -exagerare intenţionată; low ~ exagerare neintenţionată. 2. persoană care afişează un stil afectat. II. vb. A. intr. 1. (si.) a se autoparodia; a afişa un stil afectat (c» autoironie). 2. a fi înzorzonat sau împopoţonat; a se îmbrăca extravagant. 3. a face pe grozavul, a se da mare; a-şi etala cunoştinţele. B. tr. to ~ (up) a interpreta cu afectare; the new actor ~ed up the third act actorul cel nou a interpretat actul trei într-o manieră afectată. III. adj. 1. afectat, cu ifose. 2. homosexual. campaign [kaîm'pein] I. s. campanie (şi fig.); operaţiuni militare, expediţie războinică; durata acţiunilor militare / operaţiunilor; expediţie, explorare; acţiune de amploare; press «campanie de presă; (amer. ist., peior.) squaw ~s campanii împotriva femeilor; (expediţii de pedepsire împotriva populaţiei indiene). II. vb. intr. 1. a participa la o campanie, a servi / a lupta într-o campanie (militară). 2. a organiza / a face / a dezlănţui o campanie. campaign biography [~ ba'iografi] s. (amer.) biografia unui candidat (mai ales la postul de preşedinte, publicată în scopuri electorale). campaigner [k9m'pein3r] s. 1. participant la o campanie; combatant; luptător; old ~ a) veteran; b) (fig.) cătană bătrână; om umblat, om care a trecut prin multe. 2. (pol.) susţinător (al unui candidat), agent electoral, manager (în alegeri). 3. organizatorul / inspiratorul unei campanii (de presă). Campanian [kaem'peinion] I. adj. din Campania. II. s. locuitor din Campania. campanile [ikasmpo'nidi], pl. campaniles ]-z] sau campânili [-lai] s. campanilă, clopotniţă, turnul clopotniţei (separat de corpul bisericii). campanology [ikannpo'nDbd3i] s. 1. studiul clopotelor. 2. arta, tehnica sau ştiinţa fabricării clopotelor. campanula [kam'paaijub] s. (bot.) clopoţel (Campanula). camp bed ['kamip bed] s. pat portativ / pliant; pat de campanie. camp chair [~ tfe3r] s. scaun pliant. camperaft ['ka;mpkra:ft] s. deprindere / pricepere de a instala o tabără şi a trăi în aer liber. Campeachy wood [kaîm'pi:t/i wu:d] s. lemn de băcan (Haematoxylon camţwchîanum). camper ['ka;mp3r] s. 1. turist care practică campingul. 2. participant la o tabără de vară. 3. copil dintr-o grădiniţă de zi. 4. atelier mobil (pe un şasiu de camion); aprox. rulotă. campestral [bem'pestrai] adj. campestru. camp fever ['ka:mp ifi:v3c] s. boală de tabără, (mai ales) tifos. camp fire [~ fab r ] s. foc de tabără. campfire girl ['kasmpfais gs:l] s. (amer.) membră a organizaţiei „Campfire Girls" (pentru fete între 7 şi 18 ani). camp follower [~ ifolou3r] sl. 1. (mii.) vivandier(ă), persoană care însoţeşte trupele, fără a fi militar; pl. personal auxiliar. 2. (pol.) satelit (politic), partizan. campground ['kaempgraund] s. 1. teren pe care se amplasează o tabără. 2. loc unde se desfăşoară o adunare religioasă în aer liber (pe durata câtorva zile). camphane ['kaemfein] s. (chim.) camfan. camphor ['ksemfsr] s. (chim.) camfor. camphorated ['kxmfsreitid] adj. (chim.) camforat. camphor ball ['kasmfa ba:!] s. bilă / pastilă de camfor sau de naftalină. camphoric [kaîm'forik] adj. (chim.) de camfor, camforic. camphoric acid [~ -sesid] s. (chim.) acid camforic. campimeter [kîem'pimitar] s. (mea1.) campirnetru. camping ['kaempirj] s. 1. drumeţie; excursie. 2. camping, campare, aşezare de tabere / de corturi în natură, campament, turism. campion1 ['kxmpisn] s- (t«v.) « . c h a m p i o n . campion2 s. (bot.) 1. opăţel (Lychnis hemoxalis). 2. guşa- porumbului (Silene inflata). cam plate ['ksem pleit] s. disc cu came. camp meeting ['ksemp .mi:tin] s. adunare religioasă în aer liber sau în corturi (care durează mai multe zile). campment l'kaempmant] s. v. e n c a m p m e n t. camporee [ikajmpa'ri:] s. adunare / tabără a cercetaşilor (din organizaţia „Boy Scouts" a unui district sau a unei regiuni). campseat ['kaempskt] s. v. c a m p s t o o 1. camp site [~ sait] s. 1. loc de tabără. 2. (mine) loc de depozitare. camp stool [~ stu:l] s. scaun pliant. campus [tempos] s. (mai ales amer.) cetate universitară, universitate, centru universitar, domeniul unei universităţi sau şcoli, ceea ce este cuprins între zidurile şcolii (cu toate clădirile, grădinile, terenurile de sport, fie că universitatea e aşezată în oraş sau în afara oraşelor). campward(s) ['ka:mpw3:dz] arfv. spre tabără.



136



cam shaft ['kami /a:ft] s. (tehn.) arbore cu came I de distribuţie. cam sleeve [~ sli:v] s. (tehn.) cuplaj cu dinţi, cuplă cu măsele. cam spindle [~ .spindl] s. (tehn.) arbore cu came / de distribuţie. camwood ['ksemwurd] s. lemn de Baphia nitida. can1 [kasn;/orme slabe ksn, kn, krjj, past could [kud, kad] vb. modal defectiv 1. a putea, a fi în stare, a fi capabil, a avea putinţa / posibilitatea; I will do all I ~ voi face tot cc pot, tot posibilul; I cannot but nu pot să nu, nu pot decât să; 2. a şti (să), a se pricepe (să); a cunoaşte; ~you speak English? vorbeşti englezeşte? ~ you swim? ştii să înoţi? 3. a fi posibil, a fi cu putinţă; it ~H he true! nu se poate (să fie adevărat), nu-i adevărat; ~ it be true? e posibil? c cu putinţă? serios? zău? se poate una ca asta? she -^t have done it! nu se poate ca tocmai ea s-o fi făcut! 4. a putea, a avea dreptul / voie; you ~ go poţi pleca, eşti liber. 5. a putea, a-i fi permis / îngăduit; ~ I offer you another glass of wine? vă mai pot oferi un pahar (de vin)? can 2 1. s. 1. bidon. 2. cutie de tablă, tinichea; cutie de conserve. 3. (amer.) închisoare, temniţă. 4. găleată. 5. cană (de metal). 6. (amer. sl.) toaletă; (cameră de) baie. 7. (amer. ■ sl.) şezut, fund. 8. (fot.) in the ~developat; expus. 9.pl. (amer. fam.) cască (pentruascultat muzică etc.). II. vb. A. tr. 1. a conserva, a pune în cutii de conserve. 2. (amer. sl.) SL da paşaportul (cuiva), a concedia. 3. (amer. sl.) a arunca în închisoare. 4. (amer. sl.) a opri, a pune capăt la (sau cu dat.). B. intr. (amer. sl.) a se opri. Canaan ['keinion] s. (bibl.) Canaan, pământul / ţara făgăduinţei. Canada balsam, ['kzenodo bD;ls3m] s. (chim.) balsam de Canada. Canada jay ['kamoda d3ei] s. (omit.) specie de gaiţă cenuşie din partea de. nord a Americii (Perisoreus canadensis). Canada turpentine [~ 'taipantain] s. v. C a n a d a b a l s a m . Canadian [ks'neidjon, -dionj I. adj. canadian, din Canada. II. 1. s. canadian. 2. engleza canadiană. Canadian English []ka'neidjan 'irjgli/J s. v. Canadian (II. 2.). Canadian French [~ frent/] s. franceza canadiană. Canadianism [ks'neidjsnizam] s. canadianism. Canadianization [ks'neidjanai'zei/an] s. adaptare la specificul canadian, (proces de) canadianizare. Canadianize [ka'neidjonaizj vb. A. tr. a adapta la specificul canadian. B. intr. a se adapta la specificul canadian. canaigre [ko'naigri:] s. (ind.) canaigra. canaille [ko'neil, ka'nai] s. (fr.) (peior.) prostime, plebe, gloată, pleavă. canal [ka'nzel] s. 1. canal (/acut de om); (amer. fam.) the big/ broad ~ Ooceanul Atlantic. 2. (anat.) canal; duet; conduct. canal boat [~ bout] s. 1. (mar.) pinasă. 2. pl. (sl.) picioare murdare care miros urât. canal branch [~ bra:nt/] s. canal lateral. canal by-pass [~ bai pa:s] s. deviaţie, canal de ocolire. canalization f.kzenolai'zei/an, -li'z-J s. sistem de canale. canalize ['kaenslaiz] vb. tr. a lega prin canale. canaller [ko'na;br] s. (mar.) vas pentru transportul mărfurilor (folosit pe canale). canal lock [ks'nsl bk] s. ecluză. canal pond [~ prind] s. (hidr.) bief de canal. canal pool [~ pu:l] s. v. c a n a 1 p o n d. canal ray [~ rei] s. (/iz.) rază anodică / pozitivă. canal wallah [~ iwalo] s. (anglo-indian) vas care navighează pe canalul de Suez. can anode [ka;n sinoud] s. (tel.) anod cilindric. canape ['kasnspiO), -pei] s. 1. (gastr.) canapea (felie de pâine folosită ca suport pentru anumite preparate, culinare). 2. canapea (specifică Franţei în sec. al XVHI-lea). 3. (la bridge) licitaţie „canape" (de la culorile mici la cele mari). canard [kse'na:d, 'ka;na;d] s. 1. (Jr.) ştire falsă, mincinoasă, zvon, poveste; pl. braşoave, gogoşi. 2. (gastr.) raţă. canary [ko'nsorij I. s. l.fornit.) canar (Serinus canarius). 2. (culoare) galben-dcschis. 3. vin alb dulce (din Insulele Canare). 4. (amer. sl.) informator, ciripitor. 5. (amer. sl.) cântăreaţă, guristă. 6. dans vioi din secolele XVI-XVI1, în măsura de trei timpi. II. adj. galben-deschis. canary bird [~ bn:d] s. v. c a n a r y (I). canasta [ko'najst-] s. canasta (joc de cărţi). canaster [ks'nsestoH s. 1. coş de pus foile de tutun. 2. specie de tutun. can buoy ['kasn boi] s. (mar.) geamandură cilindrică cu vârful plat. cancan ['kamkaen, 'ka:nka:n] s. (fr.) cancan (dans). cancel ['krcnsal] I. vb. A. tr. 1. a şterge, a tăia, a bifa. 2. a anula, a contramanda, a suprima, a revoca, a tăia; a rezilia (un act); to ~ a leave a anula, a revoca un concediu. 3. a se achita de. 4. a neutraliza, a paraliza; a contrabalansa. 5. a amâna sine die. 6. (si to ~ out) (mat.) a reduce. 7. (înv.) a îngrădi, a îfflprejmui cu un gard. B. intr. (mat.) a se reduce. (mil.) ~/ la loc comanda! II. s. 1. (poligr.) refacerea / scoaterea unei pagini. 2. (poligr.) retipărire, foaie retipărită. 3. (mai ales sl.) compostor. canccllate ['kasnsaleit] adj. 1. (anat.) spongios; poros. 2. reticular. cancellated [-eitid] adj. reticular, în formă de reţea sau grătar. cancellation [ckamse'lei/sn, -so'lei-, -si'l-J s. 1. anulare; suspendare; suprimare, desfiinţare, revocare, contramandare, amânare sine die. 2. ştergere, tăiere (ae pe o listă etc.), bifare. 3. (tel.) ştergere, anulare (a «nei imprimări); anulare a unei chemări / convorbiri. cancer |'ka;nsor] s. 1. (med.) cancer, rac. 2. (fig.) molimă, urgie, năpastă, nenorocire. 3. the Cancer (astroh.) Racul (constelaţie şi semn al zodiacului); tropic of Cancer tropicul Racului. cancerate ['kamssreit] vb. intr. (mea'.) a se canceriza, a deveni canceros. cancer(iz)ation [.ka3ns9r(aiz)'eij3n] s. (med.) cancerizare.



 137



cancerous ['ksenssrss] adj. (med.) canceros. canch [kaent/] s. (mine) sfărâmarea rocii prin explozii. ranch hole [~ houl] ş. (mine) gaură de mină orizontală. cancroid ['keenkroid] I. adj. (zool. med.) cancroid, canceros. II. s. (med.) l. tumoră canceroasă. 2. cancroid (cancer al pielii şi mucoaselor). când ['kaend] s. (mineral.) florspat, fluorit. candelabrum [ikasndi'la:br9m, -da'l-, -'leib-],pl. candelabra [ kaend i'laebra] s. candelabru; policandru; sfeşnic (cu multe braţe). candent fkaendant] adj. incandescent. candescence [kaen'desns] s. incandescenţă la alb. candescent [kasn'desnt] adj. incandescent până la alb; luminos, strălucitor. candid ['kssndid] adj. 1. sincer, neprefacut; neprihănit, deschis. 2. nepărtinitor, imparţial. 3. de un alb strălucitor. candidacy ['kaendidasi] s. candidatură. candidate ['kaendidit, -deit] s. candidat. candidateship [-/ip] s. v. c a n d i d a t u r c. candidature ['kaend idat/ar, -dat/-, -it/u3r] s. candidatură. candid camera ['kaendidikaemara] s. (foto) aparat de fotografiat (în) miniatură (pentru fotografii clandestine). candid friend ['kaendid frend] s. (peior.) persoană care (sub pretextul prieteniei) spune lucruri neplăcute, prieten care face pe inocentul, cutră, mâţă blândă. candidness ['kaendidnis] s. sinceritate, lipsă de prefăcătorie. candied ['keendid] adj. 1. zaharisit, fiert în zahăr. 2. cristalizat, glasat. 3. (fig.) (despre vorbe etc.) mieros, dulce ca mierea, seducător. candied fruits [~ 'fru:ts] ş. pi. fructe zaharisite. candied sugar [~ '/ugar] s. zahăr candel, zahăr (de) gheaţă. candle ['kaendl] I. s. 1. lumânare; to hold a ~ to the devil a) a abate pe cineva de la calea cea dreaptă; b) a intra în cârdăşie cu dracul, a te face părtaş cu dracul, a fi părtaş la o ticăloşie / crimă; to hold a ~ to smb. a ajuta pe cineva; a cânta în strună cuiva, a ţine isonul cuiva; (rar) to hold a ~to the sun a căra apă la puţ, a face un lucru inutil; (înv.) to let/ to sell by inch of ~ a vinde ultimele mărfuri; lighted ~ serată; he cannot hold/ show a ~ to smb., he is not fit to hold a ~ to smb. nu e vrednic nici să-i desfacă şireturile de la ghete / să-i sărute tălpile cuiva. 2. (fiz.) lumânare (internaţională), wat (unitate de intensitate luminoasă). 3. bec cu gaz. II. vb. tr. a căuta / verifica / a controla (ouă) la lumină/la bec. candle bomb [~ tom] s. (av.) bombă luminoasă. candle end [~ end] s. 1. muc / capăt de lumânare. 2. pl. nimicuri, fleacuri, ciurucuri. candle holder [~ ihoulda1"] s. ajutor; inferior; persoană în subordine. candle light [~lait] s. 1. lumină de lumânare; lumină artificială. 2. amurg, înserare. candlemaker [~ imeika1"] s. lumânărar. Candlemas ['kaendlmas, -mass] s. (rel.) întâmpinarea Domnului. Candlemas bell [~ bel] s. (bot.) clopoţei (Galanthus nivelis). candle mould ['kaendl mould] s. formă / tipar pentru fabricarea lumânărilor. candlepin [~ pin] s. 1. un fel de popic. 2. pl. aprox. (joc de) popice. candle power [~ .pausr] 1. (electr.) wat, lumânare, unitate de intensitate luminoasă. 2. (fam.) lumină, lumânare; a burner of 25 ~ un bec de 25 de waţi / lumini. candlestick ['kaendlstik] s. sfeşnic. candle wick ['kaendl wik] s. 1. muc, fitil. 2. (amer.) cuvertură brodată. candlewood ['kaendl wud] s. 1. lemn de plantă răşinoasă folosit pentru torţe. 2. diferite specii de răşinoase al căror lemn este folosit pentru torţe. can dock ['keen dok] s. (bot.) nufăr galben (Nupher luteum). candour ['kaendar] s. 1. sinceritate, francheţe. 2. nepărtinire, imparţialitate. can drier ['keen -draisr] s. tobă / tambur de uscare, tambur uscător. candy ['kaendi] I. s. 1. zahăr candel / (de) gheaţă. 2. (mai ales amer.) bomboană, drops; (pl.) bomboane, dulciuri; (amer.) he'd take a ~from a baby e un om rău / lacom / nemilos / fără inimă. II. vb. A. tr. a fierbe în zahăr; a zaharisi, a glasa. B. intr. 1. a se zaharisi. 2. a (se) cristaliza, a forma cristale. candy floss ['kfendi fbs] ş. 1. vată de zahăr. 2. (fig.) himeră; visuri irealizabile. candy maker [~ inieika1"] s. (amer.) cofetar. candy store [~ sta;1"] s. (amer.) magazin în care se vând dulciuri, ţigări, reviste etc. candy striper [~ .straipa1"] s. (amer. si.) tânără care ajută voluntar infirmierele dintr-un spital. candytuft [~tAft] s. (boţ.) limba-mării (îberis umbellata). cane [kein] I. s. 1. (bot.) trestie de mare; stuf (Calamus). 2. baston, băţ; ~of wax baston de ceară roşie. 3. (şi sugar ~) (bot.) trestie de zahăr (Saccharum ojficinarum). 4. (bot.) rug (de zmeură, de mur). 5. (ind. sticlei) tub de sticlă. II. vb. tr. 1. a bate (cw băţul). 2. a împleti din stuf sau trestie (mobilă). canebrake ['keinbreik] s. stufăriş / stufar(a)ie; desiş de trestie. cane brimstone [~ 'brimstan] s. (chim.) sulf în bastoane. cane chair [~ 't/ea1"] s. scaun sau fotoliu împletit (din trestie). canephora [ka'nefsraLp/. caneporae [-ri;] s. 1. (în Grecia antică) caneforă. 2. (arhit.) caneforă. caner ['keina1"] s. persoană care execută împletituri din stuf sau trestie. canescent [ka'nespnt] adj. (bot.) cu puf alburiu sau argintiu. cane sugar ['kein -/uga1"] s. zahăr de trestie. cane trash [~ itrae/J ş. (ind.) bagasă, trestie din care s-a extras zalxărul. canework f'keinwaik] s. împletitură de trestie. canful ['kaenful] s. conţinutul unui bidon / al unei cutii de tinichea etc.; a ~ of paint un bidon de vopsea. can house ['kaen haus] s. (amer. si.) bordel.



canonical homomorphism



canicular [ka'nikjub1", kae'n-] adj. canicular, de caniculă, de arşiţă. canicular days [~ deiz] s. pl. zile de caniculă, zile caniculare, zilele lui Cuptor. canine I. ['keinain, 'kaen-] adj. canin, câinesc, de câine. II. ['kaenain, 'kci-] s. dinte canin, colţ. canine hunger ['keinain 


 canonization



canonization [.kaononai'zci/sn, -ni'z-] s. (bis.) canonizare, sanctificare, trecere în rândul sfinţilor. canonize ['kaenanaiz] vb. tr. (bis.) a canoniza; a sanctifica; a trece în rândul sfinţilor. canon law ['ksensn b:] s. (jur.) drept canonic. canonry ['kamcnri] s. (bis.) funcţie de canonic. canoodle [ko'nurdl] (sl.) vb. A. tr. a lua cu binişorol, a duce cu zăhărelul. B. intr. a se mângâia, a se dezmierda. can-opener ['ka3niOuppn3r] s. 1. deschizător de conserve. 2. (amer. sl.) sculă folosită la spargerea unui seif. canopy ['kfenapi] I. s. 1. baldachin; polog; acoperiş, acoperământ; umbrar; şopron, coviltir; (poetic) ~ of heaven bolta cerului; under the ~ pe pământ; what under the ~ does he want? ce (naiba) vrea în definitiv? 2. (av.) ccntroplan de avion. 3. (au/o) apărător de cabină. 4. (şilvj coronament. 5. (mar.) tendă. II. vb. tr. a acoperi cu un baldachin etc. (v.~I). canorous ['kaanaras] adj. melodios, sonor; răsunător. Canossa [ka'noss] s. to go to ~ a se duce la Canossa. can rinser ['kaen .rinsr] s. (ind.) maşină pentru spălarea bidoanelor. canroy ['kanroij s. (text.) valţ curăţitor, valţ alergător. canst [kaenst, kanst] v . c a n n o t , cant1 [kaînt] I. s. 1. înclinare, înclinaţie. 2. margine tăiată pieziş. 3. (amer.) grindă. 4. împunsătură, lovitură. 5. (constr.) supraelevaţie.II. vb. A./r. 1. a tăia pieziş; aecarisa (lemnul), a tcşr;-a4kşona. 2. a înclina. 3. a răsturna. 4. a împinge, a face vânt (cu dat.). B. intr. a se răsturna, a se întoarce pe o parte. cant 2 1. s. 1. milogeală, sclifoseală, ton plângător, voce plângăreaţă (a unui cerşetor); vorbire cântată / prefăcută. 2. jargon; limbaj secret / ascuns; argou specific. 3. făţărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. 4. ipocrit, făţarnic, taler eu două feţe. II. vb. intr. 1. a se milogi, a vorbi tânguindu-se, a se miorlăi, a plânge. 2. a vorbi în jargon. 3. a vorbi sau a se purta ipocrit / făţarnic. 4. (amer. sl.) a bârfi; a înjura, a cleveti. can't [ko:nt] v . c a n n o t . Cantab, ['kamtseb] prese, de la C a n t a b r i g i a n. Cantabrigian [ik£ent3'brid3ic?n, -djjsnj. I. adj. din Cambridge, de la sau legat de universitatea Cambridge. II. s. student sau absolvent al universităţii din Cambridge. cantaliver ['kîenta.liv1"] s. v. c a n t i l e v e r (I). cantaloup ['ksntelu:p] s. (bot.) cantalup. cantankerous [kon'tEerjk^ras, kasn't-] adj. gâlcevitor, arţăgos, supărăcios, nervos, cârcotaş. cântar [kaen'ta:'] s. (text.) unitate de greutate pentru bumbacul brut (44,4 kg.) cantata [kasn'tcKto, ksn-] s. (muz.) cantată. cant chisel ['kaent t/izl] ş. (tehn.) daltă de dulgher. cant dog [~ dog] s. (tehn.), ţapină cu gheară. canted column ['kamtid 'kobm] s. (arhit.) coloană cu faţete. canteen [ka?n'ti:n] s. 1. (mil.) bufet, cantină (într-o cazarmă); bucătărie de campanie; dry ~ bufet fără băuturi alcoolice. 2. cantină, bufet. 3. (mil.) gamela. 4. sufertaş. 5. bidon, ploscă; canistră; burduf. 6. cutie sau sertar pentru tacâmuri. canter1 ['kasntsr] s. 1. persoană care vorbeşte în jargon. 2. ipocrit, făţarnic, prefăcut. canter 2 1. s. 1. galop mic şi canter. 2. (jig.) preliminary ~plan; introducere, preludiu; to win in a ~ a câştiga uşor o victorie. II. vb. intr. a merge în galop mic. canterbury ['kzentabsri, -beri] s. 1. etajeră (pentru note, ziare etc.). 2. tava de masă (cu despărţituri pentru farfurii, tacâmuri etc.). Canterbury bell [~ bel] s. (bot.) clopoţel, clopoţei (Campanula medium). cantharid ['ksenOorid] s. (entom.) cantaridă. cantharidin [kan'Gaeridin] s. (chim.) cantaridină. cantharis ['kamQorisj s. v. c a n t h a r i d. cant hook ['kaent huk] s. cange, pentru prinderea şi fixarea buştenilor (pe apă), ţapină. canthus I'ksenBss]. pi. canthi [-Oai] ş. (anat.) unghi palpebral, unghiul pleoapelor. canticle ['kasntikl] s. 1. imn, cântare bisericească. 2. Canticles pl. (rel.) Cântarea Cântărilor. cantilena [ikaenti'limaj s. (muz.) cantilenă. cantilever ['ka3ntili:vor, amer. si -


138



Cantonese [ikaîntarni;z] I. adj. din Canton. II. s. locuitor al Cantonului. cantonize fkasntenaiz.] vb. tr. a împărţi în cantoane; to ~ out a despărţi, a separa. cantonment [ksn'tummant, kasn't-] s. (mii.) 1. cantonare, încartiruire. 2. (/nil.) bivuac, tabără. 3. cantonament. cantor ['ksento:r, amer. şi -tar] s. cantor, dascăl, cântăreţ bisericesc. cantred ['ksentad] s. unitate administrativă, district cu o sută de sate (în Ţara Galilor). cantref ['kaentrif] s, v . c a n t r c d . cantrip ['kaentrip] s. (scoţ.) 1. vrăji, vrăjitorie, farmece. 2. glumă; festă; mistificare. Cantuarian [ikamtju'esrion] adj. din Canterbury, referitor la Canterbury. canty ['keenti] s. (scoţ.) vesel. Canuck [ko'iuk] s. (si.) 1. (în Canada) canadian de obârşie franceză. 2. (amer.) canadian. 3. cal canadian. canula fkaenjub], pl. şi canulae [-li:] j . v . c a n n u l a . canvas ['kasnvos] s. 1. canava, canevas, canafas, pânză tare, pânză groasă; dril; ţesătură (pentru brodat); prelată, pânză de cort; (mar.) pânză de vele. 2. (fam. mar.) velatură, pânze; to carry a press of ~satt to have plenty of ~ a naviga cu multă velatură; to clap on ~ a mări velatură; to lie under ~ a rămâne iară vele. 3..(arte) pânză, tablou. 4. (fig.) ţesătură; canava; plan, proiect, schiţă. <* under ~ a) (mii.) în corturi; b) (mar.) cu vele. canvasback ['keenvasbaek] s. (omit.) specie de raţă sălbatică din America de Nord (Aythya valisineria). canvas climber [~ iklaima1"] s. (înv.) marinar. canvas cloth [~ kbO] s. prelată, pânză de cort. canvass ['kaenvas] I. vb. A. tr. 1. a examina, a cerceta. 2. a dezbate, a discuta. 3. a se adresa (cuiva), a aborda, a întreprinde un demers pe lângă. 4. a colinda, a cutreiera (un oraş etc. pentru propagandă etc.); he ~ed the town for subscriptions cutreiera oraşul în căutare de abonaţi. B. intr. 1. a face propagandă electorală, a strânge voturi (în preajma alegerilor). 2. a căuta comenzi; a face rost de comenzi. 3. a duce muncă de lămurire. II. s. 1. discutare, examinare; dezbatere. 2. propagandă electorală; muncă de lămurire. 3. (amer.) scrutin. canvassed [-t] adj. (poetic) navigând cu toate pânzele. canvasser [-r] s. 1. persoană care cutreieră un oraş pentru a face abonamente eţc. 2. (amer.) librar ambulant. 3.p7. echipă volantă, grup care duce muncă de lămurire, face propagandă electorală etc. canvassing [-in] s. 1. muncă de lămurire. 2. propagandă electorală. 3. anchetă, culegere de date statistice. cany f'kcini] adj. 1. de trestie; ca trestia. 2. plin de trestii. canyon ['ksenisn] s. (span.) canion, defileu îngust, strungă adâncă (cu pereţi verticali); prăpastie; vale; Grand Canyon Marele Canion (în vestul S.U.A.). canzonet [iksenzo'net, -zou'n-] s. canţonetă. caoutchene ['kau't/i;n] ş. (plast.) caucen. caoutchouc |'kaut/u(:)k] s. cauciuc; hardened ~ebonit. cap [ksep] I. s. 1. şapcă; beretă; chipiu; bonet(ă), beretă; scufie; tocă; tichie; calotă; ~and bells tichia prostului, scula de bufon; cu scufie şi zurgălăi; ~ and gown tocă şi robă (îmbrăcămintea studenţilor şi profesorilor, mai ales la ocazii solemne); military ~ capelă; beretă; to take off one's ~ a-şi scoate şapca, a saluta; to throw up one's ~ a nu mai putea de bucurie, a jubila; if the ~ fits, wear it dacă te simţi cu musca pe căciulă, taci şi înghite; to fling/ to throw one's ~ over the mill/ windmill a-şi da drumul, a nu ţine seama de nimic, a depăşi orice limită; (scoţ.) to kiss ~s with smb. a bea din acelaşi pahar cu cineva; to put on one's considering/ thinking ~ a judeca ceva cu seriozitate; a medita la ceva; a-şi lua o înfăţişare gânditoare; to put on the black ~ a da un verdict de condamnare (în Anglia); (fam.) to set one's ~ at/ (amer.) for smb. a umbla să se mărite cu cineva, a vâna un mire; to touch one's ~ to smb. a saluta pe cineva; ~ in hand a) cu şapca în mână; b) (jig.) căciulindu-se, cu căciula în mână; slugarnic, supus, umil; (fig.) to pull ~s a se certa, a se sfădi; (pop.) to perk up one's ~ a se găti, a se pune la punct, a se aranja; to fling one's ~ in the ring a provoca la luptă / la întrecere. 2. (bot.) pălărie de ciupercă. 3. înveliş; acoperiş; capac. 4. (tehn.) calotă, căpăcel, bonetă; cap; canulă, capsulă, vârf. 5. (tehn.) piston. 6. (electr.) soclu. 7. (mar.) butuc, şapcă. 8. format de hârtie (14 x 17 ţoii). 9. (jig.) şef, căpetenie; floare; culme. 10. (fig.) om sau oameni cu tocă (universitară); oameni cu cască (jucătorii de rugbi american) etc. 11. (poligr.) (literă) majusculă, verzală. II. vb. ţr. 1. a pune (cuiva) şapca etc. pe cap (v. ~1,1). 2. (scoţ. univ.) a conferi (cuiva) un titlu academic. 3. a acoperi; a înveli; a astupa. 4. (fig.) a încununa, a încorona. 5. a pune o capsulă etc. la (v. I, 4). 6. a depăşi, a întrece; to ~ the climax a întrece toate limitele, a fi din cale-afară (în comportare, exprimare); a. se întrece cu gluma; a se depăşi / a se întrece pe sine; to ~ it all a pune capac la toate; a întrece măsura; to ~ a quotation a răspunde Ia un citat printr-un citat (şi) mai potrivit; to ~ verses a recita versuri care rimează cu un vers dat sau încep cu ultima literă sau silabă a acestuia (joc). 7. a fi o culme (cu gen.), a încununa; to ~ the misery, a storm began ca o culme a nenorocirii, se dezlănţui o furtună. • capability [ikeipo'biliti] s. 1. capacitate; aptitudine; pricepere; iscusinţă. 2.p/. posibilităţi (nedezvoltate, latente), însuşiri neîncercate, potenţialităţi. 3. (tehn.) productivitate; potenţial. capable ['keipsbl] adj. 1. capabil; vrednic; talentat, dăruit, înzestrat; îndemânatic, priceput, abil; competent. 2. (jur.) capabil, care arc dreptul sau capacitatea legală. 3. ~of capabil de, în stare de, susceptibil de; ~ of improvement capabil de perfecţionare; ~ of explanation explicabil, care poate fi explicat; ~ of anything capabil de orice. capableness [-nis] s. capacitate, capabilitate; dăruire, înzestrare; îndemânare, pricepere, abilitate; competenţă. capably.[-1] adv. cu pricepere, cu îndemânare etc. (v. c a p a b l e ) . capacious [ka'pei/as] adj. 1. mare, vast, spaţios, voluminos, încăpător. 2. ţfig.) larg, cuprinzător; ~ mind minte cuprinzătoare.



 139



capaciousness [-nis] s. lărgime, volum, capacitate; cuprindere; caracter cuprinzător / încăpător. capacitance [ka'psesitans] ş. (electr.) reaetanţă capacitivă, capacitanţă, capacitate electrostatică. capacitance current [~ 'kArpnt] s. curent capacitiv / de deplasare. capacitance meter [~ 'mi:tsr] s. eapacimctru. capacitate [ka'pssiteit] vb. tr. to ~ for a face apt / capabil pentru, a califica pentru. capacitive [ka'piesitiv] adj. (electr.) capacitiv. capacitive feedback [~ Tiidbsek] s. (tel.) reacţie capacitivă. capacitor [ka'pssito1"] s. (electr.) condensator. capacitor motor [~ 'moutş1"] s. (electr.) motor condensator. capacity [ko'pa?siti] s. 1. capacitate, volum; (despre o sală) packed to ~ plin până la refuz, înţesat de lume; (teatru) to play to ~ a juca cu casa închisă, a face săli pline. 2. (jig.) capacitate; vrednicie; destoinicie; aptitudini, înzestrare; pi. facultăţi, însuşiri; a mind of great ~ o minte profundă / cuprinzătoare; ~ for happiness posibilitate, capacitate de a fi fericit. 3. (fig.) competenţă; it is out of my ~ nu c de competenţa mea, c în afara competenţei mele, mă depăşeşte. 4. (telm.) capacitate; putere; productivitate, debit, randament; încărcare, sarcină; carrying ~ capacitate de transport. 5. calitate; in the ~ of an engineer în calitate de inginer. 6. (jur.) capacitate, competenţă legală. 7. (electr.) capacitate. capacity bridge [~ brid-ţ] s. (electr.) punte pentru măsurarea capacităţii. capacity coupling [~ ikAplin] s. (electr.) cuplaj capacitiv. capacity current [~ .kArantj s. (electr.) curent capacitiv. capacity factor [~ ifaîkta1"] s. (electr.) factor de utilizare.



capriciousness



capital appropriation [~ s-proupri'ei/snl s. destinaţie a creditelor. capital bonus ['kaîpitl .bounds] s. (ec.) dividend. capital crime [~ 'kraim] s. (jur.) crimă capitală. capital goods [~ 'gudz] s. pl. mijloace de producţie. capitalism ['kspitslizpm, ka'pit-, ks'pit-] s. capitalism; monopoly ~ capitalism monopolist. capitalist ['kaspitalist, ks'pit-, kse'pit-] I. s. capitalist. II. adj. capitalist. capitalist class [~kla:s] s. clasa capitaliştilor / capitalistă, burghezia. capitalistic [.kaspita'listik] adj. capitalist, de capitalist. capitalization ['kaspitalai'zci/^n, kasipi-] s. 1. (ec.) capitalizare; transformare în capital. 2. fructificare, valorificare; rentabilizare. capitalize1 ['kaipitalaiz, ka;'pi-] vb. A. tr. 1. a capitaliza, a transforma în capital. 2. a valo­ rifica, a fructifica; a rentabiliza. B. intr. to ~ upon a scoate venituri din; a-şi face un capital din, a se chivernisi din. capitalize2 vb. tr. a tipări sau a scrie cu majuscule. capital letter ['krepitl'lcts1"] s. majusculă, literă mare. capitally ['kspiteli] adv. 1. minunat, excelent, splendid. 2. extraordinar; extrem. ♦ to punish ~ a pedepsi cu moartea, a da pedeapsa capitală. capital offence ['keepitl a'fcns] s. v. c a p i t a 1 c r i m e . capital outlay [~ 'autlei] s. (ec.) investiţii capitale. capital punishment [~ 'pAni/msntJ s. (jur.) pedeapsă capitală, pedeapsa cu moartea. capital repair [~ ri'peor] s. (telm.) reparaţie capitală; reparaţii capitale. capital sentence [~ 'sentens] s. (jur.) sentinţă capitală; condamnare la moarte. capital ship [~ /ip] s. (mar.) navă de linie, navă de luptă. capital stock [~ stok] s. (corn.) capital fix. capital treason [~ 'tri:zn] s. (jur.) înaltă trădare. capitate ['ka?pitcit] adj. 1. având forma de cap. 2. (bot.) capitat. capitated [-id] adj. v. c a p i t a t c. capitation [.kaepi'tei/pn] s. 1. calcul / calculare pe cap de om. 2. v. c a p i t a t i o n t a x . capitation grant [~ gro:nt] s. capitaţie; alocaţie pe cap de om, alocaţie individuală. capitation tax [~ ta?ks] s. impozit pe cap de om. dajdic de cap, capitaţie.



capacity house [~ haus] s. sală (de teatru) plină până la refuz / arhiplină. capacity loss [~ bs] s. (electr.) pierdere de capacitate. capacity production [~ praid-vk/n] s. productivitate normală, randament normal. capacity rating [~ ircitirj] s. (te/m.) calculare a puterii. capacity reactance [~ ri'asktans] s. (electr.) reaetanţă capacitivă, capacitanţă. capacity susceptance [~ ss'scptsns] s. (electr.) susceptanţa capacitivă. cap-a-pie [rkaspa'pi:] adv. din cap până în picioare, din creştet până în tălpi, de sus până jos; armed ~ înarmat până în dinţi. capitative ['kaepitativ] adj. (socotit) pe cap de om. caparison [ka'pserisn] I. s. 1. pătură / învclitoare / cergă pentru cai. 2. găteală, podoabe. Capitol ['kaspitl] s. 1. (ist.) Capitoliu. 2. capitoliu(l),clădirea/ palatul Congresului S.U.A. II vb. tr. 1. a acoperi cu o cergă (pentru cai). 2. a împodobi, a găti. (la Washington). 3. capitoliu, reşedinţa organelor de conducere şi a adunărilor legislative cap bar ['kaep ba:1"] s. (telm.) braţ / suport înclinat. (în capitala diferitelor state ale S.U.A.). cap chisel [~ .t/izl] s. daltă în cruce / crucişă. Capitol Hill ['kaspitl hil] s. colina Capitoliului. 2. (fîg.) Congresul S.U.A. cape1 [keip] s. 1. manta cu glugă; pelerină, capă. 2. glugă, capişon. • capitulant [ka'pitjubnt] s. (mii.) capitulant. cape2 s. (geogr.) cap, promontoriu. capitular [k^'pitjub""] I. s. 1. membru al unui capitul, al unei adunări canonice. Cape Coloured [.keip 'kAbd] s. (în Africa de Sud) metis. 2. membru al unei loji masonice. II. adj. capitular, ce ţine de o adunare de călugări sau Cape doctor ['keip .doktar] s. denumire dată unui vânt puternic care bate în Africa canonici; de lojă masonică. de Sud din direcţia sud-est, considerat a avea o influenţă binefăcătoare asupra sănătăţii. capitulary [-i] s. 1. (ist.) capitular(ă) (culegere de ordonanţe regale aranjate pe capitole). Cape Dutch l~ 'dAt/| s. (limba) afrikaans. 2. capitular, membru al unei adunări canonice sau al unei loji masonice. caper1 ['keipa1"] s. (bot.) 1. caper (Capjxiris spînosa). 2. pi. capere (fructele şi mugurii capitulate [ks'pitjulcit] vb. intr. a capitula, a se preda. înfloriţi ai caperului). capitulation [koipitju'lci/sn] s. 1. capitulare, predare, capitulaţic (acţiunea de a se preda; caper21. s. 1. salt, săritură, tumbă; danţ; zburdălnicie. 2. ştrengăric, giumbuşluc, poznă; actul sau tratativele de capitulare). 2. pl. Capitulations (ist.) Capitulaţiile (convenţii cu to cut a ~ (şau ~s) v. ~ II. vb. intr. 1. a sari, a face tumbe / sărituri / giumbuşlucuri; a puterea otomană, prin care supuşii unor puteri creştine se bucurau de anumite privilegii se da (de-a) tumba; a dănţui, a juca, a zburda. 2. a face prostii / ştrengării / pozne / nebunii. în statele musulmane). caper3 ş. (mar.) corsar, armator sau căpitan de vas corsar. capitulator [k^'pitjuleits1"] s. capitulant, capitulard, persoană care capitulează. capercailye [.kspo'keilji] s. (omit.) cocoş sălbatic / de munte (Tetrao urogallus). capitulum [ks'pitjubm], /;/. capitula [ks'pitjub] s. (bot.) capitul. capercailzie [.ksep^'kcilji, -Izi] s. v. c a p c r c a i 1 y c. cap key ['kasp ki:j s. (telm.) cheie tubulară. caper cutting ['keips 'kAtirj] s. sărituri, tumbe, giumbuşlucuri. capeskin ['keipskin] s. piele a anumitor capre, folosită pentru confecţionarea mătutşilor. cap lamp [~ -lasmp] s. (mine) lampă de miner montată în cască. capless ['kasplis] adj. (despre ventil etc.) fără capac. Capetowner ['keip'tauna1"] s. locuitor din Capetown. capmaker ['kaspimcika1"] $. şepcar. capette [kci'pet] s.v. c a p o n e 11 e. cap'n ['kaspn] s. (pop.) v. c a p t a i n. cap founts ['kasp Taunts] s. pl. (poligr.) (casete cu) verzale / majuscule. cap nut [kaep nAt] s. (telm.) piuliţă înfundată / oarbă / olandeză. capful ['ka?pful] s. (indicând cantitatea) (of) o şapcă plină, o căciulă plină (de, cu). capon ['kcipsn] s. 1. clapon. 2. (jig. înv.) fricos. ♦ Norfolk ~ scrumbie afumată. ♦ ~ of wind adiere, boare; pală de vânt. caponette ['kcipo'net] s. (vet.) clapon (obţinut prin administrare de liormoni sintetici). cap gun ['ka?p gAn] s. v. c a p p i s t o l . caponier(e) [-krepa'nbrj s. (mii.) caponieră (tranşee acoperită într-o fortăreaţă). cap head ['kzep hed] s. (telm.) cap de ţeavă. caponize J'kcipsnaiz] vb. tr. a castra, a claponi., capias ['keipiaes, -pjass, amer. şi 'kse-] s. (lat.) (şi writ of ~) (jur.) mandat de arestare; capon judge |'keip?n d3Ad3] s. (si.) judecător corupt. ordin executoriu. capote [ka'pout] s. 1. manta cu glugă. 2. manta soldăţească. 3. capot. 4. coş de trăsură. capillarimeter [ika:pibri'mi:t9rj s. (fiz.) capilarimetru. poclit; capotă. 5. (au/o) capotă. capillarity [ikfepi'lasriti] s. (fiz.) capilaritate. cap paper |'kffip'pcip3rj s. hârtie de ambalaj. capillary [ka'pibri. amer. 'ka?-] I. adj. capilar. II. s. 1. (anat.) (vas) capilar. 2. (fiz.. cap peak |'ka?p pi:k] ş, cozoroc. telm.) (tub) capilar. capped [kfeptj adj. l.cu şapcă etc. (v.c a p i , 1-7). 2. (jig. în cuvinte compuse) acoperit capillary attraction [~ o'trsk/n] s. 1. (chim., petr.) atracţie capilară. 2. (jc.) efect capilar. cu: snow ~ acoperit cu zăpadă. 3. (telm.) izolat. capillary bore [~ bo:r] s. (telm.) diametrul interior al capilarului. capper j'krepy] s. 1. (sl.) ofertant plătit (la o licitaţie). 2. (telm.) vană pentru cap de capillary channel [~ 't/aenal] s. (mine) canal capilar. erupţie. capillary flask [~ fla:sk] s. (chim.) balon cu capilar. cappice ['kxpis] s. (mine) grinda cadrului. capital1 l'kaspitl] I. adj. 1. principal, de căpetenie, fundamental.esenţial, vital, necesar; cap piece ['ka^p pi:s] s. capac. capital. 2. excelent, minunat, splendid; ~speech discurs minunat, magistral; (fam.) that's capping ['krepirj] s. 1. (constr.) coronament (superior) din schelet de grinzi; traversă -straşnic! minunat!; we had (some) ~ fun ne-am distrat de minune. 3. (jur.) capital; criminal, penal. II. s. 1. capitală (oraş). 2. majusculă, literă marc; to speak in ~s a vorbi de umplutură. 2. (constr.) înveliş, umplutură. 3. (mine) strat protector; decapare. capping plate [~ plcit] s. (constr.) grindă de centură, cozoroabă, coardă. apăsat (accentuând anumite cuvinte). cap pistol ['kîEp-pistl] s. pistol cu capse. capital2 s. 1. (ec.) capital; acting/ circulating/ rolling/ working ~ capital circulant / capple ['ksepl] s. (telm.) dispozitiv de apucat, dispozitiv de prindere. de exploatare; dead ~ capital mort; floating ~ capital circulant; monopoly ~ capital caprice [k3'pri:s] s. 1. capriciu; toană, naz(uri), moft(uri). 2. (muz.) capriciu. monopolist; share ~ capitalul unci societăţi pe acţiuni, fond social; the fight between capricious [ks'pri/as] adj. 1. capricios, năzuros, mofturos, cu toane. 2. nestatornic, labour and ~ lupta dintre muncă si capital. 2. (jig.) venit, sursă (de profit); to make ~ schimbător. (out) of a scoate profit din, a realiza venituri de pe urma (cu gen.). capriciousness [-nis] s. capricii, nazuri: caracter capricios. capital3 s. (arhit.) capitel.



 Capricorn



Capricorn ['keeprikoin] s. (astron.) Capricornul, Ţapul (constelaţie si semn al zodiacu­ lui); (geogr.) the tropic of ~ tropicul Capricornului. capriform ['kacprifcrn] adj. (zool.) capriform. caprine ['ka;prain] adj. (zool.) căpresc, de capră. capriole ['ksprioul) I. s. săritură pe loc (a calului), săltătură (azvârlind cu copitele). II. vb. in/r. (despre cai) a sări pe loc, a sălta, a zvârli din copite. Capri pants ['ka:pri: pamts] s. pl. pantaloni pescăreşti. caproaldehyde ['kEeprou'addihaid] s. (chim.) aldehidă caprinică. cap rock ['ka^p rok] s. (geol.) strat superior. caproic acid [ks'prouik 'îesid] s. (chim.) acid caproic. caprolactam [ikaiprou'tektam] s. (plast.) caprolactamă. capron ['keipren] s. (plast.) capron. caprylic acid [ko'prilik ssidj s. (chim.) acid caprilic. caps [keeps] s. pl. (poligr.) (caractere) verzale, capitale, majuscule. cap screw ['ka?p skru:] s. (telui.) piuliţă-capac, piuliţă înfundată. cap sheaf [~ fi:f] s. 1. snopul din vârful clăii. 2. (fig.) culme, vârf. cap shore [~ Io:] s. (mar.) epontilă, stâlp, ponţii. capsick ['ksepsik] adj. (si.) afumat, beat. capsicum ['kaspsikom] s. (bot.) ardei (gras) (Capsicum annuum). capsize [ksep'saiz] vb. A. tr. a răsturna (o hârca, o trăsură etc.). B. intr. a se răsturna. capstan ]'ka3pston] s. (mar.) cabestan; man ~! la cabestan! capstan bar [~ ba:r] s. (mar.) manetă de cabestan. capstan engine [~ ientl3in] s. (mar.) troliu, vinci, cabestan. capstan head [~ hed] s. 1. (mar.) păpuşă de cabestan. 2. (tehn.) cap cilindric / găurit / revolver în cruce / cu găuri radiale. capstan lathe [~ lei8] s. (tehn.) strung revolver. capstan wheel [~ hwi:l] s. (mar.) timonă, roată de cârmă. capstan winch [~ wintf] s. v. c a p s t a n. cap stay ['keep stei] s. (mar.) strai cu cap /de butuc. capstone ['kaepstoun] s. 1. (arhit.) cheia bolţii. 2.pl. (hidr.) înveliş de coronament. capsular ['ksepsjulo'] adj. capsular. capsulated ['ksepsjuleitid] adj. (biol., bot. ele.) cu capsule sau capsulă; capsular. capsule ['kspsju:l] I. s. 1. (biol., bot. etc.) capsulă. 2. (tehn.) capsulă; creuzet, oală refractară. 3. rezumat; formă condensată a unui articol etc. II. adj. sumar, concis, condensat. III. vb. ir. a rezuma, a condensa. capsule novei [~ .novl] s. roman prescurtat, roman sub formă de „digest". captain ['kajptin] I. s. 1. (mil.) căpitan; (amer. si) comandant de companie, escadron sau baterie; ~ of the day ofiţer de serviciu; 2. (mar.) comandor (in marina militară), comandant al unui vas de război; căpitan de vas comercial; ~ of the Fleet şeful statului major al marinei; ~ of a merchant navy căpitan de cursă lungă; ~ of the watch şef de cart, (mur.) ~of top şef de gabie. 3. căpitan / comandant de oaste / de oşti. 4. comandant; şef, căpetenie; (sl.) Captain Armstrong jocheu necinstit; (sl.) Captain Crank şef de bandă; (sl.) Captain Grand fanfaron; (sl.) Captain Queernabs coate-goale; (sl.) Captain Queez zeflemist; ~ of industry magnat industrial, cavaler de industrie, capitalist. 5. căpitan de pompieri. 6. (mine) administrator al unei mine; prim-miner. 7. şeful clasei, chestor. 8. (sport) căpitan (ai echipei). 9. (sl.) bani. 10. (amer.) ospătar şef; şef de salon. II. vb. A. tr. a conduce. B. intr. a fi şef de clasă. Captain Cook(er) ['kaiptin 'kuk(or)l s. (zool.) porc sălbatic din Noua Zeelandă (provenitul, probabil, din porcii domestici aduşi în 1770 de căpitanul James Cook). • captaincy ['kasptinsi, 'kaîptonsi] s. căpitănie; grad de căpitan. captaincy general [~ 'd3en3rpl] s. (mil.) comandă supremă. captainess ['ksptinis] s. (rar) (femeie) căpitan. captain general ['kajptin ^ensrol] s. guvernator (al unei colonii). captainless ['kaeptinlis] adj. fără căpitan; fără conducător. captain's bridge ['ka2ptinz,brid3[ s. (mar.) pasarelă de comandă. captainship ['ka;ptmjîp] s. 1. v. c a p t a i n c y. 2. arta de a conduce. captation [kEep'tei/n] s. 1. linguşire. 2. (mine, hidr.) captare (a apelor subterane). captax ['ksptffiksj s. (plast.) mercaptobenztiazol. caption ['kajp/on] s. 1. legendă (la o fotografie, caricatură etc.). 2. (jur.) arest; arestare. 3. titlu (de articol, de capitol). 4. (cin.) subtitlu, titlu (text.). captious ['kajp/as] adj. 1. insidios; viclean; ademenitor. 2. care are mania de a critica, cârcotaş; şicanator; pedant; pisălog. 3. dificil, pretenţios, greu de mulţumit; gâlcevitor; cârcotaş. captivate ['kasptiveit] vb. tr. 1. a captiva, a absorbi, a fermeca, a cuceri, a subjuga, a răpi, a încânta. 2. (fa.) a capta. captivating [-irj] adj. captivant, palpitant, fermecător, cuceritor, atrăgător, care te subjugă. captive ['ksptiv] I. s. prins, captiv, prizonier; rob. II. adj. captiv, prins, luat prizonier, luat în captivitate; to hold ~ a ţine în captivitate; to take/ to lead ~ a lua în captivitate; taken ~ by love prins în mrejele dragostei. captive balloon [~ bo'lu:n] s. balon captiv. captive float [~ 'flout] s. (hidr.) flotor captiv. captivity [kasptiviti] s. 1. captivitate, prizonierat; robie; to bring into ~a robi, a subjuga. 2. (fig.) robie; mreje; cătuşe. captor ['ka?pt3r, -to:r] s. 1. persoană care ia în captivitate. 2. (mar.) vas care a capturat o pradă; corsar. capturable ['kaeptjorobl] adj. capturabil; de capturat. capture ['ka;pt/or] I. s. 1. captură; capturare; prindere. 2. pradă, trofeu. II. vb. tr. 1. a captura; a lua în captivitate, a prinde, a face prizonier. 2. (fig.) a câştiga, a cuceri. 3. (fa.) a capta, a prinde.



140



capture area [~.eoriol] s. (tel., TV) plan de absorpţie. captured material ['kajpt/od ms'tioriol] s. material capturat, pradă, trofeu; captură. capture efficiency ['kaspţ|ar efi/onsi] s. (fa.) randament / eficacitate de captură. Capuchin ['ksepjujin, -t/in] s. 1. (călugăr) capucin. 2. capuchin manta cu glugă. 3. (zool.) (maimuţă) capucin (Cebus capucintts). capucine ['ka:pjusin] s. 1. (bot.) condurul-doamnei, sultănică (Tropaeolum majus). 2. (culoare) portocaliu-închis. cap vault ['ka;p vo:lt] s. (constr.) bolţişoară. car1 [ka;rJ s. 1. (si motor ~) (auto)turism, automobil, maşină. 2. vagon (de tramvai, de tren); vagonet; boghiu; (amer.) to go by ~s sau to take the ~s a călători cu trenul. 3. cotigă, teleagă; căruţă. 4. (av.) nacelă (de aerostat). 5. (amer.) cabină de ascensor. 6. (poetic) car de triumf; caretă. car2 adj. (scot.) 1. stâng. 2. stângaci. carabine ['kasrobin] s. v. c a r b i n e. ; " carabineer [ikasrsbi'nio'] s. (mil.) carabinier. caracal ['kajreka:!] s. (zool.) caracal, linx de deşert, râs de deşert (Lynx caracal). carack ['kffirak] s. v. c a r r a c k. caracol(e) ['kaerakoul) s. (fr.) 1. caracolare, răsucire pe loc (a cablului). 2. (mil. ist.) schimbare a direcţiei unui atac de cavalerie pentru a induce în eroare pe inamic. 3. scară în spirală. caracol(l)er [-or] s. (rar) călăreţ. car aerial ]'ka;r 


 141



carbon dioxide [~ daioksaid] ş. (chim.) bioxid de carbon, acid / gaz carbonic. carbon dioxide snow [~ ~ snou] ş. (chim.) zăpadă carbonică. carbon electrode [- i'lektroud] s. (electr.) electrod de cărbune. carbon free [~ fri:] adj. fără carbon. carbon holder [~ 


care



card2 (teAt.) I. s. cardă, bandă cu ace; darac. II. vb. tr. a carda, a dărăci. cardamon ['ka:domon] s. nucşoară (fruct de Elettaria şi Atnomum). cardan ['ka:don] s. (tehn.) cardan, cruce cardanică, ax cardanic. cardanic suspension [ka:'da;nik sos'penJ>n] s. (tehn.) suspensie cardanică. cardan joint ['ka:don d3oint] ş. (tehn.) cruce cardanică, articulaţie cardanică, cardan. card bin ['ka:d bin] s. (cibj căsuţă / casetă receptoare de cartele. cardboard [~ bo:d, -bood] s. carton, mucava. card breaker [~ ibreiko1"] s. (text.) drusetă. card can [~ kasn] s. (teAt.) cană de cardă. card catalogue [~ ikastolog] s. cartotecă; fişier. card clothing [~ iklouoin] s. (text.) garnitură de cardă. car deck ['ko: dek] s. acoperişul vagonului. carder [rka:dor] s. (teAt.) 1. lucrător la carde; dărăcitor. 2. cardă, maşină de dărăcit. card field ['ka:d fi:ld] s. (cib.) zonă / câmp de cartelă (perforată). card file [~ .fail] s. fişier; cartotecă. card fillet [~ Til it] s. v. c a r d c l o t h i n g . card holder [~ 


 careen



a fig/ a feather nu-mi pasă câtuşi de puţin; nu-mi pasă nici atâtica; nu dau o ceapă degerată; (fam.) for all I ~ în ceea ce mă priveşte, cu unul. careen [ko'ri:n] (mar.) I. vb. A. tr. a canarisi, a abate / a înclina în carenă, B. intr. a se canarisi. a se apleca într-o parte. II. s. canarisire, înclinare; on the ~ înclinat, aplecat. careenage [-id3l s. (mar.) 1. canarisire, înclinare. 2. carenaj. careening tackle [ks'rimirj itaekl] s. (mar.) palane de abatere. career [ka'ri?r] I. s. 1. carieră, profesiune; mijloc de trai; activitate; to carve out a ~ for oneself a-şi face o carieră. 2. progres; înaintare, avansare; succese. 3. viaţă, cursul vieţii. 4. (amer.) profesiune de diplomat. 5. mişcare rapidă; avânt, galop; in full ~ cu toată viteza. II. vb. intr. a se mişca repede, a goni, a zbura, a mânca pământul. III. adj. profesionist, de profesie, de carieră. careerism [ko'riarizpm] s. arivism, carierism. careerist [ko'riorist] s. arivist, carierist. career man [ko'rio mam] s. diplomat de carieră / de profesie. carefree ['keafri:] adj. 1. fără/ lipsit de griji. 2. fericit, cu inima uşoară, vesel. 3. nepăsă­ tor, insensibil. 4. iresponsabil, nechibzuit; imprudent. careful ['ksaful] adj. 1. atent, grijuliu; îngrijit; migălos, exact, minuţios, făcut cu grijă; a ~ examination of the question o examinare atentă a chestiunii. 2. atent, cu băgare de seamă, prudent. 3. neliniştit, îngrijorat. 4. (înv.) trist, abătut; împovărat de necazuri. carefully ['keofuli] adv. 1. cu grijă, atent, plin de grijă; migălos, cu migală. 2. precaut, cu precauţie sau prudenţă, prudent. carefulness ['keofulnis] s. 1. grijă, atenţie; 2. migală, minuţie, exactitate, acurateţa. 3. prevedere, prudenţă, chibzuinţă. 4. previziune; clarviziune. care-laden ['keo'leidn] adj. îngrijorat, necăjit, împovărat de necazuri. careless ]'keolis] adj. 1. fără griji, lipsit de griji; nepăsător, care nu se sinchiseşte; ~ of consequences fără să-i pese de urmări. 2. uşuratic, fiuşturatic, indolent. 3. neatent; neglijent. carelessness [-nis] s. 1. lipsă de griji; nepăsare. 2. neatenţie; neglijenţă; superficialitate. caress [ka'res] I. vb. tr. a mângâia, a dezmierda, a alinta; a răsfăţa. II. s. mângâiere, dezmierdare, alintare. caressing [-irj] aay. mângâietor, ca o mângâiere. caressive [ks'resiv] adj. mângâietor, dezmierdător; de mângâiere, de dezmierdare. . caret ['kferit, 'keo-] s. (poligr.) semnul \ folosit Ia corectură: „lipseşte". caretaker ['keaitcik3r] I. s. persoană care arc grijă de cineva; îngrijitor, paznic, gardian, păzitor; responsabil. II. adj. ad interim,,interimar. caretaker cabinet [~ 'kaîbinitj v. c a r e t a k e r g o v e r n m e n t . caretaker government [-'gAVsnmont] s. cabinet interimar. care-troubled ['kEMrAbld] adj. plin de griji. care-worn [~ wo:n] adj. ros / copleşit de griji, necăjit. carex ['kssraks], pl. carices ['kfîorisi:zJ s. (bot.) rogoz (Carex sp.). car examination ['ka:r igzemi.neifn] s. revizia vagoanelor. car fare ['ka: fsor] s. (amer.) costul biletului de tramvai. carfax ]'ka:farks] s. răscruce, răspântie, încrucişare a patru drumuri sau străzi. car feeder ['ka: ifi:d3r] s. (mine) încărcător / alimentator de vagoane / vagonete. car fleet [~ fli:t| s. parc auto / de automobile. car frame [~ freim] s. (telm.) şasiul vagonului. cargo ]'ka:gou], pl. cargoes [-/.] s. (mar.) încărcătură, carie. cargo boat [~ bout] s. (mar.) (şi ~ ship) cargobot, vapor de marfă, vas comercial. cargo cluster [~ iklASto'] s. (mr.) reflector folosit la încărcarea sau descărcarea unui vas (în timpul nopţii). cargo hatch (way) [~ ha3t/ (wci)] s. (mar.) gură de magazie, bocaport. cargo ship [~ /ipl s . v . c a r g o b o a t . carhop ['ka:hop]s. dnc\ncr(\\ă), membru al personalului care deserveşte un „drive-in". Carib ]'ka?rib] s. carib, indian din triburile care locuiau în sudul Indiilor Vestice şi pe coasta de nord a America de Sud. Caribbean I. [-kaîri'bkon, -'bian] adj. din regiunea mării Caraibilor. II. s. (indian) carib. cariboo ['kceribu:] s. (zool.) caribu (Rangifer tarandus). caribou ['kaîribu:] s. v. c a r i b o o. caricaturable ['kaeriks'tjurabl] adj. care poate fi caricaturizat. caricature ['ka3rik3'tjuor, -tjoar] I. s. caricatură. II. vb. tr. a caricaturiza, a carica, a face o caricatură (a cuiva). caricaturist [ikaerika'tjuorist, -'tJDSr-] s. caricaturist. carices ['ksorisi:z] pl. de la car cx. caries ]'k£3rii:z] s. (med.) carie. carillon [ko'rilj^n] s. (fr.) 1. sunetul emis de mai multe clopote acordate diferit. 2. dangăt de clopote; tragerea tuturor clopotelor. carina [ka;'ri:no] s. 1. (mar.) chilă. 2. (bot.) carenă, luntrită. carinate ['kasrineit] adj. (bot., zool.) carenat. carinate fold [Teerinit fould] s. (geol.) cută izoclinală / în acoladă. car inspector ['ka;r ins.pckf] s. (ferov.) revizor de vagoane. Carinthian [ka'rinOion] I. adj. din / de Carintia. II. s. locuitor din Carintia. carioca [ikaîri'ouka] s. carioca (dans). cariosity [ikseri'ositi] s. (med.) cariozitatc, carie a caselor. carious ['kesriosj adj. (med.) cariat. cariousness [-nis] s. v. c a r i o s i t y. car jack ['ka: d3a:k] s. (auto) cric de automobil. cark [ka:k] (înv.) I. s. grijă: necaz, supărare; povară. II. vb. A. tr. a îngrijora, a nelinişti. B. intr. a se zbuciuma, a fi neliniştit, car key ['ka:ki] s. (auto) cheie de contact. carking ['ku:kir]J adj. (înv., despre griji) copleşitor, împovărător, apăsător, care te roade.



142



carl(e) [ka:l] s. (scot.) 1. ţăran. 2. (fig.peior.) ţopârlan, bădăran, mitocan. 3. (bot.) cânepă (Cannabis saliva). carl(e) hemp [~ hemp] i . v . c a r l (e) (3). carler ['ka:lar[ s. (si.) funcţionăraş, scrib. carlift ]'ka:Iift] s. (auto) elevator auto (pentru lucrări de întreţinere). carline1 ]'ka:lin] s. 1. (scot.) femeie. 2. (scot.) babă; cotoroanţă. J carline2 s. (mar.) carlingă. carload ['ka:Joud] s. (amer.) vagon (ca măsură), încărcătură dintr-un vagon. Carlovingian [ika:b'vind3ion] adj. carolingian. Carmagnole [ika:mam'joul] s. cannaniola (cântec şi dans revoluţionar francez în 1793). carman ['kumian], pl. carmen [-man] s. 1. (amer.) manipulant, vatman. 2. căruţaş. 3. (amer. ferov.) lucrător la căile ferate, îngrijitor I reparator de vagoane. Carmelite ['ka:milait. -mol-] s. (bis.) (călugăr) carmelit. carminative ]'ka:minotiv] adj., s. (med.) carminativ; antispastic. carmine ['ku:main] I. s. camiin. II. adj. cannin, roşu aprins. carminite ['kaniranait] s. (mineral.) carminif. car mover ['ka: .mu:v3r] s. (amer. ferov.) locomotivă de manevră. carnage ['ka:nid3j s. măcel, carnaj, masacru. carnal ['ka:r»l] adj. 1. carnal, trupesc, corporal. 2. lumesc, senzual; sexual. 3. material, pământesc. carnalite ['kamolait] s. (mineral.) carnalii. carnality [ka:'naeliti] s. senzualitate; voluptate, plăcere a simţurilor; patimi / pofte trupeşti; lubricitate. carnal knowledge ['ka:nal 'nolid3[ s. experienţă sexuală, cunoaştere carnală/trupească, relaţii / raporturi sexuale. carnallite ['kamslait] s. (mineral.) carnalit. carnassial [ku:'naisi9l] s. (anat.) carnasier. carnation [ka:'nci/.in] l.s.l. carnaţie, coloraţia pielii (omului), ten. 2. (arte) carnaţie (culoare a pielii). 3. (bot.) garoafă (mai ales rosie) (Dlanthus caryophyllus). II. adj. roşu, rumen. carnation colour [~ ikAlor] s. (culoare) roşu-aprins, stacojiu, rumen. Carnation State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Indiana. carnelian [ka'nkljsn, ka:'n-] s. (mineral.) carncol. carneous ]'ka:nios, -njos] adj. 1. cărnos. 2. (inv.) de culoarea cărnii; asemănător cărnii. carney ]'ka:ni] s. (fam.) vorbe mieroase, linguşiri. carnify ]'ka:nifai] vb. A. intr. (med., despre ţesuturi) a se preface în carne, a se camifica. B. tr. a preface în carne, a carnifica. carnival ]'ka:nivol] s. 1. (bis.) carnaval. 2. (fig.) petrecere, carnaval. 3. bâlci, parc de distracţii (care se mută dintr-un loc într-altul). carnivalesque [.kumiva'lesk] adj. de carnaval. carnivore ]'ka:nivo:r] s. (zool.) (animal) carnivor. carnivorous [ka:'nivpr3s] aay. 1. (zool.) carnivor. 2. (med.) coroziv, caustic. carnotite ]'ka:notait] s. (mineral.) caraotit. carob ]'ka:rab] s. (bot.) 1. roşcov (Ceralonia siliqua). 2. roşcovă. carol ['ka?n?l] I. s. 1. cântec vesel. 2. imn, odă, laudă; ditiramb. 3.colind(ă),4. ciripitul păsărilor. II. vb. A. tr. a cânta, a proslăvi (prin cânt). B. intr. 1. a cânta, a colinda. 2. a ciripi. Caroline [kaîrolain, mai rar -lin] aay. (ist.) 1. carolingian. 2. referitor la epoca lui Carol 1 sau II din Anglia (sec. XVII). Carolinian [.kasro'linion] adj. 1. v. C a r o 1 i n e (2). 2. din statul Carolina (S.U.A.). cardl(l)ing ['kaîrslirj] s. 1. cântări, cântare, cântece; colind. 2. ciripit. carol singer ['kasral rsirpr] s. 1. colindător, urător. 2. bard laudativ, cântăreţ («l gloriei etc.). carom ['ksrem] (amer.) I. s. 1. (la biliard) lovitură prin carambol (aj.). 2. (fig.) ciocnire, carambol. II. vb. a face carambol (aj). caromel ]'ka;reiiicl] s. v. c a r a m e 1. carotene ]'ka;roti:n] s. (chim.) caroten; carotină. carotid [ka'rotid] s. (anat.) (artera) carotidă. carotin ['kamtinj s. v. c a r o t e n e. carousal [ks'rauzal] s. 1. petrecere, chef, beţie, chiolhan. 2. (amer.) căluşei, carusel. carouse [ko'rauz] I. s. v. c a r o u s a l (1). II. vb. intr. a chefui, a petrece, a bea, a (se) cinsti; to ~ to smb. a bea în sănătatea cuiva. carousel ['kasrazsl, ika^ru'scl] s. căluşei, carusel. carouser [kaTauza'] s. chefliu. carp1 [ku:p] s. (ihl.) crap (Cyprinus carpio). carp2 vb. intr. 1. (at) a se agăţa, a se lega (de), a critica. 2. a găsi pricină, a cicăli; a-1 apuca harţagul. carpal [-al] adj. (anat.) carpian, al încheieturii mâinii. car park ['ka: pu:k] s. parcare, parcaj, parking. Carpathian [kcK'pciSisn, -oion] adj. din (munţii) Carpaţi, carpatic. carp breeding ['ka:p ,bri:dirj] s. (iht.) ciprinicultură, creşterea crapilor. carpel ['ka:pcl] s. (bol.) carpelă (frunză modificată). carpenter ]'ku:pint3r, -ppn-] I. s. 1. dulgher, tâmplar, tcslar; lemnar, bărdaş. 2. (teatru) maşinist. 3. (mar.) marangoz. II. vb. A. intr. a face lucrări de dulgherie, a lucra lemnăria unei clădiri. B. tr. a ciopli (lemnul). carpenter ant [~ .amt] s. (entom.) furnică-de-lemn (Camponalus). carpenter bee [~bi:j s. (entom.) bondar-dc-lcmn (Xylocopavirginica). carpenter chief [~t/i:f] s. (mar.) maestrul lemnar al bordului. carpentering ]'ku:pinterirj] s. dulgherit, dulgherie.



 143



carry1



carriage jack [~ d3Eek] s. (tehn.) vinci de vagon. carpenter moth [~ mow] s. (entom.) sfredeluş, sfredelitorul-roşu-al-sălciilor (Cossus carriage kilometer [~'kitonei/n] s. (pol.) stat cu o marină comercială foarte dezvoltată / care vântură-lume. 3. (ist. peior.) bancher, om de afaceri hrăpăreţ care colindă vestul american pentru a da lovituri mănoase (în epoca goanei după aur, a cuceririi vestului etc.); cetăţean face transporturi pentru alte ţari. din nordul S.U.A. care după terminarea războiului civil s-a stabilit în Sud pentru a stoarce carrier pigeon [~ 


 carry2



a reporta, a trece reportul; to ~ through a) a duce (până) la capăt; b) a ajuta, a susţine, a sprijini; to ~ the day a câştiga victoria, a ieşi biruitor, învingător; to ~ into effect a aduce la îndeplinire, a îndeplini, a executa, a trece în fapt, a aplica; (mat.) to ~ one a ţine unu în minte (în operaţiile aritmetice); (fig.) to ~ too far a împinge (lucrurile) prea departe; to ~too many guns for one doi pepeni într-o mână nu se pot ţine; cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul; to ~ the war into the enemy's country a strămuta teatrul de operaţiuni pe teritoriul inamicului; to ~ weight a) a căra o greutate suplimentară; b) (fig.) a avea greutate, influenţă, ascendent, prestigiu. B. refl. a se ţine, a se comporta; to ~ oneself with dignity a se ţine demn, a avea o purtare sau o ţinută demnă. C. intr. 1. (despre armele de foc) a bate. 2. to ~ on with somebody a) a umbla cu cineva, b) a trăi / a fi cu cineva; a se ţine cu cineva; a fi cu cineva. carry2 s. 1. transport(are). 2. (mii.) bătaie, tir, tragere (a unui tun); traiectorie (a unui proiectil). 3. (mii.) poziţie cu arma la umăr. 4. (amer.) transbordare. carryall [~io:l] s. 1. sac de mână tip sport; sac de sport, plasă. 2. (amer.) trăsură închisă cu un cal, cupeu. 3. sanie (canadiană). 4. autodubă, automobil cu bănci laterale. 5. camion pentru materiale de construcţie, camionetă, furgonetă. carry forward [~ 'fo:wod) I. s. (ec.) report. II. vb.l. (ec.) a reporta. 2. (telm.) a antrena. carrying ['kasriirj] I. adj. 1. de transport; portant. 2. (telm.) purtător, moştenitor; transportor. II. s. transport; ducere, cărare. : carrying area [~ isorio] s. (av.) suprafaţă portantă. carrying axle [~ 'aîksl] s. 1. (ferov.) osie purtătoare. 2. (telm.) ax purtător. carrying bolt [~ boult] s. (telm.) şurub de fixare. carrying capacity [~ ko'passiti] s. 1. (tehn.) capacitate portantă, portantă. 2. (ecologie) nivel de saturaţie (numărul maxim de organisme suportate de un anumit mediu). carrying case [~ keis] s. (telm.) cutie / casetă de transport. carrying-off [~ o:f] s. îndepărtare, deviere, abatere; evacuare; deversare. carrying plane [~ plein] s. v. c a r r y i n g a r e a . carrying power [~ ,pauor] s . v . c a r r y i n g c a p a c i t y . carrying scraper [~ 'skreipor] s. (constr.) screper pe roţi. carryings-on [~z'on] s.pl. (fam.) purtare frivolă / uşuratică, berbantlâcuri; ştrengării. carrying trade [~ treid] s. transport de mărfuri pe apă. carry-on ['kgeri'on] s. (fam.) fiţă, figură, comportare nepotrivită. carry-over ['kferi 'ouvo'] s. 1. rămăşiţe, vestigii ale trecutului. 2. (contabilitate) report,, car shed ['ku: jed] s. (amer.) depou de tramvaie. carshops ['ka:/ops] s. pi. (amer.) ateliere de căi ferate. carsick ['ka:sik] adj. care suferă de rău de automobil. carsickness [-nis] s. rău de automobil. car spring ['ka: sprin] s. (ferov.) arc de suspensie la vagoane. car station [~istei/pn] s. (auto) staţie (de întreţinere) auto. cart [ka:t] I. s. căruţă, car; telegă,cotigă; haraba; camion (cu cai); trăsură; Whitechapel ~ trăsură uşoară cu doi cai; (fig.) to put the ~ before the horse a pune căruţa înaintea boilor, a începe greşit / de-a-ndoaselea / anapoda; a face ceva de-a-ndoaselea; (fig.) in the ~ la strâmtoare, la ananghie, la aman. II. vb. A. intr. a merge cu căruţa etc. (v. 1,1). B. tr. 1. a duce / a transporta cu căruţa ele. (v. 1,1). 2. (fam.) a învinge uşor (la jocuri); (si.) to ~ smb. home a zvânta pe cineva în bătaie. cartable [-obl] aay. (înv.) transportabil. cartage [-id3l s. 1. transport, cărăuşie, cărat (cu tracţiune animală). 2. costul unui transport (cu tracţiune animală). 3. (hidr.) şariaj. carte blanche ['ka:t 'blam/.-bbmlsipronuntia/ranceza] s. (fr.) 1. blanchet, formular necompletat. 2. ()7g.) puteri depline; libertate deplină (de acţiune); semnătură în alb; îngăduinţa de a invita în numele cuiva (la mese, recepţii etc.). carte de visite [~ do vi:'zi:t] s. (fr.) carte de vizită. cartel ['ka:tcl[ s. 1. cartel (forma cea mai simplă de monopol). 2. (pol.) cartel (electoral). 3. (/nil.) acord / convenţie privind schimbul de prizonieri etc. 4. (înv.) cartel, provocare la duel printr-o scrisoare. cartelize ]'ka;Wlaiz] (ec.) vb. A. tr. a organiza într-un cartel. B. in/r. a se constitui într-un cartel, a forma un cartel. carter ['ku:tor] s. cărăuş, căruţaş, transportor. Cartesian [ka:'ti:zion, -3ion| (filoz.) I. adj. cartezian, al lui Descartes. II. s. cartezian, adept al filozofiei lui Descartes. Cartesian product [ka:'ti:zjon 'prod\kt] s. (mat.) produs cartezian, mulţime produs. cartful ]'ka:tful] s. (indicând cantitatea) ~ (of) car plin (de); a ~ of potatoes o căruţă / un car cu / de cartofi. Carthaginian [ika:Go'd3inion] (ist.) I. s. cartaginez. II. adj. cartaginez; punic. carthamus ['ka:0omos] s. (bot.) şofrănel, şofrănaş (Carthamus tinclorius). cart horse ['ka:t ho:s] s. cal de ham / de căruţă / de tracţiune; to work like a ~ a munci ca un rob, a trage ca un cal de saca. cart house [~ haus] s. şopron pentru căruţe. Carthusian ['ka:6ju:zion[ s. (călugăr) şartrez, cartuzian. cartilage ['ka:tilid3, -toi-] s. (anat.) cartilaj; zgârci. cartilaginous [ikari'laxrjîninss] adj. cartilaginos. cartilaginous fish [~ fi/] s. (folosit ca pi.) (iht.) peşti ganoizi. car tipper ['kaMipo'] s. (mine) basculator de vagonete. cart jack ['ka:t d3a;k] s. 1. (auto) cric de automobil. 2. (ferov.) vinci de vagon. cart jade [~ d3eid] s. mârţoagă. cart load [~ loud) s. v. c a r t f u 1; a ~ of foarte mulţi, foarte multe. cart man [~mon], pl. cart men [~men] s. căruţaş, cărăuş. cartogram ['ka:togram] s. cartogramă. cartographer [ka:'togrofor] s. cartograf. cartographic [ika:tou'graîfik] adj. cartografic.



144



cartographic drawing [~ idroiin] s. desen cartografic. cartography [ka:'tDgrofi] s. cartografie, întocmirea hărţilor. cartomancy. ['kaitOHinsnsi, -tom-] s. cartomanţie, ghicit / dat în cărţi. cartometry [ka:'tomitri] s. cartometrie. carton ['ka:tan] s. 1. carton, mucava. 2. cutie de carton. 3. cartuş de ţigări. 4. (mii.) centrul unei ţinte; lovitură în centru. 5. (constr.) carton asfaltat. cartoon [ka:'tu:n] I. s. 1. caricatură, şarjă, desen comic, desen satiric (mai ales politic). 2. (cin.) desen animat; colour ~ desen animat în culori. 3. (arte) carton (desenul primitiv iniţial făcut pe carton, în mărimea dorită, pentru frescă, mozaic, ţesătură etc.); schiţă pentru un tablou. II. A. intr. a face caricaturi. B. tr. a face caricatura (cuiva), a caricaturiza, a satiriza. cartoon-and-Iive-action picture [ka:'tu;n on laiv 'aik/n' piktjo] s. (cin.) film care combină personaje vii cu desene animate. cartoon feature [~fi:t/or] s. (film de) desen animat de lung metraj. cartoonist [ka:'tunist] s. 1. caricaturist, desenator de imagini comice, satirice. 2. (cin.) creator de desene animate. 3. autor de comicsuri. cartoon short [ka:'tu:n 'jb:t[ s. (cin.) desen animat de scurt metraj: cartouche [ka'tu:/] s. 1. (arhil., arte) cartuş(ă), cadru ornamentat (cu picturi sau sculpturi, unde se pune uneori şi inscripţia). 2. (mii.) cartuş; cartuşieră. cartopper ['ka: rtopor] s. barcă mică (ce poate fi transportată pe un autoturism). cartridge ['ka:trid3] s. 1. cartuş;încărcătură; blank ~cartuş orb; drill/ dummy/ exercise ~ cartuş de exerciţiu. 2. (foto) rolfilm, cartuş. 3. (auto) cartuş de demarare, demaror. 4. (tel.) dozăde.pick-up. cartridge belt [~ belt] s. 1. cartuşieră, patron-taş(că). 2. cingătoare de cartuşe. cartridge box [~ boks] s. 1. cartuşieră, tolbă. 2. ladă sau cutie cu cartuşe. cartridge brass ['ka:trid3 bra:s] s. (chim.) alamă galbenă (70% cupru şi 30% zinc). cartridge case [~ keis] s. (mil.) tub de cartuş, dulie. cartridge chamber [~ it/eimbo'] s. (mii.) camera cartuşului. cartridge clip [~ klip] s. încărcătură de cartuşe. cartridge disc [~ disk] s. (tehn.) disc de alimentare. cartridge drum [~ drAm] s. v. c a r t r i d g e d i s c . cartridge extractor [~ iks'traktor] s. (mii.) dispozitiv / gheară de extras tuburi, gheară extractoare. cartridge fountain pen [~ Tauntin'pen] s. stilou cu cartuş. cartridge fuse [~ fju:z] s. (electr.) siguranţă fuzibilă. cartridge paper [~ 


 145



cassette



cascade [kses'keid] I. s. 1. cădere de apă, cascadă (mică). 2. (electr.) cascadă, etaj (la bani; to be hard up for ~ a o duce prost cu banii, a fi strâmtorat; to run/to put oneself cuplarea maşinilor electrice). 3. aranjament în falduri suprapuse sau în zigzag (al unui out of ~ a cheltui toţi banii a(-şi) epuiza toate resursele; to convert/ to turn into ~ a material textil uşor). II. vb. intr. (rar) a cădea ca o cascadă. preface în bani. 2. (com.) bani peşin, bani gheaţă; numerar; plată în numerar; ~ down cascade connection [~ fo'nek/an] s. (electr.) legare / montare / montaj / cuplaj în cu bani gata, cu bani lichizi; cu bani peşin; ~ on delivery (prescurtat c o d . ) plata la cascadă. livrare; ramburs; hard/ ready ~ bani peşin, bani gheaţă; to make up the ~ a face casa; cascade converter [~ k3niva:t3r] s. (electr.) convertizor în cascadă. for ~ contra numerar; to pay (in) ~ a plăti în numerar; ~ over excedent; (sl.) equal to cascade cooler [~ iku:tar] s. (tehn.) răcitor cu trepte. ~clasa întâi, straşnic, grozav. II. vb. A. tr. a încasa; a sconta; to ~a bill a încasa o poliţă. cascade decay [~ di'kei] s. (fiz.) dezintegrare în cascadă. B. intr. (şi to ~ up) a plăti sau a încasa în numerar; (ec.) ~ and carry „plăteşte în numerar cascade fall [~ fo:l] s. v. c a s c a d e (1,1). şi transportă ulterior cu mijloace proprii" (condiţii de vânzare în cadrul legii de neutralitate cascade oiling [~ .nilin] s. (tehn.) ungere cu inele. a S.U.A.); -$■ (sl.) to ~ in a profita de / de pe urina (cu gen.)r a-i reuşi, a-i merge bine casco ['kasskouj s. (mar.) corpul navei, scheletul navei, cocă. în; to ~ in on an idea a profita, a trage foloase de pe urma unei idei. cascode amplifier [kaes'koud 'amipliifabf] s. (tel.) amplificator cascod. cash2 s. (pi. la fel) denumirea monedei de aramă chineze şi indiene. cascode convection [- kan'vek/sn] s. (tel.) montaj cascodă. cash account [~ s'kaunt, '•--] s. (corn.) cont de casă. case1 [kcis] s. 1. caz; întâmplare; accident, incident; eventualitate; împrejurare, situaţie; cash and carry arrangement [~3n'kaeri a'reindşmant] s. (corn.) cumpărare cu plata ~ of conscience caz de conştiinţă; (pop.) a pretty ~ of pickles! frumoasă treabă! a ~ in în bani şi ridicarea ulterioară a mărfii. point un exemplu potrivit / la îndemână; un caz (întru totul) asemănător; as the ~ stands cash advance [~ sd'va:ns] s. (corn.) avans (în numerar). după cum se prezintă cazul, aşa cum stau lucrurile; as is generally the ~cum se întâmplă cash assets [~ isesets] s. (ec.) capital lichid / în numerar. în genere, cum e de obicei cazul; in ~în cazul (când), dacă, admiţând că, în eventualitatea; cash balance [~ ibasbns] s. (corn.) cont de trezorerie; cont (în numerar) la bancă. in ~ of need la nevoie; in any ~ în orice caz; in that ~ în acest caz; (înv.) in good ~ cash book [~ buk[ s. (com.) registru de casă. bine, sănătos; in the first ~ mat întâi, în primul rând; in the ~ of în cazul, în privinţa, cash box [~ toks] s. casă de bani; casetă pentru bani. cât priveşte; (înv.) in ~ to/ for gata să, gata de; in your ~în locul dumitale; it is not the cash crop ['ka;/ krop] s. 1. recoltă uşor vandabilă. 2. recoltă pentru vânzare / piaţă. ~ nu e cazul; it's a ~ of who will win se pune întrebarea cine va câştiga; to put the ~ cashew [kaV/u:] s. (bot.) anacard, arbore tropical din America de Sud (Anacardium that să presupunem că, să admitem că; that alters the ~ asta schimbă lucrurile / situaţia; occidentale). that settles the ~ asta rezolvă problema, atunci problema e rezolvată. 2. (med.) caz, bolnav, cash flow [~ flou] s. (ec.) 1. fluxul numerarului (zilnic sau săptămânal). 2. dare de pacient; (mil.) rănit. 3. (j«r.) proces; caz, speţă; afacere; precedent; fapte, dovezi, probe; seamă asupra încasărilor şi plăţilor în numerar pe o anumită perioadă. pi. practică judecătorească; to state one's ~ a-şi expune cazul, cauza, argumentele; the ~ cashier1 [ka;'Ji3r] s. casier. for the defendant apărarea, pledoaria, pentru acuzat; to make out one's ~ a-şi dovedi cashier2 [k3'/br, kas'/-] vb. tr. 1. a da afară, a demite, a concedia, a da lichidarea (cuiva). nevinovăţia. 4. (gram.) caz. 5. (sl.) tip, figură, persoană, caz; hard ~ netrebnic, secătură, 2. (inii.) a debloca; a şterge din controalele armatei; a degrada. 3. a desfiinţa; a da la o puşlama. parte; a respinge (argumente). case2 I. s. 1. ladă, cufăr; cutie; toc; teacă; trusă; ghiozdan; casă de bani; besactea. cashierment [ks'/ismant] s. 1. concediere, dare afară; 2. deblocare, ştergere din 2. scoarţă, copertă, capacele sau cutia ceasornicului; cigarette ~ tabacheră. 3. (tehn.) înveliş controalele armatei. de protecţie; carcasă; manta. 4. (poligr.) caşte, casă; lower ~ despărţitură cu litere mici, cash joint ['ka;/ djoint] s. (constr.) rost netezit cu mortar. cifre şi semne de punctuaţie; upper ~ despărţitură cu litere mari. 5. (si show ~) vitrină. cash keeper [~ .ki:p3r] s. casier. 6. tocul uşii sau al ferestrei. 7. (mil. ist.) (si ~ shot) mitralii. II. vb. Ir. 1. a pune într-o cashless ['kje/lisj adj. fără bani (la el), fără numerar; lefter. ladă. 2. a pune în ramă, într-un cadru, a înrăma. 3. a căptuşi; a acoperi; ~d in armour cashmere [k£/'mÎ3 r ,'-'-,'--] s. (text.) caşmir. îmbrăcat în zale, înzăuat. 4. (amer. sl.) a cerceta, a cotrobăi; a inspecta; a vedea, a viziona; cashmere silk [~ silk] s. (t«t.) palanchin. the gangster ~d the bank gangsterii au scotocit banca; the critic ~d a new play criticul cash money ['kas/ iiiiAni] s. (com.) numerar, bani gheaţă, bani peşin. a analizat o piesă nouă. 5. (legătorie) a coperta. 6. (amer. sl.) a măslui. cash office [~ ofis] s. (corn.) casă, casierie. case bay f~ bei] s. (te/m.) distanţa dintre două reazeme vecine. cashoo [ks'/u:] s.v. c a s h e w . case board [~ bo:d] s. scândură subţire. cash payment ['kae/ ipcimant] s. plată în numerar. casebound ['keisbaund] adj. (legătorie) cartonat; cu coperte tari. cash pipe [~ paip] s. (mine) burlan de tubaj. cased [kcist] adj. (tehn.) tubat. cash price [~ prais] s. preţ de vânzare contra numerar. cased-butt coupling [~ b\t .kAplirj] s. (tehn.) cuplaj cu manşon. cash purchase [~ .p3:tfos] s. cumpărare cu bani peşin. cased glass ['keist'gla:s] s. v. c a s e g l a s s . cash register [~ 'red3ist3r] s. (corn.) maşină înregistratoare de casă. case-dough ['keisdou] s. (amer. sl.) sumuliţă, sumuşoară. casing ['keisirj] s. 1. (tehn.) astcreală; bordaj; căptuşeală; înveliş; învelitoarc; anvelopă; case emergency [keis iim3'd33nsi] s. (med) caz urgent. casc glass ['keis gla:s] s. sticlă alcătuită din straturi de culori diferite, în scop decorativ. capitonare; cofraj, armătură, blindaj; carcasă. 2. (tehn.) lagăr; manta; carter; toc, cutie; case-harden [~ iha;dn] vb. tr. 1. (tehn.) a căli, a cimenta (otelul). 2. (fig.) a împietri, cămaşă; teacă. 3. (tehn.) încasetarc, capsulare; ramă, cadru; montură. 4. (mine) (coloană de) burlane / de tubaj, manşoane de protecţie; tubare, tubaj. 5. (ind. alimentara) membrană, a face nesimţitor. înveliş; maţ (natural sau din plastic, pentru cârnaţi etc.). case-hardened [-d] adj. 1. călit; cimentat. 2. (fig.) împietrit, nesimţitor; înăsprit. casing block [~ bbk] s. (mine) macara pentru burlane. case-hardening [-in] s. (tehn.) cimentare, călire superficială. casing cutter [~ rk*t9r] s. (tehn.) cuţit de tăiat tuburi. case history ['keis ihisBri] s. (med.) istoric / evoluţie a bolii, anamneză. casing dog [~ dog] s. (mine) rac (opritor de burlane). casein ['keisiin] s. (chim.) cazeină. casing extraction [~ iks'traek/sn] s. (tehn.) detubare. casein paint [~ peint] s. (chim.) culori de cazeină. casing flange [~ fl^na^] s. (mine) flanşa capului de coloană. case knife ['kcis naif] s. cuţit (cu teacă). casing head ['keisirjhed] s. (mine) cap de erupţie / de tubing. case law [~ to:] s. (yur.) precedent juridic; jurisprudenţă. casing-head gas ['keisirj ga;s] s. (/nine) gaz de sondă. case lock [~ bk] s. încuietoare în formă de cutie, cutie încuietoare. casing hook [~huk] s. (mine) cârlig pentru manevrarea coloanei. case maker [~ -meik3r] s. (poligr.) maşină de confecţionat scoarţe. casing joint [~d3Dint] s. (constr.) rost netezit cu mortar. casemate ['keismeit] s. (/nil.) cazemată; subterană boltită. casement ['keismsnt, înv. 'keizm-1 •*■ 1- toc de fereastră cu canaturi. 2. (poetic) fereastră, casing knife [~ naif] s. cuţit folosit la fixarea tapetului. casing-off [~3(:)f] s. (mine) tubare. geam. casing panel [~ .paenal] s. (constr.) panou de cofraj. casement stay [~ stei] s. cârlig de vânt. casing paper [~ Fpeipar] s. hârtie de împachetat / de ambalaj. casement window [~ 'windou] s. (constr.) fereastră batantă; oberliht. casing pipe [~ paip[ s. (mine) manşon sau ţeavă de protecţie. case note [~ nouţ] s. (amer. sl.) bancnotă de un dolar. casing pulling [~ .pulirj] s. (mine) extragere a burlanelor. case of emergency ['keis av i'ni3:d33nsi] s. caz de forţă majoră. casing spider [~ »spaidar] s. (mine) broască cu pene. caseous ['keisbs] adj. brânzos; ca brânza. casino [ks'simou, -'zi:-] s. cazinou. case rack ['kcis rzek] s. (poligr.) regal cu case de literă. cask [ka:sk, amer. ka5sk] s. butoi, butoiaş, poloboc, baril. case record [~ 'reko:d] s. (med.) istoric al bolii, anamneză. cask buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură (Informă de) butoi. casern(e) [ks'zsm] s. (rar) cazarmă (lângă fortificaţiile unui oraş). casket ]'ka:skit, amer. 'kasskct si -kit] s. 1. casetă, besactea, lăcriţă. 2. (amer.) sicriu, case shift ['keis jift] s. (tel.) inversiune. coşciug, raclă. case shot [~ /ot, 'keizot] s. (mil., ist.) mitralii. casket-suit [~sju:t] s. (amer.) haine de înmormântare, veşmintele mortului. case system [~ 'sistim] s. metodă de a-i instrui pe studenţii în drept prin analizarea casque [kssk] s. (ist., poetic) coif, cască; chivără. si discutarea unor procese si sentinţe special alese. casqued [ka?skt] adj. (ist., poetic) cu coif, cu cască. case weed [~ wi:d] s. (bot.) traista-ciobanului, tăşculiţă (Capsella bursa-pastoris). cassation [kaVsci/an, ka's-] s. (jur.) casare, casaţie; Court of Cassation Curte de Casaţie casc work [~ wa:k] s. (amer.) anchetă socială. r case worker [~ >w3:k3 ] s. 1. infirmieră, soră de ocrotire. 2. asistentă socială, activist (mai ales cu referire la instanţa juridică din alte ţări decât S.U.A. si Anglia). .cassave [k9'su:v3] s. 1. (bot.) manioc (Manihot utilissinui). 2. (farm.) tapioca. social (care face anchete cu privire la mediul social). casserole ['kassaroul] s. f/r.) 1. tigaie (cu toartă), cratiţă (de argilă arsă si smălţuită). case worm [~ ws:m[ s. (entom.) crisalidă, nimfă, momâie. 1 cash IkxJ] I. s. 1. (fam.) bani, gologani, parale; to be in ~ a fi în bani / în fonduri; 2. (un fel de) musaca sau ghiveci (cu carne, legume, cartofi sau orez, învelite în aluat). down with the ~! jos banii! scoate banii! to be short/ out of ~ a nu fi în bani, a nu avea cassette [ks'set] s. casetă.



 cassia



cassia ['kassig, amer. si -/is] s. (bot.) 1. casia (Cassia sp.). 2. scorţişor (Cinimmoum cassia). Cassiope(i)a [ika?sio'pi:3] s. (mitol., astron.) Casiopeia. cassiopeium [.kxsio'piyom] s. (chim.) casiopeiu, luteţiu. cassiterite [kre'stterait] s. (mineral.) casiterit. cassock ['ksessk] s. 1. sutană, rasă. 2. (fig.) faţă bisericească. 3. (înv.) manta soldăţească. cassolette [.kffisou'let,'—J s. 1. cădelniţă. 2. (gastr.) casoletă, vas mic din ceramică, argint, hârtie etc., în care se prepară şi se serveşte câte o porţie de mâncare; formă din aluat, din orez sau din pireu (care se umple apoi cu o tocătură ele). cassowary ['kasowsari, -war-] s. (omit.) caz.uar (Casuarius); New Holland ~ emu (Dromaeus). cast [ku:st, amer. kasst] X.past şi part. trec. cast vb. A. ir. 1. a arunca, a azvârli; (mar.) to ~ anchor a arunca ancora; to ~ ashore a arunca pe ţărm; to ~ the blame on a arunca vina asupra (cuiva); a da vina pe; (mar.) to ~ the lead a arunca sonda; to ~ light upon a arunca lumină asupra (cu gen.); a lumina (si fig.); to ~ a net a arunca năvodul, plasa; to ~ lots a trage la sorţi, a da cu zarul; to ~ a shade upon a umbri, a adumbri; to ~ a vote a-şi da votul, a vota. 2. a pierde (dinţii,frunzele),a-şi schimba (coarnele), a-şi lepăda, a-şi schimba (pielea), a se scutura de (frunze, fiori); (zool.) to ~ the coat a năpârli. 3. (despre animale) a lepăda, a făta mai devreme. 4. (si to ~ up) a număra, a socoti. 5. (teatru) a distribui (roluri sau actorii în roluri), a pune (actori) în distribuţie. 6. a brăcui, a alege (cai etc.); a repartiza. 7. (jur.) a obliga să plătească despăgubiri; pasiv a pierde un proces; a fi condamnat la daune. 8. (poligr.) a turna (zaţ etc.). 9. (metal.) a turna (fonta, oţelul); a turna în forme; a topi. 10. to ~ about a arunca în toate părţile; to ~ aside a arunca de o parte; a arunca la o parte; to ~ away a) a arunca de o parte, a azvârli, a da în lături, a da la o parte; a respinge, a înlătura; b) (mar.) a arunca pe ţărm; pasiv a naufragia; c) (fig.) a ruina, a nenoroci; to — back a arunca înapoi; a întoarce pe acelaşi drum; to ~ down a) a arunca (în) jos; a dărâma, a ruina, a distruge, a prăbuşi; b) a lăsa în jos (ochii); c ) (fig-) a descuraja; pasiv a fi abătut, a fi necăjit, a fi supărat; to —forth a arunca afară; a izgoni; a risipi, a răspândi; a emite, a împroşca; a vărsa; to ~ in a arunca înăuntru; to ~ in one's lot with a-şi lega soarta de; to - (smth.) in smb.'s teeth a i-o spune cuiva de la obraz, a-i arunca cuiva în faţă un reproş; to ~ loose a elibera, a dezlega, a lăsa în voie; to ~ off a) a arunca Ia o parte, a îndepărta; a se lepăda de, a renunţa la, a se lăsa păgubaş de; b) a(-şi) scoate, a dezbrăca, a lăsa (liaina etc.); c) (fig.) a azvârli, a sfărâma, a rupe (cătuşele), a scutura (jugul); d) a izgoni, a alunga; e) a isprăvi, a termina (munca);/) (mar.) a mola (o parâmă); to ~ off a boat a pleca în larg cu o şalupă; to ~ out a) a arunca (afară), a concedia; a,face socoteala (cuiva); b) a voma, a vărsa, a da afară, a vomita; c) (mii.) a alege, a brăcui (cai); (mat.) to ~ out nines a verifica prin diviziune cu 9. to ~ up a) a arunca (în) sus (obiecte, privirile); b) a exala, a răspândi (un miros); c) a aduna; a calcula, a face (o socoteală), a număra, a socoti; d) a vărsa, a voma, a da afară, a vomita. B. intr. 1. (despre lemn) a se strâmba, a se încovoia, a se suci. 2. a aduna, a socoti, a face socoteala. 3. to ~ about a) (mar.) a vira, a face volta, a întoarce; b) (for) (fig.) a se uita (de jur împrejur), a privi, a trage ochiade (după); a căuta; a considera; â se gândi, a-şi face planul în minte; I was ~ing about in my mind how I should speak to him mă gândeam (în fel şi chip) cum să-i vorbesc; to ~ back a se întoarce; to ~ beyond the moon a) a clădi castele în Spania; b) a vinde pielea ursului din pădure; to ~ off a) (mar.) a molarisi, a lăsa liberă o manevră; b) (fam.) a lăsa locul altor dansatori; c) (poligr.) a calcula spaţiul grafic necesar pentru tipărirea unui text. II. s. 1. aruncare (a năvodului etc.); azvârlire (a zarurilor etc.); the last ~ ultima şansă, ultimul zar. 2. distanţa străbătută de obiectul aruncat. 3. risc; to put on/ to stake to set a ~ a miza, a pune totul pe o carte, a risca. 4. (poligr.) formă de tipar, matriţă. 5. mulaj de gips; amprentă. 6. calcul, socoteală. 7. (teatru) distribuţie, actorii care joacă, echipa (de actori). 8. nuanţă, colorit. 9. model, mostră. 10. constituţie, conformaţie, formaţie, plămadă, urzeală, structură (mintală, a caracterului); tip; a mind of a philosophic ~ o minte cu înclinaţii filozofice, un cap de filozof. 11. stil, manieră, formă. 12. fel, soi, gen, teapă; men of his ~ oamenii de felul său, de soiul său. 13. aer, privire, expresie (afeţei), înfăţişare. 14. (fig.) ajutor, sprijin. 15. întorsătură; abatere a ~ in the eye privire saşie; to have a strong ~ a privi saşiu, a fi zbanghiu / saşiu. 16. lovitură (violentă), izbitură. 17. topire, călire. 18. rigiditate, lipsă de mlădiere, inflexibilitate, tărie. 19. poznă, farsă, renghi. castability [-a'biliti] s. (metal.) fluiditate. castable [-obl] adj. (metal.) apt pentru turnare. Castanet [ka;sto'net] s. castanietă. castaneous [kss'teiniss] adj. castaniu. castanets [ikassts'nets,'—'-] s. pi. castaniete. cast asphalt adj. ['ka:st 'assfasjt] s. asfalt turnat. castaway ['kaisto.wei, amer. rka:s-] I. s. 1. naufragiat. 2. (fig.) paria, condamnat, ostracizat; oropsit al soartci. II. adj. ostracizat, ca un paria; obijduit, repudiat. cast concrete ['ka:st 'konkri:t] s. beton curgător / fluid. cast curve [~ k3:v] s. (constr.) curbă cumulativă. caste [ka:st, amer. kaxt] s. 1. castă; clasă privilegiată; to lose ~ a-şi pierde locul în societate. 2. (mv.) neam, specie, soi. caste feeling [~ .fi:lirj] s. spirit de castă. castellan ['kEestslsnj s. castelan; proprietar sau administrator al unui castel. castellated ['kasteleitid, -til-] s. 1. (construit) în formă de castel sau cetăţuie.2. (despre un loc) cu multe castele. 3. crenelat, (prevăzut) cu turnuleţe şi creneluri. 4. (telin.) crenelat; moletat. caster ['ka:st3r, amer. 'kaes-] I. s. 1. aruncător. 2. (tehn.) turnător. 3. calculator. 4. presărătoare (pentru sare etc.), solniţă. 5. rotiţă, rotilă (la mobilă). 6. (mii.) cal scos la reformă. 7. (teatru) distribuitor de roluri; asistent de regie care face distribuţia. 8. (auto) unghi de fugă al roţilor. II. vb. intr. a se roti, a se învârti, a se suci (pe rotile). cast house ]'ka:st haus] s. (metal.) hală de turnare; turnătorie; pat de turnare.



146



castigate ['kîestigeit] vb. tr. 1. a pedepsi; a bate. 2. a înjura; a critica aspru. 3. a corecta, a îmbunătăţi; a revizui (o lucrare literară). A. (înv.) a curaţi. castigation [.kfesti'gei/sn] s. 1. pedepsire; bătaie. 2. reproş, reproşuri; critică aspră. 3. corectare, amendare; revizuire (stilistică, a unei lucrări literare). 4. (?«v.) curăţire. câştigător [rkasstigeitor] s. 1. persoană care pedepseşte. 2. stilizator. castigatory ['kaestigeitori j I. adj. care pedepseşte, de pedepsire / puniţiune, punitiv; disciplinar. II. s. mijloc de pedepsire, pedeapsă. casting ['ka:stirj, amer. 'ka;st-] s. 1. aruncare, azvârlire. 2. (tehn.) turnare; piesă turnată. 3. obiect turnat. 4. strâmbare, încovoiere, scorojire (a lemnului). 5. îndepărtare a pământului săpat; îndepărtare sau eliminare a resturilor de orice fel; curăţenie. 6. năpârlire. 7. (poligr.) mulare. 8. (film, teatru) distribuire, stabilirea distribuţiei. casting alloy [~, lastoi] s. (tehn.) aliaj de turnătorie. casting bed [~ bed] s. (metal.) hală de turnare. casting bottle [~ .botl] s. pulverizator. casting box [~ boks] s. 1. (metal.) cutie pentru forme, şasiu de turnătorie. 2. pahar pentru zaruri. casting brush [~ br,\f] s. (metal.) perie de curăţat fonta. casting cone [~ koun] s. (metal.) miez de turnare. casting form [~ fo:m] s. (metal.) lingotieră, tipar. casting gate [~ geit] s. (metal.) pâlnie de turnare. casting house [~ haus] î . v . c a s t h o u s e . casting ladle [~ ileidl] s. (metal.) oală de turnare. casting machine [~ msi/hn] s. (metal) maşină de turnat. casting mo(u)Id [~ mould] s. (metal.) formă de turnătorie, tipar. casting net [~ net] s. plasă,.năvod. casting paste [~ peist] s. (ind.) masă de turnare. casting voice [~ vois] s. v, c a s t i n g v o t c. casting vote [~ 'vout,'—] s. vot decisiv (al preşedintelui, când numărul voturilor este egal etc.). cast iron ['ka:st'aion,'-'--] I. s. fontă (turnată), tuci, spijă; annealed/ malleable ~ fontă forjabilă, fontă maleabilă; chilled/ case/ hardened ~ fontă dură. II. adj. 1. de fontă, de tuci. 2. (fig.) tare, neşovăitor; de fier; incontestabil, de netăgăduit;—discipline disciplină de fier. 3. stabil, fix, imuabil. castle ['ka:sl, amer. 'kassl] I. s. 1. castel; palat; ~s in the air/ in the sky/ in Spain castele în Spania, castele de nisip. 2. fortăreaţă; cetăţuie; adăpost. 3. (şah) turn, tură. II. vb. intr. (şah) a face rocadă, a roca. III. adj. (tehn.) crenelat. castle builder [~ rbildo1"] s. (fig.) visător, persoană care face într-una proiecte (nerealizabile). castle building [~ .bildin] s. (fig.) himere, proiecte nerealizabile. castled ]'ka:sld, amer. 'kajsld] aay. cu (un) castel. castle hunter [~ ihAnt9rJ s..(sl.) turist care vizitează îndeosebi castelele. castle keeper [~ iki:par] s. intendent de castel. cast line ['ka:st lain] s. (constr.) curbă cumulativă. cast-off [~'o(:)f,'--, amer. 'kaest-] I. s. obiect aruncat (la o parte); zdreanţă, vechitură; deşeu, rebut. II. adj. aruncat; dat la gunoi, rebutat. castor1 [tasta, amer. 'ksst-] s. 1. (rar zool.) castor, biber (Castor canadensis). 2. (farm.) castoreurn. castor2 I. s. 1. v. c a s t e r (I, 3, 4, 5). 2. solniţă 3. (si la pl.) olivieră, serviciu de salată, serviciu de oţet şi untdelemn. II. vb. intr. v . c a s t e r (II). castor beaver [~ibi:var] s. (text.) bobric (ţesături gen loden). castor oii ['ka:ster'oil] s. ulei / unt de ricin, riţină. castor-oil plant [~ plcunt] s. (bot.) (arbore de) ricin, căpuşă (Ricinus communis). castor sugar [rka;sto 


 147



catch lever



casualty insurance [~ in'Juarans] ş. asigurare pentru caz de accident; asigurare mixtă. cat-and-dog ['ksetanddogî adj. 1. în ceartă / duşmănie, ca câinele cu pisica. 2. dubios, casualty list [~ list] s. (mil.) lista pierderilor, lista morţilor, răniţilor şi dispăruţilor. nesigur, speculativ. casualty ward [~ ws:d] s. salon (suplimentar/ temporar) într-un spital; (secţia de) cat-and-mouse [~andmaus] adj. 1. ca pisica cu şoarecele. 2. de expectativă. catapetasma [ikaîtapi'tassms] s. catapeteazmă. urgenţă. cataphoresis [tkastafa'riisis] s. (electr.) cataforeză; clectroforeză. casuist ['kszjuist, 'ka33-] s. cazuist. casuistic(al) [.k£ezju'istik(pl). 'kEe^u-] adj. cazuist(ic). cataphoretic [iksetafs'retik] adj. (electr.) cataforetic. casuistics [iksezju'istiks, kdsyu-] s. v. c a s U i s t r y. cataplasm ['kstaplaszsm] s. cataplasmă, oblojeală. casuistry ['kaszjuistri, 'karjju-] s. 1. cazuistică. 2. joc de cuvinte; sofisticărie. cataplexy ['kastapleksi] s. (med.) cataplexie. catapult ['kastapAlt] I. s. 1. (ist., mii., av.) catapult(ă). 2. praştie. II. vb. A. tr. casus belli [.keisas'belai, 'ka:sus'beli;] ş. (lat.) casus belli, motiv de război. 1. a bombarda cu pietroaie şi săgeţi (cu ajutorul catapultei). 2. a arunca cu praştia în. caswash ['ka;swof] interj, (amer.) trosc! pleosc! 1 cat [kast] I. s. 1. (zool.) pisică, mâţă, pisieuţă (Feîis domestica); motan, cotoi (mai 3. a catapulta. B. intr. a trage cu praştia. ales he/ Tom ~); barber's ~ flecar, om vorbăreţ, moara stricată, (fam.) meliţă; (amer. catapult launching ['k&tapAlt ib:nt/irj] s. (av.) catapultare, lansare cu catapulta. si.) fat ~ persoană care subvenţionează o măsură cu caracter politic; it rains ~s and dogs catapult take-off [~ 'teiko(:)f] s. (av.) decolare prin catapultare. plouă cu găleata; to fight like Kilkenny ~s a se bate ca chiorii, a se lupta pe viaţă şi pe cataract ['kanaraîkt] s. 1. cădere de apă, cascadă, cataractă. 2. ploaie torenţială, ploaie moarte; (fam. glumeţ) the ~ did it zău, nu cu (am făcut asta); a ~ has nine lives pisica cu băşici. 3. (med.) cataractă, albeaţă (la ochi). 4. (te/m.) cataractă, frână hidraulică cu are nouă vieţi; (amer. rar) a - in the meal (tub) taină, secret; (amer. fam.) dog my ~s! ulei. pe legea mea! la naiba! să fiu al naibii! to lead a ~ and dog life a trăi ca câinele cu cataract cylinder [~ rsilind9r] s. (tehn.) cilindru de frână. pisica, a nu se împăca deloc (unul cu altul); enough to make a ~ laugh să râzi să te catarrh [ka'ta:7, ka3't-] s. (med.) catar, guturai, răceală. prăpădeşti, să mori de râs; (amer.) like a ~ in a strange garret ca peştele pe uscat, catarrhal [ks'taxal, kse't-] adj. (med.) cataral. stingherfit), jenat; he is like a ~on hot bricks a) nu e în apele lui, nu-i sunt boii acasă; catastrophe [ka'tasstrafi] ş. 1. catastrofă; nenorocire; prăpăd. 2. (lit., teatru) b) stă ca pe jăratic, ca pe ace, ca pe ghimpi; to look like the ~ who swallowed the canary deznodământ. 3. (geol.) cataclism, catastrofa naturală, cutremur (de pământ). a avea o înfăţişare vinovată, a se simţi cu musca pe căciulă; no(t) room to swing a ~ catastrophic [rkseta'strofik] adj. catastrofal, dezastruos, teribil. n-ai unde să te mişti, e foarte puţin Ioc; to grin like a Cheshire ~ a rânji cu gura până catathermal [.kzeta'uannpl] adj. (/iz.)catatemial. la urechi; a se hlizi, a (tot) râde sau zâmbi ca prostul; to let the ~ out of the bag a da catatonia [ikseta'tounb] s. (med.) catatonic lucrurile pe faţă / în vileag, a divulga un secret; to see which way the cat jumps, to wait cat back ['kast baek] s. (mar.) coadă de capon. for the ~ to jump a vedea încotro bate vântul; (fam.) that ~ won't jump (chestia asta) cat beer ['kaeti bior] s. (amer. mii. si.) lapte. nu ţine, asta nu se înghite / nu prinde / nu merge; to turn the~in the pan a fi transfug; cat bird [~ba:d] s. (amer. omit.) sturz (Dumetella carolinensis). a da bir cu fugiţii; (prov. înv.) the scalded ~ fears cold water cine s-a fript cu supă, cat block [~ bbk] s. (mar.) macara de capon. suflă şi-n iaurt; (prov.) when the ~ is away the mice will play când pisica nu-i acasă, cat burglar [~ -b3.gbr] s. hoţ acrobat. şoarecii joacă pe masă. 2. pl. (zool.) feline. 3. (şi ~o' nine-tails) (mar.) „pisica cu nouă catcall [~ko:l] (teatru) I. s. fluierat. II. vb. tr. şi intr. a fluiera. cozi" (gârbaci cu nouă şfichiuri). 4. (fig.) femeie rea, pisică / mâţa blândă (care zgârie catch [ksetf] l.past. şi part. trec. caught [kn:t] vb. A. tr. 1. a prinde, a apuca; a pune rău); cată, femeie gâlcevitoare; otravă, matracucă, paceaură. 5. (mar.) gheară (de ancoră). mâna pe; to ~ hold of a se apuca de, a se prinde de; a prinde, a înhăţa, a captura; ~ me 6. tripied dublu. 7. (amer.) jazbandist; pasionat al jazului, v. şi h e p - c a t. II. vb. A. tr. (doingthat)! cu să fac una ca asta? niciodată! altul, nu eu! mai bine mor decât să fac 1. a bate, a biciui (cu pisica cu nouă cozi). 2. (fam.) a da afară, a vărsa, a vomita, a voma; una ca asta! să fiu al dracului / naibii dacă o fac! to ~ one's foot a se poticni, a se împiedica; a borî. 3. (mar) a ridica / cafona you will ~ the devil/ dickens! am să-ţi arăt eu ţie! o să vezi (tu) pe dracul! ai s-o iei pe B. intr. 1. (fam.) a vărsa, a vomita, a voma, a borî. 2. (mar.) a ridica / capona ancora. coajă! to ~sightof a zări, a vedea, a observa. 2. (fig.) a prinde (ocazia, înţelesul, melodia 2 cat s. preşc. de la c a t e r p i l l a r t r a c t o r (amer. fam.) tractor pe şenile. etc.), a surprinde, a înţelege; a nimeri; a găsi, a da de, peste; to ~smb's meaning a prinde, catabolism [k^'taîbslizpm] s. (biol.) catabolism. a înţelege ideea cuiva, a înţelege ce vrea să spună cineva; to ~ smb.'s eye a-şi încrucişa privirea (cu a altuia), a ţintui privirea cuiva, a atrage atenţia cuiva; to ~ the speaker's catacaustic [.kaUa'koistik] s. (mat.,fiz.) catacaustică. catachresis [.kasts'kriisis] s. (ret.) catacreză. eye a i se da cuvântul (mai ales în Camera Comunelor); to ~ a likeness a găsi / a surprinde cataclasis ['ksta'klaesis] s. (geol.) cataclază. 0 asemănare. 3. a prinde, a lua, a se molipsi de; to ~ (a) cold a răci; to ~ (the) measles cataclastic ['kaeta'klasstikl] adj. (geol.) cataclastic. a se molipsi de pojar, a face pojar. 4. a prinde, a apuca, a (mai) găsi, a ajunge (Ia timp); cataclinal ['ka^ta'klainsl] adj. (geol.) cataelinal. to ~the train a prinde trenul; to ~smb. red-handed in the act a prinde pe cineva asupra cataclysm ['ksetaklizsm] s. 1. potop, revărsare mare de ape. 2. (geol.) cataclism; faptului / în flagrant delict; to be caught in the rain a fi (sur)prins de ploaie. 5. a prinde, a ajunge (din urmă). 6. a prinde, a agăţa; a se prinde de, a se agăţa de; to ~ one's finger cutremur. 3. revoluţie cu caracter politic sau social. in the door a-şi prinde degetul în uşă; the boat was caught in the reeds barca s-a prins cataclysmic [.kasta'klizmik] adj. de cataclism; catastrofal. catacomb ['kaetokoum, -ku:m] s. catacombă, galerii subterane cu morminte; (ist.) the / s-a poticnit în păpuriş. 7. a reţine, a prinde la strâmtoare, a opri. 8. a lovi, a da; a nimeri; 1 caught him in the eye i-aiii dat un pumn / una în ochi; (fam.) you'll ~ it ai să vezi tu, Catacombs catacombele romane. ai s-o-ncasezi, ai s-o iei pe coajă. 9. a întrerupe; to—one's/ the breath a i se opri răsuflarea. catadioptre [-ka;t3di'opt3r] s. (auto) catadioptru, ochi de pisică. 10. a lua (foc); to ~fire a se aprinde. 11. to ~away a lua, a duce, a căra; to ~out a prinde catafalque ['keetsfslk] s. 1. catafalc, năsălie. 2. dric, car funebru. Catalan ['kausbn, -Isen] I. adj. catalan, din Catalonia. II. s. 1. catalan, locuitor din (cu rnâţa-n sac), a descoperi; to ~ up a) a ridica; a aburca; b) a prinde (o vorbă etc.) (şi fig.); c) (fig.) a se alătura (cuiva), a intra în, a participa la etc.; d) a ajunge (din urmă);. Catalonia. 2. (limba) catalană. e) a întrerupe (un vorbitor etc.);f) (amer.) a pregăti (caii), a înhăma; g) a apuca (în grabă), catalase ['kaHaleis] s. (chim.) catalază. a înşfacă. B. intr. 1. a prinde; a se fixa; a se înşuruba etc. 2. a se răspândi; a fi molipsitor, catalectic [iksta'lektik] adj. (prozodie) catalectic. catalepsy ['kaHslepsi] s. 1. (med.) catalcpsic, leşin trecător. 2. (filoz.) (putere de) 3. a se aprinde. 4, a prinde pojghiţă / coajă. 5. to ~at a) a se prinde / apuca de; b) a se bucura de; (amer. si.) to ~ off a adormi; to ~ on a) a se apuca de, a se prinde de; înţelegere, comprehensiune. b) a înţelege; c) (fam.) a avea succes, a prinde cheag; a ajunge în vogă, a fi la modă; to ~ cataleptic [tkaîts'leptik] adf (med.) cataleptic. over a îngheţa, a se acoperi eu gheaţă; to ~ up on a se pune la curent eu (noutăţi, modă catalog s., vb. v. c a t a 1 o g u e. etc.); to ~up with a ajunge, a prinde din urmă. II. s. 1. prindere, apucare. 2. pradă, captură. catalography [ikasta'lografi] s. catalografie. catalogue ['ksetsbg] I. s. 1. catalog; listă alfabetică; listă de preţuri; card ~ fişier, catalog 3. profit, învârteală, câştig, afacere (bună); it's not much (of a) ~nu e cine ştie ce afacere; după sistemulfişelor.2. (în şcolile si universităţile americane) registru (de obicei alfabetic),nu e marc brânză. 4. viclenie, tertip, şmecherie; pândă; cursă. 5. (tehn.) dispozitiv de listă; programă analitică, plan de învăţământ. II. vb. tr. a cataloga; a introduce într-un închidere sau angrenare; clichet, zăvor, închizător, clanţă; cârlig; taehet; şubler, vană; cremonă, espanioletă. 6. (tehn.) frână; opritor. 7. oprire (a respiraţiei etc.). 8. (muz.) refren. catalog. cataloguer ['kastaibgs1"] s. catalogator, persoană care cataloghează sau alcătuieşte un 9. (pradă la) pescuit, (cantitatea de) peşte prins. 10. amintire vagă, neprecisă. catalog / o listă sistematică / un registru alfabetic / un fişier. catch-as-catch-can [ikset/azikast/'kam] s. (sport) eatch-can, checi-can „apuca de unde catalogue raisonne [kata'log rezo'nei] s. (fr.) catalog sistematic (cu scurte explicaţii). poţi" (un stil de lupte libere; stilul luptelor Lancashire); lupte libere. cataloguist l'kaetobgist] s. v. c a t a 1 o g u e r. catch-can [~ ikeen] s. v. c a t c h - a s - c a t c h - c a n . Catalonian [ikans'lounjan, -nisn] adj., s. v. C a t a 1 a n. catch crops [~ krops] ş. pl. (agr.) culturi intercalate. catalpa [ka'taslpa] s. (boţ.) catalpă (Catalpa sp.). catcher ['ksetJV] si 1. persoană care prinde, apucă etc. 2. agent de poliţie. 3. (tehn.) catalysis [ka'taslisis, -tos*] s. (chim.) cataliză; efect catalitic / de contact. excavator cu gheare, elevator cu gheare. 4. plasă, năvod etc. 5. pl. (omit.) păsări de pradă. 6. (electr., tel.) cavitate rezonantă, rezonator de ieşire. catalyst ['kaitslist] s. (chim.) catalizator. catalyst fines [~fainz] s. pl. (chim.) praf de catalizator. catch fly [least/flai]s. (bot.) 1. lipicioasă, guşa-porumbelului (Silene armeria). 2. opăţel, catalyze ['kan^laiz] vb. tr. (chim.) a cataliza. lipici, teiţă-roşă (Lychnis viscaria). catalyzer ['kaHalaiza1"] s. v. c a t a 1 y s t. catch frame [~ freim] s. grătar, grilă, zăbrele, grilaj. catamaran [ikaetama'ran] s. 1. catamaran (plută cu pânze sau din două bărci unite). catch handle [- 'ha3ndl] s. (tehn.) manivelă de antrenare. 2. (av.) catamaran (tip de hidroavion). 3. (jam.) scorpie, cată, femeie afurisită / cicălitoare. catching ['kastjinj adf 1. molipsitor, infecţios, care se ia. 2. atrăgător, ademenitor, catamenia [kaşta'mimis] s. (fiziol.) menstruaţie, (pop.) reguli, soroc, period. ispititor, care te prinde; antrenant. 3. (despre vreme) variabil, schimbător. 4. care opreşte, catamount ['kfetsmaunt] s. (zool.) 1. panteră (Felis pardus), 2. râs, linx (Feîis lynx). împiedică, întrerupe, se angrenează, apucă, prinde etc. (v. c a t c h I). 3. cuguar (Felis concolor). catch lever ['kast/ rli:v9r] s. (tehn.) clichet, declic, dispozitiv de siguranţă.



 catch member



catch member [~ 'membs'] s. (tehn.) prinzător, piesă de prindere. catchment ['kaet/msnt] s. 1. (hidr.) drenare, dragare a râurilor. 2. captare, colectare a apelor. 3. bazin de captare / recepţie. catchment area [~ .sorio] s. 1. bazin (de rău), bazin tributar. 2. bazin de captare. 3. (mine) capcană petroliferă. catchment basin [~ .beisn] s. bazin de acumulare a apei / de recepţie a precipitaţiilor; colector de apă. catch penny ['kzstl .peni] I. s. 1. ciurucuri, bagatele, marfă ieftină / de duzină. 2. (f« special despre publicaţii) maculatură; fiţuică; cărticică de duzină. II. adj. ieftin, de duzină, de doi bani, de la foc; (şiJig.) mărunt, neînsemnat. catch phrase [~ freiz] s. slogan, lozincă; vorbe spectaculoase, cârlige. catch pit [~ pit] s. 1. (Iiidr.) puţ de scurgere; bazin de cartare / de limpezire, decantor. 2. (chim.) cuvă de limpezire. 3. (mine) batal. catchpole [~ poul] s. (ist.) zapciu, aprod de târg; preceptor; epistat, subcomisar, agent (al şerifului, al prefectului), agent poliţienesc; vătăman; vătăşel, vornicel. catchpoll s. v. c a t c h p o 1 e. catch ring [~ rirj] s. (lelm.) inel de antrenare. catch thread [~ Ored] s. (text.) furculiţă. . catch tray [~ trei] s. (mine) taler de colectare. catchup s. v. k e t c h u p . catch weed [~ wi:d] s. (bot.) turiţă (Galium apariue). catchword [~ wa:d] s. 1. cuvânt de ordine; parolă; lozincă, slogan. 2. (teatru) replică. 3. (poligr.) colontitlu (la dicţionare şi enciclopedii). 4. articol, titlu de dicţionar. 5. cuvânt rimat, rimă. catch wrench [~ rent/] s. (tehn.) furcă de prăjini; furcă de prindere. catchy ['kasţ/i] adj. 1. atrăgător, care te prinde, captivant; plăcut, simpatic. 2. (despre o melodie) care se reţine uşor, care te obsedează. 3. şiret, abil. 4. complicat, întortocheat. 5. (despre vânt) care te ia pe sus, năprasnic, puternic. 6. spasmodic. cat davit ['kwt.da;vit, -ideiv-] s. (mar.) gruie de capon. cat distemper [~ dis'temps'] s. (vet.) panleucopenie. cate [keit] s. (moi ales pl.) (fnv.) bunătăţi; frufanda(le), delicatese. catechism ['kaitikizomj s. 1. catehism; învăţătură; carte de învăţături religioase (sub formă de întrebări şi răspunsuri). 2. serie sau listă de întrebări şi răspunsuri. catechize ['kaaikaiz] vb. tr. 1. a expune sub formă de întrebări şi răspunsuri; a preda (cuiva) catehismul, învăţătura religioasă (prin întrebări şi răspunsuri). 2. a interoga, a întreba, a examina. 3. a face morală (cuiva), a povăţui, a moraliza, a admonesta. catechol ['kstetfoul, -koul] s. (chim.) pirocatechină. catecholamine [kasti'kolamin] s. (chim., biol., med.) catecolamină. catechu ['kretit/u] s. 1. (chim., bot.) catechu (argăseală). 2. specie lemnoasă exotică (Acacia catechu). catechumen [jesti'kju:raen, -min] s. 1. (bis.) catehumen. 2. novice, începător. categorical [.ka?ti'gorikpl, -te'g-] I. adj. 1. hotărâtor, decisiv. 2. categoric, hotărât, necondiţionat. II. s. (filoz.) propoziţie categorică. categoricalness [-nis] s. caracter categoric. categorize ['kaîtigoraiz, -gour-] vb. tr. a categorisi, a repartiza pe categorii. category ['kanigari, amer. şi -.gouri] s. categorie; clasă. categoryman [~ msen], pi. category men [~men] s. (mil.) bărbat apt pentru serviciul de etape sau garnizoană. catelectrode [.kawi'lektroud] s. (electr.) catod. catena [ko'tirns, -tei-], pl. catenae [ko'tirni, -tei-] s. 1. (fig.) lanţ, şir, serie, scrii legate între ele. 2. (geol.) straturi de pământuri înrudite, catene. catenarian [.kani'nsorion] adj. (mat.) de lanţ, de şir, de serie. ., catenary [ks'timari] I. s. 1. (mat.) catena, lănţişor. 2. (chim.) catena, lanţ. 3. (electr.) fir de cale. 4. (tehn.) lanţ, lănţişor; cablu de suport. II. adj. în lanţ. catenary suspension [~ sos'pen/an] s. (ferov.) suspensie în lanţ / catenară (a cailor ferate electrice); conductă de cale. catenate ['kaHineit] vb. tr. a lega, a uni, a înseria. catenation [.kasti'nei/an] s. înlănţuire, înseriere. cater1 ['keit3r[ vb. A. tr. a procura, a furniza (hrană); a servi; a deservi. B. intr. to ~ for a) a se îngriji de, a susţine, a întreţine; b) (fig.) a se îngriji de nevoile (cuiva), a oferi hrană spirituală, distracţii etc. (cuiva); to ~ for the public a se îngriji de nevoile publicului; to ~ to a fastidious appetite a satisface un gust capricios. cater2 s. patru (ochiuri) (la cărţi, zaruri). cater-cornered ['keita.komad, 'kav[ I. adj. diagonal. II. aaV. în diagonală. cater cousin ['keita ,kAzn[ s. prieten apropiat / bun / intim. cater cousinship [~ /ip] s. prietenie strânsă. caterer ['keitoror] s. 1. persoană care aprovizionează; furnizor. 2. (mil.) ofiţer de administraţie. 3. (fig.) director de teatru. catering ['keitorin] I. adj. de (de)servire (a populaţiei). II. s. (de)servire (a populaţiei). catering industry [~ 'indostri] s. întreprinderile de (de)servirc a populaţiei. caterpillar ['kaMapiter] I. s. 1. (entom.) omidă. 2. (tehn.) şenilă; lanţ-omidă. 3. (înv. fig.) lipitoare; exploatator, cămătar. II. adj. pe şenile, caterpilar. caterpillar ordnance [~ b:dnans] s. (/nil.) artilerie motorizată (pe şenile). Caterpillar tractor [~ .tra;ktar] s. tractor pe şenile, (tractor) caterpilar. caterpillar transmission [~ traMiz'mi/an] s. (auto) transmisie laterală. caterpillar vehicle [~ .vi:ikl] s. (auto) autoşenileţă. caterwaul ['k


148



caterwauling [-in] s. 1. v. c a t e r w a u 1 (II). 2. (fig.) muzică drăcească; tămbălău, tărăboi, larmă. cat fever ['kaet .fi:vac] s. (mar. med.) catar (pulmonar), febră. catfight [~ fait] s. luptă / dispută aprigă. cat fiu [~ fiu:] s. (vet.) influenţa pisicii. cat-foot [~ fut] vb. intr. a merge tiptil. cat gold [~ gould] s. (mineral.) mică galbenă. catgut ['kîetgAt, -gat] s. 1. strună, coardă. 2. (fam.) scripcă, vioară, lăută; instrumente cu coarde, coardele. 3. (med.) catgut. catgut scraper [~ .skreipar] s. (fam.) lăutar prost. cat hair ['kaet hsa r ] s. (text.) păr de pisică. . catharsis [ko'6a:rsis, ka:'8-] s. 1. (med.) purgare, purgaţie, curăţire. 2. (lit.filoz.) catarsis, purificare, descărcare, eliberare. cathartic [ka'Qa:tik, kaV9-] adj., s. (med.) purgativ. Cathay [ka;'0ei ,ka'9-] s. (înv. poetic) China, Chitai. cathead ['kasthed] s. 1. (mar.) gruie de capon; gruie de ancora, vinci, tambur, argat. 2. (te/m.) mandrină cu şuruburi de strângere. 3. (mine) mosor fix / automat. cathect [ka'Gekt, ka:-] vb. tr. a stârni pofte în, a excita. cathedral [ka'Ondrsl] I. s. catedrală. II. adj. 1. de catedrală. 2. oficial; solemn; autoritar. cathedraHc [ikasBi'drslik] adj. de catedrală. cathepsin [kaVGepsinl s. (biol., chim.) catepsină. Catherine wheel ['kffiSsrin hwi;l] s. 1. roată de foc (artificii). 2. (arhit.) roză, rozetă, fereastră, rotundă. 3. (acrobaţii) roata, tumbă de-a roata, rotire. catheter ['ka:Gitar] s. (chir.) cateter, sondă. catheterize ['kasuiteraiz] vb. tr. (med.) a cateteriza. cathetometer [.kajOi'tamita1'] s. (tehn.) catetometru. cathetus [ka'9i:tas] s. (geom.) catetă. cathode ['kîeOoud] s. (electr.) catod. cathode(-ray) tube [~(-rei)tju:b] s. (tel.) tub catodic / cu raze catodice. cathodic [ko'BDdik] adj. (electr.) catodic. cathodic beam [~bi;m] s. (electr.) fascicul catodic. catholic ['kacOalik, 'ku:03lik] I. adj. 1. (mai ales Roman Catholic) catolic. 2. (bis.) apostolic; catolic; papistaş.,3. universal; larg; atotcuprinzător. II. s. catolic; papistaş. Catholicism [ko'Etolisizam] s. catolicism. catholicity [.ka:9ou'lisiti, -Gal-] s. 1. catolicism. 2. (fig.) rigurozitate. 3. (fig.) universalitate. catholicize [ko'Golisaiz] vb. tr. (rel.) a catoliciza. catholicon [ka'Galikan, -lak-[ s. panaceu. catholyte ['kasGalait] s. (chim.) catolit. cathouse ['kaîthaus] s. (amer. si.) bordel. cat ice ['keetais] s. gheaţă subţire, pojghiţă de gheaţă. cat-in-clover ['kact in'klouvar] s. (bot.) ghizdei (Lotus corniculatus). cation ['kfetaian] s. (chim.) cation. catipnite ['kaîtaianait] s. (chim.) cationit. catkin ['ka:tkin] s. (bot.) mâţişor, anient. cat lap [~ tep] s. (pop.) 1. ceai foarte slab. 2. poşircă, apă chioară. cat-like [~ laik] adj. pisicesc, (ca) de pisică; motănesc; felin. catline [~ lain] s. (mine) cablu de intervenţie. catling ['kjetlin] s. 1. (rar) pisicuţă, pisoiaş, pisoi. 2. (med.) catgut subţire. 3. (med.) scalpel, cuţit de chirurg, bisturiu. 4. (muz.) coardă, strună. catmint ]'ka:tmint] s. (bot.) cătuşnică, iarba-mâţei, minta-mâţei (Nepeta cataria). cat music ['ka;timju:zik] s. (amer.) muzică de jazz. cat nap [~ na;p] s . v . c a t s l e e p . catnip [~ nip] s. (amer.) v. c a t m i n t. ' cat-o-mountain [~o'mauntin] s. v. c a t a m o u n t. Catonian [ko'tounian] I. adj. 1. privitor la Cato. 2. (fig.) sever, neînduplecat; incoruptibil; virtuos. II. s. adept al lui Cato. cat-o'-nine-taus ['kaîto'nainteilz, .kaet-] s. pisica cu nouă cozi, gârbaci cu nouă şfichiuri. catoptric(al) (ka'taptrik(3l)] adj. (fiz.) catoptric. catoptrics [ka'taptriks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) catoptrică, studiul reflecţiei luminii. cat party ['kaH .pu:ti] s. (amer.) reuniune de femei. cats and dogs [~s on 'dagzjs. 1. (amer. si.) valori necotate oficial la bursă. 2. mulţime, grămezi. cat's claw ['kajts kb:] s. (bot.) specie de arbust cu ghimpi din America Centrală (Pthecolobium unguis-cati). cat's cradle [~s .kreidl] s. 1. (bot.) pătlagină-îngustă (Plantago lanceolata). 2. foarfecă (joc de copii în care se fac diferite figuri prin împletirea unei sfori). cat's-ear [~ siar] s. (bot.) 1. buruiană-porcească (Hypochoeris rădicata). 2. v. c a t's foot(2). cat's foot [~s fut] s. (bot.) 1. silnic (Glechoma sp.) 2. siminoc, parpian (Gimplialium dioicum). cat silver [~ >silvor] s. (mineral.) mică. catskin [~ skin) s. 1. blană de pisică. 2. (si.) pălărioară de mătase. cat skinner [~ .skinar] s. (amer. sl.) tractorist. cat sleep [~ sli:p] s. aromeală, moţăiala, piroteală, aţipeală, somn iepuresc. cat's meat [~ s mi:t] s. carne de cal (cumpărată pentru pisici). cat's milk [~ s milk] s. (bot.) laptele-cucului (Euphorbia sp.). cat's paw [~s pa:]s. l.(mar.)gurădeştiucă. 2-pl. (mar.) mare cu berbeci. 3. păcălit, persoană înşelată / dusă cu şosele şi momele. 4. (fig.) unealtă; instrument; ţo make a ~ of smb. a face din cineva unealta sa; a scoate castanele din foc cu mâna altcuiva.



 149



Cavalier State



cauliflower ['koliflau9r] ş. (bot.) conopidă (Brassica oleracea var. botrytis). cat's tail [~s teii] s. 1. coadă de pisică. 2. guler de blană. 3. nor filamentos. 4. (bor.) papură (Typha latifolia). 5. (boţ.) coada-calului (Equisetum sp.). cauliflower ear [- ia1"] s. (sport) urechea unui boxer zdrenţuită sau deformată (în urma loviturilor primite). catsup ['kaetssp] s. v. k e t c h u p. cauline [Teo:lain] adj. (bot.) caulinal, tulpinal. cat's water [Tests iWo:t3r] s. (st.) rachiu de ienupăr. cat's whisker [~ s -hwisks1"] s. 1. (radio) arc de contact pentru detector. 2. pi. (fig.) caulis ['ko:lis],p/. caules [-li:z] ş. (bot.) tulpină. autoritate supremă, şef, omul cel mai competent. caulk [ko:k] vb. tr. 1. (mar.) a călăfătui (un vas). 2. (te/m.) a mata, a ştemui. 3. a astupa, a umple, (crăpăturile de la ferestre). 4- v. c a 1 k1 (1,1). cattail [~ teii] s. (bot.) papură (Typha latifolia). 1 caulker [Tco:kar] s. 1. călăfătuitor. 2. (si.) duşcă. 3. (si.) ceva tare / grozav / enorm; catter ['kaets "] ş. (amer. si.) vagabond care călătoreşte clandestin pe tampoanele vagoanelor de tren, călător clandestin / fără bilet. matahală, cogeamite (omul etc.); una de oaie, una boacănă, minciună gogonată. catting ['kauirj] s. rău de mare. caulk seam ['ko:k si:m] s. (mar.) harmuz. cattish [Tcastij] adj. 1. pisicesc, motănesc, cotoiesc; de pisoiaş, de pisicuţă; felin. 2. (Jig.) causal ['ko:z3l] adj. cauzal. ca un motan; ipocrit, ascuns, mocnit; şiret; rău, răutăcios. causality [koi'zasliti] ş. cauzalitate. causation [kx'zei/sn] s. 1. cauzare, pricinuire. 2. cauzalitate. cattle ['kaetîj s. (colectiv) 1. vite; vite cornute / mari, bovine; breeding ~ animale de prăsilă; Durham ~ vite cu coarne scurte; horned/ black ~ vite cornute; polled ~ vite causative ['ko:zativ] adj. 1. cauzal; ~ of aducător de, cauzând (cu ac). 2. (gram.) fără coarne; small ~c) vite mărunte; b) (pop.) gângănii, gâze; insecte. 2. (st.) cai. 3. (peior. cauzativ. despre oameni) vite, dobitoace; (şl.) queer ~ societate ciudată; sad ~ femei de strada / cause [ko:z] I. s. 1. cauză, pricină, motiv, temei. 2. cauză, interes; the ~of peace cauza uşoare, dame, prostituate. 4. (înv.) gânganie; gâză; insectă; (fam.) jumping ~ purice. păcii; lost ~a) cauză pierdută; b) (ist.) sistemul sclavagist (apărat de sudişti în timpul Războiului de Secesiune din Statele Unite, 1861-1865); to support the ~ of the workers cattle box [~ bsks] s. (ferov.) vagon de vite, bou-vagon. a sprijini cauza clasei muncitoare; to make common ~ with a face cauză comună cu, cattle breeder [~ n bo:d] s. (auto) panou indicator / de avertizare; indicator de sau electorale. 2. (în Anglia, peior.) politică de măsluire a voturilor / de presiuni asupra pericol. alegătorilor; joc de culise, sforării electorale etc. 3. (austr.) conciliabul, consfătuire / cautionless ['ko:.fanlis] adj. 1. neprevăzător, lipsit de precauţie / de prevedere; imprudent. întrunire a unui grup parlamentar. 2. fără cauţiune. caudal ['ko:dl] adj. caudal, codai, de (la) coadă. caution money ['ko:/3n iiiiAni] s. garanţie, cauţiune, chezăşie; depozit; depunere (mai ales a studenţilor de la Oxford şi Cambridge în vederea unor datorii posibile). caudal appendage [~ s'pendidj] ş. (anat.) apendice caudal. caudate ['ko:deit] adj. cu coadă. cautious ['ko:/9s] adj. precaut, prudent, circumspect, atent; prevăzător, grijuliu. caudle ['ko:dl] I. s. şodo, băutură fierbinte pentru bolnavi (un amestec de vin, ouă, cautiously [-li] adv. prudent, cu grijă, prevăzător. pâine şi zahăr). II. vb. tr. 1. a amesteca. 2. a pregăti un şodo (cuiva). cautiousness [-nis] s. prevedere, precauţie. cavalcade [ikasvpl'kcid] s. 1. cavalcadă, ceată, alai de călăreţi. 2. cavalcadă, galop. caudle cup ['ko:dl kAp] ş. vas înalt de băut, cu două toarte şi, adesea, cu capac. cavalier [rkarvsTier] I. s. 1. călăreţ; cavalerist. 2. (înv.) cavaler, călăraş. 3. Cavalier caught [k:r.t] past şi part. trec. de la c a t c h (I). (ist.) regalist (pe timpul lui Carol 1). 4. (amer.) locuitor al statului Virginia. II. adj. cauk [ka:k] s. (mineral.) calcar. caul [ko;lj s. 1. bonetă, scufiţă (de copil). 2. (anat.) căiţă; cămaşă; born with a ~ a) 1. deschis, sincer, franc. 2. mândru, falnic, trufaş, arogant; fălos. 3. vesel, nepăsător; născut cu căiţă pe cap; />) (jig.) norocos (în viaţă), născut cu stea în frunte / cu noroc. uşuratic, degajat; frivol, neserios. 4. Cavalier (işt.) regalist. 3. (anat.) epiploon, pieliţă care acoperă maţele, ţiplă; cavalierly [■kjevsTiali] adv. neserios, frivol; degajat, uşor, uşuratic, nepăsător. cavalier poet [ikaeva'lia-pouit] s. poet curtean / aristocrat / de curte, autor de poezie cauldron ['ko(:)ldr3n] s. 1. cazan; oală, căldare. 2. (geol.) căldare. cavalerească, mondenă, elegantă (în Anglia, în sec. XVII). caulescent [ko:Tesnt] adj. (bot.) caulescent, cu tulpină aeriană. caulicle [Teorlikl] s. (bot.) caulicul. Cavalier State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia.



 cavalry



cavalry ['ksevslri] s. (mil.) cavalerie, călăreţi, călăraşi. cavalryman [~ man, -mam], pl. cavalrymen [~men, man] s. (mil.) cavalerist, călăraş. cavalry soldier [~ ,sould33r] s. v. c a v a l r y ni a n. cavate ['keiveit] aay. 1. excavat, scobit. 2. care formează o cavitate; ca o peşteră. cavatina [ikaîva'tiins] s. (muz.) cavatină. cave1 [keiv] I. s. 1. peşteră; vizuină; văgăună; grotă. 2. cavitate; depresiune. 3. (tehn.) cenuşar; laborator fierbinte. 4. (pol.) fracţiune, dizidentă, grupare de opoziţie sau care s-a rupt de partid. 5. (geol.) carst, gol subteran, peşteră. 6. (/iz.) celulă. 7. (constr.) pivniţă. II. vb. A. tr. 1. a scobi, a excava. 2. a aşeza, a pune într-o peşteră. 3. to ~ in a dărâma, a face să se prăbuşească, a surpa. B. intr. 1. a se afunda, a se prăbuşi. 2. (pol.) a se separa, a face O fracţiune, a face disidenţă. 3. (despre pământ) a se surpa. 4. to ~ in a) (despre pământ) a se surpa; a se afunda; b) a se prăbuşi (şi fig.); c) (fig. fam.) a ceda, a bate în retragere. ■' cave2 ['keivi] inter/', (sl. scol.) atenţie! păzea! şase! cave art ['keiv u:t] s. artă rupestră. caveat ['keivicet] s. 1. protest, contestaţie, obiecţie; 2. (jur.) opoziţie; contestaţie, notificare de opoziţie, facerea unei contestaţii; to put in/ to enter in a ~ a face opoziţie I contestaţie, a înainta o cerere de suspendare a unei hotărâri judecătoreşti. caveator ['keivieite1"] s. (jur.) autor al unei contestaţii. cave bear ['keiv besr] s. (paleont.) ursul cavernelor. caved-in-arch f'keivd'in a:t/[ s. (constr.) arc în contracurbă. cave-dweller ]'keividwebr] s. troglodit, om al cavernelor; locuitor al unei peşteri. cave hunting ['keiv ■hAntin] s. speologie. cave-in [~ 'in] s. (amer. fig.) prăbuşire, faliment. caveman ['keivmaen],pl. cavemen [-men] s.v. c a v e d w e l l e r . cavendish ['kEevandi/] s: un fel de tutun aromat. caver1 ['keivar] s. (scot.) briză uşoară. caver2 s. speolog. cavern ['kzevg(:)n] s. 1. peşteră, grotă, cavernă, gol carstic; vizuină. 2. (med.) cavernă. cavernous [-as] adj. 1. cavernos, cu multe peşteri. 2. (mea'.) cavernos. 3. (în formă) de peşteră. 4. (despre ochi, gură, obraji etc.) afundat, lăsat, adâncit, găunos, scofâlcit. 5. (despre sunet, voce) cavernos. cavetto [ko'vetou] s. (arhit.) cavetă, duşină. caviar(e) ['kasviair, ■--'-] s. icre; (de obicei) icre negre, caviar (ca aliment); ~ to the general mâncare aleasă pentru gusturi proaste (cf. „a strica orzul pe gâşte"). cavii ['kasvil] I. s. şicană; chichiţă, cârciog, nod în papură. II. vb. intr. a şicana, a face şicane, a căuta nod în papură, a găsi neajunsuri. caviller ]-3r] s. şicanator, cârciogar, chiţibuşar; buclucaş. caving (in) ['keivirj ('in)] s. 1. surpare, prăbuşire, dărâmare. 2. (hidr.) erodare a malului. caving width ['keivirj widG] s. (mine) pas de surpare. cavitation [rjkaîvi'teijan, -vo't-] s. 1. (fiz.) cavitaţie. 2. (metal.) formare a suflurilor. cavitron ['kxvitron] s. (fiz.) cavitron. cavity [fceviti] s. 1. cavitate; (anat.) abdominal ~ cavitate abdominală. 2. (geol.) crăpătură în rocă. cavity magnetron [~'ma;gnitron] s. (fiz.) magnetron. cavity wall ]'ka:viti wo:l] s. (constr.) zid dublu. cavort [ko'voit] vb. intr. (amer.) a sări, a ţopăi, a sălta, a zburda. caw [ko:[ I; s. croncănit. II. vb. intr. a croncăni, a cârâi. cawk [ko:k] s. (mineral.) calcar. Caxtonian [ikaek'stounbn] adj. referitor la tipograful si cărturarul William Caxton (m. 1491). cay [kei] s. 1. recif de corali / coralier. 2. banc de nisip. 3. insuliţă de lângă coastă. cayenne [kci'en,'--] s. 1. (bot.) ardei (iute), ciuşcă, pipăruş roşu (Capsicum frutescens longum). 2. paprică, boia de ardei. cayenne pepper [~ ipepar] s. v. c a y e n n e. cayman ['keimon] s. (zool.) caiman, crocodil / aligator american (Caiman). cayuse [kai'ju;s, 'kaiu:s] s. specie de ponei indian (din vestul Statelor Unite). cease [si:s] I. vb. A. tr. a înceta, a opri; a curma; a face să înceteze, a pune capăt (cu dat.); to "talking a înceta să vorbească; a curma vorba; to ~ payment a) a înceta plăţile; b) a da faliment; (mil.) to ~fire a înceta focul. B. intr. a înceta, a se opri; (poetic) to ~ from slumber a se trezi, a se deştepta. II. s. încetare; oprire; curmare; without ~ fără încetare, necontenit, necurmat. cease-fire [~ 


150



scândură pentru astereală. 4. (av.) plafon de zbor. 5. (meteor.) plafonul norilor. 6. (mar.) paiol, căptuşeală interioară. ceiling block [~ blok] s. (electr.) priză de plafon. ceilinged ]'si:lirjd] aay. (arhit.) cu tavan. ceiling fitting ]'si:lirj'fitirj] s. (constr.) plafonieră. ceilometer [si:'bmit9r] s. (fiz.) aparat pentru măsurarea înălţimii plafonului de nori. celadon ['setedonj s. 1. verde-palid / gălbui; 2. porţelan translucid chinezesc, cu tentă verzuie. celandine ['sebndain] s. (bot.) rostopască (Chelidonium maius). celeb [si'leb] s. (sl.) celebritate (prese, de la celebrity). celebrant ['selibrant] s. persoană care slujeşte / oficiază, oficiant; slujitor al altarului («e obicei preot care slujeşte liturghia). celebrate ['selibreit] vb. A. tr. 1. a sărbători, a celebra; a comemora. 2. a lăuda, a (pro)slăvi. 3. (bis.) a sluji, a oficia. B. intr A. a petrece. .2, â face o slujbă religioasă. celebrated [-id] adj. celebru, ilustru, renumit, faimos; slăvit. celebrater [-»'] s. v. c e 1 e b r a t o r. celebration [iseli'brei/sn] s. 1. sărbătorire, celebrare; ceremonie, festivitate. 2. slăvire, preamărire. 3. (bis.) slujbă, oficiere. 4. sărbătoare, veselie, petrecere, chef. celebrator ['sclibreita1"] s. 1. persoană care ia parte la o sărbătorire; conviv; oaspete. 2. panegirist. celebrity [si'lebriti, sa'l-] s. 1. celebritate, faimă, renume; slavă; glorie. 2. celebritate, om celebru. celeriac [se'leriaik] s. varietate de ţelină (rădăcina comestibilă). celerity [si'leriti, ss'l-] s. iuţeală, viteză, repeziciune. celery ['sebri] s. (bot.) ţelină, ţeler (Apium graveolens, tulpinile comestibile). celesta [si'lesta] s. (muz.) celestă. celeste [si'lest, ss'l] s. azur, albastrul cerului. celestial [si'lest'ial, sa'l-] I. aay. 1. ceresc, celest, (ca) din ceruri. 2. (fig.) minunat, dumnezeiesc, îngeresc, (ca) din cer(uri), splendid. 3. (fig.) virtuos; caritabil, milos(tiv). II. s. 1. locuitor al cerului; (prov.) talk of ~s and the angels appear vorbeşti de lup şi lupul la uşă. 2. Celestial (fam.) chinez. celestial body [~ ibodi] s. (astron.) astru, corp ceresc. Celestial Empire [~ 'empab r ] s. (ist.) Imperiul ceresc, China. celestial latitude [~ rlaetitju:d] s. (astron.) latitudine astronomică. celestial longitude [~ rbnd3itju:d] s. (astron.) longitudine astronomică. celestial map [~ ma;p] s. hartă astronomică. celestial mechanics [~ mi'ka;niks] s. (astron.) mecanică cerească. celestial pole [~ poul] s. (astron.) pol ceresc. celestine ['selistain] s. (mineral.) sulfat de stronţiu, celestină. Celestine ['selistain, si'lestain, -tin] s. călugăr celestin. celestite ['selistait] s. (mineral.) v . c e l e s t i n e . celiac [rsi:ljask] aay. (anat.) celiac. celiac disease ['sidjak di'zkz] s. (med.) steatoree, boala intestinală a copiilor cauzata de o avitaminoză. celibacy ['selibasi] s. celibat, bu'rlăcie. celibatarian [iselibo'tsorbn] I. aay. necăsătorit, holtei, celibatar. II. s. holtei, celibatar, burlac, becher. celibate ['selibit, -bot] I. aay. necăsătorit, holtei, burlac convins, becher. II. s. celibat, burlăcie. celite ['sklait] s. (ind.) celit. cell [sel] s. 1. celulă (de închisoare); condemned ~celulă a condamnaţilor la moarte. 2. (în diverse accepţiuni) celulă; ~ of the bee celulă'de fagure. 3. (pol.) celulă. 4. chilie. 5. schit. 6. (poetic) mormânt. 7. (poetic) bordei, casă, sălaş. 8. (electr.) element. 9. (av.) celulă. 10. (tehn.) compartiment, deschizătură, cameră. cell animal [~ .aînimsl] s. (zool.) animal monocelular. cellar [rsebr] I. s. 1. pivniţă, beci; (odinioară) cămară. 2. pivniţă (de vinuri), cramă; to keep a good ~ a fi bine aprovizionat cu vinuri. 3. (mine) beciul sondei. II. vb. tr. (si to ~ in) a ţine / a păstra în pivniţă, a pune la beci. cellarage [rsebrid3] s. 1. pivniţe. 2. păstrare, depozitare în. pivniţe. 3. plată pentru păstrarea în pivniţe (magazinaj). cellarer ['setară] s. chelar (la mănăstiri). cellaret [iseb'ret] s. dulăpior / dulăpaş cu vinuri. cellaring ['sebrirjj s. v. c e 11 a r a g e (1,3). cellar kitchen ['sete rkit/in] s. bucătărie (de) la subsol. cellarman ['sebmon, -mai],pl. cellarmen ]-mon, -men] s. chelar, pivnicer. cellar way [~wei] s. gang subteran. cellastic tyre ['selffistik tob r ] s. (auto) pneu blindat (contra gloanţelor). cell connector ['sel ko'nekto1"] s. (electr.) şnurul bateriei. cell constant [~ ikonstant] s. (tehn.) constanta celulei. cell-damned [~ da?md] aay. (înv.) osândit la detenţie în celulă. celled [seld] adj. 1. cu celule. 2. închis / întemniţat într-o celulă. celliform ]'selifo:m] aay. celular, în formă de celulă. cellist ['t/elist] s. (muz.) violoncelist. cello ['t/elou] s. (prese, de la v i o 1 o n c e 11 o) (muz.) violoncel. cellobiose [.selou'baious] s. (chim.) celobioză. cellophane ['sebfein] s. celofan; ţiplă (fam. fig.) wrapped in ~a) de zahăr, de sticlă, de vată; inaccesibil; b) căruia nu-i ajungi nici cu prăjina la nas, înfumurat. cellophane window [~ iwindou] s. fereastră (ae ţiplă) la plicuri. cell sap ['sel s«ep] s. (bot.) suc celular. cellula ['seljubj, pl. cellulae [-li:] s. (fiziol.) celulă (mică).



 151



cellular ['scljub1"] adj. 1. (bot., zool., anat.) celular, din celule, de celule. 2. (plast.) celular, poros, spongios. 3. (tel.) celular. cellular pyrite [~ pai-rait] s. (mineral.) marcasită. cellular tissue [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut celular. cellulate ['seljuleit] adj, cu celule, din celule. cellule ['selju:l] s. (biol., av.) celulă. celluliferous [iselju'lifsras] adj. în celule. cellulitis [.selju'Iaitis] s. (med.) celulita. celluloid ['seljubid] s. celuloid, ţiplă. cellulose ['seljulous] s. celuloză. cellulosic [selju'lousik] s. material plastic din acetat de celuloză, celofan etc. Celsius ['sclsjas, -iss] adj. Celsius. Celt [kelt, selt] s. celt. celt [selt] s. (arheol.) unealtă de piatră saw metal (ascuţită sub diferite forme). Celtic ['keltik, 'seltik] I. adj. celt(ic), al cclţilor. II. s. (limba) celtă. Celticism ['keltisizsm, 'sel-] s. 1. obicei celtic. 2. expresie idiomatică de origine celtică. Celtism ['keltizam, 'sel-] s. v. C e 11 i c i s m. Celtist ['keltist, 'sel-] s. cunoscător al limbii şi literaturii cclte; specialist în cultura celtică. celtium ['sel/iam, 'seltism] s. (chim.) hafniu, celţiu. celtuce f'seltas] s. (bot.) hibrid din ţelină şi salată verde. cembalo ['sembalou] s. (muz.) 1- (ist.) orice instrument de percuţie cu coarde, aprox. ţambal. 2. clavicord; pian. cemensite [smiensait] s. (constr.) cimenzită. cement [si'ment] I. s. 1. ciment; mastic. 2. liant; substanţă care leagă / cimentează. 3. (fig.) ciment. 4. adeziv, clei. II. vb. A. tr. 1. a cimenta (si fig.). 2. a chitui. B. intr. 1. a se cimenta (şifig.). 2. a face priză, a,lega. cement-asbestos [~asz-bestosJ^(chim.) azbociment. cementation [


centre parting



centaury l'sentori] s. (bot.) dioc (Centaurea sp.). centenarian [isenti'nrarian] I. adj. centenar, (în vârstă) de o sută de ani. II. s. centenar, om în vârstă de (peste) o sută de ani. centenary [sen'timsri] I. adj. de o sută de ani, centenar. II. s. 1. o sută de ani, secol, veac. 2. centenar, aniversare a o sută de ani. centennial [sen'teni^l] I. adj. 1. de o sută de ani; secular. 2. care se petrece / întâmplă o dată la o sută de ani. II. s. aniversare a o sută de ani, centenar. Centennial State [~steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Colorado. centennium [sen'tenian] s. (rar) o sută de ani, secol. center ['serjta1"] s. (amer.) v . c e n t r c . centering [-in] s. 1. (te/m.) centrare. 2. (constr.) cintră, cofraj. centesimal [sen'tcsimsl] adj. centezimal. centesimal balance [~ .bsetons] s. balanţă centezimală. centigrade ['sentigreid] adj. centigrad, împărţit în o sută de grade. centigrade thermometer [~ O^'momity] ş. termometru Celsius / centigrad. centigram(me) ['sentigram] s. centigram. centile ['sentail] ş. (mat.) centilo. centiliter [rsentiili:t9r] s. (amer.) v. c e n t i l i t r e , centilitre E'senti,li:t3r] s. centilitru. centillion [scn'tiljan, -Han] s. centilion. centime [rsa:nti:m -şi pronunţia franceză] s. (fr.) centimă (a suta parte dintr-un franc). centimeter s. (amer.) v . c e n t i m e t r e . centimetre [,scntiimi:t3r] s. centimetru. centimetre wave [~ weiv] s. (tel.) undă centimetrică. centipede l'sentipi:d] s. (zool.) mic miriapod, cârcâiac (Scolopendra sp.). centipoise ['sentipsiz] s. (tehn.) centipoise. centner ['sentnar] s. jumătate de chintal (50 kg; în Anglia, 100 livre sau 45,36 kg); metric/ double ~ chintal (100 kg sau 220,46 livre). centra ['sentra] pi. de la c e n t r u m. centrad ['sentrasd] adf (anat., zool.) spre centru, către centru. central ['sentrsl] I. adf central, de centru, de mijloc; principal, fundamental; ~idea idee principală / centrală / fundamentală. II. s. (amer.) 1. centrală telefonică. 2. centralistă, operatoare (de la o centrală telefonică). central bit [~ bit] s. (mine) daltă de sfredel. central computer [~ ksm'pjmta1"] s. (cib.) calculator central. central heating [~ 


 centrepiece centrepiece [~pi:sj s. 1. ornament din argint / cristal etc. (aşezat în mijlocul unei mese); ornament de pus în mijlocul mesei. 2. partea cea mai atractivă sau importantă (a unui program etc.). centre seconds hand [~ .sekondzhamd] s. secundar central (la ceas). centre section [~ tsek/pn] s. (av.) plan central: centre tap [~ tcep] s. (electr.) priză mediană. centric(al) ['sentrik(al)] adj. central, de mijloc, centric. centricity [sen'trisiti] s. centricitate. centrifugal [sen'trifjugal, 'sentrifjmgal, 'sentri'fjmgsl] I. adj. centrifug. II. s. v. centrifugal machine. centrifugal action [~ lîekfh] s. centrifugare. centrifugal force [-sentrifjugal To:s] s. (fiz.) forţă centrifugă. centrifugalize [.sentri'fjugolaizj vb. tr. (fiz., telm.) a centrifuga. centrifugal machine [~ ma'Jim] s. (maşină) centrifugă. centrifugal mill [~ mii] s. (telin.) dezintegrator. centrifugal pump [~ pAmp] s. (telm.) pompă centrifugă. centrifugal washer [~ ,wo/ar] s. (ind.) scruber centrifug(al). centrifugal wringer [~irirjgar]s.v. c e n t r i f u g a l m a c h i n e . centrifuge ['sentrifju:d3l I. s. (maşină) centrifugă. II. vb. Ir. a centrifuga. centring of arch ['sentrirj ov 'a:t/] s. (constr.) cintru. centripetal [sen'tripitl, 'sentri'pi:tl] adj. centripet. centrist ['sentrist] adj. (pol.) de centru, moderat. centroid ['sentraid] s. (mec, geom.) centroidă. centrosome ['sentrosoum] s. (biol.) centrozom. centrosphere ['sentrousfiar] s. 1. (geol.) centrosferă, barisferă. 2. (biol.) centrosferă, centrozom, cytoccntrum. centrum ['sentram],pl. centrums ]-z] sau centra ]-ra]s. 1. centru. 2. (anat.) (inel de) vertebră. centum ['kentem, -turn] adj. (lingv.) centum. \ centuple ['sentjupl] I. adj. însutit, centuplu. II. vb. tr. a însuti, a mări de o sută d#ori; a înmulţi cu o sută. centuplicate [sen'tjurplikeit] I. vb. tr. v. c e n t u p 1 e (II). II. adj. [-kit] v. c e n t u p l e (I). III. [-kit] s. o sută de exemplare; in ~ în o sută de exemplare. centuplication [isentjuipli'keij^n] s. însutire; înmulţire cu o sută. centuried ['sent/urid] aay. 1. secular, de secole. 2. foarte vechi. centuries-old ['sent/uriz ould] adj. secular, de veacuri. centurion [sen'tjuorian, -tjuar-] s. (ist.) centurion. century ['sent/uri, -tjur-, -t/ar-] s. 1. veac, secol; o sută de ani. 2. (ist.) centurie. 3. (of) o sută (de); (amer. fam.) o sută de dolari; a ~ of essays (antologie / culegere / volum cuprinzând) o sută de eseuri. 4. (amer. sport) cursă de 100 yarzi, 100 de metri san 100 deniile. century note [~ nouţ] s. (amer. si.) hârtie de 100 de dolari, centă. century-old [—ould] adj. v. c c n t u r i e s - o l d . century plant [~ pla:nt] s. (bot.) agavă (Agave americana). ceorl ['tjeo:l] s. (ist.) ţăran liber (anglo-saxon). cephalad ['sefated] aaV. către cap, (în)spre cap. cephalic [se'fadik, si'f-] aay. (anat.) cefalic, de cap, al capului. ' cephalitis [-sefa'laitis] s. (med.) encefalită, inflamaţic a encefalului / a creierului. cephalopoda [.sefa'bpada] s. pl. (zool.) cefalopode. 'cept [sept] prep. (pop.) prese, de / « e x c e p t . ceramic [si'nemik, se'r-, sa'r-] adj. de olărie; de ceramică, ceramic. ceramics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) ceramică; olărie, olărit. ceramist ['serpmist] s. ceramist; olar, specialist în ceramică, artist care lucrează ceramică. cerârgyrite [si'ra:d3irait, -d3a-] s. (mineral.) cerargirit, argint cornos. cerasine ['seresin] s. (mineral.) cerazin, fosgenit. cerastes [si'rasti;z, se'r-] s. (zool.) viperă cornută (Cerastes cornutus). cerate ['siarit, -reit] s. alifie / unsoare / unguent din ceară, untdelemn şi migdale. ceratin(e) ['seretin] s. ceratină. ceration [si'rei/pnj s. cerare. ceraunograph [sa'ra:nagra:f| s. (telm.) ceraunograf, aparat pentru înregistrarea fulgerelor. cercaria [sa:'kearia], pl. cercariae ]-rii:] s. (parazitologie) cercar. cercle ['sa:kl] s. (?«v.) cerc. cere ]siar] I. s. 1. (omit.) caş (la ciocurile păsărilor); caş la gură. 2. ceară. II. vb. tr. a cerui, a da cu ceară. cereai ['siarial, 'sja:r-] I. s. 1. (de obicei la pi.) cereale, grâne. 2. mâncare pregătită din cereale; fulgi de ovăz / de porumb etc. 3.pl. fulgi, erupe; melcişori. II. adj. de grâne, de cereale. cereai bugs [~ bAgz] s. pi. (entom.) ploşniţele cerealelor. cereal drier [~ draiar] s. (agr.) uscător de cereale. cerealia [,si:ri'eilja, -Iia] s. pl. (lat. agr.) cereale. cereal crops ['siarial kraps] s. pl. (agr.) graminee, cerealiere; cultură de cereale. cerebellar [,sera'belar] adj. (anat.) de cerebel, al cerebelului. cerebellospinal [.seri'bclou'spainsl] aay. (anat.) cerebrospinal. cerebelium [iseri'belam] s. (lat., anat.) cerebel, creierul mic. cerebralization [.seribralai'zei/an] s. (fon.) pronunţare alveolară a unei consoane. cerebral palsy ['seribral 'palzi] s. (med.) ataraxie, leziune a centrilor motori. cerebration [iseri'breijpn] s. activitate cerebrală, activitatea creierului. cerebric l'serabrik] aay. cerebral. cerebric acid [~ i


152



cerebrin ['serabrin] s. (chim.) cerebron, frenozină. cerebritis [.seri'braitis] s. (med.) encefalită. cerebronic acid [rseri'bronik ,a3sid] s. (chim., biol.) acid cerebronic. cerebrosides ['serobrousaidz] s; pl. (chim.) cerebrozide. : cerebrospinal [iseribrou'spainal] adj. (anal.) cerebrospinal. cerebrotonic ['serabrou'tonik, -bra't-] adj. (fiziol., psih.) de factură intelectuală, cu înclinaţii intelectuale; meditativ; introvertit. cerebrum ['seribram] s. (lai. anat.) creier, creierul mare. cerecloth ['siakla:0] s. 1. muşama; pânză ceruită. 2. (»iv.) giulgiu. 3. (f«v.) (em)plasture. cerement ['siamant] s. 1. pânză ceruită. 2. pl. (poetic) giulgiu, linţoliu. 3. (rar) cernit, ceruială. ceremonial [iseri'mounial] I. aoy. 1. ceremonial, de ceremonie, ritual. 2. ceremonios, formal. II. s. ceremonial; ceremonie; ritual. ceremonialist [-ist] s. 1. ritualist. 2. formalist, om care ţine la etichetă / la formalităţi / la ceremonie. ceremonious [iseri'mounias] adj. 1. ceremonial; sărbătoresc, festiv. 2. ceremonios, protocolar, formalist, simandicos; care ţine prea mult la etichetă; fandosit, sclivisit. 3. pretenţios, năzuros, mofturos. ceremoniousness [-nis] s. ceremonie; etichetă; protocol. ceremony ['serimani, amer; si -imouni] s. 1. ceremonie; rânduială, rit, datină; slujbă, oficiere, ritual; etichetă, pompă, gală, paradă; formă, protocol; Master of Ceremonies a) maestru de ceremonii; b) persoană care animează o petrecere, conduce dansul etc.; c) (amer.) comper, prezentator (persoană care prezintă pe actori la festivaluri său la spectacolele de revistă); to stand upon ~ a se formaliza, a fi ceremonios, a se ţine de etichetă; without ~ a) fără nazuri, fără (multă) vorbă, ce mai tura-vura; b) fără ceremonii / pretenţii / fasoane, simplu; without further ~ fără multă vorbă; no ~! riu vă deranjaţi] 2. pl. (înv.) semne rele, prevestiri. cereous ['siarias] aay. ca ceara; de ceară. ceresine (wax) ['serasin (wa?ks)] s. (chim.) cerezină. ceria ['siria] s. (chim.) sesevioxid de ceriu. ■ ceriferous [si'riferas] adj. care produce sau secretă ceară, cerifer. cerise [sa'ri:z, si'r-] I. adj. cireşiu, rozalb. II. s. culoare cireşie / rozalbă. cerite ['siarait] s. (mineral.) cerit. cerium ['siiriam] s. (chim.) ceriu. cerolite ['siarolait] s. (mineral.) cerolit. ceroplastics ['siarou'plasstiks] s. pl. (folosit ca sg.) ceroplastică (modelaj artistic din ceară). cerotin ['si:rati:n] s. (chim.) alcool cerilic, hexacosanol. cermet ]'sa:met] s. (metal.) aliaj dur din metal sinterizat si o substanţă ceramică. cert [sa:t] I. s. (sl.) lucru sigur, pont sigur. II. (amer. pop.) adj. v. c e r t a i n (I). II. adv. v. c e r t a i n 1 y. certain ['saltan, -tin] I. aay. 1. anumit, anume, un(ul), oarecare; a ~ person a) o anumită persoană; b) necuratul; a ~ Jones un oarecare Jones, un anume Jones; ~ people unii (oameni); he felt a ~ joy simţea / încerca o oarecare bucurie; in a ~ degree/ to a ~extent într-o anumită măsură; under ~conditions în anumite condiţii. 2. precis, definit, hotărât; he had no ~ abode nu avea locuinţă precisă sa» stabilă. 3. sigur, categoric, cert, indiscutabil, precis; vădit, evident; it is a ~ fact e un fapt sigur; to my ~ knowledge după cum ştiu, în mod precis; cum te văd şi cum mă vezi; he is ~ to come va veni cu siguranţă, negreşit; 4. încredinţat, convins, sigur; to feel ~ a fi sigur / convins; to make ~ a se convinge, a se asigura; a fi sigur. 5. (mal.) fixat, definit, determinat. II. s. 1. (rar) un anume, un oarecare. 2. (înv.) siguranţă, certitudine. 3. (folosit curent) not to know for ~ a nu şti sigur. certainly [-li] adv. 1. (de)sigur, negreşit, neapărat; cu siguranţă, cu certitudine; categoric; indiscutabil, fără discuţie, fără doar şi poate. 2. fireşte, de bună seamă; cu plăcere; he is ~ better today azi se simte, fără doar şi poate, mai bine; May I visit him? Yes, ~ pot să-1 vizitez? Fireşte; Will you please bring me a glass of water? Certainly. Sunteţi amabil să-mi aduceţi un pahar cu apă? Cu (cea mai mare) plăcere. certainty [-ti] s. 1. siguranţă, certitudine; fapt sigur / indiscutabil; (log.) principle of ~ principiul identităţii; I know for a ~ ştiu sigur / precis; with ~ cu siguranţă; to a dead ~ cât se poate de sigur, cum nu se poate mai sigur, fără doar şi poate, cum mă vezi şi cum te văd; moral ~ un fapt aproape sigur; (prov.) never quit ~ for hope nu da vrabia din mână pe cioara din par. 2. (mat.) determinare, fixare, definire. certificate I. [soQ'tifikitJ s. 1. certificat; adeverinţă; dovadă (scrisă); atestare; ~of birth certificat de naştere; extras (matricol); ~of death certificat de deces; ~of poverty certificat de paupertate; ~ of health certificat de sănătate, certificat medical; (ec.) ~ of quality/ warrantee certificat de calitate. 2. (amer.) certificat de absolvire (a scolii secundare). II. [sa(:)'tifikeit] vb. tr. a certifica; a adeveri; a elibera un certificat (cuiva) sau o adeverinţă (cuiva); a atesta, a autentifica; (amer.) a garanta valabilitatea (tutui cec, certificând acest lucru pe fa/a lui). certificated [sa(:)'tifikeitid] aay. atestat, certificat; diplomat. certificated teacher [~ 'ti:tfar] s. institutor, profesor diplomat sa» atestat. certificate measurement [sa'tifikit ,me3armant] s. (ec.) situaţie de plată. certification [iSa(;)tifi'kei/pn, sad-] s. certificare, adeverire, atestare. certificator [isa(:)tifi'keitar] s. v. c e r t i f i e r. certified ]'sa:tifaid] adj. 1. certificat, atestat. 2. garantat. 3. (med.) declarat iresponsabil / nebun. 4. (med.) încredinţat unui ospiciu. certified mail [rsa;tifaid 'meii] s. (amer.) (trimitere) recomandată / cu aviz de primire. certified teacher ['sa;tifaid iti:t/ar] s. învăţător, institutor. certifier ['sa:tifaiar] s. garant, persoană care certifică / adevereşte.



 153



chair



certify [rsa:tifai] vb. A. tr. 1. a certifica, a atesta, a adeveri; this is to ~ that se adevereşte se sperie de cursă. 2. şişcă; paie tăiate mărunt. 3. resturi, rămăşiţe. 4. tărâţe. 5. (text.) prin prezenta că. 2. to ~ of a) a înştiinţa/ a informa despre; b) a asigura de. B. iutr. (to, puzderie (partea lemnoasă a cânepei, care cade la meliţat). 6. (jig.) pleavă; lepădătura; for) a confirma, a întări, a garanta, a chezăşui (că); I can ~ to his good conduct pot lucru de nimic; (fa/n.) none of your ~! isprăveşte cu prostiile! 7. (tel.) panglică reflectoare metalizată (pentru perturbarea sistemelor de radiolocaţie). II. vb. tr. 1. a tăia mărunt. garanta că are o purtare bună. 2. (fam.) a-şi râde de, a lua peste picior, a zefiemisi, a tachina, a necăji. certitude ['sa:titju:d] s. siguranţă, certitudine. cert money ['so:t >mAni] s. (înv.) impozit anual plătit de arendaş proprietarului. chaff-cutter [~ikAt3r] s. (agr.) tocătoare de paie / staţionară, şişcarniţă. chaffer [pt/a3f3r[ I. vb. A. tr. 1. a târgui, a tocmi. 2. to ~ down/away a vinde. B.iutr. cerulean [si'rmlian, sio'r-] I. adj. (poetic) azuriu, albastru ca cerul. II. s. azur, albastrul a se târgui, a se tocmi. II. s. 1. tocmeală, târguiala. 2. (înv.) negoţ, comerţ. cerului. chafferer [-sr] s. negustor, comerciant. cerulean demons [~ -dimianz] s. pl. (fam.) ipohondrie; urât, plictis. chaffinch ['t/asfin/f] s. (omit.) cinteză, cintez(oi) (Fringilla coelebs). ceruleous [si'ruiliss, sio'r-, -ljss] adj. v. c e r u 1 e a n. cerumen [si'rmmen] s. cerumen, ceară, cleiul din urechi. chaffing ['t/asfinj s. uzare / uzură prin frecare; (text,) frecare a firelor. chaffy ['t/a:fi[ adj. 1. acoperit cu pleavă, plin de pleavă. 2. (fig.) (bun) de nimic, prost. ceruse ['siaruis, si'ru:s] s. (chim.) 1. ceruză, ştiubeci. 2. cosmetic de ceruză, alifie de ştiubeci, alb de ceruză; dresuri albe. chafing dish ['t/eifirj di/[ s. 1. v. c h a f f e r (2). 2. tigaie electrică; termos electric; lampă de spirt. cerus(s)ite ['sisrasait] s. (mineral.) ceruzit. cervantite [so'vzentait] s. (mineral.) cervantit. chafing gear [~ gis1"] s. (mar.) protector pentru troţă (ca să nu se roadă). cervelat ['saivilast, -saivi'Ia:] s. (muz.) un fel de fagot. chagrin ['/asgrin, /a'grim] I. s. necaz, amărăciune, mâhnire, supărare; ciudă. II. vb. tr. cervical ['saiviksl, S9:'vaik-] adj. (anat.) cervical, al cefei. (mai ales la pasiv) a mâhni, a amărî, a necăji, a supăra; a înciuda; to feel ~ed (at, by) a fi mâhnit, a fi amărât (de, din cauza; cu gen.). cervicose ['sa:vikous] adj. cu ceafa puternică, cu grumazul tare, tare de cerbice. chagrined [-d[ adj. supărat, mâhnit, amărât. cervine ['s3:vain] adj. de cerb. cervisia [soO'visia] s. (fam.) bere. chain [t/ein] I. s. 1. lanţ; lănţişor; (te/m.) ~and buckets elevator cu cupe; noria; (tehn.) cervix ['s3:viks],pl. cervices ['ss:visi:z] s. (anat.) 1. ceaia, gât, grumaz, cerbice. 2. col ~ and flight lanţ şi rachetă. 2. (mai ales la pl.) lanţuri; fiare; cătuşe; robie; sclavie; in~ s în lanţuri; to put smb. in ~ s a pune pe cineva în lanţuri. 3. (jig.) lanţ, înlănţuire, şir; (uterin), gâtul mitrei. a link in the ~ of proofs o verigă în lanţul de dovezi; (mil.) ~ of command scară ierarhică. cervix uteri [~ rju:t3rai] ş. (anat.) col uterin, gâtul mitrei. 4. (şi Gunter's ~) lanţ, ruletă (măsură de lungime = 66 picioare - circa 20 m). 5. (şi ceryl alcohol ['siral 'îelkahDl] s. (chim.) alcool ccrilic. door ~) lanţ de siguranţă. 6. (text.) urzeală, natră. 7. vipuşcă. 8. (geogr.) lanţ de munţi, cesium ['siiziam] v . c a e s i u m. cess [ses] s. 1. (ir/J impozit (local); bad ~ to you! a) sa ai parte numai de angarale! şir de munţi, catena. 9. (chim.) lanţ. 10. pl. (mar.) portsart; lanţuri de sondă. II. vb. tr. să plăteşti până ţi-or ieşi ochii!; b) lua-te-ar naiba! vedea-te-aş pe năsălie! 2. (scoţ.) impozit 1. a lega cu un lanţ, a fixa cu un lanţ, a înlănţui. 2. a pune în lanţ; a ţine în lanţ; a pune în lanţuri / în fiare; to ~ (up) a dog a pune în lanţ un câine. 3. (jig.) a încătuşa. 4. (fig.) agrar, impozit funciar. cessation [se'sei/pn] s. încetare; întrerupere; curmare; oprire; ~ of arms/ hostilities a ţintui, afixa;~ed to the desk ţintuit la masa de scris. 5. a măsura, a face lucrări cadastrale încetarea ostilităţilor, încetarea operaţiunilor militare, armistiţiu; (geol.) ~ of deposition pe (un teren). discontinuitate stratigrafică; without ~ fără întrerupere, necontenit. chain argument [~ 'uigjunisnt] s. (log.) sorit. cessation reaction [~ ri.ask/an] ş. (chim.) reacţie de rupere a lanţului. chain armour [~ 'a:ni3r,'-.--] ş. za, zale. cesser ['sesa1-] ş. încetare, oprire. chain belt [~ belt] s. (tehn.) curca din fâşii de piele, curca articulată. chain block [~ bbk] s. (tehn.) palan cu lanţ. cession ['scjpn] s. cedare, cesiune, cesionare; ~ of goods cesiune a bunurilor; ~ of rights chain bowl [~ boul] s. (tehn.) scripetc cu lanţ. cedare a drepturilor. cessionary [-3ri] s. 1. cesionar. 2. (înv.) falit. chain box [~ bsks] s. (auto) carter / cutie de lanţ. chain bridge [~ brid3] s. (constr.) pod cu lanţuri, pod suspendat. cesspit ['sespit] s. puţ de decantare; hazna, cloacă; groapă de gunoi. 1 cesspit emptier [~ 'emptis "] s. (auto) autovidanjor. chain broadcasting [~ 'bn:dku:stirj] s. (radio) transmitere simultană a aceluiaşi program de către mai multe staţii / de mai multe radiorelee; retransmisie. cesspit truck ['sespit trAk] s. (auto) autovidanjor. chain cable [~ ikeibl] s. (mar.) lanţ de ancoră. cesspool ['sespu:l] s. 1. v. c e s s p i t. 2. canal de scurgere, hazna; (mine) ~ of a pit jomp al puţului. chain chlorination [~ ikbri'nei/n] s. (chim.) clorinare Ia catena. cestoid l'scstoid] ş. (zool.) tenie, panglică, cordea (Taenia solium). chain conveyer [~ k;m'veior] s. (tehn.) transportor cu lanţ. Cestrian ['sestrisn] I. adj. din sau de Chester sau Cheshire. II. s. locuitor din Chester chain cutter ['t/ein .kAtar] s. (mine) maşină de havat cu lanţ. sau Cheshire. chain drive [~ draiv] s. (tehn.) transmisie prin lanţ; acţionare cu lanţ; angrenaj cu lanţ. cetacea [si'tei/ia, -sis] s. pl. (zool.) cetaceu. chained [t/eind] adj. 1. cu lanţ(uri); catenar. 2. (despre fulger) în formă de zigzag. cetacean [-n] (zool.) I. adj. de cetaceu, de balenă. II. s. cetaceu. chain gang ['t/ein gaerj] s. (amer.) grup de ocnaşi legaţi împreună. cetaceous [si'tei/ias, -sias] adj. (zool.) ca balena, de balenă. chain grab [~ grasb] s. (mar.) barbotină. cetane ['si:tein] ş. (chim.) cetan. chaining arrow ['t/cinirj isrou] s. (top.) fişa (pentru măsurători cu panglica). cetane value [~ ivselju:] $. (chim.) cifră ectanică. chaining pin [~ pin] s. (top.) v. c h a i n i n g a r r o w , cetine ['si:tin] s. alb de balenă; spermanţet. chain insulator [~ 'insjulcits'] s. (electr.) izolator-lanţ / catenar; lanţ de izolatoare. chain isomerism [~ 'aisomsrizamj s. (chim.) izomerie de catena. cetol ['si:tol] s. (chim.) alcool cetilic / paluritic. chain jade [~ d3eid] s. (auto) vinci cu lanţ. cetology [si'totad3i] s. studierea balenelor (ramură a zoologiei). cetyl acetic acid ['si:til a.si:tik 'a?sid] s. (chim.) acid stearic. chainlet ['t/einlit] s. lănţişor. chain link ['t/cin lirjk] s. verigă / eclisă de lanţ. cevitamic acid [iskvi'tasmik 'aesid] s. (chim.) acid ascorbic, vitamina C. chain locker [~ -bkor] s. (mar.) puţul lanţului; ~ pipe nară de puţ. Ceylonese [sib'ni:z, -ni:s] I. adj. din Sri Lanka (Ceylon), mai ales singalcz. II. s. 1. locuitor din Sri Lanka (Ceylon), mai ales singalcz. 2. (limba) singaleză. chainman ['t/cinman, -ma3n],pl. chainmen [-man, -men] s. (top.) lănţar, măsurător cu panglica. chackle ['tjaekl] vb. iu/r. (dial.) a sporovăi. chain measure ['t/ein .mc33r] s. (top.) măsurare a distanţei cu ajutorul lanţului. chacma ['t/aîkms] ş. (zool.) varietate de pavian african (Cynocephalus porcarius). chaco ['t/seko] s. un fel de pământ comestibil (îu Brazilia). chain pipe |~ paip] s. (mar.) nară, tubul lanţului de ancoră, nară pentru cablu. chad1 [t/asd] s. pietriş. chain pitch [~ pit/] s. (forajpetrolier) pasul lanţului. chain reaction [~ riiask/an] s. 1. (/iz.) reacţie în lanţ. 2. (jig.) înlănţuire de evenimente. chad2 s. (cib.) bucăţele rotunde de hârtie care cad de la perforator. chadburn ['t/aedban] s. (mar.) telegraf de maşini. chain reactor [~ rii2ektar] s. (/iz.) reactor în lanţ. chain rule [~ ru:l] s. (mat.) regulă conjunctă, regulă de trei compuse. Chadian ['t/Eedian, -djan] I. adj. din Ciad, ciadian. II. s. ciadian, locuitor din Ciad. chadless ['t/axllis] adj. (tel.) semiperforat. chain saw [~ so:] s. ferăstrău cu lanţ tăietor. chafe [t/eif] I. vb. A. tr. 1. a freca, a fricţiona; a încălzi (prinfrecare). 2. (fig.) a supăra, chain sling [~ slirj] s. (mar.) sapan de lanţ; atârnătoare de vergă. a irita, a mânia. 3. (si.) a zvânta în bătaie, a trage o mamă de bătaie (cuiva). B. intr. 1. a chain slip [~ slip] s. (mar.) papagal pentru lanţ de ancoră. se uza prin frecare, a se freca, a se roade. 2. (on, upon, against) (despre valuri) a se chainsman ['t/einzm3n],p/. chainsmen [-man] s. (mar.) sondor. sparge (de). 3. (despre mare) a fi înfuriată / agitată. 4. a fi furios, a se mânia, a-şi ieşi chain smoke ['t/ein smouk] vb. intr. a fuma ţigară de la ţigară / după ţigară, a aprinde din sărite / pepeni / ţâţâni; a fi nervos, a fi iritat; to ~ against smb. a se înfuria pe cineva. o ţigară de la alta. 5. (înv.) a se încălzi. II. s. 1. rosătură, rana. 2. (fig.) iritare, supărare, mânie; in'a ~ fierbând chain smoker [~ ismouka1"] s. fumător înrăit, fumător care aprinde ţigară de la ţigară. de mânie, supărat (foc); to be in high ~ about a fi supărat foc din pricina (cu gen.). chain splice [~ splais] s. (mur.) matiseală pe lanţ. 3. (tehn.) uzură prifi frecare. chain stitch [~ stit/] s. tighel, cusătură cu găurele. chafer ['t/ehV] s. 1. (entom.) cărăbuş (Melolontha melolontha). 2. mangal (vas in care chain stores [~ sto:z] ş.pl. magazin cu sucursale; reţea de magazine aparţinând aceleiaşi varietăţi. se pune jăratic). chafery ['t/cifari] s. (metal.) cuptor de pudlaj, cuptor catalan. chain tread [~ tred] s. (tehn.) rulare pe şenile. chafeweed ['tjeifwiid] s. (bot.) 1. siminoc (Gnaphalium). 2. firicică (Filago chain wale [~ wcil] s. (mar.) port-sart. germanica). chain wheel [~ hwi:l] s. roată de lanţ. chair [t/ear] I. s. 1. scaun (cu spetează), jilţ, fotoliu, (înv.) tron; arm/ easy/ elbow ~ chaff [t/a:f, amer. tjref] I. s. 1. pleavă, zoană, ciuruială; a grain of wheat in a bushel of ~ un bob de grâu într-o baniţă de neghină; mulţi chemaţi, puţini aleşi; (prov.) an old v . a r m c h a i r ; folding ~ scaun pliant; rocking ~ (fotoliu cu) leagăn, balansoar; to bird is not caught with ~ pasărea bătrână n-o ademeneşti cu zoană; vulpea bătrână nu take a ~ a lua loc, a se aşeza; (prov.) one man makes a ~ and another man sits in it



 chair-bed



unul munceşte şi altul culege roadele. 2. (fig.) loc / fotoliu de preşedinte, fotoliu prezidenţial; (amer.) preşedinte (al unei adunări); to adress the ~ a se adresa preşedintelui; ~! ~! la ordine! to be/ to sit in the ~ a prezida, a fi preşedinte, a ocupa fotoliul prezidenţial; to leave the ~ a părăsi fotoliul prezidenţial, a ridica şedinţa; to put in the ~ a alege ca preşedinte; to take the ~ a lua loc ca preşedinte, a deschide şedinţa (ca preşedinte). 3. catedră universitară, post de profesor universitar. 4. (amer.) scaun electric; to go to the ~ a fi executat pe scaunul electric / prin electrocutare. 5. (amer.) locul unui martor la proces. 6. (înv.) lectică, sedan; leagăn cu cai. 7. (ferov.) cuzinet, placă de reazem; sabot de şină. II. vb. tr. 1. a înscăuna; a instala (într-o funcţie). 2. a purta pe sus, în triumf (cu scaunul). 3. a prezida (o şedinţă etc.). ehair-bed [~ bed] s. fotoliu pat. chair car [~ ka: r ] s. (amer. ferov.) vagon-salon (cu fotolii). chair days [~ deiz] s. (i//v.) bătrâneţe.. chair lift [~ lift] s. schi lift. chairman ['tfeamonj.pl. chairmen [-man, -men] s. 1. preşedinte; Chairman of the Council of Ministers preşedinte al Consiliului de Miniştri. 2. (înv.) purtătorul unei lectici. chairmanship [-Up] s. preşedinţie, calitatea de preşedinte, îndeplinirea funcţiei de preşedinte; preşedinte. chairperson ['t/eo ipo:s:m] s. persoană care prezidează. chair warmer [~ 'wo:rnor] s. (amer. si.) leneş, om comod, târâie-brâu; birocrat. chairwoman [~ .wumon], pl. chairwomen ['t/esiwimin] s. (rar) preşedintă. chaise [JeizJ s. (Jr.) 1. diligentă. 2. caretă, caleaşca, faeton; trăsurică (trasa de ponei). chalcanthite [kad'kasnBait] s. (mineral.) calcantit. chalcedony [kad'sedoni, 'kadsidoni] s. (mineral.) calcedonie, cuarţ criptocristalin. chalcocite ['kadkssait] s. (mineral.) calcazin. chalcography [kad'kogrofi] s. calcografie, săpătură în metale. chalcopyrite [ikadkou'pairait, -'pirait] s. (mineral.) calcopirită. chalcosite ['kadkosait] s. (mineral.) calcozină. Chaldaic [kad'deiik] I. adj. caldeean. II. s. (limba) caldeeană. Chaldean [kad'di(:)on] I. adj. caldeean; din vechiul Babilon. II. s. 1. caldeean. 2. (î«v.) astrolog, cititor în stele, solomonar, ghicitor; prevestitor. 3. (limba) caldeeană. Chaldee [kad'di:,'-'-] I. adj. v. C h a l d e a n (I). II. s. 1. v. C h a 1 d e a n (II, 1). 2. v. C h a 1 d e a n (II, 3). chaldron ['t/o:ldr.-7n] s. măsură de capacitate (mai ales pentru cărbuni: 1,66 m3 = circa 750 kg). chalet ['/asiei si pronunţia franceză] s. 1. casă ţărănească în munţii Elveţiei (cu etajele superioare din bănui si acoperişul ascuţit), cabană sau stână în regiunea Alpilor; şalet. 2. cabană, adăpost (în munţi); vilă în stil elveţian. 3. vespasiană, closet public. chalice ['tfadis] s. 1. (poetic) cupă, potir, pocal. 2. (bis.) potir. 3. (boi.) caliciţi, potir. chalifate ['keilifaet] s. v. c a 1 i p h a t e. chalk [tjb:k] I. s. 1. cretă; as like as ~ and cheese neavând nimic comun, departe ca griva de iepure; to give ~ for cheese a da tărâţe în loc de făină; ~s away/ by a long ~/ by long ~s cu mult; not by a long ~ în nici un caz, nici pe departe; not to know ~ from cheese a nu deosebi binele de rău, a crede că tot ce zboară se mănâncă; to walk the ~ a) a merge pe linia de cretă, a ţine drumul drept (pentru a dovedi că nu e beat); b) a se purta fără greş, a se purta ireproşabil; (sl.) to walk/ to stump one's ~s a o şterge, a spăla putina, a da bir cu fugiţii; not to make ~ of one and cheese of the other a se purta la fel şi cu unul şi cu altul, a fi imparţial / nepărtinitor, a nu fi părtinitor, a nu face discriminări. 2. credit, datorie, veresie, cretă; (sl.) his ~ is up nu mai are credit. 3. răboj, socoteală, numărătoare (la jocuri), cotă (ia curse). 4. (sl.) zgârietură, cicatrice. 5. (the) Chalk (geol.) cretacic, cretaceu. 6. (sl. spor/) outs(a)ider. II. vb. tr. 1. a scrie cu cretă; a desena cu cretă. 2. a înălbi, a albi, a vărui. 3. a însemna cu creta. 4. to ~ out a schiţa, a-şi însemna, a nota, a face o notă de; a înscrie (o datorie). 5. to ~ up (fam.) a) a realiza, a dobândi, a marca (un succes, o victorie etc.); b) a trece la socoteală / pe răboj. III. adj. 1. făcut / scris / desenat cu creta. 2. (sl. sport) necunoscut, neobişnuit, de outs(a)ider. chalk head [~ hed] s. (fam.) bun socotitor, cap de matematician. chalking ['t/o:kin[ s. (agr.) cretare, amendarea pământului cu var, amendament calcaros. chalk stone ['tjb:k stoun] s. 1. piatră de var. 2. (med.) noduri de gută, depozit de uraţi. 3. (înv.) bucată de cretă. chalk talk [~ to:k] s. conferinţă însoţită de desene făcute pe tablă. chalky ['t/o:ki] adj. 1. de cretă; de var; calcaros. 2. (med.) podagros; de gută; cu depozit de uraţi. 3. (fot.) care nu redă detaliile (datorită unui contrast excesiv). challenge ['tfadina3, amer. si -end3] I. s. 1. provocare (la întrecere!duellla luptă dreaptă etc.), cartel. 2. (/nil.) somare, somaţie, cererea parolei (din partea santinelei etc.). 3. solicitare, cerinţă, cerere; problemă; dificultate. 4. (mar.) semnal de recunoaştere. 5. (amer.) contestaţie electorală (împotriva dreptului de vot al unei persoane socotite nedemne). 6. (jur.) recuzare (a unui martor/ jurat etc.); opoziţie, contestaţie; reclamaţie; pretenţie; invocare a unei excepţii; peremptory ~ recuzare fără arătarea motivului (ui procesele penale). 7. desfidere; cutezanţă, îndrăzneală. 8. chemare, apel. 9. piedică, impediment, obstacol. II. vb. tr. 1. a provoca; a cere socoteală (cuiva); a chema; a lansa o chemare (cuiva); a apela la; to ~ to socialist emulation a chema la întrecere socialistă. 2. (mii., despre santinelă ele.) a soma; a cere parola. 3. a solicita, a pune în dificultate, a se impune (atenţiei etc.). 4. (jur.) a contesta, a recuza, a reclama, a invoca (o excepţie). 5. (amer.) a contesta dreptul la vot (al unei persoane nedemne de a vota). 6. a desfide, a sfida. 7. a pune Ia îndoială, a se îndoi de; a nega, a tăgădui, a contesta; to ~ the accuracy of a statement a se îndoi de corectitudinea unei afinităţii. 8. a pretinde, a cere (atenţie, respect etc.). challengeable [-obl] adj. care poate'fi provocat etc. (v. c h a 11 e n g e II); contestabil. challenge-cup [rt/adina'3kAp] s. (sport) cupă disputată (la concurs), cupă pusă în joc, trofeu, criteriu.



154



challenger ['t/adinap''] s. 1. persoană care trimite sau face o provocare; persoană care propune o întrecere / o competiţie / o luptă. 2. contestator, oponent, potrivnic, reclamant, împricinat care recuză. 3. pretendent. 4. (sport) challenger, şalanjer (persoană care provoacă la luptă pe campion sau aspiră la titlul de campion); concurent, rival. 5. persoană care cere socoteală (cuiva). 6. (tel.) interogator; emiţător-pilot de impulsuri. challenging [Vslhurjin] adj. 1. interesant; stimulator; incitam. 2. provocator; aţâţător. 3. care te solicită; care te pune la încercare. chalmersite ['t/admozait] s. (mineral.) cubanit. chalybeate [ko'libiit, kaVl-] I. adj. (despre izvoare) feruginos, conţinând oxid de fier. II. s. apă feruginoasă. chalybite ['kadibait] s. (geol.) siderit. chain [kaun] s. 1. (înv.) han (numai în: the Great Cham of Tartary marele han tătar). 2. (fig.) dictator; the Great Cham of Literature poreclă dată scriitorului si criticului englez Samuel Johnson (1709-1784). chamacleon [ko'midion] s. v. c h a m e 1 e.o n. chamaelion s. v. c h a m e 1 e o n. chamber ['tfeimbor] I. s. 1. cameră, odaie, încăpere, (mai ales) dormitor. 2. salon, cameră de primire, cabinet, sală mare (in care primeşte un înalt demnitar), sală de recepţie. 3. pl. garsonieră; camere mobilate sau apartament mobilat (pentru chiriaşi celibatari). 4. pl. birouri; un şir de încăperi sau apartamente amenajate pentru birouri; camerele / cabinetele / birourile dintr-o instituţie (unae îiuilţiifuncţionari lucrează si primesc pe solicitanţi); cabinet de judecător, cabinetul judecătorului (la tribunal etc.); cameră de chibzuinţă / de consiliu / de deliberare; birou de avocat, birourile avocaţilor (la barou etc.). 5. palat; cameră, camere; una din cele două camere ale parlamentului; Chamber of Commerce camera de comerţ; Chamber of Labour Camera de Muncă; Lower Chamber Camera inferioară / de jos, Camera Comunelor; (ist.) Star Chamber Camera înstelată. 6. (tehn.) cameră. 7. (mil.) cameră (a încărcătorului); magazie. 8. (mine) vână. 9. v. c h a m b e r p o t. II. vb. tr. 1. a închide, a pune, a aşeza într-o cameră; a amenaja (o cameră); a înzestra / a prevedea cu O cameră. 2. a sfredeli; a găuri. 3. (mine) a lărgi (fundul unei soiule). chamber acid ['t/eimbor rjesid] s. (chim.) acid sulfuric de cameră (preparat prin procedeul camerelor cu plumb). chamber concert ['tfeimbo .konsot] s. (muz.) concert de muzică de cameră. chamber counsel [~ ikaunscl] s. (jur.) jurisconsult, consilier juridic, avocat consultant. chamberer [rt/eimboror] s. (înv.) 1. camerier. 2. (bărbat) afemeiat / muieratic. 3. came­ ristă. chamber fellow ['t/eimbo ifelou] s. coleg de cameră. chamber gases [~ ,ga;si:z] s. (tehn.) gazele de la camerele de plumb. chamber hangings [~ rhasninz] s. pl. tapete. chamberlain ['t/eimbalin] s. 1. şambelan; postelnic; cămăraş (la curţile regale sau princiare). 2. camerier. 3. casier, trezorier (al unei bresle etc.). 4. şeful oamenilor de serviciu, fecior-şef; majordom. chamberlet ['tjeimbolit] s. cămăruţă, odăiţă, chiţimie, chichineaţă. chamber lock ['t/eimbobk| s. (hidr.) ecluză cu sas. chambermaid [~ meid] s. femeie de serviciu, cameristă (la hotel; amer. si intr-o casa particulara),- fată în casă, servantă, slujnică. chamber master [~ >ma:stor| s. cizmar care lucrează acasă pentru magazine. chamber mate [~ meit] s. tovarăş I coleg de cameră. chamber music [~ imju:zik] s. (muz.) muzică de cameră. chamber pot [~ pot] s. oală de noapte, ţucal, cumar. chamber practice [~ rpraktis] s. (jur.) consultaţii / consultaţie la domiciliu. chamber process [~ iprousis] s. (ind.) procedeul / metoda camerelor de plumb. chamber woman [~ iwunran] s. v. c h a m b e r m a i d . chamblet ['tjaeţnblit] s. (tot.) alpaca, lustrin. chameleon [ko'midion] s. 1. (zool.) cameleon (Chamaeleo vulgaris). 2. (fig.) cameleon, om nestatornic (in păreri/ atitudini). chameleonic [koimidi'onik] adj. cameleonic (si fig.) chameleonize [ko'mkljonaiz, -lion-] vb. intr. (rar) a lua diferite culori. chameleon-like [ko'mi:ljonilaik] adj. v. c h a m e l e o n i c . chamfer [t/asnuV] I. s. 1. jgheab, uluc, renură; scobitură, tăietură; (arhit.) canelură, glaf, ciubuc; (tehn.) hollow ~ holcher. 2". (tehn.) muchie teşită; faţetă, fasetă, şanfren. II. vb. /r. 1. (tehn.) a scobi, a găuri, a face şanţuri / caneluri în; ariflui;a şanfrena; a canela, a untui, a moleta. 2. (arhit.) a împodobi cu caneluri sau cu ciubuce. 3. a teşi, a tăia pieziş. 4. (hidr.) a taluza, a teşi. chamfering ['t/amiforirj] s. (tehn.) teşitură, teşire; şanfren; taluz; faţetă. chamois s. 1. ['Jasmwo,:, -wo:] (zool.) capră neagră / sălbatică (Rupicapra rupicapra). 2. ['/asini, /iemwa] piele de căprioară, piele şamoa. chamois leather [~ 


 155



champerty ['t/asmp3(:)ti] s. (jur.) învoială, tranzacţie, înţelegere (ilegala) cu una din părţile litigants, potrivit căreia ofertantul suportă cheltuielile de judecată si în caz de câştig primeşte o parte din suma disputată; vânzare a unui proces. champignon [/sm'pinian şi pronunţia franceză] s. (bot.) ciupercă comestibilă, (mai ales) ciuperca-de-gunoi (Agaeicus campestris). champion ['t/aempbn] I. s. 1. luptător; atlet; as; susţinător, apărător (al unei cauze, idei etc.); partizan; ~s of peace luptători pentru pace, partizani / apărători ai păcii. 2. (sport) campion, învingător, câştigător al unei probe sa» al unor competiţii, câştigător al unui concurs. II. vb. intr. a apăra; a (se) lupta pentru; to ~ a cause a lupta pentru o cauză. III. adj. (fam.) clasa întâi, de prima mână, de frunte; întâia. champion lode [~ loud] s. (mine) filon principal. championship ['t/asmpjsn/ip] s. 1. (sport) campionat; titlu de campion; world ~ campionat mondial. 2. apărare, sprijinire, susţinere. championship meet [~ mi:t] s. întâlnire / competiţie din cadrul unui campionat. champleve ['/smpbvei şi pronunţia franceză] s. (jr.) (arte) săpare în relief; scoatere în relief. chance [t/o:ns, amer. t/sens] I. s. 1. întâmplare, caz, accident; by ~ din întâmplare, întâmplător; cumva; on the ~ that în cazul când, în.caz că, bazat pe posibilitatea că; mere ~ simplă întâmplare; on the ~ la întâmplare / noroc, pe ghicite; (prov.) an evil ~ seldom comes alone o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. soartă, noroc, şansă, hazard; risc; games of ~jocuri de noroc. 3. reuşită, noroc. 4. putinţă, posibilitate; şansă; prilej, ocazie; probabilitate; (mat.) theory of ~s teoria probabilităţii; give me a/another ~! a) iartă-mă de data asta! n-am să mai fac (a doua oară)! b) dă-mi prilejul să-ţi dovedesc contrariul!; long ~risc; şansa îndoielnică; (fam.) a fat~a) posibilităţi mari, şanse mari; b) (peior.) nici o şansă, nici un fel de perspective; to have an eye to the main ~ a urmări scopuri / interese personale (mai ales mercantile); to stand a good ~ a avea şanse mari / frumoase, a avea perspective bune; to take a/one's ~a-şi încerca norocul, a risca; a profita de prilej / de ocazie; to try one's ~ a-şi încerca norocul; there is not the remotest ~ of your finding him n-ai nici cea mai mica şansă de a-1 găsi. II. adj'. întâmplător, ocazional. III. vb. A. intr. 1. a se întâmpla, a se nimeri, a se afla din întâmplare; I ~d to be at home s-a întâmplat să fiu acasă; din întâmplare eram acasă; should you ~ to meet him dacă-1 întâlneşti cumva întâmplător; dacă ţi se întâmplă să-1 întâlneşti; as it may ~ după cura s-o întâmpla; (si.) ~ to the ducks întâmplă-se ce s-o întâmpla, fie ce-o fi; (înv.) how ~ you went not? cura se face că nu te-ai dus? cum de nu tc-ai dus? 2. to ~ upon a da peste / de, a întâlni din întâmplare. B. tr. (to ~ it) a risca, a-şi încerca norocul; let's ~ it să riscăm, să încercăm. chance acquaintance [~ s'kweintens] s. cunoştinţă întâmplătoare. chance cause [~ ko:z] s. (mat.) cauză aleatorie, chance child [~ tt/aild] s. copil din flori, bastard. chance corner [- ikArna1"] s. (fam.) musafir / vizitator neaşteptat. chance customer [~ -kAstsms1"] s. client ocazional. chanced [~ 't/o:nst] adj. (rar) întâmplător. chanceful ['t/a:nsful] adj. 1. bogat în întâmplări / în evenimente. 2. (rar) lăsat în voia soartei. chance game ['t/a:ns geira] s. joc de noroc. chance hand [~ hcend] s. mâna norocoasă; cărţi bune. chancel ['t/a:ns3l, amer. 't/aen-] s. (bis.) altar; (fig.) sanctuar. chanceless ['t/d:nslisj adj. fără şanse / speranţe; deznădăjduit, desperat; inutil. chanceless [tja:nslis] adj. fără şanse / speranţe; deznădăjduit, desperat; inutil. chancellery ['t/a:ns3bri, -sila-, amer. -'tfaen-] s. 1. funcţie sau titlu de cancelar. 2. cancelariat, cancelarie, biroul unui cancelar. chancellor [rt/a:ns3br, -sib r , amer. 't/a?n-[ s. 1. cancelar (ministru, căpetenie, înalt dregător); Chancellor of the Exchequer ministru de Finanţe (în Anglia); Lord (High) Chancellor lord-cancelar, judecător suprem (în Anglia; prezidează în Camera Lorzilor şi în Chancery). 2. (ist.) cancelar, prim-ministru (în imperiile german şi austro-ungar). 3. prim secretar de ambasadă. 4. rector (la unele universităţi din Anglia). 5. (scot., jur.) primul jurat. chancellorship [-/ip] s. funcţie sau demnitate de cancelar etc. (v. c h a n c e l l o r ) . chancellory [t/amsabri] s. v. c h a n c e 11 e r y. chancelry !'t/a:ns3lri] s.v. c h a n c e l l e r y . chancel table ['t/amssl rteibl] s. (bis.) altar jertfelnic. chance medley ['tja:ns .medii] s. 1. (jur.) omor fără premeditare; omucidere accidentală; omor involuntar. 2. întâmplare (nefericită / nefastă), accident. 3. încăierare, bătaie. chance move [~ mu:v] s. (mat.) mutare aleatorie. chancery ['t/a:nsari, amer. 't/asn-j ş. 1. Chancery (jur.) curtea de justiţie a Lordului-Cancelar (secţie a înaltei Curţi de Justiţie în Anglia); in chancery a) (jur.) în cercetarea Lordului-Cancelar; b) la strâmtoare (de exemplu, despre situaţia boxerului al cărui cap e prins de braţul adversarului şi lovit fără cruţare); c) (într-o situaţie) fără ieşire. 2. (amer., jur.) curte de echitaţie. 3. arhivă. chancre ['/asrjks1"] s. (şi indurated ~) (med.) şancru tare. chancroid [""JEenkroid] ş. (med.) şancru moale. chancroidal [/asn'kroidsl] adj. (med.) şancroidal. chancy ['t/a:nsi, amer. 't/asn-] adj. 1. riscat, hazardat, la noroc. 2. schimbător, nesigur, variabil. 3. (scot.) norocos, izbutit, reuşit. chandelier [i/aendi'lbr, -ds'l-] s. candelabru, sfeşnic mare cu braţe; lustru; policandru. chandelle [faîn'del, /a:n-] s. (av.) şandelă. chandler ['t/a:ndbr, amer. 't/aen-] s. 1. fabricant de lumânări; lumânărar, făclier; negustor de lumânări. 2. negustor (de mărunţişuri); ship's ~ (mar.) a) negustor care aprovizionează vasele; b) aprovizionarea vaselor. chandlery [-i] s. 1. luniânărărie, depozit de lumânări. 2. marfa măruntă.



chant



change [t/eind3] I. s. 1. schimbare, transformare, prefacere, modificare, alterare; a ~ for the better schimbare în bine; ~ of air a) schimbare de aer; b) (tehn.) schimb de aer; (med.) ~ of life climacteriu; vârstă critică; menopauză; ~s of life vicisitudinile vieţii; ~ of front (mil.) schimbare de front (şi fig.). 2. variaţie, primenire; for a ~ pentru variaţie; de data asta. 3. schimb, primcneli (de rufe etc.). 4. rest; mărunţiş, bani mărunţi; bani potriviţi; small ~a) mărunţiş, bani mărunţi; b) (ftg.) ceva mic, ceva neînsemnat, fleac, flecuşteţ, bagatelă, ciuruc. 5. (corn.) schimb (de bani, valuta etc.). 6. Change (în loc de Exchange) bursa din Londra. 7. transbordare; corespondenţă (pe calea ferată, la tramvai); no ~ for Oxford tren direct spre Oxford / fără transbordare. 8. lună nouă. 9. dangăt de clopote (într-o ordine stabilită); melodie cântată de clopote. -0* (fam.) to get no ~ out of smb. a nu scoate nimic de Ia cineva, a nu-i smulge (un secret/ o părere) nici cu cleştele; to ring the ~s a întoarce pe toate feţele, a întoarce pe o parte şi pe alta; a epuiza toate posibilităţile; (fam.) to put the ~on smb. a trage pe cineva pe sfoară, a înşela pe cineva; (fam.) to take the ~ out of smb. a se răzbuna pe cineva. II. vb. A. tr. 1. a schimba, a modifica; a altera; a preface, a transforma; a converti; a comuta; a înlocui; (mil.) ~ arms! schimbaţi anna! (pe celălalt umăr); to ~ colour a-şi schimba culoarea, a se schimba la faţă; a face feţe-feţe; to ~ countenance a se schimba la faţă; a-şi pierde cumpătul; to ~ one's note/ tune a schimba, a lua alt ton, a schimba tonul; to ~one's mind a se răzgândi, a-şi schimba hotărârea; to ~ hands a) a schimba mâinile; b) a trece din mână în mână; c) a .trece în mâna altuia, în mâinile altuia; (Jig.) to ~ the horses in the midstream a face schimbări mari într-un moment critic sau periculos; (fig.) to ~ one's skin/ spots a-şi schimba părul; to ~ one's tune a întoarce foaia, a schimba macazul; to ~ step a schimba pasul. 2. (jiu.) a schimba (bani, valută etc.) 3. a schimba (trenul etc.). B. intr. 1. a se schimba; a se modifica; a se transforma; times had M! timpurile se schimbaseră. 2. a se schimba, a se primeni, a-şi schimba hainele sau rufele. 3. a face o transbordare, a schimba trenul etc. 4. a se acri; a se strica; a se brânzi; a şe covăsi, a se corăsli. 5. to ~ down (auto) a reduce viteza, a schimba într-o viteză inferioară; to ~ over a) (auto) a schimba viteza; b) (tel.) a trece pe recepţie; to ~ over from... to a trece de la (o metodă etc.) la; to ~ over/round (sport) a schimba locurile / terenul; to ~ up a schimba într-o viteză superioară. changeability [.t/cind33 'biliti] s. caracter schimbător, variabilitate, mutabilitate; nestatornicie. changeable ['t/eind39bl] adj. schimbător, schimbacios, variabil, nestatornic, inconstant, inconsecvent; (m«t.) variabil. changeableness [-nis] s. v. c h a n g e a b i l i t y . change broker ['t/eind3 ibrouka1"] s. v. e x c h a n g e b r o k e r . changeful ['t/eind3ful] adj. (poetic) 1. plin de schimbări. 2. v. c h a n g e a b l e . changefulness [-nis] s. schimbare; caracter schimbător. change gear ['t/eind3 .gb r ] s. 1. (auto) cutie de viteze. 2. (text.) roată de schimb. changeless ['tjeind3lis] adj. neschimbat, neschimbător; fix; statornic; permanent, neclintit. changelessness [-nis] s. imutabilitate, statornicie, constanţă, neschimbare, caracter neschimbător. changeling ['t/eind3lirj] ş. (în basme) copil lăsat de elfi în schimbul celui răpit de ei. changement ['tfeind3ni3nt] s. (rar) schimbare. change-over ['t/eind3'ouv3r] s. 1. (to) trecere (spre / la); the ~ to capitalism (perioada de) trecere la capitalism. 2. reconstrucţie, transformare. 3. (tehn.) comutare, schimbare; mutare. 4. (auto) schimbător de viteză. changer ['t/eind33r] s. 1. schimbător, modificator. 2. (înv.) cămătar, zaraf, agent de schimb. change speed gear ['t/eind3 spi:d .gb r ] s. (auto) schimbător de viteze. change wheel [~hwi:l] ş. roată de schimb. changing [rt/eind3irj] I. adj. 1. schimbător. 2. care-şi schimbă culoarea. 3. (jig.) nehotărât. II. ş. schimbare. changing room ['t/eind3inru(:)m] ş. 1. (sport) vestiar. 2. cabină de probă (într-un magazin de confecţii). channel ft/Een^I] I. s. 1. canal (natural); albie, făgaş, matcă; firul apei, apă navigabilă, talvegul râului; strâmtoare; şenal; the (English) Channel Canalul Mânecii. 2. canal de scurgere. 3. (tehn.) canal, jgheab; scobitură, tăietură; ancoşă; uluc, renură, crestătură, nut, falţ, şanţ; lambă şi uluc; fier U. 4. (mar.) pasă; port-sart; şanţ pentru zbir. 5. (fig.) cale, drum, făgaş, mijloc; sursă, izvor; the information was received through the usual ~s informaţiile au fost primite pe cale obişnuită; through diplomatic ~s pe căi diplomatice. 6. (te/evi^iune) canal. II. vb. tr. 1. a săpa un canal prin, în; a canaliza. 2. a da drumul pe canal. 3. (constr.) a face jgheaburi, crestături etc. în; a da la rindea pentru ciubucuri. 4. a trimite; a furniza; a îndruma. channel bar [~ ba:r] s. (tehn.) profil U. channel black [~ blask] s. (ind.) un gen de fum de canale. channeler ['t/Een3br] s. sfredcl, burghiu. channelling, ft/senplirj] s.fam. canaluri; sistem de canaluri. channel iron ['t/aenpl 'aisn] s. (metal.) fier U. channel rail [t/a^n^l reil] s. şină cu şanţ. channel steel [~ sti;l] ş. (tehn.) grindă cu profil U. Channel Tunnel ['t/aenl -tAnl] s. Tunelul Mânecii, Eurotunel. chanson ['/a?ns3n şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. verighetă, inel (cu inscripţie). 2. şansonetă, cântec de music-hall. chansonnette [./asnsa'nct şi pronunţia franceză] s. (fr.) şansonetă, cântec. chant [t/a:nt, amer. t/fent] I. s. 1. (poetic) cântec, cântare. 2- (bis.) psalmodiere. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ the praises of) (poetic) a cânta; a slăvi prin cântec. 2. a cânta monoton; a psalmodia; a repeta, a îngâna. 3. a scanda (lozinci). 4. (si.) a lăuda (un cal) la vânzare (ascunzându-i defectele). B. intr. 1. (rar) a cânta. 2. a scanda.



 chantage



156



chantage [/ain'ta^, 'tjd:ntid3, amer. rt/a?ntid3 şi pronunţia franceză] s. (jr.) (jur.) şantaj, charts, (sl.) ceai. stoarcere de bani prin ameninţări. char-a-banc ['/arobaen, -bu:n, bo:rj şi pronunţia franceză] s. (fr.) camion cu bănci chantant ['t/amtant, 'tTm- şi pronunţia franceză] adj. (fr.) melodios. (pentru excursii), autocar deschis. r chanter ['t/u:nt9 , amer. 't/am-] s. 1. corist, cântăreţ (mai ales într-un cor bisericesc). character ]'kîeriktar, -rek-l I. s. 1. caracter; fire, natură; a man of ~a) un om de caracter; 2. (bis.) dascăl, cantor, cântăreţ. 3. (muz.) fluier pentru melodie (la cimpoi). 4. (sl.) şantajist, b) un om cu personalitate; a man of no ~ un om fără personalitate, lipsit de personalitate. înşelător, escroc. 2. reputaţie; he has a ~ for hospitality trece drept un om ospitalier, e vestit pentru chanterelle [it/snts'rel, amer. si Jaai-] s. (fr.) 1. (muz.) coarda mi la vioară. 2. (bot.) ospitalitatea lui. 3. recomandare (scrisă), caracterizare; (peior.) that's a pretty ~you are giving us of him frumos ni-1 zugrăveşti, ni-1 descrii frumos (n-am ce zice!). 4. figură, bureţi galbeni (Canîharellus cibarius). personalitate, individualitate; personaj, individ; a public ~ personalitate, om cu vază, chantership ['t/a:ntofip, amer. 't/sen-] s. (bis.) funcţia de cantor. chantey ['tfu:nti, t/a;n-, amer. si 'Jam-] s. heirup, cântec marinăresc ritmic pentru cor figură marcantă; a bad ~ un stricat; o persoană cu o reputaţie proastă, un individ dubios, obscur. 5. (fam.) (om) original, excentric, om ciudat, orii straniu; he is quite a ~nu-i ca (la ridicarea poverilor etc.). ceilalţi; e un tip năstruşnic / original; are ciudăţeniile lui; he makes a~of himself face chanticleer [itfamti'klior] s. (poetic) cocoş, şanticler. chanting ['t/a:tirj, amer. 't/aiii-] I. aay. cântat. II. s. 1. cântare, psalmodiere. 2. scandare pe originalul; vrea să fie o figură, să iasă din comun. 6. (lit.) personaj, erou, figură, întruchipare; rol; he made his first apperance on (the) stage in the ~of Hamlet a debutat (a lozincilor): pe scenă în rolul lui Hamlet. 7. caracter, (trăsătură) caracteristică; însuşire; calitate; innate chantor ['tjd:nt3r, amer. 't/am-] s. v. c h a n t e r. ~s însuşiri înnăscute, ereditare, caracteristici moştenite; acquired ~s însuşiri, calităţi chantress ['t/a:ntris, amer. 't/arntres, -trisj s. cântăreaţă. chantry ['t/a:ntri, amer. 't/asn-j s. (bis.) danie pentru pomenire; capelă (într-o biserică) dobândite, trăsături căpătate în viaţă, în existenţa socială; in the ~ of a friend în calitate făcută pentru pomenirea ctitorului; alte ctitorii sau danii făcute la biserici în acelaşi scop. de prieten, ca prieten. S. literă, caracter; hieroglif; cifră; alfabet; scriere; Egyptian ~s hieroglife egiptene; Runic ~s scriere runică; in large ~s cu litere mari; is this his ~? chanty ['t/amti, amer. 't/am-, 7am-] s. v. c h a n t e y. chaos ['kebs] s. 1. haos; abis; genune, hău. 2. (fig.) haos, talmeş-balmeş, neorânduială, (aceste) e scrisul lui? -0" to be in ~ with a corespunde; a fi consonant cu (cu dat.); to be out of ~ with a nu corespunde (cu dat.); a nu sta bine (cuiva), a nu şedea bine (cuiva), harababură, învălmăşeală. a nu prinde. 9. (autom., tel.) simbol, semn. 10. (înv.) cifru; mesaj cifrat. II. vb. tr. 1. (fig.) chaos-Iike [~ilaik] adj. v. c h a o t i c. a imprima, a săpa, a înscrie. 2. (»ii>.) a caracteriza, a zugrăvi, a descrie. cha'otic [kei'otik] adj. haotic; confuz, dezordonat; alandala. chap1 [t/sep] s. (fam.) băiat, tip, individ, flăcău, fârtat, ortac; merry ~ băiat vesel; nice character actor ['kserikter 'zekts1"] s. (teatru) actor de compoziţie. ~ băiat simpatic, băiat drăguţ; old ~ dragă prietene. character assassination [~ 3iSîesi'nei/n] s. (amer.) defăimare, distrugerea reputaţiei chap2 I. s. crăpătură, ochi, deschizătură. II. vb. A. tr. 1. a despica, a crăpa. 2. a i se ,. unei persoane. characteristic [ikjerikto'ristik, -rak-] l.adj. (of) caracteristic, semnificativ, tipic (pentru). crăpa (măiiiile).3. a fărâmiţa, a toca, a mărunţi. B. intr. a (se) crăpa. chap3 s.'(mai ales la pi.) 1. falcă; bot, rât (al animalelor). 2. (glumeţ) falcă; bot (al II. s. 1. (trăsătură) caracteristică, trăsătură distinctivă, însuşire, calitate. 2. (mat.) caracteristică (de logaritmi). omului). 3. (tehn.) falcă de menghină. characteristically [-aii] adv. în mod caracteristic, elocvent, grăitor. chaparajos [t/a:pa:'ra:hous] s. pl. (span, amer.) pantaloni de cow-boy (din piele sau blană, denumiţi adeseori chaps). characteristic sheet [iksrikts'ristik */i:tj s. (top.) foaie / tabel de semne convenţionale. characterization [.kaîriktorai'zei/sn, -rak-, -ri'z-j s. 1. caracterizare. 2. arta de a crea chaparral [it/aspo'rad] s. (bot.) 1. (amer.) desiş de ilice. 2. desiş de mure. 3. mărăcini.?. chap book ['tjasp >buk] s, carte poporană; carte ieftină de basme, legende sau balade caractere; arta de a exprima, de a reda caracteristicul. characterize ['kasriktaraiz, -rak-] vb. tr. 1. a caracteriza, a zugrăvi, a descrie ceea ce populare. chape [t/eip] s. 1. copcă (de cataramă); cheotoare. 2. mâner, vârf aurit (la teacă); este caracteristic / semnificativ pentru; a reda esenţialul (cu gen.). 2. a caracteriza, a distinge; a servi ca trăsătură caracteristică / distinctivă pentru. legătură; ferecătură. 3. (in limbaj vânătoresc) coadă de vulpe. character key ['kajrikts ki:[ s. clapă (de literă) la maşina de scris. chapeau [TaVpou si pronunţia franceză], pl. chapeaux [-z] s. (fr.) pălărie. 1 chapel ['tjaîpal] s. 1. capelă, paraclis; biserică (a închisorii, a regimentului etc.). characterless ['kasriktelis, -rak-] adj. 1. slab, şters, neexpresiv, anodin. 2. fără nimic 2. biserică neanglicană. 3. (muz.) cor (a capella), capelă (de obicei la curte). 4. (atelier caracteristic / deosebit, fără individualitate / personalitate, oarecare; cu neputinţă de a fi de) tipografie; colectiv sau întrunire a muncitorilor tipografi; to call a ~ a chema colectivul caracterizat; insignifiant. la întrunire (mai ales într-o tipografie). character-monger ['ka:rikto, mArjg3r] s. 1. palavragiu. 2. bârfitor, defăimător, detractor. chapel2 vb. tr. (mar.) a manevra (un vas cu pânze) din cârmă (pană la revenirea character-sum [~SAIII] s. (mat.) sumă de caractere. vântului). charade [J3'ra:d, amer. -'reid] s. şaradă. chapel folk [~,fouk] s. (bis.) neconformişti. charbon ['/a:ban şi pronunţia franceză] s. (vet.) dalac (la cai). chaperon ['jaîporoun] I. s. (înv.) însoţitoare, femeie mai în vârstă sau măritată care charcoal ['t/a:koul] I. s. 1. mangal, cărbune de lemn / vegetal. 2. (arte) (creion de) însoţeşte o fată tânără cu diferite prilejuri (petreceri, baluri, plimbări). II. vb. tr. a însoţi, cărbune, cărbune pentru desen. 3. (arte) desen în cărbune. II. vb. tr. 1. a desena în cărbune; a conduce, a supraveghea (o fată tânără când iese de acasă la plimbare, petreceri ele). a înnegri. 2. a asfixia, a otrăvi cu mangal. chapfallen ['tjaep ifelon] adj. 1. cu falca atârnată, pleoştită, lăsată în jos. 2. (fig.) abătut, charcoal brazier [~ ibrsezia'] s. (metal.) cuptor de lipit. charcoal breeze [~ bri:z] s. (ind.) praf de mangal. amărât, pleoştit, cu capul în jos. r chapiter ['t/a?pito [ s. (arhit.) capitel (ae coloană). charcoal burner [~ ,b9:nar] s. cărbunar; (ist.) Charcoal Burners pl. carbonari, cărvunari. chaplain ['ţ/asplin] s. 1. capelan. 2. preot, duhovnic. chaplet ['t/acplit, amer. si -let] s. 1. cunună, cununiţă, ghirlandă (şi fig.). 2. mătănii, charcoal burning [~ ctomirj] s. carbonizare / mangalizare în bocşă. mărgele; salbă, colier, şirag. 3. (metal.) suport pentru miezuri, suport răcitor, broşa de charcoal crayon [~ 'kreion] s. (artă) cărbune de desen. turnător. chard [t/a:d] s. (bot.) sfeclă foioasă, mangold, (Beta vulgaris ciclă). chapleted [-id] adj. încununat, cu cunună. chare [t/sar] I. s. 1. lucru la domiciliu. 2. muncă cu ziua, lucru năimit. II. vb. intr. «hapman ['tjajpiuanj s. (înv.) negustor ambulant; boccegiu; telal; negustor de 1. a munci / a se angaja cu ziua; a lucra la domiciliu. 2. (conslr.) a ciopli piatra cu dalta. mărunţişuri; mămular, tolbaş coropcar, marfagiu. charfolk ['t/a:fouk[ s. lucrători cu ziua. chappie ['t/a=pi[ s. fante, filfizon, marţafoi; dandi, arbitru al eleganţei; om de salon. charge [t/a:d3] I. vb. A. tr. 1. a încărca; a arma; a umple; a satura; a şarja, a pune şarje 1 chappy adj. crăpat, plesnit, spart. în; to ~ a furnace a şarja / a umple un cuptor. 2. (fig.) a încărca, a împovăra; to ~ one's 2 chappy s. v. c h a p p i e. memory with a-şi încărca memoria cu; to be ~d with care a fi împovărat de griji. 3. a cere (un pref), a pune la socoteală; what do you ~ for it? cât ceri pe(ntru) asta? ce preţ are? chaps [t/sps, Jaepsjs. 1. pl.de la e h apiî's. 2. prese de la c h a p a r a j o s . chaptalization [


 157



chase1



charley horse [~ ho:s] s. (sport) cârcel, crampă. seama / în grija (cuiva); he gave/ put everything under my ~ a lăsat toate pe seama charlie ['t/a:li] s. (fam.) v. c h a r 1 e y1,2. mea / în mâna mea, mi-a încredinţat toate (lucrurile); to put smb. in ~ of smth. a încredinţa ceva cuiva. 3. pupil, pupilă, orfan sub tutelă; protejat. 4. zălog, ipotecă, gaj, amanet. charlock ['t/o:lak] s. (bot.) muştar sălbatic / de câmp / alb (Sinapis arvensis). 5. cerinţă, pretenţie. 6. (corn.) preţ, cost; pl. cheltuieli; speze, reţineri; at his own ~ pe charlotte ['J"a:l3t şi pronunţia franceză] s. (fr.) sar Iotă, prăjitură din cremă (fructe) şi cont propriu; pe seama sa; ~s forward expedierea sau transportul în contul cumpără­ frişca. torului; at the ~ of la preţul de; what ~ did he make for it? cât a cerut (pentru asta)?; charm [t/a:m] I. s. 1. farmec, vrajă, încântare, descântec; (despre un medicament) to free of ~ fără plată, gratuit, gratis; ~s included inclusiv spezele. 7. taxă; impozit; dare; act like a ~ a avea un efect miraculos. 2. pl. (fig.) farmece, atracţie; nuri, vino-încoace, dajdic, bir, angarale. 8. acuzaţie, vină, învinuire; to lay to smb.'s ~ a învinui pe cineva, şarm. 3. ciripit, 4. amuletă, talisman; pandantiv. 5. cheie falsă, cheie mincinoasă, şperaclu, a arunca vina pe cineva, asupra cuiva. 9. (jur.) discurs exhortativ ţinut de judecător juraţilor. paspartu. 6.pl. (amer. sl.) bani, lovele, metal. II. vb. A. tr. 1. a vrăji, a fermeca, a descânta; 10. (bis.) pastorală. 11. (mil., fig.) şarjă, atac; semnal de atac; to return to the ~a reveni a conjura. 2. (jig.) a vrăji, a fermeca, a răpi, a cuceri, a subjuga, a încânta. 3. a alina, la atac, a-şi reînnoi atacul. 12. (bis.) turmă; enorie, enoriaşi; parohie; biserică. a potoli, a linişti (o durere). 4. a domestici, a îmblânzi (un şarpe). 5. to ~ a secret out chargeability btja^a'biliti] s. 1. vinovăţie, susceptibilitate de a fi învinuit. of a smulge un secret ca prin farmec. B. intr. a face vrăji. 2. responsabilitate, răspundere. 3. exigibilitate. charman ['t/a:msen, -man], pl. charmen [-man, -men] s. lucrător cu ziua. chargeable ['t/a^abl] adj. 1. condamnabil, de condamnat, de blamat. 2. (with) charmed ['t/a:md] adj. 1. vrăjit, fermecat. 2. (fig.) încântat; I shall be ~ to see you răspunzător, responsabil (pentru, de); to be ~ with a fault a fi răspunzător de o greşeală. voi fi încântat să te văd. 3. exigibil; impozabil; supus unor angarale. 4. (despre speze) care revin (cu dat.); these charmer ['t/a:ni3r] s. 1. (mai ales glumeţ, peior.) cuceritor, crai, berbant, hoţ de inimi; debts are ~ to me aceste datorii îmi revin / trec asupra mea. femeie fermecătoare, nurlie; vrăjitoare, sirenă; fermecătoare. 2. vrăjitor; îmblânzitor de chargeable call [~ ko:I] s. (tel.) convorbire taxată. şerpi. chargeable cell [~ sel] s. (electr.) acumulator. charming ['t/a:min] adj. minunat, fermecător, încântător, răpitor, nurliu, cu chargeableness ['tjo^ablnis] s. v. c h a r g e a b i 1 i t y. vino-ncoace. 1 charge compressor ['t/u:d3 kanVprcsa "] s. (tehn.) compresor, suflantă. charnel ['t/a:nl] I. s. sepulcru; gropniţă. II. adj. mortuar. charge d'affaires ['/a^eida; Tea1" si pronunţia franceză], pl. charges d'affaires [~] charnel-house ['t/ainsl haus] s. criptă, cavou, gropniţă, osuar. s. (fr.) însărcinat cu afaceri. charnockite ['tTamakait] s. (mineral.) chamokit. chargee [t/a:d3i:] s. creditor ipotecar. charpoy ['t/a:pDi] s. (anglo-indian) pat uşor. charge equalization [t/a:d3 .ikwalai'zei/n] s. (electr.) compensare de sarcină. Charpy impact machine ['/o:pi limpaekt ma'/im] ş. (tehn.) pendul Charpy. chargeman ['t/a:d3 man] s. artificier. charred bone [t/a:d -boun] s. (ind.) cărbune de oase. T r charger [ t/a:d33 ] s. 1. persoană care încarcă, umple etc. (v. c h a r g e 1,1). 2. (înv.) charred coal ['t/a:d 'koul] s. (mine) cocs. acuzator. 3. (mil.) încărcător. 4. (mil.) cal de luptă. 5. (înv.) blid; tavă, tipsie; fund (pentru charry [rt/a:ri] adj. 1. de cărbune. 2. ca de cărbune; tuciuriu. 3. acoperit cu cărbune. tăiat carnea). 6. (metal.) maşină de încărcat, maşină de şarjat. 7. (tehn.) dozator, încărcător. chart [t/o:t] I. s. 1. hartă marină. 2. hartă; proiecţie Mercator. 3. diagramă, schemă, 8. (fam.) automobil, maşină (mică). schiţă, tabel; genealogical ~ arbore genealogic, genealogie. 4. (med.) foaie de charge sheet ['t/a:d3 /i:t] s. (jur.) listă de arestaţi / de acuzaţi, cu indicarea vinilor observaţie. 5. top (de şlagăre etc.). 6. (tehn.) abacă, nomogramă. II. vb. tr. 1. a trece, respective (aflătoare la poliţie sau la judecătorul de instrucţie). a înregistra pe o hartă. 2. (jig.) a schiţa, a trasa, a pune pe hartă, a consemna, a însemna. charge storage tube [~ iSto:rid3 tju:b] s. (tel.) tub video-captor. charta ['t/o:ta] s. v. c h a r t e r. charging ['t/a:d3in] I. adj. 1. care încarcă / umple; de încărcare, de umplere. 2. acuzator, chartaceous [t/o:'tci/3s] adj. de hârtie. de acuzare. 3. (mil.) de şarjă, de atac; atacator. II. s. încărcare, umplere etc. (v. c h a r g e I). chart datum [Xfait -deitam] s. (top.) zero al hărţii (marine). charging apparatus [~ .aspo'reitas] s. (tehn.) dispozitiv de încărcare. charter [rt/a:tar] I. s. 1. hrisov, uric; decret; cartă; lege, constituţie; drept, privilegiu; charging box [~ boks] s. (metal.) albie, troacă. the Great Charter Marea Cartă a Libertăţilor, Magna Charta Libertatum (prima constituţie charging bridge [~ brid3] s. platformă de încărcare. engleză, 1215); the People's Charter Carta Poporului (programul cartiştilor, 1838). charging carriage [~ tk?erid3] s. (tehn.) recipient de transport. 2. regulă, ustav, orânduire. 3. v. c h a r t e r party.-O* (mar.) time ~ navlosire pe termen. charging crane [~ krein] s. macara de încărcare / şarjat. II. vb. tr. 1. a da un hrisov, un uric, un privilegiu (cuiva); a decreta, a acorda, a statua, charging current [~ ikArsnt] s. (electr.) curent de încărcare. a întări (o danie, o măsură etc.). 2. (mar.) a navlosi, a afreta, a arma. 3. (fam.) a comanda; 1 charging door [~ do: "] s. (metal.) uşă / gură de încărcare / şarjare. a tocmi, a năimi; a închiria. charging station [~ istcijsn] s. (electr.) staţie de încărcare (a acumulatorilor). chartered ['t/a:tad] adj. 1. cu hrisov, cu uric, întărit, confirmat (printr-un hrisov etc.). charily ft/earili] adv. 1. atent, grijuliu, cu grijă, cu băgare de seamă, cu luare-amintc, 2- (fig-) privilegiat; autorizat. 3. (mar.) navlosit, afretat. 4. comandat, închiriat. cu atenţie. 2. prudent, cu prudenţă, cu prevedere, cu băgare de seamă. 3. cu zgârcenie, chartered accountant [~ a'kauntant] s. (ec.) contabil autorizat. eu chibzuinţă, cu chibzuială. charterer ['t/a:tarar] s. (mar.) navlositor, încărcător, expeditor. chariness ['t/earinis] s. 1. precauţie, prevedere; grijă; atenţie. 2. economic; chibzuială; Charterhouse [rt/u:tahaus] s. azil de bătrâni la Londra. parcimonie. Charterhouse school [~ sku:l] s. şcoală filantropică la Londra. chariot ['t/serbt] I. s. 1. (ist.) car, căruţă, car de triumf. 2. (poetic) şaretă, rădvan. 3. (tehn.) chartering ['t/a:t3rirj] s. (mar.) navlosire. cărucior de macara; pisică. II. vb. A. tr. a duce / a purta într-un car (de triumf). B. ittir. charter member ['t/a:tarmembs1"] ş. (amer.) membru fondator (al unei organizaţii). a merge într-un car. charter party [~ ipa:ti] s. (mar. com.) contract de navlosire, închiriere (totală sau charioteer [it/zeria'tiar] I. s. 1. (înv. poetic) căruţaş, vizitiu, surugiu. 2. the Charioteer parţială) a unui vas pentru transportul mărfurilor. (astron.) Vizitiul (constelaţie). II. vb. tr. a duce / a purta într-un car (de triumf), charter plane [~ plcin] s. avion taxi / de închiriat; (avion) charter. charisma [ka'risma] pl. charismata [-ta] s, 1. aureolă, nimb, aură. 2. calitate de (a Chartism ['t/tiltizam] s. (ist.) cartism, chartism (mişcare revoluţionară muncitorească se impune ca) conducător; capacitate de a stârni entuziasm. charismatic [ikseriz'mjetik] adj. 1. aureolar; de domeniul reputaţiei, mitului, legendei. în Anglia, 1837-1848). chartist s. 1. (ec.) specialist în alcătuirea de diagrame referitoare la bursa de acţiuni. 2- înzestrat cu calitatea de a se impune ca lider şi de a stârni entuziasm şi devotament. charitable ['t/ceritabl] adj. 1. caritabil; filantrop, mărinimos, generos. 2. milos(tiv); 2. cartograf. Chartist [tja:tist] I. adj. cartist, al cartismului. II. s. cartist, partizan al mişcării cartiste. darnic, larg la pungă, mână largă, bun la inimă. chartographer etc. v. c a r t o g r a p h e r etc. charitableness [-nis] s. 1. v. c h a r i t y (1). 2. mila, îndurare. chartreuse [/o:'tra:z şi pronunţia franceză] s. 1. mănăstire, şartreză. 2. (lichior) charity ['t/amti] s. 1. caritate; dragoste de semeni; (prov.) ~ begins at home mai aproape dinţii decât părinţii, cămaşa c mai aproape de piele decât haina. 2. milostenie; (operă Chartreuse. chart room ['t/a:t ru:m] s. (mar.) camera hărţilor; cameră de navigaţie. de) binefacere, pomană. 3.pl. instituţi sau opere filantropice / de binefacere. charwoman [rt/a:iwuman], pl. charwomen ['t/ajwimin] s. (înv.) femeie cu ziua, charity box [~ baks] s. cutia milelor; cutie pentru pomeni. îngrijitoare, curăţitoare, ehivuţă. charity boy [~ boi] (ist.) elev la o şcoală filantropică pentru săraci. charwork [~ wa:k] s. lucru la domiciliu (al unei femei cu ziua). charity girl [~ ga:l] (ist.) elevă la o şcoală filantropică pentru săraci. chary ft/eari] adj. 1. grijuliu, prudent, prevăzător; atent; (of) temător (să nu); to be ~ charityless ft/aeritilis] adj. lipsit de caritate. of giving offence a căuta să nu jignească. 2. chibzuit, econom, parcimonios; ~ of scump charity school ['t/aeriti sku:l] s. şcoală pentru copii săraci (filantropică). charivari ['/o:ri'va:ri, /u:-, amer. /o:riva'ri] s. 1. muzică drăcească, tămbălău, tărăboi. / zgârcit / reţinut la (vorbă etc.); ~ of words scump la vorbă. chase1 [t/eis] I. s. 1. vânătoare; loc de vânătoare; vânători, participanţi la o vânătoare. 2. babilonic, încurcătură, talmcş-balmeş, aiureală. 2. urmărire, goană, alungare, izgonire; (fam.) fugă, alergare; to give ~ to a) a vâna, a urmări, charlatan ['/u:laten, -tasn] ş. înşelător, şarlatan; vraci, magician. a hăitui; b) (fig.) a urmări, a goni după; in ~ of în goană după; on the ~ la vânătoare; charlatanism [-izam] s. înşelătorie, şarlatanie. Charles's Wain [pt/o:lZiz 'wein] s. (astron.) Carul Mare, Ursa Mare, Carul cu Boi (fig.) a wild-goose ~ a ) urmărire inutilă, alergătură zadarnică; b) himeră, utopie, vis; aiureală, lucru zadarnic. 3. (sport) steeple ~ cursă cu obstacole. II. vb. A. tr. 1. (mai ales (constelaţie). mar.) a vâna; a urmări, a goni. 2. (fig.) a urmări, a vâna. 3. a alerga după (la jocuri). charleston l't/a:lst3n] s. charleston (dans). 1 charley ['t/a:li] ş. (pop.) 1. cumătră vulpe (în folclor). 2. barbişon (stil Carol I). 3. paznic 4. a alunga, a izgoni. 5. (fig.) a alunga, a risipi, a împrăştia; to ~all fear a risipi, a alunga orice teamă. 6. (fam.) to ~ up a căuta în grabă (un titlu de carte, un cuvânt, o dată etc.). de noapte. B. rejl. (amer.) a se căra, a o întinde; go ~yourself! şterge-o! cară-te! ia-ţi picioarele la charley2 s. (amer., mii.) litera C, categoria a treia. spinare! simplifică peisajul! C. intr. 1. a alerga, a fugi, a goni. 2. to ~away a fugi. 3. a vâna. Charley Brown [~ braun] s. (fam.) cabină de comandă a unui vehicul spaţial.



 chase2



158



chase21, s. 1. (mil.) tranşee, gropi, şanţuri, (făcute special). 2. (telm.) scobitură, crestătură, nevrute). II. s. 1. conversaţie, taifas, discuţie; flecăreală, sporovăială, turuiala. 2. ciripit. săpătură, şanţ, renură. 3. (poligr.) ramă (tipografică). 4. montură (a unei pietre preţioase). 3. murmur, susur, clipocit. 4. zăngănit, zdrăngănit, joc. 5. (electr.) vibraţie. II. vb. tr. 1. (telm.) a cizela, a dăltui, a scobi. 2. a săpa, a grava (un ornament în metal); chatteration ['t/arta'rei/sn] s. (fam., rar) v. c h a t t e r (II, 1). a ştemui, a scoate în relief, a bate cu ciocanul (un metal) pentru a scoate în relief figuri chatterbox ['t/aetoboks] s. 1. flecar, moară stricată / neferecată. 2. (amer. mii. sl.) sau ornamente. 3. (text.) a moara. mitralieră, ţăcănitoare, căţea. chatter broth (~ bro(:)8] s. (fam.) ceai. chased finish ['t/eist .fini/] s. (te».) moarare. chatterer ['t/anore'] s. v. c h a 11 e r b o x (1). chaser1 ['t/eis3r] s. 1. urmăritor; hăitaş, hăituitor, gonaci, gonitor. 2.(av.) avion de ■chatter pie ['t/eeta pai] s. 1. (omit.)coţofană (Picapica). 2. v. c h at t e r b o x (1). vânătoare / de escortă, de vânător. 3. (mar.) vas de escortă, vânător de submarine. 4. v. 1 chatter water [~ ,wo:t3r] s. v. c h a 11 e r b r o t h. c h a s s e . 5 . (sl.) băutură cu care te dregi (după un chef). 6. (teatru fam.) act saw număr chattiness [rt/a:tinis] s. limbuţie. final (al unui spectacol de varietăţi); acorduri muzicale executate în timp ce spectatorii chatty1 ['tjffiti] adj. 1. flecar, guraliv, limbut, gură-spartă. 2. (mil. mar. sl.) păduchios, părăsesc sala. jegos, soios. chaser2 s. 1. (telm.) pieptene de filetat; cuţit pentru filet. 2. gravor (în metale), meşter janghinos, chatty2 s. (anglo-indian) oală / vas de lut. care lucrează în metal bătut; ştemuitor. 3. (mine) moară chiliana. 4. (ina\) Roller gang; chatwood ['t/a;twud] s. căzătură / doborâtură de arbori. presă. Chaucerian [t/o^sîsrbn] adj. al lui Chaucer, privitor la Geoffrey Chaucer (poet englez, chasing1 ['t/eisin] s. 1. vânare, urmărire, goană, alungare, izgonire, punere pe fugă. 1340-1400). 2. (sl.) depăşire a normei, întrecere a normei stabilită de muncitori. Chaucerisrn ['t/o:sbrizjm] s. particularitate lingvistică sau stilistică a lui Chaucer. chasing2 s. (telm.) cizelare, gravare; ştemuire, batere cu ciocanul (a ««ui metal, pentru chauffer ['t/o:f3r, amer. si'/o:-] s. sobiţă de fier, godin. a scoate în relieffiguri sau ornamente). chauffeur [7oufar, -To:r] s. (fr.) şofer (al cuiva), conducător de autovehicule. . chasing chisel [~ it/izlj s. daltă (ae sculptor, de gravor). chaus ]'t/eios] s. (zool.) pisică de trestie (felis cliaus). chasing hammer [~ .hamo'] s. (telm.) baros, ciocan de ambutisat. chaussette f/o'set] s. (fr.) şosetă, ciorap scurt. chasing tool [~ tu:l] s. (telm.) cuţit de filetat. chauvinism ['/ouvinizsm] s. şovinism. chasm ['ka?zsm] s. 1. crăpătură adâncă, fisură adâncă. 2. prăpastie, abis, genune, hău. chauvinist ['/ouvinist] s. şovin(ist). 3. vid, gol. 4. (fig.) prăpastie; contrast. chaw [t/o;[ vb. A. tr. 1. (pop.) a rumega, a mesteca. 2. (amer. sl.) to ~ up a) a face chasmal ['kaîzm^l] aay. de prăpastie, de abis; abisal. chasse1 [/a:s si pronunţia franceză] s. (fr.) (fam.) pahar de lichior (băut) după cafea. harcea-parcea, a snopi, a stâlci în bătaie, a distruge, a răpune (pe inamic, pe adversar); b) a face praf, a face bucăţi; a bucăţi; a mărunţi. B. intr. (pop.) a rumega, a mesteca; chasse2 s. (bis.) raclă (cu moaşte). chasse ['/jesei, amer. -'- si pronunţia franceză] I. s. paşi de dans laterali, (paşi de) trecere a molfăi, a clefăi, a morfoli. chaw bacon [~ ibeikan] s. (fam.) ţărănoi, mocârţan, ţopârlan, necioplit, ghiorlan, mitocan. de la o figură la alta / de la un loc la altul. II. vb. intr. a trece de la o figură la alta, a schimba cheap [t/i;p] I. adj. 1. ieftin, necostisitor; fără preţ; devalorizat; ~ and nasty ieftin şi locul, paşii (la balet, la cadril etc.). chasse-croise [/a'sei krwa'zei] s. (fr.) 1. „chasse-croise", schimbare (la balet, cadril prost; (as) ~ as dirt/ dog ~ ieftin ca braga, pe degeaba, de pomană; ~ labour braţe de muncă ieftine, forţă de muncă la preţ scăzut. 2. (fig.) fără preţ / valoare, de nimic, ieftin; etc.); mişcare spre dreapta sa» spre stânga. 2. (fig.) mişcare leneşă, mişcare moale. to hold smth. ~ a dispreţui ceva, a desconsidera, a deprecia ceva; a nu da un ban, o para chasselas ['Ja?sola?s si pronunţia franceză] s. (fr.) ceasla (varietate de struguri). chioară pe ceva; to make oneself ~ a nu se purta cum trebuie; a-şi îngădui libertăţi faţă chasseur [/a3'sor şi pronunţia franceză] s. (fr.) vânător. de sine însuşi, a se desconsidera. 3. (ec.) devalorizat; -dollars dolari devalorizaţi. II. aaV. chassis ['/assiO),amer.si '/a?sis],pl. chassis [7a2si(:)z] sau chassises ['/assisiz] s. (te/m.) (fam.) ieftin; to get off ~ a scăpa ieftin; (sl.) to feel ~ a se simţi prost, a nu-i fi boii acasă; şasiu; ramă. a i se îneca corăbiile; a nu se simţi în largul său, a se simţi stânjenit. III. s. (înv.) preţ; chassisless body ['Jsesizlis ,bodi] s. (auto) caroserie autoportantă / fără şasiu. (fam.) good ~ ieftin, chilipir, pleaşcă. -*• (fam.) to do it on the ~ a trăi de azi pe mâine; chaste [t/eist] adj. 1. cast, neprihănit, nevinovat, curat, virtuos, cu inima curată. 2. (despre a se descurca. stil) sobru, riguros, pur; simplu. cheapen ]'t/i:p3n] vb. A. tr. 1. a ieftini; a scădea preţul (la; saw cu gen.). 2. (fig.) a chaste-mimosa [~ mai'mousa] s. (bot.) mimoză, sensitivă (Mimosa pudica). deprecia, a micşora valoarea (cw gen.). B. intr. 1. a se ieftini. 2. (înv.) a se tocmi, a se chasten ['t/eistn] vb. tr. 1. a pedepsi. 2, a disciplina, a muştrului, a dojeni, a aduce la târgui. ascultare. 3. a curaţi, a curăţa, a purifica. cheapener [-sr] s. (fig.) depreciator, persoană care desconsideră (pe cineva sau ceva). chastise [t/£es'taiz] vb. tr. 1. a pedepsi, a da / a administra (cuiva) o pedeapsă (mai cheapish ['ti/i:pi/[ adj. destul de ieftin. ales corporală). 2. a mustra aspru, a dojeni sever. Cheap Jack ['t/i:p d3ask] s. (fam.) 1. negustor ambulant, marfagiu, boccegiu, tolbaş, chastisement ['t/astizmant] s. pedeapsă disciplinară; pedeapsă, pedepsire. mămular. 2. coţear, şarlatan, pungaş. chastity ['t/astiti] s. 1. abstinenţă, continenţă. 2. castitate, feciorie, virginitate. 3. celibat. Cheap John ['t/i:pd3onJ i . v . C h c a p J a c k . 4. sobrietate, rigurozitate, puritate, austeritate (a stilului). cheap-jack ['t/i:pd3ffik] adj. de duzină, de doi bani. chastity belt [~ belt] s. centură de castitate. cheaply ['t/i:plij aav. 1. ieftin (v. si c h e a p II). 2. uşor, lesne, cu uşurinţă. 3. la suprafaţă. chasuble ['t/sezjubl, amer. si 't/ais-] s. (bis.) odăjdii, sfită. cheap money policy ['t/i:p iiiuni 'polisij s. (ec.) politica facilităţilor de scont. chat1 [t/a;t] I. s. discuţie amicală, conversaţie prietenească, taifas, vorbă; idle ~palavre, cheapness ['t/i:pnisj s. 1. ieftinătate; preţ ieftin. 2. (fig.) lipsă de valoare. vorbe de clacă; (fam.) he has too much ~ about him e prea flecar / vorbăreţ, vorbeşte cheat [t/i:t] I. vb. A. tr. 1. a înşela, a amăgi, a pungaşi; a escroca; he ~ed me (out) of prea mult / ca o moară stricată; to have a ~ with smb. ă sta de vorbă / la taclale cu cineva; five dollars m-a înşelat cu cinci dolari, m-a ciupit de cinci dolari. 2. (fig.) a alunga; a fugi (pop.) hold your ~! (ţine-ţi) gura! tacă-ţi fleanca! II. vb. intr. a sta de vorbă, a sta la de; to ~ the time a(-şi) omorî timpul / vremea, a-şi petrece vremea; to ~ the journey taifas, a schimba o vorbă cu cineva, a vorbi de una şi de alta, a pune ţara la cale, a sporovăi. a(-şi) omorî vremea în timpul călătoriei / drumului. B. refl. a se înşela, a se amăgi; to ~ chat2 s. (bot.) 1. mâţişor. 2. samară. 3. spic. oneself with illusions a se amăgi / a se legăna / a se hrăni cu iluzii, a se lăsa dus / înşelat chat3 s. pl. (mine) steril. de iluzii. C. intr. a înşela, a recurge la înşelătorii; a trişa; to ~ at cards a trişa la cărţi, chate [t/eit] s. (sl. înv.) spânzurătoare. a umbla cu cărţi măsluite. II. s. 1. înşelătorie, înşelăciune, escrocherie, şarlatanie, fraudă; chateau ['/a;tou, ,/£et- şi pronunţia franceză\,pl. chateaux [-z] s. (fr.) 1. castel, cetăţuie, (înv.) to put a ~on smb. a înşela pe cineva. 2. înşelător, escroc, coţear, pungaş, şarlatan. palat. 2. conac. cheatable ['t/i:tabl] adj. uşor de înşelat. châtelain ['/astplcin] s. castelan, stăpân. cheatee [t/i:'ti:] s. (fam.) (om) păcălit, înşelat. chatelaine s. 1. castelană, stăpână. 2. broşa, cârlig, agăţătoare (ae care se prind cheile cheater [rt/i:t3r] s. înşelător, amăgitor, escroc. etc.). cheatery ['t/i:U>ri] s. v. c h e a t (II, 1). Chathamite ]'t/a;tomait] s. (ist.) partizan al lui Piu cel bătrân. cheating ['t/i:tirj] s. înşelăciune, escrocherie. chatoyancy [/a'toiansi] s. sclipire. check [t/ek] I. s. 1, şah; to give ~ to a da şah (cuiva). 2. (fig.) şah; to hold/ to keep chatoyant [/o'toiont] adj. (jr.) sclipitor, cu ape, bătând când într-o culoare, când în alta; in ~ a ţine în şah. 3. (fig.) piedică, obstacol, impediment, oprelişte; frâu; it was a ~ on şanjant. his ambition a fost o frână pentru ambiţia lui; to have/ to keep a ~ upon smb. a ţine chatoyment [/a'toimont] s. joc de culori. ^ în frâu pe cineva; men who had no ~ within oameni care erau în stare de orice; ~s of -g; conscience remuşcări. 4. (sport) placare, oprire. 5. (mil.) înfrângere uşoară / neînsemnată. chat potato ['t/îet pa'teitou] s. cartof mic şi stricat. chat show ft/art /ou] s.v. t a l k s h o w . ^ 6. pierderea urmei de către un câine de vânătoare. 7. controlor, verificator. 8. control, chatsome ['t/setSAin] adj. flecar, vorbăreţ. verificare; in ~ sub control, la control; (amer.) loyalty ~ verificarea loialităţii (î« aparatul chattel ['t/Eetlj s. 1. (mai ales la pl.) avere, bunuri, patrimoniu; with all their goods de stat); (amer.) mail cover ~ cenzurare (secretă) a scrisorilor de către Biroul Federal and ~ s cu căţel şi cu purcel. 2. sclav, rob; iobag. de Investigaţii. 9. ştampilă de control; viză; semn de control, bifa, „văzut"; etichetă. 10. chitanţă (la depunerea bagajului); număr (la vestiar! garderobă); contraraarcă, cotor chattel slavery system [~ isleivori 'sistim] s. sistemul muncii cu sclavi /cu robi. etc. (tot ce serveşte pentru control). 11. (amer.) fisă, jeton (la jocuri de noroc); (amer.) chattels personal ['t/retlz 'po:sn.?l] s. pl. avere mobilă, bunuri mobile. to cash/to hand/to pass in one's ~s a) a se socoti, a plăti; b) (fig.) a da ortul popii, a muri, chattels real [~ rial] s. pl. avere imobilă, bunuri imobile / imobiliare. chatter l't/aatar] I. vb. A. intr. 1. a sta de vorbă / Ia taclale; a avea o conversaţie, a vorbi, a-şi da duhul; a-şi încheia socotelile pe lumea aceasta. 12. cec; mandat de plată (v. si a sta de poveste, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a turui. 2. a ciripi. 3. a cârâi; a croncăni; c h e q u e ) . 13. stofă cadrilată / cu pătrăţele mici. 14. carou, pătrat, pătrăţel'(7a stofe). a clămpăni. 4. (telm.) (despre motor) a trepida, a vibra; (despre piese) a clicheta, a ciocăni, 15. crăpătură,.despicătură (la pomi). II. inter/. 1. şah! 2. (amer.) în regulă! c bine! s-a a zăngăni, a zdrăngăni; a juca. 5. (despre dinţi) a clănţăni; his teeth ~ ed with cold făcut! III. vb. A. tr. 1. a da şah (cuiva). 2. a cadrila; a orândui, a dispune în pătrăţele. îi clănţăneau dinţii de frig. 6. a murmura, a susura, a clipoci. B. tr. a trăncăni (vrute si 3. a opri, a reţine, a împiedica; a înfrâna. 4. (spori) a placa, a opri. 5. a verifica, a viza,



 159



a pune viza; a controla; a colaţiona. 6. (mil.) a mustra, a scoate la raport. 7. to ~ in a elibera, a da contra chitanţă; to ~ out a verifica în detaliu, a verifica minuţios. to ~ off a ştampila (bilele); to ~ through a preda până la capătul parcursului (un bagaj); to ~ up a verifica, a viza, a controla. B. refl. a se opri brusc. C. intr. 1. a da şah. 2. a se opri, a sta locului. 3. (amer.) to ~ out a) a-şi da demisia; a părăsi (slujba etc.); a pleca; b) a achita nota de plată la părăsirea unui hotel; c) (si.) a-şi da duhul; a da ortul popii; d) a se verifica, a se confirma; e) (ec.) a-şi retrage depunerile;/) a îndeplini cerinţele sa» condiţiile (unui test etc.). 4. (amer.) to ~ upon smb. for an amount a da (cuiva) un cec, a completa un cec pentru o sumă, pe numele cuiva; to ~ with a concorda cu, a corespunde (cu dat.). 5. (despre vopsea ele.) a crăpa, a plesni. 6. to ~ in a face formalităţile de înregistrare (la un hotel etc.). 7. to ~ (up)on a verifica, a controla; a investiga. IV. adj. 1. de control, de verificare. 2. în carouri, cadrilat. check analysis [~ a'nsebsis] s. analiză de control. checkback ['t/ekbcek] s. (re)verificarc (a unei operaţiuni etc.). check band [~ basnd) s. (telin.) bandă de frână. check bar [~ ba:r] s. eprubetă / mostră de control. check book [~ buk] s. carnet de cecuri. check dam [~ dasm] s. 1. (hidr.) dig antierozional. 2. (mine) dig antiexploziv, dig de siguranţă. check digit [~ did3it] s. (cib.) număr / cifră de control. checked [t/ekt] adj. 1. cadrilat, în carouri. 2. (fon.) (despre vocale) care se află în silabă închisă. checker1 ['t/ekar[ s., vb. v. c h e q u e r. checker2 s. (amer.) informator, turnător, denunţător, pârâtor, delator. checker3 s. 1. verificator, controlor. 2. casier. checkerboard [~ bo:d] I. s. tablă de şah (pentru jucat dame); (agr.) ~ grouping grupare de şah. II. vb. tr. a aranja în pătrate de culori alternative; a ornamenta cu pătrate de culori alternative. checkered ['t/eksd] aaj'. 1. cu pătrate, în pătrăţele, cadrilat. 2. pestriţ. 3. variat, diferit. check experiment ['t/ek iks'periment] s. experienţă de probă, experiment de control. check gauge [~ gcid3] s. (tehn.) măsură, etalon. check-in ['t/ekin] s. înregistrare, prezentare a actelor (la un hotel, la un ghişeu etc.). checking ['t/ekin] s. 1. oprire, reţinere, împiedicare. 2. verificare, control. 3. înregistrare. checking account [~ , kaunt] s. (amer.) cont curent. checking room [~.rum] s. v. c h e c k r o o m. check-key ['t/ek ki:] s. cheie de la o broască cu siguranţă. checkless ['t/eklis] adj. care nu poate fi oprit; irezistibil, (de) nestăvilit. check list ['t/ek list] s. 1. listă alfabetică sau sistematică. 2. (amer.) listă de alegători, listă / tabel de control. check mark ['t/ek ma:k] s. semn de bifare. checkmate ['t/ek 'meit, -'-] I. s. 1. şah-mat. 2. înfrângere totală, completă. II. inter/, şah-mat! III. vb. tr. 1. a da şah-mat (cuiva), a face şah-mat. 2. (fig.) a înfrânge complet, a dovedi, a răpune, a repurta o victorie zdrobitoare asupra (cuiva); a da peste cap; a răsturna planurile (cuiva); a face praf, a ului, a paraliza (pe cineva). check nut ['t/ek lut] s. (tehn.) contrapiuliţă. check-off [~ 'of] s. (amer.) reţinerea cotizaţiilor sindicale din salariu. check-out ['/ekaut] s. 1. achitare a notei de plată la părăsirea unui hotel. 2. verificare. 3. (corn.) casă. check pattern fabric [~ .paMn Taebrik] s. (text.) ţesătură în carouri. check-pinochle [~ 'pinokl] s. (amer.) joc de cărţi, combinaţie între pinacle şi bridge. check rail [~ reil,'-'-] s. (ferov.) contramaşină; longrină de deraiere, labă de iepure; contra-ac. check reading [~ iri:dirj] s. citire a indicaţiilor aparatelor de control. checkrein [~ rein,'-'-] s. (la hamuri) strup, crucea hamutului / gâtarului, cureaua vânării. check rod [~ nxl] s. (tehn.) sondă. check roll [~ roul] s. listă (de nume), catalog. check room [~ ru(:)m] s. (amer.) 1. vestiar, garderobă. 2. cameră de păstrare. checkroom ['t/ekru(:)m] s. (la hotel etc.) cameră pentru bagaje. check routine [~ ru:.ti:n] s. (cib.) program de verificare. checkrow [~ rou] (agr.) I. s. 1. semănătură în cuiburi pătrate. 2. semănat în cuiburi pătrate. II. vb. tr. a semăna în cuiburi pătrate. check spring [~ sprin] s. (tehn.) resort de rapel. check strap [~ strap] s. curea de semnalizare, semnal (la tramvai etc.). check taker [~ .teikar] s. 1. (teatru) controlor de bilete; plasator. 2. (ferov.) conductor. check test [~ test] s. (tehn.) contraprobă. check-up ['t/ek'Ap] s. 1. (amer.) verificare, revizie, control; viză. 2. control medical. check-up committee [~ ka'miti] s. (amer.) comisie de revizie. check valve ['t/ckva;lv] s. (tehn.) reţinător cu supapă; ventil / clapetă / supapă de reţinere / de oprire / de închidere. check weigher [~ .web r ] s. (mine) normator, pontator (al vagonelelor din minei). Cheddar ['t/eda'] s. brânză (de) Cheddar. Cheddar cheese l~ t/i:z] s. v. C h e d d a r. chee-chee ]'t/i:'t/i:,'--, -'-] s. (anglo-indian, peior.) 1. eurasiatic. 2. engleză stricată (vorbită de eurasiatici). cheek [t/i:k[ I. s. 1. obraz; faţă (la om); falcă (la animale); ~ by jowl în strânsă intimitate, cot la cot; nas în nas; to turn the other ~ a întoarce şi obrazul celălalt; with one's tongue in one's ~ nesincer, prefăcut; ipocrit; to one's own ~ numai pentru sufieţelul său, numai pentru sine. 2. (fam.) obrăznicie, neobrăzare, îndrăzneală, neruşinare, necuviinţă, tupeu; to have the ~ to say smth. a avea obrazul / neobrăzarea de a spune ceva; (prov.) ~ brings success obraznicul mănâncă praznicul. 3. (tehn.) falcă (a menghinei); bac, batiu, vahg,



cheesiness



gingie; montant; pop. 4. (geol.) latură, flanc. 5. (mar.) falcă de gabii. 6. pl. (mar.) lături, laturi, porţi. 7. (mine) salbandă; perete de filon. II. vb. ir. (sl.) a se purta neobrăzat, fără ruşine cu; a insulta; a înfrunta; a se obrăznici cu. cheek blade [~ bleid] s. v. c h e e k b o n e . cheek block [~ bbk] s. (mar.) rai deschis. cheek bone [~ boun] s. (anat.) os malar / zigomatic; pomete; with high ~ s cu pomeţii ieşiţi, cu faţa osoasă. cheek brake [~ breik] s. (auto) frână cu saboţi. cheeker ]'t/i:k9r] s. obraznic. cheekily E't/i:kili] adv. obraznic etc. (v. c h c e k y). cheekiness ['t/i:kinis[ s. neobrăzare, obrăznicie, neruşinare; îndrăzneala, tupeu. cheek tooth ['t/i;k tu:8] s. (anat.) măsea, (dinte) molar. cheek varnish [~ iva:ni/] s. (sl.) fard, sulinian; pavoazare. cheeky ['t/i;ki] adj. obraznic, neruşinat, neobrăzat; îndrăzneţ, cu tupeu. cheep [t/i:p] I. s. piuit; ciripit. II. vb. intr. a piui, a ciripi. cheeper ['t/i:p3r[ s. 1. pui (mai ales de potârniche si de cocoş de munte). 2. (fig.) prunc, broscoi. cheer [t/b r ] I. s. 1. dispoziţie, stare sufletească; (fam.) what ~? cum te simţi?; to be of good ~ a fi bine dispus, a avea chef; to be of bad~afi prost dispus, a nu fi în apele lui, a nu-i fi boii acasă; to take good ~ a-i reveni buna dispoziţie, a-i veni inima la Ioc; with good ~vesel, voios, bucuros; 2.pl. aclamaţii, ovaţii, urale, strigăte de bucurie; three ~s for him! (de trei ori) ura (pentru el)! trăiască! (amer. pop.) the Bronx ~ batjocorire, luare în derâdere, zeflemea. 3. încurajare; words of ~cuvinte de încurajare, de îmbărbătare. 4. veselie, voioşie, bucurie, voie bună. 5. trataţie, masă, ospăţ; to make good ~ a petrece, a chefui. 6. (înv.) faţă, aer, înfăţişare. II. vb. A. tr. 1. a îmbărbăta, a încuraja; a mângâia, a consola; a înveseli. 2. (si to ~ up) a da curaj (cuiva); a stimula, a da ghes (cuiva), a îndemna. 3. a aclama, a ovaţiona, a aplauda. B. intr. 1. a se veseli, a fi voios, vesel, bine dispus. 2. a aclama, a ovaţiona, a striga ura. C. refl. 1. a se veseli. 2. a se mângâia, a se consola, a-şi da curaj, a se îmbărbăta. cheered [-d] adj. v. c h e e r f u l . cheerful [-ful] adj. 1. voios, vesel, bine dispus, bucuros; optimist, binevoitor, prietenos; (as) ~ as a lark foarte vesel, vesel ca o ciocârlie, plin de voioşie. 2. (despre zi, cer) senin, luminos, însorit. cheerfulness [~fulnis] s. veselie, voioşie, bucurie, voie bună, optimism. cheerily ['t/brili] adv. vesel etc. (v. c h e e r y). cheerio ['t/bri'ou| interj, (sl.) 1. noroc! să trăieşti! la mulţi ani! la mai mare! 2. noroc (bun)! salutare! la revedere! cu bine! pa! cheer-leader ['t/ia ,li:d9r] s. (amer. sport) conducătorul galeriei. cheerless |'t/blis] adj. trist, mâhnit, amărât, supărat, posomorât, fără chef, posac; sumbru, întunecat. cheerly ['t/bli] aaV. vesel, voios, cu voie bună. cheery ['t/bri] adj. vesel, bucuros, vioi, bine dispus, cu chef. cheery-bye [~bai] interj, noroc! să trăieşti! pa! cheese1 [t/i:z] s. 1. brânză, caşcaval; a ~ o roată / un calup de caşcaval; Cheshire ~ brânză (de) Chester; Dutch ~ brânză de Olanda; Parmesan ~ parmezan; (prov.) the king's ~ goes half away in parings sunt mulţi muşterii la caşcaval; lac să fie că broaşte sunt destule; (amer. sl.) to think one is the whole ~ a sc crede buricul pământului; (despre fetiţe) to make ~s a face o piruetă şi a se ghemui deodată în aşa fel încât fusta să formeze o roată; a face reverenţe adânci. 2. turtă, tot ce aminteşte de aspectul caşcavalului, de exemplu, merele trecute prin teasc, la fabricarea cidrului. 3. (fam.) pici, barbă-cot. 4. (amer. sl.) tâmpit, cap sec, idiot, om despre care se poate spune „nu-i nici o brânză de capul lui", nătărău. 5. (tea.) bobină cu fir. ■*• (si.) to get the ~ a da greş, chix; a nu face nici o brânză; a rămâne cu buzele umflate; (fam.) hard ~ eşec, ruşine; (sl.) that's (quite) the ~ (tocmai) asta este! asta ne trebuia! evrika! (amer. sl.) big ~ grangur, ştab, mare mahăr, barosan. 6. (metal.) lingou sau semifabricat pentru bandaje. cheese2 vb. tr. a opri, a înceta, a pune capăt (la; sau cu dat.); (sl.) ~ it a) vorba! lasă vorba, gălăgia! tacă-ţi fleanca!; b) şterge-o! întinde-o! fugi! spală putina! valea! c) ai grijă! bagă de scamă!; to ~ off (pop.) a descuraja, a tăia clanul (cuiva). cheese aerial ['t/i:z .earial] s. (tel.) antenă cu cornet. cheeseburger [~ b3;gsr] s. (amer.) sandviş cu (hamburger şi) brânză. cheese buttons [~ ibAtnz] s. pl. nasturi foarte mari. cheesecake ['t/i:z keik] s. 1. brânzoaică, plăcintă cu brânză, pască. 2. (amer.) fotografie a unei vedete; fotografie decoltată. 3. (amer.) frumuseţe frivolă / lascivă / provocatoare / picantă; nuri, atracţie sexuală, sex-appeal. cheesecake girl [~ 'ga:l] s. (amer.) femeie picantă / cu sex-appeal. cheesecloth ['t/i:z kb(:)6] s. sădilă, strecurătoare de brânză, tifon. cheesed [t/i:zd] adv. v. c h e e s e d - o f f . cheesed-off ['t/i:z ds(;)f] adj. (sl.) lehămetit, dezgustat; plictisit, agasat. cheese fly ['t/i;z flai] s. (entotn.) câşiţă, strepede, codat (Piophila casei). cheese head [~ hed] s. (tehn.) cap plat / rotund. cheese mite [~ mait] s. (entom.) strepede (Tyroglyphus siro). cheesemonger [~ iniAng3r[ s. brânzar, negustor de (produse) lactate. cheese paring [~ .pterin] I- s. 1- coajă de brânză. 2. (fig.) zgârcenie, avariţie. 3. pl. bani adunaţi cu zgârcenie, bani puşi Ia ciorap, economii de avar, avere a unui zgârie-brânză. II. adj. zgârcit, zgârie-brânză. cheese rennet [~ .renit] s. 1. cheag pentru brânză. 2. (bot.) drăgaică (Galium venim). cheese renning [~ irenin] i . v . c h e e s e r e n n e t . cheese tube [~ tju;b] s. (text.) ţeava pentru bobine. cheese wort [~ wa:t] s. v. c h e e s e r e n n e t . cheesiness ['t/i:zinis] s. aspect de brânză / brânzos; asemănare cu brânza.



 cheesing cheesing ['t/i:zirjj s. (text.) bobinare. cheesy f't/i:zi] adj. 1. de brânză, brânzos, ca brânza. 2. (sl.) sec, gol, prostesc. 3. (si.) şic, gigea, fercheş, la modă, dichisit, frumos. 4. (amer. sl.) de proastă calitate. cheetah [rt/i:to] s. (zool.) (un fel de) leopard de India, cita (Acinonyx jubatus si alte specii din acelaşi gen). chef [Jef] s. ()r.) bucătar şef, şeful bucătăriei (la marile restaurante, în casele boiereşti, pe vapoare etc.). chef-d'oeuvre ['/ei 'do:vr, -vor, amer. '/e'- si pronunţia franceză], pi. chef-d'ocuvres [~] s. (fr.) capodoperă. ch(e)iloplasty ['kailaplaesti] s. (med.) cheiloplastie, plastie a buzei. ch(e)ilotomy [kai'btomi] s. (med.) 1. excizie (parţială sau totală) a buzei. 2. extirpare a unei excrescenţe din vecinătatea oaselor lungi. cheiromancer s..v. c h i r o m a n c e r . cheiromancy ['kaioromzensi, -roum-] s. v. c h i r o m a n c y. cheiromantist s. v. c h i r o m a n c e r. cheiroptera [ikaio'roptoro] s. pl. (zool.) cheiroptere (liliecii). chela1 ['ki:lo],pl. chelae ['ki:li:[ s. (zool.) cleşte (la crustacee). cheia2 ['t/eilo, 't/i:-] s. (rel. în India) discipol. chelate ['ki:lcit] I. adj. 1. (zool.) (despre crustacee etc.) cu cleşti. 2. (chim.) chelatic. II. s. (chim.) chelat. chelate compound ['kideit ikompaund] s. (chim.) chelat, compus chelatic. chelate effect [~iifekt] s. (chim.) efect chelatic. chelation [kk'lei/an] s. (chim.) formare de chelaţi. cheliferous [ki'lifaros] adj. (zool.) (despre crustacee etc.) care are cleşti. cheliform ['kelifo:m, 'ki:-[ adj. (zool.) în formă de cleşte. chelonian [ki'lounion] I. adj. de broască ţestoasă. II. s. broască ţestoasa. chemic ['kemik, înv. 'kim-] I. adj. (înv.)l. contrafăcut, falsificat. 2. chimic. II. s. (înv.) 1. farmacist, spiţer. 2. alchimist. 3. clorură de var. III. vb. tr. a trata cu soluţie de clorură de var (pentru a înălbi). chemical ['kemikol, înv. 'kim-] I. aay. chimic; ~ bond legătură chimică; ~ agents agenţi chimici; ~ bleaching albire cu var; ~ fertilizers îngrăşăminte chimice, fertilizatori; ~ war gases gaze de luptă; ~ warfare război chimic, cu gaze. II. s. pl. chimicale; preparate, produse chimice. chemical engineering ['kemikal lendji'niorirj] s. tehnologie chimică. chemics ['kemiks, înv. 'ki-J s. pl. (rar) chimie. chemise [/i'mi:z,/o'm-[ s. 1.combinezon,furou.2.v. s a c k d r e s s . chemisette [i/emi'zet] s. 1. şemizetă, bluză. 2. jabou. chemism ['kemizom] s. chimism. chemist ['kemist, înv. 'kim-] s. 1. chimist. 2. farmacist, droghist; at the ~'s la farmacie, la drogherie. chemistry ['kemistri, înv. 'ki-] s. 1. chimie; agricultural ~ agrochimie; applied ~chimie aplicată. 2. (fig.) alchimie; the ~ of a poet's imagination alambicul fanteziei unui poet; forul interior al creaţiei poetice. chemist's shop ['kemists /op] s. farmacie, spiţerie, drogherie. chemotherapy [ikemou'Seropi] s. (mea1.) chimioterapie. chemurgy ['kemod3i] s. chimia industrializării produselor agricole. chen [ken] s. (ornit.) gâscă polară (Anser hyperboreus). chenar ['t/i:nu:rJ s. (bot.) platan oriental (Platanus orientalis). chenille [/o'ni:l] s. şnur, găitan. cheque [t/ek] (ec.) I. s. cec, ordin de plată; to cash a ~ a încasa un cec; to draw a ~ a) a semna, a da un cec; b) a plăti, a onora un cec; (fig.) to give smb. a blank -- a da cuiva poliţă sau semnătură în alb. II. vb. tr. to ~ out a onora (un cont). cheque book [~ buk] s. carnet de cecuri. chequer [i/ekor] I. vb. tr. 1. a linia în pătrăţele, a cadrila. 2. a aşeza, a dispune în carouri. 3. (fig.) a împestriţa, a varia. II. s. l.pl. tablă de şah (ca firmă a unui han sau Iurtei). 2. (joc de) dame. 3. stofă cadrilată / în carouri. chequered ['t/ekod] adj. 1. cadrilat; în carouri; (constr.) ~ plate tablă striată. 2. vărgat, împestriţat. 3. (fig.) schimbător, variabil; ~ fortune soartă schimbătoare. ♦ ~ light and shade (joc de) lumini şi umbre. chequerwise ['t/ekowaiz] adv. în carouri, ca o tablă de şah. cheques [t/eks] s. (poligr.) linie de siguranţă. cherish ['t/eri/] vb. tr. 1. a nutri, a împărtăşi, a îndrăgi (gânduri, speranţe); (fig.) a încălzi la sânul său. 2. a păstra (în memorie), a cultiva. 3. a creşte, a cultiva cu grijă (plante), a îngriji. 4. a alinta, a dezmierda (copii); a răsfăţa, a răzgâia. cherishment [-mont] s. grijă; dezmierdare; gingăşie. chernozem ['t/o:no'zjoin] s. fgeol., agr.) cernoziom. Cherokee Rose State ['t/eroki: 'rouz steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Georgia. cheroot [/o'ru:t, /i'r-] s, un fel de trabuc, havană cu amândouă capetele tăiate. cherry ['t/eri] I. s. 1. (bot.) a) vişin (Primus cerasus); vişină; b) cireş (Primus avium); cireaşă; perfumed ~ vişin turcesc (Primus malmleb); to make two bites of a ~ (fig.) a) a se trudi pentru o nimica (toată); b) a fi economicos; c) a se codi, a şovăi, a face nazuri / mofturi. 2. (tehn.) freză profilată cu coadă; freză sferică; alezor sferic. II. adj. vişiniu, cireşiu. cherry apple [~ .spl] s. (bot.) merişor, măr cu fructe mici (Pyrus baceata). cherry brandy [~ 'brasndi] s. cherry brandy; vişinată. cherry-cheeked [~ t/i:kt] adj. cu obraji trandafirii, roz la faţă, îmbujorat. cherry chopper [~ 


160



. cherry crab [~ krab] s. v. c h e r r y a p p 1 e. cherry-merry [~ 'meri] adj. voios, vesel. cherry picker [~ ipikor] s. (tehn.) tută; păianjen din burlan; elevator de vagonete. cherry pie [~ 'pai] s. 1. plăcintă cu vişine sau cu cireşe. 2. (bot., fam.) vanilie sălbatică (Heliotropium europaeiim). cherry plum [~ pUm] s. (bot.) corcoduş (Primus cerasifera); corcoduşă. cherry red [~ red] s. v. c h e r r y (II). cherry-ripe [~ raip] adj. (fig.) matur, copt, pârguit, pe deplin dezvoltat. cherry stone [~ stoun] s. 1. sâmbure de vişină saw cireaşă. 2. (fig.) fleac, ciuruc, bagatelă, lucru de nimic. cherry sucker [~ .sAkor] j . v. c h e r r y c h o p p e r . cherry tree [~ tri:] s. (bot.) vişin; cireş (v. c h e r r y 1,1). chersonese ['ko:soni:s, -soun-] s. (poetic) peninsulă. chert [t/o:t] s. (mineral.) rocă corneeană; cuarţ; silice, şist siliciOs. cherty ['t/o:ti] adj. (geol.) silicios, ~ mari marnă cu silice. cherub ['t/erob],pl. cherubs [-/.] sau cherubim ['t/erobim, -rub-] s. 1. heruvim; înger. 2. (fig.) copil frumos. cherubic [t/e'ru:bik, t/i'r-, it/o'rA-] adj. înaripat sau bucălat ca un heruvim; nevinovat; ca un îngeraş; angelic; îngeresc. cherubically [-oii] adv. ca un heruvim. cherubim ['t/erobim, -rub-] pl. de la c h e r u b. chervil ['t/o;vil] s. (bot.) 1. haţmaţuchi, asmăţui (Anthriscus cerefolium). 2. antonică (Cluierophyblum). Cheshire cat ['t/e/o kart] s. 1. pisică din comitatul Cheshire. 2. (fig.) om hlizit / zâmbăreţ / rânjit; to grin like a — a râde / a zâmbi prosteşte / stupid / idiot. chess [t/es] I. s. 1. şah; to play (at) ~ a juca şah. 2. pervaz, toc de fereastră. II. adj. şahist. chessboard ['tjesbo:d, -bood] s. tablă / masă de şah. chessman ['t/esmaen] s. piesă (de la jocul) de şah. chess player ['t/es ipleior] s. jucător de şah, şahist. chess tournament [~ .tuonomont] s. turneu şahist /de şah, competiţie şahistă. chess tree [~ tri:] s. (mar.) tachet de mură; babă pentru mura mare. chessycat ['t/esika:t] s. (fam.) persoană care râde cu gura până la urechi. chessy copper ['t/esi ikopor] s. (mineral.) azurit. chest [t/est] s. 1. ladă, cufăr, sipet, chivot, lăcriţă; ~ of drawers scrin, comodă. 2. vistierie, hazna, trezorerie; fond. 3. (aiiat.) coşul pieptului, piept; (fig.) inimă, suflet, piept; weak ~ plămâni slabi; to suffer from a disease in / of the ~ a suferi / a fi bolnav de plămâni. chesterfield ['t/estofi:ld] s. 1. palton larg în talie. 2. un fel de divan. chest explorer ['t/est iks'plo:ror] s. (mea!.) stetoscop. chest note [~ nouţ] s. (muz.) notă de piept. chestnut ['t/estnAt, -not] I. s. 1. (si Spanish/ sweet ~) (bot.) castan dulce / comestibil (Castanea saliva). 2. (şi horse ~) (bot.) castan porcesc (Aesculus hippocastanum). 3. edible/ sweet ~ castană (comestibilă / dulce; maroană). 4. castană (porcească); (fig.) to put the ~ s in the fire a-şi aprinde paie în cap; (fig.) to pull smb.'s/ the ~ s out of the fire, to pull the ~s out of the fire for smb. a scoate castanele din foc pentru altul, a face o muncă grea în locul altuia. 5. (zool.) chişiţă (la cal). 6. (fam.) (cal) murg. 7. (fam.) anecdotă / glumă răsuflată, banc vechi; vechitură; papinis (fig.). II. adj. 1. castaniu. 2. murg. chestnut coal [~ koul] s. (min.) cărbune brun. chestnut-haired [~ -heod] adj. cu părul castaniu, şaten. chestnutting ['t/esnAtin, -stn-, -not-] s. cules de castane. chestnut tree ['t/esnAt tri:] s.v. c h e s t n u t (1,1). chest register ['t/est 'red3istor] s. v. c h e s t v o i c e . chest trouble [~ .trAbl] s. boală de plămâni cronică, oftică, boală de piept. chest voice [~ vois] s. (muz.) voce sau registru de piept. chest wheel [~ wi:l] s. moară / roată cu cupe. chesty ['t/esti] adj. (amer.) încrezut; încăpăţânat. Chev [t/ev] s. (amer. fam.) (automobil) Chevrolet. cheval-glass [/o'vselgla:s] s. (fr.) psihe, oglindă mare mobilă / rabatabilă. chevalier [,/evo'lior] s. 1. (ist.) cavaler. 2. cavaler (al unui ordin). <-'~ of fortune/ industry; cavaler de industrie; escroc; aventurier; şarlatan. chevaux de frise [/o'vou do'fri(:)z şi pronunţia franceză] s. pl. (fr.) 1. (mii:) obstacol cu cuie şi ţepi. 2. cuie bătute în partea de sus a unui perete. chevelure [/ov'ljuor şi pronunţia franceză] s. (fr.) păr (de pe cap). cheviot ['t/eviot, 't/i:v-j s. 1. (stofă) şeviot. 2. Cheviot oaie şeviot. chevron ['/evrsn] s. 1. şevron, tresă pe blazon. 2. (constr.) căpriori. chevvie, chewy ['t/evi] s. (amer. fam.) (automobil) Chevrolet. chevy ['t/evi] I. s. 1. vânătoare; goană, unnărire, hăituiala. 2. strigăt al vânătorilor în timpul urmăririi vulpilor. 3. (jocul) de-a v-aţi ascunselea, (de-a) prinselea, hoţii şi poteraşii / vardiştii. II. vb. A. tr. a urmări, a goni. B. intr. a fugi, a alerga, a goni. chew [t/u:] I. vb. A. ir. a mesteca; a rumega; (fig.) to ~ the cud a) a repeta întruna; b) a cugeta, a medita, a cloci, a întoarce lucrurile pe o faţă şi pe alta; (sl. fig.) to ~ the fat/ rag a) a bate capul (cuiva), a cicăli; a bombăni, a ciocăni, a pisa; b) a strâmba din nas la toate, a nu-i fi nimic pe plac. B. intr. 1. a amesteca; a rumega. 2. (on, upon) a medita, a cugeta, a chibzui, a să gândi (la). II. s. 1. rumegare, mestecare, mestecat. 2. tutun de mestecat. chewing gum ['t/u:in gAin] s. gumă de mestecat. chiack ['t/aiok] vb. tr. (austr. sl.) 1. a batjocori; a zeflemisi. 2. a tachina. chiaroscuro [ki'u:ros'kjuorou, -ros-] s. 1. (arte) clarobscur. 2. (lit.) folosirea contrastelor (în poezie).



 chill



chieftainship [-/ip] s. v. c h i e f t a i n c y . chiasmus [kai'fezmss] s. (gram.) chiazm (inversiune în partea a doua a unei fraze, de exemplu: he rose up and down sat she). chief wall ['t/i:f WD:1] s. (constr.) perete portant / de rezistenţă. chiff-chaff ['t/if-t/aefj s. (omit.) pitulice verzuie (Phytlopnaeuste rufa). chibouk, chibouque [t/i'bu(:)k] s. (lure.) ciubuc, lulea turcească cu teavă lungă. chiffon ['/ifon, /i'fon şi pronunţia franceză] I. s. 1. fular, şal subţire; volan, volănaş, chic [/ik] (fr.) I. adj. şic, fercheş, dichisit, elegant. II. s. şic, eleganţă, dichis. ornament. 2. (te*t.) sifon. II. adj. 1. moale, uşor; subţire. 2. (despre prăjituri etc.) pufos, Chicagorilla [./ika:gou'rib] s. (amer.) gangster din Chicago. chicane f/i'kein, t/i-] (fr.) I. s. şicană; tertip(uri), chichiţe, chiţibuş(uri), stratagemă; moale, care se topeşte în gură. chiffonier [i/if3'ni3r] s. şifonier, dulap (ae haine), garderob. cârcotă. II. vb. A. tr. a şicana, a se agăţa de, a nu lăsa în pace, a necăji, a pisa. B. intr. a umbla cu tertipuri / cu chiţibuşuri, a găsi chiţibuşuri / pretexte, a căuta chichiţe, a căuta chiffy ['t/ifi] adj. (fam.) clipă, minut, secundă. nod în papură. chigger ['t/ig3r] s. (entom.) specie de acarian (Entrombicula alfreddugesi). chigoe ['t/igou] s. (entom.) un fel de purice sud-american sa» vest-indian (Pulex chicanery [fi'keinari] s. 1. v. c h i c a n e (I). 2. sofistică, sofisticărie, despicarea firului penetrans). în patru. chilblain ['t/ilblein] I. s. degerătură. II. vb. tr. a umple de degeraturi, a face să degere. Chicano [t/i'ka:nou] s. (cetăţean) american de origine mexicană. chilblained [-d] adj. cu degeraturi. chi-chi ['t/i:t/i:, '/i:/i:] adj. (amer. peior.) 1. împopoţonat; frivol. 2. preţios, afectat; child [t/aild] Lpl. children ['t/ildrsn, it/uldran] s. 1. copil; băiat, fiu; fată, fiică; ~ in monden. 3. efeminat. 4. trufaş, semeţ, arogant. 1 chick [t/ik] s. 1. pui, puişor. 2. (amer.) pasăre de curte. 3. copilaş, pui, puişor. 4. (amer.) arms copil de ţâţă, sugar; ~ of shame copil din flori; ~ of the forest copil al pădurilor, fată, fetiţă, jună, tânără, păpuşică, fetişcană. 5. (amer.) timid, fricos. 6. (amer.) insignă indian («Vn America de Nord); grown-up children copii mari; a naughty ~ un copil neastâmpărat, rău; a spoilt ~ un copil răsfăţat, răzgâiat; a ~ unborn (un) copil(aş) cu vultur (pe chipiul militarilor). nevinovat, un om nevinovat ca un prunc; to be with ~ a fi gravidă, însărcinată; (prov.) chick2 j . (anglo-indian) storuri sa» portieră de bambus. he that has no children knows not what is love cine nu are copii nu ştie ce înseamnă chickabiddy [t/ik-bidi] s. (alintător) puişor, puiuţ. dragostea; (fig.) to kiss the ~ for the nurse's sake a fi făţarnic; (prov.) when children chickadee ['t/ik3di(:)] s. (omit.) piţigoi negru (Parus atricapillus). stand quiet, they have done some harm când copiii sunt foarte cuminţi, înseamnă că chickaree ['t/ikari;] s. (tool.) veveriţă roşie (Sciurus hudsonicus). chicken ['t/ikin] s. 1. pui (de găină), puişor; (amer. şi) găină sa» cocoş; (prov.) don't au făcut o poznă; to be a good ~ a fi (un copil) cuminte; (amer. glumeţ, mai ales în vorbirea count your ~s before they are hatched toamna se numără bobocii; socoteala de acasă negrilor) this ~ eu; copilul lui tata; be a ~ of the time fii copilul secolului tău, al vremii nu se potriveşte cu cea de la târg; nu zice hop până (când) nu vei sări, nu vinde pielea talc, trăieşte în contemporaneitate; from/ (înv.) of a ~ din copilărie; (rar) to be past a ursului din pădure. 2. (fig.) copil; she is no ~ nu mai e (nici ea) chiar aşa de tânără; (ea) ~ a nu mai fi copil; (prov.) to throw out the ~ along with the bath a arunca apa din nu mai c un copil; a trecut de prima tinereţe. 3. (fig.) boboc, ageamiu, nepriceput, om albie cu copil cu tot; ca să omoare musca îi crapă (cuiva) capul cu ciocanul; (prov.) a lipsit de experienţă. 4. (amer. av. si.) avion de vânătoare. 5. (sl.) tânără uşuratecă; damă. burnt ~ dreads the fire cine s-a fript cu ciorba / supa, suflă şi-n iaurt. 2. (fig.) copil, 6. (amer.) fetiţă, fată, domnişoară, păpuşică. 7. (amer.) timid, fricos, laş, poltron. 8. (amer.) nevârstnic; he is a mere ~ e un copil, nu e decât un copil. 3. (fig.) rod, vlăstar; fancy's ~rod al fanteziei. II. adj. de copil / copii, copilăresc, infantil, al copiilor, al copilului. insignă cu vultur (pe chipiul militarilor). child bearing ['t/aild 'bearirj] s. naştere, facere; to be past ~ a nu mai putea să aibă chicken-breasted [~ ibrestid] adj. (med. anat.) cu sternul / pieptul ieşit în afară, rahitic. copii; a nu mai fi tânără. chicken broth [~ bro(:)0[ s. supă de găină. childbed ['t/aildbed] s. naştere; facere; to be in ~ a fi lăuză; woman in ~ lăuză; to die chicken-feed [~ fi:d] s. 1. grăunţe, crupe. 2. (amer.fig.) fleac, nimic, mizilic, vax. 3. (sl.) in ~ a muri din facere / la naştere. mărunţiş, bani mărunţi. childbirth ['t/aildtraifi] s. naştere, facere; to die in ~ a muri din / la facere / din cauza chicken-farming [~ »fo:min] s. (amer.) creştere a păsărilor, avicultura. naşterii. chicken heart [~ ha:t] s. (fig.) fricos, iepurilă, pui de găină, om slab de înger. child birthrate [~ it»:8reit] s. natalitate; indice de natalitate. chicken-hearted [~ 


 chill casting



162



a îngheţa. 4. (teltm) călire. 5. (lelin.) lingotieră. III. vb. A. tr. 1. (si to ~down/up) a răci, china closet [~ ikbzit] s. 1. vitrină cu porţelanuri. 2. (amer. sl.) dinţi falşi, dantură a lăsa să se răcească; a înfrigura; he was ~ed to the bone îi intrase frigul în oase, îl (falsă). pătrunsese frigul până la oase, era rebegit de frig; it is cold enough to ~ the blood in China crape [~ kreip] s. (tot.) crep de China. one's veins e frig de-ţi îngheaţă sângele în vine. 2. (fig-) a demoraliza; a paraliza; a înfiora. china green [~ gri:n] s. verde chinezesc. 3. (tehn.) a căli; a turna în lingotieră. 4. (fam. reg.) a dezmorţi, a încălzi (puţin). B. inlr. china ink [~ ink] s. tuş (de desen). china insulator [~ 'insjuleito'] s. (electr.) izolator de porţelan. 1. a se răci; a îngheţa. 2. a-i fi frig; a rebegi, a îngheţa. Chinaman1 [-man],pl. Chinamen [man] s. 1. chinez; ~*s chance şanse foarte slabe chill casting [~ >ka:stirj] s. (metal.) 1. turnare în cochilie. 2. piesă turnată în cochilie. chiller ['t/ilor[ s. 1. om rece / nesimţit / fără inimă, inimă rece. 2. (telm.) cristalizor de / reduse, nici o şansă; cauză pierdută. 2. (mar.) vas care face călătorii în China. chinaman2 s. negustor de porţelanuri. piatră. chilii ['t/ili] (span.) s. 1. (bol.) ardei iute, ciuşcă. 2. (bol.) ardei (gras) (Capsicum anmtum). China red ['t/aina red] s. roşu de China. china shop [~ /op] s. magazin de porţelanuri. - 3. fel de mâncare ardeiat, cu ardei roşu, cu paprica. China silk [~ silk] s. mătase chinezească. chillily ['t/ilili] arfv. (fig.) cu răceală, rece, glacial. Chinatown [~ tăun] s. cartier chinezesc (într-un oraş din altă ţară). chilling ['t/ilirj] s. (metal.) călire. china ware [~ WE3r] s. (articole de) porţelan, porţelanuri. chilling point [~ point] s. find.) temperatură / punct de îngheţare / congelare. Chinawoman [- .wumsn], pl. Chinawomen [~ wimin] s. chinezoaică. chill mould ['t/îl mould] s. (metal.) cochilă, lingotieră, cochilie/ formă metalică pentru chinch [t/int/J s. (amer. entom.) ploşniţă, păduche-de-lemn (Cimex lectularius). răcire rapidă. chinch bug [~ bAg] s. (entom.) 1. ploşniţă americană a cerealelor, ploşniţă de câmp dullness ['t/ilnisj s. 1. frig; umezeală. 2. (fig.) răceală. chillun [t/ilsn] s. pl. (amer.) copii, odrasle (în pronunţarea negrilor): all God's chimin (Blissus leucopterus). 2. păduche-de-lemn, ploşniţă (Cimex lectularius). chinchilla [t/in't/ilo] s. 1. (zool.) şinşilă (Chinchilla lanigera). 2. blană de şinşilă. toate odraslele Domnului. chin-chin ['t/in 't/in] s. (sl. anglo-chinez) 1. (exclamaţie la întâlnire şi despărţire) salut! chilly1 ['t/ili] s. v. c h i 11 i. 2 chilly 1. adj. 1. (despre vreme) rece, răcoros, umed. 2. înfrigurat, rebegit; I feel very noroc! 2. conversaţie ceremonioasă, simandicoasă. ~ mi-e tare frig. II. adv. 1. frig, rece, umed. 2. (fig.) cu răceală. chin-deep ['t/in 'di;p] adv. v. c h i n (I) ( u p t o t h e - ) . chine1 [t/ain] s. 1. şira spinării (la animale); muşchi, spinare, filet. 2. creastă, culme, chilly beans [~ bi;nz] s. pl. un fel de iahnie de fasole cu paprica (mâncare mexicană spinare / vârf de munte. foarte răspâtulităîn S.U.A.). chine2 s. strungă, defileu, pas. chilness ['t/ilnis] s. v. c h i 11 n e s s. Chinee [t/ai'ni:] s. (amer. fam.) chinez. Chiltern Hundreds ['t/ilton'hAndridz] s. pl. domeniile Coroanei (?« Oxfordshire şi Chinese ['t/ai'ni:z,'--, -'-] I. adj. chinez, chinezesc. II. s. 1. chinez. 2. (limba) chineză. Buckinghamshire); to accept/ to take the ~ a renunţa la calitatea de membru al Chinese-eyed [~ aid] adj. cu ochi de chinez, oblici. parlamentului (pentru a deveni administratorul domeniile Coroanei). 2 Chinese oil [~ oil] s. (chim.) ulei de tung / de lemn chinezesc. chimb [t/aiin] s. v . c h i m c . Chinese red [~ red] s. (chim.) cromat de plumb roşu. chime1 [t/aim] I. s. 1. dangăt, dăngănit de clopote. 2. (adesea pl.) melodie a clopotelor, Chinese white [~ wait] s. (chim.) alb de China / de zinc, oxid de zinc. dangăt de clopote; clinchet. 3. armonie, muzică, muzicalitate (a versului); ritm. 4. (fig.) armonie, acord; îmbinare armonioasă; in ~ în armonie; to keep ~ with/ to fall into ~ chinic acid ['kinik, assid] s. (chim.) acid chinic. with a fi în armonie / în acord cu. 5. (tel.) mecanism de sonerie. II. vb. A. intr. 1. a răsuna chink1 [t/irjk] s. poreclă dispreţuitoare dată chinezilor în S.U.A. armonios. 2. (despre ceas) a bate. 3. (si to ~ over) a vorbi monoton; a se repeta. 4. (si chink2 [t/irjk] I. s. 1. sunet, clinchet, zăngănit; zornăit. 2. târâit (al greierilor): 3. (sl.) to ~ in) (with) a corespunde (cu dat.), a concorda (cu), a se potrivi (cu); a fi în armonie sunători, biştari; monedă, ban. II. vb. intr. a suna, a zăngăni, a zornăi. (cu), a se armoniza (cu). 5. to ~ in a intra în vorbă, a se băga în vorbă, a interveni în chink3 s. crăpătură, despicătură. discuţie. B. tr. 1. a suna, a bate (clopotele). 2. a repeta, a recita sau a cânta monoton / chink4 s. acces de tuse convulsivă; hohot de râs. tărăgănat. chinkapin ['t/irjkopin] s. (amer. bot.) castan pitic (Castanea pumila). chinked [t/irjkt] adj. crăpat, cu crăpături, plin de crăpături / despicături. chime2 s. gardină (la butoaie). chinker ['t/irjkor] s. v. c h i n k2 (3). chimera [kai'mioro, ki'in-] s. 1. (mitol.) himeră; monstru. 2. (fig.) himeră, fantezie, chinky ['t/inki] adj. crăpat, cu crăpături. plăsmuire, fantasmă; închipuire ciudată; vis, iluzie. chinlcss ['t/inlisj adj. fără bărbie, cu bărbia intrată mult înăuntru. chimerical [kai'merikal, ki'm-] adj. himeric, fantastic, iluzoriu. chin music ['t/in 'mju:zik] s. (pop.) flecăreală, sporovăială, trăncăneală. chiming clock ['t/aimirj kbk[ s. orologiu cu muzică. chinned ]t/ind] adj. cu bărbie; double— cu bărbie dublă. chimney ['t/imni] s. 1. coş, hora, hogeag; burlan (de sobă). 2. cămin, vatră, şemineu; open ~ cămin englezesc, şemineu. 3. sticlă de lampă, cilindru. 4. (geol.) crater. 5. horn, chinny ['t/ini] adj. (amer.) guraliv, flecar. crăpătură prin care cineva se poate urca pe o stâncă. 6. (mine) coloană abruptă de chinook [t/i:'nu(:)k] s. (amer.) 1. vânt cald, foehn (in S.U.A.). 2. Chinook jargon minereu. 7. (ind.) coş industrial / de fum / de triaj. englezesc (vorbit de hulienii americani). Chinook State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Washington. chimney beast [~ bi:st] s. (tehn.) coronament de coş. Chinquapin s. v. c h i n k a p i n. chimney cap [~ ka:p] s. capacul coşului de fum, astupătoare (a unui coş). r chinse [t/ints] vb. tr. (mar.) a umple cu stupă. chimney cooler [~ iku:lo ] s. (metal.) turn de răcire. r chintz [t/ints] s. (tot.) creton, stambă. chimney corner [~ iko:no ] s. loc lângă cămin / la foc, colţişor lângă vatră; by the ~ la gura sobei, la vatră. chip [t/ip] I. s. 1. aşchie, ţandăra, surcică, surcea, gătej, şterc, şipcă; şindrilă; draniţă; şpan, ciob, zob, frântură, bucăţică; a ~ o n one's shoulder sfidare, provocare; to have/ chimney cowl ['t/imni kaul] s. capac / astupătoare de coş. wear a ~ on one's shoulder a căuta râcă / ceartă, a fi gata de ceartă, a sfida, a provoca; chimney-flue |~ fiu:] s. (canal de) fum, conductă de evacuare a fumului. (prov.) such carpenters, such ~s cum e sacul şi peticul, aşa cap, aşa căciulă. 2. locul, chimney hood [~ hud[ s. (constr.) hotă. crestătura de unde s-a desprins aşchia / ciobul etc. 3. ceva ars; scrijele; burned to a ~ chimney money [~ .niAni) s. (ist.) fumărit, dajdia fumăritului. chimney piece [~ pi:s] s. cadru de zidărie al căminului / al sobei / al vetrei (pereţi, ars complet, cărbune. 4. pl. cartofi prăjiţi / pai; fish and ~s peşte cu cartofi pai / prăjiţi. 5. fisă, jeton (la jocuri); (amer. sl.) to hand/ to pass in one's ~s a) a se socoti, a se răfui; gură, vârf, prichici, ciubuc, prag, stâlpi şi alte elemente). b) (fig.) a da ortul popii, a-şi da duhul. 6. (mar.) sectoral lohului. 7. pl. (sl.) dulgher, chimney pot ['t/imnipot] s. 1. olan pentru coşuri. 2. v. c h i m n e y c a p . cioplitor. 8. pl. bani; monede; to buy ~s a investi bani. 9. ciuruc, mărunţiş, fleac, nimic, chimney-pot hat [~ haet] s. (fam.) cilindru, clac, joben. ceva lipsit de orice valoare; not to care a ~ a nu-i păsa nici cât negru sub unghie / câtuşi chimney stack [~ stîek] s. coş de fum; coşul comun al mai multor sobe, horn. de puţin / defel. 10. pl. prundiş, pietriş. 11. (fig.) copil, vlăstar, progenitură; a ~ of the chimney stalk [~ sto(:)k] s. 1. coş de fabrică. 2. (mar.) coş. old block copil ce seamănă leit cu tată-său, copia lui tată-său aprox. aşchia / surcica nu chimney sweep(er) [~ .swi:p(or)] s. coşar, hornar, curăţitor de coşuri. sare departe de trunchi. 12. (infor.) pastilă. II. vb. A. tr. 1. a strunji, a ciopli; a cresta; chimney tax [~ taeks] s. (ist.) (bir pe) fumărit. a grava (o inscripţie). 2. a teşi (muchiile); a fărâmiţa, a sfărâma, a zobi, a mărunţi, a face chimney valve [~ vadv] s. (metal.) clapă de fum. fărâme, a sparge. 3. (tehn.) a aşchia; a tăia; a rindelui; a ciopli. 4. (despre puii de găină) chimpanzee [it/impon'zi:, -pam-] s. (zool.) cimpanzeu (Simia troglodytes). chin [t/in] I. s. (anat.) bărbie; up to the ~ a) până în gât, până peste urechi / cap; a sparge (coaja oului). 5. a prăji (cartofi pai). B. intr. 1. (si to ~ off) a se desface, a se b) adâncit, absorbit, care nu-şi mai vede capul de atâta treabă; to take things on the ~ desprinde; a se aşchia; a se sparge, a se face ţăndări; this china ~s easily porţelanul acesta a înfrunta bărbăteşte o situaţie, a o lua pieptiş / în piept, a nu-şi pierde cumpătul; (fam.) se sparge / ciobeşte uşor / e fragil. 2. (despre piele) a crăpa, a plesni. 3. (fam.) to ~ in keep your ~ up! fruntea sus! nu te lăsa! to wag one's ~ a se umfla în pene, a se fuduli, a) a intra în joc, a pune miza, a merge; b) a-şi aduce contribuţia; c) a se băga, a se vârî, a se grozăvi. II. vb. A. intr. (amer. si.) a trăncăni, a vorbi ca o moară stricată, a nu-i mai a se amesteca; a interveni, a lua parte (la o discuţie etc.). tăcea fleanca, a da cu fleanca, a trăncăni. B. tr. 1. (fam.) a duce la bărbie (vioara etc.) chip basket [~ .ba:skit] s. coş (pentru flori, fructe). chip board [~ bo:d] s. (i«a\) placă aglomerată; plăci aglomerate. 2. (amer. si.) a ţine de nasture / de bumb / de vorbă, a nu slăbi (pe cineva). C. refl. şi to ~ oneself up) (sport) a se ridica în mâini (la bare). chip breaker [~ .breiko'] s. sfărâmător de aşchii. China ['t/aina] s. (atr.) din China, chinez, chinezesc. chipmouk s. v. c h i p m u (c) k. chipmu(c)k ['t/ipniAk] s. (zool.) sol de veveriţă nord-americană; veveriţă siberiana china ['t/aino] s. 1. porţelan, articole de porţelan, porţelanuri; (fig.) to break ~ a întoarce toate cu susul în jos, a face vraişte; aprox. a intrat nora în blide. 2. (sl.) tamjă, vrajă; (Tamias striatus şi Eutamias sp.). » amor, dragoste; relaţii sexuale; to give a woman a (fine) piece of ~ a face dragoste / a chipmunk ['t/ipniArjk] s. v. c h i p m u (c) k. se culca cu o femeie. Chippendale ['t/ipsndeil] I. s. stil „Chippendale", rococo (stil de mobilă englezească uşoară, capitonată, din secolul al XVIII-Iea). II. adj. (stil) Chippendale. china clay [~ klei] s. (mineral.) caolin.



 163



choler



chloroformize [-aiz] vb. tr. 1. a cloroformiza, a cloroforma. 2. a trata (unfrotiu etc.) chipper1 ['tjlpa'l I. s. (amer.) vorbe, taifas, sporovăială, flecăreală. II. adj. (amer. fam.) cu cloroform. vioi, vesel, (plin) de viaţă. 2 Chloromycetin [ikb:romai'si:tin] ş. (chim.) cloromicetină, cloramfenicol. chipper s. 1. cioplitor; gravor. 2. daltă. chlorophyll ['kbOrafil, amer. 'klou-] s. (bot.) clorofilă. chipping ['t/ipirj] s. 1. fărâmiţare, spargere, crestare etc. (v. c h i p II). 2. aşchie; fărâmă, chloroprene ['kb:rapri:n] s. (plast.) cloropren. siarâmătură; ciob; zob, ţandăra; şpan. 3.pl. (geol.) criblură. 1 chlorotic [kb'rotik] adj. (med.) clorotic. chipping hammer [~ .hzema "] s. 1. ciocan-daltă. 2. (mar.) rnaţagon. chloroquine ['kb:r3kwi:n, -kwin] s. (chim.) clorochinină, antipaludic. chippy ['t/ipi] I. adj. 1. (despre cuţit) zimţat, tocit, ştirb(it); (despre marginile unui chlorosis [kb'rousis] s. 1. (med.) cloroză, anemic. 2. (bot.) cloroză, îngălbcnire (a vas) crestat, sfărâmat. 2. (jig.) uscat, sec, arid, neinteresant. 3. (şl.) mahmur; aiurit. II. s. frunzelor). (amer. si.) damă, prostituată. chlorospinel [.kbira'spinM] s. (mineral.) clorospinel. chip screen ['t/ip skri;n] s. (tehn.) sortizor, sortator. chlorous ['kbires, amer. 'klou-] adj. (chim.) cloros. chirk [t/3:k] (amer. fam.)I. (şito~up)vb. A.tr. a distra, a înveseli, a dispune. B. intr. chlorous acid [~ ia?sid] s. (chim.) acid cloros. a se înviora, a se înveseli, a se însenina, a prinde chef. II. adj. vesel, (bine) dispus, înveselit. choc-ice ['t/ok ais] s. îngheţată de ciocolată; îngheţată cu glazură de ciocolată, mareşal, chirm [t/s:m] s. 1. gălăgie; zgomot (de glasuri), larmă, tărăboi, zarvă. 2. ciripit. r parfeu de ciocolată. chiromancer ['kabroumsens3 , -ram-] s. chiromant, ghicitor în palmă. chock [t/ok] I. s. 1. pană, ic. 2. (tehn.) suport; proptea, reazem, susţinător; bară de chiromancy ['kai^roumasnsi, -ram-] s. chiromanţie, ghicit în palmă, palmistrie. distanţare, traversă. 3. (tehn.) sabot de frânare; sabot, patina capului de cruce. 4. (mine) chiromantist ['kaiaroumcentist, -ram-] s. v. c h i r o m a n c e r . chiropodist [ki'ropadist, t/i'r-] s. 1. (med.) specialist în boli de mâini şi de picioare. susţinere cu stive. 5. (tehn.) saltea; lagăr, cuzinet. 6. (av.) cală de roată. 7. (anat.) ureche. II. vb. tr. 1. (şi to ~ off) a susţine, a sprijini, a propti; a pune o proptea etc. la (v, 1,2). 2. pedicurist. chiropody [ki'rspadi, t/i'r-] s. 1. (med.) arta tratării bolilor de mâini şi de picioare. 2. (mine) a susţine / a sprijini cu stive. 3. to ~ up a umple, a îndesa, a îngrămădi. chock-a-block [~ a'bbk] adi. 1. (amer.) plin (până la refuz), ticsit, doldora, înţesat. 2. pedicură. 2. (tehn.) apropiat; comprimat; aglomerat. chiroptera [kai'roptara] s. pl. v. c h e i r o p t e r a. chock block [~ bbk] s. (av.) cală de roată. chirp [t/a:p] I. s. ciripit, tril, cântec (al păsărilor etc.); târâit; sunet cristalin / subţire, chock-full [~ Tul] adj. v. c h o c k - a - b l o c k . strigăt vesel. II. vb. A. intr. a ciripi, a cânta, a târâi. B. tr. 1. a ciripi, a rosti repede. chocolate ['t/okalit] I.s. 1. ciocolată. 2. pl. bomboane de ciocolată. II. adj. de culoarea 2. a înveseli, a însufleţi, a anima; a încuraja. r ciocolatei, ciocolatiu; maro; castaniu. chirper ['t/3:p3 ] s. păsărică / pasăre care ciripeşte. choice [t/ois] I. s. 1. alegere, selecţie; preferinţă, opţiune, optare; a wide ~ selecţie chirpy [Tt/o:pi] adj. (jam.) vesel, voios, vioi, plin de viaţă, însufleţit. chirr [tfa:r] I. vb. intr. 1. (despre greieri) a târâi. 2. (despre porumbei) a ugui, a gunguri, bogată, o largă alegere; by ~ pe alese; a poor ~ o alegere proastă, prost târg; halal a gongoni. 3. (despre trestie) a foşni. II. s. 1. târâit. 2. uguit, gungurit. 3. foşnet (al trestiei). procopseală; cules, nu ales; ce s-a găsit, cum s-a nimerit; take your ~ alege (ce pofteşti); chirrup ['tfirop] I. s. ciripit; piuit; sunet prin care atragi atenţia unui copil sau chemi at ~ la alegere, după voia inimii, după plac / dorinţă; pe alese; I have no ~ but sunt o pasăre: pui! pui! piu! chior! chior! copi! copi! II. vb. A. intr. 1. a ciripi. 2. (sl.) (despre nevoit să, nu pot face alta decât să, n-am încotro — trebuie să; to have no ~ a-i fi totuna clacheri) a aplauda, a face galerie. 3. a îndemna calul, a face di! / hi! 4. a piui, a striga: / a-i fi indiferent pe care o alege; (fam.) to have Hobson's ~ a nu avea de ales, a nu avea încotro; I leave it to your ~ las la alegerea / aprecierea ta; of one's own free ~ a) după pui! pui! B. tr. a îndemna (calul). propria alegere a cuiva, la alegere; b) de bunăvoie (şi nesilit de nimeni); for ~ dacă e de chirruper ['t/irop3r] s. (teatru, sl.) clacher, spectator plătit să aplaude. chisel ['t/izl] I. s. daltă; cuţit; cuţitoaie; trepan; (amer. sl.) full ~ din răsputeri, cât îl ales / să aleg. 2. ceva ales / select / selecţionat; cremă, caimac, floare, partea cea mai ţin puterile. II. vb. A. tr. 1. a sculpta, a săpa, a ciopli, a tăia (în marmură etc.) 2. (şi to buna, elita; here is the ~ of the whole garden asta e tot ce e mai frumos din grădină, ~ out) a dăltui, a făţui, a ciopli, a lucra cu dalta etc. (v. ~ II, A, 1). 3. (jig.) a cizela, accasta-i mândria grădinii; the ~ of troops trupe de elită. 3. asortiment; a great ~ of a stiliza (o lucrare literară). 4. (fam.) a înşela, a trage pe sfoară. B. intr. 1. a face şmecherii, articles un mare / bogat asortiment de articole. 4. alternativă; opţiune, drept / posibilitate de a alege; without ~ fără scăpare, fără drept de a alege. II. adj. 1. ales, rar, preţios, a recurge la înşelăciune. 2. (fam.) to ~ in a se baga, a se vârî, a se amesteca. neobişnuit, selecţionat, cel mai bun, de frunte, de elită; ~ texts texte alese; ~food mâncăruri chisel bit [~ bit] s. tăişul unei dălţi. alese. 2. (înv.) dificil, năzuros, mofturos, pretenţios; to be ~of one's company a-şi alege chisel hammer [~ iha;ni3r] ş. ciocan-daltă. cu grijă prietenii / relaţiile, a fi foarte pretenţios şau prudent în ceea ce priveşte cunoscuţii. chiselled ['t/izld] adj. cizelat, fin; ~ features trăsături fine, alese. choicely ['t/oisli] adv. cu prudenţă / grija, atent. chiseller ['t/izbr] s. 1. dăltuitor. 2. cizelator. 3. (sl.) pungaş, escroc. choir ['kwab1"] I. ş. 1. cor. 2. (bis.) cor (locul, balconul sau galeria unde cântă corul chiselling ['t/izlirj] s. (geol.) relief alveolar. într-o catedrală). II. vb. intr. şi tr. a cânta în cor. chisel pick ['t/izl pik] s. (mine) târnăcop cu tăiş-daltă. choir-master [~ ma:st3r] s. dirijor / conducător de cor, capelmaistru. chit1 [t/it] s. (peior.) ţânc, ţâcă, pici, năpârstoc, broscoi, boţ cu ochi; a ~ of a girl o choir stall [~ storl] s. (bis.) bancă pentru cântăreţii din cor. fetiţă (de o şchioapă / de o palmă), un nod / un năpârstoc de fată, un boţ cu ochi. choke1 [t/ouk] I. vb. A. tr. 1. a înăbuşi; a sugruma, a gâtui, a strangula; a sufoca, a asfixia; chit2 (bot.) I. s. mlădiţă, lăstar. II. vb. intr. a lăstari, a da mlădiţe. 3 chit s. (anglo-indian) 1. notiţă, însemnare; socoteală; scrisoare (scurta). 2. recomandaţie; (prov,) too much pudding may ~a dog (tot) ce e prea mult strică. 2. (tehn.) a strangula; a amortiza. 3. a umple, a înfunda, a murdări, a prăfui. 4. to ~ back v. t o ~ d o w n (b); certificat. chit-chat [~-t/a3t] s. (fam.) vorbă, discuţie scurtă, palavre, taclale, verzi şi uscate, mofturi. to ~ down a) a înghiţi cu greu (hrană); b) a-şi înăbuşi cu greu (lacrimile, tulburarea etc.); to~in v. t o ~d o w n (b); to ~ off a) v. ~ I , A, 1; b) (fig.) a închide gura (cuiva), chitin ['kaitin] s. (zool., chim.) chitină. a reduce la tăcere; c) (fig.) a îndepărta, a înlătura, a scăpa de; to ~ out v. to ~ d o w n chiton ['kaitsn] s. (în antichitatea greacă) chiton, tunică. (b); to ~ up a) (despre bălării) a umple, a năpădi; a umple cu nisip; b) a îndigui; chitterlings ['t/italirjz] s. pl. maţe, măruntaie. a îngrămădi. B. intr. 1. a se îneca (din cauza tusei); a se înăbuşi, a nu (mai) putea respira chitty ['t/iti] adj. cu multe mlădiţe / lăstare. (de tulburare, supărare etc.); (amer. fam.) to ~ in a-şi pune lacăt la gură, a-şi ţine limba chivalrous ['/iv^lras, înv. 't/iv-] adj. cavaleresc, de cavaler. în gură; (amer.) to ~ up v. t o ~ d o w n. II. s. 1. înăbuşire; nod în gât. 2. (sl.) pâine de chivalry ['/ivslri, înv. 't/iv-| s. 1. (ist.) cavalerism; cavaleri. 2. (fig.) cavalerism,purtare închisoare. 3. (tehn.) supapă; regulator; drosel; (auto) şoc; clapetă de pornire; jiclor. cavalerească, act cavaleresc. 4. (electr.) bobină de reactanţă. 5. capătul legat al unui sac. 6. (sl.) cravată albă (de frac); chive [t/aiv] s. (mai ales pl., bot.) arpagic (Allium scheonoprasum). ştaif, guler tare, guler drept, cu colţuri. chive garlic [~ gu:lik] s. v. c h i V e. chivied ['t/ivid] adj. frânt de.oboseală, sleit, istovit, extenuat. choke2 s. (bot.) vârf de anghinară. choke-bore [~ bo:r] s. 1. ghint (la puşca de vânătoare, pentru a împiedica împrăştierea chivvy ['t/ivi] vb. tr. (amer. fam.) a pisa, a bate la cap; a sâcâi (şi to ~ about/along). alicelor). 2. puşcă prevăzută cu acest ghint. chivy ['t/ivi] s., vb. v. c h e v y. choke coil [~ 'kail] s. (electr.) bobină de reactanţă. chloasma [klu'a;zm3],pl. chloasmata [-ta] ş. (med.) cloasrnă. choke damp [~ dsemp] s. (mine) gaz asfixiant / sufocant, gaz de mină; aer viciat; mofetă. chloracetate ['kbr'sesiteit] s. (chim.) eloracetat. choked fire ['t/oukt ifaia1"] ş. foc mocnit / mocnind / fumegând. chloral ['kb:ral, amer. şi 'klou:] s. (chim.) cloral. chbke-full ['t/ouk 'ful] adj. ticsit, plin până la refuz, înţesat. chloralkali [kbrr'aîlkalai] s. (chim.) produs clorosodic. chloramphenicol [tklourami'fcnikol] s. (med. chim.) cloramfenicol, cloromicetină. choker ['t/oukor] s. 1. gâtuitor, strangulator. 2. (sl.) cravată albă (mai ales a clericilor). 3. (sl.) guler tare, ştaif, guler cu colţuri. 4. (electr.) bobină de reactanţă. 5. (tehn.) ciochinar. chlorate ['kb:rit, -reit, amer. 'klou-] s. (chim.) clorat. 6. colier (strâns pe gât). chlorazide [kbir'rezaid, 'kb:r£ezaid] s. (chim.) azotură de clor. choke rod ['t/ouk rod] s. (auto) tijă de la clapeta de aer. chloric ['kb(:)rik, amer. 'klou-] adj. (chim.) cloric. chloric acid [~ isesid] s. (chim.) acid cloric. chokidar ['t/oukido:r] s. (anglo-indian) paznic. choking ['t/oukin] s. (hidr.) colrnatare, sufocare. chloride ['kb:raid, amer. 'klou- şi -rid] s. (chim.) clorură; sodium ~clorură de natriu / sodiu, sare (de bucătărie); ~ of silver clorură de argint. choking gas [~ igass] s. (mine) gaz sufocant. chlorinate ['kb:rineit] vb. tr. (chim.) a clorina. choky1 ft/ouki] adj. 1. care se înăbuşă (mai ales de emoţie). 2. înăbuşitor, care îţi ia răsuflarea. chlorine ['kb:ri:n, amer. 'klouri(:)n] I. s. (chim.) clor. II. adj. verde-deschis. chlorine gas [~ ga?s] s. (text.) gaz cloros. choky2 s. (anglo-indian) 1. secţie, circumscripţie poliţienească, poliţie. 2. vamă. 3. (sl.) gros, pârnaie, zdup, mititica, răcoare, închisoare. chlorine water [~ .wo(:)tor] s. (chim.) apă de var. chlorites ['kb:raits, amer. 'klou-] s. pl. (chim.) doriţi. cholecyst ['koulisist, 'ko:lisizt] s. (anat.) colecist, vezica biliară, băşica fierii. choler ['kab1"] s. 1. (înv.) fiere; fire colerică, umoare colerică. 2. (poetic) ură; mânie, chloroform ['kb(:)r3b:m, amer. 'klours-] I. s. (chim.) cloroform. II. vb. tr. (med.) a cloroforma, a cloroformiza, a narcotiza, a anestezia, a amorţi. supărare, irascibilitate.



 cholera



164



cholera ['kolara] s. (med.) holeră; Asiatic/ malignant ~ holeră asiatică / malignă / chord1 [ko:d] s. 1. (poetic) coardă, strună; to strike/ to touch the right ~ a) a găsi epidemică; summer ~ dizenterie; holerină. punctul sensibil; a atinge la coarda simţitoare; b) a găsi nota justă / potrivită. 2. (mai ales anat.) cord coardă, tendon, ligament; nerv; vocal ~s coarde vocale; spinal ~ măduva choleraic [,kola'reiik] adj. (med.) holeric. spinării. 3. (anat.) coardă. 4. (constr.) pilă, culee; coardă; talpă a unei grinzi. 5. (tehn.) choleric ['kolorik, ko'lerik] adj. iritabil, irascibil, iute (la mânie), coleric, mânios. cholerine ['kalarin, -rain] s. (med.) 1. diaree holeriformă. 2. primul stadiu al holerei. şnur, funie. cholestane [ka'lestein] s. (chim.) colestan. chord2 s. 1. (muz.) acord; cosrnnon ~ triplu acord. 2. (fig.) acord, armonie. 3. (arte) gamă / armonie (de culori). cholesterin [ka'lestarin] s. (chim.) colesterină. cholesterol [ka'lesterol, -roul] s. (chim.) colesterol. chorda ['ko:da], pl. chordae ]'ko:di:] s. (anat.) 1. v. c h o r d1 (2). 2. coardă dorsală. choline ['kouliin, 'kali:n] s. (chim.) colină, bilineurină. chordal ]'ka:dal] adj. (muz-, arte) armonic. chondroma [kon'droumo] pl. si chondromata [-ta] s. (med.) condrom, tumoare chord buzzer ['ka:d b\za r ] s. (tel.) buzer cu coardă. cartilaginoasă. chorded ]'ko:did] adj. (muz.) 1. cu coarde. 2. armonic. choo-choo ['t/u: t/u;] (în limbajul copiilor) I. s. tren, tu-tu. II. vb. i«tr. 1. a face ca trenul. chore [t/o:r, t/aar] s., vb. intr. (amer.) v . c h a r c . 2. a merge cu trenul. chorea [ko'ria, kou'r-] s. (mea1.) coree. chook ['t/u(:)k] (auslr.). I.s. pui de găină. II. inter/. 1. pui-pui-pui (când strigi păsările). choree [ko'ri:, 'kouri:] s. (metr.) troheu. 2. ciugu-ciugu (când strigi porcii). choreograph ['koriagra:/, -grasf] vb. tr. a adapta pentru balet, a scrie un balet pe terna choom [t/um] s. (auslr. si.) englez. (cu gen.); a face coregrafia la. choose [t/u:z],pastchose [t/ouz],part. trec. chosen ['t/ouzn] I. vb. A. tr. 1. (out, of, choreographer [ckori'agrafar] s. coregraf. from) a alege, a selecta (din), a opta, a pune ochii pe; a prefera; there is little/ nothing/ choreographic [ikoria'grarfik] adj. coregrafic, de dans. there is not much/ not a pin to ~ between them nu e decât foarte mică deosebirea între choreography [rkori'ografi] s. coregrafie. ele; n-ai de unde alege; ce mi-i unul, ce mi-i altul, sunt la fel amândoi, sunt de aceeaşi choreus [kou'ri:as] s. v. c h o r c e. teapă, sunt amândoi o apă şi un pământ, ce mi-e Tanda ce mi-e Manda; they chose him choriamb ]'ko(:)ria;mb] s. (metr.) coriamb. their delegate l-au ales ca delegat; he cannot ~ but hear n-are încotro, n-are de ales choriambic [>ko(:)ri'sembik] adj. (metr.) coriambic. — trebuie să asculte, ce poate face decât să asculte?; to ~ sides a-şi alege partenerul / chorine ['ko(;)ri:n, kou'rin] s. (amer.) 1. balctistă, balerină, dansatoare. 2. coristă. partenerii (ia jocuri). 2. (si to ~ rather) a prefera. 3. a vrea, a voi, a dori; a avea poftă; chorister ]'koristar] s. 1. corist, cântăreţ. 2. (amer.) conducător / dirijor de cor, capel­ do you ~ to take a walk? vrei să faci o plimbare?; he did not ~ to see her n-a vrut, n-a maistru. avut poftă s-o vadă. B. intr. 1. a alege, a avea de ales; I had to ~ between aveam de C-horizon ['si:ha'raizan] s. (constr.) rocă-mamă; subsol (la drumuri). ales între. 2. a vrea, a dori; I don't ~ nu vreau, nu-mi convine; you may do as you ~ choroid ['kouraid]I. adj. (anat.) coroid. II. s. coroidă. (poţi să) faci cum îti place, fa cum te taie capul, fie cum vrei tu. 3. to ~ up v. t o ~ s i d e s choroiditis [.kouroi'daitis] s. (med.) coroidită. (I,A,1). chortle ]'t/o:tl] vb. intr. 1. a râde zgomotos / cu hohote; a chicoti. 2. a jubila, r chooser ['t/u:za [ s. persoană care alege / selecţionează sau optează. chorus ['ko:ras, amer. 'kou-J I. s. 1. cor; ansamblu coral; in ~în cor. 2. refren. 3. (lucrare choosey [tju:zi] adj. (amer. fam.) mofturos, năzuros; dificil, pretenţios, exigent; fandosit. pentru) cor, compoziţie corală. II. vb- intr. a cânta în cor, a repeta în cor; a îngâna. choosing ['t/u:zirj] s. 1. alegere, selectare; it is all of your ~tu singur ai ales. 2. (lehn.) choruser ['ko:rasar,amer. 'kou-J s. (înv.) v. c h o r u s s i n g e r . măsurare, dimensionare. chorus girl ['ka:ras ga:l] s. 1. coristă. 2. dansatoare, baletistă, balerină (mai ales de choosingly [-li] adv. cu preferinţă. music-hall). choosy adj. v . c h o o s e y . chorus line [~ lain] s. (ansamblu de) balet (la revistă). 1 chop [t/op] I. vb. A. tr. 1. a tăia; a despica, a crăpa. 2. a fărâmiţa. 3. a bolborosi, a rosti chorus man [~ mam] s. (teatru) 1. corist. 2. balerin, dansator. fără şir (cuvinte). 4. a teşi; a dăltui; a cresta; a scobi. 5. (sport) a lovi de sus (la diverse chorus singer [~ isino'] s. corist. jocuri); a trage (o bombă). 6. to ~ about a curăţa (cu dalta); to ~ down a tăia, a doborî; chose1 [t/ouz] past de la c h o o s e. to ~ off a tăia, a reteza; to ~ up a tăia (mărunt); a toca, a hăcui, a fărâmiţa. B. intr. (fam.) chose2 f/ouz] s. (fr.jitr.) obiectul unui drept real, obiectul proprietăţii. a mânca cotlete. II. s. 1. tăietură; lovitură (cu securea); săpătură; crestătură (cu cuţitul, chosen ['t/ouzn] I. part. trec. de la c h o o s e . II. adj. ales, select, rar, deosebit, dalta etc.). 2. cotlet; pork ~ cotlet de porc; mutton ~ cotlet de berbec. 3. şişcă (mitrei neobişnuit. III. s. the ~ alesul, cel ales; aleşii. pentru vite). 4. (sport) ciocan (la box), pistonarc; bombă; smeci, smash. 5, pl. (austr.) chotei [t/o'tei] s. sală de audienţe (în Japonia). întrecere de spart lemne (la un bâlci de ţară). chough [t/Af] s. (omit.) cioară, stâncă, stăncuţă, ceucă, cioară-gulerată (Coloeus 2 chop (mai ales pl.) 1. (anat.) fălci, gură. 2. (geogr.) gură, vărsare, îmbucătură; ~ of monedula). the Channel intrarea Canalului Mânecii (dinspre Oceanul Atlantic). choultry ['t/oultri, 't/aul-] s. (anglo-indian) 1. han, caravanserai. 2. colonadă (a unui chop 3 1.s. 1.(maiales~and c h a n g e ) schimbare,transformare.2.schimb,troc. templu). 3. («jar.) (mare cu) berbeci. 4. (geol.) falie, dislocare. II. vb. A. tr. a schimba, a transforma; chouse [t/aus] (sl.) I. s. escrocherie, coţcărie; şarlatanie; mistificare, înşelătorie. II. vb. to ~ logic a discuta, a despica firul în patru, a veni cu (multe) argumente, a întoarce pe tr, a înşela, a amăgi, a escroca, a trage pe sfoară; to ~ smb. out of his money a stoarce toate părţile, a analiza. B. intr. 1. (despre vânt) a se schimba. 2. a şovăi, a ezita, a fi / a uşura pe cineva de bani. nehotărât; a sta la / pe gânduri; to ~ and change/ to ~ about a şovăi, a da dovadă de chouser ['t/avsar] s. (sl.) escroc, pungaş, coţear. nehotărâre; a-şi schimba planurile, concepţiile etc. 3. a face schimb de cuvinte, a discuta chow [t/au] s. 1. rasa de câini chinezeşti. 2. (amer. sl.) haleală, potol, papă, mâncare. (aprins). 4. to ~ about a) (mar., despre vânt) a-şi schimba brusc direcţia; b) a se răzgândi; 3. (austr.Tarn.) chinez. a o schimba; to ~ in a se băga, a se amesteca în vorbă, în discuţie; to ~ round v. t o ~ chow-chow [~'t/au] s. 1. amestec; amestecătură, talmeş-balmeş. 2. marinată. 3. dulceaţă about. chinezească (din coajă de portocale si ghimbir). 4 chop s. etichetă, marca fabricii; first ~ (de) prima calitate. chowdar ['t/audar[ s. (anglo-chinez) prost, tâmpit. ehop-ehop [~ 't/ap] adv., interj, repede, iute-iute, îndată. chowder s. (amer.) 1. budincă de peşte sau moluşte. 2. picnic pe malul mării. chop house [~ haus] s. 1. birt (popular), restaurant ieftin. 2. vamă (în China). chowdry ['t/audri] s. (anglo-indian) şef al unei caste. choplogic ['t/opkxtyk] s. 1. argumentare sofisticată. 2. amator de argumentări sofisticate, Chow house ['t/au haus] s. (amer. fam.) 1. restaurant, birt. 2. cantină. persoană care despică firul în patru. chrestomathy [kres'tomaui] s. crestomaţie. choplogical [-pl] adj. care prezintă argumentări sofisticate; înclinat spre controversă; chrism ['krizam] s. 1. (bis.) mir, untdelemn sfinţit. 2. (bis.) miruire, ungere. 3. (fig.) combativ. balsam. r chopped wear ['t/opt ,w£a ] s. (gaslr.) tocătură, carne tocată. chrismal ['krizmal] adj. de mir, ca mirul. chopper1 ['t/oparJ s. 1. satâr; cuţit de măcelar; cuţit de tocătoare. 2. maşină de tocat. chrisom babe l'krizam beib] s. v. c h r i s o m c h i l d. 3. topor de despicat. 4. (amer.) tăietor de pădure. S. (amer. fam.) mitralieră; căţea. chrisom child [~ t/aild] s. 1. copil în prima sa lună de viaţă. 2. (fig.) copil nevinovat. 6. (electr.) întrerupător (periodic), ruptor. 7. (cib.) cioper, medulator: vibrator, prăsitor. 3. copil care moare în prima lună. 8. (amer. fam.) controlor de bilete (ia teatru etc.). 9. (sl.) elicopter. 10. (sl.) bicicletă sau Christ [kraist] s. (lisus) Hristos, Mesia, Iisus. motocicletă. 11. pl. (sl.) dinţi. Christ cross [~ kra(;)s] s. cruce, semnul crucii. 2 chopper s. (anglo-indian) acoperiş de papură. christen ['krisn] vb. tr. 1. a boteza, a da nume (cuiva); a porecli. 2. (fam.) a inaugura. chopper switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător. 3. (i/(v.) a creştina. chopper wheel [~ /iwi:l] s. (fiz.) generator foto-audio. Christendom ['krisandam] s. creştinătate. chopping log ['t/apirj log] s. butuc. christening ['krissnirj] s. (bis.) botez, botezare. chopping sea [~ si;] s. (mar.) mare confuză / cu valuri scurte. Christian l'kristjan, t/an] I. adj. creştin, creştinesc; de creştin. II. s. creştin. choppy ['t/opij aay. 1. (despre vânt) foarte schimbător. 2. (despre mare) agitat, frământat, Christian era [~ 'iară] s. era creştină. cu berbeci / hulă. 3. (lehn.) buclat, încreţit, ondulat. Christian friend [~ frend] s. frate întru Hristos. ■ chopstick ['t/opstik] s. (mai ales la pl.) beţişor, beţigaş (folosit de chinezi şi japonezi Christiania (turn) [ikrist/i'asnja (ta:n)] s. (sport) cristiană (la schi). în loc de furculiţă). Christianity [.kristi'asniti] s. creştinism. chop suey ['t/op *su:i] s. tocană chinezească (cu ciupercii fasole etc.). christianization [ikristjanai'zei/pn, -t/an-] s. creştinare. christianize ['kristjanaiz, -t/an-] vb. tr. a creştina. chop suey joint [~ 'd3oint] s. restaurant chinezesc. choral ['ko:rpl] adj. de cor, pentru cor, coral. Christian like ['kristjan laik, -t/pn-] I. adj. creştinesc, de creştin. II. adv. creştineşte. chorale [ko'ra:li, ka'r-] s. (muz.) coral. Christian name [~ neim, -t/pn-] s. nume de botez.



 165



Christless ['kxaistlis] adj. care nu crede în Hristos. Christmas pkrisfmas] s. (prese. Xmas) Crăciun; Father ~ Moş Crăciun; (prov.) ~ comes but once a year nu e în toate zilele sărbătoare. Christmas box [~ bales] s. dar(uri) de Crăciun, (bani dăruiţi ca) gratificaţie de Crăciun sau Anul Nou. Christmas card [~ ka:d] ş. felicitare de Crăciun (trimisă prin poştă). Christmas carol [~ .kasrpl] s. colind(ă) de Crăciun. Christmas flower [~ iflauar] s. (boţ.) spânz (Helîeborus niger). Christmas holiday [~ 'holadi] s. vacanţă de Crăciun. Christmassing ['kristmssirj] s. petrecere sau petreceri de Crăciun. Christmas tide ['kristmos taid] s. sărbătorile / vacanţa Crăciunului (de la 24 decembrie la î ianuarie). Christmas time [~ taim] s. v. C h r i s t m a s t i d e . Christmas tree [~ tri:] s. 1. pom de Crăciun. 2. (mine) cap de erupţie; armătura capului de erupţie. 3. (mar.) tabloul luminilor de bord. Christmas tree antenna [~ sn'tena] s. (tel.) antenă brad / din pânză de dipoli; antenă os de peşte. Christmas(s)y ['kristmssi] adj. (fam.) de Crăciun, sărbătoresc. Christy ['kristi] s. 1. (sport) cristiană (la schi). 2. (canad.) melon. Christy minstrels [~ 'minstrplz] s. pi, (amer. în folclor) colindători / menestreli negri (care cântă sau joacă de sărbătorile Crăciunului); trupă de cântăreţi negri sau vopsiţi ca negri, care colindă de Crăciun. chroma ['kroums] s. 1. (muz.) semn cromatic. 2. (fiz.) croma, saturaţie (cromatică). chromate ['kroumeit] s. (chim.) cromat. chromatic [krou'maetik, kro'm-] adj. 1. cromatic, colorat. 2. (muz.) cromatic. chromatic aberration [~ sba'reijpn] s. aberaţie de cromatism. chromaticity ['krouma'tisiti] s. (fiz.) cromaticitatc. chromatic printing [krou'nmik -printirj] s. imprimare în culori. chromatics [krou'msetiks, kra'm-] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) cromatică, ştiinţa culorilor. chromatic scale [krou'mastik skeil] s. (muz.) gamă cromatică. chromatism ['kroumstizam] s. cromatism. chromatogram ['kroumstaigraem] s. cromatogramă. chromatographic [ikroumatou'grasfik] adj. eromatografic. chromatography [ikrouma'tografi] s. eromatografic. chromatology [ikrouma'tobdsi] s. cromatologie, ştiinţa culorilor. chromatometer [ikroum9'tomit3r] s. (opt.) colorimetru. chromatoscope [krou'mastaskoup,'-—] s. (opt.) cromatoscop, un fel de caleidoscop. chrome [kroum] s. (chim.) crom. chrome alum [~ r] s. cronicar, cronograf, istoric. chronogram ['knmagrasm] s. cronograina. chronograph ['kronagrarf, -grzef] s. cronograf. chronologic(al) [tkron3'bd3tk(3l)] adj. cronologic. chronologize [kra'nofodsaiz, krou'n-] vb. tr. a aşeza în ordine cronologică. chronology [kr3'nohd3i, krou'n-] s. 1. cronologie. 2. tabel cronologic.



chumming-up



chronometer [kra'nomit3r, krou'n-] s. 1. cronometru; ceas exact; my watch keeps ~ time ceasul meu merge ca un cronometru. 2. (muz.) metronom. chronometer correction [~ ka'rek/an] s. (mar.) stare absolută. chronometric(al) [iknrn3'metrik(s>l), -nou'm-] adj. cronometric. chronometry [kra'nomitri, krou'n-] s. cronometric chronoscope ['krrmaskoup] s. (fiz.) cronoscop. chrysalid fkrisslid] s. v. c h r y s a 1 i s. chrysalis ['kris9lis],pl. chrysalises ['krisalisiz] saw chrysalides [kri'sslidiz] s. (entom.) crisalidă, nimfă. chrysanthemum [kri'sEenGsmam, -i'zaa-, -6im-] s. (bot.) crizantemă, tufănică (Chrysanthemum indicium; Chrysanthemum sinense). Chryselephantine [ikriseli'fasntain] adf (artă) împodobit cu aur şi fildeş / ivoriu; auriu şi ivoriu. , Chrysoberyl ['krisouberil] s. (mineral.) crisoberil. chrysolite ['krisoulait, -sal-] s. (mineral.) hrizolit, crizolită, olivină. chrysophenine [kri'safanim] s. (chim.) crisofenină. chrysotile ['krisstil] s. (mineral.) crisotil. chub [t/Ab] s. 1. (Uit.) clean (Leuciscus cephalus). 2. (înv.) tont, tembel, nătăfleţ. 3. (amer.) persoană mică şi grasă, dop. chubbed [t/Abd] adj. (fam.) v . c h u b b y . chubby ft/Abi] adj. (fam.) bucălat, durduliu, plinuţ, dolofan; (cao) lună plină; grăsuliu. chubby-faced [~'feist] adj. bucălat, plinuţ la faţă; rotofei; rubicond. chuck1 [t/Ak] I. s. 1. (bucată de) lemn. 2. (tehn.) manşon / mandrină de strângere / de prindere, dorn; patron; planşaibă; placă de fixare. II. vb. tr. (tehn.) a strânge (la manşon); a prinde; a fixa. chuck 2 1. vb.tr. 1. (fam.) a azvârli, a arunca; (şl.) ~it vorba! taci! lasă gura! să nu zici nici cârc 2. to ~ away a) a arunca, a azvârli (încolo); a da cu piciorul la; b) a pierde (un prilej); a da cu piciorul la (o ocazie); to ~ one's hand in a se preda; a se recunoaşte învins, a se da bătut; to ~ out a izgoni, a alunga, a da afară, a scoate afară; to ~ under the chin a apuca de sub bărbie; a mângâia sub bărbie; to ~ up a lăsa baltă (o treabă, un sen'iciu etc.); ~(it) up! las-o frântă! las-o baltă! renunţă! lasă-te păgubaş! II. s. 1. azvârlire, aruncare. 2.clătinare (acapului); mătăhăire. 3. v. c h u c k f a r t h ing.4.(şl.) concediere, paşaport; to get the ~ a fi dat afară, a primi plicul; to give smb. the ~ a) a concedia pe cineva, a-i da cuiva paşaportul / papucii; b) a întrerupe (legăturile) cu cineva. chuck 3 1. s. 1. pui (de găină). 2. (alintător) puişor. 3. cloncănit (ai cloştii). II. vb. A. ţr. X. (despre o cloşcă) a chema (puii); a chema, a striga (găinile etc.). 2. a îndemna (calul). B. intr. a cloncăni. III. interi, pui! pui! pui! chuck4 s. (sl.) mâncare, crăpelniţă, papă, potol, haleală; (mar.) hard ~ pesmeţi. chuck arbor [~ ta:b3r] s. (tehn.) coada mandrinei. chuck collet [~ ikolit] s. (tehn.) bucşă elastică. chucked work ['t/Akt wa:k] s. (tehn.) piesă prinsă în mandrină. chucker [rt/Akar] s. (lovitură de) pumn. chuck farthing ['t/Ak -fa:<3irj] s. un fel de rişca. chuck hole [~ houl] s. hârtop, groapă (într-un făgaş). chucking ft/Akirj] s. (tehn.) 1. mandrină; dispozitiv pentru prinderea piesei de prelucrat. 2. strângere / prindere în mandrină. chuck jaw ['t/Ak â-ţv.} s. (tehn.) camă a manşonului de strângere. chuck lathe [~ IciJ] s. (tehn.) strung frontal. chuckle1 ['t/Akl] I. vb. A. intr. 1. a chicoti, a râde pe înfundate, a râde, a ricana. 2. (fig.) a jubila, a se bucura; he is chuckling at/ over his success se bucură de succesul lui. 3. a cotcodăci, a cloncăni. B. tr. 1. (despre puii de găină) a chema. 2. a dezmierda, a alinta, a mângâia. II. s. 1. râs(et) (plin) de satisfacţie / de mulţumire. 2. bucurie. 3. cotcodăcit, cloncănit. chuckle2 adj. 1. (mai ales despre cap) mare. 2. necioplit, stângaci, nedibaci, greoi; greu de cap. chuckle head [~ hed] s. nătâng, cap sec, tontălău. chuckler1 ft/Aklar] s. persoană care râde pe înfundate; zeflemist. chuckler2 s. (anglo-indian) cizmar, ciubotar (băştinaş). chuck wagon ['t/Ak iwasgan] s. (amer.) bufet ambulant. chuck work [~ wa:k] s. v. c h u c k e d w o r k . chucky ['t/AkiJ s . v . c h u c k3 (1,1,2). chuddar ['t/Ador[ s. (anglo-indian) 1. şal de lână. 2. manta. 3. linţoliu (pe mormintele musulmane). chuff [t/Af] s. 1. grobian, bădăran, ghiorlan, mârlan, ţoapă. 2. zgârcit, zgârie-brânză, se arţar. chug [t/Ag] vb. intr. (despre locomotive etc.) a pufăi, a merge pufăind. chukka ['t/Aka] s. (sport) repriză (la polo de câmp). chum [t/Am] (fa/u.) I. s. 1. prieten, tovarăş; fârtat, ortac; prieten intim / bun / la toartă / la cataramă; surată. 2. tovarăş / coleg de cameră (mai ales în căminele studenţeşti). *> (austr.) new ~eolonist nou-venit. II. vb. intr. 1. (şi to ~ together with) a trăi / a locui în aceeaşi cameră/locuinţă (cu). 2. a fi prieteni. 3. to ~ in/up with a) a lua partea cuiva; b) a se împrieteni cu. chumar [t/u'mu:r] s. (anglo-indian) cizmar, ciubotar. chummage ['t/Amid3] s. 1. trai comun (în aceeaşi încăpere). 2. (sl.) chef, agapă (cinste făcută după un vechi obicei de un nou deţinut pentru tovarăşii săi de celulă). chummery ['t/Amari] s. 1. v. c h u m m a g e (1). 2. cameră, locuinţă comună (ocupată de mai mulţi tovarăşi de muncă sau studii). chumminess ['t/Aininis] s. (/dm.) sociabilitate. churnrning-up ['t/Amin'Ap] s. (fam.) v . c h u rn m a g e (1).



 chummy



chummy ['tfXmi] I. adj. (fam.) sociabil, prietenos; intim. II. s. 1. (pop.) (ajutor de) homar / coşar. 2. (sl.) maşină mică, automobil. chump [t/Amp] s. (fam.) 1. lemn, despicătură, scurtătură, butuc. 2. capăt gros (al unui obiect). 3. (fam.) tont, cap sec / de lemn, vită încălţată. 4. (sl.) cap, căpăţână, dovleac; (sl.) to go off one's ~ a se scrânti (la cap), a căpia, a înnebuni; he is off his ~ e sărit, are o lampă arsă, îi lipseşte o doagă. 5. (lelm.) bloc, bulgăre. chunk [tjArjkJ I. s. 1. v. c h u m p (1,2,3). 2. (fam.) bucată groasă / mare; bolovan; bulgăre, bulz; halcă, ciozvârtă, despicătură, scurtătură etc. 3. om durduliu / îndesat, grăscean; buftea; bondoc. 4. cal vânjos. II. vb. tr. 1. a arunca (cu o scurtătură) după, a bombarda, a azvârli în, după; a da drumul la. 2. a bate, a burduşi / a zvânta, a sminti în bătaie. 3. to ~ up a pune (lemne) în foc. chunking [-in] I. adj. mare, stângaci, necioplit; a ~ piece of beef o halcă / o ciozvârtă de came (de vacă). II. s. (h)uruit (al unei maşini mari). church [tj"s:t/] s. biserică; Church of England, Anglican Church biserica anglicană; to go to ~ a se duce la biserică; to be of the ~ a fi cleric, a fi slujitor al bisericii; a fi faţă bisericească; to go into the Church a se face preot, a îmbrăca haina preoţiei; Broad Church biserică cu principii liberale; Established Church biserica anglicană (de stat); Low Church biserica puritană (care a păstrat simplitatea ritualului protestant); Church of Rome biserica catolică; Church of Jesus Christ of Lattcr-Day Saints biserica mormonă; High Church biserica protestantă sacramentală (care a adoptat o parte din ritualurile mai spectaculoase ale catolicilor). church attire ['t/at/ o'taior] s. (bis.) odăjdii, veşminte sfinte / preoţeşti / canonice. church court [~ ko:t] s. tribunal bisericesc. church father [~ Sa:d3'] s. părinte al bisericii. church folk [~ fouk] s. 1. membri ai bisericii anglicane. 2. credincioşi, oameni bisericoşi. churchful ['t/art/ful] s. (of) biserică plină (de enoriaşi etc.). church goer ['t/o:t/ igouor] s. persoană bisericoasă / care frecventează biserica, credincios. church law [~ Io:] s. (jur.) drept canonic. churchman ['tfa:tfmon],pl. churchmen [-man] s. 1. teolog. 2. cleric, faţă bisericească. 3. membru al bisericii de stat. church militant [~ .militant] s. biserica luptătoare. church mouse [~ maus] s. (fam.) (as) poor as a ~ sărac lipit (pământului). church music [~ 'mju:zik] s. muzică bisericească / religioasă. church owl [~ aul] s. (omit.) strigă, bufniţă (Strixflammea). church parlour [~ ipa:lor] s. oratoriu, sală de rugăciune. church people [~ ipi:pl] s. membri ai bisericii de stat. church rate ]~ reit] s. dajdie, taxă (pentru finanţarea bisericii). church service [~ iso:vis] s. serviciu divin. church spire |~ 


166



chutist ['fu:tist) s. (fam.) (prese, de la p a r a c h u t i s t) paraşutist. chutney ['ţ/Atni] s. (anglo-indian) condiment preparat din fructe, ierburi acre şi arome. chutty ['t/Ati] s. (austr, sl.) gumă de mestecat. chylde [tfaild] s. v. c h i 1 d e. chyle [kail] s. (fiziol.) chil. chyme [kaim] s. (fiziol.) chim. chymic v. c h e m i c. chymotrypsin ['kaimo'tripsin] s. (chim.) chimotripsină. cicada [si'ka:do, -'keid-], pl. cicadae [-di:] sau cicadas [-doz] s. (entom.) greier(e) (Acheta). cicala [si'kado] j . v . c i c a d a . cicatrice [si'kotris] s. 1. cicatrice, urmă de rană; balafră; zgârietură. 2. (rar) urmă, semn, cicatrisant ['sikotraiznt] adj. (fr. med.) cicatrizant. cicatrix ['sikotriks, si'keitriks],pl. cicatrices [isikotraiskz, si'keitrisiz] s. (mea1.) cicatrice, balafră (şi fig.). cicatrization [.sikstrafzei/an, -tri'z-] s. cicatrizare. cicatrize ['sikotraiz] vb. A. tr. a cicatriza. B. intr. a se cicatriza, a se vindeca. cicely ['sisili, amer. -soli] s. (bot.) hasrnaţuchi, asrnăţui (Anthriscus sp.); fool's ~ pătrunjelul-câinelui (Aethusa cynapium); rough ~ hasrnaţuchi al măgarului (Torilis sp.); wild ~ haşmaciucă (Anthriscus silvestris). cicerone [.tfitjo'rouni, .siso'r-J.pl. ciceroni [-m(:)].s. (ital.) cicerone, ghid, călăuză. Ciceronian [-siso'rounion] I. adj. Ciceronian; elocvent; clasic, în stil Ciceronian. II. s. admirator sau bun cunoscător al lui Cicero. •cicisbeo [si'sisbiou, amer. tfkt/iz'beio], pl. cicisbei [-bii, -'beii] sau cicisbeos [-z] s. cifeisbeu. cider ['saidor[ s. cidru, vin de mere; all talk and no ~ vorbă multă, treabă puţină. ciderist ['saidorist] s. fabricant de cidru. cienaga ['sje(i)na:go:] s. mlaştină, smârc, mocirlă; băltoacă. cig [sigl s. (fam.) ţigar(et)ă, cui de coşciug. cigaboo [.sigo'bu:] s. (fam.) ţigar(et)ă, cui de coşciug. cigar [si:'gar end] s. ţigară (de foi), trabuc, havană. cigar end [~ end] s. capăt de ţigară (de foi) I de trabuc / havană. cigarer [si'ga:ror] s. fumător de havane. cigarette [.sigo'ret] s. ţigaretă, ţigară. cigarette case [~ keis] s. tabacheră, portţigaret. cigarette holder [~ ihouldo'J s. ţigaret, şpiţ, portţigaret. cigarette lighter [~ ,laitor] s. brichetă. cigarette paper [~ ipeipor] s. foiţă de ţigară, hârtie de ţigarete. cigar holder [si'ga: ihouldor] s. ţigaret (pentru ţigările de foi). cigarified ['si'gasrifaid] adj. (fam. rar) care fumează ţigări tari. cilery ['silori] s. v. c i 11 e r y. cilia ['silio] s. pl. (aiuit., bot.) cili. ciliary ['siliori] adj. (anat.) ciliar. ciliated ['silieitid] adj. (anat., bot.) (înzestrat) cu cili, ciliat. cilice ['silis] s. cămaşă din ţesătură de păr aspru (purtată mai ales de călugării catolici). ciliform [rsilifo:m] adj. ciliform. cillery ['silori] s. (arhil.) ornamentaţie decorativă cu frunze (la capitelul coloanelor). cimbia ['simbio] s. (arhit.) cordon, plintă. cimbric l'simbrik] (ist.) I. adj. cimbric. II. s. limba cimbrică. cimeter ['simitor] s. (înv.) v. s c i m i t a r. cimex ['saimeks],pl. cimices ['simisi:z[ s. (entom.) ploşniţă de casă, păduche-de-lemn, stelniţă (Cimex lectularius). Cimmerian [si'miorion] adj. 1. (ist.) cimerian. 2. sumbru, întunecos, întunecat; orb. cinch [sintf] (amer.) I. s. 1. chingă, betelie (de şa). 2. (fam.) strânsoare; putere. 3. ceva sigur, autentic, pozitiv, adevărat, just. 4. (fam.) ceva hotărât dinainte, soartă, ursită, lucra / pont sigur. 5. influenţă, control. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a înşeua; (fig.) a pune şaua pe. 2. a hotărî, a tranşa definitiv. B. intr. a întări strânsoarea (si to ~ up). cinchona [sirj'kouno] s. 1. (bot.) arborele de chinină, arbore din a cărui scoarţă se extrage chinina (Cinchona). 2. coajă de Cinchona; chinină; (si ~ bark). cinehophen ['sirjkofen] s. (chim.) atofan, cincofen. cincture [rsirjkt/uor] s. 1. cingătoare, centură, brâu. 2. încingere, împrejmuire, înconjurare. 3. (arhit.) brâu (la coloane). cinder ['sindor] I. s. 1. zgură, scorie, cenuşă, ţunder, arsură. 2. cărbune ars, aVir care nu e stins cu desăvârşire; scrum. 3. (mai ales la pl.) cenuşă; to burn to a ~ a transforma în cenuşă; a arde, a face scrum (mâncarea). II. vb. tr. a arde, a preface în scrum / în cenuşă (şifig.). cinder box [~ boks] s. 1. cenuşar. 2. (metal.) cameră de zgură. cinder dump [~ dAmp] s. (metal.) haldă de scorie. Cinderella [-sindo'relo] s. Cenuşăreasa. cinder frame ['sindo freim] s. (tehn.) (grătar) parascântei. cinder grabber [~ rgra?bor] s. (pop.) slujnică, servitoare. cinder path [~ pa:0] s, (sport) pistă cu / de zgură. cinder pocket [~ .pokit] s. (metal.) oală / colector de zgură. cinder sifter [~ ,siftor] s. ciur pentru cernutul cenuşii din zgură. cinder track [~ traîk] s. (sport) pistă de alergări, pistă cu zgură. cine ['sini] adj. cinematografic, de cinema. cineast(e) ['sinia^st] s. cineast. cine-camera ['sinitamoro] s. (cin.) aparat de filmat, camera. cine-film ['sini film] s film (de cinema). cinema ['sinimo, -mo:] s. 1. cinema, cinematograf. 2. (the) cinematografie.



 167



circumcise



scurtcircuit. 8. (mat.) pseudovarietate. ♦ ~of action domeniu de activitate. II. vb. A. tr. cinema goer ['sinima g0«3rj s. amator de cinema, spectator de film (pasionat). a ocoli, a înconjura. B. intr. a se învârti, a descrie un cerc. cinema house [~ haus] s. cinema(tograf). circuit analogue [~ 'asnabg] s. (cib.) circuit analogic / echivalent. cinema industry [~ -indastri] ş. industria cinematografică. circuit analyser [~ asna.laizar] s. (cib.) analizor de circuit. cinema operator [~ 'opareitar] s. operator de cinema. circuit breaker [~ -breikar] s. (electr.) 1. ruptor. 2. disjunctor de întoarcere de curent. cinemascope ['sinimaiskoup] I. s. (cin.) cinemascop, (cinematografie pe) ecran lat. circuit breaker oil ['sa:kit, breikar oii] s. (electr.) ulei pentru întrerupătoare. II. adj. în cinemascop, pe ecran lat. cinematic [isini'mastik] adj', cinematic. circuit closer [~ .klouza1"] s. (electr.) conjunctor. circuit diagram [~ 'daiagram] s. (electr.) schemă electrică / de montaj / de conexiuni. cinematics [isini'ma3tiks] s. pi. (folosit ca sg.) (fiz.) cinematică. cinematograph [isini'maetagra:f, -na'm-, -graef] s. cinematograf. circuitous [so(:)'kjuitas] adj. (despre drumuri) cotit, ocolit, şerpuit. cinematograph film [~ film] s. film, peliculă cinematografică. circuit rider ['sa:kit -raida1"] s. (amer. ist.) preot (mai ales metodist care deserveşte mai multe districte şi călătoreşte călare spre enoriaşii săi). cinematographic [isinitmaîta'grasiik, -naim-] adj. cinematografie. cinemese [


 circumcision



circumcision [■S3:kom'si33n] s. 1. circumcizi(un)e, tăiere împrejur. 2. (fig.) tăiere, reducere. circumduction [isoiksm'dAk/on] s. (jur.) anulare. circumference [ss'kAmforaris] s. 1. circumferinţă, perimetru. 2. cerc; circuit. 3. periferie. circumferential [soikAmfo'renJol] adj. 1. având formă de cerc, de circumferinţă, rotund; periferic; indirect. 2. înconjurător. circumferential highway [~ 'haiwei] s. drum / şosea de centură. circumferential pitch [~ 'pit/] s. (tehn.) pas frontal / aparent. circumferential pressure [~ 'prejar] s. (tehn.) presiune periferică. circumferential stress [~ 'stres] s. (tehn.) tensiune inelară. circumflex ['sstomfleks] s. (accent) circumflex. circumfluent [ss'kAmflusnt] adj. care curge, udă sau circulă de jur împrejur. circumfluous [ss'kAmftos] adj. 1. v. c i r c u m f 1 u e n t. 2. înconjurat de apă. circumgyration [>so:komd3aio'reiJ9n] s. rotaţie; învârtire (în jurul axei); călătorie sau mişcare circulară. circumjacent [is3:ksm'd3eisant] adj. înconjurător, împrejmuitor. circumlittoral [issiksm'litsrol] adj. care mărgineşte litoralul. circumlocution [iS3:k3ml3'kju:/sn] s. 1. circumlocuţiune. 2. verbozitate, vorbărie; ocol, vorbire evazivă/ pe ocolite. 3. (lingv.) perifrază; (glumeţ) Circumlocution Office birou sau instituţie unde înfloresc formalismul şi birocratismul. circumlocutional [-ol] adj. 1. care întrebuinţează circumlocuţiuni / perifraze; bom­ bastic, plin de înflorituri, complicat. 2. care ocoleşte, evaziv. circumlocutory [iS3;kom'lokjut3ri] adj. plin de circumlocuţiuni / de perifraze; bogat în cuvinte; ocolit, indirect. circummeridian [issikomme'ridjan] adj. (astron.), din preajma meridianului ceresc. circumnavigate [iS3:kom'na2vigeit] vb. tr. a ocoli (pe mare), a naviga în jurul (cu gen.),to ~ the globe a naviga în jurul lumii, a face o călătorie în jurul lumii (pe mare). circumnavigation ['S9:kom inasvi'gei/an, iSo:-[ s. circumnavigaţie; călătorie în jurul lumii. circumnavigator [s3:kom'spek/an] s. circumspecţie, prudenţă, precauţie, băgare de seamă; vigilenţă, atenţie. circumspective [isoikom'spektiv] adj. 1. circumspect. 2. care cercetează toate în jurul său. circumsphere [iS3:kom'sfi3r] s. (geom.) sferă circumscrisă. circumstance ['s3:ks>mstans[ I. s. 1, circumstanţă, împrejurare, caz; the ~ that împrejurarea că. 2. pi. împrejurări, circumstanţe, condiţii; under/ in no ~s în nici un caz, nicidecum, niciodată; (prov.) ~s alter cases totul depinde de împrejurări. 3. detaliu, amănunt, fapt izolat, particularitate; to omit no essential ~ a nu omite nimic esenţial; nici un amănunt important. 4.pl. situaţie materială; in easy ~s cu situaţie materială bună; in reduced ~s cu situaţie materială proastă, strâmtorat. 5. ceremonial, pompă; without ~s fără ceremonie. -0* (amer.) not a ~ to nici nu se compară cu; nu e nici pe departe ca. II. vb. tr. a plasa în anumite condiţii, a pune într-o anumită situaţie. circumstanced [-d] adj. plasat în anumite condiţii sau împrejurări. circumstantial [iS3:kam'sta;nj3l] I. adj. 1. amănunţit, detaliat, minuţios. 2. circumstanţial; întâmplător, accidental, depinzând de împrejurări; ~ evidence dovezi indirecte / adiacente; prezumţie. II. s. 1. detaliu, amănunt. 2. împrejurare; moment însoţitor; difference between substantials and ~s deosebire între important şi neimportant / între esenţial şi neesenţial. circumstantiality ['sstoruiStauiSi'suti] s. împrejurare; detaliu; particularitate. circumstantially [iso:k3m'sta3n/3li] aaV. 1. accidental, întâmplător. 2. detaliat, amănunţit. circumvallate [issikom'v.xleitj vb. tr. (ist.) a înconjura cu fortificaţii, cu circumvalaţiuni. circumvallation [isatomvs'lei/sn, -vse'l-] s. (ist.) circumvalaţiune, ridicătură de pământ, şanţ, tranşee. circumvent [.s3:kom'vent] vb. tr. 1. a încercui, a întinde o cursă / o capcană (cuiva); a înşela, a păcăli. 2. a răsturna, a zădărnici. 3. a ocoli. circumvention [iS3:k3m'ven/pn] s. înşelare; înşelătorie, înşelăciune, fraudă; viclenie. circumvolution |iSo:k3mv3'lju:/an] s. 1. circumvoluţie; (ră)sucire, învârtire. 2. mişcare sinuoasă, cotire, ocolire. 3. cot(itură), ocol, sinuozitate. 4. (anat.) circumvoluţie cerebrală. circus ['s3;k3s] s. 1. circ. 2. amfiteatru, arenă. 3. (geogr.) circ, vale rotundă între munţi; depresiune închisă; căldare; amfiteatru natural. 4. piaţă rotundă cu străzi radiale. circus actor [~ -a?kt3r] s. artist / de circ, circar; jongler. circus floor [~ fb: r ] s. (geogr.) fund de circ / de căldare.



168



cirque [ss:k, sisk] s. 1. (poetic) amfiteatru; arenă. 2. v. c i r c u s (2). cirrhosis [si'rousis] s. (med.) ciroză. cirri ['sirai] pl. ae la c i r r u s. cirro-cumulus ['sirou' kju:mjulos, -rajal-] s. (nori) ciro-cumulus. cirro-stratus [~'strcit3s] s. (tiori) ciro-stratus. cirrous ['sirss] adj. (despre nori) cu aspect lânos. cirrus ['sires], pl. cirri ['sirai] s. 1. (nor) cirus, nor lânos. 2. (bot.) cârcel de viţă, lujer, curpen. cisalpine [sis'aslpain] adj. cisalpin (situat în partea sudică a Alpilor). cisatlantic [sisat'kentik] adj. situat în partea europeană a Oceanului Atlantic. cis-isomer ['si.s'ais3mor] s. (chim.) isomer cis. cismontane [sis'nuntein] adj. cisalpin, aşezat pe partea aceasta a munţilor. cissoid ['sisoid] s. (mat.) cisoidă,



cist [şist, kist] (ist.) 1. sipet sau cutie pentru unelte sacre. 2. cavou, gropniţă. Cistercian [sis'tsjisn, -Jjonj s. (călugăr) cistercit. cistern ['sistsn] s. cisternă, bazin, rezervor («"e apă, ţiţei etc.). cit [sit] s. 1. (peior.) orăşean; negustor. 2. (mii. si.) ţivil, civil. citadel ['sitodal, -tid-[ s. 1. citadelă, cetăţuie, fortăreaţă. 2. (poetic) fortăreaţă, bastion; ultim refugiu, liman, adăpost. citation [sai'teifsn, si't-] s. 1. citat, notă (in josul paginii). 2. enumerare, menţionare; ~ of facts enumerare, menţionare a faptelor. 3. (jur.) citaţie. 4. (amer., mii.) citare pe ordin de zi (pentru merite); to get a ~ a fi citat pe ordin de zi; ~ for a medal ordin / decret de decorare; brevet de medalie. citator [sai'teits'] s. (jur.) repertoriul legislativ, indice al codurilor. cite [sait] vb. tr. 1. a cita, a menţiona, a pomeni, a se referi la. 2. (jur.) a soma, a chema, a cita (în judecată), a cere să compară (în faţa tribunalului). 3. a chema, a trezi, a provoca, a stârni. cither(n) ['si9a(:)(n), 'si<53(n)] s. (muz. ist., poetic) ţiteră, citeră. ciţied ['sitid] adj. cu oraşe. citizen f'sitizsn] s. 1. cetăţean. 2. orăşean, citadim citizen army [~ .a;mi] s. gardă naţională (engleză). citizendom ['sitizandom] s. cetăţenie, stare civilă; naţionalitate. citizenhood ['sitiznthud] s. cetăţenie, stare civilă. citizenish ['sitizanif] adj. cetăţenesc, civic. citizenry ['sitizanri] s. cetăţeni. citizenship ['sitizn/ip] s. cetăţenie, drept de cetăţean; stare civilă; naţionalitate, cit-like ['sit laik] adj. (fam.) de burtă-verde, de burghez. citraconic acid ['sitro'konik ia3sid] s. (chim.) acid citraeonic. citral ['sitrel] s. (chim.) citral. citrate ['sitrit, 'sait-, -treit] s. (chim.) citrat, sare a acidului citric. citrene ['sitrin] s. (chim.) d-limoneu. citric ['sitrik] adj. citric; ~ acid acid citric. citrin ['sitrin] s. (biol., chim.) vitamina P. citrine [si'trkn] I. adj. galben ca lămâia, de culoarea lămâii. II. s. (mineral.) citrin, cuarţ auriu de Boemia. citron ['sitran] s. (bot.) 1. chitru (Citrus medica). 2. chitră, lămâie dulce. citronella oii [.sitre'nelo oii] s. (chim.) ulei de citronella. citron yellow ['sitran jelou] s. (chim.) galben de lămâie. citrus ['sitras] s. (bot.) 1. chitru (Citrus medica). 2. (fructe) citrice (lămâi, portocale, mandarine etc.). cits [sits] s. pl. (amer. si.) haine civile, îmbrăcăminte civilă, (îmbrăcat) ţivil. cittern ['sito(;)n[ s. v. c i t h e r (n). city ['siti] s. 1. oraş mare, urbe. 2. oraş mare şi vechi (în Anglia). 3. oraş (în S.U.A.); municipiu. 4. the City centrul comercial al Londrei; cercurile comerciale şi financiare ale Londrei. city arab [~ ,stsb) s. (si.) haimana, vagabond (la Londra). city article [~ io:tikl] s. articol (de ziar) despre chestiuni financiare sau comerciale; buletinul bursei şi comerţului (în ziare). city bus [~ b/\s] s. autobuz (pentru transportul urban). citycism ['sitisizpm] s. (rar) maniere orăşeneşti. city college ['siti 4olid3] s. (sl.) închisoarea Newgate (am Londra). city conversation [~ konvo.seijan] s. (tel.) convorbire telefonică locală. city council [~ -kounsil] s. consiliu municipal. city editor [~ .edits'] s. 1. redactor al rubricii financiare la un ziar. 2. (amer.) redactor care se ocupă de reportaje. ■ city father [~ ifa;d3r] s. (fam.) consilier comunal; edil. city gas [~ gaes] s. (chim.) gaz aerian / de iluminat. city gate [~ geit] s. 1. poartă oraşului. 2. barieră (la mirarea în oraş). city hall [~ ho:l[ primărie (a unui oras). city man [~ mzen] s. 1. londonez din City. 2. om de afaceri. city planning [~ iptenirj] s. urbanism, sistematizare a oraşelor. cityship ['siti/ip] s. teritoriul unui oraş. city state ['siti steit] s. (ist.) polis, cetate (oraş-stat în lumea antică). city wall [~ wo:l] s. zid de apărare a unui oraş, zidul / zidurile oraşului. cityward(s) f'sitiwsdz] adv. spre oraş. city water ['siti iW3:t3c] s. apă de / din conductă, apă din reţeaua de alimentare a oraşului. civet ['sivit, amer. si -vet] s. 1. (zool.) zibetă (Viverra zibeiha). 2. parfum de zibetă (obţinut din substanţa conţinută în anumite glande ale animalului). civet cat [~ ka;t] s. v. c i v e t (1). civic ['sivik] adj. civic, cetăţenesc, de cetăţean.



 169



clapper claw



clam bake l'klaem ibeik] s. (amer.) 1. picnic, gustare la malul mării cu mâncăruri civic block ['sivik 'bbk] s. (caixad.) centru civic. preparate din moluşte. 2. petrecere zgomotoasă, zaiafet, chef monstru. 3. (radio) spectacol civic centre [~ 'senta1"] s. centru civic (al unei localităţi). civic-minded [~ 'maindid] adj. cu preocupări obşteşti / cetăţeneşti, cu conştiinţă sau program prost. clamber ['kl33inb3r] I. vb. intr. (şi to ~ up) a se căţăra, a se urca, a se agăţa. II. s.căţărare, cetăţenească. civics l'siviks] ş. pl. (folosit ca sg.) (jur.) teoria drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti. urcare. 1 civil ['sivii] adj. 1. civil. 2. cetăţenesc. 3. (jur.) civil, cetăţenesc. 4. politicos, bine crescut, clamberer ['klasmbarc "] s. (bot.) 1. v. c l a m b e r i n g p 1 a n t. 2. curpen, viţă albă manierat, civilizat; to keep a ~tongue (in one's head) a) a Ii moderat, cumpătat, înfrânat; (Clematis vitalba). clambering plant ['klasmbarin plo:nt] s. (bot.) plantă agăţătoare. b) a fi politicos, bine crescut. clamminess ['klasminis] s. vâscozitate / vâscozitate umedă, umezeală lipicioasă. civil airport [~ espoit] s. (av.) aeroport civil. clammy ['klsemij adj. 1. vâscos, cleios, lipicios. 2. (mai ales despre mână) rece şi umed. civil aviation [~ -eivi'ei/3n] s. (av.) aviaţie civilă. clamorous ['klamisras] adj. gălăgios, zgomotos, răsunător, asurzitor. civil buildings [~ 'bildirjz] s. (constr.) construcţii civile. clamour ['kla?ni3r] I. s. 1. larmă, zgomot, gălăgie, vuiet, strigăt. 2. (jig.) proteste şau civil case [~ 'keis] s. (jur.) proces civil. manifestaţii zgomotoase. II. vb. A. intr. 1. a vocifera, a striga. 2. to ~ against a striga, civil defence sau defense [~ di'fens] s. apărare pasivă. a vocifera, a ridica proteste împotriva (cu gen.); to ~ for a manifesta pentru. B. tr. 1. a civil engineer [~ -end3i'nbr] s. inginer (constructor), inginer de construcţii civile. civilian [si'viljsn] I. adj. civil. II. s. 1. pl. populaţie orăşenească. 2. edil, părinte al striga, a rosti zgomotos. 2. to ~ down a sili să tacă; a reduce la tăcere; to ~ into a sili oraşului, persoană având o funcţie în administrarea oraşului. 3. (jur. înv.) civilist, specialistprin strigăte vehemente1 să; to ~ to a pretinde gălăgios că. clamourer ['klaemara "] s. persoană care vociferează etc. (v. c 1 a m o u r II). în drept civil; jurisconsult, legist. clamp1 [klamip] I. s. 1. (tehn.) cârlig, scoabă, clestuţă, gheară, bornă, clamă, şurub de civilian clothes [~ 'kloucfz] s. pl. haine civile. strângere; menghină de mână, falcă / apucătoare / de prindere, cap de prindere; brăţară; civilian needs [~ 'ni:dz] s. pl. nevoile populaţiei. bridă, clampă, croşetă. 2. (constr.) etrier, colier, brăţară. 3. grămadă de cartofi (adăpostiţi civilian population [~ ipopju'lci/sn] s. populaţie civilă. civility [si'viliti] ş. amabilitate, politeţe, curtenie, bună-creştere; to exchange civilities şi acoperiţi pentru iarnă cu paie şi pământ). 4. cuptor de cărămizi; cărămizi aşezate pentru (with smb.) a schimba cuvinte de politeţe sau complimente, a face schimb de politcţuri ars. 5. grămadă de turbă uscată. 6. (mar.) galoş, tachet. 7. (electr., tel.) dulie, soclu. II. A. vb. tr. 1. a lega, a încleşta, a îmbuca; a încleia. 2. a aşeza (în) grămezi, a face morman. sau de amabilităţi cu cineva. B. intr. (fa/n.) to ~ down on a,) a impune restricţii asupra; b) a reduce la tăcere, a „pune civilization bsivilai'zeijan.-li'z-] s. civilizaţie. botniţă" (cu dat.); c) a reprima. civilize ['sivilaiz] vb. tr. a civiliza, a lumina, a educa, a rafina. clamp2 I. vb. iutr. a bocăni, a păşi greoi, cu zgomot. II. s. pas greoi, mers greoi. civilized ['sivilaizd] adj. 1. civilizat. 2. politicos, bine crescut, educat, instruit. clamp arm [~ a:m] s. (text.) braţ al opritorului. civil law ['sivil'b:] s. (jur.) drept civil. clamp boit [~ boultj s. (tehn.) şurub de îmbinare. civil list [~ 'list] s. listă civilă (alocaţii bugetare pentru întreţinerea familiei regale). clamp bucket [~ ibAkit] ş. (tehn.) bena cu gheare, cupă de graifăr. civil lorry [~ 'bri] s. (auto) autocamion. clamp collar [~ ikobr] s, 1. (tehn.) inel de strângere. 2. (teAt.) inel de prindere / de civilly f'sivili] adv. politicos, civilizat, bine crescut. fixare. civilness ['sivilnis] s. v. c i v i 1 i t y. clampdown ['klasmpdaun] s. (fam.) reprimare, represiune; restricţii, reducere la tăcere. civil servant ['sivii iS3:vant] s. funcţionar de stat, funcţionar public. clamping ['klaempinj s. (tehn.) strângere, fixare, încastrare. civil service [~ 'sa:vis] s. funcţie publică, serviciu public sau guvernamental. clamping circuit [~ .sarkitj s. (tel.) circuit de limitare, limitor. civil-spoken [~ 'spouk^n] adj. politicos în exprimare; manierat, cu vorbire aleasă. clamp nut ['klaemp nAt] s. (tehn.) piuliţă de strângere. civil vehicle [~ 'vi:kl] s. autovehicul civil. clamshell ['klasm/el] s. 1. (mine) gheare (la maşina de încărcat). 2. (tehn.) macara cu civ(v)y ['sivi] s. (şl.) 1. civil. 2.pl. (mil.) civili; haine civile. graifăr; benă. civ(v)y street [~ stri:t] s. (mil. glumeţ) civilie, ţivilic, viaţă civilă. Clam State ['klasm steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New Jersey. clabber ['klasbo1"] I. s. (ir/.) lapte acru, bătut sau covăsit. II. vb. intr. (despre lapte) a clan [kleen] s- 1. clan, trib (în Scoţia). 2. clică, bandă, gaşcă. se acri, a se covăsi, a se coagula. clandestine [klam'destin, -tain, 'klzendistain, -des-] adj. clandestin, secret, ascuns, ilegal. clack [klaîk] I. s. 1. uruit; clărnpăneală; turuiala; zgomot de voci; zarvă (fig.) trăncăneală, clang [klasn] I. s. zăngănit, zornăit, dangăt, clănţănit; (ră)sunet puternic şi metalic (de flecăreală, bârfeală. 2. v. c 1 ac k v a 1 v c . II. vb. iutr. 1. a urui; a clămpăni. 2. a cotcodăci. arme, de ciocan, de clopote). II. vb. A. intr. a (ră)suna. a zăngăni, a zornăi. B. tr. a face 3. a clămpăni, a trăncăni, a cloncăni, a flecari, a bârfi. să răsune, a lovi cu zgomot; to ~ glasses (together) a ciocni paharele. clack seat [~ si:t] s. (auto) scaun de supapă, clapetă. clangour ['kl^engs'] s. (ră)sunet sau ecou metalic repetat sau persistent. clack valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă sau ventil cu clapă; supapă rabatabilă / cu clapete; clank [klserjk] I. s. 1. sunet ascuţit. 2. zăngănit (de lanţuri). II. vb. tr. şi intr. a suna, clapete (de reţinere). a zornăi, a zăngăni. ciad [kked] past si part. trec. de la c 1 o t h e. 1. îmbrăcat. 2. învelit. 3. armat, blindat; clannish ['kleeni/] adj. 1. de clan, de trib, tribal. 2. sectar, exclusivist, care împărtăşeşte miplătoşat. prejudecăţile şi credinţele unui clan / cerc / grup sau partid, care are spirit de clan; partizan. cladding ['klaxlirj] s. armătură, armură, blindaj; protecţie. clannishness [-nis] s. spirit de castă, de clan, exclusivism, sectarism. claim [klcim] I. vb. tr. 1. a cere, a pretinde, a revendica, a cerc ca pe un drept al său; clanship ['klasn/ip] s. 1. apartenenţă la (un) trib, devotament faţă de clan / trib. 2. împăr­ a solicita; to ~ damages a pretinde despăgubiri, compensaţii, daune; to ~ attention a ţire în clanuri; asociere de familii sub un conducător. 3. spirit de clan, exclusivism, cerc atenţie, a reclama atenţie; a solicita atenţie; who ~s this hat? a cui e pălăria asta? sectarism. cui îi aparţine pălăria asta? 2. a susţine; he ~s to be the rightful heir pretinde că el e clansman ['kla^nzmanLpl. clansmen [~] s. membru al unui clan. moştenitorul legal; to ~ the victory a revendica victoria. 3. (amer.) a adeveri, a confirma, clap1 [klap] I. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi, a izbi; a trânti; to ~ the lid of a box a închide a declara. II. s. 1. (to, on, upon) cerere (de), pretenţie la, asupra (cu gen.),* rcclamaţic brusc capacul unei lăzi; to ~ smb. on the shoulder a bate pe cineva pe umăr; to ~ one's (cu privire la); drept asupra (cu gen.); to lay ~ to, to put in a ~ for a face o cerere sau hands a bate din palme. 2. a băga, a pune, a vârî, a îndesa; to ~ one's hat on one's head petiţie pentru; a avea / emite pretenţii asupra (cu gen.), a pretinde. 2. (mai ales amer., a-şi îndesa pălăria pe cap. 3. (fam.) a face (ceva) repede / în pripă / cu zgomot etc.; to austr., mine) (lot de pământ dat în) concesiune (pentru exploatarea subsolului); to jump ~ down a lăsa în jos (repede, cu zgomot); to ~ eyes on a-şi arunca sau pune ochii pe, a ~a) a prelua ilegal un teren; b) (jig.) a lua de la cineva în mod ilegal; to stake out a a-şi îndrepta privirile spre; a man (that) I had never ~ped eyes on un om pc care nu-1 ~a) a-şi delimita proprietatea / domeniul; b) a marca hotarul unui teren. 3. (fig.) a-şi văzusem niciodată; to ~ hold of a pune repede mâna pe, a apuca repede; she ~ ped on impune sau pretinde drepturile. a dress şi-a pus repede rochia pe ea, şi-a tras (la repezeală) rochia pe ea; I ~ped on my claimable ['kleimabl] adj. revcndicabil, reclamabil. coat and ran after him mi-am pus repede haina şi am alergat după el; ~ another shilling claimant ['kleimant] s. 1. pretendent, apelant; persoană care are un drept, asupra unui on! mai pune/bagă un şiling! mai adaugă un şiling! to ~ spurs to the horse a da pinteni calului; to ~ a trick upon smb. a juca o festa cuiva; to ~ a writ on smb.'s back a întemniţa hieru; aspirant; ~ to a title aspirant la un titlu. 2. reclamant, jălbaş. claim check ['kleim t/ek] s. (com.) bon sau chitanţă (la predarea unui obiect pentru pe cineva, a baga pc cineva în închisoare; to ~ up a bargain a încheia (în grabă) un târg / o tranzacţie. B- intr. 1. a bate din palme, a aplauda. 2. a ciocăni (la uşi). 3. a fâlfâi, a reparat etc.). bate din aripi. 4. to ~ on (fam.) a adăuga la, a mări (preţuri, impozite etc.). II. s. 1. lovitură, claiming race ['klcimirj reis] s. cursă de cai la care se fac şi vânzări. clairvoyance [kleo'voians] s. 1. clarviziune, vedere de la distanţă. 2. (fig.) clarviziune, pocnet, plesnitură; palmă. 2. trăsnet. pătrundere, perspicacitate. clap2 (sl.) I. s. sculamcnt, blenoragie, gonoree; boală venerică / ruşinoasă / lumească. clairvoyant [klea'vobnt] s. 1. vizionar. 2. (fig.) persoană clarvăzătoare, perspicace. II. vb. tr. a îmbolnăvi de blenoragie, a da un sculament. clam1 [klami] I. s. 1. (mai ales amer.) moluscă comestibilă; scoică de râu (Unio; Venus clapboard ['klspbo:d] s. 1. doagă. 2. (amer.) scândură tăiată în formă de pană. 3. draniţă, mercenaria; Tridacna gigas etc.); (as) happy as a ~ (at high tide) fericit, mulţumit (ca şindrilă, şiţă. peştele în apă). 2. (fam.) om ascuns / secret / închis / nesociabil, urs. 3. (amer. si.) gură, clap doctor ['klasp .doktar] s. (sl.) doctor de boli venerice, vencrolog, dermatolog. fleanca, leoarbă. 4. (amer. si.) tâmpit, cap de lemn. II. vb. intr. a culege moluşte. clap net [~ net] s. plasă pentru prins păsări şi insecte. clam21. s. frig, umed. II. adj. lipicios; umed şi rece. III. vb. A. tr. 1. a murdări, a păta clapped-out fklasptaut] adj. (sl.) 1. paradit. 2. spetit, istovit. clapper ['klaspâ1"] s. 1. limbă de clopot. 2. (anat,, glumeţ) limbă. 3. cârâitoare, hârâietoare (şi fig.). 2. a încleia, a lipi. B. intr. 1. a fi lipicios; a fi umed şi rece. 2. (fam.) a fi sau a (pentru a speria păsările). 4. v. c 1 a q u e r . deveni tăcut, închis sau nesociabil; a tăcea, a amuţi. clapper box [~ boks] s. (ferov.) reazem, rabotant. clam3 s. (tehn.) cleşte cu arc. clapper claw [~ kb] vb. tr. 1. (înv.) a bate, a distruge. 2. a bârfi, a ponegri, a face clamant ['kleimant] adj. 1. gălăgios. 2. stăruitor, insistent. 3. (fig.) revoltător, nemaiauzit, praf. strigător la cer.



 clap trap



170



classificationai [-al] adj. de clasificare, clasificator. clap trap ['ktep trap] I. s. 1. tmc verbal etc. destinat să producă efecte. 2. reclamă zgomotoasă / senzaţională. II. adj. 1. sforăitor, zgomotos. 2. ieftin, care urmăreşte efecte classification certificate [rklassifi'keifan sa:.tifikit] s. (mar.) certificatul registrului. ieftine, care caută să facă senzaţie / să bată la ochi. classification mill [~ mil] s. (mine) instalaţie de sortare. claque [klaîk] s. (Jr.) clacă, galerie, spectatori plătiţi ca să aplaude. classificator ['klsesifikeitor] s. (rar) v. c 1 a s s i f i e r. r claquer ['klask3 ] s. (fr.) clacher, spectator plătit ca să aplaude. classificatory ['kkesifiikeitsri,kls'sifiksitsri] adj. v. c l a s s i f i c a t i o n a i . classified ['klassifaid] adj. clasificat; ~advertisments/ ads. mica publicitate; ~data/ clarain ['klzerein] s. (mine) clarit. material material de arhivă (secretă); documente / dosare secrete. clarence ['kkerans] s. trăsură închisă (cu patru roţi si patru locuri). classifier |'kla;sifaior] s. 1. clasificator; sortator. 2. clasor, aparat de clasat. clarendon ['kterandanj s. (poligr.) egipţiene, grase. classify ['ktesifai] vb. tr. 1. a clasifica; a rândui; a înşira. 2. (univ.) a trece pe listă claret ['klsrat] s. 1. vin (franţuzesc) bordo, (vin de) Bordeaux. 2. (culoare) roşu-închis, bordo. 3. (sl.) sânge; borş; to tap smb.'s ~ a umple pe cineva de sânge, a face să-i dea (studenţi). 3. a sorta. borşul cuiva. classing ['kla:sirj] s. clasare, sortare; clasificare, categorisire. classis [rkla2sisj,pl. classes ['klsskzj s. (amer. scol.) clasă. claret cup [~ kAp] s. cruşon (din vin roşu). classless ['kla:slis] adj. (despre societate etc.) fără clase. clarification [.kUerifi'keijsn] s. limpezire, clarificare (mai ales a unui lichid); decantare. classman ['kla:sma;n, -msn],pl. classmen [-mon] s. student care a absolvit examenele clarification bed [~ bed] s. (telm.) decantor. cu diplomă de merit / cu distincţie. clarifier [rklairifai9r] s. (tehn.) decantor. classmate ['kla:smeit, amer. 'ktes-] s. coleg de clasă. clarify ['khsrifai] I. vb. A. tr. 1. a limpezi, a clarifica, a filtra, a decanta (lichide). 2. (fig.) classroom ['kla;sru(:)m] s. clasă, sală de clasă. a limpezi, a face transparent (stilul etc.); a lămuri; to ~ a dispute a aplana un conflict. class struggle ['klu:s rstrAgl] s. v. c 1 a s s w a r f a r e . , B. intr. a se limpezi, a deveni clar. class warfare [~ 'wo:fa r ] s. luptă de clasă. clarifying [-irj] I. s. 1. (ind.) cleire a vinului, clarificare. 2. clarificare, limpezire. II. adj. Clarificator, edificator. classy ['kla:si[ adj. (sl.) a-ntâia, fain, de prima calitate, eminent, distins; elegant, fin. clarinet [iklarri'net, 'klaîranit] s. (muz.) clarinet. elastic [klaestik] adj. (geol.) elastic, fărâmicios, detritic. clatter ['ktaol I. s. 1. zăngănit; ciocănit. 2. uruit, zgomot, bătaie (de maşini), păcănit, clarinettist [-ist] s. (muz.) clarinetist. clarion ['klairbn] I. s. 1. (poetic) goarnă, corn, trâmbiţă. 2. sunetul goarnei, al cornului. huruit, zuruit. 3. larmă, zgomot, vuiet. 4. vorbărie, trăncăneală. 5. tropăit. II. vb. A. tr. a face să răsune, a lovi. B. intr. 1. a zăngăni, a zurui, a hurui, a păcăni, a zornăi. 2. a flecari, II. adj. (despre sunet) tare, curat; pătrunzător. a trăncăni, a sta la taifas. 3. to ~ along a tropăi, a lovi din copite; to ~ down a cădea cu clarion call [~ ko:l[ s. chemare puternică. zgomot (a*e pe scară). clarionet [.kheri'net, -rb'n-, 'klaeranit] s. v. c 1 a r i n e t. clattering ['ktetoriij] s. 1. zornăit, zăngănit, turuit; huruit, hârâit, păcănit. 2. bătaie (la clarity ['klaeriti] s. claritate; limpezime; puritate. motor). clary ['kleori] s. (bot.) iarba Sfântului loan (Salvia sclarea). clash [kla;/] I. vb. A. tr. 1. a ciocni, a izbi (unul de altul). 2. a zăngăni (mai ales arme). clattery ['ktaori] adj. uruitor; zăngănitor. B. intr. 1. a se ciocni, a se lovi; a zăngăni. 2. (fig.) a fi în dezacord; (despre interese etc.) claudetite ['kbditait] s. (mineral.) claudetit. a se bate cap în cap, a se ciocni. 3. a se suprapune, a coincide, a avea loc în acelaşi timp; claudication [ikbdi'kei/n] s. şchiopătat. a se nimeri concomitent. II. s. 1. zăngănit de arme. 2. dangăt (de clopote). 3. (fig.) ciocnire, clause [kb:z] s. 1. clauză, articol, punct, stipulaţie, condiţie (în contracte). 2. (gram.) contradicţie, conflict, divergenţă; ~ of interests ciocnire de interese, interese contrarii; propoziţie în cadrul unei fraze; main/ principal ~ propoziţie principală; subordinate/ ~ of opinions divergenţă de păreri. secondary ~ propoziţie secundară / subordonată. clave1 [kleiv] past de la c 1 e a v e1. clashing [-irj] s. 1. ciocnire; coliziune. 2. (tehn.) scrâşnet; hârâit, zgomot. clave2 s. un fel de castanietă, instrument muzical din America latină. clasp [kla:sp, amer. klassp] I. s. 1. cataramă; agrafă, clips, copcă, încheietoare. 2. strângere de mână; îmbrăţişare. 3. (tehn.) cârlig, clemă, cinghel, scoabă; târnăcop. clavichord [rklaeviko:d] s. (muz.) clavicord (un fel de clavecin). 4. (poligr.) agrafă. II. vb. A. tr. 1. a închide, a prinde în copci. 2. a presa, a apăsa; clavicle ['ktevikl] s. (anat.) claviculă. . . a îmbrăţişa; to ~ in one's arms a strânge în braţe; to ~ smb.'s hand a strânge mâna cuiva; clavicular [kb'vikjubr, klaVv-] aay. clavicular. r r r to ~hands a) a se lua de mână, a-şi împleti degetele; b) (fig.) a se solidariza. 3. (telm.) clavier s. 1. [kb'vb , 'kl£evb ] clavir, numele vechi al pianului. 2. ['kla;vi9 ] claviatură. a fixa cu scoabe; a strânge. B. intr. (despre plante agăţătoare) a se încolăci. clavis ['kleivisj s. 1. cheie. 2. (fig.) cheie (a unui document ele). claw [kb:[ I. s. 1. gheară, unghie; (fig.) to cut/ to clip/ to pare smb.'s ~s a tăia ghearele clasp knife [~ naifj s. briceag. cuiva. 2. labă cu gheare. 3. cleştele racului. 4. (tehn.) gheară, crabot, grifă, dinte, crenel; clasp lock [~ bk] s. lacăt cu arc. îmbinare în gât-de-lup; foarfece, cleşte; clichet. II. vb. tr. 1. a zgâria, a roade, a'scurma clasp nail [~ neil] s. (ferov.) crampon. (cu unghiile), a rupe, a sfâşia (cu ghearele). 2. a aduna, a strânge (bani). 3. (inv.) a linguşi, clasp nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă divizată / spintecată. a se gudura pe lângă. -0- to ~ hold of a se agăţa de, a se ţine scai de, a se crampona de; clasp pin [~ pin] s. ac de siguranţă. 1 class [kla;s, amer. kkes] I. s. clasă socială; the working ~ clasa muncitoare; the middle (mar.) to ~ off the land a se ţine departe de ţărm; ~ me and I will ~ thee serviciu / ~(es) clasa mijlocie, burghezia; the lower middle ~(es) mica burghezie; the upper ~ contra serviciu, o mână spală pe alta. claw bar ['kbbu;r] s. (constr.) pârghie / cârlig de fier. marea burghezie, aristocraţia; the ruling ~es clasele dominante; the ~es clasele posedante. claw beam [~ bi:m] s. (mine) stâlp cu talpă / opincă. II. adj. de clasă. claw bit [~ bit] s. (telm.) daltă, lingură; sfredel cu gheare. class 2 1. s. 1. clasă, categorie; soi, specie; grupă; ~of problems cerc, serie de probleme. 2. (şcoală) clasă; the top of the ~ primul din clasă. 3. (scol., univ.) curs, lecţie, oră; (amer.) claw crane [~ krein] s. (tehn.) macara cu gheară. promoţie (de studenţi). 4. (univ.) distincţie; to get/ to obtain a ~ a termina cursurile cu claw dog [~ dog] s. (auto) crabot. diplomă de merit / cu distincţie. 5. (ferov., mar., av.) clasă; to travel second ~ a călători clawed [kb:d] adj. 1. cu gheare. 2. zgâriat. cu clasa a doua. 6. fel, soi, specie; calitate, însuşire; in a ~ by itself de prima calitate; claw-footed ['kbifutid] aay. cu gheare la picioare. (si.) it is no ~ nu e bun de / la nimic, nu face nici două parale. 7. (mil.) contingent; leat. claw hammer [~ .hceni3r] s. ciocan cu vârf spintecat; ciocan universal cu gheare (pentru II. adj. de clasă. III. vb. tr. 1. a clasifica, a clasa. 2. (univ.) a împărţi (cuiva) distincţiile extras cuie). (ca rezultat al examenelor); Tomkins obtained a degree, but was not ~ed Tomkins a claw-hammer coat ['ktatama kout] s. (glumeţ) frac. absolvit cursurile dar fără distincţie. 3. to ~ with a pune alături de / la un loc, a pune în clawless ['kbrlis] adj. fără gheare. aceeaşi categorie, a clasa împreună. claw magnet ['kb: imaignit] s. (electr.) magnet cu gheare. clay [klei] I, s. 1. argilă, lut, humă. 2. pământ. 3. nămol, noroi. 4. (/îg.) corp, trup class book [~ buk] s. carte de şcoală; manual. class-cleavage [~ .kli:vid3] s. (lingv.) conversi(un)e, schimbarea categoriei gramaticale, omenesc, carne, lut. 5. (poetic) cenuşă, pulbere, praf, ţărână. 6. pipă de lut. ♦ (glumeţ) to moisten one's ~ a-şi uda gâtlejul. II. vb. tr. a lipi cu lut, a acoperi cu argilă. polifuncţionalism. clay hand [~ hamd] s. (geol.) intercalaţic de argilă. class consciousness [~ ikon/asnis] s. conştiinţă de clasă. r classer ['kla:so , amer. 'kla>] s. clasificator. clay-bearing [~ .bsorirj] s. (geol.) argilos. clay bond [~ bond] s. liant argilos. class fellow ['kla:s -felou] s. coleg de clasă. clay brick [~ brik[ s. cărămidă de argilă, chirpici, cărămidă nearsă. class field [~ fi:ld] s. (mat.) corpul claselor. clay deposit [~ dîpozit] s. depozit / carieră de argilă. classic ['kkesik] I. adj. 1. clasic, model. 2. (despre îmbrăcăminte) clasică, sobră, simplă. clayey ['kleii] adj. (despre sol) argilos, gleic. II. s. 1. (autor) clasic. 2. specialist în filologie clasică. 3. lucrare clasică. 4. pi. limbile şi literaturile clasice. 5. îmbrăcăminte sau haină clasică / simplă. clayey marl [~ mu:l] s. (geol.) marnă argiloasă. classical [-al] adj. 1. clasic. 2. (despre şcoli, învăţământ ele.) umanistic, literar, „modem", clayey mortar [~ imo:t3r] s. mortar de argilă. clasic. 3. standard, clasic, tip; acceptat, şablon. clay ground ['klei igraund] s. sol argilos, sol gleic. classical scholar [~ 'skobr] s. v. c 1 a s s i c (II, 2). clay industry [~ 'indsstrij s. industria argilei. clay mill [~ mil] s. malaxor de argilă. classicism ['klssisizam] s. 1. clasicism. 2. studiul limbilor şi literaturii clasice. 3. (lingv.) limba latină sa» greacă. clay mixer [~ .mikso'] s. (ind.) malaxor de argilă. classicist f'kla?sisist] s, 1. cunoscător sau iubitor al clasicismului; latinist sau elenist; claymore ['kleimo:, -moor] s. sabie scoţiană (cu lama lungă şi lată). clasicizant; 2. clasicizant; academist. clay mud ['klei niAd] s. (mine) noroi de foraj. clay parting [~ ipa:tirj] s. (mine) intercalaţic subţire de argilă. classicize ['ktesisaiz] vb. tr. a clasiciza, a face clasic. clay pigeon [~ ipid3in] s. 1. (tir) taler. 2. (fam.) fraier. classifiable ['klassifabbl] adj. clasificabil. clay pipe [~ paip] s. v. c 1 a y (1,6). classification [ikkesifi'kei/an] s. clasificare / împărţire pe clase; clasare; sortare; gradaţie.



 171



clay plug [~ pUg] s. 1. (metal.) dop de argilă. 2. (/nine) găluşcă de buraj din argilă. clay pox [- psks] s. (ind. sticlei) băşici de argilă. clay slip ['klei slip] s. (constr.) barbotină. clay stone [~ stoun] s. (mineral.) argilit. clay tile [~ tail] s. (constr.) olan / ţiglă de argilă. clay wash [~ wa/] s. (foraj petrolier) spălare cu pământ. clay work [~ wa:k] s. (metal.) zidărie refractară a cuptorului. clean [kli:n] I. adj. 1. curat, neîntinat, alb; spălat; ~ hands mâini curate; (jig.) to have ~ hands, to keep one's hands ~ a avea mâinile curate, a fi incoruptibil; (fig.) to show a ~ pair of heels a-şi lua tălpăşiţa, a-şi lua picioarele la spinare; (as) ~ as a pin/ whistle etc. curat ca lacrima; alb ca zăpada etc.; ~ linen rufe curate; to make a ~ sweep oP a) a scăpa cu desăvârşire de; b) a curăţa, a goli; to make a ~ sweep of smb. a curăţa pe cineva de bani; (fig.) to keep a ~ tongue a păstra un secret, a nu trăda un secret, a-şi ţine gura. 2. curat, pur, Iară impurităţi, neamestecat; ~ wheat grâu curat, fără impurităţi; ~timber cherestea curată (fără noduri etc.). 3. curat, îngrijit, ordonat, rânduit; ~ room cameră curată; to make a ~ copy of a scrie pe curat. 4. curat, nefolosit; a ~ sheet (of) paper o coală de hârtie curată. 5. (fig.) curat (moraliceşte), pur; cast; a «conscience o conştiinţă curată. 6. potrivit, adecvat; it isn't the ~ thing nu e ceea ce se cere. 7. (bibl.) curat, nespurcat. 8.(despreconstituţie, corp) bine făcut, armonios. 9. dibaci, îndemânatic; sprinten; iscusit, măiestrit; ~ stroke lovitură iscusită. 10. curat, net. II. adv. 1. complet, cu desăvârşire, pe de-a-ntregul; dc-a binelea; pur şi simplu; I ~ forgot to ask him am uitat cu desăvârşire să-1 întreb; I was ~ done up eram frânt de oboseală; ~ different cu totul diferit; (pop.) he's ~ off his chump e nebun de-a binelea, e nebun de legat; to go ~ off one's head a-şi pierde capul cu desăvârşire. 2. drept, direct; to hit ~ in the eye a nimeri / a pocni drept în ochi. III. vb. A. tr. 1. a curăţa, a curaţi; a spăla, a albi; a purifica; a şterge, a netezi, a lustrui (metale), a spăla (aurul); a egrena (bumbacul); a curaţi de nămol (finului Apei); a stoarce (piei); a rafina (zaharul). 2. to ~ away v. t o ~ o f f ; to ~ down a) a curăţa de sus până jos; b) a mătura; a şterge (praful de pe pereţi etc.); c) a ţcsăla (caii); to ~ off a curăţa, a şterge; to ~ out a) a curăţa, a mătura; a curăţa de mâl; b) a goli, a deşerta; c) (si.) a curăţa, a toca (de bani), a lăsa lefter; a decava; to ~ up a) a deretica; a strânge; a freca (duşumelele); b) a spăla (mănuşi); c) a sfârşi", a isprăvi (treaba). B. intr. a-şi face toaleta, a se pune la punct; a se dichisi, a se ferchezui.



clearstarch



clean-up [~Ap,'--] s. (fam.) curăţenie temeinică. clear [kli3r] I. adj. 1. clar, curat, luminos, limpede, senin; ~sky cer senin. 2. transparent, translucid. 3. (despre greutate, venit, conştiinţă) curat, neîncărcat, negrevat, întreg. 4. liber, deschis; all ~ totul în regulă, drumul liber; all— signal (semnal de) încetare a alarmei (aeriene); ~ passage trecere liberă, călătorie fără incidente; ~ from suspicion în afară de orice bănuială; ~of debts fără datorii; (ferov.) ~ line linie liberă (între gări). 5. complet, plin, rotund, încheiat; a ~month o lună completă / încheiată. 6. (com.) net, netto. 7. (despre sunete, dicţiune) clar, perceptibil, lămurit, limpede, desluşit. 8. limpede, lămurit, uşor de înţeles, inteligibil, clar, fără echivoc, desluşit; to give a clear account of a explica clar, a lămuri. 9. (despre înţelegere, raţiune, simţ) clar, pătrunzător. ♦ to get away ~ a ieşi / a scăpa cu bine dintr-o încurcătură; in ~ a) (despre un text) clar, necifrat; b) (tehn.) la lumină; keep ~ of pickpockets! feriţi-vă de pungaşi!; to see one's way ~ a avea drumul liber, a nu întâmpina obstacole. II. vb. A. tr. 1. a curăţa, a limpezi, a purifica, a face transparent / clar (vinul); (fig.) to ~ the air a limpezi atmosfera, a pune capăt neînţelegerilor; to ~ the dishes a strânge masa, a lua tacâmurile de pe masă; to ~ the skirts of a restabili renumele (cuiva), a reabilita; to ~ one's throat a-şi drege glasul, a tuşi uşor. 2. a libera, a curăţa, a goli, a deretica; (war.) to ~ the decks (for action) a se pregăti de luptă; to ~ the way a pregăti terenul. 3. a evacua. 4. a lichida (mărfitri); a solda, a vinde în total; great reductions in order to ~ reduceri mari de preţuri în vederea lichidării. 5. a obţine, a realiza un câştig, un beneficiu net de; he ~ ed £ 1,000 a realizat un beneficiu net de o mie de lire. 6. (corn.) a plăti, a achita, a acoperi, a lichida (o datorie etc.); to ~ the customs a plăti taxele vamale. 7. a sări (peste un obstacol) fără a atinge; a nu atinge; this horse can ~ 5 feet acest cal poate sări peste un obstacol de cinci picioare. 8. a verifica (pentru serviciul secret). 9. to ~ away a) a strânge (masa); b) a îndepărta; a risipi (îndoielile); to ~ off a lichida; a plăti, a achita (datorii restante, etc.); to ~ out a) a curăţa; b) a distruge, a dărâma, a nimici; to ~ up a} a însenina; b) a face ordine în; c) a lămuri, a descurca, a descâlci (o afacere, o chestiune). B. intr. 1. a se lămuri, a deveni clar. 2. a trece, a se scurge. 3. to ~ away a) (despre nori) a se risipi; (despre vreme) a se însenina; b) a strânge masa; ~offa) a scăpa de ceva, a se libera de ceva; b) (despre vreme) a se limpezi, a se lumina; c) (sl.) a ieşi afară, a o şterge; just ~ off at once cară-te imediat; to ~ out a pleca, a se depărta; ~ out! ieşi (afară)!; to ~ up a) a deveni clar, a se lămuri, a se rezolva; b) (despre vreme) a se limpezi, a se însenina, a se lumina. III. adv. 1. (în cleanable [-sbl] adj. (rar) care poate fi curăţit. mod) clar, lămurit, explicit. 2. (uneori întăreşte înţelesul lui a w a y , off, t h r o u g h ) clean bomb ['kli:n bom] s. (mil.) bombă (atomică) „curată". total, complet; three feet ~ trei picioare în total, cu totul. 3. la o parte, de o parte. clean-bred [~ bred] adj. de rasă (pură). clearage ['kli3rid3] s. v. c l e a r a n c e (1). clean-built [~ bilt] adj. bine legat, bine făcut. clearance ['khrans] s. 1. curăţenie, curăţire, limpezire, lămurire. 2. defrişară pădurilor, clean cargo [~ tka:gou] s. (mar.) carie din produse de petrol distilat. desţelenirea ogorului. 3. (ec.) achitarea taxelor vamale; cliring. 4. înlăturarea obstacolelor. clean-cravatish [~ 'krajvsti/] adj. (fam.) ţeapăn, băţos, formal(ist), înştiftat. 5. aprobare pentru părăsirea unei funcţii de stat etc. 6. (com.) soldare, lichidare; solduri. clean-cut [~ 'kAt] I. adj. 1. tăiat fin, decupat fin. 2. (bine) pronunţat; ~ features linii 7. operaţiuni de lichidare făcute prin Clearing House. 8. (tehn.) spaţiu, distanţă, joc, luft, / trăsături bine definite / pronunţate. 3. clar, hotărât, sigur, precis, exact. II. s. (ind. chim.) interstiţiu, lăcaş; lumină. 9. spaţiu liber, spaţiu vătămător (la automobile, tancuri). fracţiune îngustă. 10. verificare, încercare, autorizare (a unui funcţionar pentru serviciul secret). 11. (mine) clean down [~ daun] s. curăţenie radicală sau generală. defrişare, luminiş. 12. (hidr., mar.) gabarit de navigaţie (la poduri). cleaned gas ['kli:nd gxs] s. (mine) gaze epurate. clearance diagram [~ 'daisgrami] s. (ferov.) gabarit. cleaner ['kli:nsr] s. 1. curăţitor. 2. (tehn.) curăţitor de mână; curăţitoare. 3. (metal.) clearance ga(u)ge [~ geid3] s. (tehn.) 1. spion. 2. şablon de profil. 3. gabarit de izolare. dăltuitor; debarasator. 4. aspirator electric / de praf. 5. (ind. c/iim.) epurator. 6. detergent. clearance papers [~ ipeipaz] s. pi. (ec. mar.) certificat de vamă; documente adeverind 7. (wine) miner încărcător. 8. (amer.) curăţătorie; to take (smb.) to the ~ (sl.) a) a trage (cuiva) un perdaf, a săpuni (pe cineva); b) a lăsa (pe cineva) lefter, a scutura / a curăţa achitarea taxelor vamale. clearance sale [~ scil] ş. (cow.) lichidare (avantajoasă), soldare; vânzare totală/ ieftină. (pe cineva) de parale. clear-bowled ['klis -bould] adj. (sport) înfrânt / bătut (la cricket). clean-fîngered ['kli:n>firjg9d] adj. 1. cu degetele curate. 2. (fig.) incoruptibil, corect, clearcole ['kliskoul] s. culoare amestecată cu clei, strat de clei (pentru poleit). onest. clear-cut ['klia'kAt] adj. clar, limpede, lămurit, desluşit, precis, răspicat. clean-full [~ ful] s. (mar.) cu vele pline. clear cutting ['kliaikAtirj] s. (silv.) taiere rasă. clean-grained [~ greind] adj. (despre lemn) fără noduri. cleared billet ['kliad tbilit] ş. (silv.) lobdă. clean handed [~ ihasndid] adj. cu mâinile curate, (şi fig.); cinstit, onest, nevinovat, clearer ['kliara1"] s. (text.) curăţitor, cilindru curăţitor / egalizator. inocent. clear-eyed fkliaraid] adj. l.cu ochi limpezi. 2. v. e l e a r - s i g h t e d . cleaning ['kli:nin] s. 1. curăţenie, dereticare, rânduială, aranjare. 2. desfundare. 3. raşcheclearing ['klisrin, 'klja:-] s. 1. limpezire, lămurire; v . c l c a r (II); ~ of signal darea tare. 4. (tehn.) epurare. 5. curăţire, purjare, unificare; decantare; făţuire; depresare. semnalului. 2. defrişare (a pădurilor); (tehn.) degajare. 3. (ec.) plată în compensare, cliring. cleaning datte [~ dast] s. (ind.) bumbac de şters. 4. dezgheţ (al râurilor). cleaning expansion [~ iks'pzen/n] s. (fiz.) expansiune de baleiaj. clearing bath [~ bo:G] s. (joto) baie antivoal. cleaning station [~ .stei/sn] s. staţi(un)e de epurare. clearing hospital [~ .hospitl] s. spital de evacuare. cleanish f'klimi/] adj. curăţel. Clearing House [~ haus] clearinghouse s. (ec.) 1. Oficiu de cliring (v. c 1 e a r i n g 3). clean-limbed ['kli:n limd] adj. zvelt, proporţionat, bine făcut. 2. s. (infor.) centru de adunare, culegere şi prelucrare a informaţiei. cleanliness fklenlinis] s. curăţenie, puritate. cleanly I. ['klenli] adj. 1. curat, pur, îngrijit. 2. (fig. înv.) curat, nevinovat; cast, neprihănit. clearing line [~ lain] s. (mar.) aliniament de evitare. clearing marks [~ ma:ks] s. pi. (mar.) semne de balizare; repere de evitare. II. ['klimli] adv. curat. clearing-off [~ 'o:f] s. (com.) socoteală, plată, achitare, lichidare. clean-machine proof ['kli:n ma'/im pru:f] s. (poligr.) coli de revizie în maşina. clearing of weeds [~ 3v'wi:dz] s. (agr.) plivire. clean-made ['kli:n meid] adj. bine făcut, bine legat. clearing out [~ aut] s. (mine) redeschidere a unei mine. cleanness ['klimnis] s. curăţenie, puritate (şij7g.). clearing station [~ istei/an] s. punct de evacuare. clean oil ['kli:n oil] s. (mine) ulei pur. iară aditiv. clearing tank [~ tasrjk] s. (ind.) cuvă / bazin de limpezire / decantare, decantor; batal. clean price [~ prais] s. (text.) preţul lânii spălate. clear liquor ['klia 'likar] s. (ind.) clcrsă. clean proof [~ pru:f] s. (poligr.) coală de revizie, tipar de probă corectat. cleanse [klenz] vb. tr. 1. a curăţa, a purifica. 2. (tehn.) a rafina, a spăla, a limpezi, a curăţa, clearly l'kliali] adv. clar, în mod evident, cât se poate de limpede. clearness fklianis] ş. 1. claritate, limpezime. 2. (tehn.) strălucire, luminozitate; a purifica. 3. a dezinfecta. 4. (stomacul cu un purgativ). cleanser [-3r] s. 1. curăţitor. 2. (med. rar) purgativ. 3. (tehn.) epurator; racletă; râzător. transparenţă; acuitate. 3. (tel.) inteligibilitatc, claritate. clear-obscure ['kli3rob'skjU3r] s. (arte şi fig.) clarobscur, chiaroscuro. 4. detergent, praf de curăţat. clear-sighted [~ 'saitid] adj. clarvăzător, pătrunzător, prevăzător; prudent; ager; orientat. clean-shaped ['kli:n i/eipt] adj. v. c l e a n - b u i l t . clear-sightedness [~ 'saitidnis] s. clarviziune, agerime, orientare, pătrundere, perspica­ clean-shaven [~ fcivn] adj. ras, bărbierit, fără barbă şi mustăţi. citate; prudenţă. cleansing ['klenzirj] s. curăţire, purificare. clear signal [~ isignsl] s. (ferov.) semnal de pornire. clean-skin ['klimskin] s. (austr.) vită care nu a fost însemnată cu fierul roşu. clean sweep ['kli:n iswi:p] s. (amer. pol.) epuraţie; remaniere; schimbare sau mişcare clear-skin ['kliaskin] s. (austr.) v. c l e a n - s k i n . a funcţionarilor importanţi (o dată cu schimbarea guvernului). clearstarch [~ .stu:t/] vb. tr. a scrobi.



 clearstory



172



clerical [-ol] I. s. 1. cleric. 2. v. c 1 e r i c a 1 i s t. II. adj. 1. clerical, al clerului; preoţesc, clearstory ['kliostari,-sto:ri] j . v . c l c r e s t o r y . bisericesc, eclesiastic. 2. de scris, de scriere; de cancelarie, de învăţăcel, diac etc.; de clear view screen ['kliovju: 'skri:n[ s. (mar.) curăţitor de geam. r conţopist (v. c 1 e r k I). clear water [~ iWo:to ) s. (hidr.) apă disponibilă / excedentară. clerical error ['klerikal .erer] s. greşeală de transcriere, de copiere. clear way [~ wei] s. (mar.) şenal, canal navigabil. clericalism ['klerikslizsm] s. clericalism. clear width [~ widO] s. (constr.) lumină. clericalist ['klerikslist] s. clericalist, adept al clericalismului. cleat [kli:t] s. 1. (telm.) clemă, bornă, cleştuţă, pană, tachet, scoabă, eclisă; şipcă. 2. (metal.) filieră de trefilare. 3. (telm.) ţăruş, opritoare, lambă şi uluc; grindă de consolidare clerical work ['klerikal w3:k] s. muncă, lucru de cancelarie, de birou; activitate de a galeriilor subterane, îmbinare în lambă şi uluc. 4. (telm.) plăcuţă, rigletă, stinghie de învăţăcel, conţopistică(rie). susţinere. 5. (geol.) clivaj vertical. 6. (mar.) tachet; urechi de ghidare. 7. blacheu. clerihew ['klerihju:] s. catren umoristic cu rime împerecheate (inventat de Edmund 8. crampon (la încălţăminte). Clerihew Bentley). ' clerisy ['klerisi] s. intelectualitate, clasa instruită. cleavability [klkvo'biliti] s. (mineral., geol.) clivaj. clerk [klu:k, amer. kb:k] I. s. 1. slujbaş, funcţionar (de birou), copist; cancelarist; arhivar; clcavable ['kli:vobl] adj. 1. care poate fi crăpat / despicat. 2. (mat.) scindabil. 3. (mine) socotitor, conţopist; (com.) correspondence ~ corespondent; persoană care face sau ţine clivabil. • ■ _ . . . ' cleavage ['kli:vid3[ s. 1. crăpare, despicare. 2. crăpătură, despicătură, fisură. 3. (fig.) corespondenţa, actele, arhivar; copist; chief ~şcful cancelariei, şef de birou; town ~grefier diferenţă, deosebire, dezacord; neînţelegere; dezbinare; fisură; ~ in regard to views municipal, ofiţer al stării civile; notar sau avocat care ţine actele la primărie sau actele deosebire de vederi, păreri împărţite; ~ of society into classes împărţirea societăţii în unei bresle; ~ of the works supraveghetor la binale; (glumeţ) St. Nicholas' ~s hoţi; Clerk clase. 4. (geol., mineral.) clivaj; despicare / desfacere a rocilor; stratificare. 5. (biol.) of the Weather (mai ales glumeţ) stăpânul vânturilor; cel care leagă şi dezleagă vânturile diviziune celulară; diviziune mitotică. 6. divizibilitate naturală. 7. scindare, spintecare, / ploile, solomonar; cel care aranjează toate, fluieră-vânt. (amer.) vânzător, funcţionar comercial; băiat de prăvălie; ucenic, învăţăcel, calfă. 2. (ist.) faţă bisericească I despicare. 8. despicătură sânilor; decolteu. ' duhovnicească; ~ in holy orders preot, om din cinul preoţesc sau dintr-un ordin religios. cleavage plane [~ plein] s. (geol., mineral.) suprafaţă de clivaj. cleave1 [kliivj, past clave [kleiv] sau cleaved [kli:vd],part. trec. cleaved vb.intr. 1. (to) 3. persoană cu (ştiinţă de) carte, învăţăcel, mic cărturar, scriitoraş, scrib; intelectual (de a se lipi (de), a adera (la). 2. to ~ to a adera la; a rămâne credincios (unei persoane, unei rând). 4. (înv.) diac, logofeţel, conţopist, scriitor de cancelarie, copist; grefier; impiegat; secretar. II. vb. intr. 1. a lucra ca funcţionar saw vânzător. 2. a face conţopistică, a face idei). , cleave2, past clove [klouv] sau cleft [kleft], part. trec. cloven ['klouvn] sau cleft vb. muncă de conţopist. clerkage [-id3] s. 1. (rar) contabilitate. 2. muncă, lucru de cancelarie, de birou. A. tr. 1. a despica, a crăpa, a sparge, a spinteca; a străpunge; to ~ asunder a despica în două. 2. (fig.) a despica, a tăia, a spinteca (valurile, aerul). 3. a croi; to ~a path through clerkly [-li] adj. 1. caligrafic; cu un scris frumos I caligrafic. 2. (tnv.) învăţat, cu carte, a forest a(-şi) croi o cărare l o potecă printr-o pădure. 4. a tăia (bucăţi). B. intr. 1. a se cult, citit (dar prin nimic excepţional). 3. cărturăresc. 4. preoţesc, clerical, bisericesc, despica, a se crăpa, a se sparge; a se tăia, a se spinteca; a se despărţi, a se detaşa, a se duhovnicesc. II. adv. 1. caligrafic. 2. functionăreste, ca un funcţionar etc. (v: c 1 e r k I, separa. 2. a-şl croi drum, a-şi tăia un drum. 1,3). cleaver ['kl:vor] s. 1. tăietor (de lemne etc.); persoană care despică etc. (v. c 1 e a v e2). clerkship [-/ip] s. 1. funcţia de secretar etc. (v. c 1 e r k l , 1,3). 2. caligrafie, scriere frumoasă; scriere de copist. 2. satâr. clerum ['kliorsm] s. predică ţinută în limba latină (la universităţile engleze). cleavers ['kliivoz] s. sg. si pi. (bot.) turiţă, asprişoară, cornăţei, lipici, scai mărunt (Galium eleve [kli:v] s. stâncă, faleză. aparine). clever ['klevor] adj. 1. deştept, inteligent, isteţ, mehenghi; spiritual, plin de spirit, de cleaving ['klhvirj] s. 1, despicare; crăpare; desfacere. 2. clivaj. duh; a ~ child un copil deştept, isteţ; (peior.) you are too ~ by half grozav de deştept cleaving axe [~ seks] s. topor de despicat, secure, pană, raz. cleaving stone [~ stoun] s. (geol., constr.) ardezie. mai eşti! deşteptule! prea deştept. 2. înzestrat, dăruit, talentat. 3. iscusit, dibaci, cleck [kiek] vb. tr. şi intr. (scot.) 1. a cloci. 2. (fig.) a cloci; a născoci. îndemânatic, capabil; abil; artistic, măiestru, măiestrit; a ~piece of work o lucrare artistică cledgy ['kled3i] adj. rezistent, dur, solid. / măiastră. 4. dibaci, abil, şmecher, rafinat. 5. (amer.fam.) simpatic; cumsecade; chipeş. cleek [kli:k],past. claught [klo:t] saw cleeked [kli:kt],part. trec. clceked vb. tr. (scot.) 6, sprinten, agil, zglobiu, repede, iute, iute de picior. 7. (sl.) deştept, tare, valabil, haios, mişto, excepţional. 1. a apuca, a prinde.. 2. a agăţa. 3. a lega, a uni; a lega prin căsătorie. cleverish ['klevari/] adj. deşteptuţ; destul de deştept etc. (v. c 1 e v e r). cleef [kli:t] s. (mine) clivaj (vertical), plan de minimă rezistenţă. clef [klefj s. (Jr. muz.) cheie; F (/bass) ~ cheia de fa, de bas; G (/treble/ violin) ~ cheia cleverly ['klevali] adv. 1. deştept ele. (v. c 1 e v e r). 2. (amer.) sigur, neîndoios, categoric. de sol; C ~ cheia de do. cleverness ['klevonis] s. 1. inteligenţă, deşteptăciune, isteţime. 2. agilitate, sprinteneală, cleft1 [kleft] s. 1. despicătură, crăpătură; plesnitură; fisură. 2. (geol., mineral.) clivaj. iuţeală. 3. înzestrare, dăruire. 4. iscusinţă, îndemânare, abilitate; rafinament; şmecherie. clevis ['klevis] s. 1. lambă, lanţurile crucii (la căruţă). 2. (tehn.) scoabă, clemă; toartă, 3. (telm.) şliţ; fantă. 4. strungă. cleft2 past si part. trec. de la c 1 c a v e2 tăiat, despicat; in a ~ stick într-o situaţie fără gambet, inel, brăţară, capăt de furcă. ieşire, în impas, la strâmtoare, la aman; strâns cu uşa. clew [klu:] I. s. 1. ghem (de aţă). 2. (fig.)firconducător; cheie; îndreptar; urmă, indiciu. cleft log [~ log] s. (tehn.) lobdă. 3. (mar.) colţ (de scotă); from ~ to earing (fig.) de SUS până jos. II. vb. tr. 1. a face cleft palate [~ ipadit] s.ţmed.) gură-de-lup. ghem, a înfăşură (într-un ghem). 2. (mar.) a strânge (pânzele) pe colţ. 3. (mar.) a isprăvi, cleg [klegl s. (entom.) tăun, streche (Tabanus bovinus). a termina (o muncă oarecare). cleistogamy [klais'togomi] s. (bot.) cleistogamie, autopolenizare. clew garnets ['klu:iga:nits] s. pl. (mar.) cargafungi; contrascotă. clem [klem] vb. A. tr. 1. a înfometa, a face / a lăsa să flămânzească, a flămânzi. clewline [~ lain] s. (mar.) contrascotă. clewrope [~ roup] s. v. c 1 e w 1 i n e. 2. a însetoşa. B. intr. a flămânzi, a i se face foame; a fi lihnit (de foame); a fi însetoşat. clematis ['klemstis, kli'meitis, kle'm-] s. (bot.) viţă-albă, viţă-luminoasă, curpen-alb, cliche ['kli:/ei şi pronunţia franceză] s. (fi.) 1. (tipogr.) clişeu pe zinc; zinc; placă de stereotipie. 2. (fig.) clişeu, ştanipilă; tic verbal, expresie banală, stereotipă, răsuflată; loc clematită (Clematis vitalba). clemency î'klemansi] s. 1. îndurare, milostivire, clemenţă; blândeţe, bunătate; îngăduinţă, comun, platitudine, banalitate. toleranţă. 2. blândeţe, dulceaţă (a climei). click [klik] I. s. 1. pocnet, pocnitură; zgomot scurt; ţăcănit, declic; tic-tac; plcsnet (din clement ['klemont] adj. 1. milostiv, îndurător, clement; blând, blajin, îngăduitor, tolerant. bici). 2. (lingv.) plescăit (în unele limbi sud-africane). 3. crestătură, tăietură (la cai). 2. (despre climă sau anotimp) blând, dulce. 4. clanţă, zăvor. 5. (tehn.) clanţă, închizător, clichet; dispozitiv de siguranţă. 6. (sport) clench [klcntf] I. vb. tr. 1. a strânge, a încleşta; to ~ one's teeth a-şi încleşta dinţii; piedică (la luptă). II. vb. A. intr. 1. a pocni, a trosni; a clăncăi, a ţăcăni; a plesni. 2. (sl.) to ~ one's fist a-şi strânge, încleşta pumnul. 2. v. c 1 i n c h (1,2). II. s. 1. strângere, a se potrivi (de minune); it doesn't ~ nu se potriveşte. 3. (sl.) a-i merge bine / în plin, a avea succes. B. tr. a lovi, a pocni, a trânti; to ~ the door a trânti uşa; to ~ one's heels încleştare. 2. nituire. 3. scoabă, clemă; nit. 4, (fig.) argument convingător. clepe [kli:p], past si part. trec. clept(e) [klept] vb. tr. (înv.) l . a numi, a chema. together a-şi bate călcâiele, a pocni, a bate din călcâie. III. inter/, pac! ţac! click beetle [~ bi:tl] s. (entom.) gândac săritor (Hater). 2. a chema, a pofti. clicker ]'klik3r] s. 1. (com. sl.) şleper, persoană care invită clienţii în magazin / care clepsydra ['klepsidra, -'--], pl. clepsydras [-z] sau clepsydrae [-dri:] s. clepsidră, ceasornic de apă / cu nisip. trage clienţii de mână / de mânecă, prinde-clienţi. 2. rihtuitor. 3. (tipogr.) paginator. clicket ['klikit] s. clanţă (la uşă). clept(e) [klept], post si part. trec. de la c 1 e p e. clickety clack ['kliksti 'kkek] s. v. c 1 i c k e t y c 1 i c k. cleptomania [ikleptou'meinia, -nja] s. cleptomanie, mania de a fura. clickety-click ['klikoti'klik] interj, (onomat.) taca-taca (zgomotul roţilor trenului). cleptomaniac [ikleptou'meiniak, -njaik] s. cleptoman. clerestory ['klissteri, -sto:ri] s. (arhit.) 1. luminător, lucarnă; fereastră de turlă / de clicking ['klikirj] s. croitul feţelor (ia încălţăminte). turnuleţ. 2. şir de ferestre sau ferestruici de sus. click work ['klik ws:k] s. (telm.) înclinchetaj. client ['klaisnt] s. 1. (ist. Romei) client. 2. (fig.) protejat, favorit, cirac. 3. client (ai clergy ['kta^i] s. 1. cler, preoţime, cinul preoţesc. 2. (folosit ca pl.) clerici, feţe bisericeşti; twenty ~ were present au fost de faţă douăzeci de reprezentanţi ai clerului. unui avocat). 4. client, muşteriu, cumpărător (obişnuit). clientage ]-id3] s. 1. clientelă, clienţi, muşterii. 2. raporturi dintre patron şi clienţi. clergyman ['kk»:d3i -man], pl. clergymen [-mm] s. preot, cleric, faţă bisericească / duhovnicească, popă. clientele [.kli:a:n'teil, -o(:)nt-, -'tel, amer. .klaian'tel si pronunţia franceză] s. (fr.) clientelă, clienţi, muşterii; obişnuiţii (u/tui local, hotel, teatru). clergyman's fortnight [~z .fetnait) s. concediu în care intră trei duminici. clergyman's week [~z wi:k] s. concediu în care intră două duminici. cliff [klif] s. 1. faleză; stâncă, coastă stâncoasă; mal abrupt. 2. ţărm stâncos. cliff hanger [~ ihtengo1"] s. lucrător care se ocupă cu lipitul afişelor, afişor. clergywoman fkb:d3iiWumon],pl. clergywomen l-.wimm] s. (fam.) preoteasă, soţie de preot. cliffsman [~ sman], pl. cliffsmen [-man] s. alpinist, căţărător. cleric f'klerik] I. s. cleric, faţă bisericească. II. adj.v. c l e r i c a l (II). cliffy [klifi] adj. stâncos.



 173



climacteric [klai'maskterik, iklaimaîk'terik] I. adj. 1. climacteric, critic; crucial. 2. referitor la menopauză / la climacteriu. II. s. 1. (fiziol.) climacteriu, vârstă critică; menopauză; andropauză; the (grand) ~ vârsta de 63 de ani. 2. perioadă critică (şifig.). climacterical [.klaimxk'teriksl] adj., s. v. c 1 i m a c t e r i c. climactic [klai'mxktik] adj. culminant. climate ['klaimit] s. 1. climă, climat. 2. (fig.) climat, atmosferă; mediu, ambianţă; stare sufletească, climat spiritual; mentalitate. climatic [klai'martik] adj. climateric, climatic. climatic divide ]~ di'vaid] s. (meteor.) graniţă / limită climatică. climatography [iklaima'tografi] s. climatografic. climatologic(al) [.klaim3ton'hd3ik(3l)[ adj. climatologic. climatology [rklaima'tobdîi] s. climatologie. climax ['klaimarks] I. s. 1. punct culminant, culme, apoyeu, vârf. 2. (ret.) gradaţie. II. vb. A. tr. a ridica, a urca, a împinge spre culme / spre punctul culminant. B. intr. a culmina; a se urca; a ajunge la / pe culme. climb [klaim], pasl si part. trec. climbed [-d] sa» (poetic. înv.) clomb [kloum] I. vb. A. intr. 1. (si to ~up) a se sui, a se urca, a se căţăra; (fig.) to ~to power a urca pe drumul măririlor; a dobândi puterea, a câştiga influenţă, a parveni. 2. (av.) a lua înălţime. 3. (despre plante) a se căţăra, a se agăţa. 4. to ~ down a) a se da jos, a coborî, a (se) (s)coborî; b) (fig.) a decădea; a cădea; c) a ceda, a bate în retragere, a se da bătut (într-o discuţie). B. tr. a urca (pe), a se urca pe, a sui; a se căţăra pe; to ~ a rope a se căţăra pe o funie. II. s. 1. urcare, urcuş, căţărare, aburcare; ascensiune; ridicare (si fig.). 2. (av.) luare de înălţime; rate of ~ viteză ascensională. climbable ['klaimsbl] adj. care poate fi urcat, pe care te poţi urca; accesibil, abordabil, practicabil. climb-down ['klaim'daun] s. 1. coborâş, (s)coborâre. 2. concesie, cedare, compromis (într-o discuţie). climber ['klaims'] s. 1. alpinist, căţărător, persoană care face ascensiuni. 2. pl. gheare de montor. 3. (bot.) plantă agăţătoare. 4. (fig.) om ambiţios, carierist, oportunist; social ~arivist, carierist, oportunist, ahtiat după măriri; parvenit. 5.pl. scarăcolţar pentru căţărat. climb indicator ['klaim 'indikeit3r] s. (av.) indicator de viteză asenesională / verticală. climbing ['klaimirj] s. (av.) cabraj. climbing irons [~ .aisnz] s. pl. 1. gheare de montor. 2. cuie, ţinte la bocancii alpiniştilor, măsele, purici. climbing power [~ .paua1"] s. (av.) viteză ascensională. climbing shuttering [~ 'JAtarin] s. (constr.) cofraj glisant. climbing speed [~ spi:d] s. v. c 1 i m b i n g p o w e r . climb joint ['klainLdJoint] s. (constr.) îmbinare cu scoabă. clime [klaim] s. (poetic) 1. climă; climat. 2. meleaguri, pământ, cuprins(uri), tărâm, ţinut. clinch [klint/] I. vb. A. tr. 1. a ţintui, a bate cu un cui (turtindu-i măciulia); a nitui. 2. a stabili, a hotărî definitiv, a se înţelege cu privire la, a cădea de acord asupra (cu gen.); to ~ a bargain a încheia un târg, a bate palma. 3. v. c 1 e n c h (1,1). B. in/r. 1. a bate un cui, o scoabă etc. 2. (sport) a se imobiliza, a intra într-un elinei (la box). II. s. 1. (tehn.) cleştuţă, bornă, clemă; scoabă; nit. 2. joc de cuvinte, calambur. 3. (mar.) nod de bulină. 4. (sport) clinei, imobilizare, ţinere (la boa). ♦ (sl.) to get the ~ a fi băgat la pârnaie / răcoare / zdup, a intra la gros / zdup, a fi întemniţat, a fi aruncat la închisoare. clincher [TdintjV] s. 1. (tehn.) nit; bulon; scoabă, clamă. 2. (fam.) argument hotărâtor / definitiv / peremptoriu. 3. cârcei. ♦ to give smb. a ~ (fig.) a pune pe cineva la locul său; a-i da cuiva peste nas, a încuia pe cineva. cline [klainj s. (biol.) ansamblu de caractere morfologice sau fiziologice. cling [klirj], past si part. trec. ciung [kUrj] vb. intr. 1. (to) a se lipi (de); a se agăţa (de); a se ţine (de); he ~ s to me like a bur/ leech se ţine de mine ca scaiul, ca lipitoarea. 2. (si to ~ together) a se ţine laolaltă, la un loc, împreună; (despre zăpadă) a se cocoloşi. 3. (despre îmbrăcăminte) a fi colant, a se mula, a lua forma corpului, a fi strâns pe corp, a se lipi de corp. 4. (fig.) to ~ to a se ţine de, a nu renunţa la, a rămâne credincios (cu dat.), fidel (cu dat.); he ~s to his usual arguments apelează întruna / ţine morţiş Ia obişnuitele sale argumente; o ţine una şi bună, nu se lasă deloc. clinging ['klirjirjj adj. 1. lipicios; aderent; nedezlipit. 2. (despre îmbrăcăminte) colant, strâns pe corp. 3. tenace; agăţător. 4. v. c 1 i n g y . clingstone f'klirjstoun] s. (bot.) 1. sâmbure care se dezlipeşte greu de carnea fructului. 2. piersică cu sâmburele lipit de carnea fructului. clingy E'klirji] adj. lipicios, cleios, vâscos; aderent, tenace. clinic f'klinik] I. s. clinică. II. adj. v. c 1 i n i c a 1. clinical ['kliniksl] adj. 1. (med.) clinic. 2. (bis.) la palul bolnavului; la un bolnav pe patul morţii. clinical hospital [~ 'hospitl] s. clinică. clinical lecture [~ 'lekt/9r] s. lecţie clinică. clinical record [~ 'reko:d[ s. (med.) istoricul bolii. clinical thermometer [~ -(sj'momits'] s. termometru clinic / de spital. clink1 [klink] I. s. 1. clinchet, clancăt; zornăit, zăngănit. 2. (scot.) monedă sunătoare. 3. (tehn.) clamă, brăţară. II. vb. A. intr. a suna, a clincăni; a zomăi, a zăngăni. B. tr. a face să sune, să clincănc; a face să zornăie / să zăngăne; to ~glasses (together) a ciocni (paharele), a da noroc cu cineva a cinsti (un pahar) cu cineva. clink2 s. (sl.) pârnaie, gros, zdup, mititica, închisoare. clink-clank [~ 'kleerjk] s. zăngănit; zornăit. clinker1 [Tclinks'] I. s. 1. clincher. 2. cărămidă de clincher. 3. (bulgăre de) zgură; lavă răcită. 4. cui cu cioc pentru tencuială. II. vb. tr. (tehn.) a arde, a coace, a sinteriza. clinker2 s. (sl.) 1. bombă, minunăţie; ceva baban / giugiuc. 2. bombă, ocnă. un tip tare, ceva straşnic / excepţional (de exemplu un cal foarte frumos, o lovitură dibace etc.).



cloak-room



3. (amer. sl.) greşeală, eroare; gafă. 4. (amer.) lucru de calitate inferioară. 5. (amer. muz.) notă falsă. clinker breaker [~ tbreika1"] s. (tehn.) concasor de zgură. clinker brick [~ brik] s. v. c 1 i n k e r1 (2). clinker-built [~ ibilt] adj. (constr., mar.) căptuşit cu scânduri suprapuse; construit în clinuri / în sistemul suprapus. clinkering ['klirjkarirj] s. (ind. carboniferă) aglomerare. clinking ['klitjkin] I. adj. 1. sunător, zornăitor. 2. (sl.) grozav, minunat, straşnic, haios, baban, mişto, fain. II. adv. (sl.) foarte, grozav (de), straşnic, pe cinste; ~ good grozav de bun, clasa întâi, straşnic. clinkstone ['klinkistoun] s. (mineral.) fonolit. clinkum-clankum ['klinksm 'klaenksm] s. v . c l i n k - c l a n k . clinoclase ['klainoukleis, -eiz] s. (mineral.) clinoclazit. clinograph ['klainougru:f, -graf] s. (mine) clinograf. clinohumite ['klainou'hju:mait] s. (mineral.) elinohumit. clinometer [klai'nomta', kli'n-] s. 1. (av., constr.) clinometru. 2. cvadrant, cadran, sfert de cerc. clinometric(al) [iklainou'nietrikfel), -na'm-j adj. clinometric. clinozoisite ['klaina'zouisait) s. (mineral.) clinozoizit. clinquant ['klinksnt] I. adj. strălucitor, voaiant, acoperit cu beteală sau cu lame. II. s. beteală, fluturaşi de aur, lame; (fig.) zorzoane; farafastâcuri; nimicuri, fleacuri. clip1 [klip] I. s. 1. (tehn.) menghine; scoabă de strângere; scoabă; bomă. 2. clemă; colier, jug; ~ of cartridge rama cartuşului; paper ~ clamă, agrafă (de prins hârtii). II. vb. A. intr. (amer. sport) a placa (la rugbi). B. tr. a strânge (puternic); a îmbrăţişa, a înlănţui; a ţine, a apuca. clip 2 1. vb. A. 1. a tunde (mai ales oile). 2. a tăia marginile (c» gen.), a reteza; a decupa (un articol din ziar etc.) a tăia, a desprinde; to ~ a coin a tăia marginile unei monede, a rotunji; (fig.) to ~ smb.'s wings a tăia aripile / avântul cuiva 3. a mânca, a înghiţi (silabe, cuvinte); a poci, a vorbi stâlcit (o limbă). 4. a perfora (bilete de tramvai etc.). B. intr. 1. a tăia, a decupa. 2. a face tăieturi din ziare etc. II. s. 1. tunsoare, tuns, tundere. 2. lână tunsă. 3. pl. (scot.) foarfecă (pentru tunsul oilor). 4. (sl.) lovitură puternică, bombă. clip 3 I. s. 1. (fam.) mers / umblet iute. 2. iuţeală, viteză; at a fast ~ foarte repede. 3. (amer.) fată obraznică; zgâtie, obrăznicătură. II. vb. intr. a merge repede; a fugi, a alerga. clip board [rklipbo:d] s. planşetă cu clamă pentru hârtii. clip earrings [~ 'iarirjz] s. clipsuri. clip-girl [~ ga:l] s. (amer.) animatoare, damă de consumaţie. clip-joint [~ d3oint[ s. (amer.) bombă, bar rău famat (unde clienţii sunt determinaţi să consume cât mai mult cu ajutorul animatoarelor). clipovers [~ 'ouvsz] s. pl. ataş pentru ochelari, sticle fumurii ataşate ochelarilor obişnuiţi. clipper1 ['klipar] s. 1. persoană care tunde. 2.pl. foarfecă, foarfeci; foarfeci de grădină. 3. (tehn.) cleşte pentru tăierea sârmei. clipper2 s. 1. (mar.) clipper (vas cu pânze destinat pentru călătorii lungi). 2. (av.) avion de pasageri (transoceanic). 3. cal iute. 4. (sl.) v. c 1 i n k e r2. clipper3 s. (ein.) clipcr, semnalizator luminos intermitent. clippie ['klipi] s. (fam.) taxatoare la tramvai sau autobuz. clipping1 ['klipin] s. 1. tăietură dintr-un ziar, tăietură / extras de presă; paper ~ s extrase de presă. 2. (tehn.) tăietură; pl. aşchii; şpan; deşeuri de tablă. 3. tăiere; decupare. clipping2 adj. (sl.) a-ntâia, tare, clasa una, haios, grozav, straşnic, dibaci, pe cinste, fain; to come in a ~ time a sosi la timp / la tanc. clipping circuit [~ sa:kit] s. (/iz.) (circuit) limitor. clipping room [~ ru(:)m] s. (cin.) cameră de decupaj, de montare. clipping shears [~ /ia(:)z] s. pl. foarfeci de tuns (oile). clique [kli:k] (fr.) I. s. clică, gaşcă. II. vb. intr. (fam.) a forma o clică / o gaşcă, a se încârdăşi. cliquey ['kli:ki[ adj. închis, exclusivist, ermetic, inabordabil; (având caracter) de clică, gaşcă. cliquish ['kli:ki/[ adj. v. c I i q u e y. cliquy ['kli:ki] aay. v. c 1 i q u e y. clish-clash ['kit/ klas/l i . v . c l i s h r a a c l a v e r (I). clishmaclash ['kli/msklaîf,'--'-] s. v. c l i s h m a c l a v e r (I). clishmaclaver [iklifni3'kleiv3r,'--,--] (scof.) I. s. trăncăneală,pălăvrăgeală. II. vb. intr. a trăncăni, a pălăvrăgi. clitoris ['klitsris, 'klai-] s. (anat.) clitoris. divers ['klivaz] i . v . c l e a v c r s . clivis ['klivis] s. (tehn.) clemă de fixare. cloaca [klou'eika],pl. cloacae [-'ciki:] s. 1. canal de scurgere, şanţ cu zoaie; conductă / canal pentru ape uzate. 2. closet, privată. 3. (zool.) cloacă. cloak [klouk] I. s. 1. pelerină, manta, mantie; cloak and sword/ dagger plays piese de capă şi spadă; piese cu muşchetari / cu spadasini. 2. (fig.) înveliş, acoperământ, veşmânt, mantie; giulgiu; mască; ~ of snows mantie de zăpadă; under the ~ of loyalty sub masca loialităţii. II. vb. tr. 1. a acoperi, a înveli cu o mantie, a înfăşură într-o mantie. 2. (fig.) a ascunde, a tăinui, a masca. cloakage ['kloukid3J s. (fig. rar) înveşmântare. cloak-and-dagger ['kloukan'drega'] adj. (despre piese etc.) de capă şi spadă, de intrigă, romantic; melodramatic; ~ diplomacy diplomaţie bazată pe acţiuni subversive şi de spionaj. cloaked [kloukt] adj. 1. îmbrăcat cu manta. 2. (fig.) ascuns, tainic; mascat. cloak-room ['klouk-ru(:)m] s. 1. garderobă, vestiar. 2. (ferov.) casă de bagaje. 3. (fam.) toaletă, closet. 4. (poi.) cameră de chibzuinţă.



 clobber



clobber ['kfobo'] I. vb. tr. 1. a distruge, a bate, a fărâma, a face bucăţi / praf/ bucăţele. 2. a învinge, a covârşi. II. s. 1. clei, pap. 2. cârpeală, cârpăceală. 3. (sl.) ţoale, ţol, haine. cloche [kbf] s. 1. clopot de sticlă (pentru experienţe de biologie etc.) 2. pălărie de damă cloş, clop. clochette [klou'Jet] s. (fr.) clopoţei. clock1 [kbk] I. s. 1. ceas, ceasornic, ornic (de perete, de masă, de turn); orologiu; pendulă; alarm ~ (ceas) deşteptător; watchman's/ tell-tale ~ceas de control; (as) regular as a ~/ like a ~ precis, matematic ca un cronometru; regulat; by the ~ după ceas; the ~ is fast, the ~ gains ceasul merge / o ia înainte; the ~ is slow, the ~ loses ceasul rămâne / merge în urmă; to put/ to set the ~ back a) a da ceasul înapoi; b) (Jig.) a încerca să opreşti mersul istoriei; the ~struck the half hour ceasul a bătut jumătate. 2. (cib.) schemă de sincronizare. ^ o'clock oră, ora...; ceasul...; what o'~ is it? cât e ceasul? ce oră e? it is seven o'~ by my watch după ceasul meu e (ora) şapte; (fig.) to know what o'~ it is a) a şti ce-1 aşteaptă; b) a se pricepe. 3. (bot.) puf de păpădie. 4. (infor.) tact, orologiu. II. vb. A. tr. a cronometra. B. intr. to ~ in a ponta la sosire; to ~ out a ponta la plecare. clock2 s. baghetă (la ciorap). clock calm ['kbkcmn] s. (mar.) calm desăvârşit. clock cart [~ kn:d] s. fişă de pontaj. clock case [~ keis] s. cutia ceasului; cadrul ceasornicului. , clock dial [~ idaial] s. v. c l o c k f a c e . clock face [~ feis] s. cadran (de ceas). clock finger [~ 'firjgor] s. v. c l o c k h a n d . clock glass [~ gla:s) s. 1. sticlă de ceas. 2. clopot de sticlă (pentru un ceasornic de masă). clock hand [~ ha?nd] s. ac de ceasornic; ac orar. clock hen [~ hen[ s. cloşcă. clock-house [~ haus] s. (amer.) intrare, vestibul (la o fabrică, uzină etc.). clocking-hen ['kbkirj hen] s. cloşcă. clock-like ['kbklaik] adj. (regulat) ca un ceasornic; matematic; punctual, exact, la tanc. clock maker ['kbk imeikor] s. ceasornicar. clock meter [~ iini:tor] s. (tehn.) contor cu pendulă. clock spring [~ sprirj] s. arc de ceasornic. clock valve [~ vaîlv] s. (tehn.) supapă cu articulaţie. clockwise ['kbk waiz] I. adj. 1. care se mişcă în sensul acelor unui ceasornic. 2. (tehn.) dextrogir, cu dreapta. II. aaV. în sensul acelor unui ceasornic (stânga — sus — dreapta). clockwork ['kbk ws:k] I. s. mecanism de ceasornic; like ~cu precizia mecanismului de ceasornic, ca ceasul, ca un ceasornic. II. adj. 1. precis, exact. 2. automat. clockwork toys [~ toiz] s. pl. jucării cu arc, jucării mecanice. clod [kbd] I. s. 1. bulgăre, bulz, drob, grunz, cocoloş; boţ; to turn to ~ s a se face cocoloaşe. 2. (rar) pământ. 3. (fig.) ţărână, lut; cadavru, leş, hoit, stârv. 4. muşchi de vacă. 5. (fig.) nătărău, prostălău, netot, haplea. II. vb. intr. 1. a se face cocoloaşe, boţuri. 2. (at) a arunca cu bulgări (spre, in, înspre). elod-buster ['kbdibAsta'] s. (canad. sl.) fermier. clod-busting ['kbd.bAstin] s. (canad. sl.) agricultură, lucrarea solului. cloddish [klodi/1 adj. 1. prostănac; neghiob, netot, nătărău, prost. 2. flegmatic, cu sânge rece. clod hopper ['klod ihopor] s. 1. (peior.) bădăran, ţăran; ghiorlan, ţopârlan. 2. pl. bocanci ţărăneşti. clod hopping [~ ihspirj] adj. ţărănos, bădărănos; de bădăran, mojic. clodpate ['kbdpeit] I.s.nătărău etc. (v. c I o d 1,5). clodpole ['kbdpoul] s. v. c 1 o d (1,5). clod poll v. c 1 o d (1,5). clog [kbg] I. s. 1. buturugă, buştean. 2. nod, ciot. 3. bulgăre, grunz. 4. piedică, greutate, ghiulea (pentru a împiedica mişcarea). 5. povară, greutate, sarcină (sifig.). 6. (fig.) piedică, obstacol. 7. gheată cu talpă de lemn, sabot. 8. v. ~ a 1 m a n a c. 9. v. ~ d an c e . II. vb. A. tr. 1. a împiedica, a pune piedică («nui cal). 2. a împovăra; a îngreuna (şi fig.); to ~ one's stomach a-şi încărca stomacul. 3. (fig.) a împiedica, a opri, a stânjeni. 4. a încurca, a pune în încurcătură. 5. a încălţa cu saboţi. 6. (tehn.) a colmata, a înfunda, a obtura, a ancrasa. B. tr. 1. (despre ferăstrău ele.) a se murdări, a se umple cu murdărie, a se îmbâcsi. 2. a se închega. 3. a dansa în saboţi, a bate step cu saboţii. clog almanac ['kbg 'o:Im:ma!k] s. răboj. clog dance [~ da:ns] s. dans în saboţi, step cu saboţi. clogged ['klogd] s. (tehn.) împiedicat; frânat; înfundat, astupat; îmbâcsit, ancrasat. clogging ['kbgirj] s. (geol., petrol) colmatare. cloggy ['kbgi] adj. 1. îmbâcsit. 2. care se murdăreşte, care se îmbâcseşte uşor. 3. bulgăros, grunţuros. 4. des, vâscos. clog pack ['kbg pa?k] s. (mar.) (piesă de) umplutură de lemn. cloisonne [ikbizo'nei] (fr., tehn.) I. s. cloazon, cloazoneu. II. adj. cloazonat. cloister ['kbistor[ I. s. 1. mănăstire; schit. 2. (arhit.) peristil; arc mănăstiresc. II. vb. A. tr. 1. a închide într-o mănăstire, a claustra; a călugări. 2. a înconjura cu o mănăstire. B. refl. a se retrage, a se izola (mai ales într-o mănăstire), a se claustra, a se duce la mănăstire. C. intr. v. ~ II, B. cloistered ['kbistsd] adj. 1. (arhit.) cu ganguri boltite, cu bolţi, boltit, mănăstiresc, cu peristil. 2. închis / zăvorât într-o mănăstire. 3. (fig.) retras, izolat, sihastru, claustrat, cloisterer ['kbistoror[ s. (înv.) călugăr. cloister vault ['kbista vo:lt] s. gang boltit (de mănăstire); peristil. cloistral ['kbistralj adj. mănăstiresc, de mănăstire; călugăresc, monahal, claustrai. cloistress ['kbistris] s. (înv.) călugăriţă, maică. cloke [klouk] s., vb. v. c 1 o a k. clomb [kloum] (înv., jmelic) past şi part. trec. de la c 1 i m b.



174



clone [kloun] s. (biol.) clon, descendenţa unui tubercul, a unui bulb sau a unei rădăcini. clonic ['kbnikj adj. (med.) clonic. clonicity [klou'nisiti] s. (med.) clonicitate. cloning ['klounirj] s. (biol.) înmulţire, reproducere vegetativă, donare. clonos ['klounos] s. v. c 1 o n u s. clonus s. (med.) clonus (spasm al muşchilor). cloot [klu;t, scof. klju:t] s. (sco(.) 1. copită despicată; copită.. 2. (mai ales la pl.) v. c l o o t i e . clootie ['klu:ti] s. (mai ales scot.) 1. copită mică. 2. Clootie diavolul, iicigă-1 toaca, satana. clop [klop] s. zgomot de paşi sau de copite, ţăcănit, bocănit, tropăit; tropot; ropot. close1 [klous] aaj. 1. închis; încuiat; zăvorât; îngrădit; ~ box cutie închisă. 2. închis, înăbuşitor, încărcat, greu; ~ day zi înăbuşitoare, cu zăduf; ~ air aer închis, viciat. 3. (fig.) tăcut, taciturn, rezervat, discret, închis, retras, izolat, ascuns, misterios; (as) ~as a coffin tăcut ca mormântul; (as) ~as wax mut ca un peşte, care tace chitic; ~ dealing procedeu discret, operaţiune discretă, mod discret de a acţiona; to keep/ to lie ~ a se ascunde, a se ţine ascuns; to keep oneself ~ a se ţine departe / retras; to keep smth. ~ a ţine ceva (în) secret, a tăinui. 4. păzit cu străşnicie, sever. 5. (despre păr etc.) tăiat scurt. 6. (spaţial şi temporal) apropiat; strâns; (despre luptă) înverşunat; corp la corp; ~ contact contact strâns, legătură strânsă; at ~ quarters în contact direct (mai ales cu inamicul); to come to ~ quarters a se încaieră; to get to ~ quarters a se apropia; to give ~ chase to a urmări de aproape, a nu slăbi (defel); upon ~ r acquaintance când ne vom cunoaşte mai bine; după ce ne-am cunoscut mai bine; a ~ shave primejdie mare; scăpare ca prin urechile acului; by a ~ shave a) la un pas de, cât.pe ce, mai-mai, ca prin urechile acului; b) cu o foarte mică majoritate. 7. (fig.) apropiat, intim, drag; ~friend prieten apropiat. 8. (fig.) concentrat; migălos, minuţios; amănunţit; ~ investigation cercetare amănunţită; ~ translation traducere exactă, fidelă, apropiată de original; ~ reading lectură atentă. 9. (despre scris) strâns, compact, înghesuit; (despre litere) mic. 10. (despre stil) concis, plin de conţinut / de miez; legat, închegat. 11. solid, trainic; bătut; ~ texture ţesătură solidă. 12. (despre şanse) aproape egale. 13. zgârcit, calic, cărpănos, avar; meschin; strâns la pungă; he is ~ with his money e cam zgârcit. 14. (despre haine) strâns (bine) pe corp. 15. (despre bani) greu de obţinut. close2 aaV. 1. aproape; alături; în preajmă; to sit ~ a şedea, a sta înghesuit; to be ~at hand a) a fi foarte aproape, a fi la îndemână / sub nas; b) a fi foarte aproape, a se apropia (ca timp); (mar.) ~ in shore chiar lângă ţărm; ~ by foarte aproape; the post office is quite ~ by poşta e foarte aproape / la doi paşi; (mar.) ~ up la semn; la port; it is ~ upon four o'clock peste foarte puţin va fi ora patru; to come ~ up with smb. a ţine pas cu cineva, a urma de aproape pe cineva; (despre haine) to fit ~ to the body a se potrivi, a sta strâns pe corp; a fi colant / fest; to follow ~ behind a urma sau a urmări de aproape; this happened ~ upon my return aceasta s-a întâmplat foarte curând după întoarcerea mea; to stick ~ to smb. a se ţine scai de cineva; there were ~ upon 10,000 people at the meeting la întrunire au luat parte aproape 10.000 de oameni; (prov.) ~ sits my shirt, but ~r my skin cămaşa e mai aproape de piele decât sumanul, mai aproape dinţii decât părinţii. 2. în secret, în taină. close3 [klouz] I. vb. A. tr. 1. a închide; a încuia; a zăvori; a îngrădi; a sfârşi, a încheia, a isprăvi, a termina; to ~ the door upon smb. a) a închide uşa în urma cuiva; b) (fig.) a-şi încheia socotelile cu cineva, a nu mai vrea şă aibă de-a face cu cineva; he ~d his days a murit; şi-a încheiat zilele; to ~ one's eyes a) a închide ochii, a muri. b) a închide ochii, a se (pre)face că nu vede; he ~d his eyes for ever a închis ochii pentru totdeauna. 2. a strânge, a aduna, a reuni; to ~ the ranks a strânge rândurile. 3. (mar.) a se apropia de; we ~d the island ne-am apropiat de insulă. 4. (electr.) a închide (un circuit), a bucla (o reţea). 5. to ~ about a înconjura, a încinge, a împrejmui; to ~ down a) a închide, a face să-şi înceteze activitatea; to ~ down a factory a închide o fabrică; b) a înăbuşi, a pune capăt (cu dat.); c) (mar.) a închide, a pune (tambuchiurile); to ~ off a încheia (socoteli); to ~ out (com., fin.) SL lichida; a solda; a încheia (un cont); to ~ round a înconjura; to ~ u p a) a închide; a astupa; to ~up a cask a astupa un butoi; b) a lichida, a termina (cu); a isprăvi, a sfârşi; a desăvârşi. B. intr. 1. a se închide; a se încuia; the door ~s well uşa se închide bine; the flowers ~d florile s-au închis; florile şi-au închis corolele; the wound would not ~ rana nu voia să se închidă. 2. a se apropia; a se strânge, a strânge rândurile. 3. (on, upon) a se înţelege, a cădea de acord, a se învoi (asupra; cu gen.); to ~ (up)on measures a se înţelege cu privire la măsuri. 4. a se încheia, a se sfârşi, a se isprăvi, a se termina. 5. a se încaieră, a se lua la bătaie, la harţă. 6. to ~ about/ on/ upon/ round a se îmbulzi / a se înghesui în jurul (cu gen.), a se înghesui pentru / la; to ~ in a) (despre noapte) a se lăsa, a coborî (oVn înalturi); b) (with) a se încaieră (cu); c) a se apropia; to ~ on v. ~ (I, B, 3); to ~ to a se apropia de; to ~ up a) (mil.) a-şi strânge rândurile; b) (despre o rană) a se închide, a se cicatriza; to ~with a accepta, a primi (lupta, o ofertă etc.); to ~ with smb. a se înţelege cu cineva; a face un târg cu cineva. II. s. 1. încheiere, sfârşit; to bring/ to draw to a ~ a încheia, a sfârşi, a duce la bun sfârşit; to come to a ~ a se încheia, a se sfârşi, a lua sfârşit; ~ of the year încheierea, sfârşitul anului. 2. închidere; încuiere. 3. încăierare. 4. (muz.) cadenţă (sfârşit de frază muzicală). close4 [klous] s. loc îngrădit (adesea în jurul unei catedrale), loc închis. close annealed ['klous s'nkld] s. (metal.) recopt în cutie. close annealing [~ s'niilirj] s. (metal.) recoacere în cutie. close arrest [~ 9'rest] s. arest sever. close attack [~ s'taîk] s. (mii.) atac de Ia mică distanţă. close binaries [~ 'bainarizî s. (astron.) stele binare stinse. close-bodied [~ 'bodid] adj. (despre îmbrăcăminte) lipit de corp. close-burning [~ 'bamirj] aay. care arde înăbuşit. close carriage [~ 'kserid3l s. trăsură închisă, cupeu. close circuit [~ 'ss:kit] s. (electr.) circuit închis.



 175



close column [~ 'kobm] s. (mil.) coloană în formaţie strânsă. close coupling [~ 'kApling] s. (tel.) cuplaj strâns. close-cropped [~ 'kropt] adj. tuns scurt. close-cross [~ 'kros] (biol.) I. s. încrucişare între indivizii din specii înrudite. II. vb. tr. a încrucişa indivizi din specii înrudite. close-crossing [~ 'krosirj] s. v. c l o s e - c r o s s (I). close-cut [~ 'kAt] s. 1. net, clar. 2. îngust, fin, strâns. closed [klouzd] adj. 1. închis; încuiat; îngrădit; zăvorât; terminat, încheiat. 2. (electr.) închis. closed-circuit television [~ sa:kit 'teliivi3Pn] 1. reţea de televiziune pe circuit închis, reţea de videoficare. 2. reţea de telecinematografe. closed economy [~ i'konsmi] s. (ec.) economie (« unui stat) bazată pe resurse interne şi nu pe comerţul exterior; economic independentă. closed-end [~ 'end] adj. (ec.) (despre o societate) eu capital limitat. close district ['klous 'distrikt] s. (amer.) circumscripţie electorală în care victoria în alegeri a fost câştigată printr-o majoritate neînsemnată. close down [~ 'daun] s. oprirea, încetarea lucrului în urma închiderii întreprinderii. closed sea ['klouzd 'si:] s. mare închisă / interioară («le cărei coaste aparţin unui singur stat). closed shop [~ /op] s. întreprindere care angajează numai muncitori sindicalizaţi (în virtutea unei înţelegeri cu sindicatul). closed society [~ ss'sabti] s. societate exclusivistă, club rezervat. closed syllable [~ 'sibbl] s. (fon.) silabă închisă. close fist ['klous Tist] s. zgârcit, avar, zgârie-brânză. close-fisted [~ Tistid] adj. cărpănos, calic, zgârcit, avar, strâns la pungă. close-fistedness [~ 'fistidnis] s. zgârcenie, calicie, cărpănoşenie. close fit [~ Tit] s. 1. potrivire strânsă / exactă perfectă (a hainelor etc.); it's a ~ vine strâns pe corp, e fest. 2. (tehn.) ajustaj strâns / forţat / cu strângere. close-grained [~ 'greind,'--] adj. granulat fin, cu granulaţie fină. close-hauled [~ 'hoildj adj. (mar.) cu vânt plin, cu pânzele umflate. close-in fighting [~ in Taitirj] s. luptă corp la corp; (bov) clinei. closely ['klousli] adv. 1. de aproape, strâns; îndeaproape; to pursue ~ a urmări îndeaproape; he is ~ related to sc-nrudeşte de aproape cu; we were ~ packed together eram grozav de înghesuiţi. 2. (jîg.) (în)deaproape, atent, cu atenţie, cu grijă, cu băgare de seamă; exact, fidel; I shall consider the matter ~ voi cerceta chestiunea cu atenţie; to translate ~ a traduce fidel, a Fi aproape de original. 3. intim. closely-knit [~ 'nit] adj. 1. strâns, legat. 2. (fig.) unit, organizat. close-mouthed ['klous'mautfd] adj. tăcut, închis, necomunicativ; cu lacăt la gură. closeness ['klousnis] s. 1. zăpuşeală, năduf, zăduf; aer îmbâcsit / închis / viciat / greu. 2. soliditate; desime. 3. caracter înghesuit (al scrisului); concizie (a stilului). 4. precizie, fidelitate, exactitate (a unei traduceri etc.). 5. (fig.) tăcere, caracter taciturn; caracter retras; singurătate, izolare, sihăstrie, claustrare. 6. (fig.) caracter aprins, înverşunare (a unei discuţii). 7. (fig.) zgârcenie, cărpănoşie, avariţie, meschinărie. close order ['klous 'o:d3r] s. (mii.) formaţie strânsă / compactă, rânduri strânse. close out [~ aut] s. (corn.) lichidare, desfacere totală, soldare; închidere a unui cont etc. close-peopled [~ 'pi:pld] adj. cu o populaţie densă. closer ['klouzar] ş. 1. persoană care încheie / închide / conchide etc. (v. c 1 o s c3 I). 2. dovadă / probă hotărâtoare / indiscutabilă / convingătoare; argument decisiv / convingător. 3. (tehn.) capac orb, placă de obturare; obturator; flanşă oarbă, cărămidă de capăt. close season ['klous 'si:zn] s. perioadă în care e interzis vânatul şau pescuitul. close stool [~ \stu:l] ş. oală de noapte cu capac; ploscă, scaun igienic (pentru bolnavi). closet ['kbzit, amer. şi -ct] I. şl. 1. odăiţă; cameră de lucru, birou, cabinet. 2. dulap (în perete), nişă, firidă; jam ~ bufet, dulap. 3. cămară, cămăruţă, debara. 4. (şi water ~) toaletă, closet. 5. (înv.) dormitor (mic). II. vb. tr. a închide, a încuia, a zăvorî; to be ~ed with smb. a sta de vorbă (între patru ochi) cu cineva, a se închide în birou cu cineva. III. adj. 1. secret, tainic; intim, privat. 2. teoretic; de birou; nepractic. closeting ['kbzitin] s. consfătuire secretă, conciliabul. close-tongued ['klous tArjd] adj. tăcut, rezervat, discret. closet seat ['kbzit si:t] s. (tehn.) colac / ramă de closet. closet strategist [~ rstrastigist] s. (peior.) strateg de birou / de cafenea. close-up ['klousAp,'-'-] ş. 1. (cin., fot.) (imagine în) prim plan; plan detaliu. 2. (amer.) examinare atentă, minuţioasă. close-up shot saw view [~ 'Jot sau vju:] s. v. c l o s e - u p (1). close vowel ['klous 'vausl] s. (fon.) vocală închisă. closing l'klouzin] adj. 1. de închidere, de încheiere. 2. (despre noapte etc.) care se lasă. Il.s. 1. închidere, încuiere. 2. încheiere, închidere, sfârşit. 3. (electr.) închidere a circuitului. closing speech [~ spi:tf] s. cuvânt de închidere. closing switch [~ swit/] s. (electr.) conjunctor. closing time [~ taim] ş. oră de închidere (a magazinelor, a localurilor etc.) closure l'kIou39r] I. s. 1. închidere. 2. încheiere, sfârşit. 3. împrejmuire, îngrăditură, ţarc, ocol. 4. închidere a dezbaterilor (Parlamentare). 5. (tehn.) obturator. II. vb. fr. 1. a închide (o şedinţă, dezbaterile). 2. a lua cuvântul (cuiva). closure algebra [~ .aeldjibrs] s. (mat.) algebră de închidere. ciot [kbt] I. s. 1. cheag, cocoloş, grunz (într-un lichid). 2. sânge închegat; (med.) hernatorn, trornb. 3. (rar) v. c 1 o d (I). 4. (şl.) tâmpit, bou, vaca, tolomac, tămâie, cizmă. II. vb. A. intr. 1. a se face cocoloaşe, boţuri, cheaguri. 2. a se închega, a se coagula; a se îndesi, a se îngroşa (prin evaporare). B. tr. a îngroşa (prin evaporare); a coagula.



cloud compeller



cloth [kb(:)0] s. 1. ţesătură, stofă (mai ales de lână); postav, pânză; stofă de bumbac; percal; ~ of gold brocart brocart de aur; ţesătură cu fir de aur; bound in ~ legat în pânză; (amer.) out of the whole ~ (o minciună) de la început până la sfârşit; nici o iotă de adevăr în toată povestea; (prov.) cut your coat according to your ~întinde-tc cât ţi-e plapuma. 2. clothes [kloutfz] pl. îmbrăcăminte, haine, strai(e); rufe, rufărie, albituri; (şi bed ~) rufărie de pat, lenjerie de pat, aşternut; fatigue ~es haine de lucru; salopetă. 3. cloths [kb8s] pi. bucăţi de stofă; [şi kb:9s] feluri sau mostre de stofă, stofe. 4. cârpă de şters (praful). 5. (şi table ~) faţă de masă; to lay the ~ a aşterne faţa de masă, a pune masa. 6. anteriu, rasă; uniformă; livrea; to wear the ~ a purta uniformă, a fi soldat, militar; to wear the (black) ~ a fi preot; gentlemen of the ~ cler, preoţi(me), oameni în sutane. cloth beam ['kb9 bi:m] s. (tex/.) sul de ţesătură. cloth binding [~ rbaindirj] s. legătură în pânză (a unei cărţi etc.). cloth cap [~ ka?p] s. şapcă. clothe [klou<5], past şi part. trec. clothed [-d] san (înv., poetic) ciad [klsd] vb. A. tr. 1. a îmbrăca. 2. (jîg.) a îmbrăca, a înveşmânta, a acoperi, a găti; spring ~s the land with verdure primăvara înveşmântează pământul cu verdeaţă; to ~ in words a îmbrăca în vorbe, în straiul vorbelor; ~d with authority investit cu autoritate. B. refl. a se îmbrăca, a se acoperi. clothes [kloucJz] pl. de la c 1 o t h (2). clothes bag [~ bsg] s. coş de rufe. clothes basket [~ 


 cloud-covered



176



t o ~ a musket a întoarce patul puştii (pentru a lovi). 2. a subscrie, a contribui, a cotiza. cloud-covered [~ 'kAvod] adj. acoperit de nori, înnorat, noros. 3. (mii.) a strica (dispozitivul) prin comenzi greşite, B. intr. a se uni, a se strânge, a se cloud drift [~ drift] s. trecere, perindare, plutire a norilor. aduna, a se cislui. cloud-eclipsed [~ i'klipst] adj. ascuns de / în nori.. club(b)able ['kUtrabl] adj. X. apt pentru a fi admis într-un club / cerc / într-o asociaţie. clouded ['klaudid] adj. 1. înnorat, acoperit de nori. 2. (fig.) înnorat, posomorât. 3. (fig.) înceţoşat, ceţos. 4. mat. 2. care frecventează cluburile, care are mania cluburilor; sociabil, (amator) de societate. clubbing1 [kUbin] s. ciomăgeală, ciomăgire. cloud falls ['klaud fo:lz] s. (meteor.) cascadă de nori. clubbing2 s., part. nedefinit de la c 1 u b (II). cloud-forest [~ .forist] s. (geogr.) pădure tropicală. clubbing offer [~ io(:)f3r] s. (corn.) ofertă avantajoasă pentru abonamente în grup. cloud gap [~ ga;p] s. (av.) spărtură în nori. clubbist ['kUbist] s. membru al unui club. cloud glass [~ gla:s] s. sticlă mată. cloudiness ['klaudinis] s. 1. înnorare; nori; vreme închisă; întuneric. 2. moarare (la clubby ['kUbi] adj. (fam.) X. (despre atmosferă etc.) prietenos, intim. 2. rezervat unui cerc restrâns, închis; ales, select. stofe). club chair ['kUb t/es r ] s. fotoliu comod / de salon. clouding ['klaudirj] s. 1. înnorare, acoperire cu nori. 2. (fiz.) acoperire. 3. (hui.) mătuire (a sticlei). club coat ['kUb kout] s. blazer, jachetă, veston. i clubdom ['klAbdsm] s. (fam.) cluburi. cloud land ['klaud land] s. (pop. poetic) lume de basm / de vis; utopie. club foot ['kUb 'fut,'--] s. picior strâmb şi scurt, picior diform / bont. cloudless ['klaudlis] adj. fără nori, senin, clar. club-footed [~ 'futid] adj. cu piciorul bont / strâmb; cu picioarele strâmbe; diform. cloudless zone [~ zounj s. zonă fără nori. club-headed [~ 'hedid] aay. căpăţânos, căpos, cu capul mare. cloudlet ['klaudlit, -let] s. nouraş, noruleţ. club house [~ haus,'--] s. club (clădire). cloud point ['klaud"pointj s. (chim.) punct de turbiditate. clubland [~ tend] s. cartierul cluburilor (zonă a londrei, pe lângă Piccadilly, unde cloud rack ['klaud ra;k] s. 1. v. c 1 o u d d r i f t. 2. zdreanţă de nor. se află cele mai importante cluburi). cloud world [~ wa:ld] s. v. c 1 o u d l a n d . cloudy ['klaudi] adj. 1. noros, înnorat. 2. (despre lichide, corpuri transparente) tulbure. club law [~ 'Io:,'—] s. 1. dreptul pumnului / bâtei, dreptul celui mai tare; legea junglei; 3- (fig-) încurcat, confuz, ceţos, nebulos. 4. (despre vedere, vizibilitate) tulbure, neclar, 2. statut al unui club, regulamentul unui club; codul cluburilor. înceţoşat; redus, slab. 5. (despre marimtră etc.) cu pete sau vine. 6. (fig.) înnorat, încruntat, clubless ['kUblis] adj. neînscris în nici un club, care nu aparţine nici unui club. posomorât. clubman ['kUbmon, -niEen],pl. clubmen [-man] s. 1. membru al unui club. 2. ciomăgaş, bătăuş. 3. (amer.) om de lume; băiat de viaţă, amator de petreceri; filfizon, fante, craidon. cloudy place [~ 'pleis] s. (text.) porţiune netoarsă. club mobile [~ 'moubail] s. bufet mobil (pentru trupe, şantiere etc.). clough [kbfj s. 1. strungă, trecătoare, pas, strâmtoare, defileu; văgăună, vâlcea; râpă, clubmoss [~ 'mos,'--] s. (bot.) brădişor, piedicuţăbrânca-ursului (Lycopodium clavatum). prăpastie. 2. ecluză, zăgaz, stăvilar. club-shaped [~ /eipt] adj. în formă de măciucă, îngroşat la un capăt. clout1 [klaut] I. s. 1. cârpă, buleandră; zdreanţă, petec, (înv.) King/ man of ~s cârpă, om fără voinţă. 2. faşă, scutec. 3. (sl.) labă, lovitură puternică cu mâna, palmă; ghiont, club sofa [~ 'soufoj s. canapea comodă / de salon / canapeluţă. dupac. 4. (telm.) cui de tencuială; şaibă. 5. mijlocul ţintei (la tir). 6. flec (la încălţăminte). clubster ['kkbst9r| s. frecventator al unui club, al cluburilor. II. vb. tr. 1. a cârpi, a cârpaci. 2. a înveli / a înfăşură cu o bucată de cârpă murdară. club tie ['kUb tai] s. papion, cravată. 3. a îngrămădi în neorânduială, a pune / a aşeza claie peste grămadă. 4. (sl.) a pocni (pe club train [~ trein] s. (ferov.) tren rapid între Londra şi Paris. cineva), a da o labă (cuiva), a lovi, a pălmui, a plesni, a altoi. 5. a ţintui (ghetele) cu cuie club-type insulator [~ taip 'insjuleito'] s. (electr.) izolator-bară. mari / cu pureci, a bate ţinte în. 6. a închega, a covăsi (laptele). clubwoman [-.wumon] s. 1. membră a unui club / a unui cerc / a unei asociaţii. 2. (amer.) femeie cu spirit independent, femeie cu preocupări sociale saw intelectuale; sufragetă, clout2 s. prost, prostănac, tont, netot, nerod, nătâng. feministă. clout nail [~neil] s. '(telm.) cui cu vârful turtit / bont; cui cu cioc pentru tencuială. cluck [kUkj I. s. ciocănit, clocăit. II. vb. A. intr. a cloncăni. B. tr. a chema printr-un clove1 [klouv] s. (bot.) cuişor (Eugenia aromatica sau Caryophyllus aromaticus); pi. cloncănit. cuişoare; oii of~s esenţă/ulei de cuişoare. clucking hen ['kUkirj hen] s. cloşcă. clove2 s. (bot.) 1. căţel de usturoi. 2. muguraş. clue [klu:[ s. 1. ghem (ele a(ă). 2. (fig.) fir (al unei povestiri); fir conducător / călăuzitor; clove3 s. greutate de 3,628 kg (pentru unt sau brânză); greutate de 3,175 kg (pentru cheie, indiciu (al unei enigme, probleme etc.); indicaţie; (mitol.) Ariadnes' ~firul Ariadnei; lână). 4 1 indiciu; to afford/ to give a ~ a indica, a da un indiciu; to break/ to lose the ~ a pierde clove pastf/e./fl c l e a v e . firul, şirul. 3. (tel., cib.) cod, cifru. clove gillyflower [~ 'd3ili.flauor] s. (bot.) garoafă (Dianthus caryophyllus). clueless ['klu:lis] adj. (fig.) fără (un) fir conducător. clove hitch [~ hit/] (mar.) I. s. nod de măr, foarfecă. II. vb. tr. a înnoda în foarfecă. clump [kUmp] I. s. X. bulgăre de pământ; cocoloş; humă. 2. bucată fără formă; grămadă; cloven ['klouvn] part. trec. de la c 1 e a v e2. teanc; maldăr; pâlc, grup, mănunchi (mai ales de arbori); desiş, crâng, ciritel. 3. bloc, cloven foot [~ Tut] s. v. c 1 o v c n h o o f. cloven-footed [~ 'futid] adj. 1. v. c 1 o v e n - h o o f e d. 2. (fig.) drăcesc, satanic, stivă (ae lemne); butuc, buştean. 4. talpă dublă. 5. tropăit, bocănit. II. vb. A. tr. 1. a aşeza în grupe. 2. a pune talpă dublă (la ghete, cizme etc.). B. intr. a tropăi, a bocăni. diabolic. clump block [~ bbk] s. (mar.) ţest cu rai. cloven hoof [~ 'hu:f[ s. 1. copită despicată; to show the ~ a) a-şi da arama pe faţă, clumps [kUraps] s. pl. joc de societate constând din întrebări şi răspunsuri; aprox. a se (auto) demasca, a se arăta în adevărata sa lumină; b) a avea un gând / plan diabolic, a dezvălui / a manifesta un caracter diabolic. 2. Aghiuţă, împieliţatul, ducă-se-pe-pustii, „portretul". ucigă-1 toaca. clump-sole ['kUmpsoul] s. talpă dublă. clumpy ['kkmpi] adj. X. marc; îngrămădit. 2. înmănuncheat, (crescând) mănuncloven-hoofed [~ 'hu:fd[ adj. cu copita despicată. clover ['klouva'] s. (bot.) trifoi (Trifolium). -O- to be/ to live in ~ a sta pe roze, a trăi chiuri-mănunchiuri. ca un boier, a huzuri, a domni. clumsily ['kUmzili] adv. stângaci, cu stângăcie, neîndemânatic. clovered ['klouvad] adj. cu trifoi. clumsiness ['kUmzinis] s. neîndemânare, stângăcie. clumsy l'kUmzi] adj. 1. greoi, stângaci, neîndemânatic, nedibaci. 2. necioplit, grosolan, clover leaf ['klouvo li:f] s. 1. frunză de trifoi. 2. încrucişare de drumuri în formă de din topor, butucănos. 3. fără tact, lipsit de tact. frunze de trifoi (fără nici un pasaj la nivel). clove root ['klouv ru:t] s. (bot.) revenţel (Geum urbanum). chinch [kUnt/] s. (mine) argilă refractară. clung [kUrj] past şi part. trec. de lading. clove tree [~ tri:] s. v. c 1 o v e1. clow [klau] s. poartă de ecluză. cluster ['kUsto'] I. s. 1. ciorchine; ciotcâ, mănunchi, mână; ~ of grapes ciorchine de clown [klaun] I. s. 1. om nccioplit / grosolan / incult / ignorant, ţopârlan, ghiorlan. struguri; a ~ of spectators o mână de spectatori. 2. tufă; ciritel, tufiş, tufărie. 3. roi (ae 2. (teatru) clovn, bufon, măscărici, nebun, paiaţă, caraghios, mascara (in piese vechi). albine). 4. mână, mănunchi, pumn, scamă (de obiecte, de daruri). 5. grup; adunare, 3. clovn, măscărici, august-prostul (la circ, bâlci, panoramă etc.). II. vb. intr. a face pe îngrămădire, acumulare, concentrare, aglomerare. 6. (mat.) fascicul, 7. (mar.) soare (felinar). 8. (telm.) fascicul, mănunchi, ciorchine. II. vb. A. intr. 1. a se forma în ciorchine; bufonul / pe paiaţa; a face giumbuşlucuri / clovnerii. a creşte mănunchi(uri). 2. a se forma în roi; a roi. 3. a se aduna, a se strânge, a se îngrămădi; clownery ['klaunori] s. bufonerie, giumbuşluc, ghiduşii, caraghioslâc, clovnerie. clownish ['klauni/] adj. 1. bădărănos, grosolan, topesc, de ţopârlan. 2. caraghios, de a se lega; memories of the past ~ round this spot de acest loc se leagă amintiri ale trecutului. B. tr. a aduna, a strânge, a înmănunchea. bufon, de clovn. 3. (fig.) stângaci, greoi. clutch1 [kl/it/] I. vb. A. tr, X. a apuca, a prinde, a înhăţa; a pune mâna pe, a acapara. clownishness [-nis] s. grosolănie, bădărănie. 2. a închide (mâna), a strânge (pumnul). B. intr. to ~ at a se prinde de, a se agăţa de; clown's treacle ['klaunZ'tri:kl] s. (bot.) usturoi (Allium sativum). cloy [kloi] vb. A. tr. 1. a îmbuiba; a ghiftui; a sătura. 2. a astupa, a închide. 3. a înţepeni (fig.) to ~at a straw a se prinde, a se agăţa de un (fir de) pai. II. s. 1. apucare; strângere; (piciorul unui cal). "0* too many sweets ~ the palate ce-i prea mult nu-i sănătos / bun, înhăţare; ţinere. 2. (pl.) gheare; labe; to fall into the ~es of a cădea în mâinile / în ghearele / în labele (cu gen.) 3. (auto) ambreiaj. 4. (telm.) dinte, crenel; cleştuţă, bornă, clemă; (tot) ce-i prea mult strică. B. intr. a sătura, a fi prea de ajuns. cloyment [kal'imont] s. îmbuibare; saturare, ghiftuială, saturaţie, saţietate; scârbă, clanţă, zăvor, închizător, dispozitiv de siguranţă, clichet; mufă, manşon, cuplă. 5. situaţie grea, ananghie, înghesuială. dezgust. clutch21. s. 1. ouă pe care sade cloşca (găina sau gâscă). 2. cuibar, puii dintr-un cuib. club [kUb] I. s. 1. bâtă, toiag, băţ, măciucă, ciomag. 2. (sport) băţ, baston, crosă. 3. pl. treflă (culoare la cărţi). 4. club; societate, asociaţie, reuniune, cerc (motulen, politic, II. vb. tr. a cloci (ouă). filantropic ele). 5. (av.) manşă. 6. (ind.) lobdă. 7. (telm.) piston. 8. (metal.) ţaglâ. 9. (tel.) clutch bearing ['kUt/.bssrirj] s. (auto) rulmentul ambrciajului. lob. 10. cotizaţie; parte (ae plătit). XX. (fig.) forţă publică; to call for ~s a) a apela, a recurge clutch box [~ boks] s. (text.) lacăt dinţat. la forţa publică; b) a striga, a cere ajutor; ~s! ajutor! II. vb. A. tr. 1. a ciomăgi, a bate; clutch casing [~ .kcisin] s. (auto) carcasa / carterul ambrciajului.



 177



coal pick



coal [koul] I. s. 1. cărbune. 2. cărbune de pământ, huilă; black ~ huilă (propriu-zisă); clutch disengagement [~ idisin'geid3mant] s. (tehn.) debreicre, debreiaj. brown ~ lignit, cărbune fosil; stone (sau blind) ~ antracit; wood ~ cărbune de lemn, clutch disengaging spring [~ idisin'geid3irj sprirj] s. (auto) arc de debreiaj. mangal. -0- to call/ to haul smb. over the ~s a) a mustra, a dojeni, a certa, a muştrulu clutch disk [~ disk] s. (auto) disc de ambreiaj. pe cineva, a trage o săpuneală cuiva, un perdaf cuiva; a face cu ou şi cu oţet pe cineva; clutch-fisted [~ Tistid] adf cărpănos, zgârcit, strâns Ia pungă. r clutch gear [~ gia ] ş. (auto) pinion de cuplare / de ambreiaj; mecanism de cuplare. b) a descoase pe cineva; a cerc socoteală cuiva; to carry ~s a înghiţi o ofensă; to carry r ~s to Newcastle a căra / a duce apă la puţ, a merge la vie cu strugurii în traistă; (fig.) to clutch holder [~ .houkb ] s. (tehn.) port-filieră. blow the ~s a) a aţâţa focul / pasiunile / patimile, a instiga la ceartă sau revoltă, a băga clutch-housing [~ -hauzirj] s. (auto) carterul / cutia ambreiajului. fitiluri; b) a pune, a arunca paie pe foc, a turna gaz peste foc; to heap ~s of fire on smb.'s clutch pedal [~ ipedl] s. (auto) (pedală de) ambreiaj. head a face pe cineva de ruşine, răsplătind răul prin bine. II. vb. A. tr. 1. a carboniza, clutch plate [~ pleit] ş. (auto) disc de ambreiaj. a preface în cărbune. 2. a aproviziona (o maşină) cu cărbune. 3. (mar.) a încărca (pe un clutch release [~ ri'li:s] s. v. c l u t c h d i s e n g a g e m e n t . vas) cărbuni. B. intr. (mar., despre un vas) a lua (provizia de) cărbuni, a se aproviziona clutch shaft [~ Ja:ft] s. (tehn.) arbore primar. clutter ['kUta1"] I. s. 1. învălmăşeală, îmbulzeală, dezordine, debandadă; harababură, cu cărbuni. coal anger ['koul ifengy] ş. (mine) haveză, maşină de havat. talmcş-balmeş; amestecătură, încurcătură, haos. 2. zgomot, gălăgie, larmă, zarvă; vuiet, coal basin [~ .beisn] s. bazin carbonifer; zăcământ carbonifer / de cărbuni. tumult, vacarm; tevatură, tapaj, tărăboi, balamuc. II. vb. A. tr. 1. a deranja, a strica ordinea coal-bearing [~ ibearirj] adj. (geol.) carbonifer. (cu gen.), a răvăşi, a răscoli; (fig.) a întoarce pe dos. 2. (amer.) a îngrămădi, a îndesa (lucruri într-un geamantan). 3. (şi to ~ Up) a deranja, a răvăşi, a pune în dezordine (liaine). coal bed [~ bed] s. strat de cărbune. coal bin [~ bin] s. (nane) rezervor / buncăr / siloz pentru cărbuni. B. intr. 1. a face zgomot. 2. a vorbi neclar / îngăimat / împiedicat, a bolborosi, a boscorodi, coal-black [~ 'blask] adf negru ca tăciunele, ca smoala, tuciuriu, smolit. a bodogăni, a îndruga, a îngăima, a bălmăji, a mormăi. 3. a se îmbulzi; a se învălmăşi. coal box [~ boks] s. Iadă de cărbuni. Clydesdale ['kalidzdei] s. rasă viguroasă de cai de ham din Scoţia. coal brick [~ brik] s. v. c o a I c a k e . clyster ['klistar] I. s. (med.) 1. clizmă, spălătură. 2. clistir. II. vb. tr. a face o clizmă / coal briquette [~ bri'ket] s. v. c o a 1 c a k e . o spălătură (cuiva). coal bunker [~ ibArjk3r] s. buncăr / siloz / magazie / depozit de cărbuni. clyster pipe [~ paip] s. tub de clistir. coal-burner [~ iD3:n3r] ş. (mar.) vas cu aburi (care arde cărbuni). C-note ['si:nout] s. (amer. si.) hârtie de 100 de dolari. coal cake [~ kcik] s. brichetă (de cărbune). coacervate [ikoua'ssivst, ikou'eesarveit] s. (chim.) coacervat. coal car [~ ka: r ] s. (amer. ferov.) tender. coacervation [kou.zess'vei/an] ş. (chim.) coacervaţie. coal chute [~ /u:t] s. (mine) rostogol de cărbune. coach1 [koutfî I. s. 1. (ist.) diligentă, poştalion, (trăsură / căruţă de) poştă; (înv.) by ~ coal culm [~ kAlm] s. (mine) praf şistos de cărbune. prin poştă. 2. trăsură de casă, caretă, caleaşca; trăsură de piaţă, birjă; to call a ~ a chema coal cutter [~ tkAtar] s. (mine) haveză. o trăsură; a face semn unei trăsuri să se oprească; a lua o trăsură; to get into a ~ a se coal-cutter operator ['koulkAtar opareita1"] s. (mine) havator. urca într-o trăsură; to alight from a ~, to get out of a ~ a coborî dintr-o trăsură; (glumeţ) coal-cutting [~ -kAtirj] ş. (mine) havare. to ride in the marrow-bone ~ a merge apostoleşte / pe jos; (fig.) slow ~a) prost, nătâng, coal-cutting machine [~ ma'/im] s . v . c o a l c u t t e r . om greu de cap; înapoiat; b) mocăit, ticăit; c) persoană cu vederi învechite; ~ and pair coal deposit [~ di'pozit] s. (mine) zăcământ carbonifer / de cărbuni. trăsură cu doi cai; to keep one's ~ a) a avea un echipaj (cal şi trăsură); b) a(-şi) ţine coal drill [~ dril] s. (mine) perforator pentru cărbuni. trena, a face lux; to ride in a ~ a merge, a se plimba cu trăsura; (jig.) to drive a ~ and coal dust [~ dASt] s. praf de cărbune, fraisil. four/ six through a călca (legea), a nu respecta (un decret, o decizie, o dispoziţie, o coal-dust burner ['kouldAs 'ba:n3r] s. (tehn.) injector de cărbune pulverizat. ordonanţă, o hotărâre pe motivul că textul e incorect sau neclar). 3. (ferov.) vagon (de coaler ['koub1"] s. 1. (mar.) vas de transportat cărbuni. 2. cărbunar. pasageri / clasă). 4. autobuz (şi motor—) (interurban); II. vb. tr. a transporta / a duce / coalesce [tkouo'les] vb. intr. 1. a se uni, a se alia; a se lega; a se asocia; a se coaliza. a plimba cu trăsura; a aşeza într-o trăsură. 2. (fig.) a se contopi, a se îmbina. 3. a concreşte, a se întrepătrunde. coach21. s. 1. (univ., scol.) repetitor, preparator, meditator (pentru examene), 2. (sport) coalescence [kous'lesns] s. 1. unire, împreunare, asociere; amestecare, contopire antrenor, instructor. II. vb. A. tr. 1. a medita pentru examene. 2. (sport) a antrena. 3. a face întrepătrundere. 2. (chim.) coalesccnţă. 3. (med.) anastomozare. ♦ ~ of councils repetiţii cu (la) (coregrafie). B. intr. 1. a lua lecţii cu un meditator, instructor, antrenor. unanimitate. 2. a da lecţii, a fi antrenor. coal face ['koul feis] s. (mine) front de lucru; abataj. coach bogie ['koutf -bougi] s. (ferov.) boghiu de vagon. coal factor [~ ifa^kts1"] s. (corn.) angrosist de cărbune, intermediar între proprietarii coach box [~ bDks] s. capră (de trăsură). minelor şi cumpărătorii cărbunilor. 1 coach builder [~ ibilds "] s. (auto) carosier, constructor de caroserii. coal field [~ fi:ld] s. bazin carbonifer, regiune carboniferă. coach dog [~ dsg] ş. (câine) dalmatin, dalmaţian, câine de Dalmaţia. coal fired [~ -faiad] s. (tehn.) încălzit cu cărbune. coach fellow [~ ifelou] s. 1. cal dintr-un atelaj. 2. (şl.) tovarăş de drum / de călătorie. coal flap [~ flasp] s. capac al unei pivniţe de cărbuni (situat pe trotuar). coach horse [~ ho:s] s. cal de poştă / de diligentă; cal de trăsură. coal gas [~ 'gass,'—] s. gaz de iluminat / de huilă. coach house [~ haus] s. remiză / şopron pentru trăsuri. coal-gas tar ['koulgEes ta;r] s. (chim.) gudron de gaze. coaching ['kout/irj] s. 1. plimbare (sau) călătorie cu trăsura. 2. (univ.) meditare. coal grab ['koul graîb] s. (mine) graifăr pentru cărbuni. r coach maker ['kout/ .mcik3 ] s. 1. caretaş. 2. (auto) carosier. coal harbour [~ ihcKba1"] ş. (mar.) port pentru comerţul cu cărbuni. coachman [~ man],pl. coachmen [-men] s. 1. vizitiu, surugiu, birjar. 2. momeală / coal hatch [~ ha?tf] s. (mar.) bocaport de buncăr. nadă / muscă artificială (pentru peşti). coal heaver [~ ihiiva1"] s. cărbunar; persoană care transportă cărbune (cu camionul). coach revision [~ ri


 coal pit



coal pit [~ pit] s. mină de cărbuni. coal plough [~ plauj s. plug de cărbune. coal plough machine [~ mo'/im] s. (mine) combină minieră, comb(a)ină pentru exploatările carbonifere. coal powder [~ .paud3r] s. cărbune pulverizat, praf de cărbune. coal rake [~ reik] s. v. c o a 1 s e a m. coal research [~ ri.s3:tf] s. (chim.) studiul cărbunilor. coal scuttle [~ iskAtl] s. ladă saw găleată de cărbuni. coal scam [~ si:m] s. (mine) strat / filon carbonifer. coal slime [~ slaim] s. (mine) şlam de cărbuni. coal sludge [~ sUd3] s. (mine) şlam gros de cărbune. coal tar (pitch) [~ 'ta:ri (pit/)] s. gudron de cărbuni / de huilă. coal tipper [~ .tips'] s. (mine) basculator de cărbuni. coal tit [~ tit] s. (omit.) piţigoi negru / mic / de scoarţă (Parus ater). coal vein [~ vein] s. (mine) strat / filon carbonifer. coal washings [~ 'wo/inz] s. pl. şlam de cărbuni. coal whipper [~ i\vipsr] s. (mar.) lucrător sau maşină care încarcă vapoarele cu cărbuni. coal whipping [~ iwipin] s. (mar.) încărcare a cărbunilor pe vase. coaly ['kouli] aay. 1. asemenea cărbunelui; conţinând cărbune; bogat în cărbune; carbonifer. 2. negru precum cărbunele / ca tăciunele, cărbunos. coalyard ['kouIja:d] s. (mine) depozit de cărbuni. coamings ['koumirjz] s. pl. (mar.) ramele tambuchiului, rame de bocaport. coarse [ko:s, koos] aay'. 1. (despre hrană, alimente) de calitate inferioară. 2. (despre un material) prost, aspru, gros; nelucrat; mare, cu bobul mare, mascat. 3. (Jig.) grosolan, ordinar, vulgar; grobian; incult; barbar; nepoliticos; necuviincios, indecent. 4. (fig.) obişnuit, de rând, comun, banal. coarse crusher [~ 'krA^a1"] s. (telm.) concasor primar. coarse-grained [~ greind] aay. cu bobul mare, cu grăunte mare. coarse-grained wood [~ .wud] s. lemn cu inele anuale late. coarse-ground cereals [~ .graund'sioriolz] p. pl. uruială; şrot / măciniş grosier. coarse lattice [~ 'lsetis] s. (mat.) reţea numerică nefină. coarsen ['ko:sn, 'kaas-] vb. A. tr. a înăspri, a face aspru sau grosolan. B. intr. a se înăspri, a deveni / a se face vulgar / grosolan. coarseness ]'ko;snis] s. 1. asprime; caracter brut; calitate inferioară. 2. (y7g.) grosolănie, vulgaritate; incultură; barbarie; lipsă de cuviinţă. 3. (fig.) vulgaritate, trivialitate. coarse ore ['ko:s x r ] s. (mine) minereu bulgări. coarse roving [~ .rouvirj] s. (teAt.) semitort gros. coarse slime ['ko:s 'slaim] s. (mine) şlam gros(ier). coast [koust] I. s. 1. coastă, ţărm (de mare), litoral; bold ~ ţărm abrupt 7 povârnit / râpos; faleză cu pantă repede; ironbound ~ţărm stâncos / pietros; shallow ~coastă joasă, mai scund; along the ~de-a lungul ţărmului; (fig.) the ~is clear nu mai e nici o primejdie, pericolul a trecut, drumul e liber, nu sunt obstacole. 2. (amer.) munţi acoperiţi cu zăpadă; pârtie de săniuş, derdeluş. 3. (amer.) coborâre a unei pante (cu bicicleta, fără frână sau cu automobilul, fără motor). II. vb. A. intr. 1. a naviga de-a lungul ţărmului; a pluti paralel cu coasta. 2. (amer.) a se da cu sania pe derdeluş. 3. (amer.) a coborî o pantă (cu bicicleta, fără frână sau cu automobilul,fără motor). B. tr. a naviga pe lângă, aproape de; a urma linia coastei (miei tari, insule etc.). coastal ['koustol] I. adj. (mar.) de coastă; ~ traffic cabotaj, navigare de-a lungul coastelor. II. s. vas de cabotaj. coastal defence [~ di'fens] s. (/nil.) apărarea coastei. coastal submarine [~ 'sAbnrarim] s. (mar.) submarin care acţionează în raza coastei. coastal terrace [~ 'teras] s. terasă marină. coast artillery ['koust a:.tilori] s. (mil.) artilerie de coastă. coaster ['kousts1] s. 1. (mar.) cabotor, cabotier, vas de cabotaj, navă de coastă. 2. tavă de argint (adesea pe rotiţe); tăviţă de plută (pentru paltare, farfurii încinse etc.). 3. (amer.) persoană care se dă cu săniuţa de pe deal; persoană care coboară un deal cu bicicleta fără frână, sau cu automobilul fără motor. 4. sanie. 5. (austr. si.) vagabond. coaster brake [~ breik] s. frână de roată liberă. coast guard ['koust ga:d] s. (mar.) paza coastei; (amer.) serviciul de grăniceri marini. coasting ['koustirj] s. 1. (mar.) cabotaj, navigaţie de coastă. 2. (despre vehicule) mers la vale (fără motor). coasting flight ['koustin flait] s. (cosm.) faza de zbor a unei rachete dintre momentul consumării unei trepte şi momentul aprinderii treptei următoare. coasting trade [~ treid] s. (mar.) comerţ de cabotaj. coasting vessel [~ .vesl] s. v. c o a s t e r ( l ) . Coastland ['koustlcend] s. (amer.) regiunea de coastă a statului California. coast line [~ lain] s. linie de coastă, linia coastei, litoral. coast scenery [~ rsimsri] s. priveliştea litoralului, peisajul coastei, decorul ţărmului. coast survey [~ so:vei] s. (topogr.) ridicare costieră. coast waiter [~ rweita1"] s. funcţionar vamal însărcinat cu supravegherea vaselor de cabotaj. coastward(s) ['koustw3d(z)] adv. înspre coastă, în direcţia coastei. coast warning ['koust iwominj s. (mar.) semnal de furtună. coastwise [~ waiz] I. aay. de cabotaj; costier. II. adv. de-a lungul coastei. coat [kout] I. s. 1. haină (bărbătească); jachetă, veston, surtuc, uniformă; tunică (cu patru buzunare); Eton ~ jachetă scurtă şi neagră; dress ~frac; frock ~redingotă, gheroc; ~ and skirt taior; to wear the King's/ Queen's ~ a servi în armata britanică; it is not the ~ that makes the man nu haina face pe om, aparenţele sunt înşelătoare; to dust a man's ~ (for him) a burduşi pe cineva, a umfla pe cineva în bătăi; to take off one's ~ a-şi scoate haina (pentru a se pregăti de luptă); to take off one's ~ to work a se apuca



178



cu ardoare /cu înfocare de lucru, a se pune serios pe treabă, a-şi sufleca mânecile; to turn one's ~a) a-şi schimba convingerile; b) a trece în tabăra vrăjmaşă / de partea adversarului; a fi apostat; to pick a hole in smb.'s ~ a găsi (ceva) de cârtit, a căuta sau a găsi cuiva nod în papură, de criticat la cineva; (prov.) cut your ~according to your cloth întinde-te cât ţi-e plapuma. 2. palton; pardesiu (v. o v e r c o a t si g r e a t c o a t). 3. blană; păr; (la păsări) pene; (la reptile) piele; (la pesti) solzi; to cast the ~ a năpârli. 4. strat, înveliş; învelitoare; veşmânt; ~ of snow înveliş / strat de zăpadă; ~ of paint strat de vopsea, tentă. 5. (la fructe) coajă. 6. (med.) membrană. 7. (telm,) îmbrăcarc, făţuirc, căptuşire; astcreală; bordaj; armătură; zidărie. II. vb. tr. 1. a acoperi (cu vopsea, praf, rugină etc.) 2. a îmbrăca. coat card [~ ka:d] s. v. c o u r t c a r d. coated ['koutid] adj. 1. îmbrăcat (cu haină / palton). 2. (despre limbă) încărcat. 3. acoperit cu un strat izolator (de plastic etc.). coated abrasive [~ s'breisiv] s. (ind.) hârtie abrazivă. coated paper [~ 'peipo'] s. (poligr.) hârtie cretată / Kunstdruck. coatee ['kouti:] s. veston scurt şi strâmt (mai ales militar), tunică. coater ['kouta'] s. (ind. celulozei) maşină de cretare. coating ['koutirj] s. 1. strat, pătură (a"e vopsea etc.); tencuială; spoială. 2. (constr.) astereală. 3. (mar.) bordaj. 4. stofă de haine, de palton; postav. coat-of-arrns ['koutov'a;rnz] s. 1. tunică (purtată de cavaleri peste armură). 2. (herald.) blazon, stemă, marcă de armorie, armorii.: coat-of-mail [~ 'meii] s. zale, cămaşă de zale. coat tail ['kout.teil] s. pulpană de haină; coadă de frac. coattail theory [~ .Biori] s. (amer. pol.) teoria succesului marginal (conform căreia in anii catul au loc alegeri prezidenţiale un mare număr de candidaţi pentru congres îşi datorează succesul electoral exclusiv prestigiului candidatului prezidenţial). co-author ['kou 'o:Qar] s. coautor; colaborator. coax [kouks] I. vb. tr. 1. ă convinge, a îndupleca (prin linguşiri); he was ~ed into coming here (cu vorbe dulci) l-au înduplecat să vină. 2. a linguşi (aVn interes), a măguli, a capta / a ademeni, prin linguşiri, a prinde cu amăgeli / cu şosele şi moinele; to ~ something out of a obţine ceva de la (prin măguliri, mângâieri etc.). II. s. 1. persoană care ştie să convingă. 2. linguşitor (interesat), măgulitor; ademenitor (prin linguşeli). co-ax [kou'aîks,'-.-] s. l.fmil.) mitralieră coaxială. 2. cablu coaxial. coaxal [kou'asksal] adj. (geom.) coaxial, cu axe coincidente. coaxer ['koukss'] s. linguşitor, profitor. coaxial [kou'aeksisl] aay. (telm.) coaxial. coaxial cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu coaxial. coaxing ['kouksirj] s. 1. măgulire, linguşire. 2. ~ into an action înduplecare (a cuiva) să facă ceva. cob [kob] I. s. 1. (reg.) matahală. 2. bulgăre, bulz; bloc de cărbune. 3. tencuială de lut şi paie tocate, vălătuci; perete acoperit cu lut. 4. v. c o b s w a n. 5. rasă de cai mici dar viguroşi. 6. (amer.) cocean, ciocălău; ştiulete. 7. sâmbure de fruct. 8. (entom.) păianjen (Tenegaria parietina). 9. (omit.) pescăruş (Larus marinus). 10. piastru (monedă). II. vb. tr. 1. a arunca, a azvârli. 2. a bate. 3. (mine) a sfărâma (minereul) cu un ciocan de mână. cobalt [kou'bo(:)lt, ko'b-, 'koubo:lt] s. 1. (chim.) cobalt. 2. vopsea de cobalt; albastru de cobalt. cobalt bloom [~ blu:m] s. (mineral.) eritrină. cobalt blue [~ blu:] s. (chim.) albastru de cobalt. cobaltic [ko«'bo(:)ltik] adj. de cobalt. cobaltine [kou'bodtain, 'koubodtain] s. (mineral.) cobaltină. cobaltous |kou'to:ltos] aay. (chim.) cobaltos. cobaya [kou'beijo] s. (omit.) cobai (Cavia cobaya). cobb [kob] s. v. c o b (1,9) cobber ['kobor] s. (austral.) prieten, amic, fârtat. cobble1 [lobi] I. s. 1. piatră de pavat. 2. pl. cărbune mare; coţcă, cărbuni ciuruiţi. 3. (mineral.) cremene, silice. 4. (geol.) galet. II. vb. tr. a pava, a pietrui. cobble2 I. vb. tr. a repara, a drege, a petici, a cârpi, a cârpaci (încălţămintea). II. s. 1. cârpăceală, petiecală, treabă de cârpaci. 2. (metal.) laminare defectuoasă; rebut de laminare. cobbler [-3r] s. 1. cârpaci, cavaf; (prov.) the ~ must/ should stick to his last, let not the ~go beyond his last fiecare să-şi cunoască lungul nasului. 2. (fig.) cârpaci, lucrător prost. 3. (amer.) băutură din vin amestecat cu zahăr, lămâie şi gheaţă. 4. (amer.) un fel de plăcintă de fructe. 5. (austr.) ultima oaie care trebuie tunsă. cobbler's wax ['kobtaz wasks] s. ceară de cizmărie. cobblery ['koblari] s. cârpăceală (şifig.). cobble stone ['kobl stoun) s. v. c o b b 1 e1 (1,1). cobbra ['kobra] s. (austral.) cap, ţeastă, căpăţână. cobby ['kobi] aay. 1. (despre câini, cai) vânjos; îndesat şi puternic. 2. încăpăţânat, îndărătnic. cob coal ['kob koul] s. (mine) bloc de cărbune. coble ['koubl, 'kobl] s. (scat.) luntre de pescuit cu fundul lat. cobnut ['kobnAt] s. (bot.) varietate de alun (Corylus avellana grandis)'. coboundary ['kou'baundorij s. (mar.) cofrontieră. cobra ['koubro] s. 1. (zool.) şarpe cu ochelari, cobră (Năja tripudianus). 2. (austral.) cap; craniu, ţeastă. cob swăn ['kob swon] s. (omit.) lebădă (mascul), lebădoi (Cygnus). cob wall [~ wo:l] s. perete de lut. cobweb ['kobweb] I. s. 1. pânză de păianjen, păienjeniş; (y7g.) urzeală, mreje, cursă; ~ morning dimineaţă ceţoasă; to blow away the ~ s a lua aer, a se aerisi; to have a ~ in one's throat a-i fi sete, a vrea să bea, a avea gâtlejul uscat. 2. ţesătură subţire şi uşoară.



 179



cocksy



cocked-up nose [~ 'Ap nouz] s. nas câni. Cocker ['kokor] s. according to ~ după Cocker (1635-1675, autorul unui manual de aritmetică); exact, corect, just. cocker1 vb. tr. 1. a alinta, a răsfăţa, a răzgâia (copiii); a drăgosti, a giugiuli; a-i căuta în coarne (cuiva). 2. to ~ up a) a susţine, a ajuta; b) a încuraja; a îndemna; c) a cocoli, a îngriji. cocker2 s. (zool.) cocker (câine englezesc de vânătoare). cockerel ['kokpr^l] s. 1. cocoşel. 2. (ftg.) tânăr mândru şi bătăuş; moftangiu, cocoşel. cocker sprag ['koks sprang] s. (mine) stâlp de susţinere în abataj. cock eye ['kokai] s. ochi saşiu/ zbanghiu. cock-eye adj. saşiu, zbanghiu, încrucişat. cock-eyed ['kokaid] adj. (fam.) 1. saşiu, cruciş, zbanghiu, încrucişat, care se uită împrăştiat. 2. oblic, strâmb, şui; ~ politics înşelătorie politică; the pictures are (hung) all ~toate tablourile sunt puse/ atârnate strâmb. 3. (şl.) beat, afumat, ciupit. 4. (sl.) aiurea (în tramvai); it looks rather ~ se potriveşte ca nuca în perete; ce are griva cu iepurele? (mi se) pare cam aiurea-n tramvai. cock fight(ing) ['kokfait(irj)] s. luptă de cocoşi. -O* (fam.) this beats ~! asta le bate pe toate, asta le-a pus capac la toate! cock handle [~ -haindl] s. (tehn.) cheie de robinet. cock horse [~ 'ho:s,'—, -'-] I. s. 1. băţ de călărit (pentru copii). 2. cal de lemn. II. adj. 1. călare. 2. mândru, ţanţoş, fudul, fălos. III. adv. 1. călare. 2. ţanţoş, mândru. cockiness ['kokinis] s. 1. îndrăzneală, cutezanţă; obrăznicie, impertinenţă. 2. înfumurare, îngâmfare, prea mare încredere în sine. cockle1 ['kokl] s. 1. (bot.) neghină (Agrostemma githago). 2. (agr.) mălură, cărbune. cockle2 s. 1. (zool.) moluscă comestibilă (de forma unei inimi) (Cardium edule). 2. scoică. 3. barcă puţin adâncă, găoace, coajă de nucă. 4. (amer.) prăjitură din faină şi zahăr. «0* to warm/ to delight/ to rejoice the ~s of smb's heart a-i bucura inima cuiva, a-1 bucura până în adâncul inimii; a face cuiva o marc bucurie; hot ~s bâza (joc). cockle31. ş. creţ, încreţitură, cută; defect, cusur (la o stofă). II. vb. intr. 1. a se încreţi, a face cute. 2. (despre mare) a se agita, a spumega, a face spume, a face berbeci. 3- a se înfăşură în spirală. cockle4 s. 1. sobă. 2. cuptor pentru uscarea hameiului. cockle boat [~ tbout] s. v. c o c k l e s h e l l (2). cockle bur [~ bo:r] s. (bot.) scaietele-popii, holeră (Xanthium strumarium). cockle shell [~ /el] s. 1. ghioc. 2. luntre mică, găoace, coajă de nucă. cocklet ['koklit] s. (rar) v. c o c k 1 i n g. cockling ['koklirj] s. (omit.) cocoşel (şi fig.). cock loft ['kokiloft] s. (locuinţă în) pod, mansardă, (locuinţă la) cucurigu. cockney ['kokni] I. s. 1. cockney, londonez de baştină/ get-beget (mai ales din partea de est); orăşean. 2. dialect londonez (mai ales din estul oraşului). 3. (amer. peior.) orăşean. 4. (înv.) papă-lapte, mototol. 5. (înv.) femeie miorlăită/ afectată. II. adj. (de) cockney. cock2 I. ş. stog (de fân). II. vb. tr. a aşeza în stog(uri). cockneydom [-dom] s. 1. (colectiv) londonezi (V. c o c k n e y I, 1). 2. influenţa cockade [ko'keid] s. cocardă. „cockney-" lor în literatură. cockaded f-id] adj. cu cocardă. cockneyfy [-fai] vb. tr. (mai ales peior.) a face „cockney", a da un caracter de londonez cockadehood [-hud] s. (rar) prima copilărie. de baştină/ get-beget; a „londoniza". cockade ore [ko'keid o;r] s. (mineral.) minereu cocardă. cockney king ['kokni 'kirj] s. regele „cockney" (personaj popular al cartierelor Cockade State [ko'keid steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maryland. cock-a-doodle-doo ['kokodu:dl'du:] I. s. 1. cucurigu. 2. (în limbajul copiilor) cocoş(el). „cockney" purtând un costum acoperit cu ornamentaţii de sidef). cockneyism ['kokniizsm] s. accent, pronunţare sau mod de a se exprima al II. interi, cucurigu! „cockney"-lor. Cockagne Iko'kein] s. v. C o c k a i g n e . cock pheasant ['kok'feznt] s. (omit.) fazan (bărbătuş). cock-a-hoop ['koko 'hu:p,'—] (fam.) I. adj. vesel; mulţumit / încântat de sine (mai cockpit l'kokpit] s. 1. arenă, îngrăditură pentru luptele de cocoşi. 2. (jig.) arenă (de ales în urma unui succes); triumfător, mândru, ţanţoş, fudul. II. adv. vesel, triumfător; lupte); focar de război; ~ of Europe Belgia. 3. (mar.) coepit (scobitură la pupa unei ţanţoş, fudul, mândru, umflându-se în pene, ncmaiîncăpându-şi în piele. Cockaigne [ko'kein] s. ţara unde curge lapte şi miere / unde umblă câinii cu covrigi ambarcaţiuni); cabinele ofiţerilor inferiori pe vechile vase, folosite ca infirmerie; postul răniţilor. 4. (av.) carlingă, cabina pilotului. în coadă; (glumeţ, peior.) the land of ~ Londra cu împrejurimile. cock plug [~ pUg] ş. (tehn.) cep de robinet. cockaigner [-or] s., adj. (rar) v . c o c k n e y . cockroach ['kokrout/J s. (entom.) libarcă, gândac negru de bucătărie, şvab (Periplaneta cockalorum [


3.pl. subtilităţi; chichiţe, subterfugii; the ~s of the law chichiţele / subtilităţile / păienjenişul legilor / dreptului. II. adj. fraged, fragil, plăpând, delicat. III. vb. tr. a acoperi cu o pânză de păianjen, a împăienjeni. cobwebbed [-d] adj. v. c o b w e b b y . cobwebby [-i] adj. 1. plin de pânze de păianjen; acoperit cu păienjeniş. 2. (despre ochi, minte etc.) împăienjenit. coca l'kouko] s. (bot.) coca (arbust din America de sud ale cărui frunze au proprietăţi narcotice) (Erythroxylon coca). coca-cola l~ikouto] s. coca-cola. Cocaigne [ko'kein] s. v. C o c k a i g n e. cocaine [kou'kein, ko'k-, ko'k-, amer. kou'k-, -'-, 'koukoân] s. (chim.) cocaină. cocainism [ko'kcinizam] s. (med.) cocainism. cocainist [ko'keinist] s. cocainoman. cocainize [kou'keinaiz] vb. tr. a trata cu cocaină; a anestezia cu cocaină. cocatalyst [kou'kastolist] s. (chim.) catalizator comun. coccus ['kokos], pl. cocci ['kokai, -ksai, -ksi] s. (med., biol.) coc (microb.). coccyx ['koksiks] s. (anat.) coccis, cauda. cochinchina ['kot/in't/ains] s. (omit.) cochinchina (denumirea unei rase de găini). cochineal ['kot/ini:l] s. 1. (entom.) coşenilă (Coccus cacti). 2. carmin, cânnâz (vopsea). cochineal insect [~'insekt] s. (entom.) insectă din genurile Nopalia si Opuntia. cochlea ['koklio],p/. cochleae [-Iii: -li:ai] s. (anat.) melcul urechii. cochleare [ikokli'eori:] s. (med.) o lingură (dintr-un medicament). cock1 [kok] L s. 1. cocoş; (omit.) ~of the wood cocoş sălbatic, cocoş de munte (Tetrao urogallus); game ~ cocoş de luptă; Turkey ~ curcan (Meleagris gallopavo); wood ~ becaţă, sitar (Scolopax rusîicola); to live like a fighting ~ a trai fără griji, a huzuri; that ~ won't fight (asta) nu (se) prinde, figura (asta) nu merge; old ~! prietene! by ~ (and pie)! la naiba! drace!; ~ and bull story basmul cu cocoşul roşu; (prov.) as the old ~ crows, so crows the young ~ cum e turcul şi pistolul, cum e sacul şi petecul, ce naşte din pisică şoareci mănâncă, aşchia nu sare departe de trunchi; (prov.) a ~ is valiant on his own dunghill fiecare e curajos la el acasă. 2. cântat al cocoşului (noaptea), priveghi; cântători; we sat till the second ~am stat până la al doilea priveghi; până (pe) la cântători. 3. (in faţa unui nume de animal, pasăre, peste) mascul. 4. (şi weathercock) sfârlează de vânt. 5. cocoşul armei. 6. robinet; cana. 7. limba cântarului. 8. ac, indicator (la cadranele solare). 9. (war.) încăperile echipajului de bord. 10. (av.) scaunul pilotului. 11. conducător, călăuză, cap; (pop.) (jig.) cocoşul satului; ~ of the school primul bătăuş al şcolii, capul răutăţilor; ~ of the walk persoană importantă / de frunte (în cercul său), grangur, fruntaş; ■O* (poligr.) ~ and hens acolade prelungite. II. vb. tr. a ridica; to ~ (up) one's cars a-şi ciuli urechile; to ~ one's hat a-şi pune pălăria pe o parte / hoţeşte / şmechereşte; to ~ one's head a ţine capul sus; to ~ one's eye a face cu ochiul (în derâdere, a neîncredere); to ~ one's nose aţine nasul sus, a fi sau a umblacu nasul pe sus /în vânt; (mil.) to ~ a gun a trage cocoşul (armei); ~ you up with it! poţi aştepta mult şi bine!



 cocktail



cocktail ['kokteilj s. 1. cocteil (băutură alcoolică preparată dintr-un amestec de diferite lichioruri). 2. (mai ales la pi.) cocteil, petrecere; swinging ~ s petrecere fără ore fixe / fără ceremonie. 3. cal de curse (dar nu pur sânge). 4. (fig.) parvenit. cocktailery [-lri] s. salon7 bar unde se servesc cocteiluri. cocktail lounge ['kokteil laund3] s. bar de hotel. cock-up f'kokiAp] adj. 1. ridicat. 2. (despre pălărie) pus pe o parte, şmechereşte. cock wrench [~ irent/] s. (tehn.) cheie de robinet. cocky1 ['kaki] adj. v. c o c k s y. cocky2 s. (austr.fam.) mic fermier. cocky leeky [~ 'Ii:ki] s. (scof.) supă de găină eu praz. COCO ţ'koukou] s. (boi.) palmier de cocos, cocoticr (Cocos nucijera) (uneori se scrie cocoa, ceea ce duce la confuzii). cocoa s. 1. cacao. 2. cacao (cu lapte sau apă), şocolată. cocoa bean [~ bi:n] s. bob de cacao. cocoa husks[~ hAsks] s. pi. coji / pleavă de la boabele de cacao. cocoa nib [~ nib] s. boabe de cacao (curăţate). cocoa-nut ['kouka nAt, 'koukounAt] s. 1. nucă de cocos; (glumei) that accounts for the milk in the ~ acum e limpede de tot / totul e limpede ca bună-ziua / acum s-au lămurit lucrurile; de-aia n-are ursul coadă. 2. (sl.) tigvă, ţeastă, căpăţână, bostan, cutiuţă, scăfârlie. cocoa-nut butter [~ ibAt9r] s. unt de cocos. . cocoa-nut milk [~ milkj s. lapte de cocos. cocoa-nut tree [~ trt:[ s. v. c o c o. cocoa powder fkoukou ipauda'] s. 1. praf de cacao. 2. pulbere neagră, praf de puşcă. cocoa shells ['kouksjelz] s. pi. v. c o c o a h u s k s. coco nut ['kouka nAt] s. v. c o c o a n u t. cocoon [ka'ku:n, ko'k-] (entom.) gogoaşă, cocon (de vierme de mătase etc.). cocoon creel [~'kri:l] s. (tejrt.) ramă pentru coconi. cocoonery [ko'kumsri] s. 1. crescătorie de viermi de mătase. 2. torcătorie (de borangic) gospodărie sericicolă; fabrică de mătase, mătăsărie. coco palm ['kouks pa:m[ s. v. c o c o. cocotte ['ka'kot] s. (fr.) cocotă, damă. co-current flow ['kou'kArent flou] s. (hidr.) curent paralel, curgere echicurentă. cocycle ['kou'saikl] s. (mnt.) cociclu. cod1 [kod],pl. cod, rar si cods ]-z] s. (iht.) cod, batog (Gadus morrhua). cod2 vb. tr. (sl.) a înşela, a amăgi, a duce cu preşul, a aiuri. cod3 s. 1. (tehn.) lagăr, cuzinet. 2 / (bot.) păstaie; coajă, pojghiţă. 3. (anat.) pungă (sinovială, seroasă etc.). 4. v. c o d g e r (1,2). cod4 s. (anat.) 1. scrot, pungă. 2. pi. testicule. coda ['kouds] s. 1. (muz.) coda, încheiere. 2. încheiere cu înflorituri. coddle1 f'kodl] I. vb. tr. 1. a îngriji, a cocoli, a obloji (cape un om bolnav); a îndopa. 2. a înveli; a înfăşură; a cocoli, a corconi, a cocoloşi. 3. a răsfăţa, a cocoli, a răzgâia. II. s. 1. răsfăţ, răzgâiată, cocolire. 2. răsfăţat, răzgâiat, cocolit, belaliu. 3. persoană rea de boală; becisnic, om gubav; valetudinar. coddle2 vb. tr. 1. a fierbe (la foc mic), a înăbuşi, a fierbe înăbuşit. 2. a coace (mere). code [koud] I. s. 1. (jur.) cod, codice, corp de legi, codex, pravilă; civil ~ cod civil; criminal ~ cod penal. 2. cod; cifru; sistem de semnalizare; Morse ~ alfabetul Morse; ~of signals cod de semnale. 3. morală; ~of honour codul onoarei. 4. (biol.) cod (genetic). II. vb. tr. 1. (mil.) a cifra (prin cwl), a codifica, a coda. 2. (yur.) a codifica, a reuni într-un cod (legiuiri, pravili etc.). 3. (biol.) a determina codul genetic (cu gen.). codein(e) ['koudii:n] s. (chim., farm.) codeină. code letters ['koudrletaz] s. (tel.) indicativ de apel. coder ['kouaVJ s. (cib.) codificator. codex ['koudeks],pl. codexes [-iz], codices ['koudiskz, 'kodisi:z] s. 1. codex, codice; colecţie de manuscrise vechi. 2. manuscris vechi. cod fish ['kod fi/] s. v. c o d1 codger ['kod30r] s. 1. (si rum old ~) om ciudat, original, excentric, trăsnit, aiurit, figură, faţă, tip. 2. flăcău; individ, tip, băiat, cetăţean. codicil ['kodisilj s. (y'ur.) codicil; apendice, adaos. codification [ikodifi'kei/an, ikoud-j s. codificare, clasare, sistematizare. codify ['ksdifai, 'koud-] vb. tr. 1. a codifica; a sistematiza; a clasifica. 2. a cifra, a codifica, a coda. coding ['koudirj] s. (cib.) codificare, secvenţă de instrucţiuni codificate. codlin ['kodlin] s. (bot.) 1. măr necopt / acru. 2. varietate de mere ieftine (lunguieţe), aprox. sinope. codling1 [kodlin] s. v. c o d 1 i n. codling2 s. (iht.) cod mic (tânăr). cod-liver oil ['kodlivor'oil] s. untură de peşte. cod oii [~ 'oii] s. v. c o d -1 i v e r o i 1. cod piece ['kcxl ipi:s] s. (ist.) 1. buzunar / pungă pe care o purtau bărbaţii în partea din faţă a pantalonilor, prohab. 2. (fig.) penis, membrul viril. cod's head ['kod zihed] s. (fig.) tâmpit, idiot, găgăuţă, cap de lemn, cap pătrat. coed, co-ed ['kou 'ed] s. (prese, ae la c o e d u c a t i o n ) (amer. sl.) şcolăriţă, studentă (într-o instituţie de învăţământ mixt). co-education |'kouiedju(:)'kei/3n] s. învăţământ mixt; coeducaţie. coeducational school ['kou,edju(:)'kei/3nl sku:l] s. şcoală mixtă. coefficient [ikoui'fi/ant, amer. si ikoue-] I. s. 1. (mat.fiz.) coeficient; indice; factor; ~ of efficiency coeficient economic. 2. factor ajutător / auxiliar. II. adj. ajutător, auxiliar, complimentar. coeliac [rsi:liaek] adj. (anat.fiziol.) abdominal, ţinând de burtă / de pântece, celiac.



180



coenobite ]'si:no«bait, -nob-] s. (rel.) cenobit, monah (membru alunei obştiIcomunităţi, călugăreşti, spre deosebire de sihastru care trăieşte în singurătate). coenogenesis [isin3'd3enesisj s. (biol.) cenogeneză. coenzyme [kou'enzaim] s. (chim.) coferment, coenzimă. coequal [kou'i:kw3l] I. adj. egal, deopotrivă. II. s. egal. coerce [kou'sis] vb. A. tr. 1. a constrânge, a obliga, a sili; to ~ into silence a face să tacă. 2. a înfrâna; a reprima. 3. a impune; to ~ obedience a impune ascultare. B. intr. a face uz de forţă, a folosi mijloace de constrângere. coercible [kou'o:sibl, -sab-] adj. 1. supus constrângerii / coerciţiunii, care poate fi constrâns / silit / obligat. 2. (fiz-, despre gaze) compresibil, condensabil. coercion [kou'sijan] s. 1. constrângere, silire, silnicie, forţare; (yur.) coerciţiune. 2. guvernare prin forţă. Coercion Act [~ Eekt] s. (ist. yur.) denumire a mai multor legi împotriva Irlandei; lege pentru suspendarea garanţiilor constituţionale. Coercion Bill [~ bil] s. v. C o e r c i o n A c t . coercive [kou'o:siv] adj. (jur.) coercitiv, de constrângere. coercive force [~ fo:s] s. (fiz.) forţă coercitivă (pentru înlăturarea magnetismului). cbessential [kouiosen/al, amer. koue'-] adj. identic, cu aceeaşi substanţă sau esenţă. coetaneous [ikoui'teiniss] adj. v. c o e v a 1. coeval [ko«'i:v3l] I. s. persoană de aceeaşi vârstă / de o seamă cu cineva; contempo­ ran. II. adj. 1. (with) de o vârstă / deopotrivă / de o seamă (cu); contemporan, acelaşi leat / contingent (cu). 2. de aceeaşi durată, la fel de trainic / de durabil. coexist ['kouig'zist, amer. koueg'-] vb. i«tr. a coexista. . coexistence [-ons] s. coexistenţă, existenţă laolaltă; peaceful ~ coexistenţă paşnică. coexistent [-snt] adj. coexistent. coextensive ['kouiks'tensiv] adj. care are aceeaşi lungime sau durată, care cuprinde acelaşi spaţiu sau loc. co-factor ['kou'fadcto''] s. (mar.) adjuncţie, completare algebrică. co-feature ['kou,fi:tfor] s. (cinema) film artistic făcând parte dintr-un program dubhi. coffee ['kofi] s. 1. cafea; black / strong ~cafea neagră, filtru, şvarţ; milk and ~ cafea cu lapte. 2. (ceaşcă de cafea). 3. (fig.) vizită, conversaţie, întâlnire (la care se ia o cafea). 4. (pauză pentru o) gustare. coffee bean [~ bi:n] s. bob de cafea. ■• ■ coffee berry [~ .beri] s. v. c o f f e e b e a n. coffee bread [~ bred] s. (colac de) cozonac. coffee break [~ breik] s. pauză de producţie. coffee cake [~ keik] s. v. c o f f e e b r e a d . coffee-coloured [~ .kAlod] adj. cafeniu. coffee cup [~ kAp] s. ceaşcă de cafea. coffee drum [~ drAin] s. v. c o f f e e p o t. coffee grinder [~ igraindor] s. 1. râşniţă de cafea. 2. (mil. sl.) mitralieră, căţea. coffee grounds [~ graundz] s. pi. zaţ, drojdie de cafea. coffee house [~ haus] s. cafenea, cafe. coffee man [~ man] s. (înv.) proprietar de cafenea. coffee mill [~ mil] s. râşniţă de cafea. coffee palace [~ ipselis] s. cafenea, cafe. coffee pot [~ pot] s. ibric, oală, ulcică de cafea. coffee roaster [~ iroustar] s. maşină sau tigaie de prăjit boabele de cafea. coffee room [~ ru(:)m] s. sufragerie sau hol de hotel sau han (unde se serveşte cafeaua etc.). coffee table [~ iteibl] s. măsuţă pentru cafea / ceai etc. coffee tavern [~ >ta3vo(:)n] s. cafenea, bufet (unde se consumă băuturi alcoolice). coffee things [~ Oinz] s. pl. serviciu de cafea. coffee-tree [~ tri:] s. (bot.) cafeu, arbore de cafea (Coffea arabica). coffee wit [~ wit] s. stâlp de cafenea; intelectual care frecventează cafenelele. coffer ['kofgr] l.s.l. cufăr, ladă; cutie. 2. cufăr / ladă cu bani; (fig.) vistierie, trezorerie, hazna; tezaur; the ~s of State tezaur public, vistieria/ trezoreria statului. 3. (arhit.) cheson. 4.(hidr.) cheson,căsoaie, batardou (v.sicof f er dam). 5.(hidr.)bazin,cameră(« unei ecluze). 6. (mar.) bazin / şantier plutitor. II. vb. tr. 1. a pune bine / deoparte; a tezauriza. 2. (arhit.) a face (un plafon) în chesoane. 3. (mine) a cofra (un pu(). coffer dam ['kofsdsmj s. (hidr.) coferdam; batardou, cheson, casetă; baraj (de căsoaie), puntiţă; susţinere impermeabilă. cofferdam recess [~ ri'scs] s. (hidr.) nişă-batardou. coffin ['kofih] I. s. 1. coşciug, sicriu, raclă; tron, lacră; to drive a nail into smb.'s ~ a băga pe cineva în mormânt / în pământ, a scoate sufletul cuiva, a scurta viaţa cuiva. 2. copită de cal. 3. cornet de hârtie. 4. (mar.) vas vechi (impropriu pentru navigat), barabată, daradarcă, sicriu plutitor. 5. mină de tip vechi. II. vb. tr. 1. a aşeza în sicriu. 2. (Jig.) a închide, a încuia, a ţine sub cheie, a îngropa; a tăinui, a ascunde, a ţine de o parte / sub obroc / în umbră. coffin bone [~ boun] s. os de copită. coffinite ['kofinait] s. (mineral.) cofinit. coffin joint [~ d3oint] s. prima încheietură a piciorului la cal. coffin lid [~ lid] s. capac de coşciug. coffin nail [~ neil] s. (sl.) cui de coşciug, ţigară. coffle ['kofal] s. lanţ, caravană de sclavi sau animale legate. coflexure ['kou'flek/9r] s. (tehn.) săgeată. cog1 [kog] s. 1. (tehn.) dinte, zimţ. 2. (fig.) rotiţă, intermediar, curca de transmisie. 3. îmbucătură, îmbinare (la tămplărie). 4. (muie) armătură de stive de lemn sau metalice. cog2 vb. A. tr. 1. a înşela, a amăgi; a pungaşi, a sfeterisi; (sl.) to ~ a die, to ~ the dice a înăslui zarurile, a juca cu zaruri măsluite, a trişa la zaruri, a trage cu trei. 2. a dinţa,



 181



cold



coign(e) [koin] s. (arhit.) unghi, colţ exterior; (fig.) ~of vantage poziţie prielnică (pentru observaţie sau acţiune). coil1 [koil] I. vb. A. intr. 1. (şi to ~up) a se încolăci; a se înfăşură în spirală. 2. a şerpui. B. tr. 1. a înfăşură, a încolăci. 2. (tehn.) a aşeza în toba de cablu. II. s. 1. (tehn.) funie încolăcită; spirală de sârmă; tobă de cablu. 2. (electr.) bobină; induction / Ruhmkorff ~ bobină Ruhmkorff / de inducţie. 3. zuluf. coil2 s. (înv., poetic) larmă, zarvă, tărăboi, scandal, zgomot; harababură, tevatură. coil antenna [~ Een'tena] s. (radio) cadru. coil clutch [~ kUt/[ s. (tehn.) ambreiaj cu arc. coil former ['koil ifo:morJ s. (electr.) carcasă de bobină. coil-loaded cable ['koil.loudid 'keibl] s. (tel.) cablu pupinizat / încărcat. coil loading [~ iloudin] s. (ţel.) pupinizare. coil neutralization [~ -nju:tralai'zei/pn] s. (tel.) neutralizare inductivă. coil pipe [~ paip] s. (tehn.) serpentină. coil spacing ['koil ispeisirj] s. (electr.) pas de pupinizare. coil spring [~ sprirj] s. (tehn.) arc elicoidal / volut. coil tap [~ ta3p] s. (tel.) priză de bobină. coin [koin] I. s. 1. monedă; (colectiv) bani; to pay a man back in his own ~ a plăti cuiva cu aceeaşi monedă; false ~a) monedă falsă; b) fals, plastografie, plagiat. 2. (tehn.) poanson. 3. v. c o i g n (e). II. vb. A. tr. 1. a bate (monedă), a bate la tarapana; a stampa, a ştemui; to be ~ing money a face bani, a se îmbogăţi, a deveni putred de bogat. 2. a fabrica, a născoci, a inventa; a făuri. 3. a inventa (cuvinte sau expresii noi). B. intr. a bate monedă. coinage ['koinid3] s. 1. baterea monedei. 2. sistem monetar. 3. inventare de cuvinte sau expresii noi; word of modern ~ cuvânt nou format; neologism; modernism. coinbox telephone ['koinboks 'telifoun] s. telefon public. coincide [ikouin'said] vb. intr. 1. a coincide, a se suprapune, a corespunde, a se potrivi, a se brodi, a se întâmpla în acelaşi timp; a concorda. 2. a se asemăna; a fi egal; a fi de acord / de aceeaşi părere. coincidence [kou'insidans] s. 1. coincidenţă, suprapunere, concordanţă. 2. conformitate, potrivire, corespondenţă, juxtapunere; brodire. coincident [kou'insidant] adj. 1. care coincide, coincident; care se potriveşte / se suprapune. 2. corespunzător, corespondent, asemănător. 3. care se întâmplă în acelaşi timp, paralel, simultan, contemporan. coincidental [kouiinsi'dentl, «kouin-] adj. întâmplător, produs prin coincidenţă. coin collect ['koin kailckt] s. (tel.) casetă de monede. coiner ['koino1"] adj. 1. persoană care bate monedă. 2. fabricant de monede false, falsificator de bani, calpuzan. 3. (fîg.) născocitor, plăsmuitor (mai ales de cuvinte). coin operated ['koin 'oporeitid] adj. (despre un automat) care funcţionează cu monede. coin relay ['koin 'ri(:)lei] ş. (tel.) releu de încasare. coin slot ['koin slot] s. gaură / deschizătură pentru introducerea fisei sau monedei (la telefonul public, la automate etc.). coinstantaneous [ikouinston'teinjss] adj. (absolut) simultan, concomitent. coir ['koior] s. (bot.) fibră de cocos. coital ['kouitol] adj. (biol.) sexual, de copulaţie, de împerechere; referitor la coit / la actul sexual / la raporturi / contacte sexuale. coition [.kou'i/3n] ş. 1. act / contact sexual, coit, copulaţie; împerechere, împreunare. 2. (înv., astron.) conjuncţie, întâlnire, atracţie (şi magnetică). coitus ['kouitas] s. (biol.) coit, act / contact / raport sexual, împreunare, împerechere. coke1 [kouk] I. ş. cocs. II. vb. A. tr. a cocsifica, a preface în cocs. B. intr. a se preface în cocs, a se cocsifica. coke2 s. (amer. fam.) 1. coca-cola, băutură răcoritoare. 2. cocaină. cogway [~ wei] s. v. c o g r a i 1. coke chemistry [~ 'kemistri] s. (chim.) cocsochimie. cog wheel ['koghwi:l] s. (tehn.) roată dinţată / de angrenaj. coke-head ['koukhed] s. (sl.) cocainoman. cog-wheel respiration [~ irespa'rei/pn] s. (med.) respiraţie hârâită / întretăiată. coke oven [~ Vvn] s. cuptor de cocs, baterie de cocsificare. cohabit [kou'hasbit] vb. intr. 1. (rar) a coabita, a conlocui, a locui împreună. cokernel ['kou'koml] s. (mat.) conuclcu. 2. a convieţui. 3. a trăi în concubinaj, a trăi împreună (ca soţ şi soţie); (jur.) a coabita. coker nut ['koukonAt] s. formă greşită pentru c o c o n u t . cohabitant [-ant] s. 1. conlocuitor, tovarăş de cameră. 2-pl. colocatari, vecini. cokey ['kouki] s. (amer. fam.) cocainoman. cohabitation [«kouhzebi'tei/sn, kouihaH s. 1. conlocuire; convieţuire. 2. concubinaj, coking ['koukinj s. cocsificare. coabitaţie, coabitare. coking coal [~ koul] s. cărbune cocsificabil. coheir ['kou'sa1",'--] s. comoştenitor, coerede. col [kol] s. 1. (geogr.) pas, depresiune. 2. (meteor.) zonă de presiune atmosferică joasă, coheiress [kou'saris] s. comoştenitoare. mărginită de zone de presiune ridicată. cohere [kou'hi3r] vb. intr. 1. a fi legat, a se îmbina; a fi solidar. 2. a se înlănţui, a avea cola ['kouto] s. (bot.) cola, arbore de cola (arbore tropical ale cărui seminţe se folosesc legătură logică, a fi coerent. 3. (fig.) (with) a se potrivi, a se acorda, a concorda, a se ca tonice) (Cola acuminata, C. nitida). solidariza, a avea afinitate (cu). 4. a se lipi, a adera. colander ['kAbndor, 'kol-] I. s. strecurătoare, filtru. II. vb. tr. a strecura, afiltra;a cerne, coherence [kou'hiar^ns] s. 1. coerenţă, unitate, şir, logică. 2. (jiz.) coeziune. 3. (rar) a da prin sită. acord. 4. legătură, unire, solidaritate; concordie; contopire; îmbinare. . colatitude [kou'l2etitju:d] s. (astron., geod.) colatitudine. coherency [kou'hiorsnsi] î . v . c o h e r e n c e , colchicum ['kolt/ikom, -lki-] s. 1. (bot.) brânduşă de toamnă, şofran, şofrănel (Colchicum coherent [kou'hior^nt] adj. 1. legat, înlănţuit; unit, închegat; logic. 2. coerent. 3. clar, autumnale). 2. diuretic, alcaloid extras din această planta. limpede, desluşit, consecvent. 4. de acord. colcothar ['kolkaGo1"] s. (chim.) colcotar, crocus, şofran. coherer [kou'hiora1"] s. (radio) co(h)eror. cold [kould] I. adi. 1. rece; (îngheţat) tun, bocnă; sloi; (as) ~ as ice rece ca gheaţa, cohesion [kou'hi^n] s. 1. (/iz.) coeziune, aderenţă; atracţie moleculară, forţă de unire. (îngheţat) bocnă, tun; ~ bath baie rece; it is ~ e frig, e rece, e răcoare, c umbră; to get 2. coeziune, unitate, solidaritate, unire. ~ a se răci, a se răcori; it makes my blood run ~ (ceva) face să-mi îngheţe sângele în cohesive [kou'hi:siv] adj. 1. capabil de coeziune; aderent. 2. legat, cu şir, cu legătură. vine; îmi îngheaţă sângele în vine. 2. nepăsător, indiferent, rece, glacial; flegmatic, pasiv, cohort ['kouho:t[ s. 1. (ist. Romei) cohortă. 2. (adesea pi.) armată, oaste; trupă; apatic; music leaves him ~ muzica îl lasă rece, indiferent. 3. înfrigurat, cuprins de frig; răcit, îngheţat sloi, tun, bocnă; I am ~ mi-e frig. 4. glacial, nepoliticos, puţin amabil, detaşament; ceată; pâlc. coif [koif] I. ş. 1. glugă; bariz, batic; bonetă. 2. coif, casca. II. vb. tr. a pune coiful / distant, neprietenos, necomunicativ, nesociabil, lipsit de amabilitate. 5. slab, fără vlagă / putere, lipsit de vigoare; insuficient; ~ comfort slabă mângâiere, alinare / consolare boneta etc. pe cap (cuiva). care nu ajută la nimic. 6. (despre urma vânatului) slab. 7. imparţial, nepărtinitor, rece, coiffeur [kwa:'f3:r şi pronunţia franceză] s. (fr.) coafor, frizer. r lucid; ~ reason judecată rece / lucidă / calmă. 8. (sl.) demodat, răsuflat, vechi, stătut, coiffure [kwa:'fjuo şi pronunţia franceză] s. (fr.) coafură, pieptănătură, frizură.



a zimţui. B. i/itr. 1. a trişa la zaruri, a umbla cu zaruri măsluite. 2. a minţi / a înşela oamenii, a trage lumea pe sfoară. cog3 s. luntre pescărească, lotcă. cogence ['koud3ons] s. v. c o g e n c y. cogency [rkoud33nsi] s. putere de convingere; soliditate, forţă (a argumentelor sau raţionamentelor), puterea unui raţionament; logică (a faptelor). cogent ['koud33nt] adj. convingător; concludent; peremptoriu, de netăgăduit, care te sileşte să-1 recunoşti; raţional, irefutabil, incontestabil. cogged [kogd] adj. 1. dinţat, zimţat. 2. (despre zaruri) măsluit, prefăcut, făcut să câştige. cogger ['kog9r3 s. (sl.) 1. măsluitor, trişor. 2. păcălici. înşelător, pungaş. 3. linguşitor, lingău, periuţă. cogging ['kogirj] s. (metal.) eboşarc; preforjare; prelaminare. cogitable ['kod3itsbl] adj. care poate fi gândit / conceput / închipuit; la care se poate cugeta, imaginabil. cogitate ['Icxrjiteit] vb. A. intr. (upon, over) a cugeta, a (se) gândi), a medita (la, asupra). B. tr. 1. a plănui, a pune la cale. 2. (filoz.) a concepe. cogitation [ifox^i'tei/pn] s. cugetare, gândire, reflectare, reflecţie, meditare; considerare; chibzuire; plănuire. cogitative ['kixrjiteitiv] adj. 1. gânditor, cugetător; care are puterea de a cugeta. 2. (fîg.) profund, meditativ, contemplativ, înclinat spre meditaţie. cognac ['kounJEek, 'ton-] s. coniac. cognate ['kogneit] I. adj. de un sânge, dintr-o mamă; înrudit, apropiat; asemănător, similar; analog; având aceeaşi origine sau obârşie; (lingv.) ~ words cuvinte înrudite / din aceeaşi familie / având aceeaşi rădăcină / familie de cuvinte. II. s. 1. (scot. jur.) rudă (după mamă). 2. pi. (lingv.) cuvinte având o origine comună; limbi înrudite. cognate object Horxrjikt] s. (gram.) complement intern, inclus sau înrudit (de exemplu: to sleep the sleep of the brave). cognation [kog'nei/an] s. 1. (scot. jur.) înrudire (după mamă). 2. (lingv.) înrudire a cuvintelor. cognition [kog'nijsn] s. 1. (filoz.) cunoaştere, cunoştinţă (pe cale raţională); percepere, intuire. 2. (jur.) recunoaştere, mărturisire; competenţă, jurisdicţie. cognitive ['kognitiv] adj. care poate fi cunoscut, conceput, gândit; cognoscibil. cognizable ['kognizobl, amer. şi kog'naizobl] adj. 1. cognoscibil, care poate fi cunoscut. 2. perceptibil. 3. (jur.) care poate fi urmărit / stabilit / recunoscut; care intra sub jurisdicţia sau în competenţa unei curţi. cognizance ['kognizans] s. 1. cunoştinţă, cunoaştere, înţelegere; luare în scamă; recunoaştere; identificare; to have ~ of a avea cunoştinţă de, a-şi da scama de; to take ~ of a lua cunoştinţă / act de; to take special ~ a verifica cu deosebită atenţie. 2. competenţă; within one's ~ în limita competenţei cuiva. 3. jurisdicţie. 4. semn distinctiv / de recunoaştere; cocardă; blazon, stemă, marcă. cognizant ['kogniz^nt] adj. l . ~ o f conştient de, având cunoştinţă de; care-şi dă seama de, care ia cunoştinţă de. 2. competent. cognize ['kognaiz, -'-] vb. tr. (filoz.) a cunoaşte, a înţelege, a găsi înţelesul / sensul (unui lucru); a fi conştient de, a-şi da seama de. cognomen [koginoumen] s. 1. nume, nume de familie. 2. poreclă. cognoscente [.konjbu'Jcnti, 'kognou-] s. (i/al.) v. c o n n o i s s e u r . cognoscible [kog'noscitel] adj. (fdoz.) cognoscibil, care poate fi cunoscut. cognovit [kog'nouvit] s. (lat., jur.) recunoaşterea vinii pusă în sarcină (în instanţă; în fond). cog rack ['kogra?k] s. v. c o g r a i I. cograil [~ reil] s. (ferov.) cremalieră, linie ferată dinţată.



 cold blast



182



cold snap [~ 'snaep] s. val de frig, răcire bruscă a timpului. fumat. 9. mort, fără viaţă, neînsufleţit, rece, dus pe ceea lume. -0- to have smb. ~ a avea pe cineva în palmă / mână / la mână; a strânge pe cineva cu uşa. II. s. 1. frig, răcoare; cold soil [~ 'soil] s. pământ jilav, umed. (pui de) ger; it is bitter ~ e un frig cumplit / afurisit, c (un) ger de crapă pietrele; to shiver cold sore [~ 'so:'] s. (mea1.) herpes, spuzeală. / to tremble with ~ a tremura de frig, a fi rebegit de frig, a fi pătruns de frig până în cold steel [~ 'sti:l] s. (mii.) armă albă; an inch / a few inches of ~ înjunghiere. măduva oaselor; (rar) to be starved with ~ a muri / a îngheţa de frig; (fig.) to be left cold storage [~ 'sta:rid3] s. 1. păstrare la rece. 2. antrepozit / depozit frigorific. 3. (despre out in the ~ o) a fi primit cu răceală; b) a fi exclus / abandonat; a fi lăsat mofluz / la o un plan, o reformă etc.) abandonare; amânare sine die. parte; to catch / take ~ a răci. -v- (out) in the ~a) singur, părăsit, abandonat; b) nechemat, cold sweat [~ 'swet] s. sudori reci. neinvitat, lăsat pe dinafară, uitat; c) fără adăpost / acoperiş. 2. frisoane, fior de frig; cold test [~ 'test] s. (tehn.) probă / încercare la rece (a uleiurilor). tremurici, friguri; senzaţie de frig / de răceală. 3. (fig.) răceală, glacialitate, politeţe rece; cold truth [~ 'tru:0] s.'adevărul gol-goluţ / adevărat. lipsă de politeţe; ostilitate; duşmănie. 4. (med.) răceală, catar, guturai, coriză; ~ in the cold war [~ 'wo:r] s. război rece. head guturai; to have a slight ~ a fi uşor răcit sau guturăit; to have a bad ~ a fi răcit cold water [~ 'wo:tor] s. 1. apă rece; (fig.) to throw ~on a) a tempera, a potoli (avântul rău / tun / cobză. 5. to come in from the ~a) a se întoarce acasă, a reveni printre ai săi; cuiva, pe cineva); b) a descuraja, a demobiliza. 2. (fig.) duş rece; descurajare. b) a-şi redobândi liniştea. cold wave [~'weiv] s. 1. val de frig. 2. permanent rece, ondulaţie făcută la rece. cold blast ['kould'bla:st] s. 1. suflare (de vânt) rece, răbufnire de vânt rece. 2. (fig.) cold without [~'widaut] s. (sl.) băutură alcoolică (îndoită cu apa aromată, dar fără veste înspăimântătoare. zaliăr). cold blood [~ 'bUd] s. sânge rece; in ~ a) hain, fără inimă / milă; b) cu premeditare; cold-work [~'wo;k] vb. tr. (metal.) a prelucra la rece. cu sânge rece, la rece. cole [koul] s. (bot.) 1. (rar) varză (Brassica oleracea). 2. varză de mare (Crambe cold-blooded [~ 'blAdid,'-,--] adj. 1. înfrigurat, cuprins de frig, înfiorat. 2. cu sânge maritima). 3. rapiţă (Brassica juipus). rece, stăpânit, stăpân pe sine. 3. nepăsător, calm, insensibil, placid, indiferent. 4. chibzuit, colectomy [ka'lektami] s. (med.) colectomie, rezecţic de colon. cugetat, premeditat. 5. (zool., despre animal) cu sânge rece. coleoptera [ikoli'optaro] s. pl. (entom.) coleoptere. cold bloodedness [~ 'bUdidnis] s. 1. sânge rece, stăpânire de sine. 2. nepăsare, calm, coleopteron [ikoli'optoren],p/. coleoptera [ikoli'optoroj s. (entom.) coleoptera. indiferenţă, flegmă, flegmatism; pasivitate, placiditate. coleopterous [.kDli'optsras] aay. (entom.) care aparţine coleopterelor, de coleoptera. cold brittleness [~ 'britlnis] s. (teim.) fragilitate / friabilitate la rece. coleoptilc [ikoli'optil] s. (bot.) coleoptil. cold cash [~ \&S] s. bani gheaţă / peşin. coleorhiza [.kolioraiz3],pl. coleorhizae [-zi:] s. (bot.) coleoriză. r cold-cheater [~ 'tjî:ta ] s. pijama groasă. cole rape ['koul reip] s. (bol.) 1. gulie, caralabă. (Brassica oleracea gongylodes). 2. rapiţă cold chisel [~ 't/izl] I. s. (tehn.) daltă (pentru metal); ciocan pentru ştemuit, ştemuitor. sălbatică (Brassica râpa). cole seed [~si:d] s. (bot.) sămânţă de rapiţă. II. vb. tr. a şiemui, a cizela, a dăltui. cold coil [~ 'koil] s. (lelm.) tub / spirală de răcire, serpentină. coleslaw [~slo:] s. (amer.) salată de varză (locală mărunt). colibacilosis ['kouliibsesi'lousis] s. (med.) colibaciloză. cold colours [~ 'kAlaz] s. pl. 1. (arte) culori reci (albastru, cenuşiu etc.). 2. sg. (ina\ sticlei, ind. ceramicii) culoare fixată la rece. colibri ['kolibri:, k3'li:bri:] s. (omit.) colibri, pasărea muscă (Trochilus sp.). colic ['kolik] s. (med.) colică, crampă; durere acută. cold cream [~ 'kri:m] s. „cold cream", cremă de faţă. cold cure [~ 'kju9[ s. (ind.) vulcanizare la rece. colicky. ]-i] adj. 1. referitor la colici. 2. producând colici. cold cuts [~ 'kAts] s. pl. (amer.) gustări reci; bufet rece. colicroot ['kolikrmt] "s. (bot.) diferite specii de liliacee din America de Nord folosite cold deck [~ 'dekj I. s. (amer.) cărţi măsluite, pereche de cărţi de joc pregătită pentru contra colicilor (mai ales Aletris farinosa şi Aletris aurea). trişare. II. vb. A. tr. a înşela, a trişa (la cărţi). B. in/r. a trişa la cărţi, a umbla cu cărţi Coliseum [.koli'sism] s. Coliseu(m) (stadion antic de la Roma): măsluite. colitis [kou'laitis] s. (med.) colită, inflamaţia intestinelor. cold-draw ['koulatiro:] past cold-drew [-dru;] part. trec. cold-drawn [-dro:n] vb. tr. collaborate [ka'laitoreit, kou'l-] vb. i«tr. 1. a colabora, a scrie (la o revistă). 2. a lucra (metal.) a trage la rece. împreună, a conlucra, a coopera. 3. a da concursul (inamicului), a fi colaboraţionist, a pactiza cu inamicul, a colabora cu duşmanul. cold-drawn [~ 'dra:n] adj. (chim., despre uleiuri) extrase la rece prin presare. cold end [~ 'end] s. (metal.) lipitură rece. collaboration [ka.kebs'rei/an, kouil-, -bo'r-] I. s. 1. colaborare, sprijini, concurs, ajutor; cold feet [~ Ti:t] s. (sl.) frică, tremurici; to have ~a) a dârdâi; a nu mai putea de frică; muncă în comun, conlucrare; to work in ~ (with) a munci în colaborare (cu). b) (mil.) a se teme de front / de luptă. 2. colaboraţionism, concurs dat duşmanului, trădare de ţară, pactizare cu inamicul. ÎI. adj. lucrat în colaborare. cold forge [~ 'h:&s\ vb. tr. (metal.) a forja la rece. collaborationism [-izam] s. (pol.) colaboraţionism, colaborare cu inamicul, trădare de cold frame ['kould frcim] s. (agr.) solar. ţară, pactizare cu inamicul (în special în ţările ocujxite de nazişti). cold front [~ frAnt] s. (meteor.) front (de aer) rece. ■ r cold-hammer [~ 'ha:mo ] vb. tr. (metal.) a bate (fierul) la rece, a ecruisa prin forjare. collaborationist [-ist] s. (pol.) colaboraţionist, trădător de patrie (în special în ţările ocupate de nazişti). cold harbour [~ 'ha:bar| s. adăpost (pentru călători). cold hardening [~ 'ha:dnirj] s. (tehn.) întărirea metalelor prin batere, ecruisare. collaborator [ko'teb3reit9r, kou'l-] s. 1. colaborator: 2. colaboraţionist. collage [kou'la:3] s. (arte) colaj, pictură modernistă făcută prin lipirea unor tăieturi cold-hearted [~ 'ha:tid,'-,--] adj. insensibil; nemilos, hain, crud, aspru, cu inimă de piatră, împietrit; neînduplecat, neîndurător. etc. coldheartedly [~ 'ha:tidli] adv. rece, cu răceală, fără milă / îndurare. collagen ['kal3d3en[ s. (biol., chim.) colagen. coldheartedness [~ 'ha:tidnis] s. neîndurare, lipsă de milă, cruzime. collagist [-ist] s. (arte) pictor modernist, autor de colaje. coldish ['kouldij] adj. răcoros, destul de rece; it's ~ e cam răcoare / frig. collapsable [ko'kcpssbl, ko'l-] aay., v. c o 11 a p s i b 1 e. cold light ['kould'laitj s. lumină rece. collapse [ka'la3ps, ko'l-] I. s. 1. (şi fig.) prăbuşire; cădere; ~of a cabinet căderea unui cold-Iîvered [~'livad] adj. impasibil, nepăsător, nesimţitor. guvern / a unui cabinet. 2. dărâmare, surpare; lăsare; dezumflare. 3. (mea1.) colaps coldly ['kouklli] adv. rece, cu răceală, fără politeţe / amabilitate; fără sentiment, împietrit, (extenuare, slăbire, pierdere rapidă a forţelor, fără sincopă). 4. naufragiu. 5. pieirc, ruină; crah, eşec, nereuşită; ~ of negotiations întrerupere sau eşecul negocierilor; ~d plans ca o' stană de piatră. năruirea planurilor. II. vb. A. intr. 1. a se nărui, a se prăbuşi, a cădea, a se lăsa. 2. a slăbi cold meat ['kould'mi:t] s. friptură sau rasol rece. coldness ['kouldnis] s. 1. frig, răcoare, răceală. 2. (fig.) calm, nepăsare, indiferenţă, mult, a fi istovit / extenuat. 3. a se pierde cu firea. 4. (despre o antrepriză, planuri etc.) a suferi un eşec sa» un crah. 5. a se turti, a se strânge, a se împături, a se îndesa. B. tr. răceală. 3. glacialitate, răceală, lipsă de politeţe /de amabilitate. a dărâma, a face să se prăbuşească. cold news ['kould'nju.z] s. veste care te lasă rece. cold pack [~ pa;k] s. 1. (mea'.) pungă de gheaţă, compresă sau cataplasmă rece. 2. (gastr.) collapsible [-sbl] aay. 1. reversibil, care poate fi răsturnat. 2. (tehn.) rabatabil; pliant; conservare (prin bain-marie) a fructelor sau legumelor. telescopic. cold-pack vb. tr. 1. a aplica (unui bolnav) o pungă cu gheaţă, o compresă sau o collapsible bit [ko'tepsabl 'bit] s. (foraj petrolier) sapă cu lame articulate. cataplasmă rece. 2. (gastr.) a conserva fructe sau legume (prin bain-marie), fără ale fierbe collapsible top [~ top] s. (auto) capotă de ploaie pliantă. sau prăji în prealabil. collar ['kala'] I. s. 1. guler(aş); Eton ~ guler mare detaşabil; false ~ guler separat, cold patch ['kould part/] s. (auto) petec cald. detaşabil; lie-down ~ guler răsfrânt; (fam.) to take / to seize by the ~ a apuca de guler (pe cineva). 2. colier, colan, salbă, gherdan. 3. zgardă; training ~zgardă cu dinţi de fier cold-patch vb. tr. (auto) a aplica un petec cald (cu dat.). cold pig [~ 'pig] (sl.) I. s. duş, apă rece (vărsată peste cineva pentru a-l trezi din somn). (pentru dresatul câinilor). 4. jug, ham (la cai); to slip the ~ a scutura jugul; to wear the ~ a purta jugul; a fi slugă. 5. (bot.) teacă. 6. (teim.) brăţară; guler; virelă; bucşă, bucea, II. vb. tr. a trezi, a arunca o căldare de apă rece peste (cineva). cămaşă, garnitură de etanşare, presgarnitură, presetupă, ring, inel; şină, cerc; şaibă, rondelă; cold-roll [~ 'roul] vb. tr. (metal.) a lamina la rece. flanşă. 7. (mine) gura unui puţ de foraj. 8. (mar.) inel de manevră. 9. (gastr.) ruladă. cold setting [~ 'setirj] s. (plast.) întărire Ia rece. 10. îmrejmuire, ţarc; centură, oprintiş. ♦ against the ~a) în susul dealului; b) (fig.) pieptiş, cold-short [~ 'Jo:t] adj. (metal.) fragil la rece. cold shoulder [~ 'Joulda'] I. s. 1. primire rece / glacială; to give smb. the ~ a) a face greu, cu trudă; in~la antrenament, angajat; (fam.) out of ~ fără lucrul slujbă, pe liber, cuiva o primire rece, a primi sa» întâmpina pe cineva cu răceală; b) a evita pe cineva; pe dinafară, pe verde; to work up to the ~ a lucra fără odihnă I din greu / pe brânci; to show the ~ a fi rece, rezervat, neprimitor. 2. friptură rece de oaie. II. vb. tr. 1. a face to give a pull at the ~ a da o mână de ajutor. 11. (zool.) colcretă. II. vb. tr. 1. (şi fig.) (cuiva) o primire rece, a primi sau a trata (pe cineva) cu răceală. 2. a evita (pe cineva), a înhăma, a pune zgardă (cu dat.).2. a lua, a înhăţa, a înşfăca de guler. 3. (sl.) a trece pe numele său, a pune mâna pe, a şterpeli, a lua; a apuca. 4. (sport sl.) a placa; a ţine, a evita tovărăşia (cuiva). a apuca de picioare (la r»gbi etc.). 5. a face ruladă, a rula (omletă, carne, prăjitură etc.). cold shut ['kould /At] s. (tehn.) lipitură rece. coldslaw [~'slo:] s. v.c.o l e s l a w. collar beam [~ bi:m] s. (conslr.) riglă, grindă de carpen.



 183



collar bone [~ boun] s. (anat.) claviculă. collar day [~ dci] s. zi festivă / de ceremonie. collaret(te) [kota'ret] s. 1. gulcr(aş) de dantelă, guler de blană, boa de pene. 2. capă, etolă. collarless ['kotolis] adj. iară guler. collar pad ['koto pasd] ş. gâtar, grebănar (la ham). collar work [~ wa:k] s. opintire (a cailor la urcarea unei pante). collate [ko'leit, kai-] vb. tr. 1. a colaţiona, a compara, a confrunta, a pune alături; to ~ with the original a colaţiona, a confrunta cu originalul. 2. (tipogr.) a verifica (ordinea foilor unei cârti broşate). 3. (rel.) a oferi aceeaşi prebendă (unui canonic). 4. a alătura, a pune laolaltă. collateral [ko'teteral, ks'l-] I. adj. 1. accesoriu, secundar; suplimentar, eomplimentar; ~ facts / circumstances fapte / împrejurări secundare; ~ readings lecturi suplimentare / pentru acasă. 2. indirect, colateral; ~relationship înrudire indirectă / pe linie colaterală; ~ security garanţie (suplimentară); măsură de precauţie; ~ evidence mărturie sau dovada indirectă. 3. paralel. II. s. 1. colateral, rudă pe linie colaterală. 2. asigurare suplimentară, garanţie suplimentară. 3. chezăşie, garanţie. 4. (amer.) (rezervă de) capital. collating machine [ko'lcitirj ni3'/i:n] s. (poligr.) maşină de adunat. collation [ko'leijsn, ka'l-] s. 1. colaţionare, confruntare, comparare; verificare. 2. colaţiune, gustare, mezelic, zacusca, prânz frugal. collator [ko'leito1", ka'i-] s. (tel.) intercalator, interpolator. colleague ['koli:g] I. s. coleg (de funcţie). II. vb. intr. 1. a se coaliza, a se alia. 2. a conspira, a complota. collect [ka'lekt] I. vb. A. tr. 1. a strânge, a culege, a aduna, a pune laolaltă; a colecta (impozite etc.). 2. a colecţiona. 3. a recăpăta controlul asupra (unui cal etc.); to ~ one's thoughts a-şi aduna gândurile / minţile; a-şi vcniîn fire,a-şi reveni; to ~ a horse aţine un cal în frâu. 4. a deduce, a conchide, a trage concluzia (că). 5. a-şi aminti, a-şi aduce aminte. 6. (fam.) a se duce după; a trimite după; he went to ~his suit case s-a dus după valiză / să-şi aducă / ia valiza. B. refl. 1. a se reculege, a-şi (re)vcni în fire. 2. a se concentra, a-şi aduna minţile. 3. a se strânge, a se aduna, a se îngrămădi. C. iutr. a se aduna, a se strânge; a se acumula. II. s. 1. (rel.) rugăciune scurtă (în biserica anglicană şi catolică), molitvă. 2. colectă, chetă. III. adj. (despre telegramă, convorbire telefonică) cu taxă inversă. IV. adv. cu taxă inversă. collectanea [ikolek'teinia, -nja] (lat.) s. pagini alese, culegere de însemnări / note; miscellanea, varia, note caleidoscopice. collect call [ko'lekt ko:\] s. (amer. tel.) convorbire cu taxă inversă; to place a ~ a cerc o convorbire cu taxă inversă. collected [ks'lektid] adj. 1. adunat, strâns; acumulat; concentrat; colecţionat. 2. stăpân pe sine, cu sânge rece, calm, liniştit, temperat; cu minţile adunate, concentrat, lucid. collecting band [ka'lektirj basnd] s. (mine) bandă de claubaj. collecting bar [ka'lektirji bo:] ş. (electr.) bară colectoare. collection [ko'lekjbn] s. 1. adunare, strângere, culegere; colecţionare. 2. colecţie, culegere. 3. gloată, adunătură. 4. colectă, chetă. 5. perceperea impozitelor; taxare; încasare de bani. 6. pi. examene la sfârşit de trimestru (la Oxford). collection letter [ka'lek/sn i t o r ] s. (ec.) somaţie de plată. collective [ka'lektiv] I. adj. 1. colectiv, general; unit, reunit. 2. colectivist, pe o bază colectivistă. II. s. colectiv, ansamblu; grupare. collective agreement [~ a'griimantj s. contract colectiv; convenţie colectivă. collective bargaining [~ 'bu:ginirj] s. negocierea contractului colectiv (negocieri între muncitori şi patroni pentru stabilirea condiţiilor de muncă şi salarizare). collective farm [~ Ta:m] s. (ist.) gospodărie (agricolă) colectivă, colectivă, colhoz. collective farmer [~ 'fa:m9r] s. (ist.) (ţăran) colectivist, colhoznic. collective focussing lens [~ 'foukasin'lenz] s. (fiz.) lentilă convergentă. collective fruit [~ 'fruit] s. (bot.) fruct compus. collective goods [~ 'gudz] s.pl. bunuri obşteşti. collectively [ka'lektivli] adv. 1. în grup, în ansamblu, cu totul, cu toptanul; în general. 2. pe o bază colectiva, în colectiv. collective note [ka'lcktiv'nout] s. (pol.) notă comună / colectivă, notă diplomatică trimisă de mai multe state. collective noun [~ 'naun] s. (gram.) substantiv colectiv (de exemplu family). collective opinion [~ s'pinjsn] s. părere generală / unanimă. collective ownership [~ 'ouna/ip] s. proprietate colectivă / obştească. collective report [~ ri'po:t] s. (tel.) comunicare circulară, comunicare simultană la mai multe posturi. collective security [~ si'kjuariti] s. securitate colectivă. collectivism [ks'lcktiviz^m] s. colectivism. collectivity [.kolek'tiviti] s. colectivitate; comunitate. collectivization [ka.lektivai'zeijbn] s. colectivizare. collectivize [ka'lektivaiz] vb. tr. a colectiviza. collector [ka'lekta1"] s. 1. colecţionar; amator. 2. (şi ticket ~) control(or); încasator; perceptor, agent fiscal, cel care taxează. 3. (în India) perceptor, zapciu (persoană care încasează impozitele, având şi unele atribuţiuni de magistrat). 4. (si.) troleu, receptor electric. 5. (te/m.) colector; bazin de apă, rezervor / lac de reţinere; colector / galerie de drenaj; ţeava colectoare; rezervor. 6. (tel.) electrod de captare. 7. (electr.) comutator. collectorship [ka'lekta/ip] ş. funcţie de perceptor, încasator sau zapciu. colleen ['koliin, -'-] ş. (irl.) fată, fetişcană, codană. college ['kolid3] s. 1. corporaţie; breaslă; colegiu. 2. colegiu universitar şi aprox. facultate. 3. (amer., uneori) universitate. 4. (amer.) colegiu (instituţie de învăţământ la care se urinează după absolvirea şcolii secundare (high-school) şi după care urmează sau nu universitatea). 5. academie, şcoală specială (militară, navală etc.). 6. (în Anglia, uneori)



colloquium



şcoală secundară cu internat (ex. Eton ~). 7. (si.) pension, închisoare, gros, mititica, pârnaie, zdup, internat. college-bred [~bred] adj. educat la colegiu, învăţat. college pudding [~'pudirj] s. plăcintă (mică) cu prune. colleger ['kolid33r] 1. (amer.) v. c o 11 e g i a n (1, 2). 2. (în Anglia) bursier (la Eton College). collegian [ka'li^ton] s. 1. membru al unui colegiu. 2. (fost) student al unui colegiu. 3. (sl.) puşcăriaş, pensionar. collegiate [k9'ii:d3iit] I. adf 1. universitar, academic. 2. de colegiu. 3. colegial, pe o bază colegială, cu membri egali. II. s. colegial, elev sau student la un colegiu. collegiate school [~ 'sku:l] s. şcoală înaltă / cu pretenţii / de lux. collegium [ko'li:d39m, -jam] s. 1. (lat.) colegiu. 2. corp de conducere, consiliu conducător, colegiu (al unui minister etc.). collet ['kolit] I s. 1. (la bijuterii) montură. 2. (tehn.) bandă,guler, brăţară.centură, jug, cadru; manşon / de prindere; bucşă elastică; inel de mandrină / de strângere / de fixare /de prindere. ÎI. vb. tr. a monta (o piatră preţioasă); ~ ed in gold montat în aur. collide [ka'laid] vb. intr. 1. (with) a se ciocni (cu, de). 2. a se lovi, a se izbi (unul de altul); a se ciocni, a nu se înţelege; a se bate cap în cap, a se contrazice, a contrasta, a fi în contrast, a fi antagonic. collie E'koli] s. (scot.) câine ciobănesc, dulău. collier l'kohV] s. 1. miner din minele de cărbuni. 2. cărbunar, negustor de cărbuni. 3. (mar.) vas carbonifer. 4. (mar.) marinar de pe un vas carbonifer. collier's faith ['koltoz fci6] s. credinţă (statornică), loialitate nestrămutată. collier's lung [~ Un] s. (med.) antracoză. colliery ['koljori] s. (/nine) 1. mină de cărbuni. 2. zăcământ sau teren carbonifer. colligate ['koligeit] vb. tr. a corela, a lega, a conexa, a corobora, a pune în legătură, a stabili o corelaţie între (fapte). collimate ['kolimeit] vb. tr. 1. (opt.) a potrivi; a adapta; a ajusta (un telescop, telemetru etc.). 2. a colima, a aduce la linie; a face paralel. collimaticy slit ['koli'meitisi 'slit] s. (fiz.) fanta colimatorului, fantă colimatoare. collimating mark ['kolimeitiq ma:k] s. (top.) indice de referinţă, reper de colimaţie. collimating ray [~ rei] s. (astron., geod., top.) rază de vizare. collimating staff [~ sta:f] s. (top.) miră de vizare. collimation [ikoli'mei/an] ş. (opt.) colimaţie, adaptare, potrivire (a unui telescop, telemetru). collimator [Tcolimeit3f] s. (opt. av.) colimator. collinear [ko'linja1", -nia1"] adf (geom.) colinear, coliniar, cu o dreaptă comună. collins ['kolinz] s. 1. (amer.) cocteil (amestec de băuturi cu sifon). 2. scrisoare servilă de mulţumire pentru găzduire. collision [k9'li33n] s. 1. ciocnire; izbire, lovire; interferenţă; to come into ~ (with) a se ciocni / izbi (cu, de). 2. ciocnire, coliziune, accident (de circulaţie). 3. conflict, contradicţie, ciocnire (de interese, opinii etc.); in ~ with în contradicţie / conflict cu. 4. (fon.) alăturare cacofonică de consoane. collision force [~ fo:s] s. (tehn.) forţă în izbire. collision mat [~ mast] s. (mar.) rogojină. împletitură (cu care se astupă spărturile provocate de o ciocnire). collision quarters sau stations [~ 'kwo:taz sau 'stei/pnz] s. pl. (mar.) posturi de coliziune / de gaură de apă. collocate ['kotokeit, -louk-] vb. tr. 1. a dispune, a orândui, a aşeza, a aranja, a distribui, a pune în ordine, a ordona, a pune în regulă. 2. a pune, a aşeza, a alătura, a pune în acelaşi loc, a pune laolaltă. collocation [ikoto'kei/^n, -lou'k-] s. 1. dispunere, aşezare, orânduire, aranjare. 2. alăturare, împerechere. 3. (lingv.) colocaţie, îmbinare / alăturare de cuvinte. collocutor lkD'bkjutor] s. interlocutor, participant la conversaţie. collodion [ko'Ioudian] s. (chim.) colodiu. collodion cotton [~ 'kotn] s. (chim.) piroxilin, nitroceluloză. collodium [ks'loudtom] s. v. c o 11 o d i o n. collogue [ko'loug] vb. intr. (fam.) 1. a sta de vorbă, a avea o convorbire amicală / întinsă, a sta la taifas. 2. a sta de vorbă în taină, a conspira, a complota, a avea un conciliabul. colloid ['kobid] I. s. coloid, substanţă coloidală. II. adj. coloidal. colloidal [ko'loidal] adf coloidal. colloidal coal [~ koul] ş. (mine) cărbune mărunt. collop ['kolop] s. 1. fleică; felie de carne; (fam.) bucată, bucăţică; ~s and eggs (felii de) şunca cu ouă; Scotch ~s fleică de viţel. 2. (înv.) cută / creţ de grăsime. Collop Monday [~iiiiAndi] ş. (rel.) lăsata secului. colloquial [ka'loukwial] adj. 1. colocvial, de conversaţie, (în stil) vorbit. 2. (despre limbaj, stil) neliterar; liber, neformal, neîngrijit, cum îţi vine la gură; vorbit, de conversaţie; familiar. colloquial English [~'ingli/] s. limba engleză vorbită / colocvială / familiară. colloquialism [ks'loukwiolizsm] s. expresie neliterară / de conversaţie, colocvialism; exprimare neîngrijită, stil vorbit / neliterar / familiar. colloquially [ks'loukwiali] adv. în conversaţie, ca în vorbirea curentă. colloquialness [ka'loukwtolnis] s. (priceperea de a face) conversaţie agreabilă, arta conversaţiei. colloquial phrase [ka'loukwial Treiz] s. expresie colocvială / familiară / de conver­ saţie, colocvialism. colloquial powers [~ 'pauoz] s. pl. darul de a distra lumea, arta conversaţiei. colloquist ['kobkwist, -louk-] s. interlocutor. colloquium [ka'loukwbm], pl. şi colloquia [-kwb] s. colocviu, discuţie în grup, dezbatere.



 colloquy



colloquy ['kabkwi, -louk-] I. s. convorbire, conversaţie, discuţie, colocviu, dialog. II. vb. într. (amer.) a riposta, a-şi arunca replici (in Congresul american). collotype ['koloutaip, -1st-] s. (fot.) 1. placă fotografică acoperită cu gelatină. 2. colotipie, fotografie pe placă cu gelatină. collude [ko'l/u:d] vb. intr. (jur., fig.) 1. a complota, a urzi un complot (împotriva unui al treilea). 2. a fi complice, a se înţelege pe ascuns, a fi înţeles, a cădea la învoială, a se învoi (unul cu altul). 3. a pactiza, a intra în cârdăşie. collusion [ko'l/meon] s. 1. (jur.) înţelegere nepermisă sau secretă între două părţi (împotriva unui terţ): înţelegere pe sub ascuns. 2. urzeală; complicitate, cârdăşie, târg, învoială. 3. înşelăciune, înşelătorie. collusive [ka'l/u:siv| adj. (jur.) pus la cale / aranjat printr-o înţelegere nepermisă sa» secretă, tainic, ilicit. collutorium [ikolju'ta:rbm] s. (med.) gargară; apă de gură. s.v.collutorium. collutory ['kaljuitouri] colluvies [k9'l/u:vii:z, ko»'l-[ s. pi. coluviu, morman, grămadă (de ginuri, moloz etc.). colly ['kali] s. v. c o 11 i e. collyrium ['ka'liriom], pi. collyria [ka'lirb] s. (med.) 1. colir, apă de ochi. 2. (înv.) supozitor. collywobbles ['kaliwablz] s. pl. (fam. glumeţ) chiorăială de maţe, durere de stomac, foame. colmatage ['kalmotid3[ (hidr.) s. colmataj. colmation [kal'mei/n] s. v. c o 1 m a t a g e. Colney Hatch ['kouni .hajtj/j s. 1. azil de nebuni de lângă Londra. 2. balamuc, mărcuţa, casă de nebuni. cologarithm ['kou'lagariOam] s. (mat.) cologaritm. Cologne [ka'loun, a/»er. ko'l-] s. colonie, apă de colonie. Colombian [ka'lambran] I. adj. columbian, din Columbia. II. s. columbian, locuitor din Columbia. colon1 ['koubn] s. 1. două puncte. 2. pl. cola ['koub] (metr.) ritm, metru (de două pârul la şase picioare, având un singur accent principal). colon2 s. (anat.) colon (parte a intestinului gros între cec şi rect). colonate [ka'Iounit] s. (ist. Romei) colonat, servitute. colonel ['kamal] I. s. 1. (mii.) colonel; locotenent-co Ionel; comandant de regiment. 2. muscă artificială (pentru pescuit). II. vb. A. intr. (mil.) a avea comandă sa» grad de colonel. B. tr. 1. (mii.) a înălţa la rangul de colonel. 2. (amer.) a se adresa (cuiva) cu termenul de colonel; a trata cu respectul cuvenit. 3. to ~ it a face pe colonelul. colonel Blimp [~ 'blimp] s. militarist saw conservator înrăit; aprox. Moş Teacă; cap tare. colonel commandant [~ikamon'damt] s. (mil.) v. c o 1 o n e 1 (1,1). colonelcy ['kainalsi] s. funcţia gradul de colonel. CoIonel-in-Chief ['ko:n3lin'tJi:f] s. comandant (onorific) de regiment (în armata engleză). colonelship [ksinslfip] s. funcţia sa« gradul de colonel. colonial [ka'lounjsl] I. aaj. 1. colonial. 2. (amer. ist.) din perioada colonială / până în 1776. II. s. 1. colonist, colon. 2. (amer. ist.) soldat din armata americană în perioada revoluţionară. 3. (amer.) pantof din sec. XVIII, condur. colonial architecture [~ 'a:kitektfar[ s. arhitectură din perioada colonială americană (până în 1776). colonial commodities [~ ka'moditiz] s.pl. v. c o l o n i a l p r o d u c e . colonial furniture [~ Ta:nitj3r] s. (amer.) stil de mobilă din perioada colonială americană (pana în 1776). colonialism [ko'lounjalism] s. colonialism; politică colonialistă. colonialist [ko'lounjalist] I. s. colonialist. II. adj. colonialist. Colonial Office [~ 'ofisj s. Ministerul Coloniilor al Marii Britanii. colonial produce [~ 'pradjus] s. (colectiv) (produse) coloniale. colonie [kou'lonik] adj. (anat.) de colon, Ia colon. colonist ['kobnist] s. colonist; colon. colonization [ikobnai'zei/sn, -ni'z-] s. colonizare. colonize ['kobnaiz] vb. A. tr. 1. a coloniza. 2. (amer.pol.) a muta temporar (alegătorii într-o altă circumscripţie electorală, cu scopul de a vota de două ori). B. intr. a se aşeza, a se stabili, a se statornici, a se fixa (într-o ţară străină), a emigra. colonizer f-ar] s. 1. colonizator. 2. colon. 3. (amer., pol.) alegător mutat (temporar, într-o altă circumscripţie electorală, cu scopul de a vota de două ori). colonnade [ikab'neid] s. 1. (arhit.) colonadă. 2. şir dublu de pomi, alee, boltă de pomi. colony ['kalani] s. 1. colonie; aşezare. 2. colonie, ţară colonială, posesiune, stăpânire. 3. (bacteriologie) colonie, cultură, bulion. 4. (biol.) colonie, familie, comunitate; simbioză. colophon [kabfon, -fan] s. 1. (tipogr.) notă finală a unei cărţi reproducând sau completând titlul (ia cărţile vechi), colofon. 2. emblema / marca editurii. 3. (fig.) sfârşit, fine; from title page to ~ din scoarţă-n scoarţă, de la cap la coadă. colophony ['koloufouni, ko'bfoni, -foni] s. colofoniu, sacâz. color ['kAbrj s. (amer.) v. c o 1 o u r. Coloradan [ikalo'ra:dan, -ra>] I. adj. din Colorado. II. s. locuitor din Colorado. Colorado (potato) beetle [ikob'raidou (p3'teitou)'bi:tl[ s. (entom.) gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemilineata). coloration [.kAb'rei/an] s. 1. colorare; coloraţie. 2. (arte) colorit, coloratură; arta de a aplica culorile / de a colora / de a da culoare. colorant ['kAbrant] s. (chim.) colorant, materie colorantă, pigment, vopsea, boia. coloratura [rkabra'tuara] s. (ital. muz.) coloratură, înfloritură. coloratura soprano [~ sa'pramou) s. (ital. muz.) soprană de coloratură.



184



color cast ['kAbko:st] (amer.) I. s. televiziune în culori. II. vb. A. tr. atelevizaîn culori, a transmite la televiziunea în culori. B. intr. a transmite un program de televiziune în culori. colorific [.kalo'rifik] I. adj. 1. colorant, care colorează. 2. colorat; pitoresc; frumos. 3. care dă culoare, colorit. 4. (despre stil) înflorit, colorat. II. s. pl. ştiinţa culorilor. colorimeter [■kAb'rimitar] s. (/iz.) colorimetru. colorimetric(al) [>kAbri'metrik(3l] adj. (/iz.) coîorimetric. colorimetrist [.kAb'rimetrist] s. (fiz.) colorimetrist. colorimetry [ikAb'rimitri] s. (fiz.) eolorimetrie. colossal [ka'lasl] adj. 1. colosal, imens, uriaş, enorm. 2. splendid, magnific, grandios, măreţ, minunat; colosal, formidabil; strălucit. 3. (fam.) grozav, tare, dărâmător, fantastic, uimitor, ca în filme. colossal order [~ 'a:dar[ s. (arhit.) ordin colosal. Colosseum s. v. C o 1 i s e u m. colossus [ka'bsas] s.pl. colossi [ka'bsai] colos, gigant, uriaş, titan. colossus-like [~ laik] adv. ca un colos, colosal. colossus-wise [~ waiz] aaV. v. c o 1 o s s u s -1 i k e. colostrum [ka'bstram] s. (fiziol.) colostru. colotomy [ka'latami] s. (mea'.) colotomic, operaţie la colon. colour ['kAbr] I. s. 1. culoare; nuanţă; complementary ~ s culori complimentare; cool ~ s culori reci; dark ~a) culoare închisă; b) negru; fundamental ~ s v. p r i m a r y ~s; gaudy ~ s , glaring ~s culori ţipătoare, stridente; light ~culoare deschisă; lively ~culoare deschisă, vie, veselă; oil ~ ulei(uri) pentru pictură; primary ~ s, simple ~ s culori fundamentale, primare; secondary ~ s culori secundare; showy ~ culoare densă, tare, vie, ţipătoare, aprinsă, stridentă; simple ~ s , spectral ~ s culorile spectrale, culorile curcubeului; warm ~ s culori calde; water ~ acuarelă; (fig.) to put a ~ on sau to give a ~ a colora; a da (o) culoare, (un) colorit (cu dat.); to put a false ~ on a falsifica, a denatura, a înfăţişa / a prezenta într-o lumină falsă sau denaturată, a răstălmăci; in one's true ~ în adevărata sa lumină sau culoare; to give some ~ of truth a da o aparenţă sau o nuanţă de adevăr. 2. culoare, vopsea; colorant; pigment; to paint in dark ~s a picta în culori închise; to paint in bright ~s a picta în culori vii / strălucitoare / luminoase; to paint in truc ~s a picta aşa cum este, a-1 arăta în culori(le sale) adevărate, în adevărata sa lumină; to paint in false ~s a-1 arăta în culori falşe; to lay on the ~s too thick(ly) a exagera peste măsură, a face un lucru cusut cu aţă albă. 3. culoare în obraji, rumeneală, roşcată; îmbujorare; to change ~ a se schimba la faţă (a pali, a roşi etc.); a face / a schimba feţe-feţe; to gain ~ a prinde culoare, a se rumeni la faţă, a căpăta o mină sănătoasă; to lose ~ a-şi pierde culoarea, a se face palid, a nu mai avea culoare. 4. colorit, înfăţişare, aspect; local ~ culoare locală. 5. pretext, umbră, nuanţă; motiv, pricină, cauză, raţiune, mobil; under ~ of sub pretextul /masca (cu gen.); he gave no ~ for doing so nu şi-a explicat în nici un fel comportarea. 6. individualitate, personalitate marcantă / pronunţată; nuanţă, caracter specific. 7.pl. steag, drapel, culori; flamură, stindard; pavilion; steagul, culorile (u/iui club sportiv etc.); regimental ~s drapelul regimentului; (mii.) to call to the ~s a chema (rezerviştii) sub drapel / sub arme, a mobiliza; (fig.) to come off with flying ~s a ieşi biruitor, a izbuti, a obţine un succes, a se acoperi de glorie; (mil.) to desert the ~s a dezerta, a trece la inamic; a trăda culorile ţării; to fear no ~s a nu (avea a) se teme de nici un duşman; to get one's ~s a fi primit într-o asociaţie sportivă; to give smb. his ~s a primi pe cineva, într-o asociaţie sportivă; a legitima un sportiv; (mil.) to join the ~s a intra / a se înrola în armată; to lower / to strike one's ~s a se preda, a se supune; a pleca steagul; to show one's ~s a) a-şi arăta apartenenţa politică, a-şi da pe faţă părerile, a da cărţile pe faţă; b) a-şi da arama pe faţă; (fig.) to stick to one's ~ a rămâne credincios până la capăt principiilor sale; (fig.) to nail one's ~s to the mast a) a-şi apăra convingerile pe faţă; b) a fi insistent sau intransigent; c) a nu ceda, a nu se da bătut, a nu bate în retragere; a nu pleca steagul; (fig.) to sail under false ~s a înşela, a amăgi; a fi ipocrit, impostor, făţarnic, a fi lup îmbrăcat în piele de oaie; under false ~s a) sub (un) drapel, pavilion fals; b) (fig.) sub o mască sau aparenţă înşelătoare; with ~s flying a) cu drapelele desfăşurate; b) cu floare la pălărie; with the ~s în armata activă, în activitate. 8.pl. haine colorate (nu negre); to dress in ~s a nu purta doliu. 9. (muz.) timbru. 10. (amer., presă şi radio) reportaj de cuibare / atmosferă; fifteen minutes of ~ before the kick off înaintea începerii jocului ascultaţi câteva aspecte de pe stadion; the programme lacked ~reportajul era uscat / nu avea carne. 11. (despre oameni) de altă culoare / rasă decât cea albă (mai ales neagră); diferenţă rasială; man or women of ~ bărbat sau femeie de culoare (mai ales negru sau negresă). 12. aptitudine de a distinge culorile, 13. pi. (lit.) înflorituri retorice, figuri de stil. ♦ off ~ a) ieşit de soare, decolorat; b) (fig.) slăbit, obosit, cam dărâmat, vlăguit; nu în apele lui, căruia nu-i sunt boii acasă; c) (amer. si.) de gust dubios, de prost gust, cam vulgar, topesc, golănesc, de mahala, care nu e de salon / de bonton. II. vb. A. tr. 1. a colora, a picta. 2. a vopsi, a boi; a zugrăvi. 3. a înfrumuseţa; a prezenta într-o lumină personală / subiectivă; a exagera, a împestriţa, a bălţa, a denatura, a falsifica, a răstălmăci, a deforma; an account ~ed by prejudice relatare deformată din pricina prejudecăţilor; the motive ~s the act scopul dă caracterul acţiunii; the facts were improperly ~ed faptele nu au fost înfăţişate corect, în adevărata lor lumină. B. intr. 1. a lua un colorit, a se colora, a bate în. 2. (si to ~ up) a se schimba la faţă,-a roşi; a prinde culoare, a se rumeni, a se înroşi; a se împurpura la faţă. 3. (despre fructe) a se înroşi, ase pârgui, a se rumeni. III.aaj'. 1. cromatic. 2.colorat,în culori. 3. (fot.) color. colourable ['kAbrabl] adj. 1. în stare / susceptibil de a fi colorat, care se poate colora. 2. plauzibil; verosimil, probabil, veridic, care stă în picioare. 3. reuşit, izbutit; ~imitation imitaţie reuşită / izbutită. 4. fals, falsificat, prefăcut. colouration [ikAb'rei/an] s. v. c o 1 o r a t i o n. colour bar ['kAb ba: r ] s. barieră de culoare, discriminare / segregaţie rasială (mai ales împotriva negrilor înS.U.A.); apartheid, segregaţie rasială (in Africa de Sud).



 185



colour bearer [~ ib£arar] s. (mil.) stegar, port-drapcl. colour-blind [~ blaind] adj. 1. (med.) suferind / atins / lovit de acromatopsie sau daltonism. 2. (amer.) imparţial în chestiuni rasiale, care nu face discriminări rasiale, democrat. colour blindness [~ iblaindnis] s. 1. (med.) daltonism (propriu-zis), aneritropsie; discromatopsie; acromatopsie. 2. (amer.) imparţialitate în chestiuni rasiale, respingerea discriminărilor rasiale / de culoare. colour box [~ baks] s. 1. cutie cu culori (a unui pictor); cutie de pasteluri. 2. (fiz.) aparat pentru amestecul culorilor. colour break up [~ 'breikAp] s. (tel.) descompunerea culorilor. colour camera [~ ikaemsra] s. (fot.) aparat de fotografiat în culori. colour-carrier [~ ikasria1"] s. (fiz.) cromofor. colourcast i~ka:st] I. s. l.v. c o l o r c a s t . 2. (po/igr.) dominantadeculoarc.il. vb. v. c o l o r c a s t . colour cinematography [~ isinima'tagrafi] ş. ci ne mato graf(ie) în culori. coloured ['kAlad] I. adj. 1. colorat; dark— de culoare închisă; light-~ de (o) culoare deschisă; high-~ foarte / viu / intens colorat. 2. pictat, vopsit. 3. de culoare, aparţinând altei rase decât celei albe (mai ales despre negri sau pesoane având şi sânge de negru). 4. nuanţat (şi fig.). 5. (fig.) denaturat, deformat, falsificat; părtinitor; în culori false. 6. colorat, pitoresc, frumos. 7. plauzibil, verosimil, veridic, care stă în picioare, care se susţine. II. s. (Africa de Sud) metis; mulatru. coloured people [~ 'pi:pl] s. oameni / populaţie de culoare; negri; mulatri; metişi. coloured print [~ 'print] ş. gravură în culori. colourfast ['kAlafti;st] adj. 1. (despre imprimeuri) care nu iese la spălat. 2. (despre rujuri de buze) care nu se ia. colour film ş. 1. [~film] (fot.) film pentru fotografii în culori, film color. 2. (cin.) film colorat, producţie în culori. colour filter [~ ifiltar] s. (fot.) filtru de lumină, filtru cromatic. colour foil [~ foil] s. (poligr.) foaie colorată. colourful [TeAtefttl] adj. colorat, strălucitor, viu, deschis, luminos; vioi. colourific [-kAla'rifik] adj. animat, interesant, atrăgător, stimulator; plin de contraste. colourimeter [


com bati vity



columbarium [.kolam'beariam, amer. -'bei], pl. columbaria [ikolam'bE aria] s. 1. (ist. Romei) columbariu, edificiu mortuar, cavou cu nişe conţinând urne funerare. 2.p/. nişe, firide (ale unui columbariu sau crematoriu). 3. hulubărie, porumbar, porumbărie. columbary [ko'lAmbari] s. hulubărie, porumbar. columbate [ka'lAmbeit] s. (chim.) niobat, niobiat. Columbian [ka'Umbian] I. adj. 1. referitor la Columb. 2. (jig.) referitor la America. II. ş. (tipogr.) corp (de literă) de 16 puncte. columbic acid [ka'lAmbik 'assid] ş. (chim.) acid niobic. Columbine ['kolambain] I. s. 1. Colombină (personaj din „comedia dell'arte" sau pantomimă, iubita Arlechinului). 2. (bot.) căldăruşă, cinci-coade, cinci-clopoţci (Aquilegia). II. adj. [amer. şi 'kalambin] ca porumbelul (şi fig.) (ca guşa) de porumbiţă. columbium [ko'lAmbiam] s. (chim.) niobiu, columbiu. column ['kalam] s. 1. coloană (cu toate sensurile din română); (mil.) ~ of fours coloană de marş; ~ of mercury coloană de mercur (la termometru); fifth ~ coloana a cincea, spionaj; trădători, agenţi ai duşmanului; ~of smoke coloană/ nori de fum; (anat.) spinal ~ coloană vertebrală, şira spinării; in ~ în coloană; în linie. 2. (amer., mar.) formaţie în linie. 3. (fig.) stâlp, sprijin; susţinător; proptea. 4. rubrică (în publicaţii) advertisment ~s rubrici de anunţuri; agony ~ rubrica de dispariţii (în ziare); newspaper ~ coloană, rubrică de ziar. 5. (în gazetărie) casetă, cursiv; comentariu. columnar [ka'lAnma1"] adj. 1. în formă de coloană. 2. (geol.) cu stâlpi, cu coloane, şistos în sens vertical. 3. (despre ziar) cu coloane. 4. susţinut de coloane. columned ['kalamd] adj. v. c o 1 u m n a r. column foot ['kalam fut] s. (arhit.) baza unei coloane. column galley [~ igasli] s. (poligr.) şif pentru şpalturi / coloane. columnist ['kolamnist] s. (amer.) comentator, foiletonist, redactor. colza ['kolza] s. (bot.) rapiţă (Brassica râpa). colza oil [~ oil] ş. ulei de rapiţă. coma1 ['kouma] s. 1. (med.) comă; somn letargic. 2. (fiz.) comă. coma2, pl. comae ['koumi:] s. 1. (bot.) fire, moţ (la unele plante). 2. (astron.) coada unei comete. 3. (fot.) aberaţie asimetrică. comate1 ['kou'meit] s. tovarăş, camarad; companion. comate2 ['koumeit] adj. (bot.) comat. comatose ['koumatous] adj. (med.) referitor la starea de comă, comatos. coma vigil ['kouma 'vid3il] s. (med.) comă în care bolnavul rămâne cu ochii deschişi. comb1 [koum] I. s. 1. pieptene; dressing ~ pieptene de toaletă; large / tooth(ed) ~ pieptene rar; pocket ~ pieptene de buzunar; small-toothed ~ pieptene des. 2. ţesală. 3. darac, pieptene. 4. creastă (de cocoş), moţ. 5. (teAt.) spată; ac, spin, ghimpe, ţeapă. 6. (şi honeycomb) fagure. 7. coama / creştetul acoperişului. 8. creastă, moţ (ca frizură), streaşină. 9. creasta unui val. 10. creastă, coamă, spinare (a unui deal). 11. (electr.) colector, perie, periuţă, peri colectori (la dinam etc.) 12. gâtul patului (la arma de foc). ♦ (fig.) to cut the ~ of a tăia nasul (cuiva), a descuraja, a întrista; to set up one's ~ a face pc grozavul / teribilul / nebunul, a se umfla în pene. II. vb. A. tr. 1. a pieptăna, a ţesăla; (fig.) to ~ smb.'s hair for hiin a trage cuiva un perdaf, o săpuncala, a spăla, a săpuni, a freca, a face cu ou şi cu oţet pe cineva, a lua pc cineva la trei păzeşte; to ~smb.'s hair the wrong way a lua pe cineva în răspăr. 2. (mil.) a curăţa terenul de duşmani. 3. a percheziţiona, a cerceta, a întoarce cu susul în jos. 4. (teAt.) adărăci,acarda; abate, a destrăma. 5. a ţesăla; (glumeţ) a bate, a ciomăgi, a dărăci, a tărbăci, a bumbăci. 6. (fam.) (adesea şi to ~ down) a ocărî, a certa, a face cu ou şi cu oţet, a lua la trei păzeşte, a săpuni, a freca, a lua la rost. 7. to ~ out a) a pieptăna; b) (mii.) a face o revizie a soldaţilor lăsaţi mai devreme la vatră, a tria, a purica; c) a epura; a comprima, a concedia. B. in/r. (despre talazuri, valuri) a se sparge. comb2 [ku:m, koum] s. v . c o o m b. combat ['kombat, -bast, 'kAmbat] (jr.) I. s. 1. luptă, bătălie; mortal ~ luptă înverşunată, crâncenă, pc viaţă şi pe moarte; single ~ luptă în(tre) doi; duel. 2. pl. (isţ.) turnir (asalt de arme între cavaleri). II. ['kambat, 'kAm-, amer. şi karn'ban] vb. A. intr. a se bate (for pentru; with cu; against împotriva). B. tr. a (se) lupta cu, împotriva (cuiva), a combate, a opune rezistenţă (cuiva). combat airplane [~'eaplein] s. (av.) avion de luptă. combatant ['kombatant, 'kAm-] I. adj. combatant, luptător, de luptă, combativ; de front; combatant. II. s. 1. combatant, luptător. 2. parte combatantă. 3. (jig.) apărător înfocat. combatant arms [~ 'a:mz] s. pl. (amer. mii.) trupe combatante (spre deosebire de serviciile auxiliare). combatant forces [~ Ta;siz] s. pl. (mil.) 1. unităţi de luptă. 2. forţe combatante. combatant officer [~ ofisar] s. (mii.) ofiţer combatant (sub rangul de maior). combatant value [~ 'vselju:] s. (mil.) capacitate de luptă. combatant zone [~ 'zounj s. (/nil.) zonă de acţiune. combat arm ['kombat a:in] s. (mii.) armă combatantă (artilerie, infanterie). combat artillery [~ u:.tilari] s. (mil.) artilerie de sprijin. combat aviation [~ leivi'ei/an] s. (amer. mii.) aviaţie de luptă (vânătoare şi bombarda­ ment). combat car [~ ka:r] ş. (amer. mil.) car de luptă, car blindat, tanc. combat company [~ -kAmppni] s. (amer. mii) 1. companie în formaţie de luptă. 2. companie de pionieri genişti. combat fatigue [~ faiti;g] s. (mii.) nevroză, teamă de luptă, moral prost / scăzut. combat group [~ gru:p] s. (mii.) grupă de luptă / de şoc. combative ['kombativ, 'kAm-] adj. luptător,de luptă, combativ; belicos, războinic, aprig, marţial; bătăios. combativeness [-nis] s. combativitate. combativity [ikamba'tiviti] s. combativitate.



 combat liaison



186



combat liaison ['komtot li(:>eizon] s. (mil.) mijloace de legătură pe timp de luptă, agenţi ~! fie ce-o fi! n-au decât să vină! (prov.) after rain ~s sunshine după ploaie, vreme bună; a misfortune seldom ~s alone o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. a se întâmpla, sau transmisiuni. a se face, a fi posibil, a fi cu putinţă; how did it ~ (that)? cum s-a întâmplat (că)? cum combat service [~ rso:vis] s. (/nil.) serviciu combatant / activ. s-a făcut (că)? ~ what may fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. 3. a fi, a se afla, combat suit [~ sju:t] s. (amer. mii.) ţinută de campanie. . a se găsi; the word ~s on page six cuvântul se găseşte la pagina şase. 4. (în loc de combat unit [~ o'u:nit] s. (mil.) unitate combatantă / de luptă. t o b e c o m e) a se face, a deveni, a se forma; a se închega; butter will not ~ untul nu combat vehicle [~ ivirikl] s. (/nil.) car de luptă. vrea să se aleagă; things will ~ right toate se vor rezolva, totul se va sfârşi cu bine. combat zone [~ zoun] s. (mii.) teatru de operaţiuni, de război; zonă de luptă. . 5. (despre malţ) a încolţi, a răsări. 6. (la imperativ) hai(de)! lasă! ei!; ~, tell me all you comb box ['koum toks] s. (text.) caseta pieptenelui. know about it hai, spune-mi tot ce ştii despre asta; ~, ~, be not so hasty! ei, ei, nu te comb-case [~ keis] s. toc pentru pieptene. (mai) grăbi aşa; ei, ei, ia-o mai uşor, mai încet, mai domol! 7. to ~ about a) a se întâmpla, combe [ku:m] s. v. c o o m b. a se petrece, a se produce; b) a veni făcând un ocol; a veni în mod neoficial sau neanunţat; combed [koumd] adj. crestat, cu creastă. comber ['koums'] s. 1. (tot.) lucrător la darac. 2. maşină de dărăcit, de pieptănat. 3. val c) (despre vânt) a-şi schimba direcţia; to ~ about smth. a veni pentru ceva, după ceva; what have you ~ about? pentru ce aţi venit?; to ~ across a întâlni, a da de, a da peste, mare, uriaş, talaz, bri/.ant. a se ciocni (întâmplător) de; that idea never came across my mind nu mi-a trecut comber waste ['kouma weist] s. (text.) deşeuri de la pieptănat. niciodată prin minte aşa ceva; (amer.) ~ across! recunoaşte! dă(-ţi) cărţile pe faţă!; to ~ comb honey ['koum'liAni] s. miere netescuită / în fagure. combination [ikombi'neijbn] s. 1. combinare; combinaţie (în chimie, sport, şah, jocuri after a) a veni după, a urma după (sau cu dat.); a veni în urma (cu gen.),' b) a veni după, de noroc); (re)unirc, legătură; amestec; amalgam; concurs de împrejurări; (fiz.) ~of forces a se interesa de, a veni (ea) să vadă; a veni (ea) să ia; to ~ again a reveni, a veni iar, compunerea forţelor; in ~ în combinaţie; în unire. 2. combinezon, furou; pl. corset, a veni din nou; to ~ against a veni împotriva; a se ciocni de; to ~along a) a merge mai (combinaţie de) sutien şi chiloţi. 3. uniune, asociaţie, societate, alianţă, ligă (sindicat, departe, a-şi continua drumul; b) a merge împreună (cu cineva); ~ along! haide! trust etc.); right of ~ dreptul de asociere / de sindicalizare. 4. coaliţie, clică, gaşcă. să mergem! ~ along with me vino cu mine, hai cu mine; to.~ around v. t o ~ r o u n d ; 5. urzeală, intrigă, uneltire; complot, conspiraţie, conjuraţie. 6. (si motor cycle ~) to ~ asunder a se desface (în două, în bucăţi); to ~ at a) a ajunge la; just let me ~ at him! (aşteaptă) numai să pun eu mâna pe el! să ajung cu numai la el! b) a se năpusti motocicletă cu ataş. 7. pl. (mat.) combinări. 8. (lingv.) cuvânt compus. combination car [~ ka:r[ s. (amer.) 1. (ferov.) vagon cu destinaţii multiple. asupra (cuiva), a se repezi la / asupra (cuiva); to ~ away a) a pleca; b) a se desface, a se desprinde; to ~ away none the wiser a pleca (tot) aşa cum a venit / cu buza umflată / 2. autovehicul pentru mai multe scopuri. cu mâna goală; to ~ back a) a se întoarce, a se înapoia, a se înturna, a reveni; b) a-şi combination gas [~ gses] s. gaze umede I bogate în vapori de benzină. reveni, a-şi veni în fire; c) (sport) a-şi reveni în formă; a avea o revenire de formă; combination lock [~ fok] s. lacăt secret / cu inele / cu cifru. d) (amer.) a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ by a) a trece pe lângă; b) a trece pe acolo / combination room f~ ru:m] s. cancelaria profesorilor (la Cambridge). prin preajmă / prin apropiere; c) a ajunge la, a atinge; d) (amer.) a trece pe la, a intra; combination string [~ strirj] s. (extracţia petrolului) coloană telescopică. to ~ down a) a se da jos, a coborî, a descinde; a se lăsa în jos; b) a se transmite din combination suit [~ ş/u:t] s. salopetă, halat, combinezon de lucru. combinative ['kombineitiv, -not-, amer. si kam'bainativ] adj. combinativ; de combi­ generaţie în generaţie; c) a veni, a sosi (aVn capitală în provincie); d) (despre un copac) a fi doborât, tăiat; e) a fi distrus / ruinat / dărâmat /nimicit, a fi în criză / în jenă financiară, naţie; predispus la combinaţii. a-i merge rău treburile / afacerile; a fi în declin, a decădea, a fi la pământ;/) (amer. fam.) combinatorial [kom.baino'tourial] adj. bazat pe combinaţie, combinatoriu. a se îmbolnăvi, a cădea la pat; g) (despre preţ) a scădea, a se reduce, a se coborî; h) a se combinatorial analysis [~ a'naîtasis] s. (mat.) analiză combinatorie. combine I. [kom'bain, koum-] vb. A. tr. 1. a combina, a îmbina, a legă, a uni, a împreuna, limita, a se restrânge, a se micşora, a se scurta; to ~ down on / upon a) a se năpusti / a amesteca. 2. (chim.) a face să se combine. B. i«tr. 1. (mai ales cu with) a se combina, a se abate / a tăbărî asupra / pe; a ataca (pe cineva) brusc şi cu putere, a se arunca asupra; a se îmbina, a se uni, a se împreuna, a se amesteca (cu). 2. a se uni, a se asocia, a se b) a dojeni, a mustra, a ocări, a înjura, a insulta; to ~ down on smb. for a sum of money sindicaliza. 3. a fuziona. 4. (chim.) a intra în combinaţie. II. ['kombain, kom'bain] s. 1. (agr.) a cere, a pretinde de Ia cineva o sumă de bani / 6 despăgubire / o compensaţie; to ~ down with a plăti, a scoate (bani); ~down with your money scoate banii; deschide baierile combină, combaină. 2. sindicat patronal, uniune patronală, cartel. combined [ksm'baind] aay. 1. (cldm.) combinat. 2. unit, confederat, federat, federativ, pungii, a pune banii pe masă; to ~for a) a veni pentru; a veni după; b) a ataca; c) a lua, a ridica (pe cineva); to ~ forth a) a ieşi, a veni afară; a ieşi înainte, a întâmpina; b) a înainta, federal. 3. unit, comun. 4. însumat, centralizator. a merge înainte; c) a se depărta; d) a se răspândi; to ~ forward a) a merge înainte; a ieşi combined diagram [~ 'daisgra™] s. (ferov.) diagramă însumată. înainte / în faţă; b) a răspunde; c) a-şi oferi serviciile; to ~ from a) a veni de la, din, combined events [kom'baind i'vents] s.pl. (sport) probă combinată. combined operation [~ lOpa'rei/an] s. (mil.) operaţie comună; operaţie amfibie, operaţie a sosi de la, din; b) a se trage din, de la, a rezulta din, a fi originar din; where do you ~ from? de unde veniţi, de unde sunteţi? what country do you ~ from? din ce ţară sunteţi? combinată. that ~s from your carelessness toate acestea provin din neglijenţa ta; to ~ home a) a se combined water [~ 'wo;tor] s. (geol.) apă de constituţie. combiner [ksm'bains', koum-] s. 1. combinator, cel care face combinaţii. 2. membru înapoia; a se întoarce acasă; b) a se duce acasă (la cineva); ~ home with me vino la mine acasă; c) (mar.) a ancora; d) (fig.) a-şi da seama, a avea mintea cea de pe urmă; al unui cartel. a se răzgândi, a-şi schimba părerea; to ~ in a) a intra; a sosi, a ajunge (la destinaţie); combing ['koumirj] s. 1. pieptănare, pieptănat, toaletă. 2. (tot.) dărăcit, pieptănat; ~in! intră! b) a intra într-o funcţie / într-o slujbă, a ocupa un post / o funcţie; c) a fi la cardare. 3. pl. deşeuri de la pieptănat, părul care cade de la un pieptănat, peri, smoc. modă; a deveni monden; d) a începe, a debuta; a intra în uz; that is where the fun ~s 4. (fam.) săpuneală, spălat, spălătură, scuturătură, chelfăneală, fecuş, ceartă, ocară. in iată unde începe gluma / nostimada; iată care-i partea nostimă; e) a aduce pe piaţă combing cylinder [~ isilindo1"] s. (tot.) pieptene Circular, cilindru perietor. pentru vânzare; new potatoes are coming in already s-au adus cartofi noi pe piaţă, au combing machine [~ ma'/im] s. maşină de dărăcit, dărâcitoare, maşină de pieptănat. şi apărut cartofi noi pe piaţă;/) a apărea ca parte componentă, a se găsi, a apărea pe o combo ['kombou] s. 1. (fam.) formaţie orchestrală de jazz; a five-piece ~ formaţie listă / pe un tabel; g) a veni la putere, a fi ales; (amer.) (despre vacă etc.) a făta; to ~ in orchestrală compusă din cinci instrumentişti. 2. (austr. si.) alb care trăieşte cu o femeie between a veni în ajutor, a mijloci, a juca rolul de mijlocitor; to ~ in for a) a avea pretenţie indigenă. la; b) a contribui cu, a participa cu; to ~in for a good thrashing a primi o bătaie zdravănă, comb-out ['koum 'aut] s. 1. pieptănare. 2. (fig.) epurare (a unor funcţionari etc.) 3. (fig.) a mânca o calcavurâ; to ~ in well a veni la timpul potrivit, a ajunge cu bine / în stare revizie, puricare, triere suplimentară (mai ales a recruţilor clasaţi anterior). bună (la destinaţie); to ~ into a intra în; to ~ into one's own a-şi primi dreptul său; to comburent [kom'bjurant, koum-j s. comburant, element care facilitează arderea. ~into danger a fi în pericol; to ~into being/ existence/ life a veni pe lume, a se naşte, combustibility [komib/ista'biliti, koum-, -ti'b-] s. combustibilitate, inflamabilitate. a lua naştere; a lua fiinţă; to ~ into force a) a intra în vigoare; b) a se întrema, a prinde combustible [kom'bAstobl, koum-, -tibl) I. adj. 1. combustibil, inflamabil. 2. arţăgos, puteri; to ~ into notice a atrage atenţia, a sări în ochi; to ~into play a începe să funcţioneze irascibil, iritabil, supărăcios, susceptibil, iute la mânie. II. s. combustibil; material / lucru / să acţioneze; a intra în joc; (mil.) to ~into position a ocupa o poziţie; to ~into possession inflamabil. of a intra în posesia (cu gen.); to ~into property a moşteni o avere; a intra în pâine, combustion [ksm'bAst/an, koum-] s. 1. combustie, ardere; spontaneous ~ auto- a intra în proprietatea (cu gen.), a se procopsi, a se căpătui, a se chivernisi; to ~ into combustie, autoaprindere. 2. (chim.) oxidare, oxigenare. 3. agitaţie violentă; tumult, furtună, sight a apărea, a se ivi, a se arăta (în zare); a fi vizibil; to ~ like a dog at a whistle a veni freamăt, zarvă; învălmăşeală. la prima chemare; a fi supus / ascultător / blând ca un mieluşel; to ~ near (urmat de combustion chamber [~ it/eirribar] s. (tehn.) cameră de combustie / de ardere. gerunziu) a fi cât pe-aci să, a fi pe punctul de a (reuşi să); a nu izbuti în / să, a da greş combustion-engine [~ .ena^in] s. (tehn.) motor cu combustie; external ~ motor cu în; I came near drowning era cât pe-aci să mă înec; to ~ next a fi următorul, a veni la combustie externă; internal ~ motor cu combustie internă. rând, a urma imediat; to ~ of a se trage din, a coborî din, a proveni din, de la, a veni din, combustion mist [~ mist] s. (ind.) combustibil pulverizat. de la, a lua naştere din; nothing will ~of it din asta nu va ieşi nimic; nici o scofală; (fam.) f combustion motor [~ ,mouto ] s. v. c o m b u s t i o n e n g i n e . what will ~ of him? ce se va alege dintr-însul? that ~s of judging by the eye aşa se combustor [kam'bAstar, koum-] s. (tehn.) cameră de combustie (la motoarele cu reacţie). întâmplă când te iei după aparenţe; to ~ off a) a se îndepărta de; b) (despre nasturi ele.) come [kAin], past came [keim], part. trec. come [kAm] vb. A. intr. 1. a veni, a sosi, a se detaşa, a se desprinde, a se dezlipi, a se desface, a cădea; c) a avea succes, a ieşi din a se apropia; I am coming vin, sosesc (îndată), iată-mă; smb. is coming vine cineva; încurcătură; d) a avea loc; e) a scăpa, a se salva;/) (amer.) a o lăsa încurcată, a tăcea; aii he is long in coming întârzie (mult), se lasă (mult) aşteptat, vine greu; are there any came off satisfactorily totul a ieşit, s-a sfârşit (cu) bine; to ~ off with honours a sfârşi more to ~? mai trebuie să vină cineva?; to ~ and go a veni şi a pleca, a trece pe la cineva; onorabil; he came off a loser a ieşit în pierdere / în pagubă, a pierdut (la joc, într-o afa­ his hour is ~ i-a venit rândul, i-a sunat ceasul; lightly ~ and lightly go, easy ~, easy cere); he came off clear a ieşit cu bine / basma curată; to ~off worst a ieşi cum nu se poate go, as it ~s so it goes de haram am luat, de haram am dat, cum a venit aşa s-a dus; ~ mai rău; a avea rezultatul cel mai prost; to ~ off with a small loss a scăpa ieftin; (peior.) life, ~ death pe viaţă şi pe moarte; to ~ prese, de la w h i c h h i s t o ~ (de / din) viitor, to ~ off second best a fi învins, bătut; to ~ off creditably / with credit a ieşi cu bine, care va veni; things to ~ lucruri sau evenimente viitoare / care vor veni; in days to ~ a sfârşi onorabil (ceva) oh! ~off! (it)! a) ce spui! nemaipomenit! extraordinar!; b) las-o în viitor; în zilele ce vor urma; pleasure to ~ o plăcere anticipată; (fam.) let them all



 187



comfort station



de tot. 3. a se apropia de, a împlini (o varştă); to ~ eight years old a merge pe opt ani, a se apropia de opt ani. 4. a juca, a face; to ~ a dodge over smb. a trişa / a păcăli pe cineva, a juca o festă / un renghi cuiva; to ~ a hand at cards a juca o levată. 5. a atinge, a realiza, a face; he cannot ~ that asta n-o poate face, nu poate ajunge până acolo. come-about ['kAma-baut] ş. (fam.) întorsătură neaşteptată a evenimentelor; cotitură bruscă; surpriză. come-again fkAms'gein] s. (fain.) ceva ce se va repeta în viitor, revenire. come-and-go ['kAinandgou] s. du-te vino; forfotă. come-and-go people [~ ipi:pl] s. oameni care vin şi pleacă; flotanţi. come-at-ability f'kAmaste'biliti] s. accesibilitate, abordabilitate. come-at-able ['kAin'îetabl] adj. accesibil, abordabil, la care se poate ajunge uşor; uşor de atins. come-back ['kAinbaîk] s. (jam.) 1. revenire, reîntoarcere, repetare; recrudescenţă. 2. retribuţie. 3. răsplată după merit. 4. (text.) lână regenerată; lână semifmă / metisă. ♦ (amer. si.) to stage a ~ a-şi lua revanşa; a se reabilita; a veni din nou la putere; a-şi redobândi popularitatea. come-by-chance ['kAmbai't/a:ns] s. 1. lucru găsit (din întâmplare). 2. fiinţă întâlnită, întâmplător. 3. întâlnire întâmplătoare. 4. copil din flori, bastard. comedian [ko'miidbn, -djan] s. 1. autor de comedii. 2. actor comic; comic; low ~ măscărici, bufon; cabotin. comedie [ka'miidik] adj. (rar) comic. comedienne [ksimedi'en, k3iini:d- şi pronunţia franceză] s. (fi.) actriţă (în special de comedie). comedietta [ikomedi'eta] s. comedie uşoară. comedist ['komidist] s. autor de comedie, dramaturg comic. comedo ['komidouj.pl. comedones [< faţa justiţiei); to ~ up to a sosi, a atinge nivelul de corn f o rt e r (4). (sau cu gen.) a se ridica la, a corespunde (cu dat.), a justifica (o speranţă, o aşteptare); comfortableness [-nis] s. confort, dichis, tihnă; mângâiere. to~ up with a atinge, a ajunge; to ~ upon a) a se ciocni de; b) a ataca prin surprindere; comforter ['kAinfata1"] s. 1. mângâietor, alinător; întăritor, ocrotitor, sprijin; Job's ~ pe neaşteptate; c) a cerc, a formula o cerere (cuiva); he came upon me for damages rău / prost ocrotitor (cineva care sub pretextul consolării măreşte durerea cuiva). 2. fular mi-a cerut / mi-a reclamat daune; d) a aşeza (o greutate, o ţxn'ară) pe umerii (cuiva). de lână, şal călduros. 3. the Comforter (biş.) Mângâietorul, Sfântul Duh. 4. (amer.) ■$> (fam.) as they ~ foarte, extraordinar (de); to ~ natural to smb. c) a nu prezenta greutăţiplapumă. 5. biberon. 6. (fun.) ziar (cu care se acoperă vagabonzii când dorm în aer pentru cineva; b) a fi în firea cuiva, a face parte integrantă din caracterul cuiva; (amer. liber). si.) how ~? cum aşa? de ce? (amer.) to ~ clean a recunoaşte (ceva) în chip sincer, a spune comforting ['kAmfotirj] adj. 1. care aduce confort. 2. consolator, de consolare / alinare; lot; they have ~ many miles by train ei au venit, au călătorit, au făcut multe mile cu mângâietor, alinător. trenul; he is coming this way va veni pe acest drum. comfortless l'kAinfatlis] adj. 1. incomod, lipsit de confort, de înlesniri. 2. nemângâiat, B. tr. (fam.) 1. a face pe, a juca rolul; he ~s the great man face pe grozavul, se crede neconsolat, fără ocrotire, fără sprijin, Iară alinare. 3. care nu aduce alinare / consolare / om mare; don't try to ~ noble lord over me! nu încerca să faci pe nobilul cu mine, mângâiere, care nu te încălzeşte / înveseleşte. nu-ţi da acre faţă de mine; (fam.) to ~ a walk a face o plimbare. 2. a exagera, a înflori, comfortlessness [-nis] s. 1. lipsă de confort, de comoditate. 2. lipsă de consolare / alinare a umfla; to ~ it strong a) a exagera, a o lua tare de tot, a umfla lucrurile, b) a face pe / mângâiere; neconsolare. grozavul, a se făli, a se grozăvi; that's coming it a bit strong! e cam tare! c cam prea comfort station ['kAmfst 'stei/an] s. (amer.) closet public, toaletă.



mai moale! asta să i-o spui lui mutu! the dirt will not ~ off murdăria nu vrea să iasă; (fam.) ~ off your high horse/your perch (ia) nu mai (acea pe nebunul/ grozavul! nu te mai îngâmfa atât, nu-ţi mai lua nasul la purtare; (ia) nu te mai umfla în pene!; to ~ on a) a apărea (pe scenă); b) a creşte; c) a progresa, a propăşi, a face progrese, a avea succes, a prospera, a avea spor, a merge, a-i da înainte; d) a împinge, a izbi, a înainta; the enemy was coming on duşmanul se apropia, înainta; e) a începe, a se apropia; it came on to rain începu să plouă; the winter is coming on iarna se apropie; night is coming on se înnoptează, se face noapte;/) (despre o boală) a învinge, a birui; g) (despre justiţie) a cerceta, a examina, a investiga; ~ on vino la mine! vino încoa'! hai cu mine! hai! ei! înainte!; hei tu! zău! nu, zău! bă, tu! taci! nu mai spune! şi zi aşa! how are you coming on? cum îţi mai merge? cum merg treburile? (afacerile)?; to ~on smb. for smth. a face răspunzător pe cineva pentru ceva; a-1 pune să plătească oalele sparte, a se lua de cineva; to ~out a) (despre cărţi, ziare) a apărea, a fi publicat; b) (despre frunze, flori) a se forma, a se dezvolta; c) a trece un examen; d) a intra / a se pune în grevă, a declara / a face grevă; e) a se arăta, a deveni vizibil, a se ivi, a ieşi la iveală; a se revela;/) (despre o erupţie pe piele) a ieşi; g) (despre imagini fotografice) a se developa; h) a-.şi face debutul, a debuta, a intra (pe scenă sau în societate); (amer. fain.) to ~ out flat-footed a nu umbla cu mănuşi, a spune (ceva) verde (în faţă) / pe şleau; to ~ out of a proveni, a descinde din; a coborî; to ~out with a dezvălui, a da în vileag, a da la iveală, a revela, a zice; ~ out with it hai, spune ce ai de spus, dă-i drumul; to ~ out on strike a intra / a se pune în grevă; to ~ out again a ieşi din nou, a apărea din nou, a reapărea; to ~ out ill / bad a se dovedi nefavorabil / rău, a ieşi rău; to ~ out in one's true colours a) a se arăta în adevărata lumină; b) (fig.) a-şi arăta adevărata faţă, caracterul adevărat, a-şi da arama pe faţă; (amer.) to ~ out at the little end of the horn a face afaceri proaste, a o pune de mămăligă, a nu se alege cu nimic, a nu face nici o brânză / nici o scofală; (fam.) ~ out of that! nu te mai amesteca! las-o baltă! isprăveşte! termină! to ~ over a) a veni, a sosi (cu ideea de a învinge un obstacol sau de a străbate o mare distanţă); I hope you'll ~over and see me sper că vei veni (de pe continent) să mă vezi (în Anglia); b) a trece dintr-o tabără în alta sau dintr-un partid în altul; he has ~over to us a trecut de partea noastră; c) a împresura, a lua în stăpânire, a pune mâna pe; a cuprinde, a pune stăpânire pe; a fear came over me m-a cuprins teama, a pus stăpânire pe mine frica; to ~ right a) a se dovedi exact; b) a se sfârşi cu bine; to ~round a) a vizita; a friend came round last night aseară m-a vizitat / a trecut pe la mine un prieten; b) a-şi veni în fire, a se întrema, a-şi reveni (după un leşin, o boală); c) a se schimba în bine; I hope things will ~ round sper că lucrurile se vor schimba în bine / se vor aranja; to ~ short of a) a nu ajunge, a nu fi suficient, satisfăcător; b) a nu-şi atinge ţelul, scopul, ţinta de a; a nu se realiza; a eşua; to ~ to a) a ajunge la, a veni la; b) a avea valoare de, a costa, a reveni la (costul de); c) a-şi reveni (după un leşin, după o boală); to ~to action a intra în acţiune; to ~to an agreement a ajunge la o înţelegere, a cădea la învoială, a încheia un acord / o convenţie, ~ to my arms vino în braţele mele, vino să te îmbrăţişez; (amer. si.) to ~ to bat a da de greu, a se lovi de o problemă dificilă; to ~ to blows a ajunge la lovituri / la palme / la bătaie, a se încaieră; to ~ easy to a nu întâmpina dificultăţi, a-i merge lesne; to ~ to an end a se sfârşi; you will never ~ to any good nu se va alege niciodată nimic (bun) din tine; n-o să faci nici o ispravă; (fam.) to ~ to grief a) a da de dracul; a da de greu; a ajunge într-o nenorocire; a fi la ananghie; b) a nu reuşi; to ~ to hand (despre corespondenţă) a sosi; to ~ to harm a avea de suferit, a suferi un rău; to ~ to a head



 comfrey



comfrey ['kAmfri] s. (bot.) tătăneasă, iarbă-băloasă (Symphytum officinale). comfy ['kAinfi] adj. (fam.) v. c o m f o r t a b 1 e (1,1). comic ['komik] I. adj. 1. comic, umoristic, de râs, caraghios, hazliu, nostim, ridicol. 2. de comedie. II. s. 1. comedie cinematografică, film comic. 2. (înv.fam.) v. c o m e d i a n . 3. aspect comic al lucrurilor, comicărie, comedie. 4.pi. (amer.) desene comice, umoristice, (cin.) desene animate (comice); comics, revistă bulevardieră cu desene. comical [-ol] adj. comic, şăgalnic, glumeţ, caraghios, amuzant, nostim, hazliu, ghiduş, cu duh, mucalit. comicality [komi'kaditi] s. comic, comicărie, comedie, poznă; caraghioslâc, năstruşnicie; parascovenie; nostimadă. comicalness ['komikplnis] s. v. c o mT c a 1 i t y. comic book ['koraik buk) s. (amer.) comics, revistă dedicată în întregime publicării de poveşti desenate sa» comicsuri; pl. comicsuri. comic character [~ kerikt3r) s. (amer.) personaj al unui c o m i c s t r i p . comics ['komiks] s. pl. v. c o m i c II (1,2,4). comic strip ['komik strip] s. (amer.) povestire sau roman foileton în imagini, poveste desenată, comics. comic-strip balloon [~ bo'lu:n] s. (amer.) dialog; nor c» coadă care pare a ieşi din gura personajelor unui c O m i c s t r i p si care e rezervat dialogului; spaţiu alb rezervat dialogului în cadrul desenelor unui c o m i c s t r i p . Cominform ['kominfomi] s- (ist- pol.) Cominform, biroul infonnativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti. coming [kAmirj] I. s. 1. sosire, venire; ivire, arătare; apropiere. 2. urcare, suire pe tron. II. adj. (de) viitor, următor, anticipat, aşteptat, care trebuie să vină, care urmează; promiţător, în devenire; a ~ author un autor care promite (mult), un scriitor de viitor; the~manomul viitorului (fam.)~,sir! vine! (răspunsulospătarului). coming-in [~'in] s. 1. intrare, venire; sosire. 2. introducere, răspândire (a unui obiect, a unei mode). 3. încasări, intrări. 4. începere, început, debut (al unui sezon). 5. moment de apariţie (a unor legume etc.). 6. sezon, timp, perioadă, epocă. comingle [ko'rairjgl, ks'm-] vb. tr. si intr. v. c o m m i n g 1 e. coming-out ['kAmin' aut] s. 1. debut, ieşire în lume. 2. apariţie, ivire. Comintern ['kominten] s. (ist. pol.) Comitem, Internaţionala Comunistă (a treia). comitadji [,koumi'ta;d3i, ko-] s. (ist.) comitagiu. comitia [ko'mi/io] s. pl. (ist. Romei) comiţii. comity ['komiti] s. politeţe, curtoazie; (pol.) ~ of nations recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi uzanţelor între naţiuni (curtoazie prin care o naţiune permite recunoaşterea legilor unei alte tari pe teritoriul ei). comma ['koma], commas [-z] sipl. commata [-to] s. virgulă; inverted ~s ghilimele, semnele citării. comma bacillus ['koino ba.silas] s. (med.) vibrion holeric (Vibrio cliolerae, Vibrio comma). command [ka'maind, amer. -'mamd] I. vb. A. tr. 1. a comanda, a decreta, a da ordin, a ordona, a porunci, a conduce. 2. a guverna, a administra. 3. a domni, a domina, a stăpâni; to ~ the seas a stăpâni / a domina mările. 4. (mil.) a ţine sub foc. 5. a insufla, a inspira (respect). 6. a dispune, a avea la dispoziţia sa; to ~ a large vocabulary a dispune de / a stăpâni, a poseda un mare număr de cuvinte I un vocabular bogat; to ~ the services of a se folosi de serviciile (cu gen.); yours to ~ la dispoziţia dumneavoastră. 7. a costa, a valora; a produce; a obţine; this article ~s a high price această marfă se vinde scump, cu un preţ ridicat. B. refl. a se stăpâni. C. intr. a comanda, a domni, a guverna, a se impune. II. s. 1. comandă, poruncă, ordin. 2. comandă, autoritate, putere, control; to be in ~of a regiment a comanda un regiment; (mil.) second in ~ ajutor de comandant; under ~ of sub comanda; at ~ la dispoziţia, la ordinele; Fighter Command aviaţie de vânătoare. 3. circumscripţie militară (iu Anglia). 4. comandament; the High Command înaltul comandament. 5. stăpânire; dominaţie; cunoaştere; ~ of the air supremaţie a aerului; he has great ~ of the language el stăpâneşte bine limba; he has the ~ of five languages vorbeşte cinci limbi. commandant [ikomon'dasnt, -'da:nt,'—] s. (ofiţer) comandant, şef. command car [ko'mamd ka:r] s. (/nil.) automobil de campanie, maşina comandantului. commandeer [ikom3n'di9r] vb. tr. 1. a recruta. 2. a confisca, a rechiziţiona. 3. (fam.) a-şi însuşi, a pune mâna pe. commander [ko'mumda', amer. -'msn-] s. 1. comandant-şef; conducător; căpetenie; ~ of the guard comandantul gărzii. 2. (mar.) căpitan-comandor, ajutor de comandant. 3. (tehn.) mai (de caldarâm), mai (ele matrisit). commander-in-chief [ko'momd^r irit/i:f] s. 1. comandant suprem, ofiţer superior care comandă un district militar. 2. (mar.) comandant de liotă sau escadră; ~ of a port comandant de port. commander's bridge [ko'mamdoz brid3] s. (mar.) pasarelă de comandă. commandery [ka'mamdari] s. 1. funcţie sau rang de comandant. 2. teritoriu sau district aflat sub autoritatea unui comandant. 3. ramură locală a unei organizaţii secrete. command-in-chief [ko'ma:ndin't/i:f] s. comandă supremă. commanding [ko'mamdin, amer. -'maend-] adj. 1. conducător. 2. impunător, dominant, impozant, cu autoritate, de prestigiu; poruncitor; ~ eminence înălţime dominantă; ~ speech vorbire impunătoare / poruncitoare. commandite ['komondait, -di:t] s. (com.) comandită. commandment [ko'mamarnont, amer. -'maend-] s. 1. ordin, comandă, autoritate, comenduire, comandament. 2. precept, poruncă; decret; the ~s a) (bis.) cele zece porunci; b) (glumeţ) unghiile de la zece degete (mai ales la femei); c) (glumeţ) zgârieturi, urme de unghii.



188



commando [ko'mamdou, amer. -'msend-j s. (mii.) 1. detaşament special / de şoc, trupe speciale / de şoc, comando. 2. soldat din aceste trupe. 3. (ist. amer.) expediţie a marilor fermieri împotriva indigenilor. commando man [-main] s. v. c o m m a n d o (2). commando post [~ poust] s. (tehn.) post / masă de comandă. command paper [ko'mamd ipeipo'] s; document guvernamental oficial (supus parlamentului la ordinul Coroanei). command performance [~ ps'foanons] s. reprezentaţie (de teatru etc.) dată din ordin regal (si la care, de regulă, asistă monarhul). commeasurable [k3'me33K>bl] adj. 1. comensurabil, măsurabil. 2. egal ca măsură, egal în mărime. commeasure [k9'me39rJ vb. tr. a egala în mărime / măsură, a fi egal în mărime / măsură cu. commem [ko'inem] s. (fam.) v. c o m m e m o r a t i o n (2). commemorable [ka'memarobl] adj. comemorabil, vrednic de a fi comemorat; memorabil. commemorate [ka'memoreit] vb. tr. 1. a comemora, a aniversa, a prăznui (un eveniment); a păstra amintirea (cu gen.). 2. a pomeni, a aminti. commemoration [koimemo'rei/an] s. 1. comemorare, aniversare, prăznuire. 2. Commemoration sărbătoarea anului academic la Oxford (în amintirea fondării universităţii cu acordarea distincţiilor, a diplomelor de onoare etc.). 3. (bis.) rugăciune de pomenire (a morţilor), parastas. Commemoration Day [~ dei] s. (univ.) v. c o m m e m o r a t i o n (2). commemorative [ko'memsretiv, -reit-] adj. comemorativ, care aminteşte, aduce aminte; care cinsteşte memoria; ~ of amintind de, slujind la comemorarea (cu gen.), comemorând (cu acuz.), amintind de (cu acuz.). commence [ko'mens] vb. A. tr. a începe; a întreprinde (o acţiune, un proces, un demers). B. intr. 1. a începe; to ~ with în primul rând, ca să începem cu începutul. 2. to ~ as a debuta ca / în calitate de. commenceable f-obll adj. care trebuie să înceapă; de începere. commencement [-mont] s. 1. început, debut. 2. in the ~ la început. 3. ziua conferirii titlurilor universitare la Cambridge şi Dublin. 4. (în instituţiile de învăţământ americane) ziua înmânării diplomelor de absolvire; ~ exercises serbare de sfârşit de an. commencer \-s'] s. începător. commend [ka'mend] vb. tr. 1. a lăuda; a recomanda, a propune. 2. (înv.) a încredinţa, a împărtăşi (o taină, o idee etc.); a da în grija I în îngrijirea / pe seama (cuiva); ~ him to the devil dă-1 la dracu', dă-1 naibii; to ~ one's soul to God a-şi da sufletul. 3. (înv.) a saluta, a omagia, a trimite salutări / complimente (cuiva). commendable [-obl] adj. 1. lăudabil, meritoriu; de ispravă, demn de încredere. 2. recomandabil. commendation [.kamen'dei/an, -man-] s. 1. laudă, elogiu, merit; omagii; complimente. 2. (amer. mii.) citare, menţionare, recunoaştere a meritelor prin ordin de zi. 3. recomandare. commendatory [ko'mendatari, ka'm-] adj. 1. laudativ, elogios. 2. de recomandare. commendatory letter f~ iletor] s. scrisoare de recomandare. commendatory poem [~ 


 189



commonage



commissioned officer [~ 'afişa1*] s. (mii.) ofiţer numit prin brevet regal (în Anglia) sau commerce destroyer [~dis'troi3rJ s. (mil.) crucişător care atacă vasele comerciale (inamice). prezidenţial (în S.U.A.); non— subofiţer, gradat. commercial [ka'm&.fel] I. adj. 1. comercial, de comerţ, de negoţ, negustoresc. 2. de commissioner [ka'mi/pna1"] s. 1. membru al unei comisii, al unui comisariat; comisar reclamă, publicitar. II. s. 1. (fam.) v. - 1 r a v e 11 c r. 2. reclamă, anunţ publicitar, program al guvernului etc. 2. membru al unei comisii parlamentare. 3. împuternicit, delegat special; de reclame (la radio şi televiziune). comisar; High Commissioner înalt Comisar (Regal) (în coloniile şi dominioanele britanice). commercial airport [~ 'eapo:!] ş. (av.) aeroport comercial. commercial aviation [~ -eivi'ei/sn] s. aviaţie civilă. commission store [ka'mijbn rSto:r] ş. (magazin de) consignaţie. commercial bed [~ 'bed] s. (mine) strat productiv /exploatabil. commissure ['komisjua1"] s. 1. (anat. med.) comisură, îmbucătură; unire. 2. rost, îmbinare, commercial broadcast [~ 'bro:dka:st] ş. (amer.) publicitate, reclame, emisiune radio­ comisură (la drumuri). fonică publicitară (program radiofonic oferit de o firmă comercială în scopul reclamei). commit [ka'mitj vb. A. tr. 1. a încredinţa, a da în seama / în sarcina / în grija (cuiva). 2. a trimite, a depune (un proiect de lege) în faţa unei comisii. 3. a săvârşi, a comite, commercial car [~ 'ka:r] s. (auto) autocamion. a făptui; to ~ bigamy a fi bigam; ~ no nuisance! murdăria interzisă!; to ~ suicide a se commercial deposit [~ di'pozit] ş. (mine, geol.) zăcământ exploatabil. sinucide. 4. a aresta, a închide; he was ~ted for theft a fost arestat pentru furt. 5. to ~ commercialese [ksimai/a'liiz] s. stil sau limbaj comercial. 1 to flames a da pradă focului, a arunca în foc; to ~ a body to the ground a îngropa, commercial fertilizer [ks'msi/sl 'faitilaiza "] s. (agr.) îngrăşământ artificial, a înmormânta; (cu ac.) to ~ smb. for trial a da, a trimite pe cineva în judecată; to ~ to commercial intercourse [~ rinto(:)kD:s] s. relaţii / legături comerciale. commercialism [ka'maijbliz^m] ş. spirit comercial / negustoresc, preocupări sau tendinţe prison a trimite la închisoare; to ~ to paper / writing a pune / a aşterne pe hârtie. -> (mil.) to ~ the command a da comandantului libertate de acţiune. B. refl. 1. a se obliga, a se comerciale; mentalitate mercantilă. angaja, a-si lua o obligaţie. 2. a se compromite, a se vedea implicat în ceva, a intra la commercialize [ks'moi/alaiz] vb. tr. a comercializa, a vinde, a desface. apă, a da de o încurcătură. 3. to ~ oneself to a se obliga să, a primi să, a se angaja în / commercial law [ko'mai/al 'Io:] s. drept comercial. să, a-şi lua obligaţia să / de a. commercial paper [~ 'peip3rj s. (ec.) hârtii de valoare. commercial plane [~ 'plein] s. (av.) avion comercial. commitment ika'mitmsnt] s. 1. predare, încredinţare, remitere, deferire, trimitere; (pol.) trimiterea unui proiect de lege în faţa unei comisii. 2. (jur.) punere sub pază / arest, arestare. commercial school [~'sku:l] s. şcoală comercială, şcoală de comerţ. mandat de depunere / de arestare. 3. obligaţie, îndatorire, sarcină, angajament. 4. săvârşire, commercial seam [~ 'si:m] s. (mine) strat exploatabil. comitere (a unei crime etc.). commercial solvent [~ 'solvent] s. (chim.) solvent tehnic. r commercial traveller [~ 'tr£evb ] ş. comis voiajor, voiajor / agent comercial. committal [ks'mitl] s. v. c o m m i t m e n t. commercial treaty [~ 'tri:ti] s. tratat de comerţ. committee1 [ka'miti] s. comisie, comitet; birou; (pol.) ~ of action comitet de acţiune; Committee of Ways and Means comisie bugetară; (pol.) Committee of the Whole commie ['komi] s. (amer. peior.) comunist, roşu. commination [.komi'nei/^n] s. ameninţare, blestem, afurisenie, răzbunare, pedeapsă House şedinţă plenară pentru discutarea unui proiect de lege; credentials ~ comisia de mandate; Executive Committee comitet executiv; hanging ~ juriu pentru acceptarea (în special divină), comminatory ['kominatari, -neit-] adj. 1. cominatoriu, ameninţător, care ameninţă cu picturilor la o expoziţie; Joint Committee comisie mixtă; comisie interministerială sau interparlamentară; nomination ~ comisiunea pentru numirea candidaţilor (în alegerile pedeapsa, cu răzbunarea, cu blestemul. 2. demascator, denunţător, de denunţare. commingle [ko'mingl, ka'm-] vb. tr. şi intr. a (se) amesteca, a (se) uni, a (se) combina. ce vor urma); Peace Committee Comitetul pentru apărarea păcii; (pal., amer. sl.) smelling 1 ~comisie de anchetă; comisie pentru cercetarea activităţii (cu gen.); standing ~comisie commingler [kD'mingla ", ka'm-] s. (tehn.) mixer, amestecător. comminute ['kominju:t] vb. tr. 1. a pulveriza, a pisa, a strivi, a zdrobi, a sfărâma. permanentă; (amer.) steering ~ a) comisie sau comitet de conducere; b) comisie de control; 2. a bucătăţi, a (îm)bucătăţi, a face bucăţi, a mărunţi, a tăia în bucăţi mici; a fărâmiţa, c) comitet de pregătire / de iniţiativă. a împărţi în părţi miei (averea etc.). committee2 [tkomi'ti:] s. (jur.) tutor, curator. comminuted fracture ['kDminju:tid ifra?kt/3r] s. (med.) fractură multiplă. Committee English [ka'miti lirjgli/] s. (limba) engleză oficială. committee man [~ mam] s. membru al unei comisii, al unui comitet. comminution [ikomi'nju:/pn] s. zdrobire, strivire, sfărâmare, îmbucătăţire. committer [ks'inita1"] ş. făptaş, autor. commiserate [ka'mizareit, ko'm-] vb. A. tr. compătimi, a avea milă de, a plânge. B. intr. to ~ with a simpatiza cu, a fi alături de (cineva într-o grea încercare). commix [ko'miks, amer. ko'm-] (înv. poetic) vb. A. tr. a amesteca, a pune laolaltă. B. intr. (with) a se amesteca (cu). commiseration [kaimiza'rei/sn, ko'm-] s. 1. compătimire, milă. 2. condoleanţe. commixture [ko'mikstJV, amer. ks'ni-] s. amestec, îmbinare, combinaţie. commiserative [ka'mizsreitiv, ko'm-] adj. compătimitor, care ia parte la suferinţa cuiva. r commissar [.komi'sa: ] s, 1. comisar. 2. (înv.) v. c o m m i s s a r y . commo ['komou] s. (austr. peior.) comunist, roşu. commode [ka'moud] s. 1. scrin, comodă, scrin-birou. 2. scaun de noapte (cu oală de commissariat bknmi'sesrial] adj. de comisar. commissariat [ikomi'seariat, -'sasrist] s. 1. comisariat. 2. funcţia de comisar. 3. (m/7.) noapte), scaun pentru necesităţi. intendenţă, administraţie, serviciul intendenţei. commodious [ks'moudiss] adj. 1. spaţios, larg. 2. (rar) comod, plăcut, lesnicios, tihnit. commissary ['koniisori, ka'mis-] s. 1. comisar, împuternicit, mandatar, delegat; issuing commodiousness [-nis] s. comoditate, confort. commodity [ka'moditi] s. 1. (mai ales la pi.) marfă, produs, articol, bun (de larg consum); ~ subcomisar, comisar adjunct. 2. (mii.) ofiţer de administraţie, de intendenţă; intendent; -of stores intendent militar, şeful depozitului / depozitelor (de echipament, de alimente staple commodities articole de larg consum; value of ~ valoarea mărfii; (înv.)~ of brown etc.). 3. (amer.) prăvălie, dugheană, magazin. 4. (amer. mii.) bufet, popotă, cantină, chioşc. paper marfă vândută pe credit cuiva care, având nevoie de bani, o revinde pe un preţ 5. serviciu de aprovizionare, comisariat al aprovizionării; depozit de alimente şi articole scăzut. 2.pl. cerinţe, necesităţi. de consuni. commodity capital [~ .ka;pitl] s. (corn.) capital-marfă. commissary general [~ 'd3ensrpl] s. (mii.) intendent general. commodity circulation [~ rsaikju'lei/^n] s. circulaţia mărfurilor / bunurilor / produ­ commission [ks'mi/^n] I. s. 1. împuternicire, delegare, însărcinare, mandat; autoritate; selor. I cannot go beyond my ~ nu pot trece peste împuternicirea mea. 2. comisie, comisariat, Commodity Credit Corporation [~ .kredit .koipa'rei/n] s. (amer.) agenţie guverna­ comisie de anchetă; ~ of bankruptcy comisie însărcinată cu lichidarea falimentelor; Our.) mentală pentru stabilirea preţurilor la produsele agricole. Commission of the Peace completul judecătorilor de pace; disarmament ~ comisia de commodity dollar [~ tdotar] s.v. c o m p e n s a t e d d o l l a r . /pentru dezarmare; to be in the ~ a fi judecător de pace (în Anglia). 3. brevet, diplomă, commodity production [~ pra-dAk/sn] s. producţie de mărfuri. act de numire într-o funcţie (de ojîţer, magistrat sau funcţionar); to get a ~ a fi primit commodore ['komadD:1", -doa1"] s. 1. (mar.) comandant de escadră sau divizion; / angajat ca ofiţer; to resign one's ~ a demisiona dintr-o funcţie, a părăsi o funcţie; comandant de convoi; ~ 1st etc. class (aprox.) căpitan de rangul 1 etc. 2. preşedinte al a abandona cariera militară, a demisiona din armată. 4. însărcinare, misiune; to do a ~ unui yacht(ing)-club. a îndeplini o misiune / un ordin. 5. comerţ, negoţ cu comision, remiză, plată, simbrie, common ['koman] 1. adj. comun, general, al tuturor, universal; by ~ consent cu leafă cu remiză, comision. 6. îndeplinire, săvârşire, comitere, făptuire (mai aleş a unui asentimentul tuturor, universal; to make ~ cause a face cauză comună cu, a se solidariza, lucru rău); sin of ~ păcat făptuit; ~ of murder săvârşirea / comiterea unei crime. *0* (mar.) a acţiona în comun. 2. obştesc, public, în devălmăşie. 3. obişnuit, familiar, comun, de to come into ~ (despre un vas) a intra în funcţie / în formaţie / în linie (după construcţie rând, simplu, uzual; ~ sense bun-simţ, înţelepciune; a man of no ~ abilities un om cu sau reparaţie); (mar.) to go out of ~ (despre un vas) a trece în rezervă; a ship in ~ vas calităţi neobişnuite / deosebite / ieşite din comun; the ~run of people oamenii obişnuiţi, gata de navigaţie. II. vb. tr. 1. a numi într-o funcţie. 2. a împuternici, a delega, a autoriza. de rând. 4. (despre haine, îmbrăcăminte) obişnuit, ordinar, de rând. 5. răspândit, 3. a însărcina cu; a da o însărcinare / o comandă, a comanda (o lucrare) (în special unui întrebuinţat de toţi; it is ~ knowledge c îndeobşte cunoscut; după cum se ştie (prea bine). artist). 4. (mar.) a pregăti (un vas) pentru navigaţie / călătorie; a arma (un vas), a completa, 6. ordinar, vulgar, banal; ~ manners maniere, obiceiuri ordinare, vulgare, grosolane. a recruta (personalul, echipajul vasului), a numi (pe comandantul vasului). 5. (mar.) 7. (bot. zool. tehn. etc.) comun; de ex.: (bot.) ~ barley orz (Hordeum vulgare) etc. 8. pentru a prelua (un vas); a prelua comanda (vasului). toţi ceilalţi compuşi cu common vezi cuvintele de bază respective. II. ş. 1. the ~ obişnuitul; generalul; cotidianul; above / beyond / out of the ~ neobişnuit, excepţional; in ~ (în) commission agency [~ .eid3Pnsi] s. (com.) casă de comision. comission agent[~ ieid3snt] s. (corn.) comisionar, agent, reprezentant al unei case de comun; in ~ with a) o dată eu, împreună cu; b) ca şi, la fel cu, la fel ca, asemenea; to have nothing in ~ with a nu avea nimic comun cu, a nu avea întru nimic de a face cu; nothing comision. commissionaire [komiij^'nes1", kou'm-, -sja'n-] s. (Jr.) 1. comisionar (la hotel); trimis, out of the ~ nimic deosebit, nimic excepţional. 2. (ist. Angliei) starea a treia, poporul. mesager. 2. portar; (ist.) the Corps of Commissionaires asociaţia foştilor soldaţi şi 3. ogor / pământ comun; păşune comună, izlaz; (glumeţ) ~ or garden foarte obişnuit, marinari (fondată Ia Londra în 1859, pentru a găsi posturi de portari, comisionari etc.). banal. 4. piaţă iară hală. 5. dreptul la folosinţă comună / obştească a pământului, păşunilor commissioned [ka'mijand] adj. 1. având o împuternicire, misiune, însărcinare; etc.; right of ~ dreptul la folosinţă comună, obştească a păşunilor comunale. commonage [-id^] s. 1. dreptul la păşunile comunale. 2. bun obştesc, public. împuternicit, autorizat, primind o însărcinare, un comision. 2. brevetat, cu brevet. 3. (despre un vas) armat, cu echipajul completat / recrutat pentru călătorie. 3. devălmăşie. 4. v. c o m m o n a 11 y.



 commonality



commonality [komotoliti] s. 1. devălmăşie, posesiune în comun. 2. caractere / trăsături comune. 3. răspândire, frecvenţă. commonalty ['komanslti] s. (ist.) 1. cetăţenii de rând, obştea, masele; cei de jos, norodul. 2. breaslă, breslaşi. common-and-braid wool ['koman ano" 'breid.wurl] s. (text.) lână cu fibră groasă. common bit [~ 'bit] s. (telm.) burghiu plat. common block [~ 'blok] s. (mar.) macara de lemn. common case [~ 'keis] s. (gram.) cazul comun. common clay [~ 'klei] s. argilă obişnuită / grosieră. common council [~ 'kaunsil] s. consiliu comunal / municipal. common divisor [~ di'vaiza'] s. (mat.) divizor comun. commoner ]'komonar] s. 1. cetăţean / om de rând / obişnuit, om din popor / de jos. 2. (rar) membru al Camerei Comunelor; (înv.) first ~ preşedintele Camerei Comunelor. 3. cel care are / care şi-a câştigat drepturile cetăţeneşti; (ist.) cel care are drept de păşunat etc.; breslaş obişnuit care plăteşte toate taxele / care nu are nici o înlesnire; (înv.) student fără titlu de nobleţe. common factor ['koman Tackta'] s. (/nat.) factor comun. common fraction [~ 'frajkjsn] s. (mat.) fracţie ordinară / simplă. common gender [~ 'd3endar] s. (gram.) genul epicen, genul comun. common-hall [~ho:l] s. primărie. common honesty [~ 'onisti] s. cinste elementară. common labour [~ 'leibar] s. muncă necalificată. common labourer [~ 'leiboror[ s. muncitor necalificat; salahor; ziler. common land [~ 'tend] s. izlaz, pământ al unei obştii / comune etc.; teren public. common law [~ 'Io:] s. (jur.) 1. legea, dreptul, legile în general (spre deosebire de legile speciale, coduri, echitate etc.). 2. (mai ales în Anglia) legea nescrisă, dreptul cutumiar, cutumă, obiceiul pământului, tradiţie, datină; (spre deosebire de statute law legea scrisă I statuată). 3. jurisprudenţă creată pe baza dreptului cutumiar, a datinelor, a ceea ce este dat. common lime [~ 'laim] s. var anhidru / nestins. common log [~ 'log] s. (mine) loh de mină. common logarithm [~ 'bgariG^m] s. (mat.) logaritm zecimal. common lot [~ 'lot] s. soartă comună. commonly ['komanli] aaV. 1. (în mod) obişnuit, îndeobşte. 2. (în mod) vulgar, într-o manieră vulgară. common man ['konian 'mam] s. the ~ 1. omul obişnuit / simplu / de rând / din popor / de pe stradă. 2. soldatul de rând. common measure [~ '111033'] s. (mat.) divizor comun. common multiple [~ 'niAltipl] s. (mat.) multiplu comun. commonness ['kamanis] s. 1. calitatea lucrului sau omului obişnuit / comun, fără distincţie; banalitate, lipsă de distincţie / de originalitate; mediocritate. 2. lucru uzual / banal / de rând / de duzină / de mâna a doua, ceva ce găseşti pe toate drumurile; banalitate. common noun ['toman 'naun] s. (gram.) substantiv comun. common people [~ 'pi:pl] s. the ~ 1. masele, poporul, cei mulţi; toată suflarea. 2. oamenii simpli / obişnuiţi / de rând. commonplace ['koman pleis] I. s. loc comun, platitudine, banalitate, adevăr ştiut de toţi, truism. II. adj. banal, comun, fără distincţie, fără originalitate, răsuflat, învechit. III. vb. A. intr. a spune / a repeta o banalitate, a spune lucruri ştiute şi răsştiute. B. tr. a însemna într-un caiet de citate. commonplace book [~ 'buk] s. caiet de notiţe / de citate, de extrase. common report [~ ri'pa:t] s. the ~ zvonul public, gura lumii. common-room [~'ru(:)m] s. (scol. univ.) 1. cancelarie. 2. hol, salon pentru profesori; senior ~ sală, hol, salon unde se întrunesc studenţii din ultimii ani. common rosin [~ 'razin] s. (chim.) smoală de răşină, sacâz, colofoniu. commons ['kamanz] s. pi. 1. (ist. Angliei) starea a treia, poporul; the House of Commons Camera Comunelor. 2. provizii, alimente consumate / împărţite în comun / pentru masa comună; short ~ mâncare pe sponci; to be / to go on short ~ a nu mânca de ajuns / pe săturate / a ţine post; to put smb. on short ~ a nu da mâncare destulă cuiva, a ţine pe cineva la regim / la post, a da cuiva de mâncare pe sponci. common salt ['koman 'so:lt] s. sare de bucătărie, sare obişnuită. common sense [~ 'sens] s. bun-simţ, înţelepciune, judecată sănătoasă. common sensical [~ 'scnsiksî] adj. înţelept, raţional, eu capul pe umeri / plin de bun-simţ. commonweal [~wi:l] s. 1. binele public, fericirea obştească. 2. (ist.) v. commonwealth. commonwealth [~wel6] s. poporul (unui stat); stat; republică; (ca) federaţie (de state); for the good of the ~ pentru binele tuturor, pentru fericirea obştească; the British Commonwealth comunitatea britanică de naţiuni; (ist.) the Commonwealth of England republica engleză (1649-1660); the Commonwealth of Australia Statele Federale ale Australiei. common whipping [~'wipirj] s. (mar.) patronare simplă. common woman [~'wuman] s. prostituată, femeie de stradă / de moravuri uşoare. commotion [ka'mou/^n] s. 1. tulburare, freamăt, comoţie, agitaţie, mişcare (a mării). 2. zguduire puternică (sufletească, nervoasă), încremenire, consternare, emoţie. 3. zarvă, larmă, tevatură, harababură; haos, încurcătură, zăpăceală. 4. agitaţie, răzvrătire, răzmeriţă, rebeliune, zurbă. communal ['komjunpl, ka'mjumaî] adj. comun, obştesc, colectiv, comunal, public; ~ownership of land proprietate în comun, devălmăşie asupra pământului. communalism ['komjunalizam] s. (amer.) patriotism local, sectarism; şovinism. communal kitchen ['komjunal 'kit/n] s. cantină, popotă.



190



communard ['komjuna:d[ s. (ist.) comunard, participant la Comuna din Paris (1871). commune I. ['konijum] s. 1. comună, obşte, comunitate. 2. comună; the Commune (of Paris) Comuna din Paris. II. [ka'mjum, 'komju:n] vb. intr. 1. (arte) a fi în legătură, în relaţii strânse (cu); a discuta, a conversa, a se întreţine îndeaproape / în mod intim, a conferi (cu); a împărtăşi aceleaşi preocupări spirituale. 2. a se împărtăşi, a lua cuminecătura. communicable [ka'mju(:)nikabl] adj. 1. (despre boală) molipsitor, contagios, transmi­ sibil, care se poate transmite, comunicabil. 2. (i«v.) comunicativ, vorbăreţ, guraliv. communicant [ka'mjumikant] I. s. 1. persoană care comunică, împărtăşeşte ştiri, colportor, informator, urechea târgului. 2. (bis.) persoană care se cuminecă / se grijeşte / se împărtăşeşte. II. adj. (anat.) comunicant. communicate [ko'mju(:)nikeit] vb. A. tr. (to) a comunica, a transmite (cuiva). B. intr. 1. (with) a comunica (cu); a fi în legătură (cu), a se deschide (în); two rooms communicating două camere care comunică între ele / care dau una într-alta. 2. (bis.) a se împărtăşi, a se cumineca. communicating vessels [ka'mjuQnikeitirj 'veslz] s. (fiz.) vase comunicante. communication [kaimju(:)ni'kei/an] s. 1. comunicaţie, legătură, raport; to be in ~ with smb. a fi în corespondenţă / în legătură cu cineva. 2. mijloc de comunicaţie (cale ferata, telegraf, telefon etc.); lines of ~ căi de comunicaţie. 3. trafic, circulaţie. communication service [~ .sa;vis] s. 1. serviciu de comunicaţii. 2. pi. comunicaţii, linii de comunicaţie. communication trench f~ trentf] s. 1. (mii.) şanţ / tranşee de comunicaţie. 2. (hidr.) tranşee de deviere; şanţ de scurgere / de drenare. communicative [ka'mju(:)nikeitiv, -kat-] adj. comunicativ, sociabil, prietenos, vorbăreţ, deschis. communicator [ka'mju(:)nikeitar] s. 1. (telm.) mecanism de emisiune / transmisiune. 2. (tel.) aparat de transmisiune. communion [ka'mjmnjon, -nian] s. 1. legătură, comunicaţie, relaţie, împărtăşire. 2. (bis.) împărtăşanie, grijanie, cuminecătură; the Communion taina euharistiei / împărtăşaniei / cuminecării. 3. crez, confesiune, credinţă comună, frăţie prin aceeaşi credinţă, fârtăţie. communion table [~ .teibl] s. (bis.) altar, masă pentru cuminecătură / pentru împărtăşanie. communique [ka'mjumikei, ko'm- si pronunţia franceză] s. (jr.) comunicat, ştire, comunicare oficială. Communism ['komju(:)niz3m] s. comunism. communist ['komju(:)nist] I. s. comunist. II. adj. comunist; the Communist Party Partidul Comunist; Young Communist League Liga Tineretului Comunist (în Anglia). communistic [.komju(:)'nistik] adj. comunist. communitarian [ikonijumi'ts arian] s. membru al obştei / al comunităţii / tovărăşiei; membru al comunei comuniste. community [ka'mju:niti[ s. 1. comunitate; obşte dintr-o anumită localitate, public, comunitate; the interests of the ~ interesele comunităţii. 2. tovărăşie. 3. comunitate, posesiune în comun; ~ of goods stăpânire, posesiune obştească / comună a lucrurilor. community antenna [~ am'teno] s. (tel.) antenă colectivă / comună / de bloc. community centre [ka'mjumiti isentar] s. centru pentru activităţi cultural-educative, sportive etc. (într-o localitate). community home [ka'mjumiti ihoum] s. centru de reeducare (pentru minori). community school [~ sku:l] s. (în A/iglia) şcoală corecţională pentru delincvenţi minori. communize ['kamjunaiz] vb. tr. 1. a trece (im bun) în proprietate colectivă. 2. a instaura comunismul în. commutable ]ko'mju:tabl] aay. 1. (jur.) comutabil. 2. care poate fi schimbat; interschimbabil. commutant [ka'mju:wnt] s. (mat.) comutator. commutate ['komju:teit] vb. tr. (electr.) 1. a comuta, a schimba direcţia unui curent. 2. a transforma un curent alternativ în curent continuu. commutation [ikomju(:)'teiJan] s. 1. schimbare, înlocuire. 2. (jur.) comutare, uşurare (de pedeapsă). 3. (mii.) bani, sumă de bani în schimbul predării în natură. 4. (electr.) comutaţie, comutare, schimbare, transformare, modificare a sensului, comoţie fa curentului electric). 5. (amer. transporturi) navetă. commutation ticket [~ itikit] s. (amer.) 1. abonament (sezonier) pe căile ferate. 2. cartelă pentru masa la restaurant. commutative [ka'mju:tativ, 'komjuteitiv] adj. (mat. etc.) comutativ; substituibil. commutator ['komju(:)teitor] s. 1. (electr.) comutator; colector; convertizorde curent. 2. (amer.) navetist, posesor al unui abonament sezonier pe căile ferate. commute [ko'mjmt, ko'm-] vb. A. tr. 1. a schimba, a transforma. 2. a micşora, a comuta pedeapsa; to ~ a sentence a comuta o sentinţă / o pedeapsă. 3. (electr.) a comuta (curentul). B. intr. (amer.) a face naveta (la serviciu), a face (mereu) călătorii cu un abonament (cu trenul, vaporul etc.). commuter [-3'] s. (amer.) navetist, pasager având abonament sezonier pe căile ferate, salariat care vine cu trenul la serviciu (din suburbiile oraşului). comp1 [komp] poligr. (fam.) I. s. 1. zeţar, culegător. 2. culegere (a literelor). II. vb. tr. a culege. comp2 s. (amer. si.) bilet de favoare; gratuitate. comp3 vb. intr. (jazz) a acompania un solist cu o succesiune de acorduri neregulate menite să puncteze ritmul. compact1 ['kompaikt] s. contract, acord, învoială, pact, convenţie, înţelegere; separate ~ pact, convenţie separată. compact2 I. [kam'paskt] adj. compact, des, strâns, concis (stil), unit, legat, înghesuit, masiv, solid; ~ mass masă compactă. II. [kara'paekt] vb. tr. a compacta, a întări, a consolida, a presa, a înghesui, a îndesa, a compune. III. ['kompeekt] s. 1. pudră compactă. 2. pudrieră. 3. automobil mic. compact disc / disk [kam'paikt 'disk] s. (infor.) compact disc, disc compact.



 191



compensating feedback



cu; to bear / to stand ~ with a suferi comparaţie cu, a putea fi comparat cu; a ieşi bine compacted [kom'pcktid] adj. 1, compact, împachetat, strâns. 2. (agr.) compactat. în comparaţie cu, a fi în avantaj faţă de; there is no ~ between them nu poate fi vorba compacted clay [~ klei] s. (constr.) argilă compactată. de comparaţie între ei. compactible [kom'pasktobl] adj. eompactibil, care se poate compacta. comparison electrode [~ Mcktroud] s. (electr.) electrod de referinţă. compaction [kam'pask/pn, kom-] s. (agr.) compactare, tasare. r compact mirror ['kompaskt 'miro ] s. pudrieră cu oglindă. comparison lamp [~ lamip] s. (tehn.) lampă etalon. compandor [kom'pamoV] s. (electr.) compandor; compresor dinamic; expandor comparison receiver [kom'peeris^n ri>si;vor] s. (tel.) receptor de referinţă / de comparaţie. dinamic. compartment [kom'po:tmont] s. 1. compartiment; secţiune, despărţitură, tronson; (mar.) companion [kom'pamjon] I. s. 1. tovarăş, asociat, partener. 2. însoţitor, companion; water-tight ~ compartiment etanş; (jig.) to live in water tight ~s a trăi cu totul izolat tovarăş de drum, vecin întâmplător în vagon etc.; Lady ~ doamnă / damă de companie. de lume / într-un turn de fildeş. 2. despărţitură, perete despărţitor. 3. (fig.) compartiment, 3. complice, părtaş; ~ in crime complice la crimă. 4. (de obicei dispreţuitor) ins, individ, domeniu, sferă. 4. cabină, despărţitură, boxă. om, persoană; a poor ~ persoană neinteresantă / plictisitoare. 5. cavaler al unui ordin compartmental [kom.pa:t'mentol] adj. compartimentat, alcătuit din compartimente. (de grad inferior). 6. pereche, obiect formând o pereche. 7. (mar.) cabină de punte. 8. (mar.) compartmentalize [koniipait'mentolaiz] vb. tr. a fragmenta, a împărţi; a separa, a izola. scară de tarnbuchiu. ♦ (înv.) free ~ mercenar, soldat plătit. II. vb. ir. a însoţi, a întovărăşi, compartmentalize vb. tr. a compartimenta. a acompania, a fi însoţitor / tovarăş de drum (cu gen.). compartmentalization [komtpa:t'ment3lai'zci/pn] s. fragmentare, împărţire; izolare, companionability [koniipaenjono'biliti] s.v. c o m p a n i o n a b 1 e n c s s. separare. companionable [kom'pasnjonobl] adj. sociabil, iubitor de lume, prietenos, căruia nu-i compartment ceiling [kom'pciitmont isi:linj s. (arhit.) tavan în tăblii. place singurătatea. compartmented [kom'po:tmontid] adj. compartimentat, împărţit în compartimente. companionableness [-nis] ş. sociabilitate. compartner [kom'pa:tnor] s. (înv.) v. c o p a r t n e r . companionage ['kom'pamjonidsl s. (rar) v. c o m p a n i o n s h i p . compass ['kAmpos] 1.5.1. cerc; circumferinţă; rază, cuprins, întindere. 2. (/Tg.) volum; companion hatch Ikom'pEenion ihaet/J s. (war.) tambuchi(u), bocaport. diapazon; gamă; limite; sferă; cuprins; întindere, spaţiu; cadru; voice of great ~ voce companion-in-arms [~in'o:mz] s. tovarăş de luptă, camarad de arme. cu registru marc; in the ~of a year în cursul unui an; to draw smth. up in(to) a narrow companionize [kom'paenjonaiz] vb. tr. a însoţi, a întovărăşi, a acompania. ~ a reduce, a prescurta, a micşora ceva; to be within one's ~ a fi de domeniul cuiva / 1 companion ladder [kom'psenjon ilaxlo "] s. (mar.) scară de lângă cabina căpitanului, de competenţa / de resortul cuiva; a sta în puterea cuiva; to be beyond one's ~ a nu fi seară între două punţi. de domeniul / de competenţa / resortul cuiva; a nu sta în puterea cuiva; to keep within companionship [kom'psnjon/ip] s. 1. societate, tovărăşie, companie; prietenie la toartă. ~ a) a se abţine, a se reţine, a se stăpâni; b) a ţine în frâu; to speak within ~ a vorbi 2. (poligr.) echipă de zeţari care fac aceeaşi muncă. cumpătat, a nu depăşi limita (în vorbire); within the ~ of a lifetime în limitele vieţii companion stairs [kom'pajnjon .steoz] s.pl. (mar.) v. c o m p a n i o n l a d d e r . omeneşti. 3. (şi mariner's ~) busolă; (av.) wireless ~radioscmicompas. 4. pl. (şi a pair companion way [~ wei] s. v. c o m p a n i o n l a d d e r . of ~es) compas. II. vb. tr. 1. a atinge, a realiza, a înfăptui; a duce la bun sfârşit. 2. a cuprinde company fkAmpsni] s. 1. societate, adunare, lume, grup, companie, tovărăşie; to bear (cu mintea), a înţelege. 3. a plănui, a pune la cale, a urzi. 4. (înv.) a înconjura, a încinge; / to keep (smb.) ~a) a ţine de urât (cuiva), a întovărăşi, a însoţi (pe cineva); b) (fam.) a ocoli. a face curte (cuiva); a linguşi; to weep for ~ a plânge alături de un prieten, a împărtăşi compassable [-obl] adj. 1. care poate fi cuprins (cu mintea etc.). 2. realizabil, care poate durerea cuiva; good ~ societate, tovărăşie bună, mediu sănătos; bad ~ companie proastă, fi atins. dăunătoare, cârdăşie, înhăitarc; (înv.) carriage ~ societate înaltă (oameni care dispun compass error ['kAmpos .era1"] s. (top.) eroarea busolei. de trăsuri proprii); to fall into ~ with smb. a se întâlni întâmplător cu cineva; a man compass goniometer ['kAmpos igouni'omito1"] s. (top.) tcodolit-busolă. is known by the ~ he keeps spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi spun cine eşti; (fa'».) ['kAinposin] adj. îndoit, curbat. compassing present ~ excepted făcând abstracţie de cei de faţă, cei de faţă fiind excluşi; to sin in compassion [kom'pze/sn] s. milă, compătimire,căinare,compasiune; to take ~(up)on good - a greşi cu scuza că au greşit si alţii; two is ~, but three is none unde sunt doi, al treilea e de prisos; to part ~ with a) a rupe cu, a înceta legăturile cu; b) a se despărţi a compătimi, a avea milă de, a căina, a plânge. compassionate I. [kom'pas/pnit] adj. compătimitor, simţitor, milos, milostiv; (mii.) de. 2. societate, companie, întreprindere (industrială sau comercială); (ist.) John Company Compania Indici de Est; joint-stock ~ societate pe acţiuni; private ~ societate discharge on ~ grounds permisie, învoire, pentru motive familiale. II. [kom'pa;Joneit] în nume colectiv; holding ~ societate pe acţiuni care deţine şi controlează acţiuni ale vb. tr. a căina, a compătimi, a avea milă de, a plânge. compassionateness [kam'pae/^nitnis] s. v. c o m p a s s i o n. altor societăţi. 3. musafir, oaspete; to receive a great deal of ~ a primi mulţi oaspeţi / compassion less [kom'pas/^nlis] adj. (rar) lipsit de compasiune / de compătimire, musafiri, multe vizite; Smith & Co. Smith şi Co(mpania); to see ~ a primi (lume), a da recepţii; to see no ~ a nu vedea pe nimeni, a nu primi (lume). 4. om de lume / de societate, nemilos, neîndurător, împietrit, nesimţitor. compassive [kom'pa;siv] adj. v. c o m p a s s i o n a t e (I). om sociabil; partener; he is poor ~ nu e om de lume / de societate, c un partener plictisitor; compasseless fkAmposlis] adj. (fig.) fără urmă, fără căpătâi. he is good ~ e foarte amuzant în societate. 5. companie, trupă, ansamblu (de teatru). compass needle ['kAmpos 


 compensation



compensation [ikompen'sei/sn] s. 1. compensaţie, despăgubire; Workmen's Compensation Act legea pentru despăgubirea muncitorilor în caz de accidente de mutică sau boli profesionale. 2. (amer.) simbrie, leafă, plată pentru muncă. 3. (telm.) compensare, echilibrare, egalizare. 4. (psih.) compensaţie, compensare. compensation point [~ point] s. (biol.) punct de compensare. compensative ['knmpenseitiv, -pon-, kom'pensot-] adj. compensator, care compensează, despăgubeşte, răscumpără. compensator ['kompenseit3r, -pan-] s. (telul.) compensator (de dilatafie), amortizor de şocuri. compensatory ['kompenseitori.-pon^ksm'pensot-] adj. v. c o m p e n s a t i v e . compere [kon'p£3r şi pronunţia franceză] I. s. (fr.) 1. comper, prezentator (persoană care prezintă un program de revistă, de varietăţi, de estradă sau un festival). 2. cumătru. II. vb.tr. a prezenta (un program, un festival), a face un comperaj la (un program etc.). comperendination [ikomparendi'nei/an] s. (jur.) amânare. compete [kom'pi:t, koura-] vb. intr. 1. (with; for) a se lua la întrecere, a concura, a fi l a intra în competiţie / în concurenţă / în încercare (c«, pentru). 2. to ~ against a concura cu. competence ['kornpitens] s. 1. competenţă, capacitate, pricepere, talent, destoinicie. 2. mulţumire, îndestulare, saturare. 3. bunăstare, prosperitate, situaţie materială bună. 4. (jur.) competenţă. 5. suficienţă, cantitate suficientă; îndestulare. 6. (lingv.) competenţă. competency [-i] s. v. c o m p e t e n c e. competent ['kompitpnt] adj. 1. competent, calificat, capabil, priceput, destoinic. 2. care are dreptul/căderea de a judeca o pricină; autorizat, împuternicit. 3. suficient; îndestulător. 4. stabilit, fixat, prescris, legal, permis. competent majority [~ mo^oriti] s. majoritate legală. competentncss ['kompitontnis] s. competenţă. competent rocks ['kompitsnt roks] s. pl. (geol.) roci competente. competition [ikompi'tijan] s. 1. concurenţă, rivalitate, competiţie; law of ~ legea concurenţei; free ~liberă concurenţă. 2. întrecere, competiţie; (sport) concurs, întrecere; campionat; chess ~ campionat de şah; peaceful ~ întrecere paşnică; to bring into ~, to put up for ~ a organiza un concurs pentru; to enter into ~ with a concura cu; out of ~ fără concurs; fără concurenţă. 3. concurs, examen prin concurs. competition car [~ ka:r] s. (auto) automobil de curse. competitioner [-kompi'ti/ano1"] s. 1. concurent, competitor, pretendent, participant la o competiţie / întrecere / la un concurs. 2. persoană care intră într-o / ocupă o funcţie prin concurs. ■ competition wallah [ikompi'tljsn .wola] s. (anglo-indian) funcţionar civil (numit după trecerea unui examen sau concurs). competitive [kom'petitiv] adj. competitiv, cu caracter de întrecere / de concurs. competitive examination f~ igizaemi'neijsn] s. concurs, examen prin concurs (pentru ocuparea unui post vacant). competitor [ksm'petiW] s. competitor, concurent, cel care provoacă o întrecere / competiţie / la un concurs / campionat; rival, pretendent (cel care aspiră la aceeaşi situaţie, demnitate etc.). compilation [.kompi'leijan, -pai'l-J s. 1. compilaţie, adunare de fragmente, culegere de bucăţi din diferite cărţi. 2. redactare, alcătuire; elaborare. compile [kom'pail] vb. tr. 1. a alcătui, a redacta, a elabora. 2. a compila, a culege (fragmente din diferite cărţi, opere). compiler [-or] s. 1. compilator, culegător de fragmente, de extrase. 2. cel care elaborează / alcătuieşte / redactează (un dicţionar etc.). 3. (cib.) autoprogramator. complacence [kom'pleisnsj s. v. c o m p l a c e n c y . complacency [-i] s. 1. împăcare cu sine, linişte sufletească, mulţumire, satisfacţie. 2. complacere (într-un mediu, într-o situaţie). 3. automulţumire, autoliniştire; mulţumire de sine, vanitate. 4. (înv.) complezenţă, bunăvoinţă, amabilitate. complacent [kom'pleisnt] adj. 1. împăcat cu sine, mulţumit, satisfăcut. 2. mulţumit de sine, vanitos, încrezut. 3. (înv.) bun, blând, complezent. complain [kom'plein] vb. mir. 1. (of, about) a se plânge (de), a-şi exprima / a-şi arăta nemulţumirea (faţă de). 2. (poetic) a se jelui, a se tângui, a boci, a se căina. complaining [-in] adj. 1. care se plânge; jeluitor, plângăreţ. 2. necăjit, supărat. 3. (fam.) indispus, bolnav. complaint [ksm'pleint] s. 1. plângere, jeluire, reclamaţie, jalbă; plângere în justiţie, dare în judecată; to lodge / to make a ~ against smb. a face o plângere, o reclamaţie împotriva cuiva; a da pe cineva în judecată; what is his ~? de ce se plânge? ce-1 doare? ce-i lipseşte? to make ~s of se plânge de. 2. nemulţumire; jale; suferinţă. 3. boală, durere, maladie, tulburare; to get a ~ a căpăta o boală. complaisance [ksm'pleizans, .komplei'zaans] s. 1. complezenţă, bunăvoinţă, spirit îndatoritor, curtenie, politeţe, amabilitate; out of ~ to(wards) din complezenţă pentru / faţă de. 2. îngăduinţă faţă de sine însuşi, lipsă de tărie sufletească / de hotărâre. complaisant [kom'pleizsnt, .komplei'zasnt] adj. 1. (to) complezent, binevoitor, îndatoritor, curtenitor, amabil, politicos (cu, faţă de). 2. îngăduitor, tolerant; cu slăbiciuni, care se complace în ceva; concesiv. complanate ['komploneit] adj. netezit; (care a fost făcut) neted / plan. complanation [ikompta'rieijn] s. (mat.) cuadratură (a unei suprafeţe). complected [kom'plektid, -ed] adj. 1. încurcat, confuz, încâlcit, complicat. 2. (amer. fam.) v. c o m p 1 e x i o n c d. complement I. ['komplimont] s. 1. complement, complinire, întregire, împlinire; for the ~ of happiness pentru a face fericirea completă, desăvârşită. 2. (gram.) complement. 3. (/nat.) unghi complimentar. 4. podoabă, găteală. 5. asortiment, garnitură, complet, set. 6. efectiv; personal (al forţelor militare sau al echipajului unui vas); completare.



192



II. ['—, i—] vb. tr. a întregi, a completa, a remedia (un neajuns, o lipsă), a servi drept complement (cu aat.). complemental [ikompli'mental] adj. v. c o m p l e m e n t a r y . complementary [ikomplt'mentori] adj. complementar, întregitor, suplimentar, care împlineşte I completează / întregeşte. complementary angles [~ !a3rjglz] s. pl.ţmat.) unghiuri complementare. complementary colour [~ 'kAte'] s. (opt.) culoare complementară. complemented lattice [ikompli'mentid 'lauis] s. (mat) structură / latice complementară. completable [kom'plktobl] adj. de completat. complete [kom'plkt] I. adj. complet, deplin, total, desăvârşit, împlinit, îndeplinit; the ~ works of Shakespeare opera completă a lui Shakespeare; ~ defeat înfrângere completă / totală. II. vb. tr. 1. a completa, a încheia, a sfârşi, a duce la bun sfârşit, a termina. 2. a împlini, a îndeplini; to ~ an agreement a încheia un acord / o înţelegere. complete breakdown [~ 'breikdaun] s. (tehn.) scoatere completă din funcţiune. completedness [kom'plktidnis] s. v. c o m p l e t e n e s s (1). completely [kom'plktli] adv. complet, în întregime, total, pe deplin, de tot. completeness [kom'plktnis] s. 1. plenitudine, întregime, plinătate. 2. desăvârşire, perfecţiune. 3. ducere la bun sfârşit, terminare cu bine, îndeplinire. complete overhand [kom'plkt ouvoiluend] s. (tehn.) reparaţie generală. completion [ksm'prk/sn] s. completare, ducere la bun sfârşit, terminare cu bine, împlinire, îndeplinire. completion date [~ deit] s. (constr.) termen de predare (a unei lucrări). completive [kom'plktiv] adj. completiv, care completează / împlineşte / întregeşte; întregitor, de întregire. completory [kom'plktsri] adj. v. c o m p l e t i v e . complex ['komplcks] I. adj. 1. complex, compus, compozit, combinat, alcătuit din mai multe părţi. 2. complicat, încâlcit, încurcat, greu. II. s. complex, ansamblu, totalitate. complexing [-irj] s. (chim.) complexare, formare a complecşilor. complexion [kom'plek/pn] I. s. 1. culoare a pielii (în special a feţei; uneori a părului şi a ochilor); ten, faţă, înfăţişare; dark ~ faţă oacheşă / brună, ten oacheş / închis. 2. (fig.) înfăţişare, aspect; nuanţă, unghi, lumină, perspectivă; concepţie; punct de vedere; interpretare; to put a different ~on the matter a înfăţişa / a prezenta chestiunea / lucrurile într-o altă lumină / sub un alt aspect. 3. (înv.) fire, temperament, caracter, natură. 4. înfăţişare, fizic, constituţie fizică. II. vb. tr. a colora (şi fig.). complexional [-al] adj. privitor la ten, al tenului, de ten. complexioned [-d] adj. (în cuvinte compuse) 1. cu tenul, cu faţa, cu înfăţişarea; dark— oacheş brun, închis, negricios; fair-~ blond, bălai; pale-~ v. c o m p l e x i o n l e s s . 2. cu suflet(ul), cu firea, cu (o) fire; well— bun la suflet, (cu) fire bună. complexionless ]-lis] adj. palid, galben la faţă, gălbejit. complexion water [kom'plekjan .wo:t3r] s. loţiune pentru faţă / ten. complexity [kom'pleksiti, kom-] s. 1. complexitate, caracter complex; varietate', diversitate. 2. complicaţie, încurcătură. 3. lucru complicat. complexness ['kompleksnis] s. v. c o m p 1 e x i t y (1,2). complex number ['kompleks 'nAtnbs1] s. (/nat.) număr complex. complex sentence [~ 'sentans] s. (gram.) frază (compusă) prin subordonare. complex valued [~ .Vcelju;d] adj. (mat.) complex, cu valori complexe. compilable [kom'plaiobl] adj. (rar) v. c o m p l i a n t . compliance [ksm'ploions] s. 1. consimţământ, asentiment, învoială; in ~ with your wish potrivit dorinţei dv., în conformitate cu dorinţa dv., îndeplinindu-vă dorinţa. 2. îngăduinţă, flexibilitate, maleabilitate. 3, concesie, cedare; supunere. 4. complezenţă, ascultare, docilitate. 5. respectare, conformare; ~ with safety and health regulations respectarea regulilor de securitate şi ocrotire a sănătăţii. compliant [kom'plaiont] aay. 1. flexibil, maleabil, mlădios; îngăduitor; condescendent. 2. complezent, îndatoritor, serviabil, prevenitor, curtenitor, politicos. 3. docil, ascultător, supus,.plecat. complicacy [kom'plikosi] s. 1. complicaţie, încurcătură, încâlceală. 2. lucru încâlcit / încurcat. complicate I. ['komplikeit] vb. A. tr. a complica; a încâlci, a încurca; a îngreuna, a agrava; to ~ matters a complica lucrurile; a încurca / a încâlci lucrurile / iţele. B. intr. a se complica; a se încurca, a se încâlci, a se agrava, a se îngreuna. II. ['komplikit] adj. v. c o m p 1 ic a t e d . complicated ['komplikeitid] adj. complicat, complex; dificil, greu; încurcat, încâlcit. complicatedness [-nis] s.v. c o m p l i c a t e n e s s . complicateness ['komplikeitnis] s. caracter complicat, complexitate, complication [.kompli'kei/pn] s. 1. complicaţie, complexitate; situaţie complicată, încurcătură, încurcare; complicare; agravare; here is a further ~ iată o nouă compli­ caţie, o nouă încurcătură. 2. (med.) complicaţie; the patient has ~s after his illness pacientul are complicaţii după boală; ~s set in boala s-a complicat, au apărut complicaţii. complicative ['kamplikastiv] adj. care complică; care agravează; care încurcă. complice ['komplis] s. (înv.) complice, (co)părtaş. complicity [kom'plisiti, kom-] s. 1. complicitate, parte, participare (la crimă etc.); vinovăţie. 2. complexitate. compliment I. ['komplimont] s. 1. compliment, laudă, măgulire, amabilitate; to pay a ~ to smb. a face un compliment cuiva; to lavish ~s a împărţi complimente în dreapta şi-n stânga, a fi darnic cu laudele; he did me the ~ of listening a avut amabilitatea să mă asculte; your presence is a great ~ prezenţa dv. este foarte măgulitoare / este o cinste pentru noi / ne onorează. 2. pl. complimente; felicitări; salut, salutări; ~s of the season urări / felicitări de rigoare (potrivit sărbătorilor); give him my ~s transmite-i complimente din partea mea; my ~s to your sister complimentele mele surorii dumitale; sends his ~s, with ~s cu salutări (in încheierea unei scrisori); to stand on ~s a fi ceremonios /



 193



formalist / a face fasoane. 3. (înv.) dar, cadou; plocon; bacşiş; with the author's ~s omagiu din partea autorului. II. ['kompliment, ikompli'mcnt] vb. tr. 1. a complimenta, a face complimente (cuiva), a măguli, a flata. 2. (on) a saluta, a felicita (pentru, cu ocazia); I have already ~ed him on his success l-am şi felicitat pentru succesul Iui. 3. to ~smb. with smth. a face un cadou cuiva; a răsplăti pe cineva cu ceva, a oferi ceva cuiva, a dărui cuiva un lucru. complimentality [ikomplimcn'tasliti] ş. compliment(e); politeţe, curtenie. complimentary [.kompli'menteri] adj. 1. de compliment, de felicitare; ~ remarks remarci măgulitoare. 2. curtenitor, politicos, elogios, măgulitor; to be ~ about smb.'s work a vorbi în termeni elogioşi / măgulitori despre lucrarea cuiva. 3. de dar, dăruit, de favoare. complimentary copy [~ 'kopi] s. exemplar gratuit. complimentary ticket [~ 'tikit] s. invitaţie, bilet de favoare. complimenter ['fomplimenta1"] s. persoană care face complimente, măgulitor; linguşitor. complin(e) i'komplin, -plain] s. (bis., mai ales la pi.) ultima slujbă de seară (la catolici). complot I. E'kompbt] s. (înv.) complot. II. ['kom'pbtj vb. intr. (rar) a complota. compluvium [k3m'plu;vi3m, kom-j s. (arhit.) compluviu. comply [kam'plai] vb. A. intr. to ~ with a) a consimţi să / la, a se învoi cu / la, a-şi da consimţământul la; a condescinde să, a conveni să; a fi de acord cu; ~ing with your wish satisfăcându-vă dorinţa, conform dorinţei dv.; b) a se supune, a se conforma (regulilor, cerinţelor etc.); a corespunde (cerinţelor); your orders will be complied with comenzile dv. vor fi executate. B. tr. (înv.) a îndeplini, a împlini, a duce la îndeplinire, a satisface (o rugăminte, o cerere, o promisiune); a executa, a se supune (unui ordin). compo ['kompou] s. 1. (constr.) mortar, tencuială, compoziţie. 2. (corn.) dobândă compusă. 3. (austr.fam.) daune, despăgubiri. compole ['kompoul] s. (electr.) pol de comutaţie. componency [kam'pounansi] s. (rar) componenţă. component [kam'pounsnt] I. s. 1. component, componentă, ingredient; element constitutiv, parte componentă. 2. pl. elemente, piese, accesorii. 3. (tehn.) reper. II. adj. component, constitutiv, alcătuitor. component voltage [- iVDltid3] s. (electr.) tensiune parţială / componentă. compo pipe ['knmpou paip] s. (tehn.) ţeava maleabilă din aliaj de plumb. comport [k3m'po:t] I. vb. A. intr. to ~ with a concorda cu, a Fi în armonie cu, a co­ respunde (cu dat.). B. tr. 1. (înv.) a suporta, a suferi (pe cineva). 2. (rar) a comporta, a implica, a atrage după sine. C. refl. a se comporta, a se purta. II. s. (înv.) purtare, comportare. comportment [-mant] s. (rar) (de obicei deportment) conduită, comportare, purtare. composant [kam'pouzsnt] s. (rar) v. c o m p o n e n t (1). compose [ksni'pouz] vb. A. tr. 1. a compune; a forma, a alcătui; a constitui, a întocmi, a confecţiona, a înjgheba; a redacta, a scrie, a face (o lucrare); pasiv to be ~d of a Fi compus din, a Fi alcătuit din; to ~ a picture a concepe şi a elabora planul unui tablou, a aranja compoziţia unui tablou. 2. a scrie (versuri, muzică). 3. a aplana (u/t conflict, o ceartă, o neînţelegere, un incident), a împăca. 4. a linişti, a calma, a potoli, a domoli; to ~ one's face a-şi potrivi faţa, a da feţei o înfăţişare serioasă; to ~ one's thoughts a-şi aduna gândurile, a-şi aduna minţile. 5- (poligr.) a culege, a zeţui. B. refl. a se linişti, a se calma, a se potoli, a-şi reveni, a-şi veni în Fire, a se reculege. C. intr. 1. a compune, a face compoziţii. 2. (poligr.) a culege, a zeţui. 3. a se combina, a intra în combinaţie; a se integra; the house and the trees ~ well in the picture casa si copacii se armonizează perfect în tablou. composed [-d] adj. liniştit, calm; stăpânit, reţinut; domolit, potolit, grav, serios. composed levelling [~ 'levplin] s. (constr.) nivclmcnt compus. composed light [~ 'lait] s. (fiz.) lumină compusă. composedly [ksm'pouzidli] adv. liniştit etc. (v. c o m p o s c d). composedness [ksm'pouzidnis] s. linişte, calm; stăpânire de sine, reţinere; gravitate, seriozitate. composer [kam'pouza1-] s. 1. compozitor, muzician. 2. autor, scriitor. 3. împăciuitor, conciliator. 4. alinător, mângâietor; (fîg.) mângâiere. composing [kom'pouzirj] I. adf 1. alcătuitor, component, constitutiv. 2. alinător, calmant, liniştitor. II. s. (poligr.) culegere. composing machine [~ ma'/kn] s. (poligr.) maşină de cules. composing medicine draught |~ -niedisin' draift] s. (med.) calmant, sedativ, remediu anodin. composing room [~ ru(:)m] s. (poligr.) zeţărie. composing stick [~ stik] s. (poligr.) culegar, vingălac, culcgău. composite ['kompazit, -zait] I. adj. 1. compozit, compus; complex; combinat; mixt. 2. (bot.) cu flori compuse. II. s. 1. amestec; compoziţie. 2. (bot.) plantă din familia compozeelor. composite beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă compusă. composite body [~ b^di] ş. (auto) caroserie mixtă. composite carriage [- 'karid3] s. (ferov.) vagon cu mai multe clase. composite photo [~ 'foutou] s. fotografie-robot, fotografie compusă din clemente disparate (capul unei persoane si trupul altei persoane etc.); fotografie trucată. composite school ['kompazait 'sku:l] s. (caiuid.) liceu cu profil mixt (teoretic, comercial si industrial). composite train [~ 'trein] s. (ferov.) tren mixt. composite vessel [~ 'vcsl] ş. (mar.) navă compozită. composite wave filter [~ wciv .filta1"] s. (tel.) filtru compus. composition [ikompo'zifcn, amer.'--'—] s. 1. compoziţie (în literatură, artă, muzică); arta compoziţiei, stil. 2. compunere (şcolară). 3. compunere, îmbinare, combinare;



comprehendible



structură, alcătuire, întocmire; redactare; (/nil.) ~ of the forces efectivul, componenţa trupelor; (ec.) organic ~ of capital compoziţie organică a capitalului. 4. compoziţie (chimică); elemente; amestec; aliaj; agregat; (fiz.) ~ of forces compunerea forţelor. 5. mentalitate, caracter; constituţie psihică, psihic; he has a touch of madness in his ~ e cam ţicnit, c cam smintit, nu c în toate minţile. 6. înţelegere. învoială, acord, pact, concordat; convenţie; compromis; sumă pe care un datornic insolvabil trebuie s-o achite creditorului; tranzacţie prin care un datornic este absolvit de obligaţii; by ~ with creditors prin înţelegere cu creditorii; prin conversiune. 7. (mii.) convenţie de armistiţiu; acord cu privire la încetarea focului. 8. (poligr.) culegere manuală; zaţ, formă culeasă. 9. (rar) unsoare, unguent, mastic. 10. (lingv.) compunere a cuvintelor. 11. înlocuitor, erzaţ, surogat. 12. (înv.) concordanţă, armonie; concordare; potrivire. 13. (tehn.) structură, constituţie; natură, caracter. composition book [~ buk] s. (amer.) caiet pentru exerciţii. composition material [~ maitisriol] s. material plastic. composition metal [~ .mctl] s. (metal.) aliaj de cupru cu zinc; alamă. composition roller [~ iroulor] s. (poligr.) val de clei. compositive [kam'pozitiv] adi. 1. bazat pe compunere / compoziţie; compus; combinativ. 2. (log.) sintetic. compositor [k9m'pDzit3r] s. (poligr.) zeţar, culegător; ~ and printer culegător-tipăritor. compos(mentis) ['komposf'mentis)] (lat. jur.) I. adf în deplinătatea facultăţilor mintale; răspunzător, responsabil; non ~debil mintal; lipsit de folosirea deplină a capacităţii mintale; alienat. II. s. om cu mintea întreagă / sănătoasă, om cu scaun la cap, om întreg la minte. compossible [kam'posabl, -sibl] ad/'. ~ with compatibil cu, capabil de a coexista cu. compost ['kompost, -poust] (agr.) I. s. compost, îngrăşământ compus, gunoi, gunoişte, bălegar. II. vb. tr. 1. a amesteca (îngrăsăminteie) pentru a face compost. 2. a îngraşă (pământul); a gunoi. composure [k3m'pou33r] s. linişte, calm, cumpăt, sânge rece, stăpânire de sine. compotation [kompo'tei/an] s. (rar) chef, petrecere. compote ['ksmpout, -pot şi pronunţia franceză] s. (fr.) compot. compound 1 1. ['kompaund] adf 1. compus. 2. (tehn.) compaund. 3. amestecat, mixt, compus. II. 1'kDmpaund] s. 1. compus; compoziţie; compunere; amestec. 2. (gram.) (cuvânt) compus. III. [kam'paund, tom-] vb. A. tr. 1. a compune; a amesteca, a combina; a îmbina; to — drugs a amesteca medicamente. 2. a aranja, a aplana, a regula;' a împăca, a concilia (interese). 3. a achita parţial (o datorie). 4, a ierta (o ofensă); to ~ a felony a renunţa la urmărirea judiciară a cuiva în schimbul unei compensaţii materiale. B. intr. (with) a ajunge la un compromis (cu creditorul); a ajunge la o înţelegere, a se înţelege, a cădea Ia învoială, a se învoi (cu); a se împăca (cu). compound2 s. 1. (în India, în Africa de Sud) împrejmuire, teren împrejmuit pe care se află o casa sau o întreprindere (aparţinând de obicei unui străin). 2. barăci (de lagăr etc); baracamente; lagăr. 3. închisoare. compound addition ['kompaund a'di/an] s. (mat.) adunare a numerelor concrete. compound body [~ *bodi] s. (chim.) corp compus, compus chimic. compound cycle [~ 'saikl] s. (fiz.) ciclu multiplu. compound die [~ 'dai] s. matriţă compusă. Compound E ['ksmpaund 'i:] s. (farm.) cortizon. compounded [kom'paundid, kom-] adf compus. compound engine ['kompaund rend3in[ s. 1. (tehn.) maşină compaund; maşină electrica cu excitaţie mixtă. 2. (av.) turbo pro puişor. compounder [k3m'paund9r, kom-] s. 1. persoană care compune, amestecă etc. (v. c o m p o u n d1 III, a). 2. farmacist. compound excitation ['tompaUnd eksi'tei/n] s. (electr.) excitaţie mixtă. Compound F [~ 'efj s. (farm.) hidrocortizon. compound fertilizer [~ Ta'rtilaiza1"] s. (agr.) îngrăşământ compus / mixt. compound fracture [~ Tfra;kt/9r] s. (med.) fractură multiplă. compound gear [~ 'gia""] s. (tehn.) bloc de roţi dinţate; blocul pinioanelor. compound glass [~ 'glo:s] s. (hui.) sticlă stratiFicată. compound householder [~ 'haushoulda1"] s. chiriaş (în a cărui chirie sunt incluse impozitele si taxele). compound indexing [~ 'indeksinj s. (tehn.) divizare combinată. compound interest [~ 'intrist] s. (com.) dobândă compusă. compound metal [~ 'metl] s. v. e o m p o s i t i o n m e t a l . compound number [~ 'nAmb9r] s. (/nat.) număr concret. compound parachute [~ 'pa;r9/u:t] s.fav.) paraşută dublă. compound pulley [~ 'puii] s. (tehn.) palan, muflă. compound sentence [~ 'sentsns] s. (gram.) frază (compusa) prin coordonare. compound slides [~ 'slaîdz] s. (electr.) montaj în cruce. compound subject [~ 'sAbd3ikt] s. (gram.) subiect compus (de exemplu my best friend and adviser arrives tonight). compound wound [~ 'wu:nd] s. (med.) rană deschisă. comprador [ikompra'do:r] (portugheză) I. s. (mai ales în China) băşt'uuis aflat în slujba unei firme europene şi servind ca mijlocitor între ea şi clienţii băştinaşi. II. adj. aservit străinilor; trădător; comprador; the ~ bourgeoisie burghezia naţională aservită imperialiştilor, burghezia trădătoare / compradoră. compreg ['kompregl s. (tehn.) plăci aglomerate de lemn impregnat cu răşină. compregnate [kam'prcgneit] vb. tr. a fabrica plăci aglomerate (din lemn) cu răşină. comprehend [.kompri'hcnd] vb. A. tr. 1. a înţelege, a pricepe, a prinde, a sesiza. 2. a cuprinde, a include, a îmbrăţişa, a conţine. 3. a implica, a presupune. B. intr. a înţelege, a putea înţelege lucrurile, a avea înţelegere. comprehendible [-ibl] adj. (rar) v. c o m p r e h e n s i b l e .



 comprehensibility



comprehensibility ['kompri.henss'biliti, -si'b-] s. inteligibilitate, posibilitate de înţele­ gere. comprehensible [ikompri'henssbl, -sib-] adj. inteligibil, uşor / lesne de înţeles; care poate fi înţeles; clar, limpede. comprehensibleness [-nis] s. v. c o m p r e h e n s i b i l i t y . comprehensibly [-H] adv. inteligibil. comprehension [.kompri'henfan] s. 1. comprehensiune; capacitate de a înţelege; intuiţie; intuire; înţelegere, pricepere, pătrundere; inteligenţă; it (surjpasses my ~ depăşeşte puterea mea de înţelegere, mă depăşeşte. 2. cuprindere, includere; a term of a vast ~ un termen generic / vast / cu multe implicaţii; act of ~ hotărâre a parlamentului privind toate partidele. 3. (rel.) tolerare a ereziilor, toleranţă religioasă. comprehensive [ikompri'hensiv] adj. 1. care înţelege, care sesizează, care prinde uşor; intuitiv, inteligent, pătrunzător, deştept; ~mind minte ageră / pătrunzătoare. 2. multilateral, amănunţit; complet, profund; ~ school liceu complet / multilateral, şcoală de cultură generală. 3. cuprinzător, amplu, larg, vast; a ~ grasp a) stăpânire întinsă / vastă; b) vaste cunoştinţe, bună cunoaştere (a problemei); ~ plan plan vast / cuprinzător; a ~ term un termen larg / generic. comprehensiveness [-nis] s. 1. lărgime, vastitate, întindere. 2. bogăţie de conţinut; caracter cuprinzător. 3. putere de cuprindere, înţelegere; agerime; pătrundere; adâncime; orizont. compress I. [kom'pres] vb. tr. 1. a comprima, a apăsa, a strânge, a condensa. 2. (fig.) a face concis, a condensa, a rezuma. II. l'kompres] s. compresă, prişniţ(ă), oblojeală. compressed [kam'prcst] adj. comprimat, condensat, strâns. compressed air [~'£0r] s. (jiz.) aer comprimat. compressed-air drive [kom'prest 'so 'draiv] s. 1. (tehn.) acţionare cu aer comprimat. 2. (mine) transmisie pneumatică. compressed asphalt ]~ 'aeşfaelt] s. asfalt bătut.' compressed fuel [Tjual] s. (ind) combustibil presat. compressibility [ksmipresi'biliti, koum-, -ss'b-] s. comprcsibilitate. compressible [kom'presobl, -sib-] adj. compresibil, comprimabil. compressibleness [-nis] s. v. c o m p r e s s i b i 1 i t y. compressing [fom'presirj] s. (tehn.) compresiune. compression [kom'pre/on] s. 1. comprimare, compresi(un)e, strângere (prin apăsare), condensare. 2. (tehn.) imprimare, îndesare, bătătorire. compressional bar [ksm'prejansl ba:r] s. (constr.) bară comprimată. compression chamber [ksm'pre/sn .tjeimb;>c] s. (tehn.) cameră de comprcsi(un)c. compression efficiency [~ e.fi/onsi] s. (tehn.) forţă de compresiune. compression failure [~ ifpilior] s. (tehn.) lipsă de rezistenţă la presiune. compressionless [kam'prejonlis] s. (tehn.) fără compresor. compression mould [kam'prejbn mould] s. (tehn.) formă de presare. compression pump [~ p\mp] f. v. c o m p r e s s o r . compression test [~ test] s. (tehn.) încercare la compresiune. compressor [kom'pres3r] s. (tehn.) compresor. compressorless injection [ksm'presolis in^ekjsn] s. (auto) injecţie fără aer compri­ mat. comprise [ksm'praiz] vb. tr. (in, within) a cuprinde, a conţine, a include, a îngloba (în); this dictionary ~s about 100,000 words acest dicţionar cuprinde aproximativ 100.000 de cuvinte. compromise ['kompramaiz, -prum-] I. s. 1. compromis. 2. tranzacţie; înţelegere, învoială. 3. (fam.) nici cal, nici măgar; nici una, nici alta. II. vb. A. intr. a ajunge la un compromis; a ajunge la o înţelegere, a cădea la o învoială; a încheia o tranzacţie. B. tr. 1. a compromite, a discredita; a primejdui, a strica, a distruge (reputaţia etc.), a face de râs. 2. a împăca, a (re)concilia, a linişti, a aplana (o ceartă etc.). C. refl. a se compromite, a se face de râs, a ajunge de ruşine. compromiser [-3C] s. conciliator, împăciuitorist. compromising [-in, -prum-] adj. compromiţător, ruşinos, care (te) discreditează. comprovincial [ikompro'vin/pl] adj. din aceeaşi provincie. comp school ['komp 'sku:l] s. (canad.fam.) v. c o m p o s i t e s c h o o l . comptant ['kauntsnt si pronunţia franceză] s. (fr.) bani peşin / gheaţă. compte courant [pronunţia franceză] s. (fr. com.) cont curent (v. a c c o u n t current). comptoir [pronunţia franceză] s. (fr. corn.) contor. comptormeter [kom'tomi:tor] s. aritmometru, maşină de calculat. comptroller [kon'troulsr] s. v. c o n t r o 11 c r. compulsatory [kam'pAlsstari] adj. (înv.) v. c o m p u 1 s o r y. compulse [ksm'pAls] vb. tr. (rar) a sili, a constrânge, a obliga. compulsion [kam'pAl/sn] s. constrângere, silire, forţare, obligaţie; silă; under / upon ~cu de-a sila, fiind silit, de nevoie, vrând-nevrând. compulsive [ksm'p/vlsiv] adj. (rar) v. c o m p u l s o r y . compulsory [ksm'pAlsari] I. adj. obligator, coercitiv, forţat, silit; impus; de constrângere; it was ~ on him to era silit să, trebuia să. II. s. pl. (sport) (exerciţii) impuse. compulsory landing ]~ la?ndin] s. (av.) aterizare forţată. compunction [ksm'pArjliJan] s. remuşcare, mustrare de conştiinţă, mustrare de cuget; scrupul, căinţă; regret, părere de rău. compunctionless [-lis] adj. fără / lipsit de remuşcări / scrupule. compunctious [ksm'pArjkfos] adj. 1. mustrător, dojenitor. 2. pocăit, plin de căinţă, de remuşcare. compurgation [iksmpar'gei/sn] s. (jur.) 1. apărare, disculpare; mărturie favorabilă. 2. (jur.) scoatere de sub acuzaţie, absolvire de o acuzaţie. 3. (ist. Angliei) judecată şi absolvire prin jurământ.



194



compurgator ['kompo:'geitsr] s. (jur.) martor al apărării; martor favorabil, martor al (nevinovăţiei) acuzatului. computability [kom.pju:to'biliti] s. calculabilitate. computable [ksm'pjuitsbl] adj. calculabil. computant ['kompjutant] s. v. c o m p u t e r. computation [JonipjuQ'tei/sn] s. 1. calcul(aţie), calculare, socotire, numărare, evaluare, estimare, apreciere. 2. calcul, socoteală, cont. 3. sumă, total. computational [ikompjuO'teiJsnsl] adj. (infor.) de calcul; numeric. computational linguistics [~ lin'gwistiks] s. pl. (folosit ca sg.) lingvistică matematică. computation centre [ikompju(;)'tei/an .sente1"] s. centru de prelucrare a datelor, centru de calcul. computative [kom'pju:tstiv, 'kom-] adj. care poate fi calculat. compute [ksm'pjiKt] I. vb. A. tr. 1. a calcula, a socoti, a număra; a evalua, a estima, a aprecia. 2. (that) a-şi face socoteala, a socoti, a (se) gândi (că). B. intr. a face calcule, socoteli. II. s. (rar) calcul; beyond ~ incalculabil, inestimabil, de nepreţuit. computer [ksm'pjuitor] s. 1. calculator, socotitor. 2. maşină de calculat, socotitor. 3. calculator / creier electronic, computer, maşină de calculat / de calcul / electronică. computer code [~ koud] s. (cib.) cod de calcul. computer engineer [~ cnd3iniar] s. informatician. computerese [ksm.pjuits'rkz] s. (fam.) 1. limbaj de programare. 2. jargonul informaticienilor. computerite [kam'pjuitorait] s. specialist în calculatoare electronice / computere. computerizable [kom'pjuitaraizobl] adj. care poate fi prelucrat Ia calculator / computer, care poate fi introdus în calculator, computcrizabil. computerize [kom'pjmtsraiz] vb. tr. (tehn.) a computeriza. computer science [kam'pjuito isaions] s. informatică. computery [ksm'pjuitari] s. tehnica (producerii şi exploatării) calculatoarelor electronice. computing [ksm'pjuttirj] I. s. (mat.) calcul(aţie). II. adj. de calcul. computing centre [~ isentor] s. centru de calcul. computer [kam'pjuitsr] s. v . c o m p u t e r . computus ['kompjatDs] s. 1. calcul, socoteală. 2. (ist.) tabel de calcul. comrade ['komrid, 'kAînrid, 'komreid] I. s. tovarăş, camarad. II. vb. intr. a se întovărăşi, a se înfrăţi, a se lega frate sau tovarăş. comrade-in-arms [~in'u:mz] s. camarad de arme, tovarăş de luptă / de arme. comradely ['komridli, 'kAm-, 'komreidli] adj. tovărăşesc. comradeship ['komrid/ip, 'kAm-] s. tovărăşie, camaraderie. comstockery ['komstokori, 'kAm-] s. (amer.) 1. purism, puritate, împotrivire la imoralitate; naturalism şi pornografie în artă sau literatură. 2. puritanism, afectare morală, ipocrizie. Comtism ['komtizam] s. (filoz.) pozitivism, filozofia pozitivistă a lui Auguste Comte. con1 [kon] vb. tr. 1. (si to ~over) a învăţa pe de rost / pe dinafară; a toci, a memoriza. 2. (înv.) a şti, a înţelege. 3. (biv.) a şti, a putea, a fi în stare să. 4. (?nv.) a face să înveţe, a pune la învăţătură. con2 (mar.) I. vb. tr. a cârmi (un vas); a cârmi după compas. II. s. cârmă; cârmire. con3 prese, de la (lat.) c o n t r a. I. adv. contra, împotriva. II. s. punct de vedere sau votant potrivnic; adversar; potrivnic; the pros and ~s argumente pro şi contra; votanţii / voturile pentru şi contra. con4 (fam. şi si.) prese, de la c o n c e r n, c o n f i d e n t,c o n f o r m e r, c o n f o r m i s t, conservatory, contract,conundrum, convict. con5 prep. (ital.) cu (bt indicaţiile muzicale sau alte expresii); de ex. con fuoco cu foc; con amore cu zel etc. conac [kou'nask,-'no:k] s. (turc.) conac. conacre ['koneikorj s. (in Irlanda) 1. arendare (a unui mic lot de arătară pentru un singur sezon). 2. lot arendat pentru cultură pentru un singur an. conation [kou'nei/jn] s. (psih.) voliţiune, putere a voinţei, capacitate de voliţiune / de activitate volitivă. concatenate I. [kon'keetineit, kon-] vb. tr. a înlănţui; a lega laolată; a uni în lanţ / în serii succesive. II. [-nit] adj. înlănţuit, legat, în strânsă legătură. concatenation [konikaeti'nei/sn, ksn-, kon'kaît-] s. 1. înlănţuire, succesiune, şir, serie, lanţ («ie evenimente, idei), legătură reciprocă, interdependenţă (cauzală); ~ of circumstances înlănţuire, complex de împrejurări, conjunctură. 2. (tehn.) legare / conexiune / cuplaj în cascadă, legătură în tandem; cuplaj, legătură. 3. (;nat.) serie continuă. 4. (electr.) legare în cascadă. concave ['kon'keiv, --, -'-, 'kank-] I. adj. concav, scobit, adâncit; înfundat, scofâlcit. II. s. 1. (con)cavitate, scobitură, adâncitură. 2. (arhit.) boltă, arcadă, cupolă, dom. 3. (poetic) boltă cerească. concave mo(u)ld [~ mould] s. (mat.) racordare concavă. concaveness [-nis] s.v. c o n c a v i t y. concavity [korika;viti, kan-] s. concavitate, suprafaţă concavă; (fam.) I feel a great ~ simt un marc gol în stomac, nu mai pot de foame, mi s-a lipit stomacul de coaste. concavo-concave [kon'keivo» ikon'keiv] adj. (despre o lentilă) biconcav. concavo-convex [~ ikon'veks] aay. (despre o lentilă) concav-convex. conceal [ksn'sul] vb. tr. 1. a ascunde; a tăinui, a dosi, a piti, a ţine secret / în taină; a disimula; to ~ smth. from smb. a ascunde cuiva un lucru. 2. a masca, a camufla. concealed [kan'skld] adj. ascuns, tainic, tăinuit. concealedly [-li] aa\>. pe ascuns, în taină, pe furiş. conceledness [-nis] s. caracter secret, caracter ascuns, tainic. concealer [kon'si:ter] s. tăinuitor.



 195



concealment [ksn'si: Intent] s. 1. ascundere, tăinuire, dosire, pitire. 2. ascunzătoare, ascunziş, refugiu secret. 3. (mil.) mascare, camuflae; (mil.) ~ of flash ascunderea flăcării. concede [kan'siid] vb. A. tr. 1. a concede, a acorda, a ceda, a cesiona (un drept, un privilegiu). 2. a încuviinţa, a îngădui, a lăsa, a permite, a admite (o posibilitate, justeţea unui lucru). 3. a recunoaşte. 4. (sl. sport) a ceda, a pierde (o partidă etc.). B. intr. a face o concesie / o favoare / un hatâr; a consimţi, a se îndupleca. concededly [-idli] adv. potrivit mărturisirii cuiva, chiar din spusele cuiva. conceit [kan'siit] I. s. 1. îngâmfare, închipuire, înfumurare, fudulie, vanitate, prezumţie, încredere în sine, părere prea bună despre sine; he is full of ~ e plin de îngâmfare / de sine / de amor propriu; se crede, se ţine fudul, are o părere bună despre el; to be out of ~ with a fi nemulţumit / decepţionat / dezamăgit /deziluzionat de. 2. (înv.) concepţie, idee, opinie, părere. 3. închipuire, fantezie, imaginaţie. 4. preţiozitate, imagine preţioasă, eufuism (mai ales în poezia din sec. XVI-XVII). 5. gândire, gând, judecată, idee; in my own ~ după câte cred (cu), după socoteala mea. II. vb. A. tr. (înv.) a concepe, a(-şi) închipui, a(-şi) imagina, a inventa, a scorni, a crea (ceva); a well-~ed play o piesă ingenios concepută şi scrisă. B. rejl. ~ (that) a se convinge singur (că); a-şi închipui (că), a visa (că), a-şi face visuri (că). conceited [-id] adj. (şi self-conceited) închipuit, înfumurat, încrezut, îngâmfat, fudul; vanitos, orgolios, prezumţios, plin de amor propriu. conceitedness [-idnis] s. v. c o n c e i t (1,1). conceitless [-lis] adj. 1. Iară fumuri, modest. 2. (înv.) prost, nătâng. conceivability [kon'skva'biiiti] s. concepere; comprchensibilitate. conceivable [ksn'siivabl] adj. 1. imaginabil, care poate fi conceput / închipuit. 2. (uşor) de înţeles, inteligibil, clar. conceivableness [-nis] s. v. c o n c e i v a b i l i t y . conceivably [-i] adv. posibil, plauzibil, inteligibil, clar. conceive [kan'siv] vb. A. tr. 1. a concepe, a proiecta; a well-~d scheme un plan bine conceput. 2. a intui, a concepe, a-şi face o idee despre, a pricepe, a înţelege; a gândi, a(-şi) imagina, a(-şi) închipui; a născoci, a crede, a presupune; such a thing is not to be ~d aşa ceva e de neconceput; to ~an idea of a-şi face o idee despre; that may be easily M! e cât se poate de lesne să-ţi închipui aşa ceva. 3. a formula, a exprima (în anumiţi termeni). 4. a simţi, a nutri; to ~ an affection for a se ataşa de (cineva); a-i cădea drag / cu tronc la inimă. 5. a concepe, a rămâne grea/ gravidă/ însărcinată. B. intr. 1. a concepe, a rămâne însărcintă / grea / gravidă. 2. to ~ of a concepe; a-şi imagina. conceiver [-3r] s. plănuitor, autor, născocitor. conceiving [-in] s. concepţie, zămislire, concepere, procrare, naştere. concent [kon'sent] s. 1. (muz. rar) armonie. 2. (fig.) armonie, acord; concordanţă; in ~ to potrivit cu, conform (cu dat.), în conformitate cu. concentrate ['konsentreit, -sin-, san-] I. vb. A. tr. 1. a concentra, a reuni într-un centru, a centraliza. 2. a concentra, a dirija, a îndrepta; to ~ one's thoughts upon a-si concentra gândurile asupra (cu gen.). 3. (chim.) a concentra, a condensa, a îngroşa; a satura. 4. (mine) a concentra, a înnobila, a îmbogăţi, a aglomera (minereul). 5. (fiz.) a focaliza. 6. a limita, a îngusta, a restrânge. B. intr. 1. a converge, a se îndrepta spre un singur punct, a se reuni într-un centru; a se întâlni, a fi confluent. 2. a se concentra, a se condensa; a se strânge, a se aduna. 3. to ~ (up)on a se concentra asupra (cu gen.), a fi absorbit de / preocupat de. II. s. 1. (produs) concentrat. 2. şlic. minereu concentrat / înnobilat / îmbogăţit / preparat; aliment concentrat. 3. nutreţ concentrat. III. adj. concentrat. concentrated ['konsentreitid] adj. 1. concentrat, condensat; cu valoare sporită; bogat. 2. (fig.) intens, viu, arzător, aprins; ~ hatred ură nestăvilită. concentrated acid [~ -assid] s. (chim.) acid concentrat. concentrated matt [~ niaet] s. (metal.) mată de nichel. concentrated sprayer [~ 'sprE3r] s. (agr.) pulvcrizator, etalier, stropitoare pentru îngrăşăminte artificiale concentrate. concentrating mill ['konssntreitirj pinii] s. fabrică de concentrare a minereului. concentration [iknns^n'trci/sn, -sin-] s. 1. concentraţie, concentrare; condensare. 2. concentrare, încordare a gândirii; atenţie. 3. grupare, strângere laolaltă, concentrare, mobilizare. 4. (mineral.) concentrare / înnobilare / îmbogăţire a minereului. concentration camp [~ ksemp] s. lagăr de concentrare. concentration cell [~ sel] s. (electr.) celulă / pilă de concentraţie. concentration plant [~ plcr.nt] s. instalaţie de concentrare a materialelor. concentration table [~ itcibl] ş. v. c o n c e n t r a t o r . concentration trough [■kons^n'trei/an tra:f] s. (/nine) albie de concentrare, şaitrog. concentrative ['ksnssntreitiv, -sin-] adj. capabil de concentrare; înclinat spre concentrare. concentraţi veness [-nis] s. capacitate de a se concentra. concentrator ['konssntreits1", -sin-, -san-] s. (tehn.) concentrator, aparat sau dispozitiv de concentrare; şteamp pentru minereu. concentrator panel ['kons^n'trcite paenpl] s. (tel.) panou de jacuri / de comutare. concentre [k^n'sento1"] vb. A. tr. a concentra; a centra. B. intr. a converge, a se concentra; a se centra; a se întâlni într-un centru, a avea un centru comun. concentric(al) [kon'sentrik(al), ksn-] adj. concentric. concentrically [kon'scntrikali, -kan-] adv. concentric. concentric chuck [kon'scntrik t/Ak] s. (tehn.) universal. concentricity [ikonsan'trisiti, -sin-] s. coneentricitate. concentric terminal [.kon'sentrik 'tamunal] s. (electr.) bornă concentrică. concentus [ksn'scntasj s. 1. (muz., bis.) pasaj coral cântat la unison. 2. (muz.,fig-)unison, armonie, potrivire; concordie, acord. concept ['konsept] s. concept; noţiune, idee; reprezentare generală. conceptacle [kan'septakl] s. (bot.) conceptacul, folicul. conceptaculum [.konsap'taskjulom] s. v. c o n c e p t a c l e .



concert



conception [kan'sep/pn] s. 1. concepţie; gând, noţiune, idee. 2. (într-o operă de artă) concepţie, idee fundamentală, idee călăuzitoare. 3. (fiziol.) concepţie; concepere, zămislire. 4. făt, fetus, copil. 5. putere de a concepe, capacitate mintală; minte, creier, gândire, înţelegere. conceptional [-al] adj. conceptual; abstract. conceptionist [-ist] s. (filoz.) idealist. conceptive [kan'septiv] adj. capabil de concepţii; relativ la concepţie; conceptional. conceptual [kan'septjual] adj. conceptual. conceptualism [-izpm] s. (filoz.) conceptualism. conceptualist [-ist] s. (filoz.) conccptualist. conceptus [ksn'septos], pl. conceptuses [-iz] s. (biol.) embrion, făt, produs al concepţiunii. concern [kan'som] I. vb. A. tr. 1. a privi, a avea legătură cu, a atinge, a afecta, a pune în joc; a interesa; a stârni interesul (cuiva); a fi însemnat, a avea importanţă sau interes pentru; as far as... is ~ed în (ceea) ce priveşte, cât priveşte; his life is ~ed este vorba de viaţa lui, viaţa lui este în joc; I am nearly ~ed mă priveşte îndeaproape; your reputation is ~ed reputaţia dumitale e în joc; e vorba de reputaţia dumitale; it ~s me deeply prezintă un mare interes pentru mine; mă afectează profund; don't let that ~ you n-o pune la inimă; the change ~s everybody pe toată lumea o interesează schimbarea asta. 2. (mai ales la pasiv) a implica, a amesteca; I am ~ed in this affair a) sunt amestecat / implicat în chestiunea aceasta; b) mă interesează afacerea asta; c) iau şi eu parte la treaba asta, am şi eu partea mea aici; to be ~ed about a matter a) a purta de grijă unui lucru, a se îngriji de un lucru, a se necăji cu un lucru; b) a fi interesat într-o chestiune, a-1 interesa 0 chestiune; c) a se amesteca într-o problemă; to be ~ed at smth. a fi necăjit, supărat, neliniştit, îngrijorat de ceva; to be ~ed for smb. a fi îngrijorat din pricina cuiva / de soarta cuiva; to be ~ed in smth. a) a fi amestecat în ceva; b) a arăta interes faţă de ceva; c) a participa la ceva; to be ~ed with smth. a se ocupa de / cu ceva, a fi preocupat de ceva. 3. (mai ales la past part.) a afecta; a îngrijora; a necăji, a mâhni, a supăra, a întrista; 1 am ~ed to hear it îmi pare rău de ceea ce-mi spui, acest lucru mă umple de mâhnire; he was greatly ~ed by his friend's death a fost profund afectat de moartea prietenului (său). B. refl. to ~ oneself about/ in / with a se preocupa de, a se interesa de (o problemă); a se ocupa cu, a se îndeletnici cu (ceva); a se dedica / consacra (unui scop); a se ocupa de, a avea interes pentru, a avea la inimă, a-şi da interes pentru (ceva, un scop); a se necăji, a se mâhni, a se amăra, a se supăra, a-şi face zile amare din pricina / cauza (cu gen.); a se nelinişti, a se îngrijora, a-şi face griji, a se necăji, a-şi bate capul din cauza (cu gen.); he ~s himself in the happiness of his people îl interesează / îl preocupă fericirea poporului său; why do you ~ yourself about it? de ce-ţi faci atâtea griji în privinţa asta?; ~ yourself about your business vezi-ţi de treaba ta, nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala; vezi-ţi de lungul nasului; you need not ~ yourself with that matter nu-i nevoie să-ţi baţi capul cu chestia asta, nu trebuie să te preocupi tu de asta. II. s. 1. legătură, raport, relaţie; to have no ~ with a nu avea nici o legătură cu, a nu avea nici un amestec în. 2. interes, participare; grijă; to give oneself no ~ about a nu-î păsa de, a nu-1 interesa; I fell a ~ for particip la, mă interesează; have a ~ for your health! ai grijă de sănătatea ta! 3. pl. afaceri, treburi, socoteli; proprietate, avere; he meddles in my ~s se amestecă în treburile mele. 4. concern, firmă, întreprindere; a banking ~ o întreprindere bancară; a flourishing ~ o firmă prosperă; (fig.) to keep her a going ~ ea se ţine în formă. 5. preocupare, treabă, afacere; it is no ~of mine aceasta nu mă priveşte, nu e treaba mea; mind your own ~! vezi-ţi de treaba ta! 6. nelinişte, îngrijorare; mâhnire. întristare; he does not show much ~ about it nu se arată prea îngrijorat / nu e prea neliniştit din cauza asta. 7. însemnătate, importanţă, semnificaţie; a matter of great ~ o chestiune foarte importantă. 8. consideraţie, solicitudine. 9. (jam.) şmecherie, drăcie; socoteală, afacere, comedie; he smashed the whole ~ a făcut praf toată socoteala; small ~s fleacuri, nimicuri, prostii. concerned [-d] adj. I. (with, in, about) interesat, preocupat (de); (to) interesat (să); the parties ~ părţile interesate; for all ~ pentru toţi cei interesaţi, pentru toţi cei vizaţi; aviz amatorilor; he is ~ in the problem pe el îl interesează problema; I am not ~ with going there / to go there n-am nici un interes să mă duc acolo. 2. (at, for) preocupat, îngrijorat, neliniştit (de); she has a ~ air are un aer preocupat; e îngândurată, e preocupată; I am very ~ at his behaviour mă nelinişteşte purtarea lui, comportarea lui mă îngrijorează; I am ~ for his safety mi-c grijă de soarta lui, nu prea sunt liniştit în privinţa lui. 3. (at, for, about) indispus, mâhnit, întristat (de); he was very much ~for her death 1-a întristat foarte mult moartea ei; he seems ~ about it parc foarte trist din această pricină; I am very ~ to hear that îmi pare foarte rău de ceea ce aud. 4. implicat, amestecat; he is not ~ in that business n-are nimic comun cu această poveste, n-are nimic de a face cu asta, nu e amestecat cu nimic în povestea asta; I am not ~ nu mă priveşte (pe mine), (mie) puţin îmi pasă. concerning [-in] prep. privitor / referitor / relativ la; în legătură cu, în ceea ce priveşte, cu privire la, în privinţa (cu gen.), cât despre; ~ me în ceea ce mă priveşte. concernment [-mant] s. 1. importanţă, însemnătate; a matter of vital ~ o chestiune de importanţă vitală. 2. participare, interes, (co) interes are; amestec. 3. preocupare, grijă, îngrijorare, nelinişte. 4. legătură, raport; to have ~ with a avea de-a face cu, a avea legătură cu. 5. solicitudine. 6. (înv.) afacere, treabă, interes. concert I. ['kons9(:)t] s. 1. înţelegere, unire, acord, armonie; unison, unanimitate; colaborare; in ~ with în înţelegere cu, de acord cu; to act in ~ a acţiona de comun acord / în înţelegere; (ist.) the European ~, the ~ of Europe concertul european. 2. concert, spectacol muzical; to give a ~ a da un concert. II. [kan'ssit] vb. A. tr. 1. a pune la cale, a plănui, a stabili de comun acord; a cădea de acord asupra (cu gen.). 2. a pune de acord, a concerta. B. intr. to ~ with a se înţelege cu, a conveni cu, a se învoi cu, a cădea de acord cu.



 concerted



concerted [kan'soitid] adj. 1. coordonat, concertat, stabilit de comun acord; ~actions acţiuni coordonate. 2. (muz-) aranjat pe mai multe voci sau orchestrat, aranjat pentru orchestră. concert goer ]'kons3(:)t ■gowpr] s. persoană care frecventează concertele, amator de concerte, obişnuit al concertelor. concert grand [~ grand] s. (muz.) pian de concert. concert hali [~ ho:l] s. 1. sală de concert(e). 2. (fam.) varieteu, şantan, music-hall. concertina [.konsa'timaj s. (muz.) concertina, armonică hexagonală. concertina folding [~ .fouldin] s. (poligr.) fălţuire în zig-zag. concertmaster ['kons3trma:st9r] s. (muz.) concert-maistru, prim-violonist al unei orchestre simfonice. concertmeister ['konsotimaistor] s. v. c o n c e r t m a s t e r . concerto [kon't/p:tou, -'t/sa-] s. (ital. muz.) concert (compoziţie muzicala); (si.) up to ~ straşnic, grozav, clasa întâi. concert pitch ['konsot .pit/] s. (muz.) ton puţin mai înalt decât cel obişnuit. concession [kon'se/an] s. 1. concesie, cedare; hatâr; încuviinţare, îngăduire. 2. (pol.) concesiune,teritoriu concesionat. 3.pl. (canad.) v. b a c k c o n c e s s i o n s . concessionaire [koniseJVnsor] s. v. concesionar, om de afaceri care a obţinut un monopol. concessionary [kon'se/anori] s. v. c o n c e s s i o n a i r e . concessioner [ksn'sejano1] s.v. c o n c e s s i o n a i r e . concessionaire [konise/o'nsor]s.v. c o n c e s s i o n a i r e . concessive [ksn'sesiv] adj. 1. îngăduitor; împăciuitor, conciliant. 2. (gram.) concesiv. concettisin [ktm'tjetizam] s. (ret.) folosirea unor figuri de stil preţioase, preţiozitate, eufuism, gongorism, marinism. concetto [kon't/ettou], pl. concetti [-tti] s. (ital.) v. c o n c e i t (1,4). conch [konk, kont/J s. 1. ghioc, concă, scoică, venus. 2. (arhit.) absidă, ieşitură semicirculară. 3. (amer. fam.) persoană originară din Bahama. 4. v. co n c h a (1). concha ['kanko] s. 1. (anat.) concă, pavilionul urechii, urechea externă. 2. v. c o n c h (2). 3. (amer.) trabuc, havană, ţigară de foi. conchie ['kont/i] s. v. c o n c h y . conchiferous [korj'kifsros] adj. (bot., zool.) cochilifer, cu scoică, cu cochilie. conchoid ['korjkoid] s. (mat.) concoidă. conchoidal [korj'koidal] adj. (mat., mineral.) concoidal. conchology [korj'kDltidji, kon'k-] s. (zool.) studiul scoicilor, malocologie. conchy ['kont/i] s. (fam.) adversar al războiului; persoană care refuză să satisfacă serviciul militar din considerente religioase sau politice (prese, de la co n s c i e n t i o u s objector). concierge [.konsi's33,'--] s. (fi.) portar (fa un bloc). conciliabulum [konisili'ffibjutam] s. (lat. bis.) conciliabul; conventiclu. conciliar [kan'silis1] adj. (bis.) sinodal, referitor la consiliile ecleziastice. conciliate [kon'silieit] vb. A. tr. 1. a împăca, a împăciui, a (re)concilia, a pacifica; a pune de acord (două texte). 2. (fig.) a cuceri, a câştiga (încrederea, dragostea, favorea); to ~ smb. to one's idea a câştiga pe cineva de partea sa; to ~ affection a câştiga dragostea (tuturor). B. intr. to ~ between a mijloci între, a juca rolul de mijlocitor între. conciliation [kon'sili'eijan] s. împăcare, împăciuire, (reconciliere, pacificare; (jur.) court of ~ curte de arbitraj. Conciliation Board [~ bo:d] s. comisie de conciliere / de arbitraj. conciliation grades [~ greidz] s. pl. categorii sezoniere (de muncitori). conciliative [kon'silieitiv, amer. si -lio-] adj. v. c o n c i 1 i a t o r y (1). . conciliator [ksn'silieito'J s. 1. arbitru, mediator; împăciuitor, conciliator. 2. (pol.) împăciuitorist. conciliatory [ksn'silistori, -lieitori] adj. 1. conciliant, împăciuitor. 2. împăciuitorist. concilium [korisilioui], pl. concilia [-3] s. (lat.) consiliu. concinnity [kan'siniti] s. 1. graţie, frumuseţe, eleganţă (mai ales a stilului). 2. ornament stilistic complicat. concinnous [kon'sinos] adj. (mai ales despre stil) armonios, elegant, graţios. concise [kan'sais] adj. 1. concis, scurt şi cuprinzător, concentrat, condensat, succint; lapidar, laconic, sumar. 2. clar, precis, limpede, concret. concisely [-li] adv. 1. concis, succint etc. (v. c o n c i s c). 2. pe scurt, în câteva cuvinte. conciseness f-nis] s. 1. concizie, scurtime; caracter laconic, lapidar. 2. claritate, precizie. concision [kon'si3an] s. 1. dezmembrare; sciziune; disidenţă, schismă. 2. v. c o n c i s e n e s s . 3. circumcizie, tăiere împrejur. concitizen [kon'sitizn] s. (inv.) concetăţean. conclave ['konkleiv, konk-] s. 1. (bis.) conclav, adunare a cardinalilor. 2. (fig.) consfătuire secretă; to sit in ~ a participa la o consfătuire secretă. conclude [kon'klu:d, kon'k-] vb. A. tr. 1. a termina, a încheia, a conchide, a sfârşi, a duce la bun sfârşit, a duce la capăt, a pune capăt la (sau cu dat.); he ~d his speech by / with the remark that el şi-a încheiat cuvântarea cu observaţia că. 2. a încheia, a face; a aranja; a semna; a reglementa, a rezolva; to ~ a bargain a încheia / a face o tranzacţie / un târg; to ~ a treaty a încheia / a semna un tratat / un pact. 3. a conchide; a deduce; what do you ~ from that? ce concluzie tragi din asta? 4. (that) a hotărî, a decide (ca). 5. a restrânge, a limita; (fig.) a încătuşa, a prinde în mreje. B. intr. 1. (with) a termina, a încheia, a sfârşi (cu); to ~ ca încheiere, în încheiere (formulă de încheiere a scrisorilor, a discursurilor, emisiunilor de radio etc.). 2. to ~ of a deduce cu privire la. concluding [-in] adj. final, de încheiere. conclusion [kon'klu:3Pn, koijk-j s. 1. încheiere, sfârşit, capăt; încetare; the ~ of the contest sfârşitul disputei; to bring to a ~ a duce la capăt, a termina, a isprăvi; in ~a) în concluzie, în / ca încheiere; în sfârşit; b) pe scurt, în două vorbe. 2. încheiere; semnare; rezolvare; reglementare; ~ of peace încheierea păcii; ~of a treaty încheierea / semnarea



196



unui tratat. 3. rezultat, urmare, concluzie logică; what will be the ~ of it? care o să fie rezultatul? 4. (lit.) deznodământ, punct final, rezolvare a conflictului. 5. (log.) conclu­ zie. 6. concluzie; deducţie; învăţământ, învăţătură; to form ~s from experience a trage concluzii din experienţă; foregone ~ concluzie anticipată, idee preconcepută; to jump / to rush to a ~ a trage o concluzie pripită, a se grăbi cu concluziile; a se grăbi să tragă o concluzie. 7. hotărâre / decizie finală; to come to a ~ a lua o hotărâre, a se hotărî. 8. (jur.) concluzii (ale pledoariei). 


 197



concubine ['kon'kjubain, 'konk-] s. 1. concubină, ţiitoare, metresă, amantă. 2. (înv.) amant, ibovnic, iubit, amorez. concupiscence [ksn'kjuipisns, konkju(:)'p-] s. 1. concupiscenţă, poftă trupească, carnalitate, apetit sexual, dorinţă sexuală. 2. senzualitate, pofte lumeşti. concupiscent [kan'kjuipisnt] adj. concupiscent, carnal, libidinos, senzual. concur [k3n'k9:r] vb. ititr. 1. a coincide, a se suprapune, a se întâmpla deodată, a veni în acelaşi timp. 2. a concorda, a corespunde; a fi de acord, a avea aceeaşi părere, a se potrivi în păreri; they ~red in the belief that amândoi erau de părere că, amândoi împărtăşeau ideea că. 3. a colabora, a coopera, a contribui (la), a ajuta, a-.şi da obolul (la), a-şi aduce aportul (la); circumstances ~ to this purpose e un concurs de împrejurări favorabile; many causes ~red to produce this effect multe cauze au contribuit Ia producerea acestui rezultat. 4. a se uni, a se întâlni, a se îmbina. concurrence [kan'kArans] s. 1. coincidenţă, concurs, potrivire, suprapunere. 2. concurs, potrivire (de împrejurări). 3. concurs, ajutor, sprijin, colaborare, cooperare. 4. asentiment, încuviinţare; acord. 5. îmbinare, unire. 6. (geom.) concurenţă, (punct de) întâlnire. concurrency [-i] s. v. c o n c u r r e n c e . concurrent [kan'kArant] I. adj. 1. paralel, combinat, asociat, unit, îmbinat, aliat; — forces operative for peace forţe conjugate în lupta pentru pace. 2. simultan, corespondent, coincident, suprapus, paralel. 3. convergent, coincident, ţintind către acelaşi punct; a ~ crowd o mulţime care se îndreaptă în aceeaşi direcţie. 4. auxiliar, ajutător, complementar, suplimentar, concurent; care contribuie, care colaborează. 5. de comun acord. 6. coexistent, paralel. II. s. 1. împrejurare auxiliară/ suplimentară, concurs de împrejurări. 2. (rar) rival, oponent, concurent. 3. tovarăş de drum. concurrent lease [~ li:s] s. (com.) contract anticipat de prelungire. concurrent lines [~ lainz] s. pi. (mat.) drepte concurente. concurrently [ksn'kArentli, kon-] adv. 1. în acelaşi timp, concomitent, totodată. 2. deopotrivă; pe de altă parte. concuss [ksn'kAs] vb. tr. 1. (mai ales fig.) a zgudui, a zdruncina. 2. (med.) a provoca (cuiva) o comoţie (cerebrală). 3. a intimida, a sili, a forţa, a constrânge. 4. to ~into smth. a constrânge la ceva. concussion [kon'kA/^n, karj'k-] ş. 1. zguduire, zdruncinare (şifig.). 2. (med.) şoc, izbitură, contuzie; traumatism; ~ of the brain comoţie cerebrală. 3. (înv.) intimidare. concussion spring [~ sprirj] s. (tehn.) amortizor cu arc. condemn [kan'dem] vb. A. tr. 1. a condamna, a osândi; a pronunţa o sentinţă împotriva (cuiva), a găsi vinovat, a înfiera, a dezaproba, a dezavua; a blama; a stigmatiza; a veşteji; I ~ such practices condamn astfel de procedee. 2. a brăcui, a da la rebut; adcclara inutilizabil. 3. (jur.) a confisca (un vas, o încărcătura). 4. a trăda, a da de gol; his looks ~him privirile sale îl dau de gol. 5. a condamna (o uşă, fereastră etc.). B. in/r. a-şi exprima dezaprobarea. condemnable [ksn'demnabl] adj. condamnabil. condemnation [ikondem'nci/sn, -dam-] s. 1. condamnare, osândire. 2. dezaprobare, blamare, blam, vestejire, înfierare. 3. motiv de condamnare, vinovăţie, vină; his conduct was sufficient ~ însăşi purtarea Iui îl osândea. condemned [kan'demd] adj. condamnat, osândit. condemned building [~ 'bildirj] s. clădire insalubră supusă demolării. condemned cell [~ 'sel] s. celula condamnaţilor ]a moarte. condemnatory [kon'demnatari, amer. şi -touri] adf acuzator; condaninator, osânditor, de condamnare, de osândire. condensability [ksn.densa'biliti] ş. (ind.) capacitate de condensare. condensable [kan'dcnsabl] adj. condcnsabil, compresibil, comprimabil. 2. (despre gaze) lichefiabil. condensate [kan'denscit] s. condensat, produs de condensare. condensation [ikonden'sei/an] s. 1. condensare; comprimare, îndesare, concentrare; îngroşare; lichefiere. 2. masă condensată. condensational waves [-kDnden.sei/ansl 'wcivz] s. (geogr.) unde de compresiune. condensation trail [ikDndenrsei/sn treil] s. (av.) dâră de aburi condensaţi lăsată de avioanele cu reacţie. condensation water [~ 


condottiere



condensing plant [~ plo:nt] s. (tehn.) instalaţie de răcire. condensing surface [~ .sarfis] s. (tehn.) suprafaţă de răcire. condensor [kan'densa1-] s. (electr.) condensator. condescend [ikandi'send] vb. A. intr. 1. a condescinde, a consimţi. 2. to ~ to smth. a consimţi la ceva, a îngădui ceva; to ~ to smb. a arăta condescendenţă cuiva, a se arăta binevoitor faţă de cineva; a fi condescendent cu cineva; (scoţ.) to ~ upon a da amănunte asupra (cu gen.). B. tr. to ~ to a condescinde / a catadixi / a binevoi / a consimţi să. condescendence fans] s. v. c o n d e s c e n s i o n . condescending [-in] adj. condescendent, binevoitor; cu un aer de patronare / superioritate amabilă / îngăduitoare / binevoitoare. condescension [ikondi'sen/^n] s. condescendenţă, bunăvoinţă, aer de superioritate îngăduitoare, complezenţă cu inferiorii. condign [kan'dain] adj. (despre o pedeapsă sau răzbunare) meritat, cuvenit, îndreptăţit, justificat, întemeiat. condiment ['kondimant] s. condiment, ingredient, dres de bucate; mirodenie. condistillation [ikond işti 'lei/n] s. (ind.) distilare a lichidelor nemiscibile. condition [kan'di/an] I. s. 1. condiţie; (up)on ~ that cu condiţia ca, dacă, în cazul când, în caz că. 2. stare, situaţie, condiţie; stare de funcţionare; in~în stare bună; out of ~ în stare proastă; in good ~ în stare bună, bun de întrebuinţat; proaspăt. 3. pi. condiţii, împrejurări, circumstanţe; favourable ~s condiţii favorabile; living ~s condiţii de trai; playing ~s posibilitate de a se juca (pentru copii); working ~s condiţii de muncă; under such / under the existing ~s în aceste împrejurări, în aceste condiţii, dată fiind situaţia. 4. situaţie, poziţie, stare socială, vază; (înv.) a man of ~ un om de condiţie; un om de neam marc; un om care are o situaţie înaltă în societate; men of all ~s oameni de toate condiţiile (sociale); to change one's ~ a se căsători, a se însura, a se mărita. 5. stipulaţie, clauză, prevedere (a unui tratat, a unei convenţii). 6. pact, convenţie, tratat. 7. (amer.) corigentă. 8. (gram.) propoziţie condiţională. 9. (jur.) condiţie. II. vb. A. tr. 1. a stipula, a prevedea; a preciza, a stabili, a cere; a pune condiţia ca; I ~ that they marry accept cu condiţia ca ei să se căsătorească. 2. a se tocmi ca / pentru / cu privire Ia, a condiţiona; I ~ to do it accept să fac asta, cu anumite condiţii. 3. to ~(up)on a condiţiona (de), a face să depindă (de), a pune în dependenţă (de); a face să depindă (de), a pune în dependenţă (de); a influenţa, a înrâuri, a determina; this is ~ed on good behaviour aceasta depinde de o bună purtare; the two things ~each other cele două lucruri se condiţionează reciproc; choice is --ed by supply alegerea este condiţionată de ofertă; his melancholy ~s his thoughts melancolia îi influenţează gândurile. 4. a încerca (gradul de umiditate a mătăsii, lânii, bumbacului); a umezi (grâul, înainte de măcinat); a usca (alimentele). 5. a condiţiona (aerul). 6. (sport) a aduce în formă (bună) (un cal, câine); a antrena (o echipă). 7. a îmbunătăţi, a ameliora (rase de vite). 8. a condiţiona (alimente), a lua măsuri pentru păstrarea unui lucru în stare proaspătă. 9. (amer.) a face să dea o corigentă / reexaminare. 10. to ~ to a pregăti / antrena pentru; a adapta la. B. intr. 1. a pune condiţii, a stipula o condiţie. 2. a ajunge în starea corespunzătoare, a se pregăti. 3. (filoz.) a defini, a determina (un obiect al gândirii). conditional [kan'di/snsl] I. adj. 1. (gram.) condiţional. 2. (on) dependent (de), referitor (la), determinat (de). 3. (psih.,fiziol.) condiţional, condiţionat. II. s. (gram.) 1. (modul) condiţional. 2. conjuncţie condiţională; cuvânt condiţional. 3. propoziţie condiţională. conditional clause [kan'di/anal 'kb:z] s. (gram.) propoziţie (secundară) condiţională. conditionally [kon'di/anali, kon-] adv. condiţionat, depinzând de o condiţie. conditional mood [kan'di/anal 'mu:d] s. (gram.) modul condiţional. conditioned [kan'di/and] adf 1. condiţionat. 2. pregătit, preparat, lucrat; (despre pământ, vite etc.) îngrijit, întreţinut. conditioned air [~ 'ea1"] s. aer condiţionat. conditioned reflex [~ 'ri:flcks] s. (fiziol.) reflex condiţionat. conditioning [kan'di/snin.] ş. 1. (sport) condiţie fizică, măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice; physical ~ călire, oţclire fizică; ~ of the team pregătirea / antrenarea echipei. 2. condiţionare, măsuri pentru păstrarea unui lucru în stare proaspătă. 3. prelucrare. 4. (tehn.) întocmire a fişelor tehnice (pentru maşini). 5. condiţionare (a aerului), reglare a umidităţii şi temperaturii aerului. conditioning cabinet [~ 'kasbinit] s, (text.) aparat de condiţionare. conditioning chamber [~ -t/eimba1"] s. (tehn.) cameră de umezire (pentru condiţionarea aerului). condition precedent [kan'di/pn pri>si:d3nt] s. (jur.) condiţie preliminară. condolatory [kan'doulatri] adf de condolcanţă, care exprimă condoleanţe / compătimire / simpatic. condole [kan'doul] vb. A. intr. to ~ with a împărtăşi suferinţa (cuiva), durerea (cuiva), a compătimi, a exprima condoleanţe (cuiva); I ~d with him upon his grief i-ani exprimat condoleanţe pentrupierderea suferită; am împărtăşit durerea lui. B. tr. (înv.) a compătimi (pe cineva). condolement [-mant] ş. v. c o n d o l e n c e . condolence [kan'doulans, mai rar 'kondalans] s. (mai ales la pi.) condoleanţă, simpatie; to present one's ~s (to) a-şiexprima condoleanţele (cuiva). condom ['kAndam, 'kon-] s. (fr.) condom, prezervativ. condominium [ikonda'miniam] s. (lat. pol.) condominiu, stăpânire mixtă / asociată; teritoriu sub protectoratul sau stăpânirea a două state. condonation [ikondou'neifm] s. (mai ales jur.) iertare, uitare, trecere cu vederea (mai ales a unei infidelităţi conjugale). condone [kan'doun] vb. tr. 1. a ierta; a trece cu vederea, a uita (mai ales o infidelitate conjugală). 2. (bis.) a ierta (păcatele). condor ['kondo:r, -dar] s. (zool.) 1. condor (Sarcorliamphus condor). 2. condor (monedă sud-americană). condottiere [ikondat't/earei] ş. (i/al.) condotier, aventurier; şef de mercenari.



 conduce



conduce [kon'dju's] vb. intr. (despre evenimente) to ~ to(wards) a contribui la, a duce la; this ~s to health e un lucru bun pentru sănătate. conducive [-iv] I. adj. ~to care contribuie la, care ajută la; care favorizează (ceva), favorabil (cu dat.); work "will be ~ to your happiness munca îţi va aduce fericire / va contribui la fericirea ta. II. s. aport, contribuţie, ajutor, sprijin. conduciveness f-ivnis] s. caracter folositor, utilitate. conduct 1 1. [kan'dAkt] vb. A. tr. 1. a duce, a conduce, a dirija, a îndrepta, a călăuzi, a ghida; a însoţi, a escorta; he will ~ you te va însoţi, te va conduce. 2. a conduce, a comanda, a porunci (cuiva), a avea sub comandă, a ţine sub comandă; to ~ an army a comanda o armată. 3. a conduce, a dirija, a administra; to ~ a newspaper a fi directorul untii ziar, a scoate un ziar. 4. a mânui, a organiza, a conduce, a administra, a coordona, a face, a duce; to~an affair a dirija / a face o afacere; to ~ a campaign a duce o campanie; to ~ a policy a duce o politică. 5. (fig.) a conduce, a transmite, a purta, a fi bun conducător de (căldură, electricitate). 6. a duce, a purta, a aduce; ~ them into our presence adu-i în faţa noastră. 7. (muz.) a dirija, a conduce, a avea sub bagheta sa (o orchestră, un cor). B. re/7, a se purta, a se comporta; to ~ oneself well a avea o purtare bună. C. intr. 1. (j?g.) a fi bun conducător (de electricitate sau căldură); a conduce electricitatea sau căldura. 2. (muz.) a fi dirijor, a lucra ca dirijor, a ţine bagheta, a dirija muzica, 3. (amer.) a se comporta, a se purta. 4. (despre un drum) to ~ to a duce la. II. ['kondakt, -dAkt] s. 1. conducere, călăuzire, ghidare; metodă de conducere. 2. (înv.) comandă, conducere (a unei armate, corăbii); guvernare, oblăduire, (o)cârmuirc; to be under the ~ of a fi sub comanda (cuiva). 3. conducere, direcţie, dirijare, administrare, organizare, coordonare; mod de administrare; gestiune, administraţie. 4. (mii.) ducere, purtare, conducere (a războiului);* of fire conducerea focului. 5. conduită, purtare, comportare, comportament; manieră, obicei; atitudine; ţinută; bună creştere; bad ~ purtare rea; good ~ purtare bună. 6. (arte, lit.) construcţie, aranjare, compoziţie; mod de tratare a subiectului. 7. comportament, comportare; infamous ~ încălcare a eticii profesionale (mai ales de către un medic). 8. (înv.) escortă; escortare, însoţire, trecere; călăuză, ghid, conducător. 9. (înv.) salvconduct, permis de liberă trecere. 10. (înv.) bună administrare, conducere sau dirijare, mânuire abilă; abilitate, discreţie, tact, machiavelism. 11. (înv.) conductă, canal, drum, cale. conduct2 ['kondokt, -dAkt] s. preot, predicator, capelan (mai ales la Eton). conductance [kan'dAktpns] s. (fiz.,fiziol.) conductibilitate, conductanţă, capacitate de transmitere (« curentului electric sau nervos). conducted [kon'dAktid] adj. (în cuvinte compuse) cu o purtare...; a well— boy un băiat bine crescut. conductibility [ksn'dAkti'biliti,-ts'b-] s. v. c o n d u c t a n c e . conductible [kon'dAktobl, -tib-] adj. capabil de a conduce sau de a fi condus. conducting [kon'dAkfirj] s. adj. (tehn.) conductor. conducting bridge [~ 1brîd3J s. (electr.) punte. conducting compound [kon'dAktin. 'kompaund] s. (electr.) masă conductoare. conducting power [~ 'pauor] s. (electr.) putere debitată. conduction [kon'dAk/an] s. 1. ducere, purtare, transmitere, conducere, transport(are) (a apei prin ţevi etc.). 2. (fig.) conductibilitate, conducere, transmitere (a căldurii etc.). 3. (bot.) transport, purtare, ducere. 4. (fiziol.) transmitere a excitaţiei nervoase. conductive [kon'dAktiv] adj. (fiz.) conductibil, conductor, conductiv. conductive body [~ 'bodi] s. (electr.) conductor. conductive cell [~ 'sel] s. (tefin.) celulă fotoconducătoare. conductivity [«kondAk'tiviti, -dok-] s. (fiz., electr.) conductivitate, conductibilitate specifică; conductibilitate electrică. conduct money ['kondokt .niAni] s. cheltuieli de drum / transport / deplasare (pentru un martor sau recrut). conductometer [ikondAk'tomitor, -dok-] ş. (fiz.) conductometru. conductor [kon'dAktor] s. 1. (în Anglia) conductor (de tramvai, de autobuz); taxator. 2. vatman. 3. (amer.ferov.) conductor, însoţitor. 4. călăuză, ghid, însoţitor. 5. (muz.) dirijor, şef de orchestră; capelmaistru. 6. conducător, şef, director, administrator. 7. (fiz.) conductor. 8. (electr.) conductă; conductor (al cablului). 9. (şi lightning ~) paratrăsnet. 10. (fiziol.) fibră nervoasă. 11. (amer.) jgheab, uluc. 12. (mii.) ajutor de comandant de pluton. conductor casing [~ ikeisirj] s. (ind.) burlan / coloană de ghidaj. conductor head [~ hed] s. (hidr.) pâlnie de golire. conductorless bus [kon'dAktoIis DAS] S. autobuz cu atotaxare / fără încasator. conductor pipe [kon'dAkto paip] ş. (min.) burlan de ghidaj. conductorship [kon'dAkto jip] s. conducere; dirijare. conductor sting [kon'dAkto stirj] v. c o n d u c t o r c a s i n g . conductress [kon'dAktris] s. 1. şefă, directoare, conducătoare, administratoare. 2. călăuză. 3. supraveghetoare de copii pe vapor. 4. vătmăniţă, femeie-şofer (de autobuz, de troleibuz). conduct sheet ['kondokt /:it] s. (mii.) foaie personală (în care se trec pedepsele şi recompensele soldatului). conduit ['kondit, înv. 'kAndit] s. 1. conductă, canal; jgheab, uluc; ţeava; ştuţer, ştuţ tubular, racord, capăt de ramificaţie tubulară. 2. tub de apă, apeduct. 3. [şi 'kondju:t sau 'kondwit] (electr.) tub izolator. 4. (min.) suitoare (de aeraj). 5. canalizare. 6. intrare subterană secretă. conduit head [~ hed] s. rezervor. conduit pit [~ pit] s. (min.) puţ de vizitare, cămin de vizitare. conduit system [~ isistim] ş. (electr.) sistem de conducte subterane (pentru trenuri etc.); instalaţie electrică cu tuburi izolate (într-o casă). conduit wiring |~iwaiorirj] s. (electr.) instalaţie în tuburi. conduplicate [kon'djmplikit] adj. (bot., despre frunze în timpul iernării) lipit, conduplicat. condyle ['kondil, -dail] s. (anat.) cohdil.



198



Condy's fluid ['kondiz >flu(:)id] s. (chim.) dezinfectant, soluţie de (hi)permanganat de sodiu. cone [koun] I. s. 1. (geom., bot., anat., tehn.) con; (amer. fiz.) ~ o f rays fascicul de raze. 2.(zool.) con, scoică (conus). 3. semnal de vreme rea. 4.p/. făină fină care se presară pe o covată. -0* (amer.) ~ of ice cream îngheţată la scoică; îngheţată în pahar de hârtie. II. vb. A. tr. 1. (tehn.) a da formă de (segment de) con. 2. (teAt.) a depăna (mătase) pe un con. 3. (av.) a prinde (un avion inamic) în conul proiectorului unui avion sau în concentrarea reflectoarelor. 4. to ~ off a închide temporar (o arteră de circulaţie). B. intr. (bot.) (despre conifere) a face conuri / cucuruzi. cone adaptation [~ .axtop'teijn] s. (fiziol.) adaptare la lumină. cone-bearing [~ibe arin] adj. (bot.) conifer. cone belt [~ belt] s. (tehn.) curea trapezoidală. cone bit [~ bit] s. (mine) sapă conică. , cone brake [~ breik] s. (tehn.) frână cu con. cone clutch [~ kUt/] s. (tehn.) ambreiaj cu con de fricţiune. cone core [~ ko:r] s. (tehn.) manşon conic. coned [kound] adj. conic, în formă de con sau căpăţână de zahăr. cone flower ['koun iflauor] s. (bot.) ruji galbeni (Rudbeckia laciniata). cone gear [~ gior] s. (tehn.) pinion conic. • conelet f'kounlit] s. con mic. cone tree ['koun tri:] s. (boţ.) conifer. cone-up [~Ap] s. (mi/i.) formare de conuri de apă. coney ['kouni] s. v. c o n y. confab ['konfsb, -'-] I. s. prese, de la c o n f a b u 1 a t i o n. II. vb. tr. prese, de la confabulate. confabulate [kon'fa>bjuleit, kon-] vb. intr. a sta de vorbă / la taifas / taclale, a vorbi, a discuta; a se întreţine, a conversa, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a pălăvrăgi; to ~ with smb. a se întreţine cu cineva, a sta la palavre / taclale. confabulation [konifaebju'lei/an, kon-] s. taifas, taclale, flecăreală, palavre, sporovăială. confect [kon'fekt] vb. tr. 1. a pregăti, a face, a prepara (mâncăruri); a pune (murături). 2. a face, a fabrica, a confecţiona; a forma, a alcătui. confection [kon'fekfpn] I. s. 1. preparare, pregătire (a bucatelor). 2. confecţionare. 3. pl. cofeturi, dulciuri, zaharicale; bunătăţi. 4. (rar) confecţie, articole de îmbrăcăminte de damă (mai ales capă, pardesiu). 5. (med.) sirop, medicament edulcorat / îndulcit. II. vb. tr. 1. a prepara (produse de cofetărie). 2. a confecţiona (obiecte de îmbrăcăminte). confectionary [-ari] I. adj. de cofetărie, de dulce. II. s. 1. cămară / dulap unde se ţin dulciurile. 2. dulceaţă, dulciuri, zaharicale. 3. cofetărie, arta preparării dulceţurilor. confectioner [-or] s. cofetar. confectioner's sugar [~z >J"ugor] s. zahăr pudră / praf. confectionery [kon'fck/an^ri] s. 1. cofetărie, patiserie. 2. produse de cofetărie / de patiserie, zaharicale, cofeturi, dulciuri; bomboane; îngheţată. 3. cofetărie, arta cofetarului. confed [kon'fed] s. (amer. ist.) (soldat) federal, sudist. confederacy [kon'fedsrosi] s. 1. (con)fcdcraţie, ligă, alianţă, uniune de state. 2.complot, conjuraţie, conspiraţie, cârdăşie. 3. Confederacy (şi Southern Confederacy) (ist. S.U.A.) Statele Sudiste. confederate [kon'fedJrit] I. adj. federal, (con)federativ, unional, aliat. II. s. 1. confederat, membru al unei confederaţii, aliat. 2. complice, acolit, (co)părtaş (la o crimă). 3. (ist. S.U.A.) confederat, partizan al statelor din sud (în războiul civil din 1861—1865). III. [ kon'fed oreit] vb. A. tr. a confedera, a se uni într-o confederaţie, a alia. B. intr. 1. a se confederata se alia, a se uni într-o confederaţie, a forma o federaţie. 2. to ~ with smb. a se alia / uni cu cineva. C. rejl. 1. a se confedera, a se uni, a se strânge laolaltă, a-şi da mâna, a da mână cu mână. 2. a se înhăita, a face o gaşcă / bandă. Confederate States of America [~ steits ov o'meriko] s. pl. (ist. S.U'.A.) confederaţia celor 11 state din sudul S.U.A. (1860-1865). confederation [konifedo'rei/^n] s. confederaţie, federaţie; ligă, alianţă, uniune. confederatism [kon'fedsrotizam] s. federalism. confederative [kon'fedoreitiv, -otiv] adj. federal, federativ. confederator. [kon'fedoreito1"] s. 1. confederat, aliat. 2. conjurat, conspirator, complotist. confer [kon'fo:r] vb. A. tr. 1. (on, upon) a conferi, a acorda, a da, a atribui (un grad, un titlu, o calitate etc.) (cuiva). 2. (astăzi numai la imperativ) a compara, a confrunta (cu); ~ remark on the next page vezi nota de pe pagina următoare. 3. a atribui, a da, a adăuga; a conferi; to ~ hardness upon steel a da oţelului tărie. B. intr. (şi to ~together) a discuta, a conferi, a delibera, a dezbate, a se consulta, a se consfătui, a se chibzui, a face schimb de vederi / păreri; I'll ~ with him on the subject o să discut cu el despre (chestiunea) aceasta. conferee [konfo'ri:] s. 1. participant la tratative / la o conferinţă. 2. decorat; laureat etc.; beneficiarul acordării unei distincţii sau a unui titlu. conference1 ['konfor^ns] s. 1. conferinţă, consfătuire, întrevedere, schimb de vederi / păreri, dezbatere; cabinet ~ şedinţă de cabinet / consiliu de miniştri. 2. congres, convenţie; întrunire. 3. (înv.) conversaţie, discuţie. 4. conferire, acordare, atribuire; ~of a degree atribuire a unui titlu / a unei distincţii. 5. (înv.) trust, cartel, sindicat patronal. 6. (bis.) adunare anuală a bisericii metodiste. 7. (înv.) comparare, confruntare, colaţionare. 8. (amer.) asociaţie, grupare a mai multor cluburi sportive universitare. conference2 s. (fr.) conferinţă publică. conference circuit [~ .so:kit] s. (tel.) transmisie prin dispecer. conference rates [~ reits] s. (com.) tarif fixat de un cartel. conferencier ['konforen/ior] s. (fr.) 1. conferenţiar. 2. participant la o conferinţă diplomatică. conferenţia! [.konfo'ren/al] adj, de conferinţă, de consfătuire.



 199



conferment [kan'faimant] s. conferire, atribuire, acordare. conferva [korifa:va],p/. confervae [-vi:] s. (bot.) mătasca-broaştei, aţa-apci,conferva (Conferva linum). confess [kan'fes] vb. A. tr. 1. a mărturisi, a recunoaşte, a admite, a nu tăgădui, a da în vileag, a anunţa în public (o vinovăţie, datorie etc.)', I ~ my fault îmi recunosc greşeala; he ~es that he did it recunoaşte că a făcut asta; I ~ I was most pleased (trebuie să) mărturisesc că am fost încântat. 2. (bis.) a(-şi) mărturisi (păcatele); (despre preot) a spovedi pe cineva, a asculta spovedania (cuiva). 3. (poetic) a atesta, a arăta, a dovedi, a indica, a mărturisi, a revela, a trăda; a vesti; this work ~es the hand of the master această operă trădează o mână de maestru; tall trees ~ed the fertility of the soil copacii înalţi atestau / dovedeau fertilitatea pământului. 4. a recunoaşte adevărul (u/iui lucru, unui argument). 5. a recunoaşte, a-şi afirma credinţa în. B. intr. 1. a face mărturisiri, a se destăinui, a face declaraţii, a mărturisi. 2. (bis.) a se spovedi, a se confesa. 3. a concede, a recunoaşte, a se da bătut. 4. to~to a mărturisi, a recunoaşte; I~to doing it recunosc că am făcut-o; I ~to a dread of spiders mărturisesc că rnt-e. frică de păianjeni. confessed [-t] adj. mărturisit; (unanim) recunoscut. confessedly [-idli] adv. după propria mărturisire; după cum se recunoaşte în general, conform recunoaşterii unanime, în mod recunoscut / mărturisit. confession [kan'fe/an] s. 1. confesiune, mărturisire, recunoaştere, spovedanie; ~of faith profesiune de credinţă, declaraţie de principii. 2. (bis.) confesiune, spovedanie, mărturisire a păcatelor; auricular ~ spovedanie la confesional. 3. confesiune, religie, credinţă religioasă, cult. confessional [-al] I. (bis.) s. 1. confesional, strană unde se face confesia; secrets of the ~ taine duhovniceşti. 2. confesiune, spovedanie. II. adj. de spovedanie. confessionary [-ari] s., adj. v. c o n f e s s i o n a l . confessionist [-ist] ş. 1. (bis.) luteran, adept al Confcsici de la Augsburg. 2. persoană care face o mărturisire / care se destăinuic(şte). confessor [k3n'fcs3r, 'konfesa1", 'konfcso:r] s. 1. persoană care se destăinuie / care face o mărturisire / care se spovedeşte; mărturisitor. 2. (bis.) erou al bisericii, credincios care nu-şi reneagă credinţa în faţa primejdiei. 3. (biş.) confesor, duhovnic. 4. (Eduard) the Confessor (ist.) Eduard Confesorul, ultimul rege saxon (1042—1066). confetti [kon'feti] s. pi. 1. (ital.) eonfeti. 2. bomboane mici; dulciuri. confidant [.konfi'dsnt] s. (fr.) confident, om de încredere. confidante [iknnfi'dasnt] s. (fr.) confidentă, femeie de încredere (a unei doamne). confide [ksn'faid] vb. A. intr. 1. a fi încrezător, a avea încredere. 2. (in) a se încrede (în), a se bizui (pe), a conta (pe), to ~ in smb. a avea încredere în cineva, a se bizui pe cineva. 3. (fam.) to ~ in a se destăinui (cuiva); a-şi deschide inima (cuiva), a vorbi sincer (cuiva), a lua drept duhovnic (pe cineva). B. tr. 1. (to) a destăinui, a revela, a mărturisi, a spune, a da în vileag (cuiva); to ~ a secret to smb. a încredinţa cuiva o taină. 2. to ~ to a încredinţa (cuiva un lucru, o sarcină), a da în grijă (cuiva), a lăsa în seama (cuiva). confidence ['konfid^nsf s. 1. încredere, crezare; to enjoy smb.'s ~ a se bucura de încrederea cuiva; to give smb. one's ~ a acorda încredere cuiva; to have / to place / to put / to repose ~ in smb. a avea încredere în cineva; he has ~ in himself arc încredere în sine; to take smb. into one's - a acorda încredere cuiva / a-i încredinţa cuiva secretele, a face din cineva confidentul său; vote of ~ vot de încredere. 2. confidenţă, destăinuire, comunicare confidenţială; in strict ~ strict confidenţial. 3. încredere, certitudine, încredinţare, convingere, credinţă; siguranţă. 4. încredere în sine, siguranţă, curaj; aplomb, tupeu, prezumţie, îndrăzneală prea mare; neobrăzare. confidence game [~ geim] s. înşelăciune, abuz de încredere, înşelare a încrederii victimei; inducere în eroare. confidence magazine [~ -ma;g3zi:n] s. v. e x p o s e m a g a z i n e . confidence man [~ mam] s. escroc (care face abuz de încredere). confidence trick [~ trik] s. v. c o n f i d e n c e g a m e . confidence trickster [~ itriksta1"] s. escroc, impostor, persoană care comite un abuz de încredere. confident ['ksnfidsnt] I. adj. 1. încrezător (în succes etc.), sigur; convins; I am ~ that it's true sunt convins că e adevărat; he is — of his success e încredinţat de succesul lui. 2. sigur de sine, încrezător în propriile lui puteri, îndrăzneţ, neînfricat, obraznic, neobrăzat, prezumţios. II.s. v. c o n f i d a n t . confidential [-kDnfi'denfal] adj. 1. confidenţial, tainic, secret. 2. de încredere, sigur; de nădejde. 3. confidenţial, intim, prietenesc. confidential clerk [~ 'kla:k] s. 1. funcţionar / om de încredere. 2. (ec.) procurist. confidentially [ikonfi'den/^li] adv. confidenţial; în secret, în taină. confidently ['konfidantli] adv. 1. cu toată încrederea; cu convingere. 2. cu îndrăzneală. confiding [kan'faidirj] adj. încrezător, credul, nebănuitor; sincer, deschis. configurate [kon'figjureit] vb. tr. a modela, a forma, a făuri, a da formă (cu dat.), a alcătui, a configura, a stabili configuraţia (astrelor etc.). configuration [kan'figju'rei/pn, >k:>nfigju9'r-] s. 1. configuraţie; contur; formă; înfăţişare. 2. aranjare, aranjament. 3. (geod.) prezentare, poziţie, configuraţie (a terenului). configure [kon'fig3r] vb. tr. v. c o n f i g u r a t e . confine1 [kan'fain] vb, A. tr. 1. a limita, a îngrădi, a mărgini, a restrânge; a zăgăzui, a stăvili; to ~ within certain limits a îngrădi între anumite limite; the dike ~s its waters digul îi stăvileşte apele. 2. a închide, a întemniţa, a ţine închis, a ţine sub cheie; (mii.) to ~ to the barracks a consemna în cazarmă. 3. a delimita, a fixa. 4. pasiv (despre bolnavi) a zăcea la pat, a fi ţintuit în pat, a fi ţinut în pat; (despre femei) a naşte, a face; a fi lăuză / lehuză; she was ~d of a boy a născut un băiat; to be ~d to one's room a fi reţinut în casă (de boală). B. refl. to ~ oneself to a se limita la / să se mărgini la / să, a se rezuma la / să, a se mulţumi cu / să; ~ yourself strictly to the subject limitează-tc Ia subiect, menţine-te în cadrul subiectului. C. intr. to ~ with a fi vecin cu, a se învecina / a se mărgini cu, a avea graniţă cu.



conformity



confine2 ['konfain] s. (mai ales la pi.) 1. graniţă, graniţe, hotar, frontieră; hat; regiune de graniţă. 2. (fig.) limită, hotar, zid despărţitor; diferenţă, deosebire. 3. (înv.) tărâmuri, meleaguri, ţinuturi. 4. (sl., înv., poetic) închisoare, temniţa. confined [kan'faind] adj. 1. limitat, mărginit. 2. restrâns. 3. închis, întemniţat, deţinut. 4- (mai ales ~in his bowels) (med.) constipat, încuiat. 5. v. c o n f i n e 1 (3). confinedness [-nis] s. mărginire, limitare. confineless [kan'fainlis] adj. nemărginit, nelimitat. confinement [kan'fainmsnt] s. 1. limitare, mărginire, restrângere. 2. delimitare, fixare. 3. detenţiune, întemniţare, arestare; solitary ~ regim de carceră / de celulă. 4. naştere, facere, lăuzie. 5. şedere în casă (din cauză de boală). confines ['konfainz] s.pl. v. c o n f i n e 2 (1-3). confining bed [ksn'fainirj bed] s. (liidr.) strat de bază impermeabil; strat limitator. confirm |kon'fa:m] vb. tr. 1. a confirma, a întări, a corobora; a atesta, a adeveri. 2. a confirma, a întări, a definitiva (în posesiime, în funcţie, în grad etc.). 3. a ratifica, a valida. 4. (bis.) a confirma, a mirui. confirmation [ikonfp'mei/an] s. 1. confirmare, coroborare, întărire, adeverire. 2. întărire. definitivare; validare, ratificare. 3. (bis.) confirmare, miruire. confirmative [kan'famiativ] adj. de confirmare / întărire / adeverire; adeveritor. întăritor. confirmatory [k3n'fo:m9t9ri[ adj. v. c o n f i r m a t i v e confirmed [k3n'fa:md[ adj. 1. confirmat, întărit, stabilit. 2. (med.) cronic. 3. înveterat. întărit, incorigibil; a ~ bachelor un holtei / burlac înrăit. 4. ratificat, validat; verificat. 5. (bis.) confirmat. confirmee [.kanf3:'mi:] s. (bis.) persoană confirmată. confirmer [k3n'f3:ni3r] s. 1. confirmator, persoană care confirmă. 2. confirmare, verificare. confiscable [kon'fiskabl] adj. confiscabil. confiscate ['k:>nfiskcit| vb. tr. 1. a confisca, a sechestra, a popri. 2. a rechiziţiona. confiscation [-konfis'kei/^n] s. 1. confiscare, poprire, sechestru cu ridicata. 2- rechiziţionare. 3. lucru confiscat / sechestrat / rechiziţionat. confiserie [krm'fiiz^ri] s. (fr.) cofetărie. confiture ['konfitjV] s. (fr.) dulceaţă. conflagrate ['konftegreit] vb. A. tr. a aprinde, a incendia, a da foc. B. intr. a se aprinde, a lua foc. conflagration [ikonfla'grci/an] s. 1. incendiu, foc mare. 2. (fig.) conflagraţie, război, măcel. 3. (i/u/.) aprindere, ardere; inflamare; conflagraţie. conflagrative [lonfiogreitiv, ksn'flcigrativ] adj. inflamabil. confiagrator ['k^nfiagreita1"] s. incendiator. confiate I. ['konfleit, ksn'flcit] adj. îmbinat, unit, pus laolaltă, combinat. II. [ksn'fleit, 'konllcit] vb. tr. a îmbina, a combina, a compila (un text). conflation [ksn'flei/pn] s. îmbinare, combinare, alcătuire, compilare (a unui text). conflict I. ['konflikt] s. 1. (with) conflict, contrazicere, contradicţie, ciocnire, nepotrivire, dezacord (eu); (jur.) ~ of laws contradicţie între legi, conflict al normelor juridice; in ~ (with) în conflict (cu). 2. contradicţie, antagonism, ostilitate, duşmănie, rivalitate, concurenţă. 3. luptă. 4. (psih.) conflict. II. [kan'flikt] vb. intr. 1. a fi în conflict, a se lupta. 2. (with) a fi / a veni în contradicţie (cu), a fi incompatibil / nepotrivit (cu). conflicting [kon'fliktirj] adj. 1. v. c o n f l i c t (II). 2. contradictoriu, potrivnic, în contradicţie; ~ opinions opinii potrivnice, păreri contradictorii. conflicting motions [~ imou/nz] s. (tehn.) mişcări incompatibile. confliction [ksn'flik/pn] s. conflict, contradicţie, contrazicere, nepotrivire, incompatibilitate. confluence ['konfluans] s. 1. confluenţă (a râurilor). 2. intersecţie, întretăiere, încrucişare (a drumurilor). 3. loc de intersecţie, întretăiere, joncţiune. 4. aflux, afluenţă (de lume). 5. loc de întâlnire. confluence analysis [~ atnaelasis] s. (mat.) analiză confluentă. confluent ['tanfluant] I. adj. confluent, concurent. II. s. afluent tributar (ai unui râu). conflux ['krmfUks] s. v. co nf 1 u e n c e . confocal quadrics ['konfoukl 'kwodriks] s. (mat.) cuadrice confocale. conform [kan'fomi, kon-] vb. A. tr. 1. a conforma, a pune în conformitate / în concordanţă, a pune de acord; a armoniza. 2. (to, into) a adapta (la). B.mtr. 1. (to, with) a se conforma (cu dat.), a. se pune de acord (cu), a se potrivi (cu); a corespunde (cu dat.), a fi potrivit (cu, pentru). 2. (to, with) a se adapta (la); a se acomoda (cu). 3. (to) a se supune (unui ordin, unei legi, reguli etc.). 4. a recunoaşte autoritatea bisericii anglicane. C. refl. (to) a se conforma (cu dat.), a se supune (cu dat.). conformability [ksnifomia'biliti] s. 1. conformitate, concordanţă, potrivire; asemănare, 2. (geol.) stratificare concordantă. conformable [kan'femsbl] adj. 1. (to) conform, potrivit, corespunzător (cu; cu dat.). 2. supus, ascultător, plecat; docil, maleabil; adaptabil. 3. armonios. conformableness [-nis] s.v. c o n f o r m a b i l i t y (1). conformably [-i] adv. ~ to în concordanţă cu. conformai ['kon'fomial, 'knnfoml] adj. (mat., tehn.) conform. conformant [kan'fomiant] adj. concordant, conform. conformation [ifon'fo:'mei/an -fs'ni-] s. 1. conformaţie, formă. 2. concordanţă. conformare, potrivire. conformer [ksn'fomial s. v. c o n f o r m i s t . conformist [kan'fbmiist] ş. 1. conformist; persoană docilă / ascultătoare. 2. (bis.) drept-credincios (mai ales cel ce se supune bisericii anglicane). conformity [ks>n'fo:miti] s. 1. conformitate, concordanţă; asemănare; potrivire: corespondenţă; armonie; in ~ with conform cu, după, în conformitate cu. 2. (biş.) conformare la dogmele bisericii anglicane.



 confound



confound [kon'faund, 'kon'faund] vb. tr. 1. a confunda, a lua drept altul. 2. a amesteca, a încurca, a încâlci, a răvăşi, a zăpăci. 3. a uimi, a ului, a înmărmuri; a buimăci, a deconcerta, a lisa perplex, a stupefia. 4. (înv.) a umili, a da de ruşine. 5. a nărui, a răsturna, a zădărnici, a dejuca (planuri). ♦ ~ it! la dracu! la naiba! drăcia dracului! confounded [-id] adj. 1. amestecat, încâlcit,- încurcat; răvăşit, zăpăcit. 2. uluit, înmărmurit; buimac, buimăcit, perplex. 3. ruşinat, intimidat; dezorientat. 4. blestemat, afurisit; infernal, înrăit, incorigibil; he is a ~ bore e groaznic de plicticos. confoundedly [-idli] adv. (fam.) teribil, oribil, groaznic, cumplit. confoundedncss [-idnis] s. 1. încurcătură, zăpăceală. 2. distrugere, ruină. confraternity [ikonfro'tomiti] s. frăţie, înfrăţire; ligă, uniune; societate, comunitate. confrere ['konfrs3r] s. (fr.) confrate, coleg, tovarăş de breaslă. confront [kon'frAnt] vb. tr. 1. a sta înaintea / în faţa (cu gen.); a sta faţă în faţă CU; the difficulties ~ing us greutăţile ce ne stau în faţă. 2. a înfrunta, a privi (drept) în faţă (moartea, un pericol). 3. pasiv to be ~ed with a avea de înfruntat, a întâmpina (greutăţi); a avea de furcă / de luptat cu, a da piept cu; he was ~ed with demands i s-au prezentat cereri. 4. to ~ with a confrunta cu, a pune faţă în faţă cu (martori etc.). 5. a confrunta, a compara, a colaţiona. confrontation [.konfrAn'tei/pn] s. 1. confruntare, punere faţă în faţă. 2. confruntare, comparare, colaţionare. Confucian |kon'fju:/ion, -Jan] (fîloz.) I. adj. referitor la (doctrina lui) Confucius; despre Confucius. II. s. Confucian, adept al lui Confucius. Confucianism [-izamj s. (fdoz.) confucianism, doctrina lui Confucius. confuse [kon'fju:z] vb. tr. 1. a confunda, a amesteca, a zăpăci, a încurca. 2. a răvăşi, a zăpăci, a arunca în neorânduială. 3. a zăpăci, a ului, a provoca confuzie printre, a deconcerta, a face să se fâstâcească. 4. (fig.) a întuneca (conştiinţa I mintea). confused [-d] adj. 1. confuz, încurcat, încâlcit; ~answer răspuns încurcat. 2. incoerent, fără şir; dezordonat; ~ tale poveste fără şir; ~ mass masă dezordonată. 3. confuz, stâlcit, încurcat, tulburat, uluit, deconcertat, derutat; to become ~ a se fâstâci, a se buimăci, a se tulbura, a se zăpăci, a-şi pierde cumpătul, a se încurca. confusedly [-idli] aaV. 1. cu jenă, jenat, fâstâcindu-se; încurcat, în încurcătură; derutat, în derută. 2. în dezordine, în neorânduială, în învălmăşeală, brambura, alandala. confusedness [-idnis] s. confuzie, zăpăceală; neclaritate. confusion [kon'fju^^n] I. s. 1. confuzie, încurcătură; to sow ~ a semăna confuzie, a stârni încurcătură. 2. dezordine, încurcătură; zăpăceală, harababură, talmeş-balmeş; ~ worse confounded o şi mai mare zăpăceală, un haos de nedescris. II. inter/ la naiba! la dracu'! confusticate [kon'fAsti'keit] vb. tr. (sl.) aîncurca, a zăpăci, a buimăci, a ului, a lua piuitul (cuiva). confustication [konifAstikei/^n] s. (sl.) încurcătură, zăpăceală, buimăceală, harababură. confutation [ikonfju(:)tei/an] s. 1. respingere, combatere, refutare, infirmare. 2. argument contrar, infirmare, probă negativă. confute [kon'fju:t] vb. tr. 1. a refuta, a combate, a respinge, a infirma, a dovedi neadevărul (unui argument). 2. SL convinge de greşeală (pe cineva), a respinge argumentele (cuiva), a reduce la tăcere. Cong [korj] s. (amer.)prese, de la c o n g r e s s . conga ['kongo] s. 1. conga, dans cuban. 2. (muz.) tam-tam, tobă. conge [pronunţia franceză] s. (arhit.) echină. conge ['ko(:)n3ei şi pronunţia franceză] s. (fr.) v. c o n g e e . congeal [kon'd3i:l] vb. A. tr. 1. a congela, a face să îngheţe, a îngheţa. 2. a congela, a închega, a solidifica, a face să se prindă / să se închege; a slei. 3, a coagula. B. intr. 1. a se congela, a îngheţa. 2. a se închega, a se solidifica, a se întări, a se coagula, a se prinde; a se slei. congealable [-obl] adj. congelabil, care poate fi îngheţat / congelat. congealableness [-sblnis] s. congelabilitate. congealing [korid3i:lirj] I. s. congelare, îngheţare. II. adj. de îngheţare, de congelare. congealing point [~ point) s. (fiz.) punct / temperatură de îngheţare / de congelare. congee I. ['kond3i:[ s. 1. permisiune de a pleca; (peior.) paşaport, rămas-bun. . 2. rămas-bun, adio, bineţe, salut, plecăciune, închinăciune, reverenţă (la plecare). II. ['kond3i:, kon'd3i:] vb. A. tr. (înv.) a trimite la plimbare, a da răvaş de drum (cuiva), a da paşaportul (cuiva), a da voie (cuiva) să plece. B. intr. a pleca, a-şi lua rămas-bun, a face o plecăciune la plecare. congee house [~ haus] s. (anglo-indian) închisoare militară, carceră. congelation [ikond3i'lei/an] s. 1. congelare, îngheţare, închegare, solidificare; (fiz.) point of ~ punct de congelare / îngheţare. 2. stare de închegare / de congelare, stare solidă. 3. substanţă congelată. 4. coagulare; sleire. congelation heat [~ hi:t] s. (fiz.) căldură de congelare. congelation temperature [~ .temprit/o'] s. (iml.) temperatură de congelare / de îngheţare. congener ['kond3inorl I. s. confrate, compatriot, pământean. II. adj. (to) înrudit, asemănător, aliat (cu); de acelaşi fel (cu). congenerical) [ikond3i'nerik(al)] adj. înrudit, asemănător, de acelaşi fel; conaţional. congenerous [kon'd3enoros] adj. 1. v. c o n g e n e r i c (a 1). 2. având funcţii identice (cu ale unui alt lucru); (anat., despre muşchi) care participă la aceeaşi mişcare. ■ congenetic [ikond3i'netik] adj. având o origine comună. congenial [kon'd3i:niol, njol] adj. 1. (with, to) înrudit, afin (cu); apropiat (ca spirit) / concepţii) (de). 2. (to) favorabil, prielnic (cu dat.), convenabil, potrivit, conform, corespunzător (cu aat.). 3. (inv.) înnăscut, propriu, congenital. congeniality [kand3i;ni'a3liti] s. 1. afinitate, înrudire, asemănare; potrivire, conformitate. 2. simpatie, afinitate sufletească, înrudire spirituală.



200



congenital [kon'd3enitl, kon-] adj. congenital, înnăscut, de la naştere; (med.) «disease boală congenitală; the disease is ~ with him boala aceasta o are din naştere, s-a născut cu această boală, boala lui e congenitală. conger ]'kongor] s. (iht.) tipar de mare (Conger vulgaris). conger eel ['korjgor id] s. v. c o n g e r . congeries [kon'd3iari(;)z, -'d3iorii:z[ s. (sg. şi pi.) 1. masă, grămadă, morman, teanc. 2. agregat, îngrămădire, aglomerare, adunătură. congest [kan'd3est] vb. A. tr. 1. (med.) a congestiona. 2. (fig.) a congestiona, a supraîncarcă; a umple cu vârf; the traffic was ~ed by the pedestrians circulaţia era îngreuiată de pietoni, pietonii provocau congestionarea circulaţiei. 3. a îngrămădi, a acumula. 4. a aglomera. B. intr. 1. (med.) a se congestiona. 2. a se aduna, a se îngrămădi, a se acumula. 3. (despre un drum) a se aglomera. congested [-id] adj. 1. congestionat, supraîncărcat, suprapopulat, aglomerat; ~ district regiune suprapopulată. 2. (med.) congestionat; turgescent. congestion [kon'd3est/an, -e/t/-] s. 1. (med.) congestie; venous ~ embolie; hiperemie locală; turgescenţă. 2. suprapopulaţie, supraaglomerare (ae oameni), aglomeraţie, îmbulzeală. 3. grămadă, morman, îngrămădire; acumulare. congestive [kon'd3estiv] adj. (med.) congestiv, hiperemie. conglobate ['kongloubeit, 'korjg-, glob-] I. vb. A. intr. a lua formă sferică / de glob. B. tr. a da formă sferică / de glob (cu aat.) II. adj. în formă de glob, sferic. conglobe [kon'gloub, ton-] vb. A. tr. a aglomera. B. i«tr. a se aglomera, a lua o formă sferică. conglomerate [kon'glomorit, kon-] I. adj. 1. adunat, strâns, ghemuit, îngrămădit, concentrat; (lingv.) a ~ language o limbă de conglomerate / hibridă. 2. (bot.) conglomerat, îngrămădit. 3. (geol.) conglomerat, de conglomerare. 4. (zool.) conglomerat, compus. II. s. 1. amestec, amestecătură, adunătură, conglomerat, aglomeraţie. 2. (geol.) conglome­ rat. III. [kon'glomoreit, kon-] vb. tr. a aduna, a strânge laolaltă; a aglomera, a se aduna, a se strânge laolaltă; a forma un conglomerat. conglomeratic sandstone [kon>gbmo'ra?tik 'saWstoun] s. (geol.) gresie conglomeratică / detritică. conglomeration [komglomo'rei/sn, kon-] s. 1. conglomerare, transformare într-o masă compactă. 2. îngrămădire, aglomerare. 3. conglomerat. conglutinate I. [kon'glu:tineit] vb. A. tr. a lipi, a încheia, a aglutina. B. intr. (rar) a se lipi, a se încleia; (despre lichide) a se face dens şi vâscos, a se coagula. II. [kon'glu:tinit] adj. lipit, aglutinat. Congolese [kongou'li:z] I. adj. congolez; din Congo. II. s. locuitor din Congo, congolez; the ~ poporul congolez, congolezii. congo(u) [korjgou] s. ceai negru chinezesc. congratulable [kon'graîtjulobl, korj'g-] adj. (demn) de felicitat. congratulate [koh'grfetjuleit, kon'g-] vb. A. tr. (on, upon) a felicita pentru / cu prilejul (cu gen.), a firitisi pentru / cu prilejul (cu gen.). B. refl. a se felicita, a fi mulţumit de sine; I ~myself on my behaviour (nu pot decât să) mă felicit pentru purtarea mea. C. intr. a prezenta, a aduce felicitări; a face urări de bine. congratulation [konigraetju'lei/3n, korj'g-] s. (mai ales la pi.) felicitare, firitiseală; urare de bine; ~s for your success felicitări pentru reuşită / succes / izbândă. congratulator [kon'grcetjuleitor, korj'g-] s. persoană care felicită. congratulatory [kon'gra?tjuleitori] adj. de felicitare. congratulatory card [~ ku:d] (poligr.) felicitare. .congregant l'korjgregont] s. (bis.) membru al unei comunităţi religioase. congregate I. ['korjgrigeit] vb. A. tr. a aduna, a strânge, a întruni, a reuni, a aduce laolaltă. B. intr. a se aduna, a se întruni, a se strânge laolaltă. II. [-git] adj. 1. adunat, întrunit, reunit. 2. colectiv; ~ education educaţie colectivă. congregated ['korjgrigeitid] adj. v. c o n g r e g a t e (II, 1). congregation [.kongri'gei/an] s. 1. (bis.) congregaţie, comunitate religioasă. 2. (bis.) enoriaşi, credincioşi. 3. adunare, întrunire. 4. adunarea consiliului universitar (la Cambridge); consiliul tuturor profesorilor, doctorilor şi magistrilor care locuiesc în oraş (ia Oxford). 5. (bibl.) poporul iudeu, evreii. congregational [-al] adj. (bis.) 1. de congregaţie, referitor la enoriaşi. 2. independent, autonom. Congregationalism [-slizsm] s. (bis.) independenţă, autonomie, autocefalie, Congregationalism (revendicarea autonomiei bisericeşti pentru fiecare parohie). congress ['korjgres, amer. si -gris] s. 1. congres, întrunire, adunare. 2. (amer.) the Congress Congresul S.U.A., parlamentul american. 3. (India) the Congress partidul Congresului naţional indian. 4. întâlnire, întrevedere. 5. contact sexual, copulaţie; relaţii / raporturi sexuale. 6. relaţii sociale. 7. (zool.) împerechere (la amfibii). congressional [kon'gre/anpl] adj. al congresului, referitor la (un) congres. congressional district [~ 'distrikt] s. (amer.) circumscripţie electorală (pentru alegerile parlamentare). Congressional Record [~ 'reko:d[ s. (amer.) buletinul oficial al Congresului S.U.A. congressist ['korjgresist] s. (rar) congresist. Congressman ['kongresmon], pl. Congressmen [-mm] s. (amer.) membru al Congresului S.U.A. (senator, dar moi ales membru al Camerei Reprezentanţilor); v. şi representative. • Congresswoman ['korjgres.wumon], pi. Congresswomen [-vvimin] s. (amer.) deputată sa» senatoare în Congresul S.U.A.; membră a Camerei Reprezentanţilor; (v. si congressman). Congreve ['kongri:v, 'kong-] s. 1. (si~match) chibrit primitiv. 2. (si~rochet) rachetă / fuzee pentru scopuri militare. congruence ['korjgruons] s. 1. concordanţă, potrivire, acordare, acord, conformitate; congruenţă; ~ of one thing with another sau ~ between two things potrivire / concordanţă



 201



connection



conjunctive tissues [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut conjunctiv. între două lucruri. 2. acord, înţelegere, învoială. 3. compatibilitate, aplicabilitate. 4. (mat.) conjunctivitis [kon^Arjkti'vaitis] s. (med.) conjunctivită, inflamaţie a conjunctivei. congruenţă, potrivire; coincidenţă. 5. constanţă, consecvenţă. conjunctiva [.kond3Arjk'taivos, -d3orjk-] s. v. c o n j u n c t i v e (II, 1). congruency ['korjgruansi, kon'gruonsi] s. v. c o n g r u e n c e . conjunctly [kan^Aijktli, 'kon'd3-| adv. în comun, unit, împreună, laolaltă, în unire. congruent ['kongrusnt] adj. 1. (with) potrivit (cu; sau cu dat.), conform (cu; sau cu conjuncture [kon'd3Aţ)kt/or] s. 1. conjunctură, concurs de împrejurări, circumstanţe; dat.), corespunzător (cu; sau cu da/.); concordant (eu), compatibil (cu). 2. (with) potrivit, convenabil (pentru). 3. (mat.) congruent. 4. (înv.) decent,cuviincios. 5. coerent,închegat. prilej, ocazie, împrejurare, întâmplare. 2. moment critic, criză. conjuration [-kond3Uo'rei/pn] s. conjurare, exorcism, incantaţie, descântec, vrajă. congruity [kon'gruiti, kon-] s. acord, potrivire, concordie, concordanţa. conjure1 ['kAnd3or] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up / down) a chema, a invoca (spiritele) prin congruous ['korjgruas] adj. 1. (to, with) corespunzător (cu dat.), potrivit (cu), concordant magie sau descântec. 2. a scoate, a izgoni, a alunga (prin farmece sau descântece). (cu), conform (cu; sau cu dat.),compatibil (cu). 2. (mat.) v. c o n g r u e n t (3). conic ['konik] I. adj. conic, ţuguiat, ca o căpăţână de zahăr. II. s. (mat.) secţiune conică. 3. a vrăji, a descânta, a fermeca, a face (cuiva) cu ulcica. 4. (fig.) to ~up a evoca, a aduce în faţa ochilor, a trezi, a reaminti; a reconstitui; he ~d up old memories a evocat amintiri conical [-s]] adj. v. c o n i c (I). din vremuri uitate; she ~d up Beethoven's character ne-a evocat personalitatea lui conical adapter [~ o'daîpta1"] s. (mine) manşon de reducţie conic. Beethoven. B. intr. 1. a face vrăji, a face farmece, a se îndeletnici cu magia; a invoca conical bearing [~ 'bsorirj] s. (tehn.) palier cu role conice. spiritele, forţele oculte. 2. a face minuni, a avea un efect magic; a avea o mare înrâurire conical brake [~ 'breik] s. (tehn.) frână cu con. / influenţă; a name to ~ with un nume răsunător / cu mare trecere. 3. a face scamatorii. conical gauge [~ 'geid3] s. (tehn.) calibru conic. conjure2 [kon'd3U3r] vb. A. tr. a implora, a ruga, a conjura. B. intr. a se conjura, a jura, conical perspective [~ po'spcktiv] s. (mat.) perspectivă axonometrică. a face legământ, a se lega. conical strainer [~ 'streino1"] s. (ind. alimentară) coş de albire. conjurer1 ['kon'dpro1-] s. 1. vrăjitor, magician, descântător, solomonar. 2. scamator, conical vault [~ Vo:lt] s. (arhit.) boltă conica. prestidigitator. 3. (fig.) fenomen, persoană extraordinară; he is ~n-a descoperit el America. conic sections ['konik 'sck/anz] s. pi. (geam.) secţiuni conice. conjurer2 ['kon'd3uor3r] s. persoană care roagă / conjură / imploră. conidium [ko'nidiom],pl. conidia [-dio] s. (bot.) conidie. conjuress ['kAnd/sris] s. vrăjitoare. conifer ['kounifor, amer. şi 'kou'-] s. (bot.) conifer, arbore răşinos. coniferae ['kounifsri:] ş. (bot.) conifere. conjuring book ['kAnd3erirj buk] s. carte de farmece. conjuring trick [~ trik] s. 1. vrăjitorie. 2. scamatorie, truc. coniferin [kou'niforin] s. (chim.) coniferină. conjuror ['kAnd33ror] s. 1. v. c o n j u r e r 1 . 2. (amer.) conjurat; complotist. coniferous [kou'niibrss] adj. (boţ.) conifer, care produce conuri. conk [korjk] I. s. 1. (şl.) nas, felinar, trompă. 2. defect / neglijenţă la instalarea motorului coniferyl alcohol [kou'nifaril laslkahol] ş. (chim.) alcool conifcrilic. (întrerupere, bătaie). 3. (amer. si.) cap, devlă, bostan, dovleac. II. vb. A. intr. to ~ out coniform ['kounifo:m] adj. conic, în formă de con. a) (mai ales despre maşini) a se strica; a se paradi, a intra sau a fi în pană; b) a muri, conine ['kounin] s. (chim.) conin, alcaloid extras din cucută. a da ortul popii. B. tr. (amer.) a pocni în cap, a da una în cap (cuiva). coning ['kounin] s. 1. (mat.) conicitate. 2. (mine) formare de conuri. conker ['korjko1"] s. 1. (zool.) cochilia melcului. 2. pl. joc de copii în care jucătorii se conjecturable [kon'dsekt/prabl, -tfur-] adj. de presupus, imaginabil. conjectural [kon^ekt/arp], -t/ur-î adj. ipotetic, imaginar, îndoielnic, dubios, nesigur; străduiesc să spargă cochiliile de melci sau castanele adversarilor. 3. (sl.) bobârnac. conky f'konki] (sl.) I. adj. năsos, cu nas marc, cu nasul cât o trompă. II. s. năsos, persoană neîntemeiat, închipuit. cu nas mare. conjecturally [-i] adv. îndoielnic, dubios, nesigur; pe ghicite, pe închipuite. r con man ['kon msen] s. (amer.) escroc, persoană care comite un abuz de încredere (prese, conjecture [k9n'd3ckt/3 , kon-] I. s. 1. presupunere, supoziţie, ipoteză, conjectură; interpretare dubioasă. 2- sugestie, propunere. II. vb. A. tr. 1. a presupune, a crede; a lua de la c o n f i d e n c e man). drept bun. 2. a propune, a sugera. B. intr. a ghici, a-şi da cu părerea, a face o supoziţie. conn [kon] vb. iutr. (mar.) a comanda la cârmă. connate ['koneit] adj. 1. înnăscut, din naştere, congenital, din fire. 2. născut în acelaşi conjecturer [-or] s. persoană care emite ipoteze / care face presupuneri. timp; ivit în acelaşi timp, simultan. 3. înrudit; foarte apropiat. 4. (bot.) concrescut. 5. (geol.) conjee ['kond3i:] s. (anglo-indian) 1. fiertură de orez. 2. scrobeală, amidon. rclictic, interstitial. conjee house [~ haus] s. v. c o n g e e h o u s e . connate water [~ 'wo:t3r] s. (geol.) apă fosilă / veterică. conjoin [ksn^oin, kon-] vb. A. tr. 1. a uni, a lega, a reuni; a îmbina, a combina; a strânge. 2. a asocia, a pune laolaltă. B. intr. a se uni, a se lega, a se reuni, a se alia, connatural [iko'nEet/prol] adj. 1. înnăscut, congenital; firesc, inerent; it is ~ to him e a se asocia. firesc pentru el. 2. (with) de aceeaşi natură, identic, asemenea, asemănător, aidoma (cu). connaturally [-i] adv. firesc, din fire; din naştere, congenital. conjoiner [-sr] s. persoană care uneşte etc. (v. c o n j o i n A). connaught l'kono:t] s. (teA7.) pânză de bumbac pe care se brodează. conjoint ['kond3oint, 'kon'd3-, kan'd3-] adj. 1. reunit, împreunat, comun; ~action acţiune connect [ko'nekt] vb. A. tr. 1. a uni, a reuni, a lega, a îmbina, a combina, a alătura, comună. 2. asociat, întovărăşit, aliat, unit; îmbinat. a conexa; to ~one thing to / with another a lega două lucruri. 2. (fig.) a asocia (în minte), conjoint degree [~ di'gri:] ş. (muz.) secundă. conjointly [rkond3ointli, 'kon'd3-, ksn'd3-] adv. împreună, laolaltă, în comun, în unire, a lega, a alătura. 3. a înlănţui. a lega, a înşira, a pune în ordine (argumente etc.). 4. (telm.) a cupla. 5. pasiv to be ~ed with a fi legat de, a fi în legătură cu, a face legătura între; cu forţe unite, umăr la umăr. (electr.) the set is ~ed to earth radioul are legătura cu pământul. B- refl. to ~ oneself conjoint polymer [kon'd3oint 'polinwr] s. (plast.) copolimcr. with a se asocia cu, a se întovărăşi cu; a se uni cu. C. intr. 1. (with) a se uni, a se reuni, conjugable [rkond3Ugobl] adj. (gram. rar) conjugabil. a se lega (cu). 2. (with) a se asocia, a se întovărăşi, a intra în legătură, a se lega (cu). conjugal ['kond3Ug5l, -d33g-] adj. conjugal, matrimonial; conubial. 3. a face cauză comună. 4. a fi în concordanţă, a se înţelege, a se potrivi, a concorda; conjugality [.kond3u'gsliti] s. căsătorie, căsnicie; matrimoniu, conubiu. conjugal knot ['kond3Ugsl not] s. legătură matrimonială, căsătorie, căsnicie, a coincide. 5. a se înrudi. 6. (amer. ferov.) a avea legătură. 7. (mil.) a se stabili o legătură directă. 8. (amer. s/J.a schimba trenul. matrimoniu. connected [-id] adj. 1. legat, unit, coerent, cu şir, închegat. 2. înrudit; he is well ~ are conjugally [rkond3Ugoli, -d30g-] adv. conjugal, ca între soţi. conjugate I. ['kond3Ugeit, -d33g-] vb. A. tr. (gram.) a conjuga. B. intr. (biol.) a se rude la Ierusalim, are sfinţi. 3. (jur. despre infracţiuni) conex, conexat. 4. împreunat, împreuna, a se însoţi, a se împerechea. II. [pkond3Ugit, amer. 'ku:nd30g-, -gcit] adf alăturat, conexat. 5. (tehn.) cuplat. 1. împreunat, unit, cuplat; conjugat, îmbinat, combinat; (fiz-.fiziol.) conjugat. 2. (bot. connectedly [-idli] adv. legat, închegat, coerent. despre fructe) împerecheat. 3. (Ungv. despre cuvinte) cu aceeaşi rădăcină. 4. (biol.) contopit, connectedness [-idnis] s. 1. legătură, coerenţă, şir, închegare. 2. legătură, unire; fuzionat. III. [-git, -get, amer. -geit-] s. (lingv.) derivat, cuvânt eu aceeaşi rădăcină. conexiune. connected space [ka'nektid speis] s. (mat.) spaţiu conex. conjugate angles ['kond3iigit ia;rjglz] s. pi. (mat.) unghiuri opuse a căror sumă este connecter [ko'ncktor] s. 1. (tehn.) cuplaj, ambreiaj. 2. (tehn.) sârmă de strângere. 36o°. 3. (electr.) racord. 4. (constr.) antretoază, piesă de legătură. 5. (mine) lucrare minieră de conjugated ['ksnd3ugeitid] adj. (mat.) conjugat. conjugation [.kond3u'gei/3n, -d33g-] s. 1. conjugare, îmbinare, combinare, împreunare, legătură cu galeria de aeraj. connectible [ko'nektobl, -tib-] adf care poate fi legat, conexat (v. c o n n e c t A). împletire, unire. 2. (gram.) conjugare. 3. (biol.) conjugare, fuziune, contopire, împere­ chere. connecting band [ko'nektin. 'basnd] s. (electr.) bară de legătură. connecting beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de legătură. conjugational [-ol] adj. (gram.) de conjugare, referitor la conjugare. connecting box [~ 'boks] s. (electr.) racord, cutie de joncţiune. conjunct [korid3An,kt] I. adj. 1. unit, îmbinat, legat, combinat; asociat, alăturat. 2. comun, unic; unificat; unitar. II. s. asociat, partener, tovarăş, părtaş. connecting branch [~ 'bra:nt/] ş. (tehn.) racord, niplu, gură, ramificaţie. conjunction [kon'd3Ank/an] s. 1. unire, reunire, legătură; in ~ with în legătură cu; connecting chain [~ 't/ein] s. (tehn.) lanţ fără sfârşit. împreună cu, în comun cu, în asociaţie cu. 2. (astron., gram.) conjuncţie. 3. concurs (de connecting gear [~ 'gior] s. (tehn.) mecanism de transmisie. împrejurări), potrivire, coincidenţă, conjunctură. 4. întretăiere de drumuri, răspântie, connecting link [«'lirjkj s. 1. (constr.) clement de legătură. 2. (tehn.) ochi, cercel; culisă. încrucişare, răscruce. 5. (ferov.) ramificaţie. 6. combinare, grup, asociere. 7. aranjament. connecting nut [~ 'nAt] s. (tehn.) piuliţă de cuplare / de asamblare / olandeză. conjunctional [-si] adf (gram.) conjunctional, de conjuncţie. connecting rod [~ rod] s. (tehn.) bielă. conjunctiva [ikond3Ank'taivo],pl, conjunctivae [-vi:] s. (anat.) conjunctivă, connecting shaft [~ '/o:ft] s. (tehn.) arbore de transmisie. conjunctive [kon^Anktiv] I. adf 1. conjunctiv, conectiv, copulativ, conector, de connecting terminal [~ 'to:minoI] s. (electr.) bornă de legătură. legătură. 2. (gram.) conjunctiv, (cu rol) de conjuncţie. 3. (anat.) conjunctiv. 4. strâns connecting-up [-'Ap] s. (tehn.) montare, montaj, asamblare. legat, unit, în strânsă legătură. II. s. (gram.) 1. (modul) conjunctiv, subjonctiv. 2. copulă, connection [ka'nek/pn] s. 1. legare, unire, împreunare, alipire. 2. legătură; to cut the cuvânt copulativ; element de joncţiune. ~ a tăia legătura; to enter into ~ with a intra în legătură cu; in this ~ în legătură cu aceasta; conjunctively [-li] adv. în legătură, în combinaţie, împreună, laolaltă, în unire. in ~ with în legătură cu. 3. articulaţie. 4. legătură, corespondenţă (între trenuri, vapoare conjunctive mood [kon'd3Arjktiv 'mu:d] s. v. c o n j u n c t i v e (II, 1). etc.). 5. concordanţă, coordonare. 6. înrudire; (mai ales pi.) rubedenie, rudă. 7. legătură,



 connection a I



cunoştinţă, relaţie; to form a ~ a înjgheba o legătură; business ~s relaţii comerciale. 8. legătură sexuală; concubinaj; (jur.) criminal ~ legătură în afara căsniciei, concubinaj, adulter. 9. clientelă, muşterii; business with a good ~ firmă cu vad bun; afacere rentabilă. 10. (/eh/i.) conexiune, legătură. connectional [-PI] adj. de legătură. connection plate fko'nekjan pleit] s. (metal., mar.) guscu. connective jko'nektiv] I. adj. 1. care leagă, care uneşte, conjunctiv. 2. (gram.) copulativ. 11. s. (gram.) cuvânt de legătură; conjuncţie. connective adverb [~ 'a?dvo:b[ s. (gram.) adverb conjunctiv. connective tissue [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut conjunctiv. connective word [~ 'wo:d] s. v. c o n n e c t i v e (II). connector [kci'nektDr] s. v. c o n n e c t e r . connector box [~ boksj s. (tehn.) cutie de racordare, doza de derivaţie. conner ['konar] s. 1. cunoscător. 2. (înv.) examinator. connexion [ko'nekjan] iî.v. c o n n e c t i o n . conning bridge ['konin >brid3J s. (mar.) punte de comandă. conning tower [~ -taual s. (mar.) turelă de luptă, adăpost de observare blindat; redută, blocnaus. conniption [kd'nipf^n] s. (amer. fam.) proastă dispoziţie; nervi, draci; criză de nervi, acces de isterie, istericale; she went into ~s au apucat-o năbădăile / istcricalele. connivance [ko'naivsns] s. 1. (with) conivenţă, înţelegere (cu). 2. indulgenţă, toleranţă; îngăduinţă; ştire, învoire, acord tacit, permisiune tacită; it was done with his ~s-a făcut cu ştirea lui. 3. (jur.) tăinuire. connive [ka'naiv] vb. intr. 1. (with) a fi înţeles în taină, a fi de conivenţă, a avea o înţelegere tainică (cu). 2. to ~ at a încuraja, a îngădui, a arăta îngăduinţă pentru, a închide ochii la. connivent [-ont] adj. 1. de conivenţă, complice; îngăduitor. 2. (biol.) convergent. conniver [-or] s. persoană prea îngăduitoare; persoană care închide ochii / care trece cu vederea; to be a ~ at a închide ochii la, a trece cu vederea. connoisseur [ikoni'so:r, -sjua1" şi pronunţiafranceză]s. (fr.) (of, in) cunoscător, specialist, expert (în). connoisseurship [-/ip] s. cunoaştere, pricepere; calitate de expert / specialist, specialitate. connotate ['kDnou'teit] vb. tr. v. c o n n o t e . connotation [pkonou'teifcn] s. implicaţie, conotaţie; semnificaţie, însemnătate, sens (de obicei implicit). connotative [ka'noutotiv, 'konouteitiv] adj. (despre sensuri) contextual. connote [ko'nout, ko'n-] vb. tr. 1. a implica. 2. (fam.) a însemna, a denota. connubial [ko'nju:biol, ko'n-] adj. 1. conjugal, matrimonial, nupţial;; marital. 2. (fig.) intim. connubiality [koinju:bi'a?liti] s. 1. viaţă conjugală; căsătorie; dreptul de a se căsători. 2. /;/. atenţii conjugale. connubialize [ks'nju:bi3laiz, ko'n-j vb. intr. (rar) a se căsători. connundrum [ko'nAndrom] s. v. c o n u n d r u m . conoid ['kounoid] (mar.) I. s. conoid, trunchi de con. II. adj. conic, în formă de con sau de căpăţână de zahăr. conoidal [kou'noidl,amer. ko'n-] adj. (mat.) v. c o n o i d (II). conoscope ['kounsskoup] s. (frz.) conoscop. conquer ['konkor] vb. A- tr. 1. a cuceri, a supune, a subjuga. 2. (şi fig.) a înfrânge, a învinge, a zdrobi; a triumfa asupra (cu gen.). 3. a cuceri, a câştiga, a dobândi; to ~one's independence a-şi cuceri / câştiga independenţa. B. intr. a triumfa, a fi învingător / biruitor / victorios; a ieşi învingător; she stoops to ~ se umileşte pentru a cuceri,joloseşfe mijloace indirecte pentru a-şi atinge scopul. conquerable ['ksnkorobl] adj. care poate fi cucerit sau învins. conqueringly ['konkorirjli] adv. triumfător, victorios. conqueror ['korjkora1"] s- 1. cuceritor, învingător, biruitor. 2. (ist.) the Conqueror Wilhelm Cuceritorul. 3. (sport) partidă decisivă; to play the ~ a juca partida decisivă. conquest ['konkwestj s. 1. cucerire; biruinţă, victorie, izbândă; subjugare; to make a ~ o f a cuceri (pe cineva), a câştiga simpatia (cuiva). 2. the (Norman) Conquest (ist.) cucerirea normandă, cucerirea Angliei de către normanzi (1066). 3. cucerire teritorială; ocupare, ocupaţie. 4. teritoriu cucerit. conquistador [kon'kwist3dD:r] s. (span, ist.) cuceritor, colonizator, conchistador. consanguine [kon'szengwin] adj. consângean, consanguin, de acelaşi sânge. consanguinean [>kDnsa2rj'gwinion,-npnj adj., s. consângean. consanguineous [ikDnsaaij'gwimss] adj. v. c o n s a n g u i n e . consanguinity [.konsserj'gwiniti] s. consanguinitatc, rudenie (de sânge), legătură de sânge. conscience ['fonfans] s. conştiinţă etică / morală; cuget;fire;suflet; bad / evil ~ conştiinţă încărcată, murdară, pătata; clear / good ~ conştiinţă curată; to come to terms / to make an agreement with one's ~ a face compromisuri (cu conştiinţa); freedom / liberty of ~ libertate de conştiinţă; (amer.) my ~ ! Cerule! Sfinţi din ceruri! on / upon / in my ~! pe legea mea! pe cuvântul meu! zău, (dacă te mint)! să mor eu!; (prov.) a good ~ is a continual feast cugetul cel bun, cea mai moale pernă; for ~ (') sake pentru liniştea sufletească, pentru a-şi împăca cugetul; to have on one's ~ a avea pe conştiinţă/ pe suflet, a se simţi vinovat; touch of ~ mustrare de conştiinţă; in all ~ cinstit vorbind; iară îndoială, de bună seamă, hotărât, fără doar şi poate, negreşit; to make smth. a matter of ~ a-şi face scrupule într-o privinţă, în legătură cu ceva, a face din ceva un caz de conştiinţă; to have the ~ to a avea neruşinarea / neobrăzarea sa / de a. conscience-bound [~baund] adj. moralmente obligat. conscience clause [~ kb:z] ş. (jur.) decizie (introdusă în I860) potrivit căreia copiii disidenţilor sunt scutiţi de învăţământul religios în anumite şcoli; clauză morală.



202



conscienceless ['kon/^nslis] adj. fără conştiinţă, lipsit de conştiinţă. consciencelessness [-nis] s. lipsă de conştiinţă. conscience money ['kon/sns muni] s. bani plătiţi pentru uşurarea conştiinţei, sumă de bani (de obicei impozit pe venit) trimisă anonim de către cineva care la început s-a eschivat de la plata ei. conscience-proof [~pru:f ] adj. care nu are mustrări de conştiinţă, moraliceşte insensibil; fără inimă, împietrit; amoral. conscience-sick [~sik] adjVcuprins de mustrări de conştiinţă / de remuşcări; penitent, pocăit, plin de căinţă. conscience-smitten [~.smitn] adj. v. c o n s c i e n c e - s i c k . conscience-stricken [~ ■striken] adj. v. c o n s c i e n c e - s i c k . conscientious [ikon/i'en/os, kon'/jon-] adj. 1. conştiincios, scrupulos. 2. cinstit. conscientiousness [-nis] s. conştiinciozitate, scrupulozitate. conscientious objector [tkon/i'en/as ob'd3ekt9r] s. adversar al războiului, j?ersoană care refuză să presteze serviciul militar din convingere politică sau religioasă. conscious ['konjos] adj. 1. conştient, care-şi dă seama; ~ discipline disciplină conştientă; he was ~ to the last a fost conştient până-n ultima clipă; to be ~ of a fi conştient de, a-şi da seama de; to be ~ that a-şi da seama că; with ~ superiority cu superioritate conştientă. 2. simţitor, sensibil; ~of pain, cold sensibil la durere, frig. 3. încrezut. ♦ with a ~ air timid, sfiieios, ruşinos. consciously [-li] adv. conştient, în deplină conştiinţă; la rece; în mod intenţionat / deliberat. consciousness [-nis] s. 1. conştiinţă, cunoştinţă; to lose ~ a pierde cunoştinţa; to recover / to regain ~ a-şi veni în fire, a-şi recăpăta cunoştinţa. 2. conştiinţă; conştiinciozitate; class ~ conştiinţă de clasă. conscribe [kon'skraib] vb. tr. (înv. mii) a recruta, a lua la oaste / în serviciul militar. conscript ['konskript] I. adj. (mii.) recrutat. II. s. recrut, răcan. III. vb. tr. [kon'skript] a înrola, a recruta, a lua la oaste, a chema sub arme / sub drapel. conscript fathers [~ Ta:5oz] s. pi. (ist. Romei) senatori. conscription [kon'scripj^n] s. 1. (mil.) recrutare; serviciu militar obligatoriu. 2. (/nil.) contingent; the ~ of 1935 contingentul 1935.3. rechiziţionare; ~ of wealth impozit, taxă militară; taxă de scutire de armată. conscriptional [-31] adj. (/nil.) de recrutare. consecrate I. ['konsikreit] vb. tr. 1. a consacra, a consfinţi. 2. a dedica, a închina, a consacra; to ~ one's time to meditation a-şi închina timpul meditaţiei. 3. a sfinţi, a sanctifica; a binecuvânta; a unge, a hirotonisi. II. ['konsikreit, -rit. -rat] adj. 1. consacrat, consfinţit. 2. sfinţit. consecration [ikonsi'kreij^n] s. 1. consacrare, consfinţire. 2. dedicare, consacrare, închinare. 3. sfinţire, sanctificare; binecuvântare; hirotdnisirc, ungere. consectary [1k3nsckt<-?ri, kon'sekteri] s. (ret.) corolar. consecution [-konsi'kjui/pn] s. 1. succesiune, consecuţie, consecvenţă; (gram.) ~ of tenses concordanţă, consecuţia timpurilor. 2. urmare, şir, înşiruire (a evenimentelor etc.). consecutive [ksn'sekjutiv] adj. 1. succesiv, consecutiv, la rând; for ţhe fifth ~ time pentru a eineea oară la rând sau consecutiv. 2. (gram.) consecutiv, rezultativ. 3. (tehn.) rezultant, ca efect. consecutive clause [~ 'kb:z] ş. (gram.) propoziţie consecutivă / rezultativă. consecutive firing [~ 'faiorirj] ş. (mine) explodarc consecutivă. consecutive intervals [~ 'intovalz] s. pl. (muz.) intervale consecutive. consecutively [kon'sekjutivli] adv. consecutiv, la rând. consecutiveness [ksn'sckjutivnis] s. succesiune; caracter consecutiv. consecutive reaction [ikon'sekjutiv ri(:)'a3k,fan] s. (chim.) reacţie în lanţ. consenescence [ikonsi'nesans] s. îmbătrânire, decrepitudine, ramoîire. consensual [kon'sen/juol, -sjual] adj. 1. (jur.) consensual, bazat pe consimţământul mutual. 2. (fiziol.) provocat prin simpatie, reflex. consensus [kon'sensas, kon-1 s. 1. consens, înţelegere, acord, concordie, concordanţă; conformitate; unanimitate; ~ of opinion consens / acord unanim. 2. (fiziol.) simpatie. consent [kon'sent] I. vb. intr. (to; that) a consimţi (la; să); a fi de acord (cu; să); a se învoi (eu; să); a ceda, a cădea la învoială. II. s. 1. consimţământ, asentiment, încuviinţare,. acord; by common ~, with one ~ de comun acord, cu,consimţământ unanim; silence gives ~ a tăcea înseamnă a consimţi; to carry the ~of a căpăta consimţământul (cuiva); to give one's ~ a-şi da consimţământul; to wring smb.'s ~ a smulge consimţământul cuiva; to withhold one's ~ a nu-şi da consimţământul / încuviinţarea. 2. (jur.) consimţământ, încuviinţare; age of ~ majorat. consentaneity [ikonsento'ni:iti] s. 1. înţelegere unanimă, unanimitate. 2. concordanţă, concordie, armonie. consentaneous [iksnsen'teinjos] adj. 1. acordat, făcut să concorde; potrivit, adecvat; simultan. 2. unanim. consentaneousness [-nis] s. v. c o n s e n t a n e i t y . consentience [kon'sen/bns] ş. v. c o n s e n t a n e i t y . consentient [ksn'senfcnt] adj. 1. unanim, general; unit. 2. (to) înduplecat, gata să consimtă (Ia; să). consentingly [kon'sentirjli] adv. dându-şi consimţământul, aprobator. consequence ['konsikwansj s. 1. urmare, rezultat, consecinţă, efect; in~of ca urmare a (cu gen.), ea rezultat al (cu gen.), drept consecinţă a (cu gen.); to take the ~s of a suferi consecinţele (cu gen.). 2. concluzie, urmare; încheiere. 3. însemnătate, importanţă; of no ~ fără importanţă; person of ~ persoană importantă / influentă; to set up for a man of ~, to give oneself an air of ~ a-şi da aere / importanţă, a face pe importantul. 4. pl. joc de societate care constă din răspunsuri scrise de fiecare participant la câte o întrebare, rezultatul final fiind un text absurd.



 203



consequent ['konsikwant] I. adj. 1. (on) următor (cu dat.), apărând ea urmare, ea rezultat (al unui lucru). 2. consecvent, logic, închegat, chibzuit. II. s. 1. rezultat, consecinţă, efect, urmare. 2. (gram.) a doua parte a unei propoziţii condiţionale. 3. (mat.) al doilea termen dintr-o propoziţie sau progresie. consequential [tknnsi'kwcnjbl] adj. 1. care decurge în mod logic. 2. subsidiar, secundar. 3. înfumurat, îngâmfat, plin de importanţă, plin de sine (însuşi). consequential damages [~ 'da2mid3iz] s. pi. (jur.) daune incidente / indirecte. consequentially [konsiikwcn/i'aeliti] s. 1. consecvenţă. 2- importanţă, acre, îngâmfare. consequentially [ikonsi'kwcn/snlij adv. cu ifose, cu acre, cu importanţă. consequentialness [-konsi'kwen/alnis] s. v. c o n s e q u c n t i a 1 i t y (2). consequentious [.ksnsi'kwcofcs] adj. (amer.) v. c o n s e q u e n t i a l (3). consequently l'konsikwsntli] adv. deci, prin urmare, aşadar, în consecinţă. conservable ['kon'saivabl] adj, conservabil. conservancy [ksn'soivansi] s. protecţia râurilor şi pădurilor. conservancy area [~ 'eario] s. (amer.) teritoriu rezervat dezvoltării anumitor plante sau animale rare, rezervaţie naturală, parc natural. conservant [kan's^vant] adj. apărător, protector. conservation [.kons9(:)'vei/3n] s. 1. conservare, păstrare; (jiz.) ~ of energy legea conservării energici; (psih.) faculty of ~memorie. 2. v. c o n s e r v a n c y . conservational [-al] adj. v. c o n s e r v a n t . conservatism [kan'saivatizpm] s. conservatism; tradiţionalism. conservatist [kan'ssivstist] adj., s. (pol. rar) conservator. conservative [kan'saivptiv] I. adj. 1. păstrător. 2. conservator, reacţionar, retrograd; ruginit; the~Party partidul conservator. 3. moderat, cumpătat; grijuliu; ~estimate calcul, socoteală modest(ă). 4. (constr.) amplu, larg, estimat. II. s. 1. conservator, reacţionar. 2. (membru al partidului) conservator. conservaţiveness [-nis] s. v. c o n s e r v a t i s m . conservatize [kan'saivataiz] vb. A. tr. a atrage de partea conservatorilor, a face să fie conservator; a da un caracter conservator (cu dat.). B. intr. a deveni conservator. conservatoire [k3ii's3:v3twa:r, -two:1"] s. (fr.) conservator, şcoală de muzică. conservator I.'k:>ns3(:)veit3r, k3ns3:v3t3r] s. 1. gardian, paznic; protector; Conservator of the Peace apărător al păcii (titlu dat lordului cancelar etc.). 2. tutore. 3. păzitor, custode (la un muzeu etc.). 4. gardian, paznic pentru protecţia râurilor sau pădurilor (v. şi conservancy). conservatory [kan'ssivstri] I. s. 1. seră. 2. (mai ales amer.) conservator, şcoală de muzică. II. adj. 1. păstrător, apărător. 2. conservator, tradiţional. conserve [ksn'saiv, 'konsa:v] I. vb. ir. 1. a păstra, a menţine; a economisi. 2. a conserva, a feri de stricăciune. II. s. pi. dulceaţa, gem; compot. conserver [k3n's3:v3r, .konsaivo1"] s. păstrător, apărător. consider [kan'sid^] vb. A. tr. 1. a considera, a ţine seama de, a lua în considerare, a pune la socoteală, a socoti, a ţine cont de, a avea în vedere; a conta pe, a miza pe; to -smb.'s services a ţine cont de meritele cuiva / de serviciile aduse de cineva; all things ~ed ţinând seama de toate, socotind bine totul; to ~ the others a se gândi la alţii, a ţine seama de ceilalţi. 2. a examina, a lua în consideraţie, în discuţie, a cântări, a socoti, a cerceta, a întoarce si pe o parte şi pe alta; a medita asupra (cu gen.); I will ~ your ease a) voi cerceta cazul d-talc, mă voi ocupa de cazul d-talc; b) mă voi mai gândi la cazul d-talc. 3. (mv.) a aprecia, a cântări, a evalua. 4. a nu uita, a ţine minte; a nu-şi lua gândurile de la; â se concentra asupra (cu gen.). 5. a avea consideraţie pentru, a cinsti, a stima, a da (cuiva) respectul cuvenit, a fi cuviincios cu, a trata (pe cineva) cu respect; a avea milă de; to ~ the poor a-i ajuta pe săraci, a veni în ajutorul săracilor. 6. a socoti, a găsi (cu calc că sau de cuviinţă să), a crede, a considera; I ~ him unfit nu-! socot(esc) potrivit, cred că nu e omul potrivit; do you ~ that just? socoti că acesta e un lucru just / drept / corect?; I ~ him (to be) a knave socot că c un ticălos, după mine e un ticălos; I ~ that it is a very foolish act cred că e o faptă cu totul nechibzuită. 7. a cerceta, a analiza; a inspecta; a vedea, a vizita; to ~ an apartment a vizita un apartament (în vederea închirierii). 8. a reflecta / a chibzui asupra (cu gen.), a cântări bine în minte; I ~ whether it is so mă întreb dacă c aşa, stau şi mă gândesc dacă e adevărat. B. refl. a se socoti, a se considera, a se crede; ~ yourself happy socoteşte-te fericit. C. intr. a chibzui, a reflecta. a cântări bine, a se gândi bine. considerability [kon'sid^rsbiliti] s. V. c o n s i d c r a b l c n c s s . considerable jkan'sid^rabl] I. adj. 1. important, însemnat, considerabil. 2. serios, grav; foarte marc. 3. marcant, remarcabil, însemnat, de vază. II. adv. considerabil; (amer.fam.) he is ~ of an artist c un artist de vază. III. s. (amer. fam.) mulţime, grămadă, cantitate mare. considerableness [-nis] s. importanţă, însemnătate; valoare. considerably [-li] adv. considerabil, mult. considerate [k3ii'sid;?ritj adj. 1. atent, circumspect. 2. atent (faţă de alţii), politicos, curtenitor, delicat. 3. (mv.) chibzuit, socotit, măsurat, cumpătat; grijuliu. considerately [-li] adv. atent etc. (v. c o n s i d e r a t e ) , considerateness [-nis] s. consideraţie, luare în scamă; atenţie. consideration [ksnisids'rci/pnj s. 1. consideraţiune, analiză, studiu, examinare; discuţie, dezbatere, deliberare; under ~în studiu, în curs de examinare; to give a problem one's careful ~ a examina cu atenţie o problemă. 2. considerare, socoteală, consideraţie, cumpănire, chibzuire; budgetary ~s prevederi bugetare; in ~of a) luând în considerare, ţinând seama de, dat fiind; b) ca răspuns la, ca urmare a (cu gen.); on / under no ~ sub nici un motiv; to take into ~ a lua în consideraţie; without ~ of his vanity iară a mai pune la socoteală vanitatea lui. 3. despăgubire, compensaţie, compensare, daună; răsplată. indemnizaţie; for a ~ ca compensaţie, ca despăgubire; he will do it for a small ~ o va face în schimbul unei răsplăţi foarte mici. 4. atenţie, consideraţie, respect, stima; accept the assurance of my highest ~ primiţi asigurarea înaltei melc consideraţiuni (în scrisori



consolidated sand



oficiale); to show great ~ for a arăta mult respect (cu dat.); have a little ~ for me gândeşte-te puţin şi la mine. 5. (rar) importanţă, vaza; a poet of ~ un poet de seamă, cu vază. 6. (j/tr.) cauză, motiv, pricină. 7. considerent, criteriu. consideration of similitude [~ sv si'militju:d] s. (mat.) criteriu de similitudine. considerative [kon'sid^rDtiv] adj. 1. prevăzător, precaut. 2. (mv.) teoretic. considerer [kan'sidara1"] s. persoană care cumpăneşte; gânditor. considering iksn'sid^rirj] I. prep. relativ la, referitor la, cu privire la; ~ his age data fiind vârsta Iui. II. adv. la urma urmei, dacă stai să te gândeşti, ţinând scama de toate, date fiind împrejurările, în condiţiile date; that is not so bad ~ nici nu-i aşa rău, la urma urmei. considering cap [~ krep] s. I'll put on my ~ am să mă mai gândesc; stai să mai chibzuiesc; lasă-mi timp de gândire. consideringly [kan'sidarinli] adv. cumpănind /judecând bine lucrurile, acţionând cu judecată, dacă stai să te gândeşti. consign [kan'sain] vb. tr. 1. a preda, a transmite, a remite. 2. a încredinţa, a da în grijă (cu dat.): to ~ to the grave a înmormânta. 3. a dedica, a închina, a destina; to ~ a room to smb. 's use a destina o cameră pentru cineva. 4. (com.) a trimite, a expedia, a transmite (marfă, încărcătură) prin consignaţie. 5. (ec.) a consemna (o sumă de bani), a depozita la bancă. consignation [konsai'nei/cn, amer. -sig'n-] s. (corn.) 1. expediere de mărfuri prin consignaţie; to the ~ of pe adresa, pe numele (cuiva). 2. plata / virare a unei sume depozitată în bancă. consignatory [kan'signst^ri] ş. consemnatar, destinatar. consignee [.konsai'ni:, amer. şi -si'n-] ş. (corn.) destinatar. consigneeship [-/ip] s. (corn.) consignaţie; agentură. consigner [k3n'sain3r] s.v. c o n s i g n o r . consignment [ksn'sainmant] s. 1. încărcătură, marfa, lot; transport (de mărfuri). 2. expediere prin consignaţie, consemnare (de marfă). 3. (şi ~ note) fraht, scrisoare de trăsură, conosament. consignment note [~ nouţ] ş. (ferov.) v. c o n s i g n m e n t (3). consignor [kan'saina1", -kDnsai'no:1", st'n-] s. expeditor (de mărfuri). consilience [kan'silisns] s. coincidenţă, convergenţă; suprapunere. consilient [kan'silisnt] adj. concordant, coincident, convergent; armonios. consist I. [kan'sist] vb. mtr. to ~ in a consta în, a sta în, a rezida în; to ~ of a consta din, a se compune din; to ~ with a se potrivi cu. a fi compatibil cu. II. ['ksnsist] s. compoziţie, alcătuire, compunere. consistence [ksn'sistsns] s. 1. consistenţă, (grad de) densitate. 2. tărie, soliditate, fermitate; trăinicie, stabilitate. 3. consecvenţă, statornicie, constanţă. consistency [-i] s. 1. v. c o n s i s t e n c e , 2. aderenţă, adeziune, coeziune; soliditate; consistenţă; viseozitatc; the ~ of a syrup viscozitatea unui sirop. 3. armonie, acord; potrivire, asemănare, identitate, uniformitate; consecvenţă; ~ of opinions armonie de vederi; ~ of conduct / character consecvenţă în purtare. consistency meter [~ .mi:tar[ s. (tehn.) consistometru. consistent [kan'sistont] adj. 1. consistent, compact, dens, des; solid, tare, vârtos, dur, ferm. 2. consecvent, statornic, persistent, constant. 3. compatibil, potrivit it is not ~ with what you said before nu se potriveşte cu ceea ce ai spus înainte. consistenly [-li] adv. 1. constant, continuu, permanent, în permanenţă, neîntrerupt. 2. consecvent, cu perseverenţă. 3. complet, fără lacună. consistent pattern [ksn'sistsnt 'pseton] s. conformitate; regularitate. consistorial [.konsis'trxrial] adj. (bis.) de consistoriu. consistory [ksn'sistari] s. (bis.) 1. consistoriu. 2. colegiul cardinalilor. consociate [kan'sou/icit] I. adj. asociat, legat, înfrăţit, unit, îmbinat, combinat; II. s. asociat, părtaş, partener, tovarăş; complice. III. vb. A. tr. a asocia, a uni, a îmbina, a combina, a lega. B. mtr. a se asocia, a se întovărăşi; a se lega, a se îmbina, a se uni. consociation Iksnisousi'ei/pn, -J"i'-] s. asociere, unire, tovărăşie, îmbinare, împletire, combinare. consolation [ik^nsp'lei/sn, -sou'-j s. consolare, mângâiere, alinare. consolation prize [~ praiz] s. (spor/j premiu de consolare. consolation race [~ reis] s. (sport) cursă de consolare. consolatory [kan'sobtari, -'soul-J adj. consolator, mângâietor, alinător. console1 [kan'soul] vb. tr. a consola, a mângâia, a alina, a reconforta. console2 s. (tehn.) consolă, suport. console desk [~ desk] s. (tehn.) pupitru / masă de comandă. console-mirror [~ -mira1"] s. oglindă marc de perete. consoler [kan'soul3r] s. consolator, mângâietor. console radio [ksn'soul ireidiou] s. aparat de radio cu picup. console receiver [~ riisi:v3r] s. (T.V.) televizor mobilă. consolidant [ton'sMidgut] s. (med.) întăritor, fortifiant. consolidate [ksn'solideit, kon-] vb. A. tr. 1. a întări, a consolida; a fortifica. 2. a solidifica, a învârtoşa. 3. a etanşa. 4. a întări, a confirma. 5. a uni, a reuni, a unifica (un teritoriu, o societate). 6. a consolida (un împrumut). 7. (mii.) a fortifica, a întări. 8. a centraliza. B. intr. 1. a se întări, a se fortifica, a se consolida. 2. a se uni, a se unifica, a fuziona. consolidated [ksn'sMidcitid] adj. 1. consolidat, întărit. 2. centralizat. consolidated annuities [~ 3'nju(:)itiz| s, pi. v. c o n s o l s . Consolidated Fund [~ 'f\nd] s. fondurile statului din care se plătesc dobânzile datoriilor publice şi alte cheltuieli. consolidated returns [~ ri't3:nz] s. (amer.) date centralizate (privind alegerile); rezultate electorale centralizate. consolidated sand [~ 'sasnd] s. (geol.) nisip consolidat / cimentat.



 Consolidated ticket office



consolidated ticket office [~ ,tikit 'ofis] s. (amer.) casă centrală de bilete, agenţie de bilete. consolidation [konsoli'deijsn] s. 1. consolidare, întărire, fortificare; ~ of the soil stabilizarea terenului. 2. solidificare, învârtoşare. 3. confirmare, întărire. 4. (med.) calcificare, sclerozare. 5. unire, unificare, concentrare (ae societăţi, întreprinderi indicate). 6. (ec.) consolidare, unificare (de legi, împrumuturi, datorii publice etc). consols [kon'solz, kon's-, 'konsolz] s. pl. (ec.) titluri de stat, bonuri de rentă consolidată. consolute ['konsoluit, amer. 'ka:n-] s. (chim. ind.) lichid miscibil. consomme [kon'somei, konso'mei, si pronunţia franceză] s. (fr.) (supă) consomme. consonance ['konsanons] s. 1. armonie, consonanţă (si muz.); ~of words rimă. 2. acord, concordie, înţelegere, concordanţă. consonant ['kons.inont| I. adj. l.(muz.) consonant. 2. (fig.) (to, with) în armonie (cu); de acord (cu), conform (cu); corespunzător (cu dat.). II. s. consoană. consonantal [,konsa'na;ntl] adj. (fon.) consonantic. consonantize ['konsanontaiz] vb. tr. (fon.) a transforma în consoană. consort I. f'konso:t] s. 1. consort, soţ, bărbat; consoartă, soţie, nevastă; Prince Consort prinţ consort, soţul reginei. 2. (mar.) vapor care navighează împreună cu altul. II. [kon'so:t, fon-] vb. A. tr. 1. a împreuna, a uni, a asocia, a pune laolaltă. 2. (fnv.) a însoţi; a fi cu. B. intr. 1. (with) a se armoniza, a se potrivi (cu); a corespunde (cil dat.). 2. to ~ with a se asocia cu, a se întovărăşi cu. consortium [ksn'so:tiom, -Jism] s. 1. (corn.) consorţiu. 2. unire, asociere; colaborare. conspecies [kon'spi:/iz] s. (zool.) subspecie. conspecific [ikonspisifik] adj. (zool.) ţinând de aceeaşi subspecie. conspectus [kon'spektos] s. 1. privire generală / de ansamblu, concepţie generală. 2. tablou sinoptic, tabel general. conspicuity [ikonspi'kju:iti] s. v. c o n s p i c u o u s n e s s . conspicuous [kon'spikjuss] adj. 1. vizibil, care se vede (clar). 2. (fig.) vădit, învederat, evident. 3. (fig.) remarcabil; bătător la ochi; care bate la ochi, care atrage atenţia; cu ochi şi cu sprâncene; to be ~ by one's absence a străluci prin absenţă; to make / to render oneself ~ a atrage atenţia asupra sa, a se face remarcat. conspicuousness [-nis] s. 1. putinţa de a fi văzut. 2. (fig.) evidenţă, învederare. 3. (fig.) caracter remarcabil; faimă. conspiracy [ten'spirasi] s. 1. conspiraţie, complot, înţelegere secretă; (jur.) ~ for murder omor cu premeditare; atentat premeditat / pus la cale. 2. înţelegere. 3. concurs de împrejurări. conspiration [ikonspi'rei/on] s. v. c o n s p i r a c y . conspirative [kon'spirotiv] adj. conspirativ. conspiratively [korispirotivli] aaV. conspirativ. conspirator [kon'spirotor, -rit- ] s. conspirator, complotist, conjurat. conspiratorial [kon-spiro'tourial] adj. de conspiraţie, de complot; conspirativ. conspire [kon'spaior] vb. A. tr. a urzi, a pregăti în secret, a pune la cale; to ~ smb.'s ruin a pune la cale prăbuşirea cuiva; to ~an attack a urzi un atac. B. intr. 1. a complota, a conspira, a face un complot; a se înţelege; to ~ against a conspira împotriva (cu gen.), a se uni contra (cu gen.). 2. (fig.) a se uni, a se îmbina, a conlucra; all things ~d to make him happy toate conlucrau la fericirea lui. conspirer [s']s.v. conspirator. conspiringly [-inii] adv. conspirativ. conspue [kanz'pju:, kon'spju:] vb. tr. (rar) a respinge cu scârbă. constable ['kAnstobl] s. 1. (si police ~) agent de poliţie, poliţist; Chief Constable şeful poliţiei; comandantul poliţiei (fn oras, comună); special constable gardian de pace voluntar; cetăţean care a depus jurământ să activeze ca agent de poliţie la anumite ocazii. 2. (ist.) conetabil, funcţionar superior regesc, guvernator de castel; ~ of Windsor Castle guvernator al castelului Windsor; ~ of the Tower of London guvernator al castelului „Turnul Londrei". 3. (inv.) conetabil, -v- to outrun / (înv.) to overrun the ~ a trăi din expediente, a se îngloda în datorii. constabulary [ksn'stasbjulori] I. s. corp poliţienesc; poliţie; poliţişti; mounted ~ poliţie călare. II. adj. poliţienesc, de poliţie. constance ['konstpns] s. v. c o n s t a n c y. constancy [-i] s. 1. statornicie, constanţă; consecvenţă; perseverenţă; tărie, fermitate. 2. permanenţă, neschimbare, stabilitate. 3. credinţă, fidelitate, loialitate, credinţă neclintită. constant ['(constant] I. adj. 1. statornic, constant; consecvent; perseverent; neabătut. 2. credincios, fidel (unei idei etc.). II. s. (fiz., mat.) constantă; ~of friction coeficient de frecare. constantan ['konstontan, amer. kci:nz-] s. (metal.) constantan. constant capital ['konstant .kaspitl] s. (ec.) capital constant. constant field [~ Ti:ld] s. 1. (electr.) câmp uniform; câmp constant (în timp). 2. (mat.) corp al constantelor. constantly ['konstsntli] adv. 1. în permanenţă, întruna, constant, mereu, neîncetat, neîntrerupt, continuu, fără răgaz; regulat, uniform. 2. adesea, deseori. constant map ['konstont 'ma;p] s. aplicaţie banală. constant-pressure line [~ipre/o'lain] s. izobară. constant stress [~ 'stres] s. (tehn.) tensiune constantă. Constantinopolitan [koniStaentinou'politon] I. adj. din Constantinopol. II. s. locuitor din Constantinopol. constellate I. ['konstsleitj vb. A. intr. a se uni într-o constelaţie; a străluci împreună. B. tr. 1. a pune laolaltă într-o constelaţie. 2. (poetic) a împodobi cu stele, a presăra cu stele. II. ['konstolit] adj. v. c o n s t e l l a t e d . constellated ['konsto'leitid] adj. înstelat. constellation [.konsto'leijan, -te'l-J s. 1. constelaţie. 2. (fig.) pleiadă.



204



consternate ['konsto(:)neit] vb. tr. 1. (mai ales pasiv) a consterna, a ului, a face să încremenească. 2. a îngrozi; a descuraja prin groază. consternation ['konstsQ'neijsn] s. 1. consternare, uluire, încremenire; alarmă, panică. 2. groază; descurajare prin groază. constipate ['konstipeit] vb. tr. 1. (med.) a constipa, a încuia. 2. a închide, a astupa. 3. (rar) a condensa, a comprima. constipated [-id] adj. (med.) constipat. constipation [ikonsti'pei/an) s. 1. (mea'.) constipaţie, încuiere. 2. (rar) condensare, comprimare. constituency [kon'stitjuansi] s. 1. corp electoral. 2. circumscripţie electorală; to sweep the ~ a căpăta o majoritate zdrobitoare, a triumfa în alegeri, a avea un mare succes electoral / în alegeri. 3. (fam.) clientelă, muşterii. constituent [kon'stitjuont] I. adj. 1. constitutiv. 2. constituant, electoral. II. s. 1. element constitutiv, component, parte integrantă / componentă. 2. alegător. 3. (jur.) procurist, mandatar. 4. (lingv.) element constitutiv al unei combinaţii frazeologice. 5. piesă componentă, component. constituent assembly [~ o'sembli] s. 1. (adunare) constituantă. 2. (ist.) adunarea constituantă franceză din 1789. constitute ['konstitju:t] vb. A. tr. 1. a alcătui, a constitui, a forma, a compune; a fi; to "justification a servi drept justificare, a constitui o justificare; to ~ a menace a prezenta o ameninţare. 2. a întemeia, a fonda, a stabili, a constitui, a institui. 3. a numi (o comisie etc.); a autoriza, a împuternici. 4. a edicta, a decreta, a promulga (o lege). B. refl. a se înscăuna; to ~ oneself a judge a se erija în judecător. constituted authority ['konstitju:tid o:'8oriti] s. autoritate legală / constituită. constitution [rkonsti'tju:)bn] s. 1. constituţie, lege fundamentală. 2. (mod de) organizare; compoziţie, alcătuire. 3. (fig.) constituţie, structură, organism; corp, fire, temperament, caracter; by ~ prin constituţie, de la natură; the ~ of one's mind mentalitate, structura minţii; strong ~ organism viguros; (amer. si.) how is the state of your ~? cum te simţi? 4. (înv. mai ales bis.) ordonanţă, hotărâre. constitutional [-91] I. adj. 1. (despre guvern etc.) constituţional. 2. organic; natural; constituţional; structural; (tehn.) ~ formula formulă structurală; (fam., peior.) ~ indisposition to exertion lene constituţională. II. s. (fam.) exerciţiu fizic, plimbare (pentru sănătate); I was taking my usual ~ îmi făceam plimbarea obişnuită; morning ~ plimbare de dimineaţă. constitutional diagram [~ 'daiagrann] s. (metal.) diagramă de echilibru. constitutionalism [ikomstiitjinjanslizam] s. 1. constituţionalism. 2. guvernare constituţională, sistem constituţional de guvernare. constitutionality [konsti.tjmJVnaditi] s. constituţionalitate, caracter constituţional. constitutionalize [.konsti'tjujsnslaiz] vb. A. tr. a face constituţional, a da un caracter constituţional (cu aat.). B. intr. (fam.) a face o plimbare, a lua aer, a se aerisi, a ieşi la aer. Constitution State [,konsti'tju:/an steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticut. constitutive [kon'stitjutiv] aay. 1. constitutiv, structural, formativ. 2. de întemeiere, fondator. 3. esenţial, substanţial. 4. (fiz., chim.) component. constitutive properties [~ .prorratizls.pl. (chim.) proprietăţi structurale. constitutor ['konstitjut3r] s. fondator, întemeietor. constrain [kon'strein] vb. A. tr. 1. (to) a sili (să), a constrânge (să), a forţa (să), a obliga (să; la). 2. a reţine, a opri; a strânge, a restrânge, a comprima. 3. a înlănţui, a încorseta, a strânge în chingi. B. intr. a recurge la constrângere. constrained [-d] adj. 1. silit, constrâns, obligat, forţat. 2. perplex, confuz; intimidat, jenat; strâmtorat; încordat. 3. (despre glas) reţinut, înăbuşit. 4. oprit, stăvilit (din mişcare). 5. (tehn.) cu mişcare forţată. 6. (mat.) supus la condiţii, cu restricţii. constrainedly [-dli] adv. 1. cu de-a sila, silit, forţat. 2. încurcat, stânjenit. constrainer [-3'] s. persoană care constrânge etc.(v. c o n s t r a i n A). constraining [kan'streinirj] s. 1. (tehn.) încastrare. 2. v. c o n s t r a i n . constraint [kon'streint] s. 1. constrângere, silire; strâmtorare; by ~ prin constrângere. 2. obligativitate. constrict [kon'strikt] vb. tr. 1. a strânge, a restrânge, a comprima, a presa, a compresa. 2. a reţine, a ţine în frâu, a înfrâna. 3. (fiziol.) a contracta, a face să se contracte, a provoca contracţia (unui muşchi). constricted passage [ksn'striktid ipfeskfj] s. (tehn.) canal îngustat. constriction [kon'strik/an] s. 1. comprimare, restrângere, compresare. 2. (anat.) strângere, contracţie. 3. îngustare, gâtuire. 4. contracţie, contractare. constrictive [kan'striktiv] adj. constringent, contracţii. constrictor [kon'striktor] s. 1. (anat.) muşchi constrictor. 2. (zool.) boa (constrictor) (Boa constrictor). 3. (med.) constrictor (instrument chirurgical). constringe [kon'strind3] vb. tr. 1. a contrage, a contracta, a strânge. 2. a comprima, a apăsa. constringency [-ansi] s. (anat.) contracţie, contractare, comprimare. constringent [-ont] adj. (anat.) constrictiv, care contractă. construct [kon'strAkt] vb. tr. 1. a construi, a clădi, a înălţa, a zidi; to ~ a machine a construi o maşină. 2. a crea, a făuri, a construi; to ~ the plot of a novel a construi intriga unui roman. 3. (gram.) a construi; a compune (/raze, sintagme), a combina (prepoziţii cu substantive etc.). 4. (mat.) a construi. construction [kon'strAk/mJ s. 1. construcţie, clădire, zidire; the bridge is in course of ~ podul e în curs de construire. 2. clădire, construcţie, structură; edificiu. 3. interpretare, tălmăcire, exegeză, explicaţie, comentare; sens, tâlc, înţeles; to put a wrong ~on smth. a răstălmăci ceva, a tălmăci ceva greşit; he puts the worst ~on everything vede totdeauna lucrurile în negru, toate le vede în negru; put your own ~ on it! sau put what ~ you



 205



contain



like on it! interpretează cum vrei! ia-o cum vrei! 4. (gram.) construcţie; construire, consumer commodities [ksn'sjutma ka'moditiz] s. pl. articole / bunuri / mărfuri de alcătuire. 5. schiţare, conturate. 6. (artă) structură, construcţie. larg consum. constructional [-al] adv. structural, de construcţie; constructiv, edilitar. consumer goods [~ gudz] s.pl.v. c o n s u m e r c o m m o d i t i e s . consumer resistance [~ riozistans] s. pasivitatea consumatorului, inactivitatea constructional detail [~ 'di:teilj s. (constr.) detaliu de construcţie. construction camps [kon'strAk/sn kzemps] ş. pi. colonic muncitorească temporară, cumpărătorilor; stagnare a vânzărilor, lâncezeala pieţîi. baracament de şantier. consummate I. [kan'sAmit] adj. 1. perfect, desăvârşit,excelent, ireproşabil; a ~master of his craft un maestru desăvârşit în meseria lui; ~ scoundrel ticălos tară pereche. construction engineering [~ icnd^iriiiarin] s. (constr.) tehnica construcţiilor. 2. terminat, sfârşit, consumat. II. ['konsAmehV'konsameit] vb. tr. 1. a desăvârşi, construction industry [~ -indastri] s. (constr.) industria construcţiilor. constructionism [ksn'strAk/anizamj $. 1. (arte) dimensionare, relief. 2. constructivism. a perfecţiona. 2. a termina, a încheia, a completa. 3. (jur.) a consuma (căsătoria). constructionist [kan'strAk/snist] s. (mai ales jur.) interpret, tălmăcitor; (ist. S.U.A.) consummately [kan'sAimtli] adv. 1. în întregime, cu desăvârşire, total, complet. broad / liberal / loose ~ partizan al lărgirii împuternicirilor guvernului central (pe baza 2. excelent, perfect, desăvârşit. unei interpretări liberale a constituţiei); (ist. S.U.A.) strict ~ partizan al unei interpre­ consummation [ikDnsA'mciJan, -sa'm-] s. 1. desăvârşire, perfecţiune, excelenţă. tări stricte a constituţiei. 2. perfecţionare, desăvârşire. 3. săvârşire, terminare, încheiere; încununare, încoronare. 4. capăt, sfârşit; (înv.) încetare din viaţă, moarte. 5. reuşită, succes; înfăptuire, realizare, construction journal [kan'strAk/an id3:>:n9l] s. (constr.) carnet de ataşament. executare (a unui scop, ţel). 6. (jur.) consumare (a căsătoriei). construction management [~ .msnidjmant] ş. (constr.) amenajare a şantierului. construction plant [~ pla:nt] s. (constr.) 1. maşini / utilaje sau mecanisme de construcţii. consummator ['konsAineitaf j s. persoană care desăvârşeşte etc. (v. c o n s u ni m a t e 2. şantier. II, D. construction timber [~ .timbs1"] s. lemn de construcţie, cherestea. consumpted [kan'sAmptid] adj. (amer. fam.) ofticos, tuberculos. construction train [~ itrcin] s. (ferov.) tren de lucru. consumption [ksn'sAmp/an] s. 1. consumare, uzare; cheltuire, consum. 2. (med.) ftizie, construction trestie [~ itreslj s. (constr.) estacadă, pasarelă. oftică, tuberculoză pulmonară; (fam.) galloping ~ tuberculoză galopantă. 3. (tehn.) uzură construction works [~ ws:ks] s. (constr. drumuri) lucrări de artă. totală. 4. (ec.) consum, cerere, necesar; consumaţie. constructive [kan'strAktiv] adj. 1. constructiv; ~criticism critica constructivă. 2. creator, consumptioner [kon's Amp/ana1"} s. (înv.) 1. v. c o n s u m e r. 2. negustor de mărunţişuri. edificator, ingenios, inventiv, născocitor. 3. probabil, dedus, presupus, subînţeles, consumptive [kon'sAmptiv] I. adj. 1. epuizant, distrugător, nimicitor. 2. tuberculos, neexprimat precis, prezumtiv; construit; ~ crime crimă prezumtivă / presupusă. ofticos, ftizie. II. s, 1. agent distrugător. 2. ofticos, tuberculos, ftizie, bolnav de tuberculoză. constructive work [~ ws:k] ş. 1. muncă constructivă. 2. v. c o n s t r u c t i o n w o r k s . consumptiveness [ksn'sAmptivnis] s. (med.) înclinare spre tuberculoză. contabescence [ikonta'besans] s. (med.) epuizare; slăbire. constructivism [kan'strAkti vizam] s. (artă) constructivism. r contact I. ['kontskt] s. 1. atingere, contact; to come into ~ a intra în contact, a se întâlni; constructor [ksn'strAkt9 ] s. 1. constructor; inginer constructor. 2. (mar.) constructor naval. (electr.) to break ~ a întrerupe contactul. 2.pl. (amer.) relaţii, cunoştinţe. 3. (mat.) tangenţă. construe I. [ksn'stru:, 'konst-j vb. A. tr. 1. a explica, a interpreta, a desluşi, a clarifica, 4. îmbinare, legătură, conexiune. 5. (med.) contact, persoană probabil contaminată. a lămuri. 2. a face analiza, exegeza sau traducerea (unui text). 3. to ~ with (înv. gram.) II. [kan'taskt, kon'taskt, 'ksnta^kt] vb. A. intr (with) a veni în atingere (cu), în contact (cu), a se construi cu; a cerc (un caz etc.); 'to depend' is ~d with 'upon' verbul „depend" a se atinge (de). B. tr. 1. a face contact / atingere cu, a atinge, a se atinge de, a fi în contact cere prepoziţia „upon". B. mtr. 1. a fi uşor de analizat, a se supune unei analize gramaticale. cu. 2. (amer.) a lua contact cu, a intra / a se pune în legătură cu. 3. (amer. si.) a-şi face 2. a face analiză, exegeză, interpretare, tălmăcire. II. ['kanstru:, ksn'stru:] s. pasaj de tradus relaţii cu, a intra în combinaţie cu, a avea o afacere cu; a se înhăita cu. cuvânt cu cuvânt. contact acid [~ .eesid] ş. (chim.) acid (sulfuric) de contact. consubstanţial fkonssb'stzen/al, -bz't-] adj. (rel.) unic, nedespărţit, unit, dintr-o fire. contact angle [~ izerjgl] s. 1. (mat.) unghi adiacent. 2. (fiz.) unghi de racord. consubstantiality ['konsabistasn/i'seliti] s. (rel.) unitate nedespărţită. contact bank [~ basrjk] s. (agr.) insecticid de contact. consubstanţiale (rel.) I. [ikonsab'stam/ieit, -bz't-] adj. unic, nedespărţit. contact breaker [~ ibreika1"] (electr.) întrerupător cu pârghie, heblu; ruptor. contact chatter [~ .t/fetor] s. (electr., tel.) grup / panou de contacte. II. [ikonssb'sta^n/ieit] vb. A. tr. a uni în aceeaşi substanţă, a îmbina, a întruni. B. intr. a se uni, a se întru(chi)pa, a Fi nedespărţiţi. contact detector [~ diidcktar] s. (electr.) detector cu cristal. contact device [~ di.vais] ş. (telin.) clemă; comutator. consubstantiation ['konsabistsnfeijpn, -bzit-, -nsi-] s. (rel.) îmbinare, unire, întrupare. contact flights fiait] s. (av.) zbor efectuat prin observaţie directă (opus zborului consuetude ['konswitju:dJ s. 1. (jur.) cutumă, obicei, tradiţie, consuetudine, lege nescrisă, instrumental). obiceiul pământului. 2. relaţii, raporturi sociale. consuetudinary [.konswi'tju:dinari] I. adj. obişnuit, uzual. II. s. (bis.) tipic, canon, ritual. contact flying Hflaiirj] s. (av.) efectuare a zborului prin observaţie directă (opus lui consuetudinary law [~ ID:] s. (jur.) obiceiul pământului, lege nescrisă, cutumă. instrument flying). contact herbicide [~ .haibisaid] s. (agr.) erbicid de contact. consul ['konssl] s. 1. consul, reprezentant consular. 2. (ist. Romei) consul. 3. (în Anglia) reprezentant local al Clubului Cicliştilor şi Turiştilor. 4. (ist. Franţei), consul, contact insecticide [~ in.sektisaid] s. (agr.) insecticid de contact. conducător suprem în timpul Republicii franceze de după 1789. contact lens [~ lenz] s. (med.) lentilă de contact. r contact line [~ lain] s. 1. (electr.) (fir de) cale, fir de contact. 2. linie de contact. consular ['k:msjub ] adj. consular, de consul. contact lode [~ loud] s. (geol., mine) pilon de contact. consular certification [~ -s3:tisfTkei/an] s. legalizare consulară. contact maker [~ »meikor] s. (electr.) întrerupător, disjunctor. consular office [~ 'ofis] s. consulat. consulate fkonsjulit] s. 1. consulat. 2. rang şau titlu de consul. 3. (ist. Franţei) consulat. contact man [~ msen] s. intermediar, om de legătură (în special între autorităţi şi public). 4. (ist. Romei) funcţie de consul. contactor [ksn'taîkt3r, amer. 'kontfekts1"] s. (electr.) contactor. consul general ['konsal rd3enarpl] s. consul general. contact pickoff ['kontskt ipiko:fj s. (tehn.) captor, traducător de contact. consulship ['kansal/ip] s. funcţia de consul. contact rail [~ reil] s. (ferov.) şină de contact. contact ring [~ rirj] ş. (electr.) coroană de contacte. consult [kon'sAlt] vb.A.tr. 1. a consulta; a cere părerea (cuiva), a întreba; to ~ a doctor contactual [ksn'tasktjuol, -t/ual] adj. de contact. a consulta un medic / doctor; to ~ a dictionary a consulta un dicţionar. 2. a lua în considerare, a reflecta / a delibera asupra; I shall ~ your interests voi lua în considerare contadino [ikonta'di:nou],pl. contadini [ikonta'di:ni:] s. (ital.) ţăran italian. interesele dvs.; to ~ one's pillow a se gândi peste noapte (aprox.: noaptea c cel mai bun contagion [k3n'tcid3Pn, -dyon] s. 1. (med.) rnolipsire, contagiune, infectare (şifig.), sfetnic). B. intr. (with) a se consfătui, a se sfătui, a se consulta (cu). 2. (med.) boală molipsitoare / contagioasă / infecţioasă, molimă. 3. (jig.) influenţă consultant [kan'sAltant] ş. 1. consultant, sfătuitor, sfetnic, consilier. 2. medic consultant, corupătoare / vătămătoare. 4. (med.) virus, microb, agent patogen, germen. 5. (poetic) otravă, venin. specialist chemat în consult medical. 3. detectiv. contagioned [-d] adj. (med. rar) infectat, atins. consultation [.kcmsal'tei/an] s. 1. consultaţie. 2. consfătuire, deliberare, conferinţă, discuţie. 3. consult (de medici). contagionist [-ist] s. (med.) persoană care crede în transmiterea unei boli. consultation room [~ ru(:)m] s. (med.) cabinet medical de consultaţii. contagious [ksn'teid39s] adj. 1. (med.) molipsitor, contagios, infecţios. 2. (fig. despre consultative [ksn'sAltstiv] adj. consultativ. exemple, râs etc.) molipsitor. consulter [kan'sAnV] s. persoană care consultă (un doctor etc.). contagious distribution [~ distri'bju:Jan] s. (mat.) distribuţie cu parametri aleatori. consulting [kan'sAltirj] adj. 1. de consultaţie; 2. consultant. contagiousness [k9ii'teid3i3snis] s. caracter contagios, infecţios. r contagiuni [k3n'teid3i3m],pl. contagia l-d3ia] s. v. c o n t a g i o n (1). consulting engineer [~ end3i'ni9 ] s. (constr.) inginer consultant. Consulting physician [~ fi'zi/an] s. medic consultant. contain [kan'tein] vb. A. tr. 1. a conţine, a cuprinde, a include; this review ~s well-written articles revista cuprinde articole bine scrise. 2. a însuma, a fi alcătuit din. consulting room [~ru(:)m] s. v. c o n s u l t a t i o n r o o m . consumable [kan'sjuiinsbl] I. adj. consumabil, care se poate consuma. II. s. lucru ce a se compune din, a cuprinde; his work ~s four books lucrarea lui însumează patru volume. 3. (despre măsuri) a fi echivalent, a cuprinde, a echivala; a pound ~s 16 ounces poate fi consumat. o livră / un funt are 16 uncii. 4. (fig.) a reţine, a stăpâni, a ţine în frâu, a înfrâna; a reprima, consumable ledger [~ .lcd33r] s. (corn.) registru de materiale consumabile. consume [kan'sjuim] vb. A. tr. 1. a consuma, a cheltui. 2. a mânca, a absorbi. 3. (despre a înăbuşi; to ~ one's anger a-şi stăpâni mânia, a se stăpâni, a nu-şi pierde cumpătul. foc) a distruge, a arde, a mistui. 4. a risipi, a pierde (vreme). 5. pasiv a fi ros / mâncat / 5. a limita, a mărgini; a strâmtora, a restrânge; a închide, a ţine închis; a strânge (în chingi); chinuit; he is ~d with envy îl roade invidia, c chinuit de pizmă. B. intr. a slăbi, a se ofili, he is ~ed within four walls e închis între patru pereţi; it is ~ed between these limits a se trece. nu poate ieşi din aceste limite. 6. (/nil.) a ţine în loc, a fixa (inamicul); a rezista, a se consumedly [-idli] adv. (fam.) foarte, grozav (de); he laughed ~ râdea de se strica, împotrivi (inamicului). 7. a cuprinde, a avea capacitatea de; the hall will ~ over one thousand persons sala va avea peste o mie de locuri. 8. (mat.) a cuprinde, a fi multiplul era să moară de râs, se strâmba de râs. (cu gen.), a se împărţi (exact) la; five is / are ~ed in twenty four times cinci intră în consumer [-3r] s. consumator.



 container



douăzeci de patru ori. 9. (mat.) a avea (o altă figură) înscrisă, a cuprinde. B. rej7. a se stăpâni, a se reţine, a-şi păstra calmul, a nu-şi pierde cumpătul; he could not ~ himself for joy nu-şi mai încăpeam piele de bucurie. C. intr. (înv.) 1. a se purta bine, a fi cuviincios. 2. a fi cumpătat, a duce o viaţă castă, cumpătată. container [kon'teino1"] ş. 1. recipient. 2. container, Iadă sau cutie (standard) pentru transportul mărfurilor. 3. rezervor, cisternă. 4. (geol.) rocă magazie / colectoare. containing [kon'teininj adj. 1. de limitare, de îngrădire; limitator. 2. exterior. 3. conţinând, cu conţinut de. containment [koriteinmont] s. 1. înfrânare, reţinere. 2. (mv.) conţinut, capacitate, volum. containment policy [~ -polisi] s. (amer.) politică de îngrădire (concretizată în doctrina Truman). contaminate [kon'tannineit] vb. tr. 1. a murdări, a pângări, a mânji, a strica, a vătăma; a corupe. 2. a împroşca cu noroi, a ocărî, a insulta, a terfeli, a calomnia. 3. (rar) a infecta, a contamina, a molipsi. contaminated [kon'tamii'neitid] adj. contaminat; ~ ground teren contaminat; molipsit. contaminating [kon-tîemi'neitin] adj. (fig.) dăunător, vătămător, corupător. contamination [kan'taîmi'nei/an] s. 1. murdărie, necurăţenie; vătămare. 2. (rar) contaminare,contagiune, molipsire, infecţiune. 3. (lingv., Iii) contaminare. contango [kon'tzerjgou, kon-] s. (corn.) dobândă (cuvenită vânzătorului de acţiuni din partea cumpărătorului pentru amânarea plăţii pâtiâ la următoarea tranzacţie de bursă). contango day [~ dei] s. (corn.) ajunul scadenţei; data amânării plăţii într-o tranzacţie de bursă. contankerous [kon'taerjksros] adj. v. c a n t a n k e r o u s . •conte [ko:nt şi pronunţia franceză] s. (fr.) nuvelă, povestire. contemn [kon'tem] vb. tr. (lit.) 1. a dispreţui, a se purta în mod dispreţuitor cu; a nu lua în scama, a nu da atenţie (cu dat.). 2. a neglija, a nesocoti, a ignora. contemnedly [-nidli] adv. (rar) dispreţuitor, cu dispreţ. contempIate['kontemplcit, -tom-] vb. A. tr. 1. a contempla, a privi îndelung, a-şi aţinti privirea asupra (cu gen.), a nu-şi lua ochii de ia. 2. a presupune, a crede, a bănui. 3. a avea în gând, a se gândi la, a preconiza, a-şi propune să facă etc.; I ~ a journey mă bate gândul să fac o călătorie, mă gândesc la o călătorie; this was at one time ~d la un moment dat se preconiza acest lucru. 4. a se aştepta la, a prevedea, a întrezări; I do not ~ any opposition from him nu mă aştept Ia vreo împotrivire din partea lui. 5. (jig.) a vedea, a considera, a privi. 6. a studia, a examina. B. iu/r. a medita, a cugeta, a chibzui, a reflecta, a se adânci în gânduri., contemplation [rkontem'plei/sn, -tem-] s. 1. contemplare, privire; contemplaţie. 2. meditaţie, reflecţie^ cufundare în gânduri. 3. presupunere, ipoteză, supoziţie; intenţie; to have smth. in ~ a avea ceva în vedere, a avea intenţia de a face ceva. 4. prevedere, preconizare, întrezărire. contemplative ['kontempleitiv, kon'templot-] adj. 1. contemplativ; gânditor, meditativ. 2. (filoz.) speculativ. contemplativeness [-nis] s. caracter contemplativ; contemplare, contemplaţie. contemplator ['kontempleitor, -tom-] s. 1. persoană contemplativă. 2. spirit pătrunzător, scrutător. contemporaneity [kontempto'biliti,-ti'b-] s.v. c o n t e m p t i b l e n e s s . contemptible [kon'temptobl, -tib-] adj. demn de dispreţ, de dispreţuit; josnic, ticălos, jalnic. contemptibleness [-nis] s. caracter demn de dispreţ; lucru nedemn, infamie, josnicie, ticăloşie; stare jalnică. contemptibly [-i] adv. josnic, ticălos; jalnic. contemptuous [kon'temptjuos] adj. 1. dispreţuitor. 2. trufaş, fudul; he is ~ of advice nesocoteşte / dispreţuieşte sfaturile. 3. obraznic, insolent, neobrăzat, sfruntat. contemptuously [-li] adv. cu dispreţ, dispreţuitor, arogant. contemptuousness [-nis] s. 1. caracter dispreţuitor; dispreţ; trufie. 2. insolenţă, neruşinare. contend [kon'tcnd] vb. A. iu/r. 1. a (se) lupta, a se bate (şi fig.); to ~ with an enemy a se lupta cu un duşman; a combate un duşman; he had to ~ with enormous difficulties avea de luptat cu greutăţi imense. 2. a rivaliza, a se lua la întrecere. 3. a discuta, a dezbate, a argumenta, a avea o controversă, a se certa; why ~ about such trivial things? de ce să ne certăm pentru lucruri atât de neînsemnate? B. tr. a afirma, a susţine; I ~ that he is right susţin că arc dreptate. contendent [-ont] s. v. c o n t e n d e r (1). contender [-or] s. 1. adversar, potrivnic, rival, concurent (la o întrecere, în alegeri). 2. candidat (la un post). contending [-in] I. adj. 1. care (se) luptă; ostil, vrăjmaş. 2. în conflict, opus, potrivnic, care se ciocnesc. II. s. luptă (şi fig.).



206



content1 ['kontent] s. 1. (adesea pi.) conţinut, cuprins; the ~s of a book conţinutul, cuprinsul unei cărţi. 2. pl. (şi table of ~s) tablă de materii, cuprins. 3. volum, capacitate, spaţiu. 4. esenţă, fond; the ~ of a proposition fondul unei propuneri. content2 [kon'tent] I. adj. 1. predic, (with) mulţumit, satisfăcut (de). 2. (to) gata, pregătit, doritor (să; de a). II. vb. A. tr. a satisface, a mulţumi. B. refl. to ~ oneself with a se mulţumi cu / să; a se mărgini să / la, a se limita la. III. s. 1. mulţumire, satisfacţie, sentiment de mulţumire; to one's heart's ~ după pofta inimii. 2. vot pentru (în Camera Lorzilor); not ~ vot împotrivă. 3. pl. votanţi pentru. contented [kon'tentid] adj. satisfăcut, mulţumit, încântat, fericit. contentedly [-li] adv. cu mulţumire, satisfăcut; cu încântare, fericit, încântat. contentedness [-nis] s. mulţumire; încântare. contention [kon'ten/.Tn] s. 1. luptă; vrajbă, discordie; ceartă, controversă, sfadă. 2. motiv de ceartă, pricină, litigiu. 3. întrecere, rivalitate, concurenţă, emulaţie. contentious [kon'ten/os] adj. 1. litigios, discutabil, contestabil. 2. agresiv, vehement; certăreţ, cârcotaş, arţăgos. contentiousness [kon'ten/osnis] s. caracter agresiv, certăreţ; pornire spre ceartă, arţag. contentless1 [kon'tcntlis] adj. (rar) nemulţumit. contentless2 ['kontentlis] adj. fără conţinut, gol. contentment [kon'tentmont] s. satisfacţie, mulţumire, plăcere; (prov.) ~is above wealth mai bună e mulţumirea decât avuţia. conterminal [kon'to;mind, kon-] adj. v. c o n t e r m i n o u s (1). conterminous [kon


 207



pe care o vor lua lucrurile; to be prepared for all contingencies a fi pregătit pentru orice eventualitate; various contingencies may alter the result rezultatul ar putea fi schimbat de împrejurări neprevăzute. 2. lucru secundar, împrejurare secundară, corelativ, accesoriu, auxiliar. 3. pl. (alocaţii sau prevederi bugetare pentru) cheltuieli neprevăzute. 4. (înv.) contingenţă, legătură, alăturare, vecinătate; asemănare, similitudine; analogie; cases having a ~ cazuri similare / analoge. contingent [kan'tind33nt] I. adv. 1. problematic, posibil, probabil, eventual. 2. întâmplă­ tor, accidental, incidental, fortuit, neprevăzut, imprevizibil. 3. condiţional, condiţionat, determinat de o condiţie; peace ~ upon compliance with the proferred terms pace condiţionată de acceptarea condiţiilor propuse; ~ fee on cure plata medicului după vindecarea pacientului / numai în cazul vindecării. 4. (gram.) indirect, oblic; ireal (de exemplu despre acţiunile exprimate de subjonctiv etc.). 5. (filoz.) relativ, dependent; problematic. II. s. 1. întâmplare / împrejurare neprevăzută, accident, incident. 2. cotă(-parte), parte quantum, proporţie. 3. cotă de participare; (mil.) contingent cu care participă o ţară la o alianţă; the British ~ in the campaign trupele britanice care au participat la campanie. 4. reprezentativă, delegaţie, solie, misiune; the Romanian ~ at the Olympic games echipa română la Jocurile Olimpice. contingent complex [~ 'kompleks] s. (mat.) complex conjugat. continuable [kan'tinjuabl] adj. care poate fi continuat. continual [ksn'tinju^l] adj. 1. (rar) continuu, neîntrerupt, neîncetat; fără preget. 2. frecvent, des, obişnuit, repetat. continually [-i] adv. în mod repetat, mereu, iar şi iar; neîncetat. continuance [ksnatinjuans] s. 1. durată; continuare, urmare; ~ in office vechime în funcţie; in ~ (of time) eu timpul, în decursul timpului; for a ~ multă vreme; they had a ~ of bad harvest au avut o recoltă proastă după alta; a ~ of fine weather o perioadă lungă de timp frumos. 2. (jur.) amânare (ă unui proces). continuant [ksn'tinjuant] I. adj. (fon.) (despre consoană) care poate fi prelungită. II. s. 1. consoană al cărei sunet se poate prelungi. continuate [kan'tinjueit] vb. tr. (înv.) a lega strâns, a uni strâns. continuation [ksnitin'ju'eijbn] s. 1. continuitate. 2. continuare, prelungire, prorogare; extindere, succesiune. 3. reluare, continuare; ~ of a story continuarea unei poveşti. 4. pl. (sl.) pantaloni, brăcinari; jambiere; military ~s pantaloni militari. 5. lucrare care apare în fascicule periodice, roman foileton. 6. v. c o n t a n g o . continuation class [~ klo:s] s. clasă / grupă de elevi de la şcoala complementară / la cursurile pentru adulţi. continuation day [~ dei] s. v. c o n t a n g o d a y . continuation school [~ sku:l] s. şcoală complementară, şcoală de adulţi. continuation teaching [~ iti:t/irj] s. învăţământ complementar, şcoală / învăţământ pentru adulţi. continuative [kan'tinjuativ] adf de continuare, pentru continuare, tinzând să continue. continuator [k3n'tinjueitor] s. continuator (mai ales al unei opere literare începută de altul). continue [kan'tinju:] vb. A. tr. 1. a continua, a urma; a prelungi, a extinde; he ~s doing / to do so continuă să facă astfel; (despre un episod de roman etc.) to be ~d va urma. 2. a menţine, a păstra; a nu renunţa la, a nu înceta (să), a nu abandona a stărui în, a persista în. 3. a lăsa în pace, a ţine mai departe; to ~smb. in office a menţine pe cineva în funcţie / în serviciu. 4. a prelungi, a amâna, a proroga. 5. a relua (un discurs după pauză etc.). 6. (jur.) a nu scoate / (un proces) de pe rol, a menţiona pe rol. B. intr. 1. a continua, a dura, a dăinui, a ţine; a rămâne, a supravieţui; the kingdom did not ~ regatul nu dăinui mult. 2. a sta, a şedea; a locui; to ~ în (sau at) a place a rămâne mai departe într-un loc. 3. a persevera, a persista, a stărui, a fi constant; if you ~obstinate dacă te încăpăţânezi; to ~in a state a persista într-6 atitudine. 4. a se menţine, a rămâne; the weather ~d fine vremea s-a menţinut frumoasă. continued [-d] adj. 1. neîntrerupt, necontenit, (in)continuu; durabil. 2. (în texte) urmare. continued fraction [~ ifrsek/pn] s. (mat.) fracţie continuă. continuity [.konti'nju(:)iti] s. 1. continuitate, neîntrerupere; indisolubilitate; integritate. 2. (radio) anunţ de continuare; anunţ al crainicului care prezintă un program. 3. (cin.) scenariu; listă de titluri / de dialoguri; (radio, T.V.) comperaj, comentar, text de crainic. 4. succesiune, secvenţă (de imagini într-un film etc.). 5. (electr.) conductibilitate a circuitului. continuity-girl [~g3:l] s. (cin.) script-girl, secretară de platou. continuity list [~ list] s. (cin.) listă de dialoguri; listă de montaj; scenariu regizoral. continuous [ksn'tinjuss] adj. 1. neîntrerupt, continuu, necontenit, permanent, constant, prelungit; a ~ stretch of water întindere ncântreruptă de apă. 2. (electr.) permanent, constant. 3. (gram.) continuu, progresiv, perifrastic. continuous beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă continuă. continuous brake [~ 'breik] s. (ferov.) frână continuă. continuous bridge [~ 'brid3] ş. (constr.) pod fix. continuous current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent continuu. continuous feed [~ 'fi:d] s. (tehn.) avans continuu, debit continuu. continuous flight [~ 'flait] s. (av.) zbor fără escală. continuous floor [~ 'fb: r ] s. (constr.) pardoseală fără rosturi. continuous furnace [~ Tamis] s. (ind.) cuptor tunel, cuptor cu canale. continuous load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină constantă, încărcare permanentă. continuous loading [~ 'loudin] ş. (tel.) încărcare continuă, crarupizarc. continuously [ksn'tinjuasli] adv. încontinuu, neîncetat, mereu, permanent, neîntrerupt. continuously running duty [~ ^Anin. 'dju:ti] s. (electr.) serviciu neîntrerupt. continuousness [kan'tinjuasnis] s. continuitate, caracter continuu. continuous rain [kan'tinjuas' rein] s. ploaie de lungă durată, ploaie generală. continuous rating [~ 'reitirj] s. (tehn.) regim permanent.



contracting combine



continuous service [~ 'ss;vis] s. (tehn.) regim permanent, mers de durată. continuous waves [~ 'weivz] s. pl. (fiz.) oscilaţii întreţinute / neamortizate. continuous window [~ 'windou] s. (constr.) fereastra continuă. continuum [kan'tinjuam] s. şir, continuitate; masă continuă; lucru cu caracter continuu; a ~ of sensations şir de senzaţii, senzaţii în lanţ. cont-line ['kontlain, -lin] s. 1. (tehn.) spaţiu între fibrele unei frânghii, ale unui odgon etc. 2. spaţiu între butoaie înşirate la rând. conto [kontou] s. (portugheză) conto, monedă portugheză. contort [kan'tD:t] vb. tr. 1. a strâmba, a suci, a răsuci. 2. (fig.) a desfigura, a denatura, a falsifica, a răstălmăci. 3. (tehn.) a distorsiona. conterted bed [kan'tortid 'bed] s. (geol.) strat strivit. contortion [kan'tDi/pn] s. 1. strâmbare, răsucire, sucire, contorsiune. 2. (jig.) desfigu­ rare, denaturare, răstălmăcire, falsificare. 3. (med.) scrânteală, luxaţie; entorsă. contorsionist [-ist] ş. 1. contorsionist, omul-şarpe (la circ); acrobat, saltimbanc; gimnast. 2. (înv.) vorbitor sau scriitor care stâlceşte sensul cuvintelor sau forma artistică. contour fkontua1"] 1. s. contur, configuraţie; siluetă. 2. (ţop.) contur aparent, curbă de nivel. 3. (fig.) configuraţie, înfăţişare, aspect general; stare, situaţie, poziţie; he is jubilant over the ~of things e încântat de starea lucrurilor. 4. (ar/e) proporţii, proporţie, armonie, caracter proporţional. II. vb. tr. a contura, a însemna cu contur. contour ambit [~ 'a;mbit] ş. (tel.) contur. contour fighter [~ Tait3r] s. (av.) avion de asalt (pentru zbor razant, în „rase-motte "). contour line [~ lain] s. (top.) curbă de nivel altimetrică. contour map [~ mspj s. (top.) harta cu curbe de nivel, cu configuraţia terenului; hartă schematică, schiţă. contra fkontrs] (lat.) I. prep. (în) contra (cu gen.), împotriva (c» gen.). II. adv. din contra, dimpotrivă. III. s. 1. element contrar; pros and ~s argumente pentru şi contra. 2. (cam.) partida opusă la contabilitate (mai aleş creditul). contraband ['kontrsbcend] I. s. 1. contrabandă. 2. mărfuri de contrabandă. 3. (şi ~ of war) (ist. S. U.A.) negrii fugari stabiliţi în nord (în timpul Războiului de Secesiune 1861 — 1865). II. adj. de contrabandă. contrabandist [-ist] s. contrabandist. contrabass ['kontrs'bcis,'—] s. (muz.) contrabas. contrabassist [-ist] s. (muz.) contrabasist. contraception ['kontra'scp/pn] s. (med.) măsuri anticoncepţionale / de prevenire a sarcinii. contraceptive ['kontra'septiv] adj., s. (med.) anticoncepţional, anticonceptual, pentru prevenirea sarcinii. contract I. [ksn'trsekt] vb. A. tr. 1. a micşora, a contracta, a restrânge, a strânge, a comprima, a presa; to ~expenses a reduce cheltuielile. 2. a contracta, a încrunta, a încreţi (fruntea, sprâncenele). 3. a încheia (un contract, o tranzacţie), a face (un angajament). 4. a contracta (o obligaţie). 5. a lega (o prietenie), a stabili (cunoştinţe). 6. (mai ales pasiv) a logodi; he was ~ed to her părinţii l-au logodit cu ea. 7. a contracta, a dobândi, a căpăta (o obişnuinţă). 8. a contracta, a face (datorii). 9. (lingv.) a contrage, a scurta. 10. (med.) a contracta, a lua, a face (o boală); to ~ a disease a se îmbolnăvi. B. intr. 1. a face un tratat, a cădea la învoială, a se învoi, a cădea de acord, a se înţelege; a se tocmi. 2. a se comprima, a se contracta, a se reduce, a se micşora. 3. (înv.) a se căsători. II. ['kontnekt] s. 1. contract, înţelegere, convenţie, învoială, acord, tratat; to sign a ~ a semna, a încheia un contract; to witness a ~ a fi martor al unei înţelegeri, a semna un contract ca martor. 2. (yur.) contract; convenţie; absolute ~contract simplu; express ~ contract formal; implied ~cvasi-contract; conditions of ~caiet de sarcini, condiţiile contractului; to do by ~ a lucra în antrepriză; to draw up a ~ a redacta / a alcătui / a ticlui un contract; to enforce a ~ a cere executarea unui contract; sold by private ~ vândut prin bună învoială. 3. contract matrimonial / de căsătorie; învoială la căsătorie; logodnă oficială (cu valoare juridică). 4. (joc de cărţi) contract; bridge contract. 5. (gram.) formă contrasă / contractată / redusă. 6. (în nordul Angliei) bilet de tren pentru sezonul de vară. 7. (înv.) atracţie mutuală. contractant ['ton'trasktant] s. contractant, parte contractantă. contract award fkontrskt 3iWo:d] s. (constr.) acordarea comenzii. contracted [kan'tnektid] adj. 1. contractat, strâns, redus, îngustat, micşorat, diminuat; intrat la spălat, încreţit, pungit, strâns pungă, închircit; ~brow frunte încreţită, încruntată. 2. scurtat; abreviat, prescurtat; concis, scurt, lapidar. 3. (gram. lingv.) (despre cuvinte) contras, scurtat, abreviat, redus (de exemplu can't pentru cannot, o'er pentru over); (gram.) a «sentence propoziţie scurtată / eliptică; 4. (fig.) strâmt, îngust, limitat, mărginit; obtuz; ~mind minte strâmtă, obtuză, îngustă; ~ views vederi limitate, ochelari de cal. 5. egoist, iubitor de sine, meschin, josnic; răutăcios, rău, lipsit de generozitate; închis în sine. 6. negociat, contractat, târguit; ~ peace pace negociată. 7. (înv.) logodit. contracted ideal [~ ai'dial] s. (mat.) ideal compact. contractedness [kan'traektidnis] s. 1. caracter contractat etc. (v. c o n t r a c t e d ) . 2. concizie, caracter lapidar / concis, lapidaritate. 3. îngustime (de vederi). 4. egoism; meschinărie. contracter [k9n'traekt3r] s. (radio) compresor. contractibility [kan.traskta'biliti, -ti'b-] ş. contractibilitate, capacitate de contracţie. contractible [kan'trsektabl, -tib-] adj. contracţii, contraetabil, capabil de contracţie. contractile [kan'trsktail, amer. -til] adj. contracţii, compresibil, reductibil, contraetabil. contractile force [~ 'fo:s] s. (fiz.) forţă de contracţie. contractile muscles [~ Wslz] s. pl. (anat.) muşchi contractili. contractility [.kontraek'tiliti] ş. capacitate de contracţie, compresibilitatc, rcductibilitate, contracti(bi)litatc. contracting [kan'tnektirj] adj. 1. care (se) contractă etc. (v. c o n t r a c 11). 2. contractant. contracting combine [~ 'ksmbain] s. (constr.) grup de întreprinderi, trust (angajat la o lucrare).



 contraction



208



contraction [karitraek/an] s. 1. strângere, contracţie, contractare; apăsare, comprimare. în sens contrar; unless I hear to the ~ până la proba contrară; there is no evidence to 2. restrângere, condensare, micşorare, diminuare, reducere, scurtare, prescurtare; ~ of the ~ nu există nici o dovadă împotrivă; nimic nu dovedeşte contrariul; to interpret by credit restrângerea creditului. 3. (lelm.) contractare (prin întărire). 4. (lingv.) contragere; contraries a interpreta, a înţelege pe dos; for all / aught I know to the ~ după câte ştiu. prescurtare. 5. (jur.) subtractare, încheiere (a unei căsătorii etc.) 6. căpătare, contractare III. prep. ~ to împotrivă, în opoziţie cu, contrar; to act ~ to nature a face (ceva) împotriva (a unui obicei). 7. îmbolnăvire, contractare (a unei boli). 8. contractare (a unei datorii). naturii, a proceda în chip nefiresc. 9. încruntare; contractare. contrary-minded ['kontrari'maindid] adj. de părere contrară, cu păreri opuse. contractional [koritraskjsnal] adj. de contracţie, de contractare; contracţii, referitor contrast I. ['kontrasst, -tra:st] s. 1. contrast, opoziţie, nepotrivire, lipsă de asemănare, la contracţii / contractare / contracţie. discordanţă; in ~ with în contrast cu; there is a marked ~ between them nu seamănă contraction joining [kon'traskjan id3oinirj] s. (tehn.) îmbinare prin fretare. deloc între ei, e o deosebire (ca) de la cer la pământ între ei. 2. (to) opusul (cu gen.), contraction stress [~ stres] s. (tehn.) tensiune de retragere. lucru care contrastează cu, contrariul (cu gen.). 3. (arte) contrast, contraste. II. [kon'trast, contractive [ksn'trasktiv] adj. care (se) poate contracta; contractiI;care se zgârceşte. -'trd:st] vb. A. tr. a contrasta, a pune în contrast, a analiza sau sublinia deosebirile dintre contract-letting ['ksntraîkt deţin] s. (constr., ec.) darea comenzii. (aoua obiecte). B. intr. a fi în contrast, a se deosebi, anu se potrivi; (arte) the two colours contractor [kon'tra;tor] s. 1. contractant; antreprenor; parte contractantă; builder and ~ very well cele două culori formează un contrast foarte plăcut; they ~ with each other ~ antreprenor de construcţii; army ~ furnizor al armatei. 2. (anat.) muşchi contractor, sunt în contrast, formează un contrast. constrictiv. • ■ contrast colour ['kontrastikAlo'] s. cuibare complementară. contractor's locomotive [~z 'loukoimoutiv] s. (constr.) locomotivă de şantier. contrastive [kan'trastiv] adj. în contrast, contrastant. contractor's plant [~z pla:nt] s. (constr.) utilaj de construcţii. contrast range ['kontreest reind3] s. (tel.) contrast maxim. contractor's railway [~Zjreilwei] s. (constr.) decovil; cale ferată îngustă (de şantier). contrasty ['kon'tnesti] aay. (mai ales despre negativele fotografiilor) plin de contraste, contractor's truck [~z trAk] s. (constr.) vagonet. reliefând contrastele. contract price ['kontra.'kt prais] s. valoare contractuală; preţ contractual. contrate ['kontrit] adj. (tehn.) cu dinţi perpendiculari. contractual [kon'traekt/ualj aay. contractual, decurgând dintr-tin contract. contravallation [.kontrevo'lei/an] s. (mii.) (linie de) contravalaţie. r contracture [k3n'tra3kt/3 ] s. (fiziol.) contractare (a muşchilor). contravariance [ikontra'vesrisns] s. (mat.) contravarianţă. contradict [rkontrg'dikt] vb. A. tr. 1. a contrazice; a tăgădui, a dezminţi, a nega, contrâvariant [ikontre'vs ariont] adj. (mat.) contravariant. a contesta. 2. a contrazice, a veni în contradicţie cu, a contraveni (cu dat.), a se bate cap contravene [.kontra'vkn] vb. tr. 1. a călca, a încălca, a viola, a contraveni la (o lege în cap cu, a fi în opoziţie cu; these rumours ~ each other aceste zvonuri se bat cap în etc.).'2. (despre lucruri) a contraveni la, a veni în contradicţie cu, a acţiona în sens contrar cap. 3. (inv.) a se opune (cu aVu.), a se împotrivi (cu aht.), a rezista (la sa» cu dat.). B. intr. (cu aat.). 3. a contesta, a disputa, a pune la îndoială (o declaraţie etc.). a avea spirit de contradicţie. contravener [-ar] s. contravenient, infractor. contradictable[-3bl] adj. (rar) discutabil, îndoielnic, dubios. contravention [.kontra'vcnjan] s. contravenţie, infracţiune; încălcare, violare, abatere; r contradicter [-o ] s. v. c o n t r a d i c t o r. in ~ of the law violând legea, în dispreţul legii, prin încălcarea legii. contradiction [.kontra'dikjsn] s. 1. dezminţire; negare, contrazicere; an official ~ of contraviolino [.kontravkj'limouj.pl. contraviolini [-'li:ni:J s. (muz.) contrabas. the rumours o dezminţire oficială a zvonurilor. 2. contradicţie; contrazicere; poziţie contretemps ['ko(:)ntrota:r], -to(:)n şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. accident, întâmplare contrară sau opusă; inconsecvenţă; incompatibilitate, nepotrivire, inconstanţă; ~ in terms nenorocită, nenorocire; neplăcere. 2. piedică, obstacol, barieră. 3. (muz.) contratimp, contradicţie în termeni / fundamentală / esenţială. 3. opoziţie, contrast, opunere. sincopare. contradictious [ikcntra'dikfas] adj. (înv.) 1. contradictoriu, controversat, disputat, contribute [kon'tribju(:)t] vb. A. tr. 1. a contribui cu, a dona, a subscrie (bani). 2. a scrie, discutabil. 2. înclinat spre contrazicere sau opoziţie; amator de dispută; cârcotaş, arţăgos, a trimite (mi articol la un ziar). B. intr. to ~to a) a contribui la; a juca un rol în; b) a cotiza; cusurgiu. c) colabora la (un ziar etc.). contradictiousness [-nis] s. 1. spirit de contradicţie. 2. contradicţie cu / faţă de sine contributing editor [kon'tribjutirj 'editor] s. colaborator (la o revistă etc.). însuşi, inconsecvenţă. contribution [ikontri'bju:/3n] s. 1. ajutor, colaborare, concurs. 2. contribuţie, aport r contradictor [.k:>ntro'dikto ] s. persoană care contrazice / care are o atitudine sau părere (ştiinţific, în bani etc.); donaţie, ofrandă, obol; cotizaţie. 3. articol (trimis redacţiei unui contradictorie, oponent; adversar, potrivnic. ziar), colaborare. 4. impozit, bir; dare, dajdie; to lay under ~ a impune; a pune la contradictorily [ikontre'diktgrili] adv. în (mod) contradictoriu. contribuţie. contradictoriness [ikontro'diktorinisj s. contrazicere, contradicţie, opunere, opoziţie, contribution box [~ boks] s. cutie pentru cheie. nepotrivire. contributive [kon'tribjutiv] adj. ~ to care contribuie la, contribuind la. contradictory [.kontra'dictari] I. adj. 1. contradictoriu, opus; contrar. .2. care contributor [kgn'tribjuto1"] s. 1. persoană care aduce o contribuţie; persoană care dezminte sau contrazice; care se bat cap în cap. 3. v. c o n t r a d i c t i o u s. II. s. (filoz.) sau subscrie. 2. colaborator al unei publicaţii («lai ales autor de articole literare). cotizează teză sa« afirmaţie contradictorie, argument contrar. contributory [kon'tribjutori] I. adj. 1. auxiliar, ajutător, care contribuie, care ajută. contradistinct [ikontrsdis'tirjkt] aa7- (rar) ~from deosebit de, diferit de. contradistinction [.kontrsdis'tirjk/an,'—'--] s. contrast, opoziţie; deosebire; in ~ to / 2. contribuabil, cotizator. 3. de colaborare. II. s. (corn.) participant solidar la plata datoriilor unei societăţi. rar from în contrast / opoziţie cu, spre deosebire de. contributory editor [~ >edit3r] s. colaborator (la o revista etc.). contradistinguish ["kontradis'tirjgwif;'—'--[ vb. tr. 1. a contrasta, a pune în contrast, contributory insurance [~ ini/uorons] s. asigurări sociale din fondurile salariaţilor, a compara. 2. to ~ from a distinge de, a deosebi de, a pune în contrast / opoziţie cu; asigurări prin cotizaţii. a face să se deosebească de. contributory negligence [~ ,neglid3ans] s. (jur.) neglijenţă culpabilă, vinovată, contraflow [ikontro'flou] s. (tehn.) contracurent. contrail ['kontreil] s. (prese, de Ia c o n d e n s a t i o n t r a i l ) dâră de aburi condensaţi, imprudenţă din partea victimei unui accident, care a contribuit la provocarea accidentului. lăsată de avioanele de reacţie. contributory stream [~ stri:m] s. afluent. contraindication [ikontrorindi'keijan] s. (med.) contraindicaţie.' contrite ['kontrait] adj. 1. pocăit, penitent, plin de căinţă / de remuşcări. 2. (despre contralto [kon'trreltou, -'tra:l-],pl. contraltor [kon'tradtouz] sau contralti [kon'tralti, fapte) dovedind căinţă, izvorât din pocăinţă; ~ sighs suspine de pocăinţă. -'trudti] s. (muz.) contralt(o). contrition [kon'trijan] s. pocăinţă, căinţă, mustrare de cuget, remuşcare, penitenţă. contraposition [ikontrapo'zijan], [.kontrsps'zi/sn, '—'--, -pu'z-] s. 1. contrapunere, contrivable [kon'traivobl] adj. 1. realizabil, posibil. 2. care poate fi născocit sau inventat, opoziţie, contrast, antiteză. 2. (log.) silogism negativ, conversiune. uşor de închipuit. contraprop ['kontroprsp] s. (av.) elice coaxială cu sens invers de rotaţie. contrivance [kon'traivans] s. 1. născocire, invenţie, scornire; plan, mijloc, cale. 2. aparat, contraption [kontap/ai] s. (si. peior.) 1. maşină, dispozitiv, invenţie; scornitură, drăcie, dispozitiv, mecanism, sistem; şmecherie; a new ~for heating motor cars un nou aparat comedie. 2. expedient, manoperă; şmecherie; procedeu. pentru a încălzi automobilele. 3. ingeniozitate, inventivitate, imaginaţie creatoare. contrapuntal [ikontro'pAntl] adj. (muz.) contrapunctic; polifonic. 4. şiretenie, viclenie, şmecherie. 5. maşinaţie, manoperă, combinaţie. contrapuntist ['kontro'pAntist] s. (muz.) contrapunctist. contrive [kon'traiv] vb. A. ir. 1. a născoci, a închipui, a scorni, a inventa, a combina; contrariant [kon'treariant] adj. ~ to opus (cu dat.), în opoziţie cu, contrazicând, he ~d an excuse for the occasion a inventat o scuză de complezenţă. 2. a inventa, contradictoriu faţă de. contrariety [rkontrs'raisti, -aiiti] s. 1. contrarietate, nepotrivire, dezacord; discordanţă, a născoci, a pune la punct, a realiza, a combina, a închipui; he has ~d a new device for opening tins a inventat un nou dispozitiv / aparat / mecanism etc. pentru deschis cutiile divergenţă. 2. piedică, rezistenţă, opoziţie. 3. inconsecvenţă, nepotrivire. contrariness ['kontrarinis, kon'treo-] s. 1. încăpăţânare, îndărătnicie. 2. adversitate, de conserve. 3. a face, a ticlui, a aranja; how did you ~ it? cum ai izbutit să faci aceasta? cum ai scos-o la capăt? 4. a pune Ja cale, a urzi, a urmări; to ~ a person's ruin a ţinti opoziţie, contradicţie, contrarietate. contrarious [ksn'trssrias] adj. (înv.) 1. contrar, potrivnic, advers, duşmănos, ostil. la distrugerea cuiva, a urmări pierzania cuiva. 5. to ~ to a) a izbuti să, a reuşi să, a aranja, a face ca să; I don't know how he ~d to pay his debts nu ştiu cum a putut / reuşit să-şi 2. pervers; răutăcios, rău intenţionat. contrariwise ['kontreriwaiz, fam'trea-] adv. 1. pe de altă parte, dimpotrivă, altminteri, plătească datoriile; he ~d to manage it a izbutit s-o scoată la capăt; I must ~ to sec him altfel, contrar, invers, dimpotrivă, în sens opus. 2. cu rea-voinţă, în ciudă, în duşmănie. trebuie să fac aşa fel încât să-1 văd; b) (peior.) a izbuti tocmai dimpotrivă să, a nu reuşi contrarotating [kontrorou.teitin] adj. contrarotativ; (care se deplasează) în sens contrar. decât să, a face (lucrurile) pe dos; he ~d to make matters worse n-a izbutit decât să contrary [fontrori] I. adj. 1. (to) contrar, opus (cu dat.). 2. (despre vânturi ele.) potrivnic, strice lucrurile mai rău; she ~d to make herself disliked a reuşit să-şi atragă antipatia nefavorabil. 3. si [ksn'trearij (fam.) rău, îndărătnic, încăpăţânat; certăreţ, gâlcevitor; tuturor, n-a făcut decât să-şi piardă simpatiile / să devină / să se facă nesuferită. B. intr. ~disposition fire îndărătnică. II. s. contrariu, opus, invers; on the ~din contra, dimpotrivă; 1. a gospodări, a se descurca, a o scoate la capăt, a duce menajul; she ~s well e bună it is quite t h e ~ e tocmai invers, pe dos, nicidecum, dimpotrivă; to the ~ altfel, invers, gospodină, duce bine casa, o scoate bine la capăt; to cut and ~ a face faţă unei situaţii



 209



conventionality



controvert ['kontravait,'--'-, ---'-] vb. A. tr. 1. a discuta, a dezbate (o problemă). 2. a nega, cu mijloace reduse; a strânge cureaua ca s-o scoţi la capăt. 2. (înv.) (with) a face planuri, a contrazice, a disputa, a pune la îndoială. 3. a fi în controversă cu, a avea divergenţe a complota, a unelti (cu, împreună cu). contrived l-d] adj. născocit, inventat, închipuit, ncadevărat; pus la cale; urzit; I'll ~ cu. B. intr. a se angaja într-o discuţie, a începe o controversă, a polemiza, a purta o a) rău alcătuit, nepus la punct, impropriu, necorespunzător; b) rău intenţionat, controversă. controvertble ['kontrsvaitabl, -ibl,.--'—] adj. discutabil, contestabil. primejdios; an ill ~ man un răuvoitor, un om rău intenţionat / cu intenţii ticăloase. controvertist l'kontravaitist] s.v. c o n t r o v e r s i a l i s t . contriver [-9r] s. 1. inventator, născocitor; uneltitor; an excellent ~ o minte strălucită. contumacious [ikontju(:)'meiJbs] adj. 1. recalcitrant, nesupus, neascultător; încăpăţânat, 2. persoană care se descurcă bine, bun administrator; good ~ bun gospodar, bună îndărătnic. 2. (jur.) lipsă la apel, neprezentat la o citaţie; judecat în lipsă / contumacie. gospodină. contumaciously [-li] adv. (jur.) în lipsă / contumacie /absenţă / prin neprezentare. control [kan'troul] I. s. 1. conducere, dirijare. 2. putere, autoritate; stăpânire, frână, contumaciousness [-nis] s.v. c o n t u m a c y . frâne; oprelişte; he has ~over the whole district autoritatea lui se întinde asupra întregului contumacy ['kontjumasi] s. 1. nesupunere, neascultare, încăpăţânare, îndărătnicie; judeţ, tot ţinutul e în stăpânirea lui. 3. supraveghere, control, verificare; disciplină; to keep smb. under ~ a ţine pe cineva sub supraveghere, a nu-1 lăsa de capul său; to keep one's recalcitranţă; sfidare; (mil.) insubordonare, rebeliune. 2. (jur.) contumacie, neprezentare feelings under ~a-şi înfrâna sentimentele, a fi stăpân pe sine, a se stăpâni; social ~control la judecată, absenţă. contumelious [.kontju(:)'mi:lbs] adj. 1. insolent, obraznic, neobrăzat. 2. ofensator, obştesc; he has everything under ~ ţine toate frânele în mână; to be in / to have ~ over a administra, a guverna, a controla; to be beyond / out of ~ a fi în afara oricărei influenţe injurios, insultător, ultragios. 3. (înv.) ruşinos, mârşav. contumely ['kontju(:)'mi:li, mai rar kan'tjurniili] s. 1. insolenţă, obrăznicie, ofensă, ultraj, / a oricărei dominaţii; a scăpa controlului. 4. combatere, control; ~ of epidemics combaterea epidemiilor. 5. (tehn.) reglare. 6. (radio) modulaţie, toncontrol. 7. pl. (telin.) pârghie de insultă. 2. ruşine, urnilitre, înjosire; ocară, dezonoare; necinste; mârşăvie. contuse [kan'tjmz] vb. tr. 1. a contuziona, a lovi provocând contuzii (cuiva), a învineţi. comandă. 8. (mai ales pi.) (av.) comenzi, manşă; dual ~ dublă comandă, comandă dublă; elevator ~comanda profundorului, comenzile de înălţime; remote ~comandă la distanţă 2. (înv.) a pisa, a pulveriza, a zdrobi. contusion [kan'tju^n] s. 1. contuzie, lovitură, vânătaie. 2. pisare, zdrobire. prin radio sau teleghidare. 9. (auto) punct de control; punct de asistenţă tehnică (la curse conundrum [ka'nAndrom] s. 1. ghicitoare, enigmă, şaradă (bazată mai ales pe un joc şi competiţii). 10. etalon, bază de verificare, punct de plecare, mijloc de control. 11. spiritul control (al unui mediu, la spiritism). 12. (înv.) controlor, verificator, inspector. II. vb. de cuvinte). 2. (fig.) întrebare / problemă grea, enigmă, dilemă; don't ask me ~s nu-mi A. fr. 1. a conduce, a guverna, a administra, a stăpâni, a avea în stăpânire, a avea autoritate pune întrebări la care nu pot răspunde. 3. (înv.) joc de cuvinte, calambur. conurbation [ikDnafO'bci/^n] s. comasare a cartierelor unui oraş; extindere a oraşului. asupra (cu gen.), a dirija, a ţine frânele (cu gen.), a cârmui; a avea în mână, a fi stăpân conus fkounas], pl. eoni ['kounai] s. 1. con. 2. (paleont.) conus. pe, a fi sigur de, a fi calare pe; to ~ the traffic a dirija circulaţia. 2. a controla, a verifica; convalesce [ikonvs'ies] vb. intr. (med.) a fi în convalescenţă; a fi convalescent; a se a condiţiona. 3. a regla, a reglementa (consumul, preţurile etc.). 4. a stăpâni, a reţine, a(-şi) ţine în frâu (lacrimile, sentimentele). 5. a combate (un incendiu, o epidemie, o boală). întrema (după boală). convalescence [ikonva'lesns] s. (med.) convalescenţă; întremare; perioada convalescenţei. B. rejZ. a se stăpâni. convalescent [.konva'lesnt] I. adf (med.) convalescent, în convalescenţă, pe cale de control accuracy [~ 'skjurasi] s. (tehn.) precizie de reglare. însănătoşire, care se întremează (după boală). II. s. convalescent. control apparatus [~ isepa'reitos] s. aparat de control. convection [kan'vck/^n] s. 1. (fiz.) convecţie. 2. (electr.) curent de convecţie; transmitere. control area [~ lEarb] s. (tehn.) suprafaţă de reglare. 3. (chim.) conducţie electrolitică. . control board [~ bo:d] s. (electr., auto, av.) tablou de comandă, panou de comandă. convection current [~ ikArant] s. (electr.) curent de convecţie. control cable [~ ikeibl] s. (av.) cablu de comandă. convecting heating [~ 


 conventionalize



conventionalize [konVen/analaiz] vb. tr. 1. a face după regulă, după tipic. 2. (arte) a reda (realitatea) în mod convenţional / în stil tradiţional. conventional spinning [kon'venjansl 'spinin] s. (tot.) filatură clasică. conventionary [kon'ven/snori] I. adj. decurgând dintr-o convenţie, contractual, stabilit,' hotărât. II. s. locatar / persoană care ocupă un imobil în virtutea unei convenţii. conventioncr [kon'ven/3nor] s. membru al unei convenţii / al unei adunări. conventual [kon'ventjual, -t/usl] (rel.) I. adj. mănăstiresc. II. s. I . călugăr, monah. 2. membru al unei ramuri a călugărilor franciscani. converge [kon'vo:d3, ton-] vb. A. intr. 1. (geom.) a converge, a fi convergent. 2. (fig.) a tinde spre acelaşi ţel, a avea aceeaşi tendinţă, aceeaşi direcţie, a concura (spre acelaşi ţel). 3. (mal., despre serii) a fi convergente. 4. to ~ (up)on a converge către / asupra. B. tr. a face să conveargă. convergence [kon'vo:d3ans] s. 1. convergenţă, tendinţă către acelaşi punct. 2. (fig.) identitate, similitudine (de idei, interese etc.); coincidenţă. 3. (mat., fiz-, biol. etc.) convergenţă. convergence contour [~ >kontuor] s. (mine) izocoră. convergency [kon'voidjjansi] s.v. c o n v e r g e n c e . convergent [kon'vo:d33nt[ adj. 1. convergent. 2. (fig.) similar, identic; corespunzător; care concură spre acelaşi scop. convergent angle [~ 'aeijgl] s. (mat.) unghi convergent. convergent lens [~ 'lenz] s. (opt.) lentilă convergentă. convergent nozzle [~ 'nozl] s. (fiz.) ajutaj convergent. converging [kon'vo:d3in., kon-J I. adj. convergent; concentrat. II. s. (mii.) atac convergent. converging fire [~ 'fais'J s. (mil.) foc convergent. converging lens [~ 'lenzl s. (opt.) lentilă convergentă. conversable [kon'vo:sobl] adj. 1. sociabil, comunicativ, afabil. 2. plăcut în conversaţie, interesant ca interlocutor. conversance ['konvossns, kon'vo:s-] s. familiaritate, cunoaştere; ~with a problem bună cunoaştere a unei probleme, bună orientare într-o problemă. conversant ['konvosanţ, kon'vo:s-] adj. 1. ~with a) familiar cu, în raporturi frecvente cu, intim cu, bine cunoscut cu; b) în curent cu, versat în, competent în; he is thoroughly ~ with physics se pricepe foarte bine la fizică, e un bun cunoscător al fizicii. 2. ~ with / in / about referitor la, privitor la, în legătură cu, ţinând de. conversation [.konvo'seijpn] s. 1. conversaţie, convorbire, discuţie, dialog; to break off/ to cut short / to drop the ~ a întrerupe / a curma conversaţia; a pune capăt discuţiei; to enter into (sau to join) ~ with smb. on a începe o discuţie, o conversaţie cu cineva despre; the ~ was about you vorbeam despre dumneata; to keep up a ~ a întreţine o conversaţie; the ~ turns upon conversaţia se învârteşte în jurul (cit gen.); he turned his ~ (up)on aduse vorba despre; to make ~ a discuta de dragul de a vorbi, ca să se afle în treabă; to hold a ~ with a se întreţine cu. 2. (ar/e) compoziţie, scenă / tablou de gen. 3. (jur.) legături, raporturi sexuale, coabitare; criminal ~ adulter, legături nelegitime / extraconjugale. 4. purtare, conduită; mod de viaţă. 5. legături, relaţii, raporturi, relaţii sociale. conversational [ikonvo'seijansl] adj. 1. de conversaţie, vorbit. 2. amator de conversaţie. 3. plăcut la vorbă. conversationalist [-ist] s. 1. persoană pricepută în arta conversaţiei, meşter la vorbă. 2. interlocutor interesant. conversationist [ikonvo'sei/pnist] s.v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conversation man [rkonvo'sei/sn rmasn] s.v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conversation piece [~pi:s]s.v. c o n v e r s a t i o n (2). conversation tube [~ tju:b] s. 1. cornet acustic. 2. tub acustic, telefon de interior. conversazione ['konvoisîetsi'ouni, amer. si -sa:tsi-] s. pi. conversazioni (iwl.) reuniune a unei societăţi literare, ştiinţifice sau artistice; cenaclu; simpozion; seară literară. converse11. [kon'vo:s] vb. intr. 1. a (con)vorbi, a conversa, a discuta, a sta de vorbă, a se întreţine; he ~s with everybody about his success vorbeşte cu toţi de(spre) succesul lui; we ~d on various subjects am vorbit de(spre) tot felul de lucruri. 2. (înv., lit.) (with) a avea relaţii (sociale, comerciale sau sexuale) (cu); a avea de a face (cu), a se întovărăşi (cu), a fi în relaţii (cu). 3. (înv., lit.) to ~ with a se ocupa de, cu, a avea de-a face cu; a fi legat de, a lucra cu, a se pricepe la, a fi stăpân pe; he ~s with books stă mult în mijlocul cărţilor, c un mare iubitor de cărţi, e un şoarece de bibliotecă. II. ['konvo:s] s. (înv.) 1. conversaţie, discuţie, convorbire. 2. legătură, relaţii, raporturi; întovărăşire, asociere; familiaritate. converse2 ['konvo:s] I. adj. invers, contrar, pe dos, răsturnat, de-a-ndoaselea. II. s. 1. opus, revers, invers, cealaltă faţă a monedei, contrariul. 2. (mat.) reciprocă. conversely ['konvo:sli,'-'—,-'—] adv. invers, pe dos, de-a-ndoaselca, dimpotrivă, în sens contrar. converser [kon'vo:sor] s. v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conversersible [kon'vo:sobl, -sibl] adj. reversibil, convertibil. conversion [kon'voi/an] s. 1. transformare, schimbare; transpunere; inversare; convertire; (fiz.) ~ of a solid into a liquid transformare a unui corp din stare solidă în stare lichidă; topire. 2. (bis.) convertire. 3. schimbare a opiniilor politice, trecere de la un partid la altul. 4. (ec.) conversiune; reformă monetară. 5. (jur.) deturnare, sustragere; uzurpare, însuşire. 6. (mat.) reducere, transformare (a unei fracţii ordinare într-una zecimală). 7. transfer, transformare (a unei unităţi într-aha), restructurare. 8. (tehn.) transformare, prelucrare. 9. (gram.) conversi(un)e, schimbare a categoriei gramaticale. 10. (mii.) schimbare a frontului. . conversion log [~ fog] s. (ind.) buştean de gater. convert I. [kon'vo:t] vb. A. ir. 1. (into) a transforma, a (pre)schimba (în). 2. (rei.) (to) a converti (la). 3. (corn.) a converti, a preschimba. 4. (jur.) a deturna, a-şi însuşi, a sustrage.



210



5. (tehn.) (into, to) a schimba, a transforma, a preschimba, a converti (în); a transmuta; a prelucra. 6. (sport) a transforma (o lovitură de pedeapsă etc.), a marca un gol în urma (unui penalti etc.). 7. (rugbi) a transforma o încercare. 8. a fructifica (o acţiune). 9. (f«v.) a traduce; a transpune; a reda. B. intr. 1. a se transforma, a se schimba, a se preschimba, a suferi O modificare, o schimbare. 2. (in diferite sensuri) a se converti. 3. (sport) a transforma; a înscrie, a marca. II. ['konvo:t] s. 1. neofit, prozelit; persoană nou convertită; novice, nciniţiat. 2. (pol.) membru nou, novice, prozelit. converted starch [kon'vo:tid 'sta;t/[ s. (chim.) dextrină. converted timber [~ itimbo'] s. cherestea, lemn fasonat. converter [kon'v3:tor] s. 1. persoană care converteşte, care face prozeliţi. 2. transfor­ mator, prelucrător (fabricant, meseriaş). 3. (electr.) convertizor; (înv.) transformator. 4. (metal.) convertizor; Bessemer ~ convertizor Bessemer. 5. (amer.) aparat de cifrat. 6. (radio) comutatrice. 7. (7'.V.) adaptor de canal. converter iron [~ iaion] s. (metal.) oţel de fuziune. converter-set [kon'voito set] s. (electr.) grup convertizor. converter steel [~ 'sti:l] s. (metal.) oţel de convertizor. converter tube [~ 'tju:b] s. (tel.) tub convertor. converter unit [~ ijumit] s. (electr.) grup convertizor. convertibility [ksmvaits'biliti, -ti'b-] s. convertibilitate. convertible [kon.vo:tobl,-tib-jI.adj.l.convertibil,transformabil;preschimbabil;care poate fi înlocuit, refăcut sau schimbat; heat is ~ into electricity căldura poate fi transformată în electricitate. 2. mobil, transformabil. 3. (ec.) convertibil. 4. sinonim, care poate lua locul celuilalt; ~ terms termeni sinonimi. 5. (auto) decapotabil. II. s. (auto) automobil decapotabil, maşină (sport) decapotabilă. convertible body [~ ibodi] s. caroserie decapotabilă. convertible car [~ ka:r] s. (auto) automobil decapotabil, maşină (sport) decapotabilă. convertibleness [kon'vo:tiblnis] s.v. c o n v e r t i b i l i t y . convertible shovel-crane [kon'vo:tobl TAVI krein] s. (constr.) excavator universal. convertible tank [~ ta:rjk] s, autoşenilă. converting [koh'vo;tin] s. 1. transformare, schimbare, reformă. 2. (metal.) convertizare. convertiplane [kon'voitoplein] s. (av.) avion helicopter, (avion) autogir. convex ['kon'veks,'--, -'-] adj. convex, bombat. convexity ]-iti, kon-] s. convexitatc; umflătură; bombare, umflare. convexo-concave [kon'veksou'konkeiv] aay. convexo-concav. convexo-convex [~ 'konveks] aay. biconvex. convey [kon'vei] vb. A. tr. 1. a transporta, a duce, a căra; a muta. 2. (fiz.) a transmite, a propaga (sunete, energie etc.). 3. a comunica, a împărtăşi, a transmite; how was the news ~ed to him? cum i-a parvenit / cine i-a transmis informaţia / ştirea? 4. a exprima, a evoca, a reda (o idee etc.); it does not ~ anything to my mind nu-mi spune nimic, nu-mi sugerează nimic; I can't find the words to ~my meaning nu găsesc cuvinte (pentru a-mi exprima gândul). 5. (jur.) (to) a transmite, a transfera (cuiva) (o proprietate). 6. (si) . a fura, a şterpeli; a plagia. B. intr. 1. (sl.) a face hoţii, a umbla după furtişaguri, a se ţine de găinării. 2. (jur.) a face un transfer de proprietate, a conveni la transmiterea unei proprietăţi, a face un act de transmisiune. conveyable [kon'veiobl] adj. transportabil; transmisibil; care poate fi comunicat. conveyance [kon'veions] s. 1. transport; deplasare; circulaţie; means of ~ mijloace de transport. 2. vehicul; trăsură de piaţă. 3. (fiz.) propagare, transmisie; tălmăcire, redare. 4. (jur.) transfer, transmisiune (a miei averi imobile). 5. (jur.) act de transmisiune, act de transfer. 6. furt, însuşire, răpire. 7. mijloc de transport, de furnizare, canal, conductă; water ~ conductă de apă. 8. (corn.) expediţie, expediere, livrare, furnizare; account of ~ cont de expediţie; books of ~s registre de livrări; charges of ~s taxe de expediere; letter of ~ fraht, scrisoare de expediţie. conveyancer [-or] s. 1. notar public, avocat (care redactează acte de transmisiune a proprietăţilor). 2. (sl.) hoţ de buzunare, pungaş. conveyancing [-in] s. (jur.) 1. redactarea actelor de cesiune, transmisiune sau vânzare, notariat. 2. capitolul „transmisiunea proprietăţii" din dreptul civil. conveyer [kon'veio'] s. (tehn.) 1. conveier, transportor, bandă transportoare; (mine) coal ~ transportor cu benzi. 2. bandă rulantă, bandă de asamblare. 3. (t«v.) hoţ. conveyer bucket [kon'veio ib^kit] s. (tehn.) benă de transport. conveyer chute [~ J"u:t] s. (mine) scoc de transport. conveyer dogs [~ dogz] s. pl. (tehn.) câine, transportor de laminate. conveyer screw [~ skru:] s. şurub fără sfârşit. conveyer worm [~ wo:m] s. (tehn.) transportor elicoidal. conveyor [kon'veio'] s.v. c o n v e y e r . conveyor belt [~ belt] s. (tehn.) bandă transportoare / rulantă; conveier. convict I. [kon'vikt] vb. tr. 1. (jur.) SL dovedi, a stabili vinovăţia (cuiva), a arăta (pe cineva) ca vinovat; he was not easily ~ed n-a fost uşor să i se stabilească vinovăţia. 2. (of) a găsi, a declara vinovat (de); he was ~cd of perjury a fost găsit vinovat de sperjur, s-a dovedit că se făcuse vinovat de sperjur. 3. a condamna, a osândi; being ~ed by their own conscience fiind condamnaţi de propria lor conştiinţă; to be ~d in costs a fi condamnat la cheltuieli de judecată. 4. a convinge (pe cineva) că c vinovat, a face să-şi recunoască vina; a trezi (cuiva) remuşcări. II. ['konvikt] s. ocnaş, puşcăriaş, deţinut, osândit, condamnat; returned ~ ocnaş eliberat, fost puşcăriaş. convict colony ['konvikt .kofoni] s. colonie de ocnaşi / deţinuţi / condamnaţi / puşcăriaşi. convict establishment [~ isitsblijmont] s. v. c o n v i c t c o l o n y . convict hulk [~ hAlk] s. corabie cu ocnaşi. conviction [kon'vik/an] s. 1. (jur.) condamnare, osândire, sentinţă de condamnare; summary ~ condamnare sumară, făcută de judecător fără consultarea juraţilor. 2. convingere, persuasiune, putere de convingere; to carry ~ a fi convingător, a avea putere de convingere; your argument does not carry ~nu sunt deloc convins de adevărul



 211



spuselor dumitale; argumentele dumitale nu m-au convins; I am open to ~ sunt gata să mă las convins. 3. lămurire a vinovăţiei, muncă de convingere (pentru a face o persoană să-şi recunoască vina). 4. (that, of) convingere, credinţă fermă, încredinţare, credinţă nestrămutată (că); crez; opinie, concepţie (că); to act from ~ a acţiona (numai) din convingere; it is my ~ that convingerea mea este că, nu mă îndoiesc că. 5. (rel.) conştiinţă a păcatului / a vinovăţiei; sentiment de vinovăţie, căinţă, pocăinţă. convictive [kon'viktiv] adj. v. c o n v i n c i n g . convict prison ['konvikt .prizn] s. închisoare, puşcărie. convict ship [~ jip] s. (mar.) corabie de ocnaşi. convince [kan'vins] vb. tr. 1. (of, that) a convinge (de, că), a încredinţa (de, că), a persuada; to let oneself be ~d a se lăsa convins. 2. a trezi (într-o persoană) conştiinţa (unei fapte rele, a unei greşeli). 3. (înv.) a învinge, a înfrânge, a birui. convinced [-t] adj. convins, încredinţat; to be ~of smb.'s guilt a Fi convins de vinovăţia cuiva. convincer [-9r] s. persoană care convinge sau caută să convingă. convincible [-abl, -ibl] adj. uşor de convins. convincing [-in] adj. convingător, de netăgăduit, irefutabil; grăitor, elocvent. convincingness [-irjnis] s. putere / forţă de convingere. convive ['konvaiv, k^n'viiv] s. (rar) conviv, comesean. convivial [kan'viviaL-vjol] adj. 1. ospăţ, de banchet; festiv. 2. vesel, jovial; a man of ~ habits băiat de viaţă, amator de chefuri, chefliu. 3. sociabil, comunicativ; plăcut, simpatic, drăguţ. conviviality [kan.vivi'zeliti] s. ospitalitate; sociabilitate, veselie, bună dispoziţie; chef. convocation [ikonvou'kei/pn, -va'k-] s. 1. convocare. 2. adunare; întrunire; consiliu; congres. 3. (univ.) şedinţă extraordinară a senatului universitar (la Cambridge); Convocation consiliu universitar (la Oxford). 4. (bis.) sinod, sobor (al bisericii anglicane). convoke [kgn'vouk] vb. tr. a convoca (parlamentul, o adunare etc.). convolute ['konvaljmt] I. adj. (bot., zool.) convolut, răsucit, încolăcit, în spirală, spiriform. II. s. (bot., zool.) spirală. III. vb. A. tr. a suci, a răsuci, a încolăci. B. intr. a se răsuci, a se încolăci, a face spirale; a se contorsiona. convoluted [-id] adj. 1. v. c o n v o l u t e (I). 2. încreţit, frizat, buclat. 3. (amer.) complicat. convolution [.krmvs'ljujpn] s. 1. încolăcire, răsucire; încolăcitură, încreţitură, cută, spirală. 2. (anat.) circumvoluţi(un)e (a creierului etc.). convolutionary [ikonva'ljui/ansri] adj. (anat.) cu circumvoluţiuni; care se referă la circumvoluţiuni. convolve [kan'volv] vb. tr.şi intr. v. c o n v o l u t e (III). convolvulus [kan'volvjuhs, -vjal-] s. (bot.) 1. rochiţa-rândunclei, volbură (Convolvulus arvensis). 2. zorele, barba-împaratului, adormitele (îpomoea purpurea). convoy I. ['kemvoi] s. 1. protecţie. 2. (mil.) convoi, coloană de transport. 3. escortă (de protecţie sau de onoare). 4. (/Har.) convoi de vase. 5. convoi funerar, cortegiu funebru, alai de înmormântare. II. ['konv;>i, amer. kon'voi, k^n'v- ] vb. tr. 1. a însoţi, a întovărăşi. 2. a escorta. convoy commodore ['konvoi ikomado:1"] s. (mar.) comandant de convoi. convulsant [ksn'vAÎsant] I. adj. convulsiv, care produce convulsii. II. s. agent convulsiv. convulse [ksn'vAls] vb. A. tr. 1. a zdruncina, a zgudui, a zgâlţâi, a cutremura; the ground was ~d by an earthquake pământul a fost zguduit de un cutremur. 2. (mai ales pasiv) a convulsiona, a face să se cutremure, a da convulsii; to be ~d with anger a tremura de mânie; to be ~d with laughter a fi zguduit de hohote de râs; a muri de râs, a râde în hohote. 3. (jig.) a zdruncina, a zgudui, a tulbura, a chinui, a munci, a frământa. B. intr. a se zgudui, a fi cuprins de convulsii / de friguri, a tremura. convulsion [kan'vAl/sn] s. 1. zguduire, zdruncinare, zguduitură,comoţie; cutremurare; *- of nature cataclism, calamitate naturală. 2. (med., fxziol.) convulsie, spasm; boala copiilor; frison, tremur, fior; pi. acces, atac, crampe, cârcei; râs nestăpânit; ~s of laughter râs cu convulsii / spasmodic; ~ of sheep epilepsia oilor; crowing ~s tuse convulsivă, tuse măgărcaseă; infantile ~s boala copiilor, epilepsie; teething ~ durerile suferite de copii la ieşirea dinţilor, tulburările primei dentiţii; to go into ~s a fi cuprins de convulsii, a avea un acces. 3. agitaţie, tulburare, frământare, vâlvă, friguri. convulsive [ksn'vAlsiv] adj. convulsiv, spasmodic. cony fkouni] s. 1. (zool.) iepure de casă (Leptts cuniculus). 2. (zool.) specie de mici pcdxiderme din Asia şi Africa (Hyracoidea nirax). 3. (zool.) daman (Procavia syriaca). 4. blană de iepure. conycatch ['kounikaetfl vb. tr. (şl.) a duce (cu zăhărelul), a trage pe sfoară, a înşela. conycatcher [-9r] s. (sl.) şarlatan, escroc; măsluitor de cărţi. conycatching [-irj] s. (sl.) înşelătorie, escrocherie. cony skin ['kouni skin] s. piele de iepure. conyza [ks'naizo] s. (bot.) moartca-puricelui (/nula Conyza). coo1 [ku:] I. vb. A- intr. a gunguri, a ugui; (fig.) to bill and ~ a giugiuli, a vorbi sau a sta ca doi porumbei. B. tr. 1. a gunguri (cuvinte). 2. a spune (ceva) în mod drăgăstos. II. s. uguit, gungurit. coo2 interj, (vulg.) aprox. oho! (exprimă surprinderea sau neîncrederea). cooee l'ku(:)i] interj, (austr.) hei! alo! cook [kuk] I. vb. A- tr. 1. a găti, a face, a pregăti (mâncare); a coace, a fierbe, a frige, a prăji; (jig.) to ~ smb.'s goose a-i veni de hac cuiva, a-i face cuiva de petrecanie; (jig.) to ~ one's (own) goose a-şi face singur rău, a-şi tăia craca de sub picioare. 2. a născoci, a ticlui (o poveste), a falsifica (socoteli, acte etc.). 3. (mai ales la part. trec.) (fam.) a istovi, a epuiza, a dărâma, a scoate la pepeni (un alergător etc.). 4. (sl.) a strica, a face zob. 5. (fig.) a influenţa a afecta, a aţâţa, a stârni. 6. to ~ up a inventa, a găsi o explicaţie (nereală); a coace, a plănui, a pune la cale. 7. to ~ up b) a falsifica, a contraface. B. intr. 1. a găti, a face (de) mâncare, a face sau a găti bucate. 2. a se coace, a se fierbe, a se



cooling agent



frige; it takes a long while ~ing fierbe greu. 3. a se prăji la soare. II. s. 1. bucătar; bucătăreasă; great ~ bucătar bun, maestru bucătar, specialist în arta culinară; head ~ bucătar şef; male / man ~ bucătar; pastry ~ bucătar care ştie să facă prăjituri; plăcintar, cofetar; ship's ~ bucătar de vapor; (sl.) slovenly ~ bucătar prost; (mar.) wardroom ~ bucătarul care găteşte pentru popota ofiţerilor; (peior.) head ~ and bottle washer slugă credincioasă; fată (în casă) la toate; (prov.) every ~ praises his own broth tot ţiganul îşi laudă ciocanul; (prov.) too many ~s spoil the broth copilul cu (prea) multe moaşe moare cu buricul nctăiat sau iese nemoşit. 2. incorectitudine într-o problemă de şah (dual, dublă soluţie, etc.). cook book [~ buk] s. carte de bucate, carte de reţete culinare. cook car ['kuk ka: r ] s. (canad.) bucătărie mobilă (pentru şantiere etc.). cookee f'ku:ki:] s. (fam.) bucătăreasă, cooker l'kuka1"] s. 1. maşină de gătit, plită, lampă de gaz pentru gătit. 2. (mii.) bucătărie de campanie. 3. vas de bucătărie, eratiţă, tigaie, oală. 4. fruct sau legumă care fierbe bine; these potatoes are good ~s aceşti cartofi fierb bine. 5. falsificator, plastograf; născocitor, mincinos, panglicar, inventator de poveşti, minciuni etc. 6. (ind.) fierbător. 7. Cooker porc sălbatic din Noua Zeclandă (prese, din Captain Cook(er). cookery fkukari] s. 1. bucătărie, gătit, menaj, artă culinară. 2. bucătărie; maşină de gătit. 3.pl. mâncăruri, delicatese, bunătăţi. cookery book [~ buk] s. carte de bucate. cook galley ['kuk igEeli] s. (mar.) bucătărie de vapor, cambuză. cook general [~ 'dsen^ral] s. femeie la toate (şi pentru gătit), servitoare care ştie să gătească. cook house [~ haus] s. bucătărie de campanie sau de bord, cambuză; bucătărie mobilă. cook housemaid [~ 'hausmeid] s. fată la toate (care şi găteşte) servitoare / femeie la toate (care ştie să şi gătească). cookie fkuki] s. 1. (scoţ.) prăjitură de casă. 2. (amer.) biscuit, pişcot. cOoking ['kukirj] I. adj. de gătit, pentru gătit. II. s. gătit, pregătitul bucatelor. cooking oil [~ oil] s. ulei comestibil. cooking plate [~ pleit] s. reşou. cooking range [~ reind3] s.v. c o o k e r (1). cooking stove [~ stouv] s. v. c o o k e r (1). cooking utensils [~ ju(:)'tensilzj s. pl. ustensile sau vase de bucătărie. cooking vat [~ vast] s. (chim.) cazan de fiert / de distilare. cook maid ['kuk mcid] s. ajutoare de bucătăreasă. cookout [~aut] s. 1. picnic, masă la iarbă verde / în aer liber. 2. mâncare servită la un picnic, gustare servită la iarbă verde. cookroom [~ru(:)m] s. 1. bucătărie. 2. v. c o o k g a 11 e y. cook ruffian [~ irAijan] s. (sl.) bucătar prost / ageamiu. cook's assistant [~s s'sistpnt] s. ajutor de bucătar sau de bucătăreasă. cook-shop [~Jbpl s. 1. birt, ospătărie; magazin cu mâncăruri gata preparate. 2. (austr.) bucătărie de stână. cook's mate [~s meit] s. v. c o o k ' s a s s i s t a n t . cook table [~ iteibl] s. masă de bucătărie. cooky ['kuki] s. 1. v. c o o k i e . 2. bucătăreasă. cool [ku:l] I. adj. 1. răcoros, rece; pred. răcoare; I am ~ mi-e cam răcoare, mi-c cam rece; it is getting ~ se face răcoare, se răcoreşte, se răceşte vremea, se lasă frig. 2. liniştit, stăpânit, stăpân pe sine, calm, cu sânge rece; flegmatic; to keep ~ a-şi păstra calmul; as ~as a cucumber imperturbabil. 3. indiferent, nepăsător, fără elan, lipsit de entuziasm, rece, pasiv, apatic; a ~ reception o primire rece / glacială / neprietenoasă. 4. obraznic, impertinent, neruşinat, neobrăzat; a ~ hand un obraznic, un om gros de obraz; ~ cheek obrăznicie, tupeu, obraz gros; I call that ~! este o adevărată obrăznicie! 5. (fam.) rotund, frumuşel, grozav, mare, serios; it costed me a ~ hundred dollars m-a costat nici mai mult, nici mai puţin decât o sută de dolari; a ~ twenty kilometres 20 de kilometri bătuţi (pe muche). 6. (arte) (despre culori) rece. 7. (sl.) excelent, nemaipomenit. II. s. 1. răcoare, frig; in the ~ of the evening în răcoarea serii. 2. sânge rece. 3. (muz-jazz) stil de interpretare caracterizat prin sobrietate în expresie, ritm relaxat. III. vb. A. tr. 1. a răcori, a răci; (sl.) to ~ one's coppers a-ţi răcori gâtlejul; (fam.) to ~ one's heels a face anticameră, a fi ţinut în curte / în anticameră, a i se lungi urechile de aşteptare. 2. a calma, a tempera, a potoli; a înmuia, a face să descreaseă (elanul). B. rejl. 1. a se răcori. 2. (jig.) a se linişti, a se potoli, a se calma. C. intr. 1. a se răcori; a se răci; a se face frig; let your soup ~! lasă supa să se răcească! 2. to ~ down a se calma, a se linişti, a se potoli, a se ogoi, a se ostoi. 3. to ~ off a) a se răcori; b) a se calma. coolamon ['kmlaman] s. (austr.) aprox. cofa. coolant ['ku:hnt] s. 1. (metal.) mediu de răcire / refrigerent; apă de răcire la tocilărie. 2. (tehn.) agent frigorific / refrigerent / răcitor / de răcire; lichid / fluid de răcire. cool-blooded ['ku:l 'bUdid] adj. cu sânge rece (şi fig.). cooler ['ku:br] s. 1. răcitor, frigorifer; refrigerent, sursă rece. 2. frapieră, găleată pentru pus sticlele la răcit; baterie. 3. (sl.) celulă; închisoare, mititica, umbra, zdup, gros, pâmaie, păstrare. 4. (mii. sl.) corp de gardă, carceră, celulă. 5. (tehn.) aparat pentru concentrarea soluţiilor de sare. cooler housing [~ .hauzirj] s. (constr.) dulap de răcitor. cool-hammer ['ku:l .hasma1"] vb. tr. (metal.) a ecruisa prin forjare. cool-headed [~ 'hedid] adj. impasibil, calm, cu sânge rece, care nu-şi pierde cumpătul, stăpân pe sine. coolie ['ku:li] s. 1. culi, muncitor, hamal (din /m/ia, China şi alte ţări ale Asiei). 2. mână de lucru ieftină. cooling ['ku:lirj] I. adj. 1. răcoritor, care răceşte, care răcoreşte. 2. frigorific, refrigerent, frigorifer; de răcire, pentru răcire. II. s. răcire, refrigerare. cooling agent [~ieid33nt] s. v. c o o l a n t (2).



 cooling ante-room



cooling ante-room [~ oxntiru(:)m] s. ecluză de frig. cooling bed [~ bed] s. (tehn.) pat de răcire. cooling block [~ bbk] s. (auto) bloc radiator. cooling cell [~ sel] s. (tehn.) cuvetă de răcire. cooling coil [~ toil] s. (tehn.) serpentina de răcire. cooling jacket [~ 'd3aekit] s. (tehn.) cămaşă de răcire. cooling medium [~ imkdjom] s. agent frigorific. cooling pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de răcire. cooling worm [~ ws:m] s. (tehn.) răcitor spiral (în serpentină). coolness ]'ku:lnis] s. 1. răcoare, frig, umbră. 2. răceală, indiferenţă, nepăsare. 3. calm, sânge rece. 4. (fam.) îndrăzneală, neruşinare, insolenţă, obrăznicie, neobrăzare. coolth [ku:10] s. (fam. glumeţ) v. c o o l n e s s . cooly [[ku:li] s. v. c o o 1 i e. coom(b) [ku:m] s. (fam.) 1. praf de cărbune; funingine; negru de fum. 2. murdărie, tină, mâzgă, noroi; lături, gunoaie; praf; unsoare murdară. coomb [ku:m] s. 1. vâlcea pe coasta unui deal, vale îngustă, viroăgă. 2. fiord mic (in Anglia). coombings ['kmmirjz] s.pl.v. c o a m i n g s . coon [ku:n] s. 1. (prese, de la r a c o o n ) (zool.) raton (Procyon lotor). 2. (amer. fam.) şmecher, vulpoi; old ~ om trecut prin ciur şi dârmon, vulpe bătrână; (sl.) to hunt / to skin the same old ~ a face mereu acelaşi lucru; (fam.) to tree the ~ a) a pune mâna pe omul de care ai nevoie; b) a rezolva problema; (sl.) a gone ~ un om pierdut. 3. (amer. peior.) negru. 4. Coon (mv.) poreclă dată unui „whig" (liberal). cooncan ['ku:nkarn] s. (amer.) denumirea unui joc de cârti de tip rummy, pentru două persoane. coon's age ['ku:nz eid3] s. (amer.) timp / vreme îndelungat(ă). coop [ku:p] I. s. 1. coteţ, cotineaţă; cuşcă de păsări. 2. vârşă, leasă. 3. putină; butoiaş. 4. (sh) pârnaie, închisoare. II. vb. tr. 1. a băga în coteţ, a închide (păsări). 2. (fig.) a închide, a băga la închisoare / la zdup. 3. to ~up (sau in) a ţine închis (in casa etc.); b) a îndesa, a înghesui, a ticsi. co-op [kou'op] s. (amer.) (prese, de la c o o p e r a t i v e s t o r e ) cooperativă (magazin); societate cooperativă; on the ~ pe bază de cooperaţie., cooper ['ku:p3r] I. s. 1. (si white~), dogar, butnar. 2. v. c o p e r 2 .3. (şi wine ~) negustor de vin (cu amănuntul). 4. amestec de bere neagră (ae mai multe feluri). II. vb. tr. 1. a pune în butoi. 2. a pune doage la, a repara (un butoi, un liărdău, o cofă etc.). 3. to ~ up a drege, a face ca nou (ut; butoi etc.). cooperage ['ku:porid3] s. 1. dogărit, dogărie, butnărie. 2. atelier de dogărie. 3. plata dogarului / butnarului. co-operant [kou'oparant] I. adj. ajutător, de colaborare, de conlucrare. II. s. 1. colaborator, ajutor, tovarăş, partener. 2. factor auxiliar, ajutător. co-operate [kou'opsreit] vb. intr. 1. a colabora, a conlucra, a coopera, a lucra împreună, a-şi uni eforturile; to ~with smb. in â work a face o lucrare împreună cu cineva; to ~ to a bad end a colabora într-un scop rău, a face cârdăşie; a complota. 2. (mil.) a coopera, a face operaţiuni comune, a colabora. 3. (despre lucruri) a concura, a converge, a tinde, a contribui, a ajuta (la un lucru, scop etc.). co-operation [kourops'rei/sn, i—'--] s. 1. conlucrare, cooperare, colaborare, ajutor reciproc. 2. (mil.) cooperare; acţiune conjugată. 3. (ec.) cooperaţie. co-operative [kou'oparativ] I. aay. 1. de colaborare, de ajutor reciproc; auxiliar, ajutător; in a ~ spirit într-un spirit de colaborare, de ajutor reciproc, de conlucrare. 2. cooperatist, cooperativ. II. s. (rar) cooperativă. co-operative farm [~ 'fa:m] s. cooperativă agricolă de producţie. co-operative farmer [~ 'faima'] s. ţăran cooperator. co-operative farming [~ Ta:min] s. cooperaţie agricolă. cooperative movement [~ 'mu:vmant] s. mişcare cooperatistă. cooperative party [~ 'pa:ti| s. partidul cooperatist (în Anglia). co-operative society [~ so'saioti] s. (societate) cooperativă de producţie sa» desfacere. co-operative store [~ 'sto:r] s. cooperativă (de consum), magazin al unei cooperative. cooperativization [kou.opOTStivai'zeijsn] s. cooperativizare. co-operator [kou'oporeit3r] s. cooperator, colaborator. cooperite ['kuiparait] s. (mineral.) cuperit. cooper pyrites [ku:po pai'raiti;z] s. (mineral.) calcopirită. cooper's bench [~z bent/] s. tejghea de dogar. cooper's driver [~z idraivarJ s. beşchie. cooper's plane [~z plcin] s. (ind.) banc de fuguit. coopery ['kmpari] s. 1. dogărie, dogărit. 2. atelier de dogărie. 3. articole de dogărie. co-opt [kow'opt] vb. tr. a coopta. co-optation [ikou'oiptei/an] s. cooptare. co-ordinate I. [kou'o:dinit, -donit] adj. 1. egal, de acelaşi grad, la fel. 2. (gram.) coordonat. II. s. 1. (gram.) (propoziţie) coordonată. 2. pl. (/nat.) coordonată, axă de coordonate. III. [kou'o:dineit] vb. A. tr. 1. a coordona, a lega, a stabili într-o ordine, a rândui, a înlănţui. 2. a pune pe aceeaşi treaptă; a egaliza, a acorda, a echilibra. B. intr. a se coordona, a se armoniza, a se acorda, a se echilibra. coordinate bond [kou'ordinit bond] s. (chim.) legătură coordinativă / semipolarâ. co-ordinating [kou'oidineitiq] aay. (gram.) coordonator. co-ordinating conjunction [~ ksn^Arjk/an] s. (gram.) conjuncţie coordonatoare. co-ordination [kouoidi'neijan] I. s. 1. coordonare, legare, rânduire, acordare, armonizare. 2. (gram.) coordonare. 3. (chim.) coordinaţie. II. adj. 1. de coordonare, coordonator. 2. (chim.) coordinativ, de coordinaţie.,.



212



coot [ku:t] s. 1. (omit.) lişiţă (Fulica atra); pasăre de apă din familiile Fulica, Didemia si Melanină; (as) bald as a ~ chel ca în palmă. 2. (fam.) prostănac, prostovan, nătărău; bădăran, mojic. cooter ['ku:tor] s. (sl.) liră sterlină (de aur). cootie ['ku:ti] s. (mil., sl.) păduche (de corp), mişcător, chiriaş, scămuţă cu lăbuţă. cop1 [kop] I. s. (fam.) 1. poliţist, agent de poliţie, sticlete, curcan. 2. prindere, agăţare, înhăţare, capturare; a fair ~ prindere asupra faptului. II. vb. tr. (sl.) 1. a prinde, a agăţa, a înhăţa, a surprinde (în flagrant delict); to ~ it a) a o păţi, a da de dracu'; a o lua pe coajă; you will ~it ai s-o păţeşti; b) a da ortul popii, a muri. 2. a fura, a şterpeli, a şparli, a sălta. cop 2 1. s. 1. vârf, creastă. 2. moţ (de păsări). 3. (text.) depanatoare, vârtelniţă, ciucălău, canetă, ţeava de fir / de bătătură. II. vb. tr. a depăna. copaiba [to'paibo, amer. si kou'pci-] s. balsam de copaiba. copaiva [ko'paivo, amer. si kou'pci-1 s. v. c o p a i b a . copal ['koupol, kou'pad] s. copal, răşină sau lac de copal. copalite ['koupplait] s. (mineral.) copalin. coparcenary ['kbu'pcKsinori, -neri] s. 1. (jur.) moştenire în indiviziune. 2. coproprietate, tovărăşie; asociaţie, asociere. coparcener ]'kou'pa:sinor, kou'p-] s. (jur.) 1. comoştenitor, moştenitor în indiviziune. 2. colocatar; arendaş în parte. copartner ['kou'po:tnor] s. asociat, tovarăş, partener; participant la un profit, părtaş. copartnership [-/ip] s. 1. asociaţie, tovărăşie. 2. participare la beneficii (într-o întreprindere); labour ~ (co)participare a muncitorilor la beneficii; cointeresare a muncitorilor. copartnery ['kou'po;tnori] s.v. c o p a r t n e r s h i p (1). cop base ['kop beis] s. (teA-t.) piciorul copsului. cop body [~ ibodi] s. (tevt.) corpul copsului. cope1 fkoup] vb. intr.to~with a face faţă (cu dat.) a da piept CU, a se lupta cu; a înfrunta, a învinge, a dovedi, a răzbi, a prididi cu; he can't ~ with this task sarcina îl depăşeşte; I can't ~ with the customers nu pot servi atâţia clienţi, nu mai prididesc de atâta lume; you have to ~ with facts trebuie să priveşti lucrurile / realitatea în faţă. cope 2 1, s. 1. (bis.) odăjdii, veşminte preoţeşti, haină preoţească; hlamidă de episcop. 2. (fig.) haină, mantie; acoperământ; boltă, baldachin; the ~ of heaven bolta cerului / cerească; the ~ of night mantia nopţii, vălul nopţii. 3. (fig.) culme, înalt, tărie. 4. (te/m.) mulaj, casetă de mulaj; clopot, capac de cazan. 5. căsuţă, cabină; gheretă. 6. (constr.) creasta zidului. 7. (fig.) ultima retuşare,finisare,finisaj. II. vb. A. tr. 1. a costuma, a îmbrăca (cu o haină), a acoperi (cu o boltă etc.). 2. a cumpăra, a face negustorie cu, a trafica cu. 3. a cuprinde, a îmbrăţişa. 4. a ciopli, a cresta. 5. a îmbina (la tâmplărie). 6. (constr.) a pune creastă (cu aVit.). B. intr. (si to ~ over) (constr.) a sta boltit, a ieşi în afară, a se arcui, a se bolti. cope chisel [~ 'tfizl] s. (tehn.) daltă de canelot. copeck ['koupek] s. (rus.) copeică. cope flask ['koup flaisk] s. (poligr.) casă superioară (de litere). coper1 ['koup3r] s. (si horse ~) geambaş. coper2 s. (mar.) vas care furnizează pescarilor de larg băuturi alcoolice de contrabandă. Copernican [kou'poinikon, ko'p-] I. adj. copernican. II. s. adept al lui Copernic (1473-1543). copestone ['koupistoun] s. v. c o p i n g s t o n e . co-phasal [.kou'feizl] adj. (electr.) sinfazic, sincron, în concordanţă de fază. co-pilot [ikou'pailot] s. (av.) pilot secund. coping ['koupirj] s. 1. (constr.) creasta unui zid; cornişe, prichici, pervaz. 2. partea de sus a unui parapet. 3. creasta unui dig. coping stone [~ stoun] s.l. (arhit.) cornişă. 2. (fig.) împlinire, finisare, finisaj; capăt, încoronare, culme; ultimul cuvânt (în ştiinţă); it was the ~ of his misfortunes a fost culmea nenorocirilor sale, asta a pus capac la toate. copious ['koupiasl adj. 1. îmbelşugat, abundent, copios, bogat, amplu; ~writer scriitor fecund, prolific. 2. bogat în informaţii, cu material bogat. 3. limbut, vorbăreţ, flecar, vorbă-lungă, palavragiu. 4. (despre o limba) bogată, cu un vocabular bogat / larg, cu un mare număr de cuvinte. copiously [-li[ arfv. mult, copios, din abundenţă, în mari cantităţi; bogat; amplu, pe larg. copiousness [-nis] s. abundenţă, bogăţie, belşug; copiozitatc, profuziune. co-polymer ['kou'polims'] s. (chim.) copolimer. co-polymerization ['kou.polimaraizeijri] s. (chim.) copolimerizare. co-polymerize ['kou'polimoraiz] (chim.) vb. A. tr. a copolimeriza. B. intr. a (se) copolimeriza. copper1 ['tops'] I. s. 1. cupru, aramă. 2. monedă (de arama sau de bronz), bani, gologani; pl. mărunţiş. 3. pl. acţiuni ale unei societăţi de exploatare a cuprului. 4. cazan de aramă (pentru spălătorie, bucătărie etc.). 5. (tehn.) ciocan de sudură. 6. culoare arămie. -0- hot ~s arsură, cocleală, gust neplăcut după băutură, gură amară; to cool one's ~s a-şi răcori gâtlejul, a se răcori. II. adj. 1. de cupru, de aramă. 2. arămiu, roşcat, ca arama. III. vb. tr. a a'rămi; a acoperi cu plăci de aramă; a sufla cu aramă. copper 2 s. (si.) v. c o p 1 (1,1). copperas ['toparas] s. (mineral., chim.) sulfat feros, calaican, vitriol verde. copper beach ['kppa bi:tf] s. (bot.) fag roşcat (Fagus silvatica purpurea). copper bit [~ bit] s. v. c o p p e r (1,5). copper bloom [~ blu:m] s. (mineral.) cuprit. copper bolt [~ boult] s. (tehn.) ciocan de lipit. copper-bottomed [~'bot3md si ~ tbotamd] adj. 1. (mar., despre fundul unei corăbii) căptuşit / blindat cu plăci de aramă. 2. (fig.) solid, de nădejde.



 213



cordial



copybook morality [~ mo'ra^liti] s. morală banală / plicticoasă. copper butterfly [~ -DAtaflai] s. (entom.) argus, fluture-porumbel (Chrysosphanus hypophlaea). copy-cat [~kst] s. (fam.) imitator servil, maimuţă, plagiator. copper carbonate [~ ika:b£nit] s. (chim.) carbonat de cupru. copy desk [~ desk] s. 1. masă / birou de redactor (la ziar). 2. pupitru de corectat copper-clad [~ klasd] adj. arămit. şpalturile. copper coloured [~ ikAtad] adj. arămiu, de culoarea aramei, a cuprului. copyhold ['kopihould] s. (ist.) 1. drept de arendă. 2. pământ deţinut în virtutea unei copper engraving ['kopor in.greivirj] s. gravură în cupru. copii a rolului arendaşilor de pe o moşie. copper glance ['kopa gla:ns] s. (mineral.) calcozină. copyholder [-or] s. 1. (ist.) posesor, deţinător al unui lot de pământ dintr-o moşie (luat copperhead [~ihed] s. 1. (zool.) şarpe veninos din America (Trigonocephalus contortrix).cu arendă pe viaţă sau transmis prin moştenire). 2. corector (care colaţionează textul, 2. partizan secret al sudiştilor (în timpul Războiului de Secesiune 1861-1865). 3. (jig.) citindu-l cu glas tare altui corector). 3. (poligr.) port-copic, tenaclu, suport de originale (pentru zeţari). duşman ascuns. copying book ['kopiin buk] s. registru copier. copper Indian ['kopor 'indjan] s. piele roşie, indian din America de Nord. cooperizing ['kopsraizirj] s. (metal.) arămarie. ' copying ink [~ ink] s. cerneală de copiat / copiativă. copper lode ['kopa.loud] s. (mine) filon / vână de cupru / de aramă. copying lathe [~ Jcio] s. (tehn.) strung de copiat. copper metallurgy [~ 'meteb:d3i, ~ me'ta?led3i] s. metalurgia neferoaselor. copying machine [~ mo'/i:n] s. maşină de copiat. copper mill [~ mil] s. (metal.) uzină de laminare a cuprului. copying milling [~ .milin] s. (tehn.) frezare după şablon. copper nickel [~ .nikl] s. (metal.) nichclină. copying pencil [~ .pensl] s. creion chimic. r copper number [~-nAmb9 ] s. (ind. celulozei) indice de cupru. copying press [~ preş] s. presă de copiat. r copper ore ['kopar o: ] s. (mineral.) minereu de cupru. copyist fkopiist] s. 1. copist. 2. imitator, plagiator. copy paper ['kopi ipeips1"] s. hârtie indigo / carbon / copiativă / de copiat. copper oxide [~ .oksaid] s. (chim.) oxid de cupru. r r copy reader [~ rri:d3r] s. (amer.) 1. v. c o p y h o 1 d e r. 2. redactor-şef adjunct; redactor copper pitch ore [~ pit/o: ] s. (mineral.) tenorit. copperplate [~pleit] I. s. (arte) 1. placă de aramă (pentru gravură). 2. gravură în cupru. care face titlurile articolelor. II. adj. caligrafic. copyright ['kopirait] I. s. drept de autor, proprietate literară; ~ reserved toate drepturile de retipărire / de reproducere rezervate. II. adf protejat de drepturile de autor, al cărui copperplate engraving [~ in'greivirj] s. gravură în cupru. drept de publicaţie este rezervat. III. vb. tr. a-şî rezerva drepturile de reproducere a (unei copperplate printing [~ iprintin] s. (poligr.) tipar adânc, tifdruc. cărţi etc.); a-şi înscrie dreptul de autor pentru (o carte etc.). copperplate writing [~ raitirj] s. scris caligrafic / frumos. copper plating ['kopa iplcitin] s. (metal.) aramire, cuprarc; placare cu aramă / cupru. copyright library [~ daibrori] s. bibliotecă cu drept de depozit legal. copper pyrite [~ 'pairait] s. (mineral.) calcopirită. copy transfer ['kopi .trsnsfo1"] s. (poligr.) transport de claci. copper sheet [~ /i:t] s. tablă de cupru. copy writer [~ .raita1"] ş. (în presă) redactor (mai ales de reclame, anunţuri etc.). coppersmith [~smiG] s. aramar, căldărar. coquet [kou'ket, ko'k-] I. adf cochet; spilcuit, elegant, dichisit. II. vb. intr. to ~ with a) a cocheta cu, a flirta cu; b) a se juca cu, a trata cu uşurinţă, a nu avea o atitudine hotărâtă copper smithy [~ -smioi] s. (metal.) cazangerie pentru prelucrare în aramă. în, a nu privi cu seriozitate (o propunere, problemă etc.). copper spot [~ spot] s. (agr., bot.) dăunător agricol, rugină. coquetry ['koukitri, 'kok-] s. cochetărie. copper vitriol [~ -vitriol] s. (mineral.) calcantit. coquette [kou'ket, ko'k- şi pronunţia franceză] (Jr.) I. s. femeie uşoară, cochetă, vampa; coppery fkopori] adj. arămiu, de culoare arămie; de aramă; amestecat cu arama. coppice ['kopis] I. s. 1. pădurice, crâng, dumbravă (de copaci tineri). 2. parcelă de pădure femeie de lume; a male ~ un sclivisit, un coconaş, un marţafoi, un filfizon; o cocotă tânără (pentru tăiere). II. vb. A. tr. 1. a creşte, a cultiva pădure tânără; a ţine ca pădure masculină. II. vb. intr. v. c o q u e t (II). tânără. 2. a planta cu pădure tânără. B. intr. a creşte ca pădurice / crâng. coquina [kou'kimo, ko-] s. (geol.) cochină. coracle ['korokl] s. vas, barcă de nuiele împletite, acoperită cu pânză impermeabilă coppice-wood [~ wud] s. v. c o p p i c e (1,1). sau piele, folosită pe lacuri şi râuri (în Franţa, Irlanda şi Ţara Galilor). copra(h) fkopro] s. copra (miez uscat al nucii de cocos). coradgee Iko'ra^i:] s. (austr.) vraci indigen. coprecipitate ['koupri'sipiteit] (fiz., chim.) vb. A. tr. a precipita / a face să se precipite împreună. B. intr. a (se) precipita împreună. coral ['koral] I. s. 1. coral, mărgean. 2. jucărie de coral şlefuit. 3. icre de rac. II. adj. coprecipitation ['kouprisipi'tei/n] s. (chim.,fiz.)coprecipitare, precipitare concomitentă. 1. de coral, coraliu, de mărgean, ca mărgeanul. 2. coral, portocaliu, de culoarea coralului. coraliferous [ikora'liforos] adj. coralifer. coprolite ['koprolait] s. coprolit (excremente fosile). coral island [~ -ailond] ş. insulă de mărgean, atol de coral. coprology [ko'prol^i] s. scatologic, pornografie; murdării, măscări, literatură indecentă / obscenă / pornografică. coral limestone [~ rlaimstoun] s. (geol.) calcar coralier. copse [kops] I.s.v. c o p p i c e (I). II. vb. v. c o p p i c e (I). coralline ['korolain] I. adj. coralin, roşu coraliu, portocaliu. II. s. 1. (bot.) un fel de r algă roşie calcaroasă (Corallinaceae). 2. (fam.) orice animal asemănător coralului. cop skewer ['kop iskjuo ] s. (text.) suport de ţevi. coral reef ['kor^l ri:f] s. recif de coral, banc / stâncă de mărgean. Copt [kopt] s. copt, egiptean; egiptean creştin. r coramine ['koramain] s. (med.) corarnină. copter ['kopto ] s.prese, de la h e l i c o p t e r . Coptic l'koptik] I. adj. copt, egiptean. II. s. (limba) coptă. cor anglais [iko:ron'glei, -orj-, -a:n-] s. (jr., muz.) corn englez. copula ['kopjula] s. 1. (gram.) copulă, verb de legătură. 2. (anat.) ligament, cartilaj. corbel ['ko:bpl] I. s. 1. (arhit.) suport (pentru un balcon etc.), consolă. 2. (tehn.) consola, suport. II. vb. tr. (arhit. tehn.) 1. a aşeza pe consolă; a pune pe suporţi. 2. a sprijini cu 3. (log.) copulă, legătură, relaţie. 4. (muz.) pasaj de legătură. copulate ['kopjulcit] vb. intr. a se copula, a se împreuna, a se împerechea; a coabita, suporţi / cu consolă. a avea relaţii / raporturi sexuale. corbel piece [~ pi:s] s. (tehn.) suport, consolă, braţ copulation [.kopju'Iei/an] ş. 1. (gram., log.) copulaţie, alăturare, legare. 2. împerechere, corbie [rko:bi] s. (scot.) corb. împreunare, încrucişare; coit, copulaţie, relaţii / raporturi sexuale. 3. fecundare, montă. corbie steps [~ steps] s. pl. (arhit.) fronton triunghiular cu laturile în formă de trepte. copulative ['kopjulotiv, -leit-] I. adj. 1. (biol.) de copulaţie, de fecundaţie. 2. (gram.) cord [ko:d] I. s. 1. coardă, funie subţire, şnur, sfoară groasă; frânghie. ♦ the silver ~ copulativ; de legătură. II. s. (gram.) clement copulativ; conjuncţie sau particulă copulativă. was loosed firul vieţii lui s-a rupt; ne-a părăsit, a murit. 2. ştreang, laţ; şbilţ. 3. (anat.) ligament, coardă, cordon, tendon, nerv, vocal ~s coarde vocale; spinal ~ măduva spinării; copulatory ['kopjubt^ri, -leit-] adf v. c o p u l a t i v e . umbilical ~ cordon ombilical. 4. (electr.) fir, şnur, cablu (pentru radio, lampă^de masă copunctal ['koupArjktol] adj. (mat.) cu un punct comun. copy l'kopi] I. s. 1. copie, transcriere, reproducere (ă unui text); attested / certified ~ etc.). 5. (fig.) fir, laţ, lanţ, legătură, strânsoare, influenţă, frână; plasă, mreje; the ~s of copie autentificată / atestată / certificată; (teatru) acting ~ versiune scenică (a unei piese); discipline frânele disciplinei; the fourfold ~s of evidence puterea înzecită a adevărului, exemplarul suilerului. 2. pagină scrisă, text scris, manuscris; clean / fair ~ transcriere forţa faptelor; the ~s of sin puterea răului, lanţul păcatelor; the ~s of the wicked influenţa pe curat; to make a clean ~ of smth. a trece / a copia / a scrie ceva pe curat; foul / rough nefastă a celor ticăloşi, mrejele ticăloşiei. 6. pl. stofa sau catifea reiată / cu şuviţe, pluş ~ ciornă, concept. 3. (poligr.) manuscris original; material gata pentru tipar, forşrift, cord. 7. pl. pantaloni de catifea reiată. 8. stânjen (măsură de volum pentru lemne de foc; 3 material precorectat. 4. imitaţie, reproducere, copie; (arte) to make a ~of a lucra (ceva) 128 picioare cubice sau 3,63 m ); to sell under the ~s a vinde eu toptanul / cu ridicata. după natură; he is a ~of his father seamănă leit cu taica-său. 5. model (pentru caligrafie). II. vb. tr. 1. a lega cu o sfoară / frânghie / coardă etc. (v. 1,1). 2. a pune în stivă, a stivui, 6. (fig.) model, exemplu, pildă. 7. exemplar (al unei cărţi etc.); număr, exemplar (de ziar, a aşeza, a aranja (lemnele). 3. to ~ up a lega fedeleş / burduf. revistă). 8. subiect / material pentru un articol / o carte; material (documentar); this makes cordage ['ko;did3] s. (mar.) grecment, tachelaj, manevre. good ~ din asta se poate scoate un material bun; to be out of~ a duce lipsă de material, cordate ['ko:dcit] adj. (bat.) cordat, în formă de inimă, cordiform. a nu avea despre ce să scrii; a journalist looking for ** un gazetar în căutare de subiecte cord carcass ['ko:d ika:kss] s. (auto) carcasă de cord (la pneu). (pentru articole). 9. (jur. înv.) afiş, copie (după procesele-verbale ale curţilor de judecată corded ['ko:did, amer. şi -ded] adj.l. legat cu o funie, legat burduf/ fedeleş / cobză. manoriale conţinând înregistrate numele celor care primeau loturi de pământ în arendă). 2. (despre stofe) cu dungi, vărgat; reiat. 3. cu funii, cu frânghii, cu parârne. 4. aşezat în II. vb. A. tr. 1. a copia, a transcrie. 2. a reproduce, a copia, a imita (o operă de artă), stive, stivuit. 5. (despre câini) lăţos, cu părul în ochi. a face o reproducere după. 3. a imita, a lua ca model, a maimuţări. 4. to ~down a copia cordelier [îko:di'lior] s. 1. (bis.) cordelier (călugărfranciscan).2. cordelier (ist. Franţei). (de pe tablă etc.); a nota (un text vorbit etc.), a lua note; to ~ out a copia, a transcrie. 3. maşină pentru fabricarea frânghiilor. B. intr. a copia, a face o copie / o reproducere / o imitaţie. cord fabric ['koiddasbrik] s. (teAt.) ţesătură cord. cordial ['ko:diol] I. adf 1. cordial, (pornit) din inimă, sincer; ~dislike antipatie puternică. cop yarn ['kop ja:n] s. (teAt.) fir pe copsuri. copybook ['kopibuk] s. 1. caiet; caiet de caligrafie. 2. registru sau dosar conţinând copii 2. călduros, prietenos. 3. tonic, întăritor, înviorător, întremător. II. s. 1. tonic, stimulent de acte sau alte documente. (al inimii); întăritor, vin tonic. 2. (fig.) stimulent, îmbărbătare, încurajare, consolare, mângâiere; to be / to prove a ~ to a fi o mângâiere pentru. copybook maxims [~ -meeksimz] s. pl. maxime de duzină, banalităţi, platitudini.



 cordiality



cordiality [,ko:di:asliti] s. cordialitate, căldură, prietenie; sinceritate, inimă deschisă. cordially [,ko:diali] adv. 1. cordial; prietenos, cu căldură, din inimă, cu toată sinceritatea. 2. (amer.) cu toată stima (formulă de încheiere a scrisorilor). cordialness ['ko:di3lnis[ s. v. c o r d i a l i t y . cordierite ['koidterait] s. (mineral.) cordierită. cordite ['ko:dait[ s. cordită, explozibil fără fiun compus din nitroglicerină, nitroceluloză şi vaselină. cordoba ['ko:d9ba[ s. (ec.) cordoba, unitate monetară din Nicaragua. cordon [ko:dan] I. s. 1. cordon, centură, cingătoare, eşarfă. 2. cordon, panglică a unui ordin (mai ales străin); tresă. 3. cordon (de santinele), şir de posturi; sanitary ~ cordon sanitar. 4. (arhit.) brâu, marginea superioară a soclului. II, vb. tr. to ~ off a izola (cu bariere, prin cordon de poliţie etc.). cordon bleu [~ bis: si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. persoană importantă. 2. (glumeţ) bucătar foarte priceput. Cordovan ['kotdavon, kn:'douv3n] I. adj. din, de (la) Cordova. II. s. 1. cordovan piele de Cordova. 2. locuitor din Cordova. corduroy ['koidsroi, -djur-] I. s. 1. catifea reiată, pluş cord. 2. pi. pantaloni de catifea reiată. 3. (amer.) pavaj, drum saw pod din bârne (peste un teren mlăştinos). II. vb. intr. (amer.) a face un drum din bârne. corduroy road [~roud] s. (amer.) v. c o r d u r o y (3). cordwainer ['ko:dwein3r] s. (înv.) ciubotar, cizmar, pantofar. core1 [ko:r, koar] I.s.l. miez, inimă, interior, străfund; to the ~profund, până la miez / în inimă; rotten to the ~ putred până în măduva oaselor; in the ~ of my heart în străfundul inimii mele; in the ~ of England în inima Angliei. 2. fond, miez, substanţă, sâmbure, esenţă; the very ~ of the subject însuşi fondul / miezul chestiunii. 3. (constr. drumuri) carotă. 4. (electr.) miez, inimă, sâmbure. II. vb. tr. a scoate miezul sau sâmburele din; to ~ an apple a curaţi de miez un măr. core2 s. (scot.) echipă, brigadă. core bar ['ko: bu:c] s. (telm.) tijă. core barrel [~ .barol] s. (mine, foraj petrolier) tub carotier. core bit [~ bit] s. (mine) (sapă) carotieră. core breaker |~ ibreika'] s. (mine) dispozitiv de rupere, ruptor, tub carotier. cored [ko:d] adj. 1. eu miezul / sâmburele etc. scos. 2. găunos, gol, scobit. core frame ['ko: freim] s. (metal.) broşa. core head [~ hed ] s. (forajpetrolier) cap de carotieră. core holder [~ ,houldar] s. (forajpetrolier) portcarotă. core maker [~ imeiks1"] s. (metal.) miezuitor. core-making Hmeikin] s. (metal.) formarea miezurilor. core nail [~ neil] s. (metal.) broşa (unealta). core radiator [~ rreidieitor] s. (telin.) radiator cu celule. co-relation [.kouri'leifan] s. v. c o r r e 1 a t i o n. coreless ['ko:lis, 'koa-] adj. 1. fără miez / sâmbure. 2. (poetic) slab, fără vlagă. co-religionist ['kouri'lid3anist] s. coreligionar. coreopsis [.kori'opsis] s. (bot.) lipscănoaică (Coreopsis). core point ['kxpoint] s. (fiz.) punct nucleal. core sample ['ko: isa:mpl] s. (mine) carotă. core sampler [-or] s. (mine) ciupitor. core sand ['ko: samd] s. pământ pentru miezuri. co-respondent ['kourisipondsnt,'--'--] s. (yur.) complicele soţului adulter (într-un proces de divorţ). core stamping ['ko: 


214



gogonată, barbă puternică. 4. (ind. alimentară) maşină de pus dopuri. 5. persoană care pune dopuri la sticle. II. adj. (NX. fam.) excelent, clasa-ntâi, „prima". corking [-irj] I. adj. (sl.) grozav, tare, ţeapăn, valabil, ucigător, trăsnitor, minunat, straşnic, nemaipomenit, fantastic. II. s. (telm.) (îmbinare cu) prag. corking machine [~ ms'/hn] s. maşină pentru astupatul sticlelor cu dopuri; maşina de îmbuteliat. cork jacket ['ko:k ^askit] s. vestă de salvare (cu plută). cork leg [~ leg] s. (fam.) picior de lemn / artificial, proteză. cork oak [~ouk] s. v. c o r k t r e e . corkscrew ['ko:kskru:J I. s. tirbuşon, rac. II. adj. în spirală, în formă de tirbuşon. III. vb. A. ntr. 1. a se învârti în spirală, a se răsuci. 2. a pătrunde, a se vârî. B. tr. 1. a învârti ca tirbuşonul, a răsuci. 2. (fam.) a-şi croi / a-şi face drum; to ~ one's way through the crowd a-şi croi drum prin mulţime, a se strecura. corkscrew column [~ ikotam] s. (arhit.) coloană torsadată. corkscrew curl [~ ,knl] s. zuluf. corkscrew rule [~ ru:l] s. (electr.) regula burghiului / tirbuşonului. corkscrew spin [~ spin] s. (av.) vrie, vrilă. cork tree ['ko:k tri:] s. (stejar de) plută (Quercus suber). corkwood [~wud] s. 1. plută, lemn cu fibra uşoară, poroasă. 2. (amer.) specie de pom cu frunze lucioase (Leitneria floridana). corky ['ko:ki] adj. 1. de plută; de dop. 2. (fam.) capricios, uşuratic, frivol, fluşturatic. 3. (fam.) vioi, vesel, sprinten. 4. (fam.) încăpăţânat, refractar, nărăvaş. corm [ko:m] s. (bot.) 1. corm, trunchi. 2. stolon. 3. tulpină frunzoasă. 4. tulpină bulbiform-cărnoasă la bază. cormophyte ['ko:mofait] s. (bot.) cormofită. cormorant ['komiarant] s. 1. (omit.) cormoran, corb de mare (Plmlacrocorax carbo). 2. (fig.) persoană lacomă / rapace"/ hrăpăreaţă, uliu, erete; pasăre de pradă. corn1 [ko:n] I. s. 1. grăunte, bob; sâmbure, sămânţă; a pepper ~un bob de piper. 2. (în Anglia) cereale, grâne, bucate, (moi ales) grâu. 3. (amer.) (şi Indian ~) porumb. 4. (în Scoţia) ovăz. 5. (amer., fam.) rachiu de porumb, whisky. II. vb. A. tr. 1. (telm.) a zdrobi, a pulveriza, a transforma în granule. 2. a hrăni cu grăunţe. 3. (sl.) a îmbăta. B. intr. 1. a da în spic, a se coace. 2. a semăna, a produce grâu, (amer.) porumb. corn2 vb. tr. a săra, a mura, a pune la saramură. corn3 s. 1. bătătură (la picior / mână); (fig.) to tread on smb.'s ~ a călca pe cineva pe bătătură / pe coadă; a jigni pe cineva în sentimentele sale, a vexa pe cineva. 2. (fig.) loc comun, banalitate, clişeu, lucru răsuflat; distracţie populară, divertisment banal / fără pretenţii, spectacol ieftin. 3. muzică proastă, ieftină. 4. (sport) zăpadă granuloasă, bună pentru schi. corn binder [ko:n ,baindor] s. (agr.) secerătoare-legătoare (pentru porumb). corn chandler [~ ,t/u:ndbrJ s. cerealist, negustor de grâne şi nutreţ (cu amănuntul). corn cleaner [~ ,kli:nor] s. (agr.) selector de curăţit boabe. corn cob [~ fob] s. (amer.) ştiulete de porumb, ciocălău, cocean. corn cockle [~,kokl] s. (bot.) neghină, grâu negru (Agroslemma githago). corn color [~ ,kAlor] s. (amer.) (culoare) galben-deschis / pai. corn cracker [~ ikradca1"! s. v. c o r n c r a k e . corncrake [~ kreik] s. (omit.) cristei, cristei (Crexcrex). corn crib [~ krib] s. (agr.) patul (pentru ştiuleţi nedepănuşaţi). corn cutter [~ ,kAtor] s. 1. (agr.) combină de recoltat porumb; seceră pentru tăiatul strujenilor. 2. pedicurist, chiropod. corn dealer [~ idi:br] s. (mare) negustor de grâne, cerealist. corndodger [~idod33r] s. (amer.) 1. mălai, pâine de porumb; plăcinte. 2. găluşte de porumb cu şuncă şi varză. cornea ['komio] s. (anat.) cornee, corneea transparentă. corned beef |'ko:nd 'bi:f| s. carne de vacă conservată. corned leather [~ 'le5or[ s. (ind.) piele presată. cornel ['ko:nel] s. (bot.) 1. corn (Cornus mas). 2. sânger (Cornus sanguinea). cornel berry [~ .berii s. (bot.) coarnă. cornelian [ko:ni:ljon, ko'n-] s: (mineral.) carneol, cornalină. corneous ['ko:'nias] aay. tare, întărit, bătătorit, bătucit. corneous lead [~ 'led] s. (mineral.) fosgenit. corneous silver [~ 'silva'] s. (mineral.) kerargirit. corner ['ko:nar] I. s. 1. colţ, ungher; cotlon; to turn the ~a) a coti, a da colţul; b) (fig.) a trece de punctul critic, a trece cu bine criza (într-o boală); round the ~ după colţ, foarte aproape, la doi paşi; to cut off a ~ a tăia, a merge pe un drum direct; to put a child in the ~ a pune un copil la colţ; (fig.) to be driven into a ~ a fi încolţit, a fi adus îa ananghie; a fi strâns cu uşa, a fi redus la tăcere; four ~s a) răscruce (de drumuri); b) limite, cadru; from the four ~s of the earth din cele patru colţuri ale lumii, din cele patru zări; to watch smb. out of the ~ of one's eye a urmări pe cineva cu coada ochiului. 2. (telm.) colţar. 3. ascunziş, loc retras; cotlon, ascunziş, ungher; he livcs somewhere in a~trăieşte undeva întrLun colţişor retras; done in a ~ făcut în ascuns, în taină. 4. (corn.) stocare, stocaj, acaparare a unor mărfuri sau acţiuni cu scopul de a le specula. 5. (sport) corner, lovitură de colţ. II. vb. A. tr. 1. a pune colţuri la, a face colţuri la; a aşeza în formă de unghi. 2. a încolţi, a strânge cu uşa; a aduce la ananghie; a reduce la tăcere. 3. (corn.) a stoca, a acapara, a dosi; to ~ the shares of a railroad stock a cumpăra toată emisiunea unei societăţi feroviare; to ~ the market a acapara piaţa (pentru speculă). B. intr. 1. â face un colţ, a se îmbina; the spot where the three states ~ locul unde se întâlneşte hotarul celor trei state. 2. (corn.) a face stocuri, a strânge mărfuri sau acţiuni; to ~in petroleum a face stocuri de petrol, a stoca petrol. corner boy [~ boi] s. (irl.) v. c o r n e r m a n (2). corner box [~ boks] s. lojă de lângă prosceniu.



 215



cornered ['kornad] adj. în / cu colţuri; sharp-~eu unghiuri ascuţite; three— hat tricorn. corner house ['ko:na haus] s. 1. casă din colţ. 2. bufet expres; birt. corner iron ['ko:nar 


corpulent



corolla [karob] s. (bot.) corolă. corollary [ka'robrij (log.) corolar; concluzie firească sau logică, încheiere; consecinţă; rezumat. corona [ka'rouna] s. 1. candelabru circular, lustru (folosit în biserici). 2. (arhit.) parte, proeminenţă a unei cornişe scobită în formă de jgheab. 3. (anat.) coroană (a dintelui etc.): creştet (al capului). 4. (amer.) pernă aşezată sub o şea de povară. 5. (electr.) efect corona. 6. (astron.) coroană solara; cerc luminos, halo, nimb (împrejurul lunii sau al soarelui). coronach ['koranak, -nan, -na?k] s. (scoţ., ir/.) cântec funebru, muzică de jale; bocet. lamentaţie, jelanie. coronal I. ['koranal] s. (poetic). 1. cunună, ghirlandă. 2. coroană (de aur sau pietre scumpe). II. adj. ['koranal, ka'rounal] adj. (anat., bot.) coronal. coronal bone ['koranal boun] s. (anat.) os frontal. coronal suture [~ 'sju:tar] s. (anat.) încheietură, sutură coronală. coronary ['koranarij s. 1. în formă de coroană, ca o coroană. 2. (anat.) coronar, coronarian; ~ artery artera coronara. coronary thrombosis [~ Orsm'bousis] s. (med.) tromboză coronară, coronariană. coronate I. ['karaneit] vb. tr. a încorona. II. ['koranit, -eitj adj. (bat., zool.) prevăzut cu o parte în formă de coroană. coronation [ikara'nei/an] s. 1. încoronare. 2. (jig.) încununare. corone [ka'rouni:] s. (omit.) cioară neagră (Corvus corone). coroner ['karana1"] s. 1. procuror, reprezentant al parchetului (care anchetează morţile suspecte). 2. (ist.) apărătorul domeniilor coroanei. coroner's inquest ['karnaz 'inkwestj s. ancheta parchetului (în caz de moarte suspectă). coronet ['korcnit] s. 1. coroniţă, coroană (de prinţ, conte, duce etc.). 2. diademă, coroniţă, parură. 3. (poetic) cunună, ghirlandă, coroană. 4. partea inferioară a chişiţei (la cal). coroneted [-id] adj. încununat, înnobilat. coronograph [ka'rounagroif] s. (astron.) coronograf. coronoid ['koranoid] adj. (anat.) încovoiat, acvilin, coroiat. corozo nut [ka'rouzou nAt] s. (bot.) nucă de corozo / de ivoriu (nucă cu lemn tare folosită în artizanat). corpora ['kD:para]pl. de la c o r p u s . corporal1 l'koipjr^l] adj. 1. corporal; trupesc; (anat.) al trunchiului; ~ defects defecte corporale. 2. personal, referitor la persoană. corporal2 s. (/nil.) căprar, caporal; (ist.) the little Corporal Napoleon I; ship's ~caporal de marină îndeplinind funcţiuni poliţieneşti. corporal3 s. (bis.) antimis. corporality [ikxpa'rasliti] s. 1. existenţă materială, materialitate, corporalitate. 2. trup, corp, fiinţă, carte. 3,pl. pofte / nevoi /cerinţe trupeşti, cerinţele / nevoile / poftele cărnii; senzualitate, plăcerile simţurilor, concupiscenţă. Corporal John ['koip^rsl 'djkon] s. (ist.) ducele de Marlborough. corporal oath [~ 'ouG] s. (înv.) jurământ întărit prin atingerea Bibliei etc. corporal punishment [~ 'pAni/mant] s. 1. bătaie, pedeapsă corporală. 2. (înv.) întemniţare; executare, execuţie. corporalship l'koip^rsl/ip] s. (mii) căprărie. corporate ['ka:p3rit] adj. 1. corporativ, constituit, organizat, formând un corp politic sau o corporaţie; 2. legat de societăţile pe acţiuni. corporate body [~ 'bodi] s. corp constituit. corporate responsibility [~ris.pDnsa'biliti]s. responsabilitate pentru fiecare mcmbrual unei corporaţii sau societăţi. corporate town [~ 'taun] s. oraş cu administraţie municipală autonomă. corporation [iko:pa'rci/3nj s. 1. corporaţie, breaslă; consiliu (mai ales municipal); the ~, the municipal ~ municipalitatea. 2. (amer.) societate pe acţiuni sau anonimă, trust, concern; banking ~ bancă în comandită. 3. (fam.) burtă marc, burduf. corporative ['ko:pareitiv] adj. corporativ, de corporaţie. corporator [rk:>:paraitar] s. membru (mai ales fondator) al unei corporaţii sau bresle. corporeal [ka:'pa:rial] adj. 1. corporal, trupesc; fizic. 2. material, tangibil. corporealist |-ist] s. (rar) materialist. corporeality [iko:pa:ri'îeliti] s. caracter material, materialitate, tangibilitate. corporealization [ko:


 corpus



corpus ['ko:p3s],pl. corpora ['koipora] s. 1. corp, trup. 2. (/7g.) parte principală, parte esenţială. 3. culegere, cod(ice), corpus. 4. (corn.) capital fix. 5. (bis.) curie, guvern papal. 6. (fiziol.) partea principală a unui organ. Corpus Christi (day) [~ 'kristi (dei)J s. (bis.) Joia Verde (a noua joi după Paşti). corpuscle ['korpAsl, ko:'pAsl] s. 1. corpuscul, părticică, fârâm(iţ)ă; globulă; (fiziol.) red ~s globule roşii, hematii. 2. (fiz.) atom, electron, corpuscul electric. corpuscular [ko:'pAskjutar] adj. corpuscular, atomic. corpuscule [ko:'pAskju:l] s. v. c o r p u s c l e . ' corpus delicti ['ko:pas di'liktaî] s. (jur.) corp delict. Corpus Juris [~ 'd3ii:ris] s. (jur.) codde legi (ale dreptului civil roman). corracle ['korokl;] s. v. c o r a c l e . corral [ko'ra:l] I. s. 1. (mai ales amer.) ocol, ţarc, îngrăditură (pentru vite). 2. tabără (înconjurată de care). 3. capcană, cursă (pentru elefanţi). II. vb. tr. (part.prez. corralling) 1. a mâna într-un ocol, a ţărcui (vitele). 2. (si.) a-şi însuşi, a pune mâna pe. 3. a aşeza în cerc (care, căruţe). correct [ko'rekt] I. adj. 1. corect, just, exact, precis; adevărat, real; (sl.) the ~ card a) program de competiţii sportive; b) (fig.) cerinţă a etichetei, bonton. 2. (fig.) corect, ireproşabil, pus la punct, în notă. II. vb. tr. 1. a corecta, a îndrepta, a corija, a rectifica; a îmbunătăţi; to ~ barometer reading to sea level a aduce corecţia presiunii după altitudinea de la nivelul mării. 2.-a mustra, a dojeni, a certa; a da o corecţie (cuiva), a pedepsi. 3. a neutraliza, a compensa, a contracara (o influenţă nefastă etc.); a face inofensiv. 4. a regla, a pune la punct, a reglementa, a regula. correctable [-abl] adj. de îndreptat, de corectat, corijabil. corrected [-id] adj. corectat. corrected range [ks'rektid 'reind3] s. distanţă corectată. correctible [ka'rektobl] adj. v. c o r r e c t a b l e . correcting [ko'rektirj] I. s. corectare, corectură. II. adj. de corecţie / corectare. correction [ka'rek/an] s. 1. corectare, îndreptare, corijare; corecţie, rectificare; corectiv; to speak under ~ a vorbi, admiţând că poate să greşească; under ~dacă nu greşesc, dacă nu mă înşel. 2. (poligr.) corectură; mark of ~ semn de corectură. 3. (fig.) corecţie, pedeapsă; house of ~ casă de corecţie. correctional [-pil adj. corecţional. correctional police [~ ps'li:s] s. poliţie corecţională. correction factor [ka'rek/an 'fa3kt3r[ s. (mat.) coeficient / factor de corecţie. correctitude [ko'rektitju:d] s. (rar) corectitudine, cinste, probitate, purtare corectă. corrective [ko'rektiv] I. adj. 1. corectiv, de îndreptare, pentru îndreptare; corecţional, de corecţie. 2. (despre medicamente) neutralizam, neutralizator. 3. (tehn.) de echilibrare, de compensare. II. s. 1. corectiv. 2. (mea1.) antidot, substanţă neutralizatoare. correctly [ka'rektli] adv. corect, just, cinstit, drept, bine etc. v. c o r r e c t (I). correctness [ko'rektnis, ko'r-] s. 1. corectitudine, purtare corectă. 2. exactitate, precizie. corrector [ko'rekt3r] s. 1. corector, îndreptător; (poligr.) ~ of the press corector. 2. critic, cenzor. 3. persoană care pedepseşte. corregidor [ko'red3ido:r] s. (span.) magistrat (spaniol). correlate ['korileit, -rel-, ral-] I. s. corelativ. II. vb. A. tr. (with, to) a pune în corelaţie, a lega (cu). B. intr. (with) a fi, a se găsi în corelaţie (cu). correlation'[ikori'lei/pn, -re'l-] s. 1. corelaţie, analogie. 2. relaţie, legătură reciprocă; interdependenţă. correlative [ko'rekrtiv, ko'r-] I. adj. 1. corelativ (si gram.) 2. analog. II. s. corelativ (si gram.). correspond [rkoris'pond] vb. intr. l.'(with, to) a corespunde (cu dat.), a se potrivi (cu), a fi conform (cu), a fi potrivit (cu), a fi în conformitate (cu). 2. (with, to) a fi în armonie, a concorda, a fi în concordanţă (cu). 3. (to) a semăna, a se potrivi, a fi asemănător (cu), a se asemăna (cu). 4. (with) a coresponda (cu), a face / a întreţine corespondenţă (cu), a comunica (cu); a fi în legătură (cu), a comunica (cu). correspondence [ikoris'pondsns] s. 1. (with, to; between) corespondenţă, potrivire, conformitate; legătură; analogie (cu; între). 2. corespondenţă, schimb de scrisori; poştă. correspondence card [~ ka:d] s. (poligr.) carte poştală. correspondence column [~ >fc>lom] s. rubrica scrisorilor primite la redacţie. correspondence courses [~ 'korsiz] s. pi. cursuri prin corespondenţă. correspondent [ikoris'pondant] I. s. 1. corespondent, corelativ, pandant. 2. corespondent; reporter; (corn.) corespondent. II. adj. 1. (to, with) corespunzător (cu; sau cu aat.), potrivit (CU; sau cu dat.), conform (cu; sau cu dat.). 2. (to, with) corespunzător (cu; sau cu dat.) analog (CU; sau cu dat.), similar (eu). corresponding[.koris'pondin]adj.l.v. correspondent(II).2.corespondent,care corespondează. correspondingly [-li] adv. corespunzător, adecvat, potrivit. corresponding member [,koris'pondin rmemb^r] s. membru corespondent (al Acade­ miei etc.). corresponding side [~ 'said] s. (geom.) latură omoloagă. corridor ['korkb:',-dar] s. coridor. corridor train [~ treinj s. (ferov.) tren alcătuit din vagoane cu culoare, tren în lungul căruia se poate circula. corrie ['kori] s. (scof.) depresiune circulară în coasta unui deal sau munte. Corriedale ['korideil] s. rasa neozeelandeză de oi (pentru lână si carne). corrigenda [ikori^enda] s. pl. (lat.) erată, listă de erori. corrigibility [ko'rid3i'biliti] s. putinţa de a fi corijat / îndreptat. corrigible ['korkrjabl, -d3ib-] adj. corijabil, care poate fi îndreptat. corrigibleness [-nis]s.v. c o r r i g i b i l i t y . corrival [ko'raival] I. s. rival, concurent. II. adj. (with) potrivnic (al; cu gen.), adversar (al; cu gen.). III. vb. intr. to ~ with a rivaliza CU, a concura cu.



216



corrivalry [-ri] s. rivalitate, concurenţă. corroborant [ks'robarsnt] I. adj. 1. întăritor, suplimentar, coroborativ. 2. (mea1.) tonic, întăritor, reconfortant. II. s. (med.) tonic, întăritor, cordial. corroborate [ka'roboreitj vb. tr. 1. a corobora, a întări (o teorie). 2. a verifica, a confirma; a stabili cu certitudine. corroborative [ko'rotorativ, -borait-] I. adj. 1. întăritor, coroborativ. 2. doveditor, care confirmă, verifică. II. s. (med.) întăritor, cordial. - . • • ■ _ : corroboratory [ka'raboratsri, -touri] adj. v. c o r r o b o r a t i v e (I). corroboree [ko'robari, ka'robo'ri:] s. 1. (austr.) dans al băştinaşilor (din Australia). 2. (austr.) adunare gălăgioasă.corrode [ko'roud] I. vb. A. tr. 1. (despre rugină) a roade, a mânca, a ataca. 2. (chim.) a coroda, a arde, a ataca, a mânca; a oxida; a distruge; a decapa. 3. (fig.) (despre boală) a distruge, a roade, a ucide. II. B. intr. 1. a rugini, a se acoperi de rugină. 2. (chim.) a fi supus coroziunii, a fi atacat de acizi etc. 3. a se dezintegra, a se distruge. corrodent [ka'roudant] I. s. (agent / factor) coroziv. II. adj. coroziv, care roade, atacă, rugineşte. corroding [ks'roudirj] I. adj. 1. coroziv; oxidant. 2. (fig.) dăunător, distrugător, distructiv; corupător. II. s. coroziune, corodarc. ■ corrosion [ks'rou/an] s. 1. coroziune, corodare, ruginire; roadere. 2. (chim.) oxidare; atacare, ardere. 3. distrugere, dezintegrare (si fig.); declin. ' corrosive [ks'rousiv] I. adj. caustic; coroziv. II. s. coroziv, substanţă corozivă. corrosively [-li] aaV. caustic, coroziv, sarcastic, muşcător, cu sarcasm. corrosiveness [-nis] s. caracter caustic, coroziv. corrosive sublimate [ks'rousiv 'sAblimeit] s. (chim.) sublimat coroziv, clorură mercurică. corrugate ['korugeit, -rog-] vb. A. tr. 1. a încreţi; a ondula; to ~ the forehead a(-şî) încreţi fruntea; a încreţi din sprâncene, a se încrunta. 2. (tehn.) apndula; a gofra; a strica; a zimţui. B. intr. a se încreţi, a se încovoia, a se ondula. corrugated ['korugeitid] adj. 1. (tehn.) ondulat, vălurit. 2. zbârcit, ridat; brăzdat. corrugated (sheet) iron [~ (Jilt) ,aion] s. (metal.) tablă ondulată. corrugation [ikoru'geijsn, -ro'g-] s. 1. încreţitură, cută (pe frunte). 2. (tehn.) încreţirc; striere; zimţuire; ondulare; cută. 3. adâncitură (într-un drum), groapă, hârtop. corrupt [ka'rApf] I. adj. 1. stricat, viciat, nesănătos. 2. (despre texte) denaturat, fals(ificat); plin de greşeli, eronat. 3. (despre limbă sau vorbă) stricat, stâlcit, greşit. 4. corupt, desfrânat, depravat; putred; (jur.) ~ in blood decăzut din drepturi, care şi-a pierdut drepturile civile în urma unei crime. 5. putred. 6. corupt, venal, coruptibil, care poate fi mituit, care poate fi cumpărat; ~ practices mită, mituire, corupere, sfănţuială (mai ales cu prilejul alegerilor). II. vb. A. tr. 1. a strica, a face să putrezească. 2. a denatura, a falsifica (un teA't). 3. a corupe, a vicia, a strica, a schimba în rău. 4. a infecta, a păta, a murdări. 5. a corupe, a mitui, a cumpăra, a da mită (cuiva). 6. (jur.) a lipsi, a priva de drepturile civile, a face să decadă din drepturi. B. in/r, 1. a se strica; a: putrezi. 2. a se strica, a se vicia, a se destrăbăla, a se deprava. 3. a produce corupţie, stricăciune. corrupter [-ar] s. corupător. corruptibility [fcwApto'biliti, -ti'b-] s. 1. coruptibilitate, venalitate, descompunere morală. 2. însuşirea de a se strica uşor. 3. putreziciune (.fi fig.). corruptible [ko'rAptabl, -tib-j adj. 1. coruptibil, venal, slab de înger, lipsit de principii morale, influenţabil; supus greşelii. 2. supus distrugerii, pieritor. 3. putred; care poate putrezi; care se poate strica, care se strică uşor. corruptibleness [-nis] s. v. c o r r u p t i b i l i t y . corruption [ka'rAp/an] s. 1. putrezire, putreziciune, putrefacţie; stricăciune, stricare; descompunere. ~ of the body descompunere (a cadavrului). 2. puroi, materie (purulentă). 3. corupţie, corupere; stricare. 4. denaturare, falsificare (a unui tejl). 5. destrăbălare, desfrâu, depravare. 6. stâlcire, stricare (a limbii). 7. corupţie, venalitate; descompunere morală; (yur.) ~ of blood decădere din drepturi, pierderea drepturilor civile ca urmare a unei crime. corruptionist.[ko'rAp/.inist] s, persoană coruptă. corruptive [kko'rAptiv] adj. corupător. corruptless [ko'rAptlis] adj. incoruptibil. corruptness [ks'rAptnis] s.v. c o r r u p t i o n . corsage [ko:'so:d3,'--] s I. corsaj; vestă, laibăr, pieptar. 2. (fam.) buchet (prins de corsaj); floare purtată ca podoabă la rochie. corsair ['k3:seor] s. 1. corsar, pirat. 2. vas de piraţi. corse [ko:s] s. (poetic) leş, stârv. cors(e)let ['ko:slit] s. 1. (ist.) platoşă, za. 2. corset; pieptar; rochie sau haină strânsă pe corp. 3. (entom.) torace. corset ['ko:sit] I. s. 1. (amer. pl.) corset; centură. 2. (amer.) pieptar, şorţ. II. vb. tr. (amer.) a încorseta, a pune în corset. Corsican ['koisiksn] I. adj. corsican, din Corsica. II. s. 1. corsican. 2. (limba) corsicană. corslet ['koislit] s. v. c o r s ( e ) 1 e t. cortege [ko:tei3] s. (fr.) 1. cortegiu, alai, suită. 2. procesiune, alai. Cortes ['ko:tiz, -tez] s. pl. (în Spania şi Portugalia) cortes (cele două camere legiuitoare). cortex ['ko:teks],pl. cortices ['ko:tisi:z] s.l. (bot.) coajă, scoarţă. 2. (si ~of the brain) (anat.) cortex, scoarţă cerebrală, substanţă corticală. 3. (anat.) învelişul exterior al rinichilor. cortical ['ko:tik3l] adj. 1. (anat.) cortical, al scoarţei; referitor la scoarţă. 2. (bot.) al cojii, de coajă, de scoarţă. 3. (anat., zool.) extern, exterior. corticate ['ko:tikeit] adj. 1. cu coajă, cu scoarţă, acoperit cu coajă. 2. ca o scoarţă, ca o coajă. corticated [-id] adj. v. c o r t i c a t e. cortices ['ko:tisi:z[ pl.de la c o r t e x . corticosterone [


 217



cortile [ko:ti:lei[ s. (arhit.) curte interioară. cortisone ['ko:tisoun, -zoun] s. (med.) cortizon. corundum [ka'rAndam] s. (mineral.) corindon, oxid natural de aluminiu. coruscant [ko'rAskont] adj. (stră)lucitor, scânteietor. coruscate ['koroskeit] vb. intr. a fulgera; a străluci; a scânteia (şi fig.). coruscation [rkoros'keijbn] s. strălucire, scânteiere, licărire, (stră)fulgerare (şi fig.). corvee ['ko:vei şi pronunţia franceza] s. (jr.) 1. (ist.) clacă, angara, corvoadă. 2. (jig.) corvoadă. corvet [ko:'vet] s. v. c o r v e t t e . corvette s. (mar.) 1. (ist.) corvetă (mic vas de război inferior fregatei). 2. corvetă (vas rapidele însoţire). corvetto [ko:'vetou] s. (ital. mar.) v. c o r v e t t e . corvine ['ko:vain, -vin] adj. de corb; corbiu, corybant ['koribasnt], pi. corybants [-s] sau corybantes [-ti:z] s. (grec, lat., ist.) coribant. Corydon ['korid^n, -don] s. Coridon (nume de păstor în idile); (jig. poetic) ciobănaş, ciobănel, păstor. corymb ['korimb] s. (bot.) corimb. corymbose [ko'rimbous] adj. (bot.) de corimb, în formă de corimb. corymbus [ko'rimbos], pi. corymbi [-bai] s. v. c o r y m b. coryphaeus [rko:ri'fi:3s],pl. coryphaei [-fiai] s. (grec. ist.) 1. corifeu (conducător al corului în tragedie). 2. (fig.) corifeu, personaj de frunte, fruntaş, personalitate remarcabilă. coryphee ['kourifei] s. (fr.) corifeu. coryza [ko'rsizo] s. (med.) coriză, guturai. cos [kos] conj. (pop.) v. b e c a u s e . cosaque [ko':za:k, ka'z-] s. (fr.) bomboană pocnitoare. cose [kouz] vb. intr. a se aranja, a se face comod, a se aşeza bine. cosec ['kousek] s. (mat.) prese, de la c o s e c a n t . cosecant ['kou'si:k3nt] s. (wat.) cosecantă. coseisrn [kou'saizsm] s. coscisrn, linie coseisrnică. coseismal [kou'saismal, -saiz-] (geol.) I. adj. coseismic. II. s. v. c o s e i s m a 1 l i n e . coseismal curve [~'k3:v] s. v. c o s e i s m a l l i n e . coseismal line [~ 'lain] s. (geol.) linie coseisrnică. coseismic [kou'saismik, -'saiz-] adj. v. c o s e i s m a l (I). coset ['kouzetj s. (mat.) clasă de conexiune; componentă conexă. cosey ['kouzi] adj., s. (amer.) v. c o s y . cosh [ko/] I. s. (sl.) măciucă, băţ, ciomag. II. vb. tr. a ciomăgi, a bate. cosh boy [~ boi] s. ciomăgaş, bătăuş. cosher1 ['ko/or] vb. tr. 1. (şi to ~ up) a îndopa, a ghiftui. 2. a dezmierda, a alinta, a mângâia, a răzgâia, a răsfaţă. cosher2 I. vb. tr. (irl.) a scoate bani de Ia, a exploata. II. 1. intr. a chefui, a petrece. 2. a trăi pe socoteala altuia. cosher3 vb. intr. (fam.) a flecari, a trăncăni, a vorbi vrute şi nevrute, a sta la taclale. co-signatory ['kou'signotori] s., adj. v. c o - s i g n a t o r y . co-signatory ['kou'signsteri] (jur., pol.) cosemnatar, cosignatar. cosily ['kouzili] adv. confortabil, comod; în tihnă, tihnit. cosine ['kousain] s. (mat.) cosinus. cosine curve [~ ka:v] s. (mat.) cosinusoidă. cosiness ['kouzinis] s. comoditate, tihnă, huzur. coslettize ['kosbtâiz] vb. tr. (te/m.) a fosfata; a acoperi eu un strat anticoroziv. Cos lettuce ['kos 'letis,'-.--] s. (bot.) lăptucă, salată, (Lactuca saliva). cosmetic [ksz'metik] I. adj. cosmetic, pentru înfrumuseţare. II. s. (preparat) cosmetic. cosmetician [ikozme'ti/an] s. cosmetician. cosmetologist [.kozme'tobd3ist] s. (amer.) v. c o s m e t i c i a n . cosmetology [.kozme'tolodji] s. (amer.) 1. cosmetică, înfrumuseţare. 2. chirurgie plastică. cosmic(al) ['kozmik(3l)] adj. cosmic, privitor la univers, al universului. cosmic fog ['kozmik fog] s. (astron.) nebulozitate. cosmic iron [~ -aisn] s. fier meteoric. cosmic philosophy [~ fi'lossfi] s. v. c o s m i s m . cosmic rays [~ reiz] s. pi. raze cosmice; radiaţii cosmice. cosmism ['kozmizom] s. cosmism, teorie a universului, teoria evoluţiei cosmice. cosmist ['kozmist] s. cosmist, adept al cosmismului. cosmodrome ['kozmoudroum] s. (av.) cosmodrom, aeroport pentru nave cosmice. cosmogenic [ikozmou'd3enik] adj. cosmogenic. cosmogonicul) ['kozmo'gonik(3l)] adj. cosmogonic. cosmogony [koz'mogani] s. cosmogonie. cosmographer [koz'mografo1"] s. cosmograf. cosmographical [ikozmou'grasfikal, -ma'g-] adj. cosmografie. cosmography [koz'mogrofi] s. cosmografie. cosmolatry [koz'mototri] s. cosmolatrie. cosmoline ['kozmalim] s. (citim.) cosmolină; vaselină. cosmological [ikozmo'bdjikpl, -mo'l-] adj. cosmologic. cosmology [koz'mobdji] s. cosmologie. cosmonaut ['kozmanoit] s. cosmonaut. cosmopoietic fkozmoupo'jetik] adj. creator de lume, referitor la creaţia lumii. cosmopolis [koz'mopolis] s. oraş cosmopolit. cosmopolitan [ikozma'politan, -mou-] I. adj. (de) cosmopolit; internaţional, mondial. II. s. cosmopolit. cosmopolitanism [-izam] s. cosmopolitism.



cothurnus



cosmopolite [koz'mopalait] I. adj. cosmopolit. II. s. cosmopolit, cetăţean al lumii. cosmopolitism [koz'mopslitizom] s. v. c o s m o p o l i t a n i s m . cosmorama [kozjmo'ro:m3, -'ra>] s. (amer.) expoziţie de tabouri înfăţişând vederi din diferite părţi ale lumii. cosmos ['kozmos] ş. (grec.) 1. cosmos, univers. 2. (fig.) armonie, ordine. 3. (fig.) teorie, sistem de idei, concepţie generală; lume. cosmoscope ['kozmouskoup, -mas1-] s. (amer.) planetarium. cosmotheism ['kosmou8i:izom, -moG-] s. cosmoteism, panteism. cosmotron ['kozmotron] s. (fiz.) cosmotron. Cossack ['kosask, amer. şi -sak] (rus) I. s. cazac. II. adj. cazac, căzăcesc. cosset l'kosit] I. s. 1. miel ţinut în casă (ca animal de salon). 2. (fig.) favorit; răsfăţat. II. vb. tr. a răzgâia, a răsfaţă, a alinta; a mângâia. cost [ko(:)st] I. past şi part. trec. cost [kost] vb. A. intr. 1. a costa, a face; what did it ~ you? how much did it ~ you? cât te-a costat? cât ai dat pe ea / el; ~ what it may oricât (de mult) ar costa; to ~ dear a costa scump, a fi costisitor, a fi scump; to ~ tremendously dear a fi grozav de scump. 2. (fig.) a costa; a prilejui, a pricinui, a cauza; if it should ~ his life dacă l-ar costa viaţa; it ~ him much trouble i-a dat multă bătaie de cap. B. tr. (corn.) a fixa preţul (unui lucru), a aprecia valoarea (unui lucru), a preţălui. II. s. 1. cost, preţ; prime ~ preţ de fabrică; ~s of production cheltuielile de producţie; costul de producţie; (ec.) ~ of living index indicele minimului de trai; (com.) ~ and freight costul transportului (în contul vânzătorului); at any ~, at all ~s cu orice preţ; at the ~ of cu preţul; at smb.'s ~ pe socoteala cuiva; to count the ~ a cântări bine urmările, a se gândi la urmări, a ţine seamă de urmări; to know to one's (own) ~ a şti din propria sa experienţă, a şti în urma unei experienţe amare, a cunoaşte pe propria sa piele; to sell at ~ a vinde în preţ de cost. 2. pl. (jur.) cheltuieli de judecată. 3. cheltuială, risipă (de energie etc.). costa ['kosto],pl. costae [-ti:] s. (lat. anat.) coastă. cost accountant ['ko(:)st o'kauntant] s. (corn.) contabil. cost accounting [~ o'kauntinj s. (corn.) 1. calculare a preţului. 2. contabilitate. 3. deviz. costal ['kostl] adj. (anat.) costal, referitor la coastă. Costa Rican ['kosto 'ri:ksn] I. adj. din Costa Riea. II. locuitor din Costa Rica, costarican. costard ['kostsd] s. 1. soi de măr mare englezesc. 2. (şl.) cap, căpăţână, dovleac, tigvă. cost book ['ko(:)st buk] s. (corn.) 1. registru. 2- registrul unei mine cuprinzând numele şi particiimţia acţionarilor. cost clerk [~ kla:k] s. v. c o s t a c c o u n t a n t . costean [ko'stim, 'kos-] vb. intr. (mine) a explora filonul prin săpare de puţuri. costeen [ko'stim, 'ko-] vb. intr. v. c o s t e a n . cost-effective ['kost i'fektiv] adj. (ec.) rentabil. coster ['kosts1"] s. (fam.) v. co s t e r m o n g e r . costermonger [~.niAng9r] s. 1. vânzător ambulant de fructe şi zarzavaturi; zarzavagiu, precupeţ. 2. vânzător / precupeţ / negustor de peşte. cost estimate ['ko(:)st 'estimit] s. (ec., constr.) deviz estimativ; evaluare. cost-free [~fri:] adj., adv. gratis, gratuit, pe degeaba. costing ['ko(:)stin] ş. (constr.) calculul preţurilor. costive ['ko(:)stiv] adj. 1. constipat, încuiat; suferind de constipaţie. 2. care cauzează constipaţie. 3. (fig. înv.) încet, greoi, mocăit. 4. (fig. înv.) încuiat, constipat. 5. (fig. înv.) cărpănos, zgârcit, zgârie-brânză. costless [Tko(:)stlis] adv. gratuit, fără plată. costliness ['ko(:)stlinis] s. 1. preţ, valoare; scumpete, scumpătate. 2. bogăţie. costly ['ko(:)stli] adj. 1. costisitor, scump. 2. (fig.) de (mare) preţ, preţios, valoros; bogat, somptuos, luxos. costmary ['kostmeori] ş. (bot.) calomfir (Tanacetum bahamita). cost price ['ko(:)st prais] s. preţ de cost, cost de producţie. costume ['kostju:m, -'-] I. s. 1. costum, îmbrăcăminte, ţinută. 2. taior. 3. stil, modă, costum de epocă. 4. (înv.) obicei, cutumă. II. vb. tr. a costuma; a îmbrăca. costume ball [~ bo:l] s. bal costumat. costume jewellery [~ 'd3u:3lri] s. bijuterii false, imitaţii; strasuri. costume piece [~ pi:s] s. (teatru) piesă istorică / de epocă. costume play [~ piei] j . v . ' c o s t u m e p i e c e . costumer ['kostjumia1", -'—] s. costumier; recuziter; croitor (mai ales la un teatru). costumier [kos'tju:mior, mjor şi pronunţia franceză} s.v. c o s t u r n e r . cost value ['ko(:)st rvseljuf:)] ş. (ec.) preţ de cost. cosy ['kouzi] I- adj. comod, plăcut, tihnit, confortabil, drăguţ, agreabil. II. ş. 1. (şi tea ~) învelitoare de ceainic. 2. canapea mică. cot1 [kot] s. 1. pat de copil, pătuţ; leagăn. 2. pat de campanie; prici. 3. hamac. cot2 I. ş. 1. (şi beli ~) ţarc, ocol. 2. (poetic) bordei, coliba; căsuţă, bojdeucă. II. vb. tr. a mâna (oile) în ţarc. cot3 s, prese, de la c o t a n g e n t . cotangent [kou'ta;nd33nt, 'kouit-] s. (/nat.) cotangentă. cot case ['kot ikeis] s. (med.) bolnav (la pat), pacient ţintuit la pat. cote [kout] s. 1. (şi sheep ~) ţarc, ocol. 2. (şi dove ~) hulubărie, porumbar. 3. (sl. înv.) căsuţă, bojdeucă, cocioabă. co-temporary fkou'temparari] adj., s.v. c o n t e m p o r a r y . co-tenant ['kou'tenant] s. coarendaş. coterie fkoutari] s. 1. coterie, cerc, cenaclu, salon (literar artistic etc.). 2. coterie, clică, gaşca. coterminal angles [kou'to:minol 'asnglz] s. (geom.) unghiuri care diferă cu 36o°. coterminous ['kou'teiminas, kou't-[ adj. v. c o n t e r m i n o u s . cothurnus [kou'Bomas], pl. cothurni [-nai] ş. 1. (ist. grec.) coturn, sandală. 2. (fig.) tragedie. 3. stil elevat; stil pretenţios.



 co-tidal line



218



co-tidal line [kou'taidol ilain] s. (geogr.) linie cotidală (care uneşte punctele în care couch grass [~ gra:s] s. v. c o u c h2. fluxul se produce concomitent). . couchless ['kaut/lis] adj. fără pat / culcuş. cotiIl(i)on [ks'tiljon, kou't-] s. 1. (muz-) cotilion (si dans). 2. (amer.) stofă cadrilată de couch roll ['kaut/ roul] s. (ind.) valţ sugar. lână. couch weed [~ wi;d] s. v. c o u c h2. r cottage [ kotid3] s. 1. casă de ţară / ţărănească; colibă, bordei, bojdeucă. 2. vilă. 3. (austr.) cougar ['ku:g3r] s. (zool.) cuguar, puma (Felis concolor). casă fără etaj (aar uneori cu mansarda). cough [ko(:)f] I. s. 1. tuse, acces / chintă de tuse. 2. răceală; ~s and colds tuse şi guturai; cottage cheese [~ tjî:z] s. brânză de vacă. (med.) whooping ~ tuse convulsivă / măgărească. II. vb. A. intr. 1. a tuşi. 2. (amer. si.) cottage hospital [~ ihospitl] s. 1. mic spital de provincie (in care nu locuiesc medici). a plăti, a fi silit să plătească. B. ir. to ~ down a face (pe cineva, un orator) să tacă, tuşind; 2. spital format din mai multe vile. to ~ out a) a expectora; b) a spune; a divulga; to ~ up a) v. to ~ out. b) to ~ up cottage industry |~ .indsstri] s. industrie artizanală. one's cookies a voma, a vărsa; c) (fam.) a spune, a scăpa (vorba despre), a destăinui; cottage piano [~ .pjjenou] s. (muz.) pianină. d) v. II, A, 1; e) a scoate la iveală; a scoate (bani etc.). cottager ['kotid3Sr] s. 1. argat; ţăran, sătean. 2. (amer.) locatar al unei vile. cough drop [~ drop] s. 1. bomboană contra tusei. 2. (fig.) ceva foarte neplăcut. cottar ['koto1"] s. 1. (scot.) argat (care locuieşte la fermă). 2. (irl. înv.) arendaş (care cough lozenge [~ 'bzind3] s. tabletă contra tusei. plăteşte o rentă stabilită la o licitaţie publică). 3. (tehn.) v. c o 11 e r2. couguar ['ku:gwa:r] s. v. c o u g a r . cotted wool [Totid wul] s. (text.) lână codină de la marginile cojocului. coul [kaul] s. hârdău, ciubăr. cotter1 ['koto'] s. v. c o t t a r . could [kud/orma tare; ksd forma slabă) past de la can 1 . cotter 2 1, s. (tehn.) pană, cui, bulon, clavetă, splint. II. vb. ir. a şplintui. coulee ]'ku:li] s. 1. torent de lavă (solidificat). 2. (amer.) viroagă, râpă adâncă; albie cotter bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub cu nas. uscată. cottered ['kotsd] adj. (tehn.) şplintuit. couleur [ku:'b:r şi pronunţia franceză] s. (fr.) culoare (la cărţi). cotter key [~ ki:] s. (cui de) siguranţă, cuiul osiei. coulisse [ku:'li:s] s. (mai ales pi.) 1. (tehn.) uluc, renură, crestătură, nut, falţ. 2. (teatru) cotter pin [~ pin] s. (metal.) cui spintecat, splint. culisă. cottier ['kotior] s.v. c o t t a g e r ( l ) . coulisse gossip [~ igosip] s. intrigi de culise; bârfă, bârfeli. cotton ['totn] I. s. 1. (bot.) bumbac (Gossypium herbaceum). 2. (corn.) bumbac; pânză couloir ['ku:lwa:r, -W3:r] s. (fr.) defileu, strungă. de bumbac, stambă. 3. vată. 4. (sisewing ~) aţă, fir, bumbac; gun ~fulmicoton; a needle coulomb ['ku;bm] s. (electr.) coulomb. and ~ ac şi aţă. II. adj. de bumbac. III. vb. A. intr. 1. (with; together) a se împăca, a se coulometer [ku:'bmitor] s. (/iz.) couloinbmetru. înţelege (cu; unul cu altul). 2. to ~ on to a) v. to ~ up to; b) (Jam.) a înţelege; to ~ coulter ['koultor] s. (agr.) brăzdar (la plug). to / with a îndrăgi (cu ac.), a se ataşa de, a se lega de; to ~ up to a se împrieteni eu, coumarin ['kjmmorin, -ri;n] s. (chim.) cumarină. a căuta prietenia (cuiva); a fi pe placul (cuiva); I don't ~ up to him nu-1 înghit deloc, coumarone ['kju:moroun] s. (chim.) cumaronă. nu-1 am deloc la stomac. B. tr. (rar) 1. a înfăşură, a înveli în bumbac sau vată. 2. (fig.) council ['kaunsil] s. 1. consiliu; sfat; comitet; World Peace Council Consiliul Mondial a răzgâia, a răsfăţa, a ţine în vată, a cocoli. al Păcii; Security Council Consiliul de Securitate; town ~ consiliu municipal / orăşenesc; cotton bale f~ beii] s. balot de bumbac. Council of Ministers consiliu de miniştri; Council of State, State Council consiliu de cotton cake [~ keikj s. turtă de bumbac (nutreţ). stat; (ist.) King's Privy Council consiliu secret al regelui; consiliu de coroană. 2. (fam.) cotton card [~ ka:d] s. (text.) cardă de bumbac. sfat; sfetnici, consilieri. 3. (bis.) sobor, sinod; (ist.) sinedrin. 4. consiliu, consfătuire; family r cotton chopper [~ .t/op3 ] s. (agr.) maşină de prăşit, prăsitoare, cultivator pentru ~ consiliu de familie; (med.) ~ of physicians consult (de medici). bumbac. council board [~ bo:d] s. 1. consiliu, şedinţă a consiliului. 2. masă de conferinţe; masa cotton cloth [~ kb(:)0] s. ţesătură / pânză / stofă / material de bumbac. verde. cotton flax [~ flanks] s. (text.) in cotonizat. council fire [~ ifabr] s. foc al sfatului (la indienii din America de Nord). cotton gin [~ d3in] s. (text.) maşină de egrenat bumbac. council house [~ haus] s. 1. primărie. 2. locuinţă construită din fonduri publice. cotton-grass [~gru:s] s. (bot.) bumbăcariţă (Eriophorum anguslifolium). councillor ['kaunsilo1", -sab c ] s. consilier, membru al unui consiliu; sfetnic, sfătuitor. cotton groundsel [~ igraunsl] s. (bot.) cănăhicl (Senecio viscosus). councillorship ['kaunsb/ip] s. funcţie de consilier. r cotton harvester [~ iha:visto ] s. (agr.) maşină pentru recoltat bumbacul. councilman ['kaunsilmsnl.pl. councilmen [-man] s. (si common ~) membru al unui cotton lord [~ b:d] s. magnat al industriei bumbacului, textilist, bumbăcar. consiliu, consilier (mai ales municipal). cotton machine [~ ms'/iui] s. maşină de tors bumbac. council meeting ['kaunsil imktirj] s. şedinţă a consiliului. cotton mill [~ mil] s. filatură de bumbac, bumbăcărie. councilor ['kaunsib r ,-spb r ] s. v. c o u n c i l l o r . cottonocracy [rkotn'okrosi] s. magnaţii bumbacului din Lancashire. council table ['kaunsil iteibl] s. v. c o u n c i l b o a r d . Cottonopolis [ikotn'opglis] s. (glumeţ) oraşul Manchester (ca centru al industriei counsel f'kaunspl] I. s. 1. sfat, povaţă, consiliu; to ask ~ of smb. a cere cuiva un sfat; bumbacului). cotton-picker ['kotn.pik3rJ s. 1. culegător de bumbac. 2. maşină pentru recoltat bum­ to take ~ of a primi sfaturi de la; to keep one's ~ a-şi ţine părerea pentru sine, a tăcea. 2. sfat, consfătuire, consiliu, deliberare, judecare, cumpănire, chibzuire; to take ~ bacul. (together) a se sfătui, a se consulta, a ţine un sfat. 3. prevedere, prudenţă. 4. hotărâre, cotton-plant [~pla:nt] s. (bot.) bumbac (Gossypium herbaceum). cotton planter [~ iplo:ntor] s. cultivator de bumbac; specialist în cultura bumbacului. vrere; intenţie, plan, proiect; părere; to be of—with a fi de aceeaşi părere cu. 5. consilier, sfătuitor, sfetnic. 6. avocat; King's / Queen's Counsel avocat al curţii regale (numit de cotton poplar [~ ipopbr] s. (bot.) plop canadian (Populus monilifera). guvern); ~ for the defence avocat al apărării, apărător; apărarea; ~ for the prosecution cotton seed [~ si:d] s. sămânţă de bumbac. procuror, acuzarea, ministerul public. II. vb. A. tr. a sfătui, a povăţui, a îndemna, a da cotton sled [~ sledj s. (agr.) sleding. cotton spinner [~ rspino1"] s. 1. filator (de bumbac), muncitor textilist. 2. proprietar de un sfat (cuiva); a recomanda (cuiva). B. intr. 1. a da sfaturi; a fi sfetnic. 2. a se sfătui, a cere sfaturi. filatură de bumbac. counsel keeper [~ iki:por] s. păstrătorul unui secret / al unei taine. Cotton State ['kotn steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. counsellor ['kaunspbr] s. 1. sfătuitor; consilier; sfetnic. 2. (si ~at law) (amer., irl.) cottontail [—teii] s. (amer. zool.) iepure de pădure (Lepus silvalicus). avocat. cotton thistle [~ -Oistl] s. (bot.) scai-măgăresc (Onopordon acanthium). count1 [kaunt] I. vb. A. tr. 1. a număra, a calcula, a socoti. 2. (fig.) a socoti, a pune la cotton twine [~ twain] s. (text.) bumbăcel; fire de bumbac. socoteală, a număra. 3. (fig.) a socoti, a considera, a privi ca; I ~ him my friend îl socotesc cotton waste [~ weist] s. deşeuri de bumbac. prieten. 4. (sport) a număra (pe un boxer). 5. to ~ again a mai număra o dată, a mai cotton weed [~ wi:d] s. (bot.) v. c u d w e e d . socoti o dată, a verifica; to ~down a număra, a socoti; to ~in a include, a pune la socoteală; cottonwood [~wud] s. (bot.) plop canadian (Populus deltoides I balsamifera). to ~ out a) a calcula, a socoti, a număra; b) a exclude, a nu pune la socoteală, a nu număra; cotton wool [~ 'wul] s. 1. bumbac brut / neprelucrat. 2. vată. c) (amer.) a număra, a calcula greşit (votanţii); d) (sport) a declara knock-out (pe un cottony ['kotsni] adj. 1. de bumbac; 2. pufos, moale. boxer); (pari.) to ~ out the House a amâna o şedinţă a Camerei Comunelor (din cauză cotton yarn ['kotn 'ja:n] s. fir de bumbac; bumbăcel că nu s-au întrunit nici 40 de deputaţi); to ~ up a enumera, a număra. B. intr. 1. a număra, cotyledon [.koti'lkdan] s. (bot.) cotiledon. a socoti, a calcula. 2. (fig.) a conta, a avea însemnătate, importanţă; that does not ~ (asta) cotyledonous [-as] adj. (bot.) cotiledonat. 1 couch [kaut/] I. s. 1. (poetic) culcuş. 2. canapea, sofa, pat de odihnă. 3. (amer.) vizuină, n-are nici o importanţă, nu contează; every little ~s orice fleac are importanţă. 3. to ~ bârlog de vidră. 4. (arte) strat fundamental de vopsea, grund (la pictură). 5. cuib, strat for much / for a great deal a avea o mare importanţă; to ~ for nothing a nu intra la de orzoaica (pentru fabricarea berii). II. vb. A. tr. 1. a aşterne, a aşeza, a întinde pe un socoteală; a nu avea nici o importanţă; to ~ (up)on a conta pe; a se bizui pe. II. s. culcuş. 2. a pune la germinat (orzoaica). 3. (fig.) a formula, a exprima, a expsune; 1. socoteală, calcul, numărătoare; out of all ~ incalculabil, ce nu poate fi numărat; to the refusal was ~ed in polite terms refuzul a fost exprimat în termeni politicoşi. 4. pasiv lose ~ a pierde socoteala. 2. (teAt.) număr, grosime (a firului). 3. (fig.) valoare, preţ; out (poetic) a fi culcat; a se culca. 5. a întinde (suliţa). 6. (agr.) a face grămezi de; a întinde of (all) ~ (de) nepreţuit. 4. (jur.) cap(ăt) de acuzaţie / acuzare. (grâne). 7. to ~ under a ascunde sub, în dosul (cu gen.). ♦ (med.) to ~ a cataract, to ~ count2 s. conte (în altă ţară decât Anglia, echivalent cu e ar 1). a person / to ~ a person's eye a face (cuiva) o operaţie de cataractă. B. intr. 1. a sta countability axiom [ikaunto'biliti -zeksiom] s. (mat.) axioma numărării. culcat. 2. a se ghemui, a se tupila. 3. (despre animale) a pândi, a sta la pândă. 4. a sta countable ['kauntabl] adj. 1. calculabil, numărabil. 2. (gram., despre substantive) în vizuină. numărabil, care poate fi numărat, având formă de plural (de exemplu book, books), couch2 s. (bot.) 1. pir (Agropyron repens). 2. iarba-câmpului (Agrostis alba). count down['kaunt 'daun] 1. s. (av.) numărătoare inversă (pentru decolare sau lansare). couch fellow [~ .felou] s. (rar) tovarăş de pat. 2. moment critic / hotărâtor.



 219



countervail



countenance ['kauntinans] I. s. 1. înfăţişare (a feţei), expresie, fizionomie, aer, mină; 1. a imita. 2. a falsifica, a plastografia; a eontrafacc. 3. a simula; to ~ madness a se preface faţă, obraz; play of ~ mimică; to change one's ~ a se schimba la faţa; his ~ fell făcu o nebun, a simula nebunia. B. mtr. 1. a se preface, a fi ipocrit. 2. a semăna perfect. counterfeiter [-orj s. 1. falsificator (mai ales de monede); fabricant de bani falşi, mină plouată; rămase cu gura căscată; to put a good ~ on the matter a) a nu se trăda, a nu se clinti; a-şi păstra calmul / sângele rece; b) a se ţine să nu râdă, a-şi stăpâni râsul. calpuzan. 2. (jig.) înşelător, amăgitor,pungaş,escroc. 3. (fig.) imitator, maimuţă, papagal. counterfeiting [-in] s. falsificare de monede / de bancnote; fals. 2. cumpăt, calm, sânge rece. linişte; to lose ~ a-şi pierde cumpătul, a se buimăci, a se counter floor ['kaunta fio:1"] s. (constr.) duşumea oarbă. pierde, a se fâstâci; to put smb. out of ~ a scoate pe cineva din sărite / pepeni / ţâţâni / counterfoil [—foil] s. cotor (de chitanţă, cec, bilet etc.); contramarcă; talon; matcă. fire; in ~liniştit; în apele lui; out of ~scos din sărite /fire. 3. (fig.) favoare, hatâr, protecţie, counterfort [~fo:t] s. 1. (arhit.) contrafort, pinten. 2. obcină, coasta de munte. 3. (ist. proptele, simpatic; sprijin moral, suport; to lend one's ~ to a sprijini moraliceşte, a îmbărbăta, a încuraja; in ~ în graţii, privit cu ochi buni, cu trecere; to put in ~ mii.) contrafort, contraredută. counter gangway [~ 'gasnwci] s, (mine) contrafort. a) a promova, a favoriza; b) a sprijini, a încuraja; to give ~to a) a încuraja, a îmbărbăta; Counter gate [~ gcit] s. (ist.) poarta închisorii datornicilor din Londra. b) a sprijini, a întări, a confirma (un zvon etc.); to give oneself ~ a se stăpâni. II. vb. tr. counterindication ['kauntanindi'keijbn] ş. (med.) contraindicaţie. 1. a sprijini, a susţine (moraliceşte), a încuraja. 2. a vedea cu ochi buni, a permite, a îngădui; counter insurance [~ in'juarsns] s. reasigurare. I cannot ~such conduct nu pot privi cu ochi buni o astfel de comportare. 3. (înv.) a simula. counter intelligence [~ intelid3Pns] s. (serviciu de) contrainformaţii, contraspionaj. B. intr. (înv.) a se preface. counter irritant [~ 'iritant] s. (med.) contra-iritant (muştar etc.). countenanced [-tj adj. (în cuvinte compuse) cu faţa, cu o mina; well-~cu o mină bună; counter jumper ['kaunta ^Anips1"] s. (si. peior.) v. c o u n t e r m a n . arătos, frumos. r counterlight [~ lait] s. (fot.) lumină din unghi prost, lumină defavorabilă. countenancer [-9 ] s. protector, sprijinitor. counterman ['kauntsmanl.pl. countermen [-man] s. vânzător cu amănuntul; băiat de counter1 [,kaunt3r] s. 1. tejghea; to serve behind the ~ a servi într-un magazin. 2. casă, contor. 3. (tehn.) maşină de calculat, calculator; computer. 4. contor (de gaz, prăvălie / de tejghea, tejghetar. countermand I. [~ 'mamd] s. 1. contraordin. 2. contramandare. II. [~'ma:nd,'--'-] vb. electricitate etc.); tahimctru etc. 5. (tnfor.) numărător. counter2 s. 1. fişă, jeton (pentru joc). 2. contramişcare (Ia şah, la jocul de dame). tr. 1. a contramanda (un ordin etc.), a revoca; a anula (o comandă). 2. a rechema (o unitate militară etc.). 3. imitaţie de bani. 4. (ist.) închisoare, temniţă; închisoarea datornicilor. countermarch [~rma:t/] I. s. (mil.) contrarnarş. II. vb. A. intr. 1. (mil.) a se întoarce. counter3!, s. 1. opusul, contrariul. 2. contralovitură; parare. 3. (fig.) contracarare; as a ~ to ca o contracarare a (cu gen.). 4. (sport) triplu cere (figură la patinaj). 5. (muz.) 2. a face cale întoarsă. B. tr. a întoarce (trupele) în direcţia opusă, a schimba frontul contrapartidă. 6. (mar.) boltă. 7. urmă, dâră (a vânatului). II. adj. 1. potrivnic, opus, contrar. (trupelor). countermark [~ma:k] s. 1. (corn.) marcă suplimentară pentru garanţie; marca mai multor 2. răsturnat, invers, pe dos. III. adv. 1. împotrivă, contra; to act / to go / to run ~ to a contraveni (cu dar.) a contrazice; a încălca. 2. (în sens) invers, de-a-ndoasclca; to go / producători. 2. (corn.) marcă, semn de marcare. countermine I. [~rinain] s. (mil. mar.) contrarnină. II. [~'rnain] vb. tr. 1. (mil.) a to run ~ a) a merge împotrivă; a încurca un joc etc.; (to) a pune beţe în roate (cu dat.); b) a înota contra curentului. IV. vb. A. intr. (sport) a contra, a răspunde (la o lovitură) contrarnina, a apăra prin eontrarnine. 2. (ftg.) a dejuca, a zădărnici, a submina (planurile cuiva). printr-o contralovitură, a da o contră (la boA); a para / a contracara un atac (la şah). B. tr. 1. a para (lovitura adversarului) printr-o contralovitură. 2. a se opune la, a opune rezistenţă counter motion [~ .mou/sn] s. 1. contramişcare, contramanevră (şi mii.) 2. (pol.) contrapropunere. (cu dat.) a rezista la. counter motive [~ -moutiv] s. contraargument, argument opus. counter4 s. greaban, gârbiţă, grumaz. countermove [~mu:v] s. 1. (mii.) contralovitură. 2. riposta, contramişcare (la şah etc.). counter5 s. pielea care înconjoară tocul cizmei. countermure [~mjii3r] s. (arhit.) contrafort, contrafişă. counter account [ikauntar s'kaunt] s. control, verificare; revizie. counternatural [~ 'met/ral] adj. împotriva naturii, nefiresc, nenatural. counteract ['kaunta'rskt] vb. tr. 1. a împiedica, a zădărnici; a contracara; a respinge, counter offensive [kauntar s'fensiv] s. (mil.) contraofensivă. a rezista (Ia; sau cu dat.). 2. a neutraliza, a anula; a nimici (un atac etc.). counteroffer [ikauntar'o:f3r,'--.--] s. (ec.) contraofertă. counteracting force [ikaunta'raektin fo:s] s. (tehn.) forţă de reacţiunc. counter order [~ o:dar] s. contraordin. counteraction [ikaunts'raskJVn] s. contraacţiune, ripostă; opoziţie, rezistenţă. counterpane [~pcin, ~pin, ~pen] s. 1. cuvertură, învelitoare de pat. 2. plapumă. counteractive [ikaunts'rrektîv] I. adj. cu acţiune contrarie; cu efect contrariu; counterpart [~pu:t] s. 1. (corn., jur.) copie; duplicat. 2. pereche; dublu, dublură, tiz, neutralizator. II. s. ceva ce acţionează contrar; ncutralizator. pandant; alter-ego. 3. (muz.) contrapartidă. counter-attack ['kauntars'task] I. s. (mil.) contraatac; contraşoc; contralovitură. II. vb. counterpiston [~ipistpn] s. (tehn.) contrapiston. tr. şi intr. a contraataca. counterplead [~>pli:d,'—i-] vb. tr. (jur.) a pleda contra (cu gen.). counter-attraction ['kauntDrsitrsek/sn] s. atracţie contrarie, putere atractivă în sens opus counterplot [-plot] I. s. acţiune de zădărnicire a unui complot / a unei conspiraţii. II. vb. (sifig.). A. tr. a zădărnici (complotul cuiva). B. intr. a face un contracoinplot, o contraconspiraţie. counterbalance I. l'kauntoibselsns] s. 1. contragreutate, contrapunerc, contrabalanţă. counterpoint [~p;>int] s. (muz.) contrapunct; arta contrapunctului; arta armonici. 2. (jig.) contrabalanţă, contracarare; compensare. II. [ikaunta'bEelans, '--'--] vb. tr. counterpoise [~poiz] I. s. 1. contragreutate. 2. contrabalansare; echilibru (şifig.). II. vb. 1. a contrabalansa, a echilibra; a cumpăni. 2. (ftg.) a contrabalansa; a contracara; (com.) tr. 1. a echilibra; a ţine în echilibru; a contrabalansa. 2. a compensa, a contrabalansa. a compensa. counter poison [~ p^izn] s. (med.) antidot, eontraotravă. counterbane ['kaiintabein] s. (rar) antidot (al unei otrăvi), eontraotravă. counter print [~ print] s. (telm.) contrapresiune. counterbass ['kauntsbeis] s. (muz.) contrabas. counter project [~ 'prod3ckt] s. contraproiect. counter battery [~ 'bastsri] s. (mii.) contrabaterie. counter-proof [~pru:f] s. probă contrară. counterblast [~blu:st] s. 1. vânt potrivnic, rafală bruscă de vânt contrar. 2. contramăsură, counter rail [~ reil] s. 1. (ferov.) longrină de deraiere. 2. (constr.) labă de iepure. contralovitură. 3. contraacuzare, contraacuzaţic. counter reaction [~ ri'ask/^n] s. (chim.) reacţie inversă / reversibila. counterblow [~blou] s. contralovitură. counter reformation [~ rrefo'mei/an] s. contrareformă. counterbore [~bo:] s. (telm.) lărgitor; zencuitor. counter revolution [~ ircvs.liu/sn] s. contrarevoluţie, reacţiunc. counterbrace [~breis] vb. ţr. (mar.) a contrabraţa. counter-revolutionary [- ircv3>lju:.i>n.?ri] adj., ş. contrarevoluţionar, reacţionar. counterbrake [~breik] s. (auto) contrafrână. counter rotation [~ rou'tci/^n] s. (tehn.) mişcare / rotaţie în sens opus. counterbuff [~bAf] I. vb. tr. a respinge (şi jig.). II. s. contralovitură. counterscarp [~'ska:p] ş. (mil.) contraescarpă. counter cab [~ kfeb] s. taximetru. counter security [~ si'kjusriti] s. (jur.) al doilea gir, a doua asigurare / chezăşie. counterchange [~ 't/cind3] I. vb. tr. a schimba. II, (com.) schimb. counter shaft [~ /a:ft] s. (telm.) 1. axă secundară a unei curele de transmisie. countercharge I. [~'t/u:d3] vb. A. tr. 1. a contraacuza; a riposta. 2. (mil.) a contraataca. 2. suspensiunc, greutate suspendată. B. mtr. (mil.) a contraataca. II. [~l/u:d3] s. (jur.) contraacuzare, contraacuzaţic, recriminare. countersign [~ sain. '--'-] I. s. 1. (mii.) (contra)parolă. 2. semn de recunoaştere. countercharm I. [~t/u:m] s. descântec. II. [~'t/u:m] vb. tr. a descânta. 3. contrasemnătură. II. vb. tr. 1. a contrasemna, a certifica, a parafa. 2. a ratifica, a countercheck I. [~'t/ek] s. 1. contralovitură. 2. (fig.) piedică, obstacol. 3. (fig. înv.) sancţiona. dojana, mustrare (ca ripostă). II. [~'t/ck] vb. tr. 1. a se împotrivi (cu dat.); a împiedica. counter signature [~ 'signitj3r] s. contrasemnătură. 2. a da o contradovadă (cuiva). counter sill [~ sil] s. (hidr.) prag amortizor. counter claim I. [~ kleim] s. 1. contrapretenţie. 2. (jur.) cerere reconvenţională. countersink [~ sirjk] I. vb. tr. (tehn.) a adânci, a încresta, a scobi (metale, lemn, cu II. [~ 'lcim] vb. A. intr. (jur.) a formula o cerere reconvenţională. B. tr. a formula o unelte sjwciale); a zeneui; a puncta; a freza. II. s. 1. adâncire, încrestare, scobire (de metale, contrapretenţie faţă de. lemn). 2. (tehn.) zencuitor; teşitor; adâncitor; freză conică. counter-clockwise [~'ktokwaiz] adv. în sensul invers direcţiei acelor ceasornicului. counterspy ['kauntaspai] s. agent de contrainformaţii / contraspionaj. counter-current [~


 countervailing duty



countervailing duty ['kauntoveilirj 'dju:ti] s. taxă vamală cu caracter protectionist. counterview ['kauntavju:] s. părere contrară; in ~ faţă în faţă. counterweigh [~'wei] vb. tr. a contrabalansa. counterweight [~weit] s. contragreutate, contrabalansare. counterwork [~wo:k] I. s. 1. acţiune (contra cuiva). 2. (mil.) lucrări de apărare. II. vb. A. intr. a se împotrivi, a se opune. B. tr. a zădărnici. countess ['kauntis! s. contesă (so(ie ae earl sau count). counting f'kauntirj] s. (amer.) socoteală, numărătoare. counting house [~ haus] s. (com.) 1. contoar, birou comercial. 2. contabilitate; casierie. counting room [~ru(:)m] s. (amer.) v. c o u n t i n g h o u s e . countless ['kauntlis] adj. nenumăraţi, nenumărate, fără număr, puzderie, spuză, câtă frunză şi iarbă. count-out ['kaunt'aut] s. 1. (pari, engl.) numărătoare (a membrilor Camerei Comunelor); amânare a dezbaterilor (cana* sunt mai puţin de 40 de deputaţi prezenţi). 2. (sport) knock-out, declarare a înfrângerii unui boxer prin knock-out, numărare până la zece a unui boxer. countrified 1'kAntrifaid] adj. (cu aspect) rustic, rural, ţărănesc. country ['kAntri] s. 1. ţară, stat; in this ~ în ţara noastră, la noi; (fam.) ~ of old maids Anglia; (prov.) every ~ has its customs, so many countries, so many customs câte bordeie atâtea obiceie; to appeal / to go to the ~ a dizolva parlamentul şi a fixa noi alegeri; to put oneself on one's / the ~ a se adresa alegătorilor. 2. patrie; to leave the ~ a pleca în străinătate; mother ~a) Anglia; b) patrie; the old ~a) Anglia; b) patria, ţara de origine a unui emigrant. 3. ţară, provincie; sat; to go down into the ~ a pleca în provincie; in the ~ a) la ţară; b) (sl. sport) (despre o lovitură) în gol; aiurea, prea departe, la ţară; in the open ~ în sânul naturii. 4. loc, ţinut, tărâm, meleag, regiune; perpendicular ~ ţinut muntos. 5. uscat, pământ. 6. (fig.) sferă, domeniu; this subject is quite unknown ~ to me chestiunea aceasta e dintr-un domeniu de care sunt cu totul străin. country air [~ ea'] s. 1. aer la ţară. 2. înfăţişare, aspect de ţăran. country ballad [~ rbaîbdj s. v. c o u n t r y s o n g . country-born [~to:n[ adj. născut la ţară, născut în provincie. country box [~ boks] s. căsuţă la ţară. country-bred [~bred] adj. crescut la ţară. country bumpkin[~ ibAmpkin] s. ţărănoi, ţopârlan, bădăran. country clown [~ klaun] j . v . c o u n t r y b u m p k i n . country cousin [~ ikAZn[ s. (peior. glumeţ) locuitor de la ţară, provincial (care veae oraşul pentru prima oră), ţărănoi, nea Ştefan, badea Gheorghe. country dance [~ do;ns] s. dans popular, contradanţ (în care perechile se aşazăfaţă în faţă pe două şiruri; a nu se confunda cu cadrilul francez). countryfied ['kAntrifaid] adj. v. c o u n t r if ied. country fog ['kAntri fog] s. (meteor.) ceaţă continentală. country gentleman [~ d3enflnwn] s. 1. nobil de ţară. 2. provincial. country girl [~ gs:l[ s. ţărăncuţă, fată (naivă) de la ţară. country house [~ haus] s. 1. conac, casă boierească. 2. vilă I casă în afară de oraş, reşedinţă de ţară, casă la ţară. country language [~ ila;rjgwid3] s. 1. limbă naţională. 2. limbă maternă. country life [~ laif] s. viaţa de la ţară, viaţa câmpenească. countrylike ['kAntrilaik] adj. 1. ţărănesc, rustic, câmpenesc. 2. provincial. country-made ['kAntrimeid] adj. făcut la ţară, de (la) ţară. countryman ['kAntriman], pl. countrymen [-mon[ s. 1. (si fellow ~) compatriot. 2. sătean, ţăran. 3. provincial. country note ['kAntrinoutJ s. bancnotă scoasă de o bancă locală. country parson [~ ipa:sn] s. preot de sat / de ţară, popă. country party [~ ipa:ti] s. partid agrarian, partid ţărănesc. country people [~ ipirpl] s. (fam.) 1. ţărani, ţărănime. 2. oameni din provincie; provinciali. country road [~ roud] s. drum de ţară. country seat [~ si:t] s. conac; moşie. country sedan [~ si'dam] s. (auto) autocombi, station (waggon). countryside [-said] s. 1. ţară, provincie; in the ~ la ţară; in town and ~ la oraşe şi sate. 2. ţinut, regiune. country song [~ son] s. cântec popular. country squire [~ iskwaisr] s. nobil, boier de ţară. countrywoman [~ku:d3'gra:s si pronunţia franceză] s. (fr.) lovitură de graţie / decisivă. coup de main [~ mam si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. faptă îndrăzneaţă. 2. luare prin surprindere, atac neaşteptat; puci. coup de soleil [pronunţia franceză] s. (fr.) insolaţie.



220



coup d'etat ['ku dei'ta: şi pronunţia franceză] s. (fr.) lovitură de stat. coup de theatre ['ku:ds tei'o:tr] s. (fr.) lovitură de teatru. coup d'oeil [.ku:'do:i].s. (fr.) ochire, (o singură) privire. coupe ['ku:pei, amer. -'-] s. (fr.) 1. cupeu, trăsură închisă; automobil nedecapotabil. 2. (ferov.) cupeu (compartiment cu o singură banchetă). cbuplable ['kAplobl] adj. care poate fi împerecheat, cuplat etc. (v. c o u p l e II). coiiple ['kApl] I. s. 1. pereche (în toate sensurile); cuplu; soţ şi soţie, soţi; a ~ of doi, două, o pereche de; câţiva, câteva; a ~ of words două vorbe; câteva cuvinte; to hunt / run in ~s a fi nedespărţiţi; to run in ~(s) (despre o pereche de cai); a trage la ham. 2. (tehn.) cuplu de forţe. 3. (electr.) element, baterie. 4. cei doi plutaşi (cârmaciul sau plutaşul şi dâlcăuşul). II. vb. A. tr. 1. (to) a împerechea, acupla (cu); (tehn.) a cupla (cu). 2. a asocia, a lega, a uni. 3. a căsători, a cununa. B. intr. 1. a se împerechea, a se împreuna, a se cupla, a se copula. 2. a se căsători, a se cununa. coupled [-d] adj. (tehn.) cuplat. coupler ]-3r] s. 1. (tehn.) cuplător, manevrant. 2. (tehn.) cuplare, legare, cuplă; aparat sau dispozitiv de cuplare; manşon de racordare, mufă de legătură. 3. (ferov.) cuplă automată, cuplaj automat. 4. (radio) dispozitiv de cuplare. couplet ['kAplit, amer. şi -letj s. (metr., muz.) cuplet. coupling ['kAplin] s. 1. împerechere; cuplare: 2. asociere, legare. 3. (tehn.) mufă, manşon, cuplă, cuplaj; ambreiaj; îmbinare, legare, racordare. 4. (rad.) legătură. 5. (sport.) cuplaj. coupling aperture [~ 'ajpstjus'] s. (tel.) fereastră de cuplaj. coupling strap [~ strap] s. chingă de ham, curea de strâns. coupon ['ku:pon, -po(:)n şi pronunţia franceză] s. 1. (corn.) cupon, tichet de dobândă; cupon sau bon de participare. 2. bon (de cartelă), tichet, talon; petrol ~ bon de benzină. 3. (sl. pol.) recunoaştere a unei candidaturi. 4. (tehn.) probă (pentru încercări). 5. (te*;.) cupon, rest. courage [.'kArkrj] s. curaj, bravură, bărbăţie, vitejie, neînfricare; Dutch ~ curajul beţivului, curaj dat de băutură; the ~ of one's opinions / convictions curajul convingerilor sale; to pluck (up) / to muster / to summon ~ a prinde curaj; he has not the ~ of a chicken c fricos ca un iepure; to take one's ~ in both hands a-şi lua inima în dinţi, a prinde curaj; to keep up one's ~ in both hands a-şi lua inima în dinţi, a se ţine tare; to keep up one's ~ a nu se pierde cu firea; to give ~ to smb. a da curaj cuiva, a îmbărbăta pe cineva; my ~ failed me m-a părăsit curajul. courageous [ks'reidijss] adj. curajos, neînfricat, brav, viteaz. courageously [-li] adv. cu curaj, cu bărbăţie, cu vitejie, curajos, vitejeşte. courageousness [-nis[ s. curaj, bărbăţie. courant [ku'raent] s. (înv.) gazetă, ziar. courier ['kunV] s. 1. curier, mesager; ştafetă, olăcar. 2. agent; factor; impresar. course [ko:s, koas] I. s. 1. curs, direcţie, sens; matcă, albie; drum, curs, cale; făgaş; we kept on our ~ ne-am urmat drumul (mai departe); to take its ~ a-şi urma cursul (firesc); to tread / to steer a middle ~ a urma o cale de mijloc, a evita extremele; to change one's ~ a-şi schimba drumul / ruta. 2. (sport) câmp de curse, hipodrom, arenă; pistă, culoar al unei piste; traseu; teren de golf; to walk / to run over the ~ a învinge cu uşurinţă; (fig.) to run out. of the ~ a trece marginile bunei-cuviinţe, a depăşi limita; a face prostii; a sări peste cal. 3. cursă, alergare, întrecere; goană, vânătoare, urmărire, hărţuire a vânatului. 4. mers, curs, (s)curgere; ~ of events mersul evenimentelor; ~ of life cursul vieţii; in the ~ of a year în cursul unui an, într-un an; (yur.) by ~ of conform procedurii (legii etc.); in due ~ la timpul cuvenit, la momentul potrivit; a matter of ~ceva ce se înţelege de la sine; of ~ desigur, fireşte, bineînţeles; se înţelege; the fever has run its ~ febra a trecut. 5. rând, ordine, succesiune; in ~ în ordine, la rând; next in ~ următorul, care vine la rând; everyone in his ~ la rând, unul după altul; (agr.) ~ of crops asolament; that's a matter of ~s se-nţelege de la sine; bineînţeles, e în firea lucrurilor. 6. (linie de) conduită, purtare, atitudine, comportare; a dangerous ~ o atitudine primejdioasă; evil ~ticăloşie, destrăbălare; purtare ticăloasă. 7. procedeu, mod de lucru, metodă; ~ of law procedură. 8. curs (de Iecţiuni); to attend ~s a urma, a frecventa cursuri. 9. (mea'.) cură; to undergo a ~ of medical treatment, to be in / to take a ~ of physic / medecine a urma un tratament (medical). 10. fel (de mâncare); a dinner of three ~s o masă (compusă) din trei feluri; last ~ desert. 11. (arhit.) asiză. 12. (mar.) velă pătrată inferioară. 13. (geol.) întindere / direcţie (a unui strat); strat (ae cărbune). 14. pl. menstruaţie, soroc, reguli. 15. (si ~ of exchange) (com.) curs (de schimb.). 16. carieră. 17. vânătoare de iepuri. ■*• (jur.) the ~ civil dreptul roman. II. vb. A. intr. 1. a alerga, a goni. 2. (despre sânge) a curge. 3. a vâna; a vâna cu gonaci. 4. to ~ through (sau about ~smth.) a străbate, a cerceta ceva în fugă. B. tr. 1. a vâna; a urmări, a goni din urmă, a hărţui. 2. (mine) a trimite aer pentru ventilaţie. 3. a alerga, a face să gonească (uti cal, caine de vânătoare). course angle ['ko:s aîngl] s. (av.) gisment. course corrector [~ ko'rekt3r] s. (av.) calculator de vânt. course diagram [~ .daiogram] s. diagramă a drumului parcurs. course dinner [~ .dinor] s. (amer.) banchet. coursed masonry ['ko:sd iineisnri] s. zidărie apareiată. courser ]'ko:s3r, 'kooso'] s. 1. (poetic) telegar, gonaci, fugar, armăsar; pegas; cal care scoate foc pe nări; cal de curse. 2. (poetic) cal de luptă. 3. copoi, câine de vânătoare, gonaci, fugar, alergător. 4. (omit.) ciovlică de deşert (Cursorius cursor). course recorder ['ko:s ri


 221



High Court of Justice Curte de Justiţie; High Court of Parliament Adunarea Corpurilor Legiuitoare; (amer.) General Court a) adunare legislativă; b) şedinţă a Adunării legislative; (amer.) kangaroo - înscenare / mascaradă judiciară, parodie de judecată; tobe out of ~a) a pierde dreptul de a fi audiat; b) (jig.) a-şi pierde forţa/ validitatea; this book is now out of ~ cartea asta s-a învechit. 6. (amer.) conducere, administrare, dirijare (a unei întreprinderi). 7. (sport) teren de joc (/frai ales de tenis). 8. curte; to make / to pay ~ to smb. a face curte cuiva. II. vb. A. tr. 1. a curta, a face curte (cuiva), a căuta / a umbla ca să ia în căsătorie; a peţi. 2. a se linguşi / gudura pe lângă; a se da bine pe lângă (cineva)', a se băga pe sub pielea (cuiva); 3. a vâna, a căuta cu lumânarea; to ~ disaster a căuta o nenorocire (cu tot dinadinsul). B. intr. a face curte, a flirta, courtage ['ko:tid3] s. (com.) curtaj. court ball [Tcat'borl] s. bal la curte. court-bred [-bred] adj. crescut Ia curte; bine crescut / educat. court breeding [~ ibri:dirj] ş. creştere aleasă (la curte), court bubble [~ .bAbl] s. (si pi.) vorbe frumoase / goale (şi nimic mai mult). court card [~ ka:d] s. 1. figură (la cărţi). 2. (fig.) persoană importantă. court chaplain [~ .tjaeplin] s. capelan, preot al curţii. court circular [~ tS3'kju:br] s. buletinul curţii regale britanice; curier monden. court contempt [~ kan'tempt] s. (jur.) dispreţ faţă de curte, sfidare a curţii. court craft [~ kra:ft] s. intrigi ale curţii. court day [~ dei] s. 1. (jur.) zi de judecată. 2. zi de recepţie la curte. court dress [~ 'dres] s. ţinută de gală (pentru cei care se prezintă la curte). courteous ['kaitias, 'ko:t-] adj. curtenitor, amabil, politicos, cuviincios. courteously [-li] adv. curtenitor, politicos, cu cuviinţă,cu politeţe, cu amabilitate, amabil, afabil, courteousness [-nis] s. curtenie, politeţe, amabilitate, cuviinţă. courter ['ko:t3r, 'koa-] s. curtezan. courtesan [iko:ti'za3n, 


Cousin Jack(y) ['kAzn 'd3ffik(i)] s. 1. muntean, om de la munte. 2. (poreclă pentru un) locuitor din Cornwall. cousinship ['kAzn/ip] s.v. c o u s i n h o o d . cousiny 1'kAzni] adj. de văr; de rudă, de rudenie. coutchouc ['kaut/u(:)k] s. v. c a o u t c h o u c . couteau [ku:tou şi pronunţia franceză] s. (jr.) 1, cuţit marc, cuţitoi, cuţit de măcelărie, 2. pumnal cu două tăişuri. coute que coute [pronunţia franceză] adv. (jr.) cu orice preţ, în orice caz, cu orice risc, fie ce-o fi. couter ['ku:ter] ş. (sl.) liră sterlină. couturier [ku:'tju:ri9:, -riei] s. (fr.) croitor de lux. couturiere [ku:'tju:ri£3] s. (fr.) croitoreasă de lux. couvade [ku:'va:d şi pronunţia franceză] s. (fr.) falsă lăuzie (obicei primitiv în care bărbatul face pe bolnavul când soţia lui naşte). covalence ['kou'vselsns] s. (chim.) covalcnţă. covalent bound ['kou'vasbnt 'bond] s. (chim.) legătură covalcnţă. cove1 [kouv] I. s. 1. golfuleţ, sân de mare; adăpost între stânci. 2. (constr., arhit.) boltă, cupolă, dom. 3. ascunzătoare. II. vb. tr. a bolti. cove2 s. (sl.) 1. tip, individ, cetăţean. 2. cârciumar. 3. tăinuitor; gazdă de hoţi. covelline ['kouvolim] s. (mineral.) covelină. covellite ['kouvalait] s.v. c o v c 11 i n e. coven ['kAvan] s. (scot.) 1. (înv.) adunare, întrunire. 2. (mitol.) sabat (al vrăjitoarelor). covenant ['kAvinsnt, -van-] I. s. 1. înţelegere, învoială, târg, tocmeală, legământ; (jur.) acord, contract, angajament; clauză a unui contract; (ist.) Covenant of the League of Nations statutul Ligii Naţiunilor; (ist.) the (National) Covenant Covenantul (Liga) presbitcrienilor scoţieni (sec. alXVI-tea şi al XVII-lea). 2. (bibi.) Testament, făgăduială a mântuirii; the books of the Old and the New Covenant Cărţile Vechiului şi Noului Testament; land of the ~ pământul făgăduinţei, Canaan- II. vb. A. intr. 1. a încheia o înţelegere, a se învoi. 2. (for, to, that) a se obliga solemn (ca, asupra, să), a se lega (să); a conveni (să). B. tr. a stipula, a prevedea, a (o)rândui, a stabili. convenanted [-id] adj. 1. stabilit prin contract. 2. (despre funcţionarii indieni) legat printr-o învoială sau tocmeală. covenanter [-or] s.v. c o n v e n a n t o r . covenantor [-ar] ş. 1. părtaş la o învoială, parte contractantă, contractant. 2. (ist.) scoţian adept al prczbiterianismului. Covent Garden ['kovsnt 'ga:dn] s. 1. piaţa de fructe şi zarzavaturi la Londra. 2. teatrul de operă şi balet din Covent Garden. coventrate ['kovantreit] vb. tr. a bombarda nimicitor (un oraş), a distruge prin bombardamente aeriene; a coventriza. coventrize ['kovontraiz] vb.tr. v. c o v e n t r a t e . Coventry ['kov^ntri] s. (sl.) to send smb. to ~ a boicota pe cineva; a nu mai vrea să ştie de cineva, a ignora pe cineva; a trimite pe cineva la plimbare; a da răvaş de drum cuiva. Coventry bell [~ bel] s. (bot.) clopoţel (Campanula medium I trachelium). Coventry rape [~ reipj s. (bot.) clopoţel (Campanula rapunculus). cover E'kAvar] I. vb. A. tr. 1. a acoperi, a ascunde; a astupa; a închide; a umple; the load was ~ed many times împrumutul a fost acoperit de mai multe ori; to ~ one's tracks a-şi şterge urmele; pray be ~ed puneţi-vă pălăria pe cap, vă rog; to remain ~ed a nu-şi scoate pălăria; he ~ed several sheets of paper a umplut / a scris mai multe coli (de hârtie). 2. (fig.) a acoperi, a cuprinde, a îmbrăţişa; a privi, a se referi la; (jur.) a reglementa. 3. (fig.) a acoperi, a ocroti, a apăra; (corn.) a asigna. 4. (agr.) a acoperi cu pământ, la arat. 5. (fig.) a acoperi, a tăinui, a ascunde. 6. a cloci (ouă), 7. (fig.) (with) a acoperi, a încărca (de). 8. (mil.) a acoperi, a păzi, a asigura; to ~ the retreat a acoperi retragerea; (mil.) to ~ the front a recunoaşte (terenul frontului). 9. (amer. fam.) (despre un ziar, despre piesă) a prezenta, a înfăţişa, a oglindi; (despre ziarişti) a relata, a scrie reportaje / comentarii despre, a comenta; a relata, a comenta (un eveniment, o întâmplare). 10. (sport) a ataca (un jucător); a bloca, a jena, a acoperi. 11. a străbate, a parcurge. 12. (despre animale de montă) a se împerechea cu, a se împreuna cu; a mârâi. 13. (şl.) a pândi, a nu slăbi din ochi. 14. a şterge din amintire, a da uitării, a ierta. 15. (corn.) a aproviziona. 16. to ~in a) a închide; b) a acoperi cu pământ (un mormânt); to ~ up a ascunde, a piti, a pune bine, a dosi. B. refl. (with) a se acoperi (de g/orie etc.). C. intr. 1. a servi de apărătoare, ascunziş, paravan etc. 2. a se acoperi, a-şi acoperi capul, a-şi pune pălăria. 3. (fam. corn.) a stoca mărfuri. 4. (înv.) a pune masa, a aşterne masa. II. s. 1. capac; acoperitoare; înveliş, învelitoare; copertă; husă; capişon, glugă; teacă; cuvertură; carter, înveliş de protecţie, toc, cutie; dom, calotă; scufie; plic; to read from ~ to ~ a citi din scoarţă în scoarţă; under the same ~ în acelaşi plic, alăturat, anexat. 2. adăpost, loc de refugiu; to take ~ a se adăposti, a se aciua. 3. paravan. 4. (constr.) astereală, garnisaj. 5. (jig.) văl, acoperământ, adăpost, protecţie; pretext; mască; under ~ în secret, în taină, pe ascuns; under ~ of darkness sub protecţia întunericului; under ~ of friendship sub masca prieteniei. 6. (corn.) fond de garanţie, de acoperire, depozit. 7. tacâm. 8. v. c o v e r p o i n t . 9. pădure sau tufişuri unde se ascunde vânatul; vizuină, culcuş; (despre vulpi) to break ~ a ieşi din vizuină. coverage [-id3] s. 1. (presă) relatare, oglindire, reflectare; publicare de informaţii, reportaje, comentarii (despre un eveniment etc.); the conference received good ~ziarele au relatat suficient despre conferinţă, ziarele s-au ocupat mult de conferinţă, conferinţa a fost bine / larg oglindită de presă. 2. arie, suprafaţă, întindere (de răspândire etc.). 3. public, ascultători, cititori (ai unor reclame etc.). 4. riscuri acoperite prin politica de asigurare. 5. (T. V.) acoperire. 6. (tel.) regiune explorată. coverall(s) ['kAV3ro:l(z)J s. haină de protecţie sau de lucru, salopetă, cover bar [~ ba:r] s. (constr.) platbandă.



 cover-bending machine



cover-bending machine [~ibendirj ma'JLn] s. (poligr.) maşină de biguit coperte. covercle ['kAvakl] s. căpăcel. cover cloth ['kAva 'kb(:)0] s. faţă de pernă. cover crop [~ krop] s. (agr.) cultură de protecţie, plantă protectoare. covered wire ['ktwad iwaiar] s. (electr.) conductor izolat. coverer ['kAvarar] s. persoană care acoperă; acoperitor, acoperitoare (şi la fig.). cover girl ['kivva 'go:l{ s. fată / femeie frumoasă, a cărei fotografic apare des în reviste / pe coperţile lor, în ziare; manechin viu, model pentru reclamă; vedetă. covering ['kAVsrin] I. s. 1. învelitoare; anvelopă, capişon, glugă, teacă, husă; membrană, înveliş. 2. (constr.) astercală, garnisaj. 3. îmbrăcare, căptuşire, iaţuire. 4. podină, pardoseală, pad, podest. 5. aşternere, aşezare. 6. încărcare, solicitare. 7. îmbrăcăminte, haine. 8. toc, cutie. 9. (fig.) pretext. 10. capac. II. adj. acoperitor; de acoperire. covering capacity [~ ksipsesiti] s. (fiz.) capacitate de acoperire; grad de opacitate. covering letter [~ ilet3r] s. scrisoare de însoţire. covering party [~ -pa:ti] s. (mii.) acoperire. covering sergeant [~ 'sa:d33nt] s. (nul.) meheietor (de pluton). coverlet ['kA valii] s. cuvertură, învelitoare, cergă, macat, pătură, plapumă. coverlid ['kAVolid] s. v. c o v e r 1 e t. cover nut ['kAVa nAt] s. (îehn.) piuliţă înfundată. cover piece [~ pi:s] s. capac. _ cover point [~ point] s. (sport) 1. apărător (la cricket). 2. locul apărătorului (la cricket). coverrock [~rok] s. (geol.) rocă acoperiş. covert I. ['kAvst] adj. 1. (rar) acoperit (cu ceva). 2. (fig.) acoperit, tainic, tăinuit, ascuns, voalat; ~ glance privire furişă. 3. (jur.) (despre femei) măritată, căsătorită (sub protecţia soţului); feme ~ femeie căsătorită, soţie. II. ['kAVo1"] s. 1. adăpost pentru vânat (desiş, pădure). 2. (text.) covercot. 3. pi. pene, penaj, panaş. covert-baron ['kAvat 'beeran j I. ş. (jur.) măritiş; căsătorie; under ~ stând sub protecţia soţului; (fam.) soţie, femeie căsătorită. II. adj. (despre o femeie) măritată, căsătorită. covert cloth [~ 'kb(:)0| s. (text.) covercot. covert coat ['kJvvst'kout,'—] s. 1. pardesiu scurt pentru călărie şi vânătoare. 2. (text.) covercot. covertly ['kAVotli] adv. în secret, pe ascuns; pe furiş, pe nevăzute; tiptil. cover trenches l'kAva rtrentfiz] ş. pl. (mii.) tranşee din linia a doua; tranşee / şanţuri de protecţie. cover-up fkAVorAp] s. paravan, acoperire (acţiune sau măsură menită să evite darea în vileag, expunerea, riscul etc.). coverture f'kAVotjuo1", -t/u9 r ]s.l. (rar) acoperitoare, învelitoare. 2. adăpost (loc de) refugiu. 3. (jur.) matrimoniu, situaţie de femeie măritată, protecţia soţului. covet ['kAvit] vb. A. ir. 1. a râvni (la), a dori cu înfocare, a pofti (la), a se lacomi la; a năzui. 2. a invidia, a pizmui. B. intr. 1. a avea pofte sau dorinţe; a fi ros de invidie sau pizmă. 2. to ~ after / for v. ~ A, 1. covetable [-obl] adj. dczirabil, demn de dorit / de invidiat / de râvnit. coveter [-ar] s. 1. persoană care râvneşte (la) ceva. 2. pizmaş, invidios. covetous ['kAvitas] adj. 1. lacom, pofticios, râvnitor; ~ of lacom de. 2. zgârcit, avar, cărpănos, strâns la pungă, strângător. covetousness [-nis] s. 1. jind, dorinţă, râvnirc. 2. lăcomie, poftă nesăţioasă. 3. zgârcenie, calicie. covey1 ['kAvi] s. 1. pui (mai ales de potărniche). 2. (fig.) ceată, cârd, droaie (mai ales de copii sau femei). 3. familie, neam. 4. stol, roi, cârd. covey2 ['kouvi] s. v . c o v e 2 . covibrate [ikouvai'brcit] vb. in/r. (îehn.) a rezona. cow1 [kau] s. X.pl. cows [kauz] şiînv. kine [kain] vacă; young ~junincă; juncă; that ~is a good milker vaca acesta da mult lapte; (glumeţ) the ~ with the iron tail cişmeaua de la care toarnă lăptarul apă în lapte; till / until the cows come home veşnic, o veşnicie, mereu, totdeauna; (prov.) if you sell the ~, you sell her milk too când vinzi vaca, îi vinzi şi laptele; (prov.) many agood~hathabadcalf nu e pădure fără uscături; mikh ~ vacă de muls (şi fig.); (amer. fam.) to salt the ~ to catch the calf a-şi ajunge /atinge ţinta pe căi ocolite. 2. femela bovinelor; femela elefantului etc.; balenă etc. 3. pl. vite de lapte. 4. (amer. si.) lapte; smântână; unt; caimac, produse lactate. cow2 ş. (tehn.) 1. dom, calotă; capac; deflector. 2. frână automată. cow3 vb tr. (şi to ~ down) a speria, a băga în sperieţi, a băga frica în; a intimida, a teroriza, a pune la respect. coward ['kauad] I. s. fricos, laş, poltron, mişel. II. adj. (poetic) fricos, temător, laş, mişel, slab de înger. cowardice [-is] s. 1. frică, teamă. 2. laşitate, mişel ie, poltronerie. cowardliness [-linis] s. v. c o w a r d i c e . cowardly [-li] I. adj. 1. fricos; slab de înger: laş, mişcl(nic). 2. timid, şovăielnic; slab. II. adv. fricos, cu frică; prin mişelie, (în mod) laş, mişelnic. cowbane ['kaubein] s. (bot.) cucută-de-apă (Cicuta virosa). cowbell [~bel] ş. 1. talangă, clopot. 2. (amer. muz.) clopoţel. 3. (bot.) guşa-porumbului (5ilene înfiata). cowberry [~b3ri] s. (bot.) merişor (Vaccinium vitis idaea). cowbird [~.ba:d] s. (amer. omit.) mierlă (Molothrus ater). cow blackbird [~ 'bloek'boxi] s. v. c o w b i r d. cowboy [—boi] ş. 1. văcar, păzitor de vaci. 2. (amer.) cow-boy, văcar la o fermă de animale, pe un ranch. 3. (amer. sl.)maniac al vitezei, persoană care goneşte nebuneşte cu calul sau maşina, persoană care are beţia vitezei. cow calf [~ 'ku:f]s. viţea. cow catcher [~ ikaetJV] s. (amer.ferov.) curăţitor de linie, apărătoare a locomotivei pentru înlăturarea obstacolelor.



222



cow-cow [~'kau] vb. intr. a fi supărat, a fi mânios. cow dab [~.da3b] s. v. c o w s h e d . cow dung [~ dArj] s. balegă de vacă. cower ['kauor] vb. intr. (şi to ~ down) a se ghemui, a se tupila, a se cinchi, a se face mic (de frică). cow feeder ['kau .fi:dar] s. 1. crescător de vaci. 2. văcar. cow fish [~ fi/] s. (Uit.) 1. v. s c a c o w. 2. peştele-cufar (Ostracion quadricornis). 3. afalina (Tursiops gilli). cow grass [~ gro:s] ş. (boţ.) trifoi sălbatic (Trifolium medium). cow-handed [~ihaendid] adj. neîndemânatic, stângaci, mână de mămăligă. cowhearted [~-ha:tid] adj. (pop.) fricos, laş, slab de înger. cow heel [~ hi:l] s. piftie din picioare de viţel sau vacă. cowherd [~ho:d] s. văcar. cowhide [~haid] I. s. 1. piele de vacă. 2. bici din piele de vacă. II. vb. tr. a biciui, a bate cu biciul, a stinge în bătăi. cowhouse [~haus] s. staul, grajd, saia, coşar pentru vite. cowkeeper ['kau.ki:par] s. 1. crescător de vite. 2. văcar. 3. mulgător de vaci. cowkeeper's tune [~z 'tju:n] ş. (muz.) doina păstorilor. cow killer ['kau ■kite'"] s. (entom.) specie de viespe din sudul Statelor Unite (Dasymutilla occidentalis). cowl1 [kaul] s. 1. rasă, sutană. 2. glugă, capişon. 3. apărătoare de coş de fum. 4. capotă (a motorului). cowl2 s. hârdău, ciubăr. cowle [kaul] s. (anglo-indian). 1. salvconduet, scrisoare de liberă trecere; permis. 2. amnistie. cow leather l'kau ile63r] ş. piele de vacă. cowled [kauld] adj. (învelit) cu glugă. cow leech ['kau li:tj] ş. (pop.) (doctor) veterinar. cowlick [~lik] s. colţ, buclă lipită de frunte. cowlike [~laik] adj. (ca) de vacă. cowling ['kaulirj] s. (av.) capota motorului, carenaj. cowl staff ['kaul 'sta:f[ s. băţ pentru căratul hârdăului. cowman ['kaumon], pl. cowmen [-man] s. 1. muncitor la fermă; văcar. 2. (amer.) negustor de vite, geambaş; fermier, proprietar de vite. co-work [kou'wa:k] vb. intr. a lucra împreună, a conlucra, a colabora. co-worker [-or] s. colaborator; asistent. cow path ['kau 'po:0] s. (jig.) drum lung, cale lungă. cow pen [~ pen] s. ocol, ţarc (de vite). cowpoke [~ pouk] s. (amer. si.) cow-boy; văcar. cowper stove ['kaupa 'stouv] s. (metal.) cauper, aparat pentru preîncălzirea aerului. cow pox ['kau poks] s. (vet.) vaccinia, vaccină (boală contagioasă Ia vaci, care, dacă e inoculată omului prin vaccinare, îl face pe acesta imun faţă de variolă). cow puncher [~ ipAnt/ar] s. (amer. fam.) văcar, cow-boy, cowrie ['kauri] s. (zool.) 1. kauri, scoică de kauri (folosită ca monedă) (Cyproea moneta). 2. ghioc. cow's grease ['kauz igri:sj s. 1. seu de vaca. 2. (şl.) unt. cowshed ['kau/ed] s~. şopron, saia, staul, grajd, coşar pentru vite. cowslip l'kauslip] s. (bot.) 1. ciuboţica-cucului, ţâţa-vacii (Primula veris officinalis); French / sau mountain) ~ ufechea-ursului (Primula auricula). 2. (amer.) caleea-calului (Caltha palustris). cowtree ['kautri:] s. (bot.) arbore-de-laptc (Brosimum galactodendron). cow turd [~ ta:d] s. (pop.) v. c o w d u n g . cox [koks] I. s. (fam.) prese, de la c o x s w a i n. II. vb. A. intr. a face pe cârmaciul. B. tr. a da indicaţii (cuiva) pentru conducerea unei ambarcaţiuni. coxa ['kokso], pl. coxae [-si:, -sai] s. (anat.) coapsă. coxal ['koksal] adj. (anat.) coxal, (de) la coapsă, al coapsei. coxalgia [kok'szeldsia] s. (med.) coxalgie, inflamaţia articulaţiei coapsei. coxalgy ['koksaMd3i] s.v. c o x a l g i a . coxbones ['koksbounz] interj, (pop.) pe legea mea! să mor dacă nu! coxcomb ['kokskoum] s. 1. tichie de bufon / de măscărici. 2. bufon, măscărici, paiaţă; încrezut, îngâmfat, înfumurat, persoană cu nasul pe sus / căruia nu-i ajungi nici cu prăjina la nas; marţafoi, filfizon, coconaş, secătură, craidon. coxcombical [ikoks'koumikpl] adj. 1. încrezut; spilcuit, fandosit. 2. nebun, nebunatic. coxcombint ['koksikoumin] s. (text.) înfăşurare în pieptene. coxcombry!'kokskoumri] s. acre, înfumurare, îngâmfare, fumuri; purtare de dandi / de filfizon, aer de marţafoi. coxless ['kokslis] adj. (sport) fără cârmaci. coxswain ['kokswein-, 'koksn-J s. 1. patronul unei şalupe. 2. (mar., sport) cârmaci, timonier. coxswain's box [~z boks] s. (mar.) timonier. coxy ['koksi] adj. v. c o c k y. coy [koi] adj. 1. (mai ales despre fete) ruşinos, sfios, timid, modest, sfiicios; ~of greoi / încet la (vorbă etc.); to be ~ of writing a nu voi să scrie, a se feri de scris, a se sfii să scrie. 2. (despre un loc) ascuns, retras, ferit, izolat. coyish [-i/] adj. modest, rezervat. coyote ['koiout, ksi'outi, amer. 'kaiout, kai'outi] s. (zool.) coiot, lup de stepă sau prerie (Caniş latrans). coyote bole [~ boul] s. (mine) gaură pentru explozivi la'cariere. coyoting ['koioutin, -'--] s. exploatare prădalnică / neraţională / nemiloasă a subsolului.



 223



cradle



bottle a bea / a „goli" o sticlă (de vin); (amer.) to ~ a record a stabili un record, a bate coypu fkoipu:] s. 1. (zool.) nutria (Myopotamus coypus). 2. blană de nutria. un record; to~a joke a spune / a face o glumă/ un banc; to ~a drum a comite o spargere. coz [kAz] s. prese, de la c o u s i n ; (ca apelativ) vere, nepoate. coze [kouz] I. s. discuţie, vorbă(rie), flecăreală, trăncăneală, cozerie. II. vb. inîr. a B. intr. 1. a trosni, a pocni, a plesni. 2. a se lăuda; a spune minciuni, gogoşi. 3. a crăpa; a se sparge; a se despica. 4. (fa/u.) a cădea în ruină, a se deteriora, a se paragini. 5. (despre discuta, a vorbi, a trăncăni, a flecari. cozen E'kAzn] vb- A. tr. 1. a înşela, a duce, a păcăli, a trage pe sfoară; a ademeni, a voce) a fi în schimbare, a se schimba. 6. (şl.) a da greş, a o scrânti. 7. to ~ off a) a se momi. 2. to ~ into a momi să, a face (pe cineva) să (ademenindu-l). B. intr. a face înşelătorii coşcovi, a se coji; b) a se scoroji; to ~ up a se sparge (în ţăndări); a cădea cu zgomot; b) a se distruge, a se ruina; (despre avioane) a suferi o avarie. III. adj. remarcabil, de sau ticăloşii. primă forţă / mână. de mâna întâi; faimos, vestit, renumit; dibaci, iscusit; ales, de elită; cozenage [-id3] s. înşelare, înşelăciune, tragere pe sfoară. 1 he passes for a ~ shot trece drept un trăgător de marc forţă / de elită; ~ troops trupe / cozener [-o "] s. înşelător, pungaş, borfaş. de elită, de şoc. IV. interj, tronc! poc! trosc! pleosc! buf! bâldâbâc! cozening [-in] adj. înşelător, amăgitor; de pungaş, de escroc. crackabbility f-s'biliti] s. 1. fragilitate, easabilitate. 2. (mine) calitatea de a craca uşor. cozy ['kouzi] adj., s. v. c o s y. crackable [-abl] adj. 1. fragil, casabil. 2. (mine) cracabil. cozymase ['kou'zaimeis] s. (chim.) cozimază. crackajack['kr32k9-d333k] (sl.) I. adj. straşnic, grozav, minunat. II. s. persoană crab1 [kraib] I. s. 1. (zool.) crab, rac-de-mare (Brachyura şi Anomura). 2. (telm.) vârtej, troliu, vinci, scripete. 3. the Crab (astron.) Racul, Cancerul (constelaţie şi semn al remarcabilă. zodiacului). 4. (entom.) (păduche) lat (Phthirus pubis). 5. pl. cel mai mic punct la cărţi; cracka-Ioo ['kraekalu:] s. v. c r a c k - l o o . to turn out ~s a da greş, a eşua. ♦ (sport) to catch a — a înfunda rama în apă, a vâsli crack-brained ['kraskbrcind] adj. 1. smintit, scrântit, tâmpit, ţicnit, sărit. 2. lipsit de prost. II. vb. A. inîr. 1. (şi to go ~bing) a prinde crabi. 2. a zgâria, a-şi arăta ghearele. sens, absurd, fără noimă. 3. (amer. fam.) a da, a merge îndărăt ca racul. 4. (av., mar.) a devia din cauza vântului. crack detector [~ di.tckto1"] s. (telm.) defectoscop; detector de fisuri. B. tr. 1. a supăra, a necăji, a irita; a amărî. 2. a zgâria. 3. (fa/u.) a căuta nod în papură crackdown [~daun] s. luare de măsuri (disciplinare) (împotriva cuiva); pedepsire, (cuiva), a critica pătimaş, a face praf. 4. a defăima, a discredita. ♦ to ~ the deal a strica penalizare (a cuiva). târgul; to ~ the turn a strica replica unui actor. cracked [kraskt] adj. 1. crăpat, pocnit, plesnit, spart. 2. (şi ~ up) (fam.) smintit, ţâcnit, crab2 I. s. 1. (amer. bot.) măr sălbatic, măr pădureţ (Pirns mains silvestris). 2. (fam.) sărit, şui; his brains are ~nu e în toate minţile, nu e normal, îi lipseşte o doagă. 3. ruinat. om morocănos / arţăgos, urs, om ţâfnos. II. vb. intr. a fi ţâfnos / arţăgos / morocănos. 4. (despre reputaţie) ştirbit; (despre omenie, cinste) mâncat, ştirbit. 5. (despre sunet, voce) ascuţit; strident; spart. III. adj. (jig.) acru, astringent. cracked corn ['krcapubertăţii). S. (sl.) furt prin spargere, efracţie. 9. (sl.) spărgător. 10. (sl.)excentric, trăsnit, zurliu. vorbă de duh, glumă, banc; observaţie sarcastică, înţepătură. 11. (jam.) taifas. 12. (fam.) crack regiment [~ ircd3ims>nt] s. (mii.) regiment de elită; regiment de garda. lipsă, defect, neajuns; sminteală, ţicneală, nebunie (fit.) he has a ~ e cam ţicnit, îi lipseşte crack skull [~ skAl] (pop.) s., adj. 1. nebun, ţicnit. 2. fluşturatec, uşuratec. o doagă. 13. (sl.) ceva ce iese din comun; băiat extraordinar; ocnă. II. vb. A. tr. 1. a crăpa, cracksman ['krzeksmanKpl. cracksmen [-man] s. (sl.) spărgător; spărgător de case a sparge (un vas, un pahar etc.); a sfărâma, a face ţăndări. 2. a sparge (nuci); to ~ a (tidy) de.bani. crust a câştiga o pâine uşoară, a-şi câştiga uşor existenţa; to ~ the heart (strings) a zdrobi cracky ['kraski] adj. 1. crăpat, plesnit. 2. care plesneşte uşor, crocant, fragil, casabil. inima; to ~ one's sides with laughing a se tăvăli de râs, a se ţine cu mâinile de burtă 3. smintit, sărit, ţicnit, şui. de râs; (prov.) he that would eat the kernel must ~ the nut cine vrea să mănânce nuci cradle l'krcidl] I. s. 1. leagăn; ~ straws are scarce out of his breech încă nu i-a căzut trebuie să Ie spargă; nu poţi face jumări fără să spargi ouă. 3. a scoate din luptă (un cal, caşul de la gură; (jig.) the ~ of the deep marea. 2. (jig.) leagăn; faşă, copilărie; from un ostaş). 4. (min.) a craca, a supune (petrolul) la cracare. 5. (amer. fam.) to ~ up a lăuda the ~ din leagăn, înnăscut; the ~ of civilization leagănul civilizaţiei; from one's / the peste măsură, a ridica în slăvi. 6. to ~ down a frânge, a zdrobi (o împotrivire); to ~ a ~ to one's / the grave din leagăn până la mormânt. 3. (tehn.) ramă, cadru, batiu, suport,



 cradle babe



reazem. 4. (te/m.) ramă de fundaţie a unei maşini. 5. roabă, tărăboanţă. 6. (constr.) locaş, nişă. 7. (telm.) platformă suspendată, pod suspendat. 8. (telul.) cuzinet de reazem. 9. (mil.) leagăn (al afetului). 10. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. 11. (mar.) sanie de lansare. 12. (agr.) coasă cu greblă. II. vb. A. tr. 1. a pune / a aşeza în leagăn. 2. a legăna. 3. (fig.) a dădăci, a îngriji, a creşte (în fragedă copilărie). 4. (mine) a spăla în jgheab. B. intr. 1. a sta (ca) în leagăn. 2. (agr.) a cosi cu o coasă cu greblă. cradle babe [~ beib] s. copil de leagăn. cradle frame [~ freim] s. (ferov.) cadru pendular. cradlehood ['kreidlhud] s. (rar) fragedă pruncie. cradle land ['kreidl lasnd] s. patrie, ţară de baştină, pământ natal. cradle robber [~ irobar] s. (amer. si) persoană care flirtează cu cineva mult mai tânăr; persoană căsătorită cu cineva mult mai tânăr. cradle snatcher [~ isna?t/ar] s. (amer. si.) v. c r a d l e r o b b e r . cradle song [~ son] s. cântec de leagăn. cradle-tombed [~ tu:md] adj. (poetic) mort în faşă. cradling ['kreidlirj] s. 1. legănare, legănat, balansare. 2. (constr.) construcţie de bârne; cintru. craft [kra:ft, amer. krarft] s. 1. dibăcie, îndemânare, isteţime, abilitate, dexteritate; artă, meşteşug, iscusinţă, măiestrie. 2. meserie, meşteşug; potter's ~ olărit, ceramică; gentle ~ a) (fnv. glumeţ) cizmărie, meseria cizmarului; breasla cizmarilor; b) (glumeţ) pescuit cu undiţa (yoc de cuvinte bazat pe omonimia dintre: gentle — nobil şi gentle — nadă pentru pescuit cu undiţa); breaslă, ghildă, corporaţie; castă. 3. the Craft francmasonerie; he is one of the ~ e unul de-ai noştri. 4. şiretenie, şiretlic, vicleşug, înşelăciune, pungăşie. 5. (mar.) ambarcaţiune, navă, vas, corabie, barcă, luntre (dintr-un singur trunchi); (mii.) landing ~ vas de debarcare; small ~bărci, luntre. 6. (av.) avion; (colectiv) avioane, aviaţie. 7. (mv.) putere; by ~ of în virtutea (cu gen.), prin forţa (cu gen.). 8. (înv.) putere magică, magie. craft brother [~ ibrAâar] s. mason. craftily ['kra:ftili, amer. 'kra?ft-[ adv. cu viclenie, cu şiretenie, viclean, şiret; ingenios; prin înşelăciune, prin vicleşug. craftiness ['kra:ftinis] s. viclenie, şiretenie; vicleşug, înşelăciune, şiretlic. craftless ]'kra':ftlis] adj. (rar) cinstit, neprefăcut. craft paper ['kra;ft 


224



a frâna, a stânjeni (dezvoltarea); a restrânge, a reduce, a strâmtora; to be ~ed for space room a avea foarte puţin spaţiu, a fi foarte strâmtorat. 4. (telm.) a fixa, a înţepeni, a întări, a prinde, a îmbina cu o scoabă. 5. to ~ in a presa, a vârî, a nu lăsa (în); to ~ out a scoate cu forţa, a smulge. cramped [kraanpt] aay. 1. zgârcit, contractat, prins de un cârcel, amorţit, care are crampe, cârcei, paralizat. 2, înghesuit, comprimat, strâmt (ca spaţiu). 3. (despre stil) extrem de concis. 4. (despre scris) indescifrabil, ilizibil; ~writing mâzgăleală, mâzgălitură. 5. (despre facultăţi intelectuale) mărginit, limitat. cramp fish ['krEemp fi/] s. (iht.) torpilă, peşte torpilă (Torpedo marmorată). cramping table ['kraempirj .teibl] s. (telm.) masă pentru fixarea pieselor de prelucrat. cramp iron ['kraniip .aian] s. v. c r a in p o n (1). cramp joint [~ d3oint] s. (constr.) îmbinare cu scoabă. crampon ['tampan) s. 1. (telm.) cârlig defier,gheară, cârcel; scoabă. 2. pl. crampoane, cuie de talpă (la bocanci de munte) sau de potcoavă. crampy ['krsempi] adj. care are sau provoacă crampe, spasme, cârcei. cranage ['kreinkrj] s. 1. folosirea macaralei. 2. plată, taxă pentru folosirea macaralei. cranberry ['krasnb^ri, amer. si -beri] s. 1. (si small ~) răchitele (Vaccinium oxycoccos). 2. merişor american (Vaccinium macrocarpum). 3. merişor, merişoară (Vaccinium vitis idaea). cranch [taeni/] s. (mine) stâlp de siguranţă din minereu, masiv de minereu. crandall fkrandal] s. (telm.) daltă dinţată pentru rocă. crane [krein] I. s. 1. (omit.) cocor, gruie (Grus grus); flock of ~s şir de cocori; the ~ chuncks / woops / shrieks cocorul ţipă. 2. (telm.) macara; gruie; jib ~ macara pivotantă; derrick ~ macara învârtitoare, derrick; travelling ~ pod rulant. 3. sifon. II. vb. A. tr. a ridica cu macaraua. B. intr. 1. (out, over, down) a-şi întinde lung gâtul pentru a vedea mai bine (afară; peste; în jos); to ~ at the girls a umbla / a se uita după fete. 2. (fam.) to ~ at a se opri / a ezita / a şovăi în faţa (greutăţilor). crane attendant [~ a'tendant] j . v. c r a n e m a n . crane balks [~ bo:ks] s. (telm.) cale a podului rulant. crane boom [~ bu:m] s. (telm.) braţ de macara. crane driver [~ ,draivar] s. v. c r a n e m a n. crane fly [~ flai] s. (entom.) ţânţăroi (Tipula). crane magnet [~ imasgriit] s. (telm.) magnet de ridicare. crane man [~ mam] s. (telm.) macaragiu, conducător de macara, mecanic de macara. crane operator [~ iopareitar] s. macaragiu. crane's bill [~z bil] s. (bot.) briboi, ciocul-berzei / cocostârcului, pliscul-cocoarei, pălăria-cucului (Geranium sp.). crane way [~ wei] s. (telm.) linia ferată a macaralei. crania [kreinja] s. pl. deda c r ă n i u ni. cranial ['kreinial] adj. cranian. cranian ['kreinian] aay. cranian. craniological [,kreinia'bd3ik3l, -niou'l-j adj. craniologic; craniology [,kreini'olad3i] s. craniologie. craniometry [ikreini'omitri] s. craniometrie, măsurarea craniilor. cranioscopy [ikreini'oskapi] s. cranioscopie. cranium ['kreinjam -niam], pl.' crania ['kreinja] s. (anat.) craniu, ţeastă, tigvă. crank1 [krarjk] I. s. (telm.) manivelă, genunchi, pârghie cotită, manetă, mâner, pârghie (de mână). II. vb. tr. 1. a îndoi, a încovoia, a fălţui, a curba. 2. a întoarce manivela (cu gen.). 3. (auto) to ~ up a porni (un motor) cu manivela. crank2 I. s. 1. întorsătură ciudată (de frază etc.). 2. capriciu, toană, ciudăţenie. 3. om capricios, cu toane, ciudat. II. aay. 1. (despre un mecanism) deranjat, defect. 2. (despre sănătate) şubred, precar. 3. (mar.) nestabil. crank anger [~ -cerjgar] s. (telm.) coarbă, burghiu cu coarbă. crank arm [~ a:m] s. 1. (telm.) braţul / cotul manivelei. 2. (auto) manivelă de pornire. crank axle [~ ,Eeksl] s. (telm.) arbore / ax cotit. crank bearing [~ ibsarirj] s. (telm.) lagăr principal. crank brace [~ breis] s. (telm.) coarbă, burghiu cu coarbă. crank case [~ keis] s. (telm.) carterul arborelui cotit, carter(ul motorului). crank check [~ tjek] s. (telm.) braţ de manivelă. crank drive [~ draiv] s. (telm.) transmisie prin mecanism cu manivelă, transmisie cu bielă-manivelă. cranked [krsrjkt] aay. cotit, articulat; (re)curbat, îndoit, încovoiat. cranked axle [~ rjeksl] s.v.crankaxle. crank gear [,'kra;nk giar] s. (telm.) transmisie prin bielă-manivelă. crankiness ['krarjkinis] s. 1. temperament iritabil şi nerezonabil. 2. (amer.) caracter capricios / nestatornic; toane, capricii. 3. zgârcenie, calicie. 4. (mar.) lipsă de stabilitate. 5. nesiguranţă; dezordine. 6. vioiciune, deşteptăciune; vigoare. cranking ['kraerjkirj] s. (telm.) 1. unghi, colţ; prag, umăr, ieşitură, genunchi, cot. 2. pornire a motorului cu ajutorul manivelei de pornire. 3. învârtire a unui aparat de filmat cu mâna. 4. (constr.) piesă cotită. crankle ['krsrjkl] I. vb. A. intr. a merge în zigzag; a şerpui. B. tr. a tăia în zigzag. II. s. zigzag, întorsătură, cotitură. crankled axle f'krcerjkld 


 225



cranny1 ['kraeni] s. 1. crăpătură, fisură. 2. cotlon, ungher, loc tăinuit / retras, ascunziş, tainiţă; gaură. cranny2 s. (anglo-indian) funcţionar hindus care ştie să scrie englezeşte. crap1 [kreep] s. (reg.) 1. hrişcă. 2. (sl.) bani; to kick the ~ out of smb. a trage cuiva o bătaie soră cu moartea, a omorî în bătăi. crap2 I. s. (si.) spânzurătoare. II. vb. tr. a spânzura. crap3 (vulg.) I. s. rahat, căcat. II. vb. intr. 1. a se căea. 2. (amer. sl.) to ~ out a o da în bară, a o zbârci. crapaud [kraVpou, kra:'po:] s. (fr.) Johnny ~ poreclă dată francezilor. crapaudine ['kr£epo:din] s. 1. (veţ.) crăpătură (la copita calului). 2. (telm.) pivot (la uşă). crapaudine door [~ do3r] s. uşă turnantă pe pivoţi. crape [kreip] ş.l. (text.) crep; (fig.) văl, voal, doliu; piece of ~ văl (de doliu); zăbranic; to dress in ~ a purta doliu. 2. (plast.) crep. craped [-t] adj. 1. încreţit, buclat, ondulat. 2. îmbrăcat în doliu, îndoliat; garnisit cu crep. 3. creponat. craped paper [~ «peips1"] s. hârtie creponată. craps [kreeps] s. (amer.) joc de noroc cu zaruri, aprav. barbut; to shoot ~ a juca zaruri / barbut. crapulence ['krzepjulans] s. 1. mahmureală, indispoziţie după chef. 2. beţie. crapulent fkraspjulant] adj. 1. care se dedă la un viciu (desfrănare, beţie, lăcomie); desfrânat, stricat. 2. mahmur, în stare de mahmureală. crapulous ['kraepjubs] adj. v. c r a p u l e n t . crapy ['kreipi] adj. (despre stofă) de crep. crash1 [kra/] I.s. 1. huruit, bubuit, pocnet, trosnet, pocnitură, trosnitură, tunet. 2. fali­ ment, crah, fiasco, ruină. 3. defectare, avarie, stricăciune, deteriorare. II. vb. A. tr. 1. a sparge, a sfărâma, a distruge, a dărâma, a nărui, a doborî; to ~ a plane a doborâ un avion. 2. (sl.) a intra (într-un loc) fără bilet sau fără invitaţie; (amer. sl.) to ~ a party a veni fără invitaţie; (amer.) to ~ the gate a intra (la teatru, concert etc) fără bilet. B. mtr. 1. (down) a cădea cu un bubuit; a se prăbuşi (la pământ), a se nărui. 2. (against, together, with smth.) a sc izbi cu un bubuit (de ceva); (into smth.) a sc ciocni cu un bubuit (de ceva). 3. (out) (despre tunet) a bubui. 4. a suferi o avarie, o stricăciune; a se sfărâma în cădere. 5. a da faliment. 6. (in, on) (şl.) a da buzna (în), a sc năpusti (asupra, cu gen.). III. adv. bubuind, trosnind, eu un bubuit / trosnet. crash2 s. pânză crudă. crash helmet [~ ihelmit] s. 1. (av.) cască de aviator / de pilot. 2. (auto) cască de protecţie / de alergător / de motociclist. crash-land [~laend] vb. intr. (av.) 1. a face o aterizare forţată. 2. a se sfărâma în cursul aterizării. crash truck [- trAk] ş. (auto) camion / macara de depanare. crasis ['kreisis] s. 1. constituţie, temperament. 2. (H'igv.) sinereză. contracţie. crass [kras] adj. cras, grosolan, extrem (în senş rău),- ~ ignorance ignoranţă crasă. crassitude ['krsesitjuid] s. stupiditate, prostie crasă. erate [kreit] I. ş. 1. Iadă sau coş de împachetat. 2. (sl. av.) avion. -0* (amer. glumeţ) old ~ (despre un automobil) hodoroagă, rablă, Fier vechi. II. vb. tr. a împacheta într-o ladă/într-un COŞ. crate hook ['kreit huk] s. (mar.) cârlig de ladă. crater ['krcit3r] I. s. 1. crater (de vulcan). 2. pâlnie, groapă (de obuz). 3. (arheol.) crater (vas); urcior cu două urechi (din antichitate). II. vb. intr. a forma un crater. craton fkreiton] s. (geol.) craton. craunch [knxnt/, kra:nt/] vb. tr. a ronţăi, a sparge în dinţi. cravat [kra'vast] s. (înv.) fular, cravată; hempen ~ ştreang, funia călăului. crave [kreiv] (şi to ~ for) vb. ţr. şi intr. 1. a dori cu ardoare, cu înflăcărare, a aştepta cu nerăbdare (ceva). 2. a cerc cu stăruinţă (iertare, voie, permisiune), a implora; a solicita, 3. (despre împrejurări) a cere, a reclama, a sili la, a necesita. craven ['kreivpn] I. adj. 1. (înv.) învins, biruit, bătut. 2. lipsit de curaj, laş, fricos. -0- to cry ~ a se da bătut, a se recunoaşte învins; a se speria, a o băga pe mânecă, a îngălbeni de frică. II. s. laş. craving f'kreivirj] I. s. 1. nesaţ: (for) dorinţă fierbinte (de); năzuinţă, aspiraţie (spre). 2. poftă, lăcomie, nesaţ. II. adj. pofticios, râvnitor, lacom, nesăţios, nesăturat; to be ever ~ a fi nesăţios, a nu mânca niciodată destul. craw [kro:] s. 1. (omit.) guşă. 2. (zool.) stomac. crawfish ['kro:fi/] I. s. v. c r a y f i s h . II. vb. intr. (amer. fam.) abate în retragere. crawl [kn>:l] I. vb. intr. l . a s e târî. 2. a slugarnici, a se târî. 3. (despre piele) a furnica; a simţi furnicături pe corp. 4. (amer. sl.) a bate în retragere. 5. to ~about a se târî încoace şi încolo, a-şi târî cu greu picioarele, a merge anevoios/cu chiu cu vai (fig.), a se întinde, aselăţi; to~forth ase târî înainte; to ~ into smb.'s favour a intra / a s e băga (pe) sub pielea cuiva, a se insinua în graţiile cuiva; (amer.) to ~ out of smth. a reuşi să iasă din ceva; (amer.) to ~ through a knot-hole a ieşi cu greu dintr-o încurcătură: to ~ up a sc ţine în sus; to ~ with a fi plin de, a mişuna de (insecte). II. s. 1. târât, târâre. 2. mers încet; at a ~ încet ca un melc. 3. servilism, slugărnicie. 4. the ~ (sport) craul (stil de înot). 5. (hidr.) bazin, canal (acvatoriu apărat în mod natural sau artificial de acţiunea gheţurilor sau a curenţilor.) crawler ['krD:l3r] I. s. 1. reptilă, târâtoare. 2. linguşitor. 3. (sl.) birjă. 4. (telm.) şenilă, lanţ-omidă. 5. camion sau tractor pe şenile. 6. pl. îmbrăcăminte pentru copiii care se târăsc pe jos. 7. (austr.) lingău, II. adj. (telm.) pe şenile. crawler tractor ['krD:la -traîkts1'] ş. (telm.) tractor pe şenile. crawler tread [~ tred] s. (telm.) mers, rulare pe şenile. crawling ['kn>:lin] I. adj. 1. târâtor, care se târăşte, care se mişcă încet. 2. slugarnic, servil. II. s. târât, târâre. crawlingly [-li] adv. târâş, târându-se.



crease-proof



crawly ['knxli] adj.. 1. târâtor; creepy ~ care merge încet ca un melc. 2. care are senzaţia de furnicături pe corp. crawly-mauley, crawly-mawly [~ j8Amp3r] s. 1. (sl.) romano-catolic; (amer.) catolic irlandez. 2. (amer. şl.) locuitor din Maryland. crayfish ['krcifi/J ş. (zool.) 1. rac de râu (Astacus sp.). 2. langustă (Palinurus vulgaris). crayon ['krpian, 'kreionj I. s. 1. cretă colorată, cretă de desenat; creion colorat; (creion) pastel; black ~ cretă neagră; cărbune; creion negru; red ~ creion roşu; soft ~ creion de desen moale. 2. desen în pastel; pastel. 3. (electr.) cărbune, electrod pentru lampă cu arc. II. adj. în pastel; în cretă. III. vb. tr. 1. a desena / a schiţa cu / în pastel; (fig.) a creiona, a schiţa. 2. (şi to ~ out) a schiţa, a concepe (un plan, un proiect). crayon moulding machine [~ imouldirj ma'Jim] s. (tehn.) maşină pentru fasonarea minelor de creion. craze [kreizj I. vb. tr. 1. a înnebuni, a scoate din minţi. 2. a crăpa (smalţul), a face crăpături fine (în smalţ). II. s. 1. manie, (moment de) nebunie, idee fixă. 2. (fig.) (for) modă, pasiune (pentru ceva); to be the ~ a fi la modă, a face furori; the latest ~ ultima modă, ultimul strigăt / răcnet (al modei). 3. nebunie, alicnaţie mintală. 4. crăpături fine (în smalţ). 5. (consir.) fisură (în beton). crazed [kreizd] adj. 1. nebun, smintit, ţicnit, ieşit din minţi, alienat. 2. (despre smalţ, sticlă) acoperit cu crăpături fine, cu vinişoare. crazedness ['kreizidnis] s. 1. şubrezenie, decrepitudine. 2. nebunie, sminteală, alicnaţie mintală. crazing ['kreizin] s. (constr.) microfisurare. crazy ['kreizi] adj. 1. nebun, smintit; ~ as a bedbug nebun de legat. 2. (fam.) pasionat (la nebunie), nebun, înnebunit (după ceva / cineva). 3. şubred, caduc; care se năruie. 4. (despre smalţ) acoperit de crăpături. 5. făcut din bucăţi de forme diferite. 6. bizar, neobişnuit; trăsnit. 7. (amer. sl.) excelent, perfect, minunat. 8. slab, fără vlagă; infirm. crazy bone [~ boun] s. (amer. anat.) v. f u n n y b o n e . crazy jack [~ &^ek\ s. nebun, smintit. crazy quilt [~ kwilt] s. 1. plapumă făcută din petice (de diferite mărimi, forme şi culori). 2. (fig) partid politic amestecat. crazy work [~ wa:k] ş. cârpăceală, lucru de cârpaci. creak [kri:k] I. s. scârţâit. II. vb. A. intr. 1. a scârţâi; the gate ~s on its hinges poarta scârţâie din ţâţâni. 2. (despre greieri) a târâi. B. tr. a face să scârţâie, a scârţâi; (jig.) I'll make him ~ in his shoes am să-i arăt eu, o să mă pomenească el. creaky ['kri:ki] adj. care scârţâie, scârţâitor. cream [kri:m] I. s. 1. caimac, frişca, cremă (a laptelui); smântână; sour ~ smântână; beat / whipped ~ frişca; to skim the ~ off a lua caimacul; (fig.) a lua ce-i mai bun; clotted ~ iaurt. 2. (fig.) floare, crema, caimac, perlă, ceea ce este mai bun; elita; the ~ of the army trupele de elită; the ~ of the story sarea / hazul anecdotei / povestirii; the ~ of a joke poanta unei glume / unui banc; the ~ of society crema societăţii. 3. lustru, lac; ceară de lustruit. 4. cremă; almond ~ cremă de migdale. 5. cremă, lichior. 6. cremă, alifie (cosmetică); cold ~ cold cream (alijie pentru piele). 7. spumă (a unui lichid). II. adj. crem, de culoare crem (şi cream-coloured). III. vb. A. tr. 1. (şi to ~ off) a smântâni (laptele). 2. (şi to ~ off) (jig.) a lua crema / lamura / partea cea mai aleasă (cu gen.). 3. a pune frişca în (cafea etc.). 4. a freca (unt, unt cu zahăr etc.). 5. a unge cu (cremă, alifie). B. intr. a face spumă. cream basin ['kri:m -beisn] s. castron, oală pentru smântână. cream bowl [~ boul] s. v. c r e a m b a s i n . cream cake [~ keik] s. tortă cu cremă. cream cheese [~ t/i:z] s. brânză grasă (cremă, brânză făcută din smântână). cream-coloured [~rkAfod] adj. crem, alb-gălbui. creamed [kri:md] adj. 1. smântânit. 2. dres cu smântână. 3. (despre supă) pasată. creamery ['krhmari] s. 1. presă de unt, untărie, fabrică de unt. 2. lăptărie, magazin de brânzeturi. cream faced ['krî:m feist] adj. alb, palid, galben la faţă (de frică). cream freezer [~ -fri:z3r] s. (telm.) maşină de făcut îngheţată. creaming ['kri:mirj] s. 1. separare a caimacului / a smântânii. 2. stratificare a unei emulsii. 3. decantare / stratificare a Iatexului. cream jug ['kri:m d3Ag] ş. oală / urcior / cană pentru smântână. cream-laid paper [~'leid ipeipa1"] s. hârtie vărgată de culoare crem. cream nut [~ nAt] s. (bot.) nucă americană, nuca de America (Bertholletia excelsa). creamometer, cremometre [kri:'momit3r] s. (tehn.) cremometru (aparat pentru măsurarea cantităţii de grăsime în lapte); lactometru. cream pot ['kri:m pot] s. oală pentru smântână. cream-pot love ['kri:mpot IAV] s. (jam.) bursă obţinută prin favoarea unei femei. cream separator ['kri:m -seporcita1"] s. separator de lapte. cream-wove paper ['kri:m'wouv -pcips1-] s. hârtie velină de culoare crem. creamy ['kri:mi] adj. 1. cu smântână, cu cremă. 2. ca smântână, smântânos, gras. 3. crem. 4. (fig.) excelent, de mâna-întâi, de prima calitate. crease [kri:s] I. s. 1. cută, pliu, fald, încreţitură, îndoitură; dungă la pantaloni (bine călcată). 2. (pielărie) cută în pielea brută conservată prin uscare. 3. falţ. 4. linie, dungă (ca semn, indiciu). 5. coamă (a acoperişului). 6. albie veche a unui râu. 7. îndoitură (a colţului la o carte). 8. linie (trasă pe teren la crichet). II. vb. A.tr. 1. a îndoi, a încreţi; a face un pliu / o cută în. 2. a îndoi, a falţui, a bordura. 3. a împături (ceva) printr-o îndoitură sau printr-o linie, a îndoi. 4. a mototoli, a boţi, a şifona. 5. a bordura, a fălţui. B. mtr. 1. a se încreţi, a se îndoi. 2. a sc mototoli, a se boţi, a se şifona; this material ~s easily acest material se şifonează uşor. crease-proof [~pru:f] adj. (teAt.) ncşifonabil, rezistent la sifonare.



 creaser



creaser l'kri:s9r] ş. (tehii.) ciocan de gâtuit (pentru îndoirea marginilor de tablă sau pentru bordurare). crease-resistant ['kri:s ritzistent] adj. v. c r e a s e - p r o o f. creasing ['kri:sirjj s. 1. îndoire, încreţire; îndoitură, cută, încreţitură. 2. brâu. 3. (arhit.) mulură. 4. (poligr.) formare a cutelor. 5. (text.) sifonare, boţirc. creasing hammer [~ -hasni9r] s. (telin.) ciocan de zicuit. creasing machine [~ mo./i:n] s. (telin.) maşină de îndoit, maşină de profilat tablă. creasing reel [~ ri:I] s. (telin.) rit. creasy ['kri:si[ adj. boţit, şifonat, mototolit; cu cute, în cute, în pliuri. create [kri:'eit] vb. A. ţr. 1. a crea, a făuri, a zămisli; a da naştere (la; cu dat.). 2. a plăsmui, a închipui, a născoci, a inventa. 3. a ridica / a avansa în grad / rang; a numi; he was ~d a baronet a primit titlul de baronet, a fost făcut baronet. 4. a provoca; to ~ a disturbance a provoca (o răscoală). 5. a pricinui, a cauza (un sentiment); a produce (o impresie), a inspira (încredere). B. intr. 1. (sl.) a se agita, a forfoti, a-şi face de lucru. 2. (fam.) a bârfi, a arunca vorbe, a umbla cu vorbe / bârfeli / minciuni / calomnii. ■ creatine ['kri:oti:n, -tin] s. (chim.) creatină. creatinine Ikri(:)'Eetinin,-nain] s. (chim.) creatinină. creation [kri(:)'ei/5n] s. 1. creaţiune; creaţie; creare, făurire, zămislire; lume, univers, natură; ~ of the brain rod al închipuirii; (amer.) that beats all ~depăşeşte toate aşteptările; este prea de tot; that licks all ~ (into fits) asta le întrece pe toate / întrece orice măsură / e nemaipomenit / nemaiauzit / formidabil; (amer.) in (all) ~ dumnezeu, dracii', naiba; how in ~ did you manage to do it? cum dracu' / dumnezeu ai reuşit s-o faci? 2. ridicare (în rang), înaintare (în grad), numire (ca baronet etc.). creational [-ol] adj. care se referă la creaţie, creativ. creationism [-iz^m] s. 1. creaţionism, doctrina teologică despre crearea lumii. 2. (rel.) doctrina despre crearea separată a sufletului în fiecare individ născut. creationist [-ist] s. creationist, adept al doctrinei creaţionismului. creative [kri(:)'eitiv] adj. 1. creator, ziditor; ~ mind minte creatoare; ~ imagination imaginaţie creatoare; ~ power putere de creaţie. 2. ~ of producător de. creativeness [-nis] s. capacitate de a crea, forţă de creaţie. creator [kri(:)rcit3r] s. 1. creator, făcător; inventator, năseocitor; the Creator Creatorul, Ziditorul (lumii). 2. autor. creator's instrument [kri'eitoz rinstrumant] s. (electr.) instrument de montaj. creature ['kri:t/br] s. 1. creatură, făptură. 2. animal, vieţuitoare; every living ~ toată făptura, toate vieţuitoarele; dumb ~s fiinţe necuvântătoare, animale, vieţuitoare. 3. om (adeseori cu nuanţă emotivă); dear, sweet ~! dragul meu! scumpul meu! fătul meu!; the dear ~s sexul slab; a good ~ o bunătate de om; idle ~ lucru nefolositor; om de prisos; fellow ~ semen; he is a ~ of impulse e un om de inimă; low ~ fiinţă ordinară; poor ~! bietul de el, sărmanul (de el); what a ~! ce fiinţă! ce om! 4. creatură, protejat. 5. creaţie, operă; my ~opera mea, creaţia mea. 6. (glumeţ) băutură, băuturi spirtoase, otravă; to take a cup of the ~ a bea un pahar de vin. creature comforts [~ -kAmfots] s. pi. 1. lucrurile lumeşti, plăcerile vieţii, plăcerile lumeşti. 2. (/nil.) obiecte mărunte de uz personal (ţigări etc.). crebrity ['krebriti] s. (rar) frecvenţă. crebrous f'kriibres] adj. (rar) frecvent, des, repetat. creche [kreij, amer. şi kre/] s. (jr.) 1. creşă. 2. azil pentru copii găsiţi. credence ['kriidans] s. 1. credinţă; încredere; crezare, crezământ; creanţă; to give ~ a crede, a da crezare, crezământ, a acorda, a arăta încredere; to find ~ a se bucura de încredere; to refuse ~ a nu acordă încredere; letter of ~ scrisoare de recomand atic. 2. (bis,) credenţă, măsuţă, mescioară în altar. credence table [~ -teibl] s.v. c r e d e n c e (2). credent fkriidant] adj. 1. încrezător, care crede, credul, încrezător. 2. demn de încredere, demn de crezut. credentials [kri'den/dz] s.pl. 1. scrisori de acreditare (ale unui ambasador); to present one's ~ a-şi prezenta scrisorile de acreditare. 2. mandat, recomandare, recomandaţie, împuternicire. credentials committe [~ ko.miti] s. comisie de validare. credibility [-kredi'biliti, -ds'b-, -htî] s. verosimilitate, credibilitate, veridicitate, veracitate; putinţa de a crede; încredere. credible ['krcdobl,-ibl] adj. 1. credibil, demn de crezut /de crezare; verosimil, veridic. 2. demn de încredere. credibly [~ij adv. demn de crezut, veridic, verosimil. credit ['kredit] l.s. 1. veracitate, veridicitate, autenticitate; (despre o ştire) it deserves no ~ nu este demnă de crezare / încredere; worthy of ~ demn de crezare, autentic; on smb.'s ~ potrivit / pe baza celor spuse de cineva; to give smb. ~ for / of smth. a) a încredinţa cuiva ceva; b) a crede pe cineva capabil de ceva. 2. reputaţie (bună), nume bun; autoritate; a physician in high ~ with the profession un doctor foarte bine văzut în profesia / meseria lui; the ~ of an historian autoritatea unui istoric; to be bare of ~ a) a avea o reputaţie proastă; b) a nu avea prestigiu; c) a fi necunoscut-. 3. credit, influenţă, trecere, favoare; stimă, vază, consideraţie, respect, încredere; cinste, onoare; to be in ~ with smb. a avea trecere pe lângă cineva, a se bucura de stima cuiva; to enjoy ~ with smb. a se bucura de stima cuiva; he deserves ~ for it merită laudă pentru aceasta, îi face cinste; it does him ~ îi face cinste / onoare; to one's ~ spre cinstea cuiva; that is not much to his ~ nu-i face prea mare cinste; to gain ~ by smth. a câştiga faimă / renume / onoare prin ceva; to gain ~ with smb. a câştiga stima / respectul cuiva; to have great ~ with smb. a avea o marc influenţă asupra cuiva, a putea foarte mult pe lângă cineva; to look for ~ a căuta să se distingă; to lose ~with smb. a pierde stima cuiva, a-şi pierde creditul / trecerea la / pe lângă cineva, a-şi pierde reputaţia în ochii cuiva; he is a ~ to his family face cinste familiei sale; to be out of ~ a nu se mai bucura de încredere. 4. recunoaştere a meritelor; merit; to have the ~ of a avea meritul de a; to take the ~



226



to oneself for smth. a-şi atribui meritul unui lucru. 5. (com.) credit; împrumut; creanţă; sumă trecută la intrări / la activ / la credit; partea din dreapta a unui cont; to ask ~ a cere / a solicita (un) credit; to be in ~ with a avea credit la; to enjoy /to have ~ a avea credit; to buy on ~ a cumpăra pe credit /datorie / veresie / cretă; to grant / to lodge / to open a ~ (with) a acorda / a deschide un credit (cuiva); to take (up)on ~ a lua pe credit / în cont; (fig.) a lua pe încredere; unlimited ~ credit nelimitat; bank ~ credit bancar; long(-term) ~ credit pe termen lung; short(-term) ~ credit pe termen scurt; at /on three months' ~ pe termen de trei luni; (up)on long ~ pe termen lung; for short ~ pentru un termen scurt; transactions on ~ afaceri pe credit; ~ on mortgage credit ipotecar; ~ in goods credit în mărfuri; private ~credit particular; public ~credit (acordat) de stat, credit public; current account ~credit în cont curent; revolving ~credit rotativ, care se poate înnoi automat; acreditiv care se poate înnoi automat; the ~ rises valoarea hârtiilor (de valoare) şi a acţiunilor este în creştere; to appear in smb.'s ~ a fi creditat de cineva; to the ~ of my account în favoarea mea. 6. (com.) scrisoare de credit, acreditiv: 7. (amer.) examinare; diplomă de absolvire a unui curs într-o instituţie de învăţământ. 8. pi. (cin.) generic. II. vb. tr. 1. a crede, a da crezare (cu dat.), a acorda încredere (cu dat.), credit (cu dat.) 2. a stima, a onora, a cinsti. 3. a se încrede în (cineva), a se bizui (pe cineva). 4. a atribui (cuiva); to ~ smb. with good intentions a atribui cuiva intenţii bune. 5. a da pe credit, pe datorie, a da cu împrumut, a împrumuta. 6. a credita (o sumă). creditability [-o'biliti] s. v. c r e d i t a b l e n c s s . creditable [-abl] ady. 1. stimabil, respectabil; onorabil, vrednic / demn de laudă/ de elogii / de răsplată; care(-ţi) face cinste / onoare. 2. (înv.) demn de încredere, veridic, sigur, autentic; solvabil. creditableness [-oblnis] s. credit, stimă, reputaţie (bună). creditably [-obli] adv. onorabil, cu cinste; cinstit. credit account ['kredit o'kaunt] s. (contabilitate) credit, cont creditor, partea din dreapta a unui cont (v. c r e d i t 1,5). credit balance [~ rbzelons] s. (ec.) sold creditor. credited f'krcditid] adj. 1. promiţător, de perspectivă / viitor, care are viitor. 2. crezut, încredinţat. 3. creditat, trecut la credit; to stand ~ with a fi creditat cu. credit foncier [pronunţia franceza] s. (jr. com.) credit funciar. credit insurance ['kredit in-Zuarsiis] s. (corn.) asigurare a creditelor. credit mobilier {pronunţia franceza] s. (fr. corn.) credit mobiliar. creditor ['kredhV] s. creditor; to be a ~on the banknotes a avea un cont Ia bancă; ~ on mortgage creditor ipotecar; (jur.) ~ in trust mandatar al unui grup de datornici; ~s under comission of bankruptcy creditorii unui falit; preferred ~ creditor preferat; (prov.) ~s have better memories than debitors creditorii au memorie mai bună decât datornicii. creditress ['kreditris] s. creditoare. creditrix ['kreditriks] s. v. c r e d i t r e s s . credit side ['kredit said] s.v. c r e d i t (1,5). credit titles ['kredit îtaitlz] s. pi. (cin.) generic. crednerite ['krednorait] s. (mineral.) crednerit. credo ['krkdou, 'kreid-1 s. 1. (bis.) crez, simbol al credinţei. 2. convingere, crez. credulity [kri'djurliti, kre'd-, kro'd-] s. credulitate; to practice on smb.'s ~ a profita de credulitatea cuiva. • . . . . . . credulous f'krcdjulos] adj. credul, lesne erezător. credulously [-li] adv. credul, cu credulitate. credulousness [-nis] s. v. c r e d u l i t y . cree [kri:] s. (dial.) bordei, colibă; grajd, staul. creed [kri:d] s. 1. crez, simbol al credinţei. 2. convingeri, crez, profesiune de credinţă; credinţă; political ~ convingeri politice. creedless ['kri:dlis] adj. lipsit de credinţă, ateu; lură convingeri, fără un crez propriu. creek [kri:k] s. 1. sinuozitate (a coastei, a ţărmului, a malului), limbă, de pământ. 2. golf mic, golfuleţ (de mare), mic port natural; estuar mic, gură, vărsare (a unui râu); braţ mic (al unui râu). 3. (amer.) afluent; râuleţ, pârâu. 4. (în Anglia) port mie fără vamă. creek bottom [~ ibotam] s. (amer.) v. b o t t o m l a n d . creeky [rkri:ki] adj. sinuos, dantelat, care prezintă multe golfuleţe. creel [kri:l] s. 1. coş pentru peşte. 2. (text.) alergătoare; ramă de urzit; rastel pentru mosoare. creeler ['kri:l3r] s. (text.) muncitor care aşază / schimbă bobinele pe rastel. creel filler ['kri:l .filo1"] s. v. c r e e l e r . creel frame [~ freim] s. (teAt.) ramă de urzit. creep [kri:p] l.past şi part. trec. crept [krept] vb. m/r. 1. a se târî. 2. (despre un bătrân, un bolnav) a se târî, a înainta cu greu, abia târându-şi picioarele. 3. (despre plante) a se târî, a se căţăra, a se agăţa. 4. (jig.) a se furişa, a intra pe furiş, a se strecura; a fi plecat, umil. 5. a simţi furnicături pe piele; a-1 mânca pielea; (fig.) a se înfiora, a se cutremura; the sight makes my flesh / blood ~ priveliştea mă face să mă Mior, să mă cutremur; I felt my flesh ~ (upon me) am simţit că mă trec fiori reci / că mi se înerâncencază carnea / că-mi îngheaţă sângele în vine / că mi se încreţeşte pielea. 6. (mar.) a draga. 7. (teh.) a (a)luneea în virtutea inerţiei; to ~ about on tiptoe a umbla în vârful degetelor, a se apropia tiptil; (prov.) learn to ~ before you leap, you must learn to ~ before you walk ca să mergi, trebuie să înveţi să te târăşti; (to ~ into smb.'s favour / mouth a se băga / vârî (pe) sub pielea cuiva / în sufletul cuiva, a se insinua / a se linguşi / a se da bine pe lângă cineva; to ~ up smb.'s sleeve a se insinua pe lângă cineva prin linguşiri, a intra sub pielea cuiva; to ~ after a se târî după; to ~ along a se târî, a merge târându-se; to ~ apace a merge încet, cu paşi rari; to ~ down a coborî târându-se, a se târî în jos; to ~forth a ieşi pe furiş, tiptil; to ~in a se târî înăuntru; a se furişa, a se strecura înăuntru, a intra pe furiş / tiptil / pe nesimţite; to ~ on a înainta târându-se / târâş; a înainta tiptil / pe nesimţite; to ~ out (of) a se târî afară, a ieşi pe brânci, a ieşi pefuriş, tiptil (din);



 227



cress punch



crenel(l)e fkrenpl, kri'nel] I. s, 1. (constr.) crenel, ambrazură, deschizătură pe creasta to ~ over a) a se târî peste; b) a trece iară zgomot; to ~ up a) a se târî în sus, a se urca târându-sc; b) (ec, despre curs) a se urca încet. II. s. 1. pi. (fam.) furnicături; (jig.) fiori; zidului, creastă (de zid). 2. (bot.) dinte, zimţ, crestătură (a unei frunze). II. vb. tr. a crenela, to give smb. the ~s a face pe cineva să se cutremure / să se înfioare. 2. (geol.) alunecare, a face creneluri, a prevedea cu creneluri (un zid). surpare, năruire de teren. 3. (tehn.)fluaj,curgere lentă a metalului. 4. (war.) dragă. 5. (tehn.) crenel(l)ed ['krensld] adj. v. c r e n e 1 ( I ) a t e d. (a)Iunccare în virtutea inerţiei. 6. (fam.) ins slugarnic, periuţă, linguşitor. crenic acid ['kri:nik .sesid] s. (chim.) acid crenic. crenkle ['krcrjkl] s. v. c r i n g l e . creepage ['kri:pid3] s. 1. (ferov.) fugă a şinelor (deplasare longitudinală a şinelor pe traverse). 2. (electr.) scurgere de curent pe suprafaţa unui izolator. 3. alunecare crenulated ['krenjulcitid, amer. şi -ed] adj. (bot. etc.) dinţat, crenelat. (a electrolitului). crenulation [tkrcnju'iei/pn] s. 1. formă dinţată / crestată, dinţi lini, crestături fine. 3. (geol.) ondulaţie mică. creepage path [~ pa:6] ş. (electr.) cale de conturnare. r creeper ['kri:po ] s. 1. (zool.) târâtoare, reptilă; insectă, gânganic, vierme; păduche. Creole ['kri(:)oul[ I. s. 1. creol (persoană născută în statele din America Latină sau 2- (jig-) linguşitor, lingău; prefăcut, făţarnic, arivist. 3. (sl.) scrib. 4. (bot.) plantă târâtoare în Indiile Occidentale având un părinte francez sau spaniol). 2. creol, mulatru (persoană / căţărătoare / agăţătoare, liană; Virginia ~ viţă sălbatică (Awpelopsis hederacea). 5. (omit.) din părinţi de rase diferite). II. adj. 1. creol. 2. (amer.) indigen, băştinaş. cojoaică; common / brown ~ cojoaică nordică, scorăţcl, scorţar mic (Certhia Creole Negro [~ ini:grou] s. negru născut în America. familiaris). 6. găina pitică. 7. (tehn.) melc; şurub fără fine; elevator în spirală. 8. (text.) Creole State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Louisiana. pânză de alimentare fără fine. 9. pirostrii cu picioare scurte (în bucătăria engleză). creolin ['kri:olin] s. creolina. 10. (tehn.) drug de fier (care uneşte două pirostrii). 11. pi. cuie de talpă, crampoane, creolization [kri:olai'zei/3n] s. (lingv.) creolizare. colţari. creolized ['krkalaizd] adj. (lingv.) creolizat. creophagus [kri'ofogos] adj. carnivor, care se hrăneşte cu carne. creepered l'kriipod] adj. acoperit cu plante agăţătoare / târâtoare. creeper lane ['kri:p3 lein] s. drum pentru trafic greu / pentru camioane grele. creosol ['krhssoul, -sol] ş. (chim.) creosol. creosote [feosout] s. (chim.) I. creozot. II. vb. a creozota, a impregna cu creozot. creeper track [~ tra;k] s. 1. şenilă. 2. lanţ de propulsie. 3. vehicul / maşină pe şenile. creosote oil [~ oil] s. (chim.) ulei de creozot (produs din distilare). creep hedge ['kri:p 'hed3] s. (sl.) vagabond. creosotic [ikri(:)o'sotik] adj. (chim.) creozotic. creep hole [~ noul] s. 1. gaură, vizuină. 2. subterfugiu, chichiţă, clenci, tertip, mijloc crepance ['kri:p;?ns] s. (vet.) rană provenită din lovirea picioarelor (la cal). de scăpare, ieşire; scuză. crepe [kreîp] (fr.) I. s. 1. (text.) crep, zăbranic (ţesătură). 2. crep (cauciuc natural). creeping ['kri:pin] I. adj. 1. (despre plante) târâtor, agăţător, căţărător; repent. 2. care se târăşte. 3. (fig.) care se insinuează, care se strecoară, linguşitor, gudurător; supus, plecat, II. adj. de crep. umil. 4. care te furnică / mănâncă; (fig.) ~ sensation fiori. II. s. 1. faptul de a se târî. crepe fabric [~ ifsebrik] s. (text., ţesătură) crep. 2. (fig.) linguşire, făţărnicie, insinuare; atitudine umilă. 3. (electr.) scurgeri de curent pe crepe lisse [~ li:s] s. (text.) crep subţire. suprafaţa unui izolator. 4. (electr.) lunecare, fugă (a electrolitului). 5. (ferov.) fugă a şinelor crepe paper [~ ipcipor] s. hârtie creponată. (deplasare a şinelor în lungul căii). 6. (mine) aşezare a solului, afundare a terenului crepe rubber [~ TAba1"] s. crep, cauciuc natural. deasupra unei exploatări miniere. crepe-satin [~ isa?tin] s. (text.) crep satin. creeping bellflower [~ 'bcLflau9r] s. (bot.) clopoţel (Campanula ranunculoides). creping ['krepirjj s. (text.) creponarc. creeping bent (grass) [~ ibent (gra:s)] s. (bot.) iarba-câmpului, iarba-vântului, păiuş crepitant ['krepitont] adj. 1. crepitant, ere pârâie. 2. horcăitor, hârâitor. crepitate ['krepiteit] vb. i/ar. 1. a trosni, a pârâi, a răpăi, a pocni; a sfârâi; a pâlpâi, (Agrostis alba, A. sîolonifera). 2. a hârcâi, a horeai, a hârâi. creeping butter cup [~'bMs kAp] s. v. c r e e p i n g c r o w f o o t . creeping Charlie [~ 't/ci:li] s. (bot.) 1. iarbă-de-şoaldină, şărpariţă, trânjin (Sedum acre). crepitating [-in] adj. care pârâie, sfârâie, pâlpâie; pârâitor, sfârâitor, pâlpâitor. crepitation [rkrcpi'tci/^n] ş. 1- crepitaţic, trosnitură, trosnet, pârâitură, răpăială, pocnet; 2. nalbă (Malva silvestris). 3. dreţe, gălbinele, gălbaşoară (Lysimachia nummularia). creeping crowfoot [~ kroufut] s. (bot.) floare-dc-leac, floarc-dc-piatră (Ranunculus sfârâit, pâlpâială. 2. (med.) crepitaţie; horcăit, horcăială, hârâitură, hâreâit, hârcâitură. repens). crepitative ['krepitotiv] adj. v. c r e p i t a n t . crepitus f'krepitos] s. v. c r e p i t a t i o n (2). /' creeping current [~ .kAront] s. (electr.) curent de conturnare. crepon ['krepo:rj, 'kreip- şi pronunţia franceză] s. (fr.) crepon. creeping disease [~ di


 cressy



cressy ['kresi] adj. (bot.) plin de creson, care abundă în creson. crest [krest] I. s. 1. creastă (de cocos etc.); moţ (ae pasăre); umflătură (pe capul şarpelui). 2. coamă (


228



cribber ['kribs'] s. 1. v. c r i b b i t e r . (1). 2. pungaş, hoţ, persoană care fură. 3. copiuţă; persoană care foloseşte o juxtă / o fiţuică. cribbery ['kriteri] s. (si.) înfundătură, fundătură, uliţă înfundată, intrare. cribbing ['kribirjj s. 1. (mine) instalaţie de susţinere cu stive, cu cadre; susţinere cu cadre a unei mine. 2. (fam.) copie, plagiat. 3. nărav, tic (al wnwi cal care muşcă). 4. (ind.) plutărit. crib biter ['krib .baits'] 1. cal cu nărav / care muşcă. 2. (sl.) ciufut, urs, om veşnic nemulţumit / supărăcios. crib biting [~ ibaitin] s. muşcătură, nărav (la cai). cribble ['kribl] I. s. 1. sită, ciur, strecurătoare. 2. făină măcinată mare, făjnă necernută. 2. (mine) grătar. II. vb. tr. a ciurui, a trece prin sită, a cerne. crib cofferdam ['krib .kofodami] s- (constr.) batardou de căsoaie. crib cracker [~ ikraka'] s. (si.) spărgător. crib dam [~ da;m] s. (tehn.) zăgaz, stăvilar (din bârne şi pământ). cribellum [kri'bebm],pl. cribella [-Io] s. (entom.) organul de tors al anumitor păianjeni. crib muzzle ['krib inuzl] s. botniţă (pentru cai nărăvaşi). crib pier [~ pb r ] s. (constr.) reazem de căsoaie; palee de piloţi. cribrate ['kribreit] adj. (bot., anat.) găurit ca o sită. cribration [kri'brei/an] s. cernere, cernut, trecere prin sită. cribriform [kri'brifo:m] aay. (despre o fibră lemnoasă) cribriform, găurit ca o sită; ciuruit, cu numeroase orificii mici. cribriform bone [~ boun] s. (anat.) os cribriform sau etmoid. crib ring ['krib rirj] s. (mine) coroană. cribrose ['kribrous] adj. v. c r i b r a t e . crib strap ['krib strap] s. gâtar, spătar, grebănar (curea legată înjurai gurii unui cal pentru a-l împiedica să muşte). crib tubing [~ .tjurbirj] s. (constr.) sprijinire etanşă. cribwork [~W9:k] s. 1. (constr.) construcţie de bârne. 2. (mine) cadru de susţinere; susţinere cu stive; colivie. cric-crac ['krik'kraik] biter/', trosc! pleosc! (pocnet de bici). crichtonite ['kraitonait] s. (mine) crihtonit (varietate de ilmenit pur). crick1 [krik] s. (fam.) 1. sân de mare (v. c r e e k 1). 2. pârâu, gârlă (v. c r e e k 2). crick21. s. 1. (med.) crampă, junghi, cârcel, spasm; zgârcire a muşchilor; ~in the neck înţepeneală a gâtului, torticolis, gât strâmb. 2. durere de şale; ~ in the back durere reumatică (subită) în spate / în şale. II. vb. tr. a-şi suci (gâtul), a-şi frânge (şalele). cricket1 ['krikit, amer. şi -et] s. greier; the ~ pipes / chirps greierul târâie; (as) lively / merry as a ~ vesel, vioi, plin de viaţă. cricket2 I. s. (sport) crichet (joc); that's not ~ asta nu e corect / reglementar / just, nu se face una ca asta, aşa ceva nu se cade, nu e „fair play"; to play ~ a juca cinstit, reglementar / corect; (fig.) a acţiona cinstit / corect. II. vb. intr. 1. (sport) a juca crichet. 2. (fig.) a acţiona cinstit / corect / frumos. cricket3 s. scaun sa» taburet scund; scăunel, scăunaş; scăunel pentru picioare. cricket ball [~ bo:l] s. (sport) minge de crichet. cricket bat [~ ba3t] s. (sport) baston /bâtă de crichet. cricket club ~ kUb] s. (sport) club de jucători de crichet. cricketer ['krikitor, -ket-] s. (sport) jucător de crichet. cricket field ['krikit fi:Id] s. (sport) teren de crichet. cricket ground [~ graund] s. v. c r i c k e t f i e l d . cricketings ['krikitirjz, -ket-] s. pi. (sport.) tricou de crichet. cricketing shoes ['krikitin 'fu:z] s. pl. (sport.) ghete cu şireturi din dril sau piele nevopsită. cricketing things [~ 8irjzJ s. (sport) echipament pentru jocul de crichet. cricket match ['krikit mat/] s. (sport.) meci de crichet. cricket player [~ ,plei3r] s. v. c r i c k e t e r . cricket shirt [~ /o:t] s. cămaşă albă deschisă la gât / cu guler deschis. cricket seat [~ si:t] s. strapontină (într-un taxi). crickle-crackle ['krikl ikra3kl] s. (fam.) trosnet, bubuit, zgomot. cricoid ['kraikoid] (anat.) I. aay. cricoid, în formă de cerc, de inel. II. s. cricoid. cricoid cartilage [~ rka:tilid3] s. (anat.) cartilaj cricoid. cricothyroid [.kraikou'Oairoid] (anat.) I. aay. cricotiroid. II. s. muşchi cricotiroid. cried [kraid] past si part. trec. de la c r y (I). crier ['krai9r[ s. 1. strigător public. 2. crainic, vestitor, pristav; town ~strigător public, strigător la mezat; toboşar; court ~ uşier, aprod (la un tribunal). 3. gălăgios, guraliv. crikey ['kraiki] interj, (sl.) (exclamaţie de uimire, admiraţie etc.) ptiu, drace! măi! ia te uită! la naiba! crime [kraim] I. s. crimă, nelegiuire, delict; (fig.) vină, păcat; (mii.) încălcare a disciplinei, infracţiune, greşeală; capital ~ crimă capitală; the blackest of ~s cea mai mare crimă; war ~ crimă de război; it is a ~ to touch up these pictures e o crimă să atingi aceste tablouri; victim of a ~ victima unui atentat; ~ against nature sodomie; they are linked by a ~ între ei există un cadavru; to commit / to perpetrate a ~ a comite / a săvârşi o crimă. II. vb. tr. (mil.) 1. a acuza (ae un delict); 2. a pedepsi (pentru încălcarea regulamentului); a condamna (un acuzat); (prov.) the greater the ~the higher the gallows cu cât e mai mare crima, cu atât e mai înaltă spânzurătoarea, după faptă şi răsplată. Crimean [krai'mi(:)on, kri'm-] adj. din Crimeca, de Crimeea. Crimean War [krai'mi(:)3n v/s:'] s. (ist.) the ~ războiul Crimeii (1853-1856). crimeless ['kraimlis] adj. nevinovat, inocent. crime sheet ['kraim /i:t[ s. (mil.) fişă de pedepse. criminal ['kriminol] I. adj. 1. criminal, nelegiuit, culpabil, vinovat. 2. (jur.) criminal, penal. II. s. criminal; făptaş; nelegiuit, vinovat inculpat; war «criminal de război; habitual ~ recidivist, infractor înrăit.



 229



criminal action [~ 'aîk/an] s. (jur.) acţiune penală. criminal case [~ 'keis] s. (jur.) proces penal. criminal code [~ rkoud] s. (jur.) cod penal. criminalist ['kriminalist] s. criminalist. criminality [ikrimi'nrelitij s. criminalitate, vinovăţie, culpabilitate, vină. criminalize l'kriminalaiz] vb. tr. a transforma într-un criminal, a face din cineva un criminal. criminally ['kriminali] adv. 1. în mod criminal, nelegiuit. 2. conform dreptului penal. criminalness ['kriminalnis] s. v. c r i m i n a l i t y . criminal prosecution ['kriminal -prosi'kjui/an] s. (jur.) urmărire penală. criminate ['krimineit] vb. A. tr. 1. (with a crime) a încrimina, a învinovăţi, a acuza (de crimă). 2. a fi implicat într-o crimă. 3. a condamna, a dezaproba, a blama, a reproba, B. rejl. a se încurca în depoziţie, a se da de gol, a-şi recunoaşte vinovăţia; a furniza probe împotriva propriei persoane, a se acuza singur. crimination ['krimi'neijan] ş. 1. încriminare, învinuire de crimă. 2. învinovăţire, acuzare, acuzaţie. 3. aspră condamnare, reprobare, oprobiu, blam. criminative ['krimineitiv] adj. acuzator, învinuitor, denunţător, demascator. criminator ['krimineita1"] s. acuzator, reclamant, pârâtor. criminatory ['krimincita.touri, -tari] adj. care acuză, învinuieşte, denunţă. criminogenesis ['kriminou^cnasis] s. origine, geneză a crimei. criminogenic [rkriminou'd3enik] adj. care generează o crimă sau criminalitatea. criminologist [.krimi'nol3d3ist] s. criminolog. criminology [rkrimi'n3tod3i] s. criminologie. criminously ['kriminasli] adv. în mod criminal, nelegiuit, odios, atroce. criminy ['krimini] interj. (înv.) (exprimă o uimire comică) tii! bre! măi! ptiu! drace! la naiba! crimp1 [krimp] I. vb. A. tr. 1. a îndoi (marginile) înăuntru, a bordura, a strânge, a face să se strângă, a zbârci, a încreţi; a face cute / îndoituri la. 2. a ambutisa. 3. (tehn.) a comprima, a strânge, a presa. 4. (text.) a întipări reliefuri cu un fier încălzit sau cu un cilindru gravat (pe stofă). 5. a gofra. 6. a încreţi, a cârlionţa, a bucla, a ondula, a freza (pârul). 7. a sertisa (un cartuş). 8. a cresta (carnea sau peştele proaspăt înainte de preparare pentru a-i da un gust mai bun). 9. a ciupi, a pişcă; a strânge, a ţine strâns; a apuca, a prinde. B. intr. a se boţi, a se mototoli, a se şifona. II. s. 1. cută, îndoitură, încreţitură. 2. (şip/.) buclă, cârlionţ, ondulaţie (a părului). 3. gofrare. 4. cută (la un postav). 5. ambutisare (a pielii). 6. sertisaj, sertisare (a unui cartuş). ♦ (amer.) to put a ~ in a scheme a zădărnici un plan. III. adj. 1. fragil, sfărâmicios, casant, easabil, friabil, care se sparge, se sfărâmă uşor. 2. (rar despre depoziţie, mărturie) inconsecvent, contradictoriu, care se contrazice sau se dezminte. 3. (despre păr) încreţit, ondulat, frezat. crimp2 s. (înv.) vechi joc de cărţi. crimp3 I. s. recrutor, agent care recrutează marinari şi soldaţi cu de-a sila sau ademenindu-i.II.vb.tr. a recruta (marinari şi soldaţi) cu sila sau prin ademeniri; (înv.) a prinde cu arcanul (la oaste). crimpage [-idz\ s. (rar.) 1. încreţire, eârlionţare, buclare, frizare, ondulare. 2. gofrare. 3. plată primită de cel care recrutează cu sila marinari şi soldaţi. crimp box ['krimp boks] s. (text.) dispozitiv de ondulare a fibrelor. crimped [krimpt] adj. 1. încreţit, buclat, frizat, ondulat. 2. gofrat. 3. recrutat cu sila; prins cu arcanul (la oaste). crimper ['krimpy] s. 1. (tehn.) şan. 2. (tehn.) presă pentru piele. 3. cleşte de strâns / de presat. 4. (tehn.) ratineză, maşină de ratinat. 5. fier de frezat, cleşte de păr. 6. (tehn.) presă de matriţare, maşină de ambutisat. crimping ['krimpirj] 1. cutare, îndoire, îndoitură, plisare, boţire, sifonare, (a unei stofe). 2. încreţire, eârlionţare, buclare, ondulare, frizare (aparului). 3. sertisare (a unui cartuş). 4. ambutisare (a pielii). crimping board [~ bo:d, ~ bosd] s. (pielărie) lemn de şagrinat. crimping house [~ haus] s. speluncă în care se recrutează cu forţa marinari. crimping iron [~ laisn] s. (tehn.) 1. fier de rihtuit. 2. v. c r i m p e r (5). crimping machine [~ msjim] 1. (pielărie) ratineză, maşină de ratinat. 2. (tehn.) maşină de gofrat. 3. (tehn.) maşină de ambutisat, maşină de bordurat, maşină de îndoit muchii de tablă. crimping press [~ pres] s. (metal.) presă de bordurat. crimping tool [~ tu:l] s. (tehn.) maşină de sertisat (cartuşe). crimple ['krimpl] vb. tr. (fnv.) a boţi, a mototoli, a şifona, a încreţi; a face pliuri / cute la (rufărie), a face să se strângă, să intre (stofa); a şagrina. crimpling board ['krimplirj bo:d] s. (tehn.) v. c r i n i pi i n g b o a r d . crimpling tweezers [~ .twiizaz] s.pl.v. c r i m p e r (5). crimp-proof ['krimp pru:f] adj. (text.) neşifonabil. crimp-proof fabric [~ 'ffebrikj s. (text.) ţesătură neşifonabilă, ţesătură cu apretură neşifonabilă. crimpy ['krimpi] adj. buclat, cârlionţat, creţ, ondulat, frizat, inclat. crimp yarn ['krimp ja:n] s. (text.) fir ondulat; fir de efect. crimson ['krimzn] I. adj. roşu-închis, purpuriu, cârmiziu, de culoarea carminului-, II. s. 1. carmin, cârmâz. 2. roşcată. III. vb. A. tr. a vopsi în culoarea carminului, a înroşi. B. intr. a roşi, a se înroşi, a se îmbujora. crimson clover [~ iklouvs1"] s. (bot.) trifoi roşu-aprins (Trifolium sp.). crimsoned ['krimznd] adj. vopsit în roşu-închis. crimson fly agaric ['krimzn flai -asgarik] s. (boţ.) bureţi pestriţi, ciupercă otrăvitoare (Amanita muscaria). crimson lake [~ leik] s. (lac de) băcan roşu. crimson-spotted [~ .spotid] adj. punctat cu roşu. crimson-tai led [~ teild] adj. cu coadă roşie.



crisis



crimson-throated [~ tOroutid] adj. cu gât de culoare stacojie / roşu-aprins. crimson-warm [~ worm] adj. roşu ca focul; încins la roşu. crinated [krai'neitid] adj. păros, flocos; care are înfăţişarea unui smoc de păr. crinatory ['krainateri] adj. care ţine de păr. crincome ['krirjkam] s. v. c r i n c u m , crincum s. (sl.) 1. contractare, contracţie; crampă, 2. cotitură, întorsătură. 3. toană, capriciu. 4. boală venerică. crincum-crancum [~ 'krasrjkam] s. v. c r i n k u m - c r a n k u m (II). crine [krain] s. (înv.) păr. cringe [krind3] I. vb. intr. 1. (before smb.) a se pleca adânc, a-şi pleca, îndoi spinarea, a se ploconi, a face temenele, a slugarnici, a slugări, a face sluj; a se umili, a se înjosi, a se pleca umil (în faţa cuiva); (to) a se linguşi (pe lângă) , a intra sub pielea (cuiva); a flata, a peria (pe cineva); bowing and cringing linguşire servilă, umilă. 2. a se face mititel / mic de tot; a se piti, a se ascunde (dejrică), a se feri (de lovitură). II. s. 1. ploconire, ploconeală, temenea, plecăciune servilă, sluj; linguşire. 2. dare în lături, ferire (pentru a scăpa de ceva). cringeling [rkrind3lin] s. v. c r i n g c r. cringer['krind39r] s. linguşitor; lingău; denunţător. cringing ['krind3Îrj] adj. 1. (despre gesturi) temător, speriat; sfiicios. 2. servil, slugarnic, plecat, umil. cringingly [-li] adv. 1. temător, sfiicios, sperios. 2. servil, slugarnic, plecat, umil; ploconindu-se, făcând temenele, plecându-şi spinarea. cringle ['krirjgl] s. (mar.) inel de funie, ochet (gaură în vele întărită cu un mic zbir de saulă); zbir de strapazan (pentru rame), ochi de terţarolă; inel mic de funie, de înţepenit funia. crinigrous [krai'nid39ras, kri'n-] adj. cu păr lung, păros, flocos, acoperit cu păr. crinite1 ['krainait, 'kri-] adj. ca părul / care arc înfăţişarea unui smoc de păr. crinite2 s. (zool.) crinoid fosil. crinite star [~ sta:r] s. (astron.) cometă. crinkle ['krirjkl] I. s. 1. cotitură, sinuozitate, meandra, şerpuit; burtă, curbură, încălecătură, zigzag, serpentină. 2 cută, îndoitură, rid, zbârcitură. 3. (tehn.) încreţitură, cută (în hârtie). II. vb. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi, a da (cu dat.) formă de zigzag, a face inegal. 2. a încreţi, a cârlionţa, a bucla, a ondula, a friza (părul). 3. a mototoli, a şifona (hârtia); a zbârci. B. intr. 1. a şerpui, a se încolăci, a coti, a face cotituri; a se încovoia. 2. a se zbârci, a se rida, a se acoperi cu zbârcituri / riduri, a se încreţi. 3. to ~ up a face creţuri, a foşni, a fâşâi (ca un pergament uscat). crinkle-finish [~ -fini/] s. (chim.) lac cu încreţituri. crinkle-resistant [~ rezistent] adj. v. c r e a s e - p r o o f . crinkling ['krirjklin] s. 1. cutare, îndoire, încreţire, sifonare, boţire; gofrare. 2. (tehn.) flambaj. crinkly ['kriqkli] adj. 1. încreţit, ondulat, învălurat. 2. zbârlit, plin de creţuri / de riduri. 3. (despre un sunet) fâsâit. crinkum-crankum [.krirjksm'krffirjksm] (fain.) I. adj. întortocheat, sinuos, şerpuit, cotit, în zigzag, zigzagat. II. s. 1. întortochere, sinuozitate, serpentină, zigzag. 2. mâzgălitură, scriere neciteaţă. 3. nimicuri, fleacuri. 4. (înv. sl.) coţcărie, găinărie. 5. (înv.) încâlceală, încâlcitură, încolăcire. crino ['krainou] s. 1. (zool.) vierme subţire ca aţa. 2. (med.) un fel de boală de piele la copii; mică umflătură sub porii pielii; secreţii ale glandelor sebacee care apar pe corpul copiilor sub formă de peri negri tari. crinoid [krainoid, 'kri-] I. adj. crinoid, în formă de crin. II. s. (zool.) crinoid, crin de mare (genul Crinoidea). crinoidal [krai'noidl, 'kri'n-] adj. (zool.) crinoid, care conţine resturi fosile de crinoide. crinoidea [krai'noidio] s. pi. (zool.) crinoide, crini-de-mare. crinoidean [krai'noidion] s. (zool.) crinoid, crin-de-mare (genul Crinoidea). crinoline ['krinsliOn, ikring'lim] s. 1. ţesătură din păr de cal. 2. crinolină. 3. (mar.) crinolină, reţea metalică. crinum ['krainam] s. (bot.) specie de plantă din familia Ainarylidaceaelor. cripe(s) [kraip(s)] interj, (fam.) ptiu! drace! măi! la naiba! cripple ['kripl] I. s. 1. schilod; mutilat, olog; beteag; neputincios, paralitic; şchiop; to be a ~ in one's limbs a fi olog, paralizat; (prav. scot.) by chance a ~ may grip a hare din întâmplare nimereşte şi orbul Brăila; (prav.) he who / that lives with ~s learns to limp cine se amestecă cu lupii învaţă să urle ca ei. 2. (sl.) om sucit. 3. animal beteag. 4. (şl.) monedă de şase peni (purtată ca amuletă). 5. pi. (amer.) desiş, mărăciniş (în şesuri mlăştinoase). 6. (amer. sl.) prag stâncos (într-un râu). II. vb. A. tr. 1. a schilodi, a mutila, a sluţi; a face inapt pentru muncă; a ologi, a stropşi, a paraliza. 2. a slăbi; a paraliza; a scoate din uz, a deteriora, a face inapt, a prejudicia, a păgubi. 3. (/nil.) a frânge, a zdrobi (rezistenţa). B. intr. 1. (glumeţ) a şchiopăta, a şontâcăi. 2. (tehn.) a se deforma. crippled [-d] adj. 1. schilod, schilodit, slut, sluţit; olog; mutilat; paralizat, damblagit; ~ with rheumatism paralizat de reumatism; to have a ~ foot a fi schilod de un picior, a avea un picior schilod; he is ~ in the left arm e infirm de braţul stâng. 2. (mar. despre un vas) avariat, scos din uz. crippledom [-dam] s. (rar) 1. schilodire, sluţire, sluţenie, ologeală, paralizie. 2. (fam.) schilod, slut. crippleness [-nis] s. (rar) schilodeală, sluţenie, diformitate, ologeală; paralizie. crippler [-sr] s. (tehn.) material lemnos curb. crippling [-in] s. (tehn.) deformaţie; îndoire; inflexiune. cris-cross ['kriskro(: )s] v. c r i s s - c r o s s . crisis ['kraisis], pl. crises [-si:z] s. 1. criză; economic ~ criză economică; Cabinet ~ criză ministerială. 2. (jig.) criză, moment hotărâtor, primejdios; things are coming /



 crisis-ridden



drawing to a ~ lucrurile merg spre o criză, se apropie momentul hotărâtor; to pass through a ~ a trece printr-o criză. crisis-ridden [~ rridn] adj. (ec.) cuprins / bântuit /măcinat de criză. crisp [krisp] I. adj. 1. (despre păr) creţ, cârlionţat, inelat, buclat, ondulat, frizat; (despre oglinda apei) încreţit, învălurat. 2. (inv. despre un râu) şerpuit, sinuos, cotit, încolăcit. 3. (despre un biscuit, o friptură etc.) (s)fărâmicios, crocant, friabil, casant, bine prăjit, rumenit. 4. (despre aer) proaspăt, înviorător, răcoros. 5. (despre trăsăturile feţei) precis, clar, frământat. 6. (despre stil) viu, tăios, muşcător, înţepător; concis, cizelat. 7. (despre tuşeul unui pianist) energic, viguros, perlat. 8. (despre un răspuns) limpede, clar, desluşit, hotărât. 9. aspru, sever, dur. 10. focos, aprins, înfocat, înflăcărat, însufleţit, pasionat, sprinten, sprinţar; plin de viaţă; a ~ girl un spiriduş, un drăcuşor de fată. II. vb. A. tr. 1. a încreţi, a cârlionţa, a inela, a bucla, a friza, a ondula (pârul). 2. a încreţi, a ondula, a învălura (oglinda apei). 3. a face să devină sfărâmicios, crocant, fraged (un aluat); a rumeni, a prăji, a pralina. 4. (text.) a scămoşa. B. intr. 1. a se încreţi, a se ondula, a se învălura. 2. a trosni, a pârâi, a cronţăni, a scârţâi; (despre frunze) a foşni, a se usca. 3. a se îndoi, a se încolăci, a şerpui. 4. a deveni sfărâmicios, fragil. III. s. pl. cartofi prăjiţi, crocanţi, (care se vând şi preambalat). crisp almonds [~ 'aunsndz] s. pl. praline. crispate(d) [kris'peit(id), -(ed)[ adj. încreţit, buclat, ondulat, învălurat (v. c r i s p i , 1). crispation [kris'peijsn] s. 1. (med.) uşoară contracţie spasmodică, convulsie, crispare (a nervilor). 2. ondulare, cârlionţare, încreţire (a părului). crispening ['krispsnirj] s. (fot., tel.) accentuare a contrastelor. crisper ['krisporJ s. cutie (din frigider) pentru legume şi fructe. crisp handle ['krisp 'hjendl] s. (text.) tuşeu aspru / rigid. crisply ['krispli] adv. pe un ton tranşant. crispness ['krispnis] s. 1. încreţire, cârlionţare, ondulare. 2. fragilitate, calitate de a fi sfărâmicios, crocant; rumeneală (a unei fripturi ele); duritate (a zăpezii). 3. (tehn.) lucru punctat (în gravură). 4. împrospătare (a aerului). crisp picture ['krisp 'piktJV] s. (fot., tel.) imagine contrastată / dură. crispy j'krispi] adj. 1. (despre păr) creţ, încreţit, cârlionţat, inelat, ondulat. 2. (despre un biscuit) crocant, sfărâmicios. 3. (despre aer dimineaţa) proaspăt, răcoros, rece. criss-cross ['kriskro(:)s] I. adj. încrucişat, care se încrucişează; încurcat, încâlcit, în zigzag. II. adv. 1. în cruce, cruciş; în zigzag. 2. pe dos, dc-a-ndoaselea; things went ~ from the start chiar de la început toate au mers pe dos. III. s. 1. încrucişare, păienjeniş, încurcătură, încâlceală. 2. neînţelegeri. 3. cruce (semn făcut de un analfabet în locul semnăturii). IV. vb. A. tr. a încrucişa; a împleti (în cruce). B. intr. a se încrucişa. cristate f'kristeit] aay. cu creastă, moţ, moţat. cristobalite [rkristou'badait] s. (mineral.) cristobalit. criterion [krai'tiorion],p/. criteria [-m] s. criteriu. criterional [-91] adj. care se referă la un criteriu. critic ['kritik] I. s. 1. critic (literar, dramatic etc.) cronicar, recenzent; severe ~ critic sever, aristarc. 2. persoană care critică, care dojeneşte; cârcotaş; cusurgiu; critic pedant. 3. critică, articol de critică; cronică dramatică etc.; recenzie. II. adj. v. c r i t i c a l . criticai ['kritiksl] adj. 1. critic. 2. sever, riguros, atent, scrupulos. 3. (despre gust etc.) fin, ales, cultivat. 4. care arc mania de a critica7 de a mustra / de a dojeni; minuţios, pedant. 5. critic, grav, serios, greu; dificil, anevoios, delicat; she is going through a ~ time ea tocmai trece printr-o criză. 6. (amer.) deficitar, foarte necesar. 7. hotărâtor, decisiv; at a ~ moment într-un moment critic, hotărâtor. critical age [~ reid3] s. vârstă critică. critical altitude [~ 'aeltitju:d] s. (av.) altitudine critică / de restabilire. critical angle [~ 'cerjgl] s. (/iz.) unghi critic. critical density [~ 'densiti] s. (fiz.) densitate critică. critical heat [~ 'hi:t] s. (chim.) temperatură latentă de transformare. critical limit [~ 'limit] s. (electr.) limită de liberare. critically ['kritikali] adv. 1. critic; to look at smb. ~ a privi pe cineva cu un ochi de cunoscător, cu un ochi pătrunzător, sever. 2. în criză, în momentul hotărâtor; grav, serios; ~ HI grav bolnav. 3. într-o situaţie critică; he is ~ circumstanced se află într-o situaţie critică. critical mass ['kritikal 'irues] s. (chim.) masă critică. critical point [~ 'psint] s. (chim.) punct critic. critical pressure [~ 'preJV] s. (fiz.) presiune critică. criticai realism [~ .rializom] s. realism critic. critical section [~ 'sekjsn] s. (constr.) presiune critică. critical stage [~ 'steid3l s. (med.) stadiu critic (al unei boli). critical state [~ 'steit] s. (chim.) stare critică. critical temperature [~ 'tempritf3rj s. (fiz.) temperatură critică. criticai volume [~ Voljum] s. (/iz.) volum critic. criticaster ['kriti.kaesta'] s. criticaştrii, critic prost / meschin. criticism ['kritisizam] s. 1. critică; slashing ~ critică necruţătoare; to inflict a ~ (on smb.) a face o critică (cuiva). 2. analiză critică; articol critic; observaţie critică; no ~ was passed on nu s-a făcut nici o critică a (cu gen.); historical ~ critică istorică, critica izvoarelor; textual ~critieă de texte. *0- to be beneath ~ a fi sub orice critică, a nu rezista criticii. criticizable ['kritisaizobl,,--'—] adj. criticabil. criticize ['kritisaiz] vb. tr. 1. a critica, a face o critică (cu dat.); a scoate Ia iveală, a dezvălui (lipsuri, greşeli). 2. a cenzura, a condamna, a dezaproba, a blama, a comenta. criticizingly [-irjli] adv. în mod critic. critikin ['kritikin] s. critic mărunt, criticastru. critique [kri'tkk] s. 1. critică; recenzie, articol critic. 2. arta criticii. critlings l'kritlirjz] s. pl. (dial.) jumări (din grăsime de porc).



230



critter ['krito'l s. (amer.fam.) v. c r e a t u r e . crizzel, crizzle ['krizl] (dial.) I. vb. intr. (despre sticlă) a deveni aspru sau opac; (despre piele) a se zbârci. II. s. asperitate pe suprafaţa sticlei (care ii tulbură transparenta). croak [krouk] I. s. 1. croncănit. 2. orăcăit. II. vb. A. intr. 1. a croncăni. 2. a orăcăi. 3. a mormăi, a bolborosi, a bombăni, a bodogăni, a boscorodi. 4. (si.) a muri, a crăpa, a da ortul popii. B. tr. a prevesti o nenorocire, a cobi; a vedea lucrurile în negru, a fi pesimist. croaker ['krouk?r] s. 1. animal care croncănc. 2. animal care orăcăie. 3. urs, om ciufut / ursuz. 4. cobe, piază-rea; pesimist, persoană care vede totul în negru; alarmist, defetist (in război). 5. (inv., sl.) doctor, vraci. croakily ['kroukili] aav. cu o voce spartă / răguşită / cârâitoare. croaking ['kroukirj] s. 1. croncănit. 2. orăcăit. ■*■ (fig.) the ~s of envy ţipetele invidiei. croaky ['krouki] adj. spart, răguşit, cârâitoare (despre voce). . Croat ['krouat, -ast] s. croat. Croatian [krou'eifton, -/an] adj. din Croaţia, croat. II. s. 1. croat. 2. (limba) croată. croc [krok] s. prese, de la c r o c o d i l e (1). crocalite f'kroukolait] s. (mineral.) crocalit. croceic acid ['krou'skik ,cesid] s. (chim.) acid croceinic. croceous ['krou/ios] aay. şofrăniu, galben ca şofranul, de şofran. crocetin ['krousatin] s. (chim.) croectină. croche [krou/] s. mică excrescenţă la extremitatea cornului unui cerb. crochet ['kroujei, -fi,amer. krou'Jei] I. s. 1. croşet, igliţă. 2. croşetat, croşetare, brodare cu igliţa / cu croşeta. II. vb. tr. a croşeta. crochet hook [~.huk] s. v. c r o c h e t n e e d l e . crocheting ['kroujeiirj, -fi-, amer. -'Jeiin] s. croşetat, croşetare, lucru cu igliţa. crochet lace ['kroujei leis] s. galon; găitan croşetat. crochet needle [~ ,ni:dl] s. croşetă. crochet pin [~ pin] s. v. c r o c h e t n e e d l e . crochet work [~ wo:k] s. lucru de mână, lucru cu igliţa, lucru croşetat. crocidalite [kra'sidslait, krou's-] s. (mineral.) croeidalit. crock1 [krok] s. 1. urcior, cană sa» oală de lut. 2. ciob, hârb (de lut). 3. (sl.) negustor ambulant cu articole de olărie şi porţelan. 4. (dial.) trepied, scăunel. crock2 I. s. 1. gloabă, mârţoagă. 2. (fam.) om prăpădit, dărâmat; ratat, epavă umană. 11. vb. tr. (mai ales to ~up). 1. a slei, a istovi, a goni prea tare (un cal). 2. (fam.) a stoarce, a slei de puteri; a scoate din luptă. crock31. s. negreală, funingine. II. vb. tr. si intr. a (se) murdări / a (se) umple / a (se) înnegri de funingine. crocker1 ['krokor] s. (înv.) olar; coy as ^ s mare blând ca un cal de birjă. crocker2 s. 1. (omit.) porumbel de mare (Larus ridibundus). 2. prepelicar. crockery ['krokari] s. olărie; faianţă; ceramică. crockery ware [~ weo r ] s. v. c r o c k e r y . crocket ['krokit, amer. si -ct] s. (arhit.) ornament în formă de frunză. crocky ['krnki] adj. afumat, înnegrit de fum, plin de funingine. crocodile ['krokadail] s. 1. (zool.) crocodil. 2. (glumeţ) clasă de eleve care se plimbă două câte două. 3. (glumeţ) coloană, procesiune, şir (de automobile). crocodile shears [~ /i~z] s. pl. (teh.) foarfeci cu pârghii. crocodile tears [~ tiaz] s. (fig.) lacrimi de crocodil. crocodilian [ikroko'diliim] adj. de crocodil. crocoite ['kroukoiiait] s. (mineral.) crocoit. crocus ['kroukos] s. 1. (bot.) şofran (Crocus sativus). 2. (tehn.) crocus, şofran, roşu englez (oxid de fier praf). croft1 [kro(:)ft] I. s. 1. lot de pământ (arabil) din preajma casei, loc mic îngrădit (in Anglia). 2. fermă mică (mai ales în Scoţia). II. vb. A. tr. a înălbi (rufe). B. intr. a trăi ca un fermier. croft2 s. (dial.) carafă (de apă). crofter ['krd(:)ft9r] s. arendaş al unei mici ferme (fu Scoţia). croissant [krwa:'sci:rj, si pronunţia franceză] s. corn, chiflă. croma ['kroumo] s. (muz.) optime. cromlech ['kromlek] s. (arheol.) dolmen, cromleh (monument druidic). crone [kroun] s. 1. babă, baborniţă, hârcă, cotoroanţă, hoaşcă. 2. (peior.) cutră bătrână (ocară pentru un bărbat). 3. oaie bătrână. cronk ['kronk] aa-/. (austr.fam.) 1. nesigur, şubred. 2. fraudulos, necinstit, şarlatanesc. crony ['krouni] s. prieten (la cataramă /toartă), amic intim; cumătru;anold~o veche cunoştinţă. crook [krukl I. s. 1. cârlig; cange; by hook or ~ într-un fel sau altul, în orice chip, cu orice preţ, prin orice mijloace, cu sau fără dreptate. 2. cap, capăt, încovoiat, mâner (de baston, umbrelă ele.) 3. cârjă (episcopală etc.). 4. cată, toiag, bâtă (ciobănească). 5. cot, cotitură, întorsătură, şerpuitură (a unui drum). 6. meandră, buclă (a unui râu). 7. îndoitură, încovoietură, strâmbătură; a ~ in the back o cocoaşă, un gheb în spinare; a ~ in the nose nas cocârjat, coroiat. 8. vătrai. 9. ac strâmb. 10. ţâţână (de uşă). 11. cracă cu noduri. 12. cârlionţ, buclă de păr. 13. (sl.) spânzurătoare. 14. plecăciune, reverenţă. 15. (fam.) chichiţă, chiţibuş, şiretlic, tertip, subterfugiu; truc; on the ~ în mod fraudulos, prin înşelăciune. 16. festă, renghi. 17. (sl.) escroc, hoţ, pungaş, şarlatan, coţear, cavaler de industrie. II. vb. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi, a curba; a strâmba; (sl.) to ~ the elbow / the little finger a bea zdravăn, a trage Ia măsea; to ~ the mouth a strâmba din gură. 2. a strica, a corupe, a perverti. 3. a contraria. B. intr. 1. a se îndoi, a se încovoia; a se gârbovi, a se cocoşa, a se gheboşa. 2. (fig.) a se strica, a se abate de la drumul drept. III. aay. (auslr.) 1. indispus; suferind. 2. (despre lucruri) în stare proastă. 3. mânios, furios; to go ~ at smb. a) a se înfuria pe cineva; b) a ocări pe cineva. crook back l'kruk rba;k] s. ghebos, cocoşat. crook-backed [-t[ aay. cocoşat, ghebos; to be ~ a avea cocoaşă, a fi cocoşat.



 231



crossbar



crop plant [ t a p pki:nt] s. (agr.) plantă cultivată, plantă de cultură. crooked ['krukid. krukt] adj. 1. [maiales krukt] (despre lemn) îndoit, încovoiat, strâmbat, curbat, răsucit, cârligat; cioturos; (despre un drum) întortocheat, cotit; (despre membre) crop-planting machine [ t o p .plumtin mo'/i:n] s. (telm.) maşină de semănat, strâmb; (despre nas) cocârjat, coroiat; to wear one's hat ~ a purta pălăria strâmb; (amer. semănătoare. fam.) ~ as a corkscrew necinstit, ticălos; (amer.) as ~ as a Virginian fence a) strâmb crop plant production ['kr?p plu:nt prspdAkfan] s. (agr.) fitotehnie. ca un cere de roată; b) (fig.) sucit, încăpăţânat; ~smoke fum care se încolăceşte. 2. [krukt] crop-producing power ['krsp prstdjmsirj 'paii3r] s. putere de rodire, fertilitate. gârbovit, cocârjat, ghebos, gheboşat, adus de spate. 3. ['krukid] (fig.) strâmb, sucit, necinstit, croppy [topi] s. (ist. despre puritani) cap rotund (v. r o u n d h e a d ) . ipocrit, făţarnic; stricat, corupt, deformat, pervers; ~reasoning raţionament sucit; ~mind crop residue ['krsp .rezidju:] s. (agr.) resturi vegetale (după recoltare). cap sucit, minte sucită; ~ face figură posacă, ursuză; ~ stick om sucit; ~ generation crop rotation [~ rouitci/^n] ş. (agr.) asolament, rotaţia culturilor. generaţie depravată / pierdută; ~ words cuvinte urâte / de ocară, ocări; ~ means mijloace crop rotting [~ irotirj] s. (agr.) putrezirea culturilor. necinstite. 4. [krukid] dobândit, obţinut pe cale necinstită; (fam.) şterpelit, ciordit. crop-sick[~ sik] adj. (înv.) bolnav de indigestie. crooked-eyed ['krukid 'aid] adj. saşiu, zbanghiu, care se uită cruciş / chiorâş / chiondorâş. cropsickness f'kroptsiknis] s. (înv.) indigestie. crookedly ['krukidli] adv. 1. întortocheat; în mod nesincer, pervers. 2. oblic, strâmb; crop succession ['krop sakisc/^n] s. (agr.) asolament. (fig.) chiorâş, chiondorâş. croquet ['kroukei, -ki, amer. -'-] I. s. crochet. II. vb. tr. a juca crochet. crooked nail ['krukt 'ncil] s. (mar.) cavilă. croquette [krou'ket] s. (fr.) crochetă (din carne, peşte, orez, cartofi). crookedness ['krukidnis] s. 1. sinuozitate (a unui drum). 2. perversitate, lipsă de crore [kro:r, ikros1"] s. (anglo-indian) zece milioane. francheţă, de cinste, de lealitate. 3, diformitate (a corpului); gheboşare. crosier ['krou33r] I. s. 1. cârjă episcopală. 2. purtător al crucii (într-o ceremonie crooked well i'krukt Vel] s. (mine) sondă cu gaură deviată. religioasă). 3. purtător al cârjei (episcopale). 4. (astron.) Crosier Crucea Sudului crookhandled stick ['krukha?ndld -stik] s. cârjă. (constelaţie). crook-kneed bkruk ni:d] adj. v. c r o o k - l e g g e d . cross [kro(:)s] I. s. 1. cruce; obiect în formă de cruce; the stations of the ~ drumul crucii; to descend from the ~ a coborî de pe cruce; to take the ~ a deveni cruciat, a porni crook-legged [~ legd] adj. cu picioare strâmbe. în cruciadă; St. Andrew's ~ crucea Sfântului Andrei; St. Anthony's ~ crucea Sfântului crook shouldered [~ i/ouldsd] adj. cocoşat, ghebos, adus de spate. crooky ['kruki] vb. intr. (amer.) a merge braţ la braţ cu o fată; a face curte unei fete. Anton; Maltese ~ crucea de Malta; Red ~ Crucea Roşie; ~ of Jerusalem a) (herald.) croon [kru:n] I. vb. A. intr. 1. (dial.) a se boci, a se văita, a se scânci, a se tângui. cruce de Ierusalim; b) (bot.) arsinic, cruciuliţe, garoafă roşie (Lychnis chalcedonica); 2. a cânta încet, cu jumătate de voce, a fredona, a îngâna, a lălăi. B. tr. a cânta cu voce (astron.) Southern Cross Crucea Sudului (constelaţie); bars of the ~braţcle crucii; to sign înceată, a fredona, a îngâna (o arie), a lălăi, a mormăi. II. s. fredonare înceată, îngânare with a ~ a însemna cu o cruce; Exaltation of the ~ înălţarea Crucii; the foot of the ~ piciorul crucii; to make the sign of the ~ a face semnul crucii. 2. crucifix. 3. răstignire, (pentru sine) a unei arii. crop [krop] I. s. 1. guşă (de pasăre); (dial.) stomac (de om); (sl.) gâtlej, beregată; (fam.) crucificare; death of the ~ moarte pe cruce; to bear one's ~ a-şi purta crucea; to be neck and ~ cu căţel şi cu purcel; we turned him out neck and - l-am luat de guler şi nailed on the ~ a fi ţintuit, răstignit pe cruce. 4. the Cross creştinismul, creştinătatea; l-am dat pe uşă afară. 2. şfichi, codirişte, coadă (de bici); hunting ~cravaşa de vânătoare. the Cross and the Crescent Crucea şi Semiluna; (fig.) creştinismul şi păgânătatea. 5. (jig.) 3. creştet, vârf, măciulie (la plante); ~ and root (jig.) început şi sfârşit. 4. (agr.) recoltă necaz, supărare, mâhnire, tristeţe; to meet with many ~es a avea multe supărări; (prov.) (de grâne etc.): seceriş; cules (de fructe); plenteous / heavy ~ recoltă bogată. îmbelşugată, no ~ no crown cine se teme de brumă să nu sădească vie, fără trudă nu există roade, seceriş bogat; bumper ~recoltă record, foarte bogată; poor ~recoltă slabă; land under cine se teme de nenorocire nu cunoaşte fericirea. 6. (telm.) cruce, ramificaţie, suport în " ~ogor, pământ cultivat; out of ~nccultivat, înţclenit; land out of ~ţelină, pârloagă, ogor cruce. 7. linie care taie literele t şi f. 8. (top.) echer. 9. (biol.) amestec, încrucişare negru; a large ~ of mistakes o droaie / mulţime de greşeli; a ~ of hair un păr bogat, un (a raselor); hibridizare. 10. (biol.) metis, hibrid, produs al încrucişării; to be a ~ between maldăr / o claie de păr. 5. (şi growing sau standing ~) (agr.) grâu nesecerat. 6. (agr.) a fi un amestec / o încrucişare între. 11. încrucişare de drumuri, răscruce, răspântie. cultură agricolă; cereale, grâne; ~s culturi, plante industriale; fond ~s cereale 12. bieu; on the ~ în bic, oblic, pieziş, de-a curmezişul. 13. (sl.) escrocherie, pungăşie; panificabile, 7. belşug, îmbelşugarc, abundenţă. 8. ninsoare, tăiere, scurtare (a pârului); he has been on the ~ all his life a trăit toată viaţa din escrocherii; he got it on the ~ coadă scurt(at)ă (la cal), urechi ciuntite (la câine); păr tăiat, tuns scurt; to have a ~ a-şi a obţinut-o prin escrocherie; double ~ a) (sport) „joc dublu" (al unui concurent care tăia, tunde părul scurt; to give smb. a close ~ a tunde pe cineva; Eton ~ coafură de damă promiţând adversarului că-i va ceda caută în realitate să iasă învingător); b) (fig.) «â la garcon», păr tuns băieţeşte; prison ~ tunsoare „tifos". 9. capăt tăiat, bucată tăiată înşelăciune, potlogărie, escrocherie. 14. (electr.) atingere între fire. 15. (med.) strabism. / scurtată/ ciuntită / retezată. 10. prezbiterian. 11. perucă cu păr scurt şi ţeapăn. 12. (mine) 16. conivenţă, aranjament. înţelegere. II. adj. 1. oblic, transversal, intersectat; aşezat cruciş. (si out ~, ~ out) afloriment, partea unui zăcământ care apare la suprafaţa solului. 2. (despre vânt) contrar, potrivnic; advers, nefavorabil; a ~ event o întâmplare nefericită. 13. (mine) extracţie, exploatare (de minereu)- 14. crupă de cal. II. vb. A. tr. 1. a tăia, 3. (despre o acţiune) contrar, invers. 4. încrucişat. 5. (fam.) supărat, mâniat, iritat, indispus, a tunde (vârful unei plante, ramurile unui pom). 2. a reteza, a ciunti (urechile unui animal). necăjit, acru; rău; he is ~ with you e supărat pe tine; (as) ~ as a bear / as two sticks 3. a tunde (părul, blana). 4. a tăia (o carte). 5. a secera, a cosi înainte de vreme, 6. a paşte prost dispus, indispus, ţâfnos, cu nervi, cu draci; to look ~ a arăta supărat, necăjit; ~child (iarbă). 7. a face să rodească / să dea recoltă / rod, a cultiva, a planta, a semăna; to ~ copil rău; ~ humour proastă dispoziţie; everything falls /goes ~ with us toate ne merg land with corn a cultiva un teren cu grâu. 8. a culege (flori, fructe). 9. a recolta, a strânge pcdos,de-andoaselea; totul iese prost. III. vb. A. tr. 1. a încrucişa; to ~ one's arms a-şi recolta de pe. 10. (sl.) a spânzura. B. intr. (despre pământ) a da recoltă, a rodi; to ~out încrucişa braţele; (jig.) a sta cu mâinile în sân; to ~swords / a blade a încurcişa spadele a) (geol. despre un strat) a afiori, a aflora, a se denuda, a ieşi la suprafaţă; b) (jig.) (despre / spada, a se duela, a se bate în duel; to ~ a horse a încăleca un cal, a urca în şa. 2. (biol.) o pată, un viciu etc.) a reapărea; to ~upa)(geo/.) a afiori, a ieşi [a suprafaţă; b) a apărea, a încrucişa, a hibridiza; to ~ breeds a încrucişa rase, a hibridiza. 3. a întretăia, a intersecta, a se produce, a surveni; (despre o problemă etc.) a se ivi pe neaşteptate; such questions a trece, a traversa (o stradă, un râu etc.); a străbate; he ~ed the street a trecut pe cealaltă ~ up of themselves asemenea probleme se ivesc / ridică de la sine; he is always waiting parte a străzii, a traversat strada; to ~ a country a străbate ţara; to ~ the Channel a traversa for smth. to ~ aşteaptă întotdeauna să se întâmple ceva, să-i pice ceva. Canalul Mânecii, a trece pe continent sau de pe continent în Anglia; to ~ the line a trece ecuatorul; to ~ thefloorof the House a trece dintr-un partid în altul; to ~ smb. 's threshold crop coal [ t o p koul] s. (/nine) cărbune din aflorimcntul unui strat. a trece pragul cuiva, a călca în casa cuiva; to ~ one's mind a-i veni o idee; (mar.) to ~ crop disease [~ di.zi:z] s. (agr.) boală a plantelor de cultură. crop-ear [~ ia1"] s. 1. cal, câine cu urechile ciuntite. 2. persoană (în trecut spărgător) the path of another ship a încrucişa ruta unui alt vapor; (ferov.) to ~ a train a avea legătură cu un tren; to ~ the Styx, a muri. a-şi da sufletul, a trece în lumea drepţilor. cu urechile ciuntite / tăiate. crop-eared [~ iad] adj. 1. cu urechile ciuntite / tăiate. 2. (ist. despre puritani) tuns 4. (mil.) a traversa, a trece (trupe etc. peste un râu etc.). 5. a însemna cu o cruce. 6. (corn.) scurt. a bara (un cec). 7. a pune liniuţa la t, a tăia un t. 8. a contracara, a se pune de-a curmezişul (u/na' proiect); a se opune (voinţei cuiva); to ~ smb. 's path a se întâlni cu cineva; (fig.) crop end [~ end] s. (metal.) maselotă. 1 a sta (curmeziş) în calea cuiva. 9. to ~ off/ out a tăia, a şterge (cu o linie). B. rejl. a-şi crop ore [~ D: "] s. (mine) minereu de afloriment. face semnul crucii, a se închina (si fig.); a mulţumi lui Dumnezeu. C. intr. 1. a se încrucişa, croppage ['kropid3] s. recoltă globală. a se întretăia, a se intersecta, a se întâlni. 2. to ~ over a traversa, a trece pe partea cealaltă. cropful l'kropful] adj. 1. cu guşa plină. 2. cu burta plină, sătul. 1 cropper ['kropa "] s. 1. cosaş, secerător. 2. coasă, seceră. 3. plantă, cereală; a good ~ IV. prep. peste, prin. plantă care dă o recoltă bună. 4. cultivator; (şi share-~) (amer.) dijmaş. 5. (omit.) porumbel crossable [to(:)s9bl] adj. traversabil, care poate fi traversat / trecut / străbătut. guşat. 6. (poligr.) maşină de tipar tighel. 7. cădere gravă; to come a ~a) a cădea (de pe cross accomodation ['kros aikoma'dei/^n] s. (com.) obicei de a da poliţe din complezenţa. cal, bicicletă etc.); (fam.) a veni de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul; a trage o cross action [~ 'sk/an, '-■--] s. (jur.) proces de contra-jalba. căzătură; a cădea lat, a se trânti la pământ, a-şi frânge gâtul, a-şi rupe nasul, a-şi aduna cross aerials [~ issrislz] s. pi. (tel.) dipoli încrucişaţi. dinţii de pe jos; to come a heavy ~ a trage o căzătură zdravănă, b) (fig.) a eşua, a da cross aisle [~ ail] s. (arhit.) transept, partea din biserică ce desparte nava de cor şi greş, a nu izbuti; a fi un ratat, (despre un comerciant) a da faliment; c) (fam.) a scăpata, formează braţele crucii. a pierde sume foarte mari. crossarm ['krosa:m] s. 1. (constr.) traversă, bară, grindă transversală, antretoază. cropping [topin] s. 1. strângere (a recoltei), recoltare, seceriş, secerat (al câmpului); 2. (mar.) traversă, grindă de punte. 3. (tehn.) balansier. cules (al fructelor). 2. tăierea vârfurilor unui arbust. 3. tundere, tunsoare (a oilor, cross-armed [-d] adj. 1. cu braţele încrucişate. 2. (bot.) în formă de braţ. a arborilor). 4. pregătirea solului pentru cultura următoare. 5. (geol.) afloriment, ieşire cross arrow ['kro(:)s .EerouJ s. (ist.) săgeată de arbaleta. la suprafaţă (a unui strat). 6. asolament. 7. cruponare. cross ax(e) [~ a;ks] s. (telm.) topor, târnăcop. cropping-out [~ 'aut] s. (mine) afloriment. cross-axle [~>a;ksl] s. (tehn.) ax motor cotit al unei locomotive cu manivelele în unghi r cropping power [~ ipau3 ] ş. capacitate de producţie agricolă, productivitate (a plantelor de 90°. crossbar [~bu:r] 1. (tehn.) traversă, grinda / bară transversală. 2. (constr.) antretoază, cultivate), producţie la hectar, recoltă la hectar. cropping system [~ .sistim] s. (agr.) sistemul rotaţiei culturilor la plantele de câmp; grindă orizontală, bară de distanţare, traversă, diagonală. 3. (constr., hidr.) inel metalic, zbanţ, ctricr. 4. (sport) ştachetă; bară transversală. asolament.



 cross-barred



cross-barred [~ba:d] adj. 1. închis, asigurat, apărat prin bare transversale. cross battery [~ -baetsri] s. (mil.) contrabaterie. cross-beak [~bi:kj s. v. c r o s s b i 11. cross beam [~ bi:m] s. 1. (telm.) ajutaj, duză, fretă. 2. (av.) braţ. 3. (constr.) balustradă, mână curentă, parapet, parmalâc. cross bearer [~ ibsora'] s. 1. purtător al crucii. 2. (amer. constr.) traversă, bară, grindă transversală, antretoază, stinghie. cross bearing [~ ibe srirj] s. 1. (top.) intersecţie. 2. (mar.) relcvment încrucişat / simultan (determinarea unui punct prin două relevmente). cross bedding [~ ibedirj] s. (geol.) stratificaţie / stratificare diagonală / oblică. cross belt [~ belt] s. (mil.) bandulieră. cross bench [~ bent/] s. bancă transversală; scaune în parlamentul englez pentru deputaţii de centru sau fără partid; to sit on ~es a fi (deputat) centrist; ~ opinions opinii moderate. cross bencher [~ .bent/o'] s. (part.) 1. membru al unui partid de centru, centrist. 2. (deputat) independent. crossbill1 [~bil] s. (omit.) forfecuţă-galbcnă (Loxia). crossbill2 s. (jur.) cerere de contrajalbă. cross-billed [~'bild] adj. (omit.) care are ciocul încrucişat. cross birth [~ bo:9] s. (med.) naştere grea din cauza poziţiei nefireşti a fetusului. cross bit(t) [~ bit] s. 1. (mar.) bolard transversal. 2. (mine) sapă în cruce (a perforatoarelor). cross bite [~ bait] (înv.) I. s. înşelăciune contra înşelăciune, şiretlic contra şiretlic. II. vb. tr. a înşela, a pungaşi, a opune înşelăciunii (cuiva) altă înşelăciune. cross blocking [~ ibbkirj] s. (silv.) sapă-târnăcop. cross bond [~ bond] s. 1. (plast.) legătură transversală. 2. (constr.) zidărie în cruce. cross bones [~ bounz] s. pl. seninul piraţilor, imagine a două oase încrucişate sub un cap de mort. cross bow [~ bou] s. (ist.) arbaletă. cross bower [~ ibouor] s. (ist.) arbaletier. cross bowman [~ iboumon],pl. cross bowmen [-man, -men] s. (ist.) arbaletier, soldat înarmat cu o arbaletă. cross brace [~ breis] s. (telm.) 1. antretoază, bară de distanţare, traversă diagonală. 2. (constr.) contrafişă, sprijinire, susţinător, proptea, reazem, montant, consolă diagonală. 3. bară trăgătoare, strângere; (constr.) tirant, coardă, chingă. cross-bracing [~ ibreisin] s. (telm.) contravântuire în cruce; îmbinare transversală. cross bred [~ bred] adj. (zool.) încrucişat, metisat, hibrid, metis. cross-bred yarns ['krosbred 'ja:nz] s. pi. (text.) fir melanj. cross breed [~ bri:d] I. s. (zool.) corcitură, metis, hibrid. II. vb. tr. a încrucişa, a metisa, a hibridiza. cross breeding [~ ibriidirj] s. (biol.) încrucişare, hibridizare, metisaj, metisare. cross bulkhead [~ 'bAlkhed] s. (mar.) perete transversal. cross caper [~ ikeipor] s. 1. antreşă, foarfecă, săritură în sus cu izbirea picioarelor unul de altul. 2. (fig.) piedică, obstacol. cross chisel [~ itfizl] s. 1. (telm.) sfredel cu cap în formă de cruce. 2. daltă în cruce, daltă crucişă. cross connection [~ ko'nek/pn] s. conexiune încrucişată, legătură în cruce. cross-country ['tos 'luntri,'-.--[ I. s. teren accidentat / variat, teren situat în afara drumurilor. II. adj. care trece de-a dreptul peste câmp, care nu merge pe drum; care merge pe orice teren. cross-country flight [~ flait] s. (av.) zbor în afara zonei aerodromului. cross-country race [~ reis] s. (sport) cros, alergare pe teren accidentat / variat. cross-country vehicle [~ ,vi:ikl] s. (tehn.) autoturism de teren, vehicul pentru orice teren / pentru teren variat, automobil cu capacitate sporită de circulaţie pe orice teren. cross-crack [~krak] s. crăpătură transversală (într-un metal). cross crib [~ kribj s. (sl.) speluncă, cuib / vizuină de hoţi. cross current [~ .kArant] s. 1. contracurent, curent de direcţie contrară. 2. (electr.) curent de egalizare, de compensaţie. 3. curent încrucişat. cross-cut ['tos kAt] I. s. 1. scurtătură. 2. (/nins) galerie transversală; galerie auxiliară în steril; galerie diagonală, suitoare de aeraj diagonală / transversală. 3. (tehn.) tăiere, secţionare transversală, diagonală; secţiune transversală; profil. 4. traverbanc. II. adj. transversal, diagonal. III. vb. tr. a tăia, a secţiona transversal. cross-cut chisel [~ Vizi] s. (tehn.) daltă crucişă. cross-cut file [~ fail] s. (telm.) pilă cu tăietură dublă / cu tăieturi încrucişate. cross-cut saw [~ so:] s. (tehn.) beschie; joagăr, ferăstrău. cross cutter [~ ikAtor] s. (mine) haveză, maşină de havat. cross cutting [~ (:)s ig.zaani'neijan, -eg-] s.fjur.) interogatoriu încrucişat (luat de apărare şi acuzare).



232



cross examine [~ ig'zasmin, -eg-] vb. tr. a supune unui interogatoriu încrucişat (de către procuror şi apărător). cross examiner [~ ig'za:minor, -eg-] s. (yur.) persoană care participă la un interoga­ toriu încrucişat. cross eye [~ ai] s. (med.) strabism. cross-eyed [~aid] adj. încrucişat, saşiu, zbanghiu, cu un ochi la slănină şi altul la făină. cross fall [~ fo:l] s. pantă transversală. cross fault [~ fo(:)lt] s. (geol.) falie transversală / ortogonală. cross feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans transversal. cross-fertilize [~'fo:tilaiz] vb. tr. a face polenizare încrucişată (pe o.plantă). cross fertilization [~ rfsitilai'zei/an] s. polenizare încrucişată. cross fibre [~ ifaibor] s. fibră transversală. cross-fibred wood [~ifaibod 'wud] s. lemn cu fibră. cross field [~ fi:ld] s. (electr.) câmp transversal. cross file [~ fail] s. (tehn.) pilă ovală, cuţit pentru fasonarea formelor. cross fire [~ ifaior] s. (mii.) foc încrucişat. crossflow [~flou| vb. intr. a curge peste. cross flower [~ ifiauor] s. (bot.) amăreală, iarbă-lăptoasă, şerpăriţă (Polygala vulgaris). cross fortune [~ rfo:tj3n] s. nenorocire, nefericire, restrişte. cross-gap [~gcep] s. 1. (constr.) rost de dilataţie, locaş, rost. 2. (tehn.) joc, spaţiu, distanţă, rost, interval. cross garnet [~ igamit] s. (telm.) bârnă în formă de T. cross girder [~ igo:dor] s. (constr.) grindă, bară transversală, traversă, stinghie. cross grain [~ grein] s. 1. fibră creaţă / toarsă / răsucită (defect al lemnului). 2. (fig.) piedică, obstacol, eroare, greşeală. cross-grained [~greind] adj. (despre lemn) noduros; (fig.) încăpăţânat, îndărătnic, neînduplecat. cross groting [~ rgroutirj] s. (/iz.) reţea. cross hairs [~ hegz] s. 1. (opt.) reticul în cruce (la un instrument optic). 2. (/iz.) fire reticulare. cross handle [~ ,ha;ndl] s. 1. (telm.) mâner, manetă în cruce; volan. 2. (av.) manşă de volan. 3. (mar.) timonă, roată cu cârmă. cross-hatch [~haît/J vb. tr. a grava cu linii de haşuri. cross-hatched [~hast/t] adj. (text.) 1. cu carouri, cadrilat. 2. pepit. cross head ['tos hed] s. 1. (tehn.) capul bielei. 2. (ferov.) patina capului de cruce, loc plan de bandaj. 3. (tehn.) culisou, berbec, cursor. 4. (tehn.) cap de cruce. 5. (tehn.) ramificaţie, cruce, suport în cruce. cross head engine [~ lena^in] s. (tehn.) motor cu cap de cruce. cross heading [~ ihedirj] s. 1. (poligr.) subtitlu (într-un articol de ziar). 2. (mine) galerie de abataj. cross head shoe [~ hed'/u:] s. (tehn.) sabot alunecător; patină. cross hale [~ heil] s. (mine) mică galerie transversală. cross induction [~ inidAk/an] s. (tel.) diafonie. crossing ['kroQsirj] s. 1. întretăiere, intersecţie, încrucişare. 2. răspântie, răscruce, trecere, punct de nivel; încrucişare de drumuri. 3. loc de traversare (a unei străzi), trecere (pentru) pietoni. 4. trecere (a unei ape). 5. (biol.) încrucişare, hibridizare. 6. (ferov.) întretăiere a două linii ferate; trecere peste linia ferată; level ~ trecere / pasaj la nivel; high ~trecere de nivel; (amer.) grade ~ trecere / pasaj de I la nivel. 7. (mine) crossing, canal pentru încrucişarea curenţilor de aer, instalaţie de aeraj. 8. (text.) legătură diagonală 2 / 2 . 9 . (tehn.) ramificaţie, cruce, suport în cruce. 10. (geol.) prag fluviatil. crossing accident [~ iseksidant] s. accident de traversare. crossing point [~ point] s. 1. intersecţie; punct de intersectare. 2. vad, loc de trecere. crossing station [~ .stei/an] s. (ferov.) nod feroviar, nod / încrucişare de cale ferată. cross-jack ['to(:)s'd3ask] s. (mar.) velă în cruce. cross-jack yard [~ jd:d] s. (mar.) verga artimon. cross joint ['tos d3oint] s. 1. (constr.) încheietură / îmbinare transversală. 2. (geol.) crăpătură orizontală. 3. (tei.) legătură / transpunere în cruce. cross key [~ ki:] s. (tehn.) pană transversală. cross lamination [~ .temi'nerfan] s. (geol.) stratificaţie oblică înclinată. cross lay [~ lei] s. (tehn.) cablaj încrucişat / în cruce. cross-legged [~legd] adj. care stă cu picioarele încrucişate sau turceşte. cross light [~ lait] s. 1. lumini care se întretaie. 2. (fig.) tratarea unui subiect din mai multe puncte de vedere. crosslike [~laik] adj. în formă de cruce, încrucişat. cross line [~ lain] s. 1. (mat., poligr.) linie de fracţie. 2. pl. (fiz.) reticul. cross link [~ link] s. 1. (chim.) legătură între catene. 2. (constr.) contravântuire transversală. crossly ['to(:)sli] adv. gâlcevilor, arţăgos, (cu un aer) supărat; cu ciudă. cross member ]'to(:)s iinembo'] s. 1. grindă transversală, traversă, stinghie; contravântuire transversală. 2. (ferov.) traversă intermediară. 3. (telm.) sanie transversală. crossness {'to(:)snis[ s. iritabilitate, irascibilitate; arţag, spirit gâlcevitor. cross norm ['to(:)s no:m] s. (mat.) normă tensorială. cross observation |~ iDbz3(:)'veiJan] s. (mii.) observare bilaterală. cross over ['tos 'ouvsr] s. 1. (ferov.) legătură între două linii paralele. 2. intersectare, pasaj, răspântie, răscruce, încrucişare. cross-over bend [~ bend] s. (tehn.) cot reductor, cot, ramificaţie, curbă de racordare. cross patch [~ pan/] s. (fam.) persoană arţăgoasă / certăreaţă / gâlcevitoare / pornită / pusă pe ceartă. cross peen [~ pi:n] s. (metal.) pană în cruce (la ciocane). ~



 233



crow quill



cross piece [~ pi:s] s. 1. (coristr.) bară / grindă transversală, bară de distanţare, diagonală, dată negrilor de rasiştii americani; b) (fig.) discriminare / segregaţie / persecuţie rasială, rasism, izolare a negrilor, măsuri rasiste îndreptate împotriva negrilor; segregaţionism; antretoază. 2. (telm.) cap de cruce. white ~corb alb, pasăre rară; fenomen rar. 2. cântatul cocoşului. 3. strigăt de bucurie cross pile [~ pail] s. stivă în cruce. al unui copil. II. vb. past, crowed [kroud] sau crew [kru:] A. intr. 1. a cânta cucurigu, cross pipe [~ paip] s. (telm.) cruce, ramificaţie în cruce (din ţeava). a cucuriga. 2. (despre copii) a scoate ţipete de bucurie, a jubila. 3. to ~ over a triumfa cross pollination ['kros rpDli'nei/pn] s. (boi.) polenizare încrucişată. asupra (cuiva). B. tr. 1. (despre cocoş) a cânta (cucurigu). 2. (despre copii) a scoate strigăte cross product [~, ipnxUkt] s. (mat.) produs vectorial. cross purpose [~ 'po:pas] s. scop sau ţel ce se deosebeşte de un altul; to be at ~s a (de bucurie); a-şi manifesta (bucuria). nu se înţelege unul pe altul (şi astfel a acţiona în mod contradictoriu fără intenţie) a crow bar ['krou ba:r] s. 1. (tehn.) rangă / manetă / drug de fier; pârghie de manevră; veni în contradicţie, a trage unul într-o parte şi unul în cealaltă, a zice unul hăis şi unul vătrai. 2. (chim.) amestecător; agitator. 3. rangă, gură de lup. cea. crow bells [~ belz] s. pi. v. d a f f o d i 1. cross question1 [- 'kwest/sn, -e/t/-, -'--] s. întrebare pusă la un interogatoriu încrucişat crowberry [~b3ri, -beri] s. (bot.) vuietoare (Empetrum nigrum). (luat de apărare şi de acuzare). crow bill [~ bil] s. cleşte de dentist. 2 cross question vb. tr. v. c r o s s e x a m i n e . crowd [kraud] I. s. 1. mulţime, grămadă de oameni; gloată; to get through the ~ cross rail [~ reil] s. (constr.) şină transversală; traversă (de uşă). a răzbate, a-şi face drum prin mulţime; he might pass in the ~ nu e mai rău decât alţii; cross rate [~ reit] s. curs valutar, corelaţie a parităţilor. to go with / to follow the ~ a face ce fac toţi, a merge cu mulţimea, a se conforma cross ratio [~ 'rei/iou] s. (/nat.) biraport; raport anarmonic. obiceiului; a urla ca lupii. 2. (jam.) companie, grup; droaie, şleahtă, liotă. 3. înghesuială, cross reference [~ irefrsns] s. referire la un alt pasaj din aceeaşi carte. îngrămădeală, aglomeraţie. 4. grămadă (de lucruri), adunătură, strânsură. -0* (mar.) ~ of cross rivet(t)ing [~ irivitin] s. (tehn.) grupare în şah a niturilor. sail. II. vb. A. tr. 1. a (în)grămădi, a strânge (grămadă); a înghesui, a ticsi, a aglomera; cross road(s) [~ roud(z)] s. încrucişare de drumuri, răscruce, răspântie, bifurcaţie; a umple, a încărca; ~ed with înţesat de, plin de; to ~ one's memory with a-şi încărca intersecţie; at the ~s la răscruce / răspântie. memoria cu. 2. (amer.) a presa (asupra); a grăbi, a zori; a se ţine scai de, a nu lăsa în crossrow [~rou] s. 1. (înv.) alfabet. 2. şir care întretaie un alt şir. pace. 3. to ~ in(to) a îndesa, a băga; to ~ out a scoate (afară) a stoarce. B. intr. 1. a se cross sea [~ si:] s. (mar.) valuri împotriva vântului. strânge (grămadă); a se aglomera; a se înghesui. 2. (mar.) a naviga cu toate pânzele, a pluti cross section [~ .sck/an] s. secţiune, tăietură transversală; profil. cu cea mai mare viteză. cross-section paper [~rsek/an 'peipa1"] s. (top., tehn.) hârtie milimetrică. crowded ['kraudid] adj. 1. plin (pană la refuz), înţesat, ticsit; ~ hali sală plină (până cross seizing [~ rsi:zin] s. (mar.) legătură în cruce. la refuz), sală ticsită de lume. 2. (jig.) plin, încărcat; life ~ with great events viaţă plină cross-shaped [~/eipt] adj. cruciform. de mari evenimente / de întâmplări. 3. (amer.) înghesuit, strâns, presat. *v- to be ~ for cross-sleeper [~isli:p3r] s. (ferov.) traversă (de calc ferată), antretoază dintre şine. time a fi foarte ocupat, a nu avea timp (nici să răsufle). cross sleeve [~ sli:v] (tehn.) cruce cu mufe; fiting. crowder1 ['krauda1"] s. (teatru si.) sala plină. cross slide [~ slaid] s. (tehn.) sanie transversală. crowder2 s. (fam.) viorist, violonist, ceteraş. cross spider [~ispaid3r] s. 1. (entom.) păianjen cu cruce (Araneida diademă). 2. (tehn.) crowding motion ['kraudirj -mou/sn] s. (constr.) mişcare forţată; (hidr.) mişcare sub reticul (într-un instrument optic). cross staff [~ sto:f] s. 1. echer topografic. 2. alidadă. 3. riglă mobilă (a unui instrument presiune. crow duck ['krou dAk] s. (omit.) lişiţă (Fulica atra). de măsurat unghiuri). crowd shovel ['kraud t/A vi] s. (tehn.) escavator, cu lingură de înălţime. cross stake [~ steik] s. jalon în cruce. Crow eater ['krou ti:t9f] s. (austr.fam.) locuitor din sudul Australiei. cross stay [~ stei] ş. (constr.) diagonală, contrafişă, contravântuire. crow flight ['krou flait] s. (jig.) linie dreaptă. cross stitch j ~ stit/j I. s. tighel, cusătură în „cruciuliţe", brodare, cu „cruciuliţe". II. vb. crow flower ['krou iflaua1"] s. (bot.) iloarea-cucului (Lychnis flos cuculi). tr. şi intr. a coase, a tigheli, a broda cu „cruciuliţe". crowfoot ['kroufut] s. 1. pl. crowfoots [~futs] (bot.) untişor, calce-mică, grâuşor (Ficaria cross stone [~ stoun] s. (mineral.) chiastolot, harmatom. cross switch [~ swit/] s. 1. săgeată, indicator pentru drumuri care se încrucişează; săgeata ranunculoides). 2. pl. crowfeet [~fi:t] (mar.) palan de invergare. 3. pl. crowfeet v, c r o w's - f c e t (2). 4. pl. crowfeet (mine) cârlig pentru instrumentaţie după prăjini, englezească. 2. (electr.) întrerupător în cinci. cross talk [~ to:k] s. 1. (teatru) schimb de replici spirituale. 2. (amer.) sporovăială, cârlig de prins prăjini de foraj; furcă. discuţie, conversaţie. 3. (tel.) diafonie, transmodulaţie, atingere (la telefon). 4. interferenţă crown [kraun] I. s. 1. cunună; coroană, coroniţă. 2. coroană (de rege); rege; regină; (la radio). to succeed to the ~ a urma la tron. 3. Crown stat; putere supremă (in Anglia). 4. cunună cross tie [~ tai] s. 1. (ferov.) traversă de calc ferată. 2. (constr.) tirant, etrier. (de flori), ghirlandă. 5. (fig.) încununare; culme. 6. (bot.) coroană (la pomi). 7. creştet cross timber [~ itimba1"] s. 1. (constr.) pervaz, toc, montant. 2. (arhit.) imposta. (al capului); cap; (fig.) over the ~ of the head (îndrăgostit, înglodat în datorii) până cross travel [~ .tramvai] s. (tehn.) avans transversal; deplasarea transversalăpeste urechi; from the ~ (of one's heart) to the sole (of one's foot) din creştet până-n cross tree [~ tri:] s. (mar.) crucetă; traversă de gabie. tălpi. 8. calotă (de pălărie). 9. coroană (dentară). 10. coroană (monedă de 5 şilingi). cross vault [~ vo(:)lt] s. (arhit.) bolta în cruce, boltă încrucişată, cu muchii ieşinde. 11. format de hârtie (în U.S.A., 15 x 19 incii - de scris; în Anglia 16 l i 2 x 19 incii cross veins [~ veinz] s. (mine) filoane încrucişate. de tipar, 15 x 19 incii - de desen). 12. (arhit.) coronament; vârf de boltă. 13. (mar.) cross voting [~ ivoutin] s. votare împotriva propriului partid. diamantul ancorei, talpa ancorei. 14. (tehn.) jantă, obadă, coroană. 15. falcă (a nicovalei). crosswalk [~wo:k] s. traversare; trecere, pasaj. ♦ (scot.) to keep the ~ of the cause a) a merge prin mijlocul străzii sau drumului; b) (fig.) cross wall [~ wo:l] s. (constr.) perete despărţitor, perete transversal. a deţine o funcţie importantă. II. vb. tr. 1. a încununa; a încorona. 2. a premia. cross web(s) [~ web(z)] s. (fiz.) reticul. 3. a proclama. 4. (jig.) a încununa, a desăvârşi, a încheia; to ~ it all (şi) culmea, colac cross wind [~ wind] s. vânt schimbător; vânt transversal; vânt lateral / contrar. peste pupăză, -v- (prov.) the end ~s the work sfârşitul încununează opera, urma alege. cross winding [~ iwaindirj] ş. (teAt.) înfăşurare, bobinat în cruce. 5. a scoate / a face regină din (piese - la jocul de dame). 6. a pune o coroana la, a îmbrăca crosswise [~waiz] adv. cruciş, în cruce; de-a curmezişul, transversal. (un dinte). crossword [~wa:d] s. cuvinte încrucişate. crown bar [~ ba: r ] s. (ferov.) longarină. crosswort [~ws:t] s. (bot.) smântânică (Galium cruciatum). crown bit [~ bit] s. (tehn.) burghiu pentru găurire inelară. crotch [knrt/] s. 1. bifurcaţie, ramificaţie, ramificare. 2. furcă, cârlig, cange. 3. (anat.) crown block [~ bbk] s. (ind. petroliferă) geamblac, coroana turlei. perineu. crown burner [~ iba:n3r] s. (metal.) arzător inelar. crotchet ['kn>t/it, amer. şi -et] s. 1. cârlig, igliţă. 2. (tipogr.) paranteză dreaptă. 3. fantezie, Crown Colony [~ ikoteni] s. colonie britanică fără autoguvernare. toană, capriciu, năbadaie, ciudăţenie, excentricitate. 4. (/nil.) întoarcere de flanc în unghi crown drill [~ dril] s. (tehn.) sapă cu coroană. drept. crowned [kraund] adj. 1. bombat, ieşit în afară; convex, sferic. 2. în formă de coroană. crotcheteer [>kro t/i'tis1"] s. fantezist, om cu ciudăţenii, cu toane, excentric. crown gall ['kraun go:l] s. (bot.) cancer de plante. crotchety fknrt/iti] adj. capricios, cu toane. crown gear [~ giar] s. (tehn.) roată dinţata / frontală, disc; coroană dinţată. crotonic acid [krs'tounik .assid] s. (chim.) acid crotonic. crown glass [~ 'gîa:s] s. sticlă kron / crown. croton oii ['krouten oii] s. (tehn.) ulei de croton. crown grafting [~ tgra:ftirj] s. altoire în coroană. crotyl alcohol ['kroutil rfelkahol] s. (chim.) alcool crotilic. crown hinge [~ hind3] s. (constr.) articulaţia cheii. crotyl halide [~'ha?laid] s. halogenbutilcnă. crowning ['kraunin] I. s. 1. încoronare; încununare. 2. (mii.) coronament. 3. (tehn.) crouch [kraut/] vb. A. intr. 1. a se târî. a se umili, a slugarnici, a slugări, a face sluj. 2. a se ghemui la pământ (de frică), a se ciuci, a se chirci. 3. (despre animale) a se pune bombardament. II. adj. care încununează; de încheiere. crown law ['kraun b:] s. (jur.) drept penal. la pândă. B. tr. a îndoi, a încovoia, a-şi pleca (spinarea). crown lens ['kraun lenz] s. (opt.) lentilă acromatică; obiectiv acromatică. croup1 [kru:p] s. (med.) crup, laringită difterică, guşter. crown metal [~ imetl] s. (metal.) aliaj de cupru, nichel şi zinc. croup2 s. 1. (zool.) crupă (a calului). 2. (pielărie) crupă. crown nest [~ nest] s. (mine) podeţul geamblacului; platforma coroanei. croupier ['kru:piar, -pici] s. (fr.) 1. crupier. 2. vicepreşedinte la un banchet oficial. crown nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă inelată. crow [krou] I. s. 1. cioară, corb; as the ~ files în linie dreaptă, pe drumul cel mai scurt; crown prince [~ 'prins] s. prinţ moştenitor, prinţ de coroană. (amer. si.) to eat (boiled) ~ a) a înghiţi hapul, a fi silit la un lucru extrem de neplăcut sau înjositor; şi bea Grigorc aghiasmă; b) a se supune, a se resemna, a se recunoaşte crown sheaves [~ /i:vz] s. pl. (mine) rolele geamblacului. învins, a se da bătut; to have a ~ to pick / to pluck with smb. a avea o răfuială cu cineva; crown wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) coroană pentru lanţ. (prov.) ~s do not pick ^ s eyes corb la corb nu-şi scoate ochii; Jim Crow a) porecla crow quill ['krou kwil] s. 1. pană de corb. 2. peniţă subţire de oţel.



 crow's feet



crow's feet [~z fi:t] s. pl. 1. (mil.) obstacol alcătuit din bucăţi defter cu vârfuri ascuţite aruncate prin şanţuri etc. pentru a-l opri pe inamic să înainteze. 2. cute, încreţituri la colţul ochilor, laba-gâştei. crow's foot [~z fut] s. v . c r o w ' s - f e e t . crow's-nest [~znest] s. 1. cuib de cioară. 2. (mar.) cuib de cioară, gabie de observat. 3. (foraj petrolier) platforma geamblacului. croy [kroi] s. dig, zăgaz. croze [krouz] s. gardină (la butoaie). croze cutting [~ rkAtirj] s. (ind.) tăierea gardinului. crozer ['krouza1"] s. gărdinar. crozing-tool l'krouzirj tu:l] s. (ind.) gărdinar. crucial ['kru:/iol, -/al] adj. 1. (despre un moment, o experienţă) hotărâtor, crucial, de răscruce. 2. (despre o perioadă) critic. 3. (med., despre o incizie etc.) în formă de cruce. crucian ['krm/ian] s. (ifit.) (şi ~ carp) caras (Carassius vulgaris auratus). cruciate f'kru:/ieit] adj. cruciform, în formă de cruce. crucible ['krmsibl] s. 1. creuzet; oală de topit. 2. (fig.) încercare grea, ispitire, ordalie, tortură, calvar. crucible furnace |~ .fsmisj s. (tefm.) cuptor de creuzet. crucible steel [~ 'sti:l] s. (metal.) oţel de creuzet. crucifer l'kru:sif3r] s. (rel.) purtătorul crucii (în timpul unei procesiuni). cruciferous [kru:'siforos] adj. (bot.) crucifer. crucifix ['kru:sifiks] s. (rel.) 1. crucifix. 2. (fig.) biserica lui Hristos, religia creştină. crucifixion [ikru:siTik/?nj ş. 1. răstignire, crucificare. 2. (jig.) chin(uri), suferinţă. cruciform ['kru:sifo:m[ adj. cruciform, în formă de cruce. crucify ['kru:sifai[ vb. tr. 1. a răstigni, a crucifica. 2. a mortifica, a chinui, a tortura; a ţine în frâu (carnea). crude [kru:d[ adj. 1. crud, necopt. 2. crud, ncfiert. 3. crud, brut, nc-(prc)lucrat; necurăţat. 4. (jig.) aspru, grosolan; necioplit. 5. (fig.) necopt, ncdczvoltat, verde; imatur; nepriceput, ageamiu; negândit. 6. (fig., despre fapte) simplu, adevărat, neînflorit. 7. (despre culori) ţipător, viu. , crude iron [~ 'aian] s. (metal.) fontă. crudeness ['kru:dnis| s. nedezvoltare, imaturitatc (şifig.). crude oil ['kru:d 'oil] s. ţiţei. crude sampling ['kru:d 'samiplirj] s. (maţ.) selecţie neprelucrată. crudity f'kru:diti] s. 1. cruzime; asprime. 2. necioplire etc. (v. c r u d c). cruel [ikru(:)9l, 'kruil] I. adj. 1. crud, hain, neîndurător, aspru, câinos, hapsân. 2. crud. chinuitor; amar(nic); sângeros; înfiorător, cumplit, grozav. II. vb. tr. (austr. si.) a nărui, a ruina, a duce de râpă (o afacere etc.). cruelly [-i] adv. 1. crud, cu cruzime, tară milă, fără îndurare; chinuitor. 2. (fam.) foarte, grozav de, nevoie mare. cruelness [-nis] s. (rar) v. c r u e 11 y. cruelty [-ti] s. cruzime, neomenie, ferocitate. cruelty chaise [~ /eiz] s. (fam.) trăsură fără perne. cruentate ['kru:intit, -cit] adj. (înv.) sângeros, pătat de sânge. cruet ['kru(:)it] s. sticluţă (pentru oţet sau untdelemn); pi. v. c r u c t s t a n d . cruet stand [~ stasnd] ş. serviciu de oţet şi untdelemn (pentru salată), olivicră. crug [krAg] s. (pop.) pâine, pită, mâncare. cruggy ['krAgîj adj. (pop.) flămând, înfometat. cruise [kru:z] I. vb. iutr. 1. (mar.) a patrula; a face o croazieră / crucieră. 2. (şi to ~ about) (jam.) a hoinări, a umbla hoinar; a umbla cu cerşitul.'II. s. (mar.) crucişarc; croazieră; navigare, plutire. cruiser ['kruzs1"] s. 1. (mar.) erneişător; (ist.) armoured / belted / protected ~ crucişător, cuirasat. 2. (fam.) haimana, vagabond; cerşetor. cruiser carrier [~ ika;rror] s. (mar.) crucişător purtător de avioane. cruiser weight [~ weit] s. (sport) 1. boxer de categoria semigrea. 2. categoria semigrea. cruising speed ['krmzirj spi:d] s. (mar.) viteză de crucieră / croazieră. crumb [kr<\m] I. s. 1. (mai ales pl.) fărârnitură (mai ales de pâine); to pick up / to gather one's ~s a se îndrepta, a se întrema, a se înzdrăveni. 2. miez (de pâine). 3. (fig.) frânturi, fărâme, fragmente; a ~ of information frânturi de ştiri; (sg.) ~ of comfort un pic de mângâiere.-0- to a ~precis, exact; până în ultimul amănunt. II. vb. tr. 1. a fărâmiţa, a mărunţi. 2. a presăra cu fărâmituri; a presăra cu pesmet; a întinde în pesmet; a găti cu pesmet. 3. a mătura farâmiturile de pe. crumble ['krAmbl] vb. A. tr. 1. a fărâmiţa; a pisa; a măcina. 2. a presăra cu pesmet. B. ia/r. 1. a se fărâmiţa; a se preface în (praf şi) pulbere. 2. (şi to ~ away) (jig.) a se fărâmiţa; a pieri. crumbly [-i] adj. fărâmicios. crumby ['krAinbi] adj. 1. presărat cu fărâmituri. 2. moale (ca miezul de pâine). 3. (amer.) ieftin. 4. (amer.) murdar; respingător; ticălos. crummy ['krAini]adj. l . v . c r u m b y (1,2).2.(sl.)(desprefemei)apetisantă,frumoasă, atrăgătoare, nurlie, durdulie. 3. (sl.) bogat, înstărit, chivernisit; cu buzunarele pline. 4. (amer. sl.) soios, murdar; răpciugos; sărăcăcios. 5. (amer. sl.) ieftin, de proastă calitate. crump [krAinp] I. vb. tr. 1. a lovi cu putere (mai ales mingea la cricket). 2. (mil. sl.) a împuşca, a trage în. II. ş. 1. lovitură puternică, izbitură. 2. cădere, bufnitură. 3. (wme sl.) proiectil exploziv (greu); detunătură, bubuit de proiectil exploziv. crump backed [~ 'bsekt] adj. cocoşat. crumpet ['krAinpit] s. 1. gogoaşă. 2. (şl.) cap, dovleac, tigvă; balmy / barmy on the ~, off one's ~ sărit, ţicnit (la cap), nebun, cu o lampă arsă. crump-footed ['krAnitfutid] adj. cu picioare strâmbe. crumple ['krAmpl] vb. A- tr. 1. a boţi, a mototoli, a şifona; a încreţi, a plia. 2. a îndoi. B. intr. 1. a se mototoli, a se boţi, a se şifona; a se încreţi, a face cute, a se plia; this



234



cloth ~s very easily stofa aceasta se mototoleşte foarte uşor. 2. a se face ghem; a se încovriga. 3. (jig.) a-şi pierde curajul, a se descuraja, a deznădăjdui. 4. to ~ up a ceda, a se prăbuşi. crumpler [-9r] s. 1. (fa/u.) cădere (a călăreţului şi a calului). 2. (sl.) cravată. crumpling ['krAinplirj] ş. 1. mototolire, boţire. 2. pitic. 3. (geol.) cutare intimă. crumpling capacity [~ ko'pEesiti] s. (text.) şifonabilitate. crunch [krAnt/] I. vb. A. tr. a roade (cu dinţii); a sparge (cu dinţii). B. intr. 1. a mesteca (cu dinţii); a ronţăi. 2. a scârţâi, a trosni (sub picioare); a pârâi. II. s. ronţăit, scârţâit; pârâit. crupper ['krAp3r] s. 1. crupă (a calului); (vulg.) dos, şezut. 2. pofil (curea care trece pe sub coada calului). crural ['kruorol] adj. (anat.) crurai, care ţine de / referitor la coapsă. crusade [krm'scid] I. s. 1. (ist.) cruciadă. 2. (jig.) cruciadă, expediţie. II. vb. intr. (against) a întreprinde o cruciadă; a lupta (împotriva) (şi fig.). crusader [-or] s. 1. (ist.) cruciat. 2. participant la o campanie cu caracter obştesc. cruse [kru:zj s. (ist.) vas, oală de lut. crush [krA/] I. vb. A. tr. 1. a zdrobi, a face praf, a sfărâma, a distruge, a nimici (şi jig.); to ~ a bottle a) a sparge gâtul unei sticle; b) (fig.) a bea, a da pe gât o sticlă. 2. a strivi, a turti; a presa, a călca; a pune la teasc, a tescui, a stoarce (struguri). 3. a sfărâma, a fărâmiţa, a zdrobi, a pisa, a măcina, a pulveriza, a concasa. 4. a îndesa, a băga. 5. a boţi, a mototoli, a şifona. 6. to ~ down a) v. ~ (1,1, 5); b) a călca, în picioare; c) (jig.) a înăbuşi; to ~ out a) a stoarce, a tescui; b) (fig.) a zdrobi, a distruge; to ~ up a) a fărâmiţa, a pisa; b) a mototoli, a boţi. B. intr. 1. a se boţi, a se mototoli, a se şifona. 2. a fi distrus, a se sfărâma. II. s. 1. zdrobire, fărâmiţare etc. (v. ~ 1,1). 2. înghesuială, îmbrânceală. 3. (fam.) adunare numeroasă. 4. (sl.) dragoste înfocată / aprinsă, pasiune nebunească; to have (got) a ~on a iubi ca un nebun, a iubi la nebunie. 5. băutură din zeamă de fructe. 6. (austr.) aprox. strungă. crush-clod shoes [-kbd7u:z] s. pl. (sl.) ghete mari; bocanci. crushed limestone ['krA/t -laiinstoun] s. (constr.) pietriş de calcar. crushed stone [~ stoun] s. piatră spartă, crusher ['krAjV] s. 1. cineva sau ceva care distruge etc.; (sl.) he gave me a ~.mi-a dat un răspuns zdrobitor / nimicitor; (sl.) beetle ~s a) picioare mari, picioroange; b) cizme mari; (amer., mii. sl.) gravei ~ infanterist, pifan. 2. (te/m.) concasor, piatră grea de moară; kollergang, moară de fărâmiţare. 3. (sl.) poliţist, copoi.. crusher cylinder [- 'silindo1"] s. (tehn.) cilindru crusher. crusher jaw [~ dşo:] s. (tehn.) falcă de concasor. crusher rolls [~ roulz] s. (tehn.) valţuri de concasor. crush hat ['krA/ 'haH] s. 1. pălărie moale, de fetru. 2. (fam.) clac. crushing ['krA/irj] I. s. sfărâmare, zdrobire etc. (v. c r u s h I). II. adj. 1. zdrobitor, care sfarmă etc. (v. c r u s h I). 2. (sl.) grozav, straşnic, minunat, dărâmător, haios, superb, trăsnitor. crushing but [~ bAt] s. (mine) sapă de tip percutant. crushing machine [~ ms'/im] s. (tehn.) concasor, spărgător; maşină de fărâmare. crushing material [~ mo'tioriol] s. (tehn.) corp de măcinare. crushing mill [~ mii] s. (mine) concasor de minereu, maşină de mărunţirc. crushing sand [~ ssend] s. nisip de concasare. crushing strain [~ strein] s. (tehn.) tensiune de compresiune. crushing strength [~ >strerj8] s. (tehn.) rezistenţă la turtire / strivire; tensiune de compresiune. crush room ['krA/ ru(:)m] s. (fam. teatru) foaier. crust [krAst] I. s. 1. coajă (de pâine); crustă; (fig.) mijloace de trai, de existenţă; to earn one's ~ a-şi câştiga o pâine modestă / un trai modest; (rar) to crack a ~ a lega două în curmei (de tei)'; a huzuri, a domni. 2. (fig.) coajă, pojghiţă, crustă (de sânge închegat) pe o rană. 3. strat, pojghiţă (de zăpadă întărită). 4. crustă (pe un metal etc.). 5. (geol.) scoarţa pământului; depozit superficial. 6. drojdii (de vin, care se depun pe grelele sticlei). II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu o scoarţa, cu o coajă. 2. to ~ with a acoperi cu o coajă de. B. intr. a se acoperi cu o coajă, a forma o coajă. Crustacea [krAs'tei/io] s. pi. (zool.) crustacee. crustacean [krAs'tci/ion] s. (zool.) crustaceu. } crustal movement ['krAstol 'muivmant] s. (geol.) mişcarea scoarţei. crusted ['krAstidj adj. 1. acoperit cu o coajă / cu o crustă. 2. (despre vin) care a format drojdie. 3. învechit; înrădăcinat. crustily ['krAstili] adv. cu arţag, certăreţ, gâlcevitor, arţăgos. crustiness f'krAStinis] s. arţag, fire sau dispoziţie certăreaţă, gâlcevitoare, arţăgoasă. crusty ['krAsti] adj. 1. acoperit cu o coajă aspră, scorţos; (despre pâine, friptură) rumen. 2. (fig.) certăreţ, gâlcevitor, arţăgos, colţos; aspru, scorţos; supărăcios, iritabil; iute la fire, la mânie, irascibil. cruţ [krAt] ş. (mine) galerie de profil mic. crutch [krAt/] s. 1. (meii ales pl. sau a pair of ~es) cârjă; furcă, proptea bifurcată, suport bifurcat; (constr.) cârjă, piron. 2. furcă (a bicicletei etc.) 3. (fig.) sprijin, reazem, ajutor, toiag. 4. (mar.) furcă, furchet(ă), cavalet (suport pentru vâsle). crux [krAks] ş. 1. greutate, dificultate; chestiune grea, problemă dificilă / delicată / gingaşă; enigmă; the ~ of the matter fondul chestiunii, fondul problemei. 2. the Crux (astron.) Crucea Sudului (constelaţie). cry [krai] I. vb. A. intr. 1. a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a exclama; a vocifera; a chiui. 2. a chema, a striga. 3. a plânge; to burst out ~ing a izbucni în plâns; (prov.) there's no use ~ing over spilt milk degeaba plângi laptele vărsat, mortul de la groapă nu se mai întoarce. 4. a striga (îu auzul tuturor). 5. to ~ after a plânge pe, după şau de dorul; to ~ against a striga / a vocifera împotriva; to ~ at a plânge pentru / din cauza; (despre câini) to ~ back a se întoarce (lătrănd) de pe urmele vânatului; to ~ for a striga / a ţipa



 235



după; to ~ for help a) a striga după ajutor; b) a plânge de / după / pentru; to ~ for joy a plânge de bucurie; the child cries for an apple copilul plânge după un măr; to ~ for the moon a dori luna de pe cer / a cere imposibilul; to ~ off a se retrage, a se dezice; I ~ off mi-ajunge, sunt sătul, mi-e lehamite, renunţ; to ~ out a) a striga, a exclama; b) a striga, a ţipa; a se văita, a se tângui, a se boci, a se lamenta în gura mare; (amer. fam.) for ~ing out loud! ladracu'! la naiba! to ~out against a striga, a vocifera, a protesta împotriva; a se plânge de; a dezaproba; to ~ out for help a striga după ajulor; to ~ out upon a defăima, a ponegri (în gura mare); to ~ to a striga la / către; a chema, a invoca, a implora (for cerând, cerşind sau stăruind pentru); to ~ upon a striga / a ţipa / a face scandal pentru. B. Ir. 1. a striga; to ~ clubs a chema la luptă; (despre maţe) to ~ cupboard a chiorăi; to ~ fie a striga „ruşine"; a fi indignat / dezgustat / scârbit de; a-şi arăta indignarea / scârba faţă de; to ~ fire (sau murder) a face gură, a face gălăgie, a face scandal, a ţipa în gura mare/ca din gură de şarpe; to ~ halves a-şi revendica partea; to ~ quits a declara lichidată socoteala sau răfuiala avută cu cineva; a se împăca; to ~shame upon a dezaproba, a condamna (zgomotos); a defăima, a ponegri; to ~ stinking fish a) a-şi vorbi marfa de rău; b) a da în vileag greşelile cuiva; to ~ thieves a striga „puneţi mâna pe hoţ", a striga „săriţi, hoţii"; to ~ wolf a stârni panică fără motiv. 2. to ~ down a) a dezaproba, a condamna; b) a opri, a împiedica, a interzice (zgomotos, în gura mare); c) a critica, a defăima, a ponegri, a bârfi; d) a înăbuşi, a acoperi (prin strigăte, glasul cuiva); to ~ off a renunţa la, a se retrage de la, a se dezice de (o înţelegere, convenţie, afacere, proiect); to ~ out a striga, a vesti, a proclama; to ~ one's heart / eyes out a plânge amar(nic), a hohoti (de plâns); to ~ up c) a lăuda, a proslăvi, a ridica în slava cerului; b) a da / a oferi mai mult decât (licitanţii), a supralicita, a face sa i se urce / să-i crească preţul. II. s. pi. cries [kraizj. 1. strigăt, ţipăt, chiuit, chiuitură, chiot; aclamaţie; to give a ~ a scoate un strigăt; much ~ and little wool vorbă multă, treabă puţină; bun de vorbă, rău de lucru; mai mare daraua decât ocaua; (înv.) out of ~ excesiv, foarte mult; the last -ultimul răcnet / strigăt (al modei). 2. rugăminte, stăruinţă fierbinte, implorare. 3. plâns(et); she had a good ~ plânse până când se linişti. 4. lătrat (al câinilor care gonesc vânatul). 5. haită de câini. 6, sunet caracteristic al diferitelor animale: lătrat, miorlăit etc. 7. strigăt (al negustorilor ambulanţi). 8. zvon; on the ~după cât se aude. după cât se spune, după câte spune lumea. 9. strigăt de luptă, de război; 10. (pol.) lozincă; the popular ~ opinia publică, vox populi; to echo a ~a exprima o părere răspândită / generală, a spune / a repeta (ceea) ce spune lumea. <* far ~ a) marc depărtare; b) it is a far ~ from se deosebeşte mult de; deosebire mare / ca de la cer la pământ; in full ~ a) în goană mare (pe urinele vânatului etc); b) în toi. cry baby [~ tbcibi] s. om sau copil plângăreţ / plângăcios, bâzâilă. crying ['kraiirj] adj. 1. care strigă; care plânge. 2. (jig.) revoltător, strigător la cer, flagrant. crymotherapy [Tkraimou'6er3pi:] s. (med.) v. c r y o t h e r a p y . cryochennstry [ikraiou'kcmistri] s. chimia temperaturilor joase, frigochimic. cryogen ['kraisK^en] s. (fiz., chim.) substanţă sau amestec criogen. cryogenic [■kraiou'djenik] adj. criogenie. cryogenics [ikraiou'd3cniks] s. pi. (folosit ca sg.) criogenie. cryogenine [pkraiou'd3i:nain] s. (chim.) criogenină. cryohydrate [ikraiou'haidrit] s. (chim.) criohidrat. cryolite ['kraialait] s. (mineral.) criolit. cryology [krai'ol3d3i] s. (fiz.) criologie, erionică. cryometer [krai'Dmita1"] s. criometru. cryopedometer [ikraioupi'd3mit9r] s. glaciometru. cryoplanation [^kraiouplaî'nci/^n] s. (geol.) crioplanaţie, altiplanaţic. cryoscopy [krai'oskapi] s. (fiz., chim., med.) crioscopic. cryotherapy [-kraiou'Berspi] s. (med.) crioterapie. cryotorium [kraiou'toriam] s. (la morgă) încăpere frigorifică. crypt [kript] s. (ist.) criptă; cavou; capelă subterană. cryptanalysis [ikripto'nastosis] s. criptologie, ştiinţa descifrării codurilor. cryptanalyst [krip'tasnslist] s. criptolog. cryptic ['kriptik] adj. criptic; neînţeles, enigmatic, misterios; ascuns, tainic, ocult. cryptoanalysis [ikriptouo'nasfosis] s. v. c r y p t a n a l y s i s . cryptogam ['kriptougasm.-tag-] s. (bot.) criptogamă. cryptogamic [ikriptou'gamiik] adj. (bot.) criptogamic, de criptogamă. cryptogamous [krip'togamos] adj. v. c r y p t o g a m i c. cryptogram ['kriptougrann, -tsg-J s. criptogramă, text scris cu caractere secrete; document cifrat. cryptograph ['kriptougra:f, -tag-, -gnefj s.v. c r y p t o g r a m, cryptographer [krip't:>gr£>f"3r] s. codificator, funcţionar însărcinat cu transpunerea documentelor în scriere cifrată. cryptography [krip'togrsfi] s. criptografic, scriere secretă. cryptometer [krip'tomit9r] s. (automatica) criptometm. crystadine ['kristodain] s. (tel.) cristadină. crystal ['kristl] I. s. 1. cristal, cleştar; (colectiv) vase de cristal. 2. (chim., mineral.) cristal. 3. (fig. poetic) cleştar, cristal (vorbind de apă, gheaţă, lacrima, ochi). 4. sticlă de ceas (de mână sau de buzunar). 5. (radio) cristal, galena. II. adj. 1. de cristal, din cristal. 2. (chim., mineral.) cristalin, de cristal. 3. (fig.) de cleştar, de cristal, cristalin, limpede, transparent. crystal alcohol [~ 'ajlkahnl] s. (chim.) alcool pentru cristalizare. crystal carbonate [~ »ku:bonit] s. (chim.) sodă cristalizată. crystal class [~ klu:s] s. (chim.) clasă de simetrie / de cristalizare. crystal control [~ kan'troul] s. (tehn.) reglaj piezoelectric. crystal gazing [~ igeizirj] s. ghicit (în oglindă / cu ajutorul cristalului magic sau al sferei magice).



cuckoo bread



crystal germ [~ d3a:m] ş. (chim.) cristal de priză. crystal gum [~ gAin] ş. (chim.) dextrină. crystal ice [~ ais] s. gheaţă cristal. crystal lac [~ hek] s. cristal-lac. crystal lattice [~ ilastis] s. (chim.) reţea cristalină. crystalliform [kri'stamfomi] adj. cristalin; asemănător cu un cristal. crystal-like ['kristol-laik] adj. v. c r i s t a 11 i f o r m. crystalline ['kristalain, amer. şi -linj adj. v. c r y s t a 1 (II). crystalline grain [~ grein] s. (mineral.) cristalit. crystalline humour [~ ihju:ni3r] s. (anat.) cristalin, umoare cristalină. crystalline lens [~ lenz] s. (anat.) cristalin. crystallite f'kristolait] s. (mineral.) cristalit. crystallization bkristalai'zei/^n, amer. şi -li'z-3 s. (chim., mineral.) cristalizare. crystallize l'kristalaiz] vb. A. intr. 1. (chim., mineral.) a cristaliza. 2. (fig.) a se cristaliza, a lua o formă definită sau definitivă. 3. (despre fructe) a se zaharisi. B. tr. 1. (chim.) a cristaliza, a face să cristalizeze. 2. a zaharisi (fructe). crystalloblastic [-kristolou'bla?stik] adj. (mineral.) cri.ştaloblastic. crystallogram ['kristaloupgrami, kris'tcelougrann] s. eristalogramă. crystallographic bkristalou'graîfik] adj. cristalografie. crystallography [ikrista'bgrofi] s. cristalografie. crystalloid ['kristaloidj (chim., fiz.) I. adj. cristaloid. cu aspect de cristal. II. s. cristaloid. crystal loudspeaker ['kristl !laudspi:kor] s. (tel.) difuzor piezoelectric. crystal receiver [~ ri'si:v3r] s. (radio) radioreceptor cu cristal. crystal seed [~ si:d] s. (chim.) cristal de priză. crystal set [~ set] s. (radio) v. c r y s t a 1 r e c e i v e r . crystal unit [~ -ju:nit| s. (electr.) dispozitiv piezoelectric. cub [kAb] I. s. 1. pui (al unui animal de pradă). 2. (glumeţ, peior.) tânăr, băieţandru, ţângău; băiat prost crescut / necuviincios / obraznic; an unlicked ~ un tânăr fără experienţă, un ţângău, un ageamiu. 3. (amer. si.) boboc, novice, începător, nepriceput. II. vb. A- intr. 1. (despre animale sălbatice) a făta. 2. a vâna pui de vulpe, B. tr. (despre animale sălbatice) a făta. cubage |'kju:bid3J s. cubaj; volum în m3; capacitate, conţinut. Cuba libre f'kjmba 'li:bra[ s. băutură preparată din rom si Coca-Coca. Cuban ['kjuiban] adj., s. euban. cubature ['kju:b3t/3r] s. v. c u b a g e. cubbed [kAbd] adj. (despre animale sălbatice) cu pui. cubbing ['kAbirj] s. vânătoare de pui de vulpe. cubbish ['kAbi/J adj. 1. greoi, stângaci, neîndemânatic. 2. prost crescut. cubbishness [-nis] s. (rar) stângăcie, neîndemânarc. cubby ['kAbi] s. colţ tihnit, locşor tihnit / confortabil; odăiţă confortabilă; locuinţă mică confortabilă. cubby hole [~ houl] s. (fa/n.) v. c u b b y . cubby house [~ haus] s. casă de păpuşi. cube [kju:b] I.s. 1. (geom.)cub; (mat.) cub, puterea a treia; the~of 4is 64 4 (ridicat) la cub / la puterea a treia, este egal cu 64; the ~ root of 64 is 4 rădăcina cubică din 64 este (egală cu) 4. 2. cub, bucată cubică (de zahăr etc.). 3. piatră de pavaj, pavea. II. vb. tr. 1. (mat.) a ridica la cub, la puterea a treia. 2. a calcula / a evalua volumul / cubajul (cu gen.). 3. a pava CU pietre / cu pavele cubice. ♦ to ~ ice a sparge gheaţa în bucăţele cubice. cube-like [~laik] adj. cubic, în formă de cub. cube ore [~ o:T] s. (mineral.) farmacosiderit. cube root [~ ru:t] s. (mat.) rădăcină cubică. cube spar |~ spu:r] s. (mineral.) anhidrid, carstenit. cube sugar [~ i/ug3rj s. zahăr cubic / bucăţi. cubic(al) ['kju:bik(jl)] I. adj. cubic. II. s. (mat.) (ecuaţie) cubică. cubically ['kju:bik?li] adv. (ma/.) prin ridicare Ia puterea a treia. cubic contents ['kju:bik 'ksntcnts] s. cubaj. cubic foot ['kju:bik 'lut] s. picior cub (unitate de măsură egală cu 28,317 cm). cubic inch [~ int/] s. ţol cub (unitate de măsură egală cu 16,39 c/n*) cubic yard |~ ja:d] s. yard cub (unitate de măsură egală cu 764,553 cm3). cubicle ['kju:bikl] s. odăiţă, cămăruţă (într-un internat sau cămin). cubiform ['kju:bifo:m] adv. cubic, de forma unui cub. cubing ['kjmbin] s. 1- cubaj. 2. (mat.) ridicare la puterea a treia / la cub; cubaj. cubism !'kju:biz3m] adj. (arte) cubism. cubit ['kju:bitj s. 1. (anat.) cubitus. 2. (înv.) cot (măsură de lungime de aproximativ 45 cm). cuboid I'kjmb.iidl I. adj. cuboid(al). II. s, 1. (anat.) (os) cuboid. 2. (geom.) cuboid, paralelipiped dreptunghic. cub pilot ['kAb ipaibt] s. (amer. av.) pilot novice / ageamiu. cub reporter [~ ri'po:ter] s. (amer.) reporter novice / ageamiu / începător. cub skins [~ skinz] s. pi. (corn.) pici de animale (sălbatice) tinere. cucaine ['kjurkein] s. v. c o c a i n e. cucking stool ['kAkiij stu:l[ s. (ist.) scaun al infamiei (pe care se legau femeile cu purtări necuviincioase si negustorii necinstiţi). cuckold ['kAkc^ld] I. s. (bărbat) încornorat, soţ înşelat. II. vb. ţr. a încornora, a pune coarne (bărbatului), a-şi înşela (soţul). cuckoo I. ['kuku;] s. 1. (omit.) cuc (Cuculus canorus). 2. (si.) (om) prost, nătâng, tont, bleg, nerod, natăficţ, gură-easca. II. adj. (sl.) smintit, ţicnit, sărit, şui. căruia îi lipseşte o doagă; nebun. III. [ku'ku:] interj, cucu! cuckoo bread [~ bred] s. v. c u c k o o* s b r e a d .



 cuckoo clock



236



cuckoo clock [~ kbk] s. ceas(ornic) cu cue. culm1 [kAlm] s. (bot.) pai, culm, lujer, tulpină (goală pe dinăuntru). cuckoo flower [~ iflauo'] s. (bot.) 1. stupitul-cucului, scuipatul-cucului (Cardamine culm2 s. (geol.) vârf, pisc, culme, creştet. pratensis). 2. (înv.) floarea-cucului (Lychnis flos cucnli). culm3 s. praf de cărbune / de antracit; culm; cărbune. cuckoo fly [~ flai] s. (entom.) viespe-de-aur (Chrysis ignita). culminate ['kAlmineit] vb. intr. 1. a culmina, a atinge punctul culminant, a ajunge la cuckoo grass [~ gra:s] s. (bot.) mălaiul-cucului (Luzula campestris). culme, la apogeu. 2. (astron.) a culmina, a trece la meridian. 3. to ~ in a culmina cu. cuckoo-like [~laik] adj. asemănător cu cucul. culmination [.kAlmi'neiJan] s. 1. punct culminant, apogeu, zenit, culminare. 2. (astron.) cuckoo oats [~ outs] s. (bot.) ovăz de vară. culminare, trecere la meridian. cuckoo pint(el) [~ pint(al)] s. (bot.) rodul-pământului, cocoşoaică, porumbul-cucului, culmination point [~ point] s. punct culminant, culme; punct critic. barba-lui-Aron (Arum maculaîum). culottic [kju(:)'btik] adj.. (rar) aristocratic. cuckoo's bread [~s bred] s. (bol.) măcrişul-iepurelui (Oxalis acetosella). culottism [kju(:)lotizm] s. (rar) aristocraţie. cuckoo's maid(en) [~z .meid(n)] s. (omit.) vârtecap (Jynx torquilla). culp [kAlp] s. (pop.) (lovitură de) pumn. cuckoo's mate [~z meit] î . v . c u c k o o' s m a i d (e n). culpability [ikAlpa'biliti] s. vinovăţie, culpabilitate. cuckoo's meat [~z mi:t] s. v. c u c k o o' s b r e a d. culpable ['kAlpabl] adj. reprobabil, condamnabil, vinovat; criminal. cuckoo song [~ sorj] s. 1. cântecul cucului. 2. (fig.) cântec vechi, poveste veche. culpableness [-nis] s. v. c u 1 p a b i 1 i t y. cuculine ['kju:kjulin, -lain] adv. v. c u c k o o -1 i k c. culprit ['kAlprit] s. 1. acuzat, inculpat. 2. vinovat, culpabil, infractor, delincvent. cuculus ['kju:kjubs] s. (lat., omit.) cuc (v. c u c k o o l , 1). culrage ['kAlridj] s. (bot.) dintele-dracului (Polygonum hydropiper). r cucumber ['kju(:)kombo , 'kju:kAm-] s. (bot.) castravete (Cucumis sativus); (fig.) (as) cult [kAltJ s. 1. cult, religie, confesiune, lege. 2. cult, adoraţie; (rar) the ~of the jumping cool as a ~ liniştit, rece, calm, netulburat, imperturbabil, cu sânge rece, stăpân pe sine. cat politică de expectativă. cucumber tree [~ tri:[ s. (bot.) magnolie americană (mai ales Magnolia acuminata şi cultism [-izam] s. (lit.) cultism, gongorism. Magnolia cordada). cultist [-ist] s. (lit.) cultist, gongorist, aa"ept al stilului bombastic al lui Gongora y Argote cucurbit [kjm'ksibit] s. (chim.) alambic; vas de distilare; retortă. (1561-1627). cucurbitaceae [■kju:k3:bi'tei/ii:] s. pi. cucurbitacee. cultivar ['kAltiva:r] s. (agr.) soi cultivat, cultlvar. cucurbiteae [rkju:ka;bi'tii:] s. pl. v. c u c u r b i t a c e a e. cultiv(at)able ['kAltiv(eit)3bl] adj. (despre pământ) cultivabil. cud [kAd] s. rumegătură, hrană rumegată; to chew the ~«) a rumega; b) (fig.) a rumega cultivate ['kAltiveit] vb. tr. 1. (agr.) a lucra, a cultiva (pământul); a desţeleni. 2. (agr.) lucruri / gânduri / supărări vechi; c) (fig.) a sta pe gânduri, a cugeta, a chibzui, a medita, a creşte, a cultiva; a plivi. 3. (fig.) a cultiva, a civiliza, a instrui; a cizela, a ciopli, a rafina, a reflecta. . ■ ■ ■ a peria; a cultiva, a practica, a se ocupa de, a se îndeletnici cu, a se consacra (cu aat.), cudbear ]'kAdbeor] s. 1. (chim.) turnesol. 2. (bot.) lichen (Lecanora Ochrolechia a întreţine, a dezvolta; to ~ the acquaintance of a cultiva relaţiile cu. tartarea) folosit la producerea unei culori purpurii şi la prepararea turnesolului. cultivated ['kAltiveitid] adj. 1. (agr., despre pământ) lucrat, cultivat. 2. (fig.) cult(ivat), cuddle ['kAdlJ I. vb. A. intr. 1. ase strânge, a se ghemui. 2. to ~ together a se strânge, ridicat, instruit. 3. (lîg.) fin, rafinat. a se ghemui unul lângă altul, unul într-altul. B. tr. a strânge la piept, în braţe. II. s. cultivated area [~ isorio] s. (agr.) suprafaţă cultivată, suprafaţă semănată. îmbrăţişare, strânsoare. cultivation [IcAlti'vei/an] s. 1. lucrare, cultivare (a pământului); creştere, cultivare, cuddy1 l'kAdi] s. (mar.) 1. cabină mică (de barcă, de şlep). 2. cămară de provizii; bufet. dezvoltare (a plantelor, bacteriilor etc.). 2. ~ of cultivare a, practicare a, îndeletnicire cu. 3. civilizaţie; cultură; civilizare; culturalizare. 3. bucătărie de şlep. 4. (înv.) sală mare; sală de mese. cuddy2 s. 1. (scof.) măgar, asin. 2. (tehn.) cric cu trei picioare. cultivator ['kAltiveitar] s. 1. cultivator, persoană care cultivă (pământ, plante etc.). cudgel ]'kA(l33l] I. s. bâtă, ciomag, toroipan, retevei; to take up the ~s for a) a ţine 2. agricultor, plugar. 3. cultivator (maşină agricolă). partea (cuiva); a lua apărarea (cuiva); b) a apăra, a susţine (ceva). II. vb. tr. a bate eu cultivator plough [~ plauj s. v. c u l t i v a t o r (3). bâta, eu ciomagul, a ciomăgi; to ~ one's brains a-şi bate capul, a-şi frământa mintea / cultrate ['kAltreit] adj. (bot.) ascuţit, ca o lamă de cuţit. creierii, a se frământa. cultural ['kAlt/aral] adj. cultural. ■ . cudweed ['kAdwi:d] s. (bot.) siminoc, siminic (Gnaphalium sp.). cultural features [~ &tlsz]\s. pl. (top.) construcţii şi plantaţii. cue1 [kju:] s. 1. (teatru) (sfârşit de) replică; indicaţie a intrării sau intervenţiei / replicii cultural level [~ ilevlj s. nivel cultural. ■ ' - - . ■ unui alt actor; to give smb. his ~ a da cuiva intrarea (şi fig.) (fig.) it was not his ~ to culture ['kAltfo'] s. 1. cultură; in the realm of ~ în domeniul culturii. 2. cultură agricolă; nu era treaba lui să. 2. indicaţie (discretă sau indiscretă); to give smb. the ~ a da cuiva creştere, cultivare, cultură (a plantelor, animalelor); ~ of wine cultivarea viţei de vie. o indicaţie, a-1 lăsa să înţeleagă, a-i sufla; to take one's ~from smb. a se lua / a se conduce 3. (bacteriologic) cultură. 4. (top.) semne şi drumuri (pe hărţi). / a se orienta după cineva, a se folosi de îndrumările cuiva, a ţine hangul cuiva, a imita cultured [Mt/od] adj. 1. cult(ivat), instruit, cu carte; evoluat, înaintat, cu (un) nivel pe cineva. 3. (la biliard) tac. 4. coadă, codiţă (de păr), cosiţă. 5. rând, coadă, şir (de cultural ridicat. 2. (agr.) cultivat, lucrat. persoane). 6. dispoziţie, toane, chef; in good ~bine dispus, în toane bune. 7. (tel.) instalaţie culture medium 1'kAlt/a iini:djom],pl. culture media [-dja] s. (bacteriologic) mediu 1 de transfer. -J* (sl.) to drop a ~ a muri, a da ortul popii, a-şi lua adio de la viaţă, a părăsi de cultură. scena. culver ['kAlvar[ s. (omit., dial.) porumbel sălbatic, porumbel popesc (Columba livia cue2 s. denumirea literei Q. palumbus). cue despiser [~ dis'paizor] s. (teatru) actor neatent la replici. culver-headed [~ ihedid] adj. (pop.) bătut în cap, nerod, prost. cueist ['kju:ist] s. jucător de biliard. culverin ['kAlvarin] s. (ist. mil.) tun mic, piesă de artilerie uşoară. cuesta ['kwesto] s. (geol.) structură de falii în trepte. culverineer [.kAlva'ri(:)niar] s. (ist. mii.) tunar. 1 cuff [kAf] s. manşetă (la cămaşă sau iuiină); (amer.) off the ~ (citind) de pe hârtie culvert I'kAlvot] s. (constr.) podeţ tubular; galerie de drenaj / de desecare la zi. (;kwiro sio ] s. (ist.) cuirasicr. cumbersomeness [-nis] s. incomoditate, stânjeneală. cuisine [kwi(;)'zi:n] s. (jr.) 1. bucătărie, cuhnie. 2. bucătărie, masă, mâncare, hrană, cumble ['kAmblJ s. (înv.) culme, vârf. fel de alimentaţie. 3. artă culinară, bucătărie, gătit, pricepere la gătitul mâncării. cumbrance ['kAAbrons] s. (înv.) povară; piedică, obstacol. cuisinerie [kwi'zinari] s.(fr.)v. c u i s i n e (3). Cumbrian ['kAmbrian] I. adj. din Gumberland (comitat din Anglia). II. s. locuitor al cuke ['kju:k s. (glumeţ) castravete. comitatului Cumberland. culbute ['kAlbst] s. (fr.) (av., auto) capotaj. cumbrous ['kAmbras] adj. v. c u m b e r s o m e . cul-de-sac ['kuldo'sxk amer. şi 'kAl- şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. fundătură. 2. (fig.) cumbrousness [-nis] s. v. c u m b e r s o m e n e s s . impas, situaţie fără ieşire / fără perspectivă de îndreptare. 3. (anat.) cecum, intestinul gros. cumene [rkju:min] s. (chim.) cumenă. cul-de-sac station [~ .stei/an] s. (ferov.) staţie terminus, cap de linie. cumfrey ['kAmfri] s. v. c o m f r ey. culinary ['kAlinari, înv. 'kju:!-] adj. 1. culinar, referitor la gătit / la bucătărie. 2. (despre cum grano salis [kAin 'greinou 'seilis] adv. (lat.) cu (anumite) rezerve, într-un anumit plante, legume) folosit în bucătărie, bun de mâncat sau de gătit, comestibil. sens, cu un bob de sare. culinary vessels [~ iveslz] s. pl. vase de bucătărie. cumin ['kAmin] s. (bot.) chimion (Cuminum cuminum). cull [kAl] I. vb. tr. 1. a culege (flori). 2. a alege, a selecţiona; a brăcui, a da la rebut. cuminic alcohol [kju:minik 'aîlkahal] s. (chim.) alcool cuminic. II. s. pl. brac (l« creşterea vitelor); (amer.) brac, rebut de cherestea. cummer ['kAmar] s. (scot.) 1. cumătră. 2. cumătră, ţaţă, femeie guralivă, bârfitoare, r palavragioacă, bârfă. 3. prietenă, amică. cullender ['kAlindo [ s.v. c o l a n d e r (I). cummerbund ['kAmabAnd] s. (anglo-indian) brâu, cingătoare, centură. culler ]'kAl3r] s. (N. Z.) vânător profesionist (de animale dăunătoare). cullet 1'kAlit] s. deşeuri sau cioburi de sticlă (reintroduse în procesul de fabricaţie).cummin ['kAmin] s. v. c u m in. culling board ['kAÎirj bo:d] s. (mar.) masă de sortat peşte. cumshaw ['kAiilJo:] I. s. mită, şperţ, ciubuc; bacşiş. II. vb. tr. a mitui, a sperţui, a da cully ['kAliJ s. 1. (om) înşelat, păcălit, fraier. 2. (fam.) prieten, amic, tovarăş, camarad. şperţ (cuiva).



 237



curl



cup shake ['kAp /eik] s. rulură (defect al lemnului). cup spring [~ sprin] s. arc-disc. cup tosser [~ -tos3r] s. (si.) ghicitor / ghicitoare în cafea. cup valve [~ vaelv] s. (tehn.) supapă în formă de cupă, supapă cu clopot. cup warp [~ wa:p] s. (tehn.) deformaţie transversală. cup washer [~ IWD/91"] s. (tehn.) şaibă elastică. cup wheel [~ wi:l] s. (tehn.) piatră-oală. cur [k3:r] s. 1. câine (mai ales rău, care muşcă), javră, potaie, cotarlă. 2. (/ig.) om rău / prost crescut / grosolan, grobian. 3. laş, mişel; (sl.) trădător. curability [ikjuara'biliti, 'kjo:r-] s. însuşirea (unei boli) de a putea fi vindecată, curabilitatc. curable [ikjuarabl, 'kp:r-] adj. 1. (med., despre o boală, un bolnav) curabil, care se poate vindeca. 2. (despre alimente) care se poate conserva prin sărare, murare, afumare sau uscare. curaţao [ikjuara'sou, ikp:r-] s. (lichior) Curacao (din portocale). curacy ['kjuarasi, 'kp:r-] s. post / oficiu de diacon / de ajutor de paroh. curara [kju'ra:r£] s. curara, curare (otravă puternică de origi/ui vegetală). curassow ['kjmrasou, kju'rassou] s. (omit.) curcan brazilian (Crea alector). curate ['kjuarit, 'kp:r-] s. diacon, ajutor de paroh. curative ['kjuarativ, rkjo:r-] I. adj. curativ, vindecător, tămăduitor; salutar. II. s. leac, doctorie, medicament, remediu. curator [kjua'rcita', kb:'r-] s. 1. director, conservator, custode (de muzeu, de bibliotecă). 2. (scot. jur.) tutore. 3. (jur.) curator. curarrix [kju3'rcitriks],p/. curatrices [-si:z] ş. 1. femeie custode. 2. (jur.) femeie curator. curb [k3:b] I. s. 1. strună, zăbăluţă. 2. (fig.) frâu, piedica; to put a ~ on a pune frâu, a opri. 3. curbă, osul caprei, os mort, osişor, bolfă (excrescenţă osoasă sau exostoză la jaretul calului); vesigon. 4. (constr.) piatră de bordură; bordura (de trotuar); refugiu pentru pietoni; v. şi k e r b (1,1). 5. ghizd, colac (de fântână). II. vb. tr. 1. a pune (calului) struna / zăbăluţă; a pune frâu; a struni, a strânge în frâu. 2. a încovoia, a îndoi, a pleca. 3. (fig.) a îngenunchia, a supune, a subjuga; a ţine în frâu. curb bit [~ bit] s. zăbală cu strună. curb bridle [~ rbraidl] s. frâu cu strună. curb roof [~ ru:f] s. acoperiş cu două versante; acoperiş mansardat. curbstone E'k9;bstoun] s. v. k e r b s t o n e. curcuma ['kaikjuma] s. (bot.) curcuma (Curcuma longa). curcuma paper [~ ipcipa1"] s. hârtie de curcuma. curcumin [rk3:kjumin] s. (chim.) curcumină. curd [ka:d] s. 1. lapte covăsit / bătut / tăiat / stricat. 2. (mai ales pi.) brânză de vacă. 3. cheag, coagul. curdle ['k3:dl] vb. intr. 1. (despre sânge) a se închega, a se coagula; (despre lapte) a se covăsi. 2. (fig., despre sânge) a îngheţa (în vine) (de groază). curdling ['kaidlirj] s. brânzire, covăsire. cur dog ['ka: dog] j . v . c u r d (1). curdy ['ka.di] adj. închegat, coagulat. cure1 [kju9r, kjo:r] I. s. 1. leac, medicament, doctorie; remediu. 2. tratament, cură; vindecare; to be past (all) ~ a fi de nevindecat. 3. (bis.) grijă duhovnicească, păstorit; loc sau slujbă de paroh sau de ajutor de paroh. II. A. vb. tr. 1. a vindeca, a lecui, a tămădui, a curarisi; to ~ a disease a vindeca o boală; to ~smb. of a fever a vindeca pe cineva de friguri; (fam.) it can't be ~d nu se poate face nimic, n-ai cc-i face, e pierdut, s-a dus naibii / dracului / pe copcă. 2. a prepara, a conserva (prin sărare, murare). 3. (tehn.) a vulcaniza; a trata termic; a condiţiona, a întări; a zvânta. 4. (tehn.) a trata, a prelucra. B. vb. intr. 1. a urma / face un tratament. 2. a se vindeca. cure2 s. (sl.) om ciudat. cure-all ['kjusriDil] s. remediu / leac pentru toate bolile / universal, panaceu (universal). cured [kjusd] adf 1. vindecat, lecuit (şifig.) însănătoşit. 2. conservat; afumat; sărat. 3. (tehn.) protejat; vulcanizat; condiţionat; conservat. cureless ['kjuslis] adj. nevindecabil, incurabil. curer ['kjii3r3r, 'kjo:-] s. 1. doctor, medic. 2. (fam.) leac, remediu. curettage [ikju:r3'to:3] s. (jr., med.) curetaj, raclaj. curette [kju'ret] (jr., med.) I. s. curetă. II. vb. tr. a cureta, a curăţa cu cureta. curfew ['kaifju:] s. 1. (ist.) astuparea focurilor; (sunet de) clopot de seară (ca semnal de stingere a focurilor). 2. semnal de alarma, tocsin; (decretare de) stare excepţională (cu îngrădirea circulaţiei în timpul nopţii). 3. capac (pentru stingerea focului). curing ['kjuarirj] s. 1. conservare (prin afumare sau sărare). 2.(tehn.) protejare; condiţionare; vulcanizare. curio ['kjuariou] s. obiect rar (vechi, antic, curios), antichitate, obiect de anticariat, curiozitate. curiosity [.kjusri'ositi] s. 1. curiozitate, indiscreţie. 2. curiozitate, dorinţă de a şti / de a afla; fire cercetătoare; to be on tiptoe with ~ a muri / a arde / a nu mai putea de curiozitate; to set smb.'s ~agog a stârni / a aţâţa curiozitatea cuiva. 3. obiect rar / ciudat / curios / interesant. curiosity shop [~ /op] s. magazin de antichităţi; consignaţie. cupra silk ['kjuipra silk] s. (chim.) mătase cupro-amoniacală. cupreous ['kju:prbs] adj. (mineral,, metal., chim.) 1. care conţine cupru. 2. de culoarea curious ['kjuarbs, 'kja:r-] s. 1. curios, indiscret. 2. dornic de a şti / de a învăţa; cercetător. cuprului. 3. ciudat, curios; neobişnuit, straniu, bizar; remarcabil, vrednic de luare aminte. 4. (înv.) r cupric [ kju:prik] adj. (chim.) cupric, conţinând cupru, executat cu îngrijire; fin, graţios, elegant. cupriferous l'kjuO'prifaras] adj, v. c u p r e o u s (1). curiously [-li] adv. ciudat, curios, neobişnuit, straniu. r cuprite [ kju:prait] s. (mineral.) cuprit (minereu roşu de cupru). curiousness [-nis] s. v. c u r i o s i t y. cuprous ['kju:pras] adj. (chim.) cupros. curium ['kjuarbm] s. (chim.) curiu. cuprous chloride [~ 'kb:raidj s. (chim.) clorură cuproasă. curl [ka:l] I. vb. A. intr. 1. (despre păr) a se încreţi, a se (în)cârlionţa, a se bucla; a face cuprous oxide [~ 'oksaid] s. (chim.) protoxid de cupru, oxid cupros. creţuri. 2. a se încolăci, a se încovriga; a se înfăşură, a se învălătuci; a se zgârci; a se



cumulant ['kju:mjubnt] s. (mat.) semi invariant. cumulation [ikjuimju'lei/ipn] s. 1. adunare, acumulare, îngrămădire. 2. (jur.) conexare. cumulative ['kju:mjubtiv, -leit-] adj. (rc)unit; cumulat; (jur.) conexat, cumulat. cumulative evidence [~ 'evidans] s. (jur.) totalitatea probelor adunate. cumulative vote [~ vout] s. vot cumulativ, sistem electoral în care alegătorul are un număr de voturi egal cu numărul candidaţilor şi poate să dea toate voturile unui singur candidat sau să le repartizeze după cum doreşte. cumulenes [*] s. pi. (chim.) cumulene. cumulo-cirro-stratus [ikjuimjub'sirou'streitos] s. (meteor.) cumulo-ciro stratus. cumulo-nimbus [~'nimb9s] s. (meteor.) cumulonimbus, nor de furtună. cumulo-stratus [~'streitss] s. (meteor.) cumulo-stratus. cumulus ['kju:mjubs],p/. cumuli [-lai] s. (meteor.) cumulus. cuneiform [ikju:niifo:m] I. adj. cuneiform. II. s. (caracter) cuneiform. cuneiformed f-d] adj. cuneiform. cunning ['kAnin] I. adj. 1. şiret, şmecher, pişicher, mehenghi, ceapcin; 2. viclean, rafinat, perfid, înşelător, mincinos, de rea-credinţă. 3. isteţ, iscusit, priceput, versat, dibaci, abil, îndemânatic; capabil, destoinic. 4. (amer.fam.) încântător, fermecător, adorabil, delicios, drăgălaş, graţios; atrăgător, ademenitor; nostim, picant. II. s. 1. şiretenie, perfidie, înşelătorie, rea-credinţă. 2. iscusinţă, pricepere; dibăcie, abilitate, îndemânare; destoinicie. cunt [kAnt] s. (si.) 1. vagin. 2. (femeie) stricată. cup [kAp] I. s. 1. ceaşcă; cupă, potir; to be a ~ too low a fi prost dispus; (rnv.) to be ~ and can a fi prieteni buni, a fi o apă şi un pământ; to be in one's ~ a) a fi cu chef; b) a chefui; to kiss the ~ a duce paharul la gura; a bea; (jig.) a bitter <- paharul / cupa amărăciunii, cupa amară, durere (mai ales sufletească); (prav.) there's many a slip between the ~ and the lip nu zi hop până n-ai sărit. 2. (sport) cupă; premiu. 3. (bot.) potir, caliciu, periant. 4. (electr.) izolator-clopot (delta). 5. (telm.) inel, manşetă, manşon. 6. v. c u p p i n g g 1 a s s. II. vb. A. intr. (bot.) a lua forma unui potir. B. tr. a pune ventuze / pahare (cuiva), a trata cu / prin aplicare de ventuze / pahare. cup and ball [~3n'bo:l] s. bilbochet (joc în care o minge trebuie prinsă într-o cupă). cup bearer ['kAp rbears1"] s. (ist.) paharnic, cupar. cupboard ['kAbed] s. bufet, dulap; (înv.) to cry ~ a-i fi foame, a fi flămând, a cerc de mâncare; a-i chiorăi maţele de foame; skeleton in the ~ secret (ruşinos) de familie. cupboard love [~ IAV] s. dragoste interesată. cupei ['kju(:)pel, -'-] I. s. (metal.) creuzet. II. vb. tr. (telm.) a cupela. cupel(l)ate ['kju:p3leit] vb. ţr. a cupela. cupel(l)ation [ikjuOpa'lcî/sn] s. (telm.) cupelaţie. cup final ['kAp -fainal] s. (sport) fmala cupei, meci decisiv pentru decernarea cupei, cup-formed ['kAp'fomid] adj. în formă de cupă. cupful ['kApful] s. (o) ceaşcă (de ceai etc.). cup grease ['kAp gri:s] s. unsoare consistentă, cup holder [~ ihoukbr] s. (sport) deţinător al cupei. Cupid ['kju:pid] s. (mitol.) Cupidon, Amor; to look for ~s in smb.'s eyes a se uita stăruitor sau drăgăstos / languros în ochii cuiva. cupidity [kju(:)piditi] s. 1. lăcomie, aviditate (mai ales de bani); nesaţ; râvnă, jind. 2. zgârcenie, avariţie; fire hapsână. Cupidon ['kju:pidan] s. v. C u p i d. cup insulator [>kAp 'insjuleit3r] s. (electr.) izolator-clopot. cupiscent ['kjrnpissnt] adf v. c o n c u p i s c e n t . cup lichen ['kAp 'laiken] s. (bot.) trânibiţa-rnuşchiului (Cladonia pyxidata). cup man [~ man] s. (rar) tovarăş de chef; prieten. cup meter [~ imi:t3r] s. (meteor.) anemometru cu cupe. cup moss [~ mos] s. v. c u p l i c h e n . cup mushroom [~ miA/rum] s. (bot.) 1. urechea-babei (Peziza coccinea). 2. pitac ui -drac ului (Peziza venosa). cut notch [~ not/] s. (lehn.) decuparea polilor. cupola ['kju:pob] s. 1. (arhit.) cupolă. 2. (metal.) cubilou. 3. (mii. mar.) turelă blindată pentru tunuri grele, cupola furnace [~ -famis] s. v. c u p o 1 a (2). cupola gas [~ gss] s. (metal.) gaze de cubilou. cupola-shaped [~/eipt] adj. în formă de cupola, cupola tenter [~ ttenta1"] s. (metal.) topitor la cubilou, cuppa ['kApa] s. (fam.) ceaşcă de ceai (prese, de la cup of tea), cupped wheel [.kApt ftwi;l] s. (te/m.) roată cu cupe; rotor Pelton. cupping ['kApirj] s. 1. (med.) aplicare de ventuze. 2. (telm.) arnbutisare. cupping die [~ dai] ş. (metal.) stanţă de întins / de tras. cupping glass [~ gla:s] s. (med.) ventuză, pahar, cupping machine [~ ni3i/i:n] s. (telm.) presă de întins / de tras. cupping press [~ preş] s. v. c u p p i n g m a c h i n e , cupping test [~ test] s. (telm.) probă de arnbutisare adâncă. cupping value [~ iVîelju:] s. (tehn.) coeficient de întindere; indice de arnbutisare. cuppy ['kApi] adj. în formă de cupă.



 curled



cârci. 3. (despre fum, nori etc.) a se răsuci, a se învârteji, a se rostogoli, a şerpui, a face spirale. 4. to ~ up a) a se încreţi, a se zbârci, a face valuri (mici), a undui, a ondula, a văluri; b) v, ~ (I, A, 2); a se ghemui, a se zgribuli, a se face ghem; c) a fi agitat. B. tr. 1. a încreţi; a (în)cârlionţa, a bucla, a ondula, a friza (părul). 2. a răsuci; a strâmba, a curba; to ~ one's lip a strâmba din gură (cu dispreţ). 3. a încreţi, a zbârci, a face să unduiască, să onduleze (suprafaţa apei). 4. to ~ up v. ~ (I, B, 3); a agita. II. s. 1. cârlionţ, buclă, zuluf; pi. păr creţ. 2. (şu)viţă de păr ondulată; inel. 3. inel, spirală, vârtej, rotocol (de fum). 4. (bot.) încreţirca frunzelor (boală a cartofului, tutunului, pătlăgelei roşii). 5. vârtej, volbură, vâltoare (a vijeliei). 6. (text.) ondulare. ♦ (fam.) to go out of ~a-şi pierde energia; a-i pieri elanul, a deveni apatic; a se muia. curled [ka:ld] adj. 1. (despre păr) cârlionţat, ondulat. 2. (despre apă) ondulat, vălurit. curled lettuce [~ iletis] s. (bot.) lăptucă (creaţă), lăptuci, salată creaţă (Lactuca sativa crispa). curled mint [~ mint] s. (bot.) izmă creaţă (Mentha crispa). curled yarn [~ ja:n[ s. (text.) fir ondulat / cu cârcei / cu ochiuri. curlew ['ka:lju:] s. (orniî.) ploier marc (Numenius arquata). curl field J'ko:l fi:ld] s. (electr.) câmp rotational / turbionar. curlicue ['ka:likju| s. (amer.fam.) 1. înfloritură (la o literă): 2. (fig.) viclenie, şiretenie. 3. tumbă, săritură. curling ['ka:lin.] I. s. l.joc scoţian în care se aruncă pe gheaţă pietre şlefuite prevăzute . cu câte o coadă. 2. încreţitură, buclare, ondulare, Irizare; unduire. II. adj. 1. care se încreţeşte etc. (v. c u r l I); 2. (despre pâr) (în)eârlionţat, buclat; 3. (despre fum, nori etc.) cu creţuri; şerpuitor; unduitor. curlingdie [~dai| s. (metal.) stanţă de bordurat / de bercluit (tablă). curling irons [~ .aianzj s. pi. fier / cleşte de frezat / de ondulat / de buclat (părul). curling tongs [~ torjzj s. pi. v. c u r 1 i n g i r o n s. curl-paper ['ko:l ■pcip3r[ s. moţ, bigudiu, papiotă. curly ['ka;li] ş. 1. cu cârlionţi, cu zulufi, (în)cârlionţat, buclat, creţ, frezat; eu creţuri; 2. (despre plante) agăţător; unduios, ondulat, văluros. 3. curb, strâmb. 4. (geol.) fibros. curly dock ['ka:li dokj s. (bot.) dragavei (Rumea crispus). curly grain [~ grein] s. (boţ.) gâlmă, excrescenţă pe tulpina unui arbore. curmudgeon [koi'iiLu^n] s. 1. persoană grosolană, grobian, necioplit, bădăran, mojic, mitocan. 2. zgârcit, avar, hapsân, calic, cărpănos, zgârie-brânză. curmudgeonly [-li] adj. zgârcit, calic, avar, cărpănos, hapsân, zgârie-brânză, care-şi mănâncă de sub unghie. currant ['kAr^nt] s. (bot.) stafidă (mare, de Corint); red ~s coacăze, pomuşoarc, păltinele, strugurei (roşii) (fructe de Ribes rubrum); black ~s agrişe negre, (fructe de Ribes nigrum). currency ['kAr.?nsi] s. 1. circulaţie monetară. 2. monedă, valută (a unui stat). 3. uz, răspândire, circulaţie, întrebuinţare, folosinţă; to acquire / to gain / to obtain ~ a se răspândi, a intra în circulaţie; this word is in common ~ acest cuvânt este foarte răspândit; to give ~ to a pune în circulaţie. currency paper [~ ipcipa1"] s. (poligr.) hârtie de bancnote. currency reform [~ ri'fxm] s. reformă bănească/ monetară. current ['kArpnt] I. adj. 1. curent, curgător; fluent, circulant. 2. aflat în circulaţie, răspândit, obişnuit, uzual, comun; to go / to pass / to run ~ a fi bine văzut / popular / căutat, a plăcea. 3. (despre an, lună, evenimente) curent, în curs, prezent, actual. 4. (despre scris) curent, curgător. II. s. 1. curent, (s)curgere, şuvoi; (fig.) to go with the ~ a merge cu curentul; ~ of air curent de aer; ~ of a river talvcg; ocean ~ curent oceanic; drift of a ~ viteza unui curent. 2. mers, curs (al evenimentelor etc.) 3. (electr.) curent; alternate / alternating ~curent alternativ; continuous ~curent continuu; induced ~curent indus, curent secundar; ~ of induction curent de inducţie; intermittent / interrupted ~ curent intermitent; inverse ~ curent invers; make-and-break ~ curent intermitent; terrestrial ~ curent teluric. 4. (hidr.) curent, curs (de apă subteran etc.). current account [~ a'kaunt] s. (ec.) cont curent. current antinode [~ -zentinoud] s. (electr.) antinod de curent. current balance [~ .balans] s. (electr.) balanţă electrodinamică. current bedding [~ rbedirj] s. (geol.) stratificare oblică / diagonală / normală. current-carrying [~ ikperiirj] adj. (electr.) conducător de curent. current coil [~ kail] s. (electr.) bobină de curent. current coin [~ 'koin] s. 1. monedă curentă (şiftg.). 2. părere curentă; tendinţă curentă. current collector [~ ka'lektar] s. (electr.) receptor / colector de curent; troleu. current component [~ kom'pounant] s. (electr.) componenta reactivă a curentului. current density [~ rdensiti] s. (electr.) densitate de curent. current distributor [~ dis.tribjuto1"] s. (auto) distribuitor de aprindere. current drain [~ drein] s. (electr.) curent / debit de descărcare. current intensity Hiiitensiti] s. (electr.), intensitatea curentului. current items [~ -aitemz] s. pi. chestiuni curente. current lead [~ li:d] s. (electr.) intrarea curentului, alimentare cu curent. currentless ['kArsntlis] adj. (electr.) fără curent, scos de sub curent. current limitei* ['kArant .limita1"] s. (electr.) reactor; limitator de curent. current loop [~ lu:p] s. v . c u r r c n t a n t i n o d e . current-meter [~ imi:tar] s. 1. (hidr.) hidrometru, curentometru. 2. (electr.) ampermetru. current path [~ pa:0] s. (electr.) cale de curent. current rate [~ reit] s. 1. (mar.) navlu. 2. (electr.) intensitatea curentului. current reading [~ 'ri:dirj] s. literatură curentă. current reverser [~ ri.vo:sor] s. (electr.) comutator, întrerupător. current supply [~ sa.plai] s. (electr.) alimentare cu curent. current velocity meter [~ vi'bsiti imi:tar] s. (hidr.) hidrometru.



238



current wave [~ weiv] s. (electr.) undă de curent. current yield [~ ji:ld] s. (electr.) randament în curent. curricle ['kArikal] s. cabrioletă cu două roţi. curriculum [ka'rikjulam], pi curricula [-la] s. plan de învăţământ / studii, program de studii (la universităţi, institute de învăţământ superior). curriculum vitae [kairikjulam 'vi:tai, amer. ~ 'vaiti:] s. scurtă (auto)biografie, curriculum vjtac. curried leather ['kArid 'letfa1"] s. (ind.) piele finisată. currier ['kAriar] s. tăbăcar, (lucrător) pielar. currier's beam ['kAriaz bi:m] ş. (ind. pielăriei) eişlău. currish ['ka:ri/] adj. 1. prost crescut, necioplit; grosolan, grobian, bădărănesc, mitocănesc. 2. certăreţ, gâlcevitor, arţăgos, colţos. curry1 ['kAri] I. s. 1. (anglo-indian) curry, condiment preparat din rădăcină de curcumă, usturoi şi diverse mirodenii. 2. fel de mâncare (indiană), condimentată cu curry (v. ~L, 1). II. vb. tr. a pregăti (o mâncare) cu curry, a condimenta puternic (v. ~1,1). curry2 vb. tr. 1. a fabrica, a prepara, a produce, a tăbăci (piele). 2. a ţesăla. <- to ~ favour with smb. a se linguşi / a se da bine pe lângă cineva, a intra (pe) sub pielea cuiva, a peria pe cineva. curry comb [~ ikoum] s. ţesală. currying room ['kAriirj ru(:m)] s. (ind. pielăriei) atelier de fmisaj. curry powder ['kAri ipauda1"] s. curry (pulbere preparată din curcumă şi folosită drept condiment). curse |ka:s] I. s. 1. blestem, âfurisire; ocară, sudalmă, suduitură, înjurătură; not to care a ~ a nu-i păsa (de loc), a fi / a rămâne indiferent / nepăsător; I wouldn't give a ~ for nu aş da (nici) doi bani pe; not to be worth a ~ a nu fi bun de nimic, a nu face (nici) doi bani sau două parale. 2. hulă, hulire, blasfemie. 3. (fîg.) blestem, flagel, plagă, calamitate; the ~ of drink blestemul / flagelul băuturii, plaga alcoolismului. II. vb. A. tr. I. a blestema, a afurisi; a ocărî, a sudui, a înjura. 2. a huli. 3. (bis.) a afurisi, a anatemiza, a excomunica. B. intr. a ocărî, a blestema; a sudui, a înjura. cursed [-t] I. adj. 1. blestemat. 2. nelegiuit, ticălos, detestabil, infam; nesuferit, insuportabil. II. adv. v. c u r s e d 1 y. cursedly ['ka:sidli] adv. nelegiuit, detestabil, infam; insuportabil. cursive ['ka:siv] I. s. scris rapid / cursiv / de mână, scriere rapidă / curentă / de-mână. II. adj. (despre scriere) rapid, cursiv, curent; de mână. cursor ['ka:sar] s. (telm.) cursor, (ac) indicator. cursorial [ka:'sourial] adj. (omit.) alergătoare. cursory ['ka:s^ri] adj. 1. pripit, din fugă, superficial, de mântuială. 2. întâmplător, accidental; la nimereală. 3. trecător. curst ['ko:st] adj. v . c u r s e d (I). curt [ka:t] adj. 1. scurt, concis. 2. (despre vorbă) scurt, tăios, poruncitor. curtail [ka:'teil] vb. tr. a tăia (din), a scurta, a micşora, a reduce, a diminua, a restrânge, a îngrădi; a lua, a răpi (din) (drepturi etc.). curtailment [-mont] s. tăiere, scurtare, micşorare, reducere, diminuare, restrângere, îngrădire. curtain ['ka:ten,-tin] I.ş. 1. perdea; draperie; (teatru) cortină; the ~ falls cortina cade, reprezentaţia se sfârşeşte; to lift the ~ a) a ridica cortina; b) (fîg.) a ridica perdeaua / cortina/vălul, a da în vileag fapte necunoscute; (fig.) behind the ~ între culise, în taină, în secret, pe ascuns. 2. (/nil.) perdea. 3. (fortificaţii) curtină. 4. (telm.) diafragmă; ecran. II. vb. tr. 1. a perdelui, a învălui, a acoperi cu o perdea; a lăsa perdeaua sau perdelele la (fereastră). 2. to ~ off a despărţi prin perdele. curtain board [~ bo:d] s. cortină de incendiu / de siguranţă. curtain caii [~ ka:l] s. chemare la rampă. curtain fall [~ fo:l] s. 1. căderea cortinei. 2. (fig.) încheiere, sfârşit. curtain fire [~ ifaiar] adj. (md.) perdea de foc. curtain lecture [~ .lektfa1"] s. mustrare / perdaf/ refec din partea soţiei (la culcare, între patru ochi). curtain raiser [~ ireiza1"] s. 1. (teatru) piesă într-un act jucată la începutul spectaco­ lului. 2. (fg.) început, introducere. curtate [ka'tcit] s. (cib.) linie / diviziune orizontală (a unei cartele perforate). curtate cycloid [~ -saikbidj s. (mat.) cicioidă scurtată. curtilage ['ko:tilid3] s. (jur.) curte, terenul (împrejmuit) învecinat cu casa. curtsey ['ka:tsi] I. s. reverenţă, plecăciune (făcută de o femeie); to drop a ~ a face o reverenţă / o plecăciune. II. vb. intr. a face o reverenţă sau reverenţe. curtsy s., vb. v. c u r t s e y. curvature ['ka:vat/ar, -tjuor] s. curbură; strâmbare, strâmbătură, încovoiere; deviaţie. curvature incline [~ in'klain] s. (mat.) curbură oblică. curve [ka:v] I. s. 1. (linie) curbă; arc. 2. arc (uitură), curb(ur)ă, bolt(itiiră), rotunjime, rotunjeală; curbă, cotitură. 3. florar, pistolet (instrument de desen). II. vb. A. tr. a arcui, a bolti, a rotunji, a curba, a încovoia, a strâmba, a îndoi, a pleca. B. intr. a se arcui, a se bolti, a se rotunji, a se încovoia, a se strâmba, a se îndoi, a coti, a face o cotitură, a şerpui. curve adjustment [~ a'd3AStmant] s. (ferov.) curbă de racordare. curved [ka:vd] adj. curbat, îndoit, arcuit. curved bridge [~ brid3] s. (constr.) pod în curbă. curved stone [~ stoun] s. (constr.) piatră profilată. curve piece ['ka:v .pi:s] s. (constr.) cintru. curve-plotting [~ .plotirjj s. (/nat.) trasarea unei curbe. curvet [ko:'vet] I. s. curbetă; (jig.) ştrengărie, poznă, festă, renghi, năzbâtie; năzdrăvănie, giumbuşluc, ghiduşie. II. vb. intr. a face curbete; a sări, a sălta, a ţopăi. curve-tracing ['ka:v rtreisirj] s. (mat.) trasarea unei curbe. curvilinear [rka:vi'liniar] adj. curb(iliniu), arcuit, şerpuit(or), neîinear.



 239



cut



a spune moşi-pe-groşi, a vinde gogoşi (de tufă), a se bărbieri; a-şi da ifose, a se lăuda, curvimeter [ks;'vhnit3r] s. (top.) eurbimetru. cushat ['kA/at, -/aît] s. (omit., dial, şi poetic) guguştiuc (Palumbus torquatus, a se făli. 20. a tunde (păr, arbori, iarbă). 21. (agr.) a ara (pământul), a întoarce, a răsturna (brazda, ogorul) cu plugul; to ~ the ground (from) under smb.'s feet a tăia cuiva iarba Streptopelia decaocto). cushion ['ku/sn, -in] I. s. 1. pernă (de divan, fotoliu etc., dar nu de pat); pernă de sprijinit. de sub picioare, a lua cuiva apa de la moară. 22. to ~ across a) a tăia de-a curmezişul; 2. mandanea, bandă (la biliard). 3. pernă, pemuţă (folosită la împletitttl dantelelor). b) (fig.) a tăia (drumul) prin, peste; to ~ away a îndepărta prin tăiere, a tăia, a reteza, 4. (/e/m.) garnitură; saltea. 5. (ferov.) tampon. 6. perniţă (cu ace). II. vb. tr. 1. a înzestra a scoate, a amputa, a extirpa; a răscroi; a decupa; to ~ down a) a tăia (din), a scădea, / a prevedea cu o pernă sau eu perne; a pune o pernă sub; a pune, a aşeza pe o pernă. a reduce, a micşora (cheltuieli); b) a tăia, a doborî, a da jos (arbori); a cosi, a secera (cereale); 2. (fig., rar) a masca, a atenua, a trece sub tăcere, a ascunde, a muşamaliza. 3. a lipi bila a tăia, a tunde, a cosi (iarbă); c) a doborî, a răpune; (jig., mai ales pasiv, despre boală, moarte) a doborî, a răpune; d) (mii.) a zdrobi, a sfărâma, a nimici, a lichida; to ~ in a) a tăia, de bandă / mandanea; a face un d(o)uble (la biliard). 4. (tehn.) a amortiza. a săpa, a ciopli, a grava, a (în)crusta; b) (electr.) a racorda, a pune în circuit; to ~ loose cushion blasting [~ bla:stirj] s. (mine) (îm)puşcarc amortizată. a despărţi, a separa, a desface; a (e)libera, a slobozi; to ~ off a) a îndepărta prin tăiere, cushion course [~ ko:s] s. (geol.) strat de bază. cushioned ['kufcnd] adf 1. cu perniţă; capitonat. 2. (fig.) moale, cald, comod. 3. (tehn.) a tăia, a reteza; a cosori; b) (fig.) a tăia, a întrerupe, a opri (debitul de curent electric, gaz, apă etc.); a tăia, a întrerupe (legăturile, comunicaţiile); c) (fig.) a tăia (retragerea), amortizat. a izola; d) (si to ~ off with a shilling) (jwr.) a dezmoşteni; e) a omorî, a ucide, a răpune; Cushitic [ks'/itik] (ling.) I. adj. cuşitic. II. ş. ramura cuşitică (de limbi africane). cushy fku/î] adj. şl. (despre un post, o slujbă) uşor şi bine plătit; a ~ job o slujbuliţă a executa; f) a răpune, a secera (pe neaşteptate, înainte de vreme, în floarea vârstei); g) (fig-) a stârpi, a extermina; (tel.) we have been ~ off am fost întrerupţi, ni s-a tăiat / bună, o sinecură; a — wound o rana uşoară. cusp [kASp] ş. 1. corn, colţ (al lunii). 2. pisc, vârf, ţugui (de munte); vârf, colţ (de stâncă); întrerupt legătura în timpul convorbirii; to ~ open a deschide (prin tăiere); to ~ a book 3. promontoriu, cap. 4. colţ de dinte / măsea. 5. punct de întretăiere / de intersecţie a open a tăia filele unei cărţi; to ~ out a) a tăia, a decupa; b) (tehn. croitorie) a tăia, a croi; c) a ajusta; a forma, a(-i) da formă; a transforma; (şi fig.) to be ~ out for a fi (ca) făcut două curbe; cuspidă, punct cuspidal sau de întoarcere. / născut / creat pentru, a avea dispoziţii deosebite pentru; d) (fig.) a inventa, a născoci, cuspid ['kAspid] s. (anat.) (dinte) canin, dinte câinesc; colţ. cuspidal ['kASpidal] adj. 1. cu (un) vârf ascuţit, terminat într-un vârf ascuţit; ţuguiat. a scorni, a izvodi, a imagina; e) (fig.) a da la o parte, a scoate (pentru a-i lua locul), a scoate din pâine;,/) a birui, a învinge, a întrece, a eclipsa; g) (mii.) a despresura, a degaja; h) (mar.) 2. (mat.) cu vârfuri; cu puncte de întoarcere. a scoate (un vas dintr~un port blocat); i) a lua (cu japca), a înhaţă; f) (mar.) a libera (un cuspidate(d) ['kAspideit(id)] adj. v. c u s p i d a 1. r vas prin tăierea odgoanelor care-l leagă de ţărm); k) (electr.) a scoate din circuit; to ~ cuspidor l'kAspido: ] s. (amer.) scuipătoare. short a (pre)scurta; to —it/the matter short a) (pe) scurt, într-un cuvânt, ce mai tura-vura, cusp point ['kASp point] s. (mat.) punct de întoarcere. cuss [kAs] (amer. fam. şi sl.) I. ş. 1. blestem; not to care a ~ a avea o comportare / o ce mai calca-valca; b) (fig.) a întrerupe brusc, a(-i) tăia brusc vorba; c) (fig.) a refuza atitudine nepăsătoarc sau dispreţuitoare; a nu se sinchisi; I don't care a ~ puţin îmi pasă. scurt, a trimite la plimbare; d) (fig.) a înjosi, a umili; to ~ to the heart / to the quick 2. (glumeţ) flăcău; băiat, puşti. 3. tânăr fluşturatic, pierde-vară, fluieră-vânt, trântor, a atinge la coarda simţitoare / în punctul sensibil / a mişca, a emoţiona, a înduioşa (adânc); derbedeu,haimana; puşlama, secătură; lichea,ticălos,mizerabil,canalie, scelerat. II. vb. a jigni, a ofensa profund; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi (rau / profund), a sfâşia inima; (fig.) to ~ to pieces a distruge (cw desăvârşire), a face praf; a critica, a face (cuiva) intr. a înjura, a ocărî, a sudui. cussedness ['kAsidnis] s. (amer. sl.) 1. încăpăţânare, îndărătnicie, cerbicie; fire o critică aspră, a face de două parale, a face cu ou şi cu oţet; (cam. sl.) to ~ under a) a scădea, a reduce, a micşora (preţurile); b) a vinde (o marfă) la un preţ inferior valorii; recalcitrantă / rebelă. 2. Fire sau dispoziţie certăreaţă, arţag, pornire spre ceartă / spre to ~ up a) a tăia (în) bucăţi, a ciopârţi, a face bucăţi; b) a tăia, a desface, a dezmembra; gâlceava. 3. răutate, perversitate, fire haină. a desface, a deschide; c) a smulge (by the root cu rădăcină cu tot); d) (mil. mar.) a sfărâma, custard ['kAsted] s. cremă de ouă. custodian [kAs'toudian, -djan] ş. 1. păzitor, custode. 2. director, conservator, custode a împrăştia, a pune pe fugă; a distruge, a nimici, a lichida; e) (fig. fam.) v. t o ~ t o p i e c e s ; f) a mişca, a emoţiona; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi; a jigni, a ofensa; g) a săpa, (de muzeu, bibliotecă etc.). 3. tutore, epitrop. custody ['kAstadi] s. 1. tutelă, epitropic; grijă, îngrijire, supraveghere; pază, ocrotire, a surpa, a submina, a uza (forţele, sănătatea) <* (fam.) to ~ capers / didoes / a caper protecţie; păstrare, pază, custodie. 2. stare de arest, detenţiune; închisoare; to take into a) a sări, a sălta, a face un "entrechat", a face giumbuşlucuri; b) a face nebunii, ştrengării, - a aresta, a închide, a încarcera, a întemniţa, a lua sub pază; a lua în păstrare / în custodie. năzbâtii, năzdrăvănii, giumbuşlucuri, ghiduşii; a face o poznă / pozne, a juca o festă / custom ['kAStam] I. s. 1. obicei, datină, uz. 2. (corn.) clientelă, clienţi, muşterii, farsă (cuiva) un renghi, a face o festă (fig. fam.) to ~ a dash / a figure / a show / a flash cumpărători; vad, dever, alişveriş. 3. pl. taxe vamale, vamă. 4. comenzi. II. adj. (amer.) / a splash a) a se lăuda, a se făli, a fi fanfaron; b) a se fuduli, a se umfla în pene, a se înfoia, a se păuni, a face pe grozavul, a-şi da aere / ifose, a poza, a face paradă; to ~ a (făcut) de comandă. feather a) (înv.) a tăia firul în patru, a se pierde în subtilităţi sau în combinaţii / speculaţii customable [-abl] adf supus taxării vamale. customary ['kAatomariari] adf obişnuit, curent, uzual; obişnuit, de fiecare zi, devenit de o ingeniozitate excesivă; b) (fam.) a atrage atenţia, a se face remarcat; a face pe obicei, îndătinat; uzitat (lăsat) din bătrâni / din moşi-strămoşi, tradiţional; (jur., corn.) frumosul; to ~ a joke a face o glumă / un spirit, a spune o ghiduşic; to ~ no ice a) a nu face nici o treabă / nici o ispravă / scofală / brânză, a nu realiza nimic; a nu avea influenţă; potrivit obiceiului (pământului); uzual. a nu avea forţă de convingere; b) a nu avea importanţă, a nu conta; (sport) to ~ the record customary law [~ fo:] s. (jur.) obiceiul pământului, cutumă, uz. a bate / a doborî recordul; (sl.) to ~ sticks / one's stick v. (faw.) t o ~ i t, (fam.) t o ~ custom barriers ['kAstsm .bseriaz] s. pl. bariere vamale. custom-built [~'bilt] adj. (amer.) (făcut / construit) de comandă; (auto) comandă t o o n e ' s l u c k y ; (amer. sl.) t o ~ d i r t v. ~ (I, c, 5). B. refl. (off, from) a se depărţi, a se rupe (de). C. intr. 1. a tăia, a reteza; a ciopli; a sfredeli. 2. (jig.) a mişca, specială. a emoţiona, a înduioşa; a jigni, a ofensa; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi, a sfâşia custom clothes [~ klou<5z] s. pl. (amer.) haine de comandă. r customer fkAst3m3 ] adj. (com.) muşteriu, client, cumpărător, consumator; (fiz.) rum inima. 3. (despre dinţi) a ieşi. 4. (despre cai) a se coji, a-şi izbi potcoavele de la picioarele dinapoi cu cele de la picioarele dinainte. 5. (şl.) a fugi, a o lua la fugă, la sănătoasa, a şterge / queer ~ tip ciudat, om curios / bizar / aparte. putina, a o şterge, a se face nevăzut, a da bir cu fugiţii, a o întinde, a o zbughi, a-şi luă custom house ['kAstam ihaus] s. vamă, oficiu vamal. tălpăşiţa, a-şi lua picioarele la spinare. 6. (corn. sl.) a vinde pe (preţuri de) nimic (făcând custom-made [~mcid] adj. v. c u s t o m - b u i l t . astfel să scadă preţul pieţei), a face dumping; a face o concurenţă necinstită. 7. (la jocul customs cutter ['kAstamz 'kAt3r] s. (mar.) şalupă a vămilor. de cărţi) a tăia; to ~ for partners a trage (cărţi) pentru alegerea partenerilor. 8. a face customs entry [~ icntri] s. declaraţie vamală. un "entrechat" (la danş). 9. to ~across a tăia drumul; to ~after (smb.) a alerga, a fugi customs policy [~ -pslisi] s. politică vamală. după cineva; to ~ along a alerga, a fugi, a goni, a o întinde; to ~ at (şi fig.) a da o lovitură custom-tailored ['kAstam -teitod] adj. (făcut / lucrat) de comandă. cut[kAt] I. past şi part. trec. cut [kAt], part. prez. cutting ['kAtin] vb. A. tr. l . a tăia, (cuiva) (şi fig.); a lovi, a trage, a împunge (cu şabia, biciul etc.); (fam.) to ~ away a reteza, a secţiona; a spinteca, a despica; to ~ one's fingers a) a se tăia la degete; b) (fig.) v. ~ (I, C, 5); to ~ in a) a se amesteca (în vorbă), a întrerupe, a tăia vorba cuiva, a interveni; a se arde, a o păţi; to ~ wood a tăia, a sparge, a spinteca lemne. 2. a cosi; a secera; a recolta. 3. a tăia, a doborî (copaci). 4. a croi; to ~ one's way a-şi croi drum; (prov.) to ~ one's coat according to one's cloth a te-ntinde cât ţi-e plapuma. 5. a săpa, a ciopli, a grava, a sculpta, a tăia (în piatră sau lemn); a ciopli, a sculpta (piatra, lemnul), a ciopli, a şlefui (pietre scumpe). 6. a căpăta, a-i ieşi (dinţi); the baby is ~ting his / her teeth îi ies dinţii copilului; (fig.) to ~one's wisdom teeth a i se deschide ochii, a se învăţa minte, a deveni prudent / chibzuit / cuminte, a se cuminţi. 7. a castra, a tăia, a jugăni, a întoarce, a bate (animale). 8. a tăia (din), a scurta (un articol, o carte). 9. a tăia (din), a scădea, a reduce, a micşora, a coborî (preţ, impozite). 10. a tăia, a se întretăia, a se încrucişa cu (linii, căi); to~each other a se întretăia, a se intersecta, a se încrucişa. 11. (şi to ~dead) a nu răspunde (cuiva) la salut, a te face că nu vezi, că nu cunoşti (pe cineva); a (întrc)rupc legăturile / relaţiile (cu cineva). 12. a omite, a lăsa să treacă, a lipsi de la, a nu asista la, a trage chiulul de la, a trage la fit de la; to~a lecture a trage la fit de la o prelegere. 13. a tăia (cărţile). 14. a da / a ghici în (cărţi). 15. a găuri, a sfredeli, a străpunge, a perfora. 16. (jig., despre frig, vânt) a pricinui durere (cuiva) a tăia, a ustura, a pişcă; a face să crape (mâinile etc.). 17- (jig.) a mişca, a emoţiona, a înduioşa; a jigni, a ofensa; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi, a sfâşia inima (cuiva). 18. (tehn.) a tăia cu foarfecă (metale). 19. a tăia prima bucată din, a face prima tăietură în; a tăia în felii / bucăţi (friptura); (fig.) to — it too fata exagera, a croi, a trage (la) minciuni (gogonate), a spune (la) braşoave,



b) (la jocul de cărţi) a tăia (înainte de a face) cărţile; to ~ loose (from) a se retrage (de la, din), a se dezice (de), a renunţa (la), a se lăsa păgubaş (de); (tehn. croitoriei)) to ~ out a tăia, a croi; (la cărţi) a ieşi din joc; to ~ over a tăia pădurea, a despăduri; (fig., mil.) to ~ through a-şi croi drum (cu arma în mână); to ~ to a o lua către, spre; (corn., sl.) to ~ under a vinde mai ieftin (decăt concurenţa); to ~ up rough / rusty / savage a izbucni, a se revolta, a se stârni, a se supăra foc; a-i sări ţandăra; to ~ up well a) SL se purta bine, cuviincios, a avea purtări frumoase; b) a lăsa moştenire o avere mare. ♦ (fam.) to ~ and come again a mânca cu poftă; to ~ and run (fam.) v. ~ (I. C. 5); to ~ both ways a fi (o sabie) cu două tăişuri. II. s. 1. tăietură; lovitură; împunsătură. 2. (tipogr.) gravură (mai ales în lemn) (fie pe placa I clişeul, fie gravura I stampa imprunată pe hârtie). 3. tăietură; crestătură; rană; cicatrice, zgaibă, semn (de rană, tăietură); 4. (jig.) zeflemea, batjocură, bătaie de joc; critică aspră. 5. necuviinţă; nepoliteţe; nerecunoştinţa, ingratitudine. 6. şanţ, tranşee; canal (şi mii.). 7. (tehn. ferov.) tăietură, secţiune, tranşee, debleu. 8. bucată (tăiată), felie; a ~ from the joint o bucată de friptură. 9. aşchie. 10. (fig.) fragment; alineat, paragraf (de carte); tăietură, extras (dintr-un ziar, dintr-o revistă, din presă). 11. tăiere (a cărţilor). 12. (ec.) cupon (al unui titlu). 13. (text.) jurubiţă; scul; ghem. 14. (te-vt.) bucată, cupon (de ştofă, de stambă). 15. bucăţică de lemn, hârtie etc., (pentru tras la sorţi); to draw ~s a trage la sorţi. 16. (şi short / shortest ~ scurtătură, scurtare, tăiere a drumului, drum



 cutaway



240



cyanotype [sai'zenataip] s. (fot.) cianotipie. mai scurt / mai drept; to make a short ~ a tăia drumul, a o lua mai de-a dreptul. 17. croială, cupă, fason, model, linie, formă; modă; (fig.) fel, manieră; fel, soi; the ~ of smb.'s jib cybernetic [saiba'netik] adj. cibernetic. / rig expresia (feţei) cuiva. 18. parchet (de miere). 19. scădere, reducere, micşorare cybernetician [.saibani'ti/sn] s. cibernetician. (apretului). 20. "entrechat" (la dans). 21. profil, secţiune; deschidere (a unui pod). cyberneticist [saib3(:)'netisist] s. v. c y b e r n e t i c i a n . 22. (cin.) trecere (bruscă) la scena / secvenţa următoare, -v- to give smb. the ~ cybernetics [saibo(:)'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) cibernetică. v. ~ (I, A, 11). III. aay. tăiat; ~ and dried a) de-a gata; la îndemână, b) bazat pe prejudecăţi cyberspace ['saibsspeis] s. (infor.) ciberspaţiu.. dinainte stabilite, şablon, standard c) răsuflat, banal. cycad ['saikaxl] s. (bor.) plantă din familia Cycadaceae, (mai ales) Cycas revoluta din care se extrage sago. cutaway ['kAtawei] s. redingotă. cute [kju:t] adj. 1. (prese, de la a c u t e) (fam.) deştept, ager la minte, isteţ, inteligent, cyclamate ['sikbmeit] s. (farm.) ciclamat.' cyclamen ['sikbman, -klim-] s. (bot.) pâinea-porcului, ciclamen (Cyclamen europaeum). cu minte pătrunzătoare, perspicace. 2. (amer. fam.) atrăgător, drăguţ, drăgălaş; adorabil, încântător. 3. (amer. fam.) ingenios, isteţ, inventiv, descurcăreţ. cycle ['saikl] I. s. 1. (mai ales astron.) ciclu, perioadă; ~ of the moon sau lunar ~ ciclu lunar; ~ of the suri sau solar ~ ciclu solar. 2. (poetic) zodie. 3. ciclu, serie (de cut film ['kAt film] s. (fot.) planfilm. publicaţii etc.). 4. (prese, de la b i c y c 1 e) (fam.) bicicletă. 5. (telm.) proces (ciclic, cut glass [~ gla;s] s. sticlă şlefuită. periodic); perioadă; timp. II. vb. intr. 1. a se roti, a-şi parcurge ciclul, orbita. 2. a merge, cut hole [~ houl] s. (mine) gaură de sâmbure. a călători cu bicicleta. / cut horse [~ ho:sj s. cal castrat / jugănit, jugan. cuticle ['kjuitikl] s. (biol.) cuticulă. cycle car [- ka:r] s. 1. automobil cu trei roţi. 2. automobil pitic. r cutie ['ku:ti] s. 1. (amer. fam.) puişor; bombonică; îngeraş; drăguţă (mai ales ca formulă cycler ['saikb î s. (amer.) v. c y c 1 i s t. adresată unei tinere). 2. (amer. si.) isteţ; persoană iute la minte. 3 (amer. si.) tertip, cycle way [~ wei] s. alee pentru biciclişti. manevră. cyclic(al) ['siklik(al), 'saik-] adj. ciclic, periodic. cutie-pie [~ pai] s. (amer. fam.) bombonică; puişor; îngeraş; sufleţel (ca hipocoristic). cyclic storage ['siklik 'sto(:)rid3] s. (cib.) memorie ciclică / periodică. cut-in ['kAt'in] s. 1. (cin.) intercalarea unei imagini care întrerupe câteva clipe derularea cycling ['saiklirj] aay. mers cu bicicleta, ciclism. acţiunii. 2. (7".V., radio) anunţ publicitar intercalat într-o emisiune. cyclist ['saiklist] s. biciclist. cutin ['kjurtin] s.( bol.) cutină. cyclograph ['saiklougraif] s. ciclograf. cutinize ['kjmtinaiz] (bot.) vb. A. tr. a acoperi cu cutină. B. intr. a produce cutină. cyclogyro ['saiklou'd3abrou] s. (av.) autogir, elicopter. cutlass ['kAtlos] s. (mar., ist.) sabie sau cuţit de abordare / de abordaj. cycloid ['saikloid] s. (mat.) cicloidă. cutler ['kAtbr] s. 1. (meseriaş) cuţitar. 2. negustor de cuţitărie. cyclamate ['sikbmeit] s. (farm.) ciclamat. cutlery ['kAtbri] s. 1. cuţitărie (produse, marfă). 2. cuţitărie, meşteşugul cuţitarului. cyclolysis [sai'klolisis] s. (meteor.) scăderea intensităţii unui ciclon, cicloliză. cutless ['kAtlis] adj. (text.) fără cusătură. cyclometer [sai'khmitor] s. contor de rotaţii / ture. cutlet ['kAtlit] s. cotlet; şniţel. cyclometry [sai'kbmitri] s. 1. ciclometrie. 2. (ferov.) măsurare circulară. cut-off ]'kAto(:)f] s. 1. (telm.) robinet, ventil, dispozitiv de oprire a aburului. 2. (mii.) cyclonal [sai'klounal] adj. ciclonic; ca un ciclon. placă de închidere a magaziei / a încărcătorului (pustii, armei). 3. (constr. hidr.) canal cyclone ['saikloun] s. ciclon; vijelie, uragan. (de scurtare a unui curs de apă). 4. (amer.) scurtătură, scurtare / tăiere a drumului. cyclonic [sai'klonik] adj. ciclonic; vijelios. cut-off plate [~ pleit] s. (telm.) registru; vană plană. cyclo-olefins ['saiklou 'otefinz] s. pl. cicloolefine. cut-out [~aut] s. 1. (electr.) siguranţă; disjonctor; dispunctor; întrerupător; comutator. Cyclop ['saiklop],pl. Cyclops [-s] sau Cyclopes j'saikloupi:z] s. (mitol.) ciclop. 2. schiţă, crochiu; profil, contur. cycIop(a)edia [iSaiklo«'pi:db, -b'p-] s. (prese, de la encyclop(a)edia) r cutover ['kAt.ouv3 [ I. adj. defrişat. II. s. teren defrişat. enciclopedie. cut rate [~ reit] s. (amer.) tarif redus; preţ redus. cyclopaedic [rsaiklou'pi:dik, -b'p-] adj. enciclopedic. cut selvage [~ 'selvid3] s. (text.) margine tăiată. Cyclopean ['saiklou'pi:3n, -b'p-, sai'kloupbn] adj. 1. ciclopic, uriaş, gigantic, enorm, cut sugar [~ 'Sugă'] s. zahăr tăiat. colosal. 2. (hidr.) ciclopian. 3. (arhit., constr.) cu piatră aparentă, ciclopic. r cuttage [ kAtid3] s. (bot.) butăşirc. cyclopedia s. v. c y c 1 o p â e d i a. cutter ['kAt3r] s. 1. gravor (în lemn sau piatră); sculptor, cioplitor (în lemn); cioplitor, cyclorama [isaikb'rumis] s. cicloramă. pietrar. 2. croitor; cupeur. 3. (telm.) unealtă, sculă sau maşină-unealtă pentru tăiat, cuter; cyclostome ['saikloustoum] s. (zool.) ciclostom. scalpel; cuţit de măcelar; freză, burghiu, carotieră etc. 4. (amer.) sanie cu două locuri. cyclothymia [isaiklou'Saimb] s. (psih.) ciclotimie. 5. (mar.) cuter. 6. (mine) maşină de havat, haveză. 7. lucrător, miner din abataj. cyclotomy [sai'kbtomi] s. (geom.) diviziunea cercului. cut-throat ['kAt Orout] s. ucigaş, asasin. cyclotron ['saikbtren] s. (fiz.) ciclotron. cut-throat competition [~ .kompi'ti/sn] s. concurenţă îndârjită, întrecere pe viaţă şi cyder ['saids] s. v. c i d e r. pe moarte. cygnet ['signit] s. (omit.) lebădă tânără; pui de lebădă. cutting s. 1. (mine) persoană căreia îi place să se pună în evidenţă; persoană căreia cylinder ['silindo'] s. 1. cilindru. 2. (telm.) cilindru; sul; fus, ax; tambur, tobă. 3. tub, îi place să epateze. 2. (fam.) persoană căreia îi place să joace, cuiva un renghi; hâtru, tip bombă, butelie (de gaz). 4. butoi(aş) (de revolver). amuzant. cylinder bore [~ bo:r] s. diametru interior, calibru. cutting ['kAtin] l.s.l. tăiere, aşchicre; cioplire, săpare, gravare; şlefuire; frezare. 2. tăiere cylinder head [~ hed] s. capac al buteliei de gaz. (a arborilor). 3. (tehn.ferov. etc.) excavare, săpare, tăiere (debleu etc.); (ferov.) railway ~ debleu. 4. croire. 5. tăietură (de ziar, revistă); tăietură de presă. 6. butaş. 7. rămăşiţe,. cylindrical [si'lindrikal] adj. cilindric. cylindrical spring [~ sprig] s. (telm.) arc / resort elicoidal. căzături, deşeuri, aşchii, talaşi, surcele. 8. vreascuri, uscături. II. adj. 1. ascuţit, tăios. cylindroid ['silindroid] s. (geom.) cilindroid, cilindru eliptic drept. 2. (ftg., despre vorbă, observaţie, mustrare) (adânc) jignitor; aspru, tăios, usturător, cyma ['saims] s. (arhit.) dresină; cimoză. zeflemitor. 3. (despre vânt) pătrunzător. cyma recta [~ 'rekts] s. (arhit.) dresină dreaptă. cutting area [~ isarb] s. parchet (


 241



Cyrillic [si'rilik] adj. chirilic, the ~ alphabet alfabetul cirilic / slavon (vechiul alfabet slav). cyst [şist] s. 1. (med.) chist. 2. (biol.) băşică, vezic(ul)ă. cystamin ['sistsmin] s. (chim.) urotropină, hexametilentetramină. cystic ['sistik] adj. 1. (med.) chistic, de chist. 2. (biol., med.) cistic, de băşică, de vezic(ul)ă. 3. băşică, în formă de băşică. cystitis [sis'taitis] s. (med.) cistită. cystotomy [sis'totsmi] s. (med.) cistotomie. cythrene ['s(a)i8ri:n] s. (chim.) citren. cyto chemistry ['saitou 'kemistri] s. citochimie. cytochrome ['saitonkroum] s. (biol.) citocrom. cytogenesis [isaito«'d3enisis],pl. cytogeneses [-si:z] s. (biol.) citogeneză. cytogeneticist [.saito«d3i'netisist] s. (biol.) citogcnetician.



Czech



cytogenetics [isaitoud3i'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) (biol.) citogenetică. cytology [sai'tolad3i] s. (biol.) citologie. cytokinesis [isaitoukai'ni:sis] s. (biol.) citocineză, citochineză. cytolysin [sai'tolisin, -tou'laisin] s. (biochimie) citolitic, (substanţă) citolitică. cytolysis [sai'tolisis] s. (fiziol.) citoliză. cytoplasm ['saitoptezm] s. (biol.) citoplasmă (protoplasma celulelor). cytoplasmic [.saitou'plaezmik] adj. (biol.) citoplasmiccitoplasmatic. cytostatic [.saitou'staetik] adj. (biol.) citostatic. czar [za:r] s. (rus. ist.) ţar. czardas ['za:daes, -dss] s. ceardaş (dans popular maghiar). czarevitch ['za:rivitf, -rsv-] s. (rus., ist.) ţarevici (fiul cel mai în vârstă al ţarului si moştenitorul tronului). Czech [t/ek] I. s. 1. ceh. 2. limba cehă. II. adj. ceh.



 D, d [di:],pl. Ds. D's [di:z] s. 1. D, d, a 4-a literă a alfabetului englez. 2. (muz-) (nota) re. 3. (tehn.) obiect în formă de D. 4. (atr.) în formă de cutie. 'd vb., s. v. d a m n . d [d] vb. 1. prese, de la h a d , s h o u l d , w o u l d ; he'd go el s-ar duce. 2. prese, de la d o; d'ye understand me? mă-nţelegi? da [da:] s. (scot.) v. dad. dab1 [da;b] I. vb. A. tr. 1. a atinge, a-lovi uşor (cu palma); a atinge (uşor) eu ceva moale sa» umed, a tampona; to ~one's forehead with a handkerchief a-şi atinge / a-şi tampona fruntea cu batista. 2. a unge, a freca; a da cu, a întinde, a aplica (vopsea, tencuială); (fam.) to ~ it on thick a) a se pudra excesiv; b) a exagera. 3. (despre pasări) a ciuguli. 4. (tehn.) a puncta, a marca (cu punctatorul). 5. (poligr.) a trage, a scoate (o corectură,'un clişeu), a clisa. B. i«tr. to ~at a) a da cu ciocul în; b) a împunge, a vârî; he kept ~bing at me with his finger mă tot împungea cu vârful degetului. II. s. 1. atingere, lovire (uşoară), tamponare. 2. trăsătură de penel. 3. pată (de vopsea). 4. pl. (fam.) amprente digitale. 5. cantitate infimă; sumă neglijabilă. dabz s. (Uit.) cambulă, limbă-de-mare (Pleuronectes limanda). dab3 (fam.) I. s. mare meşter, expert, doctor. II. adj. priceput, meşter; to be a ~hand at smth. a se pricepe la ceva. dabb [da?b] s. soi de cartof mare (folosit mai ales ca nutreţ). dabber ['dîeb3r] s. (poligr.) tampon. dabble ['daeblj vb. A. tr. 1. a stropi, a împroşca; ~d with mud împroşcat cu noroi. 2. a înmuia; a mânji, a păta. B. i«tr. 1. a se stropi; a se bălăci (in apă, noroi). 2. a face de toate, a se ocupa de toate, a se apuca de prea multe. 3. to ~ in smth. a se ocupa / a se îndeletnici cu ceva (în mod superficial, ca amator sau de plăcere)', a face ceva de mântuială / ca un cârpaci; he ~d in poetry for a time un timp a fost şi el, chipurile, poet; to ~ into smth. a se amesteca în ceva, a-şi băga nasul în ceva; to ~ with smth. a se ocupa, a se îndeletnici cu ceva. dabbler [-or] s. (peior.) diletant, amator; cârpaci nepriceput, ageamiu; political ~ politician de cafenea. dabby [daibi] adv. umed, jilav; ud şi lipicios. dabehick ['dasbt/ik] s. 1. pui de găină (abia ieşit din găoace). 2. (ornit.) fundac, cufundar (Podiceps sp. şi Colymbus sp.). dabs [daebz] s. (fam.) v. d a b s t e r. dabster ['da;bst3r] s. (fam.) cunoscător, expert, specialist, maestru; she is a ~ at it se pricepe, nu se-ncurcă. da capo [da: 'ka:pou] adv. (muz.) da capo. dace1 [deis] s. (iht.) ocheană (Leuciscus vulgaris). dace2 s. (înv., sl.) monedă de doi peni. dacha ['daît/s] num. (sl.) zece. dachshund ['daskshund] s. (germ., zool.) cotei, şoricar. Dacian [deision, -/ian, -/an] I. adj. dac, dacic. II. s. dac. dacite ['deisait] s. (mineral.) dacit. dacker ['dxks', scot. 'da:-] vb. intr. (scot.) 1. a se clătina, a se bălăbăni. 2. a merge agale. 3. a şovăi. dacoit [da'koit] s. (anglo-indian) bandit, tâlhar. dacoity [-i] s. (anglo-indian) tâlhărie, hoţie, jaf, banditism. Daco-Roman ['deikou'roumsn] adj., s. daco-roman. dacryagogue ['da;kri3go(:)g] I. adj. (med.) care stimulează secreţia lacrimală, lacrimogen. II. s. agent lacrimogen. dactyl ['dasktil] s. 1. (metr.) dactil. 2. (anat.) deget. dactylar [s'] adv. v. d a c t y l i c (I). dactylic [dask'tilik] (lit.) I. adj. dactilic. II. s. dactil, vers dactilic. dactyliography [rdfektili'ogrefi] s. 1. arta de a grava (pe pietre preţioase şi inele). 2. descriere a pietrelor preţioase. dactylogram [daîk'titegram, -lougi-,' ] s. dactilogramă, amprentă digitală. dactylograph [idaek'tilagraif] s. v. d a c t y l o g r a m .



dactylographylidaikti'logrefi] s. 1. v. d a c t y l o l o g y . 2. dactiloscopie, studiul amprentelor digitale. dactylology [idaîkti'lotedsi] s. dactilologic, vorbire prin semne (ca a surdo-muţilor). dactylomegaly [.daektilou'megsli] s. (med.) dactilomegalie. dactyloscopy [-daekti'bskapi] s. dactiloscopie. dad1 fdaed] s. (fam.) v. d a d d y (1). dad2 interj, (amer. fam.) (folosită mai ales hi combinaţie cu adjective, efi d a d - b l a s t e d , d a d - b l a m e d , spre a exprima uimirea, dezaprobarea etc.). dad3 s. (scot.) 1- lovitură zdravănă, buşitură. 2. bucată marc, halcă. dada ['daxto] s. (fam.) v. d a d d y (1). Dadaism ['da:daizam] s. (arte, lit.) dadaism. Dadaist ['da:d3ist] s. (arte, Ut.) dadaist. dad-blamed ['dasdbleimd] (amer.) I. adj. al naibii (exprimă surpriza, furia, dezgustul etc.); the ~ sledge got stuck in a snowdrift afurisita de sanie s-a împotmolit într-un nămete. II. aav. al naibii de. dad-blasted ['daîdpbla:stid] adj., adv. (amer.) v. d a d - b l a m e d . dad-burned [~'t»:nd] adj., adv. (amer.) v. d a d - b l a m e d . daddle ['dasdl] vb. tr. (sl.) a trage pe sfoară, a păcăli. daddy ['daedi] s. 1. (fam.) tată, tătic. 2. (teatru sl.) director. 3. (sl.) bătrân sărac; (amer. sl.) sugar ~ elefant, bătrân care întreţine o damă. daddy-longlegs [~'brjlegz, >d£edi-] s. 1. (entom.) orice insectă cu picioare lungi, mai ales ţânţăroiul (Tipula oleracea). 2. (fig.) om cu picioare lungi. daddypole [~poul] s. (rar) zăpăcit, aiurit. daddy sculpin [~ 'skAlpin] s. (iht.) scorpion de mare groenlandez (Coitus). dado ['deidou] I.p/.'dadoes [-z] s. 1. soclu, piedestal. 2. panel, panou, bloc, lambriu. II. vb. tr. 1. a împodobi cu lambriuri. 2. (tehn.) a fixa într-o scobitură. 3. a scobi. daedal ['di:dal] adj. 1. complicat, întortocheat, de labirint, ca un labirint; bogat, variat. 2. iscusit, ingenios, dibaci; artistic, măiestru; the ~ hand of Nature măiastră mână a naturii. 3. şiret, şmecher. 4. (poetic) minunat, surprinzător, încântător. daedalian [diO'deilisn] adj. v. d a e d a 1 (1,3). daemon v. d e m o n (2). daffa(down)dilly ['daîf3(dc>un)'dili] s. v. d a f f o d i l . daffodil ['daffodil] s. (bot.) 1. zarnacadea, coprină, ghiocel-de-grădină, narcis-galbcn (Narcissus pseudoiuircissus) (este emblema naţională a galilor); checkered ~ bibilică, lalca-pestriţă (Fritillaria meleagris). 2. (înv.) narcis (Narcissus). 3. (culoarea) galben-deschis. 4. (amer. sl.) morală, predică; aforism. daffo(down)dilly ['da;fo(d3un)'dili] s. v. d a f f o d i 1. daffy1 ['da:fi, amer. 'dav] adj. (scot., amer., fam.) smintit, ţicnit, aiurit, idiot, stupid,, tâmpit; (amer. fam.) ~ about nebun după, pasionat de. daffy2 s. v. d a f f o d i l . daffydowndilly ['da;fi(d3un)dili] s. v. d a f f o d i l . daft [da:ft, amer. dasft] adj. (dial.) 1. prost, neghiob; slab de minte; zăpăcit; to go (clean) ~ a se scrânti. 2. nebun, scrântit. 3, uşuratic, nesocotit. 4. glumeţ, vesel. daftness [-nis] s. 1. prostie, neghiobie, nerozie. 2. nebunie, scrânteală. 3. uşurinţă, nesocotinţă. 4. veselie. dag1 [da;g] s. (scot.) ceaţă deasă; bură, burniţă, ploaie măruntă. dag2 s. (înv.) I. s. 1. pumnal (v. d a g g e r 1,1). 2. pistol mare. II. vb. tr. 1. a împlânta pumnalul în, a înjunghia cu pumnalul. 2. a descărca pistolul în, a împuşca cu pistolul. dag3 s. (austr. sl.) tip formidabil; „figură". dagged [dsgd] adj. (amer. sl.) băut, beat, afumat. dagger ['da;gor] I. s. 1. pumnal, stilet; to be at ~s drawn / points a fi la cuţite, a fi gata de încăierare; to look ~s at smb. a fulgera (pe cineva) cu privirea; to speak ~s a vorbi tăios. 2. (poligr.) cruce, obelisc; semn de notă în text. II. vb. tr. 1. a împlânta un pumnal în, a înjunghia, a înfige lama pumnalului în. 2. (poligr.) a însemna cu o cruce. daggle ['da;gl] vb. A. tr. a târî pe pământ; a târî prin noroi; a afunda în noroi, a umple cu noroi. B. intr. a se târî prin noroi; a se umple de noroi, a se murdări.



 243



damnification



dalliance ['dadisns] s. 1. petrecere, amuzament / distracţie. 2. glumă, joacă, hârjoană; dago ['deigou] I. s. 1. (amer.) american de origine spaniolă, portugheză sau italiană. 2. (austr.) italian sau, în general, european. 3. (amer. peior.) limba italiană. II. adj. (amer.) to be at ~, to hold ~ a glumi, a-şi petrece vremea glumind, a-şi (mai) omorî urâtul. italian; spaniol; portughez; (amer. peior.) italian. 3. pierdere de vreme, lenevire; tărăgăneală, tărăgănare; neseriozitate. 4. flirt. dago-red [~red] s. (amer. sl.) vin roşu ieftin. dallier ['dffiliar] s. pierde-vară, persoană care-şi petrece vremea cu nimicuri. daguerreotype [ds'geroutaip, -rst-] s. (fol.) 1. daghereotip. 2. daghereotipie. dally [dadi] vb. A. intr. 1. a irosi / a pierde timpul, a-şi omorî urâtul, a se ţine de fleacuri, daguerreotypy [-i] s. (fol.) v. d a g u e r r e o t y p e (2). a se juca; a lua lucrurile în glumă; to ~ with an idea a se juca cu o idee. 2. a cocheta, dahlia ['deiljo, amer. si da:-, 'ds-[ s. (bol.) dalie, gherghină (Dahlia sp.); (sl.) blue ~ a flirta, a se dezmierda, a se giugiuli. B. tr. 1. (si to ~ off) a amâna, a tărăgăna. 2. to ~ minunăţie, ceva ce nu s-a văzut, ceva imposibil. away a) a pierde (vremea); b) a scăpa (ocazia). Dahomeyan [ds'houmisn] I. adj. dahomeian. II. s. dahomeian; locuitor al Beninului. Dalmatian [dael'mei/jan, -/ian -/an] I. adj. dalmat, dalmatic. II. s. 1. dalmat, dalmatic. Dail Eireann [dail 'earan, doil-] s. (irl.) Camera Deputaţilor din Republica Irlandeză. 2. v. D a 1 m a t i a n d o g . daily ['deili] I. aaj. zilnic, de toate zilele, cotidian; it is of ~ occurrence se întâmplă Dalmatian dog [~ 'dDg] s. (câine) dalmaţian. zilnic. II. adv. zilnic, în toate zilele, în fiecare zi; III. s. 1. cotidian, ziar, gazetă; jurnal; dalmatic [dad'mastik] s. (bis.) dalmatică, odăjdii (pe care le îmbracă diaconii catolici). the dailies presa zilnică. 2. femeie cu ziua. 3. angajat casnic extern (care vine ia lucru daltonism ['doOltsnizam] s. (med.) daltonism. zilnic). dam1 [daîm] s. 1. (zool.) femelă, mamă (la mamifere). 2. (peior.) femeie; (înv.) the daily allowance [~ s'lausns] s. (mii.) raţie zilnică. devil's ~ Baba-Cloanţa, Baba Hârca. daily bread [~ bred] s..pâinea zilnică, pâinea (cea de toate zilele). dam2 I. s. 1. stăvilar, baraj, zăgaz, dig; batardou. 2. iezitură, apă zăgăzuită. 3. (mine) daily-breader [~,bredsr] s. (fam.) navetist. perete de protecţie. II. vb. tr. 1. to ~ in / off / up a zăgăzui, a stăvili, a îndigui. 2. (fam.) daily dozen [~ 'dAzn] s. (sport, fam.) înviorare, exerciţii zilnice de înviorare. a stăvili, a opri, a împiedica, a bara, a bloca. 3. to ~ out a opri (apa) cu ajutorul unui daily duty [~ 'dju:ti] s. serviciu de zi. stăvilar, a stăvili. daily wants [~ 'wonts] s. pi. nevoile vieţii zilnice. damage"['da;mid3] I. s. 1. pagubă, stricăciune, vătămare, avarie; daună; prejudiciu, daimon ['daimoun] s. v. d e m o n. lezare; war ~ pagube de război. 2. pierdere, detriment. 3. pl. (jur.) daune, despăgubiri, daintify ['deintifai] vb. tr. a rafina; a face elegant etc. (v. d a i n t y I). compensaţie, indemnizaţie; to bring an action of ~ against a intenta proces de daune daintihood ['deintihud] s. v. d a i n t i n e s s . (cuiva). 4. (sl.) preţ, valoare; cheltuială; what's the ~? cât costă? I will stand the ~plătesc daintiness ['deintinis] s. 1. delicateţe, fineţe, rafinament; ceremonie; politeţe eu, fac eu cinste. II. vb. Jr. 1. a vătăma, a strica, a avaria, a defecta, a deteriora. 2. a pricinui exagerată; preţiozitate, afectare. 2. gingăşie, feminitate; slăbiciune de caracter. 3. gust pagube (cuiva), a păgubi, a provoca pierderi (cuiva). 3. a răni, a contuziona, a vătăma pretenţios, gusturi pretenţioase. 4. pedanterie, scrupulozitate. 5. susceptibilitate. 6. gust (o parte a corpului). 4. a dezonora, a discredita; a jigni, a leza; a nedreptăţi. bun, gust ales (al bucatelor). 7. (înv.) mâncare aleasă. 8. (înv.) splendoare, frumuseţe. damageable [-abl] adj. care se poate strica uşor. dainty ['deinti] I. adj. 1. fin, elegant, ales; gingaş. 2. elegant, pus la punct. 3. (despre damaged ['dsmidşd] aay. 1. vătămat. 2. prejudiciat, păgubit, lezat. 3. (fam.) băut, beat. mâncăruri) gustos, ales. 4. splendid, frumos (sipeior.); ~day o zi minunată. 5. cu simţuri damage effect ['daemidj îfekt] s. (fiz.) leziune. / gusturi alese. 6. pretenţios, greu de mulţumit; scrupulos; ceremonios. 7. susceptibil. damaging ['da:mid3in] adj. 1. dăunător, vătămător. 2. care prejudiciază, care lezează, 8. plăpând, slab; plin de feminitate. Il.s. 1. obiect / prilej de încântare. 2. mâncare aleasă; păgubitor. pi. delicatese; dulciuri, zaharicale. 3. (fnv.) valoare, excelenţă. 4. (înv.) comoară, dragoste; damascene ['dzemsskn, i—'-] I. s. v. d a m s o n . II. vb. tr. a damaschina (a incrusta my ~! comoara mea! oţelul cu firicele de aur I argint); a bruna (oţelul). dainty-chapped [~'t/aept] adj. v. d a i n t y-m o u t h e d. damascene steel [~ rsti:l] s. v. d a m a s k (1,3). dainty mouth [~ 'mau6] s. persoană lacomă / pofticioasă, gurmand, mâncău. Damascus steel [d3'ma:sk3S ,sti:l] s. v. d a m a s k (1,3). dainty-mouthed [~'mau8d] adj. lacom, pofticios, mâncăcios. damask ['daemask] I. s. 1. (text.) damasc. 2. faţă de masă damaseată. 3. (metal.) oţel daiquiri ['daikari] s. (amer.) cocteil compus din rom, suc de lămâie, zahăr şi gheaţă. de Damasc. 4. roşu-deschis, vermilion. II. adj. 1. plin de desenuri, damascat. 2. (metal.) daire ['dairei] s. (muz.) dairea. din oţel de Damasc. 3. roşu-deschis. III. vb. tr. 1. (text.) a damasca. 2. a incrusta sau a dairy f'depri] s. 1. lăptărie, căşărie. 2. magazin de produse lactate. 3. v. d a i r y f a r m . bruna (oţelul). dairy cattle [~ ikaetl] s. vaci de lapte. damaskeen [,da?m9s'ki:n] vb.tr. v. d a m a s c e n e (II). dairy cow [~ kau] s. vacă de lapte. damask rose [dzemask rouz] s. (bot.) trandafir de Damasc (Rosa damascena). dairy factory [~ ifîektori] s. (NZ.) fabrică de produse lactate. damask steel [~ sti:l] s. v. d a m a s k (1,3). dairy farm [~ fa:m] s. fermă pentru creşterea vacilor cu lapte; fermă de lapte; lăptărie. dame [deim] s. 1. (ist., înv.) doamnă, domniţă (acum numai în Dame Nature Natura dairying ['desriin] s. industria laptelui. mamă si Dame Fortune Fortuna, soarta). 2. (fam. peior.) babă. 3. (înv.) învăţătoare, dairy lunch ['drariilAnt/] s. (amer. fam.) lactobar. institutoare (la (ara). 4. baroneasă; femeie decorată cu ordinul Imperiului Britanic. 5. (amer. dairymaid [~meid] s. 1. lăptăreasă. 2. crescătoare de vaci. sl.) damă, ţipă, tipesă. dairyman [~man],pl. dairymen [~] s. 1. lăptar. 2. crescător de vaci. Dame Partlet [~ 'pa.tlit] s. (înv.) 1. (lit., personificare) găină (/« „Povestirile din dairy produce [~ iprodju:s] s. produse lactate. Canterbury" de G. Clmucer, 1340-1400). 2. (peior.) babă, femeie bătrână. dairy products [~ >prodakts] s. v. d a i r y p r o d u c e . dame school [~ sku:l] s. grădiniţă sau şcoală primară, condusă de o femeie în vârstă. dairywoman [~>wuni3n],pl. dairywomen [~,wimin] s. v. d a i r y m a i d . dammer ['dasma1-] s. (bot.) damar, răşină de damar. dairy works [~ 'wa:ks] s.pl.v. d a i r y (1,3). ['dsemi] interj, (corupt din damn me)(sl.) să fiu al dracului! să fiu al naibii! damme dais ['deiis] s. 1. platformă, estradă, tribună. 2. baldachin. să fiu afurisit! la dracu! la naiba! daisied ['deizid] adj. (poetic) presărat cu margarete. dammit ['dasmit] interj, la dracu! la naiba! daisy ['deizi] I. s. 1. (bot.) părăluţă, bănuţ, bănuţel. bumbişor (Bellis peretmis); (amer.) damn [dayn] I. vb. A. tr. 1. a blestema, a afurisi, a damna, a osândi; ~ it! la dracu! la bull / devil's / golden / ox-eye ~ margaretă, mărgărită, ochiul-boului (Chrysanthemum leucanthemum); (sl.) to tread the ~ a se bate în duel; (fam.) as fresh as a ~ proaspăt ca naiba! ~ the fellow! lua-l-ar naiba; ~ it all! ei drăcia dracului!; (pop.) ~ your eyes! sări-ţi-ar un trandafir; (sl.) to turn up one's toes to the daisies a muri, a-i creşte grădiniţă pe ochii! I'll be ~ed if să mă ia dracul dacă, să fiu al naibii dacă. 2. a condamna, a blama, piept, a da ortul popii; (sl.) to push up the daisies a-i creşte flori pe piept, a mirosi florile a critica, a dezaproba, a osândi, a respinge, a reproba; to ~ with faint praise a condamna, Ia rădăcină. 2. (amer. sl.) persoană sau obiect ce stârneşte admiraţie. 3. (amer.) tranşă / dând impresia că laudă. 3. (fig., despre o piesă de teatru etc.) a face să cadă, a fluiera, felie defilede porc afumat. II. adj. (amer.) de prima mână, excelent, fain. III. adv. (amer.) a primi cu răceală. B. intr. a înjura, a blestema. II. s. 1. blestem. 2. înjurătură. 3. cantitate neglijabilă; not to care a ~ a nu-i păsa nicidecum, a nu-i păsa nici cât negru sub unghie; foarte, deosebit de, din cale afară de. daisy cutter [~ >kAt3r] s. (sl.) 1,persoană care de-abia îşi ridică picioarele când merge. it isn't worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. damnability [idaîmna'buiti] s. v. d a m n a b 1 e n e s s. 2. minge care se rostogoleşte pe pământ (la crichet). damnable ['djemnsbl] adj. 1. condamnabil, blamabil, de condamnat. 2. (fam.) îngrozitor, daisy flea-bane [~ 'fli:bein] s. (bot.) bătrâniş (Erigeron sp.). odios, detestabil, execrabil, ruşinos. daisy ham [~ ha;m] s. v. d a i s y (3). r damnableness [-nis] s. caracter condamnabil. daisy kicker [~ ikiks ] s. (sl.) cal. dak [da:k, înv. do:k] s. (anglo-indian) 1. cal de schimb. 2. purtător de lectică cu schimbul. damnably [-i] adv. 1. execrabil, detestabil, urâcios. 2. (fam.) grozav (de), teribil, straşnic, 3. echipaj tras de cai care se schimbă din poştă în poştă, diligentă. 4. (fig.) poştă, oficiu foarte; ~ in Iove îndrăgostit lulea. damnation [dffim'nei/anj I. s. 1. blestem, afurisenie, damnaţiune, osândă veşnică; may poştal. ~ take him! dar-ar boala-n el, lua-l-ar moartea (să-1 ia)! 2. critică viguroasă, dak bungalow [~ 'bArjgslou] s. (anglo-indian) staţie de poştă cu han. dezaprobatoare; fluierare a unei piese. II. inter/, la naiba! la dracu! Dalai Lama ['daîlai 'lu:nra, 'dedai-] s. Dalai-lama. damnatory ['dasmnotari] adj. 1. care condamnă; dezaprobator. 2. (jur.) condamnabil; dale [deil] s. 1. (poetic) vale; up hill and down ~ peste munţi şi văi; to curse up hill (despre o mărturie) ~ invectives injurii condamnabile. and down ~ a blestema cât îl ţine gura; a înjura de toţi sfinţii. 2. (geogr.) vâlcea. damned [daemd] I. adj. 1. blestemat, afurisit, al dracului. 2. (vulg.) scârbos, dale land [~ lsend] s. ţinut jos, ţară de jos. dezgustător, respingător (înjurătură intraductibilă şi fără sens,folosită adesea intensiv); dale lander [-or] s. v. d a l e s m a n . none of your ~ nonsense! lasă prostiile; termină cu fleacurile! (I'll be) ~ if al naibii să dalesfolk ['deilzfouk] s. v. d a 1 e s p c o p 1 e. dalesman ['deilzni3n],pl. dalesmen [~] s. locuitor din văile munţilor (în nordul Angliei). fiu dacă. 3. (vulg.) al dracului, grozav (de), teribil; it is ~ hot e cald al dracului; it was a ~ long way era o cale afurisit de lungă. II. s. the ~ damnaţii, osândiţii. dalespeople ['deilzipi:pl[ s. locuitori ai unei văi. dalle [dad] s. 1. lespede, dală; teracotă. 2. pi. (amer.) torente, repezişuri (între pereti damnific [daem'nifik] adj. dăunător, păgubitor; care aduce pagube sau pierderi. stâncoşi). damnification [idxmnifi'keijsn] s. (jur.) prejudiciu, daună.



 damnify



damnify ['dsmnifai] vb. tr. (jur.) a leza (interesele cuiva), a cauza pagube (cuiva), a dăuna (cuiva). damning ['dsemin] I. adj. implicând sau aducând condamnarea; acuzator; ~ evidence dovezi, mărturii zdrobitoare. II. s. blestem, afurisenie. Damocles [Vtemokliiz] s. (fig.) the sword of ~ sabia lui Damocle. damosel, damozel ['dsmsizel] s. (înv.) v. d a m s e 1.(1,2). damp [dsmp] I. s. 1. umezeală, umiditate; igrasie.. 2. (mine) gaz de mină, grizu. 3. descurajare, deprimare, mâhnire; to cast / to throw a ~ (up)on / over smb. / smb.'s spirits a deprima pe cineva, a descuraja pe cineva, a strica dispoziţia / cheful cuiva. 4. (sl.) beţie, chef. 5. (telin.) amortizare. II. aay. 1. umed, igrasios, jilav; ud. 2. (fig.) deprimat, abătut, descurajat. III. vb. A. tr. 1. a umezi, a jilavi; a stropi, a înmuia; a uda. 2. a stinge, a înăbuşi; to ~ (down) a fire a stinge un foc. 3. a slăbi (presiunea), a micşora (puterea), a încetini (mişcarea). 4. (si to ~ down) (fig.) a slăbi, a tăia, a potoli, a răci; to ~ smb.'s ardour â potoli zelul cuiva. 5. (fig.) a descuraja; a strica dispoziţia (cuiva). 6. (telin.) a amortiza, a atenua. B. i«(r. (despre plante) to ~ off a pieri de făinare. damp course |~ ko:s] s. (constr.) 1. hidroizolator. 2. hidroizolare. damped current ['dsempt 'kArant] s. (electr.) curent de frânare. dampen ['daempsn] vb. A. tr. v. d a m p (III, A). B. i«tr. a se umezi, a se jilavi. damper ['daempo'J s. 1. persoană care-ţi taie pofta / care descurajează; (fig.) cioclu. 2. burete pentru umezirea timbrelor. 3. (telin.) registru de tiraj, registru de fum. 4. (telin.) amortizor; umezitor. 5. (telin.) tobă de evacuare / de eşapament. 6. (electr.) atenuator. 7. (chim.) dispozitiv de umezire, umezitor. 8. (muz.) surdină. 9. ceva plictisitor, deprimant, descurajam; to put / to throw a ~ on a strica cheful (cuiva), a descuraja. 10. (austr.) turtă nedospită. damper weight [~ weit] s. (telin.) contragreutate. dampery ['daempori] s. (rar) locuinţă igrasioasă, umedă. damping ['dsmpirj] s. 1. înăbuşire, frânare; amortizare. 2. (telin.) pierdere treptată, stingere; amortizare relativă. 3. (telin.) înmuiere, umezire; umectare; aburire. 4. (fiz.) evaporare, volatilizare. damping element [~ .elimsnt] s. (tel.) atenuator. damping factor [~ .fjekta'] s. 1. (fiz.) factor de atenuare. 2. (electr.) factor balistic, factor de amortizare. 3. (cib.) coeficient de amortizare. damping roller [~ .route'] s. (tehn.) cilindru de umezire. damping spring [~ sprirj] s. (tehn.) amortizor. dampish ['daempi/1 adj. cam jilav, cam umed, cam igrasios. dampishness [-nis] s.v. d a m p n e s s . dampness ['dasmpnis] s. umezeală, umiditate; igrasie; abur, abureală. damposcope ['dasnpouskoup] s. (mine) damposcop; detector de metan. damp-proof ['damp prU:f] adj. rezistent la umiditate; etanş Ia pătrunderea umidităţii. dampy ['dzempi] adj. 1. umed, jilav, igrasios. 2. (mine) înăbuşitor, sufocant, plin de gaze. 3. (metal.) necopt, abrupt. damsel [daanzsl] s. (fr.) 1. fată mare, fecioară, domnişoară. 2. (înv.) domniţă, jupâniţă. 3. (amer. sl.) studentă. damselfly [—flail s-v. d r a g o n f l y . damson ['daemzan] s. 1. (bot.) goldan, scolduş (Primus insititia). 2. (prună) goldană. damson cheese [~ t/i:z] s. pastă de prune goldane, magiun. damson-coloured [~ .kAlod] adj. roşu-închis, roşu-vincţiu (ca prunele). damson jam [~ d3a;m] s. v. d a m s o n c h e e s e. dan1 [da:n] (înv., ţwetic) 1. cuconaş. 2. domn. 3. Dan titlu de onoare folosit înaintea numelor de zei îi poefi; Dan Cupid zeul Cupidon. dan2 s. 1. (mar.) geamandură. 2. (mine) vagonet (pentru cărbuni). Danaid ['dameiid] s. (mitol.) Danaidă. Danaidean [,deino'i:dUm] adj. 1. (mitol.) referitor la Danaide. 2. (ft?.) greu, dar nefolositor. danaite ['deinoait] s. (mineral.) danait. dan buoy [~ 'boi] s. (mar.) geamandură de pescuit. dance [da:ns, amer. dzens] I. vb. A. intr. 1. a dansa, a juca, a dănţui, a ţopăi; to ~ to smb.'s tune / whistle / pipe / piping a juca după placul cuiva / după voia cuiva / cum îţi cântă; a-i cânta cuiva în strună; her heart ~d with joy îi săltă inima de bucurie; (înv.) to ~ barefoot a rămâne fată bătrână, a împleti cosiţă albă; to ~ to another / a different tunc a schimba foaia, a întoarce foaia; to ~ upon nothing, to ~ on a rope a atârna în ştreang, a fi spânzurat. 2. a sări, a sălta, a se învârti, a se clătina (ca frunza); a luneca (ca umbra, ca raza de soare). 3. to ~ away a se depărta dansând; to ~ down a coborî dansând; to ~ in a intra dansând; to ~ out a ieşi dansând; to ~ up a urca dansând; to ~ off (sl.) a-şi da duhul, a da ortul popii. B. tr. 1. a dansa, a executa (un dans); a legăna, a juca pe genunchi («n copil); to ~ attendance upon smb. a se ţine scai de cineva, a urma pretutindeni pe cineva; a ţine trena cuiva; a face anticameră; (peior.) a face curte asiduă cuiva. 2. a face să danseze, să sară (un »rs etc.). II. s. 1. dans, joc; balet; (med.) St. Vitus's ~ corce; to lead smb. a pretty / nice ~ a) a duce de nas pe cineva; b) a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută, a-i face cuiva bucata / figura; to join the ~ a intra în joc / în horă; to begin / to lead the ~ a) a conduce jocul / dansul, a deschide balul; b) a fi în frunte, a avea un rol conducător; c) a da dovadă de iniţiativă; round ~ vals; (înv.) square ~ dans în care participă un număr par de perechi; the Dance of Death dans macabru; (prav.) no longer pipe, no longer ~ n-ai bani, răbdări prăjite; 2. bal, serată dansantă. 3. tur (de dans). 4. muzică de dans, melodii de dans. danceable [-abl] adj. care poate fi dansat. dance hostess ['da:ns 'houstis] s. damă de consumaţie. dance house [~ haus] s. (amer.) v. d a n c i n g r o o m . dance macabre [~m3'ke:br] s. dans macabru. dance music [~ imju:zik]s. muzică de dans.



244



dancer ['da:nsor, amer. 'dzen-] s. 1. dansator, dănţuitor; baletist, balerin(ă); ~on a rope echilibrist; ~ at shows clovn, paiaţă. 2. pl. (sl.) scară. ♦ the merry ~s auroră boreală. danceress ['damsres, amer. 'da;ns-] s. (rar) dansatoare. dancette [dam'set] s. (arhit.) ornament în formă de zigzag. dancing ['darnsin, amer. 'dsens-] s. dans, dansuri. dancing disease [~ di'zi:z] s. (med.) tarantism, furia dansului. dancing girl [~ go:l] s. 1. dansatoare (de profesie). 2. (în Orient) baiaderă. dancing hall [~ ho:l] s. (amer.) salon de dans. dancing master [~ ,ma:st3r] s. profesor de dans. dancing mistress [~ imistris] s. profesoară de dans. dancing party [~ ,pa:ti] s. serată dansantă. dancing room [~ ru(:)m] s. 1. sală de dans. 2. salon de dans. dancing saloon [~ s»lu:n] s. v. d a n c i n g h a l l . dancing school [~ sku:l] s. şcoală de dans. . dancing shoes [~/u:z] s. pl. pantofi de bal. dancing tea [~ ti:] s. (rar) ceai dansant. dandelion ['dcendilaian] s. (bot.) păpădie (Taraxacum officinale); (amer.) Russian ~ cocsacâz (Taraxacum sagi). dander1 ['dsndor] I. s. (fam.) mânie, supărare; indignare; to raise one's ~, to get one's ~ up a-şi ieşi din fire / din sărite; to put up / to raise smb.'s ~ a scoate pe cineva din sărite, a înfuria pe cineva. II. vb. intr. (scot.) a hoinări, a umbla din loc în loc, a umbla haimana. dander2 s. v. d a n d r u f f . dander3 s. zgură. dandiacal [daen'daiokal] adj. sclivisit, spilcuit, fercheş, dichisit, împopoţonat. Dandie Dinmont ['dîendi'dinmsnt] s. terier, rasă de câini scoţieni. dandified ['dsendifaid] adj. sclivisit, spilcuit, dichisit; de filfizon; a ~ fellow un tânăr ■ dichisit. dandify ['dsendifai] vb. tr. a găti fercheş, a spilcui, a dichisi, a împopoţona. dandiprat ['daîndipnet] s. (înv.) pitic, prichindel. dandle ['dasndl] I. vb. tr. 1. a legăna în braţe sau pe genunchi (un copil). 2. a alinta, a dezmierda, a răsfăţa, a trata ca pe un copil. II. intr. (with) a se juca (cu). dandruff ['damdrafj s. mătreaţă. dandy1 ['dsendi] I. s. 1. dandi, coconaş, filfizon; (amer. fam.) for ~ / for ~s sake pentru a impresiona, pentru efect. 2. the ~(sl.fam.) ceva fin, excelent, mişto; (fam.) that's the ~! ăsta e omul nostru; asta e ce ne trebuie! 3. (mar.) şalupă sau şlep cu arbore. 4. (mar.) mizenă. 5. roabă, tărăboanţă cu două roţi. 6. trăsurică de lăptar. 7. (irl. sl.) păhăruţ (de rachiu etc.). II. adj. 1. elegant, spilcuit, fercheş. 2. (sl.fam.) excelent, de mâna întâi, fin, superior. dandy2 s. (anglo-indian) 1. luntraş, barcagiu. 2. palanchin. dandy3 s. (fam.) v. d a n d e l i o n . dandy4 s. v. d e n g u e. dandy brush [~ brA/] s. ţesală (dinfanon de balenă, pentru cai). dandy cart [~ ka:t] s. v. d a n d y 1 (1,6). dandy fever [~ ifi:vor] s. v. d e n g u e . dandyish ['dasndii/, -ji/[ adj. de filfizon. dandyism ['dasndiizam] s. 1. dandism, sclivisire, apucături de filfizon; eleganţă exagerată. 2. îmbrăcăminte după ultima modă. dandyize ['daendiaiz] vb. tr. v. d a n d i f y . dandy master ['daaidi ima:st3r] s. (sl.) falsificator de bani. dandyprat [~pra;t] s. v. d a n d i p r a t. dandy roll [~ roul] s. (tehn.) egutor. Dane [dein] s. (geogr.) 1. danez; (fam.) the ~ danezii. 2. (ist.) invadator din nord, scandinav. 3. (câine) danez. dane flower [~ .flausr] s. (bot.) dediţel (Anemone Pulsatilla). Danegeld [~geld] s. (ist.) bir platit de anglo-saxoni danezilor pentru a fi scutiţi de invaziile acestora. Danelagh [~lo:] s. v. D a n e 1 a w. Danelaw [~lo:] s. (ist.) 1. legi daneze (introduse în Anglia de N-E în sec. X). 2. Nord-Estul Angliei (teritoriu stăpânit de danezi). danesblood [~zbUd] s. (bot.) 1. boz (Sambucus ebulus). 2. ciucure (Campanula glomerata). danewort [~wa:t] s. v. d a n e s b l o o d (1). dang [da;n] vb. tr. (amer., pop.) v. d a m n (I, A). danger ['deinop1'] I. s. 1. primejdie, pericol; periclitare; ameninţare; nesiguranţă; risc; ~ of war pericol de război; out of ~ scăpat, în afară de pericol; in ~ în primejdie; to run into ~ a se arunca în primejdie; to be in ~ of a fi în pericol de, a fi expus la; in ~ of his life în pericol de moarte; (la sah) your queen is in ~! gardă! 2. (mar.) loc periculos. , ♦ (înv.) within smb.'s ~ în stăpânirea cuiva. II. vb. tr. (înv.) a pune în primejdie, a primejdui, a periclita. danger arrow ['deinaprserou] s. (electr.) săgeată (în zigzag), avertizor pentru înaltă tensiune. danger light ['deinap lait] s. v. d a n g e r s i g n a l (2). dangerous ['deino^ros] adj. periculos, primejdios, ameninţător; riscant, nesigur; to look ~ a avea o înfăţişare ameninţătoare, a fi furios, a fi enervat, iritat. dangerousness [-nis] s. 1. pericol, primejdie. 2. gravitate (a unei boli, a unei situaţii ele). danger point ['demoda point] s. (electr.) punct periculos. danger signal [~ .signal] s. 1. semnal de alarmă. 2. (ferov.) semnalul roşu, calea închisă. danger spot [~ spot] s. loc primejdios.



 245



dam 1



dangle [dsrjgl] vb. A. intr. 1. a se legăna, a se mişca (încoace şi încolo); a oscila, a se a nu şti, a nu cunoaşte; to keep smb. in the ~a ţine pe cineva în întuneric / în ignoranţă; balansa, a se bălăbăni. 2. a atârna, a fi spânzurat. 3. to ~ about / around a umbla haimana, a nu informa pe cineva. 5. (mar. sl.) noapte fără stele. dark adaptation [-.sdsp'teijbn] s. (med.) adaptare la întuneric / la obscuritate. a hoinări; (fig.) to ~ about / after / on smb. a se ţine după cineva; a alerga după cineva, Dark Ages [~ eid3iz] s. the ~ Evul Mediu (timpuriu). a nu slăbi pe cineva; a da târcoale cuiva; a face curte cuiva. B. tr. 1. a legăna. 2. (fig.) dark-alleyed [~'adid] adj. cu alei umbroase. a ademeni, a ispiti, a tenta, a atrage. dark blue [~ blu:] adj., s. (culoare) albastru-închis. dangler [-ar] s. 1. încurcă-lume, om fără treabă, teleleu. 2. (si) ~ about / after women dark-browed [~'braud] adj. 1. cu sprâncene negre. 2. încruntat. crai, craidon; curtezan. 3. (circ) acrobat la trapez. dark burn [~ ba:n] s. (fiz., tel.) oboseala unei substanţe luminescente. Danish ['dcini/J I. adj. danez. II. s. (limba) daneză. dark chamber [~ 't/eimbsr] s. (opt.) cameră obscură. Danish balance [~ 'badans] s. (îehn.) balanţă romană. dark closet [~ 'kbzit] J.V. d a r k c h a m b e r . danist ['deinist] s. cămătar. dark-coloured [~'kAlad] adj. de culoare închisă. dank [dasqk] adj. umed; umed şi rece; igrasios, jilav. dark-complexioned f-kam'plekjand] adj. oacheş, brunet. dankness ['damknis] s. umiditate, igrasie. 1 Dark Continent [~ 'kontinsnt] s. the ~ continentul negru (Africa). dan layer ['dasn ileis "] s. (mar.) balizor. r darkee ['da:ki] s.v. d a r k e y . danner ['dflen3 ] s. (mar.) barcă pentru aşezarea geamandurilor. darken ['d&kan] vb. A. tr. 1. a întuneca, a face întuneric în; not to ~ smh.'s door dannert wire ['daaist ,waia] s. (fam.) sârmă ghimpată. again a nu mai călca / a nu mai trece pragul cuiva. 2. a orbi, a lipsi de vedere. 3. (arte) danseuse [da:n's3:z şi pronunţia franceză] s. (fr.) dansatoare, balctistă, balerină. a închide (o culoare). 4. (fig.) a întuneca, a înnegura, a umbri, a păta. 5. (fig.) a tulbura, dansy ['dcensi] adj. (amer.) ramolit, care a dat în mintea copiilor. a întuneca, a întrista. 6. (fig.) a pângări (onoarea cuiva). 7. (fig.) a încurca (sensul), a face Dantean ['dasntian, daai'tian] adj. dantesc. mai puţin clar / obscur (ceva),- to ~ counsel a da sfaturi prosteşti. B. intr. 1. a se întuneca, Dantesque [dam'tesk] adj. dantesc. a se face întuneric. 2. a se înnegri; a se închide la culoare / la faţă. 3. (fig.) a se întrista, Danubian [da;'nju:bjan, da'n-] adj. dunărean, danubian. dap [daep] vb. A. intr. a bate mingea, a se juca cu mingea. B. tr. 1. a lovi de pământ a se posomori. r4. (fig.) a-şi pierde strălucirea / cultura / ştiinţa. darkener [-a ] s. persoană care face întuneric (într-o cameră). (o minge). 2. a afunda uşor în apă (momeala undiţei). darkening [-in] s. întunecare. daphne ['dzefni] s. (bot.) tulipin, tulichină, cleiţă, piperul-lupului (Daphne mezereum). darkey ['da:ki[ s. 1. (sl.) amurg. 2. (sl.) noapte. 3. (amer. peior.) negru, cioroi, arap. dapper ['dspar] adj. 1. bine îmbrăcat, gătit, spilcuit. 2. sprinten, iute (mai ales despre dark-eyed ['dork'aid] adj. cu ochii negri. persoane mici de statură). dark-glancing [~'gla:nsin] adj. cu privirea încruntată. dapperling [-lin.] s. pici, prichindel (mai ales sprinten). dark glass [~ 'gla:s] s. 1. apărătoare de soare. 2. (mar.) geam colorat (la sextant). dapperness [-nis] s. 1. eleganţă. 2. sprinteneală, iuţeală. dark-green [~gri:n] adj., s. (culoare) verde-închis. dapple ['dspll I. vb. A. tr. a pune pete la, picăţele la, a împestriţa (si fig.). B. intr. dark-grey [~grei] adj., s. (culoare) gri-închis. (despre cer) a se păta, a se acoperi cu nori rotunzi. II. adj. bălţat, pestriţ, pestriţat; (despre dark-grounded [~'graundid] adj. cu I pe un fond închis. cai) pag; rotat. III. s. 1. culoare pestriţă. 2. pată. dark-haired [-'hsad,'--] adj. cu părul închis, cu părul negru. dappled [-d] adj. v. d a p p l e (II). dark hand [~ 'hasnd] s. (poetic) the ~ mâna nevăzută a destinului. dapple grey ['daspl grei] adj. (despre cai) sur, bătând în alb. dark heat [~ 'hi:t] s. (fiz.) partea infraroşie a spectrului. darb [da:b] s. (amer. fam.) 1. as, expert. 2. elev strălucit. 3. tânără cu vino-ncoace. dark horse [~ 'ha:s] s. 1. cal de curse obscur, capabil totuşi de o surpriză. 2. (fig.) darbies ]'da:biz] s. pl. (sl.) cătuşe, lanţuri; to whip the ~ on smb. a pune cătuşe (cuiva). politician obscur, capabil de o victorie surprinzătoare în alegeri. darby ['du:bi] s. (constr.) 1. netezitor, dreptar. 2. mistrie. darkish ['da:ki/[ adj. 1. cam întunecat, cam întunecos. 2. negricios, închis. 3. crepuscular. Darby and Joan ['du:bi anrf^oun] s. pereche fericită (mai ales în vârstă). dark lantern ['da;k 'laentan] s. lanternă oarbă; (electr.) lampă blindată. dare1 [dea'], past dared [dead] si durst [da:st], part. trec dared I. vb. (se conjugă darkle ['da:kl] vb. A. intr. 1. a se ascunde, a sta ascuns. 2. a se întuneca, a se umbri. adesea la negativ şi afirmativ fără d o; hi acest caz infinitivul ce-i urmează e fără t o 3. (fig.) a se întrista, a se posomori, a se întuneca la faţă. B. tr. a întuneca. si la pers. a 3-a singular indicativ prezent este d a r e) A. tr. 1. (urmat de infinitiv) a darkling [-in] I. adv. 1. (poetic) în întuneric / obscuritate / beznă, pe întuneric. 2. (fig.) îndrăzni, a se încumeta, a avea curajul, a cuteza; a avea neruşinarea; he won't ~to deny orbeşte, cu ochii închişi, inconştient. II. crepuscular; care se găseşte în întuneric / în it nu va avea curajul / îndrăzneala să nege aceasta; I ~ swear pot să jur, sunt convins; obscuritate. I ~ say sunt dispus să cred, nu neg. 2. a sfida, a brava, a înfrunta; to ~ the perils of an darkling beetle ['da:klin ibi:tl] s. (entom.) gândac negru (din fam. Tenebrionidae). Arctic travel a înfrunta primejdiile unei călătorii arctice. 3. (urmat de infinitiv) a provoca, darkly ['da:kli| adv. 1. posomorât. 2. rău, ameninţător. 3. enigmatic, misterios, obscur, a aţâţa, a întărâta, a îndemna (la ceva), a desfide; I ~ you to do it te desfid să faci asta. încurcat, neclar. 4. în ascuns, nesigur, orbeşte. B. intr. a îndrăzni. II. s. sfidare, provocare; îndrăzneală; to give the ~ to smb. a înfrunta dark-minded [rda;k'maindid] adj. posomorât, mohorât. pe cineva; to take a ~ a) a accepta o provocare; b) a risca. darkness ['da:knis] s. 1. întuneric, întunecime, beznă, obscuritate, neclaritate; opacitate; dare2 I. s. oglindă de prins păsărele. II. vb. a vâna (ciocârlii) cu oglinda. (despre o lumină slabă) to make ~ visible a spori / a înteţi şi mai mult întunericul; pitch dare-devil [~idevl] I. adj. îndrăzneţ peste măsură, cutezător, temerar, semeţ, "întuneric beznă. 2. culoare închisă. 3. (fig.) melancolie, tristeţe. 4. (fig.) răutate, urâţenie, neînfricat; imprudent, nechibzuit. II. s. viteaz, om neînfricat, nechibzuit, nesăbuit. ticăloşie; beznă, întuneric; the prince of ~ prinţul întunericului, diavolul; the powers dare-devilism [~idcvilizpni] s. îndrăzneală (prea mare), cutezanţă (excesivă), of ~ puterile întunericului; acts of ~ fapte urâte / ruşinoase / de ocară. 5. (fig.) întuneric, temeritate. taină, mister. 6. (fig.) beznă, întuneric, ignoranţă, neştiinţă. 7. (fig.) neclaritate, lipsă de dare-devilry [-idevlri] s.v. d a r e - d e v i l i s m . claritate. 8. făină de calitate inferioară. 9. orbire. dareful ['dsaful, -fsl-] adj. îndrăzneţ, cutezător. dark one ['da:k 'wAn] s. the ~ necuratul, cel rău, diavolul, ducă-se-pe-pustii. 1 darer ['deara ") s. 1. v. d a r e - d e v i l (II). 2. provocator. dark period [~ 'piariad] s. (tel.) timp de întuneric. 1 daresay ['dea'sei,'—] vb. tr. v. d a r e (1,1). dark petroleum [~ pi'trouljam) s. (mine) produse negre. darg [da:g] s. 1. (scot.) lucru de o zi. 2. (austr.) normă, cantitate de muncă. dark prince [~ 'prins] s. the ~ prinţul întunericului, necuratul. daring ['dearirj] I. adj. 1. curajos, îndrăzneţ; cutezător, temerar; de bravură. 2. obraznic. dark-red [~red] adj., s. (culoare) roşu-închis. II. s. îndrăzneală, cutezanţă; deed of ~ faptă eroică. dark-robed [~'roubd] adj. îmbrăcat în negru. daring-hardy [~'ha:di] adj. (înv.) temerar, semeţ. dark room [~ 'ru(:)m] s. (opt.) cameră obscură. daringness ['desrinnis] s. îndrăzneală, cutezanţă, curaj; semeţie. dark sex [~ seks] s. the (~) sexul tare / masculin. dark [da:k] I. adj. 1. întunecat, întunecos, fără lumină; obscur, neclar, nedistinct; opac; dark-sighted [~'saitid] aay. cu vederea slabă. it is (as) ~ as midnight / night / pitch / the inside of a wolf e întuneric beznă, nu vezi dark skin [~ 'skin] s. om cu pielea neagră; arap. la doi paşi; a ~ room o cameră întunecoasă; it is getting / growing ~ se-ntunecă, dark-skinned [~'skind] adj. cu pielea neagră / închisă, oacheş, brunet. amurgeşte, se-nserează. 2. (despre culori) negru; închis; ~ colour culoare închisă; (as) darksome ['da:ksam] adj. (poetic) întunecat, sumbru. - as pitch negru ca smoala / ca tăciunele. 3. (despre piele, păr etc.) închis; oacheş; dark space ['da:k 'speis] s. (fiz., fot.) spaţiu întunecat. negricios; negru, brun; ~hair păr negru, păr de culoare închisă. 4. (poetic) murdar. 5. (fig., dark spirit [~ 'spirit] s. the ~ necuratul, prinţul întunericului. despre lucruri) fără strălucire; posomorât, întunecat, întunecos, mohorât, melancolic, trist. darktown ['daiktaun] s. (amer., peior.) cartier (locuit) de negri. 6. (fig.) rău, ticălos, negru, urâcios, urât; ~ purposes intenţii rele / urâte / criminale. 7. (fig.) dark-trace tube ['da:ktreis ,tju;b] s. (electr.) skiatron. ascuns, tainic, secret, tenebros; ~ things lucruri tainice / ascunse; (fam.) to keep ~ a ţine dark-working [~'wa:kin] aay. care lucrează într-ascuns. secret, a nu destăinui; keep it ~! să nu scoţi o vorbă (despre asta)! 8. (fig.) greu de înţeles, darky ['da:ki] s. v. d a r k e y. de neînţeles, de nepătruns, complicat, întortocheat. 9. (fig.) ascuns, prefăcut, făţarnic. darling ['dadirj] I. s. favorit, preferat, răsfăţat; the ~ of fortune răsfăţatul soartei; 10. (fig.) ursuz, posac, încruntat, mohorât, trist, melancolic. 11. (fig.) neştiutor, ignorant, (expresie shakespeariană) curled ~s peţitori bogaţi; the ~ of all hearts favoritul tuturor; incult, fără educaţie; întunecat. 12. (dial.) orb. II. aaV. în întuneric, în ascuns; (înv.) to mamma's ~ băiatul / puiul / feciorul mamei; fata mamei; my ~! dragul meu! scumpul go ~ to bed a se culca pe întuneric. III. s. 1. întuneric, întunecime, beznă; after ~ după meu! dragul meu drag! II. adj. 1. iubit, scump, drag, drăgălaş, adorabil, favorit. 2. (despre ce s-a întunecat; at ~ în întuneric; before ~ înainte de căderea întunericului; to grope dorinţe) fierbinte. in the ~ a orbecăi în întuneric (şifig.); (fig.) a leap in the ~ un pas nesocotit / imprudent, Darling's disease ['dculirjz di,zi:z] s. (vet.) histoplasmoză. imprudenţă. 2. loc întunecos, întunecime. 3. culoare închisă, pată întunecoasă; (arte) umbră; darn1 [du:n] I. vb. tr. (şi to ~ up) a repansa, a ţese, a cârpi, a repara, a drege (c« ac the lights and ~s of a picture luminile şi umbrele unui tablou. 4. (fig.) incultură, ignoranţă, si afa). II. s. 1. loc reparat, cârpitură, ţesătură. 2. cârpit, cârpeală, reparat. III. aay. you obscurantism; neştiinţă; to be in the ~ about anufi lămurit / edificat asupra (cu gen.), are ~tootin! ai perfectă dreptate! rezon!



 darn 2



246



data bank ['deite baenk] s. (infor.) bancă de date. darn2 vb. tr. (sl.) a blestema, a afurisi, a înjura. data base [~ beis] s. (infor.) bază de date. darned ['da:nd] adj. (sl. euf.) v. d a m n e d . datable ['deitobl] adj. databil. darnel ['da:nsl] s. (bot.) 1. sălbăţie (Lolium temulentum); red / perennial ~ zizanie data dump [~ dAmp] s. (infor.) pierdere de informaţie. (Lolium perenne). 2. (înv.) buruiană (din cereale).. darner ['da:nsr] s. 1. cârpaci, ţesător. 2. ciupercă (de cârpit ciorapii). 3. (amer.) libelulă. dataller ['deitab'] s. (dial.) v. d a y t a 11 e r. data logger [~ ibgor] s. 1. maşină de control centralizat. 2. (cib.) acumulator de • darning ['dcuninj s. 1. ţesut, cârpit, cârpeală, dres. 2. îmbrăcăminte de cârpit / de reparat. informaţii. 3. loc ţesut. datamation [deita'mei/sn] s. prelucrare automată a datelor. darning ball [~ ibo:l] s. ciupercă de cârpit. data processing ['deito rprousesinj s. (infor.) prelucrare de date. darning needle [~ ■ni:dl] s. 1. ac de stopat. 2. (amer. entom.) v. d r a g o n f l y . data sheet ['deito Jî:t] s. (si engineering ~) caiet de sarcini; fişă tehnică; specificaţie. dart1 [du:t] I. s. 1. armă ascuţită care se aruncă, suliţă, javclină, lance, săgeată (şifig.); date1 [deit] I. s. 1. dată (zi, lună); under ~ of cu data de; of this ~ cu data de azi. (as) straight as a ~ drept ca lumânarea; to throw a ~ at smb.'a arunca cu lancea în cineva. 2. ac (ae insectă). 3. clin, cusătură (la o rochie). 4. mişcare rapidă (ca săgeata); 2. termen, perioadă, durată, vârstă; ~ of birth data naşterii; out of ~ învechit, demodat, at a ~dintr-o săritură; to make a ~for a se năpusti asupra. 5.pi. (joc) darts. II. vb. A. tr. perimat; (down) to ~ până în ziua de azi; up to ~ a) modern, la modă, la zi, actual; b) la 1. (at, on) a arunca, a lansa, a azvârli, a repezi, a ţinti (în, spre); (fig.) his eyes ~ed flashes curent cu ultimele noutăţi; c) până acum, până în prezent; to be up to ~in smth. a fi la of anger ochii îi scăpărau de mânie. 2. a pune clini la (o rochie). 3. the sun ~s forth curent cu ceva; to be up to ~ with one's work a fi cu lucrul la zi; to bring smth. up his beams soarele îşi trimite razele; (amer.) to ~ out a grăbi, a zori; a accelera. B. intr. to ~ a pune ceva la punct. 3. (fam.) întâlnire, rendez-vous; (amer.) blind ~ a) întâlnire 1. a se precipita, a se repezi, a ţâşni, a se năpusti, a fugi (ca săgeata), a zbura. 2. to ~ cu o persoană necunoscută; b) persoană necunoscută cu care va avea loc o întâlnire; I have down'(wards) a) a se arunca în jos; b) (av.) a zbura în picaj; to ~ from / out of a ieşi got a ~ am o întâlnire / un rendez-vous; (fam.) to make a ~ a fixa o întâlnire, un brusc / pe neaşteptate din; a ţâşni din; to ~ off a zbura, a pleca glonţ, a fugi pe aici încolo. rendez-vous. 4. (amer. fam.) persoană cu care ai un rendez-vous. II. vb. A. tr. 1. a data (o scrisoare etc.), a pune o dată pe. 2. (ferov. postă etc.) a ştampila. 3. to ~back a antedata dart2 s. v. d a c e1. (un contract); to ~ from afar a data de mult. 4. (amer.) a-şi da întâlnire cu (o persoană dartboard ['da:tbo:d, -baod] s. panou-ţintă. darter [-ar] s. 1. aruncător de lăncii, lăncier; arcaş. 2. (omit.) corb-de-mare (Anhinga de sex opus), a ieşi cu. B. intr. 1. a data; this manuscript ~s from the 14th century acest manuscris datează din sec. al XIV-lea. 2. a se învechi, a ieşi din uz. anhinga). date2 s. (bot.) 1. curmal (Phoenix dactylifera). 2. curmală. dart grass ['da:t gra:s] s. (bot.) flocoşică (Holcus lanatus). dateable ['deitabl] adj. v. d a t a b 1 e. dartingly ]'da:tinli] adv. ca o săgeată. date bait ['deit beit] s. (amer. sl.) bucăţică faină, gagică mişto. dartle ['datei] vb. tr. a arunca (o săgeată) de mai multe ori. dated ['deitid] adj. 1. datat, care poartă dată. 2. învechit, demodat, depăşit. dartre ]'du:tor] s. (med.) herpes; erupţie; boală de piele. dateless ['deitlis] adj.1. (rar) fără dată, nedatat. 2. (poetic) fără sfârşit, veşnic; perpetuu; Darwinian [doi'winion, -njsn] adj., s. darwinist. străvechi, imemorial, de când lumea şi pământul. 3. (amer. fam.) neinvitat, care nu a Darwinism ['da:winiz3m] s. darwinism, doctrina lui Darwin. primit invitaţie. Darwinist ['da;winist] s. v. D a r w i n i a n. date line ['deit lain] adj. 1. (astron.) linia schimbării de dată; linia de demarcare a Darwinistic [ida:wi'nistik] adj. darwinist. timpului. 2. (mar.) linia datei. 3. locul şi data unui articol, reportaj sau corespondenţe darwinite ['daiwinait] s. (mineral.) withneyit, darwinit. de ziar. darwish ['da:wi/] s. derviş. date palm [~ pa:m,'-'-] s.v. d a t e 2 (1). dash [daî/] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli; a izbi, a trânti; to ~ one stone against date stamp [-.staemp] s. (poligr.) compostor, ştampilă cu dată. another a lovi o piatră de alta; to ~ water in smb.'s face a azvârli (o găleată ele. de) apă în faţa cuiva. 2. a sparge, a sfărâma, a zdrobi. 3. a nimici, a zădărnici (speranţe, date stone [~ stoun] s.v. d a t o 1 i t e. date tree [~ tri:] s. v. d a t e 2 (1). planuri). 4. a pierde (curajul). 5. a tulbura (mintea), a încurca, a zăpăci; a intimida, a ruşina. 6. a stropi; a presăra; to ~ colours on the canvas a pune culori / a schiţa pete de culori dating ['deitirj] s. datare. pe pânză. 7. (si to ~ off) a scrie / a schiţa repede, a executa în grabă / în pripă, a face dation ['dei/an] s. (jur.) acordare. într-o clipă. 8. (with) a amesteca (cu), a adăuga. 9. a falsifica (sifig.). 10. a muia, a uda. datival [do'taivd] adj. (gram.) de dativ, al dativului. 11. a şterge. 12. (sl.)v. d a m n (1,1); ~ it all! ladracu! drăcia dracului! 13. to~down; dative ['deitiv] I. adj. 1. (gram.) dativ. 2. (despre funcţionari) amovibil; (despre to ~ to the ground a trânti la pământ; to ~ in(to) pieces a sfărâma în bucăţi; to ~ out magistrali) revocabil. 3. dat sau numit de un magistrat. II. s. (gram.) (cazul) dativ; in a scoate prin lovituri; to ~ out smb.'s brains a) a sparge capul cuiva; b) a şterge (un the ~ (case) în (cazul) dativ. cuvânt etc.). B. mtr. 1. a se arunca, a se azvârli, a se năpusti; (despre valuri) a se sparge. datolite ['dstolait] s. (mineral.) datolit. datum ['deitom, 'da:t-], pl. data ['deito, 'da:to] s. dată (a ««ei probleme); informaţie, 2. a merge cu iuţeală fulgerătoare, a zbura. 3. (mai ales to ~ off) a aşterne în grabă, a schiţa, a lucra în grabă. 4. to ~ against a se azvârli, a se arunca, a se năpusti spre / către / asupra noţiune fundamentală; parametru; cotă iniţială. (cu gen.)," to ~down(ward) a se năpusti, a se precipita, a se prăbuşi; a se prăvăli (trosnind, datum level ['deitom .levl] s. 1. (tehn.) suprafaţă de bază, suprafaţă de referinţă; nivel pocnind etc.); to ~ into a intra, a pătrunde cu forţa în; to ~ off a) a plecă în grabă (cu de referinţă. 2. (geol. etc.) plan de comparaţie. trenul, trăsura etc.), a fugi; b) v. ~ (I, B, 3);. to ~ over a se revărsa; to ~ through a trece datum line [~ ilain] s. (tehn.) linie de referinţă; nivel convenţional; axă neutră. prin; a trece printr-un vad; to ~ up a se urca în grabă, a sălta sus. II. s. 1. mişcare repede; datum mark [~ ma:k] s. (tehn.) reper. impetuozitate; atac neprevăzut, năvală; izbire, lovitură; at a ~ / at first ~ dintr-o dată; datum point [~ 'point] s. (tehn.) punct de referinţă. to make a ~ against the enemy a se năpusti asupra inamicului. 2. (sport) obiect de datura [do'tjuora] s. (bot.) ciumăfaie, laur (Datura stramonium). aruncare (în fugă). 3. energie; hotărâre, cutezanţă; animaţie, vioiciune, impetuozitate, daub [do:b] I. vb. A. tr. 1. a unge. 2. a spoi, a tencui (cu lut, var etc.). 3. a picta prost, elan. 4. plescăit (de lopeţi); izbitură (a valurilor). 5. amestec, adaos; pic; there is a grosolan, a mâzgăli. 4. a mânji, a murdări, a păta, a unge. 5. a masca, a deghiza, a ascunde. romantic ~ about it este ceva romantic în aceasta. 6. (gram.) cratimă, liniuţă de unire B. intr. 1. a picta prost, a mâzgăli. 2. (înv.) a masca. II. s. 1. tencuială făcută dintr-un (-). 7. schiţă făcută repede, mâzgălitură. 8. poză, efect, alură; to cut a ~ a face figură amestec de paie. 2. tablou prost, mâzgăleală. • bună, a produce efect, a epata. 9. (auto) tăblie, aripă, apărător. 10. (sport) cursă scurtă; daube [doub] s. (gastr.)fel de mâncare din carne înăbuşită si legume. a hundred yard ~ o alergare de 100 de yarzi. dauber ['do:bor] s. 1. tencuitor, vopsitor, zugrav. 2. pictor prost. 3. perie, pensulă (folosită dash board [~ bo:d] s. 1. aripă, tăblie (de vehicul). 2. (av., auto) tablou (de bord). la gravură). 4. (înv.) linguşitor. : 3. (conslr.) jgheab de scândură pentru scurgere. daubery ['dD:bori] s. 1. ungere. 2. spoire, tencuire. 3. mâzgălire; mânjire, pătare. 4. deghizare, mascare. dash control [~ kon'troul] s. (tehn.) comandă prin butoane. dashed [da:Jt] adj. cu linii de despărţire; plin de liniuţe; striat; punctat; (despre un cuvânt) daubing ]'do:birj] s. 1. mânjire, murdărire. 2. (despre picturi) mâzgăleală, mâzgălitură. 3. (înv.) linguşire. înlocuit printr-o liniuţă. daub show ['do:b /ou] s. (sl.) expoziţie de pictură. dashed curve [~ 'ko:v] s. (mat.) curbă întreruptă. daubster ['do:bstor] s. v. d a u b e r. dasher ['dxfe'] s. 1. persoană care bate / izbeşte / loveşte / scutură / pisează. 2. persoană dauby ['dD:bi] adj. 1. (despre tablouri) pictat / desenat prost. 2. lipicios, vâscos, gras, care face senzaţie, om afectat în ţinută / în vorbă; fanfaron. 3. bătător (ae batut laptele unsuros. în putinei). 4. (amer.) aripă (a trăsurii). 5. (canad. sport) mantinelă. daughter ['do:tor] s. 1.fiică,fată; (fig.) the~of Eve fiica Evei. 2. (fiz- nucleară) produs dashing ['dasfin] adj. 1. elegant; gătit, arătos; chipeş, dichisit, care vrea să facă impresie, de filiaţie, substanţă-fiică. care pozează. 2. îndrăzneţ, cutezător, impetuos, focos, iute, aprig. daughter cell [~ sel] s. (bot. etc.) celulă-fiică. dashing leather [~ JeiJor] s. aripă (ae vehicul). daughter-in-law ['do:torinb:], pl. daughters-in-law ['do:tozinlo:] s. 1. noră. 2. fiică dash pot [~ ,pot] s. (tehn.) tampon de aer sa« de ulei, amortizor. adoptivă. dash shield [~ /i:ld] s. (auto) tăblie de motor. daughterless ['do:tolis] adj. fără fiică/ fiice. dashy ['da3/i] adj. arătos, chipeş; dichisit, gătit. daughterly ['doitoli] adj. de fiică, filial; supus, ascultător. dastard ['daistod] s. fricos, laş, poltron, mişel, netrebnic. dastardliness [-linis] s. frică, ticăloşie, laşitate, mişelie. daunt [do:nt, amer. şi da:nt] vb. tr. 1. (înv.) a îmblânzi, a domestici. 2. a speria, a intimida; a înmărmuri; a înfricoşa, a înspăimânta. 3. a descuraja; nothing ~ed him nimic dastardly [-li] aav. cu laşitate, în mod laş. nu-1 speria; to be ~ed by difficulties a se speria de greutăţi. dastardness [-nis] s. (rar) v. d a s t a r d l i n e s s . dauntless [-lis] adj. neînfricat, viteaz, curajos, cutezător. dasymeter [daVsimits1] s. (fiz.) densimetru de gaze. dauntlessness [-lisnis] s. neînfricare, curaj, vitejie, îndrăzneală, cutezanţă. data ['deita, 'da:-] s. pl. de la d a t u m. 1. date, noţiuni fundamentale. 2. informaţii, dauphin ['do:fin] s. (ist. Franţei) delfin (moştenitorul tronului). noutăţi, fapte, lucruri cunoscute.



 247



dead



in broad / open ~ la lumina zilei, în plină zi, deschis, în public, în văzul tuturor; to let ~ into a) a scoate (ceva) la iveală / la lumina zilei, a da (ceva) publicităţii; b) (si.) a omorî, a înjunghia, a împuşca. 4. pl. (si.) ochi. 5. (si. fam.) spaţiu, vid, interval (între bărcile concurente); spaţiu (între vin şi marginea paharului); to let / to knock / to shoot ~ into (si.) a omorî, a împuşca, a înjunghia (pe cineva). 6. to frighten / to scare the ~s out of smb. a speria pe cineva de moarte. daylight lamp [~ 'Isemp] s. (electr.) lampă solar, lampă cu lumina zilei. daylight saving time [~ iseivirj 'taim] s. orar de vară. daylight signal [~r signl] s. luminofor, instalaţie de semnale luminoase. day-lily ['dciilili,'-'--] s. (bot.) crin galben (Hemerocallis fitlva). dayliner ['dei.laina1"] s. (canad. ferov.) (tren) expres care circulă zilnic. day-long ['dcibrj] I. adj. de o zi, ţinând o zi întreagă. II. adv. toată ziua. III. s. (mar.) drumul parcurs de un vas timp de 24 ore. dayman ['deima?n],p/. daymen [~men] ş. (mar.) 1. membru al echipajului care lucrează pe punte. 2. membru al echipajului (dulgher, bucătar etc.) care nu face de cart. daymark ['dei-ma:k] s. (mar.) reper de zi. day-night effect [~'nait i'fekt] s. (fiz.) efect diurn. day nursery [~ in3:sari] s. cămin de zi; leagăn dc copii. day peep [~ .piip] s. zori, revărsatul zorilor. day room [~ -ru(:)m] s. cameră de zi (într-un internat). day-scholar [~iskobr] s. elev extern. day-school [~sku:l] s. 1. externat. 2. şcoală cu cursuri de zi. day shift [~ /ift] ş. schimb de zi, day sight [~ -sait] s. (med.) hemeralopie. day signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal de zi. daysman ['deizman], pl. daysmen [~] ş. 1. muncitor cu ziua, zilier. 2. (înv., ist.) arbitru, mediator. dayspring ['dcisprirj] s. 1. (poetic) zori, revărsatul zorilor. 2. (fig.) început. day staff ['dei stu;f] s. (mine) efectiv de suprafaţă. day-star [~sta:r] s. 1. luceafărul-de-dimineaţă. 2. (poetic) soarele. day's work [~z .wa:k] s. 1. muncă zilnică. 2. (ec.) zi (dc) muncă; zi lucrătoare. daytaller [~t3for] s. muncitor zilier (într-o mină de cărbuni). day ticket [~ itikit] ş. (ferov.) bilet dus-întors pentru aceeaşi zi. daytime [~taim] s. timpul zilei, ziua; in the ~ în timpul zilei, ziua, cât c ziuă. day-times [-taimz] adv. (amer. fam.) ziua, în timpul zilei. day-to-day [~tg'dei] adj. 1. zilnic. 2. de o singură zi, efemer. daywork [~wa:k] s. 1. munca zilei; muncă de zi. 2. lucru plătit cu ziua. 3. (ec.) zi (de) muncă. day work [~ wa;k] s. (mine) lucrare la zi. daze [deiz] I. vb. tr. 1. a uimi, a ului, a ameţi, a înmărmuri, a zăpăci, a buimăci. 2. a orbi (prin prea multă lumină). II. s. 1. uimire, zapăcire, uluire. 2. (mine) mică. dazedly [-idli] adv. uimit, uluit. dazzle ['daszl] I. vb. A. tr. 1. a orbi prin strălucire, prin frumuseţe; a(-i) lua vederea (cuiva); a ului. 2. (auto) a orbi cu farurile. 3. (tel., fot.) a diafragma. B. intr. a fi orbit, uluit, II. s. 1. orbire. 2. strălucire orbitoare. 3. (fot.) diafragmare. dazzlement [-mant] s. 1. orbire (prin prea multă lumină). 2. lumină orbitoare. dazzle paint ['daszl peint] s. (mar.) camuflaj (al unui vas de război). dazzler ['da3zlar] s. (fam.) femeie fascinantă. dazzling ['daezlirj] adj. orbitor, uluitor. d-d [deemd] adj. prese, de la d a m n e d . D-day ['di: 'dei] s. zi prestabilită pentru o anumită acţiune; ziua z, ziua debarcării americano-engleze în Franţa (6 iunie 1944). deacidizing [idi:'a;sidaizirj] s. (chim.) dezacidare, neutralizare. deacon ['di:kan] I. ş. 1. diacon. 2. (amer.) piele de viţel nou-născut. II. vb. tr. 1. (amer.) a citi cu voce tare (psalmi). 2. (şl.) a făţui (marfa, fructele etc.); a boteza, a falsifica (băuturi spirtoase). 3. (în Noua Anglie) a castra. deaconess [-is, -es] s. (bis.) diaconeasă. day-bed ['deibcd] s. canapea, sofa. day beam [~ bi:m] s. rază de soare, rază dc lumină. deaconhood [-hud] s. 1. (bis.) diaconic, funcţia dc diacon. 2. diaconi. dayberry [~ b^ri] s. (bot.) agriş (Ribes grossularia). deaconry [-ri] ş. v. d e a c o n h o o d , daybill ['deibil] s. afiş (al unui spectacol). deaconship [-/ip] s.v. d e a c o n h o o d (1). day blindness ['dei 'blaindnis] s. (med.) hemeralopie; (greşit) nictalopie. deacon's nose [rdi:kanz nouz] ş. (canad. fam.) târtiţă. r deactivate [idk'aiktiveit] vb. tr. 1. a dezactiva. 2. a dezamorsa. 3. a demobiliza. day boarder [~ >b;>:do , ~ .boad-] s. (şcolar) semiintern. 4. a neutraliza. day-book [~buk] s. 1. (ec.) (registru) jurnal. 2. jurnal de însemnări. deactivation [di:


dauphiness [-is, -es] s. (ist. Franţei) soţia delfinului. daut [do:t, da:t] vb. tr. (scot.) a dezmierda, a mângâia. dautie [Mo:ti] s. (scot.) drag(ă), persoană îndrăgită. davenport ['dsevnpD:t, -vmp-] s. 1. birou mic stil. 2. (amer.) canapea, divan, sofa. David and Jonathan ['deivid on 'djanaSsn] s. (fig.) (doi) prieteni nedespărţiţi. davit ['darvit, amer. şi 'dei-] s. (mar.) gruie de ambarcaţie. davy1 ['deivi] s. (si.) jurământ; to take one's ~ (that) a sc jura pe toţi sfinţii că; on my ~ pe cuvântul meu; so help me ~! aşa să-mi ajute Dumnezeu! davy2 s. (mine) lampă de siguranţă (cu flacără), lampă Davy. Davy Jones [~ 'd30unz] s. (mar.) diavolul, dracul; duh rău. Davy Jones's locker [~ 'd30unziz 'bks1"] s. (mar. si.) marea (ca mormânt); to go to ~ a se îneca; a se duce la fund. davy lamp [~ lsemp] s.v. d a v y1. daw [do:] ş. 1. (omit.) stâncă (Corvus monedula). 2. (înv.) prostănac, nătâng, găgăuţă. dawdle [do:dl] vb. A. intr. 1. a hoinări, a umbla haimana; a-şi pierde vremea / timpul zadarnic. 2. a se moşmondi, a se mocoşi, a migăli. B. tr. to ~ one's time away a pierde / a irosi vremea. dawdler [-3r] s. trândav, leneş, pierde-vară. dawdling [-in] adj. trândav, leneş. dawk [do:k] s.v. d a k (3). dawn [do:n] I. vb. intr. 1. a se lumina, a miji de ziuă, a se ivi zorile, a se crăpa de ziuă. 2. a-şi da de veste, a se ivi, a apărea, a se trezi; a sc dezvolta, a se mări. 3. to ~ upon a începe să înţeleagă / să vadă / să priceapă; to ~ upon the mind a veni în minte; at last it -ed upon me that în sfârşit am început să văd lămurit că; it has j^sT~ed-iH30ji.me tocmai mi-a trecut prin minte; II. s. 1. zori de zi, zori, revărsatul zorilor, auroră, răsărit, începutul zilei; at ~ în zori; the ~ of brighter days zorile unqr^ilc^nai^ujQCr^3^c?J început, trezire; licărire; to see the ~ of a vedea începutul (cu gen.), apariţia (cu gen.). dawning [-in] s.v. d a w n (II). day [dei] s. 1. ziuă, zi; 24 de ore; perioadă de timp, epocă; (as) clear as ~clar ca lumina zilei; all (the) ~ long toată ziua, toată ziulica, (în) tot timpul zilei; before ~până în ziua; May Day 1 Mai; Victory Day Ziua Victoriei; nautical ~ 24 de ore astronomice; civil ~, mean solar ~ zi civilă (24 de ore de la miezul nopţii); ~ about peste o zi; the ~ after tomorrow poimâine; the ~ before în ajun; the ~ before yesterday alaltăieri; ~ in ~ out zi de zi, zile în şir; ~ by ~/~after ~ / from ~ to ~ zi de zi, zi după zi, de azi pe mâine, în toate zilele; ~ off zi liberă, de odihnă; (ec.) ~s of grace termen de graţie acordat pentru plata unei datorii; every ~ în fiecare zi; every other ~ peste o zi, o zi da, o zi nu, din două în două zile; the next ~ a doua zi, ziua următoare; three times a ~ de trei ori pe zi; any ~ în orice zi (când vrei); to come a ~ after the fair a sosi la spartul târgului; to end one's ~s a muri; how goes the ~? cât e ceasul?; (scoţ.) he can hear neither ~nor door e surd de-a binelea; (fam.) it is early ~s yet e devreme încă; to live as merry as the ~ is long a fi veşnic vesel; as gentle as the ~ blând ca un miel; unsuspicious as the ~ naiv ca un copil; in the ~s of old odinioară, de demult, pe vremuri, cândva; in the ~s to come în viitor; one ~într-o zi; some ~cândva, vreodată, într-o zi (sau alta); the other ~ nu demult, acum câteva zile, zilele trecute, acum de curând, deunăzi; men of the ~ oamenii zilei, oameni vestiţi (ai epocii); the event of the ~ evenimentul zilei; in these ~s în zilele noastre; to have known better ~s a fi cunoscut zile / timpuri mai bune; fallen on evil ~s ajuns în mizerie / în nenorocire; this ~ / week / month / year / fortnight dc azi într-o săptămână / lună / într-un an / în două săptămâni. 2. zi hotărâtoare, luptă, întrecere; to carry / to win the ~ a obţine, a repurta, a câştiga o victorie; to lose the ~ a pierde bătălia; (rel.) ~ of judgement / last Day / doomsday ziua judecăţii, ziua de apoi; pay ~ ziua de plată; (jam.) to call it a ~ a socoti lucrul terminat, a fi mulţumit de rezultatele obţinute; let us call it a ~ pentru azi este de-ajuns; to name the ~ a fixa ziua (nunţii); to be on one's ~ a fi bine dispus; to have a ~ of it, to make a merry ~ of it a-şi face o zi plăcută, a se amuza, a întrebuinţa ziua bine. 3. înflorire, prosperitate; he has had his ~ şi-a avut epoca lui de înflorire, şi-a trăit traiul. 4. lumina zilei. 5. (mine) suprafaţa solului; strat de la suprafaţa unei mine.



 dead abutment



(despre curse) nehotărât; care nu aduce câştig. 19. (despre băuturi) fără gust, searbăd, stătut. 20. (despre culori) mat, şters, spălăcit, fără luciu. 21. (despre ton) înăbuşit. 22. (arhit., despre ferestre, uşi etc.) aparent, orb. 23. (tnar., despre stânci la suprafaţa apei) ascuns. ♦ (amer.) ~ above the ears prostănac, slab de minte; ~ and gone care a trecut, care a fost uitat de mult; căruia i s-a pus cruce; to be ~ with cold a îngheţa; a muri de frig; to be ~ with hunger a muri de foame; (fam.) on the ~ hotărât, serios, pe cinste. 24. (despre un mecanism etc.) mort, care nu funcţionează. 25. (despre sticle de băutură) gol, în care n-a mai rămas nici o picătură. II. adv. 1. fără viaţă, neînsufleţit, nesimţitor. 2. profund, absolut, pe de-a-ntregul, cu totul; pe deplin, total; ~ asleep adormit buştean; ~ true perfect adevărat. 3. exact, drept. ♦ ~against a) a fi categoric împotriva (cu gen.), opus faţă de; b) (despre vânt) drept în faţă. III. s. 1. the ~(folosit ca pi.) morţii, decedaţii, răposaţii. 2. toi; at ~ of night în toiul nopţii, în puterea nopţii, la miezul nopţii; in the ~ of winter în plină iarnă. 3. pi. (mine) steril. dead abutment ['ded s'bAtnMnt] s. (telm.) suport fix. dead account [~ a'kount] s. (ec.) cont fictiv; cont al unui decedat. dead-alive [~o'laiv] adj. 1. fără viaţă, lipsit de energie, fără spirit, plictisitor de moarte. 2. deprimat, mâhnit. 3. (sl.) prost, tâmpit. dead angle [~ 'a:rjgl] s. (telm.) unghi mort. dead ball [~ 'bo:l] s. (sport) lovitură care nu se socoteşte. dead-beat [~'bi:t] I. adj. 1. (fam.) frânt, mort de oboseală. 2. (despre acul magnetic) liniştit, oprit, pe loc. 3. (despre serviciile de măsurat) aperiodic. II. s. (amer. sl.) 1. trântor, parazit. 2. escroc, pungaş. dead beat [~ bi;t] s. (amer. fam.) 1. rău platnic, persoană care nu-şi achită datoriile. 2. (sl.) trântor, parazit. dead block [~ bbk] s. (tnar.) ţest. dead-born [~'bo:nj adj. născut-mort. dead centre [~ 'sento'J s. (telm.) punct mort. dead clothes [~ 'klouiJz] s. pi. giulgiu. dead colour [~ M s ' ] s.v. d e a d c o l o u r i n g . dead colouring [~ 'kAlorirj] s. fond (al unui tablou). dead earth [~ '3:9] s. (electr.) contact perfect cu pământul. deaden f'dedn] vb. A. tr. 1. a slăbi, a amorţi, a paraliza, a calma, a amortiza, a micşora, a reduce (viteza, avântul etc.). 2. (to) a face insensibil (la). 3. a lipsi de luciu / lustru / aromă / parfum. 4. (telm.) a deconecta; a slăbi. 5. (amer.) a usca pomii prin secare. B. intr. a fi ca mort, a-şi pierde sensibilitatea / forţa / energia / spiritul etc. deadener ['dednar[ s. (telm.) amortizor. dead end ['ded .end] s. 1. fundătură. 2. impas. 3. (ferov.) linie moartă. 4. (electr.) capăt mort. 5. (mine) fund de sac. dead ender [~ 'endor] s. (amer.) locuitor al cartierelor periferice, tânăr huligan din cartierele periferice. deadeye [~ai] s. 1. (mar.) cap de berbec, cavilieră. 2. (constr., mar.) legătură de ancorare. deadfall ['ded'fo.'l] s. (amer.) 1. cursă, capcană. 2. arbore (de pădure) căzut din cauza vârstei sau a putreziciunii; grămadă de copaci doborâţi / căzuţi. dead fire [~ 'fai3r] s. focul Sfântului Elmo, flăcăruie. dead flat [~ flaet] s. (mar.) cuplu maestru. dead freight [~ 'freit] s. (mar.) navlu mort. dead frost [~ 'frost] s. (fam.) nereuşită; insucces, fiasco. dead gold [~ 'gould] s. (metal.) aur mat. dead ground [~ graund] s. 1. (mine) rocă sterilă. 2. v. d e a d e a r t h . dead hand [~ 'harnd] s. v. m o r t - m a in. deadhead [~hed] I. s. 1. persoană care are intrare liberă la spectacole sau care călătoreşte gratuit. 2. prostănac; persoană nehotărâtă, fără vlagă, delăsătoare. 3. cap de mort. 4. (tnar.) baba (de lemn); bolard. II. dead-head vb. A. intr. a călători gratis; a vedea spectacole fără plată. B. tr. a procura, a da permis gratuit de călătorie sau de intrare la teatru (cuiva). dead-hearted [~'ha:tid] adj. fără inimă, nesimţitor. dead heat [~ 'hi:t,'--] s. (sport) alergare nulă (în care doi sau mai mulţi participanţi ajung lafmiş în acelaşi timp). dead hole [~ 'noul] s. (mine) gaură oarbă. dead horse [~ 'ho:s] s. (si.) muncă plătită dinainte. dead hours [~ 'auoz] s. pl. ore de noapte. dead house [~ 'haus] s. morgă. deadish ['dedi/] adj. 1. ca moartea, asemănător morţii. 2. (fig.) neliniştitor; înspăimântător; întunecat, posomorât. dead letter ['ded 'lets1"] s. 1. (jur.) lege în desuetudine neabrogată. 2. scrisoare necerută sau neînniânată destinatarului (trimisă la biroul de rebuturi poştale); to send to the ~ office a arunca Ia coş. dead level [~ 'levl] s. 1. teren neted, neaccidentat. 2. (fig.) mediocritate. 3. (telm.) nivel de bază. 4. (telm.) nivel constant. . dead lift [~ 'lift] s. 1. sforţare inutilă (la ridicarea unei greutăţi). 2. (fig.) stare desperată, deznădejde. 3. nivel geodezic. dead-light [~'Iait] s. pl. (mar.) paravan de hublou. dead lime [~ 'laim] s. (constr.) var mort. deadline [~lain] s. 1. limită teritorială; hotar, graniţă. 2. linie de delimitare, demarcaţie (a unei închisori, a unui lagăr de prizonieri). 3. (ec.) termen final. 4. (electr.) linie neutră. 5. (fam.) termen limită; termen de expirare, scadenţă. deadliness ['dedlinis] s. v. d e a d n e s s (1-3). dead load [ded 'loud] s. 1. (telm.) încărcare prin greutate proprie. 2. (av. etc.) greutate proprie. 3. (mine) greutate moartă. dead loan [~ 'loun] s. (ec.) împrumut neachitat Ia timp. .



248



deadlock ['dedlok] s. 1. punct mort. 2. impas; to come to / to reach a ~ a ajunge într-un impas, a se poticni, a se împotmoli; to come out of a ~ a ieşi din impas; to break / to lift smth. out of a ~ a scoate din impas. 3. stagnare. 4. (telm.) oprire totală; blocare. dead loss [~ 'bs] s. (fam.) nevolnic, cretin. deadly ['dedli] I. adj. 1. mortal, de moarte; fatal; ~ poison otravă ucigătoare. 2. de neîmpăcat, fără milă; ~ enemies duşmani de moarte. 3. îngrozitor, extraordinar, intens; ~ paleness paloare cadaverică. II. adv. 1. mortal, de moarte. 2. extrem, teribil, neobişnuit, extraordinar; excesiv. deadly nightshade [~ 'naitfeid] s. (bot.) beladonă, mătrăgună (Atropa Belladona). deadman ['dedmon], pl. deadmen [~] s. 1. mort. 2. pl. v. d e a d m a r i n e s. deadman's bells ['dedmsnz 'belz] s. pl. (bol.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). dead-man's handle [~'hasndl] s. frână automată la trenurile electrice; dispozitiv de siguranţă. dead march ['ded 'ma:t/] s. marş funebru. dead marines [~ mo'ri:nz] s. pl. (fam.) sticle golite, cadavre. deadness ['dednis] s. 1. moarte, stare a tot ce e mort. 2. lipsă de însufleţire, stagnare; plictiseală, urât. 3. lipsă de căldură, răceală, insensibilitate, apatie. 4. caracter searbăd / insipid / fad. 5. indiferenţă. dead-nettle ['ded'netl,'-.--] s. (bot.) urzică-moartă, sugel (Lamiumpurpureum). dead office [~ ofrs] s. slujbă de înmormântare, serviciu funebru, parastas. dead oil [~ 'oil] s. (mine) ţiţei mort, ţiţei degazat. deadpan [~'pa;n] (sl.) I. s. 1. faţă imobilă / lipsită de expresie. 2. (amer. teatru etc.) mască, actor lipsit de mimică. II. adj. inexpresiv. III. adv. cu o faţă imobilă / lipsită de expresie. dead point [~ 'point] s.v. d e a d c e n t r e . dead president [~ 'prezidant] s. (amer. sl.) bancnotă. . dead pull [~ 'pul] s. v. d e a d l i f.t (1). dead reckoning [~ 'rekanirj] s. (mar.) calculare I estimare nautică a distanţelor parcurse. dead-ringer [~rirjgar] s. (fam.) persoană care seamănă cu cineva, dublu; she is a ~ for me seamănă leit cu mine. dead rock [~ tok] s. (geol.) rocă sterilă. dead room [~ ru(:)m] s. (fiz.) cameră surdă. dead security [~ si'kjrariti] s. (ec.) bun care nu poate servi ca garanţie atâta timp cât nu e fructificat. dead set [~ 'set,'—] I. s. 1. poziţie de pândă (a unui caine ae vânătoare). 2. hotărâre (nestrămutată), fermitate. 3. (at, on, upon) atac (împotriva cu dat.) II. adj. pred. ~ to hotărât să, ţinând morţiş să. dead short circuit [~ fort 'so:kit] s. (electr.) scurt circuit complet. dead shot [~ '/ot] s. bun ţintaş / trăgător. dead soldier [~ 'sould30r] s. (amer. fam.) 1. chiştoc stins. 2. (amer. sl.) sticlă goală (de vin, de bere etc.). dead spot [~ 'spot] s. 1. (tel.) zonă de tăcere I moartă. 2. (fig.) punct mort. dead tide [~ 'taid] s. cel mai scăzut nivel al apei la reflux. dead wall [~ 'wo:l] s. (constr.) perete orb, perete plin. dead water [~ ,wo:tor] s. 1. apă stătătoare. 2. (mar.) siaj, dâră; cale de vârtejuri. deadweight [~weit,'-'-'] s. 1. (mar.) capacitate brută de încărcare (a navei); deadweight. 2. (auto, ferov.) greutate proprie; dara. deadweight tonnage [~ 'tAnid3] s. (mar.) tonaj al capacităţii de încărcare. dead wind ['ded 'wind] s. (mar.) vânt contrar; (av.) vânt de faţă. dead window [~ 'windou] s. (arhit., constr.) fereastră oarbă. deadwood [~wud] s. 1. căzătură de arbori; arbore uscat în picioare, pom uscat; uscătură, ramură uscată. 2. (»rar.) tub etambou, tubul prin care trece extremitatea arborelui portelice. 3. (ferov.) bară tampon (de rezistenţă). 4. (mine) spaţiu mort. 5. material fără valoare. 6. persoană nefolositoare, sportiv ieşit din formă. 7. detalii inutile, amănunte inutile, umplutură. 8. lucru / obiect inutil. deadwood fence ['dedwud fens] s. (austr.) gard masiv din buşteni. dead work ['ded wo:k] s. (mine) abataj în rocă sterilă. deaerate [di(:)'eiarcit] vb. tr. (telm.) a dezaera, a scoate aerul din. deaeration [diieis'rei/an] s. (telm.) dezaerare. deaerator [di(:)cio'reitorJ s. (auto) râsufiătorul motorului. deaf [def] adj. 1. surd; tare de ureche; (as) ~ as an adder / a beetle / a stone / a post surd de tot, surd de-a binelea; to be ~ in one car a fi surd de o ureche; ~ and dumb surdo-mut; born ~ surd din naştere; (prov.) none so ~ as those that won't hear mai surd decât cel care n-aude e cel care nu vrea să audă; to turn a ~ ear to a nu vrea să audă de, a nu vrea să asculte la. 2. (fig.) surd; nesimţitor; impasibil; he was ~ to all arguments era surd la toate argumentele. 3. (fig.) (with) asurzit (de; din cauza, cu gen.) 4. (despre pământ) sterp, neroditor; (despre nuci etc.) gol, găunos. deaf-adder ['defeedy] s. (amer. zool.) şarpe veninos. deaf-aid ['defeid] s. proteză auditivă. deaf-and-dumb ['defon'dAin] s. surdomut. deafen ['defn] vb. tr. 1. a asurzi, a face să asurzească. 2. (fig.) (with) a asurzi (cu). 3. a înăbuşi (un sunet). 4. (telm.) a face să nu pătrundă (sunete), a amortiza. deafener [-or] s. (telm.) amortizor de zgomot. deafening [-irj] I. adj. 1. asurzitor. 2. (telm.) fonoizolator, care amortizează zgomotul. II. s. (telm.) (material) izolator acustic, material fonoizolator. deafforest [.di:s'forist] vb. tr. v. d i s a f f o r e s t . deafish ['defi/] adj. (fam.) cam tare de ureche /. surd. deaf-mute ['def mju:t] s. 1. surdomut. 2. (mea", sl.) obiect / corp de disecţie. deaf-rnuteness [-nis] s. v. d e a f - ni u t i s ra. deaf-mutism [-izsm] s: surdomutism.



 249



death-dealing



dean ager ['di:n 'cid33r] s. (amer. fam.) tânăr revoltat de viaţa apăsătoare din jur (după numele actorului James Dean). deaner ['di:n3r] s. 1. (si.) şiling. 2. (amer. fam.) monedă de 10 cenţi. deanery [rdi:nari] s. 1. (bis., univ.) decanat; funcţia de decan sau de vicar. 2. (bis.) locuinţa / rezidenţa decanului sau a vicarului. 3. (bis.) cerc (protopopesc). deanship ['di:n/ip] s. v. d e a n e r y (1). dear1 [diar] I. adj. 1- scump, drag, iubit; ~heart aliveî Doamne Dumnezeule! 2. (formă de adresare politicoasă sau uneori ironică) dragă, scumpule; my ~ Jones dragul meu Jones; Dear Sir stimate domn (formulă de adresare în scrisori). 3. scump (la preţ), costisitor; de mare valoare; ~ year an de lipsă, de sărăcie, de scumpete. <> oh, ~! ~ me! (exclamaţie exprimând nerăbdarea, compătimirea, mirarea etc.) Dumnezeule! ci, poftim! cum se poate? zău? vai! extraordinar! ;(înv.) one's ~est enemy cel mai înverşunat duşman al cuiva. II. s. scump, iubit, drag; what ~s they are! ce scumpi sunt! III. adv. 1. costisitor, scump; to cost ~ a costa scump / mult; (jig.) to pay too ~ for one's whistle a plăti prea scump pentru un gust al său sau pentru gusturile sale. 2. iubitor, afectuos, tandru. 3. delicat. IV. interj. v.~ (1,1). dear2 adj. (înv.) greu, dificil. dear-beloved ['disbi'Uvd] adj. prea iubit, drag, scump. dearborn [~bo:n] s. (amer.) caretă uşoară cu patru roţi. dear-bought [~bo:t] adj. scump plătit, scump cumpărat (şi fig.). dearie ['diari] s. v. d e a r y (II). dear-loved ['dia Uvd] adj. v. d e a r - b e l o v e d . dearly ['diali] adv. 1. tandru, delicat. 2. scump, mult. 3. mult, foarte mult, din toată inima. dearness ['dbnis] s. 1. scumpete, preţ ridicat. 2. (fig.) preţ, valoare. 3. duioşie, afecţiune, iubire, dragoste. dear-purchased ['dio'po:t/3st] adj. v. d e a r - b o u g h t . dearth [d3:8] s. 1. lipsă, sărăcie (şi fig.); insuficienţă; foamete; ~ of workmen lipsă de muncitori / de mână de lucru; in time of ~ pe timp de foamete. 2. scumpete. deary ['diari, 'djaxi] I. adj. (fam.) scump, iubit, drag. II. s. iubit, drag. deasphalting [idi:'a?sfa?ltirj] s. (tehn.) dezasfaltare. death [de8]ş. 1. moarte, deces, apparent ~ moarte aparentă; in the jaws of ~în ghearele morţii; bed of ~ patul morţii; after ~ the doctor prea târziu; după moarte, cal de hulube; (fam.) to be ~ on a) a fi expert în / cunoscător în / al (cu gen.); b) a se da în vânt după, a-i plăcea grozav (cu ac.),- (jig.) to be in at the ~ a fi martor la încheierea unor tratative etc.; you'll be the ~ of me a) o să mă omori cu zile, o să mă bagi în mormânt; b) o să mă prăpădesc de râs din pricina ta; (prov.) better a glorious ~ than a shameful life mai bine o moarte glorioasă decât o viaţă ruşinoasă; Black Death (q.v.); (fam.) to catch one's ~ of cold a muri din cauza răcelii, a răci grozav; to cling / to hold on like grim ~ to a se agăţa cu toată puterea de; ~ in the pot primejdie ascunsă; (prov.) ~ is the grand deal 2 1. ş. (constr.) scândură de brad, de pin, scândură pentru export (având o grosime leveller toţi sunt egali în faţa morţii; ~ knocks at the door moartea bate la uşă, se apropie ceasul morţii; (prov.) ~ pays all debts / quits all scores / squares all accounts moartea de la 2 ţoii în sus şi o lăţime de la 9 ţoii în sus), dulap. II. adj. de brad, de pin. deal3 ş. (amer.) politică economică specifică a unei anumite administraţii (v.şi S q u a r eplăteşte toate datoriile / pe toate le împacă; ~ under a shield moarte pe câmpul de luptă; (prov.) ~ when it comes will have no denial moartea-i tară leac; to die a dog's ~ a muri D e a l , N e w D e a l , F a i r Deal). ca un câine; to die a natural ~ a muri de moarte bună; to do to ~ a) a omorî, a ucide; dealbate [di'aslbeit] vb. tr. a albi, a înălbi. deal board [~ boxl] s. scândură; (fig.) he can see through a ~ are o privire ageră; are b) (fig.) a omorî, a chinui; a plictisi de moarte etc.; to be dressed to ~ a fi împopoţonat; dry ~ a) (înv.) orice fel de moarte, în afară de moartea prin înec; b) moarte fără vărsare ochi foarte buni. de sânge; (re/.) everlasting ~ chinurile veşnice (ale iadului); (amer. înv.) to go one's ~ deal end ['di:l end] ş. capăt de scândură, scândură scurtă. dealer ['di:br] s. 1. negustor, comerciant; intermediar; ~in groceries băcan; itinerant on / for a face tot posibilul pentru / în vederea (cu gen.); hour of ~ ceasul morţii; to ~ negustor ambulant; ~ in second-hand books anticar; ~ in old clothes negustor de haine meet one's ~ a-şi găsi moartea; upon pain of ~ sub pedeapsa cu moartea; to be upon vechi, telal; retail ~ vânzător cu mărunţişul; small ~ negustor de mărunţişuri, mămular; the point of ~ a fi pe patul morţii, a trage să moară; to put to ~ a ucide, a omorî, a executa; Wholesale ~ angrosist; ~ in wool lânar. 2. persoană care se ocupă cu ceva; ~ in politics to raise from ~ a scula din morţi, a învia; sentence of ~ condamnare la moarte; to be persoană care se ocupă cu politica; double ~ taler cu două feţe, ipocrit, făţarnic; plain sick to ~ a fi sătul până-n gât; a i se urî; sleep of ~ somn de moarte; to snatch smb. - persoană cinstită, sinceră; ~ in scandal bârfitor, calomniator; sharp ~ şmecher, puşlama, from the jaws of ~ a smulge pe cineva din ghearele morţii; (amer. pl.) sudden ~ a) băuturi secătură, pezevenchi; (fat»-) ""in learning învăţat, cărturar. 3. jucător care împarte cărţile alcoolice foarte tari; b) whisky ieftin; (pop.) as sure as ~ cât se poate de sigur, cum mă vezi şi cum te văd; to ~ a) mortal, de moarte; b) până la moarte; to be frozen to ~ a îngheţa, (de joc). 4. (şi horse ~) geambaş. 5. (ec.) agent de bursă, dealer. a muri de frig; to laugh oneself to ~ a se prăpădi de râs, a muri de râs; tired to ~ mort dealer buyer [~ 'baiar] s. (înv.) telal. / frânt de oboseală; to the ~ până la ultima picătură de sânge; până la capăt. 2. (fig.) dealership [rdi:b/ip] s. (ec.) 1. autorizaţie de desfacere (a unei mărfi). 2. unitate de capăt, sfârşit; pierdere; stingere, încetare; nimicire; amurg, apus. desfacere autorizată. death-adder ['dcG'axb1"] s. (zool.) şarpe veninos australian, şarpele-morţii (Acanthopis deal floor ['di:l -flo:r] s. duşumea de scânduri. dealing ['di:lirj] s. 1. (with) purtare, conduită, procedeu (faţă de); fair / honest / plain antarctica). / upright ~ cinste, comportare cinstită, bună-credinţă; ~ dealing făţărnicie, ipocrizie; death allowance [~3'lau3ns] s. ajutor de deces, de înmormântare. I don't like such ~s nu-mi plac astfel de procedee / de metode. 2. pl. (with) raporturi; death-bed [~bed] s. pat de moarte, patul morţii (şi fig.); he was on his ~ era pe patul relaţii (cu). 3. pl. afaceri comerciale, tranzacţii; to have ~s with smb. a avea legături morţii, îşi trăia ultimele clipe. comerciale / de afaceri cu cineva; there is no ~ with him nu te poţi înţelege cu el. death bell [~ bel] s. 1. clopot de înmormântare. 2. ţiuit în urechi (interpretat de superstiţioşi ca prevestire a morţii). deal plank [rdi:l iplasrjk] s. v. d e a l b o a r d . death-blow [~blou] s. lovitură mortală, lovitură fatală, lovitură de graţie (şi fig.). deal suit [~ 'sju:t] s. (pop.) ochelari. dealt [delt] past şi part. trec. de la d e a l 1 (I). death camp [~ kaemp] s. lagăr al morţii. death certificate [~ saMifikit] s. certificat de deces. deal tree ['di:l tri:] s. (bot.) brad. death chamber [~ it/cimb3r] s. 1. cameră în care se află un muribund sau un mort. deambulation [idi:aembju'lei/pn] s. (rar) plimbare. deambulatory [idiiasmbju'leitpri] I. adj. ambulant, rătăcitor. II s. (arhit.) deambulatoriu; 2. (într-o închisoare) cameră de execuţie. pcristil, arc mănăstiresc. death-cold [~kould] adj. rece ca de mort / ca gheaţa. deaminate [idi:'a;mineit] vb. tr. (chim.) v. d e a m i n i z e . death cord [~ ko:d] s. funie de spânzurat. death cup [~ k*p] s. 1. cupa morţii. 2. (bot.) ciupercă albă / galbenă (Amanita deaminase [rdi:asmineis] s. (biochimie) dezaminază. phalloides). deaminization [di:iă3mini'zei/3n] s. (chim.) dezaminare. death damp [~ damip] s. sudoare rece (la cel ce moare). deaminize [idi:'asminaiz] vb. tr. (chim.) a dezamina. death dance [~ da:ns] s. dans macabru. dean1 [di:n] s. 1. (bis.) superintendent, decan, vicar (titlul celui mai bătrân preot, după episcop, al unei catedrale); faţă bisericească (în bis. catolică şi anglicană); rural ~ vicar. death-darting [~.da:tin] adj. aducătoare de moarte. deathday [~dci] s. zi comemorativă (a morţii cuiva). 2. (univ.) decan. 3. decan al corpului diplomatic. dean2 s. vale mică. death-dealing [~idi:lirj] adj. v. d e a t h - d a r t i n g .



deafness ['demis] s. 1. surzenie, surzime (şifig.). 2. neclaritate, caracter indistinct (al sunetelor etc.). deaf nettle ['def'netl] s. v. d e a d n e t t l e . deaf nut [~ 'nAt] s. (fig.) ceva lipsit de miez / de conţinut; vorbărie goală. deal1 [di:l] past şi part. trec. dealt [delt] vb. A. tr. 1. a împărţi, a repartiza, a distribui, a da; to ~ (out) the cards a da cărţile; to ~ even-handed justice a face dreptate fără părtinire. 2. a da (o lovitură); to ~ smb. a blow a da cuiva o lovitură (şi fig.); to ~ a cut at smb. a lovi pe cineva cu sabia. 3. to ~ out a împărţi, a da (lovituri etc.); to ~ out blows a împărţi lovituri în dreapta .şi în stânga; he ~s out his money freely îşi împarte banii cu dărnicie, e larg la pungă; cheltuieşte în dreapta şi în stânga, e mână spartă. B. mtr. 1. a împărţi cărţile de joc; who ~s? cine dă cărţile? 2. a face negoţ / comerţ; to ~ fairly a face negustorie cinstită. 3. to ~ at a cumpăra la, a fi clientul (unui magazin); to ~ between a fi mijlocitor între, a juca rolul de intermediar între; to ~ in a) se ocupa cu / de; to ~ in political matters a se ocupa cu politica; b) a face comerţ cu / negoţ de; to ~ in corn a face comerţ cu cereale; to ~ together a fi în relaţii (cu cineva), a avea relaţii (eu cineva); a lucra mână în mână; to ~ with smb. a avea de-a face cu cineva; a conlucra cu cineva; a avea de furcă cu cineva; a se purta (bine etc.) cu cineva; to have to ~ with smb. a avea dc-a face cu cineva; I shall not ~ with him any longer n-o să mai am de-a face cu el; to ~ exhaustively with smb. a trage cuiva un perdaf, a lua pe cineva la refec; to ~ fairly with smb. a se purta bine / frumos cu cineva; to — ill with smb. a se purta urât cu cineva; I don't know how to ~ with him nu ştiu cum să mă port cu el / cum să-1 iau; he is a hard man to ~ with / to be dealt with e greu să te înţelegi / s-o scoţi la capăt cu el; he had young rivals to ~ with avea de luptat cu rivali tineri; to ~ with smth. a) a se ocupa cu ceva, a fi preocupat de ceva; a trata despre ceva; what does this book ~ with? despre ce tratează cartea aceasta? b) a lupta împotriva (cu gen.); a passion he had to ~ with o patimă împotriva căreia trebuia să lupte; c) a respinge (un atac), a face faţă (cu dat.). II. s. 1. (mai ales pop. sau înv.) parte, porţiune, cantitate neprecisă, ceva; there is a ~ of truth in all this există oarecare adevăr în toate acestea; a great / good ~ foarte mult; a great / good ~ of foarte mult(ă), foarte mulţi, foarte multe, o mare cantitate de, o mulţime de; (fam.) a ~ (of) v. a g r e a t ~ (of); a ~ of money o mulţime de bani; he had a ~ to say avea multe de spus, avea multe pe suflet; what a ~ we have heard! câte n-am auzit! ce nu ne-a fost dat să auzim! it has snowed a great ~ a nins straşnic; he thinks a great ~ of himself e un înfumurat şi jumătate; a good ~ of one's time o bună parte din timpul său; he reads a good ~ citeşte (destul de) mult, citeşte, nu se-ncurcă; with a vast ~ of cu nenumărate (eforturi etc.); we have heard a good ~ of you am auzit vorbindu-se mult de dumneata; a great ~ better mult mai bine. 2. (la yacul de cărţi) datul cărţilor, servitul cărţilor; who has the ~? whose ~ is it? cine dă cărţile? cut for the ~taie cărţile ca să vedem cine Ie dă. 3. (fam.) afacere, tranzacţie, târg; acord, înţelegere; (şl.) chilipir, afacere (bună); to do / to make a ~ a încheia o afacere, un târg. 4. purtare, comportare; atitudine.



 death-doomed



death-doomed [~du:md] adj. osândit la moarte. death duty [~ .dju:ti] s. taxă de moştenire. death feud [~ fju:d] s. vrajbă neîmpăcată / de moarte. death fight [~ fait] s. luptă pe viaţă şi pe moarte. death fire [~ ifaior] s. lumină înşelătoare, licărire ademenitoare (interpretată adesea ca vestind moartea). deathful ['deSflJ adj. 1. ucigător, omorâtor, mortal. 2. ca de moarte. death gurgle ['deO igo:gl] s. horcăit (al muribundului). death hour [~ .auor] s. ceasul morţii. death house [~ haus] s. casa morţii (clădire în care condamnaţii işi aşteaptă execuţia). death-hunt [~lunt] vb. intr. (si) a jefui cadavrele (rfwpa o luptă). death hunter [~ ,hAnt3r] s. jefuitor de cadavre (pe câmpul de lupta). deathiness ['deOinis] s. (rar) primejdie de moarte. death-in-Iife ['deSin'laif] s. pierdere a oricărui interes pentru viaţă (cf. „cadavru viu"). death knell [~ nel] s. dangăt funebru (şifig.). deathless ['deOlis] adj. nemuritor, fără moarte; (despre faimă ele.) nepieritor. deathlessness [-nis] s. nemurire. deathlike [deOlaik] adj. ca moartea, asemănător morţii; ~ silence tăcere de moarte. deathliness ['deolinis] s. calitatea de a fi muritor. deathly ['deOli] I. adj. 1. mortal, fatal, ucigător, distrugător. 2. funebru, de moarte; mormântal; ~ silence tăcere mormântală. II. aaV. de moarte, mortal. deathman ['deumonj, pl. deathmen [~[ s. călău, gâde. death-mask ['de6ma:sk] s. mască mortuară. death-pale f~peil] adj. palid ca moartea. death pang [~ paenj s. agonie a morţii. death penalty [~ .penslti] s: pedeapsă cu moartea. death-rate [~reit] s. mortalitate; procent al mortalităţii. death-rattle [~iratl] s.v. d e a t h g u r g l e . death-roll [~roul] s. listă a celor morţi (în lupta etc.). death's-head [rde9s hed] s. 1. craniu, cap de mort (ca emblemă a morţii); (pop.) to look like a ~ on a mopstick a arăta ca moartea / ca un cadavru. 2. (entom.) (fluture) cap-de-mort (Acherontia atropos). death sickness ['deO isiknis] s. boală fatală / care aduce moartea. deathsman [~smon] s.v. d e a t h m a n . death song [~ sog] s. 1. cântec funebru; cântec de înmormântare; bocet. 2. (poetic) cântecul lebedei. death strain [~ strein] s. v. d e a t h s o n g (2). death struggle [~ istrAgl] s. v. d e a t h p a n g . death's wound [~s wu:nd] s. rană mortală. death throe [~ 6rou] s. v. d e a t h • p a n g. death tick [~ tik] s. v. d e a t h w a t c h (3). death toll [~ toul] s. d e a t h r o l l . death trance [~ trams] s. moarte aparentă. death-trap [~tra;p] s. capcană mortală. death warrant [~ .worant] s. 1. sentinţă de moarte; ordin de execuţie. 2. ceva egal cu o sentinţă de moarte (de exemplu diagnosticul doctorului). 3. (fig.) ceva ce pune capăt speranţei / bucuriei. death-watch [~wot[] s. 1. persoană care stă de veghe lângă un muribund. 2. santinelă lângă un condamnat la moarte. 3. (entom.) car (al carul sunet se crede că prevesteşte moartea) (Anobium sp.). death-worthy [~wo:


250



debatable ground [~ 'graundj s. 1. teritoriu contestat de două ţări / părţi. 2. (fig.) obiect de discuţie. debatable land [~ 'laaid] s. v. d e b a t a b l e g r o u n d (l). debate [di'beit] I. vb. A. tr. 1. a considera, a delibera. 2. a discuta, a controversa, a argumenta; a examina, a dezbate (o problemă). 3. a medita asupra (cu gen.); a cumpăni; to ~ a matter in one's mind a cântări un lucru în minte, a chibziii / a reflecta asupra unui lucru. 4. (ist.) a disputa (o victorie), a lupta pentru. B. intr. 1. a da O luptă parlamentară. 2. to ~ on / upon a) a argumenta asupra (unei chestiuni), a discuta (o chestiune); b) (înv.) a se angaja în luptă, a se război; c) a medita asupra (cu gen.), a delibera asupra (cu gen.). II. s; 1. dezbatere, discuţie, controversă, polemică; beyond / without ~ în afară de orice discuţie, indiscutabil; (pol.) full dress ~ şedinţă parlamentară importantă; dezbatere a unei probleme importante. 2. pl. the ~s dezbateri publice / parlamentare, dări de seamă oficiale ale unei şedinţe parlamentare. debater [-or] s. argumentator; orator; purtător de cuvânt; skilful ~ creator iscusit; knife-and-fork ~ persoană căreia îi place să ţină cuvântări în timpul meselor. debating society [di'beitin so'saioti] s. societate / club de dezbateri / de discuţii; cerc de studiu, cerc ştiinţific. debativeness [di'bcitivnis] s. (rar) plăcere de a discuta; limbuţie. debauch [di'bo:t/] I. vb. A. tr. 1. a corupe, a perverti, a vicia; a seduce (o femeie). 2. a strica, a vicia, a denatura (gustul, judecata). 3. a deprecia, a înjosi. B. intr. a se deda exceselor (de băutură I mâncare), a se strica. II. s. 1. desfrâu, destrăbălare; exces, abuz. 2. orgie. 3. chef, beţie. debauched [-t] adj. desfrânat, destrăbălat, stricat, corupt, pervertit. debauchedness [-idnis] s. desfrâu, destrăbălare. debauchee [.debo:'t.fi:] s. desfrânat, corupt; libertin, imoral, stricat. debaucher [di:'bo:tJbr] s. ademenitor, seducător. debauchery [di:'to;t/3ri] s. 1. desfrâu, crailâc, destrăbălare; exces, abuz. 2. beţie, lăcomie, necumpătare, neînfrânare; orgie.' debauchement [di'bo:t/mont] s. v. d e b a u c h e r y . debbery ['debori] (înv.) s. ceremonie de prezentare a tinerelor la curtea regală. debenture [idi'bent/s', do'b-] s. (ec.) 1. obligaţiune, titlu de creanţă; obligaţiune a unei societăţi pe acţiuni. 2. certificat vamal (dând dreptul la primă de export). debenture bond [- bond] s. (ec.) obligaţiune cu dobândă fixă. debenture stock [~ stok] s. (ec.) obligaţiuni fără termen. debile ['debil, 'dirbail] adj. debil, firav, plăpând. debilitate ['di'bilitcit] vb. tr. a debilita, a slăbi (constituţia, puterile cuiva). debilitation [diibili'tei/sn] s. debilitare, slăbire; slăbiciune; neputinţă. debility [di'biliti] s. 1. debilitate, sănătate şubredă. 2. slăbiciune, neputinţă. 3. (astron.) slăbire a influenţei unei planete. debit ['debit] I. s. (ec.) debit; to put to the ~ of smb. a trece în debitul / contul cuiva. II. vb. tr. a debita, a trece (o sumă) în debitul cuiva. debit account [~ o'kaunt] s. (ec.) cont de debit. debit balance [~ telons] s. (ec.) sold debitor. debit item [~ 'aitom] s. (ec.) articol de cheltuieli. debit note [~ nouţ] s. (ec.) notă de debitare. debit side [~ said] s. (ec.) debit. debonair [idebo'nsor, -'bo'n-[ aay. (fr.) 1. bun, blând, blajin. 2. politicos, cuviincios, bine crescut; elegant; graţios. 3. vesel, iubitor de viaţă, senin. debonairness [-nis] s. 1. bunătate, blândeţe, blajinătate. 2. politeţe, bună-cuviinţă, bună-creştere; eleganţă. debouch [di'baut/, -'bu;/J vb. intr. 1. (mii.) a ieşi dintr-o pădure / dintr-o trecătoare / dintr-un defileu, a ieşi la larg / în loc deschis. 2. (despre un râu) a ieşi din munţi. debouchment [-mont] s. 1. ieşire din defileu / din pădure. 2. revărsare a râurilor; gură a unui fluviu. 3. (mil.) debuşeu, ieşire din trecătoare / din ascunziş. deb-presentation ['debprezon'teijan] s.v. d e b b e r y . debrief [-di:'bri:f] vb. tr. a cere sau a primi raportul (cuiva) la întoarcerea din misiune. debris ['deibri:] s. 1. rămăşiţe, fragmente, fărâme, frânturi; sfărâmături; firimituri; ţăndări, aşchii; schije. 2. ruine. 3. (mil.) rămăşiţe ale unei armate. 4. (constr.) moloz. 5. (geol.) deschidere; gen de aluviune (depozit de pietriş, nisip); grohotiş. 6. (chim.) reziduuri (ae substanţe organice). debt [det] s. datorie, obligaţie; floating ~ datorie flotantă / curentă; funded ~ datorie consolidată; National Debt datorie, împrumut de stat; to be in smb.'s ~ a fi dator cuiva; to contract ~s a face datorii; to incur a ~ to get / to run into a ~ a contracta o datorie; sunk over head and ears in ~ a fi dator vândut; deep / deeply / heavily in ~ înglodat (până în gât) în datorii; to be out of ~ a nu (mai) avea nici o datorie; out of ~ out of danger cine nu este dator nu se teme de nimic; to pay the ~ of nature a muri, a deceda; bad ~ datorie fără speranţă de a fi achitată; ~ of gratitude obligaţie din recunoştinţă; ~ of honour datorie de onoare; to settle a ~ a(-şi) achita o datorie. debtee [dc'ti:] s. (jur.) creditor. debtless ['detlisj adj. fără datorii. debtor ['detor[ s. 1. debitor, datornic. 2. (ec.) debit (în registrele de contabilitate). debtor balance [~ 'baslons] s. (ec.) sold debitor. debtors' prison ['detoz 'prizn] s. închisoare a datornicilor. debt service ['det 'so:vis] s. (ec.) plată a procentelor la împrumutul de stat, datorie publică. debug [idir'bAg] vb. tr. 1. (fam.) a descoperi şi îndepărta erori din; a drege. 2. (fam.) a îndepărta microfoanele ascunse (dintr-o încăpere). 3. (cib.) a corija, a pune la punct; a depana. debugging [-irj] s.ftehn.) corectare; reglare; punere la punct.



 251



decide



debunk ['dir'bArjk, -'-] vb. tr. (fam.) 1. a demasca, a dezvălui (o minciuna). 2. (fig.) a şubrezi, a se zdruncina. 4. (despre stat, familie) a se dezmembra, a se destrăma, adecădea, detrona; a pierde, a scădea (prestigiul), a lipsi (o persoană sau un lucru) de o parte de a se descompune; 5. (despre oameni) a se pierde. 6. (bot.) a se veşteji, a se ofili. 7. a se glorie, a pune în adevărata sa lumină. degrada. B. tr. a face să decadă. II. s. 1. decădere. 2. putrezire. 3. prăbuşire, ruinare (a unei clădiri). 4. tulburare, şubrezire, zdruncinare (a sănătăţii). 5. descompunere; declin; deburr [.diiba:1"] vb. tr. (tehn.) a debavura. debus [di'bAs] vb. A. tr. (mil.) a debarca; a descărca (oameni, provizii, armament). B. intr.putreziciune, corupţie; to fall into ~ a cădea în ruină, a se ruina; to be in a state of ~ a fi în stare de decădere; to go / to sink to ~ a se ruina. 6. (chim.) descompunere. 7. (jîz.) a coborî, a ieşi (din autobuz). dezintegrare, dezagregare. 8. (despre sateliţi artificiali, rachete etc.) pierdere de viteză, debussing point [-in point] s. rampă, loc de descărcare (din camioane). debut ['deibju:, -'- şi pronunţia franceza] s. (jr.) debut, început; to make one's ~ a încetinire. decay chain [~ t/cin] s. (fiz.) 1- familie / serie radioactivă. 2. serie / lanţ de dezintegrări. debuta, a-şi face debutul. decayed [di'keid] adj. 1. putrezit, putred; stricat; ~ teeth dinţi stricaţi. 2. apus, decăzut; debutanization [dhbjurtam'zei/an] s. (chim.) debutanizare. r ruinat. debutanizer [idi:'bju:t5naiz3 ] s. (chim.) coloană de debutanizare. debutant ['deibju(:)ta:rj, -tD(:)rj şi pronunţia franceză] s. (fr.) debutant, începător. decayedness [-nîsj s. (stare de) putrezire, decădere. debutante ['deibju(:)ta:nt, -to(:)nt şi pronunţia franceză] s. (fr.) debutantă, începătoare. decayer ['di'keia1"] ş. distrugător. decease [di'sirs] I. s. deces, moarte, sfârşit al vieţii. II. vb. intr. a deceda, a muri. debye [di'bai] s. (fiz.) debye. deceased [-t] I. adj. decedat, mort. II. s. the ~a) defunctul, decedatul, mortul, răposatul; decachord ['dekakoid] s. (grec. muz.) harfă cu zece coarde. b) morţii, răposaţii. decad ['dekad] s. v. d e c a d e . decadal fdekodal] adj. de decadă, de zece ani. decedent [di'sixtant] (amer. jur.) decedat, defunct, răposat. decade ['dekeid, -kad, di'keid] ş. 1. deceniu, zece ani. 2. serie / grup de zece; zece luni; deceit [di'si:t] s. 1. înşelătorie, tragere pe sfoară, truc. 2. fals, fraudă. 3. duplicitate; şiretenie. 4. iluzie, amăgire. (astron., cib.) decadă. 3. împărţire în zece cărţi a unei opere. deceitful [-ful] adj. 1. înşelător, fals, trădător, viclean. 2. dezamăgitor, nesincer, decadence ['dcksdsns, di'keid-, de'keid-] s. 1. decadenţă, decădere; scăpătare, început de ruină. 2. înrăutăţire, agravare. 3. decadentism, decădere (în artă). mincinos, care induce în eroare. decadency [-i] s.v. d e c a d e n c e . deceitfulness [-fulnis] s. 1. falsitate, perfidie, viclenie, şiretenie. 2. natură înşelătoare. decadent ['dekodant, di'keid-, de'keid-] I. adj. decadent; decăzut. II. s. artist decadent. deceivability [diisi;v3'biliti] ş. v. d e c e i v a b l e n e s s . deceivable [di'si:vabl] adj. 1. uşor de înşelat. 2. înşelător, perfid. decade scaler ['dekeid iskeuV] ş. (fiz.) scară cu decade, demultiplicator de raport 10:1. deceivableness [-nis] s. 1. uşurinţă de a se lăsa înşelat. 2. caracter înşelător / amăgitor decaffeinate [.dk'kasfineit] vb. tr. a decafeiniza. / iluzoriu. decaffeinated [idi:'ka3fineitid] adj. decafeinizat. decagon l'dckagsn] s. (mat.) decagon, poligon cu zece laturi. deceive [di'si:v] vb. A. tr. a înşela, a induce în eroare, a minţi; a amăgi; B. rej7. a se decagonal [de'kaîgansl] adj. (mat.) decagonal. înşela, a se amăgi. C. intr. a fi un mincinos / un impostor. decagram(me) ['dekagram] ş. decagram. deceived [-d] adj. înşelat; to be ~ a greşi, a se înşela. deceiver [-ar] s. om înşelător; ademenitor, seducător. decahedral [.deka'rmdrel] adj. (mat.) de deeaedru, decaedric. decahedron [ideko'hi:dr3n],pl. decahedrons [-z] sau decahedra [-'hi:dr3-[ s. (mat.) deceiving [-in] adj. înşelător, amăgitor (şi fig.). deeaedru. decelerate [di(:)'sebreit] vb. tr. (tehn.) a micşora viteza, a reduce viteza (unei maşini); a frâna. decal [rdi:ka;l, di'-] s. decalcomanie. deceleration [diiseb'rei/sn] s. 1. încetinire a mersului (unei maşini). 2. (tehn.) acceleraţie decalcification ['dbkaslsifi'kei/^n] s. decalcifiere. negativă; contraaccclcraţie; frânare. decalcify [di:'kaelsifai, 'di:'k-[ vb. tr. a decalcifia, a scoate calciul din. decelerator [.di(:)'setoreiter] s. reductor. decalcomania [diikaslko'meinia, -p] s.v. d e c a I. December [di(:)'semb3r] s. 1. (luna) decembrie. 2. atr. din decembrie. decalescence [idiika'Icsns] s. (fiz.) decalescenţă. decalet ['dckslet] s. (metr.) decastih, strofă de zece versuri. Decemberly [~li] adj. de iarnă, iernatic; rece, friguros. decaliter ['dek3ili:t3r[ s. v. d e c a l i t r e . Decembrist [di'sembrist] s. (ist.) decembrist. 1 decemvir [di'semv3r],pl. decemvirs [-z] sau decemviri [-virai] s. (ist. Romei) decemvir. decalitre ['deks'lkta "] s. decalitru. decemvjrate [di'semvirit, -v^r-] s. (ist. Romei) decemvirat. Decalogue fdekabg] s. (bib/.) Decalogul, cele zece porunci. decenary [di'senari] v. d e c e n n a r y . Decameron [di'kasmarsn, dc'k-] s. (lit.) the ~ Decameronul. r decameter ['dek3imi:t3 ] s. v. d e c a m e t r e . decence ['di;sns] s. (înv.) v. d e c e n c y . r decency ['dhsnsi] s. 1. decenţă, bună-cuviinţă; ruşine, modestie, pudoare; the breach decametre ['dek3imi:t3 [ s. decametru. decamp [di'kasmp] vb. intr. 1. a ridica tabăra / lagărul. 2. (fig.) a spăla putina, a dispărea, of ~ călcarea bunei-cuviinţe; in common ~ de dragul bunei-cuviinţe; have the ~ to confess ai curajul şi mărturiseşte. 2. amabilitate, delicateţe. a se retrage în grabă / repede; a-şi lua catrafusele, a-şi lua tălpăşiţa. decennary [di'senari] s. deceniu, decadă. decampment [-msnt] s. 1. ridicare a taberei / a lagărului. 2. plecare grăbită. decenniad [di'senized] s.v. d e c e n n a r y . decanal [di'keinsl, amer. şi 'dekanal] adj. de decan, decanal. decennial [di'senjal, dc's-, -nial] adj. decenal, care se repetă la fiecare zece ani. decandrous [di'kaendrss] adj. (bot.) cu zece starninc. decane ['dekein] s. (chim.) decan. decennium [di:'seni3m],pl. decenniums [-z] sau decennia [dii'senis] s. deceniu. decent ['di:s3nt[ adj. 1. decent, cuviincios; modest, ruşinos. 2. (fam.) modest; tolerabil, decangular [de'kasrjgjuta1"] adj. (mat.) decagonal, cu zece unghiuri. decant [dir'ksnt] vb. tr. 1. a decanta, a turna încet (un lichid), a filtra, a pritoci. 2. a trece pasabil, destul de bun. 3. bun, cumsecade, de treabă; simpatic. 4. respectabil, onorabil. decenter [-di:'sentar] vb. tr. (amer.) v. d e c e n t r e . (vinul) din damigeana în carafa. decantation [.diikeen'tei/an] ş. decantare, turnare înceată a unui lichid. decentering [-in] s. (amer.) v. d e c e n t r i n g . decanter [di'kasnta1-] s. 1. carafa; sticla (ornamentală). 2. (chim.) flacon de decantare; decentish [-i/] adj. v. d c c c n t (2). decently [-li] adv. 1. cuviincios, decent. 2. cu modestie. 3. destul de bine / curat / frumos decantor; aparat de distilat. /amabil/drăguţ. decaphylious [-deka'filss] adj. (bot.) cu zece foi. decent-minded ['di:s3nt'maindid[ adj. decent, cuviincios. decapitalize [di(:)'ka;pit3laiz] vb. tr. a lua (unui oraş) titlul de capitală. decentness ['di:spntnis] s. (rar) v. d e c e n c y , decapitate [di(:)'ka3piteit] vb. tr. a decapita, a tăia capul (cuiva). decapitation [di(:)ka3pi'tci/sn] s. decapitare, tăiere a capului. decentralization [dbscntralai'zcijsn, '-■—'--] s. descentralizare. decentralize [di:'sentr3laiz, 'di;'s-} vb. tr. a descentraliza. decapod ['dekapsd] (entotn.) I. adj. cu zece picioare. II. s. pl. decapods [-z] sau decapoda [di'ka^pada] decapode. decentre [di:'sent3r] vb. tr. (tehn.) a descentra. decentring [.di:sentrirj] s. descentrare. decapodal [di(:)'ka3p3dal] adj. v. d e c a p o d (I). decarbonate [idi:'ka:b3ncit] vb. tr. (chim.) a îndepărta / a elimina bioxidul de carbon. deceptible [di'septibl] adj. (înv.) v. d e c e i v a b l e . deception [di'sep/an] s. 1. înşelăciune; minciună; fraudă; to practise ~ a minţi; liable decarbonize [dii'koibsnaiz, 'di:k-] vb. tr. 1. (chim.) a decarbura. 2. (geol.) adecarboniza; to ~ supus înşelăciunii. 2. viclenie, şiretenie. a decarbonata. deceptious [di'sep/as] adj. v. d e c e p t i v e . decarbonizing [di:'ka:banaizirj] s. (auto) decalaminare. deceptive [di'septiv] adj. înşelător, amăgitor, iluzoriu, mincinos, care induce în eroare; decarburate [di:'ko:bju9rcit] vb. tr. v. d e c a r b o n i z e . decarburize [di:'ka:bju3raiz] vb. tr. 1. (chim.) a decarbura. 2. (geol.) a decarboniza. appearances are often ~ aparenţele adeseori înşală. decare ['deka:] s. decar (zece ari). deceptive gas [~ 'gass] s. (/nil.) gaz de camuflare, gaz fumigen. decartelization [.di:ka:t3lai'zei/3n] s. desfiinţare a cartelurilor. deceptiveness [di'septivnis] s. înşelătorie, amăgire, caracter iluzoriu. 1 decerebrate [.dii'sers.breit] vb. tr. (med.) a decerebra. decastere ['dekastes', -tis "] s. decaster. decastich ['dekastik] s. poezie de zece versuri. decern [di'ss:n] vb. tr. (scot. jur.) a judeca; a adjudeca. decharm [di't/a:mj vb. tr. a libera de vrajă; a descânta. decasualize [di'ka^j/ualaiz] vb. tr. (ec.) a reduce sau a elimina şomajul parţial. deciare ['desia:1"] s. deciar (a zecea parte dintr-un ar). decasyllabic ['dekasi'laîbik, amer. >—'--] adj. decasilab, compus din zece silabe. decathlon [di'ka^ebn] s. (sport) decatlon, decibel ['desibel] s. (fiz.) decibel. decidable [di'saidabl] adj. care poate fi hotărât / determinat. decating ['dckatirj] s. (text.) decatarc. decatize ['dekataiz] vb. tr. (text.) a decata. decide [di'said] vb. A. tr. 1. a decide, a hotărî; a rezolva, a aranja, a tranşa (o chestiune). decay [di'kei] I. vb. A. intr. 1. a putrezi, a se descompune, a se altera, a se deteriora. 2. a face să se hotărască; that ~d me aceasta m-a decis / m-a hotărât. B. intr. (on, upon) 2. (despre alimente) a se altera, a se strica; a mucegai. 3. (despre sănătate) a slăbi, a se 1. a judeca, a da o hotărâre / o decizie / un verdict (asupra unui lucru, cu privire la);



 decided



to ~against someone a decide în favoarea cuiva. 2. (on) a decide, a lua o hotărâre (asupra, cu gen.); she ~d on the green hat ea a ales pălăria verde. decided [di'saidid] aay. 1. hotărât, decis; in a ~ tone cu o voce hotărâtă. 2. categoric, net, clar, limpede; ~ superiority superioritate netă / de necontestat. decidedly [-HJ adv. 1. cu hotărâre, hotărât. 2. evident, clar, hotărât, vădit. decidedness [-nis] s. hotărâre, caracter hotărât. decider [di'saida'l s. persoană / lucru care hotărăşte. deciduous [di'sidjuss] adj. 1. (bot., zool. despre frunze, păr, dinţi, coarne etc.) căzător, pieritor, supus schimbării periodice; (despre arbori etc.) cu frunze căzătoare. 2. (fig.) caduc, trecător, vremelnic. decigram(me) ['desigram] s. decigram. deciliter ['desi.li:t3r] s. v. d e c i 1 i t r e. decilitre ['desMi:toc] s. decilitru. decimal ['dcsimsl] I. adj. zecimal. II. s. (mal.) fracţie zecimală; număr zecimal; recurring ~ fracţie periodică; correct to three places of ~s cu trei zecimale, până la a treia zecimală. decimal balance [~ 'badons] s. balanţă zecimală. decimal classification [~ .kkesifi'keijri] s. clasificare zecimală. decimal coinage [~'koinid3[ s. sistem monetar zecimal. decimal fraction [~ 'frakjan] s. (mat.) fracţie zecimală. decimalism ['desimslizam] s. sistemul zecimal; teoria sistemului zecimal. decimalize ['desimolaiz] vb. tr. 1. a transforma în sistem zecimal. 2. a împărţi cu zece. decimally ['desimsli] adv. cu ajutorul zecimilor; după sistemul zecimal. decimal measure ['desimal 'me33r] s. măsură zecimală, măsură metrică. decimal notation ['desimsl nou'tei/sn] s. notare cu cifre arabe. decimal numeration [~ injmmo'reijsn] s. numeraţie zecimală, sistem de numărare zecimal. decimal point [~ paint] s. (mat.) punct care desparte întregul de fracţii (în Ioc de virgulă, în ţările anglo-saxone). decimal system [~ 'sistim] s. sistem zecimal, bază zecimală. decimate ['desimeit] vb. tr. 1. a lua a zecea parte din; a dijmui. 2. (mai ales mil.) a executa din zece în zece (prin tragere la sorţi). 3. a decima, a distruge în număr mare, a cosi; cholera had ~d the population holera decimase populaţia. decimation [.desi'mei/sn] s. 1. dijmă, zeciuială. 2. decimare, omorâre. 3. (fig.) pustiire, epidemie, molimă. decimator ['desimeits1] s. persoană care decimează. decimeter ['desi-mi:tor] s.v. d e c i m e t r e . decimetre ['desi.mi;t3r] s. decimetru. decimosexto ['desimou'sekstou] s. format în 1 / 16 (dintr-o coală). decipher [di'saifor] vb. tr. 1. a descifra, a citi (»« cod secret). 2. a descifra, a desluşi (un scris neclar). decipherable [di'saifarebl] adj. descifrabil; lizibil, citeţ. decipherer [di'saif3rer] s. descifrator. decipheress [di'saifsris] s. descifratoare. decipherLst [di'saifarist] s. (jur.) grafolog. decipherment [di'saifomont] s. descifrare. decision [di'si3Pn] s. 1. hotărâre; to arrive at/ to come to a ~ a ajunge la o hotărâre, a lua o hotărâre. 2. (jur.) decizie, hotărâre, rezoluţie. 3. decizie, fermitate, tărie; a man of ~ un om hotărât, ferm; to lack ~ a Fi nehotărât; air of ~ aer hotărât. decision making [~ >meikin[ s. luare de decizii. decisive [di'saisiv, -ziv] adj. 1. decisiv, hotărâtor. 2. hotărât, decis, concludent, categoric, tranşant (în fapte, probe); to be ~ of a hotărî / a decide / a se exprima în mod hotărât cu privire la. decisively ]-ly] adj. decisiv, hotărât. decisiveness [-nis] s. hotărâre, tărie (de caracter). decivilize [di:'sivilaiz] vb. tr. a sălbătici, a face sălbatic, a duce la sălbăticie. deck [dek] I. s. 1. (mar.) punte, covertă; main ~ punte principală; boat ~ punte de ambarcaţii; orlop ~ încăpere din proră rezervată marinarilor, cazarmă de echipaj; quarter ~ dunetă;'pupă; armoured ~ punte cuirasată; between ~s interpunte; spaţiu între două punţi; (fig. si.) clear the ~s! pleacă! dispari! şterge-o!; to clear the ~s (for action) (mar.) a se pregăti de luptă / de acţiune (si fig.); to be off ~ a nu fi pe punte; a lipsi de pe bord; while in charge of ~ în timpul cartului; to tread the ~ a fi marinar; all hands on ~ toată lumea (sus) pe punte. 2. (auto) imperială, platforma de sus a autobuzului. 3. (ferov.) acoperiş de vagon. 4. (constr.) tablier (de pod); căptuşeală de lemn; cofraj. 5. (în automatică) colecţie de cartele. 6. (amer.) pachet, pereche de cărţi (de joc). 7. (av. sl.) pământ. 8. (amer. sl.) porţie mică de drog (mai ales de heroină). II. vb. tr. 1. a pardosi (puntea). 2. (si to ~out) a împodobi, a garnisi, a pavoaza (cu flori, steaguri). deck alighting ['dek a'laitirj] s.v. d e c k l a n d i n g . deckaroo ['deks'ru:! s. (amer. mar. sl.) marinar de punte. deck beam ['dek bi:m] s. (mar.) grindă / traversă de punte. deck bridge [~ brid3] s. 1. (mar.) puntea pasarelei. 2. (constr.) pod cu tablier superior. deck cabin [~ ikaebin, '-i~] s. (mar.) cabină de pe punte. deck cargo [~ >ka:gou] s. (mar.) încărcătură de punte. deck-chair [~'t/e3r] s. (mar.) şezlong de pe punte (pentru pasageri). deck court [~ ko:t] s. (amer. jur.) instanţă disciplinară pentru delicte fără gravitate. decked [dekt] adj. (mar.) puntat; cu punte; cu punţi. decker |'dekor] s l . (mar.) navă puntată; one ~ corabie cu o punte; two ~ corabie cu două punţi. 2. (instalaţii) îngroşător. deck erection ['dek trek/an] s. (la nave) suprastructură. deckese ['deki:zj s. jargon marinăresc.



252



deck glass ['dek gla:s] s. (la nave) ochi de punte. deck-hand [~hamd] s. 1. marinar. 2. pl. echipaj de punte. deck head [~ hed] s. (mar.) plafon (in cabine). deck-house [~haus] s. (mar.) 1. cabina căpitanului. 2. salon pe'puntea superioară. decking ['dekirj] s. 1. împodobire; podoabe, ornamentaţie. 2. (mar.) material de punte. 3. (constr.) căptuşeală de lemn, cihtru, cofraj; podea, duşumea. 4. (mine) introducerea vagonetelor în colivie. deck landing ['dek 'leendin] s. (mar., av.) aterizare pe punte. deckle ]'dekl] s. (poligr.) aşternutul cilindrului de imprimare. deckle-edged [~'ed3d,'—] adj. (despre liârtie) cu marginile netăiate. decklid ['deklid] s. (au/o) capacul portbagajului. deck light ['dek lait] s. (mar.) luminator / ochi de punte. deck line [~ lain] s. (mar.) linia punţii. deck load [~ loud] s. v. d e c k c a r g o. deck log [~ log] s. (mar.) jurnal de bord. deck pipe [~ paip] s. (mar.) nară de puţ. deck poop [~ pu;p] s. (mar.) dunetă. deck roof [~ ru:f] s. acoperiş aproape orizontal. deck seamanship [~ iskmsnjip] s. (mar.) practică de marinar. deck stop [~ stop] s. (mor.) lirnitaior de unghi de cârmă. deck stopper [~ .stops'] s. (mar.) călcâi de lanţ. deck tackle [~ .taîkl] s. (mar.) chiţibuş, palan(c) aruncător, palăn(c) de punte. declaim [di'kleim] vb. A. intr. 1. a declama, a citi versuri, a recita. 2. (on) a ţine un discurs declamator (despre); a rosti patetic o cuvântare (despre). 3. to ~against a ataca, a protesta (prin grai / scris) împotriva (cu gen.). B. tr. a declama, a recita, a citi (versuri). declaimer [-ar] s. 1. recitator, declamator. 2. orator. declamation [idekb'mei/an] s. 1. declamaţie. 2. discurs declamator. 3. (muz.) frazare bună (la canto). declamatory [di'kUemsteri] adj. 1. declamator; oratoric. 2. pompos, bombastic; emfatic, umflat. declarant [di'klrarent] s. declarant; persoană care face o declaraţie. declaration [.dekb'rei/pn] s. 1. declaraţie; declarare, afirmare, proclamare; proclamaţie; ~ of war declaraţie de război; ~ of duty declaraţie vamală; ~ of the poll anunţarea rezultatelor votării; ~of Iove declaraţie de dragoste; (ist. Angliei) Declaration of Rights Declaraţia Drepturilor Omului (1689). 2. (jur.) reclamaţie; declaraţie solemnă (a marto­ rului, fără jurământ). declarative [di'kterativ, -'kleor-] adj. 1. declarativ; explicativ. 2. (gram.) enunţiativ. declarative statement [di'kteretiv 'steitnrant] s. (infor.) declaraţie. declaratory [di'klzerstpri, -'klesr-] adj. v. d e c l a r a t i v e (1); ~ of care exprimă (intenţia legiuitorului etc.). declare [di'kle3r] vb. A. rr. 1. a declara, a arăta, a face cunoscut, a vesti, a anunţa, a proclama; to ~ war on / upon / against a declara război (cu dat.); to ~ for sale a declara de vânzare; to ~ smb. at the exchange a declara pe cineva falit la bursă; to ~ one's readiness to help smb. a se declara gata să ajute pe cineva. 2. a susţine, a afirma; will you ~ that statement to be true? vrei să afirmi că declaraţia aceasta corespunde adevărului? 3. a declara, a destăinui, a mărturisi; to ~ one's Iove a-şi mărturisi dragostea. 4. a declara, a considera, a hotărî că este (vinovat etc.). 5. a declara (la vamă). 6. a declara atu (ia jocul de cărţi). 7. to ~ off a declara că renunţă Ia (o obligaţie etc.) a întrerupe (tratativele). B. refl. a se declara; a se da drept. C. intr. to ~ against a se declara împotriva (cu gen.); to ~ for a se declara pentru, în favoarea (cu gen.); to ~out (canad.) a demisiona din armată. ♦ (fam.) well I ~! (frumos), ce să-ţi spun! n-am ce zice! asta-i bună! grozav! declared [di'kîead] adj. declarat, anunţat; recunoscut, mărturisit; explicit; făţiş,deschis; ~ value valoare declarată (la vamă); ~ enemy inamic declarat. declaredly [-li] adv. declarat etc. (v. d e c 1 a r e d). declaredness [-nis] s. caracter declarat, caracter explicit. declarer [di'klsor3r] s. persoană care declară, care face o declaraţie. declass [di:'kla;s, amer. Jklas(:)s] vb. tr. a scoate din clasa (socială) căreia îi aparţine. declasse ['dei.kla:'sei] adj., s. (om) declasat, decăzut. declassed ['di:'kla:st, -'-, amer. -'klae(:)st] adj. declasat, decăzut. declension [di'klen/an] s. 1. declin, decădere, decadenţă; deteriorare; (fig.) amurg; in the ~ of years în amurgul vieţii. 2. abatere, deviere (şi fig.). 3. înclinare, pantă, costişă, povârniş. 4. (gram.) declinare. 5. (amer.) refuz. declensional [-al] adj. (gram.) al declinării, referitor la decimare; ~endings desinenţele cazurilor (la declinare). declinable [di'klainsbl] aay. (gram.) declinabil. declinai [di'klainal] s. (rar) refuz. declinate ['deklineit, -nit] adj. 1. coborâtor, înclinat, aplecat. 2. (bot.) declinat. declination [idekli'nei/sn] s. 1. deviere, declinare; abatere (şi fig.). 2. (fiz.) declinaţie magnetică. 3. (mar., astron.) declinaţie. 4. înclinare. 5. (gram.) declinare. 6. refuz, retragere; aversiune, antipatie. 7. (înv.) declin, decădere, deteriorare, decadenţă. . declinator ['deklineta'] s. v. d e c 1 i n o rn e t e r. • . declinatory [di'klainotri] adj. 1. care deviază / se abate. 2. care refuză. declinature [di'klainstJV] s. neacceptare, refuz, respingere. decline [di'klain] I. vb. A. intr. 1. a se apleca, a se înclina, a se povârni; a se abate, a devia. 2. (despre sănătate etc.) a se înrăutăţi, a se şubrezi, a slăbi. 3. a se diminua, a se micşora, a slăbi, a degenera, a decădea. 4. (despre temperatură, preţuri, curs) a scădea. 5. a se apropia de declin / sfârşit; a apune, a amurgi. 6. a refuza, a renunţa; a se scuza. 7. (gram.) a declina. B. tr. 1. a înclina, a apleca, a coborî. 2. a refuza, a nu accepta (o discuţie, o provocare, o sfidare). 3. a lăsa în jos, a înclina (capul etc.). 4. (gram.) a declina. II. s. 1. decădere, slăbire; on the ~ în stare de decădere / slăbire, a fi în declin /



 253



scădere. 2. scădere (ae preţuri). 3. ofilire, slăbire, înrăutăţire (a sănătăţii etc.). 4. declin, sfârşit, amurg, apus (al vieţii, al zilei). 5. (inv.) boală grea. decliner [-3r] s. persoană care refuză. declinometer [idekli'nomit3r] s. (telm.) clinometru, inclinometru; declinometru; declinator. declivate [di'klaiveit, da-] adj. v. d e c l i v o u s . declivitous [di'klivitss] adj. v. d e c l i v o u s . declivity [di'kliviti] s. 1. pantă, povârniş, costişă, mal, clină. 2. înclinare, aplecare, deviere de la linia orizontală. 3. (top.) declivitate. declivous [di'klaivos] adj. înclinat, oblic, pieziş, aplecat într-o parte. declutch ['dii'kUtf,'--, -'-] vb. tr. (tehn.) a decupla, a desface, a deconecta. declutching ['di:'kUt/irj,'—] s. (auto) debreiere. decoct [di'kokt] vb. tr. a fierbe. decoction [di'kok/an] s. 1. fierbere în apă a unei buruieni sau substanţe medicamentoase. 2. decocţie; decoct, fiertură medicinală. decode ['di:'koud, -'-] vb. tr. a decoda, a descifra (un cod, o telegramă). decoder [,di:'koud3r] s. decodificator, descifrator, decodor. decoding [di:'koudirj] s. decodificare, decodare. decoheror [di:kou'hi3r3r] s. (tel.) decoeror. decoke [di'kouk] vb. tr. (mine) a decocsa. decollate [di'koleit] vb. tr. a decapita, a tăia capul (cuiva). decollation [idi:ka'lei/pn] s. decapitare, tăierea capului. decollete [dei'koltei, di'k- si pronunţia franceză] adj. (fr.) decoltat. decolor [di:'kAl3r] (amer.) v. d e c o l o u r . decolorant [di:'kAbr3nt| adj., s. (text.) decolorant. decolorate [di'kAtareit] vb. tr. (text.) a decolora. decoloration [idkkAls'rei/sn] s. (text.) decolorare. decolour [di:'kAbr] vb. tr. a decolora, a albi. decolouration [-dkkAta'rei/an] s. v. d e c o l o r a t i o n . decolourize [dii'kAlsraiz] vb.tr. v. d e c o 1 o u r. decommission [tdi:ka'mi/3n] vb. tr. a retrage (un vas, un avion) din serviciul activ. decompensate [idk'kompsniseit] vb. i«tr. (med.) a se decompensa. decompensation [dbkompen'sei/sn] s. (med.) deconipensare. decomplex [,di:kom'pleks] adj. ultracomplicat; cu părţi complexe. decomposable [,di:k3m'pouz3bl, 'di:kom'p-] adj. care se poate descompune; demontabil. decompose [-dkkam'pouz, 'dkksm'p-] vb. A. tr. 1. a descompune (în părţi componente), a analiza (o gândire, o frază); (fig.) to ~ a force a descompune o forţă. 2. a face să putrezească / să se strice / să se altereze. 3. (chim.) a dizolva. B. intr. 1. a se descompune, a putrezi. 2. (chim.) a se dizolva. decomposed [-d] adj. descompus; alterat, stricat, putred. decomposer [-3r] s. 1. persoană care descompune etc. (cf. d e c o m p o s e). 2. (chim.) dizolvant. 3. (chim.) aparat pentru descompunere. decomposite [di:'komp3zit] I. adj. de două ori compus, compus din compuşi. II. s. obiect compus din elemente complexe. decomposition [idiikamps'zijan, 'dbkomps'z-] s. 1. (fiz-, chim.) descompunere, dezagregare, dezintegrare; analiză. 2. descompunere, dezagregare, putrezire; ruinare (si



fig-)decompound [-dkkam'paund, 'dkksm'p-] I. adj. v. d e c o m p o s i t e (I). II. vb. tr. a descompune (în părţi componente). decompoundable ]-3bl] adj. care poate fi descompus. decompress [.dkkam'pres] vb. tr. (tehn.) a decompresa, a diminua presiunea (cu gen.). decompression [rdkkam'pre/sn] s. (tehn.) decompresiune, decompresare. decompressor [idi:k3in'pres3r] s. (tehn.) decompresor, dispozitiv de decompresiune. deconsecrate [di;'konsikreit, 'di;k-] vb. tr. a seculariza (pământuri / averi bisericeşti). deconsecration ['dhkansi'krei/sn] s. secularizare. decontaminate ['diikan'uEmineit, ,di:-] vb. tr. a decontamina; a degazifica. decontamination ['diiksnitaemi'nei/an] s. decontaminare; degazificare. decontrol ['di:k3n'troul, 'di:k3n-] I. vb. tr. a elibera de sub controlul statului (în timp de război). II. s. eliberare de sub controlul statului. decor ['deiko:r] s. (fr.) decor (ae scenă). decorate [deksreit] vb. tr. 1. a decora, a împodobi, a oma, a înfrumuseţa, a ornamenta, a pavoaza (o casă, o încăpere). 2. a acorda o decoraţie (cuiva), a decora. decorated ['dekarcitid] adj. 1. împodobit, înfrumuseţat, pavoazat, ornamentat, ornat, decorat. 2. decorat. Decorated style [~ 'stail] s. (arhit.) stil gotic englez din sec. al XlV-lea. decoration [-deka'rei/an] s. 1. podoabă, ornament; decoraţie, ornamentaţie; podoabe, ornamente; gamisire, decorare, pavoazare. 2. (arhit.) finisare interioară şi exterioară şi ornamentare a casei. 3. pl. steaguri festive; ghirlande. 4. decoraţie, semn de distincţie. Decoration Day [~ dei] s. (sa» Memorial Day) (amer.) 30 mai, zi în care se comemo­ rează amintirea celor căzuţi în războiul civil (1861—1865). decorative ['dekarstiv, amer. si -reit-] adj. decorativ, decorative art [~ 'a;tj s. artă decorativă. decorativeness ['dekprativnis, amer. şi -reit] s. caracter decorativ. decorative plant ['dekarativ 'pla:nt] s. (bot.) plantă decorativă. decorator ['dek3reit3r] s. 1. decorator, arhitect decorator. 2. zugrav, tapiţer. decorous ['deksrss, înv. şi poetic di'kD;r3s] adj. cuviincios, decent, aşezat, cumsecade; potrivit, adecvat, convenabil. decorousness f-nis] s. 1. bună-cuviinţă, decenţă. 2. potrivire, caracter adecvat. decorticate [di'ko;tikeit] vb. tr. a decortica, a descoji, a coji, a dezghioca. decorticator [-3r] s. (agr.) maşină de decorticat, decorticator; meliţă.



deduce



decorum [di'ko:r3m, amer. -'kou-] s. bună-cuviinţă, decenţă, (bune) maniere; demni­ tate; etichetă. decoupage [ideiku:'pa;3] s. (arte) decupaj. decouple [idk'lcApl] vb. tr. (fiz.) a amortiza, a absorbi (şocul unei explozii nucleare). decoy [di'koi] I. s. 1. capcană, cursă, laţ (şifig.). 2. ademenitor, amăgitor. 3. complice (al unui escroc). 4. eleşteu acoperit cu o plasă pentru prinderea păsărilor sălbatice. 5. momeală, nadă (şi fig.). 6. (mil.) instalaţie aparentă. II. vb. tr. a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi, a atrage în cursă. decoy duck [~ dAk] s. 1. (cinegetică) raţă domestică sau imitaţie confecţionată, folosită pentru a ademeni raţele sălbatice. 2. (fig.) persoană care atrage în cursă, ademenitor. decoyman [-man], pl. decoymen [~] s. păsărar; prinzător de raţe. decoy ship [~ Jîp] s. (mar. ist.) vas-capcană. decrease I. [di(;)'kri:s,'--] vb. A. mir. a se micşora, a se reduce, a se împuţina, a se condensa. B. tr. a descreşte, a diminua, a scădea. II. ['di:kri:s, di(:)'k-] s. diminuare, micşorare, reducere, descreştere; slăbire, ruină, decădere; to be on the ~ a fi în descreştere. decree [di'kri:] I. s. decret, ordonanţă, edict, sentinţă, hotărâre, decizie; hotărâre a sfatului bisericesc; pl. (ist.) edicte. II. vb. A. tr. a decreta, a hotărî, a adjudeca. B. intr. a emite un decret, a hotărî, a decreta. decreeable [-3bl] adj. care poate fi decretat. decree law [di'kri: ifo:] s. (jur.) dispoziţie cu putere de lege. decreer [di'kri;3r] s. persoană care decretează. decrement ['dekrimsnt] s. 1. descreştere, (grad de) diminuare, micşorare; pierdere. 2. (electr.) decrement. 3. (fig.) amortizare, raport de atenuare. decremeter [di'kremit3r] s. (tehn.) decremetru, aparat de măsurat amortizarea. decrepit [di'krepit] adj. 1. (si ~ with age) îmbătrânit, ramolit, neputincios, epuizat. 2. vechi, uzat. decrepitate [di'krepiteit] vb. A. tr. a face să crape sau a transforma în stare de pulbere (prin încălzire sau ardere); a decrepita. B. intr. a trosni, a plesni, a pocni, a pârâi (în foc). decrepitation [diikrepi'tei/pn] s. (mai «les chim.) 1. crăpare; plesnitură, pocnitură, trosnitură. 2. ardere, prăjire, calcinare. decrepitness [di'krepitnis] s. v. d e c r e p i t u d e . decrepitude [di'krepitju:d] s. decrepitudine, îmbătrânire, ramolisment. decrescence [di'kresans] s. decreştere, scădere. descrescent [di'kres^nt] adj. descrescând, care se micşorează, care se diminuează. decretai [di'krktal] s. 1. (bis.) decret, hotărâre papală. 2. Decretals pl. (ist.) colecţie de decrete papale. decretist [di'kri:tist] s. 1. specialist în D e c r e t a 1 s. 2. (înv.) student în drept. decretive [di'kri:tiv[ aaj'. 1. referitor la un decret; cuprinzând un decret. 2. (înv.) critic; hotărâtor. decretory [diTcri:tari, amer. 'dekritouri] adj. v. d e c r e t i v e . decrial [di'kraial] s. blamare, dezaprobare, reproş. decrier [di'krai3r] s. defăimător, calomniator. decry [di'krai] vb. tr. 1. a blama, a condamna, a critica. 2. a discredita. decubitus [di'kjuibitss] s. (met/.) decubit. decuman ['dekjumsn] I. adj. 1. principal, de bază; 2. (despre valuri etc.) imens, mare, puternic (şi fig.). 3. al zecelea. II. s. (mar.) val mare, talaz; al zecelea val. decumane ['dekjuman] adj. v. d e c u m a n (I). decuman wave [~ weiv] s. v. d e c u m a n (II). decumbence [di'kAmbans] s. poziţie culcat. decumbency [-i] s. v. d e c u m b e n c e . decumbent [di'kAinbsnt] adj. 1. întins, culcat; în repaus. 2. (bot., despre plante) târâtor. decuple ['dekjupl] I. adj. înzecit, de zece ori. II. s. cifră înzecită. III. vb. tr. a înzeci. decurved [di:'k3:vd] adj. curbat (în jos), încovoiat. decussate I. [di'kAseit, 'dekas-] vb. A. tr. a întretăia (în unghi drept), a încrucişa, a interpune, a intersecta. B. intr. a se întretăia (în unghi drept). II. [-sit] adj. 1. întretăiat, încrucişat, interpus. 2. (bot., entom.) aranjat / dispus în cruce, încrucişat. decussation [idiiks'sei/pn, ideks-] s. încrucişare, îmbinare crucişă; point of ~ punct / loc de încrucişare. dedal ['di:dl] adj. v. d a e d a l . dedalian [di:'deili3n] adj. v. d a e d a 1. dedans [ds'du:n] s.fam. (fr.). (sport) 1. tribune de pe terenurile de tenis. 2. spectatori ai meciurilor de tenis. dedendum [di'dendam] ,pl. dedenda [-ds] s. (telm.) înălţimea piciorului, piciorul dintelui (la o roata dinţată). dedentition [tdi:den'ti/an] s. (rar) cădere a dinţilor. dedicant ['dedikant] s. v. d e d i c a t o r . dedicate ['dcdikcit] vb. tr. 1. a consacra, a închina, a hărăzi, a destina, a meni; a dedica, a închina (o carte, o lucrare); to ~ one's life a-şi dedica / închina viaţa (cu aat.). 2. (amer. fam.) a deschide (solemn). dedicatee [idediks'ti:] s. persoană căreia îi este dedicat ceva. dedication [idedi'kei/sn] s. dedicaţie, omagiu; inaugurare; sfinţire. dedication day [~ dei] s. (rel.) (zi de) hram. dedication feast [~ fi:st] s. v. d e d i c a t i o n d a y . dedicator ['dedikcitar] s. persoană care dedică / consacră. dedicatorial [idedika'tairial] adj. v. d e d i c a t o r y . dedicatory ['dediksteri, -keitari] adj. dedicator, care constituie o dedicaţie. dedifferentiation [dbdifsren/i'ei/an] s. (biol.) dediferenţiere. deduce [di'dju:s] vb. tr. 1. (from, out of) a deduce (un rezultat, o formulă) (din); a conchide, a trage o concluzie (din). 2. a urmări (provenienţa etc.).



 deducement



deducement [-mont] s. concluzie, deducţie (si log.). deducibility [di.djmso'biliti, -si'b] s. deductibilitate. deducible [di'djutsabl, -sib-] adj. deductibil. deducibleness [-nis] s. v. d e d u c i b i l i t y . deduct [di'dAkt] vb. tr. 1. a deduce; a scădea, a reţine; a defalca; a deconta; to be ~ed from a se scădea din; charges ~ed după scăderea cheltuielilor. 2. (înv.) v. d e d u c e . deductible [-obl] aay. v. d e d u c i b 1 e. deduction [di'dAk/sn] s. 1. scădere, scăzământ, reţinere; defalcare. 2. (mat.) scădere. 3. (mat.) scăzător. 4. reducere, rabat, bonificaţie. 5. consecinţă, concluzie; (log.) deducţie. deduction pay [~ .peij s. (ec.) reţinere. deductive [di'dAktiv] adj. deductiv, bazat pe deducţie. deductive method [~ 'nicBsd] s. (log.) metodă deductivă. dedud [di'dAd] vb. A. tr. a curăţa (»n câmp) de proiectile neexplodatc. B. intr. a înlătura proiectilele neexplodate. dee [di:] I. s. 1. denumirea literei D, d. 2. (ulm.) obiect / inel în formă de D. 3. (sl.) copoi, agent. 4. (sl.) peni. 5. (fiz. atomică) duant. II. vb. tr. si intr. a înjura. deed1 [di:d] I. s. 1. act, acţiune, faptă, lucrare, ispravă; procedeu; in word and ~ în vorbă şi faptă; in ~ ănd not in name în faptă, nu în vorbe; in very ~ într-adevăr, cu adevărat, în realitate; black / foul ~ faptă nelegiuită, crimă; the ~ of saying îndeplinirea făgăduinţei; in every ~, in ~ and truth adevărul adevărat. 2. faptă vitejească, vitejie, faptă eroică. 3. (jur.) document, act, înscris, zapis; dovadă; titlu (pentru transferarea unui drept); to draw up a ~ a întocmi, a redija un act; a private ~ contract / act nelegalizat; contract / act sub semnătură privată. 4. (jur.) ~of arrangement concordat; ~of assignment act de cesiune; ~ of conveyance act de vânzarc-cumpărare; ~ of settlement contract de constituire; ~ of trust act fiduciar. II. vb. tr. (amer.) a transmite prin act, a ceda, a transfera (un drept). deed2aaV., inter/, v. i n d e e d . deed doer ['di:d idu(:)or] s. făptuitor, făptaş. deedful ['di:df»l] adj. activ, plin de acţiune. deedless ['dkdlis] adj. inactiv. deed poll ['di:d poul] s. (yur.) 1. obligaţie unilaterală, act simplu, contract. 2. (acţiune pentru) schimbarea numelui. deejay ['di:d3ei] s. v. d i s k j o c k e y. deem [di:m] vb. A. tr. a gândi, a crede; a presupune; a socoti, a considera; I ~ it an honour socotesc aceasta (drept) o cinste; Shakespeare is ~ed the greatest of poets Shakespeare este considerat cel mai mare dintre poeţi. B. intr. a ajunge la o concluzie, a fi de o anumită părere; I ~ well of him am o părere bună despre el. de-emphasis [idi:'emfosis], pl. de-emphases [-si:z] s. atenuare a unei accentuări I sublinieri / reliefări. de-emphasize [idi:'emfasaiz] vb. tr. 1. a pune mai puţin accent pe. 2. a reduce în dimensiuni / proporţii etc. deemster ['di:mst3rJ s. judecător (mai ales despre cei doi judecători ai insulei Man). deener ['di:nor] s. (sl.) 1. şiling. 2. (amer.) monedă de 10 cenţi. deep [di:p] I. adj. 1. adânc; ~ water apă adâncă, adâncime mare; in ~ water(s) în mizerie, într-o situaţie grea; ~in debt dator vândut, îndatorat până în gât; ~ in the chest cu pieptul lat; (as) ~ as a well tăcut ca mormântul. 2. adânc, profund; serios; complet; intens; din inimă, simţit; absorbit, pătruns, cufundat; ~ in knowledge cunoştinţe profunde / temeinice; ~ in a book cufundat într-o carte; ~ in Iove îndrăgostit lulea; to be ~ in thoughts a fi adâncit în gânduri; in his ~ heart în străfundurile inimii sale. 3. mare, puternic, intens, excesiv, bogat; ~play joc pe mize mari. 4. secret, greu de priceput, greu de pătruns, misterios; obscur; profund. 5. (fam.) hâtru, viclean, pişicher, şmecher, şiret; he is a ~ one e un om viclean / un pişicher. 6. (despre culori, colorit) închis, întunecat, gros, saturat. 7. (despre voce, ton, sunet) grav, coborât, apăsat, plin; de bas. 8. (med.) subcutanat. -0* to draw up five / six ~ a se aranja în cinci / şase rânduri; a face formaţiuni de cinci / şase rânduri; to go off the ~ end a) a se arunca în adânc(ime); b) (fam.) a-şi ieşi din fire, a se enerva; c) (amer.) a lua o hotărâre în pripă. II. s. 1. loc adânc; fund, adâncime. 2. the ~ (poetic) marea, oceanul, adâncurile. 3. abis, noian, beznă, prăpastie. 4. mijloc, toi; the ~of winter mijlocul / toiul iernii. III. adv. adânc, profund; foarte jos; (fig.) to dig ~ a săpa adânc, a merge în profunzime; to read ~ into the night a citi până la miezul nopţii / până târziu noaptea; (prov.) still waters run ~ apa lină sapă adânc; (despre cineva ascuns, şiret) apă lină şi adâncă. deep blue ['di:p 'blu:J adj. albastru-intens. deep-brained [~'breind] adj. spiritual, plin de spirit. deep brown [~ 'braun] adj. cafeniu-închis. deep-chested [~'tjestid] adj. cu pieptul lat / bine dezvoltat. deep-contemplative [~'kontempleitiv] adj. adâncit în gânduri. deep-down [~'daun] adj. (rar) care zace adânc în pământ. deep draft [~ 'dra:ft] s. (mar.) pescaj / imersiune mare. deep-drawn [~'dro:n,'--] adj. (despre oftat) prelung, adânc, profund. deep-drenched [~'drentjtj adj. (fam.) beat turtă. deep-dyed ['di:p'daid] adj. desăvârşit; adevărat, sadea. deepen ['di:p3n] vb. A. tr. 1. a adânci, a (s)cufunda; a aprofunda. 2. (fig.) a adânci, a întări, a mări, a intensifica. 3. a face mai închis, a închide, a îngroşa (culoarea, umbra). 4. (despre voce, sunet) z. face mai grav. B. intr. 1. a se adânci, a se (s)cufunda. 2. (despre culori) a se închide, a se îngroşa. 3. (despre un curent, o pasiune, un ton etc.) a se mări, a se intensifica. deepening [-in] s. adâncire etc. (v. d e e p e n ) . deep-felt ['di:p'felt] adj. simţit, din inimă, din suflet. deep-fetched [~'fet/t] adj. v. d e e p - d r a w n . deep frame ['di:p freim] s. (la nave) coastă întărită.



254



deep-freeze ['di:p'fri:z], past deep-froze ['di:p'frouz], part. trec. deep-frozen ['dhp'frouzn] vb. tr. a congela (alimente). deep-freezer [-ar] s. frigorifer, agregat frigorific, instalaţie de congelare (de uz industrial sau casnic). deep fryer ['di:p .fraia'J s. cratiţă / tigaie adâncă, pentru prăjit (prevăzută cu un cosulet de sârmă). deep girder [~ go:d3r] s. (constr.) grindă, perete. deepie ['di:pi] s. (fam.) film de relief, tridimensional. deeping ['di:pin[ s. adâncitură, adâncime (a apei). deepish ['di:pi/] adj. cam adânc, destul de adânc. deep-laid ['di:p'leid,'--] adj. 1. ascuns, adânc; cu dibăcie. 2. (despre un plan) lucrat în detaliu şi în secret; urzit cu îndemânare. deep-loaded [~'loudid] aay. încărcat până sus, ticsit. deeply [rdi:pli] aaV. 1. adânc, la mare adâncime. 2. cu multă dibăcie, viclenie, şiretenie. 3. cu voce gravă, puternică. 4. grozav, foarte; tare; he is ~ in debt e dator vândut, e înglodat în datorii (până peste cap); we are ~ indebted to you vă suntem profund îndatoraţi. deep-mouthed ['di:p'mau#d, -'mauGt,'—] adj. 1. sonor. 2. care latră tare. deep-musing [~'mju:zig] adj. cufundat în meditaţie, absorbit de gânduri. deepness ['di;pnis] s. 1. adâncime, profunzime. 2. (fig.) profunzime, pătrundere, perspicacitate. 3. (fig.) şiretenie, viclenie. 4. gravitate (a unui sunet). deep-read ['di:p'redj adj. foarte citit; călătorit, umblat. deep-rooted [~'ru:tid,'-. —] adj. 1. adânc înrădăcinat. 2. (despre ură etc.) înverşunat. deep-sea [~'si:,'--] adj. de mare adâncime; de apă adâncă, de mare pescaj; pelagic. deep-sea current ['di:psi: 'kArent] s. curent submarin. deep-sea fishery [~ 'fi/ari] s. pescuit de larg. deep-sea lead [~ led] s. (mar.) sondă de adâncimi mari, sondă grea. deep-seated ['di:p'si:tid, '-i~] adj. 1. situat la (mare) adâncime; înrădăcinat; ~disease boală ascunsă. 2. (despre sentimente) ascuns. 3. (despre convingeri etc.) profund, ferm, nestrămutat, neclintit. deep-set [~'set] adj. (despre ochi) vârât în fundul capului. deep-souled [~'sould] adj. (poetic) prefăcut, ipocrit, viclean, şiret. Deep South [di:p 'sauG] s. (amer.) the ~ statele din sud-esml S.UA. (Alabama, Georgia, Louisiana şi Mississippi). deep space ['di:p 'speis] s. (astron.) spaţiul de dincolo de sistemul solar. deep-throated [~'6routid] adj. cu voce joasă, jos. deep-toned [~'tound] adj. cu un ton coborât, cu tonuri joase. deep-versed [~'vs:st] adj. ~ in versat în, perfect cunoscător al (cu gen.). deep water [~ 'wo:t3r] s. (geol., mine) apă de adâncime. deep-water line [~.wo:to 'lain] s. (mar.) linie de plutire cu încărcătură maximă. deep waterman [~'wo:tomon],pl. deep watermen [~] s. (mar.) navă transoceanică. deep well [~'wel] adj. (tehn.) puţ de adâncime. deer [dior] s. (si pl.) (zool.) 1. orice reprezentant al familiei Cervidae mai ales (si red ~) cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), (şi black-tailed ~) wapiti (Cervus elaphus canadensis); (fam.) vânat mare; to run like a ~ a fugi ca o căprioară, a fi iute de picior. 2. (înv.) animal sălbatic; small ~ lucruri mărunte, fără însemnătate. deer forest ['dia iforist] s. teritoriu rezervat creşterii cerbilor. deer hound [~ haund] s. ogar (de rasă scoţiană). deer lick [~ lik] s. sol sărăturos (unae cervidele ling sare). deer neck [~ nek] s. gât subţire (de cal). deer park [~ pa:k[ s. parc de cerbi / de căprioare. deerskin [~skin] s. piele de căprioară, antilopă. deer stalker [~iSto:kor] s. 1. vânător de cerbi sa» căprioare. 2. pălărie de pâslă. deer stalking [~ isto:kirj] s. vânătoare de cerbi, de căprioare. deer-stealer [~.sti:lor] s. braconier, persoană care vânează ilegal. dcescalate [idk'eskoleit] vb. A. tr. a detensiona, a scădea în intensitate / mărime etc.; a reduce în amploare. B. intr. a se micşora, a se reduce (în amploare etc.), a se diminua (în intensitate). deface [di'feis] vb. tr. 1. a desfigura, a poci; a deforma. 2. a strica, a deteriora (suprafaţa unui lucru); a vătăma. 3. a şterge; a face indescifrabil, a mâzgăli. defacement [-mont] s. 1. desfigurare, stricăciune, deteriorare, degradare, distrugere, mutilare. 2. ştergere, bifare. 3. ceea ce strică sau desfigurează. defacer [-»'] s. persoană care desfigurează; distrugător; tulburător. de facto [di: 'faîktou, dei'f-J adv. (lat.) de fapt, într-adevăr (antonimul lui de j u r e ) . defactoist [-ist] s. persoană care recunoaşte un guvern de facto. defalcate ['di:faslkeit, di:'fsel-] vb. A. tr. 1. a defalca; a scădea; a deduce. 2. a delapida, a defrauda, a sustrage. B. intr. a comite fraude, a-şi însuşi un bun încredinţat. defalcation [.di:fasl'kei/3n] s. 1. defalcare. 2. fraudă, defraudare, delapidare; bani delapidaţi, sumă defraudată. defalcator ['di:fa;lkeit3r] s. delapidator, defraudator; escroc. defamation [-defo'meijbh, -di:-] s. (şi ~ of character) defăimare, calomniere, ponegrire, clevetire. defamator ['defsmeito'] s. (înv.) v. d e f a m e r . defamatory [di'lximtm, amer. si -touri] adj. defăimător, calomniator; dezonorant. defame [di'feim] vb. tr. a defăima, a ponegri, a calomnia. defamer [-or] s. defăimător, calomniator. defaming [-irj] I. adj. defăimător, calomniator. II. s. v. d e f a m a t i o n . defatted [di:'faetid] adj. degresat. default [di'fo:lt] I. s. 1. lipsă, absenţă; in / (înv.) for ~of din lipsă de; în lipsă de. 2. Our.) neprezentare; neglijare; to make ~ a nu compărea în faţa curţii; judgment by ~ judecată în contumacie / în lipsă. 3. (ec.) neplată / neachitare a unei datorii. 4. (sport) părăsire a



 255



jocului înainte de sfârşit. 5. (înv.) vină, greşeală. II. vb. A. intr. 1. a fi absent de Ia datorie, a nu-şi îndeplini obligaţiile, a nu-şi îndeplini îndatoririle. 2. (ec.) a nu-şi plăti datoriile. 3. (jur.) a nu se prezenta, a lipsi din instanţă. B. tr. 1. (jur.) a judeca în contumacie / în lipsă. 2. (ec.) a nu putea plăti (datorii). 3. (sport) a nu se prezenta la; a pierde (un joc etc.) prin neprezentare. defaulter [-9r] s. 1. (jur.) condamnat (în contumacie). 2. (ec.) falit; persoană care nu-şi onorează iscălitura / care îşi calcă cuvântul. 3. răufăcător; delapidator. 4. (mil.) infractor. defaultership [di'foilta/ip] s. nesocotire a datoriilor. defeasance [di'fi:zans] s. (jur.) 1. anulare, abrogare. 2. clauză (în acte) rezolutoric (care poate aduce cu sine anularea actului). defeasanced [-t] adj. (jur.) anulabil, abrogabil. defeasible [di'fkzabl, -zib-] adj. anulabil. defeasibleness [-nis, -zib-] ş. posibilitate de anulare. defeat [di'fi:t] I. vb. tr. 1. a învinge, a înfrânge; a respinge, a da înapoi (inamicul). 2. (fig.) a zădărnici (planuri, speranţe). 3. (jur.) a anula, a declara nul şi neavenit. 4. to ~of a lipsi de, a deposeda de. II. s. 1. înfrângere. 2. (fig.) zădărnicire, nimicire. 3. (jur.) anulare, abrogare. defeater [-3r] s. învingător, biruitor. defeatism [-izam] s. defetism; pesimism. defeatist [-ist] s. defetist, capitulard. defeature [di'fi:tf3r] vb. tr. a face de ncrecunoscut; a desfigura. defecate ['defikeit] vb. A. tr. 1. (chim.) a defeca, a limpezi, a curăţa (de sedimente), a rafina, a purifica. 2. (fig.) a curăţa (de păcate). B. intr. 1. (chim.) a se limpezi, a se curăţa (de sedimente). 2. (med.) a defeca, a avea scaun. defecation ['defiikei/n] ş. (chim., med.) defecare, defecaţie. defecator ['defikeit9r] s. (chim.) defecator. defect [di'fekt, 'di:fckt] I. s. 1. lipsă, defect, cusur, meteahnă, deficienţă; ~ of memory lipsă de memorie. 2. imperfecţiune. 3. deteriorare, stricare. II. vb. intr. to ~from a dezerta din. defect group [~ 'gru:p] s. (mat.) grup defectiv. defection [di'fek/sn] s. 1. dezertare (de la o datorie de onoare faţă de conducător I partid). 2. ~(from) defecţiune, retragere (de la; din faţa cu gen.). 3. necredinţă, nelcalitate. defective [di'fektiv] I. adj. 1. defectuos, imperfect, incomplet. 2. defectuos; deteriorat, cu cusururi, defect; slab. 3. (gram.) defectiv. II. s. 1. lucru defect. 2. om cu defecte (mai olesjizice). defectiveness [-nis] s. 1. lipsă, neîndestulare; deficienţă, nedesăvârşire. 2. stare de stricăciune; defectuozitatc. defector [di'fckta1"] s. dezertor. defectoscope [di'fektsskoup] ş. defectoscop. deferninise [-di:'ferninaiz] vb. tr. a deferniniza. deferninize v. d e f e r n i n i s e . defence ['di'fens] s. 1. apărare; defensivă; (ist.) Defence of the Realm Act lege engleză pentru apărarea statului (1914-1921); he was put on his ~ trebuia să se apere. 2. pl. (mil.) apărare; lucrări de apărare; fortificaţii; line of ~ linie de apărare; first line of ~ flota maritimă de război a Marii Britanii; second line of ~armata de uscat a Marii Britanii; - in depth apărare în adâncime. 3. mijloc de apărare; armă de apărare; (jur.) apărarea, avocaţii apărării (la judecată), procedura apărării; the counsel for the ~ apărătorul acuzatului, avocatul inculpatului. 4. (sport) apărare (a porţii etc.); jucător din apărare, fundaş; the art /science of ~ a) boxul; b) scrima. 5. interzicere (de a pescui etc.). defenceless [-lis] adj. 1. lipsit de apărare, fără apărare; neînarmat. 2. (mii.) (despre un loc) deschis, neîntărit. defencelessness [-lisnis] s. lipsă de apărare. defence mechanism [di'fens 'metoniz^m] s. mecanism de apărare. defence-month [~niAn0] s. lună în care e oprit vânatul / pescuitul. defencist [di'fensist] s. (pol.) apărător. defend [di'fend] I. vb. A. tr. 1. (against, from) a apăra (împotriva, de); a ocroti (de). 2. a susţine (o părere); a justifica (măsuri etc.). 3. (jur.) a apăra (la judecată). 4. (înv.) a interzice. B. rejl. a se apăra. C. intr. a se apăra; a pleda. II. s. (înv:) v. d e f e n c e . defendable [-abl] adj. dcfcnsibil; de apărat. defendant [-snt] s. (jur.) inculpat, intimat, pârât; acuzat. defender [-ar] s. 1. apărător; sprijinitor, susţinător; ~s of peace apărătorii păcii. 2. (sport) campion carc-şi apără titlul. 3. pl. Defenders membri ai unei organizaţii politice din Irlanda (1790), al cărei scop era dobândirea libertăţii religioase si politice. defendible l-abl] adj. (rar) v. d e f e n d a b l e . defenestration [dbfenis'trei/n] s. aruncare pe fereastră; (ist.) defenestraţie. defensative [di'fensstiv] s. mijloc / armă de apărare (si fig.). defense [di'fens] etc. (amer.) v. d e f e n c e etc. defenseman [di'fcnsman, -meen], pi. defensemen [-men] s. (amer. spor/) jucător din apărare. defensibility [di'fensi'biliti, -sa'bilati] s. posibilitate / capacitate de apărare. defensible [di'fensobl, -sib-] adj. 1. (nul.) uşor de apărat. 2. uşor de îndreptăţit / de apărat / de susţinut. 3. v. d e f e n d a b l e . defensibleness [-nis] s. v. d e f e n s i b i l i t y . defensive [di'fensiv] I. adj. defensiv, folosit / făcut pentru apărare; ~ arms arme defensive. II. s. apărare, defensivă; to act / to be / to stand on the ~ a se apăra, a fi / a sta în defensivă; to take on the ~ a trece la defensivă. defensive strike [~ 'straik] s. grevă defensivă (îmjx)triva unor reforme nedorite). defensive war [~ (wo:r] s. război de apărare. defensor [di'fensar] s. 1. apărător. 2. v. d c f e n d a n t. 3. (jur.) avocat. 4. (jur.) tutore. defensory [di'fensori] adj. v, d e f e n s i v e (I).



deflagrabiiity



defer [di'fs;1"] vb. A. tr. a amâna (şi mil.), a lăsa pentru mai târziu, a tărăgăna, a întârzia, a tergiversa; a suspenda. B. intr. to ~ to a se supune (cu dat.); a se pleca în faţa (cuiva sau a ceva), a face o concesie (cuiva); to ~ to smb.'s experience a se bizui pe experienţa cuiva. deferable [di'f9:rabl] adj. care poate fi amânat. deference ['deferens] s. deferentă, respect; cinste, stimă, to pay / to show ~ to a respecta, a onora, a cinsti (at ac); in ~ / out of ~ to din respect pentru; with all due ~ to cu tot respectul cuvenit (cuiva), CU toată consideraţia cuvenită (cuiva). deferent ['deferent] adj. 1. (fiziol.) deferent, care duce la destinaţie (sângele, secreţiile). 2.v. d e f e r e n t i a l . deferential [idcfa'renjal] adj. deferent, respectuos. deferment [di'fonnant] s. amânare; suspendare; tărăgănare; (mil.) to be on ~ (of call up) a fi amânat (de mobilizare); (mil.) to apply for ~ (of call up) a cere amânarea (despre mobilizare). deferrable [di'fersbl] adj. v. d e f e r a b l e . deferred [di'f3:d] adj. 1. amânat; tărăgănat. 2. suspendat. 3. (mil.) amânat (pentru satisfacerea serviciului militar). deferred annuity [~ o'nju(:)iti] s. (ec.) rentă ce urmează să se plătească începând cu o dată mai târzie. deferrization [di:fcrai'zei/n] s. (chim.) deferizare. deferrize [dk'feraiz] vb. tr. (chim.) a deferiza. defervescence [di'.fa'vesns] s. (med.) defervescenţă, diminuare sau dispariţie a febrei. defervescency [-i] s.v. d e f e r v e s c e n c e . defeudalize [di:'fju:d3laizj vb. tr. a scoate din condiţia de feudalism; a înlătura feudalismul în. defiance [di'faisns] s. 1. provocare (la război, la discuţie). 2. sfidare; nesupunere făţişă; to bid ~ to sau set at ~ a nesocoti, a sfida; in ~ of a) în ciuda / pofida (cu gen.); b) sfidând; to live in open ~ with smb. a trăi în duşmănie făţişă eu cineva. defiant [di'faiant] adj. 1. provocator, sfidător. 2. bănuitor, neîncrezător. defiantly [-li] adv. 1. provocator, sfidător. 2. bănuitor, neîncrezător. defiantness [-nis] s. sfidare; atitudine sfidătoare; caracter sfidător. defiber [di:'faib3r] vb. tr. (mai ales amer.) v. d e f i b r e. defibrator [di:fai'brcitar] s. (industria hârtiei) defibrator. defibre [di:'faib3r] vb. tr. (text.) a defibra. defibrilate [di'faibrileit] vb. tr. (med.) a îndepărta sau a reduce fibrilaţiile. deficience [di'fi/sns] s. (înv.) v. d e f i c i e n c y . deficiency [di'fi/snsi] s. 1. deficienţă, lipsă, deficit; neajuns. 2. (ec.) deficit, lipsă. 3. (geol.) lacună. deficiency disease [~ di'zi:z] s. 1. (med.) avitaminoză. 2. boală cauzată de carenţe de vitamine sau alte substanţe. deficient [di'fi/pnt] I. adj. 1. incomplet, defectuos. 2. deficient, insuficient (caputere, calitate, cantitate); mentally ~ deficient mintal; to be ~ in smth. a-i lipsi ceva; a nu avea ceva într-o măsură suficientă. 3. lipsă, care lipseşte. II. s. (psih.) debil mintal. deficit ['defisit, idi'fisit] s. deficit, lipsă. defier [di'faia1"] s. persoană care sfidează / dispreţuieşte / batjocoreşte. defigure [di'figa1"] vb. tr. (înv.) a desfigura. defilade [idefi'leid] (nul.) I. vb. tr. a pune la adăpost de observaţia duşmanului şi de focul în anfiladă al acestuia printr-un sistem special de fortificaţie pe un plan ridicat. II. s. defiladă, adăpostire. defile11. [di'fail] vb. intr. (despre armată) a defila, a trece în coloană strânsă. II. ['di:fail, di:'fail] s. defileu, trecătoare. defile2 [di'fail] vb. tr. 1. a murdări, a mânji. 2. a pângări, a profana. 3. a corupe, a perverti, a deprava; a seduce. defilement [-mant] s. 1. murdărire. 2. pângărire, profanare. 3. corupere, pervertire, depravare, seducţie. defiler [-sr] s. persoană care murdăreşte etc. (v. d e f i I e2); corupător, seducător. definability [di-fains'biliti] s. posibilitate de a fi definit sau explicat. definable [di'fainobl] adj. 1. care se poate defini, dcfinibil; definisabil. 2. determinabil. 3. determinat, fix, hotărât. define [di'fain] vb. tr. 1. a defini, a caracteriza. 2. a defini, a explica (un cuvânt etc.). 3. a delimita, a fixa (hotarele etc.). definer \-3T] s. persoană care defineşte etc. (v. d e f i n e ) . definite ['definit] adj. 1. definit, delimitat, hotărât, precis; for a ~period pentru o anumită perioadă / un anumit timp. 2. definitiv. 3. (gram.) definit, hotărât. definite article [~ 'o:tikI] s. (gram.) articol hotărât (în limba engleză the). definitely ['definiţii] adv. precis, sigur, categoric, în mod cert. definiteness ['definitnis] s. 1. caracter definit / precis. 2. (mat. etc.) determinare, definire, fixare. definition [idefi'ni/an] s. 1. definiţie, precizare (a înţelesului etc.). 2. (radio) claritate. 3. (tel.) definiţie; fineţe; rezoluţie. definitional [-al] adj. 1. de definiţie, privind definiţiile. 2. plin de definiţii, cu multe definiţii. definition chart [idcfini/sn 't/ci:t] s. (tel.) miră, imagine de încercare. definitive [di'finitiv, dc'f-] I. adj. 1. definitiv, final. 2. decisiv, hotărât. 3. (biol.) (care a) ajuns la forma definitivă. II. s. (gram.) v. d e f i n i t e a r t i c l e ; cuvânt care defineşte / limitează. definitively [-li] adv. definitiv. definitiveness [-nis] s. caracter definitiv / precis. definitude [di'fmiitju:d] s. 1. claritate, precizie; hotărâre. 2. exactitate. deflagrabiiity [ideflagra'biliti] s. infiamabilitate; combustibilitate.



 deflagrable



256



defunctive [di'fAnktiv] adj: (amer.) care are legătură cu defunctul, care se referă la deflagrable ['deflogrobl] adj. inflamabil; combustibil. defunct; funerar. deflagrant ['deflogront] adj. deflagrant. defuse [di:'fju:z] vb.tr. 1. a dezamorsa (o bombă etc.). 2. (fig.) a dezamorsa (un conflict deflagrate ['deflogreit, 'di:-] vb. A. intr. 1. a arde repede. 2. a arde cu explozii treptate. etc.). B. tr. a aprinde brusc, a lăsa să ardă repede; (chim. ele.) a deflagra. defy [di'fai] vb. tr. 1. a desfide; a provoca (la discuţie, întrecere, război); I ~ you to deflagration [ideflo'greifan, .di-] s. 1. ardere / combustie violentă. 2. (chim. etc.) do it te desfid să faci asta, mă prind că n-ai să faci asta, fă-o dacă te încumeţi; să te văd, deflagrare, explozie de ordinul întâi. deflagrator [ideflogreito'l, 'di:-] s. (electr.) aparat electromagnetic de ardere (baterie o faci? 2. a sfida, a înfrunta, a nesocoti, a nu lua în seamă; to ~ the law a nesocoti legea; to ~ public opinion a sfida opinia publică. 3. (fig.) a nu se supune (cu dat.), a depăşi, voltaică care produce lumină şi căldură intensă). deflate [di:'fieit,'-'-] vb. tr. 1. a dezumfla (scoţând aerul I gazul). 2. (ec.) a opri inflaţia a întrece; it defies description întrece orice descriere. degage [deigfe^ei] adj. (fr.) degajat, liber, nestingherit, calm. (monedei). 3. (amer.) a scădea (preţurile). 4. a dezminţi (un argument etc.). degarnish [di:'ga:nif] vb. tr. 1. (mii.) a evacua/ a retrage garnizoana din; a goli tranşeele deflation [di(:)'flei/9n] s. 1. dezumflare, scoatere (a aerului, a gazelor). 2. (ec.) oprire de (oameni). 2. (rar) a scoate mobila din. a inflaţiei. degas [di'ga;s] vb. tr. a degazifica; a degaza. deflationary [idi(:)'flei/snari, -eri] adj. (ec.) care reduce sau îndepărtează inflaţia, degasifleation [dbgaesifi'kei/sn] s. degazificare. • • ■ deflationist. degasify [dk'gaasifâi] vb. tr. v. d e g a s. deflect [di'flekt] vb. A. tr. 1. a abate, a face să devieze; a strâmba, a îndoi. 2. (fig.) a 1 degasser [di'gass ] s. (tehn.) separator de gaze. abate (a'e la calea dreaptă etc.). 3. (opt.) a refracta. B. intr. a devia, a se abate (si fig.). degassing [di'ga^sirj] s. degazare. deflected fdi'flektid] adj. încovoiat, aplecat în jos. degauss [di'gaus] vb. tr. (mar.) a demagnetiza (o navă). deflection [di'flek/an] s. 1. deflecţic, deflexiune, abatere; deviaţie (a acului magnetic degaussing [di'gausirj] s. (mar.) demagnetizare (a unei nave). etc.); elongaţie, îndoire, strâmbare. 2. (fig.) abatere, deviere. 3. (opt.) refracţie. 4. (/nil.) degaussing field [~ Ti:ld] s. (electr.) câmp demagnetizat. determinare a devierii la tirul în unghi orizontal (pentru reglare, rectificare). 5. elasti­ degeneracy [di'd3en;?rosi] s. 1. degenerare; degenerescentă 2. decădere. citate. 6. (av.) bracare. 7. (mar.) derivă. 8. (mine, electr.) deflexie, deviaţie. 9. (text.) degenerate [di'd3enarit] (biol. ele.) I. adj. degenerat, decăzut. II. s. degenerat. deflectare. 10. (auto) îndoire a arcului. 11. (tel.) deviaţie; deflexiune; baleiaj. deflectionization [diiflek/oni'zei/an, -nai'z-] s. (gram.) pierdere, cădere a desinenţei. III. [di'd3ensreit] vb. intr. a degenera. degeneration [diid3eno'rciJsn] s. degenerare; (med.) dezintegrare morbidă a ţesutului; deflectionize [di'flek/anaiz] vb. tr. (gram.) a elibera de desinenţe. (/nea1.) fatty ~ of heart degenerescentă grasă a inimii. deflective [di'flektiv] adj. care provoacă o declinaţic / o deviere. degeneration disease [~ diizkz] s. boală degenerativă. deflectivity [diflek'tiviti] s. (mec.) deflectivitate, capacitate de a rezista la încovoiere. degenerative [di'd3ensrativ, -nareit] adj. degenerescent, care decade. deflectometer [idiflek'tomitor] s. (tehn.) 1. declinometru. 2. flexometru; aparat pentru degerm [di:'d3o:m] vb. tr. (biol.) a scoate germenii (cu gen.). măsurarea săgeţii. de-glidering [di'glaidorirj] s. (mil.) debarcare (tlin planoare). deflector [di'flekto'] s. 1. (opt.) deflector, reflector. 2. (liidr.) deflector, dispozitiv de deglutition [ideglo'ti/sn, di:g-] s. (rar) deglutiţie, înghiţire. deviere a vinelor de apă. 3. (tehn., tel.) deflector. 4. (mar.) ţeava cu gura lărgită. 5. (av.) degradation [idegro'deijbn] s. 1. degradare (si tehn., chim.). 2. decădere, declin. 3. (biol.) suprafaţa comenzii. degenerare. 4. (geol.) dezintegrare (a rocilor). 5. (arte) degradare (a culorii). 6. scădere deflector bar [~ ba:'] s. (tehn.) bară de protecţie. treptată I gradată. deflector plate [~ pleit] s. 1. (tehn.) deflector. 2. (tel.) placă de deflecţie. 3. (maşini) degrade [di'greid] vb. A. tr. 1. a degrada, a coborî; a dezonora. 2. a degrada, a scoate şicană. din grad / din slujbă (ca pedeapsă). 3. a înjosi, a deprecia. 4. (biol.) a degenera. 5. (fiz.) deflexion [di'flekfan] s. v. d e f l e c t i o n . a degrada (energia). 6. (geol.) a dezintegra (rocile). 7. (arte) a degrada (culoarea). B. intr. deflocculate [di'fbkjuleit] vb. tr. (chim.) a deflocula. 1. (fig.) a cădea, a coborî; 2. (biol.) a degenera. deflocculation [diifiokju'lei/sn] s. (chim.) peptizare, defloculare. degraded [-id] adj. 1. degradat, coborât. 2. înjosit, umilit. 3. deteriorat, stricat. 4. (biol.) deflorate I. adj. [di'fIo:rit] (hot.) veştejit, ofilit. II. [di'flo:reit] vb.tr. v. d e f l o w e r . degenerat. 5. (geol.) ros, fărâmiţat. 6. (arte) degradat. defloration [idi:flo:'rei/sn, >def-] s. 1. rupere a florilor (de pe o plantă). 2. deflorare, degrading [-in] adj. degradant, ruşinos, dezonorant, înjositor, umilitor. dezvirginare. 3. (fig.) floare, cremă, esenţă. degrease [idi:'gri:z, -gri:s] vb. tr. a degresa. deflour [di'flauor, 'di:'f-] vb. tr. (înv.) v. d e f 1 o w e r. degreaser [-or] s. degresant. deflower [di'flauor, 'di:'f-] vb. tr. 1. a rupe florile de pe (o plantă etc.). 2. a deflora, degreasing [-irj] s. degresare. a dezvirgina. degree [di'gri:] s. 1. grad; treaptă; proporţie; by ~s treptat, gradat, cu încetul; not in defluent ['defluont] adj. care curge la vale. the least / slightest ~ nicidecum, defel, deloc; (fam.) to a ~ mult, considerabil; to a certain deflux [di'fUks] s. scurgere. ~ într-o oarecare măsură; to the last ~ până la ultimul grad; in some ~ într-o anumită defoamer [di'foumo'] s. (chim.) antispumant. măsură; to a lesser ~într-o mai mică măsură; to what ~în ce măsură. 2. grad de rudenie. defogger [idi:'fogor] s. (auto) instalaţie de dezaburire. 3. stare socială, rang. 4. titlu academie; to take one's ~ a-şi lua diploma (un grad defoliate I. [di'foulieit] vb. tr. a desfrunzi. II. [-liit] adj. desfrunzit. universitar). 5. (tehn.) grad; (geom.) grad de circumferinţă, unghi; (mat.) ordin; grad; defoliated [dk'foulieitid] adj, v. d e f o l i a t e (II). perioadă; ~ of latitude grad de latitudine; ~ of attenuation atenuare; ~ of damage grad defoliation [dbfouli'eijan] s. desfrunzire, cădere a frunzelor. de avariere; ~ of proximity consistenţă; ~ of hardness (grad de) duritate. 6. (gram.) deforce [di'fo:s] vb. tr. (jur.) a opri prin forţă sau ilegal de a stăpâni (o mosie etc.). grad; ~s of comparison grade de comparaţie. 7. (muz.) interval. deforest [di(:)'forest, -ist] vb. tr. a despăduri (o regiune), a defrişa (o pădure). degree day [~ dcij s. (tehn.) grad-zi. deforestation [di'jfores'tei/gn, -ris-] s. despădurire, defrişare forestieră. degree hour [~ auor] s. (tehn.) grad-oră. deform [di'fo:m] vb. tr. 1. a deforma, a sluţi, a poci. 2. (fig.) a denatura, a stâlci. 3. (te/m.) degression [di'gre/an] s. degresiune, reducere sau micşorare treptată; descreştere. a deforma, a strâmba. degressive [di'gresiv] adj. (despre impozite) coborâtor, care scade proporţional. deformation [di:fo:meij3n] s. 1. deformaţie; schimbare în mai rău; sluţirc, desfigurare; degum [di:'g/\m] vb. tr. 1. (text.) a degoma, â descleia. 2. (chim.) a rafina (uleiuri). pocire. 2. formă alterată (a unui cuvânt). 3. (tehn.) deformare, deformaţie; ~ under load degust [di'gAstJ vb. tr. (rar) a degusta (băuturile), a gusta. deformaţie sub greutate. dehisce [di:'his] vb. intr. (bot., despre capsula seminţelor) a se deschide. deformed [di'fo:md] adj. 1. diform, slut, pocit. 2. scârbos, respingător. dehiscence [-ns] s. (bot.) dehiscenţă. deformity [di'fo:miti] s. 1. sluţenie, urâţenie (fizică). 2. diformitate; meteahnă. dehiscent [-nt] adj. (bot., despre capsula cu seminţe) dehiscent, care se deschide. defraud [di'fro:d] vb. tr. 1. a înşela; a amăgi. 2. a defrauda, a delapida, a escroca. dehorn [di:ho:n] vb. tr. a tăia coarnele (unei vite cornute). defraudation ['di:fro:'dei/cn] s. 1. înşelăciune, escrocherie. 2. defraudare, escrocare. dehors [di'ho:z, do'-] (fr.) I. prep. (yur.) fără. II. s. (mii.) fortificaţie exterioară. defrauder [di'froxlo-] s. 1. înşelător, escroc. 2. defraudator, delapidator. dehort [di:'ho:t] vb. tr. (rar) a deconsilia, a disuada, a sfătui să (nu facă ceva). defraudrrîent [di'fro:dmont] s. v. d e f r a u d a t i o n . dehortation [.dkho^tei/an] s. (rar) deconsiliere, disuadare. defray [di'frei] vb. tr. a achita costul (cu gen.); to ~ the expenses a plăti cheltuielile. dehortative [di:'ho:totiv] adj. (rar) care deconsiliază, care disuadează. defrayal [-ol] s. plătire, achitare, acoperire (a cheltuielilor). dehumanize [di:'hju:monaiz[ vb. tr. a dezumaniza, a îndobitoci, a face neom, a abrutiza. r defrayer [-o ] s. persoană care suportă cheltuielile. dehumidifier [ldi:hju(:)'midifaior] s. (tehn.) uscător de aer, dezumidificator. defrayment [-mont] s.v. d e f r a y a l . dehumidify [idi:hju(:)'midifai] vb. tr. a îndepărta umezeala din sau de pe. defrock ['di:'frok, -'-] vb. tr. a răspopi, a lua (cuiva) darul preoţiei. dehydrate [di:'haidreit] vb. tr. (chim.) a deshidrata. defrost ['di:fro(:)st[ vb. tr. a dezgheţa; a decongela (carnea congelată), a pune la dehydrated egg [idi:'haidreitid'eg] s. praf de ouă. dezgheţat (un frigider). dehydration [,di:haidreij3n] s. (chim.) deshidratare. r defroster [-o ] s. v. d e - i c e r. dehydrator [di:'haidreitor] s. (chim.) deshidrator, evaporator. defrosting [-irj] s. 1. decongelare, dezgheţare. 2. (tehn.) degivraj. dehydrogenation [di:ihaidrod3o'nei/an] s. (chim.) dehidrogenare. defrother [di:'frooor] s. (chim.) antispumant. dehydrogenize [di:'haidrod3onaiz] vb. tr. a dehidrogena. deft [deft] adj. îndemânatic, dibaci, iscusit, abil; iute. dehypnotize [rdi:hipnotaiz] vb. tr. a deshipnotiza, a deştepta (dintr-un somn hipnotic). deftless [-lis] adj. neîndemânatic. deiamba [-deio'fembo] s. tutun de Congo. deftly [-li] aav. cu îndemânare, cu abilitate. deice [di:'ais] vb. tr. (av., auto) a dejivra. dc-icer [-or] s. (av., auto) aparat de dejivrare a parbrizului; antijivrant; (tehn.) dispozitiv deftness [-nis] s. îndemânare, dibăcie, abilitate; iuţeală. defunct [di'fArjAt] I. adj. 1. defunct, răposat, mort. 2. trecut, perimat. II. s. the ~ răposatul. de decongelare.



 257



deictic ['daiktik] adj. (log.) deictic, care demonstrează în mod nemijlocit. deictically [-sli] adv. (log.) deictic. deific [dii'ifik] adj. 1. divin, dumnezeiesc. 2. care divinizează. deification ['di:ifi'kei/jn] s. 1. deifieare, zeificare, divinizare, îndumnezeirc; apoteoză. 2. (fig.) divinizare, slăvire peste măsură. deifier ['di:ifai3r] s. idolatru, persoană care divinizează. deiform ['di:if3:m] adj. v. d e i f i c . deify ['di:ifai] vb. tr. a deifica, a zeifica, a îndumnezei; a adora, a privi ca pe un Dumnezeu, a idolatriza. deign [dein] vb. tr. a binevoi să dea, a catadicsi să spună, a găsi de cuviinţă să facă etc.; a acorda; to ~ to a binevoi să etc.; without ~ing another look at him fără să-1 mai învrednicească cu o altă privire. deil [di:l] s. (scot.) diavol. deionization ['dkaianai'zei/sn] $. (electr.) dcionizarc. deionize [idi:'aianaiz] vb. tr. (chim.) a deioniza. deis fdi:is] s. v. d a i s . deism ['di:izjm] s. (rel.) deism. deist ['di: ist] s. (rel.) deist. deistic(al) ['di:istik(5l) adj. (rel.) deistic. deity ['di:iti, 'di(:)ati] s. Dumnezeu; divinitate; zeitate, zeu. deject [di'd3ekt| vb. tr. a deprima, a descuraja, a mâhni; a demobiliza, a demoraliza. dejecta [-3] s.pl. excremente. dejected [-id] ad/, abătut, deprimat. dejectedness [-idnis] s.v. d e j e c t i o n (1). dejecter [-or] ş. persoană care mâhneşte / care indispune. dejectile [-aii] s. (md.) obuz, proiectil aruncat de SUS. dejection [di'd3ek/3n] s. 1. descurajare; deprimare, proastă dispoziţie, mâhnire, tristeţe. 2. (med.) defecaţic; scaun; evacuare a intestinelor. 3.pl. excremente, fecale. 4. (geol.) lavă, cenuşă (care iese din vulcan). dejectly [di'd3ektli] adv. descurajat; abătut. dejectory [di'd3ekteri] adj. (med.) coprologic. dejecture [di'd3ekt/ar] s.v. d e j e c t i o n (2,3). dejeuner ['dei39(:)nci, amer..—'- şi pronunţia franceza] (jr.) I.s. micul dejun; prânz (uşor). II. vb. inţr. a lua micul dejun. de jure [di ':3U3ri, mai rar dei jusri] (lat.) I. adj. de jure, legal. II. adv. de jure, de drept. dekare ['deke3r] s. v. de c a r e . dekko ['dekou] s. (si.) aruncătură de ochi. delabialization [idbleibialai'zei/pn] s. (fon.) delabializare. delabialize [idr'leibialaiz] vb. tr. (fon.) a delabializa. delactation [idkhek'tei/an] s. înţărcare. delaine [da'Iein, di'l-] s. (jr.) ţesătură de lână, muselină de lână sau semilână. delaminate [di:'l£emineit] vb. tr. a exfolia. delamination [dhlamii'nei/sn] s. exfolicre. delate [di'leit] vb. tr. (jur.) a denunţa, a pârî. delation [di'leijan] s. (jur.) denunţ, pâră, delaţiune. delator [di'leita1"] s. (jur.) delator, denunţător, pârâtor, turnător. delay [di'lei] I. vb. A. tr. 1. a opri, a reţine; a deţine. 2. a întârzia, a amâna, a tărăgăna, a tergiversa; to not ~ coming nu amâna venirea; all is not lost that is ~ed nu s-a uitat ce s-a amânat. 3. a împiedica, a pune piedici (cu dat.), a pune beţe în roate (cu dat.). 4. (telin.) a recoace, a tempera (oţelul). B. intr. a întârzia, a se mişca încet. II. s. 1. piedică, obstacol, reţinere. 2. întârziere, amânare, tergiversare, tărăgănare; prelungire (a terme­ nului), prorogare; încetinire, domolire; without ~ fără întârziere, neîntârziat, urgent; not to hear / to look ~ a nu suferi nici o întârziere; with as little ~ as possible cât se poate mai curând; (prow) ~s are dangerous (aprox.) nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. delayed action bomb [di'leid iffikjbn 'b:>m] s. (/nil.) bombă cu explozie întârziată. delayed drop [~ idrop] s. salt cu deschidere întârziată a paraşutei. delayed ignition [~ ig'ni/an] s. (tel/n.) aprindere întârziată. delay equalizer [di'lei .iikwalaiz^1"] s. (tel.) corector de fază; compensator de întârziere. delayer [di'leior] s. temporizator, persoană care amână / care tărăgănează. delay time [di'lei 'taim] s. (automatică) timp de întârziere. dele ['di:li(:)] (laţ., poligr.) I. vb. tr. (imperativ) şterge! (o literă sau un cuvânt, la corectură). II. s. semn la corectură scris pe margine pentru suprimarea unui pasaj / a unei litere etc. delectability [diilekts'biliti] s. delectare, desfătare; caracter desfătător. delectable [di'icktabl] adj. (înv. sau peior.) desfătător, delicios. delectableness [-nis] s.v. d e l e c t a b i l i t y . delectate [di'lckteit] vb. tr. (livresc) a delecta. delectation [-di:lek'tei/an] s. delectare, desfătare, plăcere. delectus [di'lektas] s. (lat.) crestomaţie, antologie, texte alese. delegable fdeligsbl] adj. care poate fi delegat / împuternicit. delegacy [VIeligasi] s. 1. delegaţie, deputăţie. 2. delegare. 3. mandat, împuternicire, procură (a delegatului). delegalize [di:'li:g9laiz] vb. tr. a priva de caracter legal. delegate I. ['deligit, 'deligeit] s. 1. delegat, mandatar. 2. (amer.) deputat în Congres (cu drept de vot consultativ I deliberativ). II. ['deligeit] vb. tr. a delega; a împuternici; a autoriza. delegation [tdeli'gei/pn] s. delegaţie, deputăţie; grup de deputaţi; (amer.) reprezentanţii unui stat (la Congres). delegatary [.deli'geitari] adj. (de) delegat; împuternicit.



delish



delete [di(:)'li:t] vb. tr. 1. a şterge, a anula, a rade, a tăia, a elimina (o literă, un cuvânt, un pasaj). 2. (Jig.) a nimici, a distruge, stârpi. deleterious [.deli'tiarias, dil-] adj. (rar) pernicios, vătămător, dăunător (pentru sănătate şi moral). deleteriousness [-nis] s. (rar) caracter pernicios / vătămător. deletion [di(:)'li:/3n] s. ştergere, radere. deletion mark [~ 'mo:k] s. (poligr.) deleatur, semn de eliminare (din text). delf(t) [delf(t)] ş. delft, faianţă, ceramică smălţuita (fabricată la Delft, în Olanda). Delian ['di:lian] adj. din Dclos. deliberate I. [di'libprit] adj. 1. premeditat, intenţionat, deliberat, făcut dinadins, chibzuit, gândit; ~ lie minciună sfruntată / neruşinată. 2. atent, circumspect. 3. (despre mişcări, vorbire) încet, cumpănit. II. [di'libarcit] vb. A. inţr. a delibera, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a şovăi, a sta în cumpănă. B. tr. a judeca, a cumpăni. deliberately [di'Hbaritli, -stlij adv. 1. dinadins, înadins, voit, cu tot dinadinsul. 2. conştient, chibzuit. 3. nepripit, prudent, pe-ndelete. 4. cu sânge rece. deliberateness [di'libsritnis] s. chibzuinţă, chibzuială; prudenţă. deliberation [diliba'rei/an] s. 1. deliberare, cumpănire, chibzuirc, cântărire. 2. dezbatere, discutare (a argumentelor pro şi contra). 3. băgare de seamă, prudenţă. deliberative [di'libsrativ] adj. 1. (despre vot) deliberativ. 2. intenţionat, voit. deliberative body [~ ibndi] s. organ / corp deliberativ. deliberatively [di'libprstivli] adj. prin deliberare. deliberator [di'libareito1"] s. 1. persoană care deliberează. 2. persoană care are vot deliberativ. delicacy ['dclikasi] s. 1. delicateţe, gingăşie; fragilitate; graţie, frumuseţe suavă. 2. delicateţe morală. 3. tact, îndemânare, diplomaţie, supleţe (în mânuirea unei situaţii delicate). 4. agerime, subtilitate, fineţe (a percepţiilor), rafinament (în simţuri, sensibili­ tate, gusturi). 5. scrupulozitate. 6. sensibilitate (a instrumentelor). 7. frăgezime, delicateţe (a vopselelor, nuanţelor). 8. delicatese, mâncare gustoasă; aperitiv; the delicacies of the season trufandale (fructe, legume). 9. sănătate plăpândă / şubredă, lipsă de rezistenţă (care necesită îngriire). delicate fdelikit] I. adj. 1. plăcut la gust. 2. delicat, răsfăţat, crescut în puf. 3. delicat, cu ţesutul fin/moale / subţire. 4. (lucrat)fin,delicat, minuţios, migălos. 5. (despre culori) atenuat, fraged, palid, de nuanţă pastel. 6. subtil, rafinat. 7. delicat, plăpând, gingaş; fragil. 8. (despre situaţii) critic, delicat. 9. (despre persoane, instrumente) foarte simţitor / sensibil. 10. (despre atingere) uşor, delicat, care nu apasă. 11. (despre auz) fin, ascuţit. 12. scrupu­ los. 13. atent, delicat. 14. pudic, ruşinos. 15. cusurgiu, pretenţios. II. s. (înv.) 1.cusurgiu, persoană mofturoasă. 2. fiinţă plăpândă. 3. pl. delicatese. delicately [-li] adv. delicat. delicatessen l'delika'tesn] s. pl. 1. delicatese; preparate culinare. 2. magazin de produse alimentare. delicious [di'Ii/as] adj. delicios; foarte plăcut, încântător, desfătător; splendid; divin. deliciousness [-nis] s. caracter / gust delicios; încântare, desfătare, splendoare. delict ['dirlikt] s. (jur.) delict, infracţiune, călcare a legii. delight [di'lait] I. vb. A. tr. a încânta, a desfăta, a delecta; (pasiv) to be ~ed a fi încântat / foarte bucuros; (I am) ~ed (to meet you) (sunt) încântat (de cunoştinţă); he is ~ed with you este încântat de tine. B. intr. to ~ in a se delecta cu; a iubi, a-i face plăcere; to~in music a iubi muzica; to ~ to a fi încântat să, a-i face plăcere să. II. s. încântare, desfătare, plăcere; extaz; Turkish ~ rahat locum; to have /to take(a)~inagăsiplăcereîn,a iubi; he takes a ~ in worrying her îi face plăcere s-o necăjească. delighted [di'laitid] adj. 1. încântat; fermecat. 2. (înv.) încântător, desfătător. delightedness [-nis] s.v. d e l i g h t f u l n e s s. delightful [di'laitful] adj. încântător, delicios, răpitor, fermecător, desfătător. delightfulness [-nis] s. încântare, desfătare; extaz. delightsome [di'laitsom] adj. (înv., poetic) încântător. delightsomeness [-nis] s.v. d e l i g h t f u l n e s s . delime [di:'laim] vb. tr. (chim.) a decalcifia. delimit [di(:)'Iimit] vb. tr. 1. a delimita (graniţele), a fixa, a determina, a demarca, a hotărnici. 2. (/nat.) a delimita / a determina frontierele (cu gen.). delimitate [di(:)'limitcit] vb. ir. v. d e 1 i m i t. delimitation [diilimi'tei/jn, idi:-] s. delimitare, demarcare; hotărnicire. delimitative [di-limi'tcitiv] adj. de delimitare, delimitativ. delimiter ['di(:)'limit3r] s. (infor.) delimitator. delineate [di'linieit] vb. tr. 1. a schiţa, a contura. 2. a zugrăvi, a descrie. 3. (/nat.) a stabili frontierele (cu gen.), a delimita. delineation [diilini'ci/pn] s. 1- schiţă; plan; studiu; traseu. 2. descriere, zugrăvire. 3. (/nat.) delimitare. delinquency [di'lirjkwsnsi] ş. (jur.) delict, infracţiune; vină; călcare a legii. delinquent [di'lirjkwant] (jur.) I. s. delincvent, infractor. II. adj. 1. (in, of) vinovat, culpabil. 2. (amer.) (despre impozite etc.) ncachitat. deliquesce [ideli'kwes] vb. intr. 1. (chim.) a se lichefia, a se topi. 2. (jig.) a se mistui, a se topi. deliquescence [idcli'kwcsns] s. (chim.) delicvescenţă; solubilitate. deliration [idcli'rci/3ii] s. 1. întunecare a minţii; delir. 2. faptă necugetată / nesăbuită. delirious [di'liriss] adj. 1. delirant; rătăcit. 2. furios, turbat, înnebunit. 3. cuprins de extaz, extaziat; ~ with delight beat de fericire, transportat de încântare. 4. (despre vorbire) incoerent, fără şir. delirium [di'liriam] s. (lat.) 1. (//ied:) delir. 2. extaz, transport. delirium tremens [~ 'tri:menz] s. (lat. med.) delirium tremens, delir alcoolic acut. delish [di'li/j adj. (amer.) delicios (prese, de la d e 1 i c i o u s).



 delitescence



delitescence [.deli'tessns] s. 1. latenţă; obscuritate. 2. (med.) perioadă de incubare. 3. (med.) delitescenţă (dispariţie subită a unei tumori). 4. (chim.) dclitescenţă (pulveri­ zare a cristalului prin pierderea apei de cristalizare). delitescent [deli'tesantj adj. 1. (med.) (despre simptomele bolilor) latent, ascuns. 2. (med.) (despre tumori, inflamaţii) delitescent, care dispare subit. 3. (chim.) delitescent, pulverizat, dezagregat în urma pierderii apei de cristalizare.. deliver [di'livor] I. vb. A. tr. 1. (from) a (e)libcra, a salva, a izbăvi, a mântui (de, din). 2. a naşte; (pasiv) to be ~ed of a child a naşte. 3. a da, a livra, a preda, a distribui, a înmâna, a remite (o scrisoare, o marfă); to ~ the goods a) a livra mărfurile; b) (fig.) a se achita de obligaţiile luate, a-şi îndeplini obligaţiile. 4. a prezenta, a remite oficial (socoteli, acte, ordine). 5. (şi to ~ up / over) a părăsi, a abandona, a preda (/ai cras, o fortăreaţă). 6. (mii.) a lansa, a dezlănţui; to ~an attack a dezlânţui un atac; to ~ a battle a da o bătălie. 7. a da (o lovitura). 8. a ţine, a rosti; a pronunţa; a enunţa; to ~ a lecture a ţine o prelegere / o conferinţă. 9. a produce, a furniza. 10. (despre pompe) a da prin pompare. 11. (ec.) a distri­ bui, a livra. B. refl. to ~oneself up a se preda; to ~oneseIf of a speech aţine un discurs / o cuvântare; to ~ oneself of an opinion a spune ce are pe inimă, a se descărca, a se destăinui. deliverable [di'Iivarabl] adj. 1. care poate / urmează să fie (e)liberat. 2. (ec.) livrabil. deliverance [di'livorons] s. 1. (e)liberare; salvare, izbăvire, mântuire; emancipare. 2. naştere. 3. dicţiune; debit (verbal). 4. (jur.) achitare. deliverer [di'Iivar3r] s. 1. mântuitor, izbăvitor, salvator. 2. povestitor. deliverly [di'livsli] adv. (înv.) în grabă; pripit. delivery [di'livari] s. 1, naştere, facere. 2. (si ec.) predare, livrare; to take ~ of the goods a prelua / a ridica marfa. 3. aducere; distribuire, distribuţie (ae ziare etc.); the early / the first ~ curier / poştă de dimineaţă. 4. (telin.) debit; debitare. 5. (jur.) predare formală (a proprietăţii), punere în stăpânire. 6. (sport) aruncare (a mingii); a good ~ serviciu / joc frumos. 7. rostire (a unui discurs). 8. alimentare, aprovizionare (cu apă, curent, cărbuni). 9. (teltn.) pompare. 10. (telin.) pompă aspiratoare. delivery bill [di'livari 'bil] s. (ec.) foaie de livrare. delivery body [~ .todi] s. (auto) caroserie de furgonetă. delivery boy [~ boi] s. comisionar (tânăr). delivery car [~ ka: r ] s. (auto) camionetă, furgonetă. delivery cock [~ kok] s. (telin.) robinet de evacuare. delivery connection [~ ka'nek/sn] s. (telin.) racord de evacuare. delivery date [~ deit] s. (ec.) dată a livrării, termen de livrare. delivery desk [~ desk] s. masă de la care se distribuie cărţi (la bibliotecă). delivery hole [~ houl] s. (tehn.) gură de refulare: delivery meter [~ imi:tor] s. (tehn.) debitmetru, contor de trecere. delivery note [~ nouţ] s. (ec.) factură. delivery pipe [~ paip] s. 1. (tehn.) burlan de evacuare, conductă de scurgere. 2. (hidr.) conductă de ieşire. 3. (mine) ţeava de golire. delivery quantity [~ ikwsntiti] s. (tehn.) debit refulat. delivery room [~ ru:m] s. (la maternitate) cameră în care, la externare, se încredinţează mamei noul născut. ' . . . delivery sheet [~ fi:t] s. (ec.) borderou / foaie de livrare. delivery table [~ .teibl] s. 1. (text.) masă de sortare. 2. (poligr.) masă strângătoare. delivery value [~ iveelju:] s. (tehn.) capacitate de debitare. delivery van [~ van] s. furgonetă, camionetă. delivery volume [~ ivoljum] s. (tehn.) volum pompat. dell [del] s. 1. vâlcea. 2. (rar) adâncitură, groapă. ' delocalize [idk'Ioukalaiz] vb. tr. 1. a muta din localitatea de baştină. 2. a elibera de caracteristici locale / de provincialism. delouse [diO'laus] vb. tr. a despăduchea; a deparazita. delousing [di(:)'lausirj] s. despăduchere; deparazitare. Delmarva [rdehna;va] s. (amer.) (folosit ca supranume) peninsula de pe coasta răsărileatiă a Statelor Unite, cuprinzând porţiuni din statele Delaware, Maryland şi Virginia. Delphian ['delfion] adj. 1. delfic, de la Delfi. 2. (fig.) oracular; obscur; ambiguu, cu două înţelesuri. Delphian oracle [~ 'orokl] s. oracolul din Delfi. Delphic ['delfik] adj. v. D e l p h i a n . delphinium [del'finism] s. (bot.) nemţişor (Delphinium datum). delta ['delta] s. 1. delta (litera din alfabetul grec). 2. deltă (a unui fluviu); the Delta Delta Nilului. delta connection [~ koinek/an] s. (electr.) montaj l conexiune în triunghi. deltafication [ideltefi'kei/an] s. (geogr.) formare a unei delte. deltaic [del'teiik] adj. care formează o deltă. delta iron ['delta raion] s. (metal.) fier delta. deltoid | 'deltoid] I. adj. deltoid, în formă de delta, triunghiular. II. s. (anat.) (muşchiul) deltoid. deltoidal [del'toidal] adj. v. d e 11 o i d (I). deludable [di'lju:dobl] adj. uşor de înşelat / de tras pe sfoară; credul, delude [di'lju:d] vb. tr. a induce în eroare, a amăgi, a înşela, a frustra, a-şi bate joc de; to ~ oneself a-şi face iluzii, a se amăgi (singur). deluder ]-or] s. înşelător, amăgitor. deluding [-iij] adj. v. d e l u s i v e . deluge ['delju(;)d3[ I. s. 1. potop; (bibl.) the Deluge Potopul. 2. (si ~s of rain) ploaie torenţială. 3. (fig.) potop, torent (de cuvinte, înjurături ele). II. vb. tr. a inunda (şi fig); to ~with invitations a copleşi cu invitaţii.



258



delusion [di'lju(:)3sn] s. 1. inducere în eroare, amăgire; iluzie; to be/ to labour under a ~ a fi victima unei erori / iluzii. 2. minciună. 3. (med.) iluzie; manie; ~ of grandeur megalomanie, grandomanie. delusive [di'lju;siv] adj. înşelător, iluzoriu, amăgitor, ireal. delusively [-li] aaV. înşelător etc. (v. d e 1 u s i v e). delusiveness [-nis] s. 1. caracter amăgitor / înşelător / iluzoriu. 2. tendinţă de a înşela / de a induce în eroare. delusory [di'lju:sori] adj. v. d e l u s i v e . de luxe [do 'luks] adj. (fr.) de lux; a ~ edition, an edition ~ ediţie de lux. delve [delv] I. vb. A. tr. (înv.) 1. a săpa; to ~ and dig a săpa. 2. a face cercetări în; a cerceta (documente, cărţi), a răscoli. B. intr. (despre drumuri, şosele) a coborî brusc. II. s. cavitate, adâncitură, depresiune; hârtop. delver [-or] s. săpător. Dem [dem] s. (amer.) prese, de la D e m o c r a t . demagnetization ['dbmajgnitai'zei/sn, di:.m-] s. (electr.) demagnetizare. demagnetize ['dii'nifegnitaiz, di:'m-] vb. tr. 1. (electr.) a demagnetiza. 2. a trezi din somnul magnetic. Demagog ['demagog] s. v. d e m a g o g u e . demagogic(al) [,demo'gogik(3l), -'god3ik-] adj. demagogic. demagogically [idemo'gogikoli] adv. demagogic. demagogism [idemogo'gizam] s. demagogie. demagogue ['demagog] s. demagog. demagoguery ['demoigogorî] s. v. d e m a g o g i s m. demagogy ['demagogi, -godîi] s. 1. demagogie. 2. (fam.) demagogi. demain.[di'mein] s. v. d e m e s n e (1). demand [di'ma;nd, amer. di'm»(:)nd] I. vb. tr. 1. (of, from) a cere, a pretinde, a reclama (de. la); a prezenta o cerere (cuiva). 2. a cere, a reclama, a necesita, a pretinde; the task ~s skill sarcina cere îndemânare. 3. (rar) a întreba. II. s. 1. cerere, pretenţie; exigenţă; interpelare; lucru cerut; trebuinţă, nevoie; payable on ~ plătibil la cerere; I have many ~s on my purse am multe cheltuieli. 2. (ec.) cerere; necesar; comandă; to be in great ~ a fi foarte căutat; supply and ~ cerere şi ofertă. 3. (tel.) întrebare. demandable [-obl] adj. exigibil; care poate fi cerut / solicitat. demandant [-ont] s. (jur.) reclamant; parte civilă. demand attachment [di'mcund o'taît/montls. (electr.) indicator de maximum. demander [di'ma;ndor] s. solicitant, persoană care cere etc. (v. d e m a n dl). demand factor [di'momd 'faektor] s. 1. (electr.) factor de cerere. 2. (cib.) coeficient de încărcare. 3. (tehn.) coeficient de solicitare. demanding [di'maindin] adj. exigent, pretenţios. demand power [~ ipauor] s. (tehn.) putere calculată / teoretică. demantoid [di'mamtoid] s. (mineral.) demantoid. demarcate ['di:ma:keit] vb. tr. a demarca (graniţele). demarcation [idkmai'kei/an] s. delimitare; demarcaţie, demarcare, hotărnicire; parcelare; line of ~ linie de demarcaţie. demarche ['deima:/, -'-] s. (jr.) demers, intervenţie diplomatică. denie [di:m] s. (zool.) colonie (ae monade). demean1 [di'mi:n] vb. rej7. (înv.) a se purta, a se comporta. demean2 vb. A. tr. a înjosi. B. refl. a se înjosi. . demeanour [sr] s. atitudine, purtare, comportare. dement [di'ment] vb. tr. (înv.) a scoate din minţi, a înnebuni. demontate [-eit[ vb. tr. v. d e m e n t . demented [di'mentid] adj. dement, ieşit din minţi; to be / to become ~ a-şi ieşi din minţi; (fam.) it will drive me ~ asta o să mă scoată din minţi. dementedness [-nis] s. nebunie, demenţă. dementi [ideima:n'ti] s. ()r.) dezminţire oficială. dementia [di'menjioj s. (lat. mea1.) demenţă, nebunie. dementia praecox [di'men/io 'pri:koks] s. schizofrenie. de-merger [di:'mo:d30r] s. (ec.) separare a unor întreprinderi fuzionate temporar. demerit [di:'merit,'-,--] s. 1. lipsă, defect, neajuns, demerit. 2. (scol.) notă proastă (l« purtare). demerit mark [~ mark] s. v. d e m e r i t (2). demeritorious [idi:meri'to:rios] adj. (rar) nedemn de laudă / de răsplată / de stimă; care merită să fie mustrat, condamnabil. demesmerize [di'mezmoraiz] vb.tr. v. d e h y p n o t i z e. demesne [di'mein, -'mi:n] s. 1. stăpânire (a proprietăţii funciare). 2. domeniu 7 moşie nedată în arendă. 3. grădină şi parc (pe langa casă); Royal ~ domeniul Coroanei; State ~ proprietate a statului. 4. (j7g.) sferă / câmp de activitate. demethylation [dbnieBi'leiJan] s. ( chim.) demetilare. demi-ass ['denii ss] s. (zool.) catâr. demibath ['demiba;6] s. baie de şezut. demigod ['demigod] s. (mitol. şi fig.) semizeu. demigoddess ['demigodis] s. (mitol. şi fig.) semizeiţă. demijohn ['demid/on] s. damigeana. demi-Iass ['demites] s. v. d e m i - r c p. demilitarization [dbmilitorai'zei/an] s. demilitarizare. ' demilitarize ['di:'miltaraiz] vb. tr. a demilitariza. demilitarized zone ['diimilitoraizd 'zoun] s. zonă demilitarizată. demilune ['demi'lju:n] s. (fr.) 1. semilună. 2. (mii.) adăpost întărit. demi-monde ['demi'mo(:)nd şi pronunţia franceză] s. (fr.) lume a femeilor declasate / de moravuri uşoare. demineralization [diMiiinorolai'zeiJan] s. demineralizare.



 259



demineralize [di'minarslaiz] vb. tr. a demineraliza. demi-official ['demio'fi/al] adj. semioficial. demi-quaver ['demiikweiv3r] ş. (muz.) şaisprezecime. demirelief [


dendrite



demonology [idiima'nol^i] s. demonologie. demonship ['di:m3n/ip] s. natură diabolică, caracter drăcesc. demonstrability [pdemonstrs'biliti, di.mons-, -bt-] s. demonstrabilitate, caracter demonstrabil. demonstrable ['demsnstrabl] adj. 1. demonstrabil, care se poate arăta / dovedi. 2. (înv.) evident, vădit, clar. demonstrableness [-nis] s.v. d e m o n s t r a b i l i t y . demonstrant [di'monstrant] s. demonstrant. demonstrate ['demsnstreit] vb. A. tr. 1. a demonstra, a arăta; a explica. 2. a demonstra, a dovedi; a justifica. B. intr. 1. a participa la o manifestaţie / la o demonstraţie, a manifesta. 2. (/n/7.) a face o demonstraţie militară. demonstration [idemans'trei/pn] s. 1. demonstraţie, paradă (de sentimente etc.). 2. demonstrare, arătare, expunere, explicare, lămurire. 3. demonstraţie, dovadă, probă. 4. demonstraţie, manifestaţie. 5. (m/7.) demonstraţie de forţe. demonstrationist [-ist] s. participant la o manifestaţie, manifestant, demonstrant. demonstrative [di'monstrativ] I. adj. 1. demonstrativ, indicator; doveditor, convingător. 2. expansiv (despre fire). 3. (gram.) demonstrativ. II. s. (gram.) pronume demonstrativ. demonstratively [-li] adv. demonstrativ. demonstrativeness [-nis] s. caracter demonstrativ; expansivitate. demonstrator ['demanstreits1"] s. 1. demonstrant, manifestant, participant la manifestaţie. 2. asistent al unui profesor de ştiinţe (care face lucrări practice de seminar). 3. degetul arătător. demonstratory [rdeman'streitari] adj. v. d e m o n s t r a t i v e (1). demoralization [di-moralai'zei/an, -rsli'z-] s. demoralizare, descurajare. demoralize [di'morolaiz] vb. tr. 1. a demoraliza, a descuraja. 2. a corupe, a deprava. 3. a submina, a compromite disciplina / moralul / autoritatea (cuiva), a dezorganiza. Demos ['di;raas] s. (grec.) demos, popor. Demosthenic [idemos'Genik] adj. demostenic; cu putere oratorică; (despre discursuri) elocvent, patriotic; denunţător. demote [di'mout] vb. tr. (mil. fig.) a retrograda. demotic [di(:)'motik] adj. 1. popular. 2. (despre scrierea egipteană veche) demotic, în formă populară. demotics [-s] s. (cu sg.) sociologie. demotion [di'moujan] s. (inii.) degradare. demount [di:'maunt] vb. tr. 1. a demonta. 2. (cottstr.) a demoda. 3. a dezlipi (timbre). demountable f-sbl] adj. demontabil, care se poate desface. dempster ['dempsta1"] s. v. d c e m s t e r . demulcent [di'niAisont] I. adj. (med.) calmant, emolient, liniştitor, lenitiv. II. s. calmant, sedativ, emolient, lenitiv. demulsify [diWIsifai] vb. tr. (chim.) a dczemulsiona. demulsifying [idi:niAlsifaiirj] s. (chim.) dezemulsionare. demur [di'ms:1-] I. vb. intr. 1. a ezita, a se îndoi, a şovăi; a temporiza. 2. a ridica obiecţii (şi jur.). II. s. 1. întâmpinare, obiecţie; without ~ fără obiecţii. 2. amânare, tergiversare, temporizare. demure [di'mjii3r, Jmjo3r] adj. 1. modest; rezervat, reţinut, sobru, stăpânit. 2. care face pe modestul sau pudicul; afectat; ipocrit, prefăcut; (fam.peior.) she looks as ~ as if butter would not melt in her mouth face pe mironosiţa; ai zice ca nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. demurely [-li] adv. 1. rezervat; cu răceală, rece. 2. cu o modestie afectată; prefăcut, ipocrit. demureness [-nis] ş. modestie afectată; mofturi; fasoane. demurrage [di'nurid3] s. 1. (mar.) contrastalii; plată a contrastai iilor; taxă de amarare. 2. (ferov.) depozitare, înmagazinare; cheltuieli de depozitare, de înmagazinare. demurral [di'niArsl, amer. Jni3:r9l] s. amânare. demurrer1 [di'mAra""] s. (jur.) excepţiune, incident, motiv dilatoriu, ridicat de apărare pentru amânarea acţiunii; to put in a ~; to enter a ~ a ridica o excepţiune. demurrer2 [di'ni3:r3r] s. persoană nehotărâtă / şovăielnică / neîncrezătoare. demy [di'mai, da'm-] s. 1. format de hârtie (în Anglia 46 cm x 56 cm pentru hârtie de tipar, 38 cm x 48 cm pentru hârtie de scris; în S.U.A. 41 cm x 53,50 cm pentru hârtie de scris). 2. student la Colegiul Magdalena, Oxford. den [den] s. 1. vizuină, bârlog; peşteră. 2. speluncă, cuibar; ascunzătoare. 3. cuşcă (la grădina zoologică). 4.-chilioară. 5. (fam.) mic cabinet de lucru (izolat). 6. (fain.) locuinţă. denarius [di'neariss, de'naxias] s. dinar (monedă de argint din vechea Romă; de aici prescurtarea d pentru moneda engleză peni). denary ['dimarij I. adj. zecimal. II. s. 1. zece. 2. zecime. denationalization [dima^Jpnplai'zci/an] s. dcnaţionaîizare. denationalize [di^nas/analaiz, 'di:'n-] vb. tr. 1. a denaţionaliza (un popor, o persoană). 2. a denaţionaliza (o întreprindere care era proprietatea statului). denaturalization [di'nset/arolai'zei/an] s. denaturare; denaturalizare. denaturalize [di:'nEet/uralaiz, 'di:'n-, -tjar-] vb. A. tr. 1. a denatura, a schimba firea. 2. a face să piardă drepturile de cetăţean. B. rejl. a renunţa la drepturile de cetăţean. denaturation [di.nst/a'rci/an] s. (bot.) denaturare. denature [di:'neit/3r] vb. tr. a denatura, a schimba, a falsifica (ceaiul, spirtul etc). denatured alcohol [di:'neit/od 'selkahol] s. spirt denaturat. denaturize [dii'nast/sraiz] vb. tr. v. d e n a t u r e . denazification [diina:zifi'kci/an] ş. denazificare, defascizare. denazify [diina:zifai] vb. tr. a denazifica, a defasciza. dendra s. pi. de la d e n d r o n . dendriform ['dcndrifo:m] adj. dendriform, cu înfăţişare de arbore. dendrite ['dendrait] s. (geol.) dendrită.



 dendritic(al)



260



dental surgeon [~ 'so:d33n[ s. dentist. dendritic(al) [den'dritik(3l)] adj. (mat., mineral.) dendritic, arborescent. dendrochronology [dendroukro'nol3d3i] s. (bot.) dendrocronologie. dentate ['denteit] adj. (bot.) dinţat, zimţat. dendroid(al) [den'droid(al)] adv. v. d e n d r i t i c . dentation [den'teiMi] s. (bot.) dinţare (pe marginea unei frunze etc.). dendrologic(al) [.dendra'bd3ik(3l)] adj. (bot.) dendrologic. dent corn ['dent ko:n] s. (bot.) dinte-de-cal, porumb american. dendrologist [den'drolodjist] s. (bot.) dendrolog. denticle ['dentikl] s. 1. dinte mic, dinţişor. 2. (arhit.) denticul. dendrology [den'droW3i] s. (bot.) dendrologic, ştiinţă care se ocupă cu studiul copacilor. denticular [den'tikjulo'] adj. v. d e n t i c u l a t e . dendrometer [den'dromito1, -ms-] s. (silv.) dendrometru. denticulate [den'tikjuleit] adj. 1. (bot.) denticulat, dinţat, mărunt, cu dinţi mici. 2. (tehn.) dendron ['dendron], pl. dendra ['dendraj s. (mat.) dendron. dinţat, zimţat, danturat. dene1 [di:n] s. vâlcea, vale mică (mai ales păduroasâ). denticulated [-id] adv. v. d e n t i c u l a t e . dene2 s. dune; nisipuri. denticulation [.dentikju'lei/an] s. 1. dinţare. 2. denticul. dene hole [~ houl] s. (arlieol.) peşteră artificială (în dealuri calcaroase). dentiform ['dentifo;m] adj. dentiform, în formă de dinte. dengue ['derjgi] s. (med.) friguri tropicale infecţioase (cu dureri articulare acute). dentrifrice ['dentifris] s. praf de dinţi; pastă de dinţi. deniable [di'naisbl] adj. care poate fi negat / dezminţit / contrazis; contestabil. dentigerous [den'tid39ras] adj. cu dinţi, dinţat. denial [di'naial] s. 1. negare, tăgăduire; dezminţire, negare; contrazicere; to issue a dentil ['dentil] s, v. d e n t i c l e (2). flat ~ a publica o dezminţire categorică. 2. renegare, dezicere, nerecunoaştere. 3. refuz, dentilabial [identi'leibiol] adj. (fon.) labiodental. respingere (a unei cereri); to take no ~ a nu admite un refuz. dentilingual ['denti'lirjgwal] adj. (fon.) dentilingual. denicotinize [di:'nikatinaiz] vb. tr. a denicotiniza. dentine ['dentknj s. (anat.) dentină, ivoriu. denier1 ['denia'] s. (text.) denier. dentist ['dentist] s. dentist, stomatolog. denier2 [di'naior] s. negator, persoană care neagă. _ dentistry [-ri] s. dentistică, stomatologic. denigrate ['denigreit] vb. tr. a denigra, a ponegri, a calomnia, a defăima, a bârfi. dentist's drill ['dentists 'dril] s. (med.) bormaşină, freză (dentară). denigration [.deni'grei/an] s. denigrare, ponegrire, calomniere, defăimare. denigrator [denigreit3r] s. ponegritor, calomniator, defăimător. dentition [den'ti/an] s. 1. dentiţie, creştere a dinţilor. 2. dantură. denim [denim] s. 1. (tot.) doc; ~ jeans pantaloni de doc. 2.pl. pantaloni de doc, blugi, dentolingual ['dcnta'lingwâl] aaj'. v. d e n t i l i n g u a l . blue-jeans. dentology [den'tokid3i] s. dentologie. denitrated [dhnai'treitid] adj. (chim.) denitrat. denture ['dentJV] s. 1. dentiţie, dantură. 2. proteză dentară. 3.pl. dinţi falşi. denitrify [dk'naitrifai] vb. tr. (chim.) a denitrifica. denuclearize [idi:nju':kli3raiz] vb. tr. a denucleariza. denizen ['denizn] I. s. 1. locuitor; ocupant. 2. străin naturalizat. 3. (lingv.) neologism. denucleated [di'nju:klieitid] adj. fără miez / nucleu. 4. animal sau plantă aclimatizată. II. vb. tr. 1. (mai ales pasiv) a admite ca cetăţean, denudate [de'nju:deit, 'denjudeit] adj. 1. (bol.) fără frunze. 2. (geol.) denudat. a încetăţeni. 2. a introduce (un cuvânt strain) în uz. 3. a popula. denudated ['denjudeitidj adj. v. d e n u d a t e . dennet ['denit] s. (ist.) trăsură uşoară cu două roţi, cariolă, docar. denudation [idi;nju(:)'dei/3n] s. 1. dezgolire, despuiere, dezvelire, dezbrăcare, desco­ denominant [di'nomingnt] s. (gram.) substantiv abstract provenit dintr-un adjectiv. perire. 2. deposedare. 3. (geol.) denudaţie, denudare, dezgolire, afloriment. 4. despădurire. denominate I. [di'nomineit] vb. tr. a denumi, a numi. II. [di'nominit] adj. (mat.) concret. 5. (bot.) degarnisirc. denominate number [~ 'nAmbor] s. (mat.) număr concret. denudative [di'nju;dotiv] adj. dezgolitor, dezvelitor. denomination [di.nomi'neijsn] s. 1. denumire, numire; desemnare. 2. clasă / categorie denude [di'nju:d] vb. tr. 1. (of) a dezgoli, adezveli, a dezbrăca, a despuia (de). 2. (fig.) de unităţi pentru bani I greutăţi etc.; to reduce to tile same ~ a reduce la aceeaşi categorie; a deposeda, a jefui. 3. (geol.) a denuda. coins of small ~s bani mărunţi. 3. credinţă, confesiune; sectă religioasă. denuded [-id] adj. dezgolit etc. (v. d e n u d e); (despre munţi etc.) golaş. denominational [-o\] adj. (despre educaţie) confesional, sectar, conform cu principiile denunciate [di'nAnsieit, -jieit] vb. tr. a denunţa; a condamna; a acuza. unei biserici / secte. denunciation [di.nAnsi'ei/an] s. 1. denunţare, acuzare pe faţă; ameninţare; condamnare, denominationalism [-alizam] s. spirit de sectă; sectarism. denominative [di'nominstiv] I. adj. 1. denominativ, care numeşte. 2. (gram.) derivat osândire. 2. (jur.) denunţare (a unui tratat etc.). 3. (inv.) prezicere, vestire. dintr-un substantiv sau adjectiv. II. s. (gram.) cuvânt derivat dintr-un substantiv sau denunciative [di'nAnsiotiv] adj. denunţător; acuzator; ameninţător. adjectiv. denunciator [di'nAnsieitor, -n/icit-] s. 1. denunţător. 2. acuzator. r denominator [di'nomineito ] s. (mat.) numitor (al uneifrqc(ii); to reduce to a common denunciatory [di'nArisistari, -nJio-,-siei-[ adj. v. d e n u n c i a t i v e . ~ a aduce la acelaşi numitor. denutrition [idimjm'trijan] s. (med.) caşexie; denutriţie. denotable [di'noutabl] adj. care poate fi numit; de denotat. deny [di'nai] vb. A. tr. 1. a nega, a tăgădui, a respinge; to ~ the charge a respinge / denotation [idknou'tei/sn] s. 1. însemnare, notare. 2. exprimare prin semne / simboluri. a recuza acuzarea / incriminarea / inculparea; there is no ~ing it indiscutabil, este de 3. semn, indicaţie. 4. sens exact (al unui termen). necontestat, faptul nu poate fi negat. 2. a refuza, a respinge; a interzice; to ~ assistance denotative [di:'noutotiv] adj. (~ of) care indică / denotă / înseamnă / desemnează (cu to smb. a refuza ajutor cuiva; I was denied this; this was denied (to) me mi s-a refuzat ac.). acest lucru; he was denied admission i s-a interzis accesul; I will not be denied nu denote [di'nout] vb. tr. a denota, a însemna, a marea, a desemna; a arăta, a indica; a numi. admit săfiurefuzat; he is not to be denied nu înţelege să fie refuzat. 3. a dezavua, a renega, denotement [-mont] s. 1. indicare, arătare. 2. semn, simbol. a contesta, a nu recunoaşte; to ~one's signature a nu-şi recunoaşte / a-şi contesta iscălitura. denouement [dei'nu:ma;rj, -morj şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. (lit., teatru) deznodă­ <* (mil.) to ~ possession a nu ceda, a nu lăsa în stăpânire. B. refl. 1. (cu ac.) a se lipsi mânt. 2. episod final, încheiere, epilog. denounce [di'nauns] vb. tr. 1. a denunţa; a demasca; a da în vileag. 2. a învinui, de, a renunţa la, a nu-şi permite; to ~ oneself every luxury a renunţa la orice fel de lux, a condamna, a acuza, a osândi, a înfiera. 3. a denunţa (un tratat, un armistiţiu). 4. (inv.) a nu-şi permite nici un lux. 2. (for) a se lipsi (pe sine), a face sacrificii, a se sacrifica (pentru). 3. a nu primi, a respinge; to ~ oneself to visitors a nu primi musafiri. C. intr. a profetiza, a prooroci (nenorociri). (inv.) a tăgădui, a nega, a spune nu. denouncement [-mont] s. v. d e n u n c i a t i o n . denyingly [-inii] adv. negativ; tăgăduitor. denouncer [di'naunsar] s. denunţător; demascator. deodand ['dioudasnd] s. (jur. ist.) obiect ce se confiscă în favoarea statului ca sancţiune, dense [dens] adj. 1. dens, des, îngrămădit; stufos; compact; ~ texture ţesătură deasă / compactă / solidă. 2. (jig.) greoi, greu de cap, opae; ~ignorance ignoranţă adâncă / totală atunci când a cauzat moartea cuiva. / crasă. deodar ['dioudet;', 'diod-] s. (anglo-indian) (bot.) cedru de Himalaia (Cedrus deodara). densely [-li] aav. dens; compact; ~ populated area regiune (dens) populată, regiune deodorant [di:'oudor.mt] adj., s. dezodorant, dezinfectant. cu populaţie densă / compactă; ~ wooded country ţinut acoperit cu păduri dese. deodorization [dboudarai'zeifan] s. dezodorizare. denseness [-nisj s. v. d e n s i t y . deodorize [di:'oudaraiz] vb. tr. a dezodoriza, a îndepărta mirosul (cu gen.) din, dense smoke ['dens 'smouk] s. (auto) fum. a dezinfecta. dense-witted ]~'witid] adj. v. d e n s e (2). deodorizer [-or] s. dezodorant, dezinfectant. densify ['densifai] vb. tr. 1. a condensa, a concentra; a îndesa. 2. (tehn., bid.) a compacta, deontological [dionto'bdjiksl] adj. deontologic. a aglomera; a impregna (material lemnos etc.). deontology [idi:on'tobd3i] s. deontologie, morală, etică. densimeter [den'simitor] s.(fiz.) densimetru, picnometru, aerometru. deorbit [,di;'o:bit,'-'--] (cosm.) vb. A. tr. a scoate de pe orbită. B. intr. a ieşi de pe densimetry [den'simitri] s. (fiz.) densimetrie, determinare a densităţii. orbită. densitometer [idensi'toniitor] s. (fot., tehn.) densitometru. deoxidate [dh'oksideit] vb. tr. v. d e o x i d i z e . densitometric curve [.densito'metrik 'ko:vj s. (fot.) curbă de înnegrire. deoxidation [di:oksi'dei/sn] s. (chim.) deoxidare. densitometry [idensi'tomitri] s. (fot.) densitometric. deoxidization [dhoksidai'zei/sn], 'dijo-j s. v. de o x i d a t i o n. density ['densiti] s. 1. desime, densitate, consistenţă. 2. (fiz.) greutate specifică. 3. (fig.) deoxidize [di:'oksidaiz, 'di;'o-[ vb. tr. (chim.) a dezoxida, a scoate oxigenul din. opacitate, stupiditate, lipsă de agerime, îngustime de spirit, mărginire. 4. (tehn.) densitate; deoxygenate [


 261



călca cuvântul, a nu se ţine de cuvânt. B. tr. a părăsi, a se despărţi de; to ~this life a părăsi această viaţă, a muri. departed [-id] I. adj. (fnv., poetic) trecut, apus, de altădată; ~ friends prieteni dispăruţi / care nu mai sunt. II. s. the ~ răposatul; răposaţii. departing [-in] ş. 1. plecare; despărţire. 2. plecare dintre cei vii, moarte. 3. (fig.) abatere, deviere. department [di'paitmsnt] s. 1. departament; secţie; sector; raion; silk ~ raionul de mătăsuri. 2. domeniu, ramură, branşă (de ştiinţă I cunoştinţe). 3. departament, serviciu, administraţie; blind ~ serviciu poştal unde se cercetează scrisorile cu adrese incomplete sau indescifrabile. 4. {amer.) minister; State Department Departamentul de Stat, ministerul afacerilor externe al S.U.A.; Department of Air Force ministerul aviaţiei al S.U.A.; Department of Defense ministerul apărării; Department of War ministerul de război (pană în 1947); Department of the Treasure ministerul de finanţe. 5. district; judeţ; departament. 6. secţie de fabrică, atelier; Personnel department serviciul personal; International Trade Departments departamente profesionale (sindicale) internaţionale (ale Federaţiei Sindicale Mondiale). 7. (u/tiv.) catedră. departmental [idi:pd:t'mentt] adj. 1. departamental, regional. 2. (despre magazine etc.) împărţit pe branşe / pe specialităţi. 3. ministerial. departmentalism [idi:pa:t'mentaliZ3m] s. sistem de organizare pe departamente, birocratism. departmental school [idi:pa:t'mentl sku:l] s. şcoală cu cadre specializate (în care fiecare profesor predă o singură materie). departmental store [~ sto:r] s. v. d e p a r t m e n t s t o r e . departmentalize [dbpartmentslaiz] vb. tr. a împărţi pe departamente / sectoare etc. (v. d e p a r t m e n t ) . department store [di'paitmsnt sto:r] s. magazin universal. departure [di'pa:t/ar] ş. 1. plecare; plecare a trenurilor; to make one's ~ a pleca; upon his ~la plecarea lui; (rar) he is upon his ~estc gata de plecare. 2. (jig.) depărtare, abatere, deviere; ~ from truth îndepărtare de la adevăr. 3. (jig.) început; orientare; a new ~ un nou punct de plecare, o nouă linie de conduită; o nouă orientare (înpolitică etc.). 4. (fig.) încetare din viaţă, moarte. 5. (mar.) grad de depărtare spre est sau vest (faţă de meridianul Greenwich). departure platform [~ 'pla2tfo:m] s. (ferov.) peron de plecare. departure station [~ istei/an] s. staţie de plecare. depasture [di:'pa:st/ar, amer. -di'pees-] vb. A. in/r. a paşte. B. tr. 1. a duce (vitele) la păşune. 2. (despre pământ) a hrăni (vitele). depatrîate [di:'peitrîeit] (rar) vb. A. tr. a expatria. B. intr. a se expatria. depauperate [di:'p:>:p9reit] vb. tr. a pauperiza, a sărăci; a slăbi, a opri creşterea (cu gen.); a face să degenereze. depauperation ['di'pDipa'rei/an] s. pauperizare, sărăcire. depauperize ['di'prxparaiz] vb. tr. a depauperiza, a scoate din sărăcie, a scăpa de sărăcie / mizerie. depend [di'pend] vb. intr. 1. (on, upon) a depinde, a atârna (de); (fam.) that / it ~s! depinde! it ~s on / upon you depinde de dumneata; that ~s upon circumstances depinde / e în funcţie de imprejurări. 2. (în loc. verbale) to ~ on / upon a) a depinde de, a trăi pe socoteala (cu gen.), a fi în subzistenţă (cu gen.)', he is ~ing on his father este întreţinut de tatăl său; b) a se bizui pe, a se încrede în, a conta pe; you may ~ upon him poţi conta / te poţi bizui pe el; (fam.) (you may) ~ upon it! fii sigur! te asigur! crede-mă! he is to be ~ed upon este un om de încredere / de cuvânt / de nădejde; the report is not to be ~ed upon ştirea nu e sigură; (fam.) there is no ~ing upon them nu te poţi bizui pe ei. dependability [diipcnda'biliti] s. încredere (pe care o inspiră cineva sau ceva). dependable [di'pendabl] adj. de încredere, de nădejde, de cuvânt, pe care se poate conta. dependableness [-nis] s.v. d e p e n d a b i l i t y . dependably [-i] adv. într-un mod demn de încredere. dependance [di'pendsns] s. v. d e p e n d e n c e . dependancy [-i] s.v. d e p e n d e n c y . dependant [di'pcndant] adj. s.v. d e p e n d e n t . dependence [di'pcndans] s. 1. (on, upon) dependenţă; atârnare (de); subordonare, supunere (faţă de); to bring under ~ of a supune (cu dat.), a face să depindă de; to live in ~ of smb. a trăi pe socoteala / pe cheltuiala cuiva. 2. asociaţie, asociere, legătură; ~ of ideas asociaţie de idei. 3. încredere, credinţa; to place ~ in / on smb. a-şi pune încrederea în cineva; we put no ~ on him nu avem nici o încredere în el; there was no ~ (to be placed) on her nu te puteai încrede în ea. 4, (rar) sprijin, reazem, proptea; he was her sole ~ el era singurul ci sprijin. 5. (jur.) aşteptare a rezolvării (unui proces etc.). dependency [-i] s. 1. v. d c p c n d e n c e . 2 . domeniu subordonat; ţară dependentă; colonie. 3.pl. dependinţe, acareturi. 4. (automatică) funcţie. dependent [di'pcndsnt] I. adj. I. (on, upon) dependent (de); în subzistenţa (cu gen.) 2. supus, atârnat. 3. (gram., despre propoziţie, expresie, cuvânt) subordonat, dependent. II. s. 1. persoană întreţinută. 2. servitor. 3. (ist.) vasal. dependent events [~ i'vents] s. pi. evenimente statistic dependente. dependent signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal închis / blocat. dependent variable [~ 'vesrbbl] s. 1. (mat.) variabilă / dependentă. 2. (automatică) mărime dependentă. depeople [di:'pi:pl] vb. tr. (rar) a depopula. depersonalization [dbp^sanalai'zei/an] s. (psih.) depersonalizare. depersonalize [idi:'p3:snplaiz] vb. tr. a depersonaliza. dep(r)eter ['depi(r)tar] s. (constr.) finisaj (exterior) din mortar şi pietricele. dephase [di'ieiz] vb. tr. (electr.) a defaza. dephlegmate [di'flegmeit] vb. tr. (chim.) a deflegma. dephlegmation [Tdi:flcg'mei/3n] s. (chim.) deflcgmare.



deposit bank



dephlegmator [di'flegmata1", .dKfleg'meita1"] s. (chim.) deflegmator. dephosphorization [diifosfsri'zei/an, -rai'z-] s. (chim.) defosforarc. dephosphorize [di:'fosf9raiz] vb. tr. (chim.) a defosfora. depict [di'pikt] vb. tr. 1. a picta, a zugrăvi. 2. a descrie, a zugrăvi (în cuvinte), a reprezenta, a evoca. depicter [-ar] s. pictor; persoană care zugrăveşte; evocator. depiction [di'pik/snj s. 1. tablou, pictură. 2. (jig.) descriere, zugrăvire, evocare. depictive [di'piktiv] adj. ~ of descriind, zugrăvind, care descrie. depictor [di-piktor] s.v. d e p i c t e r . depicture [diipikt/9r] I. vb. tr. v. d e p i c t . II. s. zugrăvire, descriere. depilate ['depileit] vb. tr. a (d)epila. depilation [li/] vb. tr. (tehn.) a mătui, a lua lustrul (cu gen.). depollute f.di:p^'lu:t, -ju:t] vb. tr. a dcpolua, a înlătura poluarea din. depolymerization [dbpDlimarai'zei/sn] s. (chim.) depolimerizare. depolymerize [dii'p^limaraiz] vb. tr. (chim.) a dcpolimeriza. depone [di'poun] vb. A. intr. (scot. jur.) a depune mărturie sub jurământ. B./r. a jura. . deponent [-ant] I. s. 1. (jur.) martor, deponent. 2. (grec. şi lat. gram.) verb deponent (pasiv ca formă, activ ca sens). II. adj. (gram.) deponent. depopularize [di'p^pjubraiz] vb. tr. a face nepopular. depopulate [di:'p:>pjuleit] vb. A. tr. a depopula, a reduce populaţia. B. intr. (rar) a se depopula. depopulation [dbpopju'lei/an, 'di:ip-] s. depopulare. depopulative [di:'pr>pjubtiv] adj. care duce la depopulare. deport1 [di'po:t] vb. tr. a expulza; a deporta, a exila, a surghiuni. deport2 vb. rej7. (înv.) a se comporta, a se purta. deportation [idi:po:'tei/3n] s. expulzare, deportare, exilare, surghiun, surghiunire. deported [di'po:tid] adj., s. deportat. deportee [.di:pr>;rti:] s. 1. deportat. 2. exilat, surghiunit. 3. (în India) deţinut. deportment [di'p^:tni9nt] s. 1. comportament, purtare, conduită, maniere. 2. (chim.) acţiune (a unui metal). deposable [di'pouzabl] adj. amovibil; care poate fi mutat sau concediat. deposal [di'pouz^l] s. destituire; detronare; mazilire. depose [di'pouz] I. vb. A. tr. a destitui, a demite; a detrona; a scoate din funcţie; a mazili. B. intr. (jur.) a depune (sub jurământ). II. s. (metal.) depunere, sedimentare. deposit [di'pozit] I. vb.tr. l.a(de)pune (într-un loc anumit). 2. (desprepăsări) a oua. 3. a sedimenta, a depune; (chim.) a depune, a precipita. 4. a depozita, a încredinţa (spre păstrare şi fructificare), a depune (la o bancă). 5. a da ca acont / avans; a da ca garanţie / zălog / cauţiune. II. s. 1. depunere, depozit (încredinţat spre păstrare). 2. (ec.) bani (depuşi la bancă) cu dobândă; to place money on ~ a depune bani (la bancă). 3. (ec.) depozit; bani depuşi (în bancă). 4. depozit, sediment, strat; (chim.) sediment; precipitat; condensat; ~ of scale (incrustation) depunere de piatră; to form a ~ a se depune; ~of silver precipitat de argint. 5. (tehn.) fund de rezervor. 6. (geol., mine) zăcământ, depozit natural, depunere aluvionară; sediment. 7. (metal.) depunere, placare, izolaţie. 8. (electr.) depunere de noroi (la acumulator). deposit account [~ a'kaunt] s. (ec.) cont purtător de dobândă din care banii nu pot fi ridicaţi decât la expirarea termenului pe care au fost depuşi. depositary Idi'pozitari] s. (ec.) 1.depozitar, consemnatar. 2. v. d e p o s i t o r y . depositation [diip^zi'tci/sn] s. (ec.) depunere, consemnare. deposit bank [di'pozit 'ba;nk] s. (ec.) bancă de depuneri.



 deposit capital



deposit capital [~ Tcaepital] s. (ec.) capital vărsat. deposited metal [di'pozitid rmetl] s. (metal.) metal de adaos. deposit formation [di'pozit foi'mei/an] s. (chim.) formare de depozite / de depuneri. deposition [idepo'zi/sn, idi:p-] s. 1. destituire; revocare; detronare, răsturnare. 2. (bis.) tablou înfăţişând coborârea de pe cruce. 3. (jur.) depoziţie sub jurământ. 4. (geol.) depunere, sedimentare; stratificaţie; depozit; haldă. 5. (ec.) depunere, depozitare. 6. (text.) depunere (a materiei prime). deposition plane [~ 'plein] s. (geol.) plan de depunere. depositor [di'pDzito1"] s. 1. depunător. 2. depozitor (aparat de depozitat). depository [-torij s. magazie, depozit, antrepozit; (fig.) he is a ~ of learning e tobă de carte / de învăţătură, e o enciclopedie. deposit tip [di'pozit 'tip] s. (Iiidr.) depuneri pe fund. deposit welding [~ iweldin] s. (metal.) sudură de aport. depot ['depou] s. 1. depou; parc; garaj. 2. magazie; antrepozit; hambar. 3. (mii.) depozit; cartier general al regimentului; centru pentru instruirea recruţilor; parte sedentară a regimentului. 4. lagăr de prizonieri. 5. centru de comerţ, piaţă. 6. [rdi:pou] (amer.ferov.) gară; freight ~ gară de mărfuri; shunting ~ (gară de) triaj. 7. atr. de rezervă, de schimb. depotentiate [idi:pou'ten/ieit] vb. tr. a lua puterea (cu gen.), a facc neputincios, a reduce la neputinţă. depravate ['deproveit] vb. tr. v. d e p r a v e . depravation [idepro'vei/pn] s. depravare, corupere, pervertire, stricăciune. deprave [di'preiv] vb. tr. a deprava, a perverti, a corupe, a strica. depraved [-d] adj. depravat, stricat. depravedness [-dnis] s. v. d e p r a v i t y. depraver [-ar] s. seducător, ademenitor. depravity [di'prseviti] s. 1. depravare; perversiune morală, viciu. 2. (rel.) coruptibilitate înnăscută a omului. deprecate ['deprikeit] vb. tr. 1. a dezaproba, a pleda contra (cu gen.),* to ~ hasty action a critica / a combate / a dezaproba acţiunile pripite. 2. (înv.) a se ruga ca (ceva) să nu se întâmple. deprecating [-in] adj. dezaprobator; de dezaprobare. deprecation [.depri'kei/an] s. 1. dezaprobare, critică, obiecţie. 2. (înv.) rugăminte; rugăciune. deprecative ['deprikeitiv] adj. 1. dezaprobator, depreciator; peiorativ. 2. v. d e p r e c a t o r y (1). deprecator [,deprikeitorj s. 1. adversar, oponent. 2. (înv.) rugător; solicitant. deprecatory ['deprikotori, -keit-] adj. 1. care exprimă neplăcere / dezaprobare; dezaprobator. 2. care înduplecă. depreciate [di'pri:/ieit, mai rar, -sicit] vb. A. tr. 1. a deprecia / a scădea / a micşora preţul / valoarea (cu gen.). 2. a înjosi, a discredita, a subestima, a subaprecia, a dispreţui, a denigra. B. intr. a se deprecia, a scădea în valoare. depreciatingly [-irjli] adv. depreciativ, dispreţuitor, neglijent. depreciation [diiprh/i'eijbn, mai rar, -si'ei-] s. 1. depreciere. 2. (ec.) devalorizare; depreciere; amortizare. 3. (ec.) reducere / rabat pentru deteriorare (prevăzută în bilanţ, evaluare etc.). 4. dispreţuire, neglijare. 5. uzură. depreciative [di'pri:/ieitiv] ad/, v. d e p r e c i a t o r y . depreciatory [di'pri'/ioteri, -/icitori] adj. depreciator, depreciativ, care depreciază / scade / micşorează. depredate ['deprideit] vb. tr. 1. a prăda, a jefui. 2. a devasta, a pustii. depredation [idepri'dei/an, -pro'd-] s. 1. jaf, pradăciune, furt. 2.pl. ravagii, pustiire. depredator ['deprideito1", -prod-] s. 1. spoliator, distrugător. 2. jefuitor, hoţ. depredatory [di'predoteri] adj. de spoliere, de distrugere. depress [di'pres] vb. tr. 1. a lăsa / a trage în jos, a cobori, a lăsa (ochii) în jos; to ~ one's voice a coborî vocea. 2. (rar) a umili, a înjosi. 3. a reduce activitatea (cu gen.), a slăbi, a micşora; the trade is ~ed activitatea comercială e redusă / în stagnare. 4. a deprima, a indispune, a descuraja. 5. (auto etc.) a apăsa pe (o pedală). 6- (mine) a scufunda, a prăbuşi. depressant [-ant] I. adj. 1. deprimant. 2. (med.) sedativ, calmant. II. s. 1. (med.) sedativ, calmant. 2. (mine) depresant (reactiv). depressed [di'prestj adj. 1. lăsat în jos etc. (v. d e p r e s s 1). 2. (ec.) în stagnare, lipsit de animaţie. 3. abătut, deprimat, indispus. depressed arch [~ a:t/] s. (constr.) arc pleoştit. depressed area [~ eorio] s. regiune lovită de criză. depressing [di'presin] adj. deprimant, apăsător, împovărător, trist; care descurajează. depression [di'pre/an] s. 1. depresiune, criză; ~ of trade stagnare a comerţului. 2. depresiune; scobitură, adâncitură, cavitate; şes, câmpie; ~ in the ground adâncitură, depresiune (în teren). 3. (astron.) unghi de declinare a unei stele etc. 4. deprimare, descurajare, întristare; reducere a vitalităţii, slăbire 5. (mil.) declinare (a tunului). 6. depresiune barornetrică. 7. (fiz.) rarefiere, rărire; vid, gol. depressive [di'presiv] adj. 1. v. d e p r e s s i n g . 2. (psih.) depresiv. depressor (muscle) [di'presor (muşi)] s. (anat.) muşchi depresor. depressurize [>di;'pre/oraiz] vb. tr. a depresuriza. deprivable [di'praivobl] adj. amovibil; revocabil. deprival [di'praival] s. v. d e p r i v a t i o n . deprivation [-depri'vei/an, 'di:prai'v-j s. 1. (of) pierdere, lipsire, deposedare (de). 2. destituire (mai ales dintr-o funcţie bisericească). 3. pierdere; that is a great ~ este o pierdere mare. deprive [di'praiv] vb. A. tr. 1. a destitui (mai ales dintr-o funcţie bisericească). 2. to ~ of a lipsi de, a priva de, a opri de la; to ~ of rights a lipsi, a priva de drepturi; ~ed of



262



the means of production lipsiţi de mijloacele de producţie. B. refl. a-şî impune un regim de privaţiuni; a posti. depth [dcpG] s. 1. adâncime, profunzime, adânc; 10 feet in ~ adânc de 10 picioare; he is beyond / out of his ~ a) nu mai atinge pământul; b) (fig.) copleşit / depăşit (de o problemă etc.); don't go out of your ~ nu te duce prea adânc (în apă). 2. loc adânc, prăpastie, abis; (ftg.) mare; pl. (poetic) hău, genune. 3. (ftg.) străfund, adânc; inimă; toi; in the ~ of winter în-toiul iernii; in the ~ of night în adâncul / în toiul nopţii; into the ~s of the forest în inima codrului; in the ~ of despair în culmea disperării; in the ~ of misery în culmea mizeriei. 4. (telin.) adâncime; profunzime; grosime; ~ of ballast grosime a stratului; ~ of field profunzime a câmpului; ~of focus profunzime focală; ~of the well adâncime a puţului; ~ of wing profunzime a aripei. 5. intensitate, tărie (a culorii). 6.(fig.) adâncime, profunzime (a spiritului); şiretenie. 7. (fig.) opacitate; obscuritate; lipsă de inteligenţă. 8. (tehn.) adâncime; grosime; înălţime. 9. (geol.) grosime a stratului (între culcuş şi acoperiş). depth bomb ['depG tom] s. (mar.) bombă de adâncime / antisubmarină; grenadă antisubmarină. depth charge [~ 1/0x13] s. v. d e p t h b o m b . depth gauge [~ geid3] s. sondă, măsurător de adâncime. depthing tool ['depSirj rtu;l] s. 1. (tehn.) teşitor. 2. dispozitiv pentru verificarea excentricităţii roţilor unui ceasornic. depthless ['depOlis] adj. 1. puţin adânc, fără adâncime. 2. (fig.) fără fund, nesfârşit, nelimitat. depth micrometer ['dcpO mai'kromitor] s. micrometru de adâncime. depthograph [dcp9o'gra;f] s. (mine) înregistrator de nivel; indicator de nivel. depth psychology ['depG >saikolod3i] s. (psih.) psihologie a subconştientului. depth range [rdep0 rreind3] s. (mine) interval de gaură. depurant [de'pju(a)rant] adj. s. v. d e p u r a t i v e . depurate [idepju'reit, de'pju:rcit] vb. tr. (med.) a depura, a curaţi. depuration [idepju'rei/pn] s. (med.) depurarc, curăţire. depurative ['depju(:)reitiv, de'pjmrativ] adj., s. (med.) depurativ. deputation [idepju'tei/an] s. 1. delegaţie, deputăţie. 2. delegaţie, împuternicire. depute [di'pju:t] vb. tr. 1. a delega, a împuternici, a numi. 2. a transmite puterea (cuiva). deputize ['depjutaiz] vb. intr. 1. a reprezenta (pe cineva). 2. (muz.) a dubla, a înlocui (pe cineva). 3. a fi numit ca deputat. 4. to ~ for a înlocui (pe cineva). deputy ['depjuti] s. 1. deputat, delegat, reprezentant; Chamber of Deputies Camera Deputaţilor (în parlamentul francez şi din alte ţări); by ~ prin procură, din împuternicire. 2. locţiitor, ajutor, adjunct. 3. (amer.)prese, de la d e p u t y s h e r i f f. 4. (mine) armator, lucrător la susţinerea lucrărilor subterane; şef de echipă răzpunzător de siguranţa minei; maistru miner; delegat al minerilor. deputy chairman [~ 't/eomon] s. vicepreşedinte. deputy manager [~ rma3nid30r] s. director adjunct. deputy member [~ imembor] s. membru supleant. deputy minister [~ di;'ri:iz3rn, dei'rei-] s. (psih.) autism.



 263



derelict j'derilikt] I. adj. 1. părăsit, abandonat, lăsat în părăsire 2. (despre un vas pe mare) fără comandă. 3. (amer.) care comite o contravenţie / o infracţiune; to be ~ in one's duty a fi neglijent cu îndatoririle sale. II. s. 1. (jur.) proprietate părăsită. 2. (mar.) dcrelicvă, epavă abandonată; vas abandonat. 3. copil sau câine părăsit. 4. om pus la index. 5. (amer.) om fără cuvânt. 6. pământ uscat, format prin retragerea mării. dereliction [tderi'lik/an] s. 1. părăsire, abandon(arc). 2. călcare; lipsă; ~ of duty neglijare a datoriei; neglijenţă în serviciu. 3. omitere, scăpare. 4. retragere a mării descoperind un uscat nou; aluviune marină. derequisition [di:.rekwi'zi/an] vb. tr. a scoate de sub rechiziţic (mai ales clădiri publice). derestrict [idi:ri'strikt] vb. tr. a ridica restricţile în privinţa (cu gen.). deride [di'raid, do'r-] vb. tr. a lua în râs / în bătaie de joc / în derâdere, a-şi râde de, a ridiculiza, a zcflcniisi. derider [-9r] s. zeflemist, batjocoritor. deridingly [-irjli] adv. v. d e r i s i v e l y . derisible [di'rizibl, -za-] adj. rizibil, de râs, ridicol, caraghios. derision [di'^^n, da'r-] s. derâdere, batjocură, bătaie de joc; obiect de batjocură; to be the ~ of a fi batjocura (cuiva); to be in ~ a fi obiect de batjocură, a fi luat în zeflemea; to hold in ~ a batjocori, a dispreţui; to say smth. in ~ a spune ceva în batjocură. derisionary [di'ri35n5ri] adi. (rar) v. d e r i s i v e . derisive [di'raisiv, -'riziv] adi. 1. batjocoritor; ironic; ~ approbation aprobare ironică. 2. ridicol, caraghios; ~ attempts încercări ridicole / neserioase. derisively [-li] adv. batjocoritor, ironic, în batjocură. derisiveness [-nis] s. batjocură; derâdere. derisory [di'raissri] adj. v. d e r i s i v e (1). derivable [di'raivsblj adj. ~ from care derivă / provine / se trage din / de la. derivation [ideri'vei/an] s. 1. derivare; provenienţă, origine; izvor, sursă. 2. (lingv.) derivare, origine. 3. (mat.) derivaţie; deducere. 4. (electr.) derivaţie, branşament; bifurcare. derivational [-al] adj. 1. derivational, de derivaţie. 2. derivat. derivative [di'rivotiv, da'r-] I. adj. 1. derivat. 2. (med.) rcvulsiv. II. s. 1. (lingv.) (cuvânt) derivat. 2. (mat.) (funcţie) derivată; număr derivat. 3. (chim.) derivat. 4. (automatică) derivativ. derisivately [-li] adv. prin derivare. derive [di'raiv, da'r-] vb. A. tr. 1. (from) a deriva; a obţine, a scoate, a trage (de la); to ~ an income a scoate, a obţine un venit; he ~s his character from his father caracterul ÎI moşteneşte de la tatăl sau; you will ~ little profit from it n-o să ai prea mult de câştigat; the word "evolution" is derived from Latin cuvântul „evoluţie" e derivat din limba latină; I M1 no pleasure from his visit vizita lui nu mi-a făcut deloc plăcere. 2. a deriva, a devia, a abate (o apă). 3. (mat., log.) a deduce; a obţine. 4. (electr.) a deriva. B. intr. to ~ from a proveni din / de la, a-şi avea originea În, a deriva din, a se trage din, derived [-d] adj. 1. derivat. 2. secundar. derived curve [di'raivd 'kş:v] s. (mat.) curbă diferenţială. derived function [~ 'fAnkfan] s. (mat.) funcţie derivată. derni(a) ['d3:m(3)] s. (anat.) derrnă; piele. dermal ['darnel] adj. (anat.) dermic, dermal, cutanat. dermatic ['daimaHik] adj. v. • d c r m a 1. dermatitis [idsims'taitis] s. (med.) dermatită, inflamare a pielii. dermatogen [d3:'ma2t3d3en] s. (bot.) dermatogen. dermatological [idamwto'lrx^ikal] adj. dermatologic. dermatologist [idamia'tolsdsist] s. 1. (med.) dermatolog, specialist în boli de piele. 2. (fam.) pielar. dermatology [ido:ni9'tobd3i] s. dermatologie. dermatosis [idsmia'tousis] s. (med.) dermatoză, boală de piele. dermic ['dsimik] adj. v. d e r m a l . dern [ds:n] vb. tr. v. d a r n 2 . dernier ['desnjei] adj. (jr.) ultim; ~ cry ultimul strigăt al modei; ~ resort ultimă resursă /încercare. derogate ['derageit, -roug-)] vb. intr. 1. a deroga, a se înjosi. 2. to ~ from a reduce din, a scădea din, a aduce o atingere (cu dat.),- to ~ from smb.'s reputation a ştirbi / a vătăma reputaţia cuiva. derogation [iders'gci/sn, -roug-] s. derogare, înjosire; slăbire, reducere, ştirbire, micşorare (a demnităţii etc.); detracţiunc, discreditare; it is said on ~ of his character aceasta se spune pentru a-1 discredita. derogative [di'rogativ] adj. (to, of) dezavantajos; păgubitor (pentru). derogatory [di'rogatari, ds'r-] adj. 1. derogatoriu, care scade prestigiul; nedemn, nevrednic, înjositor. 2. (from, to) dezavantajos; păgubitor (pentru). 3. peiorativ, depreciator. 4. contrar celor stabilite de lege. derrick ['derik] s. 1. (tehn.) macara derrick, macara învârtitoare; (mar.) bigă (de încărcare). 2. (mine) turlă a sondei, turlă. 3. (mv.) spânzurătoare (după numele unui călău londonez de la sfârşitul sec. XVI). derrick bloc [~ 'bbk] s. (mine) scripete. derrick board [~ bo:d] s. (mine) pod de turlă de sondă. derrick crane [~ krein] s. (tehn.) macara derrick. derrick leg [~ leg] s. (mine) piciorul turlei. derrick-man [~man],pl. derrick-men [~] s. (mine) turlist, podar. derring-do ['derirj'du:] s. îndrăzneală nebună, temeritate, bravură. derringer ['derind33r] s. deringer, pistol scurt de calibru marc. derust [»di:'rAst] vb. tr. a curăţa de rugină, a îndepărta rugina de pe. derv [ds:v] s. motorină (pentru motoare diesel). dervish ['da:vij] s. derviş; dancing ~ derviş dansator; howling ~ derviş urlător. desalinate [


desertless



desalination [dhsseli'iiei/anj s. desalinizare. desalinization [dbScElinai'zei/an] s. v. d e s a l i n a t i o n . desalinize [idi:'sa?linaiz] vb. tr. a desaliniza. desalt [di'so:lt] vb. tr. a desăra. desand [di;'saend] vb. tr. a denisipa. descale [di:'skeil] vb. tr. a curăţa (un cazan) de piatra depozitată pe fund. descant I. [dis'kasnt, des-] vb. intr. 1. a cânta (mai ales cu voce de soprană), a face variaţiuni sau triluri. 2. to ~ upon a perora despre, a vorbi mult despre, a insista mult asupra (cu gen.). II. fdeskamt] s. 1. cântec, melodic. 2. (muz.) soprano; variaţiuni; triluri; (înv.) melodie, armonie. 3. comentariu, remarcă, observaţie. Descartes' theorem [dei'ka:ts 'Sisrsm] s. (mat.) teorema lui Descartes. descend [di'send] vb. A. intr. 1. a (s)cobori; a se lăsa în jos. 2. a descreşte, a cădea. 3. (astron.) a coborî sub orizont. 4. to ~ from a) a descinde din, a proveni din / de la, a coborî din, a trece de la (genera! la particular); to ~ from a peasant family a se trage dintr-o familie de ţărani; b) a trece de la / din; to ~ from father to son a trece din tată în fiu; de la tată la fiu; to ~ upon a se năpusti (din zbor) asupra; a tăbărî asupra, a năvăli asupra, a ataca; to ~ to a condescinde să, a binevoi să. B. tr. a coborî (dealul, scările). descendable [-abl] adj. v. d e s c e n d i b l e . descendance [di'sendans] s. descendenţă, provenienţă, obârşie, origine. descendant [di'scndsnt] s. 1. descendent, urmaş, coborâtor. 2. (chim.) produs al reacţiei. descendence [di'sendans] s. v. d e s c e n d a n c e . descendent [~] adi. 1. descendent, coborâtor. 2. (s)coborâtor. descendibility [di'sendi'biliti] s. (jur.) transmisibilitate. descendible [di'sendibl] adj. 1. coborâtor, care poate coborî. 2. (jur.) transmisibil. descent [di'sent] s. 1. coborâre; (av.) aterizare; (av.) forced ~aterizare forţată. 2. coborâş, pantă coborâtoare; Versant. 3. atac, năvală (de obicei de pe mare); debarcare; descindere (a poliţiei). 4. cădere, declin. 5. descendenţă, obârşie; generaţie; this land was theirs during four ~s acest pământ lc-a aparţinut de-a lungul a patru generaţii. 6. transmitere de proprietate / titlu / calitate prin naştere. 7. transmitere, moştenire (a trăsăturilor de caracter etc.). 8. (metal.) golire; gură de golire. 9. (mine) coborâre (ui mină); calc de intrare (în mină). describable [dis'kraibabl] adj. descriptibil, care poate fi descris. describe [dis'kraib] vb. A.tr. 1. a descrie, a zugrăvi, a înfăţişa, a reprezenta; to ~ one's purpose a-şi preciza ţelul / scopul. 2. a desena, a descrie (prin mişcare, o figură geometrică). 3. to ~as a prezenta drept / ca, a califica drept; a socoti, a considera. B. rejl. to ~ oneself as a se prezenta drept, a se da drept; a se pretinde, a se socoti. describer [-3r] s. persoană care descrie, care zugrăveşte. description [dis'krip/an] s. 1. descriere, zugrăvire, înfăţişare, prezentare; no one answering to that ~ nimeni care să corespundă acestor semnalmente; past / beyond all ~ indescriptibil, de nedescris, fără seamăn; it beggars / baffles all ~ depăşeşte orice descriere. 2. fel, neam, soi; books of every ~ cărţi de tot soiul; people of this ~ oamenii de felul acesta; he is a man of your ~ este un om în genul tău; some ~ of a machine un fel de maşină; a woman of a certain ~ o femeie dintr-o anumită lume; choice ~s sorturi alese. descriptive [dis'kriptiv] adj. descriptiv; figurativ; demonstrativ; ~ of care descrie / zugrăveşte. descriptive atribute [~ 'a?tribju:t] s. (gram.) atribut descriptiv. descriptive geometry [~ dji'omitri] s. (/nat.) geometrie descriptivă. descriptiveness [dis'kriptivnis] s. putere de a descrie; plasticitate. descriptor [dis'kripta1-] s. (infor.) descriptor. ■ descry [dis'krai] vb. tr. a distinge, a deosebi, a observa, a zări (din depărtare). desecrate ['dcsikrcit] vb. tr. 1. a lua (cuiva) darul preoţiei; a lipsi de caracterul sacru. 2. a profana, a pângări, a spurca (cele sfinte). 3. (rar) to ~ to a închina, a consacra (unei zeităţi rele etc.). desecration [idesi'krei/pn] ş. profanare, pângărire, spurcare. desecrator ['desikreit3r] s. profanator, pângăritor. deseeding machine [di'si:dirj ma'/im] s. (agr.) maşină de desămânţat sau decapsulat. desegregate [di:'segrigeit] vb. tr. (în S.U.A.) a desegrega, a desfiinţa segregaţia rasială în (şcoli etc.). desegregation [idiiscgri'gei/an] s. desegregaţie. desensitize ['dk'sensitaiz] vb. tr. (fot.) a desensibiliza. desensitizer [»di:'sensitaizar] s. (chim., fot.) desensibilizator. deserialization [diiisiarialai'zci/^n] s. (infor.) descrializarc. desert 1 1. [di'zait] vb. A. tr. a părăsi, a abandona, a lăsa în părăsire; his strength ~ed him l-au părăsit puterile. B. intr. (from) a dezerta, a fugi (din, de la). II. ['dezot] adj. pustiu, deşert; a ~ island o insulă pustie / nclocuită. III. ['dezot] s. 1. deşert, pustiu, pustietate. 2. (fig.) subiect arid / lipsit de interes; preocupare nerodnică; epocă neinteresantă etc. desert2 [di'zait] s. merit; faptă (bună sau rea); răsplată, pedeapsă; to treat people according to their ~s a se purta cu oamenii după meritele lor; he will receive his ~ o să-şi primească răsplata; (pop.) to give smb. his ~s a burduşi pe cineva în bătaie, a stâlci, a snopi pe cineva; to get / to meet with / to come by one's ~s a căpăta ceea ce merită; a fi răsplătit după meritele sale. deserted [di'zoitid] adj. 1. (despre persoane) abandonat, părăsit. 2. (despre locuri) pustiu, deşert. deserter [di'z3:t3r] s. dezertor; transfug. desertion [di'zaijanjs. 1. delăsare, părăsire, neglijare; in utter ~părăsit de toţi (şi toate), în completă părăsire. 2. dezertare. desertless [di'zsitlis] adj. (rar) fără merite.



 desert rat



desert rat ['dezat rraH] s- (/am.) soldat britanic care a făcut armata în desertul nord-african în perioada 1941-42. desert ship [~ fip] s. (fig.) corabia deşertului, cămilă. Desert State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Utah. deserve [di'za:v] vb. A. tr. a merita, a fi demn de, a fi vrednic de; he has not ~d that from you n-a meritat asta de la tine; one good turn ~s another un serviciu merită un contraserviciu; to ~ praise a fi vrednic de laudă; to ~ill of a merita pedeapsa de la. B. intr. to ~ well of a merita răsplata de la; to ~ well of one's country a binemerita de la patrie; he richly / thoroughly ~s it o merită cu prisosinţă. deserved [-d] adj. (bine)meritat. deservedly [-idli, amer. -edli] adv. după merit, pe merit, pe bună dreptate. deservedness [-idnis] s. dreptate, justeţe (a unei pedepse). deserver [s'\ s. persoană merituoasă. deserving [-in] adj. merituos, meritoriu; to be more ~ than lucky a fi mai puţin norocos decât (o) merită; ~ of care merită, meritând, vrednic de; ~ of a better cause vrednic de o cauză mai bună; to be ~ of a merita, a fi vrednic de. deservingness [-irjnis] s. merit, valoare. desexualize [di;'seksjualaiz] vb. tr. 1. a desexualiza. 2. a castra. deshabille [,deizaî'bi:ei, -zo'b-, -'bi:lei, deza'bije] s. v. d i s h a b i 11 e. desiecant ['desikont] I. adj. deshidratant. II. s. substanţă deshidratantă, deshidratam. desiccate f'desikcit] vb. tr. 1. a usca. 2. a deshidrata. desiccated milk fdesikeitid 'milk] s. lapte praf. desiccation [idesi'kei/an] s. uscare. desiecative [de'sikativ, di's-, 'desikativ] s. sicativ. desiccator ['desikeitar] s. (tehn.) cuptor / dulap pentru uscare; desicator, sicator, exsicator, evaporator. desiderata s. pi. de la d e s i d e r a t u m. desiderate [di'zkforeit, di'si-] vb. tr. (rar) a dori; a resimţi lipsa (cu gen.), a duce dorul (c« gen.). desideration [di.zida'rei/an, -si-] s. deziderat, dorinţă. desiderative [di'zidarativ, di'si-] adj. 1. exprimând o dorinţă. 2. (gram.) (verb) deziderativ. desideratum [di.zida'reitam, diisi-, -'ra:t-], pl. desiderata [-ta] s. 1. deziderat, cerinţă. 2. pl. dorinţe. design [di'zain] I. vb. tr. 1. (for) a destina, a meni, a hărăzi, a desemna, a fixa, a atribui (unui scop); this room is ~ed as a study această cameră e destinată să devină o cameră de lucru. 2. a schiţa (un tablou, o carte); a proiecta. 3. a desena, a zugrăvi, a reprezenta. 4. to ~ to a avea de gând să, a-şi propune să, a intenţiona să. 5. (fnv.) a însemna, a marca. II. s. 1. plan, scop, ţel, intenţie; insane ~s planuri nebuneşti; it is my ~ to do it am intenţia s-o fae; there is a ~ on his life se pune la cale un atentat împotriva lui; premeditare, uneltire; by / with ~ cu intenţie, cu premeditare; to have ~s on / against a avea intenţii rele faţă de, a pune gând rău (cuiva). 2. proiect, plan; calcul, socoteală. 3. desen, schiţă. 4. (arliit.) design. 5. ~ on draft anteproiect. designate I. ['dezigneit] vb. tr. 1. a desemna, a designa, a specifica, a indica, a marca, a însemna. 2. a denumi. 3. a descrie. 4. a numi (în funcţie, în slujbă). II. ['dezignit, -neit] adj. (se pune după substantiv) numit, dar neinstalat (în funcţie). designation [-dezig'neijsn] s. 1. ~ to a post numire (într-o funcţie). 2. nume, denumire; titlu; descriere. 3. specificare a profesiunii şi a adresei (alături de nume). 4. (fig.) reperare. designed [di'zaind] adj. intenţionat. designed concrete [~ 'konkrkt] s. (conslr.) beton proiectat. designedly [di'zainidli] aav. anume, dinadins, cu intenţie, cu premeditare. designee [,dezig'ni:] s. desemnat, denumit, numit. designer [di'zainar] s. 1. desenator; proiectant, constructor. 2. (fig.) intrigant, uneltitor. 3. (arhit.) designer. designing [di'zainirj] I. adj. 1. care plănuieşte / proiectează, proiectant. 2. (fig.) intrigant, uneltitor, şiret. II. s. 1. plănuire, proiectare. 2. (fig.) intrigă, uneltire. desilicify [rdi:si'lisifai] vb. tr. (chim.) a desilica, a desilicifia. desilver [di:'silvor] vb. tr. a elimina argintul din; a dezarginta. desilt [idi:'silt] vb. tr. a draga; a curăţa de mâl. desinence [desi'nans] s. 1. sfârşit, rezultat. 2. (gram.) desinenţă. desincntial [desi'nen/al] aay. final, ultim. desipience [di'sipians] s. lipsă de seriozitate; frivolitate. desipiency [-i] s. v. d e s i p i e n c e . desirability [diizabra'biliti, -lat-] s. faptul de a fi dezirabil / de a fi dorit; atracţie; avantaj (al unei Unii de conduită). desirable [di'zaiarabl] I. adj. dezirabil, de dorit, oportun, plăcut; aşteptat; avantajos; it is ~ that he should go there e de dorit ca el să se ducă acolo. desirableness [-nis] s. v. d e s i r a b i l i t y . desirably [-i] adv. avantajos. desire [di'zaior] I. s. 1. dorinţă; poftă; rugăminte, cerere; at your ~ la cererea / dorinţa voastră; to one's heart's ~ după pofta inimii; he has a ~ of knowing / to know vrea să ştie; she expressed a ~to şi-a exprimat dorinţa să / de a. 2. patimă, pasiune; nostalgie, dor, alean. II. vb. Ir. 1. a dori, a pofti; a ruga, a cere, a solicita; to ~ a lady's hand a cere mâna unei domnişoare, a cere o domnişoară în căsătorie; all (that) I — is tot ce vreau / ce doresc este; to leave nothing to be ~d a nu lăsa nimic de dorit; he ~s his respects to you vă trimite omagiile sale, vă transmite salutări. 2. a porunci, a pofti, a voi; I ~you to go at once te poftesc să pleci imediat. desired [di'zaiad] adj. dorit; râvnit. desiredly [-li] adv. (rar) după dorinţă. desireless [di'zaialis] adj. fără dorinţe.



264



desirer [di'zaiarar] s. doritor; petiţionar. desirous [di'zaiaras] adj. ~of doritor de, amator de, însetat după, dornic de; ~ to doritor să / de a. desirousness [-nis] s. (of) dorinţă, sete (de). desist [di'zist, -'şist] vb. A. tr. a înceta, a opri, a suspenda, a sista, a curata. B. intr. to ~ from a desista, a renunţa la, a se lăsa de; to ~ from attempts a renunţa Ia încercări. desistance [-sns] s. ~ from renunţare la. desistence s.v.desistance. desk [desk] s. 1. birou, masă de scris / de lucru; he is at his ~ scrie, lucrează; (fig.) the ~ muncă de birou, literară sau clericală. 2. pupitru, catedră. 3. (bis.) amvon. 4. (muz.) pupitru. 5. (amer.) secretariat de redacţie (al unui ziar). 6. (ec.) casă; pay at the~plătiţi la casă. desk book [~ bukj s. carte indispensabilă / nelipsită / de căpătâi, îndreptar, ghid. deskbound fdeskbaund] adj. 1. sedentar, care desfăşoară o activitate sedentară. 2. care se pierde în amănunte; rupt de realitate. 3. (mil. glumeţ) necombatant. 4. birocrat. desk knife [~ naifj s. cuţit de os. deskman ['deskmasn, -man], pl. deskmen [-men, -man] s. 1. redactor, membru al redacţiei (unui ziar). 2. şef de birou. 3. persoană care desfăşoară o muncă de birou. desk pad [~ paid] s. mapă de birou. desk sergeant [~ ,sa:d3ant] s. (amer. mii.) caporal de serviciu (la un post de poliţie). desk set [~ set] s. telefon de masă. desk stapler [~ .steiplal s. aparat de capsat filele, capsator. desktop ['desktop] adj. (care poate fi) amplasat pe birou. desk work [~ wa:k] s. (amer.) muncă de redacţie. desman ['desman] s. (zool.) desman, guzgan de mosc (Desmana moschata). desmine ['desmin, -main] s. (mineral.) desinin. desmography [dez'magrafi] s. (med.) desmografie. desmoid ['desmoid] aay. (anat., zool.) fasciculat. desmolysis [dez'molasis] s. (chim., biol.) desmoliză. desmotomy [des'motomi] s.fzool.) desmorexie. desolate I. ['desslit] adj. 1. părăsit, singuratic, dezolat; nelocuit; părăginit; sterp, pustiu; ruinat; trist. 2. părăsit, abandonat; nemângâiat, nenorocit. II. ['desaleit] vb. tr. 1. a pustii, a devasta, a despopula, a ruina, a distruge. 2. a nenoroci, a duce la desperare / la deznădejde /la dezolare. desolately ['desalitli] adj. 1. singur, în singurătate. 2. cu un aer dezolat. desolateness ['desditnis] s. v. des o l at i o n (3,4). desolater [rdcsoleitor] s. pustiitor, distrugător, devastator. desolation [.desa'leijan, sou-] s. 1. lăsare în părăsire. 2. pustiire, devastare, despopulare; ravagii. 3. singurătate, izolare; părăginirc, părăsire. 4. dezolare, durere, nenorocire; desperare. desolator ['desaleitar] s. v. d e s o 1 a t e r. desorption [,di:'so:pJan] s. (chim.) desorbţie. desoxidation [idesoksi'dei/an] s. dezoxidare. despair [dis'pear] I. vb. intr. 1. a despera, a deznădăjdui, a-şi pierde speranţa. 2. to ~ of a pierde speranţa în; his life is ~ed of. starea lui e desperată. II. s. desperare, deznădejde, dezolare; to be in the depth(s) of ~ a fi în culmea desperării; to sink / to fall into ~ a despera, a cădea pradă desperării; ~ gives courage to a coward desperarea îl face curajos şi pe un fricos; out of ~ din desperare; he is.the ~ of his mother maică-sa a ajuns la desperare din cauza lui; to drive smb. to ~ a aduce pe cineva la desperare. despairing [dis'peorin] adj. desperat, deznădăjduit, de desperare. despairingly [-Ii] aaV. deznădăjduit, desperat, cu desperare. despatch [dis'paîtf] vb. tr. v. d i s p a t c h (I). desperado [despa'ra:dou, -'reid-], pl. desperadoes [-z ] s. 1. persoană capabilă de orice; desperat, nebun; aventurier; bătăuş; criminal. 2. (amer. si.) persoană care cheltuieşte în mod extravagant, mai mult decât îi permit veniturile. desperate ['despsrit] I. adj. 1. desperat, deznădăjduit; iremediabil, periculos, grav; in ~ condition în stare disperată. 2. adus la desperare, gata la orice nesocotinţă / la orice crimă; to be ~ a turba, a fi cuprins de furii: ~ daring a) îndrăzneală a desperării; b) vitejie nebunească. 3. îngrozitor, furios; ~ storm furtună îngrozitoare. 4. (despre un remediu etc.) drastic, eroic, extrem. 5. foarte mare; ~ fear teamă cumplită. II. adv. v. d e s p e r a t e l y (3). desperately [-îi] adv. 1. cu desperare, cu furie; pe viaţă şi pe moarte. 2. (rănit etc.) de moarte; fără nădejde. 3. (îndrăgostit etc.) nebuneşte, la nebunie, teribil, grozav. desperateness [-nis] s. 1. stare desperată. 2. (fig.) nebunie. desperation [idespa'reijsn] s. 1. (rar) desperare, deznădejde; (fam.) to drive smb. to ~ a duce pe cineva la disperare; in ~ în desperare de cauză. 2. nesocotinţă, nechibzuinţâ, imprudenţă. despicability [.despika'biliti] s. v. d e s p i c a b l e n e s s . despicable ['despikabl, dis'pik-] adj. josnic, mârşav, vrednic de dispreţ, abject. despicableness [-nis] s. josnicie, mârşăvie; atitudine etc. vrednică de dispreţ. despicably [-i] adv. josnic, mârşav, abject. despise [dis'paiz] vb. tr. a dispreţui, a desconsidera; the advantage is not to be ~d avantajul riu este de dispreţuit. despiser [-ar] s. persoană dispreţuitoare. despisingly [-irjli] adv. cu dispreţ, dispreţuitor. despite [dis'pait] I. s. 1. (înv.) insultă, ultraj, umilire, dezonorare. 2. ciudă, pizmă; in ~ of în ciuda (cu gen.); CU toată împotrivirea (cu gen.); (inv.) in my ~ fără voia' mea. II.prep. (si ~of) în ciuda (cu gen.), cu tot / toată / toate; ~our efforts în ciuda sforţărilor noastre.



 265



deteriorationist



desultory ['desaltari] adj. Iară şir, fără metodă, discontinuu, fragmentar, nesistematic, despiteful [-ful] adj. (înv., poetic) rău, crud, crunt; pizmaş, hain, duşmănos, ranchiunos; nestatornic; ~reading lecturi nesistematice; ~fîghting (mii.) încăierări sporadice; ~fire câinos; dispreţuitor. împuşcături răzleţe, tir de artilerie sporadic. despitefulness [-fulnis] s. răutate, cruzime, hainie, câinoşenie. desynonymize [nimaiz] vb. tr. (lingv.) a da mai multe sensuri (unui cuvânt), despiteous [des'pitias] adj. (înv.) v. d e s p i t e f u l . despoil [dis'poil] vb. tr. 1. a jefui, a prăda, a spolia, a fura. 2. to ~ of a despuia de; a lipsi de caracterul sinonimic. detach [di'tanf] vb. A. tr. 1. (from) a detaşa, a desprinde, a rupe (de); a despărţi, a dezlipi, a prăda de. a dezlega (de). 2. (mii, mar.) a detaşa (în misiune specială). B. rej7. (from) a se detaşa, despoiler [-or] ş. jefuitor, spoliator. a se rupe (de). despoilment [-mant] s. v. d e s p o l i a t i o n . detachability [di.tst/a'biliti] s. caracter detaşabil (al unei piese etc.). despoliation [diispouli'ci/^n] s. jaf, prădare, spoliere, despuiere. detachable [di'taet/obl] adj. detaşabil, mobil. despond [dis'pond] I. vb. mtr. a se întrista, a fi abătut, a se descuraja. II. s. (înv.) v. detachableness [-nis] s. v. d e t a c h a b i l i t y . despondency. detachable rim [di'tzet/abl 'rim] s. (auto) jantă demontabilă / amovibilă. despondence [-ons] s.v. d e s p o n d e n c y . detached [di'tan/t] adj. 1. izolat, separat; to live ~ from the world a trăi departe de despondency [-ansi] s. mâhnire, întristare, deprimare, descurajare, deznădejde; to fall lume; semi - house o clădire cu aspect unitar, casă lipită de o alta la fel şi cu care formează into ~ a cădea pradă deznădejdii. o clădire cu aspect unitar. 2. imparţial, nepărtinitor. 3. (mii.) delegat, trimis (în misiune). despondent [-ant] adj. abătut, mâhnit, întristat, deprimat, descurajat; deznădăjduit. detached duty [~ :irj] s. schiţă detaliată; epură. destination [idesti'nci/an] s. 1. destinaţie, menire, scop. 2. (şi place of ~) destinaţie; detailed ['di:teild, di'teildj adj. detaliat, amănunţit. the letter did not reach its ~ scrisoarea n-a ajuns la destinaţie. detailedly [-li] adv. detaliat, amănunţit, în amănunt. destine ['destin] vb. tr. to ~ to / for (mai ales pasiv) a destina pentru (sau cu dat.), detailedness [di:'teildnis] s. amănunţime, caracter detaliat. a sorti (eu dat.), a meni (cu dat.), a hărăzi (cu dat.), a predestina, a hotărî dinainte să / detain [di'tcinj vb. tr. 1. a deţine, a reţine în închisoare. 2. a reţine, a opri (din salariu)pentru / spre; a numi, a desemna pentru; he was ~d to become an actor era menit să 3. a ţine în loc (circulaţia), a reţine, a întârzia, a împiedica. se facă actor; he was ~d never to see her again nu-i era dat să o mai vadă vreodată. detainee [iditei'ni:] s. deţinut. destined [-d] adj. 1. predestinat, sortit. 2. menit, desemnat. detainer [di'teina1"] s. 1. persoană care opreşte / reţine; detentor. 2. (jur.) proces intentat destiny ['destini] s. 1. destin, soartă, ursită; the Man of Destiny omul destinului; pentru recăpătarea unor bunuri deţinute ilegal. 3. (jur.) detenţie; ordin de prelungire a Napoleon. 2. Destiny (mitol.) zeiţa destinului; the Destinies ursitele, ursitoarele, Parcele. detenţiei. destitute ['destitjurt] I. adj. sărac, nevoiaş; to be left ~ a rămâne sărac / în mizerie / detainment [di'teinmant] s. reţinere (a unei persoane, a unei sume). cerşetor; ~ of lipsit de, fără. II. s. the ~ nevoiaşii, cei lipsiţi. detank [di'taerjk] (mil.) vb. A. intr. a debarca trupe din tanc(uri). B. tr. a debarca din destitution bdestitju:/pn] s. nevoie, lipsă, sărăcie, mizerie. tanc(uri). destrer ['destrarj s.v. d e s t r i e r . detar ['di:to:[ vb. tr. (chim.) a degudrona. destrier ['destriar, -'--] s. (mv.) cal de luptă. deteecer [di'tckar] s. (si.) roman poliţist. destroy [dis'troi] vb. A. tr. a distruge, a dărâma, a ruina; a omorî, a nimici; a anula, detect [di'tekt] vb. tr. 1. a descoperi, a surprinde, a detecta (existenţa, prezenţa etc.); a neutraliza (un efect); to ~ one's health a-şi distruge / ruina sănătatea; to ~smb.'s hopes a prinde; to ~ smb. in the act a prinde pe cineva asupra faptului; a prinde în flagrant a distruge speranţele cuiva; to ~one's eyes by reading a-şi strica ochii din pricina cititului. delict. 2. (radio) a detecta. B. refl. 1. a se sinucide, a-şi lua viaţa. 2. a se distruge. detectable [-abl] adj. care poate fi descoperit, detectabil. destroyable [-abl] adj. destructibil. detectaphone [di'tektafoun] s. (tel.) detectafon. destroyer [dis'trcuV] s. 1. distrugător. 2. (mar.) (vas) distrugător (de război), detectible [di'tektiblj adj. v. d e t e c t a b l e . contra-torpilor. detecting element [di'tcktirj 'elimant] s. (tehn.) traductor; element sensibil. destroyer escort [~ iC.sko:t] s. (amer. mar.) corvetă. detection [di'tek/sn[ s. 1. descoperire, surprindere; prindere. 2. identificare; detectare destroying [dis'troiirj] adj. distrugător, nimicitor. (a existenţei, a prezenţei). 3. (tel.) detectare, detecţie; demodulare. destroying angel [~ 'eind^I] s. (bot.) varietate de ciupercă otrăvitoare (Amanita sp.). detective [di'tcktiv] I. adj. detectiv, de urmărire (poliţienească). II. s. detectiv, agent destruct [dis'trAkt] (mii.) I. adj. distrugător, de distrugere. II. s. distrugere (a unei rachete al poliţiei secrete; private ~ detectiv particular. etc.). III. vb. tr. a distruge. detective novei [~ 'novai] s. roman poliţist. destructibility [diiStrAkti'biliti] s. destructibilitate. detector [di'tekta1"] s. 1. (tel.) detector; senzor; palpator. 2. (mii., chim.) detector. destructible [dis'trAktabl, -tib-] adj. destructibil. detent [di'tent] s. 1. (tehn.) clichet, declic; clanţă, zăvor; lirnitator; opritor; clichet de destruction [dis'tMk/an] s. 1. distrugere, nimicire, stârpire; dărâmare, surpare, ruinare; blocare; dispozitiv de decuplare. 2. detentă; declanşare. 3. (tel.) jack. mass ~distrugere în masă. 2. pierdere, cădere, ruină; overconfidence was his ~ 1-a ruinat detente [idei'to:rjt] s. (fr.) destindere (în relaţiile politice). prea marea lui încredere. detention [di'ten/an] s. 1. reţinere, detenţiune, arestare, deţinere. 2. sechestrare, sechestru. dcstructional [-alj adj. (geol.) de denudare. 3. reţinere / oprire după cursuri (la şcoală). destructionist [dis'trAk/anist] s. 1. distrugător; devastator. 2. (pol.) revoluţionar. detention barrack [~ 'ba^rak] s. (/nil.) închisoare militară. destructive [dis'trAktiv] I. adj. 1. distrugător, nimicitor; ~ child copil stricător. 2. (despre detention camp [~ kamip] s. lagăr de internare. politică, critică) distructiv, negativ. II. s. distrugător. detention home [~ houm] s. casă de corecţie. destructive distillation [~ idisti'lci/an] s. (chim.) distilare distructivă. deter [di'ta:r] vb. tr. (from) a împiedica, a reţine (de la); nothing can ~ him nimic destructively [dis'trAktivli] adv. distrugător, fatal. nu-1 poate reţine. destructiveness [dis'trAktivnis] s. 1. efect distrugător, putere distructivă (a unui exploziv deterge [di'to:d3] vb. tr. (med.) a spăla, a curăţa (mai ales o rană). etc.). 2. tendinţă de a strica (a unui copil etc.). detergence [di'ta:d33ns] s. (mai ales med.) detergentă. destructor [dis'trAktar] ş. 1. (rar) distrugător. 2. crematoriu (de ars gunoiul). detergency [di'ta^ansi] s. capacitate de curăţire. desuetude [di'sju(:)itju:d, 'deswitju:d] s. desuetudine; dezvăţ; uitare, învechire (a unei detergent [di'ta:d3Pnt] (mai ales med.) I. adj. detergent, curăţitor, purificator. II. s. legi, a unui obicei); to fall into ~ a cădea în desuetudine; law fallen into ~ lege caducă. detergent, mijloc / procedeu de dezinfectare; agent dezinfectant. desugarize [di:'/ugaraiz] vb. tr. a dezaharisi, a scoate zahărul din. deteriorate [di'tiariarcit] vb. A. tr. a deteriora, a strica; a corupe, a înrăutăţi, a agrava; a deprecia. B. intr. a se strica; a se înrăutăţi, a se agrava, a degenera; a-şi pierde valoarea. desulphuration [dksAlfju'rei/^n] s. (chim.) desulfurarc. deterioration [diitiaria'rei/an] s. deteriorare; stricare, înrăutăţire, agravare; uzare, desulphurization ['di:sAlfjurai'zei/3n, -ri'z-] s. (chim.) desulfurizarc. decădere; ~ of relations înrăutăţire a relaţiilor. desulphurize [dk'sAlfjuraiz, -fa-] vb. tr. (chim.) a desulfuriza. deteriorationist [-ist] s. (fig.) pesimist. desultoriness ['despltarinis] s. lipsă de metodă, discontinuitate.



 deteriorative



deteriorative [di'tiorioireitiv] adj. deteriorant, stricător. determent [di'to:mont] s. (from) oprire, împiedicare (de a, de la). determinability [dko:mino'biliti] s. determinabilitate. determinable [di'to:minobl] adj. determinabil. determinableness [-nis] s. v. d e t e r m i n a b i l i t y . determinant [di'to:minont] I. adj. detenninant, hotărâtor, decisiv. II. s. 1. factor determinant / hotărâtor. determinate I. [di'tomiinit] adj. 1. determinat, precizat, definit, stabilit, fixat; definitiv. II. [di'to:mineit] vb. tr. a determina, a defini, a preciza. determinately [di'to:rainitli] adv. cu precizie. determinateness [di'to:minitnis] s. hotărâre, atitudine hotărâtă. determination [di.to:mi'nei/sn] s. 1. detemiinare, precizare,fixare,stabilire fa graniţelor, a datelor etc.); ~ of price fixare a preţului. 2. hotărâre; atitudine hotărâtă; full of ~ plin de hotărâre. 3. (jitr.) concluzie, încheiere, terminare (a unei controverse), sentinţă, hotărâre, dezlegare. 4. (med.) direcţie, tendinţă; ~ of blood (to) afluenţă a sângelui (spre). determinative [di'to:minotiv] I. adj. detenninant, hotărâtor, decisiv. II. s. 1. (gram.) (atribut) determinativ. 2. (gram.) determinant; (adjectiv) demonstrativ etc. 3. factor determinant. determine [di'to:min] vb. A. tr. 1. a determina, a stabili, a fixa, a hotărî, a decide. 2. (jur.) to ~ to a) a determina să, a împinge la; b) a se hotărî să. 3. (jur.) a pune capăt, a conchide. B. intr. (rar, jur.) (on, of) a da o hotărâre (asupra cu gen., cu privire la). determined [-d] adj. 1. hotărât, stabilit, determinat, fixat. 2. hotărât, dârz, neclintit, voluntar; ~ character caracter dârz / ferm / hotărât. determinedly f-dli] adv. hotărât; cu un aer hotărât. determiner [-or] s. 1. factor de decizie. 2. (gram.) determinant. determining [-ir]] adj. determinant, hotărâtor. determinism [di'tomiinizsm] s. (fdoz.) determinism. determinist [di'to:minist] s. (fdoz.) determinist. deterrence [di'terons] s. reţinere; descurajare. deterrent [di'terant, 'detorant] I. adj. 1. (despre efecte etc.) preventiv. 2. care reţine, care împiedică; respingător; înspăimântător. II. s. piedică, descurajare prin intimidare; factor de reţinere. detersive [di'toisiv] s. v. d e t e r g e n t (II). detest [di'test] vb. tr. a detesta, a urî, a nu (putea) suferi. detestability [di.teste'biliti] s. caracter detestabil; grozăvie. detestable [di'testobl] adj. detestabil, odios. detestableness [-nisj s. caracter detestabil. detestably [-i] adv. detestabil, groaznic. detestation [.di(:)tes'tei/sn] s. 1. (of) detestare, ură, antipatie adâncă, aversiune (faţă de); to hold in ~ a detesta, a urî. 2. obiect / persoană detestată. detester [di'testor] s. (of) duşman, inamic (cu gen.). dethrone [di'Oroun] vb. tr. 1. a detrona, a răsturna de pe tron. 2. (fig.) a înlătura (o influenţă predominantă etc.). dethronement [-mont] s. detronare. dethronization [idiurounai'zei/n] s. v. d e t h r o n e m e n t . detinue ['detinju:] s. (jur.) deţinere ilegală a unui bun; ()ur.) action of ~acţiune posesorie de urmărire (pentru redobândirea bunului deţinut de altcineva pe nedrept). detonate ['detouneit, 'di:t-[ vb. A. intr. a detona, a bubui, a exploda cu detunătură. B. tr. a detona, a face să explodeze cu detunătură puternică. detonating f'detouneitirj, 'di:-] adj. tonant, detonant. detonating fuse [~ 'fju:z] s. fitil detonant; focos percutant; focos explozor. detonating gas [~ 'gassl s. grizu, gaz de mină, gaz detonant. detonating net [~ 'net] s. reţea explozibilă. detonating primer [~ 'praimor] s. capsă detonantă. detonation [>deto»'nei/9n, ,di;t-] s. detonaţie, explozie. detonator ['dctouneitor, 'di:t-, -ton-] s. 1. detonator; amorsa, capsulă. 2. petardă. detonization [idetoni'zei/sn, -nai'z] s.v. d e t o n a t i o n . detour ['deituor,,-'-, di't- si pronunţia franceză) (fr.) I. s. ocol, digresiune; to make a ~ a face un ocol. II. (amer.) vb. A. tr. a abate, a deturna, a întoarce. B. intr. a întoarce, a deturna. detoxicant [.dii'toksifont] adj. dezintoxicant, care dezintoxică. detoxicate [dk'toksikeit] vb. tr. (med.) a dezintoxica. detoxication [dbtoksi'keijan] s. (med.) dezintoxicare. detoxification ['dbtoksifi'kei/sn] s. dezintoxicare. detoxify [,di:'toksifai] vb. tr. a dezintoxica. detract [di'traekt] vb. A. tr. 1. (from) a scădea, a reduce, a micşora (din); this ~s much from its beauty aceasta îi scade mult din frumuseţe. 2. a distrage, a abate (atenţia). 3. (rar) a detracta, a defăima, a ponegri. B. intr. 1. a deprecia. 2. to ~ from a scădea, a reduce, a micşora din; that does not ~ from his merit aceasta nu-i scade meritul. detractingly [-irjli] aaV. (cu un aer) depreciativ. detraction [di'traîk/an] s. detractare, micşorare (a meritelor cuiva etc.). detractive [di'trasktiv] adj. detractor, defăimător, depreciativ. detractor [di'tradcto1"] s. detractor, clevetitor. detractory [-i] adv. v. d e t r a c t i v e . detrain [dii'trein,'-'-] vb. A. tr. 1. a debarca / a coborî (trupe) din tren. 2. a descărca (bagaje etc.) din vagoane. B. intr. a coborî din tren. detainment [-mont] s. coborâre / debarcare din tren. detriment ['detrimont] s. detriment, pagubă, daună; to the ~of în detrimentul (cu gen.); without ~ to fără pagubă pentru; I know nothing to his ~ nu ştiu nimic care să fie în detrimentul său, nu ştiu nimic rău despre el.



266



detrimental [idetri'mentl] I. adj. dăunător, păgubitor, vătămător, nociv. II. s. (sl.) 1. pretendent / peţitor neconvenabil. 2. frate mai tânăr, al unui moştenitor de moşie. detrimentally [idetri'mentoli] adv. păgubitor. detrimentalness [idetri'mentolnis] s. caracter dăunător / păgubitor, detrital [di'traital] adj. (geol.) detritic. detrition [di'tri/an] s. (geol.) detriţie, uzare, eroziune, fărâmiţare prin frecare. detritus [di'traitos] s. 1. (geol.) rocă detritică; grohotiş; (mine) detritus, rest (rămas din măcinarea rocilor); (fig.) loose ~ of lost traditions rămăşiţe ale unor tradiţii uitate. 2. (conslr. drumuri) savura. de trop [do'trou] adj. (folosit predic.) (fr.) superfluu, de prisos; inutil. detruck [di'trAk] vb. A. tr. (amer.) a debarca, a descărca (din autocamion). B. intr. a coborî din autocamion. detrude [di'tru:d] vb. tr. a împinge în jos, la vale sa» în lături. detruncate [dk'trArjkeit, 'di:t-] vb. tr. a trunchia, a ciunti, a tăia, a scurta. detrusion [di'tru:33n] s. împingere în jos sa» în lături. detune [di:'tju:n] vb. tr. (tel., auto) a dezacorda, a deregla. deuce1 [dju:s] s. 1. doi (la zaruri, la cărţi). 2. (tenis) egal. deuce2 (fam.) s. dracul, naiba (in înjurături, exclamaţii); (the) ~ take it! ducă-se naibii! ducă-sc la dracu'! lua-l-ar dracu'!; (the) ~ a bit nici un pic, defel, nici măcar, nici atât; (the) ~ a man! nimeni, nici pe dracu'!; to play the ~ with a strica, a prăpădi, a ruina; where the ~ did I put the book? unde dracu' oi fi pus cartea? the ~ to pay bucluc, pozna dracului; acum ţine-te!; a ~ of al dracului; he paid a ~of a price for it 1-a costat scump al dracului; what the ~ does he mean? ce dracu' vrea să spună? he's the ~ of a liar minte de stinge / de îngheaţă apele. deuced [dju:st, 'djusid] (fam.) 1. adj. al dracului, grozav; I'm in a ~ hurry mă grăbesc grozav / al dracului / al naibii. II. aaV. grozav, al dracului, straşnic. deucedly ['djmsidli] adv. (fam.) v. d e u c e d (II). deurbanize [di:'o:bonaiz] vb. tr. a dezurbaniza. deuterium [djm'tioriom] s. (chim.) deuteriu. deuterogamy [djuto'rogomi] s. (biol.) deuterogamie. deuteron ['djmtoron] s. (fiz.) deuteron, deuton. Deuteronomy [.dju:to'ronomi, 'djmteronomi] s. (bibl.) Deuteronom. Deutsche mark ['doit/o 'ma:k] s. (ec.) marcă germană. devaluate [di'vailjueit] vb. tr. a deprecia (moneda ele). devaluation [idhvadju'ei/an] s. depreciere (a monedei etc.). devalue ['di;'vadju(0, di:'v-[ vb.tr. v. d e v a l u a t e . devaporation [diivaspo'reijan] s. condensare de abur / de vapori. devastate ['devosteit] vb. tr. a distruge, a pustii, a devasta, a prăda, a ruina. devastating [-irj] adj. 1. pustiitor, nimicitor, devastator, mistuitor. 2. (fam.) grozav, fantastic, exasperant. devastatingly [-irjli] adv. (fam.) grozav (de), straşnic. devastation [idevos'tei/an] s. 1. devastare, distrugere, pustiire, ravagii. 2. irosire sa» delapidare (a averii). devastative ['devosteitiv] adj. devastator, pustiitor. devastator ['devosteito1"] s. devastator, distrugător. develop [di'vebp, do'v-] vb. A. tr. 1. a dezvolta, a face să crească, a amplifica, a lărgi, a spori; a desfăşura; a desăvârşi, a perfecţiona; a promova, a încuraja. 2. a lua, a contracta (o boală etc.). 3. a da dovadă de, a trăda, a manifesta (tendinţe etc.). 4. a scoate la iveală, a da în vileag, a dezvălui, a expune, a arăta (cu de-amănuntul); a descoperi; to ~ one's views on a subject a-şi expune părerile asupra unei probleme. 5. a dezvolta, a exploata (resurse etc.). 6. (mine) a face lucrări pregătitoare în (mină). 7. a produce, a furniza, a genera; the motor ~s 100 horsepower motorul produce 100 cai-putere. 8. (mil.) a lansa (un atac). 9. (fot.) a developa. 10. (sah) a dezvolta (figuri.) 11. (mat.) a desfăşura (în serie etc.). 12. to ~ into a transforma în. B. intr. 1. a se dezvolta, a creşte, a spori; a se desfăşura; a progresa, a evolua, a se desăvârşi, a se perfecţiona. 2. a se manifesta, a se arăta, a se dezvălui. 3. a reieşi, a se constata. 4. to ~ into a se transforma în; a deveni. developable [-obl] adj. care se poate dezvolta, capabil de dezvoltare. developement [-mont] s. v. d e v e l o p m e n t . developer [-or] s. 1. persoană care dezvoltă etc. (v. to d e v e l o p A). 2. (fot., text.) developator; revelator. developing [-in] I. adj. care se dezvoltă, în dezvoltare. II. s. 1. v. d e v e l o p m e n t (1). 2. (fot.) developare. developing bath [di'velopirj ba:8] s. (fot.) baie de developare. developing machine [~ mo..fi:n] s. (citi.) maşină de developat. developing tank [~ tasnk] s. (fot.) euvă de developare. development [di'velopmont, do'v-] s. 1. dezvoltare; evoluţie, creştere; extindere, amplificare, lărgire, sporire; desfăşurare; desăvârşire. 2. pl. eventualităţi, evenimente, întâmplări, fapte, împrejurări; to meet unexpected ~s a face faţă unei situaţii neprevăzute; to await further ~s a aştepta să vadă ce se mai întâmplă / ce întorsătură iau evenimentele. 3. (mine) excavaţie pregătitoare; lucrări pregătitoare; lucrări de deschidere a unei mine, 4. întreprindere. 5. ()ot.) developare. 6. (sah) dezvoltare (a figurilor). 7. (chim.) degajare. 8. (conslr.) şantier; proiect; construcţie; amenajare. developmental [diivelop'mentol, do'v-] adj. 1. evolutiv, de creştere, de dezvoltare. 2. care creşte, care se dezvoltă. developmentally [-i] adv. evolutiv. developmentist [di'velopmontist, do-] s. (filoz.) evoluţionist. devest [di'vest] vb. tr. 1. (jur.) a deposeda de (un titlu, o proprietate etc.), a ridica (dreptul). 2. (btv.) a dezbrăca, a despuia. deviant ['di:viont] I. adj. care se abate / deviază de la normă, deviant. II. s. persoană care se abate de la normă; sexual ~ pervertit sexual.



 267



devolve



devilish ['devii/] I. adf diabolic, drăcesc, infernal, drăcos, îndrăcit, afurisit. II. (fam.) deviate [rdi:vieit] vb. A. iftir.1. a devia, a se abate (din drum), a coti. 2. (fig.) a se al dracului (de), grozav (de). abate. B. tr. (rar) a abate (sifig.). devilishly [-li] adv. 1. drăcesc, diabolic, drăceste. 2. al dracului (de), foarte, grozav deviation [idi:vi'ei/dn] s. 1. (from) deviere, abatere (şifig.) (de la). 2. (pol.) deviere. 3. (mar.) abatere de la cursa contractată, care exonerează pe asigurător de despăgubiri. (de). devilishness [-nis] s. fire sau răutate drăcească, diabolică. 4. (fiz.) decalaj; deviaţie (a acului busolei). 5. (mat.) deviaţie. devilism j'devlizpm] s. 1. purtare drăcească; satanism. 2. cultul diavolului. deviationisrn [-izsrn] s. (pol.) deviaţionist. devilkin ['devlkin] s. pui de drac, drăcuşor. deviation roller [>di:vi'ei/9n 'route'] ş. (tehn.) rolă de ghidare / de deviere, devilled ['devld] adf 1. foarte piperat, puternic condimentat. 2. stăpânit de diavol, deviator ['di:vieit3r] s. (mat.) deviator. posedat. deviatory ['diivieitari] adj. de deviere. devil-may-care ['dcvlmei'kea1"] adj. 1. nepăsător, indiferent. 2. nesăbuit; nebun(atic). device [di:vais] s. 1. plan; schemă, proiect; stratagemă. 2. invenţie, născocire; a man 3. uşuratic, flusturatic; nechibzuit, nesocotit. 4. sfidător. full of ~s un om ingenios, un spirit inventiv. 3. tertip, truc; urzeală. 4. aparat, dispozitiv; devilment ['devlmant] s.l.v. de vi 1 r y (1,2,3,6).2. sâcâire,zile fripte. 3.ciudăţenie; sistem, mecanism. 5. procedeu; formulă; stylistic ~s procedee stilistice. 6. deviză, moto. 7. emblemă, desen heraldic. 8. pl. intenţii, gânduri; to leave smb. to his own ~s a lăsa lucru ciudat. devii queller ['devl ikwels1"] s. (vrăjitor) exorcist. pe cineva să se descurce singur / în voia soartci. 9. (înv.) spectacol, reprezentaţie; mască. devilry ['devlri] ş. 1. magie neagră, artă diabolică. 2. nelegiuire, infamie. 3. cruzime, 10. (înv.) inventivitate, răutate diabolică. 4. demonologie. 5. diavoli, duhuri rele. 6. drăcie, drăcovenie, poznă, deviceful [-ful] adj. (rar) ingenios, inventiv; dibaci, priceput, năzbâtie. deviceless [-lis] adj. (rar) fără plan, nesistematic. devil's advocate ['deviz '«dvakit] s. 1. (rel.) avocatul diavolului (la un proces de devii ['devl] I. s. 1, diavol, drac, demon, duh rău, naiba, necuratul; (fa/u.) and the ~ knows what/when etc. dracu' ştie ce /când etc.; (fam.) as the ~ ea dracul, al dracului; canonizare). 2. (fig.) criticastru; cârcotaş, cusurgiu. devil's bedposts [~ 'bcdpousts] s. pl. (sl.) patru de treflă. to be a ~ to eat a mânca cât patru; to be a ~ to work a munci cât zece / cu tragere de devil's bit [~ bit] s. (bot.) ruini, sipică, muşcata-dracului (Scabiosa sp.). inimă; (fam.) it beats the ~ asta-i culmea, asta le întrece pe toate; between the ~ and devil's bones [~ bounz] s. (fam.) zaruri. the deep blue sea într-o situaţie critică / fără ieşire; între două focuri; între ciocan şi devil's books [~ buks] s. pl. cărţi de joc. nicovală; the blue ~ ispititorul, necuratul; blue ~s a) indispoziţie; melancolie; ipohondrie; devil's claw [~ kto:] s. (mar.) gheară de drac. b) delirium tremens; (fam.) the ~ a bit nici un pic, câtuşi de puţin; the ~ among the devil's coach-horse [~ ikoutfho:s] s. (entom.) gândac negru de gunoi (Goerius olens). tailors încăierare (generala); the ~and all (despre ceva rău) tot, în întregime; the ~and devil's colours [~ ikAbz] s. pl. (fam.) (culorile) negru şi galben. all to do e al naibii de mult de lucru!; (înv., peior.) the ~and his dam puterile răului; devil's darning-needle [~ 'da:ninini:dl] s. (entom.) calul-dracului, libelulă (Libellida). the ~ can cite Scripture for his purpose dracul poate cita din Scriptură pentru a-şi atinge devil's daughter [~ ido:tor] s. (fam.) femeie afurisită, scorpie. ţinta; (înv.) the ~ in the horologe cineva / ceva care încurcă / care bune beţe-n roate; devil's dozen [~ «dAZn] s. (fam.) treisprezece. (fam.) the ~ is beating his wife with a shoulder of mutton plouă cu soare; (rar) the ~ devil's drawer [~ -dro(:)9r] s. (fam.) pictor prost. is dead greul a trecut; (prov. scoţ.) the ~ is good / kind to his own până şi dracul se devil's guts [~ gtvts] s. (bot.) torţei, barba-d rac ului (discuta epithymum). poartă bine cu ai lui; the ~ is in him are pe dracul în el; the ~ is in it şi-a băgat dracul devil's luck [~ Uk] ş. (fam.) noroc porcesc, baftă chioară. coada; (prov.) the ~ is not so black as he is painted nu e dracul chiar aşa de negru cum devil's milk [~ milk] s. (fam., bot.) rostopască, negelariţă, calce-mare (Chelidonium se spune; (prov.) the ~ knows many things because he is old calul bătrân nu se mai majus). învaţă în buiestru; (prov.) the ~Iurks behind the cross apa stătătoare e des înşelătoare; devil's paternoster [~ .pasta'nosto1"] s. (fam.) ploaie de înjurături; to say the ~ a bombăni, (pop.) the ~ may dance in his pocket e lefter, n-arc o lăscaie; a ~ of a al dracului, grozav; a mormăi, a mârâi. (prov.) the ~ rebuking sin râde dracul de porumbe negre şi pe sine nu se vede; the ~ deviltry ['devltri] s. (amer., scot.) v. d e v i l r y . rides on a fiddlestick mai mare daraua decât ocaua; (prov.) the ~ sometimes speaks devil wood ['devl wud] s. (bot.) măslin american (Olea americana). the truth şi dracul spune uneori adevărul; the ~take the hindmost a) vai de cei ce n-au devil worship [~ iws:/ip] s. cultul diavolului, închinare la diavol. noroc; vai de cei ramaşi în urmă; b) cine se face oaie îl mănâncă lupii; (fa/u.) the ~ (and devious ['di:vi9s] adf 1. ocolit, lăturalnic, întortocheat, şerpuitor (si fig-): ~path căi all) to pay necaz, neplăcere, încurcătură, impas; go to the ~du-te la dracu', du-te dracului ocolite. 2. izolat,depărtat. 3. (fig.) greşit; ~step pas greşit. 4. (jig.) viclean, şiret, nesincer. / naibii; (prov.) he must / should have / needs a long spoon that sups with the ~ sau 5. (fîg.) excentric. he that sups with the ~ needs / must have / should have a long spoon cine caută pe deviousness [-nis] s. caracter ocolit / lăturalnic. dracu', pân-la urmă îl găseşte; (fam.) how the ~? cum dracu'? cum naiba?; (fa/n.) like devirilize [di'virilaiz] vb. tr. a efemina, a moleşi. the ~ a) al dracului, grozav; din răsputeri, cât îl ţin puterile; mâncând pământul; b) ca devisable [di'vaizsbl] adj. 1. care se poate inventa / născoci. 2. (jur.) dc care se poate pe dracul, ca sarea în ochi; little / young ~ drăcuşor, drac împicliţat; to look as the ~ dispune prin testament. looks over Lincoln a avea o înfăţişare acră; to play the (very) ~ with a strica; a da iama devisal [di'vaiz^l] s. 1. născocire, invenţie. 2- (jur.) testare, lăsare prin testament. în; pull ~, pull baker a) (îndemn la o întrecere) haide! ţine-tc bine! nu te lăsa! b) întrecere devise [di'vaiz] I. vb. A. tr. 1. a inventa, a născoci, a imagina, a scorni; a plănui. 2. (înv.) aprigă; to pull the ~ by the tail a trage pe dracul de coadă; to raise the ~ a face tărăboi a intenţiona, a avea de gând, a plănui. 3. (jur.) a testa, a da / a lăsa prin testament (un / scandal; seldom lies the ~ in a ditch dracul nu doarme; to sell oneself/ one's soul to bun imobil). B. intr. (upon) a reflecta, a medita la, asupra (cu gen.). II. s. 1. (jur.) testare, the~a-şi vinde sufletul diavolului; to send smb. to the~/ (amer.) to the ~ across lots dispoziţie testamentară. 2. invenţie, născocire. 3. (rar) desen, imagine, figură. a trimite pe cineva la dracul; (prov.) speak / talk of the ~ and he will / is sure to appear devisee hdevi'zi:, divai'zi:] s. (jur.) legatar, succesor, moştenitor (al bunurilor imobiliare). vorbeşti de lup şi lupul la uşa; that's the ~! aici e buba!; (prov.) what is got over the deviser [di'vaiz,3r] s. 1. inventator. 2. (jur.) testator. ~'s back is spent under his belly de haram am luat, dc haram am dat; when the ~ is devising [di'vaizin] s. născocire, invenţie; the plot of the play is of his own ~ intriga blind la pastele cailor; (prov,) when the ~ was sick, the ~ a monk would be nevoia îl piesei este imaginată (chiar) de el. învaţă şi pe dracul să se roage; to whip the ~ round the post / (amer.) the stump a devisor [di'vaiz3r] s.v. d e v i s e r (2). căuta să-si câştige drepturile prin mijloace ilegale; a căuta să se eschiveze /să fugă de devitalization [di:.vait3lai'zci/3n, 'dbvai-] s. devitalizarc, vlăguire. răspundere / de greutăţi. 2. (fig.) diavol, drac, om rău, ticălos. 3. avocat tânăr; secretar devitalize [di:'vaitalaiz, 'di:'v-] vb. tr. a devitaliza, a lipsi de viaţă; a vlăgui, a lua de avocat. 4. negru, persoană angajată de un autor ca să scrie în locul lui. 5. (şi printer's vitalitatea (cu gen.). ~) băiat la toate într-o tipografic. 6. om, ins, individ, tip, cetăţean; lucky ~ om norocos; devitrification [di:fvitrifi'kei/3n] s. 1. (tehn.) devitrifierc; devitrificare (a ş/ic/ei şi a poor ~ un amărât, un nenorocit. 7. mâncare foarte piperată sau condimentată. 8. (zool.) emailurilor). 2- (fiz.) devitrificaţie. jder marsupial dc Tasmania (Dasyurus ursinus). 9. (ţeAt.) dcsfibrator; lup de sfâşiat cârpe; devitrify [di:'vitrifai] vb. tr. (tehn., fiz.) a devitrifica. maşină de destrămat. 10. (n/ar.) harmuzul dintre halbord şi chilă. II. vb. A. tr. 1. a preface devocalization [dbvoukalai'zci/sn, 'diivoukalai'z-] s. (joa.) devocalizare. într-un drac; a îndrăci. 2. (jam.) a chinui, a tortura; a necăji. 3. a pipera; a condimenta. devocalize [dii'voukslaiz, 'di:'v-] vb. tr. (fon.) a devocaliza, a lipsi de sunet. B. intr. 1. a lucra ca secretar de avocat. 2. a face pe negrul, a scrie pentru altul. devoid [di'voidj ad/.~ of lipsit de, fără; ~ of fear neînfricat; ~of foundation neîntemeiat; devii box ['devl boks] s. (fam.) creier electronic. ~ of interest lipsit de interes, neinteresant; ~ of pity necruţător, crud, fără milă; ~ of 1 devil catcher [- ikaH/a "] s. (si.) preot, predicator. feeling nesimţitor, fără simţire; ~of sense absurd, lipsit de sens; ~ o f shame neruşinat; devil dodger [~ idod39r] s. v. d e v i l c a t c h e r . ~ of substance nemotivat, neîntemeiat; lipsit de conţinut. devil dog [~ dog] s. (amer. poreclă) puşcaşi din infanteria marină. devoir [da'vwu:1", 'devwa:rj s. 1. datorie, îndatorire, obligaţie; to do one's ~a-şi face devildom ['devldomj s. 1. celălalt tărâm, lumea cealaltă; iad. 2. puterea diavolului. datoria. 2. pl. act de politeţe, omagii; to pay one's ~s to a îndeplini un act de politeţe 3. influenţă diabolică. faţă de, a face o vizită de politeţe (cuiva). devil-driven ['devl .drivn] adf mânat de diavol; stăpânit dc diavol. devolute f'dcvoljmt] vb. tr. v. d e v o l v e (A). deviless f'devllis] s. (rar) diavoliţă, drăcoaică. devolution [idi:vp'lju:/^n, deva-] s. 1. coborâre printr-o serie dc schimbări. 2. trecere devilet f'devlit] s. (rar) drăcuşor. (a bunurilor în linie directă). 3. (biol.) degenerare, regres, degradare. 4. (pol.) transmitere devilfish ['devii!/] s. (Uit.) 1. drac-dc-mare, peşte undiţar (Lophiuspiscatorius). 2. balenă / delegare a puterii / a unei sarcini / a unei lucrări (în special de către Parlament comisiilor sale). cenuşie (Rhachianectes glaucus). 3. (amer.) caracatiţă. devil god [~ god] s. zeitate păgână. devolve [di'volv] vb. A. tr. 1. a transmite, a remite (o sarcină, o muncă). 2. a trece devil-in-a-bush Hns'buJ"] s. (bot.) chica-voinicului, barba-boierului, negruşcă asupra altcuiva (o funcţie, un post). 3. a transmite, a atribui prin succesiune (o avere). B. intr. 1. (despre terenuri) a se surpa, a se nărui; a aluneca. 2. to ~ upon a trece pe (Nigella damascena). seama (cu gen.); a reveni, a incumba (cu dat.); it ~s upon you to îţi incumbă dumitale să. deviling ['devlirj] ş. (înv.) pui de drac, drăcuşor.



 Devonian



Devonian [de'vounion, di'v-] I. s. 1. locuitor originar din Devonshire. 2. (geol.) devonian, formaţie dcvoniană (deasupra siluricului şi sub carbonifer); perioada dcvoniană. II. adj. 1. din Devonshire. 2. (geol.) devonian. Devonic [de'vonik,di'v-] adj. v. D e v o n i a n . devote [di'vout] vb. A. tr. to ~to a dedica, a închina; a acorda, a hărăzi, a meni, a sorti, a destina; to ~ close attention to a acorda o deosebită atenţie (cu dat.); the town was ~d to the flames oraşul fu dat pradă flăcărilor; to ~ one's time to music a-şi consacra timpul muzicii. B. refl. to ~ oneself to a se consacra, a se dedica, a se dărui. devoted [-id] adj. 1. (to) devotat (cu dat.), credincios (c« dat.), fidel fc» aut.), legat (de), ataşat (de); a ~ friend un prieten devotat; a few ~admirers câţiva admiratori fervenţi / entuziaşti. 2. osândit, condamnat. devotedly [-idli] aoV. devotat, fidel, credincios, cu devotament; ~ attached to smth. profund ataşat de ceva. devotedness [-idnis] s. dăruire, devotament. devotee [.devou'ti:] s. 1. adept, discipol, partizan, admirator, fervent, pasionat. 2. bigot, fanatic religios. devotement [di'voutmont] s. v. d e v o t e d n e s s . devotion [di'vou/ari] s. 1. devoţiune, pietate, evlavie, cucernicie, smerenie. 2. devoţiune, credinţă, fidelitate; devotament; dăruire. 3. consacrare, închinare, jertfire, dăruire. 4. pl. închinare, rugăciuni. 5. pl. v. de v o i r (2). devotional [-al] adj. 1. pios, credincios, religios. 2. (despre cărţi etc.) de rugăciuni. devotionalism [-alizam] s. bigotism, consacrare entuziastă, loialitate. devotionalist [-olist] s. bigot. dcvotionally [-aii] adv. cu devoţiune, cu evlavie. devour [di'vauo'] vb. tr. 1. a devora; a mânca lacom. 2. (fig.) a irosi, a prăda, a distruge; a roade. 3. (fig.) a înghiţi, a absorbi, a mânca din ochi; ~ed by curiosity ros de curiozitate; ~cd by anxiety ros de nelinişte; he ~s novel after novel înghite un roman după altul; (mai ales despre cai) to ~ the way a înghiţi drumul / spaţiul, a goni repede / iute; he ~ed every word sorbea lacom fiecare cuvânt. 4. (despre ciumă, sabie, foc) a ucide, a decima, a consuma. devourable [di'vauorobl] adj. care poate fi devorat, de devorat. devouring [di'vauorirj] adj, devorator; lacom; mistuitor (şifig.). devouringly [-li[ adv. lacom, cu lăcomie, cu nesaţ; to gaze ~ at a privi cu nesaţ la. devout [di'vaut] adj. 1. credincios, religios, pios, evlavios, cucernic. 2. sincer; serios. 3. fervent, zelos. devoutless [-lis[ adj. (rar) fără evlavie, lipsit de cucernicie. devoutlessness [-lisnis] s. lipsă de evlavie / de pietate. devoutly [-li] aaV. 1. cu religiozitate, cu devoţiune, în mod pios. 2. sincer, cu sinceritate. devoutness [-nis] s. 1. devoţiune, pietate, religiozitate. 2. sinceritate; seriozitate. 3. zel, ardoare. devulcanization ['di;vAlkonai'zeiJan] s. (telin.) regenerare (a cauciucului). devulgarize [di'VAlgoraiz] vb. tr. a scoate din condiţia de vulgaritate; a înnobila. dew [dju:[ I. s. 1. (sipl.) rouă; (rar) ceaţă; mountain ~ whisky fabricat ilegal. 2. (poetic) prospeţime, frăgezime; strălucire, farmec; the ~of youth prospeţimea tinereţii. 3. picături, stropi de ploaie; lacrimi, broboane (de sudoare). II. vb. A. tr. a uda, a muia, a umezi (cu picături de rouă). B. itnpers. a cădea rouă, a roura; it ~s rourcază, cade rouă. dewan [di'wa:n] s. (anglo-indian) 1. ministru de finanţe. 2. prim-ministru. dewater [di:'wo:tor] vb. tr. (chim.) a deshidrata. dewaxing [di'wasksirj] s. (chim.) deparafinare. dew beater ['dju: .bi:tor] s. 1. (sl.) picior. 2. (sl.) pantof. 3. (fam.) persoană care se scoală matinal. dewberry [~ bori] s. (bot.) rug, mur (Rubus caesius). dew-bespangled [~biispa?ngld] adj. (poetic) (în)rourat. dew-bright [~brait] adj. scânteietor ca rouă. dew-claw [~kb:[ s. (zool.) pintenul câinelui. dew-drop [~drop] s. picătură de rouă. dew duster [~ idA'stor] s. (sl.) picior. . dew fall [~ foil] s. căderea rouăi; timpul când se lasă rouă. dew grass [~ gra:s] s. (bot.) golomăţ; noduroasă (Dactylis glomerata). dewiness ['djuiinisj s. rourare, acoperire cu rouă, rouă. dewlap ['djudaep] s. bărbie (mai ales la bovine), salbă; bărbie dublă. dewlapped [-t] adj. guşat, cu guşă; cu bărbie dublă. dewless ['dju:lis] adj. fără rouă. dew-point ['djuipoint] s. (meteor.) punct de rouă I de condensare isobară. dew-ret [~ret] vb. A. tr. a umezi, a stropi, a muia cu rouă. B. intr. a se umezi, a se muia cu rouă. dew-rot [~rot] vb. v. d e w - r e t . dew treader [~ .tredor] s. v. d e w d u s t e r . dew worm [~ wo:m] s. (entom.) râmă mare de grădină (Lumbricus terrestris), dewy ['dju:i] adj. 1. rourat, acoperit de rouă; umezit. 2. ca rouă. 3. (poetic) proaspăt, fraged,răcoros. dewy-eyed [idju:i'aid[ adj. sentimental, romantic; naiv, credul. dexter ['dekstor] I. adj. drept, din dreapta. II. s. (herald.) dextră. dexterity [deks'teriti] s. 1. dexteritate, îndemânare, abilitate, dibăcie, uşurinţă; he managed the whole affair with great ~condusc întreaga afacere cu multă îndemânare. 2. (med.) dexteritate, folosirea mâinii drepte. dexterous ['dekstaros] adj. îndemânatic, abil, dibaci, iscusit, priceput. dexterously [-li] aav. cu îndemânare, cu iscusinţă. dextrad ['dekstrsd] adv. (anat., zool.) spre / către dreapta. dextrality [dekstraditi] s. 1. aşezare, situare pe partea dreaptă. 2.v. d e x t e r i t y (2).



268



dcxtrin(e) ['deksktrin] s. (citim.) dextrină. dextrogerous [deks'trod3oros] adj. v. d e x t r o g y r a t e . dextrogyrate [idekstron'd3aioreit] adj. (opt.) dextrogir. dextrorotatory [tdekstrou'routstsri] adj. v. d e x t r o g y r a t e. dextrorsal [deks'tro:sal] adj. dextrors, spiralat de la stânga la dreapta; (mat.) cu torsiune pozitivă. dextrorse ['dekstro:s] adj. v. dextrorsal. dextrose ['dekstrous] s. (chim.) dextroză. dextrous ['dekstaros] adj. v. d e x t e r o u s . dezinc [di:'zirjk] vb. tr. a dezinca, a scoate zincul din. dhole [doul] s. (anglo-indian) câine sălbatic indian (Caniş dukkunensis). dhotee ['douti:] s. (anglo-indian) bucată de pânză purtată în jurul şalelor de către hinduşi. dhow [dau] s. (mar.) ambarcaţie arabă cu velatură latină şi un catarg sau două. diabase ['daiobeis] s. (mineral.) diabaz. diabetes [daio'bi:ti:z] s. (med.) diabet, boala zahărului. diabetic [idaio'betik, -'bi:t-] adj., s. diabetic. diabetical [-al] adj. diabetic. diablerie [di'a:bbri, -?tb-\ s. (fr.) 1. drăcie, drăcovenie, poznă, ştrengărie, nebunie. 2. vrăjitorie, magie neagră. diabolic [idaio'bolik] adj. (despre râs etc.) diabolic, drăcesc. diabolical [-ol] adj. 1. diabolic, drăcesc, îndrăcit, diavolesc, afurisit, infernal. 2. (mai ales fig.) răutăcios, crunt, crud, nemilos, ticălos. diabolically [-oii] adv. diabolic, drăceşte. diabolicalness [-alnis] s. caracter diabolic. diabolism [dai'asbalizam] s. 1. cultul diavolului. 2. vrăjitorie, fermecătorie, magie. 3. răutate, fire satanică. 4. îndrăcire, stăpânire de către diavol, diabolist [dai'aşbolist] s. închinător la diavol. . diacaustic [idaio'ko;stik] adj. (fiz.) diacaustic. diacaustics [-s] s. (fiz.) diacaustică. diacetyl [dai'aesitil] s. (chim.) diacctil. diachronic ['daio'kronik] adj, diacronic. diachrony [dai'a;kroni] s. diacronie. diachylon [dai'a=kilon],pl. diachyla [-la] s. (med.) diachilon (plasture). diachylum [dai'îekilomLpl. diachyla [-b] v. d i a c h y l o n . diacid [dai'asid] s, (chim.) acid dibazic. diaclase ['daiokleis, -kleiz] s. 1. (geol.) diaclază. 2. (te/in.) ruptură, spărtură. diaconal [dai'aîkonal] adj. diaconesc, de diacon. diaconate [dai'aikonit, -neit] s. diaconat, diaconic diacope [dai'feko»pi:,-kop-] s..(lingv.) tmeză. diacritic.[idaio'kritik] adj. (lingv.) diacritic. diacritical [-ol] adj. v. d i a c r i t i c (I). diadelphian [idaio'delfion] adj. v. d i a d e l p h o u s . diadelphous [daio'delfos] s. (bot.) diadelf, androceu cu staminele în două mănunchiuri. diadem ['daiodem, -dom] I. s. 1. diademă; cunună; coroană. 2. (fig.) suveranitate, regalitate, putere monarhică. II. vb. tr. a încinge sau a împodobi cu o diademă; a încorona. diaeresis [dai'iorisis, -ros-], pl. diaereses [-riskz] s. (lingv.) diereză, tremă. diaeretic [daio'retik] adj. (med.) dieretic. diagenesis [idaio'd3enosis] s. (geol.) diageneză. diagnose ['daiognouz, idaiog'n-] vb. tr. a pune un diagnostic (cuiva), a diagnostica. diagnosis [idaiog'nousis],pl. diagnoses [-'nouskz) s. \.(med.) diagnostic, identificare a unei boli. 2. caracterizare (a unei specii). diagnostic [idaiag'nostik) I. adj. (med.) diagnostic. II. s. diagnostic, diagnoză. diagnosticate [-cit] vb. tr. v. d i a g n o s e. diagnostication [.daiognosti'keijan] s. diagnosticare. diagnostician [.daiognos'tijan] s. (medic) diagnostician. diagnostics [-daiog'nostiks] s. pl. (folosit ca sg.) ştiinţa diagnosticării. diagonal [dai'aegonal] I. adj. diagonal, oblic, pieziş. II. s. 1. diagonală. 2. secţiune diagonală. 3. (telin.) contradiagonală. 4. (poîigr.) bară oblică. 5. (text.) diagonal. diagonal cloth [~ kb(:)0] s. ţesătură cu fire diagonale. diagonal eyepiece [~ 'aipi:s] s. (la aparate) ocular cotit / cudat. diagonalize [dai'a2gonalaiz, -gon-] vb. intr. a se mişca / a înainta în diagonală. diagonally [dai'sgonali] auV. diagonal, în diagonală. diagonal tyre [dai'aîgonl 'taior] s. (auto) pneu normal (cu corduri încrucişate). diagram ['daiogram] s. 1. diagramă, schemă; desen explicativ, figură; ilustraţie; schiţă; grafic; curbă; in ~ form sub formă de grafic. 2. (muz., înv.) sistem de notaţie muzicală; partitură. diagrammatic(al) [.daiogro'maîtik(al)] adj. 1. schematic, grafic; abstract. 2. în / sub formă de diagramă. diagrammatize [.daio'grasmotaiz] vb. tr. a reprezenta prin diagramă. diagram paper ['daiograsm 'peipor] s. hârtie indicatoare. diagraph ['daiogra?f[ s. diagraf. diakincsis [daioki'ni:sis] s. (biol.) diacineză. dial ['daiali I. s. 1. ceasornic solar. 2. cadran, limb, cadran gradat; scară; ceas, contor; miner's ~ busola minerului. 3. (tehn.) rondelă de potrivire. 4. (meteor.) busolă. 5. (tel.) disc cu numere. 6. (sl.) mutră, faţă; obraz; to turn the hands on the ~ a desfigura faţa. II. vb. tr. 1. a măsura / a indica pe un cadran. 2. a forma (un număr de telefon); to ~ 999 a chema poliţia. 3. a cronometra. dial card [~ ka:d] s. roza-vânturilor. dialdehyde [dai'addihaid] s. (chim.) dialdehidă.



 269



dialect ['daislekt] s. 1. dialect; grai, limbă. 2. mod de exprimare, stil. 3. jargon. dialectal [.dab'lektl] adj. (lingv.) dialectal. dialect atlas ['dablekt laetbs] s. (lingv.) atlas dialectal. dialectic(al) [idab'lektik(pl)] adf (filoz.) dialectic. dialectical materialism [~ ma'tbrblizsm] ş. (frfoz.) materialism dialectic. dialectician [-daiolek'ti/^n] s. (filoz.) dialectician. dialecticism [-dab'lcktisizpin] s. vorbire dialectală; influenţă dialectală. dialecticize [-dab'lektisaiz] vb. ţr. (filoz.) a trata dialectic (un subiect etc.). dialectics [idab'lektiks] s. pi. (folosit mai ales ca sg.) dialectică. dialectological ['daiolekte'bdjiksl] adj. dialectologie. dialectologist [idablck't:>bd3ist] s. dialectolog. dialectology [idablek'tobd3i] s. (lingv.) dialectologie, studiu al dialectelor. dial face['dabl fcis] s. cadran (de ceasornic). dial gauge [<- 'geid3] s, (tehn.) ceasornic comparator. diallage [rdablid3] s. (mineral.) dialag. diallage rock [- rok] s. (mineral.) gabbro. dialler ['dabb r ] s. (mine) inginer hotaraic (de mine), dialog ['dabbg] s. (amer.) v. d i a l o g u e . dialogic(al) [pdab'bd3ik(3l)] adj. de dialog; dialogat, în formă de dialog, dialogically [idab'bd3ik3li] adj. dialogat, în formă de dialog, dialogism [dai'a3bd3izpm] s. dialog imaginar. dialogist [idai'asl^ist] s. 1. participant la un dialog, interlocutor. 2. autor al unui dialog. dialogite [dai'£ebd3ait] s. (mineral.) dialogită. dialogize [dai'£ebd3aiz] vb. v. d i a l o g u e (II). dialogue ['dabbg] I. s. dialog; conversaţie, convorbire. II. vb. A. intr. (with) a discuta, a vorbi, a sta de vorbă (cu). B. tr. a exprima / reda printr-un dialog. dialogue-wise [~waiz] adv. dialogat, în formă de dialog. dial telephone-set ['datei 'telifounset] s. post telefonic automat. dial tone [~ toun] ş. (tel.) ton de disc. dialyse ['dablaiz] vb. tr. (chim.) A. tr. a dializa, a separa prin dializă. B. intr. a fi supus dializei. dialyser [-ar] s. (chim., med.) dializator, dializor. dialysis [dai'zelisis] s. 1. (chim.) dializa. 2. (gram.) diereză. dialytic(al) [.daio'litik(pl)] adj. 1. (chim.) dialitic. 2. (med.) molcşitor. 3. (opt.) acromatic. dialyton [dai'zeliton] s. v. a s y n d e t o n , dialyze ['dabilaiz] vb. v. d i a l y s e . dialyzer ['dablaiza1"] s.v. d i a l y s e r . diamagnet [rdab'mregnit] s. (fiz.) (corp) diamagnetic. diamagnetic [-dabmasg'netik] (fiz.) I. adj. diamagnetic. II. s. (corp) diamagnetic. diamagnetism hdab'niEegnitiz^m] s. (fiz.) diamagnetism. diamantiferous [idabmasn'tiferas] adj. diamantifer, care conţine diamant. diamantin [idab'msentin] s. (tehn.) diamantin. diamantine adj. (înv.) v. a d a m a n t i n e (I). diameter [dai'smita1"] s. diametru; lăţime, grosime; lens magnifying 2000 ~s lentilă cu o putere de mărire de 2000 diametri. diametral [dai'aemitrpl] adj. diametral, de diametru. diametrical [idab'metrikal] adj. 1. diametral, de diametru. 2. (despre păreri etc.) diametral opus. diametrically [-i] adv. diametral; ~ opposed diametral opus. diamine ['dabmi:n, dab'mim] s. (chim.) diamină. diamine black [~ blask] s. (chim.) negru diamin. diamond f'dabmond] I. s. 1. diamant; artificial / imitation ~ diamant artificial / fals; black English ~s cărbune de pământ; cut ~ diamant şlefuit; ~cut into angles briliant; glazier's / cutting ~ diamant de tăiat sticlă; rough ~ a) diamant neşlefuit / neprelucrat; b) (fig-) om incult, dar virtuos; uncut ~ diamant neşlefuit; ~ of fine water diamant cu ape frumoase; to mount / to set / to work a ~ a monta un diamant; ~ cut / against ~ s-au întâlnit două capete tari; it must be a ~ that cuts a ~ ce naşte din pisică şoareci mănâncă. 2. (geom.) romb. 3.pl. (la jocul de cărţi) coxo\ ace oî~sas de caro. 4. (amer.) teren de base-ball. 5. (poligr.) diamant (literă corp 4). 6. (mineral.) cristal. 7. (mar.) romb (iaht). II. adj. 1. diamantin, de diamant. 2. rombic, romboidal. III. vb. tr. a împodobi cu diamante. diamond back [~ bask] ş. (zool.) varietate de broască ţestoasă (Malaclemmys sp.). diamond black [~ blask] s. (chim.) negru diamant. diamond borer [~ ibo:r3r] s. v. d i a m o n d d r i l l . diamond crossing [~ .krcOsin] s. (ferov.) inimă (de macaz) dublă. diamond drill [~ dril] s. (tehn.) sfredel cu diamant. diamond dust [~ dASt] s. pulbere de diamant (pentru lustruirea pietrelor preţioase). diamond field [~ fi:ld] s. regiune diamant iferă. diamondiferous [~ tdabman'difaros] adj. (rar) diamantifer. diamondize ['dabmandaiz] vb. tr. (rar) a împodobi cu diamante. diamond letter ['dabmond »letor] s. (poligr.) literă diamant. diamond pencil [~ ipcnsl] s. diamant de tăiat sticla. diamond point [~ point] s. 1. ac cu vârf de diamant întrebuinţat în gravură. 2.pl. (ferov.) inimă (de macaz). diamond powder [~ ipaudo1"] s. pulbere de diamant. diamond saw [~ so;] s. ferăstrău cu diamant. diamond-shaped [~/cipt] adj. rombic, romboidal. diamond spar [~ spa:r] s. (mineral.) corindon negru. Diamond State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Delaware. diamond wedding [~ iwedirj] s. nuntă de diamant.



dice coal



diamorphine [idab'mofiin] s. (farm.) heroină. diamylose [dai'smilous] s. (chim.) diamiloză. Diana [dai'asna] s. 1. călăreaţă, amazoană, femeie vânător. 2. adeptă a celibatului. 3. (poetic) luna, Diana, Selene. diandrous [dai'amdros] adj. (hot.) diandric. dianthus [dai'snOss] s. (bot.) garoafă (Dianthus), diapason [.dab'peisn, -'pcizn] s. 1- (muz-) diapazon (registru; ton; instrument). 2. (muz.) registrul principal al orgii. 3. (poetic) melodie, armonie. 4. (fig.) gamă, scară, şir. diapedesis [idabpi'di:sisj s. (fiziol.) diapedeză. diaper ['dabpa1"] I. s. 1. pânză cu desene rombice; pânză cu înflorituri; faţă de masă damascată; dril. 2. prosop, ştergar, şervet, şerveţel. 3. (amer.) scutec, faşă. 4. desen / motiv cu romburi. II. vb. tr. 1. a împodobi cu motive în romburi. 2. (amer.) a înfăşa, a înveli în scutec(e). diaphane ['dabfein] I. adj. v. d i a p h a n o u s. II. s. substanţă diafană. diaphanous [dai'sefanss] adj. diafan, transparent, străveziu. diaphanousness [-nis] s. caracter diafan, transparenţă. diaphone ['dabfoun] s. 1. (mar.) diafon, corn de ceaţă. 2. (lingv.) diafonem. diaphora [dai'asfara] s. (ret.) diaforă. diaphoresis [idabfo'ri:sis] s. (med.) diaforeză, transpiraţie. diaphoretic ['dabfo'retik] adj. s. (med.) diaforetic, sudorific. diaphragm ['dabfrEem, -from-] I. s. diafragmă, membrană; blendă; ecran; perete despărţitor; (ferov.) deflector. II. vb. tr. to ~ out (jot.) a diafragma. diaphragmatic [idabfrasg'mastik, -frag-] adj. diafragmatic, de diafragmă. diaphragmation bdabfrag'mei/an] s. (fot.) diafragmare. diaphtorese [idabft3'ri:z] s. (geol.) diaftoreză. diaphtorites [.dabfto'raitiiz] s. (geol.) diaftorit. diaphysis [dai'Eefisis],pl. diaphyses [~isi:z] s. (anat.) diafiză. diarchy ['daio:ki] s. (pol.) diarhie. diarial [dai'esrbl] adj. de jurnal zilnic. diarian [dai'earbn] adj. v. d i a r i a 1. diarist fdabrist] s. persoană care ţine o evidenţă a întâmplărilor zilnice. diarize ['dabraiz] vb. A. ţr. a însemna / a nota / a trece într-un jurnal. B. intr. a ţine un jurnal zilnic. diarrh(o)ea [.dab'rb] s. (med.) diaree, urdinare. diarrh(o)eic [idab'ri:ik] adj. (med.) diareic, de diaree, care provoacă diareea. diarthrosis [idaio:'6rousis], pi. diarthroses [-si:z] s. (anat.) diartroză. diary ['dabri] I. s. 1. jurnal zilnic; jurnal de însemnări; to keep a ~ a ţine un jurnal de însemnări. 2. agendă, calendar. II. adj. (înv.) zilnic, cotidian. diascope ['dabskoup] s. (med.) diascop. Diaspora [dai'asspora] s. diaspora. diaspore ['dabspo:1", -oar] s. (mineral.) diaspor. diastase f'dabsteis] s. (chim., biol.) diastază, amilază. diastasis [dai'îestasis], pl. diastases [-si;z] s. 1. (med.) diastază, separare a epifizei osoase. 2. (chim., biol.) diastază, amilază. diastatic [dab'staetik] adj. (chim., fiziol.) diastatic. diastole [dai'aestoli] s. (fiziol.) diastolă. diastyle ['dabstail] s. (arhit.) diastil. diasystem ['dabsistim] s. (lingv.) diasistem. diathermancy [idaia'Gaimansi] s. (fiz.) conductibilitatc termică / calorică, termoconductibilitate. diathermanous [idab'Gamionos] adj. (fiz.) diaterman. diathermic [idab'69:mik] adj. (fiz.) diatermic. diathermy [idab'Somii] s. (med.) diatermie. diathesis [dai'asâisis], pl. diatheses [-si:z] s. (med.) diateză. diatom ['dabtam, -tom] s. (bot.) diatomee, algă petrificată (calcificată). diatomaceae [idabte'mei/ii:j s.pl. (bot.) diatomee. diatomic [idab'tomik] adj. (chim.) 1. diatomic. 2. bibazic. diatomite [dai'asteniait] s. (mineral.) diatomit, kisclgur. diatonic [dab'tonik] adj. (muz.) diatonic. diatribe fdabtraib] s. diatribă; pamflet; critică răutăcioasă; atac virulent; discurs injurios. diatribist ['dabtraibist, dai'aetribist] s. critic răutăcios / batjocoritor. diatropism [dai'astropiz^m] ş. (bot.) diatropism. dib [dib] vb. A. tr. a Iovi uşor. B. intr. 1. a bate / a lovi uşor în ceva. 2. a pescui (aruncâiul uşor momeala). dibasic [dai'beisik] adj. (chim.) bibazic, dibazic. dibber l'dib3r] s.v. d i b b l e (I). dibble ['diblj (agr.) I. s. cotonoagă, plantator. II. vb. A. tr. a sădi / a semăna cu ajutorul eotonoagei. B. intr. a face gropi în pământ, a găuri pământul cu ajutorul cotonoagei. dibbling machine ['diblin ma'/imj s. (agr.) maşină de plantat. dibenzyl [dai'bcnzil, daiben'zil] s. (chim.) dibenzil; 1,2-difeniIetan. dibhole ['dibhoul] s. (mine) galerie de evacuare a apelor. dibs [dibz] s. pl. 1. arşice (de joc). 2. (la jocul de cărţi) fise, jetoane. 3. (sl.) bani. gologani, biştari; he's after the ~ umblă după bani. dicarbonate [dai'ku:bsnit] s. (chim.) bicarbonat. dice [dais] l. s.pl. de la d i e (1,2). II. vb. A. tr. 1. a tăia în formă de cuburi. 2. a eadrila, a împodobi cu pătrăţele sau cuburi. 3. to ~ away a pierde (ceva) jucând cu zaruri. B. intr. ajuca în zaruri, a zvârli zarurile. dice box [~ boks] s. 1. păhărel / cornet de azvârlit zarurile. 2. suport cubic de porţelan pe care se sprijină firele de telegraf. dice coal [~ koul] s. cărbune cubic.



 dice house



dice house [~ haus] s. tripou. dicephalous [dai'sefobs] adj. (biol.) bicefal. dice play ['dais piei] s. joc de zaruri. dice player [~ »pleisr] s. jucător de zaruri. dicer1 ['daisar] s. v. d i c e p l a y e r . dicer2 s. (amer.) 1. pălărie tare. 2. coif, cască. dicey ['daisi] adj. (fam.) primejdios, riscant; nesigur. dichlamydeous [,daikb'midbs] adj. (bot.) diclamid, având caliciu şi corolă. dichloride [dai'kb:raid] s. (chim.) biclorură. dichogamus [dai'kogomos, di'k-] adj. (bot.) dihogam. dichogamy [dai'kogomi, di'k-] s. (bot.) dihogamie. dichotomise [dai'kotamaiz] vb. A tr. a divide / a separa în două. B. intr. a forma o dihotomie. dichotomize vb. v. d i c h o t o m i s e . dichotomous [dai'kotanras] adj. dihotomic. dichotomy [di'kotomij s. dihotomie, bifurcaţie, despărţire în două (părţi, clase etc.). dichroic ['dai'krouik] adj. (fa.) dicroic. dichroism ['daikrouizom] s. (opt.) dicroism. dichroitic [idaikrou'itik] adj. v. d i c h r o i c . dichromate [dai'kroumeit] s. (chim.) bicromat. dichromatic [rdaikrou'mstik] adj. bicromat(ic), în două culori. dichromatism [dai'kroumotizam] s. bicromatism. dichromic [dai'kroumik] adj. dicromic. dichroscope ['daikrouiskoup] s. (opt.) dicroscop. dichroscopic [.daikrou'skopik] adj. (opt.) discroscopic. dicing ['daisirj] s. 1. practicarea jocurilor de noroc cu zaruri. 2. ornamentaţie cu pătrate sau romburi (mai ales în mdrochinărie). dicing house [~ haus] s. tripou. Dick [dik] s. diminutiv de la Richard; (peior.) clever ~ şmecher, pişicher; (fam.) up to ~ a) şmecher; b) minunat, grozav, straşnic; (fam.) in the reign of queen ~ la pastele cailor, când va face plopul pere şi răchita micşunele; (pop.) to be dressed up to (the time of queen) ~ a fi grozav de gătit / de pus la punct; (fam.) he is as queer as ^ s hatband nu-i sunt boii acasă, nu e în apele lui; (pop.) I take my ~, it wasn't me! jur că n-am fost eu! . dick s. (sl.) 1. biciuşca, bici. 2. (prese, de la. d i c t i o n a r y) dicţionar. 3. vorbire aleasă, cuvinte pompoase; to swallow the ~a) a rosti cuvinte pompoase fără a le înţelege; b) a se exprima în mod pedant. 4. (amer.) agent secret, detectiv. dicken ['dikin] interj, (austr.) gura! las-o moartă! dickens ['dikinzl s. (fam.) drac, naiba; what the ~do you want? ce dracu' vrei?; the ~! ei drăcie! drăcia dracului! how goes the ~? cât e ceasul? dicker ]'dikor] I. s. 1. (ec.) (mai ales în comerţul de blănuri) (lot de) zece bucăţi piei etc. 2. (amer.) comerţ, negoţ mărunt, colportaj. 3. obiecte / mărfuri pentru schimb sau vânzare. II. vb. intr. (amer.) a face negustorie măruntă / schimb în natură; a se tocmi bine. dickey fdiki] I. s. 1. (sl.) măgar. 2. păsărică, păsăruică. 3. piept de cămaşă, plastron, pieptar. 4. şorţ de piele, pieptar, bavetă de copil. 5. capră (de trăsură) sau loc la spatele trăsurii (pentru lachei etc.). 6. loc la spatele unui automobil cu două locuri. II. adj. (sl.) 1. prăpădit, jalnic, slab, ofilit; it's all ~with him s-a zis cu el. 2. (despre o întreprindere comercială) nesigur, şubred. dickey seat [~ >si:t] s. (auto) strapontin. dickies steadies ['dikiz 'stediz] s. pl. (amer. univ.) pantaloni viu coloraţi purtaţi în semn de logodnă neoficială. dicky ['diki] s. adj. v. d i c k e y. dicky bird [~ ba:d] s. 1. păsărică, păsăruică. 2. (sl.) păduche. 3. (sl.) femeie uşoară, pasăre de noapte. dicotyledon ['dai.koti'liidan, .dai-] s. (bot.) plantă dicotilcdonată / cu două cotiledoane. dicotyledonous [-as] adj. (bot.) dicotiledonat. dicrotic [dai'krotik] adj. (med., despre puls) dicrot. dicta ['dikts] s. pl.de la d i c t u m. dictagraph ['diktegra:f, -graf] s. v. d i c t o g r a p h . dictaphone ['diktafoun] s. dictafon. dictate I. [dik'teit] vb. A. tr. 1. a dicta (o scrisoare etc.). 2. (fig.) a dicta, a impune, a prescrie, a inspira; a îndemna; his conduct has been mostly ~d by ambition purtarea lui a fost dictată în cea mai mare parte de ambiţie. B. intr. a dicta, a conduce, a comanda, a porunci; I am not to be ~d to mie să nu mi se poruncească. II. ['dikteitj s. l.pl. porunci, directive; the ~s of reason poruncile raţiunii. 2. (pol.) dictat, act impus. dictation [dik'tei/5n] s. 1. dictare; to write from / to / under smb.'s ~ a scrie sub dictarea cuiva; to take ~ a scrie sub dictare. 2. poruncă, ordin, comandă; purtare sa» ton autoritar; to do smth. at smb.'s ~ a face ceva la ordinele cuiva. 3. (pol.) dictat; to take ~ a se supune unui dictat. dictator [dik'teitor] s. dictator. dictatorial [dikta'to:rial] adj. 1. dictatorial, absolut. 2. autoritar; imperativ, arbitrar. dictatorialness [-nis] s. caracter dictatorial. dictatorship [dik'teita/ip] s. dictatură. dictatress [dik'teitris] s. femeie dictator, dictatoare. dictature ['diktat/a', -tjuor] s. (rar) dictatură. diction ['dik/an] s. 1. selecţie a vocabularului. 2. (mod de) exprimare, limbaj; stil; poetic ~ limbaj poetic. 3. dicţiune; rostire. dictionarian [idikjp'nearian] s. (rar) lexicograf.



270



dictionary ['dikfanari] s. dicţionar; vocabular; lexicon; walking / living ~ enciclopedie ambulantă. dictionary catalogue [~ .kaualog] s. catalog de cărţi alfabetic. dictionary English [~ lirjglif] s. limbă engleză extrem de corectă, exprimare pedantă / livrescă. dictograph ['diktagraif, -graf] s. dictograf. dictorial [dik'torial] adv. v. d i c t a t o r i a l . dictum ['diktam], pl. dicta ['diktaj s. 1. dicton, zicală, sentinţă, aforism, maximă. 2. declaraţie oficială, afirmaţie sentenţioasă, propunere. 3. (jur.) dictum, sentinţă, opinie a unui judecător. dicyclic [dai'siklik] adj. (chim.) biciclic. did [did] past de la do. didactic(al) [di'dsktik(al), dai'd-1 adj. didactic, menit să instruiască. didactically [di'djektiksli, dai'd-] adv._ didactic. didacticism [di'dasktisizam, dai'd-] s. didacticism. didactics [di'dasktiks, dai'd-] s. pl. (folosit ca sg.) didactică, artă / ştiinţă a predării. didapper ['daidaspa1"] s. (omit.) corcodel-pitic (Podiceps minor). diddle ['didl] vb. A. tr. (fam.) 1. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară. 2. to ~ smb. out of his money a lua banii cuiva prin înşelăciune. B. intr. a pierde vremea cu fleacuri. diddler [-ar] s. (fam.) escroc, pungaş, trişor. didn't ['didnt] (fam.) prese, de la ă i d n o t. dido ['daidou] s. (amer.,fam.) ştrengărie, nebunie, poznă, farsă, festă, păcăleală, glumă; pocinog; încăierare, păruială; to cut ~es a face prostii; a face pe nebunul; a face scandal. didst [didst] (înv.) pas; pers. a2-asg.de la do. didy ['daidi, 'di-] s. (/atu.) scutec. didymium [dai'dimiom, di'd-] s. (chim.) didim. didymous ['didimas] adj. (bot.) îngemănat. die1 [dai],pl. dice [dais] sau dies [daiz] s. 1. (pl. dice) zar (de joc); to venture on the cast / turn of a ~ a miza pe aruncătura zarului; the ~ is cast / thrown zarul e aruncat; it had been a turn of a ~ whether depinde de hazard / de jocul întâmplării dacă; the ~ of war sorţii (schimbători ai) războiului; to throw the ~ a arunca zarul; (fam.) as straight as a ~ a) drept ca lumânarea / ca un băţ; b) cinstit, de onoare; loaded dice zaruri măsluite. 2. cub. 3. (pi. dies) bagatelă, fleac. 4. (pl. dies) (lehn.) ştampilă; poanson; stanţă; matriţă. 5. (pl. dies) (tehn.) filieră, clupă. 6. (pl. dies) (arhit.) soclu (de coloană). die2 past si part. trec. died [daid] vb. A. intr. 1. a muri, a răposa, a se prăpădi, a deceda; a pieri; (sl.) to ~ game a) a muri ca un bărbat / vitejeşte; a lupta până la ultima suflare; b) a muri ca o fiară hăituită; (fam.) to ~ hard v. to ~ game (a); (rel.) a muri nespovedit / nepocăit; (fig.) old prejudices ~ hard prejudecăţile adânc înrădăcinate nu dispar atât de lesne; (fam.) never say ~! nu te îndoi! nu şovăi! nu deznădăjdui!; (despre vite) to ~ well a da o carne bună; a man can ~ but once o moarte are omul; to his dying day până în ultima zi a vieţii lui. 2. (fig.) a muri, a nu mai putea. 3. (fig.) a se sfârşi, a se isprăvi, a se termina, a expira; a dispărea; a apune; a se şterge, a fi dat uitării; great deeds cannot ~ faptele mari trăiesc veşnic. 4. (despre vânt) a înceta, a se potoli. 5. (despre lichide) a se evapora. 6. (despre motoare etc.) a înceta de a mai funcţiona, a se opri. 7. to ~ at peace a muri în pace /cu cugetul împăcat; to ~ away a) a se stinge, a se ofili, a se trece; b) a leşina; c) (despre sunete) a amuţi, a se stinge; to ~ by inches a se prăpădi încetul cu încetul; to ~ by the sword a pieri de sabie; to ~ down v. t o ~ a w a y; to ~ for want of a muri din cauza lipsei de; to ~ for one's country a-şi da viaţa pentru ţară / pentru patrie; (fam.) I'll ~ for it pun capul (jos); if I ~ for it chiar de-ar fi să mor pentru asta; chiar dacă m-ar costa viaţa; to ~ for love v. to ~ o f l o v e ; to ~ for smb. ase prăpădi de dragul cuiva, a muri după cineva; (fam.) to ~ for smth. a nu mai putea după ceva, a pofti grozav la ceva; (fam.) to ~ for thirst a muri de sete; to ~ from apoplexy a muri de apoplexie; (fam.) to ~ in harness / in one's boots / in one's shoes; to ~ with one's boots / shoes on a) a muri cu zile; b) a muri la datorie / la post; c) a nu muri de moarte bună, a muri în ştreang; to ~ in the last ditch a muri luptând până la ultima suflare; to ~ like a dog a muri ca un câine; they ~d like flies mureau ca muştele; to ~ of a disease a muri de o boală; to ~ of a fall a muri dintr-o căzătură; to ~ of grief a muri de durere; to ~ of hunger / starvation a muri de foame; (fig.) to ~ of laughter v. to ~ w i t h l a u g h i n g ; to ~ of love a muri de dragoste; (fig.) to ~ of shame a muri de ruşine; to ~ off a) a muri năprasnic; b) a muri pe capete / în mare număr; to ~ on the gallows a sfârşi / a muri în ştreang; to be near / nigh dying a fi pe moarte, a i se apropia sfârşitul; to ~ out a) (despre popoare etc.) a se stinge, a pieri; b) (despre sunete) a amuţi, a se stinge; to ~ through exposure to cold a muri din cauza îngheţului; a îngheţa; (bibl.) to ~ unto a muri întru; (fig.) to ~ with laughing a muri / a nu mai putea / a se strica de râs; to ~ with shame v. to ~ o f s h a m e ; let the secret ~ within your bosom nu dezvălui taina. B. tr. 1. a muri de; to ~ a natural death a muri de moarte bună. 2. a lăsa să moară. II. s. (rar) moarte; (amer., sl.) to make a ~ of it a da ortul popii, a muri. die-away [~o'wei] adj. galeş, plin de dor, languros. dieb [di:b] s. (zool.) şacal nord-african (Caniş anthus). die block ['dai blok] s. (metal.) matriţă. diedral [dai'i:dn?!j adj. v. d i h e d r a l . die forging ['dai .fa:d3irj] s. (tel»;.) matriţare. die-hard ['daiha:d] I. s. 1. fiinţă rezistentă / cu şapte vieţi. 2. (pop.) conservator încăpăţânat. II. adj. încăpăţânat, înrăit, inveterat. die holder [~ .houkb'j s. 1. (tehn.) clupă de filetat. 2. (metal.) portmatriţă. dielectric [.daii'lektrik] (electr.) I. s. mediu dielectric / rău conducător / izolator. II. adj. dielectric, izolator. dielectrical [-ol] adj. v. d i e l e c t r i c (II). die mould ['dai mould] s. (metal.) presformă. diencephalon [idaien'kefalon, -se-], pl. si diencephala [-la] s. (anat.) diencefal.



 271



die pressing ['dai .presin] s. (tehn.) ştanţare. dieresis [dai'erisis],pl. diereses [-si:z] s. (fon.) diereză. dies1 [daii:z] s. (lat.) zi; (jur.) ~ non dies non, zi în care nu pot avea loc dezbateri juridice; zi care nu contează. dies2 s. (tehn.) falcă, bac de filieră, diesel (engine) ['diizal iend3irj] s. (tehn.) (motor) diesel. dieselize [-aiz] vb. tr. a înzestra (o linie ferată etc.) eu motoare diesel. diesel motor ['di:zl .mout3r] s. v. d i e s e l e n g i n e . diesel oil [*di:z?l oil] s. motorină. die sinker ['dai rsinka1"] s. gravor de stanţe / de matriţe. diesis ['daiisis, 'daias-],pl. dieses [-si:z] ş. 1. (poligr.) cruce dublă, două cruci suprapuse (semn). 2. (muz.) diez. die stock ['dai stok] s. 1. (metal) filieră, fileticră. 2. (tehn.) placă de filetat. diet1 ['daiot] I. s. 1. alimentaţie, hrană, mâncare; a simple ~ o alimentaţie simplă. 2. dietă, regim; to be upon ~ a fi la regim. II. vb. A. tr. a pune la regim, a hrăni conform unui regim. B. refl. a urma un regim, a ţine dietă / regim. diet2 ş. 1. dietă, adunare parlamentară. 2. adunare generală; congres, conferinţă. 3. (scot.) oră sau zi fixată, termen. dietary ['daiat^ri, 'daiit-] I. adj. dietetic. II. s. 1. alocaţie pentru hrană, raţie, regim alimentar (într-o şcoală, spital etc.). 2. dietă, regim. dietetic(al) [.daii'tetik, daia't-] adj. dietetic, relativ la regim / la dictă. dietetics [idaii'tctiks] s. pl. (rar, sg.) dietetică, ştiinţă a dietei. diethyl [idai'eOil] adj. (chim.) de etil, etilic; de dietil, dictilic. dietician, dietitian [idaii'ti/jn, idaia't-] s. 1. medie dietetician. 2. soră dieteticiană. differ ['difs'] vb. intr. 1. (from) a diferi, a se distinge, a se deosebi (de). 2. (from, with) a diferi (de), a nu fi de acord (cu), a fi în dezacord (cu), a nu se înţelege (cu); to ~ in opinion a diferi în păreri, a avea alte păreri; I beg to ~ îngăduiţi-mi să nu fiu de acord / să am altă părere; to agree to ~ a renunţa de a se convinge reciproc, a constata dezacordul. 3. (înv.) a se certa. difference ['difrsns, -faran-] I. s. 1. deosebire, diferenţă, ncasemănarc, distincţie; nepotrivire; disproporţie; it makes no ~ e acelaşi lucru, e totuna; n-are importanţă; the ~ between tweedledum and tweedledee ori cu capul de piatră ori cu piatra de cap, aproape nici o deosebire; it makes (a great) ~; it makes all the ~ in the world asta e cu totul altceva, asta schimbă complet lucrurile; to iron / to work out the ~s a atenua / a micşora / a şterge deosebirile; a apropia punctele de vedere; a aplana divergenţele; to split the ~a) a lua media / mărimea mijlocie; b) a adopta un compromis; a găsi o cale de mijloc. 2. diferend, dezacord, divergenţă, neînţelegere; ceartă; to settle the ~ a aplana diferendul. 3. diferenţă (între două cantităţi) rest; to pay the ~a plăti diferenţa. II. vb. tr. 1. a deosebi, a diferenţia. 2. (mat.) a diferenţia. different ['difrsnt, -farpnt] adj. 1. diferit, deosebit, alt; neasemănător; altfel de; that is quite ~ asta e cu totul altceva; you should have acted in a ~ way ar fi trebuit să procedezi altfel / în alt mod / în alt chip; this is ~ from what he said nu seamănă (deloc) cu ce spunea el; (as) ~ as chalk from cheese cu totul deosebit, ca de la cer la pământ. 2. (cu pl.) diferit, felurit, variat, divers; a lot of ~ things o mulţime de lucruri diferite, fel de fel de lucruri. differentia [idifa'ren/ia],pl. differentiae [-/ii:] s. 1. diferenţă specifică; (log.) diferenţă specifică. 2. (în muzica medievală) cadenţă. differentiable [idifa'rcn/iabpl] adj. care poate fi diferenţiat. differential [idifa'rcnfal] I. adj. 1. distinctiv, deosebitor. 2. (mat., tehn. etc.) diferenţial. II. s. 1. (tehn. etc.) diferenţial. 2. (mat.) diferenţială. differential axle [~ 'asksl] s. (tehn., auto) arbore / ax planetar; serniax. differential bridge [~ 'brid3] s. (electr.) punte diferenţială. differential calculus [~ 'kaslkjubs] s. (mat.) calcul diferenţial. differential capacitor [~ ka'psesita1"] s. (electr.) condensator diferenţial. differential condenser [~ kan'dcnsar] s.v. d i f f e r e n t i a l c a p a c i t o r . differential connection [~ ka'nek/sTi] s. (electr.) montaj diferenţial. differential control [~ kan'troul] s. (tehn.) reglaj de urmărire. differential cross [~ kros] s. (tehn.) cruce a sateliţilor. differential drum [~ drAm] s. (tehn.) tobă diferenţială. differential equation [~ i'kwei/^n] s. (mat.) ecuaţie diferenţială. differential gear [~ 'giar] s. (tehn.) angrenaj de diferenţial. differential heating [~ 'hi:tinj s. (metal.) încălzire diferenţială. differential pinion [~ 'pinjan] s. (auto) pinion satelit. differential pulley [~ 'puii] s. (tehn.) rolă diferenţială. differential shaft [~ '/a:ft] s. (auto) arbore planetar. differential spider [~ 'spaidar] s. (tehn.) crucea sateliţilor, differentiate bdifaVen/icit, -/jeit] vb. A. tr. a diferenţia, a deosebi, a discrimina, a distinge; to ~one from another a deosebi pe unul de altul. B. intr. a se diferenţia, a se deosebi, a se distinge. differentiation bdifaren/i'ci/an, -nsi-] s. diferenţiere, deosebire, distincţie. differently ['difrantli] adv. diferit, deosebit, altfel, altminteri; now he thinks quite ~ about it arc acum o părere cu totul diferită (în această chestiune). difficult l'difikait, -fak-] adj. dificil, greu, anevoios, obositor, trudnic; ~ of access greu accesibil; ~ of belief greu de convins; ~ of understanding greu de cap; ~ of ascent greu de urcat; to find it ~ to a găsi că e greu să. difficulty ['difikalti, -fak-] ş. 1. dificultate, greutate; a work of ~ o lucrare grea; the difficulties of English greutăţile studiului limbii engleze; with~cu greutate, anevoie. 2. dificultate, încurcătură, strâmtoare, nevoie; piedică, obstacol; to make / to raise difficulties a face dificultăţi / greutăţi; to plunge into a ~ a da de greu; a da de bucluc, a nimeri într-o încurcătură; to put difficulties in the way a face greutăţi; a pune beţe în



digestion



roate; to get over a ~ a trece peste o dificultate, a învinge o dificultate; to be under / in difficulties a fi strâintorat; a avea de luptat cu dificultăţi. 3. pl. (amer.) neînţelegeri, dezacord. diffidence l'difidans] s. 1. neîncredere în sine. 2. sfială, timiditate, modestie, ruşine. diffident ['difid^nt] adj. 1. neîncrezător în sine. 2. sfios, fricos, temător; ruşinos. 3. (înv.) neîncrezător; to be ~ of a nu se încrede în, a nu da crezare. diffidently [-li] adv. neîncrezător în sine, timid, cu prea multă modestie. diffluence ['difluans] s. 1. (geol.) difluenţă. 2. dizolvare, lichefiere. diffluent ['difluantj adj. 1. care curge separat. 2. fluid, curgător; care se topeşte (prin absorbirea umidităţii din aer). difform [di'fo:m] adj. (rar) diform; neregulat. difformity [-iti] s. diformitate, nercgularitate. diffract [di'fraîkt] vb. tr. (opt.) a difraeta, a frânge (o rază luminoasă). diffraction [di'frask/an] s. (opt.) difracţiune. diffractive [di'frsktiv] adj. care produce difracţie; de difracţie. diffuse I. [di'fju:z] vb. A. tr. a difuza, a răspândi, a vărsa, a împrăştia, a risipi; the news was ~d through the town ştirea se răspândi în oraş. B. intr. (despre gaze si lichide) a difuza, a se combina prin difuziune. II. [di'fjms] adj. 1. difuz, prolix; neclar; a ~speaker un vorbitor difuz /neclar. 2.împrăştiat,răspândit,ocolit. 3. (opt.) difuz; ~light lumină difuză. diffusely [di'fjmsli] adv. (în mod) difuz, împrăştiat. diffuser [di'fju:zar] s. 1. răspânditor, difuzor. 2. (auto, mine) difuzor. 3. (metal.) pâlnie de aer. difussible [di'fju:zabl, -zib-] adj. difuzabil, susceptibil de difuziune. diffusion [di'fju^n] s. 1. difuziune, răspândire, împrăştiere. 2. prolixitate, verbozitate, exces de cuvinte. 3. (opt.) difuziune (optică). 4. (mat.) penetraţie. diffusive [di'fju:siv] adj. 1. care (se) poate răspândi. 2. care (se) poate difuza. 3. difuz, prolix. diffusor [di'fju:z3r] s. v. d if f u s e r . dig1 [dig] I. past şi part. trec. dug [dAg], bibi. digged vb. A. tr. 1. a săpa; a dezgropa (şi fig.), a râma; a scormoni; a întoarce, a răscoli; t o ~ a ditch a săpa un şanţ; to ~and delve a săpa; to ~deep a săpa adânc; (amer.) to ~a snuff a lua o priză (de tutun); (mine) to ~ trenches a săpa galerii; (fig.) to ~ a pit for a săpa groapa (cuiva), a căuta să prindă în cursă. 2. (mai ales to~in) a vârî, a băga. 3. (sl.) a înţelege; a aprecia;! don't ~ classic music nu înţeleg muzica clasică. 4. (sl.) a fi atent la, a observa; ~ this! fii atent la ce-ţi spun! 5. (amer., fam.) a munci cu râvnă / din răsputeri; a toci. 6. (agr.) to ~ again a săpa (pământul), a întoarce cu sapa; (fam.) to ~away at smth. a munci stăruitor la ceva; to ~ down a săpa; a mina; a dărâma prin săpare; to ~ from a scoate din, a dezgropa din; to ~ in/into a) a îngropa; b) a înfige, a băga, a vârî (cuţitul etc.); to ~smb. in the ribs a da cuiva un ghiont; I have dug into several authors for that word am cercetat mai mulţi autori pentru a găsi acest cuvânt; to ~ out (of) a) a dezgropa, a scoate (din); b) (fig.); a scoate (cu greutate) la lumină / la suprafaţă; (mar.) to ~ out of ice a scoate (un vas) din gheţuri; to ~ through a săpa; to ~ up a) a săpa (adânc); b) a desţeleni, a desfunda; c) a dezgropa; to ~ up the hatchet / tomahawk a începe lupta, a declara război; d) (fig.) a dezgropa, a da în vileag, a scoate la lumină; e) (amer. sl.) a primi (bani). B. rej7. (mil.) to ~in a se îngropa în pământ; he dug himself out of prison îşi sapă o galerie subterană din închisoare. C. intr. 1. a săpa, a lucra cu sapa. 2. (şi to ~ out) (mine) a săpa galerii; a face săpături, excavaţiuni. 3. (şi to ~away (sl. scol.) a toci. 4. (sl.) a locui, a trăi. 5. to ~ away v. to ~(I, C, 3); to ~for a face săpături, a săpa în căutarea (cu gen.); to ~in a) a se ascunde în pământ / în tranşee; a săpa gropi / tranşee: b) (fam.) a se consolida, a-şi consolida poziţia etc.; c) a se apuca de lucru; (amer. sl.) to ~ out a o şterge, a spăla putina. II. s. 1. ghiont, izbitură, lovitură, brânci; a ~ in the ribs lovitură în coaste; ghiont; (fig.) to give smb. a ~ sau to have a ~ at smb. a înţepa pe cineva, a lua pe cineva peste picior. 2. (şl. şcol.) toceală, tocit; to have a ~ at a) a toci la; b) a sc apuca de. dig2 s. (austr.) amice! jupânc! coane! digamist ['digamist] s. persoană căsătorită a doua oară. digamma [dai'ga?ma,'—] s. digama, literă a alfabetului primitiv grecesc. digamous ['digamas] adj. 1. privitor la o a doua căsătorie. 2. (bot.) androgin, digam. digamy [Yligami] s. a doua căsătorie. digastric [dai'gasstrik] (anat.) I. adj. (despre muşchi) digastric, cu două extremităţi bombate. II. s. muşchiul maxilar inferior. digby ['digbi] s. scrumbie afumată de Digby (Noua Scoţie). digest I. [digest, dai'd3~] vb. A. tr. 1. a digera, a mistui, a asimila (alimente). 2. (jig.) a asimila, a înţelege, a pricepe, a studia, a analiza; to read, mark and inwardly ~ a citi cu atenţie şi a-şi însuşi cele citite; to ~ the events a şti să interpreteze evenimentele. 3. a îndura, a suporta; to ~ an insult a suporta o insultă. 4. a clasifica, a sistematiza; a concentra, a rezuma. 5. a fierbe, a trata cu abur, a infuza. 6. (agr.) a prepara compost din. B. intr. 1. a digera, a se mistui, a se asimila. 2. a se evapora. 3. (chim.) a se descompune; a se macera. II. [rdaid3est] s. 1- culegere (de material); publicaţie informativă; rezumat; expunere sumară; scurtă culegere de hotărâri judecătoreşti. 2. v. d i g e s t m a g a z i n e . 3. the Digest Codul lui Justinian. dîgestant [dai'd3estant] s. (med.) (agent) digestiv. digester [di^esta1"] s. 1. v. d i g e s t i v e (II). 2. vas ermetic pentru dizolvarea substanţelor prin căldură; autoclavă. 3. (tehn.) oala lui Papin. digestibility [di-d3esta'biliti] s. digestibilitatc. digestible ldi'd3establ] adj. 1. digcstibil, asimilabil, care poate fi mistuit. 2. (jig.) uşor asimilabil, lesne de însuşit. digestion [diYrjcst/^n.dai-lş. 1. digestie, mistuire; asimilare; hard of ~greu de mistuit; a good ~ o digestie bună. 2. (fig.) asimilare, însuşire (de cunoştinţe etc.).



 digestive



272



dike warden [~ 'wo:dn] v . d i k e r e e v e . digestive [digestiv, dai-] I. adj. 1. digestiv. 2. care provoacă digestia. 3. digestibil, dilacerate [di'tesoreit, dai'l-] vb. tr. a sfâşia, a rupe. asimilabil. II. s. digestiv, remediu care activează digestia. dilapidate [di'kepideit] vb. A. tr. 1. a ruina, a distruge, a strica, a dărâma, a dărăpăna; digest magazine ['daid3est imasgsizim] s. revistă care reproduce articole rezumate din alte publicaţii. a uza. 2. (fig.) a cheltui, a irosi, a toca (banii). B. intr. a cădea în ruină, a decădea, a se r dărăpăna. digestor [di'd3esto , dai'd3-] s. v. d i g e s t e r . dilapidated [di'tepidcitid] adj. 1. ruinat, dărâmat, stricat, avariat, învechit, uzat, diggable l'digobl] adj. care poate fi săpat. r digger ['digs ] s. 1. săpător. 2. miner (mai ales înmiitele de aur); miner la cărbune. dărăpănat; a ~ house o casă dărăpănată; an old ~ hat o pălărie veche şi ruptă. 2. (fig.) 3. (sl.) australian. 4. pl. Diggers trib de indieni din California de nord care se hrănesc delapidat, ruinat, uzat, irosit, decăzut. 3. neglijent îmbrăcat. cu rădăcini. 5. săpător, unealtă de săpat; potato ~săpăligă / maşină de scos cartofi. 6. pl. dilapidation [diitepi'deijan] s. 1. ruinare, dărâmare, distrugere; uzare. 2. cheltuire, (ist.) diggcri, participanţi la mişcarea agrară din perioada Revoluţiei burgheze din Anglia irosire. (1649). 7. v. d i g g e r w a s p. 8. (sl.) pică la jocul de cărţi; big ~ as de pică. 9. (austr. dilatability [dai.leits'biliti, di.l-, -'biloti] s. dilatabilitate; extensibilitate. fam.) soldat australian sau neozeelandez. 10. (austr.) v. d i g 2 .11. (amer.) camarad, amic, dilatable [dai'leitabl, di'l-] adj. dilatabil, extensibil. tovarăş. 12. (amer.) hoţ de buzunare. dilatant [dai'leitant, dai-] adj. dilatant; care se dilată; extensibil. digger wasp [~ wosp] s. (entom.) viespe Sphex. dilatation [■dailei'tei/an, dil-] s. dilatare; creştere, lărgire, mărire, extensiune; digging fdigirj] s. 1. săpare, dezgropare. 2. pl. zăcăminte / mine / terenuri aurifere. alungire. 3.pl. (si digs) (fam.) locuinţă. 4. (amer.fam.) regiune; loc. 5. (sl. scol.) sârguinţă; toceală. dilatation coupling [~ ikAplirj] s. (tehn.) manşon de dilataţie. digging up [~ 'Ap] s. (agr.) desfundare. dilatation equalizer [~ ,i:kW3laizar] s. (electr.) compensator de dilataţie. . dight [dait] past si part. trec. dight vb. tr. (înv. poetic) 1. a înveşmânta, a împodobi, dilatation regulator [~ >regjuleiter] s. (tehn.) regulator cu dilataţie. a găti. 2. a pregăti; a pune în ordine. dilate [dai'leit, di'l-] vb. A. tr. a dilata, a" lărgi, a mări; ~d eyes ochi dilataţi, măriţi. digit ['dkrjit] s. 1. (glumeţ satt anat.) deget de la mână sau picior. 2. lat de deget (măsură B. intr. 1. a se dilata, a se umfla, a creşte. 2. to ~ on / upon a se întinde / a insista asupra = 3 14 de ţol). 3. (mat.) cifră, unitate. 4. (astron.) a 12-a parte din diametrul Soarelui (u/iui subiect ele). sau al Lunii în măsurarea eclipselor. dilation [dai'leijan di'1-J s. v. d i l a t a t i o n . digital [-al] I. adj. 1. digital, de deget. 2. digitat, în formă de deget. 3. (/nat.) digital. dilative [dai'leitiv] adj. care se dilată. II. s. clapă (din claviatura unui instrument). dilatometer [idilo'tomito'] s. (fiz.) dilatometru. digital adder ['did3itl 'ajda'J s. (infor.) sumator digital / numeric. dilatometry [-dilo'tomitri] s. (fiz.) dilatometrie. digital clock [~ 'kbk] s. 1. ceas cu afişaj electronic. 2. ceas electronic. dilator [dai'leiW, di'l-] s. 1. (med.) dilatator. 2. (anat.) muşchi dilatator. r digital computer [~ karn'pju:t3 ] s. (infor.) calculator numeric. dilatoriness ['ditetarinis] s. întârziere, zăbovire, amânare. digitalin [.did3i'tcilin] s. (chim.) digitalină. dilator muscle [dai'leita musl] s. v. d i l a t o r (2). digitalis ].did3i'teilis] s. 1. (bot.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). 2. (med.) digita­ dilatory ['dilatări] adj. 1. lent, încet; întârziat, tardiv. 2. care amână, care tărăgănează. lină. 3. (jur.) dilatoriu. 1 digitalization [did3italai'zei/an] s. (med.) digitalizare, administrare de digitală. dildo ['dildou] s. penis artificial, dildo. digitalization2 s. (infor.) v. d i g i t i z a t i o n . dilemma [di'lems, dail-] s. dilemă; situaţie delicată, încurcătură; to be put into a ~ digitalize ]'did3italaiz] vb. tr. (med.) a administra (cuiva) digitală. sau to be in a ~ a se afla într-o dilemă; to be manoeuvred into a ~ a fi pus în faţa unei digitate ]'did3itcit] adj. (bot. ele.) digitat. dileme; the horns of a ~ cele două alternative ale unei dileme. digitated [-id] adj. v. d i g i t a t e . dilemmatic(al) [idile'msetiktsl)] adj. dilematic, încurcat, dificil. digitigrade ['did3iti.greid | adj. s. (zool.) digitigrad. dilettante [idili'tsenti] (ital.) l.pl. dilettanti [~] sau dilettantes [-z] s. diletant, amator; digitization [,did3itai'zei/an] s. (infor.) digitizare. neprofesionist. II. adj. diletant, amator. digitize ['did3itaiz] vb. tr. (infor.) a digitiza. dilettantish ['dili'tamti/] adj. de diletant, de amator. digitizer [did3i'taizar] s. (cib.) indicator numeric; (infor.) digitizor. dilettantism [idili'tasntizam] s. diletantism, amatorism. digitizing ]'daid3itaizirj] s. (infor.) digitizare. diligence1 ['dilid3ans] s. 1. silinţă, hărnicie, sârguinţă, stăruinţă, zel, osârdie. 2. grijă, digit selector ['did3it si'leto r ] s. (tel.) disc selector (la telefonul automat). precauţie, atenţie. diglotic [dai'glotik] adj. bilingv. diligence2 ['dili3â:n:s, -3a:ns, -3ă:«s şi pronunţia franceză] s. (fr.) diligentă, poştalion, dignified ['dignifaid] adj. demn, impunător, maiestuos. trăsură de poştă. dignify ['dignifai] vb. tr. 1. a înălţa, a înnobila, a face maiestuos, a.da aer de demnitate. diligent [rdilid3ant] adj. 1. silitor, sârguitor, harnic, muncitor, zelos. 2. (fam.) atent şi 2. a onora, a cinsti. grijuliu; îngrijit, executat cu grijă şi atenţie. dignitary ['dignitari] s. demnitar, (înalt) dregător. diligentness [-nis] s. v. d i l i g e n c e 1 (1). dignity ['digniti] s. 1. demnitate, atitudine demnă; aer de demnitate; sentiment al dill1 [dil] s. (bot.) mărar (Anethum graveolens). demnităţii personale; gravitate; ţinută, prestanţă; the ~ of labour demnitatea muncii; dill2 s., adj. (fam.) nătărău, prost, neghiob. to stand on one's ~ a) a se ţine demn, a avea conştiinţa demnităţii sale; b) a stărui în dillen ['dilonj vb. tr. (mine) a spăla în sită (staniul). greşeală din amor propriu; it is beneath his ~to nu e demn de el să. 2. merit; rang; titlu; dill pickle ['dil .piklj s. murături cu mărar. funcţie; to confer the ~ of a peerage a conferi titlul de pair. 3. (fam.) persoane cu vază, dilly-dally ['dilidadi] I. vb. intr. 1. a şovăi, a se codi, a ezita; a tărăgăna, a tândăli, personalităţi, elită. a amâna. 2. (fam.) a trândăvi, a lenevi. II. adj. (sl.) leneş, trândav. digraph ['dai'gra:f, -graf] s. (fon.) digraf. dilogy [rdifad3i] s. (ret.) dilogie. digress [dai'gres, di'g-] vb. intr. 1. (from) a se abate, a se (în)depărta, a devia (de la). diluent ['diljuont] I. adj. diluant, solvent, dizolvant. II. s. (med.) diluant, substanţă 2. (fig.) a se abate de la subiect (fn scris sau vorbă), a face o digresiune. digression [dai'gre/an, di'g-] s. 1. digresiune, abatere, deviere; to make a ~ a face o diluantă, care subţiază sângele. dilute [dai'I/u:t, di'l-] I. vb. tr. 1. a dilua, a dizolva, a topi, a subţia, a scădea, a reduce digresiune. 2. (astron.) deviere, distanţă unghiulară (a unei planete) faţă de Soare. (strălucirea unei culori). 2. a preface (vinul etc.); a pune apă în. 3. (fig.) a tempera, a slăbi, digressional [-al] adj. v. d i g r e s s i v e . a atenua (o doctrina, un program etc.). II. adj. diluat, dizolvat, topit, subţiat; scăzut, redus; digressionary [-ari] adj. v. d i g r e s s i v e . digressive [dai'gresiv, di'g-] adj. digresiv, care se abate, susceptibil de digresiune / de slăbit, atenuat, prefăcut, amestecat cu apă (despre vin etc.). dilutee [dai'l/u:'ti:[ s. muncitor necalificat (angajat în lipsa unui muncitor calificat). abatere / de deviere. dilution [dai'l/'u;/an, di'l-] s. 1. diluare, diluţie, dizolvare, subţiere. 2. slăbire, reducere, digs [digz] s.pl.v. d i g g i n g (3). scădere; ~ of labour înlocuirea a o parte din muncitorii calificaţi prin alţii necalificaţi. digue [di:g] s. v. d i k e ( I ) . diluvia s. pl.de la d i l u v i u m . dihalide [dai'haslaid,'-id] s. (chim.) compus dihalogenat. diluvial [dai'l/uivjal, di'l-] any. (geol.) diluvial, diluvian. dihedral [dai'hi:dral] adj., s. (geom.) diedru. diluvialist [-ist] s. diluvialist, adept al teoriei unei schimbări geologice cauzate de dihedral angle [~ ia:rjgl] s. 1. (geom.) unghi diedru. 2. (av.) diedru de aripă. actiuiiile catastrofice ale apei. dihedron [dai'hkdron] s. (geom.) diedru. diluvium [dai'ljuivjam, di'l-], pl. diluviums f-z] sau diluvia [-io] s. (geol.) diluviu, dihybrid [dai'haibrid] s., adj. (biol.) dihibrid. dik-dik ['dikdik] s. (zool.) specie de antilopă din Africa de Sud (din genul Madoqua potop. dim [dim] I. adj. 1. întunecat, obscur; întunecos; ceţos, voalat, nedesluşit; slab, palid; sau Rhynchotragus). dike [daik] I. s. 1. dig, zăgaz, stăvilar, baraj; iezitură, îngrăditură, zid. 2. (fig.) obstacol, mat, opac, neclar; a ~ room o cameră întunecoasă / slab luminată; by the ~ light of a barieră; oprelişte; zid, apărare. 3. şanţ, canal de scurgere. 4. (dial.) îngrăditură de pământ candle la lumina slabă a unei lumânări. 2. (despre sunete) slab, nedesluşit, neclar, stins. înierbat sau piatră care desparte două sau mai multe proprietăţi. 5. (geol., mine) filon 3. (despre vedere) slab, redus, miop. 4. (despre idei, amintiri etc.) neclar, confuz, nedesluşit, eruptiv. II. vb. A. tr. 1. a îndigui, a stăvili, a bara, a îngrădi. 2. a seca, a drena (apele) tulbure; vag. 5. (despre culori) fără lustru, şters, spălăcit. 6. (despre inscripţii etc.) şters, cu ajutorul şanţurilor de scurgere. 3. a topi (inul, cânepa) în şanţuri. 4. to ~ in a asana greu de citit / de descifrat. 7. tainic, misterios. 8. posomorât, sumbru, melancolic.II. vb. A. tr. 1. a întuneca, a înnegura; a lua strălucirea, a umbri, a eclipsa; (metal.) a depolisa. prin îndiguire. B. intr. (amer. sl.) a se găti, a se împopoţona. 2. (fig.) a întuneca, a micşora, a potoli. 3. to ~ out a camufla parţial. B. intr. 1. a se întuneca, dike bank [~ brerjk] s. mal întărit prin zăgazuri. a se înnegura; 2. (fig.) a se întuneca; a se micşora, a se potoli. ; dike grave [~ grciv] s.v.dikereeve. dimber ['dimbDr] adj. (sl.) straşnic, grozav, frumos. dike reeve [~ ri;v] s. administrator al zăgazurilor / canalurilor / digurilor (în regiunile dimber-damber [~ 'da;mb3r] s. şef al unei bande de hoţi. mlăştinoase ale Angliei).



 273



dinner sherry



diner-out [~'aut] s. 1. persoană care nu ia masa acasă. 2. (fig.) persoană care se invită dime [daim] s. (amer.) 1. monedă de 10 cenţi; not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de veşnic la masa altora. puţin. 2. pl. articulat (si.) parale, biştari, lovele. dinette [dai'net] s. 1. gustare de dimineaţă foarte copioasă, compusă şi din feluri calde. dime novel [~ inrwal] s. roman bulevardier / ieftin / de senzaţie. 2. (amer.) nişă servitul drept sufragerie. dime-note ['daimnout] s. (amer. si.) bancnotă de zece dolari. ding [dirj] I. past şi part. ţr£c. dinged [-d] sau (înv.) dung [dAn] vb. A. intr. a răsuna, dimension [di'men/pn, dai'm-] I. s. 1. dimensiune, mărime, măsură; of three ~s din trei dimensiuni. 2. pl. dimensiuni, proporţii, amploare; scheme of vast ~s plan / proiect a emite un sunet metalic. B. tr. (jam.) a asurzi cu vorba, a plictisi, a bate capul (cuiva). II. s. v. d i n g - d o n g (1,1,3). de proporţii imense / măreţe. II. vb. tr. a măsura, a dimensiona. ding bat ['dirj bast] s. (sl.) bani, lovele, biştari. dimensional [-si] adj. dimensional, relativ la dimensiune; one-~ unidimensional. 1 dingbats ['dinbsets] s. pl. (austr. sl.) to have the ~, to be ~ a fi într-o ureche, a-i fila dimension figure [di'mcn/^n ifiga "] s. (te/m.) cotă de desen. 1 o lampă. dimer ['daima "] s. (chim.) dimer. ding-dong ['din'darj] I. s. 1. ding-dong, birn-barn; dangăt de clopot. 2. sunet prin care dimerous ['dimaras] adj. (bot., entom.) dimer, format din două părţi. dime store ['daim ista:] s. (amer.) magazin universal care pune în vânzare exclusiv ceasornicul anunţă sferturile de oră. 3. alternanţă a rimei; repetiţie monotonă. II. adj. (fam.) care se succede repede; îndârjit; a ~ fight o luptă (îndârjită) cu sorţi schimbători. articole în valoare de 10 cenţi. III. adv. insistent, cu îndârjire; (fa/n.) to be at it ~; to go at / to it ~ a se bate / a se lupta dimeter ['dimita1"] s. (metr.) vers de doua picioare. cu îndârjire sau în serios; to set about smth. ~ a se apuca de ceva cu hotărâre / cu toată dimethyl [dai'meGil] s. (chim.) eter, dimetil. seriozitatea. dimetric [dai'metrik] adj. (mat.) dimetric. dingdong race [~ reis] ş. întrecere în care concurenţii au sorţi schimbători. dimidiate I. [di'midiit] adj. împărţit în două jumătăţi. II. [di'midieit] vb. tr. a înjumătăţi, dinge [dind3] s. (rar) culoare brună/ închisă (v. şi d i n g i n e s s 1 ) . a împărţi în două; a despica. dingey ['dingi] s. (anglo-indtan) 1. (mar.) pui (ambarcaţie de servitute). 2. (mar.) şlep. diminish [di'mini/] vb. A. tr. 1. a diminua, a reduce, a scădea, a micşora, a împuţina. 2. (jig.) a umili, a înjosi, a degrada. 3. (text.) a îngusta; a scădea ochiurile (cu gen.). 3. (ferov.) vagon de dormit (pentru muncitorii sau funcţionarii feroviari). 4. (av.) barcă 4. (arhit.) a subţia (în formă de con sau piramidă). B. intr. a se diminua, a descreşte, pneumatică de salvare (pentru amerizări forţate). dinghy ['dirjgi] s. v. d i n g e y . a scădea, a slăbi, a se micşora, a se împuţina. dingily ['dină^ili] adv. şters, spălăcit; întunecos, murdar; neclar. diminishable [-abl] adj. care poate fi micşorat / diminuat. dingîness ['dind3inis] s. 1. culoare ştearsă / spălăcită. 2. aspect murdar; aspect fumuriu. diminished [-t] adj. 1. micşorat, redus, scăzut, diminuat. 2. umilit, degradat, înjosit; dingle ['dirjgl] s. vâlcea adâncă; râpă, vale; (geol.) depresiune. to hide one's ~ head a-şi ascunde umilirea / puterea redusă. dingle-dangle [-.daerjgl] I. s. legănare, oscilare; clătinare, bălăbăneală. II. adv. legănat, diminished arch [~ 'a:t/] s. (arhit.) arc redus. oscilând, bălăbănindu-se. diminished column [~ 'kalam] s. (arhit.) coloană diminuată / subţiată de la baza în mişcându-se; dingo1 ['dingou] s. (austr. zool.) câine dingo (Caniş dingo). sus. 2 dingo adj. (sl.) atins, ţicnit, zănatic, şui. diminishing [di'mini/inj adf 1. care se micşorează, care descreşte / scade. 2. micşorat, dingy l'dind3i] adj. 1. murdar; înnegrit de fum; prăfuit; întunecos, sumbru, opac; şters, scăzut, împuţinat. spălăcit. 2. (fig.) (despre reputaţie etc.) dubios, îndoielnic. 3. (despre îmbrăcăminte, diminuendo [di.minju'cndou] adv. (ital. muz.) diminuendo. locuinţă etc.) vechi, uzat; sordid, sărăcăcios. diminution [.dimi'njm/sn] s. 1. micşorare, reducere, scădere, diminuare, împuţinare; dining car ['dainirj ka: r ] ş. (ferov.) vagon-restaurant. descreştere; atenuare, slăbire. 2. (arhit.) subţiere a unei coloane. 3. (muz.) repetare a unei dining coach [~ kout/] s. v. d i n i n g car. teme cu reducerea la jumătate sau la sfert a notelor originalului. . dining hall [~ ho:l] s. sală de mâncare / de mese; refectoriu. diminutival [diiininju'taivsl] (lingv.) I. adj. diminutiv, diminutival. II. s. sufix dining room [~ ru(:)m] s. 1. sufragerie. 2. birt. 3. (sl.) gură, leoarbă. diminutival. dining saloon [~ sailu:n] s. 1. sală de mese (pe un vaş). 2. (ferov.) vagon-restaurant diminutive [di'minjutiv] I. adj. l.foarte mic, în miniatură; a~horse un căluţ. 2. (lingv.) (mai ales în trenurile de lux). diminutiv(al). II. s. (lingv.) diminutiv (termen de alintare, mângâiere sau micşorare). dining set [~ set] ş. v. d i n n e r s e r v i c e . diminutiveness [-nis] s. micime, caracter minuscul; puţinătate. dinitrobenzene [daiinaitrou'benzirn] ş. (chim.) dinitrobenzen. dimissory ['dimisari] adj. de concediere, de licenţiere. dink1 [dirjk] (scot.) I. adj. elegant, gătit, înţolit. II. vb. tr. a decora, a împodobi; a găti. dimity ['dimiti] s. (text.) diagonal. dink2 ş. (mar.) 1. pui (ambarcaţie de servitute). 2. şlep. 1 dimmer ['dims "] s. 1. (electr.) rcostat, regulator de intensitate. 2. (fiz.) sticlă mată. dink3 s. (amer.) tichie, căciulită. dimmer switch [~ swit/] s. 1. (auto) comutator de faze. 2. (ferov.) comutator de obturare. dinkel wheat ['dirjkal rwi:t] s. (bot.) alac (Triticum spelta). dimmish ['dinii/] adj. cam întunecat, întunecos, tulbure, opac, voalat, neclar. dinkey ['dirjki] s. (amer. ferov. fam.) locomotivă mică de manevră. dimmock ['dimak] ş. (şl.) bani, parale, lovele, pitaci. dinkum ['dirjkam] (austr. sl.) I. adj. 1. adevărat, veritabil. 2. cinstit, de treabă. II. s. dimness ['dimnis] ş. întunecime, opacitate, întuneric. muncă grea, trudă. dimorphic [dai'ma:fik] adj. (biol. etc.) dimorf, cu două forme. dinky ['dirjki] adj. (fam.) 1. elegant, fercheş, gătit, spilcuit. 2. mic, neînsemnat. dimorphism [dai'moifizam] ş. (biol. etc.) dimorfism. dinmont ['dinmant] s. (scot.) batal (de 1-2 ani, care a fost tuns o singură dată). dimorphous [dai'ma:fas] adj. v. d i m o r p h i c . dinner ['dina1"] ş. 1. masă; masă principală a zilei (prânz sau cină); ~ is served masa dim-out ['dimaut] s. camuflaj parţial. e servită; to ask to ~ a pofti la masă; public ~ banchet; ~ without grace relaţii de dragoste dimple ['dimpl] I. s. 1. gropiţă (în obraz sau bărbie). 2. încreţitură, ondulaţie (a valului). prenupţiale; we had an early ~ am prânzit devreme; to eat one's ~ a lua masa (de prânz); 3. crestătură, adâncitură, scobitură. II. vb. A. tr. a încreţi, a ondula (suprafaţa). B. in/r. a cina; he has not eaten a good ~ nu s-a săturat, n-a mâncat pe săturate; what are we (despre apă) a se încreţi, a face cute. going to have for ~? ce avem la masă? I made a good ~ of it am mâncat cu poftă; I have dimpled [-d] adj. 1. cu gropiţe. 2. (despre apă) încreţit; ondulat. not made much of a ~ am mâncat puţin (/a pranz, la cină); to serve (up) ~ a servi masa dimply [-i] adj. 1. cu gropiţe. 2. ondulat, unduitor; încreţit, crestat. (prânzul, cina); the ~ is on the table masa e servită; ~ is waiting masa e gata; (prov.) dimpsy ['dimpsi] s. compot de mere şi pere. after ~ comes the reckoning (aprox.) cine vrea miezul, să spargă nuca; after ~, mustard dim-seen ['dhn'sim] adj. nelămurit, nedesluşit, neclar. prea târziu, la spartul târgului; to eat one's ~s a se pregăti pentru avocatură, a studia dim sighted [~ 'saitid] adj. miop; cu vederea înceţoşată. dreptul; scratch ~ masă improvizată; (amer.) testimonial ~ masă (dată) în cinstea cuiva. dim-sightedness [~ 'saitidnis] s. miopie; înceţosare a privirii. 2. dineu, masă oficială, masă de gală, banchet. dimwit ['dimwit] s. (sl.) cap sec, prostănac; nătâng, găgăuţă, nătăflcţ. dinner bell [~ bel] s. clopoţel care anunţă masa. dim-witted ['dim'witid] adj. (sl.) bătut în cap, nătâng, prost. dinner call [~ ko:l] s. 1. semnal pentru masă; gong. 2. vizită de politeţe făcută în scopul din [din] I. s. 1. larmă, vuiet, zarvă; tumult; zgomot, gălăgie, vacarm; ~ of arms zăngănit de a mulţumi pentru un dineu etc. de arme; ~ of carriages uruit de trăsuri. 2. (jig.) tulburare. II. vb. A. tr. 1. a asurzi, a zăpăci. dinner claret [~ .klasrat] s. vin de masă de Bordeaux sau Xeres. 2. to ~ smth. into smb.'s ears / head a bate capul cuiva cu ceva, a zăpăci pe cineva cu dinner clothes [~ kloudz] s. pl. haine de seară. ceva. B. intr. a face gălăgie / zarvă; a stârni tumult. dinner coat [~kout] s. v. d i n n e r j a c k e t . Dinah ['daina] s. (pop.) My ~ prietena mea. dinner dance [~ du:ns] s. masă urmată de dans. dinanderie [di'numdari:] ş. (fr. înv.) vase de alamă, veselă de bucătărie. dinner dress [~ dres] s. rochie de seară. r dinar ['di:na: , -'-] s. dinar. dinner hour [~ iauar] s. ora mesei. dinarchy ['dina:ki] s. (rar) v. d i a r c h y . dinner jacket [~ ^askit] s. smoching. Dinaric [di'nearik] adj. dinaric. dinnerless ['dinalis] adj. nemâncat, care nu a luat masa. dine [dain] vb. A. intr. 1. a lua masa, a prânzi; a cina; (glumeţ) to ~ with Duke dinner napkin ['dinaineepkin] s. şerveţel de masă. Humphrey a se lipsi de masă; a rămâne nemâncat; a mânca răbdări prăjite. 2. to ~ out dinner pail [~ peil] s. (amer.) sufertaş. a mânca în oraş / la restaurant. B. tr. 1. (înv.) a mânca. 2. a pofti la masă; a invita; a hrăni, dinner party [~ tpa:ti] s. masă mare / cu oaspeţi, banchet; dineu. a da de mâncare (cuiva); a primi la masă; he ~d me handsomely mi-a oferit o masă dinner piece [~ pi:s] s. (arte) tablou înfăţişând o masă / un banchet. bună; m-a omenit cum se cuvine; (fam.) this won't ~ us nu ne saturăm noi cu asta / cu dinner room [~ ru(:)m] ş. v. d i n i n g r o o m . atât. 3. a deservi; this table ~s twelve comfortably la această masă pot mânca uşor dinner service [~ isa:vis] s. 1. serviciu de masă, vase şi tacâmuri. 2. faţă de masă şi 12 oameni. 4. to ~ on / upon a manca, a se ospăta cu. şervete. r diner [-a ] s. 1. persoană care ia masa. 2. (fam.) vagon-restaurant. 3. mic restaurant. dinner set [~ set] ş. v. d i n n e r s e r v i c e . dinero [di'neorou] ş. (amer. sl.) bani. dinner sherry [~ i/eri] s. v. d i n n e r c l a r e t .



 dinner time



274



dip gum [~ gAm] s. răşină fluidă culeasă vara. dinner time [~ taim] s. v. d i n n e r h o u r . diphase ['daifeiz] aay. (electr.) difazic, difazat; (auto) bifazat. dinner wag(g)on [~ ,w£egan] s. (amer.) servantă, măsuţă cu rotile. diphasic [dai'feizik] aay. v. d i p h a s e. dinnery ['dinari] adj. de prânz; de cină. dip head ['dip ,hed] s. (mine) galerie principală. dinomic [dai'nomik] adj. (geogr.) aparţinând celor două emisfere. diphenyl [dai'fenil, -'fi:-] s. (chim.) difenil. dinornis [dai'nomis] s. (ornit.) pasărea moa (Dinomis). diphosgene [dai'fosd3i:n] s. (chim.) difosgen, surpalit. dinosaur [.dainaso:', -nous-] s. (paleont.) dinozaur. diphtheria [diffliaria, dip'6-] s. (med.) difterie. dinosaurian [idaina'soxian] I. s. v. d i n o s a u r . II. aay. de dinozaur. diphtherial [diFOiarial, dip'O-] adj. v. d i p h t h e r i c . dinothere ['dainouOiar] s. v. d i n o t h e r i u m . diphtheric [dif'Oerik] adj. (med.) difterie. dinotherium [dainou'Biariam] s. (paleont.) dinoterium. diphtheritic [.difuo'ritik] adj. v. d i p h t h e r i c . dint [dint] I. s. 1. (fig.) putere, mijloc; by ~ of cu ajutorul (c« gen.), prin mijlocirea diphtheritis [,dif6a'raitis] s.v. d i p h t h e r i a . (cu gen.) prin; în virtutea (cu gen.); by ~ of perseverance prin perseverenţă. 2. (fnv.) lovitură, atac. 3. (înv.) urmă (lăsată de o lovitură). II. vb. tr. a însemna, a marca, a lăsa diphtheroid ['difOaroid] adj. (med.) difteroid. un semn în / pe. diphthong ['difitarj] (fon.) I. s. diftong. II. vb. tr. (rar) a pronunţa diftongat, a diftonga. diphthongal [diftongai] adj. (fon.) cu caracter de diftong. dintless [-lis] adj. fără urmă. diphthongalize [difOorjgalaiz] vb. v. d i p h t h o n g i z e . dinus ['dainas] s. (med.) ameţeală. diphthongation [idifOorj'geijan] s. (fon.) diftongare. diocesan [dai'osissn, -sas-] (bis.) I. adj. diocezan, eparhial. II. s. 1. episcop. 2. (rar) diphthongization [.difeangai'zeijan] s. v. d i p h t h o n g a t i o n. paroh san enoriaş (dintr-o anumită eparhie). r diphthongize ['difOorjgaiz] (fon.) vb. A. tr. a diftonga, a preface în diftong. B. intr. a se diocese [ daiasi(:)s] s. (bis.) dioceză, eparhie. diftonga, a se transforma în diftong. diocess f'daioscs] s. v. d i o c c s e . diplasiasmus [daiipleisi'a?smas] s. (lingv.) dublare (a unei litere). diode ['daioud] s. (electr.) diodă. diplegia [dai'pli:d3ia] s. (/nea'.) diplcgie, paralizie bilaterală. dioecian [dai'i:/an] adj. v. d i o e c i u s. diplex [daiplcks] adj. (tel.) duplex; dublu. dioecius [dai'sikas] adj. (bot.) dioic. diplexor |'daipleksar] s. (tel.) diplexor, separator de căi de antenă. Diogenes cup [dai'od3ini:z kAp, -d3on-] s. palmă (făcută căuş). diplococcus [idipla'kokas],pl. diplococci [-sai, -kai] s. (biol.) diplococ. dioic ['daioik] adj. v . d i o e c i u s . diploe ['diploi:] s. (anat.) ţesut spongios al oaselor craniene. dioicus [dai'oikas] adj. v. d i o e c i u s . diplograph ['diplagra:f, -graîf, -lag-] s. diplograf (maşină de scris pentru orbi). Dionysia [-daia'nizia, -3ia, -siaj s. pl. (ist. Greciei) (serbări) dionisiace, bacanale. diploid ['diploid] adj. 1. dublu. 2. (biol.) diploid. Dionysiac [.daio'niziaîk, -zia?k, -siaîk] adj. dionisiac, bahic. diploma [di'plouma] I. s. 1. act, document oficial. 2. diplomă; adeverinţă; certificat; Dionysiacal [idaiani'saiakal] adv. v. D i o n y s i a c . Dionysian [idaia'nijan, -'nisian] aay. 1. v. D i o n y s i a c. 2. dionysian dionisiac, ~ in architecture diplomă de arhitect. II. vb. tr. a da l a elibera (cuiva) o diplomă (mai ales universitară). dezmăţat. diplomacy [di'ploumasi] s. 1. diplomaţie; (amer.) dollar ~ diplomaţia dolarului; diopside [dai'opsaid, -sid] s. (mineral.) diopsid. shirt-sleeves ~ diplomaţie fără mănuşi / fără respectarea etichetei diplomatice. 2. (fig.) dioptase [dai'opteis] s. (mineral.) dioptaz. r diopter ]dai'opta ] s. (opt.) 1. dioptrie. 2. dioptru (instrument de măsurat unghiurile), diplomaţie, iscusinţă, tact. diplomaed ['diploumad] I. adj. diplomat, cu diplomă. II. s. deţinător de diplomă. pinulă. diplomat(e) ['diplomat,-ploum-] s.v. d i p l o m a t i s t (1). dioptre s. v. d i o p t e r . diplomater [di'ploumatar] s. (pop.) v. d i p l o m a t i s t (1). dioptric(al) [dai'optrikţal)] adj. (opt.) dioptrie, de refracţie. diplomatial [.dipla'mei/al, -plou'm-J aay. (rar) v. d i p 1 o m a t i c (a 1) (1,2). dioptrics [dai'optriks] s. (folosit mai ales ca sg.) (opt.) dioptrică. diplomatic(al) [.dipla'manik(al), plou'm-J arfy. 1. diplomatic. 2. diplomat, plin de tact. diorama [idaia'rorma,'—] s. 1. (fa.) dioramă, tablou în relief. 2. (înv.) panoramă. 3. (despre copii ele.) textual, exact, fidel. 4. paleografie. 5. înşelător, amăgitor. diorite ['daiarait] s. (mineral.) diorit. dioscorea [daias'koxia] s. (med.) rădăcină de ignamă (folosită împotriva reumatismului). diplomatically [dipla'mstikali, -plou'm-] aaV. diplomatic, cu tact, cu diplomaţie. diplomatic body [.dipla'mstik 'bodi] s.v. d i p l o m a t i c c o r p s . Dioscuri [idabs'kju:rai] s. pl. (astron.) Gemenii (constelaţie si semn al zodiacului). diplomatic corps [~'ko:r] s-corp diplomatic. diosmose [dai'osmous] s. (fiz.) osmoză. diplomatic manoeuvres [~ ma'nu:voz] s. manevre diplomatice. diosmosis [idaias'mousis] s.v. d i o s m o s e . diplomatics [.dipla'maitiks, -plou'm-] s. pl. (folosit ca sg.) 1. diplomaţie, arta diplomaţiei. diotron ['daiatron] s. (cib.) diatron, circuit calculator cu diodă (cu emisiune limitată). 2. diplomatică, arta de a descifra hrisoavele. dioxane [dai'oksein] s. (chim.) dioxan. diplomatism [di'ploumatizam] s.v. d i p l o m a c y . dioxid(e) [dai'oksaid,'-'—] s. (chim.) bioxid; carbon ~ bioxid de carbon. diplomatist [di'ploumotist] s. 1. diplomat. 2. specialist în diplomatică. dioxin [dai'aksin] s. (chim.) dioxină. 1 diplomatize [di'ploumataiz] vb. intr. 1. a practica arta diplomaţiei. 2. a proceda / a se dip [dip] I. past si part. tree, dipped [dipt] sau dipt [dipt] vb. A. tr. 1. a cufunda, a afunda, a (în)muia, a băga într-un lichid; a imersa; to ~ one's fingers in water a-şi purta cu tact. diplomatology [diiplouma'talad3i] s.v. d i p l o m a t i c s (2). muia degetele în apă; to ~ one's pen in ink a-şi muia peniţa / pana în cerneală; to ~ garment a vopsi haine, a muia haine în vopsea; to ~ sheep a scălda oile (pentru diplopia [di'ploupia] s. (med.) diplopie, vedere dublă. deparazitare); (si.) to ~ one's beak a trage la măsea, a bea. 2. (si to ~ up) (out of, from) diplosis [di'plousis] s. (biol.) diploză. a scoate, a extrage (din); she ~ped up some milk out of the pail scoase puţin lapte din dipmeter ['dipmi:tor[ s. (mine) dipmetru; înclinometru. găleată. 3. (mar.) a coborî (imviliomtl). 4. (mar.) a atârna (o ancora). 5. (poligr.) a tampona; dip needle ['dip ■ni:dl] s. 1. ac magnetic, 2. (autom.) înclinometru, busolă de înclinaţie. to~ out / up a scoate, a extrage (dintr-un lichid). *> to ~ a curtsey a face o reverenţă. dip net [~ net] s. plasă de pescuit cu mâner lung. B. intr. 1. a se'cufunda, a (se) coborî, a descreşte; the scale ~s cântarul coboară; the sun dipnoan ['dipnouan] adj. (zool.) din categoria peştilor dipnoi. ~s below the horizon soarele apune / coboară dincolo de orizont; the road ~s drumul dipnoi ['dipnoui] s.pl. (zool.) dipnoi. . . coboară / e în pantă; the aeroplane ~ped but soon rose again avionul cobori puţin dar dipode ['daipoud] adj. (zool.) dipod, biped. curând se înălţă din nou. 2. (geol.) (despre straturi) a se sedimenta; a se înclina; a cădea, dipodic [dai'podik] adj. (metr.) dipodic, din două picioare egale. a se .surpa. 3. to ~ into a) a intra în, a cădea în, a se afunda în; b) a căuta; to ~ into books dipody ['dipadi] s. (metr.) vers dipodic / din două picioare egale. a frunzări / a se uita superficial prin cărţi; to ~ into one's pocket a se căuta în buzunar; dipolar ['daiipoula1"] adj. bipolar, dipolar. to ~ deep the future a scruta viitorul; to ~ under a se băga sub, a intra sub. II. s. 1. imersidipole ['daipoul] s. (electr.) dipol, dublet. une, imersare, (în)muiere (într-un lichid); to take a ~ a se afunda; (fam.) to have a ~ dipper ['dipar[ s. 1. căuş; lingură mare, polonic. 2. (tehn.) benă; canciog. 3. (mine) in the sea a face o baie în mare. 2. lichid, soluţie (pentru purificarea metalelor sau cupa excavatorului. 4. (omit.), nume generic pentru diferite păsări acvatice, mai ales deparazitarea oilor). 3. (mai ales farthing ~ s i candle) lumânare de seu. 4. înclinare, mierla-de-pârâu, mierla-acvatică (Cinclus aquaticus). 5. anabaptist american. 6. (amer. pantă, povârniş. 5. (si~of the horizon) depresiune a orizontului. 6. (geol.) sedimentare, astron.) the (Big) Dipper Carul Mare; the Little Dipper Carul Mic. 7. (sl.) pungaş de înclinare, coborâre (a straturilor, a filoanelor). 7. (fiz.) declinaţie magnetică, deviaţie buzunare. a acului magnetic. 8. (mai.) înclinare; oblicitate. 9. (av.) picaj înainte de luping. 10. (bot.) dipper dredger [~ ,dred3ar] s. 1. (hidr.) dragă cu lingură. 2. (tehn.) excavator cu roată răşină fluidă. 11. (sl.) hoţ de buzunare. 12. (amer. si.) pălărie, găină. portcupe. dipper stick [~ ,stik] s. (constr.) braţ de excavator. dip2 s. (glumeţ) beţiv (prese, de la d i p s o m a n i a c). dippiness ['dipinis] s. (sl.) scrânteală, ţicneală, aiureală. dip angle ['dip ia?ngl[ s. (tehn.) unghi de înclinare. dipping ['dipirj] s. cufundare, (în)muiere, afundare, imersiune. dip bucket [~ ,bAkit] s. găleată, vadră. dipping agent [~ lekrjsnt] s. (chim.) decapant. dip candle [~ ikîendl] s. v. d i p (II, 3). dipping circle [~ isa:kl] s. v. d i p c o m p a s s . dip cement [~ siiment] s. (materiale plastice) soluţie de înmuiere; adeziv pentru dipping machine [~ maji:n] s. maşină de înmuiat, imersiune. dipping neddle [~ini:dl] s. v. d i p n e e d l e , dip compass [~ .kAinpas] s. (top.) înclinometru. dipping rod [~rod] s. v. d i p rod. dipe [daip] vb. intr. (si.) (despre hoţii de buzunare) SL pleca la furat. dippy ]'dipi] adj. (sl.) nebun, trăsnit, ţicnit, sărit, scrântit, atins. dipetalous [dai'petolos] aay. (bot.) dipetal. dip rod ['dip rod] s. (tehn.) ştangă, tijă de măsurat. dip face ['dip ifeisj s. (mine) abataj pe înclinare. dip rope [~ roup] s. (mar.) parâmă de trecere. dip fault [~ fo:lt] s. (geol.) falie transversală.



 275



dirt band



direction finder [~ >faindar] ş. 1. (tel.) radiogoniometru. 2. (tehn.) indicator de direcţie. direction finding [~ ifaindirj] s. (ţel.) radiogoniometric. direction gauge [~ geid3] s. (tel.) goniometru. direction indicator |~ 'indikeita1"] s. 1. (auto) indicator de direcţie. 2. (electr.) indicator al sensului curentului. directionless pressure [di'rek/anlis 'pre/a1"] s. (hidr.) presiune hidrostatică. direction plate [di'rckjbn plcit] s. placă indicatoare. direction post [~ poust] s. stâlp indicator. direction ranging [~ ireind3in] ş. (md.) reglare a direcţiei de tragere. direction sign [~ sain] s. indicator de direcţie. direction switch [~ switf] s. (tehn) întrerupător de direcţie. directive [di'rektiv, da'r-, dai'r-] I. adj. director, conducător, îndrumător. II. s. directivă, instrucţiune. direct lay [di'rekt lei] s. (tehn.) cablaj direct. direct (laying) fire [~ -leiirj Taiar] s. (mil.) tragere directă. directly I. [di'rektli, dai'r-] adv. 1. direct, drept. 2. (jig.) fără ocol, făţiş, dc-a dreptul. 3. [şi 'drekli] îndată, imediat. 4. categoric, indiscutabil. 5. chiar, tocmai; ~ opposite chiar în faţă. II. ['drekli] conj. (fam.) (de) îndată cc; to get up ~ the bell rings a se scula (de) îndată ce sună clopotul / soneria; I went ~ I knew m-ani dus îndată ce am ştiut. direct method [di'rekt 'me8ad] s. metodă directa (în predarea limbilor străine). directness [di'rektnis, dai'r-, 'dairekt-] s. 1. direcţie dreaptă. 2. caracter direct / nemijlocit. 3. sinceritate, francheţe, spontaneitate, naturaleţe. direct object ['dairekt 'abd3ikt] s. (gram.) complement direct. director [di'rckta1", dai'r-] s. 1. conducător, şef. 2. director; membru în consiliul de conducere; board of ~s consiliu de administraţie; managing ~ administrator delegat. 3. (mil.) subofiţer însărcinat cu treburile administrative. 4. (bis.) conducător spiritual, duhovnic. 5. regizor (în teatru si cinema). 6. (mii.) busolă. 7. (tehn.) aparat pentru controlul direcţiei (la diferite instrumente); (amer.) dispozitiv de ochire. 8. (automatică) aparat de comandă. directoral [di'rcktsrsl, dai'r-] adv. v. d i r e c t o r i a l . directorate [di'rekterit, dai'r-] s. directorat; conducere, direcţie, consiliu de administraţie, administraţie, cârmuire; directoriu. direct oration ['dairekt o(:)reij3n] s. v. d i r e c t s p e e c h . director general [di'rekta ^en^r^l] s. director general. directorial [dbrek'tourial, dai-] adj. directorial, de director, de directoriu. directorship [di'rekta/ip] s. direcţie, conducere; funcţie de director. directory [di'rcktpri] I. adj. director, diriguitor, îndrumător. II. s. 1. carte cu adrese; repertoriu, ghid, călăuză, anuar; telephone ~carte de telefon, lista abonaţilor la serviciul telefonic. 2. (amer.) direcţie. 3. Directory (ist.) Directorat. direct pointing [di'rekt 'pointinj s. (amer. mii.) tragere directă. direct product [~ 'prodakt] s. (mat.) produs direct. directress [di'rektrcs, -ris, dai-] s. directoare. direct-acting [~'a?ktirj] adj. (tehn.) cu acţiune sau acţionare directă. directrix [di'rektriks, dai'r-], pl. .directrices [-risi:z] s. (lat. mat.) curbă directoare, direct action [~ 'aek/sn] s. 1. exercitare a presiunii maselor asupra guvernului prin intermediul grevelor (în loc de a acţiona pe calea votului prin intermediul Parlamentului). directoare. 2. (tehn.) acţiune directă. direct sale ['dairekt 'seil] ş. (ec.) vânzare directă. direct speech [~ 'spi:t/[ s. (gram.) vorbire directa. direct axis [~ 'geksis] I. s. (electr.) axă a câmpului de rotaţie direct. II. adj. ~ - ~ longitudinal. direct tax [~ 'tasks] s. impozit direct. direct compression [~ kam'pre/an] s. (constr.) compresiune pură. direct train [~ 'trein] s. tren direct. direct control [~ kan'troul] s. 1. (tehn.) comandă directă. 2. (automatică) reglare directă. direct-writing company [—.raitirj 'kAmpani] s. (ec.) societate de reasigurare. direful ['daiaful] adj. (poetic) îngrozitor, înfiorător, cumplit, înspăimântător, funest, direct current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent continuu. sinistru. direct descendant [~ di'sendant] s. urmaş / descendent direct. direfully [-i] adv. îngrozitor. înspăimântător. direct discourse [~ 'diska;s, -'ka:s] s. (gram.) vorbire directă. direfulness [-nis] s. grozăvie, caracter cumplit, funest. direct distance dialing [~ idistans 'daialin] s. (amer.) telefon interurban automat, instalaţie telefonică interurbană automată. direly [daiali] adv. grozav, înfricoşător; lugubru. direct drive [~ 'draiv] s. 1. (auto) priză directă. 2. (tehn.) acţionare directă. dire sisters ['daia -sistaz] s. pl. (mitol.) Furiile. dirge [da:d3]I.s. 1. cântec funebru, cântare de doliu, lamentaţie, bocet, jelire, tânguire, directer [di'rckta1-, dai'r-] s.v. d i r e c t o r . r plângere. 2. (bis.) serviciu funebru (la catolici). II. vb. A. intr. a cânta un cântec de jale direct fire [di'rekt -faia ] s. (mii.) foc direct, foc cu ochire directă. /un bocet, a boci. B. tr. a cânta un cântec de jale pentru, a jeli, a boci. direct guiding [~ 'gaidirj] s. (tehn.) gfridaj de translaţie. dirgeful [-ful] adj. tânguitor, tânguios, jalnic. direct hand ['dairekt 'hsend] ş. participare directă / nemijlocită; to take a ~in a participa direct la. dirigibility [idirid3a'biliti] s. dirijabilitate, caracter dirijabil. directing force [dai'rcktirj To:s] s. forţă directoare. dirigible ['dirid3abl, di'rid3-] (av.) I. s. (balon) dirijabil, zepelin; balon-pilot. II. adj. directing post [~'poust] s. v. d i r e c t i o n p o s t . (despre aerostate) dirijabil. dirigible balloon [~ ba'lu:n] s.v. d i r i g i b l e (I). direct intersection [di'rekt iinta(:)sek/;?n] s. (top.) intersecţie înainte. diriment ['dirimant] adj. (jur.) anulativ, care anulează; ~ impediment of marriage direction [di'rek/an, dai'r-] s. 1. conducere, îndrumare; to work under the ~ of smb. a lucra sub conducerea cuiva; to assume the ~ of an affair a lua în mâini conducerea împrejurare care anulează căsătoria. unei afaceri. 2. direcţie, cârmuire. 3. poruncă, ordin; pl. instrucţiuni, directive; ~s for dirk [da:k] I. s. 1. pumnal. 2. (mar.) stilet (de ofiţer). 3. (mar.) balansină de ghiu. II. v*. use mod de întrebuinţare; stage ~s indicaţii scenice. 4. direcţie, sens; in all ~s în toate tr. a înjunghia, a ucide cu pumnalul. sensurile; in the reverse ~ în direcţie contrară; in the ~ of în direcţia (cu gen.); what ~ dirl [da:l] vb. intr. (scot.) a vibra. did he take? în cc direcţie s-a dus? încotro a apucat? what is the ~ of the wind? din dirndl ['da:ndl] s. (germ.) rochie tiroleză, fustă tiroleză. ce direcţie bate vântul? 5. adresă. 6. subiect, domeniu, sferă; improvement in many ~s dirt [da:t] s. 1. murdărie; gunoi; jeg; excremente; all over ~ murdărit de SUS până jos, progres în multe domenii; new ~s of inquiry noi domenii de cercetare. împroşcat de noroi; heap of ~ grămadă de gunoi; hard ~moloz, dărâmături; (amer. vulg.) to dish the ~ a bârfi, a împroşca cu noroi; (as) cheap as ~ ieftin de tot / ea braga, pe directional [di'rek/snal, dai'r-] adj. direcţional, de direcţie. nimic; to treat smb. like ~ a desconsidera / a dispreţui pe cineva, a trata ca pe un câine, directional aerial [~ 'earial] s. (tel.) antenă dirijabila; antenă dirijată. a călca în picioare. 2. pământ, lut, noroi; (sl.) yellow ~ aur; (şl.) to cut ~ a merge repede; directional gyro [~ 'd3airou] s. (av.) girodirecţional. directional homing [~ 'houmin] s. (tel.) radioghidaj directiv (de întoarcere); a fugi, a-şi lua tălpăşiţa. 3. (geol.) aluviune, nămol. 4. (mine) pământ aurifer. 5. mârşăvie, mişelie, porcărie, josnicie; (amer. sl.) to do smb. ~ a-i face o porcărie / o mârşăvie cuiva; radionavigaţie. to talk ~ a spune porcării /obscenităţi. 6. vorbe injurioase, calomnii; to fling /to throw directional loud-speaker [~ rlaudispi:kar] s. (tel.) difuzor directiv, / to cast ~ at a împroşca cu noroi, a insulta, a face de ocară / albie de porci; to eat ~ a direction board [di'rek/an bo:d] s. placă indicatoare, indicator (al drumului). înghiţi umilinţe, a fi într-o situaţie degradantă, a se înjosi. direction cosine [~ -kousain] s. (geom.) cosinus director. 1 direction error [~ -era "] s. eroare de direcţie / direcţională. dirt band [~ bamd] s. (geol.) intercalate de steril.



dipsey ['dipsi] adj. (mar.) de mare adâncime. dip slip ['dip slip] s. (geol.) dislocare normală. dip slope [~ sloup] s. (geol.) pantă paralelă cu înclinarea straturilor. dipsology [dip'solad3i] s. studierea cauzelor alcoolismului. dipsomania [idipsou'meinia] s. dipsomanie, alcoolism, patima beţiei. dipsomaniac jidipsou'meiniaek] s. alcoolic, beţiv, dipsoman. dipsomaniacal [idipsouma'naiaksl] adj. dipsomaniac, alcoolic. dip-stick ['dipstik] s. (tehn.) jojă. dipt [dipt] past şi part. /rec. de la di p. diptera ['diptora] ş. pl. (entom.) diptere, insecte cu două aripi. dipteral [Miptaral] adj. 1. (arhit.) dipter, cu două rânduri de coloane, cu dublu peristil. 2. (entom.) v. d i p t e r o u s . dipteros ['diptaros] s. (arhit.) dipter, clădire cu două aripi; templu grecesc cu două rânduri de coloane. dipterous ['diptaras] adj. (entom.) dipter, cu două aripi. diptych l'diptik] s. 1. (ist.) diptic (tăbliţă de ceară). 2. (bis.) diptic, tablou din două panouri. dip working ['dip iwa:kin,] s. (mine) exploatare în coborâş. dire ['daiar] adj. grozav, înfricoşător, crunt, teribil, cumplit; ~ necessity aspră necesitate, necesitate implacabilă; ~ poverty / penury mizerie neagră / cruntă, sărăcie lucie; ^forebodings presimţiri funeste. direct [di'rekt, dai'r-, 'dairekt] I. vb. A. tr. 1. a adresa, a trimite; to ~ a letter to smb. a adresa o scrisoare cuiva. 2. a îndrepta; a adresa; to ~ the blow against a îndrepta lovitura împotriva (cu gen.); to ~ one's steps towards home a se îndrepta spre casă; to ~ one's remarks / efforts / attention to a-şi îndrepta observaţiile / eforturile / atenţia asupra (cu gen.); he ~ed his telescope towards the wreck îşi îndreaptă ocheanul spre epavă; to ~ one's steps to a-şi îndrepta paşii spre. a se îndrepta către. 3. a conduce, a ghida, a cârmui; the commander ~s troops comandantul conduce trupele; to ~ an enterprise a conduce o întreprindere; to ~ a business a conduce o afacere. 4. (jig.) a ochi / a viza / a ţinti pe, a face aluzie la (cineva); the remark no doubt was ~ed to me fără îndoială că observaţia mă viza pe mine. 5. a îndruma, a dirija, a îndrepta; can you ~ me to the post office? poţi să mă îndrumi spre poştă? 6. a dirija, a conduce (o orchestră, un cor). 7. a porunci, a comanda, a da directive (cuiva), a instrui (pe cineva); do as you are ~ed fă cum ţi se porunceşte; he has been ~ed to come here i s-a spus să vină aci. B. i/itr. a comanda, a dirija. II. adj. 1. direct, drept, fără înconjur, în linie dreaptă; ~ road drum direct. 2. direct, drept, nemijlocit, personal; to be in ~ communication with a fi în comunicare directă cu; ~hit lovitură directă. 3. complet, total, diametral; in ~opposition to diametral opus (cu dat.). 4. clar, explicit, fără înconjur, făţiş, hotărât, franc, nemijlocit, sincer; ~ answer răspuns hotărât. 5. (astron.) care se deplasează de la apus spre răsărit. III. adv. 1. direct, drept, de-a dreptul; I have him the lie ~ i-am spus de la obraz că minte. 2. în linie dreaptă, din tată în fiu. 3. fără intermediar, personal.



 dirt bed



dirt bed [~ bed] s. (geol.) strat de steril. dirt-cheap [~ 't.fi:p] I. adj. foarte ieftin, ieftin ca braga. II. adv. foarte ieftin, pe nimic, de pomană, pe degeaba. dirt eating [~ 'i:tirj] s. (med.) dorinţă nestăpânită de a mânca pământ. dirt farmer [~ diz-] s. 1. incapacitate, invaliditate, inaptitudine, neputinţă, debilitate; complete ~ invaliditate totală / 100%. 2. (jur.) incapacitate. disability pension [~ ipen/an] s. pensie de invaliditate. disable [dis'eibl, di'zei-] vb. A. tr. 1. a slăbi, a face neputincios, a mutila, a schilodi, a scoate din circulaţie. 2. (jur.) a declara incapabil; a pune sub interdicţie. 3. (mil.) a reforma, a declara inapt; a scoate din luptă, a face inapt. 4. (mil.) a demonta (o baterie etc.). B. refl. a se vătăma; a deveni schilod; a deveni inapt. disabled [dis'eibld, di'zei-] adj. 1. (despre persoane) infirm, invalid, schilod, mutilat, incapabil de muncă. 2. (mii.) inapt (pentru serviciul militar). 3. mutilat, schilod, infirm. 4. (despre aparate etc.) scos din circulaţie, stricat, avariat. disabled soldier [~ 'sould30r] s. (mii.) invalid (ae război). disabled veteran [~ 'vetsron] s.v.disabledsoldier. disabled worker [~ rwo:kor] s. muncitor care a pierdut capacitatea de muncă. disablement [dis'eiblmont, di'zei-] s. invaliditate; schilodire, estropiere, ciuntire. disableness [dis'eiblnis, di'zei-] s. (rar) impotenţă. disabuse [,dis3'bju:z, '--'-] vb. A. tr. a îndrepta, a elibera de greşeli; a dezamăgi, a deziluziona; a smulge din iluzii, a trezi la realitate, a lumina, a deschide ochii (cuiva); to ~one's mind a deschide ochii; a-şi scoate prostiile etc. din cap. B. refl. to ~oneself of a se lisa de, a renunţa la; a scăpa de. disaccord [,diso'ko:d] I. s. dezacord, discordanţă, neînţelegere, divergenţă de păreri, discordie, disensiune, ceartă. II. vb. intr. a nu fi de acord, a fi în dezacord. disaceordant [-ont] adj. discordant, divergent. disaceredit [diso'kredit] vb. tr. (pol.) a retrage acreditarea (cuiva). disaccustom [-diso'kAstom] vb. tr. a dezvăţa, a dezobişnui. disacidify [.diso'sidifai] vb. tr. (chim.) a neutraliza acizii din. disacknowledge [idisok'nolid3] vb. tr. a nu recunoaşte, a refuza să recunoască. disacknowIedg(e)ment [-mont] s. nerecunoaştere. disacquaintance [,diso'kweintons] s. ~ with înstrăinare de. disadjustment [idiso'd3Astrnont] s. (tehn.) dereglare. disadvantage [.disod'va:ntid3,'--'--] I. s. 1. dezavantaj, situaţie nefavorabilă; at a ~ dezavantajat, în dezavantaj; în pierdere; to take smb. at a ~ a) a surprinde pe cineva, a lua pe cineva prin surprindere / pe neaşteptate; b) a fi avantajat / în avantaj faţă de cineva; to sell to ~ / to sell at a ~ a vinde cu pierdere. 2. daună, detriment, prejudiciu, pagubă. 3. piedică, obstacol. II. vb. tr. a dezavantaja, a păgubi. disadvantaged [idiS9d'va:ntid3d, -'va;n-] adj. (sociol.) dezavantajat. disadvantageous [tdiscedva:n'teid30s, '-i~'~, -van-] adj. (to) dezavantajos, nefavorabil, defavorabil, neprielnic, neconvenabil (pentru). disadvantageously [-li] adv. dezavantajos. disadvantageousness [-nis] s. caracter dezavantajos, dezavantaj. disaffect [idiso'fekt, '--'-] vb. tr. (to, towards, with) a face (pe cineva) să-şi piardă afecţiunea / dragostea / interesul (pentru, faţă de). disaffected [-id] I. adj. (to, towards, with) nemulţumit (de), înstrăinat (de), lipsit de afecţiune (pentru, faţă de). II. s. pl. the ~ nemulţumiţii. disaffectedness [-idnis] s. v. d i s a f f e c t i o n . disaffection [.diso'fekjsn, '—'--] s. (to, towards, with) nemulţumire, dispoziţie nefavorabilă (faţă de), înstrăinare (faţă de), lipsă de dragoste / de afecţiune (pentru). disaffirm ['diso'fem] vb. tr. 1. (;'ur.) a anula, a casa, a abroga, a aboli, a infirma (o hotărâre). 2. a respinge, a nega, a tăgădui. disaffirmance [-ans] s.v. d i s a f f i r m a t i o n . disaffirmation [idissfoQ'mei/an] s. 1. (jur.) anulare, abrogare, infirmare, casare (a unei hotărâri). 2. respingere, negare, tăgăduire. disafforest [idiso'forest, -ist] vb. tr.l. a despăduri, a, defrişa. 2. (jur.) a trece de sub regimul folosinţei forestiere sub acela al folosinţei agricole. disafforestation [.disofores'tei/an] s. 1. despădurire, defrişare. 2. (jur.) trecere de sub regimul pădurilor sub acela al pământului arabil. disafforestment [idiso'foristmont] s. v. d i s a f f o r e s t a t i o n . disaggregate [dis'aagrigeit] vb. tr. a dezagrega.



276



disaggregation [disisegri'gei/an] s. dezagregare. disagree [diso'gri:,'—'-] vb. intr. 1. a diferi, a nu corespunde; a nu concorda; a fi în dezacord / in disensiune, a se certa, a nu se înţelege; these two statements ~ aceste două declaraţii nu concordă; I ~with you nu sunt de acord cu d-ta, nu-ţi împărtăşesc părerea; they ~ nu se înţeleg; it does not ~ with reason nu contravine raţiunii / bunului simţ; his conduct ~s with his words felul cum se poartă nu se potriveşte cu vorbele lui; we won't ~ about that n-o să ne certăm pentru asta. 2. to ~ with (despre climă, hrană) a nu prii (cu aat.), a fi defavorabil (cu aat.), a nu se împăca cu; this climate ~s with me acest climat nu-mi prieşte (pentru sănătate). disagreeable [idiso'griobl] I. adj. (to) dezagreabil, neplăcut (pentru); antipatic, prost dispus. II. s. 1. pl. neplăceri, dezagremente, necazuri. 2. persoană antipatică. disagreeableness [-nis] s. caracter / aspect neplăcut. disagreement [,diso'gri:mont] s. 1. neînţelegere, diferend, dezacord, disensiune. 2. deosebire de păreri. 3. ceartă, sfadă. disallow ['diso'lau, >--'-] vb. A. tr. 1. a respinge, a recuza. 2. a refuza; to ~ a claim a respinge o cerere. 3. a interzice. B. intr. to ~ of a refuza să admită, a respinge. disallowable [idiso'lauobl] adj. inadmisibil; condamnabil, reprobabil. disallowance [.diso'lauons] s. 1. respingere, recuzare. 2. (muz.) succesiune greşită de acorduri. disanimate [dis'amimeit] vb. tr. 1. a ucide, a omorî. 2. a descuraja, a demoraliza. disannul [.disa'nAl] vb. tr. a anula total, a desfiinţa, a lichida, a abroga total, a distruge. disannulment [-mont] s. anulare, abrogare. disapparel [idiso'parol] vb. tr. a dezbrăca. disappear [rdiso'pio','--'-] vb. intr. 1. (from) a dispărea, a pieri, a se face nevăzut (din). 2. to ~ among a se pierde prin(tre). disappearance [-ans] s. dispariţie, pieire. disapplied [idiso'plaid] adj. aplicat greşit. disappoint [idiso'poînt; -T'-] vb. tr. a dezamăgi, a decepţiona, a deziluziona, a dezorienta, a descumpăni; a nu-şi ţine cuvântul faţă de, a zădărnici, a înşela (speranţele); a dejuca, a face să nu reuşească; he is ~ed of his hopes este înşelat în speranţele lui; I was ~ed of the carriage degeaba am aşteptat trăsura, trăsura m-a lăsat în pană; he ~ed me of a visit l-am aşteptat degeaba, n-a venit (în vizită). disappointed [-id] adj. 1. decepţionat, dezamăgit, deziluzionat; dezorientat, descumpănit; înşelat, zădărnicit; agreeably ~ plăcut deziluzionat. 2. (înv.) nepregătit. disappointedly [-idli] adv. cu dezamăgire. disappointing [-irj] adj. dezamăgitor, care dezamăgeşte, decepţionant, înşelător. disappointingly [-inii] adv. v. d i s a p p o i n t e d l y . disappointment [-mont] s; 1, dezamăgire, decepţie, deziluzie; ~ in Iove decepţie sentimentală, dragoste nefericită; to meet with a ~ a încerca o dezamăgire. 2. necaz, supărare, mâhnire. disapprobation [disasprou'bei/sn,'-,--'—] s. dezaprobare, (vot de) blam, mustrare. disapprobative [idiso'proubeitiv] adj. v. d i s a p p r o b a t o r y . disapprobatory [idiso'proubotori] adj. dezaprobator, reprobator. disappropriate [idiso'prouprieit] vb. tr. a expropria. disappropriation [disoiproupri'ei/sn] s. expropriere. disapproval [,diso'pru:v3l, 'diso'p-] s. dezaprobare, reprobare. disapprove ['diso'pru:v,,--'-] vb. A. tr. a dezaproba; a reproba, a blama. B. intr. to ~ of a dezaproba, a nu fi de acord cu, a avea o părere defavorabilă despre; her father ~s of the match tatăl ei nu este de acord cu această căsătorie. disapprovingly [-irjli] adv. dezaprobator, reprobator; pe un ton sau cu un aer dezaprobator. disaproned [dis'eiprand] adj. (rar) fără şorţ. disarm [dis'aim, di'zomi] vb. A. tr. 1. a dezarma; a lua armele (cuiva), a pacifica; a face inofensiv. 2. (mil.) a demobiliza. 3. (fig.) a îndupleca, apotoli, a linişti, a astâmpăra. 4. to ~ smb. of a) a lua (armele) cuiva; b) (fig.) a lua, a despuia de, a dezbrăca de; to ~ death of its terrors a lipsi moartea de grozăvia ei. B. intr. a dezarma, a depune armele; if the great powers agree to ~ dacă marile puteri sunt de acord să dezarmeze. disarmament [diz'a:momont, diz-] s. dezarmare. disarmament committee [~ kb'miti] s. comisia pentru dezarmare (a O.N.V.). disarmature [dis'a:mot/3r, -tjuor] s. (rar) dezarmare. disarming [dis'a:mirj] adj. dezarmant; care înlătură suspiciunea / ostilitatea etc. disarrange ['diso'reina3, dis-] vb. tr. a deranja, a tulbura, a dezorganiza, a face dezordine în; a răscoli. disarrangement [-mont] s. dezordine, dezorganizare, deranjare, tulburare a unui post; haos, harababură. disarray [diso'rei] I. vb. tr. 1. a crea dezordine / confuzie în, a dezorganiza. 2. (poetic) a dezbrăca, a despuia. II. s. 1. dezordine, neorânduială, confuzie. 2. neglijenţă a îmbrăcăminţii, înfăţişare dezordonată. disarrayment [-mont] s.v. d i s a r r a n g e m e n t . disarticulate [disa:tikjuleit, dis-J vb. tr. a dezarticula, a desface, a separa, a despărţi. disarticulation ['disaMikju'lei/sn] s. dezarticulare. disassemble [diso'sembl] vb. tr. a demonta (o maşină etc.); a descompune; a dezasambla. disassembly ]-i] s. demontare (a wnei maşini etc.); descompunere; dezasamblare. disassimilate [-diso'simileit] vb. tr. (fiziol.) a dezasimila. disassociate [idiso'sou/ieit] vb. tr. a disocia; a separa, a despărţi. disassociation [idisoisou/i'ci/sn] s. disociere; separare, despărţire. disaster [di'za:stor, amer. -'zaes-] s. dezastru, nenorocire, catastrofă, calamitate, pacoste; ruină; plagă; sinistru, flagel; to court / to invite ~ a atrage nenorocirea; to walk with ~ a se expune pericolului. disastrous [di'za:stros] adj. dezastruos, ruinător, funest, catastrofal, nenorocit.



 277



discolor



a împuşca. 3. (med.) (despre o rană etc.) a puroia. 4. a se decolora. II. s. 1. descărcare, disastrously [-li] adv. dezastruos, nenorocit, catastrofal, ruinător. uşurare, (e)liberarc. 2. descărcare (a unei arme). 3. (electr.) descărcare. 4. (e)Iiberare, disastrousness [-nis] s. caracter dezastruos, catastrofal. scutire; licenţiere, destituire, revocare; pensionare; to get one's ~ a fi lăsat la vatră. disattach [.disa'tset/] vb, tr. a detaşa, a desprinde. 1 disavow ['disa'vau, T- -] vb. tr. 1. a tăgădui, a nega. 2. a dezaproba; a nu recunoaşte; 5. achitare, justificare, îndreptăţire (a inculpatului). 6. plată, achitare; receipt in full ~ a retracta, a dezice; to ~ an assertion a reveni asupra unei afirmaţii. 3. (pol.) a dezavua. plată care (e)liberează pe deplin de datorie. 7. îndeplinire, executare. 8. scurgere, scăpare, 4. a dezmoşteni, a renega (copii etc.). ieşire, uşurare; one so rigid in the ~ of his duties cineva atât de sever în îndeplinirea disavowal [-al] s. 1. tăgăduire, negare. 2. nerecunoaştere, dezaprobare, retractare, îndatoririlor sale. 9. secretare, degajare, eliminare (de puroi etc.). 10. (hidr.) debit; scurgere. dezicere. 3. (pol.) dezavuare. 11. (teA-t., chim.) decolorarc; soluţie decolorantă. 12. (tehn.) consum; ieşire. disband [dis'bsnd] vb. A. tr. 1. a licenţia, a concedia; a da drumul (cuiva); a lăsa la dischargeable [-abl] adj. care poate fi descărcat etc. (v. d i s c h a r g c I). vatră, a (e)libera (soldaţii)- 2- a împrăştia; a desfiinţa, a dizolva. B. inîr. a se dizolva, discharge-air shaft [dis't/a:d3 i£a 7a;ft] ş. (mine) puţ de aeraj. a se împrăştia, a se risipi; a fi lăsat la vatră. discharge book [~ buk] s. (mar.) registru de bord. disbandment [dis'basndmant] s. concediere, licenţiere; lăsare la vatră, (e)liberare discharge capacity [~ kaipsesiti] s. 1. (tehn.) mărime / capacitate a debitului. 2. (electr.) (a soldaţilor); împrăştierc, risipire. capacitate de descărcare. 3. (hidr.) capacitate de debit. disbar [dis'bu:1"] vb. tr. (jur.) a exclude / a radia din barou. discharge casing [~ ikeisirjl s. (electr.) cutie de ieşire. disbark [dis'ba:k] vb. A. tr. a coji, a curăţa de coajă. B. intr. (rar) v. d i s e m b a r k . discharge chamber [~ -t/eimbar] s. 1. cameră de evacuare. 2. (fit.) cameră de descărcare. disbarment [dis'ba:mant] s. (jur.) excludere / radiere din barou. discharge cock [~ ksk] s. (tehn.) robinet de golire, de descărcare, de scurgere. disbelief ['disbi'li;f,'—] s. 1. (in, of) necredinţă (faţă de), neîncredere (în). 2. (rar) discharge coefficient [~ -koui.fi/3nt] ş. (hidr.) coeficient de scurgere. negare, tăgăduire. dischargee [idist/a:'d3i:] s. (amer.) ostaş lăsat la vatră, demobilizat, (e)liberat. disbelieve ['disbi'li:v, i—'-] vb. A. intr. (in) a nu crede (în), a nu da crezare (cu dat.), discharge fan [.dis't/a:d3 fa?n] s. (tehn.) exhaustor, ventilator aspirant. a fi sceptic (în privinţa). B tr, a nu crede în; a nu se încrede în. discharge nozzle [~ inazl] s. 1. (tehn.) ajutaj de refulare / de evacuare. 2. (auto) injector. disbeliever [-ar] ş. (om) necredincios, neîncrezător, sceptic. discharge pressure [~ -pre/a1"] s. (tehn.) presiune de refulare / de evacuare. disbench [dis'bent/] vb. tr. (jur.) a ridica dreptul de a face parte din conducerea baroului discharge pump [~ pAinp] s. (tehn.) pompă de evacuare. l a colectivului de avocaţi (de la „Inns of Court"). discharge pipe [~ paip] s. (tehn.) 1. ţeava de evacuare / de ieşire. 2. conductă de aer. disboscation [idisbos'kci/pn] s. (agr.) despădurire, defrişare. discharge print [~ print] s. (poligr.) gravură cu apă tare. disbosom [dis'bu(:)z3m] vb. tr. (rar) a-şi descărca / uşura sufletul, a spune tot ce are discharger [dis't/a:d3ar] s. 1. persoană care descarcă/ (e)liberează etc. (V. d i s c h a r g e pe inimă/suflet. I). 2. ţeava de scurgere. 3. (electr.) eclator; lightning ~ paratrăsnet. 4. (tehn.) descărcător. disbowel [dis'baual] vb. tr. v. d i s e m b o w c 1. 5. (teA-t.) aparat de ronjat. disbrain [dis'brein] vb. tr. a scoate creierul din. discharge record [dis't/a:d3 ireko:d] s. 1. (tehn.) tabel cronologic de consumuri. 2. (hidr.) disbranch [dis'bra:nt/] vb. tr. 1. a despuia de crengi, a tăia ramurile (unui copac), a curaţi nidrograf. (un copac), a tunde. 2. (fig.) a smulge, a rupe. discharge valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă de evacuare / de descărcare. disbud [dis'bAd] vb. tr. a orbi, a curăţa de muguri. discharge water [~ »wD:tar] s. (hidr.) apă utilizată; apă scursă pe suprafaţa bazinului. disburden [dis'ba:dn] vb. A. tr. a descărca, a uşura, a (c)libera; a scăpa; (fig.) a uşura; discharging [dis't/u:d3in] I.adf de scurgere,de eşapament etc. (v. d i s c h a r g c l ) . to ~ one's heart a se uşura, a-şi lua o piatră de pe inimă. B. intr. a se descărca, a se ll.s.v. discharge(I,l,3,8). uşura. discharging arch [~ a:t/] s. (arhit.) arc de descărcare. disburse [dis'ba:s] I. vb. tr. a cheltui, a plăti; a scoate din pungă. II. s. (înv.) plată. discharging berth [~ ba:G] s. (mar.) dană de descărcare, debarcader. disbursement [-mant] s. 1. plată în numerar. 2. (ec.) avans, plăţi anticipate. discharging rod [~ rod] s. (electr.) paratrăsnet. r disbursing officer [dis'ba:sin., ofisa ] s. (mii.) casier. discharity [dis't/sriti] s. (rar) lipsă de caritate. disburthen [dis'ba:âpn] vb. tr. (înv.) v. d i s b u r d e n (A). disc harrow ['disk .hzerou] s. (agr.) plug cu discuri. disc [disk] s. 1. v. d i s k. 2. (anat.) disc. 3, disc, placă (de patefon etc.). disci ['diskai] s. pl.de la d i s c u s. discal [-al] adj. de disc; în formă de disc. discing l'diskirj] s. (agr.) discuire, boronire. discalceate [dis'kaslsieit] adj. (despre o călugăriţă sau un călugăr) desculţ; (numai) disciple [di'saipl] s. 1. discipol, ucenic; elev; cirac; adept, aderent, partizan. 2. (rel.) în sandale. apostol. discalceated [-id] adj. v. d i s c a l c e a t e . discipleship [-/ip] s. condiţia de discipol / de ucenic, ucenicie. discalced [dis'kaelst] adj. v. d i s c a l c e a t e d . disciplinable ['disiplinabl, -sap-] adf 1. disciplinat, care poate fi disciplinat. 2. culpabil, discant ['diskaent, dis'kamt] v. d e s c a n t . vinovat. discard [dis'ka:d] I. vb. A. tr. 1. a arunca din mână (o carte de joc). 2. a înlătura, a arunca disciplinableness [-nis] s. 1. ascultare, docilitate. 2. culpabilitate, vinovăţie. la o parte, a renunţa la; to ~ a friend a se lepăda de un prieten; to ~all suspicion a înlătura disciplinai [.disi'plaind, 'disiplinsl] adf (rar) v. d i s c i p l i n a r y . orice bănuială. 3. a concedia, a da afară, a exclude. B. intr. a arunca o carte de joc (inutilă). disciplinant ['disiplinant] s. 1. persoană care se supune unei discipline severe. 2. (ist. II. ['diska:d] s. 1. aruncarea unei cărţi de joc, defosarc; cartea aruncată; (amer.) to throw rel.) flagelator, biciuitor. into the ~ a arunca la rebut; a pune la index. 2. deşeu, rebut. disciplinarian [-disipli'nearian, -sap-] s. 1. adept sau propagator al disciplinei; he is discard head [dis'ka:d hed] s. (metal.) cap pierdut, maselotă. a good ~ ştie să menţină o disciplină severă. 2. (ist. rel.) partizan al doctrinei prezbiterienc. discarnate [dis'ko:nit] adj. fără trup, imaterial. disciplinary ['disiplinari] adf disciplinar, corecţional. disease [dis'keis] vb. tr. 1. a scoate din cutie. 2. a scoate din teacă. 3. a dezbrăca. discipline ['disiplin, -sap-] I. s. 1. disciplină; regulament; (mil.) spit and polish ~ discept [di'sept] (rar) vb. A. tr. a discuta, a dezbate. B. intr. 1. a discuta, a dezbate; disciplină severă; to bring into / under ~ a disciplina, a aduce la ascultare; to keep one's a delibera. 2. a fi de (o) altă părere. discern [di'sa:n, -'za:n] vb. A. tr. 1. a discerne, a desluşi, a recunoaşte; a vedea, a zări; passions under ~ a-şi înfrâna patimile / pasiunile. 2. (înv.) disciplină (ramură a unei we ~ed a sail in the distance am zărit o pânză în depărtare. 2. a distinge, a deosebi; ştiinţe). 3. pedeapsă; (bis.) mortificare, canon. 4. (înv.) bici, cnut. II. vb. tr.l. a disciplina, 2. a pedepsi. a judeca; a pătrunde; to ~ good from bad a deosebi răul de bine. B. intr. a deosebi, a face a instrui, a forma. discipliner [-ar[ s. profesor / dascăl sever. o deosebire. disciplinize [-aiz] vb. tr. a ţine în frâu; a disciplina. discerner [-ar] s. persoană care ştie să discearnă; cunoscător. discipular [di'sipjula1"] adj.de discipol; de partizan; de ucenic, apostolicesc. discernible [-abl] adj. care se poate discerne / recunoaşte / vedea; vizibil. discission [di'si3Pn] s. rupere, desfacere. discernibleness [-ablnis, -ib-] ş. distingere; vedere; recunoaştere. disc jockey ['disk 


 discolour



discolour [dis'kAlorJ vb. A. tr. 1. a decolora, a altera. 2. a păta; a atenua, a şterge. B. i/itr. I. a se decolora, a se spălăci, a ieşi la spălat; a păli. 2. a se murdări. discolouration [disikAlo'rei/sn, >disk-] s. 1. decolorarc, pălire, spălăcire. 2. pătare, alterare. 3. pată. discoloured [dis'kAlod] adj 1. decolorat. 2. pătat; murdar. 3. palid. discolourment [dis'kAlomont] s.v. d i s c o l o u r a t i o n . discombobulate [idiskom'bobjuleit] vb. tr. (amer. fam.) a zăpăci, a bulversa; a încurca; a răvăşi. discomfit [dis'kAmfit] vb. tr. 1. a deconcerta, a tulbura; a încurca, a zăpăci 2. a răsturna planurile (cuiva). 3. a înfrânge, a învinge complet, a zdrobi, a nimici. discomfiture [dis'kAmfitfa1] s. 1. zăpăceală, tulburare. 2. răsturnare a planurilor; zădărnicire; piedică, obstacol. 3. înfrângere, învingere, zdrobire, nimicire. discomfort [dis'kAmfit] I. s. 1. incomoditate; strâmtoare, jenă. 2. nelinişte, grijă; supărare, necaz. 3. deranjare, incomodare. II. vb. tr. a incomoda, a stingheri, a stânjeni, a deranja, a jena. discomfortable [-obl] adj. (rar) v. u n c o m f o r t a b l e . discommend [.disko'mend] vb. tr. a dezaproba, a blama; a mustra; a supune oprobriului. discommendable [-obl] adj. blamabil, condamnabil. discommendation [idiskomoridei/sn] s. blamare, dezaprobare, dezavuare. discommode [.disko'moud] vb. tr. v. d i s c o m f o r t (II). discommodity ['diska'moditi] s. incomoditate, supărare, jenă. discommon [dis'komon] vb. tr. 1. a interzice (unui negustor) să vândă studenţilor (în universităţile din Marea Britanie). 2. a scoate din folosinţă comună, a împrejmui (o parte) din izlazul comunal. discompose [idiskom'pouz] vb. tr. 1. a descompune, a schimba, a deranja, a răscoli; a strica, a altera. 2. (fig.) a deconcerta, a tulbura, a agita; a îndurera. discomposedly [-idli] adv. neliniştit, agitat, tulburat. discomposure [idiskom'pou30r] s. 1. tulburare, agitaţie, nelinişte. 2. descompunere, alterare (a trăsăturilor fetei). 3. dezordine, confuzie. disconcert [rdiskoriso:t,'—'-] vb. tr. 1. a deconcerta, a tulbura, a încurca, a face să-şi piardă cumpătul, a irita. 2. a deranja, a strica (planurile cuiva). disconcerted [-id] adj. deconcertat, încurcat, tulburat, agitat. disconcertment [-mont] s. deconcertare, tulburare; nelinişte. disconform [,diskon'fo:m] vb. intr. ~ to a nu concorda cu, a nu fi conform cu. disconformable [-obl[ adj. neconform. disconformity [-iti] s. 1. (to) neconformitate, nepotrivire (cu). 2. (geol.) discordanţă de stratificare. discongruity [idiskon'gruiti] s.v. i n c o n g r u i t y . discongruous [dis'korjgruos] aay. v. i n c o n g r u o u s . disconnect ['disko'nekt, -dis-] vb. tr. 1. a întrerupe, a despărţi, a separa, a tăia; a detaşa; a suspenda. 2. (electr.) a deconecta, a întrerupe (curentul). 3. (auto) a debreia; a deconecta. 4. (ferov.) a decupla. disconnected [-id] adj. 1. fără legătură, întrerupt; (despre vorbire) incoerent. 2. (tehn. etc.) decuplat. disconnectedly [-idli] adv. întrerupt, fără legătură. disconnecter [-orJ s. (electr.) separator; secţionar. disconnecting switch [.disko'nektirj 'swit/1 s. (electr.) întrerupător, disjunctor; secţionar. disconnection [idisko'nek/.7n,'--'—] s. 1. întrerupere; detaşare. 2. despărţire, separare. 3. (electr.) deconectare; întrerupere. 4. (tehn.) debreierc; decuplare. disconnector ['disko'nektor, i—'—] s.v. d i s c o n n e c t e r . disconnexion [idisko'nekfan,'--'--] s. v. d i s c o n n e c t i o n . disconsider [cdiskon'sidor] vb. tr. a discredita, a ştirbi prestigiul / reputaţia. disconsolate [dis'konsslit] adj. 1. inconsolabil, neconsolat, nemângâiat; disperat, deznădăjduit; dezamăgit, nenorocit. 2. (despre locuri etc.) trist, posomorât. disconsolately [-li] adv. nemângâiat, deznădăjduit, dezamăgit, nenorocit. disconsolateness [-nis] s. neconsolare, deznădejde. disconsolation [disiksnso'lei/sn] s. 1. dezolare, caracter inconsolabil. 2. neconsolare, deznădejde, disperare. discontent ['diskon'tent, idiş-] I. s. nemulţumire, neplăcere, supărare, durere, mâhnire. II. adj. (with) nemulţumit / nesatisfăcut (de), supărat / mâhnit (din pricina cu gen.). III. vb. tr. a nemulţumi, a supăra, a mâhni. discontented [-id] I. adj. nemulţumit, supărat; mâhnit. II. s. pi. the ~ nemulţumiţii. discontentedly [-idli] adv. nemulţumit, nesatisfăcut; supărat, cu necaz, cu mâhnire. discontentedness [-idnis] s.v. d i s c o n t e n t (I). discontentee [-i] s. (rar) nemulţumit. discontentment [-mont] s.v. d i s c o n t e n t (I). discontiguous [.diskon'tigjuos] aay. fără atingere, care nu e contiguu. discontinuance [idiskon'tinjuons, '--'—j s. 1. întrerupere, intermitenţă. 2. (jur.) suspendare, încetare (a unei acţiuni ele). discontinuation [.diskontinju'eifsn] s.v. d i s c o n t i n u a n c e . discontinue ['diskon'tinjuO), ,dis-] vb. A. tr. 1. a întrerupe, a înceta. 2. a renunţa la, a abandona; to ~a right a renunţa la un drept; to ~a paper a întrerupe plata abonamentului la un ziar. 3. (y'ur.) a suspenda, a întrerupe, a abandona (o acţiune). B. intr. a se întrerupe, a înceta; publication will ~ editarea va înceta. discontinuer ['diskon'tinjuor, .dis-] s. persoană care renunţă la ceva sau care întrerupe o activitate. discontinuity ['disikonti'nju(:)iti, >dis-[ s. discontinuitate, întrerupere; intermitenţă, caracter sporadic. discontinuity surface [~ .so:fis] s. (fiz.) suprafaţă de discontinuitate.



278



discontinuous ['diskon'tinjuos, idiş-] adj. discontinuu, întrerupt; sporadic, intermitent. discontinuous function [~ 'fArjfc/an] s. (mat.) funcţie discontinuă. discontinuously ['diskon'tinjuosli] aaV. cu întreruperi, discontinuu, sporadic. discontinuousness ['diskon'tinjuosnis] s.v. d i s c o n t i n u i t y . discontinuous waves ['diskon'tinjuos 'weivz] s. pl. (radio) unde discontinue. discophile ['diskoifail] s. discofil. discord I. ['disko:d[ s. 1. dezacord, divergenţă, discordie, disensiune, neînţelegere, nepotrivire, conflict, luptă. 2. (muz.) disonanţă. II. [dis'lexd] vb. intr. 1. (with) â fi în dezacord, a se certa (cu); a fi în divergenţă, a se ciocni (cu). 2. (muz.) a fi în disonanţă, a nu se armoniza. discordance [dis'ko:dans] s. 1. discordanţă, divergenţă, dezacord, neînţelegere, opoziţie. 2. (muz.) disonanţă. discordancy [-i] s.v. d i s c o r d a n c e . discordant [dis'kD:dant] adj. 1. discordant, nepotrivit. 2. (muz.) discordant, disonant; ~ note disonanţă, notă discordantă. discordantly [-li] aaV. 1. discordant, nepotrivit. 2. disonant. discordantness [-nis] s. (rar) v. d i s c o r d a n c e . discotheque ['diskotck,.--'-[ s. discotecă. discount I. ['diskaunt] (ec.) s. 1. scont, scontare a poliţei; bank of ~ bancă de scont. 2. bonificaţie; reducere, rabat; to claim a ~ a cere un rabat; to allow a ~ off / from the price a acorda un rabat la preţ; at a ~ a) sub valoarea nominală, depreciat, necerut de piaţă; b) fig.) nepopular. II. ['diskaunt, -'-] vb. A. tr. 1. (ec.) a sconta (o poliţă). 2. a scădea (o datorie ele). 3. (fig.) a nu ţine seama de, a face abstracţie de. 4. (fig.) a micşora valoarea; a pune (mai) puţin preţ pe; a nu da crezare (cu dat.); to ~ a braggart's story a asculta cu rezervă povestirea unui lăudăros. B. intr. (ec.) a da cu împrumut reţinând scontul. discountable [-obl] adj. (ec.) care se poate sconta, al cărui preţ poate fi redus. discount bank ['diskaunt baink] s. (ec.) bancă de scont. discountenance [dis'kauntinons, -ton-] vb. tr. 1. a dezaproba, a descuraja. 2. a respinge, a refuza sancţiunea / aprobarea. 3. a da / a face de ruşine, a ruşina. discounter ['diskauntor, dis'k-] s. (ec.) persoană care plăteşte scontul. discount house ['diskaunt haus] s. (ec.) 1. Fuma care se ocupă cu scontarea poliţelor. 2. (amer.) magazin cu preţuri reduse. discount rate [~ reit] s. (ec.) procent; taxă de scont. discourage [dis'kArid3] vb. tr. 1. a descuraja, a deprima; not to be ~d by difficulties a nu se lăsa descurajat de greutăţi; to «smb.'s efforts a descuraja eforturile cuiva. 2. (from) a abate (de la), a convinge, a îndupleca (să nu). 3. a dezaproba, a condamna. 4. a înfrâna, a opri, a stăvili, a pune stavilă (cu dat.) discourageable [-obl] adj. uşor de descurajat. discouragement [-mont] s. 1. descurajare, deprimare, depresiune. 2. dezaprobare, condamnare. 3. piedică, obstacol. discouraging [dis'kArid3irj] adj. descurajam, deprimant. discouragingly [-li] adv. descurajam, deprimant. discourse I. [dis'ko:s,'--] s. 1. (rar) conversaţie, convorbire; to hold ~ with a conversa cu. 2. disertaţie; prelegere, expunere, expozeu; predică; discurs, cuvântare; extemporaneous ~ cuvântare improvizată; to deliver a ~ a ţine un discurs / o cuvântare. 3. (rar) tratat. 4. vorbire, actul vorbirii. II. [dis'ko;s, -'koos] vb. A. tr. 1. a trata, a dezbate; a expune sub formă de prelegere / predică etc. 2. (poetic) a emite (sunete). B. intr. 1. a discuta, a convorbi, a conversa; a vorbi. 2. a-şi expune punctul de vedere. discourser [dis'ko:sor,'—] s. 1. vorbitor; conferenţiar; predicator. 2. autor (ai unui tratat etc.). discourteous [dis'ko:tjos, -'ko:t-, -'loot-] adj. nepoliticos, necurtenitor; grosolan, bădăran, mojic, ireverenţios, nerespectuos. discourteousness [-nis] s. v. d i s c o u r t e s y . discourtesy [dis'ko;tisi, -'ko:t-, -'koo-] s. grosolănie, bădărănie, mojicie, lipsă de politeţe / de respect. discover [dis'kAVor] vb. tr. 1. a descoperi, a da la iveală; a dezvălui, a releva; Columbus ~ed America Columb a descoperit America; he was ~cd in the act of breaking into the house fu surprins în momentul când pătrundea în casă. 2. a descoperi, a afla, a constata, a stabili, a-şi da seama (brusc) de; to ~ good reasons a afla motive întemeiate; to ~ a mistake a descoperi o greşeală. 3. a manifesta, a arăta, a da dovadă de; he ~ed great resourcefulness on that occasion cu acest prilej dădu dovadă de multă ingeniozitate. discoverable [dis'kwarabl] adj. care poate fi descoperit /aflat. discoverer [dis'kAV.7ror] s. descoperitor. discovert [dis'kAVot] adj. (jur.) necăsătorită; văduvă. discovery [dis'kAvori] s. 1. descoperire, găsire, aflare; constatare; stabilire. 2. dezvăluire, revelare. 3. deznodământ (într-o piesă etc.). 4. (jur.) prezentare / expunere a actelor şi faptelor pe care se sprijină cineva în justiţie. Discovery Day [~ dei] s. aniversarea descoperirii Americii (12 octombrie). discreate [idiskri'eit] vb. tr. a distruge, a nimici; discreation ['diskri'ei/an] s. distrugere, nimicire. discredit [dis'kredit,'-'--] I. vb. tr. 1. a discredita, a compromite; a face de râs, a dezonora, a defăima; his behaviour ~s him with the public purtarea sa îl discreditează faţă de public. 2. a nu da crezare (cu dat.), a se îndoi de, a refuza să creadă; the report was ~ed raportul a fost primit cu neîncredere. 3. a face îndoielnic / nedemn de crezare. II. s. 1. proastă reputaţie, discredit(are), compromitere, pierdere a reputaţiei; ruşine; to bring into ~; to bring ~ on /to a discredita, a compromite; to bring ~ on oneself a se discredita, a se face de râs, de ocară; without any ~ fără discreditarea cuiva. 2. neîncredere; to throw ~on a pune la îndoială, a trezi neîncredere în. 3. (ec.) pierdere a creditului comercial. discreditable [-obl] adj. compromiţător, dezonorant, ruşinos.



 279



discredited [-id] adj. 1. discreditat. 2. de necrezut. discreet [dis'kri:t] adj. 1. discret, rezervat, judicios, prudent, circumspect; ascuns; plin de tact. 2. reţinut, cumpătat (la vorbă). 3. (scot.) politicos, curtenitor. discreetly [-li] adv. judicios, prudent, cumpătat, reţinut. discreetness [-nis] s. v. d i s c r e t i o n (I). discrepance [dis'krep^ns] ş. (rar) v. d i s c r e p a n c y . discrepancy [-i] s. 1. nepotrivire, discrepanţă, contradicţie, neasemănarc, deosebire; inconsecvenţă. 2. (mat.) ecart, abatere. discrepant [dis'krep^nt] adj. deosebit, diferit, felurit, variat; contradictoriu; ~rumours zvonuri contradictorii / care se bat cap în cap. discrete [dis'kri:t, -'-] adj. 1. separat, distinct, discontinuu. 2. (filoz.) abstract. 3. (mat.) discret. 4. (înv.) discret. discrete quantity [~ 'kwantiti] s. (mat.) mărime discretă. discrete structure [~ 'strAkt/a1"] s. (fiz.) structură fină. discretion [dis'kre/sn] s. 1. înţelepciune, judecată, discernământ; prudenţă; tact; the years / age of ~ vârsta la care omul e considerat răspunzător din punct de vedere juridic (în Marea Britanie, la 14 ani); ~ is the better part of valour prudenţa este mai de preţ decât curajul; fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă. 2. discreţie; libertate (de acţiune), bun plac; apreciere; at / on / upon ~ la discreţie, după dorinţă; let him use his own ~ lasă-1 să facă cum crede (de cuviinţă); the instructions leave me a ~ instrucţiunile îmi lasă multă libertate de acţiune; at the ~ of la discreţia (cuiva); I leave it to your ~ las la aprecierea dv.; to surrender at ~ a se preda fără condiţii. discretional [-al] adj. v. d i s c r e t i o n a r y . discretionary [-ari] adj. discreţionar; ~ powers puteri depline / discreţionare. discretive [dis'kri:tiv] adj. (log.) disjunctiv. discriminai [dis'kriminai] adj. despărţitor. discriminant [dis'kriminant] s. (mat.) discriminant. discriminate I. [dis'krimineit] vb. A. tr. a discrimina, a deosebi, a diferenţia, a discerne, a distinge. B. intr. 1. (between) a deosebi, a distinge, a discerne, a discrimina, a face deosebire (între). 2. to ~ against smb. a face o discriminare / o excepţie împotriva cuiva; to ~ in favour of a face excepţii / discriminări în favoarea (cu gen.). II. [dis'kriminit] adj. despărţit, separat; distinct, clar, desluşit, discriminately [dis'krimineitli] adv. distinct, clar. discriminating [dis'krimineitin] adj. 1. distinctiv, caracteristic. 2. plin de discernământ, judicios; discriminatoriu, care distinge / diferenţiază; ~taste gust selectiv / fin. 3. (despre tarife etc.) diferenţial. 4. (tehn.) selectiv; discriminator. discriminating duty [~ idju:ti] s. (ec.) tarif preferenţial. discriminatingly [dis'krimineitirjli] adv. cu discernământ. discrimination [disikrimi'nei/an] s. 1. deosebire, diferenţiere, distincţie; discriminare; race ~discriminare rasială; trade ~discriminare comercială; sex ~discriminare de sex. 2. discernământ, judecată. 3. (cib.) salt condiţional; discriminare. discriminative [dis'kriminativ, -neit-] adv. v. d i s e r i m i n a t i n g (1,2). discriminator [disikrimi'neitar] ş. 1. persoană care discriminează etc. (cf. d i s c r i m i n a t e I). 2. (tel.) discriminator pentru semnale audio de modulaţie de frecvenţă. discriminatory [dis'kriminetari] adj. v. d i s c r i m i n a t i n g , discrown [dis'kraun] vb. tr. a detrona, a da jos de pe tron. discruciate [dis'kru:/icit] vb. tr. (rar) a tortura, a chinui, disculpate [dis'kAlpcif] vb. tr. (înv.) a disculpa, a absolvi, discursion [dis'ka:/an] s. 1. discuţie, dezbatere. 2. digresiune, discursive [dis'kaisiv] adj. 1. discursiv, divagator, împrăştiat. 2. discursiv, logic (uneori în opoziţie cu i n t u i t i v e ) . discursive faculty [~ 'fsekalti] s. putere de judecată. discursively [dis'kasivli] adv. trecând de la un subiect la altul; fără şir / legătură. discursiveness [dis'kasivnis] s. (log.) discursivitate. discus fdiskas], pl. disci ['diskai] sau discuses [-iz] s. (sport) 1. disc (aruncat de discobolii greci) 2. aruncare a discului. discuss [dis'kAs] vb. A. tr. 1. a discuta, a examina, a dezbate. 2. (fam. glumeţ) a consuma cu plăcere (hrană, băutură); a gusta; to ~ a fowl a mânca o găină; to ~ a bottle of wine a goli o sticlă de vin. B. intr. a discuta, a vorbi, a sta de vorbă, a delibera. discussant [dis'kAsant] s. participant la discuţii / dezbateri, vorbitor, discussible [dis'kAsabl] adj. care se poate discuta. discussion [dis'kA/pn] s. 1. examinare, cercetare, investigaţie; the question is under -chestiunea este în discuţie. 2. dezbatere, discuţie, deliberare; to enter into/ on a ~ a intra într-o discuţie; to begin / to open the ~ a începe discuţia sau dezbaterile; to close the ~ a închide discuţia, dezbaterile; frank ~ discuţie liberă / sinceră; public ~ discuţie publică; the ~s have been resumed discuţiile au fost reluate. 3. conversaţie; direct ~ conversaţie nemijlocită / directă. 4. (fam. glumeţ) consumare cu plăcere a unei mâncări /aunei băuturi. discussional [-al] adj. de discuţie. disdain [dis'dcin, diz'd-] I. vb. tr. 1. a dispreţui, a desconsidera. 2. (cu infinitive) a nu binevoi să, a nu catadicsi să, a considera nedemn să, a nu conveni să. II. ş. dispreţ, desconsiderare, depreciere. disdainful [-ful] adj. 1. dispreţuitor, depreciativ. 2. trufaş, arogant. disdainfully [-fuli] adv. dispreţuitor; depreciativ; cu desconsiderare. disdainfulness [-fulnis] ş. 1. dispreţ, desconsiderare. 2. aroganţă, disease [di'zi:z] I. s. boală, afecţiune, maladie, indispoziţie, deranjament; (fam.) bad ~ boală venerică; (ist.) the black ~ ciuma (morbus niger); blue ~ cianoză; ~ of the lungs boală de plămâni; ~ of the soul boală sufletească. II. vb. tr. a nelinişti, a îngrijora. diseased [di'zi:zd] adj. (with) bolnav (de); indispus; morbid.



disfigurement



diseasedness [-nisj s. stare bolnăvicioasă. disease-resisting [di'zi:zriizistirj] adj. rezistent la boli / la îmbolnăvire. disedge [dis'ed3] vb. tr. (rar) a toci, a face bont. dîsembargo [idisem'ba:gou, idisim'b-] vb. tr. a ridica embargoul de pe. disembark ['disim'bo:k, idis-,-sem-] vb. A. tr. a debarca, a descărca. B.intr. a debarca, a descinde. disembarkation [idisemba:'kci/pn,'—'--, -sim-] s. debarcare; descărcare. disembarkment [idisim'ba:kmant,'--'—] s. v. d i s e m b a r k a t i o n . disembarrass ['disim'bsras, idiş-, -sem-] vb. tr. a scoate din încurcătură/ din nedumerire; a uşura, a descurca, a scăpa de; a (e)libcra (din strâmtoare I jenă). disembarrassment [-mant] s. descurcare, (e)liberare, uşurare. disembellish [disiin'bcli/] vb. tr. a lua podoabele (cu gen.); a dezgoli, a urâţi. disembitter [disim'bitar, -sem-] vb. tr. a lua amărăciunea (cu gen.), a îndulci. disembodied ['disim'badid] adj. fără trup; imaterial. disembodiment ['disim'badimant] s. 1. descorporare, despărţire de trup. 2. (mii.) dizolvare (a unui corp de trupe). disembody ['disim'bodi, tdis-, -sem-] vb. tr. 1. a (e)libera, a slobozi, a despărţi (de trup sau formă); a descorpora. 2. (mil.) a dizolva (un corp de trupe). 3. (rel.) a dezincaraa. disembogue bdisim'boug] vb. A. tr. 1. (despre râuri) a vărsa (apele). 2. a debita, a emite. B. intr. (despre râuri) to ~ into a se vărsa în. disembosom [idisim'bu(:)zam] vb. A. tr. a revela, a încredinţa (a taină), a destăinui. B. refl. (to) a se descărca, a-şi deschide inima, a spune ce arc pe inimă (cuiva). C. intr. a se descărca, a se uşura, a se destăinui. disembowel [>disim'baual, -sem-, -auil] vb. tr. 1. a spinteca (burta), a despica, a deschide. 2. a scoate intestinele (cuiva). disembowelment [-mant] s. spintecare. disembroil [idisim'brail] vb. tr. 1. a descurca, a desface, a descâlci. 2. (fig.) a explica, a lămuri. disempower [idisim'pauar, -sem-] vb. tr. a lua puterea (cuiva). disenable [idisin'eibl] vb. tr. a face inapt; a descalifica. disenchain ['disin't/cin, -sen-] vb. tr. a descătuşa, a (e)libcra. disenchant ['disin't/u:nt, .dis-, -sen-] vb. tr. a (c)Iibcra (de farmec, de iluzie), a rupe vraja (cu gen.); a trezi, a dezmetici. disenchantment [-mant] ş. rupere a vrajei, dcsfermccarc. disencumber ['disin'kAmbar, «dis-, -sen-] vb. tr. 1. a descurca, a (e)libcra, a scăpa; a curaţi, a înlătura (piedicile). 2. (jur.) a degreva (de sarcini ipotecare). disendow ['disin'dau, idiş-, -sen-] vb. tr. a priva, a despuia de dotaţic. disenfranchise ['disinTrasnt/aiz, -sen-] vb. tr. v. d i s f r a n c h i s e . disengage ['disin'geid3, -sirj'g-, -sen'g-] vb. A. tr. 1. a desprinde, a desface, a degaja, a (e)libcra, a slobozi. 2. (tehn.) a debreia; a decupla; a degaja. 3. (chim.) a degaja (un gaz). 4. (scrimă) a degaja (sţxida). 5. (electr.) a deconecta. 6. (/nil.) a despresura, a (c)libcra. B. intr. a se desprinde, a se desface, a se (e)libera, a se degaja. disengaged [-d] adj. 1. desprins,desfăcut, degajat. 2. liber, neangajat, disponibil. I am ~ this evening sunt liber astă-seară; is this table ~? este liberă masa asta? disengagedness [-dnis] s. libertate; degajare. disengagement [-mant] s. 1. detaşare, (e)liberare; libertate, disponibilitate. 2. rupere a logodnei. 3. naturaleţe, purtare degajată. A. (chim.) degajare. 5. (mii.) despresurare, degajare (a trupelor). 6. (pol.) dezangajare. 7. (tehn.) debreiere; decuplare. disenrol(l) ['disin'roul, -sen-] vb. tr. a şterge de pe o listă. disentail ['disin'teil, -sen-] s. (jur.) (e)liberare a unei proprietăţi de restricţii testamentare. disentangle ['disin'tasngl, -sen-J vb. A. tr. a descurca, a (e)libera; a desface (si fig.). B. intr. a se descurca, a se (e)libera; (from) a se desface (de). disentanglement [-mant] ş. descurcare, (e)liberare, desfacere (şi fig.). disenter ['disin'ta/, -sen-] vb. tr. v. d i s i n t e r . disenthral(l) ['disin'Qra:l, -sen-] vb. tr. a dezrobi, a slobozi, a (e)libera. disenthral(l)ment [-mant] s. dezrobire, slobozire, (e)libcrare. disenthrone [idisin'Groun] vb. tr. a detrona. disentitle ['disin'taitl, -sen-] vb. tr. a lipsi de un drept / de un titlu; a descalifica. disentomb [idisin'tu:m, -sen-] vb. tr. a dezgropa, a dezmormânta, a deshuma, a scoate; a descoperi, a da la iveală, a găsi prin cercetări. disequilibrium [dis>i:kwi'libriam] s. dezechilibru. disestablish ['disis'taebli/, .dis-, -ses-] vb. tr. 1. a desfiinţa, a distruge, a aboli, a abroga. 2. a depune (dintr-o funcţie oficială), a destitui. 3. a separa (biserica, de stat). disestablishment [-mant] s. desfiinţare, abolire, abrogare; depunere, destituire, separare a bisericii (de stat). disesteem bdisis'ti:m] I. s. lipsă de stimă, desconsiderare.'II. vb. tr. a nu stima; a desconsidera, diseur [di'za: şi pronunţia franceză] s. (jr.) dizeur. diseuse [di'za:z şi pronunţia franceză] s. (fr.) dizeuză. disfavour ['disTeivar, dis'f-] I. s, 1. defavoare; disgraţie; to fall into ~ a cădea în dizgraţie. 2. dezaprobare; to regard with ~ a privi cu dezaprobare. 3. prejudiciu, rău, vătămare; to do a ~ to smb. a face un rău cuiva. II. vb. tr. a dezaproba, a nu încuviinţa. disfavourable ['dis'fcivarabl] adj. nefavorabil. disfeature ['dis'fi:tj5r, -dis-] vb. tr. a desfigura, a altera trăsăturile (cuiva). disfeaturement [-mant] s. desfigurare, alterare a trăsăturilor (cuiva). disfellowship ['dis'felu/ip] vb. tr. (amer.) a exclude dintr-o comunitate. disfiguration [disifigjua'rci/^n] s. v. d i s f i g u r e m e n t . disfigure [dis'figar] vb. tr. a desfigura, a deforma; a strica, a urâţi, a mutila. disfigurement [-mant] s. 1. desfigurare, deformare, urâţire, mutilare, sluţirc: diformi­ tate, defect fizic. 2. (fig.) deformare, mutilare.



 disforest



disforest [dis'forist] vb. tr. a defrişa, a despăduri. disform [dis'fo:m] vb. A. tr. 1. a transforma, a schimba forma (cu gen.). 2. (înv.) a deforma. B. inlr. a-şi pierde forma. disformity [-iti] s. (înv.) 1. deformare. 2. diversitate, varietate. disfranchise ['dis'frsenr/aiz, dis'f-] vb. tr. a priva / a lipsi de drepturile cetăţeneşti / de dreptul de vot. disfranchisement [dis'fnent/izmont] s. ridicare a dreptului de vot. disfrock [dis'frok] vb. tr. a răspopi; a caterisi; a descălugări. disgarnish [dis'gami/] vb. tr. 1. a despuia de podoabe. 2. v. d i s g a r r i s o n . disgarrison [dis'gaîrisn] vb. tr. (mil.) a lipsi de garnizoană (un oras). disgeneric [idisd3i'nerik] adj. ţinând de mai multe genuri. disgorge [dis'go:d3] v. A. tr. 1. a vărsa, a scoate, a arunca, a revărsa (lavă etc.); (fig.) to ~ one's secret a-şi da taina în vileag; a vomita. 2. a profera (înjurături). 3. a înapoia, a restitui. B. intr. a se revărsa. disgorgement [-mont] s. (re)vărsare. disgrace [dis'greis] I. s. 1. dizgraţie, defavoare; to be in ~ a fi în dizgraţie; to incur ~with smb. a-şi atrage dizgraţia cuiva; 2. decădere, ruşine, necinste, dezonoare, oprobriu; to bring ~ on one's family a-şi dezonora familia; they are a ~ to their country constituie o ruşine pentru ţara lor. II. vb. tr. 1. a degrada; a ruşina; a discredita. 2. a dizgraţia; to be ~d a fi în dizgraţie. 3. a dezonora. disgraceful [-ful] adj. 1. ruşinos, dezonorant, degradant. 2. (înv.) lipsit de graţie. disgracefully [-fuli] adv. în mod ruşinos / degradant / dezonorant. disgracefulness [-fulnis] s. dizgraţie, dezonoare. disgruntle [dis'grAnfl] vb. tr. a irita, a enerva, a supăra. disgruntled [-d] adj. nemulţumit; iritat, supărat, prost dispus, enervat. disguise [dis'gaiz] I. vb. tr. 1. a ascunde identitatea, a travesti, a costuma, a masca, a deghiza. 2. a face de nerecunoscut; a door ~d as a bookcase o uşă secretă înfăţişată ca un dulap de cărţi. 3. (rar) a ameţi, a îmbăta; ~d with drink ameţit de băutură, beat. 4. a ascunde, a disimula; a schimba, a transforma, a preface; to ~ one's intentions a-şi ascunde intenţiile; to ~ one's voice a-şi preface glasul. II. s. costumare, prefăcătorie, costum, mască; (fig.) mască, aparenţă; to throw off one's ~ a-şi lepăda masca; blessing in ~ fericire care iniţial părea nenorocire; under the ~ of sub masca de (sau cu gen.). disguised [-d] adj. 1. travestit, deghizat; costumat, mascat. 2. (sl.) băut, beat. disguisement [-mont] 1. deghizare, travestire. 2. prefăcătorie. disgust [dis'gAst] I. s. 1. dezgust, scârbă, greaţă. 2. repulsie, aversiune. 3. nemulţumire, supărare. II. vb. tr. 1. a dezgusta, a scârbi, a îngreţoşa; to be ~ed with a fi dezgustat de. 2. a nemulţumi, a supăra profund; he is greatly ~ed with you for not coming este foarte supărat pe tine pentru că n-ai venit. disgusted [-id] adj. dezgustat, scârbit. disgustful [-full adj. v. d i s g u s t i n g . disgustfulness [-fulnis] s.dezgust. disgusting [-irj] adj. dezgustător, scârbos, greţos; respingător, insuportabil, infect. dish [di/] I. s. 1. farfurie mare (pentru mâncarea la mapă), strachină; pi. veselă. 2. fel de mâncare; made ~ mâncare aleasă (cu diferite ingrediente); side ~ fel de mâncare accesoriu; standing ~ a) fel de mâncare obişnuit / permanent; b) (fig.) temă obişnuită. 3. recipient concav; scobitură, depresiune de teren. 4. stare / grad de concavitate; the ~ of a wheel concavitatea unei roţi. 5. (amer. fam.) fată sau femeie plăcută la înfăţişare; a cute ~ o femeiuşcă nostimă. II. vb. A. tr. 1. a aşeza mâncarea într-o farfurie mare. 2. a da o formă concavă, a curba, a scobi. 3. (fam.) a învinge în mod abil prin adoptarea politicii adversarilor, a duce; a înfunda; (înv.) a ~ of tea o ceaşcă de ceai; ~ of gossip flecăreală, taifas. 4. to ~ out a) a împărţi, a pune (mâncarea) în farfurii; b) (sl.) a împrăştia (vesti, informaţii); c) a plăti, a achita. B. refl. a se da de gol. to ~ up a) SL servi (masa); b) (fig.) a prezenta în chip atrăgător (fapte, argumente, anecdote), a înflori; c) (sl.) a spăla (vesela). dishabille [idisaVbi:l, -so'b-] s. (fr.) îmbrăcăminte sumară de interior, halat de casă, capot; in ~ în ţinută de casă. dishabituate [idisho'bitjueit] vb. tr. (to) a dezobişnui (de a, să). dishallow dis'hadou] vb. tr. a profana, a pângări. disharmonic [,disha:'monik] adj. (rar) v. d i s h a r m o n i o u s . disharmonious [.disha'mounios] adj. nearmonios, discordant. disharmonism [dis'ha:monizom] s. v. d i s h a r m o n y . disharmonize [dis'ha:monaiz] vb. tr. a strica armonia (cu gen.), a tulbura armonia dintre, a crea Un dezacord / o discordanţă între. disharmony ['dis'haimsni, -'—] s. lipsă de armonie; discordanţă; disonanţă. dish butter ['di/bAtorJ s. unt de masă / proaspăt. dish cloth [~ kloG] s. cârpă de vase, spălător. dish clout [~ klaut] I. s. 1. v. d i s h c l o t h ; (fam.) to make a napkin of one's ~ a se însura cu bucătăreasa. 2. (fam.) servitoare. 3. (fam.) paceaură, femeie murdară. II. vb. tr. a freca (scândurile), a spăla, a curăţa. dish cover [~ 'ICAVO'] s. capac (de castron). dish cradle [~ ikreidl] s. v. d i s h r a c k . dishearten [dis'ha:tpn] vb. tr. a descuraja, a deprima, a face (pe cineva) să piardă elanul / încrederea în sine. disheartening [-in] adj. descurajator, deprimant. disheartenment [-mont] s. descurajare, deprimare. dished [di/t] adj. în formă de ceaşcă / cupă. dishelm [dis'helm] vb. tr. a lua coiful (cuiva). dish-ended ['di/endid] aay. (tehn.) bombat. disher ['di/or] s. fabricant de farfurii. disherison [dis'herizn, -isn] s. (jur.) dezmoştenire.



280



disherit [dis'herit] vb. tr. (jur. rar) a dezmoşteni. disheritance [-ons[ s. (jur. înv.) dezmoştenire.dishero [dis'hiorou] vb. tr. (rar) a lua (cuiva) nimbul de erou, a demitiza. dishevel [di'/eval] vb. A. tr. a despleti, a ciufuli, a zbârli. B. intr. a fi despletit / ciufulit /zbârlit. dishevel(l)ed [-d] adj. 1. zbârlit, ciufulit; cu părul în dezordine, despletit. 2. în ţinută dezordonată / neîngrijită. dishevelment [-mont] s. ciufulire, zbârlire. dish gravy ['di/ .greivi] s. SOS de friptură. dish heater [~ ihi:tor] s. v. d i s h w a r m e r . / dishing [di/irj] adj. concav. dishome [dis'houm] vb. tr. 1. a deposeda de casă / de locuinţă. 2. a da afară (din casă), a evacua. dishonest [dis'onist, di'zo-] adj. necinstit, incorect, lipsit de loialitate, care nu se ţine de cuvânt. dishonestly [-li] adv. necinstit, incorect; dezonorant. dishonesty [-i] s. necinste, lipsă de corectitudine / de loialitate. dishonor (amer.) v. d i s h o n o u r . dishonorary [dis'onorori] adj. dezonorant. dishonour [dis'onor, di'zo-] I. s. 1. dezonoare, ruşine, ocară; to hold / to deem it a ~ to a socoti dezonorant să; to pronounce ~of a vorbi de rău, a cleveti, a defăima. 2. înjosire, umilire, afront. 3. fee.) ncachitare, refuz de a accepta sau de a plăti fu» bilet la ordin, trata, cec etc.); protestare a unei poliţe. II. vb. tr. 1. a dezonora, a ruşina, a discredita; a înjosi; to ~ one's promise a nu-şi ţine promisiunea. 2. a necinsti, a silui, a viola. 3. (ec.) a nu onora (o poliţă); a nu plăti, a nu achita. dishonourable [-obi] adj. dezonorant, compromiţător, ruşinos, necinstit. dishonourableness [-nis] s. dezonoare, ruşine. dishonoured bill [dis'onod bil, di'zo-] s. (ec.) poliţă protestată. dishonourer [dis'onoror, di'zo-] s. persoană care dezonorează / care necinsteşte; pângăritor, profanator; violator. dishorn [dis'hom, di'z-] vb. tr. a scoate coamele (unui animal). dishorse [dis'hois, di'z-1 vb. tr. a trânti din şa / de pe cal. dishouse [dis'haus, di'z-] vb. tr. a da afară din casă, a evacua. dishpan ['di/pam] s. (amer.) lighean de vase. dish rack ['di/ rsk] s. suport pentru uscarea farfuriilor. dish rag [~ raig] s. v. d i s h c 1 o t h. dishtowel ['di/tauolj s. ştergar de vase. dishumour [dis'hju;mor] (înv.) I. s. proastă dispoziţie. II. vb. tr. a indispune. dishware ['di/weo] s. serviciu de masă; veselă. dish warmer ['di/ iWo;mor] s. dispozitiv pentru încălzirea farfuriilor. dish wash [~ wo/] s. v. d i s h w a s h e r (1). dish washer [~ .wo/or] s. 1. spălător (de vase). 2. (omit.) codobatură (Motacilla sp.). dish water [~ wo:tor] s. zoaie, apă în care s-au spălat vasele; lături; (fam.) (as) common as ~ foarte comun, extrem de obişnuit. dishy ['di/i] adj. (sl.) fermecător, ispititor. disillusion [idisi'l/u:3on, 'dis-J I. s. deziluzie, dezamăgire. II. vb. tr. a dezamăgi, a deziluziona, a face să piardă iluziile; a deschide ochii (cuiva), a trezi la realitate. disillusionize [-aiz] vb.tr. v. d i s i l l u s i o n (II). disillusionment [-mont] s. v. d i s i l l u s i o n (I). disimbitter [■disim'bitor] vb. tr. a îndulci, a lua amăreala (cu gen.). disimprove [rdisim'pru:v] vb. A. tr. a înrăutăţi, a face. mai rău, a face să regreseze. B. intr. a se înrăutăţi; a regresa. disimprovement [-mont] s. înrăutăţire; regres. disincentive ['disin'sentiv] I. s. factor deprimant / demobilizam. II. adj. descurajator, deprimant, demoralizant. disinclination [idisinkli'nei/pn,'—'--] s. (to) lipsă de înclinaţie (pentru); aversiune, repulsie (faţă de, pentru). disincline ['disin'klain, idiş-] vb. A. tr. (from) a îndepărta, a abate (de la); (for) a inspira aversiune (faţă de). B. iutr. to ~ to a nu vrea să, a nu avea poftă să; a nu simţi înclinaţie pentru; a simţi repulsie faţă de. disincorporate ]'disin'ko:poreit] vb. tr. 1. a dizolva (o corporaţie, o asociaţie).!, a separa de o corporaţie / de o asociaţie. disincorporation ['disiniko:po'rei/pn] s. 1. retragere a drepturilor unei corporaţii. 2. dizolvare a unei asociaţii. disincourage ['disin'kArid3, .dis-] v. tr. (rar) v. d i s c o u r a g e . disincrease ['disin'kri:s, idis-j s. (înv.) I. descreştere, micşorare. II. vb. intr. a descreşte. disincrustant [disin'krAstpnt] s. (tehn.) dezincrustant, antiincrustant. disindividualize [disrindi'vidjuolaiz] vb. tr. a lipsi de individualitate, a depersonaliza. disinfect [idisin'fekt] vb. tr. a dezinfecta, a curăţa; a deparazita. disinfectant ]-ont] adj., s. dezinfectant. disinfecting [-in] adj. dezinfectant; de dezinfectare. disinfection [disin'fek/on] s. dezinfecţie; deparazitare. disinfection plant [~ pla:nt] s. cameră de dezinfectare; etuvă. disinfective [Idisin'fektiv] adj. dezinfectant. disinfector [.disin'fektor] s. 1. aparat de dezinfectare. 2. dezinfectant. disinfest [disin'fest] vb. tr. 1. a dezinsectiza. 2. a deratiza. disinfestation ['disinfes'tei/sn] s. dezinfestare (mai ales deratizare); rat ~ deratizare. disinflation [idisin'flei/sn] s. (ec.) deflaţic. disinflationary [-OTÎ] adj. 1.dedeflaţie.2. v. d e f l a t i o n a r y . disingage [disin'gcid3] vb.tr. v. d i s e n g a g e (A).



 disorderly



281



dismal ['dizmal] I. adj. 1. întunecat, mohorât. 2. (jig.) posomorât, trist, deprimant, jalnic; disingenuous [idisin'dscnjuas] adj. lipsit de sinceritate / de bună-credinţă; fals, făţarnic; pustiu; sinistru, lugubru; îngrozitor, înspăimântător, grozav; a ~end un sfârşit îngrozitor; prefăcut; şiret, necinstit. ~ weather vreme mohorâtă; ~ prospects perspective sumbre. II. s. 1. pl. melancolie, disingenuousness [-nis] s. lipsă de sinceritate, falsitate; şiretenie. deprimare, descurajare; to be in the ~s a-şi face gânduri negre. 2. (amer.) mlaştină. disinherison [idisin'herizan] s. (jur.) dezmoştenirc. dismalness [-nis] s. 1. depresiune, tristeţe, stare deprimantă. 2. aspect înspăimântător disinherit ['disinherit, -dis-] vb. tr. 1. (jur.) a dezmoşteni. 2. (fig.) a deposeda. / îngrozitor. disinheritance [-ans] s. (jur.) dezmoştenire. disman [dis'masn] vb. tr. v. u n m a n. disinhume [idisin'hju:m] vb. tr. (rar) a exhuma, a dezgropa. dismantle [dis'ma?ntl] vb. tr. 1. (of) a despuia (de). 2. (/nil.) a distruge zidurile de apărare disintegrable [dis'intigrabl] adj. dezintcgrabil, dezagregabil. disintegrate [dis'intigreit] vb. A. tr. a dezagrega, a desface în părţi componente. B. in/r. (ale unei fortăreţe). 3. (te/m.) a demonta (o maşină etc.). 4. (constr.) a demola; a decofra; a-şi pierde coeziunea, a se dezagrega, a se desface, a se descompune. a sparge. 5. (mar.) a dezarma (o navă). dismantlement [-msnt] s. 1. despuiere. 2. (mii.) dărâmare a unor fortificaţii. 3. de­ disintegration [disrinti'grei/pn, -disin-] s. 1. dezintegrare, desfacere; despărţire, divizare, montare. 4. (mar.) dezarmare (a unei nave). dezmembrare. 2. dezagregare, descompunere. dismask [dis'ma:sk] vb. tr. a demasca. disintegrative [dis'intigrativ, -reit-j adj. care dezintegrează; de dezintegrare. dismast [dis'ma:st, amer. -'nuest-] vb. tr. (mar.) a dezarbora, a scoate arborii / catargele disintegrator [dis'intigreit3r] s. 1. (agr.) dezintegrator. 2. (tehii.) concasor; dezintegra­ tor; malaxor. 3. (telm.) epurator de gaze. 4. (text.) dcsfibrator; maşină de destrămat. 5. vârtej (unui vas). dismasted [-id] adj. (mar.) fără catarge, dezarborat. de moară. disinter l'disin'ta:1", idiş-] vb. tr. 1. a dezgropa, a exhuma. 2. (fig.) a reactualiza. 3. (fig.) dismay [dis'mei, diz'm-] I. vb. A. tr. 1. (with, at) a speria, a îngrozi (cu). 2. a consterna; a da în vileag, a scoate la iveală. a nelinişti; a descuraja. B. intr. a se înspăimânta, a se îngrozi. II. s. 1. spaimă, groază; disinterest [dis'intrist, -'intorast] I. s. 1. dezinteres (are), nepăsare; apatic. 2. nepărtinirc. he filled us with ~ ne umplu de groază; to strike smb. with ~ a înspăimânta pe cineva; imparţialitate. II. vb. A. tr. a dezinteresa. B. re/7, (in) a se dezinteresa (de). a vârî în groază pe cineva. 2. consternare; descurajare, disperare; in blank ~consternat, disinterested [-id] adj. dezinteresat; nepărtinitor, imparţial; indiferent; we are not ~ cuprins de consternare. 3. (înv.) ruină, distrugere. nu suntem indiferenţi. disme [di:m] s. (înv.) dijmă. disinterestedly [-idli] adv. dezinteresat; nepărtinitor. dismember [dis'memba1"] vb. tr. 1. a dezmembra (sifig.). 2. a mutila, a ciunti (şifig.). disinterestedness [-idnis] s. dezinteresare; nepărtinire, imparţialitate; to establish one's 3. a priva de calitatea de membru. ~ a dovedi că este dezintereat. dismemberment [dis'mcmbamant] s. 1. dezmembrare (şifig.) 2. mutilare, ciuntire (şi disinterment [idisin'taimant,'--'--] s. dezgropare, exhumare. fig.)' disinthral(l) [idisin'6ro:l] vb.tr. v. d i s e n t h r a l (1). dismembration [tdismem'brei/an] s.v. d i s m e m b e r m e n t. disinvest [idisin'vest] vb. tr. to ~ of a priva de, a lipsi de, a despuia de. dismettled [dis'metld] adj. (rar) fără tragere de inimă / chef / curaj. disject [dis'djekt] vb. tr. 1. a desface, a rupe, a separa cu forţa. 2. a risipi, a împrăştia. dismiss [dis'mis] I. vb. tr. 1. a da afară dintr-o funcţie, a da drumul (cuiva), a concedia; disjecta membra [dis'd3ekt3 'membra] s. pl. (lat.) 1. părţi împrăştiate / risipite. 2. citate a destitui, a revoca. 2. (mii.) a da (soldaţilor) comanda „rupeţi rândurile"; a dispune fără legătură. demobilizarea (unor formaţii militare). 3. a elibera, a da drumul (unui deţinut). 4. a dizolva disjoin [dis'd3Din] vb. A. tr. a despărţi, a separa, a dezbina (şi jig.). B. intr. 1. a se (o adunare). 5. a îndepărta din minte / discuţie; to ~ the subject a scoate problema din despărţi, a se separa. 2. a se dezlipi, a se desprinde. discuţie; to ~ the idea of a îndepărta gândul (cu gen.). 6. (jur.) a înceta (dezbaterile), disjoint [disjoint] I. vb. A. tr. 1. a dezarticula; a dizloca, a desface, a dezmembra. a refuza (audierea unei părţi). ♦ school is ~ed şcoala s-a terminat. II. s. (mii.) comanda 2. a demonta. B. intr. a se descompune, a se desface. XI. adj. (înv.) v. d i s j o i n t e d . „rupeţi rândurile". disjointed [-id] adj. 1. dezarticulat, dislocat, dezmembrat. 2. demontat. 3. (fig.) fără dismissal [dis'mispl] s. 1. destituire, concediere, dare afară, demitere; revocare. 2. (jur.) şir, dezlânat, incoerent, respingere a unui apel. 3. alungare, izgonire (a soţiei). 4. eliberare (a unui sclav). disjointedness [-idnis] ş. 1. dezarticulare; dezmembrare. 2. (fig.) incoerenţă. 5. despărţire (rece sau oficială). disjunct ['dis'd^Ankt] adj. 1. dezmembrat; separat. 2. disjunctiv. dismissal pay [~ pei] s. indemnizaţie de concediere. disjunction [dis^Arji/^n] s. 1. separare, despărţire. 2. (electr.) întrerupere, deschidere, dismissal wage [~ weid3] s.v. d i s m i s s a l p a y . deconectare, disjuncţiune. 3. (gram.) propoziţie disjunctivă. dismissible [dis'misabl] adj. 1. eoncediabil; care poate fi destituit etc. (v. d i s m i s s I). disjunctive [dis'd3ArjAtiv, 'dis'd3-] I. adj. 1. despărţitor, disjunctiv. 2. (log.) alternativ. 2. neînsemnat, nesemnificativ. II. s. 1. (gram.) conjuncţie disjunctivă. 2. (log.) aserţiune alternativă. dismission [dis'mi/an] s. v. d i s m i s s a l . disjunctive conjunction [~ kan'd3Ai]£/3n] s. (gram.) conjuncţie disjunctivă. dismissive [dis'misiv] adj. care manifestă desconsiderare, disjunctive proposition [~ .propa'zi/pn] s. (log.) aserţiune alternativă. dismortgage [dis'mo:gid3] vb. tr. a elibera de o ipotecă. r disjuncture [dis'd3An£tfp ] s. despărţire, separare. dismount ['dis'maunt, dis'm-] vb. A. intr. a descăleca, a coborî de pe cal; (mil.) ~! disk [disk] s. 1. (in diferite sensuri) disc. 2. (telm.) disc; rondelă; taler; şaibă. 3. (tel.) descălecaţi! B. tr. 1. a răsturna / a da jos din şa. 2. (mii.) a demonta (un tun); a reduce reflector parabolic asimetric. la tăcere (o baterie). disk harrow ['disk« hserou] s. (agr.) grapă cu discuri, dismountable [-abl] adj. dcmontabil; scparabil. disk jockey [~'d33ki] s. v. d i s c j o c k e y . disnaturalize [dis'naet/ralaiz] vb. ir. v. d e n a t u r a l i z e (A). disk plough ['disk plau] s. plug cu discuri, disnature [dis'ncitjV] vb. tr. a denatura. disleaf [dis'liif] vb. tr. a desfrunzi, disnatured [-d] adj. nenatural, nefiresc. disleave [dis'li:v] vb. tr. v. d i s l e a f . disobedience [idisa'biidjsns,'—'—, -sou'b-] s. (to) neascultare, nesupunere (faţă de). dislike [dis'laik] I. vb. tr. a displăcea, a nu-i plăcea, a avea antipatie faţă de, a avea disobediency [-i] s. v. d i s o b e d i e n c e . aversiune pentru; I ~to go there nu vreau / nu-mi place să mă duc acolo. II. s. (to, for) disobedient [idisa'biidjant] adj. neascultător, nesupus; to be ~ to a nu se supune (cu antipatie, repulsie (faţă de, pentru); to take a ~ to a căpăta aversiune pentru; to be held dat.), a nu asculta (de). in ~ a nu fi iubit. disobey ['disa'bei, -sou'b-] vb. A. intr. a nu asculta, a nu se supune. B. tr. a nu asculta disliking [-in] s.v. d i s l i k e (II). de, a nu se supune (cu dat.), a nu respecta, a călca (o regulă, un ordin). dislimn [dis'lim] vb. tr. (poetic) a decolora, disobeyer [-ar] s. nesupus. dislink [dis'lirjk] vb. tr. a despărţi, a separa. disobligation [disiobligei/pn] s. lipsă de complezenţă. disload [dis'loud] vb. tr. a descărca. disoblige [Tdis3'blaid3, -sou'b-] vb. tr. a fi nepoliticos faţă de; a se purta nepoliticos dislocate ['disbkeit, -louk-] vb. tr. 1. a disloca, a deplasa. 2. a scoate din încheieturi, cu, a nu fi îndatoritor cu. a scrânti, a luxa, a disloca. 3. a deranja, a dezorganiza; to ~ traffic a dezorganiza circulaţia. disobliging [-irj] adj. (to) nepoliticos, neîndatoritor, rău crescut, mojic; ofensator (faţă 4. (amer.) a muta, a evacua. de). dislocation L-disb'kei/^n, -louTc-] ş. 1. dislocare, deplasare din articulaţie (a unui os), disobligingly [-irjli] adv. neîndatoritor, (ară bunăvoinţă, nepoliticos. luxaţie, scrântitură. 2. deranjare, tulburare. 3. dezordine, dezorganizare. 4. (geol.) deplasare, disobligingness [-innis] s. lipsă de politeţe. dislocare, surpare (de straturi, roci, provocând fisuri sau falii). 5. (mil.) cantonament disoccupy [dis'skjupai] vb. tr. a (e)libera, a goli, a evacua. (de trupe). 6. (fiz.) dislocaţie. disorder [dis'D:dar, di'zo:-] I. s. 1. dezordine, neorânduială, zăpăceală (şifig.); in ~ în dislodge [dis'Iod3] vb. A. tr. 1. a strămuta, a da afară, a scoate, a goni, a înlătura. 2. (/nil.) dezordine, în neorânduială, în debandadă. 2. pl. dezordini, tulburări, răscoală. 3. (med.) a scoate (inamicul) din poziţie. 3. a zgorni (vânatul). B. intr. 1. a se muta. 2. (despre dezordine, tulburare, boală; neurastenie; mental ~ alienaţie mintală. 4. desfrânare, vânat) a ieşi din bârlog. destrăbălare. II. vb. tr. 1. a deranja, a tulbura; a crea dezordine în / confuzie în. 2. a produce dislodgement [-mant] s. 1. strămutare. 2. izgonire, alungare.. tulburări în, a deranja (stomacul etc.). disloyal ['dis'bial, dis'l-] adj. 1. neloial, neleal, necredincios; care îşi calcă cuvântul disordered [disbtdad, di'z-] adj. 1. ncorânduit, în dezordine. 2. destrăbălat, desfrânat. dat sau angajamentul luat. 2. viclean, trădător, necinstit, 3. (despre stomac) stricat; deranjat; a ~ digestion o digestie defectuoasă. 4. (rar) zgomotos. disloyalist [-ist] (pol.) I. s. cetăţean ncloial. II. adj. neloial. disorderliness [dis'oidalinis, di'z-] s. neorânduiala, dezordine. disloyalness [-nis] s.v. d i s l o y a l t y . disorderly [dis'o:dali, di'zo:-] I. adj. 1. dezordonat, în neorânduiala.. 2. neîngrijit; disloyalty [-ti] s. 1. lipsă de loialitate / de credinţă; nelealitate; necinste. 2. trădare; neglijent; 3. care tulbură ordinea, care se abate de la reguli, răzvrătitor. 4. (despre sănătate) defecţiune. zdruncinat. 5. desfrânat, destrăbălat. II. adv. în dezordine. III. s. persoană dezordonată disluster [dis'lAsta1"] vb. tr. (rar) a scoate / a şterge lustrul (cu gen.). /desfrânată.



/



 disorderly h o u s e



282



dispergate ['disp3:geit[ vb. tr. (chim.) a peptiza, a deflocula; a dispersa. disorderly house [~ 'haus] s. casă unde se practică jocuri de noroc, desfrâul etc.; bordel, lupanar. dispersai [dis'poisal] s. v. d i s p e r s i o n. disperse [dis'p3:s] I. vb. tr. 1. a împrăştia, a dispersa, a trimite / a aşeza în direcţii diferite. disorderly person [~ 'p3:sn[ s. (jur.) persoană vinovată de tulburarea liniştii, ordinii 2. a propaga, a răspândi, a pune în circulaţie. 3. (fig.) a dispersa, a împrăştia (atenţia, sau moralei publice. disorganization [disio:g.-?nai'zci/3n, dîzo:-, diso:-] s. dezorganizare, lipsă de rânduială; activitatea etc.). 4. (opt.) a descompune (lumina albă în culorile spectrului). 5. (agr.) a afâna. II. vb. intr. 1. a se împrăştia, a se dispersa; a se răspândi; a se separa. 2. (mil.) a învălmăşeală. disorganize [dis'oiganaiz, di'za:-, 'dis'o:-] vb. tr. a dezorganiza; a destrăma; a încurca. rupe rândurile. dispersed system [dis'p3:st 'sistim] s. (fiz-, chim.) sistem dispers. disorganizer [-sr] s. dezorganizator. dispcrsedly [dis'ps:sidli] adv. dispersat, împrăştiat, neunitar, separat; sporadic; ici şi disorient [dis'o:riont] vb. tr. (rar) 1. a dezorienta; a orienta greşit. 2. (fig.) a pune în încurcătură, a lipsi de posibilitatea de a se orienta. 3. a nu orienta spre răsărit (biserici). colo, răzleţ. dispersedness [dis'pD:sidnis] s. dispersare, împrăştiere, caracter împrăştiat. disorientate [-eit] vb. tr. 1. (rar) v. d i s o r i e n t . 2. a orienta greşit (o biserică etc.). disperser [dis'p3:s3r] s. (chim., fiz.) dispersam. disorientated [dis'o:rieniteitid] adj. 1. dezorientat; îndrumat greşit; încurcat, zăpăcit. dispersion [dis'p3:/3n] s. 1. dispersare, împrăştiere, risipire; răspândire. 2. lipsă de conti­ 2. (despre biserici) neorientat spre răsărit. disown [dis'oun,'-'-] vb. tr. a nu recunoaşte; a nega; a refuza; a renunţa la; a renega, nuitate, de unitate, de coeziune. 3. (fiz., chim.) dispersi(un)e, dispersare. 4. the Dispersion Diaspora.' a se lepăda de; a nu vrea să aibă de-a face cu. dispersion force [~ fes] s. (chim., fiz.) forţă de dispersiune. , disowned [-dj s. pl. the ~ dezmoşteniţii (soartei). dispersive [dis'p3:siv] adj. dispersiv, care permite dispersia, care împrăştie / risipeşte disparadise [dis'psersdais] vb. tr. (rar) a alunga din paradis. disparage [dis'paîrid3] vb. tr. 1. a defăima, a vorbi de rău; a discredita; a înjosi. 2. a privi / răspândeşte. dispersoid [dis'pa:sDid] s. (chim.) coloid. de sus, a dispreţui, a deprecia; a desconsidera. dispirit [di'spirit] vb. tr. a descuraja, a face să piardă entuziasmul, a demobiliza; disparagement [-mont] s. 1. defăimare, depreciere, discreditare, înjosire, desconsiderare; without ~ to the author fără a-1 nedreptăţi pe autor. 2. atitudine dispreţuitoare; in terms a deprima. of ~ în termeni dispreţuitori; to do ~ to smb. a insulta pe cineva. dispirited [-id] adj. abătut, deprimat, descurajat. dispiritedness [-idnis] s. descurajare, deprimare. disparager ]-or] s. persoană defăimătoare, care ponegreşte, care discreditează. dispiteous [dis'pitios] adj. (înv.) nemilos, crud, neîndurător. disparaging ]-irj] adj. 1. defăimător, înjositor. 2. peiorativ. displace [dis'pleis] vb. tr. 1. a strămuta, a deplasa, a disloca, a muta din locul său, disparagingly [-irjli] adv. 1. defăimător, înjositor. 2. (în sens) peiorativ. disparate ['dispsrit, -reit] adj. fără legătură; fără asemănare, deosebit, nepotrivit, disparat. a transfera. 2. a da la o parte, a înlocui, a lua locul (cu gen.). 3. a scoate din slujbă, a destitui. 4. (mar.) a avea un deplasament de, a disloca (un anumit volum de apă). 5. (chim.) a disparateness [-nis] s. caracter disparat / deosebit. substitui (un element prin altul). 6. (înv.) a exila, a surghiuni, a deporta. disparates ['dispsrits] s. pi. lucruri disparate / deosebite. displaceable [-3bl] adj. 1. deplasabil; mobil. 2. (despre funcţionari etc.) amovibili. disparity [dis'pasriti] s. 1. deosebire, inegalitate, nepotrivire; decalaj; ~ in / of age nepotrivire de vârstă. 2. (opt.) disparitate. displaced person [dis'pleist 'ps:sn,'—] s. persoană strămutată. displacement [dis'pleismant] s. 1. strămutare, deplasare, dislocare, mutare; (ferov.) ~ of dispark [dis'pu:k] vb. tr. 1. a da o altă destinaţie (unui parc). 2. (fig.) a deschide. dispart [dis'pcKt] I. vb. A. tr. 1. a despărţi, a separa. 2. a distribui. B. intr. 1. a se despărţi, track schimbare a rutei. 2. înlocuire, substituţie; destituire. 3. (geol.) deplasare / dislocare a pomi în direcţii diferite. 2. (despre ceruri) a se deschide. II. s. (mil.) cătare (si ~sight). de straturi. 4. (mar.) deplasament; a ship of 10,000 tons.~ un vas cu un deplasament de 10.000 tone. 5. (lehn.) capacitate cilindrică. dispassion [dis'pze/an] s. calm, linişte, lipsă de patimă. displacement blower [~ pblou3r] s. (tehn.) compresor cu piston. dispassionate [-it] adj. 1. fără pasiune, calm, liniştit, rece. 2. nepărtinitor, imparţial. displacement current [~ .kArsnt] s. (electr.) curent de deplasare. dispassionateness [-itnisj s. v. d i s p a s s i o n . displacement curve [~ ko:v] s. (mar.) curbă de deplasament. dispassioned [-d] adj. v. d i s p a s s i o n a t e . displacement factor [~ ifa;kt3r] s. (electr.) factor de defazaj. dispatch [dis'past/j I. vb. tr. 1. a expedia, a trimite (implicând de obicei noţiunea de displacement toothing [~ itu:8irj] s. (tehn.) dinţare de deplasare, dinţare D. urgentă). 2. (fig.) a trimite pe lumea cealaltă, a omorî, a da lovitura de graţie (cuiva). displacement volume [~ ivoljumi] s. (tehn.) cilindree. 3. a termina, a isprăvi, a lichida repede (o treabă, o problemă etc.); to ~ one's dinner a mânca la repezeală. II. s. 1. expediere, trimitere (ae mesaje, colete, trupe etc.); date displant [dis'pkimt, amer. -rpla)nt] vb. tr. 1. a dezrădăcina. 2. a transplanta, a strămuta. of ~datâ a expedierii. 2. execuţie, omorâre; happy ~a) harakiri; b) moarte imediată (p™ 3. a depopula. 4. a extermina. execuţie). 3. urgenţă, promptitudine, rapiditate; with all possible ~ cu toată rapiditatea displantation [>dispten'tei/an, -pla:n-] s. 1. dezrădăcinare. 2. transplantare. 3. depopuposibilă. 4. depeşă, mesaj, document oficial trimis printr-un curier, raport sau dispoziţie lare. 4. exterminare. cu caracter oficial / diplomatic etc. 5. întreprindere de transporturi rapide. ♦ (mil.) to display [dis'plei] I. vb. tr. 1. a expune, a desfăşura, a arăta, a etala, a arbora; to ~ the be mentioned in ~es a fi citat prin ordin de zi. colours a arbora steagul / pavilionul; (fig.) to ~ one's true colours a se arăta în adevărata lumină; a-şi da arama pe faţă. 2. a manifesta, a revela, a dezvălui, a dovedi, a da dovadă dispatch boat [~ bout] s. (mar.) avizo. de, a desfăşura; the courage he had ~ed curajul de care dăduse dovadă. 3. a arăta, a expune dispatch case [~ keis] s. servietă diplomat. cu ostentaţie, a face paradă de, a se făli cu. 4. (poligr.) a sublinia / a scoate în evidenţă dispatch dog [~ dog[ s. (mil.) câine-agent. dispatcher [dis'paMJ's1'] s. 1. expeditor. 2. (telin.) dispecer. 3. (fig.) ucigaş, asasin. (prin varierea caracterelor grafice sau a dimensiunii rândurilor). II. s. 1. expunere, expoziţie, prezentare; there was a great ~ of goods erau expuse multe mărfuri. 4. bucătărie rapidă. 5. (sl.) zaruri măsluite. dispatch money [dis'pget/ ,mAni] s. (mar.) sumă de bani plătită de armator navlositorului 2. manifestare, exteriorizare. 3. expunere ostentativă, paradă; to make great ~ of generosity a face paradă de generozitate. 4. (poligr.) subliniere, aşezarea în maşină sau pentru timpul economisit la încărcarea sau descărcarea unui vas. folosirea unor anumite caractere pentru a scoate un cuvânt, titlu etc. în evidenţă. 5. (infor.) dispatch note [~ nout[ s. buletin de expediţie. (dispozitiv de) afişare, display. dispatch station [~ isteifsn] s. (ferov.) staţie de expediere. displayal [-ol] s. v. d i s p l a y (II). dispatch vessel [~ ivesl] s. v. d i s p a t c h boat. displease [dis'pli;z] vb. A. tr. 1. a displace (cuiva), a fi neplăcut (pentru cineva), dispathy ['dispoOi] s. (rar) antipatie. a contraria, a nemulţumi; the book ~d him; he was ~d with the book cartea nu-i plăcea; dispauper [dis'po:p3r] vb. tr. v. d i s p a u p e r i z e . dispauperize [dis'pD;poraiz] vb. tr. (jur.) a scoate din condiţia de pauperitate, to be ~d at / by / with a fi nemulţumit de; don't be ~d with it! n-o lua în nume de rău! 2. a supăra, a irita, a indigna. B. intr. a displace, a stârni nemulţumire. a depauperiza. displeasedly [-idli] aoV. (rar) nemulţumit. dispeace [dis'pi:s] s. (rar) ostilitate. displeasedness [-idnis] s. (rar) v. d i s p l e a s u r e (I). dispel [dis'pcl] vb. tr. a împrăştia, a dispersa, a risipi; a înlătura (ţi fig.); to ~ displeasing [-in] adj. care produce neplăcere / nemulţumire; supărător. apprehension a risipi / a înlătura teama; to ~ suspicions a înlătura bănuielile. displeasurable [dis'plejprsbl] adj. v. d i s p l e a s i n g . dispensability [disipenso'biliti] s. posibilitate de a căpăta dispensă. displeasure [dis'ple33r] I. s. 1. neplăcere, nemulţumire, supărare; to incur smb.'s ~ dispensable [dis'penssbl] adj. 1. de care se poate lipsi, dispensabil. 2. pentru care se a stârni supărarea cuiva; to take (a) ~ a se ofensa, a se supăra. 2. ceea ce produce neplăcere poate acorda o dispensă. dispensary [dis'penssri] s. 1. dispensar; policlinică. 2. farmacie. 3. (amer.) ambulatoriu. / supărare / ofensă. II. vb. tr. a supăra, a necăji, a tulbura, a cauza neplăcere (cuiva). displode [dis'ploud] vb. (înv.) v. e x p l o d e . dispensation ['dispcn'seijsn, -pon-] s. 1. distribuire, repartizare. 2. har, milă, graţie, displosion [dis'plou33n] s. (înv.) v. e x p l o s i o n. voie; ispitire, încercare; ~ of Providence încercare / ispitire trimisă de providenţă. 3. dispensă / scutire de anumite obligaţii (de obicei cu caracter religios). displume [dis'plmm] vb. tr. 1. (poetic) a scoate penele (cu geu.), a jumuli. 2. (fig.) dispensatory [dis'pensotori] I. s. farmacopee. II. adj. care poate acorda dispense / scutiri. a deposeda (pe cineva) de podoabe. dispense [dis'pens] vb. A. tr. 1. a acorda, a da. 2. a distribui, a împărţi, a repartiza. dispoint [dis'psint] vb. tr. a face bont, a toci. 3. a împărţi (dreptate). 4. a pregăti (im medicament), a face, a prepara (o reţetă). 5. (from) disponge [di'spAnd3] vb. Ir. (înv.) 1. a lăsa să picure (ca dintr-un burete). 2. a şterge. a scuti, a dispensa, a elibera; a emancipa (de). B. intr. to ~ with a) a se dispensa de, a se disport [dis'po:t] I. vb. A. intr. 1. a zburda; a petrece, a se veseli, a se distra. 2. a face lipsi de; b) a scuti, a cruţa; a economisi; machinery ~s much labour mecanismele scutesc sport. B. refl. a se distra, a se amuza. II. s. (înv.) petrecere; distracţie; joc; veselie, de muncă grea; to ~ with smb.'s services a se lipsi de serviciile cuiva. zburdălnicie. disposability [disipouzo'biliti] s. disponibilitate. dispenser -[-3r] s. 1. persoană care împarte, împărţitor. 2. v. d i s p e n s i n g disposable [dis'pouzobl] adj. 1. disponibil; liber; util. 2. de unică folosinţă. c h e m i s t. 3. persoană care aplică (legea). disposable load [~ loud] s. (tehn.) încărcătură / sarcină utilă. dispensing chemist [dis'pensin ikemist] s. farmacist (care execută reţete). disposable water quantity [~ 'wo:to 'kwontiti] s. (tehn.) debit disponibil. dispeople ['dis'pkpl, dis'p-] vb. tr. a depopula.



 283



disposal [dis'pouzal] s., 1. aşezare, orânduire, dispoziţie, organizare. 2. (/nil.) dispoziţie, comandă. 3. putere, dispoziţie, cherem, bunul plac, dreptul de a dispune / de a da directive / de a stabili întrebuinţarea; at smb.'s ~ la dispoziţia cuiva; I am not at your ~ nu sunt la cheremul dumitale, n-o să-mi comanzi dumneata; to have the ~ of smth. a dispune de ceva; to place / to put smth. at smb.'s ~ a pune ceva la dispoziţia cuiva; the divine ~ pronia cerească. 4. transfer, cedare; ~ to property cedare / vânzare a proprietăţii. 5. îndepărtare (a gunoaielor etc.). dispose [dis'pouz] vb. A. tr. 1. a aşeza, a dispune. 2. a da dispoziţii cu privire la, a hotărî; a stabili, a determina. B. intr. a) a dispune de; to ~ of property a dispune de avere; t>) a îndepărta, a scăpa de, ase descotorosi de; a lichida; to~of an argument a combate / a respinge un argument. disposed [-d] adj. 1. dispus; they are kindly ~ towards us ci ne sunt favorabili, ne privesc cu ochi buni; well— bine dispus; iii— prost dispus. 2. to be ~ to a 11 dispus să, a fi înclinat să / spre, a fi predispus spre / la; I am ~ to think that sunt înclinat să cred că; he is ~ to obesity este predispus la obezitate. disposedly [-idli] adv. cu demnitate, cu un aer demn. disposer [-ar] s. dătător, împărţitor, distribuitor. disposessed ['dispa'zest] 1. izgonit; evacuat. 2. deposedat; expropriat. 3. (Jlg.) deposedat, alienat. disposition [-dispa'zi/pn] s. 1. dispoziţie, aşezare, rânduire, aranjare. 2. (mai ales pl.) (mil.) plan, dislocare, dispoziţie; pregătiri; military ~s ordine de luptă; to make ~s for a campaign a face pregătiri pentru o campanie. 3. dispoziţie, ordin. 4. dispoziţie, drept de a dispune; to have in one's ~ a avea la dispoziţia sa. 5. predispoziţie; înclinare, pornire, tendinţă. 6. aptitudine, talent, capacitate. 7. natură, înclinaţie, dispoziţie, înclinaţie de caracter, temperament, fire; he is of a cheerful ~ are o fire veselă. 8. hotărâre / acţiune de a dispune (de bunuri); legat; dispoziţie testamentară. 9. (jur.) punere în posesie. dispossess ['dispa'zes, 'dis-] vb. tr. 1. a deposeda, a lipsi de o proprietate, a expropria. 2. a evacua, a izgoni, a alunga. 3. a descânta, a scăpa, a vindeca (un posedat). 4. to ~ smb. of an error a scoate pe cineva dintr-o greşeală. dispossession l'dispa'ze/pn] s. 1. deposedare, expropriere (mai ales ilegală); ~for public purposes expropriere pentru utilitate publică. 2. evacuare, izgonire, alungare (de pe o proprietate). dispraise [dis'preiz] I. vb. tr. a dezaproba, a blama, a critica; a dispreţul. II. s. dezaprobare, blam; dispreţ. dispraiser [-or] s. 1. critic; persoană care dojeneşte. 2. persoană care insultă. dispraisingly f-irjli] adv. pe un ton de blam, plin de reproşuri. dispread [dis'pred] past şi part. trec. dispread vb. A. tr. 1. a răspândi, a împrăştia; a întinde în direcţii diferite. 2. a deschide larg (ochii). B. intr. a se întinde, a se răspândi. disprize [dis'praiz] vb. tr. (înv.) a dispreţui; a desconsidera. disproof ['dis'pru:f, -'-] s. combatere, dezminţire; respingere (a unei dovezi, argumentaţii). disproportion ['disprs'poi/an, 


disseminated sclerosis



disquieten [-an] vb. tr. v. d i s q u i e t (I). disquieter [-3r] s. element turbulent / perturbator. disquieting [-in] adj. neliniştitor, tulburător. disquietingly [-inii] adv. neliniştitor, tulburător. disquietness [-nis] s.v. d i s q u i e t u d e . disquietude [dis'kwaiitju:d, -kwaiat-] s. nelinişte, frământare, îngrijorare, tulburare, stare de agitaţie. disquisition [id is kw i 'zi/ah] s. 1. disertaţie, studiu, tratat. 2. (înv.) cercetare juridică, anchetă. 3. (on, upon) cercetare temeinică, investigaţie (asupra, cu privire la). disquisitional [-pl] adj. investigator, cercetător; anchetator. disquisitive [dis'kwizitiv] adj. v. d i s q u i s i t i o n a l . disrank [dis'rasnk] vb. tr. a micşora gradul (cuiva), a retrograda, a coborî la un rang inferior. disrate [dis'reit] vb. tr. (mar.) a retrograda, a coborî la un grad inferior. disregard ['disri'ga:d, idiş-] I. vb. tr. a nu băga în scamă, a nu acorda atenţie (cu dat.), a neglija, a dispreţui; a ignora, a omite. II. s. indiferenţă, neglijenţă, dispreţ. disregardful [-ful] adj. dispreţuitor, neatent, neglijent. disrelish [dis'rclij] I. s. (rar) (for, to) antipatic, repulsie, aversiune, dezgust, scârbă (pentru). II. vb. tr. a dezgusta, a scârbi. disremember [idisri'mcmb3r] vb. tr. (fam.) a nu-şi aduce aminte de. a nu-şi aminti de, a uita. disrepair ['disri'pe3r, idiş-] s. (stare de) dărăpănare, stare proastă (a unei clădiri etc.); to fall into ~ a se dărăpăna; a se preface în ruine. disreputability [disircpjuta'biliti] s. lipsă de bună reputaţie; dezonoare. disreputable [dis'repjutabl] adf 1. neonorabil, dezonorant, înjositor, josnic, ruşinos. 2. cu o reputaţie proastă, compromis, discreditat, nerespcctabil; îndoielnic, suspect. disreputableness [-nis] s.v. d i s r e p u t a b i l i t y . disreputation [disirepju:tci/n] s.v. d i s r e p u t e . disrepute ['disri'pju:t, -dis-] s. proastă reputaţie; discreditare, compromitere; dezonoare; to fall into ~ a se compromite, a se discredita. disrespect ['disris'pekt, -dis-] s. (to, towards) lipsă de respect / de politeţă / de bună-cuviinţă(faţădc); mojicie; to threat smb. with ~ a se purta necuviincios; a se purta nepoliticos cu. disrespectability ['disrisipekta'biliti] s.v. d i s r e s p e c t (I). disrespectful [idisris'pcktful] adj. nerespectuos. nepoliticos, necuviincios. disrobe ['dis'roub, -'-] vb. A.tr. a dezbrăca, a despuia. B. intr. a se dezbrăca, a-şi scoate hainele. disroot [dis'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina, a scoate din rădăcină. disrupt [dis'rApt] I. vb. tr. 1. a rupe, a sfărâma, a separa cu forţa. 2. a dezbina, a produce o ruptură / o sciziune în, a scinda; to ~ the unity a sparge unitatea. II. part. trec. de la d i s r u p t (în loc de 6'iSTMpte d). disruption [dis'rAppn] s. 1. ruptură, spărtură. 2. (ist. bis.) dezbinare, sciziune, schismă. 3. (geol.) descompunere, dezagregare, erodare, măcinare (a rocilor). 4. (electr.) stră­ pungere, perforare. disruptive [dis'rAptiv] adj. 1. (despre explozibil) sfarâmător, brizant. 2. (jig.) care dezbină, care subminează. 3. (electr.) disruptiv; de străpungere; prin scântei. disruptive discharge [~ dis't/a^] s. (electr.) descărcare disruptivă. disruptive electric tension [~ i'lektrik 'ten/an] s. (electr.) tensiune electrică disruptivă. disruptive strength [~ 'strerjO] s. (electr.) rigiditate dielectrică. dissatisfaction ['disisaetisTzek/pn, .dis-] s. nemulţumire, neplăcere. dissatisfactory ['dişisaetis'faskteri] adj. insuficient, nesatisfăcător. dissatisfied ['dis'sa?tisfaid, dis's-] vb. tr. (with, at) ncsatisfăcut, nemulţumit (de). dissatisfy ['dis'sastisfai, dis's-] vb. tr. a nemulţumi. disseat [dis'si:t] vb. tr. (înv.) a detrona. dissect [di'sekt] vb. tr. 1. a diseca; a spinteca, a tăia în bucăţi. 2. (med.) a face o disecţie (cu gen.). 3. (jig.) a diseca, a analiza, a examina critic. dissected [di'scktid] adj. tăiat, despicat; incizat. dissecting room idi'sektirj ru(:)m] s. (med.) sală de disecţie. dissection [di'sck/^n] s. 1. disecţie. 2. obiect al disecţiei, piesă anatomică. 3. (fig.) cercetare minuţioasă. dissector [di'sekt3rJ s. (med.) prosector. disseise ['dis'si:z, -'-] vb. tr. (jur.) (of) a deposeda ilegal (de), a lua dreptul de proprietate asupra (cu gen.). disseisee [idissi:'zi:] s. (jur.) persoană deposedată ilegal. disseisin ['dis'si:zin] s. (jur.) deposedare ilegală de proprietate. disseisor ['dis'si:z3r, -'--] s. (jur.) persoană care ia (ceva) în posesiune ilegală. disseize ['dis'si:z, -'-] vb. tr. v. d i s s e i s c. disseizee [idissi:'zi:] s.v. d i s s e i s e e . disseizin [dis'si:zin] s.v. d i s s e i s i n . dissemblance [di'semblans] s. 1. diferenţă, deosebire. 2. simulare, prefăcătorie. dissemble [di'scmbl] vb. A. tr. a disimula, a ascunde; a trece sub tăcere; a deghiza; to ~ one's anger a-şi ascunde mânia. B. intr. a se preface, a-şi ascunde sentimentele, a fi perfid / făţarnic. dissembler [-9r] s. prefăcut, perfid, ipocrit. dissembling [-in] I- adj. prefăcut, făţarnic, ipocrit, şiret. II. s. prefăcătorie, ipocrizie. făţărnicie. disseminate [di'scmincit] vb. tr. 1. a împrăştia, a semăna. 2. (med.) a disemina. 3. a răspândi (o învăţătură, o doctrină, zvonuri etc.). 4. (jig.) a răspândi, a semăna (nemulţumire).



disseminated sclerosis [di'semincitid sklip'rousis] s. (med.) scleroză în plăci.



 284



dissemination



dissemination [diiserai'nei/an] s. (fig.) semănare; diseminare, împrăştiere, răspândire. disseminator [di'semineitar] s. (fig.) răspânditor. dissension [di'senjanj s. 1. disensiune, neînţelegere, dezacord, discordanţă, divergenţă. 2. dezbinare; ceartă, conflict. dissent [di'sent] I. vb. intr. 1. (from) a se deosebi, a avea păreri diferite (de). 2. (rel.) a se despărţi de biserica dominantă (anglicană); a aparţine unei secte. II. s. 1. dezacord, deosebire de opinii. 2. (rel. anglicană) sciziune, schismă. dissenter [-ar] s. 1. sectant, schismatic. 2. neconformist, disident, persoană care face opoziţie. dissentient [di'sent/ient, -Jant] I. adj. disident, care nu e de acord cu părerea generală / oficială; contrar; without a ~voice fără nici un vot contra, în unanimitate. II. s. disident, opoziţionist; vot contra; the motive was passed with only two ~s propunerea a fost votată cu numai două voturi contra. dissenting [di'sentig] adj. 1. disident. 2. neconformist. dissenting vote [~ 'vout] s. vot contra; without a ~ în unanimitate. dissentious [di'senjas] adj. care nu e de acord; disident; neconformist; certăreţ. dissepiment [di'sepimant] s. (bot., zool.) perete despărţitor, septum. dissert [di'sa:t] vb. intr. v. d i s s e r t a t e. dissertate ['disa(:)teit] vb. intr. 1. a face o expunere, a ţine o disertaţie. 2. a discuta, a argumenta. dissertation [idisa(:)'tei/an] s. (on, upon) disertaţie, expunere (despre, asupra). dissertationist [-ist] s. persoană care ţine o disertaţie. dissertator ['disa(:)teitar] s. v. d i s s e r t a t i o n i s t . disserve [dis'soiv] vb. tr. (with) a face un prost serviciu (cu); a păgubi (cu). disservice ['dis'soivis, -'--] s. deserviciu; daună, pagubă. disserviceable [-abl] adj. dăunător, păgubitor, dezavantajos. dissever [dis'sevar] vb. A. tr. a despărţi, a diviza, a separa. B. intr. a se despărţi. disseverance [dis'sevarans] s. despărţire, divizare, separare. dissidence ['disidans] s. disidenţă, disensiune, dezacord. dissident ['disidant] I. adj. disident, care se abate de la opinia generală, diferit. II. s. disident, fracţionist; neconformist. dissilient [di'siliant, -ljant] adj. (bot.) disilient. dissimilar ['di'simhV, 'dis's-, di's-] adj. neasemănător, diferit, de natură deosebită. dissimilarity [.disimi'lffiriti, .diss-] s. neasemănare, deosebire, diferenţă. dissimilate [di'simileit, 'di's-1 vb. tr. (lingv.) a disimila. dissimilation [di'simileijan, idi's-j s. (lingv.) disimilare. dissimilitude [idisi'militju:d, .diss-1 s. neasemănare.. dissimulate [di'simjuleitj vb. A. tr. a ascunde, a disimula, a masca. B. intr. a se preface, a se ascunde, a fi făţarnic, ipocrit. dissimulation [di.simju'lei/an] s. disimulare, ascundere; prefăcătorie, făţărnicie, ipocrizie. dissimulator [di'simjuleita'] s. prefăcut, făţarnic, taler cu două feţe. dissipate ['disipeit] vb. A. tr. 1. a risipi, a împrăştia, a face să dispară («ori, întuneric, frică etc.). 2. a cheltui, a irosi, arisipi, a arunca (bani), a pierde (prin nesocotinţă). 3. (fig.) a împrăştia, a consuma, a uza, a toci (energie, atenţie). B. intr. 1. a se împrăştia, a se risipi, a se destrăma, a se descompune, a se nimici, a dispărea. 2. a duce o viaţă dezordonată / de desfrâu. dissipated [-id] aay. 1. împrăştiat. 2. incapabil de concentrare; distrat. 3. risipitor, cheltuitor. 4. desfrânat. dissipater [-ar] s. 1. risipitor; cheltuitor. 2. desfrânat. 3. distrugător. dissipation [idisi'pei/pn] s. 1. risipire, împrăştiere, destrămare, descompunere; lipsă de concentrare, distracţie. 2. cheltuială nesocotită, risipă (si ec.). 3. viaţă de plăceri / desfrânată, desfrâu. 4. (tehn.) scăpare, dispersie. 5. (fiz., electr.) disipire, disipaţie. dissipation function [~ ifArj/c/an] s. (fiz.) funcţie de disipaţie. dissipative ['disipeitiv] adj. 1. cheltuitor, risipitor. 2. (fiz.) disipativ. dissociable[di'sou[/'abl] adj. 1. nepotrivit, necorespunzător. 2. separabil, care poate fi despărţit. 3. [di'sou/abl] nesociabil. dissocial [di'sou/al] aay. nesociabil. dissociality [diisou/i'selitij s. nesociabilitate, lipsă de sociabilitate; egoism. dissocialize [di'soujalaiz] vb. tr. a face nesociabil. dissociate [diisou/ieit, 'di's-, -ousieit] vb. A. tr. 1. a disocia, a separa; a izola. 2. (chim.) a disocia, a descompune (o substanţă, mai ales cu ajutorul căldurii). B. refl. a nu se asocia, a se separa, a se desolidariza; to -oneself from others a se desolidariza de ceilalţi. C. intr. (chim.) a se descompune, a se disocia. dissociation [di'sousi'ei/an, -ou/i-] s. 1. disociere, disociaţie, separare; izolare. 2. desoli­ darizare. 3. (psih.) disociere; dedublare a personalităţii. 4. (chim.) disociaţie (termică sau electrolitică). dissociative [di'sou/ieitiv, -ou/jeit-] aay. separator, izolator, care disociază, care dezuneşte. dissolubility [di.salju'biliti, -lat-] s. 1. solubilitate. 2. desfacere, descompunere, fuzibilitate (a metalelor). dissoluble [di'saljubl] adj. 1. solubil, fuzibil. 2. (despre contracte) care poate fi desfăcut / anulat / reziliat. dissolute ['disalju:t] adj. desfrânat, libertin. dissoluteness [-niş] s. 1. desfrâu. 2. fuzibilitate. dissolution [.disa'Iju:/an] s. 1. (chim.) descompunere, dezagregare, desfacere (în părţi componente). 2. dizolvare, lichefiere, topire. 3. desfacere, rupere, reziliere (a unui contract, a unei căsătorii). 4. dizolvare a unei adunări (mai ales a Parlamentului). 5. desfiinţare, dispariţie (a unui stat). 6. sfârşit, moarte. 7. lichidare. dissolvability [diizolva'biliti, -lat-] s. solubilitate.



dissolvable [di'zolvaîbl] adj. 1. solubil; lichefiabil. 2. care se poate descompune, dezagrega, desface. 3. (Jig.) trecător. dissolve [di'zolv] I. vb. A. tr. 1. a dizolva, a descompune, a dezagrega. 2. a lichefia, a dizolva, a topi; the sun ~s icc soarele topeşte gheaţa. 3. a desface, a rezilia, a anula (contracte). 4. a desfiinţa, a dizolva (o adunare constituită). 5. a împrăştia, a face să dispară (o imagine). 6. a dezmembra, a desfiinţa (un stat); to ~a mystery a lămuri o taină. 7. (fot.) a mixa, a suprapune (imagini). B. intr. 1. a se descompune, a se dezagrega, a se destrăma. 2! a se dizolva, a se topi; ice ~s in the sun gheaţa se topeşte la soare. 3. (despre o asociaţie, parlament etc.) a se desface, a se desfiinţa, a se dizolva. 4. a slăbi, a dispărea; a se topi. II. s. (fot.) înlănţuire a două scene. dissolved [-d] adj. 1. dizolvat; topit; descompus; to be ~ in tears (fig.) a vărsa şiroaie de lacrimi. 2. reziliat, anulat, desfiinţat. dissolvent [-ant, di'sol-] I. adj. dizolvant. II. s. (chim.) substanţă dizolvantă; dizolvant



(sifig.).



dissolver [-ar, di'sol-] s. dizolvant. dissolving tank [di'zolvirj tasnk] s. (tehn.) dizolvor. dissonance ['disanans] s. 1. (muz.) disonanţă. 2. discordanţă, neconcordanţă, nepotri­ vire, neasemănare (de caracter ele). dissonancy [-i] s. v. d i s s o n a n c e. dissonant [disonant] adj. 1. (muz.) disonant, discordant. 2. (fig., despre interese, păreri) contradictoriu, în dezacord, opus. dissuade [di'sweid] vb. tr. a despovăţui, a abate de la o hotărâre, a convinge să nu întreprindă o acţiune. dissuasion [di'swcijan] s. despovăţuire. dissuasive [di'sweisiv] I. adj. care despovăţuieşte. II. s. despovăţuire. dissyllabic ['disi'Ieebik, 'disil-] adj. disilabic. dissyllabify [.disi'Uebifai] vb. tr. a face de două silabe. dissyllabize [di'silabaiz] vb. tr. v. d i s s y l l a b i f y . dissyllable [di'silabl, 'di'si-] s. cuvânt de două silabe. dissymmetric(al) ['disi'metrik(al), dissi'm-] adj. 1. nesimetric, asimetric. 2. simetric, dar având direcţii opuse (a'e exemplu mâna dreaptă şi stângă). dissymetry ['dis'simitri] s. lipsă de simetrie, asimetrie. distaff ['distu:f| s. 1. furcă (de tors). 2. lucru, ocupaţie de femeie. 3. the ~ femeile, sexul feminin. Distaff day [~ dei] s. (rel.) 7 ianuarie. distaff side [~ said] s. the ~ linia feminină (în genealogie). distaff woman [~ iwuman], pl. ~ women [~ iwimin] s. (înv.) torcătoare. distain [dis'tein] vb. tr. (înv.) a păta, a murdări. distal ['distal] adj. (aiuit., bot.) distal, îndepărtat de centru, periferic. distance ['distans] I. s. 1. distanţă, depărtare; (opt.) ~ between pupils ecartament vizual. 2. loc, punct depărtat; at (a) ~; in the ~ departe, în depărtare; from a ~ de la distanţă, de departe; it is quite a ~ from here e destul de departe, e o distanţă bună de aici; (fig.) to keep / to know one's ~ a se ţine la distanţă, a nu-şi permite familiarităţi; a fi rezervat; a-şi cunoaşte locul; to keep smb. at a ~ a ţine pe cineva la distanţă; out of ~ from prea departe de. 3. (arte) perspectivă; the middle -~ planul al doilea / de mijloc. 4. parcurs; interval, distanţă în spaţiu şi în timp; bucată (de vreme); the ~ between two events intervalul între două evenimente; at this ~ of time de atunci, după atâta vreme. 5. (muz.) intervalul între două note; the ~ of a fourth intervalul de cuartă. 6. (sport) lungimea I distanţa unei curse de hipodrom (la cursele de cai). II. vb. tr. 1. a depărta, a face să pară îndepărtat. 2. a distanţa, a lăsa în urmă, a întrece (sifig.). distance circle f~ 'sa:kl] s. (tehn.) cerc de distanţă. distance control [~ kanitroul] s. comandă de la distanţă, telecomandă. distance gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru de distanţă; distanţier; telemetru. distance meter [~ imi:tarJ s. (fiz.) telemetru. distance piece [~ pi:s] s. 1. (tehn.) distanţier, adaos. 2. (constr.) piesă intermediară. distance point [~ paint] s. (tehn.) punct de distanţă. distance rule [~ ru:l] s. (ferov.) ecartometru, riglă de măsurat ecartamentul. distance sink bolt [~ sink 'boult] s. (tehn.) şurub distanţier cu capul înecat. distant ['distant] adj. 1. îndepărtat (în spaţiu, ca grad de rudenie etc.); five miles ~ la o distanţă de 5 mile; at a ~ period într-o epocă îndepărtată. 2. (fig.) îndepărtat, neprecis, vag; ~ connection înrudire îndepărtată; ~ likeness asemănare vagă. 3. distant; rece, rezervat; arogant; ~ politeness politeţe rece; to be on ~ terms a fi în relaţii reci / neprieteneşti. distant control [~ kan'troul, ~ 'kontroul] s. (tel.) telecomandă; telereglaj. distantly ['distanţii] aaV 1. de departe. 2. (fig.) cu rezervă, cu răceală, distant. distant regulation ['distant ,regju'leifan] s. (tel.) telereglaj. distant signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal de distanţă. distant signalisation [~ isignalai'zeijan] s. (tel.) telcsemnalizare. distaste ['dis'teist, dis't-] I. s. (for) dezgust, repulsie, aversiune (pentru). II. vb. tr. a dezgusta, a scârbi. distasteful [-ful] adj. neplăcut, supărător; dezagreabil; respingător, dezgustător. distastefulness [-fulnis] s. caracter neplăcut / supărător; caracter respingător / dezgustător; scârbă, silă. distemper1 [dis'tempar] I. s. 1. indispoziţie, boală. 2. (vet.) răpciugă. 3. pl. (fig. înv.) dezordini, mişcări (politice). II. vb. tr. (înv.) 1. a tulbura, a deranja, a zdruncina (sănătatea I mintea). 2. a enerva, a irita; a nelinişti; a scoate din sărite. distemper2 I. s. (arte) 1. pictură în tempera. 2. vopsea cu clei. II. vb. tr. a picta în tempera. distemperature [dis'temparat/ar] s. (rar) 1. îmbolnăvire. 2. tulburare (sufletească). 3. indispoziţie.



 285



distribution shaft



distract ţdis'trsekt] vb. tr. 1. (from) a distrage, a sustrage, a abate (atenţia) de la. distempered [dis'tempad] adj. 1. indispus, bolnav; ~fancy imaginaţie bolnavă. 2. iritat, 2- a hărţui, a atrage în direcţii diferite. 3. a frământa, a tulbura, a zăpăci. 4. (with) a tulbura enervat; nemulţumit. 3. (despre vreme) urât; capricios. distend [dis'tend] vb. A. tr. 1. a întinde, a dilata, a umfla. 2. (înv.) a lungi, a tărăgăna. mintea (cuiva), a înnebuni (cu); he was '-ed with pain era înnebunit de durere. distracted [-id] adj. 1. nebun. 2. distras, zăpăcit, rătăcit; consternat, uluit. B. intr. a se întinde, a se dilata, a se umfla. distractedly [-idli] adv. ca un nebun; nebuneşte, Ia nebunie. distensible [dis'tensabl, -sibl] adj. extensibil, dilatabil. distractedness [-idnis] s. 1. zăpăceală. 2. nebunie, demenţă. distension [dis'ten/^n] s. întindere, extensiune, dilataţie. distracting [-in] adj. v. d i s t r a c t i v e . distent [dis'tent] adf (rar) dilatat; întins. distractingly [-irjli] adv. înnebunitor. distich ['distik] s. (metr.) distih. distraction [dis'trsk/sn] s. 1. distracţie, lipsă de atenţie, nebăgare de seamă; lipsă de distichous [-as] adj. (bot.) dispus în două şiruri verticale. distil [dis'til] vb. A. intr. 1. a picura, a pica, a se scurge în cantităţi mici. 2. (chim.) a concentrare; distragere a atenţiei; labour is a ~ from gloomy thoughts munca te distrage se distila. B. tr. 1. a picura, a turna picătură cu picătură. 2. (chim.) a distila, a curăţa, de la gânduri negre. 2. întrerupere, lipsă de continuitate. 3. distracţie, destindere. 4. ener­ a purifica (apa). 3. (chim.) a obţine prin distilare (alcool); to ~ brandy from wine a distila vare, agitaţie, confuzie, zăpăceală, violenţă, tulburare sentimentală; nebunie, desperare; rachiu din vin, a obţine rachiu prin distilarea vinului. 4. (chim.) a elimina (substanţe (fig.) to love to ~ a iubi la nebunie; this toothache drives me to ~durerca asta de măsele volatile) cu ajutorul căldurii. 5. a extrage (o esenţă din plante sau fig., dintr-o doctrină, mă scoate din minţi. teorie etc.). distractive [dis'tra?ktiv] adj. care zăpăceşte / care nelinişteşte; înnebunitor. distrain [dis'trcin] (jur.) vb. A. tr. 1. a exercita un drept de retenţie asupra (unei persoane distillable [-sbl] adj. (chim.) distilabil. sau a bunurilor sale) pentru neplata unor datorii (mai ales chirie). 2. a aplica un sechestru distilland ['distilasnd] ş. (chim.) substanţă supusă distilării. (cu dat.), a sechestra. B. intr. to ~ upon a) a sechestra; b) a executa (un debitor). distillate ['distilit, -leit] s. (chim.) produs al distilării, distilat. distrainable [-abl] adj. (jur.) sechestrabil. distillation [idisti'leij^n] s. 1. (chim.) distilare; rafinare; rectificare; dry ~distilare uscată; distrainee [idistrei'ni:] s. (jur.) persoană căreia i se aplică un sechestru. sublimare; fractional ~ distilare fracţionată. 2. v. d i s t i l l a t e . distrainer [dis'traina1"] s. (jur.) executor. distillation gas [~ gees] s. (chim.) gaz de distilare / de la distilarea uscată a cărbunelui. distrainment [dis'treinmant] s. (jur.) sechestru, retenţie. distillation still [~ stil] s. alambic. distrainor [dis'treina1"] s. v. d i s t r a i n e r . distillatory [dis'tibteri] adf distilator. distraint [dis'treint] s.v. d i s t r a i n m e n t . distillatory vessel [~ -vesl] s. alambic. distrait [dis'trei,'--, 'distre] adj. (fr.) distrat, neatent. distilled water [dis'tild iWo:t3r] s. apă distilată. distraite [-t] adj. (fr.) distrată, neatentă. distiller [dis'thVJ s. 1. persoană care distilează (mai ales substanţe alcoolice); rachier. distraught [dis'tro:t] adj. (înv.) v. d i s t r a c t e d . 2. (telui.) distilator, aparat pentru distilat. distress [dis'tres] I. s. 1. tristeţe, suferinţă, durere, nefericire, dezolare. 2. nenorocire, distillery [dis'tibri] s. fabrică de spirt; distilerie; instalaţie de distilat. rău, calamitate, năpastă, dezastru; adversitate, potrivnicie; a ship in ~un vapor în pericol distillery apparatus [~ -aepa'reitas] s. distilator. de naufragiu. 3. oboseală, extenuare, epuizare. 4. sărăcie, lipsă, mizerie; to relieve ~a uşura distillery yeast [~ ji:st] s. drojdie de spirt. mizeria. 5. (jur.) dreptul unui proprietar de a sechestra bunurile unui datornic pentru distilment [dis'tilmant] s. (înv.) distilat. distinct [dis'tirjÂl] adf 1. (from) diferit, deosebit (de); izolat, separat (de); a ~ type neplata chiriei. 6. (jur.) sechestru, retenţie; to levy a ~ a pune sechestru. II. vb. A. tr. of mind o mentalitate deosebită; as ~ from spre deosebire de. 2. distinct, clar, precis, 1. a îndurera, a întrista, a cauza o suferinţă (cuiva) I o durere (cuiva), a chinui, a tortura; neîndoielnic, bine definit, accentuat, marcat; a ~tendency o tendinţă accentuată. 3. (înv.) a extenua, a epuiza, a vlăgui; she is ~ed with pain suferă cumplit. 2. (jur.) a pune sechestru pe. 3. to ~ into a sili să, a constrânge Ia (prin chinuri). B. refl. a se îngrijora, a se da de pestriţ. distinction [dis'tirj/r/pnj s. 1. distincţie, deosebire, discriminare; discernământ; to draw ceasul morţii. distress call [~ ko:l] s. semnal S.O.S.; strigăt de ajutor. /to make a ~between a face o deosebire între; in ~from spre deosebire de. 2. diferenţă, distressed [di'trcst] I. adf 1. nenorocit, nevoiaş, suferind. 2. abătut, trist. 3. (sport) deosebire; all without ~ toţi Iară deosebire aparentă / formală / artificială. 3. distincţie, semn distinctiv; grad, titlu, recompensă onorifică; to gain ~ a se distinge, a se remarca. epuizat. ♦ to be ~ed for smb. a fi îngrijorat de cineva; to be ~ed for money a duce 4. consideraţie, respect, cinste; to treat smb. with ~ a trata pe cineva cu respect / cu lipsă de bani; a fi strâmtorat. II. s. the ~ sinistraţii. consideraţie. 5. merit, calitate excelentă; reputaţie, faimă; poet of ~poct eminent / renumit. distressed area [~ 'esrbj s. 1. regiune lovită de criză. 2. regiune sinistrată. 6. individualitate, caracter personal; his style lacks ~ stilul său e lipsit de personalitate; distress flag [dis'tres iflaeg] s. (mar.) pavilion de avarie. inessential ~ deosebire neesenţială. distressful [dis'tresful] adf trist, nenorocit; dureros, jalnic, penibil; ~situation situaţie distinctional [-ol] adf (rar) v. d i s t i n c t i v e . nefericită / dezastruoasă. distinctive [dis'tin&iv] adf distinctiv, caracteristic. distressfulness [-nis] s. 1. tristeţe; durere. 2. nenorocire; mizerie; nevoie. distinctively [-li] adv. v. d i s t i n c t l y (1). distress gun [dis'tres gAn] s. (mar.) foc tras de pe un vas ca semnal de ajutor sau pericol. distinctiveness [-nis] caracter distinct; specific; particularitate. distressing [dis'tresirj] adf dureros, întristător, mâhnitor; neliniştitor; chinuitor. distinctly [dis'tirj&tli, -rjklij adv. 1. distinct, clar, limpede, lămurit. 2. vizibil; accentuat; distressingly [-li] adv. dureros, chinuitor. definit; incontestabil, categoric; days are growing ~shorter zilele devin vizibil mai scurte. distress sale [dis'tres seil] s. vânzare publică a unor bunuri sechestrate. distinctness [dis'tirjAtnis, -nknis] s. 1. claritate, precizie. 2. (from) deosebire (de), distress signal [~ -signal] s. (mar.) semnal de ajutor sau pericol (S.O.S.). distingue [dis'trerjgei, --1-] adf (fr.) distins, distress warrant [~ -w^rpnt] s. (jur.) ordin de a pune sechestru. distinguish [dis'tirjgwi/J vb. A. tr. 1. (from) a distinge, a deosebi (de); the faculty of distributable [dis'tribjutebl] adf capabil de a fi distribuit. distributary [dis'tribjutari] I. s. afiuent. II. adj. distributiv; de distribuire, care distribuie. speech ~es man from the beasts facultatea de a vorbi deosebeşte pe om de animale; distribute [dis'tribju(:)t, 'distribjmt] vb. tr. 1. a distribui, a împărţi; a repartiza; to ~ to -'good from evil a distinge binele de rău. 2. a scoate în evidenţă, a caracteriza, a marca; adiferenţia; the geniality which ~-es him bunăvoinţa carc-1 caracterizează. 3. a percepe, letters a împărţi scrisori. 2. a întinde (culoarea), a împrăştia, a răspândi; to ~ manure a vedea, a desluşi, a distinge, a observa. 4. to ~ into a împărţi în, a clasifica în; to ~ over a field a împrăştia îngrăşăminte pe un ogor. 3. a răspândi, a difuza, a propaga. sounds into high and low a împărţi sunetele în înalte şi joase. B. rejl. (by) a se face 4. a împărţi, a grupa în categorii, a clasifica; to ~books into classes a clasifica cărţi pe cunoscut / remarcat, a ieşi în evidenţă, a se evidenţia, a se distinge (prin). C. intr. to ~ categorii. 5. (poligr.) a regrupa. 6. (înv. jur.) a împărţi (dreptatea). distributed loss [dis'tribju(:)tid bs, 'distribju:tid ~] s. (tehn.) pierdere repartizată. between a deosebi între, a distinge între; I can hardly ~ between the two brothers îi distributee [disitribju:'ti:] ş. (jur.) persoană căreia îi revine ceva (mai ales o parte de deosebesc cu greu pe cei doi fraţi, distinguishable [-abl] adf 1. perceptibil. 2. remarcabil. 3. ~from care se poate distinge moştenire). distributer [dis'tribjut3r] s. distribuitor, împărţitor. de; -into care se poate împărţi / clasifica în. distributing board [dis'tribjutirj ibn:d] s. (electr.) tablou de distribuţie. distinguishableness [-ablnis] s. 1. caracter perceptibil. 2. caracter remarcabil. 3. ~from distributing box [~ boks] s. (tehn.) cutie de derivaţie. posibilitatea distingerii de; ~ into posibilitatea împărţirii / a clasificării în. distributing canal [~ ka'na;l] s. (chim.) canal de distribuţie. distinguished [-t] adf 1. (by) cunoscut, deosebit, remarcabil, eminent, celebru (prin). distributing line [~ 'lain] s. (electr.) conductă portabilă. 2. distinctiv, caracteristic; ~ style stil caracteristic. 3. distins, distributing shaft [~ '/u:ft] s. (auto) arbore de comandă / de distribuţie. distinguishing [-in] adf deosebitor, caracteristic, specific, propriu, distribution [


 distributival



286



dither ['dioar] I. vb. intr. 1. a tremura; a fremăta, a se înfiora, a vibra. 2. a se agita distributival [idistribju'taival, disi'tribjutaivl] adj. (gram.) distributiv. distributive [dis'tribjutiv] I. adj. distributiv (si gram.). II. s. (gram.) pronume sa» fără rost. II. s. (/trai ales pl.) tremur; freamăt; înfiorare. dithering grass ['didarin gra:s] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). adjectiv distributiv. dithery ['dioari] adj. (pop.) to feel ~ a fi agitat / nervos; a tremura din tot corpul. distributivity [dis.tribju'tiviti] s. (mat.) distributivitate. r 1 dithionic acid [.daiOai'onik 'assid, idiSi'a-] s. (chim.) acid ditionic. distributor [dis'tribjuta , 'distribjuita "] s. distribuitor, împărţitor. dithyramb ['diOiraMiib] s. ditiramb. district ['distrikt] I. s. 1. district; cartier, sector, circumscripţie; raion; regiune, ţinut; dithyrambic [,diOi'ra=mbik] I. adj. ditirambic. II. s. v. d i t h y r a m b . the Lake District regiunea lacurilor (in nordul Marii Britanii); electoral ~circumscripţie dithyrambus [idiOi'raimbas] s. v. d i t h y r a m b . electorală; (amer.) red-Iight ~ cartier cu case de toleranţă. 2. (amer.) circumscripţie electorală; close ~ circumscripţie electorală în care victoria a fost obţinută cu o majoritate dition ['di/an] s. (înv.) putere, stăpânire. neînsemnată de voturi. 3. parohie independentă (în Marea Britanie). II. vb. tr. (amer.) ditrochean [idaitra'ki:an] adj. (metr.) cu doi trohei. a împărţi în districte sau regiuni, a raiona. dittander [di'txndar] s. v. d i t t a n y . dittany ['ditani] s. (bot.) frăsinel (Dictamnus albuş). district asylum [~ a.sailam] s. azil de noapte districtual. dittied ['ditid] aay. care este cântat sau compus sub formă de cântec simplu. district council |~ ikaunsl] s. consiliu districtual. ditto ['ditou] I. pl. dittos [-z] s. 1. idem, ditto; paid to A. £ 100 ~ to B. plătit lui A. district court [~ ka:t] s. (mai ales amer.) tribunal districtual. 100 lire, ditto (aceeaşi sumă) lui B; to say ~ to a fi de acord cu, a fi de aceeaşi părere district heating [~ ihi:tirj[ s. termoficare de cartier. cu. 2. duplicat, lucru identic, similar; suit of ~s. v. d i.t t o s u i t. II. adv. la fel, ca înainte, district office [~ ofis] s. oficiu poştal districtual. ca mai sus; I will act ~ eu voi proceda la fel. III. vb. tr. (fam.) a găsi un al doilea la fel District Railway [~ ireilwei] s. cale ferată electrică între Londra si suburbii. cu. distringas [dis'trirjga:s, -gas] s. (lot., jur.) ordin de sechestru. ditto suit [~ sju:t] s. costum făcut în întregime din acelaşi material. distrust [dis'trAst,'-'-] I. s. neîncredere, îndoială, bănuială, suspiciune; to sow ~ a semăna ditty ['diti] I. s. 1. cântec, cântecel; popular ~cântec popular. 2. zicală, zicătoare, vorbă, neîncredere. II. vb. tr. a nu se încrede în, a se îndoi de; we were ~ed by the natives expresie (favorită). II. (înv.) vb. A. intr. a cânta un cântec. B. tr. a cânta. băştinaşii ne priveau cu neîncredere. ditty bag [~ bag] s. v. d i 11y box. distrustful [-ful) adj. neîncrezător (în sine sau în alţii), bănuitor. ditty box [~ baks] s. (mar. si.) cutie cu ustensile (ace, foarfecă etc.). distrustfully [-fuli, -făli] adv. cu neîncredere, neîncrezător, bănuitor. diuresis [daiju'ri:sis] s. (med) diureză, excreţie abundentă de urină. distrustfulness [-fidnis, -fal-] s. neîncredere, bănuială. diuretic [.daijua'retik, -joa'r-] (med.) I. adj. diuretic, cu proprietăţi diuretice. II. s. diuretic, distrusting [-in] adj. v. d i s t r u s t f u l . substanţă diuretică. distrustless [-lis] adj. nebănuitor. diuretical [-ol] adj. v. d i u r e t i c (I). distune [dis'tjmn] vb. tr. a dezacorda (un instrument muzical). diurnal [dai'a:nal] I. adj. 1. de zi, din timpul zilei, diurn. 2. (astron.) diurn, care durează disturb [dis'ta:b] vb. A. tr. 1. a tulbura, a deranja, a incomoda. 2. a întrerupe (liniştea, tăcerea, echilibrul sufletesc etc.); a tulbura, a zdruncina; to ~ confidence a zdruncina o zi. 3. (înv.) de fiecare zi, zilnic. II. s. (înv.) jurnal zilnic, încrederea. 3. a agita, a nelinişti, a îngrijora. 4. a abate de la cursul firesc; a strica diurnalist [-ist] s. (înv.) gazetar. (planurile); a face să devieze (acul într-un câmp magnetic); 5. (jur.) a schimba, a anula diurnally [-i] adv. 1. în timpul zilei, ziua. 2. (înv.) zilnic, în fiecare zi. (o hotărâre). 6. (y'ur.) a împiedica (pe cineva să-şi execute un drept). B. re)?, a se deranja; diuturnal [.daiju'ta;:nal] adj. (rar) care ţine mult, de lungă durată. please don't ~ yourself tc rog nu te deranja. diuturnity [daiju'tamiti] s. (rar) durată lungă. disturbance [-ans] s. 1. tulburare (a liniştii, odihnei etc.); agitaţie, dezordine; frământare, div1 [div] vb. auA'. (scot.) v. do. tumult; to make / to create / to raise a ~ a tulbura ordinea.publică; a face larmă / zgomot. div2 s. spirit rău (în mitologia persana). diva E'di:va] s. (ital.) divă, primadonă, cântăreaţă celebră. 2. emoţie, nelinişte, îngrijorare, enervare. 3. defectare, deteriorare. 4. (geol.) dislocare; discontinuitate stratigrafică. 5. perturbaţie, tulburare, deviere (a busolei, atmosferică etc.); divagate ['daivageit] vb. intr. a divaga, a se abate de la subiect, a face digresiuni. ~ of broadcast reception tulburare a recepţiei radiofonice. divagation [.daiva'geijan] s. divagaţie, deviere de la un subiect. divaguely [dai'veigli] adv. (rar) fără ţintă, fără rost. disturbed [-d] adj. tulburat etc. (v. d i s t u r b). r divalent ['daiiveilont,'-'--, -'--] adv. (chim.) bivalent, divalent. disturber [-a ] s. 1. perturbator; (jur.) persoană care împiedică pe cineva să-şi exercite un drept. 2. (tel.) emiţător de bruiaj, perturbator. divan [di'vam, dai'v-, 'daivasn] s. 1. (ist.) Divan (consiliu de stat în Imperiul Otoman disturbing [-in] adj. tulburător, care tulbură, inoportun, care deranjează; (despre ştiri sau alte ţări orientale); instanţă superioară judecătorească. 2. divan, sofa. 3. cafenea turcească. 4. cameră pentru fumători, fumoar. 5. (glumeţ) debit de tutun. 6. culegere de etc.) neliniştitor. poezii (ale unui autor). disulphate [dai'sAlfeit, -fit] s. (chim.) pirosulfat. divan bed ['daivan bed] s. somieră-divan. . disulphide [dai'sAlfaid, -fid] s. (chim.) disulfură. divan keeper [~ >ki:par] s. cafegiu (turc). disulphuric acid [daisAl'fjuarik 'assid] s. (chim.) acid pirosulfuric. disunion ['dis'jumjan, dis'j-] s. 1. neunire; dezbinare; disidenţă; sciziune; separare, divaporation [daiivajpa'rei/an] s. evaporare. izolare. 2. (fig.) dezacord, discordanţă, divergenţă. divaporization [dai.vaaparai'zei/an] s.v. d i v a p o r a t i o n . divaricate I. [dai'vasrikeit, di


 287



divers ['daiva(:)zj adj. (înv.) diverşi, diferiţi; mai mulţi, mai multe; in ~places în diferite locuri; for ~ reasons pentru mai multe motive; on ~occasions în diferite ocazii; în repetate rânduri. diverse [dai'v3(:)s,'-] I. adj. 1.diferit,divers,deosebit, neasemănător, 2. variat, felurit, schimbător; of the most ~ views de cele mai diverse / diferite opinii. II. adv. în altă direcţie. diversely [-li] adv. 1. diferit, divers; variat. 2. în diferite direcţii. diverseness [-nis] s. diversitate. diversicolpured [dai'vsrsi-kAtad] adj. multicolor. diversification [dai'vaisifi'kei/sn] s. diversificare. diversified [dai'vxsifaid] adj. divers, felurit; variat; pestriţ; cu forme diverse. diversiform [dai'v3:sif3;m] adj. felurit, variat, cu forme diverse. diversify [dai'vaisifai] vb. tr. 1. a face variat, a varia; a modifica; a împestriţa; woods and lakes ~ the landscape păduri şi lacuri fac peisajul variat. 2. (amer.) a investi (capital) în diverse întreprinderi. 3. (rar) a împodobi, a orna. diversion [dai'vsi/sn, di'v-] s. 1. deviere, deviaţie, abatere. 2. diversiune (şi mii.). 3. distracţie, amuzament; out-of-door ~s jocuri în aer liber. 4. ramificaţie, derivaţie. diversion canal [~ ksinaal] ş. (hidr.) canal de ocolire. diversion dam [~ rdasm] s. (hidr.) baraj de derivaţie. diversion factor [~ ifaekW] s. (electr.) factor de diversitate. diversionist [dai'vai/pnist] adj. diversionist, de diversiune. diversity [dai'va:siti, di'v-] s. 1. diversitate, varietate, felurime; deosebire, neasemanare. 2. împestriţare; înfăţişare pestriţă. 3. semn distinctiv. diversity factor [~ .faskta1"] s. (electr.) factor de diversitate. divert [dai'vsit, di'v-] vb. A. tr. 1. a abate, a deturna, a devia, a schimba cursul (unui rău), a schimba calea (unui vapor etc.); a îndrepta în alta direcţie; a îndepărta. 2. a sustrage / a îndepărta de la o ocupaţie; a distrage atenţia (cuiva); to ~ public attention from a distrage / a îndepărta atenţia generală de la. 3. a distra, a amuza. B. re/7, a se amuza, a se distra. diverter [-3r] s. canal de derivaţie. diverticulum [rdaivai'tikjulam],/?/. diverticula [-Is] s. (anat.) diverticul. divertimento [diverti'mentou] s. (muz.) divertisment. diverting [dai'vsitin, di'v-] I. adj. distractiv, amuzant. II. s. 1. abatere, deturnare. 2. distracţie, amuzament. diverting dam [~ 'daeni] s.v. d i v e r s i o n da ni. divertingly [dai'v3:tinli] adv. distractiv, amuzant. divertissement [di'vertis'mâ] s. (jr.) (rar) 1. distracţie, amuzament. 2. (muz.) divertisment. divertive [dai'vs:tiv] adj. v. d i v e r t i n g . Dives ['daivi:z] s. (lat. bibi.) Bogatul. Dives costs [~ to:sts] s. pl. (jur.) speze ridicate pentru cei bogaţi. divest [dai'vest,di'v-] vb. A. tr. l.(of) a dezbrăca, a despuia (de). 2. to ~ of a lipsi de; a priva de; a scăpa de; to ~smb. of his rights a lipsi o persoană de drepturile sale. B. refl. to ~ oneself of a se lepăda (de), a renunţa la, a se lipsi de; I cannot ~ myself of the idea nu pot să-mi scot din minte ideca (aceasta). divestiture [-it/3r] ş. 1. despuiere; deposedare. 2. (jur.) luare sau pierdere de drepturi; interdicţie legală. divestment [-mont] ş. v. d i v e s t i t u r e . divesture [dai'vest/y, di'v-] s.v. d i v e s t i t u r e . dividable [di'vaidabl] adj. v. d i v i s i b l e . divide [di'vaid] I. vb. A. tr. 1. (into, in) a despărţi, a separa, a scinda, a tăia (în); the river ~s the town in two râul taie oraşul în două; a room ~d from the rest of the house by a passage o cameră despărţită de restul casei printr-un coridor; (fam.) to ~ the house with one's wife a-şi alunga soţia din casă. 2. a împărţi, a repartiza; to ~ smth. among several persons a împărţi ceva între mai multe persoane; to ~ smth. with smb. a împărţi ceva cu cineva. 3. a subîmpărţi, a diviza, a grupa (în clase, categorii, familii etc.); the poem is M1 into twelve cantos poemul este împărţit în 12 cânturi. 4. a despărţi, a dezbina, a semăna discordie între; opinions are ~d on this point asupra acestei probleme părerile sunt împărţite. 5. (pol.) a împărţi (membrii parlamentului sau ai unei alte adunări în două grupe de votanţi, pentru şi contra); a pune la vot. 6. (mat.) a împărţi; sixty ~d by twelve is/gives five şaizeci împărţit la doisprezece este egal cu cinci. 7. a diviza, a grada; to ~ a sextant a marca gradele pe un sextant. 8. to ~ off a despărţi, a separa; to ~ out a împărţi, a repartiza; to ~ up a dezmembra (un regat etc.). B- intr. 1. a se despărţi, a se separa, a se scinda. 2. (into) a se împărţi, a se diviza (în capitole, categorii etc.); to ~into several parts a se împărţi în mai multe părţi. 3. (mat.) (by) a fi divizibil (prin). 4. (pol.) a vota (împărţind votanţii în două categorii, „ayes" şi „noes" - pro şi contra). II. s. (amer.) 1. cumpănă, linie de despărţire a apelor. 2. (fam.) împărţire, divizare; separare. divided [di'vaidid] adj. 1. despărţit, separat, scindat; deosebit; dezbinat; împărţit, divizat; furcat. 2. (bot.) divizat. 3. (fon.) lichid. 4. gradat, împărţit în grade. divided leaf [~ 'li:f] s. (bot.) frunză sectată. dividend ['dividend, -dând] s. 1. (et\) dividend. 2. (mat.) de împărţit, dividend coupon [~.ku:pon] s. v. d i v i d e n d w a r r a n t . dividend warrant [~ iWDrant] ş. (ec.) cupon de dividend. divider [di'vaidor] ş. 1. persoană sau obiect care împarte / care divide. 2. pl. compas distanţier. 3. (mat.) divizor. 4. (chim.) separator. 5. (tehn.) piesă de ramificaţie. dividing [di'vaidin] I. adj. despărţitor; divizor, de divizare, de separare. II. ş. împărţire; divizare; repartiţie, dividing crest [~ 'krest] s.v. d i v i d i n g r a n g e , dividing head [~ 'hed] s. (tehn.) cap divizor, dividing line [~ 'lain] s. linie de despărţire, de demarcaţie. dividingly [divaidirjli] adv. prin împărţire.



divorce case



dividing machine [di'vaidin mo'/im] s. (tehn.) maşină de divizat. dividing partition [~ pa:'tijbn] s. perete despărţitor. dividing plate [~ 'plcit] s. (tehn.) disc divizor. dividing range [~ 'reind3] s. (geogr.) cumpăna apelor, linie de separaţie a apelor. dividing rule [~ 'ru:l] s. riglă gradată. dividing screw [~ 'skru:] s. (tehn.) şurub micrometric. dividing wall [~ 'wo:l] s. (constr.) perete. dividing wheel [~ 'hwi:l] s. (tehn.) disc divizor. dividual [di'vidjual] adj. (înv.) 1. separat, deosebit, distinct; împărţit, divizat. 2. scparabil. dividually [-i] adv. separat. divination [idivi'nei/pn] s. 1. ghicire, ghicit. 2. prevestire, prorocire; prevedere, pătrundere. 3. pronostic dibaci / abil (care se realizează). divinator ['divincit3r] s. ghicitor; profet. divinatory [di'vinatouri] adj. profetic; prevestitor. divine [di'vain] I. adj. 1. divin, dumnezeiesc; ceresc; ~ right drept divin. 2. (fam.) minunat, straşnic, admirabil. II. s. 1. preot; faţă bisericească. 2. teolog. III. vb. A. tr. 1. a ghici, a prezice, a proroci. 2. a presimţi; a ghici, a bănui, a presupune. B. intr. a ghici, a face preziceri. divinely [-li] adv. divin, dumnezeieşte; prin puterea divina. divineness [-nis] s. natură divină. diviner [-3rJ s. ghicitor; profet. diving ['daivirj] s. 1. scufundare, afundare; imersiune. 2. (sport) plonjon, săritură în apă. 3. (av.) picaj. 4. (şl.) furt, pungăşie. diving bell [~ bel] s. clopot scufundător, clopotul scafandrului, clopot pentru afundare. diving bird [~ bo:d] s.v. d i v e r (3). diving board [~ bo:d] s. trambulină. diving boat [~ bout] s. (mar.) barcă de scafandru. diving brake [~ 'breik] s. (av.) frână aerodinamică. diving dress [~ dresj s. costum de scafandru. diving helmet [~ -helmit] s. cască de scafandru. diving pump [~ pAmp] s. pompă de scafandru. diving rudder [~ -rAd3r] s. (av.) cârmă de adâncime, profundor. diving spider [~ -spaido1"] s. (eiitom.) păianjen-de-apa (Argyroneta aquatica). diving stage [~ stcid3] s. v. d i v i n g b o a r d . diving suit [~ sju:t] s. v. d i v i n g d r e s s . diving turn [~ ta:n] s. (av.) ranversarc, răsturnare. divinify [di'vinifai] vb. tr. (înv.) v. d i v i n i z e . divining rod [di'vainin. rod] s. 1. baghetă magică; băţ, nuia (de obicei de salcie sau alun, despre care se crede că poate indica unde se află apă subterană, metale etc.). 2. (mine) vergea pentru sondaj. divining staff [~ sta:fj s. v. d i v i n i n g r o d . divinity [di'viniti] s. 1. divinitate, dumnezeire, natură divină. 2. fiinţă divină; Dumnezeu; zeitate; zeu; zeiţă. 3. persoană adorabilă. 4. (rel.) Doctor of Divinity (D.D.) doctor în teologic. 5. facultate de teologie. divinityship [-/ip] s. divinitate, natură divină. divinization bdivini'zci/pn, -nai'z-] s. divinizare, zeificare, îndumnezeire. divinize ['divinaiz] vb. tr. a diviniza, a zeifica, a îndumnezei. divisibility [diivizi'biliti, -za'bitat-] s. divizibilitate. divisible [di'vizabl, -zib-] adj. divizibil (şi mat.). divisibleness [-nis] s. divizibilitate. division [di'vi33n] s. 1. despărţire, separare; sciziune; divergenţă. 2. împărţire, distribuire, diviziune, repartizare; ~ of labour diviziune a muncii. 3. (mat.) împărţire; divizare; long ~ împărţire printr-un împărţitor mai mare de 12; short ~ împărţire printr-un împărţitor mai mic de 13. 4. clasificare; ordin, gen. 5. despărţitură, limită, graniţă. 6. dezbinare; dezunire; discordie, divergenţă (de păreri); to cause / to bring ~ a provoca neînţelegere / ceartă. 7. parte, secţiune, sector; subdiviziune administrativă sau electorală. 8. (mil.) divizie. 9. (mar.) divizion. 10. (pol.) separare a membrilor unei adunări legislative pentru a vota; votare; Parliamentary ~ circumscripţie electorală; to carry a ~ a obţine majoritatea; without a~în unanimitate. 11.(rar) tabel de preţuri, tarif. 12. (ferov.) sector de cale ferată. divisional [di'vi^pnsl] adj. 1. divizionar, care se referă la împărţire; fracţionar. 2. (mi/.) de divizie. 3. de circumscripţie. divisional area [~ rearia] s. (mii.) sector al unei divizii (din spatele frontului). divisional court [~ ko:t] s. (jur.) instanţă de apel. divisional general [~ 'd3ensrpl] s. (mii.) general de divizie. divisional island [~ 'ailond] s. (drumuri) refugiu, platformă. divisional surgeon [~ 'saiâşan] s. medic de circumscripţie. divisionate [di'vi33neit] vb. v. d i v i d e (I). division mark [di'vi3^n ma:k] s. (mat.) semnul împărţirii. division plate [~ pleit] s. perete despărţitor. divisive [di'vaisiv] adj. despărţitor, separator. divisor [di'vaizar] s. (mat.) divizor; împărţitor. divisural [di'vizsrpl] adj. v. d i v i s i o n a l . divorce [di'vo:s] I. s. 1. divorţ, desfacere a căsătoriei. 2. despărţire, ruptură. II. vb. tr. 1. a desface căsătoria între, a pronunţa divorţul (cuiva). 2. a se despărţi prin divorţ de, a divorţa de; a părăsi (soţia, soţul). 3. a despărţi, a separa, a detaşa; a desface legătura dintre; to ~ from the soil a despământeni. divorce [-ci, diivor'sei] s. (jr.) bărbat divorţat. divorceable [-abl] adj. care se poate despărţi, scparabil. divorce case [di'vD:s keis] s.v. d i v o r c e s u i t .



 Divorce Court



Divorce Court [~ ko:t[ s. (jur.) tribunal de divorţ. divorcee [


288



a înlătura, a îndepărta; he could not ~ away her mistrust nu a putut să-i spulbere neîncrederea; to ~ away with a desfiinţa, a aboli; this old custom is done away with acest vechi obicei a dispărut / a fost desfiinţat; he did away with himself şi-a pus capăt zilelor; to ~ by a trata, a se purta cu; ~ as you would be done by poartă-te aşa cum ai dori ca ceilalţi să se poarte cu tine; ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; to ~down a înfrânge, a învinge, a supune, a subjuga; (sl.) to ~in a) a înşela; b) a omorî; c) a distruge, a dărâma; d) a obosi; e) a birui, a învinge (în luptă); to ~ into a traduce; done into English în traducere engleză; to ~ off a) a scoate; b) (amer.) a împărţi, a despărţi (printr-un perete); to ~ to on a îmbrăca, a pune (o haină); to ~ out a pune în ordine, a aranja, a deretica; to ~ over a) a reface, a reîncepe; b) a acoperi, a unge, a mânji; to ~a) v. to ~ by; b) (mai ales fam.) a face, a acorda (cuiva); to ~ unto v. to ~ t o; to ~ up a) a renova, a reface, a pune în ordine, a aranja; to ~ the house up a repara, a renova casa; to ~ up one's dress a-şi încheia rochia; he did the hat up like new a făcut pălăria ca nouă; b) a împacheta, a ambala; done up in brown paper împachetat în hârtie de ambalaj; c) (mai ales la part. trec.) a obosi peste măsură, a extenua; he is quite done up after his journey este extenuat după călătorie. ♦ (sl.) to ~ brown a înşela, a duce; (sl.) to ~ smb. proud a flata pe cineva, a-1 face să se umfle în pene. B. refl. (fam.) a se îngriji (de sine); he does himself well se îngrijeşte de el, are grijă de persoana lui. C. intr. 1. a face, a proceda, a se comporta; ~ as you are told fă aşa cum ţi se spune; ~ in Rome as they ~ at Rome poartă-te la Roma aşa cum se poartă cei din Roma, adaptează-te mediului înconjurător. 2. a îndeplini o faptă / o acţiune / o datorie; a lucra, a fi activ; ~ or die luptă ori mori; fă ceva valoros ori mori; she was already up and ~ing era deja în picioare / în plină activitate. 3. a face / a o duce l a merge.(bine), a înflori, a prospera, a reuşi, a avea succes; a se însănătoşi, a se simţi bine; they are ~ing very well le merge foarte bine, au succes; the invalid is ~ing well bolnavul merge spre bine; flowers don't ~ in this soil florilor nu le prieşte acest pământ; how ~ you ~? ♦ (formulă protocolară) (aprox.) încântat de cunoştinţă. 4. a fi potrivit, a conveni, a corespunde scopului, a fi suficient / satisfăcător; a servi; will that ~? merge? ajunge? e suficient? that will ~ destul, ajunge, e destul, e bine; this will ~me very well îmi convine de minune, mă aranjează foarte bine; do you think he.will ~? crezi că va corespunde?; I tried the key but it would not ~ am încercat cheia, dar nu merge / nu se potriveşte; it would not ~ to ask him now nu face să-1 întrebăm acum. 5. (ln perf. compus) a sfârşi, a isprăvi, termina; have done! isprăviţi! destul! we'll start as soon as you have done vom porni îndată ce veţi fi terminat; have you done with that paper? mai aveţi nevoie de acest ziar? 6. to ~ for a îngriji, a face gospodărie; Mrs. S does for the old don d-na S. ţine gospodăria bătrânului profesor; to ~ for oneself a se lipsi de ajutorul celorlalţi; to ~ by a trata, a se purta cu; to ~ with a) a fi mulţumit cu, a fi satisfăcut de; (glumeţ) I could ~ with another glass n-ar strica încă un păhărel; b) a răbda, a suporta, a tolera, a se mulţumi cu; I can't ~ with him nu mă împac cu el; she can ~ with a cup of milk for her supper se mulţumeşte cu o cană de lapte seara; to ~ without a se lipsi de; he can't ~ without his pair of crutches nu se poate lipsi de cârje. <■ to have smth. to ~ with a avea de a face cu, a avea un amestec în; it is as good as done e ca şi făcut; nothing doing nu-i nimic de făcut; nimic nu merge. D. aux. 1. (serveşte la conjugarea formelor interogative si negative a verbelor la prezent si past) did you know his name? îi ştiai numele? I ~ not speak French nu vorbesc franceza; he did not think so nu era de această părere; ~ not hesitate! nu şovăi! don't be afraid! nu-ţi fie teamă!; (fam.) I didn't have time n-am avut timp. 2. (folositpentru a accentua, a insista, a întări, a scoate în evidenţă ideea exprimată de un alt verb); a) (la prezent si past, forma afirmativă) I ~ wish he could come ţin foarte mult să poată veni; I did say so and I ~ say so now aşa am spus şi spun asta şi acum; b) (la imperativ) ~ tell me! te rog spune-mi!; ~be quiet staţi, vă rog, liniştiţi; c) (pentru a sublinia contrastul cu ceea ce s-a afirmat anterior) but I did see him totuşi l-am văzut; strange as you may think it, she did weep oricât ţi s-ar părea de curios, totuşi a plâns; d) (pentru a scoate în evidenţă un pronume intercalat) ~you go rather du-te tu mai degrabă. 3. (folosit în inversiuni) rarely does it happen that rar se întâmplă ca; not only ~ they blame him nu numai că îl mustră. 4. (înv. poetic, cu valoare expletivă) then over all his long red cloak he manfully did throw apoi, cu o eleganţă bărbătească, aruncă peste toate lunga sa pelerină roşie. 5. (înlocuieşte un alt verb care a fost menţionat înainte, pentru a evita repetarea acestuia) a) (verbul se repetă în limba română) she loved him more than he did her ea 1-a iubit mai mult decât o iubea ci; b) (verbul nu se repeta în limba română) he works as much as you —munceşte tot atât de mult ca tine; c) (verbul do se traduceai „a face") he promised to come and I hope he will ~so a promis să vină şi sper că o va face; if you want to tell him ~ it now dacă vrei să-i spui, fă-o acum. 6. (înlocuieşte un predicat si un complement direct) if you saw the truth as clearly as I ~ dacă ai vedea adevărul tot aşa de clar cum îl văd eu; he likes fishing and so ~ I lui îi place pescuitul şi mie de asemenea. 7. (ca formă eliptică a imperativului) may I come tomorrow? Do! pot să viu mâine? Da, vino!; I am tempted to accept. Don't! Sunt tentat să accept. Nu accepta! 8. (ca răspuns afirmativ sau negativ la o întrebare) ~you think he will come? I don't. Crezi că va veni? Nu (cred); Did you meet her? I did. Ai întâlnit-o? Da. 9. (în întrebări disjunctive) nu-i aşa? he learns well, doesn't he? învaţă bine, nu-i aşa? he doesn't learn well, does he? nu învaţă bine, nu-i aşa? do2 pi. dos, do's [du:z] s. 1. (sl.) înşelătorie, şarlatanie, escrocherie. 2. (fam.) întâmplare, fapt, eveniment; (glumeţ) petrecere, chef; we've got a ~ on tonight avem o petrecere astă seară. 3.pl. participaţie, parte; fair do's parte / împărţeală dreaptă. 4. (fam.) ordin, dispoziţie. 5. (austral, sl.) succes. do3 [dou] s. (muz.) (nota) do. doable [rdu:3bl] adj. care se poate face. do-all ['du:o:l] s. (fam.) meşter la toate, factotum. doat [dout] vb. intr. v. d o t e .



 289



does



doctor solution ['dokts S3'lu:/pn] s. (chim.) proba doctor, plumbit de natriu. doaty ['douti] adj. (amer.) (despre lemne: stejar, fag, mesteacăn etc.) anormal colorat din cauza unui început de putrezire. doctor's stuff [~z stAf] s. doctorie, medicament. dobbin ['dobin] ş. cal (de tracţiune). doctress ['doktris, -res] s.v. d o c t o r e s s . dobby ['dobi] s. 1. prost, nătâng; zaharisit, ramolit, bătrân care a dat în mintea copiilor. doctrinaire ['doktri'neor] (fr.) I. s. doctrinar, teoretician; ideolog; persoană care aplică 2. (text.) mecanism cu iţe. o teorie în mod dogmatic şi pedant. II. adj. doctrinar; teoretic; nepractic. dobie ['doubi] s. (constr.) 1. cărămidă nearsă; chirpici. 2. construcţie din chirpici. doctrinal [dok'traind, 'doktrin-] adj. referitor la o doctrină, dogmatic. dobule ['dobju:l] s. (iltt.) clean (Leuciscus cephalus). doctrinally [dok'trainali] adv. prin doctrină; prin învăţătură. doc [dok] s. (prese, de la d o c t o r,fam.) doctor. doctrinarian [idoktri'neorion] s., adj. v. d o c t r i n a i r e . docent [dou'sent, 'douspnt] s. (amer.) docent. doctrinarity [idoktri'neariti] s. concepţii doctrinare înguste. docile ['dousail, 'dos-] adj. 1. înţelegător; docil, supus, blând. 2. (despre materie) uşor doctrine ['doktrin] s. 1. învăţătură, doctrină, precepte. 2. credinţă, dogmă; evanghelie. de lucrat; suplu; pliant. doctrinist [-ist] s. adept orb al unei doctrine. docilely [-li] adv. docil. document l'dokjumcnt] I. s. document, act, piesă de dosar; ectificat; legal ~ act autentic; docility [dou'siliti] s. docilitate, supunere; blândeţe. ~s of title titluri de proprietate; (jur.) ~s pertaining to the case before the court dosar; dock1 [dok] s. (bot.) plante din genul Rumex; măcriş (Rumex acetosa); ştevic (Rumex to draw up a ~ a redacta un document. II. vb. tr. 1. a dovedi prin acte; 2. a documenta. alpinus). 3. a aduce dovezi pentru / în favoarea (cu gen.) sau împotriva (cu gen.). dock 2 1, s. 1. doc, bazin (al unui port); floating ~ doc plutitor; wet ~ doc cu apă; dry documental [idokju'mentl] adj. v. d o c u m e n t a r y (I). ~doc (de) uscat, bazin de radub; (fam.) in dry ~fără lucru. 2. (amer. fam.) port. 3. (amer. documentary [>dokju'mcnt.7ri] I. adj. documentar. II. s. film documentar; full-length mii.) spital. 4. pi. ansamblul unui port cu bazine, cheiuri, docuri etc. sau (uneori) şantier ~(film) documentar de lung metraj. de construcţii navale. 5. (ferov.) cap de linie, staţie finală. 6. (ferov.) platformă de încărcare. documentary feature [~ 'fi:t/ar] s. (cin.) documentar artistic. O. vb. tr. (mar.) 1. a duce, a băga (un vas) în doc (pentru reparaţie); a acosta. 2. a andoca. documentation fdokjumen'tei/sn. -man-] s. 1. documentaţie; documentare; confirmare 3. a cupla. a unor acte / documente. 2. (mar.) înzestrare a vasului cu documente. dock3 s. boxa acuzatului; in the ~ pe banca acuzaţilor. dod [dod] s. (amer. fam.) ~ burn / drat / rot it! la naiba! la dracu! dock4 I. s. 1. partea cărnoasă a cozii unui animal. 2. ciot de coadă. II. vb. tr. 1. a dodder1 fdoda1"] s. (bot.) torţei (discuta); true / lesser ~ borangic, barba-dracului reteza coada (cu gen.). 2. a scurta, a tunde scurt (părul). 3. (fig.) a tăia, a reduce; a lipsi (Cuscuta epithymum). de, a priva; to ~ the wages a reduce salariile; (jur.) to ~ the entail a retrage o dispoziţie dodder2 vb. iutr. 1. a tremura (de slăbiciune, de bătrâneţe). 2. a se clătina, a nu se restrictivă pentru numirea unui succesor. putea ţine pe picioare. 3. to ~ along a şchiopăta. dockage1 [-id3J s. (mar.) 1. timpul cât stă un vas într-un doc. 2. taxă pentru folosirea doddered fdodad] adj. 1. (despre pomi) fără ramuri; fără vârf, ciuntit, retezat. 2. acoperit docului, taxă de andocare. de plante parazite (mai ales de torţei). 3. slab, plăpând; debil, dockage2 s. reducere, micşorare, tăiere. dodder grass ['dodo gra:s] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). dock cress ['dok kres] s. (bot.) zgrăbunţică, iarbă-dc-zgaibă (hapsâna communis). doddering ['dodorirj] adj. v. d o d d e r y . dock dues [~ dju:z] s. v. d o c k a g e 1 (2). dodder seed ['doda si:d] s. (bot.) Iubit, gălbenuş, oul-inului (Camelina sativa). r docker ['doko ] s. 1. docher, muncitor în docuri / în port; hamal în port. 2. persoană doddery ['dodari] adj. 1. nesigur pe picioare, şovăitor, tremurător. 2. senil, slab de minte. care trăieşte în preajma docurilor. doddipoll ['dodipoul] s. (fam.) prostănac, găgăuţă, cap sec. docket ['dokit, amer. şi -ct] I. s. 1. (jur.) rol (al proceselor de judecat). 2. registru, doddy ['dodi] s. (scot.) vacă ciută. opis de hotărâri. 3. etichetă; fişă, andosanient, i/ulicândpe scurt conţinutul unui document, doddypoll ['dodipoul] s. v. d o d d i p o l l . a! unui colet; (ec.) foaie de expediţie, scrisoare de trăsură. 4. chitanţă de plata a taxelor dodecagon [dou'dekagon] s. (geom.) dodecagon. vamale. II. vb. tr. 1. (jur.) a înregistra (o hotărâre judecătorească), a consemna în registru. dodecagonal ['doude'kasgand] adj. (geom.) dodecagonal. 2. a eticheta, a face o adnotaţie pe un document / scrisoare etc., a înregistra pe o fişă dodecahedron ['doudika'hedrpn, -'hi:d-] s. (geom.) dodeeaedru. (conţinutul unui document, al unui colet etc.). dodecapetalous [dou.deka'petalas. 'doudika'p-] adj. (bot.) dodccapetal, cu douăsprezece dock glass ['dok gla:s] s. pahar mare pentru degustat (vinuri etc.). petale. docking ['dokirj] s.v. d o c k 2 (II). dodecasyllabic [dou.dekasi'lasbik, 'doudika-J adj. dodecasilabic. din douăsprezece silabe. docking block [~ blok] s. (mar.) doc de chilă. dodecasyllable [dou'dekasi'labl, doii'dcks'sibbl] s. 1. cuvânt dodecasilabic 2. (metr.) dockize ['dokaiz] vb. tr. a construi docuri în. vers dodecasilabic, alexandrin. dockmaster ['dokma:stor] s. (mar.) căpitan de doc. dodecatemorion [douidekati'mo:rian. idoudeka-] ş. (rar) 1. a douăsprezecea parte dock rat ['dok rast] s. (amer.) vagabond care doarme prin docuri. dintr-un cerc. 2. (astrologie) una dintre cele douăsprezece case ale zodiacului. docksman ['doksman],pl. docksmen [~] s.v. d o c k e r (1). dodfetched ['dodfet/t] adj. v. d o d g a s t e d . dock warrant ['dok iWo:rant] ş. (ec, mar.) recipisă de andocare. dodgasted ['dodga:stid, -gass-] adj. (pop.) blestemat, afurisit. dock worker [~ iW3:kar] s. (muncitor) docher. dodge [dodj] I. vb. A. iutr. 1. a se da în lături, a sări în lături, a se feri (de o lovitură), dockyard [~ju:d] s. 1. (mar.) ansamblu de docuri, antrepozite, şantiere pentru construirea a evita un obstacol / un pericol; to ~ through the traffic a se strecura printre vehicule. şi repararea vaselor; şantier naval; arsenal naval. 2. (amer.) şantier. dockyardman ['dokja:dmon], pi. dockyardmen [-men, -man] s. muncitor dintr-un 2. a tergiversa; a se codi, a se sustrage, a se eschiva. 3. to ~ round /about behind a ocoli. a se strecura în spate. B. tr. 1. a evita, a ocoli, a căuta să scape de, a se feri de; to ~ arsenal naval. doctor fdokta1"] I. s. 1. doctor, medic; woman ~ doctoriţă; to call in the ~ a chema military service a se eschiva de la serviciul militar; to ~ a question a eluda o întrebare. medicul; to be under the ~ a fi sub îngrijire medicală, a urma un tratament medical; 2. a încurca, a dejuca. 3. a-şi bate joc, a înşela, a duce. 4. a mişca (un obiect) încoace şi (5l.) to put the ~ on smb. a înşela / a păcăli pe cineva. 2. doctor (deţinător al unui titlu încolo. II. s. 1. săritură în lături, mişcare laterală bruscă (pentru a evita o lovitură). 2. truc, universitar); ~ of science (D. Se.) doctor în ştiinţe; ~ of medicine (M.D.) doctor în şiretlic, chichiţă, şmecherie; to be up to all the ~s a) a cunoaşte toate trucurile etc.; medicină. 3. (înv.) învăţat, cărturar; ~s differ / disagree părerile savanţilor sunt împărţite. b) a cunoaşte toate ungherele. 3. (fam.) invenţie, truc ingenios; expedient, procedeu, mijloc; 4, (fam.) bucătar (pe un vas sau într-o tabără). 5. (tefut.) mecanism auxiliar; orice a good ~ for remembering names un bun procedeu pentru a-şi aduce aminte numele; mecanism care ajută să uşureze munca omului. 6. (telm.) răzuitor; adaptor; racletă, crater. he put me up to that ~ el mi-a indicat acest mijloc, mi-a dat această idee. dodger [-ar] s. 1. om dibaci, abil, şiret, şmecher, om pe care nu poţi conta. 2. (amer.) 7, (el.) clcctrod-burete. 8. muscă artificială (pentru pescuitul cu undiţa). II. vb. A. tr. l.a trata, a da îngrijire medicală (cuiva), a da medicamente (cuiva); to ~ a patient a anunţ, reclamă. 3. (amer.) turtă de mălai. 4. s. mic automobil electric, automobil electric trata un pacient. 2. (rar) a conferi titlul de doctor (cuiva). 3. a repara la repezeală, a drege; în miniatură (diu parcurile de distracţii). a doftorici. 4. (fam.) a falsifica (documente), a boteza (vinul). 5. a castra (un motan). B. rejl. dodgery [-ari] s. v. d o d g e (II, 2). a se trata, a lua medicamente. C. iu/r. (fa/u.) 1. a practica medicina. 2. a fi bucătar (pe dodgy [-i] adj. 1. ager, abil, dibaci, iscusit. 2. viclean, necinstit. 3. (despre un mecanism un vas sau într-o tabără). etc.) ingenios. dodipate ['dodipcit] s. v. d o d i p o l 1. doctoral ['doktorsl] adj. 1. de doctor; doctoral; doctoricesc; 2. (imiv.) de doctorat. dodipoll ['dodipoul] s. v. d o d d i p o l l . doctorally ['doktorali] adv. (rar) ca un doctor; doctoral; doctoriccştc. dodo1 fdoudou] s. (înv.) cântec de leagăn. doctorand ['dokto'rasnd] ş. doctorand, candidat la doctorat. dodo2 s. (omit.) 1. pasărea dodo (Raphus cucullatus); (fam.) (as) old as the ~ bătrân, doctorate fdoktsrit] s. doctorat. doctoress f'doktaris, -res] s. 1. doctoriţă. 2^soţie de doctor. 3. (femeie) doctor fîu ştiiuţe de pe vremea lui Adam Babadam. 2. (si.) nătâng, tontălău. dodoism ['doudouizpm] s. (fa/u.) tâmpenie, prostie. etc.). dodsey ['dodzi] s. (si.) 1. muiere, femeie. 2. iubită. Doctor Fell ['dpkta 'fel] s. (fam.) persoană care provoacă o antipatie involuntară si doe [dou] ş. (zool.) 1. căprioară, ciută. 2. femelă a unor animale ca iepurele de câmp inexplicabilă. si de casă, dihorul, şobolanul, şoarecele. doctorial [dok'to:riol] adj. v. d o c t o r a l . doer ['du(:)3r] s. 1. executant. 2. om de acţiune; talkers are no good ~s cei care ştiu doctoring ['doktarirj] s. 1. îngrijire (dată cuiva). 2. (fam.) profesie de doctor. să vorbească frumos nu strălucesc prin fapte. 3. (mai ales în cuvinte compuse) făcător, doctorization [doktari'zei/sn, -rai'z-] s. acordare a titlului de doctor. Doctors' Commons ['doktoz 'komanz] s. pi. (înv.) colegiul doctorilor în drept civil din autor; an evil ~ sau a wrong ~ un răufăcător, un vinovat. 4. (scaţ.) persoană împuter­ Londra. nicită, procurist, agent. -0- a bad ~ plantă care creşte sau înfloreşte insuficient; a good doctor's degree [~ di'gri:] s. doctorat (ca titlu). ~ plantă care creşte sau înfloreşte din abundenţa. doctorship ['dokto/ip] s.v. d o c t o r a t e . does [forma tare dAz; forme slabe daz, dz| persoana a 3-a sg. prezent de la d o1.



 doeskin



290



dog-fennel [~ifenal] s. (bot.) romaniţă-puturoasă, mărarul-câinelui, muşeţel-prost (Antliemis cotula). dog-fight [~ fait] s. 1. luptă de câini. 2. (fam.) încăierare generală. 3. (av.fam.) luptă aeriană foarte strânsă în care avioanele inamice se atacă fără discernământ, deschizând focul fiecare asupra celorlalte. dog finder [~ ifaindar] s. (glumei) hoţ de câini. dogfish [~fif] s. (i/u.) câine-de-mare, nume generic dat diferitelor specii de rechini mici (Squalus acanthias, Cynias caniş s.a.). dog-fly [~ fiai] s. (entom.) specie de muscă (Musca canicularia). dog-foolish [~ifu;Ii/] adj. (pop.) bătut în cap, prost de dă în gropi. dog-footed [~.futid] adj. cu labe de câine. dog-fox [~ifoks] s. (zool.) 1. vulpoi. 2. vulpe galbenă (Vulpes corsac). dogged ['dogid] adj. 1. încăpăţânat; dârz, tenace, perseverent; it's ~ that does it cu răbdarea treci marea. 2. rău, ticălos, perfid. 3. ursuz; supărat. doggedness [-nisj s. încăpăţânare, îndărătnicie. dogger ['dogo'] s. 1. (mar.) vas olandez de pescuit cu două catarge. 2. (geol.) jurasic mijlociu. 3. (austr.) vânător de câini dingo. doggerel ['dogsral, -ril] I. s. versuri de calitate inferioară / triviale I cu versificaţie neregulată. II. adj. (despre o poezie) burlesc, trivial, prost. doggerelizer [-aizar] s. (rar) autor de versuri triviale / proaste; poetastru. doggery ['dogari] s. 1. caracter josnic, purtare josnică; mârşăvie, ticăloşie. 2. (fam.) absurditate, prostie. doggess ['dogis] s. (rar) căţea. dogget ['dogit] s., vb. tr. v. d o c k e t. doggie ['dogi] adj., s. v. d o g g y . doggish ['dogi/] adj. 1. câinesc. 2. (rar) uşor iritabil, arţăgos. 3. (fam., despre moda) ţipător, vulgar. doggishness [-nis] s. iritabilitate, arţag. doggo ['dogou] a«V. (sl.) to lie ~ a face pe mortul în păpuşoi; a sta la pândă. dog gone ['dog gon] inter/, (amer. pop.) la dracu! la naiba! dog-grass [~gra:s] s. (bot.) pir-pădureţ (Agropyron caninum). doggrel ['dogral] s., adj. v. d o g g e r e l . doggy ['dogi] I. adj. 1. de câine, câinesc. 2. amator / iubitor de câini. II. s. căţel, căţeluş. doggyness [-nis] s. (rar) dragoste pentru câini. dog head ['dog hed] s. (mii.) percutor (la tun). dog-headed [~.hedid] adj. cinocefal,cap de câine. dog-hearted [~.ha:tid] adj. câinos, hain, cu inimă de piatră. dog hole [~ houl] s. 1. coteţ /cuşcă pentru câini. 2. cameră foarte mică şi sărăcăcioasă, chichineaţă. doghood ['doghudj s. (fam.) câini. dog-house [~haus] s. 1. v. d o g - k e n n e l . 2. (amer. fam.) dizgraţie; to be in the ~ a fi (trecut) pe linie moartă, a nu mai fi la modă. 3. (amer. teatru) teatru îii care se prezintă o piesă cu titlu de încercare înainte de a fi pusă pe afişul wuti mare teatru de pe Broadway. 4. (fam.) ţinere din scurt a unui soţ; to be in the ~ a fi ţinut din scurt de către soţie. 5. cămăruţă. 6. (mar.) cabină mică (pe un iaht). dog-hutch f-lut/]s.v. d o g - k e n n e l . dogie ['dougi] s. (amer.) 1. viţel fără mamă. 2. animal de proastă calitate. dog-in-a-blanket ['dogino'bUerjkit] s. im/el ae budincă cu marmeladă, ruladă cu stafide. dog-in-the-mangerish ['doginaa'majngarif] adj. (rar) pizmaş, invidios. dogana [da'ga:na[ s. (ital.) vamă. dog keeper [dog ,ki:par] s. îngrijitor de câini. dog ape ['dog eip] s. (zool.) babuin (Papio babuin). dog-kennel [~ikenal] s. coteţ / cuşcă pentru câini. dogaressa ['douga'resa] s. soţie de doge. dog-Latin [~'laetin, V-] s. (mai ales scol.) latină incorectă; jargon care imită latina. dogate ['dougeit] s. rang de doge. dog lead [~ li:d] s. lanţ / curea de care e legat câinele. dog-bane ['dogbein] s. v. d o g ' s b a n e . dogleg fence ['dogleg fens] s. (amer.) gard în zigzag. dog bee [~ bi:] s. (entom.) trântor. dog licence [~ daisans] s. adeverinţă de înregistrare a unui câine, permis pentru a ţine dogberry ['dogberi, -bari] s. (bot.) boabe de sânger (Comus sanguinea). un câine. Dogberry s. funcţionar conştiincios, dar prost şi guraliv (după numele unui personaj doglike f'doglaik] I. adj. (ca) de câine; ca un câine; to lead a ~ life a duce o viaţă de din comedia lui Shakespeare „Mult zgomot pentru nimic"). câine. II. adv. ca un câine. dogberry tree [~ tri:] s. v. d o g w o o d . dogma ['dogmo],pl. dogmas [-z] sau dogmata [-ta] s. dogmă; doctrină; teorie. dog-biscuit ['dog.biskit] s. biscuit special pentru hrana câinilor. dog-mad ['dognifed] adj. turbat. dog boit [~ boult] s. (te/m.) şurub rabatabil. dog man [~ maîn] s. îngrijitor de câini. dog box [~ boks] s. compartiment pentru câini într-un vagon de marfă. dogmatic [dog'maitik] adj. 1. dogmatic. 2. autoritar; sentenţios; pedant. dog-brier [~


doeskin ['douskin] s. 1. piele de căprioară, antilopă. 2. ţesătură de lână care imită antilopa; piele de drac. doesn't ['dAznt] prese, de la d o e s not. doest [rdu(:)ist] (înv.) persoana a 2-a sg. prezent de la do 1 . doeth [dA<3] (înv.) persoana a 3-a sg. prezent de la d o2. doff [dof| vb. tr. 1. a da jos, a scoate (pălăria, Itaina). 2. a se lăsa de, a părăsi, a renunţa la («n obicei etc.). doffer ['dofar[ s. (text.) cilindru perietor. dog [dog] I. s. 1. câine (Caniş familiaris); Alpine / St. Bernard ~ (câine) St. Bernard; (fig.) dead ~ lucru prost / bun de aruncat; (amer. fam.) hot ~s un fel de cântaţi calzi asemănători cu erenvurştii; (amer.) hot ~! straşnic, pe cinste!; mad ~ câine turbat; pug ~ câine mops; spotty ~ budincă cu stafide; sporting ~ câine de vânătoare; top ~a) câine care a ieşit victorios în luptă; b) cel care e stăpân pe situaţie, partea învingătoare; true-bred ~câine de rasă; under ~ a) câine învins; b) învinsul, partea învinsă; a ~ in the manger un om invidios; ~s of war grozăviile sau urmările războiului; (prav.) if the old ~ barks he gives counsel sfatul bătrânilor trebuie ascultat; (fam.) what the ~s has become of...? ce naiba s-a întâmplat cu?; beware of the ~! câine rău! feriţi-vâ de câine!; to blush like a black / blue ~ a nu roşi deloc; to die like a ~ a muri ca un câine; (prov.) a hungry ~ will eat a dirty pudding foamea e cel mai bun bucătar; (prov.) ~s do not eat ~s corb la corb nu-şi scoate ochii; (prov.) a scalded ~ fears cold water cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt; (prov.) give a ~a bad name and hang him! a ponegri înseamnă a omorî; (fig-) to give / to throw to the ~s a arunca la câini, a da la gunoi; a arunca pe fereastră; to go to the ~s a ajunge în mizerie, a se duce de râpă; to have a ~ in one's belly a fi supărat / necăjit sau posomorât; to have a black ~ a fi prost dispus; (prov.) every ~ (if not hanged) has his day va răsări soarele şi pe uliţa noastră; toate îşi au timpul lor; to help a lame ~ over a stile a ajuta pe cineva la nevoie; (fam.) to lead a ~>s life; to lead a ~ of a life a duce o viaţă de câine; let sleeping ~s lie a) (prov.) nu trezi leul care doarme; lasă-i pe duşmani să doarmă; b) de ce să vorbim despre asta? (despre chestiuni neplăcute etc.); to lie like a ~ a nu mişca; to live like cat and ~ a trăi precum câinele cu pisica; Iove me, love my ~ dacă mă iubeşti, iubeşte tot ce e al meu; to play/ to belike the~ in the manger a fi invidios, a nu mai putea de invidie; (fam.) it rains cats and ~s plouă cu găleata; to run away like a ~ with a kettle at his tail a o zbughi, a o tuli; to send smth. to the ~s a toca ceva, a nu mai lăsa nimic din ceva; (fam.) to slink off like a whipped ~ a o şterge cu coada între picioare; (fam.) take the hair of the ~ that bit you mai bea ca să-ţi vii în fire; you can't teach an old ~ new tricks ce nu se învaţă la tinereţe nu se mai învaţă la bătrâneţe; (fam.) it isn't fit to turn a ~out nu-ţi vine să dai un câine afară (pe o vreme ca asta). 2. mascul la unele animale ca lupul, vulpea etc. 3. (fam.) individ, tip, om, băiat (cu anumite calităţi sau defecte, după epitet); a gay / jolly ~ un băiat de viaţă; a lucky ~ un norocos; a sly ~ un şmecher, 6 vulpe bătrână; a surly ~ un arţăgos; a lazy ~ un leneş, un puturos; a dirty / nasty ~ un om demn de dispreţ, un porc de câine. 4. v. a n d i r o n. 5. the Dog (astron.) Sirius (constelaţie); the Greater Dog, the Lesser Dog Câinele Mare, Câinele Mic. 6. (lehn.) piedică, declic, clichet; gheară; dinte; unealtă de scos cuie; cârlig. 7. pi. (fam.) picioare. 8. (constr.) scoabă, crampon. 9. (electr.) fişă, jack. 10. mâner. II. vb. A. tr. 1. a urmări, a merge pe urma (cu gen.); a se ţine pe urmele (cu gen.); to ~smb.'s foot-steps a urmări / a fila pe cineva pas cu pas. 2. (fig.) a persecuta, a urmări. 3. a prinde, a agăţa, a fixa (cu o menghiim etc.). 4. (mar.) to ~ down a fixa, a lega. B. intr. 1. (amer. si.) a fugi, a o lua la sănătoasa. 2. (fam.) a minţi.



 291



dog-rose [~rouz] s. (bot.) răsură, măceş, rujă, trandafir sălbatic (Rosa canina). dog's age ['dogz eid3] s. a ~ multă vreme, o veşnicie. dog's bane [~ bein] s. (bot.) 1. chendâr (Aţx)cynum veneium). 2. omag (AconiUun sp.). dog's berry [~ beri] s. v. d o g - b e r r y . dog's cabbage [~ .ka;bid3] s. (bot.) trcpădătoare, buruiană câinească (Mercurialis annua). dog's chance [~ t/a:ns] s. not a ~ nici cea mai mică şansă, nici un pic de noroc. dog's death [~ dc6] s. moarte de câine; moarte ruşinoasă. dog's-ear [~ior] I. s. îndoitură a colţului unei pagini. II. vb. tr. a îndoi colţul (unei pagini). dog's-fennel [~-fenpl] s. v. d o g - f e n n e l . dog's-grass [~ gra:s] s.v. d o g - g r a s s . dog shift ['dog /ift] s. schimb de noapte. dog shore [~ /o:r] s. (/Har.) tălpi de lemn pentru lansarea unui vapor în apă. dog show [~ /ou] ş. 1. expoziţie de câini. 2. (amer. teatru) piesă prezentată cu titlu de încercare. dogskin ['dogskin] s. piele de câine. dog's lady ['dogz ileidi] J. v. d o g ' s w i f e . dog sleep ['dog sli:p] s. somn uşor / întrerupt / iepuresc. dog's letter ['dogz rletor] s. denumire veche a literei R. dog's-meat [~mi:t] s. 1. carne (de obicei de cal) pentru hrana câinilor. 2. mortăciune. dog's nose [~ nouz] s. amestec de bere cu gin. dog's-parsley Hposli] ş. (bot.) patrunjclul-câinelui (Aethusă cynapium). dog spike ['dog spaik] s. (ferov.) crampon (de şină). dog's-tail Meii] s. (bot.) 1. pieptănariţa, iarba-câinelui (Cynosurus sp.). 2. Dog's Tail (astron.) Carul Mic, Ursa Mica. Dog-Star ['dogsta:r] s. (astron. fam.) Zorilă, Luceafărul din zori, Sirius. dog's-tongue ['dogztAn] s. (bot.) arăriel, limba-câinelui (Cynoglossum officinale). dog's-tooth ['dogztu:0[ s. (bot.) 1. pir-gros, iarba-câinelui (Cyuodon dactylon). 2. cocoşei, dintele câinelui (Erythronium dens-canis). dog's-tooth grass [~ 'gra:s] ş. (bot.) pir pădureţ (Agropyrum caninum). dog's-tooth violet [~ 'vaiolit] s. v. d o g ' s t o o t h (2). dog's wife ['dogz waif] s. (pop.) căţea, femeie ordinară. dog tag ['dog taeg] s. 1. medalion prins de zgarda unui câine, cu numele şi adresa proprietarului. 2. (amer. si.) plăcuţă de' identitate (purtată la gât de militari). dog-tired ['dog'tabd] adj. obosit ca un câine, frânt de oboseală. dog-tooth [~tu:0], pl. dogteeth [-te:G] s. 1- canin 2. (arhit.) ornament arhitectonic al stilului gotic englez, format din patru frunze, care pornesc dintr-un punct central. dogtooth violet ['dogtu:G 'vablit] s. (bot.) cocoşei (Erythronium dens-canis). dog town [~ tăun] s. (amer.) colonie de câini din / de prerie. dogtree [~tri:] s. v. d o g w o o d . dogtrot [~trot] s. trap uşor, buiestru. dog-violet [~.vablit] s. (bot.) viorea sălbatică (Viola canina). dogwagon [~.wasg3n] s. (amer.) bufet ambulant unde se vând hot d o g s . dog-watch [~wot/[ s. (mar.) jumătate de cart (de la orele 16 la 18 şi de la 18 la 20). dog-weary [~rwiori] adj. frânt de oboseală, dog wheat [~/iwi:t] s. v. d o g - g r a s s . dog whip [~ hwip] s. cravaşa. dog-wolf ['dogwulfl.pi. dog-wolves [-wulvz] s. (canad.) lup (mascul) adult, dogwood ['dogwud] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). doily ['doili] s. şerveţel. doing ['du(:)in] s. 1. faptă, acţiune, opera; all this is your ~ toate acestea sunt opera dumitale, dumneata eşti cauza tuturor acestor lucruri. 2-pl. acte, acţiuni, fapte, purtare, comportare; valiant ~s fapte eroice; (peior.)fine~s these! frumoase isprăvi! I have heard ofhis~s am auzit despre purtarea lui. 3. pl. larmă, vuiet, gălăgie, dezordine; tămbălău, petrecere. ♦ (pop.) to give smb. a ~ a-i da cuiva bătaie de cap / de furcă; the house wants a deal of ~ casa are nevoie de o reparaţie serioasă. doit [doit] ş. 1. veche monedă olandeză; ban, gologan, sfanţ. 2. lucru fără valoare / de nimic, fleac, o nimica toată; not to care a ~ a nu-i păsa nici cât negru sub unghie; it is not worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată, doited [-id, ed] adj. (scot.) bătut în cap, slab de minte.. doitkin [-kin] s.v. d o i t (1). do-it-yourself ['du(:)itjuo'self] I. s. înclinaţia de a-şi construi singur anumite obiecte utile; tehnica la domiciliu. II. adj. amator. dolce ['dolt/i, 'doul- şi pronunţia italiană] adj. (hal. muz.) dolce. doldrums ['doldromz] s. pl. 1. (fam.) ipohondrie, deprimare, tristeţe; idei negre; to be in the ~ a nu-i fi toţi boii acasă, a fi abătut. 2. (mar.) acalmie tropicală. 3. (jig.) stagnare; stare de inactivitate. dole1 [doul] I. s. 1. (înv.) soartă, destin. 2. distribuire, împărţire (a hranei, banilor, bunurilor etc.), pomană; ajutor (dat în general în cantităţi mici, cu zgârcenie); ajutor / alocaţie de şomaj; to be / to go on the ~ a) a fi şomer, a fi fără de lucru; b) a trăi din pomeni. II. vb. tr. to ~ out a da / a împărţi câte puţin. dole2 s. (înv. poetic) 1. durere, supărare, necaz; jale; dor, alean. 2. lamentaţie, jeluire, plângere, bocet. doleance ['doulbns] s. (înv.) doleanţă, plângere. doleful ['doulful] adj. lugubru; trist; tânguios, jalnic; plângător. dolefully [-i] adv. trist; tânguios, jalnic, dole fulness [-nis] s. tristeţe, jale. dolerite fdobrait] s. (mineral.) dolerit. dolerophanite [idob'rofonait] s. (mineral.) dolerofanit.



domestic



dolesome ['doulsam] adf v. d o l e f u l . dolesomeness [-nis] s. v. d o 1 e f u 1 n c s s. doless ['du:lis] adf (amer.) fără putere, ineficace. dolichocephalic ['dolikouke'fadik, -se'f-] adf dolicocefal. dolichocephalism ['dolikou'kcfalizpm, -rse-] s. dolicocefalism. dolichocephalous [-dolikou'sefabs] adf v. d o l i c h o c e p h a l i c . dolichocephaly [idolikou'scfoli] s. (antropologie) dolihocefalie, dolihocefalie. doliman ['dolinicen, -mon] s.v. d o i m a n. do-Iittle ['du:litl] s, (fam.) pierde-vară, trântor. doll [doi] I. s. păpuşă (şifig.); Paris ~ manechin. II. vb. intr. (amer. si.) a se găti; ~ed up împopoţonat. dollar ['dolor] s. 1. dolar; the ~s bani, bogăţie, avuţie, avere. 2. (şl.) coroană (monedă de 5 şilingi). dollarless fdoblis] adj. fără dolari, fără bani, sărac. dollar store ['dob sto;r, ~stoof] s. (în S.U.A.) magazin cu preţuri unice (un dolar). dolldom ['doldom] s. lumea păpuşilor. doll-faced ['dolfeist] adj. cu faţa de păpuşă, fără expresie. dollish ['doli/J adj. de păpuşă, asemănător unei păpuşi. doliman ['dolmon] s.v. d o l m a n . dollop fdobp] s. 1. (jam.) bucată mare, calup. 2. porţioară, pic, oleacă. dolly fdoli] I. s. 1. păpuşică. 2. scândură pentru spălatul rufelor, 3. (mineral.) aparat pentru zdrobit şi spălat minereuri. 4. platformă pentru transportul scândurilor / buştenilor etc. 5. (ferov.) boghiu, locomotivă pe o linie îngustă şau pe un şantier. 6. (tehn.) matriţă, stampă, stanţă. 7. (constr., auto) troliu; suport cu rulete; ax cu două roţi şi platformă de reazem a barei de remorcare. 8. (metal.) nicovală. 9. (cin., TV) platformă mobilă (pentru deplasarea camerei de luat vederi). II. vb. tr. 1. a spăla, a bate (rufele). 2. (mineral.) a sparge / a zdrobi minereu; a amesteca (minereu) în cursul operaţiei de spălare. dolly bag [~ bag] s. mică geantă de mână, gentuţă. dolly mopper [~ iinopor] s. (pop.) soldat îndrăgostit. dolly shop [~ /op] s. 1. (pop.) prăvălie de mărunţişuri / de vechituri. 2. magazin pentru marinari. 3. munte de pietate. dolly tub [~ tAb] s. albie. "dolly way [~ wei] ş. estacadă pentru transportul scândurilor de la fabrica de cherestea până la depozit. dolman ['dolman] s. 1. dolman, haină de husar purtată pe un umăr. 2. mantie / haină de femeie, fără mâneci. dolmenfdolmen] s. (arheol.) dolmen, cromlch. dolmenic [dol'menik] s. (arheol.) cu dolmene. dolomite ['dobmait] s. (mineral.) dolomit. dolomite brick [~ brik] s. cărămidă de dolomit. dolomitic [idob'mitik] adj. (mineral.) dolomitic. dolomitization [rdobmiti'zei/^n] s. (mineral.) dolomitizare. dolor ['doubr] s. v. d o l o u r . dolorous ['dobros] adj. (poetic) dureros, jalnic. dolorously [-li] adj. (poetic) dureros, jalnic. dolorousness [-nis] s. (poetic) durere, jale, întristare. dolose [dou'lous] adf (jur. înv.) cu intenţii criminale, care induce în eroare intenţionat. dolour [rdoubr] s. (poetic) durere, tristeţe, jale. dolphin ['dolfin] s. 1. (zool.) delfin (Delphinus delphis). 2. (mar.) geamandură de legat navele; mănunchi de piloţi. dolphinarium [idolfi'neoriom], pl. şi dolphinaria [-ia] s. delfinariu. dolphin flower ['dolfin -flauor] s. (bot.) nemţişor (Delphinium elatum). dolphin striker [~ -straikor] ş. (mar.) martingală. dolt [doult] s. prostănac, nerod, netot. doltish [-i/] adf prostănac, neghiob, bătut în cap. doltishness [-i/nis] s. prostie, nerozie. dom [dom] s. domnul (în Portugalia şi Brazilia). domage ['domidj] s. (înv.) pagubă, stricăciune. domain [do'mein, dou'm-] ş. 1. domeniu, proprietate, moşie; teritoriu. 2. sferă (de influenţă etc.), domeniu (al unei ştiinţe), câmp, sector (de activitate). -C* (jur.) Eminent Domain dreptul suveran al statului asupra tuturor proprietăţilor, drept de expropriere / de naţionalizare. domanial [-bl] adj. (jur.) ce ţine de un domeniu. Domboc ['doumbouk] s. (jur., ist.) cod de legi întocmit sub regele Alfred cel Mare (sec. IX). dome [doum] I. s. 1. (arhit.) boltă, cupolă, dom. 2. (fig.) boltă cerească, de verdeaţă). 3. (poetic) edificiu, casă grandioasă. 4. vârf rotunjit / teşit (al unui munte). 5. (amer. si.) cap, dovleac. 6. (tehn.) dom, calotă, capac; steam ~ dom de abur, colector de abur. II. vb. tr. (mai ales la part. trec). 1. a acoperi cu o cupolă. 2. a rotunji, a da o formă boltită. Domebook ['doumbouk] s. v. D o m b o c . domed [doumd] adf împodobit cu o cupolă; boltit. domed nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă olandeză. domelike ['doumlaik] adf ca de cupolă, ca o cupolă, boltit. doment ['du:mont] s. (fam.) început, fapt. Domesday Book ['du:mzdei buk] s. (ist. Angliei) registru cadastral întocmit în anul 1086 din ordinul lui Wilhelm Cuceritorul. dome-shaped ['doum/eipt] adf în formă de boltă; boltit; emisferic, bombat. domestic [da'mestik, dou'm-] I. adf 1. domestic, familial, casnic, legat de casă, de familie, de gospodărie. 2. indigen; naţional; intern. 3. iubitor de casă / de viaţă / de familie.



 domesticable



4. (despre animale) domestic. II. ş. 1. servitor, om de serviciu. 2. pl. mărfuri fabricate în ţară. 3. pl. (amer.) ţesături obişnuite de bumbac. domesticable [-obl] adj. care poate fi îmblânzit, domesticit. domestic agency [do'mestik nsi] s. birou / oficiu de plasare. domestic architecture [~ 'o:kitekt/3rl s. 1. arhitectura caselor de locuit. 2. arhitectură locală. domesticate [ds'mestikcit, dou'm-] vb. tr. 1. a lega de casă / de viaţa de familie. 2. a încetăţeni, a împământeni (cetăţeni). 3. a domestici, a îmblânzi. 4. a civiliza. 5. a aclimatiza; a cultiva (plante). domestication [doimesti'kei/sn, dou'm-] s. 1. împământenire, aclimatizare. 2. obişnu­ inţă, dragoste pentru viaţa de familie, ataşament faţă de casă. 3. îmblânzire (a animalelor). 4. civilizare (a sălbaticilor). domestic coke [do'mcstik 'kouk] s. cărbune mărunt. domestic industry [~ 'indostri] s. industrie casnică. domesticity [.doumes'tisiti, ,dom-] s. 1. atmosferă / viaţă / spirit de familie, dragoste de casă. 2. pl. treburi casnice. 3. domesticire, îmblânzire. domestic policy [da'mestik 'polisij jr. politică internă. domestic system [~ 'sistim] s. (ec.) sistemul industriei casnice. domestic trade [~ 'treid] s. comerţ interior. domett [dou'met] s. stofa din lână şi bumbac pentru giulgiuri şi haine călugăreşti, mohair. domeykite [do'meikait, dou'm-, 'doumi-l s. (mineral.) domeykit. domic(al) ['doumikfpl), 'do-] adj. de cupolă, în formă de cupolă, boltit. domicile [rdomisil,-sail] I. s. 1. domiciliu, locuinţă; reşedinţă; legal ~domiciliu legal. 2. adresă juridică. 3. (ec.) loc de plată (conform unei cambii). II. vb. A. tr. 1. a stabili / a aşeza / a instala într-un domiciliu. 2. (ec.) a domicilia, a fixa locul plăţii (unei cambii etc.). B. intr. a se stabili cu domiciliul. domiciliary [idoini'siljori, -Ijori] adj. domiciliar. domiciliary visit [~ Vizit] s. descindere la domiciliu. domiciliate [idomi'silieit j vb. tr. şi intr. v. d o m i c i l e (II). domiciliation [■domisili'ei.fan] s. 1. instalare într-uh domiciliu / într-o reşedinţă. 2. (ec.) fixare a locului de plată (a unei cambii). domina ['domino], pl. dominae [-ni:] s. (jur., ist.) doamna (titlu dat altădată unei baronese). dominance ['dominons] s. stăpânire, ascendent, influenţă hotărâtoare. dominancy [-i] s. v. d o r a i n a n c e . dominant ['dominant] I. adj. 1. dominant, predominant, hotărâtor. 2. (despre munţi) care domină prin înălţime. 3. (muz.) de dominantă. II. s. (muz.) dominantă, a cincea notă a gamei. dominate ['domineit] I. vb. tr. 1. a domina, a stăpâni, a avea influenţă hotărâtoare asupra (cu gen.). 2. a stăpâni, a înăbuşi, a reţine; to ~ one's emotions a-'şi stăpâni sentimentele. II. vb. intr. a domina, a se ridica deasupra celorlalţi, a se remarca prin înălţime / prin importanţă. dominating [-in] adj. (pre)dominant. domination [idomi'nei/pn] s. dominaţie, stăpânire; world ~ dominaţie mondială. dominative ['domineitiv] adj. dominator. dominator ['domi'neitor] s. stăpânitor; om dominator. domineer [idomi'nio1"] vb. mtr. a avea o atitudine autoritară / arogantă / despotică; to ~ over smb. a tiraniza pe cineva. domineering [idomi'niorin] adj. autoritar, imperios, poruncitor, tiranic, despotic. dominical [do'minik


292



donative ['dounotiv] I. adj. acordat printr-o donaţie. II. s. 1. dar, donaţie, danie, gratificaţic. 2. (bis.) obol, dar, donaţie (dată în mod direct, fără formalităţile obişnuite). donator ['dou'neitg1"] s. (jur.) donator. donatory ['dounotari, 'don-] s. (jur.) donatar, dăruit, persoană care primeşte o donaţie, un dar. donatrix ['dounotriks, 'don-] s. (jur.) donatoare. do-naught ['du:'no:t] s. (fam.) pierde-vară, trântor. dondon ['dondan] s. (pop.) femeie neglijentă, paceaură, buleandră. done [d/m] part. trec. de la d o. 1. adj. făcut, alcătuit, compus, elaborat, ticluit, redactat (despre documente oficiale); ~ in English redactat în limba engleză. 2. bine făcut, pregătit; ~ to a turn făcut excelent / neiluminat / perfect. 3. ~ up obosit, fără putere, extenuat, vlăguit, sfârşit de oboseală. 4. (sl.) (şi~brown) înşelat,dus. 5.~for a) ruinat, b) sfârşit, lichidat, condamnat, c) omorât, achitat. 6. done! în regulă! ne-am înţeles! s-a făcut!; well ~! bravo! (v. şi d o1). 7. (fam.) ~ in frânt (de oboseală), epuizat, extenuat, vlăguit. donee [dou'ni:] s. v. d o n a t o r y . donga l'dongo] s. (geol.) albie secată, foarte adâncă (în Africa de Sud). donjon ['dondpn, 'dAn-j s. (arhit.) donjon, turn central al unui castel medieval. Don Juan [don'd3u(:)on] s. (jig.) Don Juan, crai. donjuanesque [idond3Uo'nesk] adj. de Don Juan. donjuanism [idon'd3U(:)oniz-nm] s. crailâc. donkey ['dorjki] I. s. 1. măgar, asin; (sl.) to talk the hind leg off a ~ a împuia capul . cuiva, a vorbi până oboseşte celălalt, a fi limbut, a fi foarte guraliv; (fam.) to have a ~ in one's throat a avea flegmă în gât; smth. that would make a ~ laugh ceva grozav de caraghios; he has as much idea (of it) as a ~of Sunday habar n-are; se uită ca mâţa în calendar. 2. (fig.) prost, dobitoc. 3. Donkey (amer.) denumirea Partidului Democrat. II. adj. (la maşini) auxiliar; ~ pump pompă auxiliară; ~ engine motor auxiliar. donkey boiler [~ -boila1"] s. (mar.) cazan cu aburi auxiliar (pe bordul unui vapor). donkey boy [~boi] s. v. d o n k e y d r i v e r . donkey driver [~ idraivo1"] ş. conducător de măgari. donkey engine [~ .end3in] s. (tehn.) 1. maşină cu aburi de ridicat greutăţi; vârtej, troliu, vinci, gruie. 2. mic motor diesel. 3. (amer. ferov.) locomotivă de dimensiuni reduse. donkey load [~ loud] s. samar. donkey pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de alimentare; pompă auxiliară. donnish ['doni/J adj. 1. profesoral, doct; pedant, pretenţios. 2. îngâmfat, prezumţios, închipuit. 3. afectat. ■ donnishness [-nis] s. (sl.) pedanterie; paradă de cunoştinţe; îngâmfare, închipuire. Donnybrook Fair ['donibruk ifeor] s. 1. (înv.) iarmaroc/ târg anual care se ţine lângă Dublin. 2. (fig.) adunare gălăgioasă, scandal, vacarm; încăierare, bătaie. donor ['douno1", -no:1"] s. 1. donator. 2. (med.) donator (de sânge). 3. (electr.) donor. . do-nothing l'du:mA6irj] s. (fam.) pierde-vară. do-nothingism ['du:


 293



dosimetry



în secret; out of ~s în aer liber; afară; to turn smb. out of ~s a da pe cineva afară; to be dor2 (înv.) I. vb. tr. a păcăli, a înşela. II. s. 1. poznă, renghi; bătaie de joc; to give out of ~s a nu fi în casă, a fi afară; to play out of ~s a se juca în aer liber; he shall never smb. the ~ sau to put the ~ upon smb. a-şi râde / a-şi bate joc de cineva. 2. poznaş. darken my ~s again n-o să-mi mai calce pragul (niciodată); the fault lies at his ~ e vina 3. prost, nătâng. lui, el e vinovat; the ~ leads out into the street uşa dă în stradă; to speak within ~s dorado [do'ra:dou, do'r-] ş. (iht.) doradă, varietate de delfin (Coryphaena hippurus). a vorbi cu jumătate de gură / în şoaptă; within ~s v. i n d o o r s; to shut / to slam / to dor bee ['do: 'bi:] s. v. dor 1 . bang the ~ in smb.'s face a închide / a trânti uşa în nasul cuiva; to show smb. the ~ dor beetle [~ ibi:tl] s. 1. v. dor 1 . 2. v. d o r bug. a conduce pe cineva până la uşă / la ieşire; to lay the fault at another person's ~ a da dor bug [~ bAg] s. (entom.) cărăbuş (Melolontha melolontha). vina pe altul, a face pe altcineva răspunzător. 2. intrare, cale de acces; ieşire; a ~ to success Dorcas ['do:kos, -kaas] s. 1. asociaţie filantropică de femei engleze care colectează o cale către izbândă; to close the ~ to a tăia calea către, a opri, a face imposibil; to open haine pentru săraci în cadrul unei parohii. 2. filantroapă. the ~ to a deschide calea (cu dat.), a da posibilitatea (cu dat.),- to shut the ~ (up)on Dorcasian [do:'kei3on] s. membră a Asociaţiei Dorcas. a renunţa la. 3. (telin.) clapetă, şuber, registru. Dorcas Society [do:kos so'saioti] s.v. D o r c a s (1). dor fly ['do:fiai] s. v. dor 1 . doorbell ['do:bel] s. sonerie (de la intrare). doorbell pusher [~ 'pujV] s. (amer. fam.) 1. agent electoral. 2. comis-voiajor. Dorian ['do:rion] I. adj. dorian, doric. II. s. locuitor din Doria. Doric fdorik] I. adj. 1. doric. 2. grosolan, ţărănesc, provincial. II. s. 1. dialectul doric. door bolt ['do: boult] ş. zăvor la uşă. 2. dialect local; to speak one's native ~ a vorbi în dialectul matern. door butt [~ bAt] s. balama de uşă. Dorical [-ol] adj. v. D o r i c (I). door case [~ keis] s. toc de uşă. Doricize ['dorisaiz] vb. tr. a face doric. door casing [~ -keisirj] s. v. d o o r c a s e . door chain [~ t/ein] s. lanţ de siguranţă (la uşă). Doric order ['dorik io:dor] s. (arhit.) ordinul doric. Dorize [rdo:raiz] vb. A. tr. v. D o r i c i z e. B. in/r. a imita dialectul şi obiceiurile dorice. doorea ['du:rio] s. (text.) un fel de muselină extrem de fină. door frame ['do: freim] s. v. d o o r c a s e . dormancy [rdo:monsi] ş. 1. stare de inactivitate; apatie; somnolenţă, toropeală; stare door-handle [~


 dosing



dosing ['dousinj s. dozare, dozaj. dosing tank [~ tasnk] s. (chim.) rezervor de dozare. doss [dos] (sl.) I. s. pat închiriat la un preţ modest. II. vb. inlr. a înnopta într-un azil. dossal ['dosol] s. (bis.) draperie în spatele altarului. dossels. v. dos s a l . dosser' ['doss'] s. (sl.) 1- persoană care doarme într-un azil. 2. tată de familie. dosser2 s. paner; coş de spate. doss house ['dos haus] s. (sl.) azil care închiriază paturi ia preţuri modeste; azil de noapte. dossier ['dosiei şi pronunţia franceză} s. (fr.) 1. dosar. 2. (jur.) dosar, proces, afacere. dossil ['dosii] s. 1. vrană, cep, dop. 2. (med.) tampon. dossing crib ['dosin krib] s. v. d o s s h o u s e . doss money ['dos .niAni] s. (sl.) chirie pentru un pat (i« azil). dossy ['dosi] adj., adv. (sl.) elegant, fercheş. dost [dASt, dsst] (înv.) pers. a Ii-a sg. indicativ prezent de la to do; thou ~ = y o u do. dot1 [dot] I. s. 1. punct; on the ~ punctual, la tanc; (sl.) to put ~s on smb. a plictisi pe cineva; (amer. fam.) to a / the ~, to the ~ of an i întocmai, cu sfinţenie; la milimetru; până în cel mai' mic amănunt; to pay on the ~ a plăti bani gheaţă. 2. pată minusculă, semn, bobită, bulină. 3. (fig.) obiect minuscul; a ~ of a child un copilaş, un boţ cu ochi, un prichindel, un ţânc. 4. (muz.) punct. II. vb. tr. 1. a puncta; (fig.) to ~the i's and cross the t's a pune punctul pe i, a accentua, a lămuri; a preciza toate amănuntele (cu gen.). 2. a însemna eu puncte, a puncta. 3. a presăra. 4. (sl.) a lovi; to ~ a man one a lovi pe cineva, a-i trage cuiva una. dot 2 1. s. zestre, dotă. II. vb. tr. a înzestra. dotage ['doutid3] s. 1. ramolisment, senilitate, mintea copiilor; to be in one's ~ a se prosti, a da în doaga copilăriei. 2. afecţiune excesivă, infatuare, dragoste prostească. dotai ['doutel] adj. (jur.) dotai. dot-and-carry-one ['dotona"ka:ri,WAn] (fam.) I. s. 1. probleme de aritmetică. 2. profesor de aritmetică. II. aav. neregulat; spasmodic; his pulse went ~ pulsul îi bătea neregulat. III. vb. intr. v. d o t - a n d - g o - o n e . dot-and-dash-code [idoton'da^/ikoud] s. (tel.) codul Morse, alfabetul Morse (punct şi linie). dot-and-go-one ['doton'gouwAn] (fam.) I. s. 1. mers şchiopătat / şontâc-şontâc. 2. olog; şontorog; om cu un picior de lemn. II. vb. intr. a şchiopăta. III. adv. şchiopătând, şontâc-şontâc. dotard ['doutod] s. ramolit, om care a dat în mintea copiilor; prost bătrân. dotardly [-li] adj. senil, ramolit. dotate [do'teit, 'douteit] vb. tr. (rar) a dota.



dotation [dou'teijan] s. dotare, înzestrare. dote [dout] vb. intr. 1. a da în mintea copiilor, a da în doaga copilăriei, a se prosti. 2. to ~ o n / upon a iubi la nebunie, a fi nebun după. doted ['doutidl aay. (amer.) putred, putrezit. doter ['douto'] s. v. d o t a r d . doth [dA8,do9] (înv.) pers. a IlI-a indicativ prezent de la to d o ; h e ~ = he d o e s . dothi(en)enteritis ['do8i(in),ento'raitis] s. (med. înv.) febră tifoidă. doting ['doutirj] I. adj. 1. senil, ramolit; copilăros. 2. îndrăgostit la nebunie. II. s. ramolisment, senilitate. dotingly [-li] aav. 1. ca un bătrân senil. 2. nebuneşte, cu o dragoste sau indulgenţă ridicolă. dotingness [-nis] s. v. d o t i n g (II). dot product ['dot -prodAkt] s. (geom.) produs scalar (a aoi vectori). dotted ['dotid] adj. punctat, cu punct(uleţ)e; (muz., despre note) cu punct. dotted line [~ 'lain] s. 1. linie punctată. 2. linie de acţiune impusă sau trasată; to sign on the ~ a accepta necondiţionat. dotterel ['dotrol] s. 1. (omit.) prundăraş-de-munte (Eudromias morinellus). 2. găgăuţă, prostănac, neghiob. 3. bătrân îndrăgostit. dotting ['dotirjj s. punctare. dotting needle [~ ni:dl] s. (text.) ac de punctare. dotting wheel [~ wi:l] s. (tehn.) roată de punctat. dottle l'dotl] s. (scot.) tutun nefumat rămas în pipă. dottrel ['dotral] s. v. d o 11 e r e 1. dotty ['doti] adj. 1. punctat, presărat ici, colo cu puncte / bobite. 2. (fam.) cu mersul nesigur, şchiopătând. 3. (fam.) tâmpit, bătut în cap; slab de minte; to go ~ a se ţicni, a înnebuni; ~ in the filbert nebun de-a binelea. douane [dwan[ s. (fr.) vamă, oficiu vamal. double I'dAbl] I. adj. 1. dublu, îndoit. 2. încovoiat; ~ with age încovoiat de vârstă. 3. dublu, ambiguu; ~ meaning dublu înţeles. 4. (fig.) de rea-credinţă, făţarnic, prefăcut, fals. 5. (hot.) (despre flori) bătut, învoit. II. adv. 1. dublu, îndoit; de două ori. 2. câte doi. 3. în două feluri. 4. (fig.) cu două feţe; to play ~ a fi de rea-credinţă, a fi taler cu două feţe; to ride ~ a) a merge călare în doi; b) (fig.) a juca pe două tablouri; to see ~ a vedea dublu. III. s. 1. dublu, cantitate dublă. 2. duplicat, copie. 3. pas grăbit, forţat; to advance at the ~ a înainta în pas forţat. 4. alter ego, persoană care seamănă leit cu alta, dublură. 5. pl. (sport) joc pereche (tenis etc.); mixed ~s dublu mixt. 6. cotitură bruscă (a unei fiare urmărite), fugă în zigzag (a iepurelui); cotitură, meandră (ae râu). 7. (fig.) şiretenie, viclenie, truc, tertip. 8. (teatru) actor care joacă două roluri în aceeaşi piesă; dublură. IV. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a dubla; to ~ the work a face / a depune o muncă dublă. 2. a îndoi, a plia. 3. a strânge (pumnul). 4. (mar.) a dubla, a trece (un cap). 5. (teatru, amer. cin.) a dubla; to ~ a part a dubla un rol; to ~ the parts of a juca două roluri în aceeaşi piesă, şi anume. 6. (mar.) a dubla, a ocoli (un cap etc.). 7. to ~ back a replia,



294



a strânge; to ~ down / over / up a îndoi (coifurile unei pagini etc.); (telin.) to ~ over a fălţui, a tnandrina. B. intr. 1. a se dubla, a se îndoi. 2. (despre râuri) a coti, a face o cotitură / o meandră. 3. a înşela; a fi taler cu două feţe. 4. (mil.) a merge în marş forţat; a merge în două rânduri. 5. a se sili, a da zor. 6. to ~ back a face spionaj dublu; (mai ales despre vânat) to ~ back / upon / one's tracks a fugi înapoi de-a lungul propriilor urme; to ~ up a se încovoia, a se cocoşa, a se îndoi, a se ghemui; ~d up with pain încovoiat de durere; his knees ~d under him şedea turceşte; (mar.) to ~upon a ocoli, a înconjura (/iota inamică). double-acting [—■aektirj] adj. (tehn.) cu dublă acţiune, cu dublu efect. double action [~ 'ask/sn] s. (tehn.) dublă acţiune, dublu efect. double-actioned harp [~i33k/ond 'hu:p] s. (muz.) harpă cu pedală. double-arm lever [~a:m 'li:vor] s. (tehn.) pârghie cu două braţe. doublebank [~'ba:nk[ vb. intr. 1. a vâsli câte doi la o ramă. 2. a călări în doi / în cuplu. double barrel ['dAbl 'basrol] s. 1. (/nil.) armă cu două ţevi. 2. (sl.) ochean. double-barrelled ['dAbl.bxrold] adj. 1. (despre arme) cu două ţevi. 2. (fig.) cu două înţelesuri, ambiguu, echivoc, cu dublu efect; (despre argumente etc.) puternic. double-barrelled gun [~ gAn] s. (/nil.) armă cu două ţevi. double-barrelled word [~ 'wo:d] s. formulă ambiguă (legală sau comerciala, de tipul „and as", „if and when"). double-bass [~'beis] s. (muz.) contrabas. double bassoon [~ bo'su:n] s. (muz.) contrafagot. double-beam [~'bi:m] adj. cu două pârghii. double bed [~ 'bed] s. pat dublu. double-bedded [~'bedid] adj. (despre camere) cu două paturi; cu pat dublu. double bend [~ 'bend] s. 1. îndoitură dublă. 2. (tehn.) cot dublu. double bitt [~ 'bit] s. (mar.) voltă suplimentară. double block [~ 'blok] s. (tehn.) palom dublu; bibloc. double bond [~ 'bond] s. (chim.) dublă legătură. double bottom [~ 'botoin] s. 1. (tehn.) fund dublu. 2. (ferov.) planşeu dublu. double-bottomed [~'botomd] adj. 1. cu fund dublu. 2. (sl.) cu două feţe, nesincer. double box [~ 'boks] s. (tehn.) racord dublu. double brace [~ 'breis] s. (constr.) moază dublă. double-branched [~'bra:nt/t] adj. cu două ramuri, cu două braţe. double-breasted ['dAbl'brestid] adj. (despre haină etc.) la două rânduri. double-breasted plough [~ plau] s. (agr.) plug de muşuroit7 cu două cormane. double cable ['dAbl 'keibl] s. (tehn.) cablu jumelat. double-charge [~'t/o:d3J vb. tr. a încărca îndoit / dublu. double-check [~t/ek] I. vb. tr. a controla de două ori; a reverifica. II. s. reverificare (pentru precizie I bună funcţionare etc.). double chin [~ 't/in] s. bărbie dublă. double-chinned [~tjmd] adj. cu bărbie dublă. ^ double cloth [~ 'kbO] s. (text.) ţesătură dublă. double compasses [~ 'kAmposiz] s. pl. compas reductor. double-cross [~kros] I. s. 1. (fam.) înşelătorie, vicleşug, escrocherie. 2. (agr., biol.) hibrid dublu. II. vb. tr. (sl.) ['-'-] a înşela, a trage pe sfoară. double-crosser [~'krosor] s. (sl.) înşelător; trădător; escroc. double-crown paper [~kraun 'peiporj s. hârtie de format mare. double-current key [-ik'Aront 'ki:] s. (tel.) manipulator bipolar. doouble-curved bracket [~ko:vd 'braekit] s. (poligr.) acoladă. double-cut file [~kAt Tail] s. (tehn.) pilă cu dinţarc dublă. double dash [~ 'das.fl interj, (pop.) drăcia dracului! mii de draci! double-date [~deit] vb. intr. (amer.) (despre două perechi) a-şi da întâlnire. double-dealer [~'di:lor, '-i—] s. taler cu două feţe; om de rea-credinţă / prefăcut / cu două feţe / ipocrit; escroc. double-dealing [~'di:lirj] I. s. dublu joc, înşelătorie, perfidie, viclenie. II. adj. double-dealing cu două feţe, prefăcut, ipocrit. double-decker [~'dekor, i-'-i~[ s. 1. (mar.) vas cu două punţi. 2. (amer.) tramvai, autobuz sau troleibuz cu etaj. 3. (av.) (fam.) biplan. double demy [~ idi'mai] s. format de hârtie englezească (57,15 x 90,17 cm). double diode [~ 'daioud] s. (electr.) duodiodă. doubîe-distilled [~dis'tildj aay. (sl.) straşnic, nemaipomenit; gogonat. double dome [~ 'doum] s. (amer. fam.) intelectual din mediul universitar, învăţat, savant, om de ştiinţă. double door [~ 'do:r] s. uşă în două canaturi, uşă dublă. double drum [~ 'drAm] s. (mil.) tobă mare. double Dutch [~ 'dAţfl s. (fam.) limbă păsărească, limbaj neînţeles. double-duty [~'dju:ti] adj. (tehn.) cu funcţie dublă. double-dyed [~'daid,'—] adj. 1. vopsit de două ori. 2. (Jig.) învechit, înăcrit, îmbătrânit în rele. double eagle [~ 'i;gl] s. 1. vultur cu două capete. 2. (amer.) monedă de aur de 20 de dolari. double-edged [~'ed3d,'—] adj. cu două ascuţişuri / tăişuri (şi fig.). double entendre ['du:bpld:/ita:/idr, -5;/tt5dr si pronunţia franceză] s. (fr.) expresie, vorbă cu două înţelesuri. double entry ['dAbl 'entrij s. 1. (ec.) contabilitate (în partidă) dublă. 2. (mine) galerie conjugată. double face [~ 'feis] s. prefăcătorie, ipocrizie; mască. double-faced I'dAblfeist] adj. 1. prefăcut, făţarnic, nesincer, cu două feţe. 2. (despre stofă) eu două feţe (diferite). 3. (tehn.) bilateral, cu două feţe. double-faced hammer [~ 'ha;m9r| s. (tehn.) baros, ciocan mare cu două feţe.



 295



double facedness ['dAbl ifeisidnis] s. v. d o u b l e f a c e . double file [~ 'fail] ş. (mil.) coloană cu rânduri de câte patru. double finn [~ Tin] s. (fam.) bancnotă de 5 lire. double first [~ 'fa: st] s. 1. diplomă de absolvire a unei universităţi engleze obţinută cu cel mai înalt calificativ la două specialităţi (filologie şi matematică etc.). 2. absolvent care obţine o astfel de diplomă la două specialităţi diferite. double-fronted [~'frAntid] adj. cu două laturi / feţe. double game [~ 'geim] s. joc dublu, duplicitate; făţărnicie, ipocrizie. double half-round pile [~ 'ha:fraund 'pailj s. (teltn.) pilă ovală. double-handed [~iha?ndid] adj. 1. cu două mâini. 2. cu două mânere / toarte. double harness [~.ha:nis]s. 1. atelaj de doi cai, trăsura cu doi cai. 2. jug dublu. 3. (fig.) legătură strânsă. 4. (jig.) căsnicie, căsătorie. double-headed [~ihedid] adj. cu două capete, bicefal. doubleheader [~'hedor] s. 1. (ferov) garnitură cu două locomotive. 2. (sport) două partide succesive între aceleaşi echipe; două meciuri succesive disputate în aceeaşi zi, pe acelaşi teren, de echipe diferite. double heading [~ 'hedinj s. (ferov.) tracţiune dublă. double-head receiver [~hed ri'si:var] s. (tel.) receptor biaural, telefon cu cască. double-hearted [~.ho:tid] adj. prefăcut, făţarnic, perfid, ipocrit. double-jointed [~id3ointid] adj. 1. cu două articulaţii, cu două încheieturi. 2. (despre uşă) cu două canaturi. 3. cu oase mari. double line [~ Iain] s. 1. (ferov.) linie (ferată) dublă. 2. pl. (mar. şl.) avarii. double-lived [~livd] adj. (poetic) ducând o viaţă dublă. double-lock [~'bk] I. vb. tr. a încuia de două ori, a întoarce cheia de două ori în. II. s. double lock ecluză cu două trepte. double-manned [~ma;nd] adj. 1. (mar.) cu echipaj dublu. 2. (mii.) cu un efectiv dublu. double manning [~ imasnin] s. (ferov.) exploatare a locomotivelor în echipe duble. double march [~ 'ma:t/] s. (mil.) pas alergător. double meaning [~ -mi:nin] I. s. dublu înţeles. II. adj. double-meaning 1. cu două înţelesuri. 2. echivoc; mincinos, înşelător. double medium [~ 'mhdjsm] s. format de hârtie în S.UA. (60 x 77 cm). double-minded [-'maindid,'—t—] adj. 1. nehotărât, şovăielnic; nestatornic. 2. cu două feţe, făţarnic, fals. double-mindedness [~'maindidnis] s. 1. nehotărâre, şovăială, codire. 2. făţărnicie, prefăcătorie. double movement [~ 'muivmant] s. (muz.) măsură dublă. double-natured [~'neit/od] adj. cu caracter dublu, de dualitate, de duplicitate. double nelson [~ 'nelssn] s. (sport) dublu Nelson. doubleness L'dAblnis] s. ambiguitate, vorbire cu doua înţelesuri; falsitate, duplicitate. double-page spread [rdAblpeid3 'spred] s. (amer.) reclamă pe două pagini de ziar. double-park [~ 'po:k] vb. tr. şi intr. a parca (o maşină) paralel cu o maşină parcată. double-pointed [~'pointid] adj. cu două vârfuri. doublepole [~poul] adj. (tehn.) bipolar. double-purpose [~'p3:p3s] adj. cu destinaţie dublă. double-quick [~'kwik] (mil.) l.s.v. d o u b l e m a r c h . II. adj. foarte rapid. III. adv. repede, în pas alergător. IV. vb. intr. (amer.) a se deplasa în pas alergător. doubler fdAbla1"] s. 1. persoană care dublează etc. (v. d o u b l e IV, A). 2. (electr.) comutator, întrerupător. 3. (text.) muncitor la răsucit. 4. (text.) maşină de răsucit / de dublat. double-railed ['dAblireild] adj. (ferov.) cu calc dublă, cu două rânduri de şine. double-reef [~'ri:f] vb. tr. (mar.) a strânge (o parte din pânză) cu două terţarolc. double refraction [~ rifrask/an] s. (opt.) birefrigenţă, dublă refracţie. double-ribbed [~'ribd] adj. (fam.) însărcinată, grea. double room [~ 'ru:m] s. cameră (de hotel) cu două paturi. double-seated [~'si:tid] adj. cu două locuri. double shackle [~ '/sekl] s. (auto, ferov.) cercel de arc. double sharp [~ 7a:p] s. (muz.) dublu diez. double shift [~ '/ift] s. schimb cu două echipe de muncitori. double slide [~ 'slaid] ş. (maşini) sertar dublu. double-soled [~'sould] adj. cu talpă dublă, cu două rânduri de talpă. double-spaced [~'speist] adj. (despre paginile dactilografiate) la două rânduri. double-stage [~'steid3] adj. cu două etaje. double star [~ 'sta:r] s. (astron.) stea dublă. double-stop [~'stop] vb. i/ttr. (muz.) a cânta concomitent pe două coarde ale viorii; a cânta dublu coarde. double stops [~ 'stops] ş. pl. (muz.) dublu coarde (/iote cântate concomitent pe două coarde, la vioară). double-storied [~'sto(:)rid] adj. cu două etaje. double stroke [~ 'strouk] s. (tehn.) cursă dublă. doublet 1'dAblit] ş. 1. duplicat, pereche. 2.(lingv.) dublet. 3,pl. două păsări împuşcate concomitent cu o armă cu două ţevi. 4. lovitură dubla (la biliard). 5. pl. dublă (la zaruri). 6. (ist.) pieptar (purtat de bărbaţi în secolele XIV-XVIH). 7. tricou de lână. 8. (tel., radio) antenă dipol. 9. (opt.) dublet, lentilă dublă. double-talk ['dAblto:k] s. 1. exprimare ambiguă / evazivă. 2. vorbe goale. double thread ['dAbl '8red] ş. (tehn.) filet cu două începuturi. double throw [~ '6rou] adf (electr.) cu dublă comutare; cu dublă cursă; cu două direcţii. double thumbler [~ '9Ambtor[ s. (si.) minciună gogonată. double tide [~ 'taid] s. 1. timp de lucru dublu. 2. ora suplimentară. double time [~ 'taim] s. 1. (mil.) pas alergător; marş forţat; pas alergător (în armata americană, 180 de paşi pe minut). 2. (fam.) pas alergător; fugă. 3. (fa/H.) plată dublă. double-tongued i'dAbl'tArjd,'—] adj. cu doua feţe, înşelător, făţarnic, fals.



doughtiness



double-tongued squib [~ 'skwib] s. armă cu două ţevi. double track ['dAbl 'trask] s. (ferov.) ecartament dublu; cale dublă. double whip [~ 'hwip] s. (//iar.) mandar dublu. double-wire [~'waior] adj. (electr.) bifilar. doubling ['dAblirj] s. 1. dublare. 2. repetare. 3. cotitură bruscă (la fugă). 4. (jig.) true, artificiu. 5. (text.) răsucire, sucire, dublare. 6. (geom.) dublare, jumelare. 7. (//iar.) întăritură; dublaj de lemn. doubling effect [~ i.fckt] s. (tel.) ecou. doubling frame [~ freim] s. (text.) maşină de răsucit. doubling-over test [~'ouva itest] s. (tehn.) încercare prin îndoire. doubling plate [~ pleit] s. (tehn.) scândură de căptuşit. doubloon [idAb'lmn] s. (ist.) dublon (monedă de aur spaniolă). doubly ['dAbli] adv. 1. dublu; în două; de două ori. 2. câte doi. 3. în două feluri. 4. (jig.) perfid, cu două feţe. ♦ ~ so as cu atât mai mult cu cât. doubt [daut] I. vb. A. intr. (about, of) a se îndoi (de), a avea îndoieli, a sta la îndoială (asupra, în privinţa); a şovăi (în privinţa). B. tr. 1. a se îndoi de, a bănui, a suspecta, a nu avea încredere în; you surely don't ~ me desigur că aveţi încredere în mine / nu vă îndoiţi de mine; that makes me ~ whether asta mă face să mă îndoiesc dacă; to ~ not but a nu se îndoi că; I ~ed not but / that he would come nu mă îndoiam că o să vină. 2. a crede, a socoti; I ~ he loves her cred că o iubeşte. 3. (înv.) a se teme de, a aştepta cu teamă. II. s. îndoială, nesiguranţă, dubiu, neîncredere; I have my ~s about him am anumite îndoieli în privinţa lui; the final outcome of this affair is still in the ~ rezultatul final al acestei chestiuni este încă îndoielnic; no / without / beyond ~ Iară îndoială, desigur; a ~ arises from se naşte / se iscă o bănuială din faptul că / în urma (cu gen.); no ~ but he will come o să vină negreşit / neapărat; I have no ~ about his honesty nu mă îndoiesc câtuşi de puţin de cinstea lui; to clear up all ~s a risipi toate îndoielile; to remove a ~ a înlătura / a risipi o îndoială; beyond the shadow of a ~, without a shadow of a ~ în afară de orice îndoială; in the ~ îndoielnic, neclar, nesigur, neprecis; what he is going to do is still in the ~ e încă greu de spus ce arc de gând să facă; make no ~ that the door is locked vezi / verifică dacă uşa e închisă cu cheia; make no ~ of that poţi fi sigur / nu te îndoi de asta; to throw ~ upon smth. a arunca bănuiala asupra a ceva, a pune ceva la îndoială; (prov.) when in ~, play trumps când te îndoieşti, joacă atu. doubtable [-abl] adj. dubios, discutabil. doubted [-id] adj. îndoielnic, neprecis, nesigur. doubter [-or] s. persoană care se îndoieşte, sceptic. doubtful [-ful] adj. 1. (despre persoane) îndoit (în sinea sa), nehotărât, nesigur; I am ~ of his words nu mă încred în vorbele lui; we are ~ of his success ne îndoim de succesul lui. 2. nesigur, neprecis, îndoielnic, greu de definit; discutabil, ambiguu; obscur; a ~case un caz discutabil; it is ~ whether este îndoielnic dacă. 3. dubios, suspect; (fam.) a ~ fellow un tip suspect. doubtfully [-fuli] adv. 1. cu un aer de îndoială. 2. ezitând, cu şovăială. 3. vag, neprecis. doubtfulness [-fulnis] s. 1. îndoială, nesiguranţă, nehotărâre. 2. ambiguitate, lipsă de claritate. doubting ['dautirj] adj. v. d o u b t f u l (1). doubting Thomas [~ 'tomas] s. Toma necredinciosul (şi fig.). doubtless ['dautlis] I. adj. neîndoios, sigur, indiscutabil. II. adv. v. d o u b 11 e s s 1 y. doubtlessly [-li] adv. fără îndoială, desigur, (în mod) sigur, fără doar şi poate. douce [du:s] adj. (scot.) 1. primitor, ospitalier. 2. sobru, ponderat. 3. modest. douceur [du:'s3;r] s. (fi.) 1. blândeţe, amabilitate, caracter blând / blajin. 2. bacşiş; mită. douche [du:/] I. s. 1. spălătură. 2. dus; (jîg.) to throw a cold ~ upon smb. a face cuiva un duş rece, a tempera avântul / zelul cuiva. 3. (med.) irigator. II. vb. A. tr. 1. a face o spălătură (cuiva). 2. a face duş (cuiva), a stropi cu apă. B. intr. 1. a(-şi) face o spălătură. 2. a face duş, a se stropi cu apă. dough [dou] s. 1. aluat, cocă; the ~ rises aluatul creşte; (fam.) my cake is ~ nu rni-a mers, am dat greş. 2. (amer. si.) bani, gologani, pitaci. 3. (amer. si.) mită. 4. pastă, clei gros. dough-baked ['doubcikt] adj. (rar) 1. pe jumătate copt. 2. (fig.) necopt, neisprăvit. dough boy [~ boi] ş. (şl.) 1. găluşcă, cocoloş. 2. (amer. si.) pifan, infanterist. dough brake [~ breik] s. v. d o u g h k n e a d e r (2). doughey ['doui] adf, s. v. d o u g h y. doughface ['doufeis] s. (amer. fam.) 1. om molatic / cu caracter slab / lipsit de energie, papă-lapte. 2. politician maleabil; politician nestatornic în concepţii, trepăduş politie. 3. persoană cu idei progresiste, simpatizant al unei mişcări progresiste. doughfaced [-t] adj. (amer. fam.) molatic, lipsit de energie. doughfac(e)ism ['doufeizam] s. (amer. fam.) nestatornicie în concepţii (politice). doughfoot ['doufut] s. (amer. fam.) infanterist, pifan. dough head ['dou hed] s. (amer. si.) tâmpit, cap de lemn. dough-hearted ['dou ihu:tid] adj. milos, duios. doughiness fdouinis] ş. 1. caracter de aluat / de cocă. 2. caracter cleios (al pâinii etc.). dough-kneaded ['douini:didj adj. moale ca aluatul. dough kneader [~ ini:dar] s. 1. frământător (de aluaturi). 2. frământător mecanic; malaxor. dough maker [~ micite1"] s. v. d o u g h k n e a d e r (2). doughnut ['dounAt,'-'-] s. 1. (gastr.) gogoaşă (informă de covrig); (fam.) it is dollars to ~s categoric, indiscutabil, fără doar şi poate, sută la sută. 2. (mat.) toroidă. 3. (fiz.) cameră toroidala vidată (a betatronului). 4. (tehn., fiz.) convertizor de flux. dought [du:ht] past şi part. trec. de la d o w . doughtily fdautili] adv. (înv., glumeţ) vitejeşte, voiniceşte, cu curaj, cu bărbăţie. doughtiness ['dautinis] s. vitejie, bărbăţie, bravură.



 doughty



296



că dormitoarele englezeşti sunt de obicei situate la etaj; e) (despre soare etc.) a apune, doughty ['dautij adj. (înv., glumeţ) voinicos; viteaz, curajos. doughy ['douil I. adj. 1. ca aluatul, moale; necopt. 2. (fig.) galben la faţă, palid. 3. (fig.) a asfinţi;/) (despre preţuri) a coborî, a se ieftini; g) (despre temperatură) a coborî, a scădea; moale, maleabil. 4. (fig.) necopt (la minte). II. s. (fam.) brutar. h) (despre vânt) a se potoli, a se domoli; i) (despre umflături etc.) a da înapoi, a se micşora; Douglas fir ['dAgbs fa:r] s. (bot.) (pin) duglas (Pseudotsuga iaxifolia I Douglassi). j) (fig.) a fi bolnav, a fi ţintuit la pat; k) (fig.) a fi abătut / amărât / necăjit; l) (fam.) to be ~ douk [du:k] adj. (geol.) (despre roci) dur, tare, rezistent, compact. (up)on smb. a se năpusti asupra cuiva, a prinde / a apuca pe cineva, a se purta urât cu dour [duor] adj. (scot.) aspru, dur, neînduplecat. cineva, a maltrata pe cineva, a urmări pe cineva; a ghici gândurile cuiva; a sonda pe cineva; douse [daus] vb, A. tr. 1. a muia, a scufunda în apă. 2. a stropi. 3. a uda (leoarcă). to be ~ (up)on smth. a se năpusti asupra a ceva; a înţelege / a prinde ceva imediat; a nu 4. a stinge; (si.) to ~ the glim a stinge lumina. 5. (mar.) a strânge repede (pânzele). B. intr. putea suferi ceva; (sl.) to be ~(up)on one's luck a avea ghinion. II. prep. 1. (spaţial, a cădea în apă. indicând coborârea, depărtarea de punctul de plecare, pătrunderea într-o regiune etc.) dove1 [dAv] s. 1. (omit.) porumbel (fam. Columbidae) the ~of peace porumbelul păcii; în josul (eu geu.); în interiorul (cu gen.); de-a lungul (cu gen.); ~ the country a) pe ţărm, (as) gentle as a ~ blând ca un porumbel; (si.) soiled ~ prostituată, târfă. 2. (alintător) pe coastă, pe litoral, la mare; b) în interiorul ţării; în provincie; to climb ~a hill a coborî porumbel, porumbiţă. un deal; ~ the line pe calea ferată (nu departe de Londra); to go ~ the line a pleca cu dove2 [douv] (amer. fam.) past de. la d i v e . trenul în provincie; (sl.) one ~t'other unul după altul; to glance ~ a page a parcurge o dove-colour ['dAVikAb'] s. culoare ccnuşiu-albăstruie. pagină; to go ~ the river a) a merge în josul unui râu sau fluviu / în aval; b) (fig.) a muri, dove-coloured [~ikAbd] adj. porumb(ac), cenuşiu-albăsţrui. a da ortul popii; ~ the road a) pe drum (dinspre cel care vorbeşte); de-a lungul drumului; dovecot [~kot] s. porumbar; ponunbărie; to flutter the ~s a isca zarvă, a băga spaima b) (sl.) la modă, elegant; ~ town în centrul sau partea comercială a unui oraş; to go ~ în oameni liniştiţi. town a se duce în oraş; ~ the wind a) (mar.) în direcţia vântului, înspre vânt; b) foarte dovecote [~kout] s. v. d o v e c o t. departe. 2. în cursul (cu gen.), de-a lungul (cu gen.), în timpul (cu gen.). 3. ~to (în ordine dove-eyed [~'aid] adj. cu o expresie blândă / nevinovată, cu ochi de porumbiţă. descrescândă) până la; the whole family ~ to the eat toată familia, până la pisică; ~ to dovefoot [~fut],pl. ~feet [~fi:t] s. v. d o v e' s f o o t . date până astăzi, până acum; to go ~ to posterity a fi transmis posterităţii; (sl.) ~ to the dove-footed [—rfutid] adj. sprinten, iute de picior. ground complet, tot, în întregime; ~ from the time of Shakespeare din vremea lui dove house [~ haus] s . v . d o v e c o t (e). Shakespeare până azi. III. adj: 1. (despre priviri etc.) îndreptat / lăsat în jos. 2. (fig.) dovelet [~dAvlit] s. pui de porumbel. abătut, amărât, supărat. IV. s. 1. mişcare în jos; coborâre; 2. pl. vitregie, vitregii, dovelike ['dAvlaik] adj. ca porumbelul, gingaş, blând, nevinovat. vicisitudini; the ups and ~s of life valurile vieţii, urcuşurile şi coborâşurilc vieţii, doveling ['dAvlirj] s. v. d o v e 1 e t. nestatornicia sorţii; to be in the ~s a fi strâmtorat; a fi necăjit / supărat / abătut. V. vb. dove plant ['dAv 'pla:nt[ s. (bot.) specie de orhidee (Peristeria elata). A. tr. 1. a trânti, a doborî, a culca (la pământ). 2. a doborî (un avion etc.). 3. (fig.) a învinge, dove's foot [~z fut] s. (bot.) specii din genul Geranium, ca pălăria-cucului, ciocul-berzei a birui, a da de hac (cu dat.). 4. a lăsa în jos, a depune; to ~ tools a întrerupe lucrul; ş.a. a face grevă. B. intr. 1. a coborî, a cădea. 2. (fam.) (despre băuturi etc.) a luneca. 3. (fam.) dovetail ['dAvteil] I. s. (constr.) coadă de rândunică; îmbinare ÎH coadă de rândunică. a da de duşcă, a da pe gât. II. adj. (constr.) în (formă de) coadă de rândunică. III. vb. A. tr. 1. (constr.) a îmbina down-at-heel ['daunat'hul] adj. ponosit; jigărit; uzat, tocit. în coadă de rândunică. 2. a ajusta, a potrivi, a face să se potrivească (si fig.). B. intr. a downbeat [~'bi:t] I. s. 1. (muz.) notă accentuată. 2. timp tare. II. adj. (fam.) trist, se ajusta, a se potrivi (şi fig.). posomorât. dovetail framing [~ .freimirj] s. (constr.) coadă de rândunică. downbed [~bed,'--] s. aşternut de fulgi (şifig.). dovetail groove [~ gru:v] s. (constr.) tăietură trapezoidală. downboat [~bout] s. (mar.) l.ambarcaţie care pleacă dintr-un pori sau oraş principal. dovetailing ['dAVteilirj] s. (constr.) îmbinare în coadă de rândunică. 2. ambarcaţie care navighează în aval. dovetailing plane [~ plein] s. (tehn.) pârghie arcuită. downcast [~ka:st] I. adj. 1. (despre privire) plecat, lăsat în jos. 2. abătut, amărât, mâhnit, dovey ['dAvi] s. (alintător) porumbel, porumbiţă. deprimat. 3. aplecat, lăsat în jos. II. s. 1. (geol.) falie normală / conformă. 2. (mine) falie dow [dau,dou],past şi part. trec. dowed [daud, doud] sau dought [da;ht] vb. intr. care aruncă zăcământul util în jos. (scof., aVai.) 1. a putea, a fi în stare. 2. a propăşi, a înflori. downcastness [~ka:stnis] s. amărăciune, deprimare, depresiune. r dowager ['dau3d30 J s. 1. văduvă (moştenitoare a unui nobil); Queen Dowager downcome [~kAm] s. 1. cădere. 2. (fig.) cădere, prăbuşire, ruină. regina-văduvă; regina-mamă. 2. (fam.) matroană; femeie impunătoare. downcomer.l-kAino'] s. (tehn.) conductă de golire / de evacuare; burlan de scurgere; dowdiness ['daudinis] s. (fam.) lipsă de gust; lipsă de eleganţă. deversor. dowdy ['daudi] I. adj. (fam.) 1. (despre femei) lipsită de gust / de eleganţă, demodată. down draft [~ rdra:ft, —] y . v . d o w n d r a u g h t . 2. (despre rochii) urâtă, demodată, lipsită de eleganţă. II. s. femeie îmbrăcată fără gust down draught s. (tehn.) tiraj de jos; tiraj invers(at). / neglijent / prost. down-dropped [~dropt] adj. doborât, trântit la pământ. dowdyish [-i/] adj. fără gust / eleganţă; neglijent. down-East [~i:st] adj. (amer.) din sau dinspre Noua Anglie, mai ales din Statul Maine. dowel ['dauel, 'dauil, 'dauol] I. s. 1. pană, ic. 2. (tehn.) ştift, cep, pivot, boit. 3. (constr.) down-Easter [~i:stor] s. 1. (amer.) locuitor din Noua Anglie, mai ales din Stalul Maine. diblu, ghirmea. 4. (mar.) cavilă, întinzător de lemn. 5. (maşini) prezon. II. vb. tr. a întări 2. (canad.) locuitor din estul Canadei. / a fixa pene etc. (v: ~ I). downed [daund] adj. 1. acoperit cu fulgi / cu puf, pufos. 2. (sl.) înşelat, tras pe sfoară. dowcr ['dauar] I. s. 1. moştenire (partea care revine văduvei pe toată durata vieţii). downer ['dauna'] s. (sl.) 1. şase peni. 2. (sport) cădere, eşec (şifig.). 3. (amer.) calmant, 2. dotă, zestre. 3. înzestrare, talent, dar. II. vb. tr. 1. a lăsa moştenire văduvei. 2. (with) sedativ. 4. (amer.) lucru / întâmplare care deprimă. (fig.) a înzestra (cu). downface ['daunfcis] vb. tr. (amer.) a contrazice. dower chest ['dauot/est] s. ladă de zestre. downfall [~fo:l] s. 1. cădere, prăbuşire. 2. ploaie torenţială, aversă; ninsoare puternică. dowerless ['dauslis] adj. 1. (despre văduve) fără moştenire. 2. fără dotă / zestre, săracă. 3. (Jig.) ruinare, decădere; prăbuşire, ruină. dowery ['dauwari] s. v. d o w r y. down-fallen [-fa: lan] adj. prăbuşit; (fig.) decăzut, scăpătat, ruinat. do-withoutable ['du(:)wi'i)aut3bl] adj. (rar) de care te poţi lipsi / dispensa. downflow [~flou] s. lichid care se scurge. dowlas(s) ['daubs] s. (tert.) un fel de. percal foarte rezistent. downgate ['daungeit] s. (tehn.) canal / pâlnie / reţea de turnare. down1 [daun] s. 1. puf, pufuşor; fulg. 2. primele pene pufoase / tuleie (ale păsărilor); downgrade ]~greid] s. înclinare, pantă. (despre păsări) in the ~ care nu poate încă zbura. 3. tuleie, primele fire de mustaţă sau downhaul [~ho:l] s. (mar.) bucăţi de saulă care servesc pentru a strânge o velă, de barbă care mijesc. down2 s. 1. deal, înălţime (neîmpădurită); the Downs dealuri calcaroase din sudul cargabas. downhawl s. v. d o w n h a u 1. Angliei. 2. pl. dune (de nisip). down-hearted [~'ha:tid] adj. abătut, deprimat, amărât, mâhnit, necăjit. down3 I. adv. 1. (sjxtţial) jos, în partea de jos; în jos; la vale; (despre ambarcaţiuni) down-heartedness [~'ha:tidnis] s. deprimare, amărăciune. în aval; up and ~ în sus şi în jos; încoace şi încolo; the blinds are ~ storurile sunt lăsate downhill [~'hil, -, -'-] I. adj. în pantă, înclinat. II. adv. în jos, la vale; to go ~ a) ase / trase; to go ~ a se duce jos, a coborî; (fam.) ~ among the dead men sub masă, jos, printre sticle goale; ~ by the head abătut, amărât; deep ~ bellow foarte adânc, la mare coborî, a se rostogoli pe o suprafaţă înclinată; b) (fig.) (despre sănătate, stare materiala) adâncime; upside ~ cu susul în jos, de-a valma; cash ~ sau ~ with the / your money a fi în declin, a se înrăutăţi. III. s. 1. povârniş, coastă de deal. 2. (sport) coborâre rapidă. downiness ['dauninis] s. 1. caracter pufos. 2. (sl.) pişicherlâc. sau (sl.) ~ with the / your dust! scoate banii! banii pe masă!; (fam.) ~ in the mouth / chops / dumps plouat, amărât; (prov.) he that is ~ need fear no fall cine e la pământ ~ Downing Street ['daunin pStriit] s. 1. stradă din centrul Londrei, unde se află reşedinţa nu mai poate cădea. 2. (implicând depărtarea de sursă sau de un punct central) to go primului ministru. 2. (fam.) cabinetul primului ministru al Marii Britanii. ~ into the country a) a pleca la ţară; b) a pleca în interiorul ţării; (univ.) to go ~ a) (si downland ['dauntend] s. dune (de nisip). to go ~ for a vacation) a pleca în vacanţă; b) a pleca de la universitate; (univ.) to be downlead [~li;d] s. (radio) capăt descendent al antenei; coborâre de antenă. sent ~ a fi dat afară (temporar); on my journey ~ în timp ce călătoream în provincie; ~ downless ['daunlis] adj. fără puf / tuleie; căruia nu i-au dat încă tulcicle în barbă. . to the mouth of a river în josul unui râu sau fluviu. 3. (adjectival, despre preţuri) coborât, down-line ['daunlain] s. (ferov.) cale ferată care duce din capitală spre provincie. redus; (despre mărfuri) ieftinit, mai ieftin; ~ again! o nouă reducere (a preţurilor); to go ~ downlooked [~lukt] adj. (rar) cu privirile lăsate în jos; abătut, amărât. a se ieftini. 4. (cu anumite verbe al căror înţeles îl întregeşte sau îl modifică); (fam.) downlying [~.Iairj] I. adj. (înv.) în lăuzie. II. s. 1. lăuzie. 2. repaus, odihnă. I put it ~ to his ignorance am pus aceasta pe seama ignoranţei lui; what shall I put down-market ['daun 


 297



drag box



down point [~ 'point] vb. tr. a vinde (un articol) pe cartelă contra unui număr redus drab1 [drseb] I. adj. 1. bej, cafeniu-deschis; galben-cenuşiu. 2. (jig.) plicticos, monoton; de puncte. posomorât. II. s. 1. bej, culoare cafeniu-deschis. 2.pl. pantaloni de culoare bej. 3. postav de culoare bej. downpour [~po:r, ~poor] s. ploaie torenţială, aversă. drab2 I. s. 1. femeie murdară / neglijentă. 2. (fam.) femeie stricată, prostituată, târfa. downright [~rait] I. adj. 1. (înv.) drept; vertical. 2. drept; direct; sincer, cinstit, deschis; ~fight lupta în toată legea; luptă adevărată. 3. vădit, evident, curat, pur; ~ folly prostie II. vb. intr. a trăi în desfrâu. curată. II. adv. 1. perfect, absolut. 2. cu desăvârşire, de tot, în întregime, pe deplin. 3. de-a drabbet(s) ['drzebiu», -bet(s)] s. un fel de pânză de calitate inferioară / ncînălbită. dreptul, pur şi simplu. 4. brusc, pe neaşteptate, din senin. drabbish ['dra?bi/] adf neglijent, murdar. downrightness [~raitnis] s. francheţe, sinceritate. drabble ['dr^ebl] I. vb. A. tr. a stropi / a împroşca / a murdări cu noroi. B. intr. 1 down river [~ rivo "] adv. în aval, în jos. I. a se murdări cu noroi. 2. a pescui mreană. II. s. oameni murdari. downsand [~sa^nd] s. nisip de dune. drab-coloured ['dreeb -kAlod] adf bej, cafeniu-deschis. r drabness ['draebnis] s. (fig.) monotonie, uniformitate. downsitting [~'sitirj, -i~] s. aşezare (jos). draeaena (palm) [dro'simo rpa:m] s. (bot.) varietate de liliac din ţările calde (Dracaena). downsome ['daunsAm, -soni] adj. abătut, amărât, necăjit. drachm [draem] s. v. d r a m (1,1). down-South ['daun'sauB] adf (amer.) din statele de sud ale S.U.A. drachma ['dra3kmo],pl. drachmae [-mi:] sau drachmas [-maz] s. drahmă (monedă downspout ['daunspaut] s. 1. burlan (pentru scurgerea apei de ploaie). 2. (metal.) scurgere, descărcare. grecească). downstage [~steid3] I. (teatru) adj. din partea din faţă a scenei. II. adv. în partea din Draco ['drcikou] s. 1. (astron.) Dragonul, Balaurul (constelaţie). 2. draco (zool.) faţă a scenei. şopârlă-zburătoare (Draco volans). r downstair [~steo ] adj. v. d o w n s t a i r s (II). Draconian [drei'kounbn, dro'k-, -nion] adf v . D r a c o n i c . Draconic [draVkonik] adj. draconic, neînduplecat, aspru, cumplit. downstairs [~'steoz,'--, -'-] I. adv. 1. jos (pe scări); la parter; to go ~ a coborî, a se da jos pe scară; a coborî la parter. 2. jos; la etajul de jos. II. adj. 1. situat la etajul de Draconically [-oii] adv. draconic, fără cruţare. 3 jos. 2. treaz, sculat în picioare, v. d o w n (1,5, d). dradge [drax^] s. minereu de calitate inferioară. downstate ['daunsteit] (amer.) I. s. partea de sud a unui stat. II. adj. caracteristic pentru dragerman ['dreigomon], pi. dragermen [~] s. (amer. mine) membru al unei echipe / plasat în partea de sud a unui stat. de salvare. draff [drasfj s. 1. lături, zoaie; resturi. 2. borhot. 3. (jig.) drojdie, resturi. down station [~istei/an] ş. (ferov.) staţie terminus. downstream [~'stri:m, -'-] I. adv. în josul apei, spre vărsarea apei, în aval. II. s. (hidr.) draffy [-i] adj. 1. murdar, bun de dat Ia gunoi. 2. (jig.) rău, prost, fără valoare. capul aval al ecluzei. draft [drcr.ft, amer. draft] I. s. 1. desen; plan. 2. proiect, schiţă, crochiu; concept, ciornă. 3. copie (a unui document). 4. (ec.) cambie, trată, poliţă, mandat de plată; cec; sumă ridicată downstream apron ['daunstri:m .eiprpn] s. (hidr.) postradier, risbermă. pe baza unui cec. 5. (ec.) reducere. 6. curent de aer; tiraj, suflare. 7. (mar.) pescaj. 8. alegere, downstream face [~ fcis] s. (hidr.) parament aval. selecţionare (mai ales a unor soldaţi) pentru un scop special; detaşament; (trupe de) întărire. downstream slope [~ sloup] s. (hidr.) taluz aval. 9. (ec.) plasare, desfacere (de mărfuri). 10. (mil.) recrutare, chemare sub arme; contingent; downstream toe [~ tou] s. (hidr.) picior aval. completare. 11. tracţiune, atelaj; beasts of ~ animale de tracţiune, vite de muncă. II. vb. downstroke ['daunstrouk] s. (te/m., auto) cursă descendentă. tr. 1. a redacta, a elabora, a concepe, a întocmi (un plan, un proiect de lege); a schiţa, downthrow [~i9rou] I. vb. tr. a răsturna, a doborî. II. s. (geol.) falie; cufundare. down-time [~taim] s. 1. (ec.) oprire; gol de producţie. 2. (tehn.) timp de oprire; timp a scrie pe ciornă. 2. (mil.) a recruta. 3. a alege, a selecţiona (oameni). draft act [~ «kt] s. (orice) dispoziţie guvernamentală cu privire la recrutare. mort. 3. (auto) timp de întrerupere. 4. (fîz.) timp de inactivitate. 5. (infor.) timp de cădere. draft animal [~ lîenimd] ş. animal de tracţiune. downtown [~taun] (amer.) I. adv. în cartierul comercial al oraşului. II. s. cartierul comercial al oraşului, centrul oraşului. draft bar [~ ba: r ] s. oişte; proţap. draft board [~ bo:d] s. centru de recrutare. downtowny [~tauni] adf (amer. fam.) de prost gust. down-train [-trcin] s. tren care circulă din capitală sau oraşele principale spre localităţi draft dodger [~ idod33r] s. (fam.) v. d r a f t e v a d e r . de provincie. draftee [idru:fti:, .draf-] s. (amer.) recrut. downtrodden [~.trodn] adj. călcat în picioare; asuprit, exploatat. draft effect ['dra:ft i'fekt] s. tiraj, curent. r Down Under ['daun 'Ando ] s. (glumeţ) Australia sau Noua Zcclandă. drafter ['dro:ftor] s. 1. v. d r a f t h o r s c. 2. persoană care redactează un act. 3. (teAt.) downward ['daunwod] I. adf 1. aplecat, înclinat; (ec.) ~ tendency tendinţă de coborâre. laminor. 2. deprimat, abătut. II. adv. v. d o w n w a r d s . draft evader ['dra:ft i.veidor] s. (amer. mii.) chiulangiu. downward pressure [~ 'pre/31"] s. presiune de sus în jos. draft fan [~ fa?n] s. (tehn.) exhaustor, ventilator de tiraj. draft gauge [~ geid3] s. (tehn.) vacuummetru de tiraj. downwards [~wodz] adv. 1. în jos; la vale. 2. în partea de jos. 3. (temporal) încoace; from Adam ~ de la Adam încoace. 4. în linie coborâtoare. draft hole [~ houl] s. răsuflătoarc, orificiu de ventilare. downwash [~wo/] s. (av.) curent descendent. draft horse [~ ho:s] s. cal de povară / de tracţiune. down-wind [~wind] adf, adv. (mar.) cu vânt din pupă. draftiness ['dru:ftinis, amer. 'drasft-] s. curent (de aer). 1 downy ['dauni] I. adf 1. pufos, moale ca puful. 2. de puf, acoperit cu puf/ cu tuleic. drafting ['dra:ftirj, amer. 'draeft-] s. 1. redactare, întocmire (a unui proiect de lege etc.); 3. (fig.) moale, plăcut; dulce; ~ sleep somn dulce. 4. (si.) şiret, viclean. II. s. (si.) pat; the ~ of this clause is very obscure redactarea acestei clauze este foarte neclară. 2. desen tehnic liniar. 3. (austr.) alegere / selecţie a vitelor. to do the ~ a lenevi în pat. drafting department [~ di'pa;tmont] s. birou de desen tehnic, institut de proiectare. downy2 adf 1. deluros, ondulat. 2. (teAt.) cu tuşeu moale. down yonder [~ jondo1"] s. (glumeţ) partea de sud a Statelor Unite. drafting paper [~ ipcipo1"] s. hârtie de desen. dowry ['dau;?ri] s. 1. dotă, zestre. 2. (fig.) înzestrare, dar natural, talent. 3. (pop.) mulţime draft pole ['drti:ft poul] Î. v . d r a f t b a r . mare, gloată. draftsman ['dra:ftsmon], pl. draftsmen [~] s. 1. desenator (mai ales tehnic). 2. pro­ iectant. 3. autor al unui document; autor al unui proiect de lege. dowse1 [daus] vb. tr. v. d o u s e (A, 5). draftsmanship [-/ip] s. 1. desen tehnic; desen liniar; îndemânare / iscusinţă în executarea dowse2 vb. intr. a descoperi existenţa unor izvoare subterane sau a unor minerale cu unui desen. 2. meşteşug / capacitate de a proiecta / de a plănui. ajutorul unei baghete. drafty ['dru:iti] adf expus la curent. dowser [rdauz3r, -sor] s. (fam.) persoană care descoperă existenţa unor izvoare drag [dra^g] I. vb. A. tr. 1. a trage (cu putere), a târî, a întinde; to ~one's feet a) a târî, subterane sau a unor minerale cu ajutorul unei baghete. a târşâi picioarele, b) (amer. pol.) a acţiona foarte lent din calcul. 2. a grapa (pământul). dowsing rod ['dauzirj rod, -sin ~] ş. v. d i v i n i n g r o d . 3. a draga, a curăţa fundul (apei) cu o dragă. 4. (mar.) a remorca. 5. to ~ in a) a trage, doxological [idokso'bd3ik3l] adj. (bis.) doxologic. a vârî înăuntru; b) a menţiona (ceva) în mod inutil; to ~ on a târî (cu putere); to ~ (on) doxology [dok'sobd3i] s. (bis.) doxologie. a wretched life a duce o viaţă nenorocită; to ~ out a) a scoate trăgând la mal; doxy1 l'doksi] s. (fam.) 1. doctrină, teorie. 2. credinţă. doxy2 s. (şl.) 1. iubită, amantă, drăguţă; ţiitoare. 2. prostituată. 3. femeie fără căpătâi. b) a (pre)lungi (o discuţie etc.); (fam.) to ~ up a) a da o educaţie proastă (cu dat.); doyen ['dwaie:rj, 'dvvoi- şi pronunţia franceză] s. (fr.) decan, şef (al corpului diplomatic b) a readuce în amintire, a scoate din uitare (mai ales ceva neplăcut). B. intr. 1. a se târî; (şi fig.) a atârna în jos. 2. (despre timp, viaţă) to ~ on a se scurge încet / alene / plictisitor. sau al unui corp constituit). doze [douz] I. vb. intr. 1. a moţăi, a picoti, a dormita. 2. (şi ~ of) a adormi, a aţipi. II. s. 1. dragă, curăţitoarc de nămol. 2. trăsură cu patru cai. 3. cange. 4. grapă grea. 5. frână, 3. (fig.) a visa cu ochii deschişi. II. s. 1. moţăiala, aţipeală, pui de somn; to fall into a piedică; to put the ~ on a înfrâna / a împiedica roata. 6. frână, frânare, împiedicare. ~a aţipi, a adormi; to take a ~ a trage un pui de somn. 2. vestejire (afibrelor).3. (amer'. 7. târâre; mişcare înceată. 8. povară, sarcină; to be a ~on smb. a fi o povară pentru cineva. 9. trăsură cu scaune înalte; ~ for goods vagon de marfă. 10. urmă (de fiară); miros care si.) boală venerică. dozen ['dAzn] s. 1. duzină; 10 / a ~ 10 şilingi duzina; by the ~ cu duzina; twelve ~ atrage câinii de vânătoare (mai ales al unei substanţe puse într-un săculeţ târât pe pământ). pairs of gloves 144 perechi de mănuşi; (it is) six (of one) and half a ~ (of the other) 11. (tehn., av.) rezistenţă la înaintare. 12. (amer. sl.) protecţie. 13. (amer.) tânjală (pentru a) e tot una, e acelaşi lucru, nu-i Tanda, ci Manda; b) sunt o apă şi un pământ, sunt la poveri). 14. barcă / plută etc. remorcată. fel de breji; baker's/ printer's /devil's/ long ~ treisprezece. 2. mulţime, număr mare. drag anchor ['drasg -jerjor] s. (mar.) gheară de pisică. ♦ to talk nineteen to the ~ a vorbi neîncetat. drag artist [~ a:tist] s. actor comic (de estradă) care joacă în travesti. dozer ['douzo1"] s. 1. persoană care moţăic. 2. (fig.) visător. 3. (sl.) lovitură puternică dragbar [~ bo:r] s. (ferov.) bielă cuplară. dată cu pumnul. drag boat [~ bout] s. (mar.) 1. dragă. 2. şlep. dragbolt [~boult] s. (tehn.) bolţ de cuplaj. doziness ['douzinis] s. 1. piroteală. 2. (jig.) visare. dozy ['douzi] adj. somnoros, adormit (şi fig.). drag box [~ boks] s. (tehn.) floare de burghii cu larae.



 drag chain



drag chain [~ t/ein] s. (auto, telm.) lanţ de remorcare / tracţiune. dragee [dragei] s. (fr.) drajeu. drag form ['drag fo:m] s. (fiz-, av.) rezistenţă aerodinamică. dragging ['dragirjj s. 1. târâre. 2. frânare. 3. remorcare. draggle ['dnegl] vb. A. tr. a târî prin noroi, a murdări cu noroi, a terfeli. B. intr. 1. a se târî prin noroi. 2. a întârzia, a rămâne în urmă. draggled ['dragld] aay. terfelit (cu noroi). draggle tail [~ teii] s. 1. trenă. 2. femeie neglijentă / murdară. draggle-tailed [~teild] aay. murdar, neîngrijit. dragline ['draglain] s. 1. (telm.) draglină. 2. (av.) cablu de frână. dragman [dragmon], pl. dragmen [~] s. năvodar, pescuitor cu plasă / cu năvod. dragnet ['dragnet] s. 1. plasă de prins peşti (năvod inie). 2. plasă de prins vânat. 3. (amer.) razie / operaţie poliţienească pe scară largă. dragoman ['dragouman, -rosea], pl. dragomen [-man,-men] sau dragomans [-z] s. traducător, interpret, dragoman (în Orient). dragon ['drag,™] s. 1. zmeu (si meteor.), balaur; the old Dragon satana. 2. (fig.) guvernantă / păzitoare bătrână a unei fete tinere. 3. the Dragon (astron.) Balaurul (constelaţie din emisfera nordică). 4. (zool.) şopârlă-zburătoare (Draco volans). 5. (omit.) specie de porumbel domestic. 6. (ist.) carabină. 7. carabinier. 8. (mii.) tractor de artilerie. 9. persoană violentă. dragon beam [~ bi:m] s. (conslr.) pop, susţinător de grindă. dragonfly [~flai] s. (entom.) libelulă (Libellula sp., Odonata). dragonhead ['dragonhed) s. (bot.) specie de melisă (din genul Dracocephalum). dragonnade ['drago'neid] I. s. 1. pl. (ist. Franţei) dragonadă (prigoană împotriva protestanţilor, organizată cu ajutorul soldaţilor, în timpul lui Jjtdovic XIV si XV). 2. expediţie eu caracter de represalii. II. vb. tr. (ist.) a organiza dragonadă împotriva (cuiva). dragon's blood ['draganz bUd] s. (bot.) sânge-de-nouă-fraţi; suc răşinos din arborele „Calamos draco". dragon's teeth [~ ti:6] s. pl. 1. (mil.) dinţi de balaur (obstacole antitanc). 2. (Itidr.) prag dinţat. dragon tree ['dragan tri:] s. (bot.) arbore din insulele Canare (Calamos draco). dragoon [dro'gu;n] I. s. (mii.) dragon. II. vb. tr. a trimite o expediţie de represiune împotriva (cuiva); a pedepsi prin represiuni, a supune prin violenţă. drag-out J'dragaut] s. (amer. fam.) petrecere cu dans, serată dansantă. drag parachute ['drag 'pa2ro/u:t] s. (av.) paraşută folosită la unele tipuri de avioane cu reacţie pentru micşorarea vitezei în momentul aterizării. drag racing ['drag .rcisn] s. (amer.) cursă de automobile ultrarapide. drag rope [~ roup] s. 1. (telm.) cablu de tracţiune. 2. (mar.) barbetă de barcă. drag saw [~ .sa:] s. ferăstrău de retezat buştenii. drag scraper [~ -skreipar] s. (conslr.) screper cu rachete. drag shoe [~ Iu:] s. (telm.) talpă, sabot (de frână), tachet opritor. dragsrnan ['dragzmon],pl. dragsmen [~] s. (mine) vagonetar. dragster |'dragstor] s. (amer.) conducătorul unui automobil ultrarapid. drag strip ['drag strip] s. (amer.) pistă pentru cursele de automobile ultrarapide. drag wheel [~ iwi:l] s. (telm.) frână. drail [dreil] s. undiţă de fund. drain [drein] I. vb. A. tr. 1. a drena, a usca; a deseca, a asana; the river ~s the whole region râul primeşte apele din întreaga regiune. 2. a seca, a goli, a deşerta; to ~ a vessel of its contents a goli un vas de conţinut. 3. (mea'.) a drena (o rana). 4. (si to ~ dry) a usca; a goli, a bea până la fund. 5. (fig.) a seca, a slei, a epuiza (puterile, fondurile etc.); (fig.) to ~ the cup to the bottom / dregs a bea paharul până la fund; to ~ a country of its resources a seca o ţară de bogăţii; to ~ smb.'s purse a goli punga cuiva. 6. (fig.) a ruina, a jefui, a sărăci. 7. a scurge, a filtra (lichide), a strecura. 8. to ~ off a goli (prin scurgere). B. intr. 1. a se scurge treptat. 2. a se goli. 3. to ~away a) a se scurge; b) (fig.) a dispărea, a se şterge. II. s. 1. drenaj; canal de drenaj; rigolă; scurgere; pl. canalizare. 2. curgere, scurgere. 3.(med.) drena, tub de drenaj. 4. (fig) scurgere continuă; cheltuire, epuizare; a ~ of species from a country scurgerea valutei dintr-o ţară; it is a great ~ on my health îmi pune sănătatea la grea încercare. 5. (fam.) înghiţitură, duşcă. 6. (agr.) asanare, desecare. drainable [-abl] adj. de drenat, drenabil. drainage ['dreinid3[ s. 1. drenaj; uscare; scurgere. 2. drenuri (pentru drenaj). 3. (med.) drenare (a unei răni). 4. murdării, ape de scurgere. 5. («gr.) ameliorare a solului; asanare. 6. (constr. etc.) canal colector. drainage adit [~ 'axlit] s. v. d r a i n t u n n e l . drainage basin [~ .beisn] s. bazin de acumulare; bazin colector. drainage ditch [~ ditf] s. 1. (hidr. etc.) rigolă de drenaj, canal de scurgere. 2. (agr.) şanţ de scurgere. drainage pipe [~ paip] s. dren, conductă subterană care colectează şi evacuează apa. drainage pump [~ pAmp] s. (telm.) pompă de canalizare; pompă de evacuare. drainage system [~ .sistim] s. 1. reţea de drenare; sistem de drenare. 2. (agr. etc.) instalaţie de asanare / de drenare. 3. (mine) regim de golire a unui zăcământ. drainage tube [~ tju:bj s. (med.) dren, tub de drenaj. drain cock ['drein kok] s. (tehn.) robinet de golire / de descărcare / de scurgere; robinet de purjare. drain connection [~ ka'nek/an] s. conductă de scurgere. drain ditch [~ dit/] s. v. d r a i n a g e d i t c h . drainer ['dreina'] s. 1. lucrător de drenaje. 2. bazin cu fund perforat. draining [dreinin] s. 1. secare, drenare, desecare; asanare a platformei. 2. canal de scurgere; canal colector. draining roll [~ roul] s. (telm.) valţ de deshidratare.



298



draining well [~ wcl] s. v. d r a i n p i t . drainless .['dreinlis] adj. 1. (poetic) nesecătuit, inepuizabil. 2. fără scurgere, lipsit de scurgere. 3. (geol., hidr.) endoreic. drain outlet ['drein .autlet] s. (tehn.) racord de golire. drain pipe ['drein paip] s. (tehn.) tub de drenaj; conductă pentru drenaj; ţeava de scurgere / de evacuare. drainpipe trousers [~ 'trauzaz] s. pl. pantaloni strânşi pe picior / (tip) burlan. drain pit [~ pit] s. (tehn.) cămin de scurgere, recipient. drain plug [~ pUg] s. 1. (auto) buşon de golire. 2. (tehn.) dop de scurgere / de descărcare / de golire. drain sump [~ sAmp] s. v. d r a i n p i t . drain tile [~ tail] s. ţiglă cu jgheab. drain trunk [~ trArjk] s. (hidr.) deversor, dispozitiv de deversare. drain tunnel [~ tAnal] s. (mine) galerie la zi pentru evacuarea apelor. drain valve [~ vaîlv] s. v. d r a i n c o c k . drain voltage [~ .voultid3] s. (electr.) tensiune de drena. drain water [~ iWo:tor] s. (telm.) apă de canal; ape de purjă. draisine [drei'zim] s. (ferov.) drezină. drake1 [dreik] s. (omit.) răţoi. drake2 s. 1. v. d r a g o n f 1 y. 2. (mar.) ancoră de mărime mijlocie. 3. (ist.) tun vechi de mărime mijlocie. 4. (ist.) veche galeră scandinavă având la proră figura unui balaur. drake fly [~ flai] s. v. d r a g o n f 1 y. dram [dram] I. s. 1. drahmă (1/8 de uncie = 3,88 gr., greutate folosită în farmaceutică). 2. duşcă, înghiţitură; he is fond of a ~ îi place să bea / să cinstească câte un păhărel; to take a ~ a bea un păhăruţ. II. vb. intr. a trage o duşcă. drama ['dra:mo, 'dra-[ s. 1. dramă. 2. dramă, întâmplare, eveniment dramatic. 3. the ~ arta dramatică, teatrul. dramatic [dra'mastic] adj. 1. dramatic, care ţine de teatru; teatral, actoricesc; ~ critic critic dramatic / de teatru. 2. dramatic, mişcător, impresionant. dramatical [-ol] adj. (rar) v. d r a m a t i c. dramatically [-oii] adv. (în mod) dramatic, (în mod) tragic. dramatics [-s] s. pl. 1. arta dramatică. 2. operă dramatică. 3. spectacol de teatru (mai ales de amatori). dramatis personae ['dra:motis po:'sounai, 'dramatis po:'souni] s. pl. (lat.) personajele dintr-o piesă de teatru; distribuţie. dramatist ['dramatist] s. dramaturg, autor dramatic. dramatizable ['dramataizabl] adj. care poate fi dramatizat. dramatization [.dramotai'zeijan] s. dramatizare. dramatize ['draemataiz] vb. A. tr. a dramatiza; a da un caracter dramatic / teatral (cu dat.). B. intr. a se preta la dramatizare. dramaturge ['dramato:d3[ s. v. d r a m a t u r g i s t . dramaturgic(al) [idrama'ta:d3ik(3l)] adj. dramaturgie. dramaturgist [idrama'to:d3ist] s. dramaturg (care dă şi îndrumări de regie). dramaturgy ['dramata:d3i] s. dramaturgie. dram cup ['dram kAp] s. (/ani.) păhăruţ, păhărel. dram drinker [~ .drirjka'l s. (fam.) beţiv. dram shop [~ /op] s. cârciumă. drank [drarjk] past de la drink (I). drape [dreip] I. vb. tr. 1. a drapa, a înveli, a îmbrăca cu draperii. 2. a potrivi cutele / faldurile (veşmintelor). 3. (text.) a piua, a bate la piuă. 4. (j7g.) a înveşmânta în, a împodobi cu. II. s. (amer. fam.) bulevardist, haimana. draper ['drcipo1"] s. negustor de postavuri I de textile de produse manufacturate. drapery ['dreipori] s. 1. postăvărie, pânzărie, bumbăcărie. 2. produse manufacturate. 3. comerţ de manufactură. 4. magazin de manufactură, postăvărie. drape-suit ['dreipsjurt] s. (amer. fam.) costum de bulevardist. drastic ['drastik, 'dra:stik] I. aaj. 1. (despre doctorii) drastic, violent. 2. (despre hotărâri, măsuri) drastic, aspru, sever, radical; ~ changes schimbări radicale. II. s. (mea1.) medicament / mijloc drastic. drastically [-oii] adv. (în mod) drastic, (în mod) radical. drat [drat] (vulg.) I. vb. tr. v. d a m n; ~it! ducă-se dracului! la dracul; ~that fellow! să-1 ia dracu! să-1 ia naiba!. II. inter/, la naiba! la dracu! dratted [-id] adj. (fam.) blestemat, afurisit. draught [dra:ft] s. 1. curent de aer; tiraj; (fig. fam.) to feel the ~a se afla într-o situaţie critică, a fi la ananghie, a fi strâmtorat (băneşte). 2. scurgere, tragere; beer on ~ bere din butoi. 3. înghiţitură, sorbitură, duşcă; to drink at a ~ a bea dintr-o sorbitură; mend your ~! încă o duşcă! 4. aruncare a năvodului; pesti prinşi dintr-o aruncare a năvodului. 5. (med.) doză dintr-o doctorie lichidă; vezicătoare; black ~ purgativ. 6. (mnr.) pescaj. 7. pl. danie (joc); to play (at) ~s a juca dame. 8. (mat.) epură. 9. (text.) năvădire. draught animal [~ ifenimsl] s. v. d r a f t a n i m a l . draughtboard [~bo:d, -bood] s. 1. tablă pentru jocul de dame. 2. planşetă de desen. draught horse [~ ho:s] s. v. d r a f t h o r s e. draughtiness ['dru:ftinis] s. curent (ae aer). draughtsman ['draftsman], pl. draughtsmen [~]s. 1. v. d r a f t s m a n. 2. piesă (la jocul de dame). draughtsmanship [-/ip] s. v. d r a f t s m a n s h i p. draughty ['draifti, amer. 'drafti] adj. v. d r a'f t y. drave [dreiv] past mv. de la d r i v e. Dravidian [dro'vidion] adj. dravidian, dravidic. draw [dro: ] I. past drew [dru:] ,part. trec. drawn. [dro:n] vb. A. tr. 1. a trage; a întinde; a remorca; a târî (şifig.); to ~ wire a întinde sârma; to ~ bridle / rein a) a trage, a strânge



 299



dreamlife



draw bottom [~ 'botem] s. fund rabatabil. hăţurile, a opri calul; b) (fig.) a se opri; to ~ a bow a întinde un arc; the carriage was drawbridge [~brid3] s. 1. pod mobil / basculant. 2. (mar.) pasarelă de acostare. ~n by four horses trăsura era trasă de patru cai. 2. a scoate; a goli, a deşerta; a smulge; drawee [dnv.'i:] s. (ec.) tras (persoană asupra căreia se trage o cambie, o poliţă). to ~a fowl a scoate măruntaiele unei păsări; to ~ the sword a) a scoate sabia (din teacă); drawer1 ['dro(;)3r] s. desenator. b) (fig-) a porni / a declara război; to ~ piles a scoate pari; to ~ a card (from the pack) drawer2 s. (ec.) trăgător (cel care trage o cambie). a trage o carte (din pachet); to ~ a prize at a lottery a câştiga un loz la loterie; (ec, drawer3 [dro:, droa] s. 1. sertar. 2,pl. (sau chest of ~s) scrin. despre obligaţiuni) to be ~n a ieşi; to ~ lots a trage la sorţi; to ~ a blank a) a trage un drawer4 [dro(:)oj s. bufetier. număr necâştigător; b) (fig.) a avea o decepţie; a nu avea noroc; a da greş; to ~ a confession drawer5 [~] s. animal de tracţiune; trăgător. from smb. a smulge cuiva o mărturisire; to ~ coal from a mine a extrage cărbuni dintr-o drawers [dro:z, droaz] s. pl. (şi a pair of ~) 1. indispensabili, izmene. 2. chiloţi. mină; to ~ tears from smb. a smulge lacrimi cuiva; to ~ water from the river a scoate drawhook ['dro:huk] s. (auto,ferov.) cârlig de remorcarc / tracţiune. apă din râu; to ~ consolation from a găsi consolare în; to ~ profit from a scoate profit drawing ['drorirj] s. 1. tragere etc. (v. d r a w II). 2. desen, schiţă (şi mechanical ~); din; to ~ blood a lua sânge; to ~ a sigh a scoate un suspin. 3. a strânge, a îndepărta; to ~ the cloth a strânge masa. 4. a trage (cortina etc.); to ~ the curtains slightly aside a da chalk ~ pastel. 3. desenare; out of ~desenat incorect (jără a se ţine seama de perspectivă). puţin perdelele la o parte; to ~ the blinds a lăsa storurile; to ~ one's hat over one's 4. (telm.) filctarc (a sârmei), tragere, laminare. 5. (metal.) călire a metalului. 6. cantitate eyes a-şi trage pălăria pe ochi. 5. a strânge, a pungi, a face pungă (gura). 6. a trage, foarte mică de ceai (luată cu degetele pentru a fi pusă la fiert). 1. (ec.) tragere a unei a aspira, a absorbi (aer etc.). 7. a atrage; a atrage atenţia (cuiva), a reţine atenţia / privirile cambii. 8. distribuire de premii (la loterie). (cuiva). 8. a stinge (focul). 9. a face (pe cineva) să iasă din rezerva sa, a face să se ambaleze, drawing account [~ s'kaunt] s. (ec.) cont deschis (la Banca Marii Britanii). drawing bench [~ bent/] s. (telm.) banc de trefilare / tras. a monta. 10. a infuza; a extrage esenţa din (ceai etc.). 11. a desena; a descrie; a trasa; drawing block [~ bbk] s. bloc de desen. to ~ in pencil a desena cu creionul; to ~ a picture of smb. a face portretul cuiva; to ~ drawing board [~ fc):d, -boad] s. planşetă de desen. a parallel between a stabili o paralelă între; to ~a distinction between a face / a stabili drawing card ['dm:irj ka:d] s. (teatru) persoană sau număr de atracţie. o deosebire / o distincţie între; to ~ comparisons a face comparaţii. 12. a completa (un drawing die [~ dai] s. 1. (constr.) stanţă de întins. 2. (telm.) filieră de trefilare. cec); a întocmi, a redacta (un document). 13. a trage (concluzii). 14. pasiv (despre o luptă drawing knife [~ naif] s. cuţitoaic, răzuitoare. etc.) to be ~n a fi nedecis; a se termina la egalitate. 15. to ~ aback a trage înapoi; to ~ drawing machine [~ mai/i:n] s. 1. (text.) maşină de întins. 2. (telm.) troliu de ridicare. smth. across a) a pune dc-a curmezişul (cu gen.),- b) a dunga, a varga; to ~ after oneself drawing model [~ modi] s. (tehn.) proiect, crochiu. a trage după sine (si fig.); to ~ again a trage din nou; to ~ along a trage / a târî eu sine; drawing-off ['dro:in 'D:f] s. (hidr.) priză, prelevare. to ~ aside a trage deoparte / la o parte; a da la o parte (perdelele etc.); to ~ asunder a drawing paper [~ ipeip3r] s. hârtie de desen. despărţi, a desface; to ~away a) a trage la o parte; a îndepărta; a abate; a izgoni; b) a face drawing pen [~ pen] s. 1. trăgător (de desen); peniţă de desen. 2. (poligr.) peniţă plată. să plece prin ademeneli; to ~ back a) a trage înapoi; a retrage (mâna etc.); b) a trage, drawing pin [~ pin] s. 1. capsă (pentru liârtie). 2. pioneză. a da la o parte (perdelele); to ~ down a trage în jos; a lăsa în jos; a face să coboare; to ~ drawing room [~ ru(:)m] s. 1. salon. 2. (amer.) compartiment de vagon-salon. 3. sală forth a) a trage în faţă; a face să iasă; b) (j/g.) a scoate la lumină; a stârni; to ~ forward a trage în faţă; to ~ from a trage din; a scoate din (vezi şi ~ I, A, 2); to ~ in a) a trage de desen. 4. primire oficială (mai ales la curtea regală). drawl [dro:l] I. vb. A. intr. a vorbi tărăgănat, a tărăgăna cuvintele. B. tr. a rosti tărăgănat. înăuntru, a băga înăuntru, a strânge (corniţele etc.); b) a strânge (buzele); c) a strânge (frâul); d) a reduce, a micşora (cheltuielile); e) a trage (aerul) în piept, a sorbi (adânc); II. s. pronunţare tărăgănată. drawn [dro:n] I. part. trec. de la d r a w (I). II. adj. 1. (despre un joc, o bătălie) nedecis, f) (to) a îndupleca, a face (să); g) (fig.) a strânge, a aduna (forţele); to ~ into a) a trage nehotărât, terminat la egalitate; ~ game meci nul, remiză. 2. retras. 3. (mine) prelucrat. în; a băga în, a vârî în; a bate (un cui) în; b) a duce (pe cineva) în / la; a însoţi la; c) (fig.) 4. (despre paloş) tras, scos. 5. slăbit, istovit, epuizat. 6. (despre unt) topit. 7. (despre a îndupleca să, a face să; d) a dilata, a lungi până când devine; to ~ near a apropia, a face trăsături, chip) contractat. să se apropie; to ~offa) a îndepărta; a abate (atenţia etc.); b) a scoate (mănuşile etc.); drawplate ['dro:pleit] s. (metal.) filieră de trefilare. c) (mii.) a retrage (trupe); d) (chim.) a distila; to ~ on a) a îmbrăca, a pune (mănuşile drawshave [rdrn:Jeiv] s. cuţitoaic. etc.); b) a îndupleca; to ~on smb. to do smth. a determina pe cineva să facă ceva; (ec.) draw tongs ['dro: torjz] s. pl. (uneori sg.) (tehn.) cleşte pentru întins sârma. to ~ a bill on a bank a trage o poliţă asupra unei bănci; to ~ out a) a scoate (un dinte draw vice [~ vais] s. v. d r a w t o n g s. etc.); a scoate, a da afară, a izgoni; b) (fig.) a face (pe cineva) să vorbească / să iasă din draw well [~ wcl] s. puţ, fântână (cu găleată prinsă de frânghie). rezervă; c) (fig.) a face să iasă în evidenţă; d) (fig.) a face (pe cineva) să-şi iasă din fire; dray [drei] I. s. 1. căruţă (joasă); camion (de obicei cu sticle, lăzi de bere); cotigă, e) a dilata, a lungi; (temporal) a lungi, a prelungi;/) a trasa, a schiţa (un plan); g) (chim.) haraba. 2. tălpi de sanie. II. vb. tr. (constr. etc.) a excava, a draga. a distila, a alambica; h) (fig.) a scoate, a smulge (un secret); i) (mil.) a aşeza în linie de drayage l'dreiid3] s. transport cu camionul etc. (v. d r a y I). bătaie;/) a expune amănunţit (în scris); a aşterne pe hârtie; to ~over a) a trage deasupra dray cart ['drei ku:t] s. v. d r a y (1,1). (un văl etc.); b) a trage de partea sa; a câştiga (de partea sa); c) (chim.) a distila, a alambica; dray horse [~ ho:s] ş. cal (mare) de povara. to ~ through a) a trage prin; b) a întinde prea mult (coarda unui arc); c) a face să lunece drayman [~ni9n], pl. draymen [~] s. căruţaş; camionagiu. prin; to ~ to a) a trage spre; b) (fig.) a convinge să, a îndupleca să; a atrage de partea dread [dred] I. vb. A. tr. a se teme de, a privi cu groază, a se înspăimânta de. B. intr. (cu gen.); to ~ together a aduna, a strânge, a reuni, a face să se strângă; to — towards a se teme, a se înspăimânta. II. s. spaimă, teamă, frică. III. adj. (înv. poetic) v. d r e a d e d . v. t o ~ t o; to ~ up a) a trage (în) sus; a ridica (o scară); a sufleca (mânecile); b) a apropia, dreaded ['dredidj adj. (înv.) temut; fioros, înspăimântător. a trage (un scaun lângă masă); c) a opri (o trăsură); d) (mii.) a alinia (trupe); a strânge, dreadful l'dredful] I. adj. înspăimântător, îngrozitor; teribil, grozav. II. s. (şi a penny ~) a aduna (oştire); e) a întocmi, a redacta (un document); a stabili, a elabora (un proiect); (fam.) roman senzaţional. f) a aţâţa (focul); to ~ upon v. t o ~ o n. B. refl. to ~ oneself to(wards) a se trage înspre, dreadfully [-i] adv. grozav (de), teribil (de), straşnic; I'm ~sorry îmi pare grozav de a se da (mai) înspre; to ~ oneself up a se ridica (în tot lungul); a se încorda. rău. C. intr. 1. (despre coşuri, sobe) a trage; a fi curent; the chimney ~s well coşul trage dreadfulness [-nis] s. caracter teribil (al unei acţiuni); grozăvie. bine. 2. (despre trăsuri) a merge. 3. (mar., despre nave) a avea adâncime. 4. (despre dreading ['dreidirjj s. (ec, mar.) opţiunea de a încărca mărfuri generale. ceai) a se infuza. 5. a scoate sabia, a trage spada. 6. a desena; a picta; (Jig.) a zugrăvi, dreadless ['drcdlis] adj. neînfricat, viteaz. a descrie. 7. (jîg.) aatrage,aîmbia; a avea succes. 8. a se apropia. 9. to ~ amiss a fi pe o dreadnought ['dredno:t] s. 1. (mar.) navă de linie „dreadnought", cuirasat. 2. stofa groasă pistă greşită (şi fig.) to ~ apart a se despărţi, a se separa; to ~ aside a se da la o parte; (pentru palton). a se despărţi; to ~ away a se (în)dcpărta; to ~ back a) a se trage înapoi, a se da îndărăt, dream [dri:m] I. s. 1. vis; to go to one's ~s a merge la culcare. 2. (jig.) vis, iluzie, a se retrage; (fig.) to ~ back into oneself a se retrage în sine; b) a se dezice, a-şi lua himeră; nălucire; închipuire. II. past şi part. trec. dreamt [dremt, -mpt] sau dreamed vorba înapoi; a da înapoi; to ~ by a trece, a se scurge; to ~ forward a înainta, a avansa; [dremt, -mpt mai rar dri:md] vb. A. intr. 1. a visa. 2. a visa cu ochii deschişi, a se lăsa a se apropia; to ~ in a) a se trage înapoi, a se retrage (înăuntru); b) (despre zi) a se micşora; furat de gânduri. 3. a-şi închipui, a crede, a gândi; a-i trece cuiva prin cap (mai ales în a se apropia de sfârşit; c) a nu mai face atâtea cheltuieli, a se (rc)strânge; to ~ near a se propoziţii negative); I shouldn't ~ of doing such a thing nici prin minte nu mi-ar trece apropia; to ~ nearer a veni mai aproape; (poetic) to ~ nigh v. t o ~ n c a r; to ~ off să fac una ca asta. B. tr. 1. a visa, a vedea, a simţi în vis. 2. (fa/n.) to ~ away one's life a) a se retrage; b) (despre coşuri, sobe) a trage; to ~ on a) a se apropia; autumn is ~ing a-şi petrece viaţa în inactivitate / visând; to ~ up a-şi închipui că e posibil / realizabil; on se apropie toamna; b) a se inspira din; to ~ out a) a ieşi afară; b) (despre discursuri a făuri în vis. etc.) a nu se mai sfârşi, a fi interminabil; to ~ round a se strânge în jurul (cu gen.); to dreamboat ['dri:mbout] s. 1. (sl.) persoană foarte atrăgătoare. 2. obiect râvnit. -together a se aduna, a se strânge; a se grupa; to ~up a) a se urca, a se ridica; b) (despre dream book ['dri:m buk] ş. carte de vise, tălmăcitor de vise. trăsuri etc.) a se opri; c) (mil.) a se regrupa. dreamer [rdri:ni3r] s. 1. visător, persoană înclinată spre reverie. 2. (fig.) visător, om II. s. 1. curent, tiraj. 2. tragere. 3. tragere la sorţi. 4. ceea ce atrage / place; momeală. rupt de realitate, om care trăieşte în visare, om plin de fantezie; leneş. 5. (sport) remiză; joc egal. 6. joc cu rezultat nehotărât. 7. observaţie /acţiune /persoană dreamery ['drimari] s. (fam.) (stare de) visare, reverie. care provoacă pe cineva să vorbească / să dea informaţii. 8. (fig.) soartă. 9. (constr.) parte dreamful ['dri:mful] adj. plin de vise. demontabilă a unui pod. 10. (agr.) lăstar. 11. (geol. etc.) depresiune. dream hole ['dri:m houl] s. ferestruică, răsuflătoare (gaură în turn, clopotniţă etc. care permite intrarea luminii). drawable ['dr3:9bl] adj. care se poate trage etc. (v. d r a w I). drawback ['dro:ba;k] s. 1. neajuns, lipsă, scădere; dezavantaj, inconvenient; obstacol, dreamily ['driimili] adv. visător, ca în vis. dreaminess ['dri:minis] s. visare, reverie; the ~ of her eyes ochii ei visători. piedică, handicap. 2. (ec.) suma restituită de vamă la exportul unor produse importante dreamland ['drimilzend] s. ţară fermecată / de basm, lume de vis. sau al unor produse destinate uzului intern. 3. (ec.) reducere (de preţ), rabat. r dreamless ['dri:mlis] adj. fără vise. drawbar [~ba: ] s. (telm.) tijă; bară; bară de tracţiune. dreamlife ['dri:mlaifj s. viaţă de vis. drawbearn [~bi:ni] s. (telm.) ax de troliu.



 dreamlike



dreamlike [~laik] adj. 1. (ca) de vis, fermecat, feeric, legendar. 2. iluzoriu, ireal. dreamlore [~b: r , ~bo r ] s. oniroiogie, ştiinţă a viselor. dream reader [~ iri:dorj s. tălmăcitor de vise. dreamt [dremt, -mpt] past şi part. trec. de la d r e a m (II). dream talk ['dri:m to:k] s. vorbire în vis / în somn. dream world [~ ws:ld] s. v. d r e a m 1 a n d. dreamy ['dri:mi] adj. 1. visător. 2. de vis, iluzoriu, ireal; feeric, legendar. 3. vizionar. dreamy-minded [~iinaindid] adj. cu capul în nori, visător. drear [drior] adj. (poetic) v. d r e a r y. drearily ['driarili] adv. trist, lugubru. dreariness ['drisrinis] s. 1. dezolare; melancolie. 2. plictiseală; monotonie. 3. (înv.) jale, tristeţe. dreary ['driari] adj. 1. întunecat, mohorât, lugubru. 2. întristat, deznădăjduit. 3. plictisitor. 4. (înv.) trist, îndurerat. 5. părăsit, oropsit. dredge1 [dred3] I, s. 1. (tehn.) dragă, excavator; 2. plasă pentru prinderea stridiilor etc. 3. (chim.) suspensie. 4. (agr.) cereale amestecate (în special ovăz şi orz). 5. (mineral.) parte a minereului care rămâne după selecţionare. II. vb. A. tr. 1. a trage, a târî. 2. to ~ up a) a scoate (la iveală) prin dragare; b) a-şi aminti, a scoate din străfundurile memoriei. B. intr. 1. a draga, a săpa cu draga, a adânci. 2. a pescui (stridii ele). dredge2 vb. tr. (gastr.) a presăra, a pudra (cu făină, zahăr etc.). dredge boat [~ bout] s. (tehn.) dragă, excavator. dredger1 ['dred33r] s. 1. (te/m.) dragă, excavator. 2. pescar (în special de stridii). dredger2 s. cutie pentru a presăra / pentru a pudra (cu făină, zahăr etc.). dredger pump [~ pAinp] s. (tehn.) dragă aspiratoare, pompă de noroi. dredging ['dred3irj[ s. (hidr.) dragare. dredging box [rdred3irj bsks] s. v. d r e d g e r2. dree [dri:[ I. vb. tr. (înv.) a suferi, a îndura, a pătimi; to ~ one's weird a se supune sorţii, a se resemna. II. adj. (scot.) plictisitor. dreg(s) [dreg(z)] s. 1. pl. resturi, sedimente, impurităţi, drojdii; to drink to the ~s a bea până la fund; (fig.) ~s of society scursură / drojdie a societăţii. 2. borhot. 3. rămăşiţă; not a ~ nici un pic. dreggish ['dregi/] adj. plin de sedimente, de impurităţi, drojdie. dreggy ['dregi] adj. v. d r e g g i s h. drench [dren//] l.s.l. (vet.) doză (masivă) de doctorie (pentru un cal, o vacă). 2. udare, înmuiere. 3. ploaie torenţială, aversă. 4. baiţ. II. vb. tr. 1. a administra (cu forţa) o doctorie (unui animal). 2. a uda până la piele. 3. a îmbina, a impregna. 4. a da mult de băut (cuiva). 5. a băiţui. drencher [-9r] s. 1. băutor. 2. persoană care administrează o doctorie unui animal. 3. (fam.) ploaie torenţială, aversă. Dresden ['drezdan, 'dre:sdnn] s. porţelan de Dresda. Dresden china [~ 't/ainoj s . v . D r e s d c n . dress [dres] I. vb. A. tr. 1. a îmbrăca (pe cineva), a împodobi, a găti, a înfrumuseţa; to ~ a shop window a aranja o vitrină. 2. a lucra, a da o formă oarecare (cu dat.), a fasona (metal, lemn etc.). 3. a pieptăna, a aranja (părul). 4. a ţesăla. 5. a bandaja (o rană). 6. a pregăti, a găti (salată, tartă etc.). 7. a prelucra, a pregăti. 8. a şlefui (piatra). 9. (agr.) a cultiva, a îngrăşa (solul). 10. (mar.) a pavoaza cu steaguri (vasul). 11. (mineral.) a ridica valoarea (minereului). 12. a netezi, a nivela. 13. a da la rindea (scânduri). 14. a curăţa, a scoate măruntaiele (unei vite tăiate). 15. (tehn.) a finisa; a îndrepta; a apreta. 16. a unge. 17. a curăţa (cu foarfecele, cu ferăstrăul, pomi, viţă etc.). 18. a alinia (trupe). 19. a aprovi­ ziona cu costume (pentru piese de teatru). 20. (/am.) to ~down a certa, a trage o săpuneală (cuiva); a snopi în bătaie; to ~out a înfrumuseţa. B. intr. 1. a se îmbrăca, a se găti, a se înfrumuseţa, a se împodobi; the ballet will be newly ~ed baletul va fi pus în scenă în costume noi. 2. a se pieptăna, a-şi aranja părul. 3. (mii.) a se alinia; right ~! la dreapta v-aliniaţi! 4. to ~ out a se împodobi; to ~ up a se îmbrăca elegant / cu haine de seară / în mare ţinută; a îmbrăca un costum de bal mascat. III. s. 1. îmbrăcăminte; evening ~ a) frac; smoching; b) rochie de seară; toaletă de bal; full ~ ţinută de paradă / de gală; morning ~ haină de casă. 2. rochie elegantă. 3. înveliş exterior; îmbrăcăminte; penaj. dressage [dre'sa:3] s. (fr.) dresaj. dress ball ['dres to:l] s. bal de gală. dress cap [~ kfep] s. (amer. mii.) chipiu. dress circle [~ 'sa:kl] s. (teatru) balconul întâi. dress coat [~ kout] s. haină de seară; haină de gală; frac. dresser1 ['drcsor] s. 1. persoană care se îmbracă. 2. persoană care îi ajută pe actori să se costumeze. 3. asistent(ă) medical(ă). dresser2 s. 1. bufet de bucătărie, cu policioare pentru veselă; servantă. 2. (amer.) masă de toaletă. 3. (tehn.) debavurator. dressership ['dreso/ip] s. (med.) externat. dress gloves ['dres gUvz] s. pl. mănuşi albe; mănuşi glace. dress goods [~ gudz] s. pl. stofe, material pentru îmbrăcăminte (a"e dama şi de copii). dress guard [~ go:d] s. apărătoare (la roata din spate a bicicletelor de damă). dress handkerchief [~ 'haorjkat/if] s. batistă fină. dress hanger [~ iha;ipr] s. umeraş, umerar, cuier. dress hat [~ hset] s. clac. dress holder [~ ihoukforJ.j. agrafă pentru ridicarea rochiei. dress improver [~ im'pru:vor] s. turnură (perniţă elastică pusă la spate sub fustă). dressiness ['dresinis] s. (fam.) mania de a se găti; eleganţă. dressing ['dresirjl s. 1. îmbrăcare; îmbrăcăminte, toaletă; to be long over one's ~a-si pierde mult timp cu toaleta. 2. aranjare, potrivire (a părului). 3. (agr.) arătură; to give the first ~ to the vineyard a face prima arătură în vie. 4. (agr.) stropitură; the ~ of a fruit tree with lime stropitul unui pom cu lapte de var. 5. (gastr.) preparare (a unei păsări);



300



dres (la mâncăruri). 6. (med.) pansare; pansament. 7. (mil.) aliniere (a trupelor). 8. (mar.) pavoazare (a unei nave). 9. (tehn.) îndreptare. 10. (text.) apretare, scrobit. 11. (constr.) şlefuire, lustruire (a pietrei de ornamentaţie). 12. (constr.) îmbrăcare (a unei clădiri). 13. (arhit.) ciubuce. 14. preparat de întreţinere (pentru obiecte din piele). 15. îngrăşământ (pentru pământ). 16. (mine) ascuţire; îmbogăţire; concentrare. 17. (fam. peior.) săpuneală, mustrare. dressing bag [~ ba;g] s. 1. trusă de toaletă; trusă de voiaj. 2. trusă sanitară. dressing bell [~ bel] s. (sunet de) clopot care vesteşte că a sosit timpul de a se îmbrăca pentru masa de seară. dressing case [~ keis[ s. v. d r e s s i n g b a g. dressing closet [~ .kbzit] s. cabină de toaletă. dressing down [~ 'daun] s. 1. (fam.) chelfăneală, bătaie; perdaf, săpuneală. 2. micşorare; subţiere; rodaj. dressing gown [~ gaun] s. capot; halat; rochie de cameră. dressing jacket [~ id3^kit] s. neglijeu. dressing machine [~ moi/i:n] s. 1. (text.) maşină de apretat. 2. (poligr.) maşină de încleiat. 3. (tehn.) maşină de îndreptat. dressing process [~ .prouses] s, (tehn.) proces pregătitor; proces de preparare. dressing room [~ ru(:)m] s. 1. cameră de toaletă. 2. (teatru) cabină (pentru actori). dressing station [~ istei/an] s. (/nil.) post de ajutor. dressing table [~ .teibl] s. (masă de) toaletă. dressing up [~ 'Ap] s. găteală, dichisire. dress lodger ['dres ilod30r] s.fpop.) târfă,'prostituată. dressmaker [~>meik9rj s. croitor de dame; croitoreasă. dressmaking [~rmeikirj] s. 1. cusut; croitorie. 2. confecţii pentru dame. dress parade [~ pa'reid] s. (mii.) paradă în uniforme de gală. dress party [~ ipa:ti] s. persoane îmbrăcate în ţinută de gală (la o reuniune). dress preserver [~ pri'zo:vor] s. apărătoare împotriva transpiraţiei (la îmbrăcăminte). dress rehearsal [~ ri-haisal] s. (teatru) repetiţie generală (în costume). dress shield [~ /i:ld] s. v. d r e s s p r e s e r v e r . dress shoes [~ /u:z] s. pl. pantofi de lac; pantofi de bal. dress stand [~ stayid] s. manechin (de vitrină etc.). dress station [~ istei/n] s. v. d r e s s i n g s t a t i o n . dress stock [~ stok] s. cravată (albă) fină. dress suit [~ rs/u:t] s. costum de seară de ceremonie. dress tier [~tior] s. v. d r e s s c i r c 1 e. dress trousers [~ itrauzaz] s. pl. pantaloni de gală (negri). dress trunk [~ trAijk] s. geamantan bombat (pentru haine, pălării). dress uniform [~ .ju:nifo:m] s. (mil.) uniformă de paradă /gală. dress up [~ 'Ap] s. v. d r e s s i n g u p . dress-up ['dresAp] adj. (despre ocazii) cu caracter festiv, care cere să fii bine îmbrăcat. dress watch ['dres wot/] s. ceas de lux. dressy ['dresi] adj. (fam.) 1. (despre persoane) elegant, şic, bine îmbrăcat. 2. (despre luiine) elegant, şic; de gală; a ~gown o rochie de gală. 3. (fam.) care ţine la îmbrăcăminte; căruia îi plac toaletele. drew [dru;] past de la d r a w (I). drey [drei] s. cuib de veveriţă. drib [drib] s. (dial.) cantitate mică; fărâmă. dribble ['dribl] I. vb. A. tr. 1. a picura, a turna câte puţin. 2. (la fotbal) a dribla; (la biliard) a împinge (bila) în pungă. B. intr. 1. a se scurge puţin câte puţin. 2. (despre sugari, la bolnavi) a face bale la gură. 3. a urina des şi câte puţin. 4. (despre vreme) to ~ along a trece, a se scurge. II. s. 1. picurare. 2. bale (ia copii, bolnavi). 3. (la fotbal) driblarc. dribbler [-or] s. (la fotbal) dribler. drib(b)let [-it] s. 1. sumă mică (de bani); to pay in ~s a plăti cu sume mici. 2. cantitate mică, ţâră; by ~s puţin câte puţin. dried [draid] I. past si part. trec. de la dry (II). II. adj. uscat. dried eggs ['draid 'egz| s.'praf de ouă. dried fish [~ 'fi/] 5. peşte uscat. dried fruit(s) [~ Tru:t(s)] s. pl. fructe uscate. dried-up ['draidAp] aay. 1. uscat; secat. 2. zbârcit; stafidit. dried vegetables [~ 'ved3itoblz] s. pl. legume uscate. drier ['draior] I . s . v . d r y c r. II. adj. comparativ de la d r y (I). driest ['draiist] adj. superlativ de la d r y . drift [drift] I. s. 1. mişcare, deplasare; the ~ of labour into the towns deplasare a forţei de muncă spre oraşe. 2. curs, curent, scurgere. 3. (av., mar.) derivaţie; derivă (de curent). 4. (mine) deviaţie (a unui puţ de sondă). 5. tendinţă, intenţie; sens general; curs firesc; înţeles, sens; the ~ of the speech sensul cuvântării; I don't understand your ~ nu înţeleg unde vrei să ajungi / unde baţi. 6. pasivitate; the policy of ~ metoda de a lăsa lucrurile să-şi urmeze singure cursul. 7. cădere; rafală; a ~ of rain o rafală de ploaie. 8. (geol.) teren, bloc eratic; river ~ aluviune; glacial ~ morenă. 9. morman, maldăr, îngrămădire (ae zăpadă, nisip, frunze ele). 10. plasă, mreajă. 11. (mine) galerie, breşă orizontală. 12. (tehn.) poanson; mandrină; alezor. 13. v. d r i f t a g e (2). 14. (mil.) derivă. 15. (fiz. mec.) abatere, ecart, deviere. II. vb. A. intr. 1. a fi purtat (în voia curentului), a fi dus (de vânt, de apă), a fi în derivă. 2. (despre zăpadă, nisip etc.) a se aduna (în) grămezi. 3. to ~ along a) a hoinări; b) a vegeta, a duce o viaţă anostă; to ~ apart a) a serisipi,a se împrăştia; a dispărea (treptat-treptat) din vedere; b) (fig.) (despre prieteni, rude etc.) a se îndepărta treptat unul de altul; to ~ around a se plimba; to ~ into a se lisa târât în, a fi antrenat în; to ~into war a fi atras în război;. B. tr. 1. a lăsa să plutească, a da drumul .(«< aat.) pe apă. 2. a îngrămădi, a aduna. 3. (tehn.) a găuri (metalul); a lărgi (o gaură în metal); a perfora.



 301



drive



drinkable ['drinkobl] adj. bun de băut, potabil. driftage [-id3] s. 1. (mar.) derivă. 2. materiale, rămăşiţe (aruncate pe ţărm de către apele mării, ale fluviilor etc.); stol de păsări (mai ales mânate de vânt); mulţime, stol drinker ['drinkor] s. băutor; hard ~ băutor de forţă; heavy ~ beţivan, alcoolic. (de săgeţi etc.). drink-hustler ['drirjk ihAsl9r] s. animatoare, damă de consumaţie. drift anchor ['drift .asrjks1"] s. (mar.) ancoră plutitoare. drinking ['drinkin] s. 1. băutură, băut. 2. beţie; alcoolism. drinking bout [~ băut] s. beţie, chef. drift angle [,~ isengl] s. 1. (mar.) unghi de derivaţie; derivă. 2. (tel.) unghi de derivă. 3. (av.) unghi de ambardee. drinking companion [~ kam'psnjon] s. tovarăş de băutură. drift block [~ bbk] s. (geol.) bloc eratic. drinking horn [~ ho:n] s. corn de băut, pahar din corn. drift canal [~ ka'na^l] s. scoc. drinking man [~ mam] s. mare băutor. drinking saloon [~ sadum] s. cârciumă; debit de băuturi spirtoase. drift current [~ ikArpnt] 1. (geogr.) s. curent de mare / marin. 2. (mar.) curent de vânt. drift epoch [~ ikpok] s. (geol.) perioadă glaciară. drinking song [~ son] s. cântec de pahar / chef, beţie. r drinking trough [~ tro(:)f] s. adăpătoare. drifter ['drifto ] s. 1. drifter, navă pentru pescuitul cu năvodul. 2. năvodar. 3. (amer. fam.) vagabond, haimana. 4. (mine) miner la înaintare, drinking water [~ .wo;tor] s. apă potabilă / (bună) de băut. drink offering ['drirjk oforirj] s. (ist.) libaţiune, vărsare de vin întru pomenirea morţilor. drift ice ['drift ais] s. (mar.) gheţuri în derivă, drift indicator [~ ândikeito1"] s. (av., mar.) derivometru. drink-sodden [~.sodn] adj. abrutizat de băutură / de alcool. drifting ['driftirj] s. (rar) v. d r i f t s a n d . drip [drip] I. vb. A. tr. a face / a lăsa să picure. B. intr. a picura, a pica; a şiroi; the tap drifting ice [~ 'ais] s. v. d r i f t i c e . is ~ping robinetul curge; to ~ with wet a fi ud leoarcă. II. s. 1. picurare; picarc. 2. picătură, driftless ['driftlis] adj. fără ţel / ţintă. strop. 3. zgomot produs de căderea picăturilor. 4. v. d r i p s t o n e (1). 5. (mine) infiltrare drift mining ['drift .mâinii]] s. (mine) exploatare a unui depozit aluvionar prin galerii a apei. 6. (fam.) papă-Iaptc. 7. (med.) perfuzie. drip coffee ['drip .kofi] s. (amer.) cafea-filtru. subterane. drip coffee-pot [~ 'pot] s. percolator. drift net [~ net] s. năvod plutitor. drip cup [~ kAp] s. (auto) colector de picături de ulei. drift sail [~ scil] s. 1. (mar.) ancoră plutitoare. 2. (av.) zbor fără motor prin remorcarc. drip-ary ['dripdrai] vb. intr. (despre stofele din fibre artificiale) a se usca direct / fără drift sand [~ ssnd] ş. nisip mişcător, a mai fi nevoie de stoarcere. drift wave [~ weiv] s. (fiz.) undă de compresiune. driftway [~wei] s. 1. drum care duce la păşune. 2. (mar.) derivă, drip moulding [~ imouldin] s. v. d r i p s t o n e (1). driftweed [~wi:d[ s. (bot.) 1. sargasum (Sargassum). 2. fucus, varec, iarbă-de-mare dripolator ['dripaleits'] s. (amer.) aparat de filtrat cafeaua, filtru pentru cafea. (Fttcus). dripping ['dripirj] I. adj. de pe care se scurge apa, de pe care curge apa şiroaie; ~ wet driftwood [~wud] s. 1. lemn plutit; material lemnos plutitor. 2. trunchiuri (care alcătuiesc ud leoarcă; ~ with perspiration şiroind de transpiraţie. II. s. 1. picurare; îmbibare. 2. lichid care picură. 3. grăsime care se scurge din carnea pusă la frigare. plutele). dripping pan [~ pam] s. 1. picătoare, vas aşezat sub frigare în care se scurge grăsimea drift work [~ wa:kj s. (mine) tăiere manuală. 1 drill [dril] I. s. 1. (m/7.) manevră, instrucţie (militară). 2. exerciţiu, antrenament; de la friptura. 2. (tehn.) colector de ulei; cutie de etanşare. 3. (au/o) recuperator de ulei. dripping tube [~ tju:b] s. pipetă.. phonetic ~ exerciţiu de fonetică. -O- (fam.) what's the ~? care e programul? ce facem? II. vb. A. tr. 1. a instrui, a antrena, a învăţa; to ~ troops a instrui trupe; to ~ smb. in drip-proof ['drip pru:f] adj. protejat contra picăturilor, impermeabil. grammar a pune pe cineva să facă exerciţii de gramatică. 2. (amer.ferov.) a clasa, a tria drippy ['dripi] adj. 1. care picură/ se scurge. 2. (despre vreme) care stă să plouă. 3. (fam.) sentimental. (vagoane). B. intr. 1. (mil.) a face instrucţie militară. 2. a se antrena, a se exersa. 2 dripstone [~stoun] s. î . (arhit.) solbanc. 2. filtru din piatră poroasă. drill I. s. 1. (te/ui.) burghiu, sfredcl, bormaşină, perforator. 2. (agr.) brazdă, rând. drive [draiv] I.past drove [drouv],part. trec. driven ['drivn] vb.A.tr. 1. a mâna (vi/ele 3. (ugr.) semănătoare în rânduri. II. vb. tr. 1. (seim.) a sfredeli, a găuri; a fqra. 2. (agr.) a semăna în rânduri. 3. (mine) sfredel de mină. 4. (utilaje) foreză, perforator, sondeză. e/c.),-a îmboldi; to ~ cattle to the field a mâna vitele la câmp; (pop.) to ~pigs to market a mâna porcii la jir, a sforăi; (pop.) to ~ turkeys to market a merge clătinându-se (ca drill3 s. (text.) dril, doc. un om beat), a se clătina; (prov.) he must needs go whom devil ~s nevoia învaţă pe drill4 s. (zool.) dril, specie de maimuţă (Cynocephalus leucophoeus). drill bit ['dril bit] s. 1. burghiu (lat, plat). 2. (constr.) floare de burghiu. 3. (geol.) trepan. om. 2. a mâna (caii etc.), a conduce (un vehicul, o locomotivă etc.); he ~s his own carriage are propria sa trăsură cu cai. 3. a urmări, a fugări (vânatul, duşmanul). 4. a bate (un cui), drill cartridge [~ ika:trid3J s. (mii.) cartuş de exerciţiu, a împinge; a vârî, a băga; a înfige; a pune în mişcare; a mâna; a propulsa; a acţiona; drill chart [~ t/a:t] s. (mine) schemă de foraj, the wheel was driven by water roata era acţionată de apă; driven by the current împins drill corporal [~ .koippral] s. (/nil.) sergent-instructor. de curent; (prov.) one nail ~s out another cui pe cui se scoate; (prov) ~ the nail that drill cuttings [~ -kAtirjz] s. pl. (mine) detritus. driller ['dribr] s. 1. (mil.) instructor militar. 2. (mine) miner perforator; sondor; muncitor will go! nu încerca marea cu degetul! fă numai ceea ce se poate face!; to ~ a knife into de foraj; maistru sondor. 3. (tehn.) maşină de găurit. 4. (telm.) găuritor, muncitor la maşina smb.'s back a înfige un cuţit în spatele cuiva. 5. a mânui, a conduce; to ~ a pen a mânui condeiul, a scrie, a fi scriitor. 6. a construi, a instala; to ~ a railway through the desert de găurit. a construi o cale ferată prin deşert. 7. a face, a aduce la / în stare de; to ~ mad a scoate drill ground ['dril graund] s. (mii.) teren pentru instrucţia militară. din minţi; to ~ to despair a împinge la desperare. 8. (fig.) a conduce (o afacere); a îndeplini, drill gun [~ gAn] s. (tehn.) maşină de găurit portativă. a săvârşi; to ~ a roaring trade a face un negoţ înfloritor; to ~ a good bargain a face o drill hall [~ ho:l] s. manej, sală de exerciţii, afacere bună. 9. (/nine) a străpunge, a fora (un tunel, o galerie). 10. a împovăra (pe cineva) drill hammer [~ iha2ni3r] ş. (tehn.) ciocan perforator, cu muncă; a exploata; a surmena. 11. to ~ along a împinge; to ~ away a) a alunga, drillhole [~houl] s. (mine) gaură de mină; gaură de sondă. drilling ['drilirj] s. 1. (mii.) instruire (a armatei). 2. sfredelire, găurire, perforare. 3. (mine) a goni, a izgoni; b) a împrăştia, a risipi; a spulbera; to ~ back a) a respinge, a face să dea sondaj, foraj. 4. (agr.) însărnânţare cu maşina de semănat în rânduri. 5. (amer.ferov.) înapoi; b) a petrece (pe cineva în trăsură sau în automobil; to ~ down a) a conduce; b) (av.) a forţa să aterizeze; to ~in a) a căra înăuntru; b) a înfige, a bate (un cui, o pană triere, clasare (a vagoanelor). etc.); c) a goni, a hăitui, amâna; to ~ the cows in a mâna vacile în staul/ţarc; to ~ into drillman ['drilman], pl. drillmen [~] s. v. d r i 11 e r (2,4). drill rod [~ rod] s. 1. (mine) prăji a unei sondeze; sapă de foraj. 2. (tehn.) bară portcuţit. a) a bate, a înfige în; b) (jig.) a băga în cap, a face să priceapă; to ~ off v. t o ~ a w a y (a); to ~ on a) a îndemna, a îmboldi; b) a strânge (cercurile unui butoi); to — out a) a scoate drill sergeant [~ -so:d3Pnt] s. (nul.) sergent-instructor. / a extrage cu forţa (un cui, o pană); b) a da afară, a izgoni; (fig.) to ~ out of one's senses drill test [~ test] s. 1. (telm.) probă de găurire. 2. (mine) probă de foraj, a scoate din fire; (poligr.) to ~ over a face să sară (un cuvânt); to ~ through a mâna, drill well [~ wel] s. (mine) sondă de foraj, a conduce prin. B. intr. 1. a circula, a călători, a se deplasa (cu trăsura, cu automobilul); drily ['draili] adv. v. d r y 1 y. drink [drirjk] hpast drank [drank],part. trec. drunk [drArjk] vb. A. tr. 1. a bea, a sorbi; to ~ on the right side (of the road) a circula pe dreapta. 2. a alerga, a fugi; a se grăbi, to «-smb.'s health a bea în sănătatea cuiva. 2. (despre plante etc.) a absorbi (umezeală), a o zbughi; to ~ before the storm a fugi din faţa furtunii. 3. (despre zăpadă) a se îngrămădi. a suge. 3. a bea (tutun); a inspira (aer). 4. (fig.) a sorbi (vorbele cuiva), a asculta cu atenţie. 4. a fi supraîncărcat, a fi împovărat; he was very hard driven era foarte împovărat. 5. to ~ 5. (jig.) a cheltui pe băutură, a-şi bea (banii). 6. (jig.) a gusta, a încerca, a îndura; to ~ at a) a ţinti (cu ac.),- a viza (cu ac.), a îndrepta (cu ac.); b) (jig.) a face aluzie la, a se the cup of sorrow a gusta din paharul durerii. 7. to ~ away a-şi bea (banii, averea); referi la, a insinua (cu ac), what is he driving at? la cc face aluzie, unde vrea să ajungă? a-şi îneca (grijile) în băutură; to ~ down / up a da pe gât, a da o duşcă; to ~ in a) a absorbi, c) a munci fără întrerupere; to ~ away a pleca, a se depărta (cu un mijloc de locomoţie); a îmbiba; b) (fig.) a sorbi (vorbe) cu nesaţ, a asculta cu atenţie; to ~ off a bea dintr-o a decola; to ~ back a se reîntoarce, a reveni (cu un mijloc de locomoţie); to ~down a se înghiţitură, a goli; to ~ up a isprăvi de băut; a bea până la fund, a nu lisa un strop (în duce (cu un mijloc de locomoţie) de la oraş la ţară; we shall ~ down for the Sunday pahar). B. intr. 1. a bea, a sorbi; (prov.) (you must) ~ as you have brewed sau one duminică vom merge la ţară (cu trăsura etc.); to ~ on a continua drumul; ~ on! dă-i must ~as one brews cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. 2. a se deda băuturii, a fi beţiv; drumul!; to ~ out a ieşi la plimbare, a pleca în vizită (cu un mijloc de locomoţie); to ~ he ~s hard / heavily sau he ~s like a lord / Fish bea straşnic, bea, nu se-ncurcă; to ~ through a traversa, a trece prin (în trăsură, automobil etc.); we are merely driving deep a sorbi până la fund, a trage o duşcă bună. 3. to ~ to smb.'s health a bea în sănătatea through nu suntem decât în trecere, nu facem decât să trecem; (despre o persoană călare cuiva. II. s. 1. băutură, lichid; băutură spirtoasă; strong / ardent ~ băutură tare; small sau în vehicul); to ~ up a se apropia. II. s. 1. drum, călătorie, plimbare (cu un mijloc de "berc; in ~în stare de ebrietate, beat; to take to ~ a se apuca de băutură; he is the worse locomoţie). 2. drum de acces pentru vehicule. 3. urmărire, fugărire, goană (a duşmanu­ for ~ a tras la măsea, s-a îmbătat. 2. consumaţie, porţie (de apă, vin); duşcă; give me lui, a vânatului). 4. impuls; putere, energie; to have plenty of ~ a avea energie. 5. goană, a - of water, please dă-mi, te rog, puţină apă; (will you) have a ~? (vrei să) bei ceva? grabă, zor (la treabă). 6. transport (al lemnelor) pe apă. 7. (tehn.) transmisie, dispozitiv ici un pahar? (amer. fam.) long ~ of water lungan, prăjină. 3. the ~ (mar.) marca; (amer.) de acţionare; cardan ~ transmisie cardanică; differential ~ comandă prin diferenţial; (auto) the big ~a) Oceanul Atlantic; b) fluviul Mississippi; (av. sl.) to go into the ~ a se prăbuşi left-hand ~ comandă pe stânga. 8. (sport) lovitură dată mingii la tenis / crichet. 9. (/nil.) în apă / în mare. ofensivă, înaintare, atac. 10. (amer.) campanie de propagandă. 11. (mine) galerie.



 drive boat



12. (amer.) moment de exaltare / biciuire (datorită unui stupefiant); ~ of business urgenţă a afacerilor. 13. (psih.) imbold lăuntric, pulsiunc, drive. drive boat ['draiv bout] s. (amer.) luntre pescărească. drive-in ['draiv'in] s. (amer.) 1. cinematograf în aer liber pentru filme care pot fi vizionate din maşină. 2. restaurant la marginea şoselei. drive-in church [~ it/oit/] s. (amer.) biserică în aer liber unde se asistă la slujba religioasă în automobil. drive-in hotel |~ hou'tel] s. (amer.) hotel unde fiecare apartament are garaj propriu (v. şi m o t e l ) . drive-in movie theater [~ 'mu:vi .Giotor] s. v. d r i v e - i n (1). drive-in restaurant [~ 'restpro:] s. (amer.) restaurant în aer liber unde se serveşte în automobil. drivel ['drivl] I. vb. A- intr. 1. a face baie. 2. (fam.) a vorbi prosteşte, ă trăncăni, a sporovăi; he ~led on / away continua să trăncănească; B. tr. a rosti (ceva) prosteşte, a îndruga. II. ş. 1. bale, spume la gură. 2. gângurit (al copiilor). 3. trăncăneală, sporovăială; nimicuri, prostii. 4. comportare prostească. drive(I)er ['drivsb1*] s. 1. bălos. 2. vorbă lungă, palavragiu, limbut. 3. idiot, netot. driven [.'drivnj part. ţrec. de la d r i V e; (mar.) ~ ashore aruncat pe mal; (tehn.) ~ wheel roată acţionată (de a//a saw de un dispozitiv), roată condusă. driver ['draivor[ s. 1. conducător auto, şofer; maşinist; vatman; vizitiu. 2. cioban; văcar. 3. (şi slave ~) supraveghetor de sclavi. 4. (tehn.) conductor; mecanic; şef de punct. 5. (tehn.) piesă de antrenare; antrenor; motor; roată de transmisie; roată motrice; roată dinţată (cu un număr mic de dinţi). 6. (tehn.) unealtă / dispozitiv pentru înşurubare / strângere etc. 1. (mar.) randă. 8. (tel.) excitator. 9. (mine) ciocan de abataj. 10. (sport) crosă. driver's seat ['draivaz si:t] s.ffig.) poziţic-cheie. driveway ['draivwei] s. drum de acces privat. driving ['draivin] I. s. 1. plimbare, cursă (cu un vehicul, cal etc.). 2. (tehn.) transmisie; acţionare; comandă. 3. conducere (a unui vehicul); the efficient ~ of a car arta de a conduce bine o maşină; (jur.) ~ to the public danger infracţiune la legea circulaţiei. 4. v. d r i v c (II, 8). 5. (mine) foraj de galerii. 6. (mar.) derivă. 7. (constr.) batere a unui pilot. II. adj. 1. energic, activ. 2. violent. 3. (mec.) de transmisie. driving axle [~ ia?ksl] s. 1. (tehn.) ax motor. 2.(ferov.) osie motoare. driving band [~ bîend] s. (tehn., mii.) bandă alimentatoare. driving belt [~ belt] s. (tehn.) curea de transmisie. driving bolt [~ boult] s. ţăruş de fier (pentru scoaterea altui ţăruş de fier I lemn). driving chain [~ tjein] s. lanţ de transmisie. driving force [~ fo:s] s. forţă motrice. driving gear [~ gior] s. (tehn.) (angrenaj de) transmisie; mecanism de antrenare. driving mirror [~ miror] s. (auto) oglindă retrovizoare. driving pinion [~ rpinian] s. (tehn.) roată dinţată conducătoare. driving speed [~ spi:d] s. (mine) viteză de înaintare. driving test [~ test] s. examen pentru permis de conducere / carnet de şofer. driving wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) 1. roată motrice / motoare (la locomotive etc.). 2. roată de transmisie. drizzle fdrizl] I. vb. intr. a picura, a ploua mărunt, a cerne, a burniţa. II. s. ploaie măruntă, burniţă, bură. drizzlepuss [~pAs] s. (amer.) persoană antipatică. drizzly fdrizli] adj. (despre ploaie) mărunt. drogher fdrougo1-] s. (olandez) (înv.) vas mic pentru navigaţie costieră (în Guiana Olandeză). drogue [drougj s. 1. (mar.) geamandură la capătul funiei harponului. 2. (mar.) ancoră plutitoare 3. («v.) balon captiv. droll Idroul] I. adj. caraghios, hazliu, nostim. II. s. 1. (înv.) bufon, măscărici. 2. (înv.) caraghioslâc, comicărie, farsă. 3. (înv.) spectacol de marionete. III. (rar) vb. intr. (on, upon) a glumi (pe seama), a face glume (despre). drollery [-ari] s. 1. glumă, caraghioslâc, comicărie. 2. umor. 3. spectacol comic. drollish [-if] adj. (cam) nostim. drollness [-nis] s. caraghioslâc. drolly [drouli] adv. caraghios. drome [drouni] s. (fam.) v . a e r o d r o r a e , dromedarian lidroma'dearian] s. conducător de cămile. dromedary ['drAmod;?ri, 'drnmidsri, amer. 'drornideri] s. (zool.) droniader (Camelus dromedarius). drornic(al) ['drornik(pl)] adj. 1. (ist. Greciei) de curse, de întreceri. 2. (arhit.) având formă de biserică. dromond ['dromand, 'drA-] ş. (mar.) corabie de război medievală. drone [droun] I. s. 1. (entom.) trântor. 2. (fa/u.) parazit, trântor. 3. bâzâit, zumzet; zbârnâit; (av.) the ~of the engine uruitul motorului. 4. sunet gros al cimpoiului. 5. (av.) avion-robot comandat de la distanţă de un alt avion. II. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi; a zbârnâi. 2. a vorbi / citi cu glas monoton. 3. a trândăvi. 4. to ~ on a vorbi mult (şi plicticos), a trăncăni. B. tr. 1. a rosti (rugăciuni etc.) pe un ton monoton. 2. a-şi petrece (vremea etc.) trândăvind. drone bee [~ bi:] ş. v. d r o n e (1,1). drone-Iike [~laik] adj. (ca) de trântor (şi fig.) drone pipe [~ paip] s. 1. bas (la cimpoi). 2. (fig., poetic) bâzâit, zumzet. drongo ['drongou] s. (austr. si.) nătărău, nerod. droningly ['drounirjli] adv. monoton, surd. dronish ['drouni/] adj. (fig.) trândav, leneş. dronishness [-nis] s. (jig.) trândăvie, lene. drony [drouni] adj. 1. v.-d r o n i s h. 2. bâzâitor, zumzăitor.



302



droodle ['dru:dl] s. (amer.) mic desen fantezist. drool [dru:l] (amer. fam.) I. vb. intr. 1. a sporovăi, a vorbi vrute şi nevrute. 2. a saliva, a-i lăsa gura apă (şifig.)■3. to ~ over a ţine în mod exagerat la (ceva şa» cineva). II. s. pisălog, persoană care sporovăieşte vrute şi nevrute. droop [dru(:)p] I. vb. A. tr. a lăsa în jos, a coborî; a lăsa să atârne, a înclina, a apleca; (amer. mil.) to ~ the colour a saluta cu drapelul. B. intr. 1. a se lăsa în jos, a se pleca. 2. (despre plante) a se veşteji, a se apleca; plants ~ from drought plantele se ofilesc din cauza secetei. 3. a-şi pierde curajul. 4. a intra în declin, a merge spre asfinţit. II. s. 1. lăsare, coborâre. 2. vestejire, ofilire. 3. istovire, obosire. 4. scăpătare, decădere, declin. 5. (muz.) coborâre a tonului. drooping birch ['dru(:)pirj rbo:tf] s. (bot.) mesteacăn-pletos (Betula pendula). drooping willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă, salcie-plângătoare (Salix babylonica). droopy ['dru:pi] adj. 1. lăsat (în jos); pleoştit. 2. abătut, posomorât; descurajat, deprimat. drop [drop] I. s. 1. picătură, strop, pic; it's only a ~ in the bucket / ocean e (ca) o picătură într-un ocean. 2.pl. (med.) picături; I am having ~s in my eyes mi se pun picături în ochi. 3. strop, înghiţitură; a ~ of wine o înghiţitură de vin. 4. băutură; to take a ~ a trage la măsea; to have a ~ in one's eye; to have a ~ too much a fi cherchclit, a fi băut prea mult. 5. drops, bomboană, cofeturi. 6. piatră (preţioasă) agăţată de cercei. 7. pl. cristaluri de la lustra. 8. (s)cădere, coborâre; ~ in prices scădere a preţurilor. 9. (tehn.) cădere, înălţime decădere; distanţă verticală; ~ of a steam-hammer înălţime de cădere a unui ciocan mecanic; (geol.) ~in the ground denivelare de teren; înălţime; a ~ of 10 feet from the window to the ground o distanţă de 10 picioare de la fereastră la pământ. 10. (teatru) cortină de antract. 11. (la fotbal) lovitura cu piciorul în mingea care a ricoşat de la pământ. 12. furcă (de spânzurat). 13. (av.) salt cu paraşuta; delayed ~ deschidere întârziată (a paraşutei). 14. (top.) pantă. II. vb. A. tr. 1. a picura; to ~ oil into smth. a picura ulei în ceva. 2. a lăsa să cadă, a lăsa jos; (fig.) t o ~ a brick a greşi, a face o gaia. 3. a arunca, a azvârli; a trimite; ~ me a line trimite-mi câteva rânduri; ~ me a hint fă-mi un semn, dă-mi să înţeleg. 4. ţfig.) a lăsa, a înceta (lucrul, discuţia etc.), a lepăda, a părăsi; ~ it! las-o baltă! fă-o uitată!; to ~ smoking a se lăsa de fumat; to ~ one's friends a-şi uita / a-şi neglija prietenii. 5. a scădea, a coborî (vocea). 6. a apleca, a lăsa în jos, a coborî (privirea). 7. a lisa în drum, a coborî dintr-un vehicul; I'll ~ you at your door te voi duce până acasă, te voi lăsa la tine acasă. 8. a fata (viţei, miei, mânji etc.). 9. a pierde (ba/a) Ia cărţi. 10. to ~ in a adăuga picătură cu picătură; to ~ out a omite, a suprima. B. intr. 1. a picura, a se scurge în picături. 2. (jig.) a cădea, a se desprinde, a scăpa (un cuvânt etc.). 3. a cădea, a se lăsa în jos; his jaw ~ped i s-a lungit obrazul, i-a căzut falca; to ~ on one's knees a cădea în genunchi, a îngenunchea. 4. a înceta, a nu mai fi în curs; the correspondence has ~ped corespondenţa a încetat. 5. (despre câinii de vânătoare) a intra în aret. 6. to ~ across a) (fam.) a da de / peste, a întâlni; b) a mustra, a pedepsi; to ~ away a pleca pe rând / unul după altul; to ~ behind a rămâne în urmă / la coadă; to ~ in a) a fi în trecere; b) a sosi unul după altul; to ~ into a) a intra întâmplător în, a face o vi/.ită scurtă (cu dat.); b) a se obişnui eu, a se deprinde eu; c) a intra nepoftit în (vorbă); to ~ off a) a se despărţi; b) a se împuţina; c) a adormi; d) a muri; to ~on a mustra, a pedepsi; to ~ out a) a dispărea; b) (poligr.) a cădea (din zaţ); c) a se retrage din, a părăsi (şcoala etc.). <* to ~ asleep a adormi; to ~ short a) a nu-şi atinge scopul, a nu reuşi; b) a nu fi de ajuns. drop bomb [~ bom] s. (av.) bombă de avion. drop bottle [~ ibotl] s. sticlă cu dispozitiv pentru picurat. drop-curtain [~iko;tn] s. v. d r o p (1,10). drop hammer [~ iruems1"] s. 1. (tehn.) ciocan de matriţat. 2. (constr.) sonetă. drop head [~ hed] s. (auto) capotă rabatabilă, acoperiş pliabil. drop-in ['dropin] ş. 1. musafir / vizitator întâmplător / neaşteptat. 2. casă deschisă (unde poţi trece neinvitat / neanunţat). 3. petrecere (fără invitaţii). drop keel [~ ki:l] s. (mar.) derivor. drop-kick [~kik] vb. tr. (sport) a-şi azvârli (adversarul) la podea sau afară din ring, sărindu-i cu picioarele în piept (la meciurile decatch-as-catch-can). drop leaf l'drop li:f] s. tăblie rabatabilă (la o masă pliantă). droplet ['droplit, -let] s. picătură mică, strop mărunt. drop-letter ['dropiîct9r| s. (amer.) scrisoare (expediată) loco. ârop meter [~ imi:tor] s. (chim. etc.) pipetă, picurătoare. drop-off ['dropo:f| s. 1. pantă. 2. declin, decădere. 3. descreştere. dropout ['dropaut] s. 1. retragere, părăsire (a unei şcoli etc.) 2. elev care se retrage înainte de absolvire; student care nu termină un curs. 3. persoană care respinge convenienţele sociale. dropper ['dropor] s. instilator, pipetă. dropper-in [~'in] s. (fam.) vizitator neaşteptat. dropping gear ['dropirj giar] s. 1. (av.) dispozitiv pentru lansarea bombelor. 2. (mar.) dispozitiv pentru lansarea torpilelor (pe torpiloare). droppings fdropinz] s. pl. 1. ceea ce cade sau se scurge sub formă de picături (ceară, grăsime etc.). 2. excremente de animale. dropping zone ['dropirj zoun] s. (av.) zonă de paraşutare. drop press ['drop preş] s. v. d r o p h a m m e r. drop-scene [~ si:n] s. 1. v. d r o p (1,10). 2. (jig.) final în drama vieţii. drop-shaped [~/eipt] adj. în formă de picătură. drop shutter [~ r/Ator] s. (fot.) obturator cu ghilotină. dropsical l'dropsikal] adj. 1. (med.) hidropic. 2. umflat, buhăit. drop side ['drop said] s. perete rabatabil. drop stamper ['drop istcemp3r] s. (metal.) ciocan cu cădere liberă. drop staple [~ rstciplj s. (mine) puţ orb. drop stone [~ stoun] s. stalactită.



 303



dropsy ['dropsi] s. (med.) hidropizie. drop water ['drop ■wo:t3r] s. (bot.) joiana (Oenanihe sp.). dropwort [~wa:t] s. (bot.) 1. aglică (Filipendula hexapetala). 2. v. d r 0 p w a t e r . droschka ['dro/ks] s. v. d r o s h k y. drosera ['dns^rs] s. (bot.J drosera, roua-cerului (Droseracea roUmdifolia). droshky ['dro/ki] s. (rus) droşcă. drosometer [dnVsomita1"] s. (meteor.) drosometru (aparatpentru măsurarea stratului de rouă depus). drosophila [dro'sofilae, drce-J.pl. şi drosophilae [-li:] s. (entom.) drosofilă. dross [dras] I. s. \.(tehn.) scorie, zgură de metal; ţunder. 2. reziduu, drojdie. 3. deşeuri, resturi. 4. (/am.) rebut (literar), II. vb. ţr. a curăţa de impurităţi (un metal topit). drossiness [-inis] s. necurăţenie, murdărie (si fig,), drossy [-i] adj. 1. impur, necurat. 2. (metal.) plin de zgură. 3. (jîg.) fără valoare, de rebut. drought [draut] ş. 1. secetă. 2. uscăciune (a aerului). 3. (fig.) (of) sărăcie, lipsă (de). 4. (înv.) sete. droughtiness [-inis] s. uscăciune (a aerului). droughty [-i] adj. 1. secetos, uscat; arid. 2. (înv.) însetat. drouth [drauO] ş. (scot., poetic) v. d r a u g h t (1). drove1 [drouv] past de la d r i v e. drove2 s. 1. turmă, cireada (în mişcare). 2. (fig.) mulţime, masă (hi mişcare). 3. (tehn.) daltă de cioplit piatra. drover ['drouva1"] s. 1. văcar, păzitor de vite. 2. negustor de vite. drown [draun] vb. A. tr. 1. a îneca (animale etc.). 2. (fig.) a acoperi, a înăbuşi (glasul, sunetul); the noise '-s the voice gălăgia acoperă vocea. 3. (tehn.) a strica (o sculă etc.) din cauza apei. 4. a inunda. 5. to ~ out a) a goni din cauza inundaţiei; b) a acoperi / a înăbuşi (prin zgomot). B. intr. 1. a se îneca. 2. a se inunda. 3. (fig.) a se cufunda; a pieri. drowner ['draun?1"] ş. persoană care se îneacă. drowse [drauz] I. vb. A. intr. 1. a dormita, a moţăi, a picoti. 2. a sta degeaba, a lenevi. B. tr. 1. a adormi; a împinge la somn. 2. to ~ the time away a-şi petrece timpul dormitând. II. s. somnolenţă, picoteală; lene, amorţeală, indolenţă. drowsily [-ili] adv. somnoros; alene, adormit; cu indolenţă. drowsiness [-inis] ş. somnolenţă, picoteală. drowsy [-i[ adj. 1. somnoros, adormit. 2. soporific, adormitor. 3. flasc, moale. drowsyhead ['drauzihed] s. adormit (şi fig.); persoană indolentă. drowsy-headed [~'hedid] adj. adormit (şi fig.); indolent. drub [drAb] I. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi, a ciomăgi. 2. to ~ smth. into a person a învăţa pe cineva ceva prin bătaie; to ~ out a dezvăţa prin bătaie. II. ş. lovitură, izbitură. drubbing ['drAbirj] s. 1. bătaie, ciomăgeală. 2. urme lăsate de bătaie. drudge [drAdj] I. s. 1. om de corvoadă, salahor; the ~ of the household cenuşăreasa casei. 2. rob, sclav. II. vb. A. intr. to ~ away the best years a-şi sacrifica cei mai buni ani muncind ca un rob. drudgery [-ari, amer. -eri] s. muncă ingrată / de rob, corvoadă. drudgingly [-irjli] adv. anevoie, din greu. drug [drAg] I. s. 1. drog, leac, doctorie; medicament. 2. narcotic; stupefiant. 3. (şi ~ in the market) marfă care nu mai are căutare. II. vb. tr. 1. a administra un narcotic / un stupefiant (cuiva), a droga. 2. a altera, a otrăvi (mâncarea, vinul etc.) cu un narcotic / stupefiant. drug addict ['drAg 'asdikt] s. toxicoman. drug evil [~ -i:vl] s. toxicomanie. drugget ['drAgit, amer. şi -et] s. 1. ţesătură de lână grosolană pentru preşuri, scoarţe. 2. preş; scoarţă. druggist ['drAgist] s. 1. (scoţ., amer.) farmacist. 2. (amer.) vânzător (la un magazin de tip drugstore). drug habit ['drag-nsebit] s. v. d r u g e v i l . drugstore [~iSU>:r] s. 1. (amer.) farmacie. 2. drugstore. drug taker [~ iteikar] s. v. d r u g a d d i c t . Druid l'dru(:)id] s. druid. Druidess [-is] s. preoteasă druidică. druidic(al) [dru(:)'idik(3l)] adj. druidic. druidish [dru'(:)idi/] adj. druidic; de druid, al druizilor. druidism ['dru(:)idiz3in] ş. druidism, religia sau învăţătura druizilor. drum1 [drAm] I. s. 1. tobă, darabană; ~s baterie; to bang / beat the big ~ a face reclamă, a bate toba. 2. bătaie a tobei. 3. toboşar. 4. (anat.) timpan. 5. bidon cilindric (pentru împachetarea fructelor uscate, păstrarea uleiului etc.). 6. (tehn.) tambur; tobă; cilindru; valţ. 7. serată zgomotoasă, petrecere mare; sindrofie; Jack / John Drum's entertainment ospăţ care lasă de dorit. 8. (arhit.) tambur (al unei coloane). 9. (mar.) tambur. 10. (austr. si.) boccea. 11. (austr. si.) informaţie confidenţială, pont (mai ales la cursele de cai). II. vb. A. intr. 1. a bate toba. 2. (on; at) a bate, a ciocăni, a tropăi (pe; la); the feet ~med on the floor picioarele tropăiau pe podea. 3. (despre păsări) a bate din aripi. 4. (amer.) to ~ for customers a călători în căutare de clientelă; a face reclamă. B. tr. to ~ into a băga în (cap), a învăţa (pe cineva) prin repetare continuă; (mil.) to ~ out a degrada în sunet de tobe; to ~ up a ademeni, a atrage (partizani, recruţi etc.); to ~ up customers a momi clientela. drum2 s. (geol.) v. d r u m 1 i n. drum armature ['drAam >a:m3t/u3r] s. (electr.) indus în tobă; rotor-tambur. drumbeat [~bi:t] s. bătaie / răpăit de tobă. drumble bee ['drAmbl bi:] s. v. b u ra b 1 e b e e . drum brake ['drAin breik] s. (tehn.) frână eu tambur. drum-fire pfaia1"] s. (mii.) tir de baraj.



dry-point



drum fîsh [~ fi/] s. (iht.) specie de peşte din familia Sciaenidae (Pogonias chromis). drumhead ['drAmhed] ş. 1. membrana tobei. 2. (anat.) timpan. 3. (mar.) pălărie de cabestan. drumhead court-martial [~ 'ko:t-ma:/3l] s. (mil.) curtea marţială de campanie. drumhead service [~ isaivis] s. (/»/'/.) serviciu divin în aer liber. drumlin ['drAmlin] s. (geol.) drumlin, colină morenaică de formă alungită. drum-major [~'meid33r] s. 1. (/nil.) tambur-major. 2. (înv.) sindrofie zgomotoasă. drummer [rdrAin3r] s. 1. toboşar. 2. (amer.) com is-voiajor. drum saw ['drAm so:] s. ferăstrău-bandă, ferăstrău-panglică. drum scanner ['drAm rskasna1"] s. (infor.) dispozitiv de baleiere cu tambur. drumstick [~stik] s. 1. baghetă pentru tobă. 2. pulpă de pasăre fiartă / friptă. 3. pl. (fam.) picioare subţiri, chibrituri. drunk [drArjk] I. part. trec. de la d r i n k. II- adj. 1. băut, beat; to get ~ a se îmbăta; (as) ~ as a lord / fiddler beat turtă; blind / dead ~ beat mort; (prov.) ever ~, ever dry eu cât bei mai mult, cu atât ai mai bea; (as) ~ as a pig beat ca un porc. 2. (fig.) beat, ameţit. III. s. 1. (sl.) beţie, chiolhan. 2. beţiv, om beat. drunkard fdrAnkad] s. beţiv, beţivan. drunk driving ['drAnk .draivin] s. conducere în stare de ebrietate a unui autovehicul. drunken fdrAnksn] adj. 1. băut, beat. 2. care are darul beţiei. 3. de beţie. drunken brawl [~ brs:!] s. ceartă la beţie. drunken catch [~ ka?t/] ş. v. d r u n k e n s o n g . drunkenness ['drArj tennis] s. stare de ebrietate, beţie. drunken song ['drArjksn sorj] s. cântec de beţie. drunken state [~ steit] s. (stare de) ebrietate. drunkometer [drArj'komit3r] s. (amer. fam.) fiolă alcoolscop. drunkship 1'drArjk/ip] s. (înv.) v. d r u n k e n n e s s . drupaceous [dru:'pci/as] adj. (bat.) drupaceu. drupe [dru:p] s. (bot.) drupă, fruct cu sâmbure. dupel(et) [dru:pl(it), -et] s. (bot.) polidrupă. druse [dru:z] s. 1. (geol.) druză. 2. (tehn.) granulaţic (a metalelor). dry [drai'l I. adj. 1. (desprepământ etc.) uscat, arid, sterp; sec. 2. (despre puţuri, izvoare etc.) secat. 3. (despre vin) sec, vârtos. 4. (despre oameni) însetat. 5. (despre pompe) dezamorsat. 6. (despreporturi) inutilizabil la reflux. 7. (amer.) antialcoolic, prohibitionist, care se opune vânzării de băuturi spirtoase; to go ~ a prohibi consumarea băuturilor spirtoase. 8. (mil. sl.) de exerciţiu, de instrucţie. 9. (fig.) rece, impasibil; ~reception primire rece. 10. (jig.) brut; direct, simplu; neînfrumuseţat; ~ facts fapte brute / fără comentarii. 11. (despre cărţi) neinteresant. II. vb. A. tr. 1. a usca, a scoate umezeala din; to ~ herbs a usca ierburi; to ~ the dishes a şterge vasele. 2. a seca, a face să sece; a drena. 3. (fig.) a opri (curgerea); to ~one's tears a-şi şterge lacrimile, a înceta plânsul; to ~one's eyes a-şi şterge ochii, a-şi opri plânsul. 4. a face (o vacă) să devină stearpă. B. intr. 1. a se usca, a-şi pierde umezeala. 2. a rămâne fără apă. 3. a fi însetat. 4. to ~ off sau (amer.) to ~ out a se evapora; to ~ up a) (despre puţuri) a seca; b) a tăcea, a înceta; (fa/n.) ~ up! taci! încetează! III. s. 1. secetă; uscăciune. 2. uscat, pământ. 3. (amer.) partizan al prohibiţiei. dryad ['draiad, 'draisd] s. (mito/.) driadă. dryasdust ['draioz'dASt] s. 1. autor prolix şi plicticos; şoarece de bibliotecă. 2. (atr.) plicticos, sec, neinteresant. dry bob ['drai 'bob] s. (sl.) elev care practică sporturi de uscat. dry bread [~ 'bred] s. pâine goală / fără unt; pâine uscată. dry-clean ['drai'kli:n] vb. tr. a curăţa chimic. dry-cleaner's ['drai'klimaz] s. curăţătorie chimică. dry cleaning [~ 'klimin] s. curăţire chimică. dry cow [~ 'kau] s. vacă stearpă. dry-cure [~'kju9r] vb. tr. a săra şi a afuma (carnea). dry death [~ 'de9] s. moarte fără vărsare de sânge. dry-dock [~'dok,'--] (mar.) I. vb. A. tr. a trage (o nava) în docurilc de uscat. B. intr. (despre nave) a intra în docurilc de uscat. II. s. doc (de) uscat, bazin de radub. dryer ['drai3r] s. 1. uscător. 2. dispozitiv pentru uscare. 3. (arte) sicativ. dry-fallen wood ['drai-ib:bn 'wud] s. lemn mort, uscăciuni. dry farming ['drai Ta:min] s. (agr.) sistem de agricultură practicat în zonele semiaride, prin folosirea apei din precipitaţii şi a culturilor rezistente la secetă. dry fly [~ 'flai] s. muscă artificială (la pescuit). dry goods [~ 'gudz] s. pl. 1. cereale. 2. manufactură; galanterie; mercerie. dry house [~ 'haus] s. uscătoric. dry humour [~ 'hju:m3r] s. umor sec. drying ['draiirj] adj. care usucă; sicativ. dryish fdraii/] adj. uscăcios, cam uscat. dry land ['drai 'laend] ş. pământ uscat / arid, neinundabil. dry lodging [~ 'lod3irj] s. locuinţă fără întreţinere. dryly fdraili] adv. pe un ton sec; sec. dry masonry ['drai 'meispnri] s.(constr.) zidărie uscată. dry measure [~ 'me33r] ş. măsură de capacitate pentru cereale. dry milk [~ milk] s. lapte praf. dryness fdrainis] s. 1. uscăciune, sterilitate (a unei regiuni etc.). 2. uscăciune (a aerului etc.). 3. uscăciune, asprime, severitate (a tonului); causticitate (a spiritului). dry-nurse ['drai'n3:s] I. s. dădacă pentru înţărcat copii mici. II. vb. tr. a hrăni (copiii) cu biberonul. dry pile [~ 'pail] s. (electr.) pilă (electrică) uscată, element uscat. dry-point [~'p3int] I. s. 1- ac pentru gravura în „pointe-seche". 2. gravură în „pointe-seche". II. vb. tr. a executa (o gravură) în „pointe-scene".



 dry rot



dry rot [~ 'rot,'--] s. 1. putregai (de lemn) uscat. 2. (fig.) descompunere, putregai moral / social. dry run [~ tAn] s. (av.fam.) zbor de antrenament. dry-salter [~'so(:)ltor] s. negustor de articole de vopsitorie, uleiuri, conserve, murături etc. dry-saltery [~'so(:)ltori] s. negoţ cu articole de vopsitorie, conserve etc. dry shaver [~ 'jeivor] s. aparat electric de ras. dry-shod [~Jbd,'--1 adj., adv. to pass over ~ a trece fără a-şi uda picioarele. dry shot [~ 'tot] s. (mii.) cartuş orb. dry spell [~ 'spcl] s. (meteor.) perioadă de uscăciune de cincisprezece zile (in sir) în care nu s-a înregistrai o cantitate mai mare de 1 mm de ploaie I precipitaţii pe zi. dry state [~ 'steit] s. (amer.) stal mule stmt în vigoare restricţii împotriva vânzării de băuturi alcoolice. dry town [~ 'tăun] s. oras în care vânzarea băuturilor alcoolice este interzisă. dry wall [~ 'wo:l] s. (constr.) pereu; pereu uscat. dry weather [~ 'wedo'] s. secetă, timp secetos. duad ['du:axl, 'dju:-] s. grup de doi; pereche. dual l'djuOsl] I. adj. dublu, compus din două părţi; în două; ~ owners posesori în comun, posesiune în doi. II. s. (gram.) dual. dual control [~ kon'troul] s. 1. (auto, av.) dublă comandă. 2. (telm.) comandă dublă. dual ignition [~ ig'ni/an] s. (auto) aprindere dublă. dualism ['djuOo'liza'm] s. dualism. dualist ['dju(:)olist] s. dualist. dualistic ['dju(:)o'listik] adj. dualist. dualize ]'dju(:)olaiz] vb. tr. a se desface în două. duality [dju'aeliti] s. dualitate. Dual Monarchy ['dju(:)ol 'monoki] s. (ist.) the ~ monarhia austro-ungară. dual personality [~ ipo:so'na:liti] s. (psih.) personalitate dublă; dedublare a perso­ nalităţii. duan ['dju:on] s. (poetic) 1. cânt, canto. 2. cântec; poezie. dub1 [d\b] vb.tr. 1. a ridica la rangul de cavaler, a consacra / a unge cavaler. 2. a învesti (cu un titlu, nume etc.). 3. a califica (drept), a numi; a porecli; to ~smb. a quack a califica pe cineva drept şarlatan; ~bed the Hunchback poreclit „Cocoşatul". 4. a unge (pielea) cu grăsime. 5. (si to ~ up) (sl.) a plăti, a achita. dub2 vb. tr. a finisa; a ajusta (lemnul). dub3 vb. tr. a dubla (un film) într-o limbă străină, a postsincroniza; a picture -bed in English film dublat în limba engleză. dub4 s. (scot.) băltoacă, smârc. dubber fdAbor] s. 1, (vulg.) gură, leoarbă. 2. (si.) spărgător. dubbing1 ['dAbin] s. grăsime de uns pielea (pentru impermeabilizare). dubbing2 s. (cin.) postsincronizare. dubbing tool [~ tu:l] s. (tot.) maşină de călcat. dubby ['dAbi] adj. scurt, bondoc. dubiety [djuQ'baioti, -'baiiti] s. dubiu, îndoială; şovăire, ezitare. dubiosity [.djmbi'ositi] s. (rar) v. d u b i e t y. dubious ['dju:bios] adj. 1. nehotărât, şovăielnic; vag, nesigur; îndoielnic; ~friend prieten nesigur. 2. îndoielnic; dubios, suspect; discutabil; ~ character personaj dubios. dubiously [-li] adv. cu un aer sau pe un ton de îndoială. dubiousness [-nis] s. 1. nesiguranţă, incertitudine. 2. caracter echivoc (al unui compliment etc.). dubitable ['djmbitobl] adj. (Ut.) îndoielnic. dubitate ['dju;biteit] vb. intr. (rar) a ezita, a sta în dubiu, a şovăi. dubitatingly [-inii] adv. (rar) şovăind, şovăitor. dubitation [idjuQbi'tei/an] s. (lit.) dubiu, îndoială; ezitare. dubitative ['djmbitotiv, -teit-] adj. dubitativ; şovăielnic, ezitant, nehotărât. dubitatively [-li] aav. şovăielnic, şovăitor, nesigur. dubs [dAbz] s. pi. (sl.) bani, parale, sunători. ducal ['djuikal] adj. ducal; ~ coronet coroană ducală. ducal tern [~ tom] s. (omit.) specie de pescăruş (Stema cantiaca). ducat ['dAkot] s. (ist.) ducat (monedă). duchess ['dAtfis, amer. si -cs] s. 1. ducesă. 2. (pop.) femeie din lumea mare; meddling ~ cucoană căreia îi place să comande fără a face nimic. 3. the ~ (fam.) mama. duchess table [~ .teiblj s. (măsuţă de) toaletă cu oglindă. duchy ['dAtfi] s. 1. ducat. 2. the Duchies ducatele Qjrnwall şi Lancashire; the delectable Duchy ducatul Cornwall. duck1 [dAk] s. 1. raţă; (sl.) chance the ~s fie ce-o fi; întâmple-se ce s-o întâmpla; (amer. sl.) dead ~ om sfârşit; om pierdut; (fam.) a ~ of a o splendoare de, o minune de; lame ~a) nenorocit; invalid, schilod; b) falit; c) (av. sl.) avion avariat; d) pierde-vară, trântor; like a dying ~ in a thunderstorm speriat; ca o curcă plouată; to make ~s and drakes a arunca pietricele (plate) pe suprafaţa apei în asafel încât să sară de câteva ori; (fig.) to play ~s and drakes with money a risipi banii fără rost, a arunca banii pe fereastră, a toca banii; (amer.) queer ~ pradă uşoară; (fam.) will a ~ swim? mănânci, calule, ovăz? te-ndoieşti oare că sunt de acord? cu plăcere, cu dragă inimă, cum de nu; fine weather for young ~s vreme ploioasă; like water off a ~'s back ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic; in two shakes of a ~'s tail într-o secundă /clipă; to take to smth. like a ~ to water a se simţi ca peştele în apă. 2. (fam.) puişor, drăguţ. duck2 I. vb. A. tr. a cufunda în apă (pe neaşteptate); a arunca în apă. B. intr. 1. a vârî capul sub apă, a se cufunda, a plonja. 2. (fig.) a se eschiva, a evita o lovitură etc. 3. a se îndoi, a se pleca de la mijloc; a face o reverenţă, a îndoi genunchii. 4. to ~ out a evita



304



(o sarcină etc.), a se eschiva. II. s. 1. cufundare bruscă, plonjon scurt. 2. scurtă înclinare a capului; salut grăbit. duck3 s. 1. pânză groasă, doc. 2. pantaloni din pânză groasă (mai ales marinăreşti). duck4 s. (mii. fam.) (automobil) amfibiu. duck ant [~ aent] s. (entom.) termită, furnică albă (Termes). duckbill [~bil] s. 1. (zool.) ornitorinc (Ornitliorhynclms paradoxus). 2. (bot.) grâu-mare, grâu-englezesc (Triticum turgidmn). duck-billed [~bild] adj. cu cioc de raţă. duck boards [~ bo:dz, -boodz] s. (mil. sl.) podeţ de scânduri. duck camp ['dAk ka:mp] s. (canad.) cabană pentru vânătoarea de raţe sălbatice. duck-daddies [dAfcdaxllz] s. raţă, răţuşcă (în fabule). ducker ['dAkor] s.. 1. (omit.) mierlă-de-apă (Cinclus aquaticus): 2. persoană care plonjează sau se scufundă în apă. duckery ['dAkori] s. crescătorie de raţe; baltă de raţe. ducket ['dAkit] s. (amer. sl.) 1. biict. 2. chitanţă de amanetare. duck hawk ['dAk ho;k] s. (omit.) erete-de-stuf (Circus aeruginosas). duckie ['dAki] s. v. d u c k y (I). ducking ['dAkirj] s. 1. (s)cufundare, plonjon; I got a good ~m-am ales cu o baie serioasă, m-am udat leoarcă. 2. (sport) eschivă. ducking stool ['dAkirj stu:l[ s. (ist.) scaun de tortură (de care cel condamnat era legat si scufundat în apă). duck-legged ['dAklegd] adj. cu picioare scurte / ca de raţă. 'duckling ['dAklirj] s. boboc de raţă, răţuşcă. duck meat ['dAk mi:t] s. (bot.) lintiţă (Lemna sp.). duck mole [~ moul] s. v. d u c k b i 11 (1). duck's egg [~s eg] s. 1. (la cricket) scorul 0. 2. (sl. scol.) zero, nimic. duck's frost [~s fro(:)st] s. (fam.) brumă uşoară. duck's shooting [~s J"u:tirj] s. vânătoare de raţe sălbatice. duck shot [~ J"ot] s. alice mărunte (ae vânat raţele). duck's meat [~s mi:t] s. v. d u c k m e a t. duckweed [rdAkwi;d] s. v. d u c k m e a t . ducky ['dAki) (fam.) I. s. (my) ~puică, puişorul meu, puiule. II. adj. 1. drăguţ, micuţ. 2. (fam.) minunat, grozav. duet [dAkt] s. 1. (telm.) conductă; ţeava; tub. 2. (anat.) vas; canal; choledoch ~ canal coledoc. 3. (constr.) canalizare. 4. (electr.) conductor. 5. (geol. etc.) canal. ductibility [.dAkti'biliti] s. (rar) v. d u c t i 1 i t y. ductible ['dAktibl] adj. (rar) v. d u c t i 1 e. ductile ['dAktail, amer. -til] adj. 1. (despre metale) ductil, maleabil. 2. (despre lut, material plastic) flexibil, bun de modelat. 3. (fig., despre un caracter) maleabil, supus, ascultător, docil. ductileness [-nis] s. (rar) v. d u c t i 1 i t y. ductility [dAk'tiliti] s. 1. ductilitate, maleabilitate; plasticitate. 2. (fig.) supunere, ascultare, maleabilitate. ductility limit [dAk'tiliti .limit] s. (constr.) limită de curgere. ductless 1'dAktlis] adj. (anat.) cu secreţie internă. ductless glands [~ 'glamdz] s. pl. (anat.) glande endocrine / cu secreţie internă. dud [dAd] s. (fam.) 1.1. pl. zdrenţe, bulendrc. 2. nulitate, persoană incapabilă; he's a ~of a doctor e un doctor foarte prost, nu face doi bani ca doctor. 3. (mil.) obuz neexplodat. 4. ratat. II. adj. nepriceput, neştiutor, care n-arc habar, clei. dud cheque ['dAd t/ek] s. (ec.) cec fără acoperire. dud chest [~ t/estj s. (amer. pop.) şifonier, dulap (pentru liaine). duddle ['dAdl] s. (rar) sfârc (ae mamelă). dude [dju:d] s. (amer. sl.) 1. tip spilcuit, filfizon. 2. (univ.) student; tip. 3. turist venit sa-si petreacă timpul în Vestul Sălbatic. dude ranch [~ rarnt/] s. (amer.) fermă organizată în Vestul Sălbatic, pentru turişti. dudess ['dju:dis, -es] s. (amer.) cochetă. dude wrangler ]'dju:d ira;nglor] s. (amer.) cow-boy servind drept ghid turiştilor care vizitează Vestul Sălbatic. dudgeon1 ['dAd3an] s. (înv.) mâner de pumnal. dudgeon2 s. resentiment; furie, mânie; in high / deep / great ~ supărat foc; exasperat; indignat. dud shell ['dAd |el] s. v. d u d (1,3). dudsman [rdAdzmon],pl. dudsmen [~] s. sperietoare, momâie. due [dju:] I. adj. 1. datorat, cuvenit; with ~attention cu atenţia cuvenită; in ~course / time la timpul cuvenit. 2. datorat, cauzat; his death was ~ to nephritis moartea lui s-a datorat nefritei. 3. aşteptat, programat; the steamer is ~at two o'clock vaporul este aşteptat la ora două; the train is ~ and over ~ trenul ar fi trebuit să sosească de mult. 4. datorat; exigibil; scadent; bill ~ on May the 1st efect plătibil la 1 mai; when ~ la scadenţă; his wages are ~ salariul nu i-a fost încă achitat. 5. (bine)meritat, cuvenit; the first place is ~ to him primul loc i se cuvine lui; within ~ limits între limite raţionale; after ~ consideration după reflecţia cuvenită. II. adv. (despre acul busolei) precis, drept; they went ~south au ţinut-o drept spre sud. III. s. 1. datorie, drept cuvenit. 2. pl. taxe, impozite; custom ~s taxe vamale. 3. pl. (amer.) cotizaţie, subscripţii; club ~s cotizaţii pentru club. IV. prep. (incorect în loc de o w i n g t o) ~ to datorită, mulţumită; it is ~ to his negligence de vină e neglijenţa lui. due date [~ deit] s. (ec.) scadenţă. duel ['dju(:)ol, 'dju(;)il] I. s. 1. duel. 2. luptă, competiţie. II. vb. intr. a se duela. dueller ['-s'] s. v. d u e 11 i s t. duellist [-ist] s. duelist. duello [du:'elou] s. (ital.) duel.



 305



dun1



duega [djuO'ens] s. (spaniol.) guvernantă, însoţitoare (a tinerelor fete); (rar) ducnă. tâmpit; I'm not that ~ nu sunt chiar atât de tâmpit cum crezi. II. vb. A. tr. a reduce la tăcere, a face să amuţească. B. intr. a amuţi. duet [dju(:)'et] s. (muz.) duet; duo.' dumb barge ['dAm ba:d3] s. (mar.) şlep dus de curent (fără vâsle / pânze); şalandă duettist [-ist] s. duetist. nepropulsată. duetto [-ou] s. (muz.) duet. dumb-bell [~bel] I. s. 1. pl. greutăţi pentru gimnastică, haltere. 2. (amer. sl.) prost, duff1 [dAf] s. 1. (dial.) aluat, cocă. 2. (si plum ~) (sl.) budincă cu stafide. 3. (scot., tâmpit. II. vb. intr. a face gimnastică cu haltere. amer.) pământ negru, humus. 4. sfărâmături de cărbune. 2 dumb betty [~ ibeti] s. (amer.) maşină de spălat. duff vb. tr. (sl.) 1. a falsifica, a contraface (mărfuri). 2. a amăgi, a înşela. 3. (austr.) a schimba marcajur (vitelor furate). dumb-born [~bo:n] adj. mut din naştere. 3 duff vb. tr. (fam.) a rata (o lovitură, o afacere etc.). dumb craft [~ kra:ft] s. (mar.) ambarcaţii fără pânze. duff adj. (si.) inferior, fără valoare. dumb fever [~ rfi:vgr] s. (amer. med.) febră intermitentă. duff day [~ dei] s. (mar. sl.) duminică. dumbfound [~'faund] vb. tr. a uimi, a zăpăci; a lăsa cu gura căscată; a înfunda, a închide duffel ['dAfol] s. 1. (tejt.) molton, flanelă. 2. veşminte de schimb (ale urnii sportiv, gura, a reduce la tăcere. dumb Dora [~ tore] s. (fam.) femeie stupidă. excursionist etc.). dumbledore ['dAmbkfa:1] s. (entom.) bondar (Bombus sp.), cărăbuş (Melolontha duffel-coat [~kout] s. scurtă din molton cu cheotori aplicate. r duffer ['d,\f3 ] s. 1. incapabil, tâmpit, neghiob; a perfect ~ at history un ageamiu melolontha) si specii din genul Geoirupes. dumbly ['dAmli] adv. muţeşte, în tăcere; fără să rostească un cuvânt. desăvârşit la istorie. 2. falsificator sa» contrabandist de mărfuri; calpuzan. 3. (înv.) dumbness ['dAmnis] s. 1. mutism. 2. tăcere. boccegiu, tolbaş. 4. (austr.) hoţ de vite. dumb piano ['dAm 'pjaînou] s. claviatură mută (pentru exerciţii). duff gen ['dAf d3en] s. (mii. sl.) informaţie falsă. duffing fdAfirj] adj. (sl.) fals, prost; fără valoare, dumb-show ['dAin'/ou] s. pantomimă; limbaj mimic. duffle ['dAfel] s. v. d u f f e l . dumb-show performance [~ pa'fomisns] s. pantomimă; mimodramă. duffy ['dAfi] s. (anglo-indian sl.) nălucă, duh. dumbstruck ['dAmstrAk] adj. uluit, uimit, mut (de uimire). dug1 [dAg] past si part. trec. de la dig. dumb truck [~ 'trAk[ s. (amer.) autocamion basculant. dug2 s. uger, mamelă (la animale); (peior., la femei) ţâţă. dumb waiter [~ 'weit9r[ s. 1. masă rotativă cu poliţe pentru gustări, servantă. 2. ascensor pentru urcarea mâncărurilor de la bucătărie la sufragerie. dugong ['du:gorj, 'dju:] s. (zool.) dugong (Dugong dugong). dumdum I'dAmdAm] s. (glonte) dum-dum. dug-out ['dAgaut] s. 1. pirogă, luntre din trunchi scobit. 2. (mii.) adăpost (blindat). 3. (si.) ofiţer în retragere rechemat în serviciu (în 1914-1918). dumdum bullet [~ .bulk] s. v. d u m d u m. r duiker ['daika ] s. (zool.) mică antilopă africană din genul Cephalopus. dummy ['dAini] I. s. 1. manechin, păpuşă; baby's ~ biberon. 2. om de paie; marionetă; duke [dju:k] s. 1. duce; Grand Duke Mare Duce; to meet smb. in the Duke's walk paiaţă, fantoşă; figurant. 3. (la vist, jocuri de cărţi) mână moartă. 4. tont, nătâng, cap sec. 5. manechin (ae vitrină sau pentru tras Ia ţintă). 6. simulacru. 7. (infor.) adresă fictivă. a se bate în duel cu cineva. 2. pl. (sl.) pumn. 8. (mii.) bombă neexplozivă.^olosita la exerciţii. 9. (arhit.) machetă. II. adj. 1. fals, imitat, dukedom [-dam] s. 1. ducat. 2. rang / demnitate de duce. dukely [-li] adj. (rar) (ca) de duce. fictiv. 2. (tehn.) orb; fals; în gol. 3. provizoriu, temporar. dummy aerial [~ .earial] s. (tel.) antenă artificială / fictivă. Dukeries [-sriz] s. pl. district în comitatul Nottingham, unde se află mai multe domenii ducale. dummy bridge [~ brid3] s. bridge în trei persoane. dukery [-sri] s. (fam.) 1. duci. 2. conservatori. dummy cartridge [~ .ka:trid3] s. (mil.) cartuş orb. dukeship [-/ip] s. v. d u k e d o m (2). dummy fuse [~ fju:z] s. (elecr.) siguranţă oarbă. dulce ['dAlsi] I. adj. dulce. II. s. vin dulce. dummy index [~ lindeks] s. (geom.) indice mut (de sumare). dulcet ['dAlsit, amer. si -et] adj. (despre sunete) dulce, suav, plăcut. dummy piston [~ ipistpn] s. piston de echilibrare (la turbina cu abur). dulcification [idAlsifi'kci/sn] s. îndulcire; îmblânzire. dummy tank [~ tserjk] s. (mil.) car de asalt simulat. dulcify [idAlsifai] vb. tr. a îndulci; a îmblânzi. dummy variable [~ .vearisbl] s. (mat.) variabilă de integrare (în integrala definită). r dulcimer ['dAlsini9 ] s. (muz.) timpanon. dummy window [~ .windou] s. fereastră oarbă. dulhead ['dAlhed] s. v. d u 11 h e a d. dump1 [dAmp] I. vb. A. ir. 1. a aşeza, a depune, a lăsa jos. 2. a descărca; a trânti la dull [dAl] I. adj. 1. greu de cap, obtuz; prostănac. 2. plictisitor, plicticos, searbăd, anost. pământ; a arunca grămadă, a răsturna. 3. a depozita, a face rezerve de (hrană ele). 4. (ec.) 3. deprimat; posomorât, întunecat. 4. (despre vedere, auz etc.) slab, redus, fără putere; a face dumping cu. 5. (cib.) a transfera (mai ales pentru a depista erori de programare). ~ of hearing tare de urechi. 5. (despre culori, lumină, sunet) fără intensitate, mat, şters, 6. (cib.) a întrerupe alimentarea (unui computer) cu curent electric. 7. (austr.) a presa surd. 6. (despre ceva tăios) tocit, uzat. 7. (despre vreme) întunecat, posomorât, mohorât, (baloturi de lână). B. intr. a trânti / a da de pământ. II. s. 1. lovitură surdă, bufnitură. noros. 8. (despre durerea fizică) surd, nedesluşit. 9. lent, inactiv; încet; fără spor. 10. mat, 2. (amer.) grămadă (ae gunoi, de vechituri etc.); loc pentru depozitare (a gunoaielor etc.). nelucios, fără luciu. II. vb. A. tr. 1. a prosti, a zăpăci, a tâmpi. 2. a întuneca, a posomori; 3. (/nil.) depozit provizoriu de campanie. 4. stivă de cărbuni; grămadă de zgură. 5. (amer.) a deprima. 3. a reduce (ca intensitate), a potoli, a slăbi, a încetini; to ~the edge of one's azil de noapte. 6. (cib.) disjuncţiune. appetite a-şi strica pofta de mâncare. 4. a toci, a teşi; a uza. 5. a estompa, a şterge, a umbri. dump2 s. 1. jeton, fisă (de plumb). 2. greutate (de plumb). 3. (sl.) monedă măruntă; B. intr. 1. a se întuneca, a se posomori. 2. a se prosti, a deveni anost. 3. (of) a se sătura pl. bani; not worth a ~ nu face o para chioară. 4. (fig.) persoană scundă. (de). dump3 s. (fain.) to be in the ~s a fi morcovit; (down) in the ~s abătut, amărât, cătrănit. dump car [~ ka:'] s. vagonet basculant; vagon basculant. dullard [ U A M ] s. încet la minte; neghiob, netot, prost(ănac), cretin. dull-brained ['dAl breind] adj. cu capul tare, greoi la minte. dumper ['dAmp9r] s. 1. descărcător. 2. (ec.) exportator de produse excedentare care dull browed [~ braud] adj. 1. cu fruntea încruntată, posomorât. 2. cu o frunte puţin se vând la preţuri foarte scăzute. 3. vagon sau camion basculant. dumpiness ['dAmpinis] s. înfăţişare de bondoc. inteligentă. dumping ['dAmpin] s. 1. (ec.) dumping. 2. răsturnare, dezertare; basculaj. dull-eyed [~aid] adj. 1. cu vedere slabă. 2. cu privirile întunecate. dull-finish [~-fini/[ adj. (despre hârtie ele.) mat, nesatinat. dumping bar [~ ba:r] s. grătar rabatabil. dullhead [~hed] s. tâmpit, prostovan. dumping body [~ ,bodi] s. (constr.) cupă basculantă. dullish ['dAli/] adj. 1. cam greoi la minte. 2. cam plicticos; cam searbăd. 3. cam trist, dumping car [~ ku:r] s. v. d u m p c a r. cam monoton. dumping ground [~ graund] s. loc de depozitare a gunoaielor. dull music ['dAl imju:zik] s. (amer. fam.) ceva plictisitor. dumpish ['dAmpi/J adj. posomorât, abătut; trist, mâhnit. dull-seeing [~isi:irj] adj. v. d u l l - s i g h t e d . dumple ['dAmpl] s. (fam.) cal mic şi gras. dull-sighted [—■saitid] adj. cu vedere slabă. dumpling ['dAinplinl s. 1. găluşcă, sarma, perişoară; apple ~ măr copt în cocă. 2. v. d u m p y2 (II, 2); Norfolk ~ locuitor din Norfolk. dull-swift [~swift] s. (fam.) persoană adormită, înceată. dull-witted [~.witid] adj. v. d u l l - b r a i n e d . dump pit ['dAmp pit] s. cavalier(ă), val de pământ. dump plate [~ pleit] s. (tehn.) placă turnantă. dully ['dAli] adv. 1. greoi; încet. 2. plictisitor, monoton; trist. 3. surd, înăbuşit. 4. fără strălucire (sifig.). dump pocket [~ .pokit] s. (mine) siloz pentru schip. dumps [dAmps] s. (stare de) depresiune, mâhnire, deprimare; down in the ~s abătut, dul(l)ness [dAlnis] s. 1. caracter greoi / lent / obtuz / (al spiritului); opacitate. 2. plictiseală, monotonie; tristeţe. 3. (ec.) stagnare, inactivitate. 4. lipsă de ascuţime (si amărât. fig.). 5. lipsă de strălucire (a unei culori). 6. zgomot surd (al unei lovituri). dump truck ['dAmp trAk] s. 1. (amer.) autobasculantă. 2. v. d u m p c a r . dulosis [dju'lousis] s. sclavagism (la furnici). dumpty ['dAinptiJ adj. v. d u m p y2 (I). dulotic [dju'loutik] adj. (despre furnici) sclavagistă. dump wagon ['dAmp wasgsn] s. (constr.) remorcă basculantă. dumpy1 1'dAmpi] adj. v. d u m p i s h. dulse [dAls] s. (bot.) algă comestibilă (Rhodymenia palmata). duly [dju:li] adv. 1. just; binemeritat. 2. în timp util; la timp. dumpy2 I. adj. scund şi îndesat. II. s. 1. rasă de găini cu picioare scurte. 2. persoană duma ['dju:ni3] s. (ist. Rusiei) Duma. scurtă şi îndesată, bondoc. dumb [dAin] I. adj. 1. mut, afon, fără glas; deaf and ~surdo-mul; born ~ mut din naştere; dumpy 3 s. 1. scăunel mic, pliant. 2. umbreluţă. ~animals dobitoace necuvântătoare; this piano has several ~ notes acest plan are câteva dumpy level [~ -levl] s. (top.) nivelă cu lunetă. clape stricate; to strike smb. ~fl) a amuţi pe cineva; b) (fig.) a ului pe cineva, a-I lăsa dun1 [dAn] I. adj. 1. cenuşiu-cafeniu; murg. 2. (poetic) sumbru, obscur. II. s. 1. muscă cu gura căscată. 2. taciturn, posac, tăcut; a ~ dog un individ taciturn. 3. (amer.) prost, (de pescuit). 2. sur, cenuşiu (culoare).



 dun 2



dun21, s. creditor / perceptor insistent şi inoportun. II. vb. tr. a bate la cap, a pisa (cerând bani). dunbird [~bo:d] s. (omit.) specie de raţă sălbatică (Nyroca sp.). dunce [dAns] s. ignorant, neştiutor; (fam.) nătâng, netot, tont; elev slab. dunce's cap ['dAnsiz kasp] s. tichie de măgar (pentru elevii leneşi). dunerhead ['dAndohed] s. (fam.) cap sec, zevzec, nătărău. dunderheaded [~hedid] adj. (fam.) nătâng, tâmpit, bătut în cap. dunderpate [~peit] s. (pop.) v. d u n d e r h e a d . dunderwhelp [~welp-, -hw-] s. (fam.) v. d u n d e r h e a d . . . dundrearies [dAn'drioriz] s. pl. (înv. fam.) favoriţi lungi. dundreary whiskers [dAn'driori .wiskoz, -hw-] s. pl. v. d u n d r e a r i e s. dune [dju:n[ s. (si sand ~) dună. Dunedin [dA'ni:din, -dn[ s. (poetic) Edinburg. dung1 [dArj] I. s. 1. bălegar. 2. (vulg.) excremente. 3. îngrăşământ. II. vb. A. tr. a îngraşă (pământul) cu bălegar. B. intr. 1. a se baliga. 2. (vulg.) a evacua (excremente). dung2 past si part. trec. de la d i n g.. dungaree [idArjgo'ri:,'-'-] s. 1. (anglo-indian) ţesătură de bumbac grosolană (mai ales de culoare albastră). 2. pl. salopetă (de lucru). dung beetle ['dAij ibi:tl] s. (eniom.) varietate de cărăbus-de-bălegar (Geotrupes stercorarius). dung eating [~ ii:tirj] adj. (zool.) scatofag. dungeon ['dAna^an] I. s. 1. temniţă, închisoare subterană. 2. v. d o n j o n. II. vb. tr. (rar) a închide în temniţă. dungeoner [-or] s. (poetic) temnicer. dungeon tower ['dAna^an itauor] s. v. d o n j o n. dung fly [rdAn flai] s. (entom.) scatofag (Scatophaga). dung fork [~ fork] s. furcă pentru bălegar. dung heap [~ hi:p] s. v. d u n g h i 11. dunghill ['dArjhil] s. grămadă de gunoi / de bălegar; (fam.) to be on one's own ~ a fi ca la sine acasă, a face ce vrea. dunghill cock [~ kok] s. (omit.) cocoş (domestic). dunghill cur [~ ko:r] s. câine de curte. dung starter [~ .stano1"] s. (vulg.) purgativ, curăţenie. dungwater [~wo:tor] s. must / zeamă de băligar. dungy I'dAni] adj. 1. plin / murdar de baligă. 2. (fig.) murdar. 3. (fig.) fricos, laş. duniwassal ['dumi'wosal] s. (scot.) boiernaş. dunk [dAnk] vb. tr. 1. a întinge, a înmuia (pâine etc., în sos). 2. a cufunda (într-un lichid). dunky ['dAtjki] adj. (amer.) obez, diform. dunlin ['dAnlin] s. (omit.) fugaciul-de-ţărm (Calidris alpina). dunnage [rdAnid3J s. 1. (mar.) materiale (mai ales lemnoase) de fixare sau separaţie a mărfurilor stivuite în hambarele vasului; bottom ~ paniol. 2. (sl.) catrafuse, ţoale, haine. 3. (sl.) calabalâc, bagaj. dunnish ['dAni/] adj. bătând în cenuşiu-cafeniu. dunno [do'nou] (vulg.) corupt din I don't know. dunnock ['dAnok] s. (omit.) brumăriţă-de-pădure (Prunella modularis). dunny ['dAni] s. (austr. sl.) latrină, privată. duodecennial [idju(:)oudi'seniol] adj. duodecenal. duodecimal [.djuOJou'desimsl] I. s. a douăsprezecea parte. II. adj. duodecimal, al doisprezecelea. duodecimo [idju(:)ou'desimou] s. 1. (poligr.) duodecimo, fasciculă cu douăsprezece file, 12. 2. persoană sau lucru de dimensiune mică I de proporţii reduse I neînsemnat. duodenal [>dju(:)ou'di:n3l] adj,(anat.) duodenal. duodenal ulcer f~ iAlsor] s. (med.) ulcer duodenal. duodenary [>dju(:)OK'di:nori] adj. (mat.) duodenar, douăsprezecimal, care se împarte prin 12, divizibil cu 12. duodenitis [idju'owdi'naitis, -'ni-] s. (med.) duodenită. duodenum [>dju:oH'di:nom],pl. duodena [-'dino] s. (anat.) duoden. duodiode [idju:o«'daioud] s. (tel.) diodă dublă. duologue ['dju(:)abg] s. v. d i a 1 o g u e (I). duopoly [dju(:)'opaeli] s. (com.) duopol (piaţă controlata de doi ofertanţi). duopsony [dju:'opsoni] s. (corn.) duopsonie (piaţă controlată de doi cumpărători). dup [dAp] vb. tr. (dial.) a deschide. dupable ['dju:pobl[ adj. v. d u p e a b 1 e. dupe [dju:p] I- s. înşelat, păcălit, om tras pe sfoară; naiv, găgăuţă; to be the ready ~ of smb. a se lăsa uşor tras pe sfoară de cineva. II. vb. tr. a înşela, a amăgi, a păcăli, a trage pe sfoară. dupeable ['djupobl] adj. uşor de înşelat / de tras pe sfoară, credul, naiv, fraier. duper ['djupor] s. înşelător, escroc, şarlatan; şmecher. dupery ['djupori] s. înşelătorie, înşelăciune, şarlatanie; înşelare, păcălire. duplation [dju(:)'pleij3n] s. dublare. duple ['dju:pl] adj. 1. (rar) dublu, îndoit. 2. (muz.) de două măsuri, în doi timpi, binar. duple rhythm [~ 'rictam] s. (muz.) măsură în doi timpi; măsură binară. duple time [~ taim] s. v. d u p 1 e r h y t h m . duplex ['dju:pleks] adj. 1. dublu; (format) din două părţi. 2. (tel.) duplex. duplex apartment [~ o'pa:tmont] s. (amer.) locuinţă cu camere situate la două ettje. duplex crank [~ krasrjk] s. manivelă dublă. duplex engine [~ ren^in] s. (telm.) motor cu doi cilindri. duplex glass [~ gla:s] s. sticlă incasabilă, securit. duplex house [~ haus] s. (amer.) casă cu două apartamente / pentru două familii.



306



duplex lamp [~ temp] s. lampă cu două fitiluri. duplex telegraphy [~ ti'legrafi] s. (tel.) telegrafie (sistem) duplex. duplicable ['djuiplikabl] adj. care poate fi duplicat. duplicate I. ['dju:plikit] adj. 1. duplicat, dublu, în dublu exemplar. 2. dublu, îndoit, de două ori mai mare. 3. reprodus întocmai,fidel;exact, identic. 4. de rezervă, de schimb. II. s. 1. duplicat, copie; in ~ în două exemplare, cu copie. 2. pl. (nmi ales telm.) rezerve; piese de schimb / de rezervă. 3. sinonim. III. ['dju:plikeit] vb. tr. 1. a duplica, a dubla. 2. a dubla, a multiplica cu doi. 3. a face o copie (cu gen.), a scrie / a tipări în două exemplare. duplicating machine ['dju:plikeitirj mo'/i:n] s. maşină de multiplicat. duplication [idju:pli'kei/pn] s. 1. duplicare; dublare, înmulţire cu doi. 2. facere a unui duplicat / a unei copii. 3. dublare (a unei linii aeriene). duplicator ['dju:plikeitor] s. 1. maşină de multiplicat / de copiat, şapirograf, gestăttner. 2. maşină de înregistrat; maşină de calculat bonurile de casă. duplicity [dju(:)'plisiti] s. duplicitate, făţărnicie, rea-credinţă; joc dublu. durability [idjuoro'biliti, ,djoor-, -lot-] s. durabilitate, trăinicie; stabilitate; longevitate; rezistenţă (a materialelor). durable ['djuorobl, 'djoor-] adj. durabil, trainic; rezistent, solid. durable goods [~ 'gudz] s. pl. (amer. ec.) v. d u r a b 1 e s. durableness ['djuorablnis] s. v. d u r a b i 1 i t y. durables ['djuorablz] s. pl. (ec.) mărfuri neperisabile. durably ['djuoroblij adv. în mod trainic. durai ['djuorol] s. v. d u r a 1 u m i n. duralumin [djuo'raeljumin, djoo'r-1 s. (metal.) duraluminiu, duraluminium [idjuoradju'miniom] s. v. d u r a 1 u m i n. dura mater ['dju:ra 'meitor[ s, (lat. anat.) dura mater. duramen [djua'reimen] s. (bot.) duramen, măduva lemnului. durance ['djuoronsj s. 1. (mai ales ret., poetic) întemniţare, detenţie; in ~ vile într-o temniţă blestemată. 2. (înv.) postav, stofă, aba. 3. (înv.) durabilitate, trăinicie. 4. (?«v.) răbdare. duration [djus'reijan, djoo'r-] s. durată; perioadă, timp; for the ~ of the war a) pe întreaga durată a războiului; în perioada / în timpul războiului; b) (pop.) până la sfântu-aşteaptă; of short ~ de scurtă durată, trecător. durative ['djuorotiv, 'djoor-J adj. (gram.) durativ. durbar ['do:ba:r] s. (anglo-indian) 1. curtea principilor indieni. 2. recepţie de gală dată de un principe indian. 3. divan domnesc; curte regală; guvern. dure [djuor] (înv. poetic) vb. A. intr. a dura, a dăinui, a se prelungi. B. tr. a suporta, a îndura. duress(e) [djus'res, 'djuores] s. 1. privare de libertate, întemniţare, încarcerare. 2. (jur.) violenţă, silnicie; constrângere; to do smth. under ~ a face ceva din constrângere; plea of ~ excepţie pentru violenţă (pentru anularea de nulitate). during ['djuorirj, 'djoor-J prep. în (tot) timpul, în vremea, în cursul, în decursul, de Ia un capăt la celălalt al, de la începutul până la sfârşitul (toate cu gen.). durmast ['do:msest, -raa:st] s. (bot.) gorun (Quercus sessiliflora). durometer [djuo'romitor] s. (metal.) durometru, aparat de încercat duritatea. durra ['duroj s. (arab. bot.) sorg african (Sorghum vulgare). durst [do:st] past de la d a r e 1 (1,1). dusk [dAsk] I. s. înserare, amurg, crepuscul. II. adj. (poetic) de amurg, crepuscular, întunecat. III. vb. (poetic) A. intr. a amurgi, a se însera, a se întuneca. B. tr. a întuneca, a umbri. duskiness ['dAskinis] s. 1. înserare, întunecare; întuneric. 2. culoare închisă / întune­ cată. dusk-to-dawn curfew ['dAskto'dom 'ka:fju] s. stingerea focurilor, interzicerea circulaţiei pe străzi de la căderea nopţii până în zori în timpul stării de asediu; to impose ~ a interzice circulaţia pe străzi etc. dusky ['dAski] adj. 1. de amurg, de înserare, crepuscular, întunecat, întunecos, cuprins de întuneric; umbrit; ~ thicket desiş întunecos. 2. închis, de culoare închisă; mohorât, întunecat, sumbru. dust [dAst] I. s. 1. praf, pulbere; colb; prăfărie; (poetic) ţărână; gold ~ praf aurifer; to bite the ~ a) a muşca ţărâna, a cădea răpus / mort; b) a cădea de pe cal; humbled in / to the ~ umilit la culme, obidit, făcut de ocară; călcat în picioare; (amer.) to give the ~ to a o lua înaintea (cuiva), SL întrece (cu ac), a depăşi (cu ac.); (amer.) to take smb.'s ~ a rămâne în urma cuiva; a rămâne de căruţă; a rămâne la coadă; to throw ~ in smb.'s eyes a arunca praf în ochii cuiva; ~and ashes a) praf şi pulbere; b) nimic, zero; to turn to ~ and ashes a se preface în praf şi pulbere; (amer.) to be put for the ~ a călări, a merge călare; (amer.) to eat ~ a fi pedepsit, a suferi o pedeapsă, a merge la Ganossa; to kiss the ~ a) a suferi o înfrângere, a fi învins / bătut; b) a se înjosi, a se umili, a-şi pune cenuşă în cap; a fi slugarnic, a se târî în faţa cuiva; to make the ~ fly a) a face gălăgie / scandal / tărăboi, a stârni un tămbălău; b) a se pune pe treabă, a se apuca de ceva; to shake the ~ from / off one's feet a pleca furios / indignat; Tom shook the ~ of that house off his feet Tom a părăsit casa aceea jurându-se că nu se mai întoarce. 2. oseminte, rămăşiţe pământeşti; in the ~mort. 3. gunoi menajer. 4. (bot.) polen. 5. (sl.) bani, sunători, parale, biştari, lovele; down with the /your ~ banii pe masă!. 6. scandal, tărăboi, zarvă, gălăgie; to raise / to make / to kick up a ~ a face scandal / tărăboi / zarvă; that a ~! ce gălăgie! ~ and heat focul luptei. 7. v. d u s t b r a n d. 8. (fig.) praf . şi pulbere, nimic, vax. 9. (sl. austr.) făină. II. vb. A. tr. 1. a prăfui, a umple de praf. 2. a curăţa de praf, a şterge praful de pe, a şterge / a scutura de praf; to ~ a table a şterge o masă de praf; (fam.) to ~ smb.'s jacket / doublet for him a trage cuiva o mamă de bătaie / o sfântă de bătaie, a burduşi / a bate pe cineva. 3. a înşela, a păcăli; to ~ the eyes of a arunca praf în ochii (cuiva), a înşela, a amăgi (pe cineva). 4. a presăra cu (făină,



 307



pudră de zahăr etc.). 5. (chim.) a pulveriza. 6. (agr.) a pulveriza insecticid asupra (cu gen.). B. iu/r. 1. a se acoperi cu praf. 2. (despre păsări etc.) a se scălda în praf. 3. a şterge praful, a face curăţenie. 4. (şi to ~ out) (şl.) a fugi, a da bir cu fugiţii, a o şterge, a se topi, a o întinde. dust arrester ['dASt acesta1"] s. (tehn.) desprăfuitor; filtru de praf. dustbin ['d/vstbin] s. ladă de gunoi, coş de gunoi; (jig.) to throw into the ~ a arunca la lada de gunoi / la coş; a lăsa baltă. Dust Bowl ['dASt iboul] s. 1. denumire dată regiunilor despădurite şi secetoase din vestul Statelor Unite. 2. dust bowl pârloagă, pustiu, teren părăginit. dust brand [~ brasnd] s. (bot.) tăciune (boală la cereale cauzată de o ciupercă). dust cart [~ ka:t] s. căruţă de gunoi. dust cloak [~ klouk] s. v. d u s t c o a t . dust coat [~ kout] ş. manta de praf (purtată în călătorie). dust collector [~ kailcktar] s. aspirator de praf. dust colour [~ ikA.tar] ş. culoare cenuşiu-roşcat. dust core [~ ka:r] ş. (electr.) miez mulat. dust cover [~.kAvar] s. cămaşă, învelitoare (de carte), supracopertă. dust devil ['dAst rdcvl] s. vârtej (de praf sau de nisip). dust disease [~ diizhz] s. (fam.) silicoză. duster ['dAstar] ş. 1. cârpă de praf. 2. aspirator de praf. 3. persoană care şterge praful. 4. (amer.) v. d u s t c o a t. 5. pulverizator. 6. (mine) sondă neproductivă (de petrol). duster coat [~ kout] s. impermeabil (uşor) pentru voiaj. dust exhauster [~ igiza:star] s. (tehn.) aspirator de praf. dust gown [~ gaun] s. halat. dust guard [~ ga:d] s. apărătoare de noroi şi praf (la bicicletă I automobil). dusthole [~houl] s. groapă de gunoaie, gunoişte. dusting ['dAstin] s. 1. ştergere a prafului. 2. praf antiseptic (pentru răni). 3. (si.) bătaie, mamă de bătaie, tăvăleală; to give a ~ a bate zdravăn, a zvânta / a snopi în bătaie, a burduşi. 4. (mar. si.) legănatul vasului pe vreme de furtună. 5. (agr.) prăfuire. dust jacket [~ ^askit] s. v. d u s t c o v e r . dustman ['dAstman],pl. dustmen [~] s. 1. gunoier. 2. Moş Ene; the ~is coming vine Moş Ene pe la gene. dust nuisance ['dASt >nju:sns] ş. formarea unei cantităţi prea mari de praf (în timpul procesului de muncă). dustpan fdAStpsen] s. făraş. dust-proof [~pru:f] adj. impermeabil / etanş la praf. dust shot [~ jot] s. ploaie de alice. dust storm [~ sto:m] s. furtună cu praf. dust-up [~Ap] ş. (fam.) ceartă, sfadă, răfuială; to have a ~ with smb. a avea o răfuială cu cineva, a se certa cu cineva. dust well [~ wcl] s. (geol.) puţ crioconitic. dust wrapper [- traspa1-] s . v . d u s t c o v e r . dusty ['dAsti] adj. 1- prăfuit, prăfos, plin de praf, colbăit. 2. (fig.) prăfuit, colbăit, mucegăit, neinteresant. 3. fărâmiţat, (făcut) praf. 4. (şl. mar.) furtunos, agitat. 5. plat, stupid, neinteresant; echivoc, în doi peri, neserios; ~ answer răspuns în doi peri / aiurea, ■v- (fam.) not so ~ merge, destul de bun. dusty miller [~ imila1"] s. 1. (bot.) urechea-ursului (Primula auricula). 2. nada, momeală artificială (pentru prins peşte). Dutch [dAt/] I. adj. 1. olandez; (amer.) olandez; german. 2. to go ~ (with smb.) a împărţi (cu cineva) cheltuielile. II. s. 1. the ~a) olandezii, poporul olandez; the ~ have taken Holland ai descoperit America sau oul lui Columb; mare scofală; b) (înv.) germanii. (fam.) that / it beats the ~ asta-i culmea, asta pune vârf la toate, asta le întrece pe toate, asta-i prea de tot. 2. limba olandeză; High ~ limba germană de sud; Low ~ limba germană de nord, incluzând limba din Olanda şi alte dialecte nordice; double ~ galimatias, limbă păsărească; a) la ananghie; b) în dizgraţie, la index. 3. (mai ales my old ~) (sl.) jumătatea mea, baba mea. -0* (mil. sl.) to do a ~ a dezerta. Dutch act [~ 'aekt] ş. (fam.) sinucidere. Dutch auction [~ 'a:k/3n] s. (ec.) licitaţie la care se coboară preţurile până se găseşte un cumpărător. Dutch bargain [~ 'ba:gin] s. 1. învoială / târg care se încheie cu aldăniaş. 2. târg prost (pentru una din părţi), păcăleală. Dutch barn [~ 'ba:n] s. şură, şopron (pentru fân I paie). Dutch baulk [~ 'ba:k] ş. grindă olandeză (de 14-30 picioare lungime). Dutch cheese [~ rt/i:z] ş. brânză de Olanda. Dutch clock [~ 'kbk] s. (sl.) 1. nevastă, babă. 2. plasă de pat. Dutch comfort [~ 'kAmfat] s. (fam.) slabă mângâiere, tristă consolare. Dutch concert [~ 'konsat] ş. (fam.) babilonie, concert la care fiecare cântă în legea lui I cum îl taie capul. Dutch consolation [~ ikansa'lei/pn] s. v. D u t c h c o m f o r t . Dutch courage [~ 'kAridj] s. (fam.) curajul beţivului. Dutch date [~ 'deit] s. (amer.) întâlnire între un băiat şi o fată, în cursul căreia cheltuielile sunt suportate pe din două. Dutch defence [~ di'fcns] s. apărare simulată / de ochii lumii. Dutch feast [~ Ti:st] s. petrecere la care gazda bea mai mult decât invitaţii. Dutchie ['dAt.fi] ş. (amer. pop.) 1. olandez. 2. german. Dutchman ['dAt/man],pl. Dutchmen [~] s. 1. olandez; (amer.) olandez; german; I'm a ~ if să nu-mi zici pe nume, dacă; să mă ia naiba, dacă; să-mi zici mie cuţu, dacă. 2. (mar.) vas olandez, corabie olandeză; Flying ~ „Olandezul zburător", vasul-fantornă. Dutch metal [~ 'metlj s. 1. (metal.) tombac, aliaj de cupru si zinc. 2. (jig.) strălucire falsă. Dutch nightingale [~ 'naitirjgeilj s. (înv., dial.) broască, broscoi.



dyed-in-the-wool



Dutch oven [~ 'Avan] s. 1. grătar care se pune în faţa focului din cămin. 2. (amer. mii.) cuptor de bucătărie / de campanie. Dutch pink [~ 'pirjk] s. (sl.) sânge, borş, boiangerie. Dutch School [~ 'sku:l] s. (arte) Şcoala olandeză. Dutch tile [~ 'tail] s. cahlă, placă de teracotă. Dutch treat [~ 'tri:t] s. (fam.) masă /petrecere la care fiecare îşi plăteşte partea. Dutch uncle [~ 'Arjkl] s. (fam.) moralist, moralizator, mentor; to talk like a ~ a ţine predici, a da lecţii de purtare, a face morală; a-şi spune răspicat părerea. Dutch widow [~ 'widou] s. (înv.) prostituată, femeie de stradă. Dutch wife [~ 'waif] ş. (în India) sprijin pentru picioare (grătar). Dutchwoman ['dAt/rwuman], pl. Dutchwomen [-twimin] s. (femeie) olandeză. duteous ['dju:tias] adj. 1. v. d u t i f u 1. 2. supus, smerit, slugarnic. dutiable ['dju:tiabl] adj. impozabil; supus taxelor vamale. dutiful ['djmtiful] adj. 1. pătruns de simţul datoriei, conştiincios. 2. supus, ascultător, docil; blajin; respectuos. dutifully [-i] adv. supus, cu supunere, ascultător. dutifulness [-nis] s. 1. conştiinţa datoriei, conştiinciozitate. 2. ascultare, supunere. duty ['dju:ti] s. 1. datorie, îndatorire, obligaţie; to do one's ~ a-şi face datoria; sense of ~ sentimentul datoriei; you are in ~bound to do it e de datoria ta s-o faci. 2. datorie, serviciu, slujbă; on ~ la datorie; de serviciu; de pază; de gardă; off ~ liber, care nu e de serviciu; (mil.) to hire one's ~ a angaja pe cineva să facă de serviciu în locul său; (mii. mar.) ~covered by orders serviciu comandat. 3. dare, impozit, taxă, taxe; impozit fiscal; custom duties taxe vamale. 4. respect, stimă, consideraţie; he sends his ~ to you vă trimite respectuoase salutări. 5. (tehn.) randament (dat de o maşină); putere mecanică, efort; sarcină; (agr.) ~ of water concentraţie de apă necesară pentru fertilitatea unei suprafeţe. ♦ to do ~ for a) a servi de, a ţine loc de; b) a trece drept. duty call [~ ka:l] s. vizită de obligaţie. duty-free [~'fri:] I. adj. (despre mărfuri) neimpozabil; scutit de taxe vamale. II. adv. scutit de taxe / vamă, îără vamă; fără impozit. duty list [~ list] s. orar, program; lista persoanelor de serviciu sau a îndatoririlor lor (la o instituţie, tabără etc.). duty-man [~msen],pl. duty-men [~men] s. (mar.) om de corvoadă. duty-paid [~'peid] adj. cu taxele achitate; cu vama plătită. duumvir [dju(:)'Amvar, 'dju:amvar],pl. duumvirs [-z] şau duumviri [-variai] s. (ist. Romei) duumvir. duumvirate [dju(:)'Amvirit, -var-] s. (ist. Romei) duumvirat. dux [dAks] s. (scot.) primul elev (dintr-o clasă); premiant. dwale [dweil] s. (bot.) mătrăgună, iarba-codrului (Atropa belladonna). dwarf [dwa:f] I. s. 1. pitic, pigmeu; liliputan; prichindel. 2. animal / plantă pitică / pipernicită. 3. (mitol.) pigmeu; gnom. II. adj. pitic, scund, mic; nedezvoltat, pipernicit, liliputan. III. vb. A. tr. 1. a împiedica creşterea (cu gen.), a opri dezvoltarea (cu gen.); a pipernici, a chirci; a opri din creştere. 2. a micşora, a reduce, a face mai mic (aparent); the little house was ~ed by the surrounding elms căsuţa părea şi mai mică din cauza ulmilor care o înconjurau. 3. a întârzia (dezvoltarea mintală). B. Mtr. a se pipernici, a se (în)chirci, a se micşora. dwarf aider ['dwaf 'a:ldar] s. (bot.) specie de cruşin (Rhamnus alnifolia). dwarfish [-i/] adj. 1. pitic, de pitic. 2. chircit, pipernicit, nedezvoltat; mic, scund, mărunţel. dwarfism ['dwaifizsm] s. 1. (biol.) nanism. 2. (bor.) piticire (a plantelor). dwarf tree ['dwa:f tri:] s. arbore pitic. dwell [dwel],pas/ şi part. trec. dwelt [-t] sau dwelled [-d] vb. intr. 1. a locui, a trăi, a domicilia, a sălăşlui; to ~ in a house a sta într-o casă. 2. (despre cai) a se opri, a şovăi (în faţa obstacolelor). 3. to ~(up)on a se opri asupra; (cu gen.); a stărui asupra (cu gen.); a se ocupa cu / de, a cerceta, a studia, a examina; (muz.) to ~ on a note a ţine (mult) o notă, a lungi o notă; to ~ (up)on a subject a dezbate / a analiza pe larg un subiect, a trata pe larg o problemă; an event on which his memory loved to ~ amintirea unei întâmplări asupra căreia îi plăcea să zăbovească. dweller ['dwela1"] s. 1. locuitor, locatar. 2. cel care se opreşte în faţa obstacolelor. dwelling ['dwelirj] s. locuinţă, casă, sălaş. dwelling house [~ haus] s. casă de locuit, locuinţă. dwelling place [~ plcis] s. domiciliu, locuinţă, reşedinţă. dwelt [dwelt] past şi part. trec. de la d w e l 1. dwindle ['dwindl] vb. A. iutr. 1. a se micşora, a se face (din ce în ce) mai mic, a se împuţina; a slăbi, a se trage, a se ofili, a se topi; a se risipi, a se irosi, a se stinge. 2. a decădea, a degenera, a intra în declin. B- tr. a micşora, a împuţina; a slăbi. dwindler [-a1"] ş. om / animal mic; om scund / pipernicit / prizărit / pitic / mic de stat; pigmeu, stârpitură. dyad ['daised, 'daiad] s. 1. numărul doi; doi, pereche; (mat.) diadă. 2. (chim.) clement bivalent; atom / radical bivalent. dyadic [dai'zedik] adj. format din două elemente, bi-. Dyak ['daisek, 'daiak] s. (geogr.) băştinaş din Borneo. dye [dai] I. s. 1. vopsea; boia; pigment; materie colorantă, substanţă colorantă, colorant, baiţ. 2. culoare; nuanţă, tentă; (fig.) scoundrel of the deepest ~ ticălos de cea mai josnică speţă. II. part, prez. dyeing ['daiirj] vb. A. tr. a vopsi, a colora, a boi; ~d in the wool sau ~d in grain a) ţesut din lână colorată; îmbibat puternic cu vopsea; b) solid, trainic, durabil; (fig.) ~d-in-the wool Tory reacţionar îndărătnic / înrăit; to ~smth. red a vopsi ceva în roşu. B. iutr. a se colora, a se vopsi; a prinde vopseaua; it ~s well prinde bine vopseaua. d'ye [dja] (fam.) prese, de la d o y o u . dyed-in-the-wool ['daidinâa'wul] adj. (fam.) complet; sadea.



 dye house



308



dynastic [di'naestik, dai'n-] adj. dinastic. dye house ['dai haus] s. vopsitorie, boiangerie. dynasty ['dinasti] s. dinastie, familie domnitoare. dyeing ['daiin] s. 1. vopsit, vopsire, colorare. 2. arta vopsitului, vopsitorie. dyer ['daia'J s. vopsitor, boiangiu. dynatron ['dainatron] s. 1. (fiz.) dinatron, mezon greu. 2. (ebi.) triodă (folosită ca r oscilator). dye remover ['dai ri'mu:va ] s. (text, etc.) decoloram. dyer's broom ['daiaz bru:m] s. (bot.) drobiţă, drobuşor, genistră, drog, grozamă (Genista dyne [dain] s. (fiz.) dină. tincioria). dynode ['dainoud] s. (fiz.) dinod. . dyer's weed [~ wi:d] s. (bot.) numele mai multor plante folosite pentru facerea ■ . . dysarthria [dis'a:0ria] s. (psih.) disartrie. vopselelor (drobiţă etc.). dyscrasia [dis'kreizja, -31a] s. (mea'.) discrazie. dye stuff [~ stAf] s. substanţă / materie colorantă, colorant. dysenteric [disan'terik, -sen-] adj. (med.) disenteric. dysentery ['disantri, amer. -teri] s. (mea'.) disenteric. dye wood [~ wud] s. lemn folosit în vopsitorie (băcan, arin). -■■ dysfunction [dis'fAnk/an] s. (med., psih.) disfuncţie. dye works [~ wa:ks] s. vopsitorie, boiangerie. dying ['daiin] I. adj. 1. muribund, pe moarte, care trage să moară, care se stinge (si dysgenic [dis'd3cnik] adj. degenerescent. fig). 2. de moarte, mortuar. 3. care face pe mortul. <■ till one's ~ day până în ceasul dysgraphia [dis'grafja] s. (psih.) disgrafie. morţii. II. s. moarte; pieire; stingere. dyslalia [dis'laelja, -leilia] s. (psih.) dislalie. dying bed [~ bed] s. patul morţii. dyslogia [dis'loud3ia] s. (psih.) dislogie. dyslogistic [idislo«'d3istik] adj. de dezaprobare; peiorativ. dying oath [~ ouO] s. jurământ făcut cu limbă de moarte / pe patul morţii. 1 dyke [daik] s. v. d i k e. dysrnetria [dis'metrja, -tria] s. (med.) dismetrie. 2 dyke [daikj s. (austr. si.) 1. latrină, privată. 2. pisoar. dysmnesia [dis'niizja, -3ia] s. (psih.) dismnezie. dynamic [dai'nzemik, di'n-] I. adj. 1. dinamic; activ, energic, neadormit. 2. (med.) funcţio­ dyspepsia [dis'pepsia, -sja] s. (med.) dispepsie; indigestie, proastă digestie. nal. II. s. 1. forţă motrice / dinamică, impuls, stimulent. 2. (fig.) v. d y n a m i c s (1). dyspeptic [dis'peptik] I. adj. 1. (med.) dispeptic. 2. abătut, melancolic, indispus; pesimist. dynamical [-al] adj. v. d y n a m i c (1,1). II. s; 1. (med.) dispeptic. 2. pesimist; melancolic. dysphasia [dis'feizja,-3ia] s. (psih.) disfazie. dynamically [-ali] adv. dinamic; activ, energic. dysphonia [dis'founja, -nia] s. (psih.) disfonie. dynamics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) 1. (fiz.) dinamică. 2. forţe motrice, impulsuri,. dysphoria [dis'fo:rija, -ria] s. (psih.) disforie. stimulente. dyspnoea [dis'pni(:)a] s. (mea1.) dispnee, greutate de a respira, respiraţie anevoioasă. dynamic testing [dai'naanik 'testirj] s. (infor.) testare dinamică (a programelor). dyspnoeal [dis'pni(:)al] adj. (med.) de dispnee. dynamism ['dainamizam] s. (filoz.) dinamism. dysprosium [dis'prousiam, -Ii-] s. (chim.) disprosiu. dynamist ['dainamist] s. 1. specialist în dinamică. 2. (filoz.) dinamist, adept al dysrhythmia [dis'riiJmja, -mia] s. (psih.) disritmie. dinamismului.. dysthymia [dis'Saimja, -mia] s. (livresc) distimie. dynamitard ['dainamiita:d] s. v. d y n a m i t e r. dystonia [dis'tounja, -nia] s. (med.) distonie. dynamite ['dainamait] I. s. dinamită. II. vb. tr. a dinamita, a arunca în aer cu dinamită. r dystrophia [di'stroufja, -fia] s. (med.) distrofic dynamiter [-a ] s. 1. dinamitard. 2. (mii.) artificier. dystrophic [dis'trafik] adj. 1. (med.) distrofic. 2. (ecologie) (despre lacuri) sărac în dynamitic [idaina'mitik] adj. de dinamită; ca dinamită. materii nutritive necesare dezvoltării vieţii vegetale. dynamo ['dainamou] s. (electr.) dinam. dystrophy ['distrafi] s. (m«l.) distrofic dynamo-electric [-i'lektrik] adj. (electr.) dinamo-electric. dysuria [dis'juiria] s. (med.) disurie, strangurie, tenesni. dynamometer [idaina'momitar] s. (fiz-, telin.) dinamometru. dysury ['disjuari] s. v. d y s u r i a. dynast ['dinast, -na;st] s. monarh, conducător / reprezentant al dinastiei.



 E, e [i:], pl. Es, E's, es, e's [i:z] s. 1. E, e, a 5-a literă a alfabetului englez. 2. (muz.) (nota) rai; key of E flat cheia de mi bemol. 3. (mar.) vas de categoria a H-a. 'e [i] pron. perş. (pop.) v. h e. each [i:t/] adj., pron. fiecare, pron. fiecine (luat în parte, individual); ~ and aii toţi, toată lumea, fără alegere; ~ other a) unul pe altul, unul pe celălalt; b) unul altuia, unul celuilalt; one ~ câte unul de fiecare; they cost a penny ~ costă un peni bucata; the sides of two triangles are equal ~ to ~ laturile omoloage a două triunghiuri sunt egale; ~ day a) fiecare zi; b) în fiecare zi; we call on ~ other ne vizităm reciproc. eager ['i:gorj adj. 1. domic, doritor; nesăţios, avid, lacom, însetat, setos; nerăbdător; - for /after fame setos de glorie; ~to be off nerăbdător să plece. 2. înflăcărat, pasionat, înfocat, zelos. 3. energic: ~ pursuit urmărire energică / înverşunată. 4. (înv.) înţepător, picant (la gust). 5. (înv., despre aer, vreme etc.) rece, tăios, aspru. eagerly ['i:gali] adv. 1. cu înflăcărare, cu înfocare, aprig, plin de zel. 2. lacom, cu nesaţ, cu aviditate; cu nerăbdare; cu grabă, iute, repede, în pripă. eagerness ['i:ganis] s. 1. dorinţă; poftă; înflăcărare; nerăbdare; iuţeală, grabă. 2. zel, ardoare. eagle ['i:gl] s. 1. (omit.) vultur; (pasări din genurile Aquila, Neophron, Aegypius, Gyps etc.); harpy ~ harpie; (amer. pol.) to fly the ~ a ţine discursuri naţionaliste sforăitoare / discursuri patriotarde. 2. (amer.) monedă de aur de zece dolari; double ~ monedă de aur de 20 de dolari. eagle-coloured [~ikAlad] adj. (despre cai) murg. eagle-eyed [~'aid,'--] adj. cu ochi vultureşti / de vultur; cu o privire vulturească / de vultur / pătrunzătoare. eagle fern [~ fa:nj s. v. b r a c k e n . eagle fisher [~ ifi/ar] s. (omit.) vultur-dc-pcştc, uligan-pescar (Pandion haliaetus). eagle-like [~-laik] adj. ca de vultur; ca un vultur; vulturesc. eagle nose [~ nouz] s. nas acvilin. eagle-owl [~'aul,'--] s. (omit.) bufniţă, buhă (Bubo bubo). eagle's beak [ri:glz bi:k] s. (fam.) nas coroiat / acvilin. eaglestone ['i:glstoun] s. (mineral.) aetită; concreţiuni de limonit. eaglet ['i:glitj s. pui de vultur, vulturaş. eagle wood ['i:gl wud] s. lemn dc aloe. eagre ['cigar, 'i:gar] s. 1. flux subit şi puternic. 2. (hidr.) mascaret. ealdorman ['eldaman] s. v. a l d e r m a n . ear1 [iar] s. 1. ureche; to be all ~s a sta cu urechile ciulite, a fi numai urechi; about one's ~s a) gata să se dărâme, prăbuşindu-sc; b) de jur împrejur; (înv.) to bow smb.'s "-5 a condamna pe cineva la robie veşnică; to box smb.'s ~ a trage o palma cuiva; to drag / pull by the ~s a acţiona brutal, a folosi forţa; dry behind the ~s matur, în toată firea; for smb.'s private ~ la urechea cuiva, în secret; (amer. vulg.) to get up on one's ~s a se supăra, a-şi ieşi din pepeni / din sărite, a-i sări muştarul; (amer. vulg.) to get up / to go (off) on one's ~ a se pune pe treabă, a se apuca de lucru; (vulg.) to give smb. a thick ~a trage cuiva o palmă zdravănă; (înv.) go shake your ~s! întinde-o! şterge-o! cară-te!; it goes in at one ~ and out at the other îi intră pe o ureche şi-i iese pe cealaltă; to have /hold / take by the ~s a ţine bine în mână; a avea Ia cheremul său; to have itching ~s a muri după noutăţi, a fi veşnic în căutare de noutăţi; to have long ~s a fi foarte curios; to lead smb. by the ~s a) a se purta rău cu cineva; b) a subjuga pe cineva, a avea pe cineva la cheremul său; over (head and) ~s sau up to the ~s (până) peste cap, peste urechi; he is over head and ~s in work are de lucru până peste cap; a word in smb.'s - un cuvânt (şoptit) la ureche; deaf in one ~ surd de o ureche; I would give my ~s for it aş da / aş face orice pentru asta; were your ~s burning last night? n-ai sughiţat aseară?/ nu ţi-au ars obrajii aseară? (pentru că am vorbit despre tine); to send smb. away with afleain his ~ a face pe cineva de două parale, a-i da cuiva de cheltuială; (fam.) one'(s) / an ~ to the ground atent, la pândă; a politician with an ~ to the ground un politician iscoditor / ager; to prick up one's ~s a-şi ciuli urechile, a fi numai urechi; (fam.) he is up to his ~s in trouble are peste măsură de multe necazuri, abia îşi mai vede capul de atâtea necazuri; he is up to the ~s in debt s-a înglodat în datorii până în gât / până peste cap; to be up to the ~s in love a fi îndrăgostit lulea; to wash an ass's ~s a se strădui în



zadar, a căra pietre la munte; wet behind the ~s papă-lapte, mucos, cu caş la gură; to set by the ~s a face să se certe, a asmuţi, a întărâta, a baga zâzanie între (doua persoane); to be by the ~s a fi la cuţite; (amer. si.) to throw smb. out of his ~ a da pe cineva pe scară afară, a da cuiva un picior în spate, a trimite pe cineva la plimbare; to tumble about one's ~s a se nărui, a se dărâma, a se prăbuşi, a se nimici; he saw the illusions tumbling about his ~s a văzut cum i se năruie toate iluziile / cum i se duc de râpă toate planurile; (amer. si.) to walk off on one's ~ a pleca mâniat / furios / turbat, a trânti uşa după sine. 2. (fig.) ureche, auz; to have an ~ for music a avea ureche muzicală / ureche bună; to play by ~ a cânta după ureche; the two bars of music were constantly singing in my ~s crâmpeiul de cântec îmi suna mereu în urechi; to come to smb.'s ~(s) şau to reach smb.'s ~s a ajunge la urechile cuiva, a fi auzit de cineva; to fall upon smb.'s ~ a atrage atenţia cuiva, a fi auzit de cineva, a ajunge la urechile cuiva; to give / lend an ~ to a asculta (păsul cuiva etc.); (prov.) give every man thine ~ but few thy voice ascultă pe toţi. dar nu vorbi decât cu puţini; to grate / jar upon the ~ sau to offend the ~ a zgâria auzul, a supăra la urechi; (înv.) to have/ to put on merchant's ~s a face pe surdul, a se preface că nu aude; to make the ~s tingle a asurzi, a lua urechile, a împuia urechile; to meet smb.'s ~ a se auzi, a fi auzit; not for ~s polite vulgar, care nu c pentru urechi fine / pentru oameni bine crescuţi; to split smb.'s ~s a asurzi / a năuci pe cineva, a împuia urechile cuiva; to strain one's ~s a-şi încorda auzul, a ciuli urechile; to tickle the ^ s ) a suna bine, a fi plăcut la auz; (fig.) a măguli auzul; to turn/ lend a deaf ~ to sau to close / seal / shut / stop one's ~ to a fi surd la, a nu asculta (cu ac); willing ~ atenţie binevoitoare, solicitudine; to win / gain / have smb.'s ~ a avea trecere la cineva, a fi bine cu cineva, a fi în graţiile cuiva. 3. toartă, mâner. 4. (rar) deschizătură. ear2 I. s. (bot.) spic. II. vb. intr. a da în spic. ear5 vb. tr. (şi to ~ up) (înv.) a ara. ear-ache fiareik] s. (med.) durere de urechi; otalgie; boală de urechi. ear-bash ['iabas/] vb. iutr. (austr. si.) a trăncăni, a vorbi vrute şi nevrute. ear cornet [~.ko:nit] s. cornet acustic. ear drop [~ drop] J.V. e a r r i n g . ear-drum [~drAm] ş. (anat.) timpan. eared [iad] adf cu urechi; urecheat. ear flap ['ia fleep] s. 1. (aiuit.) lobul urechii. 2. (anat.) pavilionul urechii, urechea externă. 3. apărătoare de urechi (la căciulă, la cască). earful fiaful] s. 1. (sl.) bombă, ştire senzaţională. 2. (amer. fam.) reproş, imputare; săpuneală. ear hole ['ia houl] s. gaura urechii. earing ['iarirj] s. (agr.) înspicare. earl [a:l] s. (f. countess) earl, conte (în Anglia, rang de nobleţe de categoria a Hî-a, între „marquis" şi „viscount"). ear lap ['ia lsp] ş. 1. (anat.) lobul urechii; urechea externă. 2. apărătoare de urechi (la căciulă ele). earldom ['a:ldam] s. 1. calitate / titlu de „earl". 2. pământuri stăpânite de un „cari"; comitat. earless fialis] adj. 1. fără urechi; cu urechile tăiate. 2. tară toartă. 3. (fig.) surd, tare de ureche, fudul de ureche, cu auzul slab; care nu are urechi dc auzit. 4. (jîg.) aton, afon, fără ureche muzicală. ear lobe ['ia loub] s. (anat.) lobul urechii. early ['a:li] I. adj. 1. timpuriu; întâiu(l), prim(ul), de început, străvechi, de odinioară; (cel mai) apropiat, grabnic, neîntârziat; matinal, harnic; at an ~date dc timpuriu (în trecut); to keep ~ hours a se scula şi a se culca devreme; (glumeţ) the ~ bird persoană care se scoală devreme; (prov.) it is the ~ bird that catches the worm cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge; to require an ~settlement a cere o soluţionare grabnică; in my ~ days în tinereţea mea, pe vremea mea; he is an ~ riser se scoală devreme / dis-de-dimineaţă; in the ~ morning dis-de-dimineaţă; in the ~ afternoon la începutul după-amiezii; in (the) ~ summer la începutul verii, în primele zile ale verii; the earliest times cele mai îndepărtate timpuri; ~ writers scriitori antici; in ~ days a) în vechime; în antichitate; b) de timpuriu (într-o perioadă îndepărtată din istorie); in the ~ sixties puţin după 1860;



 early door



310



earth coal [~ koul] s. cărbune de pământ. ~ youth prima tinereţe; at an ~ age de mic, de copil; din copilărie; ~ errors greşelile tinereţii; my earliest recollections cele mai îndepărtate amintiri ale mele; it is ~ days earth eater [~ .i:tor] s. mâncător de pământ, lotofag. yet to go there e încă prea devreme de mers acolo. 2. timpuriu, prematur, precoce; earthed [3:0t] adj. (electr.) pus / legat la pământ. ~ peaches piersici timpurii. II. adv. 1. devreme; ~in the alphabet la începutul alfabetului; earthed brush ['o:6t 'brA/] s. (electr.) perie de masă. ~ in the year la începutul anului; ~ in the day (dis-)de-dimineaţă; ~ in life în tinereţe; earthen ['O:6OT] aay. 1. de / din pământ; pământesc, pământean. 2. de / din lut; de / as ~ as January încă în ianuarie; as ~ as possible cât mai devreme posibil. 2. de cu" din argilă; de teracotă. vreme, din timp. III. s. (amer. fam.) unul dintre primii sosiţi, persoană care nu întârzie. earthen pan [~ pam] s. blid, strachină, oală. early door [~ rdo:r] s. (teatru) intrare cu a jumătate de oră înainte de ora oficială earthenware ['o:63nwsor] s. olărie, oale, vase de lut; ceramică. (contra unei taxe suplimentare). earth fall ['s:8 fo:l] s. surpare de teren7 pământ. early-Victorian [~vik'to:ri3n] I. adj. 1. din prima parte a epocii victoriene. 2. învechit, earth-fast [~fa:st] aay. (despre pietre) bine fixat în pământ. demodat, ruginit. II. s. scriitor din epoca victoriană. earth flax [~ fteks] s. azbest. earmark j'i3ima:k] I. s. 1. danga, semn (cu fierul roşu la unele animale). 2. (fig.) semn earth flow [~ flouj s. alunecare de teren I pământ. (distinctiv); stigmat; under ~însemnat. 3. colţ îndoit al unei pagini. II. vb. tr. 1. a însemna earth fork [~ fo:k) s. furcă de bălegar. cu o danga, a danga. 2. (fig.) a stigmatiza, a însemna. 3. a îndoi, a face un semn la (o earth gravity [~ igraeviti] s. gravitaţie, forţa de atracţie a pământului. pagina). 4. (ec.) a aloca (un fond). earth hog [~ tog] s. v. a a r d v a r k. ear-minded [~'maindid] adj. (psih.) sensibil la impresiile auditive. earth house [~ haus] s. 1. casă de pământ. 2. (fig.) mormânt. earth hunger [~ ilurjo'] s. (fig.) dorinţă de a poseda pământ. earn [o:n] vb. A. tr. 1. a câştiga (mai ales prin muncă, prin merite), a agonisi; a primi; to ~ one's living by a-şi câştiga existenţa prin. 2. (fig.) a căpăta, a realiza, a dobândi, earthing l'3:0irj] s. (electr.) legare la pământ, priză de pământ. a câştiga; to ~ fame a câştiga, a dobândi faimă / celebritate / glorie / slavă / vază; to ~ earthing-up ['3:9in>p] s. (agr.) săpatul pomilor la rădăcină. a character for audacity a-şi câştiga reputaţia de om îndrăzneţ. B. intr. 1. a merita, a fi earth light ['3:0 .laitj s.v. e a r t h s h i n e . merituos, a binemerita. 2. a câştiga bani prin muncă; a face o muncă productivă. earthliness ['3:91inis] s. 1. caracter terestru / pământesc. 2. deşertăciune lumească. 1 r earnest [ o:nist] I. adj. 1. serios; convins; sincer. 2. înfrigurat, nerăbdător; zelos; arzător, earthling ]'3:01in] s. 1. pământean, muritor. 2. plugar, ţăran. înfocat, fierbinte, aprins; hotărât; aprig, violent; avan; an ~ desire o dorinţă arzătoare. earthly [ra:Sli] I. adj. 1. lumesc; pământesc; teluric, material. 2. (rar) lutos, argilos, 3. serios, important; grav. II. s. seriozitate; in ~ serios; in all / dead / good / full / sad cu lut, cu pământ, cu humă. 3. posibil, probabil, cu putinţă, imaginabil, de conceput; (fam.) ~ cu toată seriozitatea saw gravitatea; are you in ~? vorbeşti serios?; it is raining in no ~ use fără rost, degeaba, de pomană. II. s. (sl.) not an ~nici o nădejde, nici pomeneală. real ~ plouă de-a binelea; he is in real ~ e de bună credinţă; nu glumeşte; he is very earthly-minded [~'maindid,'—,--] adj. legat de cele pământeşti; frivol. much in ~ a) e foarte convins (de ce spune etc.); b) îşi ia rolul în serios. earthly-mindedness [~maindidnis, '-i—] s. gust pentru plăceri lumeşti. 2 earth magnetism ['3:0 .iraegnitizam] s. magnetism terestru. earnest s. (ec.) 1. avans; arvună, acont. 2. zălog, amanet, garanţie (şifig.); anticipaţie; in ~ of more to come dat ca acont; an ~ of one's good intentions o dovadă a bunelor earthman ['o:6m3n, -mam], pl. earthmen [-mai, -men] s. pământean, locuitor al Terrei. sale intenţii. earth movement [~ .mmvmont] s. v. e a r t h p r e s s u r e . earnestly [-li] a«V. 1. serios, pe un ton serios, cu toată seriozitatea. 2. (a spera etc.) earth-nut [~nAt] s. (bol.) 1. alunele (Bunium bulbocastanum). 2. trufă (Tuber sp.). sincer. ♦ he gazed ~ at her o privi lung. earth oil [~ oil] s. ţiţei, petrol. 2 earnest money ['o:nist iniAni] s. v. e a r n e s t (1). earth pin [- pin] s. (electr.) bornă de legare la pământ. earth pitch [~ pit/1 s. smoală minerală. earnestness ['smistnis] s. caracter serios (al unei discuţii etc.); gravitate (a tonului etc.); ardoare, fervoare. earth plate [~ pleit] s. (electr.) priză de pământ. earth pressure [~ ipre/3r] s. (constr., mine) presiune a terenului, împingere a terenului. earnings f'ominz] s. pi. 1. câştig(uri), venit(uri); beneficii, profituri; agoniseală. 2. salariu, leafă; simbrie. earthquake [~kweik] s. 1. cutremur (ae pământ). 2. (/ig.) cutremurare), zguduire, comoţie; cataclism (social etc.), frământare. ear pad ['io pa?d] s. (caiuid.) apărătoare de urechi (la căciulă). earth resistance [~ riizistans] s. (electr.) rezistenţa prizei de pământ. ear-phone [~foun] s. (tel., radio) cască (ae radio, pentru telefonişti). ear pick [~ pik] s. beţişor pentru curăţat urechi. earth return [~ riits:n] s. (electr.) reîntoarcere de curent prin pământ. ear-piece [~pi:s] s. scoica receptorului telefonic. earth road [~ roud] s. drum nepietruit / de care / de ţară I vicinal. ear-piercing [~'pi3sin] adj. (despre strigăte) care îţi străpunge urechea. earth screen [~ skri:n] s. (tel.) contragreutate. earth sculpture [~ i.skAlpt/or] s. (geol.) gliptogeneză. earplug ['ia pkg] s. tampon de pus în urechi, antifon. earring [~rirj] s. cercel. earth shaker [~ ./eik3r] s. (poetic) Neptun. ear-shaped [~/eipt] adj. auriform. earthshaking ['o&Jcikirj] adj. 1. primejdios, riscant. 2. zguduitor. 3. esenţial, de ear shell ['ia /el] s. melc mare a7n genul Halioîis (a cărui cochilie se foloseşte pentru importanţă fundamentală. sidef). earth shell [~ /el] s. scoarţa pământului. earshot [~/ot] s. distanţă de la care se aude un sunet; within ~ la o distanţă de la care earth shine [~ /ain] s. (astron.) lumină reflectată de Pământ pe partea întunecată a se poate auzi; out of ~ Ia o distanţă de la care nu se poate auzi, prea departe ca să (se) Lunii. - audă (un strigăt). earth silicon [~ isiliksn] s. (chim.) bioxid de siliciu, silice. earsplitting ['iasplitin] adj. asurzitor, care îţi sparge timpanele. earth slide [~ slaid] s. alunecare de teren. ear tab [~ ta?b] s. ureche (ae căciulă), apărătoare de urechi. earth spider [~ 


 311



ebonize



(glumeţ) to ~ smb. of his purse / cash a uşura pe cineva de bani, a-1 lăsa lefter, a-i fura grabă, încet(işor), domol; take it ~ia-o încet, nu te pripi; fii calm, nu te înfierbânta; uşurel; banii. 4. (mar.) a fila, a slăbi (pânzele, odgoanele); ~her! maşina încet! ~the helm! dă (fam.) ~does it! încet, încet departe ajungi; (mil.) stand ~! de voie! III. s. (fam.) pauză, drumul cârmei; ~ the cable! filează parâma! 5. a încetini, a reduce, a lăsa mai încet. 6. to ~ oprire, răgaz (în muncă); (mar.) ~ all! stop! (comandă pentru vâslaşi). down a încetini, a slăbi, a micşora; to ~ off a împinge de la ţărm; (mar.) a molarisi. B. mtr. easy-chair [~'t/£3r] s. scaun confortabil (de obicei cu spetează); fotoliu. 1. a se mişca, a umbla. 2. a înceta, a se opri. 3. a se domoli, a se modera, a slăbi, a scădea. easy game [~ gcim] s.v. e a s y m a r k (2). 4. to ~ down a se încetini; a-şi încetini mersul; to ~ off a) a se (în)depărta, a porni; easygoing [~.gouirj,'-'--] adj. 1. comod, indolent, lasă-mă sate las; nepăsător. 2. uşuratic, b) v. to ~ d o w n; c) a se uşura, a deveni mai uşor. C. rej7. a se face comod, a se instala fluşturatic. 3. prietenos, plăcut, simpatic, vesel, agreabil. 4. (despre mersul calului) lin, confortabil; to ~ oneself into a chair a se lăsa într-un jilţ. uşor. easeful ['i:zf«l] adj. 1. liniştitor, alinător, calmant; odihnitor. 2. liniştit, tihnit, calm. easy mark [~ ma:k] s. 1. pradă sigură. 2. (fam.) fraier, om care cade sigur în plasă, prostănac, găgăuţă. 3. neocupat, liber. 4. leneş, trândav. easel fi:zl] s. (arte) şevalet; căluş. easy meat [~ mi:t] s. (amer.) v. e a s y m a r k (2). easeless f'i:zlis] adj. 1. lipsit de confort, incomod. 2. nemângâiat, neconsolat. Easy Street [~ stri:t] s. (fam.) ţara unde curge lapte şi miere / unde umblă câinii cu easement ['iizmant] ş. 1. (înv.) potolire, liniştire, domolire; uşurare. 2. comoditate; covrigi în coadă; to be in / (amer.) on ~ a înflori, a-i merge bine, a o duce bine / înlesnire, avantaj. 3. dependinţe, anexe, atenanse. 4. (jur.) servitute. împărăteşte; a fi pricopsit / înstărit / chivernisit. easily ['i:zili] adv. 1. cu uşurinţă, uşor, lesne. 2. liber, nestingherit. 3. liniştit, cu linişte. eat [i:t] I.past ate [et,eit], part. trec. eaten ['i:tn] vb.A.lr. 1. a mânea; a se hrăni eu, easiness ['i:zinis] s. 1. linişte, tihnă, huzur; comoditate; confort; ~ of mind linişte a se nutri eu; a se ospăta eu / din; (amer. sl.) to ~ the ginger a lua crema / caimacul / sufletească, pace, împăcare cu sine. 2. uşurinţă, lesniciune, facilitate. 3. uşurinţă, tot ce e mai bun; to ~ dirt a suferi o umilire / o jignire; a înghiţi hapul / găluşca; to ~ superficialitate. 4. naturaleţe, lipsă de constrângere. 5. indiferenţă, nepăsare. 6. blândeţe humble pie a se supune, a fi supus; a-şi recunoaşte vina, a-şi cere iertare cu umilinţă; (a firii); supleţe. a se înjosi; I'll ~ my boots / hat / head să-mi spui cuţu, pun capul jos; to ~ one's terms east [i:st] I. s. 1. răsărit, est, orient, soare-răsare; the East Orientul; Levantul; Far East / dinners a studia dreptul, a se pregăti pentru avocatură; to ~ one's salt a fi musafirul Orientul îndepărtat, Extremul Orient; Middle East Orientul Mijlociu; Near East Orientul cuiva; to one's words a-şi retrage cuvintele, a retracta, a se dezice; to ~ one's head off Apropiat; to the ~ of la est de, la răsărit de; (prov.) East or West home is best nicăieri a mânca mai mult decât câştigi, a fi o pacoste, a face pagubă; (înv.) to ~ iron a primi o nu e mai bine ca acasă; fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea. 2. (poetic) vânt lovitură; (înv.) to ~ the air a se hrăni cu promisiuni; to ~ a stick a mânca bătaie; (glumeţ) de răsărit. 3. (bis.) altarul bisericii. -0* (amer. si.) about East cum se cuvine, cum scrie well don't ~ me! ei, lasă acum, nu mă omorî dacă am greşit, nu-mi tăia capul pentru la carte; cumsecade. II. adj. 1. estic, de est; răsăritean, oriental; levantin; ~ wind vânt ■ atâta lucru. 2. a mânca, a roade; a distruge, a nimici (şifig.); to ~one's heart out a suferi de răsărit. 2. (biş.) dinspre altar. III. (adv.) la / spre, în răsărit / est; ~ of la răsărit de, la în tăcere. 3. (amer. si.) a ospăta; a hrăni, a da de mâncare (cuiva). 4. to ~ away a) a mânca tot, a devora; b) a mânca, a roade, a distruge; (despre acizi) to ~ in a roade, est de. East-Anglian ['i:st.£erjgli9n] I. adj. din Anglia de Est. II. s. locuitor din Anglia de Est. a pătrunde în, a mânca; to ~ into a irosi, a toca, a cheltui; a delapida; (despre acizi etc.) East Block ['i:st bbk] s. (canad.) the ~clădirea răsăriteană a Parlamentului canadian to ~ off a mânca, a roade; the horse ~s its head off întreţinerea calului costă mai mult decât folosul pe care-1 aduce, mai mare daraua decât ocaua; to ~smb. out of house and (în care se află biroul primului ministru). eastbound [~baund] adj. în direcţia est, mergând spre răsărit, îndreptându-se spre est. home a mânca cuiva tot din casă, a ruina, a aduce pe cineva la sapă de lemn; to ~ up a) a devora, a înghiţi; b) (fig.) a înghiţi / a străbate (distanţe) extrem de repede; c) a roade, East-End ['i:st'end] s. East End (partea de est a Londrei, cu populaţie nevoiaşă). a nu da pace; he is "-en up with curiosity moare de curiozitate. B. refl. to ~onese!f sick East-Ender [-ar] s. locuitor din East End. r a mânca până când i se face rău. C. in/r. 1. a mânca, a lua masa; to ~ well a fi pofticios, Easter ['i:st3 ] s. (rel.) Paşte, Paşti. r a mânca bine, a avea poftă de mâncare; to ~like a ploughman / farmer a mânca zdravăn, Easterday [ i:st3'dei,'—] s. duminica Paştilor, (prima) zi de Paşti. a mânca cât patru; (prov.) ~ at pleasure drink with measure mănâncă bine, dar bea cu Easter eggs [ri:st3r egz] s. ouă de Paşti, ouă roşii; ouă de ciocolată. măsură; (fam.) to ~ like a hog / horse a mânca ca un porc; to ~ like a wolf a mânca Easter eve [~ i:v] s. (rel.) ajunul Paştilor, Sâmbăta Mare. r hulpav / lacom, a înfuleca. 2. a se mânca, a avea (un) gust; to ~ well a avea un gust bun, Easter flower ['i:sto iflaua j s. (bot.) dediţei (Pulsatilla sp.). a fi gustos; to ~ crisp a erănţani, a trosni (în dinţi), a fi crocant; (despre prăjituri, torturi Easter holidays [~ thobdiz] s. pi. vacanţa de Paşti. etc.) to ~ short a se topi în gură. 3. to ~ in a) a lua masa acasă; b) a lua masa la locul Easter lily [~ .lili] s. (bot.) crin (Lilium candidum). easterly ['iistali] I. adj. răsăritean, estic, de est, de răsărit. II. s. vânt de răsărit. III. adv. de muncă; to ~ out a mânca în oraş sau Ia prieteni; to ~ out of smb.'s hand a) a fi la cheremul cuiva; b) a mânca din palmă, a fi supus / blând ca un miel / ca un porumbel; spre răsărit / est; (despre vânt) dinspre răsărit / est. to ~ for the bar v. to ~ o n e' s t e r m s. II. s. pi. (amer. sl.) mâncare, haleală. Easter Monday ['i:ste iiiundi] s. (rel.) a doua zi de Paşti. eastern ['i:sten, -tn] I. adj. 1. răsăritean, estic, de răsărit, de est; ~ window fereastra care dă spre răsărit. 2. situat în partea de (nord-)cst a S.U.A. II. ş. Eastern oriental, locuitor din Orient. Eastern Church [~ t/a:t/] s. (rel.) biserica ortodoxă răsăriteană. easterner ['i:st3n3r] s. 1. v. e a s t e r n (II). 2. Easterner locuitor din partea de est a S.U.A., locuitor de pe coasta Atlanticului sau locuitor din estul Canadei. Eastern Europe ['i:st3:n juarap] s. Europa răsăriteană, răsăritul Europei. eastemism ['iistenizpm] s. orientalism. easternmost [ri:st3rn.moust] adj. cel mai estic, cel mai de est/ de răsărit. Eastern Question ['hstan »kwest/pn] ş. (pol.) problema Orientului (Apropiat). Easter Sunday ['ksta iSAndi] s. (rel.) duminica Paştilor, prima zi de Paşti. Eastertide ['i:ststaid] s. (rel.) perioada de la Paşti până la înălţare sau (uneori) până la Rusalii (respectiv, cele 40 sau 50 de zile de la înviere). East-European ['i:stju3r9'pi(:)9n] adj. din Europa răsăriteană, din răsăritul Europei. East-India Company Hindja 'kAmppni] s. (ist.) Compania Indiilor de Est. East Indian [~ 'indjan] I. adj. din Indiile de Est. II. s. locuitor al Indiilor de Est. easting ['i:stirj] s. (mar.) navigare / curs spre est. East Side ['i:st 'said] s. 1. East Side, cartierul estic muncitoresc al New York-ului. 2. east side mahala sărăcăcioasă într-un oraş. eastward ['i:stwsd] I. adj. din(spre) est; (în)spre est; având direcţia est. II. adv. (în)spre est. eastwards [-z] adv. v. e a s t w a r d (II). easy ['i:zi] I. adj. 1. uşor, lesnicios, facil; simplu, necomplicat; ~ prey pradă uşoară; ~ of access uşor accesibil; ~ of belief lesne încrezător, credul; — of digestion uşor de mistuit; ~ of persuasion uşor de convins; ~ of virtue uşuratic, cu moravuri uşoare, destrăbălat. 2. comod, plăcut; ~ coat haină comodă. 3. liniştit, calm; make your mind - linişteşte-te; fii pe pace. 4. îngăduitor, binevoitor, răbdător. 5. (despre stil, maniere etc.) uşor, nesilit, liber; natural, degajat; free and ~ liber, nestingherit. 6. împăciuitor; accesibil; influenţabil, moale. 1. avut, înstărit, cu mijloace, bine situat; to be in ~ circumstances a sta / a o duce bine (băneşte), a nu duce lipsă (de nimic), a fi pricopsit. 8. (ec.) care nu prea are căutare, care se găseşte pe toate drumurile. 9. (ec, despre preţuri) instabil; ieftin; (despre mărfuri) puţin cerut. 10. (despre pante etc.) lin, uşor, dulce. 11. prielnic, avantajos, favorabil; on ~ terms a) în condiţii avantajoase; b) (ec.) în rate. ♦ under ~ sail a) (mar.) cu puţine pânze; b) (fig.) domol, încet, uşor, agale, binişor. II. adv. (fam.) 1. uşor, fără greutate; as ~ as ABC saw as ~ as rolling off a log sau as ~ as lying sau (sl.) as ~ as damm it sau (amer.) as ~ as pie mai uşor nici că se poate, simplu ca bună ziua; cât ai zice peşte, cât ai bate din palme. 2. liniştit, calm, uşor; fără



eatable [ri:tobl] I. adj. comestibil, (bun) de mâncat. II. s. (mai ales pi.) (fam.) mâncare, bucate, de-alc gurii; ~s and drinkables mâncare şi băutură. eatage [pi:tid3] s. 1. iarbă bună pentru păscut; otavă. 2. dreptul de păşunat pe un teren. eat-all ['i:t'o:l] s. mâncău, persoană care mănâncă tot. eaten ['i:tn] part. trec. de la c a t . eater ['iter] s. 1. mâncător; great ~ (mare) mâncăcios, gurmand, mâncău. 2. corosiv, substanţă corosivă. eatery ['i:t3ri] s. (sl.)v. e a t i n g - h o u s e . eating l'i.tirj] I. s. 1. mâncare, aliment; peaches are good ~ piersicile sunt bune de mâncat. 2. mâncat, mâncare, acţiunea de a mânca; (prov. scot.) ~ and scratching wants but a beginning e de ajuns să începi; pofta vine mâncând. II. adj. care mănâncă, care roade; ~ care grijă apăsătoare / care te macină / care te roade. eating hall [~ ho:l] s. (amer.) cantină (studenţească). eating-house [~haus] s. restaurant; birt, ospătărie. eats [i:ts] s. pl. (sl.) alimente; mâncare, haleală. Eau-de-Cologne ['oudaka'loun, -dik-] s. (fr.) apă de colonie, colonie. eau-de-Nil ['ouds'nhl] s. (fr.) (arte) vernil, verde-deschis. eau-de-vie ['ouda'vi: şi pronunţia franceză] s. (fr.) rachiu. eau forte ['ou 'fo:t şi pronunţia franceză] s. (fr.) (arte) acvafortc; (ceramică în) acvafortc. eau sucree ['ou sju;'krei] s. (fr.) apă cu zahăr / îndulcită. eave [i: v] s. 1. (mai ales pl.) (arhit.) cornişă, antablanicnt; streaşină; jgheab. 2. pl. (poetic) pleoape; gene. eavesdrop ['iivzdrop] vb, A. mtr. a trage eu urechea, a asculta pe la uşi. B. tr. a prinde (ceva) trăgând cu urechea, a auzi din indiscreţie; a auzi iară să vrea. eavesdropper [-9r] s. persoană care ascultă la uşă, care trage cu urechea, indiscret; intrigant. eave trough ['i:v trof] s. jgheab de scurgere. ebb [eb] I. s. 1. reflux; ~ and flow flux şi reflux. 2. (fig.) declin, decădere; decadenţă, scăpătare; schimbare în rău; to be at an ~ / at a low ~a) a fi strâmtorat; a fi la ananghie, a se afla într-o situaţie proastă / dificilă; b) a fi în declin; a scăpata. II. vb. intr. 1. a fi în reflux, a se retrage; a se scurge. 2. (jig.) a fi în declin, a descreşte, a scădea, a se micşora, a slăbi, a se stinge, a apune. 3. to ~ away v. II. 2. ebb-tide l'cbtaid] s. reflux. E-boat ['i:bout] s. (mar., mii.) vedetă torpiloare inamică. ebon ['eban] adj. (poetic) 1. de abanos; ca abanosul. 2. negru. ebonite febsnait] s. (chim.) ebonit. ebonize ['ebsnaizj vb. tr. a înnegri, a vopsi negru ca abanosul.



 ebony



ebony ['eteni] I . s. 1. (bot.) abanos (Diospyros ebeiuun); (lemn de) abanos. 2. (amer. si.) negru; (fam.) a b i t / p i e c e of ~ arap. I I . adj. 1. de abanos, ca abanosul. 2 . negru ca abanosul / ca tăciunele/ ca smoala. ebriety [i'braioti] s. (rar) (stare de) ebrietate, îmbătare, beţie. ebrious ['i:brbs] adj. (rar) beat, pilit; beţiv, pilangiu, sugativă. . ebullience [i'bAljsns, -'bul-] s. 1. fierbere, clocot(ire), efervescenţă; frământare (şifig.). 2. revărsare. 3 . (fam.) agitaţie, exuberanţă. ebulliency [i'bAljsnsi, -'bul] s. v. e b u l l i e n c e . ebullient [i'bAljant, -'bul-1 aay. 1. care fierbe, fierbând, în fierbere, în clocot. 2. (fig.) clocotitor, plin de entuziasm, înflăcărat; debordant, exuberant. 3 . (fig.) iute, aprins. ebulliometer [i'buli'omito r ] s. (/iz.) ebuliometru. ebulliometry [irbuli'omitri] s. (chim., fiz.) ebulioscopie. ebullioscope [i'bulisiskoup] s. (chim., fiz.) ebulioscop. ebullition [icbo'li/an, -bu'l-] s. 1. fierbere, clocot(ire); dare în clocot. 2. (fig.) revărsare, izbucnire (a unei pasiuni etc.); ~ of war izbucnire / dezlănţuire a războiului. eburnation [i:b3:'nci/an] s. (med.) eburnaţie, eburnare. ecarte [ei'ka:tei si pronunţia fr.] s:(fr.) ecarte (joc de cărţi în doi). ecaudate [i:'ko:deit] adj. (zool.) fără coadă. eccentric [ik'sentrik, ek-] I . adj. 1. excentric, straniu, ciudat, curios, ieşit din comun. 2. (mat., te/m.) excentric; it is ~ to the other circle cele două cercuri nu sunt concentrice. I I . s. 1. excentric, original, persoană ciudată / stranie / bizară. 2 . (telm.) excentric. eccentrically [-aii] adv. excentric, original. eccentric force [ik'sentrik 'fo:s] s. forţă excentrică, efort excentric. eccentricity [icksen'trisiti, -san-] s. 1. (telm.) excentricitate. 2 . excentricitate, originalitate, ciudăţenie, apucături bizare, dorinţă de a ieşi din comun. eccentric pin [ik'sentrik 'pin] s. (lelin.) fus excentric. eccentric rod [~ 'rod] s. (telm.) tija excentricului. ecchymosis [,eki'mousis],pl. ecchymoses [-si:z] s. (mea1.) echimoză. ecclesia [i'kliyja, amer. si -3io] s. (ist. Greciei) adunare cu caracter regulat (mai ales a cetăţenilor din Atena). ecclesiast [i'klkzisst] s. 1. (rel.) cleric, faţă bisericească. 2. (ist. Greciei) membru al adunării atenienilor. 3 . the Ecclesiast Ecleziastul, autorul cărţii biblice „Ecleziastul". Ecclesiastes [i,kli:zi'sesti:z] s. (bibi.) Ecleziastul. ecclesiastic [iiklkzi'zestik, -i'a;s-] I . s. cleric, faţă bisericească. I I . aay. ecleziastic, bisericesc, spiritual. ecclesiastical [-al] adj. v. e c c 1 e s i a s t i c ( I I ) . ecclesiology [i


312



eclipse [i'klips] s. 1 . 1 . (astron.) eclipsă. 2 . (fig.) eclipsare, umbrire; întunecare; apus. ♦ in ~ (despre păsări) năpârlit, fără penele din perioada timpurie. I I . vb. tr. 1. a eclipsa. 2. (fig.) a (se) eclipsa (unul pe celălalt), a întuneca, a umbri. eclipse year [i'klips p:'\ s. (astron.) an draconitic. ecliptic [i'kliptik] (astron.) I . s. ecliptică. I I . adj. ecliptic. eclogue ['ekbg] s. flit.) eglogă, poezie pastorală. ecod [i'kod] inter/, (tnv.) zău! pe legea mea! pe cinstea mea! ecologic(al) [,i:ko'bd3ik(ol)] aay. ecologic. ecologist [i'kol9d3ist] s. ecolog. ecology [i'katarji] s. (biol.) ecologie. e-commerce ['i:kom3:s] s. comerţ electronic, e-comerţ. econometrics [iikons'metriks] s. pl. (folosit ca sg.) econometric. economic [ikks'noihik, ,ek-[ adj. 1. economic (care (i«e de economie). 2. economie, profitabil, rentabil. 3 . (fam.) v. e c o n o m i c a l (1). 4. relativ la arte şi meserii. economical [-al] adj. 1. econom, chibzuit, strângător, păstrător; strâns la pungă; he is ~ o f timenu-şi iroseşte vremea în zadar. 2. economicos; frugal. 3 . v. e c o n o m i c ( l ) . economically [-aii] adv. 1. cu economie, chibzuit. 2 . din punct de vedere economic. economics j.iika'nomiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. economie, ştiinţa economiei. 2. economie politică. economist [i(:)'konamist] s. 1. economist. 2 . persoană econoamă / strângătoare / păstrătoare, gospodar. 3 . econom, administrator; menajeră; he is the ~ of the money el administrează averea. "0- rural ~ agronom. economization [i(:)'kon3mai'zei/3n! s. economisire; economie. economize [i(:)'konomaiz] vb. A. tr. 1. a economisi, a pune (bani) de o parte, a strânge, a agonisi; a cruţa. 2. a valorifica, a folosi cât mai bine. B . intr. 1. a face economii; a reduce cheltuielile, a fi chibzuit, a pune bani deoparte, a agonisi. 2 . to ~ o n a face economii la (ceva). economizer [-a r ] s. 1. persoană econoamă. 2. (tehn.) economizor; preîncălzitor. economy [i(:)'kon3ini] s. 1. economic; gospodărie; political ~ economie politică. 2. economie; economisire, păstrare, agonisire; little economies mici economii. 3 . eco­ nomie, structură, organizare. 4 . sistem economic; barter ~ economie bazată pe troc. 5 . economie de mijloace (mai ales în arte). 6. organizaţie, corp organizat; societate. ecospecies ['i:kou,spi:/i:z, 'ekou~],p/. ecospecies s. (biol.) ecospecie. ecosystem ['kkouisistimj s. ecosistem. ecotone ['i:koutoun] s. (biol.) ecotonus. ecotype ['kkoutaip] ; s. (biol.) ecotip. ecru ['ekru:, 'cik-, -'-] adj. (fr.) 1.' (fetf.) brut, crud, nelucrat. 2. de culoare gălbuie, gălbui, ecru. '':■' ■"'"■ eestasied ['ekstosid] adj. extaziat, : :" '■■ ecstasize ['ekstosaiz] vb. A. intr; a se extazia, a se minuna, a cădea în extaz. B. tr. a minuna, a uimi, a face să se-extazieze'; a lua ochii (cuiva). ecstasy ['ekstasi] s. 1. extaz, exaltare, minunare; încântare; admiraţie fără margini; entuziasm (nestăvilit); in the ~ of joy cuprins de bucurie; copleşit, extaziat; to fall into ~ a cădea în extaz, a se extazia. 2. denumirea unui drog. ecstatic [eks'tanik, ik-] I . adj. 1. extatic. 2. extaziat, cuprins de extaz. 3 . răpitor, încântător, care te minunează. I I . s. 1. persoană care se extaziază / care e uimită sau speriată de orice. 2. pl. (med.) exaltare exagerată. ecstatically [-oii] adv. în extaz. ectasis ['ektssis] s. 1. (med.) ectasie, dilatare a unui organ sau vas. 2. (fon.) lungire (a unei silabe, de obicei scurte). ectoderm ['cktoudomi] s. (anat.) ectodermă. ectodermal [,ektou'do:mal] adj. v. e c t o d e r ni i c. ectodermic [icktou'dsmiik] adj. (anat.) ectodermic. ectoparasite [lektou'pserasait] s. (biol.) ectoparazit. ectopia [ek'toupia, -pja] s. (med.) ectopic, anomalie a poziţiei unui organ. ectopic [ek'topik] adj. (med.) ectopic. ectopic pregnancy [~ 'pregmnsi] s. (med.) sarcină extrauterină. . ectoplasm ['ektoupla^zam] s. (anat.) ectoplasmă. ectozoon [icktou'zouon], pl. ectozoa [lektou'zoio] s. (zbol.) ectozoar, parazit extern. ectype ['ektaip] s. reproducere, copie. E c u ['eikju:] s. (ec.) ecu (prese, ae la E u r o p e a n C u r r e n c y U n i t ) . Ecuadorian [.ekw3'do:ri3n] I . adj. ecuadorian. I I . s. locuitor din Ecuador, ecuadorian. ecumenic(al) [.i:kju(:)'menik(3l)J aay. (bis.) ecumenic. ecumenism [i:'kju:ni3iniZ3m] s. (rel.) ecumenism. eczema ['eksimo] s. (med.) eczemă. edacious [i(;)'dei/ss, e'd-] aay. 1. lacom; nesăţios. 2. privitor la mâncare. edacity [i(:)'da;siti] s. (glumeţ) lăcomie; nesaţ. Edam (cheese) ['kdsem tji:z] s. brânză de Olanda. edaphic [i'dcefik] aay. (agr.) edafic. eddy ['edi] I. s. 1. vâltoare, bulboană, volbură. 2. vârtej (de praf); resac. 3 . (te/m.) mişcare turbionară; resoc. 4. (mar.) anafor, vârtej. I I . vb. intr. (despre apă, praf, ixlsări etc.) a se învolbura; a se roti, a se învârti. eddy currents [~ g r a n t s ] s. (electr.) curenţi turbionari, curenţi Foucault. edelweiss ['eidlvais] s. (bol.) albumeală, floarc-de-colţ, floarea-reginei (Leontopodium alpinum). Eden |'i:dn] s. 1. Eden, rai, paradis; sălaş al bucuriei. 2. extaz, fericire. edentate [i'denteit] (zool.) I. aay. 1. cu dinţi puţini. 2. fără dinţi. I I . s. animal fără dinţi sa» cu dinţi puţini. edge [ed3] I . s. 1. margine, lizieră; muchie; tăiş; ascuţiş; ~ of a wood marginea/liziera unei păduri; the knife has no ~ cuţitul nu e ascuţit / e tocit; he sits o n the ~ of nothing



 313



ef



editorial board [~ bo:d] s. redacţie, colegiu redacţional, comitet de redacţie. e la marginea prăpastiei, se ţine cu greu, abia se mai menţine; it is the little / small / thin ~ of the wedge e un prim pas / un început neînsemnat, dar promiţător, e un lucru editorialist [icdi'toxislist] s. (amer.) autor de editoriale / de articole (de fond); mărunt, dar semnificativ, buturuga mică răstoarnă carul marc; to be (all) on ~a) a fi comentator; ziarist; redactor. nerăbdător, a fi / a sta (ca) pe ghimpi / pe ace; b) a fi supărat (foc) / iritat (la culme); editorialize [>edi't3(:)rialaiz] vb. intr. (amer.) a serie editoriale / articole de fond; to give an ~ to sau to put / set an ~ upon a stârni, a aţâţa, a ascuţi, a îmboldi, a stimula, a comenta / a discuta în articolul de fond; a arăta printr-un articol poziţia conducerii (unei a întări; a da puteri, a da un imbold (cu dat.); to take the ~ off smb.'s appetite a astâmpăra publicaţii); he ~d on / about it a scris un articol de fond despre aceasta. foamea cuiva; to give the ~ of one's tongue to smb. a vorbi aspru / tăios (cu cineva); editorial office [.edi'to:rial >ofis] s. redacţie, birou (al unui ziar), birourile sau clădirea a înţepa (pe cineva); not to put too fine an ~ upon smth. a vorbi pe şleau, a spune ziarului. lucrurilor pe nume, a nu ascunde adevărul prin vorbe mieroase; to give an ~ to smb.'s editorially [.cdi'to:ri3li] adv. în editorial, în articolul de fond, în articolul redacţional; appetite a aţâţa pofta cuiva; to set smb.'s nerves on ~ a supăra / a irita / a enervapc the Times writes ~ ziarul Times scrie într-un editorial. cineva; a călca pe nervi; to set the teeth on ~ a) a-i strepezi dinţii; b) a-i călca pe nervi; editorial staff [icdi'toxial 'stu:f] s. (personal de) redacţie; colegiu redacţional. to take the ~ off an argument a micşora, a slăbi forţa unui argument; to take off the editorial writer [~ Yaitsr] s. autor de articole de fond. ~a) a toci, a face bont; b) (fig.) a scoate acul / veninul; c) a plictisi; a scoate sarea, a face editor-in-chief ['edit3rin't/i:f] s. prim-redactor, redactor-şef / -responsabil / -principal. plicticos, a lua hazul; on the ~a) pe margine; b) (jig.) la tanc; to be on a/ the razor's editorship ['edita/ip] s. 1. conducerea redacţională, conducerea unui periodic, ~ a fi pe muchie de cuţit; a fi la strâmtoare / la ananghie; to give an ~ to a ascuţi; to be răspunderea redacţională. 2. funcţia sau obligaţiile unui redactor. on the very ~of a fi tocmai pe punctul de a, a fi (chiar) pe pragul (cu gen.); (amer. si.) editress ['editris] s. redactoare. to have an ~ on a fi cherchelit / pilit, abţiguit. 2. creastă, creştet, vârf, culme; ~ of a educability [tedju(:)k3'biliti, -latij s. calitatea de a fi educabil, aptitudine pentru educaţie mountain creasta unui munte. 3. tăietură (a unei cărţi); margine; uncut ~s pagini netăiate. sau învăţătură. educable ['cdjuksbl] adj. educabil, lesne de educat, supus, maleabil. 4. tiv, tivitură. 5. chenar. 6. prismă, cuţit (de balanţa). 7. (mat.) muchie. 8. margine; hotar, educatability [>cdju(:)keit3'biliti] s. v. e d u c a b i l i t y . graniţa. 9. (agr.) coastă. 10. floarea cheii. 11. (amer. si.) avantaj, superioritate; to have the ~on smb. a avea în mână pe cineva. 12. (fig.) energic, vigoare, vivacitate; avânt; educatable [


 effable



effable ['efobal] adj. exprimabil, care poate fi exprimat; care poate fi rostit. efface li'feis, e'f-] vb. A. tr. 1. a şterge, a rade, a oblitera; inscriptions that are becoming ~d inscripţii care se şterg. 2. a eclipsa, a întuneca, a umbri; to be ~d a fi eclipsat. B. refl. a se da la o parte, a se retrage în umbră saw pe planul al doilea. effaceable [-obl] adj. care poate fi şters. * effacement [-mont] s. estompare, eclipsare. effect [i'fekt] I. s. 1. efect, urmare, rezultat; cause and ~ cauză şi efect; of no ~a) fără nici un efect; b) inutil, nefolositor; c) (jur.) neavenit; to have / to take ~ a avea efect; a avea efectul / rezultatul dorit; adverse ~ efect nefavorabil sau contrar; what will be the ~ of it? ce va rezulta de aici?; the evil ~s of cold urmările dăunătoare ale frigului. 2. efect, influenţă, înrâurire, acţiune; the ~ of light on / upon plants acţiunea luminii asupra plantelor; to feel the ~ of the slump a resimţi acţiunea / efectele crizei; to produce an ~on smb.'s mind a exercita o influenţă asupra cuiva. 3. efect, forţă, acţiune, vigoare; the law goes into ~ soon legea va intra curând în vigoare; to take ~ a intra în vigoare; with ~ from today intrând în vigoare de astăzi, valabil începând de astăzi; to bring / to carry into ~ a îndeplini, a efectua, a realiza; to give ~ to a da urmare (unei hotărâri), a aduce la îndeplinire (o liotărâre); (ec.) no ~s (N/E) protest (pe o poliţă neacceptată). 4. impresie; efect (de lumină, de culoare etc.),' moonlight ~ efect de lună; stage ~s efecte scenice; words meant for ~ fraze de efect; to do smth. for ~ a face ceva pentru a se remarca. 5. scop, ţel, obiectiv, ţintă, intenţie; to this ~ în acest scop, pentru, aceasta; în acest sens. 6. sens; cuprins, conţinut; the letter was to the following ~ scrisoarea avea următorul cuprins; he spoke to the same ~a vorbit în acelaşi sens. 7. (te/ut.) efect, putere; productivitate, randament; debit. 8. pl. efecte; bunuri, avere, lucruri, obiecte; sale of household ~s vânzarea obiectelor casnice / de uz casnic; personal ~s bunuri / obiecte personale; the dead man's ~s were returned to the family lucrurile / bunurile mortului au fost înapoiate familiei. ♦ in ~ în fapt, de fapt; that is in ~ a refusal acesta este de fapt un refuz; Sparta was in ~ a camp Sparta era în fapt o cetate. II. vb. tr. a îndeplini, a efectua, a realiza, a înfăptui, a săvârşi; a aduce la îndeplinire, a executa, a pune în execuţie; (ec.) to ~ an insurance policy a subscrie o poliţă de asigurare. effective [i'fektiv] I. adj. 1. eficace, folositor; ~ protection protecţie eficace; the most ~ method of doing something cel mai bun mijloc de a îndeplini ceva; the medicine was ~ medicamentul a fost eficace. 2. (despre legi etc.) activ, având efect / putere; to become ~ a intra în vigoare; order ~ on December 1st ordonanţă aplicabilă de la 1 decembrie, ordonanţa intră în vigoare de la 1 decembrie. 3. efectiv; ~ blockade blocadă efectivă. 4. (fam.) frapant, de efect; ~ phrase expresie de efect; «contrast contrast evident; ~ retort răspuns nimerit; ~ picture tablou de efect. 5. (mil.) apt: ~ troops trupe valide. II. s. 1. pl. (mii.) efective. 2. (mai ales pl. mii.) soldat / ostaş combatant. 3. (ec.) disponibil bănesc, bani gheaţă; bani de metal / monede. effective aperture [~ 'a;potjuor] s. (fiz.) deschidere utilă (a unui obiectiv). effective area [~ 'sorio] s. 1. (tehn.) suprafaţă disponibilă sau utilă (de lucru). 2. (tel.) rază de acţiune. effective current [~ 'kArant] s. (electr.) curent eficace. effective depth [~ 'depO] s. (tehn.) adâncime utilă. effective head [~ 'hed] s. (hidr.) presiune utilă. effective load [~ 'loud] s. (ferov.) încărcătură utilă. effective money [~ 'nuni] s.v. e f f e c t i v e (II, 3). effectiveness [i'fektivnis] s. 1. eficacitate; the ~ of the remedy eficacitatea doctoriei. 2. impresie izbitoare / deosebită (produsă de un tablou etc.). effective power [~ 'pauor[ s. (tehn.) randament; putere efectivă; putere utilă. effective range [~ 'reind3] s. 1. (mil.) bătaie (a unei arme). 2. (tehn.) gamă de lucru. 3. (automatică) domeniu de măsură. effective weight [~ 'weit] s. (tehn.) încărcătură / sarcină / greutate efectivă. effector [i'fcktor] s. (fiziol.) (organ saw muşchi) efector. effectual [i'fektjual, -ţfu3l] adj. 1. eficace, activ; real. 2. (jur.) valabil, în vigoare. effectuality [i.fekţju'aditi] s. v. e f f e c t u a l n e s s . effectually [i'fcktjuali, -t/u-] aaV. cu eficacitate. effectualness [i'fcktjuolnis, -tiu-] s. 1. eficacitate; utilitate. 2. validitate. effectuate [i'fektjueit, -t/u-] vb. tr. a efectua, a îndeplini, a înfăptui. effectuation [iifektju'ei/an] s. efectuare, îndeplinire, înfăptuire. effeminacy [i'feminosi, e'f-] s. efeminare; caracter feminin; moliciune, slăbiciune. • effeminate [i'feminit, e'f-] I. adj., s. 1. muieratic, afemeiat, ahtiat după femei. 2. (om) efeminat, (om) lipsit de bărbăţie; to grow ~ a se moleşi. 3. voluptuos. 4. răzgâiat, răsfăţat. II. [-neit] vb. tr. a efemina, a moleşi. effeminateness [i'fcminitnis, -not-] s. v. e f f e m i n a c y . effeminating [i'femincitin] adj. moleşitor. effemination [i.femi'nei/n] s. efeminare; moleşire. effeminize [i'femiinaiz] vb. tr. a efemina. effendi [e'fendi] s. (turc, înv.) efendi. efferent ['eforcnt] (anat.) I. adj. eferent. II. s. organ eferent. efferent nerve [~ no:v] s. (anat.) nerv motor eferent. effervesce [icfo'ves] vb. inlr. 1. a fi în stare de efervescenţă; a face efervescenţă; (despre băuturi) a spumega; (despre gaze) a se degaja (cu efervescenţă). 2. (fig.) a fierbe, a clocoti (ae mânie). 3. (fig.) a nu mai putea de bucurie, a fi plin de veselie. effervescence [-efo'vesns] s. 1. efervescenţă, fierbere; degajare (a unui gaz). 2. (fig.) efervescenţă, clocot (ae viata ele); fierbere, agitaţie (a spiritelor). effervescency [-i] s. v. e f f e r v e s c e n c e . effervescent [-efo'vesnt] adj. 1. efervescent, în stare de efervescenţă. 2. (fig., despre fiinţe, spirite etc.) clocotitor, în fierbere. effervescent beverages [~ 'bevorid3iz] s. băuturi gazoase. effervescing [.efo'vesirj] adj. v. e f f e r v e s c e n t .



314



effete [e'fkt, i'f-] adj. 1. (despre lucruri) epuizat; uzat. 2. sterp, steril, nerodnic, infructuos, inutil. 3. (despre civilizaţii, metode etc.) decadent; an ~aristocracy o aristocraţie decadentă / în declin, în decădere. effeteness [-nis] s. 1. epuizare, uzare. 2. decadenţă (a unei civilizaţii, a unei metode, etc.); şubrezenie. efficacious [icfi'kei/os] aay. 1. eficace, folositor; activ. 2. productiv, rodnic. efficaciously [-li] adv. (în mod) eficace. efficaciousness [-nis] s. eficacitate; randament. efficacity [lefi'kaesiti] s. v. e f f i c a c y. efficacy ['efikosij s. 1. v. e f f i c a c i o u s n e s s.2. (înv.) mod de a-acţiona. 3. (înv.) v. e f f e c t ( I ) . efficiency [i'fijansi] s. 1. eficienţă, eficacitate; fighting ~putere de luptă; operativitate. 2. pregătire, calificare, îndemânare, abilitate, pricepere. 3. capacitate de muncă. 4. (tehn.) randament, debit, productivitate; coeficient de productivitate. 5. bună funcţionare (a unei administraţii etc.). efficiency test [~ test] s. (tehn.) încercare pentru determinarea randamentului. efficiency wages [~ iweid3iz] s. pl. salariu proporţional cu munca. efficient [i'fi/ant] I. adj. 1. eficient, eficace, operativ, de mare putere; ~ cause cauză eficientă; ~ machine a) maşină cu randament bun; b) maşină cu un bun sistem funcţional. 2. priceput, versat; capabil, competent; army in an ~state armată bine pregătită; to be ~ in one's work a fi la înălţimea sarcinii sale, a da dovadă de capacitate şi pricepere în muncă. II. s. 1. (mat.) factor; înrnulţitor; deînmulţit. 2. (mil.) soldat instruit. 3. cauză, agent. effigy ['efid3i] s. efigie; chip în relief; chip, figură, portret; to hang / to burn smb. in ~ a atârna sau a arde portretul cuiva condamnat în contumacie sau dispreţuit. effloresce [iefb(:)'res] vb. inlr. 1. a înflori. 2. (chim.) a deveni eflorescent; a prinde floare. 3. a se cristaliza; a se zvânta. efflorescence [,efio(:)'resns] s. 1. (bot.) floare, eflorescentă. 2. (chim.) eflorescentă; mucegai. 3. (mea1.) eflorescentă, erupţie. efflorescent [>eflo(;)'resnt, icfio-] adj. eflorescent. effluence ['efluons] s. scurgere, curgere; emanaţie. effluent ['efluontj I. adj. care se scurge. II. s. curs de apă derivat; efluent; apă uzată. effluent drain [~ drein] s. (hidr.) canal de scurgere, conductă de evacuare. effluvium [e'flu:viom, i'f-],pl. effluvia [-vio] 1. cfluviu, emanaţie. 2. miasmă,duhoare. efflux ['efUks] s. 1. scurgere, revărsare; eflux; izvor. 2. scurgere, trecere, irosire (a timpului, a unui termen etc.). effluxion [i'fUk/sn] s. (rar) v. e f f l u x ; (jur.) ~ of time expirare de termen. effort ['efotj s. 1. efort, sforţare; trudă, caznă; to make an ~a face un efort, a se sforţa; he spares no ~ nu cruţă nici un efort, nu-şi cruţă forţele; he does everything as if it were an ~ totul este o corvoadă pentru el. 2. (fam.) realizare; rezultat (în ană, sport); have you seen his latest ~? ai văzut ultima lui lucrare?; that's not a bad ~ nu-i (un rezultat) prea rău. 3. (tehn.) efort (de tracţiune etc.); travaliu. effortful [-ful] adj. 1. cu efort; plin de efort. 2. care necesită (mari) eforturi. effortless [-lis] adj. 1. care nu face nici un efort. 2. fără efort; uşor, lesnicios, facil, care nu necesită efort. effrontery [e'frAntori, i'f-] s. obrăznicie, neruşinare, necuviinţă, insolenţă. effulge [e'fAld3] (rar) vb. A. tr. a radia. B. inlr. a (stră)luci. effulgence f-ons] s. (stră)lucire, radiere; splendoare; ~of youth splendoare a tinereţii. effulgent [-ont] adj. (strâ)lucitor, radios; to be ~ with joy a radia de bucurie. effuse1 [e'fju:z, i'f-] vb. A. tr. 1. a vărsa; a revărsa. 2. a răspândi, a împrăştia (lumină etc.). B. inlr. 1. a se vărsa, a se scurge. 2. a se împrăştia, a se răspândi, a se irosi. effuse2 [e'fju:s, i'f-] adj. 1. larg răspândit. 2. (bot.) diform. effusiometer [eifju:zi'omitor] s. (fiz.) efuziometru. effusion [i'fju^pn, e'f-] s. 1. efuziune, revărsare, vărsare, împrăştiere; ~ of blood a) vărsare de sânge, măcel; b) pierdere de sânge. 2. (fig.) efuziune (ae dragoste etc.); pornire, avânt; inspiraţie; poetical ~s efuziuni poetice; (fam.) have you ever read such an ~? ai mai citit o astfel de peltea? effusive [i'fjmsiv] adj. 1. expansiv, exuberant, plin de efuziune; ~compliments potop de complimente; to deliver an ~ speech a vorbi cu efuziune. 2. (geol.) efuziv. effusively [-li] adv. cu efuziune; to receive smb. ~ a face cuiva o primire călduroasă. effusiveness [-nis] s. efuziune, exuberanţă; the ~of his thanks efuziunea cu care mi-a mulţumit. . ' effusive rock [i'fju:siv rok] s. (geol.) rocă efuzivă. eft [eft] s. (zooi.) salamandră-de-apă (Triturus cristalus). eftsoon(s) [eft'sumz] adv. (înv.) 1. curând, îndată. 2. din nou, iar. egad [i'gfed] inter/. (înv.) zău; pe legea mea! pe cinstea mea! egalitarian [irgadi'tsorion] s. adept al egalităţii în drepturi / al egalitarismului. egalitarianism [-izam] s. egalitarism. egest [i'd3est] vb. tr. (mea1.) a evacua. egestion [i'd3est/an] s. (med.) evacuare, ejecţie. egg1 [eg] s. 1. (biol.) ou, germen; in the ~în germen/ în faşă. 2. ou (depasăre); addle ~ou stricat; darning ~ ou sau ciupercă de cârpit (ciorapi etc.); soft-boiled ~ ou (fiert) moale; hard-boiled ~ ou (fiert) tare / răscopt; buttered / scrambled ~s (ouă) jumări; poached ~s ochiuri; wind ~ou sterp; to have / to put all one's ~s in one basket a risca / a miza totul pe o (singură) carte; to teach one's grandmother to suck ~s a vinde castraveţi grădinarului; (fam.) a bad ~a) pungaş, escroc; hahaleră, om de nimic; b) afacere proastă; afacere riscată; (fam.) a good ~ a) un om minunat, un băiat de zahăr; b) ceva extraordinar; (fam. glumeţ) as sure as ~s is ~s cum mă vezi şi cum te văd, după cum doi şi cu doi fac patru; as full as an ~ is of meat ticsit / plin până la refuz; doldora; ~-and-spoon race cursa / alergare tradiţională în unele oraşe din Anglia, la care



 315



a avea numărul opt la mănuşi; the Eighths întreceri de canotaj între echipe de opt studenţi participanţii ţin în mână o lingură cu un ou pe care nu trebuie să-l scape. 3. ou (ae insectă); lindină. 4. (arhit.) ovă (de capitel doric etc.); ~ and tongue moulding ciubuce cu ove. (de la Cambridge si Oxford); in ~ în octavo, în 8. 2. (sport) opt (la patinaj). 3. o maşină 5. (mil. sl.) bombă (ae avion); grenadă; mină; to lay ~s a pune / a aşeza mine. 6. (amer. de opt cilindri. ♦ (fam.) he's had one over the ~ a băut o picătură prea mult. si.) (om) necioplit, bădăran. 7. (amer. sl.) mucos, neisprăvit, ţângău. 8. (fam.) nereuşită, eight-cylinder [—'silincls1"] adj. (auto) cu opt cilindri. eşec, fiasco. 9. (chim.) montejus. eighteen ['ci'ti:n,'—, -'-] num., adj., pron., s. optsprezece. egg2 vb. tr. (mai ales to ~ on) a instiga, a aţâţa, a îndemna, a îmboldi; to ~ smb. on eighteenmo [-mouj I. «ay. (poligr.) în 18°. II. s. format saw volum în 18°. to do smth. a îndemna pe cineva să facă ceva. eighteenth [-6] I. num., adj., pron. al optsprezecelea. II. s. optsprezecirne, a optsprezecea r egg beater ['eg ibi:ts ] s. v. e g g w h i s k. parte. egg boiler [~ 'toils1"] s. ibric pentru fiertul ouălor. eightfold ['eitfould] adj., adv. de opt ori; to increase ~ a (se) mări de opt ori. egg-cell [~sel] s. (biol.) ovul. eighth ['eitfl] I- num., adj., pron. al optulea; you are the ~eşti al optulea. II. s. optime, egg-cup [~kAp] s. ouar, păhărel pentru ouă. a opta parte. egg dance [~ 'da:ns[ s. 1. dans executat printre ouă fc« ochii legaţi). 2. problemă sau eighties ['citiz] s. pi. al nouălea deceniu, anii 80-90 (ai unui secol); the English novel sarcină grea. of the ~ romanul englez între anii 80 şi 90 ai secolului al XIX-lea. r egg dealer [~ >di:ta ] s. vânzător de ouă. eightieth ['eitiiO, -a9] I. num., adj., pron. al optzecilea. II. s. a optzeeca parte. egg-flip [—flip] s. 1. şodou cu alcool. 2. lapte de pasăre. eighty ['citi] num., adj., pron., s. optzeci; he is over ~ a trecut de / are peste optzeci egg-fruit [~fru:t] s. v. e g g - p l a n t . (de ani). egghead [~hed] s. (amer. peior.) intelectual. Eighty Club [~ kUb] s. club al liberalilor fundat în 1880. egg insulator [~ iinsjuleter] s. (instalaţii) izolator-nucă. einsteinium ['ainstainiam, -'—] s. (chim.) einsteiniu. egg man [~ man, ~ mcenj, pl. egg men [~ man, ~ men] s. vânzător de ouă. eirenicon [ai'ri:nikon[ s. propunere de pace; plan de apărare a păcii. egg-nog [~nag] s. v. e g g - f 1 i p. eisteddfod(d) [ais'tacîvod, -vad] s. concurs de poezii şi de cântece; jocuri florale (in egg-plant [~pla:nt] s. (bot.) (pătlăgea) vânătă (Solatium melongena). 7ara Galilor). egg poacher [-.pout/ar] s. tigaie specială pentru ochiuri. either ['aidar, 'i:<îar] I. pron. nehol. 1. unul din doi; unul sau celălalt, unul sau altul, egg posset [~ .posit] s. v. e g g - f l i p . una sau alta (aVn doi), oricare; ~ of you can do it oricare din voi poate să facă aceasta; egg-shaped [~/eipt] s. oval. în formă de ou. I don't believe ~ of you nu cred nici pe unul, nici pe celălalt. 2. şi unul şi celălalt, amândoi; egg-shell ['eg/el] s. 1. coajă de ou, găoace; to walk (up)on ~s a merge ca pe ouă; fiecare; on ~ of the sides de fiecare parte, şi de o parte şi de cealaltă; he bowed cooly a proceda cu multă atenţie. 2. obiect fragil. to ~ îi salută cu răceală pe amândoi. II. adj. nehot. fiecare, ambii, amândoi; un ... sau eggshell china [~ it/ains] s. 1. porţelan subţire chinezesc. 2. găoace de ou. altul; fie unul, fie altul; (in) ~ way într-un fel sau altul; in ~ case şi într-un caz şi în altul, egg timer [~ itaimar] s. ceasornic cu nisip. în amândouă cazurile; the boat will land on ~ side barca va acosta fie la un ţărm, fie egg trot [~ trot] s. mers încet / atent. la celălalt. III. conj. sau, ori, fie; (mai ales) ~... or... ori... ori..., sau... sau..., fie... fie...; egg whisk [~ hwisk] s. tel, bătător de ouă; spumar. ~ corne in or go out ori intră, ori ieşi; I don't believe he's ~ drunk or mad cred că nu egg white [~ whait] s. albuş de ou. este nici beat, nici nebun. IV. adv. (în prop, neg.) (şi) nici; if you don't go I shan't go egg woman [~.wumsn], pl. egg women [~ iwimin] s. vânzătoare de ouă. ~ dacă nu te duci tu, nu mă duc nici eu; nor I ~ nici cu. eggy f'egi] adj. mânjit / pătat cu gălbenuş (de ou). ejaculate [i'd3&kju]cit] vb. A. intr. a exclama, a scoate un strigăt, a striga; „What a eglantine ['egtantain, -ti:n] s. (bot.) răsură, măceş, trandafir sălbatic (Rosa canina). misfortune" he ~d „Ce nenorocire!" strigă el. B. tr. 1. (med.) a arunca, a da afară (un ego ['egou, 'i:gou] s. (filoz.) the ~eul, şinele. lichid); a ejacula. 2. (fig.) a rosti repede (un cuvânt etc.), a spune (ceva), a articula. egocentric [-'sentrik] adj. egocentric. ejaculation [i.d38ekju'leij3n] s. 1. exclamaţie; oftat adânc. 2. rugăciune scurtă. 3. dare egocentrism ['egou.sentrizsm] s. egocentrism,'cultul eului. afară, azvârlire, aruncare. 4. lichid aruncat afară brusc. 5. (med.) ejaculare, ejaculaţic. egoism ['egouizpml s. 1. egoism. 2. (rar) v. e g o t i s m . eject I. [i(:)'d3ckt] vb. tr. 1. a izgoni, a da afară, a expulza, a alunga; a destitui, a licenţia. egoist ['egouist] s. 1. egoist. 2. (rar) v. e g o t i s t . 2. a arunca (flăcări); a scoate (fum); a emite; the volcano ~s ashes vulcanul aruncă cenuşă. egoistic(al) [tegon'istik(al)] adj. 1. egoist. 2. vanitos, plin de sine (însuşi). egomania [regou'meinia, i:g-] s. manie egocentrică. 3. (yur.) a evacua. 4. (mea1.) a vărsa. II. ['i:d3ekt] s. rod al imaginaţiei. egotism ['egoutizam] s. 1. (Siloz.) egotism. 2. idee foarte bună despre sine (însuşi), ejection [i(:)'d3ek/5n] s. 1. izgonire, alungare; dare afară; licenţiere, concediere, demitere, sentiment exagerat al propriei personalităţi; îngâmfare, vanitate. 3. exagerata folosire a destituire. 2. (jur.) evacuare. 3. aruncare, azvârlire, ţâşnire (ae vapori, de flăcări etc.); pronumelui .,eu"; egocentrism. ejecţie. 4. (/nea'.) scaun, ieşire afară, evacuare, defecaţie; vomitare, vărsare. 5. materie egotist ['egoHtistl s. 1. (fihz.) egotist. 2. egocentric, egocentrist; om plin de sine (însuşi). dată afară, masă aruncată; lavă. egotistic [legoutistik] adj. 1. egotist. 2. vanitos, fanfaron. 3. egoist. ejection seat [~ si:t] s. (av.) scaun ejectabil. egotize ['egoutaiz] vb. intr a raporta totul la sine; a pune accentul pe propriul eu. ejective [i(:)'d3ektiv] adj. expulziv, evacuant. egregious [i'gri:d3ias] adj. 1. care iese din comun, extraordinar, remarcabil; vestit. ejectment [i(:)d3ektmant] s. evacuare, dare afară; concediere; (yur.) action of ~ acţiune 2. strident, strigător, evident; ~ error / blunder greşeală carc-ţi sare în ochi / strigătoare în revendicare. la cer; greşeală grosolană / boacănă; ~ piece of folly nebunie curată; ~ impudence ejector [i(:)'d3ektar] s. 1. persoană care evacuează (pe un locatar ele.) (v. e j e c 11). obrăznicie sfruntată. 2. (tehn.) ejector; aruncător; pompă cu vână. egregiously [-li] adv. strident, ieşind din comun. eke1 [i:k] vb. tr. (rar) to ~out a adăuga la; a lungi, a prelungi, a înnădi; a umple golurile egress ['i:gres] I. s. 1. ieşire; scăpare; no ~a) nici o ieşire; b) nici o scăpare. 2. scurgere. (cu gen.); to ~ out one's existence a o încropi, a o duce de azi pe mâine; to ~ out the 3. gură; ~ of a river gură de râu. 4. (si right of free ~) (jur.) dreptul de liberă plecare lion's skin with the fox's a îmbina puterea cu viclenia; to ~ out the soup with water (din ţară etc.). 5. (astron.) ieşire din penumbră, sfârşitul unei eclipse. 6. (telul.) eşapament. a lungi supa cu apă. II. vb. intr. a ieşi; a scăpa. eke2 aaV. (inv.) aşijderea, de asemenea; în plus, pe deasupra. egression [i(:)gre/3n] s. ieşire, scăpare. eking ['i:kirj] s. 1. mărire, sporire, lărgire, lungire. 2. v. e k i n g p i e c e . egret ['i:gret, 'eg-[ s.v. a i g r e 11 e (1). eking piece [~ pi:s] s. (tehn.) alonjă. Egyptian [i'd3ipj3n] I. adj. egiptean. II. s. 1. egiptean. 2. (inv.) ţigan. 3. (fam.) ţigară el [el] s. l.c\,denumirea literei!. 2. v. e l l 2 . 3 . prese, de la e l e v a t e d r a i l r o a d . egipteană. 4. v. E g y p t i a n p r i n t i n g t y p e . elaborate I. [i'tebarit] adj. 1. lucrat / întocmit cu grijă. 2. minuţios; complicat. Egyptian printing type [~ 'printirj taip] s. (poligr.) (litere) egiptene. II. [i'lastoreit] vb. tr. a elabora, a întocmi în detaliu; a face; a prelucra; a dezvolta. Egyptologist [.i:d3ip'tDted3ist] s. egiptolog. elaborateness [-nis] s. 1. prelucrare îngrijită. 2. minuţiozitate. Egyptology [.i:d3ip'tobd3i] s. egiptologie. elaboration [iilEeba'reîfen, -to'r-] s. 1. elaborare, prelucrare; precizare, punere Ia punct; eh [ei[ interj. 1. (exprimă grija, preocuparea) ah! ei, (asta-i)! vai! 2. (cerând confirmarea) nu-i aşa? ei? aud? ce zici? (h)ai? 3. (exprimă surpriza) cum? ce-ai spus? the ~ of this plan took one month a fost nevoie de o lună pentru elaborarea acestui plan. 2. (fiziol.) producere de substanţe, ţesuturi sau sevă. ce? elaborator [i'la;bareitar] s. persoană care perfecţionează / desăvârşeşte (o opera etc.). eide ['aidi:, 'cidei] pl. de la e i d o s. r elan [ci'la:n] s. (yr.) 1. avânt, elan; entuziasm; înflăcărare. 2. (mii.) înaintare rapidă; eider ]'aida ] s. (omit.) eider, raţă sălbatică din nord (Somateria molîissima). atac puternic. eiderdown ['aidadaun] s. 1. puf de eider. 2. plapumă de puf (dată la tighel). eland ['i:bnd] s. (zool.) 1. antilopă sud-africană (Taurotragiis oryx s. a.). 2, (amer.) eider duck [~ 'dAk,'—] s.v. e i d e r . clan canadian (Alces alces). eidetic [ai'detik] adj. (psih.) eidetic. elapse [Hasps] vb. intr. (despre vreme) a trece, a se scurge, a zbura; years have ~d eidograph ['aido«gra:f-, -dag-, 'graf] s. (arte) pantograf. since then s-au scurs ani de atunci. eidolon f'aidoubn] s. spectru, apariţie, nălucă, fantomă. elastic [i'laestik, -'la:s-] I. adj. 1. elastic, mlădios; flexibil. 2. (y7g.)flexibil,adaptabil, eidos ['aidos, 'ci-], pi. eide ['aidi:, 'cidei] s. (filoz.) formă; idee; esenţă. elastic. 3. (fig.) optimist, vesel, bine dispus; carc-şi revine repede, robust. II. s. gumă, eigenvalue faigaiivaelju:] s. (mat.) valoare proprie. eight [eit] I. num., adj., pron. opt; ~-hour (working) day zi de lucru de opt orc; ~ and elastic, gumilastic. elastically [-aii] adv. elastic. six (pence) opt şilingi şi şase penny; we breakfast at ~ dejunăm la ora opt; the —thirty elastic band [i'kestik 'bîendj s. (tehn.) curea de transmisie din cauciuc. train trenul de opt şi jumătate; to be ~ (years old) a avea opt ani, a fi de opt ani; a mother of ~ mamă a opt copii; ~ times four are thirty-two opt ori patru fac treizecişidoi. elastic bearing [~ 'bearin] s. (constr.) reazem elastic. II. s. 1. opt; formaţie / echipă de opt; the ~ of spades optul de pică; to take ~ in gloves elastic fabrics [~ 'faebriks] s. pl. (text.) pânzeturi cauciucate.



 elasticity



316



electioneer [iilek/a'nis1-] vb. intr. a organiza o campanie electorală. elasticity [ickes'tisiti, u(:)l-, -las-] s. 1. elasticitate, flexibilitate. 2. (telm.) elasticitate; electioneerer [i.lekj3'niDror] s. 1. agent electoral. 2. persoană însărcinată cu despuierea tensile ~ elasticitate de tracţiune. scrutinului. elastic limit [i'testik 'limit] s. (telm.) limită de elasticitate. electioneering [iilek/s'nisrin] s. (pol.) campanie / agitaţie I propagandă electorală. elastic side boots [~ said 'bu:ts] s.pl.v. e l a s t i c s i d e s . elastic sides [~ saidz] s. pl. (înv.) ghete (din sec. alXIX-lea) cu elastic (în loc de şireturi). electioneering agent [~ ieid3ant] s. agent electoral. elastin [i'ltestin] s. (chim.) elastină. - electioneering art [~ a:t] s. arta de a duce o campanie electorală. elastomer [i'tatama 1 '] s. (chim.) elastomer. electioneering practices [~ .prektisiz] s. pl. manevre electorale; combinaţii electorale. r elastometer [iil£est3'mi:to J s. (fiz.) elastometru. election poster [i'lek/an ipousty] s. afiş electoral. elate [i'leit] I. vb. tr. a ridica moralul (cuiva), a bine dispune; a îmbărbăta, a încuraja; elective [i'Iektiv] adj. 1. numit sau întărit pe baza unei alegeri; electoral. 2. (amer.) a exalta, a îmbăta; ~d by success îmbătat de succes. II. adj. (înv.) aprins, exaltat; triumfător. facultativ, la alegere. 3. (chim.) electiv. elated [-id) adj. transportat (radiind de bucurie), jubilând; to be ~a) a exulta, a jubila; elective affinity [~ o'finiti] s. afinitate electivă. b) (fain.) a fi cam afemeiat. elective attraction [~ o'trak/an] s. v. e l e c t i v e a f f i n i t y . clater ['etoto'] s. (bot.) elater. elective body [~ 'br>di] s. corp electoral, alegători. elaterid [i'teterid] s. (zool.) elaterid. elective franchise [~ Trasnt/aiz] s. drept de vot I electoral. elation [i'leij^n] s. 1. bună dispoziţie, moral ridicat; înflăcărare, exaltare; bucurie, veselie. electiveness [i'lektivnis] s. posibilitate de a alege. 2. mândrie, orgoliu. elective office [i'Iektiv 'ofis] s. 1. funcţie sau demnitate publică electivă. 2. birou de elbow ['elbou] I. s. 1. (anat.) cot; at one's ~ a) la îndemână; în apropiere; b) alături votare. de cineva; out at ~s a) (despre haine) rupt în coate; b) (despre persoane) cu coatele rupte; elective system [~ 'sistim] s. (univ.) sistem de învăţământ cu discipline la alegere. prost îmbrăcat; c) nevoiaş, sărac; (si.) to crook the ~, to lift one's ~ a trage la măsea; elector [i'lektor] s. 1. alegător, votant. 2. (ist., in Germania) principe elector; the Great (fam.) to rub ~s with death a vedea moartea cu ochii; (fam.) to rub ~s with smb. a se Elector marele principe elector (rfe Brandenburg). 3. (amer.) membru al colegiului bate pe burtă cu cineva; (fam.) to be up to the ~s in work a avea de lucru până peste electoral; presidential ~s delegaţi ai diferitelor state americane care aleg pe preşedintele cap; to rest one's ~ on smb. a se sprijini pe cineva. 2. cot de râu, meandră, cotitură bruscă şi vicepreşedintele S.U.A. (a unui râu etc.): curbă. 3. (telm.) cot; colţar, vinclu, echer. 4. (mine) cot (de galerie electoral [i'lektarcl] I. adj. 1. electoral. 2. (ist.) princiar. II. s. pl. lână de Saxonia. subterană). II. vb. A. tr. 1. a împinge cu cotul; a înghionti; to ~ one's way a-şi face electoral college [~ rkolid3] s. (amer.) colegiu electoral. drum cu coatele. 2. to ~ smb. aside a îmbrânci pe cineva; to ~ smb. off a înlătura pe electoral crown [~ 'kraun] s. coroană princiară. cineva; (fig.) to ~ into a corner a da pe gârlă. B. intr. (despre râuri', drumuri etc.) a face electoral division [~ di'vi33n] s. circumscripţie electorală. cotituri / meandre, a coti. electoral law [~ 'b:] s. lege electorală. elbow-board [~bo:d, -bosd] s. poliţa ferestrei. electoral race [~ 'reis] s. (zool.) rasă de oi din Saxonia. elbow-chair [~'t/£3r,'—] s. jilţ, fotoliu. electoral system [~ 'sistim] s. sistem electoral. elbow-cushion [~.ku/on] s. perniţă (la fotolii, pentru sprijinit braţele). electoral wool [~ 'wul] s. 1. lână (de oi) de Saxonia. 2. (fig.) lână de cea mai bună elbow-grease ['elbo«gri:s[ s. 1. lustru. 2. muncă susţinută. 3. forţă, energie; (fig.) to put calitate. a bit of ~ a pune un pic de inimă. electorate [i'lektarit] s. 1. corpul electoral; alegătorii; toţi cei care au dreptul de a vota elbow-joint [~d30int] s. (anat.) articulaţia cotului. în alegeri. 2. district electoral. 3. (ist., în Germania) electorat; demnitatea principelui elbow-rest [~rest] s. rezemătoare pentru braţe (la scaune, ferestre, ziduri). elector; jurisdicţia principelui elector. elbow-room [~ru(:)m] s. spaţiu, loc (pentru mişcare); to have ~ a avea loc de mişcare. electress [i'lcktris] s. (ist.) principesă electoare; soţia principelui elector. elbow-sleeve [~sli;v] s. mânecuţă (apărătoare de mâneci). electret [i'lektrct] s. (electr.) electret. elbow tongs [~ toqz] s. cleşte curbat / cotit. electric [i'lektrik] I. adj. 1. electric. 2. (fig.) electrizant; electrizat. II. s. 1. corp electric. eld [eld] s. (înv., poetic) 1. vechime, vremuri de demult, trecut îndepărtat; the Druids 2. izolator, izolant, corp rău conducător de electricitate. of ~ druizii de odinioară. 2. bătrâneţe. electrical [i'lcktrikal] v. e l e c t r i c (1,1); (fam. fig.) ~ atmosphere atmosferă elder1 [reldar] I. adj. 1. (comp. de la o l d) mai mare, mai vârstnic, mai în vârstă; cel furtunoasă. . . . mai mare, cel mai în vârstă; my ~ brother fratele meu mai mare; Pliny the Elder Pliniu electrical attraction [~ a'trakjan] s. (electr.) atracţie electrică. cel Bătrân. 2. de mai înainte, premergător. II. s. l.pl. bătrâni; strămoşi, străbuni. 2. staroste; electrical bridge [~ .bridal s. (electr.) puntea lui Wheatstone, punte Wheatstone. sindic. 3. (pl.) superiori. electrical fitter [~ ifîtor] s. electrician, instalator de electricitate, electromontor. elder2 s. (bot.) SOC (Sambucus nigra); dwarf/ ground / dog ~ boz (Sambucus ebulus); electrically [i'lektrikoli] aaV. electric, cu ajutorul electricităţii. ground ~ a) piciorul-caprci (Aegopodium podagraria); b) angelică-sălbatică (Angelica electrical resistance [i'lcktriksl ri'zistans] s. (electr.) rezistenţă electrică. silvestris); water ~ călin (Viburnum opulus). electric arc [i'lektrik Vi:k] s. (electr.) arc voltaic. elder-berry ['eldoiberi] s. (bot.) boabe de soc. electric battery [~ 'bxtsri] s. (electr.) baterie electrică. elder-berry wine [~ 'wain] s. v. e l d e r w i n e . electric blue [~ 'blu:j s. albastru electric (culoare). elder gun [~ gAn] s. puşcoci (jucărie din soc). electric bus [~ 'b^s] s. troleibus. elder hand [~ hsnd] s. (sl.) v. e l d e s t h a n d . elderly ['eldoli] adj. în vârstă, bătrân, venerabil; (fam.) între două vârste; bătrâior; (teatru) electric car [~ 'ka:r] s. tramvai. electric cautery [~ 'ko:tori] s. (med.) cauterizare (electrică). ~ part rol principal. electric chair [~'t/eor] s. scaun electric. elder wine ['eldo 'wain,'—] s. vin de soc. electric cooker [~ 'kukar] s. maşină de gătit electrică; bucătărie electrică. eldest ['eldist] adj. (sup. de la o 1 d), cel mai mare, cel mai în vârstă. electric eel [~ 'i;l[ s. (iht.) tipar electric. eldest born [~ 'tom] s. primul născut. electric engineering [~ lena^i'nisrirj] s. (electr.) electrotehnică. eldest hand [~ 'hamd] s. (sl.) (la jocurile de cărţi) cela care are dreptul să deschidă electric eye [~ 'ai] s. (el/t.) celulă fotoelectrică. jocul; protos, cel ce se pronunţă primul. electric fire [~ Taior] s. sobă electrică; radiator electric. El Dorado [,cl do'ra;dou, -do'r-] s. 1. (geogr.) El Dorado. 2. (fig.) ţara bogăţiilor / electric generating machine [i'lektrik 'd3enoreitirj ma'/kn] s. (electr.) dinam / generator a aurului. 3. (amer.) California. de electricitate. eldren ['eldrin] adj. (scof.) bătrânesc; demodat. electric generating set [~ 'set] s. (electr.) grup electrogen. eldritch ['eldritfl adj. (scot.) grozav, cumplit, înfiorător; de dincolo de mormânt; electric generator [i'lektrik rd3en3rcit3r] s. (electr.) grup electrogen; generator electric. supranatural. electrician [i(:)lek'tri/on, elek-, .elik-] s. 1. electrician. 2. v. e l e c t r i c a l f i t t e r . Eleatic [.eli'aetik] (ist.filoz.) I. aaj. eleatic. II. s. eleat. electricity [i(:)lek'trisiti, idek-, telik-] s. electricitate, energic electrică; frictional / statical elecampane [•elika?m'pein] s. 1. (bot.) iarbă-mare, oman (/nula helenium). 2. bomboane / common ~ electricitate statică / de fricţiune; induced ~electricitate de inducţie; positive / sau prăjituri cu rădăcina de oman. elect [i'lekt] I. vb. tr. 1. a alege (prin vot), a vota; they ~ed him chairman l-au ales vitreous ~ electricitate pozitivă; negative / resinous ~ electricitate negativă. electricity works [~ ws:ks] s. pl. (electr.) centrală electrică. preşedinte; he was ~ed chairman a fost ales preşedinte. 2. a numi (într-ofuncţie). 3. a (se) electric jar [i'lektrik 'd3a:r] s. (electr.) butelie de Leyda. hotărî, a decide; a prefera; he ~ed to remain at home a preferat să rămână acasă; (jur.) electric meter [~ 'mi:t3r] s. (electr.) galvanometru; contor electric. to ~ a domicile a-şi alege domiciliul. II. adj. 1. ales; votat (fără a fi intrat încă în funcţie); electric pad [~ rpa:d] s. pernă electrică. bride ~ logodnică; the Lord Mayor ~ viitorul primar. 2. desemnat; (amer.) President ~ electric razor [~ 'reizo'] s. aparat de ras electric. preşedinte ales (aar care nu şi-a luat încă postul în primire). 3. nobil, deosebit, distins. III. s. the ~ cei aleşi. electric seal [~ rsi:l] s. blana tle iepure de casă care seamănă cu blana de focă. electric sleep [~ 'sli;p] s. electronarcoză. election [i'lek/an] s. 1. alegeri; scrutin; parliamentary ~s alegeri legislative; to hold electric storm [~ sto:m] s. 1. furtună cu descărcări electrice. 2. perturbaţii violente în an ~ a organiza alegeri generale (mai ales pentru Camera Comunelor); (amer.) special ~, (în Anglia) by-~alegeri parlamentare pentru un loc rămas vacant prin deces. 2. (univ., magnetismul terestru. electric wave [~ rweiv] s. (electr.) undă electromagnetică. la £ton) promoţie. 3. (jur.) alegere, opţiune (intre drepturi, între căi de atac). 4. (libertate de) alegere; discreţie; it is at his ~to do it e la latitudinea lui de a face aceasta. 5. (si ~ of electric welding [~ 'weldinj s. (tehn.) sudură electrică. grace) (rel.) predestinare. electrifiable [i'lcktrifaiabl] adj. 1. elcctrificabil. 2. clcctrizabil. electrification [i.lektrifi'kei/an] s. 1. electrificare (a unui sat etc.). 2. electrizare (a unui election committee [~ ks'miti] s. comitet electoral. election cry [~ krai] s. lozincă electorală. corp etc.).



 317



electrified [i'lcktrifaid] adj. 1. electrificat. 2. (fig.) electrizat; înflăcărat. 3. (amer.) beat, îmbătat. electrifier [i'lcktrifai3r] s. (electr.) electrizor. electrify [i'lektrifai] (electr.) vb. A. tr. 1. a electrifica (im drum etc.). 2. a electriza (si fig.) to ~ an audience a electriza un auditoriu. B. intr. a căpăta potential electric, a se electriza. electrization [i-lektrai'zei/an] s. (electr.) electrizare (şi fig.). electrize [i'lektraiz] vb.tr. v. e l e c t r i f y (A, 2). electro [i'lektron] (electr.) I. s. presc. «V la e 1 e c t r o p 1 a t e si e l e c t r o t y p e . II. adj. (ui cuvinte compuse) electro, galvano. electroacoustics [i'lektrouo'ku:stiks] s. pi. (folosit si ca sg.) electroacustică. electroanalysis [-a'naeltsis], pi. electroanalyses |-si:z[ electroanaliză, analiză clectrochimică. electrobath [~ba:6] s. (electr.) baie electrică (în galvanoplastie). electrobiology [~bai'ol3d3i] s. electrobiologic. electrocardiogram [-tadiongrasm] s. (mea1.) electrocardiogramă. electrocardiograph [~'ka:diougra:f, -grzef] s. (med.) electrocardiograf. electrocardiography [~'ka:di'ogrefi] s. (med.) electrocardiografie. electro-chemistry [~'kemistri] s. electrochimie. electrocoating [~'koutin] s. (tehn.) acoperire galvanică. electrocorundum [~ko'rAndom] s. (chim.) electrocorindon. electrocute [i'lcktrokjmt, -tronk-] vb. tr. a electrocuta; a executa (un condamimt) prin electrocutare. electrocution [Mcktra'kjui/an, -tron'k-] s. electrocutare; execuţie prin electrocutare. electrode [i'lektroud] s. (electr.) electrod; (radio) three—valve lampă cu trei electrozi. electrode holder [~ ihoukbr] s. (electr.) portelectrod. electro-deposit [i'lektroudi'pozit] (electr.) I. s. depozit galvanoplastic / electrolitic; precipitat galvanic. II. vb. tr. a depune prin electroliză. electro-deposition [-.dcpa'zi/sn] s. (electr.) galvanoplastic electrodiagnosis [~daiog'nousis],pl. electrodiagnoses ]-si:z] s. electrodiagnoză. electrodialysis [~dai'aslisis],pl. electrodialyses [-si:z] s. (tehn.) electrodializă. electrodynamic [i'lcktrondai'nîemik, -di'n-] adj. (electr.) electrodinamic. electrodynamics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (electr.) electrodinamică. electroencephalogram [ilektrouen'sefslougrasm] s. (med.) electroencefalogramă. electroencephalograph [i'lcktroucn'sefolougra:f, -grzef] s. (med.) clectrocncefalograf. electroencephalography [ii.lektrouen-sefo'logrofi] s. (med.) electrocncefalografie. electro-engraving [~in'greivirj] s. electrogravarc. electro-genesis [~'d3cnisis] s. (electr.) electrogeneză, producere de electricitate. electro-gild [~gild] vb. tr. a auri prin electroliză. electro-gilt [~gilt] adj. aurit prin electroliză. electrograph [~igra:f, -grxf] s. (tehn.) electrograf. electro-kinetic [i'lcktronkai'netik] adj. (electr.) electrocinctic. electrokinetics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (electr.) elcctrocinetică. electrolier [iilektroM'Iia'] s. lustră electrică, candclabru salt policandru electric; three-light ~ lustră electrică cu trei braţe / becuri. electrology [ilek'tralsdji] s. (înv.) studiul electricităţii. electroluminescence [iilektroulmmi'nesans] s. eleetrolumincscenţă. electrolyser [i'lektroHilaizo'J s. (chim.) electrolizor. electrolyte [i'Iektroulait] s. (electr.) electrolit. electrolytic [iilektron'litik] adj. 1. electrolitic. 2. de electroliză. electrolyzable [i'lektrou'Iaizobl, -trai-] adj. electrolitic; care poate fi supus unei electrolize. electrolyzation [iilektroulai'zeifsn, -tral-J s. v. e l e c t r o l y s i s . electrolyze [i'lektroulaiz, -trai-] vb. tr. a electroliza, a face o electroliză, a supune unei electrolize. electrolysis [i(:)lek'tn)lisis, -el-, -las-] s. (electr.) electroliză. electromagnet [i'lektrow'maegnit, -'--,—] s. (electr.) electromagnet. electromagnetics [i'lcktroumaîg'nctiks] s. pl. (folosit ca sg.) electromagnetism (ca ştiinţă). electromagnetism Hmsgni.tizam] s. electromagnetism. electromechanical [irlektroumi'kamikal] adj. electromecanic. electrometallurgy [~mc'ta;lod3i] s. (metal.) electrometalurgie; galvanoplastic electrometer [ilek'tromito'J s. (electr.) electrometru. electromotive [i'Icktroumoutiv, -tram-] (electr.) I. adj. electromotor, electromotriec. II. s. locomotivă electrică; electromotor. electromotive force [~ fo:s] s. forţă electromotriec electromotor [i'lektro»'mout3r, -'—i—] s. motor electric, electromotor. electron [i'lektron] s. electron. electron accelerator [~ a2k'sel3rcit3r] s. (fiz.) accelerator de electroni. electronarcosis [i'lektronna:'kousis] s. (electr.) electronarcoză. electron atmosphere [i'lektron rtetmssfia'] s. (chim., tel.) nor de electroni. electron beam [i'lektron bi:m] s. (electr.) fascicul electronic. electron beam tube [~ tju;b] s. (tel.) tub catodic. electron camera [i'lektron -kasmaro] s. (eln.) iconoscop; (7V) cameră videocaptoarc electronegative [i'lektrow'ncgotivj s. (fiz.) electronegativ. electron emission [i'lektron i'mtjsn] s. (fiz.) emisiune electronică. electron gun [~ gAn] s. 1. (tel.) tun electronic. 2. (fiz.) betatron. electronic [ilek'tronikj adj. electronic. electronic beam [~ bi;m] s. (fiz.) fascicul electric / catodic. electronic calculator [~ 'ka3lkjuleitsrl s. (fiz.) maşină de calculat electronică.



elementary electronic computer [~ koin'pjutor] s. (fiz.) calculator electronic. electronic control [~ kon'troul] s. comandă electronică. electronic flash [~ fia;/] s. (fot.) fulger electronic. electronician [ilcktro'ni/an] s. (fiz.) electronist. electronics [ilek'troniks] s. pl. (folosit ca sg.) electronică. electron lens [i'lektron lenz] s. (tel.) lentilă electronică. electron microscope [~ imaikroskoup] s. (opt.) microscop electronic. ■ electronogenic [i.lcktrono'd3enik[ adj. (electr.) fotoelectric. electro-osmosis [iilektronoz'mousis] s. (fiz.) clectroosmoză. electroosmotic [~oz'motik] adj. (fiz.) electroosmotic. electropathy [ilek'tropo9i] s. (med.) electropatie. electrophoresis [i'lektrofo'rksis] s. (chim.) elcctroforeză. electrophorus [ilck'troforasj.pl. si electrophori [-rai] s. (electr.) electrofor. electroplate [i'lektronpleit] (metal.) I. vb. tr. a galvaniza. II. s. obiect galvanizat. III. adj. placat (cu aur etc.) prin galvanoplastic electroplating [—.pleitirj] s. (metal.) galvanoplastic; galvanizare. electropneumatic [-nju'maîtik] adj. (electr.) electropneumatic. electro-polar [~'poulor] adj. (electr.) clectropolar. electropositive [~'poz3tiv, -zit-] s. (electr.) electropozitiv. electroscope [i'lcktroskoupl s. (electr.) electroscop. electroshock [i'lcktrofok] s. (/nea1.) clectroşoc, şoc electric. electro-silver [i'lektrouisilv3r] vb. tr. (electr.) a arginta prin galvanoplastie. electrostatic(al) [~'staetik(al)] adj. (electr.) electrostatic. electrostatics [~'ststiks] s. pi. (folosit ca sg.) (electr.) electrostatică. electrostriction [i'lektrou'strikfan] s. (electr.) clectrostricţiunc electrosurgery [~'sa:d3ori] s. (med.) electrochirurgie. electrosynthesis [~'sin9isiz] s. (chim.) electrosinteză. electrotechnical [i'lektrou'teknik^lj adj. (electr.) electrotehnic. electrotechnical industry [~ 'indostri] s. (electr.) industrie electrotehnică. electrotechnics [i'lektrou'teknik.s] s. pl. (folosit ca sg.) electrotehnică. electrotherapeutics [~i6ero'pju:tiks] s. (folosit ca sg.) (med.) electroterapic electrotherapy [~'6erapi] s. (med.) electroterapic electrothermal [~'6o:mol] adj. v. e 1 e c t r o t h c r m i c. clectrothermic [i'lcktrou'Sonllik] adj. (electr.) electrotermic. electrothermics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (electr.) electrotermic electrotint [-tint] s. (poligr.) gravură prin galvanoplastie. electrotype [i'lcktroutaip, i'lektretaip] (poligr.) I. s. 1. galvanoplastie; clectrotipie. 2. galvanou, negativ / mulaj galvanic. II. vb. tr. a multiplica prin galvanoplastie / clectrotipie. electrotyper [~.taip3r] s. (poligr.) galvano-plastician. electrotypic [~'tipik] adj. cu privire la / în legătură cu galvanoplastia. electrotypist [-.taipist] s. v. e l e c t r o t y p e r . electrotypy [—.taipi] s. (poligr.) galvanoplastie, electrotipie. electrovalence [~'veilans] s. (chim.) electrovalenţă. electrum [i'lektrom] s. (mineral.) electrum. electuary [i'Icktjuori] s. (/nea1.) lictar, excipient. eleemosynariness [ielii:'mo(:)sin3rinis, .eli(:)'m-, -'mozi] s. mărinimie, generozitate; pomană. eleemosynary [.clii:'mosinori] I. adj. 1. de binefacere, filantropic; caritabil; de pomană. 2. care trăieşte din milostenii / pomeni. II. s. persoană care primeşte o pomană. eleemosynary corporation [~ .ko;po'rei/pn] s. societate de binefacere. elegance ['eligsns] s. 1. eleganţă. 2. (fam.) maniere alese; haine elegante. elegancy [-i] s.v. e l e g a n c e . elegant ['eligont] adj. 1. elegant, ales, frumos; to have an ~ figure / shape a avea un aspect elegant; to lead a life of ~ ease a duce o viaţă luxoasă şi rafinată. 2. (fam., despre mâncăruri si băuturi) minunat, excelent, de prima calitate. 3. distins; bine crescut. elegant-minded [~'maindid] adj. delicat. elegantness ['eligontnis] s. eleganţă. elegiac [leli'dşaiak] I. adj. elegiac; trist, melancolic. II. s. pl. versuri elegiace. elegiast [leli'd^aiasst, i'li:d3iasst] s. poet elegiac. elegist ]'elid3ist] s. v. e l e g i a s t . elegize ['elidîaiz] vb. A. tr. 1. a scrie elegii pentru (sa» cu aat.). 2. a se tângui de; a se tângui din pricina (cu gen.). B. intr. 1. a scrie elegii. 2. a se tângui. elegy ['elid3i] s. elegie. eleme ['elinii] s. smochină uscată din Smirna. element felimont] s. 1. element; parte; an ~ of truth o parte / o fărâmă de adevăr. 2. element (al naturii), stihie; war of the ~s dezlănţuirea forţelor naturii; the four ~s cele patru elemente (in gândirea evului mediu: apa, focul, aerul şi pământul). 3. element mediu; he is out of his ~ nu e în elementul / mediul său, e ca peştele pe uscat. 4. (chim.) element (chimic). 5. pl. elemente, baze, noţiuni fundamentale; elemente / principii constitutive; rudimente; to reduce smth. to its ~s a reduce ceva la elementele sale; he is sound on the ~s of the matter cunoaşte fondul acestei probleme; (geom.) Euclid's ~s elementele lui Euclid. 6. (electr.) elcnicnt; battery of fifty ~s baterie de cincizeci de elemente. 7. (mii.) subunitate. 8. (amer. av.) escadrilă. elemental [leli'mentl] I. adj. 1. de stihie, al clementelor naturii; de bază, fundamental, esenţial; primar; ~ truths adevăruri primare. 2. component, ingredient. 3. (rar) elementar. II. s. spirit al naturii, stihie. elementariness [leli'menterinis] s. stare primară, simplitate. elementary [eli'mentari] s. 1. elementar, primar, de început. 2. elementar, simplu; ~ prudence demands that bunul simţ elementar cere ca. 3. (chim.) simplu.



 elementary body



elementary body [~ 'bodi] s. (chim.) corp simplu. elementary school [~ 'sku:l] s. şcoală elementară. elementary teacher [~ 'ti:rjac] s. învăţător, institutor. elemi ['elimi(:)[ s. v. e l e m e. elephant ['elifont] s. 1. (zool.) elefant (Elephas maxitnus, Loxodonta africana); white ~a) elefant alb; b) (fig.) avere care costă mai mult decât produce; cadou pe care nu ştii unde să-1 pui; he found his great house very much like a white ~ casa lui cea mare îl incomoda / îi împovăra bugetul; (sl.) to see the ~ a) a vedea curiozităţile unui oraş; a cunoaşte viaţa unui oraş mare; b) a ieşi în lume. 2. the Elephant (amer.) \x)reclă dată Partidului Democrat. 3, format de hârtie (în Anglia, hârtie de scris: 23 incii pe 28 sau 23 incii pe 30;înS. U.A., hârtie de scris: 23 incii pe 25; de desen, 23 incii pe 28); double ~format de hârtie de scris (în Anglia, 23 incii pe 48 şi 26 1/2 pe 48; în S.U.A., 21 incii pe 40). 4. tablă ondulată; (amer. mii. sl.) adăpost din tablă ondulată. 5. pl. (fam.) furtună periodică violentă (in Oceanul Indian). elephant bull [~ bul] s. elefant (mascul). elephant calf [~ ka:f] s. pui de elefant. elephant cow [~ kau] s. elefant (femelă). elephant driver [~ ,draivor] s. comac, persoană care îngrijeşte elefanţii. elephantiasis [lelifon'taiosis, -feri-] s. (med.) elefantiazis. elephantine [.eli'famtain, amer. şi -tin] s. 1. (despre proporţii) de elefant, elefantin. 2. (fig.) de elefant, greoi; grosolan, necioplit; ~ humour umor grosolan; ~ wit spirit greoi. elephant's ear ['elifonts 'ior] s. (bot.) begonie (Begonia). elephant trumpet ['elifont -trAmpit] s. răget de elefant. Eleusinian mysteries [ielju(:)'sinion 'mistoriz, -njon] s. pl. (ist.) misterele din Eleusis, misterele eleusine. eleutherian [relju'9i:rion] adj. (rar) 1. darnic, generos. 2. liberal. eleutheromania [iilju:8oro'meinio] s. dragoste de libertate. eleutheromariiac [îiljmGoro'meiniaîk] s. fanatic al dragostei de libertate. elcutheropctalous [iilju:Goro'petolos] adj. (bot.) cu petale libere. eleutherophillous [i.lju:6ore'filos] adj. (bot.) cu frunze libere. elevate ['eliveit] vb. tr. 1. a ridica, a înălţa; to ~hopes a trezi speranţe; to ~ the spirits a ridica moralul, a încuraja; a înveseli; to ~ smb. to a high rank a înălţa pe cineva la un rang mare; (fam.) to ~ the little finger a chefui, a face un chef. 2. a exalta. elevated ['eliveitid] I. adj. 1.ridicat;suspendat; ~position poziţie înaltă. 2. (fig.) superior, înalt; ~thoughts gânduri înalte; ~personage personaj eminent. 3. (fam.) cu chef, afumat, cherchelit; to be slightly ~ a fi puţin cu chef. II. s. (amer. fam.) v. e l e v a t e d r a i l w a y . elevated railroad [~ 'reilroud] s. (amer.) v. e l e v a t e d r a i l w a y . elevated railway [~ 'reilwei] s. (ferov.) cale ferată aeriană / pe estacade. elevated train [~ 'trein] s. (ferov.) tren aerian / pe estacade. elevation [icli'vei/sn] s. 1. înălţare, ridicare (într-un rang, post superior etc.). 2. (fig.) nobleţe, măreţie, demnitate, elevaţie; ~ of style caracter elevat al stilului; nobleţe a stilului; the lack of any ~ in his thought lipsa totală de nobleţe a gândirii lui. 3. înălţime, colină, deal. 4.ridicare,urcare (a vocii). 5. avânt, înălţare (a spiritului). 6. cotă, altitudine; ~ above sca-level altitudine / înălţime de la nivelul mării. 7. (mil.) înălţime de ochire, vizare (la tunuri etc.); angle of ~ unghi de înălţare; to fire at extreme ~ a trage din plin. 8. (astron.) înălţime relativă; ~ of the pole înălţimea polului. 9. (drumuri) profil în lung, elevaţie, taluz; front ~ faţadă, vedere din faţă; side ~ faţadă / vedere laterală. 10. (bot.) creştere (a plantelor). 11. (chim.) evaporare. 12. (muz.rnv.)coloratură; calitate (a vocii). 13. (mat.) elevaţie, proiecţie verticală. elevation mark [~ ma:k[ s. (geol.) cotă de nivel. elevator ['eliveito'J s. 1. (tehn.) elevator; macara, troliu, scripetc. 2. (amer.) lift, ascensor. 3. (av.) profundor; cârmă de profunzime. 4. (anat.) muşchi ridicător al pleoapei. 5. persoană care ridică greutăţi. 6. siloz (mai ales pentru cereale). elevatory ['eliveiteri, -voterij adj. de ridicare, care ridică. eleven [i'levn] I. num., adj., pron. unsprezece; the ~train trenul de unsprezece. II. s. 1. unsprezece. 2. (sport) echipă de unsprezece jucători; he is in the Oxford ~ e în echipa Universităţii Oxford. 3. pl. elevens(es) gustare la ora 11; to have one's ~s a-şi lua gustarea de la ora unsprezece. elevener [-or] s. v. e l e v e n (II, 3). eleven-keyed [i'levn ki:d] adj. (muz-, despre flaut) cu unsprezece clape. eleven-o'clock wind [-o'klok 'wind] s. (mar.) briză puternică. eleven-plus (examination) [~plA.s (igiZEemi'neifen)] s. examen după terminarea cursului primar. eleventh [i'levnO] I. num., adj., pron. al unsprezecelea; at the ~ hour în ceasul al unsprezecelea; în ultimul ceas sau minut. II. s. unsprezecime, a unsprezecea parte. eleventhly [-li] aaV. în al unsprezecelea rând. elf [elf],pl. elves [elvz] s. l.(mitol.) elf; spiriduş, silf, gnom; zână. 2. pitic. 3. ştrengar, drac, drăcuşor, împieliţat. 4. (om) amărât, necăjit. 5. (om) ticălos, nemernic. elf arrow ['elf a;rou] s. v. e l f b o l t . elf boit [~ boult] s. 1. vârf de săgeată (de cremene). 2. (geol.) belemnit. elf child |~ t/aild] s. copilul ielelor. elf-dark [~ da:k] s. v. e l e c a m p a n e (1). elf dart [~da:t[s.v. e 1 f b o 11. elfen ['elfon] vb. intr. (amer. sl.) a merge în vârful picioarelor. elfin ['elfin] I. adj. 1. de elf, de spiriduş, de gnom, de zână; vrăjit, fermecat. 2. (de) pitic; mic, mititel. II. s. v. e l f. elfish ['elfi/] adj. (înv.) v. e l v i s h (1). elf lock(s) ['elf bk(s)j s. păr încâlcit, cosiţă leşească. elicit [i'lisit, e'l-[ vb. ir. 1. a scoate, a extrage, a smulge; a scoate în relief; a scoate la lumină, a da în vileag, a scoate la iveală; t o ~ a facta scoate la iveală un fapt. 2. a reuşi



318



să afle; a obţine, a căpăta; to ~ a reply a reuşi să smulgă un răspuns. 3. a stabili. 4. a atrage, a stârni, a provoca; to ~ universal admiration a stârni admiraţia tuturor. elide [i'laid] vb. tr. 1. a ocoli, a evita, a trece sub tăcere, a nu aminti. 2. (fon.) a elida, a face eliziunea (cu gen.). 3. (scot. jur.) a anula. eligibility [,elid3o'biliti, -d3i'b-, -lot-] s. 1. eligibilitate, dreptul de a fi ales. 2. acceptabilitate, admisibilitate (a unui pretendent etc.). eligible ['elkfjobl, -d3ib-] I. adj. 1. (for) eligibil, care poate fi ales (ca); ~ for membership care poate fi ales ca membru. 2. potrivit; admisibil, acceptabil; ~ young man tânăr bun de însurătoare; ~ young woman fată de măritat; she chose a most ~ partner a făcut o partidă foarte bună. II. s. persoană demnă potrivită de a fi aleasă (într-o funcţie sau ca mire, ca mireasă). eliminate [i'limineit, e'l-[ vb. tr. 1. (from) a elimina, a îndepărta, a înlătura, a exclude (a/n). 2. a distruge, a lichida. 3. (chim.,fiziol.) a elimina. 4. (mat.) a elimina (o necunoscută). 5. (/ani.) a trage, a extrage (din pământ etc.). elimination [i.limi'nei/an, ei-] s. 1. eliminare, excludere. 2. distrugere, lichidare. 3. (chim.,fiziol.) eliminare. 4. (mat.) eliminare (a unei necunoscute). 5. (fam.) extragere (din pământ etc.). eliminator [i'limineitor] s. (tehn.) 1. aparat sau instalaţie pentru eliminare. 2. separator de apă. eliquation [leli'kwei/an] s. (win.) licuaţie. elision [Tlizan] s. (fon.) eliziune. elite [ei'lkt si pronunţia franceză} s. (fr.) elită, cremă, floare; (mii.) corps d'~ trupă de elită; corp de elită. elixir [i'liksor, e'l-] s. (farm.) elixir, extract; Godfrey's ~ elixir cu opium; ~ of propriety extract acid de aloes; (alchimie) the great ~ piatra filozofală; the ~ of life elixirul vieţii. Elizabethan [iilizo'bi:6an] I. adj. elisabetan, din epoca reginei Elisabcta I (1558-1603). II. s. elisabetan, contemporan al Elisabetei I. elk [elk] s. (zool.) 1. elan (Alces alces). 2. (amer. zool.) (cerb) wapiti (Cervus canadensis). elk bark [~ ba:k] s. (bot.) specie de magnolia (Magnolia macrophylla ş. a.). ell1 [elj s. (utv.) cot (măsură de lungime pentru postavuri); Scotch ~ = 94,487 cm; English ~ = 114,299 cm; French ~ = 137,159 cm); to sell by the ~ a vinde cu cotul; give him an inch and he'll take an ~ dacă îi întinzi un deget, îţi ia toată mâna. ell2 s. 1. aripă de clădire (v. si a i s 1 e 2). 2. (amer.) dependinţă, anexă. ellipse [i'lips] s. 1. (mat.) elipsă; oval. 2. v. e 11 i p s i s. ellipsis [i'lipsis],pl. ellipses [i'lipsi;z] s. (lingv.) elipsă. ellipsoid [i'lipsoid] s. (m«t.) elipsoid; oblate ~sferoid. ellipsoidal [,elip'soidl, ilip-] adj. elipsoidal. elliptical) [i'liptik(al)] adj. 1. (mat.) eliptic. 2. (gram.) eliptic, incomplet. 3. (arhit.) elipsoidal. 4. (despre compasuri) pentru elipse. elm [elm] s. (bot.) ulm (Ulmus); white ~ulm american (Ulmus americana); common ~ ulm-de-câmp (Ulmus campestris); Scotch / witch ~ ulm-de-munte (Ulmus montana). elocution [ielo'kju:/an, -lou'k-] s. 1. elocuţiune, dicţiune. 2. elocinţă, elocvenţă; retorică. eloign [i(:)'loin] vb. refl. a se (în)depărta. elongate ['i:forjgeit] I. vb. A. tr. a întinde, a lungi. B. intr. (bol.) a se întinde, a se lungi. II. s. (bot., zool.) alungit şi subţiat. elongated [-id] adj. lungit (peste măsură). elongation [ii:bn'gei/3n] s. 1. lungire, alungire; întindere. 2. depărtare, distanţă (şifig.). 3. (astron.) elongaţic, depărtare de soare. 4. (med.) întindere a unui ligament. elongator ['i:bnigeitor] s. (metal.) laminor de întindere. elope [i'loup] vb. intr. 1. a fugi (cu iubitul sau iubita); he ~d with her a fugit eu ea. 2. (from) a se ascunde (de). elopement [-mont] s. fugă pe ascuns (mai ales cu iubitul sau iubita). eloper [-or] s. răpitor, persoană care răpeşte. eloquence ['elokwans, -louk-] s. elocvenţă, elocinţă; retorică; oratorie; professor of ~ profesor de retorică. eloquent ['elokwant] adj. 1. elocvent; to be an ~ speaker a fi un vorbitor elocvent. 2- (fig.) grăitor, elocvent; ~ look privire grăitoare. else [els] adv. 1. încă, în plus, mai, şi; altul, alta, alt, altă; no one ~ has come nu a mai venit nimeni (altul); what ~? ce altceva? şi mai ce (încă)?; who ~? şi mai cine; cine altul?; nothing ~ altceva nimic, atâta tot; smb. ~ altcineva; smth. ~ altceva; somewhere ~ undeva în altă parte, aiurea; anywhere ~oriunde în altă parte; any one ~oricine altul; altcineva; anything ~ altceva; nowhere ~ nicăieri în altă parte, în nici o altă parte. 2. (ae obicei după or) altminteri, (căci) altfel, dacă nu, sau, ori; take care or ~you will fall fii atent, altfel vei cădea; I could not do ~than look nu m-am putut opri să nu privesc. elsewhere [~7iwe or] aaV. aiurea, (undeva) în altă parte; my thoughts were ~ gândurile mi-erau în altă parte. elsewhither [~'hwWor] aaV. (rar) în altă parte, în altă direcţie. elsewise [~waiz] aaV. (rar) altfel, altminteri, dacă nu. elucidate [i'l/u:sideit] vb. tr. a elucida, a desluşi; a descurca, a lămuri; to ~ a passage a clarifica sensul unui pasaj. elucidation [iil/u:si'dei/.-m] s. elucidare, desluşire; descurcare. elucidative [i'I/u:sideitiv, -dot-] adj. lămuritor, explicativ, care aruncă lumină. elucidator [i'l/u:sideitor] s. persoană care lămureşte. elucidatory [i'ljmsidotori] adj. v. e 1 u.c i d a t i v e. elude [i'l/'u:d] vb. tr. a eluda, a înlătura; a se sustrage de la; a se eschiva de la; a se feri de, a face să nu, a înlătura cu dibăcie, a scăpa de; to ~ pursuit a scăpa de urmărire; to ~ observation a scăpa observaţiei; to ~ definition a nu se supune definiţiei. elumbated [i'kmbotidl adj. deşelat, spetit. elusion [i'l/u:3Pn] s. 1. eschivare; eludare, evitare. 2. subterfugiu, chichiţă, artificiu, şiretlic.



 embolon



319



elusive [i'lju:siv] adj. insesizabil; evaziv; cu ocolişuri; pe care nu te poţi bizui; an ~ memory o memorie slabă; ~ reply răspuns evaziv. elusory [i'ljmsari] adj. 1. iluzoriu; amăgitor, înşelător; an ~ problem o problemă încurcată. 2. aparent; ~ contract contract simulat. elutriate [i'ljmtrieit] vb. tr. (chim.) a limpezi, a clarifica, a curaţi. elutriation [Ujuitri'ei/^n] s. (chim.) limpezire, clarificare, curăţire. eluviation [Mu:vi:'ci/an] s. (geol.) eluviune. eluvium [i'I/u:viam] s. (geol.) eluviu, produse de eluvionare. eluxate [i'Ukseit] vb. tr. (med. rar) a scrânti, a luxa. elver ['elvar] s. (d/t.) tipar tânăr. elves [elvz] pi. de la e 1 f. elvish l'elvi/j adj. 1. vrăjit, fermecat. 2. mic, mărunţel. 3. poznaş, ştrengăresc, de ştrengar. Elysian [i'lizian] adj. 1. de Elizeu. 2. (dig.) paradisiac, dc rai. Elysium [i'liziam] s. 1. (mitol.) Elizeu. 2. (Jig.) rai, paradis. elytron ['elitran],pl. elytra ['elitra] ş. 1. (entom.) elitră. 2. (anat.) vagin. Elzevir ['elziviar, -zav-] s. 1. (poligr.) elzcvir (carte tipărită de familia olandeză de tipografi Elzevir, I5S3-I6S0). 2. v. E l z e v i r t y p e . Elzevir(i)an [


embarkment[im'ba:kmant,em-]s.l.v. embarkation.2.(fig.)piedică,obstacol. embarrass [im'ba;ras, cm-] vb. tr. 1. a îngreuna, a stânjeni. 2. a jena, a tulbura, a deconcerta. 3. a pune întrebări jenante (cuiva). embarrassed [im'basrast, em-] adj. 1. jenat, încurcat: to become ~ a se încurca, a se pierde; a se fâstâci. 2. în jenă financiară, stând prost băneşte. 3. complicat. embarrassed estate [~ is'teit] s. proprietate cu sarcini. embarrassing [im'basrasirj] adj. stânjenitor, jenant. embarrassment [im'bsrasmcnt, em-] s. 1. încurcătură, zăpăceală; jenă, stinghereală, fâstâcirc, complicaţii. 2. jenă financiară. 3. dificultate, impediment. embassy ['embasi] s. 1. ambasadă. 2. funcţie de ambasador. 3. personalul ambasadei. 4. (înv.) misiune, solie. embaterion [icmba'tiarian] s. (grec.) cântec de luptă al spartanilor. embattle [im'bastl, em-] (mil.) vb. A. tr. 1. (de obicei la part. trec.) a aşeza în linie dc bătaie. 2. a crenela, a construi creneluri în. B. intr. a fi în ordine de bătaie, a fi în poziţie de luptă. embattled [im'baetld, em-] adj. (constr.) crenelat; cu ştrepi. embattled field [~ fi:ld] s. (înv. poetic) câmp dc luptă. embattled moulding [~ mouldirj] s. (arhit.) ornament din creneluri. embattled plain [~ plein] s.v. e m b a t t l e d f i e l d . embay [im'bei, cm-] vb. tr. 1. (/«ar.) a adăposti (un vas) într-un golf. 2. a închide, a înconjura. 3. a cresta (un ţărm) cu golfuri. embayed [-d] adj. prins între gheţuri. embed [im'bed, em-] vb. tr. 1. a băga, a vârî, a introduce; a înţepeni; a încastra; a încrusta; a thorn ~ded in the finger un spin intrat adânc în deget; (constr.) ~ded in concrete încastrat în beton. 2. (jig.) a întipări, a sădi, a săpa; that day is ~ded for ever in my recollection ziua aceea s-a întipărit pe veci în memoria mea. embedded [im'bedid] adj. (mat.) scufundat. embellish [im'bclij] vb. tr. 1. a înfrumuseţa, a împodobi. 2. (fig.) a înflori (o povestire etc.). embellisher [-ar] s. persoană care înfloreşte (o povestire etc.). embellishment [-mant] s. 1. înfrumuseţare, împodobire. 2. podoabă; (jig.) zorzoane. 3. (lit., muz.) înfloritură, ornament. ember1 ['embar] s. 1. (mai ales pi.) tăciune (aprins); live ~s jar, jeratic. 2. cenuşă fierbinte. ember2 s. (omit.) cufundar-polar. cufundar-mare (Gavia immer). ember days [~ dciz] s. pi. (bis.) cele trei zile de post la începutul fiecărui anotimp (la catolici). ember-goose [~gu:s] s. v. e m b e r2. emberiza [-emba'raiza] s. (omit.) presură (Emberiza sp.). embezzle [im'bezl, em-] vb. tr. a-şi însuşi sau a cheltui (bani străini); a delapida, a înstrăina; (jam.) a şterpeli, a sustrage (bani); to ~ a large sum a deturna o sumă mare. embezzlement [-mant] s. 1. însuşire / înstrăinare / delapidare / sfeterisire de bani. 2. abuz de încredere. 3. sumă furată; his ~s amounted to £ 600 suma delapidată de el se ridica la 600 de lire. embezzler [-ar] ş. delapidator. embitter [im'bitar, cm-] vb. tr. 1. a înfuria, a înrăi, a înverşuna, a enerva, a irita. 2. a umple de amărăciune, a înăcri, a amărî; a otrăvi (viaţa). 3. a mări, a face să crească, a spori (a amărăciune etc.) 4. a face (un lichid) amar. embitterment [-mant] s, amărăciune. emblaze [im'bleiz, em-] vb. tr. 1. a aprinde; a da foc (cu dat.) 2. a face să strălucească (datorită podoabelor). emblazon [im'blcizpn, cm-] vb. 1. a împodobi cu un blazon, a picta semnele heraldice pe. 2. (jig.) a slăbi, a preamări, a ridica în slăvi; a sărbători. emblem ['cmblam, -lem, -lim] I. s. 1. emblemă, simbol; stemă. 2. mostră, (proto)tip. II. vb. tr. (rar) a sluji ca emblemă (cu gen.); a simboliza. emblema [em'bli:ma, -bleima] s. 1. ornament din mozaic. 2. ornament în relief (dintr-un metal nobil). emblematic(al) bembli'm&tik^l), -la'm-] adj. simbolic, figurativ. emblematist [em'blematist,'—] s. specialist în heraldică. emblematize [cm'blemataiz, 'emblem-] vb. tr. a sluji drept emblemă (cu dat.), a simboliza. emblossom [im'bbsam, em-] vb. tr. a acoperi cu flori. embodiment [im'bodimant, em-] s. 1. întrupare, încarnare. 2. întruchipare, expresie vie, personificare. 3. reunire, întrunire, alcătuire, compunere. 4. (mii.) formare de unităţi ale armatei teritoriale (la mobilizare); încorporare. embody [im'badi, cm-] vb. A. tr. 1. a întrupa, a încarna. 2. (fig.) a întruchipa, a fi expresia vie a (cu gen.); a înfăţişa, a reprezenta, a personifica. 3. a include, a cuprinde, a reuni; a aduna (trupe); embodied in the armed forces făcând parte din forţele armate, încorporat în armată. B. intr. (rar) a se reuni. embog [im'bog, cm-] vb. tr. (rar) a împotmoli, a înnămoli; (fam.) ~ged in a inorass of calculations împotmolit în calcule. embolden [im'bouldsn, cm-] vb. tr. 1. a îmbărbăta, a încuraja, a insufla curaj (cuiva). 2. a stimula, a încuraja, a da ghes (cuiva), a îmboldi, a însufleţi. embolectomy [icmba'lcktami] s. (med.) embolectomie. emboliform [tcm'balifa:m] adj. (med.) emboliform. embolism ['embolizaml s. 1. (med.) embolie. 2. intercalare de zile, luni sau ani într-un sistem calendaristic (pentru regularizare). embolismal year [icmba'lizmpl 'ja:r] s. an lunar (384 zile). embolite ['cmba'lait] s, (mineral.) embolit. embolon ['cmbalan, -'ian] s. (mar. ist.) proră de corabie de război (romană sau grecească).



 embonpoint



embonpoint [o:mb5:m'pwărj si pronunţia fr.] s. (fr) corpolenţă, masivitate, trupeşie. embosom [im'buzam, em-] vb. tr. 1. a îmbrăţişa, a cuprinde în (braţe), a strânge la piept. 2. (fig.) a îmbrăţişa, a îndrăgi, a face loc în inima (cu gen.). 3. (fig.) a îmbrăţişa, a cuprinde, a include; a înconjura. emboss [im'bos, em-] vb. tr. 1. a lucra în relief; 2. (constr.) a ciopli / a dăltui în relief. 3. (text.) a gofra. 4. (metal.) a imprima / a tipări în relief, a stampa; a bate (monede). 5. a împodobi cu relief; a monta în relief. 6. (fot. ele.) a imprima pe banda sonoră a unui film. 7. (fig.) a împodobi (cu ornamente bogate). embouchure [ambu'Sjutf si pronunţia fr.] s. (fr.) 1. îmbucătură, gură (de râu); vărsarea râului. 2. gura văii, intrarea într-o vale. 3. (m«z.) muştiuc, îmbucătură, gură, capăt (la instrumentele de suflat). 4. poziţia buzelor si a limbii pentru a emite un sunet muzical. embound [im'baund, cm-] vb. tr. 1. a lega. 2. a închide. 3. a săpa (pământul). 4. (fig.) a studia amănunţit. 5. a îngropa. 6. a îmbălsăma. embowed [im'boud] adj. arcuit. embowel [im'bauşl, em-[ vb. tr. 1. a scoate măruntaiele (c« gen.); a răscoli (pământul). 2. a ascunde, a îngropa. embower [im'bauo', era-] vb. tr. 1. a aşeza într-un boschet, a adăposti în verdeaţă. 2. a adăposti, a acoperi, a umbri. embox [im'boks, em-] vb. tr. a împacheta într-o sau ca într-o cutie. embrace [im'breis, em-] I. vb. A. tr. 1. a îmbrăţişa, a strânge la piept. 2. (fig.) a se folosi de (un prilej). 3. (fig.) a îmbrăţişa, a primi (cu bucurie), a adopta (o teorie). 4. (/ig.) a îmbrăţişa, a-şi alege; a studia (o specialitate). 5. (fig.) a îmbrăţişa, a cuprinde, a conţine, a include. 6. a înţelege dintr-o privire. 7. a mitui; a încerca să mituiască. B. intr. a se îmbrăţişa. II. s. 1. îmbrăţişare. 2. contact sexual. embracement [-mont] s. îmbrăţişare (sifig.). embracer [-ar] s. (jur.) corupător (al judecătorului, juraţilor). embracery [-ari] s. (jur.) mituire (a judecătorului, juraţilor, martorilor). embranchment [im'braint/mant, em-] s. ramificaţie. embrangle [im'brasngl] vb. tr. 1. a încurca, a încâlci. 2. a răvăşi. embrasure [im'brei33r, em-] s. 1. (constr.) şpalet; gol în zidărie, breşă; deschizătură (pentru «sa, fereastră). 2. (mii.) ambrazură. embreathe [im'bri:d, em-] vb. tr. a inspira. embrittle [im'brifl, em-] vb. tr. a face fărâmicios / fragil. embrittlement [im'britlmont] s. fragilitate. embrocate ['embroukeit, -rsk-] vb. tr. (med.) 1. a unge; a fricţiona, a badijona. 2. a pune cataplasme (cuiva). embrocation [lembrou'kei/an, -ro'k-] s. 1. ungere, fricţionare; fricţiune, badijonare. 2. loţiune, unguent. embroider [im'broid3r, em-] vb. tr. 1. a broda; a înflora. 2. (/ig.) a broda; a înflori, aînzorzona,a exagera. embroideress [im'braidsris, em-] s. brodeză. embroidery [im'broidsri, em-] s. 1. brodare. 2. broderie. 3. (fig.) înflorituri, podoabe, zorzoane. embroidery frame [~ freim] s. gherghef. embroidery machine [~ msi/kn] s. (text.) maşină de brodat. embroil [im'broil, em-] vb. tr. 1. a încurca, a încâlci (treburi, fapte relatate). 2. a băga în încurcătură / la apă, a amesteca, a implica (într-o chestiune neplăcută); to ~ in war a târî în război, 3. to ~ with a face să se certe cu. embroilment [-msnt] s. 1. încurcătură, confuzie; perplexitate. 2. ceartă, sfadă. embryo ['embriou] I. s. embrion, germen (si fig.); fetus; in ~ în embrion / germen. II. adj. embrionar, incipient (si fig.). embryoctony [icmbri'oktani] s. (med.) omorâre a fetusului. embryogeny [.embri'odsini] s. (biol.) embriogenie. embryologist [.embri'okxrjist] s. embriolog. embryology [iembri'otad3i]s. (biol.)embriologie. embryonic [.embri'onik] adj. 1. (biol.) embrionar. 2. (fig.) embrionar, în germen, nedezvoltat. embus [im'bAs, em-] (/nil.) vb. A. tr. a urca sau a încărca într-un (auto)camion sau autobuz. B. intr. a se urca într-un (autocamion sau autobuz; a încărca într-un (autocamion sau autobuz. emcee ['cm'si:, -'-] (amer. si.) I. s. prezentator al unui program de radioteleviziune. II. vb. tr. a prezenta (un program de radioteleviziune) (prese, de la m a s t e r o f ceremonies). eme [i:m] s. (scot. înv.) unchi. emend [i(:)'mend] vb. tr. v. e m e n d a t e (I). emendate ['hmendeiţ] I. vb. tr. a corecta, a îndrepta, a îmbunătăţi (im tot). II. adj. corectat, îmbunătăţit. emendation [ii:ruen'dei.[an] s. îndreptare, îmbunătăţire, corectare (a unui text). emerald ['emarald] I. s. 1. smarald. 2. culoarea smaraldului. 3. (poligr.) corp de literă de 6,5 puncte. II. adj. de smarald; de culoarea smaraldului. Emerald Isle [~ ail] s. (poetic) Irlanda. emerge [i'ms:d3] vb. A. intr. 1. a se ivi, a apărea, a-şi face apariţia, a ieşi (la iveală); to ~ unscathed a scăpa teafăr / cu faţa curată. 2. (fig.) a ieşi la lumină sau la suprafaţă. 3. (despre o problemă etc.) a se ridica, a ieşi în evidenţă, a apărea. B. tr. a face să apară, a da la iveală. emergence [-cms] s. 1. ieşire, ivire, apariţie. 2. v. e m e r g e n c y (I). 3. (bot.) răsărire, înmugurire. emergency [i'nra:d3snsi] I. s. caz neprevăzut, necesitate extremă; împrejurare critică; pericol; avarie; ready for all emergencies gata pentru orice eventualitate; on~, in case of ~ în caz de necesitate; to provide for emergencies a lua măsuri pentru eventualităţi



320



neprevăzute; to meet an ~ a face faţă unei împrejurări critice; to rise to the ~ a fi la înălţimea situaţiei; in this ~ în această situaţie critică. II. adj. auxiliar, de schimb, de rezervă. emergency brake [~ breik] s. (ferov.) frână de siguranţă; frână de rezervă. emergency door [~ do:r] s. ieşire în caz de pericol. emergency exit [~ ,eksit] s.v. e m e r g e n c y d o o r . emergency landing [~ rlamdirj] s. (av.) aterizare forţată. emergency man [~ msn], pl. emergency men [~ men] s. 1. (sport) jucător de rezervă. 2. (jur.) portărel. emergency means [~ mi:nz] s. pl. mijloace improvizate. emergency powers [~ ipauoz] s. pl. puteri extraordinare. emergency ration [~ .reifan] s. fond de rezervă. emergency squad [~ skwod] s. (mar.) echipă de avarie. emergent [i'm3:d3ant] aay. (geol.,fiz.) emergent, care iese la suprafaţă. emeritus [iO'meritss] adj. emerit. emeritus professor [~ prs'fesa'] s. profesor emerit (de obicei pensionar). emersed [i'msist] aay. (bot.) emers. emersion [i(:)'m3:Jan] s. 1. (astron.) emersie, apariţie (a unui corp ceresc după eclipsă). 2. emersie, ieşire la suprafaţă / din imersiune (a unui submarin etc.). emery ['emori] s. 1. şmirghel; piatră de şlefuit. 2. (telin.) emeri. emery cloth [~ klo(:)0] s. 1. (telm.) pânză de şmirghel. 2. (text.) pânză abrazivă. 3. hârtie cu şmirghel. emery machine [~ msdîm] s. (telm.) maşină de polizat. emery paper f~ ipeipor] s. hârtie de şmirghel / abrazivă. emery powder [~ ipauds'J s. (metal.) praf de şlefuit. emery wheel [~ /iw'i:l] s. (telm.) piatră de polizor; disc de rectificat. emetic [i'metik] adj: s. (med.) emetic. emeto-cathartic ['emitouk3'0a:tik] adj.,s. vomi-purgativ. cmeute [ei'ma:t, i:'mju:t] s. (fr.) răzmeriţă, răzvrătire, răscoală. emigrant ['emigrant] I. adj. (de) emigrant. II. s. emigrant. emigrant ship [~ /ip[ s. vas de emigranţi. emigrate ['emigreit] I. vb. A. intr. 1. a emigra. 2. (amer.) a se stabili într-un alt stat («7» S.U.A.). 3. a se muta. B. tr. a face să emigreze. emigration [icmi'greijan] s. emigraţie. emigratory ['emigrateri, -greit-] adj. de emigraţie. emigre ['emigrei] s. (fr.) emigrant. eminence ['eminons] s. 1. înălţime (de teren), ridicătură, colină, gorgan. 2. (anat.) proeminenţă. 3. situaţie sus-pusă; to rise to ~ a se ridica în rang, a ajunge la o poziţie înaltă; a deveni cineva. 4. Eminence (bis.) Eminenţă (titlu dat unui cardinal). eminent ['eminsnt] adj. 1. eminent, remarcabil. 2. (despre terenuri etc.) înalt, ridicat. emir [e'mi3r, i'm-, Temi3r] s. emir. emissary ['emisari] s. 1. emisar, trimis. 2. canal de scurgere (în Roma antică). emission [i(:)'mi/an] s. 1. difuzare, răspândire, propagare. 2. (chim.) emanaţie, degajare (ae căldură, de aburi etc.). 3. (fiziol.) secreţie. 4. (/iz.) emisiune, radiaţie, emanaţie (de electroni). 5. (ec.) emisiune (de bancnote etc.). emissive [i(:)'misiv] adj. emis, răspândit; difuzat. emit [i(:)'mit] vb. tr. 1. a răspândi, a exala (parfum etc.). 2. a emite, a scoate (un strigăt etc.). 3. a emite, a radia (căldura etc.). 4. a emite (bancnote, timbre). emittance ]-sns] s. 1. emisivitate, putere de emisiune. 2. (fiz.) emitanţă. emitter [-ar] s. emiţător; transmiţător. ciuma gee ['enra'dji:] s. (tnil. si.) mitralieră. emmer ['emor] s. (bot.) grâu moale, alac, tenchiu (Triticum dicoecum). emmet ['emit] s. (înv., dial.) furnică. emmetrope ['emitroup] s. (med.) emetrop. emmetropia [.emi'troupis, -pjs] s. (med.) emetropie. emmetropic [lemitopik] adj. (med.) emetrop. emollient [i'molisnt, e'm-] adj., s. emolient. emolument [i'moljumsnt, e'm-] s. (mai ales pl.) remuneraţie, retribuţie; ~s of a Member of Parliament indemnizaţii de parlamentar. emote [i'mout] vb. intr. 1. a manifesta emoţie. 2. (teatru) a simula emoţie. emotion [i'mou/an] s. 1. sentiment, simţământ; simţire; to appeal to the ~s a face apel la sentimente. 2. emoţie; eyes brimming with ~ ochi înduioşaţi; voice touched with ~ voce emoţionată. emotional [-31] adj. 1. emoţional, afectiv; (med.) ~ disturbances turburări emoţionale. 2. emotiv; to be ~ a fi emotiv, a avea o fire emotivă. emotionalism [i'mou/nslizamj s. 1. emotivitate exagerată. 2. sentimentalism. emotionality [i.mou/s'naditi] s. emotivitate. emotionalize [i'mou/anslaiz] vb. tr. a trata (in mod) sentimental. emotionally [i'mou/anali] adv. afectiv, din punct de vedere sentimental. emotionless [i'moufanlis] adj. indiferent, impasibil. emotionlessness [-nis] s. indiferenţă, impasibilitate. emotive [i'moutiv] adj. 1. emotiv. 2. emoţional. emotiveness [-nis] s. emotivitate. emotivity [i:mou'tiviti] J,V. e m o t i v e n e s s . empale [im'peil, em-] vb. tr.v. i m p a l e (A). empanel [im'paenal, em-] vb.tr. (jur.) a face lista (juriului); to ~ a juror a înscrie un jurat pe listă. empathy ['empoOi] s. 1. empatie, însimţire; pătrundere; 2. (psih.) empatie. empennage [,a:mpe'na:3] s. (fr., av.) ampenaj. emperor ['empare'] s. 1. împărat. 2. (sl.) (om) beat.



 321



encephalitis



empty-hearted [~'ho:tid] adj. (jig.) fără inimă. emperor penguin ['enipara -perjgwin] s. (omit.) pinguin regal (Aptenodytesforsteri). emptying femptiirj] s. 1. golire, dezertare. 2. pl. (amer. fam.) drojdie de vin, 3. pl. emphasis ['emibsis],/?/. emphases ['emfasKz] s. 1. accentuare, subliniere; forţă/ putere de expresivitate, elocinţă; to lay special ~ a sublinia / a accentua în mod special; to ask (amer. fam.) fermenţi, dospeală. 4. pl. depuneri, sedimente. with ~ a cere cu insistenţă. 2. accentuare, accent (pe un cuvânt, pe o silabă). 3. (arte) empty-stomached ['empti'stAinakt] ad/, (jig.) cu burta goală, flămând. contur reliefat. 4. (poligr.) caractere cursive / italice; caractere spaţiatc. empty trip [~ trip] s. (tehn.) cursă în gol. empurple [im'p3:pl, em-] vb. tr. a înroşi, a împurpura. emphasize f'emfesaiz] vb. tr. 1. a scoate în evidenţă, a reliefa, a accentua, a sublinia. empyreal [lempai'riOal, em'pirbl] adj. empireal, din partea cea mai înaltă a cerului; 2. a pune un accent special pe. 3. (fon.) a pune accentul pe (o silaba etc.) 4. (muz.) a da ceresc; sublim. măsura la. empyrean [.cmpm'riian] I. s. empireu. II. adj. v. e m p y r e a l . emphatic [im'faetik, em-] I. adj. 1. (despre modul de exprimare etc.) energic; (despre ton) autoritar; (despre refuzuri) absolut, categoric; (despre culori) ţipător, viu, bătător emu i'i:mju:] s. (ornit.) emu (Dromiceius sp.). la ochi; ~ gesture gest energic. 2. (despre stil) emfatic. 3. insistent, stăruitor; he was emulate ['emjuleit] vb. tr. a fi în întrecere cu, a rivaliza cu; a căuta să întreacă / să quite ~ about it a insistat asupra acestui lucru. II. s. pl. termeni energici. depăşească; he has ~d your courage a căutat să te întreacă în curaj. emulation [icmju'lei/sn] s. întrecere, rivalitate; concurenţă; emulaţie. emphysema [.emfi'simw] s. (med.) emfizem. emulative ['emjubtiv, -leit-] adj. ambiţios la întreceri; plin de râvnă; ~spirit spirit de Empire ['empab1", a:rj'pi3r] (fr.) I.s. stil Empire. II. adj. în stil Empire. 1 empire ['empab "] I. s. 1. imperiu, stăpânire, putere; to establish one's ~ over smth. emulaţie. a pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire ceva. 2. imperiu, împărăţie; the Empire emulator ['emjuleit3r] s. emul; rival, concurent. a) Imperiul Britanic; b) (ist. Franţei) primul imperiu (1804-1814); c) (ist.) Sfântul Imperiu emulgent [i'niAld33nt] adj. (fiziol., despre vase) care duce sângele la rinichi. Roman. II. adj. de imperiu; imperial. emulous femjubs] adj. care rivalizează; (of) doritor (de), însetat (după), râvnitor (la). Empire City ['empab .siti] s. (amer.) (folosit ca supranume) oraşul New York. emulsify [i'niAlsifai] vb. A. tr. a emulsiona. B. intr. a forma emulsii. Empire Day [~ dei] s. ziua imperiului britanic (sărbătorită pe 24 mai, ziua de naştere emulsion [i'niAlfcn] s. emulsie. a Reginei Victoria). emulsive [i'niAlsiv] adj. 1. (chim.) de emulsie; lăptos, untos, uleios. 2. (med.) calmant, liniştitor. Empire State ['empab steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New York. Empire State of the South [~ ov <5a 'sau8] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul en [en] s. 1. en, denumirea literei n. 2. (poligr.) semipătrişor, litera n ca unitate de măsură a unui rând de tipar. Georgia. enable [i'neibl,e'n-] vb.tr. to ~ to a îngădui să, a permite să, a pune în situaţia/starea/ empiric [em'pirik, im-] I. s. 1. empirist. 2. medic şarlatan. II. adj. empiric. condiţia de a; a da (cuiva) posibilitatea / putinţa de a; a împuternici, a autoriza, a învrednici, empirical [-P1] adj. v. e m p i r i c (II). a îndritui să; a da (cuiva) dreptul să. empiricism [em'pirisizam] s. empirism. empiricist [em'pirisist] s. empirist. enact [i'naskt, e'n-] vb. tr. 1. a legifera; a da putere de lege (c« dat.); a promulga, a adopta (a lege); a decreta, a hotărî. 2. a pune în scenă; a juca (o piesă, un rol), a interpreta. 3. (mv.) empirio-criticism [em'piriou'kritisizsm] s. empirio-criticism. a influenţa, a înrâuri. emplace [im'pleis, cm-] vb. tr. a amplasa. enacting clauses [i'nsktirj »kb:zis] s. pl. (jur.) dispoziţii ale unei legi. emplacement [im'pleismant, em-] s. 1. amplasament, (loc de) aşezare, poziţie. 2. montare enaction [i'nsek/^n] s. v. e n a c t m e n t . pe poziţie. 3. destinaţie (pentru locuinţe etc.). 4. (mil.) amplasament, platforma pentru tun; tranşeu pentru tun saw mitralieră; cuib de mitralieră. enactment [i'mektmant] s. (jur.) 1. legiferare (a unei măsuri); promulgare, adoptare emplane [im'plein, em-] vb. (av.) A. intr. a se urca în avion. B. tr. a urca (trupe, bagaje) (a unei legi), decret, ordonanţă. 2. lege. 3. pl. prevederi (ale unei legi). în avion. enactor [i'naskta1"] s. 1. legiuitor, de legi. 2. (teatru) actor, interpret. enamel [i'nasm^l] I. s. 1. smalţ, email, glazură. 2. smalţ dentar. 3. articol cosmetic, employ [im'pbi,em-]I. vb. A.tr. 1. a întrebuinţa, a folosi, a face uz de; to ~ a method again a relua un procedeu. 2. a da de lucru (cuiva), a angaja; to ~ twenty workmen a alifie cosmetică. 4. pictură în / cu email. 5. vase smălţuite. II. vb. tr. 1. a smălţui, a emaila. angaja (sau a avea angajaţi) douăzeci de oameni; to ~ smb. as secretary a angaja pe 2. (fig.) a smălţa, a acoperi, a împestriţa, a împodobi, a presăra; fields ~ed with flowers cineva ca secretar; to be ~ed by a fi angajat la; that part of the population ~ed in câmpii smălţate cu flori. 3. a picta cu email. 4. a satina (hârtia). agriculture acea parte a populaţiei care se îndeletniceşte cu agricultura. B. refl. a se ocupa, enamellar [-ar] adj. 1. (rar) de smalţ, din email. 2. smălţuit, emailat. a se îndeletnici; how do you ~ yourself of an evening? ce faci seara? cu ce te ocupi enamelled [-d] adj. 1. emailat, smălţuit. 2. satinat. seara? II. s. 1. slujbă, serviciu; out of ~fără serviciu; to be in the ~of smb. a fi în serviciul enameller [~3r] s. v. e n a m e 11 i s t. cuiva. 2. (amer. mar.) proprietar de corabie, armator. enamellist [-ist] s. smălţuitor. employable [-abl] I. adj. 1. capabil / apt de muncă. 2. care poate fi folosit / întrebuinţat. enamelware [i'nasmplwEa1"] s. articole emailate. enamour [i'na?mor,c'n-] vb. tr. 1. a trezi dragostea (cuiva), a face să îndrăgească; tobe II. s. pl. forţe / braţe de muncă; cei care pot munci, cei apţi de muncă. ~ed of a fi îndrăgostit de, a iubi. 2. a încânta, a subjuga, a fermeca, a vrăji, a fascina. employe [sm'pbiei şi pronunţia franceză] ş. (fr.) (rar) v. e m p l o y e e . employed [im'pbid, cm-] adj. ocupat; (aflat) în serviciu. enamoured [i'nzemsd, e'n-] adj. 1. (of) îndrăgostit, înamorat (de). 2. (jig.) (of) îndrăgostit, fermecat, fascinat, vrăjit (de). employee [iempbi'i:,em'pbii:] ş. slujbaş, funcţionar, angajat. employer [im'pbiV, em-] s. 1. întreprinzător, antreprenor. 2. patron, stăpân; body of enarm [in'a:m] vb. tr. (înv.) a înarma. ~s corpul patronilor, patronat. 3. (jur.) procurator. enate ['i:neit] s. rudă din partea mamei. en bloc [5rj 'bbk] adv. (jr.) în bloc; cu toţii. employers' association [im'pbbz a.sousi'ei/sn] s. sindicat patronal. encaenia [en'simb] s. 1. festivitate, aniversare, comemorare (a fondării etc.). employment [im'pbimant, em-] s. 1. folosire, utilizare, întrebuinţare; ~ of children 2. Encaenia aniversare anuală a înfiinţării universităţii Oxford (în iunie). utilizarea copiilor (la muncă). 2. serviciu, ocupaţie; out of ~ fără serviciu. employment agency [~ reid3s>nsi] s. birou sau agenţie de plasare; birou de tocmeli encage [in'keid3, en-] vb. tr. 1. a închide / a băga / a pune în colivie sau cuşcă. 2. (fig.) a întemniţa, a băga la închisoare. (pentru muncitori). encamp [in'kasmp, en-] vb. A. fr. a aşeza în tabără. B. intr. a ridica / a aşeza o tabără. empoison [im'psizn, em-] vb. tr. a otrăvi, a învenina; to ~ smb. against a învenina pe encampment [-msnt] s. 1. tabără, lagăr; campament. 2. aşezare / organizare a unei cineva împotriva (cu gen.). tabere. emporia [em'poTia], pl. de la e m p o r i u m . encapsulate [in'kaepsjuleit, -sa-] vb. tr. a încapsula. emporium [em'poxbm], pl. emporiums sau emporia [-z] sau [em'pDirb] ş. 1. centru encapsulation [inrka?psju'leij"n, -sa-] ş. încapsulare. comercial; piaţă, antrepozit, bază de mărfuri. 2. magazin marc; bazar. r encarnalize [in'kcr.nalaiz, en-] vb. tr. a încarna, a întrupa (si fig.). empower [im'pau9 , em-] vb. tr. 1. a împuternici; a autoriza; to be - e d to a fi autorizat să. 2. a da posibilitate(a) (cuiva). encase [in'keis, en-] vb. tr. 1. a împacheta, a aşeza, a pune (într-o ladă, într-o cutie); a capsa. 2. a pune, a înrăma, a prinde; a acoperi. 3. (constr.) a cofra. ~d in armour înzăuat, empress ['empris] s. împărăteasă. emprise [im'praiz] s. (înv. poetic) faptă vitejească / curajoasă, ispravă; knights of bold în zale, cu platoşă. encasement [-mant] s. 1. toc, cutie; înveliş (de protecţie), învelitoare; anvelopă; ambalaj. "* cavaleri viteji. 2. ambalare, împachetare, ambalaj. 3. (constr.) cofraj. emptily femptili] adv. în gol. emptiness ['emptinis] $. 1. vid; spaţiu gol / neocupat. 2. (jig.) goliciune, uscăciune. encash [in'ksej, en-] vb. tr. (ec.) a încasa; a plăti sau a primi în numerar. 3. (fig.) deşertăciune, vanitate. encashment [-mant] s, (ec.) incaso; încasare; plată în numerar. encasing [in'kcisirj] s. 1. împachetare, ambalare; capsare. 2. (constr.) cofraj. 3. (tehn.) empty ['empti] I. adj. 1. gol, deşert, vid; ~purse pungă goală; ~ bottle sticlă goală. 2. nelocuit, pustiu; ~ street stradă pustie. 3. (jîg.) gol, fără conţinut; ~ head cap sec; carcasă, manta. -words vorbe goale. 4. (fam.) flămând, înfometat; to feel ~a-i fi foame, a avea burta encaustic [en'ko:stik] I. adj. encaustic; pictat cu culori diluate cu ceară; smălţuit. goală. 5. (ferov.) fără încărcătură, gol; ~ waggon vagon fără încărcătură. II. s. 1. (mai II. ş. encaustică. ales pl.) ambalaj; tară; material gol / deşert; sac gol etc.,- returned ~ ambalaj rctumat. encaustic ink [~ 'ink] s. (poligr.) cerneală penetrantă. 2. (ferov.) tren de marfă, mărfar gol. 3. casă nelocuită. 4. taxi liber. III. vb. A. tr. a deşerta, encaustum [enkoistsm] s. (anat.) smalţul dintelui. a goli (o sticlă, un sertar etc.); a descărca (un vagon); a vărsa, a împrăştia; a da drumul; enceinte1 [airj'sasnt, şi pronunţia fi.] (fr.) I. adj. însărcinată, grea, gravidă. II. s. femeie a seca, a scoate (apa dintr-un puţ); a vidanja. B. intr. 1. (despre râuri) a se vărsa. 2. (despreînsărcinată, (femeie) gravidă. săli) a se goli. enceinte2 (jr. mii.) s. ziduri, metereze, întărituri. encephala [en'kcfab] pl. de la encephaîon. empty-handed [~'ha2ndid] adj. (jig.) cu mâinile goale; to return ~ a se întoarce cu mâinile goale. encephalic [lenka'faîlik, -icnki-, -ense-] adj. encefalic. encephalitis [.enkefs'Iaitis, .ensef-, enrsef-] s. (med.) encefalită. empty-headed [~'hedid] adj. (fig.) fără cap; nepriceput; neştiutor.



 encephalogram



322



encephalogram [en'sefolougram] s. (mea1.) encefalogramă. e) a abuza de, a deranja; to ~ upon smb.'s kindness a abuza de bunătatea cuiva; to ~ upon smb.'s time a răpi timpul cuiva, a deranja pe cineva. encephalograph [en'sefolougra:f, -gra:f] s. (med.) electroencefalograf. 1 encroacher [-oc[ s. persoană care încalcă drepturile sau posesiunile cuiva; năvălitor; encephalography [enisefo'logrofi] s. (mea .) encefalografic. uzurpator. encephalon [en'kefolon, -se-, in-], pl. enccphala [-Io] s. (anat.) encefal: encroachingly [-inii] adv. prin abuz etc. (v. e n c r o a c h m e n t). enchain [in't/ein, en-] vb. tr. 1. a pune în lanţuri / în fiare, a lega cu lanţuri, a înlănţui, encroachment [-mont] s. 1. (upon, on) încălcare, violare, însuşire (cu gen.). 2. năvălire. a fereca. 2. (fig.) a lega, a înlănţui, a încătuşa. 3. (fig.) a lega, a uni, a strânge. 4. (fig.) 3. uzurpare. 4. (med.) progres rapid (al unei boli). a ţintui, a captiva (atenţia etc.). encrust [in'krAst, irj-, en-] vb. A. tr. 1. a incrusta, a polei. 2. a acoperi (cu o coajă, enchainment [-mont] s. 1. înlănţuire, încătuşare; 2. (/ig.) încătuşare; înrobire. enchant [in't/a:nt, en-J vb. tr. a încânta, a fermeca, a vrăji, a desfăta, a umple de încântare. pojghiţă, rugină etc.). 3. a împodobi. B. intr. a prinde coajă / pojghiţă; a rugini, a se acoperi (cu rugină, crustă etc.). enchanted [-id] adj. 1. fermecat, vrăjit. 2. (with) (/ig.) fermecat, încântat (de). encrustment [-mont] s. 1. incrustare. 2. formare a unei cruste / a unei pojghiţe. 3. crustă, enchanter [-or] s. vrăjitor (şi fig.). enchanter's nightshade [in'tfumtoz 'nait-Jeid] s. (bot.) tilişca, iarba-vrăjitoarei (Circaea pojghiţă. 4. glazură. encumber [in'kAmbor, in-, en-] vb. tr. 1. a împiedica, a stânjeni, a îngreuna, a jena; iutetiana). a prejudicia. 2. a împovăra, a greva, a încărca (cu datorii etc.). 3. a bloca, â sta în calea enchanting [in't/a:ntirj, en-] arf/. încântător, fermecător, desfătător. enchantment [in'tjdmtmont, en-] s. 1. vrăji, farmece. 2. încântare, desfătare, farmec, (cu gen.). encumbrance [in'kAmbrans, in-, en-] s. 1. obstacol, piedică, greutate, dificultate. vrajă. enchantress [in'tfu:ntris] s. 1. vrăjitoare. 2. (fig.) vrăjitoare; femeie fermecătoare / nurlie. 2. povară. 3. persoană întreţinută (mai ales un copil); without ~ fără copii. 4. (yur.) datorie, enchase [in't/eis, en-] vb. tr. 1. a monta, a fixa (o piatra scumpă). 2. a cizela, a şlefui. ipotecă. encumbrancer [-or] s. (jur.) creditor, ipotecar. 3. a împodobi (prin gravare, incrustaţii etc.). encurtain [in'koitan, -tin, en-] vb. tr. 1. a pune perdele, a împodobi cu perdele. 2. (fig.) enchaser [or] s. cizelator; gravor; bijutier. enchiridion [ienkai'ri:dion],pl. enchiridions [-z] sa» enchiridia [-dis] s. ghid, călăuză, a ascunde. encyclic(al) [cn'siklik(al), in-] (bis.) I. adj. enciclic, circular (destinat unei nmri manual. circulaţii). II. s. enciclică. enchisel [in'tjîzsl] vb. tr. a dăltui. encyclopaedia [en.saiklou'pi:dio, in-, -klo'p-] s. enciclopedie. encincture [in'sirjJtJV] I. vb. tr. a înconjura, a încinge. II. s. (rar, fig.) cingătoare, brâu. encyclopaedic(al) [enisaiklou'pi:dik(ol)] adj. enciclopedic. encipher [inisaifor] I. vb. tr. a cifra. II. s. text cifrat. encyclopaedism [en.saiklou'pkdizam] s. 1.,caracter enciclopedic. 2. cunoştinţe encircle [in'so:kl, en-] vb. tr. a încercui, a înconjura. enciclopedice. encirclement [-mont] s. încercuire, înconjurare. encyclopaedist [en>saiklou'pi:dist] s. enciclopedist. encircling [-irj] adj. (mil.) de învăluire. encyclopaedize [en


 323



end-fast [~'fu:st] adj. (aşezat) în picioare, drept, vertical. end frame [~ freim] 1. (cin.) titlu final; fine. 2. (text.) maşină finală. end game [~ geim] s. final de partidă. end gauge [~ geid3l s. (telm.) calibru vergea. endgate ['endgeit] s. (auto) 1. uşă din spate (la o autoduba etc.). 2. capac rabatabil (l« portbagaj). endiadem [en'daisdem] vb. tr. a încorona. endictment [in'daitmant] s. v. i n d i c t m e n t . ending ['endirj] I.s. 1. concluzie, încheiere; sfârşit, terminare, final,capăt; (prov.) 'tis never a bad day that has a good ~ totu-i bine când se sfârşeşte (cu) bine. 2. (gram.) desinenţă; terminaţie. 3. (teAt.) pârlire, gazare. II. adj. de încheiere, de sfârşit, final, terminal. end iron ['end laian] v. a n d i r o n . endive ['endiv] s. (bot.) 1. cicoare (de vară) (Cichorium intybus). 2. andivă, cicoare-de-grădină (Cichorium etulivia). endless ['endlis] adj. fără sfârşit / Iară capăt, nesfârşit, infinit; neîntrerupt, continuu, necontenit. endless band [~ 'ba^nd] s. (telm.) bandă / curea fără sfârşit. endless belt [~ 'belt] s. v. e n d l e s s b a n d . endless cable [~ 'keibl] s. v. e n d l e s s b a n d . endless chain [~ 't/cin] s. 1. (telm.) lanţ fără sfârşit. 2. (text.) urzeală fără capăt. endlessness fcndlisnis] s. nemărginire. endless paper ['endlis 'peipa1"] s. bandă de hârtie. endless saw [~ 'so:] s. ferăstrău cu panglică. endless screw [~ 'skru:] s. 1. (telm.) şurub Iară fine, şurubul lui Arhimede, şurub melcat. 2. (ţe/m.) melc, şnec. endless track [~ 'trsek] s. (auto) şenilă. end line ['end lain] ş. (sport) linie de fund. endlong ['endbnj adv. 1. în lungime, de-a lungul. 2. drept, în picioare, vertical. end-man ['cndma?n] s. 1. ultimul (om) (dintr-un sir). 2. extremist. endmost ['endinoust] adj. (rar) cel mai depărtat, extrem. endocarditis [iendouka:'daitis] s. (med.) endocardită, inflamaţia cndocardului. endocardium [icndou'kaidiam] s. (anat.) endocard. endocarp ['endoukcr.pj s. (bot.) endocarp. endocentric [icndou'sentrik] adj. (gram.) endoeentric. endocrine l'endoukrain] I. adj. endocrin. II. s. glandă endocrină. endocrinology [.endoukrai'nDbd3i] s. (med.) endocrinologie. endoderm ['cndoudsmi] s. (biol.) endoderm. endodermis [.cndou'damiisj s. (bot.) cndodcrm(ă). endoenzym ['endou'cnzim] s. v. e n d o e n % y m c. endoenzyme [icndou'enzaim] s. (bioch.) endoenzimă. end-of-steel town ['end3v'sti:l tăun] s. (canad.) oraş situat la capătul unei căi ferate. endogamous [en'dogsmas] adj. (biol.) endogam. endogamy [en'dogami] s. (biol.) endogamie. endogen ['end3d3en, -dou-] s. (bot.) monocotiledon. endogenous [en'd^inss] adj. (biol.) endogen. endogeny [cn'dod^ini] s. (biol.) endogeneză. endolymph ['endoulimfj s. (anat.) cndolimfa. endomorphism [.endou'mo:fiz3m] s. (mineral.) endomorfism. end-on ['end'on[ adj., adv. cu capătul înainte (îndreptat spre un obiect); perpendicular. endophasia ['endou'fcizjia, -3/3-] s. (psih.) endofazic. endophyte l'cndoufait] s. (bot.) endofită. endoplasm l'endouptezsm] s. (bot.) endoplasm. endorsable [in'daisabl] adj. (ec.) andosabil. endorse [in'do:s, en-[ vb, tr. 1. a semna pe verso. 2. (ec.) a andosa. 3. to ~over a gira (o cambie). 4. a sancţiona, a aproba, a confirma (o lege, o măsură, o hotărâre); a sprijini, a susţine, a-şi însuşi (un punct de vedere). endorsee bendo:'si:] s. (ec.) andosant (al unei poliţe). endorsement [in'dxsmsnt, en-[ s. 1. (ec.) andosare, gir. 2. sancţionare; aprobare, confirmare; sprijinire; însuşire. endorser [in'dn:sar] s. (ec.) girant. endoscope fendouskoup] s. (med.) endoscop. endosmosis [-endDs'mousis] s. (jiz.) endosmoză. endosperm ['endouspsmi] s. (bot.) endospermă. endospermic [-cndou'spamiik] adj. (bot.) endospermic. endospore l'endousps:1", -spD3r] s. (bot.) endospor. endothecium [icndou'Gii/iam, -siam],/?/. endothecia [-/ia, -sia] s. (bot.) endotecă. endothelium f^ndoi/Sirliam], pl. endothelia [icndou'Qiilia, -\p\ s. (fiziol.) endoteliu. endothermic bendou'Osmiik] s. (chim.) endotcnnic. endotoxin [icndou'toksin] s. (bioch.) endotoxină. endow [in'dau, en-[ vb. tr. 1. a înzestra, a dota; a da ca zestre (cuiva). 2. a lăsa moştenire (cuiva). 3. a învesti. 4. (fig.) a înzestra, a dărui, a hărăzi; man is ~ed with reason omul e înzestrat cu raţiune. 5. a da anumite drepturi (cuiva). endowment [-nwnt] s. 1. înzestrare, dăruire, încredinţare, dotare; ~ with information comunicare de ştiri / de informaţii. 2. înzestrare, talent, dar; însuşiri; mental ~s înzestrări spirituale. 3, fundaţie, aşezământ, dotare. end paper ['end pcipa1"] s. (poligr.) pagină albă la începutul şi la sfârşitul unei cărţi. end phase [~ Teiz] s. (telm.) fază finală. end piece [~ pi:s] s. capăt, vârf. end play [~ piei] ş. (telm.) joc axial.



enframe



end position [~ pa.zi/^n] s. (av.) poziţie finală. end pressure [~ ipreJV] s. (telm.) presiune de reazem; presare pe muchie. end product [~ ipn>dAkt] s. (ec.) produs finit. end speech [~ spi:t/] s. epilog. end-tipper ['enditips1"] s. (auto) benă cu basculare spre spate. endue [in'dju:, en-] vb. tr. 1. (înv.) a îmbrăca, a înveşmânta. 2. a înzestra, a aproviziona, a prevedea, a dota. end-up fend'Ap] adj. (fam.) 1. cu vârful în sus. 2. (cu nasul) cârn. endurable [in'djuarabl, en-, -djaar-] adj. 1. suportabil. 2. (rar) durabil, trainic. endurableness [-nis] s. (rar) durabilitate, trăinicie, rezistenţă. endurance [in'djuarans.en-] s. 1.rezistenţă,răbdare. 2.suferinţă,durere.3.rezistenţă, trăinicie, soliditate, stabilitate. 4. durată; dăinuire, lungă durată, viaţă lungă, longevitate. endurance limit [~ ilimit] s. (telm.) limită de rezistenţă la oboseală. endure [in'djusr, en-, -'djoa1"] vb. A. tr. a îndura, a răbda, a rezista la, a suferi, a suporta; he could not ~ the thought of nu putea suporta gândul de a (sau cu gen.), nu se putea împăca cu gândul (că sau cu gen.) I cu ideea (că sau cu gen.). B. i/itr. a ţine, a dura, a dăinui, a se prelungi; as long as life ~s în decursul întregii vieţi, până la moarte. enduring [in'djusrinj adj. 1. trainic, solid, durabil; de durată. 2. răbdător. end-view ['end vju:j s. (arte) tuşe finale, ultimele trăsături. end wall [~ wo:l] s. (constr.) perete frontal. endways [~wciz] adv. 1. cu capătul înainte / în faţă. 2. în picioare, drept, stând în cap; perpendicular. 3. cu faţa (la cel care priveşte). 4. dc-a lungul, în lung. endwise [~waiz] adv. v. e n d w a y s . enema ['enima, i'nimia], pl. enemas [-z] sau enemata [s'nemats] s. (med.) 1. clismă, spălătură intestinală, (pop.) clistir. 2. (şi ~ pump) clistir, siring. enemy ['enimi, -nani-] I. s. 1. inamic, duşman, vrăjmaş, potrivnic, adversar; class ~ duşman de clasă; public ~ inamic public; the last ~ moartea; 


 enfranchise



enfranchise [in'frfent/aiz, en-J vb. tr. 1. a acorda drepturi electorale (cuiva), a acorda drept de vot (cuiva). 2. a acorda (»//«/' oras) dreptul de a fi reprezentat în parlament. 3. a (e)libera, a pune în libertate. 4. a acorda (cuiva) naturalizare; a împământeni, a încetă­ ţeni (^ fig.). enfranchisement [in'fraent/izmont] s. 1. acordare a dreptului electoral saw (unui oraş) a dreptului de a fi reprezentat în parlament. 2. (e)liberare, punere în libertate. 3. împământenire, încetăţcnire (fi fig.). engage [in'geid3, in-, en-] vb. A. tr. 1. a angaja, a tocmi, a năimi; a reţine (dinainte); they refused to ~him au refuzat să-1 angajeze. 2. pasiv a fi ocupat, a nu avea timp; tell them I am ~d spune-le că sunt ocupat. 3. a absorbi, a reţine, a captiva, a atrage, a pune stăpânire pe; to ~ smb.'s attention a reţine / a atrage atenţia cuiva. 4. a angaja, a lega; to ~ by new commitments a angaja prin noi obligaţii. 5. a logodi. 6. (/nil.) a angaja (o luptă); a deschide focul împotriva (cu gen.); a ataca; to be ~d in hostilities a lua parte la ostilităţi / la lupte. 7. (tehn.) a angaja; a angrena; a prinde; a bucla. B. intr.-l. a se angaja, a se obliga, a se lega, a-şi lua obligaţia / angajamentul; 2. to ~ in discussion with smb. a se angaja într-o discuţie cu cineva; to ~ in business a se apuca de afaceri; to ~ in politics a se lansa în politică; to ~ with a se angaja în luptă cu. engaged [-d] adj. 1. (in) ocupat (cu), prins (cu), angajat (în); he is ~d in bookbinding se ocupă cu legătoria de cărţi. 2. logodit; they are ~ sunt logodiţi. 3. (tehn.) angajat, angrenat; cuplat. engagement [in'geid3mont] s. 1. ocupaţie, treabă. 2. întâlnire, rendez-vous; invitaţie. 3. angajament, făgăduinţă, obligaţie; to meet one's ~s a-şi îndeplini obligaţiile; a-şi plăti datoriile; to be under an ~ a fi legat printr-o obligaţie. 4. logodnă. 5. (mil.) luptă, încăierare. 6. (tehn.) angajare, angrenare; buclare; cuplare. engagement pad [~ pasd] s. agendă de buzunar. engagement ring [~ rin] s- inel de logodnă. engaging [in'geid3in] adj. 1. fermecător, încântător, nurliu, plin de farmec, cu vino-ncoace, atrăgător. 2. (tehn.) de angrenare, care angrenează. engaging lever [~ li:vor] s. (tehn.) pârghie de pornire; levier de cuplare. engagingness [in'geid3inis] s. farmec, atracţie. " engarland [in'go:lond] vb. tr. (poetic) a împodobi cu ghirlande, a încununa. engender [intends 1 , en-] vb. tr. 1. a da naştere la, a genera, a stârni, a atrage (după sine), a provoca. 2. a produce. 3. a promova, a favoriza. engenderment [in^endomont, en-] s. generare, naştere, provocare. engine ['cna^in] I. s. 1. (tehn.) maşină; motor. 2. (tehn.) locomotivă; maşină cu abur. 3. (fig.) instrument, agent, mijloc. 4. pompă de incendiu; unelte / maşini de război, piese de artilerie; instrumente de tortură. 5. (fig.) chichiţă, meşteşug, şiretlic. 6. (fnv.) spirit, inteligenţă, pricepere. II. vb. tr. a pune în acţiune / în mişcare, a mişca. engine attendant [~ o'tendont] s. (tehn.) mecanic, maşinist; (ferov.) mecanic (de locomotivă). engine bay [~ bei] s. (ferov.) loc de garare pentru locomotive, depou. engine bearer [~ ib£orer] s. 1. (tehn.) saşiul motorului. 2. (nwr.) carlingă. engine bed [~ bed] s. (tehn.) suport de motor; batiu. engine body [~ .bodi] s. (tehn.) corpul motorului. engine builder [~ rbildor] s. (tehn.) constructor de maşini, inginer mecanic. engine building [~ ibildin] s. (tehn.) construcţie de maşini. engine cooling [~ ikudirj] s. (tehn.) răcirea motorului. engine-crew [~kru:] s. (ferov.) echipa locomotivei. engine-driver [~idraivor] s. (ferov.) mecanic (ae locomotivă), maşinist. engineer [iend3i'nior] I. s. 1. inginer; civil ~a) inginer civil; b) proiectant, desenator. 2. mecanic, maşinist; electrical ~electrotehnician, muncitor în industria electrotehnică; 3. maşinist (mar. în Anglia; ferov. în S.U.A.). 4. metalurgist; Amalgamated Engineers' Union Uniunea sindicatelor muncitorilor din metalurgie. 5. (/nil.) genist, pionier; Royal Engineers, (amer.) Corps of Engineers trupe / unităţi de geniu. II. vb. A. tr. 1. a construi, a ridica; a proiecta. 2. (fam.) a născoci, a inventa, a scorni. 3. a pune la cale, a aranja. B. intr. a lucra ca inginer. engineer force [~ fo:s] s. (/nil.) trupe de geniu. engineering [lena^i'niorirj] s. 1. inginerie; artă inginerească; tehnică / construcţie de maşini, electrical ~electrotehnică. 2. (/nil.) geniu. 3. (fam.) maşinaţiuni, uneltiri, urzeli, manevre. engineering education [~ iedju(:)'kei/an] s. învăţământ tehnic. engineering industry [~ 'indostri] s. industria metalurgică. engineering works [~ wa:ks) s. pl. uzină metalurgică, uzină constructoare de maşini. engineership [end3i'nio/ip] s. inginerie; calitatea de inginer. engine fitter ['eno^in -fits1"] s. (tehn.) motor, ajustor. engine fuel [~ fjuol] s. (tehn.) carburant. engine hatch [~ ha^t/j s.ftnar.) spiraiul maşinii. engine hood [~ hud] s. (auto) capota motorului. engine house [~ haus] s. (tehn.) hala / sala maşinilor. engine man [~ mam], pl. engine men [~ men] s. (tehn.) mecanic, maşinist. engine operator [~ .opareito1"] s. v. e n g i n e m a n . engine plant [~ pla:nt] s. (tehn.) 1. instalaţie de maşini. 2. uzină pentru construirea locomotivelor. engine room [~ ru(:)m] s. (tehn.) hala / sala maşinilor. enginery ['erufjinsri] s. (rar, fam.) 1. maşini; maşinărie, instalaţii mecanice. 2. (mii.) geniu, artilerie. 3. (mii.) tehnică de luptă. 4. (fig.) maşinaţie. engine set ['end3in set] s: (av.) grup motopropulsor. engine trouble [~ itrAbl] s. (tehn.) pană de / Ia motor. engine unit [~ iju:nit] s. (mec.) agregat. engine works ['ena^in wo:ks] s. pl. (folosit si ca sg.) uzină constructoare de maşini.



324



engird [in'go:d, irj-, en-], past si part. trec. engirded sau engirt [in'go:t, in-, en-] vb. tr. a încinge, a înconjura, a îngrădi. engirdle [in'go:dl, irj-, en-] vb. tr. v. e n g i r d . engirt [in'goit, irj-, en-] past si part. trec. de la e n g i r d . Englander ['irjglondo', -ngl-] s. englez. English ['irjgli/] I. adj. englez, englezesc; II. s. 1. the English englezii. 2. engleza, limba engleză; Old ~ engleza veche (anii 700-1200); Middle ~ engleza medie (anii 1200-1500); Modern ~ engleza modernă (de la 1500 încoaa); in plain ~ direct, fără ocoluri, verde, pe şleau, deschis. 3. (poligr.) mitei, corp 14. III. vb. tr. (rar) a traduce în limba engleză. English-American type size [-o'merikon itaip saiz] s. (poligr.) sistem de puncte tipografice anglo-american. English breakfast ['irjgli/ 'brekfost] s. mic-dejun copios. English Canada [~ 'kamodo] s. Canada anglofonă. English Canadian [~ ko'neidjon] s. (canad.) canadian anglofon. English Channel [~ 't/asnal] s. the ~ Canalul Mânecii. English ciphers [~'saifozjs. pl. cifre arabe. English daisy [~ 'dcizi] s. (amer. bot.) bănuţ, părăluţă (Bellis perennis). English figures [~ 'figoz] s. pl. v. E n g 1 i s h c i p h e r s . Englishism ['irjgli/izam, -ni-] s. 1. obicei englezesc; trăsătură specific englezească. 2. expresie idiomatică folosită în Anglia, anglicism. 3. atracţie deosebită pentru tot ce este englezesc. Englishman ['irjgli/mon], pl. Englishmen [-mon, -men] s. 1. englez. 2. (canad.) canadian anglofon. Englishman's tie [~z tai] s. (mar.) nod marinăresc. English numbering ['irjgli/ 'nAinborirj] s. (tex-t.) sistem de numerotare englezesc. English Reserve Corps [~ ri'zo:v ko:j s. (amer. mii.) subofiţerii şi trupa de rezervă. Englishry ['irjgli/rl] s. 1. origine / provenienţă engleză. 2. (ist.) englezii din Irlanda. 3. (ist.) colonie engleză. 4. anglomanie. English welt ['irjgli/ 'welt] s. (text.) bordură tubulară. Englishwoman [~wumon],pl. Englishwomen [~iwimin] s. englezoaică. englut [irj'gUt] vb. tr. (rar) a înghiţi; a devora. engobe [a:n'goub] s. (ind. sticlei) cuvertă, engobă. engorge [in'go:d3, in-, en-J vb. A. tr. a înfuleca, a îmbuca, a mânca lacom / hulpav; a devora. B. intr. a mânca lacom / cu lăcomie, a înfuleca de zor. engorged [-d] adj. 1. îmbuibat, îndopat. 2. (mea'.) congestionat. engorgement [-mont] s. 1. înfulecare; ghiftuire. 2. (mea'.) congestionare. engraft [in'grâ:ft, irj-, en-] vb. tr. 1. (upon; into) (hot.) a altoi, a grefa (pe, în). 2. (in) (fig.) a altoi; a transplanta, a sădi, a introduce; a înrădăcina (pe, în). 3. a încorpora (un lucru într-altul). 4. a întipări (rn minte). engraftment [-mont] s. 1. (bot.) altoire, grefare, grefă. 2. (bot.) vlăstar, mlădiţă, altoi. 3. (fig.) altoire; transplantare, sădire, înrădăcinare. 4. întipărire. engrain [in'grein, irj-, en-] vb. tr. 1. a picta imitând marmora sa» lemnul. 2. (text.) a impregna / a îmbiba cu. 3. (fig.) a impregna, a întipări, a grava, a înrădăcina. engrained [-d] adj. v. i n g r a i n e d. engram ['engraem] s. (psih.) engramă. engrave [in'greiv, irj-, en-] vb. tr. 1. a grava, a tăia, a cresta (în piatră, în lemn, în metal). 2. (on, upon) a imprima; a sădi, a întipări (în): engraver [-orJ s. gravor. engraving [-irj] s. 1. gravare. 2. gravură. engrecn [in'griin, irj-, en-] vb. tr. (poetic) a înverzi. engross [in'grous, irj-, en-] vb. tr. 1. a absorbi; a ocupa, a acapara, a monopoliza; it ~ed his whole attention i-a absorbit / captivat toată atenţia. 2. pasiv a fi absorbit / cufundat / adâncit; to be ~ed in thought a fi adâncit în gânduri. 3. (ist.) a acapara; a stoca (o marfă). 4. a copia cu litere mari. 5. (agr.) a îngraşă. engrosser [-or] s. 1. copist. 2. acaparator, monopolizator. engrossing [-irj] adj. 1. absorbant, absorbitor. 2. acaparator. 3. captivant; interesant. engrossment [-mont] s. absorbire; acaparare. engulf [in'gAlf-, irj-, en-] vb. tr. 1. a arunca într-o prăpastie. 2. a scufunda. 3. (despre prăpăstii) a înghiţi. 4. (fam.) a înghiţi, a hăpăi, a îmbuca lacom / hulpav; a devora. engulfment [-mont] s. scufundare (şifig). enhance [in'hams, en-, -'hzens] vb. tr. 1. a mări, a spori; a intensifica; a ridica; a întări. 2. a agrava (o pedeapsă etc.). enhancement [-mont] s. 1. mărire; sporire; intensificare; ridicare; întărire. 2. agravare. enharmonic [ienha:'manik,'--'--] adj. (muz.) enharmonic. enhearten [en'ha:tan, in-] vb. tr. a încuraja, a îmbărbăta, a ridica moralul (cuiva). enigma [i'nigmo, e'n-] s. 1. enigmă; problemă, taină, mister. 2. persoană enigmatică / misterioasă, sfinx. cnigmatic(al) [.enig'mastik(3l)] adj. enigmatic, misterios, tainic. enigmatically [-i] adv. în mod enigmatic, misterios, tainic. enimic [i'nimic] adj. (chim.) enimic. enisle [in'ail, en-] vb. tr. (poetic) 1. a preface într-o insulă. 2. a izola, a separa. enjail [in^eil, en-] vb. tr. a întemniţa. enjamb(e)ment [in'd3^mmont, en-] s. (metr.) îngambament, angambament. enjoin [in'dzoin, en-] vb. tr. 1. (on, upon) a impune, a porunci, a ordona; a cere; a prescrie (cuiva) (that ca); I ~ed that they should be silent am cerut ca ei să tacă. 2. (mai ales jur.) (from) a interzice, a opri, a nu da voie (să, de a); to ~smb. from singing a interzice cuiva să cânte. enjoy [in'd3oi, en-] vb. A. tr. 1. a savura; a se bucura de, a gusta; a-i plăcea; how did you ~ the poem? cum ţi-a plăcut poezia? 2. a se bucura / a se folosi de, a avea; he ~s



 325



ensure



enow [i'nau] adj., adv. (înv. poetic) v. e n o u g h . poor health nu se bucură de o sănătate bună, are o sănătate şubredă. B. refl. a se distra, a se veseli, a petrece; how did you ~ yourself? cum ai petrecut? cum te-ai distrat? enplane [in'plein, en-] vb. tr. v. e m p l a n e . enjoyable [-abl] adj. plăcut, care te umple de bucurie. enquire [in'kwaia1", irj-, en-] vb. v. i n q u i r e . enjoyableness [-ablnis] s. savurare; plăcere. enquiry [in'kwaiari] s.v. i n q u i r y . enjoyably [-abli] adv. plăcut; cu plăcere. enrage [in'reid3, en-] vb. tr. a înfuria, a mânia, a exaspera, a scoate din sărite. enjoyment [-mant] ş. 1. mulţumire, satisfacţie; încântare, plăcere, desfătare, bucurie. enragement [-mant] ş. furie, mânie. 2. stăpânire, posedare (a unui lucru care oferă plăcere sau un avantaj). enrank [in'rsrjk, en-] vb. tr. a ordona, a aşeza în rând. enkindle [in'kindl, en-] vb. tr. 1. a aprinde; a pune pe .foc. 2. (fig.) a aprinde, a aţâţa, enrapt [in'rspt, en-] adj. încântat, extaziat. a stârni, a trezi, a deştepta; a înflăcăra. enrapture [in'reeptjV] vb. tr. a încânta, a extazia, a răpi. enlace [in'leis, en-] vb. tr. 1. a încolăci, a încinge, a înconjura; a îmbrăţişa, a strânge. enraptured [in'raspt/ad] adj. încântat, extaziat. 2. (fig.) a întreţese, a împleti. enravish [in'reevi/, en-] vb. tr. v. e n r a p t u r e . enlarge [in'la:d3, en-] vb. A. tr. 1. a mări, a lărgi, a spori, a extinde. 2. (amer. înv.) a enregiment [in'red3iment, en-, -i-'-] vb. tr. (mii.) & înregimenta (şi fig.). (e)libera, a scăpa (din închisoare, din robie). B. in/r. 1. a se mări, a se lărgi, a se extinde. enregister [in'red3istar, en-] vb. tr. a înregistra, a trece pe listă, a însemna. 2. a se întinde (la vorbă, în scris), a vorbi şau a scrie pe larg, a fi prolix. enrich [in'rit/, en-] vb. tr. 1. a îmbogăţi, a face bogat, a căpătui, a chivernisi. 2. (agr.) enlarged [-d] s. 1. (despre şedinţe etc.) lărgit. 2. (despre ediţii) adăugit. 3. damic, a îngraşă, a fertiliza, a îmbunătăţi. 3. (jîg.) a împodobi, a înfrumuseţa; a îmbunătăţi. mărinimos. 4. liber, slobod. enriching [-in] s. 1. îmbogăţire (şifig.). 2. (agr.) fertilizare, îmbunătăţire (a solului). enlargement [-mant] s. 1. lărgire, mărire, augmentare; extensi(un)e, creştere, enrichment [-mant] s.v. e n r i c h i n g (1). amplificare. 2. (jig.) dezvoltare. 3. (med.) anevrism. 4. (fot.) mărire. 5. (e)liberare (dm enring [en'rin] vb. tr. (poetic) 1. a înconjura, a împrejmui. 2. a pune un inel în / pe. închisoare, de sub pază). 6. punere / lăsare în libertate (a unui animal vânat etc.). 3. a împodobi / a găti cu inele. enlarger [-ar] s. (fot.) amplificator; aparat de mărit. enrobe [in'roub, en-] vb. A. tr. a înveşmânta, a îmbrăca. B. refl. a se înveşmânta. enlevement [en'li:vmant, in'-, şi pronunţia Jr.] s. (jr.) răpire (a unei femei, a unui copil). enrobement [-mant] s. veşminte, îmbrăcăminte, haine. enlighten [in'laitn, en-] vb. tr. 1. a lumina, a lămuri; a arunca lumină asupra (cu gen.), enrol(I) [in'roul, en-] vb. A. tr. 1. a trece pe listă, a înregistra; a adopta, a admite (ca a educa, a cultiva, a instrui. 2. a pune la curent, a informa; a deschide ochii (cuiva). membru); a înrola, a înregimenta; to be ~ed in history a-şi avea locul / a intra în istorie. 3. (poetic) a lumina, a însenina. 2. (mil.) a recruta, a înrola, a încorpora. 3. a recruta (muncitori etc.). 4. a împacheta, enlightened [-d] adj. luminat, învăţat, cult, instruit; versat; lămurit, edificat; he is a înfăşură, a face sul. B. refl. a se înrola. C. intr. (amer.) a se înmatricula, a se înscrie thoroughly ~ upon the subject cunoaşte subiectul perfect, c perfect edificat asupra acestei (ca elev, ca student). probleme. enrollment [-mant] s. 1. înregistrare, trecere pe listă; admitere; adoptare; the ~of enlightener [-ar] ş. persoană care lămureşte o problemă etc. new members primirea / admiterea de noi membri (în sindicat etc.). 2. (fig.) înrolare, enlightenment [-mant] s. 1. instrucţie, cultură. 2. cunoaştere raţională. 3. culturalizare, înregimentare, încorporare. 3. recrutare. luminare. 4. Iluminism, filozofia luminilor. 5. the Enlightenment (işţ. etc.) Iluminismul, enroot [in'ru:t, en-] vb. tr. (mai aleş la part. trec.) 1. a înrădăcina, a sădi, a planta. epoca luminilor (în Anglia, 1700-1760). 2. (jig.) a înrădăcina, a sădi adânc. enlink [in'link, en-] vb. tr. (with, to) a lega (de). en route [u:n'ru:t, o:n'r-] adv. (jr.) (to, for) pe drum, în drum (spre, către). enlist [in'Iist, en-] vb. A. tr. 1. (mil.) a înrola, a chema sub drapel. 2. a înrola, a înscrie, ensample [en'sa:mpl, amer. -rsa?mpl] s. (înv.) exemplu. a înregistra, a trece pe listă. 3. (fig.) a înrola, a înregimenta; a atrage, a antrena. B. intr. ensanguine [in'sangwin, en-] vb. tr. a însângera. 1. (/nil.) a fi recrutat, a se duce la armată, a se înrola. 2. (fig.) a se înrola, a se înregimenta, ensanguined [-d] adj. însângerat. a se înscrie. ensconce [in'skons, en-] vb, A. tr. 1. a ascunde, a tăinui, a dosi, a piti. 2. a aşeza, a instala enlisted grade [in'listid greid] s. (amer. mii.) subofiţerii, corpul subofiţerilor. (comod). B. rej7.1. a se piti, a se ascunde. 2. a lua loc, a se instala (într-un loc ascuns, enlisted men [~ man, ~ men] s. pi. (amer. mii.) subofiţerii şi trupa. ferit). enlisted personnel [~ ipa:sa'nel] ş. v. e n l i s t e d m e n . ensete [en'si:ti:] s. banană din Abisinia. enlistee [.inlis'ti:, >en-] s. (amer. mii.) recrut, (depr) răcan, tânăr care s-a înrolat în armata. ensemble [a:n'sa:mbl, D(:)n'so(:)mbl şi pronunţia franceza] I. adv. toţi odată, dimpreună, enlisting [in'listirj, en-] s.v. e n l i s t m e n t . deodată, laolaltă. II. s. 1. ansamblu, întreg. 2. efect, efect general, impresie generală. enlistment [in'listmant, en-] s. (mii.) 1. înrolare, angajare; înregimentare. 2. (amer.) 3. (muz.) tutti (pasaj executat de întreaga orchestră şi solist, cor etc.); ansamblu. durata serviciului militar; serviciul militar. enshrine [in'/rain, en-] vb. tr. 1. (biş.) (despre moaşte) a pune în raclă. 2. (fig.) a păstra enliven [in'laivn, en-] vb. tr. 1. a însufleţi, a anima; a da viaţă (cu dat.) 2. a lumina, cu sfinţenie (o amintire etc.). a înveseli, a înviora, a însenina. enshrinement [-mant] s. (bis.) punere în raclă. enlivener [-ar] s. 1. animator. 2. întăritor (leac). enshroud [in'/raud, en-] vb. tr. 1. a înveli în giulgiu / în linţoliu. 2. a înveli. 3. (fig.) enlivening [-irj] adj. înviorător; însufleţitor. a învălui, a ascunde, a tăinui, a adăposti. en masse [a:n 'mres] (jr.) 1. în masă / în bloc; cu toţii. 2. în întregime. ensiform ['cnsifam] adj. (bot.) ensiform, lanceolat. enmesh [in'me/, en-] vb. tr. 1. a prinde într-o plasă. 2. (fig.) a prinde în mreje / în laţ. ensign ['ensain] s. 1. semn; emblemă; insignă, cocardă. 2. drapel, stindard, steag. 3. (ist., enmity l'enmiti] s. duşmănie, vrajbă, ostilitate; ură; animozitate; rca-voinţă, opoziţie; mil.) port-drapel, stegar; sublocotenent. 4. (amer. mar.) sublocotenent. 5. (mar.) pavilion at ~ with în raporturi de duşmănie cu, învrăjbit cu, pe picior de război cu; certat cu. de pupă, pavilion naţional; blue ~ pavilionul navelor închiriate de stat; red ~ pavilionul enmoss [in'niDs] vb. tr. (poetic) a acoperi cu muşchi. de comerţ englez; white ~ pavilionul de război englez. ennead ['enised] s. encadă, grup de nouă. ensign bearer ['ensain ibEarar] s.l.v. e n s i g n (3). 2. (si.) beţiv. ennoble [i'noubl, e'n-] vb. tr. 1. a înnobila, a ridica, a înfrumuseţa, a înălţa. 2. a înnobila; ensign ship [~ /ip] s. (mar.) vas-amiral. a conferi un titlu de nobleţe (cuiva). ensign staff [~ sta:f] s. 1. (mar.) baston de pavilion. 2. baston de comandant. ennoblement [-mant] s. 1. înnobilare, înfrumuseţare, înălţare, ridicare. 2. înnobilare, ensilage ['cnsilid3] (agr.) I. s. 1. ansilaj, însilozare. 2. nutreţ pus în siloz, nutreţ verde. conferire a unui titlu de nobleţe. II. vb. tr. a însiloza (nutreţ). ennobling [-in] I. adj. înnobilator, care înnobilează. II. s. v. e n n o b l e m e n t . ensile [in'sail, en-] vb. tr. (agr.) a însiloza (nutreţ). ennui [a;'nwi:,a:'n-,o:'n-] (fr.)l.s. urât, plictis, plictiseală. II. vb. tr. a plictisi, a face enslave [in'slciv, en-] vb. tr. a înrobi, a înfeuda. să se plictisească. enslavement [-mant] s. înrobire, înfeudare. ennuye [iâ:nwi:'ei etc.] adj. (fr.) plictisit. enslaver [-ar] ş. 1. (fig.) înrobitor, subjugator, tiran. 2. (fig.) femeie fermecătoare; enormity [i'no:miti] s. 1. enormitate, aspect enorm / uriaş. 2. ticăloşie, mârşăvie; vrăjitoare. monstruozitate; crimă monstruoasă. ensnare [in'snea1", en-] vb. tr. 1. a prinde în capcană (şifig.). 2. (fig.) a ademeni, a atrage enormous [i'no:mas] adj. 1. enorm,colosal, uriaş, gigantic, imens. 2. atroce, monstruos, în mreje, a seduce, a prinde în laţ. 3. a încurca. fioros, crunt; îngrozitor, groaznic. ensnarement [-mant] ş. ademenire. enormously [-li] adv. enorm, colosal; grozav (de). ensnarled [in'sna:ld, en-] adj. amestecat (într-un complot etc.). enormousness [-nis] s. enormitate. ensorcel(I) [en'sa:spl, in-] vb. tr. (înv.) a vrăji, a fermeca. enough [i'nAf, a'n-j I. adj. destul, de ajuns, îndestulător, suficient; ~ money, money ensoul [in'soul] vb. tr. 1. a da suflet / viaţă. 2. a păstra în suflet. ~ destui bani. II. adv. 1. destul, de ajuns, îndeajuns, suficient; ~ and to spare de ajuns ensphere [in'sfiar, en-] vb. tr. 1. a da o formă rotundă / sferică (cu dat.); a rotunji (şi şi să mai şi rămână; ~ to make a person swear îndeajuns ca să-ţi ici câmpii; l-ar scoate din răbdări şi pe un sfânt. 2. destul / suficient / (în)dcajuns de, foarte; be kind ~ to do jîg.). 2. (poetic) a înconjura. that! fii bun şi fă asta!; it is true ~ c foarte adevărat; a matter serious ~ o chestiune enstamp [in'stsemp, en-] vb. tr. (on, upon) a marca (cu), a pune (un şemn etc.) (pc). destul de serioasă; sure ~! desigur! fireşte! te cred! într-adevăr!; well ~ destul de bine; ensuant [in'sju(:)ant, en-, -'su:] adj. ~on decurgând din. (prow) let well ~ alone mai rău te rupi când vrei să te dregi. III. s. cantitate îndestulătoare; ensue [in'sju:, en-, -rsu:] v. intr. a rezulta, a decurge; a urma (cu dat.); a moment of I have had more than ~ of it! m-am săturat până peste cap! mi s-a acrit! they had ~ silence ~d a urmat un moment de tăcere. of quarrelling s-au certat destul, Ic ajunge atâta cearta; (prov.) ~ is as good as a feast ensuing [-in, Jsju(:)irj] adj. 1. (uneori next ~) următor, care urmează; viitor. 2. care bogat e cel care se mulţumeşte cu ce are. decurge / rezultă / reiese. enounce [i(:)'nauns] vb. tr. 1. a enunţa, a expune; a explica desluşit. 2. a enunţa, ensure [in'juar, en-, -'Jbar] vb. A. tr. 1. a asigura, a garanta; to ~ the independence a proclama, a exprima, a pronunţa, a rosti. * a asigura / a garanta independenţa; to ~ peace a asigura pacea. 2. a asigura (la o societate enouncement [-mant] s. enunţ(arc), expunere. de asigurări). B. refl. (against) a se asigura (împotriva cu gen.), a se feri (de), a lua măsuri



 enswathe



(contra cu gen.); to ~ oneself against cold a lua măsuri împotriva frigului, a se feri de frig. enswathe [in'swei<5, en-] vb. tr. 1. a înfăşa (un copil). 2. (poetic) a ascunde, a învălui. enswathement [-mont] s. 1. înlaşare. 2. (poetic) ascundere, învăluire. entablature [en'tsblatjo1", in-, -tju3r] s. (arhit.) antablamcnt. entablement [in'teiblmont, en-] s. (arhit.) 1. platforma de deasupra soclului / postamentului care susţine o statuie. 2.v. e n t a b l a t u r e . entail [in'teil, en-] I. vb. tr. 1. a testa, a lăsa moştenire (un bun) fără drept de înstrăinare, a dona cu condiţia inalienabilităţii. 2. a atrage (după sine), a avea ca rezultat; a determina, a cauza, a pricinui. 3. a necesita, a impune. 4. (upon) a atrage, a aduce, a impune (cu dat.). II. s. (jur.) 1. testare ea moştenire inalienabilă, substituţie, avere substituită; heir of ~ moştenitor prin substituţie. 2. (act pentru) stabilirea succesiunii. entailment [-mant] s.v. e n t a i l (II, 1). entame [in'teim, en-] vb. tr. (rar) a domestici, a îmblânzi. entangle [in'tsrjgl, en-] vb. tr. 1. a încurca, a încâlci (pârul, aţa etc.). 2. a prinde în plasă / în mreje (peşti). 3. (fig.) a prinde în mreje / în capcană, a momi, a ispiti, a ademeni. 4. (fig.) a încurca, a băga în bucluc! entanglement [-mont] s. 1. încurcătură, încâlceală. situaţie încurcată / complicată / dificilă. 2. (mil.) reţea de sârmă ghimpată. 3. legătură (de dragoste). entelechy [in'teliki, en-| s. (filoz.) entelechie. entente [a:n'ta:nt, o(:)n'to(:)nt şi pronunţia fr.] s. (jr. pol.) antantă, înţelegere (între state). Entente Cordiale [pronunţia fr.] s. (ist.) Antanta cordială (între Franţa si Anglia, în 1904). enter ['entor] vb. A. tr. 1. a intra / a pătrunde în; a păşi în; to ~ the room a intra în cameră; the idea had never ~ed his head gândul acesta / ideea aceasta nu-i trecuse niciodată prin minte. 2. a intra / a pătrunde în, a se vârî / a se băga în; it ~ed the wall a pătruns în zid. 3. a băga, a vârî, a introduce; to ~ a wedge a băga o pană/ un ic. 4. a intra la / în, a fi admis la / în; to ~ a university a intra la universitate, a deveni student; to ~ a service a intra în serviciu; to ~ the army a intra în armată. 5. a înregistra, a trece (pe listă); a înscrie, a intenta; a se înscrie la, a participa la; to ~ one's name a se înscrie; to ~ a competition a se înscrie la un concurs; to ~ an event a înregistra un fapt; to ~ a book at the Stationers' Hall a înregistra o carte la bursa librarilor (dm Umdra); a-şi formula drepturile de autor pentru o carte; to ~ a protest a înainta un protest; to ~ an action against smb. a intenta cuiva proces; to ~ smth. into, the minutes a trece ceva în procesul-verbal. 6. a dresa (un cal, un câine etc.). 7. a iniţia, a introduce (într-un domeniu nou, secret etc.). 8. a încheia (o convenţie). 9. a intra în posesiunea (cu gen.). 10. to ~ up (ec.) a înregistra, a înscrie. B. refl. 1. a intra în slujbă. 2. a se înscrie. C. inţr. 1. a intra. 2. (teatru) ~ intră (pe scenă); ~ Hamlet intră Hamlet. 3. to ~ into a) a intra, a păşi în; a încheia; a întreprinde; to ~ into a contract a încheia un contract; to ~ into conversation a intra în conversaţie / în vorbă; to ~ into partnership a se asocia; to ~ into details a intra în amănunte; b) a intra în, a face parte din; water ~s into the composition of all plants apa intră în compoziţia tuturor plantelor; c) a împărtăşi, a înţelege, a se asocia la; I ~ into your feelings îţi împărtăşesc sentimentele; d) a-şi asuma, a lua asupra sa to ~ into a new undertaking a-şi asuma noi obligaţii / răspunderi; to ~ upon a) (jur.) a intra în posesia / stăpânirea (cu gen.), a lua, a pune mâna pe; b) a împlini; a inaugura; she has just ~ed upon her fiftieth year tocmai a împlinit patruzeci şi nouă de ani, merge pe al cineizecilea an; c) a începe, a porni, a se apuca de; to ~ for a se înscrie (la un concurs etc.). enterable ['entorobl] adj. în care se intră, în care se poate intra; accesibil. enteric [en'terik] I. adj. (anat.) intestinal, enteric. II. s. (med.) febră tifoidă. enteric fever [~ -fi:v3r] s. v. e n t e r i c (II). enteritis [lento'raitis] s. (med.) enterită. enterocolitis [-entoroukou'laitis] s. (med.) enterocolită. enterostomy [lento'rostami] s. (med.) enterostomic. enterprise ['entopraiz] I. s. 1. întreprindere (mai ales îndrăzneaţă); proiect, plan. 2. spirit întreprinzător, iniţiativă, energie, curaj, îndrăzneală. 3. întreprindere (fabrică etc.). 4. (ec.) întreprindere, antrepriză; speculaţie. II. vb. tr. (înv.) a întreprinde. enterpriser f-3r] s. 1. întreprinzător. 2. (eoni.) speculant. 3. (înv.) aventurier. enterprising [-in] adf întreprinzător, plin de iniţiativă, îndrăzneţ, cutezător. enterprisingly [-inii] adv. cu hotărâre. entersole ['entosoul] s.v. e n t r e s o l . entertain [-ento'tein] vb. A. tr. 1. a trata, a primi, a ospăta (musafiri), a omeni. 2. a întreţine, a conversa / a sta de vorbă cu; a distra, a amuza; a face să petreacă; were you very much ~ed? ai petrecut bine? 3. (fig.) a nutri; to ~ hopes a nutri speranţe; to ~ a feeling against smb. a nutri un resentiment împotriva cuiva, a prinde sau a păstra cuiva pică. 4. (înv.) a întreţine, a menţine (corespondenţă). 5. a primi bine / favorabil, a saluta; to ~ a proposal a primi bine o propunere. B.rejl. (with) a se ocupa; a se distra (cu). C. inţr. a primi vizite / oaspeţi; we don't ~ nu ţinem casă deschisă, nu facem primiri /recepţii. entertainer [-or] s. 1. gazdă, amfitrion. 2. povestitor (de snoave etc.); hâtru; bun de glume; persoană distractivă. entertaining [-in] adj. distractiv, amuzant, plăcut, simpatic; antrenant. entertainingly [-inii] adv. în mod distractiv, amuzant, plăcut; interesant. entertainment [-mont] s. 1. primire (de musafiri), găzduire; ospitalitate; house of ~ for travellers hotel; restaurant; han; cârciumă, birt. 2. distracţie, amuzament. 3. seară, serată; reprezentaţie; dramatic / theatrical ~ reprezentaţie teatrală, spectacol teatral. 4- luare în consideraţie. 5. nutrire (a unui gând etc.). entertainment unit l/cnto'tcinmant 'ju:nit] s..trupă de artişti. enthalpy ['enOaslpi, in'Oselpi] s. (fiz.) entalpie.



326



enthral(l) [in'Grod, en-] vb. tr. 1. a înrobi, a subjuga, a supune (si fig.). 2. (fig.) a fermeca, a vrăji, a cuceri, a captiva. enthral(l)ing [-in,] adj. 1. înrobitor. 2. (jig.) captivant, fascinant. enthral(l)ment [-mont] s. 1. înrobire, subjugare (si fig.). 2. (fig.) captivare. enthrone [in'Broun, en-] vb. tr. a întrona, a înscăuna (şi fig.); (fig.) to be ~d in the hearts a stăpâni inimile, a fi în inimile oamenilor. enthronement [-mont] s. întronare, înscăunare, urcare pe tron. enthronization [iniOrounai'zeiJon, en-J Î.V. e n t h r o n e m e n t . enthuse [in'Ojmz, en-] (fam.) vb. A. tr. a entuziasma, a înflăcăra. B. intr. (over, about) a se entuziasma, a se înflăcăra, a fi cuprins de entuziasm (pentru). enthusiasm [in'Gju:ziosm, en-] s. entuziasm, înflăcărare, avânt; he is easily moved to ~ se entuziasmează (foarte) uşor. enthusiast [lin'Ojurzicest, en-] s. 1. om entuziast, om înflăcărat / zelos / pasionat; inspirat. 2. (rar) fanatic. enthusiastic(al) [in entireness [in'taianis, en-] s. v. e n t i r e t y (1, 2). entirety [in'taioti,en-] s. 1.întreg, totalitate, întregime, ansamblu; in its ~înîntregime, în totalitatea sa, ca un întreg. 2. total. 3. (jur.) proprietate de pământuri în indiviziune; possession by entireties posesiune în indiviziune. entitle [in'taitl, en-] vb. A. tr. 1. a intitula, a numi, a denumi; a da un nume (cu dat.), a da un titlu (cu dat.). 2. to ~ to a da dreptul la / să, a îndreptăţi la / să, a îndritui să. B. rejif. a-şi spune, a-şi zice, a-şi asuma calitatea de. entitled [-d] adj. ~ to care arc dreptul de a, îndreptăţit / îndrituit să; to be ~ to smth. a avea dreptul la ceva; to be ~to do smth. a avea dreptul de a face ceva. entity ['entiti] s. (filoz.) entitate, esenţă; fiinţă, fire, existenţă, ceva care există în realitate. entoblast [rcntoublu:st] s. (biol.) entoblast. entomb [in'tu:m, en-] vb. tr. 1. a înmormânta, a îngropa, a înhuma, a băga în mormânt. 2. (fig.) a îngropa, a ascunde. entombment [-mont] s. înmormântare, îngropare, înhumare. entomologic(al) [rcnt3mo'bd3ikpl, -toumou'l-] adj. entomologie. entomologist [.ento'molod3ist, -tou'm-] s. entomolog. entomologize [icnts'mol^aiz] vb. intr. 1. a studia/ a se ocupa cu entomologia. 2. a face colecţii de insecte. entomology [.ento'molod3i] s. entomologie, studiul insectelor. entomophagous [lenta'mofogos] adj. (zool.) entomofag. entophyte ['entoufait] s. (bot.) endofită. entoplasm ['entoplsezm] s. v. e n d o p 1 a s m. entr'acte ['ontraskt, -'- şi pronunţia jr.] s. (fr.) 1. (teatru) antract, pauză. 2. (fig.) interludiu, intermezzo. entrails fcntreilz] s. pl. 1. intestine, măruntaie, maţe; părţile dinăuntru ale corpului. 2. (fig.) măruntaie, adânc(ime), interior; in the ~ of the earth în măruntaiele pământului. entrain [in'trein, en-] vb. A. tr. a se urca în tren, a îmbarca (trupe etc.). B. intr. a se urca în tren, a se îmbarca. '. entrainment [-mont] s. îmbarcare (în tren, mai ales de trupe). entrammel [in'tramd, en-] vb. tr. (fig.) a prinde în laţ / în capcană. entrance1 ['entr^ns] s. 1. intrare, acces; pătrundere, admitere; ivire, apariţie; free ~ intrare gratuită / iară plată; no ~ intrarea interzisă; to make one's ~ a-şi face apariţia / intrarea, a intra, a apărea; ~ into office intrare în serviciu; inaugurarea activităţii unui înalt funcţionar. 2. intrare, uşă; back~ intrare din dos / de serviciu; to force an ~ a intra cu de-a sila, a forţa uşa. 3. (teatru) intrare (a unui actor pe scenă sau când este angajat la un teatru); apariţie, debut. 4. (mar.) proră. 5. (geogr.) vărsare, gura (de râu). 6. (jur.) intrare în posesie, luare în stăpânire. 7. început, iniţiere, debut. 8. (electr.) racord; intrarea liniei de abonat. entrance2 [in'tro:ns, -trains] vb. tr. 1. a aduce în stare de transă. 2. (jig.) a vrăji, a fermeca, a desfăta, a încânta, a extazia; a uimi, a minuna. entrance channel ['cntrans -t/asnoi] s. (mar.) canal de acces. entrance examination [~ ig.zasmi'neijbn] s. examen de intrare. entrance fee [~ fi:] s. 1. intrare, taxă de intrare. 2. taxă de admitere. entrance hall [~ ho:l] s. vestibul, hol. entrancement [in'tramsmont, en-] s. încântare, extaz. entrance visa [~ .vi:za] s. viză de intrare.



 327



entrancing [in'trc:nsin] adj. fermecător, minunat, pasionant; adormitor. entrant ['entrant] s. 1. persoană care intră undeva; oaspete, musafir; vizitator; nou-vcnit; novice, debutant, începător; cadru nou numit. 2. participant; rival, concurent. entrap [in'trsep, en-] vb. tr. 1. a prinde (în capcană, în cursă). 2. (fig.) a amăgi, a trage pe sfoară, a prinde în capcană / cursă. entreat [in'tri:t, en-] vb. tr. a ruga (fierbinte), a implora, a stărui (călduros) pe lângă. entreaty [-i] s. rugăminte stăruitoare, implorare. entree ['o(:)ntrei, 'a:nt- şi pronunţia jr.] s. (fr.) 1. drept de intrare, acces. 2. antreuri, aperitiv; gustări. 3.fel de mâncare principal. entremets l'ontrameiz şi pronunţia fr.] s. pi. (fr.) legume şi dulciuri (servite de obicei după friptură). entrench [in'trent/, en-] vb. A. tr. 1. (mii.) a întări / a fortifica / a înconjura cu tranşee. 2. (fig.) a întări, a apăra, a adăposti. B. refl. 1. (mil.) a-şi săpa o tranşee; a se vârî într-o tranşee. 2. (jig.) a se închide în sine. C. intr. 1. (mii.) a se fortifica, a fi în tranşee. 2. to ~ upon (rar) a încălca; ă ataca; a păcătui faţă de; to ~ upon truth a păcătui împotriva adevărului. entrenchment [-mant] s. 1. (mil.) tranşee, întăritură, zid de apărare, fortificaţie. 2. (jig.) apărare, zid. 3. (upon) încălcare (cu gen.). entrepot ['o:ntrapou şi pronunţia franceză] s. (fr.) magazie, antrepozit, depozit. entrepreneur ['o:ntrapra'n3:r şi pronunţia franceză] s. (muz., teatru) impresar. entresol ['o(:)ntrasol şi pronunţia franceză] s. (fr. arliit.) mezanin. entropy ['cntrapi(:)] s. (ftz.) entropie. entruck [in'trAk, en-] (amer.) vb. A. tr. a încărca / a urca într-un camion. B. intr. a se urca într-un camion. entrust [intrASt, en-] vb. tr. a încredinţa (cuiva), a da / a lăsa pe mâna / în scama (cuiva); they ~ed the child to our care, they ~ed us with the care of the child ne-au dat copilul în grijă / în scamă. entry ['entri] s. 1. intrare, acces; păşire; pătrundere, apariţie, înfăţişare; to make one's ~-a-şi face intrarea. 2. intrare, uşă, poartă, (punctde) trecere; drum, alee. 3. antreu, vestibul, tindă. 4. înregistrare, înscriere, trecere pe listă; (ec.) book-keeping by double ~ contabilitate în partidă dublă; (ec.) book-keeping by single ~ contabilitate în partidă simplă; book of entries registru de intrare; large ~ participare marc, afluenţă mare (la concurs). 5. articol (de contabilitate, de dicţionar, de catalog); to make an ~ a face o înregistrare. 6. gură, vărsare (a unui râu etc.). 7. (teatru) intrare, apariţie (pe scenă). 8. (amer.) început (de lună etc.). 9. (jur.) intrare / luare în posesiune. 10. (mar.) declaraţie de vamă cu privire la încărcătura vasului; duty of ~ taxă vamală de import. 11. (sport) listă, tablou nominal (de nume, de participanţi). 12. (mine) galerie de transport. 13. (mine) lucrare minieră pregătitoare. 14. (metal), gură, intrare. entry-conditions [~kon'di/5nz] s. pl. condiţii de admitere. entry port [~ po:t] s. (mar.) scară, cupeu. entry visa [~ 


epicycle



envisage [in'vizid3, en-] vb. tr. 1. a înfrunta, a privi (drept) în faţă (o primejdie etc.). 2. a examina, a cerceta, a studia (o problemă); a contempla, a plănui, a se gândi la, a fi cu gândul la. 3. a prevedea; a preconiza, a întrezări. envisagement [-mant] s. 1. înfruntare (a unei primejdii). 2. examinare (a unei probleme). envoy ['envoi] s. 1. sol, reprezentant, trimis, mesager; ministru plenipotenţiar. 2. agent. 3. (înv.) strofă finală; dedicaţie. envoy extraordinary [~ iks'tro:dnri] s. trimis plenipotenţiar. envy ['cnvi] I. s. 1. (of) invidie, pizmă (faţă de). 2. obiect al invidiei. 3. (înv.) duşmănie, ură; răutate; rivalitate. II. vb. tr. a invidia, a pizmui, a avea necaz / pică pe. enwind [in'waind, en-] past, şi part. trec. enwound [in'waund] (poetic) vb. A. tr. a încolăci. B. mtr. a se încolăci. enwornb [in'wu:rn, en-] vb. tr. a ascunde, a tăinui. enwrap [in'rasp. en-] vb. tr. 1. a înfăşură, a înveli, a împacheta. 2. (Jig.) a ascunde, a tăinui. enwreathe [in'rko", en-] vb. tr. a încorona, a încununa (cu flori). Enzed ['en'zed] s. (austr.fam.) Noua Zcelandă. Enzedder [-?r] s. (austr.fam.) neozeelandez. enzootic [penzou'otik] (vet.) I. adj. enzootic. II. s. enzootic. enzymatic [tenzai'maetik] adj. enzimatic. enzyme ['enzaim, amer. en-] s. (bioch.) cnzimă, ferment. enzymology [.cnzai'moIad3i] s. (bioch.) enzimologie. eoan [i(:)'ouan] adj. (poetic) de răsărit; al zorilor. Eocene ['i(;)ousi:n, 'ias-] s. (geol.) eocen. eolith ['i:aliG] s. eolit. eolithic [ri:ou'li8ik] adj. (geol.) eolitic. eon [i(:)an] v, a e o n . eosine [7asi(:)n] s. (chim.) eozină. eosinophil [ii:ou'sinafil] s. (biol.) cozinofil. eozoic [ia'zouik] (geol.) I. adj. eozoic. II. s. eozoic, perioada eozoică. epact ['i.psekt] s. (astron.) 1. epactă (varştă a lunii la 1 ianuarie). 2. diferenţa dintre anul lunar şi anul solar. epanodos [i'psnados] s. (ret.) epanodă. eparch ['i:pu:k] s. 1. (ist.) eparh (conducător al unei provincii greceşti). 2. (bis.) arhiepiscop (în Grecia). eparchy ['cpu:ki] s. 1. (ist.) eparhat. 2. (bis.) eparhie, episcopie. epaulet(te) ['cpoulet, -po:l-, -pal-] ş. epolet. epee l'epci] s. (sport) spadă. epeeist [-ist] ş. (sport) spadasin. epeirogenic [ippaior3'd3enik] adj. (geol.) epirogenctic. epeirogeny [-epaia'rcHrjini] s. (geol.) epirogeneză. ependyma [e'pendima] s. (anat.) ependim. epenthesis [c'pen0isis, -6as-] s. (lingv.) epenteză. epenthetic [icpen'Getik] adj. (lingv.) epentetic, adăugat prin epenteză. ephebe [i'fi:b, 'efi:b] s. efeb. ephedrine [i'fcdrin, 'efidrim] s. (farm.) efedrina. ephemera [i'femara, c'f-, -Ti:m-],pl. ephemerae [-ri:] s. 1. (entoin.) efemere. 2. pl. de la c p h e m e r o n (entoin.) efemere. 3. lucru efemer / trecător / vremelnic / de scurtă durată. 4. vremelnicie. ephemeral [i'femaral] adj. 1. efemer, trecător, vremelnic, de scurtă durată. 2. (biol.) efemer (plante, insecte). ephemerality [i'fcma'rasliti, ef-, -tfi:n>] s. vremelnicie, caracter efemer/ trecător / temporar. ephemeridae [icfi'mcridi:] s. pl. (entom.) efemeride. ephemerides [.efi'meridi:z] s. pl. 1. (astron.) efemeride, anuar, almanah. 2. v. ephemeridae. ephemeron [i'femaron, c'f-, -'fi:m-j s.v. e p h e m e r a (2). ephemerous [iTcnuras] adj. v. e p h e m e r a l . Ephesian [i'fi^ian, i'fi:zian] I. adj. din Efes. efesean. II. s. 1. efesean. 2. (sl.) chefliu. epiblast ['epiblasst] s. (biol.) cpiblast. epic ['epik] l.adj. 1. epic, narativ. 2. eroic. II. s. poem epic; epopee; national ~ epopee naţională. epical [-P1] adj. v. e p i c (I). epicardium [icpi'ka:diam, -djani], pl. epicardia [-dia, -dja] s. (anat.) epicard. epicarp ['epiko:p] s. (bot.) epicarp. epicene ['episi:n] I. adj. 1. (gram.) cpjcen. 2. hermafrodit. 3. (jig.) nedefinit; efeminat; molatic. II. s. hermafrodit. epicentre ['episcntar] s.v. e p i c e n t r u m. epicentrum [iCpi'scntram],p/. epicentra [-tra] s. (geol.) epicentru. epich(e)irema [iepikai'ri:ma],p/. epich(e)iremata [-mato] s. (fdoz.) epicheremă. epic poem J'epik rpouim, -em] s. poem epic. epicranium [lepi'kreiniam, -njamj s. (anat.) epicraniu. epicritic [icpi'kritik] adj. epicritic. epicure l'epikjua1", -kjocr] s. 1. (fdoz.) epicurian, adept al lui Epicur. 2. (jig.) epicurian; senzual, voluptuos; gurmand. Epicurean [iepikju3'ri(:)an, -kpa'r-] adj. 1. (fdoz.) epicurian. 2. şi epicurean (fig.) senzual, voluptuos; gastronom. 11,s.v, e p i c u r e . Epicureanism [«epikjua'rianizam-, -kjoa'r-] s. (filoz.) epicurism, doctrina lui Epicur; doctrina epicuricnilor. Epicurism ['cpikjuarizpm, -kjosr-] s. v. E p i c u r e a n i s m. epicycle ['cpisaikl] s. 1. (astron.) cpiciclu. 2. (mat.) cerc asociat, arc adiacent.



 epicyclic gear



epicyclic gear [lepi'saiklik gioc, -'sik-J s. (telin.) transmisie planetară. epicycloid ['epi'saikbid, iepi's-] s. (astron.) epicieloidă. epidemic [.epi'demik] (med.) I. adj. epidemic. II. s. epidemic, molimă. epidemical [-si] adj. v. e p i d e m i c (I). epidemic disease [.epi'demik di'zkz] s. (med.) boală epidemică. epidemiology ['epiidi:mi'olod3i| s. (med.) epidemiologic. epidermal [.epi'doanal] adj. (anat.) epidermic. epidermic [iepi'do:mik] adj. v. e p i d e r m a l . epidermis [epi'do:mis] s. (anat.) epidermă. epidiascope ['epi'daioskoup] s. (opt.) epidiascop. epidiascopic [-epidaios'kopik] adj. (opt.) epidiascopic, de epidiascop. epidote ['epidout] s. (mineral.) epidot. epigastric [.cpigaestrik] adj. (anat.) epigastric. epigastrium [.epi'gastriom] s. (anat.) epigastru. epigene ['epid3i:n] adj. (bot., geol.) epigen. epigenesis [iepi'd3enisis] s. (biol.) epigeneză. epigenetic [iepid3i'netik[ adj. (geol.) epigenetic. epigenous [i'pid3inos] adj. (bot.) epigenetic. epigeous [.epi'd3ios[ adj. (bot.) epigeu, aerian. epiglottic [lepi'glptik,'-- '--,'--.—] adj. (anat.) epiglotic. epiglottis [icpi'glotis,'--'-,'—i—] s. (anat.) epiglotă. epigone ['epigoun] s. (lit.) epigon; decadent. epigonic [.epi'gonik] adj. de epigon(i). epigram ['epigram] s. 1. epigramă. 2. vorbă sau maximă tăioasă: 3. (?«v.) epigraf. epigrammatic [lepigro'martik] adj. epigramatic. epigrammatically [-oii] aaV. epigramatic. epigrammatist [icpi'grxmatist] s. epigram(at)ist. epigrammatize hepi'graîmotaiz] vb. A. Ir. a satiriza printr-o epigramă. B. intr. a compune / a scrie epigrame. epigraph ['epigra:f, -grad*] s. 1. epigraf. 2. citat; moto. epigraphic [repi'graîfik] adj. epigrafic. epigraphist [e'pigrofist, i'p-] s. epigrafist. epigraphy [e'pigrofi, i'p-] s. epigrafie. epilate ['epileit] vb. tr. a depila, a epila, a smulge (pârul de pe picioare, mâini etc.). epilation [.epi'lei/an] s. depilare, smulgere (a părului). epilepsy ['epilepsii s- (med.) epilepsie. epileptic [.epi'Ieptik] adj., s. (med.) epileptic, bolnav de epilepsie. epileptical [-31] adj. (med.) epileptic. epilobe ['epiloub] s. (bot.) răscoage, pufuliţă, răchiţică (Epilobium sp.). epilogist [e'pilod3ist] s. persoană care scrie sau rosteşte un epilog. epilogize [e'pilod3aiz, i'p-, -loud3-] vb. A. intr. 1. a scrie sau a rosti un epilog. 2. a servi ca epilog. B. tr. 1. a adăuga un epilog la. 2. (jig.) a sfârşi, a isprăvi, a termina. epilogue ['epilog] s. epilog, încheiere; concluzie. epimer ['epimor] s. (chim.) epimer. epinephrine [icpi'nefri(:)n] s. 1. (bioch.) adrenalină. 2. (farm.) epinefrină. Epiphany [i'pifoni, e'p-, -fani] s. (rel.) 1. Bobotează. 2. epiphany manifestare divină. epiphenomenon [.epifi'nominan, amer. şi -non], pi. epiphenomena [-no] s. (med.) simptom / fenomen secundar. epiphysis [e'pifisis, -i'p-],pl. epiphyses [e'pifisiiz, i'p-] s. (anat.) epifiză. epiphyte ['epifait] s. (bot.) 1. epifit. 2. parazit vegetal pe corpul unui animal. epiploon [i'piplouon, e'p-] s. (anat.) epiploon. epipolar axis [iepi'poulor 'aîksisj s. (top., fiz.) axă nucleală. epirogeny [.epai'roctyni] s. v. e p e i r o g e n y. episcopacy [i'piskoposi, e'p-] s. (bis.) 1. conducerea bisericii de către episcopi. 2. episcopat, corpul / totalitatea episcopilor. episcopal [i'piskopal, e'p-j aay. (bis.) episcopal, de episcop. episcopalian [iipisko'peilion, e.p-, -kou'p-] (bis.) I. adj. episcopal. II. s. adept sau membru al bisericii episcopale (in special al bisericii episcopale engleze). episcopally [i'piskopdi] aaV. episcopal, ca un episcop. episcopate [i'piskopit, e'p-, -koup-] s. (bis.) 1. episcopat (în toate sensurile); episcopie, eparhie. 2. episcopat, corpul / totalitatea episcopilor. episcope ['episcoup] s. (fiz.) episcop. episcopize [i'piskopaiz, e'p-, -koup-] vb. tr. a face (pe cineva) episcop. episode ['episoud] s. 1. episod, întâmplare. 2. (muz.) interludiu. " episodic(al) [''epi'sodik(al)] adj. 1. episodic. 2. întâmplător; ocazional. epistasis [i'pistosis, e'p-] s. (med.) oprire (a unei secreţii); epistază. epistemologist [i.pisti'molod3ist] s. (filoz.) epistcmolog. epistemology [iipisti'moIod3i, e.p-] s. (filoz.) epistemologie. epistle [i'pisl] s. 1, epistolă; epistolie. 2. (glumeţ) scrisoare, răvaş, epistolă. epistler [s'\ s. v. e p i s t o 1 e r. epistolary [i'pistolori, e'p-] adj. epistolar; în formă de scrisoare. epistoler [i'pistolo1", e'p-] s. (bis.) persoană care citeşte epistolele apostolilor în timpul slujbei. epistolize [i'pistolaiz, e'p-] vb. intr. a scrie / a redacta epistole / scrisori. epistyle ['epistail] s. (arhit.) epistil, arhitravă. epitaph ['epita:f, -ta:f] s. epitaf. epithalamium [.epiOo'leimiom] s. (grec.) epitalam, cântec / poem nupţial. epithelia [,epi'6i:lio] pi. de la e p i t h e 1 i u m. epithelial [.epi'Oirliol] adj. (anat., bot.) epitelial. epithelioma [iepi6i;li'oumo],pl. şi epitheliomata [-moto] s. (med.) epiteliom.



328



epithelium [iepi'6i:liom], pl. epitheliums [-liomz] sau epithelia [-lio] s. 1. (anat.) epiteliu. 2. (bot.) epiderma celulelor tinere. epithermal [.epi'0o:mal] adj. (fiz.) epitennic. epithet ['epiSet, -9it] s. epitet, atribut, calificativ, poreclă; strong ~s cuvinte sau expresii tari (damned etc.). epithet adjective [~ 'a?d3iktiv] s. (gram.) adjectiv calificativ. epithetic(al) [.epi'6etik(al)J adj. 1. de epitet. 2. bogat în epitete. epitome [i'pitomi, e'p-] s. 1. sumar, extras, conspect (al unei cărţi); rezumat, compendiu; in ~ a) în formă de extras / de conspect; b) în formă prescurtată. 2. (fig.) reprezentare în mic, miniatură. epitomize [i'pitomaiz, e'p-] vb. tr. a prescurta, a rezuma, a conspecta; a condensa; a extrage esenţialul din. epizoa [.epi'zouo] pl. de la e p i z o o n. epizoic [icpi'zouik] adj. (zool.) epizoic. epizoon [>epi'zouon],pl. epizoa [-o] s. (biol.) epizoar. epizootie [icpizou'otik] (v«t.) I. adj. epizootie. II. s. epizootie. epoch ['i:pok, mai rar 'ep-j s. 1. epocă (în istorie, în ştiinţă etc.); to make an ~ a face epocă. 2. eră; perioadă, ev.' epochal ['epokal, i:'pok-[ adj. epocal. epochism ['epokizam] s. (rar) împărţire în epoci. epoch-making ['i:pokimeikirj[ adj. epocal, care face epocă; de importanţă covârşitoare; (CU răsunet) mondial, istoric; ~ victory victorie epocală. epoch-marking [~ima:kirj] adj. v. e p o c h - m a k i n g . epode ['epoud] s. 1. (lit.) epodă. 2. (muz) refren. eponym ['eponim] s. (lingv.) eponim. eponymy [e'ponimi] s. (onomastica) eponimie. epopee ['epo.pi:] s. (Ut.) epopee; poem epic. epos ['epos] s. (lit.) 1. poezie epică nescrisă. 2. poem epic; epopee. eprouvette [lepru'vet] s. 1. eprubetă. 2. (metal.) lingură folosită la analiza cantitativă a aliajelor. epsilon [ep'sailon, mai rar 'epsilon] s. epsilon (litera grecească). Epsom ['epsom] s. cursele de cai de la Epsom (în Anglia). epsomite ['epsomait] s. (mineral.) epsomit. Epsom salts ['epsom so:lts] s. pl. (chim.) sulfat de magneziu cristalizat, sare amară. epurate ['epjuoreit] vb. tr. a epura. equability [ickwo'biliti, i:k-] s. 1. simetric, proporţie; regularitate, uniformitate; echilibru. 2. (fig.) linişte, calm, cumpănă, echilibru, măsură. equable ['ckwobl, 'i:k-J adj. 1. simetric, proporţionat; regulat; uniform; echilibrat. 2. (fig.) calm, liniştit, cumpănit, netulburat, echilibrat. . equal ['i:kwsl] I. adj. 1. egal; asemenea, acelaşi; de aceeaşi mărime, calitate sau valoare; ~ pay for ~ work salariu egal pentru muncă egală; the principle of ~ rights principiul egalităţii în drepturi; ~ suffrage vot egal; on an ~ footing pe picior de egalitate; on ~ terms pe picior de egalitate, în condiţii de egalitate; ~ in / of size de aceeaşi mărime, de mărime egală; six plus one is ~ to seven şase plus unu este egal cu şapte; she speaks English and Romanian with ~ ease vorbeşte engleza şi româna cu aceeaşi uşurinţă / deopotrivă de bine. 2. (despre fire, fel de a fi) calm, liniştit, cumpănit, cu sânge rece; ~ mind echilibru sufletesc, calm, sânge-rece. 3. echilibrat; uniform. 4. (inv.) nepărtinitor, drept. 5. (înv.) echivalent, de (o) egală valoare. 6. (înv-, despre numere) pereche, cu soţ. 7. (rar) neted, întins, şes. 8. ~ to apt de, capabil de; adecvat pentru, potrivit să (sau cu dat.); he is not ~ to the task nu e la înălţimea sarcinii, nu poate face faţă sarcinii; ~ to the occasion a) la înălţimea situaţiei; b) (înv.) la acelaşi nivel cu, corespunzător (cu dat.). II. s. egal, persoană egală în rang I în poziţie etc.; without (an) ~ fără egal / fără pereche; he has no ~ nu are egal. III. vb. tr. a egala, a fi egal cu. IV. adv. (înv.) v. e q u a l l y . equal angle ['i:kwol 'îengl] s. (constr., telin.) cornier cu aripi egale. equalitarian [i.kwoli'teorion] adj., s. egalitarist. equalitarianism [iikwoli'tsorionizom] s. (pol.) egalitarism, principii egalitare. equality [i(:)'kwoliti] s. egalitate; egalitate în drepturi; on an ~with egal cu; pe picior de egalitate cu. Equality State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Wyoming. equalization [


 329



erotomania



eradication [i-rasdi'kei/an] s. eradicare, stârpire, distrugere; extirpare, dezrădăcinare equatorial instrument [~ 'instrumant] s. (astron.) lunetă ecuatorială. equerry [i'kweri, 'ekwsri] s. (înv.) 1. grajdurile regale. 2. comis, şeful grajdurilor. Uifig-)• 3. grăjdar, rândaş, comişel (al unui prinţ etc.). erasable [i'reizobl] adj. care poate fi şters; îndepărtat. equestrian [i'kwestrisn, e'k-] I. adj. ecvestru. II. s. călăreţ; călăreţ acrobat (mai ales erase [i'reiz] vb. tr. 1. a şterge, a răzui; a rade. 2. (jig.) a şterge; a îndepărta; to ~ from de circ). one's memory a şterge din amintire. equestrian statue [~ 'ststju:] s. statuie ecvestră. erasement f-mant] s. 1. ştergere, radere, răzuirc. 2. (jig.) ştergere, îndepărtare. equestrienne [itkwestri'en, e-k-] ş. călăreaţă; amazoană. eraser [-ar] s. radiera, gumă (de şters). l r erasion [i'rci3Pn] s. 1. ştergere, răzuirc. 2. cuvânt şters. equiangular [li:kwi asrjgjub ] adj. (mat.) cu unghiuri egale, izogonal, eehiangular. Erasmian [i'rcezman, c'r-, -mjan] s. discipol al lui Erasmus. / equidistance ['kkwi'distans] s. (mat.) echidistanţă. erasure [i'rei30r] s. l.v. e r a s e m e n t . 2. ştersătură; loc şters (într-un text). equidistant ['i:kwi'distant] adj. (mat.) echidistant. equiforrn ['i:kwifo:rn] adj. 1. care are aceeaşi formă. 2. care serveşte aceluiaşi scop. erbium ['9:biom] s. (chim.) erbiu. equilateral ['hkwi'lauaral, 


 erotomaniac



erotomaniac [Grouts'me inisek] s. crotoman. err [o:r] vb. intr. 1. a greşi, a spune lucruri incorecte, a comite erori. 2. a greşi, a păcătui, a se abate de la drumul drept. 3. (înv.) a rătăci. errancy fcronsi] s. (rar) 1. plecare în aventură; mers la întâmplare. 2. abatere de Ia drumul drept; greşeală. errand foand] ş. 1. însărcinare; comision; misiune; solie; what is your ~? ce te aduce aici?; to discharge / to run an ~, to go / to run on an ~ a îndeplini un comision7 o misiune; to make an ~ a) a face o mică plimbare; b) a găsi un pretext/ o scuză pentru a pleca; to be sent on a fool's ~ a fi pus să umble după potcoave de cai morţi. 2. scop al unui voiaj. errand boy [~ boi] s. comisionar; curier; mesager. errant ['erant] I. adj. 1. rătăcitor, pribeag; aventuros; knight ~cavalcr rătăcitor. 2. care nu e conform cu standardul; neregulat. II. s. 1. cavaler rătăcitor. 2. hoinar, pribeag. errantry ['erantri] s. 1. pribegie; peregrinare. 2. condiţia de cavaler rătăcitor. 3. rătăcire, greşeală. errata [e'ra:to, i'r-, -'reito] pl. de la e r r a t u m. erratic [i'rsetik, e'r-] I. adj. 1. (despre purtare, fel de a fi etc.) nehotărât; ciudat, straniu, excentric; distrat; absent; ~ life viaţă dezordonată. 2. (despre mişcări) dezordonat; neregulat. 3. rătăcitor, pribeag. 4. (med., geol.) cratic. II. s. 1. (geol.) bloc eratic. 2. (om) original, excentric. erratical [-ol] adj. v. c r r a t i c (1,3). erratically [-aii] adv. nehotărât; neregulat etc. v. e r r a t i c (I). erratic arc [i'rsetik ra:k] s. (tehn.) arc electric vagabond / nestabil; erratic block [~ 'blok, e'r-] s. (geol.) bloc cratic. erratum [c'ra;tom, i'r-, -'reit-],pl. errata [-to] s. erată. erring ['o:rirj] adj. 1. care greşeşte; care păcătuieşte. 2. eronat, greşit, fals. erroneous [i'rounios, e'r-] adj. 1. greşit, eronat, fals. 2. (înv.) rătăcitor. erroneously [-li] adv. 1. în mod greşit, eronat, fals. 2. din greşeală. erroneousness [-nis] s. falsitate, caracter eronat (al unei doctrine, al unei concluzii etc.). error ['eror] s. 1. greşeală, eroare; to be / to stand in ~ a fi / a se afla în greşeală, a greşi; to make / to commit an ~ a face o greşeală; (tehn.) ~ by default eroare prin lipsă; ~ of aiming eroare de vizare. 2. pas greşit; greşeală; păcat. 3. (poetic) rătăcire, pribegie. 4. abatere, deviere; părere greşită. ersatz ['o:zasts, '9:sa:ts] s. (germ.) (material) înlocuitor; erzaţ; surogat. Erse [o:s] s. 1. (ist.) limba gaelică vorbită în Irlanda; irlandeza. 2. limba gaelică vorbită în Scoţia. erst [o:st] adv. (înv.) odinioară, altădată, demult; la început. erstwhile i'o:stAwail] (înv.) I. adv. v. e r s t. II. adj. de altădată / de odinioară. erubescent [>eru(:)'besnt] adj. 1. care roşeşte. 2. (amer.) roşcat. eruciform [i'ru:sifo:m] adj. (biol.) în formă de omidă, cu aspect de omidă, cruciform. eruct(ate) [i(:)'rAkt(eit)] vb. A. intr. 1. a râgâi. 2. (despre vulcani) & erupe. B. tr. a vărsa; a elimina (şi fig.). eructation [ii:rAk'tcij5n] s. 1. râgâit, râgâială. 2. vărsătură; eliminare (şifig.); (despre vulcani) erupţie. erudite ['erju(:)dait] I. adj. erudit, învăţat. II. s. erudit, învăţat, cărturar, savant. eruditeness [-nis] s. v. e r u d i t i o n. eruditical [erju(;)'ditikd] adj. v. e r u d i t e (I). erudition [ieru(:)'di/3n, -rju-] s. erudiţie. erumpent [i'rAmpont] adj. 1. care ţâşneşte / irupe. 2. (bot.) erumpent. erupt [i'rApt, e'r-] vb. A. intr. 1. (despre vulcani, gheizeri) a erupe. 2. (despre dinţi) a ieşi. 3. (despre boli, război etc.) a izbucni. 4. (med., despre eczeme) a crupe. 5. (jig.) a zvâcni, a izbucni; a ţâşni, a erupe. B. tr. a azvârli (lavă). eruption [i'rAp/an, e'r-] s. 1. erupţie (a unui vulcan etc.) 2. ieşire (a dinţilor). 3. izbucnire (a unui război etc.) 4. (med.) erupţie. 5. (fig.) zvâcnire; izbucnire; ţâşnire, erupţie. eruptive [i'rAptiv, e'r-] adj. 1. ţâşnitor, eruptiv; care are tendinţa să zvâcnească / să ţâşnească / să erupă. 2. (geol.) eruptiv, vulcanic. 3. (med.) eruptiv, cu erupţii. eruptiveness [-nis] s. caracter eruptiv (al unui vulcan etc.). erysipelas beri'sipibs, -pal-, -lis] s. (med.) erizipel, brâncă. erythema [>cri'6i:mo] s. (med.) eritem, înroşire a pielii. erythrism ['eriOrizpm] s. (med.) eritremie. erythrite [i'riOrait] s. (chim.) eritrită. erythroblast [i'ridroublfest] s. (anat.) eritroblast. erythrocyte [i'riOrousait] s. (anat.) eritrocit, hematie. escadrille ['eskodril, -drii] s. 1. (mar.) escadră (de cel mult 8 vase). 2. (av.) escadrilă (de cel mult 6 avioane). escalade [.esko'leid,'—] I. s. escaladare; (ist.) luare cu asalt (prin escaladare). II. vb. tr. (ist.) a escalada, a lua cu asalt prin escaladare. escalate f'eskoleit] vb. A. tr. a intensifica, a spori, a extinde. B. intr. a lua / a căpăta întindere, a se intensifica. escalation [-esks'lei/sn] s. escaladare, extindere treptată a unei acţiuni. escalator ['eskoleito'] s. escalator, scară rulantă. escalator clause [~ kb;z] s. (ec.) clauza „tarifului progresiv". escallop [is'kobp, -cs-] s.v. s c a l l o p (I). escapable [is'keipobl, es-] adj. de care te poţi feri, care poate fi evitat. escapade [icsko'peid] s. 1. escapadă; ştrengărie, poznă. 2. (rar) evadare. 3. lovitură cu copita. escape [is'keip, es-] I. vb. A. intr. 1. (from) a scăpa, a fugi, a evada (din). 2. (despre abur, lichide etc.) a scăpa, a găsi o ieşire. 3. a scăpa (cu bine); to ~ by the skin of one's teeth a scăpa cu mare greutate / ca prin urechile acului. 4. a-i scăpa (cuiva); your name



330



~s me numele dv. îmi scapă; your point ~s me nu te înţeleg, nu ţi-am prins ideea; nothing ~s you! nimic nu-ţi scapă! 5. (despre cuvinte, gemete etc.) a scăpa, a ieşi pe negândite; no encouraging word ~d her lips nici un cuvânt de încurajare nu i-a scăpat de pe buze. B. tr. 1. a scăpa de, a se descotorosi de (o persoană etc.); a evita (o neplăcere, o muncă); to ~a contagious disease a scăpa de o boală contagioasă; to ~ danger a scăpa de pericol. II. s. 1. scăpare; evadare; fugă; to make one's ~ a fugi, a evada; to have a hairbreadth / narrow ~ a scăpa cu marc greutate, a scăpa ca prin urechile acului. 2: scurgere, pierdere. 3. (tehn.) pierdere (de vapori, de gaze etc.), descărcare, evacuare; scurgere; eşapament. 4. (bot.) plantă de grădină sălbăticită. 5. (mijloc de) evadare (din realitate). 6. (mine) scăpare de pericol. 7. (mine) degajare, emanaţie; ieşire, viitură. escape channel [~ 't/amal] s. canal de scurgere. escapee bcsko'pi:] s. evadat. escape ladder [iskcip ilseds1"] s. scară de incendiu; scară de salvare^ escape literature [~ 'literit/o1"] s. literatură de evadare din realitate. escapement [is'kcipmont] s. 1. scăpare; fugă, evadare. 2. (tehn.) eşapament, ieşire, scurgere. 3. canal de scurgere. escapement wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de clichet; roată de împiedicare. escape route [is'keip ru:t] s. cale de retragere. escape steam [~ sti:m] s. (tehn.) abur de eşapament. escape valve [~ vzelv] s, (tehn.) valvă de descărcare; ventil / supapă de evacuare. escapism [is'kcipizmj s. 1. fugă de realitate. 2. (lit.) escapism, fugă de realitate. escapist [is'keipistl ş. 1. persoană care se sustrage de la recrutare. 2. (lit.) escapist, scriitor care fuge de realitate. escapologist [riskeipolod3ist] s. escapologist (artist de circ care, legat, îşi poate desface legăturile singur). escarole l'eskoroul] s. specie de cicoare folosită ca salată. escarp [is'ka:p, es-] (mii.) I. s. escarpă. II. vb. tr. a prevedea cu escarpă (un şanţ etc.). escarpment [-mont] s. 1. clină, povârniş, coastă. 2. (mil.) escarpă. eschalot ['cjbbt, c/o'l-] s. v. s h a 11 o t. eschar [reska:r] s. (med.) coajă, crustă (la o rană). eschatological [eskaitou'bd3ik;?l] adj. (rel.) escatologic. eschatologist [eskastou'bdjist] s. (rel.) cscatolog. eschatology [eska2'toloud3i] s. (rel.) escatologie (învăţătura despre moarte, sfârşitul lumii, nemurire etc.). escheat [is't/i:t, es-] I. s. (jur.) 1. reversiune, drept de întoarcere la donator. 2. proprietate astfel întoarsă. II. vb. A. tr. 1. (jur.) (to) a preda o asemenea proprietate (cuiva). 2. a confisca. B. intr. (jur., despre proprietăţi) a se întoarce la donator. eschew [is't/u:, es-] vb. tr. a se feri de, a evita, a ocoli, a fugi de; a se abţine de la. eschewal [-ol] s. evitare, ocolire. escort I. l'esko:t] s, I. escortă, pază. II. [is'ko:t, es-] vb. ţr. 1. a escorta; a duce sub escortă. 2. (fig.) a însoţi, a conduce. escribe [i(:)'skraib] vb. tr. (mat.) a descrie (un cerc circumscris unui triunghi). escritoire [ieskri(:)'two:r, -'two:r, '--, eskritwa:1"] s. (Jr.) 1. birou, pupitru. 2. cele trebuincioase pentru scris. escritorial [iCskri'to(:)riol] adj. de scris. escrow [es'krou, '--] ş. (jur.) angajament legal scris (depus în custodia unei terţe persoane). esculent ['eskjubnt] I. adj. comestibil, (bun) de mâncat. II. s. lucru bun de mâncat, articol comestibil; aliment. escutcheon [is'kAt/an, es-] ş. 1. armoarii, blazon; (fig.) a blot on one's ~ pată pe (re)numele cuiva. 2. limbă care acoperă gura lacătului. 3. (arhit.) şild; tăbliţă înfăţişând figuri, inscripţii etc. , eserine ['esorain, -rin] s. (chim.) ezerină, fisostigmină. Eskimo ['eskimou], pl. Eskimoes [-z] I. s. 1. eschimos. 2. (limba) eschimosă. II. adj. (de) eschimos. Eskimo dog [~ dog] s. câine eschimos. Eskimo pie [~ pai] s. (amer.) îngheţată „Eskimo" (învelită în ciocolată). esophageal [ri:so'faxl3iol] adj. v. o e s o p h a g e a l . esophagus |i(:)'sofog3s],pl. esophagi [i(:)'sofod3ai] s. (anat.) esofag. esoteric [-esou'terik, >i;s-] I. adj. 1. (despre doctrinefilozofice)ezoteric; (despre discipoli) iniţiat. 2. confidenţial, tainic. 3. obscur, complicat. II. s. persoană iniţiată, iniţiat. espalier [is'pselb1", es-] ş. 1. spalier. 2. ramură de pom sau plantă crescută pe spalier. esparto (grass) [e.s'pa:tou (gra:s)| s. (bot.) alfa (Stipa tenacissima şiLygeum spartum). especial [is'pc/al, es-] adj. special, deosebit; excepţional, remarcabil; his ~ aversion obiectul antipatiei sale deosebite; (rar) in ~mai ales, în special. especially [-i] adv. în special, îndeosebi, mai ales. especialness [-nis] s. particularitate, caracter special.esperance [pronunţia franceză] s. (înv.) speranţă, nădejde. Esperantist [icspo'ramtist, -pe'r-, -'ra:n-] s. (lingV.) esperantist. Esperanto [.espo'rsentou, -pe'r-, -'ra:n-] s. (lingv.) (limba) esperanto. espial [is'pabl, cs-] s. supraveghere, observare; spionare; urmărire. espionage [iespb'na:3, 'espionid3] ş. spionaj. esplanade [icspb'neid, mai rar 'esbnci:d] s. esplanadă. espousal [is'pauzal, es-] I. s. 1. (fig.) îmbrăţişare; adoptare (a unei cauze). 2. (înv. mai ales pl.) logodnă; căsătorie. 3. (înv.) soţ, soţie. IX. adj. nupţial, de nunta. espouse [is'pauz, es-] vb. tr. 1. a se însura cu; (rar) a se mărita cu. 2. (înv.) a da în căsătorie (cuiva). 3. (fig.) a se dedica (cu dat.), a se consacra (cu dat.); a susţine, a îmbrăţişa, a adopta. espouser [-or] s. apărător, protector; susţinător; partizan, adept. espresso bar [e'spresou 'ba:r] s. bufet expres.



 331



espresso-coffee [~iksfi] s. cafea expres. esprit [es'pri:] s. (jr.) spirit, inteligenţă. esprit de corps [~ da'kD:r, espridko:r] s. (fr.) solidaritate, spirit dc clan. espy [is'pai, es-] vb. tr. a zări; a iscodi; a descoperi. Esquimau !'eskimou],pl. Esquimaux [-z] s. v. E s k i m o (I). esquire [is'kwai9r. cs-] s. 1. (ist.) v. s q u i r c (I, 1, 2). 2. (în adrese prese. Esq.) Domnului. Stimatului. esquiredom [isikwaiadam, cs-] s. 1. rang dc „esquire". 2. totalitatea celor cu rang de ..esquire". ess [es] s. cs, denumirea literei s. essay I. ['esei, -si] s. 1. (lit.) eseu; schiţă. 2. lucrare; teză. 3. încercare, tentativă. 4. probă, experienţă. încercare. II. [c'sei,'--] vb. A. tr. a încerca, a supune unei încercări (o persoană, un lucru). B. intr. a face o încercare, a încerca. essayist ['eseiist] s. (Ut.) eseist, autor dc scurte compoziţii literare. esse f'csi] s. (lat.) 1. existenţă, fiinţă, fiinţare; in ~ existent, în fiinţă. 2. (înv.) v. e s s e n c e . essence ['esns] s. 1. esenţă, fiinţă; entitate. 2. (j?g.) esenţă, fire; miez, substanţă; in ~ în esenţă; he is the ~ of perseverance e o pildă dc perseverenţă. 3. esenţă, extract; parfum. Essenism ['csanizm] s. (rel.) esenianism; ascetism. essential [i'scn.01, e's-] I. adj. 1. absolut, în gradul cel mai înalt. 2. esenţial, fundamental; extrem de important. 3. esenţial, vital, neapărat trebuincios, indispensabil. 4. volatil, eteric, de natura unei esenţe. 5. (înv.) existent, real. II. s. 1. esenţă; parte esenţiala, lucru esenţial / de căpetenie; bază. temelie; the ~s of education bazele educaţiei. 2.pl. lucruri dc primă / strictă necesitate. essentiality [i'Scn/i'zeliti, Cis-] s. 1. esenţă, caracter esenţial. 2. pi. (rar) puncte sau părţi esenţiale. essentially [i'sen/sli] adv. în fond, în esenţă; eminamente. essentialness [i'sen/^lnis] s.v. e s s e n t i a l i t y (1). essential oil [i'senfcl oil] s. (chim.) ulei volatil / eteric. ess hook ['es huk] s. cârlig în formă dc S. essoi(g)n [i's.iin] s. (înv.) iertare, absolvire dc păcate. establish [is'tfebli/, es-] vb. A. tr. 1. a aşeza, a Fixa, a stabili; a pune la punct, a organiza. 2. a statornici, a stabili (un obicei, un precedent etc.). 3. a plasa, a instala (pe cineva tntr-un ix)st etc.). 4. a întări, a consolida; to ~ one's health a se restabili, a se însănătoşi. 5. a întemeia, a crea, a institui, a fonda; a pune bazele (cu gen.); a forma (un guvern). 6. a stabili; a dovedi; a demonstra (pe cale judecătorească). B. rejl. a se stabili, a se instala. established [is'ta?bli/t. es-] adj. stabilit, instituit, întemeiat; constituit, creat; înrădăcinat; aclimatizat; cu autoritate; ~ reputation reputaţie solidă / bine stabilită. Established Church [~ tj3:tfj s. biserica oficială din Anglia. establishing [is'tcebli/irj, es-] s. stabilire etc. (v. e s t a b 1 i s h),-~of norms normare. establishment [is'tasbli/msnt, es-] s. 1. întemeiere, înfiinţare; stabilire; fixare. 2. autorizare, încuviinţare; confirmare. 3. aprovizionare. 4. venit, salariu. 5. Establishment biserica oficială din Anglia. 6. stabiliment. 7. schemă (de personal); the civil ~ corpul funcţionarilor; the military ~ armata. 8. instituţie; întreprindere; sediu comercial. 9. gospodărie, cămin, locuinţă; (înv.) familie; separate ~ cămin nelegitim; metresă. 10. (pol., Ut.) orânduirea existentă, structura socială (în Anglia). estate [is'teit, cs-] ş. 1. clasa (socială); stare; (ist. Angliei) the three Estates cele trei stări (lorzii spirituali, lorzii temjx>rali şi comunele); the third ~ starea a treia, burghezia; the fourth ~ a patra putere, presa. 2. proprietate; patrimoniu; real ~ avere imobilă; personal ~ avere mobilă. 3. avere, posesiuni; activ şi pasiv (în averea cuiva). 4. moşie, proprietate funciară. 5. (înv.) condiţie, stare; man's ~ bărbăţie. estate agency [~ ieid3Piisi] s. agenţie imobiliară. estate agent [~ ieid33ntj s. 1. agent de vânzări imobiliare. 2. administrator funciar, estate car [~ kc:r] s. (auto) maşină pentru regiunile rurale sau pentru excursii de familie. estate duty [~ idju:ti] s. impozit pe avere. estate office [~ ofis] s. v. e s t a t e a g e n c y . Estates General [is'tcits Fd3enpr3l] s. pi. (ist. Franţei) Stările generale. esteem [is'ti:m. es-] I. vb. tr. 1. a stima, a respecta; a aprecia, a preţui (pe cineva). 2. a considera, a socoti; a aprecia; I shall ~ it as a favour o voi considera ca o favoare. 11. s. stimă, consideraţie, respect; to hold in high ~ a stima foarte mult. ester ['cst9r] s. (chim.) ester. esterify [c'sterifai] vb. tr. (chim.) a esterifica. esthesia [es'8i:zj3, -şp] s.v. a e s t h e s i a. esthet... v. a e s t n e t . . . Esthonian [es'tounisn, es'Gou-j I. adj. din Estonia, cston(ian). II. s. 1. eston. 2. (limba) estonă. estimable festiraabl] adj. 1. demn / vrednic dc stimă / dc respect. 2. apreciabil. 3. (înv.) valoros. estimate I. fcslimeit] vb. A. tr. (at) a estima, a preţui, a evalua (la); a evalua, a aprecia, a-şi face o părere despre. B. intr. a alcătui un deviz. II. ['estimit] s. 1. preţuire, evaluare; estimare, apreciere. 2. sumă sau cantitate evaluată. 3. Estimates buget estimativ, proiect de buget. 4. deviz. 5. părere, opinie. estimate survey ['estimit sai'vci] s. taxaţic. estimation [icsti'mci/^n] ş. 1. părere, opinie. 2. estimare, apreciere, evaluare; calcul, socoteală. 3. stimă, respect; to hold in ~ a stima (foarte mult). estimative l'cstimcitiv] adj. estimativ. estimator ['estimei ta1"] s. preţuitor, apreciator. estipulate [i:'stipjul(e)it] adj. (bot.) Iară stipclc. estival [iis'taiv^l] adj. estival, de vară. estivate ['estiveit] vb. intr. a-şi petrece vara.



ethnos



estivation [-eşti'vei/an] J. v. a e s t i v a t i o n . ' Estonian [is'tounisn] I. s. 1. din Estonia, eston. 2. (limba) estonă. II. adj. eston. estop [is'top, cs-] vb. tr. 1. (jur.) (from) a exclude, a îndepărta (de Ia). 2. (rar) a împiedica. estoppage [is'tDpid3. es-] s. (jur.) excludere. estrada [es'tra:d3] s. cărare (într-o plantaţie de cauciuc). estrade [es'tra:d] s. estradă; loc ridicat. estrange [is'treind3, cs-] vb. tr. (from) a înstrăina (dc); a îndepărta (de, de la); a separa (de); his conduct ~d him from all his friends prin purtarea lui şi-a înstrăinat toţi prietenii, estranged [-d] adj. (from) înstrăinat, străin (de); to become ~ from a se înstrăina de. estrangement [-inant] s. înstrăinare; separare; îndepărtare; răcire (a relaţiilor). estray [es'trei, is-] s. 1. (jur.) animal rătăcit. 2. obiect / lucru rătăcit. estreat [is'tri:t, es-] I. vb. 1. (jur.) a urmări pentru plata unei amenzi / unei cauţiuni etc. 2. a amenda. II. s. copic fidelă a unui document, estrogen f'cstr9d3en] s.v. o e s t r o g e n , estrone ['estroun] s. (bioch.) estronă. estuarine ['estjuarin, -rain] adj. (geogr.) de estuar. estuary ['cstjusri, -t/uar-] s. (geogr.) estuar. esurience [i'sjuarians] s. 1. foame. 2. lăcomie, aviditate, cupiditate. esuriency [-i] s.v, e s u r i e n c e . esurient [i'sjuariant] adj. 1. flămând, lihnit, înfometat. 2. lacom, avid, cupid. eta ['i:ta, 'eita] s. cta (literă grecească). etamine ['etamin] s. (teAt.) etamină. et cetera, etcetera [it'setra, ct-, at-] lat. el eaetera, şi aşa mai departe. et ceteras, etceteras [-z] s. pi. 1. şi toţi ceilalţi, si următorii. 2. fel de fel de lucruri, de toate şi amestecate. 3. adaosuri; cheltuieli suplimentare / accesorii. etch [et/] vb. tr. şi intr. 1. a grava. 2. a contura (trăsăturile cuiva etc.). 3. (jig.) a fixa / a întipări (în minte). etcher fet/V] s. gravor. etching ['et/irj] s. 1. gravare; cţuire. 2. gravură. 3. (metal.) atac cu acizi. etching agent [~ icid3ant] s. ronjant. etching machine [~ rna\fi:n] s. (poligr.) maşină dc corodat. etching paste [~ peist] s. (tehn.) pastă decapantă. eternal [i(:)'ta:npl] I. adj. 1. veşnic, etern. 2. (despreprincipii etc.) neschimbat, statornic, constant, ferm, neclintit. 3. (fa/n.) veşnic, neîncetat, care se repetă iară întrerupere / mereu; his ~ jokes veşnicele sale glume. II. s. the ~ Cel Veşnic, Dumnezeu. eternality [i(:)'ta:naîliti] s. caracter etern (al unui adevăr). eternalize [i(:)'ta:nalaiz] vb. tr. a eterniza; a imortaliza. eternally [i(:)'ta:n3li] adv. veşnic, etern; he is ~ complaining veşnic se vaită. eternity [i:'to:niti] s. 1. veşnicie; eternitate; he kept me waiting for an ~ m-a făcut să aştept o veşnicie. 2. the eternities adevărurile veşnice. eternize [i:'to:naiz] vb. tr. v. e t e r n a l i z e . eternizing [i:'ta:naizirj] s. eternizare. etesian [i':ti:3ion] adj. periodic; anual. Etesian winds [~ windz] s. pi. vânturi cteziene. ethane ['eGein] s. (chim.) etan. ethanol ['cGanoul, -noi] s. (chim.) etanol. etheling ['cGalirj [s.v. a t h c 1 i n g. ether ['i:Gar] s. 1. (chim., fiz.) eter; over the ~ prin radio, pe calea undelor. 2. the ~ (poetic) cerul, bolta cerească, ether addict 1~ rEedikt] s. eteroman. ethereal [iO'Giarial, J6ja:r-] adj. 1. (chim., fiz.) eteric, de natura eterului. 2. (ftg.) eteric; uşor. aerian; nepământesc. ethereality [i(:>8iari'33liti] s. caracter eteric. etherealization [i(:)iQiariali'zei.fan, '9ja:r-, -lai'z-] s. transformare / prefacere în eter. etherealize [i(:)'Giarialaiz, -'Gja:r-[ vb. tr. a eteriza, a transforma / a preface în eter; a face uşor. etherization [iiBarai'zei/pn, -ri'z-[ s. 1- adormire / narcoză cu eter. 2. transformare / prefacere în eter. etherize ['i:03raiz[ vb. tr. 1. (med.) a adormi / a narcotiza cu eter. 2. (chim.) a transforma / a preface în eter. ethic(al) ['eGikfal)] adj. etic, moral; privitor la morală. ethically ['cGikaliJ adv. din punct de vedere moral, moraliceşte. ethics ['c0iks[ s. pi. (folosit ca sg.) etică, morală. Ethiopean [iiiGi'oiipian] I. adj. din Etiopia, etiopian, abisinian. II. s. 1- etiopian, abisinian. 2. (limba) etiopiana. Ethiopian [ri:8i'oupJ3n, -pian] I. adj. din Etiopia, etiopian. II. s. 1. locuitor din Etiopia, etiopian. 2. (limba) etiopiana. Ethiopic [â:8i'opik, -i'oup-1 adj. (despre religie, limbă) ctiopic. ethmoid ['cGmoid] adj. (anat.) etmoid. ethnic(al) ['e8nik(3l)] adj. 1. etnic. 2. păgân, păgânese. ethnically ['e8nikali] adv. din punct de vedere etnic. ethnogeny [cG'iKx^ini] s. etnogenic. ethnogeography |'e6nad3i'3grafi] s. geografie etnografică. ethnographic(al) [»c9nougra3fik(5l), -na'g-j adj. etnografie. ethnography [cG'nografi] s. etnografic. ethnolinguistics [icGnoulin'gwistiks] s. pi. (folosit ca sg.) etnolingvistică. ethnologic(al) [pe9non'bd3ik(pl), -na'l-] adj. etnologic. ethnologist [e8'nobd3ist] s. etnolog. ethnology [c0'nobd3i] s. etnologic. ethnos ['eGnos] s. (sociol.) grup etnic.



 ethologist



ethologist [i:'6Dtod3ist) s. (biol.) etolog. ethology [i:'SDlod3i]s. (biol.) etologie. ethos ]'i:9os] s. (grec.) spirit caracteristic, trăsătură precumpănitoare (a miei comunităţi, a unui popor sau a unui sistem). ethyl ['eOil, 'i:0ail[ s. (chim.) etil. ethyl-alcohol [~ 'slkshol] s. (chim.) alcool etilic. ethylate f'eOileit] vb. tr. (chim.) a etila. ethylated petrol ['eOileitid 'petral] s. benzină etilată. ethylene ['e6ili:n[ s. (chim.) etilena. ethyne ['eSain, -'-] s. (chim.) etenă, etilena. etiolate [i'tiouleit, -tisl-] vb. A. intr. 1. (despre plante) a păli, a se ofili. 2. (fig., despre oameni) a se ofili, a slăbi. B. tr. 1. a face să pălească / să se ofilească (plante). 2. (fig.) a vlăgui, a slăbi (oameni). etiolated [-idj adj. ofilit, veştejit (si fig.). etiological ['itioubdşiksl, -tisl-] adj. etiologic. etiology [.i:ti'obd3i] s. etiologic. etiquette [.eti'ket,'—] s. 1. ceremonial; etichetă. 2. morală profesională. 3. (rar) etichetă, marcă. etna ['etna] s. lampă cu spirt. Etonian [iO'tounian] I. adj. din (colegiul) Eton, de la Eton. II. s. absolvent al colegiului Eton. Etruscan [i'trAsksn] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă. Etruscologist [.itrAs'kokx^ist] s. etruscolog. Etruscology [iitrAs'kobd3i] s. etruscologie. etui [e'twi:] s. (Jr.) cutiuţă (pentru ace etc.), toc, cutie. etwee [e'twi:] s. v. e t u i. etyma ['etimo] pl. de la e t i m o n . etymologer [.eti'mobd33r] s. v. e t y m o 1 o g i s t. etymologic(al) [tetimo'lod3ik(al)] adj. etimologic. etymologist [iCti'mobd3ist] s. ctimologist. etymologize [.eti'mok^aiz] vb. A. intr. a studia etimologia, a se ocupa cu studiul etimologiilor. B. tr. a stabili etimologia (unui cuvânt). etymology [leti'mokx^i] s. etimologic. etymon ['etimon], pi. si etyma [-ms] s. (lingv.) etimon. Euboean [iu(:)'bi(:)3n] adj. din Eubeca. eucain(e) [ju(:)'kein] s. (chim.) eucaină. eucalyptus [juOks'liptss], pl. eucalyptuses san eucalypti [-tai] s. (bot.) eucalipt (Eucalyptus sp.). eucharist ['juikorist] s. (bis.) cuminecătură, euharistie, împărtăşanie. euchre [rju:k3r] I. s. (amer.) un joc de cărţi asemănător cu vistul. II. vb. tr. 1. a câştiga la „euchre". 2. (fig. si.) a învinge, a înfrânge; a duce (pe cineva). Euclidean [ju(:)'klidion, -djsn] adj. euclidian, al lui Euclid. eudaemon [ju:dini9n] s. spirit bun. eud(a)emonism [ju:'di:m9nizpm] s. (etică) eudemonism. eudiometer [iju:di'omi:tor] s. 1. (chim.) eudiometru. 2. (tehn.) analizor de gaze. eugcnesis [ju(;)'d3enisis] s. eugeneză. eugenie [ju(:)'d3enik] adj, eugenie, referitor la eugenie. eugenics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) eugenie. eulogia [ju(:)'loud3i3] pl.de la e u 1 o g i u m. eulogist i'ju:lsd3ist] s- panegirist. eulogistic [iju:lo'd3istik] adj. laudativ, elogios. eulogistic(al) [.ju:lo'd3istik(3l)] adj. de laudă, elogios. eulogium [ju(:)'loud3iom], pl. eulogiums [-iarnz] sau eulogia [-io] s. v. e u l o g y . eulogize ['ju:tad3aiz] vb. tr. a face elogiul (cuiva); a elogia, a lăuda, a slăvi (pe cineva). eulogy ['ju:lod3i] s. elogiu, laudă, slăvire, panegiric. eunuch [ju:nok] s. eunuc. eupepsia [ju:'pepsia] s. (mea1.) cupepsie. eupcpsy [ju:'pepsi,'—] s. v. e u p e p s i a. eupeptic [jrn'pcptik] adj. 1. care are digestie bună. 2. care ajută la digestie; digestibil. euphemism [ju:finliZ5m] s. (lit.) eufemism. euphemistic(al) [iju:fi'mistik(3l)[ adj. eufemistic. euphonic(al) [ju(:)'fonik(3l)] adj. eufonic, armonios. euphonious [ju(:)'founios] adj. v. e u p h o n i c (a 1). euphonize ['jmfsnaiz, -foun-] vb. tr. a face eufonic. euphony ['ju:foni] s. eufonie. euphorbia [ju(:)'fo:bio] s. (bot.) laptele-câinelui (Euphorbia sp.). euphorbiaceae [ju(:>fo:bi'eisii:] s. pl. (bot.) euforbiacee. euphoria [ju(:)'fo:rio] s. euforie. euphrasy ['ju:frasi] s. (bot.) silur, floare-de-ochi (Euphrasia stricta). euphuism ['ju:fju(:)izam] s. (lit.) eufuism, stil afectat / preţios (după stilul romanului „Euphues" de John Lyly, 1579-1580). euphuist ]'ju:fjuist] s. persoană care vorbeşte afectat / preţios. euphuistic(al) [iju:fju(:)'istik(sl)] adj. eufuistic, afectat; preţios. eupn(o)ea [ju:p'ni(:)o[ s. (med.) eupnee. Eurasian [jup'rei3ian, joa'r-, -ei/an] I. adj. eurasiatic, referitor la Europa şi la Asia. II. s. persoană de origine mixtă, europeană şi asiatică. eureka [jus'rkko] inter/', (grec.) evrica! am găsit! curo Cju:rou] s. (ec.) curo. Eurobond ['jtiorou.bbnd] s. (ec.) euroobligaţiune.



332



Eurocrat [juarouikrset] s. (mai ales peior.) eurocrat, funcţionar birocrat al organismelor europene. Eurodollar ['jusroudols'] s. (ec.) eurodolar. European Currency Unit ['juoraipran 'kvronsi junit] s. (ec.) unitate monetară europeană. Europeanization fjusrs .pisnai'zeijan] s. europenizare. europium [jus'roupiam] s.fchim.) europiu. Eurovision [ju3rou.vi33n] s. (TV) Eurovision. eurythermal [juori'Oamipl] adj. (ecologie) euritenn. eurhythmic [ju(:)'ridmik, juo'r-, -'ri9m-] s. (mai ales arhit.) euritrnic. eurhythmies [-s] s. pl. (folosit ca sg.) euritmie. European [.ju3re'pi:3n, josr-] I. adj. european, europenesc. II. s. european. European championship [~ 't/zempisn/ip] s. (sport) campionat european. . European Economic Community [~ iks'nomik ko'mjuniti] s. Comunitatea Economică Europeană. Europeanize [ijuora'pLonaiz, -jrrar-] vb. tr. a europeniza. European plan [juara'piOan plam] s. închiriere de camere (la hoteluri) fără a se include mesele. Eustachian tube [ju:s'teijj3n tju:b] s. (anat.) trompa lui Eustache. eustacy [juistasi] s. (geol.) eustatism, mişcări eustatice. eutectoid [ju:'tektoid] s. (chim.) eutectoid. eutelegenesis [iju:tel3'd3enisis],pl. eutelegeneses [-si:z] s. (biol.) fecundare artificială. euthanasia [juiOa'neizis, -ei3io] s. (grec.) eutanasie; moarte fără dureri asistată. eutrophic [jui'trofik] adj. 1. (med.) eutrofic, bine nutrit; dezvoltat normal. 2. (ecologie) eutrofic, bogat în substanţe nutritive. eutrophy ['jurtrafi] s. eutrofie. evacuant [i(:)'vaekjU3nt] adj., s. (med.) purgativ. evacuate [i(:)'v£ekjueit] vb. tr. 1. a goli, a deşerta, a evacua. 2. (med.) a purja; a goli. 3. (mai ales mii.) a evacua (o poziţie, un loc), a se retrage din, a părăsi. 4. (tehn.) a evacua, a elimina, a goli de (aer etc.). evacuation [iQ.vajkju'eiJVm] s. 1. evacuare, golire, deşertare. 2. evacuare, retragere. 3. (med.) evacuare, purjare; pl. excremente. 4. evacuare (a gazelor), ventilaţie, aeraj. Evacuation Day [~ dei] s. (in S.U.A.) 25 noiembrie, ziua părăsirii New York-ului de către englezi. evacuee [i(:)iV£ekju(;)'i:] s. evacuat; persoană susceptibilă de a fi evacuată. evadable [i'veidsbl] adj. evitabil. evade [i'veid] vb. A. ir. 1. a scăpa de, a eluda, a evita, a ocoli, a se feri de; a se sustrage de la. 2. a dejuca, a evita. B. intr. (from, out of) a evada, a fugi (din), a scăpa (de, din). evader [-3r] s. persoană care eludează, care se sustrage. evaluate [i'vadjueit] vb. tr. 1. a evalua, a preţui; a estima, a aprecia. 2. (mat.) a exprima în cifre. evaluation [iivaelju'ei/an] s. 1. evaluare. 2. (mat.) exprimare în cifre. evanesce [ikvs'nes, .ev-] vb. intr. a dispărea; a se pierde din vedere. evanescence [-ns] s..1. dispariţie, evanescenţă. 2. volatilitate. 3. caracter trecător. evanescent [-nt] adj. 1. care dispare repede; trecător; efemer. 2. (mat.) imperceptibil, infinitezimal. 3. (tel. etc.) evanescent. evangel [Î'va3nd3el, -d^l] s. (rel. rar) 1. Evanghelic. 2. evanghelist. 3. (fig.) veste bună. evangelic(al) [i,vaen'd3elik(d), -d33l-] (rel.) I. adj, 1. evanghelic. 2. (despre biserici) evanghelic (mm ales în Germania şi in Elveţia). II. s. 1. protestant. 2. evanghelic. evangelicalism [iv'asnd3elik3liz3m, -d3al-] s. (rel.) evanghelism; doctrina bisericii evanghelice. evangelism [i'v3snd3eliz3m] s. (rel.) evanghelism, predicarea Evangheliei. evanish [i'vasniT] vb. intr. (poetic) a dispărea, a se face nevăzut. evaporable [i'vaîparobl] adj. evâporabil. evaporate [i'vaspsreitl vb. A. tr. 1. a vaporiza, a preface în abur. 2. a produce evaporarea (unui lichid). 3. (fig.) a lăsa să treacă (mânia cuiva etc.). B. intr. 1. a se vaporiza. 2. a se evapora. 3. (fig. fam.) a dispărea, a trece. evaporation [i.VEeps'rei/an] s. vaporizare; evaporare. evaporative [i'vapsreitiv] adj. care se evaporă; care se vaporizează. evaporator [i'VEeporeits1"] s. (tehn.) evaporator; vaporizator; uscător. evaporimeter [iiva;p3'rimit3r] s. (tehn.) evaporimetru. evasion [i'vci3an] s. 1. ocolire; eschivare; evaziune; tax ~ evaziune fiscală. 2. (rar) evadare; fugă. evasive [i'veisiv] adj. evaziv; to give an ~answer a da un răspuns evaziv. evasively ]-li[ adv. evaziv; în doi peri. evasiveness [-nis] s. caracter evaziv (al ««ui răspuns etc.) Eve [i:v] s. Eva; (fig.) a daughter of ~ o fiică a Evei, o femeie tipică / prin excelenţă. eve s. 1. ajun, preajmă; preziua; on the ~ of în ajunul (cu gen.), în preajma (cu gen.), în pragul (cu gen.); pe punctul de a; Christmas ~ Ajunul Crăciunului. 2. (mv., poetic) seară, înserare; at ~ seara. evection [i'vek/sn] s. (astron.) evecţiune. even1 ]'i:van] s. (poetic) v. e v e n i n g. even2 I. adj. 1. neted, plan; lin; uniform, egal; ~ with the ground a) la nivelul pământului; b) una cu pământul; of ~ date având aceeaşi dată. 2. (fig., despre fire, fel de a fi) echilibrat, cumpănit; calm; an ~ temper o fire calmă / echilibrată. 3. (fuv.) sincer, direct (şifig.). 4. (despre socoteli) care nu mai arc sold; încheiat, lichidat; to be ~ with â fi chit cu, a nu mai avea nici o socoteală cu (şifig.). 5. fără ezitări / şovăieli; fără fluctuaţii; în echilibru (şi fig.). 6. (despre legi, justiţie) drept, nepărtinitor; (înv., despre greutăţi) exact. 7. (despre cifre, cantităţi etc.) egal; ~ chances şanse egale. 8. (despre numere) par, cu soţ; odd and ~ fără soţ şi cu soţ. 9. (despre sume de bani) întreg; rotund; ~ money sumă rotundă. II. adv. 1. chiar; întocmai; ~ as întocmai ca; ~ as if (întocmai) ca şi cum;



 333



evil-eye



~so întocmai, chiar aşa. 2. încă; tocmai, chiar; ~ now chiar acum; ~ if / though chiar solid. 4. (despre plante) peren; care îşi păstrează mereu forma şi culoarea. II. s. 1. veşnicie; dacă; ~ then chiar şi atunci, chiar şi în acest caz. III. vb. tr. 1. a netezi, a nivela, from ~ de totdeauna. 2. v. ~ f 1 o w c r. a uniformiza. 2. (to) a pune pe aceeaşi treaptă (cu); a egala (cu). 3. to ~ out a eşalona; everlasting flower [~ 'flaua1"] ş. (boţ.) floare-dc-paie, imortelă (Helychrysum to ~ up a restabili, a reface (un scor etc.). bracteatum). everlastingly [reva'kiistirjli] adj. veşnic, încontinuu. even-aged [~eid3d] adj. de o vârstă. everlastingness beva'laistirjnis] s. veşnicie; nemurire. evenfall [~ifo:l] s. (poetic) înserare, căderea serii. ever-living ['evs'livirj] adj. veşnic, nemuritor. even flow ['i:vpn 'flou] s. (tehn.) curgere plană. evermore ['evs'mo:1", -'mo3r, *—] adv. mereu, întotdeauna, veşnic. even-grained [~ev3'Ia:stirj] I. adj. 1. veşnic; nemuritor; etern. 2. (fig.) care nu conteneşte, care se repetă mereu; this ~ noise zgomotul ăsta care nu mai conteneşte. 3. (înv.) trainic, nefastă.



 evil-eyed



evil-eyed [~'aid] adj. cu o privire rea, cu ochi răi. evil-hearted [~'hu:tid] adj. rău la suflet, hain, câinos. evil-living [~'livin| adj. destrăbălat, desfrânat. evil-Iooking [~'lukin] adj. care nu prevesteşte nimic bun, de rău augur. evilly ['i:vili[ adv. (în cuvinte compuse) prost; —treated prost tratat; —tempered prost dispus. evil-minded ['i:vl'maindid, 'i;vil-, '--.—] adj. 1. rău intenţionat, pus pe rele. 2. rău, răutăcios. evil-mindedness [-nis] s. răutate. Evil one ['KVI'WAII] S. the ~ Necuratul, cel Rău. evil-smelling [~'smelin] adj. rău mirositor. evil-speaking [~'spi:kin] I. adj. bârfitor, calomniator. II. s. bârfeli, calomnii. evil-tongued [~'tAnd] adj. rău de gură, blasfemaţor. evil-worker [~iW9:kor] s. răufăcător. evince [i'vins] vb./r. a dovedi, a demonstra, a arăta, a manifesta; to ~ curiosity a trăda curiozitate; to ~ a taste for a arăta gust pentru; this ~s clearly that aceasta demonstrează în mod limpede că. evincement [-mont] s. dovadă; demonstrare. evincible [-obi, -sib-] adj. (înv.) demonstrabil. evincive [-iv] adj. ~ of care demonstrează (cu ac.), trădând (cu ac). evirate ['i:vircit, 'ev-] vb. tr. (lit.) a castra, a emascula. eviration [ii:vi'fei/an, 


334



exaggerate [ig'za:d3oreit, eg-] vb. A. tr. 1. a exagera, a umfla (un fapt etc.). 2. a intensifica, a agrava. B. intr. a exagera. exaggerated [-id, eg-] adj. 1. exagerat; to have an ~ opinion of oneself a avea o părere prea bună despre sine. 2. (med, despre inimă) mărit; agravat. exaggeratedly [-idli, eg-] «aV. exagerat. exaggeration [ig-za^o'rei/pn. eg-] s. 1. exagerare. 2. înrăutăţire, agravare; intensificare. exaggerative [ig'z£ed3:>rotiv, eg-, -reit-] adj. care exagerează, exagerat; care nu respectă simţul proporţiei. exaggerator [ig.za3d3orcit3r, -cg-] s. persoană care exagerează. exaggeratory [ig'zaxl33ret3ri, eg-] adj. v. e x a g g e r a t i v e . exalt [ig'zo:lt, cg-, -'zolt] vb. tr. 1. a ridica, a înălţa (în grad etc.). 2. a exalta, a slăvi, a glorifica; to ~ smb. to the skies a ridica pe cineva în slăvi. 3. a exalta, a entuziasma, a înflăcăra, a aprinde; a încuraja. 4. a intensifica (coloritul etc.). exaltation [legzorl'teijm, cks-, -ol-] s. 1. înălţare, ridicare. 2. exaltare, înflăcărare, entuziasm. exalted [ig'zodtid, eg-, -'zolt-] adj. 1. exaltat. 2. sus-pus, ridicat, de grad înalt. 3. (despre stil) solemn. exam [ig'zasm, eg-] prese, de la c x a m in a t i o n. examen [ig'zeimen, eg-] s. (fig.) examen. examinable [ig'zamiinabl, eg-] adj. (jur., despre procese) căruia i se poate face instrucţie. examinant [ig'za;minont, eg-] s. examinator. examination [ig'Zamii'ncifan, cg-] s. 1. cercetare, investigaţie, explorare; inspecţie, examinare, analiză; revizie; verificare, expertiză; custom-house~revizie vamală; (med.) post-mortem ~ autopsie. 2. examen; competitive ~ concurs; to go in for an ~ a se prezenta la un examen; to take an entrance ~ a da un examen de admitere; to fail in an ~ a cădea Ia un examen; written ~ examen scris; viva voce ~ examen oral, probă orală; end-of-year ~ examen de sfârşit / de fine de an; to take an ~ in a da un examen la; to pass one's ~ a lua / a trece un examen, a reuşi la un examen; to undergo a medical ~ a fi supus unui examen medical. 3. (jur.) interogatoriu; to undergo ~ a fi supus unui interogatoriu; searching ~ interogatoriu riguros / minuţios. examinational [-pi] adj. de examen. examination paper [ig'ZaMiii'nci/sn 'pripo'] s. set, grilă de întrebări la un examen. examinator [ig'za;niineitar]s. (rar) v. e x a m i n e r. examinatorial [ig.za;niino'to:riol, eg-] adj. examinatorial. examine [ig'zamiin, eg-] vb. A. tr. 1. a examina, a cerceta, a investiga, a inspecta, a analiza, a verifica, a controla. 2. (med.) a examina, a cerceta. 3. a examina, a asculta (un candidat la examen). 4. (jur., mii.) a interoga (un inculpat, un prizonier etc.). B. refl. a se examina, a se cerceta; a-şi face un examen de conştiinţă. C. intr. to ~ into a analiza, a studia, a cerceta (ceva). examinee [igizamii'ni:, cg-] s. candidat la un examen. examiner [ig'za:minor, cg-] s. 1. examinator; to satisfy the ~s a trece un examen. 2. (amer.) revizor. 3. (jur.) judecător de instrucţie. examining [ig'zamiinirj] adj. de examen(e). examining body [~ 'bodi] s. comisie de examinare. examining judge [~ 'd3Ad3] s. (jur.) judecător de instrucţie. example [ig'za:mpl, cg-] s. 1. exemplu, pildă; model; precedent; for ~, by way of ~ de exemplu / pildă; practical ~ caz concret; beyond / without ~ fără precedent; to follow smb.'s ~ a urma exemplul cuiva; to take ~ by smb. a imita pe cineva, a imita exemplul cuiva; after the ~ of după exemplul (c« gen.). 2. exerciţiu sau temă servind ca exemplu. 3. specimen, model. 4. pedeapsă servind de exemplu; lecţie; let it make an ~ for him să-i servească de lecţie; to make an ~of smb. a da cuiva o pedeapsă exemplară. 5. atitudine exemplară; to take ~ by a lua de la; to set a good ~ a fi un exemplu bun. exanimate [ig'zasnimeit, eg-] adj. mort, fără viaţă (şifig.). exanthema [ieksam'Oi:nra],pi. exanthemata [-to, -'Gemote] s. (med.) exantein,erupţie. exanthematous [iCksajn'Ocmotos] adj. (med.) exantematic. exarch ['cksu:k] s. (is(., rei.) exarh. exarchate ]'eksa:kcit] s. (ist.) exarhat. exasperate [ig'za:spareit, eg-, -'zses-] vb. tr. 1. a irita, a enerva; a provoca; a exaspera, a scoate din sărite; to ~ smb. to evil a exaspera pe cineva. 2. a intensifica; a agrava (o suferinţă, o boală etc.). exasperated [-id] adj. (at, by) exasperat (de). exasperating [-in] adj. exasperant; iritant, enervant. exasperatingly [-inii] adv. exasperant, până la exasperare. exasperation [igiza:sp3'rei/.->n, eg-, -izas-] s. exasperare, iritare, enervare; to drive smb. to ~ a aduce pe cineva la exasperare. ex cathedra [eks ko'0i:dr3, -'kasSidre] (lat.) ex cathedra, în calitate oficială. excavate ['eksksveit] vb. tr. a excava; a săpa, a dezgropa. excavation [leksko'veijan] s. 1. săpătură, excavaţie; săpare, dezgropare. 2. (telm.) excavaţie, lucrare de săpătură; şanţ, dcblcu, scobitură, gaură. 3. (mine) exploatare minieră. 4. dăltuirc, scobire. excavator ['ckskoveito1"] s. 1. (constr.) excavator; walking ~ excavator păşitor; ~with continuous output excavator cu acţiune continuă. 2. săpător (de pământ). ' exceed [ik'si:d, ck-J vb. A. tr. 1. a depăşi, a întrece (şifig.); a fi mai bun sau mai mare decât. 2. (by) a fi mai înalt decât, a depăşi (cu). B. intr. 1. (in) a depăşi, a întrece limita / măsura (prin). 2. a mânca prea mult; a bea prea mult. exceeding [-in] adj. excesiv; excepţional; imens; infinit. exceedingly [-irjli] aaV. extrem de, foarte; excesiv. excel [ik'scl. ck-[ vb. A. tr. (in) a întrece, a depăşi (în). B. intr. (in) a excela; a se evidenţia (în).



 335



excellence ['eksafens] s. 1. excelenţă, calitate desăvârşită, desăvârşire, perfecţiune, măiestrie. 2. merit deosebit; superioritate. excellency [-i] s. 1. (înv.) v. e x c e 1 1 e n c e. 2. Excellency Excelenţă (titlu dat ambasadorilor etc.). excellent l'cksabnt] adj. excelent, eminent, minunat, splendid, straşnic. *0* ~ reasons motive cu totul speciale. excellently [-li] adv. excelent etc. (v. e x c e l l e n t ) . excelsior [ek'selsb:r, ik-, -sis'", -sjV] I. interj, mai sus! cât mai sus! (adesea ca deviză). II. adj. (corn.) superior (ca marcă de fabrică). III. s. (amer.) rumeguş. Excelsior State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New York. excentre [reks'sentar] s. (geom.) centrul unui cerc cxînscris. except [ik'sept, ck-] I. vb. A. tr. a excepta, a exclude; present company ~ed a) în afară de cei prezenţi; b) cu excepţia celor de faţă. B. intr. (against, to) a obiecta (împotriva, cu gen.); a recuza (un martor). II. prep. cu excepţia (cu gen.), în afară de; ~ for a) cu excepţia (cu gen.), în afară de cazul că; b) dacă nu. III. conj. (înv.) în afară de (cazul că), dacă nu; ~ that atât doar că, cu singura deosebire că, cu rezerva că. excepting [-in] prep. exceptând, cu excepţia (cu gen.). exception [ik'sep/3n,ck-] s. 1. excepţie; lucru exceptat; with the ~ of cu excepţia (cu gen.), lăsând la o parte; by way of ~ în mod excepţional; there is no rule without ~(s) nu există regulă fără excepţii; the ~ proves the rule excepţia confirmă regula; in ~ to în contra (cu gen.). 2. obiecţie, opunere; to take ~ to a obiecta la, a se opune la (sau cu dat.); & lua în nume de rău. 3. (jur.) rezervă, cxccpţiunc. exceptionable [-abl] adj. discutabil, contestabil; nu fără cusur; condamnabil. exceptional [-si, -/nai] adj. excepţional, neobişnuit. exceptionality [ik-sep/a'nseliti] ş. caracter excepţional. exceptionally [ik'scp/an^li, -/pnali, -/anali] adv. 1. excepţional (de). 2. în mod excepţional. exceptive [ik'septiv] adj. l.v. e x c e p t i o n a 1. 2. care obiectează (întruna), care contrazice. exceptor [ik'septa1"] s. persoană care dojeneşte; critic. excerpt I. [ek'saipt, ik-] vb. tr. (from) a extrage, a cita (un pasaj etc.) (din). II. ['eksa(:)pt, ik'sa:pt] s. extras; fragment (dintr-o carte etc.). excerption [ek'sa:p/n, ik-] s. 1. extragere (a unui fragment dintr-o carte etc.). 2. citat, fragment, extras. excess [ik'scs, ek-] s. 1. (of) surplus, excedent; prisos (de). 2. (of) supraabundenţă, exces (de); in ~ of mai mult decât, în plus peste. 3. exces (la mâncare, băutură etc.); to ~ fără măsură. 4. ultraj, ofensă. excess current [~ 'kArpnt] s. (electr.) supracurent, supraintensitate. excess fare [~ fea r ] s. supliment, taxă suplimentară (de transport). excessive [ik'sesiv, ck-] adj. excesiv; to be an ~ smoker a fuma excesiv. excessively [-li, ek-] adv. excesiv, prea (mult). excessiveness [-nis, ek-] s. caracter excesiv; lipsă de măsură. excess luggage [ik'ses iks't/eind3abl, eks-] adj. care poate fi schimbat; de schimb; intcrşanjabil, interschimbabil. exchangeable value [~ 'vaslju:] s. (ec.) valoare de schimb. exchange broker [eks't/eind3 ibroukar] s. (ec.) curlier, agent de bursă / schimb. exchange energy [iks't/eind3 -enad3i] s. (telm.) energie (potenţială) de schimb. exchange engine [~ icnd3in] s. (auto) motor de schimb. exchange forces [~ -fo:siz] s. pi. (telm.) forţe de schimb. exchange premium [~ -pri:mjam] s. (ec.) agio. exchanger [iks't/eindza1"] s. agent de schimb. exchange rate [iks't/cind3 rcit] s. (ec.) curs valutar / al efectelor de bursă. exchange value [~ ivaslju] s. (ec.) valoare de schimb; contravaloare. exchequer [iks't/eka1", eks-] s. 1. trezoreria statului; tezaur; Chancellor of the Exchequer Ministru de Finanţe (în Anglia). 2. (glumeţ) resurse, mijloace băneşti. exchequer bill [iks't/eka bil] s. (ec.) bilet de bancă; obligaţie de stat. excipient [ck'sipbnt, -pjant, ik'-] s. (farm.) excipient. excircle ['cks'saikl] s. (geom.) cerc exînscris. excisable [ek'saizabl, ik-] adj. impozabil. excise1 [ek'saiz, ik's-j vb. tr. a tăia; a extirpa. excise2 [ek'saiz, 'cksaiz] I. s. 1. accize. 2. the Excise autoritatea însărcinată cu încasarea accizelor. II. vb. tr. a obliga (pe cineva) la plata accizelor; a impune (cuiva) plata unei suprataxe. excise duty [~ -dju:ti] s. v. e x c i s e 2 (I).



exculpate



excise law [~ b:] s. (amer.) lege care reglementează vânzarea băuturilor spirtoase. exciseman [~ni£en], pi. excisemen [~men[ s. funcţionar (de stat) însărcinat cu încasarea taxelor de accize. excision [ck'si3Pn, ik-] s. extirpare, tăiere. excitability [ik.saita'biliti, ek-, -lat-] s. excitabilitate. excitable [ik'saitabl] adj. excitabil. excitant ['cksitant, ik'saitent] adj., s. excitant. excitation beksi'tei/sn] s. excitaţie; (electr.) ~ by impact excitaţie prin şoc. excitative [ek'saitativ, ik-] adj. care excită, excitant. excitatory [ck'saitatari, ik-] adj. v. e x c i t a t i v e . excite [ik'sait, ck-] vb. tr. 1. a excita; a stârni (simţăminte etc.). 2. a suscita, a provoca; a stârni, a instiga la (acţiuni, fapte etc.); to ~ rebellion a provoca o rebeliune. 3. a stimula; a excita (organismul etc.). 4. (electr.) a excita; a induce (un curent de excitaţie); (rar) a magnetiza. 5. (fot.) a sensibiliza (o placă). excited [-id] adj. excitat; stârnit; emoţionat, mişcat, tulburat; agitat, nerăbdător; to get ~a) a se emoţiona; a-şi pierde capul; b) a se enerva, a se supăra, a se aprinde. excitedly [-idlij adv. agitat, emoţionat etc. (v. e x c i t e d ) . excitement [-mant] s. 1. excitare, excitaţie. 2. agitaţie, emoţie; frământare, freamăt; (fam.) what's all the ~ about? ce se întâmplă? ce se petrece? exciter [ik'saita1"] s. 1. aţâţător, instigator. 2. (electr.) excitatoare electrică. 3. (telm.) maşină de agitare. exciter circuit [ik'saita isa:kit] s. (electr.) circuit de excitaţie. exciter coil [~ koil] s. (electr.) bobină de inducţie. exciting [ik'saitirj, ek-] I. adj. 1. excitant. 2. emoţionant, captivant. 3. (electr., despre curent) excitator. II. s. (electr.) excitaţie. excitron ['cksitran] s. (electr.) excitron. exclaim [iks'klcim, eks-] vb. A. intr. 1. a exclama; a striga. 2. to ~ against a învinui zgomotos (cu ac), a protesta împotriva (cu gen.). B. tr. a exclama; a striga. exclamation [ickskla'mei/an] s. exclamaţie; note / point / sign of ~ semn de exclamaţie, semnul mirării. exclamation point [~ point] s. semn de exclamaţie, semnul mirării. exclamative [iks'klzemotiv] adj. v. e x c l a m a t o r y . exclamatively [-li] adv. exclamativ. exclamatory [iks'klasmateri, eks-] adj. 1. exclamativ. 2. (desprepersoane) care abuzează de exclamaţii. exclamatory sentence [~ 'scntans] s. (gram.) propoziţie exclamativă. exclosure [iks'kloU3ar] s. suprafaţă / zonă apărată / îngrădită. exclude [iks'klu:d, cks-j vb. tr. 1. (from) a exclude (din). 2. a împiedica; a exclude (un dubiu etc.); a elimina, a da afară. exclusion [iks'klu3^n, eks-] s. excludere; eliminare; to the ~ of afară de. exclusive [iks'klusiv, eks-] I. adj. 1. exclusiv; ~ privileges privilegii exclusive. 2. unic; the ~ work of X unica operă a lui X. 3. (despre cluburi etc.) cu acces limitat, cu circuit închis; greu accesibil. 4. (amer.) excelent, de calitate superioară. 5. ~ of în afară de, fără a pune Ia socoteală, exclusiv. II. adv. exclusiv; chapters one to twenty ~capitolul întâi până la douăzeci exclusiv. exclusive interview [~ 'intavju:] s. interviu acordat exclusiv unui ziar. exclusiveness [iks'klu;sivnis, ck-] s. exclusivitate. excogitate [eks'kod3iteit, iks-] vb. tr. a inventa; a născoci. excogitation [cks.kod3i'tci/an, iksikod3-,ckskod3-] s. inventare; invenţie, născocire. excommunicate I. [.ekska'mju(:)nikeit] vb. tr. a excomunica. II. [-kit, -keit] adj. (despre persoane) excomunicat. excommunication ['eksko-mju(:)ni'kei/3n] s. excomunicare. excommunicato [ckskou'mjunikeitiv] adj. (rel.) de excomunicare. excoriate [cks'ko:rieit, iks-, -'kor-] v. tr. 1. a excoria, a jupui, a coji, a decortica. 2. (ftg.) a marca, a însemna. excoriation [eks-ko:ri'ei/an, iks-, -.tor-] s. excoriaţie; excoriere, jupuire, cojire. excorticate [iks'ko:tikcit, eks-] vb. tr. a decortica, a coji, a dezghioca. excrement ['ckskrimant] s. excremente, (materii) fecale. excremental [ickskri'mental] adj. fecal. excrementitious [ickskrimen'ti/as] adj. v. e x c r e m e n t a l . excrescence [iks'kresns, eks-] s. 1. excrescenţă; crescătură; umflătură; cucui. 2. (fig.) excrescenţă. 3. (fig., rar) exces; exuberanţă. excrescent [iks'kresnt, -eks-] adj. 1. care formează o excrescenţă. 2. (jig.) de prisos, inutil, superfluu, suplimentar. 3. (fon.) (despre consoane) cpentetic. excreta leks'kriita] s. pl. (fiziol.) excreţii (mai ales sudoarea şi urina). excretal [-1] adj. v. e x c r e m e n t a l . excrete [cks'kri:t, iks-] (fiziol.) I. vb. tr. a excreta. II. s. excreţie. excretion [cks'kri:/pn, iks-] s. (fiziol.) excreţie. excretive |cks'kri:tiv, iks-] adj. (fiziol.) exerctor. excretory [eks'kri:tari, iks-] adj. v. e x c r e t i v e . excruciate [iks'kru:/icit, -eks-, -/jcit] vb. tr. a chinui, a tortura, a supune la chinuri / la caznă. excruciating [-in] adj. 1. chinuitor; fioros, înfiorător, groaznic. 2. (amer. fam.) extraordinar, fantastic. excruciatingly [-inii] adv. grozav (de), teribil (de); (fam.) it's ~ funny să te strici de râs, nu alta. excruciation [iks.kru:/i'ci/pn. eks-, -u:si-] s. chinuire, torturare; tortură, caznă. excruciators [iks'krur/icitaz, eks-,-/jcit-] s. pl. (si.) ghete sau cizme cu vârful ascuţit. exculpate 1'ckskA.lpcit) vb. A. tr. (from) a dezvinovăţi (de), a disculpa (de). B. (refl.) (from) a se dezvinovăţi (de), a se disculpa (de).



 exculpation



336



executive power [~ 'pauar] s. v. e x e c u t i v e a u t h o r i t y . exculpation [.ekskAl'pei/an] s. dezvinovăţire, disculpare. executive session [~ 'se/an] s. şedinţă cu uşile închise / secretă. exculpatory [eks'kAlpoteri, 'ekskAlpetari] adj. care se dezvinovăţeşte, care disculpă; executor [ig'zekjuts', eg-] s. 1. executant. 2. (jur.) executor testamentar. 3. (jur.) agent justificativ. excurrent [eks'ko:nmt] aay. 1. (despre apă etc.) care se scurge (în afară). 2. (anat., judecătoresc / legal / oficial. despre sânge) arterial. executory [ig'zekjutari, eg-] adj. 1. executiv. 2. (jur.) executoriu. executrix [ig'zekjutriks,eg-],pl. executrices [igizekju'triskz] s. 1. executoare. 2. (jur.) excurse [iks'ko:s, eks-] vb. A. intr. 1. (rar) a rătăci, a umbla fără ţintă. 2. (fig.) a face executoare testamentară. digresiuni, a divaga. 3. a face o excursie. B. tr. a călători prin. exedra ['eksidrs, ek'si:-],pi. exedrae [-dri:] s. (arhit.) exedră. excursion [iks'ksi/sn, eks-] I. s. 1. excursie; deplasare, călătorie, expediţie; to make exegesis [,eksi'd3i:sis], pl. exegeses [ieksi'd3i:si:z] s. exegeză, tălmăcire (mai ales a / to go on / to go for an ~ a face o excursie. 2. (fiz.) deviaţie, deviere, abatere restantă de la valoarea medie; amplitudine a vibraţiei. 3. (fig.) digresiune, divagaţie. II. vb. intr. Bibliei). (rar) a face o excursie. exegete ['eksid3i:t] s. exeget. exegetic(al) [,eksi'd3etik(?l)] adj. exegetic, lămuritor. excursioner [-ar] s. (rar) v. e x c u r s i o n i s t . exegetics [,eksi'd3etiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. exegetică. 2. v. e x e g e s i s. excursionist [-ist] s. excursionist, turist, drumeţ. exempla [ig'zempb] pl. de la e x e m p 1 u m. excursionize [-aiz] vb. intr. a face o excursie. exemplar [ig'zemplor, eg-, -la:r] s. 1. pildă, model, exemplu (de imitat). 2. tip, specimen; excursive [iks'ka:siv, eks-] aay. digresiv, care se abate; dezordonat; -reading lectură exemplar. dezordonată. exemplarily [ig'zemptarili] adv. exemplar. excursus [eks'ko;sDS, iks-] s. abatere (de la subiect etc.); digresiune. exemplariness [ig'zempbrinisj s. caracter exemplar. excurt [iks'kg:t, eks'-] vb. i«rr. (amer.) a face o excursie. exemplarity [.egzcm'plferiti] s. v. e x e m p l a r i n e s s . excusability [iksikjmza'biliti] s/v. e x c u s a b 1 e n e s s. exemplary [ig'zemptari, eg-J adj. 1. exemplar, model, dat ca pildă. 2. tipic. excusable [iks'kju:zobl] adj. scuzabil, de scuzat. exemplifiable [ig'zemplifaiobl] adj. care poate fi exemplificat. excusableness [-nis] s. calitatea de a putea fi scuzat. exemplification [igizemplifi'kei/an, eg-] s. 1. exemplificare, (înv.) pilduire, ilustrare. excusably [-i] adv. scuzabil. 2. (jur.) copie legalizată / autentificată. excusal [iks'kjmzsl] s. scutire de impozite (locale). exemplify [ig'zemplifai, eg-] vb. tr. 1. a exemplifica, a ilustra; (fnv.) a servi ca exemplu excusatory [iks'kju:z9t3ri, eks-] adj. 1. justificativ. 2. care cere iertare; care se justifică. excuse [iks'kju;z,eks-] vb.A.tr. 1. a scuza, a ierta; ~ me! iartă-mă! scuză-mă! pardon!; pentru / de. 2. (y'wr.) a legaliza, a autentifica. exempli gratia [ig'zemplai 'grei/ia] (lat.) de exemplu / de pildă. ~ my coming late iertaţi-mă că am întârziat, scuzaţi-mi întârzierea; please have me ~d exemplum [ig'zemptam],pl. exempla [-o] s. 1. (lit.) parabolă. 2. (rar) exemplu, pildă. to him te rog prezintă-i scuzele mele. 2. a ierta, a scuti (de obligaţii, de dări etc.); your exempt [ig'zempt, eg-] I. vb. tr. (from) a scuti, a absolvi, a dispensa (de). II. adj. scutit, attendance today is.~d puteţi lipsi astăzi. B. refl. a se scuza. II. [iks'kjms, eks-] s. 1. scuză, justificare; ignorance of the law is no ~ necunoaşterea legii nu este o scuză; a lame / absolvit. III. s. persoană scutită de impozite etc.; (ist.) scutelnic. thin / poor ~ pretext neconvingător, scuză neizbutită; to be an ~ for a servi ca scuză exemptible [ig'zemptabl, -ibl] adj. care poate fi scutit. pentru; to make / to offer ~s a se scuza; a se justifica; a găsi scuze; make my ~s to him exemption [ig'zemp/an, eg-] s. 1. (from) scutire, absolvire, dispensare (de); ~from prezintă-i scuzele mele; it admits of no ~ aşa ceva nu poate fi scuzat; nu încape nici o duty scutire de taxe (vamale); ~ from taxes scutire de impozite. 2. eliberare. scuză; by way of ~ în chip de scuză; in ~ of ca scuză pentru. 2. scutire (de obligaţii). exemptive [ig'zemptiv] adj. 1. care asigură o scutire, care acordă o dispensă. 2. relativ la scutire, de dispensă. excuseless [iks'kjmzlis] adj. de neiertat. exenterate [eks'entoreit] vb. tr. 1. a exentera, a eviscera, a goli de măruntaie. 2. (fig.) excuss [iks'kAs] vb. tr. (rar) 1. a arunca, a azvârli, a se descotorosi de. 2. a descifra, a scoate afară / la lumină, a da în vileag. a dezlega. 3. a discuta, a cerceta, a studia. 4. (jur.) a confisca; a pune sub sechestru. exequatur [ieksi'kweitor] s. (jur., ist.) execuatur (autorizaţie dată unui consul, de către excussion [iks'k/vfsn] s. (rar) 1. descifrare, dezlegare. 2. (jur.) confiscare; sechestrare; un guvern străin, de a-şi exercita atribuţiile). sechestru. exequial [ig'ziikwiol] aay. (rar) de înmormântare, funebru. ex-directory ['eksdi'rekteri] adj. (despre numerele de telefon) neinformabil, care nu exequies ['eksikwiz] s. pl. cortegiu funebru; înmormântare, funeralii. figurează în cartea de telefon. exercisable ['eksasaizsbl] aay. care poate fi folosit; (despre autoritate) care poate Fi exeat ['eksiast, -sjeet] s. (scurtă) permisie (de la şcoală etc.) execrable ['eksikrabl] adj. 1. execrabil, detestabil, odios, scârbos, respingător. 2. (fam.) exercitată. exercise ['eksasaiz] I. s. 1. exerciţiu; acţiune, punere în aplicare, practică; exercitare; groaznic, foarte rău, foarte prost. the ~ of judgement apreciere independentă (a unei situaţii etc.). 2. exerciţiu, deprindere, execrably [-i] adv. execrabil, groaznic. execreate ['eksikreit] vb. A. tr. 1. a nu putea suferi; a-i fi scârbă de; a urî, a detesta. practică, antrenament; to take ~s a face exerciţii (fizice); a face gimnastică, a face sport; open-air ~ mişcare în aer liber; five-finger ~s exerciţii la pian. 3. exerciţiu, temă; to do 2. a blestema. B. intr. a blestema. execration [.cksi'krei/an] s. 1. scârbă, repulsie, oroare, groază; to hold in ~ a urî, a-i one's ~s a-şi face temele. 4. manifestare, dovadă; the ~ of good will manifestare de fi scârbă de; a nu putea suferi. 2. blestem, blestemare. 3. (rar) urâciune; fiinţă detestabilă bunăvoinţă. 5. (fig., rar) tortură, chin (sufletesc), încercare, ispitire. 6. pl. (amer.) ceremonial; ceremonii. II. vb. A. tr. 1. a exersa, a face exerciţii cu; a dezvolta, a antrena. / oribilă; lucru detestabil / oribil. 2. (mii.) a instrui, a face instrucţie cu. 3. a manifesta, a da dovadă de, a dovedi (pricepere, executable ['cksikju:t3bl] adj. executabil, care se poate executa. talent etc.). 4. a exercita, a face uz de (drepturi etc.). 5. a îndeplini (obligaţii etc.). executant [ig'zekjutont, eg-] s. executant. execute ['eksikju:t] vb. tr. 1. a îndeplini, a efectua, a aduce la îndeplinire, a executa; 6. a nelinişti, a tulbura; a pune la încercare. B. refl. a se exersa. C. intr. 1. a face exerciţii, a duce până la capăt; a opera, a aplica; to ~ the law a aplica legea; to ~ an office a îndeplini a se exersa. 2. (/nil.) a face instrucţie. o funcţie. 2. a executa, a compune, a scrie. 3. a executa, a omorî. 4. (yur.) a sancţiona; exercise book [~ buk] s. caiet (ae teme I exerciţii). a semna; a pune viza pe (un act etc.); a valida (un act); to ~ a will a executa un testament. exercised ['eksosaizdj aay. îngrijorat, neliniştit; I am ~ about his future sunt neliniştit pentru, în privinţa viitorul lui. executer [s'\ s. executor, persoană însărcinată cu îndeplinirea a ... execution [reksi'kjujan] s. 1. îndeplinire, executare, efectuare; to carry into ~, to put . exercitation [eg,zo:si'tei/.?n, ig-] s. (rar) exercitare. in / into ~ a executa, a aduce la îndeplinire, a duce la bun sfârşit; (rar) man of ~ om de exergue [ek'so:g,'--] s. exergă (loc pentru inscripţie pe o medalie). exert [ig'zs:t, eg-] vb. A. Ir. 1. a încorda (puterile). 2. a exercita, a face uz de; to ~ acţiune. 2. execuţie (a unei lucrări artistice etc.); interpretare; joc, stil. 3. executare, execuţie, omorâre; electric ~ execuţie pe scaunul electric, electrocutare; day of ~ pressure a exercita / a face presiuni; to ~ influence a exercita (o) influenţă, a influenţa. v. e x e c u t i o n d a y ; to put to ~ a executa, a omorî. 4. (jur.) validare (a unui act); 3. (lelm.) a intercala, a insera, a introduce. B. refl. a se strădui, a se sili, a se căzni; to ~ sechestru executor; writ of ~ sentinţă executorie. 5. distrugere, nimicire; to make good oneself to the utmost to do smth. a se sili din răsputeri să facă ceva. ~ of a distruge (cu ac), a nimici (cu ac.); to do ~a) (înv.) a nimici / a distruge tot; a da exerting [-irj] s. exercitare, folosire (a forţei etc.). iama; b) (fig.) a produce o impresie puternică; (despre argumente) a convinge; c) (fig.) exertion [ig'zoi/an, eg-] s. efort, străduinţă, silinţă, caznă; to redouble one's ~s a-şi a fermeca, a vrăji, a cuceri. 6. (muz.) dexteritate, tehnică. dubla eforturile. exes ['eksis] s. pi. (sl.) prese, de la a) e x p e n s e s; b) e x - o f f i c i a 1 s, execution day [~ dci] s. 1. ziua judecăţii. 2. (fam.) zi de spălat. e x - m i n i s t e r s etc. executioner [icksi'kju:/3n3r] s. 1. călău, gâde. 2. (rar) executor. exeunt ['eksiAnt, -siant] vb. intr. (lat. teatru) „ies", părăsesc scena (indicaţie scenică); executive [ig'zekjutiv, eg-] I. aay. 1. executiv; (amer.) administrativ. 2. activ; cu spirit practic. II. s. 1. organ executiv; the ~ puterea executivă. 2. (amer.) (Chief) Executive ~ omnes ies toţi. preşedintele S.U.A.; guvernator (al unui stat); primar (ai unui oras). 3. (amer.) director, ex facie [eks Tei/ii:] (lat.) din cuprinsul (unui text etc.). administrator (al unei firme etc.). 4. (amer. mii.) comandant (ae unitate); ajiitor de exfoliate [eks'foulieit] vb. A. tr. 1. (med.) a descuama. a exfolia. 2. a coji. B. intr. comandant. 1. (med.) a se exfolia, a se descuama. 2. a se coji. 3. (despre frunze) a cădea;a se desprinde. exfoliation [eks.fouli'eijan, i—'--] s. 1. (med.) exfolicre, descuamare. 2. cojire. 3. cădere executive ability [~ s'biliti] s. spirit practic. executive agreement [~ 9'gri:ni3nt] s, (amer.) acord încheiat de preşedinte cu un stat (a frunzelor). ex gratia [eks 'grei/ia] (lat.) din amabilitate. străin şi care nu necesită aprobarea senatului. exhalation [.eks/ra'lei/sn, legzs'l-] s. 1. exalare; evaporare; exalaţie. 2. abur; ceaţă. executive authority [~ o:'6Driti] s. putere executivă. 3. acces, izbucnire (de manie etc.). executive committee [~ ka'miti] s. comitet executiv. exhale [eks'heil, eg'zeilj vb. A. tr. 1. a exala, a emana, a răspândi; a face să exale. executive officer [~'ofis3r] s. 1. funcţionar superior, 2. («wr.) ofiţer de bord. 3. (amer.) 2. a degaja (vapori etc.), a evapora; a face să se evapore. 3. (fig.) a expira (aer). 4. a da adjutant superior; ajutor de comandant. drumul la, a rosti (cuvinte); a da drumul, a da frâu liber (mâniei etc.). B. intr. a se evapora. executive order [~ 'o:dor[ s. (amer.) decret, lege.



 337



exhaling [-irj] s. cxalare. exhaust [ig'zo:st, eg-] I. vb. tr. 1. a rări, a rarefia; a goli, a vida; a pompa, a extrage, a scoate (aer etc.). 2. a da drumul la, a lăsa să iasă (aburul etc.). 3. (agr.) a slei, a degrada. 4. (jig.) a istovi, a obosi, a extenua, a epuiza. 5. a extrage esenţialul din; a epuiza (un subiect). 6. (tehn.) aevacua. II. s. (te/m.) 1, ţeava de eşapament. 2. eşapament, evacuare; emisiune. 3. epuizare; ~ of the brake slăbire a frânei. exhaust blower [~ 


expand



exile ['eksail, 'egz-] I. ş. 1. surghiunire, izgonire, exilare; surghiun, exil; to drive into ~ a exila. 2. exilat, surghiunit. II. vb. A. tr. a izgoni, a exila, a surghiuni. B. rejl. 1. a pleca din ţară, a emigra. 2. a se retrage, a se izola de lume. exilian [ig'zilian] adj. de exil, de surghiun. exility [eg'ziliti, ek's-] s. subţirime, fineţe; subtilitate. exist [ig'zist, eg-] vb. intr. 1. a exista, a fi, a trăi, a vieţui. 2. a exista, a fi, a se găsi, a se afla. existence [-pns] s. 1. existenţă, vieţuire; in ~ existent, în fiinţă, (aflător) în natură; struggle for ~ lupta pentru existenţă; to come into ~ a se ivi, a apărea; to bring into ~ a produce; a da naştere (cu dat.); a crea; to spring into ~ a se naşte brusc, a se ivi brusc. 2. prezenţă, existenţă; entitate; fiinţă, vieţuitoare; tot ce există. existent [-snt] adj. 1. existent, în fiinţă, prezent. 2. actual; de a(stă)zi. existential [.egzis'tcnfpl] adj. 1. existenţial. 2. existenţialist. existentialism [-izam] s. (filoz.) existenţialism. exit ['eksit, 'egzit] (lat.) 1. s. 1. (uşă de) ieşire; 2. ieşire, plecare; to make an / one's ~, to take one's ~ a pleca, a se îndepărta, a fugi, a o şterge. 3. (drept de) ieşire. 4. (teatru) ieşire / plecare de pe scenă (indicaţie scenică). 5. (jig.) moarte. 6. (tehn.) ieşire, golire; eşapament. II. vb. intr. (teatru) „iese" (indicaţie scenică). exit flue [~ flu:] s. (constr.) canal orizontal de fum. exitial [ig'zi/^l] adj. (rar) primejdios; fatal, funest. exit poll ['eksit pal, 'egzit ~] s. (pol.) sondaj electoral la ieşirea din cabina de vot. exit table ['eksit teibl, 'egzit ~] s. (metal.) transportor de evacuare. exitus ['eksitAS, -tas] s. rentă anuală. exit visa ['eksit Vi:za] s. viză de ieşire (din ţară). ex-libris [eks'laibris, -'lib-] (lat.) ex-libris, din cărţile mele. exobiology [-eksoubai'olad3i] s. exobiologie. exocardiac [.eksou'ku:dia?kI adj. (med.) exocardiac. exocarp ['eksouka:p] s. (bot.) exocarp, epicarp. exocentric [.eksou'sentrik] adj. (gram.) exocentric. exocrine ['eksakrain] adj. (anat.) exocrin. exode ['eksoud] s. (lit.) exod (în tragedia greacă). exodium [ek'soudiam, eg'zoudiam] s. v. e x o d e . exodus ['cksadas] s. exod, plecare / emigrare / emigraţie în masă; (bibi.) Exodul (evreilor din Egipt); the Exodus Exodul (Ieşirea) (cartea a Ii-a a Vechiului Testament). ex-official [leksa'fi/sl, -a'f-] adj. (rar) oficial. exofficio bcksa'fi/iou, -/jou, -isiou, -isjou] (lat.) din oficiu. exogamic bcksou'gaemik, -sa'g-] adj. exogamic. exogamous [ek'sagamas] adj. v. e x o g a m i c . exogamy [ck'sagami] s. exogamie (căsătorie în afara tribului). exogen ['eksoud3en, -'eksa-] s. (bot.) plantă exogenă. exogenous [ek'sad3inas] adj. (bot.) exogen. exomorphism ['Cksa'ma:fiz3m] s. (geol.) exomorfism. exonerate [ig'zonarcit, eg-] vb. A. tr. 1. (from) a exonera, a elibera, a scuti (de o obligaţie etc.). 2. a disculpa; a achita; a reabilita. B. rej7. a se disculpa; a se reabilita. exoneration [igizana'rei/an, eg-] s. exonerare; achitare; reabilitare; ~ from blame disculpare, justificare. exonerative [ig'zonarativ, eg-, -reit-] adj. eliberator (de o obligaţie etc.) care reabilitează. Exonian [ek'sounian] adj. din Exeter. exophthalmia [.eksafeslmja, -mia] s. (med.) cxoftalmie. exophthalmic beksof Gaelmik] adj. (med.) exoftalmic. exorable [ek'sowrabl] adj. milos. exorbitance [ig'za:bitpns, cg-] s. caracter exorbitant / exagerat / excesiv, excesivitate, exagerare. exorbitancy [-i] s.v. e x o r b i t a n c e , exorbitant [ig'zo:bitent, eg-] adj. exorbitant; exagerat, excesiv. exorbitantly [-li] adv. în mod exorbitant; exagerat, excesiv. exorcism ['eksoisiz^m, 'egz-] s. exorcism, alungarea diavolului, a duhurilor rele; vrăji; descânt(cc); descântare. exorcize ['eksa:saiz, 'egz-] vb. tr. a exorciza, a alunga (duhuri rele); a descânta (pe cineva). exorcizer [-ar] s. exorcist, vrăjitor. exordia s. pl.de la e x o r d i u m. exordial [ck'so:dial, eg'z-] adj. (ret.) introductiv, de început, exordial. exordium [ck'sordiam, cg'z-],p/. exordia [-dia] sau exordiums [-mz] s. exordiu (început de discurs). exosmose [ck'sazmous] s. v. e x o s r a o s i s . exosmosis [leksoz'mousis] s. (fiz.) exosmoză. exosphere ['eksousfiar] s. exosferă. exospore ['eksaspaar, -spa:r] s. (bot.) exospor. exostosis [rcksas'tousis] s. (med., bot.) exostoză. exoteric [.eksou'tcrik] adj. 1. exoteric, inteligibil. 2. (fam) public, obişnuit, cunoscut. exoterics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) filozofie exoterică (mai ales aristotelică). exothermal [ieksou'6a:mal] adj. (chim.) exotermic, care dezvoltă căldură. exothermic [ieksou'Ga:mik] adj. (chim.) exotermic. exotic [eg'zatik, ek's-, ig'z-] I. adj. exotic, din ţări străine. II. s. 1. plantă exotică. 2. cuvânt exotic. exoticism [eg'zatisizpm, ek's-, ig'z-] s. exotism. exotoxin [.eksou'toksin] s. (bioch.) exotoxină. expand [iks'pasnd, eks-] vb. tr. 1. a dilata; (si fig.) a lărgi, a mări; a spori; a extinde, a dezvolta, a amplifica; to ~ the chest a dilata, a umfla pieptul; heat ~s all bodies toate



 expander



corpurile se dilată la căldură; to ~ the trade a extinde comerţul. 2. (mat.) a dezvolta (o formulă, o serie ele). B. intr. 1. a se lărgi, a se mări, a se dilata; a se extinde; a se dezvolta, a creşte. 2. (bot.) a se desface; a înmuguri. 3. (fam., despre persoane) a deveni expansiv. expander ]-or] s. 1. (sport) extensor. 2. (telm.) instalaţie de lărgire. expanding [iks'pamdirj] adj. extensibil; care se dilată. expanding gas [~ gass] s. (mine) gaze expandate. expanding metal [~ anetl] s. (metal.) metal folosit pentru armarea betonului. expanding roller [~irouter] s. (te.vt.) maşină de lăţit. expanse [iks'pasns, eks-] s. 1. spaţiu vast / întins; întins, întindere; an ~ of water 0 întindere de apă. 2. the ~ bolta cerească, firmamentul. 3. expansiune, lărgire. expansibility [iksipasnss'biliti] s. extensibilitate; expansibilitate. expansible [iks'pamsobl, eks-, -sib-] adj. extensibil; care se lărgeşte, care se măreşte; dilatabil. expansion fiks'pasn/an, eks-] s. 1. lărgire, mărire; extindere, extensiune; dilatare; expansiune (şi fig.). 2. (pol.) expansiune. 3. întindere, întins; cuprins, suprafaţă. 4. (/nat.) dezvoltare (a unei formule). 5. (corn.) extindere a comerţului, mărirea volumului comerţului. 6. (ec.) mărirea circulaţiei fiduciare. 7. (telm.) vălţuire, expansion; dinisbog. 8. (auto) detentă. expansion band [~ bamd] s. brăţară extensibilă. expansion bearing [~ ibsarirj] s. (constr., mec.) aparat de reazem mobil. expansion chamber [~ itjcimtor] s. 1. (fiz.) cameră de ionizare. 2. (instalaţii) cameră de detentă / de expansiune. expansion coil [~kail] s. (telm.) serpentină de compensaţie. expansionism [iks'payijsnizam, eks-[ s. politică de expansiune. expansionist [iks'pam/anist, eks-] I. s. adept al politicii de expansiune. II. adj. expansionist, expansiune. expansion joint [iks'pamjan d3nint] s. (constr.) rost de dilataţie / de expansiune. expansion pipe [~ paipj s. (telm.) expansion, armonică, compensator de dilataţie; ţeava elastică. expansion sleeve [~ sli:v] s. (constr.) manşon de dilataţie. expansion valve [~ va;lv] s. (telm.) sertar de expansiune, vană de expansiune; ventil de destindere. expansive [iks'pamsiv, eks-] adj. 1. expansiv, de expansiune / de lărgire. 2. vast, întins, mare. 3. expansiv, comunicativ, cu inima pe buze, deschis la suflet. expatiate [eks'peijieit, iks-] vb. intr. 1. (upon) a se întinde (asupra, cu gen.); a. vorbi mult (despre); a o lua razna. 2. (rar) a rătăci, a pribegi, a hoinări. expatiation [eksipci/i'cij'an, iks-] s. 1. disertaţie; discurs lung. 2. prolixitate. expatriate [eks'paMrieit, iks-, -'peit-] vb. A. tr. a expatria. B. refl. a emigra, a se expatria, a părăsi ţara. expatriation [eks.pajtri'ei/an, iksipart-, .ekspeit-] s. 1. expatriere. 2. renunţare la naţionalitate. expect [iks'pekt, eks-] vb. tr. 1. a aştepta, a fi în aşteptarea (cu gen.); a anticipa; a se aştepta la, a se bizui pe, a conta pe, a spera, a nădăjdui; a cere, a pretinde; I ~ you to obey mă aştept la ascultare din partea ta; I ~ little from it nu mă aştept la cine ştie ce de aici; it is to be ~ed e de aşteptat; you are ~ed to be more polite se cade / se cuvine să fii mai politicos; he is ~ed to come to night îl aşteptăm diseară, trebuie să vină diseară; 1 ~ him to help me mă bizui pe ajutorul lui, sper că mă va ajuta. 2. (fam.) a crede, a socoti; a bănui, a presupune. expectance ]-ans] s. 1. expectativă, aşteptare. 2. speranţă, nădejde. 3. anticipare. 4. probabilitate. expectancy [-ansi] s. v. e x p e c t a n c e . expectant [iks'pektont, -eks-] I. adj. 1. care aşteaptă; care are perspective ~ of care aşteaptă (cu ac). 2. de aşteptat, în perspectivă. 3. răbdător, pacient; prudent. II. s. 1. persoană care aşteaptă (ceva). 2. solicitant, candidat. expectant heir [~ 'ss'] s. moştenitor în expectativă. expectant mother [~ iinA03r] s. (fam.) femeie care aşteaptă un copil; viitoare mamă. expectant policy [~ 'polisi] s. politică de temporizare. expectant treatment [~ 'tri:tmont] s. (med.) tratament de expectativă. expectation [.ekspck'tei/on] s. 1. aşteptare, expectativă. 2. speranţă, nădejde; pl. perspective (de viitor); perspective de a moşteni; in ~ of în aşteptarea (cu gen.), în întâmpinarea (cu gen.); according to ~ după cum (şi) era de aşteptat; beyond ~ dincolo de aşteptări, peste aşteptări; contrary to ~ contrar / în ciuda aşteptărilor; to live up to ~s a îndreptăţi aşteptările / speranţele. 3. (med.) metoda expectativă / a aşteptării, metoda vindecării naturale. 4. probabilitate; ~ of life longevitate probabilă (cifre statistice). expectative [eks'pektstiv, iks-] adj. de aşteptare / în expectativă. expecting [iks'pektin, eks-] adj. to be ~ a fi gravidă, a aştepta un copil. expectorant [eks'pektorpnt, iks-] s. (med.) expectorant. expectorate [eks'pektareit, iks-] vb. tr. si intr. a expectora; a scuipa. expectoration [eks.pekts'rei/sn, iks-] s. 1. expectorare, scuipare. 2. scuipat, spută. expedience [iks'piidisns, eks-] s. eficacitate, caracter adecvat / potrivit; potriveală; folos, utilitate; avantaj; oportunitate; caracter expeditiv; promptitudine. expediency [iks'pi:dionsi, eks-] s. e x p e d i e n c e . expedient [iks'pi:diont, eks-] I. aay. adecvat, potrivit, nimerit, indicat, corespunzător, oportun; expeditiv, eficace, eficient; profitabil, avantajos; folositor, util. II. s. soluţie practică; mijloc de a scăpa / de a ieşi din încurcătură; eficacitate; expedient; tertip, mijloc nepermis; to be reduced to ~s a fi redus la expediente; a man fertile in ~s om care ştie să se descurce; to be fruitful in / full of ~s a fi ingenios, a şti să se descurce (în orice împrejurare).



338



expedite ['ckspidait, -ped-] I. vb. tr. 1. a grăbi, a urgenta; a îndeplini de urgenţă. 2. (rar) a. expedia, a trimite. II. adj. (înv.) 1. iute la treabă, vrednic. 2. prompt, expeditiv; descurcăreţ. expedition [lekspi'dijsn] s. 1. expediţie (ştiinţifică, războinică); (amer. fig.) to go on a fishing ~ a sonda terenul. 2. grabă, repeziciune, iuţeală; promptitudine, urgenţă. expeditionary [ickspi'dijonari] adj. expediţionar, de expediţie. expeditionary force [~ fo:s] s. (mii.) corp expediţionar. expeditious [lekspi'dijos] adj. expeditiv, iute, rapid, prompt. expeditiousness [-nis] s. promptitudine, rapiditate. expel [iks'pel, eks-] vb. tr. (from) a alunga, a izgoni, a da afară; a expulza; a exclude (din). expellee [ickspe'li:, -ik-] s. persoană expulzată/ exilată. expend [iks'pend, eks-] vb. tr. a cheltui; a risipi. expendable [-sbl] adj. 1. consumabil, de întrebuinţat; care poate fi cheltuit. 2. ireme­ diabil. 3. (mii.) care poate fi cedat inamicului. expender [-sr[ s. cheltuitor, risipitor. expenditure [iks'penditfbr] s. cheltuială; cheltuire; at my ~pe cheltuiala mea; budget ~ cheltuieli bugetare; armaments ~ cheltuieli de înarmare. expense [iks'pens, eks-] s. 1. (mai ales pl.) cheltuială; at state ~ pe cheltuiala statului; to cut down ~s a reduce cheltuielile; a face economii; free of ~«y fără cheltuieli; b) (ec.) franco; to go to ~ a cheltui, a face cheltuieli; travelling ~ cheltuieli de deplasare; to put smb. to ~s a pune pe cineva la cheltuială. 2. preţ, cost, socoteală; what is the ~ of? cât costă?; at the ~of one's life cu preţul vieţii; at the ~of another pe socoteala/ pe spinarea altuia; they were laughing at my ~ râdeau pe socoteala mea. expense account [ik'spens o.kaunt] s. (cont pentru) cheltuieli de reprezentare.. expensive [-iv] aay. scump, costisitor; luxos, de lux; (rar) ales. expensiveness [-ivnisj s. scumpete; preţ ridicat. experience [iks'piarians, eks-] I. s. 1. experienţă (a vieţii); experienţă, rutină, practică; practicai ~ practică; to know by / from ~ a şti din experienţă; ~ is the mother of wisdom experienţa e mama înţelepciunii; man of ~ om cu experienţă; of no ~ fără experienţă, neexperimentat; ~ is the daughter of time experienţa se capătă cu anii, omul cât trăieşte învaţă; ~ keeps a dear school, but foois learn in no other vremea învaţă pe cei ce n-au dascăl; have you had any previous ~? aţi mai lucrat în acest domeniu? 2. trăire. 3. întâmplare. 4.pi. cunoştinţe; cunoaştere, ştiinţă; doxă. 5. experienţă (bogată), pricepere, (înaltă) calificare. II. vb. tr. 1. a încerca, a simţi, a trece prin, a suferi; to ~ pleasure a simţi plăcere, a încerca un sentiment de plăcere. 2. a experimenta. 3. to ~ that a afla că. experienced [-t] adj. experimentat, cu experienţă; încercat; verificat; oţelit, călit. experiential [iks.piâri'en/pl] adj. bazat pe experienţă, experimental, empiric. experiment I. [iks'pcrimont, eks-] s. experienţă (ştiinţifică), experiment; probă, încercare, verificare. II. [iks'periimant] vb. intr. 1. (on, upon) a experimenta, a face experienţe (cu). 2. to ~ with a) a face experienţe cu; b) (fig.) a se juca cu. experimental [iks'perimcntl, iks.pcr-, 'Ckspcr-] aay. experimental, bazat pe experiment / de experienţă; de probă. experimental farm [~ fa:m] s. fermă experimentală. experimentalism [eksiperi'mentalizsm, iks.per-] s. experimentalism. experimentalist [cks.peri'mcntolist, iksiper-] s. experimentalist. experimentalize [eks.peri'mentalaiz, iksiper-] vb. intr. a experimenta, a face experi­ mente / experienţe. experimentally [eks-peri'mentoli, iks.per-, icksper-] aaV. 1. din experienţă. 2. experi­ mental, pe bază de experienţă. 3. cu titlu de experienţă. - experimental plot [iks'peri'mentel 'plot] s. (agr.) parcelă experimentală. experimental station [eks.peri'mentl .stei/pn! s. staţiune experimentală. experimentation [iks.perimen'tei/an] s. experimentare, încercare, verificare. experimenter [iks'periment3r, eks-] s. experimentator. experiment Station [iks'perimant istei/pn] s. (agr.) staţiune experimentală. expert I. ['eksps:t] s. 1. expert, specialist, cunoscător; the ~s tehnicienii; to be an ~ in / on economics a fi expert în ştiinţe economice; he is an ~ in the matter e expert în materie, se pricepe. 2. grafolog. II. ['ekspa:t, eks'pa:t, iks-] aay. expert, priceput; versat; calificat, de înaltă calificare. expertise ].eksp3:ti:z] s. 1. expertiză. 2. v. e x p e r t n e s s. cxpertness ]'eksp9:tnis, -'--] s. (in) îndemânare (la); cunoştinţe tehnice. expert's report [pekspa;ts ri'pD:t] s. expertiză; raport al unui expert. expiable ['ekspisbl] any. care poate fi ispăşit, expiabil. expiate ['ekspieit] vb. tr. a ispăşi, a expiă. expiation [ickspi'ei/pn] s. ispăşire, expiaţie. expiatory ['ekspiotori, -pieit-] aay'. ispăşitor, de ispăşire, expiator. expiration [ickspata'rei/an, -pa'r-, -pi'r-] s. 1. expirare, terminare; încetare; trecere, scurgere (a unui termen etc.); on the ~ of the term la expirarea termenului. 2. expirare, răsuflare; exalare. 3. moarte, sfârşit, deces. r expiratory [iks'paiorotsri, eks-] adj. expirator, de expiraţie. r expire [iks'paio , eks-] I. vb. A. tr. (fiziol.) a expira, a da afară (aerul). B. intr. 1. (fiziol.) a expira; a da afară aerul. 2. a expira, a muri, a-şi da sufletul / duhul. 3. a expira, a se scurge, a se termina, a se trece, a se irosi. expiring [iks'paiarinj adj. care expiră; pe sfârşite; care se stinge; pe moarte. expiry [iks'paiori] s. v. e x p i r a t i o n (1). explain [iks'plein, eks-] vb. A. tr. 1. a explica, a lămuri; a tălmăci, a tâlcui; a interpreta. 2. a explica, a da explicaţii cu privire la; a justifica, a motiva, a găsi scuze pentru. 3. to ~ away a) a desluşi, a descurca; b) a înlătura; a nega (un fapt prin vorbe). B. re/7, a se justifica, a se explica, a-şi găsi scuze. C. intr. a da explicaţii, a se explica; come now!, ~,hai,cxplică-te!.



 339



explanation [lekspb'nci/an] s. explicare, explicaţie, lămurire; interpretare, tălmăcire; exegeză; justificare. explanatory [iks'plasnatpri, eks-, -nit-] adj. explicativ, lămuritor; de lămurire. explanatory work [~ wo:k] s. muncă de lămurire. explement ['ekspbmcnt] s. (geom.) completare (a unui unghi jx'mă la 360°). expletive [eks'pli:tiv, iks-] I.adj. cxplctiv; adiţional, adăugat; II. ş. 1. cxpletiv,cuvânt adăugat / de prisos / de umplutură. 2. înjurătură, cuvânt injurios / de ocară. explicable ['eksplikabl, -'—, iks'p-] adj. explicabil, de înţeles. explicableness j-nis] s, explicabilitate. explicând bekspli'kamd] s. lucru care trebuie explicat. explicate ['eksplikeitj vb. tr. 1. a explica; a desluşi, a lămuri. 2. (log.) a dezvolta (o idee), a adânci, a analiza. explication [lekspli'kci/an] s. 1. explicare; tălmăcire, interpretare; exegeză; explicaţie. 2. desfăşurare; evoluţie, dezvoltare; dare de scamă, expunere, expozeu. explicative [eks'plikotiv, iks-, 'eksplikeitiv] I. adj. explicativ, lămuritor, de explicare / de desluşire. II. s. cuvânt explicativ. explicatory [eks'plikateri, iks-, 'cksplikeitari] adj. v, e x p l i c a t i v e (I). explicit [iks'plisit, eks-] adj. explicit, limpede, clar, lămurit, desluşit; evident; ~ declaration declaraţie formală / categorică. explicit function [~ ifArjA/^n] s. (mat.) funcţie explicită. explicitly [iks'plisitli, eks-] adv. explicit etc. (v. e x p l i c i t ) . explicitness [ik'splisitnis. eks-] s. claritate (a limbajului). explode [iks'ploud, eks-] vb. A. tr. 1. a face să explodeze, a arunca în aer. 2. (jig.) a discredita; a demonstra falsitatea (cu gen.). B. intr. 1. a face explozie, a exploda; a detona. 2. (jig.) a izbucni (în râs etc.). exploded [-id] adj. 1. explodat, care a făcut explozie. 2. (Jig., despre o opinie etc.) discreditat; căzut în desuetudine, răsuflat. explodent [-ant] s. (fon.) (consoană) exploziva. exploder [-9r] s. 1. (mine) amorsa; detonator. 2. persoană care a demonstrat pentru prima oară falsitatea unei teorii etc. exploit I. f'ekspbit] s. faptă vitejească; ispravă. II. [iks'pbit, eks-] vb. A. tr. 1. a exploata (o mină, o pădure etc.). 2. (fig.) a exploata (pe cineva, munca, talentele cuiva). B. intr. to ~ for a da în exploatare (un zăcământ petrolifer etc.). exploitable [iks'pbitabl.eks-] adj. exploatabil. exploitation bckspbi'tei/pn] s. X. exploatare; ~ of man by man exploatarea omului de către om; rapacious ~exploatare sălbatică. 2. (mine) exploatare; stabilire a rezervelor de substanţe minerale utile. exploiter [iks'pbit3r] s. exploatator. exploration [iekspb:'rci/3n, -pb'r-] s. explorare, cercetare, căutare cu dc-amănuntul, cutreierare în lung şi în lat; ~ of the ground recunoaştere a terenului. explorative [cks'pb(:)r9tiv, iks-, J pb3 r ] adj. 1. de explorare. 2. de explorator. 3. înclinat spre explorări, pasionat de explorări / cercetări. exploratory [eks'pbfOroteri, iks-, -'pbar-J adj. de explorare / cercetare / încercare / tatonare; ~ talks convorbiri cu caracter de tatonare. explore [iks'pb: r , eks-, -'pba1"] vb. tr. 1. a explora; a cutreiera (un ţinut, o ţară necunoscută); a cerceta, a căuta, a studia. 2. (med.) a explora; a palpa; a deschide (abdomenul etc.), a sonda (o rană). 3. a scruta, a cerceta cu privirea. explorer [iks'pb:r3r] s. 1. explorator; cercetător. 2. (med.) explorator (sondă, cateter etc.). explosible [iks'plouzibl] adj. explozibil. explosion [iks'plou3^n, eks-] s. 1. explozie. 2. (jig.) explozie, izbucnire; hohot (de râs). 2>. (fon.) explozie. explosion bomb [~ bom] s. (fiz.) bombă calorimctrică. explosion chamber [~ .t/eimbor] s. (telm.) cameră de explozii. explosion engine [~ 'endjin] ş. (telm.) motor cu explozie / cu ardere internă. explosive [iks'plousiv, eks-, -ouziv] I. adj. 1. exploziv, explozibil; brizant. 2. (fig.) iute, supărăcios. 3. (fon.) exploziv. II. s. 1. exploziv; substanţă explozivă. 2. (fon.) consoană explozivă. explosive bomb [~ bom] s. bombă explozivă. explosiveness [iks'plousivnis, eks-, -ouziv-] s. natură explozivă (a unui gaz etc.). explosive shell [iks'plousiv /el] s. (mil.) proiectil brizant. exponent [eks'pounant, iks-] I. adj. explicativ, lămuritor. II. ş. 1. interpret; îndrumător; tălmăcitor. 2. exponent, factor, reprezentant. 3. model, tip. 4. exponat, obiect expus. 5. (mat.) exponent. exponential [ickspou'nen/sl, -pa'n-] adj. (/nat.) exponenţial. exponential smoothing [~ 'smu:0irj] $, (ec, mat.) lisaj exponenţial. export I. [cks'pD:t, iks-, 'ekspo:t] vb. tr. a exporta, a face export de / cu. II. ['ekspo:t] s. 1. export, exportare. 2. articol de export. 3. (mai ales pi.) exporturi, totalul exporturilor. exportable [eks'po:tebl, iks-] adj. exportabil. exportation [ickspcr.'tei/an] s. exportare, export. export duty ['eksps:! idju:ti] s. taxă vamală de export. exporter [cks'pD:t3r, iks-,'—] s. exportator. export trade ['ekspo:t treid] s. (comerţ de) export. expose [iks'pouz, cks-| vb. A. tr. 1. a expune, a supune (acţiunii soarelui etc.); a aşeza în direcţia (cu gen.); a house ~d to the south o casă aşezată cu faţa / expusă spre sud. 2. a da pe faţă. a da de gol, a da în vileag, a demasca. 3. a expune (unui risc etc.); a amnea / a lăsa în voia soartci; to ~ to difficulties a pune într-o situaţie dificilă. 4. a expune, a etala (spre vânzare etc.). 5. a destăinui, a revela, a da în vileag (o taină etc.). 6. a afişa (ignoranţa etc.). 7. (fot.) a expune. B. refl. a se expune (unui pericol etc.). expose magazine [.ekspou'zci majg^zim] s. (amer.) revistă de şantaj.



exquisite



exposer [iks'pouzar, eks-] s. demascator. exposition bekspa'zi/an, -pu'z-, -pou'z-] s. 1. expunere, prezentare; înfăţişare. 2. interpretare, tălmăcire. 3. expoziţie. 4. (fot.) expunere. expositive [cks'pozitiv, iks-, -zat-] adj. 1. expozitiv, de expunere. 2. explicativ, lămuritor, interpretativ. expositor [cks'pozitor, iks-] s. 1. persoană care expune / care prezintă ceva. 2. interpret, tălmăcitor; comentator. expository [eks'pozi teri] adj. 1. expozitiv, de expunere. 2. explicativ. expostulate [iks'postjuleit. eks-, -t/u-] vb. intr. 1. a se ridica împotrivă, a protesta. 2. to ~ with smb. for smth. a mustra / a dojeni (prieteneşte) pe cineva pentru ceva. expostulation [iks'p.istju'lei/an, eks-, -t/u-] s. 1. dojana, mustrare. 2. încercare de a convinge. 3. schimb de cuvinte. expostulator [iks'p."istjulcit3r, eks-, -tju-] s. persoană care dojeneşte (pe cineva), persoană care dezaprobă (ceva). expostulatory [iks'postjubteri, -Ieitsri] adj. dojenitor, mustrător. exposure [iks'pou33r, eks-] s. 1. expunere (la soare etc.). 2. aşezare (geografică etc.). 3. demascare, dare pe faţă, dare în vileag. 4. expunere (la un risc etc.). 5. lăsare în voia soartei (a unui copil). 6. (fot.) expunere. 7. (geol.) denudare, dezgolire. 8. buletin meteorologic. ♦ to make an ~ a) a face vâlvă / senzaţie; b) a face tărăboi. exposure meter [~ imi:t3r] s. (fot.) exponometru. expound [iks'paund, eks-] vb. tr. 1. a expune, a prezenta, a înfăţişa; a face o prezentare (cu gen.). 2. a explica, a lămuri, a desluşi, a interpreta. expounder [-sr] ş. interpret, tălmăcitor. express [iks'prcs, eks-] I. vb. A. tr. 1. a exprima; a rosti; a formula; the agreement is ~ed so as to acordul prevede (că); not to be ~ed de nedescris. 2. a exprima clar / direct / făţiş. 3. (rar) a stoarce. 4. a trimite / a expedia urgent (o scrisoare etc.). 5. (amer.) a expedia printr-un birou de transport (bagaje etc.). 6. (ferov.) a trimite cu expresul. B. rejl, a se exprima; to ~ oneself in French a se exprima în franceză; to be unable to ~ oneself a nu fi în stare să se exprime. C. intr. a călători cu expresul. II. adj. 1. expres, hotărât, forrhal. 2. expres, special. 3. expres, accelerat. III. s. 1. (ferov.) (tren) expres; (amer. si.) by the shoe-leather ~apostoleştc, pe jos, cu piciorul. 2. expres, expediere rapida (a unei scrisori etc.). 3. curier, trimis, mesager. 4. (amer.) expediere printr-un curier sau printr-un birou de transporturi (de bani, mărfuri etc.). 5. (amer.) birou particular de transporturi. IV. adv. 1. expres, într-adins, anume. 2. expres; cu expresul; prin curier; to travel ~ a călători cu expresul. express company [~ 'kAinp^ni] s. v. e x p r e s s (III, 5). expressage [iks'presid3] s. 1. expediere expres; colctăric rapidă. 2. taxă pentru expediere expres. expressible [iks'prcsabl. eks-, -sib-J adj. exprimabil, care poate fi exprimat. expression [iks'pre/sn. eks-] s. 1. exprimare; expresie; beyond / past ~ inexprimabil, de nedescris; de nespus; inefabil; common ~ expresie banală; algebraical ~ expresie algebrică; to give ~ to one's feelings a-şi exprima sentimentele, a da expresie / glas simţămintclor sale; (despre un cântăreţ) he put ~into it a cântat cu sentiment, a,pus suflet în felul cum a cântat. 2. expresie, mină; expresivitate. 3. intonaţie (a vocii). 4. termen; noţiune, formulă. expressionism [-izsm] s. (arte) expresionism. expressionist [-ist] s. (arte) expresionist. expressionless [-lis] adj. fără expresie, lipsit de expresie. expressive [iks'presiv, eks-] adj. expresiv; grăitor, elocvent; cu tâlc / cu înţeles; ~ of care exprimă (cu ac), exprimând (cu ac). expressively [-li] adj. expresiv. expressiveness [-nis] s. expresivitate; expresie. expressive organ [iks'presiv 'D;gon] s. (muz.) armoniu. expressly [iks'prcsli, eks-] adv. 1. expres, special, înadins, dinadins. 2. clar, desluşit, lămurit; precis, hotărât; expres. expressman [iks'presmasn, eks-], pl. expressmen [-men] s. (amer.) agent al unui birou de transporturi. expressness [iks'presnis, eks-] s. precizie, claritate. express train [iks'prcs trein] s. (ferov.) (tren) expres; (tren) accelerat. expropriate [eks'prouprieit] vb. tr. a expropria; a lipsi de, a deposeda de; a confisca (averea). expropriation [cks-proupri'ei/sn, -eksprou-] s. expropriere, deposedare, înstrăinare; confiscarea averii. expropriation territory [~ 'teritpri] s. (constr.) ampriză. expropriator [eks'prouprieit^1"] s. expropriator. expugnable [eks'pAgnobl, iks-] adj. care poate fi învins / cucerit; expugnabil. expugnation bekspAg'nci/pn] ş. (rar) luare cu asalt, cucerire. expulsion [iks'pAl/sn, eks-] ş. 1. expulzare, alungare, izgonire, dare afară, eliminare, exmatriculare. 2. (telm.) eşapament, evacuare. expulsive [iks'pAlsiv, eks-] adj. 1. care dă afară / izgoneşte / alungă. 2. (med.) purgativ. expunction [cks'pAijA/^n] s. 1. ştergere, radiere. 2. (jig.) nimicire, distrugere. expunge [eks'pAnd3, iks-] vb. tr. 1. a şterge, a scoate. 2. (jig.) a distruge, a nimici. expurgate ['ekspa:geit] vb. tr. 1. a expurga, a epura, a înlătura unele pasaje (dintr-o carte). 2. a corecta (un text). 3. (med.) a da un purgativ (cuiva), a-purga. expurgation [ickspai'gei/pn] s. 1. epurare, expurgare, înlăturare, îndepărtare (a unar pasaje dintr-o carte). 2. (med.) purgativ, curăţenie. expurgator ['eksp3:geit3r] s. persoană care expurgă o carte. exquisite ['ckskwizit, -'--, iks'kwizit] I. adj. 1. exagerat, căutat, excesiv. 2. excelent, perfect, minunat, ales; splendid, încântător; delicios; rar. 3. (despre durere, senzaţii) violent, intens, acut, ascuţit. II. s. om spilcuit / dichisit, fante, om la modă; femeie foarte elegantă.



 exquisitely



340



exquisitely [-li] adv. 1. minunat, splendid. 2. grozav (de), extrem (de). exterminate [eks'to:mineit, iks-] vb. tr. 1. a extermina, a distruge, a stârpi, a nimici. exquisiteness [-nis] s. 1. excelenţă, splendoare. 2. violenţă (a ««ei dureri etc.). 3. fineţe 2. (mat.) a elimina. extermination [eks'taminei/sn, iks-] s. 1. exterminare, nimicire, distrugere, stârpire. (a auzului). 2. (mat.) eliminare. exsanguine(d) [eks'sîeţ)gwin(d), iks-j adj. anemic, fără sânge. exterminator [eks'to:mineit3r, iks-] s. exterminator, nimicitor, distrugător. exscind [ek'sind] vb. Ir. a tăia, a decupa. exterminatory [cks'taiminetari, iks-] adj. exterminator, nimicitor. exserted [ek'so:tid] adj. (bot.) exsert. extern [eks'tsm] s. (despre un student, elev etc.) extern. ex-scrviceman ['eks'so:vismon, '-<—],pi. ex-servicemen [-men] s. militar demobilizat; externai [eks'te:nsl,'-'--,'—] I. adj. 1. extern, exterior, de / din afară. 2. (despre politică fost combatant; rezervist (care fi-a făcut stagiul). etc.) extern. II. s. pl. 1. exterior, formă, înfăţişare exterioară; to judge by ~s a judeca exsiccant ['eksiksnt] s. (chim.) agent de uscare, sicativ. (lucrurile) după aparenţă. 2. forme exterioare; formă; lucru neesenţial / secundar. exsiccate ['eksikeit,'ekss-] vb. tr. a usca. 3. împrejurări exterioare, circumstanţe. exsiccation [leksi'kei/an, ekss-] s. uscare. externality [,ckst3:'naeliti] s. caracter exterior, natură exterioară; caracter neesenţial, exsiccator ['eksikeito'] s. (chim.) exsicator. însuşire a a ceea ce este exterior / extern / superficial / nelăuntric. exstipulate [eks'stipjuleit] adj. (boi.) fără stipele. externalize [eks'tamslaiz] vb. A. tr. 1. a întruchipa; a exterioriza, a materializa, exsudation [eksju'deijjn] s. (constr.) exsudare, asudare, transpiraţie. extant [eks'tasnt, iks't-, ckstont] adj. existent; prezent; care s-a păstrat, care (mai) există, a obiectiva, a concretiza (un gând, o intenţie etc.). 2. a da o formă concretă (cu dat.). B. intr. a se exterioriza, a se întruchipa, a se materializa, a se manifesta. în fiinţă; to this day ~ până azi, până în ziua de a(stă)zi. externally [eks'tamali,'-'—,'—] adv. extem; pe dinafară, la exterior; dinspre exterior. extasy s.v. e c s t a s y . exterraneous [icksts'reinios, -njos] adj. (rar) străin, din altă ţară. extemporaneous [eksitempa'reinios, -ekstem-, -pu'r-] adj. v. e x t e m p o r e (II). exterritorial ['eks,teri't3:rial[ adj. extrateritorial. extemporary [iks'tempsrori, eks-] adj.-v. e X t e m p o r e (II). exterritoriality [rcksiteri,to:ri'aeliti] s. extrateritorialitate. extempore [eks'tempsri, iks-[ I. adv. pe nepregătite, improvizat. II. adj. nepregătit, extinct [iks'tirjkt, eks-] adj. 1. stins; to become ~ a se stinge; ~ volcano vulcan stins. ocazional; improvizat. 2. (fig.) stins, apus, dispărut, mort. extemporization [eksitempsrai'zeijan, iks-J s. improvizare; improvizaţie. extinction [iks'tirjtyan, eks-] s. 1. stingere, extincţie. 2. (fig.) stingere, dispariţie, apus, extemporize [iks'tempsraiz, eks-] vb. tr. si intr. (Ut. ret.) a improviza, a inventa, asfinţit. 3. (fig.) distrugere, nimicire, anihilare. a compune pe loc, a compune ocazional. r extinguish [iks'tirjgwif, eks-] vb. tr. 1. a stinge; (fig.) to take oil to ~ the fire a pune extemporizer [-o [ s. improvizator. extend [iks'tend, eks-] vb. A. tr. 1. a întinde; a lungi, a prelungi; a extinde; a lărgi (o paie pe foc, a turna gaz peste foc. 2. (fig.) a stinge, a potoli. 3. (fig.) a întuneca, a umbri. casă ele). 2. a prelungi, a amâna (un termen). 3. a răspândi, a extinde (influenţa etc.). 4. (fig.) a stinge, a distruge, a nimici. 5. (jur.) a stinge, a amortiza, a achita, a anula (datorii, 4. (/nil.) a răspândi în lanţ, a întinde. 5. (sport) a încorda la maximum. 6. (înv.) a (pro)slăvi. obligaţii). 7. to ~ to a exprima, a transmite cuiva (mulţumiri, simpatie, urări etc.). B. refl. a se întinde, extinguisher [-3'] s. 1. stingător. 2. stingător de incendiu, extinctor. extirpate ['ekstsipcit, -top-] vb. tr. 1. a desfiinţa; a stârpi, a distruge; a dezrădăcina, a se extinde. C. intr. 1. a se întinde, a se extinde. 2. a se răspândi în lanţ. a extirpa. 2. (fig.) a stârpi, a desfiinţa; a dezrădăcina, a scoate din rădăcini; a distruge. extended [-id] adj. 1. întins, extins, prelungit. 2. lung, prelung; întins; larg. 3. (mil.) 3. (agr.) a plivi, a prăşi, a buruieni. dispus în linie. 4. (gram.) dezvoltat. extirpation [,ekst3:'pei/3n] s. extirpare, stârpire. extended order [~ roids1"] s. (mil.) ordine desfăşurată. extirpator [,eksto(:)peitot] s. 1. cel ce distruge etc. (v. e x t i r p a t e). 2. (agr.) extirpator, extended sentence [~ isentans] s. (gram.) propoziţie dezvoltată. cultivator. r extender [iks'tend3 ] s. diluant. extol [iks'tol, eks-, -'toul] vb. tr. a preamări, a proslăvi, a lăuda, a ridica în slăvi. extendible [iks'tendabl, -dib-] adj. v. e x t e n s i b l e . extort [iks'to:t, eks-] vb. tr. a stoarce (bani), a smulge (o taina etc.), a scoate cu de-a extensibility [iksitenss'biliti, eks-, -si'b-, -1st-] s. extensibilitate, putere de întindere. sila. extensible [iks'tensabl, eks-, -sib-] adj. extensibil, elastic, care se poate întinde. extortion [iks'toi/an, eks-] s. 1. stoarcere; jecmănire; secătuire. 2. smulgere (a unui extensile [iks'tensil, -sail] adj. (anat.,fiziol.) extensor. secret etc.). extension [iks'tenjsn, eks-] s. 1. extensiune, întindere; lungime, distanţă. 2. (fig.) extortionate [-it] adj. storcător, jecmănitor, de jaf, prădalnic; (despre preţuri etc.), extensiune, amploare; extindere, volum. 3. lărgire, mărire; (pre)lungire; anexă; to put exorbitant, de speculă. an ~ to one's house a-şi mări casa cu o aripă, a clădi o anexă; University Extension extortioner [-ar] s. cămătar, speculant; jecmănitor, jefuitor. cursuri populare organizate de universitate. 4. (ec.) amânarea unei scadenţe de către extortionist [-ist] s.v. e x t o r t i o n e r . creditor. 5. (ferov.) linie locală. 6. amânare, prelungire. 7. (med.) extensie (a unei fracturi). extra ['ekstroj I. adj. 1. în plus, suplimentar, adiţional, extra. 2. de calitate superioară, 8. (lehn.) alungire. 9. (tel.) priză; interior. 10. (electr.) cordon prelungitor. 11. (mat.) extra. II. aaV. 1. în plus, suplimentar; to charge ~ a taxa în plus, a cere în plus (ca plata). prelungire (a unei aplicaţii). 2. exagerat de, cu totul deosebit de; an ~ high price un preţ extrem de ridicat. III. s. extension bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub de reglare. I. plată suplimentară; cheltuială suplimentară; pl. cheltuieli suplimentare; service, fire extension call [~ ko:l] s. apel telefonic interurban; convorbire telefonică interurbană. and light are ~s pentru întreţinere, încălzit şi lumină se plăteşte separat. 2. calitate extension drill [~ dril] s. (/nil.) instrucţie în ordine desfăşurată. superioară. 3. ediţie specială (a unui ziar). 4. (cin.) figurant. IV. prep. (rar) în afară, în extension furnace [~ ifsinis] s. (tehn.) antefocar, focar anterior. afară de. " extensionist [iks'tenjanist, eks-] s. 1. adept al organizării de cursuri universitare populare. extra-atmospheric [~.a5tni3s'ferik] adj. extraatmosferic, în afara atmosferei. 2. (fam.) auditor al unor astfel de cursuri. extra-cellular [~'seljuk>r] adj. extracelular. extensive [iks'tensiv, eks-] adj. 1. întins, extins, vast; most ~learning cunoştinţe vaste; extra-cerebral [~'seribrpl] adj. extracerebral. ~ plans planuri vaste. 2. (agr.) extensiv. extra-conjugal [~'ko«d3Ug3l] adj. extraconjugal. extensiveness [-nis] s. extindere, volum. extra-cosmical [~'kozmikal] adj. extracosmic, în afara lumii noastre. extensive power [iks'tensiv 'paus'] s. putere de extensiune. extract I. [iks'trcekt, eks-J vb. tr. 1. a extrage, a scoate (o măsea, un dop, un glonte extensometer [iiksten'S3mter, eks-] s. 1. (autom.) dilatometru. 2. (mec.) extensometru; etc.). 2. a extrage, a stoarce (sucul etc.). 3. a extrage; a prepara, a distila (un extract). defonnometru. 4. (/nat.) a extrage (rădăcina). 5. (despre citate etc.) a extrage, a scoate, a lua, a alege. extensor [iks'tensa', eks-] s. (anat.) (muşchi) extensor. II. ['ekstrakt] s. 1. (chim.) extract, esenţă. 2. extras, pasaj (dintr-un text). extent [iks'tent, eks-] s. 1. întindere, extindere, dimensiune. 2. (fig.) măsură, grad; extraction [iks'treek/sn, eks-] s. 1. extragere, scoatere; extracţie. 2. origine, obârşie; to what ~? în ce măsură? cât?; to the utmost ~ din răsputeri, în cel mai înalt grad, la of an ancient ~ de obârşie veche. 3. extract, esenţă. maximum; to exert oneself to the utmost ~ a se sili din răsputeri; to a certain ~ într-o extraction residues [~ 'rezidjmz] s. pl. şrot. anumită / într-o oarecare măsură; to a great ~ în(tr-o) mare măsură; to the full ~ extractive [iks'traktiv, eks-] I. aay. extractiv. II. s. extract, substanţă extrasă. a) complet; b) în măsura îngăduită (de împrejurări etc.); to the ~ of până la suma de. extractive industry [~ 'indsstri] s. industrie extractivă. . 3. (/ur.) apreciere, evaluare (de averi funciare). extractor [iks'trato'l s. 1. persoană sau aparat care extrage / scoate ceva; extractor; extenuate [eks'tenjueit, iks-J vb. A. tr. 1. a slăbi, a micşora; a atenua (o vina). 2. a căuta extractor de miere; (maşină) centrifugă; maşină de scos butuci din pământ 2. (med.) o scuză pentru, a căuta să justifice. 3. a servi ca justificare / scuză pentru. B. intr. a slăbi, instrument extractor; forceps; cleşte (de extras dinţii)..3. gheară extractoare (la o armă). a se subţia. extracurricular (,ekstr3k3'rikjubr] adj. (scol.) în afara programului / planului; în afara extenuating circumstances [cks'tenjueitirj 'sstomstensiz, iks- ~] s. pi. (jur.) circum­ clasei; suplimentar. stanţe atenuante. extraditable ['ekstrsdaitobl] adj. 1. pasibil de extrădare. 2. care justifică extrădarea. extenuation [ekstenju'eijsn, iks-] s. 1. slăbire, atenuare (a unei vini). 2. scuză /justificare extradite ['ekstrwlaitj vb. tr. a extrăda. parţială. extradition [-ekstra'di/an] s. (yur.) extrădare. extenuatory [eks'tenjuateri, iks-, -jwot-, -jueitari] aay. atenuant, care atenuează / extrados [eks'treidos] s. (arhit.) extrados (suprafaţă exterioară a unei bolţi sau a unui micşorează (mai ales o vină). arc). r exterior [eks'tiorio , 'eks't-, -'tja:r-] I. adj. 1. exterior, extern, dinafară; lateral, tangenţial. extra-essential ['ekstrs 'sen/al] adj. neesenţial. 2. străin, din altă ţară. II. s. (aspect) exterior, înfăţişare exterioară; parte exterioară. extragalactic [tekstrago'tektik] adj. (astron.) extragalactic. extra-judicial [~d3u;'di/sl] adj. (jur.) extrajudiciar. exteriority [eksitisri'oriti, ,eksti9-, -js:r-] s. caracter exterior; parte exterioară. extra-legal [~'li:g3l] adj. extralegal. exteriorization [eks.tioriori'zei/an, .ekstio-, -ja:r-, -rai'z-] s. exteriorizare. extra-metropolitan [-.metro'politan] adj. situat în afara metropolei. exteriorize feks'tiariaraiz, iks-, -'tjsir-J vb. v. e x t e r n a 1 i z e.



 341



extra-mundane [~'m,\ndein] adj. nelumesc, nepământesc; de dincolo, transcendental. extramural I'ekstra'mjusral, -'mjosr-] adj. în afara zidurilor (initial ale unei cetăţi, apoi ale unui oraş, institut» etc.), extern; în exterior; ~ interment înmormântare în afara zidurilor oraşului. extramural courses [~ 'ko:siz] s. pl. (univ.) 1. cursuri în afara (zidurilor) universităţii, ţinute de profesorii acesteia (la alte instituţii, in alte centre ele). 2. cursuri fără frecvenţă. extraneous [eks'treinias] adj. străin, din afară; de prisos; lateral; neesenţial. extraneousness [-nis] s. (to) lipsă de legătură (cu). extra-official ['ekstras'fi/sl] adj. neoficial, particular. extraordinariness [iks'todnrinis, eks-, .ekstra'o:-, -dinari-] s. caracter extraordinar. extraordinary [iks'tnxdnri, eks-, ,ekstr3ro:din3ri] adj. 1. extraordinar, neobişnuit, rar, nemaipomenit, nemaiauzit; straniu, ciudat; surprinzător. 2. (despre ambasadori etc.) extraordinar. extraordinary session [~ 'se/an] s. sesiune extraordinară. extraphysical [.ekstre'fizikal] adj. metafizic. extrapolate [eks'trapouleit, iks-] vb. Ir. si intr. a extrapola. extrapolation [eks'traps'lei/an] s. (mat.) extrapolare. extraprofessional [eks'trspra'fe/snsl] adj. extraprofesional; (despre studii) particular. extraregular [~'regjul3r] adj. necondiţionat de reguli, absolut. extrasensorial [~seriso:ri3l] adj. (psih.) v. e x t r a s e n s o r y . extrasensory [~'sensori] adj. (psih.) extrasenzorial. extra-special edition [-.spe/al i'di/sn] s. ultima ediţie a unui ziar de seară. extrasystole [-'sistsli] s. (med.) extrasistolă. extrasystolic [-sistolik] adj. (med.) extrasistolic. extraterrestrial [-ti'restrial] adj. extraterestru. extra-territorial [~iteri'to:rial] adj. v. e x t e r r i t o r i a l . extra-territoriality [~terito:ri'a;liti] s. v. e x t e r r i t o r i a l i t y . extrauterine [iekstr3'ju:t3rain] adj. (med.) extrauterin. extravagance [iks'travigans, eks-, -vag-] s. 1. extravaganţă, risipă. 2. extravaganţă; ciudăţenie, năstruşnicie, absurditate; fapt extravagant; năzbâtie, năzdrăvănie, bizarerie. extravagancy [-i] s.v. e x t r a v a g a n c e . extravagant [iks'traîvigsnt, eks-, -vag-] adj. 1. extravagant, risipitor, cheltuitor, mână-spartă. 2. extravagant; năstruşnic, năzdrăvan; bizar, ciudat; aiurit, trăsnit, absurd. 3. (despre preturi) excesiv, de speculă, exorbitant. 4. (înv.) rătăcitor, pribeag, hoinar, băjenar. extravagantly [-li] adv. 1. extravagant. 2. excesiv, extrem, exagerat (de). extravaganza [eks.trasva'gamzs, iks.t-, .ekstnev-] s. 1. (lit., muz.) lucrare fantezistă. 2. povestire abracadabrantă. 3. extravaganţă. extravagate [eks'travageit, iks-] vb. intr. (from) a se depărta (de). extravasate [eks'travsseit, iks-] vb. tr. (med.) a extravaza. extravasation [eks'traevo'seijaii, ,ekstra5v-] s. (anal.) extravazare, vărsare a unei umori în afara sistemului ei. extraversion [ickstr3'v3:/an, -3an] s. (psih.) extraversiune. extroversic. extra-violet [lekstra'vaislit] adj. (ftz.) ultraviolet. extreme [iks'tri:m, eks-] I. adj. 1. extrem, suprem; radical; maxim, cel mai mare, cel mai înalt, cel mai puternic etc.; ~ old age adânci bătrâneţi; (jur.) the ~ penalty of law pedeapsa maximă; ~ reform reformă radicală; ~ youth fragedă tinereţe. 2. ultim, din urmă; de sfârşit; in one's ~ moments înainte de moarte; pe patul morţii. 3. foarte sever, pretenţios; riguros. 4. extrem; excesiv, necumpănit; extremist. II. s. 1. extremă, capăt, extremitate; to run to an ~ a cădea într-o extremă; to go from one ~ to the other a cădea dintr-o extremă în alta; to go / to run to ~s a recurge la extreme; a recurge la măsuri extreme; in the ~ la extrem, în cel mai mare / înalt grad; extrem de; ~s meet extremele se ating. 2. pl. (mat.) extremi. extremeless [-lis] adj. fără capăt / fără sfârşit. extremely [-li] adv. 1. extrem de mult / de puternic etc. 2. extrem de, foarte, tare, nespus de, din cale afară de, peste măsură de; în ultimul grad. extremeness [-nis] s. caracter extrem, extremism. extremism [-izam] s. extremism. extremist [-ist] s. extremist. extremity [iks'tremiti, eks-[ s. 1. extremitate, capăt, margine. 2. pl. (anat.) extremităţi, membre. 3. extremitate; mizerie, ananghie, strâmtoare; to the last ~într-o situaţie extremă, in cea mai mare nevoie. 4. (fig.) limită; to drive smb. to ~ / extremities a) a aduce pe cineva la disperare; b) a face pe cineva să recurgă la măsuri extreme. 5. pl. măsuri excepţionale / extraordinare. 6. (si last ~) agonie, ultimele clipe. extricable ['eksktrikabl, ik'-] adj. 1. care poate fi scăpat / eliberat. 2. (chim.) care poate fi degajat. extricate ['ekstrikeit] vb. A. tr. 1. (from, out of) a scoate, a scăpa, a descurca (din); to ~smb. from an unpleasant affair a scăpa pe cineva dintr-o situaţie neplăcută; (mil.) to "casualties a evacua răniţii. 2. (chim.) a scoate, a elibera, a degaja (dintr-o combinaţie); (chim.,fiz.) a degaja. B. refl. 1. a se descurca, a ieşi, a scăpa. 2. (/nil.) a se desprinde de inamic. extrication [lekstri'kei/an] s. 1. descurcare; dezbărare, descotorosire, degajare; scăpare, desprindere; slobozire, eliberare. 2. (chim.) eliberare, scoatere (dintr-o combinaţie). extrinsic(al) [eks'trinsikţal)] adj. extrinsec, extern, exterior; accidental, neesenţial, accesoriu. extrorse [eks'tro:s] adj. (bot.) extrors, orientat spre exterior. extroversion [.ekstro«'v8:Jan] s. (psih.) v. e x t r a v e r s i o n . extrovert ['ekstro«v3:t, -trsv-] s. (psih.) extravertit. extrude [eks'tru:d, iks-] vb. tr. 1. a scoate afară; a împinge (în) afară. 2. (;eh«.) a extrude. extrusion [eks'tru:33n, iks-] s. 1. scoatere afară, înlăturare. 2. (telul.) extruziune.



eye



exuberance [ig'zyu:b3wns, eg-] s. 1. prisos, belşug; îmbelşugare, abundenţă; înflorire. 2. exuberanţă, comunicativitate, vioiciune, neastâmpăr. exuberancy [-i] s.v. e x u b e r a n c e . exuberant [ig'z/mbprant, eg-] adj. 1. exuberant, excesiv; debordant; ~health sănătate debordantă. 2. (despre vegetaţie) bogat, luxuriant. 3. (fig.) rodnic, fertil, mănos. 4. (despre stil) prolix, încărcat, înflorit. 5. comunicativ, vioi; zgomotos, neastâmpărat, zburdalnic. exuberate [ig'z/u:b3reit, eg-] vb. intr. (rar) a creşte din belşug / din abundenţă. exudate ['eksjmdeit, 'egz-] s. (biol.) exsudat. exudation [ieksju:'dei/an, >egz-] s. 1. transpiraţie, sudaţie. 2. (med.) exsudat (pleural etc.). exude [ig'zju:d, eg'z-, ek's-] (fiziol., med.) vb. A. tr. a exsuda, a elimina. B. intr. a transpira, a asuda. exult [ig'zAlt, eg-] vb. intr. 1. a exulta, a jubila, a nu mai putea de bucurie, a fi încântat. 2. to ~ at a se bucura (mult) de; to ~in a fi satisfăcut / încântat de; to ~over a se bucura (cu maliţie) de. exultance [-ans] s.v. e x u l t a t i o n . exultancy [-ansi] s.v. e x u l t a t i o n . exultant [-ant] adj. plin de bucurie, bucuros, voios, vesel; încântat, triumfător. exultation [iegzAl'tei/an] s. veselie, voioşie, bucurie; jubilare, încântare. exurb ]'cks3:b, 'egz3:b] s. (amer.) zonă rezidenţială modernă situată în afara oraşului. exuviae [ig,zju:vii;, eg-, -'zu:-] s. pl. 1. (zool.) piele, solzi etc. lepădaţi de animale. 2. (geol.) resturi de animale fosilizate. exuviate [igizju:vieit, eg-, -'zu:-] vb. intr. a năpârli; a-şi lepăda pielea saw solzii. exuviation [ig'zjmvi'cijan, eg-, -zu:-] s. lepădare (a pielii etc.), năpârlire, năpârlcală. eyas ['aiss] I. s. 1. (omit.) pui de şoim, şoim care (încă) n-a zburat din cuib. 2. boboc; novice. II. adj. tânăr, necopt; ageamiu, naiv, neştiutor; care se ţine de poalele mamei. eyas thoughts [~ Go:ts] s. pi. gânduri / idei pripite / nechibzuite. eye [ai] I. s. 1. ochi; (fig.) ochi, vedere; privire, ochire, ocheadă; to be all ~s a fi numai ochi; to appear to one's ~s a apărea în ochii cuiva / dinaintea cuiva; before smb's ~(s) sub ochii cuiva, în faţa Ochilor cuiva; to believe one's own ~s a-şi crede ochilor; to be unable to keep / to take one's ~s off a nu-şi putea lua / desprinde / dezlipi ochii; black ~ a) ochi învineţit; b) (amer.) lovitură puternică; to blear / to dust smb.'s ~s a arunca praf în ochii cuiva; (fam.) bright in the ~ cu chef, cherchelit; to burst upon the ~ a reţine privirile; to cast an evil ~ on a) a privi cu ochi răi; b) a deochea; (fam.) to clap / to lay / to set ~s on a vedea, a zări; to close one's ~s a) a închide ochii; b) (fig.) a închide ochii pe vecie, a se stinge dintre cei vii; to close / to shut one's ~s to smth., to turn a blind ~ to smth. a închide ochii la ceva; a trece cu vederea; to cock one's ~ a face cu ochiul; to cry one's ~s out a plânge cu hohote; a-şi seca ochii de (atâta) plâns; (fig.) to cry with one ~ and laugh with the other a fi nesincer / a fi taler cu două feţe; (fam.) down your ~s! să te ia dracul!; (fam.) to do smb. in the ~ a trage pe cineva pe sfoară; to dry one's ~s a-şi şterge ochii, a înceta de a mai plânge; (fam.) easy on the ~ plăcut la înfăţişare, atrăgător; evil ~ v. e v i 1-e y e; ~ for ~, an ~ for an ~ ochi pentru ochi; (poetic) the ~ of day / heaven ochiul cerului, soarele; the ~ of Greece Atena; for the fair~ofsmb.de dragul ochilor cuiva; (prav.) four ~s see more than two doi ochi văd mai bine decât unul; to give smb. a black ~ a) a învineţi ochiul cuiva; b) (amer.) a lovi puternic pe cineva; to have ~s at the back of one's head a avea ochi la spate, a vedea tot, a nu scăpa nimic; (fam.) if you had half an ~dacă n-ai fi orb, dacă ai vedea; to make smb. open his ~s a uimi / a ului pe cineva; to meet smb.'s ~ a) a se uita drept în ochii cuiva; b) a întâlni privirile cuiva, a cădea sub ochii cuiva; (fam.) to mind one's ~ a fi atent, a fi cu ochii în patru; with the naked ~ cu ochiul liber; his ~ is bigger than his belly are ochii mai mari decât burta, e mai flămând cu ochii decât cu burta; his ~s flash / shoot fire ochii lui aruncă fulgere, ies fulgere din ochii lui; to open one's ~ a face ochii mari, to please one's ~ and plague one's heart a se căsători din interes, împotriva sentimentelor; to put one's ~s together a adormi; to revert the ~s a-şi arunca ochii îndărăt, a-şi întoarce ochii / privirile; saucer ~s ochi mari şi rotunzi; (inv.) to see black in smb.'s ~ a învinui pe cineva, a socoti pe cineva vinovat; to see out of the corner of one's ~ a vedea în treacăt, a nu vedea bine; to see with one's own ~s a vedea cu propriii săi ochi; (î/iv.) to see with the left ~ a nu vedea bine, a nu recunoaşte; (amer.) to set one's ~ by a pune ochii pe, a îndrăgi; to sleep with one / one's ~s open a dormi iepureşte; to throw one's ~s up a-şi arunca ochii în sus, a-şi îndrepta privirile spre cer; up to the ~s in debt înglodat în datorii, dator vândut; to be up to the ~s in work a avea de lucru până peste cap; to wet the other ~ a mai bea; (fam.) where are your ~s? unde ţi-s ochii? nu vezi? with open ~s conştient, în perfectă cunoştinţă de cauză; to cast / to make sheep's ~s at smb. a face cuiva ochi dulci, a arunca priviri drăgăstoase cuiva, a privi pe cineva cu ochi de îndrăgostit; to catch smb.'s ~ a) a reţine privirea cuiva; b) a-i sări în ochi cuiva; c) a i se da cuvântul cuiva (mai ales în parlament); (înv.) to change / to mingle ~s a schimba priviri drăgăstoase, a-şi face ochi dulci; (amer.) to cut ~s a arunca o privire; ~s like gimlets ochi sfredelitori / pătrunzători; to fix with one's ~s a fixa cu privirea; to fasten / to fix / to rivet one's ~s on a-şi aţinti privirile / ochii asupra (cu gen.); to feast one's ~s a-şi desfăta privirile; to feast one's ~ on a privi CU încântare la, a soarbe din ochi; fishy ~s ochi fără viaţă; to get the glad ~ a surprinde o privire plină de făgăduinţe; to give smb. the glad ~ a arunca cuiva priviri pline de făgăduinţe; (amer. sl.) goo-goo ~s priviri de îndrăgostit; to have / to keep one's ~s glued on a nu-şi lua / a nu-şi dezlipi ochii de pe; to make ~s at smb., to throw the ~ at smb. a) a face ochi dulci cuiva; b) a fulgera pe cineva cu privirea; to measure smb. with one's ~ a măsura pe cineva cu privirea; more than meets the ~ mai mult decât pare la prima vedere; nu chiar atât de simplu; not to take/ to tear one's ~s off a nu-şi lua / desprinde / dezlipi ochii; to pass / to run one's / the ~(s) over a parcurge cu privirea, a-şi arunca ochii peste, a cerceta în fugă cu privirea; to see with half an ~ a vedea dintr-o aruncătură de ochi / din prima clipă; to throw one's ~ on a-şi arunca ochii asupra (cu gen.); (înv.) to throw out one's



 eye-attracting



~s for a căuta din ochi / cu ochii; to be the public ~, to come into the public ~ a fi în centrul atenţiei (publice), a interesa opinia publică; to give / to have an ~ to a acorda o atenţie deosebită (cu dat.); to have a good ~ to a) a se îngriji foarte mult de, a acorda multă atenţie (cu dat.); b) a recunoaşte uşor / repede; to have all one's ~s about one a fi cu ochii în patru; (amer.) to have / to keep one's ~ on the ball a nu pierde din vedere scopul principal; a fi atent, a fi cu ochii în patru; to keep a jealous ~ on a privi cu neîncredere; (amer.) to keep an ~ out for a urmări; to keep one's / both ~s wide open si to keep one's / both ~ clean / peeled / skinned, to have / to keep one's weather ~ open a fi cu ochii deschişi / cu ochii în patru; to leap to the ~s, to strike one's / the ~ a sări în ochi, a atrage atenţia; to open smb.'s ~s to a deschide ochii cuiva asupra (cu gen.); by (the) ~ din vedere / ochi / privire; (amer. sl.) camera ~ memorie vizuală (foarte) bună; eagle ~ ochi de vultur; ~s and no ~s a) unii văd / observă, alţii nu; b) „Cercetaţi natura" (titlul unor cărţi şi reviste de ştiinţe naturale); to have an ~ for smth. a) a se pricepe la ceva, a fi un bun cunoscător a ceva; b) a avea un ochi format; a quick ~ un ochi ager, o privire ageră; mind's ~ochi lăuntric, ochiul minţii; the outward ~ vederea, simţul văzului; to pore one's ~s out a-şi strica vederea / ochii (aVn pricina cititului etc.); a-şi obosi ochii; in smb.'s ~s, in the ~(s) of smb. în ochii cuiva; după părerea cuiva, potrivit concepţiei cuiva; to see ~ to ~ (with smb.) a vedea eu acelaşi ochi, a vedea la fel (cu cineva), a fi de acord (cu cineva); a single ~ efort constant către un singur ţel; with an ~ to cu un ochi la; cu scopul de a, fără să piardă din vedere; my ~s are sore mă dor ochii; in the twinkling of an ~ cât ai clipi din ochi; it was a sight for sore ~s îţi făcea bine privindu-1, îţi mângâia ochii. 2. ochi, ferăstruică (ui uşă); vizor. 3. ureche (de ac). 4. (bot.) ochi. 5. (mine) gură (puţ). 6. (amer. si.) informator, spion. ♦ (sl.) (oh) my ~(s)! pe legea mea! ia te uită! Sfinte Sisoe! nu mai spune! ei taci! ei asta-i!; all my ~ (and Betty Martin)! prostii! apăde ploaie! fleacuri!; that's all my ~! p-asta n-o mai cred. II. vi. tr. 1. a privi (la); a se uita la; a măsura cu privirea; a observa, a cerceta. 2. a găuri; a face urechi Ia (ace).



342



eye hospital [~ tiaspitl] s. spital pentru boli de ochi. eyelash ['ailse/] s. (anat.) geană; (fig.) without turning an ~ fără să clipească. eyeless ['ailis] adj. orb, fără vedere. eyelet ['ailit] s. 1. cheotoare, capsă (prin care trece un şiret etc.). 2. ochi, mică deschizătură; crăpătură. eylet hole [~ houlj s. 1. v. e y e 1 e t. 2. (mar.) ochi de cioară. eyelid ['ailid] s. pleoapă; (amer. fig.) not to bat an ~, without batting an ~ fără să clipească. eyeliner ['ai,lain3r] s. creion dermatograf pentru pleoape. eye-minded [~'maindid] adj. sensibil la impresii vizuale. eyen ['aim] s. (înv., dial.) pi. de la e y e (I). eye-opener [ai.oupan3r] s. 1. (fam.) ceva ce uimeşte, ceva extraordinar; ştire senzaţională, bombă. 2. (sl.) duşcă, păhărel (mai ales dimineaţa). 3. (sl.) înseninare; lumină. eyepiece ['aipi:s] s. (opt.) ocular. eyepoint [~point] s. (geod.) punct de perspectivă. eye service [~ .sn:vis] s. muncă efectuată bine numai sub supraveghere. eye-shadow [~,/aidou] s. fard de pleoape. eyeshot [~/ot] s. câmp vizual, (câmp) de vedere; within ~ în câmpul vizual / cât poţi cuprinde cu ochii; observabil, vizibil; out of ~în afara câmpului vizual; care nu se vede, neobservabil. eyesight ]~ sait] s. vedere, văz. eye slit [~ slit] s.(miL) vizor. eye socket [~ isokit] s. (anat.) orbită fa ochiului). eyesore [~o:r, ~s:xir] s. 1. (med.) urcior (la ochi); şalarzion. 2. (fig.) spin în ochi; urâciune. eye-spotted [~-,spotid] adj. cu picăţele / cu buline, pătat. eye strings [~ strirjz] s. pl. (anal.) fibre oculare. eye-tooth [~tu:0], pl. eye-teeth [~ti:8] s. 1. (dinte) canin; the child has cut his eye teeth copilul s-a făcut marc; (fig.) to draw smb.'s eye teeth a) a tăia cuiva nasul, a pune eye-attracting ['ais'traektirj] adj. care atrage privirile. pe cineva la punct; b) a jefui pe cineva fără milă. 2. (fig.) experienţă, maturitate. eyeball ['aibarl] s. (anat.) 1. pupilă, lumina ochilor. 2. globul ocular. eye-wash [~wo/] s. 1. (med.) colir, apă de ochi. 2. (fam.) apă de ploaie, amăgire, eye bath [~ ba;8] s. păhărel sau vas mic pentru baia ochilor. eye beam [~ bi:m] s. privire iute, ocheadă. amăgeală; linguşire. eyebright [~brait] s.v. e u p h r a s y . eyewater ['aiiWo:t3r] s. 1. v. e y e w a s h (l). 2. lacrimi. 3. (sl.) gin. eyebrow [~brau] s. sprânceană; pencilled ~s sprâncene ftn conturate; to raise the ~s eye wink ]'ai wink] s. 1. clipire, clipeală, clipit. 2. clipă, clipită, moment. 3. privire, a ridica sprâncenele; (sl.) up to the ~s in debt înglodat în datorii până-n gât; (sl.) to be ocheadă. up to the ~s in work a avea de lucru până peste cap. eye winker [~ 'wirjka'] s. (amer.) v. e y e l a s h . eye witness [~ 'witnis,'-,--] s. martor ocular; martor. eye-catching ['aiikastfin] aay. care atrage privirile. eyot [eit, 'eistj s. insuliţă, ostrov (in mijlocul unui rău). eyed [aid] adj. (în cuvinte compuse) cu ochi...; blue— cu ochi albaştri. r eyre [ea r ] s. 1. (înv.) circuit, itinerar; justices in "judecători în deplasare. 2. (yur.) eyeglass [ aiglu;s] s. 1. lentilă; ocular. 2. lupă. 3. monoclu.- 4. pi. pince-nez, lomietă; ochelari. S.v. e y e b a t h . tribunal volant. eyehole [~houl] s. 1. (anat.) orbită, găvan. 2. v. e y e l e t (2). 3. (bol.) ochi (la cartofi). eyrie ['aiori, 'sari] s. v. a e.r i e. eyry ['aiori, 'cari] s. v. a e r i e . 4. vizor, vizetă. 5. (telm.) orificiu de control.



 F, f [ef],pl. F's, Ps [efsj s. 1. F, f, a şasea literă a alfabetului englez. 2. (muz.) (nota) fa; scale in F major gama fa major; F clef cheia de fa / bas; F sharp fa diez; F flat fa bemol; f-hole ureche (de vioară); 3. (chim.) F (simbolul fluorului). fa [fa:] s. (muz.) 1. (nota) fa. 2. (nota) subdominantă. fab [fteb] adj. (si.) mişto (prese, de la f a b u l o u s ) . fabaceous [fa'bei/as] adj. (bot.) păstăios, leguminos. Fabian [Teibian] I. adj. 1. precaut, prevăzător; (fig.) ~tactics / policy tactică / politică de temporizare. 2. fabian, al fabianismului. II. s. fabianist, adept al fabianismului. Fabianism [-izpm] s. fabianism. Fabian Society [Teibian ss'saiati] s. Asociaţia Fabiană (partid socialist fondat în 1884). fabiform [Tcibifo:m] adj. (bot.) fabaceu, în forma bobului de fasole. fable [Teibl] I. s. 1. fabulă; poveste. 2. (rar) mit, legendă; the region of ~ domeniul legendei. 3. (fig.) născocire, mit, invenţie, minciună; old wives' ~s născociri, scorneli; basme, poveşti (de adormit copiii); that story's a mere ~ această poveste c pură născocire. 4. rezumat, fabulaţie, subiect, intrigă (a unui poem, a unei piese de teatru etc.). 5. subiect de conversaţie; they were the ~ of the town ajunseseră de poveste / de pomină/în gura lumii. II. vb. A. tr. a născoci, a inventa. B. intr. 1. a fabula. 2. a născoci, a inventa. fabled [-d] adj. legendar, fabulos. fabler |-9r] s. 1. fabulist; povestitor de fabule. 2. (rar,jig.) mincinos, panglicar. fabric [Tasbrik] s. 1. construcţie, clădire, zidire, bina; carcasă, schelet; edificiu; stupendous ~ edificiu minunat. 2. eşafodaj, structură, alcătuire, orânduire, mecanism, sistem; the whole ~ of arguments întregul eşafodaj de argumente; the whole ~ of society întregul edificiu social. 3. fabricaţie, fabricare. 4. articol (fabricat), produs, marfă. 5. material, stofă, ţesătură; dress ~ ţesături pentru rochii. 6. (lit.) factură a versurilor. 7. (fam.) cârpăceală, lucru prost / făcut de mântuială. 8. (atr.) ţesut, croşetat. 9. (amer.) fabrică. fabricant [-pnt] s. (amer.) 1. fabricant. 2. constructor, ziditor. fabricate [Tsebrikeit] vb. tr. 1. a născoci, a scorni, a inventa, a fabrica. 2. a falsifica, a contrafacc (un document etc.). 3. (rar) a construi (un sistem). 4. (rar) a ridica, a înălţa (un monument, o clădire). 5. a produce, a fabrica, a executa; a monta. 6. a prefabrica. fabricated [-id] adj. 1. (despre documente etc.) falsificat, contrafăcut. 2. (desprefapte) născocit, scornit, inventat, fabricat. 3. (despre case etc.) prefabricat. fabrication [.ffebri'kei/an] s. 1. născocire, invenţie, scornitură; a pure ~ o pură invenţie. 2. contrafacere, falsificare. 3. fabricaţie, fabricare. 4. (rar) clădire, construcţie; constru­ ire. 5. prefabricare; prefabricaţie. fabricator [Ta^brikeit3r] s. 1. (înv.) constructor, ziditor. 2. (fa/n.) fabricant (de calomnii); născocitor (de basme, de minciuni). 3. (poetic) creator, ziditor. fabric gloves ['fasbrik tgUvz] s. pi. mănuşi croşetate. fabric tyre [Taîbrik itaior] s. (auto) anvelopă cu inserţie de pânză. fabula ['fa;bjuÎ3],pl. fabulae [-li:] s. fabulă. fabular [Tfebjulo1-] adj. 1. de fabulă, ca în fabule. 2. legendar. fabulation [ifasbju'lci/sn] s. fabulaţie. fabulist ['faabjulist] s. 1. fabulist, autor de fabule. 2. născocitor, mincinos. fabulosity [-fsebju'bsiti] s. caracter fabulos / legendar / fantastic. fabulous ffaîbjulas] adj. 1. fabulos, legendar, mitic; ~ wealth avere fabuloasă. 2. ireal; supranatural; fantastic; absurd, de necrezut, extraordinar; a ~ price un preţ fabulos. fabulously [-li] adv. de necrezut, nespus de, extraordinar de. fabulousness [-nis] s. caracter fabulos / legendar. facade [f3'su:d, fee's-] s. (fr.) 1. faţadă. 2. zid care uneşte flancurile a două bastioane; (poetic) seated beneath a rocky ~ aşezat la picioarele unui perete stâncos. face [feis] I.ş. l.faţă, chip; toIookinsmb's~aprivi pe cineva drept în faţă/în ochi; don't let me see your ~ again! să nu te mai văd!; to be afraid to show one's ~ a-i fi frică să-şi arate faţa; (pop.) what a~! ce mutră!; beery ~ figură de beţiv; to fall on one's ~a cădea pe burtă; (mil.) right ~! la dreapta!; (mil.) left ~! la stânga!; (mil.) right about ~la dreapta împrejur! 2. înfăţişare, expresie, fizionomie, mină; a sad ~ o înfăţişare tristă; to have a good ~ a avea o mină bună, a arăta bine; to make a wry ~ at a) a se strâmba la; b) a strâmba din nas la; to put a good / a brave ~ on a bad business a fi zâmbitor



în (faţa unor) împrejurări grele; to put a bold ~ upon smth. a nu prea pune ceva *a inimă, a nu-şi prea face inimă rea din cauza unui fapt; to put on a long ~ a-şi lua o înfăţişare gravă / solemnă; to put on a ~ to suit the occasion a lua o înfăţişare de circumstanţă; to put on a new ~ a-şi schimba înfăţişarea, a se schimba la faţă; to save one's ~ a salva aparenţele, a ieşi cu faţa curată; to read smb's~a studia expresia cuiva. 3. strâmbătură, grimasă; to draw / to make ~s a se strâmba, a face strâmbături. 4. (fig.) neobrăzare, neruşinare, obrăznicie; to have the ~to a avea neobrăzarea să / de a; (sl.) he's got some ~ (on him) nu-i lipseşte îndrăzneala. 5. (fig.) faţă, prezenţă; before the ~ of în faţa (cu gen.), în prezenţa (cu gen.); from the ~ of din faţa (cu gen.), dinaintea (cu gen.); to fly from the ~ of a fugi din faţa (cu gen.),- in the ~ of a) în faţa (cu gen.), sub ochii (cu gen.); b) în ciuda (cu gen.); I'll do it in the ~of him am s-o fac în ciuda lui; in the (very) ~ of day ziua-n amiaza mare: (mil.) in the ~ of the enemy în faţa / sub focul inamicului; tofly in(to) the~of sinb.o) a înfrunta pe cineva; a provoca pe cineva, a arunca mănuşa cuiva; b) a-şi bate joc de cineva; to laugh in smb's ~ a-i râde cuiva în nas; in the ~ of the public în (mod) public; to rush into the ~ of danger a înfrunta o primejdie, a se arunca în braţele primejdiei; ~ to ~a) faţă în faţă, nas în nas; b) direct, personal; c) între patru ochi; (jur.) they were brought ~ to ~ au fost aduşi / puşi faţă în faţă, au fost confruntaţi; to one's ~în faţă, direct, făţiş, pe şleau; to set one's ~ against a se împotrivi cu hotărâre (cu dat.),- to set one's ~ like a flint a fi de neclintit. 6. faţă, aspect exterior: on the ~ of things la prima vedere; on the ~ of it (judecând) după (aspectul) exterior. 7. (şi ~ of cloth) faţă (la stofă). 8. vedere din faţă; faţă (a unei monede); recto, faţă (a unei pagini); faţadă (a unei case); (constr.) parament. 9. (tehn.) parte exterioară; suprafaţă frontală; faţetă; fasetă; şanfren. 10. cadran. 11. (mil.) arnbrazură. 12. (/nat.) faţă, suprafaţă (a unei figuri). 13. (mine) secţie frontală de abataj, front de abataj; front de lucru; suprafaţa frontului de abataj. 14. (poligr.) floare (de literă). 15. lăţime (a unei scânduri). II. vb. A. tr. 1. a face faţă (cu dat.), a înfrunta (eu curaj), a sfida, a brava, a privi (drept) în faţă; (fam.) to ~ the music a) a înfrunta critica sau greutăţile Iară să crâcnească; b) a răspunde, a plăti (cuiva); to ~ the facts a ţine seamă de fapte; he dares not ~ me nu îndrăzneşte să mă privească în faţă / să dea ochii cu mine. 2. a sta cu faţa spre; a da (în)spre, a fi orientat spre; the house ~s the sea casa dă înspre marc; the picture facing page 18 desenul din dreptul paginii 18; the man now facing me omul din faţa mea; seat facing the engine loc cu faţa spre locomotivă; the problem that ~s us problema ce ne stă în faţă; to ~ the knocker a cerşi pe la uşi. 3. a se ciocni cu. 4. a căptuşi (o haină); a împodobi; a garnisi, a aranja; a tivi; a cârpi, a drege, a petici. 5. a lustrui, a da faţă cu. 6. a colora, a turna esenţă în (ceai). 7. (mil.) to ~ about a da comanda de stânga împrejur (cuiva); to ~ down a) a împresura, a asedia; b) a intimida, a face să-i piară (cuiva) surâsul de pe buze; to ~ out a) a nu se speria de, a înfrunta cu curaj, a face faţă (cu dat.); b) a îndeplini. B. intr. to ~ to / towards a se întoarce cu faţa spre; to ~ up to a face faţă (cu dat.), a înfrunta (cu ac.). faceable [Teisabl] adj. care poate fi privit / înfruntat etc. (v. f a c c II, A). face-about [feis9'baut] s. întoarcere la stânga împrejur. face-ache [Tciseik] s. nevralgic facială. face area [~ isaris] s. (tehn.) suprafaţă / secţiune frontală. face bone [~ boim] s. (anat.) os malar. face-card [~ka:d] s. (amer.) figură (la jocul de cărţi). face-cream [~kri:m] s. cremă de faţă. faced [feist] adj. (în cuvinte compuse) cu faţa; round— cu faţa rotundă; pleasant-~ plăcut la chip; red— roşu la faţă. facedown i'feisdaun] s. (amer.) confruntare între adversari; dispută. face flannel [~ iflasn^l] s. (amer.) aprox. mănuşa de baie. face gear [~ gi9r] s. (tehn.) roată plană. face guard [~ ga:d] s. (tehn.) mască de protecţie. face-harden [~iha:dn] vb. tr. (metal.) a căli, a cimenta (un metal). face left [~ left] s. (geod., top.) cerc stânga. face-lifting [~tliftin] s. 1. (med.) ridectomie, operaţie facială pentru îndepărtarea ridurilor; chirurgie facială. 2. remodelare; modernizare (a unei clădiri, a unei maşini etc.). face-pack [~pa;k] s. mască antirid.



 face-powder



face-powder [~.paudor] s. pudră de faţă. facer [Teisor] s. 1. (?«v.) lăudăros. 2. lovitură (dată) drept în faţă. 3. obstacol neaşteptat. face right ['feis rait] s. (geod., top.) cerc dreapta. face shield [~ Jî:ld] s. (telm.) mască de protecţie. face spanner [~ ispamo'] s. (telm.) cheie-furcă. facet ['faesit, -set, 'feis-) I. s. 1. (telm.) faţetă, muchie. 2. (fig.) faţetă, aspect, înfăţişare. II. vb. tr. a tăia în faţete (o piatră preţioasă). faceted ['fjesitid] adj. (despre o piatră preţioasă) cu faţete. facetiae [fo'siifii:, -/ji:] s. pl. (lat.) 1. glume, spirite, vorbe de duh; şotii, pozne. 2. cărţi / scrieri cu conţinut nepretenţios sau imoral. facetious [fo'si:/os] adj. glumeţ, hazliu, spiritual, poznaş, vesel. facetiously [-li] adv. glumeţ, glumind. facetiousness [-nis] s. caracter glumeţ / spiritual (al unei cuvântări etc.). face tube [Teis ţju:b] s. (fiz.) tub Pitot, tub de presiune. face value [~ ivaslju:] s. valoare nominală (a unei monede, mărci etc.); to accept / tax smth. at its ~ a lua ceva drept bun. face wall [~ wo:l] s. (contr.) perete de faţadă / frontal. face wash [~ waj] s. loţiune facială. face wheel [~ wi:l] s. (telm.) roată-coroană; roată de coroană. face work [~ wa:k] s. (constr.) 1. zidărie aparentă. 2. îmbrăcate, căptuşire, făţuire. facia [Tei/s] s. v. f a s c i a (2). facial ['fei/al, -fjal, -/iol] I. adj. 1. facial, al feţei. 2. de suprafaţă, superficial. II. s. masaj sa» tratament facial. facial angle [~ aerjgl] s. unghi facial. facial expression [~ iks'pre/an] s. expresia feţei. facient1 ['feijant] s. 1. (mat., cib.) factor. 2. executant; agent. facient2 sufix adjectival şi substantival -fiant; liquefacient lichefiant; rubefacient ru Defiant. facies [Tei/ikz] s. 1. (anat., zool.) faţă, facies. 2. exterior, înfăţişare. 3. (zool., bot., mineral.) facies, tip general (al unei clase etc.). facile [Tasail, -sil] adj. 1. facil, uşor, lesnicios; he wields a ~pen mânuieşte condeiul cu uşurinţă; to be ~ in inventing lies a se pricepe să croiască minciuni, a născoci minciuni cu uşurinţă. 2. făcut în pripă, de mântuială, superficial. 3. (despre oameni) accesibil, de înţeles, blând, supus. 4. curgător, uşor; ~ verse versuri curgătoare. facilely [ili] aaV. 1. cu uşurinţă. 2. cu îndrăzneală / siguranţă. facileness [-nis] s. 1. facilitate, uşurinţă; mână uşoară; dibăcie. 2. accesibilitate. 3. docilitate, maleabilitate. 4. credulitate. facilitate [fo'siliteit] vb. tr. 1. a facilita, a uşura, a înlesni. 2. a promova, a încuraja. facilitation [faisili'tei/pn] s. 1. facilitare, uşurare. 2. promovare, încurajare. facilitative [fa'siliteitiv] adj. 1. de facilitare. 2. de încurajare. facility [fo'siliti, -lat-] s. 1. uşurinţă, facilitate; ~ in speaking uşurinţă în vorbire. 2. aptitudine, talent, înzestrare, dar (de a scrie, de a vorbi etc.). 3. dezinvoltură, caracter curgător. 4. (mai ales pl.) condiţii favorabile, privilegii, avantaje; posibilităţi; facilities for the supply of information posibilităţi de furnizare a informaţiilor. 5. pl. comodităţi, înlesniri. facing [Teisin] s. 1. îmbrăcare, acoperire; căptuşire, făţuire; împodobire, gamisire, gătire, placare. 2. strunjire. 3. pl. şevron, tresă, galon (colorat); dungă, vipuşcă; 4. pl. (mar.) rondouri, viraje (ale vasului). 5. întoarcere (la dreapta, la stânga). ♦ to put smb. through his ~s a verifica cunoştinţele cuiva, a vedea ce poate, a vedea ce-i poate capul. facing bar [~ ba:r] s. (constr.) grindă de sprijin. facing brick [~ brik] s. (constr.) cărămidă aparentă. facing cutter [~ rkAtor] s. (telm.) freză frontală. facing distance [~ distans] s. (mii.) distanţă între rânduri. facing mill [~ mil] s. (telm.) freză cilindrică. facing plate [~ pleit] s. (constr.) placă de fixare. facing point [~ pointj s. (ferov.) macaz atacat la vârf. facing rail [~ rcil] s. contraşină. facing sand [~sa;nd] s. (telm.) nisip de nudelarc. facsimile [faek'simili] I. s. facsimil, copie exactă; in ~a) în facsimil; b) (fig.) întocmai, fidel, exact. II. vb. tr. a reproduce în facsimil (o semnătură etc.). facsimile telegraph [~ iteligra:f] s. (tel.) fototelegraf, belinograf. fact [faîktj s. 1. fapt, întâmplare, eveniment; împrejurare, circumstanţă; adevăr, realitate; the ~ cannot be ignored that nu poate fi ignorat faptul că; a revealing ~ un fapt revelator; stark ~fapt nud, faptul însuşi, cruda realitate; to look ~s in the face a privi lucrurile în faţă; a vedea lucrurile aşa cum sunt; he is sure of his ~s vorbeşte în cunoştinţă de cauză; by the ~ that prin aceea că; owing to the ~ that datorită faptului că; apart from the ~ that lăsând la o parte faptul că; to know for a ~ that a şti precis că; in ~ de fapt, în realitate; ba chiar; I think, in ~ I am sure cred, ba chiar sunt sigur; in point of ~ de fapt, în realitate; as a matter of ~de fapt, în realitate; la drept vorbind; într-adevăr; an indicative ~ un fapt grăitor; the ~ is that realitatea este că. 2. faptă, acţiune; (y»r.) the jury only decides issues of "juraţii hotărăsc numai asupra faptelor; taken in the ~ prins asupra faptului; prins în flagrant delict; 3. subiect; come to the ~! vino la subiect! fact-finding ['faektfaindirj] adj. de informare, de documentare, de investigaţie. faction [Taîkjan] s. 1. facţiune; fracţiune, partidă. 2. clică, bandă. 3. discordie, disensiune, dezbinare, sciziune; ceartă; vrajbă; spirit of ~ spirit de vrajbă, dihonie. factional [-ol] adj. de facţiune; răzvrătit. factionalism [-olizain] s. disidenţă; spirit de gaşcă. factionary [-ari] s. scizionist, disident. factionîst [-ist] s. v. f a c t i o n a r y .



344



factious [Tadc/os] adj. 1. facţios, răzvrătit; de dezbinare, al dezbinării. 2. (pol.) scizionist. 3. (rel.) schismatic. factiously [-li] adv. în spiritul dezbinării / sciziunii. factiousness [-nis] s. spirit facţios, spirit de răzvrătire. factitious [faek'tijbs] adj. 1. artificial, imitat (cu artă), meşteşugit; falsificat; ~ enthusiasm entuziasm simulat. 2. (jig.) factice, nefiresc, convenţional. factitiously [-li] adv. artificial; nefiresc. factitiousness [-nis] s. artificialitate. factitive ['fektitiv] (gram.) I. adj. factitiv. II. s. verb factitiv. factitive object [~ 'obd3ikt] s. (gram.) complement al unui verb factitiv. factor ['faektor] s. 1.1. agent, mijlocitor, intermediar, samsar; comisionar. 2. factor, agent; condiţie; element; ~of evolution factor de evoluţie; the human ~ elementul uman. 3. (sco(.) administrator de moşie, vătaf, vechil, epistat. 4. (mat.) factor, divizor; coeficient; prime ~ factor prim; common ~divizor comun. 5. (telm.) coeficient, factor; ~ of safety coeficient de siguranţă. II. vb. A. tr. 1. (mat.) a descompune în factori. 2. a mijloci. factorable [-M] adj. (mat.) care poate fi descompus în factori; factorizabil. factorage ]-id3] s. (corn.) 1. comision (pentru vânzare de mărfuri). 2. drept de comision. factor analysis ['faektar ainselasis] s. (mat.) analiză factorială. factorial1 [faek'to:riol] s. (mal.) factorial. factorial2 adj. de fabrică. factoried ['fastorid] adj. (amer.) având / cu multe fabrici. factoring ['faectarirj] s. (com.) factoring, operaţie de realizare a creanţelor. factorization [rfasktarai'zei/an] s. (mat.) descompunere în factori. factorize [ifsektsraiz] vb. tr. (mat.) a descompune în factori. factorship [Tataofip] s. (com.) serviciu de curtier. factory ['factori] s. 1. fabrică, uzină; spinning~filatură; («rar.) floating ~navă-atelier. 2. (corn.) factorie, contoar, agenţie într-o ţară străină. Factory Acts [~ aekts] s. legislaţie industrială. factory buster [~ ibAStsr] s. (mil. fam.) bombă explozivă grea. factory committee [~ ko'miti] s". comitet de fabrică. factory-farm [~fu:m] s. (amer.) fermă industrială, întreprindere agricolă care prelucrează produsele proprii la faţa locului. factory girl [~ go:l] s. muncitoare de fabrică. factory hand [~ hasnd] s. muncitor de fabrică. factory overhead [~ .ouvohed] s. cheltuieli de regie / indirecte. factory people [~ ,pi:pl] s. muncitori de fabrică. factory price [~prais] s. (ec.) preţ de fabrică. factory-ship ['faxtori/ipj s. navă-uzină. factory system [~ isistim] s. sistemul marii industrii. factory waste [~ weist] s. deşeuri industriale. factory worker [~ iWo:kor] s. muncitor de fabrică. factotum [faek'toutam] s. 1. factotum, om de încredere, mână dreaptă. 2. meşter la toate; fată în casă la toate. factual ['fasktjual, -t/ual] adj. faptic; efectiv, real, pozitiv; ~ knowledge cunoaştere a faptelor. factum ['fa:ktom] s. 1. (jur.) factum, expunere a faptelor. 2. (mat.) produs. facture [TaektJV] s. 1. (arte) factură, execuţie. 2. (ec.) factură, scrisoare de trăsură. facula ['fajkjulo], pl. faculae [-li:] s. (astron.) faculă, partea mai strălucitoare din discul solar. facultative ['faskaltotiv,-teit-] adj. 1. facultativ, la alegere. 2. întâmplător, contingent, accidental. 3. al facultăţilor (fizice sau morale). faculty [Taskalti] s. 1. facultate; aptitudine, înzestrare, dar, talent; mental faculties facultăţi morale / spirituale, aptitudini ale spiritului; to have the ~ of observation a fi înzestrat cu simţul observaţiei. 2. (univ.) facultate; the four faculties facultatea de litere, de ştiinţe, de drept şi de medicină. 3. (amer.), corp profesoral. 4. the Faculty corpul medicilor; facultatea de medicină; (scot.) the Faculty of advocates baroul avocaţilor. 5. putere, autoritate, drept; libertate. 6.pl. mijloace, posibilităţi, resurse. 7. (înv.) putere de vindecare, eficacitate. faculty tax [~ ta-'ks] s. (amer.) impozit proporţional pe averea contribuabililor. . facund ['faîkand, fo'kAnd] adj. elocvent, grăitor. facundity [fo'kAnditi] s. (înv.) limbuţie. facy [Teisi] adj. (dial.) obraznic, impertinent; neruşinat. fad [faxl] s. 1. moft, capriciu, toană; ciudăţenie, manie, fantezie; patimă, pasiune; obiect al pasiunii (trecător); to be full of ~s and fancies a fi plin de ciudăţenii; it's a ~ with him to e o manie a lui de a. 2. om greu de mulţumit, cusurgiu. fadaise [fo'deiz, Taidaz] s. (fr.) absurditate, nerozie; loc comun, banalitate. faddiness [Tsedinis] s. ciudăţenie, excentricitate; caracter capricios. faddish ['fiedi/] adj. v. f a d d y. faddishness [-nis] s. (rar) v. f a d d i n e s s . faddist [Tajdist] s. 1. persoană ciudată, excentric; maniac, pornit, apucat; food ~maniac în privinţa mâncării; vegetarian convins ele. 2. (amer.) persoană care urmează o modă trecătoare, adept al unei mode trecătoare. faddy ['faedi] adj. 1. ciudat, excentric, cu toane. 2. capricios; he's ~ about his food e dificil la mâncare. fade1 [feid] vb. A. in/r. 1. (despre flori) a se ofili, a se veşteji, a păli. 2-/ig. (si to ~ away) a se trece, a se şterge; a slăbi; all memory of the past has ~d s-a şters orice amintire a trecutului; (si.) you just ~ away! hai şterge-o! 3. (despre culori) a se şterge, a ieşi; (despre o stofă) a se decolora; (despre sunete, lumină) a se stinge, a se pierde, a muri. 4. to ~into a se preface în; summer ~s into autumn treptat-treptat, vara face loc toamnei.



 345



fairly



5. (cm., TV) to ~in a apărea treptat; to ~out a dispărea treptat. B. tr. 1. a decolora, a scoate, fail year [Teii ja:r] ş. (amer.) an prost (pentru recoltă). a şterge (culoarea). 2. (cin.) to ~ one scene into another a fuziona două scene. fain1 [fein] I. adf pred. (mai ales poetic). 1. ~ to / of bucuros că, dispus să, gata de. fade2 [faed] adj. (Jr.) fad, searbăd, sălciu, anost, fără gust. 2. ~ to obligat să; he was ~ to comply a fost nevoit să încuviinţeze. II. adv. bucuros, fadeaway ['feidawei] s. (fam.) 1. moarte; to make a ~a muri, a da ortul popii. 2. (amer.) cu dragă inimă; he would ~come ar veni bucuros. dispariţie; irosire. fain2 vb. tr. şi intr. şi ~s; ~s I! nu vreau! (formulă folosită de un copil care vrea să se descotorosească de o îndeletnicire neplăcută); ~ I fielding! nu vreau să strâng mingile! faded ['feidid] adj. ofilit, veştejit; fanat; decolorat. fadeless ['feidilis] adj. care nu se ofileşte; de neşters; nepieritor. faineant [ifeinei'a:ţ]] (jr.) I. adj. leneş, trândav. II. s. leneş, trântor, pierde-vară, dugliş. fainness [Tcinnis] s. (înv.) bunăvoinţă; dorinţă; zel. fader ['feidar] s. 1. (tehn.) potenţiometru de reglaj. 2. (ţel.) atenuator. faint [feint] I. adj. 1. slab, fără putere; neputincios, sleit, sfârşit; prăpădit; to feel ~ a fading ffcidirj] ş. 1. (tel.) fading, slăbire a semnalelor; mixaj; suprapunere; 2. ofilire (a unei plante); decolorare (a unei stofe); alterare (a unei culori); slăbire (a luminii). simţi o sfârşeală, a se simţi sfârşit, a-i veni rău. 2. fricos, temător, laş, mişelnic. 3. slab, stins, nelămurit, neclar, palid; a ~ light o lumină slabă. 4. mic, slab, neînsemnat; sfios; 3. (chim.) eflorescentă. 4. (tehn.) atenuare; amortizare. I haven't the ~est notion n-am nici cea mai mică idee, habar n-am; not the ~est hope fading effect [~ itfekt] s.v. f a d i n g (1). nici cea mai slabă speranţă; (prov.) ~ heart never won fair lady cine nu riscă, nu câştigă; Fadladeen [Tfedla'dim] ş. (fig.) critic prezumţios. 1 cui îi c frică de brumă nu sădeşte viţă. <• (jur.) ~ action cauză fictivă. II. vb. intr. (şi to faecal matter [Ti:ks>l 'maets "] s.v. f a e c e s (2). faeces ['fi:si:z] s. pl. 1. sediment, depunere, drojdie. 2. (materii) fecale, excremente. ~ away). 1. (poetic) a-şi pierde curajul. 2. a slăbi, a se simţi sfârşit; a ameţi; a leşina. III. ş. leşin, pierdere a cunoştinţei, sincopă; dead ~ pierdere completă a cunoştinţei; to fall faecula ['fekjuto] s.v. f e c u I a. faerie [Teiari, Teari] (înv. poetic) I. s. 1. ţinut fermecat, ţară de basm. 2. vrăjitorie; down in a ~ a leşina, a-şi pierde cunoştinţa. vrajă, farmec. II. adj. fermecat, vrăjit; de basm, feeric; fantastic, imaginar, închipuit (v. şi faint-heart [Teintha:t] s. (om) fricos, om slab de înger, inimă de iepure. f a i r y II). faint-hearted [~'hu:tid,'-»--] adf fricos, las, temător, slab de înger. faint-heartedness [~'ho:tidnis] s. frică, laşitate. Faerie Queene [- kwi;n] s. crăiasa zânelor. faery ['feiari, Teari] ş., adj. v. f a e r i e . fainting ['feintirj] s. neputinţă; leşin. fag [fa;g] I. vb. A. intr. 1. a trudi, a munci din greu; a asuda, a transpira; a gâfâi; to ~ fainting fit [~ 'fit] s. ameţeală; leşin. up a hill a urca un deal gâfâind. 2. a toci, a buchisi. 3. a se folosi de serviciile elevilor faintly [Teintli] adv. 1. slab, de-abia; uşor. 2. cu sfială, sfielnic. mai tineri; to ~for a senior a face servicii unui elev mai mare (în şcolile engleze). 4. to ~ faintness [Teintnis] ş. 1. slăbiciune. 2. ameţeală, leşin; a feeling of ~ came over .him away at a asuda muncind la; to ~ out a reţine şi a înapoia mingea (la cricket). B. tr. (şi simţea că-i vine să leşine. 3. paliditate. to~out)aslei, a istovi, a surmena. C.rej?. 1. a munci din greu, a se trudi. 2. to ~oneself fair1 [feor] s. 1. bâlci, iarmaroc, târg; (ist.) Bartholomew Fair Bâlciul lui Bartolomeu out a se speti, a se istovi, II. s. 1. muncă istovitoare sau plictisitoare, corvoadă; what (bâlci anual care se ţine la Londra în ziua de Sf. Bartolomeu, la 24 august); a day after a~! ce corvoadă! 2. istovire, sfârşeală, epuizare, surmenaj; brain ~ surmenaj intelec­ the ~ la spartul târgului, prea târziu, la urmă de tot; horse ~ târg de cai; world ~expoziţie tual. 3. elev care face servicii unui elev mai mare (în şcolile engleze). 4. (şl.) ţigară. internaţională, târg internaţional. 2. bazar (fdantropic). 5. (amer. peior.) homosexual. fair21. adf 1. frumos, minunat, atrăgător, drăguţ, nurliu, cu vino-ncoace; ~one (femeie) fag-end ['fzeg'cnd,'--] s. 1. rămăşiţă netrebuincioasă; muc, chiştoc; 2. sfârşit; capăt, frumoasă, mândră, mândru(li)ţă; (înv.) to show a ~ pair of heels a o lua la sănătoasa, extremitate; at the ~ of the book la sfârşitul cărţii; the ~ of the day sfârşitul zilei. a-şi lua tălpăşiţa. 2. frumos, curat, îngrijit, fără nici o pată; exemplar, model, fără cusur; senin, fără nori; (despre apă) limpede; (despre un text) citeţ, clar; (fig.) nepătat; ~ fame fagetum ['fa^itam] s. (bot.) făget. nume bun, reputaţie frumoasă. 3. bun, frumos, plăcut, prielnic, favorabil; ~ weather vreme fagged [faegd] adj. obosit. frumoasă; ~ water apă proaspătă sau limpede; ~ wind vânt prielnic; a ~ chance / fagged out ['fa?gd 'aut] adj. frânt / rupt de oboseală, istovit. fagging [Tsgirj] I. adf (despre muncă) istovitor. II. s. oboseală, trudă, muncă istovitoare. opportunity un bun prilej, o ocazie favorabilă; to have ~ prospects a avea perspective faggot l'fa;g3t] I. ş. 1. sarcină, legătură, braţ de vreascuri; mănunchi de nuiele, fascină. frumoase; to be in a / on the ~ way to a fi pe drumul cel bun ca să, a avea perspective 2. (agr.) snop. 3. (işt.) ardere (pe rug). 4. un fel de perişoară. 5. (muz.) fagot. 6. (înv.) bune de a; ~ words vorbe frumoase, linguşiri; ducere / purtare cu vorba. 4. cinstit, onest; nume fictiv pe listele de alegători. 7. (şl. peior.) femeie, muiere. II. vb. tr. a lega în drept, nepărtinitor, imparţial; ~ and square cinstit, deschis; by ~ means pc faţă, făţiş; that is not ~! nu e frumos! nu e permis!; -wages salarii echitabile; ~field and no favour mănunchi, a face o legătură din. joc sau luptă în condiţii egale; all's ~in love and war totul e permis în dragoste şi la faggot iron [~ .aisn] s. fier în legături. faggot vote [~ vout] ş. (işt.) drept de vot primit prin ridicarea ad-hoc a censului de război. 5. considerabil, respectabil, mare; bun, frumos; ~ amount sumă frumuşică; ~ chance of success şanse bune de reuşită. 6. bălan, bălai, blond, deschis;.~ complexion proprietate. culoare deschisă a feţei; ~ woman (femeie) blondă, blondină. 7. bun, natural, firesc; to faggot wood [~ wud] s. lemn pentru fascine, nuiele, vreascuri, lemn mărunt. die a ~ death a muri de o moarte bună. 8. convenabil, acceptabil, accesibil, rezonabil; faggoty [Taegoti] adf (amer. si.) 1. efeminat. 2. homosexual. ieftin; at ~ prices la preţuri accesibile; ~ terms condiţii acceptabile. II. adv. 1. cinstit, fagot ['faagat] v. f a g g o t . corect, drept, just, echitabil; to play ~ a) a juca cinstit / după regulile jocului; b) (fig.) fah [fa:] ş. (muz.) (nota) fa. a proceda cum trebuie. 2. curtenitor, politicos; to speak smb. ~ a vorbi politicos cu cineva. Fahrenheit [Trer^nhait, Ta:r-] s. (termometru) Fahrenheit. 3. direct, drept, deschis, laţiş, fără ocoluri. 4. drept, direct, exact, tocmai, taman; to aim faience [fai'ams, feb:ns şi pronunţia franceză] s. faianţă. fail [fell] I. vb. A. intr. 1. a slăbi, a-şi pierde puterea; his sight has ~ed of late vederea ~ a ţinti eu precizie; to strike smb. ~in the face a lovi pe cineva drept în faţă. 5. frumos, i-a slăbit (mult) în ultima vreme. 2. a nu reuşi, a nu se îndeplini, a înşela aşteptările; de bine; (înv.) to bespeak smb. ~ a vorbi pe cineva de bine. 6. nepărtinitor, imparţial, the maize ~ed that year în anul acela nu s-a făcut porumb (frumos). 3. a-i lipsi (cuiva); fără părtinire. <• (amer.) for ~ neîndoios, negreşit; to promise ~ to do smth. a avea multe a nu avea (cu ac); a nu găsi (cu ac.); words ~ me to express nu găsesc cuvinte pentru şanse de a face ceva; ~ and softly! încet! uşurel!; (mar.) does the boat lie ~? e şalupa a exprima. 4. a uita; a nu...; don't ~ to let me know nu uita să mă anunţi; he ~ed to la bord?; (prov.) ~and steady wins the race încet, încet departe ajungi; încetul cu încetul come n-a venit; nu s-a prezentat; who can ~ to feel his heart go out when cui nu i se se face oţetul. III. s. 1. (înv.) mândră, frumoasă. 2. the ~ (poetic) sexul frumos; (prov.) strânge inima când. 5. a nu reuşi, a da greş, a suferi un eşec; a cădea la un examen; to ~ none but the brave deserve the ~ numai cei cutezători merită cununa. in mathematics a cădea la matematică; my attempt has ~ed încercarea mea a dat greş; Fair City [Tea 'siti] s. (folosit ca supranume) Perth (oraş în Scoţia). (jur.) to ~ in a suit a pierde un proces; I ~ ţo see your meaning nu (reuşesc să) înţeleg fair-copy [~'kopi] I. s. original (nu copie). II. vb. tr. a trece pe curat (un document ce vrei să spui. 6. a trăda, a fi un trădător. 7. (com.) a da faliment; to ~ for a million etc.). a da faliment pentru un milion; 8. to ~ in a-i lipsi, a nu avea, a prezenta neajunsul că; Fair-Deal [~'di:l] s. (amer.) politica economică a administraţiei Harry S. Truman. this novel ~s in unity acestui roman îi lipseşte unitatea; the experiment ~ed of success fair-dealing [~'di:lirj] I. ş. cinste; mod corect de a proceda. II. adj. cinstit, corect, experienţa nu a reuşit. B. tr. a trăda, a lăsa, a părăsi; a lăsa în pană; his heart ~ed him nepărtinitor. curajul îl părăsi, inima i se făcu cât un purice; I will never ~you nu te voi trăda niciodată. fair draft [~ dro:ft] s. (top.) desen de editare. II. ş. 1. lipsă; without ~ negreşit, neapărat, cu orice preţ. 2. (rar) moarte. fair-faced [~'fcist] adj. 1. blond, bălan. 2. frumos,cu vino-ncoace. 3. făţarnic,cu două failing ['feilirj] I. s. 1. neajuns, lipsă, cusur, meteahnă. 2. slăbiciune. II. adf feţe. neîndestulător, insuficient; absent; never ~ a) (despre un izvor) care nu seacă niciodată; fair-ground [~'graund] s. 1. câmp pentru iarmaroc; 2. terenul unei expoziţii. b) (fig.) nesecat; Iară margini; iară fund. III.prep. în lipsa (cu gen.); în absenţa (cu gen.); fair-haired [~'h£3d,'--] adj. cu părul blond. ~ him în caz că lipseşte / că moare etc.; ~ an answer to my letter I shall telegraph fairies-table [TesriZtteibl] s. (bot.) buricul-apci (Hydrocotyle vulgaris). dacă nu voi primi răspuns la scrisoarea mea, voi telegrafia; ~ all else în disperare de fairily ['fearili] adv. uşor, cu delicateţe. cauză. fairing1 ['fearirj] s. dar de iarmaroc, puiul târgului. fail-safe [Teilscif] adf (amer.) infailibil. fairing2 ş. (av.) 1. capotaj. 2. (înv.) fixare a pânzei pe fuselaj. 3. înveliş aerodinamic, failure [TciljV] ş. 1. lipsă; absenţă; current ~lipsă de curent; ~to answer the roll-call carenaj. lipsă Ia apel; ~ to keep a promise neîndcplinirea unei promisiuni; ~ to observe a law fairish [Teari/] adj. 1. (desprepăr) care bate spre blond. 2. acceptabil, destul de bun, ncrespectarea legii. 2. sărăcie, puţinătate. 3. nereuşită, insucces, eşec; cădere, fiasco; aşa şi aşa. harvest ~ recoltă proastă; dead ~ eşec total; to end in ~, to meet with ~ a sfârşi prost, fairlead ['fea'liid] s.v. f a i r l e a d e r . a termina printr-un eşec; the play was a ~ piesa a fost un fiasco. 4. (com.) faliment, fairleader [~'li:d9r] s. (mar.) piesă de ghidare. bancrută. 5. slăbiciune, slăbire, lipsă, pierdere (a unor facultăţi fizice); ~ of sight slăbire fairlight [Tea'lait] s. ferestruic mobilă. sau pierdere a vederii. 6. (tehn.) avarie, defectare; stricare, deranjament; oprire (în fairly [Teali] adv. 1. drept, corect, cum se cuvine, nepărtinitor. 2. destul de, îndeajuns funcţionare), pană, întrerupere. 7. (geol.) ruptură; sfărâmătură; surpare, prăbuşire (de teren). de; ~ well destul de bine. 3. foarte, tare, extrem de, cât se poate de, cu totul; in ~ close 8. persoană care nu a reuşit în viaţă, ratat, ghinionist. relations în relaţii cât se poate de strânse.



 fair-maid



fair-maid [Tsa'meid] s. 1. se întâlneşte în denumirea mai multor plante, de ex. February ~s ghiocel (Galanthus nivalis).!, sardea afumată. fair-minded [~'maindid, '-■--] adj. 1. imparţial, drept, corect, cinstit. 2. binevoitor. fair-mindedness [~'maindidnis] s. imparţialitate, corectitudine. - fairness [Teanis] s. cinste, nepărtinire etc. v. f a i r 2 (I). fair play [Teo 'piei] ş. 1. joc corect / regulamentar / conform regulilor. 2. (fig.) joc cinstit; corectitudine; nepărtinire. . fair sex [~ 'seks] s. the ~ sexul frumos. fair-sized [~'saizd] adj. destul de marc; de o mărime rezonabilă. fair-spoken [~'spouk.7n, '-■--] adj. 1. care vorbeşte frumos, gură de aur; care făgăduieşte multe. 2. curtenitor, politicos. fair tongue [~ 'tArj] s. linguşitor. fair trade [~ 'treid] s. 1. comerţ pe bază de reciprocitate. 2. (sl.) contrabandă. fairway [Teowei] s. 1. (mar.) şenal navigabil. 2. (la golf) porţiune de parcurs cu iarbă, bine întreţinută şi fără accidente (unde trebuie să cadă mingile bine jucate); (la tenis) centrul terenului. fair-weather i'fsa.weoa1"] adj. de vreme bună; (fig.) ~ friends prieteni nestatornici, prieteni de vreme bună; (mar.) ~ sailor marinar iară experienţă, marinar de apă dulce. fairy [Tsori] I. s. 1. zână; nimfă; elf, silf; vrăjitoare; pl. iele, şoimanc; the wicked ~ Muma-Pădurii, Baba-Cloanţa; ~ of the hill oreadă, nimfa a munţilor; ~ of the mine gnom; ~ of the water ondină, naiadă. 2. (înv.) farmec, vrajă. 3. (amer. fam.) homosexual, tip efeminat, fătălău. II. adj. fermecat, de basm, feeric, vrăjit; (ca) de zână. fairy art [~ a:t] s. magie. fairy circle [~ -S3:kl] s. cerc vrăjit / magic. fairy-cycle Hsaikl] s. (rar) bicicletă de copii. fairy fingers [~ ifirjgaz] s. (bot.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). fairyism ['feariizşm] s. 1. lumea zânelor. 2. caracter feeric. 3. credinţă în zâne etc. v. f a i r y (1,1). 4. poveşti cu zâne. fairy lamp l'feari lzemp] s. lampion. fairyland ['fearilsend] s. ţară de basm, ţara minunilor, ţinut vrăjit / fermecat. fairy light ['foiri lait] s. v. f a i r y l a m p. fairy-like [—laikj adj. ca. de zână; feeric. fairy mushroom [~ miA/rum] ş. ciupercă otrăvitoare. fairy queen [~ kwi:n] s. crăiasa zânelor. fairy-ring [~rirj] s. v. f a i r y c i r c l e . fairy story [~ -sto:ri] s.v. f a i r y-t a 1 e. fairy-tale [~teil] s. 1. basm (cu zâne). 2. (jig.) basm (de adormit copiii). fait accompli [


346



falconry [Toilkanri] s. 1. şoimărie, creşterea şoimilor. 2. vânătoare de şoimi. falderal ['fcelda'rzel,'—] s. 1. (înv.) fleac, bagatelă; ornament, zorzon. 2. refren fără nici o semnificaţie (în cântecele populare), tra-la-la. faldstool E'fb:ldstu;l] s. 1. scaun arhieresc. 2. scaun pliant. 3. scaun de rugăciune (al unui suveran, la încoronare). Falernian [fo'lotnjon, -nion] s. vin de Falerno. fall [/o:l] I.pastfell [fel],part. trec. fallen ['fo:bn] (se conjugă cu have; în lit. cu be) vb. A. intr. 1. a cădea, a pica; a se lăsa; (teatru si fig.) the curtain ~s cortină se lasă; to let ~ a lăsa să cadă; heavy rain was ~ing ploua cu găleata. 2. (despre clădiri) a cădea, a se prăbuşi, a se dărâma, a se ruina. 3. (despre frunze) a cădea, a se desprinde. 4. (fig.) a cădea, a pieri, a muri, a răposa, a-şi pierde viaţa, to ~in battle a cădea în luptă. 5. (fig.) a scădea, a se lăsa, a descreşte, a se micşora, a coborî; the tide ~s apa se retrage, e reflux; prices ~ preţurile scad; (muz.) tp ~ a note a coborî cu o notă; the wind fell vântul se domoli; his courage fell îşi pierdu curajul. 6. (fig.) a cădea, a decădea (moraliceşte); a cădea (în păcat sau în ispită). 7. (despre păr) a cădea, a atârna. 8. (despre miei) a se naşte. 9. (despre piei) a se muia, a se face mlădios. 10. to ~aboard of a) (mar.) a aborda (cu ac.); b) (sl.) a da buzna peste, a tăbărî asupra (cu gen.); a bate (cu ac.), a snopi în bătaie (cu ac.); c) (sl.) a devora, a înfuleca; to ~about smb.'s neck a se arunca de gâtul cuiva; to ~ abreast of a) a nu se dezlipi de; b) a merge în pas cu; to ~ across a da peste, a întâlni întâmplător; to ~ among a cădea printre (cu ac.) / în mijlocul (cu gen.); to ~ at smb.'s feet a cădea la picioarele cuiva; to ~ asleep a adormi; (mar.) to ~astern a rămâne în urmă; to ~ away a) a se stinge, a se ofili, a se usca (văzând cu ochii); b) to ~ away from a se despărţi de, a părăsi (cu ac.); to ~ back a) a da înapoi, a bate în retragere; a se retrage; b) a nu-şi ţine cuvântul / promisiunea etc.; to ~ back upon a) a reveni la (o idee); b) a recurge la, a apela la, a găsi un sprijin în; c) (mil.) a se retrage spre; to ~ backward(s) a) a da înapoi, a se retrage; b) a cădea pe spate; to ~ behind (hand) a rămâne în urmă I de căruţă, (şi fig.) to ~ beside one's wit a-şi pierde mintea / uzul raţiunii; to ~ by the sword a pieri de sabie, to ~ down a) a cădea, a se prăbuşi; b) a se prosterna, a cădea la pământ; c) (despre haine) a cădea, a atârna; d) (amer.) a da greş, a suferi un eşec; (despre poliţe) to ~ due a urma să se achite; to ~ dumb a amuţi, a deveni mut; (despre o glumă) to ~ flat a nu prinde, a da greş, a fi primit cu răceală; to ~ for a) (amer. fam.) a se îndrăgosti de, a-i cădea cu tronc, a îndrăgi (cu ac.); a se deda (unui viciu); b) a fi trup şi suflet al (cu gen.), a fi devotat (cu dat.); c) (sl.) a cădea în plasă; to ~ forward(s) a) a cădea pe faţă; b) a păşi înainte, a ieşi în faţă (din rând); (mar.) to ~fouI of a lovi (cu ac.), a izbi (cu ac.) a se ciocni de; to ~ from a cădea de pe /din; to ~from the lips a-i scăpa de pe buze; to ~ from favour a cădea în dizgraţie; to ~ home a nimeri în locul potrivit; to ~ in a) a cădea, a se prăbuşi; b) (mii.) a se alinia, a intra în formaţie; c) (despre termene) a trece, a se scurge; d) a înceta, a se termina; e) (despre un post) a deveni vacant; to ~ in at a cădea în, a da peste; to ~ in to a ceda (cu dat.), a cădea de acord cu, a se învoi să; to ~ in with a) a întâlni pe neaşteptate (cu ac.), a da de / peste; b) a se asocia cu; a se înhăita cu; c) a se îndrepta spre; to ~ in love with a se îndrăgosti de; (rar) to ~ in tears a izbucni în lacrimi; to ~ into a) a cădea în; a se prăbuşi în; b) (despre râuri) a se vărsa în; c) a se apuca de, a se pune pe, a începe să; to ~ into error a fi indus în eroare; to ~ into bad company a intra într-o societate proastă; to ~ into bad health a se îmbolnăvi; to ~ into the category of a intra în categoria (cu gen.); the custom fell into abuse uzul se transformă în abuz; to ~ into the habit of a-şi lua obiceiul de a; (mil.) to ~ into line a se alinia; a intra în formaţie; (jig.) to ~ into line with a cădea de acord cu, a se învoi cu, a acţiona în conformitate cu; to ~ into a rage a se înfuria, a se mânia, a-1 apuca năbădăile; to ~ into ruins a se ruina, a se preface în ruine, a se spulbera; credits ~ing into the budget credite aferente bugetului; to ~ into conversation a intra în vorbă; to ~ off a) (despre fructe) a cădea, a pica, a se desprinde; b) a se despărţi (de); c) a se micşora, a slăbi; d) (mar.) a se abate, a nu mai asculta de cârmă; to ~ on a) a se repezi la, a se năpusti asupra (cu gen.); b) a se apuca de, a se pune pe, a începe (cu ac;); c) (despre zile, sărbători, date etc.) a cădea la; d) a începe brusc, a se dezlănţui; e) a lovi (cu ac), a izbi (cu ac); a sound fell on my ears un sunet îmi izbi urechile;/) (jig.) a cădea în seama (cu gen.), a reveni (cu dat.), a incumba (cu dat.); it ~s on me to mie îmi revine sarcina de a; g) a descoperi (cu ac.), a găsi (cu ac.); to ~ on a means of doing smth. a găsi un mijloc de a face ceva; h) a fi; a avea; to ~on evil days a fi la strâmtoare, a avea zi de ghinion; (jig.) to ~ on one's feet a) a cădea în picioare, a avea noroc; b) a găsi un serviciu bun; to ~ out a) a cădea, a se desprinde; b) (mii.) a ieşi din formaţie; c) (mii.) a întreprinde un atac; d) a începe să se certe; e) a se întâmpla, a se petrece; it so fell out that s-a întâmplat că;j) to ~out of a renunţa la, a isprăvi cu; to ~out of love a înceta de a mai iubi, a nu mai iubi; to ~ out of hearing a nu mai putea fi auzit; to ~ out of a habit a pierde obişnuinţa; a se lăsa de un obicei; to ~ over a) a cădea peste, a se poticni de; b) (despre ziduri) a cădea peste; c) (amer.) a prinde drag de, a îndrăgi (cu ac); to ~ over one another, to ~ over each other a se încaieră, a se lua la harţă, a se lupta, a rivaliza, a se duşmăni de moarte; to ~ over oneself a face imposibilul, a face pe dracu-n patru; to ~ short a) a(-i) lipsi, a nu avea; we fell short of provisions ne lipseau merindele, nu mai aveam de-ale gurii; b) a rămâne în urmă; (despre bucate) a nu se face; c) a nu corespunde; this ~s short of his merits aceasta nu corespunde meritelor sale; to ~ short in one's duty a nu-şi face datoria pe deplin; to ~ short of one's aim a nu-şi atinge ţinta; to ~ through a da greş, a nu reuşi; a suferi un eşec; to ~ to a) a se apuca (cu înfrigurare) de, a se pune pe treabă; b) (şi to one's lot) a-i fi hărăzit; to ~to loggerheads a se încaieră^ a se lua la bătaie; to ~ to pieces a se face ţăndări; to ~ to ruin a se preface în ruină, a se face praf; to ~ together by the ears a se apucă de păr, a se părui, a se lua la păruială; a se încaieră; to ~ under a cădea sub; a intra în (categoria etc); to ~ upon a) a da de / peste; b) a năvăli asupra, a se năpusti asupra; to ~ silent; a tăcea, a înceta să mai vorbească; to ~ within a intra în (atribuţii); this doesn't ~ within my province aceasta nu intră în atribuţiile melc; ♦ to ~sick a se îmbolnăvi; to ~ vacant a deveni vacant; his countenance fell se schimbă la faţă; rămase cu gura căscată. B. tr. (înv.) 1. a doborî, a tăia (copaci).



 347



2. a tăia, a sfărâma (cărbune). II. s. 1. cădere; prăbuşire: (rel.) the Fall of man căderea omului (în păcat); a heavy ~ of rain ploaie torenţială. 2. declivitate; pantă, înclinare, 3. (amer.) toamnă. 4. (mai ales pi.) cădere de apă, cascadă, cataractă; Niagara Falls cascada Niagara. 5. (hidr.) înălţime de cădere (a apei la un baraj); coloană de apă. 6. (tehn.) presiune; înălţime a presiunii; (electr.) ~ of potential pierdere de potenţial. 7. povârniş, pantă, înclinaţie, înclinare. 8. tăiere (a pădurii). 9. luptă, bătaie, încăierare; to try a ~ with a se lua la bătaie cu. 10. (drum) pantă, povârniş. 11. (mar.) curent de palane. fallacious [IVlei/as] adj. fals, eronat, greşit, înşelător, falacios. fallaciously [-li] adv. fals, greşit. fallaciousness |-nisj s. caracter fals, falsitate. fallacy [Taelssi] s. 1. falsitate, eroare, greşeală; sminteală, aberaţie, erezie. 2. deducţie / concluzie greşită. 3. sofism, paralogism. fallal [Tas'lsEl, 'faîl'lffil, -'-] s. ornament, zorzon. bagatelă strălucitoare. fall-back l'ib:lb(:)ls1sw£3r] vb. tr. ajura strâmb împotriva (cuiva). falsetto [fo(:)l'sctou] s. (muz.) falset. false window [~ 'windou] s. (arhit.) fereastră oarbă. falsework ['fo(:)Isw3:k] s. (constr.) cofraj; schelă; cintru. falsies [Toilsiz] s. pi. sutien de cauciuc, sâni falşi. falsification ['fbfOlsifi'keiJbn,>-—'--] s. falsificare, prefacere; răstălmăcire, denaturare. falsifier [To(:)lsifai3r] s. falsificator. falsify ('fb(:)lsifaij vb. tr. 1. a falsifica, a denatura, a altera, a răstălmăci. 2. a dezamăgi, a înşela speranţele (cuiva). falsity [To(:)lsiti] s. 1. falsitate, caracter eronat. 2. falsitate, perfidie, minciună, trădare. falter ['fo(:)ltar] vb. A. intr. 1. a se clătina; a se poticni; a merge orbecăind. 2. a se bâlbâi, a îngăima, a şovăi în vorbe, a se încâlci la vorbă; (despre voce) a tremura. 3. a şovăi, a ezita, a nu fi hotărât, a sta pe gânduri; a tremura. B. tr. to ~out a îngăima, a bâigui, a bolborosi, a murmura; to ~ out an excuse a îngăima o scuză. faltering [TD(:)lterirj] I. adj. şovăitor, nehotărât, tremurător, tremurat etc. (v. f a l t e r ) ; ~ voice glas tremurător, voce tremurată. II. s. şovăire, ezitare. fam [fcem] s. (omit.) ..oglindă" (la raţă). fame [fcimj s. 1. faimă, veste, renume, slavă; to win ~ a câştiga faimă, a-şi face faimă. 2. reputaţie, (rc)nurne; pomină, buh; house of ill ~ casă rău famată; casă de toleranţă. 3, (rar) zvon, vorbe; according to ~ după zvonurile care umblă, famed [-d] adj. (for) faimos, renumit, vestit, celebru (prin, pentru), familial [iVmiljal, -iol] adj. familial.



fancy



familiar [fs'milia1-] I. adj. 1. familiar, (bine) cunoscut, apropiat, obişnuit; ~face faţă cunoscută; ~ sight privelişte familiară, scena obişnuită; (fam.) to be ~ with the bottle a-i plăcea să tragă la măsea; to grow ~ with smth. a se deprinde cu ceva, a se obişnui cu ceva. 2. familiar, neceremonios; eu maniere prea libere; (despre stil) simplu. 3. (înv.) familial, de familie, al familiei, din familie. II. s. prieten apropiat / intim; prieten al casei. familiarity [faiiirili'asriti] s. 1. familiaritate, prietenie strânsă, legătură intimă; to treat with a kind ~ a trata cu blândeţe. 2. familiaritate, intimitate, purtare nceeremonioasă; ~ breeds contempt familiaritatea aduce dispreţ. 3,pl. familiarităţi, familiarisme. 4. bună cunoaştere; smb.'s ~ with English o bună cunoaştere a limbii engleze de către cineva. familiarization [ibimiliorai'zei/sn] s. ~ with familiarizare cu; însuşire a, deprindere cu. familiarize [lb'miliaraiz] vb. A. tr. to ~ with / to a familiariza cu, a face cunoscut, a obişnui cu, a deprinde cu. B. refl. to ~ oneself with a se familiariza / a se obişnui / a se deprinde cu. familiarly [fa'milisli] adv. familiar, intim; neceremonios. familist ['fiemilist] s. (rar) capul casei. familistery [ifamw'listori] s. mai multe familii locuind în aceeaşi clădire. family ['fsemili, -mali] s. 1. familie, neam, viţă; with the ~ în sânul familiei; a man of~Gt) un om de neam ales; b) (amer.) (bun) familist, om de casă; (/ingv.)~ of languages familie de limbi; (amer. pol.) the President's official ~ membrii cabinetului. 2. (zool, bot.) familie. 3. (jig.) familie, grup, tot. 4. (a/r.) de familie; al familiei: familial; in a ~ way familial; gospodăreşte; cu mijloace casnice; neceremonios, simplu; she is in the ~ way e gravidă. .family circle [~ isa:kl] s. 1. cercul familiei. 2. (amer. teatru) balcon. family estate [~ is'tcit] s. patrimoniu, moşie părintească. family man [~ m?en] s. (bun) familist; om de casă. family name [~ ncim] s. nume de familie. family tree [~ tri:] s. arbore genealogic. famine [Tfemin] s. 1. foamete. 2. (of) lipsa, absenţă (de); water ~ lipsă de apă. famine fever [~ ifi:v3r] s. (med.) 1. tifos. 2. febră recurentă. famine prices [~ -praisiz] s. pi. preţuri urcate în perioada de foamete. famish ['famii/] vb. A. tr. a înfometa, a face (pe cineva) să sufere de foame, a ţine flămând. B. intr. (fam.) to be ~ing a flămânzi, a i se face foame, a nu mai putea de foame, a fi lihnit. famished [-it] adj. flămând. înfometat, lihnit. famishment [-insnt] s. înfometare, fiămânzirc. famous [Teimas] adj. 1. (for) vestit, renumit, faimos, celebru (prin, pentru). 2. (fam.) faimos, grozav, straşnic, teribil; I have a ~appetite mi-e o foame grozavă; (fam.) that's ~perfect! straşnic! famously [-li] adv. (fam.) minunat, grozav, straşnic. famousness [-nis] s. celebritate, renume, faimă. famulus ['fannjul3s],pl. famuli [-lai] s. 1. (îm>.) slujitor, servitor, slugă. 2. asistent (al unui profesor, magician etc.). fan1 [fzen] I. s. 1. evantai, apărătoare (de muşte). 2. ventilator. 3. (agr.) vânturătoare. 4. aripă (a unei mori de vânt, de elice etc.); aripă sau coadă de pasăre. 5. (fig.) (to) îndemn, imbold (la, să). II. vb. A. tr. 1. a face vânt (cuiva). 2. (agr.) a vântura. 3. a aţâţa (focul), asufiaîn. 4. (fig.) a aţâţa, a stârni, a aprinde; (jig.) to ~ the passions to the flame a aprinde pasiunile; to ~ the cold war a aţâţa războiul rece. 5. (jam.) a cerceta, a căuta. 6. (amer. fam.) a percheziţiona, a căuta (asupra cuiva) arme sau obiecte de furat. 7. a îndepărta (praful etc.) cu evantaiul. B. refl. a-şi face vânt (cu evantaiul). C. intr. 1. a face vânt (cu evantaiul); a răcori. 2. (şi to ~ out) a se întinde în formă de evantai. 3. (poetic) a adia, a sufla (lin). fan2 s. (fam.) om pasionat după cinema, sport etc., amator entuziast; microbist. fanai [Tcinal. fa'nasl] s. (rar) far, lumină de far. fanariot |ib'no:ri3t] adj., s. fanariot. fanatic [fb'naHik] I. s. fanatic. II. adj. fanatic, plin de fanatism, pătimaş în credinţă. fanatical |-3l] adj. v. f a n a t i c (II). fanatically [-alii adv. (ca un) fanatic. fanaticism [fo'metisiz^m] s. fanatism. fanaticize [fb'naHisaiz] vb. A. tr. a fanatiza, a face fanatic. B. intr. a deveni fanatic, a se purta (ca un) fanatic. fanciable [Taensbbl] adj. (/am.) 1. (despre boli) imaginar. 2. (despre mâncăruri) atrăgător. fancied [Tîensid] adj. 1. ireal, imaginar. 2. dorit; favorit. fancier ['fasnsis'] s. 1. cunoscător, expert; dog ~ a) specialist în privinţa câinilor; b) crescător de câini; c) negustor de câini; rose ~ expert în materie de trandafiri. 2. negustor specializat în anumite articole sau animale; bird ~negustor de pisări, păsărar. 3. amator, iubitor (de animale etc.) 4. visător. fanciful [Ta?nsiful] adj. 1. exaltat, entuziast; capricios, cu toane, fantezist. 2. ciudat, straniu, bizar, fistichiu. 3. fantastic, imaginar, ireal; lucrat cu fantezie. fancifully [-ij adv. capricios, fantezist; bizar, fistichiu. fancifulness [-nis] s. caracter capricios; caracter fantezist. fanciless [Tasnsilis] adj. lipsit de fantezie, fără fantezie. fancy ['faensi] I. s. 1. fantezie, imaginaţie, putere de imaginaţie. 2. închipuire, plăsmuire, fantezie; the world of ~ lumea himerelor. 3. gând. idee; I have a ~ that mă gândesc că. 4. fantezie, moft. capriciu, toană, chef; the ~ took him to enlist s-a angajat din capriciu. 5. înclinaţie, gust, preferinţă (în artă, îmbrăcăminte etc.); pasiune, manie, patimă; to have a ~ for a-i plăcea, a fi ahtiat după, a fi amator de, a avea mania (cu gen.), a îndrăgi; I took a ~ to him, he took my ~ l-am îndrăgit, mi-a căzut cu tronc (la inimă); to tickle smb.'s ~ a) a-i plăcea cuiva, b) a-i stârni curiozitatea cuiva. 6. the ~ (sport) a) maniaci sau amatori ai unui anumit sport, susţinători ai unui sport (mai ales al boxului); b) lumea



 fancy-articles



sportului; c) favorit. 7. (com.) articol de lux. ll.adj. 1. ciudat, straniu; fantezist, fantastic. 2. ornamental; complicat; neobişnuit. 3. de mascaradă, de bal mascat şi costumat. 4. la modă; de calitate superioară. 5. (despre animale) pursânge. III. vb. A. tr. 1. a(-şi) imagina, a-şi închipui, a-şi reprezenta; ~that! închipuieşte-ţi! imaginează-ţi! ei poftim! ce zici? ce ai de spus? cum îţi place? 2. a crede, a socoti, a presupune. 3. a se socoti grozav la; he fancies his tennis se crede grozav la tenis. 4. a-i plăcea, a iubi; to ~smth. a-i plăcea ceva; to ~ smb. a se simţi atras de cineva; you may eat anything that you ~ poţi mânca (tot) ce pofteşti. 5. a creşte (animale sau plante de soi). B. refl. a fi încrezut, a avea o părere grozavă despre sine. C. intr. a-şi imagina, a-şi închipui; just / only ~! închipuieşte-ţi! ce zici? cum îţi place? fancy-articles [~ir] s. bazar de articole la modă (organizat în scopuri filantropice). fancy flour [~ ,flauar] s. făină de prima calitate. fancy-framed [~freimd] adj. încrezut, închipuit. fancy-free [~'fri:] adj. (înv.) care nu e îndrăgostit, cu inima liberă. fancy goods [~ gudz] s. articole de modă; noutăţi, fantezii. fancy lady [~ ileidi] s. (amer.) prostituată, femeie de stradă. fancy lay [~ lei] s. (sl.) box. fancy man [~ mam] s. 1. amator, iubitor (ae animale etc.). 2. (fam.) codoş; peşte, ţiitor. fancy pants [~ paints] s. pantaloni fantezi. fancy paper [~ ipeiparJ s. hârtie de lux. fancy picture [~ .pikt/o1] s. descriere fantastică. fancy price [~ prais] s. preţ exagerat / exorbitant. fancy shop [~ /op] s. magazin de galanterie; magazin de lux. fancy soap [~ soup] s. săpun de toaletă. fancy woman [~ iwumon] s.v.fancylady. fancy work [~ wa:kj s. 1. lucru de mână, broderie. 2. (fam.) trândăvie; pierdere de vreme. -0- (fam.) good tennis without ~ joc de tenis clasic / fără procedee fanteziste. fan dancer ['fam idu:nsar] s. dansatoare de revistă care îşi ascunde goliciunea cu ajutorul unor evantaie. fandangle [fam'dasngl] s. (fam.) 1. zorzoane, fluturaşi. 2. măscări, blestemăţii. fandango [fam'damgou] s. 1.-fandango (aflns spaniol). 2. (amer.) bal vesel. fane [fein] s. (poetic) altar, templu. fanfare ['famfear] s. fanfară. fanfaron [Taănfaron] s. fanfaron. fanfaronade [rfamfa2ra'na:d, -'neid] s. 1. fanfaronadă, lăudăroşenie. 2. fanfară. fang [fam] s. 1. colţ (de câine, de mistreţ); dinte; gheară (ae pasăre). 2. rădăcina dintelui. 3. (telm.) cârlig; dinte, parte a unei scule / a unui cuţit etc. care intră în mâner. 4. (mine) galerie de aeraj. fanged [famd] adj. 1. (despre vietăţi) cu colţi, colţat. 2. (despre scule) cu dinte (pentru mâner). <* three-~ molar cu trei rădăcini. fangless [faerjlis] adj. 1. fără colţi. 2. (despre dinţi) fără rădăcină. fan-in [Tamin] s. (infor.) entranţă. fanlight ['famlait] s. fereastră în (formă de) evantai. fanlight opener [~ i0up.9nar] s. (constr.) basculă. fan magazine ['fam .maîgazim] s. revistă de teatru sa» cinema (în care poţi găsi amănunte despre artiştii preferaţi). fan mail ['fam meii] s. corespondenţă primită de la admiratori (de o celebritate). fanner [Tamar] s. 1. vânturătoare. 2. ventilator. 3. (amer. fam.) agent de poliţie însărcinat cu percheziţionarea unei persoane reţinute. fanning ['fsnin] s. ventilare. fan-out ['famaut] s. (infor.) sortanţă. fanny ['fami] s. (sl.) 1. (mar.) pupa. 2. (amer.) fund, cur. fan pigeon ['fam ipid3in] s. v. f a n t a i 1 (1). fan-shaped [~Jeipt] adj. în fomiă de evantai. fanship [Tam/ip] s. (numărul de) admiratori ai unei personalităţi artistice, sportive etc. fanrabulous [fan'taîbjulos] adj. (amer. fam.) extraordinar, formidabil, fantastic şi fabulos în acelaşi timp. fantad ['famteed] s. (fam.) dispoziţie proastă, nervi; to have the ~s a) a avea nervi; b) a fi prost dispus. fan tail ['fam tcilj s. 1. (omit.) porumbel-rotat (Columba livia laticauda). 2. (sl.) şapcă sa» pălărie cu boruri lungi (pentru cărbunari). 3. (mar.) puntea la extrema pupa. fan-tailed [~teild] adj. cu coada în formă de evantai. fan-talus [~'ta2las] s. con de dejecţie / aluvial. fantasia [fam'teizia, -'ta:z-, -famto'sio] s. 1. (lit., muz.) fantezie. 2. turnir de călăreţi arabi, fantasia. fantast [fam'tasst] s. visător, fantast, vizionar.



348



fantastic(al) [fam'tEestik(al), fan-] adj. 1. fantastic, ireal, închipuit; de închipuire. 2. ciudat, straniu, excentric, extravagant. 3. cu toane, capricios. fantasticality [fsenitaesti'kaeliti, fan-] s. 1. fantastic. 2. caracter fantastic. 3. pl. extravaganţe; ciudăţenii. fantastically [fan'taestikali] adv. fantastic. fantasticalness [fan'usstikslnis] s. v. f a n t a s t i c a 1 i t y (1 j 2). fantasy ['famtasi, -azi] s. 1. fantezie, imaginaţie, închipuire. 2. iluzie; joc al închipuirii. 3. presupunere neîntemeiată, năzărire. 4. capriciu, toană. 5. (muz.) fantezie. 6. (numism.) monedă emisă pentru colecţionari. fanteague [fam'tkg] s. (pop.) încurcătură, bucluc. fantecg s. v. f a n t e a g u e. fantoccini ['famto'tfkni] s. pl. (itnl.) marionete; teatru de marionete. fantod ['ftentod] s. v. f a n t a d. fantom [Tamtam] etc. v. p h a n t o m etc. fan tracery ['fam -treispri] s. (arhit.) nervuri (ale unei boite). faquir ['fa:kiar, fo'kio'] s. v. f a k i r (1). far [fa:r],comp. farther ['fa:<5ar] si further ['fa:c3ac],sup. farthest [Tavist] si furthest [Tavist] I. adv. 1. (spaţial) (şi ~ off / away) (hăt) departe, în depărtare, la distanţă; (temporal) departe; that is still ~off a) mai e mult până acolo; b) (fig.) până atunci mai va; ~and near/ wide peste tot, pretutindeni, în toate părţile; (fig.) to carry too ~ a împinge prea departe; (fig.) to go too ~ a merge prea departe; he is ~ gone in drink e beat turtă; ~ in / on the day târziu, spre sfârşitul zilei; as ~ as până la; în măsura în care; how ~? până unde (anume)?; so ~ până acum, deocamdată; so ~so good până acum toate bune; in so ~ în această măsură; inso~ as în măsura în care; ~ between departe, la distanţă (u/»tl de altul); rar; puţini, puţine; ~ distant foarte depărtat; ~ back in the past în trecutul îndepărtat; as ~ back as the 17th of March încă la 17 martie; ~ into the air sus în aer; ~ into the ground adânc în pământ; from ~ de departe, din depărtări; ~ from departe de; ~ from beingdeparte de a fi; ~ from it departe de aşa ceva; nici gând; da de unde!; (fam.) I wish him ~ enough lua l-ar naiba. 2. (cu) mult, infinit, incomparabil; ~ and away a) cu mult mai; b) indiscutabil, hotărât, categoric; too difficult by ~ mult prea greu; ~ other cu totul altfel; ~ too good to be true prea frumos ca să fie adevărat; ~ worse (cu) mult mai rău; ~ and away worse cu mult mai rău. II. adj. (şi ~ off) (în)depărtat; a ~ cry a) mare depărtare, bună distanţă; b) mare deosebire; ~ sight vedere cuprinzătoare. farad [Tsrad] s. (electr.) farad. faradhneter [ifa;ra'di:mitar] s. (electr.) faradmetru, capacimetru. faradism ['fa?radiz3m] s. v. f a r a d i z a t i o n . faradization [ifaîradi'zeijan] s. (med.) faradizare. faradmeter [ifa;rad'mitor] s. v. f a r a d i m e t e r . faradometer [,fa;ra:do'mitarJ s. v. f a r a d i m e t e r . farandole [Tairandoul] s. farandolă (dans). far-away [Ta:rawei] I. adj. 1. îndepărtat. 2. absent; distrat; ~ look privire distantă; ~ voice voce stinsă. II. s. (fot.) fotografie / imagine / vedere luată de departe / de la distanţă. far beam ['fa; bi:m] s. (auto) fază mare / lungă. far-between [-bi'twim] adj. rar, spaţiat; houses few and ~ case puţine şi rare. farce1 [fa:s] s. 1. (teatru) farsă. 2. farsă, caraghiozlâc; poznă; festă, renghi. farce2 I. s. umplutură, tocătură. II. vb. tr. 1. a umple (cu tocătură). 2. (fig.) a presăra (o scriere) cu note spirituale. farcemeat [Ta:smi;t] s. v. f o r c e m e a t . farceur [fa':sa:r] s. (fr.) 1. farsor, mistificator. 2. poznaş, hâtru, ghiduş. farcical ['fa:sikal] adj. 1. (teatru) de farsă; burlesc. 2. caraghios, nostim, năstruşnic, hazliu. farcicality [ifa:si'kaditi] s. 1. caracter de farsă. 2. caracter comic / năstruşnic. farcicalness [Ta:sikalnis] s. v. f a r c i c a l i t y . farcied [Tc;sid] adj. (vet., despre cai) răpciugos. farcy [Ta;si] s. (vet.) răpciugă. fardel ['fa:dal] s. (înv.) 1. boccea, legăturică; pachet; încărcătură; mănunchi; maldăr; snop. 2. (fig.) sarcină, greutate, povară. 3. (vet.) foios, ghem (a patra cavitate a stomacului rumegătoarelor). fare [fear] I. s. 1. costul unei călătorii; bilet; what is the ~? cât costă biletul?; adult ~ tarif integral; full ~ loc întreg; single ~ bilet simplu, bilet de dus; return ~ bilet de dus-întors; excess ~ supliment. 2. călător, pasager. 3. mâncare, masă; bill of ~ meniu, listă de bucate. 4. (amer.) cantitate totală de peşte prins (ae un vas de pescuit). II. vb. intr. 1. (poetic) a călători. 2. a fi; a-i merge, a o duce, a se împăca; ~ you well! drum bun!; how ~sit? cum merge? ce mai faci? cum o mai duci?; it has ~d ill with him i-a mers prost; you may go farther and ~ worse mulţumeşte-te cu ce ai; nu te întinde mai mult decât te ţine plapuma. 3. a se întâmpla; so ~s it when aşa se întâmplă când. 4. a mânca, a se hrăni. Far East ['fa:r 'i:st[ s. the ~ Orientul îndepărtat, Extremul Orient. Far Eastern [~ 'i:stan] adj. din Orientul îndepărtat, din Extremul Orient. far-end crosstalk ['fa:rend ,krosto:k] s. (tel.) telcdiafonie. farewell ['fea'wel,'--, -'-] I. interj, drum bun! cu bine! rămas bun! rămâi cu bine! adio! II. s. rămas bun; to bid / to make one's ~s a-şi lua rămas bun / la revedere /adio. III. adj. ' de rămas bun, de adio. farewell call [~ ko:l[ s. vizită de adio. far-famed ['fa:'feimd,'—] adj. bine cunoscut, vestit, de mare renume. far-fetched [~'fet/t,'—[ adj. 1. adus de departe. 2. (fig., despre argumente etc.) tras de păr; exagerat; artificial. far-flung [~'flArj,'--] adj. larg, întins, cuprinzător.



 349



fasciate [Tas/icit] adj. v. f a s c i a l (3). far-gone [~'gon] adj. 1. în ultimul stadiu (al bolii). 2. (fam.) dator vândut, înecat în datorii. 3. (fam.) (beat) criţă, (beat) turtă. 4. (fam.) îndrăgostit lulea / până peste urechi. fasciated [-id] adj. v. f a s c i a l (3). farina [fa'raina] s. 1. făină. 2. praf, pudră. 3. amidon, feculă. 4. (bot.) polen. S. gris. fasciation [tfaj/i'ei/an] s. 1. legare, înmănunchere. 2. (med.) legare, pansare. fascicle ['faesikl] s. 1. parte. 2. fasciculă (a unei publicaţii). 3. (bot.) fascicul, mănunchi; farinaceous [ifaeri'nei/as] adj. făinos, de făină. legătură, smoc; ciorchine. farinose [Tasrinous] adj. 1. făinos.,2. ca presărat cu făină. 3. (fig.) brumat. fascicled [-d] adj. v. f a s c i c u l a r . farl [fc:l] s. (scol.) turtă subţire de ovăz. farm [fa:m] I. s. 1. fermă, gospodărie (ţărănească); collective ~ gospodărie colectivă; fascicular [fa'sikjula'] adj. (bot.) fascicular, înmănuncheat. fasciculate [fa'sikjuleit] adj. v. f a s c i c u l a r . state ~ fermă de stat; experimental ~ fermă experimentală; sheep ~ crescătorie de oi. fasciculated [-id] aay. v. f a s c i c u l a r . 2. pepinieră. 3. v. f a r m h o u s e. 4. (amer.) v. c o u n t r y h o u s e. II. vb. A. tr. fascicule ['faesikjud] s. v. f a s c i c u l u s . 1. a lucra, a cultiva (pământul). 2. a arenda, a lua în arendă, a creşte (copii, contra plată). fasciculus [fa'sikjulas],pl. fasciculi [-lai] s. (anat.) fascicul (de nervi). 3. to ~out a) a da în arendă; b) (fam.) a trece, a pasa (o răspundere etc.). B. in/r. a cultiva fascinate [Yaesineif] vb. A. tr. 1. a fascina, a vrăji, a fermeca, a captiva, a seduce; a fascina pământul. cu privirea. 2. a deochea. B. intr. a fascina, a vrăji. farm accounting ['fa:m aamoust[ adj. cel mai (în)depărtat; to the ~ ends of the earth până fashion-sick [~sik] aay. (întotdeauna) pus la punct, (veşnic) preocupat de modă. la capătul pământului. fashion show [~ /ou] s. paradă a modei; revistă a modei. farthest ['fa:


 fast address



cât îl ţin picioarele, mâncând pământul; you go too ~ judecaţi pripit; it rains ~ plouă repede; plouă cu găleata; plouă cu băşici; ~ and furiously la repezeală, peste cap; to play ~ and loose a se purta neserios, a fi inconsecvent, a spune una şi a face alta; a fi (taler) cu două feţe, a-şi călca promisiunea; a se folosi de ceva fără scrupule; a proceda cu viclenie; to live ~ a duce o viaţă desfrânată. III. s. (amer.) 1. (mar.) spring, traversă. 2. (mar.) amerare, abordare. 3. (mar.) loc de anierare. 4. odgon, arneră, pălirnar. 5. (mine) galerie în cărbune. 6. (mine) primul strat solid al unei roci. fast address [Tu:st o'dres] s. (antom.) adresă fixă. fast coupling [~ 'kAplirj] s. (telm.) cuplare constantă. fast-day [~dci] s. (rel.) zi de post. fasten [Ta:sn] vb. A. tr. 1. a ataşa, a fixa, a lega; a strânge, a întări, a încleşta, a înţepeni Ui fig.); a asambla; a îmbina; to ~ one's eyes on a-şi aţinti privirea asupra (cu gen.); to ~ two things together a fixa două obiective împreună (cu ajutorul unui şurub etc.). 2. a închide, a încuia; to ~ a door a încuia o uşă. 3. a încheia; to ~ a glove a încheia o mănuşă. 4. (poligr.) a broşa, a coase. 5. to ~ by buckling a strânge bine catarama de la; (rar) to ~down an envelope a lipi un plic; to ~in a) a înfige (pari); b) a influenţa moralul (cuiva); to ~ off a fixa'(ata); to ~ on a atribui (cuiva), a pune pe seama (cuiva), a pune în cârca / spatele (cuiva); to ~ a nickname on a porecli (pe cineva); to ~ an obligation on smb. a fixa o obligaţie cuiva; to ~ up a boxa bate o Iadă în cuie; to ~ a quarrel upon a căuta ceartă (cuiva); to ~ with buttons a încheia nasturii (unei haine), a butona; to ~ with nails a prinde, a fixa, a bate.în cuie; to ~ with plaster a pune în ipsos. B. refl. to ~ oneself on smb. a-şi pune speranţa în, a conta pe. C. inlr. 1. a se solidifica, a se întări. 2. to ~ on / upon a) a se agăţa / a se prinde de; to ~ upon a pretext a se agăţa de un pretext; b) a se năpusti asupra (cu gen.), a se precipita asupra (cu gen.); a tăbărî pe; a tăbărî asupra (cu gen.); c) a se ţine de (cineva), a se ţine de capul (cuiva); d) a fi devotat cu trup şi suflet (cuiva). fastener [Taî:snor] s. 1. închizător, zăvor, ivăr, foraibăr, cioacă. 2. copcă, sponcă, agrafă; clamă. 3. cârlig de rufe. 4. (tehn.) dispozitiv de fixare; clemă; încheietoare. fastening [-in] s. 1. legare, fixare; încuiere. 2. (mar.) ancorare. 3. v. f a s t e n e r . fastening lug [~ Ug] s. (tehn.) placă de fixare. faster ['fa;star[ s. persoană care posteşte. fast food [Tu:st fu:d] s. (gastr.) produse culinare preparate la minut, fast-food. fast-handed ['fa:st'haendid] adj. zgârcit, calic, avar, cărpănos. fasti ['fasti:, -tai] s. pi. (lat.) 1. letopiseţ, anale. 2. calendare (romane). fastidious [fax'tidiss] adj. 1. dificil, pretenţios, cusurgiu; greu de mulţumit, mofturos. 2. (înv.) dezgustător. 3. (fnv.) dezgustat. fastidiously [-li] adv. 1. dispreţuitor. 2. (înv.) cu un aer dezgustat. 3. cu pretenţii; cu mofturi. fastidiousness [-nis] s. 1. mofturi, capricii, nazuri; pretenţii. 2. (înv.) dispreţ. fast idle [Tu:st 'aid!] s. (auto) ralanti accelerat. fastigia s. pi.de la f a s t i g i u m. fastigiate [faes'tid3ieit] adj. (bot., zool.) acicular, aciform. fastigiated [-id,-ed] adj. v. f a s t ig i a t e . fastigium [faes'tktyarnl.pl. fastigia [-d3io] s. (arhit.) fronton. fasting [Ta:stirj] s. postirc, post. fast-moving ['fa:st'mu:vin] adj. 1. palpitant, trepidant, care se desfăşoară cu rapidi­ tate. 2. grăbit, repezit, care se mişcă cu rapiditate. fastness ]'fa:stnis] s. 1. soliditate, tărie, trăinicie. 2. cetate, fortăreaţă, bastion, citadelă. 3. (fig.) siguranţă. 4. viteză, repeziciune. 5. (fain.) vioiciune, zburdălnicie, neastâmpăr, vigoare. fast prisoner ['fa:st 'prizana1"] s. întemniţat, ocnaş. fast-talking [~to:kin] adj. volubil, plin de volubilitate, care te ameţeşte eu vorba. fast train [~ 'trein] s. (ferov.) (tren) rapid, (tren) expres; (tren) accelerat. fastuous ['faestjuas] aay. (înv.) mândru, orgolios, trufaş, semeţ; dispreţuitor, arogant. fat [fatt] I. adj. 1. gras; unsuros. 2. gras, cărnos, bine hrănit, plin, durduliu, dolofan, rotofei, rotund; ~cheeks obraji rotunzi/bucălaţi;~fingers degete scurte şi groase; (as) ~ as a pig / mole gras ca un porc / pepene; to grow ~ a se îngraşă. 3. (despre pământ) gras. fertil, rodnic. 4. gras, avantajos, lucrativ, profitabil; ~ job afacere rentabilă/ grasă; sinecură; ~ lining câştig gras / mare; (teatru) ~ part rol gras. 5. bogat, îmbelşugat, abundent, copios. 6. obtuz, mărginit, redus, prost. II. adv. (fam.) to cut it ~ a tăia piroane, a turna la minciuni, a exagera / a minţi fără ruşine; to cut up ~ a lăsa o moştenire mare. HI. s. 1. grăsime, osânză, untură; animal ~grăsime animală; vegetable ~grăsime vegetală; (fam.) (ail) the ~ is in the fire s-a dus dracului tot; lucrurile s-au încurcat rău de tot; (fig.) to live on one's own ~ a trăi din rezerve acumulate / din capital / din cunoştinţe însuşite fără a mai învăţa nimic nou / din propria-i osânză; (amer. fig., despre un partid politic) to fry the ~ out of smb. a stoarce bani de la cineva pentru ducerea campaniei electorale; (înv.) to lick the ~ from smb.'s beard a se folosi de roadele muncii cuiva; (fam.) to run to ~ a se îngraşă; to live on / to cat the ~ of the land a trăi din belşug / în lux. 2. unsoare. 3. (fig.) cremă, partea cea mai bună, bucăţica grasă. 4. (fam.) chilipir, pleaşcă; afacere rentabilă; bani. 5. (teatru si.) pasaj avantajos al rolului, croşetă. 6. (înv.) butoi. 7.pl. (austr.) vite (sau oi) grase. IV. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a îngraşă. 2. a fertiliza. B. intr. a se îngraşă. fata ['fu:toj s. (ita/J 1. zână, fee. 2. ursitoare. fatal [Teital] adj. 1. fatal, inevitabil; de neînlăturat. 2. mortal, funest, nefast; ~stroke / blow lovitură mortală. 3. (înv.) ursit, menit, sortit, predestinat. fatalism [-izaml s. fatalism. fatalist i-ist| s. fatalist. fatalistic [ifcits'listik] adj. fatalist. fatality [ib'taeliti, fci't-] s. 1. fatalitate; soartă, destin, ursită; determinism. 2. nenorocire, dezastru, prăpăd, picirc; moarte (prin accident). 3.pi. rubrica de accidente (dintr-un ziar).



350



fatalize [Taetslaiz] vb. intr. a se supune soartei. fatally [Teitali] adv. fatal, funest, mortal; to end ~ a sfârşi tragic. fatal shears ['feitl 'Ji(:)sz] s. the ~ moartea. fatal sisters [~ 'sistez] s. pl. the ~ (mitol.) Parcele. fatal thread [~'6red] s. the ~ firul vieţii. Fata Morgana [Ta:to mo:'ga;n3, 'fa:ta: mo:'ga;na:] s. Fata Morgana, miraj. fatback ['faetbeek] s. (amer. iht.) chefal (Mugii cephalus). fatbrained [~breind[ adj. (înv.) prost, greu de cap, greoi la minte, tâmpit, nătâng. fat cat [~ 'kaet] s. (sl.) persoană care dă bani pentru maşinaţiuni politice; comanditar, persoană care finanţează un partid politic. fat colour [~ X\ki'\ s. (chim.) colorant liposolubil, colorant solubil în grăsimi. fate [fcit] I. s. 1. soartă, destin, ursită; (fam.) as sure as ~ de bună seamă, fără nici o îndoială, cu siguranţă; (prov.) no flying from ~ ce ţi-c scris în frunte ţi-e pus; to seal smb.'s ~ a pecetlui soarta cuiva; to share the same ~ a avea / a împărtăşi aceeaşi soartă; to tempt ~ a ispiti soarta. 2. pieire, prăpăd, moarte; to go to one's ~ a merge la pieire, a merge la moarte sigură; to meet one's ~ a-şi găsi moartea / sfârşitul; I never knew his ~ n-am ştiut niciodată cum a sfârşit. 3. (mitol.) the Fates Parcele. II. vb. tr. (folosit numai la pasiv) to be ~d a fi predestinat, â(-i) fi sortit, a(-i) fi ursit; it was ~d to be aşa a fost scris, aşa a fost să fie. fated ['feitid] adj. predestinat, sortit, ursit, menit; condamnat. fateful ['feitfiil] adj. 1. fatal; inevitabil. 2. important, hotărâtor (ca urmări). 3. profetic; fatidic. fatefulness [-nis] s. caracter fatal. fat-extracted ['fajtiks'traktidl adj. (tehn.) degresat.. fat-faced [~'feist] adj. gras la faţă, durduliu, bucălat. fat fryer [~ ifrai9r] s. (fam.) persoană care stoarce bani pentru propaganda politică. fat guts [~ 'gAts] s. (pop., peior.) burtăverde, burghez. fathead ['fasfhcd] s. (fam.) prostănac, prostovan; imbecil, idiot, tâmpit, neghiob. fatheaded [Ta'hedid] aay. (fain.) greu de cap, îngust la minte, mărginit." fat hen [~ 'hen] s. (bot.) 1. spanac-sălbatic (Chenopodium album). 2. lobodă-puturoasă (Clienopodiuin vulvaria). 3, lobodă (Atriplex sp.). father l'(a:ds'] I. s. 1. tată, părinte; zămislitor, creator; senior, persoană vârstnică; adoptive ~ tată adoptiv; Almighty Father Dumnezeu (cel Atotputernic); Atotputernicul; Holy Father papa; Father of Rivers a) Nilul; b) (amer.) Mississippi; (rel.) ghostly ~ duhovnic; (înv.) the Father of Faith sultanul; the ~ of lies Satana, diavolul; spiritual ~ duhovnic; ~ of the House deputatul cu cea mai mare vechime în Camera Comunelor sa» în Camera Reprezentanţilor; (prov.) like ~, like son aşchia nu sare departe de trunchi, cum c turcul şi pistolul; (prov.) many a good ~ but hath a bad son pădure fără uscături nu se poate; (prov.) the wish is ~ to the thought dorinţele zămislesc gânduri; credem uşor ce ne place. 2. strămoş, străbun; to be gathered to one's ~s a se duce pe lumea cealaltă, a muri; to lie / to sleep with one's ~s a fi înmormântat în mijlocul alor săi sau în locul de baştină. 3. părinte spiritual, duhovnic, preot; episcop. 4. cel mai în vârstă membru al unei asociaţii. 5. întemeietor, creator. II. vb. tr. 1. a crea, a da naştere la (sau cu dat.) (si fig.). 2. a adopta, a înfia. 3. to ~ smth. on / upon smb. a atribui cuiva paternitatea (unei opere etc.); a pune ceva pe seama cuiva, a pune ceva în sarcina cuiva. Father Christmas [~ Tcrismas] s. Moş Crăciun. father confessor [~ kîm'feso1"] s. (rel.) duhovnic. father figure [~ Tig3r] J.V. f a t h e r c o n f e s s o r . fatherhood ['fu:<>.7hud] s. 1. paternitate. 2. autoritate părintească. father-in-law ['fa:<5arinb:] s. (tată) socru. fatherland ['fatfskend] s. patrie, ţară natală. fatherless ['fa:d9lis] adj. fără tată, orfan; anonim (si fig.). fatherlessness [-nis] s. situaţie de orfan; anonimat (sifig.). fatherlike [rfa:iJoIaik] I. adj. părintesc, (ca) de tată, patern. II. adv. părinteşte, ca un tată. fatherliness [Tarfslinis] s. dragoste părintească. fatherly [TcKdali] adj., adv. v. f a t h e r 1 i k e. fathership ['fa:09/ip] s. v. f a t h e r h o o d . Father Thames l'hv.do 'temz] s. Maica Tamisa. fathom ]'f33()nm] I. s. 1. (mar.) braţ, stânjen marin (6 picioare = 1,82 m). 2. adâncime; to be ~s deep in Iove a fi îndrăgostit până peste urechi, a fi îndrăgostit lulea. 3. (inv. fig.) pătrundere, perspicacitate. II. vb. ir. 1. a măsura (o adâncime); a sonda (si fig.). 2. a pătrunde, a înţelege; I cannot ~ his meaning nu pot înţelege ce vrea să spună. 3. a aprofunda, a studia; a cerceta (esenţa unui fenomen). 4. (fam.) to ~ out a afla, a descoperi, a da de urma (cu gen.). fathomable [-sbl] adj. 1. sondabil, măsurabil. 2. comprehensibil, inteligibil. fathometer [fae'tomte'] s. (/Mar.) sondă sonoră. fathomless [Tasclsmlis] adj. fără fund, insondabil; impenetrabil, incomprehensibil, de neînţeles. fathom line ['fastJam lain] s. (mar.) izobată. fatidic(al) [fei'tidik(sl), fo't-] adj. fatidic, profetic, prevestitor. fatidically [fci'tidiksli] adv. profetic, prevestitor. fatigable [Tstigotel] adj. care oboseşte uşor. fatigate (înv.) I. ['fastigeit] vb. tr. a slei, a istovi, a vlăgui, a seca de puteri. II. [Taetigit] adj. istovit, obosit, sleit, secat de puteri, ostenit, extenuat, vlăguit. fatigue [lb'tiig] I. s. 1. oboseală, istovire, extenuare; muncă istovitoare; to stand ~ a suporta oboseala, a rezista la oboseală; to be worn out with ~ a fi istovit de oboseală, a fi frânt / mort de oboseală. 2. saturaţie; dezgust, plictiseală. 3. (/nil.) corvoadă, serviciu auxiliar. 4. (tehn.) oboseală. II. vb. tr. a obosi, a istovi, a slei, a extenua, a epuiza. fatigue clothes ]~ klouoz] s. (tehn.) haine de lucru, haină de protecţie, salopetă.



 351



fear1



faulty [To(:)lti] adv. 1. cu lipsuri; nejust, greşit. 2. defectuos, stricat; imperfect. 3. (wv.) condamnabil, vinovat. faulty part [~ 'pa:t] s. piesă rebutată. faun [fo:n] s. (mitol.) faun. fauna ['fo:n3],p/. faunae [To:ni:], faunas ffomaz] s. faună. fausant [To:s3nt] adf (scaţ.) respectabil, onorabil; cumsecade; cinstit. faux pas l'fou 'pu:],p/. faux pas [Tou 'pa:z] s. (jr.) gafă. faveolate [fa'vkaleit] adj. alveolar, ca un fagure. favonian [fs'vounian, fei'v-] adj. 1. al vântului de vest. 2. (despre vânt) favorabil, prielnic; blând, liniştit. favor... (amer.) v. f a v o u r... fat-kidneyed [~'kidnid] adj. (peior.) gras, umflat, burduhănos, borţos; puhav, buhăit. favour [Teiv3r] I.ş. 1. favoare, hatâr; graţie; bunăvoinţă; trecere; to be in ~ with smb., fatless ['fa?tlis] adj. (despre carne) slab, fără grăsime, macru. fatling [Tallin] I. s. animal tânăr pus la îngrăşat pentru tăiere / sacrificare. II. adj. mic to be in smb.'s ~ a se bucura de favoarea cuiva, a fi în graţiile cuiva; to ask a ~ of smb. a cerc o favoare cuiva; to stand high in smb.'s ~ a se bucura de protecţia binevoitoare şi gras. fat lot ['fast lot] s. (peior.) a ~ (foarte) mult, grozav; a ~you care mult îţi mai pasă! a cuiva / de înalta favoare a cuiva; do me a ~ fă-mi o favoare; to enjoy the ~ of smb. a se bucura de favorurile sau de atitudinea binevoitoare a cuiva; to be în great ~ a avea fat lute [~ lu:t] s. (te/m.) chit fabricat din lut şi ulei de in. multă căutare; to find / to win ~ in smb.'s eyes a câştiga bunăvoinţa cuiva; to curry ~ fatly ['fastli] adv. 1. bogat, abundent, din abundenţă. 2. greoi, neîndemânatic. fatness [TaHnis] s. 1. grăsime; caracter uleios / gras. 2. corpolenţă, obezitate. 3. fertilitate, with smb., to insinuate oneself into smb.'s ~, to creep / crawl into smb's ~ a căuta să intre în graţiile cuiva, a se linguşi pe lângă cineva, a căuta să intre pe sub pielea cuiva; rodnicie. 4. (înv.) senzualitate. to be restored to a ~ a reintra în graţii; to load with ~s a încărca eu favoruri; to bestow fat-soluble [Tast'soljubl] adj. (chim.) liposolubil. /to confer/to grant a ~ on smb. a acorda o favoare cuiva; the last ~ intimitate sexuală; fat spark ['fast 'sperk] s. (auto) scânteie caldă. relaţii intime. 2. favoare; aprobare; permisiune; with / by smb.'s ~ cu permisiunea cuiva; fatten f'fsetn] vb. A. tr. 1. a îngraşă, a îndopa. 2. a îngraşă, a fertiliza (solul). 3. a ridica to look with ~on a privi favorabil (cu ac), a privi cu bunăvoinţă (cu ac.),- (glumeţ, peior.) (miza). 4. to ~ up a îngraşă, a pune la îngrăşat. B. intr. a se îngraşă (şi fig.): to ~ on by your ~ eu voia dv.; under ~ să-mi fie îngăduit să spun, să nu vă fie eu supărare / eu smth. a se îngraşă din ceva; a se îmbogăţi din ceva. bănat. 3. favoare, îndatorire, obligaţie; to do smth. as a ~ a îndatora pe cineva făcând fattener [-ar] s. persoană care îngraşă sau se îngraşă. ceva; a face o favoare (dacă); (rar) give me the ~ of your name fiţi bun şi spuneţi-mi fattening [Ta?tnin] s. îngrăşare. cum vă cheamă. 4. protecţie, patronaj, ocrotire; părtinire; he gained his position more fattening house [~ haus] s. grajd pentru vite de îngrăşat. by ~than merit şi-a câştigat situaţia mai curând datorită protecţiei decât meritului; without fattening stall [~ sto:l] s.v. f a t t e n i n g h o u s e . fear or ~ nepărtinitor; under ~ of the darkness sub protecţia / ocrotirea întunericului. fattish ['faeti/] adf grăsuţ, dolofan, durduliu. 5. favoare, avantaj, folos; interes, ajutor; in — of în favoarea (cu gen.); to draw a cheque fatty [Taeti] I. adj. 1. gras; unsuros; uleios. 2. gras, obez; burtos, umflat. 3. gras, fertil; in smb.'s ~ a emite un cec în favoarea cuiva / la ordinul cuiva, a scrie un cec pe numele (despre iarbă) suculent. II. s. grăsan, burtos, burduhănos. cuiva. 6. rozetă; insignă; cocardă; suvenir; semn; to wear a ~ a purta culorile unui partid; fatty acid [~ 'aesid] s. (chim.) acid gras. wedding ~ cocardă. 7. scrisoare; your ~ of scrisoarea dv. din. 8. chip, faţă; înfăţişare; fatty degeneration [~ diid3en9'rei/3n] s. (med.) degenerescentă adipoasă. to alter ~ a se schimba la faţă. II. vb. tr. 1. a-i face (cuiva) favoarea, hatârul, a(-l) favoriza, fatty matters [~ 'maîtaz] s. pi. substanţe grase, a(-l) privilegia; please ~ me with an answer binevoiţi să-mi răspundeţi. 2. a favoriza, fat type [Tset 'taip] s. (poligr.) literă grasă, aldină, bold. a ajuta, a susţine. 3. a proteja, a prefera, a avea o slăbiciune pentru. 4. (fam.) a fi asemănător fatuitous [f9'tju:it3s] adj. v. f a t u o u s . cu; the boy ~s his father băiatul îi seamănă tatălui său. băiatul e leit taică-său. fatuity [fo'tju(:)iti, fa;'t-] s. 1. prostie, imbecilitate, stupiditate. 2. (înv.) nebunie, demenţă. favourable [Teivsrsbl] adf 1. favorabil, propice; potrivit, prielnic. 2. binevoitor, fatuoid [Taetjuoid] s. (bot.) un fel de ovăz sălbatic, odos (Avenafatua). prietenos, amabil. 3. ~ to util, folositor, avantajos (cu dat.). fatuous [Tanjuas] adj. 1. prost, fără minte; fără sens; ~smile surâs prostesc. 2. zadarnic, favourableness [-nis] s. caracter favorabil (al unui raport etc.). inutil, fără rost; iluzoriu. favourably [Teivarabli] adv. 1. favorabil, avantajos, propice. 2. binevoitor, prietenos, fatuousness [-nis] s.v. f a t u i t y . amabil. fat-witted f'fast'witid] adj. prost, stupid, neghiob, fără minte. favoured [Teivad] adf 1. privilegiat, favorizat; (despre climă) favorabil, prielnic; most fat wood [~ 'wud] s. material lemnos uscat. ~ nation naţiunea cea mai favorizată. 2. (despre o scrisoare) ~ by remisă / transmisă faubourg [Toubuag şi pronunţia franceză] s. suburbie, mahala, cartier. prin. faucal ['ib:k3l] (fon.) I. adj. faringcal, produs în faringe (ca anumite sunete semitice favourer [Teivara1] s. persoană care favorizează; protector; patron. guturale). II. s. sunet gutural, favourite [Teivarit] I. adf favorit, preferat; iubit; (amer.) ~son politician cu popularitate fauces ['fo:si:z] s. pi. (anat.) faringe. numai în statul său. II. s. favorit; to be a ~ with smb. a se bucura de favoarea cuiva; faucet [To:sit] s. (amer.) 1. robinet; ventil. 2. cana, cep, vrană; dop. 3. (te/w.) bucşă, to be a great ~ a fi foarte popular, a fi iubit. manşon. favouritism [-izpm] s. favoritism. faugh [fo:] interj, pfui! ptiu! faw [fo:] adj. (înv.) colorat, multicolor. faulchion ['fo;l//9n] ş. v. f a l c h i o n . fawn1 [fo:n] I. s. cerb tânăr (până la un an); (despre ciute) in ~ în perioada gestaţiei. fault [fo(:)lt] I. s. 1. lipsă, defect; greşeală, eroare; boroboaţă, prostie; gafă; vină; for II. adj. cafeniu. III. vb. tr. (despre căprioare) a făta (un ied), a da naştere (unui ied). ~ of din lipsă de; every man with his ~s fiecare cu defectele lui; in ~ în vină / defect, fawn2 I. vb. intr. 1. a se gudura, a da din coadă. 2. (on, upon) a se linguşi, a se alinta, vinovat; to a ~ prea mult, excesiv; whose ~ is it? a cui c vina? cine c vinovat?; to be in a se gudura (pe lângă), a se ploconi, a se căciuli (în faţa cuiva). II. s. linguşire / ploconire ~ a greşi, a fi vinovat; to find ~ with a reproşa cuiva; a se plânge de, a fi nemulţumit servilă/josnică. de; (fig.) a se agăţa de, a căuta nod în papură (cu dat.), a căuta pricină (cu dat.); at ~ fawn-coloured ['fo:n'kAbd] adf brun-roşcat. vinovat; (prov.) a ~ confessed is half redressed greşeala mărturisită c pe jumătate iertată. fawn-coloured deer [~ diar] s. (zool.) pui de cerb; pui de cerb-lopătar, tânăr mascul 2. (sport, mai ales la tenis) minge servită ncreglementar. 3. (cinegetică) pierderea urmei sau femelă din aceste specii. {vătuitului); to be at ~ a) a pierde urma (vânatului); b) (fig.) a fi nedumerit / perplex; fawner [To:n3r] s. linguşitor, om josnic, om lipsit de scrupule. a se găsi în încurcătură, a fi pe o pistă / pe o urmă greşită; (înv.) cold ~ urmă pierdută. fawning [To:nin] adf slugarnic, servil. 4. (geol.) deplasarea unui strat sau a unei vine; falie; rupere; fisură; dizlocare. 5. (te/m.) fawningly [-li] adv. slugarnic, servil. avarie, pana, deteriorare; fisură; defect. 6. (electr.) scurtcircuit. II. vb. A. tr. 1. a blama, fawningness [-nis] s. linguşire / ploconire servilă / josnică. a mustra, a dojeni. 2. a învinovăţi, a învinui. 3. (geol.) a deplasa, a dezaxa. B. intr. 1. (înv.) fax [fasks] I. s. fax. II. vb. tr. a faxa, a transmite prin fax. a (se) rătăci. 2. (geol.) a se deplasa. fay [fei] I. s. 1. (înv.) credinţă; (fam.) by my ~! pe cinstea/ legea mea! 2. zână. 3. (amer. faultage [To(:)ltid3] s. (geol.) dizlocare (a straturilor). dial.) om alb. II. vb. A. tr. 1. a ataşa, a uni strâns. 2. (tehn.) a ajusta. B. intr. (tehn.) a fault angle [To(:)lt icerjglj s. (geol.) unghi de faliere. se ajusta. III. adj. (scot.) 1. condamnat, osândit; sortit pieirii. 2. muribund. 3. defunct, fault detection [~ diitek/an] s. (te/w.) dcfcctoscopie. răposat. fault detector [~ di.tcktar] s. (tehn.) defectoscop; detector de pană. fayalite [fa'joiait] s. (chim.) fayalit. faultfinder [~.faind3r] s. critic, defăimător, criticastru; cicălitor. faze [fciz] vb. tr. (amer.) a tulbura, a deranja, a jena. a incomoda. faultfinding [~tfaindinj I. s. 1. critica pedantă, defăimare; cicălire. 2. (tehn.) detectarea feal [fi:IJ adj. credincios, loial. penelor. II. fault-finding adj. cicălitor, sâcâitor, fealty ['fî:p[ti] s. 1. fidelitate, credinţă, constanţă, loialitate. 2. (ist.) credinţa vasalului fault fissure [~ ifi/3r] s. (geol.) fisură de falie, către seniorul feudal; to swear ~ to a jura credinţă (cuiva). faultful ['f>(:)ltful] adj. (înv.) plin de păcate sau crime. fear1 [fia1"] I. s. 1. frică, teamă; groază, spaimă; nelinişte; for / from ~, out of ~ de faultily ['fo(:)ltilil adv. 1. nejust; greşit. 2. defectuos, teamă; in ~ of one's life de teama pentru viaţa sa; bodily ~ teamă pentru viaţa sa; without faultiness [T:>(:)ltinis] ş. defectuozitate; imperfecţiune. ~ or favour imparţial, nepărtinitor; to put smb. in ~, to put ~ on smb.'s heart a băga faultless [To(:)ltlis] adj. fără cusur; iară greşeală; perfect, desăvârşit, ireproşabil, infailibil. frica în cineva, a băga pe cineva în sperieţi, a teroriza pe cineva. 2. temere, teamă; posibilitate, probabilitate (a ceva nedorit); (fam.) no ~of that nu e nici un pericol; n-aveţi faultlessly [-H] adv. perfect, ireproşabil. nici o teamă. 3. respect adânc; evlavie. II. vb. A. tr. 1. a privi (ceva) eu teamă. 2. a se faultlessness [-nis] s. perfecţiune, desăvârşire; infailibilitate; exactitate, teme, a aştepta (ceva) eu frică; it is to be ~ed este de temut, mă tem (de ceva neplăcut). fault tracing ['fo(:)It itreisin] s. (tehn.) depanare. fatigue crack [~ krak] s. (telm.) fisură cauzată de obosirea metalului. fatigued [fs'ti:gd] adj. 1. obosit; extenuat. 2. plictisit. fatigue dress [fs'tig dres] s. v. f a t i g u e c l o t h e s . fatigue duty [~ idju:ti] s. (mil.) corvoadă; serviciu auxiliar. fatigueless [fa'tirglis] adj. neobosit. fatigue limit [fs'tirg -limit] s. (mec.) limită de oboseală. fatigue loading [fs'ti:g iloudirj] s. (mec.) solicitare de durată. fatiguesome [fa'tiigsam] adj. (rar) obositor. fatigue test [fa:ti:g test] s. (mec.) încercare / test la oboseală. fat images ['fast 'imid3iz] s. pi. basorelief.



 fear2



352



feather-brain [~brein]s.(om)uşuratic,fluşturatic,fluicră-vânt;descreierat;nechibzuit; nestatornic, secătură. feather-brained [~breind] adj. prostănac, prost; uşuratic, fluşturatic, nechibzuit, nestatornic; frivol. feather broom [~ bru(:)m] s. pămătuf pentru şters praful. feather brush [~ br*/] s. v . - f e a t h e r b r o o m . feather duster [~ idAsta'] s. v. f e a t h e r b r o o m : feathered [Tedod] adj. 1. acoperit sau împodobit cu pene, împănat. 2. asemănător penelor; des. 3. (fig.) înaripat, iute. 4. (fig.) bogat, avut; he is well ~ e un om cu dare de mână, nu duce lipsă de nimic. feather-edge [Tedoed3,'--'-] s. (constr.) pilă rombică. feather grass [Ted? gra:s] s. (bot.) colilie, negară, pănuşiţă, părul-zânelor (Stipa pennata). feather-head [~hcd] s. v. f e a t h e r - b r a i n . feather-headed [~'hedid] adj. v. f e a t h e r - b r a i n e d . feather-heeled [~hi:ld] adj. sprinten; iute de picior. featheriness [Tedarinis] s.v. f e a t h e r i n g (1). feathering [Tedarin] s. 1. penaj (şi fig.). 2. (arhit.) feston. feathering paddle [~ 'paxll] s. (mar.) ramă articulată. feather key [Teds ki;] s. (tehn.) pană de ghidare. featherless ['fetalis] aay. (înv.) fără pene. feather-moss [Tedamas] s. (bot.) bungiac. 2. pana-gâştei (specii de muşchi din genul Hypnum). feather-pated [~,peitid] adj. v. f e a t h e r - b r a i n e d . featherstitch [~stitf] s. cusătură în zigzag (la lucrul de mână). feather-veined [~veind] aay. (bot.) penat. feather weight [~weit] s. 1. persoană sau obiect foarte uşor. 2. (sport) box, categoria pană. 3. (sport) cea mai uşoară greutate care poate fi purtată de un cal de curse. 4. (fig.) persoană fără greutate. feathery [Tedari] aay. 1. acoperit sa» împodobit cu pene, împănat. 2. asemănător unei pene, ca o pană, uşor; trivial. featly [Ti:tli] I. adv. 1. cum se cuvine, bine,întocmai; cu îndemânare. 2. (înv.) cu agilitate, cu uşurinţă; repede, iute. featural [Tilt/oral] aay. referitor la trăsături (mai ales la trăsăturile feţei). feature [Ti:tjar] I. s. 1. particularitate, caracteristică, trăsătură, trăsătură caracteristică; semn; însuşire; detaliu. 2. aspect exterior, mină, aer, aparenţă, formă;pi. figură, trăsăturile feţei. 3. punct de vedere. 4. articol (de ziar). 5. (amer.) număr senzaţional, număr de atracţie; film de mare succes. 6. rubrică fixă (înpublicaţii). 7. (radio) emisiune fixă. II. vb. tr. 1. a înfăţişa, a descrie, a zugrăvi. 2. a reprezenta pe ecran. 3. a prezenta (un actor) în rolul principal. 4. (fam.) a se asemăna cu, a semăna cu, a avea trăsături asemănătoare cu. featured [Ti:tfad] adj. (în cuvinte compuse) cu trăsături; hard-~ cu trăsături dure; well— frumos, cu trăsături frumoase; iii— urât, cu trăsături urâte. featureless [Ti:tjalis] adj. 1. lipsit de trăsături caracteristice; inexpresiv. 2. fără formă, diform. featurely [Tkt/ali] adj. frumos. feature-story [Ti:tJa'sto:ri] s. (amer.) reportaj. feature syndicate [~ isindikit] s. (amer.) sindicat de presă, agenţie care distribuie materiale de presă redacţiei ziarelor pentru a fi publicate simultan. featurette [.fi:tJo'ret] s. (cin.) film artistic de scurt metraj, completare. feature writer [~ .raita1"] s. autor de reportaj, reporter. febricitant [fi'brisitant] aay. v . f e b r i f i c . febricity [fi'brisiti] s. (med.) febrilitate, stare febrilă. febriculă [fi'brikjula] s. (med.) febră uşoară şi trecătoare. febriculose [fi'brikjulous] adj. (med.) care are febră uşoară. febrifacient [ifcbri'fei/ant] adj. v. f e b r i f i c. febrific [fi'brifik] adj. (med.) care produce febră, febril. febrifugal [fi'brifjugal, ifebri'fjurgal] adj. v. f e b r i f u g e (I). febrifuge [Tebrifju:d3] (med.) I. adj. febrifug; antipiretic. II. s. febrifug, remediu împotriva frigurilor. febrile [Ti:brail] adj. febril, înfrigurat (şi fig.). febrility [fi'briliti] s. (med.) febrilitate, febră. February [Tebruari, -rur-] s. februarie, făurar. fecal [Tufei] adj. 1. fecal; excremental. 2. rezidual. feces [Ti:si:z] s. (lat.) 1. drojdie, reziduu. 2. baligă, fecale, excremente; gunoi, murdărie. fecial [Thiol, -Jial] adj. heraldic, care ţine de armorii şi blazon. fecit [Ti:sit, feikit] part. trec. (lat., despre un tablou) executat / făcut de. feck [fek] s. (scot.) 1. eficacitate, folos, valoare. 2. putere. 3. sumă, cantitate, volum, număr. fecket [Tekit] s. (sco(.) vestă, jiletcă. feather-bed [feSobed,'--'-] s. saltea de puf; plapumă de puf, pilotă. feckless [Teklis] adj. 1. ineficace; ineficient. 2. fără valoare. feather-bed campaigner [~ ka;m'peinor] s. 1. (mii.) soldat care a stat prea mult în spatele fecula [Tekjula] s. (chim.) feculă, amidon. frontului. 2. (fig.) persoană comodă. feculence [Tekjulans] s. 1. depunere, sediment, drojdie; aspect tulbure. 2. glod, noroi, feather bedding [~ibedirj] s. (amer.) 1. politică de limitare a orelor de lucru în vederea evitării şomajului într-o întreprindere în care s-a introdus automatizarea. 2. reglementaretină. 3. excremente, fecale, murdărie. feculency [Tekjulansi] s. v. f e c u l e n c e . impusă patronilor în vederea menţinerii în slujbă a muncitorilor unei întreprinderi în feculent [Tekjulont] adj. 1. feculent, care conţine drojdie / reziduuri / sedimente. care s-a introdus automatizarea. 2. noroios, gloduros; tulbure, murdar; plin de impurităţi; fecal. feather bird [Teds bord] s. (omit.) privighetoare-cenuşie (Sylvia cinerea). fecund ['fi:kond, 'fek-, -kAnd] adj. roditor, fertil, mănos; fecund, productiv, prolific, feather boarding [~ ito:dirj] s. (constr.) înveliş de scânduri pentru a feri un zid sau rodnic (şi fig.). un acoperiş de ploaie.



3. a venera. 4. (tnv.) a teroriza, a speria; a înfricoşa, a înspăimânta. B. refl. (înv.) I ~me mă tem, nii-e frică. C. intr. a se teme, a fi speriat; a fi îngrijorat; (fam.) never (you) ~, don't (you) ~ fii fără grijă, linişteşte-tc. fear2 s. (înv.) tovarăş sau tovarăşă de viaţă, soţ, soţie. fearful [Tisful] adj. 1. grozav, teribil: îngrozitor, înspăimântător. 2. fricos, temător; sfiicios, timid; to be ~ of a-i fi teamă de; to be ~ lest a-i fi teamă să nu; to be ~ that a-i fi teamă eă. 3. (înv.) serios, grav. fearfully [-i] aaV. 1. grozav, teribil; îngrozitor, înspăimântător. 2. cu teamă, cu frică, sfios, cu sfială. fearfulness [-nis] s. 1. teamă, frică; spaimă, groază; oroare. 2. sfială, sfiiciune, timiditate. 3. .smerenie, veneraţie. fearless [Tiolis] adj. neînfricat, netemător, fără frică; curajos. fearlessly [-li] aaV. fără frică; neînfricat, fără teamă; curajos. fearlessness [-nis] s. curaj, îndrăzneală, cutezanţă, temeritate; vitejie. fearmongcr [Ti3imArjgor] s. alarmist. fearnaught ['fia.no:t] s. 1. om curajos / neînfricat / viteaz. 2. (tetf.) aba, dimie; suman. fearnought s. v. f e a r n a u g h t . fearsome [Trasam] adj. 1. înspăimântător, teribil, îngrozitor. 2. timid, sfios, sfiicios. fearsomely [-li] aaV. înspăimântător, teribil, îngrozitor. feasance [Ti:Z3ns] s. datorie. feasibility [ifkza'biliti, -zi'b-, -1st-] s. posibilitate de executare / de realizare, practicabilitate. feasible ['fkzabl, -zib-J adj. 1. realizabil, executabil, practicabil. 2. posibil. feasibleness [-nis] s. v. f e a s i b i 1 i t y. feast [fi:st] I. s: 1. sărbătoare, sărbătorire; festival, festivitate. 2. petrecere, praznic, ospăţ, agapă, chef, zaiafet, banchet; (prov.) enough is as good as a ~ nu e bogat cel ce are mult, ci cel ce se mulţumeşte cu puţin; Barmecide ~ ospăţ unde nu ai ce mânca; belşug închipuit; a death's head / a skeleton at the ~ cineva care strică petrecerea / cheful; ~ of fat things ospăţ bogat; ospăţ ca în poveşti; to make a ~ a face o petrecere / un chef; to make a ~ of / upon a se înfrupta din, a se ospăta cu. 3. (fig.) delectare, desfătare; deliciu; plăcere. II. vb. A. tr. 1. a invita la un ospăţ bogat; a omeni, a primi cu dărnicie. 2. a încânta, a desfăta; a mulţumi; a onora, a sărbători; to ~one's eyes upon smth. a admira, a se desfăta privind ceva. B. intr. 1. a petrece, a chefui, a benchetui. 2. (fig.) to ~ on / upon a se delecta / a se desfăta cu; a găsi plăcere în. feast day ['fi:st dei] s. zi de sărbătoare. feaster [Ti:star] s. 1. amfitrion, gazdă (care oferă un ospăţ). 2. amator de petreceri, chefliu. feastful [Ti:stf»l] adj. 1. festiv, vesel, de sărbătoare. 2. abundent, îmbelşugat. feasting [Ti:stirj] s. petrecere, chef, orgie; petreceri. feasting penny [~ .peni] s. (fam.) arvună. feastly [Ti;stli] aay. festiv, sărbătoresc. feast money ['fi:st .niAni] s. v. f e a s t i n g p e n n y . feast rite [~ rait] s. rit, ceremonie. feat [fi:t] I. s. 1. faptă, acţiune; ispravă; ~ of arms faptă de arme. 2. faptă vitejească / eroică. 3. îndemânare, dibăcie, pricepere; agerime; artă. II. adj. (rar) îndemânatic, priceput, dibaci, iscusit, abil. III. vb. tr. 1. (înv.) a forma. 2. a împodobi, a orna; a decora; a înfrumuseţa. feather ['fetfa1"] I. s. 1. pană (de pasăre); pi. penaj, (prov.) birds of a ~ flock together cine se aseamănă se adună; birds of a ~pcrsoane cu interese comune, persoane din aceeaşi tagmă; to show / to fly the white ~ a depune armele, a da bir cu fugiţii, a se dovedi fricos / laş; to cut a ~ a scoate în evidenţă, a atrage atenţia; (amer.) to make the ~ fly a face scandal; to knock down with a ~ a ului, a zăpăci, a buimăci, a amuţi; to smooth one's ruffled ~a-şi reveni, a-şi veni în fire, a se reface, a se întrema; to be prancing in full ~ a) a da din picioare; b) a-şi da aere, a fi îngâmfat; in full ~a) în perfectă stare; în mare ţinută; b) cu punga plină; in high ~ vesel, bine dispus; triumfător; a ~in one's cap lucru cu care te poţi mândri, lucru care îţi face cinste, mândrie; to crop smb.'s ~ a tăia nasul cuiva; a umili pe cineva; to cut smb. out of all ~ a pune pe cineva în umbră; to find a white ~ in smb.'s tail a-şi da seama / a descoperi că cineva e fricos; (prov.) fine ~s make fine birds haina face pe om; not to have a ~ to fly with a nu avea o lăscaie, a fi lefter; (înv.) to pick ~s off smb. a jefui / a prăda pe cineva; to preen one's ~s a se găti, a se face frumos; (amer.) to rise at a ~ a se supăra pentru o nimica toată. 2. (fam.) păsări. 3. (înv.) vânat de păsări. 4. (tehn.) lambă; feder; cep; ghimpe; pană; nervură; 5. garnitură, penaj. 6. (la cai) coamă. 7. nimic, fleac, bagatelă. 8. (fig.) fel, soi, fire. 9. (metal.) nervură, striatic II. vb. A. tr. 1. a împodobi cu pene, a acoperi sau a umple cu pene; a căptuşi cu pene; boughs ~ed with snow ramuri acoperite cu zăpadă; (fig.) to ~one's nest a-şi umple buzunarele; a strânge bani, a-şi face stare; a se îmbogăţi. 2. (tehn.) a împreuna, a îmbina (cu feder, lambă etc.). 3. (fig., mai ales despre pomi) a acoperi, a împodobi. ♦ (sport, mar. si.) to ~ one's oar a răsuci rama. B. intr. 1. (si to ~ out) (despre păsări) a-i da / a-i creşte pene. 2. (despre câinele care a găsit o urmă) a tremura dând din coadă.



 353



feeler blade



6. (tehn.) alimentator, dispozitiv de alimentare; mecanism de avans. 7. (electr.)fider,cablu de alimentare, arteră electrică. 8. (ferov.) linie ferată secundară. 9. troacă, covată; iesle. 10. (fig.) ocrotitor, sprijin(itor), susţinător; protector. feeder cable [~ kcibl] s.v. f e e d e r (7). feeder floor [~ fb: r ] s. (metal.) gura de alimentare a furnalului. (şifig.). 1 fed [fed] past şi part. trec. de la f e e d (I). feeder grain [~ grein] s. cereale furajere. fed2 s. (sl.) agent federal (prese, de la F e d e r a l o f f i c e r ) . feeder greens [~ gri:nz] s. /;/. ierburi furajere. fedary ['fedari] s. (înv.) membru al unei confederaţii sau ligi, aliat. feeder line [~ lain] s. 1. (electr.) circuit de alimentare. 2. (ferov.) ramificaţie, federacy [Todaresi] s. v. f e d e r a t i o n . feeder screen |~ skri:n] s. (tehn.) sită, ciur. federal [Tedsral] I. adj. federal, unional. II. s. 1. federalist, membru al unei federaţii feeder switchboard [~iSwitfbo:d] s. (electr.) tablou / panou (principal) de distribuţie, sau ligi. 2. (mil. ist. S.U.A.) soldat unionist (din Războiul de Secesiune, J86Î-1865). feed floor [Ti:d fb: r ] s. (metal.) gură de alimentare a furnalului, Federal Building [~ 'bildirj] s. the ~ (canad.) clădirea administraţiei orăşeneşti locale. feed gear [~ gisr] s. (tehn.) dispozitiv de încărcare sau de alimentare, Federal City [~ .siti] s. (folosit ca supranume) oraşul Washington. feed glass [~ glo:s] s. (tehn.) indicator / sticlă de nivel. federalism [Tedsralizpm] s. federalism, sistem federal. feed governor [~ igAvans1"] s. (tehn.) regulator de alimentare, federalist [Tedsrslist] s. federalist; aliat. feed grinder [~ igrainda1"] s. uruitoare de grăunţe. federalization [Vfedarslai'zei/an] s. federalizare. feed head [~ hed] s. 1. (metal.) maselotă. 2. (tehn.) presiunea apei de alimentare, federalize [Tcdarslaiz] vb. tr. a alcătui o confederaţie împreună cu; a se uni într-o feed heater [~ ihi:t3r] s. (tehn.) preîncălzitor, economizor. federaţie cu; a intra într-o ligă cu / într-o uniune cu. feed hopper [~ -hnp3r] s. (tehn.) pâlnie / buncăr de alimentare; gură de şarjare. Federal officer ['fedsral ofiss1"] s. agent federal. feed-in [Ti:din] adj. (tehn.) de alimentare. Federal Parliament [~ 'paibmant] s. the ~(canad.) Parlamentul Federal (al Canadei). feeding [Ti:dirj] s. 1. hrănire. 2.hrană; high~traibun.3. păşune. 4.(tehn.) alimentare, Federal Reserve Bank ['fedaral ri'Z3:v 'ba?nk] s. (amer.) bancă aparţinând sistemului feeding apparatus [~ laspa'rcitas] s. (tehn.) dispozitiv de alimentare, federal de rezerve, bancă federală de rezerve. feeding bottle f~ -botl] s. biberon. Federal Reserve System [— 'sistim] s. (amer.) sistemul băncilor federale de rezerve. feeding box [~ boks] s. troacă (pentru hrana animalelor). Federal Register [~ 'red3ister] s. (amer.) buletinul oficial al guvernului S.U.A. feeding canal [~ ks-na^l] s. canal de alimentare, federal states [~ 'steits] s. pi. (ist. S.U.A.) nume dat statelor din Nord în timpul Războiului feeding head [~ hed] s. v. f e e d h e a d (1). de Secesiune (1861-1865). feeding strength [~ strenO] s. (m/7.) efectivul serviciului de aprovizionare, federary ['fedarari] s. v. f e d a r y . feeding transformer [~ trasnsifo:ni3r] s. (tehn.) transformator de forţă. federate I. ['fedsrit, -reit] adj. federal, unit, aliat. II. [Tedsreit] vb. tr. a uni pe bază feeding vent [~ vent] s. coş vulcanic, diatremă. de principii federale. feed performance ['fi:d potfoimons] s. (tehn.) capacitate de alimentare. federation [.feda'rcijan] s. federaţie, confederaţie, ligă, alianţă. feed pipe [~ paip] s. (tehn.) conductă de alimentare. federative ['fedarativ, -reit-] adj. federativ, unit, aliat, confederat. feed pump [~ pAmp] s. pompă de alimentare. fedora [fi'doura] s. (amer.) un fel de pălărie de pâslă. feed rack [~ rffik] s. iesle. feds [fedz] s. pl. (sl.) agenţi ai Biroului Federal de Investigaţii din S.U.A. feed rod [~ rod] s. (telm.) axul avansurilor. fed up ['fed 'Ap] adj. (fam., fig.) sătul până-n gât. feed roller [~ .roula1"] s. (tehn.) valţ alimentator; cilindru de alimentare. fee [fi:] I. s. 1. onorariu; retribuţie; recompensă; bacşiş. 2. cotizaţie. 3. taxă şcolară. feed screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub clicoidal, melc, şnec de alimentare. 4. (ist.) fief, feudă; Great Fee moşie luată în arendă de la Coroană. 5. proprietate creditară. feed shaft [~ /o:ft] s. 1. (telm.) arbore de comandă. 2. (auto) arborele secundar din 6. (înv.) vite. II. vb. tr. 1. a plăti un onorariu sau salariu (cuiva); a da bacşiş (cuiva). cutia de viteze. 2. (înv.) a mitui, a corupe. 3. a închiria, a angaja, a tocmi. feed space [~ speis] s. (tehn.) cameră de alimentare. fee absolute [Ti: 'a?bsplu:t] s. v. f e e s i m p l e . feed spindle [~ rspindl] s. (tehn.) bară de avans; şurub conducător. Feebie ['fi:bi] s. (amer. sl.) agent ai Biroului Federal de Investigaţii. feed worm [~ W3:m] s. v. f e e d s c r e w . feeble [Ti:bl] I. adj. 1. slab, debil, plăpând. 2. neînsemnat, infim, neglijabil, inferior; fee-faw-fum ['fi:To:'fAm,'--'-] I. in/erf exclamaţia căpcăunului în basmele englezeşti. nepotrivit. II. vb. tr. (înv.) a slăbi, a seca (puterea, energia). 11. s. ameninţare ridicolă. feeble-minded ['fkblmaindid] adj. 1. debil mintal, oligofren, deficient; slab de minte, fee grief [~ gri:f] s. durere proprie. prost, sărac cu duhul. 2. (Jig.) nehotărât; lipsit de curaj, fricos. feeing market ['fi:irj >ma:kit] s. (scot.) târg / bâlci unde se angajează muncitorii agricoli feeble-mindedness [-nis] s. debilitate mintală, oligofrenie; deficienţă, prostie, cu anul. naivitate. feel [fi:l] I. past şi part. trec. felt [felt] vb. A. tr. 1. a simţi, a resimţi. 2. a percepe, feebleness [Ti:blnis] s. slăbiciune, lipsă de putere, debilitate, lipsă de energie, neputinţă; a pipăi, a palpa; to ~ the edge of a knife a încerca lama / tăişul unui cuţit; (jig.) to ~ infirmitate; beteşug. one's feet / legs / wings a simţi pământul sub picioare, a se simţi în putere, a avea încredere feeblish [Ti:bli/] adj. slăbuţ, pirpiriu. în sine; to ~ the pulse of a pipăi / a lua pulsul (cuiva) (şifig.); to ~ one's way a) a-si feebly ['fi:bli] adv. slab, prost. feed1 [fi:d] I. past şi part. trec. fed [fed] vb. A. tr. 1. a hrăni, a alimenta, a nutri; a da croi drum pipăind, a merge pe dibuite; a tatona terenul, a explora (şifig.); b) a se orienta. de mâncare (cuiva); a nutri, a întreţine (şifig.); he fed him with the hope of liberty îi 3. a presupune, a socoti, a considera; I ~ it my duty socotesc de datoria mea. 4. a presimţi. dădea mereu speranţa că va fi liber. 2. a paşte, a da nutreţ (vitelor). 3. a întreţine, 5. (şi to ~ out) a cerceta, a sonda. *C* the ship ~s her helm vasul e manevrabil. B. rejl. a aproviziona cu materialul necesar (o maşină). 4. to ~ one's eyes on a privi cu plăcere, a se simţi / a fi conştient de valoarea sa. C. intr. 1. a se simţi, a-i fi...; I ~co!d mi-c frig; a-si desfată ochii privind la; to ~ up a îngraşă, a îndopa, a hrăni forţat. B. intr. 1. a mânca, to ~ the heat a fi sensibil la căldură; to ~ angry a se supăra; to ~ certain a fi sigur; to ~ a se hrăni. 2. to ~ on / upon a se hrăni cu; a se nutri cu (şifig.). II. s. 1. alimentare, bound to say a se simţi dator să spună; to ~ cheap a) a simţi o jenă, a nu se simţi la alimentaţie, hrănirc, hrană; nutreţ, furaj; (fam.) to be off one's ~ a nu avea poftă de îndemână; b) a încerca un sentiment de umilire, a se simţi umilit /înjosit; to ~ like (eating mâncare; out at ~ la păscut / păşunat; (despre peşti) on the ~în căutare de hrană. 2. porţie, etc.) a fi dispus să, a fi înclinat să, a avea chef să (mănânce etc.); (fam.) to ~ empty a-i raţie (de nutreţ). 3. (înv.) păşune, izlaz. 4. (telm.) alimentare cu material; material de fi foame; to ~ fine a se simţi foarte bine; to ~ funny a nu se simţi bine; to ~ like a boiled rag a se simţi foarte prost / foarte slăbit / distrus; to ~ like a fighting cock a fi / a se alimentare. 5. (înv.) prânz; mâncare. simţi în formă, a se simţi la înălţime; to ~ like a fish out of water a se simţi ca peştele feed2 past şi part. trec. de la f e e . pe uscat; a nu se simţi în apele sale / în clementul său; (amer., fam.) to ~Iike a million feed apparatus [Ti:d -aspatreitos] ş. (tehn.) alimentator, dispozitiv de alimentare. feedback [Ti:dba;k] s. 1. (fiz. etc.) reacţie inversă. 2. (cib., psih.) conexiune inversă, dollars a se simţi grozav de bine; to ~ low a fi abătut; (amer.) to ~ mean a se simţi ruşinat sau vinovat; a se simţi prost; to ~ seedy a se simţi prost; to ~ shaky a se simţi feedback. nesigur pe picioare; a se simţi dărâmat; to ~ small a se simţi umilit; (amer.) to ~ like feedback compensator [~ ikompenseita1"] s. (cib.) compensator de reacţie. putting smb. on a avea dorinţa de a ajuta pe cineva; it ~s like rain probabil (că) o să feed belt [~ belt] s. (telm.) curca de alimentare. feed box [~ boks] s. 1. (tehn.) pâlnie de încărcare; cutie de avansuri. 2. (metal.) pâlnie plouă; se pare că va ploua; how do you ~? cum vă simţiţi? 2. to ~ about for a pipăi (cu ac), a căuta (cu ac.), a sonda (cu ac); to ~ strongly about a avea păreri categorice sau de turnare. vederi foarte precise despre; to ~after a căuta (ceva) pipăind; to ~for a) v. t o ~ a f t e r; feed change [~ t/eind3] s. (tehn.) mecanism de avans. b) (mii.) a lua contact cu (inamicul); c) a avea simpatie / milă etc. pentru, a compătimi; feed chute [~ /u:t] s. (tehn.) jgheab de alimentare / încărcare. to ~ up to a fi în stare să; to ~ with a împărtăşi sentimentele cuiva, a simpatiza cu. *0* how feed cock [~ kok] s. (tehn.) robinet de alimentare. it ~s ce înseamnă; do you know how it ~s to lose a friend? ştii (tu) ce înseamnă să feed crop ['fi:d krop] s. (agr.) cultură furajeră. pierzi un prieten? II. s. 1. simţ al pipăitului, senzaţie; cold to the ~ rece la pipăit; the feed device [~ di.vais] s. (tehn., agr.) distribuitor. cool ~ of senzaţia de rece a (ceva),- to get the ~ of smth. a se deprinde eu ceva, a se feed ditch [~ dit/j s. canal de irigaţie. familiariza cu ceva. 2. simţire. 3. gust, miros. feed drum [~ drAin] s. (tehn.) alimentator cu tambur. feeler ['fi:lor] s. 1. (zool.) tentacul, antenă, mustaţă; (jig.) to put out / to throw out / feed end [~ end] s. (tehn.) poziţie de încărcare. feed engine [~ -end3in] s. (tehn.) pompă / dispozitiv de alimentare. to send out a ~ a sonda terenul. 2. (fig.) probă, încercare; balon de încercare. 3. (mil.) feeder ['fi:d9r]-s-1. mâncău, mâncăcios, om care mănâncă mult; dainty/fine ~ amator organ de informaţie. 4. cerectaş, iscoadă; agent (de informaţie). 5. (tehn.) palpator; element sau cunoscător de mâncăruri alese; gurmand; a greedy / high / gross ~ mâncău, găman; sensibil, sensor. căpcăun. 2. întreţinut; (înv.) parazit. 3. afluent; canal. 4. biberon. 5. bavetă, bărbiţă. feeler blade [Ti:b blcid] s. (tehn.) leră. fecundate ['fiiksndcit, Tck-, -kAn-] vb. tr. 1. a fecunda, a însărcina; a face grea. 2. a face fertil, a face rodnic / roditor, a fertiliza; a poleniza. fecundation [rfkkan'dci/pn, .fck-, -kAn-] s. fecundare, fccundaţie; polenizare. fecundity [fi'kAnditi, fi:'k-, fe'k-] s. fecunditate, fertilitate, productivitate, rodnicie, rodire



 feeling



feeling [Tulii]] I. s. 1. simţire, simţ; percepere; sentiment; conştiinţă; ~of safety sentiment de siguranţă. 2. emoţie, tulburare, agitaţie; ~ ran high patima s-a dezlănţuit. 3. (si pl.) atitudine, stare de spirit; the general ~ was against him starea de spirit / opinia publică îi era potrivnică; good ~ bunăvoinţă; ill ~ duşmănie, ostilitate; to hurt smb.'s ~s a jigni pe cineva. 4, sensibilitate, susceptibilitate; sentimentalism; to have no ~ a fi lipsit de simţire / rece; to have no ~ in a-i amorţi (piciorul etc.). II. adj. 1. simţitor, sensibil. 2. emotiv, sentimental; tandru. 3. înţelegător, compătimitor. feelingly [-li] adv. 1. cu simţire. 2. cu tandreţe. 3. compătimitor, cu compătimire. feer [fb r ] s. (înv.) tovarăş, soţ; tovarăşă, soţie. fee simple ['fi: 'simpli s- proprietate alodială, bun alodial. feet[fi:f],pl. de la f o o t 1 . feetless [Ti;tlis] adj. fără picioare. feign [fein[ vb. A. tr. 1. a simula; a face pe (bolnavul); to ~ indiference a simula indiferenţă. 2. a inventa, a închipui, a născoci; a imagina; to ~ an excuse a născoci o scuză. B. intr. a se preface, a minţi. feigned [Teirid] adj. 1. prefăcut, simulat; inventat, imaginat, închipuit. 2. (te/m.) fictiv; fals; orb. feignedly [Teinidli] aaV. prefăcut, cu prefăcătorie; de ochii lumii, (ca un) ipocrit. feignedness ţ'feinidnis] s.v. f e i g n i n g . feigner ['feino'] s. făţarnic, prefăcut, ipocrit; mincinos. feigning ['feinin] s. prefăcătorie, simulare, făţărnicie, ipocrizie. feigningly [-li] adv. v. f e i g n e d l y . feint [feint] I. adj. prefăcut; simulat; inventat, imaginat, închipuit. II. s. 1. prefăcătorie, simulare; to make a ~ of a se preface, a simula, a face pe (adormitul etc.); he made a ~ of writing se prefăcea că scrie. 2. (sport) atac / asalt simulat; fandare aparentă; şiretlic. III. vb. intr. a face o manevră de înşelare; a simula un atac. feirie [Ti:ri] adj. (scot.) sprinten, uşor; ager; repede, iute; activ, silitor, muncitor. feist [Fr.st] s. (amer. fam.) câine de curte. feisty l'faisti] adj. (amer.) irascibil, certăreţ. feldspar ['feldspa:', 'fel-spu:r] s. (mineral.) feld-spat. feldspath [TeldspaiS] s. v. f e l d s p a r . feldspathic [feWspîeOik] adj. (mineral.) feldspatic. feldspathose [feWspa;9ous] adj. v. f e l d s p a t h i c . felicific [.fkli'sifik] adj. (rar) care fericeşte. felicitate [fi'lisiteit, fe'l-] I. vb. tr. 1. a felicita, a aduce laude; a ura fericire / noroc. 2. (înv.) a ferici, a face fericit. II. adj. (înv.) fericit, norocos. felicitation [fi.lisi'tei/pn, feil-] s. felicitare, urare. felicitous [fi'lisitos, fe'l-) adj. fericit, norocos; reuşit; bine ales, potrivit; a ~ remark o observaţie justă. felicitously [-li] adv. fericit, reuşit, potrivit. felicity [fi'lisiti, fe'l-] s. 1. fericire, beatitudine; desfătare. 2. reuşită, şansă; binecuvântare; eveniment fericit. 3. bunăstare, belşug. 4. pl. condiţii excepţional de bune. ■0- ~ of phrase exprimare fericită. feline [Ti:lain] I. adj. 1. (zool.) felin, de felină. 2. (fig.) şiret, prefăcut, viclean; răutăcios, duşmănos; (peior.) ~ amenities înţepături ascunse, vorbe muşcătoare / usturătoare. II. s. felină. felinity [fi(:)'liniti] s. felinitate. fell1 [fel] I. s. 1. piele de animal, blană; ~ of hair plete. 2. (scot.) munte; deal într-b regiune stearpă şi mlăştinoasă. 3. (înv.) mânie. 4. (înv.) melancolie. II. adj. 1. (poetic) crud, sângeros, crunt, neomenos, barbar, feroce, de temut, sălbatic; diabolic; hidos, sinistru. 2. (scot.) foarte mare, uriaş, gigantic. III. vb. tr. 1. a doborî, a tăia, a da jos (un arbore); 2. a căsăpi, a doborî (vite). 3. a tigheli, a tivi. fell2 past de la f a 11. felia [feb] s. (si.) v. f e 11 o w (1,1, 3). fellable [Tebbl] adj. care poate fi trântit / doborât; bun de doborât. fellah [feb], pl. fellahs [TebzJ sau fellaheen [Tebhiin, .febTiim] s. felah, ţăran egiptean. feller |'feb r ] s. 1. tăietor de lemne. 2. motor de tăiat lemne. 3. (sl.) v. f e 11 o w (1,1,3); (glumeţ) young ~-me-lad copil neastâmpărat / zvăpăiat, un drac şi jumătate, un împieliţat. fellic ['felik] adj. (anat.) biliar. fellifluous [fe'lifluos] adj. plin de fiere. felling [Telirj] s. doborâre, tăiere (a unei păduri, a unui arbore). fellinic [fi'linik] adj. v. f e l l i c . fell-lurking [TeLbkirj] adj. (înv.) crunt, crud, feroce, neomenos. fellmonger [TelimArjgs'] s. neguţător de blănuri. fellness ['felnis] s. (poetic) cruzime, ferocitate. felloe ['felou] s. obadă; pervaz, toc. fellow ['felon, 'feb] I. s. 1. tovarăş, camarad, coleg, confrate; seamăn; egal; membru; ~ in misery tovarăş de suferinţă; old ~ dragă, frate, prietene; odd ~ membru al unei societăţi de ajutor reciproc. 2. pereche; the ~ of a glove perechea mănuşii; these shoes are not ~s aceşti pantofi nu sunt pereche. 3. (fam.) om, individ, ins, persoană; personaj; flăcău; băiat; boisterous ~ zvăpăiat; good-for-nothing ~ pierde-vară, om (bun) de nimic; that's a fine ~! grozav băiat!; little ~ pici, copil(aş); good ~ bun băiat, băiat de viaţă; my dear ~ scumpul meu; the old ~diavolul; to play the good ~ a-şi duce viaţa în petreceri. 4. cercetător ştiinţific; membru al unei societăţi de cercetări ştiinţifice. 5. coasociat, copărtaş. 6. secătură, om de nimic, ticălos, lichea. 7. (si black ~) (amer.) negru. II. vb. tr. a asocia; a potrivi, a îmbina, a împerechea, a pune de acord; a asorta. fellow-citizen [~'sitizpn] s. concetăţean. fellow-citizenship psitizan/ip] s. concetăţenie. fellow counsellor [~ 'kaunsab'] s. coleg de consiliu. fellow countryman [~ 'kAntriman] s. compatriot.



354



fellow-creature [~'kri:tbr] s. seamăn, aproapele. fellow-feeling [~'fi;lirj] s. 1. simpatie. 2. comunitate de vederi sau de interese. fellow heir [~ 'sa'] s. comdştenitor. fellow helper [~ 'helps'] s. ajutor. fellow labourer [-.'leibsra'] s. colaborator, tovarăş, tovarăş de muncă. fellow-like [~laik] adj. (înv.) colegial; frăţesc. fellow lodger [~ 'lod30r] s. colocatar, vecin de cameră. fellowly [Telouli] adj. v. f e l l o w - l i k e . fellow-man [Telou'iruen], pl. fellow-men [~men] s. v. f e l l o w - c r e a t u r e . fellow prisoner [~ 'prizna'] s. tovarăş de captivitate / de celulă; coacuzat, codeţinut. fellow scholar [~ 'skobr] s. tovarăş de studii. fellow servant [~ 's3:vant] s. tovarăş de serviciu. fellowship [TeloH/ip] I. s. 1. tovărăşie, sentiment tovărăşesc, prietenie; frăţie; camaraderie, sociabilitate; good ~ sentiment tovărăşesc. 2. (univ.) agregaţie, grad de agregat. 3. corporaţie; comunitate, societate. II. vb. tr. (rar) a însoţi. fellow soldier ['felon 'sould33r] s. (mil.) tovarăş de arme, camarad. fellow student [~ 'stjuidant] s. (univ.) coleg de studii / studenţie, coleg la universitate. fellow sufferer [~ 'shtsrs'] s. tovarăş de suferinţă. fellow townsman [~ 'taunzmon] s.v.fellowcitizen. fellow traveller [~ 'traovb'] s. 1. tovarăş de drum. 2. simpatizant al unui partid politic. felly1 ['feli] adv. cu cruzime. felly2 s. obadă, jantă. felo-de-se ['fi:loudi:'si:], pl. felones-de-se [fi:'lounis~] san felos-de-se [Tulouz--] s. 1. (yur.) sinucigaş. 2. sinucidere. felon1 [Tebn] I. s. (jur.) delincvent, criminal. II. adj. rău, crud; neomenos, ticălos, mizerabil, trădător; ~ deed faptă ticăloasă. felon2 s. (med.) panariţiu, sugel. felonious [fi'lounios, fe'l-] adj. 1. rău, perfid, trădător, scelerat. 2. (;'ur.) premeditat, cu rea intenţie. feloniously [-li] adv. 1. cu perfidie, trădător, criminal. 2. (yur.) cu intenţie criminală, cu premeditare. feloniousness [-nis] s. v. f e l o n y . felonous [Tebnos] adj. v. f e l o n i o u s . felonry ['febnri] s. bandă, gaşcă de criminali. felony [Tcbni] s. 1. delict, crimă de drept comun; crimă gravă. 2. (înv.) încălcare a jurământului de credinţă; (jur.) crimă capitală. felsite [Telsait] s. (mineral.) felsit. felspar ['felspo:'] s. v. f e 1 d s p a r. felstone [Telstoun] s. v. f e l s i t e . felt1 [felt] I. s. pâslă; fetru; pălărie de fetru. II. vb. A. tr. 1. a face pâslă din. 2. a acoperi cu pâslă. B. intr. a se face ca pâslă. III. adj. de pâslă; de fetru. felt2 past si part. trec. de la f e e l (I). felt board ['felt bo:d] s. carton asfaltat. felter [Telt3r] I. vb. tr. v. f e 111 (II, 1) II. s. pâslar. felting ['feltin] s. 1. pâslire, proces de fabricare a pâslei. 2. pâslă; fetru. felucca [fe'Uks, fi'l-] s. (mar.) felucă. female [Tiimeil] I. adj. 1. feminin, femeiesc, de sex feminin. 2. (fig.) slab, delicat. II. s. 1. femeie, muiere; parte femeiască, fată. 2. (zool.) femeiuşcă, femelă. female adapter |Turned a'daspts'] s. (tehn.) mufă de îmbinare cu filet interior. female child [~ t/aild] s. fetiţă, copilită. female cornel [~ 'kornal] s. (bot.) sânger (Cornus sanguined). female friend [~ frend] s. prietenă; female impersonator [~ im'psrsaneits'] s. (teatru) actor care joacă în travesti. femaleness [Tmueilnis] s. feminitate. female nozzle [Turned 'nozl] s. (tehn.) contraajutaj. female penitentiary [Ti:meil ,peni'tenbri] s. închisoare de femei. female rhyme [~ 'raim] s. (metr.) rimă feminină. female screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub tubular. . female suffrage [~ 'sAfrid3] s. dreptul de vot al femeilor. femality [fi'msliti] s. v. f e m i n a l i t y (1). femcee [Temsi;] s. (amer. radio, TV) prezentatoare a unui program de radio-televiziune (prese, de la f e m a l e m a s t e r o f c e r e m o n i e s ) . feme [fem, fa:m] s. (;'«r.) femeie, soţie, nevastă. feme-covert [Tem'kAVat] s. (jur.) femeie căsătorită. feme-sole [~'soul] s. (jur.) 1. fată. 2. văduvă. 3. femeie căsătorită cu foaie dotală. feminacy [Teiiiinosi] s.v. f e m i n a l i t y (1). feminal [Teminal] adj. v. f e m i n i n e . feminality [femi'nasliti] s. 1. feminitate. 2.pl. apucături femeieşti. femineity [ifemi'ni:iti] s. (rar) feminitate. feminie [Temini] s. colectivitate feminină; totalitatea femeilor. feminine ['feminin] adj. 1.1. feminin, propriu femeilor, femeiesc. 2. feminin, tandru, delicat, plăpând. II. s. (gram.) (genul) feminin. feminine ending ['feminin 'endin] s. 1. (lingv.) sufix feminin. 2. (metr.) terminaţie feminină, vers feminin. feminine gender [~ d3endsr] adj. (gram.) genul feminin. femininely ['femininii] adv. ca o femeie, femeieşte, muiereşte. feminineness [Temininnis] s.v. f e m i n i t y . feminine rhyme ['feminin 'raim] adj. (metr.) rimă feminină. femininity [rfemi'niniti] s. 1. feminitate. 2. (fam.) sexul femeiesc, femeile. feminism ['feminizam] s. feminism.



 355



feminist [feminist] s., adj. feminist. feministic [.femi'nistik] adj. feminist. feminity [fi'miniti] s. feminitate. feminization [ifeminai'zei/an] s. feminizare; efeminare; molesire. feminize [Teminaiz] vb. tr. a feminiza; a efemina, a moleşi. femme [fu:m] s. (fr.) femeie, doamnă. femme-covert [Tem'kAvat] s. v. f e m e - c o v e r t . femme-sole [~'soul] s. v. f e m e - s o l e . femoral ['femoral] adj. (anal.) femural. femur [Ti:nta,J s. (anat.) femur, osul coapsei. fen [fen] s. 1. mlaştină, mocirlă, smârc; the Fens regiune mlăştinoasă din Cambridgeshire şi Lincolnshire. 2. bacterie. fen berry [~ -beri] s. (bot.) răchitele (Oxycoccus palustris). fence [fens] I. s. 1. gard, îngrăditură; green (wire) ~ gard viu (de sârmă); to be on smb.'s ~ a fi de partea cuiva; to be on the other side of the ~ a fi în tabăra opusă; to be on the same side of the ~ a fi în aceeaşi tabără, a ocupa o poziţie analoagă; to come down / to descend on the right side of the ~ a trece de partea învingătorului; (amer.) to mend one's ~s, to look after one's ~s a) pl. (fam. pol.) a-şi consolida situaţia politică (în vederea alegerilor); b) (fam.) a căuta să se împrietenească cu cineva sa» să-şi îmbunătăţească relaţiile cu cineva; (amer.) to make a Virginia ~, to walk like a Virginia ~ a merge clătinându-se, a nu se ţine pe picioare; (sl.) to rush one's ~s a acţiona prea pripit; to stop to look at a ~ a) (despre cai, în timpul curselor cu obstacole) a se opri dinaintea barierei; b) (fig.) a şovăi, a se teme de greutăţi; to be/ to sit on the ~ a fi neutru, a sta în în expectativă. 2. scrimă; scrimă cu floretă; arta de a scrima; master of ~a) scrimer dibaci; b) (fig.) om arţăgos. 3. (sl.) tăinuitor de lucruri furate; cumpărător al lucrurilor de furat. 4. (sl.) cuib saw gazdă de hoţi. 5. (telm.) cutie de protecţie. 6. (mil. etc.) apărare, barieră, stavilă. 7. (înv.) fortificaţie, apărare. II. vb. A. tr. 1. a îngrădi, a împrejmui. 2. a proteja, a ocroti, a apăra. 3. a fortifica. 4. a interzice (vânătoarea sau pescuitul într-un anumit loc). 5. (despre cai) a lua (un obstacol). 6. a ascunde (lucruri de furat). 7. a para (o observaţie). 8. to ~ about / in / round a înconjura, a îngrădi, a împrejmui; to ~off / out a respinge, a alunga, a izgoni. B. intr. 1. a scrima. 2. a răspunde echivoc / în doi peri. 3. to ~ with a question a se sustrage de la un răspuns, a răspunde la o întrebare printr-o altă întrebare. fenced [-t] adj. îngrădit, înconjurat cu gard, împrejmuit. fenceless [Tenslis] adj. fără apărare; fără îngrădire, deschis. fence mending [Tens 'mendin] s. (amer. pol.) acţiune de consolidare a poziţiei, dusă de un deputat sau senator în circumscripţia sa electorală în vederea realegerii. fence month [~ 'nunSJ s. lună în care vânatul este interzis. fence pole [~ poul] s. (constr.) permac. fence post [~ poust] s. par de gard, bulumac. fencer [Tensar] s. 1. (sport) scrimer; maestru de scrimă. 2. (sport) săritor bun; cal care sare uşor peste garduri. 3. constructor sau reparator de garduri. fence roof ['fens ru:fj s. şopron. fence row [~ rou] s. razor, strat. fence season [~ 'si:zn] s. sezon în care vânatul este interzis. fence-sitter [~-,sit3r] s. (amer. polit.) 1. alegător şovăielnic / nehotărât. 2. persoană care stă în expectativă, persoană care se situează pe poziţii de expectativă. fence-sitting [~isitirj] s. (amer. pol.) poziţie de expectativă. fence stake [~ steik] s.v. f e n c e p o s t . fence time [~ taim] s. v. f e n c e s e a s o n . fencible [Tcnsabl, -sib-] I. adj. capabil de apărare. II. s. pl. (ist.) miliţie, soldaţi de miliţie. fencing [Tensirj] s. 1. împrejmuire. 2. arta de a mânui sabia; scrimă. 3. apărare, protejare. 4. material pentru împrejmuire. 5. tăinuire (a"e lucruri furate). fencing cully [~ 'kAli] s. (sl.) tăinuitor sau cumpărător de lucruri furate. fencing foil [~ foil] s. floretă. fencing glove [~ gUv] s. mănuşă de scrimă. fencing ken [~ ken] s. (sl.) cuib, ascunzătoare de lucruri furate. fencing master [~ .ma:star] s. maestru de scrimă; profesor de scrimă. fencing match [~ meet/] s. meci de scrimă. fencing pad [~ pfed] s. plastron. fencing post [~ poust] s. parmac, bulumac. fencing school [~ sku:l] s. şcoală de scrimă. fencing shoe [~ /u:] s. sanda de scrimă. fen clay [Ten kleij s. (geol.) argilă de mlaştină. fen cricket [~ ikrikit] s. (zool.) coropişniţă, chifteriţă, conopişteriţă (Gryllotalpa vulgaris). fend [fendj I. vb. A. tr. 1. a apăra, a proteja, a păzi. 2. to ~ away a para, a îndepărta (o lovitură); to ~off a para (o lovitură) (si fig.). B. intr. 1. a rezista; a se apăra. 2. (scot.) to ~ for oneself a se îngriji de sine însuşi. II. s. (auto) întreţinere. fender [Tends1] s. 1. grătar de sobă; paravanul vetrei. 2. (mar.) tranchet; amortizor de şoc. 3. aripă (de trăsură sau automobil); gratie. 4. grătar de siguranţă (ia locomotive si tramvaie); (ferov.) botul locomotivei. fender beam [Tends bi:m] s. 1. (arhil.) traversă oblică. 2. (ferov.) tampon la capătul liniei ferate. fender board [~ bo:d] s. aripă de trăsură. fender bracket [~ ibrakit] s. (auto) suport de aripă. fen duck [Ten d\k] s. (ornit.) raţă sălbatică (Anas sp. si alte specii de raţe sălbatice). fencstella [ifenes'tela, -nis't-] s. (bis.) sacristie.



ferrandine



fenestra [fi'nestra, fa'n-] s. 1. (anal.) fenestra, ureche medie. 2. (zool.) pată transparentă pe aripile unor fluturi. fenestral [fi'nestral] adj. 1. de fereastră. 2. de perforat. 3. cu locuri transparente. fenestrated [fi'nestreitidl adj. v. f e n e s t r a l . fenestration [.fenes'treijan, -nis't-] s. (arhit.) aranjament şi proporţionalitate a ferestrelor la o clădire. fen fire [Ten Taiar] s. flăcăruie (în locuri mocirloase). fengite [Tend3ait] s. (mineral.) moscovit. Fenian [Ti:nian] (irl. ist.) I. s. 1. fenian. 2. garda personală a regelui Finn şi a altor regi antici din Irlanda. II. adj. fenian. Fenianism [Ti:nianizam] s. (ist.) fenianism. fenks [Tenks] s. rămăşiţe din grăsime de balenă. fenland [Tenlamd] s. regiune mlăştinoasă. fenman [Tenman], pl. fenmen [~] s. locuitor al unor ţinuturi mlăştinoase. fennec [Tenek] s. (zool.) fenec, vulpea deşertului (Fennecus zerda). fennel [Tenal] s. (bot.) molură, anason-mare, chimin-dulce, secarea (Foeniculum vulgare). fennel flower [~ .flauar] s. (bot.) chica-voinicului (Nigella damascena). fenny [Teni] adj. mlăştinos, cu smârcuri, mocirlos, băltos. fen runners [Ten irAnaz] s. un fel de patine. fenugreek [Tenjuigrkk] s. (bot.) schinduf (Trigonellafoenum-graecum). feod... v. f e ud... feoff [fef, fi:f] s. v. f i e f . feoffee [fe'fi:, fi:'fi:] s. (ist.) vasal. feoffer [Tefar, 'fi:far] s. v. f e o f f o r . feoffment [Tefmant] s. (ist.) înfeudare, acordare de feudă unui vasal. feoffor ['fefa:'] s. (ist.) senior feudal. feracious [fi'rei/as] aay. (rar) fertil, fecund, roditor, rodnic, productiv. feracity [fi'raesiti] s. (rar) fertilitate, fecunditate. ferae ['fiari:] s. pl. (lat.) fiare, animale sălbatice; animale de pradă. feral1 [Tiaral] adj. 1. sălbatic; neîmblânzit; nedomesticit. 2. (bot.) sălbăticit; de câmp. 3. grosolan, necivilizat. feral2 adj. 1. trist; funebru; lugubru, sepulcral. 2. fatal, mortal. fer-de-Iance [>feada'la:ns] s. (zool.) şarpe din Indiile Occidentale (Bothrops atrox). fere [fiar] s. (înv.) tovarăş, bărbat, soţ; tovarăşă, nevastă, soţie. feretory [Teritari] s. (bis.) 1. raclă, relicvariu; raclă cu moaşte; mormânt al unui sfânt. 2. car funebru, dric. feria ['furia],p/. feriae [Ti:rii:] s. l.pl. zile de sărbătoare (la romani). 2. (bis.) zi obişnuită din săptămână (nici sărbătoare, nici zi de post). ferial ['fiarial, -fer-] adj. care ţine de zilele de lucru. ferine [Tiarain] adj. l.v. f e r a 1 (1) 2. (despre boli) malign. Feringhee [fa'rirjgi] s. (anglo-iiuiian) european. ferity ['feriţi] s. sălbăticie, barbarie, ferocitate. ferly [Ta:li] (înv.) I. adj. 1. îngrozitor, înspăimântător, groaznic, de temut. 2. brusc, neaşteptat; impetuos. 3. minunat; neobişnuit, ciudat, straniu, original. II. s. mirare, surprindere, minune. III. vb. intr. a se mira, a se minuna. ferm [fa;ra] s. 1. (înv.) fermă, moşioară. 2. (înv.) lăcaş, sălaş, locuinţă, reşedinţă. fermata [fea'mcuta] s. (muz.) fermată. ferment I. [Ta:ment] s. 1. ferment, drojdie, maia, dospeală, plămadă; zimină. 2. (chim.) ferment, enzimă. 3. fierbere, frământare, zbucium. II. [fa(:)'menf] vb. A. tr. a provoca fermentarea (cu gen.); a plămădi. B. intr. 1. a dospi, a fermenta; (despre băuturi) a fierbe. 2. (fig.) a se agita; a se irita, a se înfuria. fermentability [fa(:)imenta'biliti] s. fermentabilitate, capacitate de fermentare. fermentable [fa(:)'mentabl] adj. fermentabil, care poate fermenta. fermentation [ifa:men'teijan, -man-] s. fermentaţie, dospire; fierbere (si fig.). fermentation vat [~ vaet] s. (telm.) lin de fermentare. fermentative [fa:'mentativ] adj. care produce fermentaţia. fermentativeness [-nis] s. fermentabilitate, capacitate de fermentare. fermenter [fa(:)'mentar] s. (telm.) lin de fermentare. fermentescible [ifa:man'tcsibl] adj. fermentescibil, capabil de a fermenta. fermeture ['fa:mat/arl s. (mii.) închizător (de puşcă). fermion [Taimion] s. (/iz.) fermion. fermium [Ta:miam] s. (chim.) fermiu. fern [fa:n] s. (bot.) ferigă (Filix sp.). fern beetle [~ rbi:tl] s. (zool.) licurici (Lampyris noctiluca). fern brake [~ breik] s. plantaţie de ferigi. fernery [Ta:nari] s. loc acoperit de ferigi; plantaţie de ferigi. fern-leaf [Ta:nli:f] s. 1. frunză de ferigă. 2. emblema Noii Zeelande. fern-owl [Ta:naul] s. (ornit.) caprimulg, mulge-capre, lipitoare (Caprimulgus europaeus). fern-seed [~si:d] s. (bot.) sporii ferigii. fern shaw [~ /a:] s. desiş de ferigi. fernticle [Tamtikl] s. (fam.) pistrui. fernticled [Ta:ntikld] adj. (fam.) pistruiat, cu pistrui. ferny [Ta:ni] adj. 1. acoperit cu ferigi. 2. ca o ferigă, în formă de ferigă. ferocious [fa'rou/as, fi'r-, fe'r-] adj. sălbatic, barbar, feroce; crud, crunt, nemilos. ferociously [-li] adv. sălbatic, barbar, feroce; crud. ferociousness [-nis] s.v. f e r o c i t y . ferocity [fa'rasiti, fi'r-, fe'r-] s. sălbăticie, barbarie, cruzime, ferocitate. ferrandine [Terandin] s. ferandină (material din lână cu mătase).



 ferrara



ferrara [fe'ra:ra] s. (ist.) un fel de sabie, ferrate ['fereit] s. (chim.) ferat, sare a acidului feric. ferratin [Tercitin] s. (chim., biol.) feratină. ferrel ['feral] s. v. f c r r u 1 c. ferreous [Teriss] adv. v. f e r r o u s . ferret1 [Terit] I. s. (zool.) dihor (Mustela putorius). 2. (si.) cămătar. II. vb. tr. 1. (mai ales to go Mng) a vâna cu dihonii. 2. (şifig.) a adulmeca, a depista, a da peste / de, a descoperi, a scoate la iveală; a cotrobăi, a căuta amănunţit în, a răscoli, a scotoci. 3. to ~ away / out a izgoni (din vizuină). ferret2 s. panglică de bumbac sau mătase. ferreter [Terito1"] s. 1. vânător care vânează cu dihonii. 2. (jig.) persoană cu fler / cu nas fin / cu nas de copoi. ferret eye ['ferit 'ai] s. (fig.) ochi ager. ferriage [Teriid3] s. 1. traversare, transbordare, trecere. 2. taxă de trecere cu bacul. ferric [Terik] adj. (chim.) feric. ferriferous [fe'rifares] adj. care conţine fier. Ferris wheel [Teris .wi:l] s. roată gigantică (în parcul de distracţii). ferrite [Terait] s. (chim., metal.) ferită. ferro-alloy [-ferou'seloi] s. (metal.) feroaliaj, aliaj de fier. ferro-concrete [~'korjkri:t, -'konk-] s. beton armat. ferrocyanide [~'saÎ3naid, -nid] s. (chim.) sare ferocianhidrică. ferrocyanogen [~sai'a3nod3en] s. (chim.) ferocianogen. ferroelectric [~i'lektrik| (/iz.) I. adj. feroelectric. II. ş. substanţă feroelectrică. ferromagnetic [~ma3g'netik] adj. (fiz.) feromagnetic. ferro- prussiate [~'prA/iit] s.v. f e r r o c y a n i d e . ferrotype [~taip] s. (fot.) ferotipie. ferrous [Teres] adj. (chim.) feros. ferrous metal [~ 'metl] s. metal feros. ferous salt [~ 's3:lt] s. (chim.) sare feroasă, ferruginated [fi'ruid^ineitid] adj. feruginos, cu proprietăţile sau de culoarea fierului. ferrugineous [fc'ru:d3inas, fs'r-] adj. v. f e r r u g i n o u s . ferruginous [fe'ru:d3inos, fo'r-] adj. 1. (farm.) feruginos. 2. (chim.) feros. 3. (despre culoare) ruginiu. 4. ruginit. ferruginous duck [~ 'dAk] s. (omit.) raţa-roşie (Aythya nyroca). ferrugo [fi'ru:gou, fo'r-] s. (bor.) rugină. ferrule [rferu:l, -ral] I. s. 1. inel, verigă; mufă, manşon, cerc de metal; manşetă; obadă; bucşă. 2. (ferov.) linie de centură. 3. (mii.) teacă-relcu. II. vb. tr. a pune un inel / o verigă / un cerc de metal la (ceva). ferry [Teri] I. vb. A. tr. to ~ over across a trece / a transporta (pe cineva, ceva) cu bacul / cu barca / cu vaporul peste apă; a trece (un râu etc. cu bacul etc.). B. intr. (despre barcă, vapor) to ~over / across a trece dintr-o parte în alta (a unei ape). II. s. 1. transport, trafic; trecere (dintr-im loc m altul). 2. feribot, pod plutitor, ponton, bac; Charon's ~ barca Iui Caron; to take the ~, to cross the Stygian ~ a-şi da sufletul. 3. loc de trecere cu bacul. 4. serviciu de transport aerian (militar). 5. (jur.) drept de trecere sau transportare; taxă de trecere sau transportare, podărit. ferry-boat [~bout] s. v. f e r r y (II, 2). ferry bridge [~ brid3] s. 1. (ferov.) transbordor; pod plutitor, bac; feribot. 2. (mar.) doc plutitor, mobil. ferry house [~ haus] s. 1. casa cantonierului de la podul plutitor / canton. 2. doc plutitor acoperit. ferryman [Terimon, -msen],/;/. ferrymen ['ferimon, -men] s. podar, luntraş de la bac. ferry pilot ['feri .pailst] s. (av.) pilot care conduce avioanele de la uzină la aeroport. fertile [Toitail, amer. -til] adj. 1. fertil, roditor; îmbelşugat, abundent, bogat (si fig.); ~ in resources bogat în zăcăminte (minerale); a race ~ in genius un popor care a dat multe genii. 2. (despre seminţe) eu putere de germinaţie; fecund. 3. care aduce fertilitate. fertility [fo':tiliti] s. 1. fertilitate, rodnicie; abundenţă, belşug. 2. (fig.) bogăţie (a fanteziei etc.) fertilizable [Toitiilaizobl] adj. fertilizabil. fertilization [ifoitilai'zeifrn, -li'z-] s. 1. îngrăşare (a solului), fertilizare. 2. (biol.) fecundare, însămânţare. fertilize [To:tilaiz] vb. tr. 1. a fertiliza, a îngraşă (solul). 2. (biol.) a fecunda, a însămânţa. fertilizer [Ta:tilaizor] s. 1. (agr.) îngrăşământ artificial, îngrăşământ chimic. 2. (bot.) agent polenizator, fertilizer manure [~ ni3inju3r] s. (agr.) îngrăşământ (animal). ferula [Terjulo], pl. ferulae [-li] s. (ist.) sceptru (al împăraţilor bizantini). ferule [Teru:l, amer. şi -rju:l, -ii] I. s. linie, nuia, varga (pentru pedepsirea şcolarilor); to be under the ~ a) a se găsi / a fi sub supravegherea cuiva, a fi în subordinele cuiva; b) a fi şcolar / ucenic / învăţăcel, a fi la şcoală / la învăţătură. II. vb. tr. a bate / a lovi cu nuiaua. fervency [Tsivansi] s. înflăcărare, însufleţire, ardoare, fervoare; sârguinţă; avânt. fervent ['fsivant] adj. fervent, înflăcărat; înfocat; impetuos; ~ desire dorinţă înflăcărată / arzătoare; ~ Iove dragoste fierbinte / puternică; ~ lover un îndrăgostit căruia i s-au aprins călcâiele; ~ hatred ură neîmpăcată / implacabilă. fervently [-li] adv. fervent; cu înflăcărare, cu ardoare, cu pasiune; stăruitor. fervid [To:vid] adj. 1. înflăcărat, înfocat, fervent. 2. (poetic) fierbinte, aprins; fervidly [-li] adv. cu înflăcărare, cu aprindere. fervour [To:vor] s. 1. ardoare, înfocare; zel; pasiune, patimă. 2. zăpuşeală, fierbinţeală, arşiţă, zăduf. Fescennine ['fesanain, -nin] î. adj. (despre versuri) obscen, grosolan, pornografic. II. s. 1. (ist. Romei) locuitor din Fescennia. 2. poezie pornografică / obscenă.



356



fescue [Teskju: ] s. 1. baghetă (pentru tablă, luirtă). 2. (bot.) diferite ierburi din genul Festuca. fescue grass [~ gra:s] s. (bot.) păiuş (Festuca sp.). fest [fest] s. (înv) 1.chef, veselie,petrecere,libaţiune.2.întrecere,sportivă,competiţie. 3. (amer.) în substantive compuse aduce o nuanţă-de intensitate: de ex.; castfest masă copioasă, masă îmbelşugată; pepfest reuniune sportivă cu participare numeroasă; slugfest meci de box îndârjit. festal [Testl] adj. 1. de sărbătoare, sărbătoresc, festiv. 2. vesel, voios. 3. în sărbătoare, care nu lucrează. fester [Testa1"] I. vb. A. intr. 1. (despre răni) a supura; a coace. 2. a putrezi; a se strica. 3. (fig., despre invidie etc.) a fierbe, a clocoti. B. tr. a face să supureze (o rană). II. s. I. rană purulenta. 2. supuraţie, coacere; coptură. festering [Testorirj] adj. (despre răni) care supurează, purulent. festival [Testaval, -tiv-] s. 1. (muz. etc.) festival. 2. sărbătoare (naţională etc.), festivitate; harvest ~ sărbătoarea recoltei / a secerişului. 3. petrecere, chef, ospăţ; to hold / to keep / to make ~ a face chef, a petrece, 4. (aţr.) sărbătoresc, festiv; ~ day zi de sărbătoare, zi festivă / sărbătoreasca. festive ['festiv] adj. 1. festiv, sărbătoresc; the ~season sărbătorile Crăciunului. 2. vesel, voios. 3. petrecăreţ, chefliu. festively [-li] adv. festiv; vesel. festiveness [-nis] s. caracter festiv. festivity [fes'tiviti] s. 1. veselie, voioşie, bucurie. 2. (mai ales pi.) festivitate, sărbătoare, solemnitate. festoon [fes'tum] I. s. 1. feston; ghirlandă. 2. (arhit.) ornamentaţie în formă de ghirlandă. II. vb. tr. a împodobi cu ghirlande. fetal [Ti:tl] adj. (ca) de făt /.fetus, fetation [fr'teijan] s. v. f o e t a t i o n . fetch1 [fet/] I. vb. A. tr. 1. a aduce (înapoi), a se duce să aducă; go and ~du-te şi adu; to send to ~ a trimite după; to ~ a doctor a aduce un medic. 2. a stârni, a provoca, a face să curgă (lacrimi, sânge). 3. a impresiona, a fermeca, a încânta; a irita; to ~ the audience a impresiona publicul, a trece rampa. 4. a raporta, a aduce; a obţine (un preţ); these goods ~ a high price aceste mărfuri se vând pe un preţ bun. 5. a da, a arde, a trage (o lovitură, un pumn); to ~a blow to smb. a-i căra cuiva un pumn, a-i trage una zdravănă. 6. a interesa, a atrage; he ~es the girls are mare succes la fete. 7. a coborî, a face să coboare (preţurile etc.). 8. to ~ down a doborî, a distruge (un avion etc.); to ~ out a scoate în relief, în evidenţă, la iveală; to ~ up «) a vărsa, a voma, a da afara; b) a egala, a ajunge (pe-cineva); c) a recupera, a ree|ştiga; d) a aminti, a pomeni, a reaminti (de). ♦ to ~ a circuit / compass a) a ocoli, a înconjura mult, a hoinări b) (fig.) a bate câmpii, a o lua pe ocolite sau pe departe; to ~one's breath a-şi trage (cu greu) răsuflarea; to ~ and carry news a colporta ştiri, a purta vorba de colo până colo. B. intr. 1. (despre câinii de vânătoare) a aduce vânatul, a aporta; ~! aport! 2. a umbla după ceva; to ~ and carry a face munci de mică importanţă, a presta servicii inferioare. 3. a aduna morţii. 4. a sosi, a ajunge. 5. to ~ about a ocoli, a o lua pe departe; to ~ away a scăpa, a se debarasa, a se smulge; to ~ through a) (mar.) a ajunge în port (în ciuda avariilor etc.); b) (fam.) a o scoate la capăt, a sfârşi cu necazurile; to ~ up a) a apărea, a se ivi, a ajunge, a sosi; b) a se opri; (amer.) a isprăvi, a termina, a sfârşi; c) (dial.) a-şi reveni, a se înzdrăveni, a se întrema, a se simţi mai bine. II. s. 1. şiretlic, vicleşug, truc. 2. (mar.) calea vântului; it was a far ~ to Stepney era ca>; lungă până la Stepney. 3. (înv.) efort mare. fetch2 s. strigoi, spirit. fetcher [Tetj3r] s, 1. căutător; ~and carrier a) servitor, slugă; om de alergătură; b) (fig.) slugă, sclav, femeie la toate. 2. câine de'aport. 3. (amer.) ispită, momeală, tentaţie. fetching [Tct/inJ adj. (fam.) atrăgător, seducător, captivant, fermecător, impresionant. fetchingly [-li] adv. seducător; captivant. fete [feit] (jr.) I. s. 1. sărbătoare; celebrare, solemnitate. 2. (zi) onomastică. II. vb. tr. a sărbători (pe cineva), a celebra. fete champetre [~/an'pctr] (fr.) s. petrecere câmpenească, chermesă, picnic. fete day [~ del] s. (zi) onomastică, ziua numelui. fetid ['fetid, Ti-] adj. fetid, rău mirositor, puturos. fetidity [fe'tiditi, fi:-] s. miros urât, duhoare, putoare. fetidness [Tctidnis, Ti:-] s. v. f c t i d i t y. fetish [Ti:ti/, Te-] s. 1. fetiş, amuletă. 2. (fig.) idol; fetiş. fetishism [-iz^m] s. fetişism, fetishist [-ist] s. fetişist. fetishistic [-istik] adj. fetişist. fetlock [Tetbk] s. smoc de păr de la chişiţa cailor; (sl.) hairy about / at / in the ~s necioplit, bădăran, rău crescut, mitocan, fără cei şapte ani de-acasă, grobian. fetlow [Tetlou] s. (vet.) abces (la copita unei vite). fetor [Ti:t3r] ş. (med. etc.) miros urât, putoare, duhoare. fetter [Tetor] I. fetters [Tetozj s. pi. 1.fiare,cătuşe. 2. (jig.) cătuşe, legături; constrângere; (prov.) no man loves his ~s, be they made of gold nimănui nu-i plac lanţurile, chiar de-ar fi făurite din aur. II. vb. ir. 1. a pune în lanţuri / în fiare. 2. (fig.) a încătuşa. fetterless ['fetalis] adj. liber, descătuşat (şifig). fetterlock [Tetsbk] s. piedică pentru cai. fettle ['feti] I. s. condiţie fizică, formă; in good ~ în condiţie (fizică) bună, în forniă; in fine ~ în formă bună. II. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi. 2. (dial, sau tehn.) a repara, a îndrepta, a pune în ordine. 3. (metal.) a căptuşi (cuptorul). B. intr. (dial.) a se agita (cu diverse treburi). fetus [Ti:tos] s. v. f o e t u s. fetwa(h) [Tetwa] s. (arab) hotărâre a unui muftiu.



 357



feu [fju:] s. (scot., jur.) 1. arendă perpetuă cu renta fixă. 2. pământ luat definitiv în arendă. feud1 [fju:d] s. vrajba, dihonie, duşmănie veche (adesea moştenită) între clanuri sau familii; deadly ~ duşmănie, ură neîmpăcată; to be at ~ with smb. a fi în duşmănie / în vrajbă cu cineva, a se duşmăni; to be at deadly ~ with smb. a se duşmăni de moarte cu cineva; to sink a ~ a se împăca. feud2 s. (ist.) feudă, fief. feudal [Tju:dpl] adj. (ist.) feudal. feudalism [-lizsm] s. (ist.) feudalism. feudalist [-list] s. 1. feudal. 2. adept / partizan al regimului feudal. feudalistic [fju:dd'istik] adj. feudal. feudality [fjm'dreliti] s. (ist.) 1. feudalism. 2. feudă, fief. feudalization [rfju:d3lai'zei/3n, -dali'z-] s. (ist.) feudalizare, transformare în vasali. feudalize [Tjurdslaiz] vb. tr. 1. a feudaliza, a introduce sistemul feudal în. 2. a transforma în vasali. feudal lord ['fju:dal b:d] s. (ist.) senior feudal. feudal system [~ 'sistim] s. (ist.) sistem feudal, orânduire feudală, feudalism. feudatory [Tju:d3t3ri] (ist.) I. adj. vasal, supus, subordonat. II. ş. 1. vasal, feudal. 2. feudă. 3. stat vasal. feu de joie [pronunţia franceză] s. (jr.) salve sărbătoreşti. fever ['fi:V3r] I. s. 1. febră, călduri, temperatură; friguri; brain ~inflamaţie cerebrală; to have a ~ a avea febră, a avea friguri / temperatură; his ~ has returned i-a revenit febra, i-au revenit frigurile; to be in a ~ a fi agitat. 2. agitaţie, excitaţie nervoasă; nerăbdare; dor, nostalgie; goană (după ceva). II. vb. A. tr. a cauza, a provoca febră (cuiva). B. i»ţr. a avea febră, a avea temperatură, a fi scuturat de friguri. fever blister [~ -blista1"] s. (med.) herpes care apare în timpul unei febre. fever-cooling [~>ku:lirj] adj. (med.) care potoleşte frigurile, febrifug. fevered [Ti:v3d] adj. febril; agitat, excitat, iritat; — imagination imaginaţie înflăcărată. feverfew [Tirvsfju:] s. (bot.) granat (Chrysanthemum parthenium). fever fit [~ fit] s. (med.) acces de friguri, febră. fcverheat [~hi;t] s. 1. (med.) febră, temperatură, călduri. 2. (fig.) punct de înaltă tensiune; încordare maximă; his curiosity was at ~nu mai putea de / ardea de / murea de curiozitate. fever-hospital [~ihospitl] s. spital de boli contagioase. feverish [Ti:v5ri/] adj. 1. febril, cu friguri; (med.) ~symptoms simptome febrile, stare febrilă. 2. agitat, iritat, excitat, neliniştit. 3. (despre locuri) bântuit de friguri, feverishly [-H] adv. febril, cu febrilitate. feverishness [-nis] s. (med.) stare febrila, febrilitate (şifig.). fever sore [Tirva so:r, ~sD9r[ s. v. f e v e r b l i s t e r . fever-stricken [~ars of his life ultimii câţiva ani ai vieţii sale; during the last / next ~ days zilele acestea; he is a man of ~ words nu e prea vorbăreţ din fire; e un ora tăcut, e zgârcit la vorbă; with ~ exceptions cu puţine excepţii; trains every ~ minutes trenuri la interval de câteva minute; every ~ hours la interval scurt; every ~days fiecare a doua sau a treia zi, la interval de câteva zile; these ~ minutes of conversation aceste câteva minute de conversaţie; his visitors are ~ are rar oaspeţi, puţină lume îl vizitează; we are very ~, still ~er than yesterday suntem foarte puţini, mai puţini încă decât ieri; his days are ~ zilele îi sunt numărate; such occasions are ~ asemenea ocazii sunt rare. 2. a ~ câţiva, câteva, niscai, niscaiva, ceva; I know a ~ people who cunosc câteva persoane care; I have only a ~ pounds am numai câteva lire, nu am decât câteva lire; a ~ more încă câţiva, încă câteva; quite a ~, not a -destul de mulţi, destul de multe, destui, destule; he had a good ~enemies avea destui duşmani, avea mulţi duşmani; in a ~ minutes peste câteva minute; a ~ minutes after six la şase şi câteva minute, câteva minute după şase; just a ~ doar vreo câţiva, doar vreo câteva; ceva, puţini. II. pron. nehot. 1. puţini, puţine, vreo câţiva, câteva; many are called, but ~ chosen mulţi chemaţi, dar puţini aleşi; ~ of them have travelled puţini dintre ci au voiajat; there are very ~ of us suntem puţini, puţin numeroşi; there are very ~ of us who can remember it puţini dintre noi îşi mai amintesc de aceasta; ~ are of this opinion puţini sunt de această părere; some ~ of the survivors câţiva dintre supravieţuitori; some ~ of us remained to chat câţiva dintre noi rămaseră la taifas. 2. a ~ câţiva, câteva; unii; unele; I know a ~ of them cunosc pe câţiva / pe unii dintre ei; we shall be a ~ vom fi doar câţiva; a ~ of us câţiva, unii dintre noi; a good ~ of the inhabitants o bună parte dintre locuitori; (fa/n.) there were a good ~ of them nu erau puţini; quite a (sau not a ~) have heard of it destul de multă lume a auzit de acest lucru, fewer [Tju(;)3r] adj. (comp. de la f c w) mai puţini, mai puţine; I have ~ books than you am mai puţine cărţi decât tine. fewness [Tjuinis] s. puţinătate, număr mic, sărăcie; raritate, fey [fci] adj. (scot.) 1. muribund, sortit morţii, pe moarte. 2. tulburat, înfierbântat, care aiurează, cu mintea tulbure, fez [fez], pl. fezes [feziz] s. fes. fiacre [fi'a:k9r] s. (fi.) birjă, trăsură de piaţă; cupeu. fiance [fi'amsei, fi'o:ns- şi pronunţia franceză] s. (fi.) logodnic, fiancee s. (fr.) logodnică. Fianna Fall [Ti:Qna To:l] s. (irl.pol.) partidul lui De Valcra (1882-1975). fiasco [fi'asskou] s. fiasco, eşec, insucces.



fiddle



fiat [Taizet, Tăiat] (lat.) I. s. autorizaţie; decret, ordin, ordonanţă. II. vb. tr. a sancţiona, a autoriza; a consimţi la. III. adj. autorizat, pornit din ordin. fiat money [~ imAni] s. (amer. ec.) hârtie monedă / fără acoperire / cu curs forţat. flat value [~ «vaslju:] s. (ec) curs forţat. fib1 [fib] (fam.) I. s. minciună, gogoaşă, neadevăr. II. vb. intr. a minţi, a spune minciuni, a se bărbieri. fib2 I. s. lovitură (la bo* etc.). II. vb. tr. a lovi, a snopi în bătaie, a burduşi. fibber [fibs'"] s. (fam.) mincinos, unul care taie piroane, bărbier. fibre [Taib3r] s. 1. fibră, filament, fir; fibră lemnoasă, ţesătură; asbestos ~ fibră sau ţesătură de azbest; cellulose / rayon ~ fibră (de mătase) artificială; flax ~ fir de in. 2. (bot.) rădăcină adventivă. 3. (anat.) fibra. 4. (fa/n.) structura, constituţie; caracter. 5. (fa/n.) putere, energie. fibreboard [~ibo:d, -.bood] placa din fibre (celulozăpresată), placăfibrolemnoasă;P.F.L. fibred [Taibad] adj. 1. fibros, filamentos. 2. (în cuvinte compuse) cu fibra, cu firul; finely— cu firul fin, cu fibra fină etc. fibreless [Taibalis] adj. 1. fără fibră. 2. (fam.) fără caracter; lipsit de energie. fibriform ['faibrifo:m] adj. fibros; fibriform, în formă de fibră. fibril [Taibril] s. 1. (anat.) ramificaţie fina a fibrelor (musculare sau nervoase). 2. (bol.) radiculă. 3. fibrilă, fibră mică, filament. fibrillar [~3r] adj. fibrilar. fibrillation [.faibri'lci/^n, ifibri-] s. 1. (med.) fibrilaţie. 2. (tehn.) fibrilare. fibrillose ['faibrilous, 'fib-] adj. (bot.) fibrilat, prevăzut cu fibre. fibrin [Taibrin] s. (chim.) 1. fibrină. 2. (şi plant sau vegetable ~) gluten. fibrinogen [fai'brin3d3en] s. (biol.) fibrinogen. fibroblast [ Tai bra-bl zest] s. (anat.) fibroblast. fibroid [Taibroid] I. adj. fibros, filamentos. II. s. (med.) tumoare fibroasă, fibrom. fibroin [Taibrouin] s. (biol., chim.) fibroină. fibroma [fai'broumoLp/. fibromata [-ta] s. (med.) fibrom. fibrosis [fai'brousis] s. (med.) degenerescentă fibroasă. fibrous [Taibrss] adj. 1. fibros, filamentos; aţos. 2. (fig.) tare, vânjos, vânos, călit, oţelit. fibrousness [-nis] s. calitate fibroasă (a unui ţesut etc.). fibro-vascular [Taibrou'vasskjute1"] adj. (bot.)fibro-vascular,alcătuit din celule şi fibre. fibster [Tibst3r] s. (fam.) mincinos, om care spune braşoave / gogoşi, bărbier. fibula [Tibjufo],pl. fibulae [Tibjuli:] sau fibulas ['fibjulaz] s. 1. (anat.) peroneu. 2. (ist.) fibulă, broşa, agrafa. fibular [Tibjubr] adj. (anat.) peronier. ficelle [fi'sel] (jr.) I. adj. (text.) natur, crud. II. s. (sl.) şmecherie, truc, matrapazlâc. fichu ['fi(:)/ju: şi pronunţia franceză] s. (fr.) batic, fişiu. fickle [Tiki] adj. nestatornic, inconstant, schimbacios, instabil, nestabil, schimbător; capricios; ~ friends prieteni de ocazie / nestatornici; ~ weather vreme schimbătoare, timp variabil. fickle-minded [~'maindid] adj. capricios; nehotărât. fickleness [Tiklnis] s. nestatornicie, inconstanţă, nestabilitate, instabilitate; neseriozitate; fire capricioasă. fico [Ti:kou] s. 1. sfârlă, bobârnac, plesnitură din degete. 2. lucru neînsemnat (v. şi f i g 1 3). fictile [Tiktail, amer. -til] adj. 1. ceramic, de argilă, de lut. 2. de olărie. 3. plastic, moale, care poate fi modelat. fictile earth [~ a:0] ş. argilă plastică. fictility [fik'tiliti] s. (mec.) plasticitate (a materialelor). fiction ['fik/pn] s. 1. ficţiune; născocire, scornire. 2. închipuire, imaginaţie; by ~ of the mind, works of ~romane, literatură imaginativă. 3. ficţiune, presupunere, prezumţie. 4. (mai ales polite ~) minciună convenţională. 5. (jur.) ficţiune de drept, presupunere, prezumţie relativă. fictional [-^1] adj. 1. fictiv; născocit, scornit. 2. imaginativ, de domeniul închipuirii / ficţiunii / imaginaţiei. fictionalize [-alaiz] v. tr. a romanţa. fictionalized biography [Tik/an^Iaizd ba'iDgrsfi] s. biografie romanţată. fictioneer [ifik/a'nia1"] ş. (amer.) scriitor (prolific) de beletristica. fictionist ffikfanist] s. povestitor, prozator, nuvelist sau romancier. Actionize [Tikjanaiz] vb. tr. 1. a literaturiza, a parafraza, a da o formă literară (unei întâmplări etc.). 2. a trata drept ficţiune / închipuire, 3. a romanţa. fiction monger ['fik/an 


 fiddle bow



un rol principal / însemnat / de conducere; to play second ~a) (muz.) a cânta (la) vioara a doua; b) a juca un rol secundar, a fi pe linie moartă, a nu face marc lucru; to play third ~ a fi a cincea roată la căruţă, a nu face (nici) cât o ceapă degerată, a nu juca nici un rol. 2. (mar.) masă de ruliu; fileu, reţea, dispozitiv care împiedică lucrurile să cadă de pe masă din cauza legănării vasului. II. vb. A. intr. 1. (fam.) a cânta la vioară, a fi lăutar saw scripcar. 2. a se agita, a se frământa, a se învârti de colo până colo, a se afla în treabă, a se fâţâi; they ~d with their hats îşi frământau în mână pălăriile. 3. (box) a face câteva mişcări la începutul reprizei. 4. to ~ about a tăia frunze la câini; a umbla teleleu (Tănase) sa» haimana sa» de colo până colo (fără rost); to ~ at a se juca cu, a se distra cu; he ~s with painting îşi petrece vremea cu pictura, mâzgăleşte şi el, face pe pictorul. B. tr. 1. (fam.) a cânta (ceva) la vioară. 2. (sl.) a trage pe sfoară, a păcăli, a duce (cu preşul), a înşela, a îmbrobodi. 3. to ~away a risipi, a toca, a cheltui zadarnic, a azvârli pe fereastră; he ~d away his time and strength şi-a irosit timpul şi banii. III. interj. prostii! fleacuri! bancuri! aiurea! fiddle bow [~ bouj s. (muz.) arcuş. fiddle case [~ keis] s. cutie de vioară. fiddlededee [~di'di:] interi, v. f i d d l e (III). fiddle drill [~ dril] s. (tehn.) vrilă cu coardă. fiddle-faced [~ ifeist] aay. (si.) 1. cu faţa lungă, slab, scofâlcit. 2. solemn, serios, demn, ţeapăn. 3. trist, posomorât, posac, mohorât. fiddle-faddle [~ifaedl] (fam.) I. s. 1. fleacuri, prostii, tâmpenii, baliverne, aiureli, absurdităţi; flecăreală, pălăvrăgeală, trăncăneală. 2. bârfitor, clevetitor. 3. trântor, trândav, leneş. II. adj. prostesc, absurd, fără importanţă, neînsemnat, de nimic. III. vb. intr. 1. a trăncăni, a spune vrute şi nevrute. 2. a se afla în treabă, a-şi vârî nasul unde nu-i fierbe oala. 3. a-şi pierde vremea cu fleacuri. IV. inter/ v. f i d d l e (III). fiddle-head [~hed] s. (mar.) motiv decorativ sculptat la prova corăbiilor. fiddle-headed [~ihedid] adj. 1. de forma unei viori. 2. (fam.) prost; gol, găunos, care n-arc nimic în cap. fiddle maker [~ .meiko1] s. (muz.) lutier. fiddle-pattern [~.pxtan] aay. în formă de vioară. fiddler [Tidbr] s. viorist, scripcar, cobzar, lăutar (care ae obicei canta pe stradă); (prov.) if you dance you must pay the ~ dacă ai intrat în horă, trebuie să joci. fiddler-fish [Tidtafif] s. (iht.) peste din India de vest (Rliinobatus percelleus). Fiddler's Green [Tidbz 'gri:n] s. («tar. pop.) raiul marinarilor şi al vagabonzilor, cu femei, băutură şi cântece; ţara unde curge lapte şi miere. fiddle-shaped [Tidljeipt] adj. în formă de vioară. fiddlestick [~stik] I. s. arcuş; (fam.) I don't care a ~ puţin îmi pasă, mă doare în cot. II. inter/', pi. ~s v. f i d d l e (III). fiddle strings [~ istrirjz] l.s.pl. strune, coarde de vioară; (rar) to fret oneself to ~ a se istovi, a se omorî cu firea, a-şi amărî viaţa / zilele. II. inter/, v. f i d d l e (III). fiddley [Tidli] s. (mar.) deschizătură în partea de sus a magaziei. fiddley horse [~ ho:s[ s. (mar. sl.) sala maşinilor sau a motoarelor. fiddling ['ficblirj] I. adj. (fam.) 1. gol, deşert; de nimic, uşuratic; frivol, ocupat cu fleacuri / cu prostii. 2. mărunt, meschin; fără importanţă, neglijabil. II. s. 1. cântatul la vioară. 2. (poligr.) broşare, cusutul fasciculelor. fidelity [fi'dcliti, fai'd-] s. 1. fidelitate, credinţă, loialitate; fidelitate conjugală; ~ to one's principles constanţă / credinţă / fidelitate faţă de principiile sale. 2. exactitate, veracitate, precizie,fidelitate,corectitudine, conformitate. 3. sinceritate,fidelitate,adevăr, veracitate. 4. (tel.) fidelitate. fidelity bond [~ bond] s. (ec.) garanţie, gaj luat de patron pentru eventuala necredinţă a angajatului. fidfad l'fidfaed] adj., s. v. f i d d l e - f a d d l e d , IDfidget [Tid3it, amer. si -et] I. s. 1. (adeseori la pi.) agitaţie, nelinişte, stare agitată, tulburare, neastâmpăr; nervi, draci, nevricale, istericale; (fam.) to give smb. the ~ a călca pe cineva pe nervi, a scoate pe cineva din fire / din pepeni, a face nervi cuiva. 2. persoană neliniştită, nervoasă, neastâmpărată, titirez, sfârlcază. 3. ceva care se mişcă neîncetat, sfârlează, titirez. 4. mişcare neîncetată. 5. foşnetul unei rochii etc. II. vb. A. intr. 1. (si to ~ about) a se agita, a nu sta locului; to ~ with smth. a se juca cu ceva, a examina nervos ceva; don't ~ stai locului; nu te mai bâţâi. 2. a fi neliniştit / agitat; a-şi face griji. B. tr. 1. a enerva. 2. a nelinişti (pe cineva), a tulbura, a pune pe jăratic. 3. a nu da pace (unui lucru), a se juca sa» agita neîncetat cu, fidgeter [-or] s. persoană nervoasă / neastâmpărată, pachet de nervi. fidgetiness [-inis] s. nelinişte, neastâmpăr, nervozitate, frământare. fidgety [-i] adj. neastâmpărat, agitat, neliniştit; îngrijorat. fidibus ['fidibos] s. sul de hârtie cu care se aprind lumânările sau pipa. fidicinal [fi'disinpl] adj. (muz.) referitor la (instrumentele de) coarde. Fido [Taidou] s. (av.) dispozitiv de înlăturare a cetii de pe terenul de aterizare (prin lămpi cu petrol). fid pin ['fid pin] s. v. f i d (2). fiducial [fi'dju:/iol, -sial, amer. -/sl] adj. 1. conic. 2. de încredere, demn de încredere. 3.încrezător. fiduciary [fi'djui/iari, -sio-[ I. adj. 1. (demn) de încredere, bazat sau întemeiat pe încredere. 2. referitor la încredere, confidenţial; ~ capacity / power putere izvorâtă din încredere. 3. fiduciar, întemeiat pe încredere generală. II. s. curator, epitrop, tutore, persoană de încredere. fiduciary money [~ -niAni] s. (ec.) monedă fiduciară sau de hârtie. fiduş Achates [Taidas o'keitiiz] s. (lat.) prieten credincios; om de încredere; sprijinitor. fie [Tai] interi, ruşine! pfui! ~ upon you, ~ for shame ruşine!; to cry ~ upon smb. a face de ruşine, a dezonora, a face de două parale. fief [fi:f] s. (ist.) fief, feudă, proprietate feudală.



358



field [fi:ld] I. s. 1. câmp; întindere mare de pământ; lan, ogor; izlaz, păşune, fâneaţă; a ~ of wheat un Ian de grâu; (prov.) ~s have eyes and hedges ears gardurile au ochi şi zidurile urechi. 2. (mai ales pi., adesea poetic) câmpie, şes, câmpuri, întinsul câmpiei; ţară, împrejurimile unui oraş; the Elysian ~s câmpiile elizee, raiul, paradisul. 3. (adesea pi.) întindere, cuprins, suprafaţă, întins (al /narii, al cerului, de gheaţă, zăpadă etc.); (poetic) the ~s of air văzduhul, aerul, nemărginitul cerului; the liquid ~s marea, oceanul, talazurile, tălăzuirca mării. 4. (fig.) câmp, domeniu, cuprins, întindere; in the whole ~ of our history în tot cuprinsul istoriei noastre; this is a wide ~ of speculation aceasta lasă câmp liber speculaţiei, aceasta reprezintă un vast domeniu de speculaţie; ~ for investigation câmp de cercetări. 5. domeniu, câmp de activitate, carieră, specialitate; to leave smb. a clear ~ a lăsa cuiva câmp liber de acţiune; he is eminent in his ~ e o somitate în specialitatea lui. 6. (opt.) câmp de vedere sa» de observaţie; it filled the ~ of the telescope a acoperit tot câmpul de observaţie al telescopului. 7. (electr.) câmp electric; magnetic ~câmp magnetic. 8. (geol., mineral.) câmp, teren, bazin, regiune bogată în zăcăminte; coal ~ bazin, teren carbonifer; diamond ~ câmp diamantifer; gold ~ câmp, teren aurifer; oii ~ câmp / teren petrolifer, schelă de petrol. 9. (si battle ~) câmp de bătălie / de luptă / de bătaie; army in the ~ armată în acţiune; to hold / maintain the ~ a nu ceda terenul, a nu se da bătut, a lupta înainte; (fig.) he left his rival in possession of the ~ a părăsit câmpul de bătaie, s-a dat bătut, s-a recunoscut învins; to conquer the ~ a cuceri câmpul de bătaie, a ieşi învingător în lupte; fair ~ and no favour condiţii egale de luptă; another Richmond in the ~, there are two Kichmonds in the ~ s a ivit un potrivnic / un rival I un concurent neaşteptat. 10. luptă, bătălie, bătaie, încleştare; to enter / to take the ~ a începe lupta; to keep the ~ a continua lupta, a nu se da bătut; in the ~ în luptă, în încleştare; a hard-fought ~ o bătălie grea / înverşunată / aprigă; to leave the ~ a părăsi lupta; to lose the ~ a ieşi învins / bătut dintr-o luptă. 11. teren, loc de activitate; three geologists were sent into the ~ au fost trimişi trei geologi pe teren. 12. teren destinat (special) unui anumit scop; circus ~ loc rezervat pentru instalarea circului; (av.) flying ~ teren de decolare, aerodrom. 13. (sport) teren sportiv, teren de sport; teren de fotbal etc. înconjurat de pistă. 14. (sport) jucătorii, concurenţii sau participanţii la un meci sau concurs; a good ~ participare bună, concurenţi mulţi şi de valoare; (la rugbi) to run through a broken ~ a pătrunde printr-o spărtură a liniei adverse; (la curse) to bet against the ~ a paria pe un cal câştigător, a merge pe un cal; (la curse) to back the ~ a paria împotriva favoritului. 15. (auto, herald., monism.) fond. 16. (cine­ getica) grupul vânătorilor; câinii hăitaşilor; to lead the ~ a fi în fruntea vânătorilor. II. adj. 1. (sport) de câmp, în aer liber; de teren (nu de pistă). 2. (agr., zool.) de câmp, câmpenesc. 3. referitor la pământ. III. vb. A. tr. 1. a expune acţiunii soarelui şi aerului. 2. (sport) a respinge (mingea); a opri sau prinde (mingea, la crichet, base-ball). 3. (sport) a alinia (o echipă); to ~ a weak team a alinia o echipă slabă. B. intr. 1. (sport) a fi jucător de câmp (la crichet, rugbi, base-ball). 2. (curse) a paria împotriva favoritului. field agent [Ti:ld icid3snt] s. agent de schimb pentru terenuri. field allowance f~ ailauons] s. (/nil.) soldă suplimentară, alocaţie de campanie. field angle [~ >a;ngl] s. (fot.) unghi de câmp. field artillery [~ a:itibri] s. (mii.) artilerie de câmp. field axis [~ lasksis] s. (fiz.) ax magnetic. field bag [~ basg] s. (mil.) raniţă. fieldball [Tiildba:!] s. (amer. sport) joc care combină elemente de fotbal, baschet şi handbal. field basil ['fi:ld iba:zl] s. (bot.) cimbru, planta din genul Satureja. field battery [~ ibastari] s. (mil.) baterie de câmp. field bed [~ bed] s. 1. (/nil.) post de campanie. 2. pat cu baldachin. field book [~ buk] s. (geol.) carnet de note cadastrale; carnet de teren. field clerk [~ kla:k] s. (mil.) funcţionar al armatei active. field company [~ ikAinpani] s. (/nil.) companie de pionieri. field corn [~ ko:n] (amer.) porumb furajer. field-cornet [~.ko:nit] s. magistrat municipal în Africa de Sud; judecător de pace. field court-martial [~ 'ko:tima:)3l] s. (mil.) curte marţială (pe câmpul de lupta). field crop [~ krop] s. (agr.) cultură de câmp. field current [~ ikArant] s. (electr.) curent de excitaţie. field-day [~dei] s. 1. zi în aer liber; zi de excursii; zi de teren; excursie a prietenilor naturii etc. 2. picnic, garden-party, petrecere; zi de gală. 3. zi memorabilă / de pomină; zi mare, zi de sărbătoare. 4. zi de mare agitaţie; dezbateri importante. 5. (amer. sport) zi de competiţii atletice, ziua atletismului. 6. (mil.) zi de aplicaţii tactice pe teren. 7. (mar.) curăţenie generală. field dog [~ dog] s. câine de vânătoare, prepelicar. field-dressing [-idresirj] s. (/nil.) trusă sanitară de campanie. field driver [~ draivar] s. (amer.) paznic de câmp. field duck [~ dAk] s. (omit.) spurcaci (Otis tetrax). field duty [~ idju:ti] s. (mii.) serviciu în armata activă. fielded [Ti:ldid] adj. (poetic) angajat în luptă. field engine ['fi:ld icna^in] s. (agr.) tractor. field engineer [~ lena^i'nio'] s. 1. şef de şantier, executant de lucrări. 2.pl. (/nil.) trupe de pionieri. fielder [Ti:ld3r] s. 1. (sport) lucrător de câmp; bun jucător de câmp (mai ales de base-ball si crichet). 2. ajutor de boiangiu. 3. (sport) parior de curse care contrează pariurile altora. field events ]'fi:ld iivents] s. pl. (sport) probe atletice de aruncări şi sărituri. fieldfare [~feor] s. (omit.) cocoşar (Tardus pilaris). field fortification [~ ifo:tifi:keij3n] s. (mil.) fortificaţii uşoare de câmp. field frame [~ frcim] s. (electr.) carcasă magnetică. field-glass [~gla:s] s. 1. binoclu de câmp. 2. lentilă de microscop, de lunetă sau de telescop.



 359



field-grey [~grci] s. culoare gri-verzui a uniformelor de campanie. field-gun [~gAn] s. (/nil.) tun de câmp. field hand [~ hand] s. (amer.) muncitor agricol. field hockey [~ .h^ki] s. (sport) hochei pe iarbă. field-hospital [~'hospitI] s. (mil.) spital de campanie. field house [~ haus] s. (sport) magazie de materiale, vestiar lângă un teren sportiv. field-ice [~ais] s. câmp de gheaţă. field intensity ['fi:Id initensiti] s. (electr.) intensitate a câmpului. field intensity meter [~ 'mi:tar] s. (electr.) măsurător al intensităţii câmpului. field joint [~ d3oint] s. (tehn.) îmbinare de montaj. field judge [~ d3Adj] s. (sport) arbitru de tuşe / de câmp (mai ales la rugbi). field kitchen [~ «kit/in] s. (mil.) bucătărie de campanie. field lens [~ lenz] ş. (opt.) lentilă de câmp. field magnet [~ -meegnit] s. (electr.) inductor; electromagnet. fieldman [~man], pl. fieldmen [-man, -men] s. 1. om care umblă pe teren. 2. agent comercial. 3. cercetător ştiinţific de teren. field manoeuvre [~ ma1nu:v3r] s. (mil.) aplicaţie tactică cu inamic marcat. field map [~ mzep] s. (geod.) plan al ogoarelor (unui sat etc.) field maple [~ -meipl] s. (bot.) jugastru (Acer campestre). field-marshall [Tv.ld 'mar/al» '-<--] s. (mii.) feldmarcşal. field-meeting [Ti:ld.mi:tirj] s. 1. întrunire religioasă în aer liber. 2. (înv.) duel. field-mouse [~maus], pl. field-mice [~mais] s. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus arvalis). field music [~ imju:zik] s. (mii.) fanfară de campanie. field night [~ nait] (pol.) şedinţă importantă, dezbateri memorabile. field-officer [~tofiS9r] s. (/nil.) ofiţer superior (mai mare în grad decât căpitan şi mai mic decât general). field pack [~ peek] s. (mil.) echipament de marş. field park [~ pu:k] s. (mil.) depozit de campanie. fîeldpiece [Ti:ldpi:s] s. (mii.) tun de câmp. field preacher [~ ipri:t/V] s. (rel.) predicator în aer liber. field preaching [~ ipri:t/irj] s. (rel.) predică în aer liber. field punishment [~ rpAni/msnt] s. (mii.) pedepsire a delictelor în timpul campaniei. field ration [~ -rajan] s. (mii.) raţie pentru serviciul combatant. field regulator [~ -regjuleita1"] s. (electr.) reostat de excitaţie / de câmp. field roller [~ iroubr] s. (agr.) tăvălug de brazdă. field sheet [~ /i:t] s. (top.) minută / original de teren. field sketch [~ skct/] s. crochiu. field sketching [~ -sket/irj] s. executare a unui crochiu, schiţare. fieldsman [Ti:ldzm3n],pl. fieldsmen [Trldzman, -men] s. (la cricket) jucător de câmp (fa prindere). field-sports ['fi:ldsps;ts] s. pl. (sport) sporturi în aer liber (mai ales vânătoare, tir, pescuit). field surgeon [~ -sa:d33n] ş. (mii.) chirurg militar (în campanie). field survey [~ -saivei] ş. (/nil.) studiere a terenului; serviciu geografic şi topografic. field surveyor [~ s^Oiveia1"] s. (top.) topometru. field-telegraph [~'teligro:f, -grzef] s. (mil.) telegraf de campanie. field trip [~ trip] s. (scol.) excursie de studii. fieldward(s) [Ti:ldw9:d(z)] adv. spre câmp, la câmp. field-work ['fi:ldwa:k] s. 1. (mii.) rctranşament, fortificaţii temporare, construcţii defensive. 2. (geol. etc.) lucru pe teren, explorare, prospecţiuni, rcleveu. 3. studii, cercetări (ştiinţifice) pe teren. 4. (agr.) munca câmpului. field-worker [-3r] s. cercetător (ştiinţific) pe teren. fiend [fiind] s. 1. diavol, demon, satana, spirit rău; the Fiend Satan(a), cel rău. 2. scelerat, răufăcător; criminal, monstru; a very ~diavol adevărat, dracul gol, drac împieliţat. 3. (fam.) om înrăit; desfrânat; morphine ~ morfinoman. 4. pasionat (de ceva), maniac (al ţinui sport etc.), marc amator; golf ~ mare / pasionat jucător sau amator de golf; (glumeţ) fresh air ~ mare amator de excursii în aer liber. 5. (fa/n.) mare specialist în ceva, artist / expert într-un domeniu. 6. (fam., glumeţ) pisălog; interviewer—reporter, ziarist care te pisează. Fiendish [Ti:ndi/] adf diabolic, drăcesc; răutăcios; crud, brutal; pervers. fiendishly [-li] adj. diabolic etc. (v. f i e n d i s h). fiendishness [-nis] s. răutate diabolică, fiendlike [Timdlaik] adj. drăcesc, (ca) de drac. fierce [fias, fj3:s] adj. 1. aprig, violent, vehement, pătimaş, pasionat, impetuos, nestăpânit, turbat, furios. 2. (fig., despre vifor etc.) turbat, furios, violent. 3. fioros, crunt, crud, feroce, câinos, fără inimă, neîndurător, cu inima de piatră, hain; (as) ~ as a tiger fioros ca un tigru. 4. crâncen, înverşunat; nestăvilit; ~ onslaught atac furios / înverşunat; a ~effort to succeed o sforţare înverşunată de a reuşi. 5. aspru, urâcios, sălbatic, crunt; -looks priviri sălbatice / fioroase / care te îngheaţă. 6. nerăbdător, înverşunat, pornit, plin de ardoare; exagerat. fiercely ['fiasli] adv. aprig; cu asprime, cu înverşunare, cu furie, cu violenţă. fiercen ['fiaspn, rfj3:s3n] vb. A. tr. a înrăi, a înverşuna, a încrâncena. B. intr. a se înverşuna; a se înfuria, a se înrăi, a turba. fierceness ['fiasnis, 'fJ3:s-[ ş. 1. violenţă, vehemenţă, patimă, pasiune, impetuozitate, turbare, furie. 2. cruzime, ferocitate, lipsă de îndurare. 3. înverşunare, încrâncenare. 4. pornire, ardoare, înverşunare; nerăbdare; exagerare. fieri facias ['faiarai Tei/iss] s. (lat. jur.) ordin de executare a unei Iwtărâri de către şerif. fieriness [Taisrinis] s. 1. fierbinţeală, căldură. 2. impetuozitate.



fight



fiery [Taiari] adj. 1. în flăcări, cuprins de flăcări, care arde. 2. (despre foc) mistuitor, iute. 3. aprig, impetuos, înflăcărat; înfierbântat; aprins, iute din fire sa» la mânie, mânios, irascibil, violent; (despre privire) aprins, înfocat; (despre gust) iute, picant, înţepător; ~ horse cal aprig. 4. (despre gaze) inflamabil. 5. (mine) gazifer; gazos. 6. aprins la faţă, congestionat. 7. ars de soare; copt; însetat. fiery cross [~ kros] s. (amer.) crucea în flăcări (simbol a! Ku-Klux-Klan-ului). fiery-footed [~.futid] adj. (poetic) iute de picior, rapid; impetuos, năvalnic. fiesta [Tjesta:] s. (span.) serbare, sărbătoare. fîfe [faif] I.s. 1. fluier, trişcă; flaut mic. 2. v. fi fer. II. vb. A. intr. a cânta din fluier. B. tr. a cânta (ceva) la fluier / din fluier. fifer [-9r] s. cântăreţ din fluier, fluierar, fluieraş. fife rail [faif reil] s. (mar.) 1. placă de covilă. 2. balustrada dunetei. fifteen ['fifti:n,'--, -'-] I. num., adj., pron., s. cincisprezece; (sport) ~ all egal 15 (la tenis). II. s. 1. (sport) echipă de rugbi, cincisprezece. 2. (ist.) the Fifteen a) răscoala iacobiţilor din 1715; b) tribunal, curte. fifteenth [-9] I. num., adj., pron. al cincisprezecelea, a cincisprezecea. II. s. 1. cincisprezecime, a cincisprezecea parte. 2. (muz.) dublă octavă. fifth [fifO, fiftS] I. num., adj., pron. al cincilea, a cincea. II. s. 1. cincime, a cincea parte. 2.1 / 5 dintr-un galon (unitate de măsură pentru lichide de aprox. 4,551). 3. (muz.) (interval de) cvintă. Fifth amendment ['fif9 a'mendmant] s. (amer.) al 5-lea amendament, amendament la constituţia americană care interzice ca o persoană să depună mărturie împotriva ei însăşi; to plead the ~ a refuza să depună mărturie, invocând cel de-al 5-lea amendament. Fifth Avenue [~ 'asvinju:] s. Fifth Avenue, bulevardul al cincilea din New York. fifth column [~ Tcotem] s. (pol.) coloana a cincea, agenţi ai duşmanului; diversionisţi, spioni; sabotori; ~ activities sabotarea efortului de război, activitatea coloanei a cincea. fifth columnist [~ 'kolamnist] ş. (pol.) om din coloana a cincea, agent al duşmanului, spion, diversionist, sabotor. fifth estate [~ is'teit] s. starea a cincea; (glumeţ) savanţii, oamenii de ştiinţă. fifthly [TifBli, -ft8] adv. în al cincilea rând. fifth rib ['fifB 'rib] ş. (anat.) a cincea coastă, coasta a cincea; to smite under the ~ a ucide, a omorî, a trimite pe lumea cealaltă, a face (cuiva) de petrecanie. fifth wheel [~ 7iwi:l] ş. 1. roată de rezervă (la automobil etc.). 2. placă rotitoare, suport pentru roţile din faţă ale trăsurii. 3. (fig.) a cincea roată la căruţă sau car, lucru sau om de prisos. fifties [Tiftiz] s. 1. the ~ al şaselea deceniu al secolului 19 sau 20; in the early ~ îndată după 1850 sau 1950. 2. vârsta între 50-60 de ani, a şasea decadă a vieţii; he was in his late ~ se apropia de 60 de ani, trecuse de mult de 50 de ani. fiftieth [Tiftiie, -jiG, -iaG, ijsG] I. num., adj., pron. al cincizecilea, a cincizecea. II. ş. acincizecea parte. fifty [Tifti] I. num., adj., pron. s. cincizeci. II. s. pl.v. f i f t i e s. fifty-fifty [~'fifti] (amer. si.) I. adj. înjumătăţit, pe jumătate; ~ allegiance supunere doar pe jumătate; a ~ chance şanse egale. II. adv. jumate-jumate, jumătate; to go ~ a da / a face / a împărţi pe jumătate / pe din două (câştigul), a se asocia cu participare egală (la lucru şi la câştig); a da pe din două. III. s. 1. părţi egale. 2. şanse egale. fig1 [fig] s-1* smochină. 2. smochin (Ficus carica). 3. (f«/n.) fleac, sfârlă; I don't care a ~ for it nu-mi pasă nici cât negru sub unghie, puţin îmi pasă, nici în cot nu mă doare, mă doare-n cot, de-aia nu mai pot eu; a ~ for it! ducă-se naibii! dă-1 încolo! 4. umflătură, neg. fig2 (jam.) I. vb. tr. 1. a găti, a dichisi, a împopoţona. 2. a îmboldi, a pune pe picioare (un cal). II. s. 1. toaletă, găteală, haine, ţinută de gală; in full ~ în mare ţinută. 2. (fig.) stare, formă, dispoziţie, condiţie fizică; in good ~ în dispoziţie bună, în formă, bine dispus. figaro ['figarou şi pronunţia franceză] s. bărbier, frizer. fig bar ['fig ba:r] ş. 1. beţigaş pe care sunt înfipte smochinele în magazin. 2. prăjitură cu smochine, fight [fait] I. vb.past şi part. trec. fought [fo:t] A. tr. 1. a lupta cu, a se bate împotriva (cuiva) I cu (cineva); a da piept cu, a se împotrivi (cuiva); to ~ a battle a da o bătălie, a se lupta; (ftg.) to ~ the windmills a se lupta cu morile de vânt; to ~ one's battles over again a retrăi toate bătăliile prin care a trecut, a-şi aminti din trecut; a discuta cu aprindere o problemă. 2. a disputa, a susţine (un punct de vedere, o problemă, un proces etc.) împotriva (cuiva); to ~ a point a susţine cu tărie un punct de vedere. 3. a se bate (în duel) cu, a duela cu; I'll ~ you te provoc (la duel, la bătaie). 4. (mil.) a manevra (trupe, un vas în luptă). 5. a câştiga / a dobândi prin luptă; (fig.) to ~ one's way a-şi croi drum. 6. a combate (cu ac.), a lupta împotriva (cu gen.); to ~ a bad habit a combate un obicei prost, a se împotrivi unui nărav. 7. a pune să se bată, a aţâţa sau a asmuţi (pe unul împotriva celuilalt), a face să se bată; to ~cocks a organiza o luptă de cocoşi. 8. (rar) a lupta pentru, a disputa (un premiu). 9. to ~ down a birui, a învinge; a înăbuşi, a reprima; to ~ down an enemy a învinge un duşman; to ~down a fire a înăbuşi / a stinge un incendiu; to ~ off a respinge / a para cu greutate; to ~ (it) out a duce, a susţine (o luptă, o discuţie) până la capăt; to ~ out a quarrel a duce o ceartă până la capăt. B. intr. 1. a se lupta, a se bate; a purta război; to ~ one's own hand a-şi apăra propriile interese; to ~ a lone hand a se lupta singur; to ~ like a lion a se bate / a se lupta ca un leu, a se bate pe viaţă şi pe moarte; to ~ like Kilkenny cats a sc bate pe viaţă şi pe moarte, a se lupta până la distrugerea reciprocă. 2. a sc opune, a opune rezistenţă; to ~ for dear life a se lupta pe viaţă şi pe moarte, a sc apăra cu înverşunare. 3. to — against a lupta împotriva (cu gen.), a se bate CU; to ~ against evil a combate răul; to ~ for a (sc) lupta pentru; to ~ for the right a lupta pentru o cauză bună; to ~ with v. t o ~ a g a i n s t. II. s. 1. luptă, bătaie, încăierare; (mil.) a ding-dong ~ a) luptă cu noroc schimbător, luptă în care norocul zâmbeşte pe rând celor două tabere; b) (fig.) luptă în care combatanţii au şanse aproximativ egale; (amer.) a finish ~ o luptă dusă până la sfârşit / până-n pânzele albe; free ~ bătaie



 fightable



360



generală, încăierare a tuturor, bătaie mare; sham ~ luptă simulată; a triangular ~ bătaie acompaniamentul (unuipasaj); a înflori, a scrie (un pasaj) cu înflorituri. 8. (opt.) a fasona sau luptă în trei. 2. (fig.) ceartă, harţă, gâlceava; discuţie, conflict; to have the ~of one's (o lentilă). 9. (fam.) to ~ in a pune la socoteală, a ţine seama de, a lua în considerare; life a susţine o luptă grea. 3. înflăcărare, impetuozitate, combativitate; pornire; he has to ~ on a) a pune la socoteală, a ţine seama de; b) a se bizui pe, a pune preţ pe, a se baza plenty of ~ in him e impetuos, e plin de foc; are o mare vitalitate; to show ~ a fi pornit pe; to ~ out a) a calcula, a socoti, a estima; b) a pricepe, a deduce; to ~ up a aduna, pe luptă / bătaie; a nu ceda uşor; to be spoiling for a ~ a căuta pricină, a fi pus pe ceartă; a calcula, a totaliza. B. refl. a se închipui, a se visa; he ~d himself a likely winner se a fi cu capsa pusă, a fi arţăgos; to make a poor ~ of it a se împotrivi slab, a nu opune legăna cu iluzia că va câştiga, îi plăcea să viseze că ar putea fi el câştigătorul. C. intr. multă rezistenţă; to offer / to put up a (good) ~ a opune o rezistenţă îndârjită. 1. a apărea, a se înfăţişa, a-şi face apariţia; the envoy ~d at court solul s-a înfăţişat la fightable [Taitsbl] s. 1. combativ, îndârjit, pus pe luptă, pe bătaie; he is excited and curte. 2. a străluci, a se distinge, a ieşi din comun; a face figură frumoasă. 3. (fam.) a socoti, ~ e nervos şi gata de bătaie. 2. buh pentru luptă, în stare de luptă; the ship is still ~ vasul a calcula; a-şi face socoteli / planuri. 4. (fam.) a maşina, a face maşinaţii. 5. a face figurile cerute de dans. 6. to ~as a trece drept (ceva, cineva) a lua înfăţişarea (cuiva), a face pe, e încă în stare de luptă. fighter ['fata1"] s. 1. luptător, soldat, ostaş, oştean; bătăuş. 2. (av.) avion de vânătoare. a face figură de. 7. to ~ in a apărea în, a figura în. figure-artist ['fig3r,a:tist] s. portretist. fighter bomber [-'boms'] s. (av. mil.) avion de luptă, vânător şi bombardier, avion figured ['figsd] adj. 1. reprezentat, înfăţişat printr-o figură. 2. împodobit cu desene / de asalt. cu figuri; imprimat. 3. figurat. fighter-pilot [~ .pailot] s. (av. mii.) pilot de vânătoare. figure dance ['figs da:ns[ s. dans cu figuri. fighter plane [~ plein] s. (av. mil.) avion de vânătoare, vânător; avion de luptă. figure dancer [~ ida:ns3r] s. dansator (priceput) care dansează cu figuri. fighter raider [~ .reido'] s. (av. mil.) avion de luptă. figure-eight knot ['figoreit 'not] s. (mar.) nod în opt. fighting ['faitirj] I. s. luptă, bătaie. II. adj. 1. războinic, de război, de luptă; militant. figurehead [Tigohed] s. 1. (mar.) galion, figură sculptată (la prora corăbiilor). 2. (scot.) 2. combativ, militant, bătăios; (fam.) cocoşel. 3. curajos, îndrăzneţ; hand to hand ~luptă faţă, fizionomie, înfăţişare. 3. (fig.) şef nominal, om de paie, mână moartă, marionetă, corp la corp; house to house ~ lupte de stradă. păpuşă. fighting arm [~ a:m] s. (mii.) armă de luptă. fighting chance [~ t/o:ns] s. şansă de câştig; şansă nu prea strălucită, care trebuie figure-hugging [~ihAgirj] adj. (despre o rochie) care se mulează pe corp. realizată prin luptă înverşunată; lucru realizabil, dar greu. figure of merit ['figsr sv 'merit, amer. 'figjor — ] s. (electr.) coeficient / factor de fighting cock [~ kok] s. 1. cocoş pentru luptele de cocoşi. 2. (fig.) cocoş, om bătăios, merit. bătăuş, cuţitar. figure skating ['figs .skeitirj] s. (sport) patinaj cu figuri, patinaj artistic. figure work [~ wo:k] s. portret. fighting cove [~ 'kouv] s. (pop.) boxer. figurine [Tigjurim] s. statuetă, Figurină. fighting ground [~ graund] s. câmp de bătaie. figwort ['figwo:t] s.fbot.) 1. v. b r o w n - w o r t. 2. grâuşor, untişor (Ranunculus fighting ship [~ 7ip] s. (mar. mii.) vas de luptă. ficaria). fighting top [~top] s. (mar. mii.) turelă pe catarg. Fijian [fi:'d3i:on] I. aaj'. din (insulele) Fiji. II. s. locuitor din (insulele) Fiji. fight-off [Taito:f] s. (amer. sport) meci de baraj; prelungire sau revanşă (pentru a clarifica un rezultat egal). fike [faik] I. s. 1. grijă, nelinişte, îngrijorare; agitaţie, freamăt, zarvă (pentru nimicuri). fig-leaf ['figli;f[ s. 1. frunză de smochin. 2. (fig.) frunză sau foaie de viţă, acoperire a 2. cauză de îngrijorare, necaz. 3. flirt. II. vb. A. intr. 1. a se agita, a fremăta; a face zarvă; unui lucru ruşinos; falsă pudoare sau modestie. a fi neliniştit. 2. a flirta, a se ţine de amoruri. B. tr. a supăra, a necăji. figment [Tigmsnt] s. născocire, scornire, scornitură, minciună; ficţiune, basm, invenţie. filaceous [fai'leijas] adj. (bot.) fibros, filamcntos. figmental [fig'mentol] adj. născocit, mincinos, scornit, inventat, aiurea, fictiv, închipuit. filagree [Titogri:] s. v. f i l i g r e e . filament [Tibmont] s. 1. (bot.) filamentul staminei, 2. (electr.) filament. 3. Filament, Fig Sunday ['fig 'sAndi] s. (re/.) Floriile, Duminica Floriilor. fig-tree [~tri:[ s. (bot.) smochin (Ficus carica); under one's own vine and ~ acasă; fibră, fir. 4. curent, şuvoi, şuviţă, fascicul, fir, firişor, undă (de aer sau lumină). filamentary [ifuVmenteri] adj. filamentos, fibros. în siguranţă, la loc sigur, la căldurică, în sânul familiei. filament current ['fibmont rkAront] s. (electr.) curent de încălzire. figurant [Tigjurant] s. (jr.) 1. dansator din corpul de balet, balerin. 2. figurant. 3. (fig.) filament lamp [~ laîmpj s. (electr.) lampă cu incandescenţă. figurant, om care joacă un rol cu totul secundar. filamentous [.filo'mentos] adj. filamentos, fibros. figurate I. ['figjurit] adj. 1. figurat. 2. alcătuit din figuri, cu figuri. 3. (muz.) încărcat, filar ['fails''] adj. 1. (care ţine) de fir. 2. (opt.) brăzdat de fire peste câmpul vizual. complicat, înflorit. II. [Tigjureit] vb. tr. a da / imprima un caracter figurat (cu dat.). filasse [fi'kiis] s. fibră vegetală prelucrată, iută. figuration [ifigju'rei/an] s. 1. înfăţişare, aspect, formă, configuraţie, contur. 2. mod de filature ['filstJV] s. 1. tors (mai ales al borangicului),filare,toarcere. 2. tort; fire toarse. reprezentare, înfăţişare, formă. 3. ornamentaţie. 4. (muz.) tratare ornamentală a unui pasaj; tratare contrapunctică foarte înflorită. 5. reprezentare alegorică. 3. (text.) filatură; vârtelniţă pentru filarea borangicului. figurative ['figjuretiv, -gsr-] adj. 1. figurat, simbolic, metaforic, alegoric; ~language filbert ['filbo(:)tJ s. (bot.) 1. alun ursăresc (Corylus maxima). 2. alună; (sl.) cracked limbaj figurat; ~ sense sens Figurat; ~ style stil plastic / pitoresc; ~ writer scriitor care in the ~ scrântit la cap, aiurit, smintit, nebun. foloseşte frecvent metafore. 2. plastic, pitoresc, pictural. 3. (lit.) înflorit, bogat în figuri. ■filch [filt/] (sl.) I. vb. tr. a fura, a şterpeli, a face la stânga. II. s. 1. lucru furat. 2. furt, 4. (arta) figurativ. furtişag, ciordit, mangleală. figuratively [-li] adv. Figurat, metaforic, alegorie, simbolic. file1 [fail] s. 1. (tehn.) pilă; raşpă; şlif; old / deep ~ pişicher, ceapcân, om trecut prin ciur şi dârmon. 2. poleială, lustruire, şlif; ~ for general use pilă de uz general; ~ for figurativeness [nis] s. caracter Figurat, vorbire sau exprimare figurată. figure ['Fig3r| I. s. 1. figură, formă, formă exterioară, siluetă; stat, statură, formă special use pilă de uz special; ~ for wood pilă pentru lemn. 3. (tehn.) pilire, şlefuire, corporală; înfăţişare; to have a good ~ a avea o înfăţişare frumoasă; to keep one's ~ polisare, garnisire, amenajament; şlif; to need the ~ a avea nevoie de şlefuire (si fig.). a-şi menţine / a-şi păstra silueta, a nu se îngraşă. 2. persoană, individ, figură; I saw a ~ 4. (fig.) poleirc, cioplire, cizelare, rafinare. 5. pilă pentru unghii. 6. hulubă, oişte. II. vb. leaving the house am văzut pe cineva / o persoană părăsind casa; ~ of fun persoană tr. 1. a pili. 2. a ascuţi cu pila. 3. (fig.) a pune la punct, a şlefui, a cizela (stilul etc.). caraghioasă, clovn, bufon, aiurit; trăsnit; a lay ~ a) (artă) manechin, model de lemn; 4. to ~ away / down / off a şlefui, a pili. b) (fig.) marionetă, pion; om de paie, persoană fictivă; c) (om de) nimic; zero, om fără file2 I. s. 1. clasor (pentru documente, corespondentă etc.), ac (pentru a prinde personalitate; d) (lit.) personaj fictiv / închipuit. 3. (fig.) figură, personalitate; a great ~ documente, scrisori etc.). 2. dosar, cazier, cartotecă. 3. fişier. 4. (amer.) prezentare, in history o personalitate istorică. 4. (fig.) înfăţişare caracteristică; to make / to cut a propunere, înregistrare (de documente etc.). 5. colecţie de ziare. 6. urmă de iepure sau little / poor / ridiculous ~ a) a face figură / impresie proastă; b) a nu juca nici un rol, de alt vânat; (despre iepure) to run one's ~ a fugi de urmăritori. II. vb. tr. 1. a înregistra a nu face doi bani; person of ~ persoană distinsă / de marcă, cineva, om marc; to cut / şi clasa (documente etc.). 2. (amer.) a prezenta, a înainta, (un document, o hârtie etc.); to make a conspicuous / good / great ~ a) a face figură bună; b) a juca un rol mare; to ~ a resignation a-şi prezenta / a-şi înainta demisia. 3. a înregistra (o comandă, spre (amer.) to cut no ~ a) a nu face nici o impresie; b) a nu juca nici un rol; to make a ~ executare). 4. (jur.) to ~ for a intenta o acţiune de. in the world a fi văzut, a face impresie. 5. imagine, reprezentare, portret, statuie. 6. desen, file31, s. (mil.) şir, rând; coloană; blank ~ şir incomplet; full ~ şir complet; to march figură (în text), ilustraţie, poză; diagramă; model decorativ; emblemă (prescurtat fig.). in a ~ a merge în coloană, a mărşălui; in single / Indian ~ în şir câte unul, unul după 7. (geom.) figură; formă; ~ of eight opt, optar; covrig, figură în formă de opt. 8. (mat.) altul, în şir indian. II. vb. A. intr. 1. a se deplasa, a mărşălui în şir / î n coloană / unul cifră; double ~s numerele de două cifre, cifre din ordinul zecilor de la 10 la 99 inclusiv; după altul. 2. to ~ away / off a porni în şir /în coloană; to ~ in a intra în rând, a se încolona, he has an income of five ~s venitul lui e între 10 000 şi 100 000 de lire; arc un venit a ieşi din rând / din coloană. B. tr. (mii.) a da ordin de încolonare (cu dat.). de ordinul zecilor de mii; (sport) to reach three ~s a face 100 de puncte (la cricket). file bench ['fail bent/] s. (tehn.) banc sau masă de lucru (pentru polisare, pilire); banc 9. (fam.) preţ; to get smth. at a low ~ a obţine ceva la un preţ ieftin / scăzut; to come / sau masă de lăcătuşerie. to go the whole ~ a face lucrurile până la capăt, a duce treburile Ia bun sfârşit, a face file chisel [~ it/izl] s. (tehn.) daltă pentru crestarea pilelor. ceva aşa cum trebuie / cum scrie la carte; (amer.) to do things on the big ~ a) a face file clerk ['fail kla:k, amer. ~ kla:k] s. funcţionar la serviciul evidenţă; arhivar. lucrurile în stil mare / cu fast; b) a trăi pe picior mare; (amer.) to miss a / one's ~ a) a face file closer [~ iklouzs1"] s. (mii.) încheietor de pluton, ajutor al comandantului de pluton. o greşeală boacănă / una boacănă; b) a da greş, a eşua; a nu izbuti. 10. (si ~ of speech) file cut [~ kAt] s. (tehn.) tăietură de pilă. (ret.)figurăde stil (mai ales metaforă). 11. (scot.) exagerare, minciună. 12. (gram.) deviere file cutter [~ ikAts'] s. 1. (tehn.) piler, tăietor de pile. 2. maşină pentru dinţarea pilelor. (de la regulă). 13. model (decorativ), desen (pe stofe etc.). 14. horoscop. 15. (glumeţ) file dust [~ dASt] s. pilitură. Figură, trăsnaie, aiureală, giumbuşluc. 16. (înv.) fantezie, imaginaţie. 17. (înv.) formă, file hammer [~ ■h£emor] s. (tehn.) ciocan pentru dinţarea pilelor. fantasmă-18. (înv.) poziţie, rol, situaţie. II. vb. A. tr. 1. a reprezenta (grafic); a înfăţişa file-hard [~ha:d] adj. tare ca piatra / ca oţelul / ca fierul. (grafic, prin diagramă, desen ele). 2. a imagina, a(-şi) închipui. 3. a simboliza, a reprezenta, file leader [~ -li:dsr] s. (mil.) cap de coloană. a închipui, a întruchipa. 4. a împodobi, a orna, a acoperi (cu figuri, desene). 5. a marca filemot [Tilimot] I. adj. de culoare ruginie (a frunzelor veştede). II. s. culoare ruginie .cu cifre; a pune preţul la. 6. a calcula. 7. (muz.) a nota cifre reprezentând (a frunzelor veştede).



 361



fin 1



filer [ifailar] s. 1. pilitor, lucrător care pileşte. 2. maşină sau aparat de pilit. 3. (si.) fillip [Tilip] I. s. 1. bobâmac. 2. lovitură uşoară (pe spate). 3. (fig.) stimulent, imbold, ghes. 4. (fa/».) fleac, bagatelă, prostie; not worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. pungaş de buzunare, hoţ. II. vb. A. tr. 1. a lovi uşor, a azvârli cu un bobârnac (un ban la rişca, o bilă etc.). file ring [Tail rin] s. (tehn.) pilă-inel. 2. a stimula, a îmboldi, a da ghes (cu dat.); to ~ one's memory a-şi înviora memoria. filet [fi:'le] s. 1. (gastr,) file, pană. 2. plasă, fileu. B. intr. a da un bobârnac, a da o lovitură uşoară (pe spate). file toothing [Tail itu:0in] s. (tehn.) dinţarc a unei pile. fillister [Tilist3r] s. 1. (tehn.) rindea de fălţuit. 2. (constr., tehn.) falţ. filial [Tiljal, -lisl] I. adj. filial, fiesc. II. s. filială, sucursală. fillistering [Tilistarin] s. (tehn.) rindeluire cu falţ. filiation [ifili'ei/an] s. 1. filiaţie, obârşie, descendenţă, origine; ~from a common stock fill-paunch [TîlipDintf] s. v. f i l l - b e l l y . descendenţădintr-o obârşie comună. 2. (jur.) filiaţiune, stabilire a paternităţii. 3. ramificare. fill-space [-speis] s. umplutură. 4. deschidere de filială / de sucursală. 5. (lingv.) înrudire (a limbilor), filiaţie. fill-up [~'Ap] s. v. f i l l - i n . filibeg ['filibeg] s. (scot.) fustanelă de scoţian (v. şi k i 111). r filly ['fiii] s. 1. iapă tânără, mânză, mânzişoară. 2. (sl.) fată zburdalnică, vioaie. filibuster [TilibAst3 ] I. s. 1. aventurier, pirat, corsar; militar care se dedă la jaf / film [film] I. s. 1. peliculă, strat, înveliş foarte subţire; membrană, pieliţă. 2. ceaţă, prădăciune. 2. (amer. pol.) obstructionist, orator care ocupă dezbaterile. 3. (amer.) obstrucţie. H. vb. intr. 1. a practica pirateria. 2. (amer. pol.) a face obstrucţie, a vorbi negură uşoară; I have a ~ over the eyes văd ca prin ceaţă, am o pânză pe ochi. 3. fir, aţă subţire. 4. (fot.) peliculă, film. 5. film; the ~s a) industria filmului, industria mult ca să împiedice o adunare să ia hotărâri. filibusterer ['fii hV stars'"] s. 1. corsar, pirat; aventurier care face o campanie militară cinematografică; b) cinematografia; feature ~ film artistic. 6. fir de păianjen. II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu un strat subţire; a face neclar; a murdări. 2. a filma; a fotografia, a ecraniza; de jaf. 2. (amer. pol.) obstructionist, orator care face obstrucţie. to ~ a novei a ecraniza un roman, a face un film după un roman. B. intr. 1. a se acoperi, filibustering [TilibAstarirj] s. (amer.) obstrucţie parlamentară Ia un proiect de lege. filicide [Tilisaid] s. (jur.) 1. uciderea fiului sau a fiicei de către părinte. 2. părinte care a se înveli cu o membrană / peliculă etc. 2. a deveni neclar / ceţos; a se întuneca. 3. a filma, a face un film, a turna un film; the director will ~ in the South regizorul va turna un îşi ucide copilul. film în sud. 4. a sc preta pentru film; a fi cinematografic(ă); a fi fotogcnic(ă); she ~s filiform ['filiform, Tai-] adj. filiform, în formă de fir sau filament. well e foarte bună pentru cinema. filigree [Tiligri:] I. s. 1. filigran. 2. lucru delicat / fin, filigranat. II. adj. 1. lucrat în filmable [Tilmabl] adj. care poate fi ecranizat. filigran, filigranat. 2. (fig.) imaterial, suav, fin, delicat; decorativ, ornamental; fantastic. film-actor [Tilniiaskta1"] s. actor de film / de cinematograf. III. vb. îr. a lucra în filigran; a împodobi cu filigran. film boiling ['film «bDilirj] s. (fiz.) ebuliţie / fierbere pcliculară; barbotare. filing [Tallin] s. 1. pil ire, şlefuire. 2. pl. pilitură. 3. clasare, cartare, aranjare, punere filmdom [Tilnxtam] s. lumea cinematografului. în ordine, clasificare. filmed play ['filmd pici] s.v. f i l m p l a y . Filipino [.fili'pknou] I. adj. din Filipine, filipinez. II. s. locuitor din Filipine, filipinez. film fan ['film fcen] s. (fam.) (mare) amator de cinematograf. fill [fii] I. vb. 1. A. tr. a umple, a împlini, a întregi; to ~ with a umple cu. 2. a umple; filmic [Tilmik] adj. de film, cinematografic. a ocupa, a acoperi (un conţinui, un spaţiu în întregime). 3. a umple, a astupa (o cavitate filmily [Tilmili] adv. ca prin ceaţă, neclar. etc.); a plomba (dinţi). 4. a îndestula, a satisface, a satura; (fam.) to ~ the bill a corespunde, filming [Tilmirj] s. filmare. a fi satisfăcător / la înălţime. 5. a numi în, a completa (o slujba, o funcţie); his place filmist [Tilmist] s. (amer.) cineast. will not be easily ~ed nu va fi uşor de înlocuit; to ~ smb.'s shoes a lua locui cuiva / al filmize [Tilmaiz] vb. tr. a filma, a ecraniza, a turna un film după (o piesă etc.). predecesorului. 6. a ocupa, a deţine (un post, o slujbă); a exercita (ofiincţie). 7. a executa filmlet ['filmlit] s. film scurt; filmuleţ. (o comandă, un comision etc.). 8. a ocupa (timpul disponibil). 9. to ~ în a) a insera, film library ['film 'laibrari] s. (cin.) cinematecă; arhivă de filme. a introduce, a închide; b) a îmbogăţi, a înfiora; c) a completa; to ~ in one's name a completa film magazine [~ 'meegazim] s. (fot.) casetă. cu numele său (un formular, o listă etc.); to ~ in (the) time a) a-şi completa programul; film-pack [~pa?k] s. (fot.) filmpac. b) a-şi omorî timpul / vremea; to ~ out a) a întregi, a împlini, a completa; b) a turna, film play [~ piei] s. (teatru, cin.) film-spectacol, piesă filmată. a distribui (băutură); c) (amer.) a completa (un formular, un cec etc.); to ~ up a umple; film slide [~ slaid] s. (cin.) diafilm. a întregi, a completa; to ~ up a form a) a completa un formular; b) a astupa. 10. to ~ film speed ['film ispkd] s. (fot.) sensibilitate a unui film. smb. in a informa pe cineva, a pune pe cineva în tema. B. intr. 1. a se umple; a se împlini; film-star [~sta:r] s. (cin.) stea de cinema, actor sau actriţă principal(ă) în filme. a veni din belşug; his eyes ~ed with tears ochii i s-au umplut de lacrimi; her heart ~ed fihnstrip [~strip] s. (ci/i.) diafilm. at the word inima i s-a umplut de bucurie la auzul acestor cuvinte; (amer.) corn ~s well film-struck [~strAk] adj. (fam.) 1. pasionat / nebun / mort după cinema. 2. îndrăgostit in a warm season pe timp călduros porumbul leagă bine / se face porumb din belşug. de viaţa actorilor de cinema. 3. care visează să ajungă actor sau actriţă de cinema. 2. a se umfla; the sails ~ed with wind pânzele s-au umflat de vânt. 3. (to) a da de băut film test [~ test] s. (cin.) probă de film, proba fotogeniei (pentru actori sau figuranţi). (cuiva). 4. (mar.) to ~ away a) a prinde vântul în pânze; b) a porni cu toate pânzele sus filmy [Titrai] adj. 1. de peliculă, de film. 2. acoperit / învelit cu un strat subţire / cu (umflate de vânt); to ~ in a) a se umple, a se aglomera; b) a umple un gol; to ~ out a se membrană / cu peliculă. 3. nebulos, ceţos. 4. subţire, delicat (ca pânza de păianjen). împlini; a se umila; his cheeks have ~ed out s-a împlinit / s-a rotunjit la obraz; to ~ up filose [Tailous] adj. (bot., zool.) filamentos, ea un fir. a se umple. 5. to ~ in for a ţine locul (cuiva), a prelua funcţia (cuiva). II. s. 1. cantitate filoselle ['fitosel] s. borangic, mătase brută. necesară pentru a umple ceva; a ~ of tobacco cantitate de tutun (necesară pentru a umple fils [fi:s] s. (fr.) fiul, junior; Alexandre Dumas ~ Alexandru Dumas-fiul. o pipă). 2. îndestulare, saţ, saţietate; to eat one's ~ a mânca pe săturate; to drink one's filter [Tilt9r j I. s. 1.filtru.II. vb. A. tr. 1. a filtra, a strecura; a curaţi, a purifica. 2. (chim.) - a bea pe săturate, a bea până a nu mai putea; to have one's ~ of smth. a sc sătura (de a filtra, a parcela. B. intr. 1. a se infiltra. 2. (despre ştiri) a transpira, a răsufla. 3. (mil.) ceva); a se îndestula (cu ceva); to weep one's ~ a plânge până se satură/ până se răcoreşte. a se infiltra. 4. to ~ into a trece prin; to ~ through a pătrunde în. 3. (amer: ferov.) rambleu, umplutură. filterability [Tiltara'biliti] s. filtrabilitate. fill-belly [Tilibeli] s. mâncău, lacom, mâncacios, gurmand,căpcăun,ogru, sac fără fund. filterable [Tiltarabl] adj. filtrabil. fill-dike [~daik] s. februarie (luna când se umplu şanţurile cu apă). filter bed [Tilts bed] s. (geol. etc.) strat filtrant. fille [pronunţia franceză] s. (fr.) fiică; fată. filtering [Tiltorin] s. 1. filtrare. 2. filtru, material filtrant. filled cheese [Tild tji:z] s. brânză topită cu grăsime adăugată. filter paper [Tilts ipcip3r,'--'--] s. hârtie de filtru. fille de chambre [pronunţia franceză] s. (fr.) fată în casă, cameristă, slujnică, servitoare. filter passer [~ -pa:s9r] s. (med., zool.) virus filtrant. fille de joie [pronunţia franceză] s. (fr.) prostituată, femeie de moravuri uşoare, damă. filter-passing [~rpa:sin] adj. (med.) filtrant. filler [TuV] s. 1. persoană sau lucru care umple ceva; recipient. 2. vas, cisternă, (vas, filter-tip cigarette [-tip -sigsTct] s. ţigar(et)ă cu filtru. tanc) petrolifer. 3. încărcătură (de proiectile, obuze). 4. rezervă (de stilou, de hârtie pentru filth [filQ] s. 1. murdărie, gunoi. 2. (fig.) murdărie; indecenţă; obscenitate; corupţie. blocnotes etc.). 5. material de umplutură (în ziare). 6. (constr.) filer. 7. calupuri, şanuri, 3. zoaie, lături, mâncare proastă. 4. trivialitate, limbaj trivial, porcării, pornografie, calapoade. 8. (teatru) intermezzo; piesă, scenetă de umplutură. 9. (lingv.) cuvânt intercalat. scatologic. filler-inner [Tilcr'in3r] s. (amer. fam.) înlocuitor, supleant. filthify I'filSifai] vb. tr. a murdări, a întina, a mânji; a spurca. filler-outer [~'autar] s. (fam.) 1. substanţă care îngraşă; spaghetti is a great ~ filthy [Til0i] adf 1. murdar, noroios, mocirlos. 2. scârbos, spurcat, detestabil, de nesuferit, macaroanele îngraşă. 2. femeie bine făcută / bine împlinită la trup. dezgustător, odios. 3. obscen; licenţios, pornografic, trivial, spurcat la gură, necurat la fillet [Tilit, amer. şi -ct] I. s. 1. cordeluţă, panglică, legătură, bentiţă, banta (pentru vorbă, scatologic. păr, cap). 2. muşchi; file (de carne, peşte). 3. (tehn.) filet; flanşă; coamă; jgheab; bandă. filthy lucre [~ ilu:k3r] s. 1. plata ticăloşiei, câştig murdar / necinstit. 2. (glumeţ) bani, A. (tehn.) reducţie; racord; şanţ; canclură. 5. (constr.) astragal; dusină. 6. (av.) earenaj ochiul dracului; arginţi. de racordare. 7. (hidr.) vână. II. vb. ţr. 1. a împodobi cu cordeluţă / panglică / cu o legătură filtrable [Tiltrabl] adj. 1. filtrabil, care poate să fie filtrat. 2. filtrat, care trece prin filtru. de cap. 2. a tăia (carne, peşte) în fileuri. filtrable virus [~ -vaiarss] adj. (med.) virus filtrant. fillet weld [Tilit weld] s. (metal.) cusătură (sudată) de colţ. filtrate I. [Tiltreit] vb. tr. a filtra. II. [Tiltrit, -treit] s. filtrat, lichid purificat, curăţat; fill-in [Til'in] s. 1. înlocuitor, locţiitor. 2. (ec.) surogat, erzaţ, înlocuitor. 3. (poligr.) filtru. material de umplutură; material de rezervă. 4. (fam.) rezumat informativ; expunere sumară. filtration [fil'trei/pn] s. filtrare. filling [Tllirj] s. 1. umplere, încărcare. 2. alimentare (cu combustibil). 3. (mine) filum [Taitom],pl. fila [-to] s. 1. filament. 2. structură fibroasă. fimbria [Timbrto],p/. fimbriae [-brii:] s. (bot., zool.) fimbrie. rambleiere; rambleu. 4. (med.) plombă. 5. (constr.) şpacluirc, chituire. 6. (teAt.) bătătură. 7. (gastr.) tocătură, umplutură. 8. (mii.) încărcătură (de proiectile, muniţii). 9. umplu­ fimbriate [Timbrieit] adj. (bot., zool.) fimbriat. fin1 [fin] I.s. l.(iht.) aripioară (lapeşti). 2. (av.) stabilizator, eleron; derivă. 3. (tehn.) tură, erzaţ, înlocuitor, surogat. filling station [~ .stei/^n] s. (amer.) 1. staţie de benzină. 2. orăşel dintr-un fund de rolă de moletarc, bavură, nervură, muche. 4. (sl.) mână, labă, braţ, toartă; tip us your ~ bate laba. 5. peşte; ~, fur and feather peşti, animale şi pisări. II. vb. A. tr. 1. (despre peşte) provincie.



 fin 2



a-şi croi (drum) cu aripioarele. 2. a tăia aripioarele (unui peşte). B. intr. (si to ~ out) a bate apa cu aripioarele, a se zbate. fin2 s. (amer. si.) 1. bancnotă de 5 dolari. 2. condamnare la 5 ani închisoare. Fin [fin] s. v. F i n n . finable [Tairobl] adj. 1. pasibil de amendă, care poate fi amendat. 2. care se poate rafina / ciopli. finagle [fi'neigîl vb. (fam.) A. tr. 1. a înşela, a trage pe sfoară; a, stoarce pe cineva; they ~d him out of a fortune i-au stors o avere. 2. a obţine prin înşelătorie. B. intr. a minţi. final [Tainul] I. adj. 1. final, ultim, de încheiere; ~ aim ţel, scop final, ţintă ultimă / de perspectivă; the ~ chapter ultimul capitol. 2. hotărâtor; definitiv, decisiv; ~ answer răspuns definitiv / hotărâtor / peste care nu se poate trece / care nu mai poate fi schimbat, ultimul cuvânt; to give a ~ touch a cizela, a pune la punct, a definitiva, a face un ultim retuş; is that ~? este acesta ultimul cuvânt? e hotărât? definitiv? 3. cu destinaţie specială. II. s. pl. 1. (sport) finală, ultima cursă. 2. examen de absolvire. 3. (fam.) ultima ediţie (a unui ziar). final age [~ eid3] s. (silv.) maturitate a pădurilor pentru tăiere. final cause [~ ko:z[ s. cauză finală, cauză reală, rădăcina lucrurilor, motiv de ultimă instanţă, pricina adevărată. final clause [~ klo:z] s. (gram.) propoziţie (secundară) de scop, circumstanţială de scop sa» finală. final cutting [~ 'kAtinJ s. (silv.) tăiere definitivă. final drive [~ draiv] s. (telm., auto) transmisie la roţile din spate. finale [fi:'nci:Ii] s. 1. (muz.) final; coda. 2. (lit.) sfârşit, încheiere, epilog; (teatru) final, deznodământ. 3. ultima figură la cadril. finalism ['fainalizam] s. (filoz.) teorie utilitară, teoria finalităţii; teleologic teorie teleologică. finalist ['fabulist] I. s. 1. (filoz.) adept al teoriei finalităţii / al teoriei utilitare, teleolog, adept al teleologiei. 2. (sport) finalist, concurent în finală. II. adj. (filoz.) teleologic. finality [fai'naeliti] s. 1. perfecţiune, desăvârşire. 2. caracter definitiv; final; finalitate, hotărâre; with an air of ~ cu un aer tranşant; to question the ~ of a decision a pune la îndoială caracterul definitiv al unei hotărâri, a se îndoi că e ultimul cuvânt. 3. încheiere, sfârşit; definitivare; argument sau aranjament final; to attend to the finalities a se gândi la sfârşit, a fi cu gândul la felul cum vor ieşi lucrurile. 4. (filoz.) finalitate, raportul dintre scop şi mijloace, teleologic; scop final. 5. credinţă în caracterul definitiv al unui lucru, încredere în caracterul de nestrămutat, în imobilitatea sau imuabilitatea lumii; neîncredere în progres. finalize [Taindaiz] vb. tr. a termina, a desăvârşi, aduce la bun sfârşit, a isprăvi, a mântui, a definitiva, a pune la punct. finally [Tainali] adv. 1. în fond, la urma urmei, în ultimă instanţă sau analiză. 2. definitiv. 3. în încheiere, în concluzie. final proof ['fainal pru:f] s. (poligr.) ultima corectură. final service ['fainsl 'sa:vis] s. (tel.) trafic terminal. finance [fai'nams] (ec.) I. s. 1. pl. finanţe, venituri. 2. administrarea / gestionarea finanţelor. 3. ştiinţa finanţelor. II. vb. A. tr. a finanţa (o afacere, un întreprinzător etc.). B. intr. a se ocupa cu afaceri financiare, a face afaceri / speculaţii. finance bill [~ bil] s. (ec.) 1. disconto, foaie de transfer. 2. act de trezorerie. finance company [~ ikAmpani] s. (ec.) societate de credit / bancară. Finance Department [~ di'pcKtmsnt] s. (amer., mii.) administraţie, serviciu financiar. finance officer [~ ofiso'] s. (amer. mii.) ofiţer de administraţie, ofiţer care controlează finanţele armatei. financial [fai'nsn/sl, fi'n-] aay. financiar. financialist [-ist] s. (fam.) financiar, om de afaceri, afacerist. financially [-i] adv. din punct de vedere financiar, financiarmente; materialiceşte. financial year [fai'nEenfal jo:r] s. (ec.) an financiar / bugetar. financier [fai'na;nsi3r, fi'n-] I. s. 1. finanţator, om de afaceri, afacerist. 2. om priceput în afaceri, cap de om de afaceri; the treasurer was not a ~ casierul nu era deloc priceput la afaceri / nu se pricepea la chestiuni băneşti. II. vb. A. tr. 1. a finanţa, a investi / a băga bani în. 2. (si to ~away) (rar) a delapida, a fura; a prăda, a jefui; to ~smb. out of money a jecmăni pe cineva. B. intr. a face afaceri, a se ocupa de afaceri. financing [fai'naensirj] s. (ec.) finanţare. financist [fai'namjîst] s. (amer.) v. f i n a n c i e r (1,1). fin back [Tin bsk] s. (zoo/.) specie de balenă (Balaenoptera physalus). fin carrier ['fin ikseria1"] s. (av.) etambou. finch [fint/] s. (omit.) nume comun pentru multe specii de păsări căutătoare; cinteză, cintezoi (Fringilla sp.). find [faind] I. past şi part. trec. found [faund] vb. A. tr. 1. a găsi, a vedea, a întâlni, a da de, a da peste, a descoperi, a afla; to ~a mistake in the books a descoperi o greşeală în registre; it is found everywhere se găseşte / se întâlneşte peste tot / pretutindeni; such men are not often found asemenea oameni nu se întâlnesc des; to ~ happiness with smb. a găsi fericirea lângă cineva; to ~ some difficulty in doing smth. a întâmpina o oarecare greutate în a face ceva; to ~ a good friend in smb. a găsi în cineva un bun prieten; to ~ smb. at home a găsi pe cineva acasă; to ~ smb. out a nu găsi pe cineva acasă; I found everybody out toată lumea era plecată; nu am găsit pe nimeni, ani găsit uşa încuiată; they found him dead îl găsiră mort, l-au găsit mort; we must leave everything as we ~ it trebuie să lăsăm totul aşa cum este; I found her gathering flowers am găsit-o culegând flori; I managed to ~ him am reuşit să-1 găsesc / să dau de el / să-i dau de urmă; he is not to be found nu e de găsit; to ~ a post for smb. a găsi un post pentru cineva, a găsi cuiva un post; I have found what I want am găsit ceea ce-mi trebuie; mi-am găsit beleaua; I can ~ no faults in him nu-i găsesc nici un cusur; to ~ fault with



362



a dezaproba; to ~ fault with smb. a reproşa ceva, a critica pe cineva, a face o observaţie cuiva, a se plânge de cineva; I can ~ no reason nu văd nici un motiv; to ~ one's way home a nimeri drumul spre casă; a ajunge acasă; (mat.) to try to ~ the value of the unknown quantity a căuta valoarea necunoscutei; I can't ~ time to n-am timp să; to ~ means a găsi mijloacele; he found courage to a avut curajul să; to ~ it in one's heart to do smth. a avea inimă să facă ceva, a-1 lăsa / a-1 răbda inima să face ceva; I cannot ~ it in my heart to nu mă lasă inima să; I could ~ in my heart to aproape că aveam poftă să; to ~ one's feet / legs a se ţine / a sta pe propriile sale picioare; a nu avea nevoie de ajutorul nimănui, a se descurca singur; (fam.) to make smb. ~ his feet / legs a face pe cineva să umble mai repede; to make smb. ~ his tongue a face pe cineva să vorbească, a dezlega limba cuiva. 2. a obţine (o garanţie, o cauţiune); to ~ favour a fi bine primit şi tratat, a se bucura de o primire bună; to ~ mercy a obţine graţiere. 3. a găsi, a stabili, a constata; a se convinge de, a ajunge la concluzia că; I ~ that I was mistaken îmi dau seama că am greşit; you will ~ that I am right vei vedea că am dreptate; it has been found that s-a constatat că; I was surprised to ~ that am fost surprins să constat că; I found she had left home am aflat / am constatat că plecase de acasă; I ~ it is time to go constat că e timpul să plec; this letter, I ~, arrived yesterday această scrisoare, după cum văd, a venit ieri; you may ~ it will do you good veţi găsi poate că o să vă facă bine; I — it pays to găsesc că merită oboseala să; I opened the case and found it to contain a necklace am deschis cutia şi am găsit înăuntru un colier; to ~ a transaction profitable a găsi că o afacere e profitabilă; they will ~ it easy le va fi uşor; we ~ it very difficult ne este foarte greu; to ~ it impossible to a fi în imposibilitate să; how do you ~ this wine? cum găseşti acest vin?; I ~ his behavior very childish găsesc purtarea lui foarte copilărească; I ~ them ridiculous îi găsesc ridicoli; he found a warm support in his friend a găsit un sprijin călduros în prietenul său; to ~ no sense to a găsi că nu are nici un sens să; a nu găsi vreun sens / rost în. 4. (cinegetică) a descoperi (vulpea etc.). 5. (jur.) a declara, a găsi; to ~smb. guilty a declara pe cineva vinovat; to ~a verdict for smb. a pronunţa / a rosti un verdict în favoarea cuiva; to ~ a verdict for the defendant a achita pe acuzat / pe pârât. 6. (in, with) a procura (ac), a furniza (ac), a aproviziona (cu); a face faţă (cheltuielilor); to ~ smb. in the food a procura / a da hrană cuiva; to ~ smb. in / with clothes a procura cuiva haine. 7. (mat.) a calcula, a socoti. 8. to ~ out a afla, a lămuri, a descoperi, a înţelege; a inventa (un mijloc etc), a dezlega (o enigmă etc.); a constata (o greşeală etc.), a-şi da seama de (fapte), a dezvălui, a da pe faţă (o înşelăciune, un secret); What have you done with it? Find out! Ce-ai făcut cu el? N-ai decât să afli!; to ~smb. out a) a descoperi adevăratul caracter al cuiva; a dibui pe cineva; b) a prinde pe cineva că a greşit; to ~ smb. out in a lie a prinde pe cineva cu minciuna; your sins will ~ you out n-ai să scapi de urmările păcatelor tale; he has been found out c apreciat astăzi la justa lui valoare (v. 1,1). B. refl. 1. a se trezi, a se pomeni; a se surprinde, a se vedea; I found myself crying m-ara trezit că plâng, m-am pomenit plângând; m-am surprins plângând; I found myself obliged to accept m-am văzut obligat să accept; he found himself the next heir se văzu cel mai apropiat moştenitor. 2. a deveni conştient de sine însuşi / de talentele sale / de capacitatea sa; a-şi găsi vocaţia; a-i merge, a o duce; how do you ~ yourself? cum îţi mai merge, cum o mai duci?; wages f l a week and ~ yourself leafă o liră sterlină pe săptămână fără hrană şi locuinţă (şi restul vă priveşte); to ~ oneself in clothes a se îmbrăca pe speze proprii. II. s. 1. găsbe, aflare. 2. obiect găsit (mai ales preţios); achiziţie. findable [faindsbl] adj. uşor de găsit. finder [faindo'J s. 1. aflător, găsitor. 2. (tel.) căutător. 3. (fot.) vizor. 4. inventator, descoperitor. 5. cercetător; agent de cercetări. 6. (a«to),cadru, dispozitiv de fixare a cadrului. fin de siecle [fsds'siskl] (fr.) I. s. sfârşit de veac; finele secolului al XIX-lea. II. adj. 1. decadent. 2. modern. finding ['faindirj] s. 1. lucru găsit; descoperire, dezvăluire, revelaţie. 2. (jur. etc.) verdict (al juraţilor); sentinţă, hotărâre (la judecată); pl. concluzie, încheiere (a unei comisii etc). 3. pl. (amer.) furnituri (ae croitorie, cizmărie etc.); shoe ~ cremă, şiret, şnur etc. pentru încălţăminte. 4. determinare, fixare (a poziţiei); orientare; ~ the range determinare a distanţei. 5.pl. constatări, stabilire (de fapte, date etc.); descoperiri. finding list [~ list] s. catalog (mai ales de librărie). finding store [~ sto:r, ~ stoor] s. (amer.) magazin de furnituri de cizmărie. fine1 [fain] I. adj. 1. (despre metale; ulei etc.) fin, pur, curat, rafinat, de calitate superioară; gold that's nine-tenth ~ aur care conţine nouă zecimi de metal pur; gold 22 carats ~ aur fin (cu titlu) de 22 de carate. 2. fin, subtil, rafinat; to dress with ~ taste a se îmbrăca cu mult gust; ~ distinction distincţie subtilă; a ~ sense of the ridiculous un simţ ascuţit / dezvoltat al ridicolului; a ~ point / question o chestiune delicată / dificilă / grea. 3. frumos, chipeş, bine; (despre un sentiment) înalt, nobil, ales; a ~ statue o statuie frumoasă; a ~ woman o femeie frumoasă / superbă / bine; ~ sentiments sentimente frumoase / nobile / înalte; to appeal to smb.'s ~ feelings a apela la sentimentele nobile / înalte ale cuiva; it was very ~ of him to take that attitude (a fost) foarte frumos din partea lui că a adoptat această atitudine; to call things by ~ names a vorbi despre lucruri folosind cuvinteriiari.4. strălucitor, gătit, dichisit, fercheş; (despre haine) elegant; (fam.) ~ feather haine elegante; (prov.) ~feathers make ~birds haina face pe om. 5. (despre vorbire, maniere) afectat. 6. (peior.) prefăcut, viclean, şiret. 7. capabil, destoinic, priceput, iscusit, îndemânatic, bun, excelent, minunat, de'frunte; a ~ musician un bun muzician; a ~ workman un bun lucrător, un lucrător destoinic / priceput; a ~swordsman un bun / excelent duelist / spadasin. 8. frumos, bun, excelent / splendid, superb, minunat; strălucit; a ~ example of Baroque architecture un frumos exemplu de arhitectură barocă; a ~ intellect o inteligenţă strălucitoare; a ~ piece of business o afacere splendidă; a ~ future un viitor frumos / de aur; a ~dinncr un prânz grozav; a ~ income un venit frumos; we had a ~ time ne-am distrat de minune, splendid; he is a ~feIlow e un băiat minunat; that's ~! asta-i binei; aşae bine! aşa merge!; that's all very ~ but toate astea sunt frumoase dar;



 363



finger root



fine-spoken [~'spoukn] adj. 1. (despre persoane) care foloseşte fraze frumoase. 2. (ironic) cu vorbă dulce, mieros, linguşitor. fine-spun [~'spAn] adj. 1. (text.) cu fir subţire, fin. 2. (peior. despre un raţionament) subtil. finesse [fi'nes] (fr.) I. s. 1.fineţe;delicateţe; rafinament; subţirime. 2. subtilitate, abilitate; viclenie; şmecherie. 3. tertip, şmecherie, vicleşug, artificiu, scamatorie, procedeu abil / dibaci. 4. (la bridge) derularea adversarului jucând o carte mică. II. vb. A. in/r. 1. a proceda cu fineţe / abilitate / cu şmecherie sau viclenie; a recurge la stratageme sau tertipuri. 2. (la bridge) a juca o carte mică pentru a deruta adversarul, ţinând cartea mare în rezervă. B.' tr. 1. a trage pe sfoară, a înşela. 2. to ~ smth. away from smb. a scoate, a smulge de la cineva ceva prin vicleşug; to ~smb. into smth. a determina pe cineva prin viclenie să facă ceva. finger [Tings'"] I. s. 1. (a/utt.) deget; (înv.) to be ~ and thumb a fi prieteni nedespărţiţi; (scot. prov.) better a ~ off than aye wagging mai bine să-ţi tai degetul care te doare decât să-1 laşi să te chinuiască; to burn one's ~s sau to get one's ~s burned a) a-şi arde degetele; b) (fig.) a sc arde, a se frige; they can / could be counted on the ~s of one hand îi poţi număra pe degete; to dip / to put one's ~(s) in smth. a-şi vârî degetul în ceva; to have a ~ in the pie a avea un amestec (oarecare), a nu fi străin de ceva; (rel.) the ~of God mâna lui Dumnezeu, un semn de sus; to give smb. the ~ a înşela aşteptările cuiva; (înv.) to have a fine ~ a se pricepe să ia mită; in smb.'s ~s în mâna cuiva, în fine2 I. s. 1. amendă. 2. (în Anglia) filodormă. 3. (jur.) sumă plătită ca compensaţie. puterea cuiva; to lay / to put a ~ on smb. a pune degetul pe cineva, a-1 atinge; to lay / to put a ~ on smth. a) a înţelege ceva cum trebuie; b) a stabili, a constata ceva; to let 4. (jur.) compromis, înţelegere, convenţie. II. vb. tr. a amenda. fine3 ş. in ~a) în două vorbe, într-un cuvânt, pe scurt; b) în sfârşit, în fine, în concluzie, / smth. slip through the ~s a lăsa ceva să-i scape printre degete; to lift / to move / to raise / to stir a ~ a mişca / a ridica un deget (şi fig.); his ~s are all thumbs e foarte în cele din urmă; la urma urmei, în încheiere, rezumând. neîndemânatic, îi scapă toate (cele) din mână; his ~s itch arde de nerăbdare; vrea să fine4 [Ti:ni] s. (i/a/, muz.) fine, sfârşit. întreprindă ceva; to put one's ~ into smb. else's pie a se amesteca în treburile altuia; fineable ['fainabl] adj. v. f i n a b l e . to slip between / through one's ~s a-i scăpa printre degete; to snap one's ~s at smb. fine arch ['fain o:tf] s. (tehn.) cuptor pentru fabricarea sticlei. a ignora pe cineva, a nu vrea să ştie de cineva, a dispreţui pe cineva; to stick in / to fine-art casting [~a:t 'ka:stirj] s. (tehn.) turnătorie de artă. one's ~s a-şi frânge mâinile (de durere etc.); with a wet -* uşor, cu uşurinţă, simplu; fine arts [~ a:ts] s. pl. arte frumoase; bele-arte. with one's ~ in one's mouth a) cu mâinile în sân; b) cu degetul în gură, prosteşte, ca fine-bent grass [~bent rgro:s] s. (bot.) păiuş (Agrostis vulgaris). un prost; to work one's ~s to the bone a munci fără întrerupere; (înv. sl.) his ~s are fine-bore [~bo:] vb. tr. (tehn.) a aleza cu diamant. lime-twigs are mâna lungă, fură. 2. deget de mănuşă. 3. (tehn.) deget, bolţ, ax, cui, ştift; fine breeze ['fain bri:z] s. (mine) praf de cocs / cărbune. clanţă, zăvor, clichet. 4. ac de ceasornic; indicator, ac (pe o scală). 5. lăţimea unui deget fine-clay [~klei] s. (geol.) argilă fină. (măsură variind între 3 /4 de inch şi 1 inch; I inch ~ 2,54 cm). 6. (muz.) digitaţie. II. vb. fine-cut [~kM] I. adj. 1. fin cizelat. 2. (despre tutun) tăiat mărunt / subţire. 3. (fam.) A. tr. 1. a atinge cu degetele. 2. a arăta cu degetul spre. 3. a ati-nge uşor, a se juca cu. tăiat la tanc. II. s. (tehn.) dinţare fină (la pile). 4. a lua hoţeşte, a fura (prin îndemânarea degetelor). 5. a lucra cu degetele (ceva fin şi fine-darn [~da:n] vb. tr. (text.) a stopa, a ţese (o ştofă destrămată). greu). 6. (înv.) a pune mâna pe, a aresta. B. in/r. 1. (muz.) a avea o digitaţie bună. 2. a mişca fine-darner [~rda:nar] s. (text.) stoper, persoană care stopează (o stofă destrămată). degetele în se'mn de nerăbdare, a bate tarapanaua. 3. to ~at a căuta să apuce cu degetele. fine-darning [~ida:nirj] s. (text.) stopat. finger-alphabet [~.£elfabit] s. alfabetul surdo-muţilor. fine-draw [~dro:] vb. tr. 1. (text.) a coase foarte fin, a cârpi fără să se vadă cusătura; a înnădi. 2. (tehn.) a trage / a trefila sârmă subţire din. finger-and-sign-Ianguage [~3nd'sainil2en.gwid3] s.v. f i n g e r a l p h a b e t . r fine-drawer [~dro: ] s. (text.) persoană care coase în aşa fel încât să nu se vadă cusătura. finger-basin [~ibeisn] s.v, f i n g e r b o w l . fine-drawing [~tdro:irj] s. (text.) 1. cârpeală executată artistic (la ţesături defectuoase). finger biscuit [~ ibiskit] s. pişcot de şampanie, „limbi de pisică". 2. cusătură ascunsă. 3. (tehn.) tragere, trefilare finală; trcfilare fină. finger-board [~bo:d, -boad] s. 1. (muz.) gât (de vioară etc.). 2. (muz., poligr.) claviatură. fine-drawn [~dro:n] adj. 1. cusut foarte fin. 2. (tehn. despre sârmă) foarte subţire tras, finger-bowl [~boul] s. bol / vas de spălat degetele la masă. trefilat subţire. 3. iscusit, dibaci, îndemânatic, subtil; ~ arguments argumente subtile. fingerbreadth [~bred6, ~bret6] s. lăţimea unui deget, un lat de deget. 4. (sport) redus la greutatea minimă prin antrenament. finger calf [~ ka:f] s. viţel de lapte. fine-ear [~iar] s. „ureche ascuţită" (în basmele pentru copii). finger counting [~ ikauntin] s. numărătoare pe degete. fine-fibrous [~faibrss] adj. cu fibre fine / subţiri. fingered ffirjgad] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu... degete; five-~ cu cinci degete. 2. (bot., zool.) digitat. fine-gold [~gouldj s. ~(metal.) aur cupelat. finger-ends [firjgsrendz] s. pl. vârfurile degetelor; (fam.) to have smth. at one's ~ a fine-grained [~greind] adj. (despre un metal, despre lemn) cu granulaţie fină, cu granulozitate fină, fin granulat. cunoaşte ceva Ia perfecţie, a avea ceva la degetul cel mic; (înv.) to arrive a t / to live by one's ~ a ajunge la sapă de lemn, a sărăci; to one's ~ până la vârful degetelor, de fine gravei [~ igrasval] (geol.) pietriş mărunt. sus până jos. fine grinding [~ graindin] s. 1. (tehn.) rectificare fină. 2. (chim.) măcinare fină. fîngerer ['fingors1"] s. (sl.) mână lungă, pungaş. fine-jointed [~d3ointid] adj. (tehn.) frumos îmbucat. finger fern [Tirjga fo:n] s. (bot.) orice ferigă din genul Asplenium; părul-Maiciifineless ['fainlis] adj. (rar) nemărginit, neţărmurit, infinit. fine-looking [Tain'lukin] adj. frumos, chipeş, bine făcut; a ~gentleman un bărbat frumos Domnului (Asplenium adianthum-nigrum); spinarea-lupului (A.filixfemina); ruginită (A. ruta-muraria); straşnic (A. trichomanes). / chipeş; I never saw a finer-looking girl n-am văzut niciodată o fată mai drăguţă. finely [Tainli] adv. 1. frumos, fin, cu delicateţe, cu fineţe. 2. excelent, perfect, desăvârşit; finger flipper [~ .flips1"] s. aparat care intră în funcţiune printr-o apăsare de buton. (fam.) ~ well foarte bine. 3. îndeaproape. finger flower [~ iflaua1"] s. (bot.) degeţel-roşu, degetar, degetariţă (Digitalis purpurea). fine-mechanics [~mi'kasniks] s. mecanică fină / de precizie. finger-glass [~gla:s] s.v. f i n g e r b o w l . fineness ['fainnis] s. 1. titlu (al metalelor preţioase); puritate (a vinului); coins of legal finger hole [~ houl] s. (muz.) gaură; clapă, elapetă (la un instrument de suflat). ~ monede de titlu legal. 2. acuitate a simţurilor. 3. calitate superioară, superioritate (a fingering1 [Tingorirj] s. 1. pipăire / atingere cu degetele. 2. (muz.) mod de a mişca unui articol, a unui lucru). 4. splendoare, strălucire; eleganţă (la un costum etc.); frumuseţe degetele când se cântă la un instrument; digitaţie. (a unui peisaj etc.). 5. fineţe (aparului, a unei stofe, a unei pulberi etc.); microgranulaţie, fingering2 s. (text.) lână fină, toarsă de mână (pentru copii). granulaţie fină; subţirime (a unui fir); (fig.) delicateţe (a sentimentelor); subtilitate (a finger language ['firjga .lasrjgwidj] s. v. f i n g e r - a l p h a b e t . spiritului). 6. (av.) calitate aerodinamică. fingerling [Tingalin] s. 1. (iht.) pui de somon sau de păstrăv. 2. (înv.) v. f i n g e r stall. fineness ratio [~ 'rci/iou] (tehn.) coeficient de subţirime. fingermark ['fingomcKk] s. urmă de deget, pată lăsată de deget, întipăritura degetului; fine-nosed [Tain'nouzd] adj. care are un miros fin / un nas bun. amprentă. fine ore [~ 'o:r] s. (mineral.) mărunţiş de minereu, minereu mărunt. r fine powder [~ paudo ] s. praf fin, pudră. fingernail [Tinganeil] s. unghie. fingernail clipper [~neil 'klip3rJ s. cleştişor de unghii. finer ['faina'] s. (tehn.) 1. maistru afmor. 2. rectificator. finery1 ['fainarij s. (metal.) 1. secţie pentru elaborat / pentru extras metale. 2. curăţire, finger-parted [~ipa:tid] adj. (bot.) digitat. rafinare, afinaj, afinare (a metalelor). finger-plate [~plcit] s. (constr.) şild, platbandă. finger point [~ point] s. vârf de deget. finery2 s. (ironic) podoabe, zorzoane, farafastâcuri, toaletă luxoasă; (jam.) decked out in all her ~ gătită cu toate podoabele. finger-post [~poust] s. stâlp care indică drumul, stâlp indicator. finery fire [~ faiar] s. (metal.) cuptor de afinare. fingerprint [-print] s. amprentă digitală, urmă a degetelor. finery process [~ 'prousis] s. (tehn.) proces de pudlaj. fingerprint vb. tr. a lua cuiva amprentele digitale. fine saw ['fain 'so:] s. (tehn.) ferăstrău de traforaj. finger reading [~ iri;din] s. citire cu ajutorul degetelor (la orbi). fine-shaped [~'/eipt] adj. bine făcut, chipeş. finger root [~ ru:t] s.v. f i n g e r f l o w e r .



one hears some ~ things about you frumoase lucruri se aud despre dumneata; a ~ thing indeed! frumoasă poveste! frumos, n-am ce zice!; ~doings frumoase lucruri; a ~service you had rendered me halal de serviciul pe care mi l-ai făcut; a ~ friend you are! halal de aşa prieten!; (dial.) they'll be — and vexed! o să fie cam supăraţi!; I was a ~ fool a fost curată nebunie din partea mea. 9. (despre vreme, cer) frumos, senin; when the weather is ~ când e (timp) frumos; it looks as if it were to be ~ timpul parc să se facă frumos; ~ air aer sănătos; a ~ day o zi frumoasă; one ~ day odată, într-o bună zi; one of these ~ days într-o bună zi; in rain or ~ pe orice vreme, pe orice timp. 10. (despre ţesături) fin, subţire; (despre pietriş, praf) fin, mărunt, mic; (despre aţă) subţire; pi. ~ goods stofă cu ţesătură fină, subţire; ~ rain ploaie măruntă; ~ sand nisip fin; «* point caractere mici / mărunte. 11. ascuţit; ~ edge tăiş ascuţit; ~ needle ac fin / subţire; ~ nib pană ascuţită; a ~ wit un spirit ascuţit; ~ pen peniţă ascuţită. II. s. pl. (mine) minereu cu conţinut bogat, pulberi fine. III. adv. 1. atent, prudent; (mar.) to sail ~ a naviga chiar în direcţia vântului. 2. mărunt; to chop meat ~ a tăia / a toca carnea mărunt; -0- to cut / to run it ~ a face ceva tocmai la timp, a reuşi tocmai la timp / la tanc, a sosi tocmai la timp. IV. vb. A. tr. 1. (te/m.) a afina, a purifica. 2. (sport) a antrena (corpul). 3. (jig.) a antrena (spiritul). 4. (înv.) to ~ away /off/ down a face să devină fin / subţire; to ~ down a limpezi cu clei (vin, bere etc.); a rafina (zahăr). B. intr. 1. (despre un lichid) a se limpezi. 2. (adesea ~ down) a se însenina, a se face frumos. 3. (down, off, away) a se subţia, a deveni subţire, a se micşora.



 fingers-and-thumbs



fingers-and-thumbs [-zand'OAmz] s. pl. (bot.) ghizdei (Lotus comiculatus). finger shield [~ /i:ld] s. degetar fără fund. finger stall [~ sto:l] s. apărătoare din piele sa» cauciuc pentru deget. finger stone [~ stoun] s. (mineral.) belemnit. finger talk [~ to:k] s. v. f i n g e r - a 1 p h a*b e t. finger-tip [~tip] s. vârf de deget. finger-touch control [~tAtf ksn'troul] s. (telm.) comandă prin simpla apăsare a degetelor. finial ['fainisl, 'fin-] s. (arhit.) fleuron; rozetă (în arhitectura gotică). finical ['finikal] adj. 1. dificil, delicat; mofturos, capricios, cusurgiu; migălos, meticulos, minuţios; tipicar. 2. afectat, nefiresc. 3. (fam.) greţos, scârbos, dezgustător, supărător, plicticos. finicality [ifini'kaditi] s. v. f i n i c a l n e s s . finicalness ['finikolnisj s. (fam.) afectare; pretenţii, fasoane (la mâncare). finicking ['finikin] adj. v. f i n i c a 1. finicky [Tiniki] aay. v. f i n i c a 1. finikin ['finikin] I. adj. v. f i n i c a 1. II. s. filfizon, (om) spilcuit. fining [Tainirj] s. (si ~ of wine) cleire (a vinului). finis ['fainis, Ti:nis] s. 1. sfârşit (la o carte etc.). 2. (rar) scop, ţintă. finish ['fini/] I. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a sfârşi, a termina, a încheia, a isprăvi, a conchide, a duce până la capăt, a desăvârşi, a completa, a pune capăt la. 2. (si to ~ off) a împodobi, a garnisi, a aranja, a isprăvi, a termina, a desăvârşi; a netezi, a lustrui, a finisa. 3. (si to ~ up) a consuma, a isprăvi (o provizie, o carte), a mânca sau a bea tot (până la sfârşit). 4. (fam.) a duce la capăt (educaţia cuiva). 5. (sl.) a ucide, a omorî, a asasina, a termina cu, a isprăvi cu, a sfârşi cu (cineva), & da (cuiva) lovitura de graţie. 6, (si to ~off) (sl.) a slei, a istovi, a extenua, a epuiza. B. intr. 1. (si to ~ up) a înceta, a conteni, a se opri, a încheia, a termina, a sfârşi. 2. (inv.) a-şi da duhul, a-şi da sufletul, a da ortul popii, a sucomba. II. s. 1. sfârşit, sfârşire, isprăvire, terminare; to fight to a ~ a lupta până la sfârşit, a rezista până la capăt. 2. finisaj, ultima revizie; punere la punct; desăvârşire, perfecţiune; gătire; garaisire, şlefuire; lustru, împodobire; to lack ~ a fi neterminat. 3. (sport) finiş, sfârşitul unei curse; luptă decisivă (la sfârşitul cursei); to be in / at the ~ a asista, a fi prezent, a sta la punctul de sosire. 4. cherestea de cea mai bună calitate. finished [-t] adj. sfârşit, terminat, finit; finisat; desăvârşit, perfect; ~ education educaţie completă; ~ actor actor perfect; ~ manners maniere elegante / alese; ~ gentleman gentleman veritabil / autentic; ~ performance spectacol închegat, pus la punct, aranjat în cele mai mici amănunte; ~ product produs finit. finisher [-ar] s. 1. (text; drum) finisor. 2. (tehn.) holendru de rafinare. 3. executor; ~ of the law călău, cel care execută pedeapsa cu moartea. 4. (fam.) probă, dovadă definitivă / hotărâtoare, argument zdrobitor; lovitură hotărâtoare / de graţie. finishing ['finijlrj] I. s. apretură, lustru, finisaj; terminare, isprăvire; şlefuire, garnisire; desăvârşire, perfecţionare; to give the ~ to a da o ultimă faţă (cu dat.). II. adj. 1. final; de finisaj. 2. de perfecţionare. 3. de graţie. finishing machine [~ mo'/i:n] s. (tehn.) maşină de finisat. finishing reamer [~ .ri:nwr] s. (tehn.) alezor de finisare. finishing rolling mill [~ 'roulirj mil] s. (tehn.) laminor de finisare. finishing school [~ sku:l] s. institut / şcoală de perfecţionare pentru fete. finishing stroke [~ strouk] s. lovitură de graţie. finite [Tainait] I. adj. 1. (înv.) fixat; definit. 2. finit, limitat, având un sfârşit. 3. (gram., despre forme verbale) personal. II. vb. tr. (rar) a delimita, a mărgini. finiteness [-nis] s. caracter finit. fink [Tink] (amer. fam.) I. s. 1. spărgător de grevă. 2. trădător, ticălos. II. vb. intr. 1. a duce o activitate de spărgător de grevă. 2. a trăda, a dezerta. 3. (sl.) to ~ out a) a se sustrage, a-şi călca o promisiune; b) a se face de ruşine, a se compromite. Finlander ['finlanda1"] s. finlandez. finless [finlis] adj. (iht.) fără aripioare. Finn [fin] s. finlandez. finned [find] adj. (iht.) cu aripioare. Finnic [Tinik] adj. finlandez; finic. finnicking ['finikin.] adj. v. f i n i c a 1. finnikin ['finikin] adj., s. v. f i n i k i n. Finnish ['fini/] I. adj. din Finlanda, finlandez. II. s. (limba) finlandeză. finny [Tini] adj. 1. care se referă la peşti. 2. (despre peşti) cu aripioare. fiord [fjo:d, fi'o:d] s.v. f j o r d . fioritura [.fjori'tju3ra],pl. fioriturae [-ri(;)] s. (ital. muz.) fioritură, înfloritură, ornament melodic, tril etc. fir [fo:rl s. (bot.) brad (Abies sp.); dwarf-mountain ~jep (Pinus montana); Siberian ~ zâmbru (Pinus cembra); Scotch ~ pin silvestru (Pinus sylvestris); silver ~ brad comun / alb (Abies alba); Colorado silver ~ brad argintiu (A. concolor); balsam ~ brad balsamifcr / de Canada (A. balsamea); Spanish silver ~ brad de Spania (A. pinsapo). fir-apple [foraspl] s.v. f i r - c o n c. fir board [fobD:d, ~ boad] s. scândură de brad. fir bob [~ bob] s. (fam.) v. f i r - c o n e . Firbolg [TirbAbg] s. (ist.) trib preceltic din Irlanda. fir-cone ['fo:'koun] s. (bot.) con de brad. fire ['faio'] I. s. 1. foc; incendiu; flacără; văpaie; ardere, combustie; to be on ~a) a arde, a fi cuprins de flăcări; b) (fig.) a fi aprins (ae dragoste etc.); c) (fig.) a sta ce pe jar, a nu avea astâmpăr; a mânca jăratic; (fig.) to be between two ~s a fi între două focuri, a fi între ciocan şi nicovală; (fig.) to build a ~ under oneself a-şi săpa singur groapa, a-şi tăia singur craca de sub picioare; (fig.) to carry ~ in one hand and water in the other a spune una şi a gândi alta; a fi taler cu două feţe; to catch / to take ~ a) a se aprinde, a lua foc; dry wood soon catches ~ lemnele uscate se aprind numaidecât; b) (fig.) a



364



se aprinde, a se înflăcăra, a se entuziasma; c) (fig.) a se aprinde, a izbucni, a-şi pierde cumpătul; a se face foc şi pară; d) (fig.) a se aprinde, a i se aprinde sângele; (prov.) fight ~ with ~cui pe cui se scoate; ~and brimstone a) gheenă, focul veşnic, flăcări şi pucioasă; b) interj, mii de draci! la naiba!; ~ and fury înflăcărare, patimă (neogoită), dezlănţuire; foc şi pară; (prov.) ~and water are good servants, but bad masters focul şi apa sunt slujitori buni, dar stăpâni răi; (poetic) ~s of heaven sou heavenly ~s stele, luminători cereşti; (prov.) ~ that's closest burns must of all focul mocnit arde mai puternic; (despre ochi) to flash / to shoot ~ a arunca scântei; to' go through ~ and water a trece prill focul ispitirilor / prin multe; (fam.) liquid ~ băuturi alcoolice tari; to nurse the ~ a întreţine focul; (prov.) one ~ drives out another cui pe cui se scoate; (fig.) to play with ~ a te juca cu focul; Promethean ~ focul lui Prometeu; (fig.) viaţa; (fig.) to pull / to snatch smb. out of the ~ a scoate / a scăpa pe cineva din nevoie; (fig.) to put to ~ and sword a trece prin foc şi sabie; sacred ~ foc sacru, geniu; (fig.) to save smth. out of the ~ a scăpa ceva de distrugere; to set smth on ~, to set ~ to smth. a pune ceva pe foc, a da foc la ceva; (glumei) to set the Thames on ~ a) a face ceva cu totul neobişnuit; b) a fi foarte înzestrat; a fi grozav; (prov.) soft ~ makes sweet malt vorba dulce mult aduce; (prov. înv.) (there is) no ~ without smoke fiecare medalie îşi are reversul ei; ~! foc! arde!; (/ani.) like a house on ~ ca ieşit din minţi, ca nebun; (prov.) (there is) no smoke without ~ nu c fum fără foc; (fig.) to add fuel to the ~, to pour oil on the ~ a pune paie pe foc, a pune gaz peste foc; to light / to make a ~ a face focul; to poke / to stir the ~ a scormoni focul; to put out a ~ a stinge focul. 2. (mil.) foc; to be under ~a) a se afla sub focul inamic; b) (fig.) a fi ţinta atacurilor; (fig.) to direct one's ~ against a-şi îndrepta atacul / săgeţile împotriva (cu gen.); to draw smb.'s ~fl) (/nil.) a atrage focul inamic asupra sa; b) (fig.) a-şi atrage atacurile cuiva; a deveni ţinta atacurilor cuiva; to hang ~ a) (mii.) a nu lua foc; b) (fig.) a se codi; a se moşmondi; a se mocăi; Kentish ~ aplauze prelungite, ovaţii; to miss ~ a) (mii.) a nu lua foc; b) a trece neobservat, a nu avea (nici un) efect; to open ~ a) (mil.) a deschide focul; b) (fig.) a dezlănţui atacul; running ~ a) (mii.) foc viu; b) (fig.) grindină de observaţii critice; potop de invective; to stand ~a) (mii.) a rezista focului inamic; b) (fig.) a rezista criticii sau încercărilor; (give) ~! foc! trageţi! Grecian / Greek / wild ~foc grecesc; ~ of the line salvă. 3. cămin, vatră, sobă; electric ~ cuptor electric; sobă electrică; gas ~reşou cu gaze. 4. (înv.) trăsnet. 5. lumină strălucitoare; joc de lumini. 6. (fig.) căldură, foc; înflăcărare, patimă. 7. (poetic) inspiraţie; geniu; foc sacru. 8. fierbinţeală, febră. II. vb. A. tr. 1. a aprinde, a da foc la, a pune pe foc; a incendia. 2. (si to ~ off / away) (mil.) a descărca, a slobozi (o arma); (min.) a puşca (găuri de mină); to ~ a gun a) (mii.) a trage cu tunul; b) (fig. fam,) a veni cu o bombă / cu o ştire senzaţională; to ~ a shot a trage (cu pistolul etc.). 3. (fig.) (at smb.) a arunca, a azvârli, a trânti (cuvinte de ocară etc.) (pe seama cuiva, la adresa cuiva). 4. (fig.) a aprinde; a înflăcăra. 5. a arde, a cauteriza (o rană). 6. (şi to ~ up) (tehn.) a încălzi (cuptorul); a arde (cărămidă). 7. (si to ~ out) (amer. sl) a da afară, a concedia; a băga la închisoare. 8. (tehn.) to ~ up a încălzi (locomotiva etc.). B. intr. 1. a lua foc, a se aprinde. 2. (despre mâini) a arde. 3.'(fig.) a se aprinde, a se înfierbânta. 4. (mil.) (at, on, upon) a trage, a deschide focul (împotriva cu gen.). 5. (fam.) ~ ahead! ~ away! dă-i drumul! vorbeşte! ce mai stai!; (amer.) to ~into the wrong flock a greşi adresa, a nu nimeri, a greşi ţinta. , fire-alarm ['faioroila:m[ s. 1. alarmă de incendiu. 2. avertizor / semnalizator de incendiu. fire annihilator [~ 3inaialeit3r] s. v. f i r e a p p a r a t u s (1). fire apparatus [~ a;ps,reitos] s. 1. aparat de stins incendii. 2. (mine) stingător; extinctor. firearm [~a:m] s. armă de foc (mai ales de calibru mic). fireback [Taisbaîk] s. (omit.) varietate de fazan (Lophura sp.). fireball [~bo:l] s. 1. bolid. 2. fulger sferoidal. 3. (ist.) ghiulea, bombă incendiară. 4. (bot.) arşinic, cruciuliţe, fioare-de-stea, focşor (Lychnis sp.). fire-balloon [~boiIu:n] s. balon cu aer cald. fire baptism [~ .baeptizam] s. (fig.) botezul focului. fire bar [~ ba:r] s. bară, bară de grătar. firebomb [~bom] s. (mil.) bombă incendiară. firebomber [Tai9ibDm3r] s. (canad.) avion-clste-ma (folosit penlru stingerea incendiilor în păduri). firebox [-boks] s. (tehn.) focar, cutie de foc, cutia focarului. firebrand [-brand] s. 1. bucată de lemn aprinsă. 2. (bot.) tăciune (Ustilago). 3. (fig.) aţâţător, instigator. fire-breathing [~ibri:cfin] adj. (poetic) care varsă foc pe nări, pârjolitor. firebrick [~brik] s. cărămidă refractară. fire bridge [~ brid3] s. (tehn.) altar de focar. fire-brigade [~briigeid] s. detaşament de pompieri, pichet de incendiu. fire bucket [~ ibAkit] s. găleată de incendiu. fire bug [~ bAg] s. 1. (amer. fam.) incendiator. 2. (entom.) gândac cu aripi moi (din familia Cantharididae). fire-clay [~klei] s. argilă refractară. fire cock [~ kok] s. gură / robinet de incendiu. fire company [~ ikAiiipani] s. 1. detaşament de pompieri, pichet de incendiu. 2. societate de asigurare contra incendiilor. fire-control [~kanitroul] s. 1. (mil.) reglajul tirului. 2. paza contra incendiilor în păduri; lupta contra focului în păduri. 3. (tehn.) controlul / reglarea focului (in cuptoare). fire-cracker [faioikraks1"] s. pocnitoare, plesnitoarc, petardă. Firecracker Day [~ dei] s. (amer.) Ziua Independenţei (4 iulie). firedamp [faiodaîmp] s. (mine) gaz metan; gaz de mină, grizu. fire department [~ diipcKtmant] s. remiză de pompieri. firedog [~dog] s. v. a n d i r o n. fire door [~ do:r] s. 1. (tehn.) uşa focarului. 2. (constr.) uşă antifoc. fire dragon [-.draîganj s. 1. balaur care scuipă foc. 2. rachetă.



 365



fisc



fire drake [~ dreik] s.v. f i r e d r a g o n . firkin [Ta:kin] s. măsură de capacitate, butoi, putină, balercă (pentru unt, peşte, lichide fire-eater [faiani:tar] s. 1. pirofag (scamator), mâncător de foc. 2. (fam.) duelist, duelgiu; etc. = 40,89 l). bătăuş. 3. (fam.) fanfaron, palavragiu. 4. (amer. pol.) extremist gălăgios. firm1 [faini] s. firmă, casă de comerţ; <• long ~ companie de escroci (care obţin bunuri şi nu le achită). fire-eating [~ă:tin] adj. (fam.) bătăios, bătăuş. firm2 I. adj. 1. durabil, trainic; compact, vârtos, dens, consistent, tare; coerent; solid, fire-engine [~iend3in] ş. maşină de stins incendii; pompă de incendiu. fire-escape [~is-keip] s. 1. scară fixă de fier pentru salvarea în caz de incendiu. 2. scară dur; ~ ground uscat, pământ; to be on ~ ground a Fi într-un loc sigur / în siguranţă. 2. fix, stabil, constant; ~prices preţuri fixe / stabile; ~step a) pas sigur; b) măsură hotărâtă. portabilă a pompierilor (care se poate lungi). 3. tare, puternic, viguros, robust; ţeapăn, rigid. 4. ferm, de neclintit, de nestrămutat, dârz; fire-extinguisher [~iksitirjgwi/ar, -eks-] s. stingător, extinctor. perseverent, insistent, stăruitor; hotărât, categoric, decis; ~ measures măsuri hotărâte. fire fiend [~ fiind] s. 1. focul (ca personificare). 2. instigator. r 5. constant, statornic, loial, credincios, fidel. II. adv. ferm, tare, vârtos, puternic, viguros, fire-fighter [~ifaita ] s. pompier. robust, durabil, solid; to stand / to hold ~ a fi neclintit (în hotărâre). III. vb. tr. a întări, fire-fighting [~ifaitirj] adj. de protecţie contra incendiilor. a consolida, a fortifica, a îndesa, a bătători, a bătuci; to ~ the ground after planting a firefly [~flai] s. (entom.) orice insecta care emite lumină. bătători pământul după plantare. fire gases [~ gcisiz] s. pi. (tehn.) gaze de ardere. firmament [Ta:mamant] s. firmament, boltă (cerească). fire-grate [faiagrcit] s. (tehn.) grătar, grătar eu bare; grătar de focar. firmamental [-al] adj. ceresc. fire-grate-bar [faia~ -ba:1"] s. bară de grătar. firman [fa:'mu:n,'--, rfa:man] s. (persan) firman (al sultanului, al şahului); permisi­ fire guard [~ga:d] s. 1. grătarul / grilajul căminului. 2. teren arat ca barieră de protecţie une, consimţământ, autorizaţie; paşaport. împotriva focului. i firm name ['fa:m ncim] s. (ec.) firmă. fire hole [~ houl] s. (metal.) gură de scormonire (la grătare, la focare). firmness [Ta:mnis] s. 1. soliditate, tărie; duritate. 2. fermitate, hotărâre, intransigenţă. fire-hose [~houz] s. furtun de incendiu. 3. fidelitate, statornicie. fire-insurance [faiarini/uarsns, ./aar-] s. asigurare contra incendiilor. fir moss [Ta: 'mas] s. (bot.) brădişor, cornişor (Lycopodium selago). fire-iron [~iaian]ş. 1. amnar. 2. vătrai, vătrar. 3.pl. (sau a set of ~s) garnitură de sobă, firmware ['fa:mwear] s. (infor.) microprograme; soft integrat. unelte pentru foc. firn [fa:n] s. fim, neveu, zăpadă deasă cu bob marc. fire kiln [~ kiln] ş. cuptor de prăjirc / de calcinare. fir needle ['fa: 'nidl] s. (bot.) ac de brad / de răşinoase. fire ladder [~ ilaxla1"] s. (tehn.) scară de salvare. fir parrot [Ta: ipaerat] s. (omit.) forfecuţă-gălbuie, forfeeuţă-de-pin (Loxia curvirostra). fireless [Taialis] adj. iară foc; neîncălzit. firry [Ta:ri] adj. 1. de brad; de pin. 2. plin de brazi, bogat în brazi sau pini. firelight [Taialait] s. 1. lumina focului (din cămin). 2. v. f i r e 1 i g h t c r. 3. (înv.) first [fa;st] I. adj., num. ord. prim(ul), întâi(ul), dintâi; the ~ chapter, chapter (the) fulger. 4. (înv.) auroră boreală. ~ capitolul întâi; the ~ corner întâiul venit; ~ floor etajul întâi; (amer.) parter; in the ~ fire-lighter [~


 fiscal



366



fiscal [-al] I. adj. 1. fiscal. 2. financiar. II. s. 1. (înv.) vistiernic. 2. (scot.) procurator fishing tackle [~ ,ta;kl] s. unelte / instrumente / accesorii de pescuit. fiscal. 3. (ist.) cel mai înalt magistrat în Imperiul Roman. fish joint ['fi/ d3oint] s. (ferov.) îmbinare cu eclise. fiscalize [~3laiz[ vb. tr. a supune controlului fiscal, a fiscaliza. fish-kcttle [~,kctl] s. cazan (lunguieţ) pentru gătitul peştelui. r fish-knife [~ naif] s. cuţit de peşte. fiscal year ['fiskal ja: ] s. an financiar / fiscal. fish [fi/J I. s. (folosit şi ca pl.) peşte, peşti; crabi; stridii, (fig.) all is ~ that comes to fish maw [~ mo:] s. v. f i s h f l a k e . his net nu refuză nimic, nu alege, trage folos din toate; (glumeţ) April ~ păcăleală de fishmonger [~iniArjgor] s. negustor de peşte. 1 aprilie; to be / to feel like a ~ out of water a se simţi ca peştele pe uscat; a nu fi în fish net [~ net] s. v. f i s h i n g n e t. apele lui; (prov.) the best ~ smell when they are three days old nu trebuie să abuzezi fish oil [~ oil] s. untură de peşte. de ospitalitate; a big ~ in a little pond un uriaş printre pitici; to catch ~ with a silver fishplate [~pleit] s. v. f i s h i n g p 1 a t e. hook a cumpăra peşte după un pescuit neizbutit; to cry stinking ~ a-şi discredita marfa; fishpond [-pond] s. 1. iaz, eleşteu pentru creşterea peştelui. 2. (glumeţ) mare. (as) dumb / mute as a ~ mut ca un peşte, care tace chitic; (inv.) to eat no ~ a nu ţine fish pot [~ pot] s. vârşie, vârşă, leasă (pentru crabi). posturile, a nu fi catolic; (fam.) to feed the ~es a) a se îneca; b) a da hrană la peşti, a avea fish preserve [~ ,prizo:v] s. parte a râului unde pescuitul este interzis. rău de mare; (fam.) to be food for ~es v. to f e e d t h e ~es(a); (fam.) a fine / nice fish prong [~ pron] s. ostie. pretty kettle of ~! frumos, n-amce zice! frumoasă treabă! ei, poftim! asta-i bună!; (prov.) fish roe [~ rou] s. icre de peşte. ~ begins to stink at the head peştele de la cap sc Impute; the great ~ cat the small fish silver [~ isilvs'] s. (ist.) impozit pentru folosirea apelor. peştele cel mare înghite pe cel mic; (scot. prov) gut no ~ till get them nil vinde pielea fişh-slice [~slais] s. cuţit de tăiat peşti / de pescar. ursului din pădure; nu zice „hop" până nu sari; (glumeţ) to have other ~ to fry a avea fish sound [~ saund] s.v.fishflake. alte treburi (mai importante) de făcut; to hook / to land one's ~ a-şi impune punctul de fish stick [Ti/ stik] s. (amer.) v. f i s h f i n g e r . vedere; a ajunge unde a vrut; (prov.) if you swear you will catch no ~ înjurăturile nu fish story [~ istori] s. (fam.) poveste extravagantă / de necrezut. ajută la nimic; (prov.) it is a silly ~ that is caught with the same bait prost e acela care fish tackle [~ itaskl] s. v. f i s h i n g t a c k l e . se lasă momit de două ori; (peior.) neither ~ nor fowl nici cal, nici măgar; (amer. si.) fishtail [~teil] s. coadă de peşte. fresh ~ un arestat nou; odd / queer / strange ~ om ciudat; (amer.) poor ~ a) prostănac; fishtail burner [Ti/teil ito:nor] s. (tehn.) arzător plat. b) un pârlit; un om de nimic, om fără caracter; shy ~ om timid / ruşinos; (peior.) cool ~ fish trowel [~ .traual] s. v. f i s h c a r v e r . neruşinat, neobrăzat; loose ~dezmăţat, desfrânat. II. vb. A. tr. 1. a prinde (peşte), a pescui fishwife [~waif], pl. fishwives [~waivz] 1. s. negustoreasă de peşte cu amănuntul. (c« undiţa); (mar.) to ~ the anchor a ridica ancora. 2. (fam.) a folosi pentru pescuit 2. mahalagioaică. (o barcă, o plasă etc.). 3. a goli de peşte (un râu etc.). 4. (tehn.) a lega, a uni, a îmbina fishy [Ti/i] adj. 1. de peşte; care miroase a peşte; cu gust de peşte. 2. bogat în peşte, cu eclise. 5. to ~out a) a goli de peşte (un râu etc.); b) (fig.) a scoate (ceva de la cineva); cu mult peşte. 3. (despre ochi) spălăcit, lipsit de expresie. 4. (fam.) dubios, nesigur, îndoios, to ~up a pescui (şifig.). B. intr. 1. a pescui, a prinde peşte; (fig.) to ~in troubled waters îndoielnic, suspect; de necrezut. a pescui în apă tulbure. 2. to ~for a) a pescui (cu ac.); b) (fig.) a vâna (cu ac.), a pescui fisk [fisk] s. v. f i s c (2). (cu ac.); a cerşi (complimente etc.). fissile [ifisail] adj. 1. şistos. 2. care se despică (uşor), care se desface (uşor). fissility [fi'siliti] s. şistozitate. fish back ['fi/ ba;k] s. 1. (mar.) traversieră. 2. pl. (text) maşină de lăţit / de întins. fission [Ti/an] s. (/iz.) fisiune, dezintegrare. fish bait [~ beit] s. momeală / nadă'pentru peşti. fish bed [~ bed] s. (geol.) rocă cu peşti fosili. fissionable [-obi] adj. (fiz.) fisionabil, dezagregabil. fishbolt [~boult] s. (ferov.) bulon de eclisă. fission bomb [Ti/an bom] s. (mil.) bombă de fisiune, bombă atomică. fish .bone [~ boun] s. os de peşte. fission-fusion-fission bomb [~,fju:3an'fi/an tom] s. (mii.) bombă cu hidrogen, bombă termonucleară. fish breeding [~ >bri:dirj] s. piscicultura. fissiparism [fi'siparizom] s. (biol.) reproducere prin diviziune celulară. fish broth [~bro(:)0] s. (sl.) apă (chioară). fish carver [~ iku:vor] s. cuţit (de argint) pentru peşte. fissuration [rfi/ju'rei/an] s. v. f i s s i o n. r fissure [fi/or, -/uor] I. s. 1. (geol.) crăpătură, fisură; falie; crăpătură adâncă; ruptură. fish culture [~ ikAlt/a ] s. piscicultura. fish curing [~ .kjusrin] s. săratul sau afumatul peştelui. 2. (anat.) şanţ (pe creier, ficat). 3. (med.) fisură, fractură (a ««ui os). II. vb. A. tr. a crăpa, a despica, a spinteca, a sparge, a rupe, a frânge, a fractura. B. intr. a se sparge, a se frânge, fish-davit [-.dajvit] s. (mar.) gruie de traversieră.. fish duck [~ dAk] s. (omit.) bodârlău-cu-ferăstrău, ferăstraş-mare (Mergus merganser). a se crăpa. fist [fist] I. s. 1. pumn; to clench / to double one's ~a-şi încleşta pumnul; (pop.) to drink fisher' [Ti/3r] s. 1. (înv.) pescar. 2. barcă de pescar, lotcă. 3. (omit.) pescăruş-albastru (verde) (Alcedo ispida). hand to ~ a bea dintr-o înghiţitură / dintr-o dată; to strike with the ~ a lovi cu pumnul; 2 fisher s. (sl.) bancnotă de o liră sterlină. blow with the ~ pumn, lovitură de pumn; to put up one's ~ a) a ridica pumnul; fisher boy [~ toi] s. băiat de pescar. b) a recunoaşte un fapt, a se împăca cu o idee; iron ~ in a velvet glove politeţe care ascunde fisherfolk [~fouk] s. pescari. ' hotărâre, încăpăţânare sau ameninţarea cu forţa; (fig.) to grease smb.'s ~ a niitui I a unge pe cineva. 2. (fam. glumeţ) mână, labă. 3. (fam. glumeţ) scris, caligrafic; he writes a fisherman ['fi/aman],pl. fishermen [-man,-men] s. pescar. good ~ are un scris frumos. -O- (fam.) to make a good ~ at / of smth. a o nimeri; a-i fisherman's luck [~z lAk] s. (/ani.) nenoroc, ghinion. fishery ['fi/ari] s. 1. pescuit, pescuire, pescărit. 2. loc de pescuit. 3. (jur.) dreptul de a merge bine; (fam.) to make a poor ~ at / of smth. a nu o nimeri; a-i merge prost. II. vb. tr. (rar) 1. a lovi cu pumnul, a bate cu pumnul, a ţine în pumni. 2. a strânge în pumn(i). pescui. . fist ball [~ to:l) s. (bol.) sprăhaiţ, caşul-cioarei (Lycoperdon gemmalum). fish fag ['fi/ fa?g] s. (pop.) 1. vânzătoare de peşte. 2. femeie neglijentă. fish farming [~ ifa:mirj] s. piscicultura. fistful ['fistful] s. (fam.) (un) pumn (ae boabe ele). fish finger [.fi/ Tirjgor] s. (gastr.) crochetă de peşte. fistic(al) l'fistikl(al)] aay. (glumeţ) de pumn, de pugilist, pugilistic, de boxer. fish flake [~ fleik] s. băşică de peşte. fisticate [Tistikeit] vb. intr. (amer.) a se bate (cu pumnii). fish flour [~ iflauor] s. făină de peşte uscat şi pulverizat, folosită ca aliment. fisticuff [TistikAf] I. s. 1. lovitură de pumn, pumn. 2.pl. bătaie cu pumnii, box; to come to ~s a se încaieră, a se lua la bătaie. II. vb. intr. a se bate cu pumnii, a boxa. fish fork [~ fa:k] s. ostie, furcă pentru prins peşte. fish fosh [~ fo/] s. (pop.) peşte cu cartofi. fisticuffer [-or] s. (fam.) boxer, pugilist. fistula [ifistjub] s. (med.) fistulă, buboi. fishgig [~gig] s. harpon. fish globe [~ gloub] s. vas (rotund) de sticlă pentru a păstra peştii vii. fistulous [Tistjubs] adj. 1. (med.) fistulos. 2. tubular; cu tuburi. fisty [Tisti] aaj. de box, pugilistic. fish-glue [~glu:J s. ihtiocol, clei de peşte. fish-hawk [~to:k] s. (omit.) vultur-pescar (Pandion haliaelus). fit1 [fit] s. 1. acces, atac (subit), izbucnire, şoc; paroxism; criză; (fam.) acces de epilepsie; fish-hook [~huk[ s. undiţă. (fam.) criză de isterie; (fam.) leşin; apoplectic ~ atac de apoplexie; ~ of fever atac de febră; (amer. sl.) to give smb. (particular) ~s a se năpusti asupra cuiva (mai ales cu o fish husbandry [~ .hAztandri] s. piscicultura. fish-in ['fi/in] s. pescuit în zonă interzisă (ca semn de protest împotriva interdicţiei). mustrare); (fam.) that will knock / bang / lick him into ~s asta o să-1 înveţe minte; asta o să-1 distrugă, de aici o să i se tragă moartea; (fam.) she will knock you to ~s o să-ţi fishiness [ifi/inis] s. 1. caracter de peşte. 2. (fig.) îndoială, şovăială, nesiguranţă. fishing [Ti/irj] s. 1. pescuit, pescuire. 2. dreptul de a pescui / de a prinde peşte. 3. (tehn.) facă capul calendar, o să te zăpăcească; (fam.) to go into ~s a leşina; (fam.) to give smb. ~s a) a învinge pe cineva în chip ruşinos; b) a zgudui pe cineva, a înfiora pe cineva; îmbinare cu eclise. fishing boat [~ bout] s. barcă de pescar / pescărească, lotcă. c) (amer.) a trage cuiva un perdaf / o săpuncală bună; (fam.) to laugh oneself into ~s fishing eagle [~ 'i:gl[ s. (omit.) vultur-pescar (Pandion haliaetus). a nu mai putea / a se tăvăli de râs. 2. dispoziţie; toană; capriciu; moft; chef; (fam.) when r fishing gear [~ gis ] s. unelte de pescuit. the ~ is on him (numai) când are chef, când îl apucă; by ~s and starts pe apucate, neregulat, pe întrerupte, cu întreruperi, -v- (fam.) for a ~ (pentru) câtva timp. fishing hawk [~ hD;k] s.v. f i s h i n g e a g l e . fishing licence [~ 'laisans] s. permis de pescuit. fit 2 1. adj. 1. (for, to) bun (de întrebuinţat) (la, pentru), util (pentru), potrivit (pentru), fishing line [~ lain] s. sfoara undiţei. corespunzător (cu dat.), convenabil (cu dat.), adecvat (pentru; sau cu dat.); ~ time and place locul şi timpul potrivit; a ~football team echipă de fotbal bine antrenată; to think fishing net [~ net] s. plasă, năvod. ~ a considera bun de / bun pentru; (mil.) ~ for service apt pentru serviciul militar; more fishing permit [~ .păunit] s. permis de pescuit. than is ~ mai mult decât trebuie, peste obligaţii, peste măsură. 2. (fam.) puternic, tare; fishing plate [~ pleit] s. (tehn.) eclisă; piesă de legătură. viguros, sănătos, în formă; to feel to keep ~ a fi bine dispus şi sănătos, a se ţine bine, fishing-rod [~rod] s. varga de undiţă. a fi în formă, a se simţi tare pe picioare; (as) ~ as a fiddle în formă, în deplină sănătate. fishing room [~ ru(:)m] s. (amer.) loc de pe ţărm pentru sărat peştele. fishing season [~ .si;zn] s. sezon de pescuit. 3. ~ to gata să, cât pe ce să; ~ to die of shame gata să moară de ruşine; I was ~ to strike



 367



him era cât pe ce să-1 plesnesc. 4. demn, cuvenit, potrivit, decent; vrednic; I am not ~ to be seen nu se cuvine să (apar), nu mă pot arăta; it is not ~ nu se cade, nu se cuvine, nu e demn; do as you see / think ~ fă cum crezi de cuviinţă / cum socoteşti că e mai bine; you are not ~ to hold a candle to him nu eşti vrednic nici să-i treci pe dinainte. II. vb. A. tr. 1. a face să corespundă (cu dat.) I să fie conform / exact / potrivit; (despre haine ele.) a-1 aranja, a-1 prinde bine, a-i veni bine (cuiva); the coat ~s you well haina te prinde bine, îţi vine bine, te aranjează. 2. (for, to) a potrivi, a ajusta, a adapta, a acomoda (la). 3. a înzestra, a aproviziona, a îngriji de cele trebuincioase pentru (sau cu dat.); a înarma (o cetate), a echipa (o corabie); a împodobi, a găti, a garnisi; a înzestra (o fata). 4. a instala, a monta, a fixa. 5. (amer.) a pregăti, a prepara (pentru intrare la universitate). 6. to ~ in a) a potrivi, a adapta; b) a intercala, a insera, a încadra, a pune; to ~ on a încerca, a măsura, a ajusta, a potrivi (haine); to ~out a echipa, a înzestra, a aproviziona, a prevedea (cu cele trebuincioase); a înarma; to ~ up a) a împodobi, a găti, a aranja, a pune în rânduială, a finisa, a desăvârşi; b) a înzestra, a alimenta, a aproviziona, a greea (un velier), a echipa (o corabie) cu funii, pânze, vele, scripeţi; c) a monta, a asambla; the hotel is ~ted up with all modern conveniences hotelul e înzestrat cu tot confortul. B. intr. 1. (si to ~in) a se potrivi, a corespunde. 2. (despre îmbrăcăminte) a-i şedea / a-i sta / a-1 prinde bine. III. s. 1. ajustare, adaptare, potrivire (si tehn.); (despre haine) to be a good ~ a sta / a veni bine; (despre o hăitui) to be an exact / excellent ~ a-i veni ca turnată; the shoes are just your ~ pantofii sunt exact pe măsura ta. 2. echipament. fitch [fit/] s. 1. blană de dihor. 2. bidinea din păr de dihor. 3. (zoo!.) dihor (Mustela putorius). fitch brush [Tit/ brA/J s. v. f i t c h (2). fitchew [Tit/u:] s. 1. (zool.) dihor (Putorius putorius sau Mustela putorius). 2.v.fitch(l). fitful ['fitful] adj. spasmodic,convulsiv, intermitent, sacadat, discontinuu, schimbăcios, capricios; ~ energy energie care se manifestă prin accese; ~ gleams lumină licăritoare; ~ wind vânt intermitent; ~ mood toane. fitfully [-i] adv. spasmodic, convulsiv, intermitent, neregulat; capricios; pe apucate; când şi când, în răstimpuri. fitfulness [-nis] s. 1. caracter neregulat / intermitent / schimbăcios; neregularitate. 2. nestatornicie, toane. fitly [Titli] adv. 1. în mod potrivit. 2. la timpul potrivit. fitment [Titmant] s. 1. piesă de mobilier, mobile. 2. (mai ales pl.) armătură; utilare, utilaj, echipare, echipament, înzestrare, instalaţie. 3. potrivire, ajustare. fitness [Tunis] s. 1. folos, utilitate; corespondenţă, potrivire. 2. bună-cuviinţă, decenţă. 3. aptitudine, destoinicie. 4. (sport) condiţie fizică bună. fit-out [Tit'aut] s. (fam.) aprovizionare; echipare, utilare; înarmare, mobilare; instalare a unei case. fittage [Titid3] s. cheltuieli de regie / indirecte. fittedness [Titidnis] s. (rar) v. f i t n e s s. fitten ['ften] I. s. 1. (fuv.) minciună, neadevăr. 2. (dial.) capriciu, moft. II. vb. intr. (înv.) a spune minciuni. fitter ]'fitar] s. 1. persoană care ajustează (articole de îmbrăcăminte etc.). 2. montor, montator, ajustor, mecanic, lăcătuş. 3. marcator (al pomilor care urmează să fie tăiaţi). fitting [Titirj] I. adj. 1. potrivit, cuvenit; convenabil. 2. propriu, adecvat; apropiat. II. s. 1. potrivire, ajustare; măsură (la îmbrăcăminte). 2. (tehn.) asamblare, montare, montaj, instalare. 3. (teta.) accesoriu, piesă auxiliară; piesă-amănunt, detaliu, prefabricat. 4. (tehn.) fiting. 5. (electr.) corp de iluminat. fitting-in [~'in] s. (tehn.) 1. introducere; ajustare. 2. asamblare, montare, montaj. fitting office [~ .afiş] s. birou de vânzare a cărbunelui (într-un port). fitting-on [~'an] s. (tehn.) ajustare a unei piese exterioare pe un arbore. fitting-out [~'aut] s. echipare; înzestrare (cu toate cele trebuincioase). fitting-room [~ru(:)m] s. cameră de probat (la croitor etc.). fitting-shop [~/opl s. (tehn.) secţie de montaj; atelier de lăcătuşerie. fitting-up [~'Ap] s. (tehn.) montare, potrivire, aşezare. fitty1 [Titi] adj. capricios, cu toane. fitty2 adj. potrivit, adecvat, propriu. fit-up [fit'Ap] s. (teatru) accesorii; scenă demontabilă (a unei trupe ambulante). fit-up company [~ 'kAmpani] s. (teatru) trupă ambulantă. fit-up town [~ tăun] s. oraş fără sală de teatru. fitz [fits] s. (înv.) fiu (folosit în nume compuse pentru a indica paternitatea; mai ales despre fiii nelegitimi ai regilor şi prinţilor de sânge; de pildă Fitzroy fiul regelui; Fitzclarence^îul ducelui de Clarence). five [faiv] I. num., adj., pron. cinci; the ~senses / wits cele cinci simţuri. II. s. 1. cifra cinci. 2. ceva compus din cinci elemente (echipă sportivă, joc etc.). 3. (fam.) mâna, cele cinci degete. 4.pl. (sl.) degetele (rfe la mână); bunch of ~ pumn. 5.pl. (sl.) luptă, bătaie, încăierare. 6. pl. joc cu mingea (lovită de perete). five-and-dime store [~an'daim 'sta:'] s. (amer.) magazin universal unde toate mărfurile se vând cu 5 sau 10 cenţi. five-canted [~'ka?ntid] adj. pentaedric. five-cornered [~'ka;nad] adj. pentagonal. five-electrode tube [~.i'lektroud tju:b] s. (electr.) pentodă. five-finger [~'fiijgar] s. 1. (bot.) „cinci degete", buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta si P. reptans). 2. (zool.) varietate de stea-dc-marc. five-fingered [~'firjgad] adj. cu cinci degete. five-finger grass [~'fii]ga gra:s[ s. v. f i v e - f i n g e r (1). five-finger-tied [~taid] adj. legat cu nădejde, legat cobză I fedeleş. fivefold [Taivfould] I. adj. cvintuplu, compus din cinci. II. adv. de cinci ori, încincit. fiveleaf [Taiv'liT] s.v. f i v e - f i n g e r (1).



fizz



five-o'clock (tea) [ifaiva'klokOti:)] s. ceaiul de la ora cinci. fivepence [faifpens, Taivp-] s. (valoare de) cinci penny (un penny reprezintă a 12-a parte dintr-un şiling). fivepenny [Taifpani, Taivp-] adj. (în valoare) de cinci penny. fiver [Taivar] s. 1. bancnotă de cinci lire, (amer. fam.) bancnotă de cinci dolari. 2. (sport) lovitură care realizează cinci puncte (la crichet). fivescore [Taivskaar, -ska:r] num., s. o sută (de cinci ori douăzeci). fiveseater [~isi:tar] s. automobil cu cinci locuri. five-spot [~'spat] s. cinci (la jocul de cârti). five-star [~'sta:r] adj. (fam.) 1. de / cu cel mai înalt grad. 2. de cea mai bună calitate. fix [fiks] I. vb. A. tr. I. a fixa; a întări, a consolida. 2. a fixa, a stabili, a hotărî; a defini, a delimita. 3. a atrage (privirea, atenţia). 4. (chim.) a îngroşa, a face mai dens; a solidifica. 5. (fot.) a fixa. 6. (amer. fam., folosit în locul mai multor verbe) a aşeza, a aranja, a pune în ordine; a prepara, a pregăti; a repara; to ~ a broken lock a repara un lacăt defect; to ~ a breakfast a pregăti gustarea de dimineaţă; to ~ a coat a repara o haină; to ~ the fire a face / a aprinde focul. 7. (mar.) a afreta, a navlosi. 8. (fam.) to ~ up a) a aranja; b) a stabili, a hotărî; a organiza; c) a repara; a regla; d) a repara, a drege. B. intr. 1. (on) a se fixa, a se hotărî, a se decide (asupra, cu privire la). 2. (chim.) a se îngroşa, a se întări, a se solidifica. II. s. 1. situaţie dificilă / grea / stânjenitoare, impas, dilemă; to be in a ~ a fi la strâmtoare / la aman. 2. stabilirea poziţiei (unui vapor, a unui avion), (amer.) out of ~ în stare proastă, defect. fixate [Tikseit] vb. tr. 1. a fixa, a întări. 2. (aslron.) a fixa, a stabili (poziţia unei stele etc.) fixation [fik'sei/an] s. 1. fixare, consolidare; întărire; ~ of dunes fixare a dunelor; ~ of torrents corectare a torenţilor. 2. (psih.) fixaţie. fixative [Tiksativ] I. adj. care fixează, fixator. II. s. 1. fixativ, substanţă fixativă. 2. (fot.) fixator. fixature ['fiksat/ar[ s. fixativ (pentru păr). fixed [fikst] adj. 1. fix, stabil, imobil. 2. fixat, întărit, consolidat. 3. fix, staţionar; invariabil, neschimbat, neschimbător; inalterabil. 4. (bine) stabilit, fix. 5. (chim.) fixat, legat. 6. refractar, ignifug. ■*■ (amer.) well ~ avut, cu stare; chivernisit. fixed air [Tikst 'ea'] s. (fnv. chim.) bi»xid de carbon. fixed ash [~ 'a;/] s. (chim.) reziduu solid, cenuşă fixată. fixed asset [~ 'sset] s. (ec.) fond fix. fixed battery [~ bstari] s. (mil.) baterie pentru intervenţii inopinate. fixed beam [~'bi:m] s. (constr.) grindă încastrată. fixed capital [~ 'kaepifl] s. (ec.) capital fix. fixed carbon [~ 'ka:ban] s. (chim.) carbon fixat / nevolatil. fixed centre [~ 'sentar] s. (tehn.) centru fix; punct mort. fixed dam [~ 'dasm] s. (hidr.) baraj fix. fixed datum [~ 'deitam] s. (tehn.) dată fixă; număr fix; punct de reper. fixed end [~ 'end] s. (mec.) pivot opus. fixed engine [~ 'cndjin] s. (tehn.) motor staţionar / fix. fixed fact [~ Taskt] s. (amer.) fapt stabilit / constant. fixed flange [~ 'ftena^] s. (tehn.) flanşă fixă. fixed gas [~ 'gss] s. (mine) gaz necondensabil. fixed gauge [~ 'geid3] s. (tehn.) şablon fix. fixed idea [~ ai'dia] s. idee fixă. fixed ignition [Tikst ig'ni/an] s. (la motoare) aprindere cu avans fix. fixedly [Tiksiilli] adv. 1. fix; atent. 2. ferm, tare, solid. fixedness [Tiksidnis] s. 1. imobilitate, invariabilitate; stabilitate; persistenţă. 2. consoli­ dare, întărire. 3. fixitate (a privirii). fixed oil [Tikst 'oil] s. ulei gras. fixed point [~ 'paint] s. punct fix; locul (permanent) unde staţionează poliţistul. fixed tail [~ teii] s. (av.) stabilizator. fixed weight [~ 'weit] s. greutate moartă, greutate proprie. fixer [Tiksar] s. 1. persoană care repară sau ajustează; meseriaş care se pricepe la mici reparaţii. 2. (amer.) persoană care mituieşte pe oamenii politici; avocat specializat în muşamalizarea afacerilor veroase. fixing [Tiksirj] s. 1. fixare; stabilire. 2.pl. (amer.fam.) echipament; accesorii; garnitură. 3.pl. (amer. fam.) garnitură (la o haină, la o mâncare etc.). 4. (ec.) licitaţie interbancară, fixing. fixing agent [~ ieid33nt] s. fixator (şi fot.); fixativ, întăritor; (chim.) agent de fixare. fixing bath [~ bu:0] s. (fot.) baie de fixare. fixing-in [~'in] s. (tehn.) fixare, înţepenire, fixaj; încastrare. fixing-up [~'Ap] s. (tehn.) instalare; fixare; aranjare. fixity [Tiksiti] s. 1.fixitate,imobilitate; stabilitate, constanţă; ~ of look fixitate a privirii. 2. (constr.) încastrare. fixture [Tikst/ar] s. 1. mobilă / instalaţie fixă; all the looking-glasses are ~s toate oglinzile sunt fixate. 2. obişnuit (al locului); our guest seems to become a ~ musafirul nostru nu mai pleacă / se eternizează. 3. (tehn.) armătură; jug; dispozitiv de fixare. 4. (jur.) proprietate anexă. 5. dimensiune / mărime fixă. 6. data la care se fixează o competiţie sportivă. 7. program; list of ~ program. fix-up [Tiks'Ap] s. (amer.) aranjament, organizare, structură. fiz [fizj vb., s. v. fi z z. fizgig ['fizgig] s. 1. (fam.) femeie cochetă; femeiuşcă. 2. ostie, cange. 3. foc de artificii (carefâsâie sau şuieră când explodează). 4. un fel de sfârlează care produce zgomot. fizz [fiz] I. vb. intr. (despre vin) a face spumă, a spumega. II. s. 1. spumegare (« vinului). 2. şuierat. 3. (fam.) băutură spumoasă, şampanie; sifon.



 fizzle



fizzle ['fizlj I. vb. intr. 1. a fâsâi, a şuiera încet, a clocoti; a produce un sâsâit; a murmura, a susura. 2. (fam.) to ~ out a) a se stinge şuierând; b) (fig.) a se stinge încet; c) (fig.) a da greş, a eşua, a termina printr-un eşec. II. s. 1. fâsâit, şuierat. 2. fiasco, eşec, nereuşită. fizzwater ['fiziwoits'l s. sifon; apă gazoasă. fizzy [Tizi] adj. (fam.) efervescenţă; gazos, spumos. fjeld [fjeld] s. (geol.) field, platou golaş. fjord [fjo:d, fi'o:d] s. fiord. flabellate [flo'beleit] adj. (bot., zoo!.) flabelat, flabeliform. flabbergast ['ftebagaist, amer. -ga;st] vb. tr. (fam.) a ului, a zăpăci. flabbergastation ['fteb9ga:s'tei/3n, amer. -gffis't-] s. (fam.) uluire, stupefacţie. flabbiness ['[tebinis] s. 1. lăbărţare. 2. (fig.) sălbăticiune, moliciune, moleşeală. flabby ['ftebi] adj. 1. flasc, lăbărţat, care atârnă; veştejit, ofilit, fleşcăit. 2. (fig.) moale, slab, fără nerv. flaccid ['fkeksid] adj. 1. flasc, moale, slab; vlăguit, ofilit, lipsit de puteri; relaxat; neputincios; fleşcăit. 2. lipsit de caracter. flaccidity [fkek'siditi] s. vlăguire, slăbiciune, neputinţă. flaccidness ['fteksidnis] s. v. f l a c c i d i t y . flack [flaek] (amer. si.) I. s. 1. agent de publicitate. 2. publicitate. II. vb. intr. a lucra ca agent de publicitate. flackery [TUekari] s. (amer. si.) publicitate, reclamă. flacon ['fteksn, flakon] s. (Jr.) flacon, sticluţă. flag1 [flseg] s. (bot.) stânjenel, iris (Iris sp.); orice iridacee; frunza unei asemenea plante. flag2 I. s. (constr.) lespede, dală. II. vb. tr. a pava cu dale. flag 3 1. s. 1. steag, drapel, stindard, pavilion; fanion; ~ of truce steag ridicat pentru parlamentari; (mar.) pavilion alb de parlamentar; triangular ~ flamură; to dip the ~ a coborî drapelul în semn de salut; (mar.) to lower / to strike one's ~ a se preda, a capitula; to hoist / to set up the ~ a ridica steagul, a înălţa pavilionul; (mar.) yellow / sick ~ steagul unui vas în carantină; to hang out the white ~ a ridica steagul alb, a se preda; black ~ a) (ist.) steag negru (al piraţilor); b) steag negru ridicat deasupra unei închisori după o execuţie; (mar.) to get one's ~ a deveni amiral; (fig.) to keep the ~ flying a ţine steagul sus, a nu se preda; (fig.) with ~s flying cu steagul sus, triumfător, învingător; (sport) to drop the ~ a lăsa steagul în jos, a da semnalul («V începere sau încheiere a întrecerii). 2. (mar.) pavilion, navă-comandant. 3. coadă (a unui setter sau câine de Terra Nova). 4. (poligr.) semn de omisiune (la corectura). 5. (top.) jalon. II. vb. Ir. 1. a comunica, a semnaliza cu drapele. 2. a împodobi cu drapele; a marca cu steguleţe. 3. to ~ down a face semn cu fanionul unui vehicul. flag4 vb. intr. 1. a atârna; a se apleca. 2. a slăbi, a-şi pierde puterile. 3. a tânji, a lâncezi; the conversation was ~ging conversaţia lâncezea. flag bearer [~ .beara'] s. stegar, purtător de steag. flag-captain [~'ka;ptin,'-.-] s. (mar.) comandantul unui vas-amiral, Flag-Day [~dei] s. (amer.) 14 iunie, aniversarea adoptării drapelului naţional al S.U.A. (1777). flag-day s. zi când se vând steguleţe în scopuri de binefacere. flagelet ['fted33let) s. v. f 1 a g e o 1 e t (1). flagellant ['fted3ik>nt, flagel-] s. flagelam, persoană care se autoflagelează sau flagelează pe cineva. flagellate ['fla:d3eleit, -d3il-] vb. tr. a flagela, a biciui, a lovi, a bate. flagellation [.flaxi3e'Iei/pn, -d3il-[ s. flagelare, biciuire, bătaie. flagellator ['fted3eleitor, -d3il-] s. biciuitor. flagelliform [fla'd3elifo:m] adj. (biol.) flageliform. flagellum [fl3'd3elom[ s. (aimt.) cil, flagel. flageolet [ifla;d39'let, -d30u'l-,'—] s. 1. (muz.) flageoletă. 2. (bot.) fasole-oloagă. flag feather ['flasg ifefor] s. pană mare de aripă (de pasăre). flag flower [~ iflauor] s-v. f l a g 1 . flaggery [Ttegari] s. (amer.) şovinism, patriotism rău înţeles. flagging1 ['flajgirjj s. 1. stradă sau trotuar pavat cu dale. 2. pardoseală alcătuită din parchete. flagging2 adj. fără vlagă, apatic, fără viaţă; care tânjeşte, care lâncezeşte. flaggy1 ['fkegi] adj. 1. lipsit de vlagă, ofilit, veştejit; lăbărţat. 2. fără gust, insipid. flaggy2 adj. bogat în stânjenei. flagitious [fk>'d3i)3s] adj. 1. scelerat, nelegiuit, odios, mârşav, infam. 2. grosolan, ruşinos, scandalos. flag-lieutenant ['fUegle'tensnt, -lo't-, -left-] s. (mar.) ofiţer de ordonanţă, aghiotant al unui amiral. flagman ['flaegnwn], pl. flagmen [~] s. 1. semnalizator; (mar.) matroz cu semnal. 2. (sport) arbitru, starter. flag mast [~ ma:st] s. v. f 1 a g s t a f f. flag-officer [~.ofisar] s. (mar.) ofiţer-amiral. flagon1 [Ttegon] s. cană, vas de sticlă (pentru vin, bere etc.). flagon2 s. v. f l a g 1 . flagpole ['ftegpoull s. v. f 1 a g s t a f f. flagrancy ['fleigransi] s. 1. caracter flagrant. 2. caracter îngrozitor, grozăvie; enormitate. flagrant ['fleigrant] adj. 1. flagrant, vizibil, care sare în ochi. 2. rău, îngrozitor, scandalos, oribil; uriaş, enorm; in ~ delict în flagrant delict. flagship ['fla:g/ip] s. (mar.) navă-amiral. flagstaff [~stu:fj s. prăjina steagului, catarg pentru steag; (mar.) baston de pavilion (de pupă). flag station [~ istei/sn] s. (ferov.) haltă, staţie în care trenul nu opreşte decât prin semnalizare. flagstone [~stoun] s. piatră pentru pavaj, lespede, dală.



368



flag-wagging [-.waîgirj] s. 1. (mii. si.) semnalizare cu steaguri. 2. (fig.) zăngănit de arme. flail [fleil] (agr.) I. s. îmblăciu. II. vb. tr. si intr. a îmblăti. flair [flea1"] s. (fig.) fler, miros, presimţire, presentiment. flak [flaek] s. (mil.) 1. artilerie antiaeriană. 2. foc al artileriei antiaeriene. flak [ftek] s. (amer.) critică, blam. flake1 [fleik] I. s. 1. (si ~ of snow) fulg de nea / de zăpadă. 2. strat, rând; solz; coajă. 3. (mar.) colac de cablu, buclă de parâmă. 4. (telm.) lamelă. 5. (austr.) oaie bătrână. II. vb. A. intr. 1. a cădea în fulgi. 2. (si to ~ away sau to ~ off) a se desface în straturi. 3. (fam.) to ~ out a) a leşina; b) a cădea din picioare (de oboseală); c) a-şi lua tălpăşiţa. B. tr. a acoperi cu fulgi de nea. flake2 s. platformă pe care se usucă peştele. flake camphor [~ ikffinnV] s. (amer.) naftalină. flaked rail ['fleikt 'reil] s. (ferov.) şină exfoliată. flâkelet ['fleiklit] s. fulguşor, fulguleţ. flaky ['fleiki] adj. 1. fulguios; solzos. 2. care se desface în straturi sau în solzi. 3. (mineral.) lamelar. flam [flaan] (fam.) I. s. 1. falsitate; pretext; înşelăciune, minciună, amăgire. 2. document falsificat, scrisoare falsificată. 3. (fam.) prostie, absurditate. II. vb. tr. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară. flambeau ['fla;mbou],pl. flambeaus [-z] sau flambeaux [-z] s. (fr.) faclă, făclie. flamboyancy [flasm'bcuansi] s. (arhit.) stil flamboaiant. flamboyant [fucm'boiant] adj. 1. (arhit.) flamboaiant (v. f l a m b o y a n c e ) . 2. multicolor, viu (colorat), atrăgător. flambustious [flaem'bAst/ias] adj. (amer.) splendid, măreţ, straşnic, foarte bun. flame [fleim] I. s. 1. flacără, pară, văpaie, limbă de foc; vâlvătaie; to burst into ~(s) a izbucni în flăcări; to commit / to consign to the ~s a arunca în flăcări, a pune pe foc; in ~s în flăcări; the ~s of sunset asfinţit roşu ca focul; (fig.) to fan the ~ a aprinde / a aţâţa pasiunile. 2. lumină puternică / strălucitoare; culoare vie. 3. pasiune arzătoare, iubire, înflăcărare; patimă; zel, ardoare; entuziasm; imaginaţie bogată; mânie, furie, surescitare nervoasă. 4. (glumeţ) persoană iubită, iubit, amorez, „focul inimii"; his old ~ vechea lui pasiune, vechea lui iubire. II. vb. A. intr. 1. a arde cu flacără. 2. a izbucni (violent, cu pasiune); a ft plin de zel, de ardoare. 3. a (stră)luci puternic, a fi strălucitor. 4. a se îmbujora, a se înroşi; her face ~d with excitement de emoţie s-a îmbujorat la faţă; he ~d with indignation s-a aprins de indignare /de mânie. 5. to ~out/ to ~ u p a) a se aprinde, a fi cuprins de flăcări; b) (fig.) a se înfuria, a se enerva; a-şi ieşi din fire. B. tr. l.'a arde (ceva) la flacără, a consuma prin ardere. 2. a inspira; to ~ the poet a-1 inspira pe poet. 3. a semnaliza prin foc. flame arc ['fleim a:k] s. (electr.) arc electric. flame arrester ['fleim a.resto'] s. (telm.) opritor de flacără. flame bearer [~ pbeoror] s. purtător al unei torţe, făclier. flame black ['fleim btek] s. (chim.) negru de fum. flame bridge ['fleim brid3] s. (telm.) altar de focar. flame-coloured [~ckAtod] adj. de culoarea flăcării, roşu-portocaliu. flame damper ['fleim ida;mp3r] s. (telm.) amortizor de flăcări. flame engine [~ lena^in] s. (telm.) motor cu gaz. flame envelope ['fleim renvaloup] s. (tehn.) mantaua flăcării. flame flue ['fleim flu:] s. (metal.) canal de fum. flameless ['fleimlis] adj. fără flacără. flamen ['fleimen], pl. flamens [-z] saw flamhies/[-mini:z] s. 1. (la romani) preot consacrat unui anumit zeu. 2. preot al unui zeu păgân (mai ales în vechea Britanie). flame projector ['fleim prad3ektor] s. v. f l a m e t h r o w e r . flame-proof [~pru:f] adj. refractar, ignifug, neinflamabil. flame thrower [~ iOrouar] s. (mii.) aruncător de flăcări. flarnines ['fleimini:z] s. pl.de la f l a m e n. flaming [fleiminj adj. 1. cuprins de flăcări; arzând în flăcări. 2. roşu ca focul. 3. foarte luminos. 4. înflăcărat; plin de zel / de râvnă / de ardoare, cu tragere de inimă. 5. (despre elogii etc.) exagerat; ditirambic; ~ description descriere exagerată. 6. v. f 1 a m b q y a n t (1). flaming finch [~ fintf] s. (omit.) cinghiţă-de-iarnă, cinteză-de-iarnă (Fringillaflammea). flaming gun [~ gAn] s.v. f l a m e t h r o w e r . flamingo [fta'mirjgou, fte'm-] s. (ornit.) flaming (Plioenicoplerus ruber). flammability [iflajma'biliti] s. inflamabilitate. flammable ['ftemotol] adj. inflamabil, combustibil. flamy ['fleimi] adj. cuprins de foc / de flăcări, în flăcări; de culoarea focului. flan [flasn] s. prăjitură (umplută) cu brânză, fructe sau cremă. flanderkin ['ftendakin] s. (sl.) obez; cal foarte gras. flang [flaîn] s. (tehn.) pioletul minerului. flange [ftend3] (tehn.) I. s. bridă, flanşă; guler, bordură; creastă, ieşire, ieşitură. II. vb. A. intr. a lua forma de bridă. B. tr. a îndoi marginile (cu gen.). flanged beam [TlEend3d 'bi:m[ s. (constr.) grindă în I / în dublu T. flanged elbow [~ 'elbou] s. (tehn.) cot cu flanşă. flanged wheel [~7iwi:l] s. (tehn.) roată cu borduri, roată cu buze de^bandaj. flange pipe ['flaen^ paip] s. (tehn.) ţeava cu flanşe, conductă cu flanşe. flange rail [~ reil] s. (ferov.) şină cu cap rotund. flank [flasnk] I. s. 1. coastă (si anat.); latură, parte laterală; flanc. 2. aripă de clădire. 3. coastă, pantă, povârniş, versant. 4. (mil.) parte a unui corp de armată, flanc. II. vb. tr. A. 1. (mil.) a apăra flancul (unei armate), a ataca (o armată dinflanc).2. aflanca,a mărgini. B. i«tr. to ~ on a se mărgini cu. flank attack ['ftenk aitask] s. (mil.) atac din flanc. flanked ['fterj/ct] adj. (mii.) cu flancurile apărate.



 369



flanker ['flseijka'] s. (mil.) 1. întăritură de flanc. 2. oameni postaţi în flanc pentru a proteja o coloană în marş. flank escape [TUerjk isikeip] ş. (hidr.) deversor lateral. flank moraine [~ moirein] s. (geol.) morenă laterală. flank security [~ si.kjuariti] s. (mii.) asigurarea flancurilor. flannel ['flaensl] I. s. 1. flanel(ă). 2. pl. lenjerie de flanelă, costum de sport (pentru vâslit sau tenis) din flanelă nelucrată. 3. (amer. st.) amăgire, înşelăciune. II. vb. tr. 1. a îmbrăca în flanelă. 2. a curaţi / a şterge cu o flanelă. 3. (amer. si.) a îmbrobodi, a amăgi. flannelette [iflasnl'ct, -na'let] s. flanelă foarte fină; imitaţie de flanelă. flannelled ['flanold] adj. îmbrăcat în costum de flanelă. flap [fleep] I. vb. A. tr. 1. a lovi sau a alunga cu un plici de muşte. 2. a bate din (aripi). 3. a trezi atenţia (cuiva), a face atent (pe cineva) printr-o lovitură, a trezi, a deştepta, a aduce la realitate. 4. (mar.) a umfla (pânzele). 5. (sl.) a fura, a jefui. 6. (sl.) a înşela, a amăgi. 7. to ~away a alunga, a îndepărta (muştele etc.). ♦ (sl.) to ~the dimock a plăti / a scoate banii. B. in/r. 1. a da din aripi. 2. (mar.) (despre pânze) a se lovi de catarg. 3. a atârna, a fi lăbărţat. 4. (sl.) to ~ about a trăncăni, aflecari,a sporovăi. II. ş. 1. plesnitură, pocnitură, lovitură (cu palma). 2. obiect care atârnă de un capăt, obiect prins de un capăt (de exemplu, o uşă prinsă într-o balama). 3. fâlfâitul unui drapel; bătaie din aripi. 4. plici de muşte. 5. clapă de buzunar. 6. poală. 7. bucată subţire, strat, felie; a ~ of bread felie de pâine. 8. ureche lungă / pleoştită (la animale). 9. (sl.) femeie uşoară. 10. (tehn.) ventil; supapă; canat. 11. aripă (la şa). 12. (av.) eleron, aripioară; flaps, volet de hipersustentaţie, fantă de hipersustentaţie; trimer, fletncr. flapdoodle ['flaîpidu:dl] s. (fa/n.) absurditate, prostie, poveste de necrezut. flap door ['flzep ds: r , -doa1"] s. 1. uşă în două canaturi. 2. (mine) uşă basculantă. flap-eared Hiad] adj. clăpăug, cu urechi blegi. flap hat [~ hast] s. pălărie moale. flap hinge ['flsep hind3î s. (auto) balama. flapjack [~d3Eek] s. (amer.) clătită. flap-mouthed [~ mauod] adj. cu buze lăbărţate. flapper ['fla;p3r] s. 1. plici de muşte; sperietoare de păsări. 2. pui de raţă sălbatică, care nu zboară încă bine. 3. codană. 4. (şl.) femeiuşcă uşuratică. 5. (sl.) mână, labă. 6. persoană care trezeşte pe cineva dintr-o stare de visare, persoană carc-i aminteşte ceva cuiva (în Călătoriile lui Gulliver de J. Swift). 7. aducere-aminte, pomenire. 8. înotătoare (la foci, morse etc.). 9. (tehn.) supapă, ventil; placă articulată. flap tile ['flaep tail] s. (constr.) ţiglă olandeză. flare [flea1-] I. vb. intr. 1. a izbucni în flăcări / în vâlvătăi, a arde cu flacără inegală, a pălălăi. 2. a străluci puternic, a orbi prin strălucire. 3. (despre lampa) a afuma. 4. a se lărgi, a se desface. 5. (jig,) a izbucni, a-şi da drumul, a se mânia, a se înfuria. 6. to ~out v, - (1,5); to ~ up v. (1,1, 5). II. s. 1. lumină puternică şi inegală, vălvâtaie, pălălaic, sclipire. 2. semnal luminos, rachetă de semnal. 3. strălucire, scânteiere, luciu. 4. pată neagră pe o fotografie. 5. (jig.) foc de paie, popularitate trecătoare, efemeră; ostentaţie, praf în ochi. 6. (mar.) stelatură, faclă. 7. (tehn.) mufă, manşon. flareback ['fleabsek] s. 1. (tehn.) returul flăcării. 2. reîntoarcere / revenire (neaşteptată); reizbucnire; a ~ of winter o revenire a iernii. flare-fat [~fset] s. osânză. flare-up ['flear'Ap,'--] s. 1. explozie; semnal luminos. 2. (fam.) izbucnire de mânie; ceartă zgomotoasă, scandal; tărăboi; popularitate efemeră; petrecere zgomotoasă, chiolhan. 3. (sl.) rachiu. flaring ['flearirj] adj. 1.1. care arde cu flacără vie. 2. care bate la ochi; ţipător, lipsit de gust. 3. ieşit în afară. II. s. 1. izbucnire a flăcării. 2. (tehn.) evazare. flash [fise/] I. vb. A. intr. 1, a izbucni, a exploda luminos, fulgerător. 2. a scapără, a scânteia, a licări, a luci, a sclipi; a se aprinde brusc; his eyes ~ed fire îi scăpărau ochii; arunca fulgere; his old art ~ed out occasionally din când în când avea sclipiri din vechea sa măiestrie. 3. a trece repede / ca un fulger / cu mare viteză; a se întâmpla fulgerător; the idea ~ed across / into / through my mind, the idea ~ed upon me mi-a venit / mi-a dat în gând / mi-a năzărit o idee, am avut o sclipire. B. tr. 1. a împrăştia, a răspândi, a emite (raze); to ~ a look a arunca o privire rapidă. 2. a comunica (ştiri) prin telegraf, radio etc. II. ş. 1. explozie de lumină, (stră)fulgerare. 2. licărire, sclipire de inteligenţă; - of hope licărire de speranţă; ~ of memory un crâmpei de amintire, o licărire de memorie; ~of wit sclipire de inteligenţă, spirit. 3. timp foarte scurt; in a ~într-o clipă, într-o clipită, cât ai clipi din ochi. 4. strălucire aparentă / de paradă, ostentaţie, fanfaronadă, fandoseală, faloşenie. 5. jargon al pungaşilor. 6. (amer.) „ultima oră", scurtă ştire telegrafică ce se trimite la ziar înainte de relatarea detaliată; bulletin ~ informaţie cu privire la mersul alegerilor (transmisă prin radio etc.). 7. (chim.) bavură. <- a ~ in the pan împuşcătură fără explozie; eşec, nereuşită, efort zadarnic. III. adj. 1. aparent, de formă, de ochii lumii. 2. lipsit de gust. 3. (despre bani) fals; de proastă calitate, ieftin; ~ jewelry bijuterii false. 4. punglşesc, al hoţilor. flashback ['flee/bask] s. 1. (cin.) secvenţă retrospectivă. 2. (tehn.) întoarcerea flăcării. flash camera [~ 'kaemara] s. (fot.) aparat fotografic prevăzut cu bliţ. flash coating [~ .koutirj] s. (metal.) metalizare prin pulverizare. flash column [~ .kobm] s. (chim.) coloană de evaporare. flash distillation [~ distMei/pn] s. (chim.) distilare prin vaporizare cu detentă. flash drum [~ drAm] s. (chim.) 1. evaporator cu detentă. 2. cameră de evaporare. flash drying [~ 'draiirj] s. 1. (chim.) uscare prin pulverizare. 2. (te/m.) uscare rapidă / pneumatică. flasher l'fla3/9r] s. 1. dispozitiv de iluminare intermitentă; stop-light ~ semnalizator de stop (la automobile). 2. persoană care face glume ieftine, exhibiţionist. 3. (fot.) bliţ. flashful ['flas/ful] adj. (stră)lucitor, scânteietor. flash gas ['fise/ gss] s. (fiz.) vapori de laminare; gaz de degajare. flash gun [~ gAn] s. (fot.) bliţ ataşat la aparatul fotografic.



flat arch flash hider [~ ihaida1-] s. (tehn.) amortizor de flacără. flash hole [~ houl] s. (tehn.) gaură de bujie. flash house [~ haus] s. (sl.) speluncă de hoţi, cuibar de borfaşi, tripou; bordel. flashily ['flae/ilil adv. cu strălucire trecătoare; (îmbrăcat etc.) ţipător. flashiness fflae/inis] s. strălucire superficială, luciu de faţadă; ton ţipător, aspect bătător la ochi, lipsă de gust (a îmbrăcăminţii). flashing ['flasfirj] I. s. 1. sclipire etc. (v. f l a s h I). 2. (electr.) descărcare în arc. 3. (mine) coloană de detentă. 4. flux (într-o conductă I ţeava etc.). 5. (fiz.) distilare cu detentă, vaporizare bruscă. II. adj. strălucitor, sclipitor; lucitor; lucios. flashing beacon [~ 'bi:ksn] s. (mil., mar.) baliză sau far cu lumină sclipitoare. flash-in-the-pan ['flîe/inSa'pasn] adj. (fam.) 1. cu flacăra vie dar scurtă. 2. (fig.) de scurtă durată. flash lamp [~ lEemp] ş. 1. lanternă de semnalizare. 2. v. f l a s h l i g h t (3). flashlight [~lait] ş. 1. lumina de semnalizare, lumina farurilor de la automobile, lumină de far intermitentă, lumina reflectoarelor, torţă electrică. 2. (fot.) lumină de magneziu; lumina bliţului. 3. lampă sau lanternă (electrică) portabilă sau de buzunar. flash lingo [~ 'lingou] s. (amer. fam.) argoul lumii interlope. flashman ['flas/man], pl. flashmen [-msn, -men] s. (sl.) 1. pungaş, hoţ (care face pe gentlemanul). 2. turfist, frecventator (obişnuit) al curselor de cai. flashmeter [~'mi:t3r] s. (autom.) analizator de fulgere. flash pan [~ paen] s. (mii., ist.) palaşcă (pentru pulbere, ta armele vechi). flash-point ['flas/point] s. 1. temperatură saw punct de aprindere (pentru diverşi combustibili). 2. punct de evaporare / vaporizare. flashpoint event [~ i'vent] s. eveniment la ordinea zilei / în centrul atenţiei. flashpoint locality [~ lou'ka^liti] s. localitate în centrul atenţiei (indicată pe hartă printr-o săgeata). flash signal ['fls/ isignpl] s. (/Har.) semnal luminos intermitent. flash strike [~ straik] s. grevă-fulger. flash tower [~ itaua1"] s. (chim.) coloană de detentă. flash welding [~ iweldin] s. (metal.) sudare cap la cap. flashy fflae/i] adj. 1. cu strălucire trecătoare. 2. (/ig.) violent, furtunos. 3. v. f l a s h i n g (II). 4. (fig.) ostentativ; superficial; de paradă. flask [flu:sk] s. 1. sticlă, butelcă, butelie, ampulă, balon de sticlă, clondir; bidon, flacon; retortă; ploscă, damigeana. 2. (şi powder ~) (mil., ist.) palaşcă (pentru pulbere). 3. (metal.) cutie de formare, ramă de formare. 4. (amer. mar.) rezervor cu aer comprimat (la torpile). flasket1 ['floiskit, amer. şi -et] s. sticluţă, flacon(aş), fiolă. flasket2 s. coş, coşuleţ, coşarcă; cufăr. flask-shaped [Tla:skjeipt] adj. în formă de sticlă etc. (v. f 1 a s k). flat1 [fla3t] I. adj. 1. turtit, teşit, plat, întins, orizontal; (as) ~ as a board / flounder / pancake / your hand cu desăvârşire plat, turtit etc.; the storm left the oats ~ furtuna a culcat ovăzul; ~ nose nas turtit. 2. (arte, despre picturi, tablouri) iară relief, fără perspectivă sau adâncime; (despre culoare) mat. 3. plictisitor, plicticos, anost, monoton, searbăd; life is very ~ in your town viaţa e" foarte plictisitoare în oraşul vostru; ~ voice voce monotonă / ştearsă. 4. abătut, deprimat, tânjitor, trist, posomorât; I was feeling a bit ~ nu prea eram în apele mele. 5. (ec. despre piaţă, târg, dever) slab, fără viaţă, în scădere; ~ market piaţă calmă. 6. (despre bere, vin etc.) răsuflat, trezit, stătut. 7. (despre un pneu etc.) slab, turtit, dezumflat; my tyres are down ~ cauciucurile mi s-au dezumflat. 8. (despre o glumă, un spirit etc.) nesărat, searbăd, fără haz, de prost gust. 9. hotărât, răspicat, categoric, ferm; fix, invariabil; (mar.) ~calm calm desăvârşit (al mării); ~denial a) refuz hotărât; b) dezminţire categorică; ~lie minciună sfruntată; that's ~ e categoric, nu mai încape nici o vorbă. 10. (muz.) fals, disonant, discordant. 11. (muz.) bemol(izat), coborât cu un semiton; minor, jos, grav; D ~ re bemol; ~ fifth cvintă redusă; ~ third terţă minoră. 12. (fon.) sonor; (înv., despre silabe) neaccentuat. 13. (mii., despre tir) razant. 14. (despre fier, oţel) laminat, lat. 15. neîndoit, ncfalţuit; plan. II. adv. 1. în poziţie întinsă sau culcată, de-a latul; to lie ~ on the ground a sta lungit la / pe pământ. 2. tocmai, exact, de-a dreptul, în plin; cu totul, în întregime; (despre o glumă etc.) to fall ~ a nu avea nici un succes / nici un efect; to go ~ against orders a proceda contrar ordinelor, a executa anapoda un ordin. 3. (şi ~ and plain) verde, de la obraz, pe faţă, pe şleau; he told me ~ that mi-a spus verde că. 4. (muz.) disonant; to sing ~ a cânta disonant. III. s. 1. întindere, suprafaţă plană; the ~ of the hand latul palmei; the ~ of the sword latul săbiei; (în pictură) on the ~ a) în plan bidimensional, numai în suprafaţă (nu şi în adâncime); b) pe hârtie; pe pânză. 2. şes, câmpie; depresiune (a solului sau de teren); (mar.) banc de nisip; ţărm sau litoral de mică înălţime, coastă joasă. 3. coş, paner larg CU marginile joase. 4. barcă mare cu fundul lat. 5. (muz.) bemol; ~s and sharps of a piano clapele negre ale unui pian; (sl.) ~s and sharps arme. 6. (teatru) fund(al); pl. culise; (jig.) to join the ~s a aranja o piesa de teatru / un spectacol etc. 7. (fam.) prost, prostănac, nătâng, ageamiu. 8. (constr.) scândură de căptuşit. 9. (ferov.) vagon-platformă. 10. (geol.) filon orizontal, strat orizontal. 11. (tehn.) faţetă, ieşitură. 12. (tehn.) panou antisonor. 13. faţa laterală (a unei caroserii). 14.pl. (sl.) cărţi (de joc). 15.pl. (sl.) zaruri măsluite. 16.pl. (sl.) bani falşi. 17. pl. pantofi de damă sau bărbăteşti stil „papuc", mocasini. 18. pl. (metal.) bandă de oţel. 19. (fam.) pneu dezumflat, pană de cauciuc. IV. vb. A. tr. 1. a aplatiza, a lamina. 2. a scoate lustrul (cu gen.), a face mat. 3. (amer. sl.) a trimite (un peţitor) la plimbare. 4. (arte) a da o tentă mată (cu dat.). 5. (muz.) a coborî cu o jumătate de ton. B. intr. 1. (fig.) a fi fără gust / searbăd. 2. a-şi coborî tonul saw vocea. 3. (amer.) to ~ out a nu nimeri, a greşi lovitura. flat2 s. locuinţă, apartament; (rar) etaj; residential ~ apartament cu locaţiune de servicii; block of ~s grup de casc de raport; (amer.) railroad ~ locuinţă ieftină cu camera de trecere. flat adverb ['flat 'asdvsib] s. (gram.) adverb având aceeaşi formă cu adjectivul corespunzător. flat arch [~ 'a:t/] s. (arhit.) boltă plană.



 flat belt



flat belt [~ 'belt] s. 1. (tehn.) curea plată. 2. (mine) bandă plană. flat boat [~ 'bout] s. (mar.) barcă cu fundul plat. flat bottom [~'bDtsm] s. v. f l a t boat. flat-bottomed [~'bDtemd] s. cu fundul plat. flat-broke [~'brouk[ adj. (amer. fam.) ruinat, lefter, ajuns la sapă de lemn; falit. flat-browed [~'braud] adj. cu fruntea turtită, cu fruntea teşită. flat car [~ 'ka:r] s. (amer.ferov.) vagon-platformă. flat-coated [~'koutid] adj. (despre câini) cu părul ras. flat country [~ 'kAntri] s. (regiune de) şes, câmpie. flat field [~ Ti:ld] s. (opt.) câmp plan. flatfish [~fi/] s. (Uit.) peşte cu corpul lat, plătică, calcan, limbă etc. flatfoot [~fut[, pl. flat feet [~ Ti:t] s. 1. (med.) picior plat. 2. (sl.) prost, prostovan, nătâng. 3. (sl.) poliţist, agent de poliţie, curcan; agent secret, detectiv, copoi. 4. (sl.) marinar, matroz. 5. pl. (sl.) infanterişti, pifani. flat-footed [~'futid, '-.--] adj. 1. (med.) cu picioare plate. 2. (amer. fam.) hotărât, categoric, dârz; he came out ~ for the measure sprijini măsura cu hotărâre / fără rezerve. flathat [~tha;t] vb. i«tr. (amer. av.) a zbura foarte jos atingând acoperişul caselor. flat-headed [-'hedid, '-<-] adj. 1. cu capul turtit. 2. (fig.) sec, searbăd, insipid. flat house [~ 'haus] s. (amer.) casă de închiriat. flat impression [~ im'pre/an] s. (polip.) prima corectură. flat-iron [~ .aim] s. 1. fier de călcat. 2. (metal.) fier lat, oţel lat / plat. flat key [~ 'ki:| s. (tehn.) pană plată. flatlet [Ttalit] s. garsonieră. flat lorry [~ 'lori] s. (auto) camion-platformă. flatly ['flaetli] adv. 1. de-a latul; întins în poziţie culcată, orizontal. 2. hotărât, net, categoric, absolut, fără (nici un fel de) rezerve. 3. sec,-fără duh. flatman ['flartman], pl. flatmen [-man-, -men] s. manevrant de vagoane, cuplător. flatness fflaetnis] s. 1. suprafaţă plată, formă plană. 2. râncezeală; lipsă de gust. 3. (fig.) lipsă de gust, insipiditate. 4. (fig.) plictiseală, lipsă de avânt, lâncezeală, apatie. 5. caracter hotărât. 6. (mil.) razantă (a traiectoriei). 7. (muz.) tonalitate prea joasă (a unei note). S. (arte) culoare spălăcită. 9. (ec.) stagnare, lâncezeală. flat-nosed ['fketnouzd] adj. cu nasul turtit. flat-out [~'aut] s. (amer.) nereuşită, eşec, chix; înfrângere. flat paint [~ 'peint] s. vopsea mată. flat paper [~ 'prips'] s. hârtie plană / în coli. flat pass [~ 'pa:sj s. (tehn.) calibru plat. flat piston [~ 'pistan] s. (mec.) piston-disc. flat pull [~'pul[ s. v. f l a t i m p r e s s i o n . flat race [~ 'rcis] s. (sport) cursă fără obstacole. flat racing [~ 'reisirj] s. (sport) alergări de galop fără obstacole, alergări de galop pe teren plat. flat rate [~ 'reit] s. 1. coeficient invariabil (la taxe, impozite, salarii etc.). 2. (ec.) preţ fix. flat-roofcd [~ 'ru:ft] adj. cu acoperişul plat. flatten ['flastn] vb. A. 1. tr. 1. a turti, a lăţi, a aplatiza; a întinde; a netezi, a nivela. 2. (fig.) a mâhni adânc, a copleşi; a deprima, a descuraja. 3. a coborî (vocea, tonul etc.). 4. (arte) a da o culoare mată (cu dat.). 5. a plictisi, a face searbăd, a lua savoarea (cit gen.). 6. (muz.) a bemoliza. 7. to ~ out / down a) a turti, a aplatiza; b) (metal.) a lamina; c) (fig.) a da gata (pe cineva), a doborî, a pune la punct. B. intr. 1. a se turti, a se aplatiza; a se netezi. 2. (despre vânt) a se linişti, a se domoli. 3. (despre here, vin) a se răsufla, a deveni stătut. 4. (fig.) a-şi pierde avântul, a lâncezi. flattener [-ar] s. (tehn.) ciocan de forjă. flattening [-in] s. turtire, aplatizare etc. (v. f l a t t e n ) . flatter1 ['fia*/] vb. A. tr. 1. a măguli, a linguşi, a flata, a lăuda, a adula, a tămâia. 2. a exagera calităţile (cu gen.). 3. a legăna cu speranţe (mai ales înşelătoare). 4. a fermeca, a desfăta, a încânta (ochiul). B. refl. a-i plăcea să creadă; I ~ myself that îmi place să cred că. flatter2 vb. intr. a flutura, a fâlfâi. flatter3 s. (tehn.) 1. ciocan plat de îndreptat, ciocan planator. 2. netezitor de farmar. 3. muncitor care aplatizează / care turteşte. flattered ['ffetad] adj. măgulit, flatat; I shall be very much ~ed if voi fi foarte măgulit dacă; to fell ~ed a se simţi măgulit. flatterer ['ftetgra1] s. linguşitor, adulator, periuţă. flattering ['flaeterirj] I. adj. 1. măgulitor, de laudă, elogios. 2. linguşitor, adulator. II. s. v.flattery. flatter-trap l'ftetatrap] s. (sl.) gură, leoarbă. flattery 'fiartari] s. linguşire, tămâiere, periere. flattie ['flaeti] s.v. f l a t f o o t . flatting [Ttetirj] s. (metal.) laminare cu aplatizare. flatting mill [~ mil] s. 1. (metal.) laminor cu aplatizare / de turtire. 2. (teAt.) maşină de călcat.. flattool ['flaettu:l] s. daltă de netezit. flattop [-top] s. (amer. fam.) 1. (mar.) port-avion. 2. păr tuns în perie, tunsoare în perie. 3. persoană cu părul tuns în perie. flat-topped [~topt] adj. (despre dealuri etc.) cu vârful plat / turtit. flat-twin [-twin] adj. (despre un motor) cu doi cilindri opuşi. flatty ['flaeti] s. (sl.) 1. prost, prostănac, neghiob. 2. detectiv, copoi. flatulence ['ftetjubns] s. 1. (med.)rneteoristn,îngrămădire de gaze în intestine şi stomac; to suffer from ~ a avea gaze. 2. (fig.) preţiozitate, aere; vanitate. flatulency [~i[ s. v. f l a t u l e n c e .



370



flatulent ['ftetjutant] adj. 1. (med.) care produce meteorism / gaze (in intestine şi stomac), care balonează. 2. (med.) care suferă de meteorism. 3. (fig.) umflat, emfatic, bombastic, pretenţios; vanitos. flatus ['fleitss] pl. flatus sau flatuses [-iz] s. 1. suflu, suflare. 2. v. f l a t u l e n c e (1). flatware ['ftetwss'] s. 1. tacâmuri (de masă). 2. farfurii întinse. flatways [~weiz] adv. 1. cu latul săbiei. 2. cu partea plată în jos; pe lat; culcat. flatwise [~waiz] adv. v. f l a t w a y s . flatwork [~ wo:k] s. (amer.) articole de îmbrăcăminte care se calcă cu mijloace mecanice. flaunt [ffo:nt] I. vft. A. intr. 1. (rar, despre steag etc.) a flutura (mândru). 2. a-şi da acre, a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli. B. tr. 1. a agita, a flutura (un steag etc.). 2. a se făli cu, a face paradă de, a etala; to ~ advanced opinions a arbora păreri, înaintate; (sl.) to ~ it a se grozăvi, a se ţine băţos. C. refl. v. ~ (1,2). II. s. (rar) paradă, poză. flaunter ['faints'] s. înfumurat, îngâmfat; fanfaron. flaunty ['fta:nti] aay. 1. pompos, luxos, fastuos. 2. gătit, împopoţonat, sclivisit. flautist [rfb:tist] s. (muz.) flautist. flavescent [flo'vesont] adj. gălbui, bătând în galben. flavone ['fleivoun] s. (chim.) flavonă. flavor ['fleiv9r] (amer.) v. f l a v o u r . flavour I. s. 1. aromă, parfum, buchet (al vinului etc.); gust plăcut, savoare; miros plăcut, mireasmă, parfum. 2. (fig.) gust specific, iz, savoare; parfum. II. vb. A. tr. 1. a condimenta, a aromatiza, a asezona. 2. (fig.) a da savoare (cu dat.), a face interesant sau picant (o povestire, o întâmplare). B. intr. to ~ of a mirosi a, a avea iz de. flavourer ['fleivaro1'] s. condiment. flavourful ['fleivaful] adj. 1. aromat, înmiresmat. 2. gustos. flavouring ['fleivorirj] s. aromă, mirodenie, esenţă. flavourless ['fleivolis] adj. 1. fără gust, sălciu, insipid, fad. 2. fără miros. flavourous ['fleivoros] adj. plăcut la gust, savuros; plăcut mirositor, parfumat. flavoursome ['fleivosom] adj. v. f l a v o u r o u s . flaw1 [ffo:] I. s. 1. crăpătură, fisură (în metal, sticlă, porţelan ele), plesnitură, repriză. 2. (fig.) cusur, defect, meteahnă, lipsă, păcat, pată, prihană; scăpare, omisiune, lacună; punct nevralgic / slab. 3. (ec.) rebut; marfă cu defect (de fabricaţie). 4. (jur.) viciu de formă. 5. (mea'.) piele în jurul unghiei. II. vb. A. tr. 1. a vătăma, a deteriora, a defecta. 2. (/ur.) a face anulabil, a vicia (un act). B. intr. a se strica, a se vătăma, a se deteriora, a se defecta. flaw2 s. (mar. rar) rafală de vânt; vânt în rafale. flaw detector ['fio: di.tekta'] s. (tehn.) defectoscop. flaw flower [~ iflauo1"] s. (bot.) dediţei, adormitele, sisinei (Anemone Pulsatilla). flawless ['fb:lis] adj. fără cusur, ireproşabil, impecabil. flawlessly [-li] aaV. ireproşabil, perfect. flawlessness [-nis] s. desăvârşire, perfecţiune. flawy ['flo:i] adj. 1. cu crăpături etc. (v. fi a w 1 1,1). 2. eu defect(e) (de fabricaţie), eu cusur(uri), defectuos. 3. («iar.) cu rafale, vântos. flax [flanks] s. 1. (bot.) in (Linum usilatissimum); to break / to brake ~ a meliţa inul; to dress / to heckle / to hackle ~ a pieptăna inul; cut ~ in tăiat; hacked ~ in pieptănat. 2. (bot.) ineaţă, in de câmp / pitic, inişor (Linum catluirticitm). 3. fuior sau caier (ae in). 4. (ec.) ţesături de in. flax brake [TUeks breikj s. (tot.) măiug. flax break s. v. f l a x b r a k e . flax comb [~ koum] s. pieptene pentru in. flax cotton [~ rkotn] s. (text,) bumbac de in. flax dresser [~ .dress'] s. pieptănător de in. flaxen [Tkeksan] adj. 1. de in, din in. 2. galben-deschis, de culoarea paiului, bălai, bălan. flaxen-haired Hhead] adj. cu părul bălai, cu părul de culoarea inului. flax frequenter ['fkeks fri(:)'kwent3r] s. (bot.) torţei, barba-dracului, iniţă (Citscuta sp.). flax grower [~ igrouar]s. cultivator de in. flax linen [~ .linin] s. (tot.) pânză de in. flax mill [~ mil] s. (tot.) filatură / ţesătorie de in. flax raiser [~.reiz.3r] s.v. f l a x g r o w e r . flax-seed [~si:d] s. 1. sămânţă de in. 2. (amer.) pupă de insectă. flaxweed [~wi:d] s. (bot.) linăriţă (Linaria vulgaris). flaxy ['flîeksi] adj. 1. de in; asemănător cu inul. 2. (despre fructe etc.) tare, ca lemnul. flay [flei] vb. tr. 1. a jupui, a beli (un animal, un om); to be ~ed alive a fi jupuit de viu. 2. (fam.) a bate straşnic, a snopi (în bătăi). 3. (fig.) a critica fără cruţare; the critics ~ed him criticii i-au tras o săpuneală bună. 4. (fig.) a jupui, a jumuli, a lua şapte piei (de pe spinarea unui client). 5. a coji, a curaţi, a jupui (de coajă, un arbore etc.) flayer [-or] s. 1. jupuitor. 2. (fig.) jupuitor, jecmănitor. flaying house ['fleiirj haus] s. loc de jupuit vite. , flaysome ['fleisomj adj. (scot.) îngrozitor, înfiorător. flea [fii:] s. (entom.) purice (Pulex irritans); a ~ in one's ear bobârnac; observaţie usturătoare; replică nimicitoare; to hunt for ~s a vâna purici; (/ani.) let that ~ stick on / to the wall să nu mai vorbim de asta, să lăsăm asta; (pop.) to catch ~s for smb. a se bate pe burtă cu cineva; (fam.) to go away with a ~in one's ear a primi un refuz usturător, a pleca cu buzele umflate; to send smb. away with a ~ in his ear a) a refuza pe cineva; b) a-i trage un bobârnac cuiva; a spune cuiva în faţă adevăruri usturătoare; c) a răspunde (la cererea cuiva) cu un refuz hotărât. fleabag [~ba:g] s. 1. sac de dormit. 2. (sl.) pensiune ieftină / sărăcăcioasă; hotel păduchios.



 371



flickering



fleabane [~bein] s. (bot.) punga-babei (Pulicaria dysenlerica); puricariţâ, puricică, 2. carne crudă (ae mamifer, ca aliment); wolves live on ~ lupii se hrănesc cu came; neither fish ~, nor fowl nici cal, nici măgar; nici câine, nici ogar. 3. carne, pulpă, miez (defructe). iarba-puricelui (Pulicaria vulgaris); blue ~ bunghişor (Erigeron acris). flea-bite [~bait] s. 1. pişcătură de purice. 2. (fig.) zgârietură uşoară, neplăcere măruntă; 4. pofte trupeşti, dorinţe sexuale. II. vb. A. tr. 1. a deprinde / a obişnui / a învăţa (câinele, fleac, bagatelă. 3. pată roşcată pe părul alb al calului. şoimul, la vânătoare) cu gustul sângelui. 2. a însângera, a umple / a înroşi de sânge. 3. a îngraşă, a pune la îngrăşat, a hrăni. 4. (fig.) (on, upon) a-şi exersa (spada, pana etc.) flea-bitten [~'bitn] adj. 1. pişcat de purici. 2. (despre cai) dereş, bălţat. flea flint [~ flint] s:(sl.) zgârcit, zgârie-brânză. (pe, cu). 5. (si to ~ out) (tehn.) a curaţi de carne (pieile), a cărnosi, a descărna, a flaişui. flea glass [~ gla:s] s. (înv.) microscop. B. intr. (fam.) a se îngrăşa, a lua proporţii. 1 fleak [fli:k] s. v. f l a k e ® . flesh bag ['fie/ baeg] s. (sl.) cămaşă. fleam [fli:m] s. lanţetă. flesh broker [~ ibroukar] s. (sl.) mijlocitor, pezevenchi. flea market ['fii: .ma:kit] s. talcioc. flesh-colour [~>kAtar] s. culoarea cărnii sau a pielii. fleawort [~wa:t] s. (bol.) moartea-puricclui (Inula conyza). flesh-coloured [~ikAtad] adj. de culoarea cărnii sa» a pielii. fleck [flek] I. s. 1. pată, picăţea, picăţică; pistrui; dungă; ~s of sunlight stropi de soare. flesh creeper [~ .kri:p3r] s. (sl.) poveste de groază, roman poliţist etc. 2. părticică, firicel, firimitură, particulă, crâmpei, strop; ~of dust fir(icel) de praf. II. vb. flesh-crow [~krou] s. (omit.) cioară-neagră (Corvus corone). tr. a păta, a stropi, a smălţui. flesh-eating [~ii:tirj] adj. carnivor. flecker ['flek3r] vb. tr. a păta, a stropi, a presăra cu pete. fleshed [fle/t] adj. cărnos, gras, trupeş. fleckless ['flcklis] adj. 1. fără pete, curat. 2. (jig.) fără pată, nevinovat, neprihănit. flesher ['fle/3r] s. (scot.) măcelar, casap. flection ['flekjsn] s. v. f l e x i o n . flesh-fly ['fle/flai] s. (entom.) muscă-de-carne, muscă-albastră (Sarcoplutga sp.). fled [fled] past si part. trec. de la f l e e . fleshful ['fie/ful] adj. cărnos, gras, trupeş. fledge [fled3] vb. A. intr. (despre puii de pasăre) a se acoperi cu pene; a (se) zburătăci. flesh-glove ['fte/gUv] s. mănuşă aspră (de baie). B. tr. 1. a pune pene la, a aplica pene (unei săgeţi). 2. a căptuşi cu pene (un cuib). fleshing ['fle/irj] s. 1. (tehn.) cărnosire, descărnare. 2. tricou de culoarea pielii. fledg(e)ling [-lin] s. 1. pui (ae pasăre) căruia de-abia i-au crescut penele. 2. (fig.) fleshless ['fle/lis] adj. fără carne, descărnat; slab. începător, novice, ageamiu; copil; ţângău. 3. atr. neexperimentat. fleshliness ['fle/linis] s. senzualitate. fledgy ['fled3i] adj. acoperit / împodobit cu pene. fleshly ['fie/li] adj. 1. trupesc, fizic. 2. lumesc, pământesc, trupesc, carnal. 3. senzual. flee [fii:], past si part. trec. fled vb. A. intr. 1. (si to ~ away) (from, out of) a fugi, fleshly-minded [~'maindid, -.maindid] adj. senzual. a scăpa prin fugă, a se refugia (de, din); to ~ from a place a fugi dintr-un loc; to ~ for fleshmonger ['flc/mAng3r[ s. (înv.) 1. măcelar, casap. 2. desfrânat, stricat, libertin. one's life a căuta să scape cu viaţă prin fugă. 2. (mai ales la past şi part. trec.) (fig.) 3. traficant de carne vie; verigaş, pezevenghi, codoş. a trece repede, a se scurge repede, a fugi, a zbura, a dispărea; life had fled viaţa se scursese. flesh-pot [~pDt] s. 1. oală sau ceaun de fiert carne 2. (şi ~s of Egypt) pl. (bis.) huzur, B. tr. 1. a fugi din, a părăsi, a lăsa; she had fled her town fugise din oraş. 2. a evita, prosperitate materială. a se feri de, a se sustrage de la. flesh powder [~ ipauda1"] s. suliman, fard. fleece [fli:s] I. s. 1. lână (de oaie etc.) (mitol.) the Golden Fleece lâna de aur. 2. lână flesh tailor [~ iteitar] s. (sl.) chirurg. obţinută la o tunsoare. 3. (fig.) lână, păr abundent (pe cap). 4. stofă de lână, molton. 5. nor flesh tights [~ taits] s.pl.v. f l e s h i n g (2). alb; cirus. II. vb. tr. 1. (rar) a tunde (oi). 2. (fig.) a jupui, a jumuli, a jefui, a lua sau flesh worm [~ wa:m] s. (zool.) trichina (Trichinella spiralis). a scoate şapte piei de pe (cineva); a stoarce bani de la (cineva); a dezbrăca, a despuia; flesh-wound [~wu:nd] s. rană superficială / uşoară. a arde, a prăji; a înşela. 3. (fig.) a acoperi, a înveli cu o pătură / cu o mantie, a înveşmânta; fleshy ['fle/i] adj. 1. cărnos; suculent. 2. gras, corpolent, trupeş, rotofei. ~d with snow acoperit cu o mantie de zăpadă. fleur-de-lis ['ftada'U:, -lis si pronunţia franceză], pl. fleurs-de-lis [Tto:z-J s. (fr.) 1. (bot.) fleeced ]-t] adj. 1. tuns, cu lâna tunsă. 2. (fig.) jupuit etc. (v. f l e e c e II, 2). 3. cu lână; crin, lilie (Lilium candidum). 2. (floare de) crin heraldic. this sheep is well ~ oaia aceasta are multă lână. fleuron ['flairan] s. (arh., numism.) fleuron. fleeceless ['fli:slis] adj. fără lână. flew [flu:] past de la fly 2 . fleecer ['fli:s3r] s. (fam.) jupuitor. flews [flu:z] s. pl. buze lăsate în jos (la copoi etc.). fleecy ['flksi] adj. lânos, flocos, miţos, pufos; creţ; ~ hair păr creţ; ~ waves valuri . flex [fleks] I. s. 1. (electr.) conductă flexibilă. 2. (mat.) inflexiune. II. vb. A. tr. l.(med.) spumegânde. a încovoia, a îndoi, a curba, a arcui. 2. (geol.) a încreţi. B. intr. 1. (med.) a se încovoia, fleep [fli:p] s. (amer. mii.) avion mic, avion neînarmat de recunoaştere. a se îndoi, a se curba, a se arcui. 2. (geol.) a se încreţi. fleer [fliar] I. vb. A. intr. a zâmbi dispreţuitor, a rânji (batjocoritor). B. tr. a(-şi) râde flexibility [.flekss'biliti, -si'b-, -laţi] s. 1. flexibilitate, supleţe, elasticitate. 2. (fig.) de, a-şi bate joc de, a batjocori, a zeflemisi. II. s. rânjet; căutătură dispreţuitoare sau îngăduinţă. 3. (fig.) uşurinţă de a se acomoda, adaptabilitate. batjocoritoare. flexible ['fleksabl, -sibl] adj. 1. flexibil, suplu, mlădios, elastic. 2. (fig.) îngăduitor, care fleet1 [fii:t] I.vb. A. intr. 1. (înv.) a pluti (la suprafaţă); a înota. 2. (si to ~ away) a trece, a se scurge repede, a zbura; a fi trecător / fugar / efemer. B. tr. (rar) 1. a petrece se învoieşte uşor; acomodabil, adaptabil. flexibleness [-nis] s. v. f l e x i b i l i t y . (timpul). 2. a trece repede pe deasupra. II. s. 1. (mar.) flotă; the ~ flota de război; ~ of flexible shaft ['flekssbl /a:ft] s. (tehn.) arbore flexibil. the desert corăbiile deşertului, caravană de cămile. 2. (mar.) flotilă; a ~ of whalers o flexile ['fleksil] adj. (rar) v. f l e x i b l e . flotilă de balenicre. 3. parc de automobile / tancuri / locomotive etc. III. adj. 1. iute, flexion ['flek/sn] s. 1. (tehn., med.) încovoiere, îndoire, curbare, arcuire, flexiune. sprinten; (poetic) ~ of foot iute de picior. 2. (poetic) care se scurge repede, trecător, fugar, fugitiv, efemer. 3. (înv., dial., despre apă) puţin adânc. IV. aaV. (înv., dial.) la mică 2. curbă, sinuozitate. 3. (gram.) flexiune; desinenţă. 4. (/nat.) curbură (de arc, de suprafaţa); derivata a 2-a. adâncime. flexional ['flek/^nsl] adj. (gram.) flexionar. fleet2 s. 1. golf mic, baie. 2. gârlă. flexional ending [~ .endirj] s. (gram.) desinenţă. fleet3 vb. tr.a scoate smântână de pe / din, a lua caimacul de la / din. flex life ['fleks laifj s. (mec.) durabilitate la flexiune. fleet admiral ['fli:t 'aximsrsl] s. (amer. mar.) amiralul flotei. flexor ['fleksa'] s. (anat.) (muşchi) flexor. fleet-foot(ed) [~ifut(id)[ adj. iute de picior. flextime ['fkekstaim] s. program (de lucru) flexibil. fleeting ['fli:tin] adj. care se scurge repede; trecător, fugar. flexuose ['fleksjuous] adj. (bot., despre tulpini, tije etc.) şerpuit, sinuos. fleetingness [-nis] s. v. fi e e t n e s s. flexuosity ['fleksjuasiti] s. întortochere, sinuozitate. fleetness ]'fii:tnis] s. scurgere rapidă / repede / grăbită; repeziciune. flexuous ['fleksjuas, -/uas-] adj. 1. şerpuit, cu cotituri, sinuos, întortochiat. 2. (despre Fleet Street ['fli:t 'stri:t] s. 1. stradă în Londra (azi cartierul presei). 2. (fig.) presa flacără) pâlpâitor, tremurător. londoneză. flexure ['flek/3r] s. 1. încovoiere, îndoire, flexiune; curbură; îndoitură; strâmbare. 2. v. flegm [flem] s.v. p h l e g m . f l e x i o n (4). 3. (geol.) cută, curbură (a straturilor). Fleming ['flemirj] s. flamand. flibbertigibbet ['flib3ti'd3ibit, amer. si -et] s. 1. om neserios, uşuratic, flu(ş)turatic; Flemish ['flemij] I. adj. flamand. II. s. (limba) flamandă. om nestatornic / şovăitor. 2. moară stricată, palavragiu, guraliv, flecar. 3. (înv.) spirit Flemish brick [~ brik] s. (tehn.) clincher. rău / necurat. Flemish horse [~ ho:s] s. (mar.) ţapapia de la capătul vergii. flic-flac ['flikflsek] biter/, trosc-plcosc! Flemish school [~ sku:l] s. (arte) şcoala flamandă. flick [flik] I. s. 1. lovitură uşoară (cu nuiaua, cu degetul etc.); bobâmac. 2. pl. (sl.) flench [flentf] vb. tr. v. f l e n s e . the ~s cinema. 3. bucăţică, peticei. 4. mişcare subită, tresărire. II. vb. A. tr. 1. a biciui; flencher ['flentJV] s. lucrător specializat în tăierea balenelor şi a focilor. flense [flenz] vb. tr. 1. a extrage degras din, a spinteca (o balenă). 2. a jupui (o focă). I ~ed his face with my glove i-am dat peste obraz cu mănuşa. 2. a îndepărta, a da jos flesh [fie/] I. s. 1. carne, trup (si fig.); ~ and blood a) carne şi sânge; b) omul, firea (cu un bobâmac); a scutura; he ~ed his pen îşi scutură stiloul. B. intr. a zbura (ca o omenească, natura umană; c) (atr.) în persoană, în came şi oase; d) (atr.) plin de viaţă; one's săgeată); (fam.) to ~ through a răsfoi, a frunzări. flicker1 [rflikar] I. vb. intr. 1. a sclipi, a licări, a pâlpâi; a last faint hope ~ed up and (own) ~ and blood a) carne din carnea cuiva; copiii cuiva; b) persoane apropiate (ca păreri ele); o apă şi un pământ; all ~tot ce trăieşte, toate vietăţile, toată suflarea; (înv.) died pâlpâi şi se stinse o ultimă licărire de speranţă. 2. a se undui, a se văluri, a tremura. ~ and fell în întregime, cu totul; (înv.) to be free of one's ~ a face minuni de vitejie (în 3. a fâlfâi, a bate din aripi. II. s. 1. sclipire, licărire. 2. fior, tresărire, tremur. 3. pl. (fam.) luptă); to go the way of all ~ a-şi da obştescul sfârşit, a muri; in ~ voinic, gras, plin, film (ae cinema). corpolent, rotofei; in the ~ în carne şi oase, în persoană; to lose ~ a slăbi, a pierde în flicker2 s. (amer. omit.) ghionoaie, ciocănitoare (Picas). greutate; too much for ~ and blood to bear mai mult decât poate îndura omul; to gain flickering ['flikarin] I. adj. 1. licăritor, pâlpâitor. 2. tremurător, unduitor. II. s. v. / to make / to put on ~ a se îngraşă, a pune came; to pick up ~ a se îngraşă din nou. f l i c k e r 1 (11,1,2.).



 flickertail



flickertail ['fliksiteil] s. (amer.) (folosit ca supranume) locuitor al Statului Dakota de Nord. Flickertail State [~ 'steit] s. (amer.) Statul Dakota de Nord. flick-knife ['fliknaif] s. cuţit de buzunar eu resort. flier ['flai-ar, 'flais'] s. 1. zburător, ceea ce zboară (pasare, insectă). 2. (av.) navigator aerian, aviator. 3. ceva ce se mişcă repede; pachebot rapid; trăpaş; (amer.) (tren) expres. 4. (tehn.) volant; balansier (de ceasornic). 5. (text.) flaier. 6. pl. (conslr.) scară suspendată. 7. fsl.) acţiune riscată; aventură. 8. (amer.) foaie volantă, fluturaş. 9. («ustr. glumeţ) cangur. -0- to take a ~ a cădea (c» capul în jos). flight [flail] I. s. 1. zbor, avânt; (av.) ~ without engine zbor fără motor; (av.) ~ on even keel zbor orizontal; to take /to wing one's ~ a-şi lua zborul, a porni în zbor; ~ of fancy / imagination avânt al fanteziei / al imaginaţiei; rod al fanteziei. 2. fugă, retragere grabnică; to be in ~ from a fugi de; to put / to turn to ~ a pune pe fugă; to take (to) ~ a o rupe la fugă, a da bir cu fugiţii; in full ~ în plină derută. 3, parcurs, lungime sau distanţă de zbor. 4. stol, cârd. 5. (fig.) ploaie, grindină (de săgeţi, gloanţe etc.), salvă. 6. (av.) grup, escadrilă (de avioane). 7. cuibar, toţi puii (depasăre) dintr-un cuib. 8. (fig.) scurgere, zbor, trecere (a vremii). 9. şir de garduri sau obstacole (la cursele de cai). 10. (si ~ of stairs / steps) (conslr.) peron, şir de trepte (între două paliere l repausuri ale unei scări). 11. (conslr.) etaj, cat. 12. (conslr., hidr.) echrze în trepte, şir de stăvilare pe parcursul unui canal. 13. pleavă (mai ales) de ovăz. 14. săgeată uşoară. 15. (psih.) ~ of ideas fugă de idei. ♦ (fam.) in the first ~în primele rânduri, în frunte. II.- vb. A. intr. a zbura. B. tr. 1. a fugări. 2. a speria. flight arrow ['flait .aîrou] s. săgeată uşoară. flight engineer [~ iend3i'nisr] s. (av.) mecanic de bora". „flightless ['flaitlis] adj. care nu poate zbura. flight lieutenant ['flait leftenant] s. (av.) căpitan de aviaţie (britanic). flight shot [~ /ot] s. 1. distanţă de zbor a săgeţii, aruncătură de săgeată. 2. lovitură de săgeată. flight strip ['flait strip] s. (av.) pistă de aterizare / decolare (si improvizată). flight surgeon ['flait iss:d33n] s. (amer.) medic (al unei unităţi de aviaţie). flighty ['Haiti] adj. 1. nestatornic, zvânturatic, flu(ş)turatic; capricios, cu toane. 2. smintit, ţicnit, zănatic. 3. (despre cai) sperios, nărăvaş. 4. fugar. S. însufleţit, plin de viaţă. flim-flam ['flimftera) I. s. 1. (fam.) baliverne; fleacuri, nimicuri, farafastâcuri, bazaconii. 2. înşelăciune. II. adj. 1. fără valoare, de nimic. 2. amăgitor. III. vb. tr. (fam.) a înşela, a escroca. flim-flammer ]-3r] s. (fam.) 1. persoană care spune baliverne. 2. escroc, tâlhar. flimsiness [Tlimzinis] s. 1. şubrezenie (şi fig.). 2. improbabilitate. 3. superficialitate, uşurătate, uşurinţă, frivolitate, neseriozitate. flimsy ['flimzi] I. adj. 1. şubred, netrainic, subţire. 2. (fig.) neîntemeiat, nefondat; puţin probabil sa» plauzibil. 3. superficial, uşuratic, frivol, neserios. II. s. 1. foiţă, hârtie subţire (pentru copiat). 2. (si.) bilet de bancă, bancnotă. 3. (sl.) telegramă. 4. (sl.) noutăţi de tot felul. 5. (cib.) cartelă intercalată. flinch [flint/] vb. intr. 1. a (se) da înapoi, a bate în retragere; he did not ~from his place nu se clinti din loc. 2. a se înfiora, a se cutremura, a se strâmba de durere etc., a tresări. 3. v.'f l e n s e. Hinder ['Hinds'] s. (mai ales pl.) bucată; ţandăra, aşchie, sfărâmătură, ciob, frântură, crâmpei, şterc; to break / to fly in(to) ~s a se face ţăndări, a zbura în ţăndări. fling [flirj] I. vb. past, si part. trec. flung [flArj] A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli, a lansa, a trânti (şi fig.); to ~ caution to the winds a lăsa de o parte orice prudenţă; to ~ mud at a împroşca cu noroi (cu ac.); to ~one's arms round smb.'s neck a sări de gâtul cuiva; to ~smth. in smb.'s teeth a zvârli cuiva ceva în faţă (reproşuri etc.); the horse flung his rider calul şi-a azvârlit călăreţul. 2. to ~ about around a) a răspândi, a împrăştia; the flowers ~their fragrance around florile îşi răspândesc mireasma; b) a întoarce brusc; the horse flung his head about calul îşi întoarce deodată capul; to ~ aside a azvârli la o parte, a înlătura, a trânti cât colo; to ~ away a) a azvârli, a arunca, a lepăda; b) a risipi, a toca, a arunca pe fereastră; to ~ one's money out of the window a arunca banii pe fereastră; to ~ down a) a trânti, a arunca (pe) jos; b) a dărâma; to ~ off a) a azvârli, a arunca, a lepăda; b) a se dezbăra de, a se descotorosi de; to ~ off pursuers a scăpa (prin fugă) de urmăritori, a-şi lăsa urmăritorii în urmă; to ~ one's clothes on a se îmbrăca în grabă; to ~ open a deschide brusc; to ~ out a) a arunca afară (pe «sa etc.); b) a împroşca cu insulte etc; to ~ the door to a închide uşa brusc, a trânti uşa; to ~ up a) a zvârli în sus; b) a părăsi, a lăsa baltă, a renunţa la; to ~ up one's heels a o lua la fugă, a o lua la sănătoasa. B. refl. 1. a se arunca, a se azvârli. 2. to ~ oneself into the saddle a sări în şa sau pe cal; to ~ oneself into an undertaking a se lansa într-o întreprindere; to ~ oneself upon smb.'s mercy a se lăsa în mila cuiva, a se preda cuiva fără condiţii. C. intr. 1. a se arunca, a se azvârli, a se lansa. 2. to ~ away / off a porni glonţ; a se face nevăzut; to ~ out a (a)zvârli (din copite). II. s. 1. aruncătură, azvârlitură; to have a ~at smth. a încerca ceva. 2. mişcare violentă. 3. observaţie înţepătoare, zeflemiseală; (fam.) to have / to indulge in a ~ at smb. a lua pe cineva peste picior, a zeflemisi pe cineva. 4. vioiciune, vitalitate. 5. petrecere, chef; (fam.) to have one's ~a) a-şi da drumul, a se ţine de petreceri; a-şi face mendrele; b) a fi apucat de năbădăi; a-şi descărca mânia. ♦ at one ~ dintr-o dată, dintr-o singură lovitură sau sforţare; in full ~ în toi, în plină desfăşurare, în plin avânt.. ■ flinger ['flirp'] s. 1. aruncător. 2. (fig.) zeflemist. 3. (sl.) dansator. flint [flint] s. 1. (mineral.) cremene, silex; (fig.) a heart of ~ o inimă de piatră; (amer.) to fix smb.'s ~ for him a pedepsi pe cineva, a pune pe cineva la punct; (amer.) to get one's ~ fixed a fi pedepsit, a o încasa; he set his face like a ~ chipul i se împietri, deveni ca de piatră; to flay / to skin a ~ a) a fi zgârcit, a fi zgârie-brânză; a-şi mânca de sub unghie; b) a jupui, a exploata; old ~ moşneag cărpănos; to wring water from a ~ a face



372



minuni, a scoate bani din piatră seacă. 2. cremene, piatră de amnar. 3. (fig.) ceva foarte tare, dur, ca piatra. flint clay [~ klei] s. 1. (geol.) ardezie. 2. argilă refractară. flint corn ['flint ko:n] s. (bot.) porumb cu bobul tare (Zea mays indurata). fling glass [~ gla:s] s. Sticlă flint; sticlă optică (silicat de plumb şi potasiu sau sodiu). flint gun [~ gAn] s. (înv.) v. f l i n t l o c k (2). flint-hearted [~ 'ha:tid, '-iii] adj. cu inima de piatră. flint lock [~ tak] s. (mil. ist.) 1. închizător de puşcă cu cremene. 2. puşcă cu cremene. flint paper [~ ipeipa'] s. hârtie emeri / de smirghel, glaspapir. flint ware [~ wes'] s. (amer.) faianţă fină. flinty ['flinti] adj. 1. (mineral.) de cremene, de silex. 2. (fig.) de piatră, aspru, dur, neînduplecat. ■ flip1 [flip] I. vb. A. tr. 1. a lovi uşor, a da un bobârnac (cu dat.). 2. a smuci fata undiţei); a plesni din (bici). B. intr. 1. to ~ around a face un tur (cu avionul). 2. (sl.) to ~out a-şi ieşi din minţi, a înnebuni. II. s. 1. lovitură uşoară, bobârnac. 2. smucitură. 3. (av.) zbor scurt (cu avionul). flip2 s. băutură fierbinte preparată din bere, rachiu şi zahăr cu adaos de mirodenii, flip. flip3 adj. (fam.) îndrăzneţ, dezgheţat; obraznic. flip-flap ['flipflxp] s. 1. jap-jap, harş-harş, plici-plici, trosc-pleosc. 2. salt mortal. 3. un fel de foc de artificii. 4. dulap, scrânciob (la bâlci). 5. (amer.) un fel de băutură (pentru ceai). flip-flop [~ flop] s.v. f l i p - f l a p . flip-flop circuit ['flipflop ,ss:kit] s. (electr.) circuit biştabil. flippancy ['flipsnsi] s. 1. dezinvoltură; obrăznicie, impertinenţă, necuviinţă. 2. uşurinţă, superficialitate, frivolitate; fire vânturatică. 3. limbuţie. flippant ['flipşnt] adj. 1. obraznic, impertinent, insolent. 2. uşuratic, superficial, frivol; 3. vorbăreţ, limbut. flippantly [-li[ aaV. cu dezinvoltură; cu impertinenţă, nereverenţios. flipper [flips'] s. 1. aripioară (ae peşte), (membrană sau pieliţă) înotătoare; pl. (mar.) flotoare (folosite de înotătorul subacvatic). 2. (sl.) mână, labă; give us your ~ bate laba. flipperty-flopperty ['flipsti 'flopsti] adj. moale, flasc. flip-top box ['fliptop 'boks] s. cutie care se deschide prin apăsarea capacului. flirt [fia:t I. vb. A. tr. 1. a mişca repede / agitat; to ~ a fan a-şi face vânt cu un evantai. 2. a repezi, a zvârli, a lansa. 3. (despre păsări) a da din (aripi, coadă). B. intr. 1. (wiţh) a flirta, a cocheta (cu). 2. a se mişca iute; a se'fâţâi. II. s. 1. (fată sau femeie) cochetă. 2. mişcare bruscă, zvâcnitură. flirtation [fto'tei/an] s. flirt. flirty ['flo;ti] adj. căruia îi place să flirteze / să facă ochi dulci. flit [flit] I. vb. intr. 1. a zbura dintr-un loc într-altul, a se mişca repede, uşor şi fără zgomot, a trece, a se scurge; (fig.) a smile ~ted across his face un surâs îi lumină o clipă faţa. 2. a se muta (cu casa, cu locuinţa, mai ales ascunzăndu-se de creditori); a emigra. 3. to ~ about / to and fro a zbura sau a trece (în mare grabă) încoace şi încolo; to ~ by a trece uşor /ca o umbră; the time ~ted away timpul trecu repede; to ~ past a trece în zbor; a zbura sau a trece (ca săgeata) pe lângă / pe dinaintea (cu gen.). II. s. mutare / schimbare a domiciliului (mai ales pentru a se ascunde de creditori); moonlight ~ mutare în secret (fără achitarea chiriei). flitch [flit/] s. 1. costiţă de porc sărată şi afumată. 2. proptea (de lemn). flitter ['flit3r] vb. i«tr. a zbura; a fâlfâi, a da din aripi. flitters ['flitez] s. pl. fărâme, bucăţi; to break / to dash, to tear in(to) ~ a se preface în ţăndări. flitter-mouse ['flits maus], pl. flitter-mice [~mais] s. (zool.) liliac (sp. aVn genurile Vespertilio s. a.). flivver ['fiivo'] s. (amer. sl.) 1. automobil ieftin, maşină ieftină, rablă, tinichea, 2. lucru mic / ieftin / neînsemnat, fleac. 3. nereuşită, insucces, eşec. 4. (mar.) mic torpilor de escadră. flix [fliks] s. puf, blană. float [flout] I. vb. A. intr. 1. a pluti (pe apă etc.), a se menţine la suprafaţă; (mar.) a fi sa» a se menţine pe linia de plutire; a fi purtat, dus (de curent, în voia valurilor); to ~ on one's back a face pluta. 2. a plana; (despre nori) a pluti / a luneca pe cer; a trece prin aer; visions ~ed before his eyes vedenii îi jucau înaintea ochilor. 3. a trece (ca găiukd şi ca vântul); it is ~ing in my mind îmi umblă prin cap, parcă-mi aduc aminte (ca prin vis). 4. a fi în echilibru. 5. (electr., despre generator etc.) a lucra în gol sa» cu sarcină slabă. B. tr. 1. a face să plutească, a da drumul pe apă; a plutări, a transporta pe apă; to ~ wood downstream a da drumul lemnului în josul apei. 2. («tar.) a lansa (un vas); ci despotmoli, a (re)aduce pe linia de plutire. 3. a inunda (un teren agricol). 4. (ec.) a lansa, a emite (»n împrumut etc.); a înfiinţa; a pune pe picioare (o întreprindere comercială). 5. a traduce în viaţă (un proiect etc.) 6. a lansa, a răspândi, a pune în circulaţie; to ~ a rumour a lansa un zvon. II. s. 1. dop, plută (de undiţa); (tehn.) plută, plutitor, flotor. 2. (mar.) geamandură plutitoare, baliză. 3. pod plutitor, bac. 4. plutărit, transport pe apă al lemnului. 5. veziculă aeriană (la peşti); băşică de înot; centură de înot(at); centură de salvare. 6. orice masă plutitoare; gheaţă, alge etc. 7. cupă, căuş, blid, ciutură, lopată (la roate morii); paletă, lopată (la roata navei). 8. (si pl.) (teatru) rampă. 9. car, haraba. 10. (constr.) mala, mahala, drişcă (de zidar). 11. (amer. sl.) alegător cu păreri schimbătoare sau al cărui vot poate fi cumpărat. ' floatability ['flouts'biliti, -laţi] s. flotabilitate, capacitate de plutire. floatable ['floutsbl] adj. 1. plutitor, flotant. 2. (despre un curs de apă) navigabil, pe care pot coborî plutele. floatage ['floutid3[ s. 1. flotabilitate, capacitate de plutire. 2. (fam.) ceea ce pluteşte pe apă; resturi sau epave plutitoare (aupa »n luutfragiu). 3. (mar.) rezervă de flotabilitate.



 373



floatation [flo/rtei/an] s. 1. plutire, navigare; line of ~linie de plutire. 2. (ec.) întemeiere / fondare a unei întreprinderi. 3. (ec.) emisiune, lansare (ae împrumut). 4. (mine, metal.) flotaţie. float bridge ['flout 'brid3] s. bac, pod de plute. float chamber [~ ,t/eimbor] s. (tehn.) camera flotorului / cu nivel constant (la carbura­ toare). float-controlled [~konitrould] adj. (tehn.) cu comandă prin flotor. floated mosaic ['floutid mou'zeiik] s. (constr.) mozaic turnat. floated wood ['floutid wud] s. lemn plutit / plutărit. floater ['floutor] s. 1. înotător; persoană care face baie; persoană care pluteşte pe apă. 2. (ec.) persoană care întreprinde o afacere, întreprinzător. 3. (amer■. pol. si.) alegător cu păreri schimbătoare sa» al cărui vot poate fi cumpărat; deputat al mai multor circumscripţii electorale; vagabond, haimana. 4. (hidr.) sondă; apometru. 5. (geol.) rocă sterilă (gangă) infiltrată într-o masă defiloane.6. (gol/) minge insubmersibilă. 7. flotant, persoană flotantă. floater repeater [~ ri'pi:tor] s. (pol. fam.) alegător (ae obicei mituit) care votează în mai multe locuri. floating ['floutirj] I. adj. 1. plutitor, flotant; navigant. 2. variabil, schimbător, nedeterminat. II. s. 1. plutire, flotarc, flotaţie; plutit, plutărit; ~ of logs plutit liber. 2. plutire, planare. 3. inundare. 4. (constr.) drişcuit. 5. (tehn.) regim tampon. 6. (electr.) încărcare sub curent constant. floating battery [~ .bastori] s. (electr.) baterie tampon. floating bridge [~ 'brid3[ s. v. f l o a t b r i d g e . floating capital [~ 'keepitl] s. (ec.) fond de rulment, capital circulant. floating cargo [~ 'ka:gou[ s. (mar., ec.) carie, încărcătura unui vas (pe mare). floating debt [~ 'det] s. (ec.) datorie flotantă. floating earth [~ '3:8] s. (geol.) teren mişcător / alunecos; (mine) borchiş. floating flight [~ 'flait] s. (av.) zbor plutit. floating gate [~ geit] s. (hidr.) poartă plutitoare, batoport. floating kidney [~ 'kidni] s. (med.) rinichi mobil / flotant. floating landmark [~ 'lamdmo:k] s. (mar.) baliză plutitoare. floating light [~ 'lait] s. (mar.) far plutitor, geamandură luminoasă. floating meadows [~ 'medouz] s. pajişti (periodic) inundabile. floating piston [~ 'piston] s. (tehn.) piston flotant. floating point [~ paint] s. (cib.) virgulă mobilă. floating population [~ ipopju'lei/an] s. populaţie flotantă. floating workshop [~ 'w3:kfop] s. (mar.) navă-atelier. float level ['flout ,levl] s. (auto) nivelul din carburator. float needle [~ ini:dl] s. (auto.) ponton de plutitor. float sand [~ ssend] s. (geol.) nisip plutitor. float spindle [~ .spindl] s. v. f l o a t n e e d l e . float test [~ test] s. (mar.) încercare de plutire. floaty ['flouti] adj.1. plutitor, flotant. 2. uşor. flocci ['floksaij s. pl. de la f 1 o c c u s. . floccose 1'fbkous] aay. 1. (bot.) pufos, păros. 2. flocos, miţos. flocculate [Tbkjuleit] vb. ir. (chim.) a flocula, a coagula. flocculant ['fbkjubnt] s. (chim.) (agent) floculant. flocculation [iflokju'lei/^n] s. (chim.) flocularc, coagulare. floccule ['flokju:l] s. fulg sau floe (ae lână, bumbac etc.). flocculus ['ftakjubs], pl. flocculi [-lai] s. 1. flocuşor, smoculcţ. 2. (astron.) flocul. floccus ['ffokss],/?/. flocci ['fbksai] s. smoc de păr. flock [flok] I. s. 1. turmă (mai ales de oi); stol, cârd; ~s and herds oi şi vite cornute; (jig.) the flower of the ~ mândria / fala familiei. 2. grămadă, mulţime, gloată, droaie, ceată. 3. (bis.) turmă (păstorită). 4. fulg; şuviţă, smoc, moţ (de pâr). 5. floc, smoc de lână sau de bumbac; pi. pieptănătură de lână sau de bumbac. 6.pl. (chim.) fulgi, precipitat uşor. II. vb. intr. 1. (si to ~ together) a se strânge, a se aduna (la un loc, într-o turmă sau într-un stol); birds of a feather ~ together cine se aseamănă se adună; spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi voi spune cine eşti. 2. a sta, a rămâne împreună (în ceată, în turmă, în stol). 3. to ~ about smb. a se strânge în jurul cuiva; to ~ after smb. a merge grămadă după cineva; to ~ out a ieşi în masă; to ~ up a veni (în fugă) cu toţii; a se îngrămădi. flock point ['flak pain] s. 1. (fit.) punct / temperatură de congelare. 2. (chim.) punct de floculare. floe [flou] s. 1. sloi de gheaţă plutitoare. 2. banchiză, banc de gheaţă. flog [flog] vb. A. tr. 1. a biciui; a croi; (fig.) to ~ a dead horse a căuta să trezească interes pentru lucruri învechite, a-şi pierde vremea degeaba; to ~ a willing horse a îmboldi pe cineva care se străduieşte şi aşa. 2. a prinde peşte prin biciuirea apei. 3. to ~ along a mâna cu biciul, a da bice (cu aat.); to ~ into a) a vârî (cuiva) în cap (prin stăruinţă, prin repetări); b) a constrânge (pe cineva) prin bătaie să înveţe (ceva). B. refl. a se speti. flogging ['fbgirj] s. bătaie cu biciul, biciuire, toc de bătaie (cu nuiaua, cu ciomagul); pedeapsă corporală. flood [fUd] I. s, 1. şuvoi, torent, puhoi (si fig.); flux; ebb and ~ flux şi reflux; creştere a apelor; ~ of anger explozie de mânie; (fig.) at the ~ la momentul oportun; ~ of light potop de lumină; ~ of tears o mare de lacrimi; ~ of words potop / grindină de cuvinte; ~s of ink valuri de cerneală; golden ~ mănunchi de raze de soare; (fig.) to run against the ~ a vâsli împotriva curentului; to throw a ~ of light on a arunca lumină asupra (cu gen.). 2. inundaţie; revărsare; ieşire din albie; (bibi.) the Flood Potopul. 3. (înv. poetic) mare; lac; râu; fluviu. II. vb. A. tr. 1. a inunda, a îneca; a iriga, a uda. 2. a umfla; the river is ~ed by the rains râul c umflat de ploi. 3. a se năpusti, a se revărsa (potop) în / peste, a potopi (şi fig.); to ~ the carburator a îneca carburatorul. 4. to be ~ed out a fi scos /



floriculture



izgonit din casă de inundaţii. B. intr. 1. a creşte, a se umfla; a se revărsa. 2. (med.) a suferi de hemoragie uterină. floodable ['fUdabl] adj. inundabil; irigabil. flood cone ['fUd koun] s. (geol.) con de dejecţie. flood gate [~ geit] s. stăvilar, zăgaz, ecluză; (fig.) to open the ~s a) a da drumul, a deschide calea / porţile; b) a ploua cu găleata; c) a izbucni în plâns, a da drumul lacrimilor. flooding ['fUdirj] s. inundare, submersie. floodlight ['fUdlait] I. s. 1. flux luminos. 2. reflector. II. vb. tr. a ilumina cu un reflector. floodlit [—lit] adj. luminat de reflectoare; ~ football game meci de fotbal în nocturnă. flood loops [~ lu:ps] s. pl. (hidr.) bucle de viitură. floodometer ['fUdomito'] s. (hidr.) scară de etiaj pentru măsurarea cotei apelor. flood plain ['fUd plein] s. (geogr.) luncă, câmpie inundabilă. flood tide [~ taid] s. 1. maree înaltă, flux. 2. (fig.) culme, punct culminant. floor [fb: r , flosr] I. s. 1. podea, duşumea, pardoseală, parchet; planşeu (între etaje); ~ of slabs dalaj; ~ with joints pardoseală cu rosturi; ~ with metallic girders planşeu cu grinzi metalice; (fam.) to mope / to wipe the ~ with smb. a) a avea pe cineva la ordinele sale / la cheremul său; a dispune de cineva; b) a distruge / a nimici pe cineva, a da cu cineva de pământ; c) a umili pe cineva. 2. incintă rezervată membrilor unei adunări; the ~ of the House incinta rezervată membrilor parlamentului în sala de şedinţe, parter; to cross the ~ of the House a trece dintr-un partid în altul. 3. (drept la) cuvânt; to get the ~ a i se da cuvântul; to have the ~ a avea cuvântul; to take the ~ a) a lua cuvântul; b) a se duce să danseze, a dansa. 4. etaj, cat; the first ~a) etajul întâi; primul etaj; b) (amer.) parterul; the ground ~ parterul. 5. (agr.) arie, arman. 6. fund (de mare, de peşteră). 7. (mar.) varangă. 8. (gimnastica) sol. II. vb. tr. 1. a pardosi; a parcheta. 2. a doborî, a culca, a prăvăli la pământ (un adversar). 3. (fig. fam.) a pune (pe cineva) în imposibilitate de a răspunde, a închide gura (cuiva), a trimite la loc (pe elevul care nu ştie lecţia); the question ~ed him întrebarea 1-a încurcat; (sl.) to ~ the question a reuşi să răspundă la întrebare; to ~ a paper a rezolva toate problemele. floor-cloth ['flo:klo(:)6] I. s. linoleum. II. vb. tr. a acoperi cu linoleum. floor dresser [~ ,drcsor] s. parchetar. floor exercise ['fb;r ,eksosaiz] s. (gimnastică) exerciţiu la sol. floorer ]'fb:ror], 'floo-] s. (sl.) 1. (sport, fig.) lovitură care doboară I de graţie. 2. ştire senzaţională. 3. (scol.) întrebare încurcată, problemă grea. 4. argument zdrobitor. flooring ['fb:rin, 'floorirj] I. s. 1. (constr.) platelaj, podină; podea, dalaj. 2. (sl.) doborâre, culcare la pământ; (fig.) înfrângere. II. adj. (sl.) straşnic, minunat. flooring board [~ bo:d] s. scândură de duşumea. floor lamp ['fio: lamip, 'floo-] s. 1. sfeşnic pentru făclii. 2. lampă cu picior, lampadar. floorless [fkdis, 'fkra-] adj. fără podea, nepardosit. floor plate ['fio: pleit, 'floo-] s. (mar.) varangă din tablă. floor polish [~ .poli/] s. ceară de parchet. floor show [~ /ou] s. spectacol de cabaret. floor stand [~ stand] s. (tehn.) postament de lagăr. floor tile [~ tail] s. (constr.) flisă. floor trap ['fio: traep] s. (instalaţii) sifon de pardoseală. floor walker [~ ,wo:kor] s. (amer.) şef de raion (de magazin mare sau universal). floozy ['flu:zi] s. (amer. sl.) prostituată, femeie de moravuri uşoare. flop [flop] I. vb. A. tr. 1. a doborî, a trânti. 2. a pocni, a izbi. 3. a bate din, a mişca din (aripi). B. intr. 1. a bate (uşor) din palme. 2. a cădea greu, a se prăbuşi (pe un scaun); a cădea, a se prăbuşi (în apă, în băltoacă etc.). 3. a se zbate, a se zvârcoli; the fish ~ped on the bank peştele se zbătea pe mal. 4. a se ploconi, a se temeni până la pământ. 5. (si to ~over) a trece într-alt partid, a fi transfug. 6. a nu izbuti, a da greş. 7. (despre steaguri etc.) a fâlfâi, a flutura. 8. (amer. sl.) a rămâne peste noapte, a petrece noaptea, a mânea. 9. to ~ along a merge greu; to ~down a se prăbuşi (de oboseală); a se lăsa să cadă (într-un fotoliu ele). II. s. 1. lovitură, bătaie, plesnitură. 2. (amer. fam.) hahaleră, om de nimic. 3. pălărie cu borurile pleoştite. 4. (amer. sl.) pat. III. aaV., interj, buf! pleosc! bâldâbâc! to fall ~ a cădea ca un sac; (sl.) to go ~a) a da greş, a da chix; b) a trece dintr-un partid în altul, a-şi schimba culoarea politică. flop house ['flop haus] s. (amer. sl.) azil de noapte; bombă, hotel mizerabil. flopper ['fbpor] s. 1. (fam.) fustă. 2. boboc de raţă. 3. (amer.) transfug, politician care trece dintr-un partid în altul. 4. (fam.) cerşetor care simulează o infimiitate sau pretinde că nu a mâncat de mai multe zile. floppy ['flopi] adj. 1. moale; fleşcăit; pleoştit. 2. greoi, molatic, bleg. 3. (despre stil) neîngrijit, neglijent. floppy disk [.flopi 'disk] s. (infor.) disc flexibil. flop-up ['fbp'Ap] s. (amer.) călătorie de o zi. flop-whop [~hwop] interj, trosc-pleosc! flopwing [~wirj] s.v. l a p w i n g . flora ['flo:ro] s. floră. floral ['flo:rol] adj. floral, referitor la flori. floral diagram [~ 'daiograsm] s. (bot.) diagramă florală. Florentine ['florantain, amer. şi -ti(:)n] I. adj. florentin, din Florenţa. II. s. 1. florentin, locuitor din Florenţa. 2. florentine (tot.) florentină (un fel de atlaz). 3.florentine(înv.) un fel de plăcintă (mai ales cu carne). florescence [flo(:)'resns] s. 1. înflorire, epocă de înflorire. 2. (fig.) înflorire, prosperi­ tate. floret ['flo:rit] s. 1. floricică. 2. (bot.) floscul. floriated ['flo(:)rieitid] adj. cu decoraţii florale; înflorat. floriculture ['flo(:)rikAlt/or[ s. (bot.) floricultură.



 florid



374



florid ['florid] adj. 1. (despre fată) proaspăt, rumen, îmbujorat, înfloritor, roşu, aprins a fi plin de, a abunda în; land ~ing with milk and honey ţara unde curge lapte şi miere. la faţă. 2. (despre stil etc.) înflorit, încărcat, înzorzonat. 3. (despre îmbrăcăminte) ţipător, B. tr. a inunda, a se revărsa peste. II. s. 1. curs, curent, scurgere (a unui lichid; şi fig.); strigător, bătător la ochi. şuvoi (de metal topit); (electr.) ~ of induction curent de inducţie; the ~ of time scurgerea floridness [-nis] s. 1. prospeţime; roşeaţă (a feţei). 2. caracter înflorit, încărcat, timpului. 2. (hidr.) debit de apă. 3. abundenţă, belşug, prisosinţă; ~ of spirits veselie, voioşie; bună dispoziţie; antren. 4. potop (ae cuvinte); expansiune, efuziune (de înzorzonare (a stilului). 3. caracter ţipător (al îmbrăcămintei). florid style [florid 'stail] s. (arhit.) stil (gotic) flamboaiant; stil perpendicular (in Anglia). sentimente); dezinvoltură, uşurinţă (in vorbire). 5.flux.6. (mine) erupţie; curgere. 7. (text.) compoziţie. floriferous [flo(:)'riforos] adj. florifer. flowage ['flouid3] s. 1. curent, (scurgere. 2. revărsare. florin ['florin] s. fl»rin. flow area ['flou lEorio] s. (tehn.) secţiune de pasaj. florist ['florist] s. 1. florar, florăreasă. 2. cultivator de flori. floristic [flo(:)'ristik] adj. floral; floristic. flow capacity [~ ko'passiti] s. (hidr.) debit (de lichid). flowchart [~t/a:t] s. l.v. f l o w s h e e t . 2. (m/or.) organigramă. floruit ['fkuuit, -rjuit] s. (lat.) epoca de activitate a unui personaj istoric. flow choke ['flou t/ouk] s. (tehn.) duză fixă. floss [flos] s. 1. (text.) mătase brută; borangic; mătase scămoşată. 2. (rar) pârâiaş, râuleţ. flower [!flauor] I. s. 1. (bot.) floare; plantă înflorită; ~ of an hour zămoşiţă (Hibiscus floss silk [~ silk] s. borangic. trionum); (fig.) no ~s fără flori, fără condoleanţe; printer's ~ vinietă; (amer. sl.) to sprinkle flossy ['flosi] adj. 1. pufos; scămoşat. 2. (sl.) fantezist, strident. the ~s a da mită. 2. înflorire; in ~ în floare; in full ~ în plină înflorire; to come / to burst flot [flot] s. (mar.) punte parţială, şalandă. / into ~ a înflori, a da în floare. 3. floare (a vârstei), tinereţe; in the ~ of life / of one's flotage ['floutid3] s. v. f l o a t a g e . age în floarea vârstei. 4. cremă, elită, floare; the ~ of the army mândria armatei; the ~ flotation [flou'tei/on] s. v. f l o a t a t i o n . of the flock mândria, fala familiei. 5. pi. (ret.) ornamente retorice, înflorituri, floricele; flotilla [flo'tilo, flo-[ s. (mar.) flotilă. flotsam ['flotsom, -sasm] s. 1. (mar., jur.) încărcătură luată de valuri sau aruncată peste ~s of speech a) vorbe frumoase, turnuri stilistice; b) (peior.) fraze colorate. 6.pl. (chim.) bord şi aflată în stare de plutire, în timpul unui naufragiu; epave plutitoare. 2. sfărâmături; floare; ~s of sulphur floare de sulf. 7. spumă (a «nui lichid în fermentaţie), 8. pl. floare (de mucegai, de vin ele). 9. pl. menstruaţie. II. vb. A. intr. a înflori, a fi în floare (si resturi. 3. (fig.) lepădături, scursori, epave. flounce1 [flauns] I. vb. intr. 1. (despre peste, în apă etc.) a se agita, a se zvârcoli, a se fig.); a se dezvolta înfloritor. B. tr. 1. a înflora; a împodobi cu (desene de) flori, a broda zbate. 2. si to ~about / up / down (despre persoane) ă se frământa, a se agita; a se vânzoli. cu flori. 2. a lăsa să înflorească. flowerage ['flauorid3] s. 1. flori; abundenţă de flori. 2. înflorire. 3. podoabă de flori. 3. to ~away a pleca burse; to ~out a se năpusti afară. II. s. 1. tresărire (nervoasă), mişcare bruscă (de indignare etc.). 2. smucitură, tresărire; salt; lovitură (de coadă). flowerbed ['flauobed] s. 1. răzor, brazdă de flori. 2. parter, parte de grădină destinată flounce21. s. volan (la îmbrăcăminte); moţ, ciucure. II. vb. tr. a garnisi (o rochie) cu florilor. flower bud [~ bAd] s. (bot.) mugure de rod, mugure floral. . volane. flounced skirt ['flaunst 'sko:t] s. fustă cu volane. flower-cup [~ lup] s. (bot.) caliciu. flower-de-luce [~dilju:s] s. v. f l e u r - d e - l i s , flouncing ['flaunsirj] s. (text.) material pentru volane. flower dust [~ dAst] s. (bot.) polen. flouncy [Tlaunsi] adj. cu volane. flounder1 ['flaund3r] I. vb. mir. 1. a se fleşcăi; a se bălăci. 2. a înainta cu greu, a merge flowered ['flauod] adj. înflorat, împodobit cu desene de flori. anevoie; 3. a migăli, a se mocăi, a moşmondi, a tândăli; a vorbi cu greutate, a bălmăji, flowered silk [~ silk] s. (tett.) mătase imprimată. a bodogăni. 4. (fig.) a se înnămoli, a se încurca. 5. to ~ through a translation a traduce floweret ['flauorit, -ret] s. 1. (poetic) floricea, floricică. 2. v. f l o r e t (1). cu poticneli. II. s. 1. bălăceală. 2. mers greoi. flower-girl [flauogod] s. 1. florăreasă. 2. (amer.) domnişoară de onoare. flounder2 ['flaundorJ s. (Uit.) peste asemănător cu caracuda sau plătica (specii din flower head [~ hed] s. (bot.) capitul, inflorescenţă a mai multor flori. genurile Pleuronectes, Platessa, Pseudopleuronectes, Paralichtys). floweriness ['flauorinis] s.;l. bogăţie, abundenţă de flori. 2. înflorituri; ornamente floundering ['flaundorirjj I. adj. care se poticneşte, care se împiedică. II. s. bălăcire. stilistice. flowering ['flauorirj] I. adj. înflorit, în floare, cu flori. II. s. 1. înflorire (a unei plante). flounderingly [-li] adv. 1. bălăcindu-se. 2. înaintând cu greu; şontâc-şontâc. flour ['flau3r] I. s. 1. făină. 2. pulbere fină, pudră. 3. (sl.) bani. II. vb. tr. 1. a presăra 2. (text.) imprimare (a unei stofe). cu făină. 2. (amer.) a măcina (grăunţe etc.). 3. (mineral.) a pulveriza (mercur) flowering almond [~ Ta;mond] s. (bot.) prun decorativ (Primus triloba). flowering ash [~ oas/] s. (bot.) mojdrean (Fraxinus ornus). flour beetle [~ rbi:tl] s. (entom.) morar, gândac-de-făină (Tenebrio molilor). flour bin [~ bin] s. covată (pentru făină). flower leaf [~ li;f[ s. (bot.) petală. flowerless ['flauolis] adj. (bol.) fără flori, criptogam. flour dresser [~ .dreso'] s. sită cilindrică (pentru făină). flower-piece [Tlauopks] s. (arte) tablou reprezentând flori, natură moartă cu flori, flori. flour emery [~ lemori] s. praf de şmirghel. flour gold [~ gould] s. praf de aur. flowerpot [~pot] s. ghiveci (cu flori), glastră. flouring mill ['flauorirj mil] s. (amer.) moară de măcinat grâu. flower-show [~/ou] s. expoziţie de flori. flourish ['flAii/l I- vb. A. intr. 1. a creşte impetuos, a se dezvolta din plin. 2. a fi înfloritor, flower stand [~ stayid] s. stand cu flori. a prospera, a înflori, a fi în plină înflorire san activitate. 3. a face înflorituri saw parafe Flower State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Florida. flowery ['flauori] adj. 1.înflorit, plin deflori;~paths poteci înflorite. 2. (despre ţesătură) (pe hârtie). 4. a folosi un stil înflorit. 5. (muz.) a face variaţii sau fiorituri. 6. a cânta zgomotos; a cânta un preludiu spectaculos (înaintea unei bucăţi); (prov.) it's one thing înflorat, cu flori. 3. (fig., despre stil etc.) înflorat. to ~ and another to fight de la vorbă la faptă este mare deosebire. B. tr. 1. a expune, Flowery Land [~ 'lasnd] s. (poetic) China, Chitai. a arbora, a arăta ostentativ. 2. a ridica, a învârti în aer (o armă, un baston); to ~ one's flow gauge ['flou geid3] s. (fiz.) debitmetru. arms about a gesticula, a da din mâini. 3. a împodobi cu înflorituri / cu parafe / cu flow-harden [flou'ha:dn] vb. tr. (metal.) a ecruisa. arabescuri; a împestriţa. II. s. 1. (rar) înflorire, strălucire; in full ~ în plină înflorire; in flowing ['flonin] I. adj. 1. (despre apă etc.) curgător, curent. 2. (despre draperii etc.) his highest / full ~ în toată strălucirea sa. 2. înfloritură, parafă, înfloritură de stil; cu falduri; fâlfâitor. 3. (despre vorbire etc.) lin, curgător. II. s. 1. curgere. 2. (mine) erupţie, împestriţătură; floricele. 3. mişcare ostentativ vitejească (cu o armă); învârtire în aer (a curgere. unui baston); fluturare; gesticulare; with a ~ of the arms cu gesturi largi. 4. fanfară, flowing furnace [~ To:nis] s. (tehn.) cuptor cu cuvă. sunet de trompete; ~ of trumpets a) sunet de trompete / de trâmbiţe; b) (fig.) reclamă flowing tide [~ 'taidj s. 1. flux. 2. (fig.) curent favorabil. 3. (fig.) tendinţă progresistă. zgomotoasă, prezentare cu surle şi tobe. 5. (muz.) fioritură, variaţie; vocal ~ruladă, cântatul flowmeter ['floUiini:tor] s.v. f l o w g a u g e . mai multor note pe aceeaşi silabă. flown [floun] part. /rec. de la fi y2 (I). flow production ['flou proidAk/on] s. producţie pe bandă. flourishing [-in] I. adj. 1. înfloritor, prosper; strălucitor; ~ trade comerţ înfloritor; How flow sheet [~/i;t] s. 1. (tehn.) flux tehnologic; schemă tehnologică. 2. (cib.) diagramă are you? Flourishing! Cum îţi merge? De minune! 2. chivernisit, pricopsit. II. s. 1. creştere, dezvoltare (a plantelor). 2. (fig.) înflorire, prosperitate, stare înfloritoare. de programare. flow welding [~ .weldirj] s. (metal.) sudare prin turnare. 3. fluturare (a săbiei). 4. (muz.) fanfară. fiu [fiu:] s. (prese, de la i h f 1 u e n z a) (fam.) gripă. flourishy ]-i] adj. înflorat; împopoţonat. fluate ['flureit] s. (conslr.) fluat. flour mill ['flauo mil] s. moară de măcinat grâu. flour paste [~ peist] s. cocă de lipit. fluation [fluO'eiJan] s. (constr.) fluatizare. flub [fUb] (amer. fam.) I. A. vb. intr. a da chix. B. tr. a rata. II. s. gafă, boacănă. floury l'flauori] adj. 1. plin de făină. 2. făinos. flout [flaut[ I. vb. A. tr. 1. a lua în râs; to ~ smb.'s advice a lua în râs sfatul cuiva. flubdub ['fUbdAb] s. (amer. pop.) vorbe mari / sforăitoare. fluctuant ['fUktjuont] adj. fluctuant, şovăitor, nehotărât; nestatornic. 2. a batjocori, a ocări, a insulta, a călca în picioare. B. intr. 1. a-şi bate joc, a face haz. 2. to ~at smb. a-şi bate joc de cineva. II. s. 1. bătaie de joc, batjocură; sarcasm. 2. dispreţ. fluctuate ['flAktjueit, -tfueit] vb. intr. 1. (despre condiţii, pieţe, valori) a fluctua, a varia, a oscila; income that ~s between venit care oscilează între. 2. a sta la îndoială, a sta în flouting [-iţ]] adj. 1. batjocoritor, zeflemitst; sarcastic. 2. dispreţuitor. flow [flou] I. vb. A. intr. 1. a curge, a se scurge; a se vărsa; the river ~s into the sea cumpănă, a şovăi (in opinii etc.); a fi nestatornic. fluctuation [iflAktju'ci/an, -t/u-] s. 1. fluctuaţie, instabilitate; ~of the dollar fluctuaţia fluviul se varsă în mare. 2. (despre sânge, curent electric etc.) a curge, a circula. 3. (fig.) a se revărsa; a ţâşni; a stream of words ~ed from his lips un potop de cuvinte se revărsa (cursului) dolarului. 2. nestatornicie, nehotărâre. 3. variaţie, schimbare. de pe buzele sale. 4. (despre liaină, draperie) a flutura, a fâlfâi, a cădea în falduri. 5. (despre flue1 [flu:] I. s. 1. canal de fum, coş, horn; coş de tiraj; canal orizontal de fum; fum; flux) a creşte, a înainta; the tide is ~ing fluxul înaintează. 6. to ~ from a decurge din; (si.) up the ~a) amanetat; b) mort. 2. urloi, burlan, ţeava de eşapament. 3. (metal.) tirajul the consequences that ~ from such principles consecinţele care decurg din asemenea cuptorului. II. vb. tr. (sl.) a amaneta. principii; (despre persoane) to ~ in a intra în număr mare, a năvăli, a da buzna; people flue 2 s. v. f l u f f ţ l , 1,2). were ~ing in era o mare îmbulzeală; to ~ over a se revărsa, a da pe de lături; to ~ with . flue3 s. plasă de pescuit, năvod.



 375



flux



fluorometer [iflu(:)3,romit9r] s. fluorometru. flue 4 s.v. f l u k e 2 . fluoroscope ['fluOJarsskoup] s. fluoroscop. flue 5 s. v. flu. fluoroscopy [flu(:)3rosk9pi] s. fluoroscopic flue6 vb. tr. a reteza, a teşi, a tăia pieziş (marginile unei deschizături). fluorosis [flu(;)3'rousis] s. (/nea1.) fluoroză. flue ash ['flu: je/] s. (metal.) cenuşă zburătoare. fluorspar ]'flu(:)D:spa:r, 'flu(:)3-] s. (mineral.) fluorină, fluor-şpat, fluorit. flue faker [~ .feika'] s. (sl.) coşar. flurried ['flAlid] adj. zăpăcit, fâstâcit, care şi-a pierdut capul; to get ~ a-şi pierde capul, flue gas [~ ga?s] s. (tehn.) gaze de fum. a se zăpăci. fluency ['fluOansi] s. fluenţă, uşurinţă. 3 flurry [flAri] I. s. 1. vânt iute; pală (de vânt), volbură; (amer.) rafală, aversă; ploaie flue-net ['fluQnet] s. v. flu e . fluent ['fluOJant] I. adj. 1. (despre vorbire etc.) curgător, fluent; elegant.; to be a ~ cu ninsoare (neaşteptată); (fig.) ~ of arrows grindină de săgeţi. 2. (fig.) agitaţie, mişcare, speaker a avea uşurinţă în exprimare. 2. (rar) curgător, fluid. 3. (rar) schimbător, oscilant, freamăt, tulburare; (amer.) ~ on the stock exchange înviorare la bursă. 3. zvârcolire de moarte (a unei balene). II. vb. tr. a zăpăci, a tulbura (cu zgomotul sau graba). variabil. II. s. (mat.) mărime variabilă, funcţiune, fluent. flush1 [fU/] I. vb. A. intr. 1. (si to ~forth / out / up) a ţâşni, a curge abundent. 2. (mai fluently [-li] adv. cu uşurinţă, curent, curgător, fluent; he speaks English ~ vorbeşte ales to ~ up) a i se urca sângele în obraz; a se înroşi, a se îmbujora, a se congestiona la engleza curent. faţă. 3. (despre plante) a da muguri. 4. to ~over a deborda, a se revărsa. B. tr. 1. a inunda fluentness [-nis] s. (rar) v. f l u e n c y . (un teren). 2. a spăla cu o coloană de apă (sub presiune). 3. a face să se înroşească (fata); fluent phrases ['flu(:)9nt freiziz] s. pi. vorbe goale, cuvinte deşarte. a face (pe cineva) să roşească; a colora. 4. (fig.) a înflăcăra, a exalta, a emoţiona. 5. a face fluey ['flu:i[ adj. pufos, scămos, aţos. fluff [fkf] I. s. 1. scamă, aţişoară; destrămătură; murdărie. 2. puf, tulei. 3. (teatru sl.) să înmugurească sa» să înfrunzească; rain ~es the plants ploaia face să înmugurească rol învăţat prost, bâlbâială; to do a ~ a-şi uita rolul 4. detunătură, explozie slabă. 5. (si plantele. 6. a egaliza, a pune pe acelaşi picior / pe acelaşi plan, a aduce la acelaşi numitor. a bit of ~) (sl.) femeiuşcă, muieruşcă. II. vb. A. tr. 1. a scămoşa; to ~ old rope a face II. s. 1. undă; şuvoi; curent; coloană (de apâ). 2. îmbujorare, roşeaţă, bujori, afluenţă de căiţi din funii vechi; (fig.) the bird ~ed (up) its feathers pasărea îşi zbârli penele. 2. (teatra sânge (hi obraz); acces (de febră). 3. emoţie, impresie (puternică); transport, elan. 4. (fig.) sl.) a juca de mântuială, a da rasol (unuiral),-a rata; to ~ one's entrance a-şi rata intrarea rază, izbucnire; a ~ of hope o rază de speranţă. 5. abundenţă, belşug; a ~ of orders o (în scenă); (sport) to ~a shot a rata o lovitură. 3. (pop.) a face praf, a lua piuitul (cuiva). ploaie de comenzi. 6. roşeaţă (a cerului); ~ of morning auroră, zori. 7. floare (a vârstei), strălucire (a gloriei, a puterii); to be in the first ~ of youth a fi în prima strălucire •v- (pop.) ~itî la dracu! B. intr. 1. (despre pâr) a flutura. 2. (sl., teatru) a se bâlbâi. a tinereţii. 8. înfrunzire, înmugurire. 9. (muz.) tril. III. adj. 1. plin ochi, prea plin. 2. sub fluffer ['fUfs'] s. (pl.) beţiv(an). apă, inundat, potopit. 3. abundent, îmbelşugat, (fam.) to be ~ of money a fi doldora de fluffiness ['flAfinis] s. caracter pufos, pubesceriţă etc. (v. flu f f y). fluffy ['fUfi] adj. 1. pufos; scămos, flocos, miţos; pulverulent, afânat. 2. (despre pâr, bani, a fi în fonduri; money is ~ sunt bani berechet; ~ times epocă de prosperitate. 4. darnic, generos, risipitor. 5. (tehn. etc.) plan, plat, neted, fără proeminenţă; ~ joint îmbucătură pene) zbârlit, vâlvoi. 3. (sl.) hazliu, distractiv, amuzant. 4. (sl.) cu memoria slabă. fluid ['flu(:)id[ I. adj. 1. lichid, fluid; (electr.) single ~ cell (baterie cu) element unic netedă; ~ with the ground una cu pământul; to make parts ~ a aduce piesele la acelaşi lichid. 2. (despre stil, discursuri etc.) curgător, fluid; elegant. 3. (despre opinii) nestatornic, nivel. 6. viguros, robust; prosper, înfloritor. 7. roşu, rumen. IV. tulv. la acelaşi nivel; drept; schimbător. II. s. 1. fluid, lichid; mediu lichid; (med.) body ~s umori, secreţii. 2. benzină direct. flush2 I. vb. A. tr. a speria, a goni (vânatul); a zburătăci, a speria (im stol de păsări). de brichetă. B. intr. a-şi lua zborul (brusc), a se ridica în aer. II. s. stol de păsări speriate. fluid brake [~ 'breik] s. (auto) frână hidraulică. flush3 s. culoare (serie de cărţi de joc de aceeaşi culoare). fluid dram [~ drami] s. 1 / 8 uncie (v. o u n c e)1. flushed [fU/t] adj. roşu, îmbujorat, aprins la faţă; to be ~ with a fi cuprins de (bucurie, fluid extract [~ 'ekstoekt] s. (farm.) s. extract fluid. mândrie), a se înroşi de (bucurie, mândrie); ~ with victory îmbătat de victorie. fluid flywheel ['flu(:)id .flaihwkl] s. (mec.) ambreiaj hidraulic. flusher ['AAJV] s. muncitor care spală canalele. fluidics [flu(:)'idiks] s. pl. (folosit ca sg.) mecanica fluidelor. flusherman [TU/3niaen],pl. flushermen [-men, -man] s.v. f l u s h e r . fluidify [flu:'idifai] vb. tr. a lichefia; (tehn.) a fluidifica. flush head [TIA/ hed] s. (tehn.) cap înecat. fluidity [flu(:)'iditi] s. 1. fluiditate (a apei etc.). 2. instabilitate, inconstanţă (a opiniilor, flush nut [~ nAt] s. (mec.) piuliţă înfundată. caracterului etc.). 3. uşurinţă, facilitate (hi exprimare). 4. (fiz., tehn.) fluiditate, mobilitate. flush switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător încastrat. fluidization [.fluOidaizeiJsn] s. (chim.) fluidizare. flush weld [~ weld] s. (metal.) cusătură plată. fluidizer ['flu(:)idaiz3r] s. 1. (fiz., chim.) fluidizor. 2. (metal.) fondant. fluster ['flASta'] I. vb. A. tr. 1. a tulbura; a irita, a enerva; a zgândări. 2. a încălzi, fluid make-up ['fluid 'meik\p] s. fond de ten lichid. a înfierbânta, a ameţi, a îmbăta. B. intr. a se agita, a se enerva, a se tulbura. II. s. agitaţie, fluid measures [~ 'mc33z] s. pl. măsuri pentru lichide. tulburare, freamăt; all in a ~ agitat, tulburat, fremătând. fluid ounce [~ auns] s. (farm.) 1. 0,254 dl. 2. (amer.) 29,57 cmc. flusterer ]'flAst3r3r] s. (omit.) lişiţă-americană (Fulica americana). fluid pressure [~ ipreJV] s. (chim.) presiune hidraulică. flustrate ['fUstreit] vb. tr. (vulg.) v. f 1 u s t e r (I, A). fluid wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) cuplaj hidraulic. fluke1 [flu:k] s. 1. (iht.) orice peşte plat (mai ales calcan). 2. (zool.) gălbcază (Distomum flustrum ['flAStrani] s. (fam.) v. f l u s t e r (II). flute [flu:t] I. s. 1. (muz.) flaut; fluieraş; transverse / German ~ flaut care se ţine hepaticum). 3. specie de cartofi. fluke2 s. 1. gheară, vârf de fier triunghiular (la ancora, harpon, lance). 2. pl. coadă orizontal pe buze; concert ~ flaut de concert; the Magic Flute Flautul Fermecat; (prov.) de balenă; (sl.) to turn ~s a se culca, a se duce la culcare. 3. (mine) lingură de lăcărit. what comes with the ~ goes with the drum (aprox.) cum a venit, aşa s-a dus. 2. (muz.) fluke3 (fam.) I. s. baftă, noroc, lovitură (norocoasă). II. vb. A. tr. a obţine (ceva) printr-o timbru de flaut (la orga). 3. (arhit.) canelură. 4. scobitură, adâncitură, renură, jgheab. II. vb. A. intr. 1. a cânta ceva din flaut sau fluier. 2. a cânta sa» a vorbi cu o voce subţire. întâmplare norocoasă. B. intr. a avea noroc, a da o lovitură (norocoasă). B. tr. 1. a cânta din flaut. 2. (arhit.) a canela (o coloană). 3. a face adâncituri în; a brăzda fluke disease ['flu;k diizi:z] s. (vet.) fascioloză. cu şanţuri. flukewort [~wa:t] s. (bot.) buricul-apei (Hydrocolile vulgaris). fluted ['flu:tid] adj. 1. limpede, delicat, suav. 2. brăzdat, canelat. fluk(e)y ['flu:ki] adj. (sl.) 1. norocos, băftos. 2. nesigur, şovăitor. flute player ['flu:t -pleia'] s. (muz.) flautist. flumadiddle ['fUma'didl] (amer.) v. f l u m m e r y (3). fluter ['flu:t3r]s. (rar)'v. f l u t i s t . flume [flu:m] I. s. 1. jgheab, uluc, canal, conductă, rigolă. 2. (amer.) strungă, trecătoare fluting ]'flu:tin] s. (metal.) Stricrc, zimţare; moletare. îngustă, canion cu torent. 3. (înv.) râu, şuvoi, torent, -v- (amer. fig. sl.) to go up the ~ a flutist ['flu:tist] s. (muz.) flautist. se prăbuşi, a cădea. II. vb. tr. (amer.) a aduce (apâ) prin canalizare. flutter ['fUta'] I. vb. A. intr. 1. a bate din aripi, a fâlfâi. 2. (despre inimă) a palpita; flummery ['fUmari] s. 1. cremă de ouă. 2. (înv.) terci, papă, fiertură de ovăz. 3. (fig. (despre puls) a bate slab şi neregulat. 3. (si to ~ about sau to and fro) a flutura, a se fam.) vorbe goale, prostii, apă de ploaie; compliment servil. flummox ['fUmaks] (fam.) vb. A. tr. a încurca, a zăpăci, a face praf, a lăsa cu gura mişca în vânt. 4. a se agita, a se vânzoli; (fig.) to ~ with joy a fremăta de bucurie. căscată; he isn't easily ~ed nu-1 încurci cu una cu două. B. mir. 1. a nu reuşi, a da greş, 5. a pâlpâi. 6. a merge în zigzag, a descrie un zigzag etc. B. tr. 1. a flutura, a agita (hi vânt) (un steag, un evantai, o mână). 2. a tulbura, a agita, a scandaliza; to ~ the dovecotes a da chix. 2. a renunţa la un plan. 3. a da ortul popii. flump [fUmp] I. vb. A. intr. 1. (si to ~ down) a bufni, a cădea, cu un zgomot surd, a alarma opinia publică; (sl.) to ~ a judy a se ţine după o fată, a nu da pace unei fete; 2. a se mişca (cu) greu. B. tr. a bufni, a trânti cu zgomot. II. s. bufnitură, zgomot înfundat (sl.) to ~ smb.'s kidneys a supăra / a scoate din sărite pe cineva. II. s. 1. fluturare din aripi, fâlfâire, fâlfâit; palpitaţie (a inimii); semn (cu mâna); vibraţie (aV elice, cârmă etc.). / surd. III. inter/, buf! 2. emoţie, agitaţie febrilă, freamăt, tulburare; all in a -agitat, tulburat; in a ~ of expectation flung [fUn] past si part. trec. de la f l i n g (I). flunk [fUrjk] (amer.) I. vb. A. tr. a trânti la examen. B. intr. a cădea la examen. II. s. în emoţia aşteptării; to fall into a ~ a fi cuprins de tulburare / de freamăt; to cause a ~ a stârni vâlvă, a face senzaţie; to put smb. into a ~ a tulbura pe cineva, a alarma pe cădere (la un examen); he ~ed the history a căzut la istorie. cineva, a pune pe cineva pe jăratic. 3. (tehn.) oscilaţie sau trepidaţie instabilă. 4. (sl.) flunker [TUnks'] s. (amer.) elev sau student trântit la examen; restanţier; corijent. lovitură riscată; speculaţie aventuroasă (moi ales la bursa). flunkey ['flAnki] s. 1. valet, lacheu. 2. (fig.) linguşitor, lacheu. fluttery [TUtari] adj. 1. fremătător; în mişcare. 2. care vibrează. flunkeydom [-dam] s. 1. lumea valeţilor. 2. v. f l u n k e y i s m . fluty ['flu:ti] adj. ca de flaut. flunkeyism [-rzsm] s. (peior.) servilism. fluvial ['fluvial, -isl] adj. fluvial. flunk fee ['fUrjk fi:[ s. taxă de corijentă sa» restanţă. fluvial deposit [~ di'pDzit] s. (geol.) aluviune. fluorescence [flu(:)3'resns, 'flu(:)o(:)'r-] s. fluorescentă. fluviatile l'fluivistail, amer. -til] adj. fluvia(ti)l. fluorescent [rflu(:)3'resnt] adj. fluorescent. flux [fkks] I. s. 1. flux; maree; curent de apă; ~ and reflux flux şi reflux. 2. (med.) fluoridate ['fhiaraideit, 'fio:-] vb. tr. (chim.) a fluoriza. flux, scurgere (ae sânge, puroi etc.); (înv.) diaree; the bloody ~ dizenterie. 3. (fig.) flux, fluorine ['flu(:)9ri:n] s. (chim.) fluor. mişcare continuă; in a state of ~ într-o stare de perpetuă schimbare / de instabilitate; fluorite ]'flu(:)3rait] s. v. f l u o r s p a r .



 flux flow



376



fly-blown [-blounj adj. 1. murdărit de muşte; murdar. 2. (sl.) beat, cherchelit. 3. (sl.) the ~ and reflux of popularity creşterea şi scăderea popularităţii. 4. (fîg.) şuvoi, torent, potop, grindină; îmbulzeală; ~ of sightseers afluenţă de curioşi; ~ of words potop de lefter, fără nici o lăscaie. 4. (sl.) frânt, rupt de oboseală. fly board [~bo:d] s. (poligr.) masă de eliminare. cuvinte. 5. (fig.) flux, curent (magnetic, luminos etc.). 6. (constr.) fluxant, bitum fluxat. 7. (metal.) fondat. 8. (/nat.) mişcare / deplasare continuă (a unui punct): II. vb. A. tr. fly boat [~ bout] s. 1. vas de coastă (în Olanda). 2. vas rapid (fregată etc.). fly book [~ buk] s. cutie (de tinichea) cu muşte artificiale (pentru pescuitul cu undiţa). 1. (telin.) a topi. 2. (metal.) a zgurifica, a scorifica. 3. (med.) a da un purgativ (cuiva), a purga. 4. (fig.) a curăţa. B. in/r. 1. (despre lichide) a curge, a se scurge. 2. (despre metale) fly-by-night [~bai'nait] (fam.) 1. noctambul; fluture de noapte; debitor care fuge noaptea pentru a se eschiva de la plata datoriilor. 2. (înv.) vrăjitoare. a se topi, a deveni lichid. fly catcher [~ .kartjV] s. 1. prinzătoare de muşte. 2. (omit.) muscar-cenuşiu; flux flow ['fUks flou] s. (geol.) aluviune, depozit aluvionar, depunere. muscar-negru (Muscicapa sp.). flux-gate [~geit| s. (av.) sondă magnetometrică. fly crank [~ krarjk] s. (tehn.) coniramanivelă. fluxibility [.fUksi'biliti] s. fuzibilitate. flyer [flai-ar, 'flaia'] s. v. fi i e r. fluxible ['flAksiblJ adj. fuzibil, care poate fi topit. fly-fish [flai'fi/] vb. intr. a pescui cu musca (naturala sau artificială). fluxion [TlAkJan] s. 1. (rar med.) scurgere. 2. schimbare, flux. 3. (înv. mat.) derivată. fly flap ['flai fla:p] s. apărător de muşte. fluxmeter [flAksrni:tor] s. (fiz.) fluxtnetru, maxwellrnetru. 1 fly flapper [~.fla:por) s. v. f l y f l a p . fly [flai] s. 1. (entom.) muscă (Musca domestica) (fam.) as the ~ stings după cum îţi fly flick [~ flik] s. v. f l y f l a p . (sau îi etc.) vine pofta; a ~ in the ointment un mic amănunt care strică cheful; nor, piedică, fly honeysuckle [~ .hAnisAkl] s. (boi.) caprifoi (Lonicera xylosteum). obstacol; (cf.) ca musca-n lapte; ca nuca-n perete; a ~ in amber o raritate, un lucru vechi flying ['flaiirj] I. adj. 1. zburător, care zboară; volant. 2. (av.) de zbor, de aviaţie. 3. iute, şi rar; a ~ on the wheel / coach-wheel musca la arat, persoană incapabilă care îşi dă ifose; to break a ~on wheel a face din ţânţar armăsar; a folosi mijloace disproporţionate; care se deplasează rapid. 4. fâlfâind, fâlfâitor, desfăşurat în vânt; with colours ~ a) cu 2. orice fel de insectă asemănătoare cu musca; crops damaged by the ~ recoltă care a steagul sau steagurile fâlfâind; b) (fîg.) învingător, victorios. 5. cu elan, cu avânt. 6. (arhit.) avut de suferit din cauza insectelor. 3. muscă (imitaţie a unei insecte folosită în pescuitul butant. II. s. zbor, acţiunea de a zbura; aviaţie; (av.) ~ on back zbor pe spate. flying accident [~ iseksidsnt] s. (av.) catastrofă aeriană. cu undiţa); to rise to the ~ a se prinde în undiţă; (fig.) a cădea în cursă; (fam.) off the flying artillery [~ a:'tibri] s. (mil.) artilerie uşoară. ~ liber, fără nici o treabă; (fam.) there are no flies on him a) nu-1 duci cu una cu două; flying boat [~ 'bout] s. (av.) hidroavion; hidroavion monococă. b) e plin de energie, e foarte activ; c) e un om de nădejde; nu-i poţi afla cusur; (fam.) flying bomb [~ 'bom] s. (mil.) proiectil teleghidat, bombă cu reacţie. there are no- flies on it e un lucru cinstit; (fam.) don't let flies stick to your heels flying boxcar [~ 'bokska:'] s. (amer. fam.) avion mare de transport (pentru mărfuri). grăbeşte-te, mai repede, nu pierde vremea; he wouldn't hurt a ~ nu e în stare să omoare flying bridge [~ 'brid3]'s. pod suspendat; pod rotativ. nici o muscă, c foarte milos; to catch flies a prinde muşte, a căsca gura prosteşte; (prov.) flying buttress [~ 'bAtris] s. (arhit.) arc butant. more flies are caught with a drop of honey than with a tun of vinegar mai multe flying centre [~ .sento'] s. (av.) centru de zbor. muşte prinzi cu o lingură de miere decât cu o strachină de oţet. flying clothing [~ .kloudin] s. (av.) costum de zbor. fly21, past flew [flu:], part. trec. flown [floun] vb. A. intr. 1. a zbura, a trece în zbor; flying column [~ 'kolom] s. (mil.) detaşament volant, echipă volantă. to ~ high sau at high game a fi ambiţios, a ţinti sus; high flown emfatic, pompos, flying doctor [~ 'dokter] s. (austr.) medic (transportatpe calea aerului în regiuni izolate bombastic; as the crow flies drept, direct, pe drumul cel mai scurt; to ~ low a se ţine în ale ţării). umbră, a trăi în anonimat; to let ~ a da năvală, a ataca; (fam.) not a feather to ~ with Flying Dutchman [~ 'dAt/mon] the ~ s. 1. Olandezul Zburător. 2. expresul lefter, fără un ban în buzunar; to ~ short of a nu fi la înălţimea cuvenită a (c« gen.); a Londra-Exeter. nu corespunde (c« aat.); (înv. glumeţ) May bees don't ~ this month / this time of the flying exhibition [~ eksi'biJVm] s. expoziţie ambulantă. year fără „poate", nici un „poate" (joc de cuvinte, bazat pe asemănarea de pronunţare flying field [~ fi:ld] s. (av.) teren de aterizare; aerodrom; aeroport. dintre maybce's şi May bees). 2. a zbura, a alerga, a se grăbi, a da fuga; a se precipita; flying fish [~ 'fi/] s. (iht.) peşte zburător (Dactylopterus etc.). time flies timpul zboară; the car flew past them maşina a trecut în zbor pe lângă ci; flying fortress [~ To:tris] s. (av.) fortăreaţă zburătoare. the door flew open uşa se deschise cu violenţă, uşa zbură în lături; to make the money flying instrument [~ .instrument] s. (av.) aparat de bord. ~ a arunca banii pe fereastră. 3. a fugi, a scăpa cu fuga; ~! fugi!; to send ~ing a pune flying jib [~ 'd3ib] s. (mar.) flocul săgeţii, floc zburător. pe fugă. 4. a flutura, a fâlfâi; her hair was ~ing in the wind părul ei flutura în bătaia flying jump [~ rd3Amp[ s. săritură cu avânt. vântului. 5. (despre vânt) a se învolbura; a-şi schimba direcţia. 6. to ~ about a se răspândi flying machine [~ mo./i:n] s. (av.) avion. încoace şi încolo; (despre zvonuri etc.) to ~ abroad a se răspândi repede / cu iuţeala flying-man [~ma5n], pl. flying-men [~ men] s. aviator. fulgerului; to ~at / on / upon a) a se năpusti asupra (cu gen.) b) (fig.) a tăbărî cu sudalme flying moor [~ muor] s. (mar.) afurcare cu viteză înainte. / cu reproşuri asupra (cu gen.); to ~ at higher game a năzui spre ţeluri mai înalte; to ~ flying-mouse [~'maus], pl. flying-mice [~'mais] s. (zool.) veveriţă zburătoare in the face of Providence a sfida pronia cerească; to ~ into a) a fi cuprins de (necaz, marsupială (Acrobates pulchellus). mânie etc.); to ~ into a passion / rage a se înfuria, a fi cuprins de furie; b) a da buzna Flying Officer [~ ,ofisor] s. (av.) ofiţer de aviaţie, locotenent major de aviaţie (în Anglia). în, a năvăli în; c) a zbura în, a se sparge în (bucăţi); the glass flew into pieces sticla s-a flying saucer ['flaiirj 'so:sor] s. farfurie zburătoare. făcut ţăndări; to ~ off a) a fugi de, a da la o parte (ae la o treabă etc.); to ~ off at a flying saucer man [~ masn] s. marţian, om venit de pe altă planetă. tangent a scăpa prin tangentă; b) a sări, a se desprinde de; to ~ off the handle a) (despre flying scaffold [~ 'skadold] s. (constr.) schelă volantă. ciocane etc.) a sări din coadă; b) (fig.) a-şi ieşi din sărite, a se înfuria; to ~ on v. to ~ flying school [~ sku:l] s. (av.) şcoală de aviaţie. a t; to ~ out a) a zbura afară, a ieşi înainte fugind; b) a se aprinde la mânie, a se face flying squad [~ 'skwod] s. detaşament de poliţie motorizat. foc şi pară, a se irita; to ~ out at a sări cu gura la; to ~ over a sări sau a zbura peste; flying squadron [~ 'skwodrsn] s. 1. (av.) escadrilă de avioane. 2. (mar.) escadră sau to ~ round a se învârti, a da roată; to ~ to a alerga la, a se repezi la; to ~ to arms a pune flotilă de vase rapide. mâna pe arme; to ~ to smb.'s arms a se arunca în braţele cuiva; to ~upon v. t o ~ at. flying start [~ 'sta:t[ s. (sport) pornire cu avânt. B. tr. 1. a face să zboare; a înălţa în aer; to ~an aeroplane a pilota un avion; to ~ pigeons flying stunt [~ stAnt] s. (av.) acrobaţie aeriană. a da drumul la porumbei călători; to ~ a kite a înălţa un zmeu; to let ~ a) a descărca (o flying visit [~ 'vizit] s. vizită scurtă. puşcă); b) a azvârli, a arunca (o piatră); c) (mar.) a mola în bandă. 2. a desfăşura, a face flying wing [~-'win| s. (av.) aripă zburătoare. să fâlfâie, a arbora; the ship was ~ing the English flag vasul naviga sub pavilion englez; fly leaf ['flai li:f] s. (poligr.) forzaţ, foaie albă sau colorată la începutul sau sfârşitul to ~ one's flag a) a arbora pavilionul; b) a comanda o unitate; (sl.) to ~ the flag a face unei cărţi. trotuarul, a umbla după agăţat. 3. a fugi din, a părăsi; he had been compelled to ~ England fly lever [~ ili:vor] s. (tehn.) pârghie oscilantă, culbutor. fusese silit să fugă din Anglia. 4. a traversa în zbor cu avionul; to fly the Channel a flyman ['flaimon],pl. flymen [-man, -men] s. 1. (teatru) maşinist. 2. birjar, vizitiu. traversa Canalul (Mânecii) în avion. II. s. 1. zbor; on the ~ în zbor, din zbor, din mers; fly nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă-fluture. to be on the ~ a-şi fi luat zborul, a zbura. 2. distanţă de zbor. 3. (telm.) limbă de ceasornic; fly paper [~ 'peipor] s. hârtie de muşte. pendul, regulator, balansier; volan, roată motrice. 4. pl. (teatru) sofite. 5. (croitorie) bucată flypast [~pu:st] s. (av.) paradă aeriană. * de pânză sau stofă care acoperă butonierele. 6. aripă (ae moară de vânt).-!, pânza unui fly press [~ preş] s. (tehn.) presă cu şurub. steag; lungimea steagului. 8. («iar.) roza vânturilor. 9. pl. flys (înv.) un fel de trăsură de fly sheet [~ /i:t] s. foaie volantă. piaţă, birjă cu un cal. fly speck [~ spek] s. murdărie de muşte. fly3 adj. (fam.) 1. priceput, dibaci, iute. 2. şiret, şmecher. 3. (despre degete) îndemânatic. fly swatter [~ .swots'] s. plici (pentru omorât muşte, ţânţari). fly-about ['flaio'bautl I. s. haihui, haimana. II. vb. intr. (desprepăsări) a (se) zburătăci. fly-the-garter [~oo'gu:t3r] s. capra (joc de copii). fly agaric [~ .ajgorik] s. (bot.) burete-pestriţ, pălăria-şarpelui (Amanita muscaria). fly title [~ .taitlj s. (poligr.) titlu fals. fly-along [—s'forj] vb. intr. a înainta cu toată viteza. fly trap [~ tra;p] s. prinzătoare de muşte. fly-away [~-o'wei] I. adj. 1. (despre haine) larg, lung, comod. 2. nestatornic, fluşturatic; fly-under[~'Andor] s. tunel, trecere (pe sub o stradă, pe sub calea ferată). zăpăcit, capricios. 3. (despre idei), ciudat, bizar, fantastic. 4. (av.) gata de zbor. II. s. fly water [~ .wo:tor] s. apă curgătoare (mai ales otrăvită). fugar. flyway [~wei] s. rută a păsărilor migratoare. flyback ['flaibaik] s. 1. (tehn.) readucere; rapel. 2. (auto) mers înapoi. 3. (tel.) retur. fly weight [~ weit] s. (sport) categoria muscă (la box). fly bane ['flai bein] s. 1. v. f l y a g a r ic. 2. otravă contra muştelor. fly wheel [~ bwi:l] s. (tehn.) volant. fly-bitten [~>bitn] adj. 1. plin de muşte; pătat de muşte. 2. ciupit de muşte. foal [foul] I. s. mânz, noaten; măgăruş; (despre iapă, măgăriţă etc.) with / in ~ fly blow [~ blou] I. s. 1. ouă de muscă (pe carne), muşiţă. 2. (sl.) copil din flori, fecior îngreunată, groasă. II. vb. A. tr. a făta. B. iutr. a făta un mânz sau un măgăruş. foalfoot [Toulfut] s. (bot.) podbeal (Tussilagp farfara). de lele. II. vb. tr. 1. a depune ouă de muscă pe (carne). 2. (fig.) a murdări, a păta, a strica.



 377



foam [fount] I. s. 1. spumă (ae mare, de la gura unui cal etc.). 2. (poetic) mare. 3. (metal.) zgură. II. vb. intr. 1. a face spume, a spumega. 2. (despre cai) a fi înspumat, a fi asudat. 3. (si to ~at the mouth) (fig.) a spumega de mânie, a face spume la gură. foamed slag [Toumd'slaeg] s. (metal.) zgură expandată. foam glass ['foum gla:s] s. (constr.) sticlă spongioasă. foaminess ['fouminis] s. caracter spumos; spumă. foaming [TouminJ I. adj. 1. spumegând, înspumat. 2. (tehn.) spumant. II. s. (în)spumare. foaming rubber [~ irAbor] s. cauciuc spongios. foam sprayer ['foum .spreio'] s. stingător de incendiu, aparat de stins incendiile. foamy ['foumi] adj. înspumat, acoperit cu spume, spumos. fob1 [fob] I. s. buzunar pentru ceas; (si.) to gut a ~ a buzunări, a fi hoţ de buzunare. II. vb. tr. a băga în buzunar; a-şi însuşi, a pune mâna pe. fob2 vb. tr. 1. (inv.) a înşela, a păcăli. 2. to ~ off a false coin upon smb., to ~ smb. off with a false coin a da cuiva o monedă falsă; to ~ smb. out of smth. a şterpeli cuiva ceva. focal [Touksl] adj. (fiz., mat.) focal. focal distance [~ 'distans] s. (fiz., fot.) distanţă focală. focalize [Toukolaiz] vb. tr. v. f o c u s (II, B). focal length [Touksl ileijk0] s. (fiz.) v. f o c a l d i s t a n c e . focometer [fow'komita'] s. (fiz.) focometru. fo'c's'le [Touksl] s'.v. f o r e c a s t l e . focus [Toukos] I.pi. foci ['fousai, 'fouki:] sa« focuses [Toukosiz, -cz] s. 1. (fiz., med.) focar. 2. (fig.) centra, focar (de cutremur, de epidemie). II. vb. A. intr. a converge, a se concentra (si fig.). B. tr. 1. (fiz.) a face să conveargă (raze, unde) într-un punct; a regla (o lunetă). 2. (fig.) to ~ on a concentra (atenţia etc.) asupra. fodder1 [TodorJ I. s. nutreţ, furaj; cannon ~ came de tun; (amer.) to cut one's own ~ a-şi câştiga pâinea singur. II. vb. tr. a hrăni cu nutreţ. fodder2 s. (mar.) paiet (ae gaură de apă). fodder plant [Todo pla:nt] s. plantă de nutreţ. fodder yeast [~ ji:st] s. (agr.) drojdie furajeră. fodgel ['fod33l] adj. (scot.) gras, voinic, durduliu. foe [fou] s. (poetic) duşman, vrăjmaş, neprieten; potrivnic; (rel.) our ~sau the arch ~ cel viclean, satana; sworn ~ duşman jurat / de moarte. 'foehn [fo:n] s. 1. foe(h)n (vani cala-). 2. aparat de uscat părul (la coafor). foeman ['foumanj,pi, foemen [-man] s. (înv.) v. foc. foetal [Tutei] adj. v. f e t a l . foetation[fi:'tci/3n] s. (biol.) gestaţie, sarcină, foetid [Ti:tid] aaV. v. f e t i d . j foetus)['fi:tos],pl. foetuses [-iz] sau fetus [Ti:t3S] s. făt, fetus. fog1 [fog] I . i . l , ceaţă (deasă), negură, pâclă; heavy / thick ~ ceaţă deasă; to be caught in ~ a fi prins de ceaţă; (fig.) in a ~ nedesluşit, ca prin ceaţă; (fig.) to be in a ~ a nu ft I lămurit, a fi încurcat. 2. praf atmosferic. 3. (fot.) voalare (a unui clişeu). 4. (tel.) văl, voal. II. vb. A. Ir. 1. (rar) a învălui în ceaţă, a înceţoşa. 2. (fig.) a încurca, a zăpăci, a lăsa perplex. 3. (fot.) a voala (un negativ). B. intr. 1. a deveni ceţos, a se înceţoşa. 2. (fol.) a se voala. fog2 (agr.) I. s. 1. otavă. 2. iarbă lăsată necosită pe timpul iernii. 3. (scot.) muşchi. II. vb. tr. 1. a lăsa (vitele) să pască în otavă. 2. a lăsa necosită (iarba). fog bank ['fog bsenk] s. (mar.) banc de ceaţă. fog-bound [~baund] adj. prins de ceaţă. fog buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură de ceaţă. fogey [Tougi] I. adj. învechit; cu idei învechite. II. s. (mai ales old ~). 1. bătrân excentric. < 2. fată bătrână. I fogeyish [ii/] adj. de modă veche, învechit. fogged [fogd] adj. 1. (rar) ceţos. 2. (fig.) încurcat, zăpăcit, nedumerit, fogginess [Toginis] s. 1. ceaţă; înceţoşare, înnegurare. 2. (fig.) nebulozitate, înceţoşarc; J neclaritate. foggy ['fogi] adj. 1. ceţos, neguros. 2. (fig.) ceţos, nebulos, neclar, confuz; a ~ idea o idee confuză; I haven't the foggiest idea n-am nici cea mai mică idee. fog horn ['fog ho:n] s. (mar.) corn de ceaţă; (/ani.) a voice like a ~ a) voce de taur; b) voce răguşită. fogless [Toglis] adj. fără ceaţă, senin, fog light ['fog lait] s. proiector pentru ceaţă. fogram ['fougrom] adj. de modă veche, demodat. fog signal [Tog .signal] s. (mar.) semnal (mai ales fonic) de ceaţă. fog spar [~ spa:'] s. (mar.) geamandură de ceaţă, fogy [Tougi] adj. s.v. f o g e y , fogydom [-dom] s. old ~ idei învechite. fogyish [-i/] adj. v. f o g e y (I). 1 fogyism 1-izam] s. old ~ v. f o g y d o m . fohn [fo:n] s. v. f o e h n . foible [Toibl] s. slăbiciune; parte slabă; cusur; defect. foil1 [foil] I. s..l. poleială, foiţă (de aur, staniol etc.); tablă subţire. 2. argint (al unei oglinzi). 3. (poligr.) filă. 4. montură a unei pietre preţioase (/oaie ae metal care se pune sub piatră pentru a-i mări strălucirea). 5. (arhit.) ornament în formă de loburi (intre ogivele ferestrelor de stil gotic). 6. fond; ceea ce face să iasă în evidenţă prin contrast, ceea ce pune în valoare. II. vb. tr. 1. a pune o foaie de metal lucios sub (o piatra preţioasă). 2. (arhit.) a ornamenta cu loburi. 3. (rar, fig.) a scoate în evidenţă prin contrast. foii21. s. 1. (cinegetică) urmă de animal; to run (upon) the ~ a fugi pe aceleaşi urme (pentru a deruta câinii). 2. (inv.) nereuşită, eşec, fiasco. II. vb. tr. 1. a face (câinii) să



i



folksy



piardă urma vânatului. 2. (fig.) a dejuca, a face să eşueze (planurile cuiva). 3. (înv.) a respinge (un atac); a învinge. foii3 s. 1. floretă; (fig.) to trim one's ~s a se pregăti de luptă. 2. pl. probă de floretă; floretă. foilsman [Toilzmasn, -man],/*/, foilsmen [-men, -mon] s. (sport) florctist. foison [Toizn] s. (înv.) 1. belşug; recoltă abundentă. 2. pl. (scot.) bogăţii, resurse. foist [foist] vb. A. tr. 1. a strecura, a introduce pe furiş. 2. to ~ on a atribui (cuiva), a pune pe seama (cuiva); to ~smth. upon smb. a strecura ceva (o bancnotă falsă etc.) cuiva. B. refl. to ~ oneself upon a se impune faţă de; a se insinua pe lângă. folacin [Tolosin] s. (chim.) acid folie. fold1 [fould] I. vb. A. tr. 1. (mai ales to ~up) a îndoi, a împături; to ~ u p a newspaper a împături un ziar (in două sau in patru); to ~ up the screen a strânge paravanul. 2. a încrucişa (mâinile, braţele); (fig.) to ~one's arms a-şi încrucişa braţele. 3. a strânge, a înlănţui, a îmbrăţişa; to ~ smb. to one's breast a strânge pe cineva la piept. 4. (text.) a paraleliza; a plia. S. to ~ one's arms about a-şi încolăci braţele pe după / în jurul (cu gen.), a înconjura cu braţele; to ~ down a îndoi colţurile (unei cârti); to ~ in a înfăşură în; a învălui în; ~ed in mist învăluit în ceaţă. 6. (gastr.) a încorpora, a adăuga; ~ in the eggs adăugaţi ouăle. B. intr. (si to ~ up) a) a se îndoi, a se împături, a se strânge; seat that ~s up scaun pliant, strapontină, b) (fam.) a se prăbuşi moral. II. 1. cută, fald, pliseu. 2. (tehn.) falţ, şanţ. 3. copcă, sponcă, agrafă, cârlig. 4. canat (ae usa). 5. inel, colac, încolăcitură (ae şarpe). 6. pl. (fig.) cute, ascunzişuri, căi întortocheate; labirint; the ~s and windings of the heart străfundurile sau căile întortocheate ale inimii. 7. (geol.) cută. fold2 I. s. ţarc (ae oi), stână. 2. (fig.) comunitate, obşte; enoriaşi; parohie. II. vb. tr. a băga (oile) într-un ţarc. folded boat [Touldid 'bout] s. barcă pliantă. folded mountains [~ 'mauntinz] s. pl. (geol.) munţi cutaţi. folder [Touldor] s. 1. fălţuitor. 2. (tehn.) maşină de fălţuit. 3. (poligr.) pliant, publicaţie formată dintr-o singură foaie care se împătureşte; broşură; fălţuială. 4. mapă; dosar; portofoliu. 5. pl. pince-nez. folderol [Toldorol,'-'-] s. 1. (înv.) tralala (refren). 2. înfumurare prostească. 3.pl. nimicuri, fleacuri. folding ['fouldirj] I. adj. pliant, rabatabil. II. s. 1. îndoire, pliere, cutare. 2. încrucişare (a braţelor sau mâinilor). 3. strapontină. 4. (tehn.) fălţuire. 5. (geol.) cutare. folding bed [~ 'bed] s. pat pliant. folding chair [~ 't/eor] s. scaun pliant. folding door [~ 'do;r] s. uşă cu două canaturi. folding index [~ undcks] s. (tehn.) indice de fălţuire. folding ladder [~ 'la?dorj s. scară pliantă. folding money [~ 'niAni] s. (amer. glumeţ) bani de hârtie. folding screen [~ 'skri:n[ s. paravant pliant. folding seat [~ \si:t] s. scaun pliant; strapontină. folding shutter [~ 7Ator] s. oblon pliant. folding stool [~'stu:l] s. v. f o l d i n g s e a t . folding stress [~ 'stres] s. (metal.) tensiune de îndoire; solicitare la încreţire. folding table [~ 'tcibl] s. masă pliantă. folding tongs [~ 'tonz] s. (tehn.) cleşte de îndoit tablă. foliaceous [ifouli'eijos] adj. (bot.) foliaceu, foios (despre arbori), cu frunze late. foliage ['fouliid3] s. 1. frunziş. 2. ornament lobat, frunziş sculptat. foliate I. [Toulieit] vb. A. tr. 1. a acoperi cu frunze. 2. (arhit.) a împodobi cu ornamente în formă de frunze. 3. a polei, a arginta (o oglindă). 4. a lamela, a desface în foi subţiri. 5. (poligr.) a pagina, a numerota (/oile unei cărţi). B. iutr. 1. a se lamela, a se desface în foi subţiri. 2. a se acoperi cu foi. II. [Touliit] adj. 1. frunzos, cu frunze, înfrunzit. 2. în formă de frunză. foliate curve [Touliit ko:v] s. (mat.) curbă de ordinul al 3-lea (x3 + y 3 = a x y). foliated [Touli.citid] adj. 1. (tehn.) lamelat. 2. (geol.) foliat. foliation [Touliiet/sn] s. 1. înfrunzire; acoperire cu frunze. 2. (arhit.) ornamentare cu frunze. 3. polcirc, argintare (a unei oglinzi). 4. lamelare. 5. (poligr.) paginare, numerotare. folio [Touliou} I. s. 1. in-folio (format de jumătate de coală); carte având formatul in-folio; two ~s sau two ~Tolumes două volume in-folio; (fam.) in full ~în mare ţinută. 2. număr (al unei pagini). 3. foaie de hârtie numerotată numai pe faţă. 4. foaie (dintr-un registru de contabilitate). 5. (jur.) pagină dactilografiată sau de manuscris cu 70-100 cuvinte. II. vb. tr. v. f o l i a t e (I, A, S). foliole [Touliioul] s. (bot.) foliolă, frunzuliţă (a unei frunze compuse). folk [fouk] s. 1. (inv.) popor, rasă. 2. (mai ales pl.) lume, oameni; old ~ bătrânii, cei bătrâni;' rich ~ bogaţii, cei bogaţi; my ~s ai mei; rudele mele; (fam.) the old ~s at home părinţii, bătrânii, babacii; (prov.) idle ~s lack no excuses leneşul la toate zice că nu poate; (prov.) lazy ~s take the most pains leneşul mai mult aleargă. folk custom [~ ikAstam] s. obicei din popor, datină. folk dance [~ da;ns] s. dans popular. folk etymology [~ eti'molod3i] s. (lingv.) etimologic populară. folk-free [~fri:] adj. liber. folklore [Touklo/, -loor] s. folclor. folkloric [fouk'lorik] adj. folcloric. folklorist [Toukilo(:)rist] s. folclorist. folkloristic [fouklo(:)ristik] adj. folcloristic, folcloric. folksay [Touksei] s. (amer.) vorbă din popor, expresie populară. folk song [Touk sorj] s. cântec popular. folk speech [~ spi:t/[ s. vorbire populară; dialect. folksy [TouksiJ adj. (amer.). 1. sociabil. 2. apropiat; neceremonios. 3. popular; ~humor umor popular.



 folk tale



378



fondness [Tonahis] s. 1. duioşie, dragoste, gingăşie, afecţiune, tandreţe. 2. devotament orb; indulgenţă excesivă (a unei mame etc.). 3. predilecţie, gust; ~ for study predilecţie pentru studiu. 4. (înv.) prostie, sminteală, nebunie. font [font] s. 1. (bis.) cristelniţă. 2. (jxietic) izvor, fântână. 3. rezervor (ae lampă). 4.(amer.) v. f o u n t 2 . fontal ['fontol] adj. 1. care provine de la sursă /din izvor; original. 2. (despre un adevăr) de bază, fundamental. 3. baptismal, de botez. fontanelle [ifonta'nel] s. (anat.) fontanelă; moalele capului. font name [Tont neini] s. nume de botez. food [fu:d] s. 1. hrană, mâncare, alimentaţie; ~ for powder carne de tun; mental / intellectual ~ hrană spirituală; ~ and clothing mâncare şi îmbrăcăminte; ~ for thought / reflection / meditation subiect de gândire / meditaţie; to become ~ for fishes a se îneca; to become ~ for worms a muri (şi a fi îngropat); (fam.) to be off one's ~ a nu avea poftă de mâncare; (înv.) in ~în timpul mesei. 2. alimente, produse alimentare, provizii, merinde. food allowance [Turd Oilauans] s. alocaţie de hrană. food card [~ ka:d] s. cartelă de alimentaţie. ' food chemistry [~ ikemistri] s. chimie alimentară. food fish [~ fi/] s. peşte comestibil. foodless [Tu:dlis] adj. 1. fără hrană. 2. (despre o regiune) steril, sterp. food market [Tu:d ■ma:kit] s. piaţă de alimente. food material [~ msitiarial] s. materie nutritivă; aliment. food plant [~ pla:nt[ s. (bot.) plantă furajeră. food poisoning [~ 'poiznirj] s. (med.) toxinfecţie alimentară. food products [~ ,prodakts] s. pl. produse alimentare. food stuffs [~ sufs] s. alimente, produse alimentare. food value [~ ivslju:] s. valoare nutritivă. fooff [fu:f] s. (amer. fam.) persoană insuportabilă, pisălog. foo-foo [Tu:fu:] s. (amer. fam. peior.) nulitate, om de nimic. fool1 [fu:l] I. s. 1. prost, neghiob, netot, nătărău, dobitoc, imbecil; that ~ of a grocer prostul acela de băcan; that ~ Helen proasta de Elena; to play the ~ a) a face pe prostul; b) a face prostii; to play the ~with a) a prosti, a înşela, a amăgi (pe cineva); b) a strica, a corupe; to act ~ a se purta ca un neghiob; every ~ knows that (aceasta) e la mintea oricui; e la mintea cocoşului; (prov.) a ^ s bolt is soon shot prostul se dă repede în vileag; to be a ~ to a fi un nimic în comparaţie cu; (prov.) no ~ like an old ~ un prost bătrân e de două ori mai prost (ae obicei referitor la bătrânii îndrăgostiţi); to make a ~ of a prosti, a trage pe sfoară (pe cineva); to make a ~ of oneself a sc face de râs, a avea o comportare ridicolă; (prov.) every man has a ~ in his sleeve în fiecare om (oricât de înţelept) zace şi un prost, fiecare îşi are momentele lui de prostie; (prov.) a ~ and his money are soon parted banii nu fac purici la omul nechibzuit; (prov.) ~s have fortune / fortune favours ~s / God sends fortune to ~s proştii au noroc; (prov.) ~s will be ~s prostu-i prost şi în ziua de Paşte; (fnv.) to put the ~ on smb. a prosti pe cineva; a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută; nobody's ~ un om deştept, un om pe care nu-1 duci cu una, cu două; natural ~ prost din născare; prostănac, prostovan; (prov.) a ~ may throw a stone into a well which a hundred wise men cannot pull out un nebun aruncă o piatră în fântână şi zece înţelepţi n-o pot scoate; (prov.) ~s make feasts and wise men follower ['fbloira'] s. 1. servitor; om de încredere; the king and his ~ regele şi suita eat them nebunii dau mese şi înţelepţii mănâncă; (scot., prov.) ~s should not have sa. 2. camarad de arme. 3. discipol, adept, partizan. 4. (sl.) ibovnic (al unei femei de chapping sticks nu da bâta la mâna prostului; (prov.) he who is born a ~is never cured serviciu). 5. (tehn.) mecanism acţionat; tachet; camă, împingător. 6. (mat.) succesor; nebun se naşte, nebun creşte, nebun moare; AU April Fools' day ziua păcălelilor, întâi aprilie; an April ~a) persoană păcălită de întâi aprilie; b) păcăleală de întâi aprilie; to be următor. following [Tolouin] I. adj. 1. următor, care urmează; on the ~ day în ziua următoare, a ~ for one's pains a nu se alege cu nimic din munca sa; a rămâne cu buza umflată; a doua zi. 2. (despre vânt, curenţi) favorabil, prielnic, propice. II.pron. the ~ următoarele; to be the ~ of fortune a fi jucăria soartei; ~ of circumstances jucăria împrejurărilor; următorul; the ~ are noteworthy următoarele sunt demne de reţinut. III. s. 1. discipoli, (prov.) he is a ~ and ever shall, that writes his name upon a wall zidul alb e hârtia nebunilor. 2. (si Tom Fool sau King's Fool) măscărici, nebun, bufon, clovn. II. adj. adepţi. 2. suită, alai. (amer.) prost, nesăbuit, necugetat; iraţional. III. vb. A. tr. 1. a prosti, a înşela, a amăgi, follow-me-lads [Toloumilajdz] s. (sl.) bucle sau plete lungi. a-şi bate joc de. 2. to ~ away a) a cheltui, a risipi (timp, bani); b) a pierde, a scăpa (un . follow-my-leader [ToloumiTi:d3r] s. cine-i dirijorul? (yoc de cop/7). prilej); to ~out of a smulge prin şiretlicuri; he was ~cd out of his money s-a lăsat prostit follow-my-leader policy [~ipolisi] s. (fam.) politică de remorcă. şi i s-au luat banii. B. intr. 1. a face nebunii, a se ţine de prostii, a-şi pierde vremea cu follow stroke [Tolou strouk] s. v. follow (II, 1). prostii I cu lucruri neserioase. 2. to ~ about / around a pierde timpul, a se ocupa cu follow-up [~Ap] s. 1. urmărire. 2. (mii.) atac frontal. folly [Toii] s. prostie, absurditate; nesăbuinţă, nebunie; a piece of ~ o nebunie; the height nimicuri; a umbla de colo până colo, a umbla brambura; to ~ after / (amer.) around a) a umbla în zadar după; b) a face curte (cuiva), a umbla după, a i se aprinde călcâiele of ~ culmea prostiei / a absurdităţii. foment [fou'ment] vb. tr. 1. a obloji (o rană). 2. a aţâţa, a stârni, a instiga la (tulburări, după; to ~ with a se distra cu, a se amuza cu. dezordini). fool2 s. gelatină de fructe. fomentation [.foumen'teijan, -man-] s. 1. oblojite, oblojeală, cataplasmă, prişniţă. 2. (fig.) foolery [Tmlori] s. 1. prostie, neghiobie, nerozie. 2. bufonerie, caraghioslâc. instigare, aţâţare; ~ of discord instigare la vrajbă. foolhardihood [Tu:liha:di:hud| s.v. f o o l h a r d i n e s s . fomenter [fou'mentor] s. instigator, aţâţător. foolhardily [Tu:l,ha:dili] adv. nesăbuit, temerar. 1 fond [fond] adj. 1. iubitor, afectuos, tandru; duios; mângâietor; calin; îngăduitor, foolhardiness [Tu:l,ha:dinis] s. 1. temeritate, îndrăzneală nesăbuită. 2. semeţie, indulgent, prea bun; a ~ father un tată prea îngăduitor; to be ~ of a fi îndrăgostit de, a-i neobrăzare, obrăznicie. plăcea mult de; a fi amator de; to be ~of music a fi amator de muzică. 2. nesăbuit, prostesc; foolhardy [Tu:l.ha:di] adj. 1. temerar, nesăbuit, imprudent; iubitor de riscuri, amator lipsit de raţiune, lipsit de sens, fără rost; zadarnic; ~hope speranţă zadarnică; a ~ belief de pericole. 2. semeţ, neobrăzat, obraznic. o credinţă necugetată. fool hen [Tu;l hen] s. (amer., omit.) cocoş-de-pădure, gotcan-mic (Lyrurus tetrix). fond2 s. fond, rezervă. fooling [Tu:lirj] s. farsă, festă, giumbuşluc. fondant['fondont, fon'da:rj] s. bomboană fondantă. foolish [Tu:li/] adj. 1. prost(esc), neghiob, nerod, nesăbuit; that was very ~ of him a fondle [Tondl] vb. A. tr. a mângâia, a dezmierda, B. intr. to ~ with a mângâia (părul fost o neghiobie din partea lui. 2. ridicol, caraghios; to look ~ a arăta ca o curcă plouată. 3. (înv.) inie, neînsemnat. cuiva etc.). fondling [-in] I. s. 1. favorit, fiinţă iubită, preferată; răsfăţat. 2. (înv.) prost, netot, nătâng. foolishly [-li] adv. prosteşte, nebuneşte. 11. adj. (despre surâs, aer etc.) mângâietor, calin. foolishness [-nis] s. 1. nesăbuinţă, nesocotinţă, nechibzuinţă. 2. prostie, dobitocie. fondly ['ftndli] adv. 1. cu naivitate, naiv. 2. drăgăstos, tandru, afectuos. fool jester [Tu:lid3estor] s. nebun, măscărici, bufon.



folk tale ['fouk teii] s. basm popular. folkways [~weiz] s. pi. obiceiurile şi comportarea tradiţională a unui trib sau popor. follicle [Tolikl] s. 1. (entom.) gogoaşă, cocon. 2. (anat.) foliculă, sac, pungă. 3. (bot.) teacă, păstaie. folliculin [fa'likjulin] s. (chim., biol.) foliculină. folliculitis [foilikju'laitis] s. (med.) foliculită. follow [Tolou] I. vb. A. tr. 1. a urma, a merge în urma (c« gen.), a veni în urma (c« gen); I ~you te urmez; a concert ~ed the lecture sau the lecture was ~ed by a concert conferinţa a fost urmată de un concert; to ~ smb. like sheep a urma pe cineva orbeşte / ca oile; to ~ smb. like / as a shadow, (f«v.) to ~ smb. like St. Anthony / Tantony pig a urma pe cineva ca o umbră, a se ţine scai după cineva. 2. a urmări, a însoţi cu privirea, a petrece (cu privirea); a observa, a cerceta; he ~ed her with his eyes a urmărit-o cu privirea; to ~ a young man's progress a urmări progresele unui tânăr. 3. a urmări (pe cineva); a urmări, a căuta să atingă (un obiectiv); the object he had so long ~ed ţelul pe care-1 urmărise de atâta vreme. 4. a urmări, a pricepe (un raţionament etc.); I do not quite ~ you nu vă urmăresc prea uşor, nu vă înţeleg prea bine. 5. a urma, a merge pe («n drum); a se călăuzi după, a se conduce după, a se conforma (unei doctrine, unui sfat); a urma (un şef, un învăţător); ~ this path mergi pe calea aceasta; to ~ smb.'s policy a urma / a adopta politica cuiva. 6. a urma (o carieră), a se ocupa cu, a se dedica (cu aat.), a se consacra (cu dat.); (rar) to ~ arms a fi soldat, a servi în armată; to ~ the plough a face plugărie; to ~ the hounds a vâna (călare) cu câinii, a hăitui; to ~ the law a fi jurist; to ~ the sea a fi marinar. 7. a veni după, a urma, a succeda (cu dat.), a fi moştenitorul (cu gen.); a schimba (pe cineva); night ~s day ziua urmează nopţii. 8. a adera la, a fi de acord cu, a subscrie la, a adopta (o credinţă, o atitudine); I cannot ~ you in all your views nu pot fi de acord cu toate părerile tale. 9. a reieşi, a decurge din, a rezulta din, a fi urmarea (cu gen.); punishment ~s wrongdoing faptele rele sunt urmate de pedeapsă. 10. a urma (un impuls, un îndemn), a se lăsa atras sau antrenat de; in this I ~ my own inclination în această privinţă îmi urmez propriile înclinaţii. 11. a urmări (pe cineva) cu atenţiile sale, a fi admiratorul (cuiva). 12. to ~ on a urma mai departe, a căuta să urmărească; to ~ out a duce până la capăt, a urmări până la îndeplinire (un proiect etc.); to ~ up a) a urmări, a stărui în; b) a urmări, a sconta (un avantaj); c) (sport) a secunda, a ajuta (pe jucătorul care deţine mingea); d) a adăuga (pentru a întări un efect); a completa sau a întări cu; he said "bah"! again and ~ed it up with "humbug" el zise iar „aş"! şi adăugă „prostii"! ♦ to ~ one's nose a se conduce după instinct, a merge unde-1 duc ochii; to ~ a sau the lead a) a juca după indicaţiile partenerului (la jocul de cărţi); b) a se conduce după o sugestie primită; to ~ suit a) a juca în culoare, a da maslă (la jocul de cărţi); b) a urma pilda cuiva, a imita; to ~home a) a urma (pe cineva) până acasă; b) a duce / a explica până la capăt (o demonstraţie etc.). 13. to ~ through a duce până la capăt. B. intr. 1. a urma, a veni etc. după aceea; lead us, we will ~ condu-ne, noi te vom urma; to ~ in the steps of a călca pe urmele (cuiva); a fi la remorca (cuiva); as ~s (după) cum urmează; the letter read / ran as ~s scrisoarea era redactată după cum urmează; the month that ~ed luna următoare. 2. (formă impers. cu it) a rezulta, a reieşi, a urma (ca o consecinţă firească); from what you say it ~s that din ceea ce spui rezultă că / reiese că; hence it ~s that de aici urmează că / rezultă că. 3. to ~ after a veni mai târziu, a urma; to ~ close a urma de aproape / îndată. II. s. 1. cule (lovitură în jocul de biliard). 2. supliment de 1 / 2 porţie (la restaurant).



 379



foolproof [~pru:f] adj. 1. simplu, necomplicat, clar, uşor de înţeles. 2. (despre automobile etc.) asigurat împotriva imprudenţei sau nedibăciei. 3. (despre afaceri) sigur, precis. 4. garantat împotriva oricărui accident / a oricărei defectări. foolscaps. 1. [Tu:lzkasp] tichie de nebun, tichia prostului. 2. ['fu:lskaep,-lzk-] format de hârtie; în Anglia liărtie (aprox. 34 x 43 cm.). fool's errand ['fu:ls .erand] ş. 1. farsă, păcăleală (mai ales în sensul de deplasare zadarnică). 2. (fig.) demers / acţiune fără rezultat. fool's gold [~ gould] s. (mineral.) pirită. fool's paradise [~ ipasradais] s. fericire iluzorie; utopie. fool's parsley [~ .pu:sli] s. (bot.) pătrunjelul-câinelui (Aethusa cynapium). foolstones [Tmlstounz] s. (bot.) 1. untul-vacii (Orchis mono). 2. poroinic (Orchis sp.). foot [fut] I. pl. feet [fi:t] s. 1. picior, capută, laba piciorului; labă (de animal); pas, mers; to be on one's feet a) a fi pe picioare, a-şi reveni după o boală; b) a sta pe propriile sale picioare, a se întreţine singur; to be at smb.'s feet / (înv.) foot a fi / a sta la picioarele cuiva; (prov.) better the —slip than the tongue trip sau better to slip with the ~ than with the tongue mai bine-ţi scrânteşti piciorul decât s-o scrânteşti cu limba; to be with / to have feet of clay a avea picioare de lut, a nu fi trainic / solid; (fam.) cold feet frică, laşitate; (scot.) to die on one's feet a muri cu zile / pe neaşteptate; (înv.) to fall on one's feet like a cat a cădea în picioare ca pisica; to foliow smb. at / to ~ a merge după cineva /pe urmele cuiva; ~ t o ~ la o depărtare foarte-mică unul de altul; în luptă piept la piept; (fam.) to get cold feet a i se face inima cât un purice; (amer.) to get off on the wrong ~ a călca cu stângul / prost; a produce o impresie proastă; to get one's ~ in a) a pune piciorul în, a pătrunde în; b) a se amesteca în, a se băga în; to get one's ~on the ladder a face primul pas pe calea succesului; on ~a) pe jos, cu picioarele; to go on ~ a merge pe jos; b) în picioare, sculat; everyone is on ~ at six o'clock toată lumea e sculată la ora şase; c) în pregătire, pe cale de executare; în mişcare; to set a business on ~ a pune pe picioare, a organiza o afacere; to be sure of ~ a fi sigur pe picioarele sale, a se bizui pe sine; it is wet under —/ underfoot pământul e umed; the fore feet picioarele dinainte (ale calului etc.); the hind feet picioarele dinapoi (ale calului etc.); the near feet picioarele din stânga (ale calului); at a ~'s pace la pas; ~ by ~ pas cu pas; to have a heavy ~ a avea un mers greoi; to have a light ~sau to be light on one's feet a avea un mers uşor; fleet / swift of ~ iute de picior; to carry smb. off his feet a) a răsturna pe cineva; b) (fig.) a entuziasma, a emoţiona, a zgudui pe cineva; to change one's feet / ~ a-şi schimba încălţămintea; to find out one's feet a se opri într-o (anumită) atitudine; to be carried / to go / to leave feet foremost a fi dus cu picioarele înainte, a muri; (despre o iapă) with foal at ~ cu mânzul după ea; (înv.) to get the hare's ~ to lick a primi partea cea mai mică; to get up with one's wrong ~ foremost a o porni cu stângul; (înv.) to give smb. a ~ a pune cuiva o piedică; the halting ~ of justice mâna necruţătoare a dreptăţii; fscoţ.) to have a good ~ on the floor a dansa bine, a fi un bun dansator; to have leaden feet a avea picioare de plumb; a-şi simţi picioarele grele ca plumbul; in one's stockinged feet numai în ciorapi; (rar) to kiss the hare's ~ a venit la spartul târgului; to lay smth. at smb.'s feet a (de)pune ceva la picioarele cuiva; to miss one's ~ a călca greşit; (pop.) my ~! ce vorbeşti! nu mai spune! not to lift / to move / to stir a ~ a nu se clinti, a nu se urni din loc; my ~ has gone to sleep mi-a amorţit piciorul; his ~ is down obiectează, se opune în mod hotărât; (fam.) to pull a ~ a spăla putina, a o şterge; to put / to set smb. on his feet a (rc)pune pe cineva pe picioare; a scoate pe cineva în lume; to put / to set smth. on ~ a pune ceva pe picioare / în mişcare; a organiza ceva; (înv.) to put the wrong ~ before a călca cu stângul, a face o greşeală; (despre cai) to run a good ~ a alerga bine; to struggle to one's feet a se scula cu greutate în picioare; (glumeţ) to take one's ~ in one's hand a porni, a pleca (într-o călătorie); to take to one's feet a merge pe jos; (amer. fam.) with both feet a) complet, în întregime; b) în mod hotărât; to have one ~ in the grave a fi cu un picior în groapă, a fi aproape de moarte; to have the ball at one's feet a) a fi într-o poziţie avantajoasă, a domina situaţia; b) a avea toate şansele de izbândă; to keep one's feet a-şi păstra echilibrul; to measure another's ~ by one's own last a judeca pe alţi după sine; to put one's ~ down a lua o atitudine hotărâtă, a pune piciorul în prag, a-şi impune punctul de vedere; (fam.) to put one's ~ in / into it sau to put one's ~ into one's mouth a o scrânti, a călca în străchini, a face o boroboaţă; to put / to set one's / the best ~ forward a) a se grăbi, a o lua la picior; b) a face tot posibilul; to set one's ~ on the neck of a asupri, a subjuga (cu acuz.); to take / to get / to have the length of smb.'s ~ a cunoaşte slăbiciunea cuiva; a pătrunde gândurile / intenţiile cuiva; to tread / to trample under ~ a călca în picioare, a asupri, a împila; to knock smb. off his feet a face pe cineva să-şi piardă echilibrul. 2. (mil.) infanterie, infanterist; the 4th (regiment of) ~ regimentul al 4-lea infanterie; captain of ~ căpitan de infanterie; ~and horse infanteriştii şi cavaleriştii, infanteria şi cavaleria. 3. (pl., adesea invariabil) picior (măsură de lungime = 12 inches = 30,479 cm); five ~ ten cinci picioare 10; ten feet high înalt de zece picioare. 4. subsol, parte de jos (a unei pagini); poală (a unui munte, copac etc.), bază, temelie (a unui zid); at the ~ of the page în josul paginii; see at ~ vezi în josul paginii. 5. picior (de mobilă); pedală; at the ~ (of the bed) la picioarele patului; at the ~of the table la capătul mesei. 6. (pl. foots) sediment; borhot; zaţ. 7. (metr.) picior; five— iamb pentametru iambic, vers iambic de cinci picioare. 8. labă, căpută, parte de jos (a unui ciorap, a unei cizme etc.). II. vb. A. ţr. 1. a călca (pe), a călca în picioare. 2. a pune pe picioare; a pune în mişcare. 3. a pune sau a coase un picior la; a încăpută. 4. (mai ales to ~up) a socoti, a aduna; a face totalul (cu gen.); a totaliza, a însuma. ♦ (fam.) to ~the bill a) a achita nota, a face plata; b) (fig.) a suporta consecinţele. B. intr. 1. a merge pe jos. 2. a dansa, a ţopăi; to ~ up to a se ridica Ia, a da un total de; his losses ~ up to £ 100 pierderile lui se ridică la 100 de lire (sterline). footage [Tutid3] s. 1. lungime (« unui film etc.). 2. (mine) adâncime forată (exprimată în picioare). foot-and-mouth disease [Tutand'mauG di'zi:z] s. (vet.) aftă, febră aftoasă. footback ['futbaek] s. (fam.) on ~ pe jos, cu picioarele (cf. on horseback).



\



foot rope



football [Tutbo:!] s. 1. fotbal; to play (at) ~ a juca fotbal. 2. minge de fotbal. footballer [-ar] s. v. f o o t b a l l p l a y e r . football game ['futbo:l geim] s. (mai ales amer., sport) v. f o o t b a 11 m a t c h . football match [~ mast/] s. (sport) meci de fotbal, football player [~ -pleiar] s. (sport) fotbalist, jucător de fotbal. foot barracks [Tut 'baeraks] s- (mil.) cazarmă de infanterie. foot bath [~ ba:9] s. 1. baie de picioare. 2. cadă pentru baie de picioare. foot blower [~ ibloua1"] s. (tehn.) suflantă cu pedală. footboard [~b:>:d, ~bosd] s. 1. (treaptă de) scară (de trăsură, automobil etc.). 2. pedală. 3. coada trăsurii, platforma de la spatele unei trăsuri. footboy [~boi] s. 1. fecior, valet, băiat în livrea; paj. 2. (înv.) sol, mesager. footbrake [~breik] s. (auto) frână de picior. footbridge [~brid3] s. 1. pod pentru pietoni, pasarelă, punte. 2. (mar.) schelă de coborâre. foot cloth [~ kb(:)G] s. 1. (înv.) husă; cioltar, valtrap. 2. (înv.) covor, carpetă. 3. (mil.) obială. foot company [*- -kAmpsni] s. (mii.) companie de infanterie / de pedestraşi. foot control [~ kan'troul] s. (electr.) comandă de picior.foot drill [~ dril] s. (tehn.) maşină de găurit cu pedală. footed [Tutid] adj. (în cuvinte compuse) de picior; cu piciorul, cu picioarele; swift— iute de picior. footer [Tuta1"] s. 1. (sl.) fotbal. 2. (amer.) pieton. footer (sufix de numeral, indicând împreuna cu acesta înălţimea în feet a unei persoane); a six ~ o persoană înaltă de şase picioare. footfall [Tutfo:!] s. 1. umblet, fel de a călca, mers. 2. zgomot de paşi. foot gear [~ giar] s. (fam.) 1. încălţăminte. 2. ciorapi. footguards [~ ga:dz] s. pl. (mii.) infanterie de garda (cuprinzând cinci regimente ale gărzii regale). foot hawker [~ ih:):kar] s. boccegiu, negustor ambulant. foothill [~hil] ş. colină la poalele unui munte; înălţime subalpină. foothold [~hould] 1. loc de sprijinit picioarele. 2. (fig.) reazem, punct de sprijin; platformă, situaţie; to gain/ to get a ~ a pune piciorul, a-şi consolida situaţia, a se afirma; to lose one's ~ = t o l o s e o n e ' s f o o t i n g (v. f o o t i n g 1). footing [Tutin] s. 1. v. foothold (1); to lose one's ~ a-şi pierde echilibrul, a aluneca, a cădea; to gain / to get a firm ~ a pune bine piciorul. 2. (constr.) fundaţie, bază, soclu; talpă. 3. (fig.) situaţie solidă / stabilă / fermă. 4. (fig.) poziţie, situaţie; raport; to be on an equal ~ with a fi pe picior de egalitate cu; on a friendly ~ în raporturi de prietenie; on a war ~pe picior de război. 5. socoteală, total (al unei coloane de cifre). 6. încăputare; (fam.) to pay (for) one's ~ a-şi plăti taxa de intrare (într-o organizaţie, societate etc.) sub forma unui dar; giddy ~ pământ care se cutremură; podea care se clatină; slippery ~ pământ alunecos. 7. (sport) joc de picioare. foot lathe [Tut leio] s. (tehn.) strung cu acţionare prin pedală. footle [Tu:tl] I. vb. intr. (sl.) a face pe prostul, a spune sau a face prostii. II. s. vorbe de clacă, prostii. footless [Tutlis] adj. 1. fără picioare. 2. lipsit de bază. 3. (amer.) v. f u t i l e . 4. (jam.) stângaci, nepriceput; neajutorat. foot lever [Tut ili:var] s. (auto) pedală. footicker [~.likar] s. linguşitor, lingău, lichea. footlights [~laits] s. (teatru) rampă, luminile rampei; to appear / to come before the ~ a înfrunta luminile rampei; (despre o piesă etc.) to go over the ~ a trece rampa, a avea succes; to smell of the ~ a fi teatral, a nu fi natural. footling [TuUlirj] adj. 1. (fam.) prostesc, stupid. 2. neînsemnat. footloose [~lu:s] adj. (rar) liber, neîncătuşat. footlooser [~lu:.S3r] s. (amer.) călător fără o ţintă precisă. footman [~man], pl. footmen [-man, -men] s. 1. lacheu, valet, fecior. 2. (mv.) pedestraş. 3. (înv.) pieton. footmark [~ma:k] s. urmă de picior. footmuff [~mAf] s. (auto) cutie sau sac încălzit (electric) pentru picioare. footnote [~nout] I. s. notă / însemnare în josul paginii, notă de subsol. II. vb. tr. a adnota. foot-pace [~peis] s. 1. (mers la) pas; to go at (a) ~ a merge la pas. 2. platformă, podium. 3. (arhit.) odihnă. footpad [~pa3d] s. (înv.) tâlhar, hoţ de drumul mare. footpage [~peid3] s. paj, copil de casă. footpan [~p«n] s. 1. lighean pentru baie la picioare. 2. (ferov. înv.) cutie cu jăratic pentru încălzit picioarele. foot-passenger [~.pa?sind/3r] s. pieton. footpath [~pa:9] s. 1. drum de picior, cărare, potecă. 2. trotuar. 3. (constr.) estradă; pod de lucru. 4. acostament, fâşie laterală din platforma unui drum. foot plank [~ plasrjk] s. (auto) scară (de automobil). footplate [~pleit] l.v. f oo t b o a r d (1). 2. (ferov.) platformă (pe care stau mecanicul şi fochistul). foot-pound [~paund] s. (tehn.) unitate de măsurat energia, egală cu travaliul necesar pentru ridicarea unei greutăţi de o livră (453,59 g) la înălţimea de un picior (30,479 cm). footprint [~print] s. urmă de pas. foot-pump [~pAmp] s. (tehn.) pompă de picior. foot-race [~reis] s. cursă de întrecere. foot release [Tu:t riili:s] s. (tehn.) cliehet de pedală. foot rest [~ rest] s. (auto) rezemătoare pentru picior. foot rope [~ roup] s. (mar.) ţapapic; grandee de întinsură.



 foot-rot



foot-rot [~rot] s. 1. (vet.) ologeală (boală de picioare la ovine si bovine) 2. (bot.) îngenuncherea cerealelor (boală produsă de Ophiobolus herpotrichum etc.). foot-rule [~ru:l] s. (poligr.) riglă lungă de un picior, linie de picior. footslog [~ slog] vb. intr. (si.) a merge pe jos / apostoleşte, a călători pe jos. foot slogger [~ isbgor] s. (sl.) 1. (mii.) infanterist, pifan. 2. pieton. foot-soldier [~ iSould33r, -dp'] s. (mil.) infanterist, pedestraş. footsore [~so:r, -soor] adj. care suferă de picioare, cu picioarele umflate (de mers). foot spar [~ spa:r] s. (mar.) rezemătoare (la barcă). footstalk [~ sto:k[ s. (bot.) pedicel, peduncul; peţiol. footstall [~sto:l] s. (arhil.) piedestal, soclu. footstep [~ step] s. 1. pas; urmă de pas; pi. paşii; I hear ~s aud zgomot de paşi; to follow in smb.'s ~ a merge / a călca pe urmele cuiva (si Jig.). 2. pedală; treaptă. footstone [~stoun] s. soclu. footstool [~stu:l] s. 1. taburet, scăunaş, scăunel pentru picioare. 2. (si God's ~ sow ~ of the Almighty (amer.) lume, pământ. footwalk [~wo:k] s. (constr.) culoar circular. footwarmer [~iWo:m3r] s. cutie cu jăratic pentru încălzit picioarele. foot way [~ wei] s. 1. alee pentru pietoni; trotuar. 2. (mine) cărare, drum îngust. 3.v. f o o t p a t h (4). footwear [~w£3r] s. încălţăminte. foot wobbler [~ wobb r ] s. (mii. sl.) infanterist, pifan. footwork [~W3:k] s. (sport) joc cu picioarele, joc de picioare. footworn [~ wo:n] adj. 1. obosit, trudit (de mers). 2. (despre încălţăminte, ciorapi etc.) uzat, purtat; (despre trotuar etc.) tocit, uzat. foozle [fu:zl] (sl.) I. vb. A. intr, a o scrânti, a o face de oaie. B. tr. a strica, a cârpaci. II. s. 1. lovitură nereuşită (»wi ales la jocul de golf). 2. prost, neghiob, tont; bătrân plictisitor. fop [fop] s. 1.filfizon,fante,berbant;oId~crai bătrân.2.caraghios,măscărici,paiaţă. fopdoodle [fop'durdl] s. 1. prostănac, găgăuţă. 2. fdfizon, fante. foppery ['fopori] s. 1. îngâmfare prostească; prostie. 2. eleganţă exagerată, dichis, spilcuire, scliviseală. 3. nimicuri, fleacuri, farafastâcuri, zorzoane. foppish [Topi/] adj. 1. îngâmfat, vanitos, gol. 2. ferchezuit, sclivisit, spilcuit. foppishness [-nisj s. 1. îngâmfare, vanitate, goliciune. 2. sclivisire, spilcuire. for [fo:r, fy formă tare; for, f, ir forme slabe] I. prep. 1. pentru; de dragul (cu gen.) it is very good ~ you îţi face foarte bine; ~ my sake pentru mine, de dragul meu; to be ~ or against a fi pentru sau contra; too beautiful ~ words mai frumos decât se poate spune; ~ children pentru copii; medicine ~ doctorie contra (cn gen.). 2. (arată scopul, intenţia) pentru, în vederea (cu gen.); ~ sale de vânzare; just ~ fun doar de glumă / de haz; to go out ~ a walk a ieşi la plimbare; to send ~ the doctor a trimite după doctor; he does it ~ pleasure, not ~ money a face din plăcere, nu pentru bani; what did you do it ~? pentru ce ai făcut-o?; fit ~ nothing bun de nimic; he went ~ a soldier s-a făcut soldat. 3. pentru, din cauza (cu gen.), ca urmare a (cu gen.), ea o consecinţă a (cu gen.); ~ fear de teamă; ~many reasons din / pentru (mai) multe motive; famous ~ vestit pentru, prin; ~ want of money din lipsă de bani; she could not read it~ the tears in her eyes nu putea să citească din pricina lacrimilor; were it not ~ his mother, I would send him back home dacă n-ar fi maică-sa, l-aş trimite înapoi acasă, nu-1 trimit acasă numai din cauza maică-sii; but ~ him, your brother would have got drowned dacă n-ar Fi fost el (la mijloc) fratele dumitale s-ar fi înecat. 4. pentru, în schimbul (cu gen.); CU; he bought it ~ a pound 1-a cumpărat cu o liră; it is all I got ~ my pains e tot ce am căpătat pentru osteneală; not ~ the world; not ~ the life of me pentru nimic în lume, în ruptul capului; word ~ word cuvânt cu cuvânt; eye ~ eye, tooth ~ tooth ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; ~ one happy day în schimbul unei zile de fericire; not paid ~ neplătit; he has forgotten it ~ a guinea a făcut-o uitată / s-a lăsat cumpărat pentru o guinee. 5. (arată destinaţia, punctul la care se ajunge) către, spre, la, pentru; he left ~ India a plecat în India; to start ~ a porni către, a merge la; they made ~ a shelter s-au îndreptat repede către un adăpost; (mar.) bound ~ Australia cu destinaţia Australia; în drum spre Australia; getting on ~midnight (era) aproape de miezul nopţii; now ~it! acum haide! să pornim! 6. în loc de, înlocui (cu gen.), drept, ca, pentru; he signed ~ me a semnat în locul meu; this served him ~ a table aceasta îi ţinea loc de masă; I mistook him ~ his brother l-am luat drept fratele său. 7. ca, în calitate de, drept, pentru; many scientists had been burnt ~ heretics mulţi oameni de ştiinţă fuseseră arşi ca eretici; I am not the man you take me ~ nu sunt omul drept care mă iei; to hold ~ certain that a şti sigur că, a avea certitudinea că; to take ~ granted a lua drept bun, a considera ca un lucru stabilit; to be given up ~ lost a fi considerat pierdut; ~ example / instance de exemplu / pildă; once and ~ all o dată pentru totdeauna. 8. pentru, în raport cu, faţă de; very tall ~ his age foarte înalt pentru vârsta lui; it's rather cold ~ a summer day e cam frig pentru o zi de vară. 9. pentru, în, în timpul (cu gen.) pe timp de; ~ the present sau ~ the time being în prezent, deocamdată, pentru moment; to last ~ an hour a dura (timp de) o oră; to wait ~ years a aştepta ani de zile; ~ life pe viaţă, pentru toată viaţa. 10. pe distanţă de, pe (o) lungime de; până la; to run ~a mile a alerga o milă; he could see ~ miles around putea să vadă la o distanţă de mai multe mile în jur. 11. (arata data, ora ele.) pentru, la; the lecture was arranged ~ two o'clock conferinţa a fost fixată pentru ora două; the wedding is ~ next month nunta va avea loc luna Viitoare. 12. pentru, în ceea ce priveşte, cu privire la, în privinţa (cu gen.); as ~cât despre, în ceea ce priveşte; as ~ me, I refuse to go eu unul refuz să merg; ~ my part în ceea ce mă priveşte; ~ the rest a) cât despre rest, în privinţa celorlalte; b) de altfel; to be hard up ~ money a o duce greu în privinţa banilor; to be anxious ~ smb. a fi îngrijorat de soarta cuiva. 13. în favoarea (cu gen.), în folosul (cu gen.); în onoarea (cu gen.); după; to name a child ~ a boteza un copil după. 14. (urmat de un acuzativ cu infinitiv) pentru; ~liim to submit would be shameful ar fi ruşinos pentru el să se supună; the best plan will be ~ you to rest



380



for a while cel mai bun lucru pentru tine ar fi să te odihneşti puţin; he gave orders ~ the boxes to be packed dădu ordinul de a se face bagajele; (fam.) I am delighted ~ Miss X to know sunt bucuros că domnişoara X ştie. 15. (pe lângă verbele care cer for + complement) pentru; to arrange ~smth. to be done a lua dispoziţii pentru ca ceva să fie făcut. ♦ all ever and a day pentru vecii vecilor; ~shame! ce ruşine!; I ~one eu unul, din partea mea, în ceea ce mă priveşte; you can see it ~ yourself poţi să o vezi şi singur; the member ~ Leeds deputatul de Leeds; (mil., sl.) to be (in) ~it a urma să fii pedepsit; not to be long ~ a nu mai avea zile multe; a Roland ~ an Oliver ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte; nothing ~ it but nici o altă cale decât. II. con/'. 1. deoarece, căci, fiindcă, întrucât; they decided to stay ~ the weather was bad au hotărât să rămână, deoarece era vreme urâtă. 2. (înv. fam.) ~ that / (be)cause a) pentru motivul că, pentru că, deoarece, căci; b) (pentru) casă. -0- (înv.) ~ as much v. f o r a s m u c h ; (înv. fam.) ~ why a) pentru ce; b) pentru că. III. s. pl. the ~s and against pro şi contra. forage [Torid3] I. s. 1. furaj, nutreţ. 2. aprovizionare cu furaj, hrănire cu furaj. II. vb. A. tr. 1. a da furaj la, a hrăni cu nutreţ. 2. a prăda, a jefui, a devasta, a pustii. B. intr. 1. a'face ravagii. 2. a căuta nutreţ, alimente; a lua provizii cu forţa. 3. to ~ (about) for a căuta, a fi în căutarea (cu gen.). forage cap [~ kasp] s. (mil.) bonetă, calotă (purtată de soldaţi la lucru). forage chopper [~ it/opgr] s. (agr.) tocătoare de nutreţ. forage plant [Torid3 plaint] s. (agr.) plantă furajeră. forager ['forid33r] s. (mil.) furajor. foraging party ['forid3irj ,pa:ti] s. (mii.) detaşament de soldaţi m căutare de nutreţ sau alimente! foramen [fo'reimenj.pl. foramina ['fo'ramino] sau foramens [fs'reimenz] s. (anat., zool., bot.) orificiu, foramen. foramenifer [ifbra'miimV] s. (zool.) foraminifef. • forasmuch [fsroz'niAtJ', ,fo:r-, .for-] conj. (înv.) (şi for as much) dat fiind că, întrucât, deoarece, din moment ce; mai ales că, cu atât mai mult că. foray [Torei] I. s. incursiune, invazie, razie. II. vb. A. intr. a face o incursiune / o invazie. B. tr. a pustii, a devasta (wn (inut). forbade [fo'beid, foi'b-, -'bxd] past de la f o r b i d. forbear1 [fo:'beor],past. forbore [fd:'bo:r, -'bo3r],part. trec. forborne [fo:'bo:n] vb. A. tr. 1. a se abţine de Ia, a evita; a nu se atinge de, a se feri de; a nu folosi; to ~wine a se abţine de la băutură, a nu bea vin; I cannot ~ laughing nu mă pot stăpâni să nu râd; ~laughing! nu râde! 2. a îndura cu răbdare, a fi răbdător/îngăduitor cu. B. intr. 1. (from) a se abţine (de la). 2. (with) a fi răbdător I îngăduitor (cu); to bear and ~ a fi răbdător şi îngăduitor, a răbda şi a înghiţi. forbear2 ['fo:bsor] s. (mai ales pl.) 1. strămoş, străbun. 2. înaintaş, predecesor, precursor. forbearance [foi'bearans] s. 1. (from, of, to do smth.) abţinere, abstinenţă (de la; de a face ceva). 2. răbdare, îngăduinţă, indulgenţă, toleranţă; to show ~ towards smb. a arăta îngăduinţă faţă de cineva; ~ is no acquittance ce s-a amânat, nu s-a uitat. forbid [fo'bid,fo:'b-],past forbade [f3'beid,fo:'b-],part. trec. forbidden [fo'bidn, b;'b-] vb. A. tr. a opri, a interzice, a nu îngădui; smoking strictly ~den fumatul strict interzis; I am ~den tobacco mi s-a interzis tutunul; to ~smb. the country a interzice cuiva intrarea în ţară; to ~ the house a nu primi în casă. B. intr. time ~s timpul nu îngăduie; God ~! Doamne păzeşte!, ferească Dumnezeu! forbidden [fo'bidn] l.part. trec. de la f o r b i d. II. adj. oprit, interzis, prohibit; ~ fruit fructul oprit. ■ ■ ... forbidden degree [~ di'gri;] s. pl. (jur.) grad de rudenie care nu permite căsătoria. forbiddenness [fa'bidnnis] s. interzicere. forbidding [fo'bidirj, fo:'b-] I. adj. 1. neatrăgător, respingător, repulsiv. 2. ameninţător, oribil, groaznic. II. s. interzicere, prohibiţie. forbore [fo:'bo:r,-'bsor]pastae la f o r b e a r 1 . forby(e) [fo'bai] (sco(. înv.) I. prep. pe lângă, în afară de. II. adv. mai mult, în plus, pe lângă aceasta. forcarve [fb:'ka:v] vb. tr. (înv.) a tăia, a despica, a desface. force [fo:s] I. s. 1. forţă, putere, influenţă, autoritate; physical ~ forţă fizică; moral ~ forţă morală; the ~ of an argument forţa unui argument; alignment of ~s repartiţie de forţe; grupare de forţe; relation of ~s raport de forţe; in (great) ~ în plină activitate; the ~ of circumstances brought it about s-a întîmplat prin forţa împrejurărilor; (fam.) the Force poliţia; forţa publică; the detective ~ poliţia de siguranţă; production ~s forţe de producţie; (ftz.) ~ of reaction forţă de reacţiune; by ~ of cu ajutorul (cu gen.), pe calea (cu gen.), prin mijlocirea (cu gen.); to come in full ~ a veni cu toţii / in corpore. 2. forţă, constrângere, silă, violenţă; brutal ~ forţa pumnului; by ~ cu forţa, cu sila; by ~ of arms prin forţa armelor; to put a ~ upon smb. a sili / a constrânge pe cineva; to resort to ~ a recurge Ia forţă; (înv.) under a ~ silit, sub ameninţare. 3. (mai ales pl.) forţe armate, trupe, corp; in ~ a) (mii.) cu forţe numeroase, cu toate forţele; b) în număr mare; land ~s armate de uscat; expeditionary ~ corp expediţionar; home ~s armata metropolitană; the allied ~s puterile aliate. 4. (jur.) autoritate, vigoare, valabilitate, aplicare; to put in ~ a aplica; to come into ~ a intra în vigoare; to remain in ~ a rămâne în vigoare; rates in ~ tarife în vigoare. 5. semnificaţie, sens, rost; motiv; I do not sec the ~ of learning these useless things nu văd motivul pentru care să învăţ aceste lucruri inutile. 6. (fiz.) forţă; rezultantă (a forţelor); the parallelogram of ~s paralelogramul forţelor. 7. cascadă, cădere de apă. II. vb. tr. 1. a forţa, a sili, a obliga, a constrânge; to ~ an action a sili (pe cineva) la o acţiune; (fig.) to ~ smb.'s hand a forţa mâna cuiva; to ~ drink upon smb. a sili pe cineva să bea; to ~ one's confidence upon smb. a obliga pe cineva să asculte destăinurile sale. 2. a lua cu forţa; a forţa (o trecere etc.); a silui (o femeie); a smulge, a obţine (prin violenţă); a viola (»n secret etc.); to ~ a confession a smulge o mărturisire; (mil.) to ~ a crossing a-şi deschide o trecere peste un curs de apă; to ~ a lock a forţa o broască; to ~ one's way a-şi deschide drum; to ~ open a deschide cu forţa, a forţa;



 381



foreignness



to ~ tears from smb.'s eyes a stoarce lacrimi (din ochii cuiva). 3. (tefui.) a forţa, a presa; forearm2 [fo:r'a:m, foar'aim,'-'-] vb. tr. a înarma, a întări din vreme / din timp; (prov.) a intercala cu forţa. 4. a forţa, a supune la un efort suplimentar, a supraîncarcă (o maşina forewarned is ~ed un om prevenit este mai bine pregătit, paza bună trece primejdia rea. etc.); to ~ one's voice a-şi forţa vocea (pentru a atinge notele de sus); to ~ the bidding fore-axle [rfo:ra;kslî s. (tehn.) osie din faţă. a mări oferta, a supralicita. 5. a accelera, a grăbi (mişcarea); to ~ the pace a grăbi pasul. forebay ['fo:bei] s. (hidr.) bief amonte. 6. a realiza printr-un efort; to ~ a laugh a râde în silă. 7. (bot.) a grăbi creşterea sau forebear [TDibea1"] s. v. f o r b e a r 2 . înflorirea (unei plante). 8. a forţa, a istovi, a surmena (un copil). 9. a împinge, a forţa forebode [fo:'boud] vb. tr. 1. (rar) a prooroci, a prezice, a prevesti. 2. a presimţi (mai înaintarea sau intrarea; to ~ a knife into smb.'s breast a împlânta un cuţit în pieptul ales ceva rău). cuiva. 10. to ~ back a) a respinge; b) a reţine, a stăpâni; to ~ back one's tears a-şi stăpâni foreboding [-irj] s. 1. (rar) prezicere, prevestire, proorocire. 2. presentiment. lacrimile; to ~ from a smulge de la; to ~ in a) a băga cu forţa; b) a-şi croi (drum); to ~ forecabin ['foiiktebin, 'foaik-] s. (mar.) cabină la prova unui vas (de obicei de clasa a out a smulge, a scoate cu forţa; he ~d it out of her hands i-o luă cu forţa din mâini; Il-a). to ~ a statement out of smb. a smulge cuiva o declaraţie cu sila; to ~ the facts out of forecast I. ['fo:ko:st, 'foa-, fo:'ko:st], past şi part. trec. forecast sau forecasted [-id] smb. a forţa pe cineva să mărturisească faptele; to ~ upon a impune (ceva), a face să vb. tr. a prevedea, a calcula dinainte. II. ['fo:k':st, Tos-] s. prevedere, previziune, pronostic; accepte silit; to ~ up a face să urce (cu forţa); to ~ up prices a face preţurile să urce. weather ~ previziune meteorologică; buletin meteorologic. 11. (ausir.) (despre un câine ciobănesc) a dirija (oile) într-o anumită direcţie. forecastle [Touksl] s. (mar.) teugă, castel prova. forced [foist] adj. 1. forţat, silit. 2. forţat, exagerat, împins dincolo de limita normală. forecited [To:saitid] adf citat mai sus / înainte. foreclose [fn:'klouz] vb. tr. (jur.) 1. a înlătura (pe cineva) de la, a exclude de la dreptul 3. (despre zâmbet, laude etc.) silit, constrâns, forţat. 4. (tehn.) artificial, nenatural, forţat; de folosinţă, a priva de dreptul de folosinţă. 2. (jur.) a priva de dreptul de achitare a unei mecanic. ipoteci. 3. a hotărî dinainte, a rezolva dinainte; a încheia dinainte (un acord). 4. a rezolva forced crop ['fo:st 'krop] s. (hort.) cultură forţată. (o problemă). forced currency [~ 'kArsnsi] ş. (ec.) (monedă eu) curs forţat. r foreclosure [~'klou39r] s. (jur.) procedură prin care se stinge dreptul de a achita o ipotecă, forced draught [~ dra:ft] s. (tehn.) tiraj forţat. forced fruits [~ Tru:ts] s. pl. (bot.) fructe de seră cu coacere grăbită. stipulare a condiţiilor în care se stinge acest drept. forced landing [~ 'lajndirj] ş. 1. (av.) aterizare forţată. 2. (/nil.) debarcare însoţită de foreconscious [-~'kon/3s] adf (psih.) preconştient. lupte. forecourse [~ko:s] s. (mar.) trincă. forecourt [~ko:t, Tos-] s. curte exterioară. forcedly ['fo:sidli] «dv. forţat, silit, cu de-a sila, cu forţa, prin constrângere. forced march ['fo:st 'mart/] s. (mil.) marş forţat. foredate [~'deit] vb. tr. a antedata. forceful ['fo:sful] adj. 1. puternic, energic, viguros, violent. 2. eficace, efectiv. foredeck [~dek] ş. (mar.) teugă, puntea de la prova. forcefully [-li] adv. cu forţa, cu putere, forţat. foredo [~'du:] v. f o r d o . foredoom [~'du:m] vb. tr. 1. a condamna dinainte / cu anticipaţie, a predestina. forcefumess [-nis] s. 1. putere, vigoare, impetuozitate. 2. eficacitate. force-land ['fo:s'la;nd] vb. intr. (av.) a ateriza forţat. 2. a prezice (soarta cuiva). forceless ['fo:slis] adv. fără forţă, tară vlagă, slab, neputincios. foredoomed [~'du:md] adj. condamnat dinainte; plan ~ to failure proiect născut mort. forefather ['fb:rfa:53r] s. strămoş, străbun. force majeure [pronunţia franceza] s. (jr.) (jur.) forţă majoră. Forefathers' Day [~z dei] s. (amer.) aniversarea debarcării coloniştilor englezi puritani forcemeat ['fo:smi:t] ş. tocătură, carne tocată. forceps [Totseps, -sips] s. (sg. şi pl.) 1. (med.) forceps. 2. (zool., entom.) (numiţi "Pilgrim Fathers") pe ţărmul Noii Anglii (21 decembrie 1620). forefeel [~'fi:l], past şi part. trec. forefelt [~felt] vb. tr. (rar) a presimţi. cleştc-mandibulă. forefinger [~rfing3r] s. deget arătător, index. force pump [To:s pAinp] s. (tehn.) pompă de refulare / de presiune. r forefoot ţ~fut],p/. forefeet [fi:t] s. v. f o r e l e g . forcer ['fo:s3 ] s. (tehn.) 1. presă cu melc. 2. pompă de mână. forefront [~frAnt] s. 1. (arhit.) faţadă. 2. (mil.) prima linie, linie avansată (afrontului). forcible [To:s3bl, -sibl] adj. 1. forţat, silit, impus cu forţa. 2. puternic, viguros, energic. 3. (despre argumente etc.) convingător, expresiv; puternic, efectiv. 4. (despre miros) 3. (fig-) prim plan, parte principală; this question is in the ~ această chestiune este pe primul plan; the ~ of his offence partea cea mai gravă a delictului său. puternic. foregather [~'gaeâ9r] vb. intr. v. f o r g a t h e r . forcible entry [~ 'entri] s. (jur.) luare în posesiune prin violenţă. forego [~'gou],past forewent [~ went], part, trec. foregone [~go(:)n, 'fo:g-j vb. tr. forcibleness ['fo:sablnis, -sib-] s. 1. forţă, violenţă. 2. energie, vigoare. 1. (înv., lit.) a anticipa; a preceda. 2. v. forgo. forcibly [Toisabli] adv. 1. prin violenţă, cu forţa. 2. energic, viguros. foregoer [~'gou9r] s. 1. antemergător; predecesor, înaintaş. 2. (rar) străbun, strămoş. forcing [To:sirj] s. 1. forţare, silire, constrângere. 2. cultivare sau creştere forţată (a plantelor) în seră. .3. (tehn.) forţare, supraîncărcare, supralicitare, refulare. 4. (mil.) foregoing [~'go»irj] adj. precedent, anterior. introducere a unui proiectil într-o ţeava ghintuită. 5. (sport) forcing, presiune de joc; atac foregone [~'go(:)n, To:g-] X.part. trec. de la f o r g o . II. adj. 1. (din) trecut, de mai susţinut. înainte, anterior. 2. prevăzut, stabilit mai dinainte; ~ conclusion concluzie inevitabilă sau previzibilă, rezultat inevitabil, lucru prevăzut. forcing band [~ ba?nd] s. (mil.) brâu director. foreground [~graund] ş. 1. prim-plan. 2. (teatru) prim-plan, avanscenă. 3. (fig.) forcing bed [~ bed] s. (agr.) răsadniţă, pat cald; seră. prim-plan, centru al atenţiei; in the ~ pe primul plan. forcing frame [~ freim] s. v. f o r c ing bed. forehand [~ha?nd] I. s. 1. parte din faţă, parte anterioară; parte de SUS. 2. partea anterioară forcing house [~hausj s. v. f o r c i n g b e d . a calului (din faţa călăreţului). 3. (sport) draiv, lovitură din dreapta (la tenis). II. adv. forcipressure ['fo:sirprej3r] ş. (med.) forcipresură. v. f o r e h a n d e d . forclose [foi'klouz] vb. tr. v. f o r e c l o s e . forehanded [~.ha;ndid, amer. şi -cd] adj. 1. prealabil, anticipat, din vreme. 2. (amer.) forclosure [fo:'klou33f] s. v. foreclosure. prevăzător. 3. (amer.) chivernisit, căpătuit. Ford [fo:d] s. (automobil) Ford. ford [fo:d] I. ş. 1. vad (cuvântul se întâlneşte şi în substantive proprii ca Oxford, Hertford forehandedness [~ih2endidnis, Too-, amer. şi -cd-] s. (amer.) prevedere. forehander [~ih£end9r, T03-] v. f o r c h a n d (1,3). etc.); (prov.) never praise a ~ till you get well over nu zice hop până nu sari. 2. (înv., forehead ['forid, -red, rar 'fo:hed, 'foahed] s. 1. (anat.) frunte; wide ~ frunte marc / poetic) curs de apă; râu, torent, şuvoi. II. vb. tr. a trece (o apă) printr-un vad. largă / lată; receding ~ frunte teşită. 2. (mine) front de abataj. fordable [Toidabl] adj. care poate fi trecut prin vad. forehearth [To:ha:8] s. (metal.) antecreuzet. Ford children [To:d it/ildran] s. pl. (amer. fam.) copii din flori. forehold [~hould] s. (mar.) magazie prova. Ford family [To:d ifasmili] ş. (amer. fam.) familie care călătoreşte dintr-un loc într-altul foreign [Torin] adf 1. străin, din străinătate. 2. străin, al altuia. 3. străin (faţă de în căutare de lucru. problemă), lateral; this is ~to our business nu are nici o legătură cu chestiunea noastră; fordid [fo:'did] past, de la f o r d o . fordo [fo:'du:], past fordid [-'did], part. trec. fordone [-'dAn] vb. tr. (înv.) 1. a omorî, this is ~ to my views nu intră în vederile mele. 4. impropriu, nepotrivit. 5. (med., despre corpuri, substanţe) străin. a nimici. 2- a istovi. Foreign Affairs [~ a'fesz] s. pl. (pol.) afacerile externe; Ministry of ~ Ministerul fordone [foi'dAn] adj. (înv.) obosit, istovit, mort de oboseală. r 1 fore [fo: ,foa "]I. adv. (mar.) spre prova; în faţă, înainte. II. adj. anterior, dinainte; Afacerilor Externe. Foreign and Commonwealth Office ['forin and 'komanweie 'ofis] s. the ~ Ministerul the ~legs and the hind legs picioarele / labele din faţă şi cele din spate. III. s. 1. (mar.) partea din faţă a unui vas, prora, prova; at the ~ la mizenă; (fig.) to the ~a) în apropiere, (Britanic al) Afacerilor Externe si Commonwealth-ului. în preajma; de faţă, prezent; b) (mai ales despre bani) disponibil, existent; c) în faţă, pe foreign body [~ ibodi] s. (med. etc.) corp străin. primul plan; într-un loc vizibil; d) vioi, activ; to come to the ~a) a ieşi în faţă; b) (despre foreign-built [~bilt] adf (despre maşini, nave etc.) de construcţie / fabricaţie străină. presimţiri etc.) a da de veste, a se deştepta; c) (despre o problemă) a se ivi, a se pune; foreigner ['forma1-] ş. străin, persoană de altă naţionalitate; vapor străin; animal sau d) (sport) a ieşi primul (în clasament). 2. (mar.) arbore trinchet. III. prep. (înv.) înaintea obiect importat. (cu gen.), în faţa (cu gen.); ~ God în faţa lui Dumnezeu, Dumnezeu mi-e martor. IV. interj. foreign-going ship ['foringouirj 7ip] s. (mar.) navă de cursă lungă. (sport) păzea! fereşte! (strigăt pentru a preveni persoanele care s-ar găsi în drumul unei foreign-grown [~groun] adf (despre fructe etc.) de provenienţă străină, exotic. mingi de golf). foreignism [Torinizam] s. 1. (lingv.) termen străin, construcţie străină. 2. obiect străin. foreignize [Torinaiz] vb. tr. a da un aer străin (cu dat.) fore-and-aft [TD:r3nd'a:ft, amer. -'zeft] adf (mar.) longitudinal; la prova şi la pupa. foreign legion ['forin ili:d3an] s. legiune străină. fore-and-aft cap [~ ka;p] s. (mil.) capelă cu două colţuri. foreign minister [~ 'minist3r] s. ministru de Externe. fore-and-aft sail [~ seil] s. (mar.) velă aurică. foreign money order [~ .niAni 'o:d9r] s. (ec.) mandat internaţional (ordin de plată). forearm1 ]'fD:ra:m, 'foarami] s. 1. (anat.) antebraţ. 2. partea dinainte a unui pat de puşcă, foreignness ['forinnis] s. 1. caracter străin. 2. (jur.) incompetenţă. gât de puşcă.



 Foreign Office



Foreign Office ['form 'ofis] s. Ministerul de Externe (în Marea Britanic). foreign policy [~ 'polisi] s. politică externă. Foreign Secretary [~'sekrotri] s. ministru de Externe. foreign service [~ 'so:vis| s. (amer.) serviciu diplomatic. foreign trade [~ 'treid] s. comerţ exterior. forejudge [fo:'d3Ad3] vb. Ir. a avea prejudecăţi cu privire la; a decide dinainte asupra (cu gen.). forejudgement I-mont] s. prejudecată. foreknew [fo:'nju:] past de la f o r e k n o w. foreknow [~'nou], past foreknew [~'nju:], part. trec. foreknown [~ 'noun] vb. tr. a cunoaşte dinainte; a prevedea; a presimţi. foreknowable [~'nouobl] adj. previzibil, care poate fi cunoscut dinainte. foreknowledge [~'nolid.f,-'noul-] s. previziune, prevedere; presimţire, preştiinţă. foreknown [~ 'noun] part. trec. de la f o r e k n o w . forel [~foral] s. v. f o r r e l . forelady [Torleidi] s.». F o r e w o m a n . foreland [~lond] s. 1. (geogr.) cap, promontoriu, limbă de pământ înaintând în mare. 2. litoral. 3. (/nil.) bermă, drum între piciorul parapetului şi şanţ. foreleg [~leg] s. picior / labă din faţă (la animale patrupede). forelock [~bk, -'foo-] I. s. 1. cârlionţ / moţ / smoc de păr pe frunte; to take time / occasion by the ~ a nu lăsa să-i scape ocazia, a nu lăsa să-i treacă norocul pe dinainte. 2. (tehn.) splint; cui spintecat. II. vb. tr. a pune un splint la. foreman [~mon],pl. foremen [-man, -men] s. 1. (jur.) prim-jurat; (fam.)~o[ the jury gură-spartă, palavragiu. 2. maistru, şef de echipă; conducător de lucrări, şef de şantier; brigadier; printer's ~ şef de lucrări la o tipografie. foremanship [~/ip] s. 1. (jur.) funcţie de prim-jurat. 2. funcţie de şef de echipă. foremast [To:ma:st, Too-, -most, amer. -ma?st] s. (mar.) arbore trinchet. foremast deck [~ dek] s. (mar.) teugă. foremast seaman [~ 'simian] s. (mar.) matelot simplu. fore-mentioned ['fo:'nienfând] adj. mai sus amintit / menţionat, amintit / menţionat mai înainte. fore milk [~ milk] s. colastră. fore-moonsail [~ 'mumseil] s. (mar.) luna mică (velă). foremost [~moust, -most] I. adj. 1. (cel mai) din faţă, dinainte, prim; to hold the ~ rank a deţine primul rang. 2. (jig.) prim, din frunte, principal, de căpetenie; ~ authority autoritate principală. II. adv. 1. (mai ales first and ~) în primul rând, înainte de toate. 2. în faţă, înainte; head ~ cu capul înainte. foremother [~imi\5or] s. (rar) străbună. forename [~neim] s. prenume, nume mic / de botez. fore-named [~neimd] adj. sus-numit, sus-zis. forenoon [~nu:n] s. dimineaţă, înainte de amiază; in the ~ în timpul dimineţii; is there a ~ collection? se ridică scrisorile înainte de amiază? forensic [fo'rensik, fo'r-] adj. (jur.) judiciar, juridic; ~ eloquence elocvenţă juridică. forensic medicine [~ 'medsin] s. (med.) medicină legală. foreordain ['fb:n>:'dein] vb. tr. a predestina. \ foreorder [fo'ro:dor] vb. tr. v. f o r e o r d a i n . foreordination [To:r,o:di'nci/jn] s. predestinare. forepart ['fo:pa:t] s. 1. parte din faţă. 2. început (al zilei etc.). forepassed [~'pa:st[ adj. trecut, apus. forepcak [~pi:k] s. (mar.) pic prova. fore-pokers [~ipoukoz] s. pl. (fam.) as şi rigă (la cârti). , fore-post [-poust] s. (/nil.) avanpost (si fig.). fore-promised [~'promişt] adj. promis dinainte. forepump [To:pAUip] s. (/iz.) pompă primară / de vid preliminar. foreran [~raîn] past de la f o r e r u n. fore-reach [~'ri:t/] vb. intr. a trece înainte; a o lua înainte. fore-remembered [~ri'membod, -ro'm-] adj. amintit mai înainte. fore-royal [~'robl] s. (mar.) rândunica mică (velă). forerun [~'rAii], [xist foreran [~'ra;n], part. trec. forerun [~'rAn] vb. tr. (rar) a fi precursorul (cu gen.) a premerge (cu dat.); a prevesti, a vesti. forerunner [~irAnor,'-'--] s. 1. precursor, premergător, înaintaş; swallows, the ~s of spring rândunelele, vestitoarele primăverii. 2. prevestitor. foresaid [~sed] adj. amintit mai înainte / mai sus. foresail [~seil, ~slj s. (mar.) scota trincii. foresaw [~'sp:] past de la f o r e s e e . foresee [~si:],past foresaw [~'so:],part. trec. foreseen [~'si:n] vb. tr. a prevedea. foreseeable [~'si:obl] adj. previzibil. foreseeing [~'si;rj] adj. prevăzător. foreseen [~ 'si:n] part. trec. de la f o r e s e e . foresetfle [~'setl] vb. ir. a stabili dinainte. foreshadow [~'Jaedou] vb. tr. a prevesti, a anunţa, a prezice, a prefigura; to be ~ed a se contura. foresheets [~/i:ts] s. (mar.) camera prova. foreship [~/ip] s. (mar.) partea din faţă a unui vas. foreshock [~Jbk] s. şoc prevestitor de cutremur. foreshore [~ Jb:r, -IDO'] S. 1. plajă. 2. partea de plajă sau coastă care rămâne uscată în timpul refluxului. foreshorten [~7o:tn| vb. tr. (arte) a picta sau a prezenta (un obiect) micşorat (printr-un efect de racursi sau de perspectivă).



382



foreshow [~'/ou], past foreshowed [-d],part. trec. foreshown [-n] vb. tr. a prevesti, a anunţa dinainte, a prezice, a prefigura. foreshown [~7oun] part. trec. de la f o r e s h o w . foreside [~said] s. 1. parte din faţă. 2. (fig.) exterior, parte exterioară. foresight [~sait] s. 1. prevedere, previziune. 2. prudenţă, precauţie. 3. (mii.) cătare (de armă). foresketch [~sket/| s. primă schiţă; primă ciornă. foreskin [~skin] s. (anat.) prepuţ. foreskirt [~sko:t] s. poală (a rochiei). forest ['forist, amer. si -est] I. s. 1. codru; pădure; (fig.) a ~ofrnastspădure de catarguri. 2. parc natural, rezervaţie naturală. 3. regiune cultivată, altădată împădurită. 4. vânătoare regală sau seniorială. 5. dumbravă, crâng. 6. atr. forestier, de pădure. II. vb. tr. a împăduri. forest administration [~ od.minis'treifen] s. adrninsitraţie forestieră. forestage [To:steid3, Too-] s. (teatru) avanscenă. forestall [~'sto:l] vb. tr; 1. a anticipa, a o lua înaintea (unui eveniment). 2. a înlătura (un concurent). ,3. (înv.) a acapara (mărfuri). forestation [iforis'tei/n] s. împădurire. forestay [fo:stei, Tooi] s. (mar.) straiul f(l)ocului. forest code ['forist 'koud] s. (silv.) cod silvic. forest economy [~ iikonomi] s. economie forestieră. forester [Toristor, amer. si -est-] s. 1. pădurar; inspector sau administrator silvic. 2. pădurean, locuitor al pădurii. 3. animal de pădure. 4. specie lemnoasă forestieră. forest-fire ['forist.faio'] s. incendiu forestier / de pădure. forest guard [~ ga:d] s. pădurar, gornic. forest industry [~ indostri] s. industrie a lemnului / forestieră. forest-land [~la?nd] s. ţinut păduros / împădurit. forest laws [~ lo:z] s. pl. legi forestiere, cod silvic. forest management [~ >ma3nid3mont] s. (silv.) amenajament forestier. forest mensuration [~ mensjurrei/n] s. dendrometrie. forest officer [~ ofiss'J s. (silv.) agent silvic. forest range [~ reina3] s. (silv.) canton / ocol silvic. forest ranger[~ reina30r] s. pădurar. forest reserve [~ riiZo:v] s. (silv.) rezervaţie. forestry ['foristri, amer. si -est-] s. (silv.) 1. ocol silvic. 2. silvicultură; exploatare a pădurilor. forest shelterbelt ['foristjelto.belt] s. perdea forestieră de protecţie (a câmpului). forest weeds [~ wi:dz] s. pl. plante ierboase de pădure. forest worker [~ .wo:kor] s. (silv.) muncitor forestier. foretaste I. [To;teist, Too-] s. gust anticipat; anticipare. II. [fo:'teist, foo-] vb. tr. a gusta cu anticipaţie; a încerca gustul (unui lucru, al unei suferinţe etc.), a anticipa sau a prevedea (o bucurie etc.). foretell [fo:'te1, foo-], past si part. trec. foretold [-'tould] vb. tr. a prezice, a prevesti, a prooroci, a fi precursorul (cu gen.); the sky ~s fine weather cerul anunţă timp frumos. foretellable [-obl] adj. care poate fi prezis / prevestit, previzibil. foretelling [-in] adj. profetic. forethought [To:6o;t, Too-] I.- s. 1. premeditare; crime of ~ crimă cu premeditare. 2. prevedere, prudenţă. II. adj. anticipat, premeditat. forethoughtful [-ful] adj. prevăzător; prudent. foretime [To:taim] s. (lit.) trecut, timpuri de odinioară / vechi. foretoken I. [~toukan] s. prevestire, semn prevestitor; pronostic; augur. II. [~'touksn] vb. tr. a prevesti, a prezice, a pronostica. foretold [~ 'tould] past şi part. trec. de la f o r e t e 11. foretooth [~tu:6],pl. foreteeth [-ti:G] s. dinte incisiv. foretop s. 1. [~top] smoc depăr (pe fruntea calului). 2. [~top] (/rear.) cafasul catargului de mizenă. fore topgallant-mast [~ top'ga;lontma:st] s. (mar.) arbore-zburător. forctopman [~topmon[, pl. foretopmen [-mon, -men] s. (mar.) gabier de mizenă. fore topmast stay sail [~ .topma:st 'stei seil] s. (mar.) flocul mic. foretype [~taip] s. prototip. forever [fo'revo'] adv. pentru totdeauna, pe veci. forevermore [fo'revomo;r] aaV. v. e v e r m o r e . forewarmer [fo:'wo;mor] s. (tehn.) preâncălzitor. forewarn [fo:'wo:n] vb. tr. a preveni, a avertiza; (prov.) ~ed is forearmed cel prevenit de o primejdie e înarmat; aproA'. paza bună trece primejdia rea. forewarning [~'wo:nirj] s. prevenire, avertizare; avertisment. forewent [~'went] past, de la f o r e g o. forcwing ['fo;wirj] s. (entom.) aripă anterioară. forewoman [~iWumori], pl. forewomen[~iwimin] s. 1. prima jurată. 2. maistră, şefă de echipă. foreword [~wo:d] s. prefaţă, cuvânt înainte, introducere, preambul. foreyard [~ja:d] s. (mar.) verga (arborelui) trinchet, verga trincii. forfars [fo'fo:z] s. stofă groasă (nealbită). forfeit [To:fit] I. s. 1. pierdere a dreptului (asupra unei feude etc.). 2. pierdere. 3. pedeapsă, penalitate, sancţiune; amendă. 4. confiscare. 5. obiect confiscat. 6. gaj; (pl.) joc cu gajuri. II. adj. (to) confiscat, pierdut (in favoarea cuiva). III. vb. tr. 1. a pierde, a pierde dreptul de / la. 2. a fi obligat să plătească o amendă pentru. 3. (?«v.) a jigni, a călca, a încălca. ■*• his life was ~ed trebuia să plătească cu viaţa. forfeitable [-obl] adj. confiscabil. forfeiter [-or] s. 1. persoană căreia i se confiscă averea. 2. persoană care confiscă ceva. 3. (înv.) răufăcător.



 383



formwork



forfeiture ['fD:fit/3r[ s. confiscare; penalitate, pierdere a unui drept / a vieţii / a onoarei rubber formă de presat cauciucul. 12. (poligr.) formă de tipar; formă de imprimare. etc.; amendă; lucru confiscat; (auto) ~ of one's driving licence retragerea permisului 13. vizuină, culcuş (al iepurelui). 14. (constr.) cofraj (pentru beton). 15. (ferov.) organizare, alcătuire, formare (de trenuri, convoaie). 16. (gram.) formă; (in unele lucrări) diateză; de conducere. forfend [fo:'fend] vb. tr. (înv.) a îndepărta, a alunga, a înlătura (o nenorocire); God ~! aspect. II. vb. A. tr. 1. a da formă (cu dat.), a modela, a face; to ~ a vessel out of clay a face un vas din lut. 2. a compune, a alcătui, a organiza, a forma; parts ~a whole părţile Doamne păzeşte! ferească Dumnezeu! formează un întreg. 3. a crea, a forma; I can ~ no idea of his character nu pot să-mi forgat [fogaU] past înv. ae la f o r g e t . forgather [fo:ga2d3r] vb. intr. 1. a se aduna, a se strânge. 2. (scot.) a se întâlni (mai formez nici o idee despre caracterul lui. 4. a forma, a instrui, a antrena; a disciplina. 5. a cunoaşte, a elabora, a face, a făuri, a construi; a forma, a formula. 6. (ferov.) a organiza, ales întâmplător); to ~ with smb. a se întâlni cu cineva. a alcătui, a forma (trenuri, convoaie). 7. (gram.) a forma, a construi. 8. (mii.) a forma, forgave [fb'geiv, fo:'g-[ pas! de la f o r g i v e . forge1 [fo:d3] I. s. 1. Fierărie, potcovărie. 2. forjă. II. vb. tr. 1. a forja, a făuri prin ciocănire a face o formaţie din. 9. to ~ into a organiza/ structura în (grupuri etc.). B. intr. 1. a căpăta (o potcoavă etc.). 2. a falsifica (o bancnotă etc.); a ticlui, a plăsmui (o calomnie etc.), formă; a se închega; a se solidifica. 2. a se alcătui, a se întocmi, a se aranja, a se forma. 3. (/nil.) a se aranja o formaţie. III. sufix adjectival -form cuneiform cuneiform; uniform a contraface (»n înscris, un document etc.). forge2 vb. intr. 1. (despre alergători etc.) a-şi face drum înainte. 2. to ~ ahead / on a uniform; multiform multiform, forma ['fo:ms] s. (bol.) unitate taxonomică inferioară speciei. înainta cu greu; a-şi face drum înainte; a conduce. formal ['foimal] adj. 1. formal; teoretic, abstract. 2. formal, convenţional, oficial. forgeable [-sbl] adj. (metal.) forjabil. 3. superficial, exterior; ~ resemblance asemănare superficială. 4. exact, riguros, strict, forged [-d] adj. 1. forjat; făurit. 2. falsificat, contrafăcut, fals. corect, regulat. forger l-s'] s. 1. fierar, potcovar. 2. falsificator, plăsmuitor, plastograf. formaldehyde [foi'rmeldihaid] s. (chim.) fonnaldehidă, aldehidă formica. forge roller ['fo:d3' roul3r] s. (metal.) laminor. formal dress [To'mal 'dres] s. haină de ceremonie. forgery ['fo:d33ri] s. fals, falsificare, contrafacere, plăsmuire, ticluire. formal garden [~ 'ga:dn] s. grădină englezească. forge shop ['fo:d3 /op] s. (telin.) atelier de forjat. formalin(e) ['fomislin] s. (chim.) formalin. forget [fs'get], past forgot [fo'got], part. trec. forgotten [fs'gotn] vb. A. tr. 1. a uita; formalism ['fomislizsm] s. formalism; rigurozitate; pedanterie; convenţionalism. a nu ţine seama de, a nesocoti, a neglija; never to be forgotten de neuitat; (prov.) eaten formalist [rfo:mslist] s. formalist: persoană preocupată de formă, iubitor al formei; bread is soon forgotten binele se uită repede; (prov.) long absent, soon forgotten ochii care nu se văd, se uită. 2. a omite (un nume de pe o listă etc.). B. re/7.1. a uita de sine persoană care ţine la formă, pedant. / de propriile interese. 2. a-şi pierde controlul. C. intr. 1. a uita; I ~ am uitat. 2. ~ about formalistic [ifomis'listik] adj. formalist. it! treci peste asta! las-o baltă! formality [fo:'maditi] s. 1. convenienţă; formalism; convcnţionalitate. 2. formalitate, forgetful [-ful] adj. 1. uituc; to be ~ a avea o memorie slabă; to be ~ of (cu ac.). ceremonie, ritual; etichetă; pedanterie; a mere ~ o pură formalitate. formalization [ifoimslai'zei/an] s. formalizare. 2. neglijent. 3. (mai ales poetic) care te face să uiţi. formalize [Tomialaiz] vb. A. tr. 1. a da formă (artistică, juridică etc.) (cu dat.), a da forgetfulness [-fulnis] s. 1. uitare; lipsă de memorie; a moment of ~ un moment de o formă precisă (cu dat.); a făuri, a alcătui; a stabili formele sau formalităţile pentru; uitare. 2. neglijenţă. forget-me-not [fs'getminot] s. (bot.) nu-mă-uita, ochii-păsâruicii (Myosolis palustris). a face (un lucru) în mod ceremonios. 2. (log., lingv.) a formaliza. B. intr. a fi formalist, a se formaliza. forgettable [fa'getsbl] adj. care se uită uşor. formally ['foinwli] adv. 1. formal; oficial. 2. ceremonios, formal. 3. din punctul de forgette ]'fo:d3et] s. furculiţă, calapod (pentru mănuşi). vedere al formei. forgetting [fa'getirj] s. uitare. formant [faniant] s. 1. (/ani.) ton sau sunet caracteristic unei vocale. 2. (fon.) formant. forging ['fb:d3U}] s. 1. forjare. 2. obiect prelucrat prin forjare. 3. pi. piese forjate. format ['fo:mast, -ma:t] s. format (al unei cărţi etc.). forgivable [fa'givabl] adj. (despre un păcat etc.) care poate fi iertat. forgive [fc>'giv],past forgave [*'gciv],part. trec. forgiven [-'givn] vb. tr. si intr. a ierta formate ['fo:meit] s. (chim.) formiat. (o injurie, o greşeală, o datorie etc.); ~ this whim of mine iartă-mi acest capriciu; not formation [foi'mei/an] s. 1. formare, creare, alcătuire, înjghebare, întocmire; formaţie. to be ~n de neiertat. 2. (mil.) formaţie, ordine (a trupelor); close ~ formaţie strânsă; in open ~ în formaţie deschisă. 3. (geol.) formaţie, structură, sistem; stratificare; secţiune; ~ of concretions forgiven [-n] part. trec. de la f o r g i v e . concreţionare; ~ of the soil solificare. 4. structură, configuraţie, construcţie. forgiveness [-nis] s. 1. iertare, graţiere. 2. indulgenţă, clemenţă. r formative [Tomistiv] adj. 1. de formare, creator. 2. (lingv.) care formează cuvinte. forgiver [-3 ] s. persoană care iartă. form class ['fern kla:s] s. (gram.) parte de vorbire. forgiving [-irj] adj. iertător, clement. forgivingness [-innis] s. indulgenţă, clemenţă. formed [fo:m] s. v. f o r m (1,12). former1 [To:ni3r] s. 1. creator, fondator; autor. 2. (ferov.) şef de manevră (însărcinat forgo [fo:'gou],past forwent [-'went], part. trec. forgone [-'go(:)n] vb. tr. a se abţine cu formarea garniturilor). 3. (tehn.) ceea ce dă formă; şablon, model, tipar etc. 4. (poligr.) de la, a se reţine de la, a renunţa la; to ~ one's rights a renunţa la drepturile sale. zeţar. 5. (electr.) şablon de înfăşurat / bobinaj. forgone [fo:'go(:)n] part. trec. ae la f o r g o . former2 adj. anterior, precedent; de altădată, de odinioară, vechi, (din) trecut; in ~ times forgot [fs'got] past de la f o r g e t . odinioară, de demult; the ~ primul, precedentul, anteriorul (antonim the latter); of the forgotten [fo'gotn] part. trec. de la f o r g e t . two methods I prefer the ~ din cele două metode cu o prefer pe prima. forgotten man [~ mam] s. (amer. fam.) şomer. fork [fo:k] I. s. 1. (agr.) furcă. 2. furculiţă. 3. (si tuning ~) (muz.) diapazon. 4. ramificaţie, formerly ['femali] adv. odinioară, altădată, înainte vreme, mai înainte. formfitting [Tomiifitin] adj. 1. potrivit, ajustat. 2. (despre îmbrăcăminte) strâns, pe bifurcaţie; răspântie; răscruce; ~ of lightning zigzag de fulger. 5. arac (a"e vie). 6. (tehn.) furcă; belt / strap ~ furcă de curea (pentru debreiaj); front ~ furca din faţă (la bicicletă). corp. 7. (mine) fund de puţ; the mine is in ~ mina este secată. 8. (si.) pungaş de buzunare. formic ['fo:mik[ adj. (chim.) formic. 9. (sl.) deget. II. vb. A. intr. 1. (despre copaci etc.) a se ramifica; (despre drumuri) a se formic acid [~ .ssid] s. (chim.) acid formic. bifurca; ~ right for York ia-o la dreapta pentru a ajunge la York. 2. (despre grâu) a da formic aldehyde [~ addihaid] s. (chim.) fonnaldehidă, aldehidă formică. în spic. 3. to ~ out / over a) a desface baierele pungii; b) a se executa, a plăti. B. tr. formicary [ifomiiksri, amer. şi -eri] s. furnicar. formication [ifo:mikei/an] s. furnicătură. 1. a încărca cu furca; a strânge cu furca. 2. (mine) a seca, a epuiza (o mină). 3. (amer.) a priponi (im cal). formidability [■fomida'biliti] s. v. f o r m i d a b 1 e n e s s. formidable [Tomiidsbl, -'mid-] adj. 1. formidabil, grozav, straşnic, îngrozitor, forked ['fo:kt] I. adj. ramificat, bifurcat; înfurcit; în zigzag; ~ lightning trăsnet în zigzag; ~ tongue limbă de viperă. II. sufix de numeral -furcat; two-~ bifurcat; three—trifurcat. înspăimântător. 2. (despre probleme etc.) imens, enorm, colosal, formidabil. formidableness [-nis] s. aspect formidabil. forked tube [~ 'tju:b] s. (tehn.) teu. formidably [-i] adv. formidabil etc. (v. f o r m i d a b l e ) . forking ['fo:kin] s. bifurcare. formless ['foimlis] adj. fără formă, inform. forky [To:ki] adj. 1. bifurcat; ca o. furcă. 2. în zig-zag. 3. (fig.) nesincer; ambiguu. formlessness [-nis] s. absenţă a oricărei forme, aspect inform. forlorn [fs'b:n] adj. 1. singuratic, stingher, solitar; părăsit, abandonat. 2. (lit.) disperat, pierdut. form letter ['f3:m ,let3r] s. circulară. formol ['fomial, -nioull s. (chim.) formol. forlorn hope [~ houp] s. 1. speranţă foarte slabă. 2. acţiune disperată. 3. (mii.) unitate sacrificată. Formosan ['foi'mousan, -'mouz-] s. locuitor din Formosa / Taivan. formula [To:mjuta],pl. formulas [-z] sau formulae [-li:] s. 1. formulă. 2. formulare. forlornness [fo'lo:nnis] s. 1. stare disperată (a tatei persoane, întreprinderi etc.). 2. izolare, singurătate; dezolare. 3. reţetă, prescripţie. formulaic [iib:mju'leiik] adj. 1. alcătuit conform unei formule. 2. care constituie o form [fo:m] I. s. 1. formă, conformaţie, configuraţie; contur; tipar; in the ~ of a globe de forma unei sfere; to take ~ a căpăta formă. 2. figură (omenească); făptură. 3. formă, formulă. aspect; varietate; specie; under the ~ of sub formă de. 4. model; imprimat, formular, formularize [Tomijularaiz] vb. tr. a formula, a exprima. chestionar, declaraţie; ~ 20 modcl(ul) nr. 20; order ~ buletin de comandă. 5. formă, formulary ['foimjulsri, amer. si -eri] I. s. formular. II. adj. prescris, prestabilit (de formalitate; in due ~ în forma cuvenită, conform regulii; for ~'s sake; as a matter of ritual etc.). ~de dragul formei; ca o chestiune de formă; to go through the ~ of refusing a se preface formulate [Tounjuleit] vb. tr. a formula, a exprima; a redacta. că refuză. 6. sistem, rânduială; (mil.) formaţie. 7. formă, stare, condiţie; the horse is in formulation [ifoimju'lci/sn] s. formulare; exprimare; redactare; final ~ redactare finală. ~ calul este în formă; (despre sportivi) in great ~ în formă (foarte bună). 8. ceremonie, formulism ['fo:mjulizam] s. adoptare abuzivă de formule, manie a formulelor. formalitate, etichetă. 9. pupitru, bancă de şcoală. 10. clasă (in şcoală); he is in the second formulist ['fomijulist] s. maniac al formulelor, om care foloseşte abuziv formulele. ~e în clasa a doua. 11. (tehn.) formă, model, tipar; ~ for ice formă pentru gheaţă; ~ for formwork ['fo;rawa:k] s. (constr.) cofraj.



 fornicate 1



384



fortuneless ['fait/anlis] adj. 1. nenorocos, ghinionist; fără şansă. 2. fără avere; a ~ girl fornicate1 ['fanikeit] vb. intr. a preacurvi. o fată fără zestre. fornicate2 adj. (biol.) arcuit, boltit. fortune teller ['fo:tJsn itela'] s. ghicitor; ghicitoare; cărturăreasă. fornication [.foinikei/sn] s. preacurvie; (bib/.) adulter. fortune telling [~ .telin] s. ghicit; ghicit în cărţi. fornicator [To:nikeitar] s. preacurvar. forty ['fa:ti] I. num., adj., pron. patruzeci; the Forty (Immortals) cei patruzeci de fornicatress ['famikeitris] s. femeie care preacurveşte. membri ai Academiei Franceze. II. s. 1. (cifra) patruzeci. 2. vârsta de patruzeci de ani. forrader ['farada'] s. (fam.) v. f o r w a r d e r. forrel [Toral] s. 1. pergament din piele de oaie (folosit pentru acoperirea, învelirea 3. (mor.) iaht cu deplasare de 40 de tone. Forty-five [~'faiv[ s. the ~ răscoala iacobită din 1745. cărţilor sau a manuscriselor). 2. (înv.) teacă. Forty-niner [-'naina'] s. (amer.) căutător de aur (sosit în California în 1849). forsake [fa'seik, fa:s-], past forsook [-'suk], part. tree, forsaken [-'seikan] vb. tr. 1. a forty winks [~ wirjks] s. pl. (fam.) moţăiala, somn scurt (mai ales după masă). părăsi, a abandona; to be ~n by all a fi părăsit de toţi. 2. a renunţa la (obiceiuri, deprinderi forum [To:ram, amer.'fou-] s. 1. (ist.) forum. 2. for; tribunal, judecată (de conştiinţa, etc.), a se lăsa de. onoare, opinie publică); tried in the ~ of public opinion tradus în faţa judecăţii opiniei forsaken [-an] part. trec. de ia f o r s a k e . publice. 3. sală pentru conferinţe sau dezbateri publice. 4. conferinţă; dezbatere în forsook [fa'suk] past, de la f o r s a k e . forsooth [fa'su:6, fa:'s-] adv. 1. (înv., lit.) într-adevăr. 2. (peior.) nu mai spune! cum contradictoriu. forward l'fa:wad] I. aaV. 1. înainte, în faţă; în viitor, de aci înainte; from this time de nu! ~ de acum înainte, cu începere de acum; to look ~ a privi în viitor; to look ~ to a fi în forspent [foi'spent] aay. (înv.) sleit, frânt. aşteptarea (cu gen.), a spera să; to bring ~ a atrage atenţia asupra (cu gen.); to come ~ forsterite ['fo:starait] s. (mineral.) forsterit. forswear [foi'swea'], past forswore [-'swo:r, -aa'], part. tree, forsworn f-'swo:n] vb. a) a ieşi înainte; a se prezenta; b) a-şi oferi serviciile; what is going ~here? ce se întâmplă A. tr. 1. a abjura, a renega, a repudia. 2. a tăgădui cu jurământ. B. intr. si reft, a jura aici?; to put ~ a înfăţişa, a expune (un argument); to carry ~ a reporta. 2. (mar.) la prova. II. adj. 1. dinainte, din faţă, anterior; ~ axle osie din faţă; ~ and backward movement fals, a depune mărturie mincinoasă. mişcare înainte şi înapoi. 2. înaintat, avansat; progresist; radical; to have ~ opinions a forswearer [fa:'swearar] s. sperjur. avea păreri înaintate. 3. prompt, gata (de ajutor etc.). 4. îndrăzneţ, obraznic, necuviincios. forswore [fa:'swa:r,-'swaa'] pastdela f o r s w e a r . 5. precoce; ~ child copil precoce. 6. (despre plante, recoltă, aiwtimp) avansat, timpuriu; forsworn [fo:'swo:n] I. part, trec.de la f o r s w e a r . II. s. the -sperjurul, martorul a ~ summer o vară timpurie. 7. (ec, despre comenzi, contracte) anticipat, dinainte, de mincinos; sperjurii, martorii mincinoşi. cu vreme. 8. (mar.) de la prova. 9. la termen; ~ delivery predare la termen. 10. grăbit, forsythia ['fa:sitia, -sai-] s. (hort.) forsiţia (Forsythia). neliniştit; gata (ae a acţiona). III. vb. tr. 1. a grăbi, a accelera, a ajuta la (creşterea, fort [fa:t] s. fort, fortăreaţă, cetate, bastion. dezvoltarea). 2. a contribui la, a ajuta, a susţine, a promova; to ~ a scheme a susţine un fortalice [Totalis] s. 1. bastion mic (la exteriorul unei fortificaţii). 2. (înv., poetic) proiect. 3. a expedia, a trimite, a înainta; to be ~ed; ~ please a se reexpedia (indicaţie cetăţuie.fortăreaţă, cetate. pe scrisori, în caz că adresantul este plecat în altă localitate etc.). IV. s. 1. (sport) înaintaş; forte s. 1. [fa:t] tărie, superioritate (a unei persoane); singing is not his ~ cântatul nu centre ~ centru înaintaş. 2. (volei) trăgător. V. inter/. înainte! e partea lui tare. 2. ['fo:ti] (muz.) forte. forward bias [~ 'baias] s. (fiz.) polarizare directă. forth [fo:6] I. aaV. 1. (de loc) înainte, mai departe; afară; back and ~înapoi şi înainte; forwarder ['fa:wada'] s. 1. expeditor. 2. promotor, susţinător, sprijinitor. to bring ~ a prezenta (documente etc.); to bring ~ young a face pui; to stretch ~ one's forward flow ['fa:wad 'flou] s. (chim.) echicurent. hand a întinde mâna; to put ~ leaves a înfrunzi; to set ~ a expune; so far ~ în această forwardness ['fa:wadnis] s. 1. precocitate; stare avansată (a unei recolte etc.). 2. zel, măsură; and so ~ şi aşa mai departe. 2. (de timp) în viitor, de aici înainte; from this ardoare, promptitudine. 3. îndrăzneală, necuviinţă, încredere prea mare în sine. 4. progres, time ~ de acum înainte, de acum încolo. II. prep. (înv.) din, de. III. inter/. 1. înainte! înaintare (a unei munci etc.). mai departe! (mil.) rnarch~! înainte marş! 2. afară! forwards ['fa:wadz] adv. f o r w a r d (1,1). forthcoming [fo:6'kAmirj,'-,--] I. adj. 1. care se apropie, apropiat; help is ~ ajutorul forwearied [Ta'wiarid] adj. (înv.,poetic) v. f o r w o r n . e pe drum. 2. viitor, care va să vie; the ~ session sesiunea viitoare. 3. în curs de apariţie; forwent [fa:went] part. tree, de la fo r g o. ~ book carte care va apărea. II. s. apropiere; ivire. forworn [fo:'wo:n] adj. (înv.; poetic) trudit, obosit, ostenit, istovit. forthright ['fo:0rait,'--] I. adj. sincer, deschis, franc, direct; onest, cinstit. II. aaV. (înv., fossa ['fosa], pl. fossae [-si:] s. fosă (nazală etc.). lit.) 1. de-a dreptul, pe faţă. 2. îndată, imediat. fosse [fas] s. 1. (mil.) şanţ, săpătură, canal, tranşee. 2. v. f o s s a . forthwith ['fo:0'wiO, -'wia, fa:9'w-] adv. imediat, îndată, pe loc; the council must be fossick [fa'sik] vb. intr. (si.) 1. (austr.) a căuta aur (în mine părăsite). 2. a scotoci, summoned ~ consiliul trebuie convocat imediat. a cotrobăi (peste tot). forties [fo:tiz] s. the ~ 1. deceniul al cincilea, anii patruzeci. 2. a cincea decadă, vârsta fossil ['fosl, -sil] I. s. fosilă. II. adj. 1. de fosilă. 2. (ftg.) învechit, demodat. omului între 40 şi 50 de ani. 3. (si the roaring ~) zonă furtunoasă din oceanul Atlantic fossil flax [~ ffeks] s. azbest. (între 40° şi 50° lat. N); zonă furtunoasă din oceanul Atlantic, Indian sau Pacific (între fossiliferous [ifosi'lifaras] adj. fosilifer. 40° şi 50» lat. S). fossilization [.fasilai'zeijan, -li'z-] s. fosilizare. fortieth ['fa:tiiQ, -tjiO, -tjaQ] I. num., adj., pron. al patruzecilea. II. s. a patruzecea parte. fossilize [Tasilaiz] vb. A. tr. a fosiliza, a transforma în fosilă. B. intr. 1. a se fosiliza. fortification [ifo:tifi'kei/3n] s. 1. fortificaţie, întăritură, întărire. 2. pl. (mil.) întăriri, 2. (fig.) a se zaharisi, a se mumifica. fortificaţii. 3. alcoolizare, întărirea vinului cu alcool. fossorial [fa'sourial] aay. (despre animale sau insecte) scormonitor, scurmător. fortifier ['foitifaia'] s. (med.) fortifiant. foster ['fasts'] I. vb. tr. 1. a sprijini, a întreţine (o idee, un sentiment etc.). 2. a îngriji, fortify ['fetifai] vb. tr. 1. a întări, a da putere (cu dat.), a încuraja, a susţine. 2. a alcooliza, a avea grijă de (un copil etc.). 3. a susţine, a încuraja, a da imbold (cu dat.), a stimula a întări (băuturi) cu alcool. 3. (mii.) a întări, a fortifica. 4. a corobora, a întări (o declaraţie, (idei, fapte); a favoriza. II. s. (înv.) 1. mâncare, hrană, alimente. 2. întreţinere. . un raport etc.). fosterage ['fbsterkta] s. 1. încurajare, imbold, stimulare. 2. adopţiune, creştere sau fortissimo [fx'tisimou] adv., s. (muz.) fortissimo. educare a copiilor altora. fortitude [Ta:titju:d] s. tărie, fermitate, curaj; tărie de caracter, dârzenie. foster-brother ['fosteibrAos'] s. frate adoptiv; frate de lapte. fortitudinous ].fo:ti'tju:dinas] aay. tare, curajos; dârz. ' foster-child [~t/aild] s. copil adoptiv / prin adopţiune / de suflet. fortnight [To:tnait] s. chenzină, 14 zile, două săptămâni; this day ~ de azi în două foster-daughter [~da:tar] s. fiică adoptivă. săptămâni; this ~ în aceste două săptămâni. fosterer [Ta:starar] s. (yîg.) promotor. fornightly [-li] I. aay. (despre publicaţii etc.) bilunar. II. adv. bilunar, o dată la două fosterrfather ['fa:sta'fa:oa'] s. tată adoptiv / de suflet. săptămâni, din două în două săptămâni, fosterling ['fastalirj] s. v. f o s t e r - c h i l d . fortress ['fo:tris, anier. si -rcs] s. fortăreaţă, cetate. foster-mother ['fasta.nuSa'] s. I. doică. 2. mamă adoptivă / de suflet. fortuitous [fo:'tju(:)Jitas] adj. întâmplător, accidental, fortuit, neprevăzut, neaşteptat. foster-parent [-ipearant] s. părinte adoptiv. fortuitously [-li] adv. întâmplător etc. (v. f o r t u i t o u s ) . foster sister ['fosta 'sista'] s. soră adoptivă; soră de lapte. fortuity [fo:'tju(:)iti] s. întâmplare, accident; şansă. foster-son [~sAn] s. fiu adoptiv. fortunate ['fa:t/anit] adj. 1. norocos, fericit; prosper; favorizat de soartă. 2. prielnic, fought [fo:t] past si part. trec. de Ia f i g h t. favorabil, propice. foul [faul] I. aay. 1. respingător, dezgustător, scârbos, infect; puturos. 2. (despre fortunately [-H] aaV. din fericire. atmosferă, apă) nesănătos, viciat; (despre răni) purulent; (despre boli) molipsitor, Fortune [Ta:tju:n] s. (mitol.) Fortuna, zeiţa norocului. contagios, infecţios; (med.) ~ tongue limbă încărcată. 3. (mar., despre fundul vapoare­ fortune ['faitfan] I. s. 1. (si good ~) noroc, succes, şansă, reuşită; bad / ill ~ ghinion, lor) acoperit cu scoici şi altele; (despre parâme, ancoră) încurcat, împiedicat, prins; ~ nenoroc, insucces, neşansă, nereuşită; by good ~ din fericire; to seek one's ~ a-şi căuta bottom carenă murdară. 4. (despre vreme) urât, aspru; vijelios; (despre vânt) potrivnic, norocul; to try one's ~ a-şi încerca norocul; soldier of ~ aventurier; (prov.) ~ favours contrar; ~ weather vreme urâtă / de furtună; ~coast costă periculoasă (pentru navigaţie); fools proştii au noroc. 2. destin, ursită, soartă; by «întâmplător; to tell ~s a ghici norocul. ~ bottom fund neprielnic (pentru ancorare). 5. ticălos, mârşav; obscen, dezgustător, 3. bogăţie, avere; prosperitate; to make a ~ a face avere, a se îmbogăţi; to marry a ~ a scabros; «language vorbe urâte; limbaj dezgustător / fără perdea; by fair means or ~ face o partidă bună; (fam.) a small ~ o sumă importantă, o avere frumuşică. II. vb. (înv., prin orice mijloace; ~deed acţiune mârşavă. 6. necinstit, incorect, contrar regulilor, neloial. rar, poetic) A. intr. to ~ to a-i fi dat să, a se întâmpla să; to ~ upon a da (din întâmplare) II. adv. necinstit, incorect; to play smb. ~ a se purta urât cu cineva, a-i juca renghiul cuiva; to fall ~ of a) (mar.) a se ciocni cu, a intra în coliziune cu; b) (fig.) a se certa cu, de / peste. B. tr. 1. a ferici; a îmbogăţi. 2. (înv.) a hotărî soarta (cuiva). a se sfădi cu; to fall ~of the law a se certa cu legea, a cădea sub rigorile legii. III. s. 1. ceea fortune book [~ buk] s. tălmăcitor de vise, carte de vise. ce este urât / murdar / rău / incorect; through ~ and fair orişicând, în toate împrejurările; fortune hunter [~ .hAnta'] s. 1. vânător de zestre. 2. aventurier.



 385



foxiness



four hundred [~ 'lundrid] s. (amer.) the ~ cele patru sute de familii, oligarhia la bine şi la rău. 2. ciocnire, coliziune; învălmăşeală (la curse, canotaj etc.). 3. (sport) fault, lovitură nepermisă. IV. vb. A. tr. 1. a murdări, a mânji; to ~ one's nest a-şi pângări financiar-industrială care reprezintă adevărata conducere a ţării (în S.U.A.) căminul; to ~ one's hands a se înjosi. 2. a dezonora. 3. a ancrasa (bujii), a astupa ((evi). Fourierism ['fuariarizam] s. (filoz.) fourierism. 4. (mar., desprefiuidulvapoarelor) a prinde murdării. 5. (mar.) a încurca (parâme, ancora). four-in-hand [fonn'hasnd, 'fcrarin-] s. 1. trăsură cu patru cai. 2. cravată (in dungi). 6. a bloca (circulaţia, traficul); she ~ed our course vasul nc-a tăiat calea. 7. (sport) a faulta, four-in-hand tie [~tai] s. v. f o u r - i n - h a n d (2). a lovi, a ataca neregulamentar. 8. (fam.) to ~ up a da peste cap, a strica, a încurca (planuri four-leafed [rfo:'li:ft] adj. (bot.) cu patru foi. etc.). B. intr. 1. a se murdări, a se mânji; a se astupa. 2. a se dezonora. 3. (mar., despre fourleafed herb [~ ha:b] s. (bot.) dalac, răsfug (Paris quadrifolia). parâme, ancoră) a se încurca. four-leaved [~'li:vd] adj. v. f o u r - l e a f e d . foulard [fu:'la:d] s. (fr.) fular, şal. four-letter word [Toaletă 'W3:d] s. cuvânt obscen. fouled-up ['fauld'Ap] adj. (fam.) încurcat, confuz; dezorganizat. four-oar ['fo:r'o:r, ios'] s. barcă cu patru rame. foul fiend ['faul Ti:nd] s. the ~ necuratul, dracul. four-o'clock [~o'kbk] s. 1. (bot.) barba-împăratului, noptiţă (Mirabilisjalapa). 2. atr. fouling ['faulirj] s. 1. (telul.) ancrasare. 2. (auto) tamponare, ciocnire. 3. (fiz.) indicaţie de Ia ora patru; (bot.) care înfloreşte la ora patru. greşită a aparatului. four-poster ['fo:'poust9r] s. 1. pat (cu baldachin) cu patru stâlpi. 2. (mar. sl.) navă cu foully ['fauli] adv. 1. dezgustător, respingător. 2. cu rea credinţă, incorect, în mod patru catarge. necinstit; perfid. fourscore [~'sko:r, 'fos'skoa'] num., adj., pron., s. (înv.) optzeci; man «f-octogenar. foul-mouthed ['faul'mauod] adj. (fig.) murdar I spurcat la gură. four-seater [~'si:t3r] s. automobil sau trăsură cu patru locuri. foulness [faulnis] s. 1. putregai, putreziciune. 2. mârşăvie, scârboşenie. 3. perfidie, foursome ['fo:s3m, To3-] s. (sport) partidă de golf între două perechi, partidă în patru. neobrăzare. 4. grosolănie, necuviinţă (de limbaj). 5. ancrasare (de bujii, de ţeava de armă four-speed gear box [fo:spi:d 'gia boks] adj. (auto) cutie cu patru viteze. etc.). foursquare [~'skwe3r, 'fos's-,'—] I. s. pătrat, careu. II. adj. 1. pătrat, în patru colţuri. foul play ['faul 'piei] s. 1. (sport) joc incorect / necinstit. 2. (fig.) perfidie, necinste, 2. (Jig.) neclintit, ferm, neabătut; we have stood ~ to every storm am ţinut piept tuturor s trădare. intemperiilor. foumart |'fu:ma:t] s. (zool.) dihor-puturos (Putoriusfoetida). fourteen ['fo:ti:n, Tos,'—,-'-] num., adj., pron., s. patrusprezece. found1 [faund] vb. A. tr. 1. a pune temeliile (cu gen.), a fonda, a întemeia, a înfiinţa; fourteenth [-6] I. num., adj., pron. al patrusprezecelea. II. s. (patrusprezecime). a institui. 2. a stabili, a instaura, a statornici (o regulă, un obicei etc.); to ~a rule a stabili fourth [fo:8, fsaO] I. num., adj., pron. al patrulea; (av.) the ~arm forţa aeriană militară. o regulă. B. intr. a se baza, a se bizui, a se întemeia, a fi îndreptăţit; he is not ~ed in II. adv. pe locul patru. III. s. I. pătrime, sfert, pătrat, a patra parte. 2. data de 4; (amer.) claiming nu e îndreptăţit să pretindă. the (glorious) Fourth (of July) 4 iulie 1776 (aniversarea declaraţiei de independenţă found2 vb. tr. (tehn.)'l. a topi, a turna în forme (metale, sticlă). 2. a pili. a S.U.A.). found31, past şi part. trec. de la f i n d. II. adj. aprovizionat; all ~cu toate ladispoziţie, fourth estate [~ i'steit] s. a patra putere în stat, presa. de-a gata. fourth-grader [~'greid3r] s. (amer.) elev din clasa a IV-a primară. foundation [faun'deijin] s. 1. temelie, bază, fundament; to lay the ~s of a pune bazele; fourth leader [~ 'li:d3r] s. editorial spiritual privind anumite aspecte negative ale vieţii (fam.) to lay a good ~ a mânca zdravăn (dimineaţa). 2. întemeiere, înfiinţare, fundare interne şi internaţionale, publicat în ziarul Times. (de orase, instituţii). 3. (fig.) bază, temei. 4. fundaţie, ctitorie, aşezământ. 5. fonduri, dotaţie fourthly [fo:91i, foseii] adv. în al patrulea rând. (pentru instituţii culturale); to be on a ~ a beneficia de fondurile unei instituţii. four-wheel drive ['fo:'wi:l draiv] s. (auto) tracţiune dublă. 6. (cosmetică) cremă suport (pentru pudră). 7. corset. four-wheeler [~'witar, 'foa-, -'hw-] s. (la/n.) trăsură cu patru roţi. foundationer [-3r] s. stipendiat, bursier. fovea ['fouvia],pl. foveae [-vi:] s. (biol.) fovec, gropiţă, cavitate. foundation groundwork [~ 'graundwa;k] s. bază, fundament. foveate [Touvi:eit] aay. (biol.) foveolat, cu gropiţe. foundation member [~.memb3r] s. membru fondator. fowl [faul] I. s. 1. pasăre; păsări; wild ~ păsări sălbatice, vânat de apă; the ~s of the foundation muslin [~ .nuzlin] s. tifon scrobit (pentru căptuşeli). air păsările cerului; Guinea ~ bibilică, pichere (Nttmida sp.). 2. pasăre domestică, orătanie foundation school [~ sku:l] s. şcoală întreţinută din donaţii. (mai ales găină). 3. carne de pasăre. II. vb. intr. a vâna păsări; aprinde păsări (cu latul). foundation stone [~ stoun] s. piatră fundamentală. fowler ['faubr] s. 1. păsărar; vânător. 2. negustor de păsări. founder1 [rfaundsr] s. fondator, întemeietor, ctitor; creator; ~*s shares părţi sociale fowler's pear ['faulsz pes') s. (bol.) sorb, scoruş-de-munte (Sorbus aucuparia). ale unui membru fondator (la societăţile anonime). fowl house ['faul haus] s. coteţ. founder2 s. (metal.) turnător, topitor. fowling ['faulirj] s. vânătoare de păsări; prinderea păsărilor (cu laţul). founder3 I. vb. A. intr. 1. (despre nave) a se scufunda, a cădea la fund. 2. (despre fowling bag [~ baîg] s. tolbă de vânătoare. construcţii, dealuri etc.) a se dărâma, a se nărui; a se lăsa, a se afunda. 3. a deveni şchiop (din căzătură). 4. (despre cai şi călăreţi) a cădea. B. Ir. 1. a scufunda (un vas). 2. a deşela fowling piece [~ pi:s] s. armă uşoară de vânătoare. fowl pest ['faul pest] s. (vet.) pestă aviară. (im cal). II. s. (vet.) (si foot ~) inflamaţia copitei (la cal). fowl pox [~ poks] s. (vet.) diftero-variolă aviară. founderous [Taundpras] adj. mocirlos, mlăştinos, noroios. fowl run [~ rAn] s. curte pentru păsări; crescătorie de păsări. foundling ['faundlin] s. copil părăsit / de pripas / găsit. fox [foks] I. s. 1. (zool.) vulpe (Caniş vulpes); dog/ he ~ vulpoi; bitch /she ~vulpoaică; foundling hospital [~ rhospitl] s. cămin pentru copiii părăsiţi. arctic ~ vulpe arctică (Vulpes lagopus); red~a) v. ~(1); b) vulpe roşie nord-americană foundress ['faundris, -res] s. fondatoare, ctitorită, întemeietoare. foundry [Taundri] s. 1. turnătorie, topitorie; atelier de turnătorie. 2. (poligr.) turnătorie (Vulpes fulvus); (prov.) when the ~ cannot reach the grapes, he says they are not ripe vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri; to set the ~ to keep the geese a închide de litere. foundryman ['faundrimsen, -man],pi. foundrymen [-men, man] s. turnător, topitor. lupul în stână. 2. (denumire pentru animalele înrudite cu vulpea, de exemplu) şacal (Caniş aureus etc.). 3. (amer. sl.) student în anul întâi. 4. (fig.) vulpe, vulpoi şiret, şmecher; old foundry worker [~ ,W3:kar] s. (metal.) turnător. fount1 [faunt] s. 1. (poetic) izvor, obârşie, sorginte; fântână; ~ of all knowledge izvor ~ vulpe bătrână. 5. (tehn.) pană, splint. 6. (sl.) sabie. II. vb. A. tr. 1. a decolora şi acoperi cu pete roşiatice (o gravură, foi de cărţi, documente etc.). 2. a observa (cu viclenie şi al întregii ştiinţe. 2. rezervor (la lămpi cu gaz sau la stilouri). ascuţime). 3. a înşela, a amăgi, a trage pe sfoară. 4. (sl. scol.) SL şterpeli. B. intr. 1. (despre fount2 [faunt, font] s. (poligr.) garnitură completă de litere, casă / casetă de litere. fountain [Tauntin] s. 1. izvor, sursă; ~ of wisdom izvor al înţelepciunii. 2. fântână, gravuri, hârtie, documente) a se decolora şi a se acoperi cu pete roşietice. 2. (despre vin, puţ; fântână arteziană. 3. v. f o u nt 1 (2). 4. (poligr.) rezervor de cerneală (la maşinile bere) a se înăcri. 3. (sl.) a se îmbăta, a se chcrcheli, a se turti. foxbane ['fsksbein] s. (bot.) aconit, omag, toaie (Aconitum sp.). de tipar). fox bat [~ bst] s. (zool.) câinc-zburător (Pteropus). fountain head [~'hed,'—] s. 1. izvor. 2. (fig.) izvor, obârşie, sorginte, sursă; to go to foxberry [~beri] s. v. b e a r b e r r y . the ~ a merge la sursă. fox brush [~ brAf] s. coadă de vulpe. fountain pen [~ pen] s. toc rezervor, stilou. fox case [~ keis] s. piele sau blană de vulpe. four [fo:r, foar] I. num., adj., pron. patru. II. s. 1. (cifra) patru; on all ~s în patru labe, fox catcher [~ ,kan/3r] s. vânător de vulpi. de-a buşilea; to go on all ~s a merge în patru labe, a merge de-a buşilca; (fig.) on all ~s fox cub [~ kAb] s. pui de vulpe. with întru totul analog / similar cu, întru totul, pe potriva (cu gen.), identic cu; is the fox earth [~ s:0] s. vizuină de vulpe. copy on all ~s with the original? este copia perfect identică cu originalul?; a carriage fox evil [~ ,i:vl] s. (mea'.) alopecie. and ~ o trăsură cu patru cai. 2. (fam.) barcă cu patru locuri; echipă de patru etc. 3. pl. foxfire [~.faiar] s. (amer.) fosforescenţă (a lemnului putrezit etc.). (mii.) formaţie de patru; form ~s! câte patru! 4. pl. (ec.) acţiune cu dobândă de patru la sută. foxglove [~gUv] s. (bot.) 1. degeţel-roşu (Digitalis purpurea). 2. degetar, degetariţă four-ale [fo:r'eil] s. (ist.) bere ieftină. (Digitalis sp.). four-cornered ['fo: 'ko:nsd,'-,--] adj. cu sau în patru colţuri. foxhole [~houl] s. 1. vizuină de vulpe. 2. (amer. mii.) tranşee de puşcaş. 3. (tehn.) gură four-cycle [~,saikl] adj. (telin.) (despre motoare) în patru timpi. de fum. , four-engined [ fo:r'cna'3ind] adj. (av.) cvadrimotor. foxhound [~hound] s. rasa englezească de câine de vânătoare. four-eyes ['for:~aiz[ s. (sl.) ochelarist. fox hunter [~ 'lunt3 r ] s. vânător de vulpi. fox hunting [~ ihAntin] s. vânătoare de vulpi. fourfold [To:fould] I. adj. cvadruplu, împătrit. II. adv. de patru ori, împătrit. four-footed[~'futid,'-,-- ] adjrtu patru picTOare^patruped. foxie ['foksi] s. (misir, fam.) foxterier. four-handed [f3:'ha;ndid, amer. si -ed] adj. 1. cu patru mâini, cvadruman. 2. (despre foxiness [Toksinis] s. 1. şiretenie. 2. culoare roşcată. 3. miros de vulpe. 4. gust acru jocuri) pentru patru persoane. 3. (muz.) pentru patru iriâini. (al vinului, berii).



 fox key



386



up a urzi, a unelti. II. s. 1. construcţie; schelet, osatură, cadru, carcasă, formă. 2. structură, fox key [Toks ki:] s. (tehn.) pană dublă. alcătuire; (fig.) ~of mind stare de spirit, dispoziţie (sufletească). 3. constituţie, structură fox-like [TokslaikJ adj. 1. vulpesc; (ca) de vulpe. 2. (fig.) şiret. fizică; formă, conformaţie, corp. 4. ramă, cadru; ramă de seră. 5. (fig.) cadru, decor, foxship [foksfip] s. (rar) şiretenie, viclenie. împrejurări; mediu, atmosferă. 6. (poligr.) regal, stativ. 7. (constr.) schelet; grindă, capră, fox sleep [Toks sli:p[ s. somn prefăcut; indiferenţă prefăcută. căprior. 8. (tehn.) batiu, corp. 9. (tehn.) carcasă, maşină, ramă. 10. război de ţesut; gherghef. Fox State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maine. 11. (fot.) câmpul imaginii. 12. (auto) şasiu. 13. (fiz.) sistem de coordonate. 14. (mat.) foxtail [—teii] s. 1. coadă de vulpe. 2. (bot.) coada-vulpii (Alopecurus pratensis). reper, sistem de numeraţie. 15. (mar.) coastă. 16. (tel.) cadru, rastru. fox-tailed [~teild] adj. cu o coadă de vulpe. r fox terrier [~ 'terio ] s. (zool.) foxterier. frame aerial [~ isoriol] s. (tel.) (antenă) cadru. . fox trap [~ trap] s. capcană pentru vulpi. framed building [Treimd 'bildirj] s. (constr.) construcţie cu etaje. foxtrot [~trot] s. foxtrot. frame floor ['freim fb: r , floor] s. (mar.) varangă. fox wedge [Toks wed3] s. (mec.) contrapană, pană dublă / de siguranţă. frame house [~ haus] s. (amer.) cabană saw casă demontabilă. foxy [foksi] adj. 1. vulpesc, (ca) de vulpe. 2. şiret, viclean, prefăcut, şmecher. 3. roşcat, frame saw [~ so:] s. gater. roşcovan, cu păr roşcat; ~ hair păr roşcat. 4. (despre gravuri, hârtii, documente) acoperit frame size [~ saiz] s. (tel.) format al imaginii. cu pete roşiatice sau galbene; mucegăit. 5. (despre vin, bere) acrit, oţetit. 6.(austr.) v. frame trestle [~ tresl] s. (constr.) capră de cadre. foxie. frame-up [~\p, 'i'-] s. (amer.) 1. înţelegere tainică; conjuraţie. 2. provocare; înscenare foyer [foiei si proimnţiafranceză] s. (fr.) 1. foaier, salon. 2. (mea'.) focar (ae infecţie). juridică. 3. (fig.) capcană, cursă. Fra [fra:] s. (rel.) fratele (înaintea numelui unui călugăr). framework [Treimwo:k] s. 1. schelet, carcasă, osatură; ramă, cadru, batiu; (av.) wing frab [frab] vb. tr. (si.) a plictisi, a necăji, a supăra. with a wooden ~ aripă cu schelet de lemn; (fig.) ~ of a novei schelet ăl unui roman. fracas [Traka:, amer. Tcikos] s.fr. sfadă gălăgioasă, scandal, tărăboi. 2. (constr.) firmă, antablamcnt. 3. împletitură, zăbrele, grătar. 4. încadrare, înrămare. fraction [TrakJonJ s. 1. fracţie; decimal ~ fracţie zecimală; common / vulgar ~ fracţie 5. structură, cadru; within the ~ of în cadrul (cu gen.); the ~ of the society structura comună / obişnuită. 2. fracţiune, crâmpei, parte, frântură; not by a ~ nici măcar o iotă. societăţii. 3. (chim.) fracţiune / produs al unei distilări. 4. ruptură, frântură. 5. (bis.) frângere a pâinii. framing [Treimirj] s. 1. cadru, chenar; ancadrament. 2. carcasă, schelet. 3. (constr.) fractional [Trakjanal] adj. 1. fractional, partial. 2. (fam.) neînsemnat. 3. (mat.) fracţionar. cofraj (pentru beton). 4. concepţie; elaborare; redactare; organizare; a new ~ of mutual 4. (chim.) fracţionat. relations o nouă elaborare a relaţiilor mutuale. 5. ticluire, provocare, înscenare. fractional card [~ 'ku:d| s. (tel.) terminal pentru circuit cu patru fire; sistem diferenţial. franc [frarjk] s. (fr.) franc (monedă). fractional distillation [~ idisti'lei/an] s. (chim.) distilare fracţionată. franchise [Trant/aiz] s. 1. imunitate, privilegiu; scutire de taxe. 2. cetăţenie, drept civil. fractionally [Trak/snaliJ adv. prin fracţionare. 3. sufragiu, drept de vot; ~ for all sufragiu universal. 4. (amer.) concesiune. 5. azil, loc fractionary [TrakJ>nori, amer. şi Teri] adj. v. f r a c t i o n a l . de refugiu. fractionate [Trak/sneit] vb.(chim)afracţiona. franciscan [fran'siskon] I. adj. franciscan. II. s. (călugăr) franciscan. fractionize [Trak/anaiz] vb. tr. (mat.) a fracţiona. francolin [frzcnkoi/lin, -kol-] s. (omit.) francolin, specie de potârniche (Francolinus fractious [Trak/os] adj. cu un caracter dificil; arţăgos, supărăcios, iritabil, irascibil, francolinus). ciufut. Francomania [frankou'meinio] s. galomanie. fractiously [-li] adv. arţăgos etc. (v. f r a c t i o u s). Franconian [frarj'kounjon,-nion-] s. (ist.) f r a n c o n . fractiousness [-nis] s. arţag; iritabilitate. francophile [Trarjkoufail, -fii] adj, s. francofil. fractocurnulus [ifraktou'kju:iujubs] s. pi. invar, (meteor.) fractocuraulus. francophobe [TrankonfoubJ adj., s., frăncofob. fractostratus [ifraktou'streitos] s. pl. invar, (meteor.) fractostratus. francophobia [ifrarjkou'foubio] s. francofobie. fracture [TraktJV] I. s. 1. (med.) fractură. 2. (fon.) despicare / frângere a unei vocale frangibility [ifrand3i'biliti, -d3o'b-, -loti] s. caracter fărâmicios, fragilitate. prin diftongare. 3. crăpătură, plesnitură, spărtură, fisură. 4. (fiz., meteor.) refracţie. II. vb. frangible [Trand3ibl, -d3»bl] adj. fărâmicios, fragil, casant. A. tr. 1. a fractura; a rupe, a crăpa, a sparge. 2. (fon.) a diftonga (o vocală). B. intr. a se fractura; a se rupe, a se crăpa; a se sparge. frangula [Trarjgjulo] s. (farm.) preparat medicinal din crusin (Rliamnus frangula). Frank1 [frarjk] s. 1. (ist.) franc.'2. (în Levant) franc, european. fraenurn [Tri:nom],pl. fraena [fri:no] s. (anat.) fr(a)enum, frână. frank 2 1. adj. sincer, deschis, franc; candid. II. vb. tr. a franca. fragile [Travail, rar -d3il] adj. 1. fragil; fărâmicios. 2. (fig.) gingaş, plăpând, şubred, slab. Frankenstein [Trarjkonstain] s.(fig.) persoană care se ruinează prin propriile sale acţiuni. fragileness [-nisj s. v. f r a g i l i t y . Frankfortcr [Tranfo:tor, -fo:tor] s. locuitor din Frankfurt. fragile willow [Travail 'wilou] s. (bot.) răchită, salcie-fragedă (Salixfragilis). frankfurter [Trarjfo:tor] s. (mai ales amer.) frankfurter, cârnat de Frankfurt, specialitate fragility [fro'd3iliti, fra'd3-] s. 1. fragilitate, friabilitate. 2. (fig.) gingăşie, şubrezenie, de cârnat de porc. slăbiciune. 3. (metal.) frangibilitate. frank-hearted [frarjk'hu:tid] adj. cu inima deschisă, franc. fragment ['fragment] s. 1. frântură, crâmpei, fărâmitură, părticică; bucată, halcă, frank-heartedness [~'ha:tidnis] s. francheţe. ciosvârtă. 2. fragment, bucată, pasaj. frankincense [Trarjkinisens] s. tămâie. fragmentai [Trag'mentl] adj. v. f r a g m e n t a r y . Frankish ['frainkij'l adj. (ist.) franc. fragmentariness [Tragmontarinis, frag'montorinis] s. caracter fragmentar. franklin [Trarjklin] s. (ist.) răzeş, mic proprietar funciar liber. fragmentary [Tragmontori, frag'mentori, amer. si -eri] aay. 1. fragmentar, îmbucătăţit, frankly [Trarjkli] adv. franc, sincer, deschis, pe faţă. parţial. 2. (geol.) detritic, elastic. frankness [Trarjknis] s. francheţe, sinceritate. fragmentary rock [~ rok] s. (geol.) conglomerat. frantic [Trantik] adj. frenetic, violent, turbat, înnebunit; she was ~ with grief era fragmentation [Tragmeritei/sn, -men-] s. fragmentare, îmbucătăţire, rupere în bucăţi. înnebunită de durere; ~ joy bucurie delirantă. fragmentation bomb [fragmen'tei/an bom] s. (mil.) bombă brizantă. frantically [-oii] aaV. frenetic, cu frenezie. fragmented [Tragmontid, amer. si -ed] aay. fragmentat, îmbucătăţit. frantic-mad ['freentik'maxl] adj. (înv.) nebun de legat. fragmentize [Tragmontaiz] vb. tr. a fragmenta. franticness [Trantiknis] s. frenezie; turbare, nebunie. fragrance [Treigrens] s. aromă, parfum, mireasmă. frap [fra;p] vb. tr. (mar.) a lega. fragrant [Treigrant] adj. aromat, parfumat, înmiresmat, plăcut mirositor. frapping [Trapirj] s. (mar.) parârnă de reţinere. fragrantness [-nis] s. v. f r a g r a n c e . fraternal [fro'toinal] adj. frăţesc. fraid hole [Treid houl] s. (amer., fam.) 1. adăpost subteran împotriva uraganelor. fraternally [-H] aaV. frăţeşte, ca un frate. 2. ascunzătoare. fraternity [fra'torniti] s. 1. frăţie, fraternitate. 2. (amer.) organizaţie studenţească (adesea fraidy cat [Tridi'kîet] s. (amer. fam.) fricos, laş. secreta). 3. confrerie. frail1 [freil] I. adj. 1. fragil, casant. 2. fragil, şubred. 3. gingaş, debil, slăbuţ, bolnăvicios. fraternization [.fratonai'zei/sn, -to:n-, -ni'z-] s. fraternizare. 4. trecător, pieritor, efemer; "happiness fericire trecătoare. 5. slab, nestatornic, şovăitor, fraternize [Trate(:)naiz] vb. intr. a fraterniza. uşuratic; ~ woman femeie uşuratică. II. s. (amer. pop.) femeie, muiere. frail2 s. 1. (bot.) trestie. 2. coş, paner (împletit din trestie, pentru ambalarea smochinelor, fratricidal [freitri'saidl, Trat-] adj. fratricid. fratricide [Treitrisaid, 'fraet-] s. fratricid (crima sau criminalul). stafidelor etc.). fraud [fro:d] s. 1. înşelătorie, escrocherie. 2. lucru amăgitor, înşelăciune, doi. 3. escroc, frailness [-nis] s.v. f r a i l t y . frailty [-ti] s. 1. fragilitate. 2. debilitate. 3. slăbiciune, uşurătate. 4. pas greşit; păcat. impostor, şarlatan. r fraud order [~ 'odo J s. (amer.) ordin emis de Ministerul Poştelor de a refuza primirea fraise [freizj s. (tehn.) freză. frame [freim] I. vb. tr. 1. a zidi, a construi, a clădi. 2. a crea, a făuri, a elabora, a alcătui, şi livrarea corespondentei din partea unei firme care se ocupă cu afaceri veroase. fraudulence [Troidjulons] s. caracter necinstit, lipsă de cinste; escrocherie. a compune, a redacta; a proiecta, a plănui; a forma. 3. a născoci, a zămisli, a închipui; fraudulency [-i] s. v. f r a u d u l e n c e . a ticlui. 4. (constr.) a construi din bucăţi, a nitui (în construcţii metalice); a uni, a lega fraudulent ['froidjulont] adj. necinstit; fraudulos. (in construcţii de lemn). 5. (to) a adapta, a potrivi (la). 6. a desfăşura. 7. a înrăma, a încadra. fraught [fro:t] adj. ~ with a) (lit.) plin de, bogat în; remarks ~with malice observaţii 8. a articula, a pronunţa (cuvinte); (gram.) to ~ a sentence a forma o propoziţie; to ~ a question a formula o întrebare. 9. a făgădui, a promite. 10. (amer. si.) a întinde o cursă pline de răutate; the situation is ~ with danger situaţia e foarte primejdioasă; b) (înv.) (cuiva), a înscena (cuiva) o acuzare falsă. 11. a sprijini. 12. to ~ into a exprima prin, încărcat cu; ship ~ with goods corabie încărcată cu mărfuri. a înveşmânta în; to ~ one's thoughts into words a-şi îmbrăca gândurile în cuvinte; to ~ fraxinella [ifrasxi'nelo] s. (bot.) frăsinel (Dictamnus albuş).



 387



freight outwards



free list [- 'list] s. 1. listă de mărfuri nesupuse taxelor vamale. 2. listă de persoane fray1 [frei] I. s. 1. teamă, groază. 2. ceartă, sfadă; încăierare, bătaie; eager for the ~ gata de bătaie. 3. (Ut.) luptă; always ready for the ~oricând gata de luptă. II. vb. A. tr. care se bucură de anumite privilegii. free liver [~ 'livar] s. (fam.) băiat de viaţă. a speria, a înspăimânta. B. intr. a se certa, a se bate. free love [~ rUv] s. amor liber. fray2 I. vb. A. tr. 1. (despre un cerb) a-şi freca (coarnele). 2. a uza, a destrăma (o free lunch [~ 'Ant/j s. (amer.) masă gratuită (în restaurante, pentru a câştiga clienţi). ţesătură); a roade (hainele); (fam.) it ~s my nerves mă calcă pe nervi. B. intr. a se uza, freely ['fri:li] adv. 1. liber, neconstrâns, neîncătuşat, de bunăvoie. 2. îmbelşugat, a se destrăma. II. ş. uzură, destrămare, roadere, dezlânare. abundent. 3. familiar, cu familiaritate. 4. spontan, de la sine. 5. gratuit. 6. darnic, mărinimos, frazil (ice) [Treizil (ais), fra'zi:! (~)] s. (geol., hidr.) gheaţă interioară. frazzle [Tra?zl] (fam., mai ales amer.) I. vb. A. tr. 1. a roade, a uza (haine etc.). 2. (şi cu generozitate. to ~out) a slei. B. intr. (despre liaine etc.) a se rupe, a se face ferfeniţă. II. s. 1. deteriorare, freeman [Tri:man], pi. freemen [-man] s. 1. om liber. 2. cetăţean de onoare (al unui oraş). 3. cetăţean cu drept de vot. uzură (a hainelor). 2. capăt ros / tocit; (fam.) to beat to a ~ a bate măr. Freemason [~imcisn] s. francmason. frazzled out ['fraezld 'aut] adj. istovit, frânt, rupt de oboseală. Freemasonic [~ma'sanik] adj. francmasonic. freak [fri:k] I. s. 1. capriciu, moft, toană. 2. aventură; ispravă; farsă; ştrengărie. freemasonry [~meisnri] ş, francmasonerie. 3. curiozitate, bizarerie; monstruozitate, diformitate; (~ of nature) monstru, pocitanie. free-minded [~'maindid] adj. nepăsător, fără griji. 4. desfăşurare anormală (a unui proces firesc). 5. (radio) întrerupere bruscăşau restabilire free-mindedness [~'maindidnis] s. nepăsare, lipsă de griji. a unei radiorecepţii. 6. (fiz. etc.) frecvenţă. 7. pata; dungă colorată. 8. (aţr.) fantezist; de free name ['fri: 'neim] s. (chim.) denumire uzuală / curentă (a produselor chimice). construcţie fantezistă. 9. tip excentric, trăsnit. II. vb. tr. 1. a împestriţa, a bălţa; a varga, free pardon [~ ipadn] s. amnistie; graţiere. a dunga. 2. a varia. free pas [~ pa:s] s. 1. (teatru etc.) bilet de favoare. 2. permis (pe căile ferate). freak car [~ ku:r] s. (auto) maşină de construcţie fantezistă. free period [~ 'piariad] s. (scol.) fereastră (în programul unui cadru didactic). freaked [Tri:kt] adj. pestriţ, tărcat, vărgat, dungat. free play [~ piei] s. (telm.) cursă moartă, joc. freakish [Tri:ki/] adj. 1. capricios, cu toane, cu nazuri. 2. ciudat, bizar, straniu. free school [~ 'sku:l] s. şcoală gratuită (de stat). freakishly [-li] adv. 1. capricios. 2. ciudat, bizar. free scope [~ skoup] s. (jig.) mână liberă. freakîshness [-nis] s. 1. caracter bizar / ciudat. 2. caracter capricios. freesia ['fri:zja, -3a] s. (hart.) frezie (Freesia). freckle [frekl] I. ş. pistrui. II. vb. tr., intr. a (se) acoperi de pistrui. free-spoken [~'spouk3n, '-■--] adj. care îşi spune părerile fără înconjur, slobod la gură; freckled [-d] adj. pistruiat. free [fri:] I. adj. 1. liber, slobod; voluntar, nesilit, neforţat, neconstrâns; ~agency voinţă direct. free-spokenness [~'spouk3nnis] s. vorbire deschisă / fără ocol / nestânjenită. liberă / neîncătuşată; to have a ~ hand a avea mână liberă; to give a ~ hand a da mână Free State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maryland. libra; he is ~ to do it e liber s-o facă. 2. în libertate; to make / set ~ a libera, a elibera, free thinker [~ 'Oirjka1"] s. liber-cugetător; raţionalist. a pune în libertate. 3. independent, neatârnat; ~ state stat independent. 4. neocupat; is [~'6inkin] s. gândire liberă. free-thinking this table ~? e liberă această masă? 5. plin de bunăvoinţă, graţios; spontan. 6. liber la free trade [~ 'treid] s. 1. comerţ liber, liber schimb. 2. (ist.) contrabandă. vorbă, nereţinut; familiar, îndrăzneţ; to make ~ with a-şi îngădui libertăţi cu; ~ speech free trader [~ 'treida1"] s. 1. adept al comerţului liber, liber-schimbist, anti-protection ist. exprimare liberă; (si.) ~ of his patter limbut, vorbăreţ. 7. darnic, mărinimos, generos, 2. (ist.) contrabandist. liberal; larg; to be ~ with one's money a fi darnic cu banii săi, a fi mână largă / spartă; free transmission [~ trains'mi/sn] s. (tehn.) transmisie cu cuplaj de mers liber. to make ~ use of a se folosi din plin de. 8. liber, deschis, accesibil; (mar.) ~ port port free vote ['fri: 'vout] s. (pari.) vot liber (neimpus de partid). liber. 9. liber, gratuit, fără plată; admission ~intrare liberă. 10. liber, desfăcut, desprins, free weir [~ Via1"] s. (chim.) deversor liber. descătuşat, nefixat, neataşat; neîntărit; ~ balloon balon liber; ~ wheel roată liberă. 11. liber, free wheeler [~ 7rwi:lar, -hw-] s. (amer., fam.) persoană care nu se sinchiseşte de opinia neîmpiedicat, neobstruat; ~ motion of a piece joc (mecanic) al unei piese. 12. ~ (of) liber altora, neconformist. (de), scutit (de); ~of charge gratuit; ~ of debt fără datorii, neîndatorat; ~ of duty scutit free-wheeling [~hwi:lin] adf (amer.) liber de prejudecăţi, nonconformist; a ~conduct de taxe vamale; (com.) ~ on board (f.o.b.) franco la bord, plătit şi încărcat pe vapor. purtare neconform istă. 13. ~ from/of lipsit / scutit/ liber de, fără; a day ~ from wind o zi fără vânt; ~from free will [~: 'wil,'--, -'-] s. liberă voinţă, liber arbitru; of one's ~de bună voie, benevol. pain fără dureri, fără suferinţă; they're not ~of it yet nu au scăpat încă de asta. 14. (chim.) freezable ['fri:zabl] adf congelabil. necombinat, liber. ♦ to be ~ of a city a avea drept de cetăţenie; to be ~ of smb.'s house freezant [Tri:zant] s. (chim.) (mediu sa» agent) congelant. a avea acces în casa cuiva. II. adv. 1. liber, nestânjenit. 2. gratuit, fără plată; the zoo is freeze [fri:z],past froze [frouz],part. trec. frozen [Trouzn] vb. A. intr. 1. a îngheţa; open ~ intrarea în grădina zoologică este gratuită. III. vb. A. tr. 1. (from, of) a (e)libera a degera; a se congela; to ~ to death a muri de frig; (impers.) it ~se ger, îngheaţă. 2. (jig.) (de, din); a dezrobi, a pune în libertate; a emancipa. 2. (from, of) a libera, a degaja, a îngheţa, a înţepeni, a paraliza (de frică), a se înfricoşa, a se înspăimânta; the smile a descurca (de). 3. (mar.) a curăţa (o pompă). 4. (si.) a curăţa, a jefui, a prăda. B. intr. froze on his lips surâsul îi îngheţa pe buze. 3. (amer. sl.) to ~ (on) to a se ţine cu nădejde (sl.) a-şi lua / îngădui libertăţi. de; a se lipi de. B. tr. 1. a îngheţa, a congela. 2. (amer.) a stabili în mod definitiv; free-and-easiness [~and'i:zinis] s. dezinvoltură, lipsă de ceremonie. a standardiza (construcţii, planuri etc.). 3. (amer.) a dori cu înfocare, a râvni la. 4. to be free-and-easy [—'i:zi] I. adj. 1. dezinvolt, în largul său. 2. fără etichetă, neconvenţional. frozen in a fi prins de gheţuri; to ~ over a îngheţa, a se acoperi cu gheaţă; (sl.) to ~ out II. s. (fam.) întrunire fără etichetă, serată amicală (unde căutatul, fitmatul şi băutul sunt a) a se descotorosi de (un concurent, rival); a face (pe cineva) să plece, ca urmare a unei permise); concert (unde fumatul e permis). atitudini glaciale, b) a separa prin congelare. free association [~ asisousi'ci/an] s. (psih.) asociaţie liberă. freeze-out ['fri:z'aut] s. (amer.) pocher de familie. freebie [Tri:bi:] s. (amer. fam.) gratuitate, lucru căpătat pe daiboj. freezer ['fri:zar] s. 1. maşină pentru făcut îngheţată. 2. (austr.Jam.) crescător de animale; freeboard [~ba:d, -boad] s. (mar.) bord liber; înălţime de gardă. persoană care se ocupă cu vinderea cărnii congelate la export. 3. (fam.) zi friguroasă. freeboot [~bu:tj vb. intr. (mar.) a fi pirat, a se îndeletnici cu pirateria. 4. (jig.) răceală, rezervă. 5. frigorifer, agregat frigorific, instalaţie de congelare (de uz freebooter [~bu:tar] s. (mar.) pirat, corsar. industrial sau casnic). free-born [~'ba:n,'—] adj. (mai ales jur.) născut liber. freeze-up [Tri:z'Ap] s. 1. (auto) îngheţare (a radiatorului). 2. (perioadă de) îngheţare. Free Church [~ t/a:tfl s. 1. biserică nonconforniistă; biserică separată de stat. 2. (pi.) freezing ['fri:zirj] I. adj. 1. de gheaţă, glacial. 2. care îngheaţă / congelează. II. s. biserici ale sectanţilor (în Anglia). îngheţare, congelare. freedrnan [Tridnia3n,-man],pl. freedmen [-man,-men] s.(ist.) sclav eliberat, libert. freezing constant [~ -kanstant] s. (chim.) constantă crioscopică. freedom [Tri:dam] s. 1. libertate, neatârnare, independenţă; ~ of speech libertate de freezing mixture [~ iiuikstJV] s. (chim.) amestec frigorigen; amestec refrigerent. exprimare; ~ of the press libertatea presei; ~ of association libertate de asociere; ~ of freezing plant [~ plo:nt] s. instalaţie de congelare / refrigerare. the will libertate de voinţă. 2. libertate de acţiune. 3. (fam.) familiaritate, lipsă de freezing point [~ paint] s. (fiz.) temperatură / punct de îngheţare, punct de congelare. convenţionalism; to take / to use ~ with a-şi lua / a-şi permite libertăţi cu. 4. cetăţenie freezing works [Tri:zirj wa:ks] s. pi. (folosit ca sg.) (austr.) abator. de onoare; he was given the ~ of the city i s-a acordat cetăţenia de onoare a oraşului. freight [freit] I. s. 1. (corn., mar.) fraht, navlu; scrisoare de trăsură; încărcătură (a unui free energy [fri: -enad3i] ş. (fiz.) energie libera. vas); preţ de închiriere (a unui vas); to take a ship to ~ a încărca un vas (pentru transjxrt). free fight [~ 'fait] s. încăierare generală. 2. transport (de mărfuri) pe apă; (amer.) transport pe uscat; terms of ~ condiţii de transport. free fit ['fri: Tit] s. (/e/m.) ajustaj cu joc. 3. (şi ~train) (amer.) tren de marfa, mărfar. II. vb. tr. 1. (com., mar.) a încărca (un vas); free-for-all [~ far^l] (amer.) I. adj. liber, accesibil pentru toţi. II. s. încăierare generală. to ~ (out) a ship a da un vas la încărcat. 2. (com., mar.) a navlosi / a afreta / a închiria free hand [~ 'hasnd] s. 1. mână liberă, libertate de acţiune. 2. desen făcut de mână. (un vas). 3. a transporta (mărfuri) pe apă sau (amer.) pe uscat. free-handed [~'haendid] adf generos, darnic, cu mână largă. freightage [Treitid3] s. 1. (corn., mar.) încărcare a unui vas. 2. (corn., mar.) navlosire, free-hearted ['fri: 'ho:tid] adj. 1. spontan, sincer. 2. mărinimos. afretarc, închiriere a unui vas. 3. transport (de mărfuri) pe apă sau (amer.) pe uscat. freehold [should] s. 1. proprietate funciară liberă. 2. (ist.) alodiu. freight car ['freit ka: r ] s. (amer. ferov.) vagon de marfă. freeholder rfri:/iouldar] s. 1. proprietar independent. 2. (ist.) proprietar al unei feude freight depot [~ .dipou] s. (amer. ferov.) staţie / gară de mărfuri. libere; (aprox.) răzeş, moşnean. freight engine [~ iend3in] s. (amer. ferov.) locomotivă a unui tren de marfă. free imports ['fri: 'impa:ts] s. pi. mărfuri libere la import. freighter [Trcitar] s. 1. (mar.) persoană care închiriază un vas de transport; proprietarul 1free labour ['fri: 'leita ] s. 1. (ist.) munca oamenilor liberi (care nu sunt sclavi). 2. munca unui vas de transport, armator; antreprenor de transporturi. 2. (mar.) vas de transport, cargobot; cargou; light ~ mic cargobot. 3. (amer.) vagon de marfa. 4. (amer.) hamal de celor neînscrişi în sindicate. free lance [~ 'la;ns, '--] s. 1. (ist.) mercenar medieval. 2. politician fără partid. port. freight outwards ['freit 'autwadz] s. (com.) încărcătură / transport pentru străinătate. 3. colaborator extern (la un ziar). 4. (sl.) târla, prostituată.



 freight ton



freight ton [~ tAn] s. (mar.) tonă de navlu (40 picioare cubice). freight tonnage ['freit ,tAnid3] s. (mar.) tonajul navlului. freight train [~ trein] s. (amer.ferov.) tren de marfă, mărfar. fremd [fremd, freimd] adj. (înv.) străin. French [frent/] I. adj. francez, franţuzesc; to take ~leave a o şterge englezeşte;—master profesor de (limba) franceză; to assist in the ~sense a asista, a fi de faţă {fără a lua parte efectivă la ceva). II. s. 1. (limba) franceză. 2. the ~(pl.) francezii, poporul francez. French beans [~ 'bi:nz] s. (bot.) fasole verde. French blue [~ 'blu:] s. azur, ultramarin. French brandy [~ 'brasndi] s. coniac. French bread [~ 'bred[ s. pâine albă, franzelă, jimblă. French Canadian [Trent/ ka'neidjan, -ion] s. 1. canadian francofon. 2. (lingv.) franceza canadiană. French chalk [~ 't/o:k] s. talc, steatită; cretă de croitor. French curve [~ 'ka:v] s. (tehn.) florar. French disease [~ di'si:z] s. (med.) sifilis. French door [~ 'do;r] s. uşă cu canaturi din sticlă. French fries [~ 'fraiz] s. pl. (amer.) cartofi prăjiţi. French horn [~ 'ha:n] s. (muz.) corn de armonie. Frenchification [■frent/ifi'kei/sn] s. (fam.) franţuzire. Frenchify ['frent/ifai] vb. A. tr. a franţuzi. B. inir. a se franţuzi. Frenchism [Trent/izsm] s. franţuzism. Frenchless [Trent/lis] adj. care nu cunoaşte franceza. French letter [Trent/ .lets1"] s. (sl.) prezervativ. Frenchman [-man],pl. Frenchmen [-man] s. 1. francez. 2. (mar.) vas francez. 3. (tehn.) cheie franceză. French master [~.ma:ster] s. profesor de franceză. French nail [~ 'neil] s. cui de sârmă. Frenchness [Trent/nis] s. caracter francez. French polish [Trent/ 'poli/] s. lac pentru lustruit, şerlac. French red [~ 'red] s. carmin. French roll [~ 'roul] s. chiflă sau com cu lapte. French roof [~ Tru:f] s. acoperiş mansardat cu pantă lină. French rose [~ Youz] s. (bot.) răsură, trandafir de câmp (Rosa gallica). French rouge [~'ru:3] s. v. F r e n c h r e d . French tamarisk [~ 'tamarisk] s. (bot.) cătină (Tamarix gallica). French tile [~ 'tail] s. ţiglă de Marsilia. French willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie-amigdalină (Salix amigdatina). French window [~ 'windou] s. fereastră-uşă. Frenchwoman [~.wuman],pl. Frenchwomen [~iwimin] s. franţuzoaică, franceză. Frenchy [Trent/i] (fam.) I. adj. 1. franţuzesc. 2. franţuzit. II. s. 1. (glumeţ sau peior.) franţuz. 2. (canad. glumeţ) canadian francofon. frenetic(al) [fri'netik(şl)] adj.v. f r e n z i e d . frenetically [fri'netiksli] adv. frenetic, nebuneşte, (ca un) disperat. frenzical [Trenziksl] adj. (rar) v. f r e n z i e d . frenzied [Trenzid] adj. frenetic, nebun, delirant; ~ efforts eforturi disperate, sforţări uriaşe. frenzy [Trenzi] I. s. frenezie, delir, nebunie; (fig.) poetical ~ delir poetic; to be seized with ~ a fi cuprins de delir. II. vb. tr. a înnebuni, a înfuria (pe cineva). III. adj. (înv.) v. frenzied. frequence [Tri:kwans] s. v. f r e q u c n c y. frequency [-i] s. 1. frecvenţă; repetiţie; ~ of the pulse frecvenţa pulsului. 2. (fiz.) frecvenţă; high ~ current curent de înaltă frecvenţă. frequency analysis [~ a'nadasis] s. (tel.) analiză a frecvenţei. frequency band [~ bffind] s. (tel.) diapazon; bandă de frecvenţe. frequency changer [~ rt/eind3ar] s. (electr.) schimbător / transformator de frecvenţă. frequency meter [~ ■mi:tar] s. (electr.) frecventmetru. frequent I. [Triikwant] adj. frecvent, des; asiduu; obişnuit; numeros, abundent; (despre puls) rapid, repede; (despre vizitatori) familiar; (despre clienţi) obişnuit; ~ attendance on smb. asiduitate pe lângă cineva; to be of ~ occurrence a se întâmpla (în mod) frecvent, a se repeta des. II. [fri(:)'kwent] vb.tr. a frecventa; to ~the theatre a frecventa teatrul. frequentation [ifriikwen'tei/sn] s. frecventare. frequentative [fri(:)'kwentativ] (gram.) I. adj. iterativ. II. s. verb iterativ. frequented [fri(:)'kwentid] adj. frecventat; a much ~ road un drum foarte frecventat. frequenter [fri(:)'kwentar] s. vizitator obişnuit / nelipsit. frequently [Tri:kwantli] adv. des, adesea, frecvent. frequentness [Trirkwantnis] s. caracter frecvent; frecvenţă. frescade [fres'keid, -ka:d] s. (rar) alee umbroasă, loc răcoros; loc umbros. fresco [Treskou], pl. frescos [-z] sau frescoes [-z] I. s. (arte) 1. frescă. 2. pictură în frescă. II. vb. tr. a picta în frescă. fresco painting [~ipeintin] s. v. f r e s c o (1,2). fresh [fre/] I. adj. 1. proaspăt, nestricat, nealterat; (fig.) still ~ in one's memory încă proaspăt în amintirea cuiva. 2. (fig., despre înfăţişare, aspect) proaspăt, tineresc, fraged, gingaş; sănătos; înfloritor, în floare; vioi, vesel (bine) dispus; (fam.) as ~ as a daisy / as a paint proaspăt, înfloritor (ca un trandafir). 3. (despre unt, carne, peşte) proaspăt, neconservat; ~ butter unt proaspăt. 4. (despre aer, vânt, apă de izvor, de fântâna) proaspăt, răcoros, înviorător; ~ arrival a) (despre un articol de magazin etc.) ultimă noutate; b) nou-venit. 5. proaspăt, nou sosit. 6. proaspăt, nou, recent, de curând; ~paint zugrăveală proaspătă (incomplet uscată). 7. alt, nou; to light a ~cigarette a-şi mai aprinde o ţigară; a ~ misfortune o nouă nenorocire. 8. nou, tânăr. 9. (despre ape curgătoare) nesărat, dulce.



388



10. (fig., despre ştiri, vesti etc.) proaspăt, nou, de ultimă oră; ~ news noutăţi, ultimele ştiri; no ~ news nimic nou. 11. proaspăt, odihnit, în putere; ~ troops trupe proaspete / odihnite. 12. nepriceput, lipsit de experienţă, ageamiu; ~hand novice, ageamiu. 13. (amer. sl.) obraznic, neobrăzat, impertinent; îngâmfat, încrezut, prezumţios. 14. (sl.) afumat, cherchelit, cu chef. 15. (scot.) treaz; în stare de veghe. II. adv. recent, de curând, nu de mult, abia, numai bine, tocmai; direct, proaspăt; ~from school direct de pe băncile şcolii. III. s. 1. răcoare. 2. puhoi, viitură. 3. (înv.) pârâu, gârlă, izvor. 4. pl. (amer.) amestec de apă curgătoare şi apă de mare la gura fluviilor. fresh breeze [~ 'bri:z] s. vânt tăricel, briză rece (5 grade Beaufort, 19—24 mile pe oră). fresh-caught [~'ko;t] adj. (despre peste etc.) prins de curând. fresh-coloured [~'kAlad] adj. (despre obraz) cu tenul fraged. fresh comer [~ 'kAmar] s. nou-venit. fresh-complexioned [~kam'plek/and] adj. v. f r e s h - c o l o u r e d . freshen [Tre/nJ vb. A. tr. 1. (si to ~up) a răcori, a împrospăta (aerul, un tablou, memoria etc.) 2. a desăra (carnea, peştele etc.). 3. (metal.) a rafina, a dezoxida (metalele). 4. (med.) a aviva (a curăţa o rană, înlăturând ţesuturile morbide prin exereză chirurgicală). 5. (mar.) a schimba, a înlocui (o parămă etc.). B. intr. 1. a se deschide, a înflori, a da (în) floare; a îmboboci. 2. a se desăra. 3. (mar., despre vânt) a se întări. 4. (despre vreme, temperatură) a se răci, a se răcori. 5. (fam.) to ~ up a te înviora (prin spălat), a te împrospăta. freshener [-s'\ s. ceva care împrospătează / înviorează. fresher [Tre/ar] s. (sl.) boboc (student în anul întâi). freshet [Tre/it, amer. şi -et] s. 1. puhoi (adunat în urma ploilor sau a topirii zăpezilor). 2. curent de apă dulce în mare (la gura fluviilor). 3. (înv.) pârâu. fresh gale ['fre/ 'geil] s. vânt puternic (S grade Beaufort, 39^46 mile pe oră). freshly [Tre/li] adv. 1. (în cuvinte compuse cu participii trecute) proaspăt, de curând; ~ gathered proaspăt cules. 2. cu vioiciune, cu putere. freshly-painted [~'peintid] adj. proaspăt zugrăvit. freshman ['frc/man],pl. freshmen [-man] s. 1. boboc, student în anul întâi (în colegii şi universităţi). 2. elev Di clasa întâi. freshmanship [-/ip] s. noviciat. freshness [Tre/nis] s. 1. prospeţime; noutate. 2. lipsă de experienţă; noviciat. freshwater [Tre/iwo:tar] adj. 1. de apă dulce, de râu, de gârlă. 2. (fig.) neexperimentat; ageamiu. 3. (amer. fam.) mic, neînsemnat, puţin cunoscut, obscur. freshwater sailor [~iseilar] s. marinar de apă dulce. freshwater-town [~taun] s. (amer. fam.) orăşel de provincie. fret1 [fret] I. vb. A. Ir. 1. a mânca, a roade, a săpa, a toci («n teren, un ţărm etc.); a jupui; (fam.) to ~ the / one's gizzard a se nelinişti, a se tulbura, a se agita; a se chinui. 2. (fig.) a roade, a necăji, a hărţui, a chinui. 3. a destrăma (în diferite sensuri). 4. a sculpta, a cizela, a dăltui. 5. (with) a încrusta (cu). 6. a lucra în relief/ în zarfuri (vase, argintărie etc.). 7. a brăzda; ~ed with fire brăzdat de flăcări. 8. a jigni, a ofensa; a răni, a lovi (în amorul propriu). B. intr. 1. a se roade, a se toci. 2. a se destrăma (în diferite sensuri). 3. (fig.) a se irita, a se aprinde (de mânie); to ~ and fume a se face foc şi pară. 4. a se supăra, a se necăji, a se mâhni, a se întrista; a se tulbura, a se nelinişti; a se chinui, a se tortura; a se agita, a se frământa; you have nothing to ~ about n-ai de ce să te nelinişteşti. 5. a-şi da multă osteneală, a se căzni. 6. (despre apă) a se încreţi, a face unde. 7. (despre bere) a fermenta. 8. to ~ away a se distruge, a se fărâma (prin coroziune sau roadere), a se uza (prinfrecare). II. s. 1. frecare, roadere, tocire, uzare; destrămare. 2. fermentare, fermentaţie (a băuturilor). 3. lucru în relief (la vase, argintărie etc.). 4. (fig.) iritare, frământare, nelinişte; mişcare, agitaţie, tulburare, revoltă, răscoală. 5. supărare, necaz, neplăcere; mânie, urgie; to be on / upon the ~a) (despre băuturi) a fi falsificat /denaturat / botezat; b) a se chinui, a se munci, a se frământa. fret 2 1. s. (arhit.) ornament în unghiuri drepte. II. vb. tr. a orna(menta) (un plafon etc.). fret3 s. (muz.) fiecare din bucăţile din fildeş încrustate pe gâtul chitarei sau mandolinei (care înlesnesc găsirea tonurilor şi a semitonurilor). fretful ['fretful] adj. 1. iritabil, irascibil, susceptibil; iritat, zgândărit, întărâtat; prost dispus, cu toane; capricios, îmbufnat, morocănos, ursuz; (despre copiii mici) plângăreţ. 2. (despre lucruri) enervant, supărător. fretfully ['fretfuli, -fali] adv. 1. cu iritare, iritat; ursuz: 2. (despre vânt) în rafale. fretfulness [Tretfulnis] s. 1. proastă dispoziţie, irascibilitate. 2. iritare, supărare; toane. fret saw [Tret so:] s. ferăstrău de traforaj; ferăstrău-coadă de şoarece. fret sawing [~ isa:in] s. traforare. fretter [Tretar] s. cineva sau ceva care roade etc. (v. f r e t 1 1 , A). fretty [Treti] adj. 1. supărat, abătut, necăjit. 2. (fam.) aprins, încins. fretwork ['fretwork] s. 1. (arhit.) ornament în unghiuri drepte. 2. traforaj. Freudian [Traidian, -ian] adj. freudian. Freudianism [-izam, -ian-] s. freudism. Freudism [Traidizam] s. v. F r e u d i a n i s m. friability [.fraia'biliti, -laţi] s. friabilitate; fragilitate; gingăşie. friable [Traiabl] adj. friabil, (s)fărâmicios; fragil, gingaş. friableness [-nis] s. v. f r i a b i 1 i t y. friar [Traiar] s. 1. (ist.) călugăr, monah (mai ales aparţinând unuia dintre cele patru ordine cerşetoare); ~ Austin (călugăr) augustin; black ~ (călugăr) dominican; grey ~ (călugăr) franciscan; white ~ (călugăr) carmelit; (prov.) it is not the cowl that makes the ~ haina nu face pe om. 2. (poligr.) albitură (în pagina tipărită). friar's balsam [Traiaz .bo(:)sam] s. (farm.) balsam de benzoe. friar's cap [~ kasp] s. (bot.) omag, toaie, mărul-lupului (Aconitum sp.). friary [Traiarij s. mănăstire sa» schit de călugări. fribble [Tribl] I. adj. 1. (despre lucruri) fără valoare. 2. (despre persoane) neserios, uşuratic. II. s. 1. lucru fără valoare; trivialitate; superficialitate. 2. pierde-vară, bate-poduri.



 389



3. flecar, palavragiu. HI. vb. A. intr. 1. a se ocupa cu nimicuri / fleacuri, a tândăli. 2. a trăncăni, a flecari, a înşira verzi şi uscate. 3. (mv.) a se clătina. B. tr. (mai ales to ~ away / out) a) a-şi pierde (timpul); b) a nu da importanţă (c» dat.), a desconsidera. fribbler [-9r] s. v. f r i b b 1 e (II, 2,3). fribby [Tribi] adj. (austr.) (despre lâna) scurtată, cu firul scurt. fricassee [ifriks'si:,'—] I. s. tocană. II. vb. tr. a face tocană din. frication [fri'kci/n] s. (rar) frecare. fricative [Trikativ] (fon.) I. s. (consoană) fricativă. II. adj. fricativ. friction [Trik/an] s. 1. frecare, fricţiune. 2. (telui.) frecare; (av.) ~ of the air frecare a aerului. 3. (mea'.) fricţiune; to employ ~ a fricţiona, a face fricţiune. 4. (fig.) fricţiuni, neînţelegeri, dezacord. friction brake [~ breik] s. (telui.) frână de fricţiune, frână cu saboţi. friction clutch [~ klAtf] s. (telui.) ambreiaj cu fricţiune. friction gear [~ gia r ] s. (telui.) transmisiune cu roţi de fricţiune. friction powder [~ ipauds'] s. praf fulminant. friction-proof [~pru:f] adj. antifricativ. friction surface [~ 's3:fis] s. (tehn.) suprafaţă de rulare / de frecare. Friday [Traidi, -dei] s. vineri; (bis.) Good ~ Vinerea Mare; man ~scrvitor credincios. Friday face [~ feis] s. (sl.) chip pământiu; mutră prăpădită. Fridays ['fraideiz] adv. vinerea. friedcake [~keik] s. (gastr.) gogoaşă. fridge [frid3] s. (fain.) prese, de la r e f r i g e r a t o r . fried egg ['fraid 'eg] s. 1. (amer. fain.) insignă pe chipiul unui elev al academici militare. 2. pl. ochiuri la capac. fried potatoes [~ pa'teitouz] s. pl. cartofi prăjiţi. friend [frend] I. s. 1. prieten, amic; bosom ~ prieten apropiat / intim; commercial ~ prieten de afaceri; hollow ~ prieten ncsincer; steady ~ prieten de nădejde; tried ~ prieten încercat; (fam., rar) mouth ~prieten cu numele; ~of the family prieten (de-)al familiei; ~ at court prieten influent; to be ~s with a fi prieten cu; to make ~s a) a se împăca (cn cineva); b) a se împrieteni, a lega prietenie; to gain ~s a-şi face prieteniţi), a lega prietenii; to keep / to remain ~s a rămâne prieteni; (prav.) a ~ in need is a ~ indeed prietenul la nevoie se cunoaşte. 2. colega, confrate; my honourable ~ (formula de interpelare in parlament); my learned ~ (formulă de interpelare în instanţele judiciare). 3. partizan, aderent, adept; membru; susţinător, sprijinitor, aliat; (com.) our ~at Capetown acreditatul nostru din Capetown; false ~ a) membru trădător (al unei societăţi); b) (lingv.) cuvânt care sugerează traduceri greşite, datorită unor false asociaţii. 4. (înv. fam.) iubit, drăguţ, iubită, drăguţă. 5. (rel.) quaker; Society of Friends secta quakerilor. II. vb. tr. (poetic, rar) a ajut(or)a, a sprijini. friendless [-lis] adj. fără prieten(i), singur, părăsit; neprietenos, stingher, solitar, retras. friendlike [-laik] v. f r i e n d l y . friendlily [-lili] adv. ca prieten, prieteneşte. friendliness [-linis] s. (to, towards) bunăvoinţă, dispoziţie favorabilă (faţă de). friendly [-li] I. adj. 1. prietenesc, amical; (with, to) prietenesc, amabil, binevoitor (cu, faţă de); prietenesc, de prieten; to be very ~ to a fi foarte prietenos cu; to be on ~ terms a fi în raporturi prieteneşti. 2. (to) favorabil, prielnic, priincios, propice (cu dat., pentru); ~ rain ploaie binefăcătoare. 3. (to) simpatizant, susţinător, sprijinitor (moral) (cu gen.). 4. Friendly de quakeri. II. aaV. în mod prietenesc, amical, prieteneşte. Friendly Society [~ sasaiati] s. societate de asigurare bazată pe ajutor reciproc. friendship [Trendjip] s. prietenie; to form a ~ with a lega prietenie cu; that's in ~ asta rămâne între noi, asta (ţi-am spus-o) ca între prieteni. Friesian [Trkzjan, -3ian, -3ion] adj., s. frizian. frieze [fri:z] s. 1. (arhit.) friză. 2. (text.) sibir, pânză moltonată. frig [frig] s. (vulg.) contact sexual, coit. frigate ['frigit, -gatj s. 1. (mar.) fregată. 2. (omit.) fregată, pasăre palmipedă din mdrile tropicale (Fregata aquila). 3. (si.) femeie, muiere. frigate bird [~ ba:d] s. v. f r i g a t e (2). frigate petrel [~ .petrel] s. v. f r i g a t e (2). frige [frid3] s. (fam.) prese, de la r e f r i g e r a t o r . frigging [Trigirj] adv. (vulg.) (folosit ca intensificator) în mod neplăcut, agasant de; it's ~ cold outside e al naibii de frig afară. fright [frait] I. s. 1. spaimă, teamă, groază; to have / to get a ~ a se speria, a trage o spaimă; to give smb. a ~ a speria pe cineva, a trage cuiva o spaimă; to put smb. in a ~ a băga pe cineva în sperieţi; to take ~ a) a se speria, a trage o spaimă; b) (despre cai) a se speria; a lua vânt, a se ambala; in a ~cuprins de spaimă, îngrozit, înspăimântat. 2. (fig.) sperietoare, monstru, ciumă, moarte, drac; caricatură (de om); she looked a perfect ~ parcă era moartea în vacanţă. II. vb. tr. (rar, poetic) v. f r i g h t e n (1). frighten ffraitn] vb. tr. 1. a speria, a înspăimânta, a înfricoşa, a îngrozi, a înfiora; to ~ smb. to death a speria de moarte pe cineva; to ~ smb. out of his wits / senses a face pe cineva să-şi piardă minţile de frică; (fam.) to ~the French a speria şi pe dracu; a vârî spaima în toţi dracii. 2. to ~ away a speria, a alunga, a (iz)goni; to ~ smb. into doing smth. a determina pe cineva să facă ceva de derivă; to ~ out v.to ~ a w a y ; to ~ smb. out of a abate pe cineva (speriindu-1) de la, a speria pe cineva făcându-1 să nu; to ~ smb. out of drinking todTnuch a determina pe cineva să se lase de băutură (speriindu-1 cu consecinţele). frightened [Traitnd] adj. speriat, înfricoşat, înspăimântat, înfiorat, îngrozit; to be ~ at I of a fi înfricoşat de. frightened water [~ .wo:tor] s. (mar. sl.) ceai saw cafea slabă. frightful [fraitfwl] adj. 1. groaznic, îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, înfricoşător; grozav, teribil, nemaipomenit, nemaivăzut, nemaiauzit; (fig.) he has a ~amount of work are enorm de lucru. 2. (fam.) grozav de urât, hidos, slut.



frog



frightfully adv. 1. [Traitfuli] groaznic etc. (v. f r i g h t f u 11). 2. [fraitfli] (fam.) grozav de, teribil de. frightfulness [Traitfulnis] s. grozăvie, atrocitate. frigid ['frid3id] adj. 1. rece, friguros; îngheţat, glacial; amorţit, înţepenit. 2. (fig.) rece, glacial; indiferent, nepăsător; nesimţitor; lânced, fără vlagă, apatic; (despre atmosferă) rece, încordat. 3. (med.) frigid. frigidity [frfctyditi] s. 1. frig, ger. 2. (fig.) răceală, rezervă, indiferenţă. 3. (med.) frigiditate. frigidness ['frid3idnis] s. v. f r i g id ity (1,2). frigid zone ['frid3id zoun] s. (geogr.) zonă rece / glacială. frigiferous [fri^ifaras] ady. (rar, despre vânt) rece, aducător de frig. frigorific(al) [ifrig9'rifik(al)] adj. frigorific; frigorifer; frigorigen. frill [fril] I. s. 1. volan, falbala; horbotă (de gat); manşetă, vapelă. 2.pl. podoabe inutile, dichisuri, zorzoane. 3. (mai ales pl.) aere, ifose; to put on too many ~s; to have an awful lot of ~ on; to get one's ~ out a ş i da aere, a se grozăvi; (fig. sl.) to take the ~s out of smb. a tăia pasul cuiva. 4. (aiuit.) mezenter, bezer. 5. cravată de porumbel. II. vb. A. tr. 1. a gofra, a încreţi. 2. a împodobi cu horbotă etc. (v. ~ 1,1). B. i/ttr. a tremura de frigfrillies [Triliz] s. pl. (fam.) 1. fustă eu volane. 2. lenjerie de damă eu volănaşe. frilly ['frill] adj. 1. încreţit. 2. (despre o rochie etc.) cu volănaşe. fringe [frind3] I. s. 1. franj, ciucure, canaf, ceapraz. 2. margine, bordură, chenar, tiv. 3. margine, lizieră, graniţă, hotar; on the ~ of the forest la marginea pădurii. 4. (bot.) filament (alplantelor). II. vb. tr. 1. a împodobi cu ciucuri. 2. a pune o bordură (cu dat.), a tivi. 3. a mărgini, a înconjura. fringy ['frirjd3i] adj. cu franjuri, cu ciucuri. frint [frint] s. (sl.) cămătar. frippery [Tripsri] I. s. 1. găteli inutile, dichisuri, zorzoane. 2. fleacuri, nimicuri. 3. (înv.) vechituri, boarfe, lucruri fără valoare. II. adj. de nimic, fără valoare. Frisco [Triskou] s. (fam.)prese, de la S a n F r a n c i s c o . friseur [fri'za:] s. (fr.) frizer. Frisian ['frizisn, -3ian,-3an] adj., s.v. F r i e s i a n . frisk [frisk] I. vb. A. intr. a nu avea astâmpăr; a sări, a ţopăi, a zburda, a se zbânţui, a se zbengui. B. ir. 1. (despre câini) a da din (coadă). 2. (sl.) a percheziţiona. II. s. săritură, salt; (înv.) to dance the Paddington ~ a fi spânzurat. frisker ['frisks'] s. 1. neastâmpărat, nebunatic. 2. (sl.) dansator. friskily [Triskili] adv. fără astâmpăr, nebunatic. friskiness [Triskinis] s. vioiciune, zburdălnicie. frisky [friski] adj. vioi, zburdalnic, nebunatic, neastâmpărat; jucăuş; (despre cai) aprig, sireap. frit [frit] (tehn.) I. s. masă sticloasă topită; ~for enamel manufacture calcină. II. vb. tr. 1. a topi (masa sticloasă pentru facerea sticlei). 2. (tehn.) a aglutina, a sinteriza. frith [friu] s. v. f i r t h . fritillary [fri'tilari] s. (bot.) orice plantă din genul Fritillaria, mai ales lalea-pcstriţă (Fritillaria imperialis). fritter1 ['frhV] s. 1. clătită (mai ales cu mere). 2. bucată de came friptă. 3. bucată mică, bucăţică; to cut into ~s a tăia în bucăţele, a toca (carnea, peştele etc.). fritter2 vb. tr. 1. a tăia mărunt, a toca (carnea). 2. (si to ~ away) (fam.) a risipi, a irosi (banii, sforţările, timpul). fritting ['fritirj] s. (tehn.) sinterizare. Friulian [fri'udjsn, -isn] s. (lingv.) dialectul friulan, friulană. frivol ['frivsl] (fam.) vb. A. intr. a fi frivol. B. tr. to ~ away a risipi, a irosi (banii, sforţările, timpul). frivolity [firi'voliti] s. frivolitate, uşurinţă de caracter. frivoller ['frivola'] s. (fam.) persoană frivolă; fluşturatic. frivolous [Trivatas] adj. 1. (despre lucruri) neînsemnat, fără valoare, de nimic. 2. (despre persoane) uşuratic, frivol, flu(ş)turatic, nestatornic. 3. (jur., despre acuzaţii) neîntemeiat; (despre probe) insuficient. frivolously [-li] aaV. frivol. frivolousness [-nis] s.v. f r i v o l i t y . frivvle [Trivl] vb. tr. si intr. v. f r i v o 1. frizz1 [friz] vb. intr. a sfârâi (pe plita etc.). friz(z) 2 1. vb. A. tr. a freza, a bucla, a ondula, a încreţi, a încâTlionţa (părul). B. intr. a se încreţi, a se încârlionţa. II. s. cârlionţ, buclă; păr ondulat. frizziness [Trizinis] s. ondulare, încreţire (a părului). frizzle1 ['frizlj vb. A. intr. 1. a se prăji sfârâind. 2. (fig.) a suferi de căldură, a se pârjoli. B. tr. a prăji (făcând să sfârâie). frizzle2 I. vb. v. f r i z (z)2 (I). II s. frezare, încreţire, ondulare (a părului). frizzly[-li] adj. frezat, ondulat, încreţit; creţ, cârlionţat, buclat. frizzy [Trizi] adv. v. f r i z z l y . frizzy-head [~ hed] s. persoană cu părul creţ. fro [frou] adv. încoace, înapoi; to and ~ încoace şi încolo, în sus şi în jos. frock [fok] s. 1. rasă (de călugăr). 2. (fig.) funcţie bisericească. 3. rochie. 4. bluză (de ţăran, de muncitor); (mii.) tunică. 5. (mil. sl.) the ~s a) politicienii; b) civilii din administraţie. frock coat [~ 'kout,'--] s. redingotă, gheroc; clerical ~ sutană. froe [frou] s. (amer.) cuţit pentru despicat (doage etc.). frog [frog] I. s. 1. (zool.) broască (Rana); edible ~ broască-de-baltă (Rana esculenta); green / tree ~ buratec, brotăcel (Hyla arborea). 2. furcuţă (la cal). 3. (mil.) port-baionetă. 4. (ferov.) inimă de schimbător de cale; macaz de dreapta; double ~ inimă dublă. 5. (muz.) capră (la arcuş). 6. brandenburg (ornament la tunicile militare); găitan; ~s and loops



 frog belt



390



brandenburguri. 7. (agr.) sabotul bârsei (la plug). 8. (sl.) poliţist. 9. (amer. peior.) francez. a se opune (cuiva); a rezista (cuiva), a ţine piept (cuiva); to ~ on / towards a) v. ~ (II, A, 1); 10. (telin.) opritor / limitator reglabil. II. vb. A. intr. a prinde broaşte. B. tr. a broda (o Iminăb) (mil.) a face faţă (cu dat.), a ţine piept (cu dat.). ele.) cu găitane. frontage [TrAntid3] s. 1. (constr.) faţadă; premises with ~s on two streets locuinţă cu faţa la două străzi. 2. teren mărginit de o stradă sau un râu. 3. (mii.) întindere / lărgime frog belt ['frog belt] s. v. f r o g (1,3). a frontului. 4. vedere, perspectivă. frog bit [~ bit] s. (bot.) iarba-broaştelor (Hydrocaris morsus ranae). frontal [TrAntl] I. adj. 1. (anat.) frontal. 2. (mil.) frontal. 3. (tehn., despre o secţiune, frog eater [~ ii:tor] s. 1. mâncător de broaşte, broscar. 2. frog ~ (vulg.) franţuz. frogfish [~fi/] s. (iht.) nume generic dat uiwr peşti hidosi; guvidia (Gobius), tăietură etc.) transversal; frontal, de front. II. s. 1. (constr.) faţadă, fronton. 2. curea de diavolul-mărilor (Lophius piscatorius), peştele-cocoş (Raja clavata), torpila (Torpedo pe fruntea calului. 3. (bis.) antirnis. marmorată) etc. frontal attak [~ a'tarfc] s. (mii.) atac frontal. frontal bone [~ 'boun] s. (anat.) os frontal. frog grass [~ gra:s] s. (bot.) brâncă, iarbă-sărată (Salicornia herbacea). frontal line [~ 'lain] s. (tehn.) dreaptă de front. froggy I'frogi] adj. 1. de broască. 2. cu broaşte. 3. rece ca broasca. 4. (amer., despre frontal surface [~ 'sa:fkis] s. (tehn.) suprafaţă frontală. voce) răguşit. front bench ['frAnt bent/] s. banca ministerială (în parlament). frog-in-the-throat l'froginOa'erout] s. (sl.) răguşeală cu tuse. front-bencher [~.bent/or] s. membru al Camerei Comunelor, care face parte din guvern Froglander ['frog.lamdo'] s. (glumeţ) olandez. sau din comitetul de conducere al opoziţiei. frog-like [froglaik] nay. broştesc, de broască. front box [~ boks] s. (teatru) lojă de mijloc. frogling [Troglirj] s. (rar) broscuţă. front door [~ do:r, -doar] s. uşă din faţă, intrare principală. frogman ['frogman],pl. frogmen [-mon] s. om-broască, scafandru cu dispozitiv pentru frontier ['frAntio', Tron-, amer. frAn'tia] s. 1. graniţă, frontieră, hotar. 2. (ist. S.U.A.) înotat, înotător subacvatic. frontieră mobilă a primelor colonii. 3. (înv.) fort, fortificaţie, redută (de graniţa). 4. (amer.) frog-march [~ma:t/] vb. tr. a târî de mâini şi de picioare. linie de demarcaţie între regiunile cultivate şi cele încă virgine. 5. atr. de graniţă, limitrof. frog point [~ point] s. (ferov.) vârful inimii (unui schimbător de cale). frontier town [~ tăun] s. oraş de frontieră / graniţă.. frogskin [~skin] s. (amer. sl.) hârtie de un dolar. frontispiece [TrAntispiis, Tron-] s. 1. (arhit., poligr.) frontispiciu. 2. (sl. glumeţ) figură, frogskins [~ skinz] s. pl. (amer., fam.) bilete de bancă, hârtii de bancă. mutră, moacă. frogswine [~swain] s. (sl.) gin. frontlet [TrAntlit] s. 1. diademă. 2. (bis.) fruntar (legătură de pânză purtată de călugăriţe frolic [Trolik] I. vb. intr. a se juca, a zburda, a se zbengui. II. s. petrecere, veselie; pe frunte). 3. (bis.) corn, filacer (la evrei). 4. fruntar, cureaua de pe fruntea calului. 5. pată ştrengărie, ghiduşie. III. adj. (poetic) v. f r o l i c s o m e . (pe fruntea unui animal). frolicsome [-sam] adj. vesel, jucăuş, şăgalnic, şugubăţ; the ~ wind vântul jucăuş. from [from./orwfl tare.- fram, înwjorme slabe} prep. indicând 1. (mişcarea, deplasarea, front line ['frAnt lain] s.(mil.) front, linia frontului. abaterea, spaţiul străbătut) de la, de, din; to come ~ home a veni de acasă; to come ~ front-man [~mxn],pl. front-men [-man, ~men] s. 1. om de paie. 2. (amer.) persoană school a veni de la şcoală; to come ~ the country a veni de la ţară; to go ~ London to care acţionează ca agent de legătură pentru elementele certate cu societatea. 3. conducător Paris a merge de la Londra la Paris; ~ above de sus, de deasupra; ~ afar de departe; sau reprezentant al unei organizaţii. 4. (7V) prezentator. din depărtare; ~amidst din mijloc; din mijlocul (cu gen.); ~among din, dintre, din mijlocul front matter [~ marts'] s. (poligr.) materialele care preced textul propriu-zis (al unei (c« gen.) ~ behind din spate, din urmă, de dinapoi, dindărăt; ~ below / beneath de jos, cărţi). de dedesubt; ~ between din, dintre, din mijlocul (cu gen.); ~ beyond de dincolo; de dincolo frontogenesis [tfrAnt'd3enisis] s. (meteor.) frontogeneză. de; ~ far de departe, din depărtare; ~ on high de sus, de la înălţime; (fig.) din înălţimi, frontolysis s. (frAn'tolisis] (meteor.) frontoliză. din cer, din înaltul cerului; ~ under de sub; de dedesubt; ~ within (de) dinăuntru; ~ without front page [~ peid3] s. pagină de titlu. (de) dinafară; where is he coming ~? de unde vine? 2. (depărtarea, distanta, spaţiul front pager [~ .peid30r] s. (amer.) (muncitor) fruntaş. nestrăbătut) de; the town is five miles ~the sea oraşul e la cinci mile (distanţă) de mare; front ranker [~ rramkar] s. (amer.) ştire care se publică pe prima pagină (a ziarelor), Liverpool is 200 miles ~ London Liverpool e la 200 mile de Londra; we are two hours' ştire senzaţională, bomba zilei. journey ~ there suntem la (o depărtare de) două ceasuri de acolo; we are 50 km ~ the front screen ['frAnt 'skri:n] s. (auto) parbriz. town suntem la 50 km (cale) de oraş. 3. (timpul sau spaţiul străbătut) de, de la, de pe, front tooth [~ tu:0], pl. front teeth [~ ti:9] s. dinte din faţă. din; ~ morning till night de dimineaţă până seara; ~ time to time din când în când, din front vowel [~ 'vaual] s. (fon.) vocală anterioară. timp în timp; când şi când, câteodată, uneori; ~ day to day de pe o zi pe alta; ~ first frontward ['frAntwo;d] I. adj. cu ieşire prin faţadă. II. adv.y. f r o n t w a r d s . to last de la început până la sfârşit, de la A la Z, de la alfa la omega; ~ head to foot; frontwards [frAntwo:dz] aaV. cu faţa înainte. ~ top to bottom / toe din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi, de sus până jos. frore [fro;r, froor] adj. (poetic) îngheţat. 4. (izvorul, sursa, cauza) din, după, de; I know it ~ the papers o ştiu din ziare; to paint frosh [fro/] s. (amer. univ.) student în primul an; boboc; membru al unei echipe sportive ~ nature a picta după natură; to speak ~ memory a vorbi din memorie; to act ~ good a studenţilor din primul an. motives a acţiona din motive suficiente; to judge ~ appearances judecând după aparenţe; frosh team [~ ti:m] s. (amer. univ.) echipă sportivă a studenţilor din primul an. ~ my own experience din propria mea experienţă; absence ~ illness absenţă din cauză frost [fro(:)st] I.s. 1.ger; îngheţ; frig; black~ger uscat;glazed~polei; hard/sharp de boală; to suffer ~ the heat a silferi de căldură; he died ~ scarlet fever a murit de / bitting ~ ger aspru, ger de crapă pietrele; white / hoar ~ brumă, promoroacă, chiciură. scarlatina; ~ hatred din ură. 5. (punctul de plecare, originea) din, de, de la; ~ a child ~ 2. (fig.) răceală, severitate, asprime. 3. (fig.) cărunţeală, cărunteţe, bătrâneţe. 4. (teatru) childhood din copilărie; ~ that period de atunci, din perioada aceea, din acel timp; ~ fiasco, eşec, cădere; atmosferă glacială (în sală, prevestind insuccesul unei piese). 5. (ila.) this day forth; ~ now on de acum încolo, de azi înainte; ~of old din vechime (din vremuri) gad (Gadus). 6. (sl.) lipsă de lucru; trândăvie; to have a ~ a nu face nimic, a sta cu mâinile de demult; ~ before the war de dinainte de război. 6. (restricţia, limitarea etc, după în sân. II. vb. A. tr. 1. a face să îngheţe / să degere (plantele). 2. a acoperi cu polei. câteva verbe si adjective) de; to prevent ~ doing something a împiedica de a (se) face 3. a glasa, a face o glazură la (torturi); a presăra cu zahăr pudră, a pudra cu zahăr (prăjituri ceva; to defend / to protect ~ a feri de; safe / secure ~ ferit de. 7. (diferite alte sensuri) de casă); a zaharisi (castane, fructe etc.); a acoperi cu un strat de gelatină. 4. (tehn.) ~ what I see după câte văd; there is danger ~ ignorance neştiinţa este periculoasă; a damaschina, a încrusta cu aur sau argint (fierul, oţelul); a bruma, a acoperi (metale) to come ~ a friend a veni din partea unui prieten; take ten ~ fifteen scade zece din cu un strat mat. 5. a pune crampoane sau zburători la (potcoavele cailor, ca să nu alunece cincisprezece; to tell (the) real silk ~ its imitation a deosebi mătasea adevărată de imitaţie; pe gheaţă). B. intr. a îngheţa; to ~ over (despre un geam etc.) a se acoperi cu gheaţă. ~ six to nine între şase şi nouă, de la şase la nouă; ~ over the sea de peste mare; ~ end frost bite [~ bait] s. 1. (mea1.) degerătură. 2. (bot.) arsură provocată de ger (la fructe, to end peste tot, pretutindeni, de la un capăt la celălalt; ~ outside pe dinafară, la exterior. frunze, pomi etc.). frost-bitten [~ibitn] adj. 1. (despre membre, plante etc.) îngheţat, degerat; a ~ limb frond [fro;nd] s. (bot.) foaie, frunză (de ferigă sau de palmier): un membru degerat. 2. (j7g.) impasibil; nepăsător; rece. Fronde [fro:ijd; frod] s. (jr., ist.) frondă. frost-bound [~ baund] aaj. 1. prins de gheţuri. 2. (/?g.) rece, glacial; indiferent. frondescence [fron'despns] s. (bot.) frondescenţă, acoperire cu frunze. frost-cleft [~ kleft] (silv.) I. s. crăpătură (la arbori) provocată de ger, gelivură. II. adj. frondescent [froridesant] adj. (bot.) frondescent, care se acoperă cu frunze. front [frAnt] I. s. 1. (înv.) frunte. 2. (rar, poetic) faţă, chip. 3. (fig.) îndrăzneală, cutezanţă; (despre arbori) îngheţat, degerat. obrăznicie, impertinenţă, insolenţă; to show a bold ~; to show a ~ of brass; to have frost deftness [~ ikleftnis] s. (silv.) gelivitate. the ~ a avea îndrăzneala / neruşinarea (sa). 4. faţadă, partea din faţă (a unei clădiri); frost-crack [~kra;k] s., adj. v. f r o s t - c l e f t . galantar; partea dinainte (a unei trăsuri, a unui aparat fotografic); pieptar. 5. suprafaţă, frosted [TroQstidJ aay. 1. îngheţat; degerat. 2. acoperit de brumă. 3. (despre torturi) întindere; a ~ of thousand miles o întindere de o mie de mile. 6. (/nil.) front; to change glasat; (despre castane, fructe) zaharisit; (despre prăjituri) pudrat cu zahăr. 4. (despre ~ a întoarce frontul; eyes ~! atenţie!; to be at the ~ a fi pe front. 7. (mil.) cap de pod. fier, oţel) damaschinat; (despre metale, sticlă ele.) mat, brumat. 8. (fig.) frunte, vârf; loc de frunte; to corne to the ~ a se situa în frunte; in ~ of în faţa frosted silver [~ 'silva'] s. argint mat. (cu gen.), înaintea (cu gen.). 9. plastron (scrobit). 10. bor (la pălăriile de damă). 11. cameră frost flowers ['fro(:)st iflauoz] s. pl. flori de gheaţă (pe geam). din faţă. 12. (la mare) promenada de pe faleză. 13. atr. (cel) dinainte, (cel) din faţă. frost-hardy [~iha:di] aaj'. (despre plante) rezistent la ger. ■O" full ~ faţă; side ~ profil; to show smb. a full ~ a se arăta cuiva din faţă, a prezenta frost heave ['frost hi:v] s. (geol.) elevaţie periglaciară. faţa cuiva; (rar) ~ to ~ faţă-n faţă; (rar) to take by the ~ a prinde din zbor. II. vb. A. tr. frost hole [~ houl] s. (silv.) crăpătură cauzată de ger (la copaci). frostily [Trostili] adv. (fig.) glacial, cu răceală. 1. a da înspre, a avea vedere(a) spre; the house ~s the sea casa are vedere spre mare. frostiness ['frostinis] s. răceală, indiferenţă. 2. a înfrunta, a combate. 3. a pune faţă în faţă, a opune (doi adversari). 4. (/nil.) a ataca frosting [Tro(:)stirj] s. 1. îngheţ, îngheţare. 2. (gastr.) glazură, cremă. 3. sticlă jivrată de front. 5. a da o (nouă) faţadă (unei case); house ~ed with stone casă cu faţada de piatră. 6. (fon.) a palataliza (o consoană). 7. to ~smb. with a confrunta pe cineva cu. (folosită pentru obiecte decorative). 4. (tehn.) jivraj. B. intr. to ~ to a) a sta în faţa (cuiva); b) a sta împotriva (cuiva), a se împotrivi (cuiva), frost riving ['frost raiviq] s. (geol.) gelifracţie.



 391



frost shake [frorst Jeik] s. (silv.) gelivură. frost-shoe [~/u:] I. vb. tr. a potcovi cu colţi (pentru gheaţă). II. s. crampon, colţ (de potcoavă). frost work [~ wa:k] s. 1. brumă, chiciură (pe copaci). 2. flori de gheaţă (pe geam). frosty [Tn>sti] adj. 1. rece (ca gheaţa); friguros, geros; îngheţat, glacial (şifig.), plictisit; ~ weather ger, vreme geroasă. 2. acoperit cu brumă; ~ trees copaci acoperiţi de brumă. 3. (despre păr) cărunt. 4. ciupit (de vărsat); ~ face faţă ciupită de vărsat. frosty-faced [~feist] adj. cu faţa ciupită de vărsat. froth [fro(:)G] I. ş. 1. spumă (la lichide); guler (la bere). 2. (jig.) vorbe deşarte; vorbe aruncate în vânt; palavre. 3. (fig.) lucruri sau oameni fără valoare; caracudă, pleavă, plevuşcă. II. vb. A. Uiîr. 1. (şi to ~up) a spumega, a face spumă. 2. (fig.) a clocoti, a fierbe, a spumega, a face spume (de furie). 3. a înşira vorbe goale. B. tr. (fig.) a exaspera, a face (pe cineva) să turbeze; a scoate (pe cineva) din răbdări. frothed beer [fn>(:)6t rbi3r] s. bere cu guler. frother l'fro(:)'63r] ş. (te/m.) agent spumant, substanţă spumoasă. frothy [Tn>(:)0i] adj. 1. (despre lichide) spumos, care face spumă. 2. (despre cai) înspumat, plin de spumă. 3. (fig., despre vorbe) gol, lipsit de sens, Iară noimă; (despre persoane) gol, uşuratic. frou-frou [fru: fru:] s. (jr.) foşnet, fâsâit. frounce [frauns] vb. A. tr. 1. a friza, a bucla, a ondula, a încreţi, a încârlionţa (părul). 2. a face c.ute / pli(se)uri la (o rochie). B. intr. (înv.) a se întrista, a se posomori. frow [frâu] s. o l a n d e z ă . froward [Trouad, 'frouwad] adj. (înv.) 1. cu nazuri, năzuros, cu toane, capricios. 2. încăpăţânat, îndărătnic, neascultător, nesupus, nesubordonat. 3. prost dispus, îmbufnat, ursuz, posac. frown [fraun] I. vb. A. intr. 1. a se încrunta, a(-şi) încreţi fruntea, a încrunta din sprâncene; a se posomori. 2. (at, on, upon) a privi cu ochi răi / dezaprobatori (la). B. tr. 1. a respinge / a îndepărta cu privirea (pe cineva). 2. to ~ back a îndepărta (pe cineva) cu privirea; (fig.) to ~down a băga (pe cineva) în pământ cu privirea, a face (pe cineva) să intre în pământ (de frică); to ~ into a stăpâni (pe cineva) cu privirea; to ~ out a alunga cu privirea. II. s. 1. încreţire a frunţii, încruntare a sprâncenelor. 2. privire aspră / severă / tăioasă, încruntătură. 3. privire tristă / posomorâtă. 4. expresie contrariată / dezaprobatoare (a feţei). 5. (lit.) the ~s of fortune străşnicia sorţii. frowst1 [fraust] s. (fam.) aer închis / greu (în cameră). frowst2 vb. intr. (fam.) 1. a şedea trântit. 2. a tăia frunze la câini, a nu face nimic. frowsy, frowzy [Trauzi] adj. 1. (despre aer, atmosferă), închis, îmbâcsit, mirosind a mucegai, mucegăit, muced, rânced. 2. (despre îmbrăcăminte) murdar, soios, slinos, jegos. 3. (despre păr) murdar, nespălat, neglijent; nepieptănat, dezordonat. froze [frouz] past de la f r e e z e . frozen ['frouzn] I. part. trec. de la f r e e z e. II. adj. 1. (despre membre) îngheţat, degerat, înţepenit, amorţit; — over / up îngheţat tun / până la oase. 2. rece (ea gheaţa), înghjeţat. 3. (fig., despre persoane) rece, glacial; indiferent, nepăsător; reţinut, rezervat. frozen-fruit juice [~'fru:t -d3u:s] s. (amer.) suc de fructe congelat. frozen zone [~ zoun] s. (geogr.) zonă rece / glacială. fructiferous [frAk'tiforas] adj. fructifer. fructification [tfrAktifi'kei/an] s. (bot.) 1. fructificare, rodire (formarea fructului). 2. organe de reproducere (la criptogame). 3. fecundare, fecundaţie. fructify [TrAktifai] vb. A. tr. 1. (bot.) a fertiliza, a face să rodească, a rodnici, a fecunda. 2. (corn.) a fructifica, a da sau a aduce beneficii (cuiva) B. intr. (bot.) a rodi, a da roade. fructose [TrAktous, -touz] s. (chim.) fructoză, Icvuloză. fructuous [TrAktjuas] adj. fructuos, productiv. frugal [Truigal] adj. 1. cumpătat, moderat; modest, simplu, discret, frugal, sobru, cconomic(os); ~ supper cină frugală / modestă / sărăcăcioasă. 2. econom, strângător; chibzuit, calculat. frugality [fru(:)'gsliti] s. 1. cumpătat, moderaţie, modestie. 2. economie; chibzuinţă; sobrietate. frugally [Tru:g3li] adv. frugal; sobru. frugivorous [fru:'d3ivsr3s] adj. care se hrăneşte cu fructe. fruit [fru:t] I. s. 1. fruct, rod; (colectiv) fructe, poame; (bot.) fruct, sămânţă; kernel ~ poamă (măr, pară); stone ~ drupă (cireaşă, prună); pi. dried ~ fructe uscate; early / first ~s a) trufandale; b) (fig.) primele roade, primele rezultate; native ~ fruct indigen; stewed ~ a) pi. fructe în compot; b) compot; small ~ boabe (de fructe); to grow ~ a creşte plante fructifere. 2. copil, plod; (fig.) fruct (al unei dragoste). 3. (mai ales pi.) rezultate, urmări, consecinţe; câştiguri; foloase, profituri; to bear ~ a) a da rod, a rodi; b) (mai ales fig.) a da roade, a da rezultate; to drive ~ from a trage foloase de pe urma (cu gen.); to reap the~s of aculcge roadele (cu gen.); to yield ~ a aduce roade /câştiguri. 4. (rar) desert. II. vb. A. tr. a face să rodească. B. intr. a rodi, a face fructe. fruitage [-id3] s. 1. fructe, recoltă de fructe. 2. (poetic) roade, fructe. fruitarian [fkrui'tearian] s. persoană care se hrăneşte numai cu fructe. fruit basket ['fruit iba:skit] s. coş de fructe. fruit-bearing [~tbe3rirj] adj. fructifer, care produce fructe. fruit car [~ ka: r ] s. (amer.ferov.) vagon de marfă pentru transportul fructelor. fruit drink [~ drink] s. băutură din fructe. fruited [Tru:tid] adj. v. f r u i t - b e a r i n g . fruiter [Tru:t3r] s. 1. pom fructifer. 2. (mar.) vas (de transport) cu încărcătură de fructe. 3. pomicultor. fruiterer ['fru:t3rer3 s. vânzător de fructe, fructar. fruit farming [fru:t foimin] s. (agr.) pomicultură.



fuel



fruitful ['fruitful] adj. 1. fertil, fecund, rodnic, roditor; fructuos, productiv; (of) abundent, mănos, bogat (în). 2. profitabil, avantajos, lucrativ; folositor, de folos. 3. (înv.) darnic, generos. fruit garden ['fruit ga:dn] s. (agr.) livadă. fruit gardener [~ -ga:dnar] s. pomicultor. fruit-grower [Tru:tigrOM3r] s. pomicultor. fruit-growing ['fru:tigrouirj] s. pomicultură. fruition [fruO'i/^n] s. 1. folosinţă şi uzufruct al unei proprietăţi. 2. îndeplinire, înfăptuire, realizare (a dorinţelor, speranţelor etc.); bucurie (de pe urma a ceva). fruit jam ['fru:t ds&m] s. gem de fructe. fruit juice [~ d3u:s[ s. suc de fructe. fruitless [Truitlis] adj. 1. fără rod, lipsit de fructe; neroditor, neproductiv, sterp. 2. (fig.) neroditor, sterp, steril, fără rezultat; zadarnic, van, deşert, nefolositor, inutil. fruit-salad [Tru:t -saîlsd] s. salată de fructe. fruit-salad circuit [—'ss:kit] s. (amer.) reţeaua de localuri de lux. fruit show [~ jou] s. expoziţie de fructe. fruit soda [~ isouda] s. băutură gazoasă (sifon sau apă minerală) cu suc de fructe, suc de fructe acidulat. fruit spur [~ sp3:r] s. smieca, nuieluşă. fruit squash [~ iskwo/] s. suc de fructe acidulat. fruit sugar [Tru:t -/ugar] ş. (chim.) fructoză. fruit tart [~ ta:t] s. tartă cu fructe. fruit tree [~ tri:] s. pom fructifer. fruity [Tru:ti] adj. 1. de fructe, ca un fruct. 2. (despre vin) păstrând aroma strugurilor. 3. (ftg.) foarte interesant, nostim. ♦ ~ voice voce melodioasă. frumenty [Trumianti] s. păsat cu lapte şi stafide. frump [frAmp] s. (fam.) 1. femeie îmbrăcată demodat şi fistichiu; (peior.) old ~ baborniţă, babă-hârcă, babă cloanţă. 2. femeie gâlcevitoare / cârcotaşă. frumpish [TrAmpi/] adj. 1. (despre îmbrăcăminte, gust) demodat, învechit; trăsnit, fistichiu. 2. certăreţ, arţăgos, gâlcevitor. frumpishly [-li] adv. (îmbrăcat) fără gust. frusta [TrAsta] s. pi. de la f r u s t u m. frustrate [frAs'trcit,'--] vb. tr. 1. a zădărnici (planurile), a încurca (socotelile), a încâlci (iţele); a dejuca (planurile, socotelile cuiva). 2. a frustra; a înşela; a amăgi (pe cineva). 3. (jur.) a anula, a declara nul şi fără valoare. 4. (înv.) a neutraliza (efectul unei otrăvi). frustrated [frAs'treitid,'—] adj. dezamăgit. frustration [frAs'treijbn] s. 1. zădărnicire (a planurilor, socotelilor etc.): (fig.) prăbuşire, năruire, dărâmare, spulberare (a planurilor, speranţelor etc.) 2. (fig.) piedică, obstacol, şicană. 3. inutilitate, superfluitate. 4. (jur.) nulitate. frustum [TrAStramLpl. frusta [TrAste] sau frustums [-tsmz] s. (lat.) 1. bucată, rămăşiţă, rest. 2. (/nat.) trunchi (de con etc.); conoidal ~; ~ of a cone con trunchiat, trunchi de con; ~ of a pyramid trunchi de piramidă, piramidă trunchiată. frutescent [fru:'tes3nt] adj. (bat.) frutescent, arbustiv, de formă arbustivă. frutex ['fruiteks] ş. (bot.) arbust; subarbust. fry1 [frai] I. s. l.pl. (înv.) posteritate, urmaşi, generaţii viitoare, viitorime. 2. (mai ales despre somon şi păstrăv) plevuşcă, peşte mic; to stock with ~ a prăsi (un eleşteu) cu plevuşcă. 3. pl. (peior.) fleacuri, nimicuri, mofturi. <* small ~ (peior. glumeţ) a) ţânci, puştime; b) (fig.) plevuşcă. II. vb. tr. (amer.) a electrocuta, a executa (un condamnat) prin electrocutare, a executa prin punerea pe scaunul electric. fry2 I. vb. A. tr. a se prăji, a se frige (în tigaie i cratiţă); fried eggs ochiuri la capac; fried potatoes cartofi prăjiţi; I have other fish to ~am altceva (mai important) de făcut, am altă treabă. B. intr. a se prăji, a se frige. II. s. 1. carne friptă; friptură. 2. măruntaie (de miel, de porc). fryer ['fraia1"] s. 1. vânzător de mâncăruri prăjite în unt etc. 2. tigaie / cratiţă pentru prăjit. frying pan [fraiirj psn] s. tigaie; (jig.) to fall / to jump out of the ~ into the fire a cădea din lac în puţ, a nimeri din Scilla în Caribda. fubsy [TAbzi] adj. 1. durduliu, grăsuliu, grăsun, plinuţ. 2. scund, bondoc, îndesat. fuchsia ['fju:/9, amer. şi -/ia] s. (bot.) cerceluş (Fuchsia sp.). fuchsine [Tu:ksi:n, amer. şi -sin] s. (chim.) fucsină. fuck [fAk] I. ş. 1. (vulg.) contact sexual, coit; I don't give a flying ~ nu-mi pasă, mi se fâlfâie. II. vb. A. tr. (vulg.) a regula (pe cineva). 2. (fam. argotic) ~ me! fir-ar să fie! fire-aş al naibii! B. intr. a face sex. fucker [TAk3r] s. (vulg.) idiot; nemernic. fucking [TAkirj] (vulg.) adj. (expritnă lehamite sau indignare) who's the ~idiot? cine naiba-i idiotul? fuddle [TAdl] I. vb. A. tr. 1. a îmbăta, a ameţi (cu băuturi alcoolice). 2. a încurca, a zăpăci (ideile cuiva); a năuci. B. intr. a se îmbăta, a se ameţi cu băuturi alcoolice. II. s. 1. îmbătare, grizare, ameţirc (cn băuturi alcoolice). 2. beţie, chef, chiolhan. fuddled [-d] adj. (fam.) 1. beat, ameţit. 2. zăpăcit, confuz (în idei). fuddy-duddy ['fAdi-dAdi(:)] s. (fam.) persoană rigidă, cap pătrat, încuiat. fudge [fAd3] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ in) (fig.) a falsifica, a altera, a denatura. 2. (şi to ~up) (jig.) a inventa, a născoci, a scorni, a plăsmui. 3. a copia (la şcoală). 4. a lucra de mântuială, a cârpaci. B. intr. a exagera, a croi la nimicuri, a spune gogoşi. II. s. 1. (fig.) invenţie, născocire, plăsmuire, scornitură. 2. un fel de bomboană (fondantă) de ciocolată. 3. (în ziare) ultima oră, ultimele ştiri; ştiri senzaţionale. 4. spaţiu alb rezervat în pagina unui ziar ştirilor de ultima oră. III. interj, (şi all ~ ) aş! prostii! fleacuri! fuel [lju(:)3l, fjuilj I. s. 1. combustibil; material combustibil; combustibil lichid (benzină, petrol etc.); (fig.) to add ~ to the flame / fire a pune paie pe(stc) foc. 2. încălzire, încălzit;



 fuel jet



392



full brother[~ ibrAOOr] s. frate bun. wood for ~lemn de încălzit. II. vb. tr. 1. a alimenta cu combustibil (lichid). 2. (ferov.) full-cream milk [~kri:m 'milk] s. lapte integral / nedegresat. a echipa şi pregăti (locomotiva) pentru cursă. full dinner pail [~ dino 'peil] s. (amer.) farfurie plină (simbolul trade-unionist al fuel jet [~ d3et] s. (tehn.j jiclor, ajutaj. bunăstării muncitorimii). fuel oil [~ oil] s. combustibil lichid; păcură, mazut. full-dress [~'dres] s. ţinută de gală, mare ţinută. . fug [fAg] I. s. 1. zăpuşeală, căldură sufocantă, zăduf; aer închis. 2. gunoi, murdărie, full-dress debate [~ di'beit] s. dezbatere solemnă. praf gros (mai ales în coifurile camerei). II. vb. intr. 1. a sta în zăpuşeală, a sta în aer full-dressed [Tul'drest] adj. în haine de gală; (mil.) în uniformă de gală. închis. 2. a duce o viaţă sedentară; to ~ at home a sta închis în casă. full-dressed rehearsal [~ ri'ho:s3l] s. (teatru) repetiţie generală. fugacious [fju(:)'geij3s] adj. 1. trecător, vremelnic, efemer, fugitiv. 2. (bot., despre full employment ['ful imploimont] s. folosirea deplină a mâinii de lucru. frunze) caduc, căzător. 3. (med., despre simptome) fugace. fuller1 [futar] s. 1. călcător, piuar, dârstar. 2. (metal.) matriţă de întindere. fugacity [fju(:)'gaesiti] s. 1. (fig.) vremelnicie; caducitate. 2. (fig.) fugacitate. fuller2 (telm.).s. ciocan cu capul rotund. fuggy ['fAgi] adj. 1. (despre căldură) înăbuşitor, sufocant. 2. sedentar. full-eyed [Tul'aid] adj. cu ochii mari. fugitive [Tju(:)d3itiv, -d^M-] I. s. 1. fugar, dezertor; transfug, evadat. 2. refugiat, băjenar, full-faced [~'feist,'—] I. adj. 1. cu faţa rotundă, cu obrajii rotofei. 2. (despreportrete) pribeag. II. adj. 1. trecător, efemer, fugitiv; ocazional, nedurabil. 2. rătăcitor; pribeag; fugar. "0" (lit.) poezie ocazională, poezie simplă şi scurtă (epigramă, madrigal, romanţă, din faţă. II. s. (poîigr., despre caractere) gras. full-fashioned [-'fanând] adj. elegant, la modă, după ultima modă. lied). full-fed [~'fed] adj. sătul (pe deplin). fugle [fju:gl] vb. A. tr. (rar) a călători, a ghida, a conduce. B. intr. (fig.) a servi de full-fledged [~'fied3d,'--] adj. 1. (despre păsări) cu toate penele; (despre artişti etc.) exemplu. calificat, cu toate gradele. 2. desăvârşit, perfect, dezvoltat; format. fugleman ['fjurglmsen, -man], pi. fuglemen [-men, msn] s. 1. (mil.) cap de coloană. full-fortuned [-'foit/andj adj. foarte norocos, părtinit de soartă. 2. (fig.) conducător, călăuză, ghid; purtător de cuvânt; cel care dă tonul altora. full general [~'d3enar3l] s. (amer. mii.) general de armată; comandant de armată. fugue [fju:g] s. (muz.) fugă. full-gorged [~ 'go:d3d[ adj. îndopat. fuguist [Tjmgist] s. (muz.) compozitor de fugi. full-grown [~'groun] adj. matur. fulcrum ['fAlkr5m],pl. fulcra [-re] I. s. 1. (/iz., tehn.) punct de sprijin/ suport; centru full headlights [~ 'hedlaits] s. pl. (auto) fază lungă. de rotaţie; pivot. 2. (fig.) mijloc de realizare a unui scop; pl. personalităţi; surse. II. adj. fulling mill ['fulin mil] s. (text.) piuă cu ciocane. . învârtitor, turnant. III. vb. intr. a pivota. full-length ['ful'lene,'--] I. adj. 1. (despre portrete) în picioare; în mărime naturală. fulfil(l) [fulTil] vb. A. tr. 1. a îndeplini, a împlini, a realiza, a săvârşi, a face, a executa. 2. (fig.) a împlini, a îndeplini, a satisface; to ~ a wish a îndeplini o dorinţă. 3. a asculta 2. (despre filme) de lung metraj. 3. (despre romane) complet, neprescurtat. II. s. portret de («n comandament). 4. a se săvârşi, a se sfârşi; for my days are -led căci vremea în mărime naturală. full-manned [~'ma»id] adj. (mar.) cu echipajul complet. mea s-a împlinit. B. refl. a-şi găsi vocaţia. full moon ['ful 'mu:n[ s. lună plină. fulfilment [-mont] s. îndeplinire, împlinire; înfăptuire, realizare; săvârşire, executare. full-mouthed [~'mauâd] adj. 1. cu gura plină. 2. în gura mare, tare. 3. (vet.) cu toţi fulgent [rfAld33nt] adj. (poetic) orbitor, scânteietor, sclipitor, (strâ)lucitor, luminos. fulgurate [TAgjuareit] vb. intr. (rar) a (stră)fulgcra, a arunca fulgere, a lumina cu fulgere; dinţii sănătoşi. fullness [Tulnis] s. 1. corpolenţă; (med.) obezitate. 2. abundenţă, prisosinţă; amploare (despre metale) a străluci. (a vocii etc.); with a ~ under the eyes cu ochii umflaţi; cu pungi sub ochi; to write fulgurite [TAlgjurait] s. (geol.) fulgurit. with great ~ a scrie foarte amănunţit, a scrie pe larg; in the ~ of time la timpul cuvenit, fuliginous [fju:'lid3inss] adj. funinginos; acoperit de funingine, ca funinginea, afumat. când va veni vremea. -O- ~ deposit s. (med., de obicei pl.) fulginozităţi. full rehearsal [Tul ri'hsisal] s. (teatru) repetiţie generală. full1 [ful] I. adj. 1. (of) plin (de); întreg, complet, tot(al); ~ audience sală plină; ~ house full stop [~ 'stop] s. punct (semn ae punctuaţie). sală (de teatru) plină; ~ moon lună plină; ~ to overflowing plin până la refuz, arhiplin, full timer [~ 'taim3r] s. (înv.) 1. muncitor care lucrează toată ziua; salahor. 2. elev care supraîncărcat; a ~hour o oră întreagă; at ~length a) în toată lungimea; b) în întregime, asistă la toate lecţiile. fără prescurtări; on ~ timenprimind plata pe o zi întreagă (de muncă). 2. ~ of absorbit / full-tuncd [~'tju:nd] adj. armonios. preocupat de; interesat / îndrăgostit / pasionat de; he is ~ of his own affairs e preocupat full up [~ Ap] adj. 1. ticsit, plin până la refuz. 2. (fam.) sătul. de treburile lui. 3. abundent, îmbelşugat, mănos; ~ meal mâncare hrănitoare. 4. curat, full-voiced [~'voist] adj. cu voce tare. integral, complet; ~ cream milk lapte nesmântânit / integral; ~ milk powder praf de fully [Tuli] adv. cu totul, în întregime, cu desăvârşire, pe deplin; to cat ~ a mânca până lapte integral, praf de lapte cu toate proprietăţile laptelui natural; (mor.) ~cargo încărcătură la saturaţie. completă; ~ text text integral. 5. (fam.) sătul, săturat, ghiftuit, îndopat, îmbuibat; to eat fulmar [Tulm9r] s. (omit.) pasăre palmipedă din mările nordice (Fulmarus glacialis). till one i s ~ a mânca pânăla saturaţie. 6. (fam.) pilit, afumat, beat, băut. 7. (despre haine) fulminant [TAlminont] adj. fulgerător; (chim., despre un amestec) fulminant, larg, mare; ~sleeve mânecă largă. 8. (despre corp, faţă) plin(uţ), grăsuţ, grăsuliu, durduliu; detonant; (med., despre febră) galopant. rotund, rotunjor, bucălat; ~ lips buze groase. 9. (fig., despre persoane) copt, matur, format, fulminate [TAlmineit] I. vb. A. intr. 1. a fulgera, a scânteia, a străluci, a sclipi. 2. a tuna, solid; ~of age major. 10. puternic, sonor; ~ voice voce plină. 11. absolut,deplin, nelimitat, a detuna, a bubui. 3. (înv.) a exploda, a face explozie, a sări în aer. 4. (fig.) (against) nemărginit; ~ powers a) puteri depline, b) (jur.) împuternicire, procură; in ~ vigour în a tuna, a tuna şi fulgera (împotriva cuiva sau a ceva). B. tr. 1. a face să explodeze, a face deplinătatea puterilor, în floarea vârstei. 12. amănunţit, detaliat, cu de-amănuntul; in the să sară în aer. 2. (înv.) a arunca (anatema, afurisenia). II. s. (chim.) fulminant; ~of -est detail până la cel mai mic amănunt. 13. (mar.) plin, umflat; ~ sail cu toate pânzele mercury fulniinat de mercur. (umflate). -*■ in ~ force a) în plină putere; b) în plină acţiune; in ~ swing / blast în toi; fubninatioh [ifAlmi'nci/an] s. 1. fulgerare, strălucire, scânteiere. 2. detunătură, bubuitură. in ~ cry în goană (nebună); he is ~ of play e tare nebunatic; to die ~ of years a muri 3. (înv.) aruncarea anatemei. cu zile; like a ~ soldier ca un soldat adevărat; with the ~ intention cu scopul vădit. II. adv. fulminatory [TAlminotouri, -tarii adj. 1. tunător, bubuitor. 2. (fig.) tunător, răsunător. 1. cu desăvârşire, în întregime, pe deplin, absolut; ~ as much cât se poate de; (poetic) fulminic [fAl'minik] adj. 1. instabil. 2. exploziv, fulminant. ~ nigh aproape, cât pe-aci. 2. de-a dreptul, direct, în plin; the ball hit him ~ in the nose fulminous ['fXlminss] adj. 1. ca fulgerul; de fulger. 2. fulgerător; a ~ attack un atac mingea 1-a izbit drept în nas. 3. (mai «fes poetic) foarte tare; ~ well! foarte bine! prea fulgerător. bine! III. s. 1. abundenţă, plenitudine, belşug, prisosinţă, îndestulare, saturare, saţietate. fulness [Tulnis] s. v. f u l l n e s s . 2. (fig.) plin; măsură întreagă; cel mai înalt stadiu; the ~of the moon luna plină; the moon fulsome [Tulsom] adj. 1. (înv.) îmbelşugat, abundent. 2. (înv.) respingător, dezgustător, is in / at the ~ e lună plină; at ~ a) cu desăvârşire, pe deplin, b) (fig., despre cunoştinţe) scârbos, greţos. 3. nesincer; ~ flattery linguşire grosolană. solid, temeinic; in ~cu totul, în întregime; to the ~a) cu totul, pe deplin; în întregime; fulvic acid [TAlvik 'axid] s. (chim.) acid fulvic. b) în cel mai înalt grad; c) până la saturare. IV. vb. A. tr. 1. a croi larg (hainele); a încreţi, fulvous [TAIVOSJ aay. galben-roşiatic, roşcat. a plisa (o rochie). 2. a călca (stofe, piei etc.). B. intr. (amer.) a intra în faza de lună plină. fumaceous [fju'meijas] adj. 1. plin de fum; fumegând. 2. care fumează, fumător. 2 full vb. tr. (text.) 1. a scămoşa. 2. a bate (


 393



fumigation [fju:mi'gei/3n] s. afumare, afumat; gazare, dezinfectare; (înv.) tămâiere; (agr., chim., med.) fumigaţie. fumitory ţ'fju;mitouri, -tari] s. (bot.) fumărică, sefterea (Fumăria). fumivorous [fju:'mivaras] adj. fumivor. fumy [Tju:mi] adj. 1. afumat, înnegrit de fum; plin de fum; care fumegă. 2. care balonează. fun [fAn] I. s. 1. glumă, şagă. 2. veselie; chef; petrecere; amuzament, haz, distracţie; fine ~ petrecere mare; (fig.) figure of ~ figură nostimă, număr vesel; he is great ~ e foarte şugubăţ; I did it for / in ~, I did it for the ~ of the thing am făcut-o în glumă; not to see the ~ of a nu vedea latura nostimă (cu gen.), a lua în serios; to make ~ of smb., to poke ~ at smb. a-şi râde de cineva, a lua pe cineva peste picior; there is no ~ in it n-are nici un haz; nu-i nimic de râs (în asta); the ~ of the thing is this asta e partea nostimă a chestiunii; t/am.) I promise you lots of ~ vă asigur că vă veţi distra de minune. II. vb. intr. (mai ales to be ~ning) (fam. rar) a glumi, a şugui. funambulist [fju(:)'na3mbjulist] ş. echilibrist, dansator pe sârmă. fun child ['fAn t/aild] s. (pop.) copil din flori. function [TAnk/pn] I. s. 1. funcţi(un)e; exerciţiul unei funcţi(un)i; funcţie oficială; post, slujbă, serviciu; pl. obligaţii de serviciu; to discharge one's ~s a-şi îndeplini slujba, a se achita de obligaţiile de serviciu; to enter on one's ~s a intra în funcţie; to perform one's ~ a) a ocupa o funcţie; b) a îndeplini o slujbă; to relinquish / resign one's ~& a-şi da demisia, a demisiona (dintr-o funcţie). 2. carieră, profesi(un)e, meserie; in his ~ as a magistrate în calitatea sade magistrat. 3. (med.) funcţie, activitate (a unui organ); the ~s of the heart funcţiile inimii. 4. (mat.) funcţie; as a ~ o f în funcţie de. 5. solemnitate, reuniune mondenă, primire, recepţie; masă marc; (fa/n.) întrunire solemnă; (amer.) înmormântare. II. vb. intr. a funcţiona (în diferite sensuri). functional [TAnkJand] adj. funcţional. functionalism [-iz^m] s. funcţionalism. functionalist [-ist] s., adj. functionalist; functionary [TAnk/anari] I. s. funcţionar, persoană oficială. II. adj. 1. (med.) funcţional. 2. oficial. function gamma [TAnk/sn gama] ş. (maţ.) funcţie euleriană. function word [iwa:d] s. (gram.) instrument gramatical. functor [rfArjkt3r] s. (mat.) functor. fund [fond] I. s. 1. fond, capacitate. 2. (şipl.) (ec.) capital; fond social; fonduri; capital de exploatare (al unei bănci, societăţi etc.); sinking ~ casă de amortizare (a datoriilor). 3. pl. (şi public ~s veniturile statului; datorie publică; efecte publice; obligaţiuni; rente de stat; to have / to possess property in the ~s a avea bani investiţi în rente de stat; to invest / to place / to put money in the ~s a investi bani în rente de stat; the ~s fall fondurile coboară; the ~s rise fondurile urcă. 4. capital, bani; to be in ~s a fi în fonduri, a avea bani; to have ~s with a banker a avea depozit Ia bancă. 5. (fig.) capital, fond, comoară, tezaur (de ştiinţă, cunoştinţe etc.); he has a ~of knowledge are multe cunoştinţe, e foarte învăţat. II. vb. tr. 1. (ec.) a consolida (o rentă de stat). 2. (ec.) a investi (capital) în efecte publice. 3. (ec.) a realiza, a face (fonduri). 4. (jjg.) a aduna, a înmagazina (cunoştinţe). fundament ['fondamant] s. 1. temelie, fundament (şifig.); fundaţie. 2. şezut, posterior. fundamental [ifonda'mentl] I. adj. fundamental, de bază; radical, esenţial; temeinic. II. s. 1. pl. principii de bază. 2. (muz.) notă fundamentală. fundamental frequency [~'fri:kwansi] s. (fiz-) frecvenţă fundamentală / proprie. fundamentalism [ifonda'mentalism] s. fundamentalism. fundamentalists [.fonda'mental ists] s.pl. (amer.) mormoni habotnici. fundus ['fondas] s. (anat.) fund (de cavitate, de uter etc.); ~ of the eye, ~ oculi fund de ochi. funeral [Tjuinarsl] I. s. 1. înmormântare; funeralii, convoi funebru; (fam.) it is not my ~ puţin îmi pasă, asta nu mă priveşte, asta nu-i treaba mea; (fam.) it's your ~ asta-i treaba dumitale, asta te priveşte pe dumneata. 2. (amer.) prohod, slujba înmormântării. II. adf de înmormântare, funebru, funerar. funeral expenses [~ iks'pensiz] s. pl. cheltuieli de înmormântare. funeral home [~ 'houm] s. (amer.) biroul pompelor funebre. funeral letter [~ 'letar] s. ferpar. funeral oration [~ ex'rei/an] s. discurs funebru. funeral parlor [~ 'pu:lar] s. (amer.) sală mortuară. funeral pile [~ 'pail] s. rug. funeral procession [~ pra'se/pn] s. convoi funebru. funeral rites [~ 'raits] s. 1. ceremonii funerare. 2. serviciu funebru. funeral sermon [~ 'sa:man] s. v. f u n e r a l o r a t i o n . funeral service [~ 'sa:vis] s. (bis.) slujba morţilor. funeral song [~ 'son] s. cântec funebru. funerary [Tjuin^rari] adj. funerar. funereal [fju(:)'niarial, -'nja:r-] adj. de înmormântare, funebru, funerar; lugubru; trist. funfair ['fonfear] s. parc de distracţii. fungal ['forjgal] adj. 1. fungos. 2. poros, spongios. fungible ['fondstbl] adj. (jur.) fungibil, înlocuibil. fungicide ['fond3isaid] adj. fungicid. fungoid ['forjgoid] adj. 1. (boţ.) fungoid. 2. (med.) spongios. fungous ['forjgas] adj. poros, spongios, burctos; (med., despre aspect) fungos. fungous flesh [~ 'fief] s. fungozitate (v. f u n g u s). fungus ['forjgas], pl. fungi [TAnd3i, afond3ai] sau funguses ['forjgasiz] s. (lat.) 1. (bot.) ciupercă, burete; mucegai (Mucor muceda). 2. (med.) fungus, excrescenţă spongioasă; tumoare granuloasă; fungozitate; vegetaţiuni. 3. (fam.) ceva ce creşte peste / într-o noapte. 4. (şl.) moşneag, hodorog.



furnish 1



. fungus disease ['fongas diizi:z] s. (agr., vet.) micoză. funicle [rfju:nikl] s. 1. (bot.) funicul. 2. (anat.) cordon spermatic. funicular [fju(:)'nikjular, fa'nik-] I. adj. de frânghie; (tehn.) funicular. II. s. funicular. funiculate [fju(:)'nikjuleit] adj. (bot.) funiculat. funiculus [fju(:)'nikjulas], pl. funiculi [-lai] s. (anat., bot.) cordon, funicul(us). funk [fonk] (fam.) \.s. 1. spaimă, groază; to be in a ~a-i fi frică; blue ~panică, haos, zăpăceală. 2. (om) fricos. 3. miros greu, duhoare, putoare. II. vb. A. intr. 1. (at) a-i fi frică (de), a i se face inima cât un purice (din cauza, cu gen.). 2. a mirosi rău, a puţi, a duhni. B. tr. 1. a se speria de. 2. a speria. 3. a împuţi. funk hole ['forjk houl] s. (mii. si.) 1. adăpost subteran în tranşee. 2. firidă. 3. blindaj. funk money [~ miAni] s. (fam.) bani plasaţi în străinătate din motive de precauţie. funky1 ['fogki] adj. (fam.) fricos, laş; speriat, îngrozit, înspăimântat; to feel ~ a avea trac. funky2 adj. (amer. si.) rău mirositor, puturos; respingător. funnel ['fonsl] I. s. 1. pâlnie. 2. ţeava de scurgere (pentru fluide); burlan. 3. hom, coş (de casă şi mai ales de vapor). 4. (metal.) reţea de turnare, canal de turnare. 5. (text.) tub. II. vb. tr. (fig.) a canaliza, a concentra, a dirija (către un anumit scop etc.). funnies [TAniz] ş. pl. (amer.) secţiunea sau paginile dintr-un ziar destinate comicsurilor; supliment duminical destinat comicsurilor. funnily ['fAnili] adv. caraghios, comic, nostim; bizar. funny1 ['foni] adj. 1. nostim, hazliu, caraghios; glumeţ, poznaş, ghiduş; he is trying to be ~ încearcă / vrea să fie spiritual; the ~ thing about it is that partea caraghioasă (a chestiunii) este că. 2. nostim, ciudat, straniu; bizar; a ~ business a) o chestie nostimă; b) o afacere tenebroasă; to feel ~ a se simţi prost, a nu se simţi bine. funny2 (mar.) schif pentru o persoană. funny-bone [~boun] s. (anat.) epicondilul median humeral. funny gentleman [~ id3entlman] s. (si.) paiaţă, măscărici. funny man [~ masn] s. (teatru) bufon, măscărici, clovn. funster ['fAnsta] ş. (amer.) glumeţ, poznaş, ghiduş. fur [fa:r] I. ş. 1. piele, blană (mai ales de animal sălbatic). 2. blană; to make the ~ fly a face tămbălău / scandal. 3. pl. animale cu blană; ~ and feather vânat de toate categorile. 4. pl. (com.) piei, blănuri. 5. pl. blănuri; hermină; veşminte cu podoabe de blană (ca embleme defuncţii, grade universitare etc.). 6. pl. (med.) mucozităţi (în stomac); membrană falsă (pe limba unui bolnav), stare saburală; limbă încărcată. 7. piatră (pe fundul unui cazan). 8. tartru {depozit pefimdul butoaielor sau sticlelor cu vin). II. adj. din blană; îmblănit. III. vb. A. tr. 1. a îmblăni; a căptuşi cu blană, a pune blană la. 2. a curăţa (de sedimente), a detartra. 3. (constr.) a căptuşi (un plafon sau un perete). B. intr. to ~ up (despre boiler, cazan etc.) a prinde sedimente; (despre limbă) a se încărca. furbelow [Ta:bilou] I. s. 1. falbala, volan. 2.pl. (peior.) boarfe, zdrenţe. II. vb. tr. a împodobi cu volane. furbish [rfa:bi|] vb. tr. 1. a freca, a curăţa, a spăla, a polei, a lustrui (şi fig.). 2. to — up a găti, a împodobi, a înfrumuseţa; a înnoi, a da o faţă nouă; a repara; to ~ up one's Latin a-şi împrospăta cunoştinţele la latină. fur cap ['fa: ksep] ş. căciulă, cuşmă. furcate I. [Ta:keit] vb. tr. şi intr. a (se) bifurca. II. ['faikeit, -kit] adj bifurcat; răşchirat. furcation [fa:'kei/an] ş. bifurcare; ramificare; despicare. fur coat ['fa: kout] s. palton îmblănit; cojoc; şubă. furcula [Ta:kala] ş. (omit.) iadeş (osul). furfur ['fa:far],/?l- furfures [-riz] ş. (med.) rnătreaţă. furfuraceous [ifa:fju'rei/as] adj. (med.) cu rnătreaţă. furfurol [Ta:forol, 'fa:fjuroulj s. (chim.) furfurol, aldehidă furanică. furibund [TjuaribAnd] s., adj. furibund. furious [Tjuarias, Tjoar-] adj. furios, mânios, înfuriat; furibund, turbat, apucat de furii, nebun; ~ driving exces de viteză, goană nebună (cu automobilul). furiously [-li] adv. furios, eu furie. furiousness [-nis] s. furie; violenţă; impetuozitate. furi [fa:l[ I. vb. A. tr. 1. (mar.) a strânge (velatura), a înfăşură (o velă). 2. a închide (umbrela, evantaiul). 3. a înfăşură, a face sul, a strânge (o hartă, un steag etc.). 4. (fig.) a renunţa la (speranţă etc.). B. intr. (şi to ~up) a se înfăşură, a se strânge. II. s. înfăşurare, răsucire, strângere; ceva strâns, ceva făcut sul, rulou. furlong1 [Ta:brj] s. a opta parte dintr-o milă (220 yarzi = 201 m). furlong2 ['fa:brj] (mai ales mii.) I. s. învoire, permisie; concediu; on ~ în permisie, în concediu. II. vb. tr. (mai ales amer.) a învoi, a da bilet de voie (cuiva), a trimite în permisie sau în concediu. furmenty ['fa:ms>nti] s- v. f r u m e n t y . furmety ['fa:maţi] s. v. f r u m e n t y . furnace [Ta:nis] ş. l.(tehn.) cuptor, focar; furnal; sobă; ~ in front of the boiler focar anterior; ~ under the boiler focar inferior; ~ with horizontal grate focar cu grătar plan; ~ with shovel stoker focar cu pâlnie; ~ with stepped grate focar cu grătar în scară. 2. (şi house heating ~) calorifer (cu aer cald). 3. (fig.) loc foarte fierbinte, cuptor; vâltoare de foc. furnace bar [~ ba:r] s. bară de grătar (la sobă, cuptor etc.). furnace bridge[~ brid3] s. (tehn.) canal orizontal de fum. furnace charge [~ t/a:d3] s. (metal.) şarjă (de furnal); şarjare / încărcare a cuptorului. furnace flue [~ flu:] ş. (metal.) canal de gaze al cuptorului. furnace man [~ msen] s. (metal.) cuptor, topitor. furnace mouth [~ mau8] ş. (metal.) gâtul furnalului, clopot de încărcare. furnish1 ['fa:ni/] vb. A. tr. 1. a furniza, a aproviziona, a alimenta; to ~ a plant with current a alimenta o uzină cu curent. 2. a oferi, a da (ocazie, prilej etc.); a prevedea, a înzestra (cu fonduri etc.); to ~ sentries apune santinele. 3. a da, a prezenta (referinţe,



 furnish2



394



probe etc.); to ~ benefits a da roade; to ~ explanations a da explicaţii. 4. (si to ~ out) fuse 2 1. s. 1. amorsa, meşă; feştilă; fitil, focos. 2; (electr.) siguranţă. II. vb. intr. (mil.) a mobila, a amenaja. 5. a decora, a împodobi (vase etc.) cu figuri. B. i«tr. 1. a procura 1. a înşuruba focosul. 2. (amer.) to have a short ~ a-şi ieşi uşor din fire, a se aprinde mobilă (pentru casa). 2. (si., despre cai) a fi pus în formă / condiţie. repede. II. vb. intr. 2. (electr.) a se arde, a face scurtcircuit. furnish2 s. 1. materie primă. 2. (înv.) aprovizionare. 3. (înv.) mostră. fusee [fju;'zi] s. 1. tambur (din mecanismul unui ceas). 2. amorsa, focos. 3. chibrit care furnished [-t] adj. mobilat. nu se stinge la vânt. 4. (ferov.) semnal luminos (pe căile ferate). 5. (vet.) exostoză. r furnisher [-o ] s. furnizor (mai ales de mobile). fuselage ['fju:zila:d3, -lid3] s. (av.) fuzelaj. furnishings [-irjz] s.pl.l. mobilier (al unei case). 2. echipament. 3. ornamente, podoabe; fusel oii ['fju:z9l 'oii] s. (chim.) (ulei de) fuzel. garnitură. 4. (amer.) instalaţiile electro-sanitare necesare unui imobil. fusibility [ifju:zo'biliti, -zi'b-, -1st-] s. fuzibilitate. r furniture ['fo:nitJo ] s. 1. mobilă (ae casă); set of dining-room ~ mobilă de sufragerie; fusible ['fju:zobl, -zibl] adj. fuzibil, care se poate topi. (fig.) mental ~, ~ of the mind capacitate intelectuală; pregătire intelectuală. 2. inventar fusiform ['fju:zifo;m, Tju:si-] adj. fusiform, în formă de fus. (al unei case); utilaj, echipament (al unei maşini); garnitură de ferecat (pentru porţi, sicrie fusil ['fju:zil] s. (fi. ist.) 1. muschetă, puşcă uşoară. 2. blazon în formă de romb lung. etc.). fusilier [ifju:zi'lior, -zo'lior] s. (mil.) puşcaş. furniture beetle ['fomitfo bi:tl] s. (enlom.) specii de cari (Aiwbium sp.). fusillade [ifju:zi'leid] (mii.) I. s. 1. canonadă. 2. împuşcare. II. vb. intr. 1. a trage (cu r furniture broker [~ .brouko J s. negustor de mobilă veche. puşca). 2. a împuşca. . . furniture joiner [~ id3oinor] s. tâmplar. fusing agent [Tju:zirj 'eid3ant] s. (metal.) fondant. furniture remover [~ ri'mu:vor] s. antreprenor de mutări mobiliare. fusinist [Tju:zinist] s. (arte) desenator în cărbune de salbă-moale. furniture stuff [~ stAf] s. ţesătură pentru tapiţerie. fusion ['fju:33n] s. 1. fuziune, topire. 2. aliaj. 3. unire, contopire. furniture van [~ van] s. camion de mobilă, furgonetă. fusionist [Tju:3anist] s. partizan al unei uniuni. furor [Tju:ror] s. 1. (med., poetic) nebunie frenetică. 2. (înv.) v. f u r o r e . fuss [fAs] I. s. 1. (stare de) agitaţie; scandal; tevatură; forfotă (fără rost); to make a ~ furore [fjus'roir, fjoo'r-, 'fju3ro:r] s. senzaţie, vâlvă, entuziasm; to create a ~ a face a face scandal, tărăboi; to make a ~ of smb. a face caz de cineva. 2. om agitat; om aferat; furori. pisălog, pedant. 3. ceartă, discuţie, schimb de cuvinte. II. vb. intr. 1. (si to ~ about) a furphy [Toifi] s. (austr. si.) 1. zvon fals. 2. enormitate, absurditate. furred [fo:d] aay. 1. îmblănit. 2. (despre limbă) încărcat. 3. (tehn.) depus, sedimentat; se agita fără rost. 2. (amer.) to ~ up a se împopoţona. fussbudget ['fAsibAdjit] s. cusurgiu. acoperit cu o crustă. 4. pufos, lânos. fussily ['fAsili] aaV. cu aere / ifose, dându-şi importanţă. furred game [To:d 'geim] s. vânat cu păr. fussiness ['fAsinis] s. forfotă, zbucium fără rost. furrier ['fArio'J I. s. blănar. II. vb. ir. a apreta (o blană). fussy ['fAsi] adj. 1. aferat, care îşi dă aere, cu ifose; he's a very ~ man e un om care furriery ['fAriori] s. 1. blănărie, cojocărie. 2. (colectiv) blănuri. furring ['fo:rirj] s. 1. căptuşire sa« garnisire cu blană. 2. garnitură de blană. 3. (constr.) face caz de toate; 2. (despre Imine) împopoţonat. 3. (despre stil) căutat, lipsit de simplitate. fust [fAst] I. s. 1. (arhit.) fusul unei coloane. 2. (înv.) miros de aer închis. II. vb. intr. îmblănire. 4. (tehn.) crustă; concreţiune. furrow [TArouJ I. s. 1. brazdă. 2. făgaş. 3. jgheab. 4. zbârcitură (a fetei), rid adânc. (sl.) a nu avea nici un rezultat. fustanella [fAsto'neta] s. fustanelă (purtată de greci, albanezi etc.). 5. dâră, urmă (ae corabie). 6. (tehn.) cută, falţ; şanţ, făgaş; nit. 7. (poetic) pământ arabil. fustet [fo'stet] s. (bot.) scumpie (Cotinus coggygria). 8. (geol.) ogaş. II. vb. tr. 1. a brăzda; a ara. 2. a încreţi (fruntea etc.). 3. (tehn;) a cuta; fustian [TAstisn] I.s.l. barhet, finet. 2. (fig.) stil bombastic. II. adj. bombastic, emfatic. a fălţui; a cresta. furry ['fo:ri, rar 'fAri] adj. 1. îmblănit. 2. ca blana. 3. (despre sedimente) tartric. 4. (amer. fustic [fAstik] s. 1. (bot.) fustic, lemn-galben (Chlorophora sp.). 2. (culoarea) galben. si.) oribil, de groază. fustigate [TAstigeit] vb. tr. 1. (glume!) a biciui, a bate cu băţul. 2. a face o critică aspră / fur seal [To: si:l] s. (zool.) urs-de-mare (genurile Caloorhinus şi Arctocephalus). severă. furta [To:to] pl. de la f u r t u n i . fustigation [ifASti'geiJan] s. 1. bătaie; pedeapsă aspră. 2. critică aspră / severă. further ['fsiSs'] I. (comp. de la far) adv. 1. mai departe; mai mult, în plus; nothing fustin ['fAstin, -ton] s. (chim.) fustină. ~ atâta tot; what ~? (ce) altceva?; I don't know any ~ nu ştiu nimic mai mult, asta e fustiness ['fAstinis] s. 1. miros de mucegai; aer închis; îmbâcseală. 2. (fig.) caracter tot ce ştiu. 2. afară de aceasta, pe lângă aceasta; mai apoi; după aceea; to inquire ~ a întreba demodat. în amănunt; let me ~ tell you that pcrmiteţi-mi să adaug că. ■*• ~ back înţr-o perioadă fusty ['foşti] adj. 1. închis, stătut, muced, mucegăit. 2. învechit, demodat; ~ ideas idei mai veche. II. (comp. de la fa r) adj. 1. mai îndepărtat. 2. următor; till ~ orders până demodate / învechite. la noi dispoziţii, deocamdată, până una alta. 3. alt, nou, în plus, suplimentar, adiţional; futhorc [Tu:0o;k] s. alfabet runic (după denumirea primelor şase litere). ~ particulars alte amănunte; ~ information informaţii complementare. 4. continuu; futile ['fjmtail] adj. 1. futil, inutil, zadarnic, van. 2. neserios, uşuratic. ~ increase of labour productivity creşterea continuă a productivităţii muncii. III. vb. futility [fju(:)'tiliti] s. 1. zădărnicie, inutilitate. 2. copilărie, neseriozitate. tr. 1. a înlesni, a favoriza, a promova (interesele cuiva), a uşura (educarea cuiva); futtocks ['fotoks] s. pl. (mar.) piese de lemn din care se asamblează coastele la navele a contribui / a ajuta la (succes). 2. a zori, a grăbi. de lemn. furtherance [Toioorans] s. înaintare, avansare, promovare; sprijinire), susţinere. future ['fju:tJor] I. adj. viitor; ~ages anii viitori, timpurile care vor veni; my «welfare furtherer ['fo:oor3r] s. susţinător, promotor, protector. viitorul meu; (jur.) ~estates bunuri viitoare; (ec.) ~orders comenzi noi. II. s. 1. viitor; r r r furthermore [To:So'mo: , - moo ] aaV. afară de aceasta, în plus; de altfel. for the ~, in ~în viitor; in the near ~în viitorul apropiat, he has a ~are viitor, va ajunge furthermost [-'moust] adj. v. f a r t h e r m o s t . departe; to ruin one's ~a-şi distruge viitorul. 2. (gram.) (timpul) viitor. 3.pl. (ec.) contracte furthersome [-somj adj. avantajos, propice. pe termen; selling for ~s, sale for ~s vânzare forfetară. furthest [To:oist] adv.v. f a r t h e s t ; at (the) ~ cel mai târziu. futurism ['fjurt/orizani) s. (arte) futurism. furtive [To:tiv] aay. tainic, ascuns; ~ footsteps paşi furişaţi, to cast a ~ glance a se futurist [Tju:t/orist, tfur-] s. (arte) futurist. uita pe furiş, a arunca o căutătură furişă. futuristic [ifjutjo'ristik, -t/u-[ adj. (arte) futurist. furtively [-li] adv. pe furiş, în ascuns. futurity [fjuO'tjuoriti, -'tjoor-] s. 1. viitor; evenimente viitoare. 2. (re/J viaţă de apoi. fur trade [To; treid] s. 1. comerţ cu blănuri. 2. (sl.) avocăţime. futurologist [.fju:t/o'rolod3ist] s. viitorolog. furtuni [fo:tom],p/. furta [T3:t3] s. (jur.) furt. futurology [>fju:t/3'rol3d3i] s. viitorologie. furuncle [TjiisrArjkl, Tjoor-] s. (med.) furuncul. fuze [fju:z] s., vb. iutr. v. fuse 2 . furuncular [fju'rArjkjul3r] adj. (med.) de furuncul, furunculos. fuzz [foz] I. s. 1. particule fine şi uşoare, praf şi pulbere. 2. păr pufos. II. vb. intr. 1. a se furunculosis [ifjurArjkjuTousis] s. (mea'.) furunculoză. acoperi cu praf şi pulbere. 2. a se spulbera, a se face praf şi pulbere. 3. (amer. sl.) poliţist, fur-wrought['f3:ro:t] adj. făcut din blană. fury ['fjuari, 'fjoori] s. 1. furie; pornire nestăpânită; in a ~ furios, mânios; to get into copoi. fuzziness [TAzinis] s. fibrozitate. a ~ a se înfuria. 2. Fury (mitol.) Furie; (fig.) femeie arţăgoasă, megeră; to work like a fuzzle [fAzl] vb. v. f u d d l e (I). ~ a munci ca un nebun. Fuzzy-Wuzzy ['fAzi'WAZi] s. (fam.) soldat sudanez. furze [fo:z] s. (bot.) grozamă, drobiţă; drob, drobişor, genistră (Genista linctoria). fyke [faik] s. (amer.) mreajă, plasă. fusain [fju:'za:rj] s. 1. (arte) desen de cărbune de salbă-moale. 2. (mineral.) fuzit. fylfot [Tilfot] s. svastică. fuscous [TASkos] aay. castaniu-închis, negricios. fyrd [fo:d] s. (ist. Angliei) oaste, oştire. fuse1 [fju;z] I. vb. A. tr. a topi; a face un aliaj din; a dizolva. B. intr. a se topi, a se alia, a fuziona, a se dizolva. II. s. topire, şarjă. fyt(te) [fit] s. (înv.) cânt (de poem).



 G, g [d3i:],pl. Gs, G's, g's [-z] s. 1. G, g, a şaptea literă a alfabetului. 2. (muz,) (nota) sol; G clef cheia (de) sol; G minor sol minor. 3. (amer. si.) o mic de dolari. gab [gasb] I. s. 1. (fam.) gură, pălăvrăgeală, trăncăneală. 2. lirnbuţie; he has the gift of the ~ / (amer.) the gift of ~ are darul vorbirii, e bun de gură; stop your ~! taci din gură! ţine-ţi gura! 3. răboj, crestătură, senin. 4. (/e/m.) cârlig. 5. (telm.) daltă; cange. 6. deschizătură, orificiu. II. vb. intr. 1. (fa/n.) a flecari, a vorbi vrute şi nevrute. 2. (fig.) a minţi. gabardine ['gsebsdim, <—'-] s.v. g a b e r d i n e . gabarit [.ga:ba:'ri:] s. (telm., arhit.) gabarit; profil. gabber ['gasbor] s. (fam.) v. g a b b l e r . gabbies t'gaebiz] s. pi. (amer. si.) filme sonore, cinematograf sonor. gabble fgaîbl] I. vb. intr. 1. a bolborosi; a mormăi. 2. (fam.) to ~ away / o n a flecari, a trăncăni, a vorbi verzi şi uscate. 3. (despre gâşte) a gâgâi. II. s. 1. bolboroseală, bâiguiala. 2. gâgâit. gabblement [-mant] s. flecăreală, trăncăneală. gabbler [-ar] ş. flecar, palavragiu, gură-spartă. gabbling [-in] s. palavre, flecăreală, trăncăneală. gabbro ['gaebrou] s. (mineral.) gabbro. gabby ['gzebi] adj. (amer. fam.) vorbăreţ, limbut. gabelle [go'bel] (înv.) I. s. (ist.) bir, dare, impozit, taxă pe sare. II. vb. tr. (rar) a impune. gaberdine ['gasbadim, -'-] s. 1. (înv.) caftan; cazacă. 2. (text.) gabardină. 3. haină. 4. îmbrăcăminte. gaberlunzie [.gEebs'Unzi,'-—] s. (scot.) 1. desagă; tolbă. 2. cerşetor. gabion ['geibian] l.s. \.(hidr., mii., ist.) gabion,cilindru umplut cu pământ. 2. (constr.) zid de gabion. 3. pl. cărţi rare, rarităţi. II. vb. tr. a apăra / a proteja (o tranşee etc.) cu gabioane. gabionade [.gcibia'neid] s. 1. (hidr.) şir de gabioane. 2. (mii., ist.) parapet de gabioane. gabioned ['geibisnd] adj. prevăzut cu gabioane. gabie fgeibl] ş. 1. (arhit., constr.) fronton; coama casei; pinion. 2. (telm.) proptea. 3. (şl.) cap, dovleac. gabled ['geibld] adj. (despre acoperişuri) cu vârf ascuţit, ţuguiat. gabled window [~ windou] s. (constr.) fereastră de fronton. gable-end l'geiblcnd] ş. zid de coamă. gable roof [~ ru'f] s. acoperiş cu versante, acoperiş ascuţit; acoperiş mansarda! / -mansardă. gablet ['geiblit] s. (arhit.) fronton decorativ. Gabonese [igfeb9'ni:z] I. adj. din Gabon, gabonez. II. s. locuitor al Gabonului, gabonez. Gabriel ['geibrial] s. (amer. si.) trompetist. gabster ['gEebsto1"] s. (amer. si.) flecar, palavragiu. gab string ['gceb strirj] ş. (pap.) frâu. gaby ['geibi, 'go:bi] s. (jam. sa» dial.) nătărău, prostănac, neghiob, nerod. gad1 [gad] interj, (exprimă mirarea) Dumnezeule! măi (să fie)! asta-i bună! ia te uită! ce-mi văzură ochii! etc. gad21. vb. intr. 1. (mai ales to ~about / abroad) a rătăci, a hoinări, a umbla brambura, a umbla creanga / lela. 2. (despre plante) a se târî. II. s. hoinăreală; on the ~ a) fără căpătâi, bătând drumurile; b) pe nepregătite, improvizat; c) la chef. gad3 s. 1. vârf; vârf de metal; vârf de suliţă; suliţă. 2. v. g o a d (1,1). 3. (telm.) pană. 4. (mine) daltă minieră (pentru perforări manuale). gadabout fgsdabaut] I. s. 1. haimana, vagabond, batc-poduri, fluieră-vânt. 2. ţaţă, mahalagioaică. II. adj. hoinar. gadder ['gsda1"] ş. 1. (mine) coroana sapei de foraj. 2. (drum) perforator. 3. (fam.) v. g a d a b o u t (I). gadding ['ga?dirj] I. s. hoinăreală. ♦ (si.) ~ the hoof vagabondaj. II. adj. hoinar. gadfly ['gzedflai] ş. 1. (entom.) tăun (Tabanus Ixtvimis). 2. (fig.) pisălog. 3. (fig.) impuls violent. gadget ['gfed3it, amer. şi -et] s. (fam.) 1. dispozitiv, accesoriu sau mecanism ingenios. 2. (peior.) fleac, nimic; ornament de efect. 3. (amer. si.) fată.



gadoid fga^doid] ş. (iht.) gadoid, peşte din familia Gadidae. gadolinite ['gaxtalinait] s. (mineral.) gadolinit. gadolinium [.gaxto'liniam, -jam] s. (chim.) gadoliniu. gadrise ['gsedraiz] ş. (bot.) 1. sânger (Cornus sanguinea). 2. salbă-moale (Euonymus europaeus). gadus ['geidss] s. (iht.) cod (Gadus morrhua). gadwall ['gaxlw:>:l] s. (omit.) raţă pestriţă (Mas strepera). Gael [geil] s. (fam.) gacl, scoţian (din regiunea Highlands); (rar) irlandez. Gaelic ['geilik, 'gslik] I. adj. gaelic. II. s. limba gaelică. gaff1 [geef] I. s. 1. cange pentru peşte. 2. (telm.) gafa, gafie, crapon. 3. (mar.) vergă, pic. ♦ (amer. si.) to stand the ~ a înfrunta greutăţile cu curaj / cu tărie; (amer. si) to get the ~ a fi luat la refec / la trei păzeşte; (amer. si.) to give smb. the ~ a lua pe cineva la refec / la trei păzeşte. 4. (amer.) înşelătorie, farsă, păcăleală. 5. (amer.) corvoadă, chin. II. vb. tr. a prinde (peşte) cu cangea. gaff2 s. (si.) (şi penny ~) teatru ieftin; music-hall. gaff3 s. (sl.) to blow the ~ a lăsa să-i scape un secret. gaffe [gaef] s. gafă, boacănă. gaffer j'gaef9r] s. 1. (fam.) unchiaş, bătrânel, nioşulică. 2. (fam.) supraveghetor, şef de echipă. 3. (fam.) patron; jupan. 4. (sl.) jucător de cărţi, cartofor. 5. (ir/.) băiat. gag [ga3g] I. s. 1. căluş; (fig.) botniţa; (şl.) on the high ~ spunându-şi secrete în şoaptă. 2. întreruperea dezbaterilor (în parlament). 3- (telm.) dop, cep, buşon, căluş. 4. (telm.) cordar, întinzător, sucitor, pană (la ferăstrău). 5. (mine) flanşă oarbă. 6. (teatru, cin.) improvizaţie (actoricească); „trouvaille", „găselniţă", idee, gag. 7. (sl.) glumă (mai ales grosolană); poznă, festă, renghi; mistificare, înşelătorie. 8. (sl.) prost, nătâng. II. vb. A. tr. 1. a pune căluş (cuiva), a închide gura (cuiva); (fig.) a impune tăcere; a nu permite să vorbească. 2. (telm., mine) a închide, a astupa. 3. (teatru) a improviza. 4. (sl.) a juca un renghi / o festă (cuiva). 5. (sl.) a amăgi, a mistifica. B. intr. (teatru) a improviza. gaga ['ga:ga:] adj. (fam.) ramolit, senil. gage1 [geid3] I. ş. 1. amanet, gaj, zălog; chezăşie, garanţie, cauţiune. 2. provocare (la duel); to throw down a - a arunca mănuşa / a provoca. 3. (amer. sl.) whisky ieftin. II. vb. ţr. 1. a oferi ca garanţie. 2. a face rămăşag pe, a paria pe. gage2 s., vb. tr. (amer.) v. g a u g e . gage3 ş. (bot.) v. g r e e n g a g e . gagers [rgeid33z] ş. pl, (sl.) ochi. gagger ['gaeg3r] s. 1. (metal.) cârlig de formare; bătător. 2. (telm.) maşină de îndreptat cu role. 3. v. g a g m a n. gaggle ['ga3gl] I. s. 1. gâgâit. 2. (fig.) trăncăneală, flecăreală. 3. (sl.) cârd; bandă, ceată; grămadă. II. vb. intr. 1. a gâgâi. 2. (jîg.) a sporovăi, a flecari, a trăncăni. gaggler ţ-3r] s. (fam.) gâscă. gagman ['gsgiinsen] s. (teatru, cin.) creator de gaguri. gagroot [rga3giru:t] s. (bot.) lobelia (Lobelia înfiata). gagster fga^gsta1-] s.v. g a g m a n . gaiety ['gciati, 'gciiti] s. 1. veselie, voioşie. 2.pl. distracţii, amuzamente. 3. înfăţişare veselă; pitoresc. 4. eleganţă, strălucire. gaily l'geili] adv. 1. vesel, cu veselie; voios, bucuros. 2. pitoresc. 3. elegant, strălucitor. 4. imoral. gain [gcin] I. s. 1. mărire, creştere, dezvoltare, intensificare (a sunetului etc.). 2. câştig, folos, profit; avantaj; prisos, excedent; to make ~ of a câştiga la sa» din; love of ~ lăcomie / sete de câştig; (prov.) no pains, no ~s cine nu stăruieşte, nu izbuteşte, nu sta, că-ţi stă norocul. 3. cucerire; izbândă; câştig. 4. pl. venituri. 5. (telm.) locaş, făgaş, scobitură, tăietură. 6. (nune) galerie transversală (de pătrundere). II. vb. A. tr. 1. a câştiga; a obţine, a dobândi, a agonisi; a-şi asigura; to ~ an advantage over a o lua înaintea (cu gen.); a fi în avantaj faţă de; (la curse) to ~ the bell from a o lua înaintea (cu gen.), a obţine victoria asupra (cu gen.); to ~ the day a câştiga bătălia, a ieşi învingător; to ~ one's end a-şi realiza scopul; to ~ the ear of a fi ascultat cu bunăvoinţă de; to ~ experience a câştiga experienţă; to ~ one's feet a o lua la fugă / la sănătoasa; to ~ friends a-şi face / a-şi câştiga prieteni; to ~ ground a) a câştiga teren, a înainta, a se propaga, a se lăţi;



 gainable



b) (fig-) a progresa, a face progrese; to ~ one's living / livelihood a-şi câştiga existenţa; a-şi agonisi traiul; to ~ strength a căpăta puteri, a se înzdrăveni; to ~ time a câştiga / a economisi timp; (/nil.) to ~ touch a lua contact (cu inamicul); to ~ the upper hand a prevala, a fi victorios; to ~ a victory a câştiga o victorie. 2. a se îndrepta spre, a se apropia de; a ajunge la; (mii.) to ~ the rear of the enemy a ajunge în spatele inamicului; to ~ the shore a se apropia de ţărm. 3. to ~ smb. for a câştiga pe cineva de partea (cu gen.) I pentru; (rar) to ~ smb. into a convinge pe cineva să; to ~ smb. over a câştiga pe cineva de partea sa; to ~over a câştiga sprijinul / simpatia (cu gen.). B. inir. 1. a câştiga, a se îmbogăţi. 2. a se face bine, a se însănătoşi; the patient is ~ing daily bolnavul se însănătoşeşte pe zi ce trece. 3. a o lua înainte; my watch ~s ceasul meu o ia / merge înainte. 4. to ~ oh / upon a) a câştiga (teren); a invada (uscatul); a se apropia de; the ocean ~s on the land oceanul invadează uscatul; b) a ajunge din urmă. gainable ['geinobl] adj. realizabil; care poate fi dobândit / câştigat. gainer ['geins'] s. câştigător; to be a great ~ by a fi foarte câştigat de pe urma (cu gen.); I am neither a ~ nor a loser by it prin aceasta nici n-am câştigat, nici n-am pierdut. gainful ['geinfnl] adj. 1. productiv, lucrativ, profitabil, rentabil, aducător de câştig, avantajos; bine plătit. 2. lacom de câştig. gainfulness [-nis[ s. 1. câştig, profit; avantaj. 2. rentabilitate. gainings ['geinigz] s. pl. venituri, câştiguri. gainless l'geinlis] adj. neprofitabil, nerentabil. gainly ['geinli] aay. 1. frumos, graţios. 2. (despre purtare) plin de tact. gain-pain ['geinipein] s. (sl.) sabie, spadă. gainsay [gein'sei, amer. si'--] I. past si part. trec. gainsaid [-'seid, -'sed] vb. tr. a pune la îndoială, a contrazice, a contesta, a nega, a tăgădui. II. s. (înv.) contrazicere. gainsayer [-or] s. 1. negativist. 2. tăgăduitor. gainsaying [-irj] s. contrazicere, tăgăduire. gainsomc ['geinsom] adj. (înv.) avantajos. 'gainst, gainst [geinst, amer. genst] prep. (poetic) v. a g a i n s t . gain twist ['gein twist] s. (amer. fam.) carabină. gairfish ['gsofi/] s. v. p o r p o i s e (I). . ; gait [geit] s. 1. mers, umblet; I know him by his ~ îl cunosc după mers. 2. pl. ţinută, atitudine. 3. drum; (rar) to take one's ~ a-şi vedea de drum. 4. (sl.) ocupaţie, meserie. 5. ritm, viteză. gaited ['geitid] adj. (în cuvinte compuse) cu mersul, cu umbletul; a heavy-~man un om cu mersul greoi. gaiter [rgeitor] I. s. l.pl. ghetre; jambiere. 2. pl. (amer.) ghete cu elastic în părţi. 3. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). 4. (sl.) trişor. II. vb. in/r. a purta ghetre. gaiter tree [~ tri:] s.v. g a i t e r (1,3). gal [gad] s. 1. (pop.) fată. 2. (mineral.) wolframit. gala ['gârla, 'geilo] I. s. 1. gală, paradă, festivitate, ceremonie; pompă.-2. sărbătoare; festival. II. aay. de gală, solemn, festiv, de paradă. galactic [go'laîktikj adj. (astron.) galactic. galactic circle [~ iso:kl] s. (astron.) cerc galactic. galactogogue [go'ladctogo(:)g] s. (med.) galactogen. galactometcr [go'kEktomi:tor] s. galactometru. galactose [go'laektous] s. (chim.) galactoză. gala day ['ga:lo dei] s. zi de gală; reprezentaţie de gală. gala dress [~ dres] s. haine de gală. galantee [go'kenti:] s. v. g a 1 a n t y (s ho w). galantine ['gaetantim, i—'-] s. (gastr.) gelatină. galanty (show) [go'la;nti(/ou)] s. (spectacol de) umbre chinezeşti. galaxial [go'laîksiol, -sjol] adj. (astron.) galactic. galaxy ['gadoksi] s. 1. (astron.) galaxie; Calea Laptelui. 2. (fig.) pleiadă. galban gum ['gadbon 'gAm] s. gumă / rezină de galban. galbanum l'gadbonom] s. (bot.) galban. gale1 [geil] s. 1. furtună; vânt puternic; equinoctial ~s furtuni echinocţiale; (mar.) it is blowing half a ~ of wind e o briză destul de afurisită. 2. (poetic) vântuleţ, zefir, boare. 3. veselie, voioşie. 4. (amer.) explozie de râs, hohote. gale2 s. (bot.) ciumărca, iarba-ciumei (Galega officinalis). gale3 s. plată periodică a rentelor, impozitelor sau dobânzilor. galea ['geilio], pl. galeae [-Iii:] s. (bot.) cască, coif. galcate ['geilieit] adj. (bot.) galeat. gale-day ['geildei] s. ziua plăţii dobânzilor. galeeny [go'limi] s. (fam., dial.) v. g u i n e a - f o w l . galeiform [go'liiifem] adj. (bot.) galeiform. Galen ['geilin, -Ion] s. (glumeţ) doctor. galena [go'limo] s. 1. (mineral.) galena. 2. (metal.) sulfura de plumb. galenical [gs'lenikd, gei-] adj. (farm.) galenic. galenite [go'liinait] s. v. g a l e n a (1). galeny ]goli:ni] s. v. g a 1 e e n y. Galician1 [go'li/ion, -Jjon, -sion, -sjon] aay., s. galician. Galician2 adj., s. galiţian. galimatias [.gadi'mei/los, -'manias] s. (rar) galimatie, (şir de) vorbe goale. galiot ['gadiot] s.v. g a l l i o t . galipot ['gaslipot] s. (bot., chim.) galipot, barras, răşină proaspătă. gali1 [go:l] s. 1. fiere; venin; (fig.) to dip one's pen in ~ a scrie cu violenţă / cu patimă. 2. v. g a 11 - b 1 a d d e r. 3. (fig.) fiere, amărăciune; mânie; ură, răutate. 4. (amer. fam.) tupeu, neruşinare, neobrăzare. -> ~and wormwood ceva odios / respingător.



396



gali 2 1. s. jupuitură; rosătură; băşică; bubă. II. vb. A. tr. 1. a roade, a produce o rosătură în (piele), a jupui. 2. (despre apă) a eroda. 3. (fig.) a irita; a supăra, a necăji; a chinui. B. intr. (fig.) to ~ at a zeflemist, a lua peste picior (pe cineva). gali3 s. (bot.) gală, nucă galică, gogoaşă de ristic. gallant ['gadont] I. aay. 1. (azi numai despre îmbrăcăminte) elegant, distins. 2. (poetic) frumos, măreţ, minunat, splendid, impunător. 3. curajos, viteaz, brav. 4. ['gadont, rar go'laint] galant, politicos, curtenitor. 5. [si go'laent] galant, amoros; ~ epistle scrisoare de dragoste. II. s. 1. om de lume, ['gadont, go'laait] cavaler. 2. amant. III. [go'laent) vb. A. tr. a însoţi, a conduce (o doamnă), a fi cavalerul (nnei doamne). B. vb. intr. a fi cavaler galant, a face pe galantul; a face curte. gallantly [-li] adv. 1. vitejeşte. 2. (poetic) foarte frumos. 3. curtenitor, cu galanterie'. 4. cu eleganţă. gallantry [-ri] s. 1. vitejie, curaj. 2. galanterie, politeţe, purtare curtenitoare, amabilitate rafinată. 3. intrigă amoroasă. gall-bladder j'go:libla:dor] s. (anat.) vezica biliară, colecist, băşica fierii. galleass ['gaeliiaes] s. (is;, mar.) galeas, galeră cu trei catarge. gallein ['gadiin] s. (chim.) galeină. galleon ['gadion, -ljon] s. (ist. mar.) galion. galleot ['gaeliot] s. v. g a l l i o t . galleried ['gadorid] adj. (arhit.) cu galerii. gallery ['gaelori] s. 1. galerie; coridor, gang; portic. 2. galerie (de artă plastică etc.). 3. (teatru) galerie; to play to the ~ a juca după gustul galeriei, a căuta o popularitate ieftină, a umbla după efect, a arunca „cârlige". 4. (mine) galerie (direcţională); galerie principală de pătrundere, galerie de extracţie, stolnă. 5. strană, cor. 6. podeţ; balcon. gallery driving [~ .draiviij] s. (mine) atac prin galerie şi puţuri. gallery entry [~ .entri] s. (mine) gura galeriei. galleryite ['gadoriait] s. (fam.) 1. (teatru) spectator de la galerie. 2. (amer.) spectator la dezbaterile Congresului de la tribuna rezervată publicului. gallery roof ['gadori .ni:f] s. (mine) first, tavanul lucrărilor miniere. gallct ['gadit] s. aşchie (de piatră). galley ['gseli] s. 1. (ist. mar.) galeră; the ~s muncă la galere, muncă silnică. 2. (mar.) balenieră. 3. (mar.) cambuză, bucătărie (de vas). 4. (poligr.) galion, şif, luntre. 5. (poligr.) şpalt (nepaginat). galley bird [~ bo:d] s.v. w o o d p e c k e r . gally-built [~bilt] adj. (amer.) cu puntea netedă. galley man [~ ma:n] s. (ist.) ocnaş la galere. galley-proof [~pru:f[ s. (poligr.) şpalt (nepaginat). galley-slave [~sleiv] s. 1. sclav (sau infractor) condamnat la galeră. 2. om care munceşte din greu. 3. (sl.) zeţar. galley-west ['gadiwest] adv. to knock ~ a) a face praf (şi pulbere); b) a zăpăci, a încurca de tot. galley yarn [~ ja:n] s. (rnnr. sl.) minciună, braşoavă. gall-fly ['godflai] s. (entoin.) insectă care produce gogoaşa de ristic (Cynips gallae tinctoriae). galliard ['gadjod] (înv.) I. adj. vesel, vioi. II. s. 1. băiat vesel. 2. dans vioi (premergător al menuetului). Gallic ['gadik] adj. 1. galic, de gal. 2. francez. gallic f'gaslik] aay. (chim.) galic. gallic acid [~ isesicl] s. (chim.) acid galic. gallicism ['gadisizsm] s. galicism, idiotism francez. galligaskins [igadi'gaeskinz] s.pl.l. (ist.) pantaloni largi (în sec. XVI—XVII). 2. (glumei) nădragi. gallimaufry [igaeli'mo:fri] s. (fr.) 1. tocană. 2. (fig.) amestecătură, mişmaş; ghiveci. gallinaceous [igadi'neij'os, -/jos, -/ios] aay. (ornit.) de găină, galinaceu. galling ['godin] adj. 1. (yîg.) care (te) roade. 2. iritant,enervant, exasperant. Gallionic [igaeli'onik] aay. indiferent (?« privinţa religiei). galliot ['gadiot] s. (ist. mar.) galiot. gallipot ['gadipot] s. 1. vas mic smălţuit (de farmacie), borcan. 2. v. g a l i p o t . gallium ['gaîliom] s. (chim.) galiu. gallivant [.gadi'vasnt,'—] vb. intr. (sl.) 1. a face curte, a cocheta, a flirta; a umbla după femei. 2. a hoinări, a umbla haimana. gallivanter [-o r ,'—] s. crai, donjuan. galliwasp ['gadiwosp] s. (zool.) specie de şopârlă americană (Calustus occiduus). gall-nut CgodnM] s. v. g a l l 2 (I). Gallo-German ['gadou'd3o:m9n] aay. franco-german. Gallomania [.gaelou'meinio] s. galomanie, francofilie. Gallomaniac [-gaelou'meiniaek] s., adj. galoman, francofil. gallon1 ['gadon] s. galon (unitate de măsură; în Anglia 4,541; în S.U.A. 3,781). gallon2 s. găitan; galon, tresă. gallonage [cgadonid3] s. capacitate (măsurată în galoane). gallop ['gadop] I. s. galop; full / great / sweeping ~ galop întins / mărit / de curse; hand / short ~ galop mic / îngrămădit; to go at ~ a galopa, a fugi în galop; at full ~ în goana mare; at the snail's ~ agale, încet, cu viteza melcului. II. vb. A. tr. a face să galopeze (un cal), a lăsa (calul) în galop. B. intr. 1. a galopa, a alerga în galop. 2. (si to —through / over) a citi (sa» a vorbi) repede. gallopade [.gado'peid] s. galop(adă), cursă la galop. galloper ['gadopor[ s'. 1. cal pursânge; cal de curse, alergător, fugar, pegas, bucipal. 2. călăreţ al cărui cal fuge în galop. 3. (ist. mil. sl.) aghiotant, adjutant. 4. (mil.) tun uşor de câmp. gallop gun ['gadop gAn] s. v. g a l l o p e r (4).



 397



gammy



jocuri olimpice, olimpiadă; Olympic ~s Olimpiadă, jocuri olimpice (moderne); ~ of chance Gallophil(e) ['gselou.fail] s. galoman, francofil. joc de noroc; round ~ joc de societate; losing ~ partidă pierdută; winning ~ partidă Gallophobe ['gselou.foub] s. galofob, francofob. câştigătoare; the ~ is up partida e pierdută; the ~ is not worth the candle mai mare Gallophobia [igfelon'foubia] s. galofobie, francofobie. daraua decât ocaua; he has mistaken his ~ şi-a greşit socotelile; şi-a găsit naşul; to play galloping ['gaelapirj] adj. (fig.) galopant. a good ~ a juca bine, a fi un bun jucător; to play a poor ~ a juca prost, a fi un prost galloping consumption [~ ksn'sAmp/an] s. (med.) tuberculoză galopantă. jucător; two can play at that ~ a) urma alege; cine râde la urmă râde mai bine; se întoarce galloping Gl can [~ 


 gamopetalous



398



3. deosebire profundă, divergenţă. 4. (amer.) trecătoare, defileu. 5. (mii.) breşă (în linia gamopetalous [igaema'petetas] adj. (hot.) sinpetal. frontului). 6. (gram.) hiat. gamosepalous [~'sepalos] adj. (bot.) gamosepal. gape [geip, ga:p, ga:p] I. vb. intr. 1. a deschide larg gura; a căsca; (prov.) he that ~s gamp [gaemp] s. 1. (fam.) umbrelă de ploaie mare şi veche, cortel. 2. (glume/) cortel, until he be fed, well may ~ until he be dead Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i umbrelă. gamut ['gcemot] s. 1. (muz.) gamă. 2. (muz.) diapazon, scară. 3. (fig.) gamă, întindere; bagă; gaping is catching căscatul e molipsitor. 2. a se uita cu gura căscată, a căsca gura, sferă, cerc; to experience the whole ~ of suffering a încerca întreaga gamă a suferinţelor. a privi cu uimire. 3. (despre o prăpastie etc.) a se căsca, a se deschide-. 4. (gram.) a forma gamy1 ['geimi] adj. 1. v. g a m e f u l 2 .2. (gastr.) cu gust / cu aromă de vânat. 3. (gastr.) un hiat. 5. to ~after / for a dori ceva cu înfocare; to ~on / upon a privi cu gura căscată la, a se uita dus la. II. s. 1. căscat. 2. privire nedumerită. 3. the ~s pl. căscat (boa/a a fezandat. găinilor pricinuită de Syngnamus trachealis).4. deschidere, căscătură. gamy2 adj. 1. gata de joacă. 2. curajos, agresiv. gaper ['geip3r] s. căscăund, gură-cască. gander ['gamda'] I. s. 1. gâscan, gânsac. 2. (fig.) gâscă, om prost. 3. (sl.) om însurat. gape seed [igcip 'si:d] s. (sl.) 1. minunăţie; tot ceea ce provoacă uimirea. 2. holbare; 4. (amer. sl.) bărbat care trăieşte separat de soţie. 5. (amer. sl.) privire, aruncătură de ochi; to take ~ a arunca o privire (rapidă). II. vb. intr. 1. (fam.) a umbla brambura. 2. (pop.) to seek / to buy / to sow ~ a umbla fără rost (la piafa etc.) 3. v. g a p e r. gappy ['garpi] adj. cu intervale, cu goluri; incomplet. to ~ (at) a se zgâi (la). gap-toothed ['gsptu:0t, ~tu:6d] adj. ştirb; cu strungăreaţă. gander-faced ['gasndafeist] adj. (pop.) cu mutră de tâmpit / de tont. gap window [~ 'windou] s. fereastră înaltă şi strâmtă. ganef ['ga:nof] s. (amer. si.) 1. pungaş, borfaş, escroc. 2. ticălos. gar [ga;r] s. (iht.) 1. ştiucă (Esox lucius); 2. zărgan, ştiucă-de-mare (Belone belone). gang1 [ga3rj] s. 1. echipă sau brigadă (ae muncitori etc.); tură, schimb; grupă, detaşament; garage ['gcera:3, -rid3, ra:d3, amer. g3'ra:3] I. s. garaj. II. vb. tr. a gara, a pune în garaj. partidă. 2. (sl.) bandă, ceată, haită, cârd. 3. garnitură, trusă (de instrumente); sortiment. garage foreman [~ ifoimon] s. şef de garaj. 4. (înv.) mers, curs, cale. garancin(e) ['gaeronsin] s. (chim.) garanţină. gang2 vb. intr. (scot.) a merge. garb [ga:b] I. s. 1. haine, îmbrăcăminte; găteală. 2. port; croială; (fig.) veşmânt, strai. gang3 vb. A. tr. (mai ales amer.) a face (roţile unui angrenaj etc.) să lucreze simultan / concomitent; (auto) a cupla, a ambreia. B. intr. to ~ up with a se asocia / a se alia cu; II. vb. A. tr. a înveşmânta, a îmbrăca. B. refl. a se înveşmânta. garbage ['ga:bid3] sl. (înv.) măruntaie, maţe. 2. resturi, rămăşiţe (de bucătărie); gunoi (peior.) a intra în cârdăşie cu; to ~ up on smb. a ataca împreună pe cineva; a se coaliza menajer. 3. (si literary ~) maculatură. împotriva cuiva. garbage collection [~ ksilekjsn] s. (infor.) refacerea spaţiului disponibil. gang board ['gam bo:d] s. (mar.) schelă (ae debarcare), estacadă; apuntament. garble [ga:bl] vb. tr. 1. a falsifica, a denatura, a deforma; a ciunti, a trunchia (un citat ganger1 ['gasrjgs'] s. şef de echipă. etc.). 2. (rar) a alege, a selecţiona. ganger2 s. (scol.) pieton. garbler [-3r] s. falsificator (ae texte etc.). gang flower ['ga;rj iflau9r] s. (bot.) amărcală, iarbă-lăptoasă, şerpariţă (Polygala garboard ['gu:bo:d, -boad] s. (mar.) galbord. vulgaris). garboard strake [~ istreik] s. (mor.) filă de galbord. gangland ['ga?rjla?nd] s. (amer.) cartier al gangsterilor / al indienilor apaşi (într-un oraş garden ]'gu:dn] I. s. 1. livadă; pornet; the ~ of England sudul Angliei; back ~ grădină mare). din spatele casei; botanic(al) ~s grădină botanică; zoological ~s grădină zoologică; flower ganglia ['ganglia] pl. de la g a n g 1 i o n. ~ grădină de flori; philosophers of the Garden adepţi ai lui Epicur; ~ of the world gangliated ['gsnglieitid, -ed] adj. (anat.) cu ganglioni. regiunea fluviului Mississippi; ~ of remembrance cimitirul unui crematoriu; (pop.) to gangling f'gajrjglirj] adj. (fam.) stângaci, neîndemânatic. lead smb. up the ~ a trage pe cineva pe sfoară, a duce pe cineva de nas. 2. (si kitchen ganglion ['gaerjgli3n],pl. ganglions [-z] sau ganglia ['gasrjglia] s. 1. (anal.) ganglion. ~) grădină de legume / de zarzavat. II. vb. intr. a se ocupa cu grădinăritul, a face grădinărie. 2. (fig.) centru (ae activitate). garden balsam [~ iba:lssm] s. (bot.) canale (Impatiens balsamina). ganglionic [igaîrjgli'onik] adj. ganglionar. garden bed [~ bed] s. strat, răzor, brazdă. gangly ['gxrjgli] adj. înalt şi subţire, slăbănog, deşirat, uscăţiv. garden cabbage [~ 'kaîbidj] s. (bot.) varză (Brassica oleracea). gangplank ['gasrjplamkj s.v. g a n g b o a r d . garden city [~ ■siti] s. oraş-grădină. gangrel ['gserjgral] s. 1. (fam.) lungan, găligan, prăjină. 2. (înv.) cerşetor, vagabond. garden cress [~ kresj s. (bot.) creson (Lepidium sativum). gangrene ['gzerjgrim] I. s. 1. cangrenă; mortificare. 2. (bot.) tăciune, mălură. II. vb. gardener ['ga:dn3r[ s. 1. grădinar. 2. horticultor. 3. (sl.) birjar prost. A. intr. a se cangrena. B. tr. a cangrena. gardener's garters [~z iga:taz] s. pl. (bot.) ierbăluţă (Phalaris arundinacea). gangrenous ['ga;rjgri:nss] adj. cangrenos. garden frame [~ freirii] s. seră. gang saw ['ga;n so:] s. (tehn.) gater de spintecat; ferăstrău circular cu mai multe discuri. garden house [~ haus] s. 1. chioşc, pavilion. 2. (sl.) bordel. gangsman ['gaerjzm9n],pl. gangsmen [-mon] s. şef de echipă, supraveghetor. gardenia [ga:'di:njo, -nia] s. (bot.) gardenie (Gardenia). gangster ['ga?rjst9r, -rjks-] s. gangster, bandit. gardening ['ga:dnirj] s. 1. grădinărit. 2. horticultura. gangsterism ['gaerjstsrizsm] s. gangsterism, banditism. gardening knife [~ naif] s. cosor, cuţit pentru crengi. gangue [gasrj] s. (geol.) gangă; rocă-mamă. gardening tools [~ tu:lz] s. pl. unelte de grădinărit. gangway ['gaerjwei] I. s. 1. (mar.) schelă (de coborâre I debarcare), punte (de garden label ['ga:dn lelbl] s. etichetă (pe plante). comunicaţie); pasarelă; (sl. mar.) to bring to the ~ a biciui. 2. pasaj, interval, trecere garden lover [~ rUvor] s. grădinar amator. (între rânduri, în sălile de spectacol). 3. [Kisaj care desparte „front benches " de „ back garden mould [~ mould] s. pământ de grădină. benches" în Parlamentul britanic; members above the ~ miniştri şi membri ai garden party [~ .pa:ti] s. petrecere în aer liber, serbare câmpenească; picnic. parlamentului strâns legaţi de politica oficială a partidului lor, membri influenţi ai garden plot [~ pbt] s. grădină, teren folosit ca grădină. partidului; members below the ~ membri independenţi ai parlamentului, membri garden pruner [~ ipru:nsr] s. foarfece de pomi / de grădinărit. neinfluenţi ai partidului. 4. (arhit., constr.) pasarelă, pasaj, coridă. 5. (ferov.) coridor de garden roller [~ ,roulor] s. tăvălug de grădină. mijloc (într-un vagon). 6. (mine) galerie de acces la un abataj. II. inter/ (amer.).faceţi garden scissors [~ isizsz] s. pl. foarfece de grădină. loc! la o parte! garden stand [~ istasnd] s. jardinieră. ganjah ['gAnd39] s. haşiş. Garden State [~ isteitj s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New Jersey. gannet ['gasnit, amer. si -et] s. (omit.) corb-de-mare alb (Sula bassana). garden stuff [~ stAf] s. zarzavaturi / legume şi fructe. ganoid ['gamoid] (iht.) I. adj. 1. (despre solzi) neted şi strălucitor. 2. (despre peşti) garden tillage [~ ,tilid3] s. grădinărit, grădinărie. ganoid. II. s. (peşte) ganoid. . garden truck [~ trAk] s. (amer.) legume şi fructe; to raise ~ for the market a cultiva 1 gantlet ['gamtlit, 'gayit-, -let] s. v. g a u n t l e t . zarzavat şi fructe pentru vânzare. gantline [gaentlain] s. (mar.) mandar. garden warbler [~ iWD:bbr] s. (omit.) privighetoare-de-grădină (Sylvia hortensis). 2 gantlope ['gasntloupls. v. g a u n t l e t . garden woodbine [~ .wudbain] s. (bot.) caprifoi (Lonicera caprifolium ş.a.). gantry ['gamtri] s. 1. (tehn.) schelă, estradă; suport. 2. (ferov.) punte de semnalizare. garden worm [~ wo:m] s. (zooi. pop.) râmă (Lumhricus sp.). 3. suport pe care stau butoaiele în pivniţă, podval. 4. (constr.) capră. 5. (mine) rampă pe gardon ['ga:don] s. (iht.) văduvită (Leuciscus idus). care circulă o gruic. 6. (tehn.) montant, portal, cadru; schelet de macara. ^ garfish ['gaifif] s.v. g a r . gantry crane [~ krein] s. (tehn.) macara-portal, macara de schelă / de eşafodaj. Gargantuan [ga:'ga;ntju9n, -tjwon] adj. uriaş, gigantic, gargantuesc, pantagruelic. gaol [d3eil] I. s. închisoare, temniţă (v. j a i l I). II. vb. tr. a închide, a întemniţa, a băga gargarism ['ga:garizom] s. gargară, gargarism. la închisoare (v. si j a i l II). garget ['ga:git, -et] s. (vet.) inflamare a faringelui (la porci); inflamare a ugerului (la gaolbird [~bo:d] s. ocnaş, deţinut. vaci si la oi). gaol book [~ buk] s. registrul arestaţilor. gargle ['ga:gl] I. vb. A. tr. a clăti (gura). B. intr. 1. a face gargară; a (se) gargarisi. gaoler ['d3eitar] s. temnicer, paznic de închisoare; gardian. 2. (amer. sl.) atrage la măsea. II. s. 1. gargară, gargarism. 2. (amer. sl.) băutură alcoolică. gaoleress ['d3eiloris[ s. femeie-paznic de închisoare. gargoyle ['gaigoil] s. (constr.) gargui. gaol fever ['d3eil 


 399



gastroenteritis



gasconade [igseska'ncid] I. s. lăudăroşenie, fanfaronadă, (arg.) bărbi, minciuni, (fig.) garishness [-nis] s. 1. lux ţipător; 2. strălucire excesivă. garland ['gu:bnd] I. s. ghirlandă, coroană, cunună. 2. (fig.) premiu, premiul 1.3. (înv.) gogoşi. II. vb. intr. a se lăuda, a se făli, a face gargară. gas concrete ['ga?s -kankriit] s. (constr.) gazbeton. antologie. II. vb. A. tr. a încununa, a împodobi cu coroane / cu ghirlande. B. inîr. (rar) gas detector [~ dkekta1"] s. (mine) detector dc grizu. a împleti ghirlande. gaselier [.gaes3'li9r] s. lampa de gaz cu mai multe braţe, policandru. garlic ['go:lik] s. (bot.) usturoi, ai (Allium sativum); clove of ~ căţel de usturoi. gas-engine ['gaespxi],pl. gasteropoda [gassta'ropads] s. (zool.) gasteropod; melc. gas bomb [~ bomj s. bombă chimică / cu gaze. gastight ['gfestaitj adj. etanş la gaz(e). gas-bracket [~ibra2kit] s. lampa de gaz, bec Auer. gastralgia [gaes'tr2eld3ia] s. (med.) gastralgic, gastrodinie. r gas-burner [~ib?:n3 ] s.v. g a s j e t . gastralgic [gass'trask^ik] adj. (med.) gastralgic. gas cap [~ kaîp] s. (mine) gas-cap. gastrectomy [gass'trcktami] s. (med.) gastrectomie. gas carbon [~ .kuiban] s. (metal.) cărbune dc retortă. gastric ['gasstrik] adj. gastric. 1 gas chamber [~ -t/eimba "] s. cameră de gazare. gastric ulcer [~ 


 gastroenterology



400



12. (text.) calibru; distanţa dintre fuse; pasul fuselor; fineţe. 13. (hidr.) limnimetru. II. vb. gastroenterology [,ga;strouient3'r3tod3i] s. (med.) gastroenterologie. tr. 1. a măsura, a cerceta. 2. a grada, a lua calibrul (cu gen.), a verifica; a marca, a ştampila gastro-hepatitis [-ihepo'taitis] s. (mea1.) gastrohepatită. (greutăţile, măsurile). 3. a dimensiona, a da o anumită dimensiune (cu aat.). 4. (fig.) a gastro-intcstinal [~in'testin3l] adj. (med.) gastrointestinal. preţui (pe cineva). gastrolith ['gaestraliG] s. (med.) calcul gastric. gauge block ['geid3 bbk] s. (telm.) cală plan-paralclă; plăcuţă Johansen; placă de gastrology [ga:s'trol3d3i) s. (med.) gastrologie. calibrare. gastronome ['gfestrsnoum] s. gastronom. r gauge clock [~ kbk] s. (telm.) contor de apă. gastronomer [-o ] s.v. g a s t r o n o m e . gauge glass [~ gla:s] s. (telm.) sticlă de nivel (al apei); tub pentru aponietru; pahar gastronomic [igaxtra'nomik] adj. gastronomic. gradat. gastronomist [gEes'tronamist] s.v. g a s t r o n o m e . gauge mark [~ ma:k] s. (telm.) semn de control; reper de ajustare / reglare I potrivire. gastronomy [gses'tronami] s. gastronomie, artă culinară. gauge pin [~ pin] s. (telm.) micrometru de interior, calibru-tampon. gastropod ['gaxtrapad] s. gastroiwd. gauge strips,[~ strips] s. pl. (telm.) şubler pentru măsurat grosimi, şubler de exterior. gastroscope ['gaestraskoup] s. (med.) gastroscop.' gauging [*geid3irj] s. (telm.) etalonare, calibrare. gastroscopy [gaes'troskapi] s. (med.) gastroscopie. gauging station [~ 'stei/an] s. (hidr.) staţie hidrometrică. gastrotomy [gaes'trotami] s. (med.) gastrotomie. Gaul [go:l] s. 1. (ist.) Galia. 2. (ist.) gal. 3. (peior.) franţuz. gastrula ['gaestrula],pl. si gastrulae [-li:] s. (biol.) gastrulă. Gaulish ['go:li/J I. adj. 1. (ist.) galic. 2. (glumeţ) francez, franţuzesc. II. s. 1. limba gastrulation [igaistru'leijon] s. (biol.) gastrulaţie. galică: 2. (glumeţ) francez, franţuz. gas vent ]'ga;s vent] s. (metal.) supapă de respiraţie. r gaullism ['goulizam] s. (pol.) gaullism. gas warfare [~ ,wa:feo ] s. război chimic. gaullist ['goulist] s. (pol.) gaullist, partizan al generalului de Gaulle. gas-works [~wa:ks] s. uzină de gaz. gault [go:lt] s. (geol.) gault. gas yield [~ ji:ld] s. producţie / debit de gaz(e). gaunt [go:nt, amer. si ga:nt] adj. 1. slăbit, sfrijit, scofâlcit, sleit, uscăţiv, deşirat, subţire, gate [geit] I. s. 1. poartă, portiţă; uşă cu zăbrele; (fig.)~ of hell poarta iadului; (fig.) to give the ~ a concedia, a da afară; (fig.) to get the ~ a fi concediat, a fi dat afară. 2. (fig.) slab. 2. nenorocit; ~ poverty sărăcie lucie. 3. grozav (la înfăţişare), cumplit. poartă, deschizătură; intrare. 3. barieră. 4. (sport) număr de spectatori; reţetă, taxă de gauntlet1 [gomtlit, amer. şi -let, 'ga:nt-] s. 1. (ist.) mănuşă de fier. 2. mănuşă (de şofer, intrare. 5. trecătoare în munţi; the Iron Gates Porţile de Fier. 6. the Gate (ist.) Poarta de scrimă etc.); to throw down the ~ a arunca mănuşa I a lansa o provocare; to take Otomană, înalta Poartă (turcească). 7. (telm.) scut; încuietoare, zăvor, supapă. 8. stavilă, up the ~ a ridica mănuşa, a accepta o provocare. zăgaz. 9. pl. ora la care se închid porţile noaptea (la Oxford şi Cambridge). II. vb. tr. gauntlet2 s. to run the ~ a trece printre două rânduri de vergi; (fig.) a fi criticat aspru. gauntncss ['gomtnis, amer. si 'ga:nt-J s. slăbiciune, înfăţişare uscăţivă. 1. a pune porţi la. 2. a consemna (studenţi, la Oxford şi Cambridge). gauntry ['gr>:ntri] s.v. g a n t r y . gate-bill [~bil j s. registru de amenzi pentru studenţii care întârzie la cursuri (la Oxford gauze [go:z] s. 1. gaz (ţesătură); gazeu (ţesătură); zăbranic; tifon; voal, val. 2. fum şi Cambridge). gatecrash ['geitikraej'] vb. tr. si mtr. (fam.) 1. a intra fără bilet (la im spectacol). 2. a veni (în aer). 3. (telm.) reţea metalică (a lămpii de siguranţă), plasă de sârma; ţesătură metalică. gauzy ['ga:zi] adj. (mai ales despre ţesături) subţire, transparent. nepoftit (la o recepţie ele). gave [geiv] past de la g i v e1. gatecrasher [~ikrae/arj s. (fam.) 1. spectator fără bilet. 2. musafir nepoftit. gavel ['gae'val] s. (amer.) ciocan / ciocănaş de lemn (folosit de preşedintele unei adunări gate end [~ end] s. (metal.) maselotă. sau de un licitator). gate hole [~ noul] s. şardonet. gavelkind [~kaind, -kind] s. (jur, înv.) împărţire egală a moştenirii / a pământului, între gatehouse [~haus] s. ghereta portarului. r copiii sau fraţii decedatului (când nu există testament). gatekeeper [~iki:pa ] s. 1. paznic de barieră. 2. portar. gavial ['geivial, -jal] s. (zool.) gavial (Gavialis gangeticus). gate-legged table ]~legd iteibl] s. masă cu tăblia demontabilă. gavotte [go'vot] s. (muz.) gavotă. gate lock [~ lok] s. ecluză cu poartă intermediară. gawk [go:k] I. s. 1. v. c u c k o o (1,1). 2. om stângaci, timid. 3. nătăfleţ, gogoman, gateman ['geitm2n],pl. gatemen [-man] s. (ferov.) cantonier. gură-cască. II. vb. intr. a se holba, a se zgâi; a căsca gura. gatemouth ]~mauO] s. (amer. si.) gură-spartă. gawkily ['gorkili] adv. stângaci, neîndemânatic, cu stângăcie. gatepost [~poust] s. stâlpul porţii. -0* between you and me and the ~ strict confidenţial, între patru ochi. gawkiness ['go:kinis] s. neîndemânare, Stângăcie. gawky ['go:ki[ I. adj. stângaci, neîndemânatic, nepriceput; nătâng; timid, ruşinos. II. s. gate seat ['geit si:t] s. (hidr.) talpa stavilei. nătăfleţ, nătâng. gatesman [~smpn] î . v . g a t e m a n . gawp [go;p] vb. intr. (si.) a se uita cu gura căscată, a se zgâi. gateway [~wei] s. 1. poartă de intrare. 2. (fig.) poartă, intrare, calc de acces. gay [gei[ adj. 1. vesel, voios, bine dispus; nepăsător; as ~ as a lark foarte vesel; vesel gather ]'ga;oar] I. vb. A. tr. 1. a aduna, a strânge, a colecta; a colecţiona, a îngrămădi; to ~ dust a se umple de praf; a înghiţi mult praf; to ~ flesh a se îngraşă, a pune carne ca o zi de primăvară; (pop.) all so ~! în regulă! 2. pitoresc; (despre culori) viu, strălucitor; pe sine; to ~ ground / way upon smb. a o lua înaintea cuiva; to ~ information a strânge ţipător; (despre haine) viu colorat, pestriţ. 3. împestriţat, înzorzonat, gătit. 4. dornic de date, a culege informaţii; (desprefuruncule, bube) to ~head a se coace; to ~way a) v. to ~ viaţă; imoral, dezmăţat, desfrânat, stricat; to lead a ~ life a duce o viaţă de plăceri, de ground; b) (despre, nave) a porni. 2. a aduna, a strânge, a culege (fructe, flori etc.) dezmăţ; (fam.) ~ girl / woman / bit femeie stricată, prostituată. 5. (amer. fam.) cu chef, 3. a acumula, a câştiga, a dobândi; to ~ experience a dobândi experienţă. 4. a bănui, afumat. 6. (si.) homosexual, pederast. II. s. (sl.) homosexual. a deduce, a conchide, a trage concluzia; from what you say I ~ that din cele ce spui gay cards ['gei 'ka;dz] s. pl. figuri (ae la jocul de cărţi). deduc că. 5. (si to ~ up) a strânge; a încreţi, a cuta, a plia (o rochie etc.). 6. a încreţi gay science [~ 'saians] s. (înv.) poezie, mai ales poezia eroică a evului mediu. (fruntea). 7. to ~ in a) a culege, a strânge (recolta); b) a percepe (impozite); to ~ up gazabo [ga'zeibou] s. v. g a z e b o1,2. a asambla, a aduna, a pune la (un) loc; to ~ up the fragments a) a aduna cioburile; gaze [gciz] I. vb. intr. (at, on) a privi fix; a privi uimit; a se uita ţintă (Ia). II. s. privire b) a rezuma; a relua, a înnoda (firul unei povestiri etc.). B.refl. to ~ oneself up a-şi aduna atentă. forţele. C. intr. 1. a se aduna, a se strânge. 2. a se mări, a creşte; (despre lacrimi) a şiroi. gazebo1 [ga'zi:bou] s. (arliit.) 1. foişor pe acoperişul casei. 2. balcon de sticlă. 3. pavilion 3. to ~ against smb. a prinde ură împotriva cuiva; to ~ to a head / matter a) (despre de vară. 4. punct de observaţie. gazebo2 s. (amer. si.) flăcău, băiat, tip, individ. bube, furuncule) a se coace; b) (fig.) a se coace, a se pârgui. II. s. 1. serie de cute / falduri / pliuri strânse cu un fir. 2. adunare, strângere. 3. contracţie, contractare. gazel [ga'zel] s. v. g a z c 11 e. gazeless ['geizlisj adj. care nu vede; lipsit de vedere, orb. gatherable ['gaeoarabl] adj. care se poate deduce, deductibil; inteligibil. gazelle [go'zel] s. (zool.) gazelă (Gazella dorcas ş. a.). gatherer ]'ga:oarar] s. 1. persoană care adună / care culege; culegător; secerător. gazer [rgeizar] s. privitor, spectator; contemplator; curios, gură-cască. 2. perceptor. gazette [ga'zet] I. s. 1. (inv.) gazetă. 2. monitor oficial; to appear in the Gazette, to gathering f'gaeOarirj] s. 1. adunare, întrunire; sfat. 2. recoltă. 3. colectare, colectă. have one's name in the Gazette a fi menţionat în ziar, a fi dat la ziar (mai ales ca 4. îngrămădire. 5. supurare; abces. 6. colecţie, culegere, insolvabil). II. vb. tr. a publica în Monitorul Oficial. ■*■ (mil.) to be ~d a fi înaintat; a fi gat-toothed ['gaet tu:6t] aay. (amer.) ştirb. numit. gauche [gou/J adj. (fr.) (jig.) stângaci, lipsit de tact. gazetteer [>g2ezi'tiar, -za't-] s. 1. îndrumător I lexicon-geografic. 2. (amer.) gazetar, gaucherie ['gou/ari(:)] s. (fr.) stângăcie, neîndemânare; lipsă de tact, gafă. gaud [go:d] s. 1. găteală; zorzoane, înfrumuseţare fără gust. 2. jucărie; bagatelă, fleac, ziarist, jurnalist. gazogene ['gav.od3i:n, -Z01KI3-] s. 1. aparat pentru gazificarea băuturilor. 2. gazogen. nimic. 3. pl. serbări grandioase. gean [gi:n] s. cireaşă sălbatică. gaudiness ['godinisj s. stridenţă, caracter ţipător (al unei culori); ostentaţie. gear [giar] I. s. 1. mecanism, aparat. 2. aparatură, garnitură, accesorii; fishing ~unelte gaudy ['g:>:di] I. s. 1. (mare) solemnitate. 2. masă anuală festivă în onoarea foştilor studenţi (la universităţile engleze).^, adj. 1. ţipător, bătător la ochi, strident; fără gust; de pescuit; camping ~ accesorii pentru camping; foot-~ încălţăminte; (mar.) greement ~ dispozitiv de acţionare. 3. (tehn.) roată dinţată, pinion, angrenaj; mecanism de transmisie; plin de ostentaţie. 2. (despre stil) înflorat, bombastic. transmisie; in ~ în mişcare, angrenat; (auto) ambreiat; out of ~a) inactiv, în repaus; b) în gauffer ['ga:for] s., vb. v. g o f (f) e r. gauge [gcid31. s. 1. măsură, proporţie, dimensiune; to take the ~ of a măsura, a evalua. neregulă, defect, defectat; c) (fig.) a dezorganiza. 4. harnaşament. 5. avere mobilă; ustensile. 2. aparat pentru măsurat; rain ~ pluviometru. 3. calibru; model, şablon; florar. 4. calibru 6. (înv.) haine, îmbrăcăminte. 7. (auto) viteză; first / low / bottom ~ viteza întâi; top / (de glonţ). 5. număr, grosime (« sârmei). 6. (ferov.) ecartament, distanţa dintre şine; gabarit. high ~ priză directă; reverse ~ marşaricr; to engage the first ~ a cupla viteza întâi; 7. (mar.) pescaj. 8. (mar.) poziţie faţă de vânt; (fig.) to have the weather ~ of a avea to change into second ~ a trece în viteza a doua; to be in neutral ~ a fi la punctul mort. întâietate faţă de. 9. (fig.) criteriu. 10. (/iz.) jojă, aparat de măsurat. 11. (auto) ecartament. 8. (amer.) to shift ~s a) (auto) a schimba viteza, a trece dintr-o viteză într-alta;



 401



b) (fig-) a schimba macazul, a-şi schimba atitudinea / părerea etc. II. vb. A. tr. 1. a pune în mişcare (un mecanism). 2. (despre dinţii roţii) a prinde, a angrena, a anina. 3. (şi to ~ up) a înhăma. 4. to ~ down a încetini (cu ajutorul transmisiei); to ~ up a accelera (cu ajutorul transmisiei). B. intr. (tehn.) a se angrena; a se îmbuca. gearbox ['gioboks] s. (auto) cutie de viteze. gearbox drive [~ draiv] s. (tehn.) mecanism organic cu cutie de viteze. gear-case l'giakcis] s.v. g e a r b o x . gear change [~ t/eind3] s. (auto) schimbare de viteză. gear changing [~ rt/enxfjir)] s.v, g e a r c h a n g e . gearing Pgrarin] s. (tehn.) angrenaj, cuplaj, transmisie (prin roţi dinţate), ambreiaj. gear jammer Pgra -d3aamar] s. (mii. si.) conducător de tanc. gear lever [~ ili:v3r] s. 1. (tehn.) pârghia mecanismului de acţionare. 2. (auto) maneta schimbătorului de viteze. gear ratio [~ .rei/iou] s. (tehn., auto) raport de transmisie / angrenare. gear setting [~ :nd- şi pronunţia fr.] s. (fr.) jandarmerie. gender [rd3endar] I. s. 1. (gram.) gen. 2. (glumeţ) sex. II. vb. tr. (poetic) a zămisli, a naşte, a crea. genderless [^endalis] adj. (gram.) fără gen. gene [d3i:n] s. (biol.) genă. genealogical [id3i'nia'lod3ik3l, 


generation



genealogy [id3i:ni'a?tod3i, 


 generation number



402



genteelism [-izam] s. expresie banală cu pretenţie de distincţie, exprimare afectată. generation number [~ -nAmb3r] s. (inform.) număr de generare. genteelly [-i] arfv. 1. aşa cum trebuie; to answer ~ a răspunde frumos. 2. (peior.) ca generative [^ensrativ, -reit-] adj. 1. relativ la procreare, privitor la reproducere. un burghez, ca un burtăverde. 2. generator, producător; procreator, creator, reproducător. gentcelness [-nis] s. pretenţie de distincţie. generative faculty [~ ■faekaltij s. (biol.) capacitate de reproducţie / de reproducere, facultate generatoare. gentian [^enfisn, -/an] s. (bot.) genţiană, ghinţură (Centiana sp.). generative grammar [~ 'grams'] s. (lingv.) gramatică generativă. gentianella [^enfis'nete] s. (bot.) Clipe mari (Gentiana acaulis). generative power [~ ipau3r] s. v. g e n e r a t i v e f a c u l t y . Gentile, gentile ['dinţaţi] I. s. 1. (bibl.) ne-evreu. 2. (amer.) ne-mormon. 3. (rar) păgân. r generator ['d3en3reit3 j s. 1. procreator, tată; producător. 2. sursă, obârşie, izvor. 11. adj. 1. ne-evreiesc. 2. ne-mormon. 3. (lingv.) naţional. 4. gentilic; de clan, tribal. 3. (telm.) generator, sursă de energie. 4. (si steam ~) cazan al maşinii cu vapori. 5. (mat.) gentilitial family [id3enti'lijal 'fasmili] s. familie de obârşie veche. generatoare. 6. (muz.) notă fundamentală (a unui acord). gentilitial name [~ 'neim] s. nume generic / de familie. generatrix ['d3en3reitriks, amer. ■-'--],pl. generatrices [-si:z] s. 1. (mat.) generatoare, gentility hijen'tiliti, d3-[ s. 1. (înv.) nobilime, aristocraţie, boierime, boieri. 2. gentileţe, gencratricc. 2. (el.) maşină dinamoclectrică, generator de curent. amabilitate/3. (peior.) (pretenţie la) eleganţă; împopoţonare; afectare de obiceiuri generic(al) [d3i'nerik(9l), dzs'n-J adj. 1. (biol.) specific unui gen. 2. general, generic, aristocratice; shabby ~ mizerie în haine negre. universal, comun. gentle ['d3entl] adj. 1. nobil, aristocratic, boieresc; the ~ and simple classes clasa genetically [d3i'neriksli] adv. 1. generic, în raport cu totalitatea. 2. (biol.) în raport cu privilegiaţilor şi a celor de rând; of ~birth de viţă nobilă; de familie bună. 2. (înv.) galant, genul. cavaleresc. 3. nobil, ales, generos. 4. onorabil, elegant, distins; ~pursuits ocupaţii distinse. generosity [,d3en3'rositi] s. 1. mărinimie, generozitate, dărnicie, largheţe; libertate; act 5. blând, blajin, prietenos; binevoitor, amabil; cu inimă bună, mărinimos; ~reader iubite de filantropie; his many generosities to numeroasele lui acte de filantropie faţă de sau cititorule (cuvânt al autorului către cititor). 6. graţios, plăcut; atrăgător. 7. liniştit, tihnit, în favoarea (cu gen.). 2. (înv.) nobleţe. calm, paşnic, pacific. 8. (despre tonuri, glas etc.) melodios, mângâietor, blând. 9. (despre generous ['d3Cn3ras] adj. 1. mărinimos, generos; darnic. 2. filantrop. 3. (despre porţii vânt, pedepse etc.) slab, uşor, blând, temperat. 10. ascultător, docil, supus, cuminte; (as) de mâncare etc.) mare, imens. 4. bogat, îmbelşugat. 5. rodnic, roditor. 6. (despre vinuri) ~as ~Iamb blând ca un micl(uşcl). 11. (despre povârniş, pantă etc.) dulce, uşor, prelung. tare; de bună calitate, superior. 12. (despre căldură, legi etc.) moderat, potrivit, temperat, nu excesiv. 13. (med.) benign. generously [-li] adv. generos, cu generozitate / cu mărinimie. II. s. l.pl. (fnv.) nobilime, aristocraţie, boierime. 2. râmă, viennişor (momeală la pescuit). . gcnerousness [-nis] s. v. g e n e r o s i t y. III. vb. tr. 1. (rar) a îmblânzi, a muia, a face ascultător, a aduce la ascultare (pe cineva). genesis ['d3enisis[, pl. geneses ['d3eniisi:z] s. 1. Genesis (bibl.) Geneza, Facerea. 2. a dresa, a îmblânzi (un cal). 2. geneză, izvor, origine, provenienţă; apariţie. 3. creaţie, creare, facere. gentle art [~ 'a:t] s. v. g e n 11 e c r a f t. genetic(al) [d3i'netik(al), d33-J adj. (biol.) genetic. gentle craft [~ 'kra:ft] s. pescuit cu undiţa. genetically [d3i'netiksli] adv. (biol.) (din punct de vedere) genetic. gentlefolk [~'fouk] s. pl. lume bună, înalta societate, oameni de lume, persoane de bună genetic drift [d3i'netik drift] s. (biol.) mutaţie genetică. condiţie. geneticist [d3i'netisist, d3e-[ s. genetician. gentle-hearted [~'hu:tid] adj. bun la suflet, iubitor, milos. genetics [d3i'netiks, d33'n-, d3e'n-] s. pl. (folosit ca sg.) (biol.) genetică, ştiinţa eredităţii. gentle-heartedness [~'ha:tidnis] s. bunătate sufletească. geneva [d3i'ni:v-, d33'n-] s. gin. gentlehood ['d3cntlhud] s. nobilime, aristocraţie (stare socială). Genevan [-n] I. adj. din Geneva, genevez. II. s. 1. genevez, locuitor din Geneva. 2. (bis.) gentleman ['d3entlmon, pl. gentlemen [-msn, -men] s. 1. gentleman, om ales, om de calvinist. ." condiţie, om onorabil. 2. (înv.) nobil, curtean, om de curte, gentilom; ~ in waiting curtean Genevese ['d3eni'vi:z, -'vi:s[ adj., s.v. G e n e v a n . de serviciu (pe lângă rege); ~ at arms om din garda personală a regelui; ~at large a) (înv.) genial1 ['d3i:nral[ adj. 1. (despre climă etc.) blând, plăcut, favorabil. 2. binevoitor, amabil, curtean fără atribuţii speciale; b) (glumeţ) persoană care nu arc treabă. 3. domn; ladies bine dispus, cu inima caldă. 3. înveselitor, înviorător; jovial, simpatic, vesel. 4. (înv., and gentlemen doamnelor şi domnilor; '(teatru, film) first ~ june prim; independent ~ poetic) rodnic, roditor, fertil. 5. (fnv.) genial, strălucit. rentier; ~ of the gown jurisconsult. 4. (la cărţile de joc) rigă de atu. 5. aparat pentru genial2 hrji'naisl] adj. (anat.) de bărbie, al bărbiei. lipirea vaselor de cositor. 6. (Ia dans) cavaler; (despre femei) to dance / to take ~ a conduce geniality ['d3i:ni'aditi] s. 1. blândeţe, căldură. 2. voioşie, veselie, amabilitate; cordialitate, la dans; a face pe cavalerul. 7. (jur.) rentier, bărbat care trăieşte din rentele sale. "0- (amer. bunăvoinţă, bună dispoziţie, inimă caldă. si.) ~ of the road comis-voiajor; ~ of fortune a) pirat; b) aventurier; gentlemen of the genialness ['d3i:njolnis] s. (rar) veselie, voioşie. cloth cler, preoţime, clerici; (glumeţ) 'he old ~ Scaraoţchi, Dracul. genial process [d3i'naisl 'prouses] s. (anat.) apofiză geniană. gentleman-commoner [~'komon3r] s. (înv.) student privilegiat (la Oxford şi genial tubercle [~ 'tju:to(:)kl] s. v. g e n i a l p r o c e s s . Cambridge). 2 genian [d3i'naisn] aay. v. g e n i a l . gentleman farmer [~ 'fauns'] s. moşier; fermier care întrebuinţează mână de lucru genic ]'d3enik] adj. (biol.) referitor la gene, genic. salariată. geniculate [dji'nikjuleit] adj. (biol.) geniculat. gentlemanlike ['d3entlm3nlaik] adj. 1. de gentleman. 2. bine crescut, educat, manierat, geniculum [d3i'nikjul3in] s. (anat., bot.) tubercul, umflătură (pe organe, plante). politicos. genii [Vrjkniai] pl.de la g e n i u s (1). gentlemanliness [^entlmsnlinis] s. maniere distinse, ţinută onorabilă. genio-hyold [d3i.naiou'haiDld] I. adj. (anat.) geniohioid. II. s. (anat.) (muşchi) gentlemanly ['d3entlni3nli] adj. v. g e n t l e m a n 1 i k e ( l , 2 ) . geniohioid. gentleman player ['d3entlni3n ,pleisr] s. (sport) jucător amator. genista [d3i'nist3, d3e'n-] s. (bot.) drobiţă, droghiţă (Genista tincloria). gentleman's agreement [~z s'grirmsnt] s. convenţie bazată pe buna credinţă a părţilor genital [^enitl] I. adj. genital, reproductiv, reproducător, procreator. II. s. pl. organe (nu pe acte scrise), înţelegere, acord bazat / încheiat pe cuvânt de onoare. genitale externe. gentleman's gentleman [~z 'd3entlni3n] s. valet, lacheu. genitalia [Krjeni'teilis] s. pl. v. g e n i t a l (II). gentlcman-usher [~iAj3r] S. uşier (la case mari). genitival [,d3eni'taiv3l] adj. (gram.) genitival. gentleness ['d3entlnis] s. 1. blândeţe, amabilitate, politeţe; ~ achieves more than genitive [genitiv, -not-] (gram.) I. adj. genitiv, posesiv. II. s. (cazul) genitiv. violence realizezi mai mult cu vorba bună decât cu răul, vorba dulce mult aduce. genito-crural ['djenitou 'krursl] adj. (anat.) genito-crural. 2. povârniş uşor, pantă dulce. 3. moliciune (Ia pipăit), frăgezime, delicateţe. genito-urinary [-'juorinori] adj. (anat.) genito-urinar. gentle sex ['d3cntl 'seks] s. the ~ sexul slab / frumos, femeile. genius ['d3i:nias, -niss] s. 1. (pl. genii) ['d3i:niai] duh, spirit, geniu (bun, rau). 2. (pl. gentle-tempered [~'tcmp3d] adj. blând, temperat. geniuses) ['d3i:ni3.si:z] geniu, spirit, suflet, simţiri, sentimente, năzuinţe, caractere al(e) gentlety ['d3cntlti] s. v. g e n t i 1 i t y. unei epoci etc. 3. (numai la sg.) caracter general, spirit, esenţă, specific (al unei limbi, gentlewoman [^entl.wumsn], pl. gentlewomen [~'wimin] s. 1. doamnă, lady, femeie legi, epoci, naţiuni etc.). 4. (si ~ of a place, numai la sg.) geniu al locului; inspiraţie, asociere în poezie etc. (produse de un loc); putere de evocare (a unui Ioc). 5. (pl. geniuses) de familie bună; femeie distinsă. 2. (înv.) nobilă, aristocrată, boieroaică. 3. damă de geniu, genialitate, har, inteligenţă remarcabilă; a man of ~ un om genial / de geniu; you companie, doamnă de onoare; ~ of the Queen doamnă de onoare a reginei. 4. (jur.) haven't got to be a ~ to see that nu trebuie să fii un geniu ca să vezi asta. 6. (pl. geniuses) rentieră, femeie care trăieşte din rentele sale. gently [genţii] aoV. 1. în mod blând; dulce; liniştit; gingaş, delicat; cu delicateţe / cu geniu, om genial, personalitate genială. 7. (numaila sg.) aptitudine naturală, dar; to have gingăşie / cu blândeţe / cu dulceaţă. 2. liniştit, uşor, încet; uşurel, încetişor; cu precauţie a ~ for doing smth. a avea geniu într-un domeniu anume. / cu prudenţă / cu grijă; moderat, cumpătat; cu cumpătare; ~! încet! uşurel! încetişor! genocidal ['dşenonsaidsl] adj. de genocid, referitor la genocid. gently-born [~bo:n] adj. (înv.) de viţă nobilă, de neam mare / ales. genocide |'d3enowsaid] s. (jur.) genocid, crimă împotriva umanităţii. gentoo [d3en'tu:] s. (omit.) varietate de pinguin (Pygoscelis taeniata). Genoese [id3enou'i:z,'—] I. adj. de la / din Genova, genovez. II. s. genovez. gentrice ['d3entris] s. (scot.) v. g e n t i 1 i t y. genome ]'d3i:noum] s. (biol.) genom. gentry [Centri] s. 1. stare a oamenilor instruiţi şi a proprietarilor fără titluri de nobleţe genotype ['d3cno»taip] s. (biol.) genotip. (ecleziaşti, jurişti, ofiţeri, moşieri etc.) 2. (peior.) indivizi, ţipi; the light-fingered ~ hoţi genned up ['d3cnd 'Ap] adj. (fam.) informat, pus în temă. genre [3â:rjr, 3o:nr, 3a:nrJ s. (Jr.) 1. gen, stil, fel; (lit.) gen. 2. (si ~ painting) (arte) de buzunare. gents [d3ents] s. (fam.) closet public / toaletă pentru bărbaţi. pictură de gen, compoziţie. genty ['d3enti] adj. (scot.) elegant, fercheş. gent [d3cnt] s. (vulg.) 1. v. g e n 11 e m a n. 2. amant (care plăteşte), iubit sau prieten genu.['d3i:nju:],pl genua [d3i:njuo] s. (anat.) genunchi. (de pungă). genteel [d3en'ti:l, d33n-j adj. 1. (fnv.) politicos, gentil, amabil, binevoitor. 2. (înv., peior.) genual [Pd3enju3l] I. aay. (anat.) de genunchi, privitor la genunchi. II. s. (enîom.) a cu pretenţii de om manierat. 3. (peior.) îngrijit exagerat. 4. monden, lumesc. patra articulaţie a piciorului de păianjen.



 403



gestatorial



geotropism ^i'otrapiz^m, -trou-] s. (biol.) geotropism. genuflect ['d3cnju(:)nekt, amer, şi.--'-] vb. 1. intr. a îndoi genunchii, a face genuflexiuni. geranium [d3i'rcini3m, d33'r-] I. s. (bot.) 1. năpraznică, ciocul-berzei (Geranium sp.). 2. a se purta în mod servil / cu supuşenie. 2. (pop.) muşcată (Pelargonium). II. adj. rumen; vermeil. genuflection [id3enju(:)flekj3n] s.v. g e n u f l e x i o n . genuflexion ş. genuflexiune; îngenunchere. gerard I'd3cr3d] s. (zool.) şarpe din Indiile Vestice (Gerarda bicolor). genuine ['djenjuinj adj. 1. autentic, original, veritabil; adevărat; pur, curat, nefalsificat, gerbera ['d33:b3r3] s. (hort.) gerbera (Gerbera). nealtcrat, neştirbit; the ~ truth adevărul curat, purul adevăr; a ~ document un document gerfalcon [^sjf^lksn] s. (omit.) şoim-islandcz (Falco gyrfalco). autentic. 2. sincer, franc, deschis. geri ['d3cri] s. (austr.,fam.) bătrânel; bătrânică. genuinely [-li] adv. 1. autentic. 2. cu sinceritate, pe faţă, deschis. geriatrie [id3eri'strik] adj. de geriatrie, care aparţine geriatriei. genuineness [-nisj s. 1. autenticitate (a unui manuscris, a unei mărci de fabrică etc.). geriatrician [Td3cri3'trij3n] s. (med.) specialist în geriatrie. geriatrics [id3eri'a;triks] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) geriatrie. 2. sinceritate (a unei persoane, a unui sentiment). germ [d33:m] I. ş. 1. (biol.) germen(e), embrion; sâmbure, sămânţă, fetus, făt. 2. (bot.) genus ['d3Î:n9St 'd3en3sj.pl. genera ['donare] şi genuses ['d3cn3si:z] 1. (biol.) gen, germen. 3. (jig.) sâmbure, nucleu, germene; in ~în germene; în faşă. 4. (biol.) microb, specie; the Genus Homo specia umană. 2. fel, sortiment, categoric, calitate, clasă. bacterie. II. vb. intr. (despre idei etc.) a începe să încolţească / să dea rod / să se dezvolte. geobotany [id3i:ou'b.itoni] s. geobotanică. German1 ['d33:ni3nj I. adj. german, nemţesc. II. s. 1. german, neamţ. 2. (limbă) geocentric [1d3i(:)oi/'scntrik] adj. (geogr.) geocentric. germană, nemţească; High ~ a) dialect din Germania de Sus; b) limba germană literară; geocentric parallax [~ 'pasr^laîks] s. (astron.) paralaxă diurnă. Low ~ dialect din Germania de Jos. geochemical [id3i(:)ou'kcmikpl] adj. geochimic. German2 (med.) ~ measles rubeola, pojar uşor; (înv.) the ~ Ocean Marca Nordului; geochemistry [ig3i(:)ou'kemistri] s. geochimie. (chim.) ~ silver aliaj alb, alpaca; ~ text text scris cu caractere gotice. geochronology [~kr3,n;>bd3i,-kro-] s. (geol.) geocronologie. geode f'd3i(:)oud] s. (geol.) geodă. german3 adj. 1. bun, drept, de primul grad; brother ~ frate bun / drept / din aceiaşi părinţi; sister ~ soră bună / dreaptă / din aceiaşi părinţi; cousin ~ văr bun / primar. 2. înrudit, geodesic [id3i(:)ou'dcsik, -'di:s-J I. adj. geodezie. II. s. linie geodezică. apropiat. geodesy [d3i(:)'3disi] s. geodezic; agrimensură. germander [d33(:)'maend3r] s. (bot.) dumbeţ (Teucrium chamaedrys); wild / wood ~ geodetic(al) [Td3i(:)ou'detik(^l) adj. v. g e o d e s i c (I). şopârliţă (Veronica chamaedrys). geodetics [Td3i(:)ou'detiks] s. pl. (folosit ca sg.) v. g e o d e s y . germane [d33:'mcin,'—] adj. 1. înrudit; potrivit, corespunzător; ~ to legat (de); to be geodynamic [-d3i:oudai'nsmik] adj. geodinamic. ~ to the matter a tine de problemă, a avea legătură cu problema. 2. (înv.) v. g e n u a n3 geognosy [d3i'ognasi, -nou-] s. (geol.) geognozic. U). geographer [d3i'Dgr3far, 'd^jog-] s. geograf. Germanic1 [d33(:)'ma?nik] I. adj. german, nemţesc; germanic. II. s. (lingv. ist.) germana geographic(al) [d3i3'grcefikf>l), d3iow'g-] adj. geografic. comună, limba tuturor neamurilor germanice din vechime. geographically ^is'graMîkali] adv. geografic. germanic2 adj. (chim., despre sare etc.) de germaniu. geographical mile |d3b'grsefik3l mail] ş. milă marină / geografică (= 2206 yarzi = 1852 m). Germanism I'd33:ni3niz;mi] s. 1. (lingv.) germanism, expresie germanică. 2. germanogeography [d3i'ogr3fi, 'd30g-] s. geografie; physical ~ geografie fizică, fiziografie. filie, simpatic pentru germani. Germanist ['d33:m3nist] s. 1. (lingv.) germanist. 2. germanofil. geoid ['d3i(:)Did] s. (geod.) geoid. geologic(al) [d3i3'l;>d3ik(3l), d3iou'l-] adj. geologic. germanium [d33:'meini3in] s. (chim.) germaniu. geologically [d3i3'bd3ik3li] adv. geologic. germanize ['d33:ni3naiz] vb. tr. a germaniza, a nemţi. geologist [d3i'Dlod3ist] s. geolog. Germanophil [d33:'msen3fil] s. germanofil. Germanophile [d33:'nuen3fail] s. v. G e r m a n o p h i l . geologize fd3i'obd3aiz] I. vb. intr. 1. a studia geologia. 2. a face studii / excursii în scop geologic. II. vb. tr. a studia (o regiune etc.) din punct de vedere geologic. Germanophobe [d33:'ma^noufoub] s. gemianofob. germ-cell [rd33:msel] s. (biol.) celulă germinativă. geology [d3i'Dlod3i] s. geologic. r geometer [d3i'omit3 ] s. 1. geometrician, geometru. 2. (entom.) cotar (Geometridae sp.). germen ['d33:ni3n] s. (bot.) ovar. geometric(al) |d3i3'mctrik(^I), d3iou'm-] adj. geometrie. germicidal [.d33:mi'said£>l] adj. v. g e r m i c i d e (I). germicide ['d33:misaid] I. adj. antiseptic; germicid, ucigător de bacterii, bactericid. geometric drawing [d3i3'metrik rdro:in] s, desen liniar. II. ş. antiseptic; germicid, substanţă bactericide. geometrician [id3ioumetri/^n, dsirDin-, -mi't-] s.v. g e o m e t e r . germinal ['d33:minpl] adj. 1. germinai, de germene, embrionar. 2. (despre idei etc.) geometry [id3i'oniitri, 'd3om-] s. geometric; Euclidian ~ geometrie euclidiană; în germene, în embrion. co-ordinate ~ geometrie analitică; solid ~ geometrie în spaţiu. germinant ['d33:min3nt] adj. care germinează / care încolţeşte. geometric progression [^iou'mctrik prs'grc/^n] s. (mat.) progresie geometrică. germinate ['d33:mineit] vb. A. intr. a germina, a da colţ. B. tr. a face să încolţească, geometrize [d3i'Dmitraiz] vb. A. intr. a folosi metode geometrice. B. tr. a geometriza. a da naştere la (speranţe etc.). geomorphic [d3i3'mo:fik, d3iou'm-] adj. geomorfic, asemănător pământului. geomorphology [id3i(:)oumD:fobd3i] s. geomorfologie. germinating l'd33:mineitiij] I. adj. de germinare, germinativ. II. s. germinare, germinaţie. geo-navigation [-nEevi'gei/sn] ş. (mar.) navigaţie costieră. geophagy [d3i':>f3d3i] s. (med.) geofagie. germinating bed [~ bed] s. (agr.) pat de încolţire. germinating test [~ test] s. (agr.) verificare a puterii de încolţire (a seminţelor). geophone f'd3i:oufoun] s. (mii.) geofon. geophysical [~'fizik3l] adj. geofizic. germination [^amii'nei/an] s. 1. germinare, încolţire, germinaţie. 2. (fig.) dezvoltare, creştere, mărire. geophysicist [~'fizisist] s. geofizician. germinative ['d33:min3tiv, -neitiv] adj. (biol.) germinativ, de încolţire. geophysics h^is'fiziks, d3iou'f-] s. pl. (folosit ca sg.) geofizică. germ-plasm [^smiplfez^m] s. (biol.) gcrmoplasmă, plasmă germinativă. geophyte ['d3i(:)oufait] s. (bot.) geofită. germ war [~ vo: r ] s. război bacteriologic / microbian. geopolitic(al) [d3i(:)oup3'litik(3l)] adj. gcopolitic. germ warfare [~ iwo:fe3r] s. v. g e r m w a r. geopolitics [.d3i:ou'pDlitiks] ş. pl. (folosit ca sg.) geopolitică. gerontocracy [^eran'tokrssi] s. gerontocraţie. geoponics Hpsniks] s. pl. (folosit ca sg.) ştiinţa agriculturii. George, george [d3o:d3] I. s. l.fav.fam.) pilot automat. 2. (amer. si.) plasator (la teatru). gerontologist [id3cron't3l3d3ist] s. gerontolog. gerontology [td3eron'tol3d3i] s. (med.) gerontologie. II. adj. (mai ales amer. si.) excelent; perfect, cum trebuie; that's real ~ of you e foarte drăguţ din partea d-tale: when every thing's ~ când totul va fi pus la punct. <■ (fam.) Gerry ['geri] s.v. J e r r y. let George do it! s-o facă altul! să-şi ia altul răspunderea (nu cu)! gerrymander ['d3crimaend3r, rar 'ge-, amer. <—'—] I. vb. tr. 1. (amer. pol.) a falsifica, 1 Georgian ['d33:d3i3n] I. adj. gruzin din Georgia / Gruzia, georgian. II. s. 1- georgian, a denatura (alegeri, fapte etc.); to ~ constituencies a schimba arbitrar delimitarea circumscripţiilor electorale (în scopuri politice, de manevrare a voturilor); (fam.) to ~ gruzin. 2. (limbă) georgiană, gruzină. Georgian2 (amer.) I. adj. din (statul) Georgia (S.U.A.). II. s. locuitor din (statul) Georgia a piece of business a truca o afacere. 2. (fam.) a acoperi (o greşeală, o faptă rea). 3. (şl.) a construi (case proaste cu aparentă frumoasă). 4. (sl. pol.) a atrage (alegătorii) eu vorbe (S.U.A.). Georgian3 adj. (ist.) georgian, din vremea primilor patru regi cu numele de George făţarnice. II. s. 1. maşinaţie electorală. 2. fals electoral. sau a lui George al V-lea (în Anglia). gerrymandering [rd3erimsnd3rirj] s.v. g e r r y m a n d e r (II). georgic ['d33:d3ik] I. adj. (înv., ret.) georgie, agricol. II. s. georgică. gerrymanderer ['d3erima3nd3r3r] s. (pol.) trăgător de sfori (în vederea falsificării alegerilor). Georgics [-s] s. pl. (lit.) the ~ Gcorgicele (lui Virgiliu). geosphere ['d3i(:)ouisfÎ3r] s. 1. (geogr., geol.) scoarţă terestră. 2. geosfera. gerund [^erand, -rAnd] s. (gram.) gerund, formă vcrbal-substantivală în -ing (de exemplu walking etc.) geostatic [d3i3'staitik.d3iou's-] adj. geostatic. gerund grinder [~ igrainds1"] s. (glumeţ) profesor sau pedagog de latină; profesor pedant. geostatics [id3i(:)ou'st£etiks] s. pl. (folosit ca sg.) geostatică. gerundial [d3i'rAndi3l] adj. (gram.) privitor la g e r u n d . geostationary l~'stci/pn3ri] adj. (despre sateliţii artificiali) geostaţionar. gerundival [^ersn'daivsl] adj. v. g e r u n d i v e (II). geosynclinal [~sin'klainal] s., adj. (geol.) gcosinclinal. geosyncline [~'sinklain] s. (geol.) gcosinclinal. gerundive [d3Î'rAndiv, d3e'r-, d33'r-] (gram.) 1. s. (lat.) gerundiv. II. adj. gerundival. geotaxis [~'ta?ksis] s. (biol.) geotaxie. gesso ['d3esou] s. (arte) 1. ipsos, ghips. 2. tencuială de ipsos. Gestapo [ge'sta:pou] s. (germ., ist.) Gestapo. geotectonic [~tek'tonik] adj. (geol.) geotectonic. geotectonics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) geotectonică. gestation [id3cs'tci/pn] s. (biol.) (perioadă de) gestaţie, sarcină. geothermal [id3i(:)ou'G3:ni3l] adj. geotermal. gestatorial [^csta'toirisl] adj. (bis.) gestatorial, care slujeşte la purtat înalţii prelaţi.



 gestatorial chair



gestatorial chair [~ lies'] s. (bis.) scaun-lectică în care sunt purtaţi înalţii prelaţi (in special Papei). gesticulate [d3es'tikjuleit] vb. A. intr. a gesticula, a face semne cu mâinile. B. tr. a exprima / a spune prin gesturi. gesticulation [d3esitikju'leij3ii] s. gesticulaţie, semne cu mâinile. gesticulator [d3es'tikjuleitor] s; persoană care gesticulează. gesticulatory [d3es'tikjulotori, -letarij adj. referitor la gesturi. gesture ['d3estfor] I. s. 1. gest, mişcare a braţelor, agitare a mâinilor. 2. (fig.) gest, atitudine; pas, măsură, iniţiativă; a warlike ~ gest războinic; zăngănit de arme. 3. (si facial ~) mimică. II. vb. tr. si intr. v. g e s t i c u l a t e . get [get], past got [gotj, part. trec; got [got], (amer. şi) gotten ['gotn] I. vb. A. tr. 1. a obţine, a căpăta, a pune mâna pe, a intra în posesia (cu gen.); I got his answer this morning am primit răspunsul lui azi dimineaţă; to ~ hold of a pune mâna pe, a intra în posesia (cu gen.); a căpăta, a face rost de; I wish you may ~ it să dea Dumnezeu! eu îţi doresc / îţi urez succes / izbândă, să-ţi ajute Dumnezeu!; (fam.) don't you think / wish you may ~ it! pune-ţi pofta-n cui, şterge-tc / linge-te pe bot, mută-ţi gândul; he could not ~ leave n-a putut obţine învoirea / permisiunea / îngăduinţa; to ~ possession of a intra în posesia (cu gen.); a căpăta, a pune mâna pe, a lua în stăpânire; to ~ a sight of a zări (cu ac.), a da CU ochii de; a arunca o privire asupra (cu gen.); to ~smth from smb. a obţine / a căpăta / a scoate / a smulge ceva de la cineva; this room ~s no sun odaia asta nu arc deloc soare. 2. a face rost de, a procura, a obţine; the thing is not to be got acest lucru e de negăsit / e imposibil de procurat; we ~our things of Gamagc's cumpărăm de la magazinul universal Gamage; I must ~ a new hat trebuie să-mi cumpăr o pălărie nouă / o altă pălărie; we can ~ it for you îţi facem noi rost de / îţi procurăm / îţi găsim noi asta; to ~smb. a place, to ~ a place for smb. a face cuiva rost de un serviciu, a găsi cuiva un serviciu / o slujbă / un loc; to ~ a little sleep a dormi puţin / un pic; to ~ little sleep a nu prea dormi (noaptea), a dormi prea puţin; to ~ smth. to eat a) a face rost de bani de mâncare / coşniţă; b) a mânca, a îmbuca ceva (la bufei ele); if I — the time dacă îmi fac timp, dacă găsesc un moment liber. 3. a învăţa; a primi (o lecţie etc.), a trage (o învăţătură etc.); to ~ (off) by heart a învăţa pe de rost / pe dinafară; (amer. si.) to ~ smth. down cold / pat a şti ceva pe de rost / perfect / de minune; a-şi însuşi perfect ceva. 4. a ajunge la, a trage (o concluzie); a găsi, a căpăta, a ajunge la (un rezultai); to ~ the right answer a găsi răspunsul just / nimerit / potrivit; we ~ 9.5 as the average obţinem media 9,5; (fam.) you've got it! ai ghicit! asta e!; to ~it into one's head that a-şi băga în cap că, a fi convins că; a nu renunţa la ideea că, a o ţine una şi bună că, a se încăpăţâna să creadă că; to ~ religion a se converti, a trece la creştinism etc.; a deveni . religios / credincios, a începe să creadă (în Dumnezeu etc.). 5. a obţine, a repurta, a face, a avea (o realizare), a câştiga; to ~ admission into a fi primit / admis în / Ia; he got the best of it a ieşit cu bine / victorios / basma curată din povestea asta; to ~ the better of smb. a pune pe cineva la pământ, a înfrânge / a învinge / a'da de ruşine pe cineva; to ~ leave (out) of/ from smb. to do smth. a căpăta / a obţine permisiunea / îngăduinţa cuiva de a face ceva; to ~ little a nu câştiga mare lucru; he got little by it n-a câştigat mare lucru cu asta, n-a făcut mare scofală; to ~ mercy (from smb.) a obţine îndurare (de la cineva); to ~ the prize a câştiga / a lua premiul, a fi premiat; to ~ the upper hand of smb. a căpăta o superioritate asupra cuiva, a învinge pe cineva; to ~ one's own way a face cum îl taie capul / cum vrea, a face să fie tot pe a lui, a-şi impune voinţa. 6. a câştiga (prin muncă), a trudi pentru, a obţine prin strădanie; a scoate, a extrage; to ~coal a scoate / a extrage cărbune din mină; to ~ a living a-şi câştiga pâinea sau existenţa, a scoate / a câştiga o pâine. 7. a căpăta / a primi (ceva) cadou / în dar. 8. a da peste, a se întâlni cu; a ajunge la, a atinge; to ~ it a o păţi, a mânca bătaie / chelfăneală; to ~ knowledge of a afla, a prinde de veste că; a da de rostul (cu gen.); she got knowledge of it i-a ajuns la urechi, a prins de veste; to ~ wind of a afla, a prinde de veste, a da de rostul (cu gen.), a prinde din zbor, a afla un zvon despre, a-i ajunge la urechi. 9. a se îmbolnăvi de, a se contamina de, a se molipsi de, a contracta, a lua (o boală); to ~ measles a se îmbolnăvi de / a lua pojar sau rujeolă, a se molipsi de pojar. 10. a primi (o lovitură etc.), a încasa, a căpăta; a suferi, a avea de suferit de pe urma (cu gen.); (fam.) to ~ the bag / bird v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ a blow a primi o lovitură, a fi lovit; to ~the boot /(amer. si.) the bounce v. t o g e t t h e s a c k (a); he got a bullet through the stomach i-a trecut un glonte prin stomac; (înv.) to ~the canvas / hoof/ kick v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ a fall a cădea, a suferi o căzătură / o cădere; (amer. si.) to ~ the gate v. t o ~ t h e s a c k (a); (fam.) to ~ hell a da de bucluc / de dracul, a o păţi; (fam.) to ~ it hot a o păţi, a fi certat / ocărât / săpunit, a i se trage o săpuneală / un perdaf; (/ani.) to ~ it in the neck a o păţi rău, a da de dracul, a i se înfunda, a o lua pe coajă; to ~ the knock a) (înv.) a fi concediat / demis / dat afară / pus pe liber, a primi plicul; b) a suferi o înfrângere, a fi bătut / învins / înfrânt; c) (teatru) a fi rău primit de public, a nu avea succes; (scof.) to ~ one's leave v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ the mitten a) (despre un iubit etc.) a primi / â i se da răvaş de drum / papucii / paşaportul, a cădea în dizgraţie; b) a fi concediat (din serviciu), a fi dat afară, a fi pus pe liber, a primi plicul; c) a fi dat afară din casă, a fi evacuat; to ~ the order of the boot v. t o ~ t h e s a c k (a); (si.) to ~ the push v. t o - t h e s a c k (a); to ~ the sack a) a fi dat afară / concediat (clin serviciu), a primi plicul, a fi pus pe liber / pe verde; b) a fi dat afară din casă, a fi evacuat, a primi un picior în fund; I got a splinter in my finger mi-a intrat o aşchie / o ţeapă în deget; to ~ one's walking orders /papers /ticket v. t o ~ t h e s a c k (a). 11. a obţine, a se bucura de, a căpăta; to ~ fame a căpăta faimă / renume, a-şi câştiga faimă / reputaţie; to ~ friends a-şi face prieteni, a lega prietenii, a se împrieteni; to ~ glory a se acoperi de glorie, a deveni renumit / celebru, a-şi câştiga o glorie / aureolă sau un nimb; to ~ (oneself) a name a-şi face un nume / un (bun) renume / o reputaţie, a deveni cunoscut; to ~ rest a avea odihnă / răgaz; to ~ wealth a ajunge bogat, a strânge avere, a face avere, a se îmbogăţi; (despre o poveste, un zvon) to ~ wind a se răspândi, a circula, a umbla. 12. a obţine drept rezultat; a strânge (o recolta etc.); a creşte. 13. a i se oferi



404



mâna (cuiva), a i se da de nevastă; to ~ a wife a se însura, a se căsători, a-şi lua o nevastă. 14. (fam.) a fi condamnat la, a i se da (o condamnare de), a primi, a căpăta; to ~ six months a fi condamnat la şase luni, a suferi o condamnare de şase luni (închisoare). 15. (fam.) a găsi, a da peste; I've got my man mi-am găsit eu omul meu; to ~ more than one may aim at a) a căpăta / a câştiga mai mult decât te aşteptai; b) a avea o surpriză neplăcută. 16. (sl.) a lovi, a pocni, a atinge, a plesni; to ~ the beast first shot a împuşca / a atinge / a doborî animalul din prima lovitură. 17. a aduce, a veni cu; a face rost de, a găsi; a striga după, a chema în ajutor etc.; a conduce; to ~ a doctor a aduce un medic; to ~ smb. home a (con)duce acasă pe cineva; to ~ smb. upstairs a) a ajuta să urce scara; b) a (a)ducc pe cineva sus. 18. a da de, a intra în contact / în legătură cu, a stabili contact (prin telefon sau radio) cu, a comunica cu; (radio) to ~a station a prinde un post; I had some trouble to ~ you greu am dat de tine (la telefon), te-am căutat de multe ori până să te găsesc. 19. (sl.) a înţelege, a prinde sensul (unui lucru), a-şi da seama de, a băga la cap, a se dumiri de (ce), a prinde, a simţi; a adulmeca, a mirosi, a dibui; to ~it right a înţelege perfect ceva, a-şi da seama de ceva; I don't ~ you nu te înţeleg, nu pricep ce vrei să spui. 20. (fam.) a stăpâni, a domina, a avea în stăpânire, a avea în puterea/ stăpânirea sa, a avea putere asupra (cu gen.). 21. (fam.) a înfrânge, a învinge, a stăpâni, a ţine în frâu. 22. (fam.) a pune stăpânire pe, a lua în stăpânire; a pune mâna pe, â cuceri; a cotropi, a captura (un lucru); (mil.) to ~ a bashing a lua ceva. 23. (fam.) a captura, a prinde, a găbji; a pune mâna pe, a aresta, a înhăţa, a înşfăca, a ridica (o persoană); we'll ~ them yet şi totuşi o să punem noi mâna pe ei / o să le arătăm noi lor. 24. (fam.) a depăşi (înţelegerea, capacitatea, puterea cuiva, pe cineva); a încurca, a nedumeri, a pune în încurcătură, a pune la (grea / mare) încercare; (amer. fam.) it ~s me mă depăşeşte, depăşeşte înţelegerea mea; e mai presus de puterile mele. 25. (fam.) a enerva, a supăra, a tulbura, a irita, a călca pe nervi, a scoate din pepeni /din sărite; it ~s me how he can be so stupid mă revoltă prostia lui, îmi ies din sărite când îl văd aşa de prost; to ~ smb.'s goat a enerva pe cineva, a scoate pe cineva din sărite, a călca pe cineva pe nervi. 26. (fam.) a strânge cu uşa, a încolţi; he got you that time! aici tc-a prins! 27. (fam.) a prinde la ananghie (ca sa se răzbune), a facc să plătească oalele sparte (pentru o vină), a se răzbuna pe (cineva). 28. (fam.) a ucide, a omorî, a-i face (cuiva) felul / de petrecanie, a trimite pe lumea cealaltă. 29. (fam. spori) a scoate (un jucător) din luptă / din joc; a placa. 30. a face să, a sili, a forţa, a determina să; (amer.) it ~s me downhearted a) asta mă descurajează / îmi taie elanul; b) mă plictiseşte; (amer.) that got him guessing asta 1-a intrigat / 1-a băgat la idei / 1-a pus pe gânduri, i-a dat de gândit; ~ him to read pune-1 să citească, dă-i de citit; ~ him to read it pune-1 s-o citească, dă-i-o s-o citească; to ~ (a woman) with child a lăsa (pe o femeie) însărcinată /grea. 31. a găti, a prepara, a pregăti, a face (mâncare). 32. a convinge, a determina, a persuada, a face să; to ~smb. to bed a facc pe cineva să se culce, a pune / a ţine pe cineva în pat; that's got him! cu asta l-am dat gata!; ~ him to join us convinge-1 / fă-1 şi pe el să vină cu noi. 33. (mai ales despre animale) a făta, a face, a naşte, a prăsi. 34. (fam.) a aduce acasă. 35. a lua, a mânca, a bea (masa, ceaiul etc.) ~ your dinner mănâncă-ţi cina; he could not ~ any supper n-a căpătat / n-a putut face rost de nimic pentru cină. 36. a ajunge să aibă. a i se întâmpla să; to ~ one's arm broken a-şi rupe braţul; I shall ~ my feet wet am să mă ud la picioare; I got my wrist dislocated mi-am luxat / mi-am scrântit mâna, mi-a ieşit mâna din încheietură. 37. a determina, a realiza, a face (săfiefăcut), a obţine realizarea (unui lucru); to ~ smb. appointed a aranja numirea cuiva, a face să fie numit / pus în pâine; the difficulty is not to tell the truth, but to ~ it believed nu e greu să spui adevărul, e greu să-i faci pe oameni să-1 creadă; to ~ smth. done a pune / a aranja să se facă ceva, a lua măsuri pentru realizarea unui lucru, a obţine executarea unui lucru; to ~one's work finished a-şi termina treaba, a isprăvi / a mântui lucrul; to ~ the laws obeyed a face să fie respectate legile, a face pe oameni să se supună legilor; to ~ smth. ready a pregăti / a prepara / a desăvârşi ceva; to ~ a ship underway a lansa un vas. 38. (fam.) a cuceri, a atrage, a copleşi; that play didn't really ~ me n-aş zice că piesa mi-a plăcut chiar aşa de mult; (amer.) it always ~s me to see a woman crying când văd o femeie plângând mi se moaie inima. 39. a moşteni de la, a i se trage de la; he ~s his timidity from his mother timiditatea o moşteneşte de la maică-sa. ♦ (amer. fam.) to have got'em bad a se apuca cu nădejde de treabă, a da în brânci; what's got him? ce 1-a apucat? ce i-a venit? ce-i cu el?; to ~smb. on the brain a se gândi neîncetat la cineva, a nu-şi mai lua I muta / dezlipi gândul de la cineva, a nu putea uita pe cineva; to ~ a thing on the brain a se gândi numai la ceva, a nu-şi mai lua mintea / gândul de la eeva, a nu putea uita (de) ceva, a nu-i mai ieşi ceva din minte; to ~ one's way a) a-şi găsi drumul; b) a obţine acordul cuiva, a smulge încuviinţarea cuiva. 40. to ~ across a face să treacă; (sl. teatru) to ~ the play / song across the footlights a face ca spectacolul / cântecul să treacă rampa, a mişca sala, a avea succes la public; to ~ along a) a împinge, a duce înainte, a face să înainteze (ceva, pe cineva); b) a duce, a transporta, a aduce; we got him along to the hospital l-am (a)dus / transportat la spital; to ~ away a) (from) a smulge, a scoate (din, de la); a elibera, a slobozi (din); the party went on till midnight, but I managed to ~ her away at eleven petrecerea s-a prelungit până la miezul nopţii, dar am izbutit s-o smulg de acolo la unsprezece; b) a trece, a scoate (peste graniţă etc.); he was got away to France l-au trecut în Franţa; c) a îndepărta, a duce departe; we got her away from this dreadful sight am luat-o cu noi ca să nu vadă acest spectacol îngrozitor; to ~ back a) a recăpăta, a redobândi, a relua, a căpăta înapoi, a face să i se înapoieze un lucru, a reintra în posesia (unui lucru); I got my money back am primit banii înapoi, banii mi s-au înapoiat, mi s-au restituit banii; he wants to ~his money back vrea să i se restituie banii, vrea banii înapoi; b) a recâştiga, a recuceri, a redobândi (timpul pierdut, simpatizanţii, stima publicului, bunurile), a regăsi (un lucru pierdut), a-şi restabili / reface (forţele); now that I've got you back acum că te-am regăsit / că te-ai întors / că ai revenit la mine; c) a pune / a aduce la locul (său); we must ~ the trunk back to the garret trebuie să urcăm cufărul înapoi Ia mansardă; d) a face (pe cineva) să revină, a aduce înapoi, a readuce; to ~ back (some of) one's own a se răzbuna pe cineva, a-şi lua revanşa de Ia cineva,



 405



a face pe cineva sa plătească cu vârf şi îndesat, a-şi scoate pârleala; I'll ~ my own back on you! am să-ţi arăt eu ţie! lasă că ai să vezi tu! mă răfuiesc eu cu tine! să nu-ţi pară rău! te-nvăţ cu minte! ţi-o plătesc eu! ţi-o plătesc cu aceeaşi monedă! to ~ down a) a da jos (de pe raft, pălăria din cui); b) (mar.) a coborî, a strânge (o pânza, o vela); c) a nota, a aşterne pe hârtie, a lua notă după, a însemna; I could not.~ all his speech down nu i-am putut nota tot discursul; d) a doborî (o pasăre, un avion); e) a înghiţi; I can't ~ it down nu pot s-o înghit. îmi stă în gât;/) a enerva, a scoate din sărite / din pepeni / din fire (pe cineva); to ~ in a) a aduce acasă (recolta), a pune în hambar; b) a strânge, a aduna, a colecta (impozite, taxe etc.); taxes difficult to ~ in impozite greu de strâns; c) a îngrămădi / a strânge / a face provizii de; to ~some coal in a (se) aproviziona cu cărbuni; d) a plasa, a da, a reuşi să plaseze (o lovitură etc.); I couldn't ~ in a word edgeways cu nici un chip nu puteam plasa vreun cuvânt; e) a învăţa, a educa, a deprinde; to ~ one's hand in a-şi face mâna la, a se deprinde cu (ceva); f) a aduce înapoi, a face să se întoarcă / să se înapoieze; (mar.) to ~ a boat in a aduce un vas înapoi (în jxirt); g) a reuşi să facă / să realizeze (o treabă) într-un anumit timp; if I can ~ it in dacă găsesc / dacă am timpul necesar să o fac; h) a semăna, a planta (grâul etc.); i) a aduce (pe cineva) acasă; ~ a man in to mend the window adu pe cineva să pună geamul; to ~ into a) a băga, a vârî, a introduce (cu de-a sila), a forţa să intre în; to ~ the key into the lock a băga / a vârî cheia în broască; b) (fg.) a băga, a face să pătrundă; to ~ an article into a paper a reuşi să publici un articol la ziar; c) a obişnui / a deprinde (pe cineva) cu; to ~smb. into a habit a deprinde pe cineva cu un obicei; to ~ smb. into the way of doing smth. a deprinde pe cineva cu felul de a face un lucru; d) (fig.) a face să intre / să pătrundă, a inocula, a strecura (ceva) în (mintea cuiva); I can't ~ that into his head asta nu i-o pot băga în cap (cu nici un chip). nu-I pot face să înţeleagă / să ţină minte asta; he had got it into his head that îi intrase în cap că; to get off o) a scoate, a dezbrăca; to ~off one's clothes a-şi scoate / a-şi dezbrăca hainele; I can't ~ my ring off nu-mi pot scoale inelul; b) a desface; to ~ a screw off a desface o piuliţă / un şurub; c) a scoate, a curăţa; to ~ stains off smth. a scoate petele de pe ceva; d) a scăpa de (ceva, cineva); to ~ smth. off one's hands a sc debarasa / a scăpa de ceva; to ~ one's daughter off (one's hands) a izbuti să-şi mărite fata, a urni piatra din casă; e) a scăpa (pe cineva) din încurcătură; a obţine achitarea (cuiva), a scăpa (pe cineva) de condamnare;/) (mar.) a ramilua. a dcspotmoli (un vas), a pune pe linia de plutire; a salva (pe naufragiaţi); this ship got the men off acest vas a salvat echipajul naufragiat; g) a trage, a da drumul la; to ~ a shot off a trage un foc de armă; to ~ a speech off a ţine un discurs; to ~ off a round of a match / tournament a juca o rundă dintr-un turneu; fi) a expedia, a trimite (o scrisoare, un pachet),- i) a învăţa pe de rost; to ~ off sixty lines of Latin a învăţa pe de rost 60 dc versuri în latină;/) a da jos (ceva) (de pe un raft etc.); to ~ on a) a(-şi) pune, a îmbrăca; b) a încălţa; (fam.) I have got'eni all on rn-arn ferchezuit, in-arn făcut fercheş / gigea; to ~out a) a scoate, a smulge, a extrage (un dinte, un dop etc.); a scoate, a face să dispară / să iasă; to ~ the juice out of a lemon a stoarce o lămâie (de zeamă); (fig.) a scoate, a smulge (ceva de la cineva); I can't ~ anything out of him de la el nu pot smulge / scoate nimic, nu vrea să spună nimic: to ~ a notion out of smb.'s head a scoate o idee din capul cuiva; to ~ a secret out of smb. a smulge cuiva un secret, a scoate un secret dc la cineva; (fam.) I undertake to ~ the truth out of him mă angajez cu să-1 fac să vorbească; I can't ~ it out of my head nu-mi iese din cap lucrul acesta, nu pot să uit de chestia asta; b) a face să dea; a smulge; a stoarce / a estorca bani de la cineva; to ~ work out of an engine a pune o maşină în lucru / în funcţiune; c) a scoate, a câştiga dc pe urma unui lucru: to ~ a sum out of a property a câştiga o anumită sumă dc pe urma unei proprietăţi; all I got out of it was disgrace nu m-am ales decât cu ruşinea de pe urma ei; I got nothing out of it nu m-am ales cu nimic, nu mi-a ieşit nici un câştig de la afacerea asta; d) (of) a scoate, a smulge, a salva (din, dc la); ~ me out of this fix / mess / scrape scoatc-ină din încurcătură, te rog ajută-mă, că sunt la ananghie; I got him out of the habit of gambling l-am dezvăţat de năravul / dc patima jocului (de cărţi, de noroc); e) a scoale (la iveală, la vedere), a pregăti, a pune în funcţiune / pe picioare / pe roate; to ~ out one's tools a-şi scoate uneltele / instrumentele; he ordered his horses to be got out a poruncit să-i scoată şi să-i înhame caii; to ~ out a boat a scoate o ambarcaţiune Ia apă / în larg; to ~ out a penknife a scoate un cuţitaş / un briceag din buzunar; to ~ out a book a scoate / a publica o carte;/) a împrumuta o carte de la bibliotecă; g) a alcătui, a elabora, a face; a crea, a născoci; a prepara, a pregăti; to ~ out a list a alcătui / a face o listă; to ~ out plans a face planuri; (com.) to ~ out a balance-sheet a face un bilanţ; h) a rosti, a scoate din gură, a spune, a da drumul la; he could hardly ~ out a word abia de putea scoate o vorbă; i) a rezolva (o problemă);]) a termina, a isprăvi, a mântui, a sfârşi; to~ a work out of hand a termina o lucrare, a scăpa în sfârşit de o treabă; k) a publica, a da la iveală, a tipări; to ~ smb. out of the way a îndepărta, a da la o parte pe cineva, a scăpa dc cineva; to ~ over a) a trece (ceva, pe cineva) peste un zid etc. b) (despre spectacole) a face să treacă rampa; to ~ the play over a câştiga spectatorii, a impresiona publicul, a face piesa să treacă rampa; c) a sfârşi, a termina, a isprăvi, a mântui; let's ~ it over at once să terminăm repede cu asta; it is best to ~ it over c mai bine să terminăm / să isprăvim cu asta, cu cât terminăm mai repede cu atât mai bine; d) a îndeplini, a realiza (o sarcina grea); to ~ smb. round a lace (pe cineva) să-şi revină, să-şi vină în fire; to ~ through a) a duce până la capăt, a sfârşi, a încheia, a duce la bun sfârşit; b) a face să treacă, a amăgi (timpul); c) a face (un proiect de lege) să treacă prin parlament / să fie adoptat / votat; d) a asigura (cuiva) succesul; he gets all his pupils through le asigură succesul (la examene) tuturor elevilor săi; it was his mathematics that got him through matematica 1-a salvat, datorită matematicii a trecut; a trece, a aduce prin, a strecura; to ~smth. through a door a trece ceva pe uşă; to ~together a strânge, a aduna, a pune laolaltă; let me ~ my thoughts together lasă-mă să-mi adun gândurile; to ~ under a) a stinge; a localiza (un incendiu); b) a înfrânge, a birui, a dovedi (un adversar); c) a supune, a subjuga; a avea în palmă / la cheremul său (pe cineva); to ~ up a) a ridica, a înălţa, a face să se ridice; a urca, a face / a ajuta să sc urce; to ~ smb.



get



up a tree a ajuta pe cineva să sc caţere în pom; to ~ a trunk up to the attic a urea un geamantan / un cufăr în pod; b) (mar.) a ridica, a scoate; to ~ up a sunken vessel a ramflua, a scoate la suprafaţă un vas scufundat; to ~ a mast up a echipa un catarg cu funii etc.; c) a aţâţa, a irita; (si.) to ~ smb.'s back / Irish /monkey up sau (amer. si.) to get smb.'s Indian up a enerva, a supăra, a scoate din fire / pepeni / sărite, a irita, a călca pe nervi / pe coadă; to ~ one's back / Irish / monkey up sau (amer. sl.) to get one's Indian up a se enerva, a sc supăra, a fi irascibil, a sări în sus. a se revolta, a-şi ieşi din Fire / din pepeni / din sărite; d) a organiza, a aranja, a pune la cale (o serbare etc.), a urzi, a pune la calc, a aranja, a monta, a ţese (im complot, o intrigă); e) a aţâţa (o ceartă);/) a născoci, a inventa, a fabrica (o poveste etc.); g) a spăla, a apreta (rufele); h) a pune pe roate / în funcţiune / pe picioare; to ~ up steam (i) (tehn.) a mări presiunea aburilor, a pune cazanul sub presiune, a încălzi un cazan / o locomotivă; (ii) (fam.) a-şi mobiliza toate forţele / resursele / toată energia, a-şi aduna toate puterile; (iii) (fig.) a sc înfierbânta, a se monta; a sc enerva, a sc aţâţa singur; a-şi lua vânt, a se porni, a se ambala; i) a aranja, a face să fie prezentabil, a găti, a împodobi (părul, o persoană); j) (teatru) a monta, a adapta, a aranja (o piesă); a badly got-up play o piesă rău / prost montată; k) (poligr.) a face tehno­ redactarea (unei cărţi), a stabili litera şi formatul (unei cărţi); the book is well got up cartea c frumos prezentată; /) a aţâţa singur (o emoţie prefăcută); m) a supune spre examinare; n) a pregăti, a lucra la, a se pregăti pentru, a prepara, a învăţa (un subiect la examen); to ~up a lecture a(-şi) pregăti o conferinţă / o prelegere; o) (coin.) a prezenta (o marfă); to ~ up an article for sale a face o prezentare frumoasă a mărfii pentru vânzare; a nicely got-up article un articol frumos prezentat; p) a îmbrăca, a travesti, a deghiza; they got the child up as a clown l-au îmbrăcat pe copil ca pe un clovn; q) a spilcui, a găti; (fa/u.) she is got up like a duchess e gătită ca o prinţesă; (fam. sl.) she is got up to kill, she is got up regardless (of expense) s-a îmbrăcat dc gală / în mare ţinută, e pusă la punct, s-a îmbrăcat de te dă gata / dc te lasă paf; to ~ upon v. t o ~ o n . B. refl. 1. (cu acuzativul thee); a duce, a deplasa, a mişca, a mâna, a îndepărta; ~ thee gone! du-tc! pleacă! ~ thee behind me, Satan! în lături, diavolc! piei. Satana! 2. a se face, a se aranja; to ~ oneself appointed a-şi aranja numirea / ploile, a face să fie numit / angajat / pus în pâine; to ~ oneself home a-şi reveni, a sc reface / a se îndrepta / a sc redresa (după o pierdere bănească); to ~ oneself noticed a) a sc remarca, a se face remarcat / cunoscut, a-şi crea / a-şi face un (rc)numc; b) a atrage atenţia; to ~ oneself up (regardless of expense) a sc găti, a sc împodobi, a se împopoţona, a sc ferchezui, ase dichisi. Cintr. 1. a ajunge, a sosi (într-un loc), a parveni, a găsi drumul /calea (până la); to ~ as far as a) a ajunge până la; b) a merge până acolo încât să; I had got thus far when I saw him ajunsesem (până) acolo când l-am văzut; he got here a ajuns aici, a izbutit să vină până aici; to ~there a) a ajunge într-un loc. a izbuti /areuşi să ajungă; b)(sl.) a izbuti, a reuşi, a izbândi; (v. şi ~ C . 4); shall we ~ there in time? ajungem oare la timp?: how is one to ~ there? cum se poate ajunge acolo? 2. a ajunge (într-o situaţie etc.), a deveni, a se face; to ~ angry a se supăra, a sc enerva, a sări în sus, a-şi ieşi din sărite / din pepeni / din fire; to ~ better a) (despre persoane) a-şi reveni, a se reface (după boală), a se restabili, a se face bine / sănătos, a se întrema / îndrepta / înzdrăveni / însănătoşi; a fi în convalescenţă; b) (despre lucruri) a sc îmbunătăţi, a merge mai bine / spre bine. a sc ameliora, a sc îndrepta; c) (despre vin etc.) a sc face bun; to ~ broken a se sparge; that vase will ~ broken vasul acela o să se spargă; to ~ called a i sc spune; motors cars are getting called simply cars în ultima vreme lumea le zice mai mult maşini decât automobile; maşinilor nu li sc mai zice automobile; to ~ caught a) a se lăsa / a fi prins (de poliţie); b) a fi prins (de o maşină, un mecanism); c) a fi prins (de o furtună, de ploaie etc.); one of the servants got dismissed unul dintre servitori a fost concediat / dat afară / si-a primit simbria; to ~ done with smth. a termina, a isprăvi; to ~ done with smb. a termina / a o rupe cu cineva; to ~ dressed a se îmbrăca; he got drowned skating s-a înecat pe când patina; to ~drunk a sc îmbăta, a sc pili, a sc turti, a se face praf/turtă; to ~even with smb. ase socoti/ ase răfuicu cineva, a-şi lua revanşa de la cineva, a se răzbuna pe cineva; to ~ excited a se emoţiona, a se fâstâci, a se înfierbânta, a se înverşuna; a sc enerva; to ~ finished with smb. a (o) termina, a o rupe cu cineva; a sfârşi, a mântui, a desăvârşi ceva, a duce ceva până la capăt / la bun sfârşit; to ~ grey a încărunţi, a ajunge cărunt, a începe să albească; to ~ hot a se înfierbânta, ase încălzi; to ~ killed a muri (în război, în duel etc.), a-şi găsi moartea, a fi ucis /omorât; everything ~s known totul sc află, lumea află totul până la urmă; it is ~ting dark se întunecă, se înserează, c pe înserat, e pe înnoptate; it is ~ting late se face târziu; se înserează; to ~ married a) a sc căsători, a se cununa, a sc mărita sau însura, a(-şi) pune pirostriile; b) a sc mărita (în sfârşii, cu greu), (despre piatra din casă) a se urni; to ~ old a îmbătrâni, a nu mai fi aşa tânăr; to ~ rid / quit of a scăpa de; flowers are ~ting scarce florile se împuţinează / se răresc; to ~ shaved a) a sc rade, a se bărbieri, a-şi rade barba; b) a sc duce la bărbier să sc radă, a se rade / a-şi potrivi barba, a se bărbieri (la bărbier); (fam.) to ~ shelved a fi pus pe linie moartă, a fi dat la o parte / pus la index / aruncat la lada de gunoi; (amer. fam.) they got talking au intrat în vorbă, s-au pus pe vorbă / pe taifas / la taclale, au început să flccărcască; to ~ tired a) a obosi, a sc istovi; b) a sc plictisi, a sc satura; to ~used to smth. a se obişnui / a se deprinde cu ceva; (glumeţ) to ~ used to anything like an eel to skinning a nu se putea obişnui deloc; to ~ well a sc face bine / sănătos, a sc însănătoşi, a-şi reveni după boală; they got wise to themselves şi-au băgat minţile în cap, au înţeles. 3. a începe (să), a ajunge (să), a se apuca (să, de); they got to friends s-au împrietenit, au ajuns să se împrietenească, s-a legat o prietenie între ei; to ~ doing smth. a sc pune / a sc apuca să facă ceva, a începe ceva; when once you ~ to know him când îl cunoşti mai bine, când ajungi să-1 cunoşti, o dată ce l-ai cunoscut; to ~ to know smth. a ajunge să ştii / să afli ceva; you will ~ to like him până la urmă o să-ţi placă / o să-I îndrăgeşti; to ~ to work a sc pune pe treabă / pe lucru; a se pune eu burta pe carte. 4. (amer. fam.) a reuşi, a izbuti, a aranja; with courage you can ~ anywhere cu îndrăzneală ajungi departe / răzbeşti oriunde / izbuteşti orice; to ~ nowhere a nu ajunge la nimic, a eşua, a nu izbuti, a nu da nici un rezultat; he is well-known today



 get



but it took him a long time to ~ there e el celebru astăzi, dar i-a trebuit mult / s-a căznit mult până să izbutească. 5. a se duce, a se pune, a veni; to ~ behind a trec a se da / a se duce / ascunde după un copac. 6. (amer. vulg. pronunţat si fgit]) a o şterge, a o întinde, a se căra / a se cărăbăni; a se topi, a-şi lua tălpăşiţa, a-şi lua catrafusele; ~! întinde-o! dă-i drumul! şterge-o! valea! tunde-o! cară-ţe! ia-o din loc! mână măgarul! 7. a profita, a câştiga, a fi în câştig, a realiza un câştig, a ieşi câştigat sau în câştig. 8. a spori, a creşte, a se mări; a se îngroşa. 9. to ~ about a) (despre persoane) a circula, a merge, a umbla, a voiaja, a călători; with a car you can ~ about quickly cu maşina umbli / călătoreşti / circuli foarte repede; he ~s about a great deal umblă / circulă / voiajează foarte mult; b) (despre persoane) a umbla de colo până colo, a se învârti, a se agita; she ~s about to parties a good deal umblă foarte mult pe la petreceri, iese foarte mult (în lume), e foarte mondenă; c) (despre bolnavi) a se scula din pat după boală, a umbla pe picioare; he has got about again s-a pus iar pe picioare, s-a întremat, s-a făcut bine, s-a vindecat, s-a înzdrăvenit; he can't ~ about yet nu iese încă din casă; d) (despre zvonuri) a se răspândi, a se întinde, a se împrăştia; it is ~ting about that he is marrying Miss X. umblă vorba / zvonul / se zice / se spune / se zvoneşte / lumea vorbeşte că se însoară cu domnişoara X; it is sure to get about (asta) se va afla cu siguranţă, zvonul se va împrăştia negreşit! I don't want it to ~ about n-aş vrea să se afle; to ~ above a se ridica deasupra mediului / anturajului; to ~ above oneself a se crede, a-şi da aere / ifose, a se umfla în pene; a fi prea mulţumit de propria persoană; (despre zvomiri) to ~abroad a se răspândi, a se întinde, a umbla; to ~ across a) a trece (cu bine) dincolo, a ajunge dincolo; b) (teatru, si.) a trece rampa, a avea priză la public; to ~ along a) a înainta, a avansa, a progresa, a propăşi, a merge înainte; to ~ along ill a nu se simţi mai bine; to ~ along well a se simţi mai bine; ~along while you work! vezi-ţi de treabă!; b) a avea succes, a se bucura de succes;



406



acasă; we got in about twelve o'clock ne-am întors pe la 12; c) a se urca, a se sui (în tren, vapor etc.); the car is starting, you must ~ in trebuie să vă urcaţi, că pleacă maşina; d) a se infiltra, a se strecura; a pătrunde, a ajunge; the water had got in everywhere apa pătrunsese peste tot; I could only just ~ in abia m-am putut strecura înăuntru: e) a se insinua; a se băga, a se strecura; to ~ in between two people a se strecura / a se băga / a se insinua între doi oameni;/) (fam.) to ~ in with smb. a se băga pe sub pielea cuiva, a-şi asigura accesul la cineva; g) (pol.) a fi ales ca deputat; he is sure to ~ in se va alege negreşit (ca) deputat; to ~ in for a constituency a fi ales ca deputat într-o circumscripţie; h) a veni la putere; the Tories ~in au venit (la putere) conservatorii; to ~into o) a intra, a pătrunde în (casa, pădure etc.); b) a fi primit; a pătrunde, a intra (într-o societate etc.); to ~ into a club a reuşi să fii primit / ales ca membru al unui club; to ~ into bad company a intra într-o proastă tovărăşie, a lega prietenie cu persoane nepotrivite, a se înhăita cu nişte ticăloşi; c) (fig.) a pătrunde, a înţelege, a pricepe, a se obişnui cu; to ~ into the way of doing smth. (i) a învăţa / a se deprinde să facă ceva; (ii) a se deprinde cu / să facă ceva; (fam.) you soon ~into it te deprinzi repede cu asta; d) a deprinde, a se învăţa cu; to ~ into a bad habit a deprinde / a lua un obicei rău, a se învăţa cu un nărav; e) a ajunge, a se trezi la / în; to ~ into a fix / mess / muddle / scrape a da de / a se vârî în bucluc / într-o încurcătură, a-şi băga singur.capul sub patrafir; to ~ into mischief a face prostii / nebunii; to ~into trouble a-şi atrage neplăceri, a da de bucluc; to ~into trouble with the police a avea de-a face cu poliţia;/) a (se) urca, a se sui (într-un vehicul); to ~ into the train a se urca în tren; g) to ~ into one's clothes a-şi îmbrăca I a-şi pune hainele; she quickly got into her clothes într-o clipă şi-a tras hainele pe ea; he got into his boots şi-apus ghetele (în picioare), şi-atras cizmele; h) (despre băuturi) a-şi face efectul asupra; liquor has got into his head i s-a suit / i s-a urcat băutura la cap; a ameţit de băutură; (amer.) to ~ next to smth. a) a afla (de) ceva, a se informa despre ceva, a-şi da seama de ceva; a descoperi ceva; b) a înţelege ceva, a-şi da seama de ceva; c) a se apropia de ceva, a se strădui să stabilească contactul cu un lucru (mai ales în mod interesat); to ~ off a) a se da jos, a coborî, a descinde; ~ off the table! dă-tc jos de pe masă!; to ~ off the bus a se da jos / a coborî din autobuz; tell me where to ~ off spune-mi unde să cobor; (fam.) to tell smb. where to ~off a spune cuiva vreo două, a spune ceva pe şleau cuiva; b) a descăleca, a se da jos, a coborî de pe cal; c) (fig.) a lăsa, a părăsi; ~ off it! destul! ajunge! isprăveşte! termină! încetează! las-o!; d) a scăpa, a se elibera (de un angajament, de o îndatorire); to ~off a duty a scăpa de o sarcină / îndatorire l însărcinare;



c) a merge, a o scoate la capăt; to ~along without smth. a o scoate la capăt şi fără ceva; we are getting along wonderfully totul merge ca pe roate; ne descurcăm de minune; d) a se înţelege, a trăi în bună înţelegere; to ~along with smb. a o duce bine, a se înţelege de minune, a trăi în armonie cu cineva; e) a pleca; it is time for me to be ~ting along e vremea să plec şi eu, călătorului îi sade bine cu drumul; (fam.) ~ along with you! (i) du-te! pleacă de aici! întinde-o! şterge-o! (ii) prostii! ei taci! fleacuri! aiurea! lasă-tc de bancuri! fugi cu ursul!; to ~ at a) a ajunge, a parveni la, a atinge (un punct, loc etc.); the place is difficult to ~ at e un loc greu accesibil / la care ajungi cu greu; I have forgotten my key and cannot ~ at my books mi-am uitat cheia şi nu-mi pot lua cărţile; to ~ at the root of trouble a da de / a găsi rădăcina răului; we must ~ at the truth trebuie e) a scăpa, a nu fi pedepsit, a fi iertat / achitat, a ieşi basma curată; he got off easily să descoperim / să aflăm adevărul; b) (fig.) a bate, a ajunge (la ceva) printr-o aluzie, that's a scăpat uşor; he got of cheaply / lightly a scăpat ieftin I uşor;./) a scăpa cu o pedeapsă what I want to ~ at la asta vreau să ajung; (fam.) what are you ~ting at? (i) unde vrei uşoară; to ~ off with a fine a scăpa doar cu o amendă; to ~ off with / for a year a scăpa să ajungi?; (ii) ce vrei să insinuezi?; I see what you are ~ting at văd eu unde vrei să doar cu un an/cu o condamnare de un an; g) to ~ off with smb. a se avea bine / a fi în baţi; you're trying to ~ at smth. and there's nothing to ~ at vrei să pătrunzi acest secret, relaţii / a se împrieteni cu cineva; h) a cuceri pe / a da gata pe / a avea succes la cineva; dar nu e nici un secret la mijloc; c) a pune mâna pe, a da de; a căpăta, a obţine; if I can at our dance she got off with him first shot la ceaiul nostru 1-a dat gata pe Jim cât ai ~ at him (i) dacă pot ajunge până la el; (ii) dacă dau de el, dacă-1 văd,.dacă-l găsesc; let bate din palme; i) (despre o fată) a pune mâna pe un bărbat, a-şi găsi un bărbat;/) (av.) me ~at him! ah, numai să-mi cadă el mie în mână / în palmă!; d) a avea acces la, a ajunge a decola, a-şi lua zborul, a se desprinde de la pământ; k) a adormi, a aţipi; he got off (to la, a fi primit de; the President of the Board of Trade is difficult to ~ at e greu să sleep) 1-a furat somnul; l) a porni, a pleca, a purcede; m) a pleca de pe; ~ of the grass ajungi la / să te primească Ministrul Comerţului, Ministrul Comerţului e greu accesibil; plecaţi de pe iarbă; to ~on a) a se urca, a se ridica, a se aşeza pe (un scaun etc.); a încăleca, e) (sl.) a influenţa, a corupe, a cumpăra, a mitui, a unge, a atrage de partea sa, a-şi face a se urca pe (o bicicletă, un cal etc.); he got on the train se urcă / se sui în tren; to ~ (pe cineva) prieten; the witnesses had been got at martorii fuseseră cumpăraţi;/) a(-.şi) one's feet / legs a se ridica şi a vorbi în public; b) a înainta, a se îndrepta (spre), a progresa; asigura, a face rost de; g) (sl.) a necăji, a tachina, a lua în balon / peste picior; a păcăli, a purcede (întru); we must now be -ting on e timpul să plecăm mai departe; to be getting a duce cu preşul; who are you ~ting at? (i) cu cine glumeşti? de cine vrei să îţi baţi on (in years) a înainta în vârstă, a îmbătrâni, a avea o vârstă înaintată, a se apropia de joc?; (ii) pe cine vrei să păcăleşti / înşeli / duci / prosteşti? pe cine vrei să tragi pe sfoară? bătrâneţe; he is ~ting on for fifty se apropie de cincizeci de ani, are aproape cincizeci pe mine vrei să mă duci?; (iii) în cine vrei să baţi / loveşti? pe cine vrei să atingi?; to ~ de ani; c) (despre timp) a trece, a se scurge, a merge înainte, a înainta; come on, time away a) a pleca, a porni; we did not ~ away till 10 o'clock am plecat, am pornit abia is ~ting on haide, că timpul trece / nu stă / că vremea nu aşteaptă / că-ţi stă norocul; it la ora 10; to ~ away for the holidays a pleca în vacanţă / în vilegiatură; b) a lipsi; a nu is ~ting on for twelve e aproape 12; it is ~ting on for three months since we had any se duce; to ~ away from the office for a day a lipsit o zi de la birou, a nu se duce o zi news sunt aproape trei luni de când nu mai avem nici o veste; d) a creşte, a se dezvolta, la birou; c) (despre un deţinut ele.) a scăpa, a fugi, a evada; to ~ away from one's a spori, a înainta (până aproape de), a se apropia (de); they are now ~ting on for 500 environment a scăpa / a se sustrage din mediu /din anturaj etc.,- (fam.) there's no getting girls in the school sunt aproape 500 de fete în şcoală; e) a face progrese, a progresa, away from him e greu să scapi de el, niciodată nu scapi de el; (fam.) there's no ~ting a merge înainte; a înainta, a avea succes, a-şi croi drum în viaţă; to ~ on in life a reuşi away from it din dilema asta nu poţi să scapi, una din două, n-ai încotro; d) (sport) a se în viaţă; he will ~ on (in the world) îşi va croi el drum, o să răzbată el în viaţă, o să elibera, a evada; a scăpa (de un concurent); (ciclism) to ~ away from a rival a lăsa în ajungă departe; he is ~ting on îi merge bine, se descurcă bine, n-o duce rău; a man urmă un concurent, a se desprinde / a se distanţa de un concurent; e) (auto) a demara, determined to ~ o n un om hotărât să-şi croiască / să-şi facă drum (cu coatele) în viaţă, a porni;/) a se face nevăzut; the burglars got away with £2000 spărgătorii au dispărut un om hotărât să parvină, un arivist; the art of ~ting on arta de a parveni, arta parvenirii, cu suma de 2000 de lire; g) (fam.) pleacă! du-te! cară-te! ia-o din loc! mână măgarul!; cheia succesului / izbânzii / parvenitismului, arivismului; she'll never ~ on as a ~away with you! haide-haide! glumeşti! las-o mai moale! fii serios!; to ~ away with schoolmistress n-o să fie niciodată bună învăţătoare, n-o să facă niciodată multe parale it (i) a reuşi / a izbuti să facă ce vrea, a convinge pe toţi; he won't ~ away with it n-o ca învăţătoare; to ~ on with one's studies a face progrese la învăţătură; ~ on with your să-i meargă lui cu asta; (ii) a scăpa de pedeapsă, a ieşi basma curată (in ciuda vinovăţiei), work! continuă-ţi lucrul! dă-i înainte cu treaba!; ~ o n or ~out munceşte sau pleacă; a scăpa ca prin urechile acului; to ~ back a) a se întoarce, (reg.) a se înturna, a reveni, f) a-i merge, a o duce; how are you getting on? cum îţi mai merge? cum o duci? cum a veni iar (acasă); to ~ back into one's car a se urca iar în maşină; to ~ back to bed merg treburile?; how is your brother ~ting on? ce mai face fratele dumitale?; how did a se culca la loc; to ~ back to nature a se întoarce la natură; b) a (se) da înapoi, a (se) you ~ on with your examination? cum a mers examenul? cum ţi-a mers la examen?; da îndărăt; c) (fam.) to ~ back at smb. a se răzbuna pe cineva, a plăti cuiva cu aceeaşi to ~ on without smth. a se lipsi de ceva, a o scoate la capăt şi fără ceva; to ~ on without monedă, a-şi lua revanşa de la cineva; to ~ beyond a depăşi, a întrece, a lăsa în urmă smb. a se descurca şi fără ajutorul cuiva, a se lipsi de ajutorul cuiva; g) a se înţelege, (ceva); to ~ by a se strecura, a trece; there was not enough room to ~ by nu era loc a se împăca, a fi în termeni buni, a trăi în înţelegere (cu); they ~ on well together se de trecut, locul era prea strâmt ca să se poată trece; to ~ clear of a scăpa de; to ~ down înţeleg foarte bine, sunt o pereche fericită, sunt ca doi porumbei; we don't ~ on at all a) (from, off) a se coborî, a se da jos (din, de pe, de la), a descăleca; the child asked nu ne înţelegem deloc / defel; they are easy to ~ on with sunt oameni de treabă / de "Please may I ~ down?" copilul a întrebat: Pot / am voie să mă ridic de la masă?; to ~ înţeles / cu care te poţi înţelege; to ~ on like a house on fire (i) a progresa, a înainta down on one's knees a cădea în genunchi, a îngenunchea; b) (unui câine) jos! culcat!; repede; a realiza mari succese, a avea succes; (ii) (despre doi oameni) a se înţelege de c) (fam.) to ~ down to a se pune pe, a se apuca (de), a porni (la); to ~ down to one's minune, a fi ca doi porumbei, a fi trup şi suflet; (fam.) ~ on with it! Ias-o încolo (de work a se apuca (serios) de treabă, a se pune pe lucru / pe treabă; a se pune cu burta pe treabă)! las-o mai moale! las-o fiartă! dă-o dracului! ~on with you! haide-haide! fii serios, carte; to ~ down to the facts a veni Ia fapte / la realităţi; to ~ forward a înainta, a avansa, vezi-ţi de treabă! lasă-te de bancuri / de glume!; li) (amer.) a înţelege; to ~ on to know a face progrese, a progresa; he ~s forward with his work merge înainte cu lucrul; to ~ a reuşi să înţeleagă; to ~ on to the trick a descoperi trucul / şmecheria; people are from a veni de la; (fig.) to ~ home a se îndrepta, a-şi reveni, a se redresa (după o pierdere beginning to ~on to him încep oamenii să-1 cunoască / să-i descopere adevăratul caracter, bănească); to ~ in a) a intra, a pătrunde; the door was locked, but we got in through să-şi dea seama ce zace în el; acum se vede unde ţinteşte; i) a ajunge să discuţi / a atinge the window uşa era încuiată, dar am intrat pe fereastră; b) a se întoarce, a reveni, a veni un subiect; we ~ on (to) the subject of divorce am ajuns să vorbim de divorţ / şi de



 407



problema divorţului;/) to ~ on smb.'s nerves a călca pe cineva pe nervi, a irita, a scoate din minţi / din pepeni / din sărite, a exaspera pe cineva, a enerva la culme, a înfuria pe cineva; to ~ out a) a ieşi; a se da jos, a coborî; to ~ out of train a coborî / a se da jos din tren; to ~ out of bed on the wrong side ase scula prost dispus, a se scula cu fundul în sus; to ~ out of the way a se da Ia o parte, a dispărea, a se ascunde, a se face nevăzut; b) a se feri, a se da la o parte; to ~ out of the way of acar a se feri din calea unei maşini; c) (mar.) a se abate din drum, a schimba cursul; d) a pleca, a se duce, a se îndepărta; ~ out of here! pleacă! cară-tc! lasă-ma în pace!; (fa/n.) you must either do it or ~ out! ori faci ce-ţi spun, ori îţi iei tălpăşiţa!; e) a se lăsa, a scăpa, a se dezbăra (de un obicei, nărav etc.);j) a scăpa, a ieşi, a fugi (din, de la); to ~ out of prison a scăpa de la închisoare; to ~ out of smb.'s clutches a scăpa din ghearele cuiva; to ~ out of a difficulty a scăpa dintr-un bucluc!; we've got to ~ out of this trebuie s-o scoatem la capăt / să scăpăm cu bine; he got well out of it a scăpat basma curată; to ~out of hand a scăpa de sub control, a scăpa din mâna cuiva; g) a fi scutit de, a scăpa, a se elibera de; to ~ out of a duty a scăpa de o obligaţie / o îndatorire; there's no ~ting out of it! n-ai încotro, n-ai ce face. n-ai nici o scăpare, altă calc n-ai! (com. fam.) to ~out without a loss a-şi scoate cheltuielile, a nu ieşi în pagubă; to ~ out of debt a scăpa de datorii; a-şi plăti datoriile; to ~ out of trouble a scăpa din bucluc;7i) (ftg. despre taine, secrete) a se afla, a ieşi la iveală, a răsufla, a transpira; the news got out a răsuflat vestea, a transpirat (că); i) ~out! (i) ieşi afară! pleacă! du-te! cară-tc!; (ii) isprăveşte! termină! prostii! fleacuri! fugi cu ursul! las-o mai moale! ;j) to ~ out of sight a dispărea; he got out of sight l-am pierdut din ochi, s-adus şi nu l-am mai văzut, s-a tot dus; k) to ~ out of one's depth a nu se simţi la largul său, a fi scos/ a ieşi din ale sale; (vulg.) to ~ outside of a) a devora, a înghiţi, a înfuleca (cu ac); the snake got outside of a frog cât ai clipi din ochi. şarpele a înghiţit o broască; b) a sorbi, a da pe gât (cu ac.),- to ~over a) a trece peste, a escalada (un zid etc.), a străbate, a parcurge, a traversa, a acoperi (o distantă etc.); to ~over a lot of ground a merge o bucată bună, a face un drum lung; b) (si. despre spectacole) a trece rampa, a avea succes, a avea priză la public; the play failed to ~ over piesa n-a trecut rampa / n-a impresionat publicul, publicul a fost rece; c) a depăşi, a trece de; a se vindeca de, a-ţi trece, a uita de; he will never ~ over it n-o să se vindece niciodată; to ~ over one's losses a se consola de pierderile suferite; she cannot ~ over it nu-i mai trece supărarea; to ~ over one's alarm a-i trece spaima; it will take him a long time to ~ over it o să se resimtă multă vreme de pe urma acestui lucru, o să-şi revină greu; I can't - over his having failed nu-mi iese din minte faptul că a dat greş; he will ~ over his infatuation for her o să-i treacă (lui) dragostea pentru ea; d) a învinge, a înfrânge, a dobori, a dovedi, a birui; to ~ over one's shyness a-şi înfrânge / birui timiditatea / sfioşenia; to ~ over difficulties a birui / a înfrânge / a învinge dificultăţile; to ~ over a bad habit a se lăsa / a se dezbăra / a se vindeca de un nărav / de un obicei prost; e) a-şi reveni din uimirea / mirarea produsă (de ceva), a nu se mai minuna / mira (de ceva);f) (si.) a scăpa de, a ciuda, a evita, a ocoli; a se fofila, a trece prin; to ~ round a) a ocoli, a împresura, a trece pe lângă; h) a veni, a ajunge (la); to ~ round to every boy in a class a întreba / a examina pe toţi băieţii dintr-o clasă; c) to ~ round to every patient in a ward a vizita pe toţi bolnavii dintr-un salon / dintr-o rezervă; d) (despre ştiri, zvonuri) a se răspândi, a circula, a se întinde; e)-d evita, a ocoli (o dificultate); a eluda (legea); (fam.) to ~ round smb. a momi, a ademeni, a îmbrobodi, a amăgi; I got round them at last i-am convins cu până la urmă; she knows how to ~round them ştie ea cum să-i ia; to ~ through a) a trece, a se strecura (printr-o gaură, fereastră etc.); a-şi croi drum (prin mulţime etc.); to ~ through the hedge a trece prin gardul viu; b) a realiza, a desăvârşi (o sarcină); a face, a isprăvi, a termina, a definitiva (o carte etc.); to ~ through a lot of work a dovedi / a prididi eu treaba; she soon got through her washing a terminat curând de spălat; c) a face să treacă, a parcurge; a dovedi, a sfârşi, a da de capăt; to ~ through the day a sfârşi cu bine ziua. a face să treacă timpul; I shall never ~ through all this meat n-am să pot mânca toată carnea; to ~ through one's fortune a-si mânea / a-şi toca / a-şi risipi averea; d) a trece, a reuşi (la un examen); he got through succesfully a trecut cu succes, a ieşit cu bine; e) (to) a trece, a-şi croi drum, a străbate (spre, până la); a ajunge, a parveni (la); to ~ through to a beleaguered town a străbate prin încercuire până la un oraş asediat; the news got through to them veştile le-au ajuns la urechi, veştile le-au parvenit;/) (pol.) a trece prin parlament, a fi adoptat; that bill will never ~ through proiectul acela de lege nu va izbuti să treacă prin parlament / nu va fi adoptat niciodată; g) (la telefon) to ~ through to smb. a da de cineva, a căpăta / a obţine legătura cu cineva, a ajunge să vorbeşti cu cineva; h) a ajunge la destinaţie, la capăt, la ţintă; a duce la bun sfârşit; to ~ through with smth. (i) a reuşi să facă ceva, a o scoate Ia capăt cu ceva; (ii) a trece prin ceva, a suporta / a suferi ceva; (iii) a termina, a isprăvi, a încheia (o muncă, o carte etc.); to ~to a) a se apuca de, a începe, a purcede (la o treabă etc.); b) a ajunge pe, a deveni; I can't think where he has got to nu ştiu deloc cc-a devenit / ce mai e cu el / pe unde o mai fi (ajuns); where has that book got to? (i) unde / la cine a ajuns cartea aceea?; (ii) unde am pus / am băgat / am zăpăcit cartea aia? to ~ to the top of the tree (i) (fig.) a ajunge la cea mai înaltă poziţie / situaţie / în vârful piramidei, a ajunge cineva / (o) persoană cu vază; (ii) a ajunge în vârful pomului; to ~ together a) a se strânge, a se aduna laolaltă; b) a se pune / a cădea de acord, a se înţelege; to ~ under a) a trece pe sub (ceva); b) a se băga, a se strecura sub (ceva); to ~ under way a porni, a începe să navigheze; to ~ up a) a se scula, a se ridica (în picioare); to ~ up from a chair a se ridica de pe scaun, a se scula în picioare; to ~ up from one's knees a se ridica din genunchi; b) a se trezi, a se scula; ~ up! (i) scoală-te! trezeşte-te!;(H) dă-te jos din pat! scularea!; c) a se urca (pe); to ~up a ladder / hill a se urca pe o scară / colină; d) a încăleca pe cal; ~ up behind me urcă-tc pe crupă, în spatele meu; e) (despre foc) a se înteţi, a se aţâţa, a face vâlvătaie;/) (despre vânt) a bate / a sufla mai tare, a se înteţi, a creşte; g) (despre valuri) a creşte, a se ridica, a se înălţa; (despre mare) a deveni agitată / zbuciumată; h) (cinegetică, despre vânat) a ieşi din ascunzătoare; i) (sport, despre mingea de crichet) a se ridica drept în sus;/) to ~up to a ajunge (la un loc, la o persoană etc.); I've got up to chapter III am ajuns la capito­



geyser lul III; k) to ~ up to mischief a se apuca de ticăloşii, a se deda la rele, a se pune pe răutăţi; /) (amer.) to ~ up and dig dust a se apucă de lucru, a se pune pe treaba; m) (amer.) to ~ up and ~ a merge repede, a se grăbi; n) to ~ up early a fi întreprinzător / plin de iniţiativă / energic; o) (fam.) to ~ up regardless (of expense) a se găti, a se ferehezui, a se pune la fix, a se aranja, a se dichisi; p) (imper.) di! hai! die! (îndemn pentru cai). II. s. 1. pui (mascul). 2. (şl.) venit, câştig, 3. (sl.) copil nelegitim, bastard. 4. (austr. si.) to do a ~ a spăla putina. get-at-able [gct'astobl] adj. accesibil, abordabil. get-at-ableness [-nis] s. (fam.) accesibilitate. getaway ['gctswci] s. 1. (fa/n.) fugă, evadare, scăpare (din închisoare etc.); to make a / one's ~a) a fugi, a evada; b) a pleca pe furiş, a se furişa. 2. (s/x>rt) plecare, start (la alergări); (la automobile) demaraj; smart ~demaraj rapid, pornire bună. 3. (cinegetică) ieşire din pădure, desiş (a vânatului). get-off ['getofl s. 1. (av.) decolare, dccolaj. 2. (fam.) tertip, mijloc de scăpare, chichiţă, clenci. get-out l'gctiaut] s. evadare, scăpare, fugă; (amer. fam.) as (aii) ~a) extraordinar, teribil, grozav; b) drăceşte, diavoleşte, ca dracul; (amer. fam.) like (all) ~a) ca vântul şi ca gândul, repede; b) cu toată forţa / energia / puterea. gettable fgctebl] adj. 1. procurabil. 2. (mine) exploatabil. getter ['gets1"] s. 1. achizitor. 2. (mine) miner care lucrează la abataj. 3. armăsar de prăsilă. 4. (tel.) degazor. get-there ['gct-6e3r] adj. (atr.) de arivism; lipsit de scrupule, nemilos, care nu ţine scamă de nimic; ~ policy a) politică care nu ţine seamă decât de scopul urmărit; politica „scopul scuză mijloacele"; b) politică de arivist / de parvenire. getting fgetirj] s. 1. achiziţie; achiziţionare, cumpărare; the ~ of a ticket took a long time procurarea /cumpărarea unui bilet aluat foarte multă vreme. 2. extragere, scoatere (a cărbunelui etc.). 3. punere, aranjare (a diferitelor lucruri); the ~dressed îmbrăcatul; the ~ married căsătoria, mariajul; the ~ to bed culcarea, culcatul. get ti ng-a cross [~3'kro(:)s] s. traversare, străbatere (a unei câmpii); traversare, trecere (a unui râu etc.). getting away [~ s'wei] s. 1. plecare. 2. fuga, evadare (a unui deţinut etc.). 3. (auto) demaraj, pornire. getting back [~ 'ba?k| s. 1. (reîntoarcere. 2. recăpătare, redobândire, reintrare în posesia; reluare; the ~ of smth. recăpătarea / redobândirea / reintrarea în posesia unui lucru. getting beyond [~ bi'jbnd] ş. depăşire. getting forward [~ Txwad] s. avans, înaintare. getting in [~ 'in] s. 1. strângere (a recoltei); seceriş; depozitare, punere (a recoltei) în hambar. 2. strângere, colectare (a impozitelor). getting into [~ 'intu(:)] s. 1. intrare (la casă etc.). 2. intrare la (o expoziţie etc.). 3. ~one's clothes îmbrăcarca / îmbrăcatul / punerea hainelor. 4. ~ bad habits căpătarea / deprinderea unor obiceiuri proaste. getting off [~ ':>(:)f] s. 1. achitare (a unui acuzat). 2. (av.) decolare. 3. ~one's clothes dezbrăcarea de haine. 4. expediere (a unui colet). 5. (dare în) căsătorie, măritiş, (fig.) urnirea pietrei din casa, scăpare de piatra din casă. 6. (//jar.) ramfluare, dcspotmolirc (a unui vas), repunere (a unui vas) pe linia de plutire. getting on |~ 'on] s. 1. îmbrăcare, încălţare, punere (a hainelor, a pantofilor etc.). 2. înaintare, progres, propăşire; parvenire. getting out [~ 'aut] s. 1. scoatere, smulgere, extragere, extracţie (a unui dinte etc.). 2. (mar.) lansare (a unei ambarcaţiuni). 3. publicare (a unei cărţi). 4. alcătuire, întocmire, facere (a unui bilanţ). getting over [~ 'ouvs1"] s. 1, trecere, escaladare (a unui zid). 2. parcurgere, traversare (a unui teren). 3. vindecare (de o boală). getting through [~ 'Gru:] s. 1. trecere (printr-o deschizătură). 2. admitere, primire, promovare; trecere cu succes, reuşită (la un examen). getting together [~ to'geOs1"] s. 1. adunare, întrunire, reunire, strângere laolaltă. 2. strângere, adunare (a materialelor, sculelor etc.). getting-up [-Vp] ş. 1. deşteptare, trezire; the ~ beli clopotul / soneria de dimineaţă. 2. (mar.) echipare, armare (a unui vas). 3. organizare, aranjare (a unei serbări, sărbătoriri etc.). 4. (teatru) montare, punere în scenă, înscenare (a unei piese). 5. aţâţarc, punere la cale (a unor spirite, certuri etc.). 6. născocire, inventare (a unei poveşti etc.). 7. pregătire, preparare (a unei conferinţe, a unui subiect la examen). 8. (corn.) prezentare / înfăţişare a mărfurilor; expunere, înfăţişare, prezentare; fason (al) unui sortiment). 9. împopoţonare, gătire; spileuire. 10. machiaj, sulimeneală, rujat, vopsit, boit. get-together ['getta'geOa1"] s. adunare, întrunire, reuniune (de obicei cu caracter oficios); chef, petrecere. get-up ['gctA.p,'-'-, -'-] ş. 1. îmbrăcare; îmbrăcăminte, ţinută, toaletă, găteală; gătire, aranjare, împopoţonare; what a get-up! ia uite-o cum s-a îmbrăcat / cum s-a gătit! vai. ce toaletă! ce îmbrăcăminte! 2. deghizare, mascare. 3. machiaj; sulimenire, suliman. 4. apretare (a rufăriei). 5. (corn.) fason. înfăţişare, faţă, prezentare a mărfurilor. 6. (teatru) montare, punere în scenă, prezentare (a unei piese). 7. (amer. fam.) antren, avânt, entuziasm, iniţiativă. 8. prezentare grafică, aspect (al unei cărţi). get(-)up(-)and(-)get ['gctiApand'get] ş. 1. energie, iniţiativă, spirit întreprinzător, entuziasm. 2. insistenţă, perseverenţă, tenacitate, dârzenie, încăpăţânare. get(-)up(-)and(-)go ['get.Apand'gou] s, v. g e t (-) u p (-) a n d (-) g e t. geum ['d3i(:)3m] s. (bot.) cerenţel (Geum urbanum). gewgaw ['gju:go:] I. s. fleac, bagatelă, nimic; pi. zorzoane, farafastâcuri, accesorii (femeieşti). II. adj. ţipător, de prost gust; care îţi ia ochii. geyser s. 1. ['gaiza1", 'gi:z-] (geogr., geol.) gheizer, izvor (ţâşnitor) fierbinte. 2. ['gi:z3r] boiler, aparat pentru încălzit apa la baie, încălzitor de apă.



 Ghanaian



408



gibby Iamb ['gibi laeinl s. 1. miel nou-născut. 2. miel tăiat. Ghanaian [gu:'neian] I. adj. din Ghana, ghanez. II. s. locuitor din Ghana, ghanez. gibe [d3aib] I. s. derâdere, luare în râs, bătaie de joc, batjocură, zeflemea. II. vb. A. intr. Ghanese [gci:'ni:z] adj., s. v. G h a n a i a n. a-şi bate joc; to ~ at a lua în râs / în bătaie de joc / în derâdere / peste picior. B. tr. a-şi Ghanian ['gasman, 'gci:-] adj., s.v. G h a n a i a n . bate joc de. a face de două parale, a lua în râs, a batjocori, a zeflemisi. gharri ['gasri] s.v. g h a r r y . giber ['d3aibar] s. zeflemist, om care îi ia pe toţi în râs. gharry ['gaeri] s. (anglo-indian) trăsurică, docar; cărucioară. gibing ['d3aibin] adj. batjocoritor. ghastliness ]'ga:stlinis] s. 1. aspect îngrozitor, înfăţişare sinistră. 2. paloare mortală. ghastly ]'ga:stli] I. adj. 1. groaznic, teribil, îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, oribil. gibingly [-li] aaV. în bătaie de joc. giblets ['d3iblits] s. pl. potroace, măruntaie (ae pasăre, mai ales de gâscă). 2. dezgustător, nesuferit. 3. alb ca varul, palid, galben (ca un mort), cadaveric. 4. stins, GI bride ]'d3i:,ai 'braid] s. (amer. mil. sl.) mireasă / soţie (străină) a unui soldat american ofilit. II. adv. grozav, teribil, groaznic de. gha(u)t [go:t] s. (anglo-indian). 1. (geogr.j lanţ / şir de munţi, lanţ muntos. 2. (geogr.) aflat cu unitatea în străinătate. GI brush ['d3i:iai W l ] s. (amer. ;»il. sl.) perie aspră de frecat duşumeaua. pas, trecătoare, poartă, chei. 3. debarcader la râu. ■*■ burning ~ altar pentru incinerare. Gibson girl ]'gibs.?n 'god] s. (amer. fam.) 1. tipul reprezentativ al tinerei fete americane ghawazee [ga'wa:z.i:] s. pl. dansatoare pe stradă (în Egipt). din perioada anilor 1890-1900. 2. (av.) aparat de transmisie radio utilizat de aviatorii ghee [gi:[ s. (anglo-iiidian) unt topit. constrânşi să facă o amerizare forţată. gherkin ['goikin] s. (boi.) castravecior murat; pickled ~s castraveciori muraţi. gibus ['d3aibas, 'd3ib-] s. (si ~ hat) clac, joben care se strânge. ghetto ['getou] s. ghetou; cartier evreiesc. GI can ['d3i:.ai 'ka;n| s. (amer. mii. sl.) găleată de gunoi. ghost [goust] I. s. 1. duh, spirit, suflet; to give up the ~a-şi da duhul, a da ortul popii. 2. umbră, strigoi, stafie, nălucă, spectru; ~s of the past umbrele trecutului; to raise a ~ gid [gid] s. (vet.) capic a invoca / a chema un spirit; (teatru sl.) the ~ walks! se dă leafa!; we want no ~ to tell giddily l'gidili] adv. 1. (de) la o înălţime ameţitoare. 2. ameţit, zăpăcit. us that! oricine ştie asta! 3. (fig.) umbră, ţâr, schelet, stafie. 4. (fig.) umbră, urmă, rămăşiţă, giddiness ['gidinis] s. 1. ameţeală, vârtej; to have fits of ~ a avea ameţeli. 2. nechibzuinţă, rest; the ~ of a smile o umbră de zâmbet, un zâmbet abia schiţat; there was not the uşurinţă, nesocotinţă. shadow of a ~ in sight nu se vedea nici ţipenie de om; not to have the ~ of a chance giddy ['gidi] I. aay. 1. zăpăcit, buimac, năuc, năucit, tehui; I feel ~ (fam.) I come over a nu avea nici cea mai mică şansă. 5. (lit.) autor anonim, negru, sclav literar folosit de ~ mi se învârteşte capul, sunt ameţit. 2. ameţitor, care dă ameţeli; a ~precipice o prăpastie cel care care iscăleşte. 6. (fiz.) spectru secundar. 7. (TV, eln.) imagine dublă. II. vb. A. tr. ameţitoare; a ~success succes ameţitor. 3. nechibzuit, nesocotit; nestatornic, inconstant, (rar) a scrie (ceva pentru altcineva, ca negru, ca autor anonim). B. intr. (for an author vânturatic,fiuşturatic;to play the ~ goat a face pe prostul / pe nebunul. 4. şovăitor, nesigur. etc.) a sluji ea negru, ea sclav literar (pentru un autor etc.). 5. ~ with îmbătat de, ameţit de (succes etc.); -v- that's the ~ limit asta-i din calc-afară. II. vb. tr. a ameţi; a buimăci, a năuci, a zăpăci. ghost ear ['goust ka:r] s. (canad.) automobil de poliţie (fără însemne speciale). giddy-brained [~'breind[ adj. nestatornic, fiuşturatic. ghost city [~ isiti] s. (amer.) oraş părăsit din Vestul sălbatic. giddy-go-round [~gou'raund] s. v. m e r r y - g o - r o u n d (1). ghosting ['goustirj] s. 1. apariţie a unei fantome. 2. (7V) imagine secundară. giddy head [~ hed] s. nechibzuit, nesocotit. ghostlike ['goustlaik] I. adj. spectral, fantomatic. II. adv. ca un spectru. giddy-pated [~'peitid] aay. ameţit, zăpăcit, buimac. ghostly ['goustli] adj. 1. (mv.) sufletesc, spiritual, duhovnicesc, religios. 2. fantomatic, ca o stafie, spectral; the ~ hour ora când apar fantomele / strigoii. gift [giftj I.s.l. dar, cadou; I would not take / have it as a ~ nici de pomană n-o iau. r 2. talent, har, dar; he has the ~ of tongues are darul / bosa limbilor, are talent la limbi ghostly father [~ Ta:oa ] s. (bis.) duhovnic, confesor. ■ străine; the ~ of speech darul vorbirii. 3. (jur.) donaţie; deed of ~ act de donaţie. 4. (com.) ghost town ['goust, itaun] s. v. g h o s t c i t y. 11 ghost-write [~,rait] vb. tr. si intr. a lucra ca „negru pentru cineva care apare ca autor, primă. 5. (fam.) noiţă (pe unghie). II. vb. tr. 1. a dărui, a face cadou; a da (în dar); I ~ed a book to him i-am dăruit o carte. 2. (fig.) a înzestra, a hărăzi. 3. to ~ away a da drept a scrie sau a traduce (o lucrare publicată) sub semnătura altuia. ghost-writer [~.raitar] s. „negru" literar, persoană care scrie sau traduce contra plată dar, a dărui; to ~ to a da (cu dat.); to ~ with a) a dărui (ceva); I ~cd him with a tie i-am dăruit o cravată; b) a înzestra cu, a hărăzi cu; she was ~ed with beautiful eyes natura un articol sau o lucrare ce apare sub altă semnătură. ghoul [gu:l, gaul] s. 1. (mitol. orientală) vampir, vârcolac. 2. (fam.) hoţ de cimitire o înzestrase cu ochi frumoşi. gifted ['gil'tidj adj. înzestrat, talentat, plin de însuşiri; capabil; poorly ~ slab înzestrat. care dezgroapă cadavrele. gift horse ['gift ho:s] s. cal de dar; (prov.) (you must) never look a ~ in the mouth ghoulish ['gu:lif[ adj. vampiric; ~ humour spirit / umor macabru. GI, G.I. ['d3i: 'ai] (amer. mii. si.) I. s. (pl.) Gls, G.I.s., G/'s, G.l.'s [-z] nume generic calul de dar nu se caută la dinţi. pentru soldaţii americani, în special infanterişti; to have the ~s a avea stomacul deranjat. gift shop [~ /op] s. magazin de cadouri / de articole la modă. II. adj. cazon; ~ hair cut ninsoare cazonă; ~ shoes bocanci cazoni; to be strictly ~ a fi giftwrapping Hrsepin] s. (amer.) ambalaj decorativ (pentru cadouri). un spirit cazon. III. vb. tr. a curăţa şi a ţine în ordine; he had to ~ the floor in the barracks gig1 [gig] I. s. 1. cabrioletă, faeton, docar cu două roate. 2. (mar.) barcă foarte uşoară a trebuit să frece duşumelele din cazarmă. cu lopeţi; gig. 3. macara, gruie. 4. (text.) maşină de scămoşat / de vclurat. 5. (text.) lup. giant ['d3aisnt] I. s. 1. uriaş, gigant, titan, colos. 2. (tehn.) treaptă de amortizare la căderea 6. femeie dezmăţată, desfrânată. 7. (dial.) glumă, şagă, veselie: dans. 8. (tehn.) troliu. apei. II. adj. uriaş, gigantic, colosal. II. vb. A. intr. a scămoşa postavul (cu maşina de scămoşat). B. tr. a mişcauşor, a mişca repede. giantess [-is, -es] s. femeie uriaşă / gigantică / colosală. gig2 I. s. 1. harpon, suliţă (a eschimoşilor)pentru vânătoarea animalelor acvatice. giantism [-izom] s.v. g i g a n t i s m. 2. harpon, proiectil al tunului balenierelor. II. vb. tr. a pescui cu harponul. giantlike [-laik] adj. uriaş, gigantic, imens, colosal. giant powder ['d3aiant ipaudar] s. (chim.) varietate de dinamită. gigahertz ]'d3aigaha:ts, 'd3iga-] s. (fiz.) gigahertz. giant('s) stride [~(s) -straid] s. (sport) pasul uriaşului (aparat de gimnastică). gigantic hrjai'gsntik] adj. (despre construcţii etc.) gigantic, uriaş, colosal; (despre r r muncă) titanic. giaour [ d3auo ] s. (rei.) ghiaur, necredincios, nemahomedan. gigantism [d3ai'gasntiz3m] s. (mea1.) gigantism. giardiasis [id3i:a:'dai3Sis] s. (med.) giardiazâ, lambliază. giggle ]'gigl] I. vb. intr. a chicoti; a se hlizi. II. s. chicot, chicoteală (mai ales a fetelor), gib1 [gib] s. cotoi, motan. gib 2 1. s. (tehn.) scoabă, clemă, cui defixare;pană; cuiul axei; ~ and cotter pană dublă. râs prostesc. II. vb. tr. a înţepeni cu o pană. giggling [-irj[ I. adj. care chicoteşte. II. s. chicoteli, chicotit. GI baby ['d3i:.ai 'beibi] s. (amer. mii. si.) copil nelegitim al unui militar american a gig lamps ['gig temps] s. 1. felinar de faeton. 2. pi. (sl.) ochelari, biciclete. cărui unitate se află în străinătate. giglet l'giglit] s. fată zglobie / zburdalnică. gib arm [gib a:m] s.v. g i b b e t (I, 3). gigman ['gigman], pl. gigmen [-man, -men] s. 1. persoană care conduce un docar. 1 2. (fig.) parvenit. 3. pescar cu harponul. gibb cat ['gib ka?t] s. v. g i b . 1 gibber t r i b a l s. cal îndărătnic. gig-mill ['gigmilj s. v. g i g 1 (1,5). gibber2 I. vb. intr. 1. a vorbi stâlcit / nedesluşit / repede. 2. (despre idioţi, maimuţe gigolo ['3igalou, amer. 'd3i-[ s. 1. partener de dans, dansator. 2. (peior.) gigolo. ele.) a scoate sunete nearticulate. 3. a vorbi prosteşte, a îndruga vrute şi nevrute. II. s. gigot ['d3igot[ s. (gaslr.) jigou. 1. vorbire Stâlcită / rapidă şi nedesluşită. 2. sunete nearticulate (ale maimuţei ele). gigsrnan ['gigzrnan],pl. gigsrnen [-man, -men] s. (canotaj) iubitor al sportului cu g i g 1 3 r gibber ['giba ] s. (austr.) bolovan, pietroi. (1,2). gig stroke ['gig strouk] s, (mar.) ramare la coastă. gibbering ]'d3ibarirj] I. adj. (despre maimuţe ele.) care scoate sunete nearticulate; ~ idiot idiot afazic. II. s. vorbire stâlcită / păsărească. GI Jane ['d^i^ai 'd3cin] s. (amer. mii. sl.) femeie cu grad de soldat în armata americană. gibberish ]'d3ibari/] s. bolborosire, vorbire nedesluşită. GI Joe [~ rd30ll] s. (amer. mii. sl.) nume generic pentru soldaţii americani. gilbert ['gilbat] s. (electr.) gilbert, unitate a puterii magnetomotrice. gibbet ['d3ibit, -et] I. s. 1. spânzurătoare; furcă de spânzurătoare. 2. traversă, grindă transversală. 3. (tehn.) braţ de macara. II. vb. tr. 1. a spânzura, a executa prin spânzurătoare. Gilbertian [gil'baitian] adj. de vodevil. gild1 [gild], past si part. trec: gilded l'gildid] sau gilt [gilt] vb. tr. 1. a auri, a sufla eu 2. (fig.) a atârna, a spânzura în văzul lumii. 3. a ţintui la stâlpul infamiei. GI Bill of Rights fxrjhai 'bil ov 'raits] s. (amer. mii. si.) lege votata în 1941 care permitea aur. 2. (fig.) a împodobi, a înfrumuseţa, a decora. 3. (fig.) a îndulci, a face suportabil (condiţiile ele); to ~ the pill a îndulci hapul. 4. (fig.) a unge, a îndupleca (cu bani etc.), foştilor combatanţi să-şi continue studiile pe cheltuiala guvernului. a mitui, a corupe, a face să cedeze. 5. (fîg.) a înfrumuseţa, a descrie în culori strălucitoare. gibbon ['giban] s. (zool.) gibon (Hylobates sp:). gibbose ['gibous, -'-] adj. v. g i b b o u s . gild2 s.v. g u i 1 d (1,2). gilded ['gildid] adj. aurit; împodobit, înfrumuseţat; înnobilat. gibbosity [gi'bositi] s. 1. cocoaşă, gheb; gibozitate. 2. bombare, boltire. Gilded Chamber [~ 'tjeimbar] s. the ~ Camera Lorzilor. gibbous l'gibos] adj. 1. cocoşat, ghebos, gheboşat, încovoiat. 2. boltit, bombat. gilder ['gildor] s. aurar, poleitor cu aur; carver and ~ maestru de balet. 3. (aslron., despre lună etc.) în creştere, între crai nou şi lună plină, gibbousness [-nis] s. v. g i b b o s i t y . gilding l'gildirj] s. 1. aurire. 2. (peior.) poleială.



 409



girlishly



gingerly I'd3ind33li] I. adj. prudent, atent; precaut, grijuliu. II. adv. 1. cu prudenţă, GI lemonade ['d3bai Mcmancid] s. (amer. mil. si.) apă (de marc) distilată. gilgai ['gilgai] s. (austr.) depresiune rotundă în teren, în care se adună apă de ploaie. cu atenţie, cu băgare de seamă. 2. tiptil, în vârful picioarelor. 1 ginger nut |'d3ind33 nAt] s. biscuit cu ghirnbir. gill [gil] I. s. 1. (Uit.) (mai ales pi.) branhii; urechi (la peşte). 2. (omit.) guşă (mai ginger-pop [~p3p| s.v. g i n g c r - b e e r. ales la cocoş). 3. guşă (la oameni). 4. pi. (bot.) lamele (cu spori, la ciuperci). 5. (telm.) ginger-race [~rcis] s.v. g i n g e r (I, 2). aripioară (de radiator etc.). 6. (vulg.) ţâţe, sân, piept. 7. (şl.) guler de cămaşă. ♦ to be gingery [Y^indpri] adj. 1. aromatizat / condimentat eu ghirnbir. 2. (despre caracter) rosy about the ~s a fi rumen la obraz; to look green / white / blue / yellow about the ~s a) a fi pământiu / verde / galben la faţă; b) a avea o mină proastă; to turn red about supărăcios, iritabil, irascibil, arţăgos. 3. (despre păr) roşcat. gingham ['girjsin] s. 1. (text.) pânză (de bumbac sau in) vărgată sau cadrilată. 2. hârtie the ~s a se face roşu de mânie. II. vb. A. tr. 1. a scoate (peştele) din plasă (apucându-l de urechi). 2. a curăţa (un peşte) de măruntaie. 3. a curăţa (o ciupercă) de lamele. B. intr. cu pătrăţele. 3. (fam.) umbrelă, cortel. gingile I'd3ind3ili] s. (bot.) susan de India. (despre peşti) a deschide branhiile (în timpul înotului). gingile oil [~ oil] s. ulei de susan. gill2 ş. (scot.) 1. văgăună împădurită. 2. râu (pe fundul unei văgăuni). gingival [d3in'd3aivpl] adj. (anat.) de gingie. gill3 (text.) I. s. darac. II. vb. tr. a dărăci (lână etc.). gingivitis [id3ind3i'vaitis] s. (med.) gingivită, inflamare a gingiilor. gill4 [d3il] s. măsură de capacitate de un sfert de pintă (= 0,1421 în Anglia şi 0,11181 gink1 [girjk] s. (amer. si.) tip / individ cam caraghios / excentric. înS.U.A.). 5 gink2 s. (austr.) privire pătrunzătoare, căutătură iscoditoare. Gill s. fată, fetişcană; Jack and ~ tineri îndrăgostiţi; el şi ea. 6 gin marriage [rd3În iinferid3] s. (amer. si.) căsătorie pripită. gill s. (bot.) silnic (Clechoma hederacea). gin mill [~ mii] s. (amer. jam.) v. g i n s h o p . gill ale ['dsil cil] s.v. g i l l b e e r . ginnery I'd3in3ri] s. (sud-african) filatură de bumbac. gillaroo [tgite'ru:] s. (Uit.) păstrăv-irlandez (Sahno fario stomachicus). ginning ['d3Înirj] s. 1. vânătoare cu capcana. 2. (text.) egrenaj. gill beer ['riki] s. (amer.) băutură din gin. suc de lămâie şi sifon. gill breather [~ibri:5or] s. animal cu respiraţie branhială. gin rummy [~ 'rAini] s. v. g i n4. gill cavity [~ 'ksviti] s.v. g i l l c h a m b e r . ginseng [^insen.] s. (bot.) ginseng, jensen (Panax ginseng şi Panax quinquefolium). gill chamber [~ ■t/eimbs'"] s. (iht.) cavitate branhială. gin shop ['d3in Jbp] s. cârciumă, birt ieftin. gill-cover [~'kAV3r] s. (Uit.) opcrcul branhia!. gin sling [~ slin] s. (amer.) gin îndulcit cu zahăr. gill-creep-by-the-ground ['d3irkri:pibaid3'graundj s. v. g i l l6. gin-soaked [-soukt] adj. abrutizat de băutură, (pop. şi fam.) matosit. gilled [gild] adj. 1. (iht.) cu branhii, branhiat. 2. (bot., iht.) lamclat. GI party ['d3i:'ai ipa:til $■ (amer. mii. si.) curăţenie marc în dormitoare dinaintea unei gill frame ['gil freim] s. (te-ct.) darac. gillie ['gili] (scot.) I. s. 1. (înv.) paj, servitor al unui nobil. 2. ajutor (la vânătoare, pescuit). inspecţii. gipo ['d3ipou] s. v. g i p p o. H. vb. mtr. a însoţi pe stăpân la vânătoare sau ]a pescuit. gippo [Fd3ipou] s. (fam.) 1. arab născut în Egipt. 2. (sl.) v. g i p s y (I). 3. soldat egiptean. gill-run-over-the-ground [^il'rAnpOuvsfls'graund] s. v. g i l l6. 4. (m/7.) supă, ciorbă; sos (de friptură). gilly ['gili] s. camion / vagon (mai ales de circ). gipsy [Yrjipsi] I. s. 1. ţigan, rom. 2. limbă ţigănească. 3. (amer.) nomad, vagabond. gillyflower I'd3iliiflau3r] s. (bot.) 1. mieşunca (Cheiranthus cheiri). 2. mixandră 4. (glumeţ) persoană foarte oacheşă/brunetă. II. adj. 1. ţigănesc. 2. (fig., despre petreceri, (Matthiola incana). 3. (rar) garoafă (Dkmthus caryophyllus). ospeţe) câmpenesc, în aer liber, la câmp. III. vb. intr. 1. a vagabonda, a duce o viaţă gilt1 [gilt] I. s. aurire, suflare cu aur; (fîg.) to take the ~off the gingerbread a) a scoate nomadă. 2. (jig.) a organiza un picnic / o petrecere etc. în aer liber / la câmp. vălul frumos, a spune lucrurile verde / româneşte / pe şleau, a rupe vraja, a strica farmecul; gipsydom [-dam] s. ţigănime. b) a deprecia, a minimaliza ceva, a contesta meritele / calităţile cuiva sau ale unui lucru; gipsy rose ['d3ipsi rouz] s. (bot.) muşcatul-dracului (Scabiosa columbaria). imitation ~crizocalsimilor. imitaţie de aur. II. adj. aurit, suflat cu aur. III. past şi part; gipsy table [~ .tcibl] s. măsuţă rotundă cu trei picioare. trec. de la g i l d . giraffe [d3i'ra:f, -'rasf] s. (zool.) girafă (Giraffa camelopardalis). gilt2 (înv.) s. bani, parale. girandole ['d3ir3ndoul] s. 1. eandelabru (cu mai multe braţe). 2. roată CU mai multe gilt-edged [~cd3d,'-'-] adj. 1. (despre cărţi) cu muchiile paginilor aurite, suflat cu aur; rachete (la focurile de artificii). 3. girandolă, cercei cu mai multe pandantive. 4. (telm.) (com.) ~ paper / securities / stocks valori de prim ordin / sigure / bune. 2. (fa/n.) de ejector rotativ cu apă. prima calitate; he gave her a ~ tip i-a dat un sfat admirabil. girasol(e) l^iras^l, -soul] s. (mineral.) girasol, varietate de opal. gilt-lettered [~


 girlishness



410



proper custody a transfera un deţinut sub pază corespunzătoare, a pune un deţinut după gratii. 10. a da drumul Ia, a scoate, a-ţi scăpa; to ~ a cry a scoate un strigăt; to ~a groan a geme, a scoate un geamăt; to ~ a (short) laugh a scoate / a izbucni într-un (scurt) hohot de râs, a hohoti (scurt); to ~ a shout a ţipa, a striga, a scoate un strigăt / un ţipăt; to ~ a sigh a ofta (din adâncul inimii), a scoate un oftat; to ~ a start a tresări. 11. a rosti, a spune; a pronunţa (o judecată, o opinie, un verdict); a trage (o înjurătură etc.); to ~ an answer a da un răspuns, a răspunde; (jur.) to ~ the case for / against smb. a pronunţa o hotărâre în favoarea / împotriva cuiva, a da câştig de cauză cuiva; to ~ a decision a) a-şi anunţa o hotărâre, b) (jur.) a pronunţa / a da o hotărâre / o decizie; to ~ one's judgement on smth. a-şi da / exprima părerea asupra, a judeca un lucru; to ~ smb. a lecture / lesson a da / a ţine cuiva o lecţie, a face morală cuiva; to ~smb. the liec) a acuza de minciună, a face mincinos (pe cineva), a spune cuiva că minte; b) a da pe cineva de minciună / de ruşine, a dovedi minciuna / falsitatea / înşelătoria cuiva; (fam.) to ~smb. a bit / a piece of one's mind a ţine de rău pe cineva, a trage cuiva o săpuneală/ un perdaf/o spălătură, a spune cuiva verde / de la obraz ce gândeşte despre el. a-i spune cuiva vreo două; to ~ mouth v. to g i v e t o n g u e; to ~ one's opinion a-şi da / a-şi spune părerea; (cinegetică, despre câini) to give tongue a începe să latre, a da de ştire; to ~ voice to a rosti, a spune, a exprima, a da glas (cu dat.). 12. a condamna (pe cineva) la, a da (cuiva) o pedeapsă; he was ~n six months imprisonment a fost condamnat Ia şase luni de închisoare / de recluziune, a primit o condamnare de şase luni. 13. a comunica, a anunţa, a informa despre, a vesti (o părere etc.); to ~ notice a) a anunţa, a pune în vedere, a avertiza, a da un avertisment; to ~ smb. notice of smth. a preveni, a avertiza pe cineva într-o privinţă; to ~ official notice of that a anunţa în mod oficial despre / că; to ~ smb. formal notice of smth. a sesiza pe cineva în mod formal de ceva; to ~ notice to the authorities of smth. a informa / a sesiza autorităţile de(sprc); (pol.) to ~ notice of a question / of an amendment a da aviz prealabil cu privire la o interpelare / un amendament; to ~ notice of approach (auto) a-şi anunţa apropierea, a claxona / a semnaliza din spate; b) a da preaviz; c) a-şi anunţa plecarea/ demisia din serviciu; if you don't pay me more, I must ~ notice dacă nu-mi măriţi salariul, (cu) plec din serviciu / nu mai stau în serviciu; to~ smb. short notice a lua pe cineva din scurt / repede; to ~ smth. to the world a face cunoscut public, a anunţa, a da în vileag. 14. a încredinţa, a da în grijă, a înmâna; a da în păstrare; to ~ a letter to the postman a da poştaşului o scrisoare. 15. a transmite, a comunica, a da; a împărtăşi. 16. a molipsi, a contamina de, a da, a transmite (o boală); to ~ a disease to smb. a da / a transmite cuiva o boală, a îmbolnăvi / a molipsi pe cineva, 17. a administra, a da, a face să ia / să primească; to ~ the sacrament a săvârşi sfânta taină (sacramentul). 18. a lisa prin testament / moştenire, a testa, a lisa cu limbă de moarte; to ~ smb. smth. in one's will a lăsa ceva moştenire cuiva. 19. a permite, a acorda, a lăsa, a da posibilitatea / voie să; to ~ bridle to a da frâu liber (cu dat.); to ~ smb. a blank cheque a lăsa / a da cuiva mână liberă, a da cuiva iscălitură / poliţă în alb; to ~ smb.a free hand a da / a lăsa cuiva mână liberă; to ~smb. the /his head, to give head to smb. a da cuiva frâu liber / mână liberă, a lăsa cuiva toată libertatea, a lăsa pe cineva în voia sa; to ~ line to (a fish) a lăsa puţină sfoară peştelui prins; to ~ smb. line a lăsa răgaz, a lăsa pe cineva în pace, a lăsa cuiva puţină libertate până-1 prinzi (ca pe un peste care a muscat din momeală); to ~ (a) loose to a da frâu liber / glas / vânt / libertate (unui lucru, cuiva), a slobozi, a lăsa slobod (ceva, pe cineva); to ~ the rein to, to ~ free / full / loose rein to a) a da frâu liber (cu dat.), a lăsa în voia sa; b) a permite, a da voie (cu dat.); he was given a rest a fost lăsat să se odihnească, i s-a acordat un răgaz de odihnă; b) (mii) a chema Ia ordin, a da / a împărţi ordine; c) (corn.) a face o comandă, a comanda; this ~s him a right to complain asta-1 îndreptăţeşte să se plângă; to ~smb. rope v. t o he was ~n quarters i s-a dat / a primit locuinţă, a fost cazat / încartiruit. 5. a da / a oferi - s m b . 1 i n e; to ~ full swing to v. t o ~ f r e e r e i n t o . 20. a-şi închina / dedica în schimb; I'd ~ anything for it aş fi în stare să dau orice pentru asta; I'd ~ my ears / da / oferi / consacra (viaţa etc.); to ~ one's attention to smb. a fi atent la cineva, a for it mi-aş da şi ochii din cap pentru asta, aş da tot ce am mai scump pentru asta; to ~ urmări spusele etc. cuiva; to ~ one's energies to a cause a-şi consacra / a-şi dărui / a-şi as good as one gets a plăti cu aceeaşi monedă, a întoarce măsură pentru măsură, a nu dedică toate forţele / toată energia unei cauze; I will ~ the matter every care îţi promit se lăsa mai prejos (în vorbe sau lovituri); (fam.) I could ~ a Iot to know aş da mult ca să fiu cât se poate de atent în această privinţă / să-i acord toată atenţia cuvenită; to ~ sa aflu, ce nu aş da ca să pot afla; I could ~ my life for it mi-aş da şi viaţa pentru asta; smb. effectual help a da cuiva un ajutor eficace / substanţial / serios / important / însemnat, to ~ a Roland for an Oliver a răspunde cum se cuvine, a nu se lăsa mai prejos, a nu se a veni serios în sprijinul / în ajutorul cuiva; to ~ one's mind to study a se dedica studiilor da bătut, a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ the world for smth. a da / a fi în stare să dea / cercetărilor; to ~ smb. one's support a oferi cuiva sprijinul său; to ~ a matter thought orice pentru un (anumit) lucru. 6. a plăti, a da, a scoate din pungă; to ~ a good price for smth. a da / a plăti un preţ bun pentru ceva; what did you ~ for it? cât ai dat pe a) a se gândi Ia ceva; have you ever given it one thought? te-ai gândit vreodată / măcar asta? cât te-a costat? cu cât / cum l-ai plătit?; what will you ~ me for it? cât îmi dai / o clipă la asta? I did not ~ it another thought nu m-ani mai gândit la asta (de atunci); îmi oferi / îmi plăteşti (pe asta)? 7. a da spre încredinţare, a asigura cu, prin; to ~ one's b) a medita, a reflecta, a chibzui asupra unei probleme; I gave much thought to it m-am honour / word a-şi da cuvântul (de cinste / de onoare). 8. a transmite, a transfera, a preda, gândit mult la asta, m-am gândit şi m-am răzgândit, am chibzuit bine în mintea mea. a înmâna; to ~ smb. the bag a) (înv.) a păcăli, a trage pe sfoară, a înşela, a trage chiulul 21. a jertfi, a sacrifica, a da; to ~ one's life for the country a-şi da / a-şi jertfi / a-şi cuiva; b) a părăsi pe cineva la nevoie, a lăsa pe cineva la ananghie; c) (fam.) v. t o ~ sacrifica viaţa pentru ţară. 22. a hărăzi, a da, a dărui (o bucurie, o plăcere etc.); it is ~n t h e s a c k (a); to ~ smb. the basket v. t o ~ t h e m i 11 e n (a); to ~ smb. the bird me once again to behold my friend mi-a fost dat să-mi revăd prietenul, mi-a fost hărăzită / bucket v. t o ~ s m b . t h e s a c k (a); to ~ smb. the chuck a) v. t o ~ s m b . t h e bucuria de a-mi vedea iar prietenul; it is not ~n to all to gather fame nu le e sortit / s a c k (a); b)v. t o g i v e s m b . t h e m i t t e n (a); to ~ one's compliments to hărăzit tuturor să dobândească faimă. 23. a oferi, a face plăcere cu, a satisface, a mulţumi smb. a prezenta omagiile sale cuiva; (amer. sl.) to ~smb. the gate a) v. t o ~ s m b. prin / cu; ~me a) dă-mi numai, dă-mi voie să; b) prefer, vreau, doresc; ~me the good t h e m i t t e n (a); b)v. t o ~ s m b . t h e s a c k (a); to ~smb. the hoof/ kick v. old waltz ce n-aş da să aud valsul de altă dată; c) oferă-mi; (înv.) ~me myself a) lăsaţi-mă, t o ~ s m b . t h e s a c k (a); ~ him my love transmitc-i cele mai bune urări din partea lasă-mă; b) lăsaţi-mă în pace / în banii mei / în plata Domnului / în ale mele; after dinner mea; spune-i sărutări de Ia mine; to ~ smb. a message from smb. else a transmite / a ~ me a glass of good old port după masă nimic mai bun decât un pahar de porto vechi; remite, a comunica cuiva un mesaj / un bilet din partea altcuiva; to ~ smb. a message to ~ thanks a) a mulţumi; b) a spune rugăciunea înainte de masă. 24. a servi cu, a da, to deliver a da cuiva (sarcina) să transmită un mesaj, a încredinţa cuiva un mesaj; (fam.) a aduce (unui client la restaurant etc.); to ~ smb. a drink a aduce / a da cuiva o băutură to ~smb. the mitten a) a da cuiva papucii, a da paşaportul, a da răvaş de drum unui / de băut; to ~ smb. to eat and drink a da cuiva de mâncat şi de băut. 25. a oferi, a da logodnic / iubit / curtezan, a-i face vânt; b) a lăsa cu buzele umflate pe cineva; (o petrecere); to ~ a dinner a oferi un dineu / un banchet; to ~ a party a da o petrecere. c) v. to ~ s m b . t h e s a c k (a); to ~smb. the push a) v. to ~ s m b . t h e s a c k (a); 26. a ura, a da (bineţe etc.); to ~ smb. good morning a da cuiva bună dimineaţa; to ~ b) v. t o ~ s m b. t h e m i t t e n (a); (sl.) to ~ smb. the sack a) a concedia, a pune smb. one's blessings a binecuvânta pe cineva, a da cuiva binecuvântarea; I ~ you joy pe liber, a da afară pe cineva, a da cuiva paşaportul; b) v. t o ~ s m b . t h e m i t t e n îţi urez numai bucurie, să fii ferice, să-ţi dea Dumnezeu numai fericire; to ~smb. the (a); (sl.) to give smb. his walking(-)orders / walking papers / walking-ticket v. t o time of day a da cuiva bineţe, a da bună ziua / bună dimineaţa / bună seara; a saluta pe ~ s m b . t h e s a c k (a). 9. a transfera de sub autoritatea / grija sa; to ~ a daughter cineva, a schimba politeţuri cu cineva. 27. a închina / a toasta pentru, a cinsti / a ridica in marriage a acorda mâna fiicei sale, a-şi da fiica de nevastă / de soţie; to ~ smb. in paharul / a bea în sănătatea (cuiva); I ~ you the host să bem / să închinăm în sănătatea charge a da pe cineva pe mâna / în mâinile poliţiei / autorităţilor; to ~ a prisoner into gazdei / pentru gazda. 28. a produce, a da, a furniza, a avea ca rezultat / drept consecinţă;



girlishness [-nis] s. aer / purtare de fată; feciorie. girls' school ['ga:lz sku:l] s. şcoală de fete. girly-girly ['gaili'gaili] adj. (fam.) efeminat, feciorelnic. girt [go:t] I. past şi part. trec.de la g i r d'.II. vb. ţr. v. g i r t h (11,3). girth [go:Q] I. s. 1. chingă, cingătoare (de harnaşament). 2. circumferinţă (a taliei, a trunchiului de copac etc.). II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a închinga, a pune chinga pe (un cal), a pune în chingi; a strânge (şaua) cu chingi. 2. a înconjura, a împrejmui. 3. a măsura perimetrul / circumferinţa (unui copac, unui teren etc.). girth line [~ lain] s. (mar.) mandar. girtonian [gai'tounian, -nion] s. student la Girton College (Cambridge). gismo ['gizmou],pl. gismos [-mouz] ş. (şl.) accesoriu, flecuşteţ. GI soap ['d^iiiai 'soup] s. (amer. mii. si.) săpun (galben) de rufe. gist [d3ist] s. 1. fond, esenţă, miez, punct esenţial; to get down to the ~of the matter a intra în fondul problemei. 2. (jur.) motiv principal, temei (al unei acţiuni). gitana [d3i'tci:n?] s. (spart.) ţigancă spaniolă, gitană. gitano id3i'ta:nou] s. (span.) ţigan spaniol, gitan. gith [gi0] s. (bot.) 1. (dial.) neghină, zizanic (Agrostemma gitlmgo). 2. (înv.) chica-voinicului (Nigella damascena). gittem ['giton] s. v. c i t h e r (n). give [giv], past gave [geiv], part. trec. given [givn] vb. A. tr. 1. a da, a dărui, a dona, a face (un lucru) cadou, a oferi; a acorda (autoritate, încredere, dragoste etc.); a book was ~n (to) him a primit cadou / în dar o carte, i s-a dat o carte cadou; it was ~n to me (as a present) mi s-a dat lucrul acesta în dar, am primit asta cadou; to ~ alms a face pomeni / a da de pomană. 2. a acorda, a oferi, a atribui; a ordona, a porunci (să se dea); to ~ a prize a acorda un premiu; to ~ damages to the plaintiff a acorda daune reclamantului; to ~ the hand of a acorda / a da mâna (fiicei sale), a-şi da (fiica) în căsătorie; to ~ smb. the knee a se închina în faţa cuiva, a face o reverenţă / o plecăciune; he was ~n the name of Thomas a primit / i s-a dat numele de Thomas, a fost botezat Thomas; it gave its name to the battle bătălia e cunoscută sub acest nume: (sl.) to ~smb. what for a pedepsi pe cineva; a certa / a ocărî pe cineva; I gave him what for! i-am arătat eu Iui, i-am dat eu de cheltuială; to ~ a child smth. to cry for a pedepsi un copil, pentru că plânge de pomană. 3. a acorda, a da, a oferi, a lăsa; to ~ smb. cards and spades a da cuiva puncte înainte / în avans; to ~ smb. one's confidence a face cuiva confidenţe; he was ~n the contract i s-a (acor)dat contractul; to ~ ear to a) a asculta, a apleca urechea la (rugămintea cuiva etc.); to ~ a cold ear to a request a refuza să asculte o rugăminte; b) a băga, a lua în scamă, a ţine scama de, a asculta de; (vulg.) I gave him a thick ear i-am tras / i-am dat o palmă să mă ţină minte / să mă pomenească; to ~ smb. a favour a acorda / a face cuiva o favoare / un hatâr; to ~ a handle a oferi / a da ocazie / prilej / un mijloc / o posibilitate; I gave myself an hour to get there mi-am dat / mi-am acordat / mi-am lăsat o oră ca să ajung acolo; to ~ points a) a da zece (puncte) înainte; b) (fam.) a da sugestii folositoare; to ~ smb. his revenge a acorda, a oferi (unui învins) revanşa / prilejul de a-şi lua revanşa / de a se revanşa / de a se reabilita; 4. a repartiza, a atribui; a aloca, a destina; to ~ a guest his chamber a repartiza unui oaspete camera; to ~ a n actor his role a distribui pe un actor într-un rol; to ~the children smth. to do a-i ocupa pe copii cu ceva, a le da / a le găsi ceva şi copiilor de făcut; to ~ smb. a job a da / a împărţi / a repartiza cuiva o sarcină / o treabă; to ~orders a) a da ordine, a împărţi porunci;



 411



a emite;flintand steel ~ sparks cremenea şi amnarul produc / fac scântei; an investment which ~s 10 percent o investiţie care aduce / care produce o dobândă de 10 la sută; analysis ~s the following figures analiza ne dă / ne furnizează următoarele cifre, în urma analizei rezultă aceste cifre; the lamp ~s a bad light lampa nu dă lumină bună, lampa dă o lumină slabă / luminează prost; it gave me much pain to hear it m-a durut foarte mult această veste, mi s-a strâns inima de durere când am auzit aceasta; to ~ rise to a) a produce, a aduce, a provoca, a stârni; to ~ rise to comment(s) a stârni comentarii; b) a prilejui, a ocaziona, a da prilej la; to ~ rise to difficulties a da naştere la dificultăţi; the bell ~s a dull sound clopotul face / produce / scoate un sunet înfundat / şters / estompat; to ~ smb. trouble a da cuiva de lucru / bătaie de cap, a deranja pe cineva. 29. a da ca rezultat, a face, a ieşi la socoteală; the number of men divided by the number of ships ~s four hundred to each ship numărul oamenilor împărţit la numărul vaselor dă patru sute de fiecare/pentru fiecare vas. 30. a da, atrage; to ~ a blow a da un pumn / o lovitură; to ~a caress a mângâia, a aduce o mângâiere; fsl.) to ~smb. a dusting v. to ~ s m b. a t h r a s h i n g; to ~ it fits a ataca (ceva) violent / vehement; (fa/n.) to ~ smb. fits a ataca violent, a lua cu gura, a lua în focuri / în şuturi / la trei (păzeşte), a ocări (pe cineva); (fam.) to ~ smb. a licking v. t o g i v e s m b . a t h r a s h i n g; to ~ smb. a thrashing a da / a trage cuiva o bătaie / o papară / o chclfăneală. 31. a întinde, a oferi, a acorda, a prezenta, a da; to ~ smb. one's hand a întinde / a da / a oferi cuiva mâna; (mar.) to ~ the sails to the wind a întinde pânzele în bătaia vântului; to ~ back a) a sta capră, a se pune capră, a se chirci; b) a întinde spinarea; I gave my back to the smiters i-am lăsat să mă bată, m-am lăsat în voia lor, i-am lăsat să facă ce-au vrut cu mine; (sport) to ~ the blade a permite un contact uşor cu spada (la scrima); to ~ one's hand to a) a da mâna cu (cineva); a încheia o tranzacţie, dând mâna în semn de învoială; b) a accepta (pe cineva) ca soţ, a lua (pe cineva) de bărbat; (fam.) to ~ a lead a da tonul; he gave the others a lead a luat iniţiativa pe care au urmat-o ceilalţi; to ~ smb. a lead a) a trage pe cineva de limbă; b) a pune pe cineva pe / la calc, a da cuiva cheia / firul conducător; to ~ smb. a leg / a shoulder (adeseori cu up) a ajuta pe cineva să se urce / să încalece etc. 32. (fam.) a da cuiva de cheltuială; to ~srnb. beans a) a prinde pe cineva (cu rnâţa-n sac); b) a trage cuiva o săpuneală, a certa, a ocărî, a beşteli; a face cu ou şi cu oţet; c) a trage o chclfăneală cuiva, a chclfăni, a bate pe cineva, a da cuiva de cheltuială; d) a snopi pe cineva în bătaie, a trage cuiva o scatoalcă / o bătaie zdravănă; (fam.) to ~ it (to smb.) a) a ocări, a ţine de rău, a certa, a beşteli, a lua în primire / la trei (păzeşte) pe cineva, a trage cuiva o săpuneală; b) a bate, a ciomăgi, a tăbăci pe cineva; ~ it them! dă-lc / trage-le o bătaie! dă-le de cheltuială!; I gave it him (hot) i-am arătat cu lui, i-am dat eu o papară bună. 33. a arunca, a trage, a azvârli; to ~a glance a arunca o privire (în treacăt) / o ocheadă, a se uita în fugă / în treacăt; to ~ smb. a hint (about smth.) a da cuiva să înţeleagă, a sugera cuiva (ceva), a pune pe cineva pe pistă (într-o privinţă); a vorbi pe ocolite, a bate şaua să priceapă iapa, a face cuiva o aluzie (cu privire la un lucru); I shall ~him a gentle hint am să-i fac o aluzie discretă, am să-i suflu o vorbă în privinţa asta, am să-i dau eu să înţeleagă despre ce-i vorba; if you had ~n me the slightest hint dacă mi-ai fi suflat o vorbă, dacă mi-ai fi dat a înţelege cât de cât, de mă făceai atent, dc-mi dădeai vreun semn; to ~ covert hints a face aluzii discrete, a vorbi pe ocolite, a lua pe departe (pe cineva), a bate şaua să priceapă iapa; to ~ smth. a look a arunca o privire, a privi, a se uita la un lucru; he gave me a queer look m-a privit ciudat, s-a uitat cam chiorâş la mine; to ~ smb. a smile a zâmbi / a surâde cuiva. 34. a aduce, a produce, a face, a determina, a provoca; to ~ smb. to understand that a da / a lăsa cuiva să înţeleagă ca; to ~ pleasure a face plăcere; to ~ smb. to believe / to suppose a da cuiva de bănuit, a face pe cineva sa creadă /bănuiască; to ~ smb. to know (smth.) a face cunoscut cuiva (ceva); to ~smb. to understand (smth.) a da cuiva să înţeleagă (ceva). 35. a face, a da, a produce, a efectua, a realiza; to ~ a clear / good / wide berth to a ocoli pe departe, a se ţine departe de, a se feri pe cât posibil de; to ~ birth too) a naşte, a face, a da naştere la. a aduce pe lume; b) (fig.) a crea, a născoci, a imagina, a face; to ~ birth to a poem a scrie / a face o poezie; c) a prilejui, a provoca, a produce, a aduce după sine, a da naştere la; it will ~ birth to new disputes asta va da naştere Ia / va provoca / va aduce noi şi noi certuri / discuţii / neînţelegeri; to ~ one's hat a brush a da cu peria pe pălărie, a-şi peria puţin pălăria: to ~a miss to a) (la biliard) a evita să loveşti (bila); b) (faur.) a ocoli. a evita, a se feri de; (sport) to ~ (the) point a împunge (la scrimă); to ~ a pull a trage, a smuci; to ~ smb. the slip a) a scăpa de cineva, a scăpa din ghearele cuiva; b) a ocoli / a evita pe cineva, a fugi / a căuta să scape de cineva; (înv.) to ~suck a da ţâţă, a alăpta: to ~ a tug a trage, a smuci; to ~ the blackboard a wipe a şterge tabla (puţin). 36. a împrumuta, a da: a aduce, a atribui; to ~oneself airs a-şi da acre, a face pe grozavul / pe deşteptul, a umbla cu nasul pe sus, a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas; to ~ oneself airs and graces a face graţii, a se fandosi, a se fasoli, a se izmeni; these figures ~ point to his argument aceste cifre confirmă părerea lui. 37. a lăsa, a da, a prilejui; to ~smth. a rest a lăsa deoparte / baltă / la o parte, a mai slăbi cu; ~ that tone of voice a rest mai slăbeşte-ină / slăbeşte-o cu tonul ăsta, lasă tonul asta. 38. a ceda, a lăsa din mână, a renunţa la; to ~ground a) a se retrage, a (se) da înapoi în faţa unei forţe superioare, a se replia; b) to ~ ground for a da prilej /pricină /motiv, a da ocazie la /pentru; to ~ place a) (înv.) a da loc/ prilej / ocazie; b) a face/a lăsa Ioc; (mar.) to ~ place to a ship a degaja locul, a lăsa loc liber unui vas; c) a ceda pasul / teren; the drama is giving place to the cinema teatrul cedează locul / pasul cinematografului; d) a-şi părăsi locul, a lăsa locul liber; e) a da întâietate; his anger gave place to a feeling of pity furia lui s-a preschimbat în milă; f) (înv.) a da crezare, a da atenţie; g) a fi urmat (de cineva), a fi înlocuit, a ceda funcţia (cu dat.); spring gave place to summer primăvara a cedat locul verii; to ~ way a) a ceda teren, a se retrage, a da înapoi, a da îndărăt;/») (înv.) a face loc, a sc da la o parte; c) a ccda locul, a lăsa locul liber (cuiva), a sc da la o parte (pentru cineva), a renunţa (în favoarea cuiva); d) (înv.) to ~ way to a lăsa frâu liber / toată libertatea / toate posibilităţile (cuiva); e) a ceda (sub presiune I în faţa unei forţe superioare etc.), a se prăbuşi, a nu rezista, a cădea; the scaffolding gave way schela s-a prăbuşit / a cedat / n-a suportat greutatea;



give



his health gave way sănătatea Iui era prea şubredă ca să reziste / n-a rezistat; his mind entirely gave way minţile l-au părăsit de tot, i-a slăbit de tot raţiunea /judecata; f) a se supune, a ceda, a capitula, a concede, a accepta, a primi; g) (to) a ceda (viciului, patimilor etc.), a se deda (la ceva), a se lăsa în voia (cu dat.); a da / a lăsa frâu liber (patimilor, unui sentiment etc.); don't ~ way to hating nu da frâu liber urii; nu te lăsa dus / purtat de ură; to ~ way to tears a izbucni în lacrimi / în hohote de plâns, a-1 podidi plânsul; h) a se trece / a se pierde cu firea, a-şi pierde stăpânirea de sine; i) (mar.) a începe să vâsleşti mai cu inimă / spor / energic; ~ way! trageţi tare! vâsliţi putcrnie!;j) (la bursă) a scădea ca valoare, a fi în scădere, a ceda, a se prăbuşi. 39. a recunoaşte, a admite, a concede, a da (dreptate etc.); (fam.) to ~ smb. best a se da bătut în faţa cuiva, a sc recunoaşte inferior cuiva; to ~smb. his due a-i recunoaşte cuiva meritele / talentele / calităţile, a da Cezarului ce-i al Cezarului: one must ~ the devil his due fiecăruia după merit, dă-i Cezarului cc-i al Cezarului; to~smb. right a da dreptate cuiva, a recunoaşte că cineva arc dreptate. 40. a manifesta, a lăsa să sc vadă, a arăta; to ~ battle a sc arunca în luptă, a începe lupta, a opune rezistenţă, a se bate; to ~ chase to a urmări, a fugări, a hăitui. 41. a arăta, a înfăţişa, a prezenta, a oferi; a expune; a da ca pildă / drept exemplu; to ~ a reason a arăta un motiv / o pricină; to ~ instances a cita exemple; to ~ signs of life a da semne de viaţă, a mişca; before the door had ~n her to his eyes înainte ca uşa (deschizându-se) sa i-o înfăţişeze privirilor; to ~ an account of a da seamă / socoteală de; to ~an account of smth. a relata, a povesti ceva, a face o dare de seamă despre un lucru; to ~an account of the position of affairs a face o expunere / un expozeu asupra situaţiei, a expune / a prezenta situaţia, a face un tur de orizont; to ~ the reader some account of a-1 informa pe cititor asupra; to ~ an account of oneself a) a da seamă / socoteală de acţiunile sale; b) a-şi declina / a-şi anunţa titlurile, a spune cine e; to ~ a good account a reuşi, a-i merge bine; t o ~ a good account of oneself ase purta frumos / bine; the thermometer ~s 80° in the shade termometrul arată 80° (Fahrenheit) Ia umbră (27" Celsius); to ~ details a da / a furniza date amănunţite; to ~ evidence a depune (mărturie), a fi martor, a face depoziţii; to ~evidence in smb.'s favour a depune mărturie în favoarea cuiva / pentru cineva, a fi martor al apărării; to ~ evidence of a) a dovedi (cu ac); b) a purta amprenta / pecetea / urmele / semnele (cu gen.); to ~ evidence of intelligence a) (despre o acţiune etc.) a dovedi / a releva inteligenţa / abilitatea făptuitorului, a purta pecetea / amprenta inteligenţei; b) (despre persoane) a da dovadă de inteligenţă, a sc arăta / a se dovedi inteligent, a se comporta ca un om înţelept; the Morning Star ~s the facts ziarul Morning Star prezintă faptele / relatează amănuntele; to ~ particulars v. t o ~ d e t a i 1 s. 42. a descrie, a înfăţişa, a prezenta, a zugrăvi; to ~ a circumstance as it really occurred a descrie o împrejurare aşa cum s-a întâmplat în realitate. 43. a executa, a prezenta (în public), a citi, a cânta; to ~ a song a cânta, a prezenta un cântec; to ~ a reading a face o lectură. 44. a oferi priveliştea (unui loc etc.); his window ~s the park, fereastra lui dă (în)spre parc / îi oferă priveliştea parcului, de la el sc vede parcul. 45. (înv.) a reprezenta, a înfăţişa, a închipui, a portretiza, a zugrăvi. 46. (înv., rar) a prezenta ca. a da drept, a atribui (ca); I don't wonder at people giving him to me as a lover nu mă mir ca lumea mi-1 dă drept iubit / mă aruncă în braţele lui. 47. (mat., log. mai ales la part. trec.) a da / a lua drept bună, a presupune, a asuma, a porni de la, ase baza pe. 48. (înv.) (mai ales cu for) a socoti, a considera, aţine, a da, a judeca (drept / ca); to ~ smb. for dead a da / a socoti pe cineva (ca) mort. 49. (înv.) a însemna, a semnifica, a daca concluzie. 50. (mv. despre inimă, minte) a sugera, a prevesti, a prooroci, a anunţa. 51. (înv.) a preţui, a valora, a face. 52. (înv.) a pune, aduce, a da; to~an end to a pune capăt la. a sfârşi, a încheia, a termina, a face să înceteze; to ~ fire to a da / a pune foc la, a incendia, a aprinde. 53. to ~ away a) a da (mireasa) mirelui la cununie; to ~ away the bride a conduce / a însoţi mireasa la altar; b) (înv.) a jertfi, a sacrifica; c) (fam.) a trăda, a da de gol, a vinde, a denunţa; to ~ the game / the show ăway a trăncăni prea mult, a da de gol toată afacerea / povestea; he knows how to talk without giving anything away ştie el să vorbească iară să trădeze nimic / fără să sc dea câtuşi de puţin de gol; d) a da gratis / cadou; I would rather ~ it away as da-o bucuros numai să scapde ea, aş da-o cu ochii închişi / gratis / de pomană; that's giving it away asta înseamnă să dai de pomană / pe nimic / pe (de) gratis; e) a distribui, a împărţi, a repartiza; to ~ away the prizes a atribui / a distribui / a împărţi premiile; to ~ back a) a reda. a înapoia, a da înapoi, a restitui; to ~smb. back his health a reda cuiva sănătatea; b) a răsfrânge, a reda. a răspunde (ca un ecou), a se face ecoul (a ceva); c) a reflecta, a oglindi (o imagine); to ~ down (despre vaci) a lăsa (laptele) să curgă; to ~ forth a) a degaja, a emite, a exala, a răspândi; b) (agr.) a da (butaşi, puteţi); c) a produce, a emite, a face să se audă (un sunet); d) a răspândi, a da în vileag, a face cunoscută (o veste etc.), a relata, a reproduce; to ~ in a) a preda, a înmâna; b) a anunţa, a face cunoscut, a publica; to ~ in one's adhesion to a party a-şi anunţa (în mod public) adeziunea la un partid; c) a adăuga, a pune laolaltă; ~n in dat ca supliment / pe deasupra; to ~ off a) a emite, a degaja, a produce, a face, a da drumul la; b) a întinde (ramuri etc.); to ~ out a) a lace cunoscut public, a anunţa, a da în vileag; a declara; to ~out a notice a citi un comunicat, a anunţa ceva în public; to ~ out that a anunţa / a proclama că; it is ~n out that se zice / se spune că; b) (bis.) a anunţa credincioşilor (primele cuvinte ale psalmului sau cântecului ce se va cânta); (înv.) a cânta (melodia) pentru credincioşi; c) a emite, a produce, a da drumul la, a degaja, a face, a da afară; d) a distribui, a împărţi (alimente etc.); e) (amer.) a acorda; to ~ out an interview a acorda un interviu, a se lăsa intervievat, a răspunde la întrebările unui corespondent;/) (crichet) to ~ a player out a declara în afara jocului / scos din joc pe un jucător; (sjx>rt, crichet) to ~ batsman out sau not out a declara că un jucător este în afara jocului sau în joc; to ~ over a) a renunţa la: a abandona, a părăsi, a lăsa baltă, a înceta; ~over crying! încetează cu plânsul, nu mai plânge! taci! do ~over! dar termină odată! ţi-am spus să încetezi!; the city was ~n over to plunder oraşul a fost lăsat să fie prădat: b) a se lăsa de, a renunţa la (un nărav); c) to ~ smth. over to smb. a lăsa / a părăsi, a abandona în mâinile / pe scama; d) a socoti pierdut, a declara incurabil; he is ~n over to bad habits / to evil courses e stricat până în măduva oaselor, e nărăvit rău, e un vicios



 give-and-take



înrăit, e fără leac, năravul din fire n-are lecuire; he is ~n over to despair a căzut pradă deznădejdii, e disperat; e) (rar) a renunţa la gândul (de a face); f) (înv.) a renega, a se desolidariza de; to ~up a) a părăsi, a abandona, a lăsa baltă; to ~ up one's prey a părăsi / a lăsa să-i scape prada; to ~ up business a se retrage din afaceri, a părăsi afacerile; to ~ up the stage a părăsi scena, a se retrage din teatru, a nu mai juca teatru; to ~ up one's appointment a demisiona, a-şi da demisia din funcţie;" to ~ up the game / the struggle a abandona jocul / lupta, a se retrage din joc / luptă; to ~ it up (as a bad job) a renunţa la continuarea unui lucru; b) a renunţa la, a abandona; to ~ up all one possesses a se lipsi de toată averea / de toate bunurile sale; to ~ up smth. for smth. else a renunţa la un lucru în favoarea altui lucru / pentru altceva; he won't ~ up his point n-o să renunţe la ideea lui, n-o să se lase el convins, n-o să-I convingi niciodată; I gave her up am renunţat la prietenia ei; to ~ up a newspaper a renunţa la abonamentul la un ziar, a nu mai citi un ziar; to ~ up one's courses a-şi părăsi obiceiurile / năravurile, a-şi schimba manierele / purtarea; c) a înceta, a se opri din, a se lăsa de; to ~ up smoking a se lăsa de fumat, a nu mai fuma; a se dezbăra de năravul fumatului; d) a sacrifica, a jertfi; he gave up his fortune to your education şi-a sacrificat / şi-a dat toată averea pentru educaţia ta; e) a înmâna, a remite, a da, a preda; a înfăţişa, a prezenta; to ~ up the ghost a-şi da duhul / sufletul: to ~ up the keys of the house a preda / a înmâna cheile casei; to ~ up a message a înmâna un bilet; f) (înv.) a emite, a produce, a degaja, a face; g) a preda, a închina, a consacra, a dedica; he is ~n up to morphia a ajuns morfinoman; to ~ up the city a preda / a închina oraşul; the town is ~n up to the textile industry oraşul c profilat pe industria textilă; his mornings were ~n up to business îşi consacra dimineţile treburilor, treburile îi luau / îi ocupau toată dimineaţa; to ~ up one's life to study a-şi închina / a-şi consacra viaţa studiilor / cercetărilor / studiului; she was entirely ~n up to what she was doing era complet / total absorbită de ceea ce făcea; h) a anunţa, a da în vileag, a face public / cunoscut, a publica; i) a divulga, a denunţa, a da pe faţă (complicii etc.); j) a preda, a da pe mâna justiţiei / autorităţilor / poliţiei etc.; a face să fie arestat (cineva); k) a declara pierdut fără speranţă / nădejde / scăpare, a crede pierdut, a declara / a socoti incurabil; l) a declara de nerezolvat, a renunţa la dezlegarea (unei enigme etc.); to ~ up a conundrum a renunţa la / a abandona dezlegarea unei engime / şarade; I ~ it up! eu renunţ!; m) a ceda. a lăsa; he gave up his seat to her i-a cedat locul / scaunul; to ~ up the crown a renunţa Ia coroană, a abdica de la tron. B. rejl. to ~ oneself away a) a-şi da arama pe faţă, a-şi arăta adevărata faţă / fire, a-şi arăta colţii, a arăta cât îi poate pielea, a se arăta în adevărata lumină; a se trăda, a se da singur de gol; she didn't ~ herself away in her speech nu s-a dat de gol / nu s-a trădat deloc în vorbă; b) a se contrazice, a se dezminţi, a se da singur de gol; he gave himself completely away s-a înfundat singur (şi mai rău), s-a prins în propria plasă, a căzut în propria-i cursă, s-a încurcat în minciunile lui proprii; to ~oneself out for an expert a se da drept expert/specialist, a face pe expertul; he gave himself out for a baron s-a dat drept baron, se intitula / îşi zicea baron, zicea / se ţinea că e baron; to ~ oneself over to a se apuca de, a se lăsa pradă (cu dat.); to ~ oneself to a) a se da Ia, a se deda (cu dat.); a se lăsa în voia (cu gen.) / pradă (cu dat.) I dus de (ceva); b) a se consacra- a se închina; to ~ oneself to prayer a se consacra rugăciunii; to ~ oneself to study a se consacra studiului, a se închina cercetărilor / studiului; to ~ oneself up a se preda / a se da pe mâna autorităţilor / poliţiei, a se preda; to ~ oneself up to smth. a) a se deda la, a se apuca de (un viciu); a cădea într-o patimă; he gave himself up to drink(ing) a se pune pe băutură, a se beţivi / beţivani; b) a se pune pe (calcule, socoteli); c) a se cufunda în, a fi absorbit de (citirea unei cărţi); d) a se închina, a se dedica, a se consacra (unor studii);



412



my feet begin to ~ out nu-mi mai simt picioarele de oboseală; b) a se isprăvi, a termina, a finaliza; the flour has ~n out s-a terminatfiiina;my strength had ~n out mi se sfârşiseră puterile, eram sfârşit, nu mai puteam, cădeam de oboseală; her strength gave out n-a mai avut putere; our patience gave out ne-am pierdut răbdarea; his luck gave out 1-a părăsit norocul, i-a apus steaua; to ~ to a se acomoda cu, a se deprinde eu; a se obişnui cu; he gave to the motion of the horse s-a deprins cu mişcarea calului; to ~up a) a renunţa la un efort, a nu-şi da osteneală, a nu-şi mai bate capul; b) a abandona, a se da bătut, a ceda, a o lăsa baltă / moartă; don't ~ up! ţine-te bine! nu te da bătut! nu te lăsa!; the firm had to ~ up firma / casa de comerţ a trebuit să închidă / să tragă obloanele / să-şi înceteze activitatea; c) (coin.) a da numele omului care va face tranzacţia; (despre uşi, ferestre) to ~ upon a da (în)sprc; the window gave upon a background of mountains de la fereastră aveai o privelişte de munte. give-and-take ['givan'teik] I. s. 1. compromis, înţelegere bazată pe concesii reciproce / mutuale; it is a case of ~ e lin caz care necesită compromisul, este o înţelegere bazată pe compromis; there's room for ~ se poate ajunge la o înţelegere / Ia un compromis; the ~ of conversation focul / agitaţia conversaţiei; (mec.) in machinery there must be a little ~ mecanismul trebuie să aibă un mic / un oarecare joc. 2. schimb; scientific ~ schimb de informaţii ştiinţifice, schimb de experienţă. II. adj. de compromis, de învoială tacită, de concesii mutuale; ~ policy politică de concesii mutuale; politică de do ut des; marriage is a ~ affair căsătoria este o chestiune de înţelegere reciprocă / de concesii mutuale; ~ ground teren accidentat. giveaway ţ'givawci] I. s. 1. (fam.) trădare, vânzare; delaţiune, denunţ. 2. (amer. fam.) dezvăluire / destăinuire / divulgare / mărturisire involuntară/ care-ţi scapă. 3. (fam.) produs comercial oferit drept cadou (în scopuri publicitare), de către firma producătoare. 4. (amer., radio, TV) emisiune-concurs care oferă premii participanţilor. II. adj. (despre preţuri) mic, scăzut, de nimic, de pomană, de batjocură; it's a ~ price e de pomană, e gratis, c un preţ de nimic, c o ocazie rară. give-away show [~ i/ou] s. (radio, TV) emisiune concurs cu premii. given ['givn] I. adj. 1. dat, dăruit, oferit în dar, făcut cadou. 2. (to) înclinat, dispus, predispus; supus; he is ~ to drink are darul beţiei, trage la măsea, îi place să bea. 3. dat, executat, făcut, îndeplinit, realizat (formulăfolosită în documentele oficiale); given under my hand and seal this 6th day of March dat azi în şase ale lunii martie, sub a mea iscălitură şi pecete. 4. stabilit, fixat, specificat; under the ~ conditions, în situaţia asta, în condiţiile / în împrejurările date, în respectivele condiţii; in a ~ time într-un timp dat / anumit / fixat / stabilit; at a ~ point la un moment dat. 5. consacrat, închinat, dedicat; devotat; he is much ~ to these pursuits se ocupă mult de asta, dedică / consacră mult timp acestor ocupaţii. 6. (mat., log.) dat, determinat, (pre)stabilit, animat, presupus, iniţial, primordial, luat ca premisă; a ~number of revolutions un număr fix de rotaţii / de ture; in a ~ triangle într-un triunghi dat. 7. (în construcţii participiale absolute) dat (fiind), dacă, cu condiţia ca; ~ health, the thing can be done dacă suntem sănătoşi, lucrul e posibil; se poate face, cu condiţia să fim sănătoşi; ~ a leader they will act să capete ei numai un conducător şi să vezi cum acţionează; (mat.) ~ any two points dându-se / luându-se două puncte oarecare. 8. ~ to înclinat, (pre)dispus la / spre; he is ~ to drink e beţiv, trage la măsea, are darul suptului / al beţiei, îi place să bea; she is ~ to lying e mincinoasă din fire, îi place să mintă; he is much ~ to music îi place foarte mult muzica, are d fire muzicală; face multă muzică. 9. făcut, alcătuit, croit; dispus; hărăzit; I am not ~ that way nu e genul meu, nu sunt eu făcut să mă ţin de lucruri din astea, nu intră în obiceiurile mele; he is ~ that way aşa c el, aşa e (în) firea lui. II. s. 1. dată, lucru dat, punct de plecare, premisă. 2. (fdoz.) dată, percepţie senzorială.



e) a se lăsa / a cădea pradă (lenei), a se lăsa dus / purtat / furat de (somn, gânduri); to ~ oneself up to a feeling a se lăsa pradă / în voia unui sentiment, a se lăsa furat de o patimă; giver ['givor] s. donator, dăruitor; ctitor; (corn.) ~of a trade order autor al unei comenzi. giving away ['givirj o'wei] s. 1. împărţire, distribuire, atribuire, conferire (a premiilor). f) a se cufunda / a se afunda în (viciu), a se lăsa furat / dus de (plăceri); to ~ oneself time to do smth. a) a-şi rezerva timp pentru a face ceva; b) a face ceva cu încetul, a nu 2. trădare, denunţare, vânzare, delaţiune. se grăbi prea mult să facă ceva, a face ceva pe îndelete / fără grabă; to ~ oneself trouble giving back î~ 'baik] s. restituire, redare, înapoiere. a-şi da osteneală, a se deranja. giving forth [~ 'fo:G] s. 1. emitere, emanare, degajare, emisiune, producere (de gaze, C. intr. 1. a face daruri / donaţii / cadouri, a fi darnic, a împărţi în dreapta şi în stânga; mirosuri etc.); răspândire. 2. producere, emitere, emisiune (a unui sunet). 3. dare în vileag, he gave liberally to charitable institutions sprijinea cu mulţi bani / cu generozitate anunţare, răspândire (a unei veşti etc.). instituţiile de binefacere; to ~ to the poor a da la săraci, a împărţi bani / pomană la săraci. giving in [~ 'in] s. predare (a lucrării de examen, a tezei). 2. a ceda, a cădea, a se muia, a se pierde, a se supune (în faţa unei forţe, presiuni); a se giving off [~ 'o(:)f] s. degajare, emanare, emitere, emisiune, răspândire, producere (a unui rupe, a se prăbuşi; to ~ and take a cădea Ia învoială / la înţelegere, a ajunge la un gaz, miros etc.). compromis, „mai dă stăpâne, mai lasă jupâne"; the ladder gave under him s-a rupt scara giving out [~ 'aut] s. 1. distribuire, împărţire (a alimentelor). 2. (bis.) anunţare, vestire cu el, scara a cedat sub el / sub greutatea Iui; if the door ~s, you will fall, dacă uşa cedează, (a psalmului ce urmează a fi cântat). 3. sfârşire, terminare (a alimentelor etc.). ai să cazi; I felt my legs giving under me mi s-au muiat picioarele, am simţit că nu mă giving up [~ 'Ap] ş. 1. remitere, înmânare (a unui bilet etc.). 2. părăsire, dezbărare (a unui mai ţin picioarele. 3. a se retrage, a da înapoi, a ceda teren; the army no longer ~s armata nărav). 3. renunţare (la un beneficiu). 4. (sport) abandon, renunţare la luptă. nu se mai retrage. 4. a ceda, a slăbi, a se destinde, a se muia, a fi suplu / elastic; the GI war ['d3i:iai 'wo:r] s. (amer. mii. si.) manevră, manevre. earth ~s under the feet pământul cedează / fuge de sub picioare; the rope has ~n a gizmo l'gizmou] s. v. g i s m o. good deal frânghia a slăbit foarte tare; the springs won't ~ enough arcurile / telurile / gizzard l'gizsd] s. (omit.) pipotă, rânză; (despre mâncare) it sticks in my ~ îmi stă resorturile nu sunt destul de elastice, nu sunt destul de moi; 5. (despre uşi, ferestre etc.) în gât; to fret one's ~ a se perpeli, a se nelinişti, a-şi face sânge rău; (/am.) the thing a da; the window ~s into the park fereastra dă spre parc; 6. a fi influenţat de vreme, that sticks in his ~ chestiunea care îi .stă pe suflet. a fi supus influenţei atmosferice, a se muia / udă / umezi, a absorbi umezeală; a se strica gizzard soup [~ su:p] ş. ciorbă de potroace. (de umezeală). 7. (despre culori) a ieşi (de soare), a se spălăci. 8. (despre cherestea) a intra, glabella [gto'beto] s. (anat.) glabelă. a se usca, a se zvânta. 9. (despre vreme) a se îmbunătăţi, a se îndulci. 10. (dial., despre glabrate l'gleibrcit] adj. (bot., zool.) glabresceht. ger, îngheţ) a se muia, a slăbi, a scădea, a moina; (despre zăpadă), a se topi, a se dezgheţa, glabrous ['gleibros] adj. 1. (despre oameni) spân; 2. (bot.) glabru, lipsit de peri. a moina. 11. (îuv.) a înclina, a fi dispus / înclinat, a avea o atitudine favorabilă. 12. (înv.) glace ['gla3sci, amer. gto'sci] (fr.) I. adj. 1. lucios, satinat, neted, lustruit. 2. (despre a se înlăcrima, a plânge, a i se umezi / umple ochii de lacrimi. 13. (rar) a da o lovitură, torturi) glazurat; zaharat, glasat, (despre dulceaţă) zaharisit; ~fruits fructe glasate. II. vb. a ataca, a fi în atac, a da un atac, a face o şarjă. 14. (înv., dial.) to ~ again a slăbi, a se tr. 1. (rar) a acoperi cu glazură (un tort). 2. a glasa (fructe). înmuia, a o lăsa moale, a ceda; (înv.) to ~ back a (se) da înapoi, a se retrage; to ~ in glacial ['gleisisl, -/ial, 'gleesiolj adj. 1. (geol.) glaciar, de gheţar. 2. referitor la gheaţă, a) a ceda, a se pleca, a se da bătut; b) a se supune; to ~ into a da spre; the door ~s into glacial. 3. (chim.) cristalizat. 4. (jig.) rece, îngheţat; (despre vânt) tăios. the yard uşa dă în / spre curte; to ~ off (înv.) a înceta, a se sfârşi, a încheia, a termina; glacial erosion [~ i'roi^n] s. (geol.) eroziune glaciară. to ~ on a) (înv.) a se repezi, a ataca, a lansa un atac; b) (com.) a plăti pentru o amânare glaciariurn [glei/i'ciriorn] ş. patinoar artificial. a predării mărfurilor; to ~ out a) a se istovi, a cădea de oboseală, a nu mai putea; a renunţa; glaciate ['glei/ieit] vb. tr. 1. a îngheţa. 2. a lustrui (o suprafaţă mata).



 413



gleeful



glaciated [-id] adj. 1. (geol.) supus acţiunii ghcţii. 2. (geol.) acoperit de gheţuri. glare1 [gl£3rj I. vb. A. intr. 1. a străluci orbitor, a lumina foarte puternic. 2. a sări în 3. lustruit. ochi, a fî evident, a avea ceva izbitor. 3. (at, upon) a se uita sever şi fix (la). B. tr. a glaciation [glaesi'ei/an, «gleis-] s. 1. acoperire (a pământului) eu gheaţă. 2. acţiune a exprima (ură, sfidare) cu privirea. II. s. 1. strălucire orbitoare, lumină care-ţi ia ochii. 2. strălucire ieftină, splendoare falsă. 3. privire severă / fixă. gheţurilor; eroziune glaciară. glacier ['gla?siar, amer. şi 'gleiJV] s. (geol.) gheţar. glare2 s. 1. (amer.) pânză de gheaţă. 2. suprafaţă netedă / lucioasă. glaciered ['glaesiad] adj, acoperit de gheţari. glare3 adj. (amer.) (despre gheaţa) neted şi transparent. glacieret ['glassisritj ş. (geol.) gheţar mic. glaring ['glssrirj] adj. 1. (despre lumina) strălucitor, orbitor. 2. izbitor, evident, care-ţi glacier snow ['glaesia snou, 'glei/a-] s, (geol.) zăpadă îngheţată la obârşia unui gheţar. sare în ochi. 3. (despre greşeli) enorm, mare, care sare în ochi.. glaciology [igleî/i'ol^i, -si-] s. glaciologic. glaringness [-nis] s. 1. strălucire orbitoare. 2. evidenţă incontestabilă / flagrantă. glacis [gla^sis. amer. şi jlcisis],/;l. şi glacis [ -gla3Siz: gleisiz] s. (mil.) taluz, povârniş glary1 ['gleari] adj. strălucitor, orbitor. în faţa unui fort. glary2 adj. (amer.) neted şi alunecos. glad1 [glaxl] I. adj. 1. (pred.) vesel, voios; bucuros; I'm ~ to see you mă bucur că te glass [glcKS, amer. glees] I. s. 1. sticla. 2. (fam.) articol(c) de sticla, sticlărie. 3. pahar, văd; I shall be ~ to come voi veni cu plăcere; I am ~ of it asta mă bucură. 2. bucuros, cupă; he has taken a ~too much s-a cam întrecut cu băutura, a luat un pahar mai mult; fericit, voios; a ~cry un strigăt de bucurie; to make ~ a bucura, a înveseli. 3. îmbucurător, to call for ~es all round a comanda un rând (de băutură) pentru toată lumea; to clink plăcut, fermecător. 4. înveselit. ♦ (şl.) ~ rags haine de sărbătoare, ţol festiv; (şl.) to have a ~ together a ciocni împreună, a bea unul cu altul. 4. (fam.) (şi looking ~) oglindă. on one's ~ rags a fi înţolit la marele şpiţ / la fix, a fi pus la ţol festiv. II. vb. tr. (poetic) 5. lunetă, ochean, telescop. 6. pl. (şi a pair of glasses) ochelari. 7. (şi weather ~) v. g l a d d e n (A). barometru. 8. sticlă de ceas. 9. lentilă. 10. seră. 11. sticlă, geam (la un tablou). 12. microscop. 13. binoclu. 14. ceas de nisip sau de apă, clepsidră. 15. musical ~es glad2 s. (fam.) gladiolă. gladden ['gkedn] vb. A, tr. a (în)vcsefi; a bucura, a încânta, a mulţumi. B. intr. a sc armonică. II. adj. de sticlă, ca sticla, sticlos. III. vb. tr. 1. (rar) a acoperi cu sticlă. bucura, a se veseli. 2. a lustrui. 3. (fam.) a privi prin lornietă. 4. a sădi în seră. 5. a reflecta, a oglindi, gladdon ['gkedsn] s. (bot.) varietate de stâujcnel (Irisfoetidissima). glass-blower ['glu:s.blou3rj s. 1. sticlar. 2. suflător de sticlă. glade [gleid] s. 1. luminiş, poiană. 2. pi. mlaştini, bălţi (în sudul S.U.A.). glass case [~ kcis] s. vitrină; (fam. ironic) he ought to be kept in a ~ e bun dc pus glad hand ['glaed ru-end] s, (fam.) primire călduroasă / amicală. sub sticlă, c un caz / un fenomen. glad-hand [~'h£end] vb, tr. (fam.) a face (cuiva) o primire cordială. glass-cloth [~kb(:)8] s. cârpă dc şters sticla. gladiate ['glaedht, 'glei-, -eit] adj. (bot., despre frunze) gladiat. glass culture [~ -kAlt[:>r] s. (agr.) cultură de seră. gladiator ['glzedieiu^] s. 1. (ist.) gladiator, luptător. 2. polemist. 3. boxer profesionist, glass-cutter [~ikAt9r] s. 1. geamgiu. 2. diamant, carborund (pentru tăiat sticla). pugilist. glass dust [~ dAst] s. praf de sticlă (pentru polizat). gladiatorial bglsdb'to:rbl] adj. de gladiator, al gladiatorului; ~fights lupte de gladiatori. glass engraver [~ in'greiv3r, irj-, en-1 ş. v. g l a s s c u t t e r (1). gladiolus bgkedi'oubs, 'glasdioul-], pl. gladioluses [-i:z], gladioli [-dblai] s. (bot.) glassful l'gla:sful, amer. 'glass-] s. (conţinutul unui) pahar (ca măsură de capacitate). săbiuţă (Gladiolus imbricatus). glass-house |'gla:shaus, amer. 'ghes-] s. 1. fabrică de sticlă, sticlărie. 2. seră. 3. atelier gladly ['glaedli] adv. 1. bucuros, cu bucurie; vesel, cu veselie, cu mulţumire, încântat. fotografic. 4. (fam.) închisoare militară. 2. de bunăvoie; cu dragă inimă; I accept ~ primesc bucuros. glassine ['gla:si:n] s. hârtie-pergament; foiţă. gladness ['glasdnis] s. veselie, bucurie. glass jaw ['gla;s dşo:] s. (amer. si.) boxer mediocru. gladsome ['glasdssm] adj. vesel, bucuros; ~ tidings veşti bune. glassman ['glu:sm?en, -monj.pl. glassmen [-men, -man] s. (amer.) 1. sticlar. 2. geamgiu. Gladstone ['glaedstsn] s. 1. sac de voiaj din piele (gen burduf, cu doua despărţituri). glass metal [~ tinctlj s. sticlă topită. 2. cupeu, trăsură cu patru roţi şi două locuri. glass-paper [~.peip3r] s. glaspapir. Gladstone bag [~ basg] s. v. G l a d s t o n e (1). glass roof [~ ruf] s. acoperiş / geamlâc dc sticlă (în gări etc.). glagolitic [iglgega'Iitik] (lingv.) I. adj. glagolitic. II. s. alfabetul glagolitic. glass silk [~ silk] s. vată de sticlă. r glair [gl£3 j I. s. 1. albuş de ou; 2. substanţă transparentă ca albuşul de ou. H. vb. tr. glassware [~w£3r] s. articole de sticlă (în special set de pahare); sticlărie. a unge cu albuş de ou (coperta unei cârti pentru a-i da lustru). glass wool [~ wul] s. vată dc sticlă. glass-work [~wo:k]s. 1. sticlărie, lucrătură în sticlă. 2. sticlă, sticlărie (ca marfă). 3. pl. glairy ['gleori] adj. 1. albuminos, ca albuşul. 2. vâscos, mucilaginos, bălos. glaive [gleiv] s. (înv. poetic) pală, paloş, sabie, spadă. fabrică dc sticlă, sticlărie. 4. (în biserici) vitraliu. 1 glamor ['glasma "] s. (amer.) v. g l a m o u r . glasswort ['gla:sw9:t] s. (bot.) 1. brâncă (Salicornia herbacea). 2. săricică (Salsola glamorize ['glsmaraiz] (amer.) vb. tr. a lăuda, a sui în slăvi; a face reclamă (unui lucru); kali). a înfrumuseţa, a învălui într-o aureolă, a polci. glassy ['glu:si, amer. Tgla>] adj. 1. sticlos, lucios, strălucitor. 2. (despre ochi) lipsit de viaţă, rece. 3. (despre ape) neted, lucios, ca oglinda; liniştit, calm. 4. fragil. glamorous ['glsemsrss] adj. v. g l a m o u r o u s . glamour ['glfema1"] I. s. 1. farmec, vrajă, magie, încântare; vrăjitorie; to cast a ~ over Glaswegian [ghres'wi:d3i9n. glu:s, glsz-11. s. locuitor din Glasgow. II. adj. din I dc smb. a vrăji pe cineva. 2. farmec, nuri, sex-appeal. 3. prestigiu, fascinaţie, aureolă la / dc Glasgow. romantică. 4. efect. II. vb. tr. 1. a fermeca, a vrăji, a încânta. 2. a atrage, a seduce, glaucescent [gb:'scspnt] adj. (bot.) glauc, dc culoare verde-palid-albăstric (a frunzelor a fascina. sau a lujerilor unor plante). glaucoma [gb:'koum9] s. (med.) glaucom. glamourous ['glEenwrss] adj. 1. fermecător, fascinant, încântător, plin de vrajă. 2. (despre o femeie) încântătoare, fascinantă, nurlie. 3. de efect, strălucitor. glaucous ['gb:kas] adj. (bot.) 1. v. g l a u c e s c e n t . 2. învelit în epicarp (ca pruna). glaze [gleiz] I. vb. A. tr. 1. a pune sub sticlă, a înrăma, a pune geam la, a pune geamuri glamour puss ['glamis .pAs] s. (jaw.) femeie fascinantă (mai ales actriţă de cinema, la (o clădire). 2. a smălţui, a emaila (ceramică); a satina (o stofă). 3. a vernisa (un tablou manechin, top-model, cover-girl etc.). glarnoury ['glaernari] adj. v. g 1 a mo r o u s. pictat). 4. a acoperi cu gheaţă. 5. a împăienjeni (ochii), a întuneca (vederea). 6. a lustrui, glance1 [gla:ns, amer. glasns] I. vb. A. intr. 1. (at) a arunca o privire (la). 2. a sclipi, a şlefui, a poliza. 7. to ~ in a închide în sticlă. B. intr. 1. (despre ochi) a se împăienjeni. a scânteia, a licări, a luci (intermitent). 3. (at) a face o aluzie răutăcioasă (la). 4. to ~ a sc întuneca; a se spălăci. 2. to ~ over smb.'s faults a trece peste greşelile cuiva. aside/ off a devia, a ricoşa, a aluneca; to ~down a arunca o privire în jos; to ~ off / II. s. 1. smalţ, lac, glazură, email, vernis. 2. (amer.) sloi dc gheaţă, gheţar; crustă dc gheaţă. from a subject a) a aluneca peste un subiect, b) a atinge în treacăt un subiect; to ~ around 3. (arte) email; vernis. 4. lustru, strălucire; luciu (al ochilor). 5. vase smălţuite / emailate. oneself a arunca o privire în jurul său; to ~ up a arunca o privire în sus. B. tr. to ~ back glazed frost ['gleizd fn>(:)st] s. polei. a reflecta (razele de lumină etc.); to ~ over a aţinti (privirea) la. II. s. 1. sclipire, scânteiere, glazier ['glcizbr, -3iar] s. 1. geamgiu; (fam. glumeţ) is your father a ~? crezi că eşti licărire. 2. privire (fugară); at a ~ dintr-o privire, dintr-o ochire; to take a ~ at / into / dc sticlă (de nu te dai la o parte)? 2. olar, smălţuitor. over a arunca o privire / la / în / prin / peste. 3. (mineral.) minereu strălucitor, pirită, glaziery l'gleizjari] s. sticlărie. blendă, galena etc. 4. lovitură piezişă, lovitură care alunecă / ricoşează, lovitură tăiată. glazy f'gleizi] adj. 1. strălucitor, lucios, lustruit. 2. emailat, smălţuit, vernisat. 3. (despre 5. aluzie ironică sau nepoliticoasă. privire) şters, mort, fără viaţă. glance2 vb. tr. a lustrui, a şlefui, a poliza. gleam [gli:m] I. s. 1. licărire, scânteiere, pâlpâire; lumină slabă (reflectată). 2. (fig.) licărire (de umor, de speranţă). II. vb. intr. 1. a licări, a scânteia, a pâlpâi. 2. a reflecta glancing1 ['glamsin] adj. 1. (despre lovituri etc.) pieziş, oblic. 2. strălucitor. 2 lumina, a sclipi. glancing s. 1. strălucire. 2. ~ aside / off deviere, alunecare. gland1 [glzend] s. (anat.) glandă, ghindură; pi. (fam.) ganglioni cervicali (de la gat). gleamy ['gli:mi] adj. (Ut.) scânteietor, licăritor. 2 gland s. (telul.) garnitură de ctanşare, prcsgarnitură. glean [gli:n] vb. A. intr. a aduna spicele (după seceriş), vb. B. tr. 1. a curăţa (miriştea). 2. a spicui, a aduna puţin câte puţin (fapte, ştiri); what did you ~ from them? ce ai mai gland cream ['glsnd 


 gleefully



gleefully [-i] adv. eu bucurie, cu voioşie; vesel; voios, bucuros. gleek [gli:k] (inv.) I. s. 1. glumă, şagă. 2. sarcasm, zeflemea, batjocură. 3. privire ademenitoare. II. vb. A. intr. 1. (at) a-şi bate joc, a râde (de). 2. a juca o festă, a face farse. B. tr. a lua în derâdere. gleeman ['gli:msn, -main), pi. gleemen ['gli:man, -men] s. (ist.) cântăreţ ambulant, menestrel. gleesome ['gli;s3in[ adj. (rar) v. g l e e f u l . gleet [gli:t] s. 1. puroi, scurgere purulentă (mai aies din canalul urinar). 2. (med.) blenoragie cronică. 3. (med.) poluţie. glen [glen] s. vale îngustă (de munte), ravenă, strungă. glene ]'gli:ni:] s. (anal.) 1. cavitate glenoidă. 2. orbită a ochiului. glengarry [glen'gaeri] s. bonetă scoţiană (cu panglici la spate). glenoid ['glknoid] adj. (anat.) glenoid. glenoidai fgli'noidsl] adj. v. g l e n o i d . glib1 [glib] I.adj. (fam.peior.) 1. fluent,rapid,repede,curgător, uşor,volubil;~speech discurs curgător; to have a ~tongue a fi bun de gură. 2. (despre răspunsuri, scuze) veridic, credibil; specios, cu aparenţă de adevăr. II. s. (si.) limbă; limbuţie, papagal; gargară. glib2 vb. tr. (înv.) a castra, a jugăni, a scopi, glibly [-li] adv. 1. (a vorbi ele.) volubil, locvace, cu uşurinţă, cu volubilitate, curgător. 2. (a răspunde etc.) specios, credibil, veridic. glibness [-nis] s. 1. volubilitate, uşurinţă în exprimare, cursivitate. 2. credibilitate, veridicitate (a unei scuze etc.). glide [glaid] I. vb. A. intr. 1. a (a)luneca uşor, a se scurge lin; to ~along over the waters a aluneca pe ape; to ~ into bad habits a aluneca pe o pantă rea, a începe să deprindă obiceiuri rele; to ~ over the difficult passages a trece peste greutăţi. 2. (despre păsări, avioane etc.) a plana. 3. (muz.) a lega note, a trece repede (aV la o notă la alta). 4. to ~ away a trece, a curge, a aluneca; (despre timp) to ~ by / past a se scurge, a trece; to ~ down a coborî în zbor planat; (fig.) a luneca, a trece treptat şi imperceptibil; to ~ past / out a se furişa, a se strecura (pe lângă / afară). B. tr. 1. a strecura, a face să lunece (ceva în mâna cuiva etc.). 2. a face să plutească (nn vas pe apă ele). II. s. 1. (a)lunccare, glisare; (s)curgere lină. 2. (m\) planare; zbor planat. 3. (muz.) glissando. 4. (fon.) sunet de tranziţie. 5. (coregrafie) glisadă, glisse. glider ['glaids1"] s. 1. cel care alunecă. 2. (av.) planor. 3. (mar.) (hidro)glisor. 4. glisor (de fermoar). gliding ['glaidirj] I. aay. 1. alunecător. 2. (av.) care planează. II. s. 1. alunecare. 2. (av.) planare. gliding boat [~ 'bout] s. (mar.) hidroglisor. gliding flight [~ 'fiait] s. zbor planat. glidingly ['glaidirjli] adv. 1. prin alunecare. 2. (av.) în zbor planat. gliff [glif] (scot.) I. s. 1. spaimă neaşteptată, frică bruscă. 2. clipă, clipită. 3. strălucire bruscă a ochilor. II. vb. A. intr. 1. a fi speriat. 2. a încremeni de spaimă. B. tr. a înspăimânta, a speria. glim [glim] s. (sl.) 1. lumină, lampă, lumânare; douse the ~ stinge lampa. 2. ochi. 3. chibrit; chuck us a ~ dă-mi un chibrit. glimmer ['glini9r] I. vb. inlr. 1. a licări, a luci, a sclipi; (despre mare) a scânteia. 2. (scot.) a clipi (am ochi). II. s. 1. licărire, pâlpâire, lumină slabă; (fam.) to put the lamp on a ~ a face lampa mică. 2. (fig.) licărire, rază (ae inteligenţă, de speranţă). 3. (sl.) foc. 4. pl. (sl.) ochi, felinar. 5. (mineral.) mică. 6. (fig.) amintire slabă. 7. (în limbaj poliţienesc) cerşetor. glimmering ['glimarirj] I. adj. 1. (despre lumină) slab, pâlpâitor. 2. (amer., despre planuri etc.) to go ~ a se nărui. II. s. pâlpâire, licărire; reflex (al unei lumini slabe); scânteiere, reflex (al apei). glimmery ['glimori] adj. (fam.) v. g 1 i m m c r i n g (1,1). glimpse [glimpsj I. s. 1. licărire trecătoare, străfulgerare slabă, scăpărare. 2. privire fugară, trecătoare; at a ~ a) la prima vedere; b) dintr-o privire, dintr-o ochire, dintr-o aruncătură de ochi; to have / to get / to catch a ~ of smth. a întrezări ceva, a vedea ceva pentru o clipă/ în treacăt; (lit.) ~s of the moon peisaje nocturne, privelişti sublunare. 3. (fig. rar) amintire slabă. II. vb. A. intr. 1. (at, upon) a arunca o privire (la, cu dat.) a privi în treacăt (la); a arunca (pe furiş) o privire (asupra, cu gen.; la, cu dat.). 2. (poetic) a miji, a apărea. B. tr. a întrezări, a întrevedea pentru o clipă I în treacăt; he had ~d death aproape că văzuse moartea cu ochii. glint [glint] s., vb. intr. v. g 1 e a m. glioma [glai'oum3[,pl. gliomata [-ta] s. (med.) gliom. glires ]'glairi:z] s. pl. (zool.) rozătoare, familia rozătoarelor. glirine ['glaiarin] adj. (zool.) 1. rozător; ce ţine de rozătoare. 2. de hârciog. glis Iglis] s. (zool.) varietate de hârciog (Myoxus glis). glisk [gliskj s. (scot.) 1. privire, uitătură, aruncătură de ochi. 2. străfulgerare; licărire. glissade [gli'sa:d, -'seid] I. s. 1. (a)lunecarc (pe gheaţă). 2. (av.) glisadă, alunecare pe aripă. 3. (coregrafie) glisadă. 4. (in alpinism) coborâre în glisadă. II. vb. intr. 1. a (a)Iuncca (pe gheaţă). 2. (în coregrafie) a executa o glisadă. 3. (in alpinism) a coborî în glisadă. glissando [gli'sa:ndou],pl. glissandos [-douz] si glissandi [-di] s. (muz.) glissando. glissen I'glisn] I. vb. intr. a sclipi, a luci; a străluci; (despre apă) a scânteia. II. s. sclipire, scânteiere, (stră)lucire. glistening [-ir]] I. adj. scânteietor, strălucitor, sclipitor, lucitor; forehead ~ with perspiration frunte pe care luceşte transpiraţia / pe care lucesc broboane / stropi / picături de sudoare. II. s. v. g 1 i s s e n (II). glister ['gliste1"] vb. intr. (înv.) v. g l i t t e r (II). glister pipe [~ paip] s. (inv.) clistir, irigator. glitch [glit/] s. (fam.) rateu.



414



glitter ['glte'l I. vb. intr. a sclipi, a scânteia, a luci, a străluci; (prov) all is not gold that ~s nu tot ce străluceşte este aur; nu tot ce zboară se mănâncă. II. s. 1. sclipire, scânteiere; strălucire. 2. splendoare, strălucire; lux, fast, pompă. 3. mici podoabe sclipitoare. glitterati [iglit9'ra:ti] s. (sl.) persoane care polarizează atenţia în mass-media, VIP-uri. glittering ['gliterinj I. aay. strălucitor, scânteietor, sclipitor; ~ silver-plate argintărie strălucitoare. II. s. scânteiere, strălucire. glitzy ['glitsi] adj. (sl.) strident, ostentativ; extravagant. gloaming ['gloumirjl s. (poetic) asfinţit, amurg; crepuscul, apus; the ~ of life amurgul vieţii; in the ~ pe înserate. gloaming sight [~ sait] s. (util.) miră de noapte. gloat [glout] I. s. privire plină de bucurie / încântată / lacomă. II. vb. intr. to ~ on / upon / over; a) a sorbi cu privirea, a sorbi I a mânca din ochi, a privi cu nesaţ (la); b) a fi desfătat de, a nu mai putea de bucurie din pricina (cu gen.),- they ~ed over the pangs of their victim îi desfătau chinurile victimei, exultau la vederea chinurilor victimei. gloating ['gloutin] adj. (despre surâs, privire ele.) plin de bucurie răutăcioasă. gloatingly [-li] adv. cu bucurie răutăcioasă. glob [gbb] s. (amer.) picătură; globulă; particulă sferică. global ['gloubal] 1. adj. global, total; atotcuprinzător. 2. mondial; universal; ~ cruise croazieră / călătorie în jurul lumii. globalization [


 415



glutton



glove shop ['glAv /op] s. mănuşăric, magazin de mănuşi. glorifying [-irj] s. glorificare, slăvire. glove stretcher [~.stre//3r] ş. întinzător de mănuşi. gloriole ['glourioul] s. nimb, aureolă. glove trade [~ trcid] s. comerţ cu mănuşi. glorious ['gb:rws] adj. 1. glorios, slăvit. 2. splendid, superb, magnific, măreţ, falnic; glow [glou] I. vb. intr. 1. a fi incandescent, a fi încins la roşu. 2. (despre ochi etc.) excelent, admirabil, minunat; (şi ironic) ~fun distracţie grozavă; a ~day o zi minunată. a scânteia, a luci, a străluci. 3. (jig.) a radia, a străluci (de bucurie). 4. (despre obraji) 3. (fam.) cu chef, afumat, aghczmuit, băut, cherchclit. Glorious Fourth [~ TD:6] s. (amer.) ziua sărbătorii naţionale a S.U.A. (4 iulie) a arde, a se roşi, a se îmbujora, a se aprinde. 5. a se încălzi, a simţi o căldură plăcută (în corp). 6. (fg.) a se încinge, a se aprinde, a lua foc. II. s. 1. incandescenţă, igniţic; dogoare, (v. I n d e p e n d e n c e D a y ) . căldură mare; summer's scorching ~ arşiţă dogoritoare a verii. 2. lumină, strălucire (a unui gloriously [rgb:rbsli] adv. 1. cu glorie; glorios. 2. măreţ, faimos. glory ['glorri] I. s. 1. glorie; to cover oneself with ~ a se acoperi de glorie; (fam.) to foc îndepărtat); foc, roşcată (a asfinţitului etc.). 3. vivacitate, strălucire (a culorilor). go to ~ a muri; (jam.) to send to ~ a trimite pe lumea cealaltă; (fam.) we left him in his 4. roşcată, îmbujorarc (a feţei, datorită ruşinii, sfielii, tulburării). 5. senzaţie de căldură ~ l-am lăsat să stea singur. 2. triumf, fală, motiv de glorie. 3. subiect de glorie; he was plăcută (în corp). 6. foc, văpaie (a sentimentelor, a pasiunii); ardoare; entuziasm, the ~ of his age a fost gloria timpului său. 4. strălucire, splendoare; (fam.) in all her ~ înflăcărare. 7. luminescenţă; fosforescenţă; blue ~ tension tensiune de luminescenţă în cea mai bună formă. 5. nimb, aureolă. 6. apariţie bruscă a soarelui. ♦ (amer.) Old (a celulei fotoelectrice). Glory stindardul S.U.A. II. vb. iiitr. to ~in a) a se făli cu, a se mândri cu; b) a se bucura glow discharge ['glou dis't/a:d3] s. (electr.) 1. efluviu, emanaţie (luminoasă). de. 2. descărcare luminoasă. glower1 ['glau3r] s. (electr.) filament (la becuri). glory box [~ boks] s. (austr.) ladă de zestre. glower21, vb. intr. (at) a privi încruntat (la), a se încrunta (la). II. s. căutătură încruntată, glory hole [~ houl] s. 1. (fam.) încăpere pentru lucruri nefolositoare, (cameră de) debara. 2. (teltn.) orificiu de control, ochi de observaţie, gaură de supraveghere. 3. (mine) pâlnie privire ursuză. minieră. 4. (mar.) cambuză. glowering ['glauarirj] adj. posac; ursuz; (despre privire) sălbatic. gloweringly [-li] adv. cu aer posac. glorying ['gbiriirj] adj. 1. care glorifică, care slăveşte. 2. îngâmfat, plin de înfumu­ glowfly fglouflai] s. (entom.) licurici (Lampyridae sp.). rare. glowing ['glouirj] I. adj. 1. incandescent; în stare de incandescenţă; încins la roşu. gloryingly ['gb:riirjli] adv. cu aer triumfător; cu înfumurare. 1 gloss [gbs] I. s. 1. strălucire aparentă, lustru superficial, spoială. 2. aparenţă înşelătoare; 2. luminos, luminescent, fosforescent; ~ eyes ochi de jăratic. 3. (jig.) fierbinte, arzător, (fam.) to put a ~on the truth a ascunde adevărul. 3. lustru (pe haine, din cauza călcatului); aprins, înfocat, înflăcărat, entuziast. 4. (despre culori) viu, strălucitor, aprins; to remove the ~ a scoate lustrul (de pe haine). II. vb. ir. 1. a face să capete un lustru (fig.) to paint in ~ colours a prezenta / a zugrăvi în culori favorabile, a vorbi cu căldură / cu entuziasm despre. 5. (despre obraji) aprins, roşu, îmbujorat. II- s. 1. incandescenţă. superficial. 2. (şi to ~ over) a ascunde sub o aparenţă înşelătoare. gloss21. s. 1. observaţie marginală. 2. glosă, explicaţie, lămurire; parafrază. II. vb. A. tr. 2. radiere,iradiere. glowingly [-li] adv. (a vorbi etc.) în termeni călduroşi. 1. a tălmăci, a comenta (un text). 2. a denatura (sensul); a comenta nefavorabil, a răstălmăci (o observaţie, o acţiune etc.). B. intr. 1. (over, upon) a face comentarii răuvoitoare (despre). glow-in-the-dark ['glou>ino9rda:k] adj. fosforescent. 2- a face însemnări, a nota observaţii (pe marginea unui text). glow lamp [~ lamip] s. (electr.) lampă cu incandescenţă. glow plug Diesel [~ pkg 'di:z5l] s. (tehn.) motor Diesel cu bujie incandescentă. glossa ['gbs3],pl. glossae [-si:] s. (anat.) limbă. glow-worm [~W3:m] s. 1. (entom.) licurici (Lampyris noctiluca). 2. (mai ales amer. glossal [-1] adj. (anat.) privitor la limbă. si.) fotograf amator. glossalgia [ g b ' s a î ^ b ] s. (med.) durere de limbă. glossarist ['gbsaristj s. 1. glosator, autor de glose. 2. autor al unui glosar. gloxinia [gbk'sinja, -nio] s. (hort.) gloxinie (Sinningia speciosa). glossary l'gbsari] s. glosar, vocabular de cuvinte vechi sau rare. gloze1 [glouz] vb. A. tr. 1. a da o aparenţă frumoasă (cu dat.). 2. (înv.) a comenta; a explica, a tălmăci; a interpreta, (pop.) a tâlcui. B. intr. to ~over a) a (a)luneca, a trece glossator [gb'seiter] s. glosator. (peste); b) (înv.) a da (cu dat.) o interpretare răuvoitoare. gloss board ['gbs bo:d] s. carton presat, presşpan. glossematic [.ghsi'maetik] adj. (lingv.) glosematic. gloze2 vb. A. tr. a lumina; a face să strălucească. B. mtr. a străluci; a scânteia. glossematics [-s] ş. pi. (folosit ca sg.) (lingv.) glosemâtică. glucometer [glu:'k3mit3r] s. (chim.) glucometru. glosseme ['gbsi:m, 'glou-] s. (lingv.) gloscm. glucose ['glmkous, -ouz] s. (chim., med.) glucoza. glosser1 ['gbs3r] s. glosator. glue [glu:] I. s. clei (tare). II. vb. tr. 1. a încleia, a lipi (cu clei). 2. to be ~d to a fi inseparabil / nedespărţit de; a se ţine scai de. 3. to ~ on / up a lipi, a încleia; to have glosser2 s. lustruitor. one's eyes ~d on a nu-.şi (putea) lua ochii de la; a nu-şi mai putea dezlipi ochii de pe; glossiness ['gbsinis] s. luciu, lustru, glanţ; strălucire (sticloasă, mătăsoasă). eye / ear ~d to the keyhole cu ochiul / cu urechea la gaura cheii. glossist ['gbsist] ş. glosator. glue boiler ['glu: iboibr] s. fabricant de clei. glossitis [gb'saitis] s. (med.) glosită, inflamaţie a limbii. glossolalia [igbsou'leilb, ~lp] s. (psih.) glosolalic. glue coat [~ kout] s. înveliş de clei. glossology [gb'ssbcty] s. 1. (lingv.) filologic comparată; gramatică comparată. glue-pot [~pot] s. oală pentru clei. 2.explicare a expresiilor învechite, dialectale etc. 3. (med.) glosologic, studiul anatomici glue priming [~ -praimirj] s. strat de clei pentru poleit. si al afecţiunilor limbii. gluer ['glu(:)3rJ s. lucrător care încleiază. glosso-pharyngeal ['gbsoufae'rind3is»l] adj. (anat.) gloso-faringian. gluey fglu:i] adf lipicios, cleios, vâscos. glossy ['gbsi] I. adj. 1. lucios, cu lustru, lustruit; cu glanţ; glănţuit. 2. (jig.) făţarnic, glug-glug ['glAg'gUg] s. gâl-gâl. mieros. 3. (fig.) încrezut, închipuit, îngâmfat, suficient. II. s. 1. v. g l o s s y gluing ['glu(:)in] s. încleiere. m a g a z i n e . 2. fotografie lucioasă. glum [gUm] adf sumbru, întunecat, încruntat; posomorât, posac, ursuz. glossy magazine [~ imasga'zim] s. revistă ilustrată tipărită pe hârtie lucioasă. glume [glu:m] s. (bot., agr.) pleavă; coaja, cămaşă, înveliş (al bobului, grăuntelui, r seminţei). glossy paper [~ ipeipa ] s. (fot.) hârtie velină / lucioasă. glost [gbst] ş. 1. email. 2. vase emailate. glumly ['glu:mli] adv. cu un aer ursuz. glottal ['gbtl, mai rar 'gloutl] adj. (anat.) glotal. glumness ['gUmnis] s. posomorârc, proastă dispoziţie, dispoziţie rea; aer posac. glottal catch [~ kset/] s. v. g l o t t a l s t o p . glut [glAt] I. vb. A. tr. 1. (înv.) a înfuleca, a înghiţi lacom / hulpav. 2. (with / upon / on) a sătura, a ghiftui (cu); to ~ one's eyes (with / upon / on) a-şi sătura privirea (cu); glottal stop [~ stop] s. (lingv.) ocluziune totală / glotală, închidere a glotci. to ~ one's revenge (on) a-şi potoli setea de răzbunare (cu); your stomach is ~ted ţi-ai glottic l'gbtik] adj. (anat.) glotal, de glotă. umplut bine stomacul, tc-ai ghiftuit. 3. a ticsi, a supraîncarcă, a umple; (corn.) to ~ the glottis ['gbtis],pl. glottides ['gbtidi:z] s. (aitat.) glotă. market (with / upon / on) an article a inunda piaţa cu o marfă. 4. a astupa. B. iutr. glottochronology [rgbtoukra'nobdji] s. (lingv.) glotocronologie. r (mv.) a se sătura, a-şi face plinul, a se umple (cu, de); a-şi potoli pofta (cu, de). Gloucester ['gb(:)sts ] s. varietate de brânză din (comitatul) Gloucestershire. glove [glAv]I.ş. 1. mănuşă; (despre haine etc.) to fit like a ~ a se potrivi, a veni (cuiva) II. s. 1. îndestulare, potolire, saturare (a foamei, setei etc.); ghiftuire. 2. astupare, înfundarc. ca turnat; to handle without ~s a umbla fără mănuşi cu, a trata fără menajamente; to throw închidere. 3. (corn.) supraabundenţă, excedent (de marfă pe piaţă); raisins are a ~ on down the ~ a arunca mănuşa, a provoca; to take up the ~ a primi / a accepta provocarea; the market sunt prea multe stafide pe piaţa, piaţa e suprasaturată de stafide. 4. (tehn.) to be hand and ~ with a) a fi (prieten) foarte intim cu; b) a fi de conivenţă / în cârdăşie, pană de lemn sau de fier. a fi înţeles / complice cu; to show the velvet ~ a-şi ascunde ghearele, a face pe mâţa gluteal [glu:'ti(:)3l] adf (anat.) fesier, al şezutului. blândă; to pull / to draw one's ~s a-şi pune mănuşile; to take off one's ~s a-şi scoate gluteal muscle [~.'nusl] s. (anat.) muşchi fesier. mănuşile; excuse my ~! iartă-mă, că nu-mi scot mănuşa (se zice când se întinde mâna glutei ['glu:tiai] s. pi. de la g l u t e u s . înmănuşată). 2. (şi boxing ~) mănuşă de box; (fig.) to put on the ~s a se pregăti de box. gluten ['glu:tan, -in. -tn] s. (chim.) gluten. II. vb, tr. a înmănusa. gluten bread [~ bred] s. pâine de gluten. glove box i'glAv boks] s. cutie de mănuşi. gluteus [glu:'ti:?s],pl. glutei [rglu:tiai] s. (lat., anat.) (muşchi) fesier. glove buttoner [~ ibAtana'] s. cârlig de încheiat nasturii mănuşii. gluteus maximus [~ 'mseksimss] s. (lat., anat.) marele fesier. gloved ['gUvd] adj. înmănuşat. glutinous ['glu:tin3s] adj. lipicios, năclăios; cleios, vâscos. glove factory I'glAv -ffekt^ri] s. atelier de confecţionat mănuşi. glutting 1'glAtirj] s- (ec.) ~of the market suprasaturare a pieţei (cu mărfuri). r glove fastener [~ ifa:sn3 ] s. buton de mănuşă. glutton I'giAten] s. 1. (fam.) gurmand, mâncău, (pop.) găman. 2. (fg.) Om nesăţios / nesăturat; a ~ of books un cititor pasionat; he is a ~ for work munceşte ca un cal, nu glove fight [~fait] s. (sport) box, pugilat, pugilism. se mai satură de muncă. 3. (zool.) mâncăcios (Gulo gulo). 4. boxer care încasează multe glove money [~ .nuni] s. (îm\) bacşiş. lovituri. glover ['gkv3r] s. 1. mănuşar. fabricant de mănuşi. 2. negustor de mănuşi.



 gluttonize



gluttonize [-aiz] vb. intr. (rar) a o duce în ospeţe; a se ghiftui, a mânca pe rupte. gluttonous [-as] adj. vorace, mâneăcios, hulpav, lacom, nesăţios. gluttonously [-osii] adv. cu lăcomie. gluttony [-i] s. voracitate, lăcomie. glyc(a)emia [glai'si:mja, -mia] s. glicemic. glyceride ['glisaraid] s. (chim.) gliceridă. glycerinate ['glisarineit] vb. tr. a impregna cu glicerina. glycerine [,glisa'ri:n,'—, 'glisorin] s. (chim.) glicerina. glycerol ['glisaroul, -roll s. (chim.) glicerol, glicerina. glycin ['glaisin] s. (chim.) glicocol. glycogen |'gliko«d3cn, 'glaik-, -kad3-] s. (chim.) glicogen. glycogenesis [,glaikou'd3enisis] s. (fiziol.) glicogeneză. . glycogenetic [iglaikoHd3i'netik] adj. (fiziol.) glicogenetic. glycogenic [iglaikou'd3enik] adj. (fiziol.) glicogenic. glycolysis [glai'kolisis] s. (biol., chim.) glicoliză. glycosuria [.glaikou'sjuria] s. (med.) glicozurie. glyph [glifl s. 1. (arhit.) glif; canelură. 2. basorelief. 3. hieroglifă. glyptic l'gliptik] I. s. (mai ales la pi.) gliptică, arta gravării pietrelor preţioase. II. adj. de gliptică, care aparţine glipticii; privitor la gliptică. glyptodont ['gliptoudant] s. (geol.) gliptodont. glyptography Iglip'tagrafi] s. gliptografie, gravarea / arta gravării metalelor preţioase. G-man ['d3i:mam] s. (amer. fam.) agent al Biroului Federal de Investigaţii. gnar1 [na:c] s. (înv.) v. g n a r l1 (I). gnar2 vb. intr. (rar) v. g n a r l2. gnarl1 [na:l] I. s. nod, ciot (la copaci): II. vb. tr. a zimţui, a brăzda. gnarl2 vb. intr. (despre câini) a mârâi, (despre oameni ursuzi) a mormăi. gnarled [-d] adj. 1. (despre lemne, copaci) noduros; răsucit, strâmb; aspru, zgrunţuros. 2. (despre mâini, degete) noduros, cioturos, butucănos. gnarly ['na:li] adj. v. g n a r l e d . gnarr [na:r] vb. intr. (rar) v. g n a r l 2 . gnash [nas/J I. vb. A. tr. to ~ one's teeth a scrâşni dinţii (de furie etc.). B. intr. a scrâşni din dinţi. II. s. (rar) clănţănit (de dinţi). gnashers ['nas/az] s. pl. (sl.) dinţi (mni ales falşi). gnashing ['nae/irj] I. s. scrâşnire (a dinţilor). II. adj. scrâşnitor. gnat [na;t] s. (entom.) ţânţar (Culex); to strain at a ~ a se lega de fleacuri; a se pierde în nimicuri. ♦ (amer. sl.) it's the ~'s whistle! e formidabil! c excepţional! gnatty ['naşti] adj. (despre regiuni etc.) bântuit de ţânţari. gnat worm [na:t ws:m] s. (entom.) larvă de ţânţar, carabăţ. gnaw [no:] vb. A. tr. 1. a roade. 2. a muşca (îngândurat, furios); (rar) to ~one's lips a-şi muşca buzele; (fig.) to ~ a file a face un gest necugetat, a întreprinde ceva periculos (la furie); (fig.) to ~ the ground a muşca ţărâna, a muri. 3. a distruge, a nimici, a prăpădi. 4. a plictisi; a irita; a contraria; B. intr. 1. a se roade. 2. (upon) a înfige dinţii (în). 3. (sl.) (despre peste) a se prinde (în momeală). 4. (despre gânduri etc.) to ~ at smb. a frământa / a chinui / a roade pe cineva; (despre un acid etc.) to ~ into a metal a mânca / a roade din metal. gnawable ['na:obl] adj. care roade. gnawed ['no:d] adj. (despre frunze) dinţat, neregulat. gnawer ['n:>:ar] s. (zool.) (animal) rozător. gnawing [tain] I. adj. 1. (despre animale) rozător. 2. (desprefoame, griji ele.) chinuitor; a ~ hunger o foame chinuitoare. II. s. roadere, rosătură; ~ of the stomach chiorăială în stomac. gneiss [gnais] s. (mineral.) gnais. gnome1 ['noumi:] s. aforism, sentinţă, maximă. gnome2 [noum] s. 1. (miîol.) gnom, pitic, spirit al pământului. 2. (omit.) numele unor varietăţi de colibri. gnomic(al) ['noumik(3l)] adj. 1. (despre poezie etc.) bogat în aforisme. 2. (gram.) gnomic. gnomide ['noumid] s. (initol.) spiriduş de gen feminin. gnomish ['noumi/] adj. gnomic; asemănător unui gnom; ca de gnom, ca de pitic. gnomon ['noumon, -man] s. fus de cadran solar, gnomon. gnomonic(al) [nou'manik(3l)[ aay. (geogr., mar.) gnomonic. gnomonics [nou'moniks] s. pl. (folosit ca sg.) arta fabricării de cadrane solare, gnomonică. gnoo [nu:] s. v. g n u. gnosis ['nousis] s. (filoz.) gnoză. gnostic ['nostik] adj., s. (filoz.) gnostic. gnosticism [rostisizsm] s. (filoz.) gnosticism. G-note ['d3bnout] s. (amer. fam.) bancnotă de 1000 de dolari. gnu [nu:, nju:) s. (zool.) gnu (Connochaetes gnu). go [gou] I. vb. past went [went], part. trec. gone [go(:)n] A. intr. 1. a merge, a umbla; to ~ for a walk a merge, a ieşi la plimbare; the train is ~ing to London trenul merge spre / la Londra; (fam.) to ~by walker's bus a merge pe jos; a merge eu tramvaiul 11 sau 2, a merge per pedes (apostolorum); (fig.) to ~ too far a merge prea departe; (mar.) to ~ under sail a ieşi din port. 2. a merge, a se deplasa (călare, într-un vehicul etc.); to ~ by train a merge cu trenul; to ~ on horseback a merge călare; to ~ in a carriage a merge cu trăsura; to ~ oh an errand a pleca într-o misiune / după o treabă I după un comision. 3. a se duce, a pleca; the mail comes and ~es every day poşta vine şi pleacă în fiecare zi; ~ to the devil! du-te la dracu! get you gone! cară-te! 4. (despre ape) a curge, a se scurge. 5. (to, as far as) a se întinde, a ajunge, a duce (la, până Ia, până în); this way ~es to Durham acest drum duce la Durham. 6. (despre monede, bani) a fi în circulaţie;



416



(despre ştiri, zvonuri) a se răspândi, a trece din gură în gură; as the story ~es după cum se spune, după cum spune lumea; this coin does not ~ here această monedă nu merge aici. 7. a-şi avea locul, a urma să fie aşezat (într-un anumit loc); where is this carpet to ~? unde trebuie aşezat acest covor? 8. (despre maşini, instrumente etc.) a fi în funcţiune, a merge, a fi în mişcare; (despre arme) a se descărca; (despre clopote) a bate; the lock ~es wrong lacătul funcţionează prost; to ~ easy a funcţiona bine; to set ~ing a pune în mişcare I în funcţiune; to keep ~ing a menţine în stare de funcţionare, a ţine în mers; to ~ bang a) a se lovi, a se izbi (cu zgomot); b) a exploda, a face explozie; c) (despre armă) a se descărca, a se slobozi. 9. a umbla (după), a se îndrepta (spre), a se duce (la); a intenţiona, a avea de gând, a proiecta, a tinde (spre); to ~ a-hunting a se duce la vânătoare; (pop.) to ~a-pleasuring a umbla după distracţii; (fam.) your wits seem to be gone a-wool-gathering pari a fi cu capul în nori, ţi-ai dat mintea la curăţat şi ai pierdut bonul, ţi-ai trimis mintea la plimbare; to ~ to see a vizita (pe cineva), a se duce la cineva; to ~in quest of a căuta, a urmări; don't ~saying nu spune; just ~and try caută şi încearcă: 10. a proceda, a se comporta; to ~ according to the times a merge după vremuri, a se da după vremuri; to ~ contrary to a proceda contra (cu gen.), a acţiona împotriva (cu gen.). 11. a se desfăşura, a se petrece, a se întâmpla; all went better than I expected totul a mers mai bine decât mă aşteptam; the elections went against him a căzut în alegeri; (fam.) how ~es the world? ce mai e nou? ce se (mai) aude?, (fam.) how ~es the world with you? ce mai faci?; how ~es it? cum o mai duci; as times ~ în vremurile acestea. 12. (despre lucruri) a se vinde; this article shall not ~ under £3 acest articol nu se va vinde sub trei lire; it will ~ cheap se va vinde ieftin. 13. (in) a se îmbrăca; a umbla îmbrăcat (cu, în); she ~cs in black se îmbracă în negru. 14. a reuşi, a izbuti; the play ~es piesa are succes. 15. a face, a se cuprinde, a intra; in troy weight twelve ounces ~ to a pound în sistemul „troy" douăsprezece uncii fac o livră; seventy divided by seven ~es ten times şaptezeci împărţit la şapte fac zece, şapte în şaptezeci intră de zece ori. 16. a aparţine, a-şi avea locul; this book ~es on the top shelf această carte este din raftul de sus. 17. (muz.) a se cânta; the song ~es to an old tune acest cântec merge pe o arie veche. 18. a glăsui, a grăi, a spune, a zice. 19. a dispărea, a pieri, a trece, a se duce; (despre timp) a trece, a se scurge; the clouds have gone norii s-au dus; how ~es the dickens / the enemy? cât e ceasul? 20. a scăpa (nepedepsit etc.). 21. a deceda, a muri, a-şi da sufletul; a se pierde; a descreşte, a slăbi (progresiv, cu încetul); she / he is gone a murit, s-a prăpădit, s-a dus; my sight is ~ing îmi pierd vederea, vederea îmi slăbeşte. 22. a fi suprimat, a fi anulat, a fi şters; this clause of the bill will have to ~ acest articol al proiectului de lege va trebui (să fie) suprimat. 23. a se ruina, a se nărui, a se prăbuşi, a cădea; the platform went tribuna se prăbuşi. 24. a da faliment, a intra în bancrută; the bank may ~ any day banca poate da faliment de la o zi la alta. 25. (fam.) a fi, a se afla, a se găsi (într-o anumită stare sau situaţie); to ~ hungry a umbla flămând, a fi mereu flămând; six months gone with child în a şasea lună de sarcină. 26. (fam.) a deveni, a ajunge într-o anumită stare; to ~ blind a orbi; to ~ mad / crazy a înnebuni, a-şi pierde minţile; ţo ~ bad a) (despre alimente) a se altera, a se strica; b) (despre persoane) a cădea în imoralitate, a se deprava, a decădea, a deveni imoral / stricat; he ~es hot and cold îl ia cu cald şi cu frig. 27. to ~ about a) a se plimba, a călători, a umbla (de colo-colo); b) (despre zvonuri, bani etc.) a circula, a umbla, a merge; c) a se ocupa de (o treabă), a se purta (cu un gând, o intenţie, un plan); (fam.) ~ about your business! vezi-ţi de lucrul tău, caută-ţi de treabă!; d) (mar.) a face volta în vânt; a dubla; a ocoli; to ~ abroad a merge în străinătate; to ~ after a) a merge în urma (cu gen.), a urmări (cu ac); b) a urma (pe cineva) ea discipol, a tinde către; c) a căuta să obţină; to ~ against a) a contrazice, a fi contra (cu gen.); b) a merge împotriva (cu gen.); to ~ against the grain a nu fi pe plac; a fi împotriva (cu gen.); to ~ ahead a merge înainte, a merge în frunte; (fam.) ~ ahead! a) înainte!; b) continuă! dă-i înainte!; to ~ along a pleca, a se duce; ~ along with you! pleacă, cară-te (de aici)! şterge-o! ia-o din loc!; (mar.) to ~ ashore a acosta, a trage la mal; to ~ aside a) a trece de o parte; b) a se abate (din drum); (nuir.) to ~ astern a merge înapoi; to ~ astray a) a se rătăci; b) a face un pas greşit, a păcătui; to ~ asunder a) a se despărţi, a se împrăştia; a se desface; b) a merge despărţiţi; to ~ at a) a se repezi la; a se năpusti asupra (cu gen.); to ~ at large / at liberty a hoinări de colo-colo; b) a se apuca de ceva cu nădejde; to ~ back a) a se întoarce (din drum), a se înapoia (la locul de plecare); b) a fi în regres, a da înapoi (in realizări, la îndemânare etc.); to ~back on a) (fam.) a călca, a nesocoti, a nu se ţine de (promisiune, de cuvântul dat etc.); b) a retracta, a reveni asupra (celor spuse, promise etc.); to ~ before a) a trece înainte; b) a avea întâietate; to ~ behind a) a veni în urmă, a urma; b) a investiga, a examina, a cerceta; to ~ between a mijloci, a face pe intermediarul; to ~ beyond a depăşi (cu ac), a trece de; to ~ beyond oneself a-şi ieşi din fire / din sărite; to ~ by a) (despre timp) a trece, a se scurge; in times gone by în timpurile trecute; b) a trece pe lângă, a trece pe alături; to ~ by the name (of) a fi cunoscut sub numele de; c) a proceda, a se comporta, a se purta, a se conduce, a se ghida, a se călăuzi după, a se lua după; I ~ by the barometer eu mă conduc după barometru; to ~ down a) a cobori, a se lăsa în jos; to ~ down on one's knees a cădea în genunchi; (fig.) to ~ down in the world a decădea, a scăpata, a-şi pierde poziţia socială, situaţia materială avută; b) a se scurge; c) a coborî (pe un curs de apă, plutind la suprafaţa lui); to ~ down a river a pluti (pe râu) la vale; d) a se (s)cufunda, a se îneca, a se duce la fund;e) a apune, a asfinţi, a scăpata;/) (fig.) a se admite, a se accepta; it won't ~ down with me asta nu merge cu mine, aşa ceva nu pot admite / îngădui; g) (fig.) (with) a fi aprobat / admis / acceptat / primit (de, de către); the bill went down with the commission proiectul a trecut prin comisie; comisia a fost de acord cu proiectul de lege; h) (despre vânt, ploaie etc.) a slăbi, a conteni; i) a merge, a se duce (la oras etc.),- to ~ far a) a merge departe; b) a preţui mult; a avea mare influenţă; he is far gone (sănătatea, afacerea ele) (i) se duce de râpă; to ~ fast a) (despre ceasuri) a merge înainte; b) he is ~ing fast trăieşte bine, îşi trăieşte viaţa din plin; he is fast ~ing e pe ducă7 pe moarte; to ~ for a) a se duce după (ceva), a merge să aducă (ceva); b) a umbla după, a căuta să obţină; c) a intra (într-o funcţie); to ~ for a soldier a se înrola ca soldat, a intra în armată; d) a ataca,



 417



go-aheadness



b) (despre o ojyeră literară) a eşua, a nu cunoaşte succesul, a fi o cădere; c) a dispărea, a pieri, a sc face nevăzut, a se da la fund; d) a se ruina, a scăpata, a-şi pierde averea, a sărăci, a ajunge la sapă de lemn; (amer. sl.) a muri; e) a-şi lua asupra sa, a se însărcina să îndeplinească;/) to ~ under the name of a fi cunoscut sub numele de, a purta numele de; to ~ under an ill reputation a avea o reputaţie proastă; to ~ up a) a se urca (pe un munte, pe scări); a face o ascensiune (pe un munte); b) (despre numere, preţuri) a creşte, a se mări; c) a sări în aer, a exploda, a face explozie; to ~ up in flames a se inflama, a se aprinde, a lua foc; d) a călători (spre capitală sau spre un oraş); e) (amer. sl.) a nu reuşi, a ajunge la covrigi;/) (despre actori) a se eclipsa, a dispărea; g) (amer. sl.) a urma să fie spânzurat; h) to ~ up the river a naviga în susul râului; to ~ up for one's examination a merge la examen; to ~ up and down a umbla în sus şi în jos; to ~ upon a) a se bizui pe, a se întemeia pe, a se sprijini pe; b) a întreprinde ceva, a pune la cale o treabă; (sl.) to ~ upon the dub a pleca după spargeri; (sl.) to ~ upon the highway a deveni (sau a fi) tâlhar; to ~ upon the town a deveni (sau a fi) femeie de stradă; (fam.) to ~ upon (the) tick a cumpăra pe datorie / pe veresie / pe cretă; to ~ with a) a. însoţi, a petrece pe; a merge cu; to ~ with the wind a fi purtat de vânt; b) a fi de conivenţă, a fi înţeles, a fi în cârdăşie cu; c) a fi unit cu, a fi de acord cu; a face cauză comună cu; d) a fi în armonie, a fi în acord, a concorda cu; a sc potrivi cu; to ~ with the life a scăpa cu viaţă; it ~es well with him îi merge bine; to ~ with young a rămâne grea, a fi c) a participa la, a lua parte la (un război, o afacere etc.); (com.) to ~ into partnership însărcinată; to ~ without a fi lipsit de, a nu avea (cu ac.),* (fam.) a nu avea ce pune în with smb. a' se asocia cu cineva; to ~ near a) a se apropia (de); b) a se apropia de, a fi gură; ~ without! lasă aşa! to ~ without saying a se înţelege de la sine, a fi evident; to ~ pe punctul de; it will ~ near to be thought probabil că i se va acorda / că va avea crezare; a-begging a cerşi; to ~ all length a merge până la capăt, a nu se opri în faţa nici unui what's gone of him? ce s-a întâmplat cu el? ce a devenit? ce mai e cu ci?; to ~ off a) a o lua obstacol. -0" (sl.) to ~ aloft a muri, a da ortul popii; (amer. sl.) to ~ big a avea succes la fugă / la sănătoasa, a şterge putina, a-şi lua tălpăşiţa; b) (despre cai, vehicule etc.) a se mare; to ~ bust a se ruina, a-şi pierde averea; don't ~ picking the pears să nu rupeţi pune în mişcare, a porni; to ~ off the rails a deraia; c) (despre actori) a ieşi din scenă; perele (din pom); he ~es frightening people with his stories bagă mereu spaima în oameni d) a-şi pierde cunoştinţa; (pap.) a da ortul popii; e) a se desfăşura, a trece, a se termina, cu poveştile lui; (amer. sl.) to ~ all out a-şi încorda toate puterile, a se pune cu tot a se sfârşi; the concert went off well concertul s-a terminat cu bine, a mers bine;/) (despre dinadinsul (pe); to ~ west a-şi da sufletul; begone! pleacă!,dispari!,du-tc!, fugi de aici! arme) a se descărca, a se slobozi; (jig.) a exploda, a izbucni; (despre focuri de artificii) he went and did it s-a apucat şi a făcut-o (lată); (fam.) here ~es! haide! aşa! poftim! a începe, a se aprinde; g) (despre dureri etc.) a diminua, a scădea, a slăbi, a ceda; a dispărea, (aruncând zarurile, cărţile de joc etc.); from the word ~din capul locului, de la (bun) a înceta, a conteni; h) (despre mărfuri) a se vinde (bine), a găsi cumpărători, a merge început. (pe piaţă); i) to ~ off the handle a-şi ieşi din fire / pepeni / ţâţâni / sărite; a-şi pierde B. tr. 1. a face, a îndeplini; a acoperi; a străbate; to ~ a circuit a face o tură (într-o calmul;/) to ~offto sleep a adormi; to ~on a) a continua, a merge înainte / mai departe; unitate administrativă judiciară); to ~a drive a face o plimbare (în trăsură, în automobil); to ~on reading a continua sa citească, a citi mai departe; (fam.) ~on! prostii! vax, fleacuri! to ~ errands a îndeplini comisioane; to ~ one's own gait a face după capul său; to ~ ei, aş! b) a avea succes; c) (fam.) a se purta urât; a-şi da acre; d) (despre timp, termene etc.) a trece, a expira; e) a face progrese; (despre sănătate) a se îmbunătăţi;/) a avea halves, to ~ equal shares a avea parte egală (la o împărţire); to ~ the whole length of loc, a fi în curs, a se desfăşura, a se petrece; g) to ~ on a journey a pleca în(tr-o) călătorie; a business (sl.), to ~ the whole figure / hog a duce un lucru la bun sfârşit, a duce o to ~ on one's knees a se lăsa în genunchi, a cădea în genunchi; (înv.) to ~ on an embassy afacere până la capăt; to ~ one's way a) a-şi vedea de drum; b) a face după capul său; a pleca în misiune diplomatică; to ~ on horseback a călări; to ~ on strike a intra în to ~ a long way a) (to, towards) a avea o mare importanţă (pentru); a prezenta un marc grevă; (despre timp, vârstă etc.) to ~on for a se apropia de; it's ~ing on for six o'clock interes (pentru cu ac\ din punctul de vedere al cu gen.), a avea o influenţă adâncă (asupra este aproape de ora şase; she is ~ing on for nine years merge pe / se apropie de nouă cu gen.); a avea un puternic efect (asupra cu gen.), a contribui mult, în mare măsură (la); ani; to ~ on to a trece mai departe la; to ~ out a) a ieşi; a ieşi în lume, a merge în societate; b) (with smb.) a exercita, a avea o mare influenţă (asupra cuiva), a avea o mare trecere (despre cărţi etc.) a apărea, a ieşi de sub tipar; b) (despre veşti) a se răspândi, a se afla, (pe lângă cineva); c) (despre bani etc.) a fi suficient, a ajunge pentru un timp îndelungat, a deveni cunoscut; c) (despre foc) a se stinge; d) a muri, a-şi da sufletul, a se stinge, a se pentru multa vreme; d) (about) a face un mare ocol (prin); to ~ bail for a garanta de, duce; e) (despre ani, luni etc.) a se termina, a se sfârşi; / ) to ~ out on strike a declara a răspunde pentru, a fi chezaş pentru; (fg.) a garanta (ceva). 2. (fam.) a îndura, a suferi, grevă / a intra în grevă; to ~ out of fashion a nu mai fi la modă; a se demoda; to ~ out a răbda; I can't ~ it nu mai pot îndura aceasta. 3. (fam.) a risca, a paria; to ~ the whole doctor a deveni doctor, a ieşi doctor; it has gone out of my head am scăpat din vedere, pile a risca totul pe o carte; to ~ one better a întrece (pe cineva), a fi mai tare (decăt am uitat; my heart went out to him (i) l-am îndrăgit pe loc; (ii) am simţit compătimire cineva). 4. (fam.) to ~it a facc (ceva) în chip energic; ~it! haide! dă-i drumul!; (amer.) / milă pentru el; to ~ out to business a intra în afaceri; to ~ out of gear / order a sc to ~ it alone a) a face ceva singur, iară ajutor; b) (fig.) a-şi lua răspunderea pe seama defecta; to ~ out of one's mind a-şi ieşi din minţi; (despre cărţi) to ~ out of print a fi sa; to ~ it blind a sc arunca orbeşte; (sl.) to ~ it strong a) a merge înainte cu hotărâre, epuizat; to ~ over a) a traversa, a trece peste; a trece de partea cealaltă; (fig.) a trece în a nu se opri la amănunte; b) a minţi cu străşnicie; c) a întreprinde; d) a mânui; (amer.) alt partid / în altă tabără / de partea altcuiva; to ~ over to the enemy a trece de partea to ~it bald-headed a se năpusti. 5. a bate orele (despre ceasuri, pendule), a suna (ceasul); duşmanului; (amer. st.) to ~ over the range a muri; b) a (rc)citi; a recapitula; (fig.) a studia, the bells ~ three clopotele bat ora trei; the clock had just gone three ceasul tocmai a examina, a cerceta în amănunt; c) a întrece, a birui, a învinge; d) (chim.) (into) a se a bătut ora trei. II. s. pl. goes [gouz] 1. (fam.) mişcare; to be on the ~ a fi în mişcare, transforma (în); e) (despre trăsuri etc.) a se răsturna; (mil. si.) to ~ over the hill a dezerta; a fi pe drum; always on the ~ în continuă mişcare; that's the ~ aşa merg lucrurile, aşa (mar. şl.) to ~ over the side (i) a dezerta; (ii) a părăsi vasul fără învoire; (mil. si.) to ~ e lumea. 2. întâmplare (de obicei neplăcută sau ciudată), circumstanţă, împrejurare; over the top a debuşa la atac (din tranşee); to ~ round a) a face vizite fără ceremonie, afacere, treabă; (ironic) here's a fine / pretty ~! bună treabă, n-am ce zice! ce treabă a merge pe la casele oamenilor; b) a face un ocol, un înconjur; c) (despre vânt) a se mai e şi asta!; a devii of a ~! a dracului treabă!; a rum ~ o treabă încurcată, o afacere schimba, a-şi schimba direcţia; d) a se rostogoli; to ~ through a) a trece prin; b) a examina dubioasă; it's no ~ asta nu merge, aşa nu merge. 3. (fam.) modă; that's all the ~ now amănunţit, a cerceta minuţios; c) a îndeplini, a realiza; to ~ through with a persevera, e ultimul strigăt (al modei); quite the ~ foarte la modă. 4. probă, încercare; let's have a stărui (în), a duce (până) la capăt; d) a percheziţiona; a scotoci, a cotrobăi prin; a prăda; a ~ at it! hai să încercăm / să facem o încercare; I had a ~ at it am încercat odată; little a jefui; they went through my pockets mi-au scotocit buzunarele; e) a face faţă ~ examen parţial; great ~ examen final (la universitatea din Cambridge, pentru gradul (cheltuielilor etc.);/) a ţine piept (unei boli); g) (despre avere) a se risipi, a sc face praf; de „Bachelor"). 5. (jam.) înghiţitură, sorbitură, duşcă (de vi», de rachiu). 6. tranzacţie, h) (despre marfă) a se vinde (bine), a merge (pe piaţă), a găsi cumpărători; i) (despre târg, înţelegere, încheiere; is it a ~? facem târgul? batem palma? ne-am înţeles? e în regulă? proiecte, propuneri) a fi adoptat / acceptat / primit / aprobat;/) (despre cărţi) a epuiza 7. energic, dinamism, curaj, îndrăzneală; (fam.) he is full of ~and grit (c) spirt, (e) numai o ediţie; k) they went through the matrimonial ceremony s-au cununat după ceremonial; nerv. 8. succes, reuşită, izbândă; încercare norocoasă; (amer. şl.) to make a ~ of it a avea (amer.) to ~ through smb. a) a compromite pe cineva; a da pe faţă ticăloşia cuiva; b) (sl.) succes, a reuşi, a izbândi; no ~! degeaba! e iară şanse de succes / fară sorţi de izbândă; a prăda pe cineva; to ~ to a) a se adresa (cu dat.), a recurge la; to ~ to borrowing a recurge (it's) no ~n-ai cc-i face, nu-i nimic de făcut, e trudă zadarnică, n-are rost. 9. (fam.) rând, la împrumuturi; to ~ to the country a se adresa ţării, a sc prezenta în faţa alegătorilor, a consulta corpul electoral; to - to law (with smb.) a da în judecată (pe cineva), a merge dată; two pence a ~ doi penny rândul. 10. (sl.) împreunare, coit. 11. (sl.) to call a ~ a-şi la judecată (cu cineva); to ~to expense a se pune pe cheltuială, a face cheltuieli; b) a privi, alege alt loc (pentru a vinde pe străzi). goa ['gous] s. (zool.) varietate de antilopă tibetană (Procapra). a se interesa (în)deaproapc; c) to ~ to it a înhăţa ceva; (fam.) he has gone to pot s-a ruinat goad [goud] I. s. 1. bold, strămurare, ţepuşă (a văcarului). 2. (fig.) stimulent, imbold, cu totul; (fam.) the whole thing has gone to pot totul s-a dus de râpă, nu mai este nimic de făcut; I won't ~ to the price of it nu vreau să plătesc atâta; to ~ to seed a) (despre îndemn; the ~ of necessity imperiul necesităţii. II. vb. tr. 1. a îmboldi (vitele), a mâna plante) a sc sălbătici; b) (despre lucruri) a sc strica; c) (despre persoane) a decădea, a se (vitele) cu boldul, cu strămurarea. 2. (fig.) a stimula, a îmboldi, a îndemna, a da ghes. ramoli; to ~ to the world a sc căsători; to ~ to pieces a sc face bucăţi, a sc sfărâma; 3. (jig.) a întărâta, a aţâţa, a irita; to ~smb. into fury a înfuria pe cineva; a face pe cineva a cădea în ruină; (despre sănătate, nervi etc.) a se zdruncina; to ~ to work a sc apuca să turbeze de manie. goad(s) man ['goudz masn] s. om care mână vitele, văcar. de treabă; to ~ to sea a se face marinar, a intra în marină; to ~ to the bar a ajunge avocat, goaf [gouf], pl. goafs [-s], goaves [gouvz] s. (mine) gol subteran exploatat. a intra în barou; (despre vaci) to ~ to (the) bull a fi dusă la montă/la taur; to ~ together go-ahead ['gouahed] I. adj. dinamic; activ; întreprinzător; ~times epocă de avânt. II. s. a) a merge împreună; a se întâlni, a se aduna; b) a forma pereche, a se potrivi; c) (fam.) to ~ together (by the ears) a sc părui; to ~ under a) a se scufunda, a sc duce la fund; (semnal de) liberă trecere / cale liberă (şi fig.). go-aheadness [-nis] s. fire / natură întreprinzătoare, caracter dinamic.



a se lega de, a se da la; a lua la refec; the speaker went for the profiteers oratorul îi ataca pe speculanţi; e) a avea valoarea de; (ec.) a preţui, a face, a se vinde cu (preţul de); to ~ for nothing a nu avea căutare, a fi fără valoare; activity went for everything with him activitatea preţuia la el mai mult decât orice;/) a pleca (într-un anumit scop); to ~ for a walk a merge / a ieşi la plimbare; g) a expedia sau a vinde mărfuri pentru; h) to ~ for oneself a lucra pe socoteala lui; don't you ~ for to think that să nu crezi, nu crede că; to ~ forth a) a pleca, a se duce, a ieşi (la drum, la luptă etc.); b) a-.şi face apariţia, a ieşi la iveală; c) (despre secrete, ştiri etc.) a se divulga, a se publica; to ~ forward a) a înainta; b) a face progrese, a progresa; to ~freea.se libera, a scăpa; to ~ in a) a intra, a pătrunde înăuntru; b)& se angaja, a intra (într-o competiţie); c) (despre soare, lună) a se ascunde, a se acoperi; d) (despre ştiri) a sosi, a veni; e) to ~ in and win a intra în luptă şi a câştiga; (fam.) to ~ in for a) a se pasiona pentru, a îndrăgi; he ~es in for bicycling îl pasionează ciclismul; she ~es in for dresses pune marc preţ pe îmbrăcăminte; b) a se strădui pentru; to ~in for a parson a se strădui să devină pastor, a studia teologia; to ~ in for a gentleman a se strădui să devină om manierat; c) a se ocupa cu, a se îndeletnici cu; to ~ in for an examination a da un examen; they ~ in largely for cattle fac afaceri mari cu vitele; to ~ into a) a intra / a pătrunde în; to ~ into parliament a deveni membru al parlamentului; to ~into details a intra în detalii; to ~into mourning a-şi pune doliul, a se îmbrăca / a se înveşmânta în doliu; b) (fam., la box) a se năpusti la, a sări la;



 *~



goal



goal [goul] s. 1. ţel, ţintă; scop. 2. (fig.) obiectiv, misiune, sarcină. 3. (sport) poartă (la fotbal); to keep ~ a apăra poarta. 4. (spori) gol; to score / to kick a ~ a marca un gol. 5. (sport) finiş, sosire. goalee ['gouliO] s. v. g o a l k e e p e r . goal-getter [rgouligetor] s. (sport) golgheter, realizator (al unei echipe); jucător care marchează multe goluri. goalie [gouli(:)[ s. v. g o a l k e e p e r . goalkeeper ]'goul.ki:por] s. (sport) portar (la fotbal, handbal, liochei ele). goalless ['goulis] adj. fără scop / fără ţintă / fără noimă. goal-line ['goul lain] s. (sjx>rt) linia porţii. goal-mouth ['gouhnauO] s. (sport) spaţiul porţii. goalpost [~poust] s. 1. (sport) stâlpul porţii. 2. (mor.) arbore / catarg portal. goaltender ['goukendo'] s. (sport) portar. go-ashores [rgouo'Jb:z] s. pi. (mar. si.) uniformă de paradă a unui marinar din marina militară. . go-as-you-please [~3zju:'pli:z] adj. 1. (sport, despre alergări etc.) liber. 2. nediscipli­ nat; lipsit.de metodă; neorganizat. goat [gout] s. 1. (zool.) capră (Capra); he ~ ţap; (sl.) to get smb.'s ~ a întărâta pe cineva; (fam.) to play / to act the (giddy) ~ a face pe prostul / nebunul. 2. The Goat (astron.) v. Capricorn. 3. (fig.) ora licenţios / libertin / lasciv / libidinos; porc. goatee [gou'ti:] s. barbişon, bărbuţă, cioc, ţăcălie. goatherd ['goutho:d] s. păstor de capre, căprar. goatish ['gouti/] adj. 1. (despre miros etc.) de capră, de ţap. 2. (Jig.) desfrânat, lasciv, libidinos. goatling ['goutlirj] s. ied; iadă. goat's-beard fgoutsbiod] s. (bot.) 1. cununiţă, creţuşcă, barba-caprei, caprifoi (Spiraea ulmifolia). 2. ţâţa-caprei, barba-caprei (Tragopogon pratensis). 3. togmăgel (Clavaria). goatskin I'goutskin] I. s. 1. piele de capră; şevro; marochin; saf(t)ian. 2. burduf din piele de capră. II. adj. din piele de capră, din marochin. goatsucker [~iSAkar] s. (omit.) caprimulg, mulgătorul-caprelor (Caprimulgus europaeus). goaty ['gouti] adj. v. g o.a t i s h (1). gob1 [gob] I. s. 1. (sl.) gură, bot, clanţă, clonţ, plisc. 2. (sl.) îmbucătură, înghiţitură; (vulg.) scuipat. II. vb. intr. a scuipa. gob2 s. («tine) rocă sterilă, gangă, grohotiş. gob3 s. (amer. sl.) marinar, matroz. gobbet ['gobit] s. 1. (înv.) îmbucătură pe jumătate mestecată. 2. cocoloş de mălai sau făină. 3. text pentru traducere la examene. gobbing ['gobin] s. v. g o b2. gobble1 ['gobl] vb. tr. 1. (si to ~ up / down) a înghiţi în grabă, a înfuleca, a devora. 2. (amer. sl.) a înhăţa cu lăcomie, a apuca cu aviditate; a pune gheara pe, a se face stăpân pe. gobble2 I. vb. intr. (despre curcan) a bolborosi; a scoate un sunet gutural. II. s. bolborosire, bolboroseală (a curcanului). gobbledygook ['gobldi:gukj s. (amer. sl.) Stil pompos, păsărească, jargon neintcligibil (al textelor oficiale). gobble stitch ['gobl stit/] s. cusătură făcută în grabă. gobbler1 ['goblo'] s. om mâncăcios, (fam.) mâncău, (pap.) gâman. gobbler2 s. (omit.) curcan (Meleagris gallopavo). go-between ['goubi.twi:n] s. 1. intermediar; mijlocitor; mediator. 2. (fam.) intrigant, sforar. 3. mijlocitor, mijlocitoare, codoş, codoaşă, proxenet(ă). goblet ['goblit] s. pahar cu picior; pocal. goblin1 ['goblin] s. spiriduş, drăcuşor. goblin2 s. (sl.) bancnotă de o liră sterlină. gob line ['gob lain] s. (mar.) subarbă. gob road [~ roud] s. (mine) trecătoare prin munţi. gob stick [~ istik] s. (amer. muz. sl.) clarinet. goby ['goubi] s. (iht.) peste din familia Gobiidae. go-by ['goubai] s. to give the ~ to a) a ignora (cu ac), a nu lua în seamă (cu ac), a trata cu indiferenţă (cu ac); b) a întrece, a lăsa în urmă; to get the ~ a fi tratat cu indiferenţă, a fi trecut cu vederea în mod intenţionat. go-cart [~ka:t] s. 1. ţarc pe roţi. 2. cărucior (scund) de copil. 3. trăsură uşoară. 4. (sport) cart, automobil pentru carting. go-channel ['gou.tfasnsl] s. (ein.) canal de ieşire. god [god] I. s. 1. God Dumnezeu; God's truth purul adevăr, adevărul adevărat; God willing cu voia Celui de Sus etc.; I etc would to God! dare-ar Dumnezeu să! să dea Dumnezeu! thank God! slavă Domnului!; Oh God!, my God, good God! Doamne! Dumnezeule!; God helping eu ajutorul lui Dumnezeu; God (above only) knows what he wants (numai) Dumnezeu ştie ce vrea; to depart to God a-şi da obştescul sfârşit; ase duce în ceruri; for God's sake! pentru Dumnezeu! God Almighty! Dumnezeule atotputernic! God bless you! a) taci, nu mai spune! ei, poftim! ca să vezi! b) (când strănută cineva) noroc (şi sănătate)!; God defend me from my friends, from my enemies I can / will defend myself fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc şi singur; God forbid! ferească Dumnezeu!; (prov.) God helps those who help themselves Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i bagă; (înv.) God's blood / wounds! aşa să-mi ajute Dumnezeu! zău! (înv.) Got wot mi-e martor Cel de Sus; he thinks himself God Almighty se crede atotputernic; honest to God pe cuvânt, într-adevăr; (prov.) whom God would ruin, he first deprives of reason când vrea Dumnezeu să piardă pe om, mai întâi îi ia minţile; with God mort, răposat, în lumea celor drepţi. 2. zeu; divinitate, idol; household ~s divinităţi ocrotitoare ale casei şi ale familiei, lari şi penaţi; (fam.) ye ~s



418



(and little fishes)! sfinte Sisoe! ei, asta-i! nu mai spune! s-a mai pomenit una ca asta? to make a ~ of smb. a zeifica pe cineva. 3. the (gallery) ~s (teatru sl.) galeria; publicul / spectatorii de la galerie. II. vb. tr. (fam.) to ~ it a face pe importantul, a-şi da ifose. godchild ['godt/aild],pl. godchildren [-itjildran] s. fin, fină. Goddam ['god'dxm] s. englez (porecla). God damn [~ 'dîem] inter;, la dracu! mii de bombe! fir-ar să fie! goddaughter [~ido:tor] s. fină. goddess ['godis] s. zeiţă; (fig.) femeie adorată. godfather ['godifa:5or] I. s. (nă)naş (la botez); to stand / to be ~ (to a child) a boteza (un copil), a fi naş (unui copil). II. vb. tr. 1. a boteza, a ţine în braţe la botez (un copil). 2. a numi (un vas, o instituţie etc.) cu numele său. God-fearing [~ifrariij] adj. cu frica lui Dumnezeu. godforsaken [~f3.seikn] adj. uitat de oameni şi de Dumnezeu; părăsit. godhead [~hed] s. 1. zeitate, divinitate. 2. divinitate (ca'însuşire), natură divină. godless ['godlis] adj. 1. ateu, păgân, necredincios. 2. scelerat, nelegiuit, păcătos. godlessness [~nis] s. impietate, nelegiuire; necredinţă, păgânătate, paganism. godlike ['godlaik] adj. 1. divin; asemănător divinităţii (sifig.). 2. pios, evlavios, cucernic, cuvios (si ironic). godliness ['godlinis] s. pietate, evlavie, cucernicie, cuvioşie. godly ['godli] adj. pios, evlavios, cucernic, cuvios, religios. godmother ['godmiAOS1'j s. (nă)naşă (la botez); to stand/ to be ~(to a child) a boteza (un copil). godown l'goudaun] s. l.(anglo-indian) depozit, antrepozit, magazie de mărfuri. 2. (mai ales amer.) apartament sau cameră la demisol. godparent ['god.psorsnt] s. (nă)naş (la botez). God's acre [~z ieikor] s. cimitir, ţintirim, pogonul lui Dumnezeu. God's book [~ buk] s. Biblia. godsend [~send] s. dar de la Dumnezeu, mană cerească; câştig neprevăzut; întâmplare norocoasă şi neprevăzută, eveniment fericit şi neprevăzut. godson [~SAn] s. fin. god-speed [~'spi:d, -'-] I. inter/', drum bun! călătorie plăcută! succes! II. to bid / to wish smb. ~ a ura drum bun / călătorie plăcută. go-easy ['gou'kzi] adj. v. e a s y - g o i n g . goer ['gouor] s. 1. om care circulă, persoană care merge; trecător; călător; pieton; comers and ~s oameni care circulă, persoane care vin şi care pleacă, trecători; he is a fast ~ merge (de obicei) repede, are mersul iute, rapid, e iute de picior; (despre cai) to be a good ~ a fi un bun trăpaş; (despre ceasornice) a merge bine / cu regularitate; (despre locomotive) a merge repede, a avea viteză mare. 2. (?n substantive compuse) a theatre™ un obişnuit al teatrelor, un mare amator de teatru; a church— un (mare) evlavios; a concert— frecventator / obişnuit al concertelor, amator de .muzică. gofer ]'gouf3r] s. lalanghită, varietate de clătită. gof(f)er ['goufor, amer. 'go-] I. vb. tr. (tehn.) a gofra, a ondula, a încreţi. II. s. (tehn.) cleşte de ondulat, foarfece de gofrat. gof(f)ering iron(s) ['gouforirj .aion(z)] s. v. g o f (f) e r (II). gof(f)ering tongs [~ torjz] s. v. g o f (0 e r (II). go-gauge [~geid/] s. (metal.) calibru de trecere. go-getter ['gougeto'] s. (amer. sl.) om energic şi întreprinzător, om de afaceri foarte activ (care obţine întotdeauna ceea ce vrea). goggle ['gogi] I. vb. intr. a boldi / a holba ochii, a se zgâi, a căsca ochii; a da ochii peste cap. II. adj. (despre ochi) holbat, zgâit. III. s. 1. privire mirată / uimită / surprinsă; privire speriată / înfricoşată / înspăimântată. 2. pl. ochelari de protecţie / fumurii. 3.pl. (sl.) ochelari, bicicletă. 4. pl. ochelari de cal, obraze. 5. (vet.) capic, vârtej. goggle-box ['gogi boks] s. (fam.) televizor. goggled ['gogld] adj. care poartă ochelari. goggle-eyed ['gogleid] adj. (fam.) cu ochii holbaţi. goggomobile [igogo'moubid] s. automobil cu acoperişul şi pereţii caroseriei din material transparent, oferind un câmp vizual patwramic (cuvânt contractat din goggles si automobile). going ['gouirj] I. adj. 1. care merge, (care este) în mers, în mişcare, în funcţiune, în acţiune, în activitate; to set the clock ~ a pune să meargă ceasul. 2. to be ~ to a) a avea intenţia de a / să, a avea de gând să, a-şi propune să; b) a fi gata să / de a, a fi pe punctul de a. 3. existent, în fiinţă, în viaţă; he is one of the best fellows ~ e unul dintre oamenii cei mai buni / capabili / de ispravă. ♦ slow-~ care merge încet; fast-~ care merge repede; down— men oameni care sunt pe ducă; theatre— man mare (pasionat) frecventator al teatrelor; picture-~ man cinefil pasionat. II. s. 1. mers, umblet; alergătură; ~s and comings plecări şi sosiri (in gari, în aeroporturi etc.). 2. viteză, iuţeală; a very good ~ o viteză foarte bună. 3. stare a drumului; the ~ is rough drumul e prost; let's go while the ~ is good s-o ştergem până nu se-ntâmplă ceva rău / cât e cu cinste. 4. (constr.) lăţime a treptei, treaptă. goings-on ['gouirjz'on] s. pl. (fam. peior.) purtări, comportament; fapte. going-over ['gouin 'ouvsr] s. 1. examinare, cercetare. 2. perdaf, săpuneală. 3. bătaie zdravănă, chelfăneală. goiter ['goito'] s. v. g o i t r e. goit(e)red ['goitad] adj. guşat. goitre ['goito'] s. (med.) guşă; exophthalmic ~ guşă exoftalmică, boala lui Basedow. goitrous ['goitros] adj. (med.) 1. de guşă; privitor la guşă. 2. care predispune la formarea guşci. 3. guşat. 4. care suferă de bazedov / de guşă exoftalmică. go-kart ['gou ka;t] s.v. g o - c a r t . gold [gould] I. s. 1. aur. 2. (fig.) aur, bani, bogăţie, avere. 3. (fig.) lucru pur / curat / neprihănit; lucru preţios / de preţ; (fam.) (despre copii) as good as ~cuminte ca un îngeraş;



 419



good-fellowship



gom(b)roon [goni'(b)ru:n] s. faianţă albă persană. a heart of ~ o inimă de aur. 4. aur, culoare a aurului; dead ~ aur mat; red ~ aur roşu; old ~ aur vechi. 5. (la tragere cu arcul) centru / punct negru al ţintei. II. adj. 1. de / din gonad ['gona?d] s. (fiziol.) glandă sexuală, gqnadă. aur; ~ lace gaîon, ecapraz de aur. 2. auriu, de aur, de culoarea aurului; blond. gondola ['gondab] s. 1. gondolă. 2. (av.) nacelă. 3. (amer. ferov.) vagon (de marfa), platformă. 4. (amer.) luntre cu fundul plat (pentru navigaţia jluvială). gold-bearing ['gouldibesrirj] adj. (mine) aurifer. r gondola-car [~'ko:] s. (amer. ferov.) vagon-platformă, vagon de marfă descoperit. gold-beater [~ibi:t9 ] s. meşteşugar care lucrează în aur, aurar. gold beetle [~ ibi:tl] s. v. g o l d b u g (l). gondolier [


 good-for-nothing



good-for-nothing [~fanA8irj] I. adj. inutilizabil; (care nu e) bun de nimic; prost; netrebnic. II. s. secătură, netrebnic. Good Friday [gud 'fraidi] s. Vinerea Mare, Vinerea Patimilor. Good Friday face [~ feis] s. mutră acră. good-hearted [~'ha;tid] adj. cu inima bună, bun, blând. good-heartedness [~'ha;tidnis] s. bunătate, blândeţe. good humour [~ 'hju:mar, înv. -rju:-] s. bună dispoziţie, veselie, caracter simpatic. good-humoured f~'hju:modJ adj. bine dispus, amabil, prietenos, vesel, simpatic. good-humouredly [~'hju:madli] aaV. cu bună dispoziţie, cu haz, cu chef; vesel, prietenos, agreabil. goodies ['gudiz] s. pl. de la g o o d y1. good-intentioned ['gudin'tcn/pnd] adj. bine intenţionat. goodish ['gudi/] adj. (fam.) bunicel, destul de bun; acceptabil; a ~ few vreo câţiva; puţini. goodliness ['gudlinis] s. frumuseţe, aspect frumos. good-living [-ilivirj] aay. cu moravuri bune.. ' good-looker ]'gudilukor] s. (amer. sl.) om frumos, persoană chipeşă; femeie frumoasă, arătoasă; mândră. good-looking [~'lukirj] adj. frumos, chipeş, arătos, mândru. goodly ['gudli] adj. 1. frumos, prezentabil, plăcut la vedere. 2. considerabil, (destul de) mare; apreciabil, măricel. 3. potrivit, convenabil; de bună calitate. 4. (mai ales amer.) excelent, cât se poate de bun. goodman ['gudmam, amer. -man], pl. goodmen ['gudmen] s. (înv.) stăpân al casei, gospodar; soţ, bărbat. good mixer [~ 'mikso] s. (amer.) persoană sociabilă. good-natured [~'neitJ3d, -'--] adj. blând din fire, blajin; bun la suflet; amabil, prietenos, de înţeles, înţelegător. good neighbor policy [~ .neiba 'polosi] s. (amer. pol.) politica bunei vecinătăţi. goodness ['gudnis, amer. si -nes] s. 1. bunătate, generozitate. 2. virtute; .curăţenie (« sufletului, a vieţii); pietate, cucernicie. 3. calitate bună (a unei mărfi etc.); ~ gracious! Doamne (sfinte)! Dumnezeule!; ~knows! n-am idee! habar n-am! Dumnezeu ştie!; for ~ sake! pentru numele lui Dumnezeu!; I wish to ~! tare aş dori!; have the ~ to aveţi bunătatea să. good-o(h) ['goudou] (fam.) I. inter/, bine! grozav! II. adv. în regulă, s-a făcut, perfect, de acord. good partner policy ['gud ipu:tna 'potasi] s. (amer. ec.) politica parteneriatului cu drepturi egale. goods [gudzj s. pi. 1. bagaje; haine; obiecte, lucruri; efecte; calabalâc; bunuri (mobile); ~and chattels efecte / obiecte / bunuri personale. 2. marfă, mărfuri; consumer ~ mărfuri de larg consum; fancy ~ obiecte de lux; to deliver the ~ a) a livra marfa; b) (si.) a-şi îndeplini angajamentul, a se ţine de cuvânt. 3. (tot.) material, ţesătură; marfă; these ~ wash acest material e lavabil / rezistă la spălat. 4. încărcătură; coletărie, colete, bagaje; (mar.) heavy ~ laden in bulk cargo în vrac; (ferov.) fast / slow goods service marea / mica viteză. 5. (sl.) the ~calităţi necesare, însuşiri trebuincioase; (amer. si.) lucru veritabil (nu o imitaţie); he has the «corespunde întru totul cerinţelor, e apt întru totul, e (tocmai) omul de care e nevoie. 6. (iur.) the ~ probe l materiale care îl demască pe răufăcător, corp delict; to catch with the ~ a prinde în flagrant delict / asupra faptului. 7. atr. de marfă, de mărfuri. goods account ['gudz o'kaunt] s. (com.) cont mărfuri. goods circulation [~ iSo:kju'lei/3n] s. circulaţie a mărfurilor, comerţ. goods department [~ di'pa:tnrant] s. (ferov.) serviciu de expediere a mărfurilor, serviciul de expediţie. goods engine [~ 'ena3in] s. (ferov.) locomotivă de mărfar. good-sized ['gud'saizd] adj. de mărime potrivită. goods-shed [gudz/ed] s. (ferov.) magazie de mărfuri. goods station [~ 'stei/snj s. (ferov.) gară de mărfuri. goods train [~ trein] s. (ferov.) mărfar, tren de marfă. good-tempered ['gud'tempod, -'--, '-i—] adj. 1. bine dispus, în toane bune. 2. bun, blând, blajin, cu caracter bun. good-temperedly [~'tempadli] adv. fără supărare, cu bunăvoinţă. good-time girl [~.tairn 'gs:l] s. 1. femeie care caută numai distracţii. 2. femeie de moravuri uşoare. goodwife [~waifj, pl. good-wives s. (înv.) stăpână (a casei), gospodină; gazdă; soţie, nevastă. goodwill [~'wil, -'-] s. 1. bunăvoinţă, favoare, simpatie. 2. bunăvoinţă, intenţie bună. 3. (corn.) vad. 4. (corn.) vânzare a firmei cu vad cu tot. goody1 ['gudi],pl. goodies ['gudiz] s. (amer.fam.) 1.bomboană,pl. zaharicale; goodies bomboane, zaharicale, dulciuri. 2. (înv.) titlu ce se dădea femeilor căsătorite din clasa de jos, ţaţă; Goody Brown tuşa Brown. 3. (amer.) femeie care face curăţenie în camerele studenţilor (la universitatea Harvard). goody2 interj, (amer.) perfect! în regulă! de acord! grozav! goody(-goody)2 [~('gudi)] (fam.) I. adj. 1. sentimental, care se lasă lesne înduioşat. 2. grozav, colosal, excelent, excepţional. II. s. 1. om care afişează evlavie / virtute; cucernic prefăcut; to be a — a face pe mironosiţa / pe sfântul. 2. bărbat efeminat / cu înfăţişare şi apucături femeieşti; fătălău. 3. lingău. goodyish ['gudiif] adj. (fam.) bunicel, destul de bun. gooey ['gu:i[ adj. (amer. sl.) 1. cleios, lipicios. 2. sentimental, dulceag, romanţios, siropos; călduţ. 3. fad, insipid: goof [gu:f] l.s.l. (amer. sl.) neghiob, nătâng. 2. greşeală; gafă. II. vb. A. in/r. 1. a face o gafă; a greşi. 2. a-şi omorî timpul (si to ~ off /around). B. tr. a strica; a cârpaci.



420



go-off [gou'oQf] s. (fam.) plecare; pornire; început, începere; at (the) first ~ de la prima încercare/tentativă. goof-off ['gu:fb:f] s. (amer. sl.) chiulangiu. goofy ['gu:fî] adj. (amer. sl.) prost, tont, tâmpit, nătâng, neghiob; bleg, nerod. googol ]'gu;gol] s. 1. (mat.) 10100,1 urmat de 100 zerouri. 2. miriadă, gook [gu(:)k] s. 1. (amer. mii. sl.; peior.) nume generic pentru unfilipinez, un japonez, un coreean etc. 2. (fam.) murdărie, praf, glod. goon [gu:n] s. 1. (mii. sl.) militar clasat ultimul la toate probele teoretice şi practice. 2. (mii. sl.) prizonier de război german. 3. (amer. sl.) persoană grotescă / caraghioasă. 4. (amer. sl.) spărgător de grevă. goondie ['gu:ndi] s. v. g u n d y. goop [gu:p] s. (amer.) om ţărănos şi cam nătâng. goopy ['gu;pi] adj. (sl.) nătâng, bătut în cap. goora nut ['gu:re nAt] s. (bot.) nucă de cola. goorie, goory ['gu:ri] s. (N. Z. sl.) javră, potaie. goosander [gu;'sîendar] s. v. m e r g a n s e r . goose1 [gu:s] I. s. pl. geese [gi:s] 1. (omit.) gâscă (Anser cinereus); wild ~gâscă sălbatică (Anser amer); (fam.) green ~ boboc de gâscă (pan


 421



gradate



government house [~ haus] s. 1. reşedinţa oficială a guvernului. 2. the Government gormlessness [-nis] s. (fam.) lucru fără noimă; gogomănie. House (canad.) reşedinţa guvernatorului general al Canadei. gory ['go:ri amer. 'gou-] adj. 1. însângerat, plin de sânge. 2. sângeros. government loan [~ loun] s. (fin.) împrumut de stat. gosh [gof] biter/, by ~! ei comedie! ei drăcia dracului! government man [~ IIIEEII] s. V. G - m a n. goshawk ]'gosho;k] s. (omit.) soi de şoim (Avtur palumbaritts). gosling ['gozlirj] s. boboc de gâscă, gâscu(li)ţă. government officer [~ iofisor] s. v. g o v e r n m e n t a g e n t . go-slow strike ['gouislou 'straik] s. (ec.) grevă scoţiană. government securities [~ si.kjuoritiz] s. pl. (ec.) titluri de stat. gospel ['gospal, -pel] s. 1. (rel.) Evanghelia; to take for ~a lua drept literă de evanghelie; government situation [~ isitju.ei/an] s. post de funcţionar la stat. it's ~ truth e sfânt, c adevărul adevărat, c în afară de orice îndoială. 2. (fig.) învăţătură, governor ]'gAV3nor] s. 1. guvernant, conducător, cârmuitor. 2. guvernator (al unei propovăduire; to preach the ~ of economy a propovădui economia / economiile. 3. stil provincii, bănci, al unui stat). 3. comandant (al unei fortăreţe). 4. director (al unei de muzică pe teme religioase cultivat de negrii din S.U.A. închisori). 5. tată, babacă. 6. ['gAvno] (fam.) patron, şef, jupan; ~! babacule, bătrâne, jupâne, gospel book [~ buk] s. (bis.) evangheliar. coane!; and what about smth. for myself, ~? şi cu bacşişul meu, cum rămâne, şefule? gospeller ['gaspalV] s. 1. (rei.) protestant; puritan. 2. (fig.) propovăduitor; hot ~ of 7. (tehn.) regulator de presiune; a pendulum ~un regulator cu pendul. 8. (te/m.) volan(t), apărător, propagator, propovăduitor, înflăcărat al (cu gen.). regulator de viteză. gospel shop [~ /op] s. (pop.) templu (al metodiştilor). governorate ['gAvanarat] s. 1. reşedinţa guvernatorului. 2. teritoriu condus de un r gossamer ['gosoma ] I. s. 1. funigei. 2. (text.) gaz, zăbranic (foarte subţire). II. adj. guvernator. 1. (despre ţesături) fin, subţire, uşor, impalpabil. 2. (fig.) superficial, subţire, slab; ireal; governor-general ]'gAvno'd3enarpl] s. guvernator general (al unei colonii, al unui frivol. dominion). gossamery ['gasamari] adj. fin, Subţire, ca pânza de păianjen. governorship ['gAvano/ip] s. 1. funcţie de guvernator. 2. durata exercitării funcţiei unui gossip ['gosip] I. s. 1. flecar, limbut, guraliv, vorbăreţ; indiscret, gură-spartă, farfara. guvernator. 2. bârfitor, clevetitor; gură-rea. bârfă; ţaţă, cumătră, mahalagioaică. 3. conversaţie familiară, govern valve ['gAvan vadv] s. (tehn.) valvă de reglare. convorbire prietenească, taifas, şuetă. 4. bârfeală, clevetire, bârfă. 5. (in ziare) ştiri din gowk [gauk, amer. şi gouk] (scot.) s. 1. (omit.) cuc (Cuculus canortts). 2. neghiob, societate; cronică mondenă. 6. (înv.) prieten; vecin; tovarăş. II. vb. mir. 1. a sta la taifas, nerod; to give smb. the ~ a face nerod pe cineva. a flecari, a pălăvrăgi. 2. a bârfi, a cleveti, a răspândi zvonuri (răuvoitoare). gown [gaun] I. s. 1. rochie. 2. mantie, pelerină; robă; (ist.) togă romană; town and ~ gossiping [-in.] s. bârfeală, clevetire, bârfă. populaţia oraşului Oxford sau Cambridge, inclusiv profesorii şi studenţii universităţii; gossipmonger ['gasipinunga'] s. bârfitor, clevetitor; flecar. arms and ~ militarii şi civilii; (lit.) to give up the ~ for the sword a părăsi roba şi a lua gossipy ['gosipi] adj. 1. vorbăreţ, limbut, guraliv; flecar, palavragiu. 2. (despre vorbă, arma; he will lose his ~îşi va pierde postul; man of the ~ v. g o w n s m a n . II. vb. A. tr. vorbărie) gol, deşert. în vânt, fără rost, de clacă. a îmbrăca cu o robă. B. intr. (despre magistraţi, profesori etc.) a pune / a îmbrăca roba. gossoon [go'su:n] s. (irl.) 1. băieţaş, băieţel; băiat. 2. lacheu / valet tânăr. gownsman |'gaunzmon],pi. gownsmen [-man, -men] s. 1. purtător de robă (avocat, gossypium [go'sipiam, -jam-] s. (bot.) bumbac (Gossypium hirsutum). profesor, student etc.). 2. civil. got [got] \. past şi part. trec. de la get. 2. particulă de întărire pentru h a v e . I h a v e grab [grab] I. vb. A. tr. 1. a înhăţa, a înşfăca; (fam.) a pune gheara pe; (amer.) a şterpeli. got a lot of work to do am multă treabă, am o mulţime de lucruri de făcut; ~ a match? 2. (sl.) a stârni / a trezi interesul / emoţia (cuiva); a captiva. B. intr. (at, amer. for) a repezi aveţi / ai un chibrit / un foc? mâna (la), a pune gheara (pe). II. s. 1. apucare (bruscă), înhăţare, înşfăcare; a policy of Goth [go0] s. 1. (ist.) got. 2. (fig.) barbar, vandal, grosolan, sălbatic. ~politică de acaparare. 2. (tehn.) dispozitiv de prindere / de apucare. 3. (tehn.) escavator, Gotham s. 1. ['goutam] (wise) man of ~ gogoman, prost, prostălău; haplea; om din dragă; benă. 4. (amer. sl.) cantină de fabrică. 5. (sl.) hoţ de cimitire, profanator de oraşul unde s-a răsturnat carul cu proşti. 2. ['gofem] (amer. glumeţ) (oraşul) New York. morminte. 6. up for ~s (/ani.) la îndemâna / la dispoziţia oricui. Gothamite s. ['goutomait] 1. locuitor al oraşului Gotham (Anglia). 2. (fig.) nerod, grabber ['graba'] s. 1. acaparator; hrăpăreţ. 2. (sl.) zgârcit, calic, cărpănos, prostănac, prostălău. 3. ['gooamait] (amer. glumeţ) ncw-yorkcz, locuitor al New York-ului. zgârie-brânză. 3. (sl.) pungaş, hoţ. Gothic ['goSik] I. adj. 1. gotic, care aparţine goţilor, privitor la goţi. 2. (arhit.) gotic. grabble ['grabl] vb. A. intr. (fam.) 1. a umbla căutând pe dibuite, a orbecăi. 2. a se 3. (despre caractere, litere) gotic. 4. (fig.) barbar, vandal, sălbatic. II. s. 1. (limbă) gotică. târî pe brânci încoace şi încolo. B. tr. 1. a pipăi. 2. a jefui. 2. (arte) stil gotic; scriere gotică; litere, caractere gotice (de tipar). grace [greis] I. s. 1. graţie; farmec, nuri, vino-ncoace; drăgălăş(en)ie, gingăşie. 2. graţie, Gothic novel [~ 'novai] s. (lit.) roman gotic / negru. eleganţă; frumuseţe, farmec (alformelor, mişcărilor); supleţe, mlădiere. 3. bunăvoinţă, Gothish ['gooi/] adj. (fig., rar) barbar, sălbatic. favoare, simpatie; graţii, graţie; to be in smb.'s good ~s a fi în bunele graţii ale cuiva, gotten ['gotn] (inv. si amer.) part. trec. de la g e t. a se bucura de bunăvoinţa cuiva. 4. politeţe, (bună-)cuviinţă; tact, bun-simţ, amabilitate, gouache [gu:'a:/, gwa:J\ gwaf, amer. gwai/] s. (fr. arte) guaşă. gentileţe; complezenţă; with a good ~ a) politicos, cuviincios; b) cu complezenţă, gouge [gaud3, gu:d3] I. s. 1. daltă semirotundă; daltă crucişă îngustă. 2. (geol.) argilă îndatoritor; with a bad ~ a) fără amabilitate, fără gentileţe; b) neîndatoritor; c) în silă, cu filoane. 3. (fam.) scobitură ca făcută cu dalta. 4. (amer. fam.) escrocherie, înşelătorie, fără poftă; you had the bad ~ to deny it ai avut lipsa de tact să tăgăduieşti; ai fost atât pungăşie, potlogărie. 5. (amer. fam.) escroc, pungaş, potlogar. II. vb. tr. 1. a dăltui, a scobi de puţin cavaler încât să negi. 5. pl. calităţi atrăgătoare, însuşiri fermecătoare, nuri; airs cu dalta; to ~ out smb.'s eye a scoate ochiul cuiva. 2. (amer. fam.) a înşela, a pungaşi, and ~s atitudini afectate; fasoane, mofturi, aere. 6. (punct de) atracţie, farmec, podoabă. a trage pe sfoară; to ~ smb. out of (smth.) a pungaşi pe cineva de (ceva), a-i stoarce 7. hatâr. 8. clemenţă, milă, îndurare, milostivire; graţie, iertare; Act of ~a) act, decret cuiva (ceva) prin înşelătorie. de graţiere; b) (lege de) amnistie. 9. termen (de graţie); amânare, păsuire, păsuială, răgaz; gouger ]'gaud33r, 'gu;-] s. (autor.) căutător de opale. (com.) days of ~ respiro, zile de păsuire (la plata unei poliţe). 10. Grace rugăciune (la Goulard [gu'laid] s. (mea'.) 1. apă / acetat de plumb. 2. compresă cu (apă de) plumb. începutul sau la terminarea mesei); he said ~ el a rostit rugăciunea. 11. (univ.) autorizaţie 1 Goulard('s) water ]~(z) iwo'ta "] s. v. G o u l a r d (1). de a se prezenta la examen pentru obţinerea unui titlu academic. 12. His Grace (în Marea gourd [guod, goad] s. 1. (bot.) tigvă, curcubetă,tâlv (Lagenaria vulgaris); the ~family Britanie, înaintea titlului de duce şi de arhiepiscop) înălţimea sa, înalt Prea Sfinţia sa. cucurbitaccclc. 2. (ploscă făcută din fructul de) tigvă, tidvă. 3. (sl.) zar măsluit / contrafăcut. 13. pl. the Graces (mitol.) Graţiile. 14. (m»z.) fioritură. 15. pl. joc cu cercul. II. vb. tr. gourmand ['guaniand, 'goom- si pronunţia fr.] adj., s.v. g o r m a n d (I, II). . 1. a împodobi, a înfrumuseţa; a constitui o podoabă pentru. 2. a onora, a cinsti (o reuniune gourmet ['guomci, 'goom- şi pronunţia fi., amer. gur'mei] s.fr. gastronom, cunoscător ele). 3. a onora pe cineva cu titlul de „Your Grace" („înălţimea Voastră"). de mâncăruri şi băuturi fine, care ştie să Ie aprecieze. grace cup ['greis kAp] s. ultimul pahar (care se bea după rugăciunea de la sfârşitul gout [gaut] s. 1. (med.) gută; podagra. 2. (rar) picătură, strop; cheag (de sânge). mesei). gouty ['gauti] adj. (med.) 1. de gută, de podagră. 2. bolnav de gută / de podagră. graceful ['greisfwl] adj. 1. (despre forme, mişcări) graţios, suplu, mlădios. 2. plăcut, govern ['gAvan] vb. A. tr. 1. a guverna, a conduce, a cârmui, a domni peste (o tara),' a conduce, a administra (o instituţie, o întreprindere). 2. a exercita O influenţă asupra plin de farmec. 3. elegant. gracefully [-i] adv. 1. graţios, cu graţie. 2. elegant, cu eleganţă. (cu gen.), a stăpâni, a ţine în frâu (o pasiune, o patimă, o pornire). 3. (tehn.) a regla, gracefulness [-nis] s. graţie; supleţe; eleganţă. a ajusta. B. intr. 1. a fi la putere, a deţine conducerea, a ţine cârma. 2. (gram.) a cerc o graceless ['greislis] adj. 1. fără graţie; fără farmec; (înv.) stângaci; greoi. 2. corupt, concordanţă, a necesita un acord. depravat, vicios, stricat, pervers. 3. sfruntat, neobrăzat, neruşinat, necuviincios. governable [-abl] adj. docil, supus, ascultător, maniabil, maleabil; uşor de condus. governance [-ans] s. 1. guvernământ, stăpânire, (o)cârmuire. 2. (înv.) purtare, conduită, gracelessness [-nis] s. 1. depravare, corupţie. 2. (înv.) stângăcie, lipsă de eleganţă. grace-note ['greisnout] s. (muz.) notă de ruladă, fioritură. fel de a trăi. gracile ['graesU] adj. 1. subţirel, slăbuţ. 2. delicat, gracil. governess [-is] s. 1. guvernantă; educatoare, pedagogă. 2. învăţătoare, institutoare. gracious ['grei/as] adj. 1. condescendent, binevoitor, indulgent, îngăduitor. 2. rnizeri3. (inv.) menajeră bătrână. cordios, clement, îndurător, milostiv; (good) ~! ~ m e ! Doamne (sfinte)! Dumnezeule! governing body ['gAvanirj ibodi] s. consiliu de conducere (al unei societăţi). government ['gAvnment, -von-] s. 1. guvernare, conducere, cârmuire. 2. (of, over) vai de mine! 3. (înv.) amabil, îndatoritor. 4. (amer.) confortabil şi elegant. graciousness [-nis] s. 1. graţie (de stil ele). 2. condescendenţă, bunăvoinţă. 3. bunătate, domnie (peste), stăpânire (a, peste). 3. formă de guvernământ, regim. 4. guvern, putere executivă; invisible ~ cei ce deţin puterea de fapt (dar nu de drept). 5. stat; organs of mizericordie (divină). grad [grad] s. (fam.) v. g r a d u a t e (II, 1,2). ~ organe de stat. 6. provincie, district (administrat de un G o v e r n o r). 7. (si ~ of gradate [gra'deit, amer. 'greideit] vb. A. intr. (despre lumină, culori) a se degrada; oneself) stăpânire, control de sine. a se nuanţa, a se închide sau a se deschide trecând treptat de la o nuanţă la alta. B. tr. government agent [~ .eid33nt] s. funcţionar de Stat. 1. a degrada, a nuanţa (culori, lumină). 2. a dispune, a (o)rândui, a aşeza în ordinea gradelor, governmental [.gAvan'mcntl] adj. guvernamental. a nuanţelor etc. government annuity ['gAvnmant o'nju(:)iti] s. rentă de stat.



 gradation



422



Graeco-Roman ['grkkou'rouman] adj. v . G r e c o - R o m a n . gradation [gra'dei/jn] s. 1. gradaţie, progresie. 2. gradaţie, nuanţare (a culorilor). 3. clas(ific)are în ordinea gradelor / după grad. 4. pl. grade, trepte (succesive); to advance graffito [gra'fi:tou],pl. graffiti [-ti] s. (arte) graffiti. by easy ~s a înainta treptat / pe nesimţite. 5. (si vowel ~) (lingv.) mutaţie vocalică; graft [gra:ft, amer. graft] I. s. 1. altoire, altoit. 2. (med.) grefă. 3. (amer. fig.) venit alternanţă vocalică; apofonie. 6. (geol.) granulometrie. necinstit, câştig fraudulos; mită, ciubuc, şperţ, şpagă. 4. (sl.) muncă, lucru. 5. altoi. II. vb. grade [greid] I. s. 1. grad (in servicii publice etc.); treaptă, categorie, rang, demnitate. A. tr. 1. (on, upon) a altoi (pe). 2. (on, in) (fig.) a altoi; a sădi; a inocula (cu dat.). 3. (mea1.) 2. categorie, clasă; fel, soi; all-~ education învăţământul de toate gradele. 3. (amer.) clasă a grefa, a transplanta. 4. (sl.) a pungaşi, a jefui. B. intr. 1. (hort.) a altoi (ceva). 2. (amer. (mai ales de şcoală elementară). 4. pl. (amer.) şcoală elementară. 5. (amer.) notă, calificativ fig.) a lua mită / ciubuc, a face afaceri necurate, a se bucura de venituri necinstite; (amer.) (al tntui elev). 6. (mat.) grad. 7. (zootehnie) rasă ameliorată (prin încrucişare). 8. (lingv.) a da mită / ciubuc I şperţ I şpagă; a mişca din urechi. 3. (austr. sl.) a munci din greu. fiecare dintre vocalele care alcătuiesc o alternanţă vocalică. 9. (amer.ferov. drum) pantă, graftage ]'gra:ftid3] s. altoire, altoit. povârniş; declivitate, înclinare; up ~ a) urcuş; b) (fig.) ascensiune, dezvoltare; at ~ la grafter ['grci:fiar] s. 1. persoană care altoieşte. 2. cosor, custură (a*e altoit). 3. (amer.) acelaşi nivel; to make the ~ a) a urca o pantă; b) (fig.) a-şi atinge scopul, a răzbate; slujbaş corupt, persoană care ia mită, şperţar, ciubucar. 4. (amer.) escroc, pungaş, şnapan, c) (fig.) a fi la înălţime. II. vb. Ir. 1. a clasa, a categorisi; a aranja; a tria, a sorta. 2..a grada. profitor, afacerist. 3. (zootehnie) a ameliora (o rasa prin încrucişare). 4. (ferov., drum) a nivela. grafting |'gru:ftirj] s. v. g r a f t (1,1,3,4). grade-crossing ['greid.krosin] s. (amer.ferov., drum) trecere / pasaj de / Ia nivel. grafting knife [~ naif) s. v. g r a f t e r (2). graded hardening ['greidid 'ha:d.ininj s. (tehn.) călire în trepte. grafting wax [~ wasks] s. mastic, ceară de altoit. graded multiple [~ 'nultipl] s. (electr.) legare în cascadă. Graham bread ['greiam bred] s. (pâine de) graham. grade down ['greid daun] s. 1. coborâş. 2. (fig.) decădere, decadenţă, declin. grahamite ['greiamait] s. 1. (tehn.) grahamit; bitum casant. 2. vegetarian. graded school ['greidid 'sku:l] s. (amer.) v. g r a d e s c h o o l . grail1 [greil] s. (mitol.) cupă, potir; the Holy Grâil Sfântul Graal. graded tax [~ 'tasks] s. impozit progresiv. ~ grail2 s. v. g r a v e l (I). r grader ]'greida ] s. 1. (agr.) trior, ciuruitor, selector. 2. (constr.) maşină de profilat, grain [grein] I. s. 1. grăunte, bob, sămânţă. 2. (fam.) cereale, grâne: 3. pl. borhot. greder. 3. (amer.) a fifth ~ elev în clasa a V-a. 4. excavator / maşină de nivelat. 4. măsură de greutate (în Anglia şi S.U.A. = 0,0648 g); dram. 5. grăunte, bob, boabă, grade rod ['greid n>d] s. (geod.) miră. granulă, fir (ae nisip, de aur etc.); (fig.) pic, dram, părticică; the ~ of mustard seed grades [greidz] s. pl. (constr.) profil (al unui drum). grăuntele de muştar, sămânţă dătătoare de rod bogat, început promiţător; to receive smth. grade school ['greid sku:l] s. (amer. fam.) şcoală elementară / primară. with a ~ of salt a primi ceva cu neîncredere, a avea rezerve, a fi sceptic (faţă de ceva); gradgrind ['graed.grind] s. 1. persoană exagerat de calculată, exagerat de raţională; a ~ of wheat in a bushel of chaff mult zgomot pentru nimic; not a ~ of truth nici un utilitarist. 2. om hapsân, om fără inimă. dram de adevăr. 6. fir, nervură, fibră; direcţia fibrei; against the ~ a) în răspăr; b) (fig.) gradient ['greidiant] I. s. 1. (ferov. drum) gradient, declivitate, înclinare, pantă. 2. (fiz.) împotriva firii, împotriva dorinţei; it goes against the ~ with me to do it o fac în silă; gradient baric. II. adj. (ferov., drum) în pantă; care urcă; povârnit. with the ~ urmând direcţia fibrei. 7. (tehn.) granulaţie, granulozitatc, textură granulară; gradient board [~ ba:d] s. (ferov., drum) indicator de declivitate / de pantă. structură granulară. 8. (tab.) faţa pielii, floarea pielii, porul pielii. 9. ouşoare de viermi gradienter ['greidiantar] s. (ferov., drum) aparat de nivelment, nivelă. de mătase. 10. (fig.) fire, natură, caracter, înclinaţie. 11. (entom.) coşenilă (Coccus cacti). gradient indicator ['greidiont 


 423



grantable



grand jury ['grand V^uari] s. (jur., în Anglia) juriu care hotărăşte sau respinge punerea grammarless ['graemslis] adj. agramat, fără cunoştinţe de gramatică, incult în materie de limbă. sub acuzare. grammar school ['grama sku:l] s. 1. şcoală secundară; liceu clasic. 2. (amer.) şcoală grandma ['granmti:] ş. 1. (în limbajul copiilor) v. g r a n d m a m m a. 2. (mii. si.) viteza întâi (la autovehicule). elementară (în special clasele 5-8). grammatical [grs'manikpl] adj. 1. gramatical, de gramatică. 2. corect, conform unor grandmamma ['granma-mu:] s. (în limbajul copiilor) bunică, bunicuţă, mamă-mare, reguli. (ma)maic. grammatically [graansti'kEeliti] s.v. g r a m m a t i c a 1 n e s s. grandmaster ['gran.ma:star] $. 1. (şah) mare maestru. 2. Grand Master Mare Maestru (în ordinele cavalereşti sau lojile francmasonice). grammatically [gra'meetikpli] adv. gramatical; din punct de vedere gramatical. grandmother ['gran-mA0ar, -ndrin-] I. s. bunică; (fam.) (go and) tell that to your ~ gramniaticalness [grs'niîetikslnis] s. gramaticalitate. grammaticize [gro'instasaiz] vb. tr. 1. a pune de acord / în conformitate cu regulile asta să i-o spui lui mutu; (prov.) don't teach your ~ to suck eggs învaţă oul pe găină; (v. şi g r a n n i e 1); to beat my ~ a întrece toate aşteptările; (amer. si.) to shoot one's de gramatică. 2. a stiliza. ~ a nimeri cu oiştea-h gard. II. vb. tr. (fam.) a îngriji, a alinta, a cocoli (ca pe un copil gramme [gram] s. gram. mic). gramme calory ['gram .kselaril s. (fiz.) calorie mică. grandmotherly ['granniAOali, -ndriii-] adj. 1. de bunică, ca de bunică. 2. (fig.) (adesea gramme degree [~ di'gri:] ş. v. g r a m ni e c a l o r y . despre legislaţie) prea amănunţit, cu prea multe amănunte. Gram-negative ['gram'ncgativ] adj. (biol.) gramnegativ. Gram-positive ['grasm'pozitiv] adj. (biol.) grampozitiv. Grand National ['grand 'nxfonal) s. cursă de cai cu obstacole, care se ţine anual la Liverpool. gramps [gramps] s. (amer. fain.) bunic. grandnephew Hncvju:, -inefju:,'-'--] ş. fiu al unui nepot sau al unei nepoate (de frate gramophone ['gramafoun] s. patefon, gramofon; automatic / electric ~ pick-up. sau de soră). gramophone record [~ -rek:>:d] s. placă de patefon / de gramofon. grandness ['grandnis] s. mărire, măreţie, grandoare. grampus ['grampasj s. 1. (zool.) denumire dată mai multor cetacee (Grampus griseus, Orci/tus arca etc.); to blow / to puff like a ~ a gâfâi, a respira greu. 2. (amer. metal.) grandniece ['granni:s,'-'-] s. fiică a unui nepot sau a unei nepoate (de frate sau de cleşte mare. sora). gran [gram] s. (fam.) v. g r a n d m o t h e r . grandpa ['granpa:] s. (în limbajul copiilor) v. g r a n d p a p a . grandpapa ['granpS'pu: | s. (în limbajul copiilor) bunic(uţ), tată-mare, bunu, bunel. granam1 ['granam] s. v. g r a n d a m. 2 grandparent ['graii'psarpnt, -ndip-] s. bunic, bunică; pl. bunici. granam s.v. g r a n d a m. granary ['granari] s. hambar, grânar. grand piano(forte) ['grand 'pja;nou(ilb:ti)] s. pian cu coadă: pian de concert. granate ['granit] s. (mineral.) granat. grandsire ['graiMaia1". -nd.s-] s. (înv.) bunic; strămoş, străbun. grand slam ['grand 'slem] s. 1. marele şlem (la tenis). 2. marele şlem (la bridge). grand [gra(:)nd] I. adj. 1. the Grand Marele (în diferite titulaturi); the ~ Vizier Marele Vizir; the ~ Master Marele Maestru (în ordinele cavalereşti, lojile masonice etc.). 2. mare, grandson ['grans AII] s. nepot (de fiu sau de fiică). grandios, impozant; impresionant; măreţ, solemn, înălţător, elevat; ~ style stil solemn / grandstand ['grand stasnd, '-'-] I. s. tribună centrală (la curse etc.). II. adj. (amer.) înalt. 3. somptuos, splendid, de paradă; (fam.) elegant, spilcuit, dichisit, bine îmbrăcat. spectaculos, făcut să impresioneze / să-ţi ia ochii. III. vb. in/r. (amer.) a se purta cu 4. principal, mare; ~staircase scara principală, scara mare; ~entrance intrarea principală. ostentaţie. 5. însemnat, foarte important; capital, principal; suprem; the ~ question problema capitală; grandstand play [~ 'piei] s. (sport) partidă sau joc voit spectaculos (pentru a impresiona to make a ~ mistake a face o greşeală mare, a comite o eroare gravă. 6. total, general; publicul); vedetism. final; the ~ sum suma totală; the ~ result rezultatul final. 7. aristocratic, nobil; distins; Grand Turk [~ ta:k,'-'-] s. (ist.) the ~ sultanul Imperiului Otoman. - air aer distins, notă de distincţie. 8. mărinimos, cu suflet mare, cu calităţi morale granduncle [~.A.rjkl] s. frate al bunicului sau al bunicii. deosebite, cu suflet nobil. 9. încrezut, îngâmfat, înfumurat. 10. (fam.) încântător, formidabil, grange [greind^] s. 1. casă de ţară (cu acareturi). 2. (înv.) hambar. 3. (amer.) asociaţie excelent, minunat, admirabil, grozav; I had a ~ time ni-am distrat grozav. II. s. (amer. agricolă, federaţie, organizaţie de fermieri. si.) (hârtie de) o mic de dolari. ♦ to do the ~ a face pe grozavul, a se umfla în pene. granger l'grcind3or] s. 1. (înv.) administrator de fermă. 2. (amer.) membru al unei grandad ['gran.daxl] s.v. g r a n d d a d . asociaţii de fermieri. 3. (amer.) agricultor, gospodar. 4. (amer. pol.) Grangers pl. agrarieni. grandaddy ['granidzedi] s. v. g r a n d d a d. grangerism ['grcind3arizPiii] s. ilustrare (a unei cărţi) CU reproduceri decupate din alte grand-aired ['grand'ead] adj. îngâmfat, înfumurat, încrezut, umflat în pene. cărţi. grandam ['grandsem, amer. şi -dam] s. (înv.) 1. bunică; strămoaşă, străbună. 2- femeie grangerize l'grcind3araiz] vb. tr. a ilustra (o carte) eu reproduceri. graniferous [gra'nifaras] adj. (bot.) granifer, purtător de grăunţe. bătrână, bătrânică, băbuţă. graniform rgranifomi] odj. (bot.) în formă de grăunţe, grăunţos, granulos, granulat. grand-aunt ['grandamt, amer.'-'-, -'amt] s. soră a bunicului sau a bunicii. granite ['granit] s. (geol., mineral.) granit; (fig.) to bite on ~ a se lovi / a se izbi de Grand Canion State [~ ikaenjan 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Stalul Arizona. grandchild ['grant/aiid], pl. grandchildren [-it/ildr^n, --t/uldran] s. nepot, nepoată (de greutăţi care nu pot fi învinse. jiu sau de fiică). Granite City [~ -siti] s. (folosit ca supranume) oraşul Aberdeen. granite set [~ set] s. (drum) pavaj, pavea de granit. grand committtee ['grand ka'miti] s. (pol., în Marea Britanie) fiecare dintre cele două Comitete permanente ale Camerei Comunelor. Granite State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New Hampshire. Grand Cross [~ 'kros] $. Mare Cruce (rangul cel mai înalt la unele decoraţii). granitic [gra'nitik] adj. (geol., mineral.) granitic.de granit. granddad [~dsd, -ndd-] s. (fam.) bunic, tată-mare. granitification ['graniitifikci/sn] s. (geol.) v. g r a n i t i z a t i o n . granitiform [.gra'nitifo:m] adj. (geol., mineral.) cu aspect de granit. granddaddy ['granddaxli] s. (în limbajul copiilor) bunicuţ(ulc), bunclul(c), tată-mare, tataie. granitization [pgranitai'zci/sn] s. (geol.) granitizare. 1 granitoid ['granitoid] adj. (geol., mineral.) de felul granitului, ca granitul. granddaughter ['granddoita ", -nd-d-] s. nepoată (de fiu sau de fiică). granivorous [gra'nivaras] adj. (omit.) granivor. grand-ducal [~'dju'k3l] adj. de Marc Duce. grannie,['grani] s. 1. (în limbajul copiilor) bunicuţă, mamă-mare; (go and) teach your Grand Duchess [~ 'dAt/is,'-■--] s. Marc Ducesă. Grand Duchy [~ 'dM/i,'-.--] s. Mare Ducat. ~ to suck eggs nătângul se crede mai abitir decât vodă, învaţă oul pe găină; vrei sa-i Grand Duke [~ 'dju:k.'-.-] s. 1. Marc Duce. 2. (omit.) buhă (Subo maximus). vinzi castraveţi grădinarului; (amer. si.) to shoot one's ~ a o nimeri cu oiştea-n gard. 2. bătrână, bătrânică, babă, băbuţă. 3. (mii. si.) tun greu. Grand Dukedom [~ 'djmkdam,'-.--] s.v. G r a n d D u c h y . grande toilette [igrod twa:'lct] s. (fr.) haină de gală, ţinută de ceremonie. granny s.v. g r a n n i c. granny knot [~ not] s. (mar.) nod dublu de văcar. grandee [gran'di:]s. 1. (ist.) nobil spaniol, (rar) grande. 2. (fam.) nobil; înalt demnitar; magnat, persoană suspusă. grant [gro:nt, amer. grant] I. vb. tr. 1. a aproba, a admite (o cerere); a îndeplini grandeeship [gran'di:/ip] s. 1. calitatea de nobil spaniol / de grande. 2. posesiunile (o rugăminte); to ~ (smb.) a favour a acorda (cuiva) o favoare. 2. (that, to do) a permite unui grande. (să), a îngădui (să), a încuviinţa (să); a consimţi (la), a-şi da asentimentul (la); God ~ grandeur ['grand33r, -djar] s. (fr.) 1. măreţie, grandoare; splendoare, strălucire, fală. that! să dea Dumnezeu să! 3. a recunoaşte (justeţea unui argument sau a unei afirmaţii); I ~you that he is lazy, but recunosc că c leneş, dar; e leneş, cc-i drept, dar; ~ing it (to) 2. putere, rang, mărire. 3. nobleţe de caracter, mărinimie. be true admiţând că c adevărat; to take for ~ed a crede fără probe, a lua drept bun; grandfather ['grandifa:oar] s. bunic; tata-marc. A a considera de la sine înţeles, a fi încrezător; to take too much for ~ed a fi prezumţios, grandfather clock ['grandifa: a kbk] s. pendulă mare. grand fleet ['grand rfli:t] s. (mar.) 1. flotă de linie. 2. (ist.) Grand Fleet flota principală a fi prea încrezător în sine. 4. (jur.) a dona, a dărui; a cesiona; a transfera, a transmite (un bun). 5. a acorda, a aloca (o subvenţie, un împrumut, o rentă etc.) -v- (înv.) ~ed! nu a Marii Britanii în timpul primului război mondial. face nimic! cu plăcere! (ca răspuns la scuza I beg your pardon). II. s. 1. aprobare, grandiloquence [gran'dilakwans, -luk-] $. grandilocvenţă, emfază, patos. admitere (a unei cereri). 2. permisiune, autorizaţie, încuviinţare. 3. acordare, alocare (a unei grandiloquent [gran'dilakwant] adj. grandilocvent, emfatic, bombastic, umflat. subvenţii, a unui împrumut etc.). 4. dar; donaţie; subvenţie; subsidiu; dotaţie; grandiloquently [-Ii] adv. emfatic, cu emfază. government ~ subvenţie acordată de stat şcolilor elementare; to make a ~ to smb. a acorda grand inquest ['grand 'inkwest] s. v. g r a n d j u r y . grandiose [.grandious, -diouz] adj. 1. grandios, măreţ, impunător, falnic. 2. emfatic, cuiva o subvenţie. 5. concesie, favoare, hatâr. 6. (jur.) donaţie, cesiune, transmisiune (prin act autentic, a unui bun). 7. (jur.) act de donaţie / de cesiune / de transmisiune. 8. (jur.) pompos, pretenţios, afectat, umflat. grandiosely [-li] adv. 1. cu măreţie, cu pompă, cu fală. 2. emfatic, afectat, cu emfază. lucru donat, donaţie. grantable ['grumtabl] adj. 1. care se poate acorda; care se poate permite, care se poate grandiosity ['grandi'ositi] ş. 1. grandoare, fală. 2. emfază, afectare. grandisonian ['grandi'sounian] adj. pătruns de spirit cavaleresc, curtenitor; mărinimos. îngădui. 2. (jur.) transmisibil, cesionabil.



 grant-aided



424



graphite ['grafait, 'greif] s. (mineral.) grafit. grant-aided ['gramt'eidid] adj. subvenţionat. graphitize ['grafitaiz] vb. tr. 1. a transforma în grafit. 2. a acoperi cu grafit. grantee [grum'ti:, amer. gran-] s. 1. persoană căreia i se permite / i se îngăduie / i se aprobă ceva. 2. (jur.) donatar; persoană căreia i se transmite un bun. graphitoid ['grafirtoid] adj. grafitoid, ca grafitul. granter ['grcKntof, amer. 'grant-] s. 1. persoană care permite / acordă / aprobă ceva. graphiure ['grrefijuar] s. (zool.) pârş-de-alun (Muscardinus avellanarius). 2. (y'ur.) donator; cesionar. graphological [igrafa'kKtylol] s. grafologic. grant-in-aid ]'gra:ntin'eid] s. 1. subvenţie acordată de stat. 2. (hidr.) necesar de apă graphologist [gra'fc>lad3ist] s. grafolog. pentru irigaţii. graphology [gra'falad3i[ s. grafologie. grantor ['gru:n'to:r, amer. 'granto r , -to:'] s. (jur.) donator; cesionar. graphomania [igrafa'meinja] s. (med.) grafomanie. granular ['granjulo'] adj. 1. granular, granulos, grăunţos, granulat. 2. (med.) granulos. graphometer [gra'fomitar] s. (top.) grafometru. granular fracture [~ ifraktJV] s. (metal.) ruptură grăunţoasă. graph theory l'graf .Biari] s. (mat.) teoria grafurilor. granular iron [~ .aian] s. (meiul.) oţel cu ruptură grăunţoasă. grapling ['graplirj] s. v. g r a p n e l . granularity ['granju'teriti] s. structură granulară, aspect granular. grapnel ['grapnal] s. (mar.) gheară de pisică, ancoră de ambarcaţiune. granular lids ['granjula 'lid?.] s. pl. (fam.) conjunctivită granuloasă. grappa ['grasps] s. tescovină. granular limestone [~ 'laimstoun] s. (mineral.) marmură, calcar cristalin. grapple ['grapl] I. s. 1. v. g r a p n e 1. 2. încleştare (în lupta corp la corp); luptă, granularly ['granjuloli] adv. în granule, în grăunţe, sub formă de granule. trântă; (fig.) efort încordat, încleştare. II. vb. A. tr. 1. a apuca, a prinde (cu cangea); a fixa, granulary ['granjulari] adj. (înv.) granular. a ţintui, a prinde (cu cârlige, cu cangea). 2. a apuca, a înşfăca, a înhăţa, a prinde, a cuprinde granulate ['granjuleit] vb. A. tr. a granula, a fărâmiţa. B. intr. a se preface (a se fărâma) (în mâini); a ţine strâns. B. intr. 1. (with, together) a se încleşta în luptă (cu), a se lua în granule; a se grăunţi. la trântă (cu), a se lupta corp la corp (cu). 2. (fig.) (with) a se apuca serios (de), a căuta granulated sugar ['granjuleitid 'Jugo'] s. zahăr tos. să ducă la bun sfârşit (o treabă, o însărcinare etc.), a căuta să facă faţă (unei situaţii), granulating ['granjuleitirj] s. (telm.) granulare, fărâmiţare. a căuta să învingă (o greutate), a se zbate pentru a învinge (o piedică). granulating machine [~ mar/im] s. v. g r a n u 1 a t o r. grapplement [-mant] s. (înv.) luptă corp la corp. granulation [igranju'Ieîfanl s. 1. (mai ales farm.) granulare. 2. concasarc, fărâmiţare, grappling ['graplirj] s. 1. fixare, ţintuire. 2. înhăţare, înşfăcare, încleştare (în luptă). 1 măcinare. 3. granulaţie, structură granulară, granuloasă. 4. (/nea .) granulaţi(un)c. 3. v. g r a p n e 1. r granulator ['granjulcita ] s. (telm.) concasor. grappling-iron [~gra:sihopar] s. 1. (entom.) cosaş, lăcustă-verde (lăcusta viridissima); graphic model [~ iinodl] s. (mat.) reprezentare grafică în spaţiu. graphics ['grafiks] s. pi. (folosit ca sg.) grafică. insecte din familiile Locustidae şi Tettigoniidae; (glumeţ) kneehigh to a ~ cât un purice,



 425



gravity yard



micuţ, mititel. 2. (mil. si) avion mic, folosit în observaţiile de artilerie. 3. (av. sl.) avionctă gravamen [gra'veimen], pl. gravamina [-mina] s. 1. plângere, reclamaţie. 2. (jur.) cap folosită pentru stropitul culturilor. de acuzare principal; punct principal al unui rechizitoriu. 3. (bis.) memoriu special privitor Grasshopper State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kansas. la problemele bisericeşti (în Marea Britanie). grassiness ['grti:sinis, amer. grse-] s. abundenţă de iarbă, vegetaţie abundentă, verdeaţă. grave1 [grciv] s. mormânt, groapă; (fig.) moarte; to sink into the ~ a coborî în mormânt, grassland l'graislsend] s. pajişte; păşune. a muri; (as) secret as a ~ tăcut ca mormântul; to have one foot in the ~ a fi cu un picior grassless ['gra:slis] adj. fără iarbă, neacoperit cu iarbă. în groapă; to dig one's own ~ a-şi săpa singur mormântul; (despre mâncăciosi) to dig grass plat ['gra:s piti:] s.v. g r a s - p 1 o t. one's ~ with one's teeth a-şi săpa mormântul cu dinţii; to dig the ~ of one's reputation grass-plot [~'pbt,'--] s. pajişte mică, gazon, petic de iarbă. a-şi compromite / a-şi îngropa reputaţia; to rise from the ~ a învia din morţi; to make grass-roots [lgra:sru:ts] s. pi. (amer.) 1. rădăcina ierbii. 2. (fig.) izvor, rădăcină, origine; smb. turn in his ~ a face pe cineva să se răsucească în mormânt; (fa/n.) smb. is walking bază, temelie, fundament, esenţă; a return to the ~ of art întoarcere la originea artei; over my ~ mă trece un fior; on this side of the ~ pe lumea asta; never on this side of to attack a problem at the ~ a cerceta o problemă în esenţa ei / temeinic, a ataca miezul the ~ o dată cu capul, pentru nimic în lume; cât oi trăi eu; to sleep in the ~ a dormi / fondul unei chestiuni. 3. regiunile rurale, provincia, ţara, ţărănimea, (fig.) opinca. 4. (pol.) somnul de veci / somnul celor drepţi; (înv.) to the ~ până la moarte, până în mormânt; ţărănimea ca putere politică; alegătorii, corpul electoral din regiunea dintre Munţii Stâncoşi to totter on the brink of the ~ a fi cu un picior în groapă; (mar.) watery ~ înmormântare şi Alcgani (mai ales fermierii); to go to the ~ a merge / a se coborî în mijlocul alegătorilor marinărească (aruncarea cadavrului în apă). simpli de la ţară (pentru a le asculta păsurile). 5. (mine) suprafaţă; ore was found at grave2, part. trec. graved [greivd] sau graven fgreivsn] vb. tr. 1. (înv.) a sculpta, the ~ s-a găsit minereu la mică adâncime / chiar la suprafaţă. a grava, a săpa; a ciopli, a tăia (în piatră sau în metal). 2. (înv.) a înmormânta, a îngropa. grass-roots conference [~ 'konforsns] s. (amer.) conferinţă sau congres al fermierilor. 3- (fig.) (in, on) a săpa adânc, a întipări (în minte etc.); the facts are deeply ~d sou graven grass-roots letter [~ 'ictar] ş. (amer.) scrisoare din partea unui alegător de rând de la on my memory faptele mi s-au întipărit adânc în memorie. ţară (trimisă deputatului ales de el). grave31, adj. 1. (despre persoane) important, cu greutate, cu autoritate, serios, demn, grass-roots political movement [~ ps'litiksl 'mmvm^nt] s. (amer.) mişcare politică grav; (as) ~ as a judge grav, serios, plin de sine; (peior.) (as) ~ as an owl umflat în de masă. pene, grav, serios. 2. (despre ocupaţii, treburi, chestiuni etc.) grav, serios, important. grass rush [~ r\ţ] s. (bot.) mălaiul-cucului (Luzula campestris). 3. (despre boli) grav, serios, îngrijorător, ameninţător. 4. (despre atitudini) solemn, grav. grass-snake [~sneik] s. (zool.) şarpe-de-casă (Natrix natrix). 5. (despre culori, haine etc.) întunecat, mohorât, închis; simplu, modest. 6. (muz.) grav, grass-widow [~'widou] ş. (fam. glumeţ) 1. văduvă de paie; femeie al cărei soţ a plecat jos, profund, adânc. 7. [gra:v] (fon., despre accent) grav. II. s. (fon.) accent grav. (pentru câtva timp) de acasă. 2. (înv.) femeie care a fost concubină; concubină / ibovnică grave4 vb. tr. (mar.) a curăţa (şi a cătrăni, a smoli) carena navei. părăsită. 3. (fa/n.) femeie divorţată. grave-clothes ['grcivklou&z, înv. -klouz] s. haină mortuară, veşminte de mort. grass-widower [~'widouar] s. (fam. glumeţ) văduv de paie, bărbat a cărui soţie lipseşte gravedigger [~idigar] s. 1. gropar; cioclu. 2. (entom.) necrofor, gropar (Necrophorus (temporar) de acasă. vespillo). grass wrack [~ ra^k] s. (bot.) iarbă-de mare, iarba-mării (Zostera marina). gravei ['grarvpl] l.s. 1. pietriş, prund(iş); nisip; (amer. fam.) to scratch ~a) a se căra, grassy ['gra:si, amer. 'grae-] adf 1. ierbos, acoperit cu iarbă. 2. ierbos, ca iarba. 3. de a o lua din loc; b) a-şi câştiga pâinea cu sudoarea frunţii; a lucra din greu pentru existenţă. culoarea ierbii, verde ea iarba. 2. (mine, geol.) nisip aurifer; strat aurifer. 3. (med.) calculi renali, piatră, pietre la rinichi. grate1 [greit] I. s. 1. zăbrele, gratii. 2. grilaj, împrejmuire cu zăbrele, grilă. 3. grătar II. vb. tr. 1. a prundi, a prundui, a presăra cu pietriş. 2. (fig. fam.) a încurca, a pune în (de cămin sau de sobă). 4. (fa/n.) cămin. 5. (tehn.) grătar (cu bare). II. vb. tr. a zăbreli, încurcătură / în dilemă; a nedumeri. III. adf aspru; strident, iritant. a pune gratii la (o fereastră etc.). gravel blind [~ iblaind] adj. aproape orb. grate2 vb. A. tr. 1. a râcâi, a freca (cu un zgomot strident); a zgâria; to ~ the teeth graveless ['greivlis] adf fără mormânt; lipsit de mormânt; neîngropat, neînmormântat; a scrâşni din dinţi. 2. a rade (pe răzătoare), a răzui; a pili. B. in/r. 1. a râcâi, a scârţâi, cu trupul lăsat în voia corbilor. a se freca (de). 2. (on, upon) a irita, a supăra; it ~s (up) on my ears îmi supără urechea; gravelly l'grcevpli] adj. 1. de pietriş, de prundiş, prunduit; nisipos. 2. (med.) provocat it ~s (up) on my nerves mă enervează; such expressions ~ on me asemenea expresii de pietre la rinichi; cu pietre la rinichi. 3. (despre voce) dogit, aspru; iritant. mă enervează. gravel-walk ['grcevpl'wo:k] s. cărare / alee prunduită. grate bar ['greit ba:1"] s. (tehn.) bară de grătar. gravely ['greivli] adv. grav, cu gravitate. grated ['greitid] adj. cu gratii; cu grilaj; cu grătar. grave maker ['greiv niicika1"] s.v. g r a v e d i g g e r (1). grateful ['grcitful] adf 1. plăcut, agreabil; odihnitor, reconfortant; ~ shade after the graven ['grcivsn] part. trec. de la g r a v c2. heat umbră plăcută după căldură. 2. recunoscător. ['greivnis] s. v. g r a v i t y (1). graveness gratefully [-i] adv. 1. plăcut, agreabil; odihnitor, reconfortant. 2. cu recunoştinţă. graven image ['grcivpn iimid3] s. (bibi.) chip cioplit, idol. gratefulness [-nis] s. 1. calitatea de a fi plăcut / agreabil; însuşirea de a fi odihnitor / graveolent [gra'vaiatont] adj. (înv.) puternic mirositor / parfumat. reconfortant. 2. recunoştinţă, gratitudine. graver ['grcivar] s. 1. cioplitor; gravor. 2. unealtă pentru cizelat / gravat. grateless ['greitlis] adf fără gratii, fără zăbrele, fără grătar. r graves [greivz] s. pl.v. g r e a v c sIţ2. grater ['greita ] s. râzătoare, raşpcl. Graves' disease [~ di'zi:z] s. (med.) bazedov, guşă exoftalmică. gratification [igrEetifi'kei/an] s. 1. satisfacţie, mulţumire, plăcere. 2. gratificaţic, recom­ gravestone ['greivstoun] s. piatră / lespede de mormânt. pensă, răsplată. 3. (peior.) mita, ciubuc, şpagă, şperţ. graveward ['greivwo:d] adj. spre mormânt, spre moarte. gratify fgraîtifai] vb. tr. 1. a satisface, a mulţumi (pe cineva), a face (cuiva) pe plac. graveyard ['greivjti:d] s. cimitir. 2. a desfăta (pe cineva), a face un serviciu / o plăcere (cuiva), a fi agreabil (cuiva). graveyard cough [~ 'ka(:)f] s. (glumeţ) tuse urâtă. 3. a recompensa, a răsplăti. 4. (peior.) a mitui. graveyard shift [~ Jlft] s. (amer. fam.) schimb de muncitori care începe lucrul pe la gratifying [-in] adf plăcut, agreabil. miezul nopţii; schimb de noapte. gratifyingly [-irjli] adf plăcut, agreabil. graveyard watch [~ wot/] s. (amer. fam.) (perioadă de) gardă între orele 0-8 a.m.; gratil(l)ity [gra'tiliti] s. (înv.) v. g r a t u i t y . (în marinei de război) cart între orele 0-4 a. m. gratin ['grast2erj,prommţiajr., amer. şigrae'tasn] (jr. gastr.) s. au ~gratinat. gravid ['grasvid] adj. gravidă, însărcinată, grea. gratinate ['graeti.neit] vb. tr. (gastr.) a gratina. graviditate. grating1 ['greitirj] s. 1. grătar, grilaj, grilă; zăbrele, gratii. 2. (constr.) astereală. 3. (constr.) gravidity [gra'viditi] ş. (înv.) gravimeter [tgrsBVÎ'mi:t9r, gra'vimi-] s. (geod.) gravimetru. radier, fundaţie pe terenuri slabe. 4. acţiunea de a monta un grătar / zăbrele / gratii. 2 gravimetric [igrzevi'metrik] adj. (chim.) gravimetrie. grating adf 1. scârţâitor, hârâitor; discordant; strident; a ~ voice o voce stridentă. gravimetry [gra'vimatri] s. gravimetrie. 2. (jtg.) iritant, enervant, supărător. 3. râcâit, scârţâit, scrâşnit. graving1 fgreivin] s. (înv.) cioplire; gravare. gratingly [-li] adv. 1. supărător, iritant, enervant, neplăcut. 2. aspru, jignitor. graving2 s. (mar.) curăţatul şi cătrănitul carenei unei nave. gratiola [gra'tabla] s. (bot.) veninariţă, milostivă, avrămească (Gratiola officinalis). graving-dock [~dok] s. (mar.) doc, uscat, bazin de radub; formă de radub, cală uscată gratis ['greitis, 'grti:tis, 'gratis] I. adv. (pe) gratis, fără plată, gratuit, pe degeaba; pe / seacă, radub. daiboj, pe blat. II. adf gratuit, fără plată. gravitate fgraeviteit] vb. A. tr. a face să se coboare / să cadă datorită gravităţii. B. intr. gratitude ['gra3titju:d] s. gratitudine, recunoştinţă. 1. (fiz.) (round; towards) a gravita (în jurul, cu gen.); înspre, către, a fi atras (de către). gratters ['grastaz] s. pi. (jam.) felicitări! te felicit! la mai mare! gratuitous [gra'tju(:)itas] adf 1. gratuit, iară bani, fără plată. 2. benevol, voluntar. 3. (fig.) 2. a tinde în jos, a cădea, a se lăsa la fund. 3. (fig.) (to, towards) a gravita (spre. către), a fi atras (de); a tinde, a năzui, a aspira (către, spre, la); in summer people ~ to the gratuit, arbitrar, nejustificat, neîntemeiat; nemeritat, nedrept. gratuitously [-li] adv. 1. gratis, fără bani. 2. benevol. 3. (jig.) pe degeaba, (în mod) seaside vara oamenii se simt atraşi de litoral. gravitation [igraevi'tei/pn] s. (fiz.) 1. gravitaţie, atracţie (universală); the law of ~ legea neîntemeiat, fără temei; pe nemeritate, pe nedrept. gravitaţiei. 2. gravitate, greutate. gratuitousness [-nis] s. gratuitate; caracter gratuit (al unei remarci etc.). gravitational [-al] adf (fiz.) 1. de gravitate, gravitaţional. 2. de gravitate, de greutate. gratuity [gra'tju(:)iti] s. 1. gratificaţie, recompensă; dar bănesc. 2. bacşiş, remiză, ciubuc. gravitative ['grzeviteitiv, -tativ] adf v. g r a v i t a t i o n a l . 3. (/fii/.) primă. gravity l'grasviti] s. 1. gravitate; importanţă, seriozitate. 2. (fiz.) gravitate, greutate, gratulate ['grcetjuleitj vb. tr. (înv.) a felicita. gratulation bgrastju'lci/sn] s. (înv.) felicitare. pondere; centre of ~centru de greutate; specific ~greutate specifică. 3. (muz.) caracter gratulatory ['granjulatari] adj. 1. de felicitare. 2. (înv.) care exprimă recunoştinţă, care grav /jos / adânc / profund (al unui ton). aduce mulţumire. gravity feed [~ fi:d] s. (au/o) alimentare (a carburatorului). graupel ['graupsl] s. bob de grindină. gravity yard [~ ja:d] ş. (jerov.) triaj cu cocoaşă.



 gravy



426



gravy 1'greivi] s. 1. sue de carne; zeamă de friptură. 2. sos; (amer. fig. si.) to dip in Alexandru cel Marc: a ~man un om mare / ilustru / celebru; a ~painter un pictor mare the ~ a băga mâna în vistieria statului, a-şi însuşi banii publici, a delapida. 3. (si.) bani. / ilustru; to be ~ (at) a fi expert, meşter foarte versat, iscusit (în), a fi excelent, foarte bun (la); to be ~ at tennis a fi un excelent jucător de tenis; to be ~ (on) a) a avea mare obţinuţi cu uşurinţă / în mod neaşteptat. / mult interes (pentru); a fi,pasionat (de); b) a fi un bun cunoscător (al cu gen.), a se gravy-boat [~bout] s. 1. sosicră. 2. v. g r a v y t r a i n . pricepe bine (la), a fi expert, specialist (în). 8. aristocratic, nobil, de rang înalt, de viţă gravy soup [~ su:p] s. supă de carne, bulion. gravy train [~ trein] s. (amer. fam.) muncă uşoară şi bine plătită; sinecură; to ride nobilă, (născut) dintr-o familie ilustră; the ~ world înalta societate, lumea bună. 9. mândru, arogant. 10. (fam.) excelent, admirabil, splendid, minunat, grozav; that's ~! (c) minunat! the ~ a avea o sinecură. (c) grozav! wouldn't it be ~ if ce bine ar fi dacă; to have a ~ time a se distra / a-şi gray1 [grei] adj., s.v. g r e y (I, II). petrece vremea de minune. <■ ~ Heavens / Caesar / Scott / snakes / sun! asta-i bună! gray2 s. (înv.) bursuc, viezure. nemaipomenit! nu mai spune! să-ţi stea ceasul! (fam.) ~shakes minunat, admirabil; valabil; - grayfîsh'1'greifi/] s. (amer.) nume comercial dat cărnii de rechin. gray gum ['grei gAiu] s. (bot.) specie de eucalipt australian (Eucalyptus tereticornis). puternic, tare; (jam.) it's no ~ scratch / shakes / things / (amer. şl.) shucks nu c prea strălucit; nu e mare brânză / nu e cine ştie ce; (înv.) ~ with child gravidă, însărcinată, grayling ['greilirj] s. (Uit.) lipan (Thymallus thymallus). cu burta la gură. II. s. 1. the ~ întregul, totalul, grosul; by the ~ în mare, în total. 2. pi. graymalkin [-grei'mselkin] s. v. g r i m a 1 k i n. graze1 [greiz] I. vb. tr. 1. a zdreli, a juli, a jupui, a zgâria. 2. a atinge uşor, a atinge în the~cei mari, cei bogaţi, bogătaşii, puternicii acestei lumi; (the) ~and (the) small bogat treacăt; the bullet ~d the wall glontele a atins uşor / a zgâriat peretele. 3. (mil.) a ţine şi sărac, bogaţi şi săraci. sub tir razant. B. in/r. (along, by, past) a trece, a merge, a se strecura (pe lângă, de-a Great Assize ['greit o'saiz] s. (rel.) Judecata de Apoi, judecata din urmă. lungul cu gen). II. s. 1. julitură, jupuitură, zgârietură; atingere (uşoară). 2. (mii.) tir razant. great attraction [~ o'traskfan] ş. număr de atracţie (la circ, teatru etc.). great-aunt [~'a:nt,'--] s. (amer.) v. g r a n d - a u n t . graze2 vb. A. tr. 1. a paşte, a păşuna; a hrăni cu iarbă. 2. a folosi (un câmp) drept păşune. B. /n/r. a paşte, a mânca iarbă; (fig. înv.) to send to ~ a trimite la plimbare, a da afară. great-bellied [~'belid] adj. (înv.) însărcinată, grea, borţoasă, cu burta la gură. Great Bible [~ 'baibl] s. (ist. bis.) Biblia în versiunea lui Coverdalc (1539). grazer l'greiz.9r] s. vită care paşte, vită hrănită cu nutreţ verde. great body [~ 'bodi] s. mulţime, majoritate; a ~ of facts o mulţime de fapte, majoritatea grazier ['greizio1", -3ior] s. crescător de vite. faptelor. graziery ['greiziori] s. creşterea vitelor. grazing ['greizirjj s. 1. iarbă, nutreţ verde. 2. păşune, pajişte. great-born [~'bo;n] adj. de neam măre, dintr-o familie ilustră, de viţă nobilă. Great Charter [~ -t/a:t9r] s. (ist.) Magna Charta Libertatum. grazing fire [~ ifaior] s. (mii.) foc, tir razant. grazing ground [~ graund] s. păşune, izlaz, imaş. greatcoat [~'kout,'--, -'-] s. palton, manta. greatcoated [-id,'—] adj. (îmbrăcat) cu palton, cu manta. grazing land [~ tend] ş. păşune; teren ierbos bun pentru păşunat. grease I. [gri:s] s. 1. grăsime (mai ales de vânat); untură; (despre vânat) to be in ~ a greatcoatless [-lis,'—] adj. fără palton, fără manta. Great Commoner [~ 'koman^1"] s. (ist.) (folosit ca supranume) William Pitt (politician Fi gras, a fi bun de vânat; (înv. fig.) to chafe / to fret /to fry / to melt / to stew in one's own ~a) a 11 stăpânit de pasiuni, a fi frământat de dorinţe; b) a fierbe în propria-i zeamă englez de la mijlocul secolului al 18-lea). / în suc propriu (compară cu: capul face, capul trage); (fig.) to melt one's ~ a-şi risipi great Dane [~ 'dcin] s. (zool.) danez, câine marc de rasă daneză. puterile degeaba, a se zbate în zadar; (fig.) palm ~ mită, şperţ, şpagă, ciubuc. 2. (tehn.) Great Day [~ rdei] Î.V. G r e a t A s s i z e . lubrifiant, unsoare. 3. ariceală, arici (la cai). 4. (şi ~ wool) lână tunsă şi nespălată. II. [gri:z, great dozen [~ idAzn] s. treisprezece. gri:s] vb. tr. 1. a unge eu grăsime, a da eu unsoare; a gresa, a unge; (jig.) to ~ smb.'s greaten ['greiton] vb. (înv.) A. tr. a mări. B. intr. a se mari, a creşte. palm / hand / fist, to ~ the wheels a unge osia să nu scârţâie carul, a da mită (cuiva); Greater Britain ['greito 'britn] s. nume generic pentru Marea Britanie şi coloniile a mişca din urechi; (sl.) like ~d lightning (iute) ca fulgerul, fulgerător; to ~ the fat pig britanice. / SOW a da celui ce n-are nevoie. 2. a păta, a murdări cu unsoare / cu grăsime. Greater London [~ 'Undon] s. nume generic pentru Londra şi suburbiile londoneze. Great Fire ['greit faia1"] s. the ~ Focul cel mare (care a distrus o mare parte a Ixmdrei grease-box [~boks] s. (tehn.) ungător, gresor, gâscă (pentru uns), biuretă de ulei; cutie în anul 1666). de unsoare, bucşă. great go [~ 'gou] s. (fam.) examen final (la universitatea din Cambridge pentru titlul grease cock ['gri:s kok] s. (tehn.) robinet de ungere. grease-gun [~gAn] s. (tehn.) pompă de lubrifiant / ulei; tecalcmit. de B a c h e 1 o r o f A r t s). grease monkey |~ rnunki] ş. (mil. sl.) ajutor de mecanic. great-grandchild [~'gr£ent/aild], pl. great-grandchildren [-'t/ildr^n, -it/uldmn, --t/Idran] s. strănepot, strănepoată. greasepaint [~peint] s. (teatru) fard, machiaj; (amer.) ~ English jargonul actorilor. great-granddaughter [~'grasnid:i:t3r, -ndid-] s. strănepoată. grease pot [~ pot] s. (fam.) om murdar / soios. greaseproof [rgri:spru:f] adj. prin care nu trece grăsimea; ~ paper hârtie cerată. great-grandfather [~'gra?nd-fa:6or] s. străbunic. great-grandmother [~'gra2n>nuâor, -nd.m-] s. străbunică. greaser ['gri:z?r, 'gri:sîir] s. 1. (tehn.) gresor, ungător; fochist. 2. (amer. sl. peior.) mexican; locuitor al Amcricii Latine (de origine spaniolă sau portugheză). 3. v. great-grandparents [^gra^n-psorants] s.pl. străbunici. grease-box. great-grândson [~'gra?nsAn, -nds-] s. strănepot. . ~ grease-trap ['gri:stra?p] s. (tehn.) separator / colector de grăsimi. great gun [~ 'gAn] s. 1. (sl.) grangur, ştab, mai-marc, mărime. 2. (jam.) la dracu! la greasewood l'grkswud] s. (bot.) varietate de arbust pitic (Sarcobatus vermiculatus). naiba! nemaipomenit! fir-ar să fie! greasily ['grkzili, -si-] adv. l.cu grăsime; cu unsoare; 2. (jig.peior.) mieros, linguşitor. great-hearted ['greit'hoitid, '-<—] adj. 1. mărinimos, generos; cu suflet mare. 2.îndrăzneţ, greasiness ['gri:zinis] s. 1. grăsime; însuşirea de a fi gras / unsuros / uns. 2. tulbureală viteaz, curajos. (a vinului). 3. (jig. peior.) ton mieros. great-heartedness [-nis, '-i—] s. mărinimie; suflet mare. greasing ['gri:zirj] s. 1. (tehn.) gresare, ungere. 2. (fig.) ~of palms mituire, şpagă, şperţ, Great Inquest ['greit 'inkwest] s.v. G r e a t A s s i z e . ciubuc. great laurel [~ 'brsl] s. (bot.) specie de smârdar american (Rhododendron maximum). great line [~ 'lain] s. undiţă de apă adâncă. greasy f'gri;zi, -si] adj. 1. gras, unsuros, uns; soios, slinos, mânjit sau pătat cu grăsime. 2. (despre vin) tulbure. 3. (despre drum) noroios, alunecos. 4. (fig.) murdar, scabros. 5. (mv. greatly ['greitli] adv. 1. foarte (mult), (cu) mult, în mare măsură; ~ esteemed mult stimat; peior.) gras, burtos, burduhos. 6. (jig. peior.) mieros, onctuos. 7. (vet.) atins de ariceală ~ superior cu mult superior; I should ~ prefer aş prefera în primul rând / mai întâi de / de arici. 8. (mar., despre starea timpului) rău. toate. 2. cu nobleţe, cu distincţie; cu măreţie, cu fală. greasy spoon [~ spu:n] s. (amer. sl.) local ieftin şi murdar, birt ordinar, bombă. great-minded ['greit'maindid] adj. generos, mărinimos. great [greit] I. adj. 1. mare, grandios, măreţ, sublim, înalt; a ~ event un eveniment great-mindedness -[-nis] s. generozitate, mărinimie. măreţ; ~ thoughts gânduri sublime/ nobile /înălţătoare / măreţe; to have no ~opinion great-nephew ['greit'nevju(:), -'nefju(:)[ s.v. g r a n d n e p h e w . of smb. a nu avea o părere prea strălucită despre cineva. 2. mare (în dimensiuni, grad, greatness ['greitnis[ s. 1. mărime (în dimensiuni, în număr etc.); enormitate, mărime număr etc.); considerabil, extraordinar, excepţional, grozav; ~distance mare depărtare; extraordinară. 2. mărire, rang înalt; putere. 3. importanţă; gravitate; the ~ of a crime to a ~ extent în mare parte, în mare măsură; the ~ majority marea majoritate; in a ~ gravitatea unei crime. 4. nobleţe (sufletească), generozitate, mărinimie; (mare) valoare measure în mare măsură; to go at a ~ pace a merge repede, a (se) grăbi; a ~ deal mult, intelectuală. 5. renume, faimă. o mulţime; a ~ many / number mulţi, o mulţime; a ~ way drum lung; to go a ~ way great-niece ['greit'ni:s[ s. v. g r a n d n i e c e. with smb. a avea o mare influenţă asupra cuiva; the ~er part (of) majoritatea (cu gen.), Great Plague [~ 'pleigj s. (ist.) Marea epidemic de ciumă (care a bântuit la Londra eca mai mare parte (a cu gen.; din, dintre, cu ac.); it is a ~ pity e foarte regretabil, e în anul 1665). mare păcat; a ~eater un mare mâncăcios, a ~scoundreI o marc canalie, un mare ticălos, Great Powers [~ 'pauoz[ s. (pol.) Marile Puteri. o bestie; ~ friends prieteni foarte buni, prieteni la toartă / la cataramă; (prov.) ~ barkers Great Russian [~ 'rA/anl ş. (înv.) velico-rus. are no biters câinele care latră nu muşcă; (prov.) ~ talkers are little doers vorba lungă greats [greits] s. pl. examen final (la universitatea din Oxford pentru titlul de sărăcia omului. 3. important; foarte important, esenţial; it is no ~matter nu are mare B a c h e l o r , mai ales B a c h e l o r of A r t s ) . importanţă; ~ news veste importantă, veşti importante; it is a ~ thing to c foarte important Great Schism ['greit 'sizam] s. (ist. bis.) ~ Marca Schismă. să; the ~ thing is that he is on the spot important (sau esenţialul) este că el se află la Great Sea [~ 'si:[ s. ~ Marea Mcditerană. faţa locului. 4. (fam.) uriaş, enorm, imens, foarte mare, cât toate zilele; a ~ blot o pată Great Seal [~ 'si:l[ s. ~ Marele Sigiliu (al Marii Britanii). mare. 5. intens, puternic, marc; ~ fear teamă marc, frică grozavă; a ~ effort un efort great-sized [~'saizd] adj. marc, de dimensiuni mari. puternic, o mare sforţare; ~Iove iubire mare; a ~ wind un vânt puternic. 6. lung, îndelungat, great-souled [~'sould] adj. generos, mărinimos, cu suflet mare. de lungă durată; a ~ while (un) timp îndelungat, mult timp, multă vreme; to live to a ~ great toe [~ 'tou] s. deget mare (de la picior). age a ajunge / a trăi până la adânci bătrâneţe. 7. remarcabil, foarte capabil; admirabil, great-uncle [~Ankl, '-■--] s. (amer.) v. g r a n d u n e 1 e. minunat; ilustru, celebru, renumit, faimos, vestit; mare; Alexander the Great greave [gri:v] s. (înv.) dumbravă, crâng.



 427



greaves1 [gri:vz] s. pl. 1. (ist.) gambiere (ale armurii). 2. (dial.) cizme. greaves- ş. pl. jumări (folosite ca hrană pentru câini sau momeală pentru peste). grebe [gri:b] s. (ornit.) great crested ~ corcodclul marc (Podiceps cristatus). Grecian ['gri:/an] I. adj. (mai ales despre stilurile arhitectonice sau trăsăturile feţei) grec(esc). elen; ~nose nas grecesc, nas clasic. II. s. 1. grec, grecoaică. 2. elenist. 3. evreu care vorbeşte greceşte. 4. elev din cursul superior al şcolii londoneze Christ's Hospital. Grecian bend [~ 'bend] s. (ist.) uşoară înclinare înainte a trupului, care imita unele modele greceşti (la modă în a doua jumătate a secolului trecut). Grecian fire [~ 'fala1"] s. v. G r e e k f i r e . Grecian gift [~ 'giftj s, v. G r e e k g i f t . Grecian horse [~ 'ho:s[ s. (mitol.) calul troian. Grecian knot [~ 'nrrt] s. coc grecesc, pieptănătură în stil grecesc. grecism ['griisizam] s. (lingv.) grecism. grecize ['grirsaiz] vb. A. ir. a greciza; a traduce în greceşte; B. intr. a vorbi greceşte. Greco-Roman ['gri:kou'rouni3n] adj. greco-roman. grecque [grek] s. (arhit.) ornament grecesc. gree1 [gri:] vb. (înv.) v. a g r e e . gree2 s. (înv.) victorie; întâietate; premiu. gree3 s. (înv.) I V . d e g r e e . greece lgri:s] s. pl. (înv. şi dial.) scară, trepte. greed [gri:d] s. (of) aviditate, cupiditate, lăcomie (de bani, avere, putere etc.). greedily ['gri:dili] adv. cu lăcomie, lacom; cu nesaţ, cu poftă. greedy [rgri:di] adj. (of) dornic, avid, lacom (de), ahtiat (de, după); hrăpăreţ; zgârcit; ~ of honours ahtiat de onoruri; (pop.) a ~pig mâncău, găman, mâncăcios. Greek [gri:k]I.s. l.grcc; when ~ meets ~ then comes the tug of war când întâlneşti un adversar vrednic de tine, lupta devine serioasă; it is a case of ~ meeting ~ lupta e egală, adversarii sunt de aceeaşi forţă; (mitol. prav.) I fear the ~s, even when bringing gifts mă tem de greci, chiar când aduc daruri. 2. creştin ortodox. 3. limba greacă; greceşte. 4. (fam.) limbă păsărească, limbă neînţeleasă; it is all ~ to me nu pricep o iotă. 5. şmecher, şarlatan, escroc. II. adj. grecesc, grec. Greek calends ['gri:k 'ka?Iindz] s. (glumeţ) at the ~ la calendele greceşti. Greek Catholic [~ 'ka393lik] s., adj. (bis., rel.) grcco-catolic. Greek cross [~ 'krss] s. cruce grecească (cu braţe egale). Greek Church [~ t/3:t/] s. (bis.) Biserica Ortodoxă / Răsăriteană. Greek Fathers [~ Tu:â9z] s. (ist. bis.) Părinţii Bisericii. Greek fire [~ Tăia1-] s. (ist.) foc grecesc. Greek fret [~ Tret] s. (arte) ornament compus din linii si unghiuri drepte. Greek gift [~ 'gift] s. (mitol. fig.) dar grecesc / făcut cu intenţia de a înşela. Greekish ['gri:ki/] adj. (înv.) grecesc, grec. Greek-letter fraternity ['grkkilets fra'tamiti] s. (amer.) asociaţie (mai ales studenţească) al cărei nume este desemnat prin iniţiale greceşti. green [gri:n] I. adj. 1. verde; ~ as grass, as ~ as a gooseberry a) verde ca iarba / ca o agrişă; b) (fig.) necunoscător, neştiutor, lipsit de experienţă, nedeprins cu viaţa, ageamiu. 2. (despre culoarea feţei) palid, galben, verde; to be ~ with envy a fi verde / mort de invidie, a plesni de invidie, 3. verde, acoperit cu verdeaţă; (despre iarnă) blând, dulce, fără zăpadă; ~ winter iarnă blândă / fără zăpadă. 4. (despre hrană, alimente) vegetal. 5. verde, crud, necopt, neuscat, nematurizat; brut, nc(pre)lucrat; ~ fruit fructe verzi / necoapte; (înv. şi lit.) ~ wound rană deschisă / nevindecată / necicatrizată; (j/g.) the grapes are too ~ strugurii sunt (prea) acri, vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri. 6. tânăr, proaspăt, fraged; virgin, feciorelnic; (fig.) fără experienţă, neumblat, naiv, credul, ageamiu. 7. (despre cai) nedresat, neînvăţat, nepurtat, nepus la ham. 8. (fig.) verde, în putere; în floare, înfloritor; in the ~ tree / wood în perioada înfloririi, în floare; în condiţii bune; to enjoy a ~ old age a fi (deşi bătrân) încă verde / în putere. II. s. 1. verde, culoare verde, verdeaţă; culoare, colorant, vopsea verde. 2. pajişte verde; the village ~ pajiştea satului (folosită pentru întruniri si jocuri). 3. (sport) teren de golf. 4. vegetaţie, verdeaţă, frunziş. 5. pl. legume (verzi), zarzavat, verdeţuri, verdeaţă. 6. (fig.) tinereţe, frăgezime; vigoare, putere, vlagă; to be (still) in the ~a) a fi (încă) în putere; b) a fi (încă) în prima tinereţe. ♦ do you see any ~ in my eye? mă crezi atât de naiv / de prost? (amer. si.) the long ~ dolari, bani. III. vb. A. tr. 1. a colora, a vopsi în verde, a înverzi. 2. (poetic) a face sa înverzească. 3. (şl.) a mistifica, a amăgi, a păcăli, a înşela, a trage pe sfoară. B. in/r. a înverzi. greenback ['gri:nba;k] s. (amer.) (bancnotă, bilet de bancă de) un dolar. green-baized ['gri:n bcizdj adj. (înv.) acoperit eu postav verde. green belt [~ beltj s. 1. zonă verde (care înconjoară o aşezare urbană). 2. ['-'-] (judo) centură verde. green book |~ buk] s. (ist.) cartea verde (publicaţia oficială a guvernului ludiilor britanice). green boys [~ boiz] s. pl. (amer. si.) parale, biştari, gologani, lovele. green card [~ 'ko:d] s. 1. (au/o) document de asigurare. 2. (amer.) permis de rezidenţă. Green Chamber [~ 't/eimba1"] s. the ~(canad.) Camera Comunelor (în Parlamentul canadian). green cheese [~ t/i:z] s. 1. brânză nefermentată. 2. brânză din zer, urdă. 3. caş. 4. brânză colorată în verde cu coloranţi vegetali. green cloth [~ kb(:)Q] s. 1. postav verde (pe mesele de biliard etc.) 2. (fig.) masă de joc. 3. the (Board of) Green Cloth administraţia / intendenţa / marcşalatul curţii regale britanice. green copper ore |~ .kopar ro:r] s. (mineral.) malahit. green crab 1~ 'kneb] s. (zool.) crab (Carcinus maenas). green crop [~ 'krop] s. (agr.) cultură furajeră; plantă furajera. green duck [~ 'dAk] s. boboc de raţă (9-12 săptămâni).



greet 2



greener ['gri:nar] s. (şl.) 1. începător, novice. 2. prost, bleg, nătâng, găgăuţă, nătăfleţ. 3. imigrant sosit de curând. greenery ['grimări] s. 1. verdeaţă, vegetaţie, frunziş. 2. seră. green-eyed [grim'aid] adj. 1, cu ochii verzi. 2. (jig.) gelos; (poetic) the ~ monster gelozia. green fence [~ 'fens] s. gard viu / de arbuşti. greenfinch ['grknfintf] s. (omit.) florintc, florean (Chloris chloris). green fingers [igri:n Tirjgaz] s.pl. (fam.) pricepere în cultivarea plantelor. greenfly [~'flai] s. (entom.) păduehc-de-plante (specii de Aphis). green food [~ Tu:d] s. (zootehnie) v. g r c e n m e a t (2). green frog [~ Trag] s. (zool.) buratic (Hyla arborea). greengage ['gri:ngcid3, 'grirjg-,'-'-,'--, -'-] s. (bot.) renglotă. green-goods ['grim'gudz] s. pl. 1. zarzavaturi, zarzavat, verdeţuri, trufandale. 2. (amer. si.) bancnote falsificate, bani falşi. green-goods dealer [~ 'di:ter] s. (amer. si.) falsificator de bancnote / de bani, calpuzan. green-goods man [~ nisn] s.v. g r e e n - g o o d s d e a l e r . green goose ['gri:n gu:s], pl. green geese [~ gi:s] boboc de gâscă (până la 4 luni). greengrocer |'gri:nigrous3r, 'gri:rj-] s. negustor de zarzavaturi şi fructe; ~'s shop (fam.) ~'s prăvălie de zarzavaturi (şi fructe). greengrocery l'gri:n-grouseri] s. 1. comerţ de zarzavaturi şi fructe. 2. zarzavaturi, fructe (marfă). 3. (rar) prăvălie de zarzavaturi (şi fructe). green ham ['gri:n hasm] s. jambon neafumat, şuncă neafumată. green hand [~ hasnd] s. (fam.) v. g r e e n h o r n . greenhead [~hcd] s. (entom.) 1. specie de muscă (Tabanidae sp.). 2. specie de furnică australiană (Ectatomma metallicum). greenhorn [~ho:nj s. novice, începător; om fără experienţă, ageamiu, ţângău, boboc, fraier. greenhouse ['grimhausj s. (agr., bot.) sera. greenhouse effect [~ itfektj s. (fiz.) efect de seră. green-in-earth ['gri:nin'3:G] adj. (înv.) înmormântat de curând. greening ['gri:nin] s. soi de măr cu coajă verde. greenish ['gri:ni/] adj. verzui, care bate în verde. Green Island ['gri:n 'ailsnd] s. (poetic) Irlanda. Green Isle [~ 'aii] s. (poetic) v. G r e e n I s l a n d . green keeper ['gri:n rki:par] s. (sport) om însărcinat cu întreţinerea unui teren de golf. Greenlander ['grimtonda1"] s. groenlandcz, locuitor din Groenlanda. Greenlandic [gri:n'la?ndik] adj. din sau referitor la Groenlanda. green laver ['gri:n 'leiva1"] s. (bot.) lăptuci. green leek [~ 'li;k] s. (austr.) (ornit.) specie de papagal verde (Polytelis swainsoni). green light [~ 'lait] s. 1. (amer.) aprobare, permis, autorizaţie; to give a / the ~ to smb. a da cuiva mână liberă. 2. lumina verde (a semaforului rutier). green linnet [~ 'linit] s.v. g r c c n f i n c h. greenly ['gri:nli] adv. (jig.) fără pricepere / fără experienţă, copilăreşte. green manure ['grim ms'iiju?1"] s. (agr.) îngrăşământ verde. green meat ['gri:n 'mirt] s. 1. carne crudă. 2. (zootehnie) nutreţ verde. Green Mountain State [~ .mauntin 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Vermont. greenness |'gri:nnis] s. 1. verdeaţă; verde, culoarea verde. 2. lipsă de maturitate, stare necoaptă; (fig.) lipsă de experienţă; lipsă de antrenament (al unui cal de curse). 3. fjig.) tinereţe, prospeţime; vigoare, putere tinerească (a unui bătrân). green peak ['grim rpi:k] s. (ornit.) ciocănitoare-verde, ghionoaic-verde (Picus viridis). green pepper [~ pcpar] s. ardei verde (Capiscum frutescens) green pilchard [~ 'piltfad] s. (iht.) sardea (Sardina pilchardus). green plant [~ 'pla;nt] s. (bot.) plantă naturală. greenroom [~'ru(:)m] s. 1. (teatru) foaierul artiştilor. 2. magazie de produse nefinite (la fabrică); sală de recepţionarc a ţesăturilor şi confecţiilor (într-un mare magazin). greensand [~'sa;nd] s. (geol.) nisip glauconitic. greenshank l'grim/a^rjk] s. (ornit.) fiuicrar cu picioare verzi (Tringa nebularia). greensick ['grknsik] adj. (med.) clorotic. greensickness ['gri:nisiknis] s. (med.) cloroza. green snake [~ 'sneik] s. (zool.) specie de şarpe din America de Sud (Cyclopias aestivus). greenstick fracture ['grimstik TrsektJV] s. (med.) fractură nesudată. greenstone ['grimstoun] s. 1. (geol.) rocă de culoare verzuie (porjir verde, diabaz, diorit etc.). 2. (mineral.) nefrit. greenstuff I'grim'stAf] s. zarzavat(uri), verdeţuri, legume. greensward ['gri:nsw3:d] s. gazon, pajişte, teren verde. green table ['gri:n 'tciblj s. masă de joc. green thumb |


 greeting



greeting ['gri:tirj[ s. 1. salut(are); to send one's ~ to smb. a trimite cuiva salutări / complimente. 2. urare, felicitare; New Year ~s urări de Anul Nou. 3. întâmpinare, primire; frigid ~ primire glacială / rece. greetings card [~z ka:d] s. felicitare (carte poştală ele). greffier L'grefior] s. notar, grefier; funcţionar la registratură. gregarious [gre'gesrios, gri'g-J adj. 1. (despre animale) gregar, care trăieşte în turme / în grupuri: 2. (despre oameni) sociabil; care trăieşte în societate / în grup I în colectivitate. gregariously [-Ii] adj. în turmă; în grup; în societate. Gregorian [gre'go:rion, gri'g-, amer. -'gou-[ adj. (bis.) gregorian. Gregorian calendar [~ .ka;lindor] s. calendar gregorian. Gregorian chant [~ tfu:nt] s. cântare gregoriană. gregory powder ['gregari ipauda'] s. (farm.) praf de revent (purgativ). greige [gre/3] adj. grej. gremlin ['gremlin] s. spiriduş (căruia i se atribuie defecţiunile mecanice ale unor aparate). grenade [gri'neid, gre'n-, gre'n-] s. 1. (mil.) grenadă. 2. grenadă extinctoare / stingătoare. grenade gun [~ gAn] s. (mii.) puşcă cu aruncătoare de grenade. Grenadian [gro'neidion, -djan, gre-] I. adj. din Grenada. II. s. locuitor din Grenada. grenadier [.grena'dia'] s. 1. (mil. ist.) grenadier. 2. (mil.) militar din regimentul 1 de infanterie de gardă (?« Anglia). Grenadier Guards [igreno'dia ga:dz] s. (mii.) regimentul 1 de infanterie de gardă (în Anglia). grenadin fgrenodin] s. v. g r e n a d i n e 1 (1). grenadine1 [igrena'dim,'—] s. 1. soi de garoafă cu miros puternic. 2. carne (de viţel sau de pasăre) împănată cu slănină şi fiartă înăbuşit, fricando. grenadine2 s. l.(lext.) grenadină. 2. grenadină (sirop de rodii); lichior de rodii. grenado [gre'nu:dou] s. (înv.) v. g r e n a d e (1). Gretna-Green marriage ['gretnagrkn 'iua2rid3l s. (fam.) căsătorie clandestină l fără îndeplinirea formalităţilor preliminare. grew [gru:[ past de la g r o w. grey [grei] I. adj. 1. gri, cenuşiu, sur; painted ~ vopsit în cenuşiu; ~ horse (cal) sur. 2. cărunt, sur; (fig.) bătrân, antic, (stră)vechi; ~hair păr cărunt; to grow/ to turn ~(fam.) to go ~ a încărunţi; a îmbătrâni; to grow ~ in service / harness a îmbătrâni în slujbă; he is worrying himself ~ îi ies peri albi (de griji, de necazuri); (fig.) ~ experience experienţă îndelungată / de mulţi ani. 3. (despre culoarea feţei) palid, nesănătos, bolnăvicios, pământiu, cenuşiu. 4. (fig.) sumbru, întunecat, posomorât, mohorât, melancolic, trist, apăsător; monoton, şters, mort, fără viaţă. 5. (te*t.) nealbit. II. s. 1. gri, cenuşiu; culoare cenuşie; (fam.) culoare / vopsea gri / cenuşie; hair touched with ~ păr care începe să încărunţească; in the ~ of the morning / dawn când se crapă de ziuă, la revărsatul zorilor. 2. haină gri / cenuşie / sură; (amer. ist.) to don / to wear the ~ ă purta uniforma sudiştilor (în Războiul de Secesiune). 3. (zool.) animal de culoare cenuşie; cal sur; bursuc, viezure. 4. (te*t.) in the ~ncalbit, în stare nealbită. 5. pi. (text.)firesau ţesături nealbite. III. vb. A. tr. 1. a colora / a vopsi în cenuşiu. 2. (fot.) a întuneca, a umbri (clişeul, placa). B. intr. 1. a deveni cenuşiu; a se întuneca, a amurgi. 2. a încărunţi; to ~ out a-i veni ameţeală, a-şi pierde cunoştinţa. grey area ['grei 'earia] s. aspect / domeniu neelucidat. greybeard ['greibiad] I. s. 1. om cărunt. 2. urcior de piatră (pentru băuturi spirtoase). 3. bătrân înţelept. II. adj. cu barba căruntă / colilie. greycing ['greisirj] s. v. g r e y h o u n d r a c i n g . greycoat ['greikout] s. 1. soldat în manta cenuşie; (amer. ist.) soldat din armata sudistă. 2. (ist.) ţăran liber din Cumberland. grey-coloured ['greiikAlad] adj. cenuşiu, sur, gri. grey-eyed [~aid] adj. cu ochii gri / cenuşii. grey friar [~ ifnuV] s. (bis.) 1. (călugăr) franciscan. 2. (călugăr) minorit. grey goose [~ gu:s] s. v. g r e y l a g . grey-grown [~groun] adj. cărunt. grey-haired [~'hsad] adj. cu părul cărunt. grey hen [~ hen] s. (omit.) găinuşă-de-pădure, gotcă-mică (Telrao tetrix). greyhound ['greihaund] s. 1. ogar, câine de vânătoare. 2. (si ocean ~) pachebot rapid. 3. autobuz pentru curse lungi. greyhound racing [~ ireisirj] s. curse de ogari. greyish ['greii/] adj. 1. (bătând în) cenuşiu, sur; cărunt. 2. încărunţit. greylag ['greilasg] s. (omit.) gâscă-cenuşie, gâscă de vară (Anser anser). grey matter ['grei imasta1"] s. 1. (anat.) materie cenuşie. 2. (fam.) minte, înţelepciune, glagore, doxă; inteligenţă, spirit. greyncss ['greinis] s. 1. aspect cenuşiu. 2. mohoreală. grey silver ['grei .silvar] s. tetraedit. grid [grid] s. 1. (mai ales tehn.) grilaj. 2. v. g r i d i r o n (1). 3. (radio) grilă. 4. (electr.) the ~ reţeaua electrică naţională. 5. (geod., top.) caroiaj. grideast ]'gridika:st] vb. intr. (amer.) a transmite un reportaj despre un meci de fotbal. grideaster ]-ar] s. (amer.) crainic sportiv sau radio-reporter specializat în transmiterea meciurilor de fotbal. griddle ['gridl] s. 1. tavă / formă rotundă (pentru copt plăcinte). 2. v. g r i d d l e c a k e. 3. (mine) ciur gros de sârmă (pentru minereu). griddle cake [~ keik] s. (gastr.) un fel de plăcintă. gride [graid] I. vb. A. tr. 1. (înv.) a străpunge, a tăia. 2. a hârşâi (ceva, de altceva). B. intr. to ~ against / along a se hârşâi de. II. s. hârşâit; scârţâit. gridelin ['gridolin] I. s. cenuşiu-violet, culoarea florii de in. II. adj. cenuşiu-violct. gridiron ['gridiaian] s. 1. grătar (cu mâner, pentru friptură). 2. (ist.) zăbrele pentru tortură (cu foc); (fig.) to be on the ~ a sta ca pe jar / ghimpi; (fig.) to lay on the ~ a face '



428



de râs, a expune batjocurii (publice) (în presă). 3. (teatru) schelă, eşafodaj (pentru manevrarea decorurilor). 4. (amer. fam.) teren de rugbi. 5. (ferov.) parc unde sosesc şi se triază trenurile. 6. grilaj, reţea. 7. garnitură de piese de schimb şi instrumente de reparaţie. 8. (mar.) grătar de carenaj. 9. (pop.) tocilă; bicicletă. 10. (si ~ and dough-boys) (amer. si.) steagul Statelor Unite ale Americii. grid-leak ['gridlkk] s. (radio) rezistenţă la scurgere a grilei. grid time [~ taim] s. (amer.) sezonul (meciurilor) de rugbi. grief [gri:f] s. 1. durere, mâhnire adâncă; grijă; to come to ~a) a păţi ceva rău; a sfârşi prost; a fi la strâmtoare / la ananghie; b) a decădea; a scăpata; c) a suferi un accident, a cădea (de pe cal, de pe bicicletă etc.); d) a se abate de la calea cea dreaptă; e) (despre planuri etc.) a da greş, a eşua, a se prăbuşi; to bring to ~ a aduce în stare de mizerie; to die of ~ a muri de supărare. 2. supărare, motiv de nemulţumire. grief-stricken [~.strikan] adj. copleşit de durere. grief-worn [~wo:n] adj. v. g r i e f - s t r i c k e n . grievance ['grhvans] s. 1. jignire; motiv de nemulţumire; to state one's ~s a-şi arăta motivele de nemulţumire. 2. păs, necaz, plângere, jalbă; what is your ~? ce păs ai? ce te nemulţumeşte? 3. nedreptate; to redress a ~ a repara o nedreptate. grieve [gri:vj vb. A. tr. a supăra, a mâhni, a întrista adânc; a necăji; it ~s me to the very heart asta mă mâhneşte până în adâncul sufletului. B. intr. (about, at, for, over) a se mâhni, a se întrista (de, din cauza cu gen., pentru). grievous ['gri:vas] adj. 1. (despre răni, pierderi etc.) dureros, chinuitor. 2. (despre dureri, pedepse etc.) cumplit, grozav, crunt, straşnic; acut, violent. 3. (despre stări etc.) de plâns, regretabil, deplorabil. grievous bodily harm [~ ibadili ha:m] s. (jur.) leziuni corporale grave. grievously ['grkvosli] adv. 1. dureros; cumplit. 2. (rănit etc.) grav. grievousness ['grkvasnis] s. 1. durere, întristare. 2. nenorocire, mizerie. 3. grozăvie (a unei crime etc.). griff [grifl s. 1. v. g r i f f i n 2 . 2. (amer.) mulatru. griffin1 ['grifin] s. 1. (mito/.) grifon. 2. (fig.) paznic vigilent, cerber. griffin2 s. (anglo-indian si.) european nou-sosit în India; novice. griffon1 ['grifan] s. v. g r i f f i n 1 . griffon2 s. 1. (omit.) vultur-gulerat, vultur-pleşuv-sur (Gyps fulvus). 2. grifon, câine de vânătoare. griffon vulture [~ .vAltJV] s. v. g r i f f o n 2 (1). grift [grift] (sl.) I. s. 1. obţinere de bani prin escrocherie, fraudă etc. 2. bani obţinuţi prin escrocherie. II. vb. tr. a obţine prin escrocherie. grifter ['griftar] s. (sl.) escroc; pungaş. grig [grig] s. 1. (iht.) ţipar-mic. 2. (entom.) greier (Gryllus domesticus); as merry as a ~ foarte vesel. 3. ştrengar, glumeţ. grill [gril] I. s. 1. grătar (v. g r i d i r o n 1). 2. friptură la grătar; to give a hasty ~ a frige repede la grătar (cu ac). 3. v. g r i 11 - r o o ra. 4. grilaj. 5. ştampilă pentru anularea de timbre poştale. 6. v. g r i 11 e. II. vb. A. tr. 1. a frige la grătar. 2. (amer.) a interoga cu severitate. 3. a anula (timbre poştale). B. intr. 1. (despre soare) a frige, a arde. 2. a se frige, a se pârli (la soare). grille [gril] s. (fr.) zăbrele, gratii. griller ['grila'] s. (gastr.) pui de fript, pui pentru grătar. grill-room [~ru(:)m] s. restaurant I terasă unde se frige carnea la grătar în faţa publicului. grilse [grils] s. (iht.) somon tânăr (ae doi ani). grim [grim] adj. 1. (despre război, animale sălbatice etc.) sălbatic, crunt, cumplit, hain, neîndurător, nemilos. 2. (despre oameni etc.) mânios, înverşunat, furios; încruntat. 3. (despre hotărâri, atitudini etc.) neînduplecat, neabătut. 4. (despre fapte, povestiri etc.) sinistru, macabru, funest, de rău augur. ♦ (fam.) old Mr. Grim moartea. grimace [gri'meis] I. s. 1. grimasă, strâmbătură, schimonositură; to make ~s a face grimase / strâmbături, a se strâmba. 2. prefăcătorie, ipocrizie. II. vb. intr. 1. a se strâmba. 2. a face fasoane / nazuri. ~ grimaced [-t] adj. strâmb(at), schimonosit. grimalkin [gri'mselkin, amer. si -'mo:l-] s. 1. pisică bătrână. 2. (despre femei bătrâne, urâte şi rele) hârcă, ciumă. grime [graimj I. s. murdărie; praf de cărbune; funingine. II. vb. tr. a murdări; a înnegri (obrazul, mâinile) de funingine. griminess ['graiminis] s. murdărie. grimly ['grimli] aaV. cumplit etc. (v. g r i m). grimness ['grimnis] s. 1. sălbăticie. 2. înverşunare, furie. 3. grozăvie, caracter odios. 4. înfăţişare aspră / severă. grim-the-collier ['grim5a'koliar] s. (bot.) ruşuliţă (Hieracium aurantiacum). grimy ['graimi] adj. 1. murdar, soios; mânjit; pătat. 2. acoperit de funingine sau cu praf de cărbune. 3. brunet, oacheş, tuciuriu. grin [grin] I. vb. A. intr. 1. a rânji, a râde forţat; to ~and bear it a face haz de necaz; a-şi ascunde necazul sub masca unui zâmbet; a suporta durerea cu stoicism. 2. a zâmbi, a surâde. B. tr. he~ned approbation el zâmbi în semn de aprobare. II. s. 1. rânjet, grimasă, rictus; to be on the (broad) ~a rânji cu gura până la urechi. 2. zâmbet, surâs larg; sardonic ~ zâmbet sardonic. grind [grăind] I. vb. pasi si part. trec. ground [graund] A. tr. 1. a raăcina; a râşni; a pisa; a mărunţi. 2. a rumega, a mesteca; to ~ one's / the teeth a scrâşni din dinţi. 3. a amesteca frecând (culori); a ascuţi, a da Ia tocilă; a şlefui (diamante); a lustrui, a poliza; a da suprafaţă mată, a netezi (sticla); to ~ with emery a freca cu şmirghel; to ~ one's own axe a urmări interese personale; a căuta să tragă spuza pe turta lui. 4. a învârti (manivele; râşniţe, patefoane, flaşnete etc.). 5. a băga în cap (elevului), a prepara, a instrui. 6. a chinui; a asupri; a împila, a jupui. 7. to ~ down a) a măcina; b) a şlefui; to ~ in a grava, a şlefui; to ~ on a hârşâi; to ~ out a) a şlefui, a fasona; b) a îndeplini cu mare



 429



greutate; to ~ up a pisa, a macină. B. intr. 1. a se macină. 2. a se freca, a se fricţiona. 3. a scârţâi, a scrâşni. 4. (fam.) a proceda în felul său. 5. a se aseuţi (prin frecare), a se şlefui. 6. (fam.) a toci, a buchisi; to — away at a lucra cu zel la, a învăţa la. 7. to ~ on a înainta (greoi). II. s. 1. măcinare. 2. scârţâit (de roţi, de uşi etc.). 3. muncă grea, monotonă şi plictisitoare; toceală, buchiseala. 4. plimbare (ca exerciţiu). 5. (ittiiv. si.) cursă cu obstacole, garduri. 6. (amer. fam.) tocilar, elev sau student care toceşte, buchiseşte. 7. bac de transbordare (în jargonul studenţilor de la Cambridge). grinder ['grainda1"] s. 1. tocilar; şlefuitor; polizator. 2. (sl.) preparator, meditator, repetitor. 3. piatra de moară de SUS, piatră alergătoare. 4. (amer.) molar, măsea; pl. the grinders (glumeţ) dinţii. 5. (şi coffee ~) râşniţă de cafea; măcinătoare. 6. tocilă; piatră de ascuţit. 7. (te/m.) polizor. 8. (agr.) urluitoare. 9. pi (radio) pocnituri (descărcări atmosferice). 10. (mil. şl.) câmp de instrucţie. 11. (amer.) sandviş mare cu carne, brânză şi salată. grindery ['gramdari] s. 1. tocilărie, atelier de ascuţit. 2. scule de cizmărie. grinding ['graindirj] I. s. 1. măcinat (al grâului); amestecare prin frecare (a culorilor). 2. asuprire, împilare. 3. ascuţire; polizare; şlefuire; ştif; rodaj. 4. scârţâit. II. adj. 1. (despre dinţi) mestecător. 2. scârţâitor, scrâşnitor. 3. (despre dureri) mistuitor, chinuitor. 4. (te/m.) de măcinat, de rodat; abraziv. grinding body [~ ibodi] s, (tehn.) corp de măcinare, bilă. grinding machine [~ mai/i:n] s. (tehn.) maşină de polizat / rectificat / şlefuit; polizor. grinding mill [~ mil] s. (tehn.) concasor; moară. grinding mortar [~ iiiiD:t3r] s. (chim.) mojar. grinding power [~ .paudar] s. (tehn.) pulbere abrazivă. grinding reamer [~ .ri:mar] s. (tehn.) alczor de rodat. grinding sand [~ ssend] s. (opt.) nisip de rectificat. grinding wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) piatră abrazivă; roată de tocilă; piatră de polizor. grindstone ['graindstoun] s. 1. piatră de ascuţit; tocilă. 2. piatră de moară; (fig.) to hold / to keep / to put smb.'s nose to the ~ a pune pe cineva sa muncească din greu, a-1 speti cu munca; (fig.) to be a sharp hand at the ~ a fi neîndurător (la culme); (jig.) to be kept with one's nose to the ~, to keep one's nose to the ~ a munci fără întrerupere, ase speti muncind. gringo ['grirjgou] s. (în Mexic) anglo-american, englez; yancheu. grinner ['grinsr] s. om zeflemist. grinningly ['grinirjlij adv. rânjind, eu gura până la urechi. grip [grip] I. s. 1. strânsoare; înhăţare, apucare; strângere de mână. 2. încăierare, încleştare; to come / to get to ~s a se încleşta în luptă; to be at ~s with a fi încăierat cu cineva. 3. mâner (de sabie, de sculă etc.). 4. (fig.) putere, autoritate; imperiu; in the ~ of poverty în mizerie, în sărăcie; (amer.) to lose one's ~ a-şi pierde entuziasmul: a se descuraja; to lose one's ~ of/ on a-şi pierde controlul asupra (cu gen.); to have a good ~ of a subject a fi stăpân pe un subiect, a şti bine despre ce e vorba; to hold smth. in one's ~ a avea ceva în puterea sa. 5. capacitate de înţelegere / de pătrundere. 6. iscusinţa de a stăpâni situaţia sau de a captiva atenţia cuiva; ~ of a play on the audience impresie puternică făcută de o piesă asupra publicului. 7. (amer.) valiză, geamantan. 8. (tehn.) gheară, dispozitiv de prindere. 9. şanţ, rigolă. II. vh. A. tr. 1. a apuca strâns (cu dinţii sau cu mâinile). 2. a ţine strâns. 3. a strânge; a prinde; the ship was ~ped by the ice vasul a fost prins între gheţuri; to ~ smth. in a vice a strânge ceva în menghină; fear ~ped him frica pusese stăpânire pe el, era ţintuit de groază. B. intr. (mar.) a se prinde de fund; the anchor does not ~ ancora nu s-a prins de fund. gripe [graip] I. vb. A. tr. 1. a apuca, a înhăţa. 2. a strânge, a presa. 3. (jig.) a asupri, a împila; a chinui, a tortura. 4. (mar.) a lega (un vas) de ţărm (cu odgoanele). 5. a înţelege, a pricepe. 6. (amer. sl.) a irita, a întărâta. B. intr. 1. a fi zgârcit / a fi avar. 2. (amer. sl.) a se tângui, a se lamenta, a se plânge. 3. (rar) a avea convulsii / crampe. 4. to ~ at a pune mâna pe, a înşfăca. II. s. 1. înşfăcare, apucare, strânsoare. 2. (jig.) apăsare, asuprire. 3.pl. crampe, colici. 4. (rar) manivelă, mâner. 5. pi. (mar.) parâme, odgoane. gripe-all l'graip'o:l] s. (sl.) zgârcit, zgâric-brânză. gripe fist [~ fist] s. (sl.) v. g r i p c - a 11. griper fgraipar] s. 1. asupritor, împilator. 2. (om) zgârcit, calic, lacom, nesăţios, grip grass ['grip gru:s] ş. (bot.) lipicioasă (Galium apari/te). griping ['graipirj] adj. 1. apucător. 2. (fig.) chinuitor. 3. (fig.) lacom, zgârcit. 4. (despre dureri) chinuitor, acut, pătrunzător. 5. (mar.) ardent, gripingness [-nis] s. (rar) zgârcenie, calicie; lăcomie. griping pains ['graipirj peinzj s. pl. colici. grippe [gri(:)p] s. (med.) gripă. gripper ['gripor[ s. 1. apucător. 2. zgârcit, avar; calic. 3. (poligr.) clapă. 4. (tehn.) signatoare. gripping ['gripirj] adj. 1. apucător. 2. (despre cărţi etc.) captivant, palpitant. gripping device [~ di.vais] s. (tehn.) aparat de apucat; mâţă. gripsack ['gripsask] s. (amer.) sac de voiaj. grip vice ['grip vais] s. (/elm.) menghină. grisaille [gri'zeil, gri(:)'zail si pronunţia fr.] s. (artă) grisai. griseous fgrisias, 'griz-] adj. (bătând în) cenuşiu. grisly ['grizli] adj. 1. înspăimântător, îngrozitor. 2. (fam.) neplăcut, urât, dezagreabil, grisly bear [~ bear] s. v. g r i z z l y 1 (II). grison ['graisan] s. (zool.) grizon (Galiotis vittata). grist1 [grist] s. 1. grăunţe de măcinat, măciniş, grâu măcinat; it brings ~ to the mill c profitabil; to grind one's ~ a-şi face treaba, a-şi vedea de treabă; (jig.) all is ~ that comes to his mill din toate scoate profit. 2. malţ, (dial.) slad. 3. (amer.) provizii, merinde. 4. (amer.) masă, mulţime (de lucruri). grist2 s. grosimea sau tăria unei aţe, frânghii etc. gristle fgrisl] s. (anat.) zgârci, cartilaj; in the ~ imatur, în faza iniţială.



grooved wheel



gristly [-1] adj. (anat.) cartilaginos. grist-mill ['grist mil] s. moară (de măcinat). grit [grit] I. s. 1. pietriş, prund; nisip mare fluviatil; (fig.) to put/ to throw ~in the machine / bearings a pune beţe în roate; (amer. sl.) to hit the ~ a merge pe jos, a o lua per pedes, a merge apostoleşte. 2. (geol.) arenă. 3. (tehn.) pilitură. 4. (tehn.) alice (pentru curăţirea pieselor turnate). 5. (fam.) tărie de caracter, hotărâre; curaj; energie. 6. the Grits (în Canada) membrii partidului radical sau liberal. II. vb. A. intr. 1. a scrâşni; the sanded floor ~s under our feet podina nisipoasă scrâşneşte sub picioarele noastre. 2. a se dichisi. B. tr. a scrâşni; to ~ the teeth a scrâşni din dinţi. grits [grits] s. pl. 1. boabe de ovăz sau de grâu. 2. urluială; tărâţe. gritstone l'grit-stoun] s. (geol.) gresie cu granulaţie mare. gritty ['griti] adj. 1. nisipos, prundos, cu nisip. 2. (fam.) neclintit, ferm, hotărât; curajos. grivet fgrivit] ş. (zool.) maimuţă-dc-savanc (Cercopithecus aethiops). grizzle1 ['grizl] I. adj. 1. gri, cenuşiu. 2. cărunt. II. s. 1. cal sur. 2. perucă argintie. III. vb. intr. (rar) a încărunţi. grizzle2 s. 1. cărămidă nearsă. 2. cărbune de calitate inferioară. grizzle3 I. s. (fam.) 1. descărcare a inimii; to have a good ~ a-şi scoate tot focul. 2. scâncet. II. vb. intr. (fam.) 1. a-şi face inimă rea. 2. a scânci. grizzled [-d] adj. cărunt, încărunţit, cu părul cărunt, sur. grizzle pot ['grizl pot] s. (fam.) om ursuz, urs. grizzly1 ['grizli] I. adj. sur, cărunt. II. s. (zool.) grizzly (Ursus arctos horribilis). grizzly2 s. 1. grilaj de fier pentru protecţia ecluzelor. 2. (/nine) ciur cu role sau cu grătar. 3. (tehn.) dispozitiv de alimentare (cu role). grizzly bear [~ bea1"] ş. v. g r i z z 1 y1 (II). groan [groun] I. vb. A. intr. 1. a ofta, a suspina, a geme; a se văita; to ~ inwardly a suferi (cumplit) în tăcere, 2. (despre cerb) a boncălui. 3. (ftg.) a geme; the table ~ed with food masa gemea de bunătăţi. 4. to ~ for adori, a râvni la/după, a aspira la; to ~ under a geme sub (jugul greutăţii, sarcinii etc.). B. tr. to ~ down a speaker a reduce la tăcere un vorbitor prin murmure de dezaprobare; to ~ out a povesti oftând. II. ş. 1. oftat adânc, geamăt; to fetch / to utter a deep ~ a scoate un oftat adânc; ~s of the roaring wind urletul furtunii. 2. boncăluit (de cerb). 3.pl. cârtcli, murmur (de dezaprobare). groaning ['grounirj] s. 1. suspin(e), oftat(uri), geamăt, gemete. 2. boncăluituri, răget(e) prelung(i) (de cerb). 3. murmur(c) (de dezaprobare). groat [grout, amer. şi gro:t] s. (ist.) monedă de argint de patru penny; I do not care a ~ îmi este absolut egal; blood without ~s is nothing nobleţea iară avere nu are căutare, un nobil scăpătat nu c bun de nimic; not worth a ~ nu face nici două parale. groats [grouts] s. pl. boabe de ovăz; boabe de grâu, (dial.) bulgur (v. şi g r i t s). grobian fgroubian] ş. (rar) grobian, bădăran. grocer ['grousar] s. 1. băcan. 2. (înv.) angrosist. grocery ['grous^ri] s. 1. (amer.) băcănie, magazin de coloniale şi articole alimentare, delicatese. 2. băcănie, profesia de băcan. 3. pl. coloniale, articole de băcănie; articole de uz casnic. 4. (amer. înv.) debit de băuturi spirtoase. ♦ (amer. fam.) to bring home the groceries a) a lega gura pânzei (sacului); b) a duce (ceva) la bun sfârşit, a atinge un obiectiv / un ţel propus, a reuşi în ceva. groceryman ['grousariman],p/. grocerymen [-man, -men] s. (amer.) v. g r o c e r (1). grocery shop [~ /op] s.v. g r o c e r y (1). groceteria bgrousi'tiaria] s. (mai ales amer.) magazin alimentar cu autoservire (având şi articole de uz casnic). grog1 [grog] I. s. grog, amestec de coniac cu apă; băutură tare (de orice fel); (sl.) he has ~ on board c beat. II. vb. A. intr. a bea grog; a-i plăcea să bea. B. tr. 1. a amesteca (coniac) cu apă. 2. a clăti cu apă fierbinte (un butoi, pentru a scoate mirosul). grog2 s. (constr.) şamota. grog blossom ['grog -blosam] s. (fam.) roşcata nasului la beţivi. grog fight [~ fait] s. (sl.) chef, beţie, pilcală, africană, libaţiune. grogginess ['groginis] s. (sl.) 1. beţie, ameţeală; 2. neputinţă de a se ţine pe picioare (din cauza băuturii sau a loviturilor primite la box). groggy ['grogi] adj. 1. (sl.) beat, ameţit, făcut, afumat, pilit, matol; nesigur pe picioare. 2. (despre cai) nesigur pe picioare; obosit. 3. nesigur, nestabil, care se clatină (din priciiui băuturii sau a loviturilor primite la box). grogram fgrogram] s. (text.) mătase groasă. grog-shop ['grog/op] s. cârciumă, tavernă. groin [groin] I. s. 1. (anat.) stinghie, vintre. 2. (arhit.) boltă încrucişată / în cruce. 3. (hidr.) epiu, dig de colmataj. II. vb. tr. (arhit.) a construi (bolţi) în cruce. groom [gru(:)m]I.ş. l.grăjdar,rândaş la grajd. 2. (rar, presc.de la b r i d e g r o o m ) mire; (înv.) ~of ladder călău. II. vb. tr. acurata, aţcsăla(un cal); (jig.) to be well~ed a fi îngrijit / fercheş / ferchezuit / ca scos din cutie / bine îmbrăcat / tuns etc. groomer fgrumar] s.v. g r o o rn (1,1). groomsman fgruzzman], pl. groomsmen [-man] s. cavaler de onoare; vornicel. groove [gru:v] I. ş. 1. jgheab, uluc; canelură, renură; îmbucare; crestătură, tăietură, şănţuleţ de întâlnire; făgaş; lăcaş; pană; striu; gât. 2. rutină, obicei, obişnuinţă; to express oneself in given ~s a se exprima în fraze stereotipe. 3. ghint (de armă, tun etc.). 4. mină. 5. şanţ, rilă (la un disc de patefon); micro ~ microrilă. II. vb. A. tr. 1. a brăzda (cu şanţuri), a glăfui. 2. a ghintui. B. rejl. a-şi săpa singur albia; the river has ~d itself through râul şi-a săpat albia singur. grooved [-d] adj. canelat, brăzdat, striat. grooved common bit ['gru:vd 'koman bit] s. burghiu plat cu crestături. grooved pin [~ pin] s. (tehn.) spin crestat. grooved rail [~ reil] s. (tehn.) şină cu şanţ. grooved wheel [~ /iwi:l] s. (text.) duriţă, bucce, totârlă.



 grooving



grooving ['gruivirj] s. 1. scobire, crestare etc. (v. g r o o v e (I)). 2. (telm.) rifluire; siflură. grooving-machine [~ni3'.fi:n] s. (telm.) maşină de rifluit. grooving tool [~ tu:l| s. (tehn.) cuţit de strung pentru canelat. groovy1 ['gruivij I. adj. 1. brăzdat cu şanţuri. 2. rutinar, tipicar. II. s. (sl.) sardea. groovy2 adj. (sl.) mişto, grozav, straşnic. . grope [group] vb. A. intr. 1. a orbecăi, a bâjbâi (după); he is groping in the dark bâjbâie în întuneric. 2. to ~ after / for a bâjbâi după, a căuta pe dibuite; to ~ in a intra pe dibuite; to ~ out a ieşi pe dibuite. B. tr. a pipăi; a sonda; a tatona; a căuta; to ~a hen a căuta o găină de ou. groper ['groupor[ s. 1. persoană care bâjbâie; the ~s after truth cei care bâjbâie în căutarea adevărului. 2. (austr. sl.) locuitor din Australia apuseană. gropingly ['groupirjli] aaV. pe dibuite, pe pipăite. grosbeak ]'grousbi:k] s. (omit.) botgros (Coccothrausles coccothraustes). gros de Naples [igrou do 'neiplz] s. (Jr.) mătase groasă de Neapole. grosgrain ['grougreinj s. (tejrt.) grogren. gross [grous] I. adj. 1. mare, voluminos. 2. gras, burtos; obez; ~ habit of body corpolenţă. 3. (despre vegetaţie) bogat, abundent, luxuriant. 4. (despre aer) dens, impur. 5. măşcat, urluit, măcinat grosolan. 6. (despre hrană) ordinar, prost. 7. grosolan, ordinar, indecent, vulgar, necuviincios, murdar; porcos; ~story anecdotă porcoasă I fără perdea. 8. greoi; prost. 9. (despre minciuni, greşeli etc.) izbitor, înveterat, evident; ~dereliction of duty neglijenţă vădită; a ~ error o greşeală grosolană; ~ ignorance prostie crasă; ~ injustice nedreptate flagrantă. 10. (despre venit, valoare etc.) global, brut, total. 11. macroscopic. II. s. 1. gros, cantitate mare; by /in the ~angro, cu ridicata, cu toptanul. 2. (corn.) (şi small ~) 12 duzini, 144; great ~ măsură echivalentă cu de doisprezece ori douăsprezece duzini, 1728. grossbeak ['grousbkk] s. v. g r o s b e a k . gross displacement ['grous dis'pleismont] s. (mar.) deplasament total. gross ear [~ is r ] s. ureche falsă, auz greşit. gross error [~ 'cr3r] s. (infor.) eroare cumulativă. gross fall [~ fel] s.v. g r o s s h e a d . gross feeder [~ ifi:dor] s. persoană care mănâncă mult şi fără alegere, om lacom, gurmand, gargantua. pantagrucl. gross head [~ hed] s. (hidr.) cădere brută. gross-headed [~'hedid, '-i~j adj. prost, tâmpit. grossification [.grousifi'kei/n] s. îngroşare. grossify ['grousifai] vb. tr. si intr. a (se) îngroşa. gross-minded ['grous'maindid, '-i—] adj. vulgar; grosolan. gross national product [-'naj/nnl .prodAkt] s. (ec.) produs naţional brut. grossness ['grousnis] s. 1. grosime. 2. desime, densitate. 3. (jig.) grosolănie, vulgaritate. 4. (fig.) prostie, opacitate. 5. (fig.) grozăvie, urâciune. 6. (fig.) caracter vădit / evident (al unei minciuni, greşeli etc.). gross ton ['grous tAn] s. 1. tonă engleză (= 1016,069 kg). 2. (corn.) tonă registru. grossular ['grosjuta1", -p-] s. (mineral.) grosular. gross weight ['grous weit] -s. 1. greutate brută, brutto. 2. (av.) greutate de zbor. 3. (ferov.) greutate în serviciu (a locomotivei). grotesque [grou'tesk] I. adj. grotesc, caraghios. II. s. 1. the ~ grotescul. 2. arabesc. grotesqueness [-nis] s. (caracter) grotesc. grotto ]'grotou],pl. grottoes si grottos ]-z] s. peşteră, grotă. grouch [graut/] (amer. fam.) I. vb. intr. 1. a fi prost dispus / morocănos / ursuz. 2. a mormăi, a bombăni. II. s. 1. dispoziţie proastă; to have a ~ against smb. a avea pică pe cineva. 2. om ursuz. grouchy ['grautji] adj. morocănos, ursuz; nemulţumit; irascibil. ground1 [graund] past si part. trec. de la g r i n d . ground2 I. s. 1. pământ; teren, sol; pământ solid (sub picioare); (fig.) above ~a) viu, în viaţă; b) neîngropat; to beat over the old ~ a bătători acelaşi drum; a scrie aceleaşi lucruri; a se repeta; (mai ales despre speranţe) to be dashed to the ~ a se spulbera, a se nărui; below ~ mort, pe lumea cealaltă, plecat dintre cei vii; to be on one's own ~ a fi în elementul său / în specialitate / la largul său; to be out of one's own ~ a nu fi în elementul său / în specialitate, a nu se simţi în largul său; to bite the ~ a muşca ţărâna; to break (fresh / new) ~, to break the ~ a) a ara pământul; a desţeleni un teren; a săpa pământul; b) (mii.) a săpa tranşee; c) (fig.) a deschide căi noi, a fi un pionier / un inovator; a face primii paşi într-un domeniu; a-şi lărgi sfera de activitate; d) (fig.) a pregăti terenul; broken ~ pământ arat; to change one's ~ a-şi schimba punctul de vedere sau punctul de plecare; to cover ~ a călători; to cover the ~ a) a acoperi, a străbate, a parcurge distanţa; b) a studia problema; c) a cerceta / a explora terenul / porţiunea de teren; to cut the ~ from under smb. a lua cuiva pământul de sub picioare; debatable ~ a) teritoriu disputat; b) (fig.) obiect de dispută / de ceartă; (fam.) down to the ~a) cu totul, în întregime, în toate privinţele; b) din tot sufletul, din toată inima; to fall on stony ~ a cădea pe pământ ncroditor; a nu aduce rod, a nu avea nici un rezultat; to fall to the ~ a cădea la pământ, ase prăbuşi (şi fig.); to feel the ~ sliding /slipping from under one's feet a simţi că-i fuge pământul de sub picioare; to find common ~ a găsi un teren / un limbaj comun; (amer.) from the ~ up temeinic; din temelie, radical; în toate privinţele; to gain ~ a câştiga teren (şifig.); to gain ~on a) a invada, a-şi însuşi, a cuceri; b) a se apropia (ae persoana urmărita); (rar) to gather ~ v. to g a i n ~; (rar) to give ~ a ceda teren, a se retrage: to go to the ~«) (despre vulpe) a se retrage în vizuină; b) (rar, fig.) a nu izbuti, a-i ieşi ceva rău; c) (fam.) a muri, a da ortul popii; (av. sl.) to hit the ~ a ateriza; to hold / to keep (one's) ~ a) v. t o s t a n d o n e' s ~; b) (despre preturi) a se menţine; to kiss the ~ a) a săruta pământul; a muşca ţărâna; a fi distrus; b) (fig.) a suferi o înfrângere; a se umili; to lay in the ~ a înmormânta, a îngropa; to level to / with the ~ / to raze to



430



the ~ a face una cu pământul, a şterge de pe faţa pământului, a distruge din temelii; to lose ~ a) a pierde teren; a-şi pierde din influenţă; b) a-şi pierde pământul de sub picioare; c) a nu mai avea căutare; a nu mai fi la modă; to make ~ with smb. a) (fig.) a mătura pământul / podeaua cu cineva; b) a distruge, a dărâma pe cineva; c) a umili pe cineva; to open ~a) v. to b r e a k - (a); b) a pregăti terenul; to prepare the ~ v. to o p e n ~ (b); frar) to run to ~a) a hăitui, a fugări până la vizuină (vulpi etc.); b) (fig.) a scoate sufletul (cuiva), a nu lăsa (o clipă) în pace; (amer.) to run into the ~ a face exces de zel; to shift one's ~ a-şi schimba locul, postul sau concepţiile; to stand one's ~ a se menţine pe poziţii, a nu ceda, a nu bate în retragere, a-şi susţine punctul de vedere; to suit smb. down to the ~ a-i conveni întru totul / de minune; (mil.) to take ~ a ocupa o poziţie, a intra în dispozitiv; (mil.) take ~ to the left! ochii /capul la stânga! to tread on delicate ~ a atinge o problemă delicată. 2. localitate. 3. (mar.) fundul mării; pământul; to break ~a ridica ancora; to take the ~a eşua, a se împotmoli; to touch the ~a) (mar.) a atinge fundul (apei); b) (fig.) a ajunge la fondul chestiunii / la fapte (într-o discuţie). 4. teren de sport etc.; cricket ~ teren pentru crichet; (mil.) firing ~ poligon de tragere; hunting ~ lot de vânătoare. 5. (pi.) grădină, parc pe lângă casă; a house which stands in its own ~s o casă înconjurată de parc. 6. (arte) fontă; fond (al unui tablou); plan; the middle ~planul al doilea. 7. (muz.) temă, motiv. 8. pi. depuneri, zaţuri, sedimente. 9. bază, temei; motiv, cauză, pricină, justificare; main ~ motiv principal; to give smb. ~(s) (for) a-i da cuiva motiv (pentru). 10. (constr.) temelie, fundaţie. 11. (electr.) masă, pământ; to connect to ~ a face contact cu masa. 12. fundamental. 13. mil. de uscat; de teren. II. vb. A. tr. 1. a pune jos, a depune; (mil.) to ~ arms a) a depune armele; b) a se preda; (/nil.) ~ arms! la picior, arm'! 2. a motiva, a justifica; a sprijini, 3. a preda, a învăţa bine; to ~a pupil in Latin a învăţa bine latina pe un elev. 4. a grundui (un tablou etc.). 5. (electr.) a face legătura cu pământul. 6. (mar.) a arunca (o navă) pe coastă. 7. (constr.) a pune temelia. 8. (av.) to ~an aircraft a opri la sol un avion, a nu permite decolarea unui avion. B. intr. 1. (mar.) a eşua, a se împotmoli. 2. (mar.) a da de fund(ul mării). 3. (av.) a ateriza, a lua contact cu pământul. groundage ]'graundid3] s. (mar., ec.) locaţie / taxă portuară; contrastalic. ground-cherry ['graunditjeri] s. (bot.) 1. vişinei (Prutius chamaecerasus). 2. (amer.) păpălău (Physalis). ground colour [~ ikAls'J s. (arte) fond, culoarea de fond a unui tablou. groundedly ['graundidli] adv. (fig.) cu teniei,'întemeiat. ground-fish ['graunaTi/J s. (iht.) peşte care înoată aproape de fund. ground-floor [~'fb:r, ~'fb3 r ,'--] s. parter; (fam) to get in on the ~, to be let in on the ~ a) (ec.) a primi / a cumpăra acţiuni / valori la preţ de emisiune: b) a ocupa o situaţie avantajoasă, a se afla într-o situaţie avantajoasă; a-şi asigura întâietatea / un avantaj / o situaţie bună. ground game [~ geim] s. vânat cu blană (iepuri, vulpi etc.). ground glass [~ glo:s] s. sticlă mată; geam lăptos. ground hemlock [~ ,hembk] s. (amer. bot.) tisă (Taxus baceata). ground-hog ['graund'hog] s. (amer. zool.) specie de marmotă americană (Marmota monax). groundhogs [-z] s. pi. (mii. sl.) bocanci cazoni. ground ice ['graund ais] s. gheaţă de fund. ground-in [~in] aay. şlefuit, rectificat prin şlefuire; ~ piston piston ajustat prin rodaj. ground indicator [~ lindikciW] s. (mar.) indicator de fund. grounding f'graundin] s. 1. (mar.) eşuare, împotmolire. 2. fundamentare, motivare, întemeiere (a unui argument). 3. grunduire. 4. (electr.) contact cu pământul. 5. (av.) aterizare. 6. cunoaştere temeinică (a unei limbi, a unei probleme etc.). 7. (av.) oprire la sol, interzicere de a decola. 8. pregătire de bază. ground-ivy ['graund'aivi] s. (bot.) silnic (Nepeta glechoma). ground law [~ Io:] s. lege de bază / fundamentală. ground leather [~ ilc6arJ s. pudră de piele. groundless ['graundlis] adj. nemotivat, fără cauză; neîntemeiat, fără bază; fără temei, nejustificat. groundlessly [-li] adv. nemotivat etc. (v. g r o u n d 1 e s s). groundlessness [-nis] s. netemeinicie. ground level ['graund ileval] s. 1. (geogr.) nivelul solului. 2. (fiz.) energie zero (a atomului etc.). ground level power ['graund rlevl 'pau3r[ s. (telm.) putere la sol. ground line [~ lain] s. linie de pământ, linia terenului. groundling ['graundlinj s. 1. (iht.) denumire pentru peştii din adâncuri. 2. plante agăţătoare sau pitice. 3. (teatru) spectator de la parter (în vechiul teatru englezesc). 4. spectator sau cititor nepretenţios. 5.pl. the ~s (lit. iuv.) oamenii fără cultură, analfabeţii, inculţii. ground loop ['graund ilu:p] s. (av.) luping la sol; capotaj. ground-man [~main, -man], pi. ground-men [-men, -mşn] s. 1. săpător. 2. (sport) îngrijitor al terenului sportiv. ground needle [~ ni:dl] s. (bot.) greghetin (Geranium proteose). ground nut [~ nAt] s. (bot.) alună americană, arahidă. ground panel [~ .paenal] s. (av.) panou pentru semnalizare. ground personnel [~ rpo:so'nel] s. (av.) personal terestru / de deservire (la sol). ground pine [~ pain] s. (bot.) tămâiţă-de-câmp (Ajuga chamaepithys). ground-plan [~'plam,'—] s. (arhit., constr.) 1. plan de ansamblu. 2. iconografie; secţiune orizontală. ground plane [~ plein] s. (geom., arte) proiecţie orizontală; planul terenului. ground rope [~ roup] s. camănă (frânghie groasă la plasele de pescuit). groundsel1 ['graundsol] s. (bot.) cruciuliţă (Senecio vulgaris). groundsel2 s. 1. (constr.) talpă. 2. (hidr.) prag, cataractă.



 431



grumble



din; a fi urmarea; b) a depăşi, a nu mai fi; a scăpa de (epoca); a dispărea; to ~out of groundsill ['graundsil] s. v. g r o u n d s e l 2 (1). fashion a nu mai fi la modă; to ~out of favour with smb. a nu se mai bucura de favoarea ground slide [~ slaid] s. cuşcaie. groundsman ['graundzman, -maen], pl. groundsmen [-man, -men] ş. v. cuiva, a pierde favorurile cuiva; to ~ out of kind a degenera; he'll ~ out of it o să sc dezbare el de asta cu timpul; to ~ out of all recognition a sc schimba aşa de mult, încât ground-man. nu mai poate fi recunoscut; to ~ out of use a ieşi din uz; to ~ over a) a se închide, a se ground soap [~ soup] s. săpun de bază. cicatriza; b) (fig.) a se vindeca, a sc lecui, a deveni imun; to ~to a) a deveni, a se transforma ground squirrel [~ iskwircl] s. (zool.) specie de veveriţă (Tamias striatus). în, a se preschimba în; the wind grew to a tempest vântul sc prefăcu în furtună; b) a ajunge ground staff [~ -sto:fj s. (av.) personal terestru / nenavigant / de deservire la sol. la, a deveni; a se apropia de; to ~ together a) a creşte împreună, a concreşte, a se împreuna; ground state [~ stcit] s. (fiz.) v. g r o u n d l e v e l (2). b) a fi strâns legaţi; to ~ towards one's end a se apropia de ţintă / de scopul urmărit; ground sweat [~ 'swet,'—J s. (si.) mormânt. to ~ towards morning a sc face ziuă; to ~ up a) a creşte, a sc coace; a da în pârg. a sc ground-swell [~'swel,'--] s. (mar.) hulă. pârgui; a se face mare; b) (fig.) a se naşte, a lua naştere, a sc înrădăcina; to ~ upon ground tax [~ ta;ks[ ş. impozit funciar. v. t o ~ 0 n. B. tr. 1. a creşte, a cultiva, a produce. 2. a-şi lăsa (barbă etc.), a lăsa să ground terminal [~ itamiin^l] $• (auto) clemă de masă. crească. ground tier [~ tinr] s. (teatru) lojă de parter. grower ['grous1"] s. 1. producător, cultivator; grădinar; (şi fruit-~) persoană care cultivă ground-to-air [~tu'e3r] adj. (mil.) ~ missile rachetă sol-acr. fructe. 2. (agr.) plantă; pom; slow ~s pomi cu creştere înceată. 3. (înv.) fermier. ground-to-ground [~tugraund] adj. (mil.) ~ missile rachetă sol-sol. growing ['grouin] I. ş. 1. creştere. 2. cultivare. II. adj. în curs de creştere / de dezvoltare. ground water level [~ .WD:t3 'Icvlj s. (geol.) pânză de apă freatică. groundwave [~wciv] s. undă terestră. growing weather [~ .wc63r] s. timp favorabil creşterii plantelor. groundwork [~wa:k] s. 1. fundament, fundaţie; temelie, bază (şi fig.). 2. săpătură. growing years [~ p:z] s. pl. ani de creştere. growl [grâul] I. vb. A. intr. 1. (despre câini şi fig. despre oameni) a mârâi. 2. (şi ~ 3. (ferov.) infrastructura căii ferate; tcrasamentul căii ferate. 4. (arte) grund, culoare de out) a bodogăni, a bombăni, a mormăi. 3. (despre tunete) a bubui. B. vb. tr. a mormăi, fond (la tablouri). group [gruip] I. s. 1. grupă. 2. grupare, fracţiune; (amer.) pressure ~ grupare a mârâi (ceva). II. s. 1. mârâit. 2. mormăit, bombănit. 3. bubuit (al tunetului). growler ['graula1"] s. 1. (om) morocănos, ursuz, om nemulţumit / care bombăne. 2. (fam.) parlamentară care exercită presiuni politice. 3. (av.) grup de avioane, formaţie; (amer.) regiment de aviaţie. 4. (chim.) radical. II. vb. A. intr. a se grupa. B. tr. 1. a grupa. 2. a alege birjă. 3. (amer. sl.) cană, urcior pentru bere. (culorile) armonios. 3. a clasifica, a repartiza pe grupe. grown [groun] part. trec. de la g r o w . grown-up ['grounAp,'-'-, -'-] I. adj. adult, mare. II. s. adult, om mare / în toată firea. group captain [~ -keeptin} s. (av.) colonel de aviaţie (în Marea Britanic). r growth Igrouu] s. 1. creştere, dezvoltare, mărire; full ~ dezvoltare completă. 2. (jig.) grouped cutter ['gru:pt .kM3 ] s. (telm.) freză combinată. dezvoltare, progres, înflorire, prosperitate. 3. cultivare, cultură; of foreign ~ de provenienţă groupement ['gruipmant] s. grupare. group-verb predicate ['gru:pv3:b 'prcdikit] s. (gram.) predicat exprimat prin anumite străină. 4. produs. 5. lăstari. 6. (med.) tumoare, excrescenţă; new ~ neoplasm. locuţiuni verbale (de exemplu: he took interest in the proceedings), predicatul grupului growth inhibitor ['grou8 in-hibita1"] s. (biol.) inhibitor de creştere. verbal. growth regulator [~ >regjuleita1"] s. (biol.) regulator de creştere. grouse1 [grausj s. (pi. invar.) (şi red ~) potâmiche-scoţiană (Lagopus scoticus); black groyne [groin] I. s. 1. (mar.) ctravă; spărgător de valuri, pinten, epin. 2. dig (pentru - gotcan mic, cocoş-de-pădure (Lyrurus tetrix); white ~ potârniche-albă (Lagopus mutus); oprirea deplasării nisipului). II. vb. tr. a apăra (terenuri etc.) prin îndiguiri etc. (v. ~ wood / great ~cocoş-de-munte, gotcan (Tetrao urogallus); hazel ~ varietate de ieruncă 1,1). (Bonasa betuUna). grub [grAb] I.vb. A. intr. l.ascumia.a scormoni, arâcâi. 2. a munci pe spetite; a studia grouse2 vb. intr. (sl.) a mormăi, a bombăni, a se plânge; to have a good ~ a avea temei cu înfrigurare; a toci. 3. a scotoci, a cotrobăi. 4. (sl.) a mânca, a hali, a potoli, a băga la jgheab. B. tr. 1. a scurma (pământul). 2. a curăţa (pământul) de rădăcini; a desţeleni. / motiv să se plângă. 3. (şi to ~ up) a dezgropa, a scoate afară. 4. (fig.) a descoperi (în arhive, în cărţi). 5. (si.) grouse3 adj. (austr. şl.) excelent. a hrăni, a da de mâncare la. II. s. 1. larvă. 2. vierme; râmă. 3. mâzgălitor de hârtie, scrib, grouser ['graus3r[ s. (telm.) 1. pilot, grindă provizorie. 2. sabot, patină. scriitor. 4. persoană murdară / neglijentă. 5. (sl.) mâncare, haleală, potol; ~ and bub grout1 [graut, dial. gru:t[ vb. tr. (despre porci) a râma, a scormoni (pământul). grout2 I. s. 1. (constr.) lapte de var şau de ciment. 2. tencuială subţire; mortar. 3. pl. mâncare şi băutură, haleală şi pileală. 6. (sl.) muncă (obositoare); in ~ ocupat. grubber ['grAba1-] ş. 1. săpător, scormonitor. 2. săpăligă pentru scosul rădăcinilor. 3. plug v. g r o a t s. 4. depozit, sediment, drojdie. II. vb. tr. a acoperi cu var / cu ciment; alega, a cimenta; a tencui. de desţelenit. 4. (sl. şcolar) tocilar. 5. (sl.) mâncău, foraist, nehalit, grouting ['grautirj] s. (constr.) cimentare; injecţie. grubbiness ['grAbinis] s. neglijenţă, necurăţenie, murdărie. grouty ['grauti[ adj. (amer. sl.) 1. iritabil, supărăcios, irascibil. 2. (despre lichide) tulbure, grubbing hoe ['grAbirj hou] s. sapă, săpăligă. drojdios. grubby 1'grAbi] adj. 1. murdar, neglijent. 2. (despre arbori etc.) mâncat de viermi. grove [grouv] s. 1. crâng, dumbravă, pădurice; boschet. 2. (/«ine) galerie principală grubstake ['grAbstcik] (amer. fam.) I. s. fonduri sau echipament furnizat de către un de pătrundere; galerie de extracţie, puţ de mină. comanditar unui prospector; fonduri avansate unei întreprinderi de către un comanditar. grovel ['grovl, 'grwl] vb. intr. 1. a se târî, a umbla de-a buşilea / în patru labe. 2. (jîg.) II. vb. tr. a comandita (o întreprindere), a avansa (fonduri) în comandită unei întreprinderi nou create. (to, before) a se umili, a se târî în genunchi (înaintea, în faţa — cu gen.). Grub Street [~ stri:t] s. 1. (ist.) stradă în Londra unde locuiau scriitorii de mâna a grovel train f~ trein] s. (amer. sl.) persoană folosită pentru coruperea membrilor treia. 2. (fam.) scriitor nepriceput. 3. (şi Grub-Street writings) literatură ieftină / slabă, Congresului. r r maculatură. 4. (fam.) boema literară, literaţii boemi. groveller [ grr>v3b ] ş. lingău, linge-cizme; om josnic / de nimic. grub-time [~taim] s. (sl.) ora mesei. grow [grouj, past grew [gru:], part. trec. grown [groun] vb. A. intr. 1. a creşte, a se dezvolta; a se mări, a se face mare; a se întări; a spori; a se coace, a se maturiza; (fig.) grub-trap [~trasp] s. (mar. sl.) gură, lioarbă. a creşte, a se dezvolta, a progresa, a face progrese, a înainta; (prov.) ill weeds ~ apace grudge [grAd3] I. s. 1. pică; ranchiună; animozitate; to bear a ~ / to have a ~, to keep iarba / buruiana rea nu piere, buruiana rea creşte şi în piatră. 2. a deveni, a se face, a ajunge; up a ~ against smb. a avea pică pe cineva. 2. răutate. 


 grumble guts



grumble guts [~ gAts[ s. (pop.) v. g r u m b l e r . grumbler ['grAmblo'J s. om morocănos, ursuz. grumblingly CgrAmblirjli] adv. (rar) bombănind. grumbly ['grAinbli] adj. nemulţumit, indispus. grume [gru:m] s. (med.) cheag (de sânge). grummet ['grAmit, -ct] s. (mar.) inel de frânghie, laţ de odgon. grump [grAinp] (fam.) I. s. 1. persoană morocănoasă, ursuză. 2. pi. ţâfnă, supărare; proastă dispoziţie. II. vb. intr. 1. a se plânge, a bombăni. 2. a fi supărat / îmbufnat. grumpily ['grAinpili] adv. cu ţâfnă, cu arţag; bombănind, bodogănind. grumpy ['grAmpi] adj. îmbufnat, ţâfnos. Grundyism ['grAndiizamJ s. morală convenţională. grunt [grAnt] I. vb. intr. 1. a grohăi. 2. a geme. 3. a gâfâi, a sufla greu. 4. a mormăi, a mârâi. II. s. 1. grohăit. 2. mormăit. grunter ['grAiito'] s. 1. (fam.) porc. 2. om care mormăie întruna. 3. (si.) poliţist; sticlele, curcan. grunting ox ['grAntirj oks] s. (zool.) iac (Poephagus grunniens). gruntling ['grAntlirj] s. purcel(uş). Gruyere (cheese) ['gruy'ea (it/i:z)] s. (brânză) şvaiţer. gryphon ['grifon, amer. si 'grai-] s. v. g r i f f i n1. G-string ['d3i:.strirj] s. 1. (muz.) coardă de sol. 2. chilot la strip-tease. G-suit [~isju:t] s. (av.) costum de protecţie contra efectului produs de acceleraţia gravitaţiei. guaiac(um) ['gwaia:k(:>m)j s. 1. (arbore de) guaiac. 2. (răşină de) guaiac. guana ['gwa:nu:] s. (zool.) iguana (Iguana tuberculoid). guanidine ['gwamidi:n, 'gwa:-, -din] s. (farm.) guanidină. guanine ['gwa:ni:n, 'gu:oni:n, gu:'a:nin] s. (chim.) guanină. guano |'gwa:nou, gju(:)'u:nou] s. guano, îngrăşământ fosil. guanylic acid [gwa:'nilik .ajsid] s. (chim.) acid guanilic. guara [gwai'ra:] s. (omit.) ibis-roşu (Ibis rubra, Guara rubra). guarana shrub [gwa:ira:no i/rAb] s. (bot.) guarana (Laullinia sorbilis). guarantee [igaeran'ti:] I. s. 1. garanţie; chezăşie; cauţiune, gaj, amanet. 2. (corn., fin.) garant, chezaş. 3. creditor care primeşte garanţia. II. vb. A. tr. 1. a garanta. 2. to ~against / from a asigura împotriva (cu gen.). B. intr. a fi garant; a depune (o) garanţie. guarantor hgxran'to:'. go'ra:nto:r, amer. 'gairsnto:''] s. (mai ales jur.) garant, chezaş. guaranty ['gsrsntij s. 1. garanţie, zălog, amanet. 2. gir; giver of ~ girant. guard [ga:d] I. vb. A. tr. 1. (against, from) a păzi, a apăra, a ocroti, a feri (de). 2. a-şi ţine (limba); a-şi măsura (cuvintele). 3. a escorta, a însoţi (în scop de ocrotire). B. intr. 1. a'se păzi, a se feri; you must ~ against an error trebuie să te fereşti de a comite vreo greşeală. 2. a face de gardă. 3. a fi precaut / prudent / prevăzător. II. s. 1. gardă, apărare; to take one's ~ a se pune în gardă; on ~! în gardă! 2. rezervă, reţinere, neîncredere; gardă, vigilenţă; to keep ~over one's tongue a-şi ţine limba în frâu; to be / to stand on one's ~ a fi în gardă / vigilent / cu ochii în patru; to put smb. off his ~ a adormi vigilenţa cuiva; to get past smb.'s ~, to throw smb. off his ~ a) a înşela vigilenţa cuiva; b) a lua pe cineva prin surprindere / pe nepusă masă; a prinde pe cineva pe picior greşit / nepregătit; to put smb. on (his) ~ a pune pe cineva în gardă. 3. gardă, pază; to be on ~, to keep / to mount / to stand ~ a fi de pază / de strajă / de gardă; (mil.) the main ~ grosul avangardei; ~ of honour gardă de onoare; (mil.) to relieve ~ a schimba garda; to run the ~ a trece neobservat pe lângă santinelă. 4. (mil.) (the guards) soldaţii dintr-un regiment de gardă. 5. gardă, dispozitiv protector; (hand-) ~ of a sword garda unei săbii; fire ~ galerie la cămin. 6. (mii., constr.) contragardă. 7. corectiv (al nuni medicament). 8. vizitiu (de diligentă); şef de tren. 9. (la box, scrima) gardă. guard-boat ['gcudbout] s. (mar.) şalupă de pază. guard cell [~ sel] s. (bot.) celulă stomatică. guard-chain [~ tjein] s. (la ceasornice) lanţ de siguranţă. guard dog [~ dog] s. câine de pază. guarded ]'ga:did] adj. 1. păzit, apărat; (la şah) ~ bishop nebun apărat; (la unele jocuri de carii) ~ Jack valetul dintr-o suită de as, popă, damă, valet. 2. prudent, rezervat, precaut. guardedness [-nis] s. prevedere, precauţie, prudenţă. guardful ['ga:df»l] adj. (înv.) prudent, precaut. guard-house ['ga:dhaus[ s. cameră de gardă; local de pază; (mil.) corp de gardă. guardian ['ga:dion] I. s. 1. custode, conservator (de muzee etc.). 2. epitrop, tutore; curator. 3. (bis.) superior, stareţ (de mănăstire franciscand). 4.'(înv.) paznic. 5. (av. sl.) paraşută. -> (bis.) ~ of the spiritualities vicar. II. adj. păzitor. guardian angel [~ .eina^al] s. 1. înger păzitor. 2. (av. sl.) paraşută. guardianship ['gardianjip] s. 1. tutelă. 2. pază, supraveghere. guardless ['ga:dlis| adj. fără apărare, fără protecţie. guardrail ]'ga:dreil] s. 1. balustradă, parrnaclâc. 2. (ferov.) şină de ghidare, contraşină. guard-room [~ru(:)m] s. v. g u a r d - h o u s e. guard-ship [~jip] s. (mar.) vas de pază şi control în port. guardsman ]'ga:dzman, -msen], pl. guardsmen [-mm, -men] s. 1. ofiţer / (rar) soldat dintr-un regiment de gardă. 2. păzitor, gardian; străjer. guard stone ['ga:d stoun] s. bornă. Guatemalan [,gwa:t3'ma:tan] I. adj. din Guatemala, guatemalez. II. s. locuitor din Guatemala, guatemalez. gubernatorial |ig/u:bo:nci'to:ri3l] aay. (amer.) caracteristic unui guvernator (de stat). guek [gAk, guk] s. (sl.) nămol, mâl; noroi. gudgeon1 ['gAd3sn] s. 1. (iht.) porcuşor (Gobio gobio); (fig:) to swallow a ~ a cădea în cursă, a se lăsa prins. 2. nerod, găgăuţă, neghiob. 3. momeală, cursă. II. vb. tr. a înşela, a trage pe sfoară.



432



gudgeon2 s. (tehn.) 1. bulon; bolţ; pivot, bolţ, buton de manivelă. 2. (mar.) balama de cârmă. guelder-rose ['geldo'rouz] s. (bot.) călin, dirmox (Viburnum opultis). guerdon ['g3:dsn] (poetic) I. s. răsplată, recompensă; premiere. II. vb. tr. a răsplăti; a recompensa, a premia. guerilla [go'rilo] s. 1. (si ~ war) (lupte de) gherilă, război de partizani. 2. luptător de gherilă, partizan. guerilla strike [~ straik] s. (fam.) grevă ncaprobată de conducerea sindicatului. ' guerilla war [~ wo:r] s. v. g u e r i 11 a (1). guerilla warrior [~ iWorior] s. v. g u e r i 11 a (2). Guernsey ['ga:nzi] s. 1. flanelă de lână. 2. vacă de (lapte) de rasă Guernsey. Guernsey shirt [~ /a;t] s. v. G u e r n s e y (1). guerrilla [go'riloj s. v. g u e r i l l a . guess [ges] I. vb. A. tr. 1. a ghici; to ~ a riddle a ghici o ghicitoare. 2. a presupune, a-şi închipui; a ghici, a bănui; (amer.) a crede, a fi de părere; I should ~ his age at forty cred că arc 40 de ani, i-aş da vreo 40 de ani; I ~so! cred şi eu! te cred! ba bine că nu! B. intr. (at) a presupune (că). II. s. estimare; presupunere, bănuială; by ~ pe ghicite; to make / to give / to have a ~ a încerca să ghicească; that is a good ~ ai ghicit bine; he had some slight ~ of it îşi cam închipuia el aşa ceva; (amer. fam.) it is anyone's ~ nimeni nu ştie adevărul, nu ştie nimeni precis; to miss one's ~ a nu ghici, a greşi, a se înşela. guessable ['gesabl] adj. de ghicit; de presupus; de închipuit. guesser ['geso'J s. ghicitor, ghicitoare; he's a good ~el ghiceşte repede, e bun la ghicit. guessingly ['gcsinli] aaV. pe ghicite. ' guess rope ['ges roup] s. (mar.) odgon de remorcă. guesstimate E'gesthnit] I. s. (amer. fam.) previziune / apreciere aproximativă. II. vb. tr. (fam.) a aprecia / a prevedea cu aproximaţie. guesswork ['gesw3:k] s. 1. ghiceală; ghicit; presupunere, bănuială; pronostic; by ~ pe ghicite; orbeşte. 2. muncă nesistematică / neştiinţifică / bazată pe presupuneri. guest [gest] I. s. 1. oaspete, musafir; invitat. 2. chiriaş (de hotel sau pensiune); paying ~ locatar, persoană care stă în pensiune. 3. plantă san insectă parazită. II. vb. intr. (amer. teatru, despre un actor) a juca în reprezentaţie. guest-chamber [rgestrt/eimbor] s. 1. odaie pentru musafiri. 2. cameră de oaspeţi (la mănăstiri). guest column [gest ikolam] s. (amer.) rubrică destituită unui colaborator nepermanent, tribună liberă. guester ['gesto'] s. (amer. teatru) actor care joacă în reprezentaţie. guest hall ['gest iho:l] s. salon de recepţie. guesthouse ['gesthaus] s. pensiune. ■ . guest-night ['gestnait] s. seară în care membrii unui club îşi pot invita cunoscuţii / prietenii. guest show [~ Jbu] s. (amer.) program radiotelevizat la care îşi dă concursul o perso­ nalitate (artistică) cunoscută. guest star [~ sto:r] s. (cin., TV) personalitate artistică cunoscută care joacă într-un film (aV obicei într-un rol episodic I secundar). guestwise ['gestwaiz] adv. ca musafir, ca oaspete. guest worker ['gest iwo:kor] s. muncitor venit din altă ţară, pe o perioadă dată. guff [gAf] s. (amer. sl.) vorbărie, flecăreală deşartă, papagal, gargară. guffaw [gA'fo:, go'f-] I. s. hohot zgomotos (de râs). II. vb. intr. a râde cu / în hohote; a izbucni în hohote (ae ras). guggle ['gAgl] I. vb. intr. a gâlgâi. II. s. gâlgâit. guidable ['gaidabl] adj. (fig.) uşor de condus, docil, ascultător. guidance ['gaidans] s. 1. conducere, călăuzire. 2. îndreptar. -0* vocational ~ orientare profesională. guide [gaid] I. s. 1. călăuză, ghid. 2. (mii.) cercetaş, militar în recunoaştere. 3. conducător, consilier, sfetnic. 4. principiu călăuzitor. 5. călăuză, ghid, carte-călăuză (pentru voiaj), îndreptar. 6. (tehn.) dispozitiv de ghidare; culisă; pârghie de transmisie. 7. (mine) manşon de protecţie. II. vb. tr. 1. a călăuzi, a ghida, a îndruma, a îndrepta. 2. a cârmi, a dirija, a conduce. guide bar ['gaid ba:r] s. (tehn.) glisieră. guidebook [~buk] s. ghid turistic (pentru călători). guided missile ['gaidid 'misail, amer. ~ 'rnisl| s. (mii.) rachetă teleghidată. guideless ['gaidlis] adj. fără călăuză. guideline ['gaidlain] s. 1. linie indicatoare. 2. coardă, odgon (de sprijin). 3. (fig.) linie directoare, indicaţie. guide loop ['gaid lu:p] s. (cin.) coloahă-ghid. guide mark [~ ma:k] s. notă, semn. guide-post [~poust] s. stâlp indicator (la răscruce). guider ['gaido'] s. călăuză, ghid. guide-rail ['gaidreil] s. (ferov.) contraşină. guide rod [~ rod] s. v. g u i d e b a r . guide-rope [~roup] s. (av.) ghidropă. guide star [~ sta:r] s. v. g u i d i n g s t a r. guide wing [~ win] s. (mil.) aripă de conducere (la proiectile). guide yoke [~jouk] s. (tehn.) glisieră. guiding ['gaidirj] s. 1. călăuzire, îndrumare. 2. (tehn.) ghidaj. guiding mark [~ mci:k] s. reper. guiding plant [~ pla:nt] s. (agr.) plantă marcatoare / indicatoare. guiding plate [~ plcit] s. (metal.) placă de ghidare, lunetă. guiding rib [~ rib] s. (tehn.) nervură de ghidare. guiding star [~ sta:r] s. stea călăuzitoare (şi fig.).



 433



gunnery



înăbuşi, he ~ed simţi un nod în gât. II. s. 1. mişcare sau efort la înghiţit. 2. înghiţitură guiding wall [~ wo:l] s. (hidr.) perete de ghidaj. guidon ['gaidpn] s. 1. (mil.) stcguleţ ascuţit lângă vârful lăncii. 2. stegar. 3. steag, flamură mare, duşcă: at one ~ dintr-o înghiţitură. de ghildă. gum1 [gAm] ş. 1. gingie; I have sore ~s sau my ~s are sore mă dor gingiile. 


 gunnery drill



gunnery drill [~ drill s. (mil.) exerciţiu de tragere (cu tunul). gunning ['gAnirj] s. vânătoare eu arma. gunny 1'gAni] s. (text.) ţesătură groasă şi tare de iută. gun play ['gAn piei] s. (amer.) schimb de focuri (ae revolver). gunpoint [-point] s. 1. ţintă (a unei arme de foc). 2. at ~ sub ameninţare cu arma. gunpowder [~ipaud9r] s. praf/ iarbă de puşcă. gun-room [~ru:m] s. 1. cameră în care se ţin armele de vânătoare. 2. (mar.) sala san popota ofiţerilor inferiori. gun-runner [~>rAnor] s. contrabandist de arme. gun-running [-.rAnirj] s. contrabandă de arme. gunshot [~/ot] s. salvă de tun; foc de puşcă; within ~ în bătaia armei: out of ~ în afara bătăii armei, în afara razei de acţiune a unei arme de foc. gun-shy [~jai] adj. (despre câini) spcrios la împuşcături. gunslinger [~slirjor] s. (sl.) pistolar, trăgător / trăgaci experimentat. gunsmith [~smiG| s. armurier. gun spotter [~ spotDr] s. (av.) avion de recunoaştere având misiunea de a repera artileria inamică. gunstick [~stik] s. vergea de puşcă. gun-stock [~stok] s. pat de puşcă. gunwale ['gAnal] s. (mar.) copastie, platbord, rama punţii, bază de navă. gunyah ['gAnja] s. (austr.) v. g u n d y. gurge [go:d3] I. s. vârtej (de apă), volbură. II. vb. intr. a se învârteji, a se învolbura. gurgitation [igp^i'teijsn] s. 1. bolborosire (a apei ca la fierbere), clocotire. 2. clocot (al valurilor etc.). gurgle ['gs:gl] I. s. gâlgâire, bolborosire, şopotire, clipocit (de apă). II. vb. A. intr. a gâlgâi, a şopoti, a bolborosi, a clipoci. B. tr. a face să gâlgâie. gurnard ['go:md] s. (iht.) rândunică-de-mare (Trigla lucerna). gurnet ['go:nit] s. v. g u r n a r d. = gurney1 j'gaini] s. (mar.) gurnă. 2 gurney s. (amer.) pat pe rotile, pat de spital. gurry ['gAri] s. (anglo-indian) fort mic, cetăţuie. guru ]'gu(:)ru:] s. (anglo-indian) (preot) hindus care face iniţierea discipolilor / învăţăceilor. gush [gAf] I. s. 1. jet, şuvoi, torent (de apă, lacrimi etc.). 2. (fig) revărsare (de sentimente). II. vb. A. intr. 1. a ţâşni în şuvoi, a izbucni în torent. 2. a-şi revărsa sentimentele. 3. to ~ forth / out a deborda, a se revărsa. B. tr. a împroşca, a arunca (»« lichid); to ~ water a arunca apă. gusher ['gA/o'] s. 1. (fam.) om care-şi revarsă sentimentele, entuziast. 2. puţ ţâşnitor (de petrol). gushing ['gA/in] I. s. ţâşnitură, jet; torent, şuvoi. II. adj. 1. care ţâşneşte / se revarsă; debordant. 2. de un sentimentalism exagerat, cu efuziuni sentimentale. 3. v. g u s h y. gushy [rgA/i] aay. expansiv, exuberant. gusset ['gAsit, amer. si -et] s. 1. clin (de mânecă, la rochie etc.); plastron (ae cămaşă). 2. (tehn.) legătură unghiulară, colţar, guseu. gust [gASt] s. 1. vijelie, rafală. 2. izbucnire, explozie, răbufneală (de mânie, furie etc.). gustation [gAs'tci/an] s. gust, simţ al gustului. gustative ['gAstetiv] adj. gustativ. ' . . . . , gustatory ['gAStstari] adj. g u s t a t i v e . gusto ['gAStou] s. plăcere, delectare; to eat smth. with ~ a savura ceva; to do smth. with ~ a) a face ceva cu plăcere / elan / entuziasm; b) a face ceva cu entuziasm / elan I brio / avânt. gusty1 I'gAsti] adj. 1. furtunos, vijelios, impetuos. 2. (fig.) iritabil, irascibil. gusty2 adj. (scot.) gustos, savuros; apetisant. gut [gAt] I. s. 1. intestin; pl. intestine, organe interne, măruntaie; (mea'.) catgut; not fit to carry ~s to a bear bun de nimic, nulitate; (anal.) blind ~cecum; large ~s intestinul gros; little / small ~s intestinele subţiri; greedy ~s mâncăcios. 2. pl. (sl.) bărbăţie, curaj, tărie, putere de voinţă; (amer.) to have the ~s to do smth. a avea curajul de a face ceva; he has more ~s than brains e mai mult curajos decât mintos; a man with plenty of ~s om curajos; no ~s in him nu valorează nimic, nu e bun de nimic. 3. coardă (pentru vioară ele). 4. trecătoare, trecere îngustă; strâmtoare; drum îngustat. II. vb. A. tr. 1. a scoate, a goli. 2. a curăţa (un animal, peşte etc.) de intestine. 3. a deşerta, a goli; a devasta; ~ed (despre edificii) devastat (pe dinăuntru). 4. a asimila (esenţialul dintr-o carte etc.). B. intr. (vulg.) a mânca, a hali, a potoli, a băga pe sub nas. gutta ['gAtsl.pl. guttae [-ti:] s. picătură. gutta-percha ['gAta'p3:t/a,.--'--] s. gutapercă. guttate 1'gAteit] adj. (biol.) gutulat. gutter ['gAtor] I. s. 1. rigolă, jgheab, uluc pentru scurgere de apă; jgheab de acoperiş; şănţuleţ (de scurgere). 2. lepădături / scursori ale societăţii, drojdia societăţii. II. vb. A. tr. 1. a monta jgheaburi (la o casă etc.). 2. a brăzda (pământul etc.). B. intr. 1. a se scurge. 2. (despre lumânări) a se topi. gutter man ['gAto u r a ] s. negustor ambulant. gutter press [~ preş] s. (fam.) presă de scandal. guttersnipe [~snaip[ s. 1. haimana, golan, vagabond. 2. (amer. sl.) curtier de ocazie, neînregistrat la bursă.



434



guttle I'gAtl] (rar) vb. A. tr. a înghiţi, a îmbuca, a mânca lacom. B. intr. a se hrăni. guttler [-3r] s. mâncăcios, mâncău. guttural ['gAtsral] I. adj. din gât, de gât, gutural. II. s. (fon.) gutural. gutty t'gAti] s. (sport, sl.) minge de cauciuc plin (mai ales de golf). guv [gAv] s. (fam.) v. g o v e r n or. guy1 [gai] I. s. 1. sperietoare, momâie. 2. om îmbrăcat caraghios. 3. (amer. fam.) flăcău, băiat; tip, individ, ins; regular ~ flăcău bun, băiat cumsecade; wise ~ deştept băiat, şmecher. 4. (amer.) glumă, banc. II. vb. tr. 1. a expune batjocurii (imaginea cuiva). 2. a lua (ceva) în bătaie de joc, a ridiculiza. guy2 (mar.) I. s. şart, manevră fixă; gai. II. vb. tr. a fixa cu şart. guy3 (sl.) I. vb. intr. a o tuli / a o şterge. II. s; to give the ~ to smb. a fugi de cineva; to do a ~ a dispărea, a se evapora, a o şterge, a o întinde, a o roi. Guyanese [.gaio'ni:z] I. adj. din Guyana, guyanez. II. s. locuitor al Guyanei, guyancz. guyver ]'gaiv3r] s. (austr.) vorbire (sau comportare) afectată; to put the ~ on a-şi da aere. guzzle ['gAzlJ vb. A. intr. 1. a se îndopa, a sc ghiftui. 2. a se întrece cu băutura. B. tr. a înghiţi lacom, a hăpăi, a bea sau a mânca lacom. guzzler [-or] s. beţiv; mâncăcios / gurmand. gybe [d3aib] vb. A. tr. (mar.) a schimba (pânzele). B. intr. a se întoarce (prin schimbare de pânze). gyle [gail] s. 1. must fermentat. 2. cadă pentru fermentat, zăcătoarc. : gym [d3im] s., adj. (fam. prese.) v. g y m n a s i u m , g y m n a s t i c s . gymkhana [d3im'ka:ii3] s. (anglo-indian) 1. loc pentru sporturi atletice. 2. cursă de cai. gymnasium [d3im'neizjom, -ziom],pl. gymnasiums [-z] sau gymnasia [-zjs, -zis] s. 1. sală de gimnastică. 2. liceu. gymnast ['d3imnaîst] s. gimnast. gymnastic [d3im'nsstik] l.adj. de gimnastică, gimnastic. II. s. («tai ales pl.) gimnastică, exerciţii gimnastice. gymnosperm ['d3imnospo:m| s. (bot.) gimnospermă. gym shoes ['d3im i/u:z] s. pl. (fam.) pantofi de gimnastică. gymslip [~slip] s. sarafan. gyna doc [^aina .dak] s. (sl.) (medic) ginecolog. gynaeceum ['gaini'siomj s. (ist.) gineceu. gynaecological [rgainik3'lod3ikpl, -ni:k-] adj. ginecologic. gynaecologist [igaini'kol3d3ist, -ni:'k-] s. ginecolog, mamoş. gynaecology [,gaini'k3lod3i,-ni:'k-] «.ginecologie. gynophore ['d3in3fo:c[ s. (bot.) ginofor. gyp1 [d3ip] I. s. 1. servitor, camerist (la universităţile Cambridge şi Durham). 2. (amer. sl.) escroc, şarlatan. II. vb. tr. (amer. sl.) a escroca, a pungaşi. gyp2 s. (sl.) chelfăneală, bătaie, săpuneală; to give smb. ~a) a trage o chclfăneală cuiva; b) (despre dinţi stricaţi) a provoca cuiva dureri. gypo ]'d3ipou] s. (amer. sl.) sistem de lucru în acord I cu bucata. Gyppo ['d3ipou] s. (fam.) egiptean. gyps [d3ips[ s. prese, de la g y p s u m (I). gypseous ['d3ipsiss, -jos] adj. cu ghips, de ipsos. gypsophila [d3ip'sofita] s. (bot.) iperige (Gypsophila paniculata). gypsous ]'d3ipS3S] adj. v. g y p s e o u s. gypsum ['d3ipsom] I. pl. gypsa ['d3ips3] sau gypsums [-amz] s. ghips; ipsos. II. vb. tr. a îngraşă (un ogor etc.) cu ghips. Gypsy s., adj. (amer.) v. G i p s y. gyral [^aiaral] adj. giratoriu. gyrate I. [.d3ai3'reit] vb. intr. a sc învârti în cerc; a merge pe spirală. II. ]'d3aioreit] adj. strâns în spirală. gyration [id3ais'rei/3n] s. rotaţie; mişcare de rotaţie, giraţie. gyratory ['dsaiaretari, ^aia'reitsri] adj. giratoriu. gyre ['d3aiorJ I. s. (poetic) 1. rotaţie. 2. roată, inel; circumferinţă. 3. spirală. II. vb. intr. (rar) a se învârti (în vârtej). gyrene [d3ai'ri:n, 'd3airi:n] s. (amer. mii. sl.) puşcaş marin, soldat din infanteria marină americană. gyro ['gaiorou, 'd3airouj s. prese, de la g y r o s c o p e . gyro-compass [~ik\mpos] s. (av.) girocompas. gyropilot [^aiprouipaitat] s. (av.) pilot automat, aparat giroscopic de pilotat. gyroplane ['a^aisrouplcui] s. (av.) autogir, giroplan. gyroscope ['gaioroskoup, 'd3aio-] s. giroscop. gyroscopic [igaioros'kopik, .d3aia-] adj. giroscopic. gyrose ]'d3aiarous] adj. moarat, cu linii ondulate. gyrostabilizer ['d3ai3rousteibilaizarl s. (top.) giroscop stabilizator. gyrostat [.gaiaroustzet, 'd3aio-, -ros-] s. girostat. gyrostatic ['d3aiorou'sta:tik] adj. girostatic. gyrus ['d3aioros],pl. gyri [-rai] s. (anat.) circumvoluţie. gyve [d3aiv] I. s. 1. (mai ales pl. poetic) lanţuri, fiare, cătuşe. 2. (mai ales amer. fam.) ţigară conţinând marijuana. II. vb. tr. (poetic) a pune în fiare, a încătuşa. gyver ['gaiva1"] s. v. g u y v e r.



 habitudinal [hasbi'tjuidinsl] s. făcut din obişnuinţă; referitor la obişnuinţă. H, h [eit/] s. pi. Hs, H's [-iz] a opta literă a alfabetului englez; to drop one's h's a nu pronunţa litera h (manifestând astfel lipsa de educaţie, de cultura); a avea o pronunţare habitue [ha'bitjuei, hEe'b-] s. (jr.) vizitator frecvent, oaspete obişnuit. incultă / Cockney. habitus ['haebitas] s. (geol.,fiziol.) habitus. hachure [has'/ju9r] vb. tr. a haşura; ~d map hartă haşurată. H-beam ['eit/bi:m] s. (constr.) grindă I; oţel I. hachures [has'/juaz, amer. şi'—] s. pl. (jr.) haşuri. H-bomb [~bom] s. bombă H / eu hidrogen / termonucleară. hacienda [ihssi'enda, amer. ha:si'enda:J s. fermă, plantaţie (în America Latină). H-iron Haian] s. v. H - b c a m. hack1 [hsk] I. vb. A. tr. 1. a tăia, a toca, a ciopârţi; a sparge, a sfărâma. 2. a ciopli; ha [ha:] I. interj. 1. (exprimă uimire, bucurie, satisfacţie etc.) ha! o! 2. (fam.) ha? ce? a cresta; a ştirbi; a răni (cu un corp ascuţit); to ~ one's chin in shaving a se tăia la bărbie cum? 3. ha ha ha! ha ha ha! (imită râsul). II. vb. i/itr. a exclama ha! în timpul rasului. 3. a lovi în picior, a cotonogi (la fotbal). 4. (fig. înv.) a poci, a stâlci ha(') [haz] vb. (fam. sau dial.) v . h a v c (I). (cuvintele). B. intr. 1. (at) a toca (cu ac.). 2. a tuşi (scurt şi des); a-şi drege glasul. 3. (dial.) haar [hu:r] s. ceaţă, negură; vânt rece din răsărit aducător de ceaţă. a se bâlbâi. II. s. 1. tăietură; ştirbitură; crestătură; rană; (rar) to make a ~ in the post habanera [(h)a:ba:'neiro:] s. (span.) habanera. habeas corpus ['heibiss 'lo;p3s, -bires-] s. (lat. jur.) habeas corpus; writ of ~ (ad a-şi consuma toate rezervele, a consuma o mare parte din rezerve. 2. sapă; târnăcop; (nune) subjiciendum) mandat î/i baza căruia un arestat trebuie adus în fata instanţei de judecată picon. 3. (tehn.) dalta pentru tăiat la cald. 4. lovitură în picior (la fotbal). spre a se stabili legalitatea reţinerii lui; Habeas Corpus Act legea Habeas Corpus (votată hack21- s. 1. cal (de) închiriat; cal de olac / de poştă; gloabă, mârţoagă; cal de muncă / de rând / obişnuit; cal jumătate sânge; road ~ cal de drum; (fig.) to make a ~ of one's în Anglia în 1679, pentru garantarea libertăţii individuale). dress a purta zilnic aceeaşi haina. 2. (fig.) salahor, om de corvoadă; om pus la o muncă haberdash ['haebadse/] vb. intr. a face comerţ cu mărunţişuri. r haberdasher [-s ] ş. 1. negustor de mărunţişuri, marchitan. 2. (amer.) negustor de de rând. 3. scrib; angajat; Grub-Street ~ scriitor cu bucata, scrib; literary ~ scriitor eu bucata, scrib; negru; political ~ cirac, acolit. 4. (amer.) birjă; (sl.) automobil. 5. (amer. galanterie bărbătească. haberdashery [-ari] s. 1. mărunţişuri; mercerie; prăvălie de mărunţişuri. 2. (amer.) si.) agent de poliţie. 6, (sl.) târfa, prostituată; garrison ~ vivandieră; femeie pentru militari. II. adj. uzat, întrebuinţat, vechi. III. vb. A. ir. 1. a închiria, a da cu chirie (cai). 2. (şi to galanterie bărbătească; magazin de galanterie bărbătească. ~ out / about / upon) a uza, a strica prin folosire îndelungată; (fig.) a banaliza. 3. (şi fig.) habile ['haebil] adj. (jr.) abil. îndemânatic, priceput. habiliment [h^'bilimant, ha?'b-J s. 1. (mai ales pi.) îmbrăcăminte, haine, veşminte (mai a pune (pe cineva) la o muncă de rând / la muncă grea, a exploata. B. intr. 1. a face muncă de negru, a fi negrul / scribul cuiva, a lucra în locul unui scriitor, a fi angajatul unui scriitor. ales de gală, de ceremonie, sacerdotale etc.). 2. (înv.) dichisuri, podoabe. 2. a călători cu cai închiriaţi. 3. a merge călare (înpas obişnuit, nu prea repede). 4. (înv.) hability [has'biliti] s. abilitate, îndemânare. habit l'hcebit] I. s. obicei, obişnuinţă, deprindere; to be in the ~of doing smth. a avea a deveni obişnuit / comun / de rând; a se banaliza; a se înjosi. hack3 s. 1. (cinegetică) scândura pe care se pune carnea şoimului. 2. (tehn.) uscătorie. obiceiul de a face ceva; to break a person of a ~ a dezbăra / a dezvăţa pe cineva de un obicei; to break off a ~ a se dezobişnui, a se dezbăra (de ceva); to fall into / to get a 3. (text.) darac. ~ a căpăta / a (de)prinde un obicei; a deeply-rooted ~ un obicei adânc înrădăcinat; (prov.) hack-about ['hceka'baut] s. (sl.) târfiî, prostituată. hackberry ['hîekberi, -bari] s, (bot.) sâmbovină-americană; celtis-occidental (Celtis ~cures~cuipecui se scoate; (prov.)~is a second nature obişnuinţa e o a doua natură; (amer. şl.) to kick the ~ a scăpa de viciul stupefiantelor; to get into bad ~s a deprinde occidentalis). obiceiuri rele, a se nărăvi, a apuca pe căi greşite. 2. constituţie, structură psihică, hackbut ['luekbAt] s. (mii., ist.) archebuză. mentalitate, dispoziţie. 3. particularitate, însuşire, caracteristică, trăsătură; a plant of hacker1 ['hska1"] s. 1. târnăcop; topor. 2. salahor care lucrează cu târnăcopul sau cu trailing ~ o plantă târâtoare. 4. haină, veşmânt. 5. rasă, haină de călugăr sau de preot, toporul. 3. (infor.) pirat, hacker. sutană; to take the ~ a se călugări. 6. costum de călărie. <• (jur.) ~and repute notorietate. hacker2 vb. intr. (dial.) a se bâlbâi, a gângavi. II. vb. tr. 1. a îmbrăca; ~ed in white îmbrăcat în alb. 2. (înv.) a locui. hackery ['haîksri] s. (anglo-indian) car cu boi. hacket ['ha;kit] s. topor. habitability [■hasbits'biliti] s. calitatea de a fi locuibil. hack file ['luek fail] s. (tehn.) pilă-cuţit. habitable ['hasbitabl] adj. locuibil. hack hammer [~ thasma'] s. (constr .) ciocan de spart / de cioplit piatra. habitableness [-nis] s. v. h a b i t a b i 1 i t y. hack horse [~ ho:s] s. cal (de) închiriat, cal de olac / de poştă. habitance ['hasbitons] s. (înv.) locuinţă. hacking ['ha^kirj] I. adj. sacadat; scurt şi întrerupt; cu întreruperi scurte şi dese; ~cough habitant1 ['habitant] s. (înv.) locuitor (v. i n h a b i t a n t II). habitant2 ['mebitoirj şi pronunţiafranceză]s. (amer.) mic proprietar de pământ de origine tuse seacă. II. s. (infor.) piraterie. franceză (din Canada sau Louisiana). hack iron ['hrek aian] s. (tehn.) târnăcop; daltă. hack knife [~ naifj s. (tel.) cuţit pentru cablu. habitat ['hasbitset] s. 1. (2ool., bot.) areal, patrie; arie de răspândire (« unui animal, a hackle1 ['haskl] s. 1. pene, guler (la gâtul cocoşului sau al altor păsări); with one's / unei plante). 2. loc; locuinţă, reşedinţă. 3. (ecologie) habitat, biotop. habitation [ihsebi'tei/an] s. 1. locuinţă; aşezare omenească, colonie. 2. locuire; fit for the ~s up zbârlit; înfuriat, mânios. 2. muscă artificială (pentru undiţă). hackle2 (teAt.) I. s. darac (pentru in). II. vb. tr. a pieptăna cu ragila, a dărăci (inul). human ~ prielnic aşezării omeneşti. hackle3 s. (dial.) acoperiş conic de paie (pentru stupii de albine). habit cloth ['hasbit kbS] s. un fel de stofa subţire (pentru costume de călărie). hackle4 (dial.) vb. tr. a tăia, a ciopârţi; a cresta, a brăzda; (dif.) a masacra (un text etc.), habitual [hs'bitjual, has'b-, -t/u^lj adj. 1. obişnuit, uzual, comun; it has become ~ to the people a intrat în obiceiul oamenilor. 2. obişnuit, deprins, nărăvit; a ~ drunkard un a poci, a strica. beţiv nărăvit. hackle carding [~ ika:dirj] s. (text.) pieptănare, cardare, dărăcire. hackle fly [~ flai] ş. v. h a c k 1 e1 (2). habitually [-i] adv. de obicei, obişnuit. hackler [1uelcbr] s- (text.) dăracitor, persoană care darăceşte (inul). habitualness [-nis] s. obicei, obişnuinţă, deprindere. habituate [/ja'bitjueit, ha?'b-, -t/ueit] vb. A. tr. 1. (to) a obişnui, a deprinde, a învăţa hackling ['hasklirj] s. (text.) dărăcitul inului. (cu, să). 2. (amer. fam.) a frecventa, a călca des pe la. B. rej7. (to) a se obişnui (cu, sa). hackling machine [~ ni3'/i:n] s. (teAt.) maşină de pieptănat. hackling room [~ ru(:)m] s. (text.) secţie de pieptănat. habituation [bsibitju'ei/an, ha?.b-, -t/u-] s. (to) obişnuire, deprindere (cu, să). habitude ['ha?bitju:d] s. (Ut.) 1. constituţie, structură (fizică sau psihică); fel de a fi. hackly ['haekli] adj. dinţat; crestat. hackmatack ['haskmotask] s. (bot.) larice-american, zadă-americană (Larix laricina). 2. obicei, obişnuinţă, deprindere.



 hackney



hackney ['haokni] I. s. 1. cal (de) închiriat / de olac / de poştă; cal de muncă / de povară; cal de rând. 2. (inv.) salahor, om pus la o muncă de rând; om angajat. 3. v. ~ c o a c h. 4. (amer.) taxi. ♦ to make a ~ of smth. a uza ceva, a toci ceva; a banaliza ceva. II. adj. (de) închiriat. III. vb. tr. 1. (şi to ~ out / about / upon) a uza, a toci; (fig.) a banaliza (o problemă, un subiect etc.). 2. a duce cu birja / cu o trăsură de piaţă. hackney carriage [~ .ka:rid3] s. v. h a c k n e y c o a c h . hackney coach |~ koutf] s. birjă, trăsură de piaţă. hackneyed ['haeknid] adj. uzat, tocit; (fig.) banalizat, răsuflat; (fig.) ~ phrase expresie uzată / tocită / răsuflată / banală. hackneyman [Tiasknimsn], pl. hackneymen ['hasknimon] s. persoană care închiriază cai şi trăsuri. hackney waiter ['haokni weit9r] s. servitor, lacheu, valet, fecior. hackney writer [~ .raits'] s. (peior.) scriitor la comandă, scriitoraş, scrib. hack saw ['hark so:] s. (telin.) ferăstrău pentru metal, bonfaier; ferăstrău coadă de vulpe, ferăstrău cu coadă. hack watch [~ wot/] s. (mar.) ceasornic de observaţie; contor. hack writer [~ .raitor] s. (peior.) scriitor la comandă, scriitoraş, scrib; negru. hacky ['haoki] adj. (fam.) v. h a c k i n g. had [forma tare haed, forme slabe hod, od, d] past şi part. trec. de la h a v e (1). haddock ['haodak] s. (iht.) egrefin (Gadus aeglefinus). hade [heid] I. s. (mine) deviaţie, înclinare, abatere (a filonului de la verticală). II. vb. intr. (mine) a devia, a se abate (de la verticală), a se înclina. Hades ['heidi:z] s. (mitol.) iad, infern; what the ~ do you think you are doing? ce naiba faci? hadji ['haed3i:] s. hagiu, pelerin. hadn't ['hzednt] prese, de la h a d n o t. haemal ['hi:mpl] adj. (fiziol.) sangvin. haematein ['hkmotin] s. (chim.) hemateină. haematic [hi'msetik] I. adj. (fiziol.) hematie. II. s. (med.) medicament cu acţiune asupra sângelui. haematin ['hi:motin] s. (chim.) hematină. haematite ['hemotaitj s. (mineral.) hematită; brown ~ limonit. haematologic [.hi:motp'bd3ik, -hema-] adj. hematologic. haematology [.hhno'toladji, .hemo-J s. hematologie. haematoma [.hhno'toumo, .hemo-],pl. si haematomata [-ta] s. (med.) hematom. hacmatosis [.hiuno'tousis] s. (fiziol.) hematoză. haematuria [himio'tjuoria:] s. (med.) hematurie. haemin [hi:min] s. (chim.) hematină. haemodialysis [ihi:moudai'adisis] s. (med.) hemodializă. haemoglobin [.hi:mou'gloubin,'—'—] s. (fiziol., chim.) hemoglobina. haemolysis [hi:'molisis] s. (biol.) hemoliză. haemolytic [.hhno'litik] adj. (med.) hemolitic. haemophilia [ihi:mou'filio] s. (med.) hemofilie. haemophiliac [.himio'filiaok] s. (med.) hemofilie. ! haemoptysical [hi:mop'tizik(3l)] adj. (med.) hemoptizie. haemoptysis [hi:'moptisis] s. (med.) hemoptizie. haemorrhage ['hemorkf;] s. (med.) hemoragie, pierdere de sânge; cerebral ~ hemoragie cerebrală. haemorrhoidal [hemo'roidal] adj. (med.) hemoroidal. haemorrhoids ['hemoroidzj s. pl. (mea'.) hemoroizi. haemostasis [.hi:mo'steisis] s. (med.) hemostază. haemostat [tikmsstst] s. 1- (chir.) pensă hemostatică. 2. (med.) hemostatic, antihemoragic. haemostatic ['hi:mo'stactik] adj., s. (med.) hemostatic. haere mai ['hairs .mai] inter/. (N.Z.) salut î bun venit! hafiz ['ha:fiz] s. (bis.) musulman care ştie coranul pe de rost. hafnia ['haofnio] s. (chim.) oxid de hafniu. hafnium ['lufniam] s. (chim.) hafniu. haft [hc;lt] I. s. plasele, mâner; coadă. II. vb. tr. a pune mâner I coadă (la o sculă). hafter [sr] s. persoană care face mânere, plasele, cozi (de scule). hag1 [ha:g] s. 1. babă-cloanţă, muma-pădurii; femeie urâtă şi rea, ciumă, scorpie. 2. (înv.) vrăjitoare. 3. (iht.) ţipar-de-baltă (Myxine glutinosa). hag2 s. 1. teren mlăştinos. 2. teren solid într-o mlaştină. hagberry [~beri, -bori] s. (bot.) mălin (Padus racemosa). hag-born [~bo:n] adj. (înv.) născut de o vrăjitoare. haggard ['ha;god] adj. 1. (cinegetică) (despre şoim) neîmblânzit, sălbatic. 2. cu înfăţişarea sălbatică, cu aspect sălbatic. 3. tras la faţă, slab, palid, prăpădit. haggardness [-nis] s. înfăţişare sălbatică. haggis ['haogis] s. (scot.) un fel de drob de miel. haggish ['hasgif] adj. de vrăjitoare, de babă-cloanţă; urât, respingător, îngrozitor. haggle ['ha:gl] I. vb. A. tr. a toca, a ciopârţi. B. intr. (about, over) a se tocmi; a se certa, a se ciorovăi (pentru); to ~ about the price a se tocmi pentru preţ. II. s. tocmeală; ceartă, gâlceava. haggler [-9r] s. 1. tăietor. 2. client care se tocmeşte mult. hagiarchy ['heid3ia:ki, 'ha;-] s. (bis.) orânduire condusă de sfinţi; orânduire condusă de preoţi. Hagiographa [.ha^i'ogrofo] s. pl. (bis.) 1. (cărţi) hagiografe. 2. vieţile sfinţilor. hagiographer [.hax^i'ogrofo1"! s. hagiograf. hagiography [.hax^i'ogrofij s. 1. hagiografie. 2. biografie idealizantă. hagiolatry [.hfed3i'obtri| s. hagiolatrie.



436



hagiology [ihacd^i'Dlodji] s. (rel.) hagiografie. hag-ridden ['haog.ridn] adj. chinuit de vise urâte I de coşmaruri I de vedenii. hag seed [~ si:d] s. (înv.) pui de vrăjitoare; neam / seminţie de vrăjitoare. hah [ha:] interj, v. h a (1,1). ha ha [ha(:)'ha:] I. inter/, ha ha! aha! II. s. to give smb. the ~ a lua pe cineva în râs / în batjocură / în balon; a râde de cineva. ha-ha ['ha:.ha:] s. şanţ (de hotar) cu gard mic. hai(c)k [haik] s. (arab) burnuz. haiduk ['haiduk] s. (slav) haiduc. haiku ['haiku] s. (jap. lit.) haiku, poem clasic de trei versuri. hail1 [heil] I. s. 1. grindină, piatră. 2. (fig.) grindină; ploaie (de lovituri, de gloanţe, de înjurături etc.); a ~of bullets o ploaie de gloanţe. II. vb. A. intr. 1. (despre grindină) a cădea, a bate. 2. (fig.) a ploua, a cădea, a curge; bullets were ~ing on us gloanţele plouau asupra noastră. B. tr. (si to ~down) (fig.) a arunca, a slobozi (cuvinte etc.), a face să plouă cu, a da drumul la; to ~ down curses a da drumul la o ploaie de înjurături. C. impers. it is ~ing bate grindina, cade piatră, plouă cu grindină. hail 2 1. inter/, salutare! salut! noroc! II.s. 1. salutare, urare, strigare,chemare; within ~ destul de aproape pentru a fi auzit; la o aruncătură de piatră; put of ~ departe, prea departe pentru a fi auzit. 2. vizită; give me a ~ treci pe la mine, fă-mi o vizită. 3. (mar.) semnalizare. 4. (tel.) salut; apel. III. vb. A. tr. 1. a saluta; a întâmpina cu urale de bun venit. 2. a striga, a chema; to ~ a cab a chema un taxi; (mar.) to ~ a ship a face semne, a semnaliza unui vapor. B. intr. 1. (amer. fam.) a se saluta, a schimba salutări. 2. (fam.) to ~ from a veni de la / din; a fi de la; a se trage din; a fi originar din; a fi născut în. Hail Columbia ['heil ko'Umbb] biter/, (amer.) la dracu! la naiba!; (sl.) to raise a ~ a face scandal / tărăboi; a devasta ceva; a înjura pe cineva. hail-fellow(-well-met) [~.felo»('wel'met)] s. prieten la cataramă / (prea) intim; to be ~.with everybody a se bate pe burtă cu toată lumea. Hail Mary [~ 'meorij inter/ (bis.) Ave Maria. hailstone [~stoun] s. grindină, piatră. hailstorm [~sto:m] s. furtună cu grindină. haily [heili] s. cu / de grindină. hain't, haint [heint] (dial.) prese, de/n h a v e n o t , h a s n o t . hair [hs3c] I. s. 1. (fir de) păr; to have one's ~ cut a se tunde, a-şi tunde părul; fell of ~ claie de păr, păr ciufulit; bush of ~ păr des; smoc de păr; (fig.) to tear / to rend one's ~ a-şi smulge părul din cap; against the ~ a) în răspăr; i) (fig.) vrând nevrând, de voie de nevoie, contrar voinţei sale, mai mult fără voie; in one's ~ fără perucă; cu capul descoperit; Judas ~ păr roşu I roşcat; to lose one's ~ c ) a cheli; b) (fam.) a-şi ieşi din fire, a se înfuria; (si.) to keep one's ~ on a-şi ţine cumpătul, a-şi păstra sângele rece, a nu-şi ieşi din fire; (fig.) not to turn a ~a) (despre cai) a se acoperi cu spumă, a asuda; b) a nu da semne de oboseală; c) a nu-şi pierde firea; a rămâne rece; to split ~s a despica firul în patru; (prov.) take a ~ of the dog that bit you cui pe cui se scoate; bea încă un pahar ca să-ţi iasă vinul din cap; (fig.) to a ~din fir în păr, cu de-amănuntul; (fig.) within a ~ of, by a ~ cât p-aci să, la un pas de; (fig.) his ~ stands on end i se ridică părul măciucă; to comb smb.'s ~ for him a trage cuiva un perdaf, a da cuiva o săpuncală; a ocări pe cineva, a dojeni pe cineva; (fig.) both of a ~cum e sacul şi petecul; cum e turcul şi pistolul, a tunat şi i-a adunat; (fig.) to bring smb.'s gray ~s (with sorrow) to the grave a băga pe cineva în mormânt; (fig.) to comb / to stroke smb.'s ~ (for him) a trage un perdaf (cuiva), a beşteli, a ocări, a dojeni (pe cineva); (fig.) to get / to take smb. by the short ~s a) a ţine pe cineva din scurt; a ţine sub papuc (un sb(); b) a opri la timp (pe cineva); a lua măsuri (împotriva cuiva); (fig.) grey ~s bătrâneţe; (fig.) ~ about the heels lipsă de bună creştere, grosolănie; (?nv.) ~ and hide / hoof de-a fir a păr, în întregime, de la un capăt la altul; (scot.) a ~ to make a tether of a face din ţânţar armăsar; (fig.) to hang by a (single) ~ a atârna de-un fir de păr, a fi într-o situaţie critică; (amer.) to lift / to take smb.'s ~ a scalpa, a jupui pielea capului cuiva; to make smb.'s ~ curl a face să i se ridice cuiva părul măciucă; not to touch a ~ of smb.'s head a nu se atinge nici de un fir de păr din capul cuiva; (amer. înv.) short ~s alegători de rând, masa alegătorilor; to stroke smb. against the ~s sa« to stroke smb.'s ~ the wrong way a face (cuiva) în ciudă, a necăji, a zâdărî (pe cineva); (scot.) to stroke smb. with the ~ a unge (pe cineva) la inimă, a linişti, a încuraja (pe cineva). 2. blană, păr (la animale). 3. (text.) puf, păr. II. adj. 1. de păr. 2. de blană. III. vb. A. intr. 1. (/am.) a lăsa părul să crească. 2. (despre stridii) to ~ up a se acoperi cu alge, polipi ele. B. tr. 1. a pune păr la (arcuş). 2. a depila (o piele). hair ball ['hso bol] s. ghem de păr (în stomacul unui animal rumegător). hairbell [~bel] s. (incorect) v. h a r e b e 11. hair-brained [~breind] adj. (incorect) v. h a r e - b r a i n e d. hairbreadth [~bred8, ~bret6] s. (grosimea unui) fir de păr; cantitate neînsemnată; părticică infinitezimală; within / by a ~of death la un pas de moarte; to have a ~escape a scăpa ca prin urechile acului; by a ~ cât de cât, cât de puţin, foarte puţin. hair broom [~ bru(:)m] s. măturice din fire de păr. hairbrush [~brA/] s. 1. perie de cap. 2. (poligr.) pensulă din păr. hairclipper [-.klips'] s. maşină de tuns. haircloth [~kbO] s. material / stofă din fire de păr (mai ales de cămila sau de cal). haircomb [~koum] s. (amer.) pieptănătură, freză. hair crack [~ kraokj s. 1. (metal.) fisură fină. 2. (auto) fisură capitală. hair curler [~ .ko:k>r] s. bigudiu. haircut [~kAt] s. tuns(oare). hair-do [~du:] s. (fam.) coafare; coafură. hair-drawn [~'dro:n] aay. pedant; amănunţit. hairdresser [~.dres3r] s. coafor, frizer. hairdressing [~dresirj] s. coafare, aranjare a părului. hair drier [~ >draior] s. uscător de păr, foehn; cască pentru uscat părul.



 437



hair dye [~ dai] ş. vopsea de păr. haired [head] adj. păros, (acoperit) cu păr. hairfelt ['hesfeltj ş. pâslă de păr. hairgrass i~gru:s] s. (bot.) varietate de păiuş (Aira). hair hygrometer [~ hai'gromuV] s. (fiz.) higromctru cu fir de păr. hairif(f) ['hearifl s. (bot.) turiţă, lipicioasă (Galium apariţie), hairiness ['hesrinis] s. pilozitate; abundenţă de păr; înfăţişare hirsută. hairlace ['hesleis] s. (înv,) panglică de păr. hairless ['hsalis] adj. tară păr, chel. hairlike f'hsalaik] adj. ca părul, ca un fir de păr. hairline ['healain] s. 1. linie foarte subţire; ~ distinction distincţie subtilă. 2. frânghie (din păr); sfoară de undiţă (din par). 3. linie ascendentă (în caligrafie). 4. (tehn.) linie de vizare. 5. linie a tunsorii (mai ales a bretonului). hairline crack [~krcek] s. (geol.) fisură. hair marrow ['lies iiraetou] s. (bid. pielăriei) strat medular, hair mattress [~ -maUris] s. saltea de păr. hairnet [-net] s. fileu / plasă pentru păr. hair-oil [Tiesroil] s. ulei de păr. hair pencil Ph« .pensl] s. pensulă subţire. hairpiece ['hsopi:s] ş. meşă artificială. hairpin fhsspin] s. 1. ac / agrafă de cap. 2. (jig.) persoană fină / subţire / delicată. hairpin bend [~ bend] s. viraj ac de cap; curbă pronunţată / periculoasă, cotitură bruscă (a unui drum). hair powder [lira .paudsr] s. pudră parfumată pentru păr. hair raiser [~ ireizar] s. 1. poveste de groază. 2. piesă de teatru sau roman de groază sau de senzaţie. hair salt [~ sa(:)lt] s. (chim.) halotrichit. hair's breadth [~z brcdG, -brctG] s. v, h a i r - b r e a d t h . hairset [Tieaset] s. ondulaţie (a părului), coafat. hair-shaped [~/cipt] adj. (bot.) filiform. hair-shirt [~'/a:t,'--] s. (bis.) haină de ascet (din stofă aspră, din stofă de păr de cal sau cămilă). hair sieve [~ siv] s. sită de păr. hair-slide [Tieaslaid] s. agrafa de păr. hair slip(piness) [~ -slip(inis)] s. (ind. pielăriei) hămuşcală. hairsplitter [~isplit9r] s. (Jig.) chiţibuşar, pedant, persoană care despică firul în patru, talmudist. hairsplitting [~isplitin] I. ş. (fig.) pedanterie, despicare a firului în patru, talmudism. II. adj. care despică firul în patru, pedant; talmudic. hairspray ['heasprei] s. spray fixativ (pentru păr). hair-spring [~sprirj] s. (tehn.) spirală, (fir de) păr (la ceasornic); arc spiral. hair-stroke [~strouk] s. 1. linie ascendentă (în caligrafie). 2. (poligr.) linie foarte subţire. hairstyle [.heostail] s. coafură. hairstyling fheastailin] s. coafare. hair stylist [~ .stailist] s. amer. coafor de doamne; coafor de lux. hair-trigger1 [~itrigar] adj. 1. prompt, rapid. 2. (fig.) arţăgos, iute, irascibil. 3. (tehn.) sensibil. hair trigger2 s. trăgaci (la revolver etc.). hair wash [~ wo/] s. loţiune pentru păr, şampon. hair weed [~ wi:d] s. (bot.) mătasea / lâna broaştei (Conferva). hair worm [~ W3:m] s. (zool.) specie de vierme foarte subţire (din genurile Gordius si Mermix). hairy ['hsari] adj. 1. păros, (acoperit) cu păr, hirsut; (si.) ~ about / at / in the heels prost crescut, nceducat, necioplit. 2. din păr, de păr. 3. (sl.) nasol. hairy wool [~ wu:l] s. (texî.) linie iară ondulaţie; păr. hairy yarn [~ ja:n] s. (text.) fir scămoşat / păros. Haitian ['hei/jan, -tisn] I. adj. din Haiti, haitian. II. s. 1. locuitor din Haiti, haitian. 2. (lingv.) ~ (Creole) (Creola) haitiană. haj(j)i ['ha;d3i] s. v. h a d j i. haka ['ho:ka] s. (N.Z.) dans războinic maori. hake [heik] s. (Uit.) varietate de peşte marin (Merluccius merluccius). hakeem [haa'kimi] s. (arab) 1. medie musulman. 2. judecător musulman. hakenkreuz ['haikankroits] s. (germ.) svastică. hakim [h«'ki:m] s. (arab) v. h a k e e ni. hakot ['haskat] s. (înv.) v . h a k e . halal ['hu:'lo:l] I. vb. tr. a sacrifica (un animal) conform normelor musulmane. II. s. (gastr.) carne care corespunde normelor musulmane. halated [hce'lcitid] adj. (fot.) cu halo. halation [ho'lei/an, haî'l-] s. (fot.) 1. halo. 2. formare de halo / de aureolă. halberd ['ha?Ib3(:)d] s. (ist., mii.) halebardă. halberdier [iha?lb3(:)'di9r] s. (ist., mil.) halebardier. halcyon ['hcelsian] s. (omit.) alcion (Alcedo ispida). halcyon days [~ deiz] s. pl. (fig.) zile fericite / senine / luminoase; zile tihnite / liniştite. halcyoneum [haîlsia'niam] s. cuib de alcion. haldheaded ['ho:ld-hedid] adj. (mar.) fără arboreţi. hale1 [heil] adj. sănătos, voinic; ~and hearty sănătos şi voios. hale2 vb. tr. (înv.) a târî, a trage (cu forţa). half [ha:f, amer. şi hasf] I. pl. halves [ho:vz, amer. şi hasvz] s. 1. jumătate; ~ a mile jumătate de milă; the ~ of tenis five jumătate din zece este cinci; ~ past eight (ora) opt şi jumătate; ~ a pound jumătate de livră / funt; a pound and a ~ o livră / un funt şi jumătate; (prov.) the first blow / stroke is ~ the battle, a good beginning is ~ the battle



half-fuddled



când începutul e bun treaba e aproape făcută; ziua bună se cunoaşte de dimineaţă; (amer.) to the halves în două, în părţi egale; (glumeţ) my better ~ scumpa mea jumătate, iubita mea soţie; (glumeţ) my worse ~ urâciosul de bărbatu-meu; (ironic) too clever by ~ mult prea deştept. 2. parte, bucată: parte egală; the ~ is more than the whole mai bine puţin şi bun decât mult şi rău; the larger ~ partea mai mare, bucata mai mare; to cry halves a pretinde părţi egale; to go ~ halves a împărţi în părţi egale (venituri etc.); to do smth. by halves a face un lucru de mântuială, a face un lucru pe jumătate, a face un lucru incomplet. 3. (ferov.) outward ~ bilet de dus; return ~ bilet de întoarcere. 4. semestru (în şcoli). 5. repriză (la jocuri). 6. (jur.) parte (în contracte etc.). II. adj. (pe) jumătate; incomplet; to have ~ a mind (to) a avea de gând / a-1 bate gândul să; (jig.) to see with ~ an eye a pricepe fără nici o trudă, a vedea cât de colo. III. adv. (pe) jumătate; (în) parte; ~ as much încă odată şi jumătate; I don't ~ like it (aceasta) nu-mi place câtuşi de puţin; (sl.) not - ba bine că nu, nu glumă, cât se poate de; de loc. nicidecum, câtuşi de puţin; he didn't -swear el a înjurat, nu glumă; (fam.) not ~ bad cât se poate de bun, cât se poate de bine, foarte bun. half-adder ['hu:f-axtar] s. 1. (cib.) totalizator / surnator binar. 2. (fiz.) circuit de serniadiţiune. half-aldehydes [~'a;!dihaidz] s. (chim.) acizi aldehidici. half-and-half [~3ndhu;fj I. ş. 1. atr. jumătate-jurnătatc, în (din) părţi egale; ~ mixture of oil and vinegar amestec de ulei şi oţet în părţi egale. 2. atr. pe jumătate; incomplet; nu prea bun; nu prea mare; prea puţin; (pop.) ~man om de nimic; ~ enthusiasm entuziasm nu prea mare, prea puţin entuziasm. 3. amestec din două băuturi. 4. (tehn.) aliaj de lipit din cositor şi plumb în părţi egale. II. adv. jumătate-jurnătatc, în / din părţi egale, în două, pe din două. half-angle [~iasrjgl] s. (geom.) semiunghi. half-back [~'baek,'--] ş. (sport) mijlocaş, half (la fotbal). half-baked [~'beikt,'--] adj. 1. necopt, pe jumătate crud. 2. (fig. fam.) necopt, neisprăvit, neserios; prostănac. 3. (fig.) nepus la punct, neterminat; ~scheme proiect care nu stă în picioare. half beam [~ bi:m] s. 1. (industria lemnului) spors, lăturoi, margine. 2. (mar.) traversa de punte în corespondenţa gurii de magazie, semitraversa de punte. half-binding [~-baindin] s. (la cărţi) legătură jumătate piele. half-black [-blask] adj. (metal.) semiprelucrat. halfblood [~bUd] s. 1. frate vitreg; soră vitregă; ~by the father's side frate sau soră după tată, frate consangvin; soră consangvină; ~ by the mother's side frate sau soră după mamă, frate uterin, soră uterină. 2. rudenia dintre fraţii vitregi. 3. persoană cu părinţi de naţionalităţi deosebite, corcitură. 4. (teAt.) lână metis. half-blooded [—.blAdid] adj. 1. corcit, metis; (născut) din părinţi de rase deosebite. 2. (jig.) degenerat, stricat, rău. half-bound [~baund] adj. (despre cărţi) legat jumătate piele. half-breadth [~bredO] s. (mar.) semilăţime. half-bred [~brcd] adj. corcit, metis; a ~ horse cal jumătate sânge. half-breed [~bri:d] I. s. 1. corcitură, mulatru, metis; hibrid, bastard. 2. cal jumătate sânge. II. adj. corcit; metis; hibrid, bastard. half-broken [~'brouk3n] adj. (tehn.) semiconcasat. half-brother [~.brAttar] s. frate vitreg. half-calf [~ka:f] adj. (poligr.) halbfranţ; scmi-piele; legat jumătate în piele. half-calmed steel [~ka:md 'sti:l] s. (metal.) oţel semicalmat. half cap [~ ka?p] s. (înv.) salut neglijent. half-cardinal points [~'ka:diii3l points] s. pl. (mar.) carturi cvadrantale. half-caste [~ko:st] s. corcitură, metis, om cu sânge amestecat (mai ales născut din tată european şi mamă indiană). half-cell [~sel] s. electrod. half-closed [~klouzd] adj. întredeschis. half-cloth [~kb(:)0] s. (despre cărţi) legătură jumătate pânză. half-cock [~kok] I. s. (mil.) (despre arme) poziţia cocoşului când s-a rupt prima piedică; the lock is at ~ cocoşul e coborât. <• (amer.) togo off ~ a proceda pripit. II. vb. tr. to ~ a gun a coborî cocoşul unei arme. half-compression cock ["ksm'pre/sn kok] s. (tehn.) robinet de compresie. half-cooked [~kukt] adj. pe jumătate fiert, aproape crud. half-cross belt [~kn>(:)s 'belt] s. (tehn.) curea senii încrucişată. half-crown [~kraun] s. jumătate de coroană (monedă englezească în valoare de 2 î/2 şilingi), doi şilingi şi şase (penny). half cycle [~ >saikl] s. (tehn.) alternanţă; semiperioadă. half-day [~dei] zi scurtă (de lucru). half-dead [~'ded] adj. pe jumătate mort, mai mult mort decât viu. half-deck [~dek] s. (mar.) semipunte. half-deck coach [— kout/] s. (au/o) autobuz scmiimpcrial / semictajat. half dime [~ daim] s. (amer.) monedă de cinci cenţi. half dollar [~ -dobr] s. (amer.) jumătate de dolar (monedă de 50 de cenţi). half-done [~'dAn] adj. (pe) jumătate făcut; (pe) jumătate preparat, (pe) jumătate fiert, nefiert bine, nefript bine, (pe) jumătate crud. half-dozen [~'dAzn, '-■—, -'--] s. jumătate de duzină. half-drunk [~drArjk] s. pe jumătate beat, cherchelit, aghezmuit. half eagle [~ 'i:gl] s. (amer.) monedă de cinci dolari. half face [~ fcis] s. profil. half-faced [~feist] adj. 1. din profil. 2. (înv.) tras la faţă, cu obrajii scofâlciţi; (fig.) sărăcăcios. half-fare [~f£3r] s. (ferov.) ~ ticket bilet eu jumătate de preţ. half-finished material [~ifini/t ma'tiorial] s. semifabricat. half-fuddled [~.fAdld] adj. (pop.) cherchelit, aghezmuit, cu chef.



 half-fused



half-fused [~fju:zd] adj. (telm.) semiaglomerat. half-gone [~gon] adj. (fam.) 1. pe jumătate nebun, trăsnit, smintit, într-o ureche. 2. ameţit de băutură, cherchelit, aghezmuit, afumat. half guinea [~ igini] s. (înv.) jumătate de guinee (10 şilingi si 6 penny). half groove [~ gru:v[ s. (telm.) falţ; îmbinare cu falţ. half-hearted [~'ho:tid,'-.--] adj. 1. nu prea curajos, lipsit de curaj. 2. fără tragere de inimă, nepăsător, lipsit de entuziasm; -consent consimţământ dat cu jumătate de gură, fără prea mult entuziasm. 3. nehotărât, şovăitor. 4. cu sentimente opuse (sentimentelor altcuiva). half-heartedly [~'ha:tidli] arfv. 1. fără curaj. 2. fără tragere de inimă, fără entuziasm. 3. nehotărât, şovăind. half-heartedness [~'ha:tidnis] s. 1. lipsă de curaj. 2. lipsă de tragere de inimă, lipsă de entuziasm, indiferenţă, nepăsare. 3. nehotărâre, şovăială. half-holiday [-'holsdi, -lid-, -dei[ s. după amiază / jumătate de zi liberă. half-hose [~'houz,'—] s. ciorap scurt, şosetă (bărbătească). half-hour [~'au3r,'—, -'-] s. jumătate de oră / de ceas. half-hourly [-'ausli] I. adj. de o jumătate de oră, care ţine o jumătate de ceas. II. adv. la fiecare jumătate de ceas / oră. half integer [~ iintid30r] s. (mat.) semiîntreg. half-joint [~d3oint] s. (telin.) semiîmbinarc. half kirtle [~ 'koitl] s. (înv.) un fel de haină femeiascâ. half landing [~ .tendirj] s. (arhit.) scmipalier. half-lcarned [~'lo:nid, '-i—] adj. semidoct, neisprăvit. half leather [~'le<3or,'-,--] s. v. h a l f - b i n d i n g . half-length ['hu:f lerjO, -nkO,'--] s. jumătate de lungime; (despre\x>rtrele) până la brâu. half-length portrait [~ 'pn:trit] s. (ar/e) bust (portret). half-life [—laif] s. (fiz.) timp de înjumătăţire (a atomilor radioactivi). half light [~ lait] s. semiîntuneric; lumină crepusculară; penumbră. half line [~ lain] s. 1. jumătate de rând. 2. emistih, jumătate de vers. 3. (mat.) rază; semidreaptă. half-linen [--linsn] adj. (poligr.) semipânză. half-mast [~'mu:st] I.s. (mar.) flag at ~ pavilion la jumătate înălţime /în berna. II. vb. ir. a coborî (pavilionul) la jumătatea catargului / în berna (în semn ae doliu). half-measure [~'rne33r,'-,--] s. 1. jumătate de măsură. 2. (poligr.) text pe două coloane. half mile [~ 'mail] s: jumătate de milă (804,5 m pe uscat, 926 m pe mare). half-moon [~'mu:n, -'-] s. 1. semilună. 2. noiţă, pată albă (la baza unghiilor). half-mourning [~'mo:nin, -'moan-] s. semi-doliu (negrii cu cenuşiu). half-naked [~'neikid,'-,—] adj. pe jumătate gol, aproape gol, seminud. half nelson [~ 'nclsn] s. (sport) half nelson (figură la luptele greco-romane); (fig.) to get a ~ on smb. a pune pe cineva într-o situaţie grea; a avea pe cineva în mână. halfness [iiaifnis] s. jumătate; imperfecţiune. half-nicker ['hu:f,mk3r] s. (sl.) jumătate de liră (sterlină). half-normal bend ['ha:f nsminl bend] s. (electr.) cot cu unghi de 135°. half-note [~'nout] s. (muz.) notă albă, doime. half nut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă. half pace f~ pcis] s. 1. (mii.) pas în contratimp (catul se schimbă pasul). 2. (constr., arhit.) scmipalier, palier de odihnă. half part [~ 'pa:t] s. (înv.) jumătate. half-pay [~'pei] (mii.) I. s. 1. jumătate de soldă, soldă de disponibilitate (la ofiţeri); on ~ cu jumătate de soldă, în disponibilitate. 2. v. h a 1 f - p a y o f f i c e r. II. adj. (despre ofiţeri) cu jumătate de soldă, cu soldă de disponibilitate. half-pay officer [— 'ofiso1"] s. (mil.) ofiţer în disponibilitate. halfpenny ['heip.ini] I.pl. halfpence sa» hapence pheipans] san halfpennies fheipsniz] s. 1. jumătate de penny (monedă englezească). 2. (fig.) ban, bănuţ; para; bad ~a) om de nimic; nemernic, ticălos; om pierdut; b) hoţoaică; c) prostituată, târfă; to come back / to turn up again like a bad ~ (despre animale, lucruri) a se întoarce la proprietar împotriva voinţei acestuia; (despre persoane) a veni iar pe capul cuiva; ~ under the hat un joc de noroc; (înv.) to have one's hand / heart on one's ~ a fi interesat de ceva; a urmări un anumit scop; not a ~ the worse cu nimic mai rău. II. adj. 1. de o jumătate de penny, valorând o jumătate de penny. 2. fără valoare; de o valoare neînsemnată. halfpenny lick ['heipni 'lik] s. (si.) îngheţată ieftină / populară / pe băţ. halfpennyworth ['heipni 'wa:0] s. valoarea unei jumătăţi de penny; a ~ of tobacco tutun de o jumătate de penny. half period ['hu:f .piariod] s. (fiz.) semiperioadă. half physician [~ fi'zi/an] s. (peior.) doctoraş, doctor prost, medic nepriceput. half-pie ['ha:fpai] adj. (austr. sl.) mediocru; cu lipsuri. half pike [~ 'paik] s. (mii. înv.) lance scurtă (purtată de ofiţeri). half pint [~ 'paint] l.s. jumătate de pintă, aprox. litră. 2. (fam.) persoană foarte scundă. 3. (sl.) persoană lipsită de importanţă, pigmeu. half plane [~ plein] aay. semiplan. halfpound [~'paund] s. 1. monedă de o jumătate de liră, zece şilingi. 2. jumătate de livră/fund (22Sg). half-price [~'prais,'--, -'-] I. s. jumătate de preţ. II. adv. cu / la jumătate de preţ. half-principal [~'prinsip3l] s. (constr.) semi-fermă. half roll [~ 'roul,'--] s. (av.) jumătate de tonou, întoarcere peste aripă (figură de pilotaj); ranversare. half-rotation [~rouiteiJan] s. (chim.) mutarotaţic. half-round [~'raund,'--] I. adj. semicircular, semirotund. II. s. semicerc. half-seas-over [~si:z'ouv3r] adj. pred. cherchelit, afumat, cu chef. half-shade [~/eid] s. (fiz.) penumbră. half-shell [~/cl] adj. (av., despre fuzelaj) semi-cocă.



438



half-shot [Tiaifjot] adj. (sl.) ameţit, cherchelit, afumat. half-sib ['ha:fsib[ s. (amer.) soră vitregă; frate vitreg. half silk [~ silk] s. (text.) mătăsică. half-sister [~.sistarl s. soră vitregă. half-slip [-slip] s. jupon, jumătate de combinezon. half-sovereign [~'sDvrin] s. monedă englezească de 10 şilingi. half speed [~ spi:d] s. (tehn.) jumătate de viteză, viteză redusă. half sphere [~ ,sfior] s. (înv.) emisferă, semi-sferă. half-staff [~'stu:f] s. v. h a 1 f - m a s t (I). half-starved [~.sta:vd] adj. flămând, înfometat, lihnit de foame; prost hrănit, subalimentat. half step [-step] s. (muz.) semiton. half storey [~ isto:ri] s. mansardă. half-strained [~streind] adj. (înv.) corcit, metis, imperfect. half-stuff [~stAf[ s. semipreparat; materie parţial prelucrată. half sword [~ 'so:d, ~ 'sMd] s. (înv.) lungimea unei jumătăţi de sabie; to be at~with smb. a se încaieră cu cineva. half tale [~ 'teii,'—] s. (înv.) aproape o poveste. half-time [~'taim] s. 1. jumătate de zi de lucru, ore de muncă şi plată reduse la jumătate; jumătate de normă. 2. şomaj parţial. 3. (sport) repriză (la fotbal, rugbi): 4. (sport) pauză la mijlocul unui joc. half-timer [~'taimor[ s. 1. muncitor care lucrează numai jumătate din timpul obişnuit; şomer parţial. 2. elev care merge la şcoală numai jumătate din timpul obişnuit (muncind restul timpului pentru a-si câştiga existenţa). half-time system ['ha:f taim isistim] s. (înv.) regim combinat în cadrul căruia copiii din oraşele industriale lucrau jumătate de zi în fabrică, iar cealaltă jumătate învăţau la şcoală. half-time worker [~ 'w3:kor] s. muncitor cu ore de lucru şi plată reduse la jumătate; şomer parţial. half-title Raitl] s. (poligr.) titlu fals. halftone [~toun] s. 1. semiton. 2. (poligr.) autotipie. halftone dot [~ dot] s. (poligr.) punct de raster. half tongue [~ tAn] s. (jur. înv.) curte cu juraţi pentru străini (în care jumătate dintre juraţi sunt compatrioţi ai celui judecat). half track [~ trask] s. (amer. mil.) autoblindat, car (blindat) de luptă cu roţi şi şenilă. half-truth [~tru:0] s. comunicat / declaraţie care prezintă adevărul numai pe jumătate. half turn [~ ta:n] s. jumătate rotaţie, semi-rotaţie. half wave [~ 'weiv,'—] s. (fiz.) semiundă. halfway [~'wei,'--, -'-[ I. adj. la jumătate de drum; aşezat la jumătatea drumului, care se găseşte la jumătate de drum. II. adv. la jumătate de drum; to meet smb. ~a) a merge / a veni / a ieşi în întâmpinarea cuiva; b) (fig.) a veni în întâmpinarea propunerii cuiva, a face un compromis cu cineva. halfway house [~ haus] s. 1. han aşezat Ia jumătate de drum între două localităţi. 2. (fig.) compromis. half-weekly [~.wi:kli] I. adj. de o jumătate de săptămână; care are loc de două ori pe săptămână, semihebdomadar. II. adv. de două ori pe săptămână. half-wit [~wit] s. sărac cu duhul, nerod, neghiob, prostovan, găgăuţă. half-witted [~'witid, '-■--] adj. nerod, neghiob, prost. half-wool [~'wu:l] s. (text.) ţesătură de semilână. half word [~ 'wo:d] s. aluzie, insinuare, lucru spus numai pe jumătate. half-world [~wo:ld] s. 1. emisferă. 2. lume interlopă. half-year [~'J3:r, 'jio'] s. jumătate de an; semestru. half-yearly [~ja:li, ~'jioli] I. aav. la fiecare jumătate de an, semestrial, bianual. II. adj. semestrial, bianual; care are loc la fiecare jumătate de an / de două ori pe an. halibut ['haslitot, -bAt] s. (Uit.) peşte de mare (Ilippoglossus vulgaris). halide ['hadaid, 'heilaid] s. v. h a 1 o i d. halidom ['hadidom] s. (înv.) lucru sfânt. ♦ by my ~ pe tot ce am mai sfânt. halieutic [hadi'ju:tikj adj. de pescuit. halieutics ]-s] s. pl. 1. arta pescuitului. 2. tratat de pescuit. halite ['hadadt] s. 1. (geol.) sare gemă. 2. (chim., mineral) halit, clorură de sodiu. halitosis [ihadi'tousis] s. (med.) halenă fetidă. halituous [haVlitjuss] adj. (înv:) vaporos. halitus l'haelitos] s. (fiziol.) alenă, respiraţie, răsuflare. hali [ho:l] s. 1. sală; salon; concert ~ sală de concerte; waiting ~ a) sală de aşteptare; b) sala paşilor pierduţi (în tribunale). 2. (si entrance ~) antreu, vestibul; hol. 3. hală (de mărfuri); prăvălie. 4. sală de şedinţă, sală de judecată (la tribunale). 5. clădire, edificiu (cn caracter public); sediul unei corporaţii; Town Hall primărie; common ~ sediul sau sala de întrunire a unei bresle; Surgeon's Hall casa asociaţiei chirurgilor; Westminster Hall Palatul de Justiţie de la Westminster. 6. (în universităţi) a) cămin studenţesc; b) sală de mese; c) masă (în această sală). 7. casă boierească, conac. 8. (amer.) coridor. 9. (poetic) palat; locuinţă luxoasă. 10. (sl.) music hall; varieteu. -0- servant's ~ încăpere / sală de mese pentru oamenii de serviciu; (amer.) taxi dance ~ salon de dans cu parteneri profesionişti; to enter a book at the Stationers' Hall a-şi revendica drepturile de autor al unei cărţi. hallan ['hadon, 'ha:-] s. (dial.) perete de protecţie. hall bed-room [ho:l 'bedru(:)m| s. (amer.) odăiţă ieftină (cu intrarea din coridor). hallelujah [rhadi'lmjs] inter/, (bis.) aleluia. hallelujah girl [~ go:l] s. (peior.) mironosiţă (fată din Armata Salvării). hallelujah lass [~ la?s] s. v. h a l l e l u j a h g i r l . hallgirl ['ho:lgo:l] s. (amer.) (la un hotel) îngrijitoare (care se ocupă numai de holuri). halliard fhadjsd] s. (mar.) fungă.



 439



hammer welding



hallmark ['ho:l'mo:k,'--] I. s. 1. marcă, marcaj (la metalele preţioase etc.). 2. (jig.) hamadryad [-haema'draisd, -'draiaîd] s. 1. (mitol.) hamadriadă (nimfă a pădurii sau a pecete, amprentă, semn distinctiv; the ~ of genius pecetea / amprenta geniului. II. vb. copacilor). 2. (entom.) varietate de fluture (Hamadryas). 3. (zool.) pavian cenuşiu (Cynocephalus hamadryas). 4. (zool.) varietate de şarpe cu ochelari (Naja hamadryas). tr. 1. a marca. 2. (fig.) a pune pecetea pe (ceva), a-şi pune amprenta pe (ceva). hamartialogy [h3imu:ti'3bd3i] s. (rel.) învăţătura despre păcat. hallo(a) Iha'lou, 'lu'lou, rar 'hae'lou, -'-] I. interj, alo! hei! ascultă! II. vb. intr. a striga hamate ['heimeit] adj. în formă de cârlig, încârligat. alo! a striga hei! halloo [ha'lu:, hae'l-] I. interj. 1. (cinegetică) pil! (strigat prin care se asmut câinii asupra hamated [-id] adj. v. h a ni a t e. hamber line I'haembs lain] s. (mar.) saulă subţire. vânatului). 2. v. h a 11 o (a) (1,1). II. vb. A. tr. 1. (cinegetică) a asmuţi (câinii). 2. (înv.) hambone ['hasmboun] s. (austr.fam.) spectacol de striptease masculin. a striga cu voce tare; ~ your name strigă-ţi tare numele. B. intr. 1. (cinegetică) (after) hambroline ['hsembrslainj ş. v. h a m b e r l i n e . a striga pil! (câinilor); a asmuţi (câinii) asupra (cu gen.). 2. v. h a 11 o (a) (II). ♦ don't hamburger ['haîmb3:g3r] s. (amer.) 1. chiftea; tocătură. 2. cârnat. hamburgher. ~ till you are out of the wood nu zice hop până n-ai trecut puntea / până n-ai sărit, nu Hamburg(h) ['haembars, amer. 'ha?mb3:g] s. (agr.) 1. muscat de Hamburg (varietate te bucura înainte de vreme. III. s. 1. strigăt (de chemare; de asmuţire a câinilor). 2. (jam.) de struguri negri). 2. rasa Hamburg (de găini). gălăgie infernală, larmă îngrozitoare. 1 ham chewing ['ruem 't/u:irj] s. v. h a m a c t i n g . hallow [ha'lou, 'hzelou] interj., vb. (înv.) v. h a 11 o (a). hames [heimz] s. pl. părţile de lemn ale jugului (Ia cal). hallow2 ['haslou] I. vb. tr. 1. a sfinţi. 2. a te închina la; a cinsti, a venera, a onora. II. ş. ham-fisted [haem'fistid] adj. (fam.) v. h a ni - h a n d c d. (fnv.) sfânt. -O* AII H~s v. H a 11 o w m a s. Hallowe'en ['haelow'kn, rha?-] s. (scot.) ajunul zilei de 1 noiembrie (sărbătoarea tuturor harn-handed l'hffim'hzendid] adj. (sl.) neîndemânatic. Hamlet ['haemlit, amer. şi -let] s. ~ with ~ left, ~ without the Prince of Denmark sfinţilor). ceva lipsit de elementele sale esenţiale. Hallowmas ['haelowmaes, -mas] s. (bis.) Sărbătoarea tuturor sfinţilor (1 noiembrie). hamlet ['haemlit, amer. şi -let] s. 1. cătun, sat mic. 2. (amer.) sergent de stradă, vardist, hall shed ['ho:! Jed] s. şopron, umbrar. poliţist. hallstand [~sta2iid] s. cuier (cu lac pentru umbrele şi bastoane). hammer ['ha;ni3r] I.ş. 1. ciocan; ciocănaş (de pian, al urechii etc.); (sport) throwing hall time [~ taim] s. (univ.) ora prânzului. the ~ aruncarea ciocanului; ~ and tongs cu putere, cu însufleţire, din toate puterile, din hallucinate [ha'ljuisincit] vb. A. tr. a transpune în stare de halucinaţie (pe cineva). B. intr. răsputeri; to be at ~ and tongs a trăi ca pisica cu câinele; to come / go under / to the ~ a halucina, a avea halucinaţii; (fig.) a se înşela, a greşi. hallucination [b3ilju:si'nei/pn] s. halucinaţie; iluzie; to be under a ~ a avea o halucinaţie, a se vinde la licitaţie; to bring / put / send to the ~ a scoate / vinde la licitaţie / mezat; knight of the ~ fierar; (jig.) between ~ and anvil între ciocan şi nicovală; între Scila şi a fi victima unei halucinaţii. Caribda. 2. percutor, cocoş (la armă). ♦ (fam.) up to the ~ de cea mai bună calitate, hallucinatory [h3'lju:sineitori] s. halucinatoriu; iluzoriu, ireal. excelent, de primul rang. II. vb. A. tr. 1. a ciocăni; a bate (cu ciocanul); to ~ nails a bate hallucinogen [h3'lju:sin3d33n] s. halucinogen. cuie; (jig.) to ~smth. into smb. a băga ceva în capul cuiva; to ~ it home to smb. a sugera hallux ['hzebks],/?/. halluces [-ljusi:z] s. (anat.) halux, halucc. ceva cuiva; a face pe cineva să înţeleagă ceva. 2. (şi to ~ out) a forja, a bate cu ciocanul. hallway ['ho:lwei] s. (amer.) coridor, gang; antreu, vestibul. a fasona (un metal); (şi fig.) a prelucra, a da formă (cu dat.). 3. (şl.) a face praf, a bate, halm [ha:m, amer. ho:rn] v. h a u i rn. a învinge (duşmanii, adversarii); a ţine (inamicul) sub focul artileriei. 4. (amer.) a dojeni, halrna ['haslrna] s. jocul halrna (pe o tablă cu 256 pătrate). a mustra, a critica aspru. 5. (corn.) a declara în stare de faliment. 6. to ~ down a înlătura halo fheilou] I. s. pl. halos sau haloes [-z] 1. (astron.) halo, nimb (cerc luminos în (prin batere cu ciocanul), a turti, a netezi (şi jig.); to ~ in(to) a bate în; a înfige în; to ~ jurul soarelui sau al lunii). 2. (bis., arte) aureola, nimb (si fig.); (Jam.) the ~ of glory out a făuri, a prelucra, a fasona, a da o formă (şi fig.): to ~ out an excuse a născoci o aureola gloriei. 3. (anat.) aureolă mamclonară. II. vb. tr. a înconjura cu aureolă. scuză; to ~ together a bate laolaltă, a fixa împreună. -0 to ~ prices a face să coboare halogen ['ha;bd3en, uneori 'hcil-] s. (chim.) halogen. preţurile. B. mtr. 1. a ciocăni, a bate cu ciocanul. 2. (jig.) a ciocăni, a bocăni, a face zgomot. halogenous [haVl^anas] adj. (chim.) halogen. 3. to ~ at a) a lovi tare (în); to ~ at / on the door a ciocăni în uşă; b) a sta ciocan pe haloid ['hasbid, 'hei-] s. (chim.) haloid; halogcnură. (capul cuiva); a asalta (pe cineva) CU cereri; c) a lucra cu râvnă (la ceva); to ~ away haloidacids [~rcesidz] s. (chim.) hidracizi. (at) a) a lucra mai departe (la ceva); b) (despre tunuri) a bubui; c) to ~ away at smb. halology [h2e'bbd3i] s. halochimie. a hărţui pe cineva. halometer [hae'bmit3r] s. (chim.) halomctru. hammer anvil ['ruemsr 'xnvil] s, (tehn.) nicovală de forjeric. halophilous [haj'bfibs] adj. (bot.) halofil. hammer apparatus [~ paeps'rcitas] s. (tehn.) sonetă mecanică. halophyte ['ha^bfait] s. (bot.) halofilă, plantă halofdă. hammer beam ['halrna bi:m] s. (constr.) pop susţinător de grindă; grindă în consolă. halotrichite [haVbtrikait] s. (mineral.) halotrichită, alaun de fier. hammer block |~ bbk] s. (tehn.) faţa ciocanului. 1 halser ['haslsa "] s. (înv.) frânghie, funie. hammer-blow [~blouj s. pl. (jig.) lovitură de măciucă. halt1 [tiD(:)lt] I. vb. intr. 1. a se clătina, a se împletici. 2. (jig.) a ezita, a oscila; a se hammer bone [~ boun] s. (anat.) ciocănaş (unul dintre elementele coni{X)nente ale bâlbâi, a îngăima ceva; to ~ between two opinions a oscila între două păreri. 3. (jig.) a urechii). şchiopăta, a fi defectuos. 4. (înv.) a şchiopăta; (prov.) never ~ before a cripple nu vorbi hammer cloth [~ kb(:)6] s. husă (pentru capra trăsurii). de funie în casa spânzuratului, (prov.) you ~ before you are lame şchiopătezi înainte hammer crusher ['hamia 


 hammock



440



at / in o mână dibace pentru, la; a poor / bad ~ at o mână nedibace la; to keep one's hammock ['haemsk] s. hamac. ~in a continua de a se îndeletnici eu (ceva); a nu pierde îndemânarea (de a face ceva); hammock chair [~ t/sor] s. scaun de pânză, scaun de grădină pliant, şezlong. hammock shroud [~/raud] s. (mar. poetic) giulgiu (în care se înfăşoară cadavrele a se antrena (la), a face exerciţii (de); to have a ~like a foot a fi neîndemânatic / stângaci, a avea mână de mămăligă. 5. lucrător, mână de lucru; factory ~ lucrător de fabrică; fresh ~ înainte de aruncarea lor în mare). hammy ['hsemi] I. adj. 1. cu gust de şuncă; ca şunca. 2. afectat, cabotin: II. s. cabotin. lucrător neexperimentat, ageamiu; to take on ~s a tocmi mână de lucru; ~s wanted se hamper1 ['haempa1"] I. vb. tr. a împiedica, a încurca, a stânjeni, a deranja, a stingheri caută / angajează muncitori, se cere mână de lucru. 6. pl. (mar.) echipaj; the ship's ~s (şi fig.); I must not be ~ed in my work nu trebuie să fiu stingherit în muncă, trebuie echipajul vasului; all ~s on deck! toată lumea pe punte! marinarii pe covertă! 7. mână, să am mâinile libere. II. s. 1. piedică, obstacol. 2. obstrucţie. autor, execuţie, operă; a picture by the same ~un tablou (făcut) de aceeaşi mână/ de hamper2 s. 1. geamantan de nuiele; coş cu capac. 2. coşniţă (cu alimente). 3. cutie, acelaşi pictor. 8. scriere, scris, semnătură; round ~s scriere rondă; running ~ scriere ladă. 4. (amer.) container (pentru transportul fructelor şi al legumelor). II. vb. tr. a cursivă; good ~ scris frumos; blind ~ scris neclar / indescifrabil; under one's ~ (and împacheta într-un coş etc. seal) cu propria semnătură (şi pecete). 9. mână, sursă (de informaţie), persoană (de la hamper3 s. (mar.) accesorii grele (din echipamentul unei nave). care provine o informaţie, un obiect etc.); at first ~ de la prima mână; second ~ de ocazie; hamshackle ['haenifaekl] vb. tr. a împiedica (un cal, un bou etc. legându-i cu o frânghie de la anticariat; from good ~s dintr-o sursă bună; I bought this book at second ~ am capul de unul dintre picioarele anterioare). cumpărat această carte de ocazie. 10. beneficiu, profit, câştig; parte; to fight for one's hamster ['haemsts1-] s. (zool.) hârciog (Cricetus cricetus). own ~ a-şi apăra interesele / drepturile; even ~s chit; to part even ~s a se despărţi luând hamstring [tiaemstrin] I. s. (anat.) tendon popliteu (din articulaţia genunchiului). II. past părţi egale din beneficiu. 11. mână de ajutor, ajutor; to bear / to give / to lend a ~ (to) si part. trec. hamstrung ['haemstrAn] vb. tr. 1. a tăia tendoanele poplitee; (fig.) a ologi, a da o mână de ajutor (cuiva). 12. (fam.) om, băiat, flăcău; a cool ~ un (om) obraznic; a schilodi. 2. (fig. fam.) a lovi pe la spate, a lovi mişeleşte. a loose ~un stricat, un depravat. 13. posesi(un)e, proprietate, stăpânire; to change ~s hamstrung ['haemstrAn] past şi part. trec. de la h a m s t r i n g (II). a trece în mâna altcuiva, a trece la un alt posesor; to fall into good ~s a ajunge pe mâini 1 hamular ['haemjulo '] adj. 1. (anat., zool.) în formă de cârlig, încârligat. 2. (bot.) prevăzut bune; from ~ to ~ din mână în mână; to pass through many ~s a trece prin mai multe cu cârcei. mâini; (jur.) dead ~ mână moartă. 14. mână, participare, rol, amestec; he has a ~ in it hamulate ['haemjuleit] adj. v . h a m u l a r . ■ el e amestecat în (afacerea / povestea) asta, se vede mâna lui în (afacerea) aceasta. 15. mână, 1 hanaper ['haenopa "] s. (înv.) casetă pentru obiecte preţioase. intermediu, intermediar; to send a letter by ~ a trimite o scrisoare prin cineva. 16. parte, hand [haend j I. s. 1. mână; ~ in ~ mână în mână, împreună, în colaborare; ~s off! jos latură, direcţie; on all ~s, at every ~ pretutindeni; din toate părţile; on the right ~ de mâinile!; ~ over ~ a) repede, (în mod) expeditiv; b) cu conştiinciozitate; c) până peste partea dreaptă; on the one ~, on the other ~ pe de o parte, pe de altă parte. 17. palmă cap; to fight ~ to ~ a lupta corp la corp; (com.) cash in ~ bani în casă; the matter in ~ (măsură de lungime de 10,16 cm folosită mai ales la măsurarea înălţimii cailor). afacerea în curs; treaba despre care este vorba; to take in ~ a lua în mâna, a prelua; a-şi 18. cantitate determinată (dintr-o marfă oarecare). 19. (amer. si.) aplauze; big ~ aplauze lua răspunderea pentru; light in ~ uşor de condus; ascultător, supus; to have an affair prelungite, succes. 20. limbă, arătător, ac (la ceas). 21. cărţile din mâna unui jucător; well in ~ a avea o afacere în buzunar; ~s up! sus mâinile!; at "(despre lucruri) aproape, jucător de cărţi, mână; elder ~ protos; the youngest ~ persoana care joacă ultima; to take apropiat, la îndemână; (despre evenimente) curând, apropiat; spring is at ~ primăvara a ~ at a game a lua parte la un joc; to take a ~ at whist a juca o partidă de vist, a lua e aproape; I have money at ~ am bani la dispoziţie; by ~ de mână, cu mâna, manual parte la un joc de vist; (fig.) to call /to declare /to play/to show one's ~a-şi da cărţile (lucrat de mână); to bring up by ~ a creşte (un copil) CU biberonul; to bind ~ and foot pe faţă. 22. braţ (de semafor). ♦ to make a (good / fine / fair, etc.) ~ a reuşi, a avea a lega de mâini şi de picioare, a lega burduf; supplies on ~ resurse existente; (com.) goods succes; (înv.) at the best ~ în modul cel mai avantajos, cu preţul cel mai mic; to make left on ~ mărfuri lăsate în cont; to take too much on ~ a întreprinde prea multe deodată; no ~ of smth. a nu fi în stare să explici ceva; to be on the growing ~ a creşte; a prospera; work on ~ lucru în curs de execuţie; to come to ~ a ajunge la destinaţie; (com.) your (înv.) at any ~ în orice caz; (înv.) at no ~ în nici un caz. II. vb. tr. 1. a înmâna, a încredinţa, favour of 4th. inst. to ~am primit scrisoareadv. din 4 crt.; to ~ la îndemână, în apropiere, a preda; a emite, a trimite, a expedia; ~ing the enclosed cheque trimiţând totodată şi aproape; to bathe / to dip one's ~s in blood a-şi mânji mâinile cu sânge; to bite the ~ that feeds one a da dovadă de neagră nerecunoştinţa; to carry it / things with a high cecul anexat. 2. a duce de mână, a conduce. 3. a mânui. 4. (mar.) a strânge (pânzele). ~a) a fi autoritar; a lua măsuri energice; b) a fi îngâmfat; c) a proceda arbitrar; to chuck 5. (înv.) a înhăţa, a pune mâna pe; to ~ about a transmite din mână în mână, a face să one's ~ in a se da bătut, a depune armele; to eat out of smb.'s ~ a asculta orbeşte de circule; to ~ down a) a da (cuiva ceva) de sus; b) a ajuta (pe cineva) să coboare; c) a lisa cineva, a se supune orbeşte cuiva; to fold one's ~s a sta cu braţele încrucişate, a nu face (moştenire), a transmite (urmaşilor, posterităţii), a transmite din generaţie în generaţie; nimic; ~s down fără nici o greutate, fără nici un efort; cu mâinile la spate / legate; ~ed down from the Middle Ages transmis din Evul Mediu; to ~ in a înmâna, a remite, to have a free ~ a avea mână liberă; to have an open ~ a fi darnic; to have long ~s a fi a da (o cerere, o declaraţie etc.); (amer.) to ~ in one's accounts / checks a-şi încheia oin cu greutate; to have one's ~s full a nu avea o clipă liberă, a fi foarte ocupat; to keep socotelile (cu viaţa), a isprăvi cu viaţa; to ~ in(to) a ajuta (pe cineva) să se urce în (trăsură ~s in pockets a trândăvi, a nu face nimic; to kiss one's ~ to smb. a trimite bezele cuiva; etc.); to ~on a transmite (cuiva); to ~ on the lamp / the torch a transmite (altora) flacăra (prov.) one ~ washes another o mână spală pe alta; (amer.) to pump smb.'s ~ a scutura ştiinţei; to ~ out a) a da, a elibera, a remite (cuiva); b) a ajuta (pe cineva) să coboare mâna cuiva; (prov.) put not your ~ between the bark and the tree lasă câinii să se (din trăsură etc.); to ~ over a preda, a transmite, a remite. ♦ to ~it to smb. a recunoaşte mănânce între ei, lasă-i să-şi spele rufele în familie; nu te amesteca în certurile dintre superioritatea cuiva. soţ şi soţie; cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii; to put one's ~ in one's pocket hand accelerator ['hsend ok-selereitor] s. (auto) accelerator de mână. a desface băicrile pungii; to read smb.'s ~ a citi / ghici cuiva în palmă; a show of ~s hand and foot [~ 9nd rfu:t] adv. 1. burduf, fedeleş, de mâini şi de picioare. 2. total, vot deschis, votare prin ridicare de mâini; to shake ~s with oneself a se felicita (pe sine complet, cu totul. însuşi); to take one's fate into one's own ~s a-şi lua soarta în propriile mâini; to turn handbag ['haendbaeg] s. 1. sac de mână. 2. poşetă, sacoşă (de damă). 3. geamantan one's ~ at smth. a se apuca de ceva; under ~ a) ţinut în mână, stăpânit, dominat; b) în (mic). secret; not to lift a ~ a nu mişca un deget; to get oneself in ~ a-şi recăpăta stăpânirea hand balancer [~ 'ba?lonsor] s. acrobat. de sine; to get smth. off one's ~s a scăpa de ceva, a se descotorosi de ceva; (amer.) handball [~bo:l] ş. 1. (sport) handbal. 2. balonaş de cauciuc (lapulverizator). 3. minge. to give smb. the glad ~ a saluta călduros pe cineva, a primi pe cineva cu multă căldură; hand barrow [~ -beerou] ş. 1. targa, pat portativ. 2. cărucior de mână (cu două roţi). the hidden ~ mână din umbră; to hold one's ~(s) a se ţine deoparte, a nu se amesteca; hand basket [~ 'ba:skit] s. COŞ (care se duce în mână). (prov.) put your ~ no further than your sleeve will reach nu te întinde mai mult decât handbell [~bel] s. clopoţel de mână / de masă. ţi-e plapuma; by the left ~ nelegitim, de mâna stângă, născut dintr-o căsătorie morganatică; handbill [~bil] s. anunţ, înştiinţare, manifest (transmis din mână în mână). to ask for a lady's ~ a cere în căsătorie; to lay ~ upon oneself a-şi face scama; to take handbook [~buk] s. 1. compendiu, scurt tratat, manual. 2. ghid, călăuză, îndrumar, the law into one's own ~ a-şi face singur dreptate; to shake ~s a strânge mâna (cuiva); îndreptar, indicator. 3. (sport) registru de „bookmaker" (în care se scriu ixiriurile la curse). a-şi strânge mâinile; ~ and foot cu râvnă, cu zel; cu devotament; to grease smb.'s ~ hand bowl [~ boul] s. polonic, linguroi. a initui pe cineva; to live by one's ~s a-şi câştiga pâinea muncind cu braţele; (fig.) not to hand brace [~ breis] s. (tehn.) coarbă, burghiu cu coarbă. let one's left ~ know what one's right ~ does să nu ştie stânga ce face dreapta; to stay handbrake [~breik] s, (tehn.) frână de mână. one's ~ a se abţine (de la ceva); to wash one's ~s with invisible soap a-şi freca mâinile hand breadth [~ bredO] s. lăţime de o palmă. (de enervare); to suffer at smb.'s ~s a avea mult de suferit din partea / de pe urma cuiva; hand car [~ ka:1"] s. (amer.) drezină (de mână). clean ~s mâini nepătate; inocenţă, nevinovăţie; off ~ pe nepregătite, pe neaşteptate; [~ka:t] s. roabă, tărăboanţă; cărucior cu două roţi. handcart improvizat; out of ~a) prompt, imediat; b) ieşit de sub autoritatea (cuiva); c) terminat, hand crusher [~ krA/a1"] ş. (metal.) concasor manual. încheiat; ă) (telm.) defect, deranjat, dereglat; money out of ~ bani gheaţă; to have / to handcuff [~kAfl I. s. (mai ales pl.) cătuşe. II. vb. tr. a pune cătuşe (cuiva), a pune în get the upper ~ a învinge, a domina; a avea preponderenţă (faţă de cineva); heavy ~ împilare, despotism; with a heavy ~ cu cruzime, cu asprime; to be ~ and glove (with cătuşe, a încătuşa (pe cineva). hand dog [~ dog] s. (mine) cheie pentru tijele de forare; cleşte pentru prăjini. smb.) a fi intim sau a lucra mână-n mână (cu cineva); to put / to set one's ~s to a întreprinde hand dredge [~ drcd3] s. (tehn.) excavator cu cupe; excavator manual. (ceva), a începe (ceva); ~ over repede, expeditiv; conştiincios; ~ over fist / ~a) uşor şi handed ['haendid] adj. cu mâini. repede; b) până peste cap; from ~ to mouth de azi pe mâine, fără siguranţa zilei de mâine; hander ['haend;>r] ş. remitent; transmiţător. (muz.) piece for four ~s piesă pentru patru mâini; out of ~ la iuţeală, pe Ioc, pe dată, hander down ['hamdo daun] ş. v. h a n d e r. fără o pregătire prealabilă. 2. labă din faţă (la maimuţă); picior anterior (al unui animal). hand drill ['haend drill s- (tehn.) sfredel / burghiu de mână. 3. conducere, autoritate, dispoziţie; grijă, răspundere; control, direcţie; (amer.) de faţă, hand feeding [~ Ti:din] ş. 1. alăptare artificială / cu biberonul. 2. (tehn.) alimentare aproape; on one's ~s pe răspunderea cuiva. 4. dibăcie, îndemânare, abilitate, dexteritate; mână formată; talent; antrenament, practică, exerciţiu; a ~ for abilitate / dibăcie pentru, manuală. handful ['haendful] s. 1. mână, pumn, cât încape într-o mână; grămăjoară. 2. (jam.) mână formată / mână de artist pentru; an old ~ at o mână experimentată la; a good ~ belea, pacoste, necaz. ♦ he is a ~ e greu de stăpânit.



 441



hand-glass [~gla:s] s. 1. lornietă, facc-â-main; lupă (de mână). 2. oglindă (cu mâner). 3. clopot de sticlă (pentru protecţia plantelor). handgrab ['haendgraîb] s. (amer.) 1. mâner. 2. bară, balustradă (de sprijin). hand-grenade [~grirneid, -gr3.n-,'--'-] s. (mii.) grenadă de mână. handgrip [~grip] s. 1. strângere de mână; apucare cu mâna; apucare a mâinii. 2. încăierare, luptă corp la corp; at / in ~s în luptă corp la corp, în învălmăşeală; to come to ~s a se încaieră. 3. (telin.) mâner. handgun ['haendgAn] ş. pistol; revolver. handhold l~houkl] ş. sprijin pentru mână (la căţărat). hand hole [~ noul] s. (tehn.) sticlă de nivel (la cazanul unui vapor). handicap ['haendikaep] I. s. 1. (sport) handicap. 2. (jig.) piedică, obstacol, dezavantaj. II. vb. tr. 1. (sport) a handicapa. 2. (jig.) a handicapa, a dezavantaja, a pune (o persoană) într-o situaţie dezavantajoasă; a împiedica, a deranja. handicapped ['hasndiksept] adj. 1. (sport) handicapat. 2. (jig.) handicapat, dezavantajat; deranjat, jenat; împiedicat; ~ by short sight dezavantajat din cauza miopiei. handicapped child [~ 't/ai Id] s. copil arierat / cu deficienţe mintale. handicraft ['hasndiikra;ft] s. 1. meşteşug; meserie; muncă manuală. 2. îndemânare, artă (a unui meşteşugar). handicraft industry [~ 'indastri] s. producţie meşteşugărească; industrie manuală. handicraftsman ['ha^ndirkraiftsmon],/?/. handicraftsmen [~] s. meseriaş, meşteşugar. handie-talkie ['haendito:ki] s. (amer.) (fam.) aparat de radio portativ, tranzistor. handily ['hsendili] adv. cu îndemânare; cu uşurinţă. handiness E'hasndinis] s. 1. îndemânare, dexteritate. 2. uşurinţă, comoditate. 3. maniabilitate. handiwork ['haendiW3:k] s. 1. muncă manuală. 2. lucru de mână; produs al industriei meşteşugăreşti / al unui efort manual. hand jack ['hzend 'djsk] s. (tehn.) cric de mână. hand-jive [~d3aiv] vb. intr. (fam.) a se bâţâi, a dansa pe loc, ţinându-se de mână. handkercher ['haenkaitJV] s. (înv. pop.) v. h a n d k e r c h i e f . handkerchief ['haerjk9t/i(:)f] s. 1. (şi pocket ~) batistă. 2. (şi neck ~) fular, eşarfa, basma. ♦ to throw / drop the ~ to a) a azvârli batista (în unele jocuri), a provoca pe unul dintre jucători să urmărească pe cel ce-i azvârle batista; b) a manifesta preferinţă (pentru cineva). hand lamp ['hrend lamp] s. lanternă, felinar. hand lathe [~ Icid] s. (tehn.) strung de mână. handle ['hasndl] I. s. 1. mâner, toartă, ureche, coadă, plasele (partea de care e apucat un lucru); to fly /to go/to slip off the ~ a-şi ieşi din fire; a-şi pierde cumpătul /calmul / cheia; to throw the ~ after the blade a cheltui banii de pomană; (amer. fam.) up to the ~ în întregime, complet; din toată inima; (glumeţ) the ~ of the face nasul; (peior.) a ~ to one's name titlu. 2. pretext convenabil; prilej, ocazie; to give a ~ for /to a da (cuiva) prilejul (să, de a); to take smth. by the best ~ a găsi mijlocul cel mai bun pentru a înţelege ceva. -O* to have two ~s a avea o dublă interpretare. 3. (si.) nume, titlu, rang. 4. (N.Z.) halbă de berc. II. vb. A. tr. 1. a pune mâna pe, a atinge cu mâna, a pipăi, a lua în mână, a ţine de mână. 2. a mânui, a manipula; a manevra; how to ~ a gun cum se mânuieşte puşca. 3. a conduce, a ţine în mână, a manevra; he ~d his regiment finely şi-a condus foarte bine regimentul. 4. a trata (pe cineva bine, rău etc.), a se purta (cu cineva bine, râu etc.); to ~ without gloves a se purta fără mănuşi (cu cineva). 5. a trata (o temă, o problemă etc.). 6. (cont.) a face negoţ cu, a se ocupa cu negoţul de; they ~ fruit ci fac negoţ cu fructe. B. intr. 1. a se folosi de mâini. 2. a pune mâner / toartă / coadă etc. la (ceva). 3. (despre aparate etc.) a se manevra; a răspunde la o comandă; the troops ~d well trupele s-au comportat bine. hand lead [hasnd led] s. (mar.) sondă de mână. handlebar ['haendlba:1"] s. ghidon. handlebar moustache [~ mas'ta:/] s. (fam.) mustaţă în furculiţă. handled [tisndld] adj. cu mâner, cu toarta, cu coadă, cu plasele. handler ['hzendla1"] s. 1. agent, intermediar. 2. persoană care se ocupă cu ceva, persoană care arc dc-a face cu ceva; ~of dogs dresor de câini. 3. (ind. pielăriei) bazin de zencuire. handless ['hsendlis] adj. 1. ciung, fără o mână; fără mâini. 2. (dial.) stângaci, neîndemânatic. handling f'haendlin] ş. 1. mânuire. 2. tratare, tratament; (arte) manieră (de a trata ceva). 3. (av.) handling. handling device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv de manipulare; manetă. handlist ['handlist] s. (scol.) bibliografie minimală, lecturi obligatorii. handlocked [~bkt] adj. încătuşat. hand loom [~ lu:m] s. (text.) război de mâna. hand luggage [~ 'L\gid3] s. bagaj de mână. handmade ['hasndmcid] adj. (lucrat) de mână. handmaid(en) [~meidn] s. (înv.) slujnică, servitoare, fată în casă. hand-me-downs [hsndmi:'daunz] s. pi. 1. (fam.) haine uzate / vechi / de ocazie. 2. (amer. fam.) haine (de) gata. hand mill ['hamd mil] s. râşniţă. hand-mihded [~'maindid] adj. (amer.) înclinat spre activităţi manuale. hand mo(u)Id [~ mould] s. (plast.) matriţă manuală. hand-organ [~'o:gan] s. (muz.) flaşnetă, caterincă. handout1 ['handout] s. 1. foaie volantă. 2. (corn.) eşantion, mostra. 3. (amer.) declaraţie oficială înmânată în scris reprezentanţilor presei; comunicat de presă. 4. (amer.) pomană, dar, cadou. handover ['ruendouv3r] s. transfer(are). hand-over-fist [ihandouva'fist] adv. repede şi mult / din belşug. hand paper l'hasnd 


hang



hand pick [~ pik] I. vb. tr. a alege / a selecţiona cu mâna / cu grijă. II. s. (mine) picon manual. hand-picked [~pikt] adj. 1. (amer.) ales, selecţionat; floarea; (sl.) de soi (ales), pe sprânceană; ~ troops trupe de elită. 2. (tehn.) sortat eu mâna. hand plane [~ plein] s. (tehn.) rindea de mână. hand play [~ pici] s. (înv.) luptă cu / de-a pumnii. hand post [~ poust] s. indicator rutier, stâlp indicator (de drumuri). hand press [~ pres] s. (poligr.) teasc / presă de mână. hand promise [** «promis] s. logodnă solemnă (care nu poate fi desfăcută decât cu voia ambelor părţi). hand punch [~ pAiit/J s. (tehn.) priboi manual. handrail [~rcil] s. 1. balustradă, parmaclâc. 2. bară de mână, mâna curentă. hand saw [~ so:] s. ferăstrău de mână. hand scrub [~ skrAb] s. (amer.) periuţă / perie de unghii. hands-down ['hamdz'daun] (amer.) I. adj. 1. uşor, tară efort. 2. neîndoielnic, cert. II. adv. cu uşurinţă, fără efort. handsel ['luenspl] I. s. 1. dar, cadou (mai ales de Anul Nou). 2. arvună, avans; amanet. 3. (fg.) plăcere anticipată (produsă de un fapt care urmează să se întâmple). 4. saftea, inaugurare. II. vb. tr. 1. a face un cadou (cuiva) (mai ales de Mul Nou); 2. a da arvună (cuiva). 3. a face saftea (cuiva). handshake ['hzend/cik] s. strângere de mână. handshaking ['handt/cikinj s. 1. strângere de mână. 2. (injbr.) comunicare cu confirmare. handshift [~/ift] s. 1. (tehn., cib.) comandă manuală. 2. (mar.) guvernare manuală. hands-off ['haendzo(:)f] adj. (amer.) 1. de neamestec,de neintervenţie. 2. care practică neintervenţia. handsome ['faaenssm] adj. 1. frumos, drăguţ; graţios; chipeş, mândru, bine făcut; (as) ~as paint frumos ca soarele; frumoasă ca o zână. 2. frumos, nobil, distins; a ~ conduct o purtare frumoasă / distinsă; a ~ action o faptă frumoasă / nobilă. 3. darnic, generos; a ~ present un dar generos / bogat; to come down ~, to do the ~ (thing) a da dovadă de dărnicie / mărinimie, a arăta generozitate. 4. însemnat, important, considerabil, frumos; a ~ sum o sumă frumuşică, bani frumoşi. ^ (prov.)~is that/ as ~ does omul se judecă după fapte, nu după chip. handsomely |-li] adv. 1. frumos. 2. cu dărnicie, cu generozitate. handsomeness [-nis] s, 1. frumuseţe, drăgălăşenie, graţie. 2. frumuseţe, distincţie, nobleţe. 3. dărnicie, generozitate. handspike ['hasndspaik] s. 1. (mar.) manelă de cabestan; carrying ~ brancardă. 2.(constr.) pârghie. handspring Ksprirj] 1. s. (amer.) to turn / to chuck / to throw ~s a se da peste cap, a se da dc-a tumba (de bucurie). 2. (gimnastică) voltă. handstand [~sta5nd[ ş. (sport) stat / susţinere în mâini. hand starter [~ 'sta:t3r] s. (auto) demaror manual. hand tap [~ ta?p] s. (tehn.) tarod pentru filetare manuală / de mână. hand-to-mouth ['hanidta'mauGJ adj. precar; nesigur. handwork [~wa;k] s. lucru de mână. handwriting ['luendraitirj] s. 1. scris de mână. 2. (înv.) manuscris. -0- ~ o n the wall semn rău, prevestire rea; presimţire neagră. handwriting expert [~~'cksp3:t] s. expert grafolog. hand-wrought [~ro:t] adj. lucrat de mână. handy fruendi] adj. 1. comod; uşor de mânuit; (amer. fam.) (as) ~ as a pocket in a shirt foarte comod, foarte potrivit. 2. (care se ailă) la îndemână, apropiat; disponibil; to come in ~ a veni tocmai bine. 3. îndemânatic, abil, dibaci. handy-billy [~ibili] s. (mar.) palane pentru lucrări diverse. handy-dandy [~'da3ndi| s. ineluş-învârtecuş (joc de copii). handy device [~ di.vais] s. (tehn.) dispozitiv de prindere. handyman ['haendirnan], pl. handymen [~] s. 1. meşter la toate; ajutor. 2. (fam.) marinar. hang [hasnJI. past şi part. trec. hung [hAnJvb. A.tr. 1. (on, from) a agăţa, a suspenda, a atârna, a prinde, a spânzura (de, în); to ~ one's hat on a peg a-şi agăţa pălăria în cuier; to ~ a lamp from the ceiling a agăţa o lampă în tavan. 2. a prinde, a fixa; a lipi; to ~ wall paper a lipi tapete, a tapeta; (mar.) to ~ the rudder a monta cârma; to ~ a door a pune o uşă în ţâţâni, a prinde o uşă în balamale. 3. (with) a împodobi, a pavoaza, a acoperi (cu tablouri, draperii etc.); to ~ with paper a tapeta, a acoperi cu tapete (pereţii unei camere); hall hung with flags sală pavoazată cu steaguri. 4. a agăţa pe perete (tablouri); a expune tablouri la o expoziţie, într-un muzeu etc. 5. a lăsa în jos, a lăsa să atârne; to ~ one's head a lăsa capul în jos. 6. past şi part. trec. hanged a spânzura (un om); to be ~ed for a pirate a fi spânzurat pentru piraterie; ~ the fellow! să-1 iadracu!; you be~ed! du-te dracului! du-tc şi te spânzură!; (I'll be) ~ed if I know! să mor dacă ştiu! să mă ia dracul dacă ştiu!; (fam.) ~it (all)! la naiba! la dracu!; (fam.) to see smb. ~ed first! a da dracului (pe cineva); see you ~ed first! aşteaptă mult şi bine! când o face plopul pere!; (prov.) he that is born to be ~ed shall never be drowned ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus; (prov.) never ~ a man twice for one offence nimeni nu trebuie pedepsit de două ori pentru aceeaşi faptă. 7. a ţine încordat, a nu da drumul îndată (cu dat.),- a lungi, a prelungi; to ~ a fir a) (md.) a nu descărca o armă îndată, a trage un foc cu întârziere; a avea un rateu; b) (jig.) a (se) prelungi, a (se) tărăgăna. 8. (gastr.) a agăţa (carnea, vânatul) pentru uscat sau frăgezit. 9. to ~ down a lăsa în jos (capul); to ~out a agăţa afară, a lăsa să atârne afară; a expune, a arbora (un steag); to ~ up a) a agăţa, a pune în cui; (amer.) a închide (telefonul), a pune (receptorul) la loc; b) a amâna, a tărăgăna; a lăsa baltă, a lăsa neisprăvit; a întrerupe, a opri, a lăsa în suspensie; (sl.) to ~ up a horse a priponi un cal, a lega un cal; (jig.) to ~up one's hat a poposi la cineva pentru mai multă vreme. *$ (amer. jur.) to ~ the jury a pune pe juraţi în divergenţă. B. intr. 1. a atârna, a fi atârnat,



 hangar



442



Hanoverian House [ihEenou'visrion haus] s. (ist.) casa / dinastia de Hanovra. Hansard ['heensad, -sa:d] s. procese verbale ale dezbaterilor din parlamentul englez. Hansardize [-aiz] vb. tr. (fam.) a aminti unui membru al parlamentului cele susţinute de el mai înainte. Hanse Inzens] s. (ist.) hansă. Hanseatic [ihamsi'Eetik, -nzi-J adj. (isţ.) hanseatic. hansel s., vb. v. h a n d s e 1, Hansen's disease ['haenssnz dirzirz] s. (med.) v. 1 e p r o s y. hansorn ['hamssni] s. 1. birjă, cabrioletă (cu vizitiul la spate). 2. (fam.) taxi. hansom cab [~ 'kabj s. v. h a n s o m. ha'n't, han't [hasnt] prese, de la h a v e n o t sau h a s n o t . hap [hacp] (înv. şi amer.) I. ş. întâmplare, întorsătură (mai ales fericită); noroc, şansă, chilipir, pleaşcă; good ~ noroc, întâmplare fericită; ill ~ nenoroc, întâmplare nefericită; by / in / on / through ~ a) din întâmplare, întâmplător; b) posibil, poate (că). II. vb. intr. v. h a p p c n. haphazard ['hzep'hszsd, -'--] I. s. întâmplare; eventualitate; hazard; at ~ sau by ~ la întâmplare; din întâmplare. II. adf întâmplător, accidental. haphazardly ['haip'haszadli] adv. la întâmplare; din întâmplare. hapless ['hsplis] adj. nefericit, nenorocit; ghinionist, Iară noroc. haploid ['haăpbid] (biol.) I. adj. unic; haploid. II. ş. 1. celulă haploidă. 2. organism haploid. haplology [hsep'bkxty] s. (lingv.) haplologie. haplosis [ha;p'lousis] s. (biol.) haploză. haply [rha?pli] adv. (înv. sau poetic) 1. din întâmplare, întâmplător. 2. posibil, poate (că). ha'p'orth ['heipoO] v. h a l f p e n n y w o r t h . happen ['ha3pjn] vb. intr. 1. a se întâmpla, a se petrece, a avea loc, a surveni; that ~ed ten years ago asta s-a întâmplat acum zece ani; something must have ~ed trebuie să se fi întâmplat ceva, se vede / sigur / de bună seamă că s-a întâmplat ceva; it (so) ~ed that s-a întâmplat să / ca; I ~ed to be at home s-a întâmplat să fiu acasă, mă găseam din întâmplare acasă; ~ what may Fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. 2. (în loc. verb.) (amer.) to ~ in a trece întâmplător (pe la cineva, pe undeva), a pica (undeva); to ~ upon a se întâlni întâmplător (cu cineva), a se lovi nas în nas (c« cineva). 3. (fam.) to ~ along a apărea, a se ivi. happening [-in] ş. 1. întâmplare, fapt, eveniment. 2. (artă) spectacol spontan sau improvizat (cu participarea activă a spectatorilor), happening. happenstance f-sta^ns, -stons] s. (amer. glumeţ) întâmplare, şansă. happily ['hiepili] adv. 1. din fericire, spre norocul (cuiva). 2. fericit, în împrejurări fericite; he lived ~ with his wife a trăit bine cu soţia lui. 3. cu îndemânare; cu noroc, hangar ['hserjga1", -nga:r] s. 1. hangar. 2. şopron, şură. cu succes, în mod fericit. 4. (înv.) v. h a p 1 y (2). hangbird ['ha;r]b^:d] s. (omit.) trupiaful din Baltimore (Icterus gălbuia). happiness ['haspinis] s. 1. fericire; noroc; întâmplare norocoasă/ fericită; (prov.) ~takes hangdog [~dog] I. s. nemernic, mişel, ticălos. II. adj. umil, vinovat; ~look / air privire no account of time pentru cei fericiţi timpul nu există, cei fericiţi nu ţin seama de timp. de câine bătut, mină abătută; privire vinovată. 2. realizare fericită; eleganţă (mai ales în stil); ~ in debate limbajul frumos al unei hanger ['ha?rpr] s. 1. persoană care atârnă sau lipeşte ceva (tablouri, afişe etc.); bell dezbateri / al unei discuţii. ~persoană care agaţă clopotele; paper ~ (meşter) tapetar. 2. v. h a n g m a n (1). 3. obiect happy ['ha3pi] adj. 1. norocos, cu noroc; fericit; ~ man om fericit / norocos; (as) ~ as care atârnă (perdea, funie de clopot etc.). 4. cârlig, agăţătoare; umeraş. 5. semn grafic în formă de cârlig. 6. (tehn.) cârlig, inel; cercel, suport. 7. (înv.) sabie scurtă. 8. (amer.) a clam (at high tide), (as) ~ as a king / as the day is long în culmea fericirii, nebun pancartă, afiş. 9. pădurice în coasta unui deal. 10. subtitlu (al unui articol). 11. (sport, de fericire; in a ~ hour într-un ceas bun, într-un moment fericit. 2. fericit, mulţumit, satisfăcut, încântat (să, că); ~ to see you îmi pare bine / sunt încântat că vă văd; I am ~ si.) punct marcat i2ră dificultate. 12. (tel.) consolă, traversă. to accept your invitation îmi face plăcere să primesc / să accept invitaţia dv. 3. fericit, hanger bearing [~ 'bearirj] s. (tehn.) lagăr suspendat. hanger-on ['hserjgor'on], pi. hangers-on [hzeipz'on] s. 1. linge-blide, lingău, parazit. reuşit, potrivit, nimerit; ~ retort răspuns nimerit; a ~ idea o idee fericită / bună; the ~ oaspete nepoftit, persoană inoportună. 2. (mine) gurar. 3. (mil. înv.) militar necombatant. mean, a ~ medium aurea mediocritas, calea de mijloc e cea mai bună; to be ~ at smth. a fi potrivit pentru ceva, a se pricepe la ceva. 4. (amer.) în adjective compuse (denotă hang fire [hanj ifaior] s. 1. (mii.) foc întârziat; rateu. 2. (mine) explozie întârziată. înclinaţia spre o anumită activitate) a dog-~ child copil căruia îi place să se joace cu hang hog [~ hog] s. (înv.) slănină, şuncă, jambon. hanging ['hasngin] I. s. 1. agăţare, atârnare; spânzurare. 2.pl. draperii, tablouri. 3. spân­ câinii; a tool— man persoană căreia îi place să trebăluiască în atelierul cu unelte; zurătoare. 4. tapiserie. -0- ~ committee juriu, comisie de selecţie (a tablourilor pentru o a trigger—soldier soldat cu degetul în permanenţă pe trăgaci; a slop-~ woman femeie ex/x>ziţie); a ~ matter afacere gravă (care miroase a sjxînzurătoare, care se poate termina căreia îi place să umble neglijent îmbrăcată; girl-~ norocos în dragoste, cu succes la fete. ♦ ~ dispatch dreptul de a se sinucide, acordat unui condamnat la moarte (în Japonia); printr-o condamnare la moarte). II. adj. suspendat, atârnat, agăţat. hangman ['hammon], pl. hangmen [-man] s. 1. s. călău, gâde. 2. (joc) spânzurătoare. (fam.) a ~ family a) grup de animale diferite ţinute într-o singură cuşcă; b) (glumeţ) o familie fericită. hangnail [~neil] s. pieliţă (la unghii). happy-go-lucky [~ gourUki] I. adf 1. fără grijă, nepăsător, care se lasă în voia hang nest [~ nestj s. (omit.) 1. cuib atârnat. 2. v. h a n g b i r d. întâmplării. 2. întâmplător. II. s. lasâ-mă să te las, om nepăsător, vântură ţară. III. adv. hangout [~iaut] s. (amer.) 1. speluncă. 2. loc de petrecere. hangover [~iOuver] s. (amer.) 1. reminiscenţă; amintire. 2. (fam.) mahmureală, la voia întâmplării, la-întâmplare, la noroc. haptic(al) [hasptikfsl)] adf (psih.) haptic. indispoziţie, proastă dispoziţie (după beţie). 3. (jig.) rămăşiţă, rest, urmă, vestigii. hara-kiri ['haîra'kiri, amer. 'ha:ru:'kiari] s. (japonez) harakiri. hang-up ['hasrjiAp] s. (si.) marotă, obsesie, fix. ( hank [hserjk] ş. 1. (teAt.) ghem; jurubiţă, scul. 2. (mar.) trotă (a vergii); colac de parâmă. harangue [ha'rarj] I. s. 1. discurs, cuvântare. 2. (peior.) discurs bombastic, vorbărie, 3. (fam.) forţă, constrângere; to get / have a ~on / over smb. a avea putere asupra cuiva, vorbe goale. II. vb. A. intr. 1. a ţine o cuvântare, a rosti un discurs. 2. (peior.) a vorbi a avea pe cineva în mână. ♦ to catch a ~ on smb. a se răzbuna pe cineva; ~ for ~ pe bombastic, a înşira vorbe goale, a bate apa în piuă. B. tr. a adresa o cuvântare (cu dat.). haranguer [-or] s. 1. vorbitor, orator. 2. (peior.) orator neserios; flecar, palavragiu. picior de egalitate; to go ~ for ~ with smb. a fi rivalul cuiva. harass ['haîras] vb. tr. 1. a deranja, a importuna. a obosi, a istovi; a chinui; (mil.) a hărţui. hank drier ['ha?nk -drain1-] ş. (teAţ.) maşină pentru uscat sculuri.' hanker ['haanka1"] I. vb. iu/r. (after, for) a dori (ceva), a pofti (ceva), a avea poftă (de), 2. a distruge, a pustii; to ~ an enemy's country a pustii o ţară inamică. harbinger ['ho:bind33r[ I. s. 1. mesager, sol, (pre) vestitor; birds are ~s of spring pisările a tânji (după). II. s. (after, for) dorinţă (de). sunt vestitorii primăverii. 2. (mil.) militar însărcinat cu încartiruirea. II. vb. tr. (lit.) a anunţa hankering Itarjkorirj] s. (after, for) dor, dorinţă, poftă (de). apropierea (cu gen.); a prevesti. hank roving ['heenk 'rouvirj] s. (teAt.) număratul semitonului. harbor [rha:b3r] s. (amer.) v . h a r b o u r . hank winder [~ -waind9rj s. (tehn.) maşină de înfăşurat. harbour I. s. 1. (mar.) port; to clear the ~ a părăsi portul. 2. adăpost, liman, loc de hanky ['ha?rjki] s. (fam.) batistă. hanky-panky [~'psrjki, '--■—] s. (fam.) 1. hocus-pocus, scamatorie. 2. afacere necurată, refugiu. 3. (mil.) remiză pentru tancuri şi autoblindate. II. vb. A. tr. 1. a găzdui, a adăposti matrapazlâc(uri), tertip(uri); to play ~ with smb. a) a întinde cuiva o cursă; h) a înşela (pe cineva), a da adăpost (cuiva); a ascunde, a tăinui (pe cineva). 2. a nutri, a simţi (ură, pe cineva, a duce pe cineva cu diferite tertipuri. 3. hârjoneală duşmănie etc.). 3. (cinegetică) a urmări un animal până la vizuina lui. B. intr. 1. (mar.) Hanover ['haenouv?1"] s. (ist.) 1. membru al familiei / dinastiei de Hanovra. 2. pl. the a ancora, a arunca ancora. 2. a se adăposti, a se refugia. 3. (cinegetică) a-şi avea vizuina ~s casa / dinastia de Hanovra. (în). 4. (îuv.) a locui, a sălăşlui.



a fi agăţat; to ~ by / (up)on a thread; to ~ by a (single) hair / by the eye teeth / by one's eyelids a atârna de un fir de păr, a fi într-o situaţie critică; to ~ in the balance a) a atârna de un Fir de păr, a fi într-o situaţie critică; b) a sta în cumpănă, a oscila, a ezita, a se îndoi: a avea îndoieli; to ~ in the wind a oscila, a ezita, a se îndoi, a avea îndoieli; a sta în cumpănă / dubiu / Ia îndoială. 2. (despre oameni) a fi spânzurat, a muri prin ştreang; you shall ~for it! meriţi să fii spânzurat pentru asta! 3. a fi fixat, a fi prins; this door ~s badly această uşă nu e bine fixată / nu e prinsă bine în balamale. 4. (despre cap etc.) a se înclina, a fi înclinat, a se lăsa în jos, a fi lăsat în jos, a se înclina într-o parte. 5. a pluti, a plana, a atârna în aer. 6. a cădea încet / uşor, a rămâne suspendat în aer. 7. a zăbovi, a întârzia; a fi nesigur, a Fi nehotărât. 8. (despre haine, pâr, draperii etc.) a cădea; to ~ loose a flutura, a fâlfâi. 9. a fi în echilibru. 10. a se agăţa, a se atârna, a se prinde; to ~ on smb.'s sleeve a se agăţa de braţul cuiva; to ~ (up)on smb.'s lips (words) a sorbi cuvintele (de pe buzele) cuiva; 11. a atârna, a depinde, a se bizui, a se baza; everything ~s on his answer totul depinde de răspunsul lui. 12. to ~ about a) a umbla fără rost, a trândăvi, a sta degeaba; £) a da târcoale (cu dat.), a veni prin preajma (cu gen.); c) a fi gala să înceapă, a se apropia; there is a thunderstorm ~ing about se apropie o furtună; to ~ about smb. a se ţine scai de cineva; (amer.) to ~ around a) a umbla fără rost, a nu face nimic; b) a da târcoale (cu dat.), a sta în preajma (cu gen.); to ~ back a rămâne în urmă, a nu înainta; a se opune; a fi nehotărât; a ezita; to ~ behind a rămâne în urmă; to ~on a) a se menţine, a rezista; a persevera; (mil.) we must ~ on until reinforcements come up trebuie să rezistăm până vin întăririle; b) a se ţine tare; a nu se da bătut; to ~ on by the skin of one's teeth a o ţine mortis; c) a rămâne la aparat, a nu închide telefonul; to ~ out (of) a se apleca afară, a scoate capul afară (peste fereastră etc.); to ~ over a) a plana deasupra (cu gen.) a pluti peste (cu ac.) (sifig.); b) (despre stânci) a surplomba; c) (amer.) (despre credinţe etc.) a supravieţui; (fig.) evilshung over the country nenorociri ameninţau ţara; to ~ together a) a sta cot la cot, a se ajuta reciproc; b) a avea o legătură logică; a corespunde, a coincide; c) a se menţine, a rezista; my old furniture still ~s together mobila mea veche mai ţine încă; to ~ up a închide telefonul, a pune receptorul în furcă; to ~ upon a se bizui pe; responsibility ~s heavy upon him răspunderea apasă greu asupra lui; -0- (amer. jur.) time ~s heavy timpul trece greu, timpul pare nesfârşit de lung; (înv.) to ~ loose to smth. a fi indiferent faţă de ceva. C. refl. (despre oameni) a se spânzura. II. s. 1. ceea ce atârnă, obiect atârnat / agăţat. 2. ezitare, pauza, întrerupere. 3. (despre haine) croială, felul în care cade, felul în care c lucrat; the ~ of a gown croiala unei rochii. 4. plan; înlănţuire de idei; sens, semnificaţie; the ~of an argument înlănţuire de idei dintr-uu subiect. 5. rost; mod de funcţionare; clenci; to get the ~of a prinde Firul (cu gen.), a înţelege (ceva). 6. pantă, povârniş. 7. (for) înclinaţie, aplecare, predilecţie, preferinţă. ♦ not a ~de loc, de fel; I don't care a ~ (prea) puţin îmi pasă, nu-nii pasă câtuşi de puţin.



 443



hardly



harden f'hu:dn] vb. A. tr. 1. a întări, a face (ceva) să devină tare / compact; to ~ clay harbourage ['ha:b9rid3'j s. 1. adăpost, loc de refugiu. 2. (mar.) radă; Ioc pentru a întări argila. 2. (tehn.) a căli. 3. (fig.) a căli, a oţeli, a fortifica, a împietri, a înăspri staţionarea vaselor în port; to give a good ~ a oferi o radă sigură. (inima, simţirea). 4. a intensifica, a înteţi (o acţiune, o dispoziţie, un proces etc.). 5. (fon.) harbour due ['ha:b3 dju:] s. (mai ales pi.) (mar.) taxă portuară. a asurzi (o consoană). 6. (dial.) a usca (rufele). 7. to ~out / up a înţepeni. B. intr. 1. a se harbour office ['ho:bor 'ofis] s. (mar.) direcţia / căpitănia portului. întări, a se face compact; (agr.) a se aşeza, a se tasa; mortar ~s by drying mortarul se harbour warehouse ['hu:ba wea'haus] s. (mar.) antrepozit portuar. hard [ho:d] I. adj. 1. tare; solid, rigid, ţeapăn; ~and fast a) (mar., despre vase) eşuat, întăreşte prin uscare. 2. to ~ against a deveni nesimţitor/nepăsător faţade; to~toa.se aruncat pe ţărm; b) (fig., despre reguli etc.) rigid, sever, riguros, inflexibil; (as) ~ as a obişnui cu; a se deprinde cu. 3. a fi întărit, a fi confirmat. 4. a se înverşuna, a se îndârji. bone tare ca piatra; (despre inimă) (as) ~as a flint / a stone de piatră, aspru, nesimţitor; 5. (corn., despre preţuri) a fi în creştere, a urca; a se menţine ridicat; the market ~s preţurile (as) ~ as iron sever, neîndurător, neînduplecat; (as) ~ as nails călit, rezistent; (despre se ridică; cursul pieţii creşte. hard ends ['ha:d 'endz] s. pi. (text.) deşeuri / capete de fire. sportivi) în formă; to become ~ a se întări. 2. (on) strict, riguros; ferm; necruţător (cu). hardener ['hc:dn3r] s. 1. (metal.) orice substanţă folosită pentru favorizarea călirii 3. tare, puternic; ~ blow lovitură puternică / zdravănă. 4. aspru, sever, dur; necruţător; greu, vitreg, nefavorabil, potrivnic; ~ winter iarnă grea. 5. stăruitor, perseverent, asiduu, sau pentru sporirea durităţii metalelor. 2. (în industria pălăriilor) maşină de fabricat tenace. 6. greu, dificil (de rezolvat etc.); obositor; dureros, chinuitor; aspru, cumplit; ~ pâslă. 3. (fot.) baie de întărire. ♦ habit is a great ~ obişnuinţa te împietreşte. hardening ['ha:dnir]] s. (tehn.) 1. călărie. 2- întărire. 3. durcisare. to please dificil, greu de mulţumit; ~ of hearing tare de urechi; ~ question problemă hardening furnace [~ ifomis] s. (tehn.) 1. maşină de fabricat pâslă (prin presarea si grea; ~ times vremuri grele; ~ life viaţă grea / aspră; ~ fate soartă nenorocită, ursită rea. 7. (despre preţuri) ridicat, urcat. 8. grosolan, aspru, rudimentar. 9. (fon.) surd, tare. întărirea lânei, părului, căiţilor etc.). 2. cuptor de călirc. hardening kiln [~ kiln] s. (în industria porţelanului) cuptor pentru smălţuire. 10.(auştr.) nostim, hazliu. 11. to put the ~ word on smb. a) a cerc cuiva un împrumut; hardening machine [~ m9i/i:n] s. v. h a r d e n i n g f u r n a c e . b) a solicita cuiva o favoare. -0* ~ upon imediat, următor, care vine îndată după; to be hardening room [~ ru(:)m] s. (metal.) secţie de călirc. ~ on one's clothes a-şi uza repede hainele; to try one's ~est a face tot cc-i stă în putinţă. hardening skin [~ skin] s. (în industria \>âlăriilor) fetru. II. adv. 1. tare, cu putere, eu forţă, zdravăn, vârtos; din greu; it rained ~ yesterday ieri hard-faced ['ha:d'fcist] adj. 1. (despre înfăţişare) urât; neplăcut; sever. 2. v. a plouat tare; to think ~ a reflecta adânc; a se gândi bine; a fi cufundat în gânduri; to work ~ a munci din greu. 2. eu stăruinţă, stăruitor, insistent; to try ~ a-şi da toată silinţa, a h a r d - f a v o u r e d . hard facts [~ Ta?kts] s. pi. fapte / realităţi incontestabile / evidente. face tot ce se poate; he looked ~ at them îi privea insistent. 3. greu, cu greu; rău; it will hard-faring Hfsarirj] adj. calic, sărac, care o duce greu, care trăieşte mizerabil, care go ~ with him arc să-i fie greu, va avea de întâmpinat greutăţi. 4. excesiv, exagerat, peste măsură, din cale afară (de mult): to drink ~ a bea vârtos / serios / solid / fără măsură. trage targa pe uscat. hard-favoured [~'fciv?d] adj. (despre trăsăturile feţei) grosolan, urât, respingător. ♦ ~ upon (de) aproape; (foarte) curând, imediat; ~ put to it încurcat, într-o situaţie hard-favouredness [~'feiv3dnis] s. grosolănie, urâţenie (a trăsăturilor feţei). delicată / dificilă; la ananghie, strâns cu uşa; ~ by foarte aproape, alături; to follow ~ hard featured [~ Ti:t/ad, '-■--] adj. v. h a r d - f a v o u r e d . after /behind /upon smb. a păşi pe urmele cuiva. III. s. l.loc neprielnic de debarcare, hard fern [~ fa:n] s. (bot.) varietate de ferigă (Lomaria). vad (în pantă). 2. (si.) muncă silnică. 3. foi de tutun în suluri. 4. pi. câlţi, resturi de cânepă hard finish [~ 'fini/J s. (constr.) strat de ipsos (al treilea) (la finisarea stucaturii). sau in. IV. vb. tr. şi intr. v . h a r d c n , hard fish [~ 'fi/J s. (scot.) batog uscat. hard a-lee ['ha:d a'li:] s. (mar.) bandă sub vânt. hard-fisted [~'fistid, -cd] adj. 1. (despre mână) aspru, butucănos. 2. (j7g.) grosolan, hard a-port [~ a'p^:t] s. (mar.) bandă stânga. nccioplit. 3. (fig.) zgârcit, avar, cărpănos, strâns la pungă. hard a-starboard [~3'stu:.b:>:d] s. (mar.) bandă dreapta. hard food [~ Tu:d] s. 1. nutreţ de grăunţe. 2. mâncare de om sărac. hard a-weather [~ s'weda1"] s. (mar.) bandă în vânt. hard-fought [~'fo:t,'—] adj. aprig disputat, vajnic, greu. hardback [~ba;k] I. s. carte cartonată. II. adj. cartonat. hard gallop [~ 'gaslap] s. galop susţinut. hardbake [~beik] s. caramelă cu lapte şi suc de lămâie. hard glass [~ rgki:s] s. sticlă călită. hardball [~b;>:l] s. (amer.). 1. baseball. 2. (po/.) metode dure, dar oneste. hard-got [~'got] adj. dobândit cu trudă / cu greu, agonisit / câştigat anevoie. hard bargain [~'ba:gin] s. 1. (fam.) tranzacţie fără concesii / compromisuri; to drive hard-grained Hgreind,'--] adj. 1. (despre lemn) tare. dens, compact. 2. cu granulaţic ~ a se ţine tare, a ţine la preţ. a nu se lăsa; a fi abraş. 2. (sl.) pierde vară. mare. 3. sever, aspru; crud; îndărătnic, încăpăţânat; of a ~ nature cu o fire îndărătnică. hard beam [~ bi:m] s. v. h o r n b e a m. hard grass [~ 'gro:s] s. (bot.) varietate de iarbă (diferite specii de Ophiurus, Rotthoelia hard beset [~ bi'sct] adj. încolţit, strâns cu uşa; la ananghie. ş.a.). hard bilge [~ 'bild3] s. (mar.) gurnă în unghi. hardhack [~haek] ş. (bot.) specie de taulă (Spiraea tomentosa). hard bill [~ 'bil] s. (omit.) soi de botgros (Coccothrausies sp.). hard-handed [~'ha;ndid, '-i—] adj. 1. (despre mâini) tare, bătătorit. 2. (despre domnie, hard-billed [~'bild] adj. cu cioc puternic. stăpânire) aspru, sever, straşnic. hard-bitten [~bitn] adj. 1. (despre cai) tare în gură. 2. încăpăţânat. îndărătnic, pe care hard hat [~ hst] s. 1. cască de protecţie (pentru muncitori). 2. (fam.) muncitor din nu-i scoţi din ale lui; tenace, energic. construcţii. hardboard [~bo:d] s. placă dură (de fibră). hardhay [~hci] s. (bot.) sunătoare, pojarniţă (Hypericum perforatum). hard-boiled [-'boild,'—] adj. 1. (despre ouă) răscopt. 2. neînduplecat, cu care nu poţi hardhead [~hed] s. 1. om pozitiv / practic. 2. monedă scoţiană măruntă. 3. (amer.) v. trata; aspru; dur. 3. (amer.) trecut prin ciur şi prin dârmon, încercat, frecat cu viaţa. m e n h a d e n . 4. (zool.) balenă-ccnuşie californiană (Rhachianectes glaucus). hard-bought [~'b3:t] adj. (despre experienţă) scump plătit. 5.v. g u r n a r d. 6. (amer. ornit.) varietate de raţă-roşcată (Erismatura nubida). 7. (zool.) hard-bound [~'baund] adj. (despre cărţi) cartonat. specie de burete (Sjx>ngia aura). 8. (bot.) varietate de dioc (Centaurea nigra). 9. cremene, hard-burnt brick [~ba:nt 'brik] s. cărămidă olandeză. silice. 10. (metal.) urs (în mersul furnalului). hard case [~ 'keis] s. (jur.) 1. caz grav (pasibil de o pedeapsă aspră). 2. recidivist, hard-headed ['hu:dhedid. '-i-, -'—] adj. 1. (cu spirit) practic, lucid; prevăzător, prudent. infractor inveterat. 2. (fig.) treaz; cumpătat, sobru. 3. iscusit, expert, versat. hard cash [~ 'kas/] s. 1. numerar, bani peşin / gheaţă. 2. (amer.) monedă, bani, sunători. hard-headed dipper [~ idipsr] s. v. h a r d - h e a d (6). hard-cast asphalt [~ko:st 'a;sfa;lt] s. asfalt turnat dur. hard-hearted ['rui:d'hu:tid, '-i—, -'-J adj. aspru, nemilos, crud, împietrit, (cu) inimă hard cheese [~ 't/i:z] i v . h a r d l i n e s . de piatră; brutal, violent. hard coal [~ 'koul] s. antracit. hard-heartedness [-nis, '-■—, -'—] s. cruzime; brutalitate, insensibilitate. hard collar [~ 'kob r ] s. guler tare / scrobit. hard-hit ['ha:d'hit] adj. lovit de o mare nenorocire. hard consonant [~ 'konssnant] s. (fon.) consoană tare / surdă. hardihood ['ha:dihud] s. 1. îndrăzneală, temeritate, bărbăţie, curaj; cutezanţă. 2. obrăzni­ r hardcore [~'ko: ] s. 1. miez, inimă (tare). 2. (fig.) nucleu, centru; (grup de) clemente cie, impertinenţă, neruşinare, tupeu; you have the ~ to deny that ai neruşinarea / tupeul de nădejde. să negi că. 3. (rar) forţă, tărie, energic; trăinicie, neclintire. hard-core ['hu:dko:r, <-'-] adj. 1. care formează miezul. 2. (peior.) extrem, exagerat. hardily ['ha:dli] adv. 1. cu îndrăzneală, cu curaj, iară frică, fără şovăială. 2. cu insolenţă. 3. obscen. cu tupeu, cu neruşinare. hard corn [~ 'kom] s. (bot.) ghircă, grâu tare (Triticum durum). hardim ['ho:dim] s. (zool.) varietate de şopârlă-cu-ghimpi (Stellio vulgaris). 1 hardcover ['hurd'kAva "] s., adj. v. h a r d b a c k . hardiness ['hu:dinis] s. 1. îndrăzneală, curaj. 2. tărie, rezistenţă fizică, vigoare. hard-cured [~'kju3d] adj. (despre peste) pus la saramură şi uscat. hard labour ['ha:d 'lcib3r] s. muncă silnică. hard currency [~ 'kAransi] s. (ec.) 1. valută forte; devize (liber convertibile). 2. devize hard-laboured [-.lcibad] adj. lucrat / compus / confecţionat cu trudă. convertibile în dolari. hard liquor [~ 'lik»r] s. băutură spirtoasă. hard disease [~ di'zi:z] s. boală gravă / serioasă. hard line ['ha:d lain] s. 1. linie dură. 2. inflexibilitate, intransigenţă. 3. dogmatism; hard disk [hu:d 'disk] s. (infor.) disc dur. adeziune fermă (la o politică de mână forte). hard doer [~ 'du(:)3rJ s. (austr.) persoană excentrică, figură. hard-line bha:d'lain] adj. (pol.) 1. care adoptă o linie dură. 2. intransigent, inflexibil. hard-drawn [~'dr:>:n] adj. (metal.) 1. (despre sârmă etc.) tras la rece. 2. de înaltă 3. dogmatic. rezistenţă. hard-liner [iha:d'laiii3r] s. (pol.) 1. intransigent / inflexibil; conservator înrăit. 2. dogmatic. 3. adept al unei linii dure. ' hard-dried [~'draid] adj. v. h a r d - c u r c d. hard drinker [~ 'drinks1"] s. băutor serios, sugativă, pilangiu. hard lines [~ 'lainz] s. pi. (sl.) nenoroc, ghinion; năpastă; greutăţi. hard luck [~ 'lAk] s. (fam.) nenoroc, ghinion. hard-earned [-'smd,'--] adj. dobândit cu multă trudă, câştigat cu greu. hardly l'hu:dli] adv. 1. cu greutate, din greu; he recovered ~ what he lost before a hard earth 1~ o:0] s. pământ tare. r recâştigat cu greu ceea ce a pierdut înainte. 2. cu greu. abia, anevoie; he ~speaks vorbeşte hard earthenware ['ha:d 'o:63nwe9 J s. (constr.) faianţă feldspatică.



 hard mortar



eu greu, abia vorbeşte. 3. aproape de loc, abia dacă; ~ any de abia; ~ ever aproape niciodată. 4. puţin probabil, nu tocmai, greu de crezut; it is ~ right e puţin probabil (să fie aşa), nu tocmai (astfel). 5. fără cruţare, fără menajamente, fără milă. 6. defavorabil, contrar, rău venit, neplăcut. hard mortar [Tia:d 'mo:tor] s. (constr.) mortar consistent. hardmouth ]'h«:dmauO] s. (Hit.) varietate de crap din America. hard-mouthed [~'mauod] adj. 1. (despre cai) greu de ţinut în frâu; nărăvaş; îndărătnic, încăpăţânat. 2. slobod la gură, muşcător, cu limba ascuţită. hardness [Tia:dnis] s. 1. tărie, soliditate, densitate; (mineral.) scale of ~ scara durităţii I durităţilor. 2. tărie (a apei), însuşirea (apei) de a nu face clăbuci. 3. (fig.) răbdare, stăruinţă, tenacitate. 4. insensibilitate; neîndurare, cruzime. 5. incorigibilitate. 6. dificultate (de înţelegere); mărginire (de minte). 7. apărare, strângere; (fig.) lipsă, sărăcie, mizerie; supărare, necaz. 8. urâţenie. 9. tărie, asprime (in privire). 10. rigiditate, academism, convenţionalism (in artă). 11. tărie (a pulsului). 12. (rar) zgârcenie, calicie. 13. fermitate (la cursul acţiunilor). 14. dificultate (a unui demers, a unei munci, probleme etc.). "v- ~ of hearing surzenie. . hardness cleaner [~ 'kli:nor] s. (text.) curăţitor de iţe. hardness-(drop) tester [~(drop)'testor] s. (telm.) scleroscop, durometru. hard-nibbed ['ha:d'nibd[ adj. (despre toc) cu peniţă / vârf tare. hard-nosed [~'nouzd] adj. (despre mirosul câinelui) ncdezvoltat. hardometer [ha:'domitor] s. (telm.) scleroscop. hard packing ['ha:d 'psckirj] s. (poligr.) aşternut dur. hard pan [~ 'pan] s. (geol.) 1. strat, filon subteran, tare. 2. (amer.) sol nesfărâmicios. 3. (amer. fig.) fundament, bază, temelie; elemente, principii. 4. (amer. fig.) gradul cel mai de jos; prices are at ~ preţurile se menţin la cel mai scăzut nivel. hard paper [~ 'peipo'J s. 1. carton bachelizat; hârtie bachelizată. 2. (foto) hârtie dură. hard pear [~ 'peor] s. (bot.) arbust sud-african (Olinia cymosa). hard port [~ 'po:t] adj. (mar.) spre babord, la stânga. hard-pressed [~'prest] adj. strâns cu uşa; la strâmtoare, la ananghie; to be ~ / hard-pushed for time a avea prea puţin timp (la dispoziţie); a fi presat de timp, a sta prost cu timpul. hard-pushed [~'puft] aaV. v . h a r d - p r e s s c d . hard rays [~ 'reiz] s. pl. raze dure. hard-reared [~'riod] ac//', prost hrănit, obişnuit cu o hrană sărăcăcioasă / proastă. hard rider [~ 'raidar] s. călăreţ neobosit. hard roe [~ 'rou] s. peşte cu icre / femelă. hard roed [~ roud] adj. bogat în icre. hard rubber ]~ 'rAborJ s. ebonită. hards [ha:dz] s. pl. 1. câlţi (deşeuri de la darac). 2. (mine) cărbune dur. 3. (metal.) zgură de sondare. hard-seated ['ho:disi:tid] adj. (despre banchetă, canapea etc.) tare. hard sell [~ iscl] s. comerţ agresiv. hard-set [~'set] adj. 1. încăpăţânat, îndărătnic; neînduplecat. 2. strâmtorat, la ananghie. 3. flămând. 4. (despre ouă) (pus la) clocit. 5. întărit, închegat, prins; the cement is ~ cimentul a prins. hardshell [~/el] adj. 1. (despre migdală) cu coajă tare. 2. (despre moluşte) cu crustă tare. 3. (amer. pol.) strict, intransigent, cu principii rigide. hard-shelled ['hcnd'Jeld] adj. v. h a r d - s h e l l . hard-shelled fruit [~ Tru:t] s. (folosit ca pl.) (bot.) miezoase. hard-shelled reactionary [~ ri(;)'sk/3nari] s. reacţionar inveterat / înverşunat / înrăit. hardship ['hci:d/ip| s. vitregie a sorţii, restrişte, nenorocire; strâmtoare; privaţiune; nedreptate, potrivnicie. hard-solder ['h


444



la ger; half ~care nu suportă iarna în condiţii naturale. II. s. 1. cuţit de măcelar. 2. (telm.) daltă pentru tăiat metale. III. vb. intr. (rar) a fi curajos / îndrăzneţ. hare [h£0r] s. 1. (zool.) iepure (de câmp) (Lepus timidus); to start a ~a) (cinegetică) a stârni un iepure; b) (fam.) a da un nou curs conversaţiei; a abate conversaţia spre alt subiect; c) a face o digresiune, a bate apa în piuă; ~ and hounds joc (in care un jucător plecat înaintea altora împrăştie hărtiuţe pe care trebuie să le ridice urmăritorii lui); (prov.) first catch your ~, then cook him să nu vinzi pielea ursului din pădure; to hold / to run with the ~ and run / hunt with the hounds a juca la două nunţi, a sluji la doi stăpâni; a fi cu fundul în două luntri; jugged / stewed ~ tocană / ostropel de iepure; to kiss the ~s foot a întârzia la masă, a se mulţumi cu resturile; mad as a March ~ nebun de legat; to make a ~ of a lua în zeflemea (pe cineva); (prov.) ~s may pull dead lions by the beard după ce a murit leul, şi măgarul dă cu copita; to hunt/ to run the wrong ~a-şi greşi socotelile; a greşi adresa; a nimeri cu oiştea în gard; (prov.) if you run after two ~s, you will catch neither cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul; (înv.) to seek a ~ in a ~'s nest a căra soarele cu oborocul, a căra apa cu ciurul; to start another ~ a ridica o nouă problemă; a schimba discuţia. 2. (astron.) (constelaţia) Iepurele. harebell ['heobel] s. (bot.) 1. clopoţel (Campanula rotundifolia). 2. zambilă-sălbatică (Scilla nutans). harebrain [~brein] I. adj. v. h a r e - b r a i n e d. II. s. aiurit, zăpăcit; om distrat / zăpăcit / nechibzuit. hare-brained [~brcind] adj. fluşturatec, cap de păsărică; nesocotit, nechibzuit, imprudent. harebur(r) [~to:r] s. v. b u r. d o c k (1,2). hareem [ho'rkm] s. v. h a r e m. hare-eyed ['heoraidj adj. 1. cu ochii în patru; plin de )uare aminte. 2. sfios; fricos. harefoot ['heofut] s. 1. (teatru) pămătuf în formă de labă de iepure (pentru machiaj). 2. (orm't.) gotcă (Lagopus). 3. v. h a r e' s f o o t (1). hare-hearted [~'hu:tid] adj. sperios, fricos (ca un iepure); care se teme şi de umbra lui; Jaş; sfios. - -- . harehound [-.haund] s. v. g r e y h o u n d (1). • hare hunter [~ itiAntorJ s. vânător de iepuri. hare hunting [~ iliAntirj] s. vânătoare de iepuri. hare kangaroo [~ ikasrjgo'ru:] s. varietate de cangur (Macropus sp.J. hareld ['ha:reld] s. (omit.) specie de pasăre polară (Harelda glacialis). hare lip ['heo 'lip,'—] s. (med.) buză-de-iepurc, buză despicată. hare-lipped [~'lipt] adj. cu buză-de-iepure, cu buza despicată. harem ['heorem, -rom, ho'ri:m, ha:'r-, ha:ri:m, amer. 'heireni] s. (turc.) harem. harengiform [ho'rend3ifo;mJ aay. în formă de hering I scrumbie. hare ragout ['hso .raigu:] s. tocană / ostropel de iepure. ... • hare's beard ['hsoz biod] s. (bot.) lumânărica-Domnului; coada-boului (Verbascum sp.). hare's colewort [~ rkoulwo:t] s. v. h a r e ' s l e t t u c e . hare's ear [~ ior] s. (bot.) urechea-iepurelui (Bupleurum rotundifolium).. hare's foot [~ flit] s. (bot.) 1. varietate de trifoi, ghizdei (Trifolium arvense).2. (omit.) specie de potârniche (Ochroma lagopus). hare's grass [~gra:s[ s. v. h a r c's t a i 1 (2). hare's lettuce [~ ilctis] s. (bot.) 1. varietate de lăptuci (Prenanthes). 2. susai (Sonchus). hare's palace [~ padis] s. v. h a r e' s l e t t u c e . hare's parsley [~ ipa:sli] s. (bot.) asmaţuchi, asmăţui (Amhriscus sp.). hare's rush [~ TA/] s. V. h a r e' S t a i 1(1). hare's tail [~ teii] s. (bol.) 1. soi de iarbă cu teacă, bumbăcariţă (Eriophorum vaginatum). 2. soi de plantă ierboasă (Lagurus). harfang ['hu:fa?n] s. (omit.) bufniţă albă (Nyctea nivea). haricot ['hxrikou] s. 1. iahnic cu carne. 2. fasole (Phaseolus vulgaris). 3. roşu (din oxid de cupru, folosit în olârie). haricot bean [~ bi:n] s. v. h a r i c o t (2). haricot veal [~ vi:l] s. mâncare de viţel cu legume. harier ['hcerior[ s. v. h a r r i e r1 (1,1). hark [ha:k] vb. A. intr. 1. (mai ales la imperativ) a asculta, a auzi; ~ye! ascultaţi! 2. a merge, a porni; (cinegetică) ~ to him! muşcă-1! apucă-1! sa! săi/şo pe el; ~ away, ~ forward înainte!; (fam.) to ~ away a fugi; to ~ back to a se (re)întoarce la punctul iniţial (al discuţiei, al chestiunii). B. tr. 1. a asculta, a pleca urechea la, a auzi. 2. to ~ back a chema (câinele) înapoi de pe o urmă bună. 3. (/ani.) ~ at him ia te uită! ia auzi! auzi-1! harken ['ha:ksn] vb. intr. v. h e a r k c n. harl [ha:l] I. vb. A. intr. (scot.) a se lăsa târât / cărat. B. Ir. (scot. constr.) a tencui (un zia"). II. s. 1. târâre, remorcare; smucire, smulgere. 2.fire(de lâna, cânepă, in etc.); fascicul de fire; păr; aţişoară. 3. avere câştigată necinstit. 4. (scot.) masă de oameni (considerabilă sau şovăitoare). harlequin ['hodikwin, amer. si -kin] I. s. 1. arlechin; (fig.) caraghios, poznaş. 2. bufon. II. adj. pestriţ, bălţat, viu / ţipător (colorat). III. vb. A. intr. a face pe bufonul / clovnul / caraghiosul. B. tr. a alunga, a face să plece, a izgoni (prin pozne / farse). harlequinade [,ha:likwi'neid] s. (fr.) 1. (teatru) arlcchinadă, parte dintr-o pantomimă susţinută de arlechin. 2. extravaganţă; nebunie; poznă, şotie. harlequin opal ['hadikwin lOupsl] s. (mineral.) opal oriental. Harley Street ['ha:li stri:t] s. 1. cartierul medicilor, stradă din Londra unde îşi au cabinetele cei mai mulţi medici consultanţi; lumea medicală (oficială, înstărită). 2. doctorii; (fam.) ~ had given him up medicii l-au condamnat. harlot ['hcidot] I. s. (peior.) prostituată; târfă; flcoarţă, ştoalfă, damă, paceaură; to play the ~ a se prostitua, a se vinde pe bani; a practica prostituţia. II. adj. ordinar, desfrânat.



 445



has



harlotry [-ri] s. prostituţie, destrăbălare, desfrâu; (jig.) bordel. harrier2 s. 1. (omit.) varietate de crete (Circus). 2. jefuitor, prădător. harm [ha:ni] I. s. 1. pagubă, daună, prejudicii. 2. rău, nedreptate, insultă, ultragiu, ofensă; harriment ['haîrimant] s.fscoţ.) 1. caznă, chin, tortură. 2. turburarc, alarmare. (jur.) grievous bodily ~ rănire corporală gravă; I mean / think no ~ nu am nici un gând Harrovian îha'rouvisn, rue'r-] s. 1. elev al colegiului din (oraşul) Harrow; persoană rău; no ~done terminat cu bine / fără consecinţe rele / fără pagubă, nimeni n-a păţit / educată la colegiul din Harrow. 2. locuitor din (oraşul) Harrow. suferit nimic; to come to ~ a avea de suferit; out of ~'s way a) în siguranţă, Ia adăpost harrow ['hserou] I. s. 1. grapă, boroană; under the ~ la ananghie, supus la grea încercare. (de orice rău); b) pus în imposibilitate de a face rău. II. vb. A. tr. a aduce (o) pagubă 2. formaţie militară în seară. 3. zbor de gâşte în scară. II. vb. A. tr. 1. a grapa, a boroni. (cuiva), a vătăma, a face rău (cuiva). B. har. a Fi vătămător / păgubitor, a face rău. 2. (mai ales fig.) a chinui, a răni, a tortura. B. intr. a Fi grăpat / boronit; a se grapa / boroni; harmful ['ha:mful] adj. dăunător, vătămător; funest. light soil ~s well pământul afânat se grăpează bine. harmfully [-i] adv. dăunător etc. f v . h a r m f u 1). harrowing ['hrerouirj] adj. chinuitor; sfâşietor; îngrozitor, cumplit. harmfulness f-nis] s. influenţă vătămătoare; dezavantaj. harry l'hasri] vb. A. tr. 1. a devasta, a pustii; (amer.) a jefui, a prăda. 2. a hărţui, a nu harmless [ţifttnlis] adj-1. ncvătămător, nedăunător, inofensiv; as ~as a babe (unborn) da pace; a istovi, a chinui. B. intr. a face o incursiune (pentru jaf). inofensiv / nevinovat ca un copil. 2. fără vătămare, tară vreun prejudiciu; to escape ~ harrying [-in] I. s. jefuire, prădare; pustiire, devastare. II. adj. chinuitor, torturant. a scăpa teafăr; to hold smb. ~ a despăgubi pe cineva. harsh [ho:/] adj. 1. aspru, dur, zgrunţuros (la pipăit); (despre miros) înţepător, tare; harmlessly [-li] adv. 1. fără vătămare / stricăciuni; (v. h a r m I e s s). 2. nevinovat, (despre auz) strident, ascuţit, pătrunzător, discordant; (despre văz) disonant; (despre gust) inocent. acru, astringent, caustic. 2. grosolan, brutal. 3. aspru, sever; crud; strict, riguros. 4. insensi­ harmlessness [-nis] s. 1. nevinovăţie, candoare; inocenţă. 2. însuşire de a nu fi vătămător. bil; nemilos. harmonic [ha;'raonik] I. adj. (muz.) armonic, armonios, conform cu legile armonici; harshen ['ho:/3n] vb. tr. şi intr. a (se) înăspri. ~ tones tonuri armonice. II. s. (tehn.) armonică. harshly [-li] adv. cu asprime, aspru; sever, crud. harmonica [hcK'mDnika] s. armonică; armonică de gură. harshness [-nis] s. 1. tărie, asprime (a corpurilor, suprafeţelor); tărie, pătrundere harmonica! [hci'monikal] adv. v . h a r m o n i c (I). (a mirosurilor); acreală, causticitate (la gust); discordanţă, stridenţă (la auz); disonanţă, harmonic balancer [hcK'monik 'baîhnsa1"] s. (auto) amortizor de vibraţie. nepotrivire (la vedere). 2. brutalitate, bruscheţe, grosolănie. 3. asprime, severitate, cruzime. harmonic current [~ 'kAr^nt] s. (electr.) curent armonie / sinusoid. harsh picture [ha:/ 'pikt/9rj s. (foto, tel.) imagine contrastantă / dură. harmonic curve [~ 'ks:v] s. (/nat.) sinusoidă. harslet ['ha:slit] s. v. h a s 1 c t. harmonic ringing [~ 'rirjgin] ş. (tel.) apel armonic. harst [ho:st, h£3st] s. v. h a r v e s t (I). harmonics [ha:'moniks] s. (muz.) teoria armonici. hart [hu;t] ş. (zool.) cerb (Cervus spj; ~ of grease cerb gras; ~ of ten cerb cu coarne harmonic triad ['ha:monik .traiadj s. (muz.) triplu acord major. harmonious [hu:'mouni3s] adj. 1. armonic, armonios, concordant, proporţionat; (despre în zece ramuri. hartal |'hu:to:l, -tal, amer. ho:'to:l] s. (anglo-indian) întreruperea lucrului / traFicului / un cântec, o melodie) dulce, armonios, melodios; (fig.) armonios, fără certuri, fără negoţului (în semn de protest sau doliu). disensiuni. 2. (mat.) armonic. hartebeest ['ho:tibi:st] ş. (zool.) specie de antilopă africană (din genurile Alcelapbus harmoniously [-li] adv. armonios etc. (v. h a r m o n i o u s). harmoniousness [-nis] s. 1. (muz.) armonic, acord (şifig.). 2. concordanţă; (muz-) unison, şi Damaliscus). hart evil ['hu:t 'i:vl] s. (vet.) 1. boală (a cerbului). 2. strâmbarea gurii (la cal). acord. hartite ['hu:tait] s. (geol.) hartit. harmoniphon [ho:'monifon] s. (muz.) oboi cu clape. hartshorn ['hu:tsho:n] s. 1. corn de cerb. 2. (chim.) săruri (carbonat de amoniu, folosit harmonist ['hamianist] s. armonist. în caz de leşin). 3. soluţie de amoniac. harmonium [ha:'mounu>m] s. (muz.) armoniu, orgă de salon; fisarmonică. hartshorn plantain [~ -phentin, ~ .plumtin] s. (bot.) pătlagină (Plantago sp.). harmonium player [~ .plciV] ş. (muz.) organist. hart's tongue ['ho:ts IAU] s. (bot.) limba-cerbului, năvalnic, specie de ferigă harmonize ['haimonaizj vb. A. intr. 1. a Fi în armonie, a se armoniza, a se potrivi, a concorda; these colours ~ aceste culori se potrivesc / se armonizează bine / frumos. (Scolopendrium vulgare). 2. a trăi în armonie, a se înţelege bine; a avea aceleaşi opinii; a cădea de acord. 3. (muz., harum-scarum ['hesrsm 'sksaram] I. adj. (fa/u.) 1. aiurit, zăpăcit, pripit, imprudent, despre tonuri, sunete) a se armoniza. B. tr. 1. a aplana (un conflict), a împăca (lucrurile). nechibzuit, nesocotit. 2. neglijent, Fluicră-vânt. II. adv. în marc grabă, aiurea, în zăpăceală. 2. a pune de acord (o parte cu alta); a potrivi; a ţine seama de proporţiile / armonia dintre. III. s. tânăr zburdalnic, hai-hui, aiurit, zăpăcit. 3. (muz.) a armoniza (o melodie). haruspication [ha-rAspi'kei/n] s. prezicere, prorocire (după intestinele animalelor harmony ['homiani] s. 1. armonie, armonizare (a notelor); (fig.) melodie divină. 2. (Jig.) sacrificate). armonic, înţelegere deplină; unitate de vederi; to be in ~ with a iî în armonie cu, a coincide harvest ['ho:vist, amer. şi -est] I. ş. 1. seceriş, recoltare; cules, strâns (al fructelor, cu, a corespunde (cu dat.); to be out of ~ with a nu fi în armonic cu, a nu corespunde mierii etc.); (jig.) vremea culesului, sfârşitul verii; începutul toamnei; to make a long (cu dat.). ~ about / for a little corn mai mare daraua decât ocaua. 2. recoltă, grâne, fructe (culese); harness ['hc:nisj I. s. 1. ham(uri). harnaşament; atelaj; (fig.) in ~ la ham; în toiul muncii (fig.) rod, răsplată (a muncii, eforturilor); produs, venit, rezultat; câştig, folos, proFit; zilnice; (jig.) to die in ~ a muri la datorie / în exerciţiul funcţiunii; (peior.) double ~ to make ~ a recolta, a culege; to owe smb. a day in ~ a Fi foarte îndatorat faţă de cineva; jugul căsniciei, căsătorie, căsnicie; (peior.) to run in double ~ a Fi căsătorit; a fi însurat; (prov.) such seed he sows,such ~shall he find cum îţi vei aşterne aşa vei dormi. 3. (înv.) a Fi măritată; to run in single ~ a Fi celibatar. 2. (înv.) armură. 3. (text.) iţă. II. vb. tr. dijmă, tribut (în fructe, miere etc.). II. vb. A. tr. a secera, a recolta, a culege; (jig.) a recolta, 1. (şi to ~ up) a înhăma (un cal). 2. a utiliza (căderile de apa, vântul etc.). 3. (tehn.) a a culege roadele (muncii, eforturilor). B. intr. a munci la seceriş / la cules. garnisi, a căptuşi (cu metal). harvest apple [~ trepl] s. (bot.) măr mic timpuriu; mere sântilieşti. harness cask [~ ko:sk] s. (mar.) depozit de carne sărată. harvest bug [~ bAg] ş. (entom.) specie de păianjen-dc-toamnă (Leptus autimvmlis). harnessed ['hu:nist] adj. 1. înhămat. 2. cu dungi colorate. harvest cart [~ ku:t] s. car / căruţă pentru strânsul şi transportul recoltei. r harness leather ['ha:nis ilci)3 ] ş. blanc pentru hamuri; piele pentru harnaşamente. harvester ['ha:visU>r] s. 1. scecrător, culegător. 2. (/elm.) scccrătoarc-lcgătoarc; maşină 1 harness maker [~ -meika "] s. şelar; meşteşugar care Face hamuri. de recoltat. harness mounting [~ 'mauntiq] s. (text.) montare a iţelor. harvester oil [~ oil] s. (chim.) ulei agricol. harness plate [~ plcit] s. argintărie (la harnaşamentul calului). harvester-thresher [~iGrc/9r] s. (agr.) combină. harp [hu:p] I. ş. (muz.) 1. harpă, harfă; to hang one's ~(s) on the willows a trece de harvest feast ['hu:vist Fi:st] s. v. h a r v e s t f e s t i v a l . la bucurie la întristare. 2. (scoţ. agr.) vânturătoare. 3. vătrai. 4. (amer. si.) apartamentul harvest festival [~ -festival] ş. sărbătoarea culesului / secerişului / recoltei. femeilor. 5. (amer. si.) femeie; (peior.) muierct, muierile. II. vb. intr. 1. a cânta la harfă. harvest field [~ fi:Id[ s. lan de grâu în timpul secerişului. 2. to ~ (up)on a insista prea mult asupra (unui subiect); a pisa (o problema), a plictisi / harvest fly [~ Hai] s. (amer. entom.) specie de greiere (Cicada tibicen). a pisa cu, a bate (pe cineva) la cap cu; (fa/n.) he is always ~ing on the same string spune harvest hand [~ luend] s. scecrător angajat cu ziua, muncitor / salahor / zilicr angajat mereu acelaşi lucru, pisează mereu / întruna acelaşi subiect. la seceriş. harp antenna [~ antena] $. (rad.) antenă în evantai. harvest home [~ 'houm] s. 1. sfârşitul secerişului. 2. sărbătoarea secerişului / culesului / harper f'ha:p3r] s. 1. (muz.) harpist; harpistă. 2. şiling irlandez. recoltei. harperess ['ha:pares] s. (muz.) harpistă. harvesting ['ho:vistin[ s. (agr.) recoltare; strângerea recoltei; seceriş. harpist ['ha:pist] j . v . h a r p c r (1). harvesting machine [~ ma'/im] s. secerătoarc; combină. harpoon |hu:'pu:n] I. s. (mar.) harpon. II. vb. ţr. a prinde / a străpunge cu harponul harvestless f'hu:vistlis] adj. fără recoltă; fără venit. (o balenă). harvest louse ['hu:vist laus] s. v. h a r v e s t b u g . harp pedal ['ho:p -pedl] s. (muz.) pedală de harpă. harvest mite [~ mait] s. v. h a r v e s t b u g . harp shell [~ /el] s. (zool.) soi de melc (Harpa). harvest month [~ niAnS] s. luna culesului / recoltei; septembrie. harpsichord ['ho:psikD:d] s. (muz.) clavecin, harpsieord. harvest moon [~ mu:n] s. 1. lună plină înaintea echinoxiului de toamnă. 2. v. h a r v e s t harpy ['ha;pi[ s. (mitol.) harpie (jumătate fecioară, jumătate pasăre de pradă); (fig.) month. harpie; şacal, persoană hrăpăreaţă. harvest mouse [~ maus] s. şoarece pitic (Micromys minutus). harquebus l'hcr.kwibss] s. (ist. mii.) 1. archebuză. 2. archebuzier. harvestry ['hu:vistri[ s. recoltare, recoltă, cules, strânsul roadelor / recoltei; seceriş. harridan ['hsridanl s. baborniţă, zgripţuroaică, vrăjitoare bătrână, babă-hârcă. 1 r harrier E'ha;ri3 ] I. s. 1. (cinegetică) brac (rasă de câine de vânătoare). 2. (cinegetică) harvest tick ['ha:vist tik] s. v. h a r v e s t b u g . 1 has [ha?zjor/na tare; haz, 32, z, s forme slabe] pers. a 3-a sg. de la prezentul indicativ pi. haită de câini. 3. jucător în jocul hare and hounds (v. h are ); membru al unui club al verbului h a v e . de cros. 4. club de hare and hounds (v. h a r c1); club de alergători.



 has-been



446



has-been ['haszbin, -bi:n] s. (amer.) 1. (despre persoane) fost, scăpătat, om care aparţine capac; pălărie. II. vb. tr. 1. a pune pălăria (pe cap). 2. a furniza (cuiva) pălării. 3. (fam., complet trecutului; he's a ~ c o căzătură; she is one of the ~s e o frumuseţe de odinioară; în parlamentul englez) a rezerva (un loc acoperindu-l cu pălăria). 4. (bis.) a conferi (ftnui fost-ai lele cât ai fost. 2. pierderea unei proprietăţi anterioare. ecleziast) pălăria de cardinal. hash [haef] I. vb. tr. 1. a tăia, a toca, a mărunţi (carne, zarzavaturi). 2. (jig.) a încurca, hatable ['heitobl] adj. nesuferit, odios, antipatic; duşmănos. a strica (lucrurile). II. s. 1. tocatură (de carne sau de zarzavat). 2. lucruri vechi în haine hat band ['hast basnd] s. panglică de pălărie (mai ales neagră, de doliu). noi, prezentarea vechiului sub înfăţişarea noului. 3. repetare, repetiţie. 4. (scot.) prost, hat block [~ bbk] s. calapod de pălărie. nătâng. 5. (fam.) batjocură, zeflemea; vorbă deochiată, mascara. 6. încurcătură, hat box [~ boks] ş. cutie de pălării. talmeş-bahneş; praf: he made a ~ of the negotiation a ratat / a încurcat tratativele. hatch1 [ha;t/] s. 1. deschizătură în perete, podea, punte etc. 2. (mine) gură, intrare, trapă; -v* to settle smb.'s ~a) a-i face cuiva de petrecanie, a-i veni de hac cuiva; a învăţa minte (mar.) tarnbuchi, bocaport; gură de hambar; per workable ~ pe gură de hambar lucrător; pe cineva, a duce la pierzanie pe cineva; b) a răsturna planurile cuiva; c) a spune cuiva under ~es a) (mar.) sub punte, în cală; b) (fam.) la închisoare, în colivie; c) (sl.) bine părerea în faţă. păzit; bine păstrat; d) (sl.) în belea. Ia apă; e) (sl.) dispărut, mort; down the ~! beţi până hasheesh ['has/iO)/] s. (arab) l.haşiş,jrunze şi lujere uscate de cânepă (Cannabis indica) la fund! noroc! sănătate! la mai mare! 3. încuietoare, zăvor; capacul cuptorului. 4. (tehn.) zăgaz, dig, stăviiar, ecluză; camera ecluzei. 5. vârşă, coteţ pentru peşte. 6. (agr.) pământ pentru fumat. 2. băutură tare (preparată din aceleaşi frunze). bun pentru cultura grâului. hasher ['hje/a1"] s. maşină de tocat carne. hatch2 I. vb. A. tr. 1. (omit.) a cloci, a scoate (pui); to count one's chickens before hash house [~ 'haus] s. (amer. fam.) birt ieftin / popular, restaurant de mâna a treia. they are ~ed a vinde pielea ursului din pădure; don't count your chickens before they hashing ['hfe/irj] s. 1. (radio) interferenţă. 2. (infor.) dispersare. are ~ed nu zice hop până n-ai sărit; tocmeala în târg şi ursul în crâng. 2. a scoate pui hashish ['ha?ji(:)/[ s. v. h a s h e e s h. (prin clocire artificială). 3. (omit., despre pui) a ciocni (oul); a ieşi din (ou). 4. (fig.) hashslinger ['haejislirjg9r] s. (amer. fam.) ospătar / chelner la un birt. haslet l'hcizlit, amer. 'hasslct, 'heis-] s. (mai ales la pi.) măruntaie (mai ales de ţx>rc) a unelti, a pune la cale, a plănui (în taină); a cloci. B. intr. 1. (omit.) a oua, a face ouă. 2. a ieşi din ou; a scoate pui din ouă. 3. (despre o acţiune, o întreprindere) a merge bine, pentru fript. a avansa. II. s. 1. clocire. 2. clocire artificială. 3. ieşire a puilor din ou. 4. cuibar. 5. rând, haslock [luesbkl s. lână (de la gâtul oii); lână fină. scrie de pui (ieşiţi de la un clocit). 6. pi. (fam.) naşteri (rubrică în ziar); catches, matches, hasna ['haszns, 'hci:zna] (scot.) v. h a s n' t. ~es and dispatches (column) rubrica cu ştiri despre logodne, căsătorii, naşteri şi decese hasn't L'haeznt] prese, de la h a s n o t. hasp [hu:sp, hassp] I. s. 1. (tehn.) zăvor; încuietoare (la o cutie, carte); cârlig, copcă, (în ziare), rubrica / cronica mondenă. cheotoarc. 2. închidere, încuierc, zăvorâre; constipaţie. 3. jurubiţă, scul. 4. (text.) fus; hatch 3 1. vb. tr. 1. (tehn.) a trage liniuţe paralele pe, a face umbre în (desene, gravuri); bobină. 5. (agr.) grapă. II. vb. tr. a închide, a încuia; a pune zăvorul; a pune sub cheie / a haşura. 2. a grava, a face motive decorative din (linii, benzi inserate). II. ş. linie, umbră, sub lacăt. haşură (în desen, gravură). hat check ['hot t/ck] s. (amer.) număr / tichet de garderobă. haspel ['hsespsl] s. (text.) vârtelniţă; sculicr; vârtelniţa bazinului de vopsit. hassle [Tuesl] s. (fam.) ceartă, gâlceava, sfadă. hat-check girl [~ ga:I] s. (amer.) garderobieră. hatchel ['haet/^l 11.s. (tehn.)darac (pentru cânepă); coarsest ~ pieptene mare (pentru hassock ['hsessk] s. 1. mănunchi de iarbă; (fig.) dcluşor acoperit cu iarbă, pajişte; livadă. 2. rogojină. 3. (bis.) scaun sau pernă pe care se îngenunchează. 4. coş de papură, paporniţă. cânepă). II. vb. tr. 1. a dărăci. 2. (fig.) a critica cu răutate (pe cineva); a zcflemisi, a face aluzii înţepătoare la. 5. (mine) tui calcaros. hatcher ['hast/a1"] s. 1. cloşcă. 2. clocitoare. 3. conspirator, complotist, intrigant. hast [hasstforma tare; hast, ast, st forme slabe] (înv.) ind. prez. pers. a Ii-a sg. prese, delahave. hatchery i'ha;t/,7ri] s. 1. clocitoare, incubator. 2. crescătorie de peşti. * hatchet ['hset/it, amer. şi -ct] s. 1. bardă; baltag, bărdiţă, secure; (ist., la .Pieile Roşii) hastate ['hzesteit] adj. (bot., despre forma frunzelor) lanceolat, ascuţit. haste [heist] I. s. 1. grabă, zor, iuţeală, precipitare (în mişcări); to make ~ a (se) grăbi, to bury the ~ a îngropa securea de război, a face pace (şi fig.); to dig up / to take up a(-i) da zor; (prov.) make ~ slowly încet, încet departe ajungi; încetul cu încetul se face the ~ a începe războiul; to throw the ~ a exagera, a face din ţânţar armăsar; to throw oţetul; cu răbdarea treci marea; (prov.) fool's ~ is no speed, more ~ less speed graba the helve after the ~ a suferi noi pierderi; a strica lucrurile şi mai rău. 2. cuţit de măcelărie / strică treaba; (înv.) in aii ~ cu toată graba; in ~ în grabă / pripă. 2. pripeală; nechibzuinţă, de tocat carne, satâr; small ~ toporişca, bărdiţă. imprudenţă. II. vb. tr. şi intr. v . h a s t c n . hatchet face [~ feis] s. obraz colţuros, faţă prelungă cu trăsături ascuţite. hatchet man ['hset/it masn], pl. hatchet men [~ men] s. (fam.) 1. ucigaş de profesie. hasten l'hcisn] vb. A. tr. 1. a grăbi, a zori, a da zor; a înteţi, a accelera. 2. (tehn.) a accelera (ritmul unui proces tehnologic, ritmul funcţionării unei maşini). B. intr. 1. a se 2. calomniator. grăbi, a-i da zor, a se înteţi, a se accelera. 2. (tehn.) (despre o maşină) a-.şi accelera ritmul. hatchet-shaped [~/cipt] adj. în formă de topor. 3. to ~ away a pleca în grabă; to ~ back a reveni în grabă; to ~ down a coborî în viteză; hatch head ['haet/ hed] s. (mar.) muşama de bocaport. to ~ forward a se precipita, a se arunca înainte; to ~ in a intra în grabă; to ~ out a ieşi hatch house [~ haus] s. (mar.) cabina căpitanului. repede; to ~ up (to smb.) a veni în grabă (spre cineva). hatching ['ha?t/in] s. haşurare. hastily ['heistilij adv. 1. în grabă, grabnic; repede, fără zăbavă, în pripă. 2. nesăbuit, hatching device [~ di'vais] ş. (tehn.) haşurator. fără socoteală, fără chibzuinţă; precipitat, cu precipitare, imprudent; to speak ~ a vorbi hatchment ['han/mant] s. 1. blazon, stemă. 2. placă comemorativă cu blazon, arme fără să se gândească; they ~ engaged in the war au intrat în război în mod nesocotit. senioriale. 3. semn distinctiv, marcă, insignă. 3. nerăbdător, cu nerăbdare. hatchway ['hast/wei] s. 1. (mar.) bocaport, tambuchiu. 2. (sl.) gură, bot, fleanca. hastiness ['heistinis] s. 1. grabă, zor. 2. nechibuinţă, nesocotinţă. 3. irascibilitatc, arţag. hat die [han dai] s. v. h a t b 1 o c k. hate [heit] I. vb. A. tr. 1. a urî, a detesta (p^ cineva); a avea aversiune pentru (cineva); hastings [Tieistnjz] s. pi. trufandale, legume sau fructe timpurii. a nu putea suferi, a antipatiza (pe cineva); to ~smb. like poison a urî de moarte pe cineva. hastings naphtha [~ 'nasftto] s. (chim.) alcool metilic. hasty ['hesti] adj. 1. grăbit, iute, sprinten; urgent; făcut în grabă, improvizat. 2. pripit, 2. (urmat de infinitiv sau de o propoziţie începând cu t h a t) a nu putea suferi, a-i displăcea; precipitat; nechibzuit, nesocotit. 3. impulsiv, irascibil, iute la mânie. 4. (despre fructe, a fi scos din fire / din sărite (de); a fi enervat (că); a-i veni greu (să), a regreta, a fi dezolat (că); I ~ that he should linger here mă scoate din fire faptul că zăboveşte aici; I ~to legume) timpuriu, care se coace devreme. trouble you sunt dezolat / regret că vă deranjez; I ~ to go there mor când mă gândesc hasty-footed [~'futid] adj. iute de picior. să mă duc acolo; I ~you to go îmi parc nespus de rău că pleci. B. intr. a resimţi ură/ hasty pudding [~'pudin] s. budincă de făină (care se prepară repede). vrăjmăşie. II. ş. (poetic) ură, vrăjmăşie, animozitate. hasty-witted [~'witid] adj. indiscret; nesocotit. hat [ha?t] I. s. 1. pălărie; (rar) căciulă; high / silk / top ~, (şl.) chimney-pot / stove hateable [-obl] adj. v. h a t a b 1 e. pipe ~ cilindru, joben; opera ~elae (joben care se poate strânge); squash ~ pălărie moaie; hateful [-ful] adj. odios, detestabil, vrednic de ură; scârbos; urât, vrâjmăşit. felt ~ pălărie de fetru; (fig.) ~ in hand cu pălăria în mână, servil, slugarnic, umil; to go hatefully [-fuli,-ibli] adv. odios, detestabil. round with / to pass / to send / the ~ a face cheta, a solicita contribuţii, a umbla cu hatefulness [-fulnis] s. ură, detestare, scârbă; vrăjmăşie. pantahuza; his ~ covers his family n-are familie, e holtei / celibatar; (sl.) to talk through hat lining ['hast ilaininj s. căptuşeală de pălărie. one's ~ a se lăuda din calc afară, a vinde gogoşi, a se bărbieri, a spune baliverne; it put hat money [~ muni] s. bani (adunaţi cu pălăria! pantahuza), chetă. the ~ on my misery colac peste pupăză, a pus vârf / capac ia toate nenorocirile; he hangs hat mould [~ mould] s. v.-h at b l o c k . his ~ up there e ca Ia el acasă; (fa/n.) to have a brick in one's ~ a fi beat, a da cu căciula hat nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă oarbă. în câini; to put smb. in a ~ a domina total / complet pe cineva; (amer. sl.) you can take hatpin ['hastpin] s. ac de pălărie. my ~ sa mori nu altaî (e) de necrezut!; (prov.) a man's ~ in his hand never did him hatrack [~ra;k] s. cuier pentru pălării. any harm capul plecat sabia nu-1 taie; vorba dulce mult aduce; to keep smth. under hatred ['heitrid] s. ură, animozitate, vrăjmăşie; vrajbă, învrăjbire, dihonie; to have a one's ~ a ţine ceva secret, a ascunde ceva; (şl.) bad ~ soi rău, individ dubios; (as) black ~ against / for /of/ to(wards) a urî (pe cineva); to incur smb.'s ~ a-şi atrage ura cuiva. as my ~ negru ca pana corbului; from ~ to shoe din cap până-n picioare; under one's hat stand ['hast stamd] s. cuier pentru pălării. own ~ (a lucra) după / de capul lui, pe socoteala sa; to change ~s a se saluta reciproc; hatter1 f'haîtor] s. 1. pălăricr, fabricant sau negustor de pălării; (glumeţ) (as) mad as I'll eat my ~ first nici prin gând nu-mi trece, mai bine mă spânzur; ~ off to him! jos a ~ a) nebun de legat, smintit de-a binelea; b) furios, turbat; arţăgos. 2. (mine) miner pălăria (în faţa lui), trăiască!: (sl.) my ~! a) imposibil! b) ia te uită!; if it comes off, I'll care lucrează manual. eat my ~ dacă c aşa îmi tai gâtul / capul, îmi rad mustaţa / pun capul jos dacă-i aşa; hatter2 s. (scoţ. med.) spuzeală, bubuliţc (pe faţă). to keep smth. under one's ~ a păstra ceva numai pentru sine; (amer.) to throw one's hatter3 s. (austr.) persoană solitară, singuratic. ~ into the ring a-şi depune candidatura. 2. (tehn.) strat superior de argăseală în groapa hatteral ['hastaral] s. (scoţ.) grămadă dezordonată, morman răvăşit. pentru tăbăcirea picilor. 3. (metal.) adâncitură pentru colectarea impurităţilor (pe fundul hatting ['InEtinJ s. 1. fabrică de pălării. 2. magazin de pălării. 3. materie primă (paslă cazanelor de topit etc.). 4. (mine) strat de roci pe care se pot ridica locuinţe. 5. (tehn.) sau stoja) pentru pălării.



 447



hawm1



~such conduct nu-mi voi îngădui o astfel de purtare. 12. (urmat de acuzativ cu inf. fără hat tip ['hast tip] s. căptuşeală a pălăriei. hatti-sherif(f) ['heeti/e'rif] s. (lure, arab) hatişerif, ordin irevocabil semnat de sultan. „t o", cu funcţie factitivă) what will you ~ me do? ce vrei să fac?; I would ~you write hattock fhffitak] s. 1. (scoţ.) diminutiv de la h a t (1), pălărie. 2. (agr.) claie de snopi. aş vrea să scrii; do as I would ~ you fă aşa cum îţi spun; would you ~ me do that? să fac aceasta?; (fam.) I had the horse run away with me calul a luat-o razna cu mine. hat tree [Tist tri:] s. cuier portativ. hat trick [~ trik] s. (sport) perfonnanţa (unui jucător) de a marea trei goluri sau puncte 13. (urmat de acuzativ cu part. trec, cu funcţie rezultativă) ~ me excused (vă rog) să mă scuzaţi; he has his clothes made in London el şi-a făcut hainele la Londra; I shall într-un meci. hauberk ['ho:b3:k] s. 1. (ist. "iii.) cămaşă lungă de zale. 2. (teatru) tunică medievală. ~ my hair cut mă voi tunde; he had new clothes made şi-a făcut haine noi. 14. to ~ back a face (pe cineva, ceva) să revină / să fie restituit; let me ~ it back dă-mi-1 înapoi; haugh [ho:, amer. ha:t/, ha:f| s. (scoţ.) 1. luncă. 2. ţinut mlăştinos. to ~ down a) a face (pe cineva) să coboare; I had Henry down for an explanation haughtifîed ['ho:tifaid] adj. (fam.) v. h a u g h t y (1). haughtily ['ho:tili] adv. (luând oamenii) de sus, dispreţuitor; arogant, cu trufie / aroganţă / l-am chemat pe Henry jos ca să dea o explicaţie; b) a face (pe cineva) să vină (din oraş în provincie); I'm having Jones down for a few days' shooting l-am invitat pe Jones semeţie / morgă. să vină ia vânătoare pentru câteva zile; c) a face (pe cineva) să cadă (la pământ); to ~ haughtiness ['ho:tinis] s. aroganţă, semeţie, morgă; orgoliu, trufie; dispreţ. haughty fhoiti] adj. 1. trufaş, fălos, semeţ, orgolios; arogant, dispreţuitor, plin de morgă. in a) a face (pe cineva) să intre; b) a avea / a aduce (pe cineva) în casă; next week we shall ~ the painters săptămâna viitoare o să chemăm zugravii / decoratorii; c) a avea 2. înalt, nobil, de sus, sus-pus. haul [ho:I] I. vb. A. tr. 1. a trage, a târî; a remorca (vagoane, şlepuri etc.); a căra (prin invitaţi; to ~ smb. in to dinner a avea pe cineva la masă; d) a fi aprovizionat cu; to ~ târâre). 2. a transporta (mărfuri) cu camionul; a transporta (minereu) cu vagonetcle. sugar in a avea zahăr în casă; to ~ on a) a fi îmbrăcat cu; he had nothing on era gol; 3. (mar.) a trage; a pluti în direcţia (cu gen.); to ~ the wind a pluti în direcţia vântului. b) a îndeplini; a asista la îndeplinirea (cu gen.); this evening I've got a lecture on în 4. (mar.) to ~aft a lua (ceva, pe cineva) pe bord, a îmbarca; to ~ashore a trage (vasul) această seară am o conferinţă; c) a avea (ceva) de-a facc, a fi amestecat în; d) a juca. a la ţărm, a acosta; (mar.) to ~ down a coborî, a lăsa în jos (un steag, o parâmă etc.); to ~ paria; a pune (o sumă); (fa/n.) I don't go to the Derby, but I always ~smth. on nu mă down one's flag a se preda, a capitula; to ~ home a strange (pânzele, odgoanele etc.); due la Derby, dar totdeauna fac câteva pariuri; to ~out a) a face (pe cineva, ceva) să to ~ in a lua; to ~ on board v. t o ~ a f t; (mar.) to ~ off a readuce pe linia de plutire; iasă; to ~ a tooth out a-şi scoate un dinte; b) a îndeplini până la sfârşit, a duce la bun to ~ out a pregăti, a pune la cale (o lovitura etc.); to ~ over the coals a trage un frecuş / sfârşit; let him ~ his sleep out lasă-I să-şi facă somnul; c) a goli de conţinut, a epuiza; perdaf (cuiva). B. intr. 1. (despre vânt, corăbii etc.) a-şi schimba direcţia; a lua o direcţie (fam.) to ~ it out with smb. a avea o explicaţie cu cineva, a pune capăt supărării; to ~ contrară. 2. to ~at a smuci de; to ~up a fi tras în sus; the wind is ~ing nu c vânt, vântul to do with a avea de-a face cu; I ~ many visits to make am multe vizite de făcut; to ~ a (s)căzut. II. s. 1. târâre, tragere; remorcare. 2. transport (cu camioanele sau cu up a) a face (pe cineva) să urce; I had Michael up for an explanation l-am adus sus vagonetele). 3. recolta (a unui pescuit). 4. (fig.) pradă, recoltă; a big ~ pradă bogată. pe Michael pentru explicaţii; b) a face (pe cineva) să se scoale; c) a face (pe cineva) să vină (din provincie la oraş); d) a chema în faţa judecăţii; to ~ one up for a second offence 5. (mar.Jerov.) cursă, parcurs. 6. (fam.) câştig; to get a fine ~ a realiza un câştig frumos. a da pe cineva în judecată pentru recidivă. <* to ~ a screw loose a-i lipsi o doagă; to ~ 7. (î/i industria de frânghii) ~(of) yarn mănunchi (de fire) care se cufundă în cazanul a soft spot for a avea o slăbiciune pentru; to ~ it on the ball, to ~ smth; on the ball de gudron. a avea talent, a fi plin de talent, a da dovadă de calităţi speciale; (amer.) to ~ the race haulage ['ho:lid3] I. s. 1. tracţiune, tragere; remorcare. 2. transport; man ~ tracţiune on ice a fi sigur că va câştiga la curse; (mil. si.) he's had it, he has had his issue a murit, manuală / cu braţele. 3. (silv.) corhănire. 4. (mar.,ferov.) cost al unui transport. 5. forţă a dat ortul popii. D. i/itr. (mai ales înv.) let us ~ at him! să-1 prindem!; ~ at you! fii de tracţiune. II. adj. de tracţiune. atent / în gardă!; ~ with you! de acord!; ~ to it! te priveşte. II. s. 1. bogătaş, bogătan, haulage contractor [~ kan'trakte1"] s. antreprenor de transporturi. om avut; the ~s and the ~nots a) bogaţii şi săracii; proprietarii si proletarii; b) statele r haulage gear ['ho:lid3 gia ] s. (tehn.) vârtelniţă. cu colonii şi cele care n-au colonii. 2. (şl.) escrocherie, pungăşie. 3. (sl.) păcăleală. haulage man [~ man, ~ maen] s. (mine) vagonetar. haven ['hcivn] s. port; (j?g.) liman, refugiu. haulage rope [~ roup] s. (mine) cablu din puţul de extracţie. have-not ['ha^v not] s. om fără avere, proletar, sărăntoc. haulage vehicle [~ 'vkiklj s. (metal.) vagonet de transport. have-on ['hasv on] s. (sl.) păcăleală. hauld [ho:ld] s. (scoţ.) 1. locuinţă, domiciliu stabil; out of house and ~ deposedat, lipsit de toate. 2. apucare, prindere. haversack ['hasvosEekj s. (mil.) raniţă. r havildar ['hAvildu:r] s. (anglo-indian mii.) 1. subofiţer. 2. sergent aborigen. haulier ['ho:lio J s. 1. (mine) vagonetar. 2. cărăuş. hauling ['hoilirj] ş. (tehn.) remorcare; tragere, tracţiune; transport; corhănire. havoc ['hrevak] s. prăpăd, dezastru, distrugere; to make ~ (of)» to play ~ (among / with) a face prăpăd (din, printre, cu); a da iama (în); to cry ~ a da semnalul pentru haulm [ho:m] s. 1. lujer, vrej; curpen. 2. paie. 3. frunziş uscat. începerea măcelului. haulmy ['hernii] adj. 1. păios. 2. cu frunzişul veştejit. haunch [ho:nt/, amer. şi hu:ntf] s. 1. coapsă; (cinegetica) ciosvârtă (de mistreţ, căprioară haw1 [ho:] s. (bot.) 1. boabă de păducel. 2. v. h a w t h o r n. 3. soi de dârmoz din America (Viburnum prunifolium). etc.). 2. (mai ales la pi.) picior dinapoi. 3. (constr.) naşterea bolţii; calotă a bolţii. haw2 I. interj, strigăt al vizitiului când îndeamnă caii la stânga; aprox. hăis. II. vb. haunt [ho:nt, amer. şi ha:nt] I. vb. A. tr. 1. a frecventa, a vizita des. 2. (despre fantome) a bântui (o caşă, un loc etc.). 3. a obseda. B. intr. a se aţine. II- s. 1. loc frecventat; cuib intr. (despre cai) a apuca la stânga. de hoţi. 2. vizuină; cuibar. 3. adăpost, refugiu. haw3 s. 1. (vet.) pleoapă (la cal, câine etc.). 2. (omit.) membrană de clipire. Hawaiian [htK'waiian, ha-, -Vaijon] I. adj. din Hawaii, havaian. II. s. 1. locuitor din haunter ['ho:nt3r, amer. şi ha:ntorJ s. (frecventator) obişnuit (al teatrelor etc.); ~ of Hawaii, havaian. 2. (lingv.) (limba) havaiană. taverns stâlp de cafenea. hawfinch ['ho:fmt|] s. (omit.) botgros (Coccothraustes coccothraustes). Hausdorff space ['hausdo:f speis] ş. (mar.) spaţiu separat. haw-haw1 ['ho: 'ho:] interj, v. h a h a (I). hausrnannite i'hausniasnait] s. (mineral.) hausrnanit. haustellate [ho;'stelit, '-steleit] adj. (zool.) prevăzut cu trompă. haw-haw2 ['ho:ho:j s. v. h a - h a. hawing iron fho:in laisn] s. (mar.) pataraţă lucrătoare. haustellum [ho:s'tcl3m],pl. haustella i-teb] s. trompă (de insectă, de crustaceu etc.). hawk1 [ho:k] I. s. 1. (omit.) uliu, crete; şoim. 2. (jig.) persoană rapace, hrăpăreţ; II. vb. haustorium [ho:'sto:ri3m], pl. haustoria [-rio] s. (bot.) haustor, sugător. intr. 1. (şi to go a hawking) a vâna cu şoimul. 2. a zbura ca şoimul. haus-up ['ha^Ap] s. banalităţi, lucruri răsuflate / prea cunoscute. hawk2 vb. A. tr. 1. a face comerţ ambulant cu, a colporta. 2. a-şi striga (marfa) cu glas hautboy ['ouboi, 'nou-] s. 1. (muz.) oboi. 2. (bot.) căpşun (Fragaria elatior). tare; a face reclamă pentru; (sl.) she ~s her meat e foarte decoltată. hautboy strawberry [~ istro'bpri] s. v. h a u t - b o y (2). hawk3 I. vb. intr. a tuşi (pentru a expectora), a-şi drege glasul. II. s. tuse; dregerea Havana [hs'vxns] s. havană, trabuc, ţigară de foi. have I. [hxv formă tare; hav, sv, v forme slabe], past şi part. trec. had [heed] vb. glasului. A. auxiliar 1. (la diateza activa şi pasivă ajută la formarea timpurilor perfecte ale tuturor hawk4 s. 1. (constr.) scândură de lemn / dreptar pentru lucrări în stuc. 2. proţap, traversă modurilor) to ~been a fi fost; I ~ read it am citit-o; he had come venise; I shall ~ gone (la carul cu loitre). voi fi plecat; he would ~ written ar fi scris. 2. (în răspunsuri, în locul repetării întregii hawk bill(-pliers) [~ bilOplaiaz)] s. (tehn.) cleşti de sudură. în/rebări)~youseenMr.X? I~! I~not! Nor~I! l-ai văzut pe d-nul X? Da! Nu! Nici hawker1 ['ho:kar j s. 1. vânător cu şoimul. 2. şoimar. eu! B. modal (exprimă necesitatea obiectivă, obligaţia impusă din afară) to ~ to a trebui hawker2 s. tclal. colportor; negustor ambulant (care îşi strânge marfa seara); negustor să, a fi obligat să; a avea de; I~(got) to go trebuie (neapărat) să plec. C. tr. l . a avea, ambulant, boccegiu (care îşi transportă marfa din loc în loc); librar ambulant, colportor a poseda; I - a very good flat am un apartament foarte bun; June has 30 days iunie de ziare. are treizeci de zile; to ~ care of a avea grijă de; I ~ nothing to do nu am nimic de făcut; hawkey1 ['ho:ki] s. v. h o c k e y. she has her wish dorinţa ei se împlineşte. 2. a suferi de, a fi atins de, a avea (ceva); to ~ hawkey2 s. (scoţ.) 1. vacă alb-ncagră, (mai ales) ţintală, vacă neagră cu stea în frunte. a toothache a avea o durere de dinţi. 3. a primi, a căpăta, a obţine; a lua; it is not to be 2. urs, persoană stângace. had nu se poate obţine; ~a cup of tea ia o ceaşcă de ceai; we had news am primit veşti. hawk-eye ['ho:kai] s. (amer.) locuitor din statul Iowa. 4. (înv.) a înţelege, a auzi, a distinge; you ~ me, ~ you not? mă înţelegi, nu-i aşa?; I ~ hawk-eyed [—aidj adj. 1. cu ochi de vultur, eu privire ageră. 2. (jig.) treaz, vigilent, it from his own mouth am auzit-o chiar din gura lui; (rar) to ~ a tongue a vorbi / a căruia nu-i scapă nimic; pătrunzător, perspicace. stăpâni o limbă. 5. a apuca, a pune mâna pe; (fig.) a avea în mână; I ~you (there)! (aici) Hawkeye State ['ho:kai steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Iowa. te-am prins!; I ~ it! i-am dat de urmă, am găsit; I didn't know where to ~ him nu ştiam hawkish ['ho:ki/] adj. hrăpăreţ, rapace. de unde să-1 înhaţ. 6. a primi, a avea în vizită; to ~ some friends a avea în vizită câţiva hawkit ['ho:kit[ adj. (scoţ.) (despre vite) ţintat, cu stea în frunte. prieteni. 7. a afirma, a susţine; as the proverb has it după cum zice proverbul; as hawk-nosed [h.rknouzd] adj. cu nas acvilin / coroiat. Shakespeare has it după cum spune Shakespeare. 8. a ţine (sfat); a duce (o conversaţie). hawkshaw fho:k/o:] s. (fam.) detectiv. 9. (şl.) a trage pe sfoară; you ~ been had te-a tras pe sfoară. 10. a birui, a învinge; he hawkweed ['ho:kwi:d] s. (bot.) ruşuliţă, vulturică (Hieracium sp.). had you in the first game tc-a bătut la primul joc. 11. a îngădui, a permite; I will not hawm1 ['ho:m] s. v. h a u 1 m.



 hawm 2



hawm2 (dial.) vb. inlr. a hoinări, a umbla haimana / creanga. hawse [ho:z, amer. si ho:s| s. (mar.) 1. nară / ochi de ancoră. 2. poziţia ancorei faţă de etrava navei (spaţiul dintre, navă şi ancoră); (si.) he has crossed my ~ mi s-a pus în cale, (rai) s-a împotrivit (planurilor mele). hawse block [~ bhk] s. (mar.) dop / capac de nară. hawse hole [~ houl] s. v. h a w s e (1). hawse pipe [~ paip] s. (mar.) nară de ancoră. hawser ['ho:z3r, amer. si -sor] s. (mar.) cablu, odgon, pălimar, saulă, remorcă. hawser-Iaid [~ leid[ adj. (funie) bătută numai o dată. hawthorn ['hn:8o:n] s. (bot.) gherghin, mărăcine, păducel (Crataegus sp.). hay [hei] I. s. fân; to make ~ a întoarce, a risipi şi a usca fânul; (amer. fam.) between ~and grass nici prea-prea, nici foartc-foarte; (amer. fam.) neither ~nor grass nici cald, nici rece (indiferent, egal); to look for a needle in a bottle / bundle of ~ a căuta acul în carul cu fân; to make ~ of a încurca (lucrurile), a face talmeş-balnieş / o varză din (ceva); (prov.) make ~ while the sun shines bate fierul cât e cald, nu scăpa prilejul din mână. II. vb. intr. a întoarce fânul pentru a-1 usca, â face fân. hay asthma [~ ,


448



care. -0- (sl. scol.) who is ~? al cui e rândul?; I am ~! e rândul meu! II. s. l.ffam.) bărbat, mascul; the ^ s and she's bărbaţii şi femeile; it is a ~ e un bărbat. 2. mascul (ca prefix); ~goatţap. head [hed] l.s.l. cap; by a ~ taller cu un cap mai înalt; ~ over heels cu susulîn jos; to turn ~ over heels a se da peste cap, a face tumbe. 2. până peste cap; to be ~ over heels in work a avea de lucru până peste cap; to keep one's ~ a-şi păstra sângele rece, a nu-şi pierde capul; (fig.) to keep one's ~ above water a sc menţine pe linia de plutire; a o scoate la capăt fără datorii; to lay / to put ~s together a se sfătui unul cu altul, a se consulta împreună; to make ~ a înainta; to make ~ against a face zid împotriva, a rezista la; off one's ~înnebunit, ieşit din minţi; over ~ and ears,~over ears până peste urechi; I can't make ~ or tail of this nu înţeleg nimic, nu-i pot găsi nici cap nici coadă; to give a horse its ~ a lăsa moale frâul; old ~ on young shoulders tânăr cu judecată de om matur / cu capul între umeri. 3. individ ca parte dintr-un grup; (folosit si ca pl.) a penny a ~ / per ~ un penny de căciulă; fifty ~ of cattle cincizeci de capete de vită. 4. minte, inteligenţă, cap, pricepere; a good ~ un om inteligent / care prinde repede; it never entered his ~ nu i-a intrat niciodată în cap, n-a putut să priceapă niciodată; of his own ~ de capul lui, după socoteala sa; to put smth. out of smb.'s ~ a scoate o idee din capul cuiva; to put smth. into smb.'s ~ a băga (o idee) în capul cuiva. 5. cap, şef, conducător, director; (fam.) the Head directorul şcolii. 6. loc de frunte, poziţie de comandă, post important; at the ~of în fruntea (c» get;.), la conducerea (cu gen.). 7. parte dinainte, cap, frunte; avangardă; the ~ of a procession cei din fruntea unei procesiuni; the ~ of a hall partea de lângă intrare într-un hol. 8. cap, început; the ~ of a cave gura unei peşteri; the ~s of a bridge capetele unei punţi; the ~of a bed capul unui pat. 9. (mar.) prova, proră; ~wind în contra vântului; (mar.) ship (down) by the ~ corabie plecată înainte / cu unghi de tangaj la proră. 10. (geogr.) cap, promontoriu, limbă de pământ. 11. izvor; the ~s of the Nile izvoarele Nilului. 12. vârf, creastă, culme (a unui munte, deal etc.). 13. (şi fig.) vârf, cap (al unui abces, coş etc.); the waters are gathering ~ apele se umflă; (fam.) the discontent was gathering ~ nemulţumirea creştea / câştiga teren; to come to a ~ a se coace (şi fig.). 14. punct culminant, culme, (moment de) criză; to come to a ~ a ajunge la un punct culminant. 15. câpăţână; a ~of cabbage o căpăţână de varză. 16. spumă, guler (la bere); caimac (la cafea); ~ on beer guler (la halbă). 17. titlu. 18. cap, partea cu efigia (la o monedă); ~ or tails / harp / woman cap sau pajură, capul sau coroana (la riscă). 19. (hidr.) cădere, presiune (a n/iei coloane de lichid); the ~ of water presiunea apei. 20. (arhit.) cheie de boltă. 21. (constr.) grindă superioară (a cercevelei sau a tocului uşii). 22. (tehn.) cap (la bancul de lucru). 23. (mar.) vârf de catarg, gât de arbore. 24. (metal.) capăt pierdut, culee (în turnătorie). 25. talpă (a toporului); cap (ae ciocan); mâner, plăsca (de cuţit); ~ of hair chică, claie de păr. 26. (bot.) capitul. 27. (gram.) centru, nucleu. II. vb. A. tr. 1. a începe, a pune (ceva) în frunte; a fi în fruntea (cu gen.),' his name ~s the list numele lui stă în capul listei; to ~ a letter with a începe o scrisoare cu. 2. a fi în frunte, a conduce; to ~ an army a conduce o armată. 3. a înfrunta (un pericol etc.); (mar.) to ~ the sea a porni în larg. 4. a ocoli (im rât/pe la izvoare. 5. a Iovi (o minge) cu capul. 6. a îndrepta către; to ~ the ship for Bristol a îndrepta vasul spre Bristol. 7. to ~ back a) a goni (vânatul); b) a întoarce (pe cineva) din drum; to ~off a) a tăia (drumul, retragerea) (cuiva); b) a stârni (vânatul); c) a preîntâmpina, a preveni. B. intr. 1. a sc îndrepta către. 2. (despre varză) a face căpăţână. 3. (despre grăne) a face spic. 4. (despre abcese) a se coace. 5. (despre ape) a izvorî. III. adj. 1. din frunte, dinainte, din / de avangardă; principal, esenţial. 2. venind din faţă, potrivnic. headache l'hedeik] s. 1. durere de cap, migrenă, nevralgie. 2. (amer. fig.) neplăcere, dezagrement; bătaie de cap; to give / to cause a ~ a) a pricinui un necaz; b) a pricinui bătaie de cap. headachy [-i] adj. 1. (despre persoane) care suferă de dureri de cap / nevralgice / de migrene. 2. (despre ocupaţii, mirosuri etc.) care provoacă dureri de cap. head acid l'hcd ifesid] s. (metal.) rezervor pentru colectarea acidului. head amplifier [~ ,smplifai3r] s. (eln.) preamplificator video. headband [~biend] s. cordeluţă; diademă; ~of head-phones bandă elastică pentru căşti (ae radio, telefon). headboard [~b:>;d] s. căpătâi (de pat), tăblia de la capul patului. head boy [~ toi] s. (scol.) monitor, şef de clasă. headcheese [~t/i:zj s. (amer. gastr.) piftie (din cap de porc sau de viţel). headdress [~dres] s. 1. pălărie. 2. coafură. 3. parură. header ['hcd9r] s. 1. plonjon, săritură în apă (cu capul înainte). 2. (tehn.) colector (la cazane cu aburi). 3. (constr.) rând de cărămizi puse pe lat. 4. (mine) haveză. 5. (agrj secerătoarc (la combină). 6. linie / arteră principală. 7. (fotbal) lovitură cu capul, cap. 8. (inform.) antet, titlu. 9. (auto) colector de evacuare. headfast ]'hedfa;st] s. (mar.) parâmă, odgon. headfirst [~'fo:st] aaV. 1. cu capul înainte. 2. în mod pripit; nechibzuit. headgate [~geit] s (hidr.) pompă / vană de ecluză. head-gear |~gisc] s. 1. pălărie, bonetă; broboadă; maramă. 2. cască, coif. 3. v. h e a d s t a 11. 4. (mine) instalaţie deasupra puţului; turla sondei. head girl [~ go:l] s. (scol.) monitoare, şefă de clasă. head guy [~ gai] s. (tel.) ancoră de pilon. head-hunter [~>luntor] s. 1. vânător de capete. 2. (amer. sl.) reporter fotograf specializat în instantanee în prim plan. headhunting [~.luntin] s. 1. vânătoare de capete (la popoarele primitive). 2. încercare de a distruge puterea sau poziţia unui duşman. 3. (sl.) racolare de intelectuali. headily ['hedili] adV. 1. impetuos, năvalnic. 2. pripit, în pripă; fără chibzuială. headiness ['hedinis] s. 1. impetuozitate. 2. pripeală; lipsă de chibzuinţă. heading [Ticdin] s. 1. titlu, inscripţie. 2. (mar.) direcţie, curs. 3. (mine) direcţia galeriei; galerie, puţ, abataj. 4. dragă (pentru funduri de butoi). 5. (/nil.) capăt de tranşee san de galerie.



 449



head-lamp ['hcdlaempj s. 1. (auto) far. 2. (mine) lampă de mină (purtată pe cască). head lamp lens [~ lenz] s. (auto) geam de far. headland f'hcdbnd] s. 1. (geogr.) cap, promontoriu. 2. (agr.) fâşie nclucrată la capul câmpului. headless [—lis J adj. fără cap (şi jig.). headlight [~lait] s. 1. felinar (la locomotive), far (la automobile). 2. (mar.) felinar pe catarg. headline ['hcdlain] s. 1. (poligr.) titlu; rând din capul paginci; sensational ~ manşetă. 2. (mar.) funie de vergă. 3. pl. (radio) rezumatul ştirilor principale (citit, de obicei, Ia începutul şi sfârşitul buletinului de ştiri). headline hitter [~ hit3r] s. (fam.) celebritate, personalitate populară (al cărei nume apare mereu în ziare); nume cunoscut, persoană în vogă. headliner ['hedlaina1"] ş. 1. (si.) actor sau conferenţiar popular (al cănii nume se tipăreşte cu litere mari pe afiş). 2. om / nume popular / cunoscut, persoană în vogă, celebritate. 3. publicaţie foarte mult cerută. headlock [~bk] s. (sport) cravată, prindere a capului adversarului (la box). headlong [~brjj I- adv. 1. cu capul înainte. 2. precipitat, impetuos, furtunos. II. adj. 1. precipitat, impetuos, furtunos. 2. nechibzuit, nesocotit. head loss [~ los] s. (tebn.) pierdere de presiune. headman |~ni£en.'--, 'hcdmon],p/. headmen [-men, -man] s. 1. căpetenie, conducător (de neam, trib etc.). 2. şef de echipă. headmaster [~'nia:st3r] s. (scol.) director. headmistress [~'mistris] s. (scol.) directoare. headmost [~moust, ~mast] adj. prim, de frunte; (despre vase informaţie, gâşte în zbor, soldaţi în coloană etc.) cel mai înaintat. head nurse [~ nois] s. soră-şefă (în spitale etc.). head office [~ ofis] s. direcţie; centrală (a unei întreprinderi, societăţi etc.). head-on [~'on,'—] adj. frontal. head page [~ peid3] s. (poligr.) pagină de început. headphone [~foun] s. (radio) cască; pl. căşti, cască dublă. headpiece [~pi:s] s. 1. cască, coif. 2. v. h c a d s t a 11. 3. inteligenţă, intelect; isteţic, agerime. 4. intelectual, om inteligent. 5. fruntar (gravură la început de capitol la cărţi). 6. v. h e a d p h o n e. head pivot [~ .pivat] s. (tehn.) fus superior. headquarters [~'kwo:t3Z,'-.--, -'--] s. 1. (mil.) stat major; cartier general. 2. administraţie centrală, sediu. 3. sursă, origine (pentru ştiri etc.). headrace [~rcis] ş. (hidr., tehn.) 1. scoc, lăptoc. 2. canal de aducţiune (la turbine de apă). 3. ţeavă de alimentare (la cazane cu aburi). head resistance [~ ri'zistans] ş. (av.) rezistenţă frontală. headrest [~rcst] s. rezemătoare pentru cap, teticră. head rudder [~ -rAd3r] s. (mar.) axul cârmei. head sea [~ si:] s. valuri contrarii / din faţă; mare din prova. headset [~sct] s. (tel.) cască. headship [~/ip] s. 1. şefie, atribuţii de şef. 2. conducere; supremaţie. head shrinker [- -/rirjka1"] s. (si.) psihiatru. headsman [~zman], pl. headsmen [~] s. 1. călău, gâde. 2. patron de balenicră. headspring [~sprirj] s. izvor, sursă (şijig.). headstall [~sto:l] s. căpăstru. headstone [~stoun] s. 1. (ar/a/.) piatră de temelie. 2. piatră de mormânt. headstrong [~stron] adj. încăpăţânat, îndărătnic. heads-up ['hedsiAp] adj. vigilent; prompt; abil, care ştie să profite de ocazie. head teacher ['tied 'ti:tj3r[ s. (scol.) director (al unei şcoli de stat). head voice [~ vsis] s. (muz.) voce / registru de cap. headwaiter [-.weita1-] s. ospătar-şef; şef de salon. headwall [~wo:l] s. (tehn.) zid / perete de închidere. headwater [~iWD:t3r] s. 1. (hidr.) bief amonte. 2. pl. curs superior (al unui râu); izvoare, izvor. headway [~wei] s. 1. avans, înaintare, progres, mişcare (către) înainte; to make ~ a înainta, a progresa; a face progrese; (fam.) to get under ~ a porni la drum. 2. cursă (a uimi vapor). 3. (fig.) progres; succes. 4. (arhit.) înălţime liberă a unei boite. 5. (mine) plan înclinat de-a lungul frontului de abataj. head-wind [~wind] s. vânt contrar / potrivnic / frontal. headword [TtedW3:d] s. (lexicografie) cuvânt-titlu. headwork [~wa:k] s. 1. muncă intelectuală. 2. v. h e a d w a y (4). 3. (mine) turn de extracţie. 5. (tehn.) berbec. heady fhedi] adj. 1. (despre persoane) impetuos, nesăbuit, violent. 2. (despre înălţimi) ameţitor. 3. (despre băuturi, p:l ] s. 1. remediu universal, panaceu (universal). 2. nume popular pentru felurite plante tămăduitoare. heald [hi:ld] s. (text.) iţă, cocleţ. healder ['hi:kbr] ş. (text.) năvăditor. heald hook ['hi:ld huk] s. (text.) pasetă. healer ['hi:br] s. 1. vindecător; doctor. 2. remediu, leac. healing ['hi:lin] I. adj. vindecător, curativ, salutar; calmant. II. s. 1. vindecare. 2. cicatrizare. health [hclG] s. 1. sănătate; he looks the picture of ~ e sănătatea întruchipată; ~before wealth sănătatea trece înaintea bogăţiei. 2. stare corporală: to be in good ~ a fi sănătos; bad ~ stare proastă a sănătăţii. 3. toast: to drink the ~ of a bea în sănătatea (cuiva).



heart



4. sănătate publică, the Board of Health Comisia de igienă socială. II. adj. sanitar; de igienă. health bill ['hclG bilj s. certificat de carantină. health center [~ isentar] s. (amer.) dispensar; infant ~ center dispensar pentru copii. health certificate [~ saO'tifikit] s. 1. certificat medical. 2. (agr., hort.) certificat fitosanitar. health department ['hclG diipa:tni3nt] s. 1- direcţie sau secţie sanitară. 2. Ministerul Sănătăţii. health food faddist [~ fu:d Taxlist] s. (amer.) vegetarian. healthful ['hclGful] adj. 1. tămăduitor, dătător de sănătate; tonic; salubru. 2. sănătos, zdravăn. healthfully [-i] adv. v. h c a 11 h i 1 y. healthfulness [-nis] s. sănătate. health-giving fhclG-givin] adj. dătător de sănătate, înviorător, întăritor. healthily ['hcl6ili] adv. sănătos, salubru. healthiness ['hcl8inis| s. caracter salubru (al unei regiuni etc.). healthless ['hclGIisj adj. bolnav, bolnăvicios. healthlessness [-nis] s. boală, stare de boală. health officer ['hclG ofis3r] s. 1. oficiant sanitar, funcţionar al serviciului sanitar. 2. medic igicnist. health resort [~ riiZo:t] s. staţiune climaterică / de odihnă. Health Service [~ -S3:vis] s. serviciul sanitar. health visitor [~ .vizita1"] s. inspector sanitar. healthy 1'hclGi] adj. 1. sănătos. 2. tămăduitor, lecuitor. healthy-minded [~'maindid,'--!--] adj. sănătos la minte. heap [hi:p] I. s. 1. grămadă, morman. 2. (fam.) număr sau cantitate mare; masă, mulţime; ~ of people o mulţime de oameni. 3.pl. mult; mulţime; ~s of times a) adeseori, de multe ori; b) mult, infinit, incomparabil; he is ~s better se simte mult mai bine. ♦ struck all of a ~ uluit. II. vb. tr. 1. a îngrămădi. 2. (şi to ~ up) a acumula, a aduna. 3. (with) a încărca, a împovăra (cu). 4. a copleşi (pe cineva) (cu favoruri, insulte etc.). heap coking [~ 'koukirj] s. (tehn.) cocsificare în bocşe. heaped [hi:pt] adj. îngrămădit, strâns grămadă. heaps ['hi:ps] adv. foarte, mult mai. heap sand ['hi:p isasnd] s. nisip în grămadă. heapstead ['hkpstcd] s. (mine) turn de extracţie. hear [hb r , hja:1"], past şi part. trec. heard [h9:d| vb. A. tr. 1. a auzi. I ~ you te aud: I heard a ring am auzit clopoţelul / soneria; let me ~ the whole story spune-mi toată povestea; I could hardly make myself heard dc-abia mă puteam face auzit; I have heard it said that am auzit spunându-se că; (fam.) I shall never / not ~ the last of it nu c ultima oară când o să-1 aud, o sa-1 mai aud adesea. 2. a asculta; a audia; he refused to ~ me n-a vrut să mă asculte; ~ me out ascultă-mă până la capăt; to ~ lectures a audia cursuri; a asista la conferinţe; to ~ mass a asculta liturghia; to ~ the witnesses a audia martorii. 3. a auzi, a afla (ştiri); I ~ that am auzit că. 4. a pleca urechea la, a asculta, a auzi, a da ascultare (cu dat.), a se îndura de. B. intr. 1. a auzi; ~! ~! bravo! bravo! aşa (c)! foarte bine!; he that has ears to ~, let him~cine are urechi de auzit, sa audă. 2. to ~ about a auzi despre; to ~ from smb. a primi ştiri / o scrisoare de la cineva; let me ~ from you mai dă-mi de ştire / veste, scrie-mi (câteva cuvinte); to ~ of a auzi despre; a auzi de; he has not been heard of since de atunci nu s-a mai auzit nimic despre el; nobody let me ~of it nu m-a anunţat nimeni (despre asta); I have never heard of such a thing! n-am auzit aşa ceva de când sunt! s-a mai pomenit (vreodată) aşa ceva?; father won't ~ of it tata nici nu vrea să audă (de aşa ceva / de una ca asta). hearable fhbrabl] adj. care poate fi auzit / perceput cu urechea. heard [h3:d] past şi part. trec. de la h e a r. hearer ['hbrs1", 'hp:-] s. auditor, ascultător. hearing ['hbrirj] s. 1. auz; in my ~în auzul meu, aproape de mine; out of ~la o distanţă la care nu poate lî auzit; within ~ la o distanţă la care poate fi auzit. 2. simţul auzului; hard of ~tare de ureche. 3. ascultare, audiere; to give smb. a (fair) ~ a asculta pe cineva (cu obiectivitate). 4. (jur.) examinare, audiere (a unei cauze, a unor martori). 5. (muz., tel.) audiţie. hearing aid [~ cid] s. aparat auditiv / acustic. hearken ['ha:kan] vb. intr. (to) a asculta, a fi atent (la). hearsay ['hbsci, 'hj3:s-] I. s. 1. zvon, rumoare; I have/ know it only from ~ ştiu (despre asta) numai din auzite. 2. (jur.) ~ evidence mărturii indirecte, II. adj. din auzite, care se bazează pe zvon. hearse lha:s] s. 1. dric, car funebru; furgon mortuar. 2. targa (pentru coşciug). hearse cloth ['li9:s tkb(:)G| s. giulgiu, linţoliu. heart [ha:tj I. s. 1. inimă; (fig.) inimă; suflet, the ~ beats / palpitates inima bate / palpită: disease of the ~ boală de inimă, afecţiune cardiacă: sound of the ~ bătaie a inimii: it grieves me to the (very) ~, it makes my ~ ache mă doarc-n suflet, mi se rupe inima; at / in ~, in one's ~ (of ~s), in one's secret ~ a) în străfundul sufletului; în inima sa; b) în fond. de fapt; to be sick at ~ a) a-şi simţi inima grea, a simţi o povară pe suflet; a fi cuprins de dor / de alean / de nostalgic, a tânji; b) a-i fi rău (la stomac); to be the ~ and soul of a fi sufletul (societăţii etc.); a big ~a) persoană marinimoasă; om cu suflet mare; b) suflet marc; mărinimie, generozitate; to break smb.'s ~c) a zdrobi inima cuiva, a distruge pe cineva: b) a frânge inima cuiva, a întrista / a mâhni pe cineva; bless my ~! Dumnezeule, nu mai spune! ci, taci!; to bring smb.'s ~into his mouth, to make smb.'s ~ leap out of his mouth a speria grozav / de moarte, a băga în sperieţi; to cheer / to delight / to gladden / to rejoice / to warm the cockles of smb.'s ~ a bucura pe cineva / inima cuiva; to cross one's ~ a (se) jura; to cry / to weep one's ~ out a plânge pe saturate, a vărsa lacrimi amare; to cut / to touch smb. to the ~ a răni adânc pe cineva; dear ~!



 heart ache



Dumnezeule! e cu putinţă?; to devour / to eat one's ~, to eat out one's ~ a se măcina, a se distruge, a se pierde cu firea; (prov.) every ~ knows its own bitterness fiecare cu durerile lui; a false ~ nestatornicie, necredinţă; inimă trădătoare; I could not have found it in my ~ to do it nu ni-a lăsat inima s-o fac; (înv, fam.) for my ~3 for the ~ of me pentru nimic în lume; with a free ~ cu inima uşoară; from.the bottom of one's / the ~ din adâncul inimii; a hard ~ împietrire, cruzime, inimă împietrită; to harden smb.'s ~ a învârtoşa inima cuiva; to have a soft / warm spot in one's ~ for smb. a avea o slăbiciune pentru cineva; a simpatiza cu cineva; a compătimi pe cineva; to have one's ~ in one's mouth a nu mai putea / a muri de frică; his ~ failed him curajul îl părăsi, i se înmuiară / tăiară picioarele; to have one's ~ in one's work a munci cu tragere de inimă, a pune inimă în munca sa; he has his ~ in the right place, his ~ lies in the right place are intenţii bune / frumoase; e un om bun / săritor; to have smth. at ~ a ţine mult Ia ceva; (with) ~ and hand cu entuziasm, cu avânt, cu dragă inimă; a ~ of flint / stone o inimă de piatră; a ~ of gold o inimă de aur; (ist.) the ~ of Midlothian poreclă pentru o închisoare din Edinburg, care. a funcţionat până în 1817; (prov.) the ~ that truly loves never forgets o dragoste veche şi puternică nu se uită; in the inmost / secret recesses of the ~ în tainiţele / străfundul sufletului; a kind /soft / warm ~ o inimă bună / caldă; to lay one's ~ bare a-şi deschide sufletul; to lay / to take smth. to ~ a pune ceva la inimă; to lay smth. to smb.'s ~ a căuta să inspire ceva cuiva; it lay (heavy) at his ~ îi stătea ca o piatră pe inimă; a light ~ nepăsare, inimă uşoară; he made my ~ leap m-a făcut sa-mi tresară inima; my ~ is breaking mi se frânge / rupe inima; my ~ warms towards him îi compătimesc (din suflet); to pour out / to open / to uncover one's ~ to smb. a-şi deschide sufletul cuiva; to read people's ~s a citi în inima oamenilor; to search one's / the ~ a-şi cerceta inima, a privi în inima sa; set your ~ at rest linişteşte-te, nu te mai frământa; to shut one's ~ to pity / to steel one's ~ against pity a nu şti de milă; a stout ~curaj, hotărâre, inimă vitează; he took my ~out mi-a scos sufletul; what the ~thinks the tongue speaks ce-i în guşă şi-n căpuşă; with a heavy / sore ~ cu inima grea; after one's (own) ~ după placul lui; abundance of the ~ prisosul inimii; to carry / to wear one's ~ upon one's sleeve (for daws to peck at) a nu-şi ascunde sentimentele; a nu şti să-şi ascundă sentimentele; to follow the dictates of one's ~ a asculta de îndemnul inimii; to lose / to give one's ~ to smb. a-şi dărui inima cuiva; to lose one's ~ to smth. a îndrăgi ceva; to steal smb.'s ~ a cuceri inima cuiva; (fam.) have a ~! fie-ţimilă!; to give ~ to smb., to put ~ into smb. a încuraja pe cineva; a susţine / a sprijini pe cineva; I had not the ~ to tell him the truth n-am avut curajul să-i spun adevărul; to keep a good ~, to keep (up) ~ a nu se pierde cu firea; to lose ~ a se pierde cu firea, a-şi pierde curajul, a se descuraja; to pluck up ~ a prinde curaj; to put smb. out of ~ a descuraja pe cineva, a face pe cineva să-şi piardă încrederea în sine; to take ~ a prinde inimă; with all one's ~ sau (glumeţ) with a ~ and half din toată inima; I have no ~ to go there nu mă trage de loc inima să mă duc acolo; ~ and soul trup şi suflet, cu entuziasm, din toată inima; with half a ~ fără entuziasm / poftă / chef; [Sră interes; my ~smote me simţeam mustrări de conştiinţă; dear / sweet ~ sufleţelule, iubitule, iubito, dragul meu, draga mea. 2. (fig.) miez, inimă, esenţă, parte centrală. 3. (tehn.) miez, inimă (de cablu etc.); camă. 4. pl. cupă (la cărţile de joc). II. vb. A. iatr. (şi to ~ up) a face căpăţână (despre varza etc.). B. tr. (constr.) (şi to ~ in) a umple (un spaţiu între două cărămizi etc.). heart ache ['ha;t eik] s. 1. durere de inimă. 2. necaz, supărare; zbucium; to have ~ a avea inima îndurerată. heart attack [~ o.taîkj s. (med.) criză cardiacă / de inimă, atac de cord. heart balm [~ ba:m] s. (amer. fam.) despăgubire pentru ruperea logodnei / pentru încălcarea promisiunii de căsătorie. heartbeat [~bi:t] s. 1. palpitaţie, bătaie de inimă. 2. (jig.) emoţie. heart block [~ bbk] s. 1. (med.) sindrom Adams-Stokes; puis lent în permanenţă. 2. (mar.) test. heartbreak [~breik] s. durere copleşitoare. heartbreaking [-ibreikinj adj. 1. sfâşietor, dureros, carc-ţi sfâşie inima, care provoacă o durere / un necaz mare. 2. (fam.) plicticos, anost. heartbroken [~tbroukan] adj. cu inima frântă, îndurerată. heartburn [~te:n] ş. 1. arsură la stomac. 2. (sl.) ţigara proastă, cui de coşciug. 3. (amer.) invidie, duşmănie; nemulţumire. heart burning [~ ibsmirj] s. invidie, ciudă; necaz; gelozie. heart burst [~ bo:st] s. izbucnire de sinceritate, destăinuire. heart check [~ -t/ek] s. (ind.) cadranură. heart disease [~ di»zi:z] s. boală de inimă, afecţiune cardiacă. hearted f'ha:tid, amer. şi -ed] adj. 1. (rar) în formă de inimă. 2. (în cuvinte compuse) cu inima...; kind ~bun la suflet. hearten ['haitn] vb. A. tr. a îmbărbăta, a încuraja, a ridica moralul (cuiva). B. iutr. (şi to ~ up) a prinde curaj. heartener [-ar] s. persoană care dă curaj. heartening [-in] adj. încurajator, care îmbărbătează. heart failure ['hu:t ifeiljo1"] s. (med.) atac de inimă / de cord, sincopă, criză cardiacă. heartfelt [~felt] adj. (despre simţăminte etc.) sincer, din toată inima; ~ words vorbe din inimă/ simţite. heart-free [~fri:[ adj. cu inima liberă, care nu e îndrăgostit. hearth [ha:0, amer. şirni:G]s. 1. vatră, cămin. 2. (fig.) vatră, cămin. 3. plită de piatră în vatră sau în cuptor. 4. (metal.) vatră, creuzet (la furnale); cadă, cuvă, baie; spaţiu util (la cuptoare cu reverberaţie); focar. 5. cuptor; furnal. hearth block [~ bbk] s. (tehn.) dală, lespede, vatra creuzetului. hearth furnace [~ rfomis] s. (metal.) cuptor cu vatră. hearth money [~ .niAni] s. (ist.) impozit de vatră, fumărit. hearth ring [~ rin] s. cerc de plită. hearth rug [~ rAg] s. covoraş / carpetă în faţa căminului.



450



hearthside [~said] s. loc lângă foc / cămin. hearth sole [~ soul] s. (metal.) vatra cuptorului. hearth steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel Martin. hearthstone [~stoun] s. v. h e a r t h (3). hearth tax [~ tseks] s. v. h e a r t h m o n e y . heart-hungry ['ha:tilurjgri] adj. însetat de dragoste. hearth wall ['ha:G wo:l] s. (metal.) zidăria cuptorului; perete lateral al cuptorului. heartily [*ha:tili] adv. 1. din toată inima, cordial: 2. cu dragă inimă; cu zel, cu râvnă; to eat ~ a mânca cu poftă. 3. foarte, extrem; I am ~ sick of it sunt extrem de dezgustat de asta. heartiness ['hoitinis, amer. şi -ines] ş. 1. sinceritate; cordialitate. 2. entuziasm, zel, râvnă. 3. forţă, vigoare, robusteţe. heartless ['ha:tlis[ adj. nemilos, tară inimă, neîndurător, crud, împietrit, (cu) inimă de piatră. heartlessly [-li] adv. nemilos, etc. (v. h e a r 11 e s s). heartlessness [-nis[ s. lipsă de suflet / inimă; împietrire, cruzime. heartrending ['haitircndirj] adj. sfâşietor, dureros, înfricoşător. heart rot [~ rot] s. (silv.) putregai la inimă. heart's blood [~s bUd] s. sângele din inimă; (jig.) suflet, viaţă. heart's ease [~si:z] s. 1. satisfacţie, mulţumire (sufletească). 2. (jig.) putere, întărire (rachiu etc.). 3. (bot.) pansea, toporaş (Viola tricolor). heart shackle [~ r/aekl] s. (mar.) cheie în inimă. heartshake [~/eik] s. (silv.) spintecare radială (la copaci). heart-shaped ['ha:t/eipt] adj. în formă de inimă; cordiform. heart-shaped diagram [~ 'daiogrami] s. (tel.) cardioidă. heart-sick ['haitsik] adj. amărât, mâhnit, deprimat. . heartsickness f-nis] ş. amărăciune; mâhnire; deprimare. heart sinking ['ha:t isirjkirj] s. strângere de inimă; descurajare; deznădejde, disperare. heartsome [~som] adj. (scot.) vesel; vioi; energic. heartsore [~so:r] adj. amărât; deprimat. heart-stirring [~.sto:rirj] adj. tulburător; emoţionant, mişcător. heart-stricken [~istrik3n] adj. mâhnit, îndurerat; descurajat. heartstrings [~strin,z] s. pl. 1. (anat. înv.) fibre cardiace. 2. (fig.) băierile inimii; sensibilitate, afect, coardă sensibilă. heart stroke [~ strouk] s. 1. bătaie a inimii. 2. (fam.) angină pectorală; criză cardiacă / de inimă; atac de cord. heartthrob [~0rob] s. 1. (mii. sl.) drăguţul sau drăguţa (cuiva). 2. idolul / adoratul femeilor. 3. a ~ of a hat un amor / un deliciu / o nebunie de pălărie. heart-to-heart ['ha:t-to'ha:t] adj. sincer, deschis, franc; de la om la om. heartwarming [~iWo:mirj] adj. 1. duios; înduioşător. 2. plăcut, agreabil; satisfăcător. heart-whole [~houI] adj. 1. curajos, cutezător; dârz. 2. sincer, deschis. 3. neangajat sentimental. heart wood [~ wud] s. (lemn de) duramen. hearty ['haiti] adj. 1. prietenos, amical, cordial; din toată inima. 2. (despre simţăminte) sincer. 3. puternic, viguros, robust. 4. (despre mâncare) abundent, din plin. 5. entuziast, plin de zel; expansiv, zgomotos, debordant. heat [hi:t] I. s. 1. căldură; specific ~ căldură specifică. 2. arşiţă, vreme călduroasă. 3. temperatură, febră. 4. înflăcărare, iritare; mânie, furie; to get into a ~ a se încălzi, a se mânia. 5. toi, înflăcărare, foc (ăl discuţiilor etc.); in the ~ of the battle în focul luptei. 6. călduri, rut (la animale). 7. (sport) serie; încercare; preliminarii; at a ~dintr-o singură încercare. 8. întrecere, competiţie, cursă (eliminatorie). 9. (metal.) şarjă; baie. 10. (te/ui.) încălzire la temperatură înaltă; white ~ incandescenţă. 11. (amer. sl.) interogatoriu cu părtinire / patimă. 12. (amer. sl.) silire, constrângere. II. vb. A. tr. 1. a încălzi. 2. a înfier­ bânta; a inflama. B. intr. 1. a se încălzi. 2. a se înfierbânta (şijig.). heat-absorbing [~3biSo:birj] adj. care absoarbe căldura. . heat apoplexy [~ 'aspspleksi] s. insolaţie. heat barrier [~ iba;rbr] s. av. barieră termica, zid termic. heat-bodied oii [~bodid 'oii] s. (chim.) ulei polimerizat. heat capacity [~ korpa?siti] s. (fiz.) capacitate calorică. heat constant [~ .konstant] s. (fiz.) constantă calorică. heat-conveying |~k3niveiin.] adj. (bun) conducător de căldură. heat death ['hi:t deC] s. (fiz.) stare de echilibru energetic (al universului). heat drill [~ dril] s. (metal.) perforator termic. heated ['hiitid] adj. încălzit, înfierbântat; înflăcărat, aprins, iritat; ~ dispute ceartă înflăcărată / aprinsă; ~ with wine înfierbântat de băutură. heatedly [-li] adv. înflăcărat, pasionat. heat energy [hi:t -enad3i] s. (fiz.) energie termică. heat engine [~ iend3in] s. motor termic; maşină termică. heat engineering [~ endgirniarirj] s. termotehnică. heater ['hi:t3r] s. 1. aparat de încălzire, radiator, reşou. 2. persoană care are în sarcină încălzirea unei maşini etc. heat fast ['hiit fa;st] adj. termostabil. heath [hi:0] s. 1. landă, câmpie stearpă, pârloagă, bărăgan (unde creşte mai ales iarba-neagră). 2. (bot.) iarbă-ncagră (Erica vulgaris, Calluna vulgaris), (prin extensiune) tufărişuri. heath bell ['hi:0 bel] s. (bot.) floare de iarbă-ncagră (v. h c a t h 2). heath berry [~ beri, ~ bari] s. (bot.) vuietoare, bobită (Empetrum nigrum). heath cock [~ kok] s. (omit.) cocoş-de-pădurc, gotcan-mic (Tetrao tetrix). heathen ['hiitfpn] I. adj. 1. păgân, păgânesc (şi fig.) necredincios. 2. de o simplitate primitivă; cufundat în neştiinţă. II. s. 1. păgân. 2. (jig.) incult, ignorant.



 451



heathendom [-dara] s. păgânitatc, păgânimc, lume păgână. heathenish [-if] adj. 1, păgânesc, de păgân, nelegiuit. 2. (fam.) necivilizat, incult; grosolan, barbar; sălbatic. heathenism [-iz^m] s. 1. paganism. 2. barbarie, asprime, sălbăticie. heathenize [-aiz] vb. tr. a păgâniza. a face păgân. heathenness [-nis] s. v. h e a t h c n d o m. heathenry [-ri] s. v. h e a t h e n d o m. heather ['heda1"] s. 1. v. h e a t h (2). 2. v. h e a t h b e r r y . <• to set the ~ o n fire a aţâţa zâzanie, a stârni ceartă, a produce încăierare; to take to the ~ a pleca în haiducie, a se haiduci. heather bell ['heda bel] s. v. h e a t h b e l l . heathery [ihetfari] adj. acoperit cu iarbă-ncagră. heath fowl ['hi:6 faul] s. (omit.) 1. potârniche-albă scoţiană (Lagopus scoticus). 2. v. h e a t h c o c k . heathy ['hi:8i[ adj. v. h e a t h e r y. heating ['hi:tin[ I. s. 1. încălzire; central ~ încălzire centrală. 2. proces de ardere. 3. călire. 4. (radio) incandescenţă. II.adj. 1. încălzitor; care înfierbântă,care (te) încinge. 2. (fig.) care înflăcărează. heating agent [~ ieid33nt[ s. agent purtător de căldură. heating apparatus [~ igepsYeitas] s. aparat de încălzire. heating bath [~ ba:0] s. baie de încălzire. heating battery [~ ^bstari] ş. (telin.) baterie de încălzire. heating furnace [~ ifamis] s. (tehn.) cuptor de recoacerc: cuptor de încălzire. heating jacket [~ id3a?kit] ş. (tehn.) cămaşă de abur; manta de încălzire. heating lamp [~ lamip] s. lampă încălzitoare. heating manure [~ m9'njuor] s. (agr.) mraniţă. heating pattern [~ ipastan] s. (fiz.) distribuţie de temperatură. heating plate [~ pleitj s. placă de încălzire; reşou. heating-pump [~pAinp] s. pompă de căldura. heating stove [~ stouv] s. sobă de încălzit. heating unit [~ .ju;nit] s. 1. aparat de încălzire. 2. (electr.) corp de încălzire. heat input ['hi:t -input] s. (metal.) aport / absorbţie de căldură. heat installation [~ insta'lci/an] s. instalaţie de încălzire. heatless ['hi:tlis] adj. lipsit de căldură, rece. heat lightning ['hi:t laitniij] s, fulger, fulgerare (fără tunet). heat pipe [~ paip] s. (tehn.) caloduc. heat proof [~ pru:f] adj. 1. tennorezistent. 2. etanş la căldură, refractar. heat pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă termică / de căldură. heat rays [~ reiz] s. (fiz.) raze calorice. heat shield [~ /i:ld] s. (tehn.) scut termic. heat spot [~ spot] s. 1. pistrui. 2. spuzeală. heat stroke [~ strouk] s. (med.) insolaţic. heat tone [~ toun] $. (metal.) culoare de încălzire. heat unit [~ Jumit] s. (fiz.) unitate calorică. heat wave [~ weiv] s. 1. (jiz.) undă calorică. 2. (meteor.) val de căldură. heaume [houm] s. (mii. înv.) coif mare care ajunge până la umeri. heave [hi:v] I. past şi part. trec. heaved [-d] sau hove [houv] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a ridica; a sălta cu efort, a aburca. 2. a trage în sus, a ridica (ancora etc.); a încărca; to ~ coal a încărca cărbuni. 3. (geol.) a deplasa (un strat, o vână). 4. (fig.) a scoate, a da drumul la, a-i scăpa (un suspin, un geamăt, un oftat); to~a sigh a scoate un oftat, a ofta. 5. (mar.) a deplasa, a întoarce (un vas). 6. (mar.) a arunca; a lansa; to ~ the lead a arunca sonda; to ~ the log a arunca Ionul. 7. (mar.) to ~ in a ridica (ancora); (mar.) to ~ to a pune din pană. B. intr. 1. a se ridica, a se înălţa. 2. (despre valuri etc.) a se ridica şi a se cobori; (despre piept etc.) a se umfla, a creşte. 3. a-i fi rău, a-i veni să vomite / să verse; (pop.) a da afară, a vărsa, a borî; a vomita. 4. (despre vase) a vira, a întoarce. 5. (geol.) (despre straturi) a se deplasa, a se dizloca. 6. (mar.) to ~ ahead a înainta; (mar.) to ~ astern a da îndărăt; to ~ for breath sau to ~ forth a gâfâi, a respira greu; to ~ in sight a se arăta la orizont; (şijig.) a se ivi; a apărea; (mar.) heaving in sight! vira! ancora sus!; the ship hove out of the harbour vasul părăsi portul; (sl.) to ~together a pleca împreună la pescuit. II. s. 1. ridicare, urcare. 2. agitaţie, legănare a valurilor. 3. greaţă, senzaţie de vomă. 4. (geol.) deplasare, dizlocare, ridicare (a terenului). 5. respiraţie grea, gâfâit, suspin. 6.pl. (vet.) tignafes, stenos. astmă (a cailor). 7. (vet.) eforturile facerii. heaven l'hevn] s. 1. (şipl.) cer, boltă (cerească), firmament; canopy of ~ bolta cerului, bolta cerească. 2. (mitol., rel.) rai, grădina raiului / edenului, câmpiile elizee, paradis; cer, ceruri; (jig.) to be in the seventh ~ a fi în al nouălea / şaptelea cer; to go to ~ a muri, a se duce pe lumea cealaltă; ~ on earth raiul pe pământ; to move ~ and earth a pune totul în mişcare / la bătaie / în acţiune; a se face luntre şi punte; a face tot ce-i stă în putinţă; (amer. sl.) nigger ~galerie (la teatru). 3. Heaven cer, ceruri; pronie (cerească), providenţă (divină); Dumnezeu; Heaven be praised!, thank Heaven! slavă Domnului! cerul fie lăudat!; by Heaven(s)! zău! pe cuvânt!; Heaven forbid! ferit-a sfântul! 4.pl. puterile cereşti: good / great ~s! cerule! Dumnezeule! asta-i bună! nu se poate! vai de mine (şi de mine)! heaven-born [~bn:n] adj. (poetic) de obârşie / origine divină, ceresc. heaven-high [~hai] adj. (poetic) înaU până Ia cer. heavenly ['hevnli ] I. adj. 1. ceresc. 2. (jig.) ceresc,celest, divin, dumnezeiesc. 3. (fam.) încântător, fermecător, sublim. II. adv. divin, dumnezeieşte. heavenly body [~ 'bodi] s. astru, corp ceresc. Heavenly City [~ 'siti'j s. the ~ raiul, paradisul, câmpiile elizee, heavenly-minded [~'maindid,'—■—] adj. pios, cucernic, evlavios. heavenward(s) ['hevnwa:dzj adv. spre ccr(uri).



hebetudinous



heaver ['hi:v3r] s. 1. hamal, încărcător. 2. pârghie; bară de tracţiune. 3. (mar.) cavilă, întinzător de lemn. heavily ['hevili] adv. 1. eu greutate, greu, anevoie, greoi. 2. (jig.) agale, fără tragere de inimă; greoi, anevoios. 3. (fig.) cu amărăciune, abătut, trist. 4. (fig.) tare, puternic, grozav; amarnic; foarte mult. 5. foarte, extrem de; ~ wooded dens împădurit; ~bearded cu barbă deasă. haviness ['hcvinis] s. 1. greutate, apăsare, povară (sifig.). 2. stângăcie, neîndemânare. 3. lipsă de vlagă, lâncezeală, moleşeală. 4. depresiune, apăsare, mâhnire. heaving ['hi:virj] I. s. 1. ridicare, înălţare. 2. (geol.) umflare; înfoierc. II. adj. 1. curgător. 2. care se ridică / se înalţă. heaving line ['hi:vin lain] s. (mar.) bandulă. heavy' fhevi] I. adj. 1. (care atârnă) greu; greu (la cântar); (as) ~ as lead greu ca plumbul. 2. abundent, bogat, îmbelşugat; ~ crop recoltă bogată; (mine) ~ layer strat / filon bogat. 3. (despre ornament) greu. 4. (despre furtună, ploaie) violent, puternic, napraznic. 5. (despre mare) agitat, furtunos. 6. (despre cer) înnourat. 7. (despre stofe etc.) gros. 8. (despre teren, drum etc.) (with, from) accidentat, greu (de străbătut) din cauza (cu gen.). 9. (despre aluat, pâine) nedospit, cleios; (despre alimente) indigest, greu de mistuit / digerat. 10. (despre preţuri) ridicat, exorbitant, piperat. 11. (fig.) greoi, mătăhălos, neîndemânatic, stângaci; to have a ~ hand a) a avea mână grea, a fi neîndemânatic, a nu fi iute de mână; b) a fi mână de fier, a fi sever / necruţător. 12. (fig.) greu; abătut, trist; with a ~ heart cu inima grea. 13. (jig.) mare, greu de suportat; apăsător; ~ debt datorie marc / serioasă. 14. (/ig.) greu (de îndeplinit), dificil, obositor. 15. (jig., despre somn) greu, adânc. 16. (jig.) greoi, greu / tare de cap. 17. plictisitor; anost, searbăd; to be ~ on hand a fi plictisitor (în conversaţie, etc.); a ~ book o carte plictisitoare. 18. (despre priviri etc.) împăienjenit, somnoros. 19. (despre băuturi) tare. 20. (despre linii, contururi etc.) gros. 21. (despre clienţi) important, cu dare de mâna, gros la pungă. 22. (teatru) tragic, serios, sumbru. 23. (tehn., med., chim. etc.) greu. <• ~ news veşti / ştiri proaste / triste; ~ expenses cheltuieli mari; (com.) ~ fall in stocks scăderi mari la cursul acţiunilor, crah la bursa; (com.) ~ of sale greu vandabil / de vândut, nevandabil, care se vinde greu; ~with sleep somnoros, ameţit de somn: (fam.) a ~affair o chestiune neplăcută. II. adv. v. h e a v i 1 y; I shall fail ~ upon hiin am să-i arăt eu, am să-1 fac să urle; it lies ~ upon me mă apasă, apasă greu asupra mea. III. s. pi. the heavies (/nil.) 1. artileria grea; bombardiere grele. 2. soldaţi din cavaleria de gardă, dragoni. heavy2 s. (sl. cin.) personaj negativ / odios (într-un film). heavy-armed [~'u:md] adj. înarmat până în dinţi. heavy artillery [~ o:'til3ri] s. (mil.) artilerie grea. heavy bomber [~ 'borna rJ s. (av.) bombardier greu. heavy-browed [~'braud] adj. (poetic) cu căutătura aspră. heavy casting [~ 'ku:stin] s. (metal.) piesă mare turnată. heavy cruiser [«- 'kru:z9r] s. (mar.) crucişător greu. heavy current [~ 'kArant] s. (electr.) curent intensiv. heavy draught [~ 'dru:ft] s. pescaj maxim. heavy-duty ['hcvi 'dju:ti] adj. (telrn.) de tip greu; pentru munci grele; de marc putere / capacitate. heavy-duty truck [~ itrAk] s. (auto) camion greu. heavy earth ['nevi '3:9] s. (chim.) monoxid de bariu. heavy-faced [~'feist] adj. (poetic) durduliu, bucălat. heavy-footed [-hevi'fmtid] adj. 1. cu pas greoi / apăsat. 2. poticnit, împiedicat. 3. (/ig.) greoi, plicticos; inexpresiv, plat.. heavy-gaited [~'geitid] adj. (poetic) cu mersul greu / greoi, greoi la umblet. heavy-handed Khasndid, '—t—] adj. 1. stângaci, neîndemânatic, greoi. 2. asupritor, împilător, apăsător, brutal, despotic. heavy-hearted [~'hu:tid, '--i--[ adj. cu inima grea, abătut, trist, mâhnit. heavy hydrogen [~ ihaidrid3sn[ s. (chim.) deuteriu. heavy industry [~ 'indostrij s. industrie grea. heavyish ['hcvii/j adj. (fa/u.) cam greu, destul de greu. heavy keying fit ['nevi 'ki:in fit] s. (tehn.) ajustaj blocat. ' ■—] adj. greu, (supra)încărcat. heavy-laden [-'leidn, — heavy lathe [~ 'leitJ] s. (tehn.) strung greu. heavy-lipped [~'Iipt] adj. (rar) cu buze groase, buzat. heavy metal [~ 'metl] s. 1. (chim.) metal greu. 2. (mil.) tun de calibru greu. -0- (fam.) a man of ~ a) un om foarte influent; b) un duşman redutabil. 3. tip de muzică rock zgomotoasă, cu amplificare electronică. heavy naphtha [~ 'nfeffo] s. benzină grea. heavy petrol [~ 'petrol] s. benzină grea. heavy-set [ihevi'set] adj. (despre o persoană) voinic, solid. heavy spar ['nevi 'spa:r] s. (mineral.) barită. heavy swell [~'swel] s. 1. (mar.) hulă puternică. 2. (fam.) filfizon. heavy water [~ \vo:t3r] s. (chim.) apă grea. heavy-weight [~weit] s. 1. (sport) categorie grea. 2. (sport) boxer sau luptător de categoria grea. 3. (jig.) persoană cu greutate / importantă. hebdomad ['hebdsmaxl] s. (rar) săptămână. hebdomadal [heb'domadl] adj. hebdomadar, săptămânal. hebdomadary [heb'domxtori] adj. v. h e b d o m a d a 1. Hebe ['hi:bi:] s. (glumeţ) 1. chelneriţă, fată care serveşte Ia bar. 2. femeie în prima tinereţe. hebephrenia [ihi:bi'fri:nj3, -nis] s. (psih., med.) hebefrenic. hebetate ['hebiteit] I. vb. tr. a tâmpi, a prosti. II. adj. (bot.) obtuzat, eu vârful tocit. hebetude ['hebitjmd] s. (stare de) tâmpenie, idioţenie. hebetudinous [ihcbi'tjmdinas] adj. tâmpit, idiot.



 Hebraic(al)



Hebraic(al) [hi(:)'breik(3l), he'b-J adj. ebraic, vechi evreiesc. Hebraism ['hiibreiizam] s. ebraism. Hebraist ['hi:breist] s. ebraist. Hebraistic [ihi:brei'istik] adj. ebraic. Hebraize [Tii:brciaiz] vb. A. tr. a ebraiza; a exprima în ebraică. B. intr. 1. a vorbi în ebraică; a folosi expresii ebraice. 2. a se conforma riturilor ebraice. Hebrew ['hi:bru:j I. s. 1. evreu, iudeu, izraelit. 2. limba ebraică; ivrit. 3. (fam.) limbă de neînţeles, chineză. II. adj. (vechi) ebraic, evreiesc, izraelit. Bebrewess [-is] evreică. Hebrew-wise [rhi:bru:waiz] adv. ca în scrierea ebraică (ae la dreapta la stânga). Hebridean [hc'brkfen, hcbri'dran] I. adj. din insulele Hcbridc. II. s. locuitor din insulele Hebride. Hebridian [he'bridinn] adj., s. v, H c b r i d e a n. he-cat [hi:kset] s. (zool.) cotoi, motan. hecatomb ['hekstoum, -tu:m, -tam] s. 1. hecatombă, jertfă antică. 2. (fig.) măcel, masacru, mare vărsare de sânge. heck [hekj I. s. 1. uşă cu zăbrele. 2. ostreţe, gard de nuiele (pentru prinderea peştelui in râuri). ♦ (scol) at ~ and manger cu toate cele de trebuinţă, în îndestulare; (amer.) what the ~! ce naiba / dracu! II. inter/', (amer.) la naiba / dracu! fir-ar să fie (al naibii)! heckimal ['hekimal] s. (omit.) piţigoi, piţigoi-vânăt (Parus coeruleus). heckimel ['hckimal] s. v. h e c k i m a 1. heckle ]'hekl] I. s. v. h a c k 1 e1 (1). II. vb. Ir. a întrerupe (un orator) cu observaţii critice, cu întrebări etc.; a şicana (un orator). heckler [-3r] s. zurbagiu; opozant / adversar care şicanează un orator, întrerupându-l cu întrebări sau critici. hectare [7iekta:r. -tsor] s. hectar. hectic ['hektik] I. adj. 1. ftizie, tuberculos, ofticos. 2. (fam.) febril, înfrigurat, agitat. II. s. 1. febră ofticoasă; ftizie, tuberculoză, oftică. 2. roşcată, rumeneală (la ftiziei). 3. tuberculos, ofticos. hectogram(me) ['hektougrasm, -tog-] s. hectogram. hectograph ['hcktougra:f, -graf] I. s. hectograf, şapirograf. II. vb. tr. a şapirografia. hectographic [.hektou'grafik, -ta'g-) adj. de hectograf, de şapirograf. hectolitre ['hektouilite1"] s. hectolitru. hectometre ['hektouimi:ti>r] s. hectometru. hectometre stone [~ stoun] s. bornă hectometrică. hector ]'hekt3r] I. s. 1. lăudăros, fanfaron. 2. persoană plictisitoare / supărătoare / nesuferită. II. vb. A. tr. 1. a intimida, a speria, a necăji, a nu lăsa în pace. 2. a certa, a mustra, a dojeni. 3. to ~ into a sili să... prin ameninţări; to ~ out of a sili să renunţe la... prin ameninţări. B. inlr. 1. a se grozăvi, a se fuduli. 2. a fi neruşinat / neobrăzat. 3. a face zarvă / gălăgie. 4. a fi plictisitor. hectowatt ['hcktouwo:t] s. (electr.) hectowat. heddle ['hcdlj s. (teAî.) cocleţ. heddle hook [~ huk] s. (text.) pasetă. hedge [hed3] I. s. 1. (si quickset ~) gard viu (din tufişuri sau mărăcini); (rar) gard de piatră; zid; dead ~ gard construit din plante (tufişuri etc.) moarte, uscate sa» din lemne; to be on the right side of the ~ a proceda just, a adopta o poziţie justă (într-o chestiune); to be on the wrong side of the ~ a nu proceda just, a nu adopta o poziţie justă (într-o chestiune); (pol. fig.) to sit on the ~, to be on both sides of the ~ a) a fi cu fundul în două luntri, a fi şi cu unii şi cu ceilalţi; b) a sta în cumpănă, a nu se hotărî; a ~ between keeps friendships green socotelile bune / corecte menţin prietenia; over ~ and ditch drept, pe drumul cel mai scurt; to take a sheet off a ~ a fura pe faţă / ca-n codru. 2. împrejmuire, împletitură, ostreţe. 3. despărţitură, barieră, baricadă. 4. (fig.) barieră, obstacol. II. vb. A. tr. 1. (with) a îngrădi, a împrejmui cu un gard. 2. (fig.) a îngrădi, a mărgini, a limita. 3. (fig.) a întări, a apăra. 4. (fig.) a înconjura (cu dragoste etc.); a asalta (cu dificultăţi ele). 5. to ~ about a îngrădi de jur împrejur; to ~ in v. ~ (II, A, 1,2, 3); to ~ off / out a despărţi printr-un gard; to ~ with pales a îngrădi cu pari; to ~ up a opri, a împiedica. -0- to ~ a bet a paria pe mai mulţi cai deodată. B. intr. 1. a se ascunde (si fig.); a se strecura, a se furişa tiptil. 2. a se eschiva de la un răspuns precis, a se da / ascunde după deget; a umbla cu folarlica. 3. a fi şi cu unii şi cu alţii. hedge alehouse ['hed7 -cilhaus] s. (la/n.) cârciumă dosnică. hedge bird [~ ba:d] s. (sl.) vagabond, coate-goale. hedge-born [~bo:n] adj. 1. născut sub un gard; de obârşie umilă; de proastă condiţie, din flori. 2. (fig.) vulgar, ordinar. hedge-bound [~baund] adj. împrejmuit cu un gard viu. hedge chicken [~ .tfikin] s. (omit.) privighetoare-cenuşie (Sylvia cinerea). hedgehog ['hed3hog] s. 1. (zool.) arici (lirlnaceus). 2. (zool.) tanrec obişnuit (Centetes escaudatus). 3. (zool.) arici-de-mare (Echinus lividus). 4. (fam.) persoană arţăgoasă / iritabilă /răutăcioasă. 5. (tehn.) dragă; escavator. 6. (tehn., mii.) arici. hedgehog nut [~ nAt] s. (bot.) ciumăfaie (Datura stramonium). hedgehog transformer [~ trans'fo:m3r] s. (radio) transformator acicular. hedgehop ]'hcd3hop] vb. intr. 1. (av.fam.) a zbura razant (cu solul), la firul ierbii. 2. a sări de la un subiect la altul (in conversaţie etc.). hedgehopper [~.hopor] s. 1. (av.fam.) avion de asalt, de luptă. 2. persoană care sare de la un subiect la altul (in conversaţie etc.). hedgehopping [~'hopirj] s. 1. (av.fam.) zbor razant / la firul ierbii. 2. trecere bruscă de la un subiect Ia altul / de la o idee la alta (în conversaţie sau scris). hedge hyssop [~ .hisop] s. (bot.) veninariţă (Gratiola officinalis). hedge lawyer [~ >ta:J3r] s. (fam.) avocatei, avocat nepriceput, clănţău. hedgeless ]'hed3lis] aay. fără gard, neîmprejmuit, neîngrădit. hedge marriage ['hed3 inuerid3J s. căsătorie secretă.



452



hedge murderer [~ .mo:doror] s.fornit.) şoimuţ (tanius).hedge mushroom [~ iniA/rum] s, (bot.) specie de ciupercă (Agaricus arvensis). hedge-mustard [~-mAstod] s. (bot.) 1. brâncuţă, frunza-voinicului (Sisymbrium officinalis). 2. micsandre sălbatice (Eysimum sp.). 3. tămâiţă (Chenopodium ambroisioides). hedge nettle [~ inctl] s. (bot.) bălbisă, jaleş (Stachys sylvatica). hedge parsley [~ .pa:sli] s. (bot.) haţmaţuchiul-măgarului (Torilis sp.). hedge peak [~ pi:k] s. (bol.) măceş, răsură, trandafir-sălbatic, rug (Rosa canina). hedge pink [~ pirjk] s. (bot.) odogaci, săpunariţă, floarca-călugărului, floare-de-săpun (Saponaria officinalis). hedge rhyme [~ raim] s. rimă proastă; versuri neregulate. hedgerow [~rou] s. gard viu; gard. hedge ruffian [~ irAfjan] s. haimana de rând. hedge school [~ sku:l[ s. şcoală în aer liber, şcoală ncautorizată pentru săraci (în Irlanda). hedge-sparrow [~.spa;rou] s. (omit.) 1. brumăriţă-de-pădure, brumăriţă-mică, vrabie-de-pădure (Prunella modularis). 2. orice pasăre asemănătoare cu o vrabie. hedge spick [~ spik] y. v. h e d g e - s p a r r o w (1). hedge stake [~ steik] s. par de gard. hedge thorn [~ to.n] s. (bot.) păducel (Crataegus sp.). hedge vine [~ vain] s. (bot.) viţă-albă, curpen (Clematis vitalba): hedge violet [~ ivaiolit] s. (bot.) viorele (Viola silvestris). hedge warbler [~rwo:bl3rJ s. v. h e d g e s p a r r o w (l). hedge wine [~ wain] s. vin prost, poşircă. hedonism ['rmdonizam, -doun-] s. hedonism. hedonist ]'hi:donist, -doun-] s. hedonist. hedonistic [.hi;do'nistik, -doun-] adj. hedonistic. heebie (jeebies) [rhi:bi: (rd3i:biz)] s. (amer. sl.) 1. iritare, excitare nervoasă. 2. delirium tremens; convulsii; tremurici; to give smb. the ~ a face pe cineva să înnebunească / să turbeze. heed [hi:d] I. s. atenţie, băgare de scamă, prudenţă, grijă; to give / to pay ~ to a da atenţie la (sau cu (lat.), a lua în seamă (cu ac.),- to take ~ a fi atent, a fi CU băgare de seamă; to take ~ of a) a fi atent la, a lua seama la; b) a se feri de; (prov.) take ~ will surely speed paza bună trece primejdia rea. II. vb. tr. (lit.) a da atenţie (cu dat.), a lua în seamă; a urmări, a observa cu atenţie. heedful ]'hi:dful] adj. (of) cu grijă, cu băgare de seamă (la); prudent, precaut. heedfulness ]-nis] s. atenţie, grijă, băgare de seamă; prudenţă, precauţie. heedless [-lis] adj. (of) neatent (la), nepăsător (la), nesocotit, neglijent; nechibzuit. hee-haw ]'hi;'ho:, -'-,'--] I. s. 1. zbieret (de măgar). 2. râs grosolan, hohote de râs. II. vb. intr. 1. (despre măgari) a zbiera. 2. a hohoti, a râde grosolan. heel1 [hi:l[ I. s. călcâi; toc (depantof); călcâi (ne ciorap); Achilles' ~, the ~of Achilles călcâiul lui Ahile, punctul slab / vulnerabil; at / up(on) smb.'s ~(s) pe uratele cuiva, în urma cuiva, îndată după cineva; (înv.) to be tied by the ~s a) (înv.) a fi pus în obezi; b) a ft arestat; a fi aruncat în închisoare; (înv.) to bless the world with one's ~s a fi spânzurat; to bring smb. to ~ a îngenunchia pe cineva, a aduce pe cineva la supunere; to fling / to pick up one's ~s, to show a clean pair of ~s, to take to one's ~s a o lua la sănătoasa, a o zbughi, a spăla putina; (înv.) to betake oneself to one's ~s a-şi lua picioarele la spinare, a-şi lua tălpăşiţa, a o lua la sănătoasa; to clap / to lay / to set by the ~s a) (înv.) a pune în obezi; b) a întemniţa, a arunca în închisoare; a aresta; c) (fig.) a imobiliza; a doborî; to come to ~a) a urma de aproape; b) a asculta (ae cineva), a se supune (despre un câine atunci când e strigat); to come down to ~s a veni cu coada între picioare; to come / to follow / to tread upon smb.'s ~s a merge (pe urmele cuiva); to cool / to kick one's ~s a) a face anticameră, a fi ţinut să aştepte; b) a aştepta degeaba; to dig in one's ~s, to dig one's ~s in a) a se întări, a se fortifica, a-şi consolida poziţia; b) (against) a se ridica (împotriva); down at (the) ~(s) a) cu călcâiele scâlciate, cu tocurile roase; b) (fig.) sărăcăcios sau neglijent îmbrăcat; c) (fig.) jalnic (la înfăţişare); to get / to have the ~s of smb., to show one's / the ~s to smb. a întrece pe cineva, a o lua înaintea cuiva; (sl.) hairy about / at / in the ~ prost crescut, ţoapă; mârlan, ghiorlan, mitocan; ~s over head, head over ~s cu susul în jos, from head to ~s, neck and ~s din creştet până-n tălpi, de sus până jos; to kick up one's ~s (şi to lay / to tip / to topple / to turn up one's ~s) a) a muri, a da ortul popii; a mirosi florile de la rădăcină; b) (sl.) a dansa, a ţopăi; to kick / to strike / to throw / to trip up smb.'s a) a da jos, a doborî (la pământ); b) (fig. rar) a contribui la căderea cuiva; a zădărnici planurile cuiva; (fam.) to tumble / to turn up smb.'s ~s a da jos, a trânti pe cineva; a omorî pe cineva; out at ~s a) cu călcâiele scâlciate; b) (fig.) sărăcăcios, prost îmbrăcat; nevoiaş; sărac; to raise the ~against smb., to lift up one's / the ~ against smb. a) a umili pe cineva, a se purta jignitor cu cineva; b) a fi gata să zdrobească pe cineva; to set one's ~ upon a călca / a zdrobi în picioare; to turn ~s over head a se da de-a berbeleacul / dc-a dura; to turn on one's ~ a se răsuci în călcâie (şi a pleca). 2. coajă (ae brânză, de pâine), rest, rămăşiţă. 3. (mar.) călcâi, picior. 4. (arhit.) ciubuc drept. 5. (tehn.) pivot, talpă, crapodină; călcâi; 6. (tehn.) muchie, margine. 7. (amer. fam.) escroc, pungaş, mişel, ticălos. II. adj. (amer. fam.) ticălos, păcătos, mârşav, parşiv. III. vb. tr. 1. a pune tocuri la, a repara (ghete); a pune călcâie la (ciorapi). 2. a bate cu călcâiul. 3. a urmări de aproape, a merge aproape după, a merge pe urmele, a talona. 4. (amer. sl.) a înarma. heel2 (mar.) I. vb. A. tr. a canarisi. B. intr. a se canarisi. II. s. canarisire. heel-and-toe speedster ['hi;Iond'tou 'spi;dst9r] s. (sport) alergător. heel-and-toe-walk ]~wo;k] s. (sport) marş; plimbare sportivă. heel band [~ ba;nd] s. balader (la încălţăminte). heel bar [~ ba:r] s. (corn.) atelier de reparat tocurile / încălţămintea la minut / pe loc. heel bone [~ boun] s. (amil.) osul călcâiului, calcancu. heel chock [~ tjbk] s. (mar.) talpă de baston de bomprcs. heel compressor [~ komipressr] s. (tehn.) maşină de bătut cuie de toc.



 453



heeled [hi:ld] adj. cu călcâie; (amer. sl.) well ~a) bine înarmat; b) binc-căptuşit (cu bani), gros la pungă. heeler [hi:lar] s. 1. persoană care pune tocuri. 2. cocoş de luptă. 3. (amer.pol.) partizan servil / fără scrupule al unui partid politic, unealtă, coadă de topor; acolit; politician veros. 4. (sl.) denunţător, turnător, spion, pârâtor, trădător. 5. (si) hoţ, pungaş. heeling I'hidirj] s. (mar.) canarisire; bandă. heeling adjuster [~ a'd3A.star] s. (mar.) balanţă magnetică. heeling angle [~ .a^rjglj s. (mar.) unghi de bandarc. heel knee ['hi:l ni:] s. (mar.) colţar de ctambou. heel leather [~ deda1"] s. v. h c c 1 b a n d . heel lift [~ lift] s. flec (la încălţăminte). heel-piece [~pi:s] I. s. 1. toc. 2. ilec; plachcu de toc. 3. sfârşit de carte, bucata de la urmă. epilog. II. vb. tr. a pune tocuri la. heel tap [~ tsep] s. 1. plachcu / flec pe toc. 2. cantitate de lichid / picătură rămasă nebăută în pahar; no ~s beţi (paharul) până la fund; să nu rămână nici o picătură. heel-trimming machine [~itrimirj ni3'JÎ;n] s. (tehn.) maşină de cioplit tocuri. heft [heft] I. s. (amer.) greutate (la cântar). II. vb. A. tr. a ridica în SUS pentru a încerca greutatea. B. intr. a cântări, a atârna, a avea greutate. hefty ['hefti] adj. 1. (fam.) voinic, puternic, robust, zdravăn. 2. (amer.) greu. Hegelian [hei'gi:lian, hc'g-] I. hegelian. II. s. hegelian, adept al filozofiei lui Hegel. Hegelianism [-izain] ş. hegelianism. hegemonie bhi(:)ge'nK>nik, ihed3i-, -negi-] I. adj. hegemonie, conducător, care are întâietate. II. s. principiu conducător. hegemony [hi(:)'gcmani, 'hcd3im-, 'hegim-] s. hegemonie, întâietate, precădere. hegira ['hed^ira, hi(:)'d3aiara, hc'd3aiara] s. (ist.) hegira. fuga lui Mahomed. he-goat ['hi:'gout,'--] s. (zool.) ţap; to milk a ~ into a sieve a căra apa cu ciurul; a tăia frunze la câini / câinilor. heifer ['hefar] s. 1. juncă. 2. (fig.) soţie. heifer goatskin ['hefa 'goutskin] s. piele de vătui. heigh [hei, amer. şi hai] interj. 1. hai! măi! 2. hai! haide! 3. cum? ci? hai? heigh-ho ['hci'hou, amer. şi 'hai-] I. interj, (strigăt exprimând supărarea, necazul, neplăcerea, plictiseala cuiva etc.) of! vai! II. vb. intr. (for) a ofta (după). height [hait] s. 1. înălţime; înălţimea deasupra nivelului mării; nivel; altitudine; cota; (av.) ~above the ground înălţime relativă de zbor; (mil.) ~ of burst înălţime de spargere; (tetm.)~ of centres înălţimea vârfurilor; (hidr.) ~ of fall înălţime de cădere; (canad.) ~ of land cumpăna apelor; (hidr.) ~ of lift înălţime de ridicare; (drumuri, ferov.) ~ of platform cotă roşie; (hidr.) ~ of suction înălţime de aspiraţie; (hidr.) ~ of water sarcină totală. 2. loc înalt; situated at a ~ situat la o înălţime considerabilă. 3. (jig.) culme, punct culminant, apogeu, treapta cea mai înaltă; at its ~ (înv.) in (the) ~ în toi, din plin; la culme; (înv.) on ~a) sus; b) cu voce tare, în auzul tuturor; (înv.) to the ~în gradul cel mai înalt, la maximum: expectation was at its ~ aşteptarea atinsese punctul culminant; in the ~ of în culmea (cu gen.); la apogeul (cu gen.); the ~ of folly culmea nebuniei. height control [~ kan'troul] s. (TV) încadrarea / centrarea imaginii. height point ['hait point] s. (geol., top.) punct cotat. heighten ['haitn] vb. A. tr. 1. a înălţa, a ridica (şifig.); a intensifica, a spori. 2. a exagera, a umila (efectul). B. intr. (fig.) a creşte, a spori. height gauge ['hait igeid3] s. 1. altimetru. 2. riglă verticală. 3. (tehn.) şubler de trasat. 4. (poligr.) măsurător de înălţime. height indicator [~ iindikeitar] s. indicator de înălţime; dendometru; hipsometru. height-test stand [--test istasnd] s. (av.) banc de probă / de altitudine. heighty-teighty f'haititaiti] interj., adj. v. h o i t y -1 o i t y (I, II). heinous ['heinas] adj. (despre o crimă etc.) odios, atroce, grozav, îngrozitor. heinously [-li] adv. odios, îngrozitor. heinousness [-nis] s. atrocitate. heir [ear] s. moştenitor, legatar; ~ to the throne moştenitor al tronului; he is ~ to a splendid fortune c moştenitorul unei averi extraordinare. heir apparent f~ a'prenmt, -'psar-] s. 1. moştenitor legal / direct. 2. moştenitor prezumtiv. heir-at-Iaw ['earat'b:], pi. heirs-at-law ['esz-] s. (jur.) moştenitor / succesor legitim / de drept. heirdom ['sadam] s. moştenire, succesiune de drept; to come into an ~ a intra în posesia unei moşteniri. heiress ['saris, -res] s. moştenitoare. heir general [~ Senara!] ş. legatar universal. heir land ['ea tend] s. proprietate creditară. heirless ['ealis] adj. fără moştenitor. heirloom ['ealurm] s. proprietate mobilă, obiecte (mobile, bijuterii etc.) transmise prin moştenire în aceeaşi familie (adesea ftg.). heir presumptive [~ pri'ZMiiptiv] s. moştenitor prezumtiv. heist [haist] (amer. si.) I. s. 1. furt, prădăciune; spargere. 2. crimă, omor, asasinat. II. vb. tr. 1. a fura, a prăda, a jefui, a tâlhări. 2. a face de petrecanie. hejira ['hed3ira, hi'd3aiara] s. v. h e g i r a. held [held] past şi part. trec. de / a h o l d 1 . helenite [Tielinait] s. (geol.) helenit. heliacal [hiO'laiakal. hei-] adj. 1- solar. 2. care coincide cu răsăritul sau apusul soarelui. helibus ['hclibAs] s. elicopter pentru pasageri, acrobus. helical ['helikpl] adj. 1. în spirală, spiralat. 2. elicoidal. helical spur gear [~ 'spa: ^ia 1 "] s. (tehn.) roată cilindrică cu dinţi înclinaţi. helices ['helisi:z, 'hi:l-] pi. de /a h e 1 i x. helicoid ['hcli.koid] adj. elicoidal. helicometry [heli'komitri] s. helicometric.



hell-raiser



helicon ['hclikan, -kan] s. (muz.) helicon. helicopter ['hclikapta'] s. (av.) elicopter. helidrome ['helidroum] s. (av.) eliport, aeroport pentru elicoptere. helindone orange [.helindan 'arind3] s. (chim.) oranj hclindon. heliocentric [ihi:liou'sentrik] adj. (astron.) heliocentric. heliogram ['hi:liougra3m,-liag-3 s. heliogramă. heliograph |'hi:liougra:f, -liag-, -gnefj s. heliograf. heliographic(al) [ihi:liou'gr£efik(pl), -liag-J adj. heliografic. heliogravure ['hi:Iiougra'vjuar, -'vjoar] ş. heliogravură. heliometre [thi:li,amitar] s. (astron.) heliometru. helioscope ['hi:liaskoup] s. helioscop. heliostat ['hklioustaet, -lias-] ş. (opt.; poligr.) heliostat. heliotherapy [ihi:liou'Gcrapi, -lia-] s. helioterapie. heliotrope ['heliatroup. amer. 'hi:l-] s. 1. (bot.) heliotrop, vanilic-sălbatică, ochiul-soarclui (Heliotropium eurojxieum). 2. (chim., mineral.) heliotrop. heliotropin [ihclia'troupin.amer. 'hi:lia-] s. (chim.) heliotropină; pipcronal. heliotypy ['hirliaitaipi, -lia-] s. (poligr.) heliotipie. heliozincography ['hi:liazirj'kagrafi] s. (poligr.) heliozincografie. helipad ['helipad] s. teren de aterizare sau decolare pentru elicoptere. heliport ['hclipo:t, 'hi:li-] s. eliport. helium ['hi:liam] s. (chim.) heliu. helium age [~ cid3] s. (fiz.) vârsta de heliu, vârstă stabilită pe baza heliului radioactiv. helix ['hi.liks], pi. helices ['heliskz, 'hi:l-] s. 1. spirală, linie spirală. 2. (anat.) melc (urechea internă). 3. (tehn.) elice. 4. (zool.) melc. 5. (arhit.) volută, ornament în spirală la capitelul coloanelor. 6. (paleontologie) helix (gasteropod). helix angle [~ iserjglj s. (tehn.) unghi de înclinare a elicei. helix pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă elicoidală. hell1 [hei] s. 1. iad, infern; (fam.) as ~ grozav, al naibii, straşnic, al dracului; (amer. fam.) it beats ~ c nemaiauzit, e nemaipomenit, (asta) le bate pe toate, asta e culmea; better to reign in ~than serve in heaven mai bine stăpân în iad decât slugă în rai; to blast / to knock ~ out of smb. a snopi pe cineva în bătaie; (fam.) to get ~ a o încasa; a primi un perdaf; to give smb. ~ a face zile fripte cuiva, a freca ridichea cuiva, a trage cuiva o săpuncală / un perdaf; to go through ~ a trece prin toate chinurile iadului; (fam.) go to ~! du-te la naiba! / la dracu!; (fam.) to have a / the ~ of a time a) a fi într-un adevărat infern; b) a petrece / a se distra de minune; all ~ broke loose s-a dezlănţuit iadul (pe pământ); ~ for leather din răsputeri, cât îl ţineau picioarele etc.; (the road to) ~ is paved with good intentions iadul c pavat cu intenţii frumoase; a ~ of a drăcesc, infernal, al naibii, al dracului (de greu etc.),- - (up)on earth a) iadul pe pământ; b) speluncă, tripou; (fa/n.) to hope / to wish to ~ a dori grozav; (fam.) like ~a) grozav, straşnic; din răsputeri; b) pe naiba, pe dracu; to move ~ a face pe dracul în patru, a face tot ce-i stă în putinţă, a se face luntre şi punte; to play ~ with a) a strica, a distruge; a întoarce cu susul în jos; b) a nimici, a zdrobi, a doborî; (amer.) quicker than ~ repede ca gândul; to raise ~ a face zarvă / tărăboi / scandal; (fam.) to see smb. in ~ first, to send smb. to ~ a trimite pe cineva Ia dracu / la toţi dracii; to suffer ~ a îndura toate chinurile iadului; there will be ~ to pay am dat de dracul; ne-a luat naiba; o să avem necazuri / neplăceri, nu glumă; (amer.) when the ~ freezes over la pastele cailor. 2. tripou, casă de joc, club. speluncă. 3. (amer.) crematoriu pentru gunoi. hell2 vb. tr. a da lustru (aurului, argintului). he'll [hi:l] (fa/u.) prese, de la h e w i l l . hell bender ['hei .bcndar] s. 1. (zool.) salamandră americană (Menopoma alleghaniensis). 2. (amer. si.) chef monstru. hell-bent [-bent] adj. (amer. si.) 1. hotărât să meargă până-n pânzele albe (fără să ţină seama de urmări). 2. iute, rapid. 3. nesăbuit, nechibzuit. hell-bomb [~bom] s. (si.) bombă cu hidrogen. hell broth [~ bro(:)9] s. 1. băutură pregătită de vrăjitoare pentru a face rău cuiva. 2. (fam.) băutură proastă, poşircă. hell-cat [~kaet] s. scorpie, furie, femeie afurisită; baba-hârca, cotoroanţă; talpa iadului. hell-driving Hdraivhj] ş. acrobaţii automobilistice. hellebore ['hclibo:1", -boar] s. (bot.) 1. spânz, iarba-nebunilor (Helleborus pur pur ase ens). 2. eutcurig (Helleborus odorus). Hellene ['heli:n] s. elen, grec. Hellenic [hc'limik, amer. şi -'le-] I. adj. elen, grec, grecesc. II. s. 1. limba greacă. 2. pl. opere, lucrări de elenistică. Hellenism ['helinizam, amer. şi -lcn-, -li:n-] s. elenism, cultura greacă antică. Hellenist ['helinist, amer. şi -lcn-, -li:n-] s. elenist. Hellenistic [■hcli'nistik] adj. elenistic. Hellenize ['hclinaiz] vb. tr. a eleniza, a supune influenţei elene / greceşti. heller |'hclar] s. (sl.) v. hell-raiser (1). hell-gate ['hel'geit] s. poarta iadului. hell-hag [~Ii£eg] s. v. h e l l - c a t . hell-hound [~haund] s. 1. (mitol.) cerber. 2. diavol, om diabolic, îndrăcit. hellion ['helian] s. (amer. fam.) 1. om neliniştit / neastâmpărat; om zgomotos / gălăgios / supărător. 2. copil zburdalnic / neastâmpărat / nebunatic. hellish ['heli/] I. adj. infernal, diabolic, de iad, diavolesc. II. adv. (pop.) al dracului, straşnic, grozav de. hellishness ['heli/nis] s. caracter diabolic / drăcesc. hello l'he'lou, -'-, ha'lou] inter/, alo! hei! noroc! hello girl [~ ga:l] s. (amer. sl.) telefonistă. hellophone ['heloufoun.] s. (fam.) telefon. hell-raiser ['hei .reizar] s. (sl.) 1. scandalagiu, zurbagiu. 2. pricină / motiv de scandal.



 helluva



helluva ['heiavo] adj. (amer. si.) hell of a infernal, drăcesc, al dracului. hellward(s) ['helwo:dz| adv. spre iad. helm1 [helm] s. 1. (mar.) cârmă, eche;.the man at the ~ cârmaci; to answer the ~ a asculta de cârmă; down ~ echea sub vânt; ~ amidships carina la mijloc; put the ~ up! mai vino puţin!; put the ~hand over! cârma banda. 2. (fig.) cârmă; conducere, putere, administrare, frânele puterii; at the ~ of the state la cârma statului. helm2 s. 1. (înv. poetic) coif, cască. 2. (chim.) capac de retortă. helmet ['helmit, amer. -met] s. 1. coif; cască. 2. cască tropicală. 3. (telm.) cască de protecţie; capac; cască. helmet crest [~ krcst] s. (omit.) varietate de colibri (Oxypogon). helmeted ['helmitid, amer. si -met-] adj. cu coif. helmet flower ['helmit iflauor] s. (bot.) omag (Aconilum sp.). helm indicator ['helm indi'keitar] s. (mar.) axiomctrul cârmei. helminth ['hclminS] s. (med.) vierme intestinal. helminthiasis [.helmin'Oaiasis] s. (med.) helmintiază. helminthic [hel'minuik] (mea'.) I. adj. referitor la viermi intestinali. II. s. medicament împotriva viermilor intestinali. helm port ['helm pot] s. (mar.) etambreu de cârmă. helmsman ['helmzman], pl. helmsmen [-man, -men] s. (mar.) cârmaci, timonier. helot ['helat, amer. si 'hi:-] s. (grec. ist.) ilot, sclav. helotism ['helatizam] s. (ist.) sclavie, robie. help [help] I. vb. A. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a susţine, a asista. 2. (to) a servi, a oferi (la masă), a împărţi (mâncarea); may I — you to some meat? vreţi puţină carne? permiteţi-mi să vă servesc puţină carne. 3. a evita, a se abţine de la; I cannot ~ but nu pot să nu, trebuie (neapărat) să; I could not ~ laughing nu m-ara putut ţine de râs; n-am putut (să mă stăpânesc) să nu râd; I can't ~ it n-am ce(-i) face; ce să fac? nu-i nimic de făcut; how can I ~it? ce pot să fac eu?; what's done cannot be ~ed ce s-a întâmplat nu se mai poate schimba; mortul de la groapă nu se mai întoarce. 4. a înfrumuseţa, a înzorzona (o povestire ele). 5. to ~ smb. down a) a ajuta cuiva la coborât; b) (flg.) a contribui la nenorocirea cuiva; to ~ forward a ajuta să promoveze, a face să înainteze, a favoriza, a încuraja; to ~ in a ajuta să intre; to ~ into a) a ajuta să intre în; b) a ajuta să îmbrace; to ~ off a ajuta să iasă din / să scape de / să se descotorosească de; to ~ off the time a-şi petrece timpul; (fam.) to ~ smb. off with a ajuta pe cineva să se dezbrace d e ; t o ~ o n a ) v . t o ~ f o r w a r d ; (fam.) to ~ smb. on with a ajuta cuiva să-şi îmbrace (hăitui etc.); ~ me on with my overcoat ajută-mă să-mi îmbrac paltonul; to ~ out a) a ajuta să iasă; b) a ajuta să iasă dintr-o dificultate / încurcătură / nenorocire; he will ~ him out of the difficulty îl va ajuta să iasă din încurcătură; to ~ smb. over a ajuta cuiva să treacă peste (un şanţ etc.); to ~ through a ajuta să iasă dintr-o încurcătură; to ~ to a ajuta Ia, a contribui la; to ~ up a ajuta să iasă la suprafaţă / la liman. B. refl. a se servi (la masă); ~ yourself! serviţi-vă, nu vă jenaţi! C. intr. a da ajutor, a fi de ajutor, a ajuta, -v- don't be longer than you can ~ nu sta / nu rămâne / nu zăbovi mai mult timp decât trebuie / decât e necesar. II. s. 1. ajutor, sprijin, susţinere, asistenţă. 2. remediu, salvare; resursă; there's no ~ for it nu-i nimic de făcut. 3. ajutor, cel care ajută, susţinător. 4. (amer.) servitor, om de serviciu, fată în casă; mother's ~ dădacă, guvernantă, doică, bonă; ~ wanted a) se caută / se angajează salariaţi (mai ales personal de serviciu); b) (rubrica de) oferte de serviciu (si ~ wanted ads). helper ['helpor] s. 1. ajutor. 2. (tehn.) ucenic, ajutor; ciocănar. 3. locomotivă auxiliară / ajutătoare. 4. (mine) ajutor-mincr; miner perforator. helper spring [~ isprin] s. (auto) are suplimentar / auxiliar. helpful ['helpful] adj. 1. folositor, util, de ajutor. 2. salutar. helping ['helpirj] I. adj. de ajutor; ajutător; to lend a ~ hand a da o mână de ajutor. II. s. 1. ajutor. 2. porţie (de mâncare); bucată. helpless ['helplis] adj. 1. neputincios, slab. 2. nevoiaş, lipsit de ajutor. 3. (despre stare etc.) disperat. helplessly [-li] aaV. iremediabil; straşnic, teribil; ~ drunk beat mort. helplessness [-nis] s. neputinţă. helpmate ['helpmeit] s. 1. ajutor, tovarăş. 2. tovarăş sau tovarăşă de viaţă. helpmeet [~mi;t] s. v. h e 1 p m a t e . helpworthy [~wa:


454



hematosis [ihemo'tousis, hi:mo-[ s. (med.) 1. hematopoieză. 2. hematoză. hematozoon [ihcmata'zouon, -an, ihi;ma-],pl. hematozoa [-zoua] s. (biol.) hematozoar. hematuria [ihi:mo'ţ/uria, ihema-] s. (med.) hematurie. hemiacetol [>hcmi'a?sitol] s. (chim.) semiacetol. hemialgia [ihemi'asktys, -d3ja[ s. (mea'.) hemialgie. hernicellulose [,herni'seljulous] s. (chim.) scrniceluloză. heţnicolloid [ihemi'koloid] s. (chim.) sernicoloid. __^, hernicycle [!henii>saikl] s. emiciclu. hemiplegia [,hemi'pli:d3ia, id3Jo] s. (med.) hemiplegie, hemipareză. hemiplegie [,hcmi'pli:d3ik, -ple-] adj. (med.) hemiplegie. hemisphere ['hemisfia'] s. emisferă; jumătate a globului pământesc. hemispheric(al) [ihemi'sferik(sl)] adj. emisferic. hemistich ['hemistik] s. emistih. hemiterpene [>hemi'to:pi:n] s. (chim.) izopren. hemline ['hemlain] s. (modă) lungime (a fustei). hemlock [Tiemlok] s. 1. (bot.) cucută, buciniş (Conium maculatum). 2. (amer. bot.) tsuga, brad-de-Canada (Tsuga caiuidensis). 3. (fig.) otravă. hemolysin [hi'molisin, 'hema.laisin] s. (chim.) hemolizină. hemolysis [hi'molisis] s. (med.) hemoliză. hemorrhage ['hcmorid3] s. v. h a e m o r r h a g e. hemostasis [hi'mostasis, rhi:mou'steisis, ihcmo-] s. (/nea'.) hemostază. hemp [hemp] s. 1. cânepă, aldan, cânepă de sămânţă (Cannabis saliva); Manilla ~ v. a b a c a; sisal ~ v . h e n e q u e n ; spun ~ tort de cânepă; to beat the ~ a bate cânepă; to dry the ~ a usca cânepa; to steep / to water the ~ a topi cânepa. 2. (glumeţ) funie, frânghie, laţ de spânzurat; (sl.) to stretch ~ a fi spânzurat. 3. cânepă indiană, haşiş. hemp agrimony ['hemp isgrimoni] s. (bot.) cânepioară, cânepa-eodrului (Eupatorium cannabinum). hemp comb [~ koum] s. (text.) ragilă. hempen ['hempan] adj. de cânepă. hemp hard ['hemp ha:d] s. câlţi de cânepă. hemp kiln [~ kiln] s. uscătoare de cânepă. hemp linen [~ ,linin] s. pânză de cânepă. hemp nettle [~ inctl] s. (bot.) lungurică (Caleopsis tetrahit). hemp oil [~ oil] s. ulei de cânepă. hemp-seed oii [~si:d oii] s. v. h e m p o i i . hemp strand [~ streerid] s. (text.) toron de cânepă. hem-stiteh ['hcmstiţ, ] I. s. cusătură cu ajur/ cu găurele. II. vb. tr. a tigheli cu ajur. hen [hen] s. 1. găină, puică; a black ~lays a white egg găina neagră face oul alb; a ~ with one chicken persoană aferată / care nu-şi găseşte astâmpăr; like a ~ on hot girdle ca peştele pe uscat; neliniştit; ca pe ace / ghimpi; (rar) to sell one's ~s on a rainy day a-şi vinde marfa într-un moment nepotrivit, a fi lipsit de simţ practic. 2. femela (la păsări); pea ~ păunită; guinea ~ bibilică. 3. (glumeţ) puică, femeie, muiere. hen-and-chickens [~and't/ikinz] s. pl. (bot.) bănuţi (Bellis perennis). henbane ['henbein] s. 1. (bot.) măselariţă, nebunariţă (Hyoscyamus niger). 2. (fig.) otravă. hence [hens] I. aaV. (înv.) 1. de aici; din locul acesta; to go ~ a muri; ~ it follows that de aici rezultă sau urmează că; ~it is that aşa se face că. 2. de aici încolo, de aici înainte; three years ~ trei ani de aci încolo; peste trei ani; după trecerea a trei ani; not many days ~ peste câteva zile. 3. în consecinţă, astfel, aşadar; II. inter). (înv.) pleacă! piei! dispari! să nu te mai văd! henceforth ['hens'fo:G] aaV. dc-aici încolo, dc-acum înainte, pe viitor. henceforward(s) ['hens'fo:wad(z)] adv. v . h e n c e f o r t h . henchman ['hentjrnan],pl. henchmen [~] s. 1. (ist.) scutier, paj. 2. aderent, partizan. 3. acolit; complice. hen convention ['hen kon'ven/sn] s. (/ant.) v. h e n p a r t y . hen-coop [~ku:p] s. coş pentru sau cu găini / păsări. hendecagon [hen'dekagan,amer. -gon] s. (geom.) endecagon. hendecahedron [hcndeko'hi:dron] s. (geom.) endecaedron. hendecasyllabic f'hendekasi'Iaibik] adj. (lit.) endecasilabic. hendecasyliable ['hendekoisilobl] s". (lit.) vers endecasilabic. hendecyne ['hendisain] s. (chim.) undecină. hendiadys [hen'daiadis] s. (rel.) hendiadă. henequen ['heniken, —'-] s. (bot.) specie de agavă (Agave sp.). hen frigate ['hen ifrigit, -got] s. (sl. mar.) vas pe care comandă soţia căpitanului. hen fruit [~ fru:t[ s. (glumeţ) ouă de găină. hen-harrier [~


 herring-pond



455



e la curent cu tot ce c nou în domeniul regulamentelor valutare. 2. căzut în extaz, pierdut, extaziat (în timpul executării unei bucăţi de jazz); get yourself ~ dansează şi uită de toate. heparin ['heparin] s. heparină. hepatectomy [■hepa'tektarni] s. (med.) hepatectomic. hepatic [hi'paetik, he'p-] adj. l.(med.) hepatic; deficat,al ficatului; folositor, util, necesar pentru ficat. 2. cafeniu-închis. hepatite ['hepatait] s. (mineral.) hepatită. hepatitis [ihepa'taitis] s. (med.) hepatită, icter. hep-cat [hepkast] s. (amer.) 1. jazzbandist, membru al unei orchestre de jazz, instru­ mentist de jazz. 2. iubitor al jazzului, fanatic al jazzului. 3. tânăr cu idei moderne; squares don't understand ~s capetele pătrate nu-i înţeleg pe tinerii cu idei moderne. 4. tânără fată cu purtări libere. heppy-peppy f'hcpi'pcpij adj. (amer. fam.) plin de vitalitate / de energie. hep set ['hep set] s. (amer.) 1. tineretul admirator fanatic al muzicii de jazz. 2. tineretul eu idei moderne. hepster [*hcpstar] s. (amer.) 1. jazzbandist, instrumentist de jazz. 2. fanatic al jazzului. 3. tânăr cu idei moderne. heptachord ['heptokoid] s. (muz.) 1. gamă de şapte note. 2. interval de o şeptime. 3. (în Grecia Antică) heptacord, liră cu şapte coarde. heptagon ['heptagan, amer. -gon] s. (geom.) heptagon. heptahedron [.hepta'hi:dran],pl. şi heptahedra [-dra] s. (geom.) heptaedru. heptamerous [hcp'tfemsrasj adj. 1. în / cu şapte părţi. 2. (bot.) heptamer. heptameter [hep'tsmita1"] s. (Ut.) heptametru. heptane ['hepteinj s. (chim.) heptan. heptarchy ['heptci:ki] s. (ist.) heptarhic, perioada celor şapte state anglo-saxone. heptasyllabic [ihcptasi'lasbik] adj. (lit.) heptasilabic. Heptateuch ['heptatju:k[ s. (rel.) primele şapte cărţi ale Vechiului Testament. heptavalent ['heptaivcibnt] adj. (chim.) heptavalent. heptode ['heptoud] s. (tel.) heptodă. her [forma obişnuită ha:r', forme slabe a:r, ha r , a r ] I.pr. pers. 1. ei, îi, dânsei. 2. pe ea, o. II. adj. ei, său, sa, săi, sale, dânsei; ~ brother fratele ei. herald ['herald] I.s. 1.crainic.pristav, vestitor, mesager,trimis. 2. hcraldist. 3. înaintaş, premergător. II. vb. tr. 1. a vesti, a anunţa. 2. a introduce, a pofti. heraldic [he'raeldik, hi'r-, ha'r-] adj. heraldic. heraldry ['herpldri] s. 1. heraldică, hcraldistică. 2. blazon, stemă. herb [ha:b] s. iarbă, plantă (în special medicinală); plantă aromatică. herbaceous [ha:'bci.Tas, ha'b-] adj. ierbos, de iarbă, care seamănă cu iarba; ornamental. herbage I'ha:bid3] s. 1. (fam.) ierburi. 2. (jur.) drept la păşune. herbage covering [~ ikAV^rirj] s. (silv.) pătură vie. herbalist ['ha:twlist] s. 1. specialist în ierburi, botanist, erborist. 2. cel care vinde ierburi, plante medicinale / de leac. herbarium [ha'b&ariomLpl. herbariums [-z] sau herbaria [-ria] s. ierbar. herb barbara ['ha:b 'berbera] s. (bot.) cruşăţea, barbuşoară (Barbaroea vulgaris). herb bennet ['ha:b ibenit] s. (bot.) cercnţcl (Geum urbanum). herb frankincense [~ Trasnkinisens] s. (bot.) zmeoaică (Laserpitium latifolium). herbicide ['ha:bisaid] s. (agr.) erbicid. herbivorous [ha:'bivaras] adj. erbivor. herb ivy ['ha:b -aivi] ş. (bot.) tămâiţă-de-câmp (Ajuga chamaepithys). herb louisa [~ Iu(:)'i:za] s. (bot.) lămâiţă (Lippia citriodora). herb-of-grace [~av'greis] s. (bot.) rută, virnanţ (Ruta graveolens). herborization [ihaibarai'zeijn] s. erborizare. colecţionarea / strângerea plantelor pentru ierbar/ studiu. herborize ['ha:baraiz] vb. intr. a erboriza, a colecţiona / a strânge plante pentru ierbar / studiu. herb paris ['ha:b 'pa^ris] s. (bot.) dalac, răsfug (Paris quadrifolia). herb robert [~ 'robat] s. (bot.) năprasnic, închegătoarc (Geranium robertianum). Herculean bha:kju'li(:)an, ha:'kju:lian] adj. herculean, cu putere mare, uriaş, gigantic. Hercynian [ha'sinian] adj. (geol.) hercinic. hercynite ['ha:sinait] s. (mineral.) hercinit. herd [ha:d] I. s. 1. cireada; herghelie; (cinegetică) stol; to break ~a) a se despărţi de cireada; b) a-şi urma drumul său (propriu). 2. (pe.ior.) turmă, gloată, cireada (de oameni). 3. păstor, cioban; văcar. II. vb. A. tr. 1. a duce (vitele) la păscut. 2. â mâna; a duce, a conduce. B. intr. (fig.peior.) to ~ together a trăi în turmă, ase ţine la un loc; ase ţine ciotca. herdboy fha:dbai] s. (amer.) văcar. herd bull [~ bul] s. (canad. si.) şef; patron. herder ['ha:dar] ş. 1. văcar. 2. păstor, cioban. herding ['ha:dirj] s. 1. păscutul vitelor. 2. (amer., austr.) creşterea vitelor. herdsman ['ha:dzman], pl. herdsmen [~] s. văcar; păstor, cioban la oi sau la vite. here [hiar, hja:r] adv. 1. aici, aci, ici; pe aici; ~ below aici, în lumea aceasta; ~ and there a) ici şi colo, din loc în loc; unde si unde; b) uneori, din când în când; ~, there and everywhere peste tot; neither ~ nor there a) nici aici, nici acolo; b) (fig.) care nu are nimic de a face cu chestiunea; care se potriveşte ca nuca-n perete; (fam.) same ~ şi eu (la fel), idem. 2. (până) aici, încoace; come ~ vino încoace; (fam.) look ~, (amer.) see ~ ascultă. 3. (cu unele forme ale verbului t o b e ) iată; ~ is your book iată-ţi cartea; ~ you are a) iată; poftim; b) iată-te din nou; c) (şi ~ we are) ei poftim! iaca na! asta ne (mai) trebuia!; ~ we are! iată-nc!; ~'s to you!, (amer.) ~'s how în sănătatea ta/ voastră / dumneavoastră! noroc! sănătate! (urare la un pahar de vin). hereabout(s) [tiiaraibauts] adv. undeva, primprejur, cam pe aici (pe aproape), prin partea locului.



hereadays [~deiz] adv. (înv.) în zilele acestea. hereafter [hiar'a:flar] I. adv. 1. de aici, de acum încolo, pe urmă, mai târziu. în viitor. 2. pe lumea cealaltă, în viaţa viitoare. II. s. 1. viaţa de dincolo, lumea cealaltă. hereat [~'aH] adv. 1. de aceasta, din cauza aceasta. 2. ia acestea. here-being [Tiis'br.in] s. existenţă pământească / terestră. hereby [~'bai,'--,-'-] adv. 1. prin aceasta, pe calea aceasta; prin prezenta; ~ I promise prin prezenta mă oblig. 2. (mv.) în apropiere, foarte aproape de aici. hereditable [hi'reditabl] adj. transmisibil; ereditar. hereditament [-hcra'ditamant] s. (jur.) masă succesorală. hereditariness [hi'rcditprinis, he'r-, ha'r-] s. (med.) ereditate. hereditary [hi'rediteri, he'r-, ha'r-] adj. ereditar; din tată-n fiu; înnăscut, tradiţional, prin moştenire. heredity [hi'rcditi, he'r-, ha'r-] s. ereditate. herefrom ['hia'fram] adv. de aici, din aceasta. herein ['hiar'in, 'hja:r-] adv. aici, în cele de faţă; alăturat. hereinafter [hiarin'uifta', 'hja:r-] adv. (într-un document) după cum urmează (mai jos), după cele ce urmează. hereinbefore [~bi'fa:r] adv. mai sus, mai înainte, anterior. hereof [hiar'ov, hja:r-, -'of] adv. 1. despre aceasta. 2. de aici, din aceasta. hereon [hiar'on] adv. pe aceasta. heresy ['herasi, -risi] s. erezie, heretic ['heratik, -rit-] adj., s. eretic. heretical [M'rctikal, ha'r-] adj. eretic. hereto ['hia'tu:, 'hja:t-, -'-] adv. 1. la acestea. 2. pană acum. heretofore [~tu'fo:r, -'foar, —'-] adv. altădată, odinioară, înainte. hereunder [hiar'Andar] adv. 1. (jur.) în virtutea acestui fapt. 2. mai jos (într-o carte). hereupon ['hiara'pon, 'hja:r-. '—, —'-] adv. 1. Ia acestea; la care. 2. ca urmare, în consecinţă. herewith l'hiawit), 'hja:'w-, -'wi9, -'-] adv. prin aceasta, prin prezenta; aici alăturat. herisson ['herissn] s. (mil.) cal de friză, capră de sârmă. heritability [iherita'biliti] s. (biol.) eritabilitatc. heritable fhcritabi] adj. transmisibil (prin moştenire), care se poate moşteni, ereditar. heritage ['hcritid3] s. moştenire; bunuri moştenite; literary ~ moştenire literară. heritor |hcritar] s. moştenitor, succesor. heritrix ['heritriks],pl. heritriees [-trisi:/,], sau heritrixes [-triksi:z[ s. moştenitoare. herl [ha:l] s. 1. fulg (de pană). 2. muscă artificială (momeală pentru pescuit). hermaphrodite [ha:'n:uefradait, -frud-J s. hermafrodit. hermeneutic [iha:ma'nju:tik] adj. hcrmcncutic, interpretativ, explicativ. hermeneutics [-s] s.pl. (folosit ca sg.) hermeneutică. hermetic [ha:'metik] adj. 1. ermetic, închis perfect. 2. (jig.) ermetic, greu de pătruns / de înţeles. hermetically [-s>li] adv. (în mod) ermetic. hermetic art [ha:'metik a:t] s. alchimic. hermetic books [~ buks] s. pl. cărţi de astrologie. hermit ['ha:mit] s. pustnic, sihastru, anahoret, ermit (si fig.). hermitage ['ha:mitid3l s. 1. chilie de sihastru. 2. (jig.) locuinţă singuratică, loc retras. hermit bird ['năimit ba:d] s. (ornit.) varietate de colibri (Phaetornis superciliosus). hermit crab [~ kraib] s. (orice) crustaceu decapod din familiile Paguridae şi Papaguridae. hermitian [hai'mijian] adj. (mar.) hermitian. hermitic. hernia ['ha:nia] s. (med.) hernie, vătămătură, boşorogcala. hero l'hiarou, 'hja:r-], pl. heroes [-z] s. erou; ~ of the quill autor cunoscut, scriitor vestit. Herod fherad] s. Irod; to out-Herod ~ a fi mai catolic decât Papa; a-1 întrece (şi) pe Irod (m



cruzime).



heroic [hi'rouik, he'r-, ha'r-1. adj. 1. eroic, de erou. 2. (despre limbă, stil) grandilocvent, bombastic, umflat, pompos, declamator. II. s. 1. (lit.) vers în metru eroic. 2. pl. bombasticism; stil bombastic, vorbe umflate; to go into ~s a) a face pe eroul; b) a adopta un stil bombastic; to go into ~s over smth. a se entuziasma de ceva, a vorbi cu înflăcărare despre ceva. heroic verse [~ va;s] s. (lit.) 1. pentametru iambic cu rimă împerecheată (m poezia engleză); 2. (vers) alexandrin (în poezia franceză). 3. hexametru (în poezia greacă şi latină). heroin ['herouin] s. (farm.) heroină. heroine ['herouin] s. eroină. heroism ['hcrouizam] s. eroism, vitejie, bravură. heron ['hersn] s. (ornit.) bâtlan, stârc-cenuşiu (Ardea cinerea). heronry [-ri] s. locul de cuibărit al bâtlanilor. hero worship ['hiarou wa:/ip] s. cultul eroilor.' herpes [rha:pi:z] s. (med.) herpes; spuzitură. herring ['herirj] s. 1. (ibt.) hering, scrumbie (Ciupea harengus); red ~a) scrumbie sărată şi afumată; b) (ftg.) mijloc de diversiune / de abatere a atenţiei; to draw a red ~ across the path / track / trail a) a abate, a distrage atenţia cuiva de la problema în chestiune; b) a induce (dinadins) în eroare; like ~ in a barrel (înghesuit) ca sardelele; (jig. mv.) shotten ~persoană vlăguită de boală / oboseală etc. 2. (fig.) mijloc de diversiune. ceva ce foloseşte pentru a abate / a distrage atenţia. herring-bone ['herirjboun] I. s. 1. os de hering. 2. (constr.) aşezare a cărămizilor în spic. 3. broderie în spic. II. adj. în spic. herring-bone drains [~ 'dreinz] s. (constr. drumuri) drenaj în spic. herring-bone toothing I~ 'tu:0in] s. (tehn.) dinţare cotită. herring-pond [~pond] s. (amer. si.) Oceanul Atlantic.



 hers



456



hers [ho:z]pron.pos. a l / a / a i / a l c ei; this book is ~ cartea aceasta este a ei; a friend hexagram ['hckssgrsem] s. (geom.) figura cu şase unghiuri; stea cu şase colţuri. of ~ o prietenă de-a ei. hexahedron ['hckso'hedrsn, -'hi:d-, '--<--, <--'--], pl. hexahedra [-dra] s. hexaedru; cub. herself [ho'self, ho's-, 3(:)'s-] pron. A. re/7, sc; she washes ~ se spală. B. de întărire hexameter [hek'sanuito1"] s. (metr.) hexametru. însăşi, singură; she did it ~ ea însăşi a făcut-o; chiar ca a făcut-o; (all) by ~ singură hexane ['hcksein] s. (chim.) hexan. singurică, fără nici un ajutor (numit şi pronume de izolare). -O- she is not ~ c de hexangular [hcks'aingjula1"] adj. (mat.) cu şase unghiuri. nerecunoscut, nu mai c ea însăşi. hexapod ['hcksopod] s. (zool.) hexapod. hertz [ho:ts] s. (electr.) hertz. hexastich ['hcksostik] s. hexastih. Hertzian ['hsitsisn] adj. (electr.) hertzian. hexastyle ['hcksostail] adj. (arhit.) cu şase coloane. Hertzian doublet [~ idi\blitl s. (tel.) dipolul lui Hertz; antenă dipol. hexavalent ['hekso'veilont] adj. (chim.) hcxavalcnt. Hertzian waves [~ weivz] ş. pi. (radio) unde hertzienc. hex doll ['heks doi] s. (amer.) păpuşă de ceara (folosită pentru practici magice, he's [hi:zformă tare; hiz, \y, forme slabe] prese, de la h e i s , h e h a s . vrăjitoreşti). hesitance ['hezitansj s. ezitare, indecizie, nehotărâre. hexode ['hcksoud] s. (eln.) hexoda. hesitancy ['hczitonsi] s. v. h c s i t a n c c. hexose ['heksous] s. (chim.) hexoză. hesitant ['hezitsnt] adj. ezitant, şovăitor, nehotărât. hey [hei] interj, (exprimândmirarea, regretul, bucuria, întrebarea, chemarea) hei! ei! a! hesitate ['heziteit] vb. intr. 1. a ezita, a sta la îndoială, a şovăi, a sc codi. 2. a se bâlbâi, heyday ['heidei] s. perioadă de înflorire / prosperitate; culme, floare; zi(le) de glorie. a şovăi în vorbe. hey-go-mad [~gouma?d] adj. (fam.) nebun (delegat), ieşit din minţi. hesitation [ihezi'tei/sn] s. ezitare, şovăire, nehotărâre, indecizie, codeală, reţinere; hey presto ['hei 'prestoul inter/. (în scamatorie) iată! uite ce-a ieşit! scrupul. H-hour ['eit/-auor] s. (mii.) ora H. ora începutului operaţiunilor militare. Hesperian [hcs'piarian] adj. (poetic) dinspre soare apune, apusean. hi [hai(i:)I interj, (amer.) bună! noroc! sal'tare! hesperidin [hes'peridin] s. (chim.) hesperidină. hiatal texture ['hai'citsl 'tckstjV] s. (geol.) structură poroasă. hersperitic acid [ihcspo'ritik 'a^sid] s. (chim.) acid izofenilic. haitus [hai'citas] s. 1. gol, lacună, lipsă. 2. (lingv., fon., metr.) hiat. Hesperus ['hesparas] s. steaua scrii, Venus, luceafărul de seară. hibernal [hai'bomal] adj. de iarnă, hibernal. Hessian f'hesion, amer. 'he/an] I. adj. de la / din Hcssa. II. s. 1. (ist.) mercenar din hibernate ['haibomeit] vb. intr. 1. (despre vietăţi) a hiberna, a amorţi. 2. a ierna, a petrece Hessa. 2. (amer.) mercenar, om care sc vinde / venal; şperţar, cel care primeşte mită; iarna în adăpost. 3. (fig.) a rămâne inactiv; a se retrage, a sc izola de lume. om coruptibil. 3. hessian pânză de sac. hibernation [>haibo(:)'nci.fan] s. 1. hibernare, amorţire, somn de iarnă. 2. iernare. 3. (fig.) Hessian boots [~ bu:ts] s. pi. cizme (înalte) de călărie; botfori. inactivitate; retragere, izolare de lume. hest [hest] s. (înv.) ordin, comandă, poruncă. Hibernian [hm'bo:nion] adj., s. (poetic) irlandez. het [het] adj. v. h e t - u p. Hibernianism [hai'bDmjonizam] s. v. H i b c r n i c i s m. heterochthonous [.hcto'nkGonos] adj. străin, care nu este autohton. Hibernicism [hai'bsmisizsm] s. (lingv.) 1. idiotism irlandez. 2. trăsătură specifică heteroclite ['hetarouklaitj I. adj. 1. (h)eteroclit. 2. (gram.) neregulat. II. s. 1. persoană irlandezilor. ciudată / bizară. 2. (gram.) cuvânt cu paradigmă neregulată. hibiscus [hi'biskos] s. (bot.) hibiscus (Hibiscus sp.). heterodox ['hetersdoks, -roud-] adj. eterodox, ncortodox; non-conformist. hiccough, hiccup ['hikAp] I. s. sughiţ. II. vb. A* intr. a sughiţa. B. tr. a rosti printre heterodoxy [-i] s. eterodoxie, părere diferită de cea general acceptată, erezie; sughiţuri. nonconformişm. hick [hik] s. (amer. fam.) 1. sătean, ţăran. 2. nccioplit, bădăran. heterodyne [he'torodain, -roud-] (radio) I. adj. heterodinic. II. vb. a se suprapune hickey ['hiki] s. (electr.) 1. adaptor. 2. (amer. fam.) sculă. 3. drăcovenie; bazaconie; oscilaţiilor / vibraţiilor. comedie (lucru al cărui nume nu-ţi vine în minte). 4. (amer. si.) bubuliţă, coş. heterodyne oscillator [~ iosilcit3r] s. (radio) oscilator heterodină. hickory ['hikori] s. (bot.) varietate nord-americană de caria, hicori (Carya sp., în special heterogamete ['hctarou'gsmhtl s. (biol.) heterogamet. C. glabra). heterogamous [.heto'rogsmos] adj. (biol.) heterogam. hid [hid] past şi part. trec. de la h i d e2. heterogeneity [hetoroud3i'ni:iti, -rsd3-, -d3a'n-] s. eterogenitate, diversitate, varietate, hidalgo [hi'dslgou] s. hidalgo. neuniformi late. hidden ['hidn] I. part. tree, de la h i d e 2 . II. adj. 1. ascuns, tainic, secret; dosnic. heterogeneous I'het3rou'd3i:nios, -ro'd3-, -'d3en-] adj. 1. eterogen, divers, compus din 2. tăinuit. 3. latent. 4. (/iz.) în repaus. părţi diferite, ncuniibrm. 2. (chim.) eterogen. hide1 [haid] I. s. piele (de animal); (glumeţ) piele de om; (corn.) ~s piei uscate; ~ and heterogenesis [1het3rou'd3cnisis] s. (biol.) heterogeneză. hair în întregime, complet; (rar) neither ~nor hair nimic, nici urmă, nici o veste (despre heterolon ['hetsrobn] s. (chim.) eterolon. cineva); to save one's ~ a-şi salva pielea; (sl.) to curry / to warm / to tan smb.'s ~, to heteromorphic [ihctorou'moifik] adj. (biol.) heteromorf. give smb.'s ~ a warming a tăbăci pielea cuiva, a snopi pe cineva în bătaie. II. vb. tr. heteromorphism [ihetorou'moifizam] s. (biol.) heteromorfism, heteromorfie. (fam.) a snopi / a burduşi în bătaie. heteronomous [theto'ronamos] adj. (ftloz-) heteronom. hide2, past hid [hid], part. trec. hid şi hidden ['hidn] I. vb. A. tr. a ascunde, a dosi, heteronomy [iheta'rDnami] s. (filoz.) heteronomie. a tăinui, a ţine deoparte, a disimula; to ~ one's head a se ascunde, a nu sc arăta de ruşine, heteronym [phcto'ronim] s. (lingv.) omograf. a-şi ascunde faţa de ruşine. B. vb. intr. 1. a se ascunde, a se piti; he that ~s can find heterophyllous [-hetorou'filos] adj. (bot.) hctcrofil. cine .ştie să pitească, ştie să şi găsească. 2. (amer.) to ~ out a sc ascunde (de politie). heterosexual [ihctorou'seksjuol, -sek/uol] adj., s. heterosexual. hide3 s. (ist.) suprafaţă de pământ pentru o familie (120 acri). heterosis [ihcto'rousis] ş. (biol.) heterozis, vigoare hibridă. hide-and-(go-)seek ['haid?nd(gou)'si:k] s. de-a v-aţi ascunselea. heterosporous [-heto'rosparas, -rou'spo:ros] adj. (bot.) heterosporic. hideaway ['haidowai] I. s. ascunzătoare, ascunziş, refugiu. II. adj. ascuns, tainic. heterostylous [ihctorou'stailos] adj. (bot.) hcterostil. hidebound [~baund] adj. 1. (despre animale) numai pielea şi oasele, foarte slab. 2. (fig.) heterotaxis [ihetarou'teeksis] s. (biol.) heterotaxie. mărginit, limitat, îngust Ia minte; stereotip, şablon, banal. heterotroph ['hetaroutrof] s. (biol.) heterotrof. hideosity [thidi'ositi] s. hidoşenie, grozăvie. heterotrophic [.hctorou'trofik] adj. (biol.) heterotrof. hideous ['hidios] adj. 1. hidos, hâd, slut. 2. groaznic, oribil, îngrozitor. heterozygote [/heterou'zaigout] s. (biol.) heterozigot. hideously [-lij adv. hidos etc. (v. h i d e o u s), heterozygous [ihetorou'zaigos] adj. (biol.) heterozigot. hideousness [-nis] s. hidoşenie, sluţenic. hetman ['hetman], pl. hetmen [~] s. (ist.) hatman. hideout ['haid'aut] s. ascunzătoare, ascunziş, adăpost, azil, refugiu. het-up f'hetAp] adj. (amer. fam.) furios, cu capsa pusă. hide substance [~ \si\bst3ns] s. (ind. pielăriei) substanţă dermică. heulandite ['hjir.lsndait] s. (geol.) hculandit. hiding1 ['haidirj] s. chelfăneală; bătaie, papară; to give smb. a good ~ a tăbăci pielea heumite ['heijumait] s. (geol.) heumit. cuiva, a trage cuiva o chelfăneală / o papară. heuristic [hju^'ristik, hpo' r -[ adj. euristic. hiding2 s. ascundere, ascunzătoare, ascunziş; in ~ ascuns, într-un loc ascuns. heuristics [hju^'ristiks] s. pl. (folosit ca sg.). 1. euristică. 2. (corn.) metodă de selectare hiding place [~ pleis] s. ascunzătoare, ascunziş, loc secret, ascuns, tainic; azil, refugiu. a alternativelor în luarea deciziilor. hiding power [~ ipaus1"] s. (plast.) putere de acoperire. hew [hju:],past hewed l-d], part. trec. hewn [hju:n] sau hewed [hju:d] vb. tr. 1. a tăia, hie [hai] vb. A. intr. (poetic) a se grăbi. B. tr. a grăbi. a despica, a crăpa (lemne); a ciopârţi, a toca; (fig.) to ~ one's way a-şi croi drum. 2. (teiin.) hiemal ['haiamal] adj. (lit.) de iarnă, hibernal. a ciopli; a netezi. 3. to ~ down a doborî (cu securea etc.); to ~ off a) a tăia, a reteza; b) (mine) a scoate; a tăia; to ~ out a) a scobi, a tăia (cu dalta, cu securea); h) (fig.) a fasona, hierarch ['haianrk] s. ierarh. a modela (eu greu); to ~ to / in pieces, to ~ up a tăia în bucăţi. hierarchic(al) [-hai9'ra:kik(oI)[ adj. ierarhic. hierarchize ['haiarcKkaiz] vb. tr. a ierarhiza. newer ['hju:or] s. 1. tăietor de lemne, 2. cioplitor de piatră, pietrar. 3. (mine) miner. hierarchy ['haiora:ki[ s. 1. ierarhie. 2. (bis.) cler. hewn î'hju:n] part. trec. de la h e w . hieratic [haio'raHik] adj. 1. (despre scrierea veche egipteană) hieratic, sacru. 2. hieratic, hex1 [heks] s. (chim.) hexafluorură de uraniu. sacerdotal, preoţesc; de sfânt. hex2 s. (amer.) 1. blestem; magic neagră. 2. vrăjitoare. hieratically [rhaio'raîtiksli] adv. hieratic. hexachord ['heksakord] s. (muz.) hexacord. hexadecane [heks'dekein] s. (chim.) cetan. hieroglyph ['haioroglif, -roug-] s. hieroglifă. hexagon ['hcksogon, amer. -gsn] s. (mat.) hexagon. hieroglyphic l-haiaraglifik, -rou'g-] adj. hieroglific. hexagonal [hck'sajg^n^I] adj. (mat.) hexagonal. hieroglyphics [-s] s. pl. hieroglife.



 457



Hi-Fi, hi-fi [hai'fai] (muz., radio, tel.) I. s. înaltă fidelitate (prese, de la h i g h f i d c 1 i t y). II. adj. de înaltă fidelitate, hi-fi. higgle ['higl] vb. intr. 1. a se tocmi, a se târgui, a discuta preţul, a se scumpi, ase ţigăni. 2. a face comerţ ambulant. higgledy-piggledy ['higldi'pigldi] (fam.) I. adv. alandala, cu susu-n jos, talmcş-balmeş, în dezordine. D. adj. dezordonat, încurcat. III. s. harababură, dezordine, încurcătură, amestecătură. higgler ['higbr] s. 1. client care se tocmeşte prea mult. client cârcotaş. 2. precupeţ, negustor ambulant. High [hai] s. (amer.) v. h i g h s c h o o l . high [hai] I. adj. 1. (despre statură, loc geografic etc.) înalt, ridicat; (despre \X)zi\ie, rang, demnitate) important, superior, suprem; ~ quality calitate superioară. 2. intens, puternic: ~ wind vânt puternic. 3. eminent, distins, excelent, admirabil. 4. pompos, luxos, bogat, îmbelşugat, abundent; ~ feeding masă abundentă / îmbelşugată / copioasă; ~living viaţă bogată / îmbelşugată. 5. (despre anotimp) în plină desfăşurare, în toi. 6. scump; wheat is ~ grâul c scump. 7. (despre glas) înalt, strident, ţipător, ţiuitor. 8. (fon.) înalt, ridicat. 9. (despre carne) alterat, fezandat, cu miros tare. 10. (jig.) cu conţinut înalt, elevat; pretenţios. 11. orgolios. încrezut, cu nasul pe sus, mofturos. 12. exaltat, în stare de emoţie intensă. 13. (sl.) beat. chcrchclit, afumat. ♦ ~ and dry a) (despre un vas) eşuat pe uscat; b) (fig.) în siguranţă, teafăr; c) (fig.) pe linie moartă; ~ and low bogat şi sărac; ~ and mighty grozav, arogant, trufaş, mândru, orgolios; it is ~time c târziu, nu c timp de pierdut, e urgent; it is ~ time we went ar cam fi timpul să plecăm; (fam.) to have a ~ old time a se înveseli, a se distra, a petrece bine. II. adv. 1. sus (şi fig.) to aim ~ a ţinti departe. 2. tare, puternic; the wind blows ~ vântul bate cu putere. ♦ ~ and low peste tot, în tot locul; to live ~ a trăi luxos / pe picior marc; to play ~ a juca tare, a face un joc marc; (despre mare) to run ~ a se ridica, a se umfla, a se agita; passions run ~ pasiunile se aprind. HI. s. 1. (amer.) culme, punct culminant, maximum; to be in / at the ~ of a fi în culmea (cu gen.); (rar) from (on) ~ de SUS, din ccr(uri); on ~ sus; pe cer. 2. (fam.) record; punctul cel mai înalt, culme. high-aimed [~'cimd] adj. ţintind spre un scop înalt, avântat, ambiţios. high alloy [~ 'sebi] ş. (metal.) aliaj bogat aliat. high antiquity [~ aîn'tikwiti] s. antichitate îndepărtată. High Arctic ['hai 'o:ktik] s. the ~ (canad.) Nordul extrem, regiunea polară (de nord). high-aspiring [~3s'pabrirj] adj. cu aspiraţii înalte. high-backed [~bcekt] adj. cu spetează înaltă. highball [~rbn:lj s. I. (amer. sl.) 1. pahar înalt cu whisky, sifon şi gheaţă. 2. un fel de pocher jucat cu bile numerotate. I. vb. intr. a rătăci în căutare de lucru. high beam ['hai 'bi:m] s. (auto) fază lungă, fază de drum. high-bellied [~'bclid] adj. (fam.) însărcinată, gravidă, borţoasă, cu burta la gură. highbinder [~ 'bainda1"] s. (amer. sl.) intrigant sau şantajist politic. high bloke ['hai 'blouk] s. (sl.) judecător. high-blooded [~'bUdid] adj. v. h i g h - b o r n. high-blown [~bIoun[ adj. (jig.) umflat, bombastic. highborn [~bo:n] adj. de neam marc, de viţă nobilă, aristocrat. high boy [~ bai] s. scrin (pe picioare înalte). high-bred [~brcd] adj. 1. de origine / viţă/ rasă nobilă. 2. distins, bine crescut / educat. highbrow [~brau] I. s. persoană cu pretenţii intelectuale, snob intelectual; pedant. H. adj. încrezut sau pretenţios (din punct de vedere intelectual), pedant; afectat. high-bulk I~bA.lk] adj. (text.) voluminos. High Church [~ rt/s:t/J ş. parte a bisericii anglicane care se apropie de catolicismul roman. high cockalorum [~ kaka'brram] s. (amer. sl.) (mare) grangur, ştab. mare mahăr, personaj important. high colour [~ 'kAbr] s. bujori (în obraz). high-coloured [~'kAbd] adj. 1. (despre obraji) rumen, roşcat. 2. (despre stil) viu (colorat); exagerat. high command [~ ka'mamd] s. (mil.) comandă supremă. high commissioner [~ k3'mi/3n3r] s. înalt comisar. High Court [thai 'ko.t] s. (jur.) Curtea Supremă (de Justiţie). high day [~ dci] s. serbare, festivitate, (zi de) sărbătoare. higher education ['habr tcdju(:)kci/;?n] s. învăţământ superior. higher official ['habr a'fi/pl] s. înalt funcţionar. higher-up [~\p\ s. (amer. sl.) persoană sus pusă / influentă, grangur, ştab, (mare) mahăr. high-explosive shell ['haiiks.plousiv '/el] s. obuz exploziv. highfalutin(g) [~fb'lu:tirj] adj. 1. (despre stil) umflat, bombastic. 2. îngâmfat, afectat. high farming [~ tfa:min] s. agricultură intensivă. high-fed [~'fed] adj. bine hrănit; îmbelşugat, abundent. high fidelity [~ fi'dcliti] (muz., radio, tel.) I. s. înaltă / perfectă fidelitate, redare perfectă. II. adj. de înaltă fidelitate, cu redare perfectă. high-five ['hai faiv] s. (amer.) salut amical (prin care persoanele îşi ating palmele ridi­ când mâna). high-flier [~'flabr] s. 1. ambiţios, carierist. 2. (ist.) conservator extrem. 3. (rel.) adept al/ aderent la H i g h C h u r c h . 4 . (fam.) filfizon,ţafandache. high flood [~ 'fUd] s. (hidr.) viitură. high-flown [-floun] adj. (despre persoane, stil) exagerat, bombastic, umflat, pompos, declamator. high-flyer [~'flabr] s. v. h i g h f l i e r . high flying [~ 'fiaiin] s. (fam.) extravaganţă. high forest [~ .foristj s. codru. high forge [~ 'fo:d3[ s-. forgeric grea.



high speed



high frequency [~ Tri:kw3nsi] ş. (electr.) înaltă frecvenţă. high gear [~ 'gb r ] s. (telm.) angrenaj multiplicator. high-go |~'gou] s. (sl.) chef, petrecere, tămbălău. high-grade1 [~'greid] adj. 1. de calitate superioară, de înaltă clasă. 2. cu un procent ridicat; bogat, fertil. high grade 2 s. ascensiune, urcare abruptă / râpoasă / prăpăstioasă. high-handed [~'ha;ndid. '-■--] adj. samavolnic, arbitrar; tiranic; trufaş, arogant. high-handedly [~'hsendidli, '-i—] adv. arbitrar etc. (v. h i g h - h a n d e d). high hat [~ 'ha?t. '-i-] s. 1. (amer.) v. h i g h h o r s c. 2. (muz.) cinei dublu, fus-cincl. 3. joben, cilindru. high-hat ['hai'hzet,] (amer. fam.) I. vb. tr. a umili, a da peste nas (cuiva); a trata cu condescendenţă. II. adj. arogant; dispreţuitor. 2. snob. high-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. mărinimos; curajos. high heel [~ 'hi:l] ş. (teAţ.) talon. high-heeled [~'hi:ld] adj. 1. cu tocuri înalte. 2. înfumurat, arogant. highhorse [~'ho:s] s. (fam.) îngâmfare; to ride the ~ a face pe grozavul, a se grozăvi, a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas. high jinks [~ 'd3inks] s. pi. (amer.) chef monstru, petrecere zgomotoasă, tămbălău; veselie frenetică. high-keyed f~'ki:d] adj. 1. (despre cântece) pe un ton înalt. 2. nervos, iritat. high-kilted [—.kilticl] adj. (fa/u.) obscen, porcos, decoltat, fără perdea. highland fhaibnd] s. 1. ţară muntoasă; the Highlands Nordul şi Nord-Vestul Scoţiei. 2. /;/. (geol.) ţinut muntos, platou. highlander [-ar] s. 1. muntean. 2. Highlander muntean scoţian. 3. Highlander soldat dintr-un regiment scoţian. Highland fling fhaibnd 'flinj s. dans scoţian (foarte vioi). highlandish ['hai.land)/] adj. muntean; din Highlands. highlandman ['hai.lamdmsn], pi, highlandmen [-mon] s. v. h i g h l a n d e r (1). Highlandry ['haibndri] s. locuitorii din Highlands. high level conference ['hai levl 'konfarsns] s. (pol.) conferinţă la nivel înalt. high-life [~'laif] I. adj. (amer.) cu chef / poftă de viaţă, vesel. II. s. societate înaltă / mondenă, lume bună, aristocraţie. highlight [~lait] I. s. 1. efect de lumină (în pictură, fotografie); to be in the ~ a fi în centrul atenţiei. 2. (amer.) moment important, punct /fapt principal. II. vb.tr. 1. a ilumina puternic, a dirija un fascicul puternic de lumină asupra (cu gen.). 2. (fig.) a scoate pe primul plan / în relief; a aduce în centrul atenţiei. high-lived [~'livd] adj. distins, monden. high low [~ Iou] s. gheată înaltă cu şireturi. highly ['haili] adv. 1. foarte, prea, extrem (de), peste măsură, extraordinar, tare. 2. favorabil, cu bunăvoinţă; înalt, sus; ~ connected cu legături, cu relaţii, eu influenţe; ~ classified documents documente strict secrete. high megohm resistor ['hai .megsm ri'zista1"] s. (electr.) rezistor de rezistenţă înaltă. high-minded [-'maindid,'-'--, -'--] adj. 1. generos, nobil, înalt, mărinimos, cu inimă largă. 2. (înv.) mândru, fudul, trufaş, îngâmfat, arogant, pretenţios. high-mindedness [-'maindidnis '-.—, -'—] s. 1. generozitate, mărinimie; nobleţe a sentimentelor. 2. (înv.) mândrie, fudulie, trufie. high muck-a-muck [~ 'mAks'niAk] s. (amer. sl.) grangur, ştab, mare mahăr. highness ['hainis] s. 1. înălţime, deal, ridieătură. 2. gradul cel mai înalt, treapta cea mai înaltă. 3. mărime, înălţime. 4. Highness (ca titlu) alteţa; înălţime. High North ['hai 'IID:6] v. H i g h A r c t i c . high noon ['hai 'nu:n] s. 1. moment propice. 2. amiază. high-nosed ['hainouzdj adj. (fam.) eu nasul pe sus, îngâmfat. high-octane [~'oktein[ adj. 1. (despre benzină) cu cifră octanică ridicată. 2. (jig.) de cea mai bună calitate; extraordinar, excelent; a ~ blonde o blondă explozivă / incendiară / spectaculoasă. high pad [~ 'paed] s. (sl.) 1. drumul mare. 2. tâlhar de drumul mare. high-pass filter [~pu:s Tilt9r] s. filtru trece-sus. high pile [~ 'pail] s. (text.) blană tricotată. high-pitched [~'pit/t,'—] adj. 1. (despre sunet) înalt, strident, ţiuitor, şuierător. 2. (despre acoperiş) înalt şi abrupt, ascuţit. 3. (jig.) înalt, sublim. high-placed [~'plcist] adj. aşezat sus. high-pole wood [~poul 'wud] s. prăjiniş. high-pressure pipe [-'pre/a 'paip] s. conductă forţată. high ranker [~ rasrjky] s. funcţionar superior, înalt funcţionar; (în armată) ştab. high-ranking officer ['hai.rxrjkirj 'Dfis3r] s. ofiţer, grad superior. high-ranking official [~ o'fi/al] s. funcţionar superior; înalt funcţionar. high relief [~ ri'li:f] s. alto relief. high-rise ['hainii/.] adj. (despre clădiri) cu multe etaje şi ascensor. highroad [~'roud] s. 1. drumul marc, şosea. 2. (jig.) drum drept, direct. high roller [~ r roub r ] s. (amer. fam.) mână-spartă, risipitor, cheltuitor. high school [~ rsku:l] s. gimnaziu; liceu. high schooler [~ 'sku:b r ] s. licean, elev de liceu. high sea [~ 'si:] s. 1. mare montată / cu valuri. 2. (şi pl.) larg, largul mării. high-seasoned [~'si:znd] adj. (jam.) piperat, indecent. high-set wing [~sct 'winj s. (av.) parasol. high signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal de stâlp. high sound [~ 'saund] s. (/iz.) sunet înalt. high-sounding [~'saundiţ],'-'--] adj. răsunător, sonor, pompos, solemn. high speed [~'spi:d] s. 1. viteză maximă; mers rapid sau fugă. 2. (auto.) viteză multiplicativă / multiplicată. 3. (tehn.) viteză / turaţie înaltă; mers rapid. high speed [~ spi:d] adj. 1. rapid, cu viteză marc. 2. (tehn.) de marc viteză, de turaţie înaltă.



 high-spirited



high-spirited [-'spiritidj adv. 1. viteaz, îndrăzneţ, curajos, cutezător, fără frică. 2. violent, înfocat, pasionat. 3. iritabil, iute. high spirits [~ 'spirits] s. pl. bună dispoziţie. high-stepping majorette [~.stepirj meid33'ret] s. (amer.) femeie care merge (ca un tambur major) în fruntea cortegiilor populare. high-stomached [~'stAni3kt] adj. (înv.) 1. dispreţuitor, arogant, îngâmfat. 2. curajos. high street [~ 'stri:t[ s. stradă principală. high strikes [~ straiks] s. pl. (fam.) istericale, pandalii. high-strung [~strArj] adj. nervos, încordat, sensibil; iritat, excitat. high summer [~ .SAITOI s. toiul verii. hight [hait] (poetic înv.) vb. A. tr. 1. a numi. 2. a ordona, a porunci. B. intr. a fi numit, a se numi. high table ['hai 'teibl) s. (scol.) masa corpului didactic (la cantină). hightail [~teil] vb. intr. (fam.) a pleca repede, a o şterge. high-tasted [-.teistid] adj. picant. high tech [.hai 'tek] s. tehnologie înaltă / avansată. high-toned [~'tound,'--] adj. 1. înalt, ridicat, sublim, ilustru, impozant, demn. 2. (amer.) modera, la modă. high Tory ['hai'to:rij s. (pol.) membru cu vederi extremiste al partidului conservator. high treason [~ 'tri:zn] s. înaltă trădare. highty-tighty ['haiti'taiti] adj., interj, v. h o i t y -1 o i t y. high-up [ihaiAp,'-'-] I. adj. (fam.) 1. aşezat sus. 2. cu situaţie, cu poziţie înaltă. ÎI. s. persoană însemnată / sus-pusă; as; grangur, mahăr, ştab. high vacuum [~ Va?kjuom] s. (fîz.) vid înaintat. high-water [~'wo(:)tor] s. 1. ape mari / înalte (când fluxul este maxim). 2. flux. 3. inundaţie, revărsare a unui râu. high-water mark [~ ma;k] s. 1. nivelul maxim al fluxului, cota maximă a apelor. 2. (fig.) culme, apogeu (al prosperităţii ele); cotă maximă. highway ['haiwei] s. 1. drum mare, şosea. 2. drum principal / comercial. 3. (fig.) drum drept către un anumit loc. Highway Code ['haiwei koud] s. the ~ codul circulaţiei rutiere. highwayman ['haiweiman], pi. highwaymen [-man, -men] s. hoţ sau tâlhar de drumul mare. high-wire acrobat ['haiwaiar 'aikrebajt] s. acrobat care merge pe sârmă. high words ['hai wo:dz] s. pl. 1. cuvinte grele / tari. 2. cuvinte mari / pompoase. high-wrought [~ro:t] adj. 1. executat artistic. 2. profund tulburat, iritat. hijack ['haiid3a3k] vb. tr. (amer. fam.) 1. a ataca (banda rivală de contrabandişti de alcool). 2. a ataca, a jefui (pasagerii unui automobil), a da un atac banditesc / gangsteresc împotriva (cu gen.). 3. (av.) a deturna (un avion). hijacker [-o1] s. (amer. si.) bandit, gangster (care ataca pe contrabandiştii de băuturi alcoolice sau pe automobilişti). hike [haik] (fam.) I. vb. A. intr. 1. a călători, a merge pe jos. 2. a vagabonda, a se plimba, a hoinări. 3. (amer. mii.) a mărşălui. 4. (despre o cămaşă etc.) a ieşi; a se strânge. B. tr. 1. a târî; a smuci. 2. (si to ~ up) a trage, a ridica; to ~ up one's socks a-şi trage şosetele. 3. a mări / a spori brusc. II. 1. excursie pe jos. s. 2. creştere, mărire (de preţuri, salarii etc.). hilarious [hi'lesrios] adj. vesel, care râde; ~ laughter hohote de râs. hilariously [-li] adv. cu veselie; cu hohote (de râs). hilariousness [-nis] s. ilaritate. hilarity [hi'laeriti] s. ilaritate, râsete, veselie, haz. Hilary ['hilari] s. semestru care începe în ianuarie (mai ales la universitatea din Oxford). Hilary term [~ to:m] s. v. H i 1 a r y. hilch [hil/] vb. intr. (scot.) a şchiopăta, a şontâcăi. hill [hil] I. s. 1. colină, deal, movilă, colnic, măgură; înălţime muntoasă; munte; the Hill (amer.) a) colina Capitoliului (în oraşul Washington); b) (fig.) Capitoliul, Congresul S.U.A.; (canad.) c) colina Parlamentului (in orasul Ottawa); d) (fig.) Parlamentul canadian; (anglo-indian) in the ~s (în vilegiatură) Ia munte; (mil. sl.) to go over the ~ a dezerta; (amer.fam.) a~of beans un fleac, mult zgomot pentru nimic, un (lucru de) nimic; it isn't worth a ~ of beans nu face nici cât o ceapă degerată; up ~ and down dale a) prin munţi şi văi; b) (fig.) încotro-1 duc ochii, la întâmplare; c) (fig.) de mama focului; de toţi sfinţii; în lege. 2. grămadă, morman, muşuroi; movilită. 3. (mil., top.) cotă; ~ 144 cota 144. 4. pantă; urcuş; coborâş, povârniş. II. vb. tr. 1. a grămădi, a face grămadă sau grămezi. 2. (si to ~ up) a muşuroi (o plantă). hill-and-dale track ['hibnaMeil 


458



hillock ['hitak] s. 1. dâmb, deluşor, movilită, grădişte, colnicel; (top.) rounded ~ mamelon. 2. (mi/te) haldă, haldină, grămadă / monnan de minereu. hillocky [-i[ adj. deluros, cu coline, plin de movile. hill-point l'hilpoint] s. culme (a drumului), vârf de deal. hillside ['hilsaid,'--] s. coastă de deal, versant. hillside plough [~'plau] s, (agr.) plug de coastă. hilltop ['hil'top,'--] s. vârf de deal. hilltop house [~ 'haus] s. (amer.) vilă luxoasă clădită pe culmea unui deal în preajma marilor oraşe. hillwort [~'wa:t,'--] s. (bot.) busuiocul-ccrbilor (Mentha pulegium). hilly ['hili] adj. 1. (despre regiune) deluros; muntos; (despre, teren) accidentat; (despre drum) povâmit. 2. (sl.) greu. hilly-going [~igouirj] adj. (sl.) greu de făcut; dificil (de realizat). hilly ground [~ graund] s. teren accidentat. hilt [hilt] I. s. mâner, plasele; (up) to the ~ a) până în plasele; b) (fig.) complet, întreg, (de) tot, în întregime, pe de-a întregul; (fig. fam.) to live up to the ~ a) a trăi pe picior mare, a huzuri; b) a-şi mânca întreg venitul, a nu pune nimic de o parte; c) a trăi viaţa din plin; to prove (smth.) up to the ~ a dovedi (ceva) cu prisosinţă. II. vb. tr. a pune mâner I plasele la (o sabie, un cuţit etc.). hiltcd [-id] adj. cu mâner, cu plasele. hilum ['hailom] s. (bot., anat.) hil. him [him forma obişnuită; im forma slabă] pron. pers. mase. 1. (aat.) lui, îi, -i. 2. (acuz.) pe el, îl, -1. 3. (fam. sl.) el; it's / that's ~ el e, iată-1. himself [him'sclf] pron.pers. refl. mase. 1. (aat.) (si to ~) lui însuşi, sie (însuşi), sieşi, îşi, şi-; lie came to ~ şi-a (re)venit în fire; 2. (acuz.) pe sine însuşi, se; he hurt ~ s-a lovit, s-a rănit. 3. el însuşi, chiar el; he says so ~ o spune chiar el / el însuşi. 4. el însuşi, în starea sa normală; he is ~ again a) s-a însănătoşit, s-a întremat, şi-a revenit (în fire); b) şi-a revenit, şi-a venit în fire (aupa o ameţeală, un leşin, o tulburare a minţii). hind1 [haind] s. (zool.) ciută, cerboaică. hind2 s. 1. argat; (sco(.) argat de fermă, însurat şi cu casă proprie. 2. (înv.) ţăran; (peior.) (om) necioplit, ţărănoi, mocofan, mocârţan, ţopârlan, bădăran. hind3 adj. posterior, de la spate, din dos, dindărăt, (de) dinapoi; the ~ quarters of a horse părţile / coapsele dinapoi / crupa unui cal; ~ legs picioare dinapoi (ale unui patruped); (fam.) to get on one's ~legs a se ridica în picioare (pentru a rosti o cuvântare). hindberry [~bori, -beri] s. (bot.) zmeur, zmeurar (Rubus idaeus). hindbrain ['haindbrein] s. (anat.) metencefal. hinder1 [haind?1"] adj. v. h i n d3. hinder2 |'hindor] vb. A. tr. 1. a jena, a deranja, a împiedica, a stânjeni, a stingheri, a supăra (pe cineva), a sta în calea (cuiva); a pune obstacole (cuiva) 1 piedici în calea (cuiva), a pune (cuiva) beţe în roată; a împiedica, a îngreuna, a întârzia, a frâna (o mişcare, o acţiune), a pune piedică, a se opune, a se împotrivi, a se pune de-a curmezişul (unei mişcări, unei acţiuni). 2. a împiedica (cu desăvârşire), a opri; to ~ smb. from doing smth. a împiedica pe cineva să facă ceva. B. intr. a fi un obstacol, a fi (o) piedică, a sta piedică, a deranja, a jena, a stingheri, a supăra. hinderance ['hindarans] s. v. h i n d r a n c c. hindermost ['haindomoustj aay. v. h i n d m o s t. hindi ['hin'di;,'--, -'-] s. (tingv.) limba / dialectul hindus / hindi (din nordul Indiei). hindmost ['hainarnoust] aay. (superi, de la h i n d3) (cel, cel mai) de la / din urmă / spate / fund / coadă, ultimul. Hindoo ['hin'du:, -'-,'--] adj., s. v. H i n d u. hindrance ['hindrans] s. impediment, obstacol, piedică, oprelişte; dificultate, greutate; hop; without let or ~ nestingherit, în voie, nepedepsit. hindsight ['haindsait] s. 1. neprevedere, lipsă de previziune; minte / înţelepciune venită prea târziu (comparaţii cu: mintea românului cea de pe urmă). 2. (mii.) înălţător (al talei arme de foc); (amer. sl.) to kick / to knock the ~off (smb. sau smth.) a doborî, a dărâma, a da gata (pe cineva sau ceva). Hindu ['hin'du:, -'-,'-] I. adj. indian, hindus. II. s. indian, hindus. Hinduism ['hindu(:)izam] s. hinduism, religia (h)indusă. Hindustani [ihindu'stami, -'staeni] I. adj. din Hindustan. II. s. 1. locuitor din Hindustan. 2. limba hindustană; limba urdu. hindward ]'haindw3:d] aaV. (înv.) spre spate. hinge [hina3] I. s. 1. balama, ţâţână; articulaţie, încheietură (si anat.); şarnicră; ax, pivot; (fig .fam.) to be off the / one's ~s a) a-şi fi pierdut cumpătul, a fi zăpăcit / buimăcit; b) a fi suferind / bolnav; c) a avea mintea tulburată, a fi smintit / sărit; d) a fi în dezordine / alandala. 2. (fig.) punct sau aspect principal, punct crucial / nodal, nod, pivot (al unei chestiuni). II. vb. A. ir. a monta / a fixa în balamale, a prevedea cu balamale, a pune balamale la. B. intr. 1. (upon, on) a se mişca, a se învârti (în balamale), a se mişca, a se învârti, a pivota (în jurul unei articulaţii I unui pivot). 2. (fig.) to ~ (up)on a depinde (de), a pivota, a se învârti (în jurul); everything ~s on his answer totul depinde de răspunsul lui; their whole policy ~s on this alliance această alianţă este pivotul întregii lor politici. hinge connection ['hindi ksinekjan] s. (telm.) îmbinare articulată. hinge coupling [~ ikAplin] s. (telm.) cuplaj cardanic. hinged arm ['hina^d 'u:m] s. (telm.) braţ articulat. hinged barrier [~ 'ba:ri3r] s. (tehn.) barieră acăţată. hinged beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă cu articulaţie. hinged cover ['hina^d 'kAvor[ s. (tehn.) capac rabatabil; chepeng. hinged door [~ 'da:] s. (constr.) uşă batantă. hinged pier [~'pisr] s. (constr.) pilă pendulară. hinged shutter [~ r/At3r] s. (constr.) oblon rabatant.



 459



hinged valve [~ 'vaelv] s. (mec.) clapctă. hinger pipe fhind33 paip'j s. (teltn.) ţeava articulată. hinny1 j'hini] s. (zoo!.) catâr. hinny2 s. (dial, mai ales scot.) v. h o n e y (3). hinny3 vb. intr. (despre cai) a necheza. hint [hint] I. s. 1. aluzie; insinuare; a broad ~a) o aluzie transparentă / străvezie; b) o insi­ nuare (prea) puţin voalată; to let fall / to drop a ~ a face o aluzie / o insinuare, a arunca o vorbă; to take the / a ~ a înţelege aluziile, a pricepe fără multă vorbă. 2. indicaţie, sugestie, recomandare, sfat; ~s on housekeeping sfaturi menajere. II. vb. ir. 1, a imagina, a sugera, a da, a lăsa să se înţeleagă. 2. a sugera, a propune, a recomanda (în treacăt). B. intr. (at) a face aluzie (la); (that) a insinua, a da / a lăsa să se înţeleagă (că). hinterland ['hintolaend] s. (germ.) 1. regiune situată în interior (dincolo de (arm sau de graniţă). 2. (mii.) spate (al unei armate, al frontului), hinterland. 3. (ec.) regiune învecinată care aprovizionează (un centru industrial sau comercial, un port etc.), hinterland. hintingly ['hintirjli] adv. (în mod) indirect, pe ocolite, prin aluzie, pe calea aluziilor. hip1 [hip] s. 1. şold, coapsă; pl. şolduri, coapse, şale; down in the ~a) (despre cai) cu piciorul din spate fracturat; b) (jig. rar) prost dispus; (amer. glumeţ) smth. on the ~ sticluţă cu alcool; (fam.) to have (smb.) (up)on the ~ a) a avea (pe cineva) în mână; b) a fi în avantaj faţă de (cineva); (fam.) to smite (an enemy) ~ and thigh a bate crâncen, a zdrobi cu desăvârşire (pe un duşman). 2. (arhit.) muchie, coamă (a acoperişului). 3. (metal.) bavură. hip2 s. măceaşă, fructul măceşului. hip3 (prese, de la h y p o c h o n d r i a ) (fam.) I. s. (mai ales pl.) ipohondrie, melancolie, depresiune nervoasă, deprimare. II. post şi part. trec. hipped [nipt] şi hipt [hipt] vb. tr. a deprima (pe cineva), a face (pe cineva) să cadă într-o stare de depresiune. hip4 interj. ~, ~ (~), hurrah! ura! hip5 adj. (amer.) v. h c p. hip-bath ['hipba:8] s. baie de şezut. hip-bone [~boun] s. (anat.) os iliac. hip-disease [~di


hit



his [hiz formă tare; iz formă slabă] I. adj. pos. lui, sau, sa, săi, sale: ~friends prietenii lui. II. pron. pos. al, a, ai, ale lui, al său, a sa, ai săi, ale sale; this book is ~ această carte e a lui; of ~de-aî,dc-a, de-ai,de-ale lui; a friend of ~un prieten de-al lui. Hispanic [his'paenik] adj. 1. hispanic, spaniol. 2. latino-american. hispanism, Hispanism fhispaniz^m] s. 1. mişcare latino-americanâ pentru promovarea culturii spaniole. 2. (lingv.) hispanism. Hispanist ['hispanist! s. (lingv., Ut.) hispanist. Hispano-American [his'paenoua'merikan] adj., s. hispano-american. hispid ['hispid] adj. (bot., zool.) ţepos, spinos, ghimpos, păros, aspru. hispidulous [hi'spidjuhs, amer. -dp-] adj. (bot., zool.) acoperit cu păr aspru / ţepos. hiss [his] I. s. şuierat, fluierat; sâsâit. II. vb. A. mtr. a şuiera; a sâsâi; a fluiera. B. tr. 1. a fluiera (pe cineva, în semn de dispreţ sau de dezaprobare). 2. to ~ away/off a goni / a alunga (un actor, un orator etc.) prin fluierături sau şuierături; to ~ down a reduce la tăcere (pe un interpret, pe un orator etc.) prin fluierături sau şuierături. hissing ['hisirjj s. 1- şuierături, fluierături. 2. fluierat, şuierat. 3. sâsâială. 4. (/elm.) zgomot de fond; pârâituri. hist [s:t, hist] interj. 1. sst! tăcere! 2. (pentru a atrage atenţia) pst! histamine ['histamhnj ş. (med.) histamină. histidine ['histidi(:)n] s. (chim.) histidină. histiocyte ['histiasait] s. (anat.) histiocit. histochemistry ['histou'kemistri] s. histochimie. histogenesis ['histou'd3enisis] s. (biol.) histogeneză. histogeny [his'tod3ini| s. v. h i s t o g e n e s i s . histogram ['histagrsem] s. (mat.) histogramă, diagramă în trepte. histologic(al) [ihist3'bd3ik(9l)3 adj. (med.) histologic. histologist [his'talad3istj s. histolog. histology [his'tolad3i] s. (biol.) 1. histologic. 2. structură histologică. histolysis [his'tolisis] s. (biol.) histoliză. histopathology [ihistoupa'6:)lad3i| s. histopatologîc. historian [his'to:rian, is't-, amer. -'tou-] s. istoric; istoriograf, cronicar. historiated [his'ta:rieitid] adj. (despre manuscrise etc.) împodobit cu figuri, historiat. historic [his'torik, is't-] adj. istoric, de importanţă istorică. historical [-al] adj. istoric, care ţine sau se ocupă de istorie; care tratează despre fapte istorice; care priveşte istoria. historically [-pli] adv. istoric, din punct de vedere istoric, istoriceşte. historical present [his'torikpl 'preznt] s. (gram.) prezentul istoric. historicity [.histou'risiti, -ta'r-] s. istoricitate, realitate a unui fapt (important) din trecut. historied ['histerid] adj. istoric, care priveşte istoria; cu fapte istorice; legendar. historigram [his'torigram] s. (mat.) historiogramă, graficul seriilor dinamice. historiographer [ihista(:)ri'agrafar, -■—'—, amer. -tou-] s. istoriograf; cronicar. historiographic(al) [hisito(:)rio'grEefik(al)] adj. istoriografie. historiography [ihistn(:)ri'ografi, -.--'—. amer. -tou-] s. istoriografie. history ['histari, amer. -tou-] s. 1. istoric; ştiinţa istorici; studiul istorici; ancient ~ a) istoria antică; b) (fam.) fapt(e) învechit(e), care nu mai prezintă interes; natural ~ istoria naturală, ştiinţele naturii / naturale; the lesson of ~învăţămintele istoriei; ~repeats itself istoria se repetă; to make ~ a fi destinat să intre / să rămână în istorie; general / universal ~ istoria universală; ~ of literature istoria literaturii. 2. istorie, istorie, trecut, poveste fa unei persoane, instituţii etc.); a woman with a ~ o femeie cu trecut (bogat). 3. (mv.) piesă (de teatru) istorică. history painter [~ ipeintar] s. pictor istoric / de scene istorice. history painting [~ ipeintirj] s. pictură istorică. history piece [~ pi:s] s. pictură istorică, tablou istoric. history sheet [~ /i:t] s. (wil., mar.) foaie matricolă. histotomy [his'tatami] s. histotoinic. histrionic [.histri'onik] I. adj. 1. histrionic; actoricesc, teatral. 2. (med.) facial, al nervilor faciali. 3. (peior.) ipocrit, prefăcut; teatral, exagerat; de cabotin, de farsor, de panglicar. II. s. 1. (rar) actor, histrion. 2. pl. (folosit ca sg.) artă dramatică, teatrul. 3. pl. (peior.) ipocrizie, prefăcătorie, teatru; cabotinism; panglicărie, panglicarii. histrionical [-2I] adj. v. h i s t r i o n i c (I). histrionic art [ihistri'anik a:t] s. the ~~arta dramatică. histrionics bhistri'oniks] s. (folosit ca sg. sau pl.) 1. spectacol dramatic; artă dramatică, actorie. 2. comportare / exprimare afectată; aer teatral. hit [hit] I. past şi part. trec. hit vb. A. tr. 1. a Iovi. a bate, a izbi, a ciocni; a atinge; (fig.) a jigni, a răni. a atinge; to ~ below the belt a) (sport) a lovi sub centură; b) (jig.) a lovi mişeleşte; (fa/u.) to be hard ~, to be ~ hard a fi greu atins / încercat / rău lovit (de o nenorocire etc.); to be ~ in one's pride a fi atins în mândria sa, a fi rănit în amorul său propriu; that is meant to ~ me asta e la adresa mea. asta e pentru mine; (amer. si.) to ~ the big spots a o duce în chefuri / în petreceri, a face / a trage chefuri, a benchetui; (av. sl.) to ~ the deck a) a ateriza; b) a se prăbuşi la pământ; (av. si.) to ~ the drink a) a amcriza; b) a se prăbuşi în mare; (amer. sl.) to ~ the breeze / pike / road / trail a) a pomi la drum, a pleca; b) a călători din loc în loc. a vagabonda, a duce o viaţă de vagabond / de hoinar; (amer.) to ~ the ceiling a sări în sus de mânie, a sări până-n tavan; (amer.) to ~ the high spots a duce o viaţă neregulată; to ~ the jack pot a lua premiul cel marc; (amer.) to ~ the silk a sări cu paraşuta; (amer.) to ~ the skids a da ortul popii; (amer.) to ~the spot a reuşi, a obţine succes; (amer.) to ~town a sosi; (amer. glumeţ) to ~ the hay / sack a se duce la culcare, a se culca; a pune bila pe cinci / trei; to ~ one's leg a se lovi la picior; to ~ one's foot against a stone a se lovi cu piciorul de o piatră. 2. a lansa, a îndrepta, a da (o lovitură); to ~smb. a blow a da cuiva o lovitură. 3. a nimeri, a lovi, a atinge ţinta; to ~ the spot a) a atinge ţinta / obiectivul; b) a îndeplini planul; (şi to ~home, to ~ where it hurts) (jig.) a atinge (pe cineva) Ia punctul sensibil / unde-1 doare,



 hit-and-miss



a pune (cuiva) degetul pe rană; to ~ it (jig.) a nimeri, a ghici, a o brodi (bine), a pune degetul pe rană; you've ~it! a) exact, asta este!; b) (amer.) a se pune în mişcare, a porni repede; a o lua razna, a o întinde; (fig.) to ~ the (right) nail on the head a nimeri, a ghici, a o brodi (bine), a pune degetul pe rană. 4. a nimeri (în), a da de; a se lovi de, a se izbi de; a descoperi, a găsi; to ~ the right road a da de drumul cel bun; (mar.) to ~ a rock a se izbi de o stâncă. 5. (f/g.) a nimeri, a prinde, a apuca; to ~ smb.'s likeness a prinde asemănarea cuiva, a reda (exact, perfect) chipul / înfăţişarea cuiva, a face cuiva un portret care-i seamănă (bine). 6. (fig.) a face (cuiva) o impresie; how did it ~ you? ce impresie v-a făcut? cum vi s-a părut? 7. (amer.) a ajunge la, a sosi la. 8. to ~ back a Iovi (pe cineva) la rândul său. a riposta la loviturile (cuiva),- to ~ off a) a reda, a descrie, a zugrăvi (ceva, pe cineva), a prinde asemănarea (cuiva) cu câteva trăsături de condei sau în câteva cuvinte; b) a improviza; c) a descoperi, a da de (o urmă, un filon etc.); d) a avea (o idee, o inspi­ raţie); to ~ off a likeness a prinde o asemănare; (fam.) to ~ (smb.) off to a T a descrie / a imita (pe cineva) cu exactitate; (fam.) to ~it off a.) a munci din greu; b) a avea succes; (with smb.) a fi de acord, a se înţelege, a se împăca bine (cu cineva); to ~ (smb.) out a face (pe cineva) knock-out, a scoate (pe cineva) din luptă printr-o lovitură (si fig.); to ~it up a) a duce o viaţă dezordonată; b) (amer.) a merge în mare viteză (cu maşina); B. intr. 1. a lovi, a da o lovitură / lovituri; (despre o armă, un proiectil; fig. despre o aluzie etc.) to ~ home a merge drept la ţintă; a nimeri în plin. 2. (te/m.., despre motorul cu explozie) a funcţiona, a merge, a lucra; the engine is only ~ting on three cylinders numai trei cilindri ai motorului funcţionează; to be ~ting on all four / six cylinders a) (tehn., despre molarul cu explozie) a funcţiona, a merge, a lucra din plin; b) (fig.) a fi / a se simţi în formă / în putere. 3. to ~ against a) a se lovi de, a se izbi de, a se ciocni de; b) a da de, a găsi; to ~ back a riposta prin lovituri, a lovi la rândul său, a nu rămâne dator nici o lovitură; to ~ (up)on v. t o ~ a g a i n s t; to ~ out a) a lovi, a da lovituri (în dreapta şi în stânga); b) (la tenis etc.) a avea un joc viguros (dar fără fineţe); to ~ out at smb. a da cuiva o lovitură, a da în cineva; to ~ out blindly a lovi orbeşte. II. s. 1. şoc, lovitură, izbitură. 2. lovitură nimerită / în plin / în ţintă. 3. (s{X)rt) punct; to score a ~ a marca un punct / o lovitură. 4. (fig.) (at smb.) atac (satiric), sarcasm, zeflemea, şarjă (la adresa cuiva); to have a (sly) ~ at smb. a) a reprezenta / a zugrăvi pe cineva în chip satiric; b) a picni pe cineva cu o zeflemea, a arunca o vorbă la adresa / pe socoteala cuiva. 5. (fig.) succes, reuşită, lovitură; piesă (de teatru), cântec, carte etc. de marc succes; şlagăr; to make a big / great / huge / tremendous ~ a) a reuşi din plin; b) a face senzaţie; to make a lucky ~ a da o lovitură (norocoasă), a avea noroc; c) a nimeri soluţia cea bună, a ghici; the novel was a great ~ romanul a avut mare succes; (amer.) a silent ~ un film mut de mare succes; song ~s from (the) operas arii populare din opere (pe plăci de patefon, etc.). ♦ to look to / to mind one's ~s a-şi apăra interesele. 6. (sl.) injecţie cu stupefiante (mai ales cu heroină). hit-and-rniss ['hitend'niis] adf, adv. v. h i t - o r - rn i s s. hit-and-run [~ TAII[ I. s. automobil care părăseşte locul accidentului. II. adf (mi/.) de şoc, de asalt. hitch [hit/] I. vb. A. tr. 1. a muta, a mişca, a trage, a împinge (prin smucire). a smuci; to ~one's chair to the table a-şi trage scaunul lângă masă. 2. (mai ales to —up) a smuci în sus, a sălta. 3. (on, to) a agăţa, a atârna, a anina, a prinde, a lega (de, în); a prinde laolaltă, a lega împreună; (amer.) to ~ one's wagon to a star a) a fi ambiţios / plin de ambiţie, a ţinti departe; b) a umbla cu capul în nori, a 11 victima visurilor / himerelor; (amer.) to ~ horses together a) a face cauză comună; b) a trăi în bună înţelegere, a se avea bine; c) a se căsători. 4. (amer.) a înhăma (un cal). 5. (austr. pop.) to be ~ed up a fi căsătorit; to ~ up v. ~ (I, A, 2). *C* to ~ it, to ~ a lift a merge / a călători cu autostopul. B. intr. 1. a avansa, a înainta, a se mişca sacadat / în sacade, a sălta; a şchiopăta. 2. (on, to) a se agăţa, a se atârna, a se anina, a se prinde (de). 3. (despre cai) a se cosi, a(-şi) lovi picioarele în mers. 4. (amer. fam.) a fi de acord; a face cauză comună. 5. a se potrivi, a merge; that won't ~ nu merge. 6. a merge / a călători cu autostopul, a face autostop. 7. to ~ along a avansa / a înainta în sacade sau în salturi; to ~ on to a se înhăma la; (amer.) to ~ up a înhăma; a pune caii Ia trăsură / la căruţă etc.; (fam.) to ~ up to a job a se pune pe treabă, a se înhăma Ia o treabă. II. s. 1. smucitură; impuls, brânci; săltare; to give (smth.) a ~ a sălta ceva. 2. agăţare, aninare,atârnare. 3. (uşoară) şchiopătarc; to have a ~ in one's gait a şchiopăta (uşor / puţin). 4. (mar.) nod marinăresc. 5. (geol.) mică neregularitate a stratului sau filonului, fără soluţie de continuitate; pilugă. 6. (fig.) impediment, obstacol, piedică, hop; încurcătură (neaşteptată); bubă; there is a ~ somewhere trebuie să fie vreo piedică pe undeva; treaba nu merge aşa cum ar trebui; without a ~ ca pe roate. hitched [hit/t] adf (amer. sl.) căsătorit, însurat, măritată. hitch-hike ['hit/haik] I. vb. intr. a călători cu autostopul, a face autostop. II. s. 1. autostop, călătorie cu autostopul. 2. mesaj publicitar (intercalat în emisiuni de radio sau TV). hitch-hiking [~haikirj] s. autostop, călătorie cu autostopul. hither ['hid^r] I. adv. 1. încoace; ~and thither în diferite direcţii, încoace şi încolo; în toate părţile, pretutindeni. 2. (rar) în acest scop. II. adf de dincoace, din partea aceasta; cel mai apropiat; on the ~side of the river din partea aceasta a râului. III. vb. intr. (rar) a veni încoace; to ~ and thither a umbla încoace şi încolo. hithermost ['hicSsmoustj adf cel mai apropiat (de jocul acesta). hitherto ['hido'tu:,'—, >--'-] adv. 1. (înv.) până aici, până Ia punctul, în locul acesta. 2. până acum, până în prezent; as ~ ca (şi) până acum, ca (şi) în trecut. hitherward(s) ['hi(53W9d(z)] adv. încoace. Hitlerite ['hitbrait] s.. adj. hitlerist. hitmaker ['hitmcikorj s. compozitor de succes, autor de şlagăre. hit-off [~o(:)f] s. (fa/n.) imitaţie foarte reuşită. hit-or-miss [~o:'mis] I. adj. (atr.) 1. nepăsător, Iară grijă. 2. (care merge) la noroc / Ia nimereală / la întâmplare. 3. (despre procedee etc.) neraţional. II. adv. 1. la noroc, Ia nimereală, la întâmplare. 2. oricum (ar fi), fie ce-o fi.



460



hit parade [~ potreid] s. topul şlagărelor cu cele mai bune vânzări; program de şlagăre / de melodii din cele mai populare. hit-run ['hitrAn] s., adf (amer.) v. h i t - a n d - r u n . hit-run attack [~ o'ta3k] s. (amer. mii.) incursiune rapidă. hit-skip [~skip] adf, s. (amer.) v. h i t - a n d - r u n . Hittite ['hitait] I. s. 1. (ist.) hitit. 2. (lingv.) (limba) hitită. 3. (sl.) boxer. II. adf (ist.) hitit. hit tune ['hit tju:n] s. şlagăr, melodic de mare succes / popularitate. hity-tity ['haiti'taiti] interj., adj. v. h o i t y - t o i t y (I, II). hive [naiv] I.s. l.stup,ştiubci.2. (şi ~of bees) roi (de albine). 3. (jig.) centru de viaţă activă, furnicar; mulţime, furnicar de oameni. II. vb. A. tr. 1. a aşeza (roiul, albinele) în stup. 2. (fig.) a plasa, a caza, a adăposti (persoane etc.). 3. a aduna, a strânge. B. intr. 1. a roi, a locui, a trăi în stup; (fig.) (with) a locui, a trăi în comun, laolaltă (cu). hive bee [~ bi:] s. (entom.) albină (Apis mellifica). hive dross [*- dres] s. păstură. hiver [rhaiv3r] s. apicultor, prisăcar, stupar. hives ['haivz] ş. pl. (med.) urticarie, blândă; spuzeală, exantemă, erupţie. hive tithe ['naiv taicf] s. (înv.) desetină. hiya ['haia] mterf v. h i. hizzoner ['hizonor] s. (amer. sl.) 1. primar. 2. judecător, magistrat. 3. (mare) mahăr, ştab, grangur. ho [hou] interj. 1. (exprimă admiraţie, surprindere, derâdere; cheamă atenţia) ah! ehei! hei! ei! 2. (adăugat altei interj. întăreşte sensul) what ~! hei! (i-)ascultă!;(mar., adăugat denumirii direcţiei) hai! înainte!; Westward ~! spre apus, înainte! hoar [hn:r, hoa1"] I. adj. 1. brumat, brumăriu, sur, cenuşiu; cărunt, vârstnic. 2. (fig.) bătrân, vechi, antic; venerabil. 3. brumat, bătut de brumă. II. s. 1. cărunteţe, bătrâneţe, 2. brumă; promoroacă, chiciură; ceaţă deasă. hoard [ho:d, hood] I. s. 1. stoc / depozit (secret), rezervă / provizie (secretă); tezaur, comoară; gold in private ~s aur tezaurizat de particulari. 2. grămadă. II. vb. A. tr. (şi to ~ up) a acumula, a îngrămădi, a strânge, a pune dc-o parte (în secret). B. intr. a acumula, a aduna, a strânge comori. hoarding [-in] s. 1. gard temporar / împrejmuire în jurul unei clădiri în construcţie. 2. panou de afişaj. . hoar-frost ['ho;'frost, 'hog'f-, -'fro:st] s. brumă; promoroacă, chiciură. hoarhound ['ho:haund, 'hooh-] s. v. h o r c h o u n d. hoarse [ho:s,hoas] adf 1. (desprepersoane) răguşit; (as) ~as a raven foarte răguşit. 2. (despre glas) răguşit; gros; discordant. hoar stone ['ho:stoun, 'hoo-] s. piatră / bornă de hotar. hoary ['ho:ri, 'hoo-] adf 1. alb; albicios; brumat, brumăriu. 2. (jig.) cărunt, alb(it), nins. 3. (fig.) bătrân, străvechi; antic, venerabil. 4. (bot., entom.) acoperit cu peri albi / cu puf alb. hoary alder [~ 'r)(:)ldor] s. (bot.) anin-alb, arin-alb (Alnus incana). hoax [houks] I. vb. tr. 1. a mistifica, a păcăli (pe cineva). 2. a juca (cuiva) o farsă. II. s. 1. mistificare, păcăleală. 2. farsă, gluma. hob1 [hob] I. s. 1. plită a căminului (pentru încălzit mâncarea). 2. băţ sau cârlig pe care se aruncă un cerc (la joc). 3. butuc, căpăţână, bucium, bucşă, bucea (de roată). 4. (tehn.) melc, şnec, şurub fără sfârşit, şurub clicoidal. 5. (tehn.) freză-melc, freza rostogolitoare / elicoidală. 6. v. h o b n a i 1 (I). II. vb. tr. (tehn.) a freza prin rostogolire. hob2 s. 1. spiriduş, gnom. 2. (amer. fam.) to play ~ with a face rău cuiva. 3. (amer. fam.) to raise ~ with a pricinui necazuri (cuiva); a tulbura (pe cineva). hob-a-nob ['hobo'nob] vb. intr. v. h o b - n o b . hobbadehoy ['hobodi'hoij s: v. h o b b l e d e h o y . hobbedehoy s. v. h o b b l e d e h o y . hobbedyhoy s.v. h o b b l e d e h o y . Hobbist ['hobist] s. (filoz.) adept al lui Thomas Ilobbes. hobble ['hobl] I. vb. A. mtr. 1. a şchiopăta, a şontâcăi. 2. (fig.) (despre acţiune, vorbire) a înainta cu greu / cu opriri dese / cu poticniri; a se poticni; a se bâlbâi; (despre vers) a şchiopăta. B. tr. a împiedica (calul), a lega picioarele (calului). II. s. 1. mers şchiopătat, şchiopătare; to have a ~in one's gait a avea mersul şchiopătat. 2. (jig.) situaţie dificilă / grea / încurcată; încurcătură; I've got into a nice ~ am dat de bucluc, am intrat la apă. 3. piedică (pentru cai). hobble bush [~ buj] s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). hobbledehoy ['hobldi'hoi] s. 1. adolescent Ia vârsta ingrată; găligan; tânăr stângaci; 2. ţărănoi. hobbledehoyish [-i/J adj. (rar) stângaci, neîndemânatic. hobbledygee ['hobIdi'd3i:j I. adv. şchiopătând. II. s. şchiopătare. nobbier ['hobk>r] s. 1. şchiop. 2. (fg.) cârpaci, nepriceput. hobbleshow ['hobl/ou] s. larmă, zarvă, tărăboi. hobble-skirt ['hobl sko:t] s. fustă strâmtă. hobblingly ['hoblinli] adv. şchiopătând. hobby1 ['hobi] s. 1. (înv.) cal mic, căluţ, ponei. 2. v. h o b b y h o r s e (l). 3. (fig.) subiect favorit, temă favorită, cal de bătaie; ocupaţie / îndeletnicire favorită (ca amator, în timpul liber), hobby; pasiune, manie, boală, dambla; marotă; to ride one's pet ~a vorbi despre subiectul său favorit; to paint as a ~ a face pictură ca amator; to do book binding for a ~ a-şi face o distracţie din legătorie; to make a ~ of photography a-şi face din fotografic distracţia principală. 4. (isr.) vclocipcd dc tip vechi. hobby2 s. (omit.) crete, erctcle-rândunelclor, şoim-dc-vară, şoimul-ciocârliilor, şoimul-rândunclclor (Falco subbuteo).



 461



hoist1



Hog and Hominy State [~ and 'homini steit] ş. (amer.) (folosit ca supranume) Statul hobby horse [~ ho:s] s. 1. cal de lemn; băţ cu cap de cal (jucărie); (înv.) to play the ~ a sări, a ţopăi; a face pe bufonul. 2. căluţ de lemn (la locul de căluşei). 3. v. h o b b y1 Tennessee. hog ape [~ eip] s. (zool.) mandril (Cynocephalus mormon). (3); every man with his ~ fiecare cu damblaua lui. 4, v. h o b b y1 (4). hobbyhorsical [~'ho:sikl] adj. (rar) ciudat, excentric, original, hogback [-bask] s. 1. spinare încovoiată, spate adus, cocoaşă. 2. creastă (de deal, de munte). 3. drum de creastă. 4. cocoaşă, ridicătură (a drumului). 5. (ilft.) peşte cu spinarea hobby owl ['hobi aul] s. (ornit.) huhurez, strigă (Strixflammea). hob collingwood ['hob 'kolirjwud] s. (fam.) patru de cupă (la jocul de cărţi). încovoiată. hobgoblin ['hobgoblin] s. 1. spiriduş, prichindel, drăcuşor. 2. stafie, sperietoare, hogbacked [~bsekt] adj. cu spinarea încovoiată. baba-gaia. hogbean [~bi:n] ş. v. h e n b a n e (1). hoblike fhoblaik] adj. grosolan, bădăran. hog bristle [~ ibrisl] s. fir de păr de porc. hogcall contest [~ko:l -kontest] s. (amer.) concurs la care iese câştigător cel care strigă hobnail f'hobncil] I. s. ţintă, cui cu floare mare pentru talpă ţintuită. II. vb. tr. a ţintui (talpa), a prevedea (talpa) cu ţinte / cu cuie, a pune cuie / ţinte la (talpă). mai tare. hobnailed boots ['hobncild bu:ts] s. pi. bocanci cu ţinte / cu cuie. hogcaller [~ko:tar] s. (amer. si.) 1. participant la un concurs de strigăte. 2. megafon portativ. hobnailed liver [~ ilivor] s. (med. fam.) ficat cirotic. hobnob ['hobnob,'-'-] vb. intr. 1. a bea împreună; (with) a bea. a ciocni (cu). 2. a sta hog colt ['hog koult] ş. mânz de un an. de vorbă prieteneşte (cu). 3. a se avea bine (împreună), a fi prieteni buni / la cataramă; hog constable [~ -kAnstabl] s. v. h o g r e e v e. hog cote [~ kout] s. cocină. (with) a se avea bine (cu), a fi prieten bun / la cataramă (cu), a se bate pe burtă (cu). hog fat [~ fiet] s. untură de porc. hobo ['houbou], pl. hobos sau hoboes [-z] s. (amer. si.) 1. muncitor ambulant. 2. vagabond; hoinar, om fără căpătâi; haimana, golan, hog-fish [~fi/] s. 1. (ibt.) nume generic pentru mai multe varietăţi de peşti, mai ales hoboe ['houboi] s. (înv.) v. h a u t b o y (1). o varietate americană de biban (Laclmohimes sp.) (Percina sp.). 2. (zool.) marsuin hobo jungle ['houbou >d3Arjgl] s. (amer.) azil de noapte, adăpost / azil / culcuş pentru (Pliocaena relicta). hog flu [~ fiu:] s. (vet.) gripa / influenţa porcului. vagabonzi. hogged Ihogd] adj. (mar.) arcuit. hob-or-nob ['hobonob] vb. intr. v. h o b n o b. hoggerel fhogorol] s. oaie în al doilea an. hobo's delight ['houbouz idilait] s. (amer.) chiştoc / muc de ţigarc. hoggery ['hogsri] s. 1. loc unde sunt ţinuţi porcii. 2. (fa/u.) porci. 3. caracter porcesc; Hobson's choice ['hobsnz -t/ois] s. v. c h o i c e. r hob utter ['hob At3 ] s. (tehn.) frcză-melc. apucături porceşti; lăcomie. 1 hock [hok] v. s. h o u g h. hogget ['hogit] l . v . h o g (I, 2). 2. (porc) mistreţ de doi ani. 3. oaie sau mânz în al hock2, Hock s. vin (alb) de Rin; (fam.) old ~ berc răsuflată. doilea an. 3 hock (amer. si.) I. s. amanet, gaj; in ~a) la închisoare, întemniţat; b) în gaj; amanct(at); hogging ['hogirj] s. 1. (tehn.) arcuire; galb. 2. pietriş dat prin ciur. hoggish i'hogi/j adj. dezgustător, porcos, porcesc, scârbos, murdar; lacom, hulpav; c) înglodat în datorii. II. vb. tr. a amaneta, a pune / a lăsa amanet. egoist; ordinar, josnic. Hockday ['hokdci] s. (înv.) a doua marţi după Paşti. hockey ['hoki]s. (sport) hochei; field ~hochei pe iarbă; ice ~hochei pe gheaţă; Russian hoggishness [-nis] s. v. h o g g e r y (3). ~ hochei rusesc, hoggism ['hogizpm] s. v. h o g g e r y (3). hog grubber ['hog rgrAbo1"] s. (pop.) 1. porc, om grosolan, murdar, lacom. hockey cop ['hoki kop] s. (sport, si.) jucător de hochei dur / agresiv. hockey cushion ['hoki ku/an] s. (canad. sport) teren de hochei (mai ales pe gheaţă 2. zgârie-brânză, zgârcit. naturală). hog haw [~ ho:] s. (bot.) specie de păduccl (Crataegus brachyacantha). hockeyist ['hokiist] s. (sport) hocheist. hogherd [~ho:d] s. porcar. hockey rink ['hoki rirjk] s. (sport) teren / patinoar de hochei. hog-in-arniour [~in'o:m3r] s. (zool.) tatu (Dasypus sexcinctus). hog louse [~ laus] s. (entom.) molie-de-casă (Tinea sp.). hockshop ['hok/op] s. (amer. fam.) munte de pictate. Hock Tuesday ['hok rtju:zdi] s. v. H o c k d a y. Hogmanay ['hogmsnei] s. (îu Scoţia) 1. ajunul Anului Nou. 2. dulciuri date copiilor hocus ['houkos] vb. tr. 1. a mistifica, a păcăli; a amăgi, a înşela. 2. a narcotiza, a adormi care colindă în ajunul Anului Nou. hog-mane ['hogmein] s. coamă tăiată / tunsă. cu un narcotic (în scopuri rele). 3. a amesteca (o băutură) cu un narcotic. hog monkey [~ iiiurjki] s. v. h o g a p e . hocus-pocus [~'poukosj I. s. 1. păcăleală, farsă, înşelătorie; scamatorie, şmecherie. 2. hocus pocus. formulă magică. II. vb. A. mtr. a face scamatorii. B. tr. a mistifica (pe hog nosed [~ nouzd] adj. cu rât(ul) ca de porc. cineva), a face (cuiva) o farsă; a înşela, a escroca (pe cineva). hog nut [~ nAt] s. v. c a r t h n u t . hod [hod] s. 1. (constr.) targa (pentru mortar, cărămizi etc.); samar (pentru dus cărămizi hog pea [~ pi:] ş. (bot.) mazărc-furajeră, mazărc-dc-câmp, mazăre-mare (Pisum an'ense). hog pen [~ pen] ş. cocină. în spate). 2. troacă, vană, cuvă; vamiţă, ladă în care se stinge varul. 3. găleată sau ladă hog rat [~ ra?t] s. (zool.) nutrie (Capromys). pentru cărbuni, hog reeve [~ ri:v] s. pândar / paznic de câmp care închide porcii vagabonzi. hod carrier ['hod .ka3rior] s. salahor. hogrel ['hogrol] s. v. h o g g c r e 1. hodden ['hodn] s. (şcoţ.) postav gros ţesut în casă şi ncvopsit, un fel de dimie sau aba. hog ring ['hog rirj] s. belciug (la râtul porcului). Hodge [hod^] (diminutiv de la Roger) s. poreclă a ţăranului / a omului simplu / neştiutor / hog rubber [~ irAba1"] s. (rar) v. h o g g r u b b e r . naiv. -0- The Jolly ~ steagul negru cu cap de mort al piraţilor, hog's bean [~z bi:n] s. v. h c n b a n e (1). v.hotchpotch, hodge-podge [~pod3] s. hog's bread |~z bred] s. (bot.) ciclamcn. pâinea-porcului (Cyclamen). hodiernal ['houdi'sml] adj. de astăzi. hog's garlic [~z -ga:lik] s. (bot.) lcurdă (Allium ursinum). hodman ['hodmon],pl. hodmen ['hodman,-men] s. 1. calfă sau ucenic de zidar, salahor. hog's haw [~z ho:] s. (bot.) păduccl. gherghin (Crataegus oxyacanîha). 2. (fam.) lucrător auxiliar; (lucrător) zilier; the hodmen of literature salahori literari, hogshead [~zhcd] s. 1. butoi, boloboc marc; (sl. îuv.) to couch a ~ase culca. 2. unitate intelectuali care fac hamalâc literar, de măsură de capacitate (cea 238 /). hodograph ['hodogro:f, -gra;f] s. (mat.) hodograf. 1 hog's mushroom [~z inu/rum] s. (bot.) susai, iarba-icpurclui, tâlhărea (Sonchus). hodometer [ho'donrito "] s. v. o d o m c t c r. hoe [hou] I.s.sapă; săpăligă; prăsitoare. II.part. prez. hoeing [houirj] vb. A. tr. a săpa, hog sty [~ stai] s. cocină. hog sucker [~ -SAkor] s. (ibt.) peşte-ciocan (Zygaena malleus). a lucra (pământul) cu sapa; (şi to ~up, down) a prăşi (plantele); (amer.fig.) to ~one's hog-tie [—tai] vb. tr. (amer.) 1. a lega picioarele (unui porc). 2. a lega pe cineva de own row a-şi vedea de propriile sale treburi / interese; (amer.fig.) to have a hard row mâini şi de picioare; (fig.) a reduce la neputinţă; I can do nothing, I'm ~d nu pot face to ~ a avea de făcut o muncă grea; a avea de furcă. B. mtr. a lucra eu sapa. a săpa. nimic, sunt (ca şi) legat de mâini şi de picioare. hoe cake ['hou keik] s. (amer.) un fel de turtă de mălai. Hogtown [~taun] s. (canad. sl.) (folosit ca supranume) oraşul Toronto. hoeing ['houirj] part. prez. de la hoe (II). hog wash 1~ wo/] ş. 1. lături pentru porci; apă murdară, lături. 2. (jig.) prostii, vorbe hoer ['houor] s. săpător, muncitor cu sapa. hog [hog] I. s. 1. porc, mascur; (fig., despre oameni) porc; a ~ in armour om carc-şi goale, fleacuri, apă de ploaie. hogweed [~wi:d] s. (bot.) 1. brânca-ursului, crucea-pământului (Heracleum poartă hainele eu stângăcie / care nu se simte la largul său în hainele pe care le poartă, om de rând în straie boiereşti; (fig.) to drive one's ~s to market a mâna porcii Ia jir. sphondylium). 2. troscot (Polygonum aviculare). hog-wild [~'waild] adj. (fa/u.) exaltat; agitat. a sforăi tare / zgomotos; to play the ~ a fi egoist; a proceda urât / porceşte; (amer.) to raise hoi(c)k [hoik] vb. intr. (av.) a decola, a-şi lua zborul repede (de pe pământ sub apă); more ~s and less hell a-şi vedea de treabă şi a nu se ocupa de politică. 2. (dial.) noaten, miel; tăurcl de un an. 3. (tehn.) arcuire, strâmbare, cocoşarc, încovoiere, deformaţie. a se ridica pe verticală. 4. (mar.) raşchetă. 5. (jig.) oni lacom / mâncăcios / hulpav, mâncău, mâncăcios, găman. hoicks [hoiks] interj, (cinegetică) săi! şo pe el! 6. (jig.) om dezgustător/ scârbos, porc. -0- (fam.) to go the whole ~a face treaba/ a merge hoiden ['hoidn] s. v. h o y d c n. până la capăt. II. vb. A. tr. 1. a încovoia, a arcui, a îndoi, a cocoşa. 2. a tunde coama hoise [hoiz] vb. tr. (înv,) v. h o i s t1 (I). (calului). 3. (amer.) a înşfacă / a-şi însuşi (ceva) cu lăcomie. 4. (fam.) a acapara, hoist1 [hoist] I. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a ridica (o greutate); a înălţa (un drapel, un a monopoliza; to ~ the bath a acapara baia, a ocupa baia, a ocupa baia un timp îndelungat; pavilion); (mar.) a ridica, a întinde (o velă); (mar.) to ~ a boat a ridica o barcă Ia gruic; to ~ the phone a monopoliza telefonul, a vorbi îndelung la telefon. 5. (mar.) araşcheta (mar.) ~ handsomely! hissa! uşor! 2. (mar.) ~ away! hissa!; (mar.) to ~ in a îmbarca; (carena). B. mtr. a se îndoi ridicându-se la mijloc, a se arcui. (mar.) to ~ out a debarca. II. s. 1. ridicare, înălţare. 2. troliu, vinci, vârtej; gruic, macara; hog age ['hog cid3] s. (amer.) adolescenţă. palan, bob. 3. ascensor, lift; elevator. 4. (mar.) grandee.



 hoist 2



hoist2 I. part. trec. de la h o i s e. II. adj. (înv.) ridicat, înălţat; lansat, aruncat în sus; to be ~ with one's own petard a cădea victimă propriilor uneltiri, a cădea în groapa pe care ai săpat-o singur. hoist bridge ['hoist brid3] s. (ist.) pont-levis, podişcă basculantă, pod basculant (la intrarea unui castel). hoist gearing [~ giorirj] s. (telm.) dispozitiv de ridicare. hoistway [~weij s. casa liftului / ascensorului. hoity-toity ['hoiti'toitij I. interj, (exprimând mirare ironică, dispreţ, neîncredere) ia! poftim! ia te uită, (iaca) na! ei na! ei comedie! ba nu, zău! II. adj. 1. (rar) zvăpăiat, zburdalnic, neastâmpărat, nebunatic. 2. arogant, îngâmfat, care-şi dă aere. 3. susceptibil, care se simte lesne jignit; iritabil, irascibil, iute la mânie; don't be so ~ ia-o mai domol / uşor / încetişor / uşurel. III. s. 1. persoană zvăpăiată / neastâmpărată / nebunatică; drac (de copil / băiat / fată). 2. persoană arogantă / îngâmfată / care-şi dă aere / care te ia de sus. 3. persoană susceptibilă / care se simte lesne jignită; persoană iritabilă / iute la mânie. 4. faptă nebunatică, giumbuşluc, nebunie, zburdălnicie, renghi. hokey ['houki] adj. (si.) 1. născocit. 2. falsificat, contrafăcut; fals. hokey-pokey ['houki'poukij s. 1. (si.) îngheţată ieftină (vândută pe stradă), îngheţată pe băţ. 2. v. h o c u s - p o c u s (1,1). hokum ['houkam] s. (amer. si.) 1. minciună, înşelătorie, coţcărie; pungăşie, hoţie. 2. (teatru) poncif, truc ieftin / sigur/ încercat / cu succes asigurat; cârlig, procedeu pentru galerie, bane ieftin. hold1 [hould] 1. past şi part. trec. held [held] vb. A. tr. 1. a ţine, a avea în mână / în mâini. 2. a reţine, a păstra, a nu elibera. 3. a menţine, a ţine (într-o anumită situaţie); to ~ captive a ţine în captivitate / prizonier; to ~ (a matter) in suspense a ţine / a lăsa (o chestiune) în suspensie / în suferinţă / (deocamdată) nerezolvată; to ~smb. in suspense a ţine pe cineva în încordare / încordat / pe jeratic. 4. a menţine / a păstra (o poziţie etc.); a susţine; a continua, a duce mai departe; (jur.) to ~ an action a continua un proces; (mar. av.) to ~ a course a (rnen)ţine o direcţie; ~ the line! rămâneţi la telefon / aparat!, aşteaptă la telefon!; nu închide telefonul; to ~one's own / ground a) a rezista / a rămâne pe poziţie, a nu ceda, a nu se lăsa (nici mort); a nu se da bătut; b) a se afirma, a se dovedi capabil / destoinic. 5. a deţine, a poseda, a avea (în posesie); a avea (în proprietate); to ~ land a deţine / a poseda / a avea pământ; (com.) to ~ the market a domina / a controla / a stăpâni piaţa; to ~ an office a ocupa / a deţine o funcţie / un post / o slujbă. 6. a avea o capacitate de, a putea conţine, a putea cuprinde; this room ~s a hundred persons în această cameră încap o sută de persoane. 7. (for) a considera (drept), a socoti, a crede; a lua (drept); to ~cheap a nu stima, a nu preţui, a desconsidera, a'avea o părere proastă despre. 8. a considera, a socoti, a privi. 9. a reţine, a înfrâna, a ţine în frâu, a stăpâni; to ~ one's breath a-şi ţine răsuflarea; (jig.) to ~ one's hand a se abţine, a se reţine; (fam.) ~ your horses! ţine-ţi firea! nu te agita! nu te frământa; calmează-te! potoleşte-te! stăpâneşte-te! mai domol!; to ~ one's noise / tongue a tăcea, a-şi ţine gura, a-şi pune frâu limbii, a-şi pune strajă gurii; (vulg.) ~ your jaw! ţine-ţi gura! tacă-ţi gura / fleanca!; to ~ water a) a fi impermeabil, a nu lăsa să treacă apa; b) (fig.) a fi valabil sau plauzibil, a sta în picioare, a rezista criticii, (sl.) a ţine; c) (mar.) a se ţine în rame; to be neither to ~ nor to bind a fi în culmea agitaţiei / neliniştii, a nu putea fi calmat, a fi scos din fire. 10. a ţine (o adunare, o şedinţă); a întreţine, a duce, a avea (o convorbire). 11. (muz.) a cânta (o anumită voce, parte într-un cor etc.). 12. (muz.) a ţine (o notă). 13. a afirma, a susţine (o părere, un punct de vedere). 14. to ~ (smth.) against (smb.) a) a face (cuiva) o vină din (ceva); b) a folosi (ceva) ca argument contra (cuiva); a-i refuza (cuiva) ceva; to ~ back a) a reţine, a opri, a împiedica; b) a reţine, a frâna; c) a ascunde, a nu divulga, a nu trăda, a păstra pentru sine; to ~ by a ţine de; (fa/n.) to ~ (smb.) by the button a ţine de vorbă, a pisa, a pisălogi, a plictisi (pe cineva); to ~ down a) a (men)ţine în stare de dependenţă, a ţine sub ascultare; b) a oprima, a asupri, a ţine sub călcâi; to ~ forth



462



a se stăpâni; to ~ off a) a se ţine la distanţă / departe (de), a evita, a ocoli; b) a se reţine de la (o acţiune); c) (despre ploaie) a se potoli, a se linişti; to ~on a persevera, a persista, a continua; (fam.) ~on! a) stai (pe loc, aşa)!; ~ on (a minute) (aşteaptă / stai) un moment / o clipă! stai puţin! stai niţel!; b) continuă! dă-i înainte (tot aşa)!; c) rămâneţi la telefon/ la aparat; d) (mar.) ţine bine!; to ~on (smth.) a se ţine, a atârna, a sta agăţat de (ceva); to ~ out a rezista (cu succes), a o duce până la capăt; to ~ out against (smth.) a rezista (cu succes) Ia (ceva), a îndura (ceva) până la capăt; to ~over a rămâne în funcţie peste termen; to ~ to a) a(-şi) menţine (o părere, o hotărâre); b) a rămâne credincios (unui principiu, unei credinţe); to ~ to terms a pretinde îndeplinirea condiţiilor (contractuale etc.); to ~ together a rămâne uniţi, a se ţine strâns / ciotcă; a păstra coeziunea, a ţine unii cu alţii; to ~ up a se menţine, a se afirma; to ~ with a) a ţine cu (cineva); b) a fi de acord / de aceeaşi părere cu (cineva); c) a fi de acord cu, a împărtăşi (o părere); d) (mai ales neg.) a fi de acord cu, a aproba (o atitudine, o comportare); I don't ~ with such behaviour nu-mi plac asemenea purtări. II. s. 1. deţinere, posesiune, stăpânire; (on, over) putere (asupra, peste); to get / to take ~of a lua în posesiune / în stăpânire, a pune stăpânire pe; a pune mâna sau gheara pe; to get ~ of smb. a) a dobândi influenţă asupra cuiva; b) a găsi pe cineva, a da de cineva; to let go / to quit one's ~ of a da drumul la, a scăpa (din mâini). 2. (on, over) autoritate, ascendent, priză, influenţă (asupra). 3. priză, reazem, (punct de) sprijin; to get / to take ~ of a se prinde de, a se apuca de, a se agăţa de. a apuca, a prinde. 4. (on) înţelegere, pricepere, sens, simţ (pentru). 5. (muz.) semn de (pre)lungire, fermata. 6. stare de arest, detenţiune.



hold2 s. (mar.) cala, magazie; captain of the ~ şef al calei / al magaziei; to stow the ~ a arima / a stiva / a stivui încărcătura în cală. hold-all ['houldo:l] s. 1. geamantan de mână, sac de voiaj, sacoşă de călătorie. 2. (telm.) trusă pentru unelte. 3. (fig. fam.) enciclopedie. hold-back [~ba;k] s. impediment, obstacol, piedică. hold ceiling [~ ishlin] s. (mar.) paiolul magaziei de încărcare. hold depth [~ depO] s. (mar.) înălţime a calei. . holder ['houldo1"] s. 1. arendaş. 2. posesor, deţinător (al unui titlu, al unei cambii etc.); (sport) cup ~ deţinător al cupei; (sport) world-title ~ deţinător al titlului de campion mondial. 3. montură; suport; susţinător; (telin.) port-scula, port-unealta. 4. mâner, coadă. 5. recipient. 6. (electr.) dulie. holder die ['houldo dai] s. (telm.) cap de filetat. holdfast ['houldfcirst] s. 1. scoabă, cârlig, copcă. 2. (telm.) placă de ancorare /de fundaţie. 3. menghine de tâmplărie. 4. priză, reazem; to lose one's ~ a(-ţi) scăpa priza, a pierde reazemul. 5. (jig.) avar, calic, (om) zgârcit, om carpănos. holding ['houldirj] s. 1. parcelă, lot (de pământ), teren, pământ (de obicei luat în aremlă); proprietate, gospodărie. 2. posesiune, deţinere (de bunuri, acţiuni, titluri). holding clamp [~ klamip] s. (telm.) gheară de împiedicare, deget de oprire. holding coil [~ koil] s. (electr.) bobină de reţinere / de blocare. holding company [~ ■kAinpsni] s. (corn.) societate anonimă care deţine majoritatea acţiunilor altor societăţi. holding control [~ kon'troul] s. (tel.) reglare a sincronizării. holding-down plate ['houldirjdaun -pleit] s. (metal.) placă de întindere. holding-down ring [~ rrirj] s. (metal.) inel planator / de întindere. holding furnace ['houldin ifa:nis] s. (metal.) melanjor. holding ground [>~ graund] s. (mar.) loc de ancorare; fundul unui ancoraj: holding tank [~ tasrjk] s. rezervor, colector. holding-up tool [~'Ap tu:l] s. (telm.) contra-buterolă. hold over [hould 'ouvo1"] s. (amer.) vestigiu, rămăşiţă, rest(uri). hold pillar [~ ipifor] s. (amer.) ponţii. hold range [~ reind3] ş. (tel.) bandă / domeniu de sincronizare. a) a oferi, a propune, a prezenta, a înfăţişa; to ~forth a hope to (smb.) a face pe (cineva) hold-up ['houldAp,'-'-] s. 1. atac banditesc /gangsteresc, jaf armat. 2. oprire (din drum, să nutrească o speranţă; b) a emite (o părere), a declara, a proclama; to ~ in a) a strânge din mişcare), reţinere în loc. 3. încurcătură de circulaţie, blocare a circulaţiei, ambuteiaj. şau a ţine în frâu (un cal); b) (jig.) a reţine, a înfrâna, a ţine în frâu, a stăpâni (o patimă, hold-up man [~ 'm


 463



hole board [~ bo:d, ~ bosd] s. (t«t.) planşeta şnururilor. hole bottom [~ ibotam] s. (mine) fund de sondă. hole gauge [~ geid3] s. (telm.) calibru pentru găuri. holer [houb r ] s. (mine) miner, lucrător în abataj. hole stamping ['houl stzempirj] s. (telm.) ştanţare de perforare. holey ['houli] adj. plin de găuri, ciuruit. holiday ['hotedi, -lid-, -dei] I. s. 1. sărbătoare; zi de repaus / odihnă / recreaţie; it is all ~(s) with him nu lucrează de loc, se odihneşte sa» petrece mereu; legal ~ sărbătoare legală; to have a ~ a fi liber, a nu avea serviciu; (fam. glumeţ) gone for a ~ a fost şi nu mai este, s-a dus; Roman ~distracţie pe socoteala altora. 2. concediu; permisie, vacanţă; a month's ~ o lună de concediu; additional ~s concediu suplimentar; (fam.) busman's ~concediu petrecut exercitându-şi profesiunea. 3.pi. vacanţă (de vară). II. adj. atr. 1. de / pentru sărbătoare sau vacanţă; sărbătoresc. 2. (fig.) de ocazie, ocazional; de ochii lumii, de paradă; numai cu numele. 3. (fig., despre cuvinte etc.) pompos, ritos. holiday camp [~ ksmp] s. tabără de vară. holiday clothes [~ klou


home



holocaust ]'hobko:st] s. 1. (ist.) holocaust. 2. (fig.) ucidere sau execuţie în masă, măcel. 3. devastare, distrugere (mai ales prin foc). holo cellulose ['holou 'seljulous, 'houlou-] s. (chim.) holoccluloză. holocene ['hobsi:n] s. (geol.) holocen. holocrystalline ['holou'kristolain, 'houlou-j adj. (mineral.) holocristalin. hologram ['holagrasm] s. (fot.) hologramă. holograph ['hobgra:f, -loug-, -graefj I. adj. (jur.) olograf. II. s. (jur.) act / document olograf; testament olograf; to write one's will in ~ a face un testament olograf. holography [ha'bgrafi] s. (tehn.) holografie. holohedral [Jubliiidral] adj. (mineral., cristalografie) holoedric. holohedrism ['holou'hi:driZ5m, Tioulou-], holohedry ['hoIouTikdri, Troulou-] s. (mineral.) • holocdrie. holomorphic [ihob'mo:fik] adj. 1. (mat.) olornorf; ~ function funcţiune olornoriâ. 2.v. h o l o h e d r a l . holonorny [ho'bnomi] s. (mat.) olonornie. holophrastic [.hob'frasstik] adj. (lingv.) (despre limbi) incorporant, polisintctic. holophytic [ihob'fitik] adj. (bot.) holofitic. holosides ['hob'saidz, 'houb-] s. (chim.) olozide. holosyrnrnetric [ihobsi'metrik] adj. v. h o l o h e d r a l . holosymmetry [ihob'simitri] s. (mineral., cristalografie) holoedric. holotype ['hobtaipl s. (biol.) holotip. hols [holz] s. pl. (sl.) vacanţă, vacanţe. holster ['houlsta1"] s. 1. toe de pistol sau revolver; cobur. 2. (tehn.) cadru, batiu, cajă. holt [hoult] s. 1. (poetic) crâng, dumbravă, pădurice. 2. deal împădurit. 3. refugiu, adăpost, ascunziş, ascunzătoare. holus-bolus ['houbs'boubs] adv. (fam.) 1. în grabă, în pripă, pe nepusă masă. 2. dintr-odată, de-a valma, una peste alta; dintr-o (singură) sorbitură. 3. deodată, dintr-odată, pe loc, cât ai clipi; fără ezitare, fără şovăire, fără a sta pe gânduri; pe neaşteptate. holy ['houli] adj. sacru, sfânt, divin. holy cow [~ 'kau[ inter/ (amer.) (sfinte) Dumnezeule! Doamne (sfinte)! Holy Ghost [~ 'goust] s. Sfântul Duh. holy grass [~ 'gro:s[ s. (bot.) iarba-Sfintei-Mării (Hierochloe). holy hay [~ 'hei] s. (bot.) lucerna (Medicago saliva). holy herb [~ 'h9;b[ s. (bot.) sporiş, verbină (de câmp) (Verbena officinalis). Holy Joe [~ 'd30u] s. (amer. sl.) poreclă a preoţilor militari. Holy Mackerel |~ 'maîkral] inter/, (amer. fam.) Dumnezeule! Doamne sfinte! nu se poate! ei taci! nu mai spune! Holy Moses [~ 'mouziz] inter/ v. H o l y M a c k e r e l . Holy Office [~ 'ofis] s. (ist.) Sfântul Oficiu, inchiziţia. Holy of Holies [~ sv 'houliz] s. (rel.) Sfânta Sfintelor. holy rose [~ 'rouz] s, (bol.) coada-vacii (Salvia silvestris). Holy smoke [~ 'smouk] interj, v. H o l y M a c k e r e l . holy socks [~ 'soks] inter/ v. H o l y M a c k e r e l . holystone [~ stoun] I. s. (mar.) gresie, piatră (de curăţat puntea vaselor), piatră de bricuit. II. vb. Ir. (mar.) a bricui (puntea). holy terror [~ itersr] s. 1. om plictisitor / anost; pisălog. 2. copil zvăpăiat care te pune în încurcătură prin indiscreţiile sale. holy thistle [~ iSisl] s. (bot.) schinel (Cnicus benedictus). Holy Week [~ 'wi:k] s. Săptămâna Mare / a Patimilor. Holy Writ [~ 'rit] s. Sfânta Scriptură, Biblia. homage [rhomid3] s. 1. omagiu, închinare, gest / manifestare de respect / de stimă / de preţuire; in a kind of ~ drept / ca (un fel de) omagiu; to do / to pay ~ to a) a saluta; a omagia; b) a onora, a cinsti, a respecta; c) a recunoaşte meritele, a te închina în faţa; d) a acorda atenţie. 2. (ist.) omagiu (al vasalului către suzeran). homburg ]'h3mb3:g] s. (pălărie) eden. home [houm] I. s. 1. casă, locuinţă, reşedinţă; at ~ acasă; to be / to feel at ~ in some place a se simţi undeva ca acasă; to be / to feel at -with smb. a nu se simţi deloc stingherit în prezenţa cuiva; a se bate pe burtă cu cineva; to be at ~ to smb. a fi acasă pentru cineva, a fi gata să primească pe cineva; make yourself at ~ a) simte-te / consideră-te (ca) Ia tine acasă, fă ca la tine acasă; b) fă-te comod; to be quite at ~ in / on / with a fi perfect familiarizat cu, a cunoaşte foarte bine (o limbă, un subiect etc.); one's last / long ~ lăcaşul de veci al cuiva, mormântul cuiva. 2. casă părintească, ţară sau loc de baştină, patrie; (prov.) East or West, ~ is best, ~ is ~ though never so homely, there is no place like ~ fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta. 3. cămin, vatră, familie, sânul familiei, viaţă familială; intimitate, confort casnic. 4. azil, cămin (instituţie); nursing ~sanatoriu. 5. (în anumite jocuri) ţinta; baza; locul unde jucătorul nu mai poate fi atacat sau unde marchează golul. II. adj. 1. casnic; domestic. 2. natal, de baştină. 3. intern, interior. 4. care merge drept la ţintă. 5. neplăcut, usturător, care atinge punctul sensibil. III. aaV. 1. acasă, spre casă; spre patrie, spre ţară; to bring (smth.) ~ to (smb.) a) a convinge (pe cineva) de (ceva); b) a face pe (cineva) să înţeleagă / să simtă (ceva) / să-i intre (ceva) în cap; a deschide ochii (cuiva); to bring a crime ~ to smb. a dovedi pe cineva vinovat de o crimă; to bring oneself/ to come / to get ~ a se reface (aVn punct de vedere financiar), a reveni la situaţia anterioară; to come ~ to (smb.) a reveni în minte, în amintire (cuiva); a fi recunoscut de (cineva). 2. (drept) la ţintă, în plin; (fig.) to come ~ to (smb.) a atinge de aproape pe (cineva), a merge (cuiva) la inimă; to touch ~ a) a merge drept la ţintă, a nimeri în plin (şi fig.); b) (fig.) a produce efectul aşteptat; to romp ~ a-1 învinge uşor pe adversar; to scrape ~a-şi atinge ţinta cu greu; it went ~ a nimerit ţinta (în plin), a mers (drept) la ţintă. 3. (tehn.) (până) la refuz, cât .se poate; (mar.) to haul ~ a trage la bloc, cât se poate; (mar.) to sheet ~ a braţa până la refuz. 4. (mar.) la post; la semn. IV. vb. A. tr. 1. a aduce sau a trimite acasă. 2. a îndrepta, a dirija (prin sistem automat).



 home bird



464



homicidal [ihomi'saidl,'—] adj. 1. asasin, ucigător, ucigaş. 2. (despre alienaţi) atins 3. a face rost de casă pentru (cineva). B. intr. 1. (despre porumbei călători) a se întoarce acasă / la porumbar. 2. a avea locuinţă / cămin, a locui. 3. (despre rachete, avioane etc.) de mania omuciderii; ~ maniac alienat / nebun stăpânit de mania sau de patima omuciderii. a se îndrepta spre ţintă. homicide ['hamisaid] s. 1. ucigaş, omorâtor. 2. omucidere, omor, ucidere, moarte de om; (jur.) justifiable ~omuciderc cu circumstanţe atenuante / uşurătoare (legitimă apărare home bird ['houm 'bald,'--] s. cloşcar, om care stă mereu acasă. etc.); oraor scuzabil. home-born [~'bo:n,'--] adj. 1. băştinaş, indigen. 2. casnic, de casă. homiletics [hami'letiks] s. pl. (folosit ca sg.) (rel.) omilctică. home boy [~ bai] s. (canad.) băiat crescut într-o casă de copii. homilist ['hamilist] s. (rel.) 1. autor de omilii. 2. predicator. home-bred [~'bred,'--] adj. 1. crescut acasă / în casă. 2. (despre animale) indigen, homily ['hamili] s. (bis.) omilie, predică, cazanie; (fam.) to read smb. a ~ a dojeni pe din ţară. 3. simplu, nccioplit, fără cultură. 4. înnăscut, din născare; natural, firesc, cineva, a trage cuiva un perdaf, a lua pe cineva la refec. ncmeşteşugit. homing ['houminj I. adj. care se întoarce acasă. II. s. (av.) radiolocaţie de întoarcere homebrew [~bru:] s. (canad. si.) jucător localnic (mai ales de hochei). la bază. home child [~ t/aildj s. puiul mamei, copil răzgâiat. homing device [~ diivais] s. (mar., av.) radiocompas automat. home circle [~ .sa:kl] s. cercul familiei. homing pigeon [~ ipid3in] s. porumbel călător / mesager. home cloth [~ klo(:)8] s. pânză de casă. hominy ['homini] s. 1. (amer.) mămăligă, terci de mălai. 2. uruială de porumb. homecoming [-.k/unin] s. 1. întoarcere acasă. 2. sosire / venire acasă. homocentric [,houmo»'sentrik, -rtia's-, ihomou's-] adj. (opt.) homocentric, concentric. home consumption ['houm konn] s. consum intern. homochromatic [ihoumoukrou'manik, -kra'm-] adj. (opt.) omocromatic. home counties [~ .kauntiz] s. pi. comitatele din jurul Londrei. homocline ['houmonklain] adj. (geol.) monoclinal. home depot [~ rdepou] s. (ferov.) depou de domiciliu (al unei locomotive). homoeomorphism ['houmjcMiioifizam] s. (chim.) omeomorfism, omeomorfie. home-felt [~felt] aay. emoţionant, mişcător, care merge la inimă, adânc (rc)simţit. homoeomorphous ['houmjoimo:fos] aay. (chim.) omeomorf. home front [~ frAnt] s. (mii.) hinterland, spatele frontului (în ţara proprie); frontul homoeopath ['houmjapasO, -mioup-, -iniap-, -mjoup-1 s. (med.) homeopat. interior, ţara (in vreme de război). homoeopathic [ihoumja'pasSik, -miow'p-, mia'p-, mjou'p-] aay. (med.) homeopatic. Home Guard [~ ga:d] s. (/nil.) armata teritorială (in Anglia); apărarea locală. homoeopathist [ihoumi'opaOist] s. v. h o m o e o p a t h. home-keeping [~hama'd3i:nias, ihounion'd;-, -'d3en-] adj. 1. omogen, de aceeaşi natură, homelike ['houmlaik] adj.X. ca (de) acasă. 2. intim, familiar, plăcut. homeliness ['houmlinis] s. 1. simpli(ci)tate, lipsă de pretenţie; rusticitate. 2. (amer.) uniform. 2. (chim.) omogen. homogenize [ha'mod3anaiz, ha-] vb. tr. a omogeniza. lipsă de frumuseţe / de graţie / de distincţie; grosolănie, urâţenie (a trăsăturilor feţei). homogeny [ho'mod3oni] s. (biol.) homogeneză. home lot ['houm 1st] s. (amer.) teren din jurul casei. homogony [ha'magani] s. (bot.) homogonie. homely ['houmli] adj.\. domestic, casnic, de casă, de al casei. 2. simplu, nepretenţios, homograph ['hamougrdif, 'houm-, -mag-, -graf] s. (lingv.) omograf. fără pretenţie, nemeşteşugit; fără fast; ordinar, obişnuit,'frugal; ~ fare hrană, mâncare frugală / simplă / obişnuită; ~ style a) stil simplu / nemeşteşugit; b) stil lipsit de eleganţă. homographic [ihamou'grsfik, houm-, -ma'g-] aay. (lingv.) omograf. homography [ha'mografi, nou-] s. (mat.) omografie. 3. (amer., despre persoane) lipsit de frumuseţe / de graţie; (despre trăsăturile feţei) lipsit homologate [ho'malougcit, -Io-, hon'malou-, ha'in-]vb. A. tr. a omologa; a confirma, de distincţie / de frumuseţe. home-made ['houm'meid,'--] ady. 1. de casă, produs / făcut acasă / în casă; improvizat; a recunoaşte ca la declara valabil; a aproba; a autentifica, a legaliza (un act). B. intr. 1. a concorda, a fi în concordanţă. 2. a acţiona în concordanţă I de acord I de comun (despre pânză) de casă, ţărănesc. 2. indigen, produs sau fabricat în ţară. acord. home maker [~ ,meikoc] s. (amer.) gospodină. ' homologize [ho'moUKrjaiz] vb. intr. a fi omolog; a corespunde. home market [~ iitia:kit] s. (econ.) piaţă internă. homologous [ha'molagas] aay. 1- omolog, corespunzător. 2. (chim.) omolog. Home Office [~ ofis] s. Ministerul (britanic) de Interne. homologue ['homatag] s. 1. omolog. 2. (biol.) organ omolog. homeopath ['houmioupasO, 'homi-, -mia-] s. v. h o m o e o p a t h. homology [ho'malad3i] s. (mat.) omologie. homeport ['houmpa't] s. (mar.) port de armare / de înregistrare / de ataş. homolytical [ihoumo'litikl] aay. (chim.) omolitic. homer ['houmor] s. v. 1. h o m i n g p i g c o n. 2. (canad. s\yort si.) suporter al unei echipe locale. 3. (canad. sport si.) jucător (sau echipă) care obţine rezultate bune în homomorphism [■hamou'mo:fizam] s. (biol.) homomorfie. meciurile disputate pe teren propriu. homomorphy [rhomou'nio;fi] s. (biol.) v. h o m o m o r p h i s m.. homonym ['homonim, 'hou-, -moun-] s. 1. (lingv.) omonim. 2. tiz, persoană cu acelaşi home rails ['houm reilz] s. pl. (econ.) acţiuni la calea ferată (in Anglia). hume. home return [~ ri'ten] s. întoarcere în patrie / acasă. homonymic(al) [ihoma'nimik(3l), ,hou-, -moun-] aay. v. h o m o n y m o u s . Homeric [hou'merik] adj. 1. homeric, care priveşte persoana sau opera lui Homer; homonymous [ha'monimas, hon'm-, ho'm-J adj. (lingv.) omonim. în stilul / maniera lui Homer. 2. homeric, ca în legendele sau la eroii lui Homer. homonymy [ha'monimi] s. 1. (lingv.) omonimie. 2. joc de cuvinte. Homeric laughter [~ rlu:ftor] s. râs homeric. homophone ['homafoun, 'hou-, -mou-] s. 1. (lingv.) omofon. 2. (muz.) omofon, semn Home Rule ['houm ru:l] s. 1. home rule autonomie, autoguvernare. 2. (ist.) autonomia (grafic) care reprezintă acelaşi ton. legislativă, guvernarea autonomă a Irlandei. homophonic [.hamon'fanik] aay. (muz.) omofonic. home'science [~ -saians] s. economie casnică, ştiinţa gospodăriei. homophonous [ha'mofonas, hon-] aay. (lingv.) omofon. homesick [~sik] adj. care suferă / tânjeşte de dor de casă, căruia îi e dor de acasă /de homophony [ho'mofani] s. omofonic ai săi; care suferă de nostalgie / de dorul ţării (sale), căruia îi e dor de ţara sa. homosexual ['houmou'seksjual, -kfwol] s„ aay. homosexual. home sickness [~ siknis] s. dor de casă, dor de-acasă, dor de ţară, nostalgie. homosexuality ['houmouseksju'asliti, -k/u-] s. homosexualitate. home speaking [~ ispi:kin] s. (rar) vorbe elocvente / mişcătoare. homothetic [,houmou:6etik] aay. (/nat.) omotetic. homespun [~spAn] I. adj. 1. filat / tors în casă / cu mâna. 2. (despre ţesături) făcut / homothety [hO'inou'Siti] s. (/nat.) omotetic ţesut în casă, de casă. 3. (fig.) simplu, ncmeşteşugit; rustic, ncrafinat, grosolan, din topor, homotopy [hou'motopi] s. (/nat.) omotopic. necioplit. II. s. 1. ţesătură făcută în casă; pânză de casă. 2. homespun, postav ţesut la războiul ţărănesc. homozygosis [.homonzai'gousis] s. (biol.) homozigoză. homozygote [homou'zaigout] s. (biol.) homozigot. homestead [~sted, -stid] s. 1. gospodărie agricolă / rurală / ţărănească (cuprinzând casa cu tonte acareturile si pământul dimprejur care ţine de ea); fermă. 2. casă, cămin, locuinţă; homuncle [hou'nurjkl] s. v. h o m u n c u 1 u s. loc de baştină. 3. (amer.) parcelă, lot de pământ (pana la 160 acri) al unui colon(ist). homunculus [hon'mArjkolas] s. homuncul(us); omuleţ. Honduran [hon'djuoron] I. adj. din Honduras, hondurian. II. s. locuitor din Honduras, 4. (austr.) casa / locuinţa proprietarului (într-o fermă de oi sau de vite). r hondurian. homesteader [~stedo ] s. (amer.) colon(ist), concesionar al unui lot de pământ. home thrust [~ 6rAst] s. lovitură san aruncătură care merge drept la ţintă (sifig-,despre hone1 [houn] I. s. 1. cute, gresie, piatră de ascuţit; (piatră de) tocilă. 2. (tehn.) cap de honing. 3. pl. (geol.) puţ petrolifer. II. vb. tr. 1. a ascuţi (brice etc.). 2. (tehn.) a rectifica o observaţie, o critică, o ironie). (suprafeţe metalice) prin honing. hometown [~taun] s. oraş natal. hone2 vb. intr. (dial.) 1. a geme, a se văita. 2. a tânji', a duce dorul. home trade [~ treid] s. 1. comerţ interior. 2. (mar.) cabotaj în ţara proprie. honer ['hounor] s. (tehn.) maşină honing. home traffic [~ .trafik] s. trafic / transport intern. honest ['onist, amer. si -est] aay. 1. onest, prob, integru, corect, cinstit, de treabă, de homeward ['houmwad) adv. acasă, către casă, spre casă, care duce spre casă sa» spre bună credinţă; drept; sincer; (despre prieteni) fidel, credincios; onorabil, virtuos, cinstit, patrie / spre ţară; care se îndreaptă / care merge spre casă sau spre patrie / spre ţară. homeward-bound [~baund] aay. în drum spre casă; (mar.) navigând spre portul de cumsecade (din punctul de vedere al moralităţii); to make / to turn an honest penny a câştiga un ban cinstit / o pâine, a trăi cinstit; as ~ a man as.ever broke bread / as plecare / de înregistrare / pe drum de întoarcere. . ever lived by bread / as ever trod on earth, as ~ as the skin between his brows omul homewards ['houmwodz] adv. v. h o m e w a r d . cel mai cinstit din lume, un om de o cinste ireproşabilă; (amer. fam.) ~Injun! pe cuvânt! homework ['houmwa:k] s. 1. (scol.) temă pentru acasă. 2. muncă la domiciliu. homey ['houmi] I. s. (austr.) imigrant britanic (sosit recent). II. adj. plăcut, confortabil, zău! să mor cu! 2. autentic, veritabil, adevărat, ncfalsificat, nemăsluit. 3. (despre caracter) sincer, franc, deschis. 4. (înv.) decent, cuviincios. ca acasă.



 465



hook's joint



primarilor etc.; (pari.) the ~ gentleman domnul deputat, distinsul meu coleg (formulă honestly [-li] adv. 1. onest, cinstit. 2. sincer, cu toată sinceritatea. honesty [-i] s. 1. onestitate, corectitudine, probitate, integritate, cinste; bună credinţă; întrebuinţată pentru a desemna în Anglia un membru al Camerei Comunelor şi în S.U.A. sinceritate, francheţă; - is the best policy adevărul c cea mai bună minciună, cinstea e un membru al Congresului); Right Honourable titlu al membrilor Consiliului privat, al membrilor Camerei lorzilor, al fiilor mai mari şi al tuturor fiicelor acestora, al cea mai bună politică. 2. (boţ.) pana-zburătorului (htnaria annua, Lunaria biennis). primarilor unor oraşe ca Londra şi Dublin etc. honest-to-God l'onistta'gnd] adj. (amer.) adevărat, real, autentic, veritabil. honey ['hAniJ I. s. 1. miere (de albine); ~ is not for the ass's mouth nu arunca honour box ['ona boks] s. (canad.) stand de ziare cu autoservire. mărgăritare înaintea porcilor, nu strica orzul pe gâşte; (prav.) there are more flies caught honour system ['ona sistim] s. (amer.) metoda încrederii (a-i lăsa pe elevi să dea probele with ~ than vinegar vorba dulce mult aduce. 2. (fig.) dulceaţă; drăgălăşenie. 3. (termen scrise fără a fi supraveghiaţi). de alintare) dragă, iubită, iubito, puic(uţ)o; dragul meu, scumpule, puiule, iubitule. II. vb. hooch [huit/] s. (amer. si.) băutură spirtoasă procurată pe sub mână; basamac, trăscău; A. tr. 1. a îndulci (cu miere). 2. (fam.) a linguşi. 3. (fam.) a alinta. B. intr. (fam.) a vorbi rachiu. mieros. hood1 [hud] I. s. 1. glugă, capişon; bonetă, scufie, scufiţă. 2. (orice) acoperământ sau învelitoare în formă de glugă; capotă; cap; coviltir; (mar.) capot. 3. moţ (de pasăre). honeybee ['hAnibi:] s. (entom.) albină (Apis melliftca). 4. (tehn.) capac; capişon, glugă, teacă, husă, învelitoare; capota (de motor); capotaj. II. vb. honey bread [~ bred] s. (bot.) roşcov (Ceratonia siliqua). tr. 1. a înveli, a acoperi (cu o glugă, cu un capişon). 2. (fig.) a disimula, a ascunde, honeybunch ['hAnibAnt/] s. (amer. fam.) iubită, puicuţă. honey-buzzard [~/ug3 ] s. (D-)glucoză. honey-sweet [~swi:t] I. s. (bot.) creţuşcă, barba-caprei (Spiraea ulmaria). II. adj. dulce hoofbeat ['hu:fbi:tj s. tropăit de copite. ca mierea; scump, nepreţuit. hoofer ['hu:f3r] s. (amer. sl.) 1. dansator sau dansatoare de varieteu. 2. actor / artist honeywort [~wa:t] s. (bot.) 1. smântânică (Galium cruciatum). 2. pidosnic (Cerinthe de mâna a doua, actoraş, cabotin. minor). hoo-haw ['hu:ho;] s. (canad. sl.) scandal; ceartă; tărăboi. hong [hon] s. (înv.) 1. (rami de clădiri care servesc drept) depozit de mărfuri (în China). hook [huk] I. s. 1. cârlig; copcă, sponcă, agrafă; scoabă; ganci, cioc; (mar.) boot— cange; ~ and eye copcă şi cheotoare. 2. (şi reaping-~) seceră. 3. cosor, cuţit sau briceag 2. întreprindere comercială străină, factorie (în China sau Japonia). încovoiat; unealtă încovoiată şi tăioasă. 4. cârlig de undiţă; to angle with a silver ~ a da honied ['hAnid] adj. v . h o n e y e d , mită, a şperţui, a mitui. 5. (fig.) cursă, capcană; laţ. 6. (sl.) hoţ, tâlhar; pungaş, criminal. honing ['hounirj] s. (tehn.) prelucrare prin honing; honuire. 7. (boA-) croşeu, croşet, lovitură laterală cu braţul îndoit. 8. îndoitură, cotitură bruscă. honing stone [~ stoun] s. (tehn.) piatră de honuit. honk [horjk] I. s. 1. grohăit (alporcului). 2. ţipăt (al gâşteisălbatice). 3. (auto) claxonat, ♦ by ~ or by crook prin orice mijloace; (sl.) to drop off the ~s a muri, a da ortul popii; claxonare, (sunet de) claxon. II. vb. intr. 1. (despre porci) a grohăi. 2. (despre gâşte (fam.) to go off the - a) a se strica, a se deranja, a nu mai funcţiona; b) a-şi ieşi din fire, a-şi pierde cumpătul; c) a-şi pierde minţile, a înnebuni, a se scrânti la cap; d) a muri; sălbatice) a ţipa. 3. (auto) a claxona. honking ['honkin] s. (muz., jazz) execuţie cu note repetate, proprie manierei (fam.) on one's own ~pe cont propriu, pe socoteală proprie, pe riscul său (propriu). II. vb. honky-tonk. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi (ca un cârlig). 2. a prinde (peşte), a pescui. 3. (jig.) a înrola, honky-tonk [horjki tonk] I.s. (amer.) tavernă, bar rău famat, speluncă; cârciumă. II. adj. a recruta, a agăţa, a prinde (oameni); a lua / prinde cu arcanul. 4. (fig.) a obţine, a căpăta, (muz., jazz) caracteristic manierei în care se cântă la pian în taverne (ragtime, boogie-woogie,a face rost de. 5. (s/.) a fura, a şterpeli, a ciordi. 6. (şl.) to ~ it a o şterge, a spăla/a şterge putina, a o întinde, a o lua din loc; to ~ in a) a agăţa de cârlig; a prinde cu cârligul; blues etc.). honorarium [i/ona'reariam, -'ro:r-], pi. honorariums [-z] sau honoraria [-rio] s. b) a încheia, a prinde (cu agrafe) a încopcia; c) a înhăma; d) a sili, a constrânge (pe cineva) să consimtă, să se învoiască; to ~ off a) a desprinde, a scoate (din cârlig); b) (sl.) a lua; onorariu. to ~ on a) a agăţa (de / în cârlig), a prinde (de cârlig sau cu cârligul); b) a înhăma; to ~ honor... (amer.) v. h o n o u r... honorary ['onarsri, amer. şi -reri] I. adj. onorific, de onoare. II. s. v. h o n o r a r i u in. out a) desprinde, a scoate (din cârlig); b) a scoate afară (prin momeli); to ~ up a înhăma. B. intr. 1. a se încovoia, a se îndoi, a se (îu)cârliga. 2. (to) a se prinde, a se agăţa (de). honorary degree ['onorari di'gri:] s. titlu universitar onorific. honorific [ona'rifik] adj. onorific, de onoare; care face cinste. 3. to ~ on, to ~ up to a se prinde de, a se agăţa de. r hooka(h) ['huka,-ka:] s. narghilea. honour ['ons ] I. s. 1. onoare, cinste; reputaţie, (bun) renume; (up)on my honour pe onoarea mea, pe cinstea mea; point of ~chestiune de onoare; (fam.) ~bright! pe cinstea hook-and-eye fhukand'ai] vb. tr. (fam.) a încheia, a prinde în / cu copci / agrafe. mea! să mor eu! pe cuvânt de onoare!; it is (up)on his ~ to are datoria să; c o datorie a încopcia. de onoare a lui să; to come off with ~ a scăpa onorabil; a termina victorios; to pledge hook-bail [—beii] s. (mine) gambetul cârligului. one's ~ a-şi da cuvântul de onoare. 2. onestitate, probitate, cinste. 3. (dovadă, manifestaţie hook block [~ bbk] s. (tehn.) muflă cu cârlig. de) stimă, deferentă, respect; in ~ of în cinstea; to give / to pay ~ to (smb.) a onora / a hook clip [~ klip] s. (mar.) cârlig-foarfece. cinsti cum se cuvine (pe cineva). 4. pi. onoruri; distincţie; military ~s onoruri militare; hooked [hukt] adj. 1. încârligat, (îndoit / adus) în formă de cârlig. 2. (despre nas) acvilin, the last ~s ultimele onoruri; ~s of war onoruri de război (acordate forţelor învinse); coroiat. 3. care arc sau e prevăzut cu un cârlig sau cu cârlige. 4. (amer.) îneopciat, prins to do the ~s of the house a face onorurile casei, a primi oaspeţii cu cinste; the ~s rested sau încheiat cu copci; fixat / prins cu cârlige. with him el avu cel mai mare succes. 5. pl. (univ.) menţiune, distincţie (de onoare) acordată hooked on [~'on] adj. fixat / prins (de ceva) cu cârlige / cu un cârlig / cu copci. la trecerea unor anumite examene; (şl.) to go in for ~s a-şi trece / a lua examenele cu hooker ['huk9r] s. 1. vas / corabie de pescuit; the old ~ termen de dispreţ pentru un brio. 6.pl. (jocuri de cărţi) onoruri (figuri şi as). ♦ your Honour onorată curte; domnule vas, o nava. 2. (fam.) agent secret însărcinat cu recrutarea de muncitori. 3. (amer. sl.) judecător (formulă de respect folosită mai ales faţă de judecători în S.U.A.). II. vb. tr. prostituată, femeie de stradă. 1. a onora, a cinsti, a respecta. 2. a conferi un titlu, a acorda o distincţie (cuiva); a decora. hookey ['huki] s., adj. v. h o o k y. hook lifter [huk .liftar] s. (text.) elevator cu cârlige. 3. (corn.) a onora, a plăti (o poliţă etc.); a(-şi) respecta, a îndeplini (un angajament). honourable [bnprabl] adj. 1. care face onoare / cinste, de onoare, de cinste. 2, onorabil, hook link [~ link] s. (tehn.) cotă. hook-nosed [~'nouzd,'--] adj. cu nasul acvilin, coroiat. respectabil, cinstit, cumsecade. 3. nobil, de viţă; onorat, cu vază. 4. Honourable titlu hook's joint [~s d3^int] s. (tehn.) articulaţie cardanică, cruce cardanică. dat în Anglia copiilor nobililor de un anumit rang, deputaţilor în Camera Comunelor,



 hook switch



hook switch [~ swit/] s. (electr.) inversor cu furcă, hook tool [~ tu:l] s. (telm.) cuţit de strung. hook-up [~Ap] I. s. 1. (re)unire, împreunare; (telm.) cuplaj, racord, conexiune. 2. (electr.) schemă sumară de conexiuni. 3. (fam.) stabilire a contactului / a legăturii; uniune, alianţă. 4. (radio fam.) program comun, program pe posturi reunite, transmisie simultană a aceluiaşi program pe două sau mai multe staţii de radio sau televiziune. II. vb. tr. (radio fam.) a uni posturile, a stabili o legătură temporară între două sau mai multe staţii de radio pentru a transmite simultan cu acelaşi program. hookworm ['hukwo:m] s. 1. (biol.) anchilostom (Ankilostoma duodenale). 2. (med.) anchilostomiază. hooky ['huki] I. s. (amer. sl. în expr.) to play ~ a chiuli, a trage la fit, a trage chiulul de la şcoală. II. adj. îndoit, încovoiat, (în)cârligat; plin de îndoituri. hooligan ['hudigon] s. huligan, haidamac; târâic-brâu; derbedeu, haimana, secătură. hooliganism f-bm] s. huliganism. hoop1 [hu:p] I. s. 1. cerc (de butoi); jantă, obadă; to put smb. through the ~ a supune pe cineva la grea încercare / la încercări grele; a pedepsi crunt pe cineva. 2. (telin.) inel, cerc, verigă, brăţară. 3. arc (la jocul de crochet). 4. cerc (jucărie). 5. cerc (fixat sub crinolină pentru a o susţine); crinolină, malacof. 6. (telm.) colier excentric, etrier. II. vb. tr. 1. a lega cu cercuri (mi butoi); a bate cercurile la (butoi). 2. a încercui, a înconjura, a împresura, a strânge, a închide. 3. to ~ in a înconjura, a încercui, a împresura, a strânge, a închide. hoop21. vb. intr. 1. a tuşi (convulsiv). 2. a goni vânatul cu ţipete. 3. (amer.) (for smb.) a aplauda (pe cineva). II. s. 1. strigăt, ţipăt; chiuit, chihăit. 2. (med.) chintă (de tuse convulsivă / măgărească). hoop driver f~ idraivo1] s. (telm.) ciochie. hooped concrete ['hu:pt 'korjkri:t] s. (constr.) beton fretat. hooped reinforcement [~ iriinifo:sm3nt] s. (constr.) fretă. hooper1 [hu;por] s. dogar, butnar. hooper2 s. (omit.) lebădă-sălbatică (Cygmts musicus). hooper(r)ating [~ireitirj] s. test / anchetă cu privire la popularitatea unui protagonist al programelor de radio şi televiziune. hooping cough f'hmpin ko:f] s. tuse convulsivă / măgărească. hoop iron ['hu;p .aion] s. fier balot; oţel balot / de bandaje. hoop net [~ net] s. ciorpac. hoopoe ['hu:pu:] s. (omit.) pupăză (Upupa epops). hoop skirt ['hu:p sko:t] s. fustă susţinută de cercuri; crinolină, malacof. hoopster ]'hu:pst3r] s. (amer. sl.) baschetbalist. hoop tongs [~ toqzj s. pl. cleşte eu braţe curbate. hooray ['hu'rei] inter/. 1. ura! 2. (N.Z.) la revedere, salut(are)! hoose gow ['hu:s gau] s. (amer. sl.) 1. închisoare, gros, zdup, pârnaie. 2. WC / closet public, vespasiană. hoosier ['hu:3ior[ s. (amer.) locuitor din Statul Indiana. Hoosier State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Indiana. hoot [hu:t] I. vb. A. intr. 1. a striga, a urla, a zbiera (mai ales in batjocură); a huidui, a da cu huo /huideo; to ~ with laughter a râde cu hohote, a hohoti de râs. 2. (despre bufniţă) a ţipa. 3. (despre sirenă, semnal) a urla, a şuiera, a fluiera, a suna. 4. to ~ after (smb.) a urmări pe (cineva) cu strigăte / cu urlete / cu huiduieli, a da cu huideo după (cineva); to ~ at a striga, a urla, a zbiera la, a huidui pe, a da cu huideo după, a lua cu huideo. B. tr. 1. a alunga sau a urmări cu strigăte/ cu urlete / cu huiduieli, a da cu huideo după (cineva), a lua cu huideo (pe cineva); a fluiera (pe cineva). 2. to ~ away /off/ out a alunga prin strigăte / prin urlete / prin huiduieli / cu huideo, a da cu huideo după (cineva); to ~ down a reduce la tăcere, a face să tacă prin strigăte / prin urlete / prin huiduieli. II. s. 1. strigăt, ţipăt, urlet (mai ales batjocoritor); vociferări, strigăte, ţipete, urlete (mai ales batjocoritoare), gălăgie, larmă. 2. ţipăt (de bufniţă). 3. (sl.) caraghioslâc, nostimadă, ceva care provoacă râsul; what a ~! ce (mai) comedie / caraghioslâc!; (fam.) I don't care / give a ~ / two ~s (in hell) nu-mi pasă nici atâtica; (fam.) not to matter a ~ / two ~s a nu avea nici o importanţă. 4. (austr. sl.) plată; lovele. hootchy-cootchy ['hu:t.fi 'ku:tji] s. (amer.) dans (în stil) oriental; dans din buric. hootenanny ['hu:tnami[ s. (amer. fam.) drăcie, şmecherie, dispozitiv. hooter [hu:tar] s. sirenă; semnal; fluier; (auto) claxon. hootnanny ['hu:tna3ni] s. v. h o o t e n a n n y . hoove [hu:v] s. (vet.) meteorizaţie; indigestie gazoasă a rumenului, balonare. hooves |-z] s. pl. de la h o o f. hoover ['hu:vor] I. s. (fam.) aspirator de praf. II. vb. tr. a curăţa (un obiect) cu aspiratorul de praf. hop1 [hop] I. s. (bot.) hamei (Hamulus lupulus); ~s pl. (conuri / flori de) hamei (care. se întrebuinţează la fabricarea berei). II. vb. A. tr. a amesteca (musiul de bere) cu hamei. B. intr. a recolta / a culege / a strânge hamei. hop 2 1. vb. A. intr. 1. a sări, a ţopăi, a sălta într-un picior. 2. a sări, a zburda, a ţopăi. 3. a juca, a dansa, a ţopăi. 4. a şchiopăta. 5. (fam.) to ~ along a pleca (în grabă); (/ani.) to ~ in a intra, a veni înăuntru; (av. si.) to ~off a) a decola, a-şi lua zborul; b) (sl.) a o şterge, a o întinde, to ~over (smth.) a sări peste (ceva). B. tr. 1. (fam.) a sări (un obstacol); a sări peste (un obstacol); (fam.) to ~ it a fugi, a o şterge, a spăla / a şterge putina, a o lua din loc, a o întinde; a dispărea, a se face nevăzut; (sl.) to ~ the stick / the twig a) a fugi de creditori, a se sustrage creditorilor; b) a da ortul popii, a muri. 2. a sări în; to ~ a car a sări într-un automobil / taxi. 3. to ~ up a droga, a administra / a da (cuiva) stupefiante sau narcotice. II. s. 1. săritură, salt; săltătură, ţopăit, ţopăială. 2. (fam.) petrecere / reuniune cu dans, ceai dansant. 3. local de dans, dancing. 4. (av. sl.) zbor, călătorie cu avionul. 5. (amer. fam.) opiu. -> on the ~ prin surprindere, pe neaşteptate. hop-bind l'hopbaind] s. v. h o p b i n e. hop-bine [~bain] s. vrej sa» curpen de hamei.



466



hop brewing [~ ibruQin] s. fierbere (a berii) cu hamei. Hopcalite ['hopkolait] s. (chim.) hopcalit. hop clover [hop iklouvo1"] s. (boi.) trifoi-mărunt (Trifolium strepens). hop dance [~ da:ns] s. (amer:) dans organizat după culesul hameiului. hop drier [~ draior] s. etuvă pentru uscatul hameiului. hope1 [houp] I. s. speranţă, nădejde; vague ~s speranţe vagi; loss of ~ descurajare; full of ~ plin de speranţă; to be past / beyond ~ a fi într-o situaţie disperată, a fi pierdut / condamnat / fără speranţă; a nu mai avea nici o speranţă / nimic de sperat; to anchor one's ~ in / on, to pin / to set one's ~ on a-şi pune speranţa I nădejdea în; a-şi lega speranţele I nădejdile de; to dash smb.'s ~s a distruge / a zdrobi / a spulbera speranţele cuiva; to elevate smb.'s ~s a întări speranţele cuiva; to entertain ~s a nutri speranţe; in the ~ of în speranţa că I de a; to express the ~ that a exprima speranţa că; forlorn ~a) slabă speranţă; ultima speranţă; b) cauză pierdută; acţiune fără nici o şansă de reuşită; c) (mii.) detaşament de sacrificiu; to give up all ~ a renunţa la orice speranţă; if it were not for ~ the heart would break omul trăieşte cu speranţa; he is the ~ of his country e speranţa ţării sale; in vain ~ zadarnic; to lose all ~ a pierde orice speranţă; to have ~s of smth. a avea în vedere ceva, a avea perspective; out of ~ fără speranţă; (peior.) what a ~! ce mai nădejde! slabă nădejde! II. vb. A. intr. 1. (si to ~ for) a spera, a nădăjdui, a trage nădejde, a avea speranţă; to ~ against ~ a spera fără nici un teniei, a spera împotriva evidenţei; I ~ so aşa sper. 2. to ~ in a se încrede în, a se lăsa în scama (cu gen.). -*■ ~d-for victory victorie mult aşteptată/ mult dorită. B. tr. 1. a spera, a nădăjdui, a dori, a aştepta; I ~ not sper că nu (va fi aşa); I had ~d to tell you myself speram să ţi-o pot povesti personal, aş fi dorit să ţi-o povestesc chiar eu; I ~ your brother is better sper că fratele tău se simte mai bine. 2. a-şi închipui, a crede. hope2 s. (aVal.) 1. golf mic. 2. (scot.) vâlcea înfundată, 3. (înv.) câmp cultivat (înconjurat de terenuri mlăştinoase); osier ~ câmp cu răchite, răchitiş. hope chest ['houp t/est] s. (amer.) trusoul fetei de măritat / miresei; lada cu zestre. hopeful [houpful] I. adj. 1. plin de speranţă / de încredere; to be ~ that a avea speranţa că. 2. promiţător, dătător de speranţe, de viitor; (mai ales peior.) a ~lad un băiat de viitor / care promite. 3. promiţător, favorabil; the situation looks more ~ situaţia se arată mai favorabilă. II. s. (mai ales glumeţ sau peior.) 1. tânără speranţă, băiat sau fată de viitor; a young ~! o tânără speranţă! o să ajungă departe!; Young Hopeful was spending a lot of money domnişorul cheltuia o mulţime de parale. 2. aspirant, persoană care aspiră la o situaţie / poziţie. hopefully j-i] aaV. cu încredere, cu speranţă. -0- things were turning out ~ lucrurile luau o întorsătură încurajatoare / îmbucurătoare / favorabilă. hopefulness [-nis] s. 1. speranţe, încredere, optimism. 2. semne bune, auspicii favorabile. hopeite ['houpait] s. (mineral.) hopeit. hopeless ['houplis] adj. 1. fără speranţă, deznădăjduit, disperat; ~ grief durere nemângâiată / inconsolabilă. 2. fără speranţă de mai bine; (despre o maladie sau o pasiune) incurabil, fără leac; (despre o situaţie) fără ieşire; ~ weather vreme proastă / fără şanse de îndreptare; the doctors say his case is ~ doctorii spun că e condamnat; (fam.) ~ drunkard beţiv incorijibil / înrăit / înveterat. hopelessly [-li] aaV. fără speranţă; iremediabil. hopelessness [-nis] s. (stare de) deznădejde, disperare. hopes [houps] s. (bol.) micsandră, mieşunică (Matthiola incana). hop-garden ['hopiga:dn[ s. câmp semănat cu hamei. hbphead [~hcd] s. 1. (amer. fam.) toxicoman, om care se droghează, consumator de stupefiante; opioman. 2. (austr. sl.) bcţiv(an). hopine ['houpain] s. (amer.) varietate de bere. hopingly ['houpinli] adv. plin de speranţă. hop jack ['hop d3a;k] s. coş de hamei. hop medic [~ imedik] s. (bol.) trifoi-mărunt (Medicago lupulina). hop off [~ o(:)fj s. (amer. av.fam.) decolare. hop-o'-my-thumb ['hopomi'OAm,'—, amer. -mai'O-] s. prichindel; (fam.) puşti, pici, ţânc. hopped-up ['hopt'Ap] adj. (amer. sl.) 1. entuziast; agitat; exaltat. 2. drogat, intoxicat cu stupefiante. hopper1 ['hopo'] s. culegător de hamei. hopper2 s. 1. săritor. 2. insectă săritoare, mai ales purice. 3. (telm.) coş de alimentare. 4. hopper, vagon autodescărcător / basculant / cu descărcare automată. 5. (amer. pari.) cutie pentru scrisori şi sugestii etc. instalată în incinta Congresului S.U.A. 6. (telm.) buncăr, magazie, magazin, siloz; rezervor, recipient, benă de încărcare; pâlnie. hopper dredger [~ idrcd30r] s; (mar.) dragă purtătoare / cu magazii. hopper feeder [~ ifi:dor] s. (text.) ladă alimentatoare. hoppet ['hopit] s. coş, paner. hop-picker [hoprpikor] s. culegător de hamei. hopping ['hopirj] s. culesul hameiului. hopple ['hoplj I. vb. tr. 1. a împiedica (un cal). 2. a pune în fiare. II. s. piedică (la cai). hop pocket ['hop .pokit] s. sac pentru hamei. hop pole [~ poul] s. arac de susţinut hameiul. hop raising [~ ireizin] s. (amer.) cultura hameiului. hopsack weave ['hopsa^k wi:v] s. (text.) panama. hopscotch ['hopskot/] s. şotron. hopser [hopsor] s. dans în doi timpi. hop, step, and jump ['hop step .ond d3\mp] (sport) I. s. triplu salt. II. vb. ir. si intr. a sări (o distanţă) la triplu salt. hop thumb f~ OAIII] s. v. h o p - o' - m y -1 h u m b. hoptoad [~toud] s. (fam.) broască râioasâ.



 467



horse chanter



horn-type loudspeaker [~ taip 'laud'spi:kor] s. (tel.) difuzor cu pâlnie. hornwort [~iwa;t] s. (bot.) brădiş (Ceraîophyllum). horny ['ho:ni] adj. 1. cornos. 2. cu bătături; cu negi. 3. (vulg.) excitat, în călduri. horny-handed [~.hasndid] adj. cu palmele bătătorite. horny knot [~ not] s. nod transversal. horologe ['ho(:)r;ibd3, -loud3] s. (rar) orologiu. horologer [ho(:)'robd33r, amer. ha'r-] s. (rar) ceasornicar. horology ['hoOj'rsl^i] s. 1. orlojerie, ceasornicărie. 2- orometrie. horoscope ['horaskoup] s. horoscop; to cast a ~ a face / a alcătui un horoscop. horrendous [ho'rendas] adj. înspăimântător, groaznic, oribil. horrent ['horont] adj. (poetic) 1. zbârlit, vâlvoi. 2. înspăimântător, grozav, groaznic. horrible [taabl, -rib-] adj. 1. oribil, îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; (fam.) neplăcut, exagerat; ~ weather timp îngrozitor, vreme groaznică. 2. detestabil, odios, dezgustător, respingător, hidos. horrid ţ'horid] adj. 1. îngrozitor, înfiorător, oribil; ~ sight privelişte oribilă. 2. (fam.) antipatic, dezagreabil, scârbos, detestabil, răutăcios; to be ~ to smb. a fi / a se purta răutăcios cu cineva; don't be ~! nu fi scârbos! nu fi rău! 3. (poetic) sumbru, trist, melancolic. horridly [-li] adv. îngrozitor etc. (v. h o r r i d). horrific [ho'rific] adj. oribil, înfiorător, înfricoşător. horrification [.horifi'kei/an] s. oroare, grozăvie. horrify ['hnrifai] vb. tr. 1. a îngrozi, a înspăimânta, a cutremura. 2. a şoca. a scandaliza; I was horrified at the idea that mă îngrozeam la gândul că; tremuram gândindu-mă că. horripilate [hs'ripileit] vb. tr. a oripila, a îngrozi. horror ['h^ra1"] s. 1. oroare, groază, lucru oribil / îngrozitor, ciumă, urâciune; he is a perfect ~ e un om îngrozitor; paralysed with ~ paralizat de groază; to have a ~ of a avea oroare de. 2. fior, înfiorare. 3. the ~ acces de groază sau de melancolic (în delirum tremens). 4. sperietură, cutremurare de frică. 5. (of) dezgust, repulsie (faţă de). 6. ceva ridicol sau caraghios; ciumă, spaimă, urâciune, oroare, sperietoare (de ciori). horror-stricken [~.strikan] adj. cuprins de groază, înspăimântat, îngrozit. horror-struck [~strAk] adj. v. h o r r o r - s t r i c k e n . hors d'oeuvre [D:'da:v5r, ho:'d-,'-'-- şi pronunţiafranceză]s. (fr.) gustare înaintea mesei, aperitiv, mezelic. horse [ho:s] I. s. 1. (zool.) cal (Equus caballus); black / dark ~a) cal necunoscut (care câştigă cursa), surpriză; b) (pol. amer. si.) candidat obscur / fără şanse (care câştigă alegerile); c) (fig.) motan, cotoi; dead ~ muncă plătită dinainte; draught ~cal de tracţiune; (astron.) the Flying Horse Pegasul (constelaţie); (poetic) proud ~ bucifal, cal aprig / care mănâncă jeratic; (mar.) white ~s berbeci; wooden ~ spânzurătoare; to ~! încălecaţi!; to back the wrong ~ c ) a greşi adresa; b) a calcula greşit, a face o socoteală greşită; to be / to get on / to mount / to ride the high ~ a face pe importantul / pe grozavul, a se grozăvi, a vorbi de sus; a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas; to come off the high ~ a n u mai face pe grozavul/importantul; (fam.) to buy a white ~ a risipi banii, a arunca / a azvârli banii pe fereastră; to change ~s in the midstream, to change / to swap / to swop ~s while crossing a stream a face schimbări mari într-un moment nepotrivit sau periculos; to mount on / to flog a dead ~a) a se căzni degeaba / fără folos; a vorbi în vânt; b) a căuta să reînvie interesul pentru ceva etc.; to flog/to spur a willing ~ a zori un muncitor conştiincios; a good ~ cannot be of a bad colour meritele cuiva nu pot fi umbrite de unele lipsuri mărunte; (fam.) hold your ~s ia-o încet, nu te grăbi; nu-ţi ieşi horn band ['ho:n baend] s. gornişti, trompeţi. hornbeam [~bi:m] s. (bot.) 1. carpen comun (Carpinus betulus). 2. cărpiniţă, grăbar din fire; (fam.) iron ~ a) cal de oţel; locomotivă; b) bicicleta; c) (mii.) tanc; it is a good ~ that never stumbles, (scoţ.) a ~ stumbles that has four legs calul, că e cu patru picioare, (Carpimts duinensis). 3. carpen-american (Carpinus americana). şi tot se poticneşte; (prov.) never look a gift ~ in the mouth calul de dar nu se caută la hornbill [~bil] s. (omit.) pasăre-rinocer (Buceros). dinţi; (prov.) one man may steal a ~ while another may not look over a hedge pentru hornblende [~blend] s. (mineral.) homblcndă; white ~calamită. unii mumă pentru alţii ciumă; (si.) outside of a ~ călare; to pay for a dead ~ a plăti hornblendite [~blendait] s. (geol.) hornblendit. pentru ceva ce şi-a pierdut valoarea; to play ~ a) (despre copii) a se juca dc-a caii; b) (amer. horn blower ['ho:n •blouar] s. gornist, trompet. horn book [~ bukj s. 1. (înv.) abecedar (format dintr-o singură filă, acoperit cu o placă si.) a face pe nebunul; (amer. si.) to play ~ with smb. a) a înşela, a trage pe sfoară pe străvezie din corn şi conţinând pe lângă alfabet, numerele de la 0 la 9 şi rugăciunea cineva; b) a-şi râde de cineva; c) a se purta urât cu cineva; a privi pe cineva de sus; (amer. si.) to play ~ with smth. a încurca / a zăpăci ceva; to put up one's ~s together (amer.) „Tatăl Nostru"). 2. (fig.) abecedar, abc. to hitch ~s together a) a acţiona în comun; a fi o apă şi un pământ; b) a trăi în prietenie / horned [ho:nd] adj. cornut; long ~ eu coarne lungi; single ~ unicorn. în armonie, a se împăca bine; c) a se căsători; (mv.) to ride a ~ that was foaled of an horned frog [~.'frog] s. (zool.) broască-eu-eorn (Ceratophrys cornuta). acorn a fi spânzurat, a-şi sfârşi zilele în spânzurătoare; (înv.) to run before one's ~to horned snake [~ 'sneik] s. (zool.) viperă-cu-corn (Cerastes aegyptiacus sau conmtus). market a vinde pielea ursului din pădure; to take ~ a încăleca, a călări; (fam.) that's hornet ['ho:nit, amer. şi -et| s. (entom.) bărzăun (Bambus terrestris); viespe mare (Vespa a ~ of another colour asta-i altă poveste / căciulă; asta-i altă mâncare de peşte; (prov.) crabro); to stir up a nest of ~s, to bring a ~'s nest about one's ears a stârni un cuib when two ride on one ~ one must sit behind nu încap două săbii într-o teacă; (jam.) de viespi, a nimeri într-un viespar, a intra în bucluc. wild ~s shall not drag it from me n-ai să mi-o smulgi (a mărturisire etc.) nici cu cleştele; horn-handed ['ho.'n'hffindid,'—] adj. (pop.) cu mâinile aspre, cu palmele bătătorite. you can take a ~to the water but you cannot make him drink nu se pot obţine toate hornie ['ho:ni] ş. (scoţ.) încornorat, diavol. prin forţă. 2. (/nil.) cavalerie; ~ and foot a) cavaleria şi infanteria, călăreţii şi pedestraşii; horning ['h^ninj s. 1. creştere a coarnelor. 2. creşterea/ fazele lunii. 3. (amer.) tămbălău, b) (fig.) din toate puterile, din răsputeri. 3. (sport) cal. 4. şevalet; banc; capră. 5. (geol.) tărăboi. steril, rocă sterila. 6. (mar.) drai. II. adj. 1. de cal. 2. de cavalerie. 3. (jig.) grosolan. hornlet ['ho:nlit] s. corn mic, cornulcţ. III. vb. A. tr. 1. a furniza cai (cuiva). 2. a pune caii Ia (trăsură). 3. a călări. 4. (înv.) horn loudspeaker ['ho:n 'laud'spi:kar] s. difuzor cu pavilion. a împovăra (pe cineva). 5. (înv.) a biciui. 6. a duce în cârcă / în spinare. B. intr. a călări. horn machine [~ ma'/im] s. maşină de cusut pingele. horn-mad [~maxl] adj. 1. (rar) nebun de gelozie. 2. furios, mâniat, înfuriat. horse artillery ['ho:s a:'tibri] s. artilerie călăreaţă / hipomobilă. horn owl [~ aul] s. (omit.) bună mare (Bubo maximus). horseback [~beek] s. 1. on ~ călare. 2. (mine) anticlinal. hornpie [~pai] s. (omit.) nagâţ (Vanellus cristatus). horse bane [~ bein] s. (bot.) mărăraş, chimion-dc-apă, joiana (Oenanthe sp.). horse barracks [~ ibasrsks] s. (mii.) cazarmă de cavalerie. hornpipe [~paip] s. 1. (muz.) instrument vechi de suflat. 2. uz/fel de dans marinăresc. horse blanket [~ -blasrjkit] s. pătură / cergă de cal. horn plate [~ pleit] s. (telm.) furcă de osie. horn-rimmed [~rimd] adj. cu ramă de baga. horse-block [~bbk] s. suport (slujind la încălecat). 1 hornsilver [--silva "] s. argint cornos, ecrargirit, kerargirit. horse-box [~b:>ks] s. vagon de cai; furgon pentru transportul cailor. horn slate [~ sleit] s. (geol., mineral.) şist cornificat. horsebreaker [~ibreik3r] s. maestru de călărie, dresor, binigiu. horn stone [~ stoun] s. (geol.) hornstein. horse butt [~ bM] s. (iud. pielăriei) crupă de cal. hornswaggle [~iswa3gl] I. s. (amer.) minciuni. II. vb. intr. a croi minciuni; a înşela. horse chanter [~ itfainta1"] s. (sl,) geambaş.



hop-yard [~ja:d] s. v. h o p - g a r d e n . horal [Tiorral] adj. orar. pe oră, cu ora. horary ['hourari] adj. orar, referitor la orc. horary circle [~ 'sa:kl] s. cerc orar. horde [ho:d] I.ş. 1. hoardă. 2. (peior.) hoardă, ceată. 3. turmă, ceată, roi. 4. pi. (amer.) gloată, mulţime. II. vb. intr. (şi to ~ together) a trăi în comun; a se strânge grămadă. hordein(e) l'h^:di:in] s. (chim., biol.) hordeină. hordenine ['hoidinain] s. (chim.) hordenină. horehound ['hoihaund, 'hoah-] s. (bot.) veronie, unguraş (Marrubium vulgare). horizon [/o'raizn, hu'r-] s. 1. orizont, zare; (astron.) apparent / visible ~orizont aparent; (astron.) rational / true / celestial ~ orizont astronomic; (astron.) sensible ~ orizont sensibil. 2. (fig.) orizont (intelectual), întindere / cuprins / câmp al cunoştinţelor. 3. (geol.) orizont. horizon's plane [~z plein] s. planul orizontului. horizontal [■hori'zontl] I. adj. 1. orizontal; (mii., despre foc) razant. 2. care are acelaşi rang / statut; a ~ promotion transfer într-un post similar / echivalent. II. s. orizontală. horizontal bridge [~ 'brid3J s. pod în palier. horizontality [ihDrizon'tasliti] s. orizontalitate. horizontally [ihori'zontali] adv. orizontal. horizontal range [.hori'zontl 'reind3J s. (geod.) distanţă pe hartă. horizontal rudder [~ 'r.\d3r] s. (av.) profundor, suprafaţă pentru comanda în înălţime. hormonal [h^'mounal] adj. (med.) hormonal. hormone ['h;>:moun] s. (med.) honnon. hormone imbalance [~ im-basbns] s. (med.) dezechilibru glandular. horn [ho:n] I. s. corn (de vită, de girafă, de diavol etc.); (fig.) to draw in one's ~s a) a se astâmpăra, a se domoli; h) a-şi coborî pretenţiile; c) a da înapoi, a se retrage; to lift up the ~s a ridica capul, a se pregăti de luptă; between / on the ~s of a dilemma în faţa unei dileme, între două focuri; (fig.) to take the bull by the ~s a lua taurul de coarne; (şcoţ. ist.) to be at the ~ a fi în afara legii; (amer. fam.) to be bored for the hollow ~ a fi supus unui examen psihic (pentru a se constata deplinătatea facultăţilor mintale ale cuiva); (scot. ist.) to denounce / to put to the ~ a pune / a scoate / a declara în afara legii, a pune / a scoate în ilegalitate; to wind the ~a) a cânta din com; b) (fig., despre insecte) a bâzâi; (înv.) to give ~s to smb., to graft/ to plant ~s on smb. a pune coarne cuiva, a încornora pe cineva; (înv.) to have / to wear ~s a purta coarne, a fi încornorat; (î/iv.) ~ and corn vite şi grâne; the ~ of abundance / plenty cornul abundenţei; to lift / to raise up the ~ a) a se ţine mândru / fălos / băţos, a-i privi pe alţii de sus; b) a opune rezistenţă, a se împotrivi; (amer.) to lock ~s a intra în luptă, a începe lupta, a se încaieră; to lower one's ~ a) a se umili, a se înjosi; b) a condescinde; to show one's ~s a-şi arăta colţii. 2.pl. coarne (de melc); antene (de insectă); smoc (l« bufniţă). 3. corn (de semilună), crai nou. 4. (muz.) corn, cornet; hunting ~ goarnă sau corn de vânătoare; French ~ corn de armonie; shepherd's ~bucium; coach ~goarnă de tramcar; (amer.) to blow/ to toot one's (own) ~ a-şi face singur reclamă, a se ialoşi, a se bate cu pumnii în piept. 5. (med.) cornet acustic. 6. (şi motor ~) claxon, sirenă de automobil. 7. corn (substanţă); baga. 8. (telm.) pivot, bulon; pârghie de comanda. II. vb. A. tr. 1. (înv.) a încornora, a pune coame (unui bărbat). 2. a încovoia, a îndoi. 3. (despre animale) a împunge. B. intr. (amer. si.) to ~a) a intra nepoftit, a se strecura, a se fofila, a se furişa înăuntru, a se infiltra; a fi un intrus; b) a se amesteca în conversaţie.



 horse-chestnut



horse-chestnut [-'t/esfiut, -not] s. (bot.) 1. castan-sălbatic / porcesc (Aesciilus hippocastanitin). 2. castană (porcească). horse-cloth [~kb(:)Q] s. ipingea (pătură pe şaua calului). horse collar [~ .kola'] s. hamut; gura hamului; to grin through a ~a face pe bufonul, a face glume proaste / cazone / din topor. horse-coper [~ikoupor] s. v. h o r s e - d e a l e r . horsed [hoist] adj. to be well ~ a călări un cal frumos. horse-dealer [ho:sidi:lor] s. geambaş. horse-drawing [~,dro:irj] s. (canad.) concurs pentru cel mai puternic atelaj de cai. horse-doctor [~rdoktor] s. (fam.) medic veterinar. horse face [~ feis] s. (fam.) faţă urâtă / de cal. horse-faced [~feist] adj. (fam.) cu faţa urâtă. horse fair [~ feor] s. târg / obor de cai. horse fetter [~ ,fetor] s. (mat.) lemniscată sferică de ecuaţii. horseflesh [—fie/] I. s. 1. carne de cal; ~ dealer măcelar. 2. (fam.) cal, cai; chanter of ~ geambaş. ♦ (sport) a nice bit of ~ un bun alergător. II. adj. de culoarea cărnii de cal, roşu-crud. horsefly [~flai] s. (entom.) muscă-de-cal (Hippobosca equina). horsefoot [~fut], pi. horse feet [~ fi:t] s. v. h o r s e s h o e (1,2). horse fun [~ fAn] s. (fam.) glumă de prost gust. horse furniture [~ ,fo:nitjor] s. harnaşament, hamuri. horse gear [~ gior] s. 1. v. h o r s e f u r n i t u r e . 2. manej. horse gin [~ d3in] s. v. h o r s e g e a r (2). horse gowan [~ 'gauon] s. (bot.) 1. ochiul-boului, mărgărită, aurată (Chrysanthemum leucanlhemum). 2. muşeţel, românită (Matricaria chamomilla). Horse Guards [~ gu:dz,'--] s. pl. 1. (si the Royal ~) regimentul englez de gardă călare. 2. (ist.) cartier-general al comandantului (armatei engleze); Ministerul de Război. horse-hair [~heor] s. păr de cal; (te*t.) roshar. horse harness [~ ihainis] s. harnaşament, hamuri. horse head [~ hed] s. (mine) cap de cal. horse hide [~ haid] s. piele de cal; pl. piei de cabaline. horse jockey f~ 'd3oki,'-■--] s. jocheu. horse latitudes ['ho:s ,laetitjli:dz] s. pl. 1. (canad. fam.) regiunile canadiene unde se folosesc cai (şi nu câini) ca animale de povară. 2. (mar.) zonă calmă între 30° şi 35° latitudine N; prin analogie, zona corespunzătoare din emisfera australă. horse-laugh [~la:f]s. râs zgomotos şi grosolan. horse-leech [~li:tf] s. 1. (zool.) lipitoare de cal (Haemopis sanguisuga). 2. (fig.) lipitoare, persoană rapace. 3. (înv.) medic veterinar. ' horse-mackerel [-iinaikrsl] s. (iht.) specii ae scrumbie (din genurile Carnax, Tliunnus, Sarda). horseman ['ho:smon],pl. horsemen [-man, -men] s. 1. călăreţ (experimentat). 2. cava­ lerist, călăraş; pl. cavalerie. 3. (iht.) cal-de-mare (Equetus sp.J. 4. (zool.) varietate de crab (Ocypoda arenaria). 5. (canad. si.) membru al poliţiei călare. horsemanship [~mon/ip] s. arta călăriei, eehitaţie. horse-marine [~mo,ri:n] s. (glumeţ) persoană într-o situaţie falsă / care nu e în clementul său; amiral elveţian; pl. marina călăreaţă; tell that / it to the ~s! asta să i-o spui lui mutu! horse master [~ .maisto'] s. călăreţ, maestru de călărie, dresor. horse meal [~ mi:l] s. (înv.) mâncare / masă fără băutură. horse meat [~ mi:t] s. 1. (f;tv.) furaj. 2. (pop.) mâncare uşoară. horsemint [~mint] s. (bot.) mentă, izmă (Mentha silvestris). horse nail [~ neil] s. 1. caia, cui de potcoavă. 2. pl. (sl.) bani, sunători, lovele, biştari. horse opera [~ .oppro] s. (amer. sl.) film cu cow-boy, western. horsepath [~pa:G] s. drum/potecă/ alee pentru călăreţi /călărie /eehitaţie. horse-pipe [~paip] s. (bot.) coada-calului (Equisetum maximum). horseplay [~plei] s. distracţie grosolană; glumă grosolană / de prost gust. horse-pond [~pond] s. loc de adăpare a cailor. "~^ horsepower [~,pauor] s. (tehn.) cal-putere, HP. horsepower hour [~ Tauor] s. (tehn.) cal-putere oră. horse pox ['ho:s poks] s. (vet.) variola cabalinelor. horse-race [~reis] s. cursă de cai. horseradish [~.radi/,'-'—, -'--] s. (bot.) hrean (Armoracia rusticana). horse rider [~ .raids'] s. călăreţ de circ. horse-sense [~sens] s. (amer. fam.) simţ politic, înţelepciune elementară. horse's head ['ho:siz ha:d] s. (tehn.) liră. horseshoe ['ho://u:, 'ho:s/u:] I. s. 1. potcoavă. 2. (bot.) podbal (Tussilago farfara). 3. (zool.) a) v. ~ c r a b; b) varietate de scoică (Lutraria elliptica). II. vb. tr. a potcovi, horseshoe bend [~ bend] s. (hklr.) meandru. horseshoe crab [~ krsb] s. (zool.) rac de Moluce (ÎJmulus moluccanus s.a.). horseshocr ['hoi/fus', 'ho:s/uor] s. potcovar. horse stealer ['ho:s ,sti:lorJ s. hoţ de cai. horsetail [~teil] s. 1. coadă de cal. 2. v. h o r s e - p i p e. horse thief [~ 6i:f] s. v. h o r s e s t e a l e r . horse-trade ['ho:s treid] vb. intr. (amer. fam.) a se tocmi (cu viclenie), a face negoţ eu dibăcie. horse-trainer [~itreinor] s. dresor de cai. horse trick [~ trik] s. (fam.) glumă grosolană / de prost gust. horse vault ['ho:s vo:3t] s. (gimnastică) săritură peste cal. horseweed [~wi:d] s. (bot.) bătrâniş, bunghişor (Erigeron canadensis). horsewell grass [~wel rgra:s] s. (bot.) bobornic, bobâlnic (Veronica beccabunga). horsewhip [~wip, 'ho:shw-] I. s. cravaşa, bici. II. vb. tr. a cravaşa, a biciui.



468



horsewoman fhoisiwumon], pl. horsewomen [-iwimin] s. amazoană, călăreaţă. horsiness ['hoisinis] s. 1. natură cabalină. 2. miros de cal / de grajd. 3. interes deosebit pentru cai sau pentru cursele de cai; pasiune de turfist / pentru turf. horsing ['ho:sinJ s. 1. efectiv / număr disponibil de cai. 2. montă, împerechere. 3. (sport) călărie. horst [ho:st] s. (geol.)-horst. horsy ['ho:si] adj. 1. cabalin. 2. (despre persoane) care afectează îmbrăcămintea, vorbirea sau purtarea jocheilor; iubitor de cai. 3. (amer. sl.) de prost gust. hortative ]'ho:totiv] adj. care îndeamnă, care exortă. hortatory ['ho:t3t3ri] adj. v. h o r t a t i v e. horticulture ['ho:tikAlt/or] s. horticultura. horticulturist [ihoiti'kAltJarist] s. horticultor. hortus siccus ['ho:tos 'sikos] s. (lat.) herbar, ierbar. hosanna [hou'zasno] I. interj, osana! II. s. osana. hose [houz] I. s. 1. (corn.).ciorapi (ca marfă). 2. (înv.) pantaloni. 3. furtun (ae stropii); conductă. II. vb. tr. a stropi cu furtunul. hose coupling [~ .kAplin] s. (tehn.) semicuplare flexibilă. hose duck [~ dAk] s. pânză pentru furtunuri. hose filter ['houz filto'] s. (tehn.) filtru-sac. hosier ['hou3ior, -3Jor, -zior] s. 1. ciorăpar. 2. negustor de lenjerie (tricotată), negustor de galanterie de damă. hosiery ['hoinari] s. 1. tricoturi, tricotaje; ciorapi (de damă). 2. magazin de ciorăpărie şi lenjerie tricotată, (magazin de) galanterie de damă. 3. atelier de tricotaje. hospice ['hospis] s. 1. han, adăpost pentru călători (mai ales la măndstiri), arhondaric. 2. azil, ospiciu (de bătrâni etc.). hospitable ['hospitobi, -'—] adj. ospitalier, primitor; a mind ~ to new ideas un spirit deschis ideilor noi. hospitable speech [~ spi:tf] s. discurs de bun venit. hospital ['hospitl] s. 1. spital; field ~ spital de campanie; to send smb. to ~ a spitaliza pe cineva; Red Cross ~ spital auxiliar; (despre studenţi în medicină) to walk the ~s a-şi face practica în spitale, a asista la lecţiile de clinică. 2. (rar) azil, ospiciu (de binefacere); Greenwich Hospital Azilul din Greenwich (pentru invalizii din marina). hospitality [,hospi'taditi| s. ospitalitate, primire, găzduire binevoitoare; to show smb. ~ a găzdui cordial pe cineva; (fam. peior.) to partake of / to enjoy His Majesty's ~ a sta la închisoare. hospitalization [ihospitelai'zei/sn] s. spitalizare, internare. hospitalize [hos'pitelaiz] vb. tr. a spitaliza, a interna într-un spital. hospitaller ['hospitals'] s. (ist.) ospitalier; cavaler al ordinului ospitalierilor; Knights Hospitallers Cavaleri Ospitalieri. hospital ship ['hospitl /ip] s. (mar.) navă-spital, navă sanitară. Hospital Sunday [~ iSAndi] s. zi de duminică în care se face chetă pentru spitale. hospital train [~ trein] s. (ferov.) tren sanitar. hospital unit [~ juinit] s. formaţie sanitară. host1 [houst] s. 1. ceată, mulţime, gloată; (fam.) he was a ~ in himself făcea cât zece. 2. (inv.) oaste, oştire; the ~s of heaven a) ordiile / puterile cereşti; b) luminătorii cerului. host2 s. 1. amfitrion, gazdă, stăpân (al casei). 2. hotelier; hangiu; to reckon / (înv.) to count without one's ~ a-şi face socotelile / a trage concluzii fără a ţine cont de toate datele problemei; a face socoteli greşite; to be /to lie at~a) a fi oaspete; b) ase opri/ a trage la un han; (înv.) to be at ~ with a sta bine cu (ceva); a cunoaşte bine (pe cineva). 3. (biol.) gazdă (pentru paraziţi). host3 s. (bis.) ostie, agneţ, azimă de grijanie. hostage [rhostid3] s. 1. ostatec. 2. (fig.) zălog, gaj; (fam.) his ~s to fortune soţia şi copiii lui. hostel ['hostel] s. 1. cămin (de studenţi). 2. pensiune, han. 3. reşedinţă, casă în oraş. 4. (înv.) ospătărie. 5. cabană; hotel turistic. hostel(l)er ]-or] s. 1. căminist, student găzduit într-un cămin. 2. turist (care merge din cabană în cabană). hostelry [-ri] s. (fnv.) ospătărie, han. hostess ['houstis, -tes] s. 1. gazdă, amfitrioană, stăpână (a casei). 2. (av.) stewardesă, însoţitoare de bord; (si air ~). 3. hangiţă. 4. animatoare, damă de consumaţie. 5. ghidă (la expoziţie). hostile ['hostail, amer. -til] I. adj. (to) ostil, duşmănos (faţă de). II. s. duşman, inamic. hostileiy [-li] adv. cu ostilitate, ostil. hostility [hos'tiliti, -lot-] s. 1. ostilitate, animozitate, duşmănie. 2. pl. ostilităţi, acte de război; to open hostilities a începe / a deschide ostilităţile; renewal / resumption of hostilities reînceperea / reluarea ostilităţilor; cessation of hostilities încetarea ostilităţilor. host lattice ['houst .laîtis] s. (electr.) reţea de bază, reţea primară. hostler ['oslor, amer. şi 'hos-] s. v. o s 11 e r. host plant ['houst pla:nt] s. (bot.) plantă-gazdă. hot [hot] I. adj. 1. fierbinte; aprins, cald; boiling ~ în clocot, fierbinte; I am ~ mi-e cald (de nu mai pot); (as) ~ as fire grozav de fierbinte; (fig.) to be in ~ water a) a fi înfierbântat / aprins / înfuriat etc.; b) a fi în încurcătură, a nu şti pe unde să scoată cămaşa; to get into ~ water a intra la apă; a da de necaz, a intra într-o încurcătură; to get into ~ water with smb. a) a se certa cu cineva; b) a-şi atrage mustrarea cuiva; it got too ~ for them atmosfera devenise prea încordată; to give it ~ to smb. sau to make it ~ for smb. a) a înşela pe cineva; b) a trage cuiva un perdaf / o săpuneală; piping ~ c)fierbinte de pe foc; b) (fig.) nou-nouţ, proaspăt; to get all ~and buttered a) a se încălzi, a-şi face sânge rău; b) a-şi pierde cumpătul, a se fâstâci; to go ~ and cold all over a avea friguri, a-1 trece năduşelile; to catch / to get it ~ a o încasa, a vedea stele verzi;



 469



house



hot streak [~ stri:k] s. (amer. fam.) zodie bună, serie norocoasă. (despre mâncare) ~and ~fierbinte,de pe foc. 2. arzător; aprins, înfocat,pasionat, fervent. 3. aprins, iritat, furios, violent. 4. (despre animale) în călduri. 5. supărăcios, iute, mânios, hot stuff [~ 'stAf] s. 1- muncitor / executant /jucător etc. neîntrecut. 2. tir puternic de iritabil. 6. (on) îndrăgostit nebuneşte (de); pasionat. 7. aproape de ţintă (cf. „cald, cald, artilerie. 3. anecdotă indecentă / pipărată. 4. desfrâu, destrăbălare. fierbinte" la jocurile de copii). 8. (despre o povestire etc.) picant. 9. recent, proaspăt, hotsy-totsy ['hotsi'totsi] adj. v. h o t - c h a. de ultimă oră. 10. (si.) straşnic, grozav, tare; (despre execuţii artistice) de calitate Hottentot ['hotntot] s. 1. hotentot. 2. limba hotentotă. superioară; îndrăcit, epatant. 11. (amer. fam.) iute, isteţ. 12. (amer. fam.) usturător, pişcător. hot tiger ['hot 'taigo1"] s. bere caldă cu sherry. 13. (amer. si.) provenit din furturi, (de) furat. 14. suspectat, bănuit sau supravegheat de hot trimfhot trim] s. (metal.) tăiere la cald (a metalului). poliţie; a ~ car o maşină al cărei număr a fost notat / luat de poliţie. 15. (sl.) sigur, fără hot war [~ rwo:r] s. război „cald", operaţiuni militare (spre deosebire de „războiul greş; a ~ tip un pont sigur. 16. radioactiv; contaminat; ~ rain ploaie radioactivă; rece"). ~ laboratory laborator unde se fac experimentele nucleare. II. adv. cu căldură, cu ardoare; hot-wire |~'wai3r] vb. tr. a porni (o maşină) fără cheie. to blow ~ and cold a se clătina; a fi nehotărât, a-şi schimba mereu punctul de vedere. hough [hok] s. jarct; (anat.) spaţiu popliteu. III. ş. 1. v. h o t j a z z. 2. the ~ (sl.) persoană căutată / urmărită de poliţie. IV. vb, ir. hound [haund] I.s. 1. câine, câine de vânătoare, mai ales copoi; (mitol.) the ~ of Hell 1. (pop.) a încălzi bine. 2. to ~ up a) (sl.) a face (o navă sau un autovehicul) capabil de cerber; to follow (the) ~s a vâna călare şi cu câini; master of ~s maestru de vânătoare. viteze mai mari; b) (înv.) a transpune în (ritm de) jazz; c) (fam.) a spori, a mari; a intensifica. 2. (amer. sl.) publicity ~ amator de autoreclamă; participant la jocul hare and ~s hot air ['hat 'ea1"] s. 1. aer cald. 2. (fam.) vorbărie, vorbe goale / în vânt; to let off ~ (v. h a r e (1)). 3. (peior.) canalie, câine; he's an unmitigated ~ e un tip câinos; you miserable ~! câine! mizerabile; II. vb. tr. 1. a hăitui (vânatul). 2. to ~smb. down a urmări a spune braşoave. 3. (fam.) fanfaronadă, lăudăroşenie. hot-air artist [~ 'a:tist] s. (fam.) 1. palavragiu, moară neferecată. 2. fanfaron, lăudăros. pe cineva cu înverşunare; to ~ (a dog) at / on smb. a asmuţi (un câine) împotriva cuiva. hound's-tongue ['haundztAţ}] s. (bot.) arăriel, limba-câinclui (Cyiwglossum officinale). hot-air merchant [~ 'mait/snt] ş. v. h o t - a i r a r t i s t . hound's tree [~z tri:] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). hot alkylation [~ islkilei/n] s. (chim.) alchilarc la temperatură înaltă. hour fau3r] s. oră, ceas; an ~ and a half o oră şi jumătate; after ~s după muncă, după hotbed ['hotbedj s. 1. seră, pat cald, răsadniţă. 2. (jig.) mediu prielnic; ~ of war focar orele de muncă; după ce se închid magazinele / localurile; at an early ~ devreme, de de război, ambianţă favorabilă; focar. dimineaţă, la o oră matinală; (prov.) the darkest ~ is nearest the dawn după rău vine hotbed soil [~ soil] s. (agr.) pământ de răsadniţă. bine, când c mai rău, atunci binele nu e departe; nu e rău fără bine; golden ~s ceasuri hot-blood ['hotbL\d] s. (canad.) cal pur-sânge. fericite; (amer. mar.) happy ~ora mesei; to keep early / good ~s a se culca şi a se scula hot-blooded ['hot'bUdid,'----] adj. arzător, pasionat, cu sânge aprins. devreme; the ~ and the man o situaţie critică şi omul capabil să-i facă faţă; to keep hot bulb [~ 'b/Ub] s. (telin.) cap de aprindere, calotă roşie. late / bad ~s a se culca şi a se scula târziu; to make long ~s a munci mult; to pay by hot cat [~ 'kzet] s. v. h c p c a t . hot-cha ['hot/s, -t/a:] adj. (amer.) 1. atrăgător, hazliu, cu vino-ncoace, cu sex appeal. the ~ a plăti cu ora; to walk (at the rate of) five miles an / per ~ a merge cu (o viteză de) cinci mile pe oră; office ~s ore de birou; (telin.) output per ~ randament pe oră; at 2. simpatic, drăguţ. an ~'s notice a) cu preaviz de o oră; b) {ară preaviz / pe nepregătite; fără o pregătire hot chemistry [hot 'kemistri] s. radiochimie. prealabilă; to take ~s over smth. a avea nevoie de mult timp, a tărăgăna ceasuri întregi hotchpot ['hot/pot] s. v. h o t c h p o t c h. hotchpotch ['hot/pot/] s. 1. (gastr.) mâncare compusă din multe ingrediente, ghiveci. pentru a face ceva; the question of the ~chestiunca zilei, la ordinea de zi; small ~s ore mici / târzii (1,2 etc. din noapte); in an evil / ill ~ într-un ceas rău; the eleventh ~ceasul 2. (jig.) talmeş-balmeş, amestecătură, ghiveci. al unsprezecelea, ultimul moment; what is the ~? cât e ceasul'?; rush ~s ore de vârf/ hot cockles ['hot 'koklz] s. pi. (înv.) joc rustic asemănător cu baba-oarba. de aglomeraţie (la circulaţie); his ~ has come i-a venit ceasul; trying ~ clipe de grea hot corn [~ ko:n] s. (amer.) porumb copt. încercare; (poetic) the witching ~ miezul nopţii; zero ~ a) (mii.) ora de atac, ora „h"; hot cure ['hot kjuar] s. (telin.) termovulcanizare. b) (fig.) ceas hotărâtor. hot diggity [~ digiti] inter/ (amer.) Doamne sfinte! hour angle ['auor 


 house agent



(mar.) a lăsa jos, a coborî (un catarg). 4. (mil.) a încartirui. B. intr. (with smb.) a se instala (la cineva). house agent ['haus -eid3Pnt] s. agent / intermediar pentru vânzări şi cumpărări de case. house allowances [~ o'laugnsizj s. pl. (mii.) cheltuieli de cazare. houseboat [~bout] ş. ambarcaţiune locuită, casă plutitoare. house bread [~ bred] s. pâine de casă. housebreaker [~


470



cuvânt?; ~ is it that? cum se face că?; ~ can you? cum poţi? nu ţi-e ruşine?; ~ the deuce / devil / dickens cum dracu, cum naiba; ~ ever, ~ on earth cum oare, cum naiba. 2. cum, ce; ~now? ce înseamnă asta? ce mai este?; (fam.) and ~! şi încă cum!; Mary answered him and ~! Maria i-a răspuns şi încă cum!; it was a swell party, and ~! ce mai serată a fost! 3. (exclamativ) ce, cât de; ~ funny! a) i-auzi ce caraghioslâc! ce nostim!; b) ciudat!; ~small the world is! cât de mică este lumea! ~ I wish I could cât aş vrea să pot! 4. cât, ce preţ? cât de, cât de mult; ~ is corn? ce preţ are grâul?; ~ old is he? câţi ani are?; ~ many times? de câte ori? 5. (introducând propoziţii indirecte) că; he told us as ~ he had met her ne-a spus că a întâlnit-o; I told him ~ there has been a great storm i-am spus că a fost o furtună mare. II. s. (amer. fam.) that's about the ~ of it cam aşa s-au petrecut lucrurile; (fam.) the ~, the when and the wherefore cum şi ce fel, aşa şi pe dincolo, toate amănuntele. howbeit ['hau'bi:it, -'—] I. adj. (înv.) totuşi, oricum. II. conj. deşi. howdah ['haudo] s. (arab) şa cu baldachin (pe spinarea elefantului). how-de-do ['haudi:'du:] s. v . h o w d ' y e d o . how d'ye do ['hau djc 'du:] s. (fam.) situaţie delicată sau dificilă, încurcătură; here's a nice / pretty ~! a) asta-i bună! ei poftim! b) ce păcat! howe'er [hau'eo] adv. conj. (poetic) v. h o w e v e r. howel [rhau3l]ş. teslă. however [hau'evor] I. adj. 1. totuşi, cu toate acestea; the scheme, ~, failed totuşi, proiectul a eşuat. 2. oricât de; ~ good it may be oricât de bun ar fi. 3. oricum; ~ it may be oricum ar fi. II. conj. 1. (înv.) eu toate că, deşi. 2. (şi how ever) (fam.) cum; ~ did you manage to do it? cum ai izbutit să faci (una ca) asta? 3. însă, dar. howitzer ['hauitss1"] s. (mil.) obuzier; field ~ obuzier de câmp. howl [haul] I. vb. A. inţr. 1. (despre animale, vânt etc.) a urla; (desprepersoane, copii etc.) a urla, a zbiera, a ţipa (de durere etc.); (fig.) to ~ with the pack a urla cu lupii. 2. (radio) a reacţiona (în antenă). B. tr. 1. (si to ~ out) a rosti urlând. 2. to ~ away a îndepărta prin urlet(e); to ~down a înăbuşi prin urlet(e). II. s. 1. urlet; zbieret. 2. reacţie sonoră, urlet. 3. huiduială. howler ['haul3r] s. 1. bocitor, bocitoare (la morţi). 2. stentor. 3. (fam.) gaia, greşeală, boacănă; nenorocire (mare); (sl.) to come / t o go a ~ a păţi un necaz, a da de bucluc, a rupe cuiul. 4. (zool.) maimuţă-urlătoare (Mycetes). 5. (tehn.) buzzer, vibrator; sirenă. howling ['haulinj I. adj. 1. urlător. 2. plin de urlete, sinistru, lugubru. 3. (şl.) colosal; ţipător, strigător, enorm; ~ mistake greşeală (enormă); «success succes nebun; a ~swell un fante, un dandi ultraelegant, un malagambist; ~ shame a) ruşine mare; b) nedreptate strigătoare la cer. II. s. 1. urlet(e) (al furtunii etc.). 2. (radio) reacţie în antenă. howling monkey [~ -niArjki] s . v . h o w l c r (3). howsoever [ihausou'evg1"] adv. oricât de. hoy1 [hsi] s. (mar.) gabară; vas mic de coastă. hoy2 interj. 1. (mar.) hei! 2. hăis! cea! hoyden ['hoidn] s. băetană, băieţoi, zgâtie, drac de fată. hoydenish ['hoidsni/j adj. băieţos; băieţeşte. hub1 [hAb] s. 1. butuc (de roată); bucşă (de roată); (amer. fam.) from ~ to tire, up to the ~ din cap până în picioare, cu totul, cu desăvârşire; he's honest up to the ~ este de o cinste desăvârşită. 2. (fig.) centru (de activitate, de interese, al atenţiei etc.); the ~ of the universe centrul, buricul pământului; (amer. glumeţ) the Hub oraşul Boston. hub2 s. v. h u b b y. hubbub ['hADAb, -bob] s. zgomot surd, rumoare; gălăgie, zarvă, tumult, vacarm; ceartă, scandal. hubbubboo ['hAbs'bu:! s. larmă, zarvă, tevatură, tărăboi. hubby ['Iubi] s. (fam.) diminutiv de la h u s b a n d (I), bărbăţel. hub cap ['hAb kasp] s. (tehn.) capacul butucului. hubris ['hjmbris] s. încredere (excesivă) în sine; îngâmfare, trufie. hubristically [hju:'bristikpli] adv. cu îngâmfare, cu trufie; insolent. huek [hAk] ş. (iht.) lostriţă (Hucho huciu)). huckaback ['lukobask, -bok] s. (ţeA-t.) material pluşat (pentru prosoape etc.). huckleberry ['luklberi, -teri] s. (bot.) afin (Vaccinium myrtillus) (Gaylussacia); red ~ merişor (Vaccinium vitis-idaea); (amer. sl.) to get the ~ a se face de râs; (amer. rar) to be a ~ to a / one's persimmon a nu face doi bani pe lângă. hucklebone ['tiAklboun] ş. 1. (anat.) osul iliac. 2. (zool.) gleznă. huckster ['hAkstsr] I. s. 1. negustor de mărunţişuri, mămular, boccegiu, colportor, negustoraş; negustor ambulant; precupeţ. 2. (fig.) găinar, afacerist mărunt, profitor meschin; political ~ traficant politie; (pop.) in ~'s hand(s) la ananghie, la aman. 3. (amer.) agent de publicitate. II. vb. A. intr. 1. a vinde mărunţişuri. 2. a face negoţ mărunt. 3. a înşela, a trage pe sfoară. B. tr. a revinde, a colporta. huddle ['hAdl] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ together) a arunca de-a valma, a arunca claie peste grămadă. 2. (şi to ~ up / over / together) a face de mântuială, a lucra prost, a cârpaci; a da peste cap; a înjgheba. 3. to ~ into a băga unul peste altul / în neorânduială / claie peste grămadă / de-a valma în; to ~ on a pune în grabă, a arunca (hainele). B. refl. a se strânge, a se ghemui. C. intr. 1. (şi to ~together) a se strânge la un loc (în neorânduială), a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. 2. to ~ long a se împinge înainte, a da năvală; to ~ over / through a piece of work a face o treabă de mântuială / în pripă, a da un lucru peste cap; to ~ up a se strânge, a se înghesui, a se ghemui; a se băga unul în altul. II. s. 1. îngrămădeală, îngrămădire, amestecătură, buluc; mulţime; gloată. 2. harababură, zăpăceală; all in a ~ cu susul în jos, de-a valma. 3. (amer.) consfătuire; complot, conspiraţie, uneltire. 4. (înv.) zgârcit, zgârie-brânză. huddler [-or] s. lucrător prost, cârpaci. hue1 [hju:] s. nuanţă, culoare, tentă; tonalitate cromatică; ~ of health aer de sănătate; thoughts of a sombre ~ gânduri întunecate. hue2 vb. tr. (sl.) a zvânta în bătaie, a burduşi.



 471



hue3 s. ţipăt, strigăt; larmă. hue-and-cry ['hjmsn'krai, -arj'k-] ş. 1. chiot(e), strigăte (de prinde-1, ţinc-1); urmărire, goană; huiduieli; to make ~ after smb., to raise a ~ against smb. a) a urmări pe cineva cu strigăte; b) a huidui pe cineva. 2. (ist.) anunţ / proclamaţie pentru prinderea unui răufăcător sau pentru înapoierea bunurilor furate. hueless ['hju:lis] adj. incolor, fără culoare. hue strength ['hju: strcrjO] s. (teAt.) intensitatea / saturaţia unei nuanţe. huff [hAf] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a umfla; to ~ up with air a umfla cu aer; (jig.) to be ~ed supărăcios, iritabil. 2. a se purta urât cu, a se răsti la; a repezi, a jigni. 3. (la jocul de dame) a lua un jeton (cuiva). 4. to ~ smb. into a face pe cineva să, a sili pe cineva să (prin ameninţări etc.); to ~ smb. out of a face pe cineva sa renunţe la (prm ameninţări etc.). B. intr. 1. a se supăra, a se ofensa. 2. (şi to ~and puff) a gâfâi, a sufla greu. 3. a se grozăvi, a se umfla în pene. II. ş. 1. furie, ţâfnă, acces, izbucnire de mânie, supărare, jignire; to get / to take the ~, to take ~ a se ofensa, a se supăra; to put smb. into a ~ a jigni, a ofensa pe cineva. 2. luarea unui jeton (la jocul de dame). huffer ['fufa1"] s. 1. zurbagiu, persoană gălăgioasă. 2. lăudăros, fanfaron. huffily flufili] adv. supărat, iritat, eu arţag. huffiness ['lufmis] s. 1. v. h u f f i s h n e s s . 2. susceptibilitate, iritabilitate. huffish ['rufi/l adj. 1. susceptibil, irascibil, ţâfnos; arţăgos, in a ~ tone of voice pe un ton înţepat. 2. supărat, îmbufnat; he was very ~ about it era foarte supărat pe această întâmplare. 3. arogant. huffishly [-li] adv. v. h u f f i 1 y. huffishness [-nis] s. lăudăroşenie, fanfaronadă; îngâmfare, trufie; aroganţă. huffier ['tufals1-] s. (mar.) pilot de fluviu. huffy ['lufi] adj. v. h u f f i s h. hug [lug] I- vb. tr. 1. a îmbrăţişa cu putere, a strânge în braţe; (înv. glumeţ) to ~ smb. as the devil ~s a witch a îmbrăţişa pe cineva cu gingăşie. 2. (fig.) a îmbrăţişa, a ţine la (o idee etc.), a fi partizan al (unei idei etc.); to ~ a belief a ţine la o convingere. *0- (mar.) to ~ the coast / shore a se ţine aproape de ţărm, a naviga pe lângă coastă. II. s. 1. îmbrăţişare. 2. apucare, strânsoare (în luptă). huge [phju:d3] adj. enorm, vast, imens; uriaş, colosal, gigantic; ~ collection of samples vastă colecţie de eşantioane. hugely [-li] adv. enorm, extraordinar (de), foarte. hugeness [-nis] s. enormitate, imensitate. hugger ['hAg3r] ş. (mine) clivaj. hugger-mugger ['lugapiiuga1"] I. s. 1. dezordine, confuzie, harababură. 2. taină, secret; in ~în secret, clandestin; to be at ~ with a avea secrete cu. II. adj. 1. dezordonat, confuz. 2. ascuns, tainic, tăinuit, secret. III. adv. 1. în dezordine. 2. în taină. IV. vb. A. tr. 1. a muşamaliza, a înăbuşi (un scandal etc.). 2. a ascunde, a tăinui. 3. a face de mântuială, a da peste cap. B. intr. 1. a acţiona în secret / în ascuns; a conspira, a unelti. 2. a face încurcături, a proceda fără socoteală. 3. they are ~ing along menajul lor merge aşa şi aşa/ şchiopătând. huguenot ['hjuiganot, -nou] s. (ist. Franţei) hughenot, calvinist. hui ['hu:i:] s. (austr.) adunare; reuniune. hukeem [hA'ki:m] s. (anglo-indian) doctor. hulk [hAlk] s. 1. (mar.) corabie mare şi greoaie. 2. (mar.) ponton. 3. (mar.) carcasă veche de corabie. 4. (fam.) om greoi, matahală, huidumă. hulking [-in] adj. greoi, neîndemânatic; mătăhălos. hulky [-i] adj. v. h u 1 k i n g. huli1 [Iul] I. s. coajă. II. vb. tr. a curăţa de coajă, a coji. huli 2 1. s. 1. anvelopă; carapace; (entom.) gogoaşă (de nimfă sau crisalidă). 2. (mar.) cocă, carenă, corpul navei; ~ down la distanţa (de Ia ţărm) la care se vede numai catargul (unei corăbii); ~ out la distanţa (de la ţărm) la care se vede corpul corăbiei. 3. schelet, carcasă (de dirijabil etc.). 4. (av.) fuzclaj. II. vb. A. tr. a străpunge, a nimeri (coca unei corăbii cu un obuz). B. intr. (mar., despre un vas fără pânze) a pluti în voia valurilor. hullabaloo [ihAlabalu:] s. gălăgie, vacarm; to make a ~a) a face gălăgie; b) a izbucni în proteste; a pretinde în gura mare. hulled [luld] adj. curăţat de coaja, cojit, decorticat. huller ['tutor] s. decorticator. hullo ['IIA'IOU, -'-, amer. ha'lou] interj. 1. (pentru a atrage atenţia) hei! alo!; ~, you! hei, tu de colo! 2. (exprimând surpriza) hait! ei, poftim! nu mai spune! 3. salut(arc)!; ~ everybody salutare tuturor! 4. (tel.) alo! hullo girl [~ ga:l] s. (fam.) telefonistă. hull resistance ['Iul rizistons] s. (ftz.) rezistenţa corpului. hum1 [lum] I. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi, a zbârnâi; a fredona; a vui; a town ~ming with activity un oraş vuind de activitate; my head ~s îmi vâjâie capul. 2. (despre apă) a clipoci, a susura, a murmura. 3. a vorbi bâlbâit, a se bâlbâi; (înv.) a îndruga verzi şi uscate; to~andhawa)asebâlbâi;b)aezita,aşovăi. 4. a fi în plină activitate, a merge strună, a merge ca pe roate. 5. a face tărăboi. 6. to ~at a bombăni din pricina (cu gen.). B. tr. (şi to ~over) a fredona. II. s. bâzâit, zumzet; vuiet surd, freamăt, agitaţie; the busy ~ of a large city vuietul unui oraş mare. hum2 (şl,) I. vb. tr. a înşela, a trage pe sfoară. II. s. înşelătorie; minciună; it's all (a) -braşoave, prostii. hum3 vb. intr. (si.) a mirosi urât, a puţi. hum4 interj, hm! human [rhju:nwn] I. adj. uman, omenesc; a very ~ error o greşeală foarte omenească. II. s. (mai ales glumeţ) muritor, fiinţă omenească. human being [~ 'bi:in] s. fiinţă omenească.



humming



humane [hju(:)'mcin] adj. 1. uman, omenos; umanitar, pentru binele omului; ~ task operă nemuritoare; the Royal Humane Society societatea de salvare (a înecaţilor). 2. omenos, îndurător, milostiv, clement. 3. umanistic, filologic. humanely [-li] adv. uman, umanitar. humaneness [-nis] s. v. h-u m a n i t y (3). human engineering ['hjuimdn rirj] s. 1. inginerie umană; antropotehnică. 2. biotehnica. human-heartedness [~ 'ho:tidnis] s. v. h u m a n i t y (3). humaniform [hju'masnifo:m] adj. (rar) omenesc. humanism ['hjumianiz^m] s. umanism. humanist ['hju: monist] I. s. umanist. II. adj. v . h u m a n i s t i c . humanistic [ihjumis'nistik] adj. umanist(ic). humanitarian [hjuO-raaeni'tearisn, ■—'--] I. s. 1. propovăduitor umanist. 2. filantrop. II. adj. 1. umanitar. 2. uman, omenos. humanitarianism [hjuimami'tearisnizpm] s. (jil.) umanitarism. humanity [hju(:)'ma;niti] s. 1. fire sau natură omenească. 2. omenie, umanitate. 3. omenie. 4. umanioarc. humanize ['hju:monaiz] vb. A. tr. a umaniza; to ~ cow's milk a asimila laptele de vacă cu laptele omenesc (pentru copii). B. intr. a se umaniza, a deveni omenos. humankind ['hjinnan'kaind] s. omenire, umanitate, neamul omenesc. human-like ['hjumisnlaik] adj. ca de om, omenesc. humanly ['hju:ni9nlij adv. 1. omeneşte. 2. din punct de vedere omenesc. human nature ['hjmman ineit/s1"] s. natură omenească, natură umană. humanness i'hjumisnnisj s. omenire, umanitate. human studies ['hju:ni3n 'stAdiz] s. pi. studii clasice, umanistică; umanioarc. human torpedo ['hjmmsn t3(:)'pi:dou] ş. (mil.) torpilă umană, torpilă dirijată la ţintă de un scafandru. humble flumbl] I. adj. 1. umil; smerit, spăsit; plecat; in my ~ opinion după umila mea părere; your ~servant umila dv. slugă, supusul dv. 2. umil, modest, simplu; to spring from ~ stock a lî de origine modestă. 3. umil, sărac, sărăcăcios, sărman. II. vb. A. tr. a umili, a înjosi, a smeri. B. rejl. a se umili, a se înjosi. humble bee [~ bi:] s. (entom.) bondar (Bambus sp.). humblefication [ihAmblafi'kci/n] s. (fam.) umilire. înjosire. humble-mouthed ['rumbl'maudd] adj. umil Ia vorbă. humbleness ['lumblnis] s. umilinţă. humble pie ['lumbl 'pai] s. pateu făcut din măruntaie de vânat; (jig.) to eat ~ a cere iertare, a se umili. humble plant [~ 'plo:ntj s. (bot.) mimoză, sensitiva, simţitoare (Mimosa pudica). humbly ['lumbli] adv. umil, cu umilinţă; cu smerenie. humbug I'hAmbAg] I. s. 1. înşelătorie, mistificare,escrocherie; lucru fals, calp; there's no ~ about him c un om cinstit. 2. moft, fleac, nimic; (that's all) ~î (toate astea-s) prostii! mofturi! 3. farsor, mincinos, impostor, înşelător. 4. un fel de bomboană. II. vb. A. tr. 1. a înşela, a amăgi, a mistifica. 2. to ~ smb. into doing smth. a ademeni pe cineva să facă ceva; to ~ smb. out of smth. a face pe cineva să renunţe la ceva (prin înşelătorie). B. intr. a face escrocherii. humbug(g)able [-sbl] adj. uşor de tras pe sfoară / de înşelat. humbugger [-ar] s. înşelător, escroc, mistificator; impostor. humbuggery [-ari] s. înşelătorie, escrocherie; mistificare, impostură. humdinger ['hAindirp] s. 1. (tel.) potenţiometru contra zgomotului de sector. 2. (fa/?/.) grozăvie, lucru marc / colosal. humdrum ['lumdrAm] I. adj. plicticos, monoton, banal, trivial. II. s. 1. loc comun, banalitate, truism. 2. pisălog; persoană plictisitoare. humectate ["nju:miktcit] vb. tr. a umezi, a muia. humectation [ihju:mik'tci/n] s. umezire. hum effect [


 humming bird



humming bird [~ ba:d] s. (omit.) colibri (Fam. Trochilidae). humming top [~ top] s. titirez, sfârlcază cu bâzâitoâre. hummock ['lumakl s. 1. colnic, movilă, colină; mamelon. 2. movilă de gheaţă (pe o banchiză etc.). hummocked [-t] adj. l„ca o colină, de forma unei movile. 2. (despre movile) rotund. hummocky [-i] adj. plin de movile, cu coline. humor... (amer.) v . h u r a o u r... humoral ['hju:marpl] adj. (med.) umoral. hurnoresque [.hju:ma'resk] s. (muz.) humorescă. humorist ['hjumiarist, înv. 'ju:-] s. umorist, comic; scriitor umorist; hâtru bun de glume; păcălici. humorous ['hju:ni3ras, înv. 'ju:-] adj. 1. plin de umor, vesel, umoristic. 2. caraghios, glumeţ, de râs. humour ['hju:mar, înv. 'ju:-] I. s. 1. umor; glumă; sense of ~ simţ al umorului / ridicolului; arch / sly ~ glumă răutăcioasă; broad ~ umor grosolan; dry ~ umor sec; grim ~ umor macabru; to do smth. for the ~ of it a face ceva în glumă / de haz / de banc. 2. caracter, fire; dispoziţie, toană; every man in his ~ fiecare cu toanele sau dispoziţia lui; in the ~for dispus să/ pentru; in bad / ill ~prost dispus; in good ~binc dispus; out of ~ prost dispus, abătut, posac, ursuz; to put smb. in / into bad ~ a indispune pe cineva; to put smb. in / into good ~ a dispune pe cineva; to put smb. out of ~ a indispune pe cineva, a strica cheful cuiva; when the ~ takes me to go out când îmi vine cheful să ies. 3. (anat.) umoare; the cardinal ~s cele patru umori principale; aqueous ~ umoare apoasă, II. vb, tr. a fi îngăduitor cu, a lăsa în voia (cuiva), a intra în voia (cuiva); a face pe placul (cuiva), a cocoli; a răsfaţă; to ~ a horse a lăsa calul în voia lui; a man who must be ~ed un om căruia trebuie să-i cânţi în strună. humourist ['hjmmaristj s. v. h u m o r i s t. humourless ['hju:malis] adj. iară umor, nesărat, Iară sare. humourlessly [-li] adv. Iară umor, fără sare. humoursome ['hju:mosam] adj. 1. capricios, cu toane; năzuros. 2. iritabil, irascibil. humoursomeness [-nis[ s. 1. bună dispoziţie. 2. toane. hump [lump] I. s. 1. cocoaşă, gheb; to have a ~ a fi cocoşat; (jig.) to live on one's ~ a trăi din propriile sale resurse, a se descurca singur. 2. movilă, munccl. 3. (fam.) proastă dispoziţie; to have the ~ (up) a nu fi în apele lui, a nu-i fi boii acasă; a fi supărat / furios; to give smb. the ~ a amărî, a indispune pe cineva. II. vb. A. tr. 1. a curba, a îndoi, a pleca; to ~ up one's shoulders a-şi băga capul între umeri. 2. a amărî, a indispune, a întrista, a mohorî. 3. (austr.) a sălta (o sarcină) în spinare. 4. (amer. si.) a se culca cu. B. rejl. şi intr. (amer. si.) a-şi strânge puterile. humpback ['lumpbsk] s. 1. cocoaşă, gheb. 2. cocoşat, gârbov, ghebos. 3. (te/m.) proeminenţă, umflătură; bombare. humpback bridge [~ brid3] s. pod în spinare de măgar. humpbacked ['hAmpbaăkt] adj. ghebos, gârbov, cocoşat. humph [mmm, hah, hĂmf] interj, hm! humping signal ['lumpin 'signal] s. (ferov.) cocoaşă de triaj. hump signalling ['rump .signolirjj s. (ferov.) semnalizarea cocoaşei. humpty-dumpty ['hAmpti'dAmpti] s. 1. omuleţ, prichindel, făptură măruntă. 2. Humpty Dumpty ou (personificat). humpy1 1'hAmpi] adj. 1. cu cocoaşă. 2. plictisitor. humpy2 s. v. g u n d y. humus E'hju:ni3s] s. (agr.) humus, pământ vegetal, cernoziom. hum voltage ['lum -voltid3J s. (ţel.) tensiune de zgomot. Hun [luni s. 1. (mai ales pi.) (ist.) hun. 2. (fîg.) barbar. 3. (sl.) neamţ. hunch [lunt/] I. s. 1. cocoaşă, gheb. 2. halcă, bucată mare (de pâine, de brânză etc.); ~of bread codru de pâine, coltuc. 3. (amer. pop.) ghiont. 4. (fam.) bănuială, suspiciune; presimţire; presentiment; to have a ~ a avea o presimţire. 5. bloc, bulgăre (la drumuri). hunchback ['hMitfbşk] j . v . h u m p b a c k (1). hundred ['lundrad, -drid] I. num. sută; a / one ~ per cent sută la sută; a ~ per cent useless fără nici o valoare; a ~ times de o sută de ori; not a ~ miles away nu aşa departe. II. s. 1. sută; they died in ~s mureau cu sutele. 2. (ist.) district; to accept the Chiltern Hundreds a renunţa la drepturile de membru al parlamentului. 3. oră: fourteen ~ ora 14; ten ~ ora zece. hundred-eyes [~aiz] s. (bot.) saschiu, cununiţă, iederă, merişor (Vinca minor). hundredfold ['lundradfould, -drid-] I. adj. însutit. II. adv. de o sută de ori; to increase a ~ a mări de o sută de ori. hundred-legs ['lundradlcgz, -drid-] s. v. c e n t i p c d. hundred-percenter ['lundradpa'senta1"] s. (si one hundred-percenter) (amer.) şovinist militant. hundredth ['fundradG, -dridO] I. num. al o sutălea. II. s. sutime; three ~s trei sutimi. hundredweight ['lundradweit, -drid-] s. (în Anglia) greutate de 112 livre = 50,802 kg; (î/i S.U.A.) greutate de 100 livre = 45,359 kg. Hundred Years* War ['lundrad ja:z 'WD:] S. the ~ (ist. Angliei) Războiul de o sută de ani. hung [hArj] past şi part. trec. de la h a n g. Hungarian [hAg'gear ian] I. s. 1. ungur, maghiar. 2. (limba) ungară. II. adj. unguresc, maghiar. Hungarianize [-aiz] vb. tr. a maghiariza. Hungarian partridge [lurj'gearian 'pa:trid3] s. (canad.) potârniche europeana (Perdrix sp.). hunger ['hAngor] I. s. 1. foame; to be faint with ~ a leşina de foame, a nu mai putea de foame; to die of ~ a muri de foame; (prov.) ~ is the best relish /sauce foamea e cel mai bun bucătar. 2. (for, after) (fig.) sete, dorinţă arzătoare (după, de). II. vb. A. intr.



472



1. a fi flămând. 2. to ~ for / after smth. a fi avid de ceva; ~ing for romance avid de aventuri sentimentale. B. tr. a înfometa; to ~ a garrison out of place a constrânge o garnizoană prin foamete să se predea. hunger bit(ten) [~ -bitn] adj. înfometat, flămând. , hungerer ['lungorar] s. 1. flămând, înfometat. 2. (fig.) doritor, persoană care aspiră la ceva. hunger-stricken ['lunga istrikan] adj. înfometat, flămând; chinuit de foame. hunger-strike [~straik] I.s. greva foamei (în închisoare). II. past şi part. trec. hunger struck [~ strAk] vb. intr. a face greva foamei. hungry ['lurjgri] adj. 1. flămând, înfometat; to be ~ a-i fi foame, a fi flămând; to be ravenously ~, to be (as) ~ as a hawk / hunter / bear / wolf a avea o foame de lup; (fig.) to be ~ for a fi însetat de / avid de, a tânji după. 2. (despre terenuri etc.) sărac, sărăcăcios. hungry wool [~ wul] s. (text.) lână înfometată, lână de-calitate inferioară. hunk [lurjk] s. v. h u n c h (1,2). hunker [rhAnkar] I. s. (amer.) 1. (ist.) membru conservator din partidul democrat. 2. retrograd. 3. comisionar; băiat de serviciu la hotel. 4. adj. (jig.) de modă veche; conservator. hunkerism ['hArjkarizsm] s. (amer. sl.) conservatorism. hunkers [Tugkaz] s. pi. on one's ~ pe vine. hunkie ['lunki] s. (amer. fam.) ungur, maghiar. hunks [lurjks] s. zgârcit, zgârie-brânză, avar. hunky I'hArjki] I. adj. (sl.) 1. straşnic, grozav. 2. teafăr, în siguranţă. II. s. muncitor necalificat. hunky-dory [~'douri] adj. (amer.) v. h u n k y (I). hunt [lunt] I. vb. A. tr. 1. a vâna (cu copoi). 2. (amer.) a vâna (în general). 3. a colinda, a bate (un ţinut) după vânat (mai ales după vulpi). 4. a îndruma sau îndemna (câinii) la vânătoare. 5. a urmări, a goni, a hăitui; to ~ away a goni; to ~down a urmări până când e prins sau omorât; to ~ out / up a urmări până când c găsit sau SCOS din ascunzătoare; to ~ to death a urmări până când e ucis. B. intr. 1. a vâna, a merge la vânătoare. 2. a căuta, a cerceta; to ~ high and low a căuta pretutindeni. 3. to ~ after a căuta cu înfrigurare, a umbla după; a vâna; to ~for a căuta; v. t'o ~ a f t e r. II. s. 1. vânătoare; (în Anglia) vânătoare călare, mai ales hăituiala; the ~ is up vânătoarea e deschisă; rainbow ~hirneră, nebunie; (pol. amer.) still ~ metode secrete; witch ~ vânătoare de vrăjitoare (şi fig.). 2. echipaj de vânătoare. 3. teren de vânătoare. 4. Hunt societate locală de vânătoare. 5. (for) urmărirc(a) (cu gen.), cercetări (pentru). 6. (înv.) vânător. 7. (tehn.) mică variaţie a turaţiei unui motor. huntaway ['luntawei] ş. (N.Z.) câine ciobănesc. hunt ball ['lunt bo:l] s. bal (anual) al vânătorilor. hunter ['lunta1"] s. 1. vânător; (jig.) căutător, cercetător, urmăritor; dowry ~ vânător de zestre; curio ~ vânător / amator de antichităţi; place ~ carierist, arivist, căutător de slujbe; (prov.) all are not ~s that blow the horn nu tot ce zboară se mănâncă. 2. cal de vânătoare. 3. câine de vânătoare, copoi. 4. ceas de buzunar cu capace. 5. (astron.) the Hunter constelaţia Orion. hunting ['hAntirj] I. s. 1. vânătoare. 2. pradă, captură, rezultatul unei vânători. 3. (fîg.) urmărire, căutare, cercetare. 4. (zoo!.) specie de câine sălbatic din Africa (Lycaon pictus). 5. (av.) oscilaţie unghiulară a palei de elice. II. adj. de vânătoare. . hunting-box [~baks] s. pavilion de vânătoare. hunting-crop [~krap] s. cravaşa. hunting glass [~ gkr.s] s. binoclu de vânătoare. hunting-ground [~graund] s. teren / parc de vânătoare; (amer.) happy ~ ~(s) a) rai, cer(uri); viaţa viitoare; b) câmp rodnic de activitate. hunting gun [~ gAn] s. armă de vânătoare. hunting-horn [~ha:n] s. corn de vânătoare. hunting lodge [~ bd3] s. v. h u n t i n g b o x . hunting-song [~sorj] s. cântec de.vânătoare. hunting switch [~ switfl s. (tel., cib.) selector libcrv. hunting tide [~ taidj s. epoca vânatului. hunting truss [~ trAs] s. (med.) suspensoriu. hunting waist [~ weist] s. (jachetă) scurtă. huntress ['luntris] s. vânătoriţă. huntsman ['luntsmanl, pi. huntsmen [-man, -men] s. 1. vânător. 2. persoană care îngrijeşte sau mână câinii de vânătoare. huntsmanship |-/ip] s. cinegetică, arta vânătorii. hunt-the-fox ['lunttfa'faks] s. joc de copii asemănător cu „hoţii şi vardiştii". hunt-the-hare ['hAnt<5a'h£3r] . v . v . h u n t - t h e - f o x , hup(p) [lup] I. interj, dii! II* vb. intr. 1. a îndemna calul. 2. a se mişca înainte. hurdle ['ha:dl] I. s. 1. gard împletit, împletitură. 2. (sport) gard, obstacol (la cursele de cai etc.); to clear the ~ a trece peste obstacol (şi fig.). 3. (tehn.) grătar. II. vb. tr. a înconjura / a împrejmui cu un gard împletit. hurdle race [~ reis] s. cursă de obstacole. hurdle work [~ wo:k] ş. împletitură ţărănească, gărduţ de nuiele. hurdling l'ha:dlin] s. (sport) alergare peste garduri / obstacole. hurdy-gurdy ['ha:diiga:di,'--'--] s. (muz.) 1. flaşnetă, caterincă. 2. (ist.) vielă. hurdy-gurdy grinder [~ 'grainda1"] s. (muz.) cântăreţ Ia vielă; flaşnetar. hurdy-gurdy wheel [~ 'wi:l] s. (amer. tehn.) roată cu palete (pentru apă). hurl [ho:l]I.vb. A./r. a arunca, a azvârli; a repezi; a face vânt (cu dat.); to ~ reproaches at smb. a acoperi cu reproşuri, a copleşi cu imputări pe cineva. B. intr. (irl.) a juca „hurley". C. refl. to ~ oneself at / upon smb. a se năpusti la cineva / asupra cuiva. II. s. azvârlitură (puternică), aruncătură.



 473



hurley l'hsilij s. (irl.) varietate de hochei practicat în Irlanda. hurling pump ['harlin. pAiwp] s. (tehn.) pompă rotativă. hurly-burly ['ha:Ii 


hydraulic steering



hush money [~ .nuni] s. mită / şperţ dat pentru păstrarea tăcerii / pentru a închide gura cuiva. husk [hAsk] I. s. coajă, păstaie; tegument, peliculă; ~s pleava (la treieriş); (amer.) pănuşă; to separate the ~from the grain (şi fig.) a alege grâul de neghină; ~s of grapes boască. II. vb. ţr. a dezghioca, a curăţa de coajă, a decortica. husker ['fuskar] s. (tehn.) cojitor. huskily ['luskili] adv. răguşit. huskiness ['luskinis] s. 1. însuşirea de a avea coajă. 2. detersiune. 3. asprime (a vocii), răguşcală. husking bee ['luskirj bi:] s. (amer.) clacă pentru curăţatul porumbului. husky1 ['hAski] I. adj. 1. acoperit de / plin cu coji sau pleavă. 2. uscat, sec. 3. (despre glas) răguşit. 4. (amer.), voinic, viguros, puternic. II. s. (amer.) voinic, om viguros. husky2 s. 1. eschimos. 2. (limba) eschimosă. 3. câine eschimos de sanie. hussar [hu'zo:1"] s. huzar. Hussite I'hAsait] s. (ist.) husit. hussy11'hAsi, -zi] s. 1. obrăznicătură, fată obraznică / răslaţată. 2. femeie uşoară / stricată, târâtură,târfă. hussy2 s. 1. lădiţă, cufăraş, lăcriţă. 2. sac de voiaj. hustings flustinz] s. 1. (pol.) campanie electorală. 2. (işt.) tribună, estradă (pentru candidaţii electorali, până în 1872). 3. (amer.) loc unde se ţin discursuri electorale. hustle I'hAsl] I. vb. A. tr. 1. a înghesui, a împinge, a îmbrânci, a înghionti, a îmboldi. 2. a constrânge, a forţa. 3. to ~ smb. into a decision a constrânge pe cineva să ia o hotărâre (fără a-i da timp de gândire); to ~ out a împinge afară; to ~smb. up a îmbrânci pe cineva. B. intr. 1. a se înghesui, a se îmbulzi; to ~ through the crowd a-şi face drum prin mulţime, a răzbate prin înghesuială. 2. (amer.) a acţiona repede şi energic. 3. a se grăbi, a se zori; we must ~ a bit trebuie să ne grăbim un pic. II. s. 1. îmbulzeală, înghesuială. 2. energie; mişcare şi activitate neîntreruptă; (amer. fam.) to get a ~ on a se grăbi, a da zor. hustler [-ar] s. (amer. fam.) 1. persoană expeditivă / activă / descurcăreaţă; şmecher, pungaş. 2. intermediar folosit pentru atragerea clienţilor. 3. (amer. si.) prostituată. hut [lut] I.s. 1. colibă, cabană, magherniţă, chiţimie. 2. (mil.) baracarnent. II. vb. A. tr. (/nil.) a încartirui (trupe) în barăci. B. intr. a locui în barăci. hut barracks ['lut ibasraks] s. cazarmă din barăci. hut builder [~ .bilda1"] s. constructor de barăci. hut camp [~ ka^mp] s. baracamcnt(c). lagăr de barăci. hutch | hAt/11.s. 1. cuşcă, coteţ (mai ales pentru iepuri).!, lada, cufăr. 3. (fam.) bordei, colibă. 4. (mine) vagonct pentru minereuri. 5. cisternă pentru spălatul minereurilor. 6. (tehn.) buncher. II. vb. tr. a spăla (minereuri). . hutment(s) ['lutmant(s)] s. baracament(c); tabără / lagăr de barăci. hutting ['rutin] s. 1. material de construcţie pentru ridicarea în grabă a unei clădiri provizorii. 2. material de (confecţionat) pălării. huzza(h) [hu'zu:, lu'zu:, amer. şi ha'za:] 1. interj, s. ura! vivat! II. vb. tr. a aclama. huzzy [luzi] s. v. h u s s y1. hyacinth [Thaiasin9] s. 1. (bot.) zambilă (Hyacinthus sp.). 2. (mineral.) hiacint. hyacinthian I'haia'sin9ian] adj. 1. (ca) de zambilă. 2. frumos ca Hyacinthus, hiacintin. hyaena [hai'ima] s. v. h y c n a. hyaline ['haiali(:)n, -ain] adj. 1. (poetic) (despre cer sau despre mare) cristalin, limpede. 2. (med., geol.) hialin, vitros, sticlos. 3. transparent, diafan, străveziu. hyalite ['haialait] s. (mineral.) hialit. hyaloid fhaiabid] adj. (anat.) hialoid. hyalophane [hai'aelafcin] s. (mineral.) hialofan. hybrid ['haibrid] I. s. (biol., lingv. etc.) hibrid; bastard, corcitură; (despre persoane) metis. II. adj. hibrid, eterogen. hybrid coil [~ 'kailj s, (electr., tel.) transformator inelar (diferenţial). hybridization [ihaibridai'zci/pnl s. hibridizare, bastardare. hybridize ['haibridaiz] vb. A. tr. a hibridiza. B. intr. a se hibridiza. hybrid variety ['haibrid va'raiati] s. (biol.) varietate hibridă. hybrid vigour ['haibrid rviga1"] s. (biol.) v. h e t e r o s i s . hydra fhaidra] s. 1. (mito!.) Hidra (din terna) 2. Hydra (astron.) Hidra (nordică). 3. (zool.) hidră, varietate de polip. 4. şarpe de apă dulce. hydracid [hai'drsesid] s. (chim.) hidracid. hydra-headed ['haidra'hedid] adj. 1. cu multe ramuri / diviziuni / faţete. 2. eu multe probleme / dificultăţi / obstacole. hydrangea [hai'drcind3a. -d3ia] s. (bot.) hortensie (Hydranges hortensia). hydrant ['haidrsnt] s. hidrant; robinet / gură de apă, post de incendiu. hydrargyrum [hai'dro:d3iram] s. (chim.) mercur, hidrargir. hydrate ['haidreit, -rit] I. s. (chim.) hidrat, hidroxid; ~ of lime hidrat de calciu, var stins; ~ o f sodium hidrat de sodiu, sodă caustică. II. vb. tr. 1. a hidrata. 2. a hidrogena. hydration [hai'drci/n] s. 1. hidratare. 2. hidrogenare. hydraulic [hai'dra(:)lik] adj. hidraulic. hydraulically [-aii] adv. hidraulic. hydraulic brake [hai'dro(:)lik breik] s. frână hidraulică. hydraulic cement [~ si'ment] ş. ciment hidraulic. hydraulic clutch [~ kUt/] s. (tehn.) ambreiaj hidraulic. hydraulic lime [~ 'laim] s. var hidraulic. hydraulic power [~ 'pauar] s. forţă hidraulică. hydraulic pump [~ 'pAmp] s. pompă hidraulică. hydraulics [hai'dra(:)liks] s. (folosit ca sg.) hidraulică, hidromecanică. hydraulic shock [hai'dro(:)lik 'Jok] s. lovitură de berbec. hydraulic spear [~ 'spiar] s. (mine) rac hidraulic. hydraulic steering [~ 'stiarin] s. direcţie hidraulică.



 hydrazide



hydrazide ['haidrezaid] s. (chim.) hidrazidă. hydrazine ]'haidrazi(:)n] s. (chim.) hidrazină. hydride ['haidraid] s. (chim.) hidrură. hydriodic acid .['haidri'odik 'a:sid] s. (chim.) acid iodhidric. hydro ['haidrou] 1. prese, de la h y d r o p a t h i c (2) si h y d r o a e r o p l a n e . 2. s. (canad.) companie producătoare de electricitate. 3. (ccinad.) energie hidroelectrică. hydroaeroplane ['haidrou'earoplein] s. hidroavion. hydrocarbon [~'ka:bon, -bon] s. (chim.) hidrocarbură. hydrocephalic [ihaidrouse'fadik] adj. hidrocefal(ic). hydrocephalus ['haidroii'ssfsbs] s. (med.) hidrocefalie. hydrocephaly [~'sefali]s.(med.) v. h y d r o c e p h a l u s. hydrochloride [~'kb:raid] s. (chim.) clorhidrat. hydrocyanic ['haidronsai'aenik] adj. (chim.) cianhidric. hydrocyanic acid [~ lassid] s. (chim.) acid cianhidric. hydrodiffusion ['haidrot/di'fju^n] s. (chim.) hidrodifuziune. hydrodynamic [~dai'na;mik] adj. hidrodinamic. hydrodynamics [~dai'na:miks, -drod-, -di'n-] s. (folosit ca sg.) hidrodinamică. hydroelectric ['haidroni'lektrik] adj. hidroelectric. hydroelectric cell [~ sel] s. (electr.) clement cu lichid. hydrofining ['haidron'fainin.] s. (chim.) hidrofmare. hydrofluoric |'haidro»flu(:)'Drik] adj. (chim.) fluorhidric. hydrogen ['haidrid3an, -dra-, -drad3in] s. (chim.) hidrogen. hydrogenate [rhaidrad3i'neit] vb. tr. (chim.) a hidrogena. hydrogenation [.haidrad3i'nci/an[ s. (chim.) hidrogenarc. hydrogen bomb ['haidrid3an bom] s. bombă cu hidrogen. hydrogen disease [~ di'zi:z| s. (med.) boală de hidrogen. hydrogenolysis [>haidn>d3i'nolasis] s. (chim.) hidrogenoliză. . hydrogenous [hairdrod3inos] adj. hidrogenic. hydrograph ['haidragrarf, -graf] s. (hidr.) hidrograf, hidrogramă. hydrography [hai'drografi] s. hidrografic. hydrokinetics ['haidrouki'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) hidrocinetică. hydrolite ['haidronlait, -dro-] s. (mineral.) anhidros. hydrology [hai'drolad3i] s. hidrologie. hydrolyse ['haidralaiz] vb. ir. (chim.) a hidroliza. hydrolysis [hai'drolasis] s. (chim.) hidroliza. hydrolytic [ihaidra'litik] adj. (chim.) hidrolitic. hydromechanics l'haidroumi'kaîniks] s. pl. (folosit ca sg.) hidromecanică. hydromel ['haidrowmel, -dra-[ s. (farm.) hidromel. hydrometeor [ihaidron'mi:tjar] s. (meteor.) hidrometeor. hydrometer [hai'dramitar] s. 1. (fiz.) hidrometru. 2. (fig.) areometru. 3. (hidr.) miră hidrometrică. hydronephrosis ['haidrounc'frousis] s. (med.) hidronefroză. hydropathic [-haidro'pa?8ik, -drow'p-] I. adj. 1. hidroterapeutie. 2. (med.) hidropat. II. s. (fam.) clinică hidroterapeutică. hydropathy [hai'dropaOi] s. hidropatie. hydrophane f'haidroufcin] s. (mineral.) hidrofan. hydrophilic [ihaidra'filik] adj. (chim.) hidrofil. hydrophilous [hai'drafilas] adj. (hot.) hidrofil. hydrophobe ['haidrafoub] s. (chim.) substanţă hidrofobă. hydrophobia [ihaidra'foubja, -drouf-, -bio[ s. hidrofobie; (fam.) turbare. hydrophobic ['haidra'foubik] adj. (chim.) hidrofob, hidrofug. hydrophone ['haidrafoun, -drow-] s. (mar.) hidrofon, receptor de sunete subacvatice. hydrophyte ['haidrafait] s. (hol.) hidrofită, plantă de apă. hydropic [hai'drapik] adj. (med.) hidropic. hydroplane ['haidrouplcin, -drop-] s. 1. hidroplan. 2. hidroglisor. hydroponics [ihaidron'poniks] s. pl. (folosit ca sg.) (agr.) hidroponică. hydropower ['haidroupauar[ s. energie hidroelectrică. hydropsy ['haidropsi] s. (med.) hidropizie. hydroquinone ['haidroukwi'noun] s. (chim.) hidrochinonă. hydrosol [tiaidrasolj s. (chim.) hidrosol. hydrosphera ['haidro«sfiar, -dres-] s. hidrosferă. hydrostatic [>haidron'sta2tik, -dra's-] adj. hidrostatic. hydrostatics [-s] (folosit ca sg.) hidrostatică. hydrotaxis [ihaidrou'tsksis] s. (biol.) hidrotaxie. hydrotechnics ['haidrou'tckniks, haidra-] s. (folosit ca sg.) hidrotehnică. hydrotherapeutics ['haidro«i6cra'pju:tiks] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) hidroterapie. hydrotherapy ['haidrou'Gerapi] s. (med.) v. h y d r o t h e r a p e u t i c s . hydrothermal [.haidroK'Saimal] aay. (geol.) hidrotemial. hydrotropism [ihaidrou'tropizam] s. (biol.) hidrotropism. hydrous fhaidras] adj. hidric, hidratat, apos. hydroxide [hai'droksaid, amer. si -sid] s. (chim.) hidroxid. hydroxy alanine [hai'droksi 'aslani(:)n] s. (chim.) serină. hydrozincite ['haidrou'zirjkait] s. (mineral.) hidrozincit. hyena [hai'i:na] s. (zool.) hienă (Hyaena). hygiene [haid3i:n, amer. si -d3ii:n] s. higiena. hygienic [hai'd3i:nik, amer. si >haid3i'enik] adj. higienic. hygienist [hai'd3i:nist] s. (merf.) igienist. hygrogramf'haigrowgrsem] s. (meteor.) higrogramă. hygrograph ['haigro«gra:f, -graf] s. (fiz.) higrograf. hygrometer [hai'gramitar] s. higrometru.



474



hygrometry [hai'gromitri] s. (fiz.) higrometrie. hygroscope ['haigraskoup] s. higroscop. hygroscopic [ihaigrou'skopik] adj. higroscopic. hygroscopicity [


 475



hyzone



hypothalamus [thaipou'0a;l3m3s],pl. hypothalami [-mai] s. (anat.) hipotalamus. hypocritical [ihipa'kritikal] adj. ipocrit, făţarnic, prefăcut, cu două feţe. hypothec [hai'psGik] s. (jur.) ipotecă. hypocycloid ['haipou'saikbid] s. (geom.) hipocicloidă. hypoderm(a) [.haipo«'d3:m(3)] s. 1. (anat.) hipodcmi. 2. (bot.) hipodemiă. hypothecary [hai'pDGikari] adj. ipotecar. hypodermatic [TiaJpOMdaO'maetik] adj. (amer.) v. h y p o d e r m i c . hypothecate [hai'psGikeit, amer. şi hi'p-] vb. tr. a ipoteca. hypodermic [.haipo'damiik, -pou'd-] adj. (anat,, med.) subentaneu, hipodennic. hypothesis [hai'poOizis, -9as-, amer. şi hi'p-], pl. hypotheses [hai'pD6isi:z] ş. ipoteză, hypofunction [ihaipou'fArjk/an] s. hipofuncţie. presupunere; supoziţie. hypogastrium [ihaipou'gsstrismhpl. hypogastria [-trial s. (anat.) hipogastru. hypothesize [hai'poGisai?'.] vb. intr. a emite o ipoteză. hypogeous [ihaipou'd3i:3s] adj. (bot.) hipogeu. hypothetic(al) [-haipou'8ctik(3l), -pa'G-, amer. şi hi-] adj. ipotetic. hypogIyc(a)emia [.haipouglai'simiia, -mja] s. (med.) hipogliccmic. hypothyroidism [■haipou'Gairoidizsm] s. (med.) hipotiroidie. hypogynous [hai'p^inas] adj. (bot.) hipogin. hypotonic [ihaipou'tnnik] adj. (chim.,fiziol.) hipotonic. hyponasty ['haipouinssti] s. (bot.) hiponastie. hypsochromic ['hipsou'kroumik] adj. (chim.) hipsocrom. hyponitrites ['haipou'naitriti:s] s. pl. (chim.) hipoazotiţi. hypsographic(al) [ihipsou'grsefiktel)] adj. (top.) hipsografic. hyponym ['haipounim] s. (lingv.) hiponim. hypsogram ['hipsagrsm] s. (tel.) hipsogramă, diagramă de nivel. hypophosphate [.haipou'fosfeit] s. (chim.) hipofosfat. hypsography [hip'sografi] s. (top.) hipsografic. hypophosphite [ihaipou'fosfait] s. (chim.) hipofosfit. hypsometer [hip'somity] s. (geod.) hipsometru. hypophysis [hai'pofisis],pl. hypophyses [-si:z] s. (anat.) hipofiză. hypsometric [-hipsou'mctrik, -sa'm-] adj. (geogr.) hipsometric. hypoplasia [-haipou'pleizia, -jp] s. (bot., med.) hipoplazic. hypsometric date [~ deit] s. (geogr.) cotă. hypopsychosis [.haipousai'kousis] s. (med.) hiponoia. hypsometry [hip'soniitri] ş. (geod.) hipsometric. hyposecretion [ihaipousi'kri:/3n] s, hiposecreţic. hyson ['haisn] s. varietate superioară de ceai chinezesc. hypostasis [hai'pDstasis], pl. hypostases [-si:z] s. 1. (fdoz.) ipostază. 2. (med.) hipostază. hy-spy [hai'spai] s. joc asemănător cu v-aţi ascunselca. hypostasize [hai'pDStasaiz] vb. ţr. (fdoz.) v. h y p o s t a t i c c. hypostatic [ihaipou'stastik] adj. 1. fundamental; ipostatic. 2. distinct. 3. (genetică) recesiv. hyssop f'hisap] s. (bot.) isop (Hyssopus sp.). hysteresis [.hist3r'i:sis] s. (electr.) istereză magnetică. hypostatize [hai'postataiz] vb. tr. (fdoz.) a ipostazia. hysteresis loop [~ Iu:p] s, ciclu de istereză magnetică. hyposthenia [ihaipous'Gi:nja, -nia] s. (med.) hipostenie. hysteria [his'tkris, Jtj3:r-] s. isterie. hypostyle ['haipoustail] adj., s. (arhit.) hipostil. hysteric [his'tcrik] adj. 1. isteric. 2. (fig.) cu toane. hyposulphite [ihaipou'sAlfait, -pa's-] s. (chim.) hiposulfit. hysterical [-al] adj. v. h i s t e r i c. hypotaxis [haipou'tEeksis] s. (gram.) hipotaxă. hysterics [-s] s. pl. istericale; isterie; to go / to fall into ~ a fi apucat de istericale, hypotension [ihaipou'tcn/sn] s. (med.) hipotensiunc. a face o criză de isterie. hypotensive [ihaipou'tensiv] adj., s. (med.) hipotensiv. hyzone ['haizoun] s. (chim.) tritiu, hidrogen triatomic. hypotenuse [hai'p:rtinju:z, -nju:s] s. (mat.) ipotenuză.



 ice beam [~ bi:m] s. (mar.) antretoază împotriva gheţurilor. I, i [ai], pl. Is, I's [aiz] s. 1.1, i, a 9-a literă a alfabetului englez; to dot one's / the iceberg [~bc:g] s. 1. aisberg, gheţar plutitor. 2. om rece (ca de gheaţă), i's (and cross one's / the t's) a pune punctul pe i. 2.1 (cifră romană) unu. iceblink [~blink] s. strălucire, reflex al gheţii. I [ai] I.pron.pers.eu;(gezia satirică) loc friguros. iamb. ice-breaker [~SAndei] s. (amer.) v. s u n d a e . ibis ['aibis],pl. ibis, ibises [-iz] s. (omit.) ibis (Ibis religiosa). iced [aist] adj. 1. acoperit cu gheaţă. 2. frapat, răcit cu gheaţă.,3. (gastr.) glazurat, cu Ibsenism ['ibsanizam] s. (Ut.) ibsenism. glazură. Ibsenite f'ibsonait] adj. (lit.) ibsenian. iced coffee float ['aist .kofi 'flout] s. (amer.) cafea la gheaţă peste care se toarnă îngheţată. ice [ais] I. s. 1. gheaţă; bay ~ gheaţă formată de curând; brash ~ ţurţuri; floating ~, drifts of ~ gheţuri plutitoare, sloiuri plutitoare în derivă; anchor / bottom / ground ~ ice detector ['ais di'tcktar] s. (av.) detector de givraj. gheţuri de fond; (fig.) to be made of ~ a fi un om rece, a avea o inimă de gheaţă; (fig.) ice drift [~ drift] s. 1. banchiză în derivă; gheţuri / sloiuri plutitoare în derivă. 2. toros, to break the ~ a sparge gheaţa, a face începutul, a intra în vorbă; (înv.) to break the ~ bloc de gheaţă pe banchiză. for a deschide drumul (cuiva), a face drum (cuiva); (si.) to cut no ~ a) a nu avea icefall [~fo:l] s. 1. (înv. poetic) gheţar. 2. cascadă îngheţată (a unui gheţar). însemnătate / importanţă; b) a nu putea obţine nimic; c) (amer.) (with) a nu produce nici ice fern [~ fo:n] s. floare de gheaţă (pe geamuri). o impresie (asupra cuiva); straight off the ~ a) (despre merinde) proaspăt; b) (fig.) icc-fîeld [~fi:ld] s. câmp de gheţuri, banc de gheaţă, banchiză. numaidecât, îndată; (jig.) to be/ to skate on thin ~, to get on to thin ~a) a fi la strâmtoare / ice float [~ flout] i'.v. i c c f 1 o e. într-o situaţie critică / dificilă; a se juca cu focul; b) a atinge un subiect periculos (în ce-floe [~flou] s. banchiză flotantă / plutitoare, gheţar plutitor; gheaţă plutitoare. conversaţie); (amer. si.) on ~ a) (despre câştig, situaţie, profituri), sigur, asigurat; ice flow s. pornirea / curgerea sloiurilor; debaclu. b) (despre persoane) la răcoare / popreală; c) (despre persoane) gata de lucru / de acţiune; ce flower [~ tflauo1"] s. v. i c e f e r n . (amer. fam.) to keep on ~ a ţine în rezervă (în caz de nevoie); (amer.) to put on ~ a) (fam.) ice fog [~ fog] s. (meteor.) chiciură. a amâna; b) (sl.) a omorî, a face de petrecanie. 2. (mai ales amer.) îngheţată; strawberry Ice-foot [~fut] s. perete / centură de gheaţă. ~ îngheţată de zmeură; mixed ~ îngheţată asortată. 3. glazură de zahăr. 4. îngheţare, ice formation [~ fo:'mei/3n] 1. fomiarea gheţii. 2. jivraj. degerarc. 5. răceală. 6. (sl.) diamant; diamante; piatră preţioasă; bijuterie. 7. (şl.) mită; ice fox [~ foks] s. (2ool.) vulpe polară (Caniş lagopus). 8. atr. de gheaţă. -0- dry ~ zăpadă carbonică. II. vb. A. tr. 1. a congela, a îngheţa, a pune ice-free [~fri:] s. (mar.) degajat de gheţuri. la gheaţă, a frapa. 2. a acoperi cu sloiuri. 3. a acoperi cu glazură de zahăr. 4. (sl.) a ucide, ice-glazed [~gleizdj adj. glazurat. a face (cuiva) de petrecanie. 5. to ~ out a pune (pe cineva) Ia index, a exclude socialmente; ice guard [~ go:d] s. (av.) instalaţie de dejivraj. to ~ up a) (av.) a givra; b) (mar.) a bloca, a prinde între gheţuri; the ship was completely ice hockey [~ .hoki] s. (sport) hochei (pe gheaţă). ~d up vasul era complet prins între gheţuri. B. intr. (despre un lac, râuleţ etc.) to ~over ice hole [~ houl] s. copcă, produh. a îngheţa. ice-house [~haus] s. 1. gheţărie, depozit de gheaţă. 2. casă de gheaţă (mfli ales la eschimoşi). 3. (amer. sl.) magazin de bijuterii. Ice Age [rais'eid3J s. perioada / era glaciară. ice island [~ pailond] s. v. i c e - f 1 o e. ice arena [~ o.ri:nn] s. (canad.) teren de hochei pe gheaţă (acoperit). ice isle [~ aii] s. v. i c e - f 1 o c. ice-axe [~a?ks] s. piolet. ice bag [~ baeg] s. (med.) pungă de gheaţă. ice jam [~ d3a;m] v. i c c - p a c k (1). r ice bank [~ bzeijk] s. banchiză. Icelander ['aisbndor, -laîndo1"] s. islandez. Icelandic [ais'l&ndik] I. adj. islandez. II. s. (limba) islandeză. ice barrier [~ ibasria1"] s. barieră de gheaţă.



 477



Iceland moss ['aisland 'moss] s. (bot.) (un fel de) lichen, muşchi-dc-munte (Cetraria ishindica). Iceland spar [~ spu:r] s. (mineral.) calcit, spat de Islanda. ice lolly [~ ifoli] s. îngheţată pe băţ. iceman ['aismaen, -man], pl. icemen [-man, -men] s. 1. turist arctic. 2. alpinist. 3. vânzător de îngheţată. 4. (amer.) negustor de gheaţă: distribuitor de gheaţă. 5. (fam.) om cu sânge rece. 6. (amer. si.) hoţ de bijuterii. ice mountain [ais tmauntin] s. v. i c e b e r g. ice-needle [~iiii:dl] s. ac de gheaţă. ice-needle snow [~ snou] s. zăpadă aciforma. ice-pack [~pa?k] s. 1. linie / îngrămădire de gheţuri plutitoare; banchiză. 2. (med.) pungă de gheaţă. ice-pail [~peil] s. vas cu gheaţă; baterie. ice-pail freezer [~ Tri:zar] s. şerbetieră. ice paper ['ais ipeipar] s. hârtie foarte subţire / transparentă. ice pellets [~ -pelits] s. (meteor.) niăzărichc tare. ice pick [~ pik] s. piolct. ice-plant [-pla:nt] s. (bot.) gheaţă (Mesembryanthemum crystallinum). ice point [~ point] s. punct de îngheţ / congelare. ice pudding [~ ipudin] s. (un fel de) tort glace. ice rain [~ rein] s. lapoviţă. ice remover [~ ri'mu:var] s. dccongclator. ice rink [~ rirjkrj s. patinoar cu gheaţă artificială. ice river [~ >rivar] s. (mai ales (>oetic) gheţar. ice-run l~rAn] s. pistă artificială pentru tobogan. ice sheet [~ /i:t] s. înveliş de gheaţă; pod de gheaţă. ice-skate [~skcit] s. patină. ice-spar [~spa:r,'—] s. (mineral.) riacolit. ice stream [~ stri:m] s. gheţar. icetray [-trei] s. tăviţă pentru (cuburi de) gheaţă. ice-up [~Ap] s. îngheţare, îngheţ. ice-water [~iWo:tar] s. 1. apă (rece) de la gheaţă. 2. gheaţă topită. ice-wool [~wu:l] s. lâna fină pentru croşetat. ice yacht [~ pi] s. v. i c e b o a t (1). ichneumon [ik'nju:man] s. 1. (zool.) ihneumon, mangustă, şobolanul faraonilor (Herpestes ichneumon). 2. (entom.) iehneumonid (Enicospilus purgatus). ichneumon fly [~ fiai] s. v. i c h n e u m o n (2). ichnographic(al) [-ikna'gra;fik(al)] adj. (arhit.) icnografic. ichnography [ik'nografi] s. (arhit.) icnografie. ichor ['aiko:r, -karj s. (mitol.) fluid eteric care curge în vinele zeilor în locul sângelui. ichthyic [pi:k6iik] adj. (iht.) ihtiologic. ichthyocoI(l)a ['ik0i3ikol(5)] s. (com.) ihtiocol, clei de peşte. ichthyoid fikObid] I. adj. ihtioid, în fonnă de peşte. II. s. (zool. înv.) animal asemănător unui peşte. ichthyoidal [-ikGi'aid^I] adj. ihtioidal, în formă de peşte. ichthyol ['ikObl] s (farm.) ihtiol. ichthyolatry bikGi'alatri] s. ihtiolatric, adorare a peştilor. ichthyolite fikBialait] s. (iht.) ihtiolit, peşte fosil. ichthyologic(al) [.ikGiou'bd3ik(3l), -Gia'l-] adj. ihtiologic. ichthyologist [ikGi'abd3ist] s. ihtiologic. ichthyology [ik8i'obd3i] s. 1. ihtiologic. 2. tratat asupra peştilor. ichthyophagous [ikSi'ofsgas] adj. ihtiofag, care mănâncă peşte. ichthyophagy [ikQi'ofsdîi] s. ihtiofagic. ichthyornis [ik8ib:nis] s. (omit.) ihtiornis (pasăre fosilă). ichthyosaurian [rikGb'sairbn, -Qja's-, -Biou's-] (zool.) I. adj. de ihtiozaur. II. s. v. ichthyosaurus. ichtyosaurus [-ikQia'sairas] s. ihtiozaur. ichthyosis [.ikGi'ousis] s. (med.) ihtioză. icicle ['aisikl] s. ţurţur (de gheaţă). icicled [-d] adj. cu ţurţuri (de gheaţă). icily ['aisili] adv. cu răceală, glacial. iciness ['aisinis] s. 1. frig glacial, răceală. 2. (fig.) răceală, atmosferă glacială. icing ['aisirj] s. 1. glazarc, glazurare. 2. (şi ~ sugar) glazură. 3. îngheţare; frapare a vinului. 4. (meteor., av.) jivraj, jivrare. icing machine [~ ma'jKn] s. maşină pentru fabricarea gheţii artificiale. icker ['ikar] s. (scot.) spic (de grâu). ickie, icky1 ['iki] s. (amer. si.) persoană care nu apreciază „swing"-ul. icky2 adj. (amer. si.) 1. dulceag, scârbos! 2. lipicios, vâscos. icky music [~ rmju:zik] s. (amer. si.) muzică dulceaga / sentimentală / demodată. icon ['aikon, -kan] s. 1. icoană. 2. chip, imagine; statuie; portret. iconic [ai'kanik] adj. 1. de icoană; de portret. 2. (sculptură) convenţional, iconoclasm [ai'kanoukh'ezsm] s. iconoclasm. iconoclast [aiikana'klasst, -nouk-] s. 1. (ist.) iconoclast, distrugător, spărgător de icoane. 2. (fig.) iconoclast, detractor al valorilor stabilite, iconoclastic [-ik] adj. iconoclastic. iconographer [>aika'nagrafar] s. iconograf. iconographic(al) [


identify



iconological [aitkonou'L-xtyksl, -no'\-]adj. iconologic, care priveşte icoanele. iconology [paikou'noloud^i, -ka'n-, -lad3i] s. 1. iconologic. 2. icoane (luate în colectiv). iconometer [iaiko'nomit3r] s. (fot., geod.) iconometru. iconometry [aikou'namitri] s. (fot.) iconometric. iconoscope [ai'konaskoup] s. (7*V) iconoscop, tub catodic. iconostas [ai'konoustss, -nas-] s. (bis.) v. i c o n o s t a s i s . iconostasis [-aikou'nastasis, -ka'n-] s. (bis.) iconostas, tâmplă, catapeteasmă. icosahedral [laikosa'hirdrsl] s. (mat.) icosaedric. icosahedron ['aikasa'hedr^n, -kas-, -rhi:d-] s. (mat.) icosaedru. icteric [ik'tcrik] (/Ned.) I. adj. icteric, bolnav de icter / de gălbinarc. II. s. remediu / leac pentru icter / pentru gălbinarc. icterical [-al] adj. v, i c t e r i c (I). icterus ['iktaras] s. 1. (med.) icter, gălbinare. 2. (bot.) stare bolnăvicioasă la cereale în care frunzele se îngălbenesc. ictus ['iktas] ş. (lat.) 1. accent ritmic / metric. 2. (med.) bătaia pulsului, pulsaţie. 3. (med.) ictus, atac, acces; criză (de epilepsie). icy î'aisi] adj. 1. îngheţat, de gheaţă, glacial; rece, geros. 2. (ftg.) ca gheaţa, rece, glacial, frigid. 3. (a)lunecos. I'd [aidj prese, de la I h a d; I s h o u l d ; I w o u l d . Idahoan ['aidahouan,.--'--] I. adj din Idaho. II. s. locuitor din Statul Idaho. idea [ai'dia,'--] ş. 1. idee, noţiune, concept; reprezentare; to have no ~ about, to have not the slightest ~ about a nu avea nici cea mai mică idee de / despre; a fixed ~ idee fixă; to form an ~ of a-şi forma o idee despre; that's not my ~ of a happy life cu nu numesc asta o viaţă fericită, nu aşa înţeleg cu o viaţă fericită; I don't quite get the ~ nu prea înţeleg / pricep. 2. idee, gândire, cugetare, gând; to run away with the ~ a se declara uşor de acord cu ideca cuiva; a-şi însuşi ideea cuiva; I had no ~ you were here habar n-aveam că eşti aici, nu-mi închipuiam că eşti aici; what an ~! ce idee!; (fam. peior.) what's the great / big ~? a) ei, ce idee grozavă ţi-a trecut prin cap? ei, ia s-auzim! b) unde vrei să ajungi? la ce sunt bune toate acestea? the ~ crossed / entered his mind to îi trecu prin minte să, îi abătu să, se gândi să. 3. idee, plan, proiect; intenţie; (adesea peior.) big / grand / great - grozavă idee, un plan grozav; (fam.) that's the ~îaşa da (mai zic şi cu)! grozavă idee! ■$■ my ~ is to intenţionez să, am de gând să. 4. opinie, părere, impresie; I've (got) an ~ that am impresia că; what's your —? ce părere ai? idea'd, ideaed f-d] adj. stăpânit de o idee; a one- ~ man om stăpânit de o singură idee. ideagenous [raidi'a^inas] adj. generator de idei. ideaistic [ai-dia'istik] adj. ideatic. ideal [ai'dbl,-'di:l]l.s. ideal. II. adj. 1. ideal, perfect, desăvârşit. 2. închipuit, imaginar; mintal; ncrcal, ireal. 3. idealist, utopic. idealess [ai'dialis] adj. fără idei, lipsit de idei. idealism [ai'dblizam] ş. idealism. idealist [ai'dblist, 'aidial-J s. 1. idealist. 2. vizionar, visător. idealistic(al) [-ik(al)] adj. idealist. ideality baidi'sliti] s. idealitate, perfecţiune, calitate ideală. idealization [aipdialai'zei/sn, -li'z-] s. idealizare. idealize [ai'dblaiz] vb. A. tr. a idealiza; a-.şi face un ideal din. B. intr. a idealiza, a-şi făuri idealuri. idealizer [-ar] s. persoana care îşi face idealuri. ideally [ai'dbli] adv. 1. ca idee. 2. ideal; perfect; desăvârşit. ideal theory [ai'dial -Giari] s. (mat.) teoria idealelor. ideal world [~ wa:ld] s. lumea ideilor. idea monger [ai'dia tmonga1"] s. 1. propagator de idei. 2. scriitor fertil în idei. ideate [ai'di:cit]vb./r. 1. a concepe, a plăsmui; a născoci, a închipui, a idea, a imagina. 2. a-şi forma o idee / o noţiune / o părere. ideation [laidi'ci/an] s. 1. ideatic. 2. plăsmuire, închipuire. idee [ai'di:] s. (jwp., dial., înv.) v. i d e a. idee fixe ['i:dei Tiks] s. (fr.) idee fixă. idem pron., adj. (lat.) 1. faidem] idem, acelaşi autor (ca cel de mai sus). 2. ['idem] idem, aceeaşi (carte etc.); acelaşi (cuvânt etc.). idem sonans [~ 'souna;nz| loc. adj. (lat., jur.) care se pronunţă la fel; name ~ with another nume omogen. identic [ai'dentik] adj. (with) identic, la fel (cu a/tul, cu altceva); ~note notă identică / analoagă (trimisă mai multor state în acelaşi timp). identical [-si] adj. identic, acelaşi; the ~ room where Shakespeare was born chiar camera în care s-a născut Shakespeare; ~ with la fel cu, asemenea (cu dat.). identifiable [ai'dcntifabbl] adj. identificabil. identification [aiidentifi'kei/pn, rar i.d-] s. 1. identificare, recunoaştere; constatare / stabilire a identităţii. 2. (mil.) identificarea unităţilor inamicului. 3. (metal.) marcare. identification card [~ ko:d] s. buletin / carnet de identitate. identification disc, identification disk [~ disk] ş. v. i d e n t i t y d i s c . identification papers [~ 'pcipaz] s. pl. acte de identitate. identification parade [~ po-reid] s. (jur.) confruntare. identification plate [~ pleit] s. (auto) placă de număr (matricol), placă matricolă. identification prisoner [~ -priz^na1"] s. (mii.) prizonier de control. identification tag [~ ta?g] s. (amer.) v. i d e n t i t y d i s c . identifier [ai'dcntifaiar, rar i'd-] s. 1. persoană care identifică; persoană care recunoaşte sau legitimează (pe cineva). 2. (infor.) identificator. identify [ai'dcntifai] vb. A. tr. 1. a identifica; a face una cu. 2. a recunoaşte; a con­ stata, a stabili identitatea (cuiva); a legitima. 3. (fam.) a simţi, a observa, a remarca.



 identity



4. (biol.) a determina (specia). B. refl. 1. a-şi arăta identitatea, a se legitima. 2. to ~ oneself with a se identifica cu; a se solidariza cu; a adera la. identity [ai'dentiti] s. 1. identitate. 2. individualitate. 3. congruenţă. 4. (mat.) ecuaţie identică, identitate. 5. conformitate; autenticitate. identity card [~ kci:d] s. legitimaţie; buletin de identitate. identity disc [~ disk] s. (mil.) placă de identificare. identity parade [~ pa'reid] s. defilarea suspecţilor prin faţa unui martor în vederea identificării făptaşului unei crime. ideogram ['idioi/grasm, 'aid-, -digg-] s. v. i d e o g r a p h. ideograph ['idiougra:f, -graîfi s. ideogramă. ideographic(al) [.idiou'gra;fik(ol), .aid-, -dis'g-] adj. ideografic. ideography [lidi'ogrofi, aid-] s. ideografie. ideologic(al) [iaidia'bd3ik(3l), iid-] adj. ideologic. ideologically [-i] adv. (din punct de vedere) ideologic. ideologist [.aidi'ol9d3ist,,id-] s. ideolog. ideologue ['aidisibg] s. v. i d c o 1 o g i s t. ideology [iaidi'olod3i, rid-] s. 1. ideologie, doctrină, concepţie. 2. studiul raporturilor dintre gândire şi limbă. 3. studiul ideilor. ides [aidz] s. pi. (lat., ist.) ide. idioblast ['idia'blfest] s. (biol.) idioblast. idiocrasy [lidi'okrosi] s. idiosincrasie. idiocy ['idiasi, 'idjasi] s. idioţie, prostie, nerozie; (fam.) dobitocie, tâmpenie. idiolect ['idiolektj s. (lingv.) idiolect. idiom ['idiom, -djam] s. 1. idiom; locuţiune, expresie idiomatică, 2. limbă, grai, limbaj; vorbire, dialect; local ~ dialect local. 3. manieră de expresie (a unui muzician, pictor ele), stil. idiomatic(al) [.idis'martikOl), lidjs'm-, lidioi.'m-] adj. 1. idiomatic, caracteristic / specific fiecărei limbi. 2. bogat în idiomuri. 3. vorbit, de conversaţie. idiomorphic ['idi3'roo:fik] adj. idiomorf. idiopathic(al) [.idi9'ppauar] s. (electr.) putere reactivă / dewattată. idler ['aidUs'] s. 1. trândav, leneş. 2. (tehn.) roată de curca liberă, întinzător de curea; roată nebună; rolă de ghidaj; roată de ghidare; rolă dinţată intermediară. idle roll ['aidl 'roul] s. (metal.) cilindru ncacţionat. idle running ['aidl .rAnirj] s. (tehn.) cursă moartă; mers în gol. idlesse ['aidlis, aid'lcs] s. (literar) lenevie; inacţiune, inactivitate. idle time ['aidl taim] s. 1. (tehn.) întrerupere, oprire, timp mort; timp de mers în gol / în ralanti. 2. (ec.) timp mort, gol de producţie. 3. (cib.) timp inactiv. idle turn ['aidl 'tain] s. (tel.) spiră moartă. idle wheel [~ (h)wi:l] s. (tehn.) roată dinţată intermediară. idling ['aidlinj s. (tehn.) mers în gol. idly ['aidli] adv. 1. leneş, alene, cu lenevie, cu trândăvie; ~standing by stând cu mâinile încrucişate. 2. în van, în gol, zadarnic. Ido |'i:dou] s. (lingv.) (limba) ido. idocrase ['aidskreis, -do»-, 'id-] s. (mineral.) idocraz, vezuvian. idol ['aidl, amer. -do\] s. 1. idol, zeu. 2. (fig.) idol; to make an ~ of smb. a-şi face un idol din cineva, a idolatriza pe cineva. -0- (filoz.) ~s of the- cave / den idola specus, prejudecăţi caracteristice individului; ~s of the forum, ~s of the market-place idola fori, prejudecăţi determinate de faptul că oamenii folosesc cuvintele în sensul lor curent / general; ~s of the theatre idola theatri, prejudecăţi provenind din diferite sisteme filozofice



478



greşite; ~s of the tribe idola tribus, prejudecăţi inerente naturii umane (toate aceste expresii au fost folosite de filozoful Francis Bacon în „Novum Organum"). idola [ai'doulo] pl. de la idolum. idolater [al'dotat3r] s. 1. idolatru, adolatru, adorator de idoli / de zei. 2. (fig.) adorator, admirator. idolatress [ai'dotetris, -tres] s. 1. idolatră. 2. (fig.) adoratoare, admiratoare. idolatrize [ai'dotatraiz] vb. A. tr. a idolatriza, a idolatra. B. intr. a se închina la idoli. idolatrous [ai'dotetres] adj. idolatru. idolatry [ai'dolstri] s. 1. idolatrie, adorare a idolilor. 2. dragoste excesivă/ peste măsură. idolism ['aidslizsm] s. 1. idolatrie- 2. falsitate, minciună. idolist ['aidalist] s. idolatru. idolization [«aidalai'zei/an, -doul-] s. idolatrizare. idolize [.aidalaiz, -doul-j vb. A. tr. a se închina la idoli, a practica idolatria. B. tr. a adora ca pe un idol, a idolatriza, a-şi face un ideal din. idolizer [-3r] s. adorator, admirator. idolizing ['aidalaizirj] s. v. i d o l a t r y . idol-like ['aidl laik[ adj. (ca) de idol. idoloclast [ai'dolaklaist] s, distrugător de idoli, iconoclast. idolum [ai'doulom], pl. idola [ai'douta] s. (filoz) 1- iluzie, fantomă, spectru; idee. 2. concepţie falsă, eroare (în filozofia lui Bacon). idol worship ['aidl .wsijip] s.v. i d o l a t r y (1). idoneous [ai'douniss] aay. (rar) potrivit. idrialin(e) ['idrislin] s. (chim.) idrialină. idrialite ['idria-lait] s. (mineral.) idrialit. idyl(l) ['idil, 'aid-] s. (lit.) idilă. idyllic(al) [ai'dilik(al), i'd-] adj. idilic. idyllist ['aidilist] s. poet idilic. if [if] I. cony, dacă, de (cn vb. la modul indicativ) I shall see him ~ he comes dacă vine, am să-1 văd; -0- ~ I told him once, I told him a hundred times dacă nu i-am spus de o sută de ori nu i-am spus nici o dată; (cu verbul la modul conjunctiv) ~only I know dacă aş şti măcar; de-aş şti; ~ only I.had known dacă aş fi ştiut măcar; de-aş fi ştiut; (introduce o pro\X)zitie interogativă indirectă sau o pro[H)ziţie subordonată completivă) do you know ~ he is here? nu ştii dacă e aici?; I don't know ~ he will like it nu ştiu dacă o să-i placă; even ~ chiar dacă; I will do it, even ~ it were very difficult voi face acest lucru, chiar dacă ar fi foarte greu; as ~ ca şi când; ca şi cum, de parcă; as ~ you didn't know ca şi când n-ai şti; it is not even as ~ we were good at football şi măcar dacă am fi buni la fotbal; (fam.) ~it comes to that a) în privinţa asta; b) strict vorbind; (fam.) ~ I were him dacă aş fi în locul lui; she's 30 years ~ she's a day are pe puţin 30 de ani; ~ not a) dacă nu; b) dacă nu chiar, sau chiar; ~ so dacă e aşa, dacă aşa stau lucrurile, atunci, în acest caz; ~ only dacă nu pentru alt motiv; do it ~ only to please me fă-o, dacă nu pentru alt motiv, măcar să-mi faci (o) plăcere; ~ any dacă există; the difference, ~ any, between the two expressions, is very small diferenţa — dacă se poate vorbi de o diferenţă — dintre cele două expresii este foarte mică; ~ anything cel mult; ~ anything, she's a little taller than her mother e doar cu o idee mai înaltă decât mama ei, altminteri îi seamănă leit; ~ that dacă şi atât; they'll give you 20 dollars for it, ~ that în cel mai bun caz o să-ţi dea douăzeci de dolari; fine weather we're having, ~ rather cold frumoasă vreme, deşi cam friguroasă; ~ he is very young, he is quite capable cu toate că e foarte tânăr, e foarte capabil. ♦ (mil. sl.) ~your face fits dacă eşti bine văzut / privit de autorităţi. II. s. condiţie, presupunere, supoziţie; that's a very big ~, you know condiţia aceasta e greu de îndeplinit, toată treaba asta e cam îndoielnică; — s and ans were pots and pans dacă baba ar avea roate (ar fi tramvai); dacă ar face plopul pere şi răchita micşunele; there are too many ~s in the way sunt prea multe condiţii / prea multe necunoscute. iffy ['ifi] adj. (amer. sl.) îndoielnic, nesigur; nehotărât; provizoriu. i'gad [i'gced] interj., v. e g a d. iggle [igl] vb. tr. (amer. sl.) a convinge (pe cineva) să-i facă o favoare. igloo ['iglu:] s. iglu. Ignatius' bean [ig'nei/ios bi:n] s. (bot.) ignaţia (îgnatia amara). igneous ['ignios, -njos] adj. 1. igneu, de foc, pirogen; ca focul, arzător. 2. (geol.) eruptiv, vulcanic igneous metallurgy [~ me'tad3d3i] s pirometalurgie. igneous rock [~ rek] s. (geol.) rocă eruptivă / vulcanică / magmatică. ignescent [ig'nesant] I. aay. ignescent, care produce foc / flamă, care dă aprindere. II. s. substanţă igniscentă, material igniscent. ignescent stone [~ 'stoun] s. cremene, silex. igniferous [ig'niforas] aay. ignifer. ignipuncture [iigni'pArjktfor] s. (med.) ignipunctură. ignis fatuus [iignis'faMju3s],pl. ignes fatui [.ignkz Tanjuai] s. (lat.) 1. flăcăruie, flacără, flacără'jucăuşă / mobilă. 2. (y7g.) speranţă deşartă, iluzie. ignitability [ig.naits'biliti] s.v. i g n i t i b i 1 i t y. ignitable [ig'naitebl] aay. v. i g n i t i b 1 e. ignite [ig'naitl vb. A. tr. 1. a da foc, a aprinde, a incendia. 2. (chim.) a încălzi până la incandescenţă. B. intr. 1. a lua foc, a arde, a se aprinde. 2. (y7g.) a se înflăcăra, a se aprinde, a se înfoca, a se face foc. igniter [ig'naiter] s. aprinzătoare, brichetă, scăpărătoare; aparat de aprins, aprinzător. ignitibility [ignaito'biliti] s. inflamabilitate. ignitible [ig'naitebl, -ibl] aay. inflamabil. • igniting [ig'naitin] s. v. i g n i t i o n (1). . ignition [ig'nijm] s. 1. inflamare, aprindere; explozie. 2. igniţie, calcinare, arderer"^ ignition cable [~ ikeibl] s. (auto) fişă (de bujie).



 479



ignition device [~ di'vais] s. (telm.) aprinzător. ignition key [~ iki:] s. (auto) cheie de contact. ignition plug [~ pUg] s. (electr.) bujie. ignition timing [~ itaimirj] s. (tehn.) reglarea aprinderii. ignitron E'igniitron] s. (electr.) ignitron. ignivorous [ig'nivsras] adj. ignivor, care înghite foc. ignobility [lignon'biliti, -lati] s. v. i g n 0 b 1 e n e s s. ignoble [ig'noubl] adj. 1. neonorabil, nedemn, josnic, mârşav, nemernic; ticălos; păcătos. 2. (înv.) simplu, de jos, din popor; umil, de origine umilă. ignobleness [-nis] s. 1. lipsă de demnitate; josnicie, mârşăvie. 2. (înv.) origine umilă. ignominious [ugna'miniss, -nou'm-, -njss] adj. 1. neonorabil, nedemn; necinstit, dezonorant. 2. ruşinos, umilitor; demn de dispreţ, de dispreţuit; degradant, josnic; mârşav, infam, mişelesc, infamant. ignominiously [-li] aaV. neonorabil etc. (v. i g n o m i n i o u s ) . ignominiousness [-nis] s. 1. caracter nedemn. 2. caracter ruşinos. ignominy ['ignamini, -nom-] s. 1. ignominie, necinste, dezonoare, ruşine. 2. mârşăvie, josnicie, faptă infamă / infamantă; infamie, mişelic, ticăloşie. ignoramus [rign3'reimas],pl. ignoramuses s. (lat.) ignorant, neştiutor, prost, nătâng; neînvăţat, neinstruit. ignorance ['ignarpnsjs. 1. ignoranţă, neştiinţă; neştiinţă de carte;~of the law excuses no one necunoaşterea legii nu scuză pe nimeni; to be in complete ~ of smth. a nu avea nici cea mai vagă idee / cunoştinţă de ceva; to keep smb. in ~ of smth. a ascunde cuiva un lucru, a lăsa pe cineva să ignore ceva. 2. prostie, neghiobie. ignorant ['ignorant] adj. 1. ignorant, neştiutor, neînvăţat, neinstruit, necunoscător (de carte); necultivat. 2. ~ of care nu e la curent cu; I was ~ of the time nu ştiam cât e ceasul; I was ~ of their customs nu cunoşteam obiceiurile lor. ignorantism ['ignarontizpm] s. ignoranţă, obscurantism. ignore [ig'no:r, -'aos'] vb. Ir. 1. a ignora, a nu şti, a nu cunoaşte. 2. a nu lua în consideraţie; a nu ţine seama de; a nu recunoaşte (pe cineva, ceva); a neglija. 3. (iur.) a recuza, a respinge. ignorer [ig'n:>r3r] s. (of) dispreţuitor (al legilor etc.). iguana [i'gwa:na, jgju'o:na] s. (zool.) iguană (Iguana). iguanodon [i'gwumadon, -dan] s. (zool.) iguanodon(t) (Iguanodon). ihram [i'ru:m] s. ihrani (îmbrăcăminte purtată de pelerini la Mecca). ike [aik] (amer. si.) I. s. (7V) iconoscop, tub catodic. II. vb. A. tr. a înşela, a trage pe sfoară. B. intr. a se tocmi. Ikey, Ikie ['aiki] s. (amer. si., pe'wr.) cămătar. ikon ['aikon, -kan] s. v. i c o n. ilang-ilang ['i:la:n 'i:la:rj] s. 1. (bot.) ilang-ilang (Canangium odoratum). 2. parfum, esenţă de ilang-ilang. ileo-caecal [,iliou'si:kaI] adj. (anal.) ileo-cecal. ileo-colic [.iliou'kalik] adj. (anat.) ileocolic, ileum ['iliam] s. (anat.) ileon. ileostomy [.tli'ostaini] s. (med.) ileostomie. ileus ['iliss] s. (med.) ileus, obstrucţie intestinală. ilex ['aileksj s. 1. v. h o l m2. 2. (bot.) ilice (Ilex aquifolium). iliac ['ilifek] adj. (anat.) iliac. iliacus [i'laiakasj.pl. iliaci [i'laiaisai] s. 1. (anat.) muşchiul iliac. 2. (omit.) sturzulviilor (Turdus iliacus). Iliad ['iliad, -liasd] s. Iliada; (fig.) an ~ of woes un lanţ de nenorociri. Iliadic [lili'sedik] adj. legat de Iliada, referitor la Iliada. iliadize ['iliadaiz] vb. tr. (rar) a povesti / a nara în stilul lliadci. ilio-lumbar [.iliou'lAmbar] adj. (anat.) ilio-lombar. ilium ['iliam, -Ijam] s. (anat.) (osul) ilion. ilk [ilkj adj., pron. (scot.) 1. acelaşi; of that ~a) din localitatea cu acelaşi nume; Guthrie of that ~ Guthrie din localitatea Guthrie; b) (fam.) de aceeaşi teapă; din acelaşi clan, din aceeaşi clasă ele. 2. Fiecare, ilka ['ilka'] adj. (scot.) fiecare. ill [ii] I.comp. worse [wa:s],rap. worst [wa:st] adj. l.pred. suferind, bolnav; nesănătos; to be ~ a fi bolnav / suferind; to get ~, to fall ~, to be taken ~ a se îmbolnăvi, a cădea la pat (air. numai sick; sick man om bolnav). 2. (inv.) rău, nedrept. 3. răutăcios, rău intenţionat, răuvoitor, duşmănos, vrăjmaş, inamic, ostil; dăunător, primejdios, periculos; funest. ♦ (rar) to be ~ at a nu se pricepe la. II. s. 1. rău; ghinion; to return ~ for good a răsplăti binele cu răul; ~ betide you! vai (şi amar) de tine!; ~s that flesh is heir to relele de care are parte omul, potrivniciile soartei. 2.pi. nenorociri. III. adv. 1. rău, urât; nefavorabil; to behave ~ a se purta urât; ~ at ease stânjenit, stingherit; to go ~ with a nu fi bun / potrivit / recomandabil, a nu se potrivi (cuiva); to take smth. ~ a lua ceva în rău, a se jigni, a se ofensa; to speak ~ of smb. a vorbi de rău / a bârfi pe cineva. 2. de abia, cu greutate; I can ~ afford cu greu îmi pot permite; he is ~ able to de abia poate să; to bear ~ a suporta cu greu(tate). I'll [ail] prese, de la I w i 11; I s h a l l . ill-accoutred [~a'ku;tad] adj. prost îmbrăcat; (despre un soldat) prost echipat. ill-acquired [~a'kwaiad] adj. obţinut prin mijloace necinstite, ill-adapted ['ita'dasptidj adj. (to) nepotrivit, neadecvat (pentru, sa» cu dat.). ill-advised [~ad'vaizd] adj. 1. prost sfătuit. 2. ncînţelcpt, lipsit de judecată; imprudent, nesocotit, nechibzuit. ill-affected [~3'fektid] adj. (to) rău intenţionat, răuvoitor (faţă de); neprietenos (cu). illapse [i'kepsj (rar) vb. intr. a cădea, a aluneca. ill-assorted ]'ila'so:tid] adj. nepotrivit, ill-at-ease [~3t'i:z] adj jenat, stingherit, incomodat.



ill-imagined



ill-at-easiness [~at'i:zinis] s. jenă, stinghereală. illation [i'lei/sn] s. (log.) concluzie; deducţie. illative [i'Icitiv, amer. şi 'ilativ] I. adj. conclusiv, de încheiere, final; (despre un raţionament) deductiv. II. s. (gram.) (cazul) ilativ. illaudable [il'b:dabl] adj. nclăudabil, nedemn de laudă. ill-balanced [-.badanst] adj. prost echilibrat; dezechilibrat. ill-behaved [-bi'heivd] adj. prost crescut. ill beseeming [~ bi'skmirj] adj. necuviincios. ill blood [~ 'bUd] s. duşmănie, vrajbă; ură. ill-boding [~'boudin] adj. de rău augur, cobitor, prevestitor de rău. ill-bred [-'bred,'--] adj. prost crescut; nepoliticos, neşlefuit, necioplit, bădăran; grosolan, mojic. ill-breeding [~'bri:dii)] I. adj. uneltitor, care pune la cale lucruri rele. II. s. proastă creştere, nepoliteţe; grosolănie, mojicie. ill-brought-up [~.bro:t'Ap] adj. v. i l l - b r e d . ill-clad [~'kla:d] adj. prost îmbrăcat. ill-concealed [~kan'si:ld] adj. rău disimulat. ill-conditioned [-kan'di/snd,'--,--] adj. 1. certăreţ, gâlcevitor, arţăgos. 2. răutăcios. 3. în situaţie proastă / precară; în stare proastă. 4. (mat., despre triunghiuri) cu unghiuri foarte neregulate. ill-conducted [-kan'dAktid] adj. 1. prost îndrumat, greşit condus. 2. v. i l l - b r e d . ill-considered [~kan'sidad] adj. nechibzuit, nesocotit; grăbit, pripit. ill-contenanced [~'kantananst] adj. cu o mină rea / proastă. ill-content [-kan'tent] adj. nemulţumit. ill-convenient [~kan'vi:njant] adj. (pop.) v. i n c o n v e n i e n t . ill deemer [~ 'di:mar] s. persoană care gândeşte urât despre altcineva. ill-defined [-di'faind] adj. prost definit. ill-deserved [~di'za:vd] adj. nemeritat. ill-devised [-di'vaizd] adj. rău / prost chibzuit. ill-digcsted [~di'd3estid] adj. nemistuit, nedigerat (şi fig.). ill-directed [~di'rektid] adj. prost îndrumat. ill-disposed [-dis'pouzd] adj. 1. înclinat spre rele; rău. 2. (towards) răuvoitor, rău intenţionat (fată de). 3. prost dispus, indispus, supărat, fără chef; fără tragere de inimă. ill doer [~ du:ar] s. răufăcător. ill-doing [~du:in] adj. care face rău, făcător de rele. illegal [i'li:gpl, 'i;I-, amer. il'l-] adj. ilegal, nelegal, ilicit; nedrept, neautorizat, ncpennis; (amer.) ~ strike grevă făcută fără aprobarea sindicatului. illegality [lili'gaeliti,'--'—, amer. ulli'g-1 s. ilegalitate, nelegalitate; act ilicit / nepermis. illegalize [i'lkgalaiz] vb. tr. a ilegaliza, a arunca în ilegalitate. illegally |i'Ii:gali,'-'—, amer. il'li:-] adv. ilegal, nelegal. illegalness [i'lkgalnis] s. v. i l l e g a l i t y . illegibiUty [iiled3i'biliti,'—'—, -d3a'b-, -bti, amer. il.le-] s. ilizibilitate, scriere neciteaţă / indescifrabilă. illegible [i'Icd33bl, VI-, -d3ibl, amer. il'l-] adj. ilizibil, neciteţ, indescifrabil. illegibleness [-nis] s. ilizibilitate, scriere neciteaţă / indescifrabilă. illegibly |-i] adv. ilizibil, neciteţ. illegitimacy [


 illimitability



illimitability [llimits'biliti, amer. ill-] s. nelimitare, nemărginire, neţărmuire. illimitable [i'limitabl, 'i'l-, amer. ill-] adj. nelimitabil, ilimitat, nemărginit, neţărmurit, fără margini. illimitableness [-nis] s. v. i l l i m i t a b i l i t y . inimitably [-i] adv. fără limită, fără margini. ill-informed ['ilin'foimd] adj. 1. rău / prost informat. 2. neştiutor, ignorant. illinium [i'liniom] s. (chim.) promeţiu. Illinoisan [iili'nobn, -'noizgn] I. adj. din Illinois. II. s. locuitor din Statul Illinois. ill-intentioned ['ilin'ten/and] adj. rău intenţionat. illiquid [i'likwid, amer. il'l-] aay. 1. (jur., despre un drept fără liotărâre scrisă sau fără a fi dat printr-un decret) incert, nesigur. 2. (ec.) (despre unfoiid monetar) care nu este lichid. . , illiteracy [i'litoresi, 'i'l-, amer. il'l-] s. analfabetism; ignoranţă, neştiinţă de carte. illiterate [i'litirit] adj., s. 1. analfabet. 2. incult; ignorant. ill-judgcd ['il'd3Ad3d,'-] adj. imprudent, nechibzuit, nesocotit. ill-judging [~'d3Ad3in] adj. care judecă prost; părtinitor. ill-known [~'noun] adj. puţin / prost cunoscut. ill-looking Hlukin, amer.'-'--] adj. 1. urât, slut. 2. sinistru. ill luck [~ Uk] s. nenoroc, ghinion; as ~ would have it din nefericire. . ill-made [~meid] aay. prost făcut. ill-mannered [-'masnsd] adj. nemanierat; necioplit; grosolan, bădăran, din topor; nepoliticos. ill-matched [~'ma;t/tl adj. nepotrivit. ill-meaning [~'mi:nrrj] adj. v. i i 1 - i n t e n t i o n e d . ill-meant [~'ment] adj. (despre un gest) rău intenţionat, răutăcios, calculat să facă (cuiva) rău. ill nature [~ 'neitJV] s. v. i l l n a t u r e d n e s s . ill-natured ['il'neitfod, '-.—] adj. rău, răutăcios; arţăgos, irascibil, ţâfnos, colţos; gâlcevitor; ursuz. ill-naturedly [-li] adv. cu răutate. ill naturedness [-nis] s. răutate; fire imposibilă; irascibilitate, arţag. illness ['ilnis, amer. si -cs] s. 1. slăbiciune. 2. boală, maladie, rău; indispoziţie. ill-nourished ['il'nAri/t] adj. prost / slab alimentat, subnutrit. ill-nurtured ['il'nstfsd] adj. 1. prost crescut, nemanierat, grosolan. 2. rău, răutăcios. illocutionary [lilou'kjujsnsri] adj. (lingv.) ilocuţionar. ill-off [~'o:fj adj. nevoiaş, sărac. illogic [i'bd3ik] s. ilogism; lipsă de logică. illogical [i'lod3iksl, 'i'l-, amer. il'l-] adj. nelogic, ilogic. illogicality ['ibd3iteeliti, i.l-, amer. ill-] s. lipsă de logică. illogically [i'bd3ik9li, 'i'l-, amer. il'l-] adv. ilogic; contrar logicii. illogicalness [i'kxrjikslnis] s. v. i 11 o g i c a 1 i t y. ill-omened ['il'oumend, -msnd] adj. nefavorabil, de prost augur. illoyal [i'bbl] adj. neloial. ill-paid ['il'peid] adj. prost plătit. ill-patched [~'paetjt] adj. prost cârpit / peticit. ill-pleased [~'pli:zd] adj. nemulţumit. ill-principlcd [~'prinsapld] adj. cu principii proaste. ill-proportioned [-pre'pojsnd] adj. neproporţionat, disproporţionat. ill-qualified [~'kwolifaid] adj. necalificat, incompetent. ill repute [~ ri'pju;t] s. proastă reputaţie. ill-requited [-ri'kwaitid] adj. prost răsplătit, slab recompensat. ill-satisfîed [~'sa:tisfaid] adj. nemulţumit. ill-set [~'set] adj. (poligr.) prost tipărit / cules. ill-shaped [~'/eipt] aay. urât, diform. ill-shod [~'ibd] adj. prost potcovit. ill-smelling [-'smelirj] adj. rău / urât mirositor. ill-sorted [~'so:tid] adj. nepotrivit. ill-spent [-spent] aay. cheltuit fără rost sau pricepere. ill-spoken [-'spouksnj adj. vorbit de rău; bârfit; defăimat, hulit. ill star [~ 'sta:r] s. stea nenorocoasă, zodie rea. ill-starred [~'sta:d,'--] adj. născut în zodie rea; nenorocos. ill success [~ sak'ses) s. insucces; ghinion. ill-suited [~.sju:tid] adj. (to) nepotrivit (pentru sau cu dat.). ill-tasted [~iteistid] adj. fără gust, searbăd, anost. ill-tauglit [~ito:t] aay. prost / slab instruit. ill temper [~ 'temps'] s. irascibilitate, iritabilitate. ill-tempered [~'tempad,'-.-] aay. irascibil, iritabil. ill-timed [~'taimd, 'iltaimd] adj. care survine într-un moment nepotrivit, inoportun, deplasat. ill-tongued [-itArjd] adj. 1. rău de gură, având o limbă ascuţită. 2. spurcat la gură. ill-treat [~'tri:t, il't-] vb. tr. a trata prost / rău, a maltrata. ill treatment [~ 'trktmant] s. tratament prost, maltratare. ill turn [~ 'ts:n] s. festă, renghi; to do smb. an ~ a juca o festă cuiva, a face una boacănă cuiva; a face un rău cuiva. ill-turned [~to:nd] adj. (mai ales despre versuri) prost făcut / construit. illucidatc [i'îu:sideit] vb. tr. v. e 1 u c i d a t e. illume [i'lju:m] vb. tr. (poetic) v. i 11 u m i n e (1,2). illuminable [-inabil ody. iluminabil. illuminance f-inons] s. (opt.) (putere de) iluminare.



480



illuminant [-inant] I. aay, iluminam; luminător, care luminează; II. s. substanţă sau aparat de luminat; sursă de lumină. illuminate [i'lju:mineit] vb. A. tr. 1. a ilumina, a lumina, a face lumină în. 2. a ilumina, a ornamenta cu lumini. 3. a lumina (mintea), a instrui, a învăţa. 4. a lumina, a explica, a lămuri, a desluşi, a clarifica; a descurca. B. intr. a ilumina, a răspândi lumină. illuminated [-id] aay. (amer. si.) pilit, făcut, afumat. illuminati [iilu:mi'na;ti, înv. -'neitaij pl.de la i l l u m i n a t e illuminating [i'lykmineitin] aay. 1. iluminat, care luminează; de (i)luminat. 2. clarificator, lămuritor, desluşitor. illuminating gas [~ gass] s. gaz de iluminat, gaz aerian. illuminating oil [~ oil] s. petrol lampant. illumination [i>lyu:mi'nei/3n] s. 1. luminare. 2. (tehn.) iluminare. 3. claritate, strălucire. 4. iluminaţie. S. anluminură (la manuscrisele vechi). illumination meter [~ .mi:t3r] s. (opt.) luxmetru. illumination mirror [~ imirar] s. oglindă reflectoare. illuminatism [i'ljurminstizsm] s. v. i 11 u m i n i s m. illuminative [i'lyu:min9tiv, -neit-] aay. luminător, iluminator, care dă lumină, care luminează. ■ illuminato [i,lju:mi'neitou],pi. illuminati [-'nu:ti;, înv. -'neitai] s. iluminat, vizionar. illuminator [i'lyu:mineit3r] s. 1. (tehn.) reflector, luminator. 2. (mar.) hublon, hublou. 3. anlurninator (decorator de vechi manuscrise). illumine [i'ljmmin] vb. tr. 1. a lumina, a ilumina. 2. a lumina (mintea cuiva), a instrui, a învăţa, a lămuri. 3. a ilumina, a însufleţi. 4. a anlumina (manuscrise). illuminee [lljmmi'ni:] s. iluminat, vizionar. illuminism [i'lytuminizam] s. iluminism, principii ale unor „vizionari". ill usage ['il'jmzkrj] s. tratament abuziv; nedreptate, cruzime. ill-usel. [~'ju:z,'--, -'-] vb. tr. a trata prost, rău, a maltrata; a deteriora, a strica. II. [~'jus] s. abuz; maltratare. ill-used [~ju:zd] aay. 1. prost / rău tratat, maltratat. 2. folosit incorect. illusion [i'lyu;33n] s. 1. iluzie; părere înşelătoare, nălucire; himeră; amăgire; to indulge in ~s a-şi face iluzii, a se amăgi cu iluzii; optical ~ iluzie optică. 2. concepţie greşită. 3. (psih.) iluzie, halucinaţie. 4. tul. illusional [i'ly'u^snal] adj. iluzoriu; amăgitor; înşelător. illusionary [i'ly'u^anari] aay. iluzoriu, amăgitor. illusionism [i'lyu^anizsm] s. iluzionism. illusionist [i'liu:3."?nist] s. 1. (filoz.) iluzionist; vizionar. 2. visător; entuziast, exaltat. 3. iluzionist, scamator, prestidigitator, vrăjitor: illusive [i'lyuisiv] aay. iluzoriu, amăgitor, înşelător, ireal; mincinos. illusiveness [-nis] s. caracter iluzoriu /înşelător / amăgitor (al unui lucru).illusory [i'lyu:33ri] aay. v. i 11 u s i v e. illustrate ['ibstreit, amer. si i'Us-] vb. tr. 1. (înv.) a lumina. 2. a.ilustra, a face ilustru, vestit; a decora; a evidenţia. 3. a ilustra, a explica, a desluşi, a elucida, a clarifica. 4. a ilustra, a împodobi; a înfrumuseţa; (despre cărţi etc.) profusely ~d bogat ilustrată. illustrated ['ibstreitid] I. aay. ilustrat. II. s. revistă ilustrată. illustration [libs'treijan] s. 1. ilustraţie, desen, gravură. 2. ilustraţie, decorare, evidenţiere. 3. exemplu, pildă, explicaţie, lămurire. illustrative ['ibstreitiv, rar i'Ustrstiv] aay. ilustrativ; explicativ, desluşitor, lămuritor; exemplificativ; ~ of care ilustrează / lămureşte (ceva). illustrator ['ibstrcita', HAS-] S. 1. persoană care explică / desluşeşte. 2. ilustrator (ae carte etc.). illustrious [i'lAstrbs] aay. ilustru, celebru, faimos; glorios, renumit. illustriously [-li] adv. strălucit, cu brio. illustriousness [-nis] s. celebritate, faimă, renume. illutation [ulju'teijsn] s. (rar) baie de nămol. illuviation [llmvi'eijan] s. (geol.) iluviere. ill weed ['il'wi:d] s. iarbă I buruiană rea; (prov.) ~s grow / thrive apace iarba rea nu piere; drac mort nu s-a văzut; (prov.) one ~ mars a whole pot of pottage oaia râioasă strică toată turma. ill will [~ Vil] s. rea-voinţă, inimiciţie; ostilitate, duşmănie; to'bear (an) ~ to / against smb. a purta duşmănie cuiva. ill-willed [-'wild] aay. răuvoitor, duşmănos. ill wilier [~'wibr] s. v. i l l w i s h e r . ill wisher [~ 'wi/3r] s. răuvoitor, duşman. illy ['illi] adv. (amer.) v. i 11 (III). Illyrian [i'lirbn] (ist.) I. aay. ilir. II. s. 1. locuitor din Iliria. 2. (lingv.) (limba) iliră. ilmenite ['ilmanait] s. (mineral.) ilmenit. I'm [aim] (fam.) prese, de la l a m . image ['imid3) I. s. 1. imagine; reprezentare, reflecţie (in oglinda)..!, statuie, idol. 3. asemănare; he is the ~ of his father seamănă leit cu tatăl său. 4. (poetic) imagine, metaforă; to speak in ~s a vorbi metaforic / în metafore. 5. icoană. II. vb. A. tr. 1. a imagina, a închipui, a reprezenta. 2. a reflecta, a oglindi. 3. a reprezenta simbolic; a tipiza. B. rey7. a-şi închipui, a-şi imagina. image breaker [~ ibreikar] s. iconoclast. image carrier [~ jkasrb1-] s. (y7z., TV) undă purtătoare de imagine, undă purtătoare video. image maker [~ itneiks'] s. sculptor sau fabricant de obiecte de cult (mai ales de statuete reprezentând sfinţi). image motion ['imid3 Imou/an] s. (yot.) trenare a imaginii. image test ['inwrj test] s. (TV) imagine de reglaj, miră. image worship ['imid3 .woi/ip] v. i d o l a t r y (1).



 481



immigrant



imitation silk [~ silk] s. mătase artificială. imagery ['imid3ari] s. 1. imagini (in general). 2. sculptură, pictură. 3. figură retorică. 4. imaginaţie, închipuire; himeră, vis, viziune. imitation wood [~ wu:d] s. lemn artificial, imitaţie de lemn. imitative ['imitativ, -tcit-] adj. 1. imitativ, imitator; ~ of imitând, după modelul (cu imagery language [~ daengwid3] s. limbaj pictural. gen.). 2. imitat, neoriginal. 3. falsificat, contrafăcut, artificial. imaginable [i'maxtynabl] aay. imaginabil; de închipuit, de conceput, de înţeles. imitative arts [~ ra:ts] s. pl. arte plastice. imaginai [i'maed3inplj adj. (entom.) imaginai, de imago. imitativeness ['imitativnis] s. tendinţă de a imita; spirit de imitaţie. imaginarily [i'max^inarili] adv. (în mod) imaginar. imitative word ['imiteitiv .wa:d] s. cuvânt onomatopeic. imaginary [i'maxrjinsri] adj. imaginar, închipuit, fictiv, ireal, aparent, ideal. imagination [i


 Immigrate



immigrate ['imigreit] vb. tr. a imigra. immigration [limi'grei/sn] s. 1. imigraţie. 2. numărul imigranţilor într-o perioadă de timp dată. imminence ['iminans] s. 1. iminenţă; apropiere. 2. primejdie iminentă; ameninţare. imminency [-i[ j . v . i m m i n e n c e . imminent ['iroinant] adj. 1. (despre primejdii etc.) iminent, apropiat, ameninţător. 2. ameninţător, care atârnă deasupra capului. immingle [im'mingl] vb. tr. a amesteca. immiscibility [iimisi'biliti] s. caracterul lucrurilor care nu pot fi amestecate. immiscible [i'misibal] adj. de neamestecat, care nu se poate amesteca, care nu poate fi amestecat. immission [i'mi/an] s. amestecare, vârâre. immitigable [i'mitigabl] adj. care nu poate fi uşurat / îndulcit / potolit / alinat; implacabil, de neînduplecat; nemilos. immix [im'miks] vb. A. tr. a amesteca. B. re/7, si intr. a se amesteca. immixture [-tJV] s. 1. imixtiune, amestec. 2. (in) participare; complicitate (la). immobile [i'moubail, -bi:l, amer. irn'rnoubil] adj. imobil, nemişcat, fix, neclintit; înţepenit, ţeapăn. immobilism [i'moubilizpm] s. imobilism; conservatorism. immobility [timou'biliti, '--'—, -ma'b-, -laţi] s. imobilitate, nemişcare, neclintire, înţepenire, fixitate. , immobilization [iiiuoubilai'zei/sn] s. I. imobilizare. 2. (despre monede) retragere / scoatere din circulaţie. immobilize [i'moubilaiz, amer. im'm-1 vb. tr. 1. a imobiliza, a opri, a înţepeni; a fereca, a încătuşa, a lega. 2. (med.) a imobiliza. 3. (despre monede) a scoate din circulaţie. immoderacy [i'modarasi, amer. im'rn-] s. (rar) 1. prisos; abundenţă, belşug. 2. exces; lipsă de cumpătare; extravaganţă. immoderate [i'madnrit, 'i'm-, amer. im'rn-] adj. 1. nemoderat; excesiv, nemăsurat, exagerat; necumpătat; extrem. 2. (rar) fără margini, nemărginit, imens. immoderately [-li] adv. excesiv, exagerat. immoderateness [-nis] s.v. i m m o d e r a c y . immoderation [i-mada'rei/sn, amer. 'im.m-] s. lipsă de cumpătare; exces; extravaganţă. immodest [i'madist, 'i'm-, amer. im'rn-, -est] adv. 1. lipsit de modestie, de pudoare, neruşinat. 2. (înv.) prezumţios. immodestly [-li] ddv. cu neruşinare. immodesty [-i] s. lipsă de modestie; impertinenţă, obrăznicie; neruşinare, necuviinţă, indecenţă. immelate ['imouleit, -mal-] vb. tr. a imola, a jertfi; a sacrifica, a înjunghia. immolation [limou'lejjsn, -ma'l-] s. imolaţie, sacrificiu, jertfă; înjunghiere (pentru sacrificiu, jertfă). immolator ['imaleita'] s. persoană care aduce o jertfă. immoral [i'moral, 'i'm-, amer. si irn'in-] adj. imoral, deşănţat; desfrânat; destrăbălat; stricat. immorality [umo'raliti, -mo'r-, amer. .imm-] s. 1. imoralitate; deşănţare, desfrânare, destrăbălare. 2. act imoral, viciu. immorally [i'morali, amer. si im'rn-] aaV. imoral. immortal [i'mo:tl, -'i'm-[ I. aay. 1. nemuritor; veşnic, etern, divin. 2. trainic, nestrămutat, statornic. II. s. pi. (mitol.) zeii (nemuritori). immortality [iim3:taeliti] s. nemurire, veşnicie, eternitate. immortalization [i,ma:talai'zeij3n] s. imortalizare, trecere în veşnicie / în nemurire. immortalize [i'motelaiz] vb. tr. a imortaliza, a trece în nemurire / în veşnicie, a face nemuritor /nepieritor. immortally [i'mxtali] adv. veşnic, perpetuu. immortelle [


482



immunosuppressant [i'lnjuOnonsa'presant] s.fbiol., med.) (agent) imunosupresiv. immunosuppressive [iimju(:)nousa'presiv] adj., s. (biol., med.) imunosupresiv. immure [i'mjuar, -'mjaar, -'mjo:r[ vb. A. tr. 1. a închide între patru pereţi; a întemniţa. 2. (constr.) a zidi, a înzidi. 3. (rar) a înconjura (cu zid). 4. a înmormânta, a îngropa. B. refl. a se închide între patru pereţi. immusical [i'mjuizikal, amer. im'm-] adj. (rar) nemuzical; nearmonios. immutability [iimjuita'biliti, 'i'm-, -laţi] s. imutabilitate; neschimbare, invariabilitate. immutable [i'mju:tabl] adj. imuabil, neschimbător, invariabil. immutableness [-nis] s.v. i m m u t a b i l i t y . immutably [-i] adv. imuabil. imp1 [imp] s. 1. lăstar, mlădiţă, vlăstar; odraslă; copil, urmaş. 2. drăcuşor. 3. (despre copii) drăcuşor, neastâmpărat, zvăpăiat. imp2 vb. tr. 1. (înv.) a altoi, a planta. 2. a pune aripi (cu dat.); a înaripa (şi fig.). impact I. ['impasktj s. 1. lovitură, izbitură, impuls. 2. ciocnire, colizi(un)e, şoc. 3. loc unde se dă lovitura. 4. impact, ricoşare. 5. (fig.) influenţă, înrâurire. II. [im'pîekt] vb. tr. 1. a strânge îndeaproape, a presa; a întări, a consolida. 2. to ~ in(to) a fixa în, a înţepeni în. 3. a lovi, a izbi. 4. (fig.) a influenţa, a înrâuri. impacted [im'pasktid] adj. 1. încastrat; (dentislică) fixat, înţepenit, legat. 2. aglomerat; suprapopulat. impactful ['impxktfnl, -'--] adj. 1. bogat în urmări. 2. care produce o impresie puternică. impact fuse ['impaskt fju:z] s. 1. (mii.) capsă percutantă. 2. (mine) fitil detonant. impaction [im'padcjan] s. încastrare. impact strength ['impaskt strerjS] s. (tehn.) rezistenţă la şoc, rezilienţă, rezistenţă dinamică. impact test [~ test] s. (tehn.) încercare (dinamică) la şoc, încercare de rezilienţă. ' impair [im'psar] I. vb. tr. 1. a micşora, a diminua, a scădea (din cantitate, valoare, putere). 2. a înrăutăţi, a dăuna; a agrava; a altera, a distruge, a deteriora. 3. a încălca (interese). II. s. (înv.) diminuare, micşorare; deteriorare; alterare; stricăciune, daună. impairment [-mant] s. deteriorare; alterare; stricăciune; diminuare. impale [im'peil] vb. A. tr. 1. a străpunge; a înţepa. 2. a trage în ţeapă. 3. (înv.) a împrejmui cu pari. B. refl. to ~ oneself upon a se înţepa în. impalement [-mant] s. 1. tragere în ţeapă. 2. împrejmuire cu pari. impaler [-ar] s. trăgător în ţeapă; Vlad the Impaler Vlad Ţepeş. impalpability [limpadpa'biliti] s. impalpabilitate. impalpable [im'padpabl, 'im'p-] adj. 1. impalpabil, nepipăibil, de nepipăit. 2. imper­ ceptibil. . impalpably [-i] adv. pe nesimţite. impaludism [im'paîlju.dizam] s. (mea'.) (im)paludisrn. inipanate ['impanit] adj. (bis.) impanat, . impanation [.impa'neijan] s. (bis.) impanare. impanel [im'paMial] vb. tr. v. e m p a n e l . imparadise [im'pasradais] vb. tr. 1. a aşeza în rai. 2. (fig.) a ferici, a face fericit. 3. a face un (coif de) rai din. imparipinnate [im.paeri'pinit] aay. (bot.) imparipenat. imparisyllabic ['imipa:risiila;bik] adj. (gram.) imparisilabic. imparity [im'psriti] s. imparitate, inegalitate; disproporţie; nepotrivire. impark [im'pu;k] vb. tr. 1. a îngrădi în vederea unui parc, a împrejmui (un loc) pentru a crea un parc. 2. a pune într-un parc (animale). imparkation [iimpa:'kei/3n[ s. crearea unui parc. impart [im'pu:t[ vb. A. tr. 1. a da, a acorda; a atribui, a împărţi, a da ca parte, a conferi. 2. (despre ştiri, noutăţi) a comunica, a face cunoscut; a dezvălui, a destăinui, a divulga. B. intr. a face un cadou; a da o parte. impartation [cimpa:'ieij3n] s. 1. împărţire; atribuire; acordare. 2. comunicare, înştiinţare, dezvăluire, destăinuire, divulgare (de ştiri, noutăţi). imparter [im'pa:tar] s. împărţitor, persoană care are dreptul de a da / a acorda / a conferi (un titlu, o demnitate). impartiability [imipa:fia'biliti] s. indivizibilitate. impartial [.im'pa:j3l, 'im'p-] adj. imparţial, nepărtinitor; just, drept. impartiality ['im.) 1. impas, fundătură, fundac. 2. (fig.) impas, situaţie încurcată; strâmtoare; to be in an ~ a fi în impas / la strâmtoare / la ananghie. impassibility [im,pa;si'biliti, -.pass-, -lati] s. 1. impasibilitate. 2. insensibilitate, nesimţire, nepăsare, indiferenţă. impassible [im'paîsabl, -sibl] adj. 1. insensibil (la boală etc.). 2. impasibil, nesimţitor, nepăsător. impassibleness [-nis] s. v. i m p a s s i b i 1 i t y. impassion [im'pajJVm] vb. tr. a aţâţa, a întărâta, a înfuria, a stârni. impassionate1 [im'pEe/anit] adj. (rar) impasibil, rece, nesimţitor, apatic; nepăsător. impassionatc2 adj. pasionat, înflăcărat, înfocat. impassioned [im'paj/snd] aay. pasionat, înflăcărat, înfocat; vehement. impassive [im'passiv] adj. 1. v. i ni p a s s i b 1 e (1,2). 2. liniştit, calm, senin, nctulburat. impassively [-li] adv. impasibil, netulburat.



 483



impassiveness [-nis] s.v. i m p a s s i v i t y . impassivity [limpas'siviti, 'impse's-j s. 1. impasivitate. 2. calm; indiferenţă, impastation [limpss'tei/pn] s. 1. facere de pastă. 2. marmură artificială, imitaţie de marmură. 3. (chim.) ampastare. impaste [im'peist] vb. tr. 1. (arte) a picta; a îngroşa culoarea / vopseaua (unei picturi). 2. a frământa, a face o pastă din. 3. a solidifica, a întări. impasto [im'passtou] s. (arie) 1. impasto, aplicarea unui strat gros de vopsea pe pânză. 2. vopseaua aplicată gros pe pânză. impatience [im'pei/^ns] s. 1, (of) nerăbdare (de a), nelinişte, agitaţie. 2. (of) năzuinţă (după), dor (de). impatient [im'peijant] I. adj. 1. (of) nerăbdător (de a, să); neliniştit, fără astâmpăr. 2. iritabil; irascibil; ~of reproof care nu primeşte observaţii. 3. grăbit, zorit. II. s. persoană nerăbdătoare. III. vb. A. tr. (înv.) a aştepta cu nerăbdare. B. rejl. a pierde răbdarea, a se impacienta. impatiently [-li] adv. nervos, cu nerăbdare; pe un ton nerăbdător. impavid [im'pa;vid] adj. curajos, neînfricat. impawn [im'po:n] vb. tr. a amaneta, a pune zălog. impeach [im'pi:ţ/] I. vb. tr. 1. a arunca umbră asupra (cu gen.); a contesta; a discredita. 2. (of, with) a blama, a dezaproba, a mustra (pentru). 3. a acuza, a inculpa, a pune sub acuzaţie (de înaltă trădare); a imputa. II. s.v. i m p e a c h m e n t. impeachability [-3'biliti] s. v. i m p e a c h m e n t . impeachable [-abl] adj. 1. contestabil. 2. condamnabil, acuzabil, blamabil. impeacher [-9r] s. acuzator, pârâtor. impeachment [-mant] s. 1. contestare; blam, dezaprobare; acuzare. 2. punere sub acuzare (pentru înaltă trădare). impeccability [ini'peka'biliti, limpck-, -teti] s. impecabilitate, perfecţiune, desăvârşire. impeccable [im'peksbl] adj. impecabil, fără cusur, perfect, desăvârşit. impeccably [-i] adv. impecabil, ireproşabil. impeecancy [im'pckansi] s. 1. neprihănire. 2. impecabilitate. impeecant [im'pekant] adj. 1. fără păcat, neprihănit. 2. impecabil, fără cusur. impecuniosity ['impitkju:ni'ositi] s. penurie, lipsă de bani. impecunious [iinipi'kju:ntos, 'impi'k-j adj. nevoiaş, fără bani, lefter. impecuniousness [-nis] v. i m p e c u n i o s i t y . impedance [im'pi:dans] s. (electr.) impedanţă (electrică). impedance angle [~ icerjgl] s. (tel.) depanaj; argumentul impedanţei. impede [im'pi:d] vb. tr. a împiedica, a opri; a stânjeni, a deranja, a jena; a întârzia, a reţine. impedient [-tont] adj. care împiedică. impediment [im'pcdimant] s. 1. impediment; piedică, obstacol, jenă; an ~ in one's speech gângăveală; bâlbâială. 2 (jur. bis.) impediment / obstacol Ia căsătorie. 3. pl. convoi / transport militar. impedimenta [iniipedi'menta, limped-] s. pl. 1. convoi / transport militar (cit provizii). 2. bagaj, catrafusc, calabalâc. impedimental [impedi'mental] adj. care împiedică, stânjenitor. impeditive [im'peditiv] adj. v. i m p e d i e n t . impel [im'pel] vb. tr. 1. a împinge, a pune în mişcare, a activ(iz)a. 2. a împinge înainte, a forţa, a face să înainteze. 3. (to) a îndemna, a provoca; a determina (la, să); a sili, a constrânge (la, să). impellent [-ant] I. adj. care împinge, de impulsie, motric, motor. II. s. forţă (motrice), motor. impeller [-ar] s. (tehn.) impulsor. impelling [-in] adj. v. i m p e l l e n t (I). impend [impend] vb. intr. 1. a se apropia, a fi apropiat / iminent. 2. to ~ over a ameninţa, a atârna deasupra (cu gen.). impendence [-ans] s. iminenţă, apropiere, ameninţare. impendency [-ansi] s.v. i m p e n d e n c e . impendent [-pnt] adj. iminent, apropiat, ameninţător. impending [-in] adj. v. i m p e n d e n t . impenetrability [iniipenitra'biliti, 'iniip-, -laţi] s. impenetrabilitate; inaccesibilitate. impenetrable [im'penitrsbl] adj. 1. impenetrabil, inaccesibil, inabordabil; a mind ~ by /to new ideas minte inaccesibilă ideilor noi. 2. impenetrabil, de nepătruns; întunecos. 3. neînţeles, nelămurit, nedesluşit. impenetrableness [-nis] s.v. i m p e n e t r a b i l i t y . impenetrate [im'penitreit] vb. tr. a pătrunde profund în, a pătrunde în intimitatea (cu gen.). impenitence [im'penitsns, 'im'p-] s. impenitenţă, nepocăinţă. impenitency [-i] s.v. i m p e n i t e n c e . impenitent [im'penitent, 'im'p-] adj. impenitent, nepocăit. impenitently [-li] adv. fără să se pocăiască. impennate [im'peneit] adj. (omit.) fără pene. imperatival [im.pera'taival] adj. (gram.) imperativ, privitor la modul imperativ. imperative [im'perativ] I. adj. 1. imperios, urgent, presant; autoritar. 2. imperativ, obligator, insistent, stăruitor; it is ~ that he should come trebuie să vină neapărat. II. s. 1. (gram.) imperativ, modul imperativ. 2. (filoz.) imperativ. 3. imperativ, necesitate, cerinţă. imperatively [-li] adv. 1. pe un ton poruncitor. 2. imperios; stăruitor. imperative mood [im'perativ mu:d] s.v. i m p e r a t i v e (II, 1). imperativeness [im'perstivnis] s. 1. caracter imperios; ton autoritar, obligativitate. 2. urgenţă. imperator [timp3'ra:tor, -'reito:r, -tar] s. imperator, împărat; comandant de oşti, căpetenie.



imperturbation



imperatorial [iniTpcra'tDxial, riraper-, amer. -'tou-] adj. 1. împărătesc, imperial. 2. im­ perios, poruncitor, categoric. imperceptibility ['impa'septabiliti, -pa^s-, -ti'b-, -laţi] s. impcrceptibilitate. imperceptible [impa'septsbl, 'impa's-, -p3:'s-, -tib-] adj. imperceptibil, de nesimţit. imperceptibleness [-nis] s.v. i m p e r c e p t i b i l i t y . imperceptibly [-i] adv. imperceptibil, pe nesimţite. imperfect [im'p3:fikt, 'im'p-, amer. şi -ekt] adj. 1. imperfect, incomplet, defectiv. 2. nedesăvârşit, neisprăvit; defectuos. 3. (gram.) imperfect. 4. (j«r.) fără sancţiune. imperfectible [.imps'fektibl] adj. imperfectibil. * imperfection [.impaO'fekfcn, 'imp3(:)'f-J s. 1. imperfecţiune, neterminare. 2- nedesă­ vârşire; defect, deficienţă. imperfective [limpa'fektiv] adj. (gram.) (despre un verb) imperfectiv. imperfectly [im'pa:fiktli, 'im'p-, amer. si -ekt] adv. imperfect, incomplet; defectuos. imperfeetness [im'ps:fiktnis, 'im'p-, amer. si -ekt-] s.v, i m p e r f e c t i o n . imperforate [im'p3:for3bI] adj. care nu poate fi perforat. imperforate [im'psiforit, 'im'p-] adj. 1. neperforat, negăurit. 2. (fdatelie) nedantelat, tăiat. imperial [im'piarisl, -'pJ9:r-] I. adj. 1. imperial, care ţine de Imperiul Britanic sau de un alt imperiu. 2. (despre măsuri şi greutăţi engleze) stabilit prin legile Regatului Unit. 3. imperial, împărătesc. 4. suveran, suprem, superior. 5. de mărime excepţională; de calitate supremă, excelent. II. s. 1. imperială (barbă după moda lansată de Napoleon al III-lea). 2. dimensiune, format de hârtie (format englez, aproximativ 55 x 75 cm; format american, aproximativ 57,50 x 77,50 cm). 3. imperială, partea superioară a unui autobuz / a unei diligente etc. (pe care se poate sta). 4. imperial (veche monedă de aur). 5. soldat al imperiului roman. 6. (ist.) the Imperials Imperialii (trupele împăratului Germaniei). imperial gallon [~ -gseton] s. galon englez (= 4,541). imperialism [im'piartolizam, JpJ9:r-] s. imperialism. imperialist [im'ptortolist, -'pto:r-] s. imperialist. imperialistic [-ik] adj. imperialist. imperially [im'ptoriali, -'pj9:r-] adv. 1. imperial, împărăteşte. 2. maiestuos. Imperial Wizard [initpiprial 'wizad] s. (amer.) Marele Vrăjitor, cowlucătorul suprem al organizaţiei teroriste Ku-Klux-Klan. imperii [im'pcril, -^1] vb. tr. a primejdui, a pune în pericol; a expune la primejdie; a risca, a hazarda. imperious [im'ptoriss, -'pjair-] adj. 1. imperios, autoritar, tiranic; arogant. 2. imperativ, imperios, urgent, grabnic. imperiousness [-nis] s. 1. autoritate. 2. fire impunătoare / poruncitoare. 3. sete de putere. 4. aroganţă. imperishability [iniiperiJVbiliti, 'iniip-, -toţi] s. imperisabilitate; nepicire; durabilitate; veşnicie. imperishable [im'peri/abl, 'im'p-j adj. impcrisabil, nepieritor, durabil, veşnic. imperishableness [-nis] s.v. i m p e r i s h a b i l i t y . imperium [im'pi:ri9m] s. 1. imperiu; putere supremă, dominaţie absolută. 2. (jur.) dreptul de a comanda oşti / de a porunci / de a stăpâni. impermanence [im'pamianans] s. caracter schimbător / variabil / tranzitoriu (al lucrurilor). impermanent [im'pamianant] adj. nestatornic, schimbător, variabil, tranzitoriu. impermeability [ini'pamito'biliti, 'im.p-] s. impermeabil itate; nepătrunderc; (tehn.) etanşeitate. impermeable [im'paimtobl, 'im'p-] adj. impermeabil, de nepătruns, ermetic; etanş; ~ to water impermeabil la apă. impermeableness [-nis] s. impermeabilitate. impermeable ring [im'paimiabl rirj] s. (tehn.) inel de etanşare. impermissible [limpa'misibl] adj. neadmisibil; nepermis, interzis, oprit. impersonal [im'p3:snpl, 'im'p-] I. adj. 1. impersonal, nepersonal (şi gram.); care nu se referă la o persoană; nedefinit. 2. dezinteresat, obiectiv, nepărtinitor. 3. fără / lipsit de personalitate. II. s. (gram.) verb impersonal. impersonality [imip3:sa'na:liti, 'im.p-, -san'ze-] s. lipsă de personalitate. impersonally [im'paispnsli] adv. impersonal. impersonate I. [im'paissneit] vb. tr. 1. a personifica. 2. a incarna, a interpreta / a juca rolul de. 3. a se da drept (cineva). II. [im'parssnit] adj. personificat, dotat / înzestrat cu personalitate. impersonation [iniipsisa'nei/an, -spn'ei-j ş. 1. personificare. 2. interpretare a unui rol. 3. impostură; uzurpare. impersonator [im,p3;s3neit9r] s. 1. persoană care întruchipează / incarnează; creator al unui rol. 2. impostor, uzurpator. impertinence [im'paitinans] 1. impertinenţă, obrăznicie, necuviinţă, lipsă de politeţe; insolenţă, neruşinare. 2. nepotrivire, inoportunitate. impertinency [-i] s. v. i m p e r t i n e n c e . impertinent [im'partinant] adj. 1. impertinent, obraznic, necuviincios, insolent. 2. nepotrivit; neaplicabil. 3. zburdalnic, zglobiu, vioi. impertinently [-li] adv. 1. impertinent etc. (v. i m p e r t i n e n 11). 2. (jur.) în afară de subiect. imperturbability ['impaitaba'biliti, -toţi] s. impcrturbabilitate, calm, seninătate; placiditate. imperturbable [limpaO'tsibabl] adj. imperturbabil, netulburat, calm; flegmatic; placid, blajin, potolit, paşnic. imperturbableness [-nis] s. v. i m p e r t u r b a b i l i t y . imperturbably [-i] adv. imperturbabil, calm, netulburat. imperturbation [im-paOtai'bei/an] s. calm, linişte.



 imperviable



imperviable [im'po-.viobl] adv. impenetrabil; impermeabil. impervious [im'po:vios, 'im'p-] adj. 1. (to) impenetrabil (la), inaccesibil (adesea şi fig.); impermeabil, etanş. 2. (to) insensibil (la), (fig.) surd la. impcrviousness [-nis] s. impenetrabilitate; impermeabilitate, etanşeitate. impetigo [.impi'taigou,-pe't-] s.(med.) impetigo. impetrate ('impitreit] vb. tr. 1. a obţine prin rugăminţi. 2. a cere; a ruga. impetration [.impi'trei/an] s. 1. cerere, rugăminte. 2. dobândire prin rugăminţi. impetrative ['impitreitiv] adj. rugător. impetrator [impi'treitor] s. persoană care roagă; persoană care dobândeşte prin rugăminţi. impetuosity [im.petju'ositi] s. 1. impetuozitate; elan; avânt. 2. repeziciune; furie, violenţă. impetuous [ini'petjuos] adj. 1. impetuos, înflăcărat, pasionat, înfocat, vehement, impulsiv. 2. furtunos, violent, vijelios, năprasnic, năvalnic. impetuously [-li] adv. impetuos (v. i m p e t u o u s). impetuousness [-nis] s. v. i m p e t u o s i t y. impetus ['impitos] s. 1. impulsie, forţă de impulsie. 2. forţă, elan, avânt, stimulent, impuls, îndemn; to give an ~ to a da avânt (cu dat.). impi ['impi] s. detaşament de războinici cafri. impiety [im'paioti, 'im'p-, -aiiti] s. 1. impietate. 2. nelegiuire. 3. lipsă de respect, ireverenţă. impignorate [im'pignoureit, -no-] vb. tr. (scot.) 1. a amaneta, a zălogi. 2. a garanta. 3. a ipoteca. inipignoration [imipignou'reijsn, -no'r-] s. (scor.) 1. amanet, zălog, gaj. 2. garanţie. 3.ipotecă. impinge [im'pina^] vb. A. i«tr. to ~ on / upon / against a se lovi de, a se ciocni de; to ~ on / upon a atenta la; to ~ upon smb.'s rights a atenta la drepturile cuiva. B. tr. a împinge, a vârî, a băga; a forţa; a se ciocni de. impingement [-mont] s. lovire, izbire; ciocnire, conflict. impious ['impios] adj. nepios, nerespectuos; necuviincios; nesupus; ireverenţios; profan; nelegiuit. impiously [-li] adv. fără pietate; necuviincios, ireverenţios; nelegiuit impiousness [-nes] s. lipsă de pietate. impish ['impi/] adj. poznaş, maliţios; demonic, drăcesc. implacability [im.piasko'biliti, 'im.p-, -.pleik-, -laţi] s. implacabilitate, inexorabilitate; neîndurare, intransigenţă. implacable [im'pfekobl, -'pleik-] adj. implacabil, inexorabil, neîndurător. implacableness [-nis] s. v. i m p 1 a c a b i 1 i t y. implacably [-i] adv. implacabil, neîndurător. implant [im'plaint] I. vb. tr. 1. a implanta, a împlânta, a înfige. 2. (fig.) a înrădăcina; a inspira; a întipări, a grava (în mime). 3. (med.) a implanta. II. ['impla:nt] s. (meil.) implant. implantation [iimpla:n'tei/an, -pken-J s. 1. implantare; înrădăcinare; întipărire. 2. (med.) inoculare, vaccinare. 3. (med.) implant(are). implanter [im'pla:ntor] s. implantator. implausible [im'pbizibl] adj. neplauzibil, de necrezut. implausibility [im.plo:zo'biliti] s. 1. caracter neplauzibil, neplauzibilitate. 2. ceva neplauzibil. implead [im'pli:d] vb. tr. 1. (jur.) a pâri; a da în judecată. 2. a acuza, a învinui. impleadable [-obl] adj. acuzator. impleader [-or] s. acuzator. implement ['implimont] I. s. unealtă, instrument, ustensil; pl. accesorii, ustensile de menaj; ~s of production unelte de producţie. II. ['impliment] vb. tr. 1. a îndeplini, a exe­ cuta, a înfăptui, a realiza, a duce la bun sfârşit, a pune în aplicare, a garanta realizarea / executarea; to ~ an agreement a pune în aplicare un acord. 2. a dota cu instrumentele necesare. implementai [.impli'menwl] adj. 1. de unealtă, de instrument; mecanic. 2. de ajutor, de folos, folositor. implementation [limplimen'tei/sn] s. îndeplinire, executare, punere în aplicare, realizare; implementare. impletion [im'plijan] s. 1. umplere. 2. plenitudine. implicate ['implikeit) vb. tr. 1. a încurca, a încâlci, a amesteca. 2. a implica, a atrage; to be ~d in a crime a fi implicat / amestecat într-o crimă. 3. a conţine, a cuprinde în sine. implication [iimpli'kei/ân] s. 1. implicaţie. 2. amestec (într-un delict, într-o crimă). 3. sens, tâlc, dedesubt; the ~ of events sensul evenimentelor. implicational [-ol] adj. care implică, implicativ. implicative [im'plikotiv, 'implikeitiv] adj. v. i m p l i c a t i o n a l . implicatory [im'plikotouri, im'plikeitori] adj. care implică, implicând. implicit [im'plisit] adj. 1. implicit; care se înţelege (de la sine); (despre afirmaţii etc.) tacit. 2. (fig.) pasiv, orb. implicit function [~ ifArj/c/sn] s. (mat.) funcţie implicită. implicitly [im'plisitli] adv. 1. implicit. 2. orbeşte. implicitness [im'plisitnis] s. 1. caracter implicit. 2. concluzie implicită. 3. credinţă oarbă, încredere totală. implied [im'plaid] aay. implicit, tacit. impliedly [-li] adv. implicit. implore [im'plo:r, -'p]oar] vb. tr. a implora, a ruga fierbinte. implorer [im'pb:ror] s. persoană care imploră. imploring [im'plo:rirj] I. adj. rugător. II. s. implorare. imploringly [-li] adv. (pe union) rugător, (pe un ton) implorator. implosion [im'plou33n] s. (fon.) implozie.



484



implosive [im'plousiv, 'im'p-, -ziv] adj. (fon.) imploziv. impluvium [im'plu:yiom] s. (lat., ist.) impluviu. imply [im'plai] vb. tr. 1. a implica, a subînţelege. 2. a însenina, a vrea să spună, a face aluzie la, a da de înţeles, a insinua; do you mean to ~ that? vrei să spui că? ■ impolicy [im'polisi, 'im'p-, -teşi] s. 1. nepoliteţe, lipsă de tact. 2. politică neraţională, inoportunitate. 3. imprudenţă, nesocotinţă. impolite [impo'lait, 'impo'l-, -pow'l-] adj. nepoliticos; grosolan, mojic; necioplit. impolitely [-li] adv. nepoliticos; mojiceşte. impoliteness [-nis] s. nepoliteţe, grosolănie, mojicie. impolitic [im'politik, 'im'p-, -1st-] adj. nepolitic, lipsit de înţelepciune, inoportun, nepotrivit. imponderability [im'pondara'biliti] s. imponderabilitate. imponderable [im'pondarobl] I. adj. 1. imponderabil. 2. care nu poate fi calculat / măsurat / cântărit. II. s. imponderabil. imponderableness [-nis] s. v. i m p o n d e r a b i 1 i t y. imponderous [im'pondoros] adj. imponderabil; foarte uşor. impone [im'poun] vb. tr. (înv.) 1. a risca; a pune rămăşag, a paria. 2. a amaneta. import1 [im'po:t, rar'--] I. vb. tr. 1. a importa (mdrfitri); a introduce. 2. (fig.) a introduce; to ~ personal feelings a introduce sentimente personale. H. ['impo:t] s. 1. import. 2. pl. import, importuri, mărfuri importate / de import. 3. (canod. si.) jucător nelocalnic (m«i ales de hocliei). import2 [im'po:t] I. vb. A. tr. 1. (that) a exprima, a însemna, a indica, a arăta (că). 2. a avea importanţă, a fi însemnat; it ~s to know e important să ştim, ne interesează să ştim. B. iwtr. a avea importanţă. II. s. 1. sens, semnificaţie. 2. importanţă, însemnătate, valoare; of vital ~ de importanţă vitală. importable [-obl] adj. importâbil, care poate fi importat. importance [-ans] s. importanţă, însemnătate; to attach ~ to a da importanţă (cu dat.); of no ~ fără importanţă, neînsemnat; to be of ~ a avea importanţă; it is of ~tq e impor­ tant să. f . important [-3nt] adj. important, însemnat, cu greutate; to look ~ a-şi da importanţă / aere. importantly [-antli] adv. (fam.) cu un aer / pe un ton de importanţă. -*■ to bear ~ upon smth. a avea multă importanţă pentru ceva. importation [umpo^tei/sn] s. import; mărfuri de import. import duty [impo:t .dju:ti] (com.) taxă de import. importee [im'po:ti:] s. (fam.) imigrant. import entry ['impo:t lentri] s. fee.) declaraţie vamală de import. importer [im'po:to'j s. importator. importing [im'po:tin] I. adj. importator. II. s. import, importare. importless ['impo:tlis] adj. lipsit de importanţă, neimportant, neînsemnat, trivial. import list ['import ilist] s. (dom.) listă de import, lista produselor / mărfurilor de import. import permit [~ ipo:mit] s. (corn.) autorizaţie de import. import quota [~ .kwouto] s.(ec) contingent de import, cotă de import. import tariffs [~ itaerifs] s. pl. (corn.) taxe (vamale) de import. import trade [~ itreid] s. (comerţ de) import, comerţ pasiv. importunacy [im'po:tjunosi] s. importunitate, indiscreţie; îndrăzneală. importunate [im'po:tjunit] adj. importun; plictisitor, insistent. importune [iimpo:'tju:n, .impo:'tju:n] vb. A. tr. a importuna; a plictisi; a plictisi cu o rugăminte (mai ales nepotrivită), a supăra. B. intr. a fi importun. importurier [-or] s. importun; indiscret. importunity [-iti] s. importunitate; cerere / stăruinţă importuna / supărătoare / plictisitoare. impose [im'pouz] I. vb. A. tr. 1. (on, upon) a impune (ceva cuiva). 2. (fig.) a impune (toe, impozite, legi); a pedepsi, a aplica o pedeapsă (cuiva); a arunca vina asupra (cuiva). 3. (fig.) a impune, a da cu sila. 4. a porunci, a ordona, a cere cu insistenţă. 5. a înşela, a căuta să înşele; (fam.) a amăgi, a păcăli, a trage pe sfoară (pe cineva cu ceva). 6. (poligr.) a pagina (o carte), a aşeza (paginile) în formă, a aranja (coloanele). 7. (î«v.) a pune, a aşeza, a depozita. 8. (bis.) (despre un preot) to ~ (one's) hands on smb. a-şi împreuna mâinile deasupra capului cuiva, în semn de binecuvântare. B. intr. 1. a înşela, a căuta să înşele, a umbla cu înşelătorii. 2. to ~ upon a înşela; he is easily ~d upon poate fi lesne înşelat, se lasă uşor înşelat; to ~ upon smb.'s kindness a abuza de amabilitatea / bunătatea cuiva; to ~ upon oneself a se înşela pe sine însuşi. 3. a se impune; a produce o impresie puternică. II. s.'fînv.) poruncă, ordin, comandă. imposer [-or] s. persoană care impune. imposing [-in] I. adj. impunător, impozant, măreţ, falnic, arătos. II. s. v. i m p o s i t i o n (5). imposingly [-inii] adv. (într-un mod) impunător, impozant. imposition [limpo'zijan, -pu'z-] s. 1. impunere; însărcinare. 2. impozit, bir, dare. 3. impostură, înşelătorie. 4. (poligr.) paginare; aşezare în format a paginilor. 5. (bis.) aşezarea mâinilor deasupra capului cuiva în semn de binecuvântare. impossibility [iniiposo'biliti, ihnpos-, -si'b-, -loti] s. imposibilitate, neputinţă; lucru imposibil. • impossible [im'posobl, -sibl] I. adj. 1. imposibil, cu neputinţă. 2. neverosimil, de necrezut. 3. (fam.) insuportabil, de nesuferit, revoltător. II. s. the ~ imposibilul. impossiblcncss [-nis] s. v. i m p o s s i b i 1 i t y. impossibly [-i] adv. not ~ tot ce se poate, să nu te prindă mirarea; she was ~ dressed era îmbrăcată oribil / aiurea. , impost f'impoust] s. 1. impozit, bir, dare. 2. (sport sl.) greutate purtată de un cal la un handicap. 3. (constr.) piatră cuzinet. 4. (arhit.) impostă. imposter [im'posto1] s. v. i m p o s t o r .



 485



imposthumate [im'postjumcit] vb. v. i m p o s t u m a t e . imposthume [im'postju:m] s. v. i m p o s t u m e . impostor [im'pDsta'l s. 1. impostor; escroc, şarlatan, pungaş. 2. uzurpator. impostumate [im'postfsmeit] vb. intr. (înv.) a forma un abces. impostumation [imipost/a'mei/an] s. formare de abces. impostume [im'postju:m] I. s. (rar) abces. II. vb. intr. v. i m p o s t u m a t e . imposture [im'postjar] s. impostură, înşelătorie, şarlatanie, amăgire; minciună. impot ['impot] s. (scol. fam.) temă (suplimentară) dată drept pedeapsă. impotable [im'poutabl] adj. nepotabil, de nebăut. impotence ['impatans] s. 1. neputinţă; slăbiciune, decrepitudine. 2. (med.) impotenţă. 3. (poetic) lipsă de sânge rece. impotency [-i] s. v. i m p o t e n c e . impotent ['impatont] adj. 1. neputincios; decrepit, slab. 2. (med.) impotent. 3. de nestăpânit, neînfrânat. impotently [-li] aaV. 1. fără forţă / putere / vlagă. 2. zadarnic, în van. impotentness [-nis] s. v. i m p o t e n c e. impound [im'paund] vb. tr. 1. a închide (vitele în ocol I ţarc). 2. a închide, a încuia, a pune sub lacăt / cheie. 3. (jur.) a confisca (mărfuri). 4. (telul.) a îndigui, a zăgăzui, a bara; ~ing reservoir rezervor de acumulare. impounding [-in] s. 1. închidere în ocol / ţarc (a vitelor). 2. punere sub cheie / lacăt. 3. (yur.) confiscare (de mărfuri). 4. (telm.) îndiguire, zăgăzuire (a apelor). impoverish [ira'povsri/] vb. tr. 1. a sărăci. 2. a slăbi, a slei (pământul). 3. a ruina (sănătatea). impoverished [im'povarijt] adj. 1. sărăcit. 2. secătuit, sleit. 3. (despre o ţară I regiune) cu floră şi faună săracă. impoverishment [-mant] s. sărăcire; istovire, sleire etc. (v. i m p o v e r i s h ) . impower [jm'pauar] vb. tr. v. e m p o w e r . impracticability [im-pradaika'biliti,'-,—'—, -laţi] s. impracticabilitate, imposibilitate etc. (v. i m p r a c t i c a b l e ) . impracticable [imprasktikabl, 'im'p-] adj. 1. irealizabil. 2. intractabil, neînduplecat, nesupus, încăpăţânat, îndărătnic, refractar. 3. (despre drum) impracticabil, de neumblat, inaccesibil, nebătut. 4. inutil, nefolositor, de neîntrebuinţat. impracticableness [-nis] s. v. i m p r a c t i c a b i l i t y . impractical [im'prasktikal] adj. (mai ales amer.) 1. v. u n p r a c t i c a l . 2. v. impracticable. impracticalness [-nis] s.v. i m p r a c t i c a b i l i t y . imprecate [âmprikeit] vb. tr. a blestema, a afurisi. imprecation [.impri'kei/an, -pre'k-] s. blestem, afurisenie, anatemă, imprecaţie; înjurătură. imprecatory ['imprikeitari, im'prekatari, amer. si -touri] adj. blasfemator, hulitor, imprecator, injurios. imprecise ['imprisais] adj. imprecis; neconturat; vag. imprecision ['imprisi3an] s. imprecizie, lipsă de precizie. impregn [im'pri:ri] vb. tr. (poetic) a impregna. impregnability [impregna/biliti, -laţi] s. 1. inaccesibilitate; neînduplecare, neclintire, fermitate. 2. capacitate de impregnare. impregnable1 [im'pregnabl] adj. 1. inaccesibil. 2. neclintit, inexpugnabil. impregnable2 adj. fecundabil. impregnably [-i[ aaV. (în mod) inatacabil. impregnate I. ['impregneit] vb. tr. 1. a fecunda. 2. (with) a impregna (cu), a îmbiba (cu). 3. a fertiliza. 4. (biol.) a instila (spermă), a fecunda, a însămânţa. II. [im'pregnit, -neit] adj. 1. fecundat, fertilizat. 2. însărcinată, gravidă, fecundată. 3. (with) impregnat (cu). impregnation [■impreg'nei/sn] s. 1. fecundare, concepţie. 2. (te-tf.) impregnare, îmbibare. 3. (biol.) instilaţic, fecundare, însămânţare. 4. fertilizare. 5. (mine) impregnate. impresa [im'preiza:] s. 1. (ist.) emblemă (pe scut). 2. deviză, moto, lozincă. impresario [>impre'sa:riou, -pri's-, -'za:-[ s. (ital.) impresar. împrescribable [limpris'kraibabl] adj. v. i m p r e s c r i p t i b l e . imprescriptible [limpri'skriptabl, -ibl] adj. imprescriptibil, inalienabil, de neînstrăinat; absolut. impress1 I. [im'pres] vb. tr. 1. a imprima, a tipări; to ~ a mark upon a întipări un semn pe. 2. a întipări (in minte); a impune; a face să înţeleagă (cu forţa); ~ on him that he must do it fă-1 să înţeleagă că trebuie s-o facă. 3. a impresiona; a dispune. II. ['impres] s. 1. imprimare, tipărire; ştampilă, pecete. 2. impresi(un)e, întipărire, urmă, semn, pecete; a work bearing an ~ of genius 0 operă care poartă pecetea geniului. impress2 [im'pres[ vb. tr. 1. (ist.) a înrola cu forţa / prin înşelăciune, a lua cu arcanul. 2. a rechiziţiona (pentru utilitate publică). 3. a atrage; a folosi, a utiliza. impressibility [inupresi'biliti, -sa'b-, -laţi] s. v. i m p r e s s i o n a b i l i t y . impressible [im'presabl, -sibl] adj. v. i m p r e s s i o n a b l e . impression [im'pre/n] I. s. 1. imprimare, întipărire, impresiune; raised ~ întipărire, imprimare în relief. 2. întipărire în adâncime, semn întipărit, întipăritură, ştampilă, marcă. 3. (fig.) semn, indiciu. 4. (filatelie) tiraj. S. (fig.) înrâurire, influenţă, influenţare. 6. impresie (asupra cuiva; asupra simţurilor); to make / to produce an ~ upon a face impresie asupra (cuiva). 7. impresie, părere; to have the ~ that / to be under the ~ that a avea impresia că. 8. (fig.) amintire vagă / nesigură / neprecisă. 9. (înv.) reproducere, contrafacere (a vorbirii). 10. (poligr.) imprimare. 11. ediţie (a unei cărţi, a unui ziar); second ~ a doua ediţie. 12. (telm.) gravură în lemn; gravură în aramă / în metal. 13. (înv.) apăsare, putere de apăsare. impressionability [-a'biliti, -laţi] s. 1. impresionabilitate, emotivitate; sensibilitate. 2. (chim.) sensibilitate.



improvement



impressionable [-abl] adj. 1. impresionabil, emotiv, sensibil, susceptibil. 2. plastic. Impressionism [-izam] s. (arte, lit., muz.) impresionism. impressionist [-ist] s. impresionist. impressionist(ic) [imipreja'nist(ik), -/ani-] adj. impresionist; Impressionist school şcoalaimpresionistă. impressive [im'presiv] adj. 1. impresionant; mişcător, emoţionant, înduioşător. 2. impresionant, riguros, energic, tare. impressiveness [-nis] s. caracter impresionant / solemn. impressment [im'presmant] s. 1. recrutare / înrolare silită (în serviciul militar şi mai ales în marină). 2. rechiziţie (de alimente etc.). imprest1 ['imprest] I. s. fonduri băneşti acordate în avans unei întreprinderi care produce pentru stat. II. vb. tr. a avansa (bani). III. adj. avansat; împrumutat. imprest2 (înv.) part. trec. de la i m p r e s s2 (1,2). imprimatur [iimpri'meitar, -prai'm-] s. (lat.) 1. bun de tipar (al cenzurii). 2. sancţiune; aprobare. imprimis [im'praimis] adv. (lat.) (mai) întâi, mai întâi de toate. imprint I. [im'print] vb. tr. 1. a imprima, a tipări, a întipări; a supratipări, a imprima în relief. 2. a inculca, a întipări, a grava (în minte, în suflet), a băga în cap. II. ['imprint] s.l. imprimare. 2. pecete, ştampilă, urmă, semn; the ~ of cares urma grijilor / necazurilor. 3. (poligr.) (şi printer's ~) numele editorului sau al tipografiei (pe frontispiciul cărţii). imprinter [im'printar] s. (te/m.) imprimator. imprison [im'prizn] vb. tr. a întemniţa, a închide, a azvârli în închisoare, a băga la puşcărie. imprisoning [-in] s. întemniţare, încarcerare. imprisonment [-mant] s. întemniţare, deţinere în închisoare, detenţiune; încarcerare; ordinary ~, ~ in the first division detenţiune la poliţie; rigorous ~, ~ in the second division închisoare corecţională; false / illegal ~ detenţiune ilegală; to serve a sentence of ~ a-şi ispăşi pedeapsa în închisoare; he was sentenced to two years' ~ a fost condamnat la doi ani închisoare corecţională. improbability [im.proba'biliti, '->--'—, -laţi] s. improbabilitate, nevcrosimilitate. improbable [im'probabl,'-'—] adj. improbabil; neverosimil; it is highly ~ that e foarte puţin probabil că / să. improbableness [-nis] s. v. i m p r o b a b i l i t y . improbably [-i] adj. improbabil. improbity [im'proubiti, 'im'p-, -'prob-] s. improbitate, necinste; lipsă de integritate. impromptu [im'promptju:] I. adv. pe nepregătite, improvizat. II. adj. improvizat, nepregătit (dinainte). III. s. impromptu. improper [im'propar, 'im'p-] adj. 1. impropriu, nepotrivit, nelalocul său. 2. ncadevărat, fals; incorect. 3. indecent, necuviincios. improperly [-li] aaV. impropriu, nepotrivit ele. (v. i m p r o p e r); (auto) to overtake — a depăşi nereglementar, a face o depăşire nereglemcntară. impropriate [im'prouprieit] vb. tr. (jur. rel.) a seculariza. impropriated [-id] adj. (jur. rel.) (despre bunuri) secularizat. impropriation [im'proupri'eijsn] s. (jur. rel.) 1. secularizare. 2. bun secularizat. impropriator [im'proupri'eitar] s. (jur. rel.) persoană laică pusă în posesia unui bun secularizat. impropriate ['impra'priit] adj. v. i m p r o p r i a t e d . impropriety [limpra'praiati, -pru'p-] s. 1. nepotrivire. 2. falsitate. 3. încălcare a obiceiurilor / a etichetei / a bunei-cuviinţe. improvable [im'pru:vabl] adj. i . care poate fi îmbunătăţit / ameliorat, de îndreptat, corigibil, perfectibil. 2. folositor, de folos. improve [im'pru:v] I. vb. A. tr. 1. a ameliora, a îmbunătăţi, a face mai bun; a perfecţiona, a aduce îmbunătăţiri (unei invenţii); a hrăni, a cultiva (spiritul); a extinde, a lărgi, a spori, a îmbogăţi (cunoştinţele); a rafina (gustul); (agr.) a aduce îmbunătăţiri / ameliorări (solului); nature is ~d by art arta desăvârşeşte / perfecţionează natura; to ~ one's natural gifts by study a-şi desăvârşi înclinaţiile din naştere (fireşti) prin studii; to ~ an acquaintance a cultiva cunoştinţa cuiva. 2. a profita de, a trage foloase de pe urma; a avea foloase de pe urma (cu gen.), a folosi prilejul (cu gen.),- (fam.) to ~ the occasion / the opportunity a se folosi de un prilej. 3. (amer.) a locui (o casă). 4. (înv.) a mustra, a dojeni, a dezaproba. 5. (înv.) a refuza, a respinge. 6. (fam.) to ~ off a alunga, a goni, a izgoni. B. intr. 1. a se îmbunătăţi, a deveni mai bun, a se perfecţiona, a se desăvârşi; to ~ with use a se îmbunătăţi datorită uzului; to ~ on acquaintance a-şi dezvălui treptat calităţile pe măsură ce e cunoscut mai bine; wine ~s with age învechindu-se vinul se face mai bun; he has greatly ~d a făcut mari progrese, a progresat mult; the situation has ~d situaţia s-a ameliorat; his health is ~ing starea sănătăţii lui se ameliorează / se îmbunătăţeşte; she has greatly ~d in looks s-a făcut mai frumoasă; to ~ in one's studies a înainta, a face progrese la învăţătură. 2. (com., despre preţuri) a se ridica, a creşte, a se urca; to ~ on / upon smb. a face mai bine decât cineva, a depăşi pe cineva; to ~ upon smth. a ameliora / a îmbunătăţi / a perfecţiona ceva; to ~ upon a tale a îmbogăţi o povestire; a înflora o povestire; (com.) to ~on smb.'s offer a oferi mai mult decât cineva. improved Britisher [im'pru:vd 'britiJV] s. (canad.fam.) imigrant britanic stabilit de multă vreme în Canada. improvement [im'prurvmant] s. 1. ameliorare (a situaţiei, a comerţului, a sănătăţii etc.); îmbunătăţire; perfecţionare (a unei invenţii, a utilajului); înfrumuseţare (a unui oraş); open to ~ susceptibil de îmbunătăţire, care poate fi îmbunătăţit; ~ in health îmbunătăţire a sănătăţii; evoluţie înspre bine; (pol. etc.) there is an ~ in the situation s-a produs o destindere / o slăbire a încordării. 2. desăvârşire, înnobilare, îndulcire, rafinare; the moral ~ of the people ridicarea / îmbunătăţirea nivelului spiritual al poporului; books for moral ~ cărţi pentru instruirea morală a omului / pentru educarea omului. 3. progres, creştere, sporire, dezvoltare, câştig, profit. 4. (mai ales pi.) îmbunătăţiri, schimbări utile,



 improver



înfrumuseţări («le unei proprietăţi etc.); all these so-called ~s toate aceste pretinse progrese; to effect ~s in smth. a aduce îmbunătăţiri (la ceva); the ~s in house-building progresele în construcţia de locuinţe. 5. (ec.) urcare, ridicare (a preţurilor, salariilor etc.). ♦ to be an ~ on smth. a depăşi un lucru, a fi calitativ superior. improver [im'pru:v3r] s. 1. persoană care aduce îmbunătăţiri / care perfecţionează. 2. practicant, ucenic, stagiar. 3. stimulent. 5. ~ upon an offer persoană care oferă mai mult. -v- dress ~ turnură. improvidence [im'provktons] s. l..neprcvedere. 2. risipă. improvident [im'providant] adj. 1. neprevăzător; neglijent. 2. risipitor, cheltuitor; extravagant, deşănţat. improvidently [li] aoV. fără prevedere; fără să se sinchisească de viitor. improving [im'prmvirj] s. ameliorare, îmbunătăţire, perfecţionare. improvisation [.imprevai'zei/sn] s. improvizaţie. improvisator [im'provizeit3r, 'improuvai-] s. improvizator. improvise ['impravaiz, amer. si impre'vaiz] vb. tr. 1. a improviza. 2. a organiza în grabă / la repezeală. . " ; improviser [-or] s. improvizator. improvvisatore [,impravi:za:'touri],pl. improwisatori [~] s. (ital.) improvizator. imprudence [im'pm:dans, 'im'p-] s. imprudenţă, nechibzuinţă, nesocotinţă, act nechibzuit. imprudent [im'prmdant] adj. imprudent, nechibzuit, nesocotit. imprudently [-li] adj. (în mod) imprudent, (în mod) nesocotit, (în mod) nechibzuit. imprudentness [-nis] s. v. i m p r u d e n c e . impuberal [irn'pjuitaral] aay. impuber, prepuber, care nu este (încă) puber. impuberty [im'pju(:)b3ti] s. impubertate, prepubertate. impudence ['impjudansj s. neruşinare, neobrăzare; îndrăzneală, insolenţă, impertinenţă. impudency [-ij s. v. i m p u d e n c e. impudent l'impjudpnt] adj. neruşinat, neobrăzat; îndrăzneţ; insolent, obraznic, impertinent; necuviincios. impudently [-li] adv. (în mod) neruşinat, (în mod) necuviincios. impudentness [-nis] s. v. i m p u d e n c e. impudicity [.impju'disiti] s. 1. lipsă de modestie. 2. lipsă de pudoare. impugn [im'pjum] vb. tr. a ataca; a contesta; a pune la îndoială; (jur.) a recuza; (jur.) a refuta; (ynr.) to ~ the character of a witness a ridica obiecţii privind moralitatea unui martor în vederea recuzării sale. impugnable |-obl] adj. atacabil; contestabil; îndoielnic; discutabil; litigios; (despre mi martor) recuzabil; (despre o mărturie) refutabil. impugnation [.impAg'neiJpn] s.v. i m p u g n m e n t; opunere, împotrivire. impugnment [im'pjummsnt] s. contestare; (jur.) recuzare; C/nr.) refutare. impuissance [im'pjuispns] s. (Jr. poetic) neputinţă; impotenţă; slăbiciune. impuissant [im'pjuisant] adj. (fr. jwetic) neputincios; impotent; slab. impulse ['imp/ils] I. s. 1. impuls, imbold, îndemn; mişcare spontană; the vital ~elanul / impulsul vital; to feel an ~ to do smth. a se simţi împins să facă ceva; his first ~ was to primul lui impuls a fost de a; charitable ~ simţământ de caritate; out of a comon ~ dintr-un imbold obişnuit; dintr-un imbold irezistibil; on the / a first ~din primul moment, sub impulsul momentului; under the ~of the moment sub impulsul momentului; to do smth. on a sudden ~ a face ceva din capriciu; to act on ~ a acţiona spontan /din primul imbold; to yield to ~ a ceda impulsului momentului; man of ~ ora impulsiv / care acţionează sub impulsul momentului. 2. (telm.) impuls, forţă impulsivă, resort, şoc (propulsiv), excitaţie; ~ of a hammer blow forţa impulsivă a loviturii de ciocan; (electr.) current ~ impuls de curent; break ~ impuls de destindere / deblocare / întrerupere. 3. (fig.) îndemn, îmbărbătare, stimulare. 4. (rar) asalt, năvală, atac. II. vb. tr. (rar) a îndemna, a îmboldi, a înteţi, a stimula, a stârni. impulsion [im'pAlfan] s. 1. impulsiune, avânt, elan, mişcare înainte. 2. v. i m p u 1 s e I (3). impulsive [im'pAlsiv] adj. 1. impulsiv; împingător; mişcător. 2. impulsiv, impetuos, năvalnic, năprasnic, furtunos. 3. impulsiv, iritabil, pasionat. impulsively [-li] adv. datorită impulsului; spontan. impulsiveness [-nis] s. 1. impulsivitate. 2. violenţă. 3. iritabilitate. impulsivity [impAl'siviti] s. v. i m p u l s i v e n e s s . impunity [im'pju:niti] s. impunitate, nepedepsire; scăpare de pedeapsă; with ~ nepedepsit. impure [im'pju3r, 'im'p-, -p'p9 r ] adj. 1. impur, necurat, murdar; spurcat; insalubru, nesănătos. 2. pătat, întinat, pângărit. 3. stricat, dezmăţat; desfrânat; ordinar, vulgar. impureness [im'pjuanis] s.v. i m p u r i t y . impurity [im'pjuoriti] s. 1. impuritate, necurăţenie; murdărie; insalubritate. 2. întinare, pângărirc. 3. stricăciune, dezmăţ; imoralitate, desfrâu; vulgaritate. 4. pl. impurităţi. imputability [iiapjuito'biliti, iimpju:t-, -loti] s. imputabilitate, caracter imputabil. imputable [im'pju:tebl] adj. imputabil, care poate fi imputat / atribuit. imputation [.impju'teijan] s. 1. imputare, imputaţie, acuzare, învinovăţire, incriminare. 2. (fig.), pată, umbră; to cast an ~ on smb.'s character a arunca o umbră / o bănuială asupra reputaţiei cuiva. 3. insinuare. imputative [im'pju:tetiv] adj. v. i m p u t a b l e . impute [im'pju:t] vb. tr. 1. a imputa, â atribui, a pune pe seama / pe socoteala (cuiva), a-i pune (cuiva) în sarcină. 2. (jur.) a acuza, a învinovăţi, a incrimina. imputrescible [iimpju:'tresibl] adj. care nu putrezeşte, care, nu se degradează. in [in] I.prep. 1. (despre loc) în, la; ~ Europe în Europa; ~such and such a latitude la o latitudine de... sau de...; to be ~ town a fi / a se găsi / a se afla în oraş; ~ the country la ţară, în mediul rural; ~ his country în ţara sa; ~ the open air în aer liber; still ~ bed încă în pat; ~ the firmament pe boltă, pe firmament; ~ the field a) pe câmp; b) (mii.)



486



în campanie; ~ the press sub presă/ tipar; ~ prison în închisoare; ~ school la şcoală; ~ the horizon la orizont; ~ the house în casă; ~ one's house acasă, la sine; (fam.) we have nothing ~ the house nu avem nimic / de nici unele în casă (ae mâncat sau de băut); ~ the market a) la piaţă; b) (corn.) pe piaţă; ~ place a) aici; b) (jig.) la locul potrivit; to take a drive ~a motor car a face o plimbare cu automobilul; the key is ~ the door / lock cheia c în uşă; I read it ~ the newspaper am citit-o în ziar; cigar ~mouth cu ţigara în gură; the sun was shining ~ my eyes lumina soarelui îmi bătea în ochi; ~ the distance în depărtare; ~ your place în locul d-tale; wounded ~ the shoulder rănit la umăr; ~ the street pe stradă; ~/ at the university la universitate, în universitate. 2. în, între, în mijlocul; ~ the crowd în mulţime; he is the first ~ his class e primul din clasa sa; to be ~ a club a fi membru al unui club / cerc; ~ the thirties între anii 30 şi 40; he is ~ the sixties a trecut de 60 de ani. 3. de, în, la; în privinţa (cu gen.); blind ~ one eye chior; strong ~ logic tare la logică; expert ~ economics expert în economia politică; two feet - length lung de două picioare; the books, three ~ number cărţile, în număr de trei; seven ~ all şapte în total / cu totul; there are ten tens ~ a hundred zece într-o sută intră de zece ori; a woman ~ a thousand o femeie dintr-o mie; nine times ~ ten în nouă cazuri din zece. 4. (despre proporţii, norme) în, la, de; once ~ ten years o dată la / în zece ani; to pay two shillings ~ the pound a plăti doi şilingi de liră (sterlină). 5. (despre timp; deseori nu se traduce) ~ the afternoon după-amiază, după-masă; ~ the beginning la început; ~ the twentieth century în secolul al XX-lea; ~(the) daytime ziua, în timpul zilei; ~ two hours în două ceasuri, timp de două ceasuri; ~ the instantthat în clipa în care; ~ life în viaţă, în timpul vieţii, în cursul vieţii; ~ a few minutes în câteva minute; ~ the morning dimineaţa, în timpul dimineţii; ~ time a) la timp; b) la timpul potrivit, la momentul oportun; c) cu timpul; ~ the meantime între timp, în timpul acesta; ~ my travels în călătoriile mele, în timpul călătoriilor mele; ~ the present year în acest an, anul acesta; ~ 1930 în (anul) 1930; ~the night noaptea, în timpul nopţii; ~summer vara; ~August în (luna) august; ~ my youth în tinereţea mea, în zilele tinereţii mele; ~ the future în viitor; ~ the past în trecut; never ~ my life niciodată în viaţa mea; ~ my time în vremea mea, pe vremea mea. 6. (introducând un gerundiv; de obicei mi se traduce) ~ crossing the river traversând râul; ~ building construind; I have much pleasure "informing you am plăcerea'să vă aduc la cunoştinţă; I spent my hours of leisure ~ reading îmi petreceam timpul liber citind / cu cititul; I am not alone ~ thinking so nu sunt singurul care gândeşte astfel. 7. (despre condiţie, stare) în; ~good health sănătos; ~ tears (cu ochii) în lacrimi, înlăcrimat; ~chains înlănţuit, în lanţuri; ~sorrow îndurerat, întristat, mâhnit; ~despair în desperare; cat ~ kitten pisică cu pui; to cry out ~ terror a ţipa de spaimă; ~ a blaze în flăcări; the person ~ question persoana în chestiune / despre care e vorba; ~ the crude state în stare crudă; ~ doubt în / la îndoială; to be ~ the habit of a avea obiceiul să; he had no hand ~ it nu a avut nici un amestec în asta; ~ good humour bine dispus; în bună dispoziţie; to be ~ Iove a fi îndrăgostit; to fall ~ love with a se îndrăgosti de; cow ~ milk vacă cu lapte; (teatru) he should see me ~ Othello (ar trebui) să mă vadă pe mine în (rolul lui) Othello; he took part ~ it a) a avut un amestec în aceasta; b) a luat parte la asta; ~ pieces în bucăţi; ~ unison la unison, în acord, în armonie; professor ~ / at the university profesor la universitate; ~ foul weather pe vreme urâtă; (mar. si.) ~ the wind beat; to gaze ~ wonder a privi cu mirare / uimire, a privi uluit; ~ years bătrân, în etate, în vârstă. 8. (îmbrăcat) în, cu; ~ his shirt în cămaşă; ~ slippers în papuci; dressed ~ white îmbrăcat în alb; what shall I go ~? cu ce să mă îmbrac? 9. pe, pe vreme de; ~ this warm weather pe această vreme călduroasă; ~ the sun în soare, pe soare; to work ~the rain a munci pe ploaie; you are ~my light (îmi) stai în lumină, îmi faci umbră; to appear ~ a favourable light a apărea într-o lumină favorabilă / într-o poziţie avantajoasă. 10. ocupat cu, angajat în; în; to be ~ the motor business a lucra în industria de automobile. 11. potrivit cu, după; ~ my opinion după părerea mea; ~ justice după dreptate; pentru a fi drepţi; ~ all probability după toate probabilităţile. 12. (despre mod, mijloc, manieră) în, pe, cu; în formă de, în chip de; ~ a reproachful tone pe / cu un ton de reproş; ~ a gentle voice cu o voce dulce; pe un ton blând; ~the French style în stilul francez; to write ~ French a scrie în franceză; to write ~ ink a scrie cu cerneală; payment ~ kind plată în natură; written ~your hand scris cu / de mâna ta; statue ~ bronze statuie din / de bronz; wrought ~silver lucrat în argint; to stand ~a circle a sta în cerc; packed ~ dozens împachetat în duzine; ~ the form of sub / în formă de; to die ~ hundreds a muri cu sutele. 13. (despre scop) în, ca; ~ reply / answer to ca răspuns la; ~ honour of în cinstea / onoarea (cu gen.); ~ search of în căutarea (cu gen.); ~ memory of în amintirea (cu gen.); (med.) to meet ~ consultation a ţine un consult; ~ defence of în / întru / pentru apărarea (c« gen.); to give ~recompense a da ea / drept răsplată / recompensă; ~ remedy of ca leac împotriva (cu gen.); ~ return for în schimbul (cn gen.), drept recompensă pentru. 14. (cu substantive nume de ţiersoâne sau pronume) prin, pentru, la, în; it is rather presumptuous ~a man of his type to e destul de prezumţios / îndrăzneţ din partea unui om ea el să; a peculiarity ~ young people o caracteristică / particularitate a tinerilor; (fam.) I was sure there was smth. ~ him eram încredinţat că e capabil / că e ceva în capul lui; (fam.) he hasn't (got) it ~ him el nu are stofă pentru asta; it was not ~ his nature to nu era în firea lui să, nu-i stătea în fire să; we have nothing ~ your size nu avem nimic pe măsura dv.; (fam.) you are not ~ it nu ai nici o şansă; ~ that prin aceea că; pentru că, deoarece, întrucât; the more likely ~ that cu atât mai probabil, cu cât. II. adv. 1. înăuntru; acasă; is he ~? e acasă?; Mr. Brown is ~ a) Dl. Brown este acasă; b) (fam.) Dl. Brown este în închisoare; (agr.) the harvest is ~recolta a fost strânsă; (despre tren, trăsură, poştă, vase) to be ~ a fi sosit; the train is ~trenul a sosit, trenul e în gară; (mar.) the sails are ~ pânzele sunt strânse; (fam.) is the fire still ~? mai arde încă focul?; ~ with you! intră, haide! 2. ales; the Tories were ~ partidul conservator era la putere. 3. în plin sezon; strawberries are ~este sezonul fragilor / căpşunilor; winter is ~ e iarnă. 4. avantajat, protejat; to be (well) ~ with smb. a fi în termeni buni / în raporturi bune cu cineva; to be well ~ a fi protejat, a avea protecţii (la minister etc.); he is ~ with all the best people are relaţii mari. ♦ (tenis) the ball is ~ mingea e bună; (crichet) the side



 487



that is ~ echipa de la bătaie; we are ~for a week of this asta /aşa o să ţină o săptămână; we are ~ for a period of prosperity am intrat într-o perioadă de prosperitate; we are ~ for a storm vom avea cu siguranţă furtună; (fam.) he is ~ for it a sfeclit-o; (now) we are ~ for it nu mai avem scăpare; I am ~ for the competition m-am înscris la concurs; day ~, day out cât e ziua de lungă; week ~, week out toată săptămâna; year ~, year out cât e anul de lung, tot anul; Iară răgaz; all ~ cu totul, global, în total; it will cost you £200, all ~ vă va costa cu totul 200 de lire; (fam.) I am absolutely all ~ sunt zdrobit /frânt; to know smb. ~ and out a cunoaşte pe cineva perfect. III. s. l.pl. ~s and outs of a stream cotiturile/ meandrele unui râu; (fam.) to know the ~s and outs of a matter a cunoaşte toate dedesubturile / ascunzişurile unei afaceri; a cunoaşte toate amănuntele unei afaceri; the ~s and outs of a house tot interiorul unei case, toate intrările şi ieşirile; he knew all the ~s and outs of those ruins cunoştea toate cotloanele acelor ruine. 2. (pol.) the ~s a) partidul de la putere, partid de guvernământ; b) (sport) echipa de la bătaie. 3. (amer. si.) prieten sau rudă suspusă / cu influenţa. 4. (sl.) v . . i c e - c r e a m s o d a . IV. vb. ir. (înv.) a aduce înăuntru, a înmagazina. inability fiina'biliti, 'ins'b-, -laţi] s. inabilitate, nedibăcie, neiscusinţă, neîndemânare; neputinţă; incapacitate; incompetenţă. inaccessibility ['insekisesa'biliti, -nak-, -si'b-, -bti] s. inaccesibilitatc, starea unui lucru la care nu se poate ajunge. inaccessible [tiiuek'sesabl, 'ina?k's-, -nak-, -sibl] adj. inaccesibil, inabordabil, la care nu se poate ajunge. inaccessibleness [-nis] s.v. i n a c c e s s i b i l i t y . inaccuracy [in'askjurasi, 'in'as-, -risi] ş. 1. imprecizie; inexactitate, neexactitate. 2. greşeală, eroare, inadvertenţă, inexactitate. inaccurate [in'a?kjurit, 'in'ee-] adj. 1. inexact, neexaet, imprecis, neprecis. 2. neade­ vărat, greşit, eronat, incorect. inaccurately [-li] adv. (în mod) inexact; (în mod) eronat; (în mod) incorect. inaceurateness [-nis] s.v. i n a c c u r a c y . inacquaintance [lina'kweintans] s. (with) lipsă de familiaritate (cu), necunoaştere (cu gen.). inaction [in'aîk/an, 'in'a>] s. 1. inacţiune, lipsă de activitate, repaus. 2. pasivitate, indolenţă, inerţie, lene. inactivate [in'aektiveit] vb. îr. (med.) (despre anunute activităţi I substanţe biologice) a face inactiv. inactive [in'asktiv, 'in'ae-] adj. 1. inactiv, care nu mişcă, nu lucrează. 2. inert, pasiv, leneş. inactively [-li] adv. inactiv; inert. inactiveness [-nis] s. v. i n a c t i v i t y . inactivity [-inaek'tiviti, 'inask't-j ş. inactivitate; inerţie; pasivitate. inadaptibility [.ina-daepts'biliti] s. 1. inadaptabilitate, neputinţă de a se adapta. 2. neadaptare, neaclimatizare. inadaptable [lina'daeptabl] adj. inadaptabil, neadaptabil, care nu se poate adapta. inadequacy [in'sedikwssi, 'in'a>] s. 1. insuficienţă. 2. imperfecţiune. 3. disproporţie, nepotrivire. » inadequate [in'asdikwit, 'in'ae-] adj. 1. inadecvat, nepotrivit; necorespunzător. 2. insuficient, neîndestulător; imperfect; disproporţionat. inadequately [-li] adv. inadecvat (v. i n a d e q u a t e ) . inadequateness [-nis] i'.v. i n a d e q u a c y . inadherent [rinsd'hbrant] adj. v. i n a d h e s i v e . inadhesive [iinad'hi:siv] adj. neaderent, care nu (se) prinde / nu aderă, neadeziv. inadmissibility ['insd-miss'biliti, -si'b-, -bti] s. ncadmisibilitate, inadmisibilitate. inadmissible [linad'misabl, 'insd'm-, -sibl] adj. neadmisibil, inadmisibil, de nepermis. inadvertence [ănadVaitons, 'insd'v-] s. inadvertenţă, neatenţie, nebăgare de scamă; neglijenţă, scăpare, nesocotinţă, necugetare; zăpăceală. inadvertency [-i] s.v. i n a d v e r t e n c e . inadvertent [rinsd'vaitant] adj. inadvertent, neatent, neglijent; nesocotit, necugetat; zăpăcit. inadvertently [-li] adv. din inadvertenţă. inadvisability ['iniadvaiza'biliti, -bti] ş. inoportunitate, caracter nerecomandabil. inadvisable [«inad'vaizsbl, 'inad'v-] adj. inoportun, nerecomandabil. inadvisableness [-nis] s.v. i n a d v i s a b i l i t y . inaesthetic [.ines'Getik] adj. inestetic. inalienability [in'eiljana'biliti, 'in.ei-, -Han-] ş. inalienabilitate, stare a lucrului care nu se poate înstrăina. inalienable [in'eiljanabl, 'in'ei-, -Ibn-] adj. inalienabil, care nu poate fi înstrăinat, de neînstrăinat. inalienableness [-nis] s.v. i n a l i e n a b i l i t y . inalterability [in'orltara'biliti, 'ino:l-, -bti] s. 1. inalterabilitate. 2. caracterul a ceea ce nu poate fi schimbat / modificat; imuabilitate. inalterable [in'o:lt3:r3bl, 'in'o:-] adj. 1. inalterabil, nealtcrabil. 2. de neschimbat, de nemodificat, care nu poate fi schimbat / modificat. inamorata [inia?ni9'ra;t3, Anse-, -ma'r-] s. (ital.) îndrăgostită; iubita. inamorato [iiiiîema'raitou] s. (ital.) îndrăgostit, iubit. in-and-in finond'in] I. adj. (mai ales despre animale) din sânul aceleiaşi familii sau rase. II. adv. to breed ~ a se încrucişa numai în sânul aceleiaşi familii sau rase, a se împerechea consangvin. in-and-in breeding [~ -brkdirj] s. (înmulţire prin) împerechere consangvină. in-and-out ['insnd'aut] I. adj. 1. (tehn.) ~ boit bulon / bolţ liber; ~ reheating furnace cuptor-eameră. 2. (sport) (despre un sportiv sau o echipă) care are o comportare când buna când proastă, care când câştigă când pierde. II. adv. 1. ba înăuntru, ba afară;



inaugural



he went ~ ba / când intra, ba / când ieşea. 2. bine, temeinic; to know smb. ~ a cunoaşte pe cineva ca pe propriul său buzunar. in-and-outer [-a1"] s. (fam.) 1. (sport) atlet sau echipă cu o comportare inegală. 2. instrumentist / executant / cântăreţ etc. care nu este întotdeauna în forma. 3. spectacol cu părţi bune şi părţi rele. inane [i'ncinj I. adj. 1. gol, vid. 2. inept, stupid, absurd; van; de nimic, nefolositor. II. ş. the (great) ~ neantul. inanely [-li] adv. (în mod) stupid; (în mod) absurd; prosteşte; to talk ~ a spune inepţii / idioţenii. inanimate [in'fenimit, 'in'as-] adj. 1. inanimat, fără viaţă, neînsufleţit, mort; ~ matter materie neînsufleţită. 2. (fig.) iară viaţă, plicticos, plictisitor. inanimateness [-nis] s.v. i n a n i m a t i o n. inanimation [iniami'mci/^n] s. 1. neînsufleţire, lipsă de viaţă, moarte. 2. (fig.) lipsă de însufleţire / de animaţie. inanition [lina'ni/sn, -naVn-] s. 1. inaniţie, goliciune. 2. inaniţie. foamete, flămânzire. inanity [i'namiti, -'nein-] s. 1. gol, vid. 2. inepţie, prostie; absurditate; deşertăciune. inappeasable [lina'piizabl, 'ino'p-] adj. neliniştit; nepotolit. inappellable [-ina'pcbbl] adj. (jur.) Iară drept de apel. inappetence [i'nspitsns] s. (med.) lipsă de poftă (de mâncare) / de apetit. inappetency [-i] s.v. i n a p p e t e n c e . inappetent [i'na^pitent] adj. (med.) lipsit de poftă (de mâncare) / de apetit. inapplicability ['intaîplika'biliti, 'in-Orplik-, -bti] s. inaplicabilitatc. inapplicable [in'seplikabl, in'a-, .ino'plik-, 'ina'plik-] adj. inaplicabil, nepotrivit, care nu se potriveşte. inapplicableness [-nis] s.v. i n a p p l i c a b i l i t y . inapplication [iniaspli'kei/pn] s. 1- inaplicare, non-aplicare, ncaplicare. 2. inaplicabilitatc inapposite [ins'pazit, 'in'ae-, -puz-] adj. nepotrivit, neconvcnabil, nelalocul său. inappositeness [-nis] s. caracter nepotrivit (al unei observaţii etc.). inappreciable [.ina'prii/iabl, 'ins'p-] adj. 1. insensibil, imperceptibil, impalpabil; neînsemnat; care nu poate fi luat în consideraţie. 2. (rar) de nepreţuit, inestimabil. inappreciation [in3ipri:/i'ei/3n] s. nepreţuire, neaprecicre; lipsă de preţuire / apreciere. inappreciative [lina'prii/icitiv, -/btivj adj. 1. (despre public etc.) care nu apreciază, insensibil, indiferent. 2. (despre o critică etc.) puţin apreciativ / favorabil. inapprehensible [in-asprkhensabl, -sibl] adj. de neînţeles, de nepriceput; de neconceput. inapprehension ['in.fepri'hen/sn] s. lipsă de înţelegere / de pricepere. inapprehensive [inicepri'hensiv] adj. 1. lipsit de înţelegere; puţin inteligent / sensibil; greoi, obtuz. 2. fără frică, fără teamă. inapproachability ['ina'proutJVbiliti, -bti] s. inaccesibilitatc. inapproachable [lins'prout/abl, 'ina'p-] adj. inaccesibil, inabordabil, de care nu te poţi apropia; fără rival, fără pereche. inappropriate [.ina'proupriit, 'ino'p-] adj. nepotrivit, neconvcnabil, impropriu. inappropriately [-li] adv. (în mod) nepotrivit, (în mod) impropriu. inappropriateness [-nis] s. nepotrivire. inapt [in'sept,'-'-] adj. 1. inapt, neapt, nedibaci, incapabil, neîndemânatic, neiscusit, ncabil. 2. impropriu, nepotrivit. inaptitude [-itju:d] s. 1- inaptitudine, lipsă de aptitudine, nedibăcie, neiscusinţă, neîndemânare; incapacitate. 2. nccorcspunderc, neconformitate, improprietate. inaptly [-li] adv. impropriu, prost, greşit. inaptness [-nis] s.v. i n a p t i t u d e . inarch [in'a:t/] vb. tr. (agr.) a altoi (prin apropiere). inarm [in'o:m] vb. tr. (poetic) a îmbrăţişa. inartful [in'a:tful] adj. nedibaci, neiscusit, neîndemânatic. inarticulacy [>ina:'tikjubsi] s.v. i n a r t i c u l a t e n e s s . inarticulate [pina:'tikjulit,iinu:'t-] adj. 1. nearticulat, nedistinct, neclar. 2. taciturn, tăcut. 3. mut. 4. (anat.) nearticulat. inarticulately [-li-] adv. nearticulat. inarticulateness [-nis] s. 1. lipsă de articulare; pronunţie neclară; bâlbâială, bălmăjeală. 2. mutism; afonic; pierdere a vocii. inartificial ['in'crti'fi/al] adj. 1. (înv.) neartistic, nciucrat, nemeşteşugit. 2. nearticulat, natural, firesc, fără artă, simplu. inartificiality ['in-uitifi/i'seliti] s. lipsă de artificialitate, naturaleţe. inartistic(al) [iinu:'tistik(3l), 'ina:'t-] adj. neartistic; inestetic, lipsit de simţ artistic / estetic. inartistically [-aii] adv. fără artă. inasmuch as [inaz'niAtj xz] adv. 1. întrucât; deoarece, fiindcă, devreme ce, pentru că, căci, având în vedere că, dat fiind că. 2. (înv.) în măsura în care. inassimilable [ina'simibbl] adj. (fiziol.) inasimilabîl. inattention [lina'ten/^n, 'ina't-] s. neatenţie, lipsă de atenţie; neglijenţă. inattentive [lina'tentiv] adj. neatent; neglijent; distrat. inattentively [-li] adv. neatent etc. (v. i n a t t e n t i v e ) . inattentiveness [-nis] s.v. i n a t t e n t i o n . inaudibility [inoida'biliti, 'inoxb'b-, -di'b-, -bti] s. faptul de a nu putea fi auzit. inaudible [in'oxhbl, 'in^:-, -dibl] adj. neauzibil; imperceptibil. inaudibly [-i] adv. fără să se audă, imperceptibil. inaugural [i'n^gjursl, -gjsr-] I. adj. inaugural, de inaugurare, de începere, de deschidere; ~ address discurs de inaugurare (a unei expoziţii, a unui muzeu etc.) sau de intrare într-o funcţie. II. s. (amer.) discurs inaugural, cuvântare de deschidere.



 inaugurate



inaugurate [i'norgjureit, -gjsr-] vb. tr. 1. a inaugura, a instala într-o funcţie (cu solemnitate). 2. a inaugura (o statuie, o expoziţie etc.). 3. a inaugura, a începe, a iniţia; a policy ~d by o politică iniţiată de. inauguration [iinoigju'reijan, -gjs'r-] s. 1. (solemnitate de) inaugurare. 2. intrarea într-o funcţie. Inauguration Day [~ dei] s. (amer.) ziua intrării în funcţie a Preşedintelui S.U.A. inaugurator [i'no:gjureit9r, -gjor-] s. persoană care inaugurează. inauguratory ]-ri] adj, v. i n a u g u r a l (I). inauspicious [linois'pijss, 'ino:s'p-, -nos-] adj. prevestitor de rele; de rău augur; nefavorabil; nefast, rău; nenorocos. inauspiciousness [-nis] s. prevestire (proastă); rău augur; nenorocire. inbeing ['inbkin] s. 1. inerentă; imanenţă. 2. esenţă. inboard ['inbo:d, -boad] (mar.) I. aaV. în cala unui vapor; to take the anchor ~ a intra ancora. II. adj. interior; ~ cabin cabină interioară. inboard motorboat [~ .moutobout] s. barcă cu motor interior. inborn ]'in'to:n, 'inb-J adj. înnăscut; firesc, natural. inbound ['inbaund] adj. pe drum de întoarcere, care călătoreşte (pe mare) înapoi spre punctul de plecare; care se întoarce cu avionul din străinătate. inbreathe ['in'bri:^] vb. tr. 1. a inspira, a aspira, a inhala. 2. (fig.) a inspira, a insufla (ceva, cuiva). inbred ['in'bred,'--] adj. 1. din naştere, dobândit din părinţi, congenital. 2. rezultat / născut din căsătoria între rude de sânge. inbreeding ['in'brhdirj] s. (biol.) consangvinizare, încrucişare înrudită. inburst ['inbo:st] s. erupţie. inby(e) ['in'bai] (scoţ.jl. adv. în interior, înspre, înăuntru; aproape. II. adj. apropiat, alăturat. III. prep. lângă. incage [in'keid3] vb. tr. v. e n c a g e . incalculability [inikîelkjulo'biliti, 'in.kadkjula'b-, irj.k-] s. incalculabilitate. incalculable [in'kadkjutabl, 'in'k-, in'k-] adj. 1. incalculabil; foarte mare, enorm, considerabil. 2. care nu poate fi calculat / prevăzut; nesigur; nedeterminabil. incalculably f-i] adv. incalculabil. incalescence [.inks'lesns] s. încălzire. incalescent [.inks'lesnt] adj. care se încălzeşte. in-calf [iin'ka:f] adj. (despre o vacă) cu viţel, gestantă. incandesce [linkan'des] vb. A. tr. a încălzi până la incandescenţă. B. i«tr. a se încălzi până la incandescenţă. incandescence [-ans] s. 1. incandescenţă; încălzire până la roşu; călire. 2. (fig.) foc, căldură, aprindere, înflăcărare (a sentimentelor, a entuziasmului etc.). incandescent [linksn'desant] adj. 1. incandescent, încins; strălucitor; produs de lampă incandescentă. 2. (fig.) înflăcărat, arzător. incandescent mantie [~ .maaitl] s. (telm.) sită incandescentă. incantation [iink£en'tei/pn, iirjk-j s. 1. incantaţie, formulă magică. 2. vrajă, vrăjitorie, descântec, farmec, fermecătorie. incapability [in.keips'biliti, 'in.keips'b-, irjik-, -teti] s. incapacitate, neputinţă, neştiinţă. incapable [in'keipobl, 'in'k-, in'k-] I. adj. 1. (of) incapabil (de, să); ~ of a lie, ~ to lie incapabil de minciună / de a minţi; ~ of improvement, ~ of being improved incapabil de ameliorare / de îmbunătăţire / de progres; ~ for / from work în incapacitate de muncă; drunk and ~ beat mort / turtă. 2. necompetent. 3. (înv.) nesimţitor. 4. nesusceptibil. 5. incapabil; incompetent, nepotrivit; neputincios; nedestoinic, nevrednic, nepriceput, neiscusit, neîndemânatic. 6. (jur.) neeligibil, descalificat. II. s. incapabil, nulitate, non-valoare. incapableness [-nis] s. v. i n c a p a b i l i t y . incapably [in'keipabli] adv. to talk ~ a face dovada incapacităţii sale; he was ~ drunk era aşa de beat că nici nu se mai putea ţine pe picioare. incapacious [.inko'pei/ss] adj. mărginit, strâmt (la minte). incapacitant [.inko'paesitant] s. (mil., chim.) mijloc / agent de incapacitare. incapacitate [.inko'paesiteit, 'inks'p-, irjk-] vb. ir. 1. a face incapabil sau neapt pentru ceva. 2. (mii.) a scoate din linia de luptă. 3. (jur.) a priva de un drept / de o capacitate legală; to be ~d from voting a fi privat de dreptul de a vota. incapacitation ['inko.paîsi'tei/sn, 'irjk-] s. 1. invaliditate, incapacitate; ~for/ from work incapacitate de muncă. 2. (mii.) scoatere din linia de luptă în urma unei invalidităţi; wounded soldiers suffering permanent ~ soldaţi inapţi pentru a continua serviciul militar ca urmare a rănilor primite, militari cu invaliditate permanentă, invalizi de război. 3. (jur.) privare de capacitate legală. ■' incapacity [linko'passiti, 'inka'p-, irjk-, 'irjk-j s. 1. incapacitate, lipsă de capacitate / de pricepere / de iscusinţă; ~ for doing smth., ~ to do smth. nepricepere / neputinţă de a face ceva. 2. incapacitate legală. incarcerate [in'ka:s9reit, irj'k-J I. vb. tr. a încarcera, a întemniţa, a băga la închisoare. II. adj. (rar) întemniţat, încarcerat. incarceration [inikarsa'reijan, 'inka:-, irjik-, lirjk-] s. 1. încarcerare, întemniţare. 2. (mea'.) strângere a herniei. incardinate [in'ka;dineit] vb. tr. (bis.) a face cardinal, a ridica la rangul de cardinal. incarnadine [in'kumadain, irj'k-j I. adj. (Ut.) roşu-deschis, de culoarea cărnii; de culoarea sângelui, sângeriu; trandafiriu, roz; II. s. culoarea cărnii. III. vb, tr. a colora / a vopsi în roşu-deschis; a roşi. incarnate I. [in*ka:nit, in'k-, -neit] adj. 1. incarnat, întrupat; personificat; virtue ~ virtutea întruchipată; devii ~ diavol cu chip de om. 2. (med.) cicatrizant. 3. de culoarea cărnii; roz. 4. roşu, trandafiriu. II. ['inkameit, in'ka:neit, 'ink-, irj'k-J vb. tr. 1. a incarna, a întrupa; (fig.) a întruchipa. 2. a realiza. 3. a personifica. .



488



incarnation [unka:'nelj3n, iirj-k-] s. 1. incarnare, întruchipare, întrupare; personificare. 2. (med.) cicatrizare (a unei răni). incase [in'keis] vb. tr. v. e n c a s e . incasement [-nwnt] s. v. e n c a s e m e n t . incaution [in'ko;/an, 'in'k-] s. lipsă de prevedere. incautious [in'ko:/3s, 'in'k-] adj. neprevăzător; neglijent, imprudent, neatent, nesocotit. incautiously [-li] adv. fără prevedere etc. (v. i n c a u t i o u s ) . incautiousness [-nis] s. v. in c a u t i o n. incendiarism [in'sendjarizam, -dia-] s. 1. incendiere premeditată, crimă de incendiere. 2. (fig.) instigaţie; incendiarism. • incendiary [in'sendisri] I. aay. 1. incendiar, de incendiu; instigator, provocator. 2. sediţios, răzvrătit. II. s. 1. incendiator. 2. (fig.) instigator, provocator, agitator. 3. (mil.) bombă incendiară; sticlă incendiară; substanţă inflamabilă. incensation [linsen'seiJVm] s. (bis.) tămâiere, cădelniţare. incense1 ['insens] I. s. 1. tămâie, fum de tămâie. 2. (fig.) laudă, preamărire, linguşire. II. vb. A. tr. a tămâia. B. intr. a arde tămâie; a cădelniţa. incense2 [in'sens] vb. tr. a supăra, a irita, a mânia, a înfuria, a exaspera, a înnebuni. incense bearer ['insens ibe srar] s. (bis.) cădelniţar, dascăl care cădelniţează / tămâiază. incense boat [~ bout] s. (bis.) cădelniţă, tămâierniţă. incense burner [~.b3:n3r] s. 1. v. i n c e n s e b o a t. 2. persoană care arde tămâie. 3. vas de ars esenţe parfumate. incensed [in'senst] adj. furios, mânios. incensement [in'sensmont] s. mânie. incensory ['insensari] s. (bis.) cădelniţă, tămâierniţă. incentive [in'sentiv] I. adj.l. stimulator. 2. excitant, aţâţător. II. s. stimulent, motiv, încurajare. incentive wage [~ weid3] s. (amer.) sistem de salarizare progresivă. incentre ['in.sent3r] s. (mat.) centrul cercului sau sferei înscrise. incept [in'sept] vb. A. tr. 1. a începe; a întreprinde; a încerca. 2. a primi, a admite. B. intr. 1. a-şi pregăti / lua diploma de „Master" sau „Doctor" (la universitatea Cambridge). 2. a debuta (într-o carieră); (despre o instituţie) since its ~de la înfiinţare / întemeiere. inception [in'sep/sn] s. 1. început, debut. 2. (biol.,fiziol.) absorbţie., inceptive [in'septiv] adj. 1. începător, de început, de debut; iniţial. 2. (gram.) incoativ. inceptive verb [~ va:b] s. (gram.) verb incoativ. inceptor [in'septar] s. persoană care îşi pregăteşte sau şi-a luat diploma de „Master" sau „Doctor" la universitatea Cambridge. incertitude [in's3:titju:d, 'in's-] s. incertitudine, nesiguranţă. incessant [in'sesnt] adj. neîncetat, continuu. incessantly [-li] adv. fără încetare, (în mod) continuu. incest ['insest] s. incest. incestuous [in'sestjuos, -tjwss] adj. incestuos, vinovat de incest. incestuously [-li] adv. incestuos. inch1 [in;/] s. 1. inch; ţol (2,54 cm); an ~ of rain o cantitate de apă suficientă pentru a acoperi o suprafaţă până la adâncimea de 1 ţol. 2.pl. înălţime, statură; a man of your ~es un om de înălţimea / de talia d-tale. 3. cantitate mică, distanţă mică, mică măsură; (î« diferite expresii) by ~es câte puţin (deodată); ~ by ~(puţin) câte puţin, treptat; every ~ complet, în întregime; (lit., şi fig.) not to yield an ~ a nu ceda nici o palmă; not to give way an ~ a nu da înapoi nici un pas; (jam.) he couldn't see an ~ before him nu vedea la doi paşi înaintea lui; era întuneric de-şi dădea cu degetele în ochi; to dispute the fight ~ by ~ a se lupta pentru fiecare palmă de pământ; a se apăra cu îndârjire; I know every ~ of the neighbourhood cunosc toate colţurile regiunii; we were all within an ~ of a fight eram pe punctul de a ne lua la bătaie, era cât pe-aci să ne luăm la bătaie; an ~of cold iron o lovitură de pumnal; to die by ~es a muri încet; not to see an ~beyond one's nose a nu vedea mai departe de vârful nasului; within an ~of la un deget de, foarte aproape de; to beat / thrash smb. within an ~ of his life a trage cuiva o bătaie soră cu moartea. ♦ give him an ~and he will take an ell prov. îi dai degetul, eMtf apucă mâna. inch2 s. (scot.) insuliţă. incher [-or] s. (numai în compuşi) five— obiect lung sau gros de cinct ţoii. inchmeal ['int/mi:I] adv. (şi by ~) puţin câte puţin, treptat. inchoate I. ['inkoueit, 'irjk-] vb. tr. a începe, a pune baatft ţtu gen.). II. ['inK8ueitţ 'ink-, -kouit, -'--] adj. 1. început, abia început. 2. incomplet, rudimentar, nedezvoltat. inchoative ['inkoueitiv, 'ink-, iq'kouotiv] adj., s. (gram.) incoativ. inchworm ['int/w3:m[ s. (entom.) larvă-fluture din familia Geometridae-lor. incidence ['insidans] s. 1. (fîz-, mat.) incidenţă. 2. (fig.) cuprins, cuprindere; what is the ~ of the tax? cât este de mare impozitul? 3. (fig.) cădere, scădere, pantă, înclinare. 4. (av.) unghi de atac critic. 5. (mea'.) cazuri; the ~ of lung cancer has increased s-au înmulţit cazurile de cancer pulmonar, a crescut numărul de cazuri de cancer la plămâni. incident ['insidant] I. adj. 1. incidental, accidental, întâmplător. 2. ~ to propriu, particular, care ţine de; ~ upon care se abate asupra; (cu gen.) care cade asupra (cu gen.). 3. (fiz.) incident. II. s. 1. incident, întâmplare, eveniment, peripeţie. 2. (Ut., teatru) episod. incidental [tinsi'dentel] I. adj. 1. incidental, întâmplător, ocazional, fortuit, accidental, neprevăzut. 2. ~ to care ţine de, în legătură cu; inerent. II. s. 1. lucru întâmplător / fortuit / incidental. 2. pi. cheltuieli neprevăzute. incidentally [-i] adv. 1. incidental, întâmplător. 2. printre altele, din întâmplare; apropo. incinerate [in'sinareit] vb. tr. (bis.) 1. a incinera, a arde. 2. a arde, a preface în scrum, a carboniza. incineration [inisina'rei/pn] s. 1. (bis.) incinerare, ardere, cremaţiune. 2. ardere, carbonizare. 3. (chim.) calcinare. incinerator [in'sinsreita1] s. 1. crematoriu pentru (ars) gunoaiele etc. 2. (bis.) cuptor de crematoriu, crematoriu.



 489



incomprehensibility



incipience [in'sipbns, -pjans] s. început. incognizant [in'kognizant] aay. (of) care nu cunoaşte (cu ac), care n-are cunoştinţă (de). incipiency [-i] s. v. i n c i p i e n c e. incipient [in'sipiant] aay. incipient, începător, care ia naştere, care încolţeşte, care răsare, incoherence [linkou'hbrons, 'inkou'h-, .in-k-, 'ii]-k-, -'hja:r] s. incoerenţă, lipsă de coerenţă, lipsă de legătură / de şir (şi fig.). în prima fază. incoherency [-i] s. v. i n c o h e r e n c e . incise [in'saiz] vb. tr. 1. a face o incizie / o crestătură / o tăietură (în); a tăia, a cresta. incoherent [unkou'hiarsnt] adj. 1. incoerent, lipsit de legătură / de şir. 2. nepotrivit. 2. a grava. 3. (mine) friabil, poros, spongios. incised [in'saizd] adj. 1. incizat, tăiat. 2. (bot.) crestat, despicat; divizat în părţi. incombustibility ['inkamibAsta'biliti, 'irj-k-, -ti'b-] s. incombustibilitate, neinflamare. incision [in'si33n] s. 1. facerea unei incizii. 2. incizie, tăietură, crestătură; cicatrice. incombustible [linkam'bAstabl, 'inkam'b-, drj-k-, -tibl] I. adj. incombustibil, incisive [in'saisiv] adj. 1. incisiv, tăios; ascuţit, acut. 2. (fig.) incisiv, pătrunzător, ager, necombustibil, neinfiamabil, refractar. II. s. substanţă necombustibilă / refractară. perspicace, înţepător, caustic, sarcastic. incombustibleness [-nis] s. v. i n c o m b u s t i b i l i t y . incisive tooth [~ tu:6] s. (dinte) incisiv. income ['inkam, 'ink-, -kAm] I. s. 1. venit, câştig; earned ~ venit de pe urma muncii; incisor [in'saizar] s. 1. (anat.) incisiv. 2. (tehn.) cuţit. private / unearned ~rentă; person living on an unearned ~ rentier. 2. v. i n c o m i n g incisory [-i] adj. de tăiat. (I, 2). incitation [rinsai'tei/an] s. îndemnare; instigare, aţâţare. incomer ['inikAina'] s. 1. persoana care intră; nou-venit. 2. imigrant, intrus. 3. succesor incite [in'sait] vb. tr. 1. a incita; a excita, a stârni; a provoca, a instiga, a aţâţa. 2. a îndem­ (la un post etc.). na, a stimula, a încuraja. income surtax ['inkam iSs:ta?ks] s. suprataxă asupra impozitului pe venit. incitement [-mant] s. 1. incitare, excitare, provocare, instigare, aţâţare, stârnire. income tax [~ taîks] s. impozit pe venit. 2. îndemn(are), stimul(are), încurajare. income value [~ iVaelju:] s. valoarea venitului obţinut. inciter [-ar] s. instigator, aţâţător, provocator. incoming ['inikAinirj] I. s. 1. intrare; sosire; venire. 2. pl. venituri, câştiguri, beneficii. inciting [-in] I. adj. 1. (despre o substanţă) excitant. 2. instigator, aţâţător, provocator. II. adj. 1. nou-venit; ~ tenant arendaş nou; ~ Cabinet noul guvern (ales). 2. (despre o II. s. instigaţie, provocare. plată, corespondenţă etc.) care intră. 3. următor. incitress [-ris] s. instigatoare, aţâţătoare, provocatoare. incommensurability ['inkarmcn/ara'biliti, 'in-k-, -/ur, -laţi] s. incomensurabilitate, incivility [.insi'viliti, 'insi'v-J s. necuviinţă, ncpolitcţe, lipsă de politeţe; mojicie, calitate a lucrului care nu se poate măsura; lipsă de termen comun. grosolănie. incommensurable [.inka'mcn/arabl] adj. 1. incomensurabil. 2. (with) incomparabil incivism ['insivizam] s. lipsă de patriotism. (cu). inclasp [in'kla:sp] vb. tr. v. e n c l a s p . incommensurable number [~ .rumba'] s. (mat.) număr incomensurabil. inclemency [in'klemansi, 'in'k-, irj'k-] s. asprime, rigurozitate (a climei ele). inclement [in'klenpnt,'-'—, in-] adj. (despre vreme, climat) aspru,riguros,sever, nemilos, incommensurableness [.inka'men/arablnis, 'inka'm-, .ink-, 'ink-, -/ur-] s. v. incommensurability. urât. incommensurably [inka'men/arabli] aaV. incomensurabil. inclinable [in'klainabl] adj. ~ (to) aplecat, înclinat, având tendinţă (spre). incommensurate f.inka'men/arit, 'inka'm-, lirjk-, -/ur-] adj. 1. (with, to) incomensurabil, inclination [.inkli'nei/an, lirjkl-] s. 1. înclinare, pantă, clin, povârniş. 2. deviere, deviaţie incomparabil (cu). 2. (with, to) neadecvat (la), nepotrivit (cu); disproporţionat (/a(a de). (a acului magnetic). 3. (fig.) (for, to) înclinaţie, vocaţie, dispoziţie (pentru). incommensurately [-li] aaV. incomensurabil. incline [in'klain, iq'kl-] I. s. 1. pantă, înclinaţie, plan înclinat, taluz; pantă a terenului, incommensurateness [-nis] s. v. i n c o m m e n s u r a b i l i t y . suiş sau coborîş. 2. (ferov.) rampă, pantă. 3. (si ~shaft) (mine) puţ înclinat. II, vb. A. tr. incommode [.inka'moud, 'inka'm-, ink-, 'ink-] vb. tr. a incomoda, a stânjeni, a deranja. 1. a înclina, a apleca, a face să se aplece (capul, corpul, un vas etc.); to ~ one's ear to incommodious [inka'rnoudjas, -diss] adj. incomod, stânjenitor; îngust, strâmt. a-şi apleca urechea la; to ~ one's head a-şi apleca capul. 2. a face să, a dispune la; his incommodiously [-li] adv. incomod. heart ~d him to pity inima îl predispune la milă / îl face să fie milos. 3. a-şi îndrepta incommodiousness [-nis] s. v. i n c o m m o d i t y . (paşii); to -one's steps towards/ to a place a-şi îndrepta paşii spre / către un loc. B. intr. incommodity [linka'moditi) s. lipsă de comoditate. 1. (înv., lit.) a se înclina, a se apleca. 2. to ~ to a avea o înclinaţie către / a fi înclinat / incommunicability ['inka.mjumika'biliti, 'ink-, -bti] s. calitate a luendui ce nu se poate predispus spre; a avea tendinţa să; to ~ to mercy a fi predispus la milă; to ~ to the belief comunica. that a înclina să creadă că; to ~ to an opinion a înclina spre o părere; to ~ to leanness incommunicable [iinka'mju:nikabl, 'inka'm-, >ink-, 'irjk-, -'mjun-] adj. 1. de necomu­ a avea tendinţa să slăbească; a fi predispus la slăbire; green that ~s to blue verde care nicat, care nu poate fi comunicat / transmis; inexprimabil. 2. care nu are legătură / raport. bate în albastru. incommunicableness [-nis] s. v. i n c o m m u n i c a b i l i t y . inclined [-d] I. adj. 1. (geom. etc.) (despre un plan etc.) înclinat; (perete etc.) aplecat; incommunicado ['inka.mju:ni'ka:dou] adj. (span.) fără mijloace de comunicare; în axis of rotation ~ to the normal axă de rotaţie cu înclinaţie normală. 2. ~ to / for înclinat celulă, în închisoare celulară. să, dispus la / să, predispus Ia; not to be ~ to / for work a nu fi înclinat / dispus să incommunicative [inka'mjumikeitiv, -kativ] adj. necomunicativ, tăcut, taciturn; muncească; to be favourably ~ towards smth. a privi favorabil ceva; I am rather ~ nesociabil; rezervat. to take your advice sunt gata să ascult / să primesc sfatul dv.; if you feel ~ dacă te lasă incommunicativeness [-nis] s. lipsă de comunicativitate; rezervă; nesociabilitate. inima; I am ~ to think that sunt înclinat să cred că; he is ~ that way, he is that way incommutability ['mka.mju:ta'biliti, 'irjk-, -bti] s. neschimbare, neclintire. ~ aşa e el, aşa e firea / felul lui; prices are ~ to fall preţurile au tendinţa să scadă; his incommutable [.inka'mjmtabl, 'inka'm-, lirjk-, 'irjk-J adj. 1. imputabil, neschimbat, hair is ~ to be red părul lui bate în roşu. neclintit, nestrămutat. 2. de neschimbat. inclining [-in] s. 1. înclinare, înclinaţie, (a)plecare. 2. (fig.) înclinaţie; dispoziţie. 3. (înv.) incommutableness [-nis] s. v. i n c o m m u t a b i l i t y . parte. incompact [.inkam'paekt] adj. necompact, inconsistent, neconsistent, nu prea solid. inclinometer [inkli'noniita1'] s. 1. (ferov.) indicator de declivitate. 2. (av.) inclinomctru, incompactness [-nis] s. inconsistenţă. busolă de înclinaţie. incomparability [inikompara'biliti, irj.k-, -bti] s. neasemuire. inclose [in'klouz, irj'kl-] vb. tr. v. e n c l o s e . incomparable [in'kompprabl, in'k-] adj. 1. incomparabil, care nu se poate compara, inclosure [in'klou3ar, in'kl-, in'kl-] s. v. e n c l o s u r e . de necomparat. 2. incomparabil, neasemuit, fără seamăn, fără pereche, neasemănat. includable [in'klu:dabl, irj'kl-, in'fl-] adj. de inclus, ce se poate include. incomparableness [-nis] s. v. i n c o m p a r a b i l i t y . include [in'klu:d, irj'kl-» in'tl-] vb. tr. 1. a include, a închide. 2. a include, a cuprinde incompatibility ['inkam.paua'biliti, ■irjk-, 'ink-, -ti'b-, -laţi] s. (with, between) incompati­ (în sine), a conţine; a îmbrăţişa. 3. a comporta, a presupune. bilitate (cu, între). included [-id] adj. inclus, cuprins; inclusiv. incompatible [.inkam'pastabl, 'inkam'p-, 'irjk-, -tibl] adj. (with) incompatibil (cu). includible [-ibl, -abl] adj. v. i n c l u d a b l e . incompatibleness [-nis] s. v. i n c o m p a t i b i l i t y . including [-in] aaV. inclusiv. incompetence [in'kompitons, 'in'k-, in'k-] s. 1. incompetenţă, necompetenţă, inclusion [in'klu;3an, in'kl-, in'tl-] s. 1. includere, cuprindere. 2. unire, alipire, adeziune. nepricepere; incapacitate. 2. (jur.) incapacitate, incompetenţă. 3. (geol.) incluzie. 4. (mat.) incluziune, închidere. incompetency [-i] s. v. i n c o m p e t e n c e . inclusive [in'klu:siv, irj'kl-, in'tl-,'-'--] adj. inclusiv, care include / cuprinde; inclusiv; incompetent [in'kampitpnt] I. adj. 1. incompetent, necompetent, nepriceput, incapabil. ~ terms preţ în care sunt cuprinse toate serviciile (într-un liotei etc.). 2. (jur.) incompetent; incapabil. 3. (geol.) friabil, fărâmicios, neconsolidat. II. s. persoană incoagulable [.inkou'aîgjubbl] adj. care nu coagulează, incoagulabil, incoagulat. incompetentă / incapabilă. incoercibility [iinkou.a:si'biliti] s. (fiz., chim.) incocrcibilitate. incompetently [-li] adv. incompetent, fără competenţă. incoercible [linkou'asibl, -sbl] adj. 1. de neînfrânat, de nestăpânit. 2. (fiz., chim.) incomplete [.inkam'pli:t, 'inkam'p-, ink-, 'irjk-] adj. 1. incomplet, necomplet, incoercibil. necompletat, neîmplinit; defectuos. 2. nedesăvârşit, neterminat; imperfect. incog [inlcog, 'in'k-, in'k-, 'in'k-] adj., adv., s. (fam.) incognito. incompletely [-li] adv. incomplet, imperfect. incogitable [in'kod3itabl] adj. de neconceput, de negândit. incompleteness [-nis] s. stare incompletă / ncterminată; imperfecţiune. incogitant [in'kad3itant] adj. negândit, nesocotit, nechibzuit. incompletion [.inkam'plijan, 'inkam'p-, .irjk-, 'irjk-] s. v. i n c o m p l e t e n e s s . incognita [in'kognita, irj'k-] s.ff.de la i n c o g n i t o ) necunoscută. incomplex [in'kampleks] adj. (despre un silogism) incomplex. incognito [in'kognitou] I. pl. incognitos [-touz] sau incogniti [in'kognki:] s. incompliant [linkam'plaiant] adj. 1. inflexibil, neîngăduitor. 2. nesupus,neascultător. incognito. II. adj., adv. incognito. incomprehensibility [in.komprihensa'biliti, 'inikomprihensa'b-, iţjik-, 'irjk-, -si'b-, -bti] s. incomprehensibilitate, necomprehensibilitate, neputinţă de a înţelege / de a cuprinde incognizable [.inkognaizabl] adj. incognoscibil, de necunoscut. (cu mintea). incognizance [in'kognizans] s. necunoaştere, ignorare, ignoranţă.



 incomprehensible



incomprehensible [in.kompri'hensobl, 'inkompri'h-, irjik-, 'irjik-, -sibl] adj. 1. incompre­ hensibil, necomprehensibil, ininteligibil, de neînţeles, de nepriceput. 2. (inv.) nelimitat, nemărginit. incomprehensibleness [-nis] s. v. i n c o m p r e h e n s i b i l i t y . incomprehensibly [-i] adv. (într-un mod) de neînţeles. incomprehension [inikompri'hen/."?n] s. incomprehensiune, necomprehensiune, neînţelegere, lipsă de pricepere / înţelegere. incomprehensive [inrkomprihensiv] adj. mărginit, limitat; strâmt, restrâns, circumscris. incompressibility ['inkoni'preso'biliti, 'irjk-, -si'b-, -loti] s. incompresibilitate. incompressible [.inkom'presobl, 'inkom'p-, .irjk-, 'irjk-, -sibl] adj. incomprcsibil, incomprimabil, de necomprimat, care nu se poate comprima. incomputable [,inkom'pju:tobl, 'irjkom'p-, in'kompjutobl, urj'k-] adj. incalculabil, infinit; inestimabil. inconceivability ]'inkon'Si:vo'biliti, 'irjk-, -loti] s. stare de neconceput / nepriceput / neînţeles. inconceivable [rinkon'si:voblv 'inkon's-, lirjk-, 'irjk-] adj. 1. de neconceput, de neînţeles, de nepriceput; de neînchipuit, de neimaginat. 2. neverosimil; nemaiauzit." inconceivableness [-nis] s.v. i n c o n c e i v a b i l i t y . inconceivably [iinkon'si:vobli] adv. (într-un mod) de neconceput; neverosimil, inimaginabil. inconclusive [tinkon'klu:siv] adj. neconclusiv, neconcludent, neconvingător, nedoveditor. inconclusiveness ]-nis] s. neconcludenţă, caracter neconcludent. incondensability [inkon-denso'biliti] s. incondensabilitate, facultatea de a nu se putea condensa. incondensable [-inkon'densobl] adj. incondensabil, necondcnsabil, care nu se poate condensa. incondensibility [linkon-densi'biliti] s. v. i n c o n d e n s a b i 1 i t y. incondite [in'kondit] adj. (despre o lucrare literara etc.) prost compus, neordonat; nelucrat, neşlefuit; neformat; confuz. inconformity [,inkon'fo:miti[ s. (to, with) lipsă de conformitate (cu). incongealable [,inkon'd3i:lobl] adj. (chim.) necongelabil. incongruence [in'korjgruons, irj'k-] s. incongruenţă, nepotrivire; lipsă de conformitate. incongruent [in'korjgruontl adj. (to) incongruent, nepotrivit (cu dat.); care nu merge (cu). incongruity [iinkorj'gru(:)iti, ,irjk-J s. 1. incongruenţă; nepotrivire; inconvenienţă; contrazicere; dezacord, contrast. 2. absurditate. incongruous [in'korjgruos, iţj'k-, -grwosj adj. 1. (with) nepotrivit, neconform, incompatibil (cu). 2. nepotrivit, absurd. incongruousness [-nis] s.v. i n c o n g r u i t y . inconsecutive [unkon'sekjutiv, lirjk-] adj. nesuccesiv; inconsecvent, neconsecvent. inconsequence [in'konsikwons, irj'k-j s. inconsecvenţă, neconsecvenţă, lipsă de consecvenţă; nesăbuinţă. inconsequent [in'konsikwont, ar)-] adj. 1. inconsecvent, nec'onsecvent (în idei). 2. ilogic, nelogic. 3. nepotrivit, nesăbuit. inconsequentia [rinkonsi'kwenjyb] s. pl. (lat.) fleacuri, banalităţi. inconsequential [inikonsi'kwenjpl] adj. 1. v. i n c o n s e q u e n t (1, 2). 2. fără importanţă, fără însemnătate. inconsequentiality ['inkonsiikwenji'aîliti] s. v. i n c o n s e q u e n c e . inconsequently [in'konsikwontH, ,in-] aaV. 1. (în mod) absurd, ilogic. 2. (în mod) inconsecvent, cu inconsecvenţă (în idei). inconsiderable [.inkon'sidsrobl, 'inkon's-, 'irjk-] aay. 1. neimportant, neînsemnat; uşor, superficial. 2. trivial, foarte comun. inconsiderate [.inkon'sidsrit, 'inkon's-, .irjk-] adj. 1. nesocotit, nechibzuit, neprevăzător; imprudent, pripit. 2. neatent, lipsit de consideraţie faţă de ceilalţi. inconsiderately [-li] adv. nesocotit etc. (v. i n c o n s i d e r a t e). inconsiderateness [-nis] s. nesocotinţă; imprudenţă; neatenţie. inconsideration ['inkon.sido'reiJVm, 'ink-] s. v. i n c o n s i d e r a t e n e s s . inconsistence [.inkon'sistens. 'inkon's-, lirjk-, 'irjk-] s.v. i n c o n s i s t e n c y . inconsistency ]-i] s. 1. incompatibilitate. 2. inconsistenţă; inconsecvenţă; contrazicere. 3. nestatornicie, uşurinţă. inconsistent [.inkon'sistont] adj. 1. (with) incompatibil (cu). 2. inconsecvent, contradictoriu, discordant, disonant. 3. nestabil, nestatornic, schimbător, variabil, capricios. ihconsolability ['inkon'soulo'biliti, 'irjk-] s. neconsolare. inconsolable [linkon'soulobl, 'inkon's-, irjk-, 'irjk-] adj. inconsolabil, neconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat. inconsolableness [-nis] s. v. i n c o n s o 1 a b i 1 i t y. inconsonance [in'konsanans) s. discordanţă; disonanţă. inconsonant [in'konssnont] adj. (to, with) ncarmonios, discordant (în raport cu); disonant (faţă de). inconspicuous [unkon'spikjuos, 'inkon's-, 'irjk-, 'irjk-, -kjwos] adj. neremarcabil, discret. inconspicuously [-li] adv. discret. inconspicuousness [-nis] s. caracter şters / discret. inconstancy [in'konstonsi, 'in'k-, 'irj'k-, 'ink-] s. 1. inconstanţă, nestatornicie, instabilitate; variabilitate. 2. neregularitate. inconstant [in'konstant, iţj-,'-'--] aay. 1. inconstant, nestatornic, schimbător, nestabil; variabil; capricios. 2. neregulat. inconsumable [,inkon'sju:mobl] adj. ce nu poate fi consumat /cheltuit/ ars etc. incontestable [.inkon'testobl, 'inkon't-, -irj-k-, 'irj-k-] adj. incontestabil, necontestabil, de necontestat, de netăgăduit. mcontestably [-i] adv. incontestabil, fără doar şi poate.



490



incontinence [in'kontinons, 'in'k-, in'k-, 'in'k-] s. 1. ncreţinere. 2. lipsă de cumpătare / reţinere / reticenţă, nemoderare, intemperantă (mai ales sexuală). 3. (mea1.) incontinenţă. incontinent [in'kontinont] adj. 1. (of) nereţinut, care nu se poate reţine (de la). 2. necumpătat; netemperat; neînfrânat; nemoderat. 3. (med.) care suferă de incontinenţă, incontinent. incontinently [-li] aaV. 1. nereţinut. 2. (înv.) imediat, îndată, de îndată, numaidecât. incontrollable [unkon'troulobl, 'inkon't-, lirjk-, 'irj-k-J adj. nestăpânit. incontrovertibility ['inkontro'vo:to'biliti, 'in>k-, irj-k-] s. necontestare, netăgăduială. incontrovertible ['inkontro'vo:tobl, 'irjk-, -tib-, —'—, iij.k-1 adj. incontestabil, indiscutabil, de necontestat, de netăgăduit, cert. incontrovertibleness [-nis] s. v. i n c o n t r o v e r t i b i l i t y . incontrovertibly [-i] adv. de o manieră incontestabilă / indiscutabilă / certă. inconvenience [,inkon'vi:njons, 'inkon'vimions, .ink-, 'irjk-] I. s. inconvenienţă, inconvenient; neajuns, neplăcere; incomoditate; jenă. II. vb. tr. a incomoda, a deranja, a supăra. inconveniency [-i] s.v. i n c o n v e n i e n c e (I). inconvenient [inkon'vinjont, -niont] adj. 1. incomod, ncconvenabil, nepotrivit, inoportun, nelalocul său; if not~to you dacă nu vă supără, dacă nu este incomod. 2. (inv.) nepotrivit, ncconvenabil, neavantajos, necuviincios, indecent. inconvertibility ['inkon.voito'biliti, 'irjk-, -ti'b-, -loti] s. neschimbare. inconvertible [iinkonivo:tobl, 'inkon'v-, 'ink-, 'irjk-, -tiblj adj. 1. neconvertibil (în aur), care nu poate fi (pre)schimbat. 2. nesusceptibil de transformare / convertire. inconvertibleness [-nis] s. i n c o n v e r t i b i l i t y . inconvincible [itnkon'vinsobl, -sibl] adj. de neconvins, greu de convins. incoordinate [,inko'o:dinit[ adj. necoordonat. incoordination ['inkoio:di'neiJ"3n] s. necoordonare, lipsă de coordonare. incorporable [in'ko:p3robl, in-] adj. incorporabil; care se poate încorpora. incorporate1 [in'ko:p3rit, irj'k-] adj. v. i n c o r p o r e a l . incorporate2 I. [in'ko:poreit, irj'k-] vb. A. tr. 1. (with, in, into) a uni, a unifica (cu); a include (în); a introduce (în). 2. a înregistra, a legaliza o societate. 3. a primi / a cuprinde în rândul membrilor. 4. a încorpora; (with) a amesteca (cu). B. iiur. a se încorpora; (with) a se amesteca (cu). II. [in'ko:paritJ aay. încorporat, unit, unificat. incorporated [in'ko:poreitid, in-] adj. 1. încorporat; unificat. 2. (jur., corn.) (despre o societate) constituit, autorizat; (amer.) anonim. incorporated territories [~ 'teritoriz, amer. ~ 'teriitariz] s. pl. (amer.) teritoriile Hawaii şi Alaska. incorporated town [~ tăun] s. oraş administrat de un consiliu municipal, municipiu. incorporation [in


 491



the rain ~d ploaia se înteţi; his efforts ~d eforturile sale se dublau / sporeau; to ~ in value a-şi mări valoarea; to ~in price a se scumpi; to go on increasing a fi în creştere continuă / neîntreruptă: 2. (despre o calitate) a deveni mai pronunţat, a fi intensificat. B. tr. 1. a mări, a spori (viteza, producţia); a ridica (numărul), a-şi lărgi / a-şi spori (bogăţia), a ridica (salariile, preturile), a extinde, a lărgi; (com.) a majora (preţurile); to ~ the distance a mări distanţa; to ~the expenditure a spori cheltuielile; to ~ the cost of goods a ridica preţul / costul mărfurilor; to ~ smb.'s salary a mări / a ridica / a spori salariul cuiva; to ~ the taxes a mări impozitele. 2. (despre calităţi etc.) a intensifica, a face sa devină mai pronunţat, a accentua; to ~ speed a forţa / a mari viteza, a forţa alura; to ~ one's pace a-şi mări pasul, a-şi lungi paşii, a merge cu paşi grăbiţi; ~ speed! mai repede! măriţi viteza; to ~ smb.'s courage a îmbărbăta pe cineva, a-1 face să-i sporească curajul; to ~ discontent a accentua nemulţumirea; to ~ one's vigilance a-şi spori vigilenţa. irj-] adj. 1. care sporeşte, crescând, sporit, mărit. 2. (mat.) crescător, nedescrescător. increasingly [-li] adv. din ce în ce mai (bun etc.). increate [linkri'cit,'—] adj. necreat. incredibility [inikredi'biliti, irjik-, -da'b-, -toţi] s. 1. stare / situaţie de necrezut. 2. lucru de necrezut. incredible [in'kredabl, irj'k-, -dibl] adj. care nu poate fi crezut, de necrezut, incredibil. incredibleness [-nis] s. v. i n c r e d i b i l i t y . incredibly [-i] adv. de necrezut. incredulity binkri'djuiliti, .irjkri'd-, -kre'd-, -kra'd-] s. incredulitate, necredinţă, scepticism. incredulous [in'kredjutos, irj'k-] adj. incredul, neîncrezător, sceptic; I was ~ nu am crezut. incredulously [-li] adv. necredul, neîncrezător. incredulousness [-nis] s.v. i n c r e d u l i t y . increment ['inkrimant, 'irjk-] s. 1. creştere, sporire, mărire. 2. produs. 3. beneficiu, câştig, profit. 4. (mat.) creştere (a unei funcţii i variabile). -5. (in/or.) incrementare. incremental [linkri'mentl, iirjk>] adj. care creşte, sporeşte. incremental energy [~ 'cnau^i] s. (fiz.) energie de semnal mic. increscent [in'kres^nt] adj. v. i n c r e m e n t . incretion [in'krijsn, irj'k-] s. (fiziol.) secreţie internă. incriminate [in'krimineit, irj'k-] vb. tr. (jur.) a incrimina, a învinovăţi, a acuza, a învinui (de crimă). incriminating [-in] (jur.) I. adj. incriminator (în). II. s. incriminare, învinuire; acuzaţie. incrimination [inikrimi'nei/pn, irj'k-] s. incriminare, învinuire, acuzaţie. incriminator [in'krimineita1", irj'k-] s. (jur.) învinuitor, acuzator; persoană care incriminează. incriminatory [in'kriminatari, irj'k-, -neitsri] adj. (jur.) incriminator, acuzator, învinuitor. incrust [in'krAst. irj'k-] vb. tr. a încrusta, a acoperi cu un strat văros / pietros. incrustation [linkrAs'teiJ^n, lirjk-] s. 1. incrustaţic, încrustare. 2. crustă, coajă. incubate ['inkjubcit, 'ink-] vb. A. tr. 1. a cloci, a scoate pui, a sta pe ouă. 2. (fig.) a cloci (o idee, un gând). B. intr. a se incuba. incubation [linkju.bei/iTn.tink-Js. 1. incubare, incubaţie, clocire, scoatere de pui; clocire artificială. 2. (med.) perioadă de incubaţie. incubational [si] adj. incubator, care cloceşte. incubative ['inkjubeitiv, 'irjk-] adj. v. i n c u b a t i o n a l . incubative period [~ piariad] s. (med.) perioadă de incubaţie. incubator ['inkjubcit9r, -ir)-] s. incubator, clocitoare. incubatory [-i] adj. 1. incubator. 2. incubativ, de incubaţie. incubus ['irjkjubas, 'ink-] s. 1. incubus, duh rău. 2. (med.) coşmar. 3. (fig.) coşmar, năpastă. incudes [irj'kju:di:z] pi. de la i n c u s. inculcate ['inkAlkeit, 'irjk-, -kal-, in'kAlkcit] vb. tr. 1. a inculca, a înrădăcina. 2. a inculca, a imprima, a întipări (în minte), a băga în cap. inculcation [iinkAl'kei/pn, -ink-] s. inculcare, înrădăcinare; întipărire. inculcator ['inkAlkeiter] s. persoană care inculcă idei. inculpable [in'kAlpabl, irj'k-] adj. (rar) nevinovat. inculpate ['inkAlpeit, 'irjk-, in'kAlpcit, irj'k-] vb. A. tr. a inculpa, a învinovăţi, a învinui, a acuza, a incrimina. B. intr. a aduce acuzaţii / învinovăţiri cuiva. inculpation [pinkAl'pei/an, rink-] s. inculpaţie, învinovăţire, acuzare, acuzaţie. inculpatory [in'kAlpotori, irj'k-, 'inkAipeitori] adj. acuzator, inculpator, învinuitor. incult [in'kAlt] adj. 1. incult, fără cultură, nccultivat. 2. nccultivat, nclucrat, brut; părăginit. incumbency [in'kAinbansi, irj'k-] s. 1. obligaţie, datorie. 2. beneficiu, folosinţa unui beneficiu. 3. greutate aşezată / culcată / suprapusă; (fig.) greutate, povară, sarcină. incumbent [in'kAiiibant] I. adj. 1. culcat, rezemat, sprijinit; (on, upon) proptit, susţinut; bazat (pe). 2. impus, obligatoriu; it is ~ on you to îţi revine obligaţia de a, eşti obligat să. 3. (geol.) suprapus. II. s. beneficiar, posesorul unui beneficiu. incumber [in'kAmb3r] vb. tr. v. e n c u m b c r . incunabula [.inkju'nasbjute, tirjk-] s. pi. 1. incunabule. 2. (fîg.) perioadă de început, începuturi; copilărie, pruncie. incunabular adj. de început; aparţinând începuturilor tiparului. incunabulist [linkju'nsbjulist] s. colecţionar de incunabule. incur [in'kg:1", irj'k-] vb. tr. a se expune la, a atrage asupra sa; a contracta; a suferi; to ~ debts a face datorii; to ~ losses a) a suferi pagube; b) (mii.) a suferi pierderi.



indeed



incurability [hiikjuaro'biliti, 'in.kjuara'b-, irj.k-, -jo:r-] ş. incurabil it ate, neputinţă de vindecare. * incurable [in'kjuarabl, 'in'k-, irj'k-, -'kjo:r-] adj. incurabil, nevindecabil, de nevindecat; iremediabil. incurableness [-nis] s.v. i n c u r a b i l i t y . incuriosity [inikjuari'ositi, irjik-] ş. lipsa de curiozitate / interes; indiferenţă. incurious [in'kjuarias, 'in'k-, irj'k-, 'irj'k-, -'kp:r-] adj. lipsit de curiozitate / interes; indiferent, nepăsător; neatent; to be ~ of smth. a fi indiferent faţă de ceva, a nu arăta interes faţă de ceva; not ~ nu lipsit de interes, prezentând un oarecare interes. incuriously [-li] adv. fără curiozitate / interes; cu indiferenţă, indiferent, cu nepăsare, nepăsător; neatent. incuriousness [-nis] s. lipsă de curiozitate / interes; indiferenţă, nepăsare; neatenţie. incursion [in'kai/^n, irj'k-, amer. şi -^n] s. 1. incursiune; to make ~s into an-enemy's country a face incursiuni într-o ţară duşmană. 2. năvălire, invazie. incursionist [-ist] ş. (jam.) năvălitor, invadator, cotropitor. incursive [in'ksisiv] adj. care face incursiuni; invadator, năvălitor, cotropitor. incurvate1 ['inksiveit, 'irjk-, amer. şi in'kaiveit] vb. tr. a curba din afară înăuntru; a curba, a arcui; a încovoia, a îndoi. incurvate2 ['inka:vitj adj. curbat către interior; curbat, arcuit; îndoit, încovoiat. incurvated ['ink3:vitid] adj. v. i n c u r v a t e 2 . incurvation [.inkaiVci/^n, iirjk-I s. curbare către interior; curbură spre interior; curbare, arcuire, încovoiere, îndoire; curbură; îndoitură. . incurvature [in'k^vetJV, in'k-] s. v. i n c u r v a t i o n . incurve ['in'ko:v, in'k-, irj'k-] vb. A. tr. v. i n c u r v a t e 1 . B. intr. a se curba spre interior; a se curba, a se arcui; a se încovoia, a se îndoi. incurved ['in'kaivd,'—] adj. v. i n c u r v a t e 2 . incurvity ['in.kaiviti] s. curbură spre interior; curbură, îndoitură. incus ['irjk3s],pl. incudes [in'kju:di:z] s. (anat.) nicovală (a urechii interne). incuse [in'kju:z, irj'k-] (despre efigii pe monede, medalii etc.) I. vb. tr. a imprima, a grava. II. adj. imprimat, gravat. III. s. imprimare, gravare. indagate ['indogeit] vb. tr. a cerceta, a investiga. indagation [linda'gei/pn] s. (înv.) cercetare, investigaţie. indamine ['indamim] s. (chim.) indamină. indebt [in'dct] vb. tr. (înv.) a face să fie dator, a îndatora. indebted [in'detid] adj. 1. dator; to be ~ to a large amount to smb. a fi dator către cineva o mare sumă de bani. 2. (fîg.) îndatorat, recunoscător; I am ~ to you îţi sunt îndatorat. indebtedness [-nis] s. 1. faptul de a fi dator; datorie; datorii; sumă datorată; the amount of my ~cuantumul datoriei / datoriilor melc. 2. (fig.) îndatorire de obligaţie; recunoştinţă; I must acknowledge my ~ to my predecessors trebuie să recunosc tot ceea ce datorez înaintaşilor mei. indecency [in'di:snsi, 'in'd-] s. indecenţă, necuviinţă, lipsă de bun-simţ; neruşinare; (jur.) public act of ~ atentat la bunele moravuri / la morala publică. indecent [in'di:snt] adj. indecent, necuviincios, lipsit de decenţă, lipsit de bună cuviinţă; nelalocul său; neruşinat; ~ behaviour purtare necuviincioasă; atentat la bunele moravuri. indecent assault [in'di:snt a'ssilt] ş. (jur.) atentat la pudoare. indecently [-li] adv. indecent, necuviincios; cu neruşinare. indeciduous [lindi'sidias] adj. (boţ.) persistent; care nu se ofileşte toamna. indecipherable [.indi'saiforabl, 'indi's-] adj. indescifrabil. indecipherably [lindi'saiferebli] adv. indescifrabil. indecision [.indi'si3Pn] s. nehotărâre; ezitare; şovăire, şovăială; nesiguranţă. indecisive [tindi'saisiv] adj. 1. (despre oameni) nedecis, nehotărât; şovăitor. 2. (despre o luptă, o acţiune etc.) nedecisiv, fără caracter decisiv; (despre un răspuns, un argument etc.) ncconcludent. 3. nedecis, nedeterminat, neclar; îndoielnic. indecisively [-li] adv. 1. iară rezultat decisiv. 2. nehotărât; şovăind, ezitând, cu îndoială. 3. neclar, imprecis, nedesluşit. indecisiveness [-nis] s. 1. nehotărâre, şovăială, ezitare. 2. caracter nedeeisiv; caracter nedecis (al unei lupte etc.). indeclinable [lindi'klainsbl] adj. (gram.) indcclinabil,ncdcclinabil. indeclinableness [-nis] s. (gram.) imposibilitatea de a fi declinat; imposibilitatea de a declina. indecomposable ['indiiksm'pouzabl] adj. de nedescompus, care nu se poate descompune. indecomposableness [-nis] s. imposibilitatea de a descompune; imposibilitatea de a fi descompus. indecorous [in'dcksras, 'in'd-, amer. şi rindi'kouras] adj. necuviincios; de prost gust; deplasat; urât; contrar bunelor maniere; grosolan; indecent; ~ behaviour purtare necuviincioasă. indecorously [-li] adv. necuviincios; deplasat; cum nu se cuvine; grosolan; indecent. indecorousness [-nis] s. v. i n d c c o r u m (1). indecorum [lindi'koTsm] s. 1. necuviinţă; nerespectare a bunelor maniere; lipsă de bun-simţ; grosolănie; indecenţă. 2. acţiune necuviincioasă. indeed I. [in'di:d] adv. 1. într-adevăr, cu adevărat, (e) adevărat; desigur, sigur, bineînţeles; he was ~ a man of genius el a fost cu adevărat un om de geniu; ~ it is so adevărat, aşa e, sigur că c aşa; yes ~ sigur că da, bineînţeles că da; ~ it is perfectly true desigur, asta e perfect adevărat. 2. cât se poate de, cum nu se poate mai, foarte, extrem de; I am very glad ~ sunt cât se poate de bucuros; sunt într-adevăr foarte bucuros; he spoke very well, very well ~ el a vorbit foarte bine, cum nu se poate mai bine. 3. ba chiar (şi); he asserted the fact, ~ he proved it el a afirmat faptul, ba chiar 1-a şi dovedit;



 indefatigability



I think so, ~ I am sure of it cred asta, ba chiar sunt sigur de asta. 4. e adevărat, totuşi, cu toate acestea; there are ~ exceptions to this rule sunt, e adevărat, unele excepţii de la această regulă; I may ~ be wrong s-ar putea totuşi să n-am dreptate. 5. e adevărat??, e cu putinţă? e posibil? cum?; ~ is it you? e cu putinţă, tu eşti? cum, tu eşti? II. [~,'-'-] (interj.) chiar aşa! ţi-ai găsit! ba bine că nu! asta-i bună! nu, zău?; silk dresses ~! chiar aşa! rochii de mătase! aşteaptă mult şi bine până o să ţi se dea rochii de mătase! "Your brother will do it for you." "My brother ~!" Fratele dumitale va face asta pentru dumneata. — Ţi-ai găsit! tocmai fratele meu? indefatigability ['indiifartigs'biliti] s. însuşirea de a fi neobosit. indefatigable [.indi'faetigsbl] adj. neobosit, neostenit. indefatigableness [lindi'faetigsblnis] s. v. i n d e f a t i g a b i l i t y . indefatigably [rindi'fastigabli] a


492



indent I. [in'dent] vb. A. tr. 1. a zimţui, a dantela; a cresta, a ştirbi. 2. a întocmi (un act) cu duplicat-, a întocmi (un document etc.) în două exemplare (de obicei despărţite printr-o linie găurită, servind la detaşarea duplicatului). 3. a angaja, a tocmi, a lua (un ucenic etc.); to ~ smb. as a angaja pe cineva ca. 4. (poligr.) a lăsa spaţiu (la cap de [Xiragraf), a paragrafa (la începutul de rând). 5. (com.) a comanda (mărfuri). 6. a face adâncituri pe, a lăsa urme pe. B. intr. 1. a fi crestat, a fi zimţuit. 2. (with) a se îmbuca, a se prinde (cu). 3. (upon, on, for) a) a prezenta (cuiva) un ordin (de); a rechiziţiona (ceva ae la cineva); b) (corn.) a da (cuiva) o comandă (a"e). 4. a întocmi un act în dublu exemplar. 5. a încheia un contract, a cădea de acord, a conveni. 6. (mar.) a se mişca în zigzag. II. ['indent, -'-] s. 1. zimţ, dinte; ştirbitură, crestătură. 2. (poligr.) cap de rând, alineat, paragraf. 3. act în dublu exemplar (despărţit în două printr-o linie găurită). 4. (mii.) ordin de rechiziţie. 5. (amer.) cupon, bon. 6.'(corn.) comandă de mărfuri, ordin de cumpărare. 7. adâncitură, scobitură, urmă, amprentă. 8. v. i n d e n t a t i o n . indentation [linden'tei/an] s. 1. zimţuire, crestare, dinţare, dantelare. 2. îmbucare (a două bârne). 3. dinte, crestătură. 4. adâncitură, amprentă, urmă (lăsată la apăsarea unui corp străin). 5. (poligr.) alineat. indented [in'dentid, -ed] adj. 1. dinţat, zimţat, zimţuit, crestat, dantelat; ~ wheel roată dinţată. 2. cu adâncituri, cu scobituri. 3. (jur) deed—contract sinalagmatic. 4. (poligr.) ~ line stare, alineat intrat. indention [in'denjan] s. 1. (poligr.) alineat, abzaţ, cap de paragraf; spaţiu liber lăsat la cap de paragraf. 2. v. i n d e n t a t i o n . indenture [in'dentb'] I. s. 1. act / document oficial; certificat. 2. contract sinalagmatic; to be bound by an ~ a fi legat printr-un contract. 3. contract de ucenicie (între ucenic si meşter); contract cu meşterul; to take up / to be out of one's ~ a-şi isprăvi vremea uceniciei. 4. tăietură, ştirbitură, crestătură; cută; adâncitură, scobitură; amprentă, impresie. II. vb. tr. 1. a lega printr-un contract. 2. a angaja ca ucenic, a face (pe cineva) ucenic. indentured [in'dentfod] adj. 1. legat printr-un contract. 2. tăiat, crestat; adâncit, scobit. indentured labour [~ rleibor] s. mână de lucru angajată pe termen lung. indenture system [in'dent/a isistim] s. sistem de exploatare a muncii salariate pe bază de contract. independable [lindi'pendsbl] adj. v. u n d e p e n d a b l e . independence [.indi'pendsnsj s. 1. independenţă, neatârnare. 2. avere, mijloace, stare; he had acquired a modest ~ îşi crease o situaţie modestă. Independence Day [~ dei] s. (ist. S.U.A.) ziua proclamării Independenţei (4 Iulie, sărbătoare naţională). independency [.indi'pendonsi] s. 1. stat independent / neatârnat, ţară de sine stătătoare. 2. (bis.) independentism (autonomie a bisericii locale în ceea ce priveşte chestiunile organizatorice). 3. (rar) v. i n d e p e n d e n c e . independent [cindi'pendont, 'indi'p-] adj. 1. independent, neatârnat, de sine stătător; to be ~ of smb. a nu depinde de cineva. 2. independent (din punct de vedere material), înstărit, cu stare, cu mijloace; man / gentleman of ~ means, ~ gentleman rentier. 3. (pol.) independent, fără partid. 4. (mii.) autonom. ♦ (fam.) to put on an ~air a face pe grozavul. independent chord [~ ko:d] s. (muz.) acord fundamental. independent firing [~ .fabrirj] s. (mii.) tragere de voie, foc de voie. independent harmony [~ ihamwni] s. v. i n d e p e n d e n t c h o r d . independently [lindi'pendantli, 'indi'p-] adv. independent; separat; they found thenpleasure ~ ei petreceau separat; (mar.) to proceed ~ to a pleca în rută liberă la. independent witness [.indi'pandant .witnis] s. (jur.) martor voluntar. indescribable hindis'kraitrabl, 'indis'k-] I. adj. de nedescris, indescriptibil; ~ joy veselie de nedescris, veselie nespusă; an ~ smth. un ce. II. s. pl. (fam.) pantaloni. indescribably [-i] aav. într-un fel care nu se poate descrie; nespus de, extrem de. indestructibility ['indisitrAkta'biliti, -ti'b-, -bti] s. indestructibilitate, imposibilitatea de a fi distrus, imposibilitatea de a (se) distruge; caracter indestructibil; law of ~of matter legea conservării materiei. indestructible [lindis'trAktobl, 'indis't-, -tib-] adj. 1. indestructibil, de nedistrus, care nu se poate distruge. 2. (despre capitaluri) fix. indestructibleness [-nis] s.v. i n d e s t r u c t i b i l i t y . indestructibly [-i] aaV. (în mod) indestructibil, aşa ca să nu poată fi distrus. indeterminable [.indi'teminabl, 'indi't-] adj. 1. indeterminabil, care nu poate fi determinat. 2. (despre dispute etc.) interminabil, fără sfârşit, fără posibilitate de rezolvare. indcterminableness [-nis] s. imposibilitatea de a determina, imposibilitatea de a fi determinat. indeterminably [-i] adv. într-un mod care nu poate fi determinat, într-un mod indeterminabil. indeterminancy [lindi'taiminsnsi] s. (fiz.) nedeterminare, indeterminare. indeterminancy principie [~ 'prinsipl] s. (fiz.) principiul de nedeterminare (Heisenberg). indeterminate [lindi'toiminit, 'indi't-] adj. 1. nedeterminat, neprecizat, nedefinit; vag, neclar; ~feelings sentimente vagi. 2. nerezolvat, netranşat, fără rezultat; ~debate dezbatere fără rezultat. indeterminate equation [~ i'kwei/an] s. (mat.) ecuaţie nedeterminată. indeterminately [■indi'tornu'nitli, 'indi't-] aaV. 1. într-un mod nedeterminat / imprecis; neclar. 2. fără rezultat, nehotărât. indeterminateness [.indi'w:minitnis] s. caracter nedeterminat. indeterminate problem [~ 'probbm] s. (mat.) problemă nedeterminată, problemă cu mai multe soluţii. indeterminate quantity [~ ikwontiti] s. (mat.) cantitate nedeterminată. indeterminate sentence [~ isentans] s. (jur.) sentinţă cu pedeapsă condiţionată (de purtarea celui condamnat). indeterminate vowel [~ ivaual] s. (fon.) vocală redusă.



 493



indigent



India paper [~rpeipar] s. hârtie chinezească, hârtie din lemn de dud; hârtie subţire de indetermination ['indi'ta:mi'neijan] s. 1. caracter nedeterminat, impreciziune, caracter tip biblie. vag; nedeterminare. 2. nehotărâre, şovăială. 3. (mat.) lipsă de soluţie. india rubber [~'rAbar, -d3a-,'--,--,,-'—] s. 1. cauciuc, gumă. 2. gumă de şters, radieră. indetermined [lindi'tarmind] adj. (rar) v. u n d e t e r m i n e d . India shawl [~ ja:l] s. şal de Caşmir. indeterminism [undi'tamiinizam] s. (filoz.) indeterminism, nedetcrminism. Indic ['indik] adj. 1. indian. 2. (lingv.) indic. indeterminist [iindi'ta:niinist] adj., s. (filoz.) nedeterminist, indetcrminist. indicate ['indikeit] vb. tr. 1. a indica, a arăta; to — smth. with the hand a indica / a indeterministic ['indi,ta:mi'nistik] adj. indeterminist, nedeterminat. indevotion [iindi'vou/pn] s. 1. impietate, lipsă de evlavie, nereligiozitate, necredinţă. arăta ceva cu mâna; at the hour ~d la ora indicată / fixată; the above ~d cheques cecurile mai sus menţionate. 2. a indica, a trasa, a schiţa; to ~ the method to be pursued a indica / 2. indiferenţă, nepăsare, răceală. a trasa metoda de urmat. 3. a indica, a denota, a trăda, a vădi, a exprima; a face that ~s indevout [undi'vaut] adj. (rar), neevlavios, necredincios. energy faţă care trădează energie. 4. (med.) a indica; a fi indicat, a se indica, a se indevoutness [lindi'vautnis] s. (rar) v. i n d e v o t i o n . index ['indeks] I.pl. indexes ['indeksiz], indices ['indishz] s. 1. (aimt.) index, deget recomanda; great prostration of strength ~s the use of stimulants în stările de prostraţie arătător. 2. (lelm.) ac, limbă, indicator (la aparate). 3. index, indice, repertoriu, tabel este indicată administrarea stimulentelor; case in which a certain treatment is ~d caz alfabetic, tablă de materii; (bis.) Prohibitory Index index prohibitoriu, indexul cărţilor în care se recomandă un anumit tratament. 5. (tehn.) a măsura puterea unei maşini cu interzise de Biserica Catolică; (bis.) expugnatory ~ expugnatoriu de cărţi din care trebuie ajutorul unui indicator; a scoate o diagramă indicată. eliminate anumite pasaje; to put a book on the ~ a pune o carte la index (fifig.). 4. pi. indicated horse-power ['indikeitid ■ha:s'pauar] s. (tehn.) putere indicată / nominală, indices semn, indiciu; ~ to the state of smb.'s feelings indiciu al sentimentelor cuiva; cai-putere indicaţi. (prov.) in the forehead and the eye the ~ of the mind does lie gândurile cuiva, le poţi indication [undi'kei/sn] s. 1. indicare, arătare; indicaţie (la aparate). 2. indiciu, semn; citi pe faţă, ochii sunt oglinda sufletului. 5. (mat.) indice, exponent; (fiz.) refractive ~ according to all ~s după toate semnele; to give a clear ~ of one's intentions a-şi da pe indice de refracţie. 6. (amer. si.) faţă, obraz. II. vb. tr. 1. a întocmi indexul alfabetic la faţă intenţiile. 3. (med.) simptom, semn. 4. (tehn.) citire, indicaţie. (o carte, etc.),- a clasa, a introduce în repertoriu. 2. (bis.) a pune la index. indicative [in'dikativ] I. adj. 1. [si 'indikeitiv] ~ of care indică, indicând, care arată, indexation [fingar] s. (anat.) index, deget arătător. indicator board ['indikeita bard, ~ baad] (tehn.) numerator. indexless ['indekslis] aay. fără index, fără indice. indicator card [~ ka:d] s. (tehn.) diagramă indicată / indicatoare. r index maker ['indeks imeika ] s. v. i n d e x e r . indicator diagram [~ .daiagrami] s. v. i n d i c a t o r c a r d . index number [~ inAmba'] s. 1. (ec.) număr indicator, coeficient (al costului vietii etc.). indicator paper [~ ,peipar] s. (chim.) hârtie-indicator. 2. (com.) indicator, indicativ; indice, cifră-indiec. indicatory [in'dikatari, 'indikeitari, amer. si -'dikatouri] adj. care indică, care arată. index ring [~ rin] s. (tehn.) tablou circular divizat, tablă indicatoare circulară; (ia uidicatrix ['indikeitriksj s. (mal.) indicatoare. indices ['indisi;z] pl. de la i n d e x . comanda unei masini-unelte), inel cu gradaţii, limb. indicia [in'di/ia] s. pl. indicii, semne. indexterity ['indeks'teriti] s. lipsă de dexteritate; neîndemânare, stângăcie. India china ['india ,t/aina] s. porţelan indian. indicolite [in'dikotlait] s. (mineral.) turmalin albastru. India ink [~ irjk] s. v." I n d i a n i n k . indict [in'dait] vb. tr. (jur.) (for / as / on a charge of) a acuza (de); a traduce în faţa Indian ['indian] I. adj. 1. indian, din India; hindus. 2. indian, de piele-roşie. II. s. instanţei, a urmări în justiţie (pentru); a pune sub acuzaţie; ~ed for complicity acuzat 1. indian, hindus. 2. indian, piele-roşie; Red ~s, copper ~s piei roşii; (amer. înv.) blanket de complicitate; to ~ a statement as false a se înscrie în fals împotriva unei mărturii. ~ indian sărac; (amer.) wooden ~ stană de piatră, om cu faţa inexpresivă / lipsită de viaţă; indictable [in'daitabl] adj. (jur.) 1. (despre persoane) pasibil de urmărire judiciară. 2. (despre acţiuni) care cade sub rigorile legii. (amer.) as dumb as a wooden ~ tăcut ca un mormânt. . Indian agency [~ eid3ansi] s. (amer.) reşedinţa oficială (ae obicei un fort în vecinătatea indictable offence [~ a'fens] s. (jur.) infracţiune, delict. unei rezervaţii indiene) a unui I n d i a n a g e n t . indictable offender [~ a'fendar] s. (jur.) infractor, delincvent. Indian agent [~ eid3Pnt] s. (amer.) funcţionar guvernamental însărcinat să reprezinte indictee [.indai'ti;] s. (jur.) acuzat, inculpat. guvernul federal în relaţiile dintr-o rezervaţie. indicter ]in'daitar] s. (jur.) acuzator, denunţător; parte civilă; to assume the role of ~ a se constitui parte civilă. Indian balsam [~ îbslsam] s. (chim.) balsam de tern. indictment [in'daitmant] s. acuzaţie; acuzare, rechizitoriu; incriminare; to bring in / Indian blue [~ blu:] s. indigo. lay an ~ against smb. a intenta o acţiune penală împotriva cuiva; bill of ~ act de acuzare; Indian cane [~ kein] s. (bot.) bambus (Bambusa Dendrocalamus). Indian civilian [~ siivilian] s. funcţionar civil din India. to find an ~ a pune sub acuzare (pe cineva). Indian club [~ kUb] s. măciucă (ae gimnastică). indictor [in'daitar] s.v. i n d i c t e r . indienne [lindi'en] s. (tot.) indian. Indian corn [~ ko;n] s. 1. (bot.) porumb (Zea mays). 2. porumb (ca aliment). indifference [in'diforans] s. 1. (to, towards) indiferenţă, nepăsare (pentru, faţă de); it Indian currant [~ kArpnt] s. (bor.) 1. un soi de hurmuz (Symphoricarpos orbicularis). 2. varietate de coacăză californiană (Ribes glutinosum). is a matter of ~ to me asta e o chestiune care nu mă interesează deloc / care mă lasă rece. 2. neînsemnătate, lipsă de importanţă; mediocritate (ae tale/i/ etc.). 3. (înv.) Indian file [~ fail] s. (/nil.) şir indian. imparţialitate, nepărtinire, obiectivitate, neutralitate. Indian gift [~ gift] s. dai făcut în speranţa unei recompense. Indian giver [~ ,givar] s. (amer.) 1. persoană care cere restituirea unui cadou oferit. indifferency [-ij s.l.v. i n d i f f e r e n c e . 2. egalitate. 2. persoană care oferă un dar numai cu scopul de a primi în schimb un altul mai preţios. indifferent [in'difrant] adj. 1. (to) indiferent, nepăsător, rece (faţă de); his praise is Indian hay [~ hei] s. marijuana, marihuana. ~ to me lauda lui mă lasă rece. 2. indefinit, egal, neînsemnat, fără importanţă; it is ~ Indian hemp [~ hemp] s. (bot.) 1. chendâr, iută-de-India (Apocynum cannabium). which way we take este indiferent pe ce drum apucăm, n-are importanţă pe ce drum o 2. cânepă (Cannabis saliva). 3. v. I n d i a n h a y . luăm; to converse on ~ topics a discuta despre lucruri lipsite de importanţă. 3. mediocru, Indian hen [~ hen] s. (zool.) o specie americană de bou-de-baltă (Botaurus lentiginosus). nici bun, nici rău, aşa şi aşa; some good, some bad, some ~ unii buni, alţii răi, alţii nici Indianian1 [lindi'aenian] s. 1. (mar.) navă comercială care face curse spre India. 2. (ist.) buni, nici răi. 4. (biol.) nediferenţiat. 5. (chim.) neutru. 6. (mv.) imparţial, nepărtinitor, navă aparţinând Companiei Indiilor Orientale. obiectiv, neutru. Indianian2 I. adj. din Statul Indiana. II. s. locuitor din Indiana. indifferent gas ]~ gass] s. (chim.) gaz inert. Indian ink ['indian ink] s. tuş (chinezesc), tuş de desen. indifferentism [tn'difrantizdm] s. indiferentism, neamestec în politică sau religie. Indianist ['indianist] s. indianist (cercetător al limbilor si culturilor Indiei). indifferentist [in'difrantist] s. indiferent, persoană care nu se amestecă în frământările Indianize ['india,naiz[ vb. tr. a indianiza. politice sau religioase. Indian meal ['indian mill] s. făină de porumb, mălai. indifferently [in'difrantli] adv. 1. indiferent, nepăsător, cu indiferenţă, cu nepăsare. 2. mediocru, nici bine nici rău, aşa şi aşa, cam slab, slăbuţ; to speak French ~ well a vorbi Indian Mutiny [~ 'mju:tini] s. (ist.) revolta / răscoala Cipailor (1857). cam prost franţuzeşte. 3. (înv.) fără părtinire, imparţial, obiectiv. Indianologist [iindia'nalad3ist] s. v. i n d i a n i s t . indifferent salt [in'dlfrant sa:lt] s. (chim.) sare neutră. Indian paper ['indian ,peipar] s. v. I n d i a p a p e r . indigence [rindid33ns] s. sărăcie, lipsă, mizerie. Indian red [~ red] s. (chim.) oxid roşu de fier. indigency [-i] s.v. i n d i g e n c e . Indian reservation [~ ireza'vci/3n] s. (amer.) rezervaţie pentru indieni, teritoriu rezervat indigene ['indid3i:n[ (rar) I. s. 1. indigen, băştinaş, localnic. 2. produs indigen. II. adj. pentru indieni. v. i n d i g e n o u s . Indian rubber [~ 'rAbar] s. v. I n d i a r u b b e r . r indigenous ]in'did3inas, -d3Pnas] adj. 1. indigen, băştinaş, din partea locului. 2. născut, Indian summer [~ 'sAma ] s. (amer.) toamnă (cu vreme) frumoasă; toamnă văratică, din născare. toamna femeilor, vara fetelor bătrâne, vara Sfântului Martin. indigenous school [~ sku:l] s. şcoală pentru băştinaşi / pentru indigeni cu limba de Indian weed [~ 'wi:d] s. tutun. predare maternă. Indian yellow [~'jelou] s. (chim.) galben indian. indigent ['indidjant] adj., s. nevoiaş, sărac; sărman. India Office ['indja 'ofis] s. (ist.) Ministerul Indiilor (în Marea Britanic, până în 1947).



 indigested



494



indigested ].indai'd3estid] adj. 1. nedigerat, nemistuit. 2. (despre cunoştinţe, idei etc.) ■ sentimente neplăcute (faţă de, pentru); a strica cuiva dispoziţia (să, de a), a tăia pofta cuiva (să, de a). 3. (med.) a îmbolnăvi, a face să resimtă o indispoziţie. 4. (from) a abate, neasimilat, rău asimilat; neordonat, neorganizat, confuz. indigestibility ['indi.d3esta'biliti, -ti'b-, -taţi] s. imposibilitatea de a fi digerat, a face să se îndepărteze (de la, din); to ~ smb. from a course of action a face pe cineva să se îndepărteze de la o linie de conduită. imposibilitatea de a digera. indisposed f-d] adj. 1. (mea'.) indispus, bolnav. 2. potrivnic, refractar. indigestible [,indi'd3establ, 'indi'd3-, -tibl] adj. indigest, care nu poate fi digerat, care indisposition [.indispa'zi/pn, 'inidispa'z-] s. 1. (to, towards) sentimente neplăcute, nu se poate mistui. ■ indigestion [.indi^est/sn, 'indi'd3-, -e/t/-] s. 1. indigestie; dispepsie. 2. stare nedigerată aversiune (pentru, faţă de). 2. (to) lipsa dorinţei (de a, să), lipsă de tragere de inimă. (a alimentelor in stomac). 3. (fam.) confuzie, dezordine, harababură (in idei, cunoştinţe 3. (med.) indispoziţie. etc.). indisputability ['indispjiuta'biliti, in'dispju:ta'b-, -taţi] s. 1. incontcstabilitate, caracter indigestive [>indi'd3estiv] aay. (med.) 1. dispeptic, care suferă de indigestie. 2. care incontestabil. 2. (log.) apodictic. provoacă dispepsie; care provoacă indigestie. indisputable [.indis'pju(:)tabl, 'indis'p-, in'dis-] adj. incontestabil, de necontestat, de netăgăduit. indign [in'dainj adj. (poet.) nedemn; ruşinos. indisputableness [-nis] s. v. i n d i s p u t a b i 1 i t y. indignance [in'dignans] s. (rar) v. i n d i g n a t i o n . indisputably [-i] aaV. incontestabil, fără doar şi poate. indignancy [-i] s. (rar) v. i n d i g n a t i o n. indissolubility ['indiisolju'biliti, -taţi] s. 1. imposibilitatea de a dizolva, neputinţa de indignant [in'dignant] adj. indignat, revoltat; to feel highly ~ at a fi extrem de indignat de ceva; to make smb. ~ a indigna pe cineva; to be highly ~ with smb. a fi foarte revoltat a descompune. 2. (jig.) caracter indisolubil, imposibilitatea de a desface, neputinţa de a nimici. împotriva cuiva: we are ~ to hear that am fost cuprinşi de indignare auzind că. indissoluble [.indi'soljubl, 'indi's-, in'disa-, 'in'disal-] adj. 1. (chim.) indisolubil; care indignantly [-li] adv. eu indignare. indignation ['indig'nei/an] s. indignare; ~ at smth. indignare provocată de ceva; nu se poate descompune. 2. (fig.) indisolubil, trainic, durabil. indissolubly [-i] adv. indisolubil. to the ~ of all decent people spre indignarea tuturor oamenilor cinstiţi. indistinct [.indis'tinlrt, 'indis't-] adj. indistinct, nedesluşit, neclar, nelămurit; vag, obscur, indignation meeting [~ imi:tirj] s. miting de protest. indignity [in'digniti] s. 1. ofensă, insultă. 2. urâciune, grozăvie. 3. infamie, ruşine, confuz; an ~ recollection o amintire vagă. indistinctive [-iv] adj. fără nimic distinctiv; necaracteristic. mârşăvie. 4. nedemnitate, ruşine, umilinţă; ofensă, insultă, jignire; înjosire, umilire; faptă josnică; to put indignities upon smb. alovi pe cineva în amorul propriu, a jigni / a înjosi / indistinctly [-li] adv. nedesluşit, neclar. a umili pe cineva. indistinctness [-nis] s. neclaritate. indistinguishable [.indis'tingwi/sbl, 'indis't-] adj. de nedesluşit; care nu poate fi distins, indigo ['indigou] s. 1. v. i n d i g o p l a n t . 2. indigo (culoare). care nu se poate distinge; imperceptibil, insesizabil. indigo bird [~ bo:d] s. (omit.) soi de pasăre americană (Passerina cyanea). indistinguishably [-i] aaV. nedesluşit; în aşa fel că nu se poate distinge. indigo blue [~ blu:] s. (chim.) indigotină. indite [in'dait] vb. tr. 1. a compune; to ~ a poem a compune o poezie. 2. (glumeţ) a indigo carmine [~ .ka:min] s. (chim.) indigo-carmin. ticlui, a elabora, a concepe (o scrisoare etc.). indigo plant [~ pla:nt] s. (bot.) plantă din genul Indigofera. inditer [in'daitar] s. (glumeţ) ticluitor, autor, redactor (a'e scrisori). . indigo purple [~


 495



Indologist [in'dofod3ist] s. indolog, indianist, Indology [in'dol^i] s. indologie, indianistică. indomitable [in'doinitabl] adj. cu neputinţă de îmblânzit; imposibil de stăpânit, cu neputinţă de domolit; încăpăţânat, îndărătnic; nesupus. indomitably [-i] adv. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie. Indonesian [lindou'niizisn, -3Pn,-sisn] I. adj. indonezian, din Indonezia, al Indoneziei. II. s. 1. indonezian, locuitor al Indoneziei. 2. (lingv.) indoneziana (ramură a limbilor malayo-polineziene). 3. (limba) indoneziana (Bahasa Indonesia(n)). indoor ['iiKfo:r, -dos1"] adj. de interior, de cameră; (sport) care se desfăşoară pe teren acoperit; indoor. indoor games ['indo: gcimz] s. pi. jocuri de interior / sală; jocuri de societate. indoor photography [~ fs'togrofi] s. fotografic de interior. indoor poor [~ puar, ~ poa1"] s. pensionarii unui azil; săraci spitalizaţi. indoor relief [- ri'lkf] s. ajutor acordat pensionarilor unui azil sau săracilor spitalizaţi. indoors ['in'do:z, -'doaz, in'd-] adv. în casă, într-un loc acoperit; to stay / keep ~ a rămâne acasă, a nu ieşi din casă; to live too much ~ a trăi prea mult închis. indoor sanitation ['indo: tsami'tei/pn] s. instalaţie sanitară dc interior, w. c. în apartament. indoor shot [~ /at] s. i n d o o r p h o t o g r a p h y . indophenol bindouTimol] s. (chim.) indofcnol. indorsation [.indo:'sei/n] s. (com.) andosare. indorse [in'do:s] vb. tr. (com.) a andosa. indorsee [tindoi'si:] s. (com.) beneficiar al unei andosări. indorsement [in'doismont] s. andosament, andosare; gir. indorser [in'do:s9r] s. andosant; girant. indraft [in'dra:ft] s. curent (de apă, aer, etc.),* aer aspirat; aflux, afluenţă, curent, val (siftg.). indraughts. v. i n d r a f t . indraw ['in'dro:], past indrew [in'dru:], part. trec. indrawn [in'drDm] vb. tr. a trage / a băga înăuntru. indrawn ['in'drom,'—] adj. 1. tras înăuntru, băgat înăuntru. 2. reţinut, retras; introspectiv. indubitable [in'dju:bit3bl] adj. indubitabil, neîndoielnic, neîndoios, sigur, cert; incontestabil. indubitably [-i] adv. (în mod) indubitabil, Iară îndoială, neîndoios; incontestabil. induce [in'djms] vb. tr. 1. (to) a convinge, a împinge, a îndemna (să); I ~d him to accompany us l-am convins să ne însoţească. 2. a pricinui, a provoca, a cauza, a determina; a trezi, a stimula; a produce; to ~ the belief that a trezi credinţa că. 3, (electr.) a produce (curent) prin inducţie. 4. (log.) a deduce printr-un raţionament inductiv; a conchide, a deduce, a trage o concluzie; my letter remained unanswered and I ~ed that scrisoarea mea a rămas fără răspuns şi am tras concluzia că. induced [in'djmst] adj. (electr.) indus. induced charge [~ tju:d3] s. (electr.) sarcină indusă. induced current [~ ^Arpnt] s. (electr.) curent indus / dc inducţie. induced draught [~ dra:ft] s. 1. (hui., chim.) tiraj artificial / forţat. 2. (mine) curent de aer indus. induced electricity [~ iilck'trisiti] s. (electr.) electricitate indusă (prin influenţă). induced fan [~ fasn] s. (tehn.) exhaustor, ventilator de tiraj, aspirator. inducement [in'djuismsnt] s. 1. îndemnare; convingere; îndemn. 2. motiv, mobil; atracţie, tentaţie; the ~s of a large town tentaţiile unui mare oraş; to hold out an ~ to smb. a oferi o perspectivă atrăgătoare cuiva, a tenta pe cineva. inducer [in'dju:s3r] s. 1. ademenitor. 2. provocator. inducing current [in'dju:sirj ilurant] s. (electr.) curent inductor. induct [in'dAkt] vb. tr. 1. (into) a instala (într-o funcţie, într-un post, într-o locuinţă etc.); a pune în posesie. 2. (jig.) a iniţia (într-o ştiinţă etc.). 3. a atrage, a antrena (în joc, în luptă etc.). 4. v. i n d u c e (3). 5. (amer. mil.) a încorpora (în armată). inductance [in'dAktans] s. (electr.) inductanţă; reactanţă; coeficient de autoinducţic. inductance load [~ loud] s. (electr.) sarcină inductivă. inductee [lindAk'ti:] s. (amer. mii.) recrut. inductile [inYUktail, 'in'd-] adj. (metal.) ncductil. inductility [-indAk'tiliti, 'indAk't-] s. (metal.) ncductilitate. induction [in'dAk/sn] s. 1. instalare (într-o funcţie; într-o locuinţă etc.); punere în posesie. 2. (amer. mil.) înrolare. 3. (log.) inducţie, metodă inductivă. 4. (electr.) inducţie; seif— seif inducţie. 5. (mec.) admisie, aspiraţie (a gazelor, a amestecului carburant etc.). 6. (wed.) cauză (a unei stări, boli etc.). 7. ~ of facts producere de fapte, expunere de probe. induction coil [~ koil] s. (electr.) bobină dc inducţie / Ruhmkorff, inductor. induction current [~ ikArant] s. (electr.) curent dc inducţie / indus. induction motor [~ .mout3r] ş. (electr.) motor de inducţie; motor asincron. induction pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeava / conductă dc admisiunc / aspiraţie. induction valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă dc admisiunc / aspiraţie / intrare. inductive [in'dAktiv] adj. 1. (log.) inductiv. 2. (electr.) inductiv, de inducţie; inductor. 3. (tehn.) aspirator, de aspiraţie, de absorbţie, de admisie. inductively [-li] adv. (electr., log.) prin inducţie, inductiv. inductivity [lindAk'tiviti] s. 1. (electr.) constantă diclcctrică; permitivitate. 2. (tel.) inductanţă. inductor [tin'dAkta1"] s. (electr.) inductor, bobină de inducţie. indue [in'dju:] vb. tr. 1. a îmbrăca. 2. a înzestra, a dărui. indulge [in'dAld3] vb. A. tr. 1. a răsfăţa; a face pe plac (cuiva); a face pofta cuiva; a suporta, a răbda, a tolera, a înghiţi; a încuraja; to ~ children a răsfăţa copiii; to ~ smb.'s fancies a răbda capriciile cuiva, a înghiţi toanele cuiva; you can't ~ every creature nu poţi face pe placul tuturora. 2. a nutri; a făuri; a se consola eu; to ~ a vain hope a nutri



inebriated



o speranţă deşartă, a se consola cu speranţa. 3. (corn.) a păsui. 4. (bis.) a acorda (cuiva) o indulgenţă. 5. to ~ in / with a îngădui să, a permite să; a răbda, a tolera; to ~ smb. in / with smth. a îngădui cuiva să facă ceva. B. refl. 1. a nu-şi refuza nimic. 2. to ~oneself in / with a se complace în. C. intr. 1. (fam.) a trage la măsea, a bea; will you ~? bei ceva? bei un păhărel? 2. to ~ in a-şi permite să; a se deda la; a se pasiona după; to ~ in extravagance a se deda la acte de extravaganţă; to ~ in a nap a-şi îngădui plăcerea de a trage un pui de somn; to ~ too freely in smth. a face abuz de ceva; to ~ in sin a se deda păcatului. indulgement [-nisnt] s. (rar) v. i n d u l g e n c e . indulgence [-PUS] s. 1. (to, of) indulgenţă, milă (faţă dc, pentru); toleranţă, îngăduinţă (faţă de); privilegiu, favoare; (ist.) Declaration of Indulgence proclamarea libertăţii de credinţă. 2. îngăduire, tolerare; frâu liber; răsfăţare, răsfăţ. 3. (mai ales) self-~ îngăduinţă faţă de propriile slăbiciuni sau dorinţi. 4. (bis.) indulgenţă. 5. (corn.) păsuire, prelungire a termenului de plată (la o poliţă etc.). 6. îndurare, milă. indulgent [-ant] adj. indulgent, îngăduitor, tolerant, iertător, blând; (peior.) ~ husband soţ înţelegător; over—father părinte prea îngăduitor. indulgently [-sntli] adv. indulgent, cu indulgenţă, cu toleranţă, cu îngăduinţă. indulger [-3r] s. 1. persoană care răsfaţă prea mult un copil, permiţându-i prea multe. 2. ~ in a vice vicios, dedat viciului. indurate ['indjusrcit, -joar-, -jur-] vb. A. tr. 1. a întări, a învârtoşa, a face tare. 2. (fig.) a căli, a oţeli, a fortifica; they had been ~d to want and exposure ci fuseseră căliţi în ceea ce priveşte lipsurile şi intemperiile. 3. (med.) a durifica, a indura (un ţesut). B. intr. 1. a se întări, a se învârtoşa, a deveni tare. 2. (fig.) a se împietri, a se atrofia. 3. (med.) a se durifica, a se indura. 4. (fig.) a prinde rădăcini, a se înrădăcina, a deveni inveterat. indurated [-id] adj. 1. (despre argilă, paste etc.) întărit, învârtoşat. 2. (jig.) insensibil. 3. (despre obiceiuri) inveterat, vechi, adânc înrădăcinat. 4. (med.) durificat, indurat. induration [andjua'rci/^n] s. 1. întărire, învârtoşare (a argilei etc.). 2. (fig.) întărire, călire, oţclire, fortificare. 3. (jig.) împietrire, atrofiere. 4. (med.) durificare, induraţie. indurative findjuareitiv] adj. întăritor; care învârtoşează. indusium [in'dju:zi3m],pl. indusia [-zia] s. 1. (bot.) induzie, învelişul sorilor. 2. (anat., zoo!.) membrană. industrial [in'dAstrial] I. adj. 1. industrial, folosit în scopuri industriale. 2. dc producţie, al producţiei; dc muncă. II. s. 1. industriaş. 2.pl. acţiuni ale unor întreprinderi industriale. industrial accidents [~ 'aeksidants] s. accidente de muncă. industrial action [~ 'sk/sn] s. acţiune revendicativă (a unor angajaţi); acţiune grevistă. industrial capital [~ 'ka?pitl] s. capital industrial. industrial disease [~ di'zi'Z] s. (med.) maladie / boală profesională. industrial dispute [~ dis'pjmt] s. (ec, pol.) conflict de muncă. industrial estate [~ is'tcit] s. platformă industrială. industrial exhibition [~ peksi'bi/sn] s. expoziţie de produse industriale. industrial goods [~ 'gudz] s. pi. produse industriale. industrial injury [~ 'ind^ri] s. accident de muncă. industrialism [in'dAStrializpm] s. industrialism. industrialist [in'dAStrialist] s. antreprenor industrial; fabricant, industriaş. industrialization [in-dAStrialai'zci/snj s. industrializare. industrialize [in'dAstriolaiz] vb. tr. a industrializa. industrially [in'dAstrisli] adv. industrial, pe calc industrială. industrial psychology [in'dAStriol 'sai'kDbd3i] s. psihologic industrială. industrial revolution [~ irev3'lu:/s>n] s. revoluţie industrială. industrial sanitation [~ isami'tci/sn] s. (med.) igiena muncii. industrial school [~ 'sku:l] s. şcoală de meserii; şcoală profesională. industrial state [~ 'steit] ş. stat industrial. industrial theatre [~ '9i3t3r] s. (amer.) reprezentaţie teatrală organizată de anumite industrii în vederea prezentării celor mai recente modele. industrial union [~ 'jumisn] s. uniune sindicală pe ramură dc producţie, sindicat industrial. industrious [in'dAstrbs] adj. harnic, muncitor, sârguincios, asiduu. industriously [-li] adv. cu sârguinţă, cu hărnicie, cu asiduitate. industry ['indsstri] s. 1. industrie; ramură industrială; heavy ~ industrie grea; light ~ industrie uşoară; home ~ a) industrie naţională; b) (înv.) industrie casnică; large scale industries marile ramuri ale industriei; cottage ~ artizanat; school of ~v. i n d u s t r i a l s c h o o 1. 2. hărnicie, sârguinţă; ~ begets wealth hărnicia aduce bogăţia. indwell ['in'dwcl, -'-] past şi part. trec. indwelt ['in'dwelt] (lit.) vb. A. tr. a locui în, a sta în, a şedea în, a sălăşlui, a ocupa; to ~ a house a locui într-o casă, a ocupa o casă, B. iatr. (in) a locui, a sălăşlui, a sta, a şedea, a-şi avea reşedinţa (în, la); to ~in a place a sălăşlui într-un loc. indweller ['in'dwcla1"] s. locuitor, locatar. indwelling fin'dwelirj] I. adj. 1. ~ in care locuieşte, locuind, care stă, care şade, care trăieşte în / la. 2. interior, dc interior, intern; de inimă, sufletesc; intim. II. s. şedere (înăuntru, în interior). indwelt ['in'dwelt] past şi part. trec. de la to i n d w e l l . inearth [in'3;9] vb. tr. (poetic) a îngropa. inebriant [i'ni:brbnt] I. adj. îmbătător, ameţitor. II. s. 1. substanţă îmbătătoare. 2. băutură alcoolică. 3. narcotic. inebriate [i'ni:brieit] I. adj. în stare de ebrietate. II. s. 1. om beat. 2. beţiv, alcoolic; home for ~s sanatoriu pentru alcoolici. III. vb. A. tr. a îmbăta, a ameţi (sifig.); (glumeţ) the cup that cheers but not ~s (o ceaşcă de) ceai (ca băutură). B. rejl. (with) a se îmbăta (eu, de). inebriated [-id] adj. beat, ameţit (si fig.); (fam.) ~ by success ameţit de succes.



 inebriation



inebriation [iini:bri'eiJV>n] s. 1. îmbătare, ameţire, ameţeală Uifig.).2. v. i n e b r i e t y (2). inebriety [.ini(:)'braioti] s. 1. alcoolism. 2. beţie, ameţeală. inedibility [in-edi'biliti, -loti] s. necomestibilitatc, însuşirea de a fi necomestibil. inedible [in'edibl, 'in'e-, -dobl] adj. necomestibil, care nu se poate mânca. inedita [in'edito] s. pl. (lat.) materiale inedite / ncpublicate. inedited [in'editid, 'in'e-, amer. si -ed[ adj. 1. inedit. 2. publicat fără modificări redacţionale; publicat integral. ineducable ['in'edjukabl] adj. needucabil. ineffability [in.efo'biliti, -toţi] s. inefabilitate, neputinţă de a exprima în cuvinte. ineffable [in'efobl] adj. inefabil, (de) nespus. ■ ineffableness [-nis] s.v. i n e f f a b i l i t y . ineffably ]-i] adv. într-un mod care nu poate fi exprimat prin cuvinte; nespus (de). ineffaceable [.ini'feisobl, 'ini'f-, amer. si iine'f-] adj. (de) neşters, indelebil. ineffaceably [-i] adv. aşa fel ca să nu se poată şterge, aşa încât nu se poate şterge. ineffective [.ini'fektiv, 'ini'f-] I. adj. 1. fără efect, infructuos, fără roade; ineficace; zadarnic; an ~ effort un efort zadarnic. 2. (despre oameni) incapabil, nepriceput. 3. (arte) fără efect, fără valoare artistică, slab, nereuşit; searbăd; ~ style stil plat / searbăd. II. s. om incapabil / nepriceput. ineffectively [-H] adv. fără efect, zadarnic. ineffectiveness [-nis] s. ineficacitate; lipsă de efect. ineffectual [.ini'fektjual, 'ini'f-, -tjul, -tjusl] adj. 1. fără rezultat, fără efect, fără succes, infructuos; zadarnic, van, inutil; an ~ attempt o încercare infructuoasă. 2. fără efect, searbăd, anost, şters. 3. (despre persoane) incapabil. ineffectually [-i] aaV. fără efect, fără rezultat, fără succes; zadarnic. ineffectualness [-nis] s. lipsă de efect, ineficacitate; inefficacious [iinefi'kei/os, '—'--] adj. ineficace, fără efect (mai ales despre medicamente). inefficaciousness [-nis] s. ineficacitate. inefflcacity [.inefi'kaîsiti] s. v. i n e f f i c a c i o u s n e s s . inefficacy [in'efikosi,'in'e-]s. v. i n e f f ic a c i t y . inefficiency [lini'fifsnsi, 'ini'f-] s. 1. ineficacitate, lipsă de efect. 2. incapacitate, nepricepere. inefficient [uni'fijant] I. adj. 1. (mai ales despre o măsură) ineficient, neeficient, ineficace, fără efect. 2. incapabil, nepriceput. II. s. persoană incapabilă. inefficiently [-li] aaV. 1. fără efect, fără rezultat. 2. fără pricepere, neîndemânatic. inefficient officer [lini'fjjsnt ofisor] s. (mil. sl.) subofiţer, gradat. inelastic [lini'testik, 'ini'l-, -'la:s-] adj. 1. neelastic, rigid, lipsit de supleţe. 2. (fig.) inacomodabil, nemaleabil, rigid; inadaptabil. 3. (corn.) ~demand cerere fixă, neelastică. inelasticity [.inikes'tisiti, 'ini(:)kes't-, -la:s-] s. 1. neelasticitate, lipsă de elasticitate, rigiditate. 2. (fig.) rigiditate. inelegance [in'eligsns, 'in'e-] s. inelegantă, lipsă de eleganţă; lipsă de gust. inelegancy [-i] s. v. i n e 1 e g a n c e. inelegant [in'eligont] adj. neelegant, lipsit de eleganţă, fără gust; nerafinat; necizelat. inelegantly [-H] aaV. fără eleganţă, neelegant. ineligibility [inielidşs'biliti, inielid3o'b-, -d3i'b-, -loti] s. 1. neeligibilitate, faptul de a fi ineligibil, lipsa dreptului de a fi ales. 2. incapacitate, inaptitudine, faptul de a fi inapt (mai ales pentru serviciul militar). ineligible [in'elidpbl, 'in'e-, -d3ibl] adj. 1. ineligibil, care nu poate fi ales. 2. inacceptabil, nepotrivit, inapt (mai ales pentru serviciul militar); house ~ a s a permanent residence casă nepotrivită pentru o locuinţă statornică. ineloquent [in'eloukwsnt] adj neelocvent. ineluctability [iiMUkto'biliti] s. ineluctabilitate, inevitabilitate, caracter inevitabil. ineluctable [.ini'Uktobl] aaj'. ineluctabil, inevitabil, de neînlăturat. ineluctably [-i] aaV. (în mod) ineluctabil, (în mod) inevitabil. includible [ini'l/u:dibl] adj. inevitabil, de neînlăturat. inept [i'nept, in'ept] adj. 1. nepotrivit, necorespunzător; deplasat, nelalocul său. 2. inept, stupid, prostesc. 3. (rar) incapabil, inapt. 4. (jur., despre contracte) nul, fără efect. ineptitude [-itju:d, in'ep-1 s. 1. (for smth., to do smth.), inaptitudine, incapacitate (pentru ceva, de a face ceva). 2. inepţie, absurditate; stupiditate, prostie; to utter ~s a debita prostii. 3. caracter deplasat (al unei observaţii etc.). ineptly [-li] adv. absurd, (în chip) stupid, prosteşte. ineptness [-nis] s. v. i n e p t i t u d e (1,3). inequable [in'ekwobl, -'i:k-J adj. inegal, neregulat. inequal [in'kkwal] adj. 1. (despre terenuri, drumuri etc.) accidentat. 2. (i>iv., lit.) v. unequal. inequality [iini(:)'kwoliti, 'ini(:)'k-] s. 1. inegalitate, diferenţă, deosebire; disproporţie. 2. neregularitate, caracter accidentat (al unui teren). 3. nestabilitate, nestatornicie (a dispoziţiei, vremii etc.) 4. insuficienţă, neîndestulare. 5. părtinire, parţialitate. 6. (mat.) inegalitate. inequilateral [inikwi'tetarsl] adj. cu laturi inegale. inequitable [in'ekwitobl, 'in'e-] adj. inechitabil, injust, nedrept. inequitably [-i] adv. injust, pe nedrept. inequity [in'ekwiti, 'in'e-] s. inechitate, nedreptate, injustiţie. ineradicable [tini'rsdiksbl, 'ini'r-1 adj. care nu poate fi dezrădăcinat, cu neputinţă de dezrădăcinat. inerm [in'o:m] adj. (bot.) fără ghimpi / spini. inermous [-os] aay. v. i n e r m . inerrability [unera'biliti, -loti] s. infailibilitate. inerrable [in'erobl, -'o:r-] adj. infailibil, nesupus greşelii.



496



J inerrableness [-nis] s. v. i n e r r a b i l i t y . inerrancy [in'eransi] s. v. i n e r r a b i 1 i t y. inert [i'no:t] adj. 1. inert, nemişcat. 2. (chim.) inert, inactiv (în reacţii, combinaţii). 3. (fig.) inert, fără vlagă, fără vigoare, fără viaţă; indolent; apatic. inert gas [~ gîes] s. (chim.) gaz inert / nobil. inertia [i'no:/io] s. 1. (fiz.) inerţie. 2. (fig.) inerţie; încetineală; moliciune; indolenţă; apatie. inertia governor [~ inig'zo:stobl, 'inig'z-, -eg-, -tibl] adj. 1. inepuizabil, nesecat. 2. neobosit. inexhaustibleness [-nis] s. v. i n e x h a u s t i b i l i t y . . inexhaustibly [-i] adv. fără a (se) epuiza. inexhaustive [iinig'zo:stiv] s. neexhaustiv, care nu epuizează. inexistent [,inig'zistont] adj. inexistent. • ' inexorability [inieksaro'biliti, -loti] s. caracter inexorabil; neînduplecare. inexorable [in'eksarobl] adj. inexorabil, neînduplecat, implacabil. inexorableness [-nis] s. v. i n c x o r a b i 1 i t y. inexorably [-i] adv. inexorabil, implacabil. inexpectant [liniks'pektent] adj. (despre auditoriu etc.) care nu se aşteaptă la mare lucru; to be ~ of smth. a nu trage nădejde la ceva. inexpedience [.iniks'pi:dions,'iniks'p-,-ek-] s. v. i n e x p e d i e n c y . inexpediency [-i] s. lipsă de sens; lipsă de folos; împrejurare nepotrivită; moment neprielnic; the ~ of raising the taxes moment neprielnic pentru majorarea impozitelor. inexpedient [liniks'pkdiont] adj. lipsit de sens, fără sens, fără rost, nepotrivit, nenimerit; neconvenabil, dezavantajos; it is ~ to nu este oportun să. inexpensive [.iniks'pensiv, 'iniks'p-, -ek-] adj. necostisitor, ieftin. inexpensively [-li] aaV. ieftin, cu preţ modest; to live ~ a trăi modest. inexpensiveness [-nis] s. ieftinătate. inexperience [uniks'piorions, 'iniksp-, -ek-, -'pjo;r-] s. (of) lipsă de experienţă (în, cu gen.). inexperienced [-t] adj. neexperimentat; ageamiu; ~in doing smth. nepriceput în facerea (cu gen.); ~ in smth. nepriceput la ceva. inexpert [iineks'po:t, -niks'p-, 'in'eksp-] adj. 1. ignorant, hecunoscător, neversat. 2. nepriceput, nedibaci, neîndemânatic. inexpertly [-li] aav. fără pricepere. inexpiable [in'ekspiobl, 'in'e-] adj. 1. de neispăşit. 2. (lit.) neînduplecat, necruţător, fără cruţare, implacabil; ~ war război necruţător. inexplainable [.iniks'pleinobl] aay. inexplicabil, de neexplicat. inexplicable [in'eksplikobl, 'in'e-, 'iniks'p-] adj. inexplicabil, de neînţeles. inexplicably [-i] adv. inexplicabil (de). inexplicit [,iniks'plisit, 'iniks'p-, -ek-] adj. neexplicit, neclar, neprecizat, imprecis. inexplorable [iiniks'pb:robl, 'iniks'p-, -ek-] adj. inexplorabil; de nepătruns. inexplosive [liniks'plousiv, -ziv] adj. neexploziv. inexpressibility ['iniksipreso'biliti, -eks-, -si'b-j s. imposibilitatea de a exprima sau a fi exprimat, neputinţa de a reda sau a fi redat, caracter inexprimabil. inexpressible [liniks'presobl, 'iniks'p-, -ek-, -sibl] I. adj. inexprimabil; indescriptibil, de nedescris, cu neputinţă de redat. II. s. pl. (glumeţ) pantaloni; indispensabili. inexpressibleness [-nis] s. v. i n e x p r e s s i b i l i t y . inexpressibly [-i] adv. (în mod) indescriptibil; nespus de. inexpressive [liniks'presiv, 'iniks'p-, -ek-] adj. 1. rieexpresiv. 2. (înv.) v. inexpressible.



 497



infinite series



infecting [-in] I. s. infectare. II. infectant, care infectează. inexpugnable [.iniks'pAgnabl] adj. 1. (mil.) inexpugnabil. 2. (fig., despre raţionamente, argumente etc.) cu neputinţă de răsturnat, strâns, de fier. infection [in'fekfan] s. 1. (med.) infecţie, infectare, viciere; contagiune, contaminare, inextensibility ['iniksitensa'biliti, -si'b-, -bti] s. neextensibilitate. molipsire (şi fig.); to take / catch the ~ a se molipsi, a prinde o boală molipsitoare. 2. (jur.) viciere. inextensible [.iniks'tensabl, 'iniks't-, -ek-, -sibl] adj. neextensibil. inextinguishable [liniks'tirjgwi/ablj adj. cu neputinţă de stins, nestins (si/ig.); ~hope infectious [in'fekjas] adj. (med.) infectat, viciat; infect; molipsitor, contagios (şifig.). speranţă mereu vie. infectiously [-liJ adv. (med.) în aşa fel că molipseşte (şifig.). inextirpable [iiniks'ta:pabl] adj. inextirpabil, care nu poate fi extirpat. infectiousness [-nis] s. 1. (mea1.) natură infectioasă. 2. caracter molipsitor / contagios inextricability [in'ekstrika'biliti, -ikstt-, -laţi] s.v. i n e x t r i c a b l c n e s s . Uifig-h inextricable [in'ekstrikabl, 'in'e-, iniks'trik-] adj. 1. inextricabil, care nu poate fi infective [in'fcktiv] adj. v. i n f e c t i o u s . descurcat; încurcat, încâlcit. 2. (fig.) fără soluţie, fără posibilitate de rezolvare; fără ieşire. infectiveness [-nis] s. v. i n f e c t i o u s n e s s . inextricableness [in'ekstrikablnis] s. imposibilitatea de a descurca. infectivity [linfek'tiviti] s. v. i n f e c t i o u s n e s s . inextricably [in'ekstrikabli, 'iniks'trik-, lineks'trik-] adv. (în mod) inextricabil. infecund [in'fi:kand, -Te-] adj. steril, sterp, neroditor, nefecund. infallibilism [in'faelibilizam] s. (bis.) principiul infailibilităţii papale. infelicitous [unfi'lisitas, 'infi'l-,-fel-] adj. 1. nefericit,nenorocos.2. (despre expresii, infallibilist [m'fadibilist] s. (bis.) persoană care admite principiul infailibilităţii papale. citate ele.) nepotrivit, prost ales, nelalocul lui. infallibility [Ln.fscla'biliti, -li'b-, -bti] s. (mai ales bis.) infailibilitate, neputinţă de a infelicity [linfi'lisiti] s. 1. nefericire, nenoroc; soartă rea. 2. caracter defectuos, greşi. imperfecţiune; defect; lipsă de oportunitate; the work is marked by its infelicities opera infallible [in'fadabl, -libl] adj. 1. infailibil, nesupus greşelii. 2. sigur, fără greş, care suferă prin imperfecţiunea stilului. 3. gafă. nu dă greş; ~ rule regulă sigură. 3. de neînlăturat, iminent, inevitabil; ~ result rezultat infer [in'fa;r] vb. tr. 1. (from) a deduce, a trage concluzia, a conchide (din); to infer inevitabil. that a deduce că. 2. a presupune, a atrage după sine, a implica, a face să se subînţeleagă; infallibleness [-nis] s.v. i n f a l l i b i l i t y . a picture ~s the existence of a painter un tablou implică existenţa unui pictor. infallibly [-i] aav. infailibil, fără greşeală, fără putinţa de a greşi. inferable [in'fa:rabl] adj. (from) deductibil, care poate fi dedus, care se poate deduce infamous ['infernos] adj. 1. infamant, degradant, dezonorant; scandalos; ruşinos. 2. cu (din). reputaţie proastă / scandaloasă. 3. abominabil, execrabil, respingător, dezgustător, scârbos. inference ['inforans] s. 1. deducţie, concluzie; deducere, tragere de concluzii; to draw 4. (jur.) atins de o pedeapsă infamantă / privativă de drepturi. an ~from a trage o concluzie din. 2. implicaţie, lucru subînţeles. 3. (tel.) blocare inversă. infamous conduct [~ 'kondakt] s. 1. purtare scandaloasă / ruşinoasă. 2. încălcare a inferential [.infa'ren/sl] adj. dedus; deductibil, care se poate deduce; ~ proofs probe regulilor eticii profesionale (mai ales de către medici). infamously ['inferaasli] aaV. în chip infamant, (în mod) scandalos, (în mod) ruşinos. bazate pe deducţii. inferentially [-i] aaV. prin deducţie; implicit. infamous person ['infomas 'pa:sn] s. (amer. jur.) persoană lovită de degradare civică, inferior [in'fiariar, 'in'f-, -Tja:r-] I. adj. 1. inferior, de mai jos, situat mai jos, aflător persoană care a suferit o pedeapsă infamantă. dedesubt; de jos, situat jos. 2. (to) inferior (cu aat.), de calitate (mai) proastă (decât), de infamy ['infami] s. 1. ruşine, dezonoare; to hold smb. up to ~ a ţintui pe cineva la stâlpul infamiei. 2. purtare ruşinoasă, comportare necinstită. 3. infamie, ticăloşie, mişelie, calitate inferioară. 3. (to) inferior (cuiva), mai mic în grad (decât). 4. (poligr.) interliniar. 5. (bot.) inferior. 6. (astron.) inferior. II. s. inferior, subaltern; your ~s subalternii mârşăvie; to be guilty of an ~ a comite o infamie. infancy ['infansi] s. 1. pruncie, (fragedă) copilărie. 2. (fig.) început, primele dumneavoastră; kind to ~s binevoitor cu subalternii, binevoitor faţă de subalterni. inferiority [inifiari'ariţi, -ifja;r-, iinfia:ri'o-] s. inferioritate; he was painfully sensible începuturi, tinereţe, prima fază, fază embrionară; industry still in its ~ industrie încă în faşă, industrie în fază embrionară. 3. (jur.) minoritate; to plead ~ a-şi întemeia pledoaria of his ~ in conversation dânsul suferea din cauza incapacităţii de a întreţine o conversaţie. inferiority complex [~ Fkompleks] s. (psih., mea*.) complex de inferioritate. pe faptul că cineva e minor. inferior limit [in'fbria. limit] s. limita inferioară; ultimul termen posibil; cantitatea infant1 ['infant] 1. prunc, sugaci; copil sub şapte ani (ae obicei hi primele două clase de şcoală). 2. (yur.) minor. 3. atr. de copil, de copii, infantil, copilăresc: 4. atr. (fig.) în minimă, suma minimă. inferiorly [in'fiariali] aaV. mai jos, mai rău, mai prost. faşă, embrionar; rudimentar. infernal [in'famal] adj. 1. infernal, de infern, de iad. 2. (fig. fam.) infernal, drăcesc, infant 2 s.v. i n f a n t e . diabolic, blestemat. infanta [inTamta] s. (ist.) infantă (ae Spania sau Portugalia). infernality [iinfa(:)naditi] s. caracter infernal / diabolic; aspect de infern. infant care ['infant ikear] s. (med.) puericultura. infernally [in'famali] adv. (fig. fam.) drăceşte, diabolic; al dracului de, grozav de; it is infante [in'fîenti] s. (ist.) infante (ae Spania sau Portugalia). ~ hot este grozav de cald; it is ~ lonely here te simţi al dracului de singur aici. infanticidal [in'fasntisaidal] adj. infanticid. infernal machine [in'famal mai/i:n] s. maşină infernală. infanticide [in'feentisaid] s. 1. infanticid, pruncucidere. 2. infanticid, pruncucigaş. inferno [in'fa:nou],pl. infernos [-z] s. infern, iad (şi fig.). infantile ['infantail, amer. şi -til, in'fsentail] adj. 1. copilăresc, infantil; de copil, de inferrable [in'fa:rabl] adj. v. i n f e r a b l e . copii; copilăros, pueril (şi fig.). 2. (fig.) incipient, în prima fază, la primele începuturi. inferrible [in'fa:rabl, -ibl[ adj. v. i n f e r a b l e . infantile mortality [~ ma'taeliti] s. (med.) mortalitate infantilă. inferring [in'fairirj] s-1- deducţie, concluzie. 2. implicaţie. infantile paralysis ]~ pa'radisis] s. (med.) paralizie infantilă, poliomielită. infertile [in'fa:tail, 'in'f-, amer. si -til] adj. nefertil; neroditor, sterp. infantile sickness [~ 'siknis] s. (mea'.) maladie infantilă, boală de copii. infertility [linfs'tiliti] s. nefertilitate; sterilitate. infantilism [in'fasntilizpm] s. (med.) infantilism. infest [in'fest] vb. tr. 1. a năpădi, a împânzi; a sea ~ed with pirates o mare care mişună infantine ['infantain] adj. v. i n f a n t i l e . de piraţi. 2. a bântui; a hărţui, a supăra, a tulbura. infant mortality ['infant moitasliti] s.v. i n f a n t i l e m o r t a l i t y . infestation [linfestei/sn] s. 1. năpădire, năvălire, năvală; bântuire, invazie. 2. (mea'.) infant phenomenon [~ fi'nominan] s. copil-minune. infestare, infestaţie. infant prodigy [~ 'pradkty] s.v. i n f a n t p h e n o m e n o n . infeudation [linfju'dei/sn] s. infeudare. ♦ (bis.) ~ of tithes plata zeciuielii. infantry ['infantri] s. (mil.) 1. infanterie; the enemy attacked with five hundred ~ infibulate [in'Fibjuleit] vb. tr. a infibula. inamicul a atacat cu cinci sute de infanterişti; light ~ infanterie uşoară; line ~ infanterie de linie; mounted ~ infanterie călare; marine ~ infanterie marină. 2. atr. de infanterie, infibulation [inifibju'Iei/pn] s. infibulare. din infanterie. infidel ['infidal] I. adj. 1. necredincios. 2. neîncrezător, care nu crede (în). II. s. (bis.) infantryman ['infentriman, -mam],pl. infantrymen [-man,-men] s. (mil.) infanterist. necredincios, păgân (necreştin, nemahomedan, nemozaic —faţă de religia respectivă). infant(s') school ['infant(s) sku:l] s. şcoală de copii mici (s»b 7 ani; de obicei primele infidelity [tinfai'deliti] s. 1. (rel.) necredinţă. 2. infidelitate, necredinţă, lipsă de două clase ale şcolii primare). devotament, neloialitate; conjugal ~ infidelitate conjugală. infant years [~ ja:z] s. anii copilăriei, copilărie. infield ['in.fi:ld[ s. 1. pământ din jurul unei casc de fermieri. 2. pământ arabil; pământ infarct [in'fa:kt] s. (med.) infarct. cultivabil. 3. (sport) porţiune de teren de lângă poartă (la cricket). infarction [in'fa:kfen] s.v. i n f a r c t . infighting ['in.faitirj] s. 1. (sport) luptă corp la corp (la box). 2. (fig.) luptă strânsă. infare dinner ['inifsa'dhra'] s. (amer.) 1. recepţie dată de o pereche de tineri căsătoriţi 3. rivalitate, lupte intestine. cu prilejul inaugurării locuinţei lor. 2. masă oferită de tatăl unui tânăr căsătorit a doua infiltrate ['infiltreit] I. s. 1. infiltrare; infiltraţie. 2. (mea'.) infiltrat. II. vb. A. tr. (into) zi după nuntă. a infiltra, a face să pătrundă (în); a îmbiba, a impregna. B. in/r. (through, into) a se infiltra infatuate [in'faetjucit] vb. tr. a zăpăci, a tulbura, a scoate din minţi, a orbi, a suci minţile (prin, în). (cuiva), a suci capul (cuiva). infiltration [linfil'treijsn] s. 1. infiltrare; infiltraţie. 2. (/nil.) infiltraţie, pătrundere; infatuated [-id] adj. 1. orbit, zăpăcit, înnebunit, scos din minţi. 2. îndrăgostit nebuneşte, to advance by ~ a se infiltra. 3. (mea'.) infiltrat. îndrăgostit lulea; to be ~ with smb. a fi îndrăgostit nebuneşte de cineva, a nu mai putea infiltration anaesthesia [~ .asnis'Oiizia] s. (med.) anestezie locală. după cineva, a fi nebun după cineva. infinite I.adj. ['infinit] 1. infinit; nemărginit, nelimitat, nesfârşit; ~space spaţiu infinit. infatuation [inifaetju'ei/an] s. 1. zăpăcire, orbire, înnebunire, scoatere din minţi. 2. (fam.) infinit, nesfârşit; imens, enorm, uriaş; incalculabil, puzderie de, câtă frunză şi 2. pasiune nebună; to have an ~ for smb. a fi îndrăgostit la nebunie de cineva, a fi nebun iarbă. 3. ['infinit, 'inifainait] gram. (despre unele moduri ale verbului) nepersonal, după cineva. impersonal. II. s. 1. the ~ infinitul; the Infinite Dumnezeu, Cel atotputernic. 2. (fam.) infeasible [in'fi:zabl, -zibl] adj. cu neputinţă de făcut, care nu se poate face, irealizabil. infinitate, mulţime, puzderie, puhoi. infect [in'fekt] vb. ir. (with) 1. (mea1.) a infecta (cu, de); a vicia; a molipsi, a contamina infinite moods [~ mu:dz, 'inifainait ~] s. pi. (gram.) moduri nepersonale / impersonale. (de); a otrăvi (cu) (şifig.). 2. Our.) a vicia; contract ~ed with nullity contract lovit de infiniteness ['infiriitnis] s. v. i n f i n i t y. nulitate. infinite series ['infinit 'siari(:)z, 'inifainait ~] s. (nujt.) scrie infinită.



 infinitesimal



498



infinitesimal [linfini'tesimal] I. adj. infinitezimal; infim, extrem de mic, minuscul. II. s. inflict [in'flikt] vb, A. tr. 1. (on, upon) a da (în), a Iovi, a izbi (în, peste); to ~ a blow on smb. a da o lovitură cuiva. 2. (on, upon) a pricinui, a cauza, a face (cuiva); to ~ a 1. mărime / cantitate infinitezimală. 2. pi. analiză infinitezimală. wound on smb. a face cuiva o rană. 3. (jur.) (on) a aplica, a da (o pedeapsă, o amendă infinitesimal calculus [~ tkaîlkjutos] s. (mat.) calcul infinitezimal, etc.) (cuiva); to ~ punishment on smb. a da cuiva o pedeapsă. B. rejl. a se impune; infinitesimally [.infini'tesimoli] adv. infinit de; extrem de; ~ small infinit de mic. to ~ oneself on smb. a-şi impune prezenţa cuiva, a sta pe capul cuiva. infinitesimal quantity [tinfmi'tcsimal 'kwontitij s. (mat.) diferenţială; infinit mic. infinitival [inifini'taival, -infini't-, amer. şi infinitivul] adj. (gram.) infinitival. ., infliction [in'flikfcn] s. 1. pricinuire, cauzare (de pagubă, chin, durere etc.). 2. (jur.) infinitive [in'finitiv] I. ş. (gram.) infinitiv; to split one's ~s a pune un. adverb între aplicare (de amendă, pedeapsă etc.). 3. suferinţă, necaz, chin, neplăcere; the ~s put upon this people in the past suferinţele îndurate de acest popor în trecut. particula „to" şi verb (la infinitiv). II. adj. (înv.) infinit, nemărginit, nesfârşit. in-flight refuelling ['iniflait ri'fjualin] s. alimentare (cu carburant) în timpul zborului. infinitude [in'finitju:d] s. 1. nemărginire. întindere nesfârşită, infinit. 2. (of) infinitate inflorescence [ihifto'rcsans, -flou'r-] ş. 1. (bot.) inflorescenţă. 2. înflorire (şifig.). (de). inflow finflou] s. (geogr., corn.) v. i n f l u x . infinity [in'fmiti] s. 1. nemărginire, întindere nesfârşită, infinit. 2. infinitate; an ~ o f inflowing ['inflouinj I. adj. care intră, care vine, care pătrunde, care se varsă (în ceva, o infinitate de. 3. (/nat.) infinit; lines that meet at ~ linii care se întâlnesc la infinit. infirm |in'ft:m,'-'-] I. adj. 1. neputincios, slab; debil; decrepit. 2. slab de caracter; lipsit înăuntru). II. ş. pătrundere, intrare, vărsare (în ceva, înăuntru). influence finfluons] I. s. 1. (on, upon, over* with) influenţă, înrâurire; imperiu, de voinţă, fără voinţă; nehotărât; to be ~ of purpose a fi nehotărât / şovăielnic, a avea autoritate, dominaţie (asupra),- factor influent; a person of ~ o persoană influentă; o voinţă slabă. II. vb. tr. (jur.) a infirma, a invalida (un mandat, un act etc.). backstairs ~ influenţă ocultă, mână din umbră; under the ~ (of liquor) sub influenţa infirmary [in'fo:mori, -mri] s. (med.) 1. infirmerie. 2. spital. alcoolului; petticoat ~ domnia fustelor; cântă găina şi nu cocoşul; protecţie de fuste; infirmary patient [~ rpei/pnt] s. (med.) bolnav spitalizat. infirmity [in'faimiti] s. 1. slăbiciune, neputinţă, debilitate, decrepitudine. 2. deficienţă (jur.) undue ~ upon a minor abuz de putere asupra unui minor. 2. (electr.) inducţie. (fizică sau morală). 3. slăbiciune de caracter, lipsă de voinţă, nehotărâre; ~ of purpose II. vb. tr. a influenţa, a înrâuri. influence function [~ fArjk/an] s. (mat.) funcţia lui Green. lipsă de voinţă, fire slabă, lipsă de perseverenţă. 4. (jur. înv.) nulitate (a unui titlu etc.). influence machine [~ mg'/iin] s. (electr.) maşină electrostatică cu influenţă, maşină infirmness [in'foimnis, 'in'f-] s. v. i n f i r m i t y . infix1 [in'fiks] vb. 1. tr. (in) a înfige, a împlânta; a fixa (în). 2. a fixa / a întipări în Wimshurst. influence peddler [~ 'pedtor] s. traficant de influenţă. minte. 3. (gram.) a introduce (un infix într-un cuvânt). influencer ['influonsor] s. persoana care influenţează. infix2 E'infiks] s. (gram.) infix. influent f'influant] I. adj. care se varsă (în); care se revarsă; the ~ tide fluxul. II. s. inflame |in'fleim] vb. tr. A. 1. a aprinde, a da foc la. 2. (jig.) a înflăcăra; a aprinde simţurile (cu gen. sau dat.); a mistui; a face să ardă; a încinge; alcohol ~s the blood (geogr.) aflucnt (al unui curs de apă). influential [linflu'enjal] adj. influent, cu influenţă. alcoolul încinge simţurile. 3. (fig.) a întărâta, a aţâţa; a întreţine, a alimenta; to ~ a quarrel influentially [-i] adv. 1. prin influenţă. 2. (electr.) prin inducţie. a aţâţa pe cel ce se ceartă, a pune paie pe foc. 4. (med.) a inflama, a provoca o inflamaţie influenza [linflu'enzo] s. (med.) gripă; he is down with ~ are gripă, c bolnav de / zace (la sau cu gen.). B. in/r. 1. a se aprinde, a lua foc; hay ~s easily'fânul se aprinde uşor. de gripă. 2. (fig.) (with) a se înflăcăra (pentru), a arde (de). 3. (med.) a se inflama. influenza cold [~ kould] s. (med.) catar gripal. inflamed [-d] adj. 1. aprins, cuprins de flăcări, în flăcări. 2. (jig.) (with) înflăcărat influenzal [.influenzal] adj. (med.) gripal, de gripă. (pentru), mistuit (de), arzând (de), cuprins (de); ~ with love cuprins de focul dragostei, influenzic [rinflu'enzik] adj. (med.) v. i n f l u e n z a l . îndrăgostit nebuneşte; ~ with rage cuprins de mânie. 3. (med.) inflamat; (despre ochi) influx l'inflAks] s. 1. (into) aflux, afluenţă (spre); curent; năvală; val; an ~ of light injectat. un val de lumină; ~ of gold aflux de aur. 2. (geogr.) gură, vărsare (a unui râu etc.). 3. (com.) inflamer [-or] s. 1. persoană care aprinde; obiect care serveşte la aprindere. 2. aţâţător încasare. (al unei pasiuni, al spiritelor etc.). info l'infou] s. (amer. fam.) v. i n f o r m a t i o n . inflaming [-in] ş. inflamare. infold [in'fould] vb. tr..(tnv.) v. c n f o 1 d. inflammability [intflasnKvbiliti, -toţi] s. 1. inflamabilitatc, uşurinţa de a se aprinde, infolded [in'fouldid] adj. cu marginile îndoite spre interior. capacitatea de aprindere. 2. (fig.) excitabilitate; iritabilitate. inform1 [in'fomi] vb. A. tr. 1. (of) a informa despre, a face cunoscut, a comunica (ceva inflammable [in'flasmsbl] I. adj. 1. inflamabil; combustibil; carburant. 2. (fig.) excitabil; cuiva); a înştiinţa, a anunţa (despre). 2. (with) a umple (de); a inspira, a insufla (ceva iritabil. II. s. substanţă inflamabilă, materie inflamabilă. cuiva); to ~smb. with a feeling a inspira cuiva un sentiment; ~ed with life plin de viaţă. inflammable mixture [~ imikstJV] s. (tehn.) amestec carburant / combustibil. 3. (rar) a instrui, a învăţa. B. intr. (jur.) to ~ against on smb. a denunţa pe cineva. inflammableness [in'fiEemablnis] s.v. i n f l a m n i a b i l i t'y. inform2 adj. (Ut., despre mase) inform, amorf. inflammation [linflo'mei/an] s. 1. aprindere, inflamare (a unui combustibil). 2. (fig.) informai [in'fomiol, 'in'f-] adj. 1. neformal, fără forme legale; neoficial. 2. neceremonios, înflăcărare. 3. (med.) inflamaţie; inflamare. informai, neprotocolar; intim, familiar; ~ visit vizită neprotocolară. inflammatory [in'flamKit.?ri, amer. şi -touri] adj. 1. (jig.) aţâţător, incendiar. 2. (med.) informal dress [~ 'dres] s. costum / haine de stradă, ţinută obişnuită. inflamator. informality [iinfo:'ma;liti, 'info:'m-] s. 1. lipsă de formalităţi; caracter neprotocolar; inflate [in'fleit] vb. tr. 1. a umfla (cu aer, gaz). 2. (fig.) (with) a face (pe cineva) să caracter intim; the ~ of these monthly dinners caracterul intim al acestor mese lunare. se umfle în pene (de); to ~smb. with pride a face pe cineva să se umfle în pene. 3. (corn.) 2. (jur.) viciu de formă. a încărca (un cont etc.); a mări, a umfla (preţurile). informally [in'fomioli, 'in'f-] adv. 1. fără forme, fără formalităţi. 2. în afara regulilor / inflated [in'fleitid] adj. 1. (despre pneuri, baloane etc.) umflat. 2. (fig.) umflat în pene, etichetei / protocolului; în mod ncformal; (în mod) neoficial; oficios; the committee met îngâmfat, împăunat. 3. (despre preţuri) umflat, ridicat, mărit. 4. (despre stil etc.) emfatic, ~ comitetul s a întrunit neoficial. 3. neprotocolar, fără ceremonie, neceremonios. 7 bombastic, declamatoriu. informal vote [in'formal 'vout] ş. (austr.) vot anulat. inflated currency [~ ikAronsi] s. circulaţie fiduciară crescută artificial. informant [in'fomignt] s. 1. informator, persoană care dă informaţii. 2. sursă de inflater [in'fleit3r] s. (tehn.) pompă de aer (pentru pneuri). informaţii; I have it from a trustworthy ~ ştiu asta dintr-o sursă sigură. 3. (jur.) reclamant; inflating [in'fleitir)] s. umflare (cu aer, gaz); tyre ~station staţie de umflare a pneurilor denunţător, informator. 4. corespondent, observator. 5. (lingv.) informant. (de automobil). information [linfo'inei/an, -foi'm-] s. 1. informaţie; informare; to get in / to collect / inflation [in'flei/.7n] s. 1. umflare (cu aer, gaz). 2. (fig.) trufie, îngâmfare. 3. (ec.) inflaţie; to gather / to request ~ on / upon smth. a culege informaţii asupra unui lucru; I am runaway ~ inflaţie nestăvilită, inflaţie eu neputinţă de oprit. 4. (lit.) umflare (a stilului), sending you for your ~ vă trimit cu titlu de informaţie; piece of ~ indicaţie. 2. noutate, bombasticism, retorism; preţiozitate. ■ ■ ştire. 3. ştiinţă, instrucţie; man full of ~ om foarte bine instruit. 4: denunţare; denunţ; inflationary [-sri, amer. şi -eri] adj. (ec.) inflaţionist, de inflaţie. • delaţiune; to lay an ~ against smb. with the police a denunţa pe cineva la poliţie; bill inflationism [-izam] s. (ec.) inflationism, politică de inflaţie. of ~ denunţ scris; to give ~ a face un denunţ. _ inflationist [-ist] adj. (ec., pol.) inflaţionist, adept al inflaţionismului. informational [-infa'mci/anal] adj. informaţional, informativ. r inflator [in'fleito ] s. v. i n f 1 a t e r. information bureau [~ bjua.rou] s. birou de informaţii. inflect [in'flektj vb. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi, a curba. 2. (fiz.) a refracta (razele de information desk [~ desk] s. v. i n f o r m a t i o n b u r e a u . lumină). 3. (gram.) a modifica (în cadrul flexiunii); a. declina; a conjuga. 4. (muz.) a modula. information flow [.infb'nieijan flou] s. flux informaţional. B. intr. (gram.) a se modifica, a-şi schimba forma (în cadrul flexiunii); a se declina; a information rate [~ reit] s. (infor.) debit de informaţie. se conjuga. information retrieval [~ riitri;val] s. (infor.) regăsire a informaţiei. inflected [in'flektid] adj. 1. curbat, îndoit. 2. (lingv.) flexionar. information science [~ isatons] s. informatică. inflected language [~ rl£cngwid3] s. (lingv.) limbă flexionară. information theory [~ rQtori] s. teoria informaţiei. inflection [in'flekfcn] ş. v. i n f l e x i o n . information technology [~ tekrnotod3i] s. tehnologia informaţiei, informatică. inflectional [-31] adj. v. i n f l e x i o n a l . informative [in'fo:motiv] adj. informativ, instructiv. inflective [in'flektiv] adj. (gram.) flexibil; flexionar. informatory [in'lb:motari] adj. v. i n f o r m a t i v c.' inflexibility [iniflekso'biliti, 'iniflekso'b-, -si'b-, -toţi] ş. inflexibilitate (şifig.). informed [in'fo:md] adj. 1. informat, încunoştinţat. 2. instruit, învăţat, cultivat. inflexible [in'fleksabl, -sibl] adj. inflexibil (şi fig.). informer [in'fo:mor] s. 1. informator, persoană care dă informaţii. 2. (şi common ~) inflexibly [-i] adv. (jig.) fără a ceda; cu hotărâre neclintită, cu voinţă nestrămutată. informator, denunţător, delator, turnător. infra ['infro] adv. (lat.) mai jos; see ~ chap. VII vezi mai jos, capitolul VII. inflexion [in'flek/an] s. 1. îndoire, curbare; îndoitură. 2. (gram.) flexiune. 3. (gram.) infracostal finfro'kostl] s. (anat.) infracostal, subcostal. formă flexionară; morfem servind la flexiune. 4. (muz.) modulaţie, flexiune. infract [in'fraîkt] vb. tr. (amer.) a încălca, a viola. inflexional [-al] adj. (lingv.) flexionar, cu flexiuni.



 499



ingrediency



ingenuity [iind3i'nju(:)iti, -d3o'n-] s. 1. (înv.) spirit, geniu, inteligenţă, talent; infraction [in'fnekj^n] s. (în)călcare, violare; (jur.) infracţiune; (jur.) ~ of the law violare a legii, infracţiune; (jur.) ~ of regulations contravenţie; ~ of faith trădare / înşelare a pătrundere (de spirit), agerime a minţii. 2. ingeniozitate (a unei persoane, a unui mecanism), caracter ingenios, inventivitate, spirit inventiv, iscusinţă, dibăcie, pricepere, bunei-credinţe. infra dig ['infra 'dig] adv., adj. (prese, din lat. infra dignitatem) mai prejos de demnitatea abilitate, îndemânare. 3- ingenuitate, sinceritate, naivitate, nevinovăţie, candoare. ingenuous [in^enjuas] adj. 1. (înv.) de viţă nobilă. 2. cu caracter superior, nobil, (cuiva); înjositor, umilitor; it would be ~ to ar fi mai prejos de demnitatea mea (cu gen.) generos, mărinimos. 3. deschis, franc, sincer, ingenuu, nevinovat. să. nu ar fi demn să. ingenuously [-li] adj. 1. generos. 2. sincer, cu sinceritate. 3. ingenuu, naiv, cu infrangible [in'frsend3ibl, 'in'f-, -d$aibl] adj. incasabil; (fig.) inviolabil. simplicitate. infrared [.infra 'red] adj. infraroşu. ingenuousness [-nis, -njwas-] s.v. i n g e n u i t y (3). infrasonic [.infra'sonik] adj. (jit.) infrasonor. infraspinator [linfraispainata1"] s. (anat.) muşchi subspinal. ingeny ['indjeni] s. (înv.) v. i n g e n u i t y . ingerminate [in'd39:mineit] vb. tr. (rar) a face să germineze. infraspinous [rinfra'spainas] adj. (anat.) infraspinal, subspinal. 1 infrastructure ['infre'stfAkt/a "] ş. (constr.) temelie, fundament; partea de jos a unei ingest [in'd3cst] vb. tr. a înghiţi, a băga în stomac (alimente), a ingera. ingesta [infesta] s. (med.) ingesta, alimente solide sau lichide. construcţii, infrastructură. ingestion [in^est/an] s. ingerare, înghiţire (de alimente). infrequency [in'fixkwansi, 'in'f-] s. raritate. infrequent [in'fri:kwant] adj. nefreevent, rar, ocazional. ingestive [in'd3estiv] adj. (med.) (care ţine) de înghiţit. infrequently [-li] adv. rar; rareori; not ~ destul de des. ingin ['ind3in] s. (amer.) v. I n j u n. ingle1 ['irjgl] s. 1. flacără, para, vâlvătaie; focul din vatră. 2. vatră, cămin. infringe [in'frind3] vb. A. tr. a călca, a încălca, a viola (un jurământ, o lege, un drept etc.); to ~ a patent a) a contrai'ace un obiect brevetat; b) a viola un patent. B. intr. (on, ingle2 (înv.) I. s. 1. copil nelegitim / din flori. 2. prieten intim, amic, confident. II. vb. upon) a încălca, a viola (cu ac). rr. a dezmierda, a mângâia, a alinta, a giugiuli. infringement [-mant] s. (în)călcare, violare (a legii etc.); ~ of a patent, ~ of copyright ingle-bred [~brcd] adj. ţinut acasă. contrafacere. ingle nook [~ nuk] s. gura sobei. r infringer [-s ] s. persoană vinovată de o contrafacere. ingler ['ingbr] s. (amer. fam.) hoţ de cai. infringing [-irj] ş. încălcare, violare (a unei legi etc.). ingle side ['irjgl said] s. vatră, cotlon, sobă, cămin. înglobate [in'gloubit] adj. rotund, sferic, în formă de glob; (despre nori etc.) aglomerat, infructuous [in'frAktjuss] adj. ncroditor, Iară roade; (fig.) iniructuos, ncrodnic. inglobe [in'gloub] vb, tr. (rar) 1. a da formă de glob. 2. (jîg.) a închide / a cuprinde infundibulum [linfMi'dibjubm] ş. (anat.) infundibul. J infuriate [in'fjus>ricit, -'fpar-, fp:r-] I. vb. tr. a înfuria, a mânia, a scoate din fire. II. adj. ca într-un glob, a înconjura. inglorious [in'gb:rbs, in'g-, '-'—] adj. 1. (despre persoane) umil, obscur, neştiut. furios, înfuriat, mânios. infuse [inTju:z] vb. tr. 1. (in, into) a turna, a vărsa (în). 2. a opări (ceai), a infuza (ierburi), 2. (despre o luptă) dezonorant, ruşinos, fără glorie, care nu aduce glorie. inglorîously [-li] adv. fără glorie, ruşinos, dezonorant, a facc o infuzie, o Fiertură de (ierburi); (farm.) a macera. 3. to ~ in / into a insufla (cu ingloriousness [-nis] s. 1. obscuritate. 2. lipsă de glorie, dezonoare, ocară, dat.), a da viaţă / curaj (cu dat.) etc.; a inspira (cu dat.) a infiltra (cu dat.), a sugera (cu in-going ['in.gouinj I. adj. 1. care intră (în funcţie etc.); the ~ administration dat.) (o idee, o credinţă etc.); to ~ with a îmbiba eu, a umple eu / de; a trezi, a face să se nască (o speranţă), a impregna, a însufleţi, a inspira: to ~ with hope a umple de speranţă, administraţia / guvernul care se instalează; the ~ tenant noul locatar / chiriaş. 2. care a sădi o speranţă. dă înăuntru; de intrare. 3. pătrunzător, care intră în profunzime. II. s. intrare. ingot ['iijgot, -got] s. (tehn.) lingou, bloc, drug, bară (de metal); ~ of gold lingou de infuser [-3r] s. 1. (telin.) instalaţie pentru injectarea apei în strat. 2. tea ~ strecurătoare aur. în formă de capsulă / ou. ingot brass [~ bra:s] s. (tehn.) alamă de tunuri. infusibility1 [in'fjurzi'biliti, -za'b-, -laţi-] s. capacitate de a se infuza. infusibility2 s. (tehn.) rezistenţă a stratului la injectarea apei. ingot iron [~ .aian] s. (tehn.) oţel în lingouri. infusible1 [in'fjuizabl, -zib-] adj. care poate fi infuzat. ingotism ['ingstiz^mj s. (metal.) segregaţie în lingouri. infusible2 adj. 1. (despre metale) infuzibil, nefuzibil, greu fuzibil. 2. ignifug, rezistent ingot metal ['irjgot .nietl] s. (tehn.) lingou, bară de metal nclucrat. la foc, refractar. 3. insolubil. ingot mould [~ mould] s. (tehn.) lingotieră, tipar, formă de turnătorie. infusing [in'fju:zin] s. infuzie (de buruieni etc.). ingot steel [~ sti:l] s. (tehn.) oţel în lingouri. infusion [in'fju^an] s. 1. turnare, vărsare. 2. infuzarc, opărirc a unor plante; fiertură, ingraft [in'gra:ft, amer. -rgra;ft] vb. tr. v. e n g r a f t . infuzie, esenţă (de plante); tinctură, extract, extracţii. 3. inspirarc (a unui sentiment); ingrain I. ['in'grcin,'--, -'-] vb. tr. v. e n g r a i n . II. adj. 1. vopsit / boit în culoare insuflarc (de curaj etc.); sugerare, sugestie. 4. amestec, adaos. 5. (tehn.) injectare, injecţie. închisă / cărămizie, vopsit cu esenţă de eosenită. 2. vopsit în fir / în fibră; vopsit trainic. infusive [in'fju:siv] adj. inspirativ, inspirator, însufleţitor; care influenţează. 3. v. i n g r ai n e d. III» ['ingrein] s. 1. (amer.) fibră, fir, tort, păr, lână etc. vopsite înainte de prelucrare. 2. supragreutate, surplus de greutate sau cantitate suplimentară dintr-o măria, infusoria [iinfju:'ZD:rb. -'so:-, amer. -iju'sou-] s. pi. (zool.) rnfuzorii. surplus la cântar. infusorial [.infju:'zo:rbl] adj. 1. de infuzorii. 2. cu infuzorii; compus din infuzorii. ingrain carpet ['ingrein , amer. -fju'sou-] I. ş. (zool.) infuzor. II. adj. v. ingrained ['in'greind,'--,-'-] adj. l.care pătrunde,care impregnează; impregnant; hands inf u s o r i al (1). ~ with coal-dust mâini murdare de praf de cărbune; skin ~ with dye piele impregnată cu vopsea; ~ dirt murdărie care a intrat în pori / în piele. 2. adânc înrădăcinat; învechit, infusorium [iinfju'sorbm],pl. infusoria [linfju'soxb] s. (zool., rar) infuzor. inveterat; ~ prejudices prejudecăţi adânc înrădăcinate; ~ habits obiceiuri inveterate, infusory [in'fjurzari, -:uso-] I. adj. v. i n f u s o r i a I. II. s. v. i n f u s o r i u m . năravuri învechite; ~ rogue pungaş inveterat. ing [in.] s. păşune şau poiană joasă. ingram ['ingram] adj., s. (înv.) ignorant. ingallantry [in'grebntri] s. (rar) lipsă de galanterie. ingan ['irjaii] s. (dial., fam.) v. o n i o n (1,1). ingrammaticism [.ingro'mEetisizpm] s. (rar) expresie negramaticală / gramatical incorectă. inganno [in'ga:nnou] s. (muz.) cadenţă întreruptă. ingrate [in'greit] I. ş. ingrat, nerecunoscător. II. adj. (înv.) 1. ingrat, greu, arid, neplăcut, ingate ['iiiigeit] s. (tehn.) 1. piciorul pâlniei de turnare. 2. gură de intrare, orificiu de neprielnic, neroditor, sterp. 2. ingrat, nerecunoscător. admis ie. r ingather ['iniga?i3o , --'--] vb. A. tr. a aduna, a strânge (mai ales recolta), a recolta. B. refl. ingrateful [-ful] adj. ingrat, nerecunoscător. a se aduna, a se strânge, a se uni, a se împreuna. ingratefully [-fuli, -foii] adv. ingrat, nerecunoscător. in gratefulness [-fulnis, -fol-] s. ingratitudine, nerecunoştinţa. ingathering ['in


 ingredient



ingredient [in'gri:diant, irj'g-] s. ingredient, element, parte componentă (a unui medicament, a unei băuturi etc.),- (chim.) element (al unui corp compus). ingress ['ingres, 'irjg-] s. 1. (into) intrare, acces, admisie (a unui gaz etc.), pătrundere (a apei etc.) (în). 2. drept de intrare. 3. taxă de intrare. 4. poartă de intrare, intrare. 5. (astron.) ingresiune. ingression [in'gre/sn] s. 1. intrare, ingresiune, incursiune. 2. (geol.) înaintare (a marii în uscat). ingressive [in'gresiv] adj. 1. care intră. 2. (gram.) incoativ. 3. (fon.) ingresiv. ingress pipe ['ingres ipaip] s. (telm.) ţeava de intrare. ingrowing ['inigrouinj I. adj. (med.) care creşte / intră în carne; ~ toe / nail unghie incarnată. II, s. (med.) incarnare (a unei unghii). ingrown ['in.groun] adj. 1. (med., despre o unghie) incarnat. 2. (fig.) adânc înrădăcinat; ~ prejudice prejudecată adânc înrădăcinată; ~ habit obicei inveterat. ingrowth ['in.grouG] s. creştere sau dezvoltare înspre înăuntru. inguen firjgwen] s. (anat., rar) stinghie; vintre. inguilty ['ingilti] s. (înv.) nevinovat, inocent. inguinal ['irjgwinsl] adj. (anat.) inghinal. inguinal canal [~ ka'nad] s. (anat.) canal inghinal. inguinal gland [~ gtend] s. (anat.) glandă inghinală. inguinal hernia [~ ,ha:nja, -nio] s. (med.) hernie inghinală; (fam.) surpătură. inguinal region [~ ri:d3sn] s. (anat.) regiunea inghinală. ingulf [in'gAlf, irj-] vb. tr. v. e n g u l f . ingurgitate [in'ga:d3iteit] vb. A. tr. 1. a ingurgita, a înghiţi, a înfuleca, a sorbi, a bea cu lăcomie / pe nerăsuflate. 2. v. e n g u l f (1). 2. (fig.) a înghiţi. B. intr. a bea zdravăn/ vârtos. inhabit [in'haAit] vb. A. tr. 1. a locui, a sta; a domicilia, a popula. 2. (î«v.) a se stabili, a se statornici. B. infr. (in, on) a locui, a sălăşlui, a trăi (în, pe). inhabitability [-o'biliti, -laţi] s. caracter locuibil. inhabitable [-abl] adj. 1. locuibil, care poate fi locuit, bun de locuit (v. h a b i t a b l e ) . 2. (rar) nelocuibil, de nelocuit; nelocuit. inhabitance [-ans] s. (înv.) domiciliu, locuinţă, reşedinţă. inhabitancy [-ansi] s. 1. (y»r.) şedere, domiciliere (mai ales pe o durata de timp suficientă pentru a câştiga drepturi electorale). 2. locuinţă, locaş, reşedinţă. inhabitant [-ant] I. adj. (rar) care locuieşte, care sălăşluieşte. II. s. 1. locuitor; capital ~ locuitor al capitalei (locuitor ales ca membru al reprezentativei comunale); without ~s nelocuit, pustiu, fără locuitori. 2. (jur.) locuitor. inhabitate [-cit] vb. tr. (înv.) v. i n h a b i t (1). , inhabitation [mhajbi'teijan] s. 1. şedere, domiciliere. 2. (înv.) locuinţă, domiciliu. 3. (înv.) locuitor. inhabitative [in'hfebitativ, -tei-] adj. care ţine de locuinţă / de domiciliu. inhabitativeness [-nis,-tei-] s.v. i n h a b i t i v e n e s s . inhabited1 [in'haebitid] aay. (despre un ţinut) locuit, populat. inhabited2 adj. (înv.) nelocuit. inhabited house duty [~ 'hausidju:ti] s. impozit pe casă (perceput pentru fiecare casă locuită sau folosită în scopuri industriale). inhabitedncss [in'hasbitidnis] s. (rar) faptul de a fi locuit. inhabiter [in'ha:bitarl s. (înv.) v. i n h ab i t a n t (II). inhabitiveness [in'hasbitivnis] s. (frenologie) tendinţă / înclinaţie de a locui mereu în acelaşi loc sau în aceeaşi locuinţă. inhabitress [in'hîebitris] s. (înv.) locuitoare. inhalable [in'heilabl] adj. (rar) inhalabil. inhalant [in'heitant] I. adj. care inhalează, de inhalat. II. s. 1. persoană care inhalează. 2. substanţă (gazoasă, lichidă etc.) care serveşte pentru inhalaţii. inhalation [linha'leijan] s. 1. (med.) inhalare, inhalaţie (de cloroform, de oxigen); aspirare (a unui parfum). 2. v. i n h a 1 a n t (II, 2). inhalator ['inhaileitar] s. (med.) inhalator. inhale [in'heil] vb. A. tr. 1. (med.) a inhala (eter etc.). 2. a aspira, a absorbi (unparfum); a inspira, a respira. 3. (fam.) a trage în piept (fumul de ţigară etc.). 4. (scol., fam.) a lua (ceva usor) ea gustare; a bea (mai ales bere sau băuturi nealcoolice). B. intr. a trage în piept fumul de ţigară. inhaler [in'heilar] s: 1. fumător care are obiceiul de a trage fumul în piept. 2. (med.) inhalator; atomizing ~ inhalator / pulverizator. 3. (telm.) respirator. 4. (telm.) mască de protecţie (contra prafului, gazelor etc.). 5. (telm.) filtru de aer. inhaling [in'heilirj] s. inhalare, aspirare. inharmonic(al) [.inha:'monik(al)] adj. nearmonic, care strică armonia, discordant. inharmonious [.inha:'mounias, 'inhu:'m-J adj.l. (despre sunete, acorduri) nearmonios, lipsit de armonie, discordant. 2. (fig.) nearmonios, discordant, nepotrivit, distonant, strident. inharmoniously [-li] adj. nearmonios, discordant. inharmoniousness [-nis, 'inha:'m-, -nios-] s. lipsă de armonie, disonanţă; discordanţă; (fig.) discordie. inhaul(er) ['iniho:l(ac)] s. (mar..) frânghie pentru întinderea şi strângerea velelor. inhaust [in'ho:st] vb. tr. (rar) a absorbi, a sorbi, a suge; a inspira, a trage (aer) în piept. inhearse [in'ha:s] vb. ir. (rar) a aşeza în sicriu; a înmormânta. inheld past si part. trec. de la in h o l d . inhere [in'hiac, -'hja:r] vb. intr. 1. (in, on, upon) a exista, a se afla (în, la). 2. (in) a fi inerent / propriu / intrinsec (cu dat.).3. (in) (despre drepturi, o funcţie) a aparţine, a fi inalienabil. 4. (despre un sens) a se subînţelege, a fi subînţeles. inherence [-sns] s. inerentă, calitate inerentă / intrinsecă. inherency [-ansi] s. v. i n h e r e n c e .



500



inherent [-ant] adj. 1. (in) inerent, intrinsec (cu dat.); inseparabil, inalienabil;™defect lipsă inerentă; ~ quality calitate intrinsecă; ~ rights drepturi inalienabile; power ~ in an office puteri acordate unei funcţii, putere care aparţine unei funcţii. 2. (in) inerent, propriu (cu dat.); to be ~ in blood a fi în sânge. inherently [-anfli] aaV. inerent, intrinsec, inalienabil, din fire, din născare; ~lazy leneş din născare. inherent strain [in'hiorant 'strein] s. (telm.) tensiune internă. inherit [in'herit] vb. A. tr. 1. (of, from) (jur.) a moşteni (de la); to ~ a house a moşteni o casă; to ~ a fortune a moşteni o avere; (fig.) to ~a characteristic a moşteni o trăsătură. 2. (smb.) a succede, a urma (cuiva) ca moştenitor. B. intr. a moşteni; to ~equally a moşteni în mod egal; to ~ jointly a moşteni împreună cu alţii. inheritability [-a'biliti] s. v. i n h e r i t a b l e n e s s . inheritable [-abl] adj. 1. (jur.) (fig., despre un titlu, o boală etc.) care poate fi moştenit, transmisibil. 2. (to) (jur., despre persoane) care are dreptul de a moşteni (cu ac). inheritableness [-ablnis] s. 1. transmisibilitate (a unui titlu, a unei boli etc.) urmaşilor. 2. drept (al unei persoane) de a moşteni. . inheritage [-id3] s. (rar) v. i n h e r i t a n c e (2). inheritance [in'heritons] s. 1. moştenire, succesiune; linear ~ succesiune în linie dreaptă; right of ~drept de succesiune; procedură în materie de succesiune; law of ~drept succesiv; by ~prin moştenire. 2. moştenire, patrimoniu, proprietate moştenită; to come into one's ~ a intra în posesiunea unei moşteniri; this property is a family ~ această avere e moştenire de familie; the common ~ of a nation patrimoniul comun al unei naţiuni. 3. ereditate. 4. (înv.) posesiune, proprietate. inheritance tax [~ taîks] s. (amer. jur.) impozit pe moştenire, taxă de moştenire. inherited [in'heritid] adj. (despre un semn, o trăsătură, un gust) moştenit; ~ taint pată din naştere. inheritor [in'heritar] s. moştenitor, succesor, urmaş. inheritress [in'heritris] s. moştenitoare, succesoare, urmaşă. inheritrix [in'heritriks] s. v. i n h e r i t r e s s . inhesion [in'hi:3.m] s. inerentă, nedespărţire. inhiate ['in


 501



ink



injection [in^ek/an] s. 1. (med.) injecţie; injectare (a capilarelor etc.); to give smb. inimitableness [-nis] s. v. i n i m i t a b i l i t y . inimitably [-i] adv. inimitabil, de neimitat, neasemuit, fără seamăn; it is ~ funny este a hypodermic ~ a face cuiva o injecţie subcutanată; a course of ~s o serie de injecţii; rectal ~clisma, spălătură. 2. (tehn.) injecţie, injectare (a unui lichid, gaz etc.). 3. (fig., de un comic inimitabil. rar) inculcare, sugerare, inspirare (a wnei idei etc.); observaţie intercalată / introdusă / inion ['inianLp/. inia ['inia] s. (anat.) inion. iniquitous [i'nikwitas] adj. 1. nedrept, nejust, injust, ilegal, arbitrar. 2. rău, nelegiuit, inserată. injection advance [~ ad.vams] s. (tehn.) avans al injecţiei, avans de injecţie. samavolnic, infam, vicios, imoral; an ~ deed o crimă, o nelegiuire, o samavolnicie. injection cock [~ kok] s. (tehn.) injector, ajutaj, robinet de injectare / injecţie. iniquitously [-li] adv. nedrept. injection condenser [~ kan>densar] s. (tehn.) condensator prin injecţie (al unei maşini iniquitousness [-nis] s. v. i n i q u i t y . iniquity [i'nikwiti] s. 1. nedreptate, inechitate. 2. rău, faptă rea, imoralitate, nelegiuire, cu aburi). fărădelege, samavolnicie (bibi. etc.), păcat. injection engine [~ icnd3in] s. (tehn.) motor cu combustibil injectat, motor Diesel (cu inirritable [i'niritabl] adj. 1. (fiziol.) neiritabil, insensibil (la iritaţie). 2. (fam.) blajin, pompă de injecţie). injection pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeava de injecţie. blând. injection pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de injectare. inirritative [i'niriteitiv] adj. (fiziol.) care nu irită, neiritant. injection syringe [~ -sirind3, -si'r-] s. (med.) siringă. initial [i'niM] I. adj. iniţial, de la început, primar, prim, întâi, primordial; the ~ injection valve [~ vaslv] s. 1. (tehn.) supapă de injecţie. 2. (auto) injector. difficulties primele greutăţi, greutăţile începutului; ~letter literă iniţială; ~ performance prima reprezentaţie; the disease was only in the ~ stage boala era abia la începutul injector [in'd3ektar] s. 1. (tehn.) injector, aparat de alimentare, pompă de injecţie, evoluţiei, boala abia începea. II. s. 1. (literă) iniţială. 2. pi. iniţiale; parafă; viză (a unui pompă-injector. 2. persoană care face o injecţie. controlor pe un borderou etc.); to put one's ~s to smth. a-şi pune parafa / viza pe ceva; injudicious [.ind3u(:)'di/3s,'--'--] adj. 1. lipsit de discernământ, neînţelcpt. 2. nejudicios; combined ~s monogramă. 3. (muz.) ton iniţial, notă iniţială (a unei melodii pe o singură nechibzuit, nesocotit, nesăbuit. voce). III. vb. tr. 1. a pune o iniţială sau iniţiale la, a nota cu o iniţială sau cu iniţiale. injudiciously [-li] adv. nejudicios, nesocotit, nesăbuit, iară judecată. 2. a parafa (un tratat, o modificare); a viza (un act etc.); a-şi pune parafa pe; a-şi pune injudiciousness [-nis] ş. imprudenţă, lipsă de judecată, caracter puţin judicios (al unei iniţialele, viza pe (un act). acţiuni). Injun ['indian] s. (amer. fam.) indian; honest ~? sigur? pe cuvântul tău? serios? juri?; initial adjustement [~ 9rd3AStment] s. 1. (tehn.) aducere la zero (a unui instrument honest ~! pe cuvânt de onoare! pe onoarea mea! pe cinstea mea! ţi-o jur!; to play ~ a de măsurat). 2. (tel.) reglaj iniţial / la zero. sta ascuns; a se sustrage; a se eschiva; big ~ conducător al unei clici politice. initial capital [~ iksepitl] s. (corn.) capital iniţial (al unei societăţi etc.). injunct [in'dArjkt] vb. tr. (fam.) to ~ smb. from doing smth. a da poruncă / a porunci initial cell [~ sel] s. (biol.) celulă embrionară, gametă. initial cost [~ ko(:)st] ş. (com.) 1. valoare iniţială. 2. cheltuieli de construcţie. 3. cheltuieli cuiva să se abţină de a face ceva. injunction [in'd3An/;/5n] s. 1. injoncţiune, dispoziţie, ordin, poruncă, prescripţie formală; iniţiale, investiţii capitale, investiţii. 4. cost de bază. to give smb. strict ~s to do smth. a da cuiva dispoziţii stricte să facă ceva; my parting initial data [~ ideita, ~ ido:ta] s. pi. elemente, date. ~s to him were that he should la plecare i-am ordonat să. 2. (jur.) hotărâre a unui tribunal initialize [i'm/^laiz] vb. tr. a indica (pe cineva) prin iniţiale. % initial line [i'ni/sl lain] s. 1. aliniament iniţial. 2. (/nat.) axă polară. 3. (poligr.) cap de care cere sau care interzice ceva; hotărâre de suspendare; hotărâre de amânare; to ask for an ~ a face opoziţie, a se opune, a ridica obiecţii. pagină. injunctive [in'd3Anktiv] adj. 1. restrictiv; prohibitiv. 2. poruncitor. 3. obligatoriu; initially [i'ni/ali] adv. iniţial, la început, mai întâi, înainte de toate, în primul rând. initial outlay [i'ni/sl -autlei] s. (com.) 1. cheltuieli iniţiale, cheltuieli de achiziţionare / executoriu. injure [rind33r] vb. A. tr. 1. a dăuna, a păgubi, a prejudicia (reputaţia cuiva), a strica de amenajare / de instalare. 2. proiect iniţial, schiţă de plan, schiţă iniţială. initial point [~ psint] s. 1. (maţ.) punct iniţial / de plecare. 2. (tehn.) poziţie iniţială, (reputaţia cuiva), a leza; (jur.) a aduce prejudicii (cu dat.), a face rău (cu dat.), a dăuna (cu dat.); to ~ smb.'s interests a prejudicia / a leza interesele cuiva. 2. a răni, a face poziţie de plecare / zero. rău; to be ~d on duty a fi rănit în serviciu comandat. 3. (fig.) a răni, a jigni, a ofensa, initial resistance [~ ri.zisWns] s. (electr.) rezistenţă iniţială. initial sensitivity [~ .sensi'tiviti] s. (fot.) sensibilitate iniţială, prag (al unei emulsii). a insulta, a ultragia; to ~ smb.'s pride a răni amorul propriu al cuiva, a răni pe cineva initial set [~ set] s. 1. (constr.) începutul întăririi mortarului de ciment, priză iniţială. în amorul propriu. 4. a pricinui pagubă / stricăciune (cu dat.), a strica; (com.) a avaria 2. (constr.) tasare / contracţie iniţială. 3. (drumuri) deformaţie iniţială, începutul tasării. (mărfuri); (despre mărfuri) to be ~ed a suferi (din pricina îngheţului, călătoriei etc.), a se avaria; to ~ one's health a-şi zdruncina sănătatea; to ~ one's eyes a-şi strica ochii initial speed [~ spi:d] ş. viteză iniţială. / vederea. 5. (rar) a plictisi, a supăra, a inoportuna. B. refl. a se răni, a-şi face rău. initial stress [~ stres] ş. (tehn.) tensiune iniţială, tensiune internă. injured ['ind3ad] I. adj. 1. (despre persoane) ofensat, jignit, ultragiat; ~ wife soţie initiand [iini/i'send] s. aspirant Ia o iniţiere; (fa/n.) catecumen. initiate I. [i'ni/ieit, -/jeit] vb. A. tr. 1. a iniţia (o acţiune etc.); a începe, a deschide înşelată; the ~ party persoană ofensată, insultată; (jur.) partea lezată; in an ~ tone (of (tratative, o eră nouă); a pune începutul / bazele (uneiprietenii); a lansa (o întreprindere, voice) pe un ton ofensat; with an ~ air cu un aer ofensat. 2. (despre im braţ etc.) rănit o modă); a lua iniţiativa (cu gen.), a introduce; to ~ a deal a începe o afacere; to ~ a sau vătămat; (despre grâu etc.) stricat, avariat. II. s. (colectiv) the ~ răniţi (din cauza new policy a inaugura o nouă politică; to ~ measures a iniţia măsuri; to ~ a reform unui accident), accidentaţii. a lua iniţiativa unei reforme; (jur.) to ~ proceedings against smb. a deschide o acţiune injurer ['ind3ar3r] s. ofensator; autor al unui rău, persoană care vatămă. împotriva cuiva. 2. a iniţia (într-un secret), a introduce (într-o ocupaţie, artă etc.), a învăţa, injuria [in^upria] s. pi. (jur.) violare a drepturilor, nedreptate. a instrui. 3. a iniţia. 4. to ~ smb. into a secret society a admite pe cineva într-o societate injurious [in^uarias, -^nar-, -rd3D:r-] adj. 1. (to) vătămător, stricăcios, păgubitor, secretă. B. intr. 1. a începe. 2. a lua iniţiativa, a face primul pas. 3. a fi iniţiat, a fi admis dăunător, primejdios, funest (pentru); ~ to the health nociv / dăunător / vătămător pentru (într-o societate secretă). II. adj. 1. neobişnuit, nou. 2. (in) iniţiat (într-un secret, într-o sănătate. 2. (despre limbaj) injurios, insultător, jignitor, ofensator. 3. nedrept, injust. ştiinţă), admis (într-o societate). 3. început, aflat în stadiul iniţial. III. [i'ni/iit, -/ieit] s. 4. calomnios, defăimător. iniţiat. injuriously [-li] 1. nedrept, injust. 2. dăunător, vătămător, rău, primejdios; to affect — a avea un efect rău / dăunător asupra. 3. injurios. initiated [i'ni/ieitid, -/jeit-] I. adj. iniţiat. II. s. the ~ iniţiaţii. injuriousness [-nis] s. 1. nocivitate, caracter dăunător / vătămător / nociv. 2. nedreptate initiating [i'ni/ieitin,-/jeit-] s. (in) iniţiere (în). initiation [i.ni/i'ei/^n] ş. 1. început (al unei acţiuni, măsuri etc.); deschidere, inaugurare. (în purtarea faţă de cineva). injury ['ind33ri] s. 1. nedreptate, rău, prejudiciu; (jur.) pagubă, daună; to be an ~ to 2. (into) iniţiere (într-o ştiinţă, într-un secret), primire (într-o societate secretă). smb. a fi o nedreptate pentru cineva; to do smb. an ~ a nedreptăţi / a leza pe cineva, initiation fee [~ fi:] s. (amer.) cotizaţie de intrare (într-un sindicat, club etc.). initiative [i'ni/istiv, -/J3t-] I. s. iniţiativă; to take the ~ in doing smth. a lua iniţiativa a aduce un prejudiciu cuiva; a face rău cuiva, a păta reputaţia cuiva; to suffer / sustain de a face ceva; to have the ~ a avea iniţiativa; to have large powers of ~ a avea un an ~ a suferi o nedreptate; to the ~ of smb. în detrimentul cuiva. 2. jignire, ofensă, insultă, mare spirit de iniţiativă; to do smth. on one's own ~ a face ceva din proprie iniţiativă injurie, ultragiu; forgiveness of ~ iertarea injuriilor. 3. (mar., tehn.) avarie; (auto) pană; sau din propria sa iniţiativă; to show ~ a manifesta, a da dovadă de iniţiativă; to lack ~ ~ done by frost pagubă / stricăciune pricinuită de ger; (com.) ~suffered by goods avarii a fi lipsit de iniţiativă; person with plenty of ~ persoană întreprinzătoare / cu multă suferite de mărfuri; to do ~ to a provoca o avarie (unei maşini etc.). 4. rană (pe corp); iniţiativă; on the ~of din iniţiativa (cu gen.); (pol.) drept de iniţiativă legislativă. II. adj. (med.) leziune; to do oneself an ~ a se răni, a-şi face răni; a se vătăma, a se schilodi; he sustained no ~ n-a păţit nimic, n-a avut nimic de suferit, a scăpat, a scăpat teafăr şi v. i n i t i a t o r y (I). nevătămat; to receive severe injuries a fi rănit grav, a se alege cu răni grave; internai initiator [i'ni/ieitar,-/jeit-] s. iniţiator. initiatory [i'ni/iot^ri, -jieitari] I. adj. 1. de început, preliminar, pregătitor, introductiv; injuries leziuni interne; there were no personal injuries n-au fost accidente de persoane; -steps măsuri pregătitoare / preliminare. 2. (despre un rit, o ceremonie) de iniţiere. II. s. n-au fost persoane rănite; ~ sustained while at work accident suferit în timpul lucrului; insurance against injuries to workmen asigurare contra accidentelor de muncă. (rar) rit / ceremonie de iniţiere. injustice [in^Astis, 'in'd3-] s. nedreptate, injusteţe; I don't like ~s nu-mi plac initiatrix [i'ni/iatriks] s. (rar) iniţiatoare. nedreptăţile; these are flagrant cases of ~ acestea sunt nedreptăţi flagrante; to do smb. inition [i'ni/an] s. (înv.) început, iniţiere. inject [in'd3ekt] vb. tr. 1. (into) a injecta (ceva), a face o injecţie (cuiva); to ~ a drug an ~ a face o nedreptate cuiva; a fi nedrept cu cineva. into the body a injecta un medicament în corp; to ~ smb.'s arm with morphia a face ink firjk] I. s. 1. cerneală, tuş; (as) black as ~ negru ca cerneala / ca smoala; (fam.) cuiva o injecţie cu morfină în braţ. 2. (tehn.) a injecta (un lichid, a introduce aer); to ~ dull as ~groaznic de plicticos; before the ~is dry nici nu s-a uscat bine cerneala, îndată; a cavity with liquid a injecta o cavitate cu un lichid. 3. (amer.fig.)a intercala, a introduce, (glumeţ) red ~ poşircă roşie, vin roşu ieftin; (amer. si.) to sling ~ a) a scrie articole a insera (observaţii etc.). 4. (înv.) (on) a arunca, a azvârli (pe). injurioase; b) a serie mult în presă; to write in red ~ a scrie cu cerneală roşie; (fam.) injected [-id] adj. (med., despre un ţesut, ochi etc.) injectat; to become ~ with blood clever at reading ~ priceput în cititul slovelor; written in ~ scris cu cerneală; China / Chinese / India(n) ~ tuş; coloured ~ cerneală colorată; copying ~ cerneală de copiat; ase injecta cu sânge.



 ink bag



copying— pencil ~creion de copiat; indelible / indestructible / permanent ~ cerneală chimică / neradiabilă; marking ~ cerneală pentru marcat (lenjerie). 2. (si printer's ~, printing ~) (poligr.) cerneală de tipar. 3. negru (ae sepie), sepie. 4. (amer. mii si.) cafea. 5. (amer. si.) vin prost, poşircă. 6. (amer. sl.peior.) negru. II. vb. tr. 1. a înnegri, a mânji / a murdări / a păta cu cerneală; to ~ one's fingers a-şi murdări degetele cu cerneală, a se mânji cu cerneală pe degete. 2. to ~ in / over a trage în cerneală linii făcute cu creionul, a trece cu cerneală peste ceva scris în creion; to ~ out a tăia / a şterge / a bifa (un cuvânt) cu cerneală; to ~ up a impregna / a acoperi cu cerneală. ink bag ['irjk basg] s. (zool.)puhgăde cerneală (a sepiei). ink bench [~ bent/] s. v. i n k i n g t a b l e . ink-bespotted [~bi.spotid] adj. stropit cu cerneală. ink blot [~ bbt] s. pată de cerneală. ink-blurred [~blo:d] adj. mânjit / înnegrit cu cerneală sau cu cerneală de tipar. ink-bottle [~.botlJ s. 1. Sticlă de cerneală. 2. v. i n k p o t . ink brush [~ brA/1 s. pensulă de tuş. ink cap [~ ka?p] s. (bot.) căciula-şarpelui (Coprinus atramentarius). ink case ]~ keis] s. 1. garnitură de birou. 2. cutie de culori. ink colour [~ .kAlor] s. cerneală. ink cup [~ kAp] s. călimară. ink cylinder [~ isilindor] s. (poligr.) cilindru frecător (al unei maşini tipografice). ink duct [~ dAkt] s. (poligr.) jgheab de cerneală / călimară (la prese de tipar). inker ['irjkor] s. 1. (tel.) teleimprimator, aparat telegrafic care transcrie mesajele în cerneală. 2. (poligr.) cilindru / sul / val(ţ) de aplicare a cernelii. ink eraser ['ink iireizor] s. gumă de cerneală. inket l'inkit] s. călimară mică. inkfeed ['irjkfkd] s. pompă (de stilou). ink fish ['ink fi/J s. (zool.) 1. sepie (Sepia). 2. calmar (Soligo), ink fountain f~ .fauntin] s. (amer. poligr.) jgheab de cernca]ă. ink gland [~ gleend] s. v. i n k b a g. ink glass [~ gla:s] s. călimară. ink holder [~ .houldor] s. călimară. ink horn [~ hD:n] I. s. (înv.) călimară de corn. II. adj. (fig.) livresc, pedant, preţios; ~term termen livresc, expresie pedantă; ~mate scriitoraş pedant. inkhornism ['inkhomizam] s. (înv.) expresie pedantă I preţioasă. inkiness ['inkinis] s. negreală (a cernelii). inking ['irjkirj] s. (poligr.) aplicare a cernelii / culorii / vopselii. inking cylinder [~ isilindor] s. (poligr.) val ductor / de încărcare. inking ribbon [~ tribun] s. (telm.) panglică (ae maşină de scris etc.). inking-roller [~.roular] s. (poligr.) cilindru, sul de cerneală. inking table [~ iteibl] s. (poligr.) masă de frecat cerneală. ink knife ['ink naif] s. (poligr.) lama jgheabului de cerneală. inkle [irjkl] s. unfel de panglică lată. . . . inkling ['inklirj] s. aluzie; bănuială vagă; noţiune vagă; habar; if you had given me the slightest ~ of it dacă mi-ai fi dat cât de cât de bănuit; he didn't let slip a word that might have given you an ~ as to his feelings nu a scăpat o vorbă din care să i se fi putut bănui sentimentele; (fam.) to get an ~ of smth. a simţi / a mirosi ceva; an ~ of truth ® licărire de adevăr; he had an ~ of the truth el întrevă/.u adevărul; he has no ~ of matter nu bănuieşte nimic, habar nu are; without having the least ~ of fără a avea cel mai mic habar de; not an ~ of nici cea mai mică bănuială despre. ink maker ['irjk. meikor] s. fabricant de cerneală. ink mushroom f~ iiiiA/rum] s. v. j n k c a p . in-knee ['in.kni:] s. 1. (med.) genuvalgus. 2. pl. picioare strâmbe în formă de X. in-kneed ]-d] aay. (med.) cu genuvalgus; cu picioare strâmbe în formă de X. inknit ['in.nit] vb. tr. (tnv.) a împleti (laolaltă / strâns). inknot ['in.not] vb, tr. (rar) a lega ciî noduri, a înnoda. ink pencil [~ .pensl] s. creion de copiat / chimic. inkpot ['inkpot] s. călimară. ink root [~ ru:t] s. (bot.) limba-peştclui (Statica limoniwn). ink sack [~ ssek] s. 1. v. i n k b a g. 2. rezervor de cerneală (la stilou). ink shed [~ Jed] s. (glumeţ) tone de cerneală consumate în scris. ink slinger [~ ,slinsr] s. (fam.) conţopist, cancelarist, copist, scrib, scriitoraş; gazetăraş, ziarist de mâna a doua, inkspiller [~ispila'l s. v. i n k si i . n g e r . ink spot [~ spot] s. pată de cerneală. ink spot remover [~ ~ ri.mu:vor] s. substanţă pentru scoaterea petelor de cerneală. ink stain [~ stein] s. v. i n k s p o t. ink stained [~ steind] s. pătat / mânjit de cerneală. ink-stain remover [~stein ri'mu:v3r] s. preparat pentru SCOS petele de cerneală. inkstand f'irjkstamd] s. 1. călimară. 2. garnitură de birou. inkstick f'irjkstik] s. (amer.) stilou. ink table [~ .teibl] s. v. i.n k i n g t a b 1 c. ink well |~ wel] s. 1. călimară îngropată în birou / pupitru. 2. (poligr.) cutie de culori; jgheab de cerneală. ink writer [~ .raitor] s. telegraf / aparat Morse, înregistrator. inky l'inki] aay. 1. de cerneală, ca cerneala. 2. pătat / murdar de_cerneală; ~ fingers degete pătate / murdare de cerneală. 3. (fig.) negru, întunecat; ~ black negru ca smoala / ca un homar; the night was ~ black era întuneric beznă. inky dink [~ dink] s. (amer. fam.) negru cu pielea puternic pigmentată. inlaid1 ['in'leid, 'inleid] past si part. trec. de la i n 1 a y.



502



inlaid2 adj. 1. incrustat, marchetat; de / în mozaic; (despre duşumea) parchetat, furniruit. 2. (despre pagini) intercalat, inserat (în coală fălţuită). 3. (fig.) to be well ~ a avea o situaţie bună, a fi asigurat pentru bătrâneţe. inlaid door ['inleid do:r] s. (constr.) uşă placată. inlaid enamel work [~ i'neenwl wo:k] s. incrustaţie / lucru în mozaic, mozaicare. inlaid floor [~ flo:r, ~ floor] s. (constr.) pardoseală de mozaic, parchet incrustat (în mozaic). inlaid leather [~.let*or] s. (legătorie) legătură în mozaic. inlaid linoleum [~ li.nouliom, -lai.n-] s. linoleum incrustat. inlaid wood [~ wud] s. mozaic de lemn, marchetăric. inlaid work [~ wo:k] s. marchetăric, incrustaţie, mozaic. inland I. ['inland, -tend] s. interiorul unei ţări; teritoriu situat departe de mare / de graniţă; to explore the ~ a explora interiorul unei regiuni. II. adj. 1. situat înăuntrul ţării, departe de mare sa» de graniţă. 2. intern, interior, dinăuntru; autohton, indigen. III. [in'laend] adv. înlăuntrul / în adâncul / în interiorul ţării; departe de mare / de graniţă. inland coin ['inland koin] s. moneda care circulă într-o ţară, moneda unei ţări. inland commodities [~ koimoditiz] s.pl. v. i n 1 a n d p r o d u c e . inland duty [~ .dju:ti] s. 1. acciz, taxă de consum / circulaţie. 2. vamă internă. inland ice [~ ais] s. (geol.) calotă glacială. inlander ['inkmdor] s. locuitor al unei regiuni fără ieşire la mare, locuitor din interiorul unei ţări. inland mail ['inland .meii] s. poştă internă. inland money bill [~ imAni bil] s. mandat intern. inland navigation [~ .na?vi'geijbn] s. (mar.) navigaţie interioară / fluvială. inland payments [~ .peiinants] s. pl. (ec.) plăţi interne. inland postage [~ .poustid3] s. tarif poştal pentru corespondenţa internă. inland produce [~ iprodju:s] s. (corn.) produse indigene / ale ţării. inland revenue ['inland .revinju:] s. fisc, impozite / (directe şi indirecte), venituri provenite din impozite. Inland Revenue Office [~ 'ofis] s. percepţie; administraţie / secţie financiară. inland revenue stamp [~ stasmp] s. timbru fiscal. inland sea ['inland si:] s. mare interioară. inland telegram [~ .teligram] s. telegramă internă. inland town [~ taun] s. oraş de provincie. inland trade [~ treid] s. (com.) comerţ interior. inland waters [~ iWo:taz] s. pl. ape continentale / interioare. inland water transportation [~ .wo:to tramspo'tei/^n] s. navigaţie fluvială / interioară. inland waterways [~ iwo:toweiz] s. pi. căi navigabile interne, căi interne de comunicaţie pe apă. inlaw [in'lo:] vb. tr. (ist.) a pune din nou sub protecţia legii. in-laws ]'inlo:z] s. pi. (fam.) rude, rubedenii, neamuri ale soţiei sau ale soţului. inlay ['in'lei, in'l-],past şipuri, trec. inlaid ['in'leid, 'inleid] vb. tr. 1. (with) a incrusta, a căptuşi (cu lemn, metal etc.), a acoperi cu incrustaţii /mozaic; a lucra în mozaic, a pardosi cu mozaic, a marcheta (o masa etc.); a darnaschina (o sabie); to ~ a floor a parcheta o pardoseală; to ~ enamel a incrusta cu email, a emaila; to ~ a table with mother-of-pearl a incrusta o masă cu sidef. 2. (legătorie) a intercalata insera, a introduce (ilustraţii). 3. (fig.) a împodobi, a orna, a garnisi. II. s. 1. incrustaţie, incrustare (cu sidef etc.); lucru în mozaic, mozaicare; marquetry ~ marchetăric. 2. plombă (dentară). 3. intercalare, inserare. 4. (telm.) inserţie, strat intermediar. inlayer [-or] s. 1. lucrător care se îndeletniceşte cu marchetăria. 2. strat interior / intermediar. inlaying [-in] s. 1. incrustaţie, incrustare; pardosire în mozaic, parchetare; marchetăric. 2. (legătorie) intercalaţie, intercalare. 3. (constr.) lambriu. inlet ['inlet, -lit] I. s. 1. intrare, acces, admitere (şi fig.). 2. (telm.) admisie, intrare (a aburului, a apei, a unui gaz etc.). 3. (telm.) orificiu de admisie, gură de intrare (a aburului, a unui gaz etc.); ~s into a lake gurile de vărsare într-un lac. 4. (electr.) racord, racordare, bornă de intrare. 5. (geogr.) golfuleţ mic, sân de mare, fiord, strâmtoare îngustă. 6. (telm.) gură de scurgere a apei de ploaie. 7. (croitorie) bucăţi înnădite, incrustaţii. II. adj. de admisie, de intrare. inlet chamber [~ it/eimbor] s. (telm.) 1. cameră de admisie. 2. cameră de aspiraţie. 3. cameră de depresiune. inlet channel [~ itjainsl] s. (telm.) canal de admisie / intrare / de alimentare. inlet opening [~ .oupninj s. (telm.) orificiu de admisie, gură de intrare. inlet pipe [~ paip] s. (telm.) ţeavă, conductă de admisie. inlet port [~ po:t] s. canal de admisie / de intrare. inlet sluice [~ slu:s] s. (telm.) vană de admisie; ecluză de admisie. inlet valve [~ vadv] s. 1. (telm.) supapă de admisie. 2. supapă de aspiraţie. inlier ['in.Iaio'] s. 1. (geol.) fereastră tectonică (într-un strat acoperitor). 2. (mine) fereastră (la o galerie, la un tunel). in-line engine ['inilain 'end3in] s. (telm., auto) motor cu cilindrii în linie / serie. in-Iot ['inilot] s. (amer.) parcelă (de teren). inly finii] I. adv. (poetic) 1. intern, interior, lăuntric, în sine, tainic, în inimă, în suflet. 2. adânc, profund, sincer, din inimă, din suflet. II. adj. lăuntric, tainic. inlying ['inlaiirj] adj. dinlăuntrul (tării); intern, (de) interior, lăuntric. inmate ['inmeitj s. 1. locatar (al unei case); all the ~s were awakened by the noise toată casa a fost trezită de zgomot. 2. pensionar (al unui azil a"e alienaţi); persoană internată (într-un spital); bolnav, deţinut, întemniţat. in-migrant ['immigrant) s. locuitor care se mută în interiorul ţării. in-migrate ['inmiigreit] vb. inlr. a se muta într-un oraş etc. situat în interiorul ţării.



 503



inofficial



mutră nevinovată, a face pe inocentul, a se face că nu pricepe, a face pe naivul, a face in-migration finmi-grei/an] s. mutare în interiorul ţării. pe niznaiul. 5. simplu, prostuţ, nerod, neghiob. 6. (fam., despre copii şi jlori) drăguţ, graţios. inmiscible [in'misibl] adj. (tehn.) imiscibil, ncmiscibil. 7. (despre jocuri, remedii etc.) inocent, inofensiv, nevătămător. II. s. 1. fiinţă nevinovată inmost ['inmoust, -mast] adj. v. i n n e r m o s t. inn [in] s. 1. (înv.) casă, locuinţă, domiciliu; to take up one's ~ (with) a găzdui, a (mat ales prunc), copilaş nevinovat; (bibi.) the Massacre / of the Innocents uciderea mânea, a locui (la). 2. han (la oraş), birt, ospătărie, hotel, tavernă; (fam.) a little country pruncilor; (pari, si.) masacrarea la sfârşitul sesiunii a proiectelor de legi din lipsă de timp. ~ o mica cârciumă; to put up at an ~ a descinde la un han / la un hotel; to keep an ~ 2. tont, prostănac, neghiob, găgăuţă, cap sec; naiv. 3. (amer. si.) spărgător a cărui vinovăţie a ţine un han. -O- the Inns of Court cele patru şcoli de drept (Lincoln's Inn, Gray's a fost dovedită. 4. (amer. si.) cadavru, mort. innocently [-li] adv. inocent, cu nevinovăţie. Inn, the Inner Temple, the Middle Temple; ele conferă diploma de drept şi se bucură de privilegiul exclusiv de a acorda înscrierea în barou); (jur. ist.) the Inns of Chancery innocuity [tins'kjmiti] s. v. i n n o c u o u s n e s s . vechiul cămin, cu numeroase săli de studiu, al studenţilor în drept din Londra, actualmente innocuous [i'nakjuas] adj. inofensiv, nevătămător; the ~ character of caracterul inofensiv al (cu gen.); ~ microbes microbi banali; ~ snake şarpe neveninos; (fig.) to folosit ca birou al avocaţilor. render ~ a goli de conţinut. innards finadz] s. pi. (fam.) v. i n w a r d (II). innocuously [-Ii] adv. inofensiv, nevătămător, fără a vătăma. innate ['i'neit,'--, -'-, amer. şi 'inneit] adj. înnăscut, congenital, din naştere, propriu; innocuousness [-nis] s. caracter ncvătămător / inofensiv. natural, firesc, intrinsec; an ~ gift un dar natural. innominable [in'naminabl] I. adj. (înv.) inexprimabil, de nespus. II. s. pl. (fam.) ~s v. innate force [~ fa;s] s. (fiz.) forţă de inerţie. i n e x p r e s s i b l e (II). innate ideas [~ aiidiaz] s. pl. (fdoz.) idei înnăscute. innominate [i'nominit, -ncit] adj. 1. (înv.) nenumit, anonim. 2. fără nume, care nu are innately ['i'ncitli,'—, -'--. amer. şi 'inneit-] adv. înnăscut, din naştere, prin naştere. innateness ['i'neitnis, amer. şi 'inneit-] s. (filoz- etc.) caracter înnăscut (al ideilor); caracter o denumire. innominate bone [~ boun] s. (anat.) os iliac. temeinic (al unei calităţi). innovate finouveit, -nav-] vb. A. tr. a inova, a schimba prin înnoire, a face schimbări innavigable [i'nasvigabl, 'in'naH adj. (despre mări, fluvii) nenavigabil. în. B. intr. (in) a inova (ceva), a face inovaţii (în). inneity [in'ninti] s. (rar) incitate. 1innovating [-in] I. adj. v. i n n o v a t i v e. II. s. inovaţie. inner fina ] adj. 1. interior, intern, lăuntric, dinlăuntru; ~side parte interioară; in the ~ innovation [linou'vei/an, -na'v-] s. 1. înnoire, inovare, reorganizare, introducere de side înlăuntru, pe partea interioară, în interior; the ~ man a) sufletul, „cui" lăuntric; b) (glumeţ) stomacul, burta; to refresh one's ~ man a) a lua o gustărică, a mânca; b) (jig.) inovaţii. 2. inovaţie, schimbare (într-o metodă, în politică, literatură etc.) propuneri de a-şi răcori sufletul; you must look well after the ~ man să nu uiţi să mănânci si să bei raţionalizare; spirit inovator, activitate inovatoare; to make ~s (in) a face inovaţii (în); bine, să ai grijă de inimioara ta. 2. (fig.) (care vine parcă) dinlăuntru, încet, înăbuşit. 3. (fig.) old people dislike ~s oamenilor bătrâni nu le plac inovaţiile. innovationist [-ist] s. inovator; adept al inovaţiilor. interior, lăuntric, tainic, ascuns; our ~life viaţa noastră interioară; his ~conscience told innovative ['inouveitiv, -nav-] adj. inovator, înnoitor. him that cineva în adâncul său îi spunea că; ~ voice voce lăuntrică; the ~ workings of innovator ['inouveitar, -nav-] s. inovator; raţionalizalor, reorganizator, reformator; the mind lucrul tainic al spiritului; ~ meaning sens lăuntric, fond (al unui pasaj); ~ thoughts gânduri tainice / ascunse; to belong to the ~ circle a se număra printre iniţiaţi. persoană care are mania inovaţiilor. innovatory finaveitari] adj. inovator; de raţionalizare. 4. primul cerc din jurul punctului negru al unei ţinte. innoxious [i'nok/as, 'i'n-] adj. 1. inofensiv, nevătămător, nedăunător, nenociv. 2. (rar) inner boom fina 'bu:m] s. (mar.) baston de bompres. nevinovat, inocent. inner bottom [~ ibatam] s. (mar.) fund interior. innoxiousness [-nis, 'i'n-] s. caracter inofensiv; nevătămător. inner canthus [~'kaen0as],pl. inner canthi [-Qai] s. (anat.) unghi palpebral interior. inn porter ['in ipD:tar] s. hamal, servitor, slugă (la un han). inner dock [~ dok] s. (mar.) doc interior. innuendo [iinju(:)'cndou] I. adv. (jur. rar) anume, adică; he ~ the plaintiff el anume r inner ear [inar 'ia ] s. (anat.) ureche internă. reclamantul. II. ş. 1. (jur.) insinuare, cuvânt cu jumătate de înţeles (în aparenţă inofensiv inner harbour fina kjuleitar] s. 1. (hort.) persoană care altoieşte, altoitor. 2. (med.) to assume a look of ~ a-şi lua o înfăţişare naivă / inocentă; (fam.) to pose as Miss vaccinator, persoană care face o inoculare, un vaccin. 3. instrument pentru inoculare, Innocence a face pe nevinovata / mironosiţa / sfânta; to lose one's ~a) a-şi pierde inocenţa; pentru vaccinare. 4. pl. culturi de bacterii pentru inocularea seminţelor. b) (fam.) a se dezgheţa. 4. simplism, prostie, nerozie, neghiobie. 5. caracterul ncvătămător inoculum [i'nokjulam], pl. inocula [-la] s. (med.) substanţă folosită pentru inoculare; al unei mâncări etc., caracterul inofensiv (al unei observaţii etc.). vaccin. innocency [-i, -nus-] s.l.v. i n n o c c n c e. 2. caracter inofensiv (al unei acţiuni, inodorous [in'oudaras, 'in'ou-] adj. (despre gaze etc.) inodor, fără miros. declaraţii). inodorousness [-nis] s. lipsă de miros. innocent finasnt, -nous-j I. adj, 1. inocent, nevinovat, neprihănit, pur, curat, neîntinat, inoffensive [lina'fensiv, 'ina'f-] adj. (despre oameni, medicamente, animale etc.) fără prihană. 2. (jur.) (of) inocent (în ceea ce priveşte), nevinovat (de); (corn.) legitim, inofensiv, nevătămălor (şi fig.); (despre mirosuri etc.) care nu are nimic neplăcut, permis, autorizat; ~ of a crime nevinovat de o crimă. 3. (of) lipsit de; windows ~ of dezagreabil; (despre observaţii) care nu are nimic jignitor. glass ferestre fără geamuri; (fig.) to be ~ of Latin a nu şti o boabă latineşte. 4. inocent, inoffensively [-li] adv. inofensiv, nevătămător. naiv, candid, simplu, neprefăcut, natural; (as) ~as a newborn babe inocent ca un (prunc) inoffensiveness [nis] s. caracter inofensiv (al unui remediu, al unei observaţii etc.). nou-născut, cu o candoare de (prunc) nou-năseut; to put on an ~ air a face, a-şi lua o inofficial [lina'fi/^l, 'ina'f-] adj. neoficial.



 inofficious



inofficious [anoTi/os, 'ino'f-] adj. 1. (despre un regulament etc.) inoperant. 2. care nu corespunde datoriei morale. 3. nedrept, injust, jignitor; ~ testament testament care este în dauna moştenitorilor legitimi. inofficiously [-li] aaV. nedrept, injust. inoperable [in'oparobl] adj. (despre un bolnav, un cancer etc.) inoperabil, care nu poate fi operat. inoperative [in'oparotiv, 'in'o-] adj. 1. neoperativ, care nu operează, inactiv. 2. (jur-, despre legi) inoperant, ineficace, fără efect. inoperativeness [-nis] s. neoperativitate, inoperativitate. inopportune [in'opot/um, 'in'o-, 'inopo't-J adj. inoportun, neoportun, nepotrivit, intempestiv, nelalocul său; neplăcut, supărător, plicticos; ~ remarks observaţii nepotrivite. inopportuneness [-nis] s. v. i n o p p o r t u n i t y . inopportunity [iinopo'tju:niti] s. inoportunitate. inordinancy [i'nordinonsi] s. v. i n o r d i n a t e n e s s . inordinate [i'no:dinit] adj. 1. nemăsurat, necumpătat,.nemoderat, fără măsură, excesiv, exagerat, exorbitant. 2. dezordonat, neordonat, dereglat, neregulat; to keep ~ hours a se scula şi a se culca la ore neregulate. inordinately [-li] aaV. 1. în mod neregulat / neorânduit. 2. dezordonat, fără regulă, excesiv. inordinateness [-nis] s. caracter excesiv, fire dezordonată, neregularitate, dereglare; exces. inorganic [iino:'ga;nik, 'ino:'g-] adj. 1. (chim.) anorganic. 2. neorganic, neorganizat, care nu face parte organică din ceva; exterior, străin; (lingv.) nearticulat; ~ sound sunet nearticulat. inorganic chemistry f~ .kemistri] s. chimie anorganică. inorganizable [i'no^onaizobl] adj. care nu poate fi organizat. inorganization [i>no:g3nai'zei/3n, -g^ni'z-] s. neorganizare, lipsă de organizare. inorganized [i'no:g3naizd] adj. neorganizat; neorganic. inornate [,ino:'neit, -'—] adj. (despre limbaj) neînflorit, fără înflorituri. inosculate [i'noskjuleit] vb. A. intr. 1. (with) (despre vase de sânge) a se anastomoza (cu). 2. (desprefibre)a se uni, a se împleti (cu). 3. (fig.) a fi strâns legat / unit, a se înlănţui, a se contopi. B. tr. 1. (with) (med.) a uni / lega prin anastomoza (vase de sânge). 2. (fig.) a uni, a îmbina (strâns). inosculation [iinoskju'lei/.m] s. 1. (anat.) inosculaţie, anastomoza. 2. (med.) inosculare, legare / unire prin anastomoza (a vaselor de sânge). 3. (fig.) îmbinare, contopire. moşite ['inousait] s. (chim.) inozită. inositol [i'nousltoul, -toi] s. v. i n o s i t e. inostensible [.inos'tensobl, -sib-] adj. care nu este făţiş saw evident. inower [in'ouor] adv. (scot.) (îndreptat) către interior. ... inoxidable [i'noksidobl] adj. V. i n o x i d i z a b 1 e. inoxidizable [i'noksidaizobl] adj. inoxidabil. in-patient ['inipei/snt] s. bolnav internat, spitalizat. in-patient unit [~ 'ju:nitj s..staţionar. inpensioner ['inipen/3nor] s. pensionar al unui cămin de invalizi. in-plant training ['in-pla:nt 'treinirj] s. (mai ales amer.) calificare în producţie / la locul de muncă. inpouring ['inipo:rin] I. adj, care intră precipitându-se / dând buzna, care năvăleşte, care soseşte, care intră; ~ passengers călători care sosesc în valuri. II. s. afluenţă, inundaţie, năvală (de apă, de pasageri); an increasing ~ of riches o ploaie necontenită de bogăţii. input ['input] 1. (tehn.) aducere, admisie, racord. 2. (electr.) putere furnizată / absorbită, putere de alimentare. 3. (tel.) putere de intrare. 4. (tehn.) putere consumată (ae o maşina etc.). 5. alimentare (cu energie, cu abur etc.), admisie, consum, absorbţie (de energie, de apă, de abur etc.). 6. (infor.) intrare. input buffer [~ ibAfo'] s. (infor.) zonă de intrare. input terminal [~ ito:minl] s. (electr.) bornă de intrare. inquest ['inkwest, 'ink-] s. 1. (yur.) anchetă; coroner's ~ anchetă judiciară în faţa juriului (în caz de moarte violentă sau suspectă); to hold an ~ on a body a face o anchetă pentru a stabili cauza morţii; official ~ sau ~ of office anchetă oficială. 2. juriu; the Grand Inquest of the Nation Camera Comunelor. 3. (rel.) the Great / Last Inquest Judecata de Apoi. inquietude [in'kwaiitjmd, irj'k-, -aiot-] s. 1. (med.) agitaţie (a corpului). 2. nelinişte, agitaţie (a spiritului), grijă, îngrijorare, tulburare. inquire [in'kwaior, irj'k-] vb. A. tr. a întreba (de, despre) a se interesa de, a se informa asupra (cw gen.); a lua informaţii despre; to ~ the price of smth. a întreba de preţul unui lucru, a se informa asupra preţului unui lucru; to ~ the way a întreba care este drumul; to ~ of smb. what is happening a întreba pe cineva ce s-a întâmplat; I did not ~ what he proposed to do nu m-am interesat ce-şi propunea să facă; to ~ whether a întreba dacă. B. intr. 1. a întreba, a se interesa, a se informa; ~ within a se adresa aici. 2. to ~ about a întreba de, a se interesa de, a se informa asupra (cu gen.), a lua informaţii despre; everybody is inquiring about her toată lumea întreabă de ea; toată lumea întreabă cum îi merge / se interesează ce face ea; to ~ after smb. a se interesa de cineva, a întreba despre cineva; (fam.) a întreba de cineva; to ~after smb.'s health a se interesa de sănătatea cuiva; to ~ for smb. a întreba de cineva, a întreba dacă cineva este acolo, a cere să vadă pe cineva; to ~into smth. a face cercetări, investigaţii în legătură cu ceva; a examina o chestiune; (jur.) a ancheta ceva, a face o anchetă asupra unui lucru; to ~ into smb.'s position a se informa asupra situaţiei cuiva; to ~ into the assets of a debtor a cerceta averea unui debitor (pentru a o vinde la licitaţie); to ~ into a crime a cerceta o crimă, a se informa asupra unei crime.



504



inquirer [in'kwaioror] s. persoană care întreabă / care se interesează de ceva, solicitator, petiţionar; to be an ~ about / into smth. a se interesa de ceva, a face cercetări asupra unui lucru; there have been many ~s after him a întrebat multă lume de el. inquiring [in'kwaiorirj] adj. scrutător, iscoditor, cercetător; curios; an ~glance o privire scrutătoare; an ~ look o privire întrebătoare; ours is an ~age secolul nostru este un secol iscoditor; he is of an ~ disposition e curios din fire, are un spirit iscoditor. inquiringly [-li] aaV. scrutător, iscoditor, cercetător, curios; cu un aer / pe un ton iscoditor; to look / glance ~ at smb. a iscodi / a scruta cu privirea pe cineva. inquiry [in'kwaiori, irj'k-J s. 1. anchetă, anchetare, interogare, cercetare, investigaţie; to conduct / hold an ~ a face o anchetă, a proceda la o anchetă; those conducting the ~ anchetatorii; to set up an ~ regarding smth. a deschide o anchetă asupra unui lucru; to open a judicial ~ a deschide o anchetă judiciară; the facts established by the ~ faptele care rezultă din informaţii; without ~ fără cercetări. 2. întrebare; pi. informaţii, cercetări, investigaţii; after many inquiries după multe investigaţii; to make inquiries a face investigaţii, a cerceta, a strânge informaţii; he made inquiries everywhere s-a informat peste tot; to make inquiries about smb. a lua informaţii, a se informa asupra cuiva; to make inquiries after smb. a se interesa de cineva, a lua informaţii despre cineva, a întreba noutăţi despre cineva; on ~ we heard that informându-ne / din informaţiile luate am aflat că. 3. (com.) (for) cerere (de); there is good ~for wheat este o mare cerere de grâu. inquiry office [~ ofis] s. birou / oficiu / ghişeu de informaţii; agenţie (publică). inquisition [unkwi'zi/an, iirjk-J s. 1. cercetare, investigaţie; (jur.) anchetă, percheziţie. 2. (ist.) the Inquisition inchiziţia. 3. (fig.) chin, tortură, supliciu. inquisitional [-ol] adj. 1. de cercetare, de anchetă. 2. inchizitorial, de inchiziţie, de inchizitor. inquisitive [in'kwizitiv, irj'k-, -zot-] adj. curios, cercetător, scrutător, investigator, iscoditor; (peior.) indiscret; (fam.) care-şi bagă nasul; an ~look o privire inchizitorială; little girls are so ~ fetiţele sunt atât de curioase. inquisitivencss [-nis] s. curiozitate indiscretă. inquisitor [in'kwizitor, irj'k-] s. 1. inchizitor. 2. (jur.) judecător de instrucţie; anchetator. inquisitorial [in.kwizi'toiriol, irj'k-, .inkwizi't-, lirjkwizi't-, amer. -'tou-] adj. 1. v. i n q u i s i t i o n a l (2). 2. v. i n q u i s i t i v c. inquorate [in'kwo:rit] adj. (pol.) care nu întruneşte cvorumul. inroad ['inroud] s. 1. năvală, incursiune, puhoi; to make ~s upon the enemy a hărţui pe inamic. 2. (fam.) încălcare a libertăţii / a drepturilor cuiva. -0* to make ~s upon smb.'s time a abuza de timpul cuiva; to make ~s upon one's money / capital a se decava. inrush ['inrA/] s. 1. irupţie; incursiune, năvală, năpădire (a unei ape care ţâşneşte); răbufnire (ae aer etc.). 2. prăbuşire, năruire bruscă. 3. ruptură, rupere, spargere. 4. presiune. 5. (te/ut.) putere de pornire, şoc de pornire; (auto) demaraj, putere de demaraj. ins [inz] s. pi. ~ and outs v. i n (3). insalivate [in'sadiveit] vb. tr. (fiziol.) a amesteca (alimentele) cu salivă. insalivation [insadi'vei/sn] s. (fiziol.) amestecare a alimentelor cu salivă. insalubrious [iinşo'Iyu:brios, 'insa'l-] adj. insalubru, nesănătos, neigienic. insalubrity ['inso'l/u:briti, 'inso'l-, -'Iju:-] s. insalubritate, stare nesănătoasă (a urnii loc). insane [in'sein, 'in's-] adj. 1. (despre persoane) nebun, dement, alienat; to become ~ a înnebuni, a-şi pierde minţile. 2. (fam.) (despre dorinţe etc.) nebunesc, dement, nesăbuit. insane asylum [~ o.sailom] s. azil de nebuni. insanely [in'seinli, 'in's-] adv. nebuneşte, de nebun, ca un nebuii. insaneness [in'seinnis, 'in's-] s. caracter nebunesc I nesăbuit (al unei acţiuni, al unei dorinţe etc.). insanitariness [in'ssnitorinis] s. caracter insalubru / neigienic, insalubritate, lipsă de condiţii igienice / sanitare. insanitary [in'sasniteri, 'in's-] adj. antisanitar, insalubru, neigienic, nesănătos. insanitation [inisami'tei/sn] s. v. i n s a n i t a r i n e s s . insanity [in'ssniti] s. 1. (med.) nebunie, demenţă, alienaţie mintală. 2. (fig.) nebunie, caracter nebunesc (al unei încercări). insatiability [in.sei/jo'biliti, -/io-, /o-, -loti] s. nesaţ. insatiable [in'sei/jobl, -/io, -/o-] adj. (desprefoame, dorinţe etc.) de nesăturat, nepotolit; nesăţios, lacom, avid; ~ of glory avid de glorie. insatiableness [-nis] s. v. i n s a t i a b i 1 i t y. insatiate [in'sei/iit, -/jit, -/jot, -/iot] adj. nesaturat, nepotolit, nedomolit, nesăţios; ~fury furie nepotolită. insaturable [in'sastjurobl] adj. l.care nu poate fi saturat, insaturabil. 2. (rar) nesăţios, nesătul, lacom. insaturated [in'sast/oreitid, -t/ur-, -tjur-] adj. nesaturat. inscribable [in'skraibobl] adj. (in) care poate fi înscris (în); (mat.) ce se poate înscrie. inscribe [in'skraib] vb. tr. 1. (in; on) a înscrie, a grava, a săpa o inscripţie (în, pe); to ~ a tomb with a name a grava un nume pe un mormânt. 2. (to) a dedica (o opera literara) (cu dat.). 3. (mat.) a înscrie (unpoligon etc.). 4. (com.) a înregistra (pe acţionari). inscribed [in'skraibd] adj. (in; on) înscris, gravat, săpat (în, pe). inscribed stock [~ stok] s. (ec.) acţiuni nominale / înregistrate, hârtii de valoare înregistrate. inscriber [in'skraibor] s. (aittom.) dispozitiv de codificare, dispozitiv codor. inscription [in'skrip/an] s. 1. inscripţie (pe un monument ele). 2. dedicaţie, dedicare (a unei cărţi). 3. (corn.) înregistrare a acţiunilor; the ~s hârtiile de valoare înregistrate, acţiuni nominale. inscriptive [in'skriptiv] adj. făcut sub formă de inscripţie. inscroll [in'skroul] vb.tr. a trece într-o / pe o listă. inscrutability [in'Skru:to'biliti, linskru:-, -loti] s. caracter de nepătruns / impenetrabil (al uimi mister, al unui chip), impenetrabilitate, caracter enigmatic, incomprehensibilitate.



 505



inside ring



inscrutable [in'skruitabl] adj. (despre un plan) de nepătruns, impenetrabil; (despre o wound introducerea unei sonde într-o rană. 2. anunţ / informaţie într-un ziar. 3. (anat., bot.) loc de inserţie (a unui tendon pe os, a muşchilor, a unei frunze pe tulpină), legare, figură) enigmatic, închis. fixare. 4. (poligr.) inserţie, adaos (într-un mamiscris, într-o corectură). 5. bucată de dantelă inscrutableness [-nis] s. v. i n s c r u t a b i l i t y . fără colţi / de broderie etc., care se coase la o rufă; dantelă între două fâşii de pânză. inscrutably [-i] adv. de nepătruns, impenetrabil, enigmatic. 6. (telm.) căptuşeală, garnitură; (constr.) element de intercalate. insculp [in'skAlp] vb. Ir. (rar) v. e n g r a v e. insertion mark [~ ma:k] s. (poligr.) semn de introducere / inserare. insect ['insekt] s. 1. (entom.) insectă. 2. (fig.) nimic, nulitate, zero (şipeior.); this little insertion piece [~ pi:s] s. 1. (constr.) clement de intercalaţie, umplutură pentru izolare. ~ acest nimic. 3. (amer. fam.) mic defect tehnic (mai ales la un automobil nou). 2. (telm.) inserţie. insecta [in'sekta] s. pl. (entom.) insecte. in-service education ['ihisd:vis edju:'kei/3n] s. (mai ales amer.) 1. continuarea studiilor insectan [in'sektsn] adj. (entom.) de insectă; propriu insectelor; insectiform. în timpul efectuării stagiului militar. 2. continuarea studiilor fără întreruperea muncii în insectarium [.insek'tesriamj s. insectarium, insectare pentru insecte vii. producţie. 3.v. i n - s e r v i c e t r a i n i n g . insect control ['insekt ksnitroul) s. (agr.) combaterea insectelor. in-service training [~ 'treinirj] s. (mai ales amer.) calificare în producţie / la locul de insectean [in'sektisn] adj. (amer.) v. i n s e c t a n . r muncă. insect eater ['insekt ti:ta ] s. (zool.) insectivor. inset I. ['in-set, 'inset] s. 1. flux (al mării). 2. (poligr.) pagină anexată, coală intercalată insect-eating [~>i:tin] adj. (zool.) insectivor. (ae 4 sau 8pagini), intercalaţie, planşă / pagină intercalată (într-o carte) prin lipire; inclus; insecticidal [in>sekti'said3l] adj. insecticid. to insert ~s in a book a insera pagini într-o carte. 3. (poligr.) gravură în afara textului, insecticide [in'sektisaid] adj., s. insecticid. figurină, medalion (în colţ de pagină sau în marginea unei ilustraţii mai mari). II. ['in'set, insectiform [in'sektifo:m] adj. insectiform, în formă de insectă. in'set], past şi part. trec. inset ['in'set, in'set], insetted [-id] vb.tr. 1. (poligr.) a intercala, insectifuge [in'sektifju:d3] s. insectifug, substanţă insectifugă. a insera, a introduce (file, anunţuri). 2. (poligr.) a insera în medalion; map with three insectile [in'sektil, -tail] adj. (rar) de insectă (şifig.). smaller plans ~ hartă cu trei medalioane. 3. a intercala (o bucată de stofă). 4. (lehn.) insectivora [.insek'tivars] s. pl. (zool.) insectivore. insectivore [in'sektivo:r, -vos'] s. 1. (bot.) plantă insectivora. 2. (zool.) (animal) inserţie. inset map [in'set niEep] s. cartuş (hartă mai mică în colţul unei luirţi mai mari). insectivor. inset portrait [~ ipo:trit] s. portret în medalion. insectivorous [unsek'tivaras] adj. (bot., zool.) insectivor. insetting ['in'setirj, in's-] s. 1. (poligr.) intercalare, inserţie, introducere. 2. (poligr.) insectologist [linsektokxtyst] s. entomolog, (rar) insectolog. inserare în medalion. 3. intercalare (a unei bucăţi de stofă). insectology [iinsek'tol3d3i] s. entomologie, ştiinţa insectelor; (rar) insectologie. inseverable [in'sevprsbl, 'in's-] adj. inseparabil, care nu poate fi separat, despărţit, insectory [in'sektsri] s. (amer.) v. i n s e c t a r i u m . indivizibil. insect pest ['insekt pest] s. (agr.) insectă dăunătoare. insheath [in'/i:9] vb.tr.v. i n s h e a t h e . insect pollination [~ poliinei/an] s. (bot.) polenizare entomofilă. insheathe [in'.fi:o] vb. tr. 1. a băga în teacă / toc. 2. (telm.) a proteja cu un înveliş. insect powder [~ ipaud3r] s. praf insecticid / contra insectelor. inshore ['in'/o:r, -'/33 r ,'--, -'-] I. adv. la ţărm, aproape / în apropiere de ţărm / mal, în insect trench [~ trent/] s. şanţ de oprire (contra omizilor). direcţia ţărmului. II. prep. ~ of an iceberg foarte aproape de un aisberg. III. adj. costier, r insecure [-insi'kjuy, 'insi'k-, -'kj33 [ adj. 1. (despre un zăvor ele.) nesigur, puţin sigur; (despre gheaţă) puţin solid; (despre un teren) periculos, primejdios; (despre un pod) de coastă; care se află aproape de coastă, în imediata apropiere a ţărmului; care se îndreaptă spre ţărm. şubred. 2. expus pericolului; to be in an ~ position a fi într-o situaţie critică. inshore fishing [~ ifi/in] s. (mar.) pescuit în apropierea ţărmului, pescuit de coastă. insecurely [.insi'kjusli] adv. nesigur, puţin solid, fără siguranţă. inshore navigation [~ .nasvi'gei/an] s. (mar.) navigaţie costieră, cabotaj. insecurity [linsi'kjuriti] s. nesiguranţă, instabilitate, situaţie primejdioasă. inside ['in'said, 'ins-, in's-] I. s. 1. parte dinăuntru / interioară, interior; dos (al unei inseminate [in'semineit] vb. tr. a însămânţa. haine etc.); the door opens from the ~ uşa se deschide din interior; on the ~ pe dinăuntru; insemination [inisemi'nei/an, lin'sem-] s. însămânţare; artificial ~fecundare artificială. the door bolted on the ~ uşa era zăvorâtă pe dinăuntru; (fig.) to know the ~ of an affair insensate [in'senseit, -sit] adj. 1. (at) insensibil, lipsit de sensibilitate, nesimţitor (la). a cunoaşte dedesubturile unei afaceri; (amer.) to get on the ~ a se pune la curent, a afla 2. (despre un proiect, o dorinţă etc.) nebunesc, ireal, nesăbuit. toate amănuntele / tot rostul / toate dedesubturile unui lucru; ~ out pe dos; to turn smth. insensibility [iiiisenss'biliti, .insen-, -si'b-, -laţi] s. 1. insensibilitate, lipsă de ~ out a întoarce ceva pe dos; stockings turned ~ out ciorapi întorşi pe dos; to turn sensibilitate. 2. pierdere a cunoştinţei, leşin; to fall into a state of ~a-şi pierde cunoştinţa, everything ~ out a întoarce totul pe dos / cu susu-n jos; the wind has turned my umbrella a nu mai şti de sine, a leşina; after several hours of ~ după ce a stat câteva orc fără ~ out vântul mi-a întors umbrela; (fam.) to know smth. ~ out a cunoaşte ceva temeinic, cunoştinţă, după un leşin de câteva ore. 3. (to) insensibilitate (la); indiferenţă (faţă de). a şti ca pe Tatăl-Nostru; a cunoaşte (un subiect) de la A la Z; a cunoaşte ceva cum îşi insensibilize [in'sensibilaiz] vb. tr. (med.) a insensibiliza, a amorţi (un bolnav, un membru cunoaşte buzunarul, a şti ceva pe dinafară; to know Bucharest ~ out a cunoaşte etc.). Bucureştiul ca-n palmă. 2. partea dinspre zid a trotuarului; to walk on the ~ of insensible [in'senssbl, -sibl] adj. 1. insensibil, imperceptibil, neobservabil; "transition the pavement a merge pe partea dinspre zid a trotuarului; to let smb. walk on the ~ trecere imperceptibilă; by ~ degrees insensibil, imperceptibil, treptat. 2. fără cunoştinţă, a lăsa pe cineva să meargă pe partea dinspre zid a trotuarului. 3. partea interioară (a unei leşinat, în nesimţire; to become ~ a-şi pierde cunoştinţa, a leşina, a face o sincopă. 3. (to, cotituri, a unui drum). 4. (fam.) viscere, măruntaie (mai ales stomacul şi intestinele); of) insensibil, indiferent, nepăsător (la durere etc.); ~ to the beauties of art insensibil to have pains in one's ~ a-1 durea burta, a avea dureri de stomac. 5. (fig.) minte, cuget, la frumuseţile artei; we are not ~ of your kindness bunătatea dv. nu ne Iasă nepăsători, suflet. 6. pasager care stă înlăuntrul unei diligente / unui omnibus / unui autobus (nu pe nu suntem insensibili la bunătatea dv.; I am not ~ how much I owe to him nu pot să imperială). 7. (amer. si.) informaţii secrete / din sursă sigură. 8. (sport) centru. 9. pl. nu recunosc cât de mult îi datorez. (sport) the insides interii (la fotbal). 10. (amer.) agent secret al patronului, ll.pl. hârtie insensibly [-i] aav. imperceptibil, pe nesimţite, pe nebăgate în scamă, treptat, încetul bună (dinăuntrul unui top). II. adj. 1. interior, dinăuntru; ~ seat loc interior / dinăuntru cu încetul. (al unui autobus etc.). 2. secret; I speak with "knowledge ceea ce spun, spun din sursă insensitive [in'sensitiv, 'in's-, -spt-] adj. (to) insensibil (la) (ji fig.); ~ to shame sigură. III. prep. înăuntrul, dinăuntrul, în; ~ the house înăuntrul / în interiorul casei, în insensibil la ruşine; they remain ~ and cold rămân nesimţitori şi reci, nimic nu-i casă; (mai ales amer.) ~ of a week în cadrul unei săptămâni, în cel mult o săptămână; impresionează. (mai ales amer.) to do smth. ~ of three hours a face ceva în mai puţin de trei ore; (fam.) insensitiveness [-nis] s. insensibilitate, lipsă de sensibilitate. to get right ~ a part a intra în pielea unui personaj. IV. aav. înăuntru, dinăuntru; with insentient [in'sen/iant] adj. insensibil, care nu are nici un fel de senzaţie; neînsufleţit. the fur ~ cu blana înăuntru; the purse is empty, there is nothing ~ punga e goală, nu inseparability [in.separa'biliti, 'ros-,-1st-] s. inseparabilitate, caracter inseparabil, unitate, e nimic înăuntru; handbag with mirror ~ poşetă cu oglindă înăuntru / interioară; (fam.) legătură indisolubilă. walk ~! intră! inseparable [in'sepsrsbl, 'in's-J I. adj. (from) inseparabil, care nu poate fi separat / inside caliper l'insaid 'ka;lip3r] s. (telm.) compas /calibru pentru găuri, compas / calibru despărţit (de); names are ~ from things numele nu pot fi separate de lucruri; (despre de interior. persoane) they are ~ sunt nedespărţiţi. II. s. pl. prieteni nedespărţiţi. inside diameter [~ dai'a3mit3r] s. (/nil.) calibru / diametru interior (al tevii). inseparableness [-nis] s. v. i n s e p a r a b i l i t y . inside dope [~ 'doup] s. (amer. fam.) informaţii confidenţiale. inseparably [-i] adv. inseparabil, de nedespărţit. inside drive car [~ 'draiv ka:r] s. (auto) maşină cu conducere interioară. inseparate [in'seprit, -par-, 'in's-] adj. 1. nedespărţit, unit. 2. (from) inseparabil, care inside fighting [~ 'faitirj] s. (sport) luptă corp la corp (l« boA). nu poate fi separat / despărţit (de); indivizibil. inside gauge [~ 'geid3] s. (telm.) calibru pentru măsurătoare de interior, calibru tampon; insert [in'sa:t] I. vb. tr. 1. a insera (o pagi/ui într-o carte, o notiţă într-un ziar); a intercala;pasimetru. to ~a clause in an act a introduce / a intercala o clauză într-un act. 2. a trece (pe hartă), inside gearing [~ 'giarirj] s. (telm.) 1. angrenare interioară. 2. roată dinţată cu dinţi a înscrie; to ~ smth. in a catalogue a trece / a înscrie ceva într-un catalog. 3. (electr.) interiori. a introduce, a lega (în circuit); to ~a condenser in the circuit a intercala un condensator inside information [~ imfa'rneijan, -fo:'m-] s. v. i n s i d e (1,7). în circuit; (poligr.) to ~ a line a intercala o linie. 4. a introduce, a vârî (o cheie într-o inside job [~ >d3ob] s. jaf comis cu complicitatea unui salariat al firmei prejudiciate. broască etc.); (mil.) to ~tlie charge a introduce încărcătura, a încărca. II. s. [si 'inS9;t] inside left [~ 'left] s. (sport) inter stânga (la fotbal); to play ~ a juca (ca) inter stânga. 1. intercalare, inserţie, introducere, insert. 2. (lehn.) (piesă de) racord. insider ['in'saids', in's-] s. 1. membru al unei societăţi sau asociaţii (nu un străin). inserted [-id] adj. inserat, intercalat, introdus; wheel with ~teeth roată cu dinţi, roată 2. (fam.) iniţiat, persoană care cunoaşte dedesubturile unei probleme, persoană iniţiată într-un secret. 3. călător în interiorul unui vehicul. cu dinţi montaţi / puşi. inside right ['insaid 'rait] s. (sport) inter dreapta (la fotbal); to play ~ a juca (ca) inter inserting [-in] s. v. i n s e r t i o n . insertion [in'sa:/3n] s. 1. inserare, intercalare, introducere (a unui lucru în ceva); ~ of dreapta. inside ring [~ 'rirj] s. the ~ iniţiaţii. an announcement in a paper inserarea unui anunţ în ziar; (med.) ~ of a probe in a



 inside stair



inside stair [~ 'stso r ] s. (constr.) scară interioară. inside track [~ 'tra;k] s. 1. (sport) partea interioară a pistei. 2. (ferov.) [inie interioară (dispusă între alte linii). 3. (fig.) avantaj, calea cea mai scurtă spre succes. <• to be on the ~ a alerga pe partea interioară a pistei; (fam.) a fi avantajat; (fam.) a fi înaintea celorlalţi. insidious [in'sidios] adj. 1. (despre un duşman, un plan etc.) insidios; (despre un raţionament) perfid, şiret, viclean. 2. înşelător; ~ disease boală înşelătoare. insidiously [-li] adv. (în mod) insidios, viclean, şiret, perfid, înşelător. insidiousness [-nis] s. caracter insidios / înşelător (al unei boli etc.); viclenie, şiretenie (a unei întrebări etc.). insight ['insait] s. 1. (into) perspicacitate; înţelegere (cu gen.); a mind of deep ~minte pătrunzătoare; a poet of great ~ poet de o marc intuiţie; work that shows flashes of ~ lucrare care conţine analize foarte fine; ~ into character fineţe psihologică; his thorough ~into the human heart profunda sa cunoaştere a sufletului omenesc. 2. privire, ochire; to get an ~ into smth. a arunca o privire prin ceva; to gain an ~ into smb.'s character a privi pentru o clipă în sufletul cuiva. insightful i'insaitful] adj perspicace, pătrunzător. insignia [in'signio] s. pi. (lat.) 1. însemne, insignii (ale unei demnităţi etc.). 2. distincţii, decoraţii, ordine; (mil.) ~ of rank semne de distincţie ale gradului. 3. emblemă. insignificance [linsig'nifikons, 'insig'n-] s. 1. neînsemnătate, caracter neînsemnat, lipsă de semnificaţie / de importanţă. 2. inconsistenţă, lipsă de conţinut. insignificant [linsig'nifikont, 'insig'n-] adj. 1. (despre un cuvânt, un gest) nesemnificativ, lipsit de semnificaţie / de conţinut. 2. (despre o pierdere etc.) neînsemnat, fără importanţă, lipsit de importanţă, de însemnătate infimă / neglijabilă; ~ person persoană neînsemnată / fără importanţă; to occupy an ~ place in society a ocupa un loc neînsemnat în societate; of ~ extraction dintr-o familie foarte modestă. insincere [iinsin'sior, 'insin's-] adj. nesincer, de rea credinţă; (despre un surâs etc.) fals, prefăcut. insincerely [.insin'sioli] adv. (în mod) nesincer, fals.. insincerity [linsin'seriti, 'insin's-] s. lipsă de sinceritate, făţărnicie, ipocrizie, falsitate. insinuate [in'sinjueit] vb. A. tr. 1. a introduce încet. 2. a insinua, a da să înţeleagă, a lăsa să se înţeleagă; do you mean to ~ that? vrei să insinuezi că?; to ~ smth. nasty a face o insinuare răutăcioasă, a strecura o aluzie răutăcioasă. B. refl. (into) a se insinua, a se strecura pe nesimţite / cu dibăcie (în); a pătrunde (în); to ~ oneself into a place a se strecura într-un loc; water ~s itself everywhere apa pătrunde peste tot; (fam.) to ~oneself into smb.'s favour a se insinua pe lângă cineva, a intra sub pielea, în graţiile cuiva, a se vârî în sufletul cuiva, a se linguşi pe lângă cineva. insinuating [-in] adj. insinuant. insinuatingly [-irjli] adv. insinuant, linguşitor, calin. insinuation [inisinju'eijbn] ş. 1. insinuare, strecurare, introducere (ă unui lutru în ceva); pătrundere. 2. insinuare, linguşire. 3. insinuare, aluzie răutăcioasă, calomnioasă. insinuative [in'sinjueitiv] adj. 1. insinuant, linguşitor, calin. 2. care recurge la insinuări. insipid [in'sipid] adj. 1.(despre substanţe, alimente etc.) insipid, fad, searbăd, tară gust. 2. (fig., despre o conversaţie) insipid, anost, nesărat, plicticos, lipsit de bun gust, fără spirit; searbăd, fad; (despre un surâs) nerod, prostesc; (despre un stil) anost, lipsit de culoare; ~ compliments complimente nesărate. insipidity [rinsi'piditi] s. 1. insipiditate, lipsă de gust. 2. (fig.) insipiditate, lipsă de sare; lipsă de graţie / de vioiciune; lipsă de strălucire. insipidly [in'sipidli] adv. insipid, nesărat, searbăd, fad. insipidness [in'sipidnis] s.v. i n s i p i d i t y . insist [in'sist] vb. iutr. 1. (on, upon) a insista, a stărui, a accentua (asupra, cu gen.), a pune accentul, a apăsa (pe), a se opri mult (la); to ~ (up)on a thing a insista asupra unui lucru, a se opri prea mult la un lucru; to ~(upon it) that one is innocent a-şi susţine cu tărie nevinovăţia, a asigura cu tărie că e nevinovat; that is not a point to be ~ed on nu este un lucru asupra căruia trebuie să se insiste; I won't ~ nu insist, să trecem peste asta; he ~ed that it was so el pretindea / susţinea că este aşa; he ~s that he saw it el afirma sus si tare că a văzut acest lucru; "you must apologize", he ~ed „trebuie să-ţi ceri scuze", insistă el. 2. (on, upon; that) a insista, a stărui (asupra, ca), a cerc cu insistenţă / stăruinţă (ca); to ~ on doing smth. a insista / a vrea neapărat / a ţine morţiş să facă ceva; to ~ on smb.'s doing smth. a cere insistent cuiva să facă ceva; he ~s on your coming el insistă / vrea neapărat / ţine morţiş să veniţi; you mean to ~ on him apologizing personally? ţii neapărat ca el să-şi ceară scuze personal?; he ~ed on being paid at once el a cerut să fie plătit imediat; I ~ upon it! vreau neapărat!; he ~s upon it el o ţine una şi bună, nu vrea să renunţe în ruptul capului; I ~ on obedience vreau să fiu ascultat, pretind / cer ascultare; to ~on payment a cere plata; to ~on one's rights a-şi revendica drepturile; I'll have some more if you ~ o să mai iau dacă insişti. insistence [-^ns] s. insistenţă, stăruinţă, afirmaţie insistentă, persistenţă, perseverenţă; in face of his ~ în faţa insistenţei lui, în faţa stăruinţei lui; his ~ upon his innocence afirmaţia sa insistentă că este nevinovat; ~ in doing smth. stăruinţa de a face ceva. insistency [-ansi] s.v. i n s i s t e n c e . insistent [-ant] adj. 1. insistent, care insistă, stăruitor, perseverent, persistent; ~ demands cereri insistente; to be very ~ a insista, a stărui foarte mult; don't be too ~ nu insista prea mult; to be ~that smth. shall be done a ţine să se facă ceva. 2. (despre un creditor) plicticos, inoportun; (jam.) ~ colours culori ţipătoare / violente. 3. care iese în evidenţă, predominant, care atrage atenţia. insistent hind toe [in'sistnt ihaind tou[ s. (omit.) pinten. insistently [in'sistontli] adv. insistent, stăruitor, cu insistenţă, cu stăruinţă; to call ~ for action a cere de urgenţă o acţiune imediată. in situ [in 'si:tu:] adj., adv. (lat.) 1. (med.,fdoz. etc.) in situ. 2. (/e/m.) la locul de montaj / asamblare. insnare [in'sneor] vb. tr. a prinde în cursă; a atrage, a surprinde.



506



insnarer [in'sneora17] s. seducător. insobriety [.insou'braioti, 'insou'b-, -so'b-, -aiiti] s. 1. lipsă de sobrietate, de cumpătare, necumpătarc, exces. 2. beţie. insociability [inisou/o'biliti, -loti] s. ne sociabilitate. însociable [in'sou/obl] adj. v. u n s o c i a b 1 e. insolate ['insouleit, -so-] vb. tr. a expune la soare. insolation [linsou'leijan, -ss-] s. 1. expunere la soare. 2. (med.) insolaţie; cură / baie de soare. insole ['insoul] s. 1. talpă dinăuntru (la încălţăminte), primul rând de talpă. 2. branţ. insolence ['insalons, -soul-] ş. insolenţă, obrăznicie, neruşinare, impertinenţă. insolent ['insalont, -sou-] adj. (to) insolent, obraznic, neobrăzat, impertinent, neruşinat (cu, faţade). insolently [-li] adv. (în mod) insolent, obraznic, neobrăzat, impertinent, neruşinat. insolubility [inisolju'biliti, 'in-solju'b-, -loti] s. 1. insolubilitate, indisolubilitate. 2. (jig.) insolubilitate (a unei probleme), caracter insolubil / nerezolvabil (al unei probleme). insoluble [in'soljubl, 'in's-] adj. 1. (despre o sare etc.) insolubil, indisolubil; ~in water insolubil în apă. 2. (despre o problemă) insolubil, nerezolvabil, de nerezoivat. insolubleness [-nis] s.v. i n s o l u b i l i t y . insolvable [in'solvabl] adj nerezolvabil, insolubil; care nu poate fi explicat. insolvency [in'solv,?nsi, 'in's-1 s. insolvabilitate, încetare a plăţilor; (jur.) carenţă, faliment, bancrută; to be in a state of ~ a fi într-o stare falimentară. insolvent [in'solvant, 'in's-] I. adj. 1. (despre un debitor) insolvabil; (com., despre un debitor, o societate) falimentar, în stare de faliment; to become ~ a deveni insolvabil; (com.) a da faliment; to declare oneself ~ a se declara insolvabil, a se declara în stare de faliment. II. (corn.) debitor insolvabil, falit. Insolvent Act [~ eekt] s. (jur.) the ~ lege care dă dreptul de a beneficia de lichidare judiciară. insolvent law [~ to:] s. (jur,) legea falimentelor. insomnia [in'somnio] s. (med.) insomnie. ' insomniac [in'somniEek] s. persoană care suferă de insomnie. insomuch [.insou'mAt/] adv. ~as V. i n a s m u c h a s;~ that atât de... că, aşa de... că,într-atâta de... că/încât. insouciance [in'smsjons] s. lipsă de preocupare /interes / grijă; indiferenţă. insouciant [in'su:sjont] adj. lipsit de preocupare / griji; nepăsător, indiferent. insoul [in'soul] vb. tr. 1. a însufleţi, a da viaţă. 2. a păstra în suflet. inspan [in'spEen] vb. tr. (în Africa de Sud) 1. a înhăma, a înjuga. 2. a recruta (braţe de muncă, militari, voluntari etc.). inspect [in'spekt] vb. tr. 1. a examina, a privi cu atenţie, a privi de aproape (un lucru); a inspecta (o şcoală, o fabrică); a controla, a inspecta (registrele unui comerciant), a face revizia, a verifica (o maşină); to ~ the gas-meter a citi contorul; the frontier shall be ~ed se va proceda la o recunoaştere a frontierei; (sport) to ~ the ground a inspecta terenul (înaintea unui meci); as ~ed după cercetare prealabilă. 2. (mii.) a face o inspecţie, a trece în revistă; to ~ regiment a inspecta un regiment; to be ~ed (despre trupe) a fi trecut în revistă. • ■ _ ■ inspecting [-in] I. adf care inspectează, care face o inspecţie. II. s. inspecţie. inspection [in'spek/^n] s. 1. inspecţie, inspectare (a unei instituţii); verificare, cercetare, examinare (a unor titluri, documente); revi/.ie, verificare (a unei maşini); control (al biletelor); to subject to a close ~ a supune unui examen amănunţit; on close ~ cercetând îndeaproape; on simple ~ la o simplă cercetare; at the first ~ la prima vedere; sanitary ~ inspecţie sanitară. 2. (mil.) revistă; to hold on ~ a trece în revistă; kit ~ inspectarea efectelor. inspectional [-al] adj. de inspecţie. inspection board [in'spek/;?n bo:d, ~ bosd] s. comisia de recepţie (pentru recepţionarea utilajului, a mărfurilor etc.). inspection box [~ bsks] s. (tehn.) 1. fereastră / ochi de control. 2. felinar de recepţie, gaură de observare. inspection certificate [~ so(:)tifikit] s. proces-verbal de revizie tehnică; proces-verbal de inspecţie. inspection hole [~ noul] ş. (tehn.) gură de observare / control / vizitare; felinar de recepţie; ferestruică de control. inspection officer [~ iofisor] s. inspector. inspection stamp [~ stamip] s. (tehn.) ştampilă de verificare / control / garanţie. inspective [in'spektiv] adj. 1. cercetător; atent, vigilent. 2. de inspecţie, referitor la inspecţie. inspector [in'spckto1"] s. 1. inspector (de şcoală, de poliţie; între sergent şi superintendent); revizor, controlor (de lămpi de siguranţă etc.); woman ~ inspectoare; road ~ picher; ~ of mines inspector de mine; ~of weights and measures verificator de măsuri şi greutăţi. 2. (ferov. etc.) supraveghetor. 3. recepţioner; controlor de calitate. inspectoral [in'spcktord] adj. v. i n s p e c t o r i a l . inspectorate [in'spekt.7rit] s. 1. inspectorat. 2. corp de inspecţie, inspecţie. inspector general1 [in'spckto 'd3enarol] s. inspector general. Inspector General2 s. (mii.) inspector general al armatei. inspectorial [iinspek'to:riol] adf de inspector, de inspecţie, de control. inspectorship [in'spekto/ip] s. inspectorat. inspectress [in'spektoris] s. inspectoare. inspectroscope [in'spektroiskoup] s. (amer.) aparat Rontgen pentru detectarea coletclor. inspirable [in'spaisrobl] adf inspirabil, respirabil. inspiration [linspo'rcijiin, -spi'r-] s. 1. inspiraţie, inspirare, aspirare (a aerului, oxigenului etc.); to take a deep ~ a inspira adânc, a trage aer adânc în plămâni. 2. inspiraţie;



 507



under the ~ of sub inspiraţia (cu geu.); to take one's ~ from smb. a se inspira de la cineva; poetic ~ inspiraţie poetică; to lack ~ a) a fi lipsit de inspiraţie; b) (film.) a fi lipsit de suflu. 3. insuflare, însufleţire. inspirational [-inspa'reijanl] adj. 1. care te inspiră. 2. inspirat, plin de inspiraţie. inspirator ['inspareit9r, -spir-] s. (tehn.) 1. injector, aspirator. 2. respirator. inspiratory [in'spaiaratori, amer. şi -touri] adj. (anat.) inspirator; (despre suflu) aspirator. inspire [in'spaia1"] vb. tr. 1. a aspira, a inspira, a trage (aer) în piept. 2. a inspira; tales ~d by child life povestiri inspirate din viaţa copiilor; the events that ~d this work evenimentele care au inspirat această lucrare; 3. a inspira, a insufla, a trezi; to ~ smb. with confidence a inspira cuiva încredere; to ~smb. with respect a inspira cuiva respect; to ~ smb. with hope a insufla cuiva speranţă. 4. a însufleţi; ~d with hope însufleţit de speranţă. inspired [in'spaiad] adj. 1. (despre aer etc.) aspirat, inspirat. 2. (despre o persoană, o scriere etc.) inspirat; ~ verse versuri inspirate, poezie plină de inspiraţie; like one ~ ca un inspirat; (fa/u.) you were well ~ in buying ai fost bine inspirat cumpărând (despre o informaţie etc.) oficial; ~ paragraph notă de origine oficioasă; an ~ article un articol inspirat. inspirer [in'spaiara1"] s. inspirator (al unui articol, a! unei lucrări etc.). inspiring [in'spaisriij] adj. inspirator, insufiător; înviorător, însuflcţitor. inspirit [in'spirit] vb. tr. 1. a anima, a însufleţi, a insufla (curaj etc.). 2. a încuraja. inspiriting [-in.] adj. încurajator, care dă curaj; ~ music muzică antrenantă; the ~ morning air aerul înviorător al dimineţii. inspissate [in'spiseit] vb. mtr. a se condensa, a se îngroşa, a se învârtoşa, a se îndesi. inspissation Oinspi'seij^n] s. 1. (fiziol.) îngroşare (a sângelui etc.). 2. (tehn.) concentrare, închegare, condensare, învârtoşare, îndesare. inst [inst] adj. v. i n s t a n t (1,3). instability ['insta'biliti 'insta'b-, -bti] s. 1. (tehn.) instabilitate, lipsă de stabilitate / de echilibru, dezechilibrare, echilibru prost. 2. nestabilitate, nestatornicie, mobilitate, labilitate, inconstanţă; ~ of human affairs nestatornicia lucrurilor omeneşti. 3. lipsă de trăinicie (a unui pod etc.). instable [in'steibl] adj. nestabil, instabil, inconstant, nestatornic, schimbător, variabil, labil. install [in'sto:l] vb. A. tr. 1. (in) a instala (pe cineva într-un post de răspundere). 2. a instala (o maşină, o aparatură tehnică, electricitate etc.), a pune, a amenaja, a monta (un atelier etc.). B. rejl. (in) (despre persoane) a se instala, a se plasa, a se aşeza, a se stabili (în); (fam.) to ~ oneself in a place a se instala într-un loc; (fam.) she ~ed herself in an armchair s-a instalat într-un fotoliu. installation [pinsts'lcif^n, -sta:'!-] s. 1. instalare (a unui episcop, judecător etc.). 2. instalare, stabilire, aranjare (într-un loc). 3. (tehn.) montare, montaj, asamblare (a unei maşini etc.); conditioning ~ instalare (a luminii electrice, a apei la toate etajele etc.). 4. instalaţie / aparat, post de telegraf fără fir etc.; utilaj; piese de montare / montaj. installation costs [~ kasts] s. pi. (ec.) investiţii capitale. installation drawing [~ idra:irj] s. (tehn.) desen de montaj, schemă de asamblare. installation work [~ wa:k] s. (tehn.) lucrări de montaj. installed [in'sta:ld] adj. instalat. installing [in'sb:liij] s.v. i n s t a l l a t i o n (1). instalment [in'sta:lmant] amer. installment s. 1. (com. etc.) fracţiune (deplată); acont, rată, plată în rate, vărsământ parţial; to pay an ~a plăti / a vărsa o rată, a face un vărsământ; final ~ ultima rată; to pay in by ~s a plăti un abonament în rate; to pay in small ~s a plăti în rate mici / ban cu ban; payable in two ~s plătibil în două rate / tranşe; payable by monthly ~s plătibil în rate lunare; by weekly ~s în rate săptămânale; first, second, third etc. ~ prima, a doua, a treia etc. rată parţială; to pay on the ~ system a plăti în rate. 2. instalaţie, dispozitiv. 3. ~ of a publication fascicula unci lucrări care apare în fascicule. instalment buying [~ ibaiirj] s. (com.) cumpărare cu plata în rate. instalment credit [~ -kredit] s. (ec.) credit rambursabil în rate. instalment plan [~ plasn] s. (com.) sistem de tranzacţie comercială cu plata în rate; to buy on the ~ a cumpăra în rate. instalment system [~ -sistim] s. (com.) v. i n s t a l m e n t p l a n . instance finstans] I. s. 1. exemplu, pildă, caz; for ~ de exemplu, de pildă; this is a good ~ iată un exemplu bun; if for ~ A is the base of a triangle dacă bunăoară A este baza unui triunghi; in this ~ în acest caz, în cazul de faţă; (jur.) în speţă; an isolated ~ lin caz izolat; in many ~s în multe cazuri; in the first ~ în primul rând, mai întâi; as an -of his honesty, I may mention ca o dovadă a integrităţii sale aş putea cita. 2. insistenţă, cerere, rugăminte stăruitoare; at the ~of la cererea (cu gen.), la insistenţa (cu gen.) 3. Our.) instanţă judecătoreasca; court of first ~ tribunal de primă instanţă. II. vb. tr. 1. a cita (ceva, pe cineva) ca exemplu; ~ the case of cităm cazul (cu gen.). 2. pasiv to be ~d in a fi ilustrat prin; this instinct is ~d in young children acest instinct îl găsim la copiii mici. instancy [-i] s. 1. insistenţă, stăruinţă, caracter insistent (al unei cereri). 2. urgenţă, caracter urgent (al unei nevoi etc.). 3. iminenţă (a unei sosiri etc.). instant ['instant] I. adj. 1. urgent, grabnic, presant; we have ~need of you avem mare nevoie de dumneata. 2. stăruitor; to be ~ with smb. to do smth. a stărui pe lângă cineva să facă ceva, a ruga insistent pe cineva să facă ceva. 3. (prese, inst.) (corn.) curent, al acestei luni; on the 6th ~ la 6 curent, la 6 ale acestei luni; my letter of the 6th inst. scrisoarea mea din 6 curent / din 6 ale acestei luni / din 6 et. 4. imediat, neîntârziat; this calls ~ remedy aceasta reclamă o remediere imediată, acest lucru trebuie remediat Iară întârziere. 5. (gastr.) care se dizolvă imediat; ~milk lapte instant. II. s. clipă, moment; we expect him every ~ îl aşteptăm din moment în moment / de la o clipă la alta; come this ~ vino în clipa asta / chiar acum, vino numaidecât / imediat; I am going this ~ plec



institution



chiar acum / chiar în clipa asta; on the ~ imediat, pe loc, numaidecât; not an ~ too soon tocmai la timp / la ţane; the ~ he arrived a) în momentul în care a sosit; b) de îndată, imediat ce sosi, cum sosi; at the very ~ chiar în clipa aceea, chiar în acel moment, tocmai atunci. instantaneity [iinstanta'ni:iti] s. v. i n s t a n t a n e o u s n e s s . instantaneous ['instan'teinias] adj. 1. instantaneu, momentan. 2. simultan. instantaneous centre [~ 'sentar] s. (tehn.) centru instantaneu de rotaţie, pol instantaneu, centru de similitudine. instantaneous detonating fuse [~ -detouncitirj Tju:z] s. (tehn.) fitil detonant / instantaneu. instantaneous exposure [~ iks'poirp1"] s. (fot.) fotografie instantanee, instantaneu. instantaneousness [linstan'teiniasnis] s. instantaneitate. instantaneous value l/instpn'teinias 'vslju:] s. valoare instantanee / reală. instant coffee ['instant ikafi] s. (cafea) nes, cafea instant. instanter [in'sta^nta1"] ădv. (fam.) imediat, numaidecât, de îndată, la moment, pe loc, instantly ['instentli] adv. 1. (înv.) insistent, cu insistenţă, stăruitor; they besought him ~ îl rugară stăruitor. 2. imediat, numaidecât, de îndată, la moment, pe loc; to catch an allusion ~ a prinde o aluzie din zbor. instate [in'steit] vb. tr. (jur.) to ~ smb. in / into / to his rights a pune pe cineva în drepturile sale. instauration [iinsta:'rei/s>n] s. 1. restaurare, reînnoire, primenire; Bacon's ~ of the sciences reînnoirea ştiinţelor de către Bacon. 2. (înv.) instaurare. instaurator ['insto:rcitar] s. 1. reînnoitor (al unei ştiinţe etc.), reaşezător. 2. (înv.) instaurator. instead [in'sted] I.prep. ~of smth. în loc de ceva; drept ceva; ~of this în loc de aceasta; to stand ~ of smth. a sta în locul a ceva; ~ of smb. în locul cuiva; I acted ~ of the chief during his illness l-am înlocuit pe şef cât timp a fost bolnav; am ţinut locul şefului pe timpul bolii sale; ~ of him, in his stead în locul lui; ~ of doing smth. în loc de a face ceva; we have lunch in the garden ~ of in the dining room luăm masa în grădină, nu în sufragerie; by method of justice and peace ~ of by arbitrary force prin metode drepte şi paşnice, în loc să se recurgă la forţa arbitrară. II. adv. în loc, în schimb; if Mary can't come, take me ~dacă Mary nu poate veni, ia-mă pe mine în loc; he is not allowed beer, and drinks water ~ nu are voie să bea bere şi o înlocuieşte cu apă; don't cry, laugh ~ nu plânge, râzi mai degrabă; e mai degrabă de râs decât de plâns. instep ['instep] s. 1. căpută (a piciorului); foot with a high ~ picior cu gleznă înaltă, căpută a piciorului foarte bombată; (fam.) to be high in the ~ a fi fudul / ţanţoş, a fi cu nasul (pe) sus. 2. căpută (a unei ghete, cizme etc.). instigate ['instigeit] vb. tr. 1. (to) a instiga, a îndemna, a incita, a aţâţa, a împinge (la). 2. a instiga la, a provoca, a pune la cale, a aţâţa la; to ~ revolt a instiga la revoltă / la răscoală. instigation ['insti'gci/an] s. instigare, aţâţarc, provocare; ~to murder instigare lacrimă; at / by the ~ of smb. la instigaţia cuiva. instigator ['instigeitar] s. 1. instigator. 2. aţâţător (al unei revolte etc.); ~ of war aţâţător la război; ~ of a revolt aţâţător la o răscoală. instil(l) [in'stil] vb. tr. 1. (into) a instila, a picura (un lichid în), a turna picătură cu picătură. 2. (into) (jig.) a face să pătrundă picătură cu picătură; a inculca, a infiltra, a vârî în cap (o idee); a inspira (un sentiment); to ~ good principles into smb. a insufla cuiva principii bune; from a youth these principles have been ~ed into him aceste principii i-au fost inculcate din tinereţe. instillation ['insti'lei/pn] s. 1. instilaţie, instilare (a unui lichid). 2. inspirare, insuflare (a unei idei, a unui sentiment); inculcare (a unei virtuţi etc.). instillment [in'stilmant] s.v. i n s t i l l a t i o n . instinct ['instirjAt] I.s. instinct, simţ natural, intuiţie; to have the ~ of self-preservation a avea instinctul de autoconservare; by / from ~ din instinct; to action by ~ a acţiona din instinct / călăuzit de instinct; to have an ~ for music a avea instinctul muzicii, a avea o înclinaţie înnăscută pentru muzică; to have an ~ for doing the right thing a avea instinctul / intuiţia lucrului pe care trebuie să-1 facă. II. [in'stirjkt] adj. ~ with plin de, pătruns de; ~with life plin de viaţă; face ~ with benevolence faţă care respiră bunătate/ faţă pe care este întipărită bunăvoinţa / faţă plină de bunăvoinţa. instinctive [in'stirj/rtiv] adj. instinctiv, inconştient. instinctively [-li] adv. instinctiv, din instinct, pe negândite, inconştient; (fam.) maşinal. institute l'institjmt] I. s. 1. institut (literar etc.), aşezământ, societate, organizaţie pentru activitate ştiinţifică, obştească etc.; clădirea unui institut. 2. şcoală tehnică superioară, institut de învăţământ superior; teacher's ~ şcoală superioară pedagogică, institut pedagogie. 3. (înv.) instituţie, ordine stabilită, obicei; the ~s and customs of civil life instituţiile şi obiceiurile vieţii civile. 4. (amer.) cursuri de scurtă durată^ sene de lecţii / prclcgcri-5.pl. (jur. înv.) instituţie, operă în care sunt imprimate principiile generale ale dreptului; the Institutes of Justinian Instituţiile lui Justinian. II. vb. tr. 1. a institui, a stabili (o ordine, o lege etc.); a înfiinţa, a întemeia, a fonda (o societate); newly ~d office post recent înfiinţat. 2. (jur.) a intenta; to ~ (legal) proceedings against smb. a intenta cuiva un proces, a deschide o acţiune împotriva cuiva; to ~ an action at law a intenta o acţiune judiciară. 3. (jur.) to ~ smb. as a heir a institui pe cineva ca moştenitor. institution [iinsti'tju:/3n] s. 1. instituire, stabilire (a unei legi), constituire (a unui comitet); creare (a unui stat); fondare (a unei bănci); începere, deschidere (a unei anchete); (bis.) învestitură (a unui prelat); (jur.) instituire (a unui moştenitor). 2. instituţie, ordine stabilită, practică intrată în obiceiuri; the postman has become a well-known ~factorul a devenit o figură familiară; they are a national ~ fac parte din patrimoniul naţional. 3. institut (de educaţie, de utilitate publică etc.); asociaţie; charitable ~ instituţie / aşezământ / operă de caritate / de binefacere; ospiciu. 4. (bis.) ordin (călugăresc). 5. (peior.) azil; casă de copii, centru de plasament.



 institutional



508



instrumentation [.instrumen'tei/an, -tram-, -man-] s. 1. (muz.) instrumentaţie. institutional [-si] adj. 1. institut. 2. care se referă la o instituţie, la o operă de binefacere etc.; ~ life viaţa într-un aşezământ de binefacere. 2. întrebuinţare / folosire a instrumentelor ştiinţifice saw chirurgicale. 3. (înv.) v. institutionalism [-alizam] s. 1. viaţa în institutele de binefacere. 2. regim social care i n s t r u m e n t a l i t y . 4 . i n s t r u m e n t a r . 5 . ( t e h n . , infor.) instrumentare. comportă aşezăminte de binefacere, ospiciu. instrument board ['instrumsnt bo:d, ~ bosd] s. 1. (electr.) tablou de distribuţie. 2. (auto, institutionalization [.instiitjur/analai'zei/sn] s. 1. instituţionalizare. 2. legiferare; av.) tablou de bord. 3. (tehn.) tablou de instrumente de măsurat şi de control. oficializare. instrument case [~ keis] s. 1. (tehn.) carter, înveliş de protecţie; cameră, cutie, casetă, institutionalize [iinsti'tju:/pn3ilaiz] vb. tr. 1. a instituţionaliza. 2. a interna într-un institut montură, osatură, schelet, carcasă, corp. 2. ladă / cutie de scule; trusă de instrumente. (ae boli mintale, de dezalcoolizare etc.). instrument flying [~ iflaiirj] s. (tehn.) zbor instrumental / fără vizibilitate. institutionalized [.insti'tjuijsnailaizd] adj. 1. (despre un copil) care a fost internat într-un instrument maker [~ imeikor] s. sculier. azil sau care a fost crescut de asistenţa publică. 2. instituţionalizat. instrument man [~ masn] s. topograf, topometru. institutionary [linsti'tjiKjsnsri] adj. 1. instituţional. 2. de instituire / învestitură. instrument panel [~ ipasnal] l.v. i n s t r u m e n t b o a r d . 2. tablou / pupitru de instituitor ['institju:tor] s. întemeietor (al unui ordin religios etc.), fondator, comandă. organizator. insubmersibility ['insob.moisi'biliti] s. insubmersibilitate. institutive ['institju:tiv] adj. care instituie / stabileşte. insubmersible [.inssb'nraisobl.'-SAb'm-, -sibl] adj. insubmersibil. instruct [in'str/ikt] vb. tr. 1. a instrui, a învăţa (pe cineva), a da învăţătură (cuiva), insubordinate [linsotadanit, -dinit] adj. insubordonat, nesubordonat, nesupus; (despre a pregăti (pe cineva), a iniţia; to ~smb. in smth. / to do smth. a instrui pe cineva în ceva, soldaţi etc.) rebel, care nu se supune disciplinei. a învăţa pe cineva să facă ceva; to ~ smb. in English a învăţa pe cineva engleza; to ~ insubordination ['inssiboidi'nei/an] s. insubordonare, neascultare, nesupunere. a clerk in book-keeping a iniţia pe un funcţionar comercial în contabilitate. 2. a înştiinţa, insubstantial [.insab'stsen/sl, 'inssb'st-] adj. 1. (poetic) imaginar, ireal, iluzoriu, himeric. a da de ştire (cuiva), a informa, a vesti, a anunţa, a comunica; to ~smb. of what is going 2. (despre obiecte) imaterial; nesubstanţial; ~ food hrană nesubstanţială / neconsistentă. on a înştiinţa pe cineva despre ceea ce se petrece; to ~ smb. that a informa pe cineva 3. neconsistent, nefondat, neîntemeiat. că; (jur.) to ~ a solicitor a da relaţii / informaţii / a furniza material unui funcţionar din insuccess [linsok'ses] s. insucces, eşec. oficiu însărcinat cu pregătirea părţilor în faţa tribunalului şi cu întocmirea actelor de insufferable [in'sAfsrsbl] adj. insuportabil, intolerabil, de nesuferit, de nesuportat. procedură; 3. to ~ smb. to do smth. a însărcina pe cineva să facă ceva, a recomanda / insufferably [-i] adv. insuportabil, intolerabil. a da instrucţiuni cuiva să facă ceva; I am ~ed by the Board to inform you that am fost insufficiency [unsa'fi/ansi, 'insa'f-] s. insuficienţă. însărcinat de direcţie să vă informez că; the Committee has not been ~ed to deal with insufficient [linsa'fi/ant, 'insp'f-1 adj. insuficient, neîndestulător, necorespunzător, this problem comisia nu a fost sesizată de această problemă. nesatisfăcător, nemulţumitor, incomplet, necomplet. instruction [in'strAk/sn] s. 1. instrucţie, învăţătură; medical ~a) învăţământ medical; insufficiently ]-li] aaV. insuficient, neîndestulător, nu destul de, nu îndeajuns de. b) studii medicale; (mil.) school of ~ şcoală de aplicaţie; (mil.) squad of ~ (for N.C.O's) insufflate [in'SAfleit, 'inssf-] vb. tr. a insufla, a pompa aer în (ceva). pluton de instrucţie (pentru gradaţi); driving ~ lecţii de conducere. 2. (mai ales la pi.) insufflator [-ar] s. 1. (med.) aparat pentru pneumotorax. 2. (tehn.) injector cu aer (pentru indicaţii, instrucţiuni, ordine, directive, prescripţii; written ~s instrucţiuni scrise; official intensificarea arderii într-un cuptor). ~s prescripţii, obligaţii; to give smb. ~s how to use smth. a da cuiva indicaţii cum să insular ['insjulorJ I. aay. 1. insular, de insulă; our ~ climate clima noastră insulară. folosească ceva / asupra felului în care să se servească de ceva; he is provided with 2. propriu locuitorilor unei insule. 3. închis, rezervat. 4. (fig.) mărginit, limitat, îngust, exact ~s are directive / instrucţiuni precise; we wait your ~s aşteptăm instrucţiunile / strâmt; ~ mind minte îngustă. II. s. insular, locuitor al unei insule. ordinele dv.; to obey smb.'s ~s a urma instrucţiunile / a asculta de ordinele cuiva; to go insularism F-izam] s. v. i n s u l a r i t y . beyond one's ~s a depăşi ordinele primite; (mil. etc.) to act according to ~s a se conforma insularity [linsju'keriti] s. 1. caracter insular. 2. închistare, caracter închis, spirit îngust. consemnului; service ~s menţiuni de serviciu (pe telegrame etc.); book of standing ~s insulatable ['insjuleitobl] adj. care poate fi izolat. regulament; ~book manual de întreţinere, carte tehnică (a unei maşini etc.). 3. pl. (jur.) insulate ['insjuleit] vb. tr. 1. a forma/a face o insulă/o insuliţă din; to ~ smth. from însărcinare (a unui avocat) cu pledarea proceselor. 4. (amer.) instrucţiuni date delegaţilor its surroundings a izola ceva de mediu. 2. (electr.) a izola (un fir etc.); ~d with mica de a vota un anumit candidat. izolat cu mică. instructional [in'strAk/snal] adj. 1. de învăţământ / de instrucţie; (despre o şcoala) de insulated ['insjuleitid] adj. izolat, etanş. aplicaţie. 2. educativ. insulated car [~ 'ka:r] s. (ferov.) vagon izoterm. instructional film [~ film] s. film didactic / educativ; film documentar. insulated conduct [~ 'kondskt] s. (electr.) tub izolant de protecţie; tub Bergmann. instructive [in'strAktiv] adj. instructiv. insulated lining [~ 'laininj s. (tehn.) căptuşeală izolatoare. instructively [-li] aaV. (în mod) instructiv. insulated rail [~ 'reil] s. (ferov.) şină izolată. instructor [in'strAkt3r] s. 1. instructor, dascăl, învăţător, preceptor, conducător, insulated train [~ 'trein] s. (ferov.) tren frigorifer. îndrumător; (mil.) instructor; sergeant ~ sergent instructor; naval ~ profesor la o şcoală insulated wire [~ 'waia'] s. (electr.) sârmă izolată; cablu / conductor izolat. navală; driving ~ instructor de conducere auto. 2. (amer. univ.) asistent (universitar). insulating ['insjuleitin] (tehn.) I. adj. izolant, izolator. II. s. izolare. instructress [in'strAktris] s. instructoare. insulating compound [~ 'kompaund] s. (tehn.) masă izolantă, amestec izolant. instrument ['instrumont, -trom-] I. s. 1. instrument, unealtă, sculă; aparat, dispozitiv, insulating gloves [~ 'gUvz] s. mănuşi de cauciuc. mecanism; surgical ~s instrumente chirurgicale /.de chirurgie; optical ~s instrumente insulating material [~ mo'tisriol] s. (telm.) material izolator / izolant, izolament; sound optice; mathematical ~s instrument de desen; (telin.) dial ~ aparat cu cadran; ~s of war instrumente de război. 2. instrument muzical; brass ~ instrument de alamă; chord ~ ~ material izolator de sunete, rmaterial izolator acustic fonic, fonoizolator. insulating rubber [~ 'rAbs ] s. cauciuc izolator. instrument de coarde; wind ~ instrument de suflat / de vânt; to play an ~ a.cânta la un insulating stool [~ 'stu:l] s. (electr.) scăunel / taburet izolant. instrument. 3. (fig.) instrument, unealtă; the Government through its ~s guvernul prin insulating tape [~ 'teip] s. (tehn.) bandă izolatoare / izolant, izolirband. intermediarii săi / prin organele sale; he was a mere ~ in the hands of a fost o simplă unealtă în mâinile (cu gen.). 4. (y'ur.) act juridic (de cesiune, de transmisie etc.), instrument, insulating trough [~ 'tro(:)f[ s. (telm.) conductă izolantă. insulation [■insju'lei/sn] s. 1. (from) desprindere (a unei insule de continent). 2. izolare document oficial; (com.) negotiable ~ efect de comerţ, titlu la purtător; ratification ~s instrument de ratificare. 5. tratat; ~ of capitulation act de capitulare. II. vb. tr. 1. a înfăptui (de). 3. (electr.) izolare (a unui cablu electric); izolament; faulty ~ defect de izolare; practic, a traduce, a transpune în viaţă. 2. (muz.) a orchestra, a instrumenta (o opera etc.). heat ~ izolaţie termică. 4. (cin.) insonorizare (a aparatului de filmat etc:). insulation resistance [~ ri.zistons] s, (tehn.) rezistenţă de izolaţie, izolantă. instrumental [linstru'mentl, -tro'm-] aaj'. 1. (to) care contribuie (la), care serveşte (la); insulation test [~ test] s. (telm.) verificare a izolării, măsurare a rezistenţei de izolare. to be ~ (in) a contribui (la); to be ~ to a purpose a contribui la un scop; my friend was insulation testing set [~ itestirj set] s. (tehn.) aparat pentru verificarea izolării, ~ in getting me appointed prietenului meu îi datorez numirea (mea); he was largely ~ in the matter a fost amestecat în mare măsură în această treabă. 2. (muz.) instrumental. megohmmetru megger. insulator ['insjuleitor] s. 1. (electr.) izolant, dielectric, izolator; shackle ~ izolator de instrumental case [~ 'keis] s. (gram.) cazul instrumental, instrumentalul. întindere, izolator-tijă, izolator-baston; egg ~ izolator nucă; link ~ izolator lanţ; pin ~ instrumental error [~ 'ere'] s. eroare din cauza instrumentului folosit. izolator de vârf / suporturi; section ~ izolator de secţie; through ~ izolator de trecere; instrumentalism [linstru'mentolizpm] s. (fîloz.) instrumentalism. instrumentalist [linstru'mentalist, -tra'm-) s. 1. (muz.) instrumentist. 2. (filoz.) high-tension ~ izolator pentru curent de înaltă tensiune; oil-type ~ izolator cu ulei; dice box ~ izolator clopot. 2. heat ~ izolator termic, materie calorifugă. instrumentalist. insulator string [~ strirj] s. (electr.) lanţ de izolatori. instrumentality [.instrumen'taditi, -tem-, -man-] s. mijloc; by the ~ of prin intermediul insulin ['insjulin] s. (fiziol.) insulina. (cu gen.); to do smth. through the ~ of smb. a face ceva cu ajutorul / cu concursul / insulinize ['insjulinaiz] vb. tr. (med.) a trata cu insulina, a aplica un tratament cu insulina. prin intermediul cuiva. insuliac [rinsjula;k] s. (tehn.) lac de izolaţie, lac izolant. instrumental landing [linstru'mentl 'Ufindirj] s. (av.) aterizare fără vizibilitate, aterizare insult I. ['insAlt] s. 1. insultă, ofensă, jignire, ultragiu, afront; to offer an ~ to smb. în zbor instrumental. instrumentally [linstru'me'ntsli, -tra'm-] adv. 1. (a se servi de ceva) ca instrument; a aduce o insultă / jignire cuiva; to bear an ~ a suporta o insultă; to swallow / pocket (a acţiona) ca instrument, în calitate de instrument I de intermediar. 2. cu ajutorul unui an ~ a înghiţi o insultă / un afront; to add ~ to injury a aduce noi insulte; to sit down instrument (ştiinţific). 3. (y'ur.) (a transmite ceva) printr-un act juridic, printr-un instrument under ~s a suporta jigniri (fără a crâcni). 2. batjocură, bătaie de joc. II. [in'sAlt] vb.tr. legal. 4. (gram.) în sens instrumental. a insulta, a ofensa, a jigni, a ultragia, a aduce (cuiva) insulte / jigniri / un afront. instrumental observation [linstru'mentl tobzaOvei/an] s. observare cu ajutorul insulter [in'sAlta1-] s. persoană care aduce o insultă / ofensă / jignire. aparatelor; (mii.) cercetare cu ajutorul aparatelor. insulting [iriSAltig] adj. (despre un gest ele.) insultător, ofensator, jignitor, injurios; instrumental performer [~ po'fo:m3r] s. (muz.) instrumentist. to use ~ language to smb. a aduce jigniri / insulte cuiva; to be guilty of ~ behaviour



 509



towards smb. a se fi purtat insolent cu cineva, a fi vinovat de ultragiu (la adresa unui agent, a unui magistrat). insultingly [-li] aaV. insultător, insolent, jignitor. insuperability [in.sjuipprs'biliti, 'inisju:ppr3'b-, -taţi] s. caracter de nebiruit / de neînvins / de nctrecut (ai unei piedici etc.). insuperable [in'sju:parabl, 'i'n's-] adj. (despre greutăţi etc.) de nebiruit, de neînvins, de netrecut; (despre obstacole) de netrecut. insuperableness [-nis] s. v. i n s u p e r a b i l i t y . insupportable [rinsa'poitabl, 'insa'p-, rinss'p-, 'inso'p-] adj. insuportabil, intolerabil, de nesuferit, de nesuportat; ~ agony durere insuportabilă. insupportableness [-nis] s. caracter insuportabil / de ncsuportat. insupportably [-i] adv. insuportabil, intolerabil. insuppressible [linss'presabl, 'inss'p-, -sibl] adj. care nu poate fi reprimat / înăbuşit. insurable [in'/uarabl, -'Jbar-, -'Jb:r-] adj. care poate fi asigurat; «interest interes pecuniar. insurance [in'/uarans, -'Jbsr-, -'/o:r-[ s. (com. etc.) asigurare; (fam.) primă de asigurare; accident ~ asigurare contra accidentelor; burgarly ~ asigurare contra spargerilor / furturilor; disablement ~ asigurare contra invalidităţii; fire ~ asigurare contra incendiului; life ~ asigurare a vieţii / pe viaţă; ~ against all risk asigurare contra tuturor riscurilor; ~ against loss by redemption asigurare contra pagubelor ca urmare a scăderii cursului; employers' liability ~ asigurare a patronilor contra accidentelor de muncă (din întreprinderi); motor-car ~ asigurare contra accidentelor de automobil, asigurare auto; public liability ~, third-party ~ asigurare în caz de despăgubiri civile (datorate unei terţe persoane); old age ~ asigurare de bătrâneţe; sickness ~ asigurare în caz de boală; to effect / make an ~ a încheia o asigurare; to buy an ~ a se asigura; to take out an ~ (against) a (se) asigura (contra, cu gen.); to pay for the ~ of a ship a plăti primele de asigurare ale unui vas; contributory ~ asigurare pe bază de cotizaţie; voluntary ~ asigurare facultativă; ~ charges on a packet taxe de asigurare a unui colet; social / national ~ prevederi sociale, asigurări sociale; state ~asigurări de stat; unemployment ~asigurare contra şomajului; workmen's compensation ~ asigurare contra accidentelor de muncă. insurance agent [~ .eid3snt] s. agent de asigurare, (agent) asigurător. insurance certificate [~ S3(:)>tifikit] s. certificat de asigurare. insurance broker [~ ibrouka'] s. (agent) asigurător, agent de asigurare. insurance carrier [~ >kzeri3r] s. asigurat, persoană asigurată. insurance clause [~ .kb:z] s. clauză de asigurare. insurance company [ ikAmpani] s. societate de asigurare. insurance consumer [~ k3n.sju:ni3r] s. v. i n s u r a n c e c a r r i e r . insurance money [~ -nuni] s. primă de asigurare. insurance note [~ nout] s. talon de asigurare. insurance office [~ .ofis] s. casă / birou de asigurare. insurance officer [~ ofisa1] s. 1. funcţionar la serviciul de asigurări sociale. 2. funcţionar la o societate de asigurare. insurance policy [~ ipolisi, -losi] s. poliţă de asigurare; to take out an ~ a se asigura. insurance premium [~ .prkmism] s. primă de asigurare. insurance shares [~ Jeaz] s. pi. acţiuni ale unei societăţi de asigurare. insurance value [~ .vaslju:] s. valoarea asigurării, valoarea obiectului asigurat. insurant [in'/uarsnt, -'/oar-, -Jo:r-] s. asigurat (care plăteşte primă / cotă de asigurare), persoană asigurată. insure [in'/u3r, -'Jb3r, -7o:r] vb. A. tr. 1. a asigura (mărfuri, un vapor, un mobilier etc.); to ~ one's life a-şi asigura viaţa; to ~smth. against all risks a asigura ceva contra oricărui risc. 2. a asigura, a garanta (succesul, îndeplinirea unui proiect); to ~ safety a garanta siguranţa. B. mir. a se asigura; to ~ against a risk a se asigura contra unui risc. insured [in'Jusd] adj. asigurat; the property was ~ proprietatea era asigurată; the ~ party asiguratul. • . insurer [in'Jirara'J s. 1. (sipi.) societate de asigurare. 2. agent de asigurare; jsigurător. insurgence [in'S3:d33ns] s. v. i n s u r g e n c y . insurgency [-i] s. insurecţie, revoltă. insurgent [in'sa:d3ant] I. adj. răzvrătit, răsculat, revoltat, revoluţionar, în stare de răscoală / de insurecţie; the ~ army armata insurgenţilor; (poetic) the ~ sea marea învolburată. II. s. insurgent, răzvrătit, răsculat, revoltat, rebel; (amer. ist.) the Insurgents Insurgenţii (din războiţii de independenţă). insurmountable [.insaO'mauntsbl, 'insaO'm-] adj. (despre obstacole, despre greutăţi) insurmontabil, de nebiruit, de neînvins; de netrecut. insurmountably [-i] adv. de nebiruit, de neînvins, de netrecut. insurrection [linss'rek/an] s. insurecţie, răzvrătire, răzmeriţă, rebeliune; to rise in ~ a se răzvrăti, a se răscula. insurrectional [-al] adj. 1. insurecţional, de insurecţie. 2. rebel. insurrectionary [-aril adj. v. i n s u r r e c t i o n a l . insurrectionist [-ist] s. 1. insurgent, participant la o insurecţie. 2. rebel, răzvrătit. insusceptibility ['insasepta'biliti, -ti'b-, -lati] s. 1. (med.) nesusceptibilitate. 2. (to) insensibilitate (la). insusceptible [unsa'septabl, -tibl] adj. 1. (of) nesusceptibil (de); he was ever ~ of friendship el nu a fost niciodată susceptibil de prietenie; heart ~ of piety inimă împietrită / ncaccesibilă milei. 2. (to) insensibil, nesimţitor (la); a mind ~ to flattery un spirit insensibil la linguşire. insweep ['inswi:p] s. (tehn.) curbură înainte; (auto) îngustare (a saşiului). inswept ['inswept] adj. carenat, conturat, aerodinamic, care are o formă aerodinamică. inswept frame [~ Treim] s. (tehn.) şasiu îngustat în partea dinainte. intact [intekt, 'in't-] adj. intact, neatins, neştirbit, întreg, teafăr; to keep one's reputation ~ a-şi păstra reputaţia neştirbită. intagliated [in'uelicitid] adj. (tehn.) scobit în (ceva); gravat în piatră.



intelligence agent



intaglio Jin'tudiou, -te-] I. s. (i/al.) gravură adâncită/ scobită (în metal); piatră preţioasă cu gravură scobită. II. vb. a scobi, a grava (cu ajutorul acizilor). intaglio engraving [~ inigreivirj] s. gravură scobită. intaglio printing [~ iprintirj] s. 1. (poligr.) tipar adânc / rotoheliografic. 2. (filatelie) heliogravură. intake ['inteik] s. 1. (mai ales în nordul Angliei) lot cultivat (intre mlaştini). 2. (tehn.) dispozitiv / instalaţie de admisie / aspiraţie; aspirare, lichid sau gaz aspirate de o pompă; admisie (a aburului), intrare (a vaporilor). 3. (hidr.) bazin de captare; construcţie de cap. 4. (mine) galerie de aeraj. 5. (electr.) consum, energie cheltuită, putere consumată (de o maşină), v. ţi i n p u t (2). caloric ~raţie calorică; food ~raţie alimentară. 6. strangulare, îngustare bruscă (a diametrului unei ţevi). 7. (tehn.) culce. 8. (scot.) înşelăciune; înşelător. intake airway [~ .eawei] s. (mine) admisie de aer. intangibility [imtajndp'biliti, 'initamap-, a^i'b-, -lsti] s. 1. intangibilitate, caracter intangibil (şifig.). 2. inviolabilitate. intangible [intena^sbl, 'in't-, -djib-] adj. 1. intangibil, care nu poate fi atins, de neatins; impalpabil. 2. (fig.) imperceptibil; insesizabil. 3. (fig.) (despre tratate, convenţii etc.) inviolabil. intangible assets [~ 'assets, -sits] s. (com.) valori / bunuri imateriale. intangibleness [in'taMidşiblnis] s.v. i n t a n g i b i l i t y . intangible property [intena^sbl 'propsti] s. (jur.) bunuri incorporate. intarsia [in'tcois] s. (amer.) intarsie intarsio [in'ta:siou] s.v. i n t a r s i a . integer ['intid33r] s. 1. întreg, tot. 2. (mat.) (număr) întreg. integrability [initegra'biliti] s. integrabilitate, capacitatea de a fi integrat. integrable ['intigrasbl] adj. (mat.) integrabil, sumabil. integral ['intigrel] I. adj. 1. [si in'tegral] integral; întreg, complet; to form an ~ part of a se integra, a fi (o) parte integrantă din / a (c« gen.). 2. alcătuit din mai multe părţi, compus. 3. esenţial, absolut necesar, cu neputinţă de eliminat. 4. (mat.) integral. II. s. I. întreg, tot, totalitate. 2. (mat.) integrală. integral calculus [~ 'kadkjubs] s. (mat.) calcul integral. integral equation [~ i'kwei/an] s. (/nat.) ecuaţie integrală. integral function [~ 'fAnk/an] s. (mat.) funcţie întreagă. Integralist ['intigralist] s. (pol.) intcgralist (fascist brazilian). integrality [linti'graeliti] s. întregime, integritate; totalitate; plinătate; plenitudine. integrally ['intigrpli] adv. integral, în întregime. integral part ['intigral pa:t] s. parte integrantă; to be an ~of smth. a face parte integrantă din ceva. integrand fintigrand] s. (mat.) expresie / funcţie de sub semnul integrală. integrant ['intigraent] I. adj. 1. component, constitutiv. 2. (despre părţi ale unui tot) esenţial, absolut necesar. II. s. 1. parte integrantă. 2. element component / constitutiv. integrate fintigreit] I. adj. 1. alcătuit din mai multe părţi, compus. 2. integral, întreg; complet. 3. component, constitutiv. II. vb. A. tr. 1. a pune laolaltă; a reuni (părţile constitutive ale unui întreg); a întregi, a completa; a include, a îngloba. 2. (mat.) a integra. B. intr. (amer.) a se integra, a fi integrat. integrated circuit ['intigreitid 'ss:kit] s. (eht.) circuit integrat. integration [linti'grei/sn] s. 1. întregire. 2. (mat.) integrare. 3. integrare, integraţie. 4. (pol.) integrare (rasială); desegregare. integrator ['intigreta'] s. (infor.) integrator. integrity [in'tcgriti] s. 1. integritate, întregime; deplinătate; in its ~înîntregime, întreg, integral. 2. (fig.) integritate; cinste, onestitate, probitate; a man of ~ om de caracter. 3. (mat.) integritate. integument [in'tegjumant] s. 1. (anat.) tegument. 2. înveliş, învelitoare, acoperământ. integumental [in'tegju'mentel] adj. v. i n t e g u m e n t a r y (1). integumentary [in'tegju'mentari] adj. 1. (anat.) tegumentar. 2. care înveleşte, care acoperă. intellect ['intilekt, amer. -toi-] s. intelect, minte, raţiune, inteligenţă; cap, spirit; man of ~ om inteligent / cu un intelect dezvoltat, spirit luminat; the ~ of the country cele mai luminate capete ale ţării. intellection [lintilek/m] s. (psih.) activitate mintală, intelect. intellective [.inti'lektiv] adj. 1. mintal, intelectual; raţional. 2. abstract, accesibil numai raţiunii (nu şi simţurilor). 3. (psih.) cognitiv. intellectual ['inti'lcktjusl, -t/ul, -t/usl] I. adj. intelectual; mintal; ~ effort efort intelectual. II. s. intelectual; the ~s intelectualii, intelectualitatea, pătura cultă. intellectualism [-izam] s. (filoz.) intelectualism. intellectualist [-ist] s. 1. intelectual. 2. (filoz.) intelectualist. intellectuality ['inti.lektju'aeliti, -t/u-] s. caracter intelectual; capacitate intelectuală; intelect. intellectualization [.inti.lcktfualai'zei/an] s. intelectualizare. intellectualize [linti'lekt/ualaiz] vb. A. tr. a intelectualiza. B. intr. a se intelectualiza. intellectually [linti'lektjuali, -t/ul-, -tfual-] adv. intelectualiceşte. intelligence [in'telidîOTs] s. 1. inteligenţă; raţiune; intelect; minte. 2. inteligenţă, deşteptăciune; agerime, ascuţime a minţii; înţelegere, pricepere; to exchange a look of ~ a schimba o privire (cu cineva) în semn de înţelegere; person of good ~ persoană de o reală inteligenţă. 3. ştire, ştiri; veste, veşti; informaţie, informaţii; to give ~ of smth. a da de ştire / informaţii despre ceva; we have received no ~ of it n-am aflat nimic cu privire la asta, n-am auzit nimic despre asta; latest ~ ultimele ştiri, ultima oră (in ziare); university ~ cronică universitară. 4. (mil., pol.) informaţii secrete; spionaj; serviciu de informaţii / secret / de spionaj; agent, spion; they had ~s in the enemy's camp ei aveau spioni în tabăra duşmană. 5. atr. (mii, pol.) de informaţii, de spionaj. intelligence agent [~ icid3ant] s. (mii., pol.) agent al unui serviciu secret; spion.



 intelligence bureau



intelligence bureau [~ bjuarou] s. v. i n t e l l i g e n c e d e p a r t m e n t (1). intelligence department [~ di'pa:tmont] s. 1. (mil., pol.) serviciu de informaţii / secret. 2. (ec.) birou de informaţii. intelligence office [~ ofis] s. 1. (amer. rar) oficiu de plasare. 2. (ec.) birou de informaţii. 3. (mil., pol.) serviciu de informaţii / secret. intelligence officer [~ .of/sa1"] s. (mii., pol.) ofiţer din serviciul de informaţii; ofiţer cu informaţiile. intelligence quotient [~ rkwou/ant] s. (psih.) coeficient de inteligenţă, coeficient de dezvoltare intelectuală. intelligencer [in'telid3ansor] s. 1. infomiator, persoană care dă informaţii. 2. (mii., pol.) agent secret, spion. intelligence service [in'tclid3ans tso:vis] s. v. i n t e l l i g e n c e d e p a r t m e n t (l). intelligence test [~ test] s. (psih.) test de inteligenţă. intelligent [in'telid3.9nt] adj. 1. inteligent, deştept; ager (la minte), cu mintea ageră; an ~ answer un răspuns inteligent. 2. (înv., Ut.) (of) conştient, care îşi dă seamă (de); cunoscător (cu gen.), versat (în); to be ~ of a fact a fi conştient de un fapt (oarecare); a fi în cunoştinţă de cauză; to be ~ of a subject a fi versat într-un domeniu (oarecare). intelligentsia [in.teli'd3entsi3, .intcli'd3-, -'gen-] s. (colectiv) the ~ intelectualitatea, intelectualii, pătura cultă; creierul unei naţiuni. intelligentzia s. the ~ v . i n t e l l i g e n t s i a . intelligibility [in.telid3e»'biliti, -d3i'b-, -bti] s. inteligibilitate, însuşirea de a fi inteligibil; posibilitatea de a fi înţeles. intelligible [in'telid3obl, -d3ib-] adj. inteligibil; desluşit; clar; an ~ pronunciation o pronunţare clară; she spoke so fast as to be hardly ~ (ca) vorbea atât de repede, încât nu o puteai înţelege. intelligibleness [-nis] 5. v. i n t e l l i g i b i l i t y . intelligibly [-i] adv. inteligibil, pe înţeles; desluşit, clar, limpede. intemperance [in'temp^r^ns, 'in't-J s. 1. necumpătare. 2. exces, abuz; viciu, patima. 3. patima beţiei, alcoolism. intemperate [in'tempsrit, 'in't-l adj. 1. necumpătat, nestăpânit, nereţinut, neînfrânat; excesiv; ~ habits porniri nestăpânite, năravuri neînfrânate; ~ zeal exces de zel; to be ~ on one's speech a nu-şi măsura cuvintele. 2. stăpânit de patima beţiei, beţiv. intemperately [-li] adv. fără măsura, peste măsură, exagerat. intemperateness [-nis] s.v. i n t e r n p e r a n c e ( l , 2). intend [in'tend] vb. tr. 1. a urmări, a avea în vedere, a căuta / a vrea să facă; a face cu intenţie; a înţelege; I ~ed no harm n-am vrut să fac nici un rău; what do you ~ by your words? ce urmăreşti prin cuvintele acestea? ce vrei să spui prin asta?; was that ~ed? asta s-a făcut cu intenţie? 2. to ~ for / to a destina pentru / să (sau cu dat.), a hărăzi să (sau cu dat.); I ~ed this purse for you punga asta ţi-am destinat-o dumitale; a house never ~ed to be lived in o casă care n-a fost niciodată destinată să servească drept locuinţă; this portrait is ~ed for me portretul acesta vrea să mă reprezinte pe mine / mă reprezintă, chipurile, pe mine; to ~ to (şau cu forme în -ing) a avea de gând să, a intenţiona să, a avea intenţia să / (de a), a-şi pune în gând să; a vrea sa; what do you ~ to do? ce aveţi de gând să faceţi?; I did not ~ to insult you n-am avut intenţia să vă jignesc, n-am vrut să vă jignesc; we ~ed going there am avut intenţia să mergem acolo. intendance [-ons] s. v. i n t c n d a n c y. intendancy [-ansi] s. 1. (/nil.) intendenţă. 2. administraţie; administrare; control. % intendant [-snt] s. 1. (/nil.) intendent, ofiţer din serviciul de intendenţă. 2. administrator, controlor, inspector; (mine) ~ of mines inspector de mine. intended [in'tendid] I. adj. 1. plănuit, proiectat în viitor; ~ effect efect scontat. 2. ~ for destinat sa (şau cu dat.). 3. intenţionat, intenţional, (facut) cu intenţie. II. s. (fam.) logodnic; logodnică; her ~ logodnicul ei; his ~ logodnica lui. intended husband [~ iluzband] s. logodnic. intendedly [in'tendidli] adv. (în mod) intenţionat, într-adins, înadins, special, cu intenţie, voit. intended wife [in'tendid waif] s. logodnică. intender [in'tendor] s. persoană care intenţionează ceva; persoană care plănuieşte ceva. intending [in'tcndiij] adj. viitor, „in spe", care vrea să fie; ~ naturalist viitor naturalist, naturalist „in spe"; ~ buyer persoană care intenţionează să cumpere ceva, amator. intendment [in'tendmont] s. (mai ales jur.) înţelegere, interpretare; (jur.) in the ~ of law în spiritul legii. intensation [linten'sei/sn] s. (rar) v. i n t e n s i f i c a t i o n (1). intense [in'tens] adj. 1. intens, puternic, tare; ~ emotion emoţie intensă / puternică; ~ longing dorinţă puternică / arzătoare; ~ pain durere intensă / puternică. 2. (in) zelos (în), conştiincios (în). 3. (si.) capabil de emoţii puternice; sensibil; iritabil. 4. (fot.) intens. intensely [-li] adv. 1. intens, cu intensitate, tare, puternic. 2. extrem de, grozav de; tare, foarte; prea; ~ lazy grozav de / foarte leneş. 3. cu ardoare; foarte agitat; cu zel, cu râvnă.. intenseness [-nis] s. 1. (fig.) intensitate, putere, tărie; râvnă, zel; ardoare; ~ of application râvnă deosebită, mult zel; ~ of study caracterul intens al unui studiu. 2. (fig. rar) încordare; atenţie încordată. 3. (jiz.) intensitate; tensiune. 4. (fig.) pătrundere, ascuţime, agerime; ~ of eye agerime a ochiului. 5. (si.) iritabilitate; susceptibilitate. intensification [in-tensilVkei/an] s. 1. intensificare; întărire; încordare. 2. (for.) intensificare (a unui negativ). intensifier [in'tensi.fai?1"] s. (tehn.) 1. intensificator, întăritor. 2. multiplicator; amplificator. intensify [in'tensifai] vb. A. tr. a intensifica; a întări; a mări. B. intr. a se intensifica, a deveni mai intens; a se întări; a creşte; a spori. intensifying screen [in'tensifaiirj 'skri:n| s. (electr.) ecran intensificator / amplificator.



510



intension [in'ten/an] s. 1. intensitate, tărie, putere; intensificare, întărire. 2. (fig.) încordare, efort, sforţare. 3. (lingv.) intensiune. intensitive [in'tensitiv] adj. v. i n t e n s i v e . intensity [in'tcnsiti, -sati] s. 1. (fiz., tehn.) intensitate; tensiune; (electr.) ~ of current intensitate a curentului electric; ~ of light intensitate a luminii. 2. (fig.) intensitate; putere, tărie, forţă; încordare; ardoare; zel, râvnă; with ~ (în mod) intens, cu intensitate. intensity galvanometer [~ -gaslv3'nomit3r] s. (electr.) galvanometru de intensitate. intensive [in'tensiv] adj. 1. intensiv; intens; tare, puternic; încordat; ~ study studiu intensiv / (intens) încordat. 2. (gram.) întăritor, de întărire a sensului. intensive agriculture [~ 'a3grikA.1t/o1"] s. (agr.) agricultură intensivă. . intensive care [~ r ks9 r ] s. (med.) terapie intensivă. intensive inoculation |~ iinokju'lei/an] s. (med.) inoculare intensivă / treptată. intensively [in'tcnsivli] adv. intensiv; intens, cu intensitate; încordat, cu încordare. intensiveness [in'tensivnis] s. v. i n t e n s i t y . intensive partide [in'tensiv tpaitikl] s. (gram.) particulă întăritoare. intensive pronoun [~ 'prounaun] s. (gram.) pronume de întărire. intent [in'tcnt] I. adj. 1. (on, upon) (despre gânduri, priviri etc.) concentrat (asupra); îndreptat (spre); aţintit (spre); atent (la); an ~ look o privire atentă. 2. ~ on / upon atent la, concentrat asupra; zelos în; conştiincios în; cufundat în, absorbit în; dornic să ajungă la; predispus spre; (fam.) nebun după, ahtiat după; ~ on his work zelos / conştiincios în munca lui. II. s. intenţie; scop, ţel, ţintă, to all ~s and purposes a) de fapt, în fapt, în fond; în realitate; b) moralmente (vorbind); virtualmente, practic (vorbind); c) în toate privinţele; oricum ar fi; (rar) to the ~that cu intenţia de a, cu scopul de a; with a malicious ~cu o intenţie răutăcioasă. intentation fiinten'tei/an] s. (înv.) v. i n t e n t i o n (2). intention [in'tcnjbnj s. 1. (înv.) încordare, zel, râvnă. 2. intenţie; scop, ţel, ţintă; done without ~ făcut fără intenţie, neintenţionat; with the ~ of cu intenţia de a, cu scopul de a; to have an ~ to a avea intenţia să; to carry out an ~ a-şi realiza intenţia; (prov.) the way to hell is paved with good ~s intenţia nepusă în fapt nu are nici o valoare; (fa/H.) he has ~s are intenţii serioase, vrea să se căsătorească. 3. (filoz.) concept, noţiune / concepţie / idee generală; first ~s concepte primare; second ~s concepte derivate. 4. (med.) first ~ cicatrizare fără supuraţie; second ~ cicatrizare cu granulaţii. intentional [-ol] adj. 1. intenţionat, făcut cu intenţie, voit; intenţional. 2. existent numai ca intenţie, nepus încă în practică, nerealizat încă, neînfăptuit încă; aparent. intentionality [-asliti] s. intenţionalitate; caracter intenţionat; intenţie; clement intenţional. intentionally [-aii] adv. (în mod) intenţionat, cu intenţie, voit, înadins, într-adins. intentness [in'tcntnis] s. 1. încordare, atenţie încordată. 2. râvnă, zel; ardoare. inter1 ['into1-] s. (scol. fam.) v. i n t e r m e d i a t e e x a m i n a t i o n . inter2 [in't9:r] vb. tr. a înmormânta, a îngropa, a înhuma. interact1 fintorzekt] s. 1. (teatru) antract, pauză. 2. (muz.) interludiu (muzical); muzică de antract. 3. lucru făcut între picături, ocupaţie secundară. interact2 [ihitor'fekt,'—'-] vb. intr. a acţiona unul asupra altuia; a se influenţa reciproc. interacting [-irj] adj. (tehn.) cu acţiune reciprocă / conjugată, cu interacţiune. interaction [Antor'aikjon, '--'--] s. interacţiune, acţiune reciprocă; condiţionare reciprocă; influenţă reciprocă. interactive1 [.intor'sektiv,'—'--] adj. 1. care acţionează unul asupra altuia, cu acţiune reciprocă; care se influenţează reciproc; care se condiţionează reciproc. 2. interactiv. interactive2 adj. intercalat, incident. interactive clause [~ 'klo:z] s. (gram.) propoziţie incidenţă. interagency [rint3r'cid33nsi] s. mijlocire, intermediu. interagent [rintor'eid33nt] s. mijlocitor, intermediar. ' -; inter alia [.intor 'cilio] adv. (lat.) printre altele. interallied fiintsr'aslaid] adj. (mil., pol.) interaliat. inter-American [rintoro'merikan] adj. inter-american. interatomic [lintara'tomik] adj. (fiz.) interatomic, dintre atomi. interauricular [.int9ro:'rikjul3r] adj. (anat.) interauricular. interbedded finta'bedid] adj. (geol.) intercalat', interstratificat. interbedding [linto'bedirj] s. (geol.) intercalare, interstratificare. interblend [linta'blcnd, 'in-] vb. A. tr. a amesteca. B. intr. a se amesteca. interblending [-in] s. amestec; amestecare. interbrain ['intg'brein] s. (anat.) diencefal. interbreed [.intoted, .in-, -bred],past şi part. trec. interbred [-'bred] vb. (biol.) A. tr. a încrucişa. B. intr. a se încrucişa. interbreeding [-in] s. (biol.) încrucişare. intercalar [in'to:kolor] adj. v. i n t e r c a l a r y , intercalary [in'teikatori, linto'kselori, amer. şi -eri] adj. intercalat; intercalar. intercalary day [~ dei] s. 1. zi intercalară (ziua de 29 februarie în anii bisecţi). 2. (med.) zi interfebrilă. intercalate [in'to:koleit] vb. tr. a intercala; a interpola. intercalation [in-to;ko'lei/3ii] s. 1. intercalare; intercalaţie; interpolare; interpolaţie. 2. (geol.) intercalaţie. intercalative [in'toikoleitiv] adj. 1. care intercalează; în care se intercalează. 2. (lingv.) (despre limbi) incorporativ. . intercede [iinto(:)'si:d] s. 1. (between, with) a se interpune, a interveni ca mijlocitor (între). 2. (with... for) a interveni, a face demersuri (la / pe lângă... pentru / în favoarea); to ~ for mercy a interveni pentru graţierea cuiva; he is ~d for s-a intervenit pentru el. ihtercedence [-cns] s. (înv.) v. i n t e r c e s s i o n . intercedent [-snt] adj. (rar) care intervine (în favoarea cuiva, pentru cineva). interceder |-3r] s. persoană care intervine (în favoarea cuiva); apărător; mediator.



 511



interceding [-irj] s. v. i n t e r c e s s i o n . intercellular [inte'seljufo1"] adj. (bio/.) intercelular. intercensal [inta'sensal] adj. dintre două recensământuri. intercensal period [~ 'pisriad] ş. perioadă dintre două recensământuri. intercept1 [linteCO'sept] vb. tr. 1. a intercepta; a controla; a cenzura (o scrisoare, o convorbire telefonică etc.). 2. (fiz.) a intercepta (razele etc.). 3. a opri (din drum); a surprinde, a împiedica înaintarea (cu gen.); a împiedica desfăşurarea (cu gen.); (corn.) to ~ the trade a strica (cuiva) o afacere. 4. a întrerupe, a tăia (comunicaţiile, legăturile etc.). 5. (mat.) (between) a insera (între). intercept2 ['into(:)sept] s. 1. (mat.) segment pe o axă de coordonate. 2. (mar.) intercept. intercepter [iint3(:)'sept3r] s. 1. persoană care interceptează (ceva); persoană carc împiedică / opreşte (ceva). 2. (înv.) urmăritor; duşman. intercepting [linta'septirj] s. v. i n t e r c e p t i o n . intercepting sewer [~ sjua1"] s. hazna, cloacă, canal (colector). interception ['intafO'sep/^n] ş. 1, interceptare (« unei scrisori, convorbiri telefonice etc.); captare. 2. împiedicare, oprire, reţinere. 3. tăiere, întrerupere (a legăturilor, comunicaţiilor etc.); barare, închidere (a unui drum). interceptive [.inta(:)'septiv] adj. 1. de interceptare, care interceptează. 2. de împiedi­ care, de oprire; care împiedică, care opreşte. interceptor [iint3(:)'sept3r] s. 1. (av.) (şi ~ fighter) avion de vânătoare (avatul misiunea de interceptare a avioanelor inamice). 2. (telm.) sifon de scurgere. intercerebral [.inta'seribrpl] adj. (anat.) interccrebral. intercession [.ints'se/an] s. intervenţie; demers; mijlocire; to make ~ to smb. for a pune o vorbă bună pe lângă cineva pentru; through his ~ prin intervenţia lui, datorită intervenţiei sale. intercessional [•al] adj. (cu caracter) de intervenţie, de demers; de mijlocire. intercessor [iinta'ses3r,'—] s. (with) persoană care intervine / care face o intervenţie; persoană care face demersuri (pe lângă, la); mijlocitor; interpus; mediator; apărător. intercessory [linta'sesori] adj. carc intervine (pentru cineva), carc face o intervenţie; care mijloceşte; care apără. interchain [lintaO't/ein] vb. tr. a înlănţui; a lega laolaltă, a lega unul de altul. interchange I. [■int3(:)'t/eind3, 'in»(:)'t/-] vb. A. tr. 1. (with) a face schimb de, a schimba (cu); to ~civilities a face schimb de amabilităţi; they ~d hats au făcut schimb de pălării. 2. to ~a thing with another a pune un lucru în locul altuia; a alterna un lucru cu altul. B. intr. a alterna; a veni unul în locul celuilalt. II. [rinta(:)it/cind3,'—,.—'-] s. 1. schimb (reciproc); ~ of civilities schimb de amabilităţi, schimb de complimente; ~ of kind offices schimb de servicii, servicii reciproce; schimb de atenţii. 2. (corn.) interschimb. 3. alternare; alternanţă; succedare, succesiune. 4. (drum) tronson de şosea supraînălţată; racord. interchangeability [-s'biliti, -laţi] s. permutabilitate, posibilitate de substituire reciprocă. interchangeable [-abl] adj. 1. permutabil, substituibil; care se pot substitui reciproc. 2. reciproc, mutual. 3. alternant, alternativ. interchangeableness [-ablnis] s.v. i n t e r c h a n g e a b i l i t y . interchangeably [-sbli] adv. 1. în aşa fel că se poate schimba; unul în locul altuia; în schimb. 2. reciproc, mutual. 3. alternativ; succesiv. interchangement [-nwnt] s. (rar) schimb (reciproc). interchange point ['inta(:)'t/eind3 point] s. (ferov.) punct de schimb. interchanger [-ar,'--'--] ş. 1. persoană carc schimbă (ceva), persoană care face schimb (de). 2. (te/m.) schimbător de căldură (al unuifrigorifer). interchapter ['intattjaspta1"] s. capitol intercalat. intercision [iintarsi33n] s. (rar) întrerupere; oprire. intercitizenship [linta'sitizan/ip] s. (pol.) deţinere concomitentă a mai multor cetăţenii. inter-city [linta'siti] adj. (despre trenuri) care circulă cu marc viteză între două oraşe importante, inter-city. interclavicle [iinta(:)'kla3vikl] ş. (anat.) spaţiu interclavicular. interclavicula [.intakla'vikjula] s.v. i n t e r c l a v i c l e . interclavicular [iinta(:)kla'vikjular] adj. (anat.) interclavicular. interclose [iinta(:)'klouz] vb. tr. (înv.) a închide / a încuia înăuntru. intercloud [iint3(:)'klaud] vb. tr. (înv.) a învălui în nori. interclude [.inta'kluid] vb. tr. (înv.) 1. a închide, a tăia, a bara (un drum etc.). 2. a împiedica, a opri; a pune piedici. intercollegiate [rinta(;)ka'li:d3iit, iin-, -ko'l-] adj. între / dintre mai multe universităţi / colegii; interuniversitar; comun mai multor colegii / universităţi; care reprezintă mai multe colegii / universităţi. intercollegiate contest [~ 'ksntest] s. (sport) competiţia interuniversitară. intercolline [linta'kolain] adj. (aşezat) între dealuri, dintre dealuri / coline. intercolonial ['inta(:)ka'lounial, -inta(:)ka'l-] adj. (pol.) intercolonial, între / dintre colonii. intercolumniation ['intaka'lumni'ei/3n] s. (arhit.) intercolonament. intercom ['inta(:)kom] s. (fam.) intercom, interfon. intercome [iinta(:)'kAm] vb. intr. (înv.) a interveni, a se amesteca. intercommon ['inta(:)'koman] vb. mtr. 1. (rar) a avea o parte (cotă) comună. 2. (rar) a mânca (a sta) la aceeaşi masă. 3. (jur.) a avea păşuni comune. inter commonage [-id3] s. 1. faptul de a mânca / a sta la aceeaşi masă. 2. (jur.) dreptul de a păşuna vitele pe aceeaşi păşune. intercommune ['int3(:)k3'mju:n, -'kamju:n] vb. A. tr. 1. a avea relaţii reciproce. 2. (scot.) (with) a intra în devălmăşie (cu). B. tr. (scot.) a exclude dintr-o comunitate. intercommunicability ['intaka.mjumika'biliti] s. posibilitate de comunicare reciprocă. intercommunicable ['inta(:)ka'mju(:)nikabl] adj. carc poate fi comunicat reciproc; cu posibilitate de comunicare reciprocă.



interdictive



intercommunicate [iinta(:)ka'mju:nikeit, 'înta(:)-] vb. A. intr. 1. a avea / a fi în relaţii (reciproce), a avea / a fi în raporturi (reciproce). 2. a comunica unul cu altul, a comunica între ei; a fi în legătură (unul cu altul). B. tr. a-şi comunica unul altuia, a-şi comunica reciproc; a-şi transmite reciproc. intercommunication [linta(:)katmju(:)ni'keiJ'pn] s. 1. relaţii, raporturi, legături (reciproce). 2. legătură, faptul de a comunica / de a fi în legătură unul cu altul, comunicaţie reciprocă, intercomunicaţic; schimb mutual. 3. discuţie (publică). 4. (tel.) interfon, intercomunicare telefonică. intercommunication service [~ -sa:vis] s. (mii.) (serviciul de) transmisiuni. intercommunication system [~ .sistam] ş. 1. (av.) aparat de intercomunicaţic. 2. (tel.) centrală de interior cu legături directe. intercommunication telephone [~ .telifoun] s. (av.) aviafon. intercommunion [iinta(:)ka'mju:njan,'—'--, -nian] ş. legătură intimă, reiaţii strânse; acţiune reciprocă. intercommunity [iinta(:)ka'mju:niti] s. 1. comunitate, comuniune; caracter comun. 2. schimb reciproc, comunicare reciprocă; ~ of sentiments schimb (reciproc) de păreri. 3. posesiune în comun, comunitate de bunuri. 4. înţelegere, armonie, viaţă în armonie. intercomparison [.inta(:)kam'pa:risn] s. comparaţie. interconnect ['inta(:)ka'nckt, .in-] vb. tr. a lega unul de altul, a lega între ci (ele), a pune în legătură unul cu altul; a lega laolaltă; a conexa. interconnection ['int9(:)ka'nckjbn] s. 1. legătură reciprocă; împreunare; conexare; punere în legătură unul cu altul. 2. (electr., tel.) interconexiune. interconnexion ['inta(:)ka'nekfpn, .in-] s. v. i n t e r c o n n e c t i o n . intercontinental ['inta(:>konti'nenfI] adj. intercontinental, dintre / între continente. intercontinental ballistic missile [~ ba.listik1 'misail, amer. ~ 'mis^I] s. (mii.) proiectil balistic intercontinental, rachetă balistică intercontinentală. intercontradictory ['inta(:>kantra'dikt3ri] adj. (rar) contradictoriu; care se contrazic reciproc / unul pe altul. interconversion ['inta(:)kan'va:j3n] ş. transformare / convertire unul în altul, convertire reciprocă. interconvertible ['inta(:)kan'va:t3bl, -tibl] adj. convertibil unul în altul, convertibil reciproc. intercosmic ['inta(:)'kozmik] adj. intercosmic, interspaţial. intercosmical [-31] adj. v. i n t e r c o s m i c . intercostal [iinta(:)kastl,'--'--] I. adj. (a/tat., mar.) intercostal. II. s. 1. (anat.) muşchi intercostal. 2. (mar.) tabla intercostală; stringher intercostal. intercourse ['intakes, -koas] s. 1. (with, between) legătură, legături, relaţii, raporturi (cu, între, dintre); (ec.) commercial ~ legături comerciale, relaţii economice, relaţii comerciale (între state); to have / hold ~ with smb. a avea / întreţine relaţii cu cineva; friendly ~ relaţii / legături prieteneşti / amicale; business ~ relaţii de afaceri; social ~ relaţii sociale. 2. comunicare spirituală; schimb de idei; ~ of signs limbajul gesturilor, limbaj cinetic. 3. (şi sexual ~) legătură sexuală, relaţii sexuale. intercoxal [linta'kaksal] adj. (anat.) intercoxal. intercrop ['inta(:)kn>p] (agr.) I. s. cultură intercalată, cultură pe întrerânduri. II. [-'-] vb. tr. a cultiva intercalat. intercross1 [.inta(:)'kra(:)s] vb. A. tr. 1. a încrucişa; a întretăia. 2. (bot., zool.) a încrucişa. B. intr. 1. a se încrucişa (unul cu altul); a se întretăia (unul cu altul, reciproc). 2. (bot., zool.) a se încrucişa. intercross2 ['int3(:)kra(:)s] s. (bot., zool.) hibrid, produs al unei încrucişări. intercrossing ['inta(:)'kro(:)sirj] s. 1. încrucişare, întretăiere. 2. (bot., zool.) încrucişare. intercurrence [linta'kAr^ns] s. 1. intervenţie (a unui fapt, eveniment etc.). 2. (med.) intercurentă; recurenţă. intercurrent [.ints'kAr^nt, rinta(:)'k-] adf 1. (rar) care curge între. 2. (rar) care se întâmplă între. 3. (med.) (despre puls) inegal, oscilant. 4. (med.) (despre boli) survenit; intercurent; recurent. intercut1 1'intakAt] s. (cin.) scenă racord. intercut2 ['intaikAtj vb. tr. şi intr. (înv.) v. i n t e r s e c t . interdash ['inta'das/J vb.tr. v. i n t e r s p e r s e . interdeal [.inta'di:l] s. (înv.) relaţii, legături, raporturi. interdenominational [inta-dinomi'iici/ciul] adj. interconfesional. interdental ['inta(:)'dentl, iint3(;)'d-] adj. interdental, dintre / între dinţi. interdepartmental ['int3(;>di:pu:t'mentl] adj. (pol.) interdepartamental. interdepartmentally [-i] adv. interdepartamental, între departamente / servicii etc. (v. d e p a r t m e n t). interdepend [>int3(:)di'pend, 'int3(:)di'p-] vb. intr. a depinde unul de altul, a fi în interdependenţă. interdependence [-3ns] ş. interdependenţa. interdependent [-ant] adj. interdependent, în interdependenţă. interdict1 [iint3(:)'dikt] vb. tr. 1. (jur.) a interzice, a prohibi; a opri, a nu permite, a nu îngădui. 2. (bis.) a pune sub interdict / interdicţie. 3. to ~ smb. from (doing) smth. a nu da voie cuiva / a opri pe cineva să facă ceva; a retrage cuiva dreptul de a face ceva; a priva pe cineva de (dreptul de a face) ceva. interdict2 ['int3(;)dikt] s. 1. (jur.) interzicere, interdicţie; to put an ~ upon a interzice, a pune restricţii asupra. 2. (bis.) interdict (canon constând din retragerea dreptului de a oficia serviciul divin şi a altor practici religioase); to put / lay a church under an ~ a pune o biserică sub interdict. interdiction [lintaO'dikfcn] s. 1. interzicere, nepermitere; interdicţie. 2. (jur.) interdicţie (mai ales aceea sub care sunt puşi alienaţii mintali). 3. (re/.) interdict. interdictive [iinta(:)'diktiv] adj. v. i n t e r d i c t o r y .



 interdictory



512



interference spectrum [~ -spektrom] s. (chim.) spectru de interferenţă. interdictory [■inte(:)'dikteri, amer. si -touri] adj. prohibitiv, prohibitoriu, care interzice / opreşte / nu permite / nu îngăduie. interferential ['into.fia'renM] adj. interferent; de interferenţă. interferer [iint3'fiaror] s. persoană care se amestecă (în ceva); persoană care intervine; interdigital [rinto'did3itol] adj. interdigital. mijlocitor. interdisciplinary ['intoO'disiplinsri] adj. interdisciplinar. interfering1 [,into'fiorin] adj. 1. care se amestecă; care intervine; care mijloceşte. 2. (fiz.) interest ['intrist, 'ntarest, 'intrest] I. s. (adesea pi.) 1. interes(e); avantaj(e), profit, folos, foloase; bine; to attend to smb.'s ~ a apăra interesele cuiva, a veghea asupra intereselor interferent, care interferează; de interferenţă. ♦ to be (too) ~ a se amesteca în treburile > cuiva; to be in smb.'s ~ a) a fi în interesul cuiva; b) a fi de partea cuiva; for the best altora, a-şi vârî nasul peste tot. of your ~în interesul dumneavoastră, spre binele dumneavoastră; the common ~ interesul interfering2 s. v. i n t e r f e r e n c e (1). comun, binele comun; to interfere with smb.'s ~ a dăuna intereselor cuiva; it is no ~ interferometer [■inte(:)fe'romitor] s. (opt.) interferometru. of mine asta nu mă priveşte, n-am nimic de-a face cu asta; it is not in your ~ asta nu e interferometry [iinto(:)fetomitri] s. (fiz.) interferometrie. în interesul dumneavoastră; asta nu vă e de nici un folos; private ~ interes privat; interferon [lintoO'fiaron] s. (biol.) interferon. to promote smb.'s ~ a promova interesele cuiva; in the public ~ în interesul public, ^interfile [iinte(:)'fail] vb. tr. a intercala (într-un fişier, dosar etc.). pentru binele public; to look after one's own ~s a-şi face interesele; a-şi urmări (numai) interflow1 [linte'flou] vb. intr. 1. a curge la mijloc (printre două dealuri etc.). 2. a se propriile interese; to sink one's own ~s a nu se gândi la propriile interese, a nu-şi apăra vărsa unul într-altul; a se contopi, a se amesteca. interesele, a-şi neglija interesele. 2. (in) interes; curiozitate; atenţie (pentru, faţă de); pasiune interflow2 f'intoflou] s. faptul de a se vărsa unul într-altul; contopire; confluenţă. (pentru); to excite smb.'s ~ a trezi interesul cuiva; to feel an ~ in a se interesa de, interfluent [in'tstflusnt,'--'--] adj. 1. confluent. 2. care curge printre. 3. (fig.) care se a manifesta interes pentru; to take (an) ~ in smth. a avea grijă de ceva; a se interesa de îmbină armonios; care vibrează la unison. ceva; the book aroused great ~ cartea a trezit un mare interes; this has no ~ for me interfluve ['inte(:)flu:v] s. (geol.) interfluviu. asta nu mă interesează. 3. obiect care trezeşte interesul cuiva; pasiune; music is one of interfuse [,inte(:)'fju:z, 'inte(:)'f-] vb. A. tr. (with) a amesteca (cu). B. intr. (with) his ~s muzica e una din pasiunile lui; (amer.) human ~ (story) povestire senzaţională, a amesteca (cu). roman senzaţional. 4. interes; importanţă, însemnătate; a matter of no little ~ o chestiune interfusion [jnte(:)'fju:3an, 'inte(:)'f-] s. 1. amestec; amestecare. 2. (metal.) topire; sudare. nu lipsită de interes; o chestiune importantă. 5. (rar) interes personal, profit personal. intergalactic [.into(:)go'la;ktik] adj. (astron.) intergâlactic: 6. (with) influenţă (asupra), trecere (pe lângă, la), putere (asupra); control (asupra); interglacial [linto'gleijîal] adj. interglacial. the steel trust had ~ with the city authorities trustul oţelului avea influenţă asupra intergradation [.intagre'dei/sn] s. (biol.) apropiere treptată (între două forme autorităţilor oraşului; autorităţile oraşului erau sub controlul / la cheremul trustului oţelului; biologice). he has ~ at court el are trecere la curte; he has lost his ~ with the prince el nu se mai intergrade ['into'greid] I. vb. intr. (with) (biol.) (despre o formă biologică)a se apropia bucură de trecere pe lângă prinţ, el a pierdut trecerea pe care o avea la prinţ; to bring treptat (de). II. ['--] s. categorie / formă intermediară, stadiu intermediar. smb. into one's ~, to obtain smb.'s ~ a atrage, pe cineva de partea lui, a câştiga pe cineva; intergrown ['inte.groun] adj. (bol.) crescut laolaltă / împreună, concrescut. great ~ was made to save him s-a făcut tot posibilul pentru salvarea lui; to use one's intergrowth [rinte(:)'grouG] s. (bot.) 1. faptul de a creşte printre. 2. creştere laolaltă; (own) ~ a face uz de influenţa sa. 7. (jur.) (in) interes (în); drept (asupra). 8. grup de concreştere. . oameni legaţi printr-un interes comun; the landed ~ proprietarii de pământuri; interim ['interim] I. adv. (înv.) între timp, în acest timp; până atunci. II. s. interval the shipping ~ armatorii; the brewing ~ fabricanţii de bere; the Conservative ~ partidul (de timp); interimat; in the ~ între timp, în vremea aceasta; ad ~ ad interim; temporar, conservator. 9. (com.) (in) cotă-parte; participare, sumă învestită (într-o întreprindere). provizoriu. III. adj. temporar, provizoriu; interimar. 10. (corn.) dobândă (şifig.); simple ~dobândă simplă; compound ~dobândă compusă; interior [in'tiorior, 'in't-J I. adj. 1. interior, dinăuntru; intern; situat în interiorul unei rate of ~ procent; ~ per annum, annual ~, yearly ~ dobândă anuală; to return with ~ ţări, al unei provincii, regiuni etc.; ~ town oraş din interiorul ţării / provinciei, ţinutului a întoarce cu dobândă (şi fig.); to bear / carry / pay / yield ~ a produce dobândă; to lend etc. 2. (fig.) interior, lăuntric, sufletesc; intim; ~ feelings sentimente intime. II. s. 1. interior, at ~ a da (bani) cu dobândă; ~ for default / delay, ~ on arrears dobândă de întârziere; parte interioară, partea dinăuntru; the ~ of a building partea interioară a unei clădiri. ~ on deposit dobândă la banii depuşi / la depuneri; ~ on loan capital dobândă bancară; ~ on shares dobândă la acţiuni. II. vb. A. tr. (in) a interesa (în); a atrage (în); a trezi 2. (fig.) sine, suflet, spirit; fire; structură sufletească. 3. Interior afacerile interne, internele interesul (cuiva pentru). B. refl. (in, for) a se interesa (de). C. intr. (înv.) a prezenta interes; (unui stat); Minister of the Interior Ministrul Afacerilor Interne, ministru de Interne; Department of the Interior Departamentul Afacerilor Interne; Ministerul de Interne a prezenta importanţă. (în S.U.A. si Canada). 4. (arte) interior. 5. (fam.) măruntaie, intestine. interior angle [~ 'asngl] s. (mat.) unghi intern. interest account [~ o,kaunt] s. (com.) 1. calculare a dobânzii. 2. cont de dobânzi. interior country [~'kAntri] s. interior, interiorul ţării, partea interioară a ţării / a unei interest computation [~ ikompju'tei/an] s. (corn.) calculare a dobânzii. regiuni / provincii etc. interest coupon [~ >ku:p3n] s. (com.) cupon de dobânzi. interior decorator [~ idekoreito'] s. arhitect decorator / de interioare. interested ['intristid, -tsrest-, -trsst-] adj. (in, by) interesat (în); care se interesează (de); interiorly [in'tioriali, 'in't-, -tja:r-] adv. 1. în interior, înăuntru. 2. (fig.) în sine, în sinea care manifestă interes (pentru); ~ witness martor interesat; martor părtinitor / strâmb; vitally ~ in smth. vital interesat în ceva; I was ~ by / in the story povestea mă interesa; lui / ei etc.; sufleteşte, din punct de vedere sufletesc. ~ motives motive interesate / legate de un interes material; interese materiale; (com.) ~ interior screw [~ 'skru:[ 5. (tehn.) piuliţă (ae şurub). parties părţile interesate. interior trade [~ 'treid] s. comerţ interior / intern. interjacent [rinte^eispnt] adj. intermediar, situat între două sau mai multe obiecte. interestedly [-li] aaV. interesat, din interes. interestedness [-nis] s. interes; faptul de a fi interesat (în ceva); caracter interesat. interjaculatory [linte'dsarfcjutori] adj. exclamativ, interjectiv. interject [rinte(:)'d3ekt] vb. tr. a scăpa, a arunca (o vorba etc); a face (o observaţie, interesting ['intristin, -torest-, -trest-, inte'restirj] adj. 1. interesant. 2. important, însemnat; ~ occasion ocazie unică; împrejurare hotărâtoare; (despre femei) in an ~ situation / un protest); a exclama; "Nonsense!", he ~ed „Prostii!" exclamă el. condition însărcinată, gravidă, grea. interjection [iinte(:)'d3ektfi>n] s. 1. exclamaţie. 2. (gram.) interjecţie. interjectional [-ol] adj. 1. scăpat, aruncat (printre alte cuvinte). 2. exclamativ, cu caracter interestingly [-li] adv. (în mod) interesant. de exclamaţie. 3. (lingv.) interjectional, cu caracter de interjecţie; constând din interjecţii. interestingness [-nis] s. interes; caracter interesant; faptul de a fi interesant. interest rate ['intrist ireitj s. (eoni.) procent, dobândă. interknit [iinte(:)'nit, '--'-] past si part. trec. interknit [linto'nit], interknitted [iinte(:)'nitid] vb. A. tr. a împleti (unul într-altul, laolaltă). B. intr. a se împleti. interest warrant [~ iWD:r?nt] s. v. i n t e r e s t c o u p o n . interface ['inte(:)feis] I. s. 1. interdependenţă, interconexiune, legătură reciprocă / interknot [.int3(:)'not] vb. tr. a înnoda laolaltă, a înnoda unul de altul. indisolubilă; the man-machine ~raportul / relaţia om-maşină; the ~s among the physical interlabial [linto'lcibisl] adj. interlabial. and biological sciences legăturile dintre ştiinţele fizice şi biologice. 2. (fiz.) suprafaţă interlace [inte'leis] vb. A. tr. 1. a întreţese, a împleti; a încrucişa..2. (with) a amesteca de separaţie / rupere / secţionare. 3. (infor.) interfaţă. II. adj. v. i n t e r f a c i n g . III. vb. (cu); a presăra (cu). B. intr. a se întreţese, a se împleti. intr. [iinte(:)'feis] (with) a se lega (de), a fi în legătură (indisolubilă) (cu). interlacement [-msnt] s. întreţesere, împletire; încrucişare; urzeală; împletitură; amestec. interlacery [-ri] s. împletitură; urzeală. interfacial [linte'fcijal] adj. interfacial; (despre un unghi) diedru. interlacing1 [.into(:)'leisin] adj. care se întreţese, care se împleteşte; care se interfacial angle [~ 'asngl] s. (geom.) unghi diedru. interfacing1 ['inte'feisin] adj. apropiat, înrudit, conex; the ~ industries ramurile încrucişează; întreţesut, împletit; încrucişat. industriale înrudite / conexe. interlacing2 s. 1. v. i n t e r l a c e m e n t . 2. (arhit.) ornament împletit, împletitură. interfacing2 s. furnituri, material accesoriu pentru căptuşit (pânză tare, vatelină etc.). 3. (ferov.) încălecare a liniilor. 4. (cib.) distribuţie intercalată. 5. (tel.) explorare intercalată / întreţesută. interfascicular [lintafaj'sikjula'] adj. (anat.) interfascicular. interlacing arches [~ a:t/iz] s. pi. (arhit.) arce încrucişate. interfection [rinte'fek/an] s. (înv.) ucidere, omorâre. interlanguage [iinto'la;ngwid3] s. (lingv.) limbă internaţională; limbaj internaţional. interfere [iinta'frar] vb. intr. 1. (in) a interveni (în); a lua parte (la); a face pe mijlocitorul. interlap [iinte(;)'laîp]- vb. intr. a se acoperi reciproc; a se plia unul într-altul; a se 2. (with, in) a se amesteca (în afacerile cuiva), a-şi băga nasul (în). 3. (amer.) a contesta dreptul cuiva la un brevet de invenţie. 4. (fiz.) a interfera. 5. (despre cai) a-şi lovi picioarele suprapune; a se încăleca. unul de altul. 6. to ~ with a) a deranja, a stânjeni; a împiedica (cu ac), a plictisi (cu interlard ['int3(:)'lci:d, 'into(;)'l-J vb. tr. 1. a împăna (carnea cu slănină). 2. to ~into ac); a sta pe capul (cu gen.); b) a vătăma (cu ac.); a dăuna (cu dat.); to ~ with health a băga (slănină) în (carne); (fig.) to ~ with a presăra cu, a împestriţa cu; speech ~ed a dăuna sănătăţii; c) a se ciocni cu; a veni în conflict cu; a stânjeni; a împiedica; d) (euf.) with Latin vorbire presărată cu citate latineşti. a viola,a silui. interlarding [-in] s. împănare. interlay [,int3(:)'Iei] vb. tr. a pune între, a interpune; a intercala. interference [unto'fiorans] s. 1. intervenţie; amestec. 2. piedică, obstacol. 3. (amer.) conflict pentru un brevet de invenţie. 4. (fiz.) interferenţă. 5. (radio) paraziţi, perturbări; interlayer [iinto(:)'leior] s- (tehn.) strat intermediar. bruiaj. 6. (la cai) lovire a picioarelor unul de altul. 7. (fiz.) interferenţă. interleaf ['inteli:f] s. foaie albă intercalată între paginile unei cărţi.



 513



interleave [iinta(:)'li:v,'--'-] vb. tr. 1. (poligr.) a interfolia, a pune o foaie albă / foi albe între (paginile unei cărţi). 2. a pune un strat intermediar între. interlibrary loan [linto'Iaibrsri 'loun] ş. schimb de cărţi între biblioteci (cu titlul de împrumut sau donaţie). interline [linta'lain] I. vb. tr. a scrie între / printre rânduri. II. s. (poligr.) durşus, interlinie; reglet pentru maşină. interlinear [linta'linia1", -njV] I. adj. interliniar; scris între / printre rânduri; (lingv.) ~ translation / version traducere intcrliniară. II. s. (lingv.) traducere interliniară. interlinearly [.inta'linbli] adv. între / printre rânduri. interlineary [.inta'linbri] adj. v. i n t e r l i n e a r (I). interlineation [iint9(:)ilini'eij3n] s. scriere între / printre rânduri. interlinguistics [lintolirj'gwistiks] s. (lingv.) interlingvistică. interlining1 [.int3(:)'lainin,'--'--] s. v. i n t e r l i n e a t i o n . interlining2 ['int3(:)lainirj] s. furnituri (puse între material şi căptuşeală). interlink [iint3(:)'link] vb. A. tr. (with) 1. a lega (cu, de), a pune în legătură (eu); a înlănţui (sifig.); to ~two chains a lega două lanţuri unul de altul; to ~several facts a pune câteva fapte în legătură unele eu altele. 2. (tehn.) a cupla. B. in/r. a se lega (unul de altul). interlinkage [-id3J s. (electr., tehn.) cuplaj, cuplare, interconectare. interlinking [-irj] s.v. i n t e r l i n k a g e . interlobular [iint3(:)'bbjubr] adj. (anat.) interlobar; interlobular. interlock [.int3(:)'bk,'--'-] I. vb. A. tr. 1. a băga unul într-altul, a face să se îmbuce; a lega, a pune în legătură. 2. (tehn.) a angrena; a bloca; a cupla, a ambreia. 3. (ferov.) a sincroniza, a pune în legătură (unul cu altul). 4. (cin.) a sincroniza. B. intr. 1. a se îmbina; a se îmbuca, a se lega, a se împleti, a se încrucişa. 2. (tehn.) a se angrena, a cupla, a ambreia. II. ['intotbk] s. 1. (tehn.) angrenare; blocare. 2. (tel.) dispozitiv de sincronizare, interlock. interlocking [lints'bkin] ş. (tehn.) îmbucare; legare; împletire; încrucişare; zăvorâre; anclaşare; cuplare; ambreicre. interlocution [.int3(:)lou'kju:/3n, 'int3(:)Iou'k-, -b'k-, -b'k-] s. discuţie; convorbire, conversaţie; dialog. interlocutor1 [.int3(:)'bkjut3r] s. interlocutor. interlocutor2 s. (scot., jur.) 1. interlocutoriu; judecată interlocutorie. 2. hotărâre motivată. interlocutory [intsO'bkjutari, amer. şi -touri] adj. 1. cu caracter de discuţie / de conversaţie; în dialog, sub formă de dialog. 2. (jur.) interlocutoriu; provizoriu; preventiv. interlocutory decree [~ di.kri:] s. (amer. jur.) hotărâre interlocutorie; hotărâre nedefinitivă. interlocutress [.intsO'bkjutris^res] s. interlocutoare. interlocutrix [tint3(:)'bkjutriks] s.v. i n t e r l o c u t r e s s . interlope [iint3(:)'loup,'--'-] vb. intr. 1. a face contrabandă; a face trafic ilegal de mărfuri. 2. a se amesteca în treburile altora; a se amesteca într-o afacere (comercială etc.) străină (răpind câştigul celor în drept). interloper [rint3(:)loup3r, .ints'i-] s. 1. (înv.) comerciant care încalcă drepturile altor comercianţi. 2. negustor clandestin, comerciant fără autorizaţie; traficant. 3. persoană care se amestecă în treburile altora. 4. (nav., cotii.) vas de contrabandişti. interlude ['int3<:)lju:d, -lju:d] s. 1. (muz., teatru) interludiu, intermezzo (şifig.). 2. (Jig.) întrerupere; pauză; răgaz; răstimp. 3. (teatru) farsă. interlunary [lintsO'Ijuinsri, -'lju:[ adj. între / dintre luna veche şi luna nouă, interlunar. interlunation [iint3(;)lju:'nei/pn] s. (astron.) intcrlunie, interlunium. intermarriage [iint3(:)'ma3rid3,'--'--} ş. 1. căsătorie între persoane făcând parte din triburi / clanuri / caste / familii etc. deosebite. 2. căsătorie între rude. 3. (jur.) căsătorie. intermarry ['int3(:)'ma;ri, .in-] vb. intr. 1. (with) (desprefamilii, triburi, clanuri, caste etc.) a se înrudi prin căsătorie; a se amesteca prin căsătorii (cu). 2. (jur.) a contracta o căsătorie, a se căsători. intermaxillary ['intsOniEek'sibri] adj. (anat.) intermaxilar, situat între maxilare. intermeddle [ânt3(:)'medl,'--'--] vb. intr. to ~ in / with a se amesteca în; a-şi băga nasul în. intermeddlement [-msrit] s. amestec (mai ales în afacerile altora). intermeddler [-sr] s. persoană care se amestecă (mai ales în chestiuni care n-o privesc), om care-şi bagă nasul (în afacerile altora). intermeddling [-in] I. s. v. i n t e r m e d d l e m e n t . II. adj. care se amestecă (mai ales în afacerile altora). intermedia [lintsO'miidia] pl.de la i n t e r m e d i u m. intermediary [iint3(:)'mi:di3ri] I. adj. 1. intermediar. 2. care face pe intermediarul, care mijloceşte. II. s. intermediar, interpus, mijlocitor. intermediate [ânt3(:)'mi:di3t, -diit] I. adj. 1. intermediar. 2. auxiliar, ajutător. 3. mijlocit, făcut printr-un intermediar, indirect. 4. (scol.) mediu, de şcoală medie. II. s. intermediar, mijlocitor. III. vb. inţr, a face pe intermediarul / pe mijlocitorul. intermediate bearer [~ 'besrs1"] s. (constr.) grindă transversală. intermediate course [~ 'ko:s, ~ koss] s. (scol.) curs mediu. intermediate drive [~ 'draiv] s. (tehn.) transmisie intermediară. intermediate examination [~ igizasmi'neijan] s. (univ.) examen intermediar (între "matriculation" şi examenul de diplomă). intermediate gear [~ 'gb r j s. (tehn.) roată dinţată intermediară. intermediate gearing [~ 'gbrin] s. (tehn.) transmisie intermediară. intermediate grades [~ 'greidz] s. (amer., scol.) clasele a patra, a cineca şi a şasea dintr-o şcoală elementară. intermediate layer [~ r leb r ] s. (electr.) strat intermediar (la cabluri). intermediate level [- 'levl] s. (mine) galerie intermediară. intermediate life [~ 'laifj s. (geol.) viaţa din mezozoic.



internal voltage



intermediately [iint3(:)'mi:dbtli, -diit-] adv. printr-un intermediar; indirect. intermediate product [.int3(:)'mi:dbt iprodskt] s. semifabricat, produs intermediar. intermediate-range ballistic missile [~-reind3 bs'listik misail, amer. ~'rnisl] s. (mil.) proiectil balistic cu rază medie de acţiune. intermediates [iint3(:)mi:dbts, -diits] s. pi. semifabricate, produse intermediare. intermediate school [iint3(:)'mi:dbt sku:l] s. şcoală medie. intermediate shaft [~ '/a:ft] s. 1. (tehn.) arbore intermediar de transmisie. 2. (auto.) ax intermediar (al cutiei de viteze). intermediation ['intsOJ.mKdi'ei/sn] s. mijlocire. intermediator [»int3(:)'mi:dieit3r] s. mijlocitor, intermediar. intermedium [.int9(:)'mi:dbm],pl. intermediums [-z], intermedia [-dis] s. 1. spaţiu intermediar; perioadă intermediară. 2. intermediu, mijlocire; mijloc de comunicaţie. 3. intermediar, mijlocitor. interment [in'temiant] s. înmormântare, înhumare. intermezzo [iinte(:)'metsou, -'medzou şi pronunţia italiană],pi. intermezzos [-souz], intermezzi [-tsi, -dzi] s. (muz.) intermezzo. interminable [in'tsmiin'abl, 'in't-j adj. interminabil, fără sfârşit, care nu se termină. interminableness [-nis[ s. lungime / mărime etc. exagerată; caracter interminabil (cu gen.). interminably [-i] adv. fără să (se) mai sfârşească (odată); neîncetat, fără încetare. interminate [in't3:minit] adj. nelimitat, nemărginit, fără limite. intermingle [iint3(:)'mir)gl, 'into(:)'m-] vb. A. tr. (with, among) a amesteca (cu); a pune, a băga, a introduce, a strecura (între, printre); to ~ colours a amesteca mai multe culori; to ~ jokes among facts a strecura glume printre lucruri serioase. B. intr. (with) a se amesteca (cu); a se confunda (cu). intermingling [-in] s. (with) amestecare (cu). intermission [rmt3(:)'mij3n] s. 1. întrerupere, pauză, intermitenţă; without ~ fără oprire, neîntrerupt, neîncetat. 2. (med.) intermitenţă (a pulsului); perioadă de relaxare (între două crize); days of~of fevers zile interfebrile. 3. (amer. scol.) pauză, recreaţie. 4. (amer., teatru) antract, pauză. intermissive [.int3(:)'misiv] adj. intermitent. intermit [iint3(:)'mit] vb. A. tr. a întrerupe, a opri, a suspenda (pentru un timp); a face (ceva) eu intermitenţe. B. intr. a se întrerupe, a se opri (pentru im timp, momentan); (despre puls) a fi intermitent; a se repeta periodic / cu intermitenţă. intermittence [-pns] s. 1. caracter intermitent. 2. întrerupere, pauză, intermitenţă. intermittent [lintaO'mitant] adj. intermitent, cu intermitenţe, cu întreruperi, întrerupt; (med.) ~pulse puls intermitent; (med.) ~fever febră intermitentă. intermittent current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent intermitent. intermittent jet [~ 'd3ct] s. (av.) pulsorcactor. intermittently [.inta(:)'mit3ntli] adv. cu intermitenţe, cu întreruperi. intermix ['int3(:)'miks] vb. A. tr. a amesteca (între ei / ele; unul cu altul). B. intr. a se amesteca (între ei / ele; unul cu altul). intermixture ['int3(:)'mikst/3r] s. amestec, mixtură. intermodulation [intsmiodju'leiJVm, amer. -mod33-] s. (fiz.) intermodulaţie. intermolecular [iinto(:)mou'Iekjubr] adj. (fiz., chim.) intcrmolccular. intermontane [linte'montein] adj. v. i n t e r m o u n t a i n . intermountain ['int3(:)'mauntin] adj. intramontan, dintre munţi, (aşezat) între / printre munţi. intermundane [.int3(:)'niAndein, 'intaO'ni-] adj. interastral. intermuscular [.int3(:)'nuskjubr, 'int3(:)'m-] adj. (anat.) intermuscular. intern1 [in'tsm] I. vb. tr. a interna (într-un ospiciu, lagăr). II. s. internat, persoană internată (într-un lagăr, pe vreme de război). intern2 ['intsm] (mai ales amer., med.) I. s. intern (într-un spital). II. vb. A. mtr. a lucra ca intern (într-un spital). B. tr. (ec.) a expedia (mărfuri) în interiorul ţării. internai [in'tsrnsl, 'in't-] adj. 1. intern, interior; dinăuntru; (med.) ~ pains dureri interne; (com.) ~trade comerţ interior; (mi.) ~security units unităţi de pază interioară; ~student student intern. 2. intrinsec, decurgând din însăşi esenţa unui lucru; interior, lăuntric, intim; ~ evidence dovadă intrinsecă. internal aerial [~ 'esrisl] s. (radio) antenă interioară / de cameră. internal affairs [- s'feaz] s. pi. (pol.) afaceri interne (ale unui stat); Ministry of Internal Affairs Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Interne. internal caliper [~ 'kslips1"] s. (tehn.) calibru pentru găuri / interior. internal combustion engine [~ ksniiDASt/pn 'end3in] s. (tehn.) motor cu ardere internă. internal ear [~ 'Î3] s. (anat.) ureche internă. internal furnace [~ fs:nis] s. (tehn.) focar interior. internal gauge [~ rgeid3J s. (tehn.) calibru-tampon. internal gear [~ 'gb r ] s. (tehn.) roată dinţată cu dantură interioară. internai gearing [~ 'gbrirj] s. (tehn.) angrenare interioară. internalize [in'tsmalaiz] (amer.) vb. tr. 1. a asimila (prin învăţare, adaptare), a-şi însuşi (cunoştinţe etc.). 2. a da o notă subiectivă, a imprima un caracter subiectiv (cu dat.). internal medicine [in'tsmal 'mcdsin] s. medicină internă. internal navigation [~ .nsvi'gei/pn] s. (mar.) navigaţie fluvială / interioară. internal reconstruction [~ .ri:k3ns'trAk/sn] s. (lingv) reconstrucţie internă. internal revenue [~ 'revinju:] s. (ec.) venitul statului / naţional. internal rhyme [~ 'raiin] s. (metr.) rimă interioară. internals [in'temalz] s. (anat.) viscere, organe interne, măruntaie. internal shrinkage [in't3;ns>l '/rirjkid3l s. (metal.) retasură interioară. internai specialist [~ 'spe/slist] s. internist, medic specialist de boli interne. internal trade [«■ 'treid] s. (corn.) comerţ interior. internal voltage [~ 'voultid3] s. (electr.) forţă electromotoare.



 internal water



internal water [~ 'wo:t3r[ s. apă de adâncime. internal wiring [~ 'walarirj] s. (electr.) instalaţie electrică interioară. International hintatO'nas/anal, 'int9(:)'n-J s. (ist.) Internaţionala. international I. adj. internaţional; (pol.) ~ intercouse relaţii internaţionale; ~ trade comerţ internaţional; ~ exhibition expoziţie internaţională; (jur.) ~ tribunal tribunal internaţional. II. s. (sport.) participant la o competiţie sportivă internaţională. Internationale [iintomc/i.9'na:l, -fio'n-] s. (pol., muz.) the ~Internaţionala. internationalism [.intsO'naî/analizsm] s. (pol.) internaţionalism. internationalist [.intoO'nre/ahalist] s. (pol.) internaţionalist. internationality ['mtoinas/a'naditi] caracter internaţional. internationalization ['into(:)ina;/3nolai'zei/OT, iinto(:).n-] s. (pol.) internaţionalizare. internationalize [unto'Onaj/anslaiz] vb. tr. (pol.) a internaţionaliza. international language [.intoOJ'nae/anal 'terjgwk^] s. (lingv.) limbă internaţională; limbaj internaţional. international law [~ 'b:J s. (jur.) drept internaţional. internationally [iinto(:)'naîJV?n3li, 'into(:)'n-] adv. pe plan internaţional. international money order [iint3(:)'na:/3n3l 'nuni ro:dor] s. mandat poştal extern internaţional. international nautical mile [~ 'no:tikal iinail] s. milă marină internaţională (1852 in). international salute [~ sa'lutt] s. (m«r.) salut la pavilionul naţional. internecine [iinto(:)'ni:sain, Tint3(:)'n-] adj. mortal, ucigător, nimicitor, destructiv; ~ war război de exterminare. internee [.intai'ni:] s. internat, persoană internată (într-un lagăr ele). Internet ['into-net] s. (infor.) Internet, reţea internaţională de computere. interneural [.ints'njuarel] adj. (anat., med.) interneural. interneuronic [.into(:)nju3'ronik] adj. (biol.) interneuronic, interneuronal. internist [in'tamist] s. (med.) (mralic) internist. internment [in'tsmmant] s. internare; (y'ur.) penal ~ recluziune. internment camp [~ kamip] s. (pol., mii.) lagăr de concentrare; lagăr de prizonieri. internode ['intonoud] s. 1. (bot.) întrenod. 2. (anat.) falangă. 3. (fiz.) punct nodal al unei oscilaţii. internuncio [.into(:)'nAn/iou] s. (bis., pol.) internunţiu. interoceanic ['into(:)r,ou/i'a:nik] adj. interoecanic, dintre / între oceane. interoception [dntsroH'scp/sn] s. (fiziol.) interocepţie. interoceptive [lintorou'septiv] adj. (fiziol.) interoceptiv. interoceptor [iint3rou'septor] s. (fiziol.) interoceptor. interocular [,into(:)r'okjul3r] 1. adj. (entom., despre antene) interocular. 2. (med.) interocular, interpupilar. interocular distance [iinto(:)'okjulo .distons] s. (med.) distanţă pupilară. interosculate [iinto(;)r'3Skjuleit] vb. intr. 1. a se amesteca; a se confunda. 2. (biol., despre speţe) a avea caractere comune. interpage [iint3(:)'peid3] vb.tr. v. i n t e r l e a v e . interparietal ['inta(:)p3'raiitl] adj. (anat.) interparietal. interpellate [in'ta:peleit, -pil-] vb. tr. (pari.) a interpela. interpellation [inito:pe'lei/3n, -pil-] s. (pari.) interpelare. interpellator [init3:pe'leit3r] s. (parl.) interpelator. interpenetrant [unts'penitrent] adj. interpenetrant. interpenetrate [,into(:)'penitreit, 'inte(:)'p-] vb. A. tr. a pătrunde în / prin, a pătrunde; a se răspândi în / prin, a cuprinde. B. intr. a se întrepătrunde, a pătrunde unul într-altul; (chim.) a se interpenetra. interpenetration ['intsQipeni'trei/sn] s. interpenetraţie, întrepătrundere; penetraţie, pătrundere. interpenetrative [iinto(:)'penitreitiv, 'int9(:)'p-J adj. care se întrepătrund, care pătrund unul într-altul. interphone ['into(:)'foun,'—] s. (tel.) 1. telefon particular; telefon interior. 2. interfon. interplait [iiito(:)'pla;t] vb. tr. a împleti (laolaltă). interplanetary [iinto(:)'pla:nit3ri, 'into(:)'p-] adj. (astron.) interplanetar. interplay ['into(:)'plei,'—] s. 1. interacţiune; influenţă reciprocă. 2. efect combinat, efect rezultat dihtr-o combinare. interpleader [iint3(:)'pli:d3rJ s. (jur.) acţiune petitorie incidenţă (pentru atribuirea unui drept de proprietate revendicai de mai mulţi inşi). Interpol ['intoipol] s. Interpol. interpolable [in'tî>:pobbl] adj. interpolabil; inserabil. interpolăr [iint3'poulor] adj. interpolar. interpolate [in'te:po»leit, -pal-, -pul-] vb. A. tr. 1. a interpola; a intercala; a insera; a introduce. 2. (mat.) a interpola. B. intr. a face o interpolare / interpolări. interpolation [initaipon'lei/an, -po'l-, -pul-] s. 1. interpolare; interpolate; intercalare. 2. (mat.) interpolare. interpolator [irito:pouleitor, -pol-, -pul-] s. persoană care face o interpolare / interpolate. interpole ['intoipoul] s. (electr.) pol auxiliar; pol de comutaţie. interposal [untsQ'pouzl] s. v. i n t e r p o s i t i o n . interpose [.intoQ'pouz] vb. A. tr. 1. a pune între (două obiecte); to ~ a screen a pune un paravan (intre două obiecte, persoane etc.) 2. a pune în faţă; a opune; a face uz de, a recurge la; to ~ one's authority a face uz de autoritatea sa; (jur.) to ~ appeal a face apel. 3. a plasa, a arunca, a strecura (im cuvânt, o observaţie etc.). B. intr. (between) a se interpune, a face pe mediatorul / pe mijlocitorul (între). interposition [iiiito:po'zi/3n, 'into-] s. 1. punere între (două obiecte), faptul de a pune între (aoua obiecte). 2. interpunere, mijlocire; intervenţie. interpret [in'te:prit, amer. şi -ret] vb. A. tr. 1. a interpreta; a explica, a lămuri, a tălmăci, a tâlcui; a desluşi, a descifra. 2. (teatru, muz.) a interpreta. 3. a interpreta, a lua; to ~smb.'s



514



words as a threat a lua vorbele cuiva drept o ameninţare. 4. a traduce oral. B. intr; a face pe interpretul. interpretable [-obl[ adj. interpretabil. interpretation [in.te:pri'tei/pn] s. 1. interpretare, tălmăcire, tâlcuire; lămurire; explicare; descifrare. 2. (muz.) interpretare, executare. 3. (teatru) joc. 4. traducere, tălmăcire (orală). 5. (mii.) descifrare (a fotografiilor aeriene), interpretare fotograrnmetrică. interpretative [in'to:pritativ, -teit-] adj. interpretativ; care interpretează, care tălmăceşte. interpreter [in'to:pritor, amer. si -ret-] s. 1. interpret, tălmaci; to act as ~to smb. a face pe interpretul pe lângă cineva. 2. interpret, tălmăcitor; comentator. 3. (infor.) interpreter, procesor specializat în interpretarea programelor. interpretership [in'taiprita/ip] s. muncă de interpret; atribuţii de interpret. interpreting [iritsipritirj] s. v. i n t e r p r e t a t i o n . interpretress [in'te:pritris, amer. si -in't3:pretrcs] s. interpretă. interprovincial [lintaO'pra'vin/al, 'into(:)pra'v-]. adj. interprovincial, dintre / între provincii; comun mai multor provincii. interpunctuate [.into(:)'pAnttjueit, -t/u-] vb. tr. 1. a pune semne de punctuaţie în (fraze, propoziţii etc.). 2. a accentua; a apăsa asupra (cu gen.), a rosti sacadat. 3. a însoţi; a întrerupe; the audience ~d the speech by outbursts of applause publicul întrerupse discursul prin ropote de aplauze. interpunctuation ]'into(:)ipAţ]lctju'ei/3n, -t/u-] s. punctuaţie. interracial ['into(:)'re//3l, 'into(:)'r-] adj. interrasial; comun mai multor rase; între / dintre rase. interracial school [~ 'sku:l[ s. şcoală pentru copii de diferite rase, (în S.U.A.) şcoală care nu aplică principiile segregării rasiale. , interregnum [.into'regnom], pi. interregnums [linto'regnomz], interregna [.ints'regno] s. 1. interregn (şi fig.). 2. fig. interval; întrerupere; răgaz, răstimp. interreign [linto'rein] s.(înv.) v. i n t e r r e g n u m . interrelate ['ints(:)ri'leit, iin-] vb. A. tr. a pune în legătură. B. intr. a fi în legătură. interrelated [-id] adj. în legătură (unul cu altul); în interdependenţă; în corelaţie. interrelation ['into(:)ri'lei/an, 'in-] s. corelaţie; interdependenţă; legătură. interrelationship ['int3(:)ri'lci/3n/ip] s. înrudire. interrenal body [rint3(:),ri:ri3l 'bodi] s. (anat.) glandă suprarenală. interrenal gland [iinto(:)'ri:n3l glamd] s.v. i n t e r r e n a l b o d y . ihterrenalism [>intc>(:)'ri:noliz.7m] s. (med.) suprarenalism. interrer [in'to:ror] s. gropar; cioclu. interresist [iinto(:)ri'zist, -ro'z-] vb. intr. a rezista (unul în faţa altuia); a se opune (unul altuia). interrogate [in'terageit, -roug-] vb. tr. a interoga; a chestiona; a întreba. interrogation [initera'gei/an, -rou'g'-] s. 1. interogare; chestionare, întrebare; point/ note / mark of ~ semn de întrebare, semnul întrebării. 2. (jur.) interogatoriu. interrogative [unto'rogotiv] adj. 1. interogativ; întrebător. 2. (gram.) interogativ. interrogative form [~ fo:m] s. (gram.) forma interogativă (a unui verb). interrogatively [.inta'rogativli] adv. întrebător; to look at smb. ~ a se uita întrebător la cineva. interrogative pronoun [.inta'rogativ .prounaun] s. (gram.) pronume interogativ. r interrogator [in'ter3geito ] s. persoană care interoghează; examinator; anchetator. interrogatory [,into'rogotOTi, amer. si -touri] I. adj. interogativ; întrebător. II. s. (jur.) interogatoriu; întrebare pusă în cadrul unui interogatoriu. interrupt [linta'rApt] I. vb. tr. 1. a întrerupe; to ~srnb. a întrerupe pe cineva; the war ~ed his studies războiul i-a întrerupt studiile, războiul 1-a făcut să-şi întrerupă studiile. 2. a întrerupe; a împiedica; a tulbura, a deranja. II. aay. (înv.) întrerupt. interrupted [-id] adj. întrerupt; cu întreruperi. interrupter ]-or] s. 1. (electr.) întrerupător, ruptor. 2. persoană care întrerupe. interruption [linta'rAp/sn] s. 1. întrerupere; oprire; pauză; without ~fără întrerupere, neîntrerupt. 2. întrerupere; împiedicare; deranjare; tulburare. interruptor [.into'rApt3r] s.v. i n t e r r u p t e r . interruptory [unta'rAptari, amer. si -touri] adj. care întrerupe. interscapular [,inta'ska;pjulac] adj. (anat.) interscapular. inter-scholastic ['into'sko'Izestik] (amer.) I. adj. (atr.). interşcolar. II. s. concurs sa» competiţie interşcolară. inter-school [ints'skml, i—'-] adj. (atr.). interşcolar. intersect [,into(:)sekt] vb. A. tr, (mat.) a intersecta. B. intr. a se intersecta, a se întretăia, ■ a se încrucişa; streets that ~ străzi care se intersectează. intersected [-id] adj. ~ with / by brăzdat / tăiat de; ground—with ravines teren brăzdat de râpi. intersecting [-iq] adj. care se intersectează; care se întretaie, care se încrucişează; întretăiat, încrucişat. intersection [■into(:)'sek/;?n] s. 1. încrucişare; point of ~ punct de intersecţie. 2. (mat.) intersecţie, punct de intersecţie; linie de intersecţie. 3. încrucişare / intersecţie de drumuri, răscruce. 4. (topogr.) intersecţie directă. -.. interseptal [.inta'septsl] adj. (bot.) interseptal. intersex ['into(:)seks] s. (biol.) hermafrodit. intersexuality ['inte(:).seksju'a2liti] s. (biol.) intersexualitate, hermafroditism. intershot ['intor/ot] aay. cu nuanţe, cu reflexe; cu ape; blue ~ with green albastru cu reflexe verzi. intersidereal [lintosai'diarial] adj. v. i n t e r s t e l l a r . interspace1 ['into(:)'speis] s. spaţiu intermediar, interstiţiu, interval; interval de timp. interspace2 vb. tr. a distanţa; a spatia; a rări.



 515



intersperse ['intaCO'spttsj (between, among; with) a pune (printre, între); a răspândi (printre, între) a amesteca (cu); a presăra (cu); a acoperi (eu, de); a umple (cu, de); poppies ~d among the wheat maci răspândiţi printre spicele de grâu; to ~ a speech with quotations a presăra un discurs cu citate. interspersion ['inta(:)'spa:/2n] ş. amestec; împletire; presărare; răspândire. interspinal [rinta'spainal] adj. (anat.) interspinal. interspinous [linta'spainas] adj. v. i n t e r s p i n a l . interstate ['inta(:)steit] adj. 1. interstatal. 2. (amer.) între statele care alcătuiesc S.U.A. sau Australia. interstellar ['inta'steilar, 'in-, 'inta.s-] adj. (asiron.) interstelar; intersidcral; interastral. interstice [inta:stis] s. interstiţiu. interstitial ['inta(:)'sti/3l] adj. (cinat., med.) interstitial. intertangle [tintoO'taengl] vb. tr. a încurca, a încâlci. intertanglement [-ment] s. încurcare, încâlcire; încâlceală, încurcătură. intertentacular ['intaiten'ta3kjular] adj. (zool.) intertentacular. interterritorial ['intaTteri'to;rial] adj. interteritorial. intertexture [iinta(:)tekst/ar] s. întreţeserc, împletire; ţesătură, urzeală. inter-tie ['intatai] s. (constr.) grindă orizontală, antretoază, traversă. intertrade ['inta(:)trcid,'—] ş. relaţii / schimburi comerciale (reciproce / bilaterale), comerţ. intertribal [.inta(:) trai bal, 'inta(:)t-] adj. intertribal, dintre / între triburi. intertropical [iinta(:)tropikPl] adj. intertropical, dintre tropice, (situat) între tropice. intertwine ['inta(:)twain] vb. A. tr. a împleti. B. intr. a se împleti; a se răsuci. intertwinement [-mant] s. v. i n t e r t w i n i n g (II). intertwining [-irj] I. adj. împletit, care se împleteşte. II. s. împletire; împletitură. intertwist [.inta(:)'twist] vb. tr. a împleti. Intertype, intertype ['inta(;)taip] s. ({wligr.) intertip. interurban [tinta(:)r'a:b3it] I. adj. 1. interurban. 2. (ferov.) (tren, linie etc.) care deserveşte suburbiile unui oraş, suburban. II. s. mijloc de locomoţie / comunicaţie interurban. interval ['intsval] s. 1. interval; at ~s cu intervale, cu întreruperi; din timp în timp; din loc în loc; visits at long ~s vizite la intervale lungi; at ~s of an hour din oră în oră, la intervale de o oră; (med.) lucid ~s intervale lucide (/« un alienat mintal); bright ~s intervale de vreme senină (între ploi); at regular ~s Ia intervale regulate; (muz.) discordant ~interval discordant. 2. pauză; recreaţie; întrerupere; meal ~pauză pentru masa. 3. (teatru) antract, pauză. intervale ['intaveil] s. (amer.) valea unui râu care curge între (două) dealuri sau între (doi) munţi. interveined [rinta(:)'veind] adj. cu vine / vinişoare, brăzdat de vine; cu striaţii. intervene [iinta(:)'vi:n] vb. intr. 1. a interveni; a surveni, a se întâmpla între timp; if nothing ~s dacă nu intervine nimic, dacă nu survine ceva. 2. (in) a interveni, a se amesteca, a se băga (în); to ~in the affairs of other countries a se amesteca în afacerile altor ţări. 3. (between) a se scurge, a trece (între, de la... până la); a despărţi, a separa (cu ac); twelve years ~d au trecut / s-au scurs doisprezece ani; twelve miles MI between the two towns douăzeci de mile despărţeau cele două oraşe. intervener [-er] s. (jur.) intervenient. intervening [-in] I. adj. care intervine; intervenit, survenit. II. s. intervenţie; amestec. intervention ['intaO'ven/an] s. 1. (mii.) intervenţie; amestec; ~ by arms, armed / military ~ intervenţie armată. 2. (com.) ~ on protest protestare a unei poliţe. 3. (med.) surgical ~ intervenţie chirurgicală. interventionism [lintafO'ven/anizam] s. (pol.) intervenţionism. interventionist [-ist] s. 1. persoană care intervine. 2. (pol.) interventionist. intervertebral [iinta'v3:tibral] adj. (anat.) intervertebral. intervertebral disk [~ -disk] s. (anat.) disc intervertebral. interview ['intsvju:] I. s. 1. întrevedere, întâlnire; to arrange an ~ between two persons a aranja o întrevedere între două persoane. 2. interviu. II. vb. tr. 1. a avea o întrevedere cu. 2. a intervieva; a lua un interviu (cu dat.). interviewee ['intaivju:'!:] s. persoană care acordă sau căreia i se ia un interviu. interviewer ['intavju:?'] s. (jurnalistica) reporter care ia un interviu. intervocalic [lintava'keelik] adj. (lingv.) intervocalic. interwar [iinta'wo:r] adj. interbelic. inter-war ['intaiwo:] adj. dintre cele două războaie (mondiale); the ~ period / years perioadă / anii dintre cele doua războaie mondiale. interweave [iinta(:)'wi:v, 'inte(:)'w-], past interwove [int3(:)'wound] vb. tr. a înfăşură laolaltă; a înfăşură unul într-altul; a împleti (şi fig.). interwound ['inta(:)'wound] past şi part. trec. de la i n t e r w i n d . interwove [linta'wouv, 'intsO'w-] past de la i n t e r w e a v e . interwoven [linta'wouvan, 'inta(:)'wouvpn] part. trec. de la i n t e r w e a v e . interwreathe [linte'rird] vb. v. i n t e r t w i n e . interzonal [linta'zounalj adj. interzonal. intestacy [in'testesi] s. (jur.) 1. moarte fără testament; succesiune „ab intestat". 2. incapacitate de a testa / de a face testament /dea dispune de bunurile sale prin testament. intestate [in'testit, -teit] (jur.) I. s. intestat, persoană decedată fără testament. II. adj. fără testament, „ab intestat"; ~ succession succesiune „ab intestat". intestinal [intestinal, lintes'tainal] adj. (anat.) intestinal.



intracranial



intestine1 [intestin] s. (adesea pi.) (anat.) intcstin(e), maţ(e); the large ~ intestinul gros; the small ~ intestinul subţire. intestine7 adj. (pol.) intern, intestin; civil; ~ war război civil. intima ['intima], pi. intimae [-mi:] s. (biol.) intimă. intimacy ['intimaşi] s. intimitate; apropiere; relaţii intime; (jur.) ~ took place au avut loc relaţii intime (între două persoane de sex opus); to be on terms of ~ a fi (prieten) intim (cu cineva). intimate1 ['intimit] I. adj. 1. intim, CU caracter intim; personal; confidenţial; ~ details amănunte cu caracter intim; the ~ nature of their conversation caracterul intim al convorbirii lor. 2. intim, apropiat; familiar; ~ friends prieteni intimi; to be on ~ terms with a woman a avea relaţii intime cu o femeie. II. s. prieten intim; persoană apropiată. intimate2 ['intimeit] vb. tr. 1. (jur.) a intima; a notifica; a pune (cuiva) în vedere. 2. a da de înţeles, a sugera, a face aluzie (la faptul că). intimately ['intimitli] adv. intim; strâns; dc-aproape; the question is ~ connected with chestiunea este strâns legată de / în strânsă legătură cu; I know him ~ îl cunosc îndeaproape. intimation [.inti'meijan] s. 1. (jur.) punere în vedere, notificare, comunicare. 2. aluzie; indicaţie. intimidate [intimideit] vb. tr. a intimida. intimidating [-in] adj. care intimidează, de natură să intimideze. intimidation [in-timi'dci/an] s. intimidare; (jur.) ~ of witnesses intimidare a martorilor. intimidator [intimideita1"] s. persoană care intimidează (pe cineva). intimidatory [intimideitari, amer. şi -ouri] adj. de intimidare, făcut pentru a intimida (pe cineva). intimity [in'timiti] s. 1. intimitate; caracter intim; natură intimă, esenţă, fond. 2. intimitate, viaţă intimă; viaţă personală / particulară. intitule [intitju;l] vb. ţr. (înv.) v. e n t i t l e (A). into ['intu(:), 'intaj prep. 1. (exprimă mai ales ideea de direcţie sau transformare) în; to come ~ the house a intra în casă; to go / cross ~ Germany a intra în Germania, trecând graniţa; to throw ~ the fire a arunca în foc; to fall ~ the hands of the enemy a cădea în mâinile inamicului; the window opens ~the garden fereastra dă în (spre) grădină; to turn water ~ ice a preface apa în gheaţă; to translate from Romanian ~ English a traduce din română în engleză; to divide ~ parts a împărţi (în mai multe) părţi; to fall ~ disgrace a cădea în dizgraţie; to burst ~ tears a izbucni în lacrimi; (prov.) to fall out of the frying pan ~ the fire a cădea din lac în puţ. 2. la; to ask smb. ~ lunch a invita pe cineva la o gustare / la masă; to go ~ dinner a se duce la masă. 3. (mat.) cu; two numbers multiplied ~each other două numere înmulţite unul cu altul. 4. din; she took an apple and bit ~ it a luat un măr şi a muşcat din el. <* to grow ~ a man a deveni bărbat, a creşte marc; to work far ~ the night a lucra până noaptea târziu; (fa/H.) to beat smb. ~ all the colours of the rainbow a bate măr pe cineva; a zvânta în bătaie pe cineva; to thrash smb. ~ obedience a face pe cineva să asculte de frică, a constrânge pe cineva prin bătaie să asculte. intoed ['intoud] adj. cu degetele (de la picioare) zgârcite / întoarse înăuntru. intolerable [in'tolarabl] adj. intolerabil; insuportabil; inadmisibil, de neîngăduit. intolerableness [-nis] ş. caracter intolerabil; neputinţa de a suporta / de a răbda. intolerably [-i] adv. insuportabil; inadmisibil. intolerance [intoterans, 'int-] intoleranţă; religious ~ intoleranţă religioasă; ~ towards criticism intoleranţă faţă de critică, neadmitere a criticii. intolerancy [-i] s. (înv.) v. i n t o l e r a n c e . intolerant [in'tolarant] adj. intolerant; neîngăduitor, neînţelegător; to be ~ of smb.'s mistakes a fi intolerant faţă de greşelile cuiva; (med.) to be ~ of a drug a nu tolera / a fi intolerant la un medicament. intolerantly [-li] adv. (în mod) intolerant, cu intoleranţă, iară toleranţă. intonate ['intouneit] vb. tr. v. i n t o n e . intonation ['intou'nei/an, -ta'n-] s. 1. (muz.) intonare, intonaţie; psalmodiere. 2. intonaţie. intone [in'toun] vb. tr. (muz.) a intona; a psalmodia. intorsion [in'to:/3n] s. intorsiune. intoxicable [in'toksikabl] adj. care poate fi îmbătat, care se poate îmbăta; care poate fi ameţit. intoxicant [in'toksikant] I. adj. îmbătător, care îmbată, ameţitor. II. s. 1. băutură alcoolică, băutura spirtoasă. 2. narcotic. intoxicate [in'toksikeit] vb. tr. a îmbăta, a ameţi. intoxicated [-id] adj. beat, îmbătat; băut, ameţit (şi fig.); slightly ~ puţin băut, uşor eherchelit, cu chef; to drive a car while ~ a conduce o maşină în stare de ebrietate; (fig.) ~ with praise îmbătat de elogii. intoxicating [-in] adj. îmbătător; ameţitor (şi fig.). intoxication [in'tDksi'kei/an] s. 1. îmbătare; ameţirc; beţie, ameţeală. 2. (med.) intoxicaţie, otrăvire. intoxicator [intoksikcitar] s. persoană care administrează intenţionat un narcotic sau care îmbată intenţionat pe cineva. intown ['intaun, -'-] adj. central, din centru (într-un oraş). intra-abdominal ['intra ab'dominal] adj. (med.) intraabdominal. intra-arterial [~a:tiarial] adj. (med.) intraarterial. intra-atomic [~a'tomik] adj. (fiz.) intraatomic. intra-cardiac [~'ka:diaîk] adj. (med.) intracardiac. intracellular [~'seljular] adj. (biol.) intraceluîar. intracerebral [-'seribral] adj. (med.) intracerebral. intracranial [-kreinial] adj. (anat.) intracranial!.



 intractability



intractability [initrakto'biliti, 'in.trakt-, -loti] s. 1. indocilitate; needucabilitate; neputinţă / greutate de a educa / de a instrui (cu ac); faptul de a fi refractar (la ceva). 2. (despre terenuri) faptul de a fi necultivabil, neputinţă de a cultiva. 3. (med.) caracter incurabil. 4. caracter irezolvabil (al unei probleme ele). intractable [in'tratobl] adj. 1. indocil; needucabil; greu de educat / de instruit; refractar (la ceva); nesupus; neascultător; (despre cai) nărăvaş. 2. (despre terenuri) necultivabil. 3. (despre probleme etc.) irezolvabil, insolubil. 4. (despre un material) intratabil; ingrat. intractableness [-nis] s. v. i n t r a c t a b i l i t y . intractably [-i] adv. imposibil (de convins); to behave ~ a se încăpăţâna. intracutaneous ['intrskjm'teiniss] adj. v. i n t r a d e r m i c , intrada [in'tru:da] s. (m»z.) intradă, pasaj (muzical) introductiv, intrare. intradermal ['intre'dsmial] adj. v. i n t r a d e r m i c . interdermic [.intra'dxmik] adj. (med.) intradermic. intrados [in'treidos] s. (arhit.) intrados (la bolti). intra-epithelial [.intrarepi'Gidisl] adj. (med.) intraepitelial. intramedullary [~rai'dAlari]adj. (med.) intramedular." intramolecular [~ mou'lekjulor, -mo'l-, -mo'l-] adj. (fa.) intramolecular. intramundane [~ 'niAndein] adj. care aparţine lumii materiale. intramural [-mjusral, 'mjosr-, -'mjo:r-] adj. (situat, petrecut) între ziduri, în interiorul unui oraş / al unei case / universităţi etc. intramurally [-'mjusrsli] aa'v. v. i n t r a m u r o s . intra muros [-'mjusras] adv. (lat.) în interiorul zidurilor unui oraş / unei universităţi etc. intramuscular [~ 'niAskjmV] adj. (med.) intramuscular. intranational [-'najjanal] adj. naţional. intranquillity ['in.traîrj'kwiliti] s. (rar) nelinişte. intransferable [lintraîns'fsirebl] netransferabil. intransigency [in'tr»nsid3snsi] s. intransigenţă. intransigent [in'tra3nsid33nt, -'tra:nsi-, -'traînzi-, 'tramzi-] adj. s. intransigent. intrahsigentist [-ist] s. (pol.) intransigent. intransitive [in'tramsitiv, 'in't-, -rtra:ns-] adj. (gram., despre verbe) intranzitiv. intransmissible ['intrsnz'missbl, -tra:n-, -ns'm-, -sibl] aay. netransmisibil. intransmutable [rintramz'mju:t9bl] adj. netransmutabil, care nu poate fi transmutat. intransparency ['intrajns'peonmsi, -train-, -tron-, -'pa?r-] s. netransparenţă, opacitate. intrant ['intrant] s. 1. debutant. 2. înscris, concurent (într-o cursă). intraocular [rintra'akjula1-] adj. (med.) intraocular. intrapsychic [.intra'saikik] adj. (psih.) interior, intrapsihic. intra-state [~'steit] adj. 1. în interiorul statului. 2. (amer.) în interiorul unui stat al S.U.A. intraurban [~'o:b.-m] adj. situat în interiorul unui oraş, urban. intrauterine [~'ju:terin] aay. (med.) intrauterin. intravascular [~'va2skjutar] adj. (med.) intravascular. intravascular [-i] aa'v. (med.) intravascular. intravenous [~'vi:nss] adj. (med.,fizioI.) intravenos. intravert [~vo:t] s.v. i n t r o v e r t (II). intreat [in'trkt] vb.tr. v. e n t r e a t. intrench [iritrent/] vb. tr. si inîr. v. e n t r e n c h (A, C). intrepid [in'trepid] adj. intrepid, neînfricat, cutezător, curajos. intrepidity [lintri'piditi, -tre'p-] s. întrepiditate, cutezanţă, curaj. intrepidly [iiiitrepidli] aa'v. curajos, cu curaj, fără frică. intricacy ['intrikssi, in'trik-] s. încurcătură, încâlceală; urzeală; labirint; complexitate; the intricacies of a town străzile încurcate ale unui oraş, labirintul de străzi dintr-un oraş; an ~ of intrigues o urzeală de intrigi; the intricacies of the law chichiţele legii. intricate ['intrikit, in'trik-] aay. încurcat, încâlcit; complicat; ~ details detalii complicate, amănunte încurcate. intricately ['intrikitli] aa'v. (într-un mod) complicat, încâlcit. intrig(u)ant [iintri'ga:nt, -'gaint] s. (jr.) v. i n t r i g u e r . intrig(u)ante [.intri'gamt, -ga;nt] s. (fr.) intrigantă. intrigue [in'tri:g] I. s. 1. intrigă, uneltire, urzeală. 2. aventură sentimentală; legături de dragoste (mai ales ascunse). 3. (lit., teatru) intrigă; (teatru) comedy of ~ comedie de intrigă. II. vb. A. intr. 1. a băga I a face intrigi, a umbla cu intrigi, a unelti; to ~ against smb. a băga intrigi împotriva cuiva. 2. (with) a avea legături de dragoste (cu). B. tr. a intriga, a face curios; a aţâţa curiozitatea (cuiva); a trezi interesul (cuiva). intriguer [-or] s. intrigant. intriguing1 [in'trigin] aay. 1. care umblă cu intrigi, care bagă intrigi, intrigant. 2. care intrigă, care aţâţă curiozitatea, care trezeşte interesul; interesant. intriguing2 s. băgare de intrigi, uneltire; intrigă, intrigi, maşinaţiuni. intrinsic [in'trinsik, -nzik] aay. intrinsec; ~ value valoare intrinsecă. intro ['introu] s. (fam.) prese, de la i n t r o d u c t i o n . introduce [.intra'dju:s] vb. A. tr. 1. (into) a introduce (în); a băga, a vârî (în); to ~ smb. into a room a introduce pe cineva într-o odaie; to ~ the key into the lock a introduce cheia în broască. 2. (into; before) a aduce în discuţie; a pune în discuţie; a ridica; a prezenta (cu dat., înaintea / în faţa - cu gen.); to ~ a question a pune în discuţie o chestiune (oarecare); (pol.) to ~ a bill before Parliament a prezenta un proiect de lege în faţa parlamentului. 3. a introduce; a institui, a stabili, a statornici; this fashion was ~d in the eighteenth century această modă a fost introdusă în secolul al optsprezecelea. 4. (to) a prezenta (cu dat.); a introduce (la cineva); a face cunoştinţă (cuiva cu cineva); let me ~my son to you penniteţi-mi să vi-1 prezint pe fiul meu; I ~d them to each other le-am făcut cunoştinţă. B. rey7. to ~ oneself to smb. a se prezenta cuiva, a face cunoştinţă cu cineva. introducement [-mont] s. (rar) introducere.



516



introducer [-or] s. 1. persoană care introduce (idei noi, o modă etc.). 2. prezentator. introduction ['intra'dAkfan] s. 1. (into) introducere (în); băgare, vârâre (în); aducere (în, la); ~ of goods into a country aducere / import de mărfuri într-o ţară (oarecare). 2. introducere, instituire, statornicire, stabilire (a unui obicei etc.). 3. (to) prezentare, recomandare (cu dat.); recomandaţie (pentru); letter of ~ scrisoare de recomandaţie. 4. introducere; prefaţă; cuvânt înainte (într-o carte). 5. (to) introducere (în); noţiuni elementare, elemente (de); manual elementar (de); an ~ to geometry introducere în geometrie. 6. (muz.) introducere; uvertură. introductionless [-lis] aay. fără recomandaţie. introductive [.intrs'dAktiv] aa'v. v. i n t r o d u c t o r y . introductorily [lintre'dAtorili] aa'v. cu titlu de introducere, ca introducere. introductory [lintra'dAktori] aay. introductiv, de introducere, cu titlu de introducere; preliminar; after a few ~ words după câteva cuvinte de introducere. introflexed ['intra.flekst] aay. curbat înăuntru, introflex; concav. introflexion [untra'flek/an] s. introflexiune, curbură înăuntru. introgression [lintrou'gre/an, -tra'g-] s. intrare (solemnă). introit [in'trouit] s. (bis.) introitus (rugăciune de început a liturghiei la catolici). intromission [.introu.mijan] s. 1. introducere, băgare, vârâre; pătrundere. 2. (tehn.) admisie. 3. (scol. jur.) ingerinţă, imixtiune, amestec. intromit [.introw'mit] vb. A. tr. a lăsa- să intre / să pătrundă. B. intr. (scot. yur.) a se amesteca în afacerile altuia. introrse [in'tro:s] adj. (bot.) intrors. introspect [.introu'spekt] vb. A. tr. 1. a privi pe dinăuntru; a examina interiorul (cu gen.). 2. a cerceta, a examina. B. intr. a face introspecţie, a se introspecta; a privi în propriul său suflet; a se reculege; a-şi aduna gândurile. introspection [lintrou'spek/an, -tra's-] s. introspecţie; reculegere; interiorizare; meditaţie. introspective [lintrou'spektiv] aay. introspectiv. » introsuscept [lintroH'sAsept] vb. intr. (med.) a se invagina. introsusception [lintrowss'sepjpnj s. 1. (med.) invaginare, invaginaţie. 2. (jiziol.) introsuscepţiune. ' introuversion ['introu'vsijbn, -tra'v-] s. 1.reculegere; meditaţie; interiorizare. 2. (psih.) introversiune. 3. (mea'.) invaginare. introvert I. [.intro«'vo:t, -tra'v-] vb. tr. 1. to ~ one's mind / thoughts a-şi aduna gândurile, a se reculege. 2. (med.) a întoarce pe dos (cum se întoarce un deget de mănuşă), a introverti. II. ['introuvg;t, -trav-] s. (psih.) introvertit. introverted ['introu'vo:tid, -tra'v-] aay. interiorizat; meditativ; (psih.) introvertit. intrude [in'tru:d] vb. A. tr. 1. (into) a băga, a vârî (în). 2. (on, upon) a impune (cu aat.); a băga pe gât (cu dat.); to ~ one's views upon smb. a impune cuiva propriile tale păreri / punctul tău de vedere. B. intr. (on, upon; into) a tulbura liniştea (cuiva), a deranja, a stingheri (cu ac.); a se băga (peste cineva); a intra nepoftit (în casa cuiva); a se amesteca, a se băga (în); I don't want to ~ upon you n-aş vrea să vă deranjez; why do you ~ upon me? ce te bagi peste mine? de ce nu mă laşi în pace?; to ~ on smb.'s privacy a încălca tihna cuiva, a deranja pe cineva în intimitatea lui; to ~ into smb.'s affairs a se amesteca în afacerile cuiva. C. refl. 1. (into) a se băga, a se vârî (în); a pătrunde (în), a intra nepoftit (în); he had ~d himself into the meeting el a venit nepoftit la adunare. 2. (on, upon) a-şi impune prezenţa (cu dat.). intruder [s'\ s. 1. intrus; musafir nepoftit, oaspete nedorit. 2. (y'ur.) uzurpator; impostor. intrusion [iin'tru:33n] s. 1. (into; on, upon) apariţie nedorită (în, la), intrare fără invitaţie (în, la); tulburarea liniştii (cuiva); faptul de a deranja (pe cineva); deranj, deranjare, stingherire (cu gen.); amestec (în); I hope I am not guilty of an ~ sper că nu vă produc nici un deranj I că nu vă deranjez. 2. (geol.) intruziune. 3. (y'ur.) uzurpare. intrusive [in'tru:siv] aay'. 1. plictisitor, sâcâitor, pisălog; care produce deranj; care vine nepoftit; băgăreţ; lipsit de bun-simţ; obraznic. 2. (geol.) de intruziune. intrusively [-li] aa'v. pe nepoftite; turburând liniştea (cuiva), producând deranj; pe capul (cuiva); fără pic de bun-simţ; obraznic, cu obrăznicie. intrusiveness [-nis] s. caracter importun; indiscreţie; lipsă de bun-simţ / de delicateţe. intrusive rock [in'tru:siv rok] s. (geol.) rocă intruzivă / plutonică / abisală. intrusor [in'tru:sor] s. (îuv.) v. i n t r u d e r. intrust [in'trAst] vb. tr. (amer.) v. e n t r u s t. intubate ['intjubeit] vb.tr. (med., vet.) a face un tubaj; a intuba. intubation [


 517



investigate



invasive [in'veisiv] adj. 1. invadator, cotropitor, năvălitor; de invazie, de cotropire; ~ inula ['injuria] s. (bot.) iarbă-marc (Inula helenium). war război de cotropire. 2. care se bagă peste tot; care dă buzna undeva, care dă năvală inulase ['injuleis] s. (biol.) inulaza. undeva; care potopeşte ceva, care împânzeşte ceva. inulin ['injulin] s. (chim.) inulină. inunction [in'Aijk/sn] s. 1. ungere. 2. (bis.) ungere, miruire. 3. (med.) unguent, unsoare. invect [in'vekt] vb. intr. (înv.) v. i n v e i g h . invective [-iv] I. adj. ~ against smb. jignitor pentru cineva, reprezentând o insultă la inundate ['inAndeit, -nan-] vb. tr. 1. (with) a inunda, a potopi, a îneca (sub). 2. (jig.) (with) a inunda (cu); a copleşi (cu, de); a asalta (cu); a bombarda (cu); to ~ with requests adresa cuiva. II. s. (against) invectivă, vorbă de ocară (la adresa cuiva); înjurătură (la adresa cuiva); a torrent of ~s un potop de înjurături; to break out in ~s against smb., a asalta cu cereri; to ~ with letters a bombarda cu scrisori. to utter ~s against smb., to bombard smb. with ~s a potopi pe cineva cu înjurături, inundation [.iiun'dei/an, -nan-] s. inundare, potopire; inundaţie, potop. a face pe cineva albie de porci. inurbane [linai'bein] adj. grosolan, necioplit; needucat, prost crescut; (de) bădăran. inveigh [in'vei] vb. intr. to ~ against a profera invective la adresa (cu gen.), a rosti inurbanity ['ina'basniti] s. grosolănie; lipsă de bună creştere / de urbanitate; impoli­ vorbe de ocară la adresa (cu gen.); a tuna şi a fulgera împotriva (cu gen.). teţe; bădărănie. r 1 T inveigher [-a1*] s. (against) persoană care proferează invective / care rosteşte vorbe inure [i'njua , -jaa ", ~p: ] vb. A. tr. to ~ to a obişnui cu sau să, a deprinde cu sau să; a învăţa să, a face să se deprindă să; to ~ smb. to fatigue a face pe cineva să se deprindă de ocară (la adresa cu gen.); care tună şi fulgeră (împotriva cu gen.). inveigle [in'vi:gl, -'veigl] vb. tr. (into) a atrage (în, la); a ademeni, a momi (în, să); cu oboseala. B. rejl. to ~ oneself to a se obişnui cu sau să, a se deprinde cu / să, a se învăţa să / cu; to ~ oneself to hardships a se deprinde cu greutăţile. C. i/ttr. (jur.) a intra a antrena (în); a târî (în); a ispiti; a tenta (sa); a seduce; to ~smb. into a place a atrage pe cineva într-o acţiune; to ~ into a war a târî într-un război. în vigoare; a fi în vigoare. inveiglement [-mont] s. atragere; ademenire, momire; antrenare; târâre; ispitire; inured [i'njuadj adj. ~to obişnuit cu / să, deprins cu / să, învăţat cu / să. inurement [i'njuamant] s. (to) obişnuire, deprindere (cu / să); obişnuinţă (să / de a); seducere; atracţie; momeală; ispită, tentaţie; to be proof against all ~s a rezista la toate ispitele; a nu se lăsa ademenit de nimic. nărav (să / de a); patimă, viciu (cu gen.). inveigler [-a1"] s. seducător; persoană care ademeneşte / momeşte. inuring [i'njuarirj] s. 1. (to) obişnuire, deprindere (cu / să). 2. (jur.) punere / intrare în inveigling [-in] s. atragere; ademenire; ispitire; seducere. vigoare (a unei legi etc.). invent [in'vent] vb. tr. 1. a inventa, a născoci; a descoperi; a găsi; a imagina; to ~ a inurn [i'na:n] vb. tr. a pune (cenuşa cuiva) în(tr-o) urnă; a înmormânta. new instrument a inventa un nou instrument. 2. (peior.) a inventa, a scorni, a născoci; inutile [i'njmtil] adj. inutil, nefolositor; zadarnic; netrebuincios. to ~ calumnies against smb. a născoci lucruri defăimătoare Ia adresa cuiva, a scorni inutility [iinju(:)'tiliti, 'inju(:)'t-[ s. inutilitate; zădărnicie. invade [in'veid] vb. tr. 1. a invada, a cotropi, a năvăli în; to ~ a country a invada o (tot soiul de) minciuni pe socoteala cuiva. ţară; to ~ smb's privacy a tulbura tihna cuiva. 2. (despre sentimente, emoţii etc.) a cuprinde, invention [in'ven/an] s. 1. invenţie, născocire; descoperire; inventare; a very useful ~ o invenţie foarte folositoare; a history of his own ~ o poveste născocită de dânsul; a pune stăpânire pe. 3. a încălca, a nesocoti; a ştirbi; a uzurpa (drepturile cuiva). invader [-ar] s. 1. invadator, cotropitor, năvălitor. 2. persoană care încalcă drepturile patent of ~ brevet de invenţie; (prov.) necessity is the mother of ~ nevoia e mama născocirilor; nevoia c cel mai bun învăţător. 2. inventivitate, spirit inventiv; ingeniozitate. cuiva; uzurpator. invading [-in] I. adj. invadator, cotropitor, năvălitor; ~ army armată invadatoare. II. s. 3. (peior.) invenţie, scorneală, scornire, născocire, minciună, gogoriţă; this is pure ~ asta-i o născocire / o minciună sfruntată. 1. invadare, cotropire. 2. încălcare, nesocotire; ştirbire; uzurpare (a unor drepturi). inventive [in'ventiv] adj. inventiv; ingenios. invaginate [in'va;d3ineit] vb. A. tr. 1. a pune (ca) în teacă. 2. (med.) a invagina. 3. v. inventively [-li] adv. ingenios, cu ingeniozitate; dând dovadă de spirit inventiv. i n t r o v e r t (1,2). B. intr. 1. (med.) a se invagina. 2. (med.) a se întoarce pe dos, a se inventiveness [-nis] s. inventivitate, spirit inventiv; ingeniozitate. introverti. inventor [in'ventar] s. 1. inventator, năseocitor; descoperitor. 2. (peior.) mincinos. invaginated [-id] s. (med.) invaginat. inventorize ['invantaraiz] vb. A. tr. a inventaria; a face inventarul (cu gen.). B. intr. invagination [iinvEed3i'nei/3n[ s. (biol., med.) invaginare. a face un inventar, a face inventarul. invalid1 [in'vslid, 'in'v-] adj. 1. (jur.) nevalabil; nul; nul şi neavenit; to declare ~ a inventory ['invantri] (com.) I. s. inventar; to take (an) ~, to draw up an ~ a face marriage a declara nulă o căsătorie. 2. neîntemeiat; ineficace, fără efect; (com.) ~ inventarul, a inventaria. II. vb. tr. a inventaria; a face inventarul (cu gen.). assignment scrisoare de credit perimată. inventory book [~ buk] s. (com.) registru de inventar. invalid2 ['invaîi(:)d] I. adj. 1. invalid, infirm; bolnav, suferind; bolnăvicios; cu sănătatea inventress [in'ventris, -res] s. 1. inventatoare; descoperitoare. 2. (peior.) mincinoasă. şubredă; neputincios, slab, slăbănog; inapt pentru / de muncă, incapabil să muncească; inveracity [rinva'ra^siti] s. neadevăr; lipsă de temei / veracitate; inexactitate. he has an ~ brother el arc un frate infirm / bolnav / suferind / bolnăvicios. 2. (med.) Inverness cape ['invanes keip] s. macferlan. pentru bolnavi; pentru infirmi. II. s. 1. invalid, infirm; bolnav, suferind; om bolnăvicios; Inverness cloak [~ klouk] s. manta cu pelerină detaşabilă. neputincios, slăbănog; (om) inapt de muncă; (fam.) she's quite an ~ ea e foarte Inverness overcoat [~ 'ouvakout] ş. v. I n v e r n e s s c l o a k . bolnăvicioasă, are o sănătate foarte şubredă. 2. (mii.) inapt pentru serviciul militar, reformat. inverse [iin'va:s, in'v-,'—] I. adj. invers; opus, contrar. II. s. the ~ inversul; contrarul; III. ['inva'li:d] vb. A. tr. 1. a face invalid, a cauza (cuiva) o infirmitate; a îmbolnăvi; antipodul. a face neputincios; a face inapt de muncă. 2. (mii.) a reforma, a găsi inapt, a scuti de inverse function ['inva:s -fAntc/jn] ş. (mat.) funcţie inversă. serviciul militar din motive de sănătate; to ~ smb. out of the army a declara pe cineva inversely ['inva:sli] adv. 1. invers. 2. (mat.) invers; ~proportional invers proporţional. inapt pentru prestarea serviciului militar. B. intr. 1. a rămâne invalid; a se îmbolnăvi; inverse proportion ['inva:s praipo:/an, -pru'p-] s. (mat.) raport invers proporţional. a deveni neputincios; a-şi pierde capacitatea de muncă. 2. (mil.) a fi reformat, a fi declarat inverse ratio [~ .rei/iou, -Jjou] s.v. i n v e r s e p r o p o r t i o n . inapt (pentru prestarea serviciului militar). inversion [in'va:/3n] s. 1. inversiune; inversare; ~ of values răsturnare a valorilor; (muz.) invalidate [in'vaîlideit] vb. tr. (jur.) a invalida; a infirma; a anula; a declara nul şi ~ of a chord acord derivat; (med.) sexual ~ inversiune sexuală; (gram.) ~ of order of neavenit; a casa (o sentinţă). words inversi(un)e / schimbare a ordinii cuvintelor. 2. (geol.) cuta răsturnată. 3. intervertire. invalidation [in-vajli'dei/sn] s. (jur.) invalidare; infirmare; anulare; casare. 4. (chim.) invertire. 5. (tel.) inversiune. 6. (cib.) transformare inversă; inversare. r invalid chair ['invali(:)d tjea ] ş. fotoliu pentru bolnavi; cărucior pentru infimii. invert [in'va:t] vb. tr. 1. a inversa; a răsturna; a schimba ordinea (cu gen.); a pune în invalid diet [~ idaiat] s. (med.) regim dietetic. ordine inversă; (gram.) to ~ the order of words a inversa ordinea cuvintelor; (muz.) to invalid food [~ fu:d] s. (med.) alimentaţie pentru bolnavi; regim dietetic. ~ a chord a răsturna un acord. 2. (chim.) a inverti. II. [~ 'inva:t] 1. (arhit.) boltă răsturnată. invalidism ['invalidizpm] s. invaliditate, infirmitate; sănătate şubredă. 2. (med.) invertit, persoană care practică inversiunile sexuale; pervers, pervertit sexual. invalidity [.inva'liditi] s. 1. (jur.) nevalabilitate; nulitate; inoperantă. 2. v. invertase [in'va:teis] s. (chim.) invertază. invalidism. invertebrata [in


 investigating committee



(y'ur.) a instrui; to ~ the facts personally a cerceta faptele personal; to ~ a crime a face cercetări în legătură cu o crimă; a face o anchetă asupra unei crime. investigating committee [in'vestigeitin koriniti] s. comisie de anchetă. investigating magistrate [~ imasd3istrit] s. judecător de instrucţie. investigation [inivcsti'gci/an] s. investigaţie; investigare; cercetare; examinare; anchetă; anchetare; (jur.) instrucţie; (yur.) instruire; scientific ~ cercetare ştiinţifică; anchetă ştiinţifică; (jur.) ~ of a case anchetare a unui caz; instruire a unui caz. investigative [in'vestigeitiv] adj. cercetător, investigator; (cu caracter) de cercetare, de investigaţie, de anchetă. investigator [in'vestigeit3r] s. cercetător; anchetator. investigatory [in'vestigeitori] adj. v. i n v e s t i g a t i v e. investing [in'vestirj] s. 1- (corn.) investire; investiţie. 2. (mil.) împresurare, încercuire, asediere, asediu. ' investiture [in'vestit/or, -tjuor] s. 1. (with) investire (cu); investitură; confirmare; instalare; înscăunare; (yur.) punere în posesie. 2. remitere a unei decoraţii. 3. (înv., lit.) înveşmântare, îmbrăcare; veşmânt, veşminte, îmbrăcăminte. investment [in'vcstmant] s. 1. (com.) investiţie, plasament; investire, plasare; safe ~ plasament sigur; to make an ~ a face o investiţie. 2. (mil.) asediu; împresurare, încercuire, asediere. 3. veşmânt, veşminte, îmbrăcăminte; înveşmântare. investment bank [~ bsenk] s. (corn.) bancă de investiţii. investments [in'vestmants] s. pl. (cont.) titluri la purtător. investment stock [in'vestmont stok] s. (eoni.) valori clasate. investor [in'vcstar] s. (corn.) persoană careiace o investiţie; acţionar; rentier; small ~ mic rentier; ~ in stocks cumpărător de bunuri imobiliare. inveteracy [in'vetarosi] s. caracter inveterat; vechime; rădăcini adânci. inveterate [in'vetorit] adj. 1. adânc înrădăcinat; vechi, învechit; cronic; ~disease boală veche; boală cronică. 2. (peior.) inveterat; nărăvit, pătimaş, fără leac; pasionat; ~smoker fumător pasionat / pătimaş; ~ enemy duşman înrăit. inveterately [-li] adv. cu patimă; pătimaş; cu pasiune; cu îndârjire; cu încăpăţânare. inveterateness [-nis]s.v. i n v e t e r a c y . inviable ['in'vaiabl] adj. (rar) neviabil; lipsit de viaţă; sortit să nu trăiască (mult). invidious [in'vidias] adj. 1. odios; urât; ingrat; neplăcut; an ~ task o sarcină ingrată. 2. jignitor, ofensator, insultător; veninos, plin de venin; răutăcios; an ~ comparison comparaţie jignitoare; an ~ remark observaţie răutăcioasă. 3. care trezeşte invidia (cu gen.). 4. (rar) invidios. invidiously [-li] adv. odios, urât; ingrat; jignitor, eu răutate; în aşa fel eă stârneşte invidia (cu gen.). invidiousness [-nis] s. caracter nepopular / odios / jignitor (al unei hotărâri, măsuri etc.). invigilate [in'vkfjileit] vb. intr., (scol.) a supraveghea candidaţii (la un examen în timpul probelor scrise). invigilation [in


518



invite [in'vait] I. vb. A. tr. 1. a invita, a pofti (la masă etc.). 2. a solicita (pe cineva pentru a face ceva). 3. a provoca, a atrage după sine; he ~s criticism acţionează astfel încât stârneşte critica. B. refl. a se invita singur. C. intr. a face o invitaţie. II. s. finvait] (amer. fam.) invitaţie, poftire. invitee [linvai'ti:] s. (fam.) invitat; musafir. inviter [in'vaitor] s. 1. persoană care invită. 2. persoană care provoacă râsete / critici etc. . inviting [in'vaitirj] adj. atrăgător, atractiv, ispititor, ademenitor, îmbietor. invitingly [-li] adv. atrăgător, îmbietor. invitingness [-nis] s. aspect îmbietor, caracter atrăgător. in vitro [in 'vi:trou] adv. (lat.) (biol.) in vitro, în afara organismului viu. in vivo [in rvi:vou] adv. (lat.) (biol.) in vivo, în organismul viu. invocate ['invoukeit, -vok-, -vuk-] vb. A. tr. a invoca. B. intr. (înv.) (on) a se ruga fierbinte (de). invocation [.invou'keijan, -va'k-, vu'k-] s. 1. chemare, invocare, invocaţie (către muză); invocare (a unui duh sau spirit); (înv.) descântec, vrajă. 2. (jur.) citaţie. invocational [-,il] adj. rugător. invocatory [in'vokatari] adj. invocator, chemător; (despre formule) de invocare. invoice ['invois] I. s. (com.) 1. factură; to sell at a loss on the ~ a vinde sub preţul de facturare; as per ~ după factură; shipping ~ factură de expediţie; pro forma ~ factură pro forma; consular ~ factură consulară. 2. fraht, scrisoare de trăsură. 3. (amer.) listă de mărfuri. II. vb. tr. a factura (mărfuri); ~d goods marfă facturată, mărfuri facturate; ~d price preţ facturat, preţ trecut în factură. invoice book [~ buk] s. (com.) facturier, copier de facturi. invoice clerk [~ klu:k] s. (corn.) facturist, funcţionar comercial care întocmeşte facturi. invoice work [~ wa;k] s. (com.) facturare. invoicing ['invoisirj] s. (corn.) 1. redactare a unei facturi. 2. (si ~ of goods) facturare. invoke [in'vouk] vb. tr. 1. a evoca (memoria cuiva). 2. a invoca, a recurge la, a apela, a solicita; to ~ smb.'s aid a cere ajutorul cuiva. 3. a invoca prin vrăji. 4. (jur.) a cita. invoker [-or] s. invocator, persoană care invocă; evocator. invoking [-irj] s. invocare; evocare. involucel [in'voljusel] s. (bot.) involuccl. involucre ['involu:kor, -lju:-] s. (bot.) involucru. involucrum [linva'ljmkram], pl. involucra [-kra] s. v. i n v o l u c r e . involuntarily [in'votonterili, 'in'v-, -lanţ-] adv. (în mod) involuntar. involuntariness [irivotantarinis] s. caracter involuntar (ul unui gest ele). involuntary [in'votantori] adj. involuntar, neintenţionat, fără voie; fără intenţie. involute ['invalju:t] I. adj. 1. (bot.) involut. 2. (zool.) cu marginile încovoiate înăuntru. 3. (/nat.) de evolventă. 4. (rar) încurcat, confuz. II. s. (mai.) evolventă, desfăşurantă. involuted [-id] adj. (bot.) involut. involution [linvs'lju'/ân] s. 1. înfăşurare. 2. încâlcire, încurcătură. 3. complicaţie. 4. (bot.) involuţie. 5. (mat.)ridicarela (o) putere. 6. (biol., zool.) degenerescentă. 7. (biol.) involuţie. involution form [~ fo:m] s. (med.) formă regresivă / involutivă. involve [in'volv] vb, tr. 1. (in) a înveli, a înfăşură (în). 2. (fig.) a încurca, a încâlci (o cuvântare etc.); to be ~d in debts a fi înglodat în datorii. 3. a implica, a include, a atrage, a băga, a vârî, a amesteca, a antrena; to ~smb. in a quarrel a amesteca pe cineva într-o ceartă. 4. a necesita, a implica, a comporta; (fam.) it ~d a great deal of expenses comportă multe cheltuieli. 5. (mat., înv.) a ridica (un număr) la o putere dată. involved [in'volvd] adj. 1. (despre stil, discurs etc.) încurcat, încâlcit. 2. (despre persoane) închis (în sine), neexpresiv. 3. grevat de datorii; to be in ~ circumstances a fi în jenă financiară. 4. implicat, amestecat; angajat. involvedeness [-nis] s. (rar) încurcătură, încâleeală. involvement [in'volvmont] s. 1. încurcătură, încâlcitură. 2. complicaţie financiară; ~ in debts înglodate în datorii. 3. implicare (a cuiva într-o afacere). 4. confuzie, amestecătură. -0- (med.) meningeal ~ complicaţii meningeale. invulnerability [inivMnsrs'biliti, 'in.vAlnara'b-, -taţi] s. invulnerabilitate. invulnerable [in'vAlnorabl, 'in'v-] ady. invulnerabil. invulnerableness [-nis] s. invulnerabilitate. invulnerably [-i] adv. invulnerabil. inwall1 [in'wo:l] vb. tr. a înconjura cu metereze. inwall2 ['inwo:l[ s. perete interior (al unui cuptor de topit). inward ['inwod] I. aay. 1. intern, lăuntric. 2. (arătând direcţia spre) înăuntru, (către) interior. 3. mintal, sufletesc. 4. tăcut, înăbuşit, mut. II. s. l.pl. viscere, măruntaie,.intestine. 2. parte interioară, interior. III. adv. înăuntru, în interior. inward flow turbine [~ flou itsibin, -bain] s. (tehn.) turbină centripetă. inwardly ['inwodli] adv. 1. înăuntru, (în) interior. 2. sufleteşte, mintal. 3. în particular, în sinea lui. 4. încet, în şoaptă. inwardness ['inwodnis] s. 1. natură interioară; caracter intim. 2. forţă interioară, spiritualitate. 3. însemnătate intimă; semnificaţie interioară. inwards finwadz] adv. 1. înăuntru, în interior. 2. (corn.) pentru import. 3. sufleteşte. inweave ['in'wiiv, in'w-],past inwove [in'wouv], part. trec. inwoven ['inwouvan] vb. tr. a întreţese, a ţese în. inworker ['intwo:kor] s. lucrător cu locul de muncă în interiorul fabricii sau uzinei. inwove ['in'wouv, in'w-] past de la i n w e a v e. inwoven ['inwouv^n] part. trec. de la i n w e a v e . inwrap [in'ra:p] vb. tr. a înfăşură; a înveli; a împacheta. inwreathe [in'ri:tJ] vb. tr. a încununa, a încorona. inwrought ['in'ro:t, 'inr- ] aay. 1. (with) împodobit (cu). 2. (despre ţesături etc.) încrustat, cu ornamente întreţesute. 3. (fig.) (with) strâns, legat, unit (cu). iodate ['aiadeit, 'aioud-] I. s. (chim.) iodat. II. vb. tr. (med.) a da / trata cu iod.



 519



iodic [ai'adik] adj. (chim.) iodic. iodide ['aiadaid, 'aioud-, amer. si -did] s. (chim.) iodură. iodine ['aiadi:n, aiond-, inv. si amer. -dain, rar -din] s. (chim.) iod; tincture of ~tinctură de iod. Iodine State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Sud. iodism ['aioudizam] s. (med.) iodism. iodize ['aiadaiz, 'aiond-] vb. tr. 1. (med.) a trata cu iod. 2. (fot.) a prepara cu iod. iodoform [ai'odofotra, amer. si -'oud-] s. (chim.) iodoform. iodoformised [aiiouda'fomiaiz] adj. iodoformizat. iodometric [.aiowda'metrik] adj. (citim.) iodomctric. iodometry [laiou'domitri] s. (chim.) iodometric. iodus acid ['aiadas 'zesid] s. (chim.) acid iodos. iolite ['aioulait] s. (mineral.) cordierit. ion [aian, 'aian] s. (ftz.) ion. ion burn ['aian ba:n] s. (electr.) pată ionică. Ionian [ai'ounjan, -ian] (ist.) I. adj. ionic, ionian, din Ionia. II. s. locuitor din Ionia. Ionic1 [ai'onik] I. adj. (arhit.) (ordin) ionic. II. s. 1. (lingv.) dialect ionic. 2. (iii.) picior ionic; vers ionic. ionic2 adj. (electr.) ionic. ionic bond [~ 'bond] s. (chim.) electrovalcnţă. ionium [ai'ouniamj s. (chim.) ioniu. ionizable [aia'naizabl] adj. (chim., electr.) ionizabil. ionization ['aianai'zei/an] s. (fa., chim., med.) ionizare. ionize ['aianaiz] vb. A. tr. (ftz., chim.) a ioniza. B. inlr. (despre acizi etc.) a se ioniza. ionizing [-in] s. ionizare. ionogen [ai'onad3in] s. 1. (ftz.) electrolit. 2. (chim.) ionogen. ionosphere [ai'onasfiar] s. ionosferă. ionospheric [aiona'sferik] adj. ionosfcric. iota [ai'outa] s. 1. iota, a noua literă a alfabetului grec. 2. micime; not an ~ nici un vârf de ac. 3. cantitate minimă; iotă. iotacism [-sizsm] s. (lingv.) iotacism. IOU ['aiou'ju:] s. recunoaştere formală a unor datorii prin inscripţia "I O U" (I owe you vă datorez). Iowan ['aiawan] I. adj. din Iowa. II. s. locuitor din Iowa. ipecac ['ipikadc] s. 1. (bot.) ipcca(cuana) (Cephaelis ipecacuanha). 2. (farm.) ipcca. ipecacuanha [lipikxkju'jena, 'ipifaskju'ae-] s. (bot.) ipecacuana, ipeca (Ceplmelis ipecacuanha). iracund ['airakAnd] adj. (rar) mânios. irade [i'ra:de] s. decret al sultanilor turci. Iraki [i'ra:ki] s. v. I r a q i . Iranian [i'reinian, ai'r-, iaia'r-] I. s. locuitor al Iranului, iranian, persan. II. adj. iranian, persan. Iraqi [i'raiki] I. s. locuitor al Irakului. II. adj. irakian. irascibility [iinesi'biliti, ais'r-, -laţi] s. irascibilitate, iritabilitatc, arţag. irascible [i'rasibl, >aia'r-] adj. 1. arţăgos, certăreţ, irascibil. 2. scos din fire. irascibleness [-nis] s. v. i r a s c i b i l i t y . irate [ai'reit, .ais'r-, amer. si 'aircit] adj. iritat, mâniat, supărat, mânios. irately [-lij adv. supărat, mânios, cu mânie; pe un ton iritat. ire ['aiarj I. s. (poetic) mânie, supărare, iritare. II. vb. tr. (mv.) a mânia, a supăra, a irita. ireful ['aiaful] adj. (poetic) plin de mânie, mânios, iritat. irefully ['aiafuli, -făli] adv. (poetic) cu mânie; pe un ton iritat. irefulness ['aiafulnis] s. (poetic) mânie, iritare, supărare. irenic [aip'rimik] adj. împăciuitor; paşnic; pacific. iridaceous [laiari'dei/as] adj. (bot.) 1. care face parte din familia Iridaceae. 2. ca irisul / stânjenelul. iridectomy [.aiari'dektami] s. (med.) iridectomie. irides ['aiaridi:z] pi. ae la i r i s . iridesce [tiri'des] vb. intr. a se iriza (în culorile curcubeului). iridescence [-iri'desns] s. irizare (în culorile curcubeului). iridescent [.iri'dcsnt] adj. irizat. iridian [aisridian] adj. (med.) care ţine de iris. iridiated [i.ridi'eitid] adj. v. i r i d e s c e n t . iridium [ai'ridiam, rais'r-] s. (chim.) iridiu. iridize ['iriidaiz] vb. tr. a trata cu iridiu. iridotomy [.aiari'datami] s. (med.) iridotomie. iris ['aiaris], pl. irises [-iz] sau irides ]'aiaridi:z] s. 1. curcubeu; culori de curcubeu. 2. (anat.) iris (al ochiului). 3. (bot.) stânjenel, iris (Iris germanica). 4. (mineral.) cuarţ irizat. 5. (/iz.) diafragmă. irisated [lairi'seitid] adj. irizat. irisation [lairi'sei/an] s. (rar) irizare. iris diaphragm ['aiaris idaiafram, -fram] s. (fot.) diafragmă în formă de iris, diafragmă „Iris". irised ['aiarist] adj. irizat. Irish ['aiari/, amer. 'airij] I. adj. din Irlanda, irlandez. II. s. 1. locuitor din Irlanda, irlandez. 2. (lingv.) limbă irlandeză. Irish assurance [~ a'/urans, -'/oa-] s. (sl.) obrăznicie. Irish banjo [~ 'ba;nd30u] s. (sl.) lopată. Irish (baby) buggy [~ ('beibi) 'bAgi] s. (sl.) roabă. Irish cherry |~ 't/cri] s. (sl.) morcov.



ironist



Irish evidence [~ 'evidsns] s. (sl.) martor fals. Irish fan [~ 'fam] s. (sl.) v. I r i s h b a n j o . Irish front [~ TrAnt] s. (sl.) îndrăzneală, tupeu. Irish grape [~ 'greip] s. (sl.) cartof, Irish green [~ 'gri:n] j . (mineral.) marmură verde de Irlanda. Irishism ['aiari/izsm] s. 1. expresie irlandeză. 2. naivitate. Irish local [~ 'loukal] s. (sl) v. I r i s h ( b a b y ) b u g g y . Irish looks [~ 'luks] s. pl. (sl.) priviri neruşinate. Irishman ['aiari/man],pl. Irishmen [-man, -men] s. irlandez. Irish nightingale ['aiarij" inaitingeil] s. (sl.) tenor irlandez (care cântă în social balade). Irish point [~ point] s. punct de Irlanda (la croşetat); dantelă de Irlanda. Irish setter [~ 'seta'] s. (zool.) setter irlandez. Irishwoman ['aiari/iwuman],pl. Irishwomen [-.wimin] s. irlandeză. iritis [ai'raitis] s. (med.) inflamaţie a irisului, irită. irk ]a:k] vb. tr. (înv.) a obosi, a plictisi; it ~s me to mă plictiseşte să; îmi vine greu să. irksome ]'a:ksam] adj. obositor, plictisitor. irksomely [-li] adv. plictisitor; cu plictiseală, fără chef. irksomeness [-nis] s. plictiseală, caracter plicticos, ingrat (al unei munci, sarcini etc.). iron ['aian] I. s. 1. fier; to beat the ~ a făuri, a bate fierul; ~ comes to nature fierul se purifică; to cut off ~ a tăia fier; to draw out ~ a lamina fier; to hammer / forge the ~ a întinde fierul prin batere; (prov.) strike the ~while it is hot bate fierul cât e cald; (fig.) the ~ has entered into his soul era cu moartea în suflet; (si.) to polish the king's ~s with one's eyebrows a privi printre gratii (la închisoare). 2. (şi curling ~) fier de frizat; (fam.) to have too many ~s in the fire a se ocupa de prea multe lucruri deodată. 3. (la golf) crosă de fier. 4. (si box ~, flat ~, laundry ~, smoothing ~) fier de călcat. 5. (mai ales în cuvinte compuse) sculă din fier. 6. (poetic) sabie, spadă, paloş. 7. (fig.) putere, tărie; asprime, străşnicie, cruzime; man of ~ om fără milă, inimă de piatră. 8. pl. unelte pentru sobă. 9. pl. lanţuri, cătuşe; to be in ~s a fi în lanţuri, a avea fiare la picioare sau la mâini. 10. (inv.) pistol, armă de foc. 11. (înv.) bani. 12. (sl. înv.) motocicletă; 13. (sl. inv.) maşină (automobil). 14. pl. (mii. sl.) tunuri; artilerie. 15. harpon. II. aa7.1. de fier; an ~fist in a velvet glove severitate întrebuinţată cu blândeţe. 2. de culoarea fierului. 3. (fig.) tare, straşnic, neînfrânt; he wants an ~rod over him trebuie tratat cu străşnicie. 4. (fig.) neclintit, dur. 5. (fig.) neruşinat, obraznic. III. vb. tr. 1. a netezi, a aplatiza. 2. a călca (lenjeria). 3. a înlănţui, a încătuşa. 4. a garnisi cu fiare; a îmbrăca în fier; a blinda. 5. to ~ out a) a face să dispară (o cută etc.) prin călcare cu fierul; b) (fam.) a aplana (neînţelegeri etc.); c) a bate straşnic (un adversar, concurent etc.); to ~ up a) a călca (o rochie, un pantalon etc.) b) a pune lanţuri (pe rotile unui autovehicul). Iron Age [~ eid3] s. (arheol.) epoca de fier. iron-and-steel mills ['aianand'sti:l 'milz] s. pl. uzină siderurgică. iron ball ['aian ba:l] s. (metal.) lupă. iron-bark ]~bo:k] s. (bot.) eucalipt răşinos (Eucalyptus resinifera). ironbender [~ibendar] s. (canad. sl.) persoană care impune o disciplină strictă, zbir. iron bond [~ band] s. (tehn.) bandaj din fier. iron borings [~ ibo:rirjz] s. pl. aşchii / şpan de fier. iron-bound [-baund] adj. 1. legat în fier, încercuit cu fier. 2. (fig.) riguros, sever, aspru, ferm, de neclintit, de nezdruncinat. 3. (despre un mal) stâncos; drept, abrupt, inaccesibil. iron built [~ bilt] adj. construit din fier. iron cased [~ kcist] adj. cu înveliş de fontă. ironclad [~kted] I. adj. 1. blindat cu fier. 2. (amer.) strict, riguros. II. s. (mar. înv.) cuirasat. iron curtain [~ ika:tn] s. (pol.) cortina de fier. irone [aia'roun,'—] s. (chim.) ironă. ironer ]'aianar] s. călcător, călcătoreasă. iron fall ['aian fa:l] s. cădere de meteoriţi, ploaie de aeroliţi. iron filings [~ ifailirjz] s. pl. (metal.) pilitură de fier. ironfisted [—'fistici] adj. neîndurător, nemilos; tiranic. iron founder [~ .faunda'] s. turnător, metalurgist. iron foundry [~ ifaundri] s. turnătorie de fontă; uzină metalurgică. iron froth [~ fra9] s. (mineral.) hematit spongios. iron furniture [~ 'fa:nit/af] s. (tehn.) garnitură din fier. iron garters [~ .go;taz] s. pl. (sl.) cătuşe. iron glance [~ glo:ns] s. luciu metalic I de fier. iron-grey [-'grei,'—[ I. adj. de culoare gri-fer, cenuşiu-închis. II. s. culoare gri-fer, cenuşiu-închis. Iron Guard [~ ga:d] s. (ist.) Garda de Fier. iron-handed [~ 'hasndid] adj. sever, aspru; cu mână de fier. iron-hearted [~ ha:tid] adj. (fig.) cu inimă de piatră. iron holder [~ 'houlda'] s. mâner de fier de călcat. iron horse [~ ha:s] s. 1. (/nil. sl.) tanc, car de luptă. 2. (amer. fam.) locomotivă. iron house [~ haus] s. (sl.) închisoare, penitenciar. ironic(al) [ai'ronikfcl), -aia'r-] adj. ironic, batjocoritor, zellemisitor. ironically [-ali] adv. ironic, cu ironie. ironicalness [-alnis] s. caracter ironic; ironie. iron industry ['aian .indastri] s. (metal.) siderurgie. ironing ['aianirj] s. 1. călcat, netezit; călcare, netezire. 2. îmbrăcăminte sau rufe de călcat. ironing-board ['aianir)pba:d] s. scândură de călcat. ironist f'aianist] s. persoană care cultivă ironia, ironist.



 iron-like



520



irrefrangible [iri'frasndjibl] aay. 1. inviolabil. 2. (opt.) care nu se refractă, nerefractabil. iron-like ['aionlaik] adj. 1. ca fierul. 2. tare ca fierul. iron lord [~ lord] s. proprietar de uzină metalurgică. irrefutability [.irefjuto'biliti, 'irifju:to'b-, -loti] s. irefutabilitate, imposibilitate de iron lung [~ Un] s. (med.) plămân de oţel. combatere. iron man [~ mam], pl, iron men [~ men] 1. (amer. si.) monedă de un dolar. 2. (amer. irrefutable [i'refjutobl, 'i'r-, 'iri'fju:t-] adj. 1. irefutabil, de necombătut; fără replică. si.) persoană destoinică / competentă. 2. (log., mat.) incontestabil. r ironmaster [~ima:sto , amer. -imscst-] s. fabricant de articole de fier; negustor de fierărie. irregular [iiregjulor, 'i'r-] I. aay. 1. neregulat, nereglementar, nelegal, nelegitim. 2. în ironmonger [~inL\ngor] s. negustor de articole de fier. dezordine, dezordonat, confuz. 3. nesimetric, asimetric, inegal, neegal; neunifonn, variabil. ironmongery [~ 'nurjgori] s. (negustorie de) obiecte de fier. 4. (gram.) neregulat. 5. (mil., despre trupe) neregulat. 6. (bot.) neregulat, anormal, iron-mould [~rnould] I. s. 1. pată de rugină. 2. (metal.) Hngotieră. II. vb. tr. a rugini. deformat. II. s. 1. (mai ales pl.) trupe neregulate. 2. (ec.) articol care nu corespunde iron-moulded [-iinouldid] adj. ruginit. standardului. iron ore [~ o:r, ~ oor] s. minereu de fier. irregularity [kegju'laaiti, 'kegju'l-] s. 1. neregularitate; to commit irregularities iron oxide [~ ioksaid] s. (chim.) oxid de fier. a comite nereguli / neregularităţi. 2. încălcare, deviere. 3. dezordine, indisciplină; ~ of r iron paper [~ ,peipo ] s. tablă de fier foarte subţire. living conduită dezordonată. 4. neuniformitate; variabilitate, inegalitate; ~ of ground iron pin [~ pirtj s. (telm.) splint de fier. accidente de teren, teren accidentat. 5. (med.) aritmie, neregularitate (a pulsului). iron plate [~ pleitj s. 1. tablă de fier. 2. placă de fier. 6. asimetrie, disimetrie, funcţionare neregulată / dereglată (a cilindrilor unui motor). iron pyrites [~ pais'raitiiz] s. (mineral.) 1. pirită. 2. marcasit. 3. pirotină. irregularly [i'regjuloli, 'i'r-] aav. neregulat; în dezordine; inegal. iron rail [~ reilj s. şină de fier. irrelative [i'relotiv] aay. 1. (to) fără raport, fără legătură (eu). 2. v. i r r e l e v a n t (2). iron road [~ roud] s. drum de fier. irrelevance [i'relivons, 'i'r-j s. 1. inaplicabilitate. 2. inconsecvenţă; lipsă de legătură. iron shod [~ Jbd] aay. îmbrăcat în fier; prevăzut cu fier; ~ (walking) stick baston cu irrelevancy [i'relivonsi] s.v. i r r e 1 e v a n c e (1,2). vârf de fier. irrelevant [i'rolivont] aay. 1. fără legătură, fără raport; to make ~ remarks a divaga; ironside ['aionsaid] s. 1. om puternic, (fig.) braţ de oţel. 2. (ist.) Ironsides poreclă dată that is ~ asta n-are nici o legătură cu chestiunea. 2. nerelevant, nepertinent. lui Edmund al II-lea şi lui Oliver Cromwell. 3. (ist.) Ironsides cavaleria lui Cromwell. irrelevantly [-li] adv. fără legătură. ironsmith ]'aionsmi6] s. 1. fierar (simplu); potcovar. 2. (metal.) forjor. irrelievable [,irHi:vobl] aay. care nu poate fi uşurat / îndulcit; fără remediu. iron stand ['aion stand] s. suport pentru fierul de călcat. irreligion [iiri'lid33n, 'iri'l-] s. v. i r r e 1 i g i o u s n e s s. ironstone [~stoun[ s. minereu de fier. irreligious [uri'lid30s, 'iri'l-] adj. nereligios, necredincios, lipsit de credinţă, fără religie. ironware ['aionweor[ s. articole de fierărie; obiecte de lăcătuşerie. irreligiousness [,iri'lid3osnis] s. lipsă de religiozitate, necredinţă. iron willed ['aion iwild] adj. cu (o) voinţă de fier. irremeable [i'remiobal, i'ri:-] adj. (poetic) ireversibil. ironwork ['aionwo:k| s. 1. produse de fier. 2. schelet metalic al unei construcţii, maşini irremediable [,iri'mi:diobl, 'iri'm-] aay. 1. iremediabil, ireparabil. 2. (mea'.) incurabil, etc. 3. pl. turnătorie de fontă; uzină metalurgică / siderurgică. nevindecabil, de netămăduit. 3. (fig.) incorigibil. ironworker ['aion,wo:kor] s. 1. metalurgist, siderurgişt. 2. (constr.) fierar betonist. irremediably [-i] adv. iremediabil, ireparabil; incurabil. irony1 ['aioni) aay. de fier, fieros, ca fierul. irremissible [liri'misobl, -sibl] adj. 1. nescuzabil, impardonabil, de neiertat. 2. (despre irony2 ['aiorani] s. ironie, luare în râs. o datorie ele.) obligatoriu. irradiance [i'reidionsj s. 1. iradiaţie, emanaţie de raze, sursă de lumină, (stră)lucire. irremissibly [-i] adv. în chip implacabil. 2. (fiz.) iradiantă, putere a iluminării. irremovability ['iri,rau:vo'biliti, -loti] s. inamovibilitate. irradiant [i'reidiont] adj. (stră)lucitor, luminos. irremovable [,iri'mu:vobl, 'iri'm-] adj. 1. imuabil, de neînlăturat, neeliminabil; ireversibil; irradiate [i'reidieit] vb. A. tr. 1. a lumina. 2. a iradia. 3. (mea1.) a trata cu raze. de neschimbat, invariabil. 2. inamovibil, nerevocabil, nesubstituibil. 4. a limpezi, a lămuri, a face inteligibil (un subiect etc.). 5. a răspândi, a difuza (forţă, irremovably [-i] adv. ferm, de neclintit, bucurie etc.). 6. a face să strălucească (de bucurie etc.). B. intr. a arunca raze, a răspândi irreparable [i'reparobl, 'i'r-] aay'. ireparabil, de nereparat; iremediabil, nerecuperabil. / a iradia lumină. irreparably [-i[ adv. ireparabil, iremediabil. irradiated [-id] adj. care răspândeşte lumină, care radiază. irrepealable [liri'pilobl] adj. care nu poate fi anulat / abrogat; irevocabil. . irradiation [i'reidi'ei/an, irei1] s. 1. iluminare, iluminaţie. 2. luciu, lustru, (stră)lucire. irreplaceable [iri'pleisobl, 'iri'p-] aay. neînlocuibil, nesubstituibil, care nu poate fi 3. răspândire de raze. 4. (j7z.) emanaţi(un)e, iradiere, radiaţie. 5. (med.) (tratament cu) înlocuit. raze. irrepressibility ['iripreso'biliti, -si'b-,-loti] s. nestăpânire; ~ of laughter imposibilitatea irrational [rne/snal, 'i'r-] I. adj. 1. neraţional, iraţional, lipsit de raţiune. 2. (despre teamă, purtare etc.) nerezonabil, contrar raţiunii, absurd, fără sens. 3. (mat.) iraţional. de a(-şi) stăpâni râsul. irrepressible [.iri'presobl, 'iri'p-, -sibl] I. aay. 1. ireprimabil, de neînfrânat, de neîmblânzit. II. s. număr iraţional. 2. de nereţinut, de nestăpânit. II. s. om nestăpânit. irrationalism [-izam] s. (filoz.) iraţionalism. irrepressiblencss [-nis] s. v. i r r e p r e s s i b i l i t y . irrationality [i'nefo'nasliti, 'iira/o'n-, -Jan'av] s. 1. lipsă de raţiune. 2. absurditate; prostie. irreproachable [liri'proutjobl, 'iri'p-] adj. ireproşabil, fără cusur. 3". (mat.) iraţionalitate (a unui număr). irreproachably ]-i] adv. ireproşabil. irrationally [i'rcefonoli] aaV. (în mod) iraţional, absurd. irresistibility ['iri.zisto'biliti, -ti'b-, -loti] s. caracter irezistibil, neputinţă de a rezista. irrebuttable [liri'bAtobl, 'iri'b-] adj. (despre o mărturie etc.) care nu se poate contrazice / irresistible [.iri'zistobl, 'iri'z-, -tiblj aay. irezistibil. combate, care este de necontestat. irresistibly ]-i] adv. irezistibil. irreclaimable [liri'kleimobl, 'iri'k-] adj. 1. incorigibil. 2. (despre pământ) nerecuperabil, irresoluble [i'rezoljubl] adj. 1. nerezolvabil. 2. indisolubil. necultivabil. 3. (despre beţivi etc.) inveterat. irresolute [i'rezolju:t, 'i'r-] aay. 1. nehotărât, nedecis. 2. schimbător, şovăitor. irrecognizable [i'rekognaizobl, 'i'r-, 'i.rekog'n-] adj. de nerecunoscut. irresolutely [-li] adv. nehotărât, cu nehotărâre, (în mod) nedecis. irreconcilability [irrekonsailo'biliti] s. ireconciliabilitate, neîmpăcare (a aoua opinii irresoluteness [-nis] s. v. i r r e s o l u t i o n . diferite, a două persoane certate). irresolution ['i'rez3'lju:Jsn] s. nehotărâre, şovăială, ezitare. irreconcilable [i'rekonsailobl, 'if-, 'i.rekn's-] adj. 1. de neîmpăcat, ireconciliabil. 2. (with) irresolvable [■iri'zolvobl, 'iri'z-] aay. 1. nerezolvabil. 2. (despre un corp) ireductibil, incompatibil (cu). care nu se poate reduce în părţile lui componente. irreconcilably [-ij aaV. 1. de neîmpăcat. 2. incompatibil. irrespective [.iris'pektiv, 'iris'p-] I. aay. (of) independent; ~ of age abstracţie făcând irrecoverable [liri'Lvvarobl, 'iri'k-J adj. iremediabil, nerecuperabil, ireparabil. de vârstă. II. adv. (of) fără a se ţine seama (de). irrecoverably [-i] adv. (ruinat, distrus etc.) iremediabil, pentru totdeauna. irrespectively [-li] adv. v. i r r e s p e c t i v e (II). irrecusable [.iri'kju:zobl, iri'k-] adj. irecuzabil. irrespirable [i'respirobl] aay. irespirabil, de nerespirat. irredeemable [>iri'di:mobl, 'iri'd-] adj. 1. care nu se poate răscumpăra; nerambursabil. irresponsibility ['iris,ponso'biliti, -si'b-,-loti] s. iresponsabilitate, lipsă de răspundere. 2. (j?g.) iremediabil, fără speranţă, fără ieşire, deznădăjduit. irresponsible [liris'ponsobl, 'iris'p-, -sibl] aay. 1. iresponsabil. 2. lipsit de judecată, irredeemable bonds [~ 'bonz] s. pl. (ec.) obligaţiuni neamortizabile. neserios, cu capul în nori. irredeemableness [iiri'di:moblnis] s. imposibilitate de îndreptare. irresponsive [■iris'ponsiv, 'iris'p-] adj. flegmatic, neemotiv, rece, insensibil, (fig.) surd, irredeemably [dri'dirmobli] adv. fără putinţă de îndreptare; fără putinţă de scăpare. (fig-) orb. irredentism [liri'dentizam] s. iredentism. irresponsiveness [-nis] s. răceală, insensibilitate, neparticipare afectivă, flegmatism. Irredentist [iriidentist] I. s. iredentist. II. aay. iredentist. irretention [,iri'tenfc>n] s. incontinenţă, nereţinere; ~ of memory slabă ţinere de minte. irreducibility [iriidju:so'biliti,-si'b-,-loti] s.v. i r r e d u c i b l e n e s s . irretentive [liri'tentiv, -'iri't-] aay'. care nu reţine; (despre memorie) slab. irreducible [,iri'dju:sobl, 'iri'd-, -sibl] aay. (med., fiz., mat. etc.) ireductibil. irretentiveness [-nis] s. slăbiciune (a memoriei). irreducibleness [-nis] s. ireductibilitate. irretraceable [liri'treisobl] aay. care nu poate fi urmărit, de nereconstituit, de nerecuperat. irreductible ['iri'd\ktibl] aay. (rar) v. i r r e d u c i b l e . irretrievable [,iri'tri:vobl, 'iri't-] aay. ireparabil, iremediabil, necompensabil, neînlocuibil. irrefragability [iirefrego'biliti, -loti] s. incontestabilitate. irretrievably [-i].aaV. ireparabil, iremediabil. irrefragable [i'refrogobl] aay. incontestabil, irecuzabil, indiscutabil, irefutabil, în afara oricărei îndoieli. ♦ (ist.) the Irrefragable Doctor poreclă dală teologului englez Alexaiuler irreverence [i'revsrons, 'i'r-] s. lipsă de respect, ireverenţă. of Hales, mort la 1245 (numit şi Doctor irrefragabilis). irreverent [i'revoront] aay. lipsit de respect, ireverenţios. irrefragableness [-nis] s. v. i r r e f r a g a b i l i t y . irreverently [-li] adv. ireverenţios, lipsit de respect. irrefragably [-i] aaV. incontestabil, irefutabil. irreversible [iiri'vo:sobl, 'iri'v-, -sibl] adj. 1. ireversibil. 2. irevocabil.



 521



irreversibly [-i] adj. irevocabil. irrevocability [iirevako'biliti, -vuk-, -toti] s. irevocabilitate. irrevocable [i'rcvakabl,-vuk-] adj. irevocabil. irrevocably [-i] adv. irevocabil. irrigable ['irigabl] adj. v. i r i g a t a b 1 e. irrigatable ['irigeitabl] adj. irigabil. irrigate ['irigeit] vb. A. tr. 1. a iriga. 2. a uda (prin mijloace artificiale). 3. (med.) a spăla (o rami etc.). B. intr. (amer. fam.) a bea, a trage la măsea. irrigation [iiri'gei/pn] s. 1. irigaţie, irigare; udare. 2. (med.) spălătură (cu irigatorul). irrigation ditch [~ dit/[ ş. (agr.) canal de irigare / irigaţie. irrigation engineering [~ rend3i'nbrin] s. (agr.) tehnica irigării culturilor. irrigation pump [~ pAinp] s. (agr.) pompă de irigaţie. irrigative ['irigeitiv, -gat-] adf de irigaţie, de irigare. irrigator ['irigeitar] s. 1. persoană care stropeşte. 2. maşină de stropit, stropitoare. 3. (med.) irigator. irritability [tirita'biliti, -bti] s. iritabilitate; irascibilitate. irritable ['iritabl] adj. 1. iritabil, irascibil, supărăcios. 2. de o sensibilitate bolnăvicioasă. 3. inflamabil. irritableness [-nis] s.v. i r r i t a b i l i t y . irritant ['iritant] I. adj. iritant, care provoacă iritaţie. II. s. 1. iritant, mijloc care produce o iritaţie. 2. (mil.) gaz iritant. irritate1 ['iriteit] vb. tr. 1. a irita, a mânia, a necăji, a supăra. 2. (med.) a irita (o rami etc.), a excita (un nerv etc.). 3. (fiziol.) a stimula (creşterea unui organ etc.). irritate2 vb. tr. (jur.) a face inoperant. irritating ['iriteitirj] adj. 1. iritant, agasant, supărător. 2. (med.) iritant. irritatingly [-li] adv. iritant, supărător, agasant. irritation [liri'tci/sn] s. 1. iritare, mânie, furie. 2. (fiziol., med.) iritaţie, stimulare, excitaţie. irritative ['iriteitiv] adj. iritant, excitant. irruption [i'rAp/pn] s. erupţie, năvălire bruscă. irruptive [i'rAptiv] adj. eruptiv. is [iz forma tare; z, s forme slabe] pers. a 3-a sg. de la ind. prez. al verbului to be. is [iz] pron. (pop.) v. h i s . isabella [liza'beb] s. culoare galbcn-gri. isagoge ['aisaigoud3i, --'--] s. (livresc) isagogică, introducere. isagogic [iais3'gDd3ik] I. adj. isagogic, introductiv. II. s. ~s isagogică, introducere. isallobar [ai'saelouba:1"] s. (meteor.) izalobară. isarithm ['aisariOam] s. (meteor.) izopletă. isba ['izba] s. (rus) izbă. isch(a)emia [is'ki:mja, -mia] s. (med.) ischemie. isch(a)emic [is'ki:mik] adj. (med.) ischemic. ischium ['iskiam],pl. ischia [-kia] s. (anat.) ischion. isenthalpic [iaisen'6slpik] adj. (fiz.) izentalp. isentropic [-aisen'tropik] adj. (fiz.) izentrop. ish kabibble ['i/ kas'bibl] interj, nu-mi pasă! ce-mi pasă (mic); ei şi! isinglass ['aizirjgla:s] ş. 1. clei de peşte, ihtiocol. 2. gelatină (obţinută din peşte). 3. (mineral, fam.) (şi ~ stone) mică. Islam ['izlu:m, -lzem, -tern, amer. 'islaem, is'lo:m] s. 1. religie islamică; to go over to ~ a trece la islamism. 2. popor islamic. Islamic [iz'lsmik, amer. şi is'l-, -'la:mic] adj. islamic. Islamism ['izlamizam] s. islamism, mahomedanism. Islamite ['izbmait, amer. ris-] I. s. mahomedan, musulman. II. adj. mahomedan, musulman. Islamize ['izbmaiz] vb. tr. a islamiza. island ['aibnd] I. s. 1. insulă, ostrov. 2. orice lucru asemănător unei insule. 3. şi Street ~, safety ~refugiu (în stradă) pentru pietoni. 4. (amer.) munte izolat. 5. insulă (de case etc.), grup de clădiri retrase / izolate. 6. (amer. gaştr.) floating ~s lapte de pasăre. 7. (amer., canad.) pâlc de copaci (în câmpie). II. vb. tr. 1. a izola (ca pe o insulă). 2. (rar) a acoperi (un obiect cu pete). islanded ['aibndid] adj. 1. izolat (ca o insulă). 2. (with) presărat (cu). islander ['ailanda1"] s. insular, locuitor al unei insule. island platform ['aibnd -plastfo:m] ş. peron între linii. island show case [~ /ou keis] s. vitrină centrală (într-un muzeu etc.). isle [aii] I. s. 1. (mai ales poetic) insulă. 2. insulă mică, insuliţă. 3. peninsulă. 4. insulă (de case). II. vb. A. tr. (poetic) a izola. B. intr. a locui pe o insulă. islet ['ailit, -let] s. 1. insuliţă, insulă mică. 2. pată mică (pe aripile insectelor). ism ['izPin] ş. (peior.) doctrină, teorie. isn't ['iznt] prese, de la is n o t . isobar ['aisouba:1"] (fiz., meteor.) s. izobară. isobaric ['aisou'bo:rik] adj. (fiz., meteor.) izobar, izobaric. isobath ['aisoubaiQ] s. (geol.) izobată; curbă batimetrică. isocarpic [


issue



isodactylous [iaisou'dasktibs] adj. (zool.) izodactil. isodimorphic [.aisoudai'mo:fik] adj. (chim.) izodimorf. isodimorphism [


 issueless



concluziile; case at ~ caz în litigiu; to be at ~ with smb. a) a fi în litigiu cu cineva; b) a fi în dezacord cu cineva; to be at ~ on a question a dezbate o chestiune litigioasă; a închide un litigiu; at last ~ was joined în sfârşit merge spre rezolvarea litigiului; the ~ is mistaken controversa e rău înţeleasă; (jur.) ~ of fact punct litigios de fapt, chestiune de fapt; (jur.) ~ of law chestiune de drept, punct litigios de drept; (amer.) to pool ~s a se înţelege în vederea unui profit mutual; to raise an ~ a ridica o problemă. II. vb. A. intr. 1. a decurge, a rezulta. 2. a proveni, a deriva. 3. (from, out from) a se scurge (din). 4. (from) a se trage (din). 5. (fig.) (from) a reieşi, a urma (din). 6. a ajunge la un rezultat. 7. (into a point) a se prelungi, a se sfârşi (cu un vârf). 8. (jur.) a se încredinţa hotărârii (unui juriu). 9. (jur., despre decrete etc.) a fi emis. 10. a se publica, a apărea. B. tr. 1. a emite, a pune în circulaţie (obligaţii, bilete de bancă etc.). 2. a publica, a edita (o carte etc.). 3. a distribui (alimente); a elibera (bilete de tren, paşapoarte etc.).,4. (rar sl.) a face cinste cu, a cinsti cu. 5. (înv.) a sfârşi, a termina. Issueless [-lis] adj. fără urmaşi, fără posteritate. issue price ['isjmprais, 'i/y'uiprais] s. (corn.) preţ de emisie (al unei acţiuni etc.). issuer ['isju(:)ar, 'ij/u(:)3r] s. 1. (corn.) emitent (depoliţe etc.). 2. distribuitor (de alimente, bilele etc.). issuing ['isju(:)irj, 'i£iu(:)irj] I. adj. 1. care iese; care se scurge, care ţâşneşte. 2. (corn.) emiţător. II. s. 1. emisiune (de acţiuni etc.). 2. publicare (ae cărţi ele). 3. eliberare (de bilete etc.). 4. distribuire (de alimente). isthmian ['isOmisn, -s/m-] I. adj. de istm; istmic. II. s. (înv.) locuitor dintr-un istm. isthmus ['ismos, -s9m-, -stm-]pl.,isthmuses [-iz] s. 1. istm. 2. (anat., bot.) gât; istm. it [it] I. pron. pers. n. 1. el, ea (pentru obiecte si animale); here is your paper, read ~ iată gazeta dvs., citiţi-o; I have a dog, here ~is am un câine, iată-1.2. subiect impers.: who is ~? cine e (acolo)? - ^ s m e l l sunt eu. 3. (cu verbe impersonale şi forme impersonale şi pasive) ~.rains plouă; ~ is in vain e în zadar; ~ is said se zice, se spune; ~ is known se ştie. 4. (în substituiri calitative, înlocuind subiectul (subînţeles)) ~ is winter e iarnă; ~ is six miles to Oxford până la Oxford sunt 6 mile; ~ is very pleasant here aici e foarte plăcut; ~ is easy to talk like that e uşor de vorbit astfel. 5. (complement direct a unor verbe formând expresii idiomatice) to face ~ out a nu se lăsa intimidat, a se impune prin îndrăzneală, a fi îndrăzneţ; to foot ~a) a merge pe jos; b) a dansa, a juca; to lord ~ a face pe stăpânul; to cab ~a merge cu taxiul, a merge cu trăsura. 6. (după prep.: acest, aceasta) about ~ despre aceasta; before ~ înainte (temporal) de aceasta; below ~ sub aceasta; beyond ~dincolo de aceasta; by ~ lângă aceasta; for ~pentru aceasta; from ~din aceasta; in ~ în aceasta; into ~ în aceasta; of ~ de aceasta; out of ~ din aceasta. II. s. 1. apogeu, culme, ultimă expresie a perfecţiunii; savoare, gust, ceea ce trebuie, şic; in her new dress she was ~ era atrăgătoare / avea şic în rochia ei cea nouă, era ultima expresie a eleganţei în noua ei rochie; she has (got) ~ are şic, are pe yino-ncoace; the play was absolutely ~ piesa a fost admirabilă; he thinks he's ~se crede buricul pământului. 2. (fam.) vermut italian; a gin and ~ vermut amestecat cu gin. ♦ (fam.) to have ~ for smb. a fi îndrăgostit de cineva; (fam.) it's been real ~ a fost o serată / petrecere foarte reuşită (formula adresată gazdei la plecare); (fam.) he's (in) for ~! a dat de bucluc! nu-1 prea văd bine!; (la baba-oarba) Peter's ~ Petre e baba-oarba; (la jocuri de cărţi etc.) now you're ~ e rândul tău (sa joci). Italian [i'uelian] I. adj. italian, italienesc. II. s. 1. italian. 2. limba italiană. Italianate [ftseljaneit] I. adj. care imită (in stil, obiceiuri etc.) pe italieni, conform stilului italian. II. vb.tr. a italieniza. Italian football [~ futbod] s. (amer. sl.) bombă. Italian Hero [~ Tiiarou] s. sandviş dublu (cu mezeluri, ardei şi roşii). Italianism [i'tadjonizam] s. italienism. Italianist [i'tadjanist] s. italienist. Italianize [i'tadionaiz] I. vb. tr. a italieniza. II. vb. intr. a imita pe italieni. Italian warehouse [i'tadisn weohaus] s. magazin eu articole alimentare. Italic [i'tadik] adj. 1. (rar) italienesc. 2. italic. italic (poligr.) I. aay. cursiv. II. s. 1. literă cursivă / italică. 2. scriere cursivă. ♦ my ~s, the ~s are mine sublinierile noastre (într-o carte). Italicism [i'tadisizam] s. (lingv.) italienism. italicize [i'tjelisaiz] vb. tr. 1. a tipări cursiv. 2. a scrie cursiv. 3. (fig.) a întări, a sublinia, a scoate în evidenţă. ITALY ['itoli] iniţiale frecvent folosite în corespondenţa soldaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial; prese, de la I Trust And Love You. itch [it/] I. pl. itches [-iz] s. 1. mâncărime (de piele). 2. râie, scabie. 3. (fig.) pasiune, sete, dorinţă arzătoare; ~ for praise sete de laudă. 4. (amer. sl.) iugoslav. II. vb. intr. 1. a avea mâncărime (în palmă). 2. (after, for, to) a simţi o dorinţă arzătoare (să); my fingers are ~ing to give him a thrashing mă mănâncă palma să-i trag o bătaie; (sl.) he is ~ing for a drubbing îl mănâncă spinarea, îi arde de bătaie, (fig.) scratch him where he ~es atinge-1 unde îl doare. ♦ (amer. sl. înv.) to ~ a mean ivory a cânta bine la pian. itchiness [-inis] s. 1. mâncărime puternică. 2. boală de râie. itching [-in] I. adj. 1. care produce mâncărime. 2. râios, scabios. 3. (fig.) însetat, doritor. 4. strângător, hrăpăreţ. II. s. 1. mâncărime (de piele etc.). 2. (fig.) sete, dorinţă arzătoare.



522



itch insect ['it/ .insekt] s.v. i t c h m i t e . ■ itch mite [~ mait] s. căpuşă, parazit al râiei (Sarcoptes scabiei). itchy ['itji] adj. 1. care provoacă o mâncărime. 2. râios, scabie. item ['aitem, -tom, -tim] I. s. 1. fiecare din obiectele trecute într-o listă etc.; punct, paragraf, articol (dintr-o calculaţie, dintr-un cont, dintr-o evidenţă de cheltuieli etc.); subiect, chestiune, (punct la ordinea de zi a unei şedinţe etc.); număr (dintr-un program); to answer a letter ~ by ~ a răspunde la o scrisoare punct cu punct. 2. articol de gazetă, notiţă, informaţie, ştire, noutate; comunicare. II. aav. (înv.) de asemenea, tot aşa. III. vb. tr. a însemna, a nota. itemize ['aitemaizj vb. tr. (amer.) a enumera, a înşira pe puncte, a specifica; an ~d bill factură (de plată) detaliată. iterance ['itsrens] s. repetare, iteraţie. iterant ['itorent] adj. care se repetă. iterate ['itoreit] vb. ir. a repeta, a reitera; a recapitula. iteration [lita'rei/an] s. repetare, repetiţie, reiterare. iterative ['itorativ, -reit-] adj. repetat, reiterat, (gram.) iterativ. It girl ['it 'gs:l j s. (amer; înv.) fată cu vino'n-coace /cu sex appeal ((lin perioada anilor 1920). Ithacan ['iOokanl adj. (ist.) din Ithaca. Itie ['iti] s. (amer. sl.) macaronar, broscar (poreclă dispreţuitoare pentru italian). itineracy [i'tinarssi, ai't-] s. călătorie, preumblare. itinerancy [i'tinaransi, ai'ti-] s. 1. călătorie, voiaj, peregrinare, cutreierare din loc în loc; 2. turneu, tur, vizită, vizitare (în scopul de a ţine cuvântări, de a face propagandă etc.). itinerant [i'tinarent, ai'ti-] I. adj. 1. ambulant. 2. (călătorind) în turneu printr-o regiune. II. s. 1. călător, voiajor. 2. învăţător, ambulant. 3. actor în turneu. 4. judecător în turneu. 5. călugăr călător. itinerary [ai'tinorari, i'ti-j I. aay. de drum, de călătorie, de voiaj. II. s. 1. itinerar,drum, cale. 2. note de drum. 3. plan de călătorie. 4. călătorie de explorare. itinerate [i'tinorcit, ai'ti-] vb. intr. a călători, a voiaja; a face un turneu. itineration ['itina'rei/an, ai'tina'r-] s.v. i t i n e r a n c y (1,2). it's [its]prese, de la ii is. its [its] adj. (pos. de la i t) pers. 3. sg. n. a(l) lui, a(l) său, a sa, ale lui (ei), a(le) sale. itself [it'selfj, pl. themselves [demselvz] pron. refl. pers. 3. n. 1. însuşi, însăşi; she is kindness ~ e pâinea lui Dumnezeu, ea este bunătatea însăşi, ea este amabilitatea personificată; by ~ a) de la sine, prin sine (însuşi); b) luat aparte, izolat; the thing ~ lucrul în sine. 2. sieşi, sine însuşi. itsy-bitsy [.itsi'bitsi] adj. (glumeţ) foarte mic, mic de tot. I've [aiv] prese, de la I h a v e. ivied ['aivid] adj. acoperit cu iederă. Ivorian [ai'voirisn] I. adj. ivorian, din Cote d'Ivoire. II. s. locuitor din Cote d'Ivoire (Coasta de Fildeş), ivorian. ivory ['aivsri] I. s. 1. fildeş, ivoriu; a fossil ~ im fildeş de mamut. 2. pl. bibelouri de fildeş; bile de biliard; clape; (muz.) to tickle the ivories a atinge clapele, a cânta la pian; 3. (sipl.) (sl.) dinţi; to show one's ivories a rânji, a se hlizi. 4. culoarea fildeşului, ivoriu. II. adj. din fildeş. ivory black ['aivari bla;k] s. (chim.) spodium. ivory dome [~ doumj s. (amer. fam.) 1. (înv.) găgăuţă, prostănac. 2. intelectual; specialist cu înaltă calificare. ivory nut [~ nAt] s. (bot.) nucă de i v o r y p a l m . ivory palm [~ pa:m] s. (bot.) varietate de palmier (Phyielephas macrocarpa). ivory paper [~ 'peip3r] s. hârtie fină din fildeş. ivory thumper [~ lOAmpo] s. (peior.) pianist. ivy [raivi] s. (bot.) iederă (lledera helix); ~ clad / covered / mantled acoperit cu / de iederă. ivy bush [~ buf] s. mănunchi de iederă (deasupra intrărilor în cârciumi). ivy leaf [~ Ii:f] s. frunză de iederă. Ivy League [~ li:g] s. (amer.) divizie de fotbal cuprinzând si echipe de atletism a principalelor universităţi americane din sud-estul S.V A. şi anume; Columbia, Harvard, Cornell, Pennsylvania, Yale, Princeton, Brown, Colgate, Dartmouth: Ivy League cut [~ kAt] s. (amer. fam.) tunsoare plastică; păr tăiat / tuns scurt (la bărbaţi). ivy leaved [~ li:vd] adj. 1. împodobit cu frunze de iederă. 2. în formă de frunză de iederă. iyyar [ri:ja:r] s. a opta lună a calendarului iudaic. izar [rizor] s. mantie purtată de femeile musulmane sărace. izard ['izod] s. (zool.) o specie de capră neagră din Pirinei (Rupicapra rupicapra). izba ['izba] s. v. i s b a. izzard ['izod[ s. (aVal., înv.) litera z; from A to ~ de la A la Z. izzat ['izot] s. (anglo-indian) reputaţie, faimă.



 jackassisrn [^sksesizsm, -ka:s-] ş. (rar) măgărie. jack-at-a-pinch [rd3Eekcet3'pint/] s. înlocuitor; manta de vreme rea. jack bar [~ ba: r ] s. 1. (au/o) tijă de cric, bara cricului. 2. (text.) bara plutitoarelor. jackboot [~bu:t, '-'-] s. 1. cizmă înaltă mai SUS de genunchi; botfor. 2. cizmă impermeabilă. Jack Canuck [~ ka'nAk] s. (canad.fam.) canadian. jack catch [~ kaet/] s. (pop.) v. J a c k K e t c h . jackdaw ['d3a;kd3:] s. (omit.) stăncuţă, cioară (Corvus monedula). Jack Dusty [^ask 'dASti] s. (mar.) ajutor de cambuzier. jacked up [\j3zekt 'Ap] adj. istovit, sleit, frânt. jack engine f'd3aek -end3in] s. (telm.) pompă mică de alimentare a cazanelor. jacket ['d3a?kit, amer. şi -et] s. 1. vestă; jachetă; cojocel fără mâneci. 2. (ist.) cămaşă de zale. 3. piele (de vită); cojoc (la animale). 4. coajă (de cartof); potatoes in their ~s cartofi în coajă. 5, dosar, copertă, scoarţă. 6. supracopertă (de carte). 7. (telm.) teacă, glugă, husă, înveliş de protecţie; manta; învclitoare. 8. (si.) cotonogeală, bătaie zdravănă. II. vb. tr. 1. (telm., electr.) a acoperi, a îmbrăca, a izola. 2. (şl.) a cotonogi, a bate, a da pumni (cuiva). jacketed [-id] adj. cu vestă etc. v. j a c k c t (1,1-6). jacketing [-in] ş. (telm.) 1. îmbrăcăminte. 2. căptuşire. jacket space ['d3aîkit spcis] ş. (telm.) cameră de încălzire. jack flag ['d3ffik flsg] ş. (mar.) pavilion de ancoră. Jack Frost [~ Tn>st] s. 1. Gerilă. 2. ger de crapă pietrele, ger cumplit. jackhammer [~


J» J [d3ei],pl. Js, J's, js, j ' s [-z] s. J, j , a 10-a literă a alfabetului englez. jab [d333b] I. vb. A. tr. 1. a vârî, a băga, a înfige, a împlânta. 2. a străpunge (cu baioneta); a lovi (cu pumnalul); a împunge (cu coarnele). B. intr. to ~at smb. a lovi/izbi pe cineva. II. s. 1. izbitură; ghiont; şoc, impuls; lovitură bruscă. 2. înţepătură; lovitură înţepătoare. 3. (mil.) împunsătură cu baioneta. 4. (bac) scurtă. jabber ['a/ja^ba1"] I. vb. A. tr. a vorbi stricat (o limba); a pronunţa repede şi indistinct; a stâlci, a schimonosi (cuvinte). B. intr. 1. a flecari, a trăncăni, a sporovăi. 2. a mormăi, a bolborosi. II. s. 1. flecăreală, trăncăneală, sporovăială. 2. mormăit; bolborosire. 3. (amer. şl.) ac hipodermic. 4. (amer. si.) toxicoman (care-şi injectează droguri). jabberer ['d3aeb3r9r] s. 1. flecar, palavragiu. 2. mormăitor, om care mormăie. jabberingly ['d3a;borirjgli] adv. mormăind, bolborosind; nedesluşit, Jabberwock(y), jabberwock(y) [^asbawokfi)] s. bolborosire, vorbire nedesluşită; fleacuri, prostii. jabot ['333bou, amer. 3a3'bou şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. jabou. 2. (teA?) pungă. jacal [h«'ka:I] s. (amer.) colibă mexicană. jacaranda [d32ek3'ra;ndo] s. (bot.) jacaranda, palisandru (Jacaranda sp.). jacinth ['d3aesin9, 'd3eis-] s. 1. (mineral.) hiacint. 2. (bot.) zambilă (Hyacintlius sp.). jack1 [d3fek] I. s. 1. (şi Jack) om; flăcău; every man ~ fiecare (om); până la unul; Jack and Gill, ~ and jill flăcău şi fată; (prov.) there's not so bad a Jack but there's as bad a Gill femeile nu sunt mai bune decât bărbaţii; (prov.) a good Jack makes a good Gill cum c bărbatul / omul aşa e şi femeia; before you could say Jack Robinson cât ai zice peşte, cât ai clipi din ochi; bragging Jack fanfaron, lăudăros; the house that Jack built a) începutul unei cunoscute istorioare pentru copii; b) (mii. fam.) carceră; (fam.) to play the Jack with smb. a tachina pe cineva; a zefiemisi pe cineva. 2. (fam.) terchea-berchea; nea cutare. 3. marinar; fresh-water ~ marinar de apă dulce. 4. (şi Jack) (înv.) muncitor, salahor. 5. (zool.) bărbătuş, mascul (la uaele animale). 6. (la cărţi de joc) valet. 7. (amer. şl.) bani. 8. (iht.) stiucă tânără. 9. dispozitiv pentru a întoarce frigarea. 10. încălţător. 11. (tefui.) cric, vinci; troliu manual; pârghie. 12. (telm.) clapă, clapetă, ventil, supapă, 13. (tel.) jack. 14. (telm.) compensator, egalizator. 15. (te/m.) ciocan pneumatic de mână. 16. capră (de tăiat lemne). 17. (chim.) deflegmator, alambic cu rectificator. 18. capac sau apărătoare la horn. 19. (mineral.) blendă. 20. (mar.) geac. II. vb. A. tr. (şi to ~up) 1. (telm.) a ridica cu vinciul. 2. (telm.) a degroşa. 3. (fam.) a lisa, a părăsi (slujba, lucrul). 4. (fam.) to ~ up a) a mări (salariul etc.); b) a aranja (o excursie, un concediu etc.). 5. (N.Z. si.) a pune în ordine; a remedia. B. intr. (austr. si.) a se încăpăţâna (mai ales într-un refuz), a se îndărătnici.



 jack-plane



jack-plane [~plein] s. (telm.) rindea-cioplitor; rindea de degroşat; gealău. jackpot [~pot] s. 1. potul sau lozul cel mare (şi fig.). 2. pot parolat. Jackpudding [-'pudirjj s. măscărici, paiaţă, bufon, saltimbanc. jack-rabbit [~'raîbit] s. (zool.) iepure mare din America de Nord (Lepus campestris, L. caliotis ş.a.). jack rope [~ roup] s. (mar.) firuială de învergare. jack run [~ rAn] s. (amer.) licenţă, permis. Jack's alive [~s a'laiv] s.joc de societate (o aşchie aprinsă trece din mână în mână; persoana în a cărei mână face fiacără trebuie să dea un gaj). jack salmon [~ .sasmsn] s. (Uit.) specie de şalău (Lucioperca lucioperca). jack sauce [~ so:s] s. băiat care vorbeşte neîntrebat sau obraznic; indiscret, curios. jack screw [~ skru:] s. (telm.) cric / vinci cu şurub. jack shaft [~ /a:ft] s. (/elin.) arbore intemiediar. jack slave [~ sleiv] s. puşlama, om de nimic. jack-snipe [~snaip] s. (omit.) becaţină mică (Lymnocryptes minimus). Jack Sprat [~ sprat] s. prichindel, pici. jack spring [~ sprin] s. (auto.) arc de clichet. jack-staff [~stu:f] s. (mar.) baston de pavilion prova. jackstay [~stei] s. (av.) hobană de distanţare. jack stones [~ stounz] s. pi. arşice. jackstraw [~ stro:] s. 1. om de paie; nulitate. 2. (pl.) beţişoare (de fildeş etc.) de jucat. 3. (fam.) not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin. 4. sperietoare, momâie. 5. pl. joc cu beţişoare (marocco). jack tar [~ ta:r] s. v. j a c k1 (1,3); (fam.) an old ~ un (bătrân) lup de mare. Jack-the-Painter [~ Sa'peinW] s. (sl.) imitaţie de ceai de culoare verde. Jack-the-Ripper [~ 8o'ripor] s. Jack spintecătorul. jack-towel [-itaual] s. prosop (atârnat pe un sul, pentru folosinţa tuturor). jack-up [~Ap] s. (amer. fam.) creştere, mărire. jack works [~ wg:ks] s. pl. transportor de buşteni. jacky ['d3feki[ s. 1. (fam.) marinar. 2. (sl.) gin. Jacobean [id3«ko'bi(:)on, -kou'b-] adj. iacobin; referitor la epoca regelui englez Iacob I (1603-1625). Jacobin ['d3Eekobin, -koub-, -kub-] I. adj. 1. (despre călugări) iacobin, dominican. 2. (ist.) iacobin. II. s. iacobin. ■ -' ' jacobin s. (omit.) 1. porumbel moţat. 2. specie de colibri (Heliothrix). Jacobinic(al) r^ska'binikCal), -koub-, -kub-] adj. (ist. Franţei) iacobinic, de iacobin (revoluţionar). jacobinism ^aîksbinizsm] s. 1. (ist.) iacobinism. 2. (pol.) radicalism. Jacobite ['d333k3bait, -koub-, -kub-] s. (ist. Angliei) iacobit, partizan al regelui Iacob (James) al H-lea Stuart (după 1688). Jacob's ladder [^eikabz 'teds'] s. 1. (bib/.) scara lui Iacob. 2. (fam.) scară abruptă. 3. (mar.) scară de pisică. 4. (bot.) scara-Domnului (Polemonium caeruleum). Jacob's staff [~ sta:f] s. 1. (bibi.) toiagul lui Iacob; toiag de pelerin hagiu; baston cu vârf, şiş. 2. astrolab. jacobus [d3o'koubas] s. (ist. Angliei) iacobus (monedă de aur din sec. XVII, cu chipul lui Iacob 1). jaconet ]'d3a:konet] s. (text.) jaconet (ţesătură uşoară de bumbac cu o faţă lucioasă). Jacquard loom [d33'ku:d lu:m] s. (text.) război de ţesut cu mecanism Jacquard. jactation ^aik'teijsn] s. 1. aruncare, azvârlire (a armelor). 2. lăudăroşenie; fanfaro­ nadă; palavre. 3. (med.) zvâcnire, convulsie. jactitation [ld3a;ktiiteiJ'3n] s. 1. (med.) contracţii convulsive; zvârcolire (în delir). 2. agitaţie, nelinişte, tulburare. 3. v. j a c t a t i o n. 4. (jur.) pâră nedreaptă; atribuire a unor intenţii inexistente, punerea unor anumite vorbe în gura martorilor. jaculate [Vrjxkjuleit] vb. tr. (rar) a azvârli, a arunca. jaculation [^Eekjulei/sn] s. (rar) azvârlire, aruncare. Jacuzzi [d33'ku:zi] s. tip ae cadă sa» bazin (cu jeturi de apă caldă), jacuzzi. jade1 [d3eid] I. s. 1. gloabă, mârţoagă; cal nărăvaş. 2. persoană ordinară; cotoroanţă, hârcă, cloanţă. 3. (glumeţ) pezevenchi, coţear, ticălos, pungaş, lichea. II. vb. tr. 1. a da pinteni (calului). 2. a călări mult (calul); a obosi peste măsură (calul). B. intr. a (se) obosi, a se surmena. jade2 s. 1. (mineral.) jad, nefrit. 2. obiect din jad. 3. culoare verde (ca jadul). jaded [d3eidid, amer. şi -ed] adj. 1. istovit, sleit, surmenat. 2. ghiftuit. 3. desfrânat. jadeite ['d3eidait] s. (mineral.) jadeit. jadish ['d3cidif] s. 1. (despre cai) nărăvaş. 2. rău, prost, care nu e bun de nimic. jaeger ['jeignr] s. (text.) ţesătură sau tricotaj de lână pentru lenjerie. jag1 [d3a;g] I. s. 1. proeminenţă ascuţită; colţ; ţepuşă, dinte (de instrument); tanc, vârf ascuţit (de stâncă). 2. spărtură, breşă. 3. gaură, ruptură sau descusătură (la rochie). 4. pl. boarfe. 5. (amer. sl.) umbrelă. II. vb. tr. 1. a cresta, a face ştirbituri în, a tăia zimţat. 2. a fărâmiţa, a ciopârţi; a ştirbi. jag2 s. 1. (aVal.) mică încărcătură (de fân ori lemne). 2. (scot.) desagă. 3. (amer. sl.) încărcătură (spirtoasă); beţie, chef; to have a ~ on, to carry a ~ a fi cu chef, a fi beat. jagg s. v. j a g2. jagged ]-d] adj. 1. dinţat, zimţat; (despre frunze) crestat; rupt; inegal. 2. (amer. sl.) beat. jaggedness [^asgidnis] s. caracter sau aspect zimţat/ crestat. jaggery [^aigari] s. (anglo-indian) zahăr de palmier (obţinut prin evaporarea sucului). jaggy I'd3a:gi] adj. v. j a g g e d. jaguar ['d3£egjuor, -gjua:r, -gW3r] s. (zool.) jaguar (Felis onca). jaguarundi [id3a?gwa'rAndi] s. (zool.) jaguarundi (Felis eyra). Jahveh ['jaivei, -'-, 'd3a:vei, ja:va] s. Iehova.



524



jail [d3eil] I. s. temniţă, puşcărie, închisoare; întemniţare II. vb. tr. a întemniţa, a băga la închisoare. jailbird [' d3eilrra:d] s. deţinut, întemniţat, ocnaş, criminal; infractor înrăit. jailbreak [~breik] s. evadare. jail delivery [~ di'livsri] s. 1. trimitere la judecată din închisoare. 2. eliberare din închisoare. 3. (amer.) evadare. jailer [rd3eil3r] s. temnicer. jailhouse ['d3eilhaus[ s. (amer.) închisoare, penitenciar. Jain [d3ain] s. jain, adept al jainismului (în India). Jainism ['d3ainizam] s. jainism (sistem filozofic în India). jake [d3eik] adj. (amer. sl.) mulţumitor, satisfăcător. jalap ['d3Eel3p] s. 1. (farm.) purgativ extras din planta mexicană Mirabilis jalapa. 2. (bot.) barba-împăratului, noptiţă (Mirabilis jalapa). jalopy [d33'bpi] s. (amer. sl.) automobil sau avion învechit şi stricat, rablă. jalousie ['3aeui(:)zi:,,--'-] s. jaluzea, stor. jam1 [d3a;(:)mj I. vb. A. tr. 1. a apăsa, a presa. 2. a strânge, a prinde, a strivi, a stâlci; to ~ one's fingers in the door a-şi prinde degetele în uşă. 3. (into) a împinge, a înghesui (în). 4. a îndesa, a umple până la refuz, a ticsi. 5. a îngrămădi; a face un zăgaz. 6. a închide, a izola. 7. (radio) a bruia. 8. to ~ down / up a strivi, a împila; (amer. fam.) to ~ a bill through a legislature a face să treacă un proiect de lege printr-o legislatură. B. intr. 1. (despre uşă etc.) a se înţepeni. 2. (telm., despre maşini etc.) a se gripa, a se înţepeni. 3. a se înghesui, a se îndesa. II. s. 1. strângere, comprimare; strivire. 2. aglomerare, îmbulzeală; traffic ~ stopaj, dop, încurcătură, blocare (a traficului rutier). 3. încurcătură. 4. (telm.) oprire, pană, gripare, înţepenire. 5. (radio) recepţie bruiată, bruiaj. jam2 s. 1. gem; (rar) dulceaţă. 2. (fam.) drăguţă, iubită. 3. delicatesă; (sl.) real ~ plăcere grozavă; that's ~ splendid, grozav. jam 3 s. 1. muselină, tulpan. 2. rochiţă de copil. jama(h) ['d3u:mo] s. (anglo-indian) 1. îmbrăcăminte lungă de bumbac fa indienilor). 2. titlu acordat anumitor şefi indieni. Jamaica [d33'meiko] s. jamaica, rom. Jamaican [-n] I. adj. din Jamaica, de Jamaica. II. s. locuitor din Jamaica. Jamaica pepper [d33'meika .pepor] s. (bot.) v. a l l s p i c e . jamb [d3S2m] s. 1. %M (de fereastră); pervaz. 2. uşor. 3. (ist.) pulpar (partea de armură care apăra pulpa piciorului). 4. suport, sprijin, proptea. 5. (geol.) strat de piatră (care întrerupe un filon mineral). jambalaya [^Ambs'Iaio] s. (amer. gastr.) mâncare de orez cu roşii, creveţi, plante aromatice. jambed [d3a;md] adj. (pop.) ticsit, înţesat. jambeau ['d3a;mbou) s.v. j a m b(3). jamboree [id^asmbs'ri:] s. 1. (sl.) petrecere, chef; solemnitate. 2. jamboree, adunare de cercetaşi. . jamb post ['d3a;m poust] s. stâlp, proptea. jamesonite [rd3eims9nait] s. (mineral.) jamesonit, plumosit. jam jar ['


 525



Japanese [id3sps'ni:z,'—'-, -psniiz, amer, şi -'ni:s] I. adj. japonez, nipon; (pop.) to do the ~ knife trick a mânca cu cuţitul (în loc de furculiţă). II. s. 1. japonez; the ~ japonezii. 2. (limba) japoneză. Japanesque [d3aep3'nesk] adj. în stil japonez. japanism ['dszepanizam] s. japonism; arta japoneză; studiul artei japoneze. Japanization [.t^aspsnai'zei/n] s. japonizarc. japanner [d33'paen3r] s. Iăcuitor, văcsuitor. Japannish [d33'pa3ni/] adj. (rar) v. J a p a n e s e (I). jape[d3eip]I.vb. A. intr.aglumi; arâde,a-şi batcjoc.B.tr. (rar) a păcăli, a maimuţări, a imita. II. s. farsă, păcăleală, festă (răutăcioasă), renghi; glumă. Japhetic [d3ei'fetik, d33'f-] adj. 1. (bibl.) iafetit, derivând de la Iafet. 2. (înv.) indo-european. japonica ^a'ponika] s. (bot.) camelie (Camellia japonica). japonism ['d3a;p3nizpm] s. v. j a p a n i s m . jar1 [d3a:r] vb. A. tr. 1. a face să scoată sunete stridente; a face să scârţâie. 2. a zdrăngăni, a zăngăni, a zornăi, a suna (banii). 3. a irita; a agasa, a calea pe nervi (pe cineva). 4. a şoca, a izbi. 5. a zgudui, a scutura, a zgâlţâi. 6. (mine.) a fora cu geala. B. intr. 1. a vorbi pe nas, a fornăi. 2. a ţipa, a zbiera. 3. a scârţâi; a hodorogi; a pârâi; a urui. 4. a se ciocni; colours that ~ culori care nu se asortează; our opinions always ~ red părerile noastre s-au ciocnit totdeauna. 5. a se certa. 6. (despre ceas) a ticăi. 7. (te/m.) a vibra puternic. II. ş. 1, sunet neplăcut, strident sau zăngănitor; disonanţă, dezacord. 2. cutremur; tremurare); zăngănire; hodorogire; zguduire; trepidaţie; ~s of the screw trepidaţiile elicei. 3. zdruncinare; efect neplăcut. 4. discordie, neînţelegere, ceartă; ciocnire (de interese, de păreri). 5. (tehn.) vibrare. 6. ticăit (al ceasului). jar2 s. 1. borcan, găvan; vas, oală; recipient; cană, carafa; bărdacă. 2. (electr.) butelie de Leyda. 3. măsură pentru lichide (4,54 1). jar3 s. (faur., despre o uşă) on / upon the ~ întredeschis. jardiniere [<3a:di'nje3r, -ini'£3r, 3ardinje;r, amer. şi id3a:-] s. (Jr.) jardinieră; ghiveci. jarful l'd3a:ful] s. (conţinutul unui) borcan (ca măsură de capacitate). jargon [^tngon] I. s. 1. jargon. 2. limbă neînţeleasă, bolborosire. 3. (chim.) zircon. 4. (mineral.) jargon. II. vb. in/r. 1. a îngăima; a vorbi neînţeles. 2- a vorbi în jargon. jargonelle bd3a:g3'nel] s. (jr.) pară timpurie. jargonist ['d3a:g3nist] s. persoană care vorbeşte în jargon. jargonize [Y^cKganaiz] vb. A. intr. 1. a vorbi în jargon. 2. a întrebuinţa mulţi termeni profesionali. B. tr. a exprima în jargon. jarl [ja:l] s. (ist.) jad, regişor (în Evul Mediu scandinav). jarovization [pja:r3vai'zeij"n] s. (agr.) iarovizare. jarovize [rja:ravaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. jarring ['d3o:rinJ adj. strident, dis(t)onant. jarvey ['ja:vi] s. 1. (fam.) vizitiu (al unei birje). 2. birjă. jasey [rd3eizi] s. (fam.) perucă (mai ales de lână). jasrnin(e) [^assmin, -aszm-] s. 1. (boţ.) iasomie (Jasminum officinale). 2. (culoare) galben-pal. jasper1 ['d3a3sp3r, rar 'd3a.:s-] s. (mineral.) jasp. jasper2 ş. gaşper, ţigan. jasper opal [~ louppl] ş. (mineral.) jasp opal. jaspideous [d3ss'pidias] adj. de jasp. jauk [d3o:k, d3o:k] vb. intr. (scot.) a tândăli, a zăbovi. jaunce [d3o:ns] s. vb. v. j a u n t . jaundice ['d33:ndis, rar 'd3u;n] I. s. 1. (med.) hepatită; gălbinare, icter; revărsare a fierci. 2. fire arţăgoasă. 3. invidie, pizmă, gelozie; prejudecată. II. vb. ir. (rar) a îmbolnăvi (pe cineva) de gălbinare. jaundiced [-t] adf 1. (med.) icteric, bolnav de gălbinare. 2. (despre o părere) părtinitor; (despre căutătură) pizmaş, invidios. jaunt [d3o:nt, amer. şi d3a:nt] I. s. excursie de plăcere, călătorie de agrement, hoinăreală, colindare. II. vb. intr. a face o excursie; a face o călătorie de plăcere; a hoinări. jauntily [-iii] adv. 1. cu dezinvoltură, degajat. 2. plin de sine; semeţ; sfidător. jauntiness [-inis] s. 1. dezinvoltură; aer degajat. 2. suficienţă, semeţie; îngâmfare; neobrăzare, sfidare. jaunting car [^omtin. ka:r] s. trâsurică irlandeză pe două roţi. jaunty ['d3D:nti, amer. şi 'd3o:nti] adj. 1. îngâmfat, semeţ, trufaş, plin de ifose. 2. domnesc, boieresc, elegant, distins, strălucitor; fercheş, spilcuit. 3. degajat. 4. vioi, voios, vesel, sprinten. jaup [d3o:p, d3a:p] (scot.) I. vb. A. tr. a stropi, a împroşca; a azvârli cu apă în. B. intr. a pleoscăi; a stropi; a se bălăci. II. s. stropitură, împroşcătură; pleoscăit, bălăceală. Java (ape) man ['d3a:va (cip) imaen] S. pitecantrop, Homo javanensis. Javanese bd3a'v3'ni:z, '—.amer, şi-'ni:s-] I. adf din Java, javanez. II. s. 1. javanez; javaneză. 2. (limba) javaneză. javelin [^asvlin, -vslin] I. s. 1. (mii.) lance; suliţă, dardă. 2. (spor/) suliţa. 3. (av.) coloană. II. vb. A. tr. a lovi / a străpunge (cu lancea / suliţa). B. intr. (sport) a arunca suliţa. javelin formation [~ fx'mei/sn] s. (av.) formaţie strânsă de zece avioane. javelin man [~ mren] ş. suliţaş, lăncier. javelin throwing [~ rSrouirj] s. (spor/) aruncare cu suliţa. jaw [d3^:] I. s. 1. falcă, maxilar; pl. gură, bot; (fam.) hold your ~! (mai) ţine-ţi gura! tacă-ţi fleanca! taci!; (ftg.) in the ~s of death în ghearele morţii; (fig.) ~s of hell gura iadului. 2. intrare îngustă, ieşire (a anei văi, a unui golf). 3. (si.) flecăreală, trăncăneală, limbuţie, pălăvrăgeală; injurii; he is all ~, there is too much ~about him vorbeşte prea mult. 4. (te/m.) prinzător, cleşte, unealtă de strâns; falcă; gheară; pană; camă. II. vb. A. tr.



jenny



1. a defăima, a insulta; a face morală (cuiva), a cere socoteală (cuiva). 2. a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî. B. intr. (sl.) a pălăvrăgi, a vorbi mult şi plictisitor, a bate apa în piuă. jawbone [~boun] I. s. (anat.) osul maxilarului; mandibulă. II. vb. tr. (amer. fam.) a convinge. jaw breaker [~ ibreika1"] s. 1. (pop.) cuvânt greu de pronunţat. 2. (tehn.) concasor. jaw clutch [~ kUt/j s. 1. (tehn.) cuplaj cu gheare. 2. (auto) ambreiaj cu gheare. jaw coupling [~ kt\plirj] s. v. j a w c l u t c h . jaw cracker [~ iterates1"] s. v. j a w b r e a k e r . jawed [d3o:d] adf (în cuvinte compuse) cu falci(le). jawrope ['d3o:roup[ s. (mar.) troţă de ghiu. jaw vice ['d33: vais] s. menghină. J a y [d3ei] s. 1. (zool.) gaiţă (Garrulus glandarius). 2. (sl.) gaiţă (femeie); vorbăreaţă. 3. (sl.) imbecil, tâmpit. 4. (teatru) cabotin. jayhawker ['d3eiiho:k9r] s. («nrer. sl.) 1. partizan; răzvrătit. 2. tâlhar, bandit. 3. (peior.) locuitor din Kansas. jaywalk ['d3eiwo:k] vb. intr. (fam.) a traversa strada distrat / imprudent. jaywalker ['d3eiiwo:k3r] s. (fam.) pieton imprudent / distrat. jazerant [^aîzarsnt] s. (ist.) za, platoşă, cămaşă de zale. jazz [d3Eez] I. s. 1. jazz. 2. (sl.) vioiciune, sprinteneală. 3. (amer. sl.) vorbire fandosită, ifose. II. vb. A. intr. a executa muzică de jazz; a dansa după jazz. B. tr. to ~ up a) a înviora, a anima; b) a împopoţona, a împestriţa. III. adf 1. discordant. 2. grotesc. 3. (despre culori) ţipător. 4. lasciv; senzual. jazzband ['d3£ez'ba3nd] s. jazband, orchestră de jaz. jazzman [^eezmsn], pl. jazzmen [-man] s. interpret de jaz. jazzy ['d3a?zi] adf 1. de jaz; cade jaz. 2. (amer.) vioi; animat. 3. discordant, strident, ţipător. jealous ['d3ebs] adj. 1.gelos; bănuitor, temător; invidios,pizmaş;~of a) neîncrezător în; b) gelos pe. 2. zelos, grijuliu; sârguitor, sârguincios. jealoushood ['d3ebshudj s. (înv.) gelozie. jealously ['d3el3sli] adv. 1. plin de gelozie, gelos. 2. cu grijă; zelos, cu zel. jealousness ['d3ebsnis[ s.v. j e a l o u s y . jealousy [^ctozi] s. 1. gelozie; invidie, pizmă. 2. suspiciune, bănuială; îndoială, nesiguranţă. 3. zel, grijă; veghere. jeans [d3cin] [d3i:nz] s. pl. pantaloni de lucru; salopetă; blugi. jeep [d3i:p] s. (amer.) 1. jeep, automobil de teren. 2. (av.) avion mic de recunoaştere. jeer1 [d3iar] I. vb. A. intr. (at) a glumi (pe socoteala) (cu gen.), a-şi bate joc (de). B. tr. 1. a batjocori, a-şi bate joc de, a lua peste picior, a zcflemisi; a tachina. 2. a certa, a dojeni, a mustra. II. s. 1. batjocură, zcflemisire; sarcasm; tachinare. 2. dojana, mustrare. 3. insultă, ocară; ultragiu. 4. (vulg.) rahat, cacat. 5. (vulg.) poponar. jeer2 [d3i3r] s. (mai ales pl.) (mar.) fungă (de vergă inferioară); crivac. jeer capstan ['d3io -kaspstsn] s. (mar.) cabestan mic. jeerer ['d3i3r3r] s. zeflemist. jeering [V^iarirj] adf batjocoritor, zefiemisitor. jeeringly [-li] adv. batjocoritor, zefiemisitor, în derâdere. jeers ['d3Î3z[ s. pl. (mar.) caliornă. jehad ['d3i'ha:d] s. v. j i h a d. Jehovah [d3i'houva, d3e'h-] s. Iehova. jehu ['d3i:hju:] s. (glumeţ) vizitiu, birjar, cărăuş, căruţaş. jejune [d3i'd3U:n] adf 1. (fig.) slab, sărac, sărăcăcios. 2. (despre sol) sterp, neroditor; uscat. 3. plicticos, searbăd, arid, insipid, fără spirit; lipsit de interes. 4. nemâncat. 5. (peior.) pueril, infantil; imatur. jejune dictionary [~ -dik/pnrij s. dicţionar liliput. jejune diet [~ idaiat] s. regim de Înfometare. jejunely [d3i'd3u:nli] adv. sec, uscat. jejuneness [d3i'd3unnis] s. ariditate, sterilitate, uscăciune. jejunum [d3i'd3u:n3m] s. (anat.) jejun. jeli [d3cl] I. vb. A. tr. 1. a închega; a congela. 2. (chim.) a gelifica. 3. (fig.) a cristaliza, a definitiva. B. intr. 1. a se închega; a se gelifica. 2. (jig.) a se cristaliza, a se definitiva. II. s. (chim.) gel. jellied ['d3elid] adf (gastr.) 1. în aspic, în gelatină. 2. cu jeleu. jellification [td3elifi'kei/pn] s. congelare. jellify ['d3elifai] vb. A. tr. 1. a congela. 2. a gelatiniza, a închega. 3. (chim.) a gelifica. B. intr. 1. a se gelatiniza, a se închega. 2. (chim.) a se gelifica. jelly l'd3cli] I. s. 1. gelcu; gelatină. 2. piftie. II. vb. intr. a se închega, a se transforma în geleu sau în piftie. jelly bean ['d3eli bi:n] s. 1. jeleu, bomboană moale. 2. (pl.) (sl.) amfetamine. jelly belly [~ 'beli] ş. (pop.) burduhănos, burtos, pântecos. jellyfish [~ fi/] s. 1- (zool.) meduză, urzică-de-mare (Hydrozoa sp., Scyphozoa spj. 2. (amer.) persoană iară caracter; molâu, om molatic. jellygraph ['d3eligra:f, -grsf] s. aparat de copiat. jellylike ['d3elilaik] adj. gelatinos. jemadar ['d3em3da:r] s, (anglo-indian) 1. ofiţer indigen; locotenent indigen. 2. poliţist. 3. şeful servitorilor; vătaf; portar, administrator (de imobil). jemmy ['d3emi] s. 1. un fel de cizmă de călărie. 2. v, j i m m y (4). 3. (şl.) cap de berbec (mâncare). 4. rangă. jennet ['d3cnit, amer. şi -et] ş. 1. ponei (spaniol), căluţ. 2. (pop.) măgăriţă. jenneting ['d3enitin] s. (bot.) varietate de măr timpuriu. jenny ['d3eni] s. 1. (zool.) femelă; (cuvântul se adaugă uneori la denumiri de animal pentru a arăta sexid feminin). 2. (tehn.) macara mobilă; mic troliu mobil. 3. (şi spinning ~) maşină de tors „Jenny".



 jenny ass



jenny ass [~ as] s. (zool.) măgăriţă. jenny wren [~ren] s. 1. (omit, fam.) pănţăruş, împărăţel, sfredeluş. 2. (bot.) năpraznică, ciocul-berzei / cocostârcului (Geranium roberlianum). jeopard ['d3ep3d] vb. tr. v. j e o p a r d i z e . jeopardize ['d^epsdaiz] vb. tr. a expune unui risc sau unei primejdii, a primejdui, a periclita. jeopardous ['d3opod3s[ adj. primejdios, riscant. jeopardy [rd3ep3di] s. pericol, primejdie, risc. jerboa [d33:'bou3] s. (zool.) mic rozător african cu picioare lungi (Dipus jacidus). jereed [d3C'ri:d] s. v. j e r i d. jeremiad [.d3eri'mai3d, -'maiaîd] s. ieremiadă, plângere; cântec de jale; elegie. Jericho ['d3erikou] s. (bibl.) Ierihon; (fam.) go to ~! du-te la dracul; (fam.) I wish you were in ~! duce-te-ai unde şi-a înţărcat dracu' copiii! jerid ]'d3erid] s. (mil., ist.) gcrid (suliţă boantă cu care trăgeau turcii la ţintă). jerk1 [d33:k] I. s. 1. mişcare bruscă, zmucitură; izbitură, lovitură; zguduitură, şoc; to get a ~ on a da zor, a se grăbi; at one ~ dintr-o dată; to give smb. a ~ of the elbow a da cuiva un ghiont cu cotul; (sb.) to put a ~ in it a munci cu râvnă, a munci cu tragere de inimă. 2. mişcare convulsivă; tresărire. 3. hurducătură. 4. pl. convulsii, spasme. 5. (sl.) prostănac, neghiob, nătărău. II. vb. A. tr. 1. a smuci, a îmbrânci brusc; a înghionti, a zgudui, a clătina, a ciocni. 2. a hurduca. B. intr. 1. a se smuci, a se mişca convulsiv. 2. a hurduca. 3. â vorbi sacadat. jerk 2 1. vb. tr. a tăia în fâşii lungi şi a usca la soare; a face pastrama. II. s. carne (mai ales de vânat) uscată la soare, pastrama. jerked beef ['d3o:kit bi:f] s. carne uscată, pastrama. jerkily ['d33:kili] aav. convulsiv; sacadat. jerkin ['d30;kin] s. (ist.) veston, mai ales veston bărbătesc scurt (din piele); un fel de vestă,pieptar. jerkwater ['d33:kiwo:t3r] (amer. fam.) I. s. tren local. II. adj. 1. care se află pe o linie secundară. 2. (despre un orăşel etc.) total insignifiant; pierdut, izolat. jerky ['d3o:ki] I. adj. 1. care se mişcă brusc / cu smucituri, care zdruncină. 2. sacadat. 3. (sl.) nătâng, tâmp. 4. caraghios. II. s. (amer.) trăsură fără arcuri sau vagon care zdruncină. Jeroboam [id3ero'boHom] s. 1. cupă mare, pocal. 2. sticlă mare de vin (cam cât S-J2 sticle de mărime obişnuită). jerque [d3o:k] vb. tr. a face control vamal (al încărcăturilor navale), a revizui. jerrican ['d3erika;n] s. v. j e r r y c a n . Jerry, jerry [^eri] s. (mii. sl.) 1. neamţ. 2. soldat german. 3. avion german. jerry1 s. (sl.) oală de noapte, ţucal. jerry2 adj. (sl.) de calitate inferioară (ca material sau manoperă). jerry-build ['d^cnbWd], past şi part. trec. jerrybuilt [~bilt] vb. tr. 1. a construi ieftin şi prost. 2. a realiza în mod superficial / la întâmplare. jerry building [~ ibildirj] s. 1. construcţie improvizată. 2. construcţii de case din material prost şi puţin rezistent (pentru speculă). jerry-built [~bilt] aay. construit în grabă şi lipsit de soliditate. jerrycan [~kam] s. canistră. jerry shop [~ /op] s. (sl.) speluncă, cârciumă ordinară; berărie de mâna a doua. jersey ['d33'zi[ s. 1. flanelă, jachetă tricotată. 2. ţesătură tricotată, jerse. 3. rasă de vaci de lapte Jersey. jess [d3cs] s. (mai ales pl.) 1. curea sa» piedică legată de piciorul şoimului domesticit. 2. (fig.) fiare, lanţuri. jessamine [^essmin] s. v. j a s m i n (e). jest [d3est] I. s. 1. ispravă; faptă glorioasă. 2. glumă, festă, renghi. 3. spirit, vorbă de duh; ironie. 4. obiect al ironiei sau al bătăii de joc; standing ~ţintă permanentă a glumelor. II. vb. A. intr. a glumi, a face glume. B. tr. a ironiza, a batjocori, a-şi bate joc de, a lua în râs, a ridiculiza. jest book [~ buk] s. colecţie de anecdote, culegere de glume. jester [tests'"] s. 1. glumeţ, şugubăţ. 2. bufon, nebun, păcală; saltimbanc. jesting [rd3estin 11. s. glumă, şagă, bătaie de joc, batjocură. II. adj. 1. neserios; glumeţ, hazliu, şăgalnic. 2. de nimic, neînsemnat, de glumă; it is no ~matter nu e de glumit. Jesuit ['d3ez/uit, amer şi 'dşcy] l.s.l. (rel.) călugăr iezuit. 2. cazuist; intrigant, prefăcut; vulpoi. 3. sectar. II. vb. tr. a transforma în stil baroc. Jesuitic(al) [^ezyu'itikCal), amer. şi 'ăyzy\ adj. 1. (rel.) de iezuit. 2. (fig.) perfid, ipocrit, fals, prefăcut; viclean, şiret. Jesuitism ['d3ezyuitiz3m, amer. si 'd3e3-] s. 1. iezuitism. 2. perfidie, ipocrizie, făţărnicie, lipsă de sinceritate. Jesuitry ['d3ez/uitri, amer. si 'd3e3-] s. v. J e s u i t i s m . Jesuit's bark ['d3ez/uits ba:k] s. chinină. jet1 [d3Ct] s. 1. (mineral.) gagat; lignit; (as) black as ~ negru ca tăciunele. 2. culoare neagră strălucitoare. 3. (înv.) marmură neagră. jet 2 I. vb. A. intr. 1. a ţâşni, a se proiecta. 2. a călători cu un jet. B. tr. a pulveriza. II. s. 1. jet, curent (de apă, aburi, gaze). 2. (tehn.) jgheab, canal. 3. (tehn.) ajutaj. 4. pulverizator. 5. rază; iradiere. 6. (av.) avion cu reacţie. 7. (mec.) jiclor. jet aircraft ['d3et eskrciift] s. (av.) avion cu reacţie. jet apparatus [~ îepo'reitos] s. (tehn.) ejector. jetavator [~oveitor] s. (av., mar.) cârmă reactivă / cu jet. jet-black [~bUek] aay. negru ca smoala / tăciunele / abanosul, negru ca pana corbului. jetboat [~bout] s. ambarcaţiune cu motor de propulsie. jet chamber [~ 'tjeimbor] s. (ind. chim.) cameră de pulverizare. jet engine [~ 'end3in] s'. (av.) motor cu reacţie; reactor. jet exhaust [~ ig'zo:st s. (av.) efuzor. jet fighter [~ ifaitor] s. (av.) avion de vânătoare cu reacţie.



526



jet lag [~ lacg] s. somnolenţă, oboseală (în urma deplasării cu avionul la mare distanţă). jetliner [~lainor] s. (av.) avion de linie cu reacţie. jet motor [~ 'moutor] s. v. j e t e n g i n e. jet needle [~ 'ni:dl| s. (auto) gura jiclorului. jeton [rd3etn şi pronunţia franceză) s.v. j e t t o n . jet pipe ['d3et paip] s. (tehn.) ajutaj de reacţie. jet-propelled [~pro'peld] adj. cu reacţie, pus în mişcare prin reacţie. jet-propelled aircraft [~pr3rpeld K>'kra:ft] s. (av.) avion cu reacţie. jet propulsion [~ pre'pAl/sn] s. (av.) propulsie cu reacţie; propulsie cu jet de aer cald. jetsam [rd3etsom, -sasm] s. (mar.) încărcătură aruncată de pe un vas aflat în pericol de a naufragia, şi dusă de valuri pe mal (v.şi f 1 o t s a m); obiecte scufundate. jetstone ['d3etstoun] s. (mineral.) cărbune bituminos, lignit tare. jettison [rd3etisn, -tizn] I. s. (mar.) aruncarea încărcăturii sau lestului peste bord pentru a uşura un vas în pericol de a naufragia. II. vb. ir. 1. (mar. av.) a arunca (lestul sau încărcătura) peste bord. 2. (fig.) a se debarasa de; a înlătura, a îndepărta. 3. (fig.) a respinge, a refuza; to ~ a bill a respinge un proiect de lege din cauza greutăţii transformării lui în lege. jetton ['d3etsn] s. jeton, fisă. ^ jetty1 ['d3eti] adj. 1. v. j e t - b 1 a c k. 2. (mineral.) de/din gagat. jetty2 s. (mar.) 1. dig, zăgaz. 2. chei, debarcader, ponton. Jew [d3u:, amer. si d3ju:[ s. evreu, iudeu. jewel ['d3u(:)3l, d3U:l, d3U(:)il, amer. si 'd3Ju:al, -ii] I. s. 1. piatră preţioasă; nestemată; giuvaer, odor; (pl.) bijuterii. 2. lucru de valoare, comoară, tezaur. 3. piatră (de ceas). 4. pl. zorzoane. II. vb. tr. 1. a împodobi, a găti cu pietre scumpe / preţioase, a înfrumuseţa. 2. a pune pietre I rubine la (mecanismul ceasului). jewel box [~ bsks] s. cutie pentru bijuterii. jewel case [~ keis] s. v. j e w e 1 b o x. jewel house [~ haus] s. vistierie, tezaurul statului, tezaur domnesc. jeweller ['d3u(:)3tar, d3U:l-, 'd3U(:)il-, amer. şi rd3Ju:sl-, -ii-] s. giuvaergiu, bijutier. jewellers' putty ['d3U(:)3l3z >pMi] s. abraziv din bioxid de staniu. jewellers' rouge [~ ru:3J s. (tehn.) colcotar. jewellery ['d3u:3lri] s. 1. bijuterii, giuvaericale, giuvaere, pietre scumpe. 2. arta fabricării de bijuterii; comerţ de bijuterii. Jewess ['d3u(:)is, amer. si .'djju:-, -es] s. evreică, israelită. Jewish ['d3u:i/, amer. si 'djju:-] I. adj. evreiesc, de iudeu. II. s. (fam.) (limba) idiş. Jewri ['d3U3ri, amer. rd3u:-, 'd3ju;-] s. 1. evreirne. 2. (fam.) evreii. 3. (tnv.) ghetou, cartier evreiesc. Jew's harp ['d3u:z 'ha:p] s. 1. (muz.) drâng, drâmbă. 2. (mar.) cheie de ancoră. Jew's pitch [~ pitj] s. asfalt. jib 1 [d3ib] I. s. 1. (mar.) floc; trincă; trinchetin. 2. (te/m.) braţ de macara (iesit în afară), traversă, fleşa macaralei (pentru ridicarea de greutăţi). II. vb. tr. 1. (mar.) a pune pânzele la; a schimba direcţia (pânzei, prăjinei catargului etc.). 2. a da îndărăt. jib 2 vb. intr. 1. a se opri brusc; a se sprijini. 2. (despre cai) a se încăpăţâna; a avea nărav; a fi fricos. 3. a se lăsa când pe un picior când pe altul (stând pe loc). 4. to ~at a) a ezita să (faci ceva); b) a arăta antipatie faţă de (ceva, cineva). jib 3 s. cal nărăvaş; (fam.) mârţoagă. jibber1 ['d3ib3r] s. v. j i b3. jibber2 vb. intr. a vorbi repede şi nedesluşit; a mormăi. jib boom ['d3ib 'bu:m] s. (mar.) baston de bompres. jib crane [~ .krein] s. (tehn.) macara pivotantă. jib door [~ do:r, ~ door] s. uşă secretă / ascunsă / tainică. jibe1 [d3aib] s. vb. v. g i b e. jibe2 v. j i bl şi g y b e . jibe3 vb. bitr. (amer. fam.) a consimţi, a fi de acord, a se învoi; a primi. jib stay ['d3ib stei] s. (mar.) strai al focului. jib topsail [~ itopsail] s. (mar.) velastrai de gabier; contrafoc. jiffty) ['d3if(i)[ s. (fam.) clipă, moment; wait (half) a ~ aşteaptă puţin, aşteaptă o clipă; in (half) a ~ într-o clipă. jig [d3ig] l.s.l. giga (dans). 2. cântec; baladă; the ~is up cântecul (nostru) s-a sfârşit, totul e pierdut. 3. (tehn.) gabarit; şablon; tipar, dispozitiv de strângere. 4. (poligr.) matriţă. 5. (constr.) grindă. 6. (te-tf.) maşină de flanelat, maşină de scămoşat. 7. (agr.) maşină de răsădit. 8. un fel de undiţă. 9. (sl.) farsă, festă, poznă, renghi. 10. (fam.) in ~ time repede, cât ai clipi. 11. (pescuit) nălucă; lingură. II. vb. A. intr. 1. a dansa giga; a dănţui, a juca. 2. a se mişca repede în sus şi în jos, a sălta, a sări, a ţopăi. 3. a înainta prin îmbrânceli. 4. a pescui. B. tr. 1. a bălăbăni, a da din (mâini, picioare). 2. a spăla, a separa (minereu). 3. a tria. jig-a-jog E'd3ig 3id30g] s. zguduitură, zdruncinătură. jigger [rd3ig3r] s. 1. persoană care dansează giga. 2. muncitor care spală minereul; trior. 3. (electr.) transformator de cuplaj. 4. (mar.) bate-pupa; palane (al unei manevre). 5. (mar.) iolă CU velă. 6. mânuitor, păpuşar. 7. (dulgherie) ferăstrău cu pânză îngustă, ghimirlie. 8. (text.) jigger. 9. roata olarului. 10. un fel de bridge (la biliard şi pool). 11. (fam.) lucru, chestie; şmecherie. 12. (sl.) temniţă, pârnaie, zdup. 13. (sl.) rablă (bicicletă etc. uzată). 14. (tehn.) vibrator; sită. jiggered ['d3igod] aay. 1. (fam.) al naibii; I'm ~ să fiu al naibii! 2. (fam.) blestemat, afurisit. jiggermast ['d3igoma:st] s. (mar.) arbore artimon; bate-pupa. . jiggers ['d3igorzj interj, (amer. sl.) atenţie, păzea, şase! jiggery-pokery ['d3igori'poukori] s. (fam.) absurditate; fleac, vorbe goale, nerozii, nimicuri; moft, bagatelă.



 527



jog



jiggle ['djigl] vb. bar. 1. a se legăna, a se clătina. 2. a sc fuduli, a se umfla în pene, his appointment was a ~ a fost numit prin protecţie. 5. (sl.) furt. 6. (poligr.) accidentă, 7. (tehn.) piesă de prelucrat. 8. (tehn.) operaţie de prelucrare. ♦ (fam.) to do smb.'s ~, a sc îngâmfa. to do the ~ for smb. a distruge pe cineva, a-1 omorî. II. vb. A. intr. 1. a lucra ocazional; jig-saw ['d3igs5:] s. (tehn.) ghiniirlie, ferăstrău cu pânză îngustă. jig-saw-puzzle [~ .p\zl] s. joc de cuburi sau bucăţele (care se ţwtrivesc pentru a a lucra cu bucata, a lucra în acord. 2. a specula, a trafica; a face misitie. B. tr. 1. a lua sau a da cu chirie (cai, trasuri) 2. a face (o treabă); a încheia (o afacere necinstită). reconstitui un tablou). jihad [d3i'ha:d] (arab) 1. război sfânt, jihad. 2. (Jig.) campanie împotriva cuiva şau a 3. a exploata (un angajat). 4. (fam.) to ~smb. into a post a aranja pe cineva într-un post prin protecţie. ceva; cruciadă. job 2 1. vb. tr. 1. a împunge, a înfige; a împlânta, a străpunge. 2. a îmbrânci; a da brânci jillet ['d3ilit, -et] s. (scot.) cochetă, nestatornica. jillion ['d3iljan] s., adj. (fam.) droaie, puzderie, mulţime; a ~ questions o groază de (cuiva), a împinge, a lovi, a izbi; a răni. 3. a smuci (calul, puternic) de zăbala. II. s. 1. înţepătură, împunsătură. 2. lovitura bruscă, izbitură. întrebări. jobation ld30u'bci/3n] s. ceartă, dojana, mustrare, morală lungă şi plictisitoare. jilt [d3ilt] I. s. 1. cochetă (fârâ suflet); femeie înşelătoare; nestatornică. 2. (rar) bărbat jobber ['d3ob3r] s. 1. persoană care se îndeletniceşte cu lucrări ocazionale;.hamal; om care ademeneşte o femeie şi pe urmă o părăseşte, seducător. 3. femeie, muiere. II. vb. cu ziua. 2. lucrător / muncitor în acord. 3. misit, mijlocitor, intermediar, samsar; comisionar. tr. a seduce şi apoi a părăsi, a înşela. Jim Crow ['d3ini 'krou] s. (amer. si.) 1. (peior.) negru. 2. denumirea unui cântec şi 4. negustor, angrosist. 5. afacerist pe picior mare, afacerist necinstit, cavaler de industrie. 6. antreprenor (care dă trăsuri şi cai cu chirie). dans popular al negrilor. 3. discriminare rasială. jobbernowl ['djobanoul] s. (înv.) nătărău, gogoman, tâmpit, imbecil. Jim-Crow-car [~'krou ka:r] s. (amer. fam.) vagon special pentru negri; vagon cu jobbery Izobari] s. 1. samsarlâc, misitie; operaţii dubioase; speculă. 2. folosirea postului compartiment pentru negri. (a serviciului) pentru a câştiga bani sau în scopuri personale; abuz; abuz de încredere. Jim Crowism [~ 'krouizsm] s. (amer. si.) discriminare rasială. jobbing ['d30birj] s. 1. lucru în acord. 2. lucru ocazional / neregulat; munci mărunte. jim-dandy [-idasndi] adj. (amer. si.) excelent, superb. jimjams [~d3semz] s. pl. 1. (amer. med. si.) delirium tremens. 2. (şl.) nervozitate marc, 3. comerţ cu acţiuni; joc la bursa; speculă. 4. (poligr.) (lucrări de) accidentă. draci; he gives me the ~ mă bagă-n draci. jobbing house [~ haus] s. (amer. ec.) firmă de curtaj. jimmy1 ţ'd3irai] (amer.) I. s. 1. (mine) cărucior pentru transportul cărbunelui. 2. rangă, jobbing man I~ masn] s. lucrător cu ora (plătit prost). drug de fier. 3. instrument cu care se deschide orice broască; paspartu, şperaclu. 4. (sl.) jobbing shop [~ /op] s. atelier de reparaţii. cap, bostan, ţeastă. ♦ (sl.) that's all ~ asta c curată nebunie. II, vb. tr. a sparge sau a jobbing tailor [~ .teuV] s. cârpaci. deschide cu o rangă. job breakdown ['d3ob ibreikdaun] ş. defalcare / analiză a componentelor unei activităţi. job case [~ kcis] s. (poligr.) casă (de litere). Jimmy, jimmyz s. (austr. sl.) imigrant. job centre [~ cents'] ş. centru de plasare a forţei de muncă. jimp [d3imp] adj. (scot.) 1. elegant, cochet, drăguţ, curăţel; fercheş; dichisit, spilcuit, job classification [~ iklpesiffkei/an] s. (amer.) tarif de plată pentru muncitori. ca scos din cutie. 2. zvelt, ca tras prin inel. 3. bine făcut, în bună stare. 4. sărăcăcios; job evaluation [~ i-vaslju'ei/an] s. (amer.) categorie de salarizare. sărac, neîndestulător. jobholder [~thould9r] s. (amer.) persoană angajată permanent; funcţionar de stat. Jimson weed ['d3imsn wi:d] s. (bot.) laur, ciumăfaie (Datura stramonium). job-hop ['d3Dbhop] vb. intr. a-şi schimba des locul de muncă. jingal ['d3irjgo:l] ş, (anglo-indian mii.) tun. job-hopper [Ylpbhopa1"] s. persoană care îşi schimbă des locul de muncă. jingle [rd3ingl] I. s. 1. sunet; clinchet, zornăit; uruit; zăngănit; zdrăngănit (de pian). 2. armonie; aliteraţie; repetarea aceluiaşi sunet într-o serie de cuvinte. 3. căruţă acoperită jobless ['d3oblis] adj. fără lucru. pe două roţi (în Irlanda şi Australia). 4. (TV, radio) vers şau semnal melodic (al unei job line ['d3ob lain] s. (corn.) solduri; mărfuri de ocazie. reclame). II. vb. A. intr. 1. a suna, a zornăi; a ciocni (din pahare); a urui. 2. a rima. B. tr. job lot [~ lot] s. 1. mărfuri diferite vândute cu toptanul. 2. lucruri cumpărate ieftin a zdrăngăni la (pian). pentru a fi revândute. jobmaster ['d3ob ima:st3r] ş. 1. antreprenor (care împrumută cai şi trăsuri). 2. muncitor jingo l'd3irjgou] I. s. şovin(ist); (fam.) by (the living) ~! a) la naiba! b) pe legea mea! care îndeplineşte lucrări ocazionale de tipografie. II. adj. şovin(ist), de şovin. job printer ['d3ob -prinW] s. (poligr.) tipograf care execută lucrări de accidentă. jingoism [-izpm] s. şovinism. job rate ţ~ rcit] s. normă de producţie. jingoistic ['d3irjgou'istik] adj. şovin. jobsharing ['d3ob/£3rirj] s. (ec.) partajare a postului. jink [d3ink] s. 1. (mai ales scot.) evaziune, fugă. 2. (mai ales pl.) petrecere, chef; high job work ['d3ob wo:k] ş. (poligr.) (lucrări de) accidentă. ~s orgie, petrecere zgomotoasă. Jock [d3sk] s. 1- (mii. sl.) soldat scoţian. 2. jock prese, de Ia j o c k e y (1,1). jinker [Sinks'"] s. (austr.) sulky, trăsurică uşoară pe două roţi. jock s. 1. suspensor. 2. (sl.) sportiv. jinnee [d3i'ni:], pl. jinn [d3in] sau jinns [d3inz] s. djin (spirit din „O mie şi una de jockey ['d3oki] I. ş. 1. jocheu. 2. (scoţ. ist.) menestrel, cântăreţ ambulant în Evul Mediu. nopţi"). jinny ['d3ini] s. (mine) 1. macara de tracţiune. 2. drum înclinat pentru vagonetelc cu 3. (şcoţ.) vagabond. 4. (scoţ.) flăcău. 5. escroc, înşelător. 6. (mine) dispozitiv de cuplare. II. vb. A. tr. 1. a amăgi, a înşela. 2. (fam.) to ~ smb. into doing smth. a determina pe minereu. jinricksha [d3in'rik/a] s. (jap.) (jin)ricşă (vehicul acoperit pe două roţi, tras de om). cineva să facă ceva înşelându-1; (fam.) to ~ smth. out a obţine ceva pe căi necinstite; (fa/n.) to ~ smb. out of his money a pungaşi pe cineva de bani. B. intr. 1. (mar.) a manevra. jinrickshaw [d3in'rik/o:] s.v, j i n r i c k s h a . jinx [d3irjks] I. ş. (şl.) piază-rca. II. vb. 1. a purta (cuiva) ghinion. 2. a strica (o poantă). 2. to ~ for a urmări (un câştig sau avantaj) pe căi necinstite, jockeying [-in] s. 1. meseria de jocheu. 2. amăgire, înşelare, escrocherie, jipijapa hat [ihi:pi'ha:pu:ha;t] s. (amer.) panama (pălărie). jockeyship [-Jip] s. arta jocheului. jitney ['d3itni] (amer. sl.) I. s. 1. cinci cenţi. 2. taxi sau autobuz ieftin (de navetă). II. vb. intr. a merge cu un taxi sau autobuz ieftin care face navetă. III. adj. ieftin, de jocko ţ'd3okou] s. 1. (fam.) cimpanzeu. 2. orice fel de maimuţă. calitate inferioară, de calitatea a treia. jockstrap [rd3okstra3p] s. (fam.) v. j o c k (1). 1 r jocose [d33'kous, d30u'k-] adj. glumeţ; vesel; jovial, jucăuş. jitter ['d3ita ] vb. intr. (amer. sl.) a fi nervos. jitter21, s. (TV) instabilitate (a imaginii), defect de sincronizare. II. adj. (despre semnale) jocosely [-li] adv. glumeţ etc. (v. j o c o s c). cu frecvenţă neregulată. jocoseness [-nis] ş. veselie; jovialitate. jocosity [d30u'kositi, d3o'k-] s. 1. fire glumeaţă; glumă. 2. v. j o c o s e n e s s . jitterbug ['d3Ît9ibAg] ş. 1. ins nervos. 2. (înv.) tip de dans rapid. 3. (înv.) dansator (de jocular ['d30kjubr] adj. glumeţ, umoristic, nostim, vesel. swing). jocularity [td3okju'lasriti] s. v. j o c o s e n e s s . jitters ['d3it9z] s. (amer. fam.) excitaţie nervoasă, nervozitate mare; spaimă; to have jocularly l'd3okjubli] adv. glumeţ etc. (v. j o c u l a r ) . the ~ a dârdâi de frică, a nu mai putea de frică. jocund ['d3ok3nd, 'd30uk-, -kt\nd] adj. 1. vesel, voios, vioi, plin de viaţă; glumeţ; jittery [pitari] adj. încordat, agitat, iritat. uşuratic. 2. blajin, bun la inimă, blând. 3. plăcut. jiu-jitsu [d3ju:'d3itsu;] ş. v. j i u - j u t s u. jocundity [d30u'kAnditi, id3o'k-] s. veselie, voioşie. jiu-jutsu ţd3ju:'d3itsu:] s. (jap.) (sport) jiu-jitsu. jocundly ['d3ok3ndli, 'd30uk-, -kA.nd-] adv. vesel etc. (v. j o c u n d). jive [d3aiv] I. s. 1. (muz.) swing. 2. (amer.) jargon. 3. (sl.) bălmăjeală. II. vb. intr. a jodhpurs ţ'd3odp3(:)z] ş. pl. 1. pantaloni (bufanţi) de călărie. 2. cizme (scurte) de călărie. cânta sau a dansa swing. Joe, joe [d3ou] s. (amer. sl.) tip, individ. jo [d30u] s. (scot.) 1. drăguţă, iubită, mândră. 2. drăguţ, iubit, mândru. 1 job [d3ob] I. s. 1. lucru, muncă, ocupaţie, treabă; întreprindere; lucru cu bucata; muncă Joe Blow ['d30u 'blou] s. (amer. mii. sl.) soldat. în acord; corvoadă; to work by the ~ a lucra cu bucata; a lucra în acord; (fam.) inside Joe Miller [~ .mite1"] s. 1. anecdotă învechită; glumă veche. 2. colecţie de glume sau ~ceva făcut de unul dintr-ai săi (complici etc.); a ~ of work treabă grea, muncă, nu glumă; anecdote învechite. (fa/n.) what a ~ (it all is)! te face să disperi, nu alta!; (fam.) to be on the ~ a fi absorbit joey i'd3oui] ş. (austr.) animal tânăr, pui (mai ales de cangur). de (o) treabă; (fam.) bad ~ afacere fără speranţă de reuşită; treabă proastă; eşec; (fa/n.) jog [d30g] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a scutura, a zgâlţâi; a izbi, a lovi, a împinge cu it's a bad ~! proastă afacere!; (fam.) it's a good ~ that e foarte bine că, noroc că; (fam.) cotul, a da brânci (cu dat.); (fain.) to ~smb.'s memory a ajuta pe cineva să-şi amintească that's a good ~! nu e rău!; (fam.) to give smth. up as a bad ~ a renunţa la ceva; (fam.) ceva. 2. a hurduca (şi to ~on) a mâna, a da frâu (calului). 3. a impulsiona; a stârni. B. intr. it's quite a ~ to get there e o problemă să ajungi acolo; (fam.) it was a ~ n-a fost uşor, 1. a merge cu trăsura, călare şau cu trenul; a se mişca sărind şau săitând; a fi hurducat; a fost muncă, nu glumă; (fa/n.) to make a (good) ~ of smth. a face ceva bine; (fam.) a a se clătina. 2. (şi to ~ on along) a merge cu trăsura fără a se grăbi, a merge agale sau good ~ you made of it bună treabă ai făcut, ce să zic!; odd ~s diferite munci; diverse la trap; a merge lipa-lipa/ telcap-tcleap. II. s. 1. izbitură, ghiont, împinsătură; scuturătura, îndeletniciri; to set smb. a ~ a da de lucru cuiva. 2. loc, funcţie, slujbă; out of ~ fără zguduitură. 2. zdruncinătură, hurducătură. 3. trap mărunt; mers tărăgănat. 4. obstacol, lucru, şomer; he knows his ~ îşi cunoaşte meseria; (prov.) every man to his ~ fiecare piedică uşoară, dificultate. 5. (amer.) accident de teren, hârtop; ieşitură, umflătură. cu meseria lui. 3. temă, lecţie. 4. (fa/n.) gheşeft; folosirea situaţiei în interes personal; 6. protuberantă.



 jogging



jogging ['d3ogiuJ s. (sport) alergare (în scop profilactic), jogging. joggle1 ['d30gl| (fam.) I. vb. A. tr. 1. a scutura uşor. 2. to ~ smth. out a scoate ceva prin uşoare scuturături. B. intr. a tremura; a fi scuturat. II. s. scuturătură. joggle21. s. 1. (geogr.) flux; aflux. 2. (te/m.) scobitură. 3. (tehn.) îmbucătură; încheietură; cep; umăr; praf; 4. (constr.) îmbinare cu lambă şi uluc. 5. (industria lemnului) feder, lambă. II. vb. tr. 1. a împreuna, a uni, a lega. 2. (tehn.) a îmbina prin împănare. jog-trot ['d3Dg tot] s. 1. trap mărunt. 2. (fig.) rutină zilnică; cotidian. John-a-dreams ['d3on3idri:mz] s. 1. visător. 2. leneş, trântor. John Barleycorn ['d3on 'ba:liko:n] s. personificare a orzului ca material din care se fabrică bere sau whisky. John Bull [~ bulj s. 1. John Bull (porecla englezului tipic). 2. (peior., glumeţ) Anglia. John-Bullism [~bulizam] s. 1. caracterul englezului. 2. trăsătură caracteristică a lui John Bull. John Company [~ ■kAmpani] s. (ist. fam.) Compania engleză a Indiilor. John Doe [~ 'dou] s. (jur. fam.) reclamant imaginar într-un proces. John Dory ['d3on 'do:ri] s. (iht.) dulgher (Zeusfaber). Johne's disease ['d3onz diizi:z] s. (vet.) paratubcrculoză. John-go-to-bed-at-noon [~goutobedotrnu:n] s. (bot.fam.) l.ţâţa-caprei (Tragopogon pratensis). 2. scânteuţă (Anagallis arvensis). John Hancock [~ Tiffinkok] s. (amer. fam.) autograf, semnătură proprie. John-hold-my-staff [~'houldmaiiSta:f] s. (pop.) lingău, parazit. Johnny, johnny ['d3oni[ s. 1. (fam.) tânăr, flăcău. 2. om fercheş, spilcuit. Johnny cake [~ keik] s. lipie, turtă (în S.U.A. de porumb; în Australia de grâu). Johnny Canuck [~ ka'nAk] s. (canad.fam.) 1. canadian. 2. soldat canadian. 3. folosit ca supranume) Canada. Johnny-come-lately [-ilcAm'leitli] s. 1. nou-venit. 2. parvenit. Johnny jumper [~ rd3Ampar] s. v. J o h n n y - j u m p - u p. Johnny-jump-up [~'d3AmpAp] s. 1. (bot.) trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor). 2. (amer.) specie de viorea (Viola Kitaibeliana Rafînesquii). Johnny Raw [~ ro:] s. (sl.) ageamiu; recrut. John-o'-Groat's (House) [-s'grouts (haus)] s. nordul Scoţiei: from~to Land's End din nordul (şi) până în sudul Angliei; de la un cap la altul (al tarii). Johnsonese [d3on'sani:z, -ssn'i:z,'--'-] s. (lit.) stil greoi / emfatic / abundând în latinisme (ca acela al scriitorului Samuel Johnson din sec. al. XVIII-lea). Johnson grass ['d3onsn gra:s] s. (bot.) costrei (Sorghum halepense). Johnsonian [d33n'sounjsn, -nion] adj. (despre stil) pompos, emfatic, umflat. join [d3oin] I. vb. A. tr. 1. (with, to) a lega (de), a uni (cu), a împreuna (cu), a îmbina (cu), a încleşta, a asambla, a suda, a încheia, a strânge; a anexa; to ~ two things end to end a lega / a pune două lucruri cap la cap; to ~ hands with smb. a) a lua pe cineva de mână, a se lua de mână, a-şi da mâna; b) (fig.) a-şi da mâna, a se uni; ~ed by / in marriage uniţi prin căsătorie; to ~ threats to remonstrances a trece de la dojana la ameninţări; to ~ forces a-şi uni forţele; a-şi reuni eforturile; the road that ~s Oxford to Cambridge drumul care leagă Oxfordul de Cambridge. 2. a se alătura la (sa» c» «at.), a se asocia la, a se prinde în (joc etc.); a intra în; to ~ company with smb. a se alătura cuiva; to ~ the majority a) a se alătura majorităţii; b) (jam.) a da ortul popii; he ~ed us on our way ne-a ajuns din urmă; will you ~ us? (vrei să) vii cu noi? to ~ smb. in a bottle of wine a se aşeza la un pahar de vin cu cineva; to ~ a party a intra într-un partid; to ~ evening classes a se înscrie la un curs seral; (mil.) to ~ battle a intra în luptă, a începe lupta; (mii.) to ~ the army colours a pleca la armată, a-şi face serviciul militar. 3. (pol.) a adera la. 4. to ~ up a uni; a conecta; a cupla. B. refl. to ~ oneself with smb. a se asocia cu cineva. C. intr. 1. a se uni, a se împreuna, a se îmbina; (despre două linii) a se întâlni; (despre moşii) a se învecina, a se mărgini. 2. a se asocia; a se uni; a se solidariza. 3. to ~ in a) a se asocia la (un complot etc.), a intra în; h) (fig.) a intra în joc/ în horă; c) (mii. fam.) a se înrola, a se angaja, a îmbrăca uniforma. 4. to ~ up a) a se uni; b) (mil.) a se înrola (ca voluntar). II. s. unire, împreunare; îmbucare; punct, linie sau suprafaţă de unire. joinder ['d3oind9r] s. 1. (înv.) unire, legare. 2. (iur.) unire a părţilor ca reclamanţi sau martori ai apărării într-un proces. joiner ]'d3oinor] s. 1. tâmplar. 2. maşină de rindeluit / geluit. 3. (amer.) persoană comunicativă / sociabilă; membru al câtorva cluburi. joiner work [~ wo:k] s. v. j o i n e r y (1,2). joinery ['d3Dinorij s. 1. lucru de tâmplărie; tâmplărie. 2. produse de tâmplărie. 3. atelier de tâmplărie. joining up ['d3oinirj 'Ap] s. 1. unire, legare; asamblare; sutură. 2. intrare (într-un club etc.); (mil.) înrolare, angajare. joint [d3oint] I. s. 1. legătură, încheietură, loc de unire. 2. (tehn.) îmbucare, înnădire, sudare. 3. (tehn.) falţ, şanţ de îmbinare; racord; articulaţie. 4. (metal.) cusătură. 5. (constr.) nod de fermă; rost; balama, ţâţână. 6. (ferov.) joantă. 7. (auto) garnitură de etanşare. 8. (poligr.) falţ; întăritură. 9. (geol.) falie. 10. (anat.) încheietură, articulaţie; out of ~ a) scos din ţâţâni / balamale; b) enervat, scos din ale lui; c) scrântit; d) nefavorabil, rău; e) nepotrivit. 11. parte componentă (din ceva). 12. halcă, bucată de carne; dinner from the ~ prânz gătit din carne. 13. (bot.) nod (loc pe tulpină de unde ies frunze). 14. (amer.) cârciumă, speluncă (clandestină). 15. (sl.) ţigară de marijuana. II. adj. 1. comun, unit; împreună; combinat, solidar; ~ action acţiune comună; (com.) ~ and several debt datorie solidară. 2. ()»r.) în indiviziune. III. vb. tr. 1. a articula; a uni; a lega. 2. (electr.) a lega, a cupla. 3. (constr.) a îmbina; a etanşa; a rostui. joint account ]'d33int o'kaunt] s. (ec.) cont comun. joint adventure [~ sd'vcnt/o'] s. (corn.) artei. joint authors [~ .o:Goz] s. coautori. joint board [~ bD:d, ~ bood] s. (tehn.) fund basculant (pentru golire). joint bolt [~ boult] s. (tehn.) bolţ de articulaţie.



528



joint capital [~ ikaspitl] s. (corn.) capital asociat. joint box [~ toks] s. (electr.) cutie de joncţiune. joint chair [~'t/eor] s. (ferov.) cuzinet. joint committee [~ kamiti] s. 1. (pol.) comitet unit (cu membri din cameră si senat). 2. comisie formată din reprezentanţi a diverse organizaţii. joint communique [~ ko'mjuinikei] s. (pol.) comunicat comun. joint company [~ 'kAinponi] s. (ec.) societate mixtă. joint coupling [~ ikAplin] s. 1. (electr.) racord. 2. (tehn.) cuplaj. joint creditor [~ 'kredito'] s. (ec.) cocreditor. joint current [~ ,kArant] s. (electr.) curent total. joint debtor [~ 'detor] s. (ec.) codebitor. jointed ['d3ointid] adj. articulat. jointer ['d3oint9r] s. 1. (tehn.) rindea; fier de rostuit. 2. (agr.) antetrupiţă; antebrăzdar. joint gap ['d3Dint gîep] s. (ferov.) rost de dilataţie. joint heir [~ tx>'] s. comoştenitor. joint hinge [~ hind3] s. (constr.) îmbinare articulată; balama şarnier. joint lever [~ ili:v3r] s. (tehn.) pârghie cotită. joint liability [~ ilaia'biliti] s. (;'ur.) răspundere comună / solidară. jointly ['d3ointli] adv. 1. împreună, în comun, mână în mână; ~ and severally toţi pentru unul şi unul pentru toţi. 2. (jur.) în indiviziune; ~ liable răspunzători în mod solidar. joint owner [rd3oint ,oun3r] s. coproprietar. joint ownership [~ louna/ip] s. proprietate comună, coproprietate. joint pin [~ pin] s. (tehn.) şurub oscilant, bolţ de articulaţie. joint plane [~ plein] s. (geol.) suprafaţă de separare. jointress [rd3ointrisj s. (jur.) văduvă părtaşă la moştenire. Joint Staff [d3oint sta:fj s. (/nil.) statul major al mai multor puteri aliate. joint-stock [M3ointstok] s. (ec.) fond social. joint-stock capital [~ iksepitl] s. v. j o i n t s t o c k . joint-stock company [~ .kAmpani] s. (ec.) societate pe acţiuni. joint traffic [~ .trafik] s. circulaţie combinată (cale ferată si drumuri terestre etc.). joint undertaking [~ lAnda'teikirj] s. (corn.) afacere în participaţie / în tovărăşie. jointure ['d3oint/or] (jur.) I. s. 1. proprietate I avere trecută pe numele soţiei (în cazul morţii soţului); partea văduvei din moştenire. 2. pensie viageră (pentru văduvă). II. vb. tr. a fixa o pensie viageră (cuiva); a trece (o parte din moştenire) soţiei. jointuress [^oint/ris] s. v. j o i n t r e s s . joint venture ['d3oint 'ventjV] s. (ec). 1. acţiune în cooperare / participaţie. 2. societate mixtă. jointweed [rd30intiwi:d] s. (bot.) 1. brădişor (Polygonella articulata). 2. părul-porcului, coada-calului (Equisetum arvense). 3. coada-mânzului (Hippuris vulgaris). joint worm [~ ws:m] s. (entom.) vierme-de-grâu sau de-orz (Isosoma). jointy ['dynnti] adj. 1. cu articulaţii, articulat. 2. stratificat, în straturi. joist ['d3oist] I. s. (tehn.) grindă; bară; traversă metalică profilată. II. vb. tr. a susţine cu grinzi; a fixa cu bare. joist head [~ hed] s. (constr.) capăt al grinzii. joist ceiling [~ isidin] s: (constr.) tavan cu grinzi de lemn; planşeu din grinzi. joke [d30uk] I. s. 1. glumă, spirit; zeflemea; it is no ~ nu e glumă, e lucru serios; in ~în glumă; a mere ~ o simplă glumă, doar o glumă; the ~ fell flat gluma n-a avut succes; to make a ~ a face o glumă, a glumi,to play a ~ on smb. a face o glumă pe socoteala cuiva; a-i juca o festă cuiva; practical ~ festă, renghi. 2. obiect al glumelor, batjocură. 3. fleac. 4. farsă, păcăleală. II. vb. A. intr. a glumi, a face spirite. B. tr. a râde de, a tachina, a zeflemist, a-şi bate joc de. jokelet ['d30uklit, -let] s. (fam.) glumă. joker ['d30ukar] s. 1. glumeţ; hâtru bun de glume; poznaş 2. (si.) individ, om, flăcău. 3. (si jolly ~) joker (ia jocul de cărţi). 4. (amer.) expresie CU dublu înţeles; 5. (amer. jur.) chichiţă, tertip. joky [d30uki] adj. glumeţ; de glumă. jole [d30ul] s. vb. v. j o w 1. jollier ['d3oli3r] s. (amer.) om vesel, hazliu; chefliu. jollification [id3olifi'keiJ>n] s. (fam.) veselie, petrecere, chef. jollify ['dplifai] (/ani.) vb. A. intr. 1. a petrece, a se veseli. 2. a se chercheli, a se griza. 3. a benchetui. B. tr. a bea. jolilly ['d3olili] adv. 1. vesel, voios. 2. plăcut. jollincss [fd3olinis] s. v. j o l l i t y . jollity ['d3oliti] s. 1. veselie, bună dispoziţie, antren. 2. petrecere, chef, banchet. jolly ['d33li] I. adj. 1. vesel, voios; de societate; spiritual. 2. plăcut, minunat, încântător, excelent, adorabil (si peior.); ~ blade / dog băiat vesel; we had a ~ spree / lark nc-am distrat minunat / straşnic, am petrecut de minune, minunat. ~ weather vreme minunată; (/atu.) a ~mess I am in! bine am mai nimerit-o! 3. sărbătoresc, festiv. 4. cu chef, beat. II. s. 1. (sl.) marinar (din flota militară). 2. prese, de la j o 1 1 y b o a t. 3. laudă; recomandaţie. III. vb. A. tr. 1. (fam.) a batjocori, a-şi bate joc de, a tachina. 2. a ocări. 3. a glorifica. B. intr. (si to ~ along / up) a se purta blând (faţă de cineva), a căuta să obţină ceva prin blândeţe sau linguşire. IV. adv. (fam.) foarte, extraordinar, colosal, straşnic, în lege; he got ~ well thrashed a primit o bătaie bună; ~ fine foarte bine. jolly boat [~ bout] s. (mar.) iolă (barcă mai mică decât cuierul). jolt [d3oult] I. vb. A. tr. 1. (despre căruţe) a hurduca, a zdruncina; (despre cai) a sălta. 2. a ameţi, a ului, a şoca. B. intr. a hurduca; a zdruncina. II. s. 1. hurducătură; izbitură; zguduitură, zdruncinătură. 2. (amer.) lovitură. 3. tulburare, şoc. 4. (amer.) gură / înghiţitură; a ~ of whisky un gâţ de whisky. jolterhead [^oultshed] s. tâmpit, imbecil, nătărău, prost; încăpăţânat.



 529



judecatory



joltiness ['d3oultinis] s. hârtoape; caracter accidentat (al unui teren); hurducătură (a confort. 4. noroc. II. vb. A. intr, 1. a se bucura, a fi încântat; a petrece. 2. a fi fericit, B. tr. (înv.) a se bucura de, a gusta. unei căruţe). joy bells ['d3oi belz] s. pi. clopote de sărbătoare. jolty ['d3oulti] adj. care zdruncină; care hurducă. joyful ['d33iful] adj. vesel, bucuros, mulţumit; voios; fericit. Jonathan [^ansGan] s. 1. mere ionatanc. 2. (şi Brother ~) personificare a cetăţeanului joyfully ['d3oifuli, -fsli] adv. vesel, cu veselie, voios etc. (v. j o y f u 1). tip din S.U.A. joyfulness [rd3o:ifulnis, -fsl] s. veselie, voioşie, voie bună, antren; bucurie, plăcere. Joneses [^ounziz] s. pi:, to keep up with the — a nu se lăsa întrecut de vecini; a ţine joy house ['d33i haus] s. (amer. sl.) casă de toleranţă, bordel. pasul cu lumea bună. joyless ['d3oilis] adj. trist, posomorât, mohorât. jongleur [3o:n'gb:r, 33(:)n-, 33glae:r] s. (Jr. ist.) cântăreţ rătăcitor din Evul Mediu, joylessly [-li] adv. trist; fără bucurie. menestrel. joylessness [-nis] s. lipsă de bucurie, tristeţe; lipsă de bucurii. jonquil ['d3orjkwil] s. 1. (bot.) narcisă-galbcnă, coprină, zarnacadea (Narcissus). joyous [rd33i3s] adj. v. j o y f u 1. 2. culoare galbenă-pal. joyously [-li] adv. v. j o y f u 11 y. Jordan ['d3D:dn] s. oală de noapte, ţucal, cumar. Jordan almond [~t tnnand] s. migdală (importată din Malaya, întrebuinţată la dulciuri). joyousness [-nis] s. v. j o y f u 1 n e s s. joy plank ['d3Di pleenk] s. (teatru) scândură care leagă scena de sală. Jordanian [d3o:'deinj3n, -ian] I. adj. iordanian. II. s. locuitor al Iordaniei, iordanian. joy-ride [~raid] s. (sl.) călătorie de plăcere / de agrement cu automobilul sau avionul jorden [rd3D:dn] s.v. J o r d a n . (deseori fără învoirea proprietarului). Jornada [ha'naios, hou'n-] s. (span.) muncă / lucru de o zi. jorum ['d3^:ram, amer. 'd30U-] s. 1. pocal, cupă, mai ales cupă pentru punci. 2. cantitate joy-stick [~stik] s. (sl.) 1. (tehn.) manetă, pârghie de comandă. 2. (av.) mâner / manşă de comandă. 3. (infor.) joystick. 4. (amer. sl.) pipă de opiu. mare, duium. j pen ['d3ei pen] s. peniţă rondă. josh [d3o/] (amer. sl.) I. s. glumă, festă; mistificare. II. vb. tr. a batjocori, a mistifica, jubbah ['d3ubbs] ş. caftan, haină lungă (pe care o poartă mahomedanii de ambele sexe). a lua-în râs (pe cineva), a-şi bate joc de, a râde de. jube ['d3U:bi] s. (înv.) 1. catapeteasmă, iconostas. 2. partea de deasupra catapetesmei. joskin ['d3oskin] s. (fam.) mojic; bădăran; ţărănoi. jubilance [rd3u:bil3ns] s. bucurie (zgomotoasă); jubilare, triumf. joss [d30s] s. 1. idol chinezesc. 2. (sl.) succes, reuşită. jubilant [rd3u:bil3nt] adj. bucuros, vesel, exultant, triumfător. josser ['d30S3r] s. 1. (austr.) preot. 2. (sl.) nătâng,găgăuţă, prostănac,nătăfleţ. 3. (uneori jubilantly [-li] adv. jubilând; vesel. peior.) tip, individ; flăcău. 4. (sl.) salahor; lucrător necalificat. jubilate I. [^mbileit] vb. intr. 1. a jubila, a exulta, a triumfa. 2. a sărbători un jubileu. joss house [U30S haus] s. templu chinezesc. II. [-d3u:bi'Iu:ti, 'ju:-, înv. -'lei-] s. 1. bucurie; jubilare. 2. (rel.) al 100-lea psalm. 3. (rel.) joss stick [~ stik] s. (în China) beţişor de lemn aromat sau iască ce se ard în temple. a treia duminică după Paşti. jostle [^osl] I. vb. A. tr. 1. a înghionti, a îmbrânci, a împinge; a da la o parte; a strânge, jubilation [td3u:bi'Iei/3n] s. 1. bucurie, veselie; jubilare, triumf. 2. sărbătoare, petrecere. a strâmtora; a înghesui. 2. to ~ away a respinge, a îmbrânci (pe cineva). 3. a se lupta jubilee ['d3ii:bili] s. sărbătorire, aniversare, jubileu (mai ales de 50 ani); silver ~ jubileu cu, a combate. 4. a deranja, a tulbura. B. in/r. 1. a se înghionti, a se împinge; a da buzna, de 25 ani, nuntă de argint; diamond ~a) nuntă de diamant; b) (ist.) 60 de ani de domnie a se îngrămădi, a se îmbulzi. 2. to ~ against a se lovi de; to ~ through a răzbate, a se ai reginei Victoria. vârî în primele rânduri; he ~d with his enemy for power s-a luptat cu duşmanul pentru jubilee year [~ js: r ] s. an jubiliar. putere. II. s. 1. izbitură, ciocnire. 2. înghesuială, îmbulzeală. Judaean [d3u:'di(:)3n] I. adj. din Iudeea. II. s. locuitor din Iudeea. jot [d3Dt] I. s. iotă; cantitate minimă, bagatelă, nimic; not a ~ nici un pic, absolut nimic, Judaica [d3u:'deik3] s. pl. materiale literare sau istorice referitoare la evrei saw la nici o iotă. II. vb. tr. (şi to ~ down) a face o schiţă rapidă a (cu gen.), a nota. iudaism. r jotter ['d30to ] s. blocnotes, carnet. Judaic(al) ['d3u(:)'deiik(3l)] adj. iudaic, ebraic, evreiesc. jotting l'd3otin] s. notă scurtă, notiţă; remarcă. Judaism ['d3u:deiiz3m] s. iudaism. joual [3wa:l] s. (canad.) franceză canadiană ncliterară. Judaist [fd3u:deiist] s. adept al iudaismului. jouk [d3u:k] vb. mtr. (scot.) 1. a se pleca; a face o plecăciune. 2. a se ascunde, a se judaize ['d3ii:deiaiz] vb. A. intr. a se conforma doctrinei iudaice. B. tr. a converti la iudaism. furişa, a se strecura afară. Judas ['d3U:d3s] s. 1. iudă, trădător. 2. orificiu / deschizătură în uşă (pentru a spiona). joule [d3u:l, d3aul] s. (electr.) joule, watt internaţional (1,0005 w. absoluţi). Judas-coloured [-.kAlsd] adj. roşcat, roşcovan. jounce [d3auns] I.vb. A. intr. ase lovi; a se zdruncina,a se zgudui (maiales călărind repede). B. tr. a zgudui, a zdruncina, a presa. II. s. 1. lovitură (în urma unei zdruncinături). Judas hole [~ houl] s. v. J u d a s (2). Judas-tree [~tri:] s. (bot.) arborele-Iudei (Cercis siliquastrum). 2. zdruncinătură, zguduitura. judeock [rd3Adkok] s.v. j a c k s n i p e . jour [d33:r] s. (amer. fam.) v. j o u r n e y m a n . judd [d3Ad] s. (mine) bloc mare de cărbune. journal ['d33:nal] s. 1. jurnal, însemnări zilnice, registru (şi în contabilitate); (part.) judge [d3Ad3] I. s. 1. judecător, jude, magistrat; (as) grave as a ~ foarte serios, grav; the Journals proces-verbal de şedinţă; (mar.) ship's ~ jurnal de bord. 2. ziar; gazetă; as God's my ~! aşa să-mi ajute Dumnezeu! 2. arbitru, expert. 3. cunoscător, critic; a ~ revistă. 3. (tehn.) gât; cep; fus. 4. (te-tt.) ax scurt. of art cunoscător de artă; critic de artă. 4. pl. Judges (bibi.) Cartea Judecătorilor. II. vb. journal bearing [~ .bearirj] s. (tehn.) lagăr de susţinere. A. mtr. 1. a judeca, a hotărî, a decreta. 2. a fi arbitru, a fi expert. 3. a judeca, a socoti, journal box [~ boks] s. (tehn.) lagăr, cuzinctul fusului. a presupune; ~ for yourself judecă şi tu; you may ~ of my astonishment poţi să-ţi închipui journalese ['d33:n3'li:z, i--'-, amer. si -rIi:s] s. stil gazetăresc, limbaj de ziar. journalism [rd33:n;?lizpm] s. 1. ziaristică, jurnalism, gazetărie, profesiune de ziarist. mirarea mea; to ~ by appearances a judeca după înfăţişare sau după aparenţe. B. tr. 1. a judeca, a critica; a aprecia, a preţui, a evalua, a estima. 2. a judeca, a condamna; 2. ziare, presă. a blama, a dezaproba. 3. a socoti, a considera; I ~ it necessary to consider necesar să. journalist [rd33:nalist] s. ziarist, gazetar, colaborator la gazetă. 4. (înv.) a cârmui, a conduce, a guverna. journalistic [.d33'n3'listik] adj. gazetăresc. judge advocate ['d3Ad3 -zedvskit] s. 1. consilier de tribunal militar. 2. (amer.) procuror journalize ['d33:nplaiz] vb. A. tr. a înscrie, a înregistra (în ziar sau în registrul militar. bibliotecii). B. intr. a face ziaristică / gazetărie, a serie la gazetă. Judge-Advocate General [--^ensral] s. avocat guvernamental pentru procese militare. journey l'd33:ni] I. s. 1. călătorie, voiaj (mai ales pe uscat), drum; traseu, parcurs; judge-made ['d3Ad3 meid] adj. judecătoresc. excursie; to take a ~ a întreprinde / a face o călătorie; a two days' ~ from here o distanţă judge-made-Iaw [~b:] s. (yur.) jurisprudenţă, principii bazate pe precedente judiciare. de două zile de drum de aici. 2. rută. 3. (mine) garnitură de vagonct.4. (înv.) zi de drum. judgement v. j u d g m e n t. II. vb. intr. a călători, a voiaja; a face o excursie. judger [Td3Ad33r] s. 1. judecător, magistrat. 2. cunoscător, expert. joumeyer [-3r] s. călător, voiajor. judgmatic(al) [d3Ad3'ma3tik(5l)] adj. (fam.) care judecă sănătos, raţional, judicios. journeyman ['d33:nini3n],pl. journeymen [~] s. 1. muncitor calificat; meseriaş salariat; judgment I'd3Ad3m3nt] s. 1. sentinţă, condamnare, hotărâre (judecătorească); (jur.) calfă. 2. zilier, lucrător cu ziua. 3. (ftg.) angajat. ~reserved amânarea sentinţei de judecată (după terminarea judecării procesului); to pass journey work ['d33:ni ws:k] s. lucru cu ziua; salahoric. ~ a da sentinţa; (jur.) enforceable ~ sentinţă executorie. 2. înţelegere, pricepere, judecată joust [d3aust, d3u:st, amer. şi d3Ast] I. s. (şipi.) (ist.) duel cavaleresc (călare, cu suliţa critică; of good ~ cu judecată; pătrunzător. 3. pedeapsă; pedeapsă dumnezeiască. 4. opinie, sau lancea), turnir. II. vb. intr. a se lupta, a se bate în duel sau turnir, a se duela (cu părere, judecată, aviz; in my ~you are wrong după mine n-ai dreptate; private ~părere lancea sau suliţa, călare). personală. 5. raţiune, minte clară, pătrundere, agerime. jovial ['dsouvjsl, -visl] adj. vesel, jovial, comunicativ. judgment day [~ dci] s. (reV.) ziua judecăţii de apoi. joviality [»d30uvi'feliti] s. jovialitate, veselie; sociabilitate. judgment debitor [~ .debits'] s. (jur.) debitor insolvabil (reciuwscut ca atare prin jovially ['d3ouvJ3li, -vis-] adv. vesel; jovial, ordonanţă judecătorească). Jovian ['d3ouvj3n, -visn] adj. 1. jupiterian. 2. referitor la planeta Jupiter. judgment debt ['d3Ad3iii3nt 'det] s. (jur., ec.) datorie confirmată prin judecată. jow [d3au, d30u] vb. intr. (scot.) a suna (din clopot), a trage clopotele, a dăngăni. judgment hall [~ ho:l] ş. sala judecăţii. jowl [d3aul,amer. şid3oul] s. l.(«nat.) falcă, os maxilar (mai ales inferior). 2. obraz. judgment seat [~ si:t] s. 1. scaunul judecătorului. 2. loc de judecată. 3. judecătorie, 3. (la vite) torace; (la păsări) guşă; (la cocoş, curcan) bărbie. 4. cap (de somn, de nisetru). tribunal. jowly ['d3auli] adj. fălcos. judicable [^uidiksbl] adj. judecabil, ce se poate judeca. joy [d3Di] I. s. 1. bucurie, veselie, plăcere, desfătare, fericire; to wish smb. ~ a felicita judicative ['d3u:dikstiv, -eitiv] adj. judiciar, judecătoresc, juridic. pe cineva; a ura fericire cuiva; it gives me ~ mă bucură; (prav.) no ~ without annoy / alloy judicator I'd3u:dikeit3r] s. judecător, magistrat, jude. nici un trandafir fără spini. 2. ceva care provoacă entuziasm / încântare. 3. (amer.) comoditate, judecatory ['d3u:dikeit3ri, -touri] adj. judiciar, judecătoresc, juridic.



 judicature



530



jumble sale [~ seil] s. vânzare cu preţ redus în scop de binefacere. judicature [^urdikstJV, d3U(:)'dik-, -tjuor] s. 1. împărţirea dreptăţii, justiţie; Supreme Court of Judicature Curtea Supremă de Justiţie (în Anglia). 2. magistratura; corporaţia jumble shop [~ /op] s. prăvălie unde se vând mărfuri de tot felul, bazar. judecătorilor. 3. ocol judecătoresc, jurisdicţie; tribunal. 4. drept de acţiune judecătorească. jumbo ['d3Ainbou] I. s. 1. elefant african gigant; (fam.) elefant. 2. om sau animal mare şi greoi; gigant, uriaş, matahală. 3. (sl.) băftos, om norocos. 4. (mar.) trichentin de goeletă. judiciable [d3u(:)'difiabl, -jabl] adj. judecabil, ce poate fi judecat; justifiabil. judicial [d3u(:)'di/all adj. 1. judiciar, judecătoresc, juridic. 2. de judecată, legal. 3. critic, 5. (conslr.) cărucior de perforare. II. adj. foarte mare, uriaş. raţional, fără părtinire. jumbo jet ['d3Ambou 'd3et] s. (fam.) avion cu reacţie de mare capacitate (pentru Judicial Committee [~ ks'miti] s. (jur.) Suprema Curte de Apel (din Anglia). pasageri). judicial court [~ ko:t] s. (jur.) tribunal, curte. jumbo sweater ]'d3Ambou 'sweta'] s. (canad.) pulovăr gros de lână. judicial factor [~ ifîektor] s. administrator numit de justiţie. jumbuck ]'d3AmbAk] s. (austr.) oaie. judicially hfyiO'diJsli] adv. pe calc judiciară. jumby [rd3Ambi:] s. (în Jndiile vestice) fantomă, spectru. r judicial murder [d3u(:)'di/al .mo:do J s. (jur.) asasinat judiciar, eroare judiciară. jumby bird [~ bo;d] s. pasăre de rău augur. judiciary [d3u(:)'di/iari, -lp-] I. adj. v. j u d i c i a 1. II. s. v. j u d i c a t u r e (2, 3). jump [d3Amp] I. vb. A. intr. 1. a sări, a sălta; a sări jos; (fig.) how the cat ~s cum judiciary law [~ b;] s. drept judiciar. stau lucrurile, dincotro bate vântul; (fam.) by the ~ing Jupiter / Josaphat! la naiba! 2. a se judicious [d3u(:)'dijss] adj. judicios, cu judecată, înţelept, raţional, chibzuit; prudent. ridica brusc, a se repezi; a sări în sus; (despre preţuri) a se ridica. 3. a (se) bate, a pulsa, judiciously [~li] s. judicios, cu judecată, înţelept, cu înţelepciune, cu discernământ. a tresări; my heart ~ed mi-a tresărit inima, 4. a deraia (de pe sine) 5. (si to ~ together) judiciousness [~nis] s. discernământ; bun-simţ. a fi de acord, a încuviinţa, a se învoi. 6. (amer. fam.) a pleca. 7. to ~about a sălta, a sări judo ['d3u:dou] s. (sport) judo. (de bucurie, de durere); to ~ about the room a sări prin cameră; a fi agitat; to ~ at a primi judoka ['d3u:douika:, i—'-] s. (sport) judocan. cu plăcere; to ~ down a sări jos, a sări; a ajuta să se dea jos (unui copil etc.); to ~ for Judy ['d3u:di] s. 1. personaj feminin în teatrul de păpuşi, soţia lui Punch. 2. (fam.) joy a sări de bucurie; to ~ into one's clothes a se îmbrăca repede, în grabă; to ~on a) a sări femeie ridicolă. ' , pe; b) a se arunca asupra (cuiva) fără veste / pe neaşteptate; to ~ off a începe, a lansa jug 1 [d3Ag] I. s. 1. ulcior, oală, cană, ibric. 2. fsl.) zdup, pârnaie, puşcărie. II. vb. tr. (u/i atac, o acţiune etc.); to ~ out a sări brusc; to ~ out of one's skin a) a veni în fugă; 1. a pune într-un ulcior. 2. a face tocană de (iepure). 3. fsl.) a trimite / a băga la închisoare. b) a tresări (de surprindere, spaimă, bucurie etc.); c) a-şi ieşi din fire (ae bucurie, de jug 2 1. s. cântec (de privighetoare si alte păsări). II. vb. intr. (despre privighetoare si surprindere etc.); to ~ over a sări peste; to ~ to / at conclusions a trage concluzii pripite; alte păsări) a cânta. to ~ up a sări (sus), a sălta (sus); a se ridica brusc; ~ up! urcaţi-vă, aşezaţi-vă (in sa, în jugal ['d3u:gol] adj. (anat.) jugal; zigomatic. trăsură); to ~ upon v. t o ~ o n; to ~ with a se acorda cu, a corespunde (cu aat.), a coincide jugate [rd3u:git] adj. 1. (biol.) împerecheat, pereche. 2. (bot., despre frunze) penat. CU. B. tr. 1. a sări peste, a trece sărind; the boat ~ed a wave barca a trecut peste un val; jugful ['d3Agful] s. 1. ulcior plin; (amer. fan:.) not by a ~ pentru nimic în lume; nici (amer. fam.) to ~ one's bail a spăla putina; to ~ a man a lua un pul (la jocul de dame). într-un caz; nici vorbă, departe de aşa ceva; (amer. fam.) by a ~cu mult (mai m»/t etc.). 2. a arunca dedesubt. 3. a legăna, a clătina, a zdruncina, a scutura, a zgâlţâi; a izbi; a face 2. măsură de capacitate de aproape jumătate de litru. să sară; he ~ed his horse şi-a îndemnat calul să sară; don't ~ the camera nu zguduiţi jugged |d3Agd] adj. zimţat; crenelat; dinţat. aparatul fotografic;.to ~ a child up and down a legăna / a da huţa un copil. 4. a răpi, Juggernaut ['d3Ag3na;t] s. 1. (mitol. indiaiui) Jaganata (cea de-a opta incarnare a zeului a pune stăpânire pe (ceva, in lipsa proprietarului); a. nu ţine seama de; to ~ a (mining) Visnu). 2. (fig.) forţă neînduplecată / implacabilă. 3. (fig.) credinţă oarbă. claim a lua în stăpânire o parcelă minieră străină. 5. a prăji scuturând (cartofi etc.). 6. (amer. juggins ]'d3Aginz] s. (sl.) prostănac, găgăuţă. fam.) a executa (pe scaunul electric). 7. SL perfora, a fora cu sfredelul manual. 8. (tehn.) juggle ['d3A.gr] I. vb. A. intr. a jongla, a face scamatorii; to ~ with words a jongla cu a suda cap la cap. 9. a despotcovi. 10. a aplatiza, a tasa, a îndesa. II. s. 1. salt, săritură; cuvintele. B. tr. a trage pe sfoară, a înşela, a amăgi; to ~smb. out of his money a stoarce on the (keen) ~ gata; foarte grăbit, repede; long ~ săritură în lungime; high ~ săritură pe cineva de bani. II. s. 1. scamatorie; abilitate (a mâinilor); truc. 2. manoperă abilă, în înălţime; running ~ săritură din fugă; standing ~ săritură pe loc; ~ seat scaun care tragere pe sfoară; minciună, înşelăciune; denaturare (a cuvintelor, a faptelor). 3. dezamă­ se ridică. 2. tresărire, mişcare (convulsivă) tic; (sl.) the ~s a) contracţie, convulsii; gire, decepţie. b) delirium tremens. 3. (geol.) falie; falie inversă. 4. (mil.) unghi de tragere. 5. (fam.) juggler [-3'] s. 1. scamator, jongler. 2. înşelător, pungaş. 3. (sl.) toxicoman care vinde to get / have the ~ on a avea un avantaj asupra. 6. (fam.) on the ~ în fugă, în grabă. droguri cu amănuntul. jumper1 [-or] s. 1. săritor, persoană care sare. 2. (rel. ist.) metodist săritor. 3. insectă jugglery [-ari] s. v. j u g g 1 e (II).. săritoare (purece, lăcustă etc.). 4. (inii.) ţintă care se iveşte pe neaşteptate. 5. (av.) paraşutist. juggling [-ir]] I. s. v. j u g g l e (II). II. adj. înşelător; şiret, viclean; hâtru. 6. (amer.) uzurpator (aV teren străin). 7. (amer.) săniuţă, sanie. 8. (mine) burghiu scurt. jug-handled I'd3Ag'ha;ndld] adj. (amer.) unilateral; părtinitor; nedrept, injust. 9. (tehn.) fixator, clement de legătură. 10. (electr.) punte de scurtcircuitare. Jugo-Slav, Jugoslav ['ju:go«'sla:v, -'sla;v,'—] I. s. locuitor din Iugoslavia, iugoslav. jumper2 s. 1. cămaşă de marinar. 2. pulover, bluză. II. adj. iugoslav. jumping bar [rd3Ampirj ba: r ] s. 1. rangă, drug. 2. (mine) baramină. jugular ['d3Agjubr, rar 'd3U;g-] (anat.) I. adj. jugular, de la gât, de beregată. II. s. jumping deer [~ disr] s. (zool.) cerb american cu coadă neagră (Cariacus macrotis). venă jugulară. jumping ladder [~ la;dor] s. (mar.) scară de pilot. jugular vein [~ vein] s. (anat.) venă jugulară. jumping rope [~ roup] s. (amer.) coardă de sărit. jugulate ]'d3u:gjuleit] vb. tr. 1. a tăia beregata (cuiva). 2. a sugruma, a strânge de gât. jumping switch [~ swit/] s. (text.) suveică. 3. a curma (o boală) cu remedii puternice. jump-lead ['d3Ampli:d] s. (auto) cablu de alimentare (pentru conectarea la bateria jugulum ['d3Agjubm] s. 1. (omit.) claviculă. 2. (entom.) unghiul unor nervuri ale altui vehicul). aripilor. jump seat ['d3Amp si:t] s. scaun pliant, strapontin. juice [d3u:s] s. 1. sevă; suc; zeamă; lichid. 2. esenţă. 3. (sl.) curent electric. 4. (sl.) jump suit [~ sju;t] s. 1. costum de paraşutist. 2. aprox. salopetă matlasată. benzină, combustibil. 5. putere, vitalitate. II. vb. tr. (fam.) 1. a extrage suc din. 2. (amer.) jump weld(ing) [~ iWeld(irj)] s. (tehn.) sudură cap la cap, sudură în T. to ~ up a înviora, a învigora, a întări. jumpy [rd3Ainpi] adj. 1. nervos, care tresare uşor; iritabil, supărăcios. 2. temător, sfiicios. juiceless ['d3u;slis] adj. 1. fără sevă; fără suc, nesuculent. 2. (fig.) fără sevă, sec, arid. r 3. (despre preţ) care saltă, care se urcă. juicer ['d3U:so ] s. 1. storcător (defructe, de legume). 2. (teatru fam.) maestru de lumini. junction ['d3Arjk/3n] s. 1. joncţiune, legătură, unire. 2. loc / punct de unire, loc / punct juice road ['d3u:s roud[ s. (amer. sl.) cale ferată electrică. de încrucişare. 3. staţie de legătură, nod de cale ferată; punct de legătură; încrucişare juiciness ['d3u:sinis] s. suculentă, caracter zemos (al unui fruct etc.). juicy [rd3u:si] adj. 1. suculent, zemos, mustos. 2. (fam. despre timp) umed. 3. (fig. fam.) (de drumuri), răspântie, răscruce. 4. confluenţă (de râuri). junction board [~ bo:d, ~ boad] s. (tel.) comutator. colorat, suculent. 4. (sl.) minunat, excelent, de prima calitate. 5. (despre stil) savuros. junction box [~ boks] s. (electr.) cutie de racord / branşament. ju-ju |'d3u:d3u:] s. 1. farmec(e), descântec(e); conjurare. 2. amuletă, fetiş. 3. tabu. junction call [~ ko:l] s. (tel.) convorbire suburbană. jujube [rd3u:d3u(:)b[ s. 1. (bot.) jujubă (Zizyphus jujuba). 2. tabletă medicinală, tabletă junction curve [~ ks:v] s. (ferov.) curbă de racordare. cu gust special de jujubă. junction depot [~ depou] s. (amer.) staţie-nod (de pasageri şi mărfuri). ju-jutsu [d3u:'d3Utsu:] s. (sport.) jiu-jitsu. junction plate [~ pleit] s. (tehn.) eclisă. juke-box ['d3u;k boks] s. tonomat. junction service [~ rss:vis] s. (ferov., auto) trafic suburban. julep ['d3U:Iep, -lip] s. 1. julep (sirop în care se pun ierburi aromate). 2. băutură junction signal [~ isignsl] s. (ferov.) indicatorul macazului. răcoritoare. 3. (amer.) whisky sau coniac cu apă, zahăr, gheaţă şi mentă. junction station [~ .stei/an] s. (ferov.) staţie-nod (de pasageri). Julian ['d3u:ljan, -ion] adj. iulian. juncture ['d3Anlctfor] s. 1. loc de unire, punct de legătură; încheietură, articulaţie; Julian calendar [~rkadindor] s. calendar iulian. julienne [d3u:li'en, '3u:-, 3iljen] I. s. supă Julienne (c» zarzavaturi tăiate mărunt). II. aay. îmbucare; cusătură. 2. stare de lucruri, circumstanţe; criză; at this ~a) în acest moment; în acest loc. b) în această conjunctură; moment critic. 3. (tehn.) cusătură sudată, încheietură. (despre legume, zarzavaturi) tăiat mărunt, ras. June [d3u:n] I. s. iunie, cireşar. II. adj. de iunie. July [d3u(:)'lai] s. iulie, cuptor. 2 June apple [~ ,a;pl] s. v. j e n n e t i n g. jumbal ['d3Ambl[ s. v. j u m b 1 e . 1 r June berry [~ bsri, ~ iberi] s. (bot.) scoruş-de-munte (Sorbus aucuparia). jumble [ d3Ambl] I. vb. A. tr. 1. a amesteca, a îngrămădi (în dezordine), a arunca (unul June bug [~ bAg] s. (entom.) gândac-de-iunie (Rhizotrogus). peste altul). 2. a încurca, a confunda. B. intr. 1. (si to ~ together) a se amesteca, a se jungle [rd3Arjgl] s. 1. junglă; tufiş des; desiş; smârcuri acoperite de trestii. 2. (fam.) amesteca în dezordine. 2. a se mişca în dezordine; a se îmbrânci. 3. a se zdruncina. II. s. amestec confuz; amestecătură (dezordonata); încurcătură, dezordine, zăpăceală, cuibar! 3. (fam.) harababură. harababură, învălmăşeală. jungled [-d] adj. cu jungle. jungle fever ['d3Angl ifi:v3r] s. (med.) malarie tropicală, friguri galbene. jumble2 s. (amer.) covrigel (cu zahăr).



 531



jungle gym ['d3At(g3l id3im] s. (amer.) căţărătoare (structură din bare metalice pentru joaca copiilor), jungly ['dungii] adj. acoperit de junglă; de junglă. junior ['d3u:nJ3r, -niar] I. adj. 1. junior, mai tânăr; ~partner asociat mai tânăr. 2. nou (într-un birou etc.); inferior, subordonat. 3. format din tineri, de tineret. II. s. 1. junior; mai mic; he is my ~ by three years c mai mic decât mine cu trei ani; he is my ~ a fost angajat în slujbă după mine etc. 2. (amer.) student în anul penultim. 3. persoană nouă într-un birou; subaltern, subordonat. 4. măsură mică de haine (pentru femei). juniorate ['d3u:njarcit] s. (univ.) curs pregătitor pentru viitorii preoţi iezuiţi. junior college ['d3u:nj3 ikoîid3] s. colegiu de doi ani cu curs incomplet. juniority [^umi'oriti] s. 1. vârstă mai tânără, adolescenţă, tinereţe. 2. situaţia celui mai mic. 3. inferioritate în poziţie / rang / categorie. junior leader ['d3U:njo ili:dar] s. (mii.) comandant inferior, comandant de subunitate mică. junior miss [~ 'mis] s. (amer. fam.) adolescentă, fetişcană. junior service [~ 'sa:vis] s. the ~ forţele annate terestre britanice. juniper ['d3u(:)nipar] s. (bot.) ienupăr, jneapăn, jep (Juniperus). junk1 [d3Ank] I. ş. 1. (mar.) parâmă reformată, bucată veche de funie. 2. vechituri, boarfe nefolositoare; rămăşiţe; gunoi; resturi utilizabile, deşeuri (de fier, cupru, sticlă). 3. (mar.) carne sărată şi tare, pastrama. 4. toptan, ghiotura; grămadă. 5. (zool.) masă de parenchim (în cavitatea craniană a balenelor) care conţine spermanţet. 6. buştean, butuc, buture. II. vb. ţr. 1. a tăia, a împărţi în bucăţi. 2. a arunca, a îndepărta (ca nefolositor). III. adj. ieftin; fără valoare; de calitate inferioară. junk2 ş. (mar.) joncă (vas chinezesc cu pânze şi fiind larg). junk3 s. (amer. fam.) droguri, narcotice (mai ales heroină). junk bottle [~ »b:>tl] s. (amer.) sticlă de porto (din sticlă groasă, verde). Junker ['junks'"] s. (germ.) 1. iuncher. 2. (jig.) încrezut, închipuit. junket ['d3Ankit, amer. şi -et] I. s. 1. brânză dulce de vacă cu nucşoară şi frişca. 2. cremă; smântână. 3. chef, banchet, sărbătorire. II. vb. intr. a benchetui; (amer.) a organiza o serbare câmpenească. junkie ['d3Arjki] s. (amer. fam.) persoană care se droghează (mai ales cu heroină), narcornan. junkman [^Ankman], pl. junkmen [-man] s. (amer.) negustor de haine vechi. junk shop ['d3Arjk /op] s. prăvălie de vechituri. junta ['d3Anta, 'hunta, 'lunta] s. (pol.) 1. junta, consiliu (mai ales în Spania). 2. v. junto. junto ['d3Antou] s. clică, fracţiune politică; alianţă secreta; cabală. jupe [d3u:p] s. (scot.) jachetă, scurtă, pieptar (de damă). Jupiter f'd3u:pit3r] s. (mito!., astron.) Jupiter; by ~! pe Jupiter! pe Zeus! jurai ['d3urpl] adj. 1. juridic. 2. privind obligaţii morale. jurant [^tirant] s. persoană care face un jurământ. Jurassic [d3u'ra;sik] (geol.) I. adj. jurasic. II. ş. jurasic, perioadă jurasică. jurat ['d3uara;t, 'd3oar-] s. 1. jurat, membru superior al municipalităţii (în unele oraşe engleze). 2. (jur.) declaraţie / mărturie scrisă sub jurământ; certificare de loc, timp şi persoană (în prezenţa căreia s-a dat depoziţia). juratory ['d3u:ratari] adj. de jurământ. juridical [d3ua'ridik3l, d3u'r-j adj. juridic, legal; judiciar. juridical days [~ deiz] s. pi. (jur.) zile de judecată. juridically [d3ua'ridik3li, dzu'r-] adv. din punct de vedere juridic; juridic(eşte). jurisconsult ['d3U3riskantSAlt] s. 1. jurisconsult, legist. 2. jurist, erudit. jurisdiction [id3U3ris'dik/3n] s. (jur.) 1. jurisdicţie, competenţă. 2. teritoriu asupra căruia se extinde jurisdicţia, autoritatea, sfera de autoritate; original ~ jurisdicţie în primă instanţă; plea to the ~ obiecţie, incident, de necompetenţă a instanţei de judecată. jurisprudence ['d3uarisipru:dpns,.--'--] s. jurisprudenţă; medical ~ medicină judiciară; mining ~ legea minelor. jurisprudent [^uarisiprmdant, i—'--] I. adj. cunoscător al legilor. II. s. jurist. jurist ['d3uarist] s. jurist, jurisconsult; (amer.) avocat, om al legii. juristic [d3U3'ristik] adj", juridic; legal. juristic act [~ cekt] s. act juridic. juristical [d3ua'ristikal] adi. v. j u r i s t i c . juror ['d3uarar] s. 1. jurat. 2. membru (din juriu). 3. martor sub jurământ. 4. judecător, arbitru. jury1 ['d3usri] ş. 1. (jur.) juriu; juraţi; common / petty / trial ~ 12 juraţi care dau sentinţa în judecăţi civile şi penale. 2. jurat (membru al juriului pentru premieri). jury2 adj. (mar.) temporar, improvizat; ~ rigged cu greement improvizat. jury box [~ boks] s. (jur.) banca juraţilor. jury knot [~ not] s. (mar.) nod de măr. juryman [~man],pl. jurymen [-man, -men] s. 1. (jur.) jurat. 2. membru al unui juriu. jury mast [^uari mo:st, -mast] s. (mar.) catarg improvizat. jus1 [d3\s] s. suc; zeamă; lichid. jus 2 s. 1. legislaţie; lege. 2. drept legislativ. 3. putere legislativă. just1 [d3Ast] I. adj. 1. drept, legitim, îndreptăţit, onest, echitabil; sincer. 2. motivat, întemeiat; potrivit, cuvenit; ~reward recompensă meritată. 3. exact, corect, just, precis, tocmai; ~ proportion proporţie justă / exactă. 4. regulat, normal. 5. leal, cinstit, nepărtinitor; ~ to one's engagements credincios obligaţiilor sale. II. [d3Ast, d3est, d3ast] adv. 1. precis, exact, anume, de-a dreptul, tocmai; it is ~ what I said este exact ceea ce



jybe



am spus (eu); ~ so exact aşa; ~ in time tocmai la timp, exact; ~ then anume, anume atunci; ~ as întocmai ca, la fel ca, exact ca; ~ enough tocmai de ajuns; it is ~ the thing for you este exact ceea ce-ţi trebuie. 2. doar, numai; ~ once numai o dată, o singură dată; I had ~ one glass n-am băut decât un (singur) pahar; ~ look! priveşte numai! ia te uită!; ~ for the fun of it doar / numai în glumă; ~ you shut up! vorba! gura! tăcere! 3. chiar acum; numai ce; he has ~ come a venit chiar acum, numai ce a venit; ~ now a) chiar acum, acum o clipă; b) chiar acum, în acest moment; c) (dial.) acuş, îndată. 4. abia, de abia; anevoie; eu greu; I ~ caught the train abia-abia am prins trenul; he only ~ managed to do it dc-abia dc-abia a reuşit s-o facă. 5. (fam.) cu totul, de-a dreptul, într-adevăr, pur şi simplu; it's ~ splendid este într-adevăr măreţ. 6. <* ~ the hammer / job / thing exact ce ne trebuie; taman ce ne lipsea; pică la tanc. just2 ş., vb. v. j o u s t. justice ['d3A.stis] s. 1. justiţie,dreptate, echitate, onestitate, onorabilitate; încuviinţare, îndreptăţire; to do him ~, he is very clever ca să fim drepţi, e un om foarte inteligent; in ~ pe drept cuvânt. 2. judecată, justiţie; to administer ~ a aplica justiţia / dreptatea; to bring to ~ a deferi justiţiei, a trimite în judecată; Court of Justice judecătorie. 3. judecător; Justice of the Peace judecător de pace. Justice clerk [~ .kla:kj s. (jur. scot.) asesor al preşedintelui tribunalului. justicer [rd3Astisar] s. (înv.) judecător. justiceship [rd3Astis/ip] s. 1. rang / titlu / funcţie de judecător. 2. durată de serviciu ca judecător. justiciar [d3As'ti/ia:r, -isi-] s. (ist. Angliei) justiţiar (judecător cu putere supremă şi uneori locţiitor de rege pe timpul dinastiei normande). justiciary [d3As'ti/iari, -ijja-, i/s-, -isia-, -isja-] I. s. 1. funcţionar judecătoresc. 2. (ist. Angliei) v. j u s t i c i a r . II. adj. judiciar, de judecată, judecătoresc. justifiability [^Astifaia'biliti] s. caracter justificabil (al unei acuzaţii etc.). justifiable ['d3Astifaiabl,.--'—] adj. justificabil, îndreptăţit, legitim; justificat. justifiableness [-nis] s. v. j u s t i f i a b i l i t y . justifiably [-i] adv. justificabil etc. (v. j u s t i f i a b l e ) . justification [Td3AStifi'kei/3n] s. 1. justificare; apărare; circumstanţe atenuante, scuză. 2. achitare, reabilitare. 3. (jxfligr.) eliminare a unui rând. justificative ['d3Astifikeitiv] adj. justificativ, de achitare, de confirmare. justificatory ['d3Astifikcitari] adj. v. j u s t i f i c a t i v e . justifier ['d3Astifaiar] s. justificator. justify f'd3Astifai] vb. tr. 1. a justifica; a dezvinovăţi, a explica, a scuza; the end justifies the means scopul justifică / scuză mijloacele. 2. (jur.) a achita. 3. (jur.) a confirma; to ~ (as) bail a confirma sub jurământ solvabilitatea garantului. justle [rd3Asl] vb. v. j o s t l e . justly fd3Astli] adv. 1. în mod just, cinstit, echitabil. 2. corect, exact. 3. după merit, pe bună dreptate. justness fd3Astnis] ş. caracter just, justeţe. jut [d3At] I. s. proeminenţă, ieşitură, ridicătură. II. vb. in/r. (şi to ~ out / forth) a ieşi în afară, a se distinge. jute [d3u;t] s. (bot.) iută (planta şi firul) (Corchorus). Jutes [d3u:ts] s.pl. (ist.) iuţi. Jutlander [d3At'la2nda] s. locuitor din Iutlanda. Jutlandish [d3At'la2ndi/] adj. din Iutlanda. jutty [rd3Ati] I. ş. 1. (arhit.) rezalit. 2. (mar.) dig; debarcader. II. vb. intr. a ieşi, a se proiecta în afară. juve [d3u:v] s. (teatru) june prim. juvenal ['d3u:vanal] adj. (înv.) tineresc, de tinereţe. juvenescence fd3u:vi'nesns, -va'n-] s. 1. tinereţe, adolescenţă. 2. trecere de la copilărie la adolescenţă. 3. întinerire. juvenescent [rd3u:vi'nesnt, -va'n-] adj. 1. necopt, nedezvoltat. 2. care întinereşte, de întinerire. juvenile ['d3u:vinail, -van-, amer. şi -nil] I. adj. 1. juvenil; tineresc. 2. juvenil, necopt, imatur. II. s. 1. adolescent, băieţandru. 2. pl. (fam.) v. j u v e n i l e b o o k . juvenile book [~ buk] s. carte pentru copii sau adolescenţi. juvenile delinquency [~ di'lirjkwansi] s. (jur.) delincventă juvenilă. juvenile delinquent [~ di'linkwant] s. (jur.) delincvent / infractor minor. juvenile labour [~ »leibar] s. munca minorilor. juvenileness [d3u:vinailnis] s. (rar) 1. tinereţe. 2. lipsă de maturitate. juvenile offender ['d3ii:vinail agenda1"] s. (jur.) infractor minor. juvenilia [d3u:va'nilia] s. pl. (lat.) 1. opere de adolescenţă. 2. opere artistice sau literare pentru tineret. juvenility [id3u:vi'niliti, -va'n-] s. 1. tinereţe, juneţe; adolescenţă. 2. pl. nebuniile / prostiile tinereţii. 3. tineret. juvey [rd3u:vi] s. v. j u v i e . juvie fd3u:vi] s. (amer. si.) 1. delincvent / infractor minor. 2. casă de corecţie. juxtapose [d3Akstapouz, ■--'-] vb. tr. 1. a juxtapune, a aşeza alături; a aşeza la rând; a pune unul peste altul, a suprapune. 2. a confrunta, a compara. juxtaposed ['d3Akstapouzd, i—'-] adj. juxtapus. juxtaposition [^Akstapa'zi/^n, -pu'z-] ş. 1. juxtapunere, alăturare. 2. confruntare, comparare. jybe [d3aib] s., vb. v. g y b e .



 karri ['kasri] s, (austr. bot.) eucalipt-gigantic (al cărui lemn e întrebuinţat la pavatul K, k [kei], pi. Ks, K's, ks, k's [keiz] s. K, k (a 11-a literă a alfabetului englez). străzilor). Kaaba ['ka:bs] s. v. C a a b a. karroo [ks'ru:, amer. kaVru:] s. platou secetos cu sol silico-argilos (în Africa de Sud). kaama ]'ka:ni3] s. (zool.) caama (antilopă sud-africană). kabob [ks'bob] s. v. k e b a b . ' karst [ka:st] s. (geol.) carst. Kadi ['kcr.di, 'kei-] s. v. c a d i . karstenite ['kaistinait] s. (mineral.) anhidrit. r Kaf(f)ir ['karfb'] s. 1. cafru. 2. pl. (fam.) rente, acţiuni (în Africa de Sud). karstic water ['ka:stik Vo:t3 ] s. (geol.) apă carstică. kaftan ['krftsn, kaftan] s. v. c a f t a n . kart [ka:t] s. (sport) cart. kai [kai] s. (austr.) hrană, alimente. kartell [ka;'tel] s. v. c a r t e 1. • - . kail [keil] s. (scot.) v. k a 1 e. karting ]'ka;tirj] s. (sport) carting. kailyard ]'keilja:d] s. (scot.) grădină de zarzavaturi. karvel ['ka:vel] s. (mor. înv.) caravelă. kailyard school [~ ,sku:l] s. (scot.) şcoală literară de la sfârşitul sec. XIX-începutul karyokinesis [iksriouki'ni:sis, -kai'n-] s. (biol.) carioc(h)incză. sec. XX, preocupată de zugrăvirea vieţii si obiceiurilor scoţienilor şi folosind dialectul karyokinetic [ikxriouki'netik, -kai-] adj. (biol.) carioc(h)inetic. scoţian. karyolymph ['kaeriotilimf] s. (bot.) cariolimfă, SUC nuclear. r kaiser ['kaizo ] s. (germ) kaizer, împărat. karyolysis [ikasri'olisis, -losis] s. (biol.) carioliză. kajak ['kaiask] s. v. k a y a k. karyoplasm ['kasriouplajzsm] s. (biol.) carioplasmă: kakemono [ikseki'mounou, amer. 'ka:ke'mounou] s. (jap.) kakemono. karyosome [iksrioMSOum] s. (biol.) 1. cariozom, nucleol de cromatină. 2. nucleu de kakistocracy [kaîki'stokrasi] s. domnia celor mai răi. celulă. 3. cromozom. kale [keil] s. 1. (bot.) varietate de varză (Brassica oleracea acephala). 2. ciorbă de karyotin [ikceri'outin] s. (biol.) cariotină. varză (proaspătă). 3. supă de legume. karyotype [îkairioutaip] s. (biol.) cariotip. kaleidoscope [ko'laido'skoup] s. caleidoscop. kashmir [ka;f mior ,'--] s. (tect.) caşmir. kaleidoscopic(al) [koilaid3'skopik(3l)] adj. caleidoscopic. Kashmiri [kaî/'miri] I. adj. din caşmir. II. s. 1. locuitor din Caşmir. 2. (lingv.) (limba) kalends ['kaîlendzj s. pl. (ist.) calende. kaşmiriană. kaleyard ['keilja:d] s. v. k a i l y a r d . Kashmirian [kfefmirion] I. adj. din Caşmir. II. s. locuitor din Caşmir. kali ['kaili, 'kei-] s. (chim.) oxid de potasiu; carbonat de potasiu. katabatic [ikaso'bffitik] adj. (meteor.) catabatic, descendent. kalium ['keiliom] s. (chim.) kaliu, potasiu. katabolism [ka'tfebsilizsm] s. (chim.) catabolism. Kalmuck ['kaslniAk] adj., s. calmuc. kataplasia [.kzeto'pleizjo, -3/3] s. (biol.).cataplazie. kamala [ks'meilo, 'ksems-] s. (chim.) kamala. katatonia [ikaîts'tounia, -jo] s. (med.) catatonic. kambal ['kAmbalJ s. (aiiglo-iiidian) plapumă sau şal din lână aspră. Kate [keit] s. (amer. pop.) femeie de moravuri uşoare. kanaka ['kaînoks, ta'naska] s. kanak (locuitor al insulelor din mările sudice, îndeosebi katharsis [ka'Oaisis] s. katharsis. din Hawaii). kathodal ['kaîttedsl] adj. (electr.) catodic. kangaroo [ikasrjgs'ni:,'--'-,'—] I. s. 1. (zool.) cangur (Macropus giganteus). 2.pi. (fam.) katsura tree ['ka:tsoro tri:[ s. (bot.) specie de arbust ornamental (Cercidiphyllum acţiuni (ale întreprinderilor miniere din Australia occidentală). 3. pl. (si.) speculanţii japonicum). unor asemenea acţiuni. 4. (mil.) vehicul blindat. II. vb. intr. 1. a vâna canguri. 2. a face katydid ['keitidid] s. (amer. entom.) greiere nord-american (Cyrtophyllum concavum). salturi l sărituri (mari). katzenjammer ['ka:ts3n,ju;mor] s. (amer.) mahmureală (după chef). kangaroo closure [~ ,kloU33r] s. (pol.) închiderea dezbaterilor parlamentare asupra unor proiecte de legi, prin admiterea câtorva amendamente de către preşedintele comisiei. kauri ['kauri] s. (bot.) cauri (conifer din Noua Zeelatulă) (Agathis australis). kava ['ka:vs] s. 1. (bot.) kava (Piper methysticum). 2. băutură preparată din rădăcină kangaroo court [~ ko:t] s. (amer. fam.) înscenare a unei şedinţe judiciare; tribunal de kava. ad-hoc. kavass [kaâ'va:s] s. cavas (poliţist, jandarm sau servitor înarmat, în Turcia). kangaroo dog [~ dog] s. (austr.) câine (mare) dresat pentru vânătoarea de canguri. . kawrie ['kauri] s.v. k a u r i . Kansan ['kaenzsn] I. adj. din Kansas. II. s. locuitor din Kansas. kayak ['kaiaîk] s. (mar.) caiac (barcă a eschimoşilor). Kantian ['kasntion] I. adj. kantian. II. s. adept al filozofiei lui Kant. r kayaker [-a ] s. pescar care pescuieşte cu caiacul. Kantianism [-izsm] s. (filoz) kantianism. kayo ['kei'ou] s. (amer. sport si.) knock-out. Kantism ['kaîntizam] s.v. K a n t i a n i s m . Kazakh [Ko'zask, ko'za:k] I. s. 1. kazah. 2. limba kazahă. II. adj. kazah; kaolin ['kerâlin] s. (mineral.) caolin. kebab [ks'ba:b] s. (gastr.) chebap. kaolinite [-ait] s. (mineral.) caolinit. keck [kek] vb. mtr. 1. a râgâi; a-i veni să verse, a-i veni să vomite. 2. (fig.) to ~ at a-i kaolinizc [-aiz] vb. tr. a caoliniza. kapok ['keipok, 'kffipok] s. 1. (bot.) capoc (Ceiba pentandra sau Eriodendron fi scârbă de, a refuza cu scârbă (mâncare etc.). keckle l'kekl] vb. tr. (mar.) a înfăşură (o parâmă). anfractuosum). 2. (text.) capoc. kedge [ked3] (mar.) I. vb. intr. a trage pe ancoră. II. s. ancoră de tracţiune. kappa ['ka;ps] s. kappa (litera grecească). kedge-anehor [-lajrjka''] s.v. k e d g e (II). karagane ['kaîrsgein] s. (zool.) vulpe-de-stepă (Caniş karagan). kedge buoy [~ bol] s. (mar.) geamandură de manevră. , karaite ['karoait] s. (ist., rel.) carait (membru al iniei secte iudaice). kedgeree [iked3o'ri:,'--'-,'—] s. (gastr.) mâncare din orez, ouă şi ceapă. karakul ['kaerokAl] s. (oaie) caracul. keef [ki:f] s. (amer. si.) letargie cauzată de un stupefiant. karat ['kasrat] s. (fiz.) carat. keek1 [ki:k] s. (amer. fam.) om de încredere al unui afacerist. karate [ka'ra:ti, ka;-] s. (sport) karate. keek2 vb. intr. (scot.) a privi pe furiş, a trage cu ochiul. Karelian [ka'ri:ljon, -ion] I. adj. din Karelia, karel. II. s. 1. locuitor din Karelia, karel. keel1 [ki:l] I. s. 1. (mar.) chilă; false / over ~ contrachilă, chilă falsă /exterioară; 2. (lingv.) (limba) karelă. on an even ~ a) stabil, echilibrat; lin, liniştit (şi fig.); b) (av.) în poziţie orizontală. karma ]'ka:m3, 'ka:mo] s. (rel.) karma.



 533



2. (poetic) navă, corabie, vas, vapor. 3. (bot., zool.) carenă, luntrită. II. vb. tr. 1. (mar.) a abate în carenă. 2. to ~ over a) a se răsturna; b) (amer. fam.) a cădea pe neaşteptate. keel2 s. (mar.) 1. barcă cu velă pătrată. 2. măsură de greutate pentru cărbune (aprox. 21 tone). keelage ['ki:Iid3l s. (mar.) taxă portuară. keel block ['ki:l bbk] s. (mar.) tacadă de chilă. keelhaul ['ki:lho:l] I. vb. tr. 1. (mar. înv.) a târî pe sub fundul vasului de la un capăt la celălalt (ca pedeapsă). 2. a mustra eu severitate. II. s. mustrare severă. keelson ['kelsn, 'ki:l-] s. (mar.) carlingă. keelless ['ki:llisj adj. (mar.) fără chilă. keel rabbet ['ki:l 'rasbit] s. (mar.) batura chilei. keen1 [ki:n] adj. 1. ascuţit, tăios; ~edge margine tăioasă/ ascuţită; ~ point vârf ascuţit; (as) ~ as a razor tăios ca briciul. 2. ager, pătrunzător, subtil, fin; to have a ~ ear a avea auzul fin; to have a ~ eye a avea ochi ageri, a avea o privire ageră; to have a ~ mind a avea o minte ageră / pătrunzătoare; he is a ~ judge of men judecă oamenii cu pătrundere. 3. (despre un sunet, o voce) ascuţit. 4. (despre frig) aprig, pătrunzător. 5. (despre vânt) aspru, tăios. 6. intens, acut, puternic, viu; ~pleasure plăcere intensa; ~pain durere acută / vie. 7. (despre o dorinţă) arzător, intens. 8. pasionat, entuziast, asiduu, zelos, viu; (fa/».) to be (dead) ~ on smth. a fi pasionat de / după, a fi mort după, a se da în vânt după; he is a ~ golfer e pasionat după golf; he is a ~ attender of e un asiduu frecventator al; to be ~ on truth a avea pasiunea adevărului, a fi însetat de adevăr; he is (as) ~ as mustard e plin de zel, e foarte zelos; to have a ~ interest in a arăta un interes viu pentru; to be ~ on money-making a umbla cu tot dinadinsul după bani. 9. muşcător, acerb; ~ satire satiră muşcătoare. -0* (com.) ~ prices preţurile cele mai scăzute. 10. (amer. si.) grozav, minunat, straşnic. keen2 (irl.) I. s. plânset, bocet. II. vb. intr. a boci, a jeli. keen-edged ['ki:ned3d] adj. cu tăişul ascuţit; cu marginea ascuţită. keener f'ki:n3r] s. (irl.) bocitor, bocitoare (la mort). keen-eyed ['ki:n'aid] adj. 1. cu vederea ageră. 2. perspicace. keenly ['ki:nli] adv. tăios, aspru; profund, adânc; viu; the wind was blowing ~ bătea un vânt aspru; he was ~ criticized a fost aspru criticat; to be ~ interested in a arăta un interes viu pentru; to listen ~ a asculta cu atenţie. keenness ['ki:nnis] s. 1. ascuţime, caracter tăios (sifig.). 2. asprime (a frigului). 3. grabă, zel, ardoare, însufleţire. 4. fineţe (a auzului etc.); subtilitate. keen-set ['ki:nset] adj. ~for având poftă de; râvnind după; însetat de. keen-sighted [~'saitid] adj. cu vederea ageră. keen-witted [~'witid] adj. ager, pătrunzător; deştept, isteţ. keep [ki:p]I. past şi part. trec. kept [kept] vb.A.tr. 1. a respecta, a urma, a ţine seama de, a se supune (cu dat.), a asculta (de), a respecta (legi, reguli, norme etc.); to ~ the peace a) a respecta ordinea publică; b) a veghea la menţinerea ordinii publice. 2. (despre o promisiune etc.) a ţine, a se ţine de, a îndeplini; to ~ one's word a se ţine de cuvânt; to ~an appointment a nu lipsi de la o întâlnire, a fi punctual la o întâlnire. 3. a sărbători, a celebra; a ţine (o sărbătoare); to ~ one's birthday a-şi sărbători ziua de naştere; to ~ Sunday a ţine duminica, a nu munci duminica. 4. a păzi, a proteja, a apăra, a avea grijă de, a se îngriji de; God ~ his soul Domnul să-1 aibă în pază; God will ~ us Domnul va avea grijă de noi. 5. (from) a feri (de), a apăra (de), a păzi (de); to ~ smb. from cold a feri pe cineva de frig. 6. a întreţine, a îngriji, a păstra în bună stare; a badly kept road un drum prost întreţinut; to ~ the house clean a ţine casa curată, a întreţine curăţenia casei. 7. a ţine, a avea (o trăsură, servitori etc.); a poseda, a stăpâni; to ~ a diary a ţine un jurnal; to ~ the count of a ţine scriptele / registrele de conturi. 8. a hrăni, a întreţine, a ţine (pe cineva); a creşte (animale); he has his parents to ~ trebuie să-şi întreţină părinţii; (fam.) I would rather ~ him a week than a fortnight c un mâncău fără pereche, îţi mănâncă şi urechile; to ~ a mistress a avea o amantă; to ~ great state a duce o viaţă îmbelşugată / luxoasă. 9. a menţine; a păstra; a ţine (un secret, o taină); a conserva; to ~ one's composure / countenance a-şi păstra calmul, a-şi păstra sângele rece; to ~ one's head a nu se pierde cu firea, a-şi păstra moralul, a nu-şi pierde curajul, a da dovadă de tenacitate / tărie; to ~ time a) (despre ceas) a merge exact; b) a păstra / a bate tactul; to ~smb. advised a ţine pe cineva la curent; to ~one's balance a-şi păstra liniştea / echilibrul; to ~ a straight face a-şi păstra seriozitatea; to ~ one's temper a se stăpâni, a-şi păstra calmul. 10. a reţine, a deţine, a ţine (cu forţa); he kept me late m-a reţinut până târziu; m-a făcut să întârzii; to ~ smb. for dinner a reţine pe cineva la masă; to ~ smb. in prison a ţine pe cineva în închisoare; to ~smb. in irons a ţine pe cineva în lanţuri; the ship was kept in port by adverse wind vasul a fost ţinut în port de vânturi potrivnice; don't Ietme~you! nu vreau sate reţin!; what is keeping you? ce te reţine?; there was nothing to ~me there nimic nu mă reţinea acolo. 11. a împiedica, a opri; to ~ fruit from rotting a împiedica fructele să putrezească; the noise kept him from sleeping zgomotul îl împiedica să doarmă; I don't know what kept me from slapping his face nu ştiu ce m-a oprit să-1 pălmuiesc; it kept me from church m-a împiedicat să merg la biserică. 12. a păstra; a rezerva; to ~ smth. for later a păstra, a pune ceva deoparte pentru mai târziu; is this place being kept? e rezervat locul acesta?; a cupboard in which to ~ one's stores un dulap în care îţi poţi păstra proviziile; she ~s her letters under lock and key îşi păstrează scrisorile sub cheie; I can make money but I cannot ~ it (pot să) câştig bani dar nu-i pot păstra. 13. a reţine, a ţine minte; this child can't ~ a thing in his head acest copil nu reţine nimic; to ~ in mind a reţine, a ţine minte. 14. a păstra pentru sine, a nu împărtăşi altcuiva; to ~ smth. to oneself a nu împărtăşi ceva altcuiva; to ~ smth. from someone a ascunde ceva cuiva; I kept my impressions to myself n-am împărtăşit nimănui impresiile mele; (fam.) you may ~ your remarks for yourself poţi să-ţi păstrezi părerile pentru tine. 15. a continua, a nu conteni, a nu se opri; to ~ one's way / course a-şi continua calea / drumul; to ~ the ball rolling, to ~ the ball up a întreţine conversaţia, a nu lăsa conversaţia să lâncezească; a continua, a nu conteni; to ~ the pot



keep



boiling a întreţine o stare de animaţie / efervescenţă; a continua energic / susţinut. 16. a rămâne în, a sta în, a nu ieşi din; to ~ the house a rămâne în casă; to ~ the saddle a rămâne în şa; (mar.) to ~ the sea a rămâne în larg (din pricina vremii rele); to ~ one's seat a-şi păstra locul; a rămâne aşezat; 17. a păstra (în ciuda unei opoziţii), a conserva; to ~ the field against the enemy a păstra terenul împotriva atacurilor inamicului; to ~ one's figure a-şi păstra / a-şi conserva zvelteţea; to ~ one's beauty a-şi păstra frumuseţea. 18. a păstra, a ţine (cald, rece etc.); the thermos ~s the tea hot termosul păstrează ceaiul cald. 19. a menţine, a ţine (într-o anumită stare sau poziţie); to ~ the door open a ţine / a lăsa uşa deschisă; I can't ~ the door open nu pot face uşa să stea deschisă; to ~ smb. awake a ţine treaz pe cineva; try to ~him interested încearcă să-i menţii interesul treaz; he kept us standing (for) two hours ne-a ţinut în picioare timp de două ore; to ~ smb. waiting a face pe cineva să aştepte; to ~ the gramophone playing a lăsa patefonul să cânte întruna; to ~ one's hands in one's pockets a-şi ţine mâinile în buzunar; to ~ smb. in a state of fear a ţine pe cineva într-o stare de frică. 20. to ~ away a îndepărta, a ţine departe; what kept you away? ce te-a împiedicat să vii?; to ~ a child away from the water's edge a ţine un copil departe de marginea apei; to ~ the flies away from smb.'s face a îndepărta / a goni / a alunga muştele de pe faţa cuiva; to ~ matches away from children a nu ţine chibriturile la îndemâna copiilor; to ~ back a) a opri (a armată care înaintează etc.); b) a reţine; to ~back one's tears a-şi reţine lacrimile/ plânsul; c) a păstra, a reţine (banii cuiva); to ~ back ten shillings from a servant's wages a reţine zece şilingi din leafa unui servitor; d) a ascunde, a nu spune, a tăinui; he kept back the news from her i-a ascuns ştirea; e) a întârzia (recoltele etc.); to ~ down a) a împiedica (ceva) să crească / să se dezvolte; b) a ţine aplecat, a ţine în jos; she kept her head down îşi ţinea capul plecat; c) a potoli, a reprima (o revoltă etc.); a ţine în stare de supunere; a-şi stăpâni (furia etc.); to~ prices down a menţine preţurile coborâte; to ~ in a) a reţine (pe cineva) acasă, a împiedica (pe cineva) să iasă din casă; b) a reţine, a nu lăsa să iasă; a împiedica să iasă; to ~ a pupil in a ţine un elev la arest, a consemna un elev; c) a întreţine (focul); d) (fam.) to ~ one's hand in a-şi menţine exerciţiul / obişnuinţa / îndemânarea; I play a game every day to ~ my hand in joc câte o partidă în fiecare zi ca să-mi păstrez îndemânarea; to ~ off a îndepărta, a ţine departe; a nu lăsa să se apropie; to ~ off one's hat a sta eu capul descoperit; the wind will ~ the rain off vântul va împiedica venirea ploii; to ~ on a nu scoate (pălăria); ~ your hat on nu te descoperi; (fa/n.) to ~ one's hair on a-şi păstra calmul, a-şi păstra sângele rece, a nu se pierde cu firea; to ~ out a împiedica să intre (pe cineva; lumina etc.); she wears a shawl to ~ out the cold poartă un şal ca să se păzească de frig; to ~ over a păstra (un surplus de bant etc.), a pune bine, a pune deoparte; to ~smb. to his promise a-i cere cuiva să-şi ţină promisiunea; to ~ together a ţine împreună, a uni; to have enough to ~ body and soul together a o duce de azi pe mâine, a o duce foarte greu; to ~ under a) a supune, a ţine într-o stare de supunere; b) a reprima, a stăpâni, a struni; he needs keeping under are nevoie să fie strunit; to ~ up a) a împiedica să cadă, a susţine; to ~ up a sinking man a ajuta un om care se îneacă să nu se ducă la fund; b) a ţine (în) sus; to ~ prices up a menţine preţurile ridicate; c) a întreţine, a îngriji (o clădire, o şosea); a menţine în bună stare; d) a conserva, a păstra, a menţine (un obicei); a continua; to ~ up appearances a păstra aparenţele; they have kept up their friendship au rămas prieteni; to ~ up a sport a practica un sport; they kept up the fun au continuat să se amuze; (fam.) keep it up! zi-nainte! continuă!; we are doing well but we must ~ it up merge strună dar trebuie să meargă mereu aşa; e) a susţine (un rol); f) a ţine treaz, a împiedica să se culce; to ~ smb. up (at night) a ţine treaz pe cineva, a-1 face să vegheze, a-1 împiedica să se culce; we kept the children up am dus copiii la culcare mai târziu ca de obicei. B.refl. 1. a se întreţine; a se ţine; he does not earn enough to ~ himself nu câştigă îndeajuns ca să se întreţină / ca să trăiască. 2. to ~ oneself from a se împiedica să, a se opri să; a se feri să; a nu voi să. C. intr. 1. a rămâne, a sta, a se menţine; to ~ within doors a rămâne / a sta acasă; to ~ close to the door a sta în apropierea uşii; to ~standing a sta în picioare; keep where you are rămâi unde eşti; are you ~ing well? stai bine cu sănătatea?; how are you ~ing? cum o duci?; to ~quiet a rămâne liniştit/tăcut; to ~calm a rămâne calm; to ~smiling a rămâne surâzător; the weather ~s cool vremea rămâne răcoroasă. 2. (fam., mai ales la universitatea Cambridge şi în S.U.A.) a locui; where does he ~? unde locuieşte? 3. a continua; to ~ at work, to ~ working a continua să muncească; (fam.) to ~ at it a) a munci; b) a munci întruna, a munci fără răgaz; to ~at smb. with appeals for money a pisălogi întruna pe cineva cerându-i bani; to ~ straight on a merge drept înainte, a nu se abate de la drumul drept (şi fig.); to ~ doing smth. a nu conteni să facă ceva; don't ~ asking me questions nu-mi mai tot pune întrebări; he ~s changing his plans îşi schimbă mereu planurile; this thought kept recurring acest gând îi venea mereu în minte. 4. (despre alimente) a se păstra, a se conserva, a rămâne nealterat, a ţine; butter that will ~ unt conscrvabil, unt care ţine; (fam.) I'll tell you the story later, it will ~ o să-ţi spun povestea asta mai târziu, nu se răceşte; meat will ~ in the cellar carnea se păstrează bine în pivniţa. 5. to ~ away a se ţine deoparte / departe, a sta retras / în izolare; ~ away! nu te apropia!; he kept away for a few days n-a venit timp de câteva zile; to ~ back a) a sta deoparte; b) a nu înainta; ~ back! nu înainta! c) a se abţine; a se reţine; to ~ down a) a sta pe vine; a sta ascuns / pitit; b) (despre vânt sau despre mare) a rămâne calm; to ~ from a se abţine de la; I can't ~ from laughing nu mă pot abţine să nu râd, nu mă pot împiedica să râd; to ~ in a) (despre persoane) a rămâne acasă; b) (despre foc) a rămâne aprins; (fam.) to ~in with smb. a fi în bune relaţii cu cineva; to ~off a) (despre persoane etc.) a se ţine departe, a rămâne departe, a nu veni; if the rain ~s off dacă nu vine ploaia; b) a evita (ceva); I kept off the subject am evitat chestiunea; to ~ off the wind a evita vântul, ase ţine la adăpost de vânt; to ~ one) aţine, a se menţine; buttons that do not ~ on nasturi care nu ţin; b) a avansa, a înainta, a merge înainte, a continua drumul; c) a continua; a face mereu (acelaşi lucru), a repeta (o acţiune) la nesfârşit; the dog ~s on barking câinele latră într-una; he ~s on saying that susţine tot timpul că; he ~s on repeating that repetă la nesfârşit că; he ~s on asking silly questions nu mai



 keeper



isprăveşte cu întrebările lui prosteşti; (fam.) to ~ on at smb. a nu da pace cuiva, a se ţine de capul cuiva, a pisălogi pe cineva, a bate la cap pe cineva; to ~ out of a se ţine departe de, a sta la adăpost de; to ~ out of a quarrel a nu se amesteca / a nu se băga într-o ceartă; to ~ out of danger a sta la adăpost de primejdie; to ~ out of harm's way a evita pericolul / primejdia; to ~out of smb.'s way / (amer. t r a c k s) a evita pe cineva, a nu dori să dea ochi cu cineva; to ~ to a se ţine de (o hotărâre, un proiect), a nu se lăsa de, a urma; to ~ to a strict diet a ţine / a urma un regim sever; to ~ to one's room / to one's bed a rămâne în cameră, a sta în pat; to ~ to the left a ţine dreapta, a merge pe partea dreaptă; they ~ to themselves alcătuiesc un grup aparte; to ~ together a) a rămâne împreună, a nu se despărţi; b) a rămâne uniţi; to ~ up a) a nu se lăsa abătut / descurajat / deprimat; b) (despre vreme) a se menţine, a rămâne; c) (desprepreţuri) a rămâne ridicat; d) (despre persoane) a veghea, a nu se culca, a rămâne treaz; to ~ up with smb. a merge în rând cu cineva; I can't ~ up with you; you are speaking too rapidly nu te pot urmări; vorbeşti prea repede; to ~ up with the time a fi în pas cu vremea. II. s. 1. (ist.) donjon, turn, foişor, fortificaţie (la un castel); fortăreaţă, citadelă. 2. hrană, alimente, subzistenţă, întreţinere; cheltuieli de subzistenţă; to earn one's ~ a-şi câştiga existenţa; he has ten francs a day and his ~ are zece franci pe zi plus întreţinerea. 3. (telin.) capac al corpului de lagăr. 4. (/nine) tachet. 5. (mar.) ureche (de ghidare). 6. (mil.) punct interior de sprijin. -O- in good ~ în stare bună; in low ~ în stare proastă, rău întreţinut; (fam.) for ~s pentru totdeauna, definitiv; it's yours for ~s ţi—1 dau pentru totdeauna; he's here for ~s s-a instalat aici pentru totdeauna; I have spoiled my car for ~s mi-am stricat definitiv maşina.



534



Kentuckian [ken'tAkion] I. adj. din statul Kentucky. II. s. locuitor din Kentucky (S.V.A.). Kentuckian [kon'tAkian] I. adj. din statul Kentucky (S.U.A.). II. s. locuitor din Kentucky. Kentucky colonel [ken'tAki rko:nl] s. (amer.) colonel onorific; titlu onorific. Kenyan ['kenjon, -ion] I. adj. kenyan. II. s. locuitor din Kenya, kenyan. kept [kept] past si part. trec. de la k e e p . keptie ['keptîl s. (sl.) femeie întreţinută. keratin ['keratin] s. (chim.) cheratină. keratinization ['keraătinai'zei/an] s. (fiziol.) cheratinizare. keratitis [kero'taitis] s. (med.) cheratită. keratoma [ikero'toumo] pl. si keratomata [-ta] (/nea1.) cheratom. keratoplasty ]'kerotou>pfesti] s. (med.) cheratoplastie. keratosis [rkera'tousis],pl. keratoses [-si:z] s. (med.) cheratoză. kerb [ko:b] I. s. 1. bordură, margine a trotuarului; car drawn up at the ~maşină care staţionează la marginea trotuarului; (despre afacerile de bursă care se încheie după închiderea bursei) on the ~la marginea trotuarului. 2. ghizd(uri) de puţ. II. vb. tr. 1. a face bordura (trotuarului). 2. a face ghizduri la (put). kerb broker ['ko:b 'brouko'] s. (amer.) misit care încheie (în prealabil) afaceri de bursă pe stradă. kerb merchant [~ imo:t/ant] s. precupeţ; vânzător ambulant. kerbstone [~stoun] s. 1. piatră de bordură. 2. v. k e r b (1,1). kerb trade [~ treid] s. comerţ stradal. r keeper ['ki:po ] s. 1. păzitor, paznic; supraveghetor; gardian (de închisoare); conservator kerchief ]'ko:tJîf] s. 1. basma, batic; eşarfă. 2. (poetic) batistă. (de muzeu); custode (ae bibliotecă); park ~ paznic de parc; lighthouse ~ paznic de far; kerf [ko:fj I. s. 1. tăietură; crestătură cu ferăstrăul. 2. (mine) burare; săpătură; făgaş. the ~ of a secret deţinătorul unui secret. 2. patron, stăpân; proprietar. 3. (tehn.) 3. (tehn.) tăietură. II. vb. tr. a tăia / a cresta în lemn (cu ferăstrăul etc.). contrapiuliţă, piuliţă de siguranţă. 4. belciug, verigă. 5. (tehn.) opritor (cu cablu). 6. (electr.) kermes ['ko:mi(:)z] s. 1. (entom.) cârmâz (femela insectei Kermes ilicis)'2. Cârmâz armătura unui magnet. (vopsea roşie). kermesite ['ko:misait, -zait, ko(:)'mesait] s. (mineral.) kermesit. keeperess ['kkpsris] s. (rar) păzitoare, păstrătoare. kermess ]'ko:mes] s. chermeză. keeperless ]'ki:psrlis] adj. fără păzitor, nepăzit, nesupravegheat. kermis ['komis] j . v . k e r m e s s. keeping ['ki:pin] s. 1. respectare (a unei promisiuni, a unei reguli etc.). 2. celebrare, sărbătorire. 3. întreţinere, îngrijire (a unui drum, a unei grădini etc.). 4. ţinere; ducere; kern [ko:n] s. (poligr.) element prelungit peste corpul literei. (ec.) ~ of the books contabilitate. 5. creştere (a animalelor). 6. conservare, păstrare kern(e) s. (înv.) 1. infanterist irlandez uşor înarmat. 2. (peior.) bădăran, mojic, mocofan. (a alimentelor); a good ~ wine un vin care se păstrează bine. 7. stăpânire, posesiune. kernel [rko:ns>l] s. 1. miez, sâmbure; (prov.) he that will eat the kernel must crack 8. pază; to have smth. in one's ~ a avea ceva în pază / în păstrare; in God's ~în paza the nut nu e miere fără fiere. 2. grăunte, sâmbure. 3. (/iz.) nucleu. 4. (mea". aVal.) glandă lui Dumnezeu; to be in smb.'s ~ a fi în paza cuiva. ♦ in ~ with în acord / în armonie / obstruată; wax(ing) ~ stări ganglionare ale copilăriei. 5. (fam.) fond, miez, esenţă; the ~ în conformitate cu, potrivit cu; the carpet is in ~ with the curtain covorul e în ton cu of the matter miezul problemei. perdeaua; his actions are in ~ with his character acţiunile lui sunt în armonie cu caracterul kerosene ['kerosim,'--'-, --'-] s. petrol lampant; kerosen. . lui; to be out of ~ with a nu fi în armonic cu, a nu se potrivi cu. kerosene oil [~ oil] s.v. k e r o s e n e . kerosene shale [~ Jeil] s. (mineral.) şist bituminos. keeping quality [~ .kwoliti] s. conservabilitate. kerosine ['kerosim,'--'-] s. petrol lampant. keeping room [~ ru(:)m] s. salon. keep pin ['ki:p pin] s. (tehn.) şplint. kersey ]'k9:zi] s. (tevt.) kirze (ţesătură groasă pentru carâmbi). kerseymere [fezimio1"] s. (text.) caşmir (stofă fină de lână). keepsake ]'ki:pseik] s. 1. amintire, suvenir; as for a ~ca amintire, ca suvenir. 2. ffnv.) album cu poezii şi poze. 3. air. dulceag, sentimental. kerving ['ko:virj] s. (mine) havaj, făgaş. keester ['ki:st3rJ s. 1. (amer. fam.) valiză. 2. (amer. si.) fund, şezut. kerving machine [~ mo'/im] s. (tnine) haveză. kesouse [ki'saus] (amer.) I. inter/, bâldâbâc! pleosc! II. vb. tr. a arunca în apă. keet [ki:t] s. (omit.) pui de bibilică. kef [keif] s. (arab) 1. stare de beţie (cauzată de haşiş). 2. trândăvie, dolce farniente. kestrel ['kestral] s. (omit.) vânturel-roşu (Falco tinnunculus). kefir f'kefa'] s. chefir. ketch [ket/] s. (mar.) kcci (vas mic cu două catarge). ketchup ['ket/op] s. (gaslr.) ketchup, SOS de ciuperci / de roşii etc. keg [keg] s. 1. butoiaş (până la 10 galoni capacitate). 2. măsură de greutate egală cu ketene ['ki:ti:n] s. (chim.) cetenă. 45 kg (folosită pentru cuie). keif [keif] s. v. k e f. ketone ['ki:toun] s. (chim.) cetonă. keister ['ki:stor, 'kaisto'] s. v. k e e s t e r. kettle ['ketl] s. 1. ceainic (/nare, de metal); ibric; oală; (fam.) a fine I a nice / a pretty ~of fish! frumoasă afacere!; (fam.) this is another ~ of fish! asta e altă poveste! 2. (înv.) kelly l'keli] s. 1. (tehn.) tijă de antrenare. 2. (mine) prăjină pătrată. cazan. 3. cutia busolei. 4. (mine) benă, chiblă, cadă. 5. (text.) autoclavă. keloid ['ki:bid] s. (med.) cheloid. kettle bottom [~ ibotom] s. (mine) bloc distinct. kelp [kelpl s. (bot.) vareh (Macrocystis pyrifera). kettle dock [~ dok] s. (bot.) I. rujină (Senecio jacobaea). 2. haşmaciucă (Anthriscus kelpie1 ['kelpi] s. (sco(. mitol.) geniu marin răufăcător (care amăgeşte corăbiile si le scufundă). silvestris). kelpie2 s. (auslr.) câine ciobănesc. kettledrum [~drAm] s. 1. (muz.) timpan. 2. (fam.) reuniune lipsită de ceremonie (in cursul căreia invitaţilor li se servesc băuturi răcoritoare). kelpy s.v. k e l p i e . kettle hole [~ houl] s. (geol.) sinclinal. kelson ['kelsn] s.v. k e e l s o n . Kelt [kelt] s. celt. kevel ['keval] s. (mar.) tachet dublu cu talpă, tachet mare. kevel head [~ hed] s. (mar.) baba de lemn în cruce. Keltic ]-ik] I. adj. celtic. II. s. (lingv.) celtică, familie de limbi indo-europene. kelvin ['kelvin] s. 1. (electr.) kilowatt oră. 2. (/iz.) scara temperaturii absolute. key1 [ki;] I. s. 1. cheie; to put the ~ in the lock a vârî cheia în broască; to leave the ~ kemp hair [kemp 'hss'] s. (teAt.) fibră de lână lungă saw groasă. in the lock a lăsa cheia în broască; (fam.) to have / to get the ~ of the street a nu ken [ken] I. past si part. tree, kenned sau kent [-d, -t] vb. tr. (înv.) a şti; a afla. II. s. avea adăpost, a fi nevoit să doarmă în aer liber; a fi dat afară, a fi lăsat în stradă; it was (poetic) orizont (si fig.); beyond / out of smb's ~a) în afara vederii cuiva; b) dincolo the ~ of his success aceasta i-a deschis porţile succesului; to hold the ~ of one's own fate a fi stăpân pe propria sa soartă; the golden ~ opens every door cu cheia de aur de competenţa cuiva. descui poarta raiului; ai bani, ai de toate; (ec. pol.) ~industry industrie cheie / de bază. kench [kentf] vb. tr. (dial.) a săra (pestele). 1 kennel ['kensl] I. s. 1. vizuină. 2. coteţ (de câine). 3. colibă, cocioabă, bordei. II. vb. 2. (fig.) cheie (a unei enigme, a unui mister etc.); ~ to a cipher cheia unui cifru; I hold the ~ to the puzzle deţin cheia enigmei. 3. legendă (a unei harţi); ~ numbers numere A. intr. a sta într-o cocioabă etc. (v. k e n n e l 1 1 ) . B. tr. a băga (un câine) în coteţ. de reperaj (la o hartă coroiată). 4. (scol.) traducere corectă, soluţie a unei probleme. kennel2 s. şanţ de scurgere pentru apă, rigolă. 5. (muz.) cheie; gamă; major ~ cheie majoră; the ~ of C gama lui do; to transpose a kennelstone ['kenlstoun] s. (tel.) canalizare / galerie pentru cabluri. piece to a higher ~ a trece o bucată într-o tonalitate mai înaltă; chromatic ~ gamă kenner ['kenor] s. (fam.) casă. cromatică; what ~ is this air set in? în ce tonalitate e scrisă această arie?; (fam.) to speak kenning ['kenirj] s. cuvânt compus cu sens metaforic (în literatura anglo-saxonă). in a high ~ a vorbi pe un ton ridicat; a vorbi (cuiva) de sus; to sigh in every ~ a scoate kenogenesis [.ki:no«'d3enisis, ke-] s. (biol.) cenogeneză. o gamă întreagă de suspine. 6. (arte) caracteristică de luminozitate (a unui tablou, a unei kenogenetic ]-ki:no»d3irnetik, ke-] aay. (biol.) cenogenetic. imagini); landscape in a light ~ peisaj în tonuri clare; picture painted in a low ~ tablou kenotron ['kenotron] s. (eln.) kenotron. pictat în tonuri sobre; (cinema) high ~ picture imagine luminoasă; (cinema) middle ~ kent [kent] past si part. trec. de la k e n . picture imagine normală. 7. clapă (la pian, orgă sau la maşina de scris); (fam.) to touch Kentish ['kenti/] I. adj. din Kent. II. s. (lingv.) dialectul din Kent. the right ~ a atinge (la) coarda sensibilă. 8. (tel.) manipulator; cheie; tastă; gradaţie. Kentish fire [~ 'faior] s. aplauze prelungite; ovaţii. 9. (tehn.) ic; cleşte mecanic. 10. (tehn.) cheie. 11. cheie (de pendulă, de jucărie mecanică). Kentish rag [~ 'rag] s. (geol.) gresie cuarţoasă gri-închis. 12. (tehn.) crestătură dinţată pentru îmbucarea a două lemne. 13. (tehn.) pană, şplint; kentledge ['kentled3] s. (mar.) balast din fontă.



 535



buton; arc. 14. (electr.) întrerupător; conector. 15. (geol.) banc de nisip. 16. (bot.) cheie analitică. II. vb. tr. 1. (telm.) a fixa, a înţepeni (cu icuri); (constr.) a cala (cu piatră sparta etc.); to ~ the rails a fixa şinele de traverse. 2. a cresta (marginea unui lemn pentru îmbucarea cu altui). 3. (muz.) a acorda; to ~ (up) the strings of an instrument a acorda un instrument; (fam.) to ~ smb. up to doing smth. a încuraja pe cineva să facă ceva; (fam.) crowd ~ed up for the match mulţime aşteptând meciul cu înfrigurare. 4. (tel.) a manipula. 5. a potrivi / a adapta (la o situaţie etc.). key2 s. banc (de nisip); recif. key action ['ki: 'adc/an] s. (muz.) mecanismul clapelor (unui pian). keybank [~ bsnk] s. (poligr.) claviatură. key bed [~ bed] s. (mine) strat reper. key bit [~ bit] s. floarea cheii. keyboard [~bD:d, ~boad] s. 1. claviatură. 2. (electr.) tablou de distribuţie. 3. (tel.) pupitru cu chei; panou cu chei. 4. (poligr.) claviatură. 5. tastatură. keyboarder ['ki:ta:dar[ s. operator (de computer). key button [~ rbAtn] s- (telm.) buton; manipulator. keyed [ki;d] adj. (prevăzut) cu chei, cu claviatură etc. (v. k e y ' I). keyed up [ki:d 'Ap] adj. (folosit pred.) nervos, tensionat. keyer ['ki:a'] s. (tel.) manipulator. key fossil ['ki:fasl] s. (geol.) fosilă caracteristică. keyframe [~ freim] s. claviatură. keyfruit ['ki:fru:t] s. (bot.) samară. keygroove [~gru:v] s. (auto) mit de pană. keyhole [~houl] s. 1. gaura cheii; to listen at the ~ a asculta la uşă, a trage cu urechea la uşă; to spy through the ~ a se uita pe gaura cheii. 2. (telm.) canal pentru pană. key horizon [~ haraizn] s. (mine, geol.) orizont de reper. keyless ['ki:lis] adj. fără cheie; (despre ceasuri) care se întoarce fără cheie. keyman ['ki:man], pi. keymen [-man, -men] s. (amer.) 1. telegrafist. 2. (fig.) persoană-cheie, factor hotărâtor. Keynesian ['keinizian] (ec.) I. adj. care se referă la keynesism. II. s. keyncsist. Keynesianism [-izam] s. (ec.) keynesism. keynote ['kknout,'-'-] s. 1. (muz.) (notă) tonică. 2. (fig.) notă dominantă; idee funda­ mentală; ~ of a policy cuvântul de ordine al unei politici. 3. (fiz.) sunet de bază. keynote adress [~ 'adres] s. discurs care dă tonul unui congres sau care atrage atenţia asupra problemelor fundamentale. keynoter [~k] s. (geol.) rocă de referinţă. key seat [~ si:t] s. (telm.) nut; canal; ajustaj blocat. keyset [-set] s. (tel.) claviatură. keystone ['ki:stoun] s. 1. (arhit.) cheie de boltă / arc; ornamental ~agrafă. 2. (drumuri) piatră spartă; pietriş concasat. 3. (fig.) cheie de boltă. keystone distortion [~ distta:/3n] s. (tel.) distorsiune trapezoidală. Keystoner ['ki:stounar[ s. (amer. glumeţ) locuitor din Statul Pennsylvania. Keystone State ['ki:stoun steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Pennsylvania. keystroke ['ki:strouk] s. bătaie, lovitură (pe o claviatură, pe o tastă etc.). key way [~ wei] I. s. 1. (telm.) canal; canal de pană. 2. (hidr.) redan. II. vb. tr. (telm.) a freza (un canal de pană). key wedge [~ wed3] s. (telm.) pană tangenţială. key-winding [-.waindirj] adj. (despre ceasuri) care se întoarce cu ajutorul unei chei. key word [~ wa:d] s. 1. (fig.) cheie; cuvânt-cheie. 2. (poligr.) cuvânt director. 3. (tel.) cuvânt de cod. khaftan ['kasftan, ka;fta:n] s.v. c a f t a n . khair tree ['kaiatri:] s. (bot.) salcâm-catchu indian (Acacia catechu). khaki fka:ki] I. adj. (de culoare) kaki. II. s. 1. (stofă) kaki. 2. pl. pantaloni din stofă kaki. 3.pl. uniformă din stofă kaki. khalif [ka:'li:f, ka-] s. calif. khan [ko:n] s. 1. (ist.) han (prinţ oriental). 2. caravanserai. khanate ['ka:nit] s. (ist.) hanat. khedive [ki'di:v, ke'd-, ka'd-] s. (ist.) kediv. khediviate [-ist] s. (ist.) kedivat. khidmutgar ['kidraatga:1-] s. (anglo-indian) servitor indigen. Khmer ['kmcar] I. adj. khmer; kampuchian. II. s. 1. khmer, cambodgian, locuitor din Kampuchia. 2. (lingv.) (limba) kampuchiană. kiak ['kaia;k] s. v. k a y a k. kiang ['kja:tj] s. (în China) fluviu. kibble ['kibl] I. s. (mine) chiblă; găleată. II. vb. A. tr. a sfărâma (minereul). B. intr. a ridica minereul la suprafaţă. kibbler [-ar] s. (telm.) concasor. kibbutz ['ki:bu:ts], pl. kibbutzim [-im] s. chibuţ. kibe [kaib] s. degerătură; (fig.) to tread on smb's ~s a călca pe cineva pe bătătură. kibitka [ki'bitka] s. (rus.) chibitcă, trăsură uşoară. kibitz ['kibitsj (fam.) I. s. chibiţ. II. vb. intr. a chibiţa. kibitzer [Tribitsa'] s. (fain.) 1. chibiţ. 2. băgăreţ.



kidney machine



kibosh ['kaibof, kai'to/] (sl.) I. s. fleac, prostie, bagatelă; to put the ~ on a) a strica (cu ac.) b) a ruina, a pierde (cu ac.), c) a termina, a isprăvi (cu ac.). II. vb. tr. a termina prost (o afacere); a pune capăt (unei afaceri). kick [kik] I. vb. A. intr. 1. a lovi / a da cu piciorul; a da din picioare; (despre animale) a zvârli, a arunca din picioare. 2. (despre arme) a avea recul. 3. (despre o minge) a sări. 4. to ~ about (fam.) a fi vraişte / în neorânduială; to leave one's clothes ~ing about the floor a-şi lăsa hainele vraişte pe duşumea; to ~against / at smth. (fam.) a se revolta împotriva (cu fiat.); a-i repugna, a-i fi scârbă de (ceva); to ~ at fate a se revolta împotriva soartei; to ~ at doing smth. a-i fi scârbă să facă ceva; he didn't ~ nu s-a împotrivit, nu s-a opus, n-a opus rezistenţă, nu s-a lăsat greu. B. tr. 1. a lovi (pe cineva, ceva) cu piciorul; a da cu picioml în (cineva, ceva); a împinge (pe cineva, ceva) cu piciorul; (despre animale) a zvârli cu piciorul în (cineva); to get ~ed a fi lovit cu piciorul; (fam.) to ~ a man when he is down a lovi un om fără apărare; (fam.) he could / have ~ed himself for being so shy îi era necaz că c aşa de timid / sfios; I felt like ~ing myself îmi venea să-mi trag palme; (fam.) to ~ smb. upstairs a-i acorda cuiva o nouă onoare / o nouă demnitate (in glumă); (fam.) to ~ the bucket a da ortul popii, a crăpa, a .se curăţa; to ~ a goal a marca un gol (la fotbal). 2. to ~ about a lovi (ceva) eu piciorul încoace şi încolo; they were ~ing the ball about îşi pasau unul altuia balonul / mingea; to ~ aside a da (ceva) la o parte eu o lovitură de picior; to ~ away a respinge (ceva) eu piciorul; to ~ smb. back a înapoia cuiva o lovitură (de picior); do him injury and he'll ~ back fă-i (vre)un rău şi o să ţi-1 întoarcă; to ~ down a doborî / a răsturna (ceva) printr-o lovitură de picior; to ~ in a face să intre (un animal în grajd etc.) prin lovituri de picior; to ~ the door in a sparge uşa cu lovituri de picior; to ~ off one's shoes a-şi azvârli pantofii din picioare; to ~ out a goni / a alunga (pe cineva) cu lovituri de picior; to ~ over a răsturna (o găleată etc.) printr-0 lovitură de picior; to ~ up the devil's delight, to ~ up a dust / riot / row / shindy a face larmă / scandal / tărăboi / zarvă. II. s. 1. lovitură de picior sau de copită; free ~ lovitură liberă (la fotbal); high ~ bătaie din picior (la dans); (fam.) to get more ~s than ha'pence a primi mai multe jigniri decât foloase; to get the ~ a fi dat afară, a fi scos din slujbă. 2. vigoare, energie, putere; if the horse had any ~ in him dacă acest cal ar fi mai sprinten / mai focos; (/atu.) he has no ~ left in him e complet doborât, e la pământ, nu mai face două parale; a drink with a ~ in it o băutură tare / care arde; o băutură care te reface / care-ţi dă energic; I get quite a ~ out of skiing practicarea schiului îmi face bine / îmi dă puteri noi; I don't get much ~ out of it nu mă prea interesează, nu-mi spune nimic; to have a ~ against / at smth. a se opune (la; cu dot.), a respinge, a nu-i conveni, a nu-i fi pe plac (ceva). 3. (amer.) plângere, nemulţumire, protest; you've no ~ coming n-ai de ce să te plângi; I've no ~ coming nu mă plâng, nu sunt nemulţumit, n-am nici o nemulţumire. 4. recul (la o armă). 5. zguduitură, hurducătură, zdruncinătură. 6. (mar.) one ~ ahead! manevraţi înainte! 7. (la fotbal) a good ~ jucător care are şut precis. 8. (telm.) pornire uşoară a motorului. kick-and-rush ['kikand'rA/j adj. (despre joc, la fotbal) haotic, neorganizat. kickback [~biek] s. 1. (amer. fam.) reţinerea unei părţi din salariu. 2. (amer. fam.) şperţ, mită. 3. (amer. tel.) retur. kicker ['kikar] s. 1. persoană care loveşte cu piciorul. 2. cal nărăvaş. 3. (amer.) criticastru. 4. jucător de fotbal. 5. (telm.) ejector; aruncător, extractor. kickoff ['kik'o(:)f] s. 1. (sport) lovitură de începere (a jocului). 2. (fam.) început, fază iniţială. kick-out [~'aut] s. (telm.) ejector. kickshaw [~/o:] s. (inv.) 1. delicatesă, mâncare aleasă. 2. bagatelă, fleac; bibelou. kickstart [~stu:t] s. (auto) demaror cu pedală. kickstarter ['kikista:tar] s. (auto) demaror cu pedală, kickstarter. kiek-up [~Ap,.-'-] s. 1. (fam.) scandal, tărăboi, larmă,zarvă. 2. (fam.) chef, chiolhan, petrecere. 3. (amer.) dans; serată dansantă. 4. (telm.) culbutor, răsturnător. kid1 [kidj I. s. 1. căprioară, ied. 2. şevro, piele de ied. 3. băieţaş, flăcăiandru. 4.pl. mănuşi din piele de căprioară, mănuşi glase. 5. pl. (med.) boli de copii. 6. pl. (med.) sală pentru copii (într-un spital). 7. (fam.) pungaş, hoţ (copil). 8. (fam.) păcăleală, tragere pe sfoară. II. vb. A. iutr. a făta (iezi). B. tr. (fam.) 1. a ţine de vorbă (pe cineva) în timp ce altul îl fură. 2. a păcăli, a trage pe sfoară. kid2 (pop.) I. s. gogoşi, minciuni, braşoave. II. vb. A. tr. a spune minciuni (cuiva). B. re)7. a-şi face iluzii, a se legăna în iluzii; to ~ oneself that a-şi închipui că, a face pe (muzicianul etc.). kid3 s. (mar.) gamelă. kidden [Tcidan] s. (fam.) speluncă de hoţi. kidder ['kidar] s. (pop.) mincinos, bărbier. kiddie ['kidi] s. v. k i d d y . kiddle ['kidl] s. vârşă. kiddy ['kidi] s. (fam.) copilaş, copilandru; băieţaş, flăcăiandru. kiddyish [-U] adj. (fam.) stricat, uşuratic, destrăbălat. kid fox ['kid faks] s. (rar) pui de vulpe. kid-glove [~gUv,'-'-] I. s. mănuşă din piele de căprioară; mănuşi glase; (fig.) with ~s cu mănuşi; delicat, blând. II. adj. 1. (despre o reuniune etc.) în ţinută de seară. 2. delicat; care evită munca manuală. kidling ['kidlirj] s. (fam.) ied, iezişor, ieduţ. kidnap ['kidnap, -'-] vb. ir. a fura, a răpi cu forţa sau prin ademenire (mai ales copii); (ist.) a lua cu forţa, a lua cu de-a sila (la oaste etc.). kidnapper [-ar] s. răpitor / hoţ de copii. kidney ['kidni] s. 1. (anat.) rinichi, rărunchi; floating ~ rinichi flotant / mobil; stone in the~s piatră la rinichi. 2. (fig.) fel; teapă, soi; aman of that ~ un om de felul acesta; they are both of the same ~ amândoi sunt de aceeaşi teapă, sunt o apă şi un pământ. kidney bean [~ bi:n] s. (bot.) fasole (grasă) (Phaseolus vulgaris). kidney machine [- maji:n] s. rinichi artificial.



 kidney ore



536



kiltie [-i] s. (fam.) v. k i 11 y. kidney ore [~ o:r, ~ oar] s. (mineral.) minereu ovoid. kidney potato [~ ps'teitou] s. (bot.) soi de cartof în formă de rinichi; cartof de salată. kilty s. soldat scoţian în costum naţional. kidney-shaped [~/eipt] adj. în formă de rinichi. kimono [ki'mounou, -na, 'kimounou] s. (yap.) kimono. kidneystone [~sto'un] s. 1. (mineral.) jad, nefrit. 2. (med.) calcul renal. Kimric ['kimrik] adj. v. C y m r i c . kin [kin] I. s. 1. familie, neam. 2. rude, rubedenii, neamuri; to be ~ to a fi rudă cu, kidney vetch [~ vet/] s. (bot.) vătămătoare (Anthyllis vulneraria). a se înrudi cu; near of ~ înrudit; asemănător, similar; the next of ~ a) familia; b) ruda kid skin ['kid skin] s. piele de ied, şevro. cea mai apropiată. II. adj. înrudit; we are ~ ne înrudim; ~ to înrudit cu; asemănător cu. kidstakes, kidsteaks ['kidsteiks] s. pi. (austr. si.) baliverne, palavre, vorbe goale. -kin [-kin] sufix diminutival: manikin omuleţ. kidvid ['kidiVid] s. (amer. si.) program de televiziune pentru copii. kinaesthesia [ikainis'Oi:zio, -3io, -30, ikines-] s. (fiziol.) kinestezie. kief [ki:f] s. v. k e f. kier [kio'J s. cuvă, cadă, rezervor, bazin. kinaesthctic [ikainis'Oetik] adj. (fiziol.) kinestetic. kieselguhr ['ki:z3lguor[ s. (mineral.) tripoli; kieselgur, diatomit. kinase l'kaineis] s. (biol.) kinază. kieserite ['kkzorait] s. (mineral.) kieserit. kinchin ['kint/in] s. (fam.) copil. kinchin lay [~ lei] s. furt de bani (ae la un copil trimis în comision). kil [kil] s. argilă smectică, argilă pentru piuare. kind [kaind] I. s. 1. specie, gen, rasă, neam; the human ~specia umană/ omenească, kilampere ['kikempea] s. (electr.) kilo-amper. kilderkin ['kikbkin] s. 1. butoiaş (cu o capacitate de 72-80 litri). 2. măsură de genul omenesc; the sparrow ~specia vrabiei. 2. fel, categorie, calitate, soi, gen; a book of the best ~ o carte de cea mai. bună calitate / dintre cele mai bune; what ~ of man is capacitate de aprox. 80 l. he? ce fel de om este?; what ~ of man do you take me for? drept cine mă iei?; he is kiley ['kaili] s. (austr.) bumerang. the ~ of man who will hit back nu e omul care să se dea bătut; people of all ~ş oameni Kilkenny cats [kil'keni kans ] s. pl. the ~ pisicile din Kilkenny (Irlanda) care s-au bătut până când nu le-au mai rămas decât cozile; to fight like ~ a se lupta / a se bate cu furie, de tot felul, tot soiul de oameni, fel de fel de oameni; she replied after the manner of her (own) ~ a răspuns ca cele de felul / de teapa ei; of the same ~ de acelaşi fel / gen; a se bate cu înverşunare, a se lupta pe viaţă şi pe moarte. facts of a ~ to astonish us fapte de natură să ne uimească; perfect of its ~ perfect în Kilkenny coal [kil'keni koul] s. (mineral.) antracit (obişnuit). kill1 [kil] I. vb. A. tr. 1. a ucide, a omorî; a tăia (animale); thou shâlt not ~ să nu genul său; something of the ~ ceva de felul acesta; he said something of the ~ a spus ucizi. 2. (fig.) a omorî, a nimici, a distruge; a zădărnici; a respinge; to ~ a bill a respinge ceva de felul acesta; nothing of the ~ nimic de felul acesta; he did nothing of the ~ n-a un proiect de lege; this superstition will be hard to ~ această superstiţie va fi cu greu făcut aşa ceva; do nothing of the ~ fereşte-te să faci aşa ceva; să nu faci aşa ceva; of a stârpită; to ~ two birds with one stone a omorî doi iepuri dintr-o împuşcătură, a face ~ de o calitate proastă; we had coffee of a ~ am băut o cafea infectă7 execrabilă; in a două lucruri deodată; to ~ smb. with kindness a covârşi pe cineva cu bunătatea; you ~ of way într-un fel; that's the ~ of thing I mean cam asta vreau să spun; he felt a ~ are ~ing me with suspense, you are ~ing me by inches mă faci să mor de nerăbdare; of compunction a simţit un fel de remuşcare; the trees formed a ~ of arch copacii (fam.) to be out to ~ a-şi da aere de cuceritor, a face pe grozavul; (fam.) to be dressed alcătuiau un fel de boltă; a ~ of sour taste un gust destul de acru; he is a ~ of fool e un to ~ a fi îmbrăcat foarte elegant, a fi de o eleganţă irezistibilă; to ~ one's time a-şi omorî mare dobitoc / prost / imbecil; (fam.) I can't bear these ~s of men nu pot suporta oamenii vremea; to ~ all feelings of humanity a înăbuşi orice sentiment de omenie; the drums de teapa asta; (fam.) I ~of began to understand mi s-a părut că încep să înţeleg; (fam.) ~ed the strings tobele acopereau coardele; to ~ a passage a suprima un pasaj (dinlr-un he looked ~ of frightened părea cam speriat; (fam.) I ~ of expected it mă cam aşteptam text). 3. a amortiza (un sunet). 4. (chim.) a descompune (acidul clorhidric, în industria la asta. 3. fire, natură; the law of ~ legea firii / naturii; they act after their ~ (ei) acţionează plumbului); ~cd spirits acid saturat, acid clorhidric descompus. 5. (telm.) a degresa (o conform cu natura lor /cu firea lor; a discovery new in ~ o descoperire de o natură cu piele, în industria tăbăcitului). 6. (electr.) a scoate de sub curent. 7. (sport) a bloca (balonul, totul nouă; they differ in ~, not only in degree se deosebesc prin natură, nu numai prin la fotbal). 8. to ~ off a omorî; a extennina, a masacra. B. refl. a se omorî; a se sinucide; mărime; difference in ~ diferenţă specifică; payment in ~ plată în natură; (fam.) to repay to ~ oneself with work a se distruge muncind. II. s. 1. omorâre, ucidere (mai ales a smb. in ~ a plăti cuiva cu aceeaşi monedă. II. adj. 1. bun, binevoitor, prevenitor, amabil, vânatului). 2. vânat; plentiful ~pradă bogată (la o vânătoare). 3. momeală (animal care cumsecade; ~heart inimă bună; they are ~peopIe sunt oameni cumsecade; ~invitation serveşte drept momeală la vânătoarea de fiare sălbatice). 4. (la tenis) ~ smash •$■ to ~ invitaţie amabilă / politicoasă; to give smb. a ~ reception a primi bine pe cineva; to give a proposal a ~ reception a primi favorabil o propunere; give him my ~ regards the lime a stinge varul; (fot.) to ~ the hypo a elimina hiposulfitul (la developat). transmite-i complimentele mele / complimente din partea mea; to be ~ to smb. a se arăta kill2 s. (amer. dial.) canal; pârâu; râuleţ. bun cu cineva / faţă de cineva; it's very ~of you e foarte amabil din partea dumneavoastră; kill cow ['kil 'kau] s. (rar fam.) parlagiu. vă mulţumesc pentru bunăvoinţă; be so ~ as to fii bun şi; you are really too ~ sunteţi killdeer [rkildior] s. (omit.) specie de fluierar american (Charadrius vociferus). prea bun / amabil; ~ wind vânt prielnic. 2. (înv.) duios, iubitor. 3. (despre sol, metale kill-devil [~ ,devl] s. nadă, momeală artificială. etc.) uşor de lucrat. killer [kib r ] s. 1. ucigaş, asasin. 2. (iht.) delfin cu aripă ca sabia (Orchitis orca). kindergarten ['kindsiga:tn[ s. (germ.) grădiniţă de copii. 3. persoană grozavă, ora de succes. 4. lucru grozav (ex. carte de succes). 5. (la poştă) dispozitiv de obliterat. 6. (telm.) amortizor, atenuator. 7. (tehn.) limitator, întrerupător. kindergart(e)ner ['kind;>iga:tnor] s. copil de grădiniţă. killer whale [~ /iweil] s. v. k i l l e r (2). kind-hearted ['kaind'ha:tid,'-,-- amer. si -ed] adj. bun, binevoitor; blând; milos. killick ['kilik] s. (mar.) ancorat, ancoră mică; ancoră. kind-heartedly [-li] adv. cu bunătate, cu blândeţe, cu bunăvoinţă. kind-heartedness [-nis[ s. bunătate, blândeţe, bunăvoinţă. killing ['kilirj] I. adj. 1. ucigaş, criminal; ucigător. 2. (fig.) ucigător; seducător; cuceritor; irezistibil; (fam.) it is too ~ for words să mori de râs (nu alta); (pop.) to have a ~ time kindle1 ['kindl] vb. A. tr. 1. a aprinde, a încinge (focul). 2. (fig.) a aprinde; a înflăcăra; a se speti (de prea multă muncă), a-i ieşi sufletul. II. s. 1. ucidere, omorâre, crimă. a stârni, a stimula, a aţâţa; a îmboldi. B. intr. 1. a se aprinde. 2. (fig.) a se aprinde, a se 2. măcelărire. 3. (fig.) masacru, carnaj. 4. vânat (rezultat dintr-o vânătoare întreagă). înflăcăra. 5. (fam.) succes financiar deosebit, lovitură. kindle2 (vet.) I. vb. tr. si intr. a făta, a da naştere (la pui). II. s. prăsilă dintr-o singură fătare, cuib (mai ales ae iepuri sau pisici). killing bottle [~ .botl) s. sticlă cu cianură de potasiu (a entomologului). kill-joy ['kild3Di] s. strică-chef, persoană care strică plăcerea celorlalţi; (om) morocă­ kindler [s'\ s. 1. aprinzătoare (defoc), aparat de aprins focul. 2. (fig.) aţâţător; instigator. nos, (om) ursuz; ~ countenance mutră de înmormântare. kindless ['kaindlis] aa7. lipsit de bunăvoinţă / amabilitate. kiln \k\\n] I. s. 1. (telm.) cuptor (pentru arderea varului, a cărămizilor); cuptor de kindliness ['kaindlinis] s. 1. bunătate, blândeţe, bunăvoinţă, amabilitate. 2. faptă bună; ardere / uscat; etuvă. II. vb. tr. a arde (cărămidă, var etc.). favoare. 3. blândeţe (a climei). kiln brick ['kilt; brik] s. cărămidă refractară. kindling ['kindlirj] s. 1. aprindere, încingere (a focului). 2. (fig.) aprindere, aţâţare; stimulare. 3. pl. (amer.) surcele de aprins focul. kiln dry [~ drai] vb. tr. (telm.) a usca în cuptor. kindling wood [~ wud] s. surcele de aprins focul; vreascuri; aşchii. kilo ['ki:lou, amer. si 'ki-[ s. 1. presc. a"e la k i l o g r a m (m e). 2. prese, de la kilometre. kindly ['kaindli] I. a«V. 1. cu bunătate, cu bunăvoinţă; eu blândeţe; favorabil, bine; he spoke very ~ to me mi-a vorbit cu multă bunătate / bunăvoinţă / căldură; mi-a spus kilobar [~ba:[ s. (fiz.) kilobar. multe lucruri amabile; he spoke very ~ of you mi-a vorbit foarte frumos despre tine; kilocalorie [~'kxlo»ri, -kv] s. (fiz.) kilocalorie, calorie mare. to be ~ disposed towards smb. a avea simpatie pentru cineva; a fi plin de bunăvoinţă kilocycle f~.saikl] s. (electr.) kilohertz, kilociclu. cu cineva / faţă de cineva; will you ~? vrei să fii atât de bun să? eşti atât de bun să? ai kilogram(me) ['kilogram, -long-] s. kilogram. vrea să?; ~sit down! luaţi loc, vă rog!; ~ let me know vă rog să mă anunţaţi; (ec.) ~ remit kilogrammetre [~mi:tor] s. (fiz.) kilogrammetru. by cheque vă rugăm să achitaţi prin cec; to take smth. ~ a primi favorabil ceva; I should kilohertz ]'kilo»ho:ts] s. (fiz.) kilohertz, kilociclu. take it ~if mi-ar face plăcere dacă; to take ~to smb. a-i purta afecţiune cuiva, a-i deveni kilojoule [.kilou.d3u:l, -.d3aul] s. (fiz.) kilojoule. drag cineva; to take ~ to smth. a-i fi drag să facă ceva, a face ceva cu plăcere; she ~ kilolitre [~ ,li:tor] s. kilolitru. took to her warm bed s-a vârât cu plăcere în aşternutul călduros. II. adj. 1. bun, kilolumen [~ ilju:mon] s. (fiz.) kilolumen. binevoitor, blând, binefăcător; ~feeling sentiment de bunătate; to have a ~feeling towards kilometer ['kibimi:tor, -lou.m-, ki'bmitor] s. (amer.) v. k i 1 o m e t r e. a avea / a simţi afecţiune / simpatie pentru; ~ tone ton blând; ~ advice sfat părintesc; kilometre s. kilometru. ~wind vânt prielnic. 2. (ind.) uşor de lucrat. 3. (înv.) prin naştere ~ Scot scoţian prin kiloton ['kilonun] s. kilotonă. naştere. 4. (hiv., rel.) felurit, variat; the ~fruits of the earth feluritele roade ale pământului. kilovolt ['kibivoult] s. (electr.) kilovolt. kindness ['kaindnis] s. 1. bunătate; bunăvoinţă, amabilitate; blândeţe; prompted by kilowatt ['kitewot, -louw-] s. (electr.) kilowatt. feelings of ~ animat de simţăminte pline de bunăvomţă; thanks for your ~ vă mulţumesc kilowatt-hour [~ .auor] s. (electr.) kilowatt-oră. kilt ['kilt] I. s. kilt. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) a ridica poalele (fustei). 2. a plisa, a îndoi. pentru amabilitate; to show ~ to smb. a arăta bunăvoinţă cuiva; will yoiî have the ~ to? eşti atât de bun să? 2. (inv.) prietenie; indulgenţă; to have a ~ for smb. a fi indul­ kilted [-id] adj. 1. cu kilt. 2. (despre fustă) plisat. gent faţă de cineva. 3. serviciu; faptă bună; to do smb. a ~ a face un serviciu cuiva; kilter [-3r] s. (amer. fam.) ordine, rânduială; out of ~ în dezordine.



 537



kitchen stuff



kiosk [ki'osk, kjosk, rki:osk] s. 1. chioşc, pavilion. 2. cabină telefonică. will you to do me a great ~? vrei să-mi faci un mare serviciu?; to heap / to shower ~es on smb. a copleşi pe cineva cu bunătatea / cu atenţiile; a ~ is never thrown away kip1 [kip] s. piele netăbăcită (de viţel sau miel). 0 faptă bună nu e niciodată zadarnică. kip 2 1. s. (fam.) 1. adăpost pentru noapte; azil. 2. pat, aşternut, culcuş. 3. lupanar, bordel. kindred ['kindrid,amer. şi-ed] I. s. 1.înrudire,rudenie; (fam.) rude,rubedenii, neamuri. II. vb. intr. (si.) to ~ down a se culca; to ~ out a dormi în aer liber. 2. înrudire, asemănare. 3. gintă; trib; clan. II. adj. 1. înrudit. 2. (fig.) asemănător; analog; kip3 s. (amer.) 1 000 livre (unitate de măsură). înrudit; rain and ~ phenomena ploaia şi fenomenele asemănătoare. kip4 s. (mine) rampa puţului. kine1 Ikain] (înv., poetic) pl. de la c o w 1 . kipper ['kipa1"] I. s. 1. scrumbie (uşor) afumată; peşte afumat. 2. somon mascul (în timpul depunerii icrelor). 3. (fam.) tânăr; descreierat, sturlubatic. 4. (mii. fam.) torpilă. kine2 ['kini] s. cinescop (prese, de la k i n e s c o p e ) . 5. (austr.) tânăr aborigen admis în rândul bărbaţilor. II. vb. tr. a săra şi afuma (peşte). kinema ['kinima] ş. v. c i n e m a. kir [ka:r] s. (mine) kir, scursori de ţiţei cu pământ. kinematic [Tkaini'mastik, 'kin-] adj. (fiz.) cinematic. kirb [ka:b] s. (înv.) v. k e r b . kinematics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) cinematică. Kirghiz ['ka:giz, amer. ka:'gi:z] I. s. 1. pl. Kirghizes [-iz, -ez] sau Kirghiz kirghiz. kinematograph [ikaini'ma3tagra:f, -toug-, -grasf] 5. v. c i n e m a t o g r a p h . kinescope [ikaini'skoup] s. 1. (tel.) cinescop. 2. înregistrare Filmată a unei emisiuni 2. (Ungv.) (limba) kirghiză. II. adj. kirghiz. TV. II. vb. tr. a înregistra (un program TV) pe peliculă. Kirk [ka:k] s. (scot.) biserică. kirkman [ka:kman],pl. kirkmen [~] s. (scot.) membru al bisericii scoţiene. kinetic [kai'netik, ki'n-] adj. (fiz.) cinetic. kirkyard [~ja:d] s. (şcoţ.) cimitir. kinetics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) cinetică. kirmess ['ka:misj s. chermeză. kinetograph [kai'ni:tagra:f, -toug-, ki'net-, -graef] s. (fiz.) cinetograf. kirtle ['ka:tlj s. (înv.) 1. fustă; rochie. 2. scurtă; caftan. kinetoscope [kai'ni:t3skoup] s. (fiz.) cinetoscop. kinfolk(s) ['kinfouk(s)] s. pl. neamuri, rude, rubedenii. kirve [ko:v] s. (mine) făgaş (tăiat de haveză). king [kirj] 1.5.1. rege; King-Emperor rege şi împărat; the ~s and queens of England kismet ['kismet, 'kiz-J s. (arab.) soartă, destin. regii şi reginele Angliei, suveranii / monarhii britanici; (biblic) The three Kings cei trei kiss [kis] I. s. 1. sărut; îmbrăţişare; to give smb. a ~ a da cuiva un sărut; to send / to magi; the Book of Kings Cartea Regilor; (fam.) dish fit for a ~ mâncare regească; (fam.) blow smb. a — a trimite bezele cuiva; to steal a ~from smb. a fura cuiva un sărut; stolen he wouldn't call the ~ his cousin că doar n-o fi os de domn; everybody has his own ~es are sweet sărutul furat c totdeauna mai dulce; to snatch a ~ a fura un sărut; they King Charles's head fiecare are o idee fixă; the ~'s English limba engleză literară; snatched a hurried ~s-au sărutat în grabă. 2. atingere (a bilelor, la biliard). 3. bomboană the ~ of Tersoss moartea. 2. magnat, rege (al marii finanţe etc.); one of the oil ~s unul mică. 4. pată de ceară roşie (pe un plic). II. vb. tr. 1. a săruta, a da un sărut (cuiva); he din regii petrolului. 3. rege (la şah, la cărţi). 4. damă (la jocul de dame). II. vb. A. tr. a face '-«d her hand i-a sărutat mâna; he ~ed her forehead, he ~ed her on the forehead a sărutat-o pe frunte; they ~ed (each other) se sărutară; (Jam.) they were ~ing away (pe cineva) rege. B. intr. (fam.) a face pe regele; to ~ it (over) a face pe şeful faţă de. erau pe punctul de a se săruta; to ~ away smb.'s tears a şterge lacrimile cuiva cu sărutări; king apple ['kirj laepl] s. (bot.) măr-domnesc. kingbolt [~boult] s. 1. (tehn.) pivot, bolţ principal; fus central. 2. (auto) pivot de fuzetă. to ~ the book a săruta Biblia (cu prilejul depunerii jurământului în faţa unei instanţe judecătoreşti); to ~ the dust a suferi o înfrângere; a fi doborât / omorât; a se înjosi, a se 3. (ferov.) bară de crapodină. king cobra ['kirj -koubra] s. (zool.) specie de cobră din sud-cstul Asiei (Naja târî; to ~ the ground a fi înfrânt / învins; to ~ the rod a se supune eu umilinţă unei pedepse; a săruta mâna care loveşte; to ~ one's hand to smb. a trimite / a face bezele cuiva; to ~ (Ophiophagus) hannah). king crab [~ krsb] ş. (zool.) l.v. h o r s e - s h o e c r a b (Umulus). 2. crab-de-mare smb. good-bye a-şi lua rămas bun de la cineva sărutându-1; to ~ the cup a atinge ceaşca cu buzele. 2. a atinge, a lovi una de alta (bilele de biliard). 3. to ~ off (sl.) a respinge; (Maia squinado). kingcraft [~ kra:ft] s. arta de a conduce / de a domni / de a guverna; arta de a exercita a ignora. puterea regală. kissable ['kisabl] adj. (bun) de sărutat, care se cere sărutat. kingcup [~kA.p] s. (bot.) piciorul-cocoşului, floare-broştească (Ranunculus acris.) kiss-curl ['kiska:l] s. buclişoară. kisser ['kisa1"] s. 1. persoană care (se) sărută. 2. (pop.) gură. 3. (fam.) faţă, figură. kingdom ['kindam] s. 1. regat; imperiu, împărăţie; the ~ of heaven împărăţia cerurilor; kissing ['kisinj ş. sărutări, îmbrăţişări. 1 wouldn't do it for a ~ n-aş face-o pentru nimic în lume; to come into one's ~ a se kissing crust [~ krAst] s. locul unde se lipesc două pâini. impune, a se face cunoscut. 2. regn (animal, vegetal). kissing trap [~ trsep] s. (pap.) gură. kingdom-come [~ 'kAin] ş. (jam.) rai, paradis; to send smb. to ~ a trimite pe cineva kiss-in-the-ring ['kisinâa'rirj] s. variantă a jocului de-a şoarecele şi pisica (în care cel pe lumea cealaltă. r care priiule sărută pe cel prins). kingfisher ['kin.fi/a ] ş. (ornit.) pescăruş-albastru (Alcedo isp'uki). kinglet ['kirjlit, amer. şi -let] s. (peior.) regişor. kiss-me [~mi(:)] s. (bot.) trei-fraţi-pătaţi (Vio/a tricolor). kiss-me-quick [— 'kwik] s. 1. pălărie de damă în formă de scufiţă (la modă după 1850). kinglike ['kirjlaik] I. adj. regesc, (ea) de rege. II. adv. regeşte, ca un rege. 2. cârlionţ. kingliness ['kirjlinis] s. maiestate, înfăţişare regească; nobleţe. kiss roll ['kis roul] s. (tehn.) umezitor. kingly ['kirjli] I. adv. regesc, de rege; maiestuos. II. adv. (rar) regeşte, ca un rege. kist [kist] s. (scoţ.) 1. cufăr. 2. ladă pentru bani. 3. sarcofag. king penguin ['kirjiperjgwin] s. (ornit.) specie de pinguin din zona Cercului Polar de kit1 [kit] I. s. 1. putinică. 2. raniţă, sac cu obiecte personale. 3. echipament; bagaj Sud, manşot regal (Aptenodytes patagonica). king-pin [~pin] s.l.v. k i n g - b o 11. 2. (jig.) ceva pe care se sprijină totul; buricul personal. 4. echipare. 5. (tehn.) set; ansamblu; garnitură / trusă de scule; aparataj; instru­ mente; 6. (fam.) grup; colecţie; grămadă (de lucruri sau persoane). -0* (fam.) the whole ~ pământului; persoană importantă. 3. (sport) popicul de la mijloc. toţi, cu căţel şi cu purcel; toată banda, toată trupa. II. vb. A. tr. a echipa, a înzestra. B. intr. king-post [~poust] ş. 1. (constr.) popul fermei. 2. (av.) hobană, ferură-suport. r king's colour, King's Colour ['kinz 'kAla ] s. (mar.) pavilion naţional de ceremonie. to ~ out a se echipa. kit2 s. 1. (prese, de la k i t t e n ) pisoi. 2. (canad.) pui de vulpe. king's evil [~ ri:vl] s. (med.) scrofuloză. kingship ['kirj/ip] s. regalitate. kit3 s. (înv.) vioară mică. kit-bag ['kitbaeg] s. sac cu obiecte personale de călătorie. king-size ['kirj saiz] adj. (amer.) de dimensiuni mai mari decât cele obişnuite. kitcat portrait [~'kaet 'pa:trit] s. portret pe pânză de 36 x 25 inci. kingsman ['kirjzman, -mxn], pl. kingsmen [-man, men] s. 1. regalist; partizan al regelui. 2. (înv.) vameş, funcţionar vamal. 3. student la King's College (Cambridge). kitchen ['kit/in, -t/an] s. 1. bucătărie; field ~bucătărie de campanie; patient's ~locul Kingston(e) valve ['kirjstan vaelv] s. (mar.) kingston, priză de apă. unde se prepară tizanele (într-un spital); thieve's ~adăpost al hoţilor, oficină (de afaceri veroase, de urzeli şi intrigi). 2. (mai ales în Scoţia) bucate, alimente; some ~ to put on king's yellow ['kinz .jelou] s. (chim.) auripigment. r your bread ceva de pus pe pâine. king vulture ['kin rVAlt/a ] s. (ornit.) condor, vultur regal (Sarcoramphus papa). kitchen cleaver [~ ikli:var] s. satâr. kink [kirjk] I. ş. 1. nod, răsucitura (la o frânghie, la un cablu); încreţitură, cută (la o stofă); îndoitură. 2. (geol.) punct de deviere a filonului. 3. (text.) buclă, îndoitură de fir kitchen crockery [~ ikrokari] ş. vase de bucătărie. din care se alcătuieşte ochiul tricoului; ochi; cârcel. 4. spasm (în muşchii cefei); cârcel. kitchen dresser [~ idrcsa1"] s. masă de bucătărie. 5. (fam.) ciudăţenie, trăsnaie, manie; he's got a ~in the brain e puţin cam trăsnit. 6. (mat.) kitchen Dutch [~ -dAt/] ş. (fam.) creolă olandeză stricată vorbită în regiunea Cape Town punct unghiular. 7. (mar.) ochi; velină. 8. (tel.) cot al unei curbe. II. 9. defect, viciu. vb. (Africa de Sud). A. intr. a se înnoda, a se răsuci, a se încurca. B. tr. a înnoda, a răsuci. kitchener ['kit/inar, -t/an-] ş. 1. bucătar (mai ales într-o mănăstire). 2. plită, sobă de bucătărie. kinkle ['kirjkl] s. 1. cârlionţ; creţ, încreţitură. 2. (te*t.) cârcel. kinkled [-d] adj. (despre păr) creţ. kitchenette [ikit/i'net, amer. -t/a-] ş. (amer.) bucătărioară (cu cămară). kinky ['kirjki]adj. l.v. k i n k 1 cd.2.răsucit;încreţit.3.(peior.) (despre comportament) kitchen evening ['it/in, ii:vnin] s. (austr.) petrecere la care oaspeţii aduc în dar articole ciudat. de menaj (pentru o tânără pereche). kino ['ki;nou] s. gumă, clei vegetal, răşină (a diferiţi arbori tropicali). kitchen-garden [~'ga:dn,'-----, -t/an--] s. grădină de zarzavat. kinoplasm ['ki:nou-pla3Z3m] s. (biol.) kinoplasmă. kitchen-jack [~d3ffik] ş. frigare. kitchen-maid [~meid] s. spălătoare de vase. kinsfolk ['kinzfouk] s. (folosit ca pl.) neamuri, rude, rubedenii; familie, neam. kinship ['kin/ip] s. 1. înrudire; the call of ~glasul sângelui. 2. (fig.) înrudire; asemănare, kitchen-midden [~iinidn] ş. (arh.) colină formată pe resturile unei aşezări primitive. analogie. kitchen police [~ paili:s] ş. (amer. mii.) serviciu de zi la bucătărie; soldaţi care muncesc kinsman [rkinzman],p/. kinsmen [-man, -men] s. rudă, neam. la bucătărie. J kinsmanship [ /ip] s. v. k i n s h i p . kitchen range [~ reind3] ş. maşină de gătit; plită. kitchen sink [~ sink] s. spălător de vase (la bucătărie). kinswoman ['kinzwuman],pl. kinswomen [-wimin] s. rudă (femeie). kitchen stuff [~ stAf] s. 1. zarzavaturi. 2. resturi de la bucătărie. kintal ['kintal] s. chintal.



 kitchen utensils



kitchen utensils [~ ju(:)tenslz] s. pl. vase de bucătărie. kitchenware [~w£9r] s. articole de menaj; vase de gătit. kite [kait] I. s. 1. (omit.) gaie-roşie (Milvus milvus milviis). 2. (fam.) (om) hrăpăreţ, lacom, speculant, cămătar. 3. zmeu (jucărie); to fly / to send up a ~a) a înălţa un zmeu; b) (fig.) a încerca să vadă dincotro bate vântul; c) (fig.) a încerca să obţină bani cu chitanţe sa« poliţe false. 4. (fam.) chitanţă sa» poliţă falsă / fictivă/ fără acoperire. 5. (si. av. mil.) avion. 6. (mar.) ancoră plutitoare. II. vb. A. intr. a zbura ca un zmeu. B. tr. 1. a face (ceva) să zboare ca un zmeu. 2. a falsifica (poliţe ele). kite balloon ['kait be>ilu:n] s. balon captiv. kith [kiO] s. ~ and kin cunoscuţi şi rude, kitling ['kitlirj] s. (aval.) pui; pisoi, motănaş. kitsch [kit/] s. 1. kitsch, pscudoartă. 2. obiect de proastă calitate artistică. kitten ['kitn] I. s. pisicuţă, motănaş. II. vb. tr. a naşte, a făta (pisoi). kittenish ['kitonif] adj. 1. (jucăuş) ca un pisoi. 2. (despre o fată) cochetă. kittereen [ikito'rim] s. (anglo-indian) trăsură cu un singur cal. kittiwake ['kitiweik] s. (omit.) pescăruş cu trei degete (Rissatridactyla): kittle ['kitl] I. adj. nesupus; insuportabil, imposibil; ~cattle oameni cu care nu te poţi înţelege / cu care nu se poate trăi. II. vb. tr. 1. a gâdila. 2. a încurca, a nedumeri. ' kitty ['kiti] s. 1. pisoi, pisoiaş. 2. (la jocul de cărţi) caniotă. kitty-cornered ['kitiikomod] (amer. fam.) I. adj. diagonal. II. aav. în / pe diagonală. kitzel ['kitsol] vb. Ir. (amer. fam.) a mângâia, a dezmierda. kivi(-kivi) ['kivi('kivi)] s. v. k i w i (-k i w i). kiwi(-kiwi) ['ki(:)vi(:)('ki(:)vi(:)] s. 1. (ornit.) kivi, (Apteryx australis). 2. kiwi (av. sl.) membru al personalului terestru al forţelor aeriene militare. 3. Kiwi (austr. fam.) neozeelandez. Klan [Kten| s.v. K u - K l u x - K l a n . klaxon ['kkcksn] s. 1. claxon. 2. sirenă (de vehicul). kleagle ['klkgol] s. (amer.) activist al organizaţiei teroriste Ku-Klux-Klan care se ocupă cu recrutarea de noi membri. kleenex |'kli:neks] s. (amer.) batistă de hârtie. kleptomania [iklepton'meinio] s. cleptomanie. kleptomaniac [-k, -nicek] adj., s. cleptoman. klieg fklkg] s. (cin.) lampă klieg (folosită la filmări). klinker ['klirjko'] s. (coiistr.) clincher. klipspringer ['klipi.sprirjg3r] s. (zool.) specie de antilopă africană (Oreotragus oreotragus). kloof [klu:f] s. (sud-afr.) vale îngustă; ravină; canion. kludge [klAd3] s. talmeş-balmeş. klutz [klAts] s. (amer. sl.) 1. tip stângaci / neîndemânatic. 2. nătâng, neghiob, nătărău. knack [ncek] s. îndemânare, dibăcie, abilitate, iscusinţă, talent, pricepere;'to have the ~ of doing smth., to have a ~ for doing smth. a se pricepe să facă ceva; to acquire the ~ of smth. a căpăta îndemânare / pricepere, a deveni priceput în ceva; I haven't got into the ~ of it yet nu m-am deprins încă, nu i-am prins încă meşteşugul; to lose the ~ of smth. a pierde obişnuinţa / îndemânarea de a face ceva; it's a matter of ~ e o chestiune de obişnuinţă; the ~ of pleasing talentul / darul de a plăcea; he has a happy ~ of saying the right thing are darul / talentul de a spune totdeauna lucrul cel mai nimerit. knacker ['na:kcir] s. 1. tăietor de cai; ecarisor, parlagiu. 2. achizitor de dărâmături. knackered ['naskodj adj. (sl.) istovit, sleit, mort de oboseală. knackery [taksri] s. 1. abator de cai. 2. ecarisaj, locul unde se jupoaie vitele tăiate. knacky ['nceki] adj. îndemânatic, dibaci, abil. knag [nseg] s. ciot, excrescenţă, nod (în lemn). knaggy ['naegi] adj. cioturos, noduros. knall gas [knael gacs] s. gaz detonant; amestec detonant. knap [na:p] I. s. (dial.) colină, movilă, ridicătură. II. vb. tr. a sparge, a sfărâma, a concasa (piatră). knapper ]'nasp3r] s. spărgător de piatră. knapping hammer ['na;pin 


538



a învăţa ceva în preajma mamei; to be seated ~ to ~ a fi aşezat / a fi aşezat în imediata apropiere (a cuiva); to ride ~ to ~ a călări alături; to get off one's ~s a se ridica din genunchi. 2. (fam.) genunchi bolnav; to get a ~ from football a-şi răni genunchiul la fotbal; tennis ~ luxaţie a genunchiului (ae la tenis); (despre cai) to break one's ~s a se răni la genunchi. 3. (telm.) genunchi; cot; frântură; colţar. 4. (metal.) flambaj. 5. (mar.) guseu; colţar. 6. (mat.) punct unghiular / de rebrusment. knee brake ['ni: breik] s. (text.) frână de genunchi. knee breeches [~rbrit/iz] s. pl. pantaloni scurţi (până la genunchi). kneecap [~kcep] s. 1. (anat.) rotulă. 2. genunchieră. knee-crocking [-ikrakirj] adj. (fig.) plecat, servil. kneed [ni:d] adj. (în compuşi) cu genunchii...; weak ~ cu genunchii slabi, slab de genunchi. knee-deep ['ni:'di:p,'--] adj. până la genunchi. knee guard [~ ga:d] s. genunchieră. knee-high [~hai] adj. până la înălţimea genunchiului; (glumeţ) ~ to a mosquito (sau grasshopper sau duck) de o şchioapă, minuscul. knee-hole [~houl] s. loc / spaţiu pentru genunchi (ia masa de scris). knee iron [~ laion] s. (metal.) oţel cornier, colţar. knee jerk [~ d3o:k] s. (med.) reflex rotular. knee-joint [~d3oint] s. 1. (anat.) articulaţia rotuliană. 2. (telm.) articulaţie cu nucă. 3. (constr.) îmbinare articulată. kneel ]ni:l], past si part. trec. kneeled [ni:ld] sa» knelt [nelt] vb. intr. (si to ~ down) a îngenunchea, a se aşeza în genunchi; (fig.) to ~ to smb. a îngenunchea înaintea / în faţa cuiva. kneeler [rni:br] s. persoană îngenuncheată. kneeler chair [~ t/£sr] s. v. k n e e l i n g c h a i r . kneeling ]'ni:lin] I. adj. îngenuncheat, în genunchi. II. s. îngenunchere. kneeling chair [~ it/e3rj s. v. k n e e l i n g s t o o l . kneeling cushion [~ .ku/an] s. pernă de îngenuncheat. kneelingly ]'ni:lirjli] aaV. îngenuncheat, în genunchi. kneeling position ['ni:lirj po'zi/an] s. (mil.) poziţie în genunchi. kneeling stool [~ stu:l] s. (bis.) scăunel de îngenuncheat. knee lever ['ni: ili:v3r] s. (mec.) pârghie cotită. kneepad [~paxl] s. genunchieră. knee-pan [~pa;n] s. v. k n e e c a p (1). knee piece [~ pi:s] s. (telm.) genunchi; cot; cot de ţeava. knee pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeava cotită. knee plate [~ pleit] s. (metal.) guseu. knee rider [~ raidar[ s. (mar.) grindă diagonală lungă. knee roof [~ ru:f] s. (constr.) acoperiş mansardat. knee timber [~ itimbor] s. (constr.) susţinere întărită (a diagonalei). knell [nel] I. s. 1. dangăt funebru de înmormântare. 2. semn rău, presimţire (rea), prevestire a morţii; to sound the death ~ a trage de moarte. II. vb. tr. 1. a vesti moartea (cuiva); a prohodi. 2. a prevesti moartea (cuiva). B. intr. (despre clopote) a suna de înmormântare. knelt [nelt] past si part. tree, de la k n e e 1. knew [nju:] past de la k n o w . knickerbockers ['nikobokoz] s. pl. 1. pantaloni largi (care se încheie la genunchi). 2. (amer.) Knickerbocker locuitor al New-York-ului. knickers ['nikoz] s. pl. (fam.) l.v. k n i c k e r b o c k e r s . 2. chiloţi (de damă). knick-knack ['niknack] s. bibelou, fleac, bagatelă. knick-knackery [-ari] s. bibelouri. knife [naif], pl. knives [naivz] I. s. 1. cuţit; kitchen ~ cuţit de bucătărie; table ~ cuţit de masă; dessert ~ cuţit de desert; fish ~ cuţit de peşte; to lay a ~ and fork for smb. a pune un tacâm pentru cineva; (fam.) he plays a good ~and fork e un mare mâncăcios / un gurmand; pocket ~ cuţit de buzunar; pen ~ briceag. 2. pumnal, stilet; war to the ~ război pe viaţă şi pe moarte; (fam.) to have one's ~ in smb. a urî pe cineva, a avea ceva împotriva cuiva, a fi înverşunat / îndârjit împotriva cuiva. 3. tăiş, lamă (la o tocătoare de paie etc.); cuţitul ghilotinei. 4. (cu art. hot.) bisturiul, scalpelul; to use the ~, to resort to the ~ a tăia în carne vie; to have the horror of the ~ a tremura la gândul unei operaţii, a-i fi teamă de bisturiu.S. (telm.) cuţit; racletă. 6. (tehn.) dinte de freză. 7. (electr.) lamă de contact. ♦ before you could say ~cât ai zice peşte, într-o clipită. II. vb. tr. 1. a înfige cuţitul în, a înjunghia, a ucide. 2. (amer.) a provoca căderea (unui om politic, prin mijloace necinstite). 3. (amer.) a trânti la (un) examen. knife basket ['naif ,ba:skit] s. coş pentru tacâmuri. knife blade [~ bleid] s. lama cuţitului. " „ knife-board [~bo:d] s. 1. fund de lemn (pentru tocat), tocător. 2. (fam.) ~seat banchetă de pe imperială (la »n omnibus); ~ omnibus omnibus cu imperială. knife box [~ boks] s.v. k n i f e - b a s k e t . knife cleaner [~ ,kli:nor] s. maşină de curăţat cuţite. knife clip [~ klip] s. (telm.) port-cuţit. knife-edge [~ed3] s. 1. lamă de cuţit. 2. (tehn.) tăiş; tăiş de cuţit. 3. cuţit de balanţă. knife-edged [~'ed3d] adj. ca tăişul unui cuţit. knife-grinder [~igraindor] s. 1. tocilar. 2. roata tocilei; tocilă; maşină de ascuţit cuţite. knife-machine [~ni3i/i:n] J.v, k n i f e c l e a n e r . knife polish [~ poli/] s. praf pentru curăţat cuţite. knifer ['naifor] s. (fam.) cuţitar. knife rest ['naif rest] s. suport pentru tacâmuri. knife sharpener ['naif r/a:pnor] s. piatră de ascuţit cuţite; tocilă. knife switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător / cu lamă / cuţit.



 539



knothole club



knight [nait] I. s. 1. cavaler, deţinătorul titlului de cavaler (imediat inferior celui de to ~ out the ashes from one's pipe a-şi scutura pipa de scrum; to ~ stupid ideas out baronet); the ~s of the Table Round cavalerii Mesei Rotunde; (fam. înv.) ~ of the post of smb. a-i scoate cuiva din cap ideile absurde / din minte gândurile prosteşti; b) a omorî pungaş, escroc; (înv.) ~ of the pestle spiţer, farmacist; ~ of the road c) comis-voiajor; în bătaie, a scoate (pe cineva) din circulaţie; (la boA) a face knock-out; c) a suprima (un b) vagabond. 2. (ist.) cavaler (membru al clasei cavalerilor). 3. ~of the shire reprezentant pasaj dintr-o carte etc.); d) a fi trântit, a cădea, a pica (la un examen); (la tenis) a fi al unui comitat, district, în parlamentul englez; ~ bachelor cavaler (neaparţinând nici eliminat (dintr-un turneu); e) a schiţa (planul unei lucrări etc.); to ~ the bottom out of unui ordin; distincţie onorifică al cărei obicei s-a perpetuai.). 4. (la şah) cal. II. vb. tr. an argument a nimici un argument; to ~ over a doborî, a răsturna (ceva, pe cineva); a tăia. a doborî (un arbore etc.); to ~ together a) a lovi, a izbi un lucru de altul; a face (pe cineva) cavaler, a acorda (cuiva) titlul de cavaler. b) a înjgheba în grabă (un adăpost, o plută etc.); to ~ up a) a trimite în sus (mingea, la knightage ['naiticlj] s. corp de cavaleri. knight-errant fnait'cr^nt] s. cavaler rătăcitor; (fam.) îndreptător al relelor / al abuzurilor, fotbal); a arunca / a azvârli în sus cu o lovitură; b) a construi (un edificiu) în mare grabă; a aranja în grabă (o partidă, un meci); a organiza în grabă / foarte sumar; a face în grabă; om care vrea să reformeze lumea. to ~ up a meal at a moment's notice a improviza un dejun la minut; c) a trezi, a face knight head [~ hed] s. (mar.) sfânt. knighthood ['naithud] ş. calitatea de a fi cavaler; he has been given a ~ a fost făcut să se trezească, a scula din somn (pe cineva); d) a aduce într-o stare de oboseală excesivă / într-o stare de epuizare; ~ed up with fatigue mort de oboseală; e) (amer.) a lăsa grea cavaler; to decline a ~ a refuza titlul de cavaler. (o femeie). -0* (la crichet) to ~ up a century a totaliza o sută de puncte. B. iutr. 1. to ~ knighting ['naitin] s. ridicare (a cuiva) la rangul de cavaler. knightliness ['naitlinis] s. 1. îndatoririle unui cavaler. 2. caracter de cavaler, cavaleresc. about (the world) a) a călători prin lume; a hoinări prin lume; b) a hoinări; to ~ about for half an hour a hoinări o jumătate de ceas; to ~ against (smth.) a se lovi de, a se 3. aspect de cavaler. izbi de (ceva); to ~ at a ciocani, a bate (la, în); to ~ at the door a bate la / în uşă; to ~ knightly ['naitli] adj. cavaleresc, de cavaler. off a) a se opri din lucru, a face o pauză; b) a înceta / a termina lucrul; we ~ off at six knight's fee ['naits fi:] s. (ist.) feudă de cavaler. knit [nit], past şi part. trec. knitted [-id] sau knit I. vb. A. tr. 1. a tricota, a împleti terminăm lucrul la ora şase; to ~ together a se lovi / a se izbi unul de altul; to ~ under (ciorapi etc.), a croşeta; she spends her time knitting îşi petrece vremea tricotând; ~ two, a se supune, a se da bătut; to ~ up against smth. a se lovi, a se izbi de ceva; to ~ up purl two două pe faţă, două pe dos. 2. a face să se sudeze (oasele fracturate); a face să against smb. a se întâlni cu cineva pe neaşteptate, a da nas în nas cu cineva; to *- up se întărească (un lichid, un ciment). 3. a lega, a uni (persoane); to ~ together the hearts a fi mort de oboseală, a fi epuizat; I am quite ~ed up (with fatigue) sunt mort de oboseală, of all a uni toate inimile; ~(together) by close friendship legaţi printr-o strânsă prietenie; nu mai pot de oboseală. II. s. 1. lovitură, izbitură; şoc; bătaie (în uşă); to take a nasty to ~ up a plot a înnoda o intrigă sau o acţiune. <* to ~ one's brows a încrunta din ~ a încasa o lovitură puternică; (fam.) to take the ~ a avea mari pierderi / pagube băneşti; sprâncene, a se încrunta. B. intr. 1. (despre oase) a se uni, a se suda, a se lipi; (despre there was a ~ (at the door), a ~ came at the door se auzi o bătaie în uşă; I know him ciment) a se întări, a face priză. 2. (despre plante) a lega (rod). 3. (despre persoane) a se by his ~ îl recunosc după felul cum bate (în uşă). 2. (onomatopee) knock, knock! poc, poc! pac, pac! 3. (tehn.) detonaţic; engine ~ bătaie a motorului. lega. II. s. împletitură, tricotaj; scarf of a loose ~ fular tricotat cu ochiuri largi. knitted ['nitid] adj. croşetat, tricotat. knockabout ['noko'baut] I. adj. 1. (despre un joc sportiv etc.) violent, dur, aspru. knitted wear [~ weo1"] s. tricotaje. 2. rătăcitor, hoinar, vagabond; de nomad, de vagabond; a ~ life a) o viaţă de nomad; r b) (fa/u.) o viaţă ticăloasă, un trai ca vai de capul lui. 3. (despre haine) de toate zilele, knitter ['nito ] s. 1. (text.) tricoter, muncitor la tricotat. 2. maşină de tricotat. de tăvăleală. II. s. (amer.) 1. încăierare, bătaie. 2. (mar.) iaht mic. 3. farsă grosolană. knittie ['niti] s. (amer.) pulover tricotat. knitting ['nitirj] s. 1. tricotare. 2. tricotaj, articol tricotat. 4. (austr.) argat. knock-back fnokbaek] s. (austr.) refuz. knitting frame [~ freim] s. v, k n i t t i n g m a c h i n e . knockdown ['nok'daun] I. adj. 1. (despre o lovitură) care te doboară, care te dărâmă. knitting machine [~ mafi:n] s. (text.) maşină de tricotat. 2. (despre un mecanism etc.) demontabil. 3. (despre un preţ) minim; ~ price preţ minim; knitting needle [~ ini:dl] ş. (teA't.) ac de tricotat, andrea. preţ de reclamă. <* argument zdrobitor. II. s. 1. (sport) căzătură în urma unei lovituri. knives [naivz] pl.de la k n i f e (I). knob [nob] I. s. 1. cucui, umflătură; protuberantă; nod, ciot. 2. mâner în formă de sferă 2. bere tare. 3. reducere, micşorare (de preţ etc.). (la uşă etc.). 3. măciulie (de baston). 4. (amer*) derdcluş, deluşor, movilă. 5. (tehn.) mâner; knocked up ['nokt 'Ap] adj. epuizat, obosit, mort de oboseală, stors de puteri, vlăguit. gămălie; convexitate; buton. 6. (fam.) cap, căpăţâna, tigvă. 7. bucată (de zahăr etc.). knocker ['noks1"] s. 1. persoană care ciocăneşte / care bate la uşă. 2. bătăuş. 3. (amer.) 8. (electr.) izolator cilindric. II. vb. intr. 1. (fam.) a-şi da acre / ifose. 2. to ~ out a se critic rău-voitor / aspru / care caută nod în papură. 4. (şi door ~) ciocănaş (de poartă), bomba. 5. (chim.) detonator. 6. (constr.) bătător, mai. ♦ (fa/u.) not to feel up to the ~ a nu se knobbed [-d] adj. 1. cu umflături; cu noduri, noduros. 2. cu deluşoarc. 3. (despre simţi în apele sale; to be dressed up to the ~ a fi îmbrăcat la marele fix, a fi pus la ţol festiv. bastoane) cu măciulie. knocker up ['nokor 'Ap] s. paznic (care trezeşte muncitorii bătându-le în fereastră). knobble ['nobal] s. umflătură (mică). knobbly [-i] adj. noduros; plin de umflături / de protuberante. knock-free ['iwkfri:] adj. (despre un carburant) antidetonant. knock-kneed [~ni:d] adj. 1. cu genunchii întorşi înăuntru, cu picioarele în formă de knobby fnobi] adj. 1. cu umflături / protuberante. 2. ca o umflătură / protuberantă. knobstick ['nobstik] s. 1. bâtă, măciucă. 2. (fa/u.) spărgător de grevă. 3. (fa/n.) muncitor X. 2. (jig.) prăpădit, slăbănog, beeisnic, jigărit. nesindicalizat. knock-off [~'o(:)f] s. 1. (tehn.) dispozitiv de întrerupere / de deconectare; opritor, piedică; knock [nok] I. vb. A. tr. 1. a izbi, a lovi, a bate; to ~ (in) on the head a) a lovi (pe piedică de siguranţă. 2. terminarea lucrului; ora închiderii (unui atelier etc.). cineva) în cap; b) a nimici, a distruge; a zădărnici, a omorî, a ucide; (fam.) our plans knock-out ['nokaut,'-'-] I. adj. (despre o lovitură) de graţie; care te doboară pe loc; have been ~ed on the head planurile noastre au căzut baltă, praful s-a ales de planurile to sell smth. at a ~ price a vinde ceva la un preţ menit să distrugă / să zădărnicească noastre; to ~ one's head against smth. a-şi lovi/ a-.şi izbi capul de ceva; (fa/u.) a da de orice concurenţă. II. s. 1. lovitură de graţie; (la box) knock-out. 2. om sau lucru formidabil un obstacol / a întâmpina un obstacol / o piedică; to ~ a hole in / through smth. a face / fără pereche; it's a fair ~! e formidabil, e uluitor! 3. (într-un concurs sportiv pe echipe) o gaură în ceva, a găuri ceva. 2. (jam.) a uimi, a ului, a lăsa cu gura căscată (pe cineva); eliminarea progresivă a echipelor învinse. ♦ (amer. fam.) ~ drops «) narcotic; b) acid that ~s you! te-a lăsat cu gura căscată!; that ~s me! e uluitor, e formidabil! 3. (amer.) fenic, fenol. a vorbi de rău, a face harcea-parcea; a lichida. 4. to ~ about, a trata cu asprime, a se knock-proof [~pru:f] s. (mine) antidetonant. purta rău / grosolan cu; a bate, a lovi; I got ~ed about a good deal am fost îmbrâncit knock-up ['nok'Ap] s. (la tenis) schimb de mingi; to have a ~ a schimba câteva mingi ca vai de capul meu; am păţit-o rău de tot; I watched them ~ing each other about îi înainte de partidă (pentru încălzire). priveam cum se pocneau; furniture badly ~ed about in transit mobile vătămate / knoll1 [noul] s. 1. deal, movilă, ridicătura, gorgan. 2. ridicătură a fundului (unei ape). sfărâmate în timpul transportului; this ship has been terribly ~ed about (in battle) acest knoll2 (înv.) vb. A. tr. a bate (clopotul). B. intr. (despre clopot) a bate, a suna. vas a fost foarte avariat (în luptă); to ~ back a refuza, a respinge; to ~ down a) a răsturna; knop [nop] s. (înv.) 1. v. k n o b (1,1). 2. (bot.) mugur. a arunca / a trânti la pământ; a doborî printr-o lovitură de pumn, a-şi doborî (adversarul); knot1 [not] I. s. 1. nod; to tie a ~ a face un nod; to untie / to undo a ~ a desface un a dărâma (un zid); a doborî, a tăia (un copac); a demonta; to ~down the skittles a doborî nod; to make / to tie a ~ in a piece of string a înnoda un fir de aţă, a face un nod într-un popicele (cu bila); he was ~ed down by a motor ear a fost doborât / trântit de un fir de aţă; (fa/n.) to tie a ~ in one's handkerchief a face nod la batistă (spre a nu uita automobil; (fam.) a smell fit to ~ you down un miros care te doboară; b) a vinde, ceva); (mar.) fisherman's ~ nod pescăresc; running/ slip ~ nod mobil; ~ of hair conci, a adjudeca, a atribui (un articol la o licitaţie); to ~ smth. down to smb. a adjudeca / coc. 2. (mar.) nod; (despre o navă) to make 10 ~s a merge cu 10 noduri; ship capable a atribui ceva cuiva (la o licitaţie, printr-o lovitură de ciocan); ~ed down for a song of 20 ~s at the most navă care poate atinge o iuţeală de cel mult 20 de noduri. 3. (fig.) vândut la un preţ de batjocură; (fam.) to ~ smb. down for a song a cere cuiva să cânte nod (al unei probleme etc.). 4. unire, legătură; marriage ~ legătură conjugală; (fam.) (la o petrecere, la o serată etc.); c) a scădea, a coborî brusc (preţul unui lucru); (despre preot) to tie the ~ a oficia slujba cununiei. 5. (med.) nod (al unui ligament etc.); d) a împlânta, a bate în pământ (ţăruşi etc.); to ~ in a bate (un cui etc.); to ~off a) a face nodozitate (artritică etc.); nodul. 6. (bot.) nod, excrescenţă (înpunctul de ramificaţie al să cadă; to ~ a book off the table a face să cadă o carte de pe masă; b) a sparge, a rupe unei crăci). 7. nod (la o scândură). 8. (geol.) concreţiune, nodul. 9. grup, ceată, pumn (printr-o lovitură); to ~ the handle off the jug a sparge toarta ulciorului; c) (mar.) a purta (de oameni); grup (de obiecte); ~ of trees pâlc de arbori; they stood in a ~ at the door în derivă; d) a termina, a isprăvi (o treabă); a termina repede; a întrerupe (o treabă, stăteau în grup la uşă. 10. (electr.) buclă. 11. (poligr.) aglomerări; noduri. II. vb. A. tr. o discuţie etc.); to ~ off a good deal of work a munci cu hărnicie; to ~ off some verses 1. a înnoda; a face un nod / noduri în / la; a lega; to ~ two ropes a lega două frânghii. a ciocăni la nişte versuri, a munci mult la nişte versuri; to ~ off a sketch a face o schiţă 2. ffig.) a încâlci, a încurca. 3. a încrunta din (sprâncene). 4. a face, a executa (ciucuri, rapidă; to ~ off work a întrerupe lucrul; a se opri din lucru, a face o pauză; e) a scădea, canafuri). B. intr. a se încurca, a se încâlci, a face noduri. a coborî (preţul unui obiect); to ~ smth. off the price a scădea preţul unui lucru; knot2 s. (omit.) ciovlică, nagâţ (Tringa canuta). f) (mii. fam.) a fura, a ciordi. ♦ (fam.) to ~ smb. off his pins a face paf, a ului, a lăsa knot-grass ['notgru:s] s. (bot.) troscot (Polygonum aviculare). cu gura căscată (pe cineva); (la rugbi) to ~ on a proiecta balonul înainte (cu mâna); to ~ knothole club [~houl kUb] s. (amer.fam.) spectatori fără bilet care urmăresc un meci out a) a face să iasă, a da afară, a scoate; to ~ smb.'s eye out a-i scoate cuiva un ochi; prin găurile din ziduri etc.



 knotted



knotted ['notid] adj. 1. (despre o sfoară etc.) cu noduri. 2. v. k n o 11 y. 3. (geol.) (despre şisturi etc.) cu noduli, cu concreţiuni. 4. (bot., zool.) noduros, cu nodozităţi. knottiness ['notinis] s. 1. nodozitate. 2. aspect noduros (al unei scânduri etc.). 3. dificultate, complexitate (a unei probleme etc.). knotty ['rati] adj. 1. (despre o frânghie etc.) plin de noduri, cu (multe) noduri; ~hands mâini noduroase / grosolane. 2. (fam.) (despre o problemă etc.) încurcat, spinos, greu de rezolvat. 3. (despre o scândură etc.) noduros, cu multe neregularităţi. knout [naut] (™s.) I. s. cnut. II. vb. tr. a bate cu cnutul. know [nou], past knew [nju:], part. trec. known [noun] I. vb. A. tr. 1. a cunoaşte, a recunoaşte; don't you ~ me? nu mă (re)cunoşti?; she knew him at a distance 1-a recunoscut de departe; I ~him by his walk îl (re)cunosc după mers; he is easily known by his scar poate fi uşor recunoscut după cicatrice. 2. a deosebi, a distinge; to ~ good from evil a distinge binele de rău; I didn't ~ the one from the other nu puteam să-1 deosebesc pe unul de celălalt; you wouldn't ~ him from an Englishman nu l-ai putea deosebi de un englez. 3. a cunoaşte (pe cineva); a face cunoştinţă cu; I am among people I ~ mă aflu printre oameni pe care îi cunosc; to get / to come to ~ smb. a face cunoştinţă cu cineva; to get to ~ s m b . better a cunoaşte mai bine pe cineva; I had known him as a poor man îl cunoscusem când era sărac; (fam.) to ~ smb. like a book a cunoaşte pe cineva foarte bine / ca-n palmă; to ~ smb. by sight a cunoaşte pe cineva din vedere. 4. a frecventa (pe cineva); they are neighbours of ours but we do not ~ them ne sunt vecini dar nu-i frecventăm / nu le călcăm pragul; he is not a man to ~ e un om pe care ar trebui să-1 ocoleşti / să-1 eviţi. 5. (arh.) (despre o femeie) a cunoaşte (carnal), a poseda. 6. a cunoaşte, a poseda, a şti (o limbă străină etc.); to ~ smth. by heart a şti ceva pe dinafară / pe de rost; do you ~ your lesson? îţi ştii lecţia?; to ~ how to do smth. a şti cum să facă ceva; a se pricepe să facă ceva; they ~ how to fight ştiu să se bată; a man who ~s how to appreciate art un om care ştie să aprecieze arta. 7. a şti, a avea cunoştinţă de (ceva); to ~ more than one says a şti mai mult decât spune; I ~ that well enough o ştiu prea bine; had I known dacă aş fi ştiut; as far as I ~, for all I ~ după câte ştiu; you don't ~ much nu (prea) ştii mare lucru; nu prea eşti pus la curent; not to ~ smth. a nu şti ceva, a ignora ceva; certain things which you cannot but ~ anumite lucruri pe care e imposibil să le ignori; how do I ~? ştiu şi eu?; as everyone ~s după cum ştie toată lumea; he ~s his own mind ştie ce vrea; I would have you ~ that, be it known to you that vă fac cunoscut că; I don't ~ that he understands much about it nu cred că pricepe mare lucru din asta; I don't ~ that he has any relatives nu ştiu să aibă rude; I knew he had talent ştiam că are talent; how do I ~ /how am I to ~ whether you will pay me? după ce vrei să ştiu că ai să mă plăteşti? ce mă asigură că ai să mă plăteşti?; Heaven ~s when I shall be back Dumnezeu ştie când mă voi întoarce; he got out of it Heaven ~s how numai Dumnezeu ştie cum a scăpat; he didn't quite ~ what to say nu prea ştia ce să spună; he ~s what's what ştie el ce ştie; I ~ what I ~, I ~ the time of the day ştiu eu ce ştiu; when under the influence of drink he does not ~ what he is doing când e beat nu ştie ce face; they shall ~ what stuff I'm made of vor vedea ei ce fel de om sunt (eu); I ~ him to be a great fool ştiu că e un mare dobitoc; I did not ~ him to be one of their accomplices nu ştiam că este unul din complicii lor; I have known it (to) happen s-a petrecut sub ochii mei; I have known people die of it ştiu oameni care au murit din pricina asta; I have known educated persons make this mistake ştiu oameni culţi care fac această / aceeaşi greşeală; I have never known him tell a lie nu ştiu să fi spus vreodată



540



knowing ['nouirj] I. adj. 1. (despre facultăţi) de înţelegere, de cunoaştere. 2. inteligent, instruit. 3. deştept, iscusit, dibaci, şmecher, priceput, abil; ~smile surâs cu subînţelesuri; to put on a ~ look a lua un aer viclean / şiret; a face pe grozavul; to assume a ~ air a-şi da aere de cunoscător; to pretend to be very ~ a face pe deşteptul / pe grozavul; he's a ~ one e un mare pişicher. II. s. înţelegere, cunoaştere; there is no ~ why he did that nu se poate şti de ce a făcut asta, cine ştie de ce o fi făcut asta. knowingly [-lij aaV. 1. cu bună ştiinţă, în cunoştinţă de cauză; I never ~ injured him nu l-am jignit niciodată cu bună ştiinţă. 2. într-un mod abil / dibaci; cu şiretenie; he smiled ~ zâmbi cu subînţelesuri. knowledge [rnolid3] s. 1. (of) cunoştinţă, cunoaştere (a unui fapt, a unei persoane); to get ~ of smth. a afla (de) ceva; it has come to my ~ that am aflat că, mi s-a adus la cunoştinţă că; to keep smth. from smb.'s ~ a-i ascunde cuiva ceva; I had no ~ of it nu ştiam despre asta, nu aveam cunoştinţă de aceasta; people of whom I had no ~ oameni pe care nu-i cunoşteam / de a căror existenţă nu ştiam; her ~ of him ceea ce ştia despre el; it is a matter of common ~ that e un fapt notoriu că; to my ~, to the best of my ~, as far as my ~ goes după câte ştiu (eu); to my certain ~ după cum ştiu în mod sigur; this is within the ~ of all toată lumea ştie aceasta; not to my ~ după câte ştiu, nu; without my ~ fără ştirea mea; to speak from (one's own) ~ a vorbi din (proprie) experienţă; to speak with full ~ (of the facts) a vorbi în cunoştinţă de cauză. 2. recunoaştere; he had grown out of all ~ crescuse într-atât încât nu-1 mai puteai recunoaşte. 3. ştiinţă, cunoaştere, cunoştinţe; to have a ~ of several languages a cunoaşte, a şti mai multe limbi; he has some little ~ of Latin, he has a working ~ of Latin se descurcă în latineşte, are ceva cunoştinţe de latină; to have no ~of a subject a ft străin de un subiect; to have a thorough ~of a subject a poseda / a cunoaşte în adâncime un subiect; to leave school with a small stock of ~ a părăsi şcoala cu un bagaj de cunoştinţe redus; his ~is immense are cunoştinţe vaste / foarte ample; to have recourse to the superior ~ of specialists a recurge la competenţa specialiştilor; ~ of the heart cunoaştere a inimii / a sufletului; to have no ~ of the ways of the world a nu şti să se poarte în lume; ~ is power a şti înseamnă a putea; the advance of ~ progresele ştiinţei; to acquire ~ a căpăta / a acumula cunoştinţe. 4. (în sens biblic) cunoaştere (trupească); unlawful carnal ~ raporturi sexuale ilicite.



knowledgeable [~abl] adj. (fam.) inteligent; bine informat. known [noun] adj. cunoscut, vestit, recunoscut; a widely ~ author un autor foarte cunoscut; a ~ thief un hoţ vestit. know-nothing f'nou'nAOirj] s. 1. ignorant, om care nu ştie nimic. 2. agnostic. knubyarn ['nAbja:n] s. (text.) nod. knuckle ['nAkl[ I. s. 1. articulaţie, încheietură (la deget); to rap smb. over the ~s (salt) to give smb. a rap on the ~s a lovi pe cineva peste degete / peste unghii. 2. (arhit.) nuca genunchiului. 3. (gastr.) picior (de oaie sau de porc); partea cărnoasă (a unei ciozvârte de berbec etc.); spată. 4. v. ~ j o i n t. 5. (ferov.) gheară (la legarea automată a vagoanelor). 6. (felin.) clichet de cuplare. 7. (mar.) cot. 8. (mine) aparat de măsurat înclinarea. 9. (si.) pungaş. <• you're getting rather near the ~ devii indecent. II. vb. A. tr. 1. a lovi sau a freca (ceva) CU articulaţiile degetelor; to ~ one's eyes a-şi freca ochii cu dosul mâinii. 2. (la golf) a-şi îndoi genunchii înăuntru. B. intr. 1. a-şi trosni oasele / articulaţiile degetelor. 2. to ~ down a se supune, a ceda; I won't ~ down to him n-o să-i cedez, n-o să-i fac pe plac; to ~ down to one's work a se pune pe lucru; (despre cai) to ~over a avea chişiţele ieşite în afară; to ~ under a se supune, a ceda. 0 minciună; I have never known him (to) do it before după câte ştiu e prima dată că knuckle-bone [~boun] s. 1. (anat.) articulaţie, încheietură (la deget). 2. arşic; to play face aşa ceva; he had never been known to laugh nu fusese văzut niciodată râzând; at ~s a juca arşice. criminals have been known to jest even upon the scaffold s-au văzut criminali glumind knuckle-duster [~dAStor] s. box (armă albă informă de placă metalică care se îmbracă până şi pe eşafod. 8. a afla, a prinde de veste; to get / to come to ~ smth. a afla ceva; pe degete). 1 knew it yesterday am aflat despre asta abia ieri; how did you get to ~ that? cum de-ai knuckle end [~ end] s. 1. partea de lângă os (la o ciozvârtă de berbec etc.). 2. (fam.) aflat asta?; I don't want to ~ any more nu vreau să mai aflu nimic; please let us ~ partea cărnoasă (a unei ciozvârte de berbec etc.). whether vă rugăm să ne anunţaţi dacă; everything gets ~n totul se află; how can it have knucklehead ['nAklhed] s. (amer. fam.) nătărău, tâmpit. become known? cum de s-a aflat? -0- (fam.) don't I ~ it! cui îi spui asta!; (fam.) not if knuckle-joint [~d3oint] s. 1. (telin.) articulaţie cu nucă; genunchi. 2. (tehn.) îmbinare I ~ it! pentru nimic în lume!; a firm that reduces its advertising soon ~s it o firmă prin articulaţie. 3. (auto) articulaţie cardanică. care îşi diminuează publicitatea se resimte foarte curând; to ~ one's business a nu se knuckle pin [~ pin] s. (tehn.) bolţ de articulaţie. amesteca în treburile altora; to ~ a thing or two a se descurca (într-o discuţie etc.); not knucks [nAks] s. pl. (amer.) to play ~ a juca bile. to ~ one from Adam a nu avea nici cea mai mică idee despre ceva. B. refl. a se cunoaşte knur [no:r] s. nod, ciot. (pe sine). C. intr. a şti, a cunoaşte; a fi informat; to ~ better a avea prea multă experienţă knurl [na:l] I. s. 1. nod, ciot; umflătură, protuberantă. 2. tăietură, crestătură; zimţi. / a fi prea inteligent pentru a comite o greşeală; he ~s better than to do that e prea 3. (tehn.) rolă de striere; moletă. 4. (tot.) umflătură. II. vb. tr. (metal.) a zimţui; a stria; deştept ca să facă asta, e trecut prin prea multe ca să facă asta; I ~ better (than that) a molcta. nu mă las dus de nas (aşa de uşor); ştiu eu mai bine ce trebuie să fac; nu-s chiar aşa de knurled [na:ld] adj. 1. zimţuit, crestat. 2. noduros, cioturos. prost; you ought to ~ better at your age la vârsta ta ar trebui să fii mai cu scaun la cap knurling machine ['no:lin m3i/i:n] s. (text.) maşină de moletat. / mai deştept; he is old enough to ~ better Ia vârsta lui ar trebui să fie mai cuminte / koala [kou'a:k>, rku:lo] s. (zool.) koala (Phascolarctus cinereus). mai prevăzător / să aibă mai mult scaun la cap; you ought to have known better ar fi kobold ['kobould, 'koub-, -bid, amer. 'kouboW] s. (mitol.) cobold; gnom. trebuit să nu te laşi dus de nas / să dai dovadă de mai rhultă judecată / să fii mai prudent; kodak ]'kouda;k] I. s. (fot.) kodac. II. vb. tr. a fotografia (cu kodacul). 2. (glumeţ) a another time you'll ~ better e o învăţătură de minte pentru altă dată. 2. to ~ about a prinde uşor / din zbor; a descrie foarte plastic sau corect. fi informat de (ceva), a fi la curent cu (ceva); a şti de / despre (ceva); do they ~ about Koh-i-noor ['kouinuo', -noor, -m>:r] s. 1. Koh-i-nor (briliant). 2. ceva incomparabil / it? sunt informaţi despre aceasta?; I ~ (even) less about it than you în privinţa aceasta minunat / fără pereche. ştiu mai puţin chiar decât tine; I don't ~ about that! rămâne de văzut! nu sunt încă sigur!; kohlrabi [rkoul'ra:bi] s. (bot.) gulie (Brassica oleracea caulorapa). (amer.) what do you ~ about that? ce ai de spus în privinţa asta?; to ~ of a şti (de / kok-saghyz [kouk'sa;gi:z, -so'gi:z] s. (bot.) cocsacâz (Taraxacum kok-saghyz). despre), a fi auzit de / despre; to ~ of smb. a fi auzit de / despre cineva; I ~ of a good kola ['kola] s. v. c o 1 a. watchmaker ştiu / cunosc un ceasornicar bun; to get to ~ of smth. a afla de / despre kolinsky [kou'linski] s. (zool.) lutru siberian (Mustela siberica). ceva; when did you ~ of it? când ai aflat despre asta?; (fam.) not that I ~ of după câte kolkhoz [kAl'haz, kal-,- kol-[ (rus. ist.) s. 1. colhoz. 2. atr. colhoznic. ştiu eu, nu. II. s. (fam.) to be in the ~ a fi în curent (cu o afacere etc.); a fi în cunoştinţă komsomol ['komss'mol] (rus. ist.) s. 1. comsomol. 2. atr. comsomolist. de cauză; a cunoaşte toate dedesubturile (u/tei afaceri etc.); those who are in the ~ iniţiaţii. konak [kou'na:k] s. (turc.) hotel particular. koodoo ['kuxlu;] s. (zool.) antilopă cu coarnele răsucite din Africa de Sud (Antilope knowable['nouobl] adj. care poate fi cunoscut, cognoscibil. strepsiceros). know-all ['nou'o:l[ s. persoană atotştiutoare / care le ştie pe toate. know-how [~hau] s. 1. pricepere, cunoaştere, dibăcie (într-o activitate oarecare); kook [ku:k] s. (amer. si.) zăpăcit, ţicnit, nebun. know-how. 2. (pl.) secrete; metode (de lucru). kooky ['ku:ki] adj. (amer. si.) zăpăcit, ţicnit, aiurit.



 541



koolah ]'ku:b] s. v. k o a l a . kopeck ['koupek, 'kop-] s. (rus.) copeică. kopje ['topi] s. (sud-african) deluşor, movilă. Koran [ko(:)'ra:n, ks'r-, amer. kow'ra:n, 'kouram, -ron] s. the ~ Coranul. Koranic [ko(:)'ra;nik, ks'r-] adj. de Coran, al Coranului. Korean [ks'rian, ko(:')r-, amer. kou'r-] I. adj. coreean. II. s. 1. coreean. 2. (limba) coreeană. kosher ['kou/sr, rar 'fe)/3r] adj. 1. (amer.fam.) cuşer, reglementar. 2. veritabil, autentic. kotow ['kou'tau] s., vb. intr. v. k o w t o w . koumiss ['ku:mis] s. v. k u m i s s. kourbash l'kuabaef] s. (arab.) biciuşca din curele de piele; under the ~ făcând muncă forţată. kowtow ['kau'tau, -'-, 'kou'touj (chinez.) I. s. plecăciune adâncă. II. vb. intr. a face o plecăciune adâncă (atingând pământul cit fruntea); a se prosterna; to ~ to smb. a se pleca / a se ploconi / a se prosterna în faţa cuiva (şifig.). Kraal [kra:l, kro:l] s. (sud-african) Kraal. kraft (paper) ['kra:ft (tpeipa')] s. hârtie (groasă) de ambalat. kraut [kraut] s. (si.) neamţ. Kremlin ['kremlin] s. the ~ Kremlinul. Kroo [kru:] s. negru de pe malul liberian al Africii. Kroo English [~ lirjgli/] s. (lingv.) idiom pidgin cnglczo-portughez. Krou [kru:] s. v. K r o o .



kyte



Kru s. v. K r o o. krypton ['kripton] s. (chim.) kripton. kudos ['kju:dosj s. (fam.) 1. slavă, glorie. 2. răsplată, distincţie. Ku-Klux-Klan ['kju; kUks'kten] s. Ku-Klux-Klan rasistă. kukri ['kukri] s. (anglo-ind.) cuţit mare încovoiat. kulak [ku:'lci:k, 'ku:tek-] s. (rus. ist.) chiabur. kumiss ['ku:mis] s. cumîs (băutură fermentată din lapte de iapă). kung fu [kurj'fu:, kAţj-] s. (sport) kung fu (originar din China). Kurdish ['ks:di/] I. adj. kurd. II. s. (lingv.) (limba) kurdă. kurtosis [k3:'tousis] s. (mat.) exces. Kuwaiti [ku'weiti, -aiti] I. adj. kuweitian, kuwaitian. II. s. locuitor din Kuweit, kuweitian. kvass [kvu;s. kvass] s. (rus.) cvas. kyanite f'kaisnait] s. (mineral.) disten. kybosh ['kaiba/J s. v. k i b o s h (I). kyle [kail] s. (scot.) strungă, trecătoare, defileu. kylie ['kaili] s. (austr.) v. k i 1 e y . kyloe ['kailou] s. rasa de vite mici scoţiene. kymograph ['kaini3gru:f, -mong-, -grsf] s. kimograf; înregistrator de viteză. Kymric ['kimrik] adj., s.v. C y ni r i c. kyphosis [kai'fousis] s. (med.) cifoză. kyte [kait] s. («Vai., scot.) burtă, pântece; stomac.



 L, 1 [el], pl. Ls, L's [-z] s. L, 1, a douăsprezecea literă a alfabetului englez. la [la:] s. (muz.) (nota) la. laager ]'la:gor] (sud.-afr.) I. s. tabără înconjurată de căruţe. II. vb. intr. a se aşeza într-o astfel de tabără. lab [la?b] s. (fam.) prese, de la l a b o r a t o r y . labarum ['keba:rom] s. (rel. catolică) steag (pentru procesiuni). labefaction ['tebiifask/an] s. (rar) 1. slăbire, şubrezire. 2. cădere, decădere. labei1 [leibl] I. s. 1. etichetă, inscripţie, denumire. 2. (fig.) etichetă, nume. 3. (telm.) etichetă, marca fabricii; plumb de garanţie. 4. bucată de hârtie sau de pergament pentru sigiliul documentelor, al hrisoavelor etc. 5. moţ, ciucure; sfoară. 6. (jur.) codicil, adaos la un testament. 7. (amer.) marcă poştală. II. vb.tr. 1. a eticheta, a aplica o etichetă pe, a lipi o etichetă pe; a adresa (un pachet); a marca; (com.) to ~ an article for sale a pregăti o marfă pentru vânzare. 2. (fig.) a eticheta, a da un nume (cu dat.); to ~smb. as a eticheta pe cineva ca, a caracteriza pe cineva drept. labei2 s. v. 1 a b e 11 u m. Iabella ['leibolo] pl. de la 1 a b e 11 u m. labelled ['Ieibld] adj. etichetat; marcat. labeller [ileibalor] s. etichetator. labellum ['leibalamj.pl. Iabella ['leibob] s. (bot.) labium. labia ['leibio] pl.de la 1 a b i u m. labial ['leibiol] (fon.) I. adj. labial. II. s. (consoană) labială. labialization [.Ieibiolai'zeijan,'—'--, -bjol-, -Ii'?.-] s. (fon.) labializare. labialize [leibislaiz, -bjsl-] vb. tr. (fon.) a labializa. labiatae [leibi'eiti:] s. pl. (boi.) labiate. labiate ['leibiit] adj. (bot.) labiat. labile ['leibil] adj. (chim.) labil, instabil, nestabil, schimbător. labiodental ['leibiou'dentl, -bjou-] adj. (fon.) labiodental. labionasal ['leibiou'neizal, -bjo»-] adj. (fon.) labionazal. labium ]'leibiam],pl. labia ['leibio] s. (bot., entom.) buză inferioară. labor ['leibo1"] (amer.) v. l a b o u r . laboratory [ta'boreteri, 'laibaro-] s. 1. laborator. 2. (metal.) baie, cadă. 3. (fig.) laborator, atelier. Labor Day ['leibo 'dei] s. (in S.U.A.) ziua muncii (prima luni din septembrie). laborious [lo'boirios] adj. 1. laborios; muncitor; silitor, harnic. 2. laborios, obositor, greu, dificil. laboriously [-li] adv. laborios, greu. laboriousness [-nis] s. 1. caracter laborios / greu / dificil. 2. hărnicie, sârguinţă. labour ['leibor] I. s. 1. muncă grea, trudă; ~ of Hercules, Herculean ~ muncă herculeană, muncă de Hcrcule; ~ of Iove muncă făcută cu plăcere / râvnă. 2. muncă, trudă, osteneală, efort, încordare; lost ~ osteneală / trudă zadarnică. 3. muncă fizică. 4. faptă mare / eroică / strălucită. 5. (ec.) mână de lucru, muncitori, lucrători; skilled ~ mână de lucru calificată; shortage of ~ criză de mână de lucru. 6. (ec.) muncitorime; clasa muncitoare; capital and ~capitalul şi munca; capitalismul şi clasa muncitoare. 7. Labour (pol.) partidul laburist (aVn Anglia). 8. chin, tortură, supliciu. 9. (med.) durerile naşterii / facerii; woman in ~ femeie în durerile facerii; to be in ~ a fi în durerile facerii. 10. (mar.) efort (ai navei); ruliu; tangaj. 11. mai ales pl. (mine, ist.) exploatare bogată (a minelor din California). II. vb. A. in/r. 1. a lucra, a munci, a trudi; to ~ at / over smth. a lucra / a munci la ceva; to ~ for smth. a lucra pentru a obţine / a realiza ceva. 2. a se strădui, a se canoni; a se osteni (muncind); a lupta; a avea de luptat; to ~along a merge / a înainta cu greu; to ~ up a hill a urca cu greutate un deal; to ~ under difficulties a (se) lupta cu greutăţile; to ~ under a misapprehension / a delusion a fi victima unei neînţelegeri, a trăi cu impresia (că); to be ~ing under an accusation of a fi sub ameninţarea unei acu­ zaţii de; to ~ under a disease a suferi de o boală; to ~ with smb. a avea o dispută serioasă cu cineva. 3. to ~ with child (despre femei) a fi în chinurile facerii. 4. a fi la strâmtoare, a fi strâmtorat. 5. (mar., despre vase) a obosi, a avea ruliu sau tangaj. 6. (tehn., despre motoare) a funcţiona greoi. B. tr. 1. a lucra, a elabora (o operă). 2. a arăta, a expune etc. până în cele mai mici amănunte; I will not ~ the point nu voi insista asupra acestui punct.



3. a desăvârşi, a perfecţiona. 4. (rar, poetic) a lucra (pământul), a ara. 5. (înv.) a plictisi, a supăra. 6. (înv., pop.) a trage o bătaie zdravănă (cu dat.). labour code [~ koud] s. codul muncii. labour conditions [~ kon.di.f3nz] s. pl. condiţii de muncă. labour contract [~ ,fc>ntra;kt] s. contract de muncă. Labour Day [~ dei] s. ziua muncii (in unele ţări europene, 1 Mai). laboured ['leibod] adj. 1. obţinut cu greu. 2. (despre respiraţie) greu. 3. (despre stil) elaborat, chinuit, forţat. labourer ['leibara1"] s. 1. muncitor necalificat, salahor; (rar) muncitor; agricultural ~ muncitor agricol. 2. truditor; om care lucrează mult sau din greu. labour exchange ['leibor iks.t/ein^J s. birou / oficiu de plasare a braţelor de muncă. labour force ['lcibo fo:s] s. forţă de muncă; mână de lucru. labouring ['leiborirj] I. adj. 1. muncitor. 2. greu; chinuit, torturat, n . s. muncă (nutmială); trudă. labouring class [~ ,kla:s] s. the ~ clasa muncitoare. labouring man [~ 'masn] s. muncitor. labour-intensive [rleibar in'tensiv] adj. (ec.) mare consumator de forţă de muncă. labourist ['IeiboristJ s. v. 1 a b o u r i t e. labourite ['leiborait] s. 1. partizan al mişcării muncitoreşti. 2. adesea Labourite (pol.) laburist, membru al partidului laburist. labour legislation ['lcibo iled3is'leij»n] s. legislaţia muncii. labour market [~ ima:kit] s. piaţă a braţelor de muncă. labour movement [~ .muivmant] s. the ~ mişcarea muncitorească. labour pains [~ peinz] s. pl. durerile facerii. Labour Party [~ rpu:ti] s. the ~ (pol.) partidul laburist (a7n Anglia). labour power [~ ,pauor] s. (ec.) forţă de muncă. labour protection [~ pro'tek/an, -pru't-] s. protecţia muncii. labour safety [~ .seifti] s. securitatea muncii. labour-saving [~iseivin] adj. (ec.) 1. care face economie de muncă. 2. care măreşte productivitatea muncii. labour-saving device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv mecanic. labour union [~ -ju:nian] s. asociaţie / uniune muncitorească; sindicat al muncitorilor. Labradorian [ikebro'dorion] I. adj. din Labrador. II. s. locuitor din Labrador. labradorite ['lrebrodorait] s. (mineral.) labrador. labret ['leibrit, -et] s. ornament de buză (purtat de primitivi). labroid ['tebroid] adj., s. (iht.) labroid. laburnum [Io'bomom] s. (bot.) salcâm-galben (Cytisus laburnum). labyrinth ['tetorinG, -bir-] s. (milol., anat. etc.) labirint. labyrinthian [ilaîbo'rinOion, -bi'r-, -jon] adj. v. l a b y r i n t h i n e . labyrinthine [.tebo'rinOain] adj. 1. labirintic, (ca) de labirint. 2. (fig.) încurcat, complicat. lac1 [laek] s. şelac impur. Iac2 s. (anglo-indian) 1. (valoare de) o sută de mii de rupii. 2. (fig.) număr colosal. laccolite ['lsekolait] s. v. 1 a c c o 1 i t h. laccolith ['laokoliO] s. (geol.) lacolit. Iace [lcis] I. s. 1. dantelă; horbotă. 2. (mii.) tresă; galon; găitan; 3. şnur, şiret. 4. adaos de alcool (la băuturi). II. vb. A. tr. 1. a strânge (cu şiretul); a împleti sau a lega cu un şnur; a şnurui. 2. (through) a trece, a vârî (şiretul, prin capsa etc.). 3. a garnisi / a broda eu dantele; a dantela; a galona. 4. a bate; a biciui. 5. a adăuga alcool la (ba»turi),smilk ~d with rum lapte cu rom. 6. to ~ in a se strânge, a se încorseta. 7. (mar.) a firui, a transfila. B. refl. a se încorseta. C. in/r. 1. a fi legat cu şnur. 2. a purta corset cu şnur. Iace boots ['lcis bu:ts[ s. pl. ghete cu şireturi. laced [leist] adj. 1. cu şiret(uri) / şnur. 2. dantelat, cu dantelă. 3. (despre băuturi) cu un adaos de alcool. Lacedaemonian [rlaesidi'mounion] adj., s. (ist.) spartan. Iace frame ['lcis freim] s. (text.) gherghef. Iace glass [~ gla:s[ s. geam jivrat. Iace leather [~ rle53r] s. (tehn.) piele tăbăcită în vârtej.



 543



lacemaker [~ imeika1"] s. (text.) pasmantier. lace paper [~ -pcipy] s. hârtie filigran. lace pattern [~ -pastan] s. (te*t.) desen prin ajurare. lacer [rleis3r] s. (text.) igliţă. lacerate I. f'lsssreit] vb. tr. 1. a sfâşia, a rupe în bucăţi; a tăia. 2. a chinui, a sfâşia. II. ['[aessrit] adj. 1. (bot.) lacerat. 2. frânt, sfâşiat, zdrobit. laceration [itess'rei/an] s. 1. rupere, sfâşiere. 2. (fig.) sfâşiere, chin. lacet ['teiset, -it] s. 1. (drum) panglică de şosea. 2. lasetă. lace-up ['IcisAp] s. pantof cu şiret. laches ['leit/iz, 'la;-] s. 1. lene, indolenţă; tembelism. 2. (jur.) amânare, tărăgănare. lachrymal ['lskrimsl] adj. 1. (anat.) lacrimal. 2. plin de lacrimi. 3. lacrimogen. lachrymation [ilaîkri'mei/sn] s. (vărsare de) lacrimi, lachrymator ['Ia2krirmeit9r] s. (mi/.) gaz lacrimogen. lachrymatory ['lEekrinwtari, -meitari] I. adj. (despre gaze) lacrimogen. II. s. (arheol.) lăcrimar. lachrymose ['hxkrimous] adj. 1. înlăcrimat, plin de lacrimi. 2. plângăreţ. lacing ['leisirj] s. 1. şireturi, şnururi; dantelărie; pasmanterie. 2. şnuruire. 3. bătaie, chelfăneală. 4. (drumuri) zăbrclire. 5. (mar.) firuială, transfilaj. 6. (gastr.) adaos de rom, lichior etc. lack [lask] I. s. 1. (of) lipsă, absenţă, sărăcie (de); ~ of judgement lipsă de judecată; ~ of money lipsa de bani; (tehn.) ~ of balance lipsă de echilibru; ~ of power lipsă de putere; for ~ of din lipsă de. 2. (înv.) dojana, mustrare, reproş. 3. (înv.) defect, cusur, greşeală. II. vb. A. intr. 1. a lipsi. 2. a fi absent. B. tr. 1. a nu avea suficient, a duce lipsă (de), a avea lipsă / trebuinţă / nevoie de; we ~ nothing nu ne lipseşte nimic; he ~s experience îi lipseşte experienţa. 2. (înv.) a simţi lipsa (cu gen.). lackadaisical [-laska'deizikal] adj. 1. afectat; exagerat. 2. apatic, indiferent. lackadaisically [-i] adv. pe un ton afectat. lackadaisiealness [-nis] s. 1. afectare; exagerare. 2. apatie, indiferenţă. lackadaisy [']a?ko'deizi] interj, v. 1 a c k a d a y. lackaday ['Izekodei,'--'-] interj. (înv.) vai (şi amar)! lacker ['lseka1"]--- v. l a c q u e r . . . lackey ['laeki] I. s. 1- lacheu (în livrea). 2. (fig.) lacheu; sicofant; parazit. II. vb. tr. a linguşi; a face pe valetul pe lângă. lack-in-office ['hekin'oiisj.pl. lacks-in-office ['la^ksin-] s. carierist. lackland ['lxkfond] adj. fără ţară; iară pământ. lack-lustre [~ilAst3r] adj. (despre ochi) stins, lipsit de strălucire. lack-wit [~wit] adj. lipsit de duh / spirit; prost. lacmus ['Iaekniss] s. (chim.) turnesol. laconic [b.konik] I. adj. laconic, concis, scurt. II. s. exprimare laconică, laconism. laconically [-ali] adv. laconic. laconism ['laekonizam, -kou-] s.v. l a c o n i c (II). lacquer ['Ia?kor] I. ş. smalţ, glazură; lac. II. vb. tr. 1. a glazura, a smălţui; a lăcui, a da cu lac. 2. (fig.) a îmbrăca în cuvinte ticluite. lacquered ['lsksd] adj. glazurat; lăcuit. lacquer ware ['la^ks we3r] s. 1. lacuri, glazuri. 2. articole lăcuite sau din Iac. lacquey ['keki] s., vb. tr. v. l a c k e y . lacrosse [lo'kros, la:'k-] s. (sport) lacrosse (joc cu mingea asemănător hocheiului). lacrymal adj. v. l a c h r y m a l . lactam ['laektsm] s. (chim.) lactamă. lactase ['lsekteis] s. (chim.) lactoză. lactate ['laekteit] s. (chim.) lactat. lactation [lask'tei/an] s. 1. alăptare. 2. lactaţie. lacteal ['lcektial] I. adj. lăptos, lactat. II. s. (fiziol.) vas limfatic intestinal. lacteous ['laektbs] adj. lăptos. lactescence [lsek'tesans] adj. lactescent. lactescent [lask'tesant] s. lactescenţă. lactic ['Iasktik] adj. (chim.) lactic. lactic acid [~ 'a^sid] s. (chim.) acid lactic. lactiferous [liek'tifarss] adj. lactifer. lactogen ['Ieekt3d3in, -d3en] s. (bioc.) lactogen. lactogenic [ilzekta^enik] adj. (bioc.) lactogen(etic). lactometer [l£ek'tomit3r] s. lactometru. lactone ['la?ktoun] s. (chim.) lactonă. lactose ['lEektous] s. (chim.) lactoză. lacuna [fo'kjuma, he'k],pl. lacunae [la'kjumi:] sau lacunas [la'kjumaz] 1. lacună; hiat. 2. depresiune; gol. lacunar [b'kju:ii3r, Ise'k-J I. adj. (anat.) lacunar. II- s. (constr.) tavan boltit cu chesoanc. lacustrian [b'kAStrisn] I. adj. lacustru. II. s. locuitor al unei aşezări lacustre. lacustrine [b'kAStrain, las'k-, -trin] adj. (despre plante etc.) lacustru. lacustrine age [~ eid3] s. epoca aşezărilor lacustre. Iac varnish ['laek Va:ni/] s. lac de ulei. Iacy ['leisi] adj. dantelat; de dantelă. Iad [laed] s. 1. tânăr, flăcău, băiat. 2. tovarăş, camarad. ladder ['l£ed9r] I. s. 1. scară (mobilă); the social ~ scara socială; to kick one's friends down the ~ a întoarce spatele celor ce te-au ajutat să răzbeşti în viaţă; to see through a ~ a vedea ceea ce vede toată lumea, a vedea ce e limpede pentru toţi; to bring to the ~ a conduce la spânzurătoare; (fam.) to mount the ~, to go up the ~ to rest a fi spânzurat. 2- (fig-) gradaţie, scară gradată. 3. (mine) coborâre (în mină). 4. (la ciorapii de mătase) fire deşirate; to mend ~s in a stocking a remaia un ciorap. II. vb. A. tr. 1. a pune scări



lady key



la (un eşafod etc.). 2. a sui (cu ajutorul unei scări). B. intr. 1. (despre ciorapi) a se deşira. 2. (fig.) a se ridica (pe scara socială etc.). ladder chain ['lzeda t/cin] s. (tehn.) lanţ de cârlige. ladder ditcher ['tedar iditJV] s. (constr.) excavator cu elindă. ladder dredge [~ dred3] s. (mar.) dragă cu godeuri / cupe. ladder escape [~ is.keip] s. scară de salvare; scară de incendiu. ladderless ['laxblis] adf fără scară. ladder network ['laxb inetw3:k] s. (tel.) reţea de cuadripoli. ladder-proof ['laxbpru:fj adj. (despre tricotaje) indeşirabil. ladder step [~ step] s. treaptă. ladder stringer [~ rstriipr] s. (constr.) montant. ladder way [~ wei] s. 1. (mine) puţ de coborâre (în mină). 2. (mar.) tarnbuchi. ladder work [~ wa:k] s. muncă efectuată de pe (o) scară. laddie flzedi] s. (mai ales scot.) băieţandru, copilandru, flăcăiandru. Iade [leid] I.pastladed ['leidid],part. trec. laded sau laden [lcidn] vb. A. tr. 1. a încărca (un vas); a îmbarca (mărfuri). 2. a goli, a scoate (cu polonicul etc.). 3. (fig.) a împovăra, a încărca, a îngreuna. B. intr. a se încărca; a primi încărcătură. II. s. 1. gură de râu; braţ de râu. 2. canal de apă. 3. (mar.) încărcătură, carie. laden ['leidn] I. part. trec. de la I a d e (I). II. adj. 1. încărcat, împovărat. 2. (fig.) ~ with împovărat / încărcat de; copleşit de. la-di-da- ['la:di'da:] (sl.) I. s. 1. fandosit. 2. fandoseală. II. adj. fandosit; spilcuit. III. vb. intr. a se fandosi. ladies' man ['leidiz msn] s. v. l a d y ' s m a n . ladies' room ['leidiz ru(:)m] s. (amer.) W.C. / toaletă pentru femei. ladies' stocking [~ istokirj] s. ciorap de damă. ladified ['leidifaid] adj. 1. (despre aere, ifose) de doamnă. 2. (despre persoane) care face pe doamna din lumea mare. lading I'lcidirj] s. 1. încărcare. 2. (mar.) încărcătură, cargo. ladkin ['hedkin] s. flăcăiaş. ladle [Heidi] I. s. 1. lingură mare, polonic; wooden ~ lingură de lemn. 2. (tehn.) cupă, benă. 3. (metal.) lingură de turnare; oală de turnare. 4. (constr.) canciog; 5. (mil.) lopată de încărcat. II. vb. tr. 1. a scoate cu lingura; to ~ (out) the soup a servi supa cu polonicul. 2. a turna (gudron, sirop). 3. (teatru, pop.) to ~ it out a-şi debita rolul cu emfază. 4. (tehn.) a draga cu cupe. Iadle forehearth ['leidl ifo:ha:6] s. (tehn.) antecreuzet basculant. Iadleful [-ful] s. (un) polonic (plin). ladle heel [~ hi;l] s. (metal.) urs. ladlet ['leidlit] s. (metal.) oală de turnare. ladrone [b'droun] s. (sp.) 1. mercenar. 2. tâlhar, hoţ. lady1 ['leidi] s. 1. doamnă (formă de adresare fără specificarea numelui, mai ales la pi; la sg. e poetic sau vulg.); ladies and gentlemen doamnelor şi domnilor; my dear / good ~! stimată doamnă! 2. (mai ales poetic) doamnă, stăpână; ~ of the house stăpâna casei. 3. doamnă, femeie (distinsă); a young ~ o domnişoară; o tânără doamnă; ~-înwaiting doamnă de onoare; she looks a ~ are o înfăţişare distinsă; she is no ~ c prost crescută; court ~ doamnă de la Curte; (amer.) the first ~ (of the land) soţia preşedintelui S.U.A.; (glumeţ) the old ~ in / of Threadneedle Street Banca Angliei. 4. Lady, lady. Lady (ca titlu: forma de feminin corespunzătoare titlului „Lord", pentru o soţie de „peer"; pentru o „peeress"; înaintea prenumelui unei fiice de duce, marchiz sau „earl"; înaintea numelui de familie al soţiei unui baronet sau „knight"; Lady Mayoress doamna primar (soţia unui „Lord Mayor"); my Lady doamnă (formulă folosită mai ales de servitori când se adresează unei doamne ce poartă titlul de „Lady"). 5. the / Our Lady (rel.) Doamna noastră, Sfânta Fecioară. 6. (înv.) stăpâna casei. 7. (fam.) prietenă, drăguţă, iubită. 8. (ist.) doamnă (a unui cavaler). 9. (înv., vulg.) nevastă, soţie, jumătate; John Smith and ~ John Smith şi soţia (lui); his good ~ soţia / nevasta lui; how is your (good) ~? cum o duce soţia d-tale? 10. Ladies (folosit ca sg.) (toaletă pentru) doamne. 11. (constr.) placă de ardezie (40 x 25 cm) pentru acoperiş. 12. atr. feminin; de doamnă; de damă etc. lady author [~ o;G3r] s. autoare. ladybird [~to:d] s. 1. (entom.) buburuză (Coccinella septempunctata). 2. (omit.) raţa-suliţar (Atias acuta). ladybug [~bAg] s. (amer.) v. l a d y b i r d (1). lady chair [~ t/ea1"] $. scăunel format din împreunarea a patru mâini (pentru transportul răniţilor). lady clock [~ kbk] s.v. l a d y b i r d (1). lady cow [~ kau] s. v. l a d y b i r d (1). Lady Day [~ dcij s. (rel.) Buna-Vestire (25 martie). lady dog [~dog] s. (zool.fam.) căţea. lady fern [~ fa:n] s. (bot.) spinarea-lupului (Asplenium filix femina). ladyfied ['leidifaid] adj. (fam.) (ca) de doamnă. lady finger ['leidi 'fing3r] s. (gastr.) languc-de-ehat (fursec). lady friend [~ frend] s. 1. prietenă. 2. femeie quacker. ladyfy ['Icidifai] vb. tr. 1. a face (pe cineva) „lady". 2. a numi „lady", a spune „lady" (cuiva). lady-help ['leidi'help] s. ajutoare de gospodină; jupâneasă de origine nobilă. ladyhood ['leidihud] s. situaţie / condiţie de lady. lady-in-waiting ['leidiin'wcitirj, -djin-], pl. ladies-in-waiting ['leidizin'weitirj] s. doamnă . de onoare. ladyish ['leidii/] adj. de doamnă, de lady. ladyism ['leidiiz^m] s. comportare de lady. lady key ['leidi 'ki:] s. (bot.) ciuboţica-cucului (Primula officinalis, P. veris).



 lady-killer



lady-killer [~ikibr] s. (fam.) crai, Don Juan, favorit al femeilor; vânător de fuste; sfărâmător de inimi. ladykin ['leidikin] s. mică lady / doamnă. ladylike fleidilaik] adj. 1. (ca) de lady, (ea) de doamnă. 2. distins; de lume bună. 3. (peior.) afemeiat. lady love ['leidi Uv] s. 1. iubită, drăguţă. 2. dragoste romantică. lady mender [~ imendar] s. (pop.) pictor. lady novelist [~ .novelist] s. romancieră. lady pea [~ pi;] s. (bol.) sângele-voinicului, lintea-pratului (Lalhyrus sp.). lady's bedstraw [~z ibedstro:] s. (bot.) drăgaică, sânziene (Galium verum). lady's bower ['leidiz .bauar] s. (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten Veneris). lady's cushion [~ .ku/an] s. (bot.) specie de plantă de păşune alpină (Armeria vulgaris). lady's delight [~ di'lait] s. (boi.) toporaş, viorea (Viola tricolor). lady's eardrops [~ liodrops] s. pl. (bot.) cerceluşi (Fuchsia). lady's finger [~ Firjorj s. (bot.) vătămătoare (Anthyllis vulneraria). lady's foxglove [~ .foksgUv] s. (bot.) lumânărică (Verbascum sp.). lady's glove [~ gUv] s. (bot.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). lady's hair [~ hsor] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). ladyship ['leidi/ip] s. titlul / rangul de lady; your ~ înălţimea voastră. lady's laces ['leidiz ileisiz] s. pl. (bot.) linariţă (Linaria vulgaris). lady's-maid [~meid] s. cameristă, fată în casă. lady's man [~ H I M ] s. bărbat căruia îi place societatea femeilor; bărbat afemeiat. lady's smock [~ smok] s. (bot.) stupitul-cucului (Cardamine pratensis). lady's thistle [~ lOisl] s. (bot.) schinel (Cnicus benedictus). laevogyrate [li:vs'd3airit] adj. levogir. laevogyrous [Ii:v3'd3air3s] adj. v. l a e v o g y r a t e . laevulose [1i:vjulous] s. (chim.) levulozâ. lag1 [teg] I. vb. intr. 1. (mai ales ~ behind) a rămâne în urmă; a întârzia. 2. (mai ales ~ behind) a merge încet / agale. 3. (tel. etc.) a fi în întârziere de fază. II. s. 1. (/iz. etc.) întârziere; încetinire; (im/.) decalaj (intre două operaţii); (mar.) ~ of the tide reflux; (electr.) ~ of the brushes decalaj (la un dinam etc.); (electr.) phase ~ întârziere de fază; decalaj de fază; (electr.) ~ of the current defazare, rămânere în urmă a curentului; (tehn.) elastic ~ întârziere din cauza deformării elastice. 2. («mv. si.) student în primul semestru. lag 2 1. s. (sl.) 1. ocnaş; exilat, deportat. 2. deportare; exil, surghiun. II. vb. tr. 1. a aresta. 2. a trimite la ocnă sau la muncă forţată. lag 3 1. s. 1. doagă (de butoi). 2. şipcă. 3. pâslă (pentru căptuşirea unui cazan). II. vb. tr. (tehn.) a căptuşi cu izolaţie termică. lagan ['tegon] s. (jur. mar.) încărcătură sau marfă aruncată în mare (aar balizată in vederea recuperării). lager (beer) ['la:go .bior] s. bere blondă germană. laggard ['tegad] I. adj. încet, moale, ticăit, mocăit. II. s. persoană greoaie; persoană stângace; (om) ticăit, mocăit. lagging1 ['laegirj] s. 1. încetinire, întârziere, rămânere în urmă. 2. (electr., tel.) defazaj; decalaj. lagging2 s. 1. (electr.) strat izolant. 2. (tehn.) manta, înveliş de protecţie. lagging current [~ 'kArant] s. (electr.) curent defazat în urmă. lag network ['keg inetwa:k] s. (electr.) reţea cu întârziere de fază. lagoon [b'gu:n] s. 1. lagună. 2. (austr.) lac (cu apă dulce). lagoon reef [~ ri:f] s. atol. laic ['leiik] I. s. laic, mirean. II. adj. v. l a i c a l . laical [-al] adj. laic; lumesc. laicality ['leii.kffiliti] s. stare / condiţie laică. laicism [leiisizpm] s. anticlericalism. laicization ['leiisai.zeijsn] s. laicizare. laicize ['Iciisaiz] vb. tr. a laiciza. laid [leid] past si part. trec. de la l a y4. laid paper ['leid 'peipsr] s. hârtie vărgată; hârtie liniată. lain [lein] part. trec. de la 1 i e2. lair [le3r] I. s. 1. bârlog, vizuină; at ~în vizuină; brigands' ~ speluncă de hoţi. 2. ţarc, ocol; adăpost pentru vite (in drum spre târg sau abator). 3. (scot.) mormânt. 4. (austr. sl.) filfizon. II. vb. intr. 1. (despre vite) a se odihni (în drum spre târg etc.). 2. to ~ up (austr. sl.) a se găti, a se dichisi. laird [lsod] s. (scot.) moşier. lairdship [-/ip] s. (scot.) !• demnitate de laird. 2. mică proprietate agricolă. laitance ['leitons] s. (constr.) lapte de ciment. laity ['leiţi, 'leiati] s. 1. laici, mireni. 2. neprofesionişti, amatori, profani. lake1 [leik] s. lac; ghiol; iaz; ornamental ~ bazin (decorativ); salt ~ lac sărat; the Lakes v. L a k e C o u n t r y ; (amer.) The Great Lakes Marile Lacuri (Huron, Michigan, Erie şi Ontario). lake2 s. (arte) lac; yellow ~ lac galben. lake basin [,leik ibeisn] s. bazin lacustru. lake copper f'leik ikopor] s. (mineral.) cupru nativ. Lake Country [~ ilcAntri] s. the ~ (geogr.) ţinutul Lacurilor (în nord-vestul Angliei). Lake District [~ .distrikt] s.v. L a k e C o u n t r y . lake dweller [~ rdwebr] s. locuitor al unei aşezări lacustre. lake dwelling [~ .dwelirj] s. aşezare lacustră. lake-fever ]'leikifi:var] s. (amer.) malarie. lake iron ore ['leik -aion 'o:r] s. (mineral.) limonit. lake land [~ tend, ~ bnd] s. ţinut cu lacuri (multe). Lakeland [ileikbnd] s. v. L a k e C o u n t r y .



544



lakelet ['leiklit, -let] s. lac mic; lăculeţ; lăc(u)şor. Lake poets ['leik rpouits / pouets] s. pl. „poeţii lacurilor" (romantici aparţinând „şcolii lacurilor"; Wordsworth, Coleridge şi Southey). Lake school [~ sku:l] s. the ~ „şcoala lacurilor" (grupare a poeţilor romantici englezi Wordsworth, Coleridge şi Southey). laker ['leikor] s. 1. persoană care locuieşte sau munceşte pe un,lac. 2. (lit.) Laker v. L a k e p o e t s . 3. (mar.) ambarcaţiune folosită pe un lac. 4. peşte de lac / iaz. Lake State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Michigan. lakh [la:k, tek] s.v. l a c2. lakist ['leikist] s.v. L a k e p o e t s . laky' ['leiki] adj. bogat în lacuri, cu multe lacuri. laky2 adj. de culoarea lacului de garantă. lalapaloosa [itebpa'lmsa] s. (amer. fam.) om foarte capabil, as, fenomen. lall [tel] vb. intr. (fon.) a pronunţa defectuos sunetele I şi r. lallygag ['teligîeg] vb. intr. (amer. fam.) a flirta, a cocheta. Ialopathy [te'lopsOi] s. (lingv., med.) lalopatic. lam1 [tem] I. s. fugă; (amer. sl.) on the ~ în fugă; to take it on the ~ a fugi mâncând pământul. II. vb. intr. (amer. sl.) a o lua la sănătoasa. lam2 vb. A. tr. a bate măr, a cotonogi. B. intr. (sl.) to ~ into a tăbărî asupra (si fig.). lama1 ['la:mo] s. lama (călugăr budist). lama2 s. v. 11 a m a. Lamaism ['la:moiz~ri] s. (rel.) lamaism. Lamaist ['lu:moist] s. (rel.) lamaist. lamasery ['la:nras3ri, iUemss-, b'maes-] s. lamaserie. Iamb [tem] I. s. 1. (zool.) miel; ewe ~ mieluşea; (fam.) my one ewe ~ singura mea comoară; to bring forth ~s a făta miei; (rel.) pascal ~ mielul pascal; (as) gentle as a ~ blând ca un miel; (fam.) he took it like a ~ n-a zis nici pis, n-a crâcnit; nu s-a revoltat, nu s-a împotrivit; like ~ and salad în perfectă ordine; a wolf in ~s skin / clothing un lup în blană de miel / oaie. 2. came de miel. 3. (fig.) om blând (ca un miel); (om) nevinovat, (om) inocent. 4. (sl.) speculant (de bursă) fără experienţă, ageamiu. II. vb. A. intr. (despre oi) a făta. B. tr. (austr. sl.) 1. a azvârli banii pe fereastră, a cheltui nesăbuit. 2. a curăţa (pe cineva) de parale. lambaste [tem'beist, -'ba;st] vb. tr. (fam.) 1. a biciui; a trage (cuiva) o mamă de bătaie. 2. a dojeni (cu asprime). , lambda ['temdo] s. lambda (literă grecească). lambency ['tembansi] s. 1. strălucire, scânteiere (şi fig.). 2. (a)lunecare. lambent ['tembsnt] adj. 1. (despreflacără) scânteietor; pâlpâitor; jucăuş; (despre cer) luminat (din când în când). 2. (fig.) strălucitor, scânteietor; radios. 3. alunecos, lunecos. Iambert ['lasmba(:)t] s. (fiz.) lambert. lambkin ['temkin, -mpk-] s. mieluşel. lamblike ['temlaik] adj. (blând) ca un miel. lambrequin ['tembskin, -brsk-] s. lambrechin. lambskin ['temskin] s. pielicică de miel. lame1 [leim] I. adj. 1. şchiop, schilod; ~ man (om) şchiop; ~ leg picior şchiop; to be ~ of / in one leg a şchiopăta de un picior; a fi infirm de un picior; ~ arm braţ infirm. 2. (fig.) imperfect, incomplet, defectuos; (poezie) ~ verses versuri şchioape; ~ excuse scuză lipsită de temei; scuză slabă; (rar) to be ~ at smth. a fi lipsit de experienţă în ceva. 3. de pământ; ~ pig oală de pământ. 4. nesatisfăcător; nepotrivit. II. vb. tr. 1. a face să şchiopăteze; a schilodi; ~d through an accident schilodit într-un accident. 2. (fig.) a slăbi, a istovi, a slei de puteri. 3. (fierărie) a ţintui (un cal). lame2 s. placă subţire de metal. lamebrain ['leimbrein] s. (sl.) neghiob, nătărău, nătâng. lame duck [leim 'dAk] s. 1. om de nimic, neputincios, incapabil, nevrednic. 2. (amer. pol.) deputat sau senator nereales care-şi menţine mandatul până la întrunirea noului Congres. 3. nereuşită, eşec. lamella [to'melo],pl. lamellae [-li;] s. lamelă, lamă. lamellar [to'melor, amer. şi 'temab1"] adj. lamelar, în formă de lamelă. lamellate [b'melit, amer. si 'ternalit] adj. larnelat. laniellated ['ternoleitid, -edj adj. v. 1 a in e 11 a t e. lamellibranchiate [la'ineli'brarjkiit] adj., s. (zool.) lamelibranhiat. lameness ['leimnis] s. 1. şchiopătare, şchiopătat. 2. (fig.) imperfecţiune; şubrezime; netrăinicie, netemeinicie. lament [b'ment] I. s. lamentaţie, bocet; lamentare, tânguire. II. vb. A. tr. a deplânge, a deplora. B. intr. 1. a se lamenta, a jeli, a se tângui, a boci. 2. to ~ for / over v. ~ II, A. lamentable ['temontobl, -min-] adj. 1. regretabil, trist. 2. lamentabil, mizerabil; jalnic, deplorabil. lamentably [-i] adv. lamentabil, jalnic. lamentation [itemen'teijsn, -mon-, -min-] s. 1. lamentare, jelire, plângere, bocet. 2. (the) Lamentations lamentaţiile lui Iercmia, ieremiade. lamina ['temins], pl. laminae [-ni:] s. 1. lamă (subţire), lamelă; foaie. 2. (bot.) limb, frunză (fără codită). laminar ['lajruin3r] adj. laminar. laminaria ['temi'nrarb] s. (bot.) laminaria (Laminaria). » laminate ['temineit] I. vb. tr. 1. a lamina; a desface în straturi subţiri. 2. a turti, a netezi, a aplatisa, a rostogoli, a rula. 3. a acoperi cu lame subţiri de metal. II. ['teminet] adj. laminat; cu lamele. III. s. (produs) laminat. laminated spring ['temineitid 'sprirj] s. (tehn.) arc în foi. lamination [rtemi'nci/pn] s. laminare; stratificare; exfoliere. Lammas ['tamos] s. 1. (rel. catolică) (sărbătoarea) „lanţurile Sf. Petru" (/ August). 2. (ist.) sărbătoarea recoltei (1 August); (glumeţ) at latter ~ la Pastele cailor.



 545



lamp [temp] I. s. 1. lampă; oil / paraffin ~ lampă cu petrol; pocket ~ lanternă, lampă de buzunar; hanging ~ lampă suspendată; to put out / to extinguish a ~ a stinge lampa; to light a ~ a aprinde lampa. 2. (fig.) lumină, faclă; (poetic) ~ of life lumina / flacăra vieţii; (poetic) ~of Phoebus soarele. 3. (auto etc.) far; felinar; lanternă. 4.pi. (sl.) ochelari; loraion; monoclu. 5. (pi. sl.) ochi. H. vb. A. tr. 1. a furniza lămpi (cu dat.), a aproviziona cu lămpi; a prevedea cu lămpi. 2. (poetic) a lumina; a ilumina. 3. (amer. pop.) a vedea; a privi (la). B. intr. 1. a luci, a străluci. 2. (scot.) a merge repede, a alerga. lampad ['tempsd] s. (poetic) 1. lampă. 2. sfeşnic; candelabru. lampas ['lzempaz] s. (vet.) formă de stomatită (la cai). lamp bank ['temp beerjk] s. (electr.) reostat cu lămpi. lampblack [~btek,'-'-] s. 1. funingine. 2. negru de fum (extras din funingine). lamp body [~ .bodi] s. (auto) carcasa farului. lamp bracket [~ ibrakitj s. 1. (electr.) braţ, armătură (de lampă de perete). 2. (auto) suportul farului. lamp bulb [~ bAlb] s. (auto) bec de far. lamp burner [~ iba:nar] s. arzător, bec. lamp call [~ kxl] s. (tel.) apel optic. lamp chimney [~ .t/imni] s. sticlă de lampă. lamp fittings [~ .fitirjz] s. pl. armătura unei lămpi. lamp fuse [~ fju:z] s. (electr.) siguranţă. lamp globe [~ gloub] s. glob de lampă. lamp holder [~ ihould3r] s. (electr.) dulie. lampion ['tempian] s. lampion (din sticlă sau hârtie); felinar. lamplight ['templait] s. lumină de lampă; to work by ~ a lucra la lumina lămpii. lamp-lighter [~.lait3r] s. lampagiu; like a ~cât ai bate din palme; mâncând pământul. lamp-oil [—oil] s. petrol lampant; ulei de ars. lampoon [tem'puin] I. s. pamflet; satiră. II. vb. tr. a scrie pamflete sa» satire împotriva (cu gen.); a skit ~ing political fence-sitting scenetă satirizând oportunismul politic. lampooner [-3r] s. pamfletar, pamfletist; satiric. lampoonery [-ori] s. 1. pamflete. 2. spirit satiric. lampoonist [-ist] s. v. l a m p o o n e r . lamp-post ['temppoust] s. stâlp de felinar; (fam.) between you and me and the ~ (strict) confidenţial, să rămână între noi / secret. lamprey ['tempri] s. (ihl.) nouă-ochi (Petromyzontes sp.). lamp room ['temp ru;m] s. (mar.) lampisterie. lamp screen [~ skri:n] s. v. l a m p s h a d e . lampshade [~/eid] s. abajur. lamp socket [~ isokit] s. v. l a m p h o l d e r . lanate ['leineit] adj. lânos, din lână; acoperit cu lână. Lancastrian [ten'kxstrisn] I. adj. lancastrian. II. s. locuitor din Lancaster, lancastrian. lance [la:ns, amer. tens] I. s. 1. (mii.) lance; suliţă; (fam.) to break a ~ with smb. a se lupta cu cineva, a contrazice pe cineva. 2. harpon. 3. lăncier; (fig.) free ~ om independent; partid etc. independent. 4. (mv.) balanţă, cumpănă. 5. v. l a n c e t (1). II. vb. tr. 1. a da o lovitură de lance (cu dat.), a străpunge eu lancea. 2. (med.) a deschide (un abces etc.) cu bisturiul; a străpunge, a face incizia (u/tui abces). lance-corporal ['lamstopsr'sl, '-.-] s. (mii.) caporal; fruntaş. lance knight [~ nait] s. (înv.) 1. călăreţ. 2. lăncier. lance jack [~ dşxk] s. (fam.) v. l a n c e - c o r p o r a l . lancelet ['lamslit, -let, amer. 'tens-] s. (ilit.) pcşte-lanţetă. lanceolate ['tensislit, -siou-J adj. (bot.) lanceolat. laneer [ila:nsar, amer. 'tensa1"] s. 1. (/nil.) lăncier, ulan; soldat din cavaleria uşoară. 2. pl. „lanciers" (dans vechi). lance sergeant ['la:ns iscrd^nt] s. (mit.) fruntaş sau caporal în serviciul unui subofiţer. lancet ['la:nsit, amer. 'tensit, -set] s. 1. lanţctă. 2. (constr.) săgeata bolţii. 3. (metal.) rangă pentru destupat cuptorul. lancet arch [~ o:t/J s. (arhil.) arc gotic; (arc în) ogivă. lanceted ['ltrnsotid, amer. 'tens-] adj. (arhil.) ogival, în ogivă. lanciforrn [


landlaw



teren, sol; man lives on the ~ pământul hrăneşte pe oameni; arable ~ pământ / teren arabil; waste ~ pământ steril / neproductiv; the ~ question problema agrară; (amer.) Bad Land terenuri neproductive în vestul S.U.A.; filled ~ pământ cu moloz; ~ sown with corn pământ semănat cu cereale, ogor. 4. (jur.) pământ, proprietate funciară. 5. (agr.) brazdă; ploughing in ~s lucrarea pământului în brazde. 6. spaţiu, interval; ~s of a rifle distanţa dintre ghinturile unei arme. 7. peisaj. II. vb. A. ir. 1. a pune pe pământ; a coborî pe pământ; a debarca; (com.) a descărca (mărfuri); to ~ a fish a aduce un peşte la mal, a prinde un peşte; (despre jochei) to ~one's horse first a sosi primul la potou. 2. a pune, a duce (pe cineva) într-un loc; (despre vehicule) a lăsa (pe cineva) la hotel etc.; 3. a atrage, a aduce (după sine); decision that may ~smb. in difficulties o hotărâre care aduce după sine neplăceri pentru cineva. 4. (mar.) a aşeza, a pune (un catarg, o varga). 5. (fam.) a da; to ~ smb. a blow in the face a da cuiva o lovitură peste ochi, a lovi pe cineva peste faţă. 6. (fig.) a pune la loc sigur, a pune la adăpost; a prinde în mreje (pe cineva); (sport) a câştiga; a profita de. 7. (si to ~ up) (agr.) a acoperi (cu paie sau îngrăşăminte). 8. (sl.) a bate, a snopi în bătaie; to ~ hot a bate vârtos. 9. a amenaja (un teren, un parc etc.). B. intr. 1. (despre persoane) a coborî pe pământ, a debarca; (despre vase) a aborda, a acosta, a trage la ţărm; (despre avioane) a ateriza; to ~ on the sea a ameriza; on ~ing la debarcare; (fam.) he has ~ed on us for a fortnight ne-a căzut / ne-a venit pe cap pentru două săptămâni; to ~ on one's feet a cădea în picioare; (fam.) he always ~s on his feet cade întotdeauna în picioare; se descurcă întotdeauna. 2. a sosi, a veni; (despre cai, la curse) to ~ first a sosi primul. 3. (fig.) a ajunge (într-o anumită situaţie); to ~ in trouble a da de bucluc. land act ['tend adet] s. (jur.) lege agrară. land agency [~ .eid39nsi] s. 1. intendenţă. 2. agenţie funciară. land-agent [~ieid33nt] s. 1. administrator de moşie. 2. comisionar care se ocupă cu vânzarea şi închirierea parcelelor de pământ şi a bunurilor imobile. land animal [~ .amimsl] s. animal de uscat. landau ['tendo;, amer. şi -dou] s. 1. landou. 2. (înv.) limuzină cu capotă deasupra banchetei din spate. landaulete(te) [itendo'Ict] s. (înv.) maşină decapotabilă. land bank ['tend bzenk] s. (corn.) 1. bancă ipotecară. 2. (amer.) bancă agricolă (de stat). land beef [~ bi:f[ s. (hot.) limba-mielului (Borrago officinalis). land betterment [~ rbetamant] s. (agr.) îmbunătăţiri funciare, amelioraţii. land-bred [~ bred] adj. crescut la ţară. land-breeze f'tendbri:z] s. (mar.) briză / vânt de uscat. land bridge ['tend brid3] s. (geogr.) limbă de pământ care leagă o peninsulă de uscat. land carriage [~ .ka;rid3] s. transport pe uscat. land chain [~ t/ein] s. lanţ (de măsurat pământul). land company [~ ikAmpsni] s. (ist. S.U.A.) societate pentru cumpărarea şi vânzarea terenurilor. land cruiser [~ .kru:z9r] s. (auto) autobuz interurban. landed ['tendid] adj. 1. debarcat; aterizat. 2. funciar. 3. (despre persoane) posedând pământ, eu pământ. 4. (glumeţ) rustic, ţărănesc. landed classes [~ 'klaisiz] s. pl. moşieri, proprietari de pământ. landed estate [~ is'teit] s. v. l a n d e d p r o p e r t y . landed interests [~ 'intrists] s. pl. interese ale proprietarilor funciari. landed property [~ 'propoti] s. proprietate agricolă / funciară; moşie. landed proprietor [~ pra'praiata1"] s. proprietar de pământ, proprietar funciar. landfall ['tendfod] s. 1. (mar.) aterizare; apropiere de ţărm. 2. (av.) aterizare. 3. surpare, alunecare (de teren). 4. (jur.) moştenire de pământ neaşteptată. land fast ['tend fa:st] s. (mar.) bintă de cheu, babă (de legare). land fight [~ fait] s. luptă pe uscat. land-force(s) [~fo:s(iz)[ s. (mil.) forţe de uscat. landgrabber [~igra;b3r] s. individ care îşi însuşeşte pământul cuiva în mod ilegal sau prin înşelătorie; acaparator; (irl.) individ care acaparează pământul unui arendaş expulzat. landgrave l'tendgreiv] s. (ist.) landgraf. landholder ['tendihoulaV] s. 1. proprietar de pământ. 2. (rar) arendaş. land hunger [~ ihArjgsr] s. sete / dorinţă de a poseda pământuri. landing ['tendin] s. 1. (mar.) debarcare; acostare; locul debarcării. 2. (av.) aterizare; locul aterizării; emergency ~ aterizare forţată. 3. (constr.) podest, odihnă; palier. landing account [~ s.kaunt] s. (ec.) cont de debarcare (al antrepozitelor). landing boat [~ bout] s. (mil.) barcă de desant; vas de debarcare. landing chassis [~ ./aesi(:)z] s. v. l a n d i n g g e a r . landing craft [~ kra:ft] s. (amer., mil., mar.) vas de debarcare. landing force [~ fo:s] s. (mil.) (trupe de) desant. landing gear [~ giar] s. (av.) tren de aterizare. landing ground [~ graund] s. (nv.) teren de aterizare. landing net [~ net] s. plasă (informă de sac) pentru pescuit. landing party [~ .pa;ti] s. (mil.) trupe de debarcare. landing place [~ plcis] s. 1. (mar.) loc de debarcare. 2. (nv.) teren de aterizare. landing stage [~ steid3] s. 1. (mar.) debarcader; pod de debarcare; chei de debarcare. 2. (mine) platformă de recepţie. landing strip [~ strip] s. pistă de aterizare. landing troops [~ tru;ps] s. pl. (mil.) trupe de debarcare. landing-waiter [~i\veit3r] s. (mar.) v. I a n d w a i t e r . land jobber ['tend id3obar[ s. speculant de parcele de pământ. landlady ['tend-lcidi] s. 1. stăpâna casei sau a unei locuinţe dată cu chirie. 2. proprietărcasă a unui hotel, hotelieră; hangiţă. 3. (rar) moşiercasă. landlaw ['tendb;] s. 1. (jur.) lege agrară. 2. lege a unei ţări; obiceiul pământului, cutumă.



 Land League



546



Land League ['tend li:g] s. (ist.) Liga agrară (în Irlanda, între 1S79-1SSI, a cerut 2. limbă, limbaj, (mod de) exprimare; stil; medical ~ terminologie medicală, limbaj deposedarea de pământuri a moşierilor englezi). medical; bad ~ limbaj ordinar, cuvinte urâte. 3. limbă, ştiinţa limbii; lingvistică. 4. (sl.) vorbe / cuvinte urâte, vorbe de ocară. landless ['laendlis] adj. 1. fără pământ. 2. fără margini, fără ţărmuri; nemărginit. landline ['laendlain] s. (tel.) linie interurbană. languaged [-d] adj. 1. care ştie mai multe limbi. 2. formulat; redactat. 3. (in cuvinte landlocked ['tendbkt] adj. 1. (despre un golf} înconjurat (aproape din toate părţile) compuse) vorbind o limbă; într-o limbă etc.; many-~ vorbind mai multe limbi. de uscat, închis, ferit de vânturi. 2. a ~ sea o mare interioară; a ~ country o ţară care languageless [-lis] adj. care a pierdut graiul, fără grai. nu are ieşire la mare. langued [tend] adj. (herald.) cu limba scoasă. r landloper [~ rloupo ] s. v. l a n d l o u p e r . languid ['terjgwid] adj. 1. lânced, slab, obosit, istovit, moleşit; apatic; moale, molatic; landlord ftenb:d, -nd,'-] s. 1. moşier; proprietar de pământ; big ~ mare moşier. fără energic, încet, domol; ~ stream apă care curge încet. 2. plictisitor. 3. (ec.) slab, 2. stăpânul casei sau al unei locuinţe date cu chirie, proprietar. 3. patron de hotel, hotelier; stagnant, în criză. hangiu. languidly [-li] aaV. 1. tânjitor, care lâncezeşte; încet, domol. 2. plictisitor. landlordism [-izam] s. 1. ideologia marilor proprietari de pământuri. 2. sistemul marii languidness [-nis] s. 1. lâncezeală, tânjală; apatie; slăbiciune, moleşeală; încetineală. proprietăţi funciare particulare. 2. (ec.) stagnare, criză. 1 r landlouper ['tenaMoups ', amer. si -ilu:p3 ] s. (mai ales scot.) vagabond. languish ['tengwif] vb. intr. 1. a slăbi, a se ofili. 2. a lâncezi, a se plictisi. 3. a lua o landlubber [~ lUba'] s. (mar.) locuitor de pe uscat; marinar de apă dulce; începător înfăţişare obosită / chinuită. 4. a privi languros. 5. a se micşora, a slăbi. 6. (ec.) a stagna, în ale marinei. a fi în criză. 7. to ~ after / for a duce dorul (cu aat.), a se topi de dorul (cuiva), a tânji landman ['laşndman], pi. landmen [~men] s. 1. locuitor de la ţară; ţăran. 2. (înv.) după. proprietar de pământ. languishing [-in] I. adj. 1. care tânjeşte, care lâncezeşte. 2. galeş, languros. 3. încet, landmark [fendma:k] s. 1. semn de hotar; piatră / bornă de hotar; jalon. 2. (geod.) domol. II. s. v. 1 a n g u i d n e s s. baliză. 3. (mii.) punct de reper. 4. (mar.) baliză de aliniament; semn terestru. 5. (fig.) languishment [-nrant] Î . V . l a n g u i d n e s s . jalon; cotitură; moment de cotitură / însemnat. languor ['tengo'] I. s. 1. slăbiciune, moleşeală, istovire, ofilire; apatie; letargie; oboseală, r land measurer ['tend ■me3aro ] s. (top.) arpentor. lâncezeală, tânjală. 2. plictiseală, urât. 3. lipsă de viaţă/ de mişcare. 4. descurajare. 5. dor, land measures [~ riiurpz] s. pi. măsuri agrare. alean; visare. II. vb. intr. 1. a slăbi. 2. a lâncezi. landmine ['tenaniain] s. (mil.) mină de uscat, mină terestră. languorous ['tengoras] adj. 1. moale, moleşit, apatic, obosit, istovit. 2. chinuit. 3. (despre landocracy [ten'dokrosi] s. (peior.) aristocraţia funciară. atmosferă) înăbuşitor. 4. galeş; languros; plin de dor / de alean. Land of Enchantment ['tend av in't/a:ntni3nt] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul laniard ['tenjsd] s.v. l a n y a r d . ■ New Mexico. Ianiferous [te'nifaras] adv. v. 1 a n i g e r o u s. Land of Steady Habits [~ sv istedi 'hjebits] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul lanigerous [te'nidşaras] adj. lânos; producător de lână. Connecticut. lank [tenk] I. aa7 1. înalt şi slab, uscăţiv, costeliv. 2. (desprepăr) moale, lins. 3. (despre land order [~ o:dor] s. (ec.) permis (vamal) de descărcare. recoltă) slab, sărăcăcios. II. s. persoană slabă / uscăţivă. land otter [~ ot3 r ] s. (canad.) vidră / lutră canadiană (Ultra canadensis). lank-bodied ['tenkibadid] adj. (pop.) v. l a n k (1). landowner ['tend.ouns1"] s. proprietar de pământ, moşier. lankiness ['terjkinis] s. v. 1 a n k n e s s. landownership ['tendouno/ip] s. proprietate asupra pământului, proprietate funciară. lank-jawed [rtenkd3D;d[ adj. (fam.) slab la faţă, cu faţa suptă. landowning ['tendiounirj] I. adj. funciar. II. s. v. l a n d o w n e r s h i p . lankness ['tenknis] s. 1. zvelteţe, subţirime; slăbiciune. 2. moliciune. landrail ['tendreilj s. (omit.) cristei (Crexcrex). lanky ['terjki] adj. înalt şi slab, uscăţiv, costeliv. land reclamation ['tend rekbiniei/sn] s. (agr.) îmbunătăţiri funciare. lanoline ['tenslim, -noul-, -lin] s. lanolină. land rent [~ rent] s. rentă funciară. lanner ['tenar] s. (omit.) şoim sudic (Falco biarmicus). land register [~ ,red3istar] s. registru funciar; carte funduară. lansquenet ['tenskonet] s. I. (mii. ist.) lăncier pedestraş. 2. un fel de joc de cărţi. landscape ['tenclskeip, înv. -skip) I. s. peisaj. II. vb. tr. a ameliora aspectul (unui teren, lantern ['tentsn] s. 1. felinar, lanternă; ochi de sticlă, vizor; dark ~ felinar secret. unui parc etc.); a înfrumuseţa (un oras, un teren etc.). 2. (mar.) far. 3. (fîg.) faclă, făclie. 4. (telm.) roată dinţată cu fusuri. 5. (arlnt.) luminător. landscape architect [~ 'a:kitekt] s. (amer.) arhitect peisagist. lantern gear [~ gb r ] s. (telm.) angrenaj cu fusuri. landscape architecture f~ 'u:kitektf3r] s. (amer.) arhitectură / peisagistică. Iantcrnist ['tentsnist] s. operator al diapozitivului. landscape garden [~-iga:dn] s. grădină engleză. lantern-jawed ['tent3nd3o:d] adj. cu obrajii scofâlciţi / supţi. landscape gardener [~ .ga:dror] s. grădinar peisagist. lantern jaws [~ d3o:z] s. pl. obraji scofâlciţi / supţi. landscape gardening [~ ,ga:dnin] s. arta de a desena grădini engleze. lantern lecture [~ rlektfor] s. conferinţă cu proiecţii. landscape painter [~ ipeintor] s. peisagist, pictor de peisaje. lantern slide [~ slaid] s. (fot., poligr.) diapozitiv de sticlă. landscaper ['tenrfskeipa'] s. (fam.) grădinar sau arhitect peisagist. lanthanum ['tenuonam] s. (chim.) lantan. landscapist ['tent/skeipist] s. v. l a n d s c a p e p a i n t e r . lanugo [b'n/u:gou] s. (biol.) lanugo. land service ['tend 'So:vis] s. (mil.) serviciu pe uscat / în armata de uscat. lanyard ['tenjod] s. (mar.) 1. saulă de siguranţă. 2. odgon pentru ridicarea greutăţilor. land shark [~ shark] s. (mar. jx)p.) „rechin de uscat" (persoană care escrochează Lao [Iau] s. (lingv.) (limba) laoţiană. marinarii în porturi). Laodicean [ilcioudi'sion, deiad-l adj., s. indiferent (in privinţa chestiunilor politice sau landslide ['tenaslaid] I. s. 1. scufundare / prăbuşire / surpare / alunecare de teren. 2. (pol.) înfrângere catastrofală a unui partid politic (la alegeri). 3. (pol.) victorie covârşitoare religioase). Laodiceanism [-izam] s. indiferenţă (politică sau religioasă). (in alegeri). II. vb. intr. 1. (despre terenuri) a aluneca, a se surpa. 2. (pol.) a obţine o Laotian ['Iau/ian] I. adj. din I.aos, laoţian. II. s. 1. locuitor din Laos, laoţian. 2. v. La o. victorie covârşitoare (în alegeri). lap 1 [tep] s. 1. poală; fald, pulpană. 2. poală; genunchi. 3. (fig.) sân; in the ~of luxury landslip ['lamaslip] s. v. l a n d s l i d e (1). în lux; în huzur. 4. lob; sfârc. landsman ['tenazman], pl. landsmen [~[ s. (mar.) 1. locuitor de pe uscat (care nu e lap2 I. s. 1. (telm.) suprapunere, petrecere. 2. (telm.) sculă de rodat. 3. (text) pătură; marinar). 2. marinar fără experienţă. 3. (înv.) marinar în prima călătorie. sul la bataj. 4. (text.) pânză groasă. 5. (metal.) cusătură; falţ. 6. (sport) etapă; rundă. land steward ['tendistju(:)3d, -stjoad] s. administrator de moşie. 7. (sport) tur de pistă. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ about) a înfăşură, a încolăci, a înconjura. land survey [~ 'so:vei] s. (geod.) ridicare topografică. 2. (si to ~ over) a acoperi / a întrece marginile (cu gen.); a suprapune. 3. (telm.) a roda. land surveying [~ S3(:)'veiin] s. (geod.) ridicare topografică; releveu, arpentaj. B. intr. to ~ over a acoperi (cu ac). land surveyor [~ sa(:)'veior] s. (geod.) topograf, geodez. lap 3 1. vb. 1. a linge, a linchi. 2. (si to ~ up / down) a bea cu lăcomie / hulpav, a înghiţi, land-tax [itendtaiks] s. (ec.) impozit funciar. a sorbi. 3. (fig.) a se îmbăta. 4. (despre valuri) a clipoci. 5. (fam.) to ~ up a asculta cu land use [~ ju:s] j . (agr.) agrotehnică. atenţie, a sorbi (cuvintele cuiva). II. s. 1. hrană lichidă (pentru câini). 2. clipocit de valuri. landwaiter ['Uend,wcitor] s. (mar.) funcţionar vamal. landward ['tendwod] I. adj. din interior, dinăuntrul ţării. II. adv. v. l a n d w a r d s . 3. (si.) băutură slabă, apă chioară. laparatomy [.teps'rDtomi] s. (med.) laparatomie. landwards [-'/.] adv. spre uscat / ţărm. laparectomy [.teps'rektemi] s. (mea'.) laparcctomie. land warfare [,tendlwo:fs3r] s. (mil.) război pe uscat. laparoscope ['teporo.skoup] s. (mea1.) laparoscop. land water [~ iWD:tar] s. (mar.) apa de-a lungul coastelor (în ţinuturile polare). laparoscopy [itepo'roskopi, -'ra:-] s. (med.) laparoscopic. land wind [~ wind] s. vânt de uscat. lapbelt ['tepbclt] s. (auto) centură de siguranţă. lane [lein] s. 1. drum îngust, cărare, potecă (mai ales printre parcele locuite); alee; stradă îngustă, stradelă; ~s and alleys fundături. 2. loc de trecere (printre rânduri). 3. (mar.) lap dog ['tep dog] s. 1. câine de salon, căţel de lux. 2. (peior.) acolit. lapel [b'pel, te'p-] s. 1. rever, răsfrântură, îndoitură (a hainei ele). 2. clapă de buzunar. trecere, drum navigabil; suprafaţă de apă liberă între gheţari compacţi. 4. (constr.) fir lapelled [-dj adj. (prevăzut) cu revere. * de circulaţie. S. (tel.) zonă echifază. 6. (auto) bandă de circulaţie. 7. (sport) pistă. 8. (sl.) gât. lapel microphone [b'pel iinaikrafoun] s. microfon de rever. lapful ['tepfulj s. un şorţ plin. lane route [~ ru:t] s. (mar.) rută oceanică (a vapoarelor). Iapicide ['tepisaid] s. gravor în piatră, lang-syne ['ten'sain] (scot.) I. adv. odinioară, demult, pe vremuri. II. s. vremurile vechi, lapidarist ['tepidorist] s. cunoscător al pietrelor preţioase. zilele de demult. lapidary ['lapidari] I. adj. 1. săpat în piatră. 2. lapidar, scurt, concis; ~style stil lapidar language ['tengwid3l s. 1. limbă; limbaj; the Romanian ~ limba română; foreign ~ limbă străină; living ~ limbă vie; to speak the same ~ a vorbi aceeaşi limbă (si fig.). / concis. II. s. 1. expert în giuvaefuri. 2. gravor sa» şlefuitor de giuvaeruri.



 547



lashing



large-hearted [~.ha;tid,'-.--] adj. 1. cu inima largă, mărinimos. 2. îngăduitor, indulgent, lapidate ['laepidcil] vb. tr. a ucide cu pietre, a lapida. tolerant. lapidation [ilaspi'dei/an] s. ucidere cu pietre, lapidare. Iarge-heartedness [~'ha:tidnis] s. mărinimie, generozitate. lapidification [taipidifai'kci/an, -fi'k-] s. împietrire, pctrificaţie. largely [1a:d3li] adv. 1. în mare măsură. 2. din plin / belşug / abundenţă, cu prisosinţă. lapidify [lo'pidifai] vb. tr. a împietri, a pctrifica. 3. pe scară mare; pe picior marc. 4. în general, în linii mari. lapin ['lsepin] s. 1. iepure. 2. blană de iepure. large-minded ['la:d3'maindid, p-i~] adj. 1. cu vederi largi; tolerant, liberal. 2. mărinimos, lapis lazuli [ilaspis 'hezjulai, amer. şi .leipis-, -li] s. 1. (mineral.) lapislazuli; lazurit. generos. 2. azur, albastru-deschis. large-mindedness [-nis] s. 1. vederi largi; toleranţă. 2. mărinimie, generozitate. lap joint ['laep d3^int] s. 1, (metal.) îmbinare prin suprapunere / cu margini suprapuse. largeness ['tadjnis] s. 1. întindere, mărime, extindere, amploare. 2. vederi largi. 2. (auto) fantă în treaptă. r 3. mărinimie, generozitate, dărnicie, largheţe. Laplander ['Iasplasnd3 , -lan-] s. lapon. large scale ['lu:d3 'skcil] I. s. scară mare, amploare; on a ~ pe scară mare / întinsă. Lapp [laep] I. s. 1. v. L a p 1 a n d e r. 2. (lingv.) (limba) laponă. II. adj. lapon. 1 f r II. large-scale adj. de mare amploare. Iapper [ laepa ] s. 1. lingător. 2. (pop.) beţivan. 2 large-sized [~saizd] adj. mare, de proporţii mari; (de) format mare. Iapper s. poleitor, lustruitor, şlefuitor. largess(e) ['Ia:d3es, -d3is] s. 1. dărnicie, mărinimie, generozitate, largheţe. 2. dar, cadou, lappet ['laepit, amer. şi -et] s. 1. cută, încreţitură, fald. 2. volan; rever. 3. bucată de ofrandă. metal mobilă care acoperă gaura broaştei. 4. (anat.) lob(ul). large vice ['lu:d3 'vais] s. (telm.) menghină de forjă. lapping1 f'laepirjj s. 1. lingere. 2. clipocit (a! apei). larghetto [lu:'gctou] adv., s. (ital. muz.) larghetto. lapping2 s. acoperire, înfăşurare. largish ['Ia^i/J adj. măricel, destul de marc. Lappish ['laepi/]1. adj. lapon. II. s. 1. lapon. 2. (lingv.) (limba) laponă. largo E'la:gou] adv., s. (ital. muz.) largo. lapsable ['Iaepsabal] adj. (jur.) perimabil; abrogabil. lariat ['keriat] (amer.) I. s. 1. funie (de obicei din păr de cal pentru priponit vitele la lapse [laeps] I. s. 1. eroare, scăpare, greşeală; ~ of the pen lapsus calami; ~ of the tongue lapsus linguae; ~ of memory absenţă, lapsus, uitare. 2. greşeală morală, cădere, decădere, păscut). 2. arcan, laţ, lasso. II. vb. tr. a prinde cu arcanul etc. (v. ~ I.). larithmics [lae'riormks] s. pl. (folosit ca sg.) demografie cantitativă. pas greşit; ~ from one's principles abatere de la propriile principii; ~ from one's duty lark1 [la:k] s. (omit.) ciocârlie, ciocârlan (Alauda arvensis); to rise with the ~ a se absenţă / lipsă de la datorie; moral ~ abatere morală; ~ into crime alunecare pe panta scula o dată cu cocoşii. crimei. 3. (s)curgere, cădere, trecere (a apelor). 4. curs, mers (al timpului); scurgere; Iark2 (fam.) I. ş. 1. farsă, festă, glumă; poznă, ştrengărie, şotie; for a ~dc haz, de banc; răstimp; after the ~ of so many years după trecerea atâtor ani. după ce s-au scurs atâţia ani; a long ~of time un lung răstimp; un timp îndelungat. 5. (meteor.) descreştere, scădere what a ~! ce glumă! 2. poznaş, glumeţ, hâtru. II. vb. A. intr. 1. a glumi, a petrece, a se (a temperaturii etc. o dată cu mărirea altitudinii). 6. (jur.) infirmarea unei moşteniri distra; a se ţine de pozne / de ştrengării / de şotii. 2. a călări (peste câmp), a sări obstacole datorită morţii legatarului; decădere (dintr-un drept). 7. întrerupere, discontinuitate. II. vb. (călare). B. tr. 1. a face haz de, a zeflcmisi. 2. a sări (călare) peste; to ~ a hedge a sări călare peste un gard (viu). intr. 1. a se îndepărta (de la credinţă etc.), a cădea în greşeală, a decădea; to ~ from larking [rlu:kin] I. s. (fam.) glume; pozne, ştrengării, năzbâtii, şotii. II. adj. vesel, duty a se abate / a se îndepărta de la datorie. 2. a face un pas greşit, a fi vinovat (de şugubăţ, poznaş. ceva), a comite o abatere; I fear he has ~d again mă tem ca iar a făcut un pas greşit. larksome [rla:ksam] adj. (/atu.) vesel, glumeţ; amator de glume. 3. (jur.) (despre legi, patente etc.) a se perima; a cădea în desuetudine; (despre credite larkspur ['la:ksp3:r] s. (bot.) nemţişor (Delphinium elation). etc.) a se anula; (despre avere) a deveni disponibil; (despre legi) a se abroga; a înceta larky [larki] adj. v. h r k s o m e. să mai fie în vigoare. 4. (despre vinuri) a se scurge; (despre timp) şi to ~away a se scurge, larmier ['lainnV] s. 1. lăcrimar. 2. (anat.) pungă lacrimală. a trece. larrigan [laerigsn] s. (amer., canad.) mocasin-cizmă. lap seam ['laep si:m] s. cusătură prin suprapunere. larrikin [Iserikin] (mai ales austr.) I. s. (tânăr) haimana, vagabond, golan, derbedeu; lapsed [laepst] adj. 1. omis, scăpat (din nebăgare de seamă). 2. (jig.) decăzut. 3. (jur.) zurbagiu, bătăuş, huligan. II. adj. bătăuş; golan. perimat; caduc; (care a) expirat. Iarrup ['laerap] I. vb. tr. (fam.) (with) a bate zdravăn, a cotonogi (cu). II. s. bătaie lapstone ['kepstoun] s. piatră pe care lucrează cizmarii. zdravănă / soră cu moartea. lapsus [laepsas] s. (lat.) lapsus. larry1 ['laeri] s. (mine) vagon (de cale ferată). laptop ['laptop] s. (infor.) tip de computer portabil, laptop. larry2 s. 1. (constr.) lopată (pentru amestecat mortarul). 2. (telm.) cărucior de distribuţie. lapwing ['Isepwin] s. (omit.) nagâţ (Vanellus vanellus). Iarum ['laeramj s. v. a 1 a r u m. Iar [lu:r],pl. lares ['lesniz] s. (mitot.) Iar. larva ['[a:va], pl. larvae [-vi:] s. 1. larvă, ou. 2. (zool.) mormoloc. 3. (mito!.) spirit, larboard [ila:bad, -bo:d, -toad] (mar. înv.) I. s. babord. II. adj. (sl.) stâng. duh (al unui decedat). larcener ['larssna1-] s. hoţ, tâlhar, pungaş, borfaş. larval ['larval] adj. larvar; in the ~ stage în stare de larvă. larcenous ['Ia:sinos, -spn-] adj. hoţesc, tâlhăresc, pungăşesc. laryngeal [tlasrin^iOdl, ilsar-, b'rind3ial] adj. 1. (anat.) laringian. 2. (fon.) laringal. larceny l'la:sni] s. furt. hoţie; sfeteriscală; delapidare. laryngitis [ilaerin'd3aitis, dear-] s. (med.) laringită. larch [la:t/] s. (bot.) zadă (Larix). laryngology bkerrj'golad3i, lear-] s. (med.) laringologie. larchen ['Ia:t/an] adj. de zadă; din zadă. laryngoscope [la'rirjgaskoup, lae'r-, lea>r-, 'laering-, 'learirjg-] s. (med.) laringoscop. lard [la:d] l.s.l. untură (de porc). 2. slănină. II. vb.tr. 1. a împăna cu slănină. 2. a unge laryngoscopy [.kerin'goskapi. -ilear-] s. (med.) laringoscopic. cu grăsime etc 3. (fig.) a împăna, a presăra. laryngotorny [ilaerirj'gDtami, lear-] s. (med.) laringotornie. larder ['la:aV] s. 1. cămară; dulap de ţinut mâncarea. 2. (fig.) merinde, provizii. larynx ['laerirjks, 'lear-] s. (anat.) Iaringe. lardon ['la:djn] s. bucată de slănină (pentru împănat). lascar ['laeska1", amer. laes'ka:1"] s. (anglo-indian) marinar indian / hindus. lardoon [lu:'du:n] s. v. l a r d o n . lascivious [la'sivias] adj. lasciv, lubric. lardy [la:di] adj. 1. gras de untură. 2. cu slănină. lasciviously [-li] adv. lasciv. lardy-dardy ['lu:di'do:di[ adj. (sl.) afectat; blazat. lasciviousness [-nis] ş. lascivitate, lubricitate. lares [rle3ri:z] pl. de la l a r. laser ['lcizar] s. (fiz.) laser. large [Ia:d3] I. adj. 1. (de obicei nu se foloseşte pentru persoane) mare, larg, considerabil; lash [la?/] I. s. 1. lovitură de bici; şfichi; şfiehiuitură de bici; partea biciului cu care numeros, copios; ~hands mâini mari; ~ town oraş mare; ~book carte mare / voluminoasă; se loveşte; under the ~a) suferind pedeapsă corporală; b) (fig.) îndurând o cenzură severă; the ~st hali sala cea mai spaţioasă; to grow ~r a se mări, a se dezvolta, a se extinde; supus unei critici nemiloase, flagelat, biciuit de o critică tăioasă / muşcătoare; (fam.) to (despre statui etc.) as ~ as life în mărime naturală; ~ suni sumă mare / considerabilă; be under the ~ of criticism a fi expus loviturilor criticii, a fi biciuit prin critică. 2. (auto.) ~ fortune avere mare / frumoasă; ~expenditure cheltuieli mari: to incur ~ losses a suferi joc. II. vb. A. tr. 1. a biciui; a lovi cu biciul (un cal etc.); (despre ploaie) to ~ the windows pierderi mari / simţitoare; ~ family familie numeroasă; ~ meal dejun copios; in a a bate în geamuri; (despre valuri) to ~ the shore a izbi / a lovi ţărmul; (despre balene ~ measure în marc parte, în mare / bună / largă măsură; to write in ~ letters a scrie cu etc.) to ~ the sea a bate apa cu coada. 2. (fig.) a excita puternic, a stârni; a provoca (cu litere mari, a scrie marc; the coat is a trifle ~ for me haina c puţin cam mare pentru violenţă); to ~ smb. to fury by one's remarks a înfuria pe cineva prin observaţiile făcute. mine; on the ~ side cam larg, prea larg. 2. liberal, larg, generos, mărinimos; ~ views 3. (despre animale) a mişca încoace şi încolo; to ~ its tail a(-şi) mişca coada, a da din idei largi / liberale / generoase. 3. larg, extins, întins, îmbrăţişând o sferă largă; ~ powers coadă. 4. (fig.) a biciui, a critica violent, a critica aspru, a flagela, a stigmatiza, a înfiera, puteri mari / depline; ~ insight marc putere de pătrundere, viziune largă. II. adv. 1. în a satiriza (viciile etc.); to ~ smb. with one's tongue a adresa cuiva cuvinte muşcătoare larg; to sail ~ a naviga în larg / în bătaia vântului. 2. cu litere mari, mare; to write ~ / tăioase, a adresa cuiva reproşuri neîndurătoare; to ~ smb. with one's pen a înfiera pe a scrie marc, a serie cu litere mari, a avea scrisul marc. 3. cu lăudăroşenie; pompos; cineva în scris. 5. a ataşa; a lega cu o frânghie / cu un odgon etc.; (mar.) a prinde (ancora); to talk ~ a vorbi pe un ton bombastic/pompos. III. s. 1. at ~ în libertate; to set a prisoner to ~ one piece to another a lega o bucată de alta. B. rej?. to ~ oneself into a fury a se at ~ a elibera un ocnaş; a pune în libertate un prizonier; to be at ~ a fi liber / în libertate; înfuria grozav. C. intr. 1. a face mişcări repezi şi violente. 2. (fig.) a izbucni într-un potop society at ~ marele public, marca masă a publicului; to speak at ~ on smth. a discuta de cuvinte violente. 3. (despre ploaie etc.) acadea violent. 4. to ~ out at a se năpusti la amănunţit despre ceva. 2. in ~ în mare; details shown in ~ detalii în marc. ♦ by and ~ / asupra (şi fig.) ; (fam.) to ~ out on a cheltui (mult) pe. în mare măsură, în linii mari, în general. lashed ['Ue/t] adj. (în adjective compuse) cu gcne(le); long- ~cu gene lungi. large-acred ['la^icikad] adj. (poetic) bogat în moşii, cu multe moşii; latifundiar. lasher ['las/a1"] s. 1. biciuitor. 2. dig, stăvilar, deversor. lashing ['las/in] I. adj. (despre ploaie) biciuitor, şfichiuitor; (fam., despre critică etc.) large-boned [-bound] adj. cu oase mari, osos. large-handed [~'h£endid,'-.--] adj. 1. cu mâini mari. 2. (fig.) mână largă, generos, larg, biciuitor, tăios, muşcător, caustic. II. s. 1. lovituri de bici; biciuire; şfichiuială, şfichiuire. 2. pl. (of) abundenţă. îndestulare (de mâncare şi băutură); there were ~s of/ to drink galanton, culant; liberal. 3. (fig.) apucător, acaparator, rapace, mână-lungă.



 lashless



548



aveau băutură berechet. 3. (constr.) îmbinare cu platbande. 4. (mar.) parâmă; legătură; b) a se alătura (nepoftit) unui grup; a se agăţa de cineva. 3. to ~ on to a) a se împrieteni / asocia cu; b) a asculta atent la, a ciuli urechile la: amaraj. latchet ['Iaetfit, amer. si -ct] s. (înv.) şiret, şnur; nojiţă. lashless ['fc/lis] adj. fără gene. latch hook ['last/ huk] s. (te/m.) cârlig cu clichet. lass [Ues] s. 1. fată, fetişcană. 2. iubită, drăguţă, mândră. 3. (scot-) servitoare, slujnică. latch-key [~ki;[ s. 1. cheie de la yale. 2. şperaclu, paspartu. lassie ['laesi] s. (mai ales scot.) copilă, fetişcană. latchkey child ['laet/ki: t/aild] s. copil care poartă cheia locuinţei la el (părinţii fiind lassitude ['tesitjuid] s. oboseală; istovire; debilitate, slăbiciune; lâncezeală, moleşire; la serviciu). letargie. late [leit] I. adj. 1. în întârziere, întârziat; to be ~ for a întârzia la; I shall be ~ for my lasso ['laisou, te'su:], pl. lassos sa» lassoes ]-z] s, arcan, laţ, lasso. II. vb. tr. a prinde lesson o să întârzii la lecţie; the train is ten minutes ~ trenul are o întârziere de zece cu arcanul / cu laţul / cu lasso-ul. 1 last [ld:st, amer. lasst] I. aay. 1. ultiin(ul), (cel) din urmă; the ~ two, (fain.) the two minute; it is ~ e târziu; it is getting ~ se face târziu; it is too ~ e prea târziu; nu mai e ~ ultimii doi; she was the ~ to arrive ea sosi ultima; the ~ but one, the second ~ timp; I was ~ (in) going to bed m-am culcat târziu; we are ~ people ne culcăm târziu; penultimul; the ~ but three antepenultimul; (fam.) ~ but not least ultimul dar nu cel at a ~hour la o oră târzie; in the ~ afternoon târziu după masă; spre sfârşitul după-amiezii; mai puţin însemnat; I should be the ~ to believe it voi fi ultimul care va crede acest in ~summer vara târziu, spre sfârşitul verii; ~r events proved that evenimentele ulterioare lucru; that is the ~ thing to try e ultima posibilitate / resursă; in the ~ resort, as a ~ au dovedit că; at a ~r date than his death la o dată ulterioară morţii sale; it is twelve resort / resource în(tr-un) caz extrem; în ultimă instanţă; în ultimă analiză; in the ~ o'clock at (the) ~st este cel târziu / cel mult ora 12; on Wednesday at the ~st cel (mai) place în ultimul rând; pentru a termina, pentru a pune capăt; in the ~ analysis în ultimă târziu miercuri; the ~st posterity urmaşii cei mai îndepărtaţi. 2. (despre fructe etc.) târziu, analiză; to have the ~ word a avea ultimul cuvânt; (fam.) the ~ word in hats pălării întârziat; wild flowers are ~r than garden ones florile de câmp înfloresc mai târziu după ultimul model, ultima expresie în materie de pălării; pupils in their ~ term elevi decât cele de grădină. 3. fost; ex-; decedat, defunct; the ~ minister fostul ministru, ex-ministrul; my ~ father defunctul / răposatul meu tată. 4. de dată recentă, ultim; the în ultimul trimestru / pe punctul de a absolvi; at the ~ moment în ultimul moment, în ~ rains ultimele ploi; of ~ years în aceşti ani din urmă, în ultimii ani; de câţiva ani; of ultima clipă; ~ thing at night seara târziu; (amer.) the ~ day of the week ultima zi a ~recent, de puţin timp, de câtva timp, în ultima vreme; this author's ~st work ultima săptămânii; ~ breath ultima suflare; (com.) in my ~ în ultima mea scrisoare. 2. foarte lucrare a acestui autor; have you heard the ~st? ai auzit ultima noutate?; smb.'s ~st însemnat I important; a matter of the ~ importance o problemă.de cea mai mare ultima farsă a cuiva; ultima ispravă a cuiva. II. adv. 1. târziu, în întârziere (faţă de timpul însemnătate. 3. ultim(ul), cel de pe urmă, cel mai de jos; that isn't his ~ price acesta potrivit sau cerut); to arrive too ~ a sosi prea târziu; (prov.) better ~ than never mai nu este ultimul lui preţ. 4. (despre timp) trecut; ~ Tuesday / Tuesday ~ marţea trecută; bine mai târziu decât niciodată. 2. târziu (in timpul zilei etc.); he carne home very ~ (el) the time before ~ penultima oară / dată; ~ week săptămâna trecută; ~ evening aseară; a venit acasă foarte târziu; early and ~ la orice oră (din zi); de dimineaţa până seara; ~ night noaptea trecută; aseară; the night before ~ alaltăieri seară; these ~ six years early / soon or ~, sooner or ~r mai devreme sau mai târziu, mai curând sau mai târziu; (în) aceşti şase ani din urmă, (în) ultimii şase ani; I have not seen him for the ~ four to keep smb. ~ a întârzia pe cineva; to sit / to stay up ~ a sta treaz până noaptea târziu; days nu 1-ani văzut de patru zile, sunt patru zile de când nu l-am văzut; in the ~ fortnight ~ in the year spre sfârşitul anului; în ultimele zile ale anului; he married ~ in life (el) în cursul ultimelor / acestor două săptămâni; this day ~ week acum o săptămână. II. s. s-a căsătorit târziu; I saw him as ~ as yesterday, I saw him no ~r than yesterday 1-am this ~ ultimul, acesta din urmă, persoana din urmă / de la urmă; we shall never hear văzut nu mai departe decât ieri; a moment ~r o clipă mai târziu; this happened ~r (on) the ~ of it ni se va aminti neîncetat acest lucru; we haven't heard the ~ of it nu ni s-a aceasta s-a întâmplat mai târziu; a few days ~r on câteva zile mai târziu, la câteva zile spus încă totul, mai e ceva de spus; that is the ~ I saw of him de atunci nu l-am mai după aceea, as we shall see ~r on după cum vom vedea mai târziu; (fam.) see you ~r! văzut; when shall we see the ~ of him? când îl vom mai vedea oare (la chip)?; to / till pe curând! 3. (poetic) v. 1 a t e 1 y. 4. (rar) cândva, odată, odinioară, altă dată. the ~ până la capăt, până la sfârşit, până în ultima clipă; at (long) ~ în sfârşit, în cele late corner [.leit ik^iira'] s. întârziat. din urmă, în fine; now at ~ I understand abia acum înţeleg; to look one's ~ on smth. lateen sail [te'ti:n seilj s. (mar.) velă latină. a arunca o ultimă privire asupra (a ceva); a vedea ceva pentru ultima oară; to be near lateen yard [~ ja:d] s. (mar.) vergă latină. one's ~ a i se apropia sfârşitul, a-şi trăi ultimele zile; towards the ~ spre sfârşitul zilelor. lately ['leiţii] adv. recent, în ultima vreme, de curând, nu de mult, acum câtva timp; III. adv. 1. ultimul, în ultimul rând; ultima oară / dată; when I saw him ~ ultima oară când l-am văzut; when did you see him ~? când l-ai văzut pentru ultima oară?; he spoke as ~ as yesterday nu mai departe de ieri. latency [dcitensi] s. latenţă, stare latentă ascunsă. ~ el vorbi ultimul. 2. v. l a s t l y . lateness ['leitnis] s. 1. întârziere, zăbavă. 2. vreme înaintată, ceas înaintat. 3. dată recentă. last 2 1, vb. A. intr. a dura, a ţine, a dăinui; a trăi, a vieţui; a rezista; a (se) ajunge. B. tr. latenik ['leitnik] s. (fam.) denumire umoristică dată primului satelit artificial american 1. a dura cât, a ţine cât. 2. to ~ (out) a supravieţui (cu dai.); they ~ed (out) the war au a cărui lansare a eşuat. supravieţuit războiului. latent ['leitont] adj. latent, ascuns, tăinuit. last3 I. s. formă (de încălţăminte), calapod; (prov.) let the shoemaker stick to his ~ latent heat [~ 'hi:t] s. (/iz.) căldură latentă. fiecare să-şi vadă de treburile lui; nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala; to stick to one's latently ['leitantli] adv. în stare latentă. ~ a-şi vedea de treabă, a nu se amesteca în lucruri care nu-1 privesc. II. vb. tr. a pune / latent partner ['letont •pa:tn3r] s. 1. (ec.) asociat anonim al unei firme, al unei societăţi a întinde pe calapod. pe acţiuni etc. (ai car/ti nume nu figurează nicăieri). 2. (ec.) comanditar; asociat care 4 last s. măsură de greutate sau de capacitate (cam 4 000 livre ■= 30 hi). _ nu participă efectiv la afaceri. Iastage [la:stid3, amer. 1sstid3] s. (mar.) 1. încărcătură. 2. capacitate de încărcare (a later ]'leit3r] comp. de la l a t e . I. adj. mai târziu, întârziat. II. adv. mai târziu; ~ on unui vas). (mai) pe urmă, (ceva) mai târziu. Iast-ditch ['larst'dit/] adj. ultim; disperat (despre un efort, o încercare etc.). lateral ['lastaral] aay. 1. lateral; lăturalnic. 2. colateral, accesoriu, secundar. 3. unilateral. last-ditcher [-ar] s. 1. (/nil.) soldat care rezistă pe ultimele poziţii. 2. (fig.) persoană 4. orizontal. 5. (fon.) lateral. 6. (/nat.) secundar, auxiliar. care opune o rezistenţă dârză fără nici o şansă de reuşită, persoană care nu se dă bătută lateral expansion [~ iks'pamjan] s. (/iz.) dilataţie transversală. deşi ştie că rezistenţa sa e zadarnică. lateral force [~ To:s] s. (/iz.) forţă laterală. last-ditch resistance ['ki:stditf ri'zistens] s. 1. (mil.) rezistenţă pe ultimele poziţii. 2. (fig.) lateral point [~ 'point] s. (mat.) punct neesenţial. rezistenţă dârză fără nici o şansă de reuşită, rezistenţă eroică. lateral stress f~ 'stres] s. (lehn.) tensiune normală / perpendiculară pe axa elementului. lastex ['Uesteks] s. (text.) lastex. laterite ['laetorait] s. (geol.) laterit, feralit. last frontier ['la:st Tr\ntior] s. the Last Frontier (canad.) nordul Canadei. latest ['leitist] aay. superi, de la l a t e; cel mai recent, ultim(ul); what's the ~? ce last groove [~ gru;v] s. (metal.) calibru finisor. mai e nou?; at the ~ cel mai târziu. lasting ['la:stirj,amer. 'laestirj] I. adj. 1. trainic, durabil, de (lungă) durată. 2. temeinic, |atex ['leiteks],pl. latices ['taisi:z] s. 1. (bot.) latex (sue lăptos al plantelor). 2. (chim.) statornic; permanent; stabil; ~peace pace trainică. II. s. 1. trăinicie, dăinuire, durabilitate. latex. 2. (in cizmărie) punere pe calapod. 3. (text.) lasting. lath [la:6, amer. lceO] I. s. (constr.) 1. şipcă, laţ; scândură (îngustă); (as) thin as a ~ lastingly [-li] adv. pentru multă vreme, durabil. slab / ca un ţâr, subţire ca o surcea. 2. reţea (metalică). 3. grătar de şipci. II. vb. tr. a lăţui lastingness [-nis] s. durabilitate, trăinicie. (tavanul etc.). lasting power ['la:stirj ■pauor] s. (telin.) putere de durată. lathe1 [leio] I. s. (tehn.) strung. II. vb. tr. a strunji, a da la strung: lastly [.larstli, amer. 'kest-1 adv. în sfârşit, în fine, în cele din urmă, la urmă; în concluzie. lathe2 s. diviziune administrativă a comitatului Kent. last-man-out club ['Urstmsnaut 'kUb] s. club a cărui activitate încetează o dată cu lathe bed [~ bed] s. (tehn.) patul strungului. moartea ultimului dintre membrii fondatori. lathe dog [~ dog] s. (tehn.) antrenor de strung. last name ['la;st neim] s. nume de familie. lathe hand [~ haond] s. strungar. last shout [~ /aut] s. (amer. fam.) ultimul strigăt, ultima modă. lathe operator [~ op3reitar] s. strungar. last straw [~ 'stra:] s. (fig.) the ~ ultima picătură; (prov.) it is the ~ that breaks the lather ['la:3or, 'laeS-] I. s. 1. clăbuc, spumă (de săpun); (prov.) a good ~is half a shave camel's back ultima picătură varsă paharul. treaba bine începută e pe jumătate făcută. 2. spumă (la cal). II. vb. A. tr. 1. a săpuni. last waltz [~ wa(:)lts] s. (amer. fam.) ultimul drum, drumul care duce spre scaunul 2. a face să spumege (calul). 3. (sl.) a bate, a altoi (de obicei cu cureaua).*B. refl. a se săpuni. C. intr. a face clăbuc / spumă; a se înspuma. electric. latakia [daeto'ki(:)o] s. varietate de tutun turcesc. lathery ['la:8ori] adj. 1. săpunit, cu clăbuc. 2. înspumat. 3. gol, deşert, născocit; spumos, latch [last/] I. s. 1. zăvor, ivăr, clanţă, încuietoare. 2. broască americană, yale. 3. (constr.) fantezist. eremonă, espanioletă. 4. (telin.) declic, clichet. 5. (teAt.) limbă (la acul de tricotat). II. vb. lathe tool ['leio tu:l] s. (tehn.) cuţit de strung. Iathe-turned [~to:nd] aay. executat la strung. A. tr. 1. a zăvori, a încuia cu zăvorul. 2. (amer.) a prinde. 3. (fam.) a pricepe, a înţelege. B. intr. 1. (despre uşi) a se închide cu zăvorul sau cu clanţa. 2. (fam.) to ~ on a) a pricepe; lathing hammer ['leiâirj -ha;m3r] s. (tehn.) ciocan de bătut cuie.



 549



lathlike ['lo:Blaik, rlae8-l adj. (geol.) aci form. lathy ['la:6i] adj. deşirat, lung şi slab, latices ['laetisi:z] pl. de la l a t e x . laticiferous [ileiti'sifsros] adj. (bo/.) laticifcr. latidentate ['Iseti'denteit] adj. (bot.) cu dinţii laţi. latifoliate ['JEeti'foulieit] adj. (bot.) cu frunze / cu foi late. latifolious [.lzeti'foulias] adj. v. l a t i f o l i a t e . latifundia [ilani'fAndb] s. pl. latifundii, moşii mari / întinse. Latin ['laetin] I. s. 1. latin, roman. 2. (li/igv.) (limba) latina; dog ~ latină stricată; late ~ latina târzie; low / vulgar ~ latina vulgară; thieves' ~ jargon al hoţilor. II. adj. 1. latin, roman. 2. (rel.) romano-catolic. Latin-American [--s'meriksn] s. latino-american. Latin Church [« 't/3:t/[ s. biserica rom an o-catolică. Latiner ['Ia5tin3rj s. (fam.) v. L a t i n i s t . Latinism ['Isetiniz^m] s. latinism Latinist flaetinist] ş. latinist. Latinity [b'tiniti, lae't-] s. latinitate. Latinization [ilaetinai'zei/m] s. latinizare. Latinize [laetinaiz] I. vb. tr. 1. a latiniza. 2. (rel.) a catoliciza. II. vb. iutr. a folosi latinisme. Latinless flastinlis] adj. care nu cunoaşte limba latină. latish ['leiţi/] adj., adv. (fam.) cam târziu. latitude ['lastitjurd] s. 1. (geogr., asîron.) latitudine; in the ~ of 30° S la 30° latitudine sudică; low ~s latitudini sudice. 2. latitudine, libertate, voie; drept. 3. (rar) lărgime, întindere, extindere, amploare. latitudinal [.Isti'tjmdinal] adj. de latitudine. latitudinarian ['laetiitjuidi'nesrbn] I. adj. liber; cu vederi largi, tolerant. II. s. persoană tolerantă, persoană cu vederi largi, libcr-cugctător. latrine [b'tri:n] s. latrină, privată, closet (mai ales în lagăre, tabere); W.C. public. latten i'laetpn] s. foaie metalică. latten brass [~ bra:s] s. alamă. latten wire [~ iwab r ] s. sârmă de alamă. latter [laH3r] adj. comp. de la l a t e . 1. ultim, recent; in these ~ days în zilele noastre. 2. the ~ acesta din urmă, ultimul, cel de-al doilea (din doi); the ~ half of the week a doua jumătate a săptămânii. latter-day [~dei] adj. contemporan, nou, recent, de ultimă oră, la modă. Latter-day Saints [~ 'scints] s. (rel.) mormoni. latter end ['laeter 'end] s. sfârşit, moarte. latterly ['lastsli] adv. 1. în ultima vreme, de curând, nu de mult. 2. către sfârşit (al unei perioade). lattermost [laetamoust, -mast-] adj. ultim(ul). lattice l'lactis] I. s. 1. zăbrele, grilă, grilaj. 2. (tehn. constr.) grindă cu zăbrele. 3. (text.) pânză transportatoare cu şipci. 4. (mat.) latice, reţea, structură. II. vb. tr. (şi to ~ up / over) a pune zăbrele la, a zăbreli. lattice bridge [~ brid3] s. pod / punte cu zăbrele. lattice chart [~ t/a:t] s. (mar.) hartă pentru navigaţie hiperbolică. latticed f'laetist] adj. cu zăbrele, zăbrelit. lattice frame ['laetis freiin] s. grilaj. lattice plane [~ plcin] s. (tehn.) plan reticular. lattice texture [~ itekstib1-] s. (mineral.) structură rcticulară. lattice window [~ iwindou] s. fereastră cu zăbrele. lattice work [~ ws:k] s. 1. (constr.) îmbrăcăminte cu şipci; şipcuială. 2. (tehn.) grătar, zăbrele, fermă eu contrafişă. Latvian ['laetvion] adf, s. 1. leton. 2. (lingv.) (limba) letonă. laud [b:d] I. s. 1. laudă, proslăvire, elogiu. 2. pl. (bis.) slujbă de dimineaţă. 3. (bis.) osana. 4. imn de laudă. II. vb. tr. a lăuda, a proslăvi, a ridica în slăvi, a elogia; a înălţa osanale (cuiva); to ~ smb. to the skies a ridica pe cineva în slava cerului. laudability [.b:da'biliti] s. caracter lăudabil. laudable ['b:dabl] adj. 1. lăudabil, (demn) de laudă. 2. (med.) steril, aseptic. laudableness [-nis] s. caracter lăudabil. laudably [-ij adv. lăudabil. laudanum ['bdnam] s. (med.) laudanum, tinctură de opium. laudation [bi'dci/an] s. proslăvire, laudă, elogiu. laudator [b:'deitar] s. persoană care laudă. laudatory ['b:d3tari] I. adj. (plin) de laudă, elogios. II. ş. laudă, elogiu, proslăvire. lauder ['b:d3r] s. v. l a u d a t o r . laugh [la:f, amer. şilasi] I. s. ras, râset; to burst into a (loud) ~ a izbucni în râs, a izbucni într-un hohot de râs, a hohoti; to force a ~, to give a forced ~ a râde fals, a râde în silă; grating ~ luare în râs; with a ~ râzând; he loves a ~ îi place să râdă / gluma; to raise a general ~ a provoca ilaritate generală; to raise a ~ at one's own expense a deveni calul de bătaie al celorlalţi, a fi bătaia de joc a altora; to draw a ~ from the audience a face ascultătorii să râdă; (fam.) to have / to get the ~ of smb. a face să se râdă de cineva, a provoca râsul pe socoteala cuiva; we had the ~ of him el a căzut cel mai prost; you have the ~ of me there e rândul tău să râzi (de mine); the ~ was against him toţi râdeau de el; have your ~ out! râdeţi cât vreţi! II. vb. A. iutr. 1. a râde; to ~ heartily a râde din toată inima; to ~ till one cries a râde până la lacrimi; a-i da lacrimile de râs; to ~ till one's sides ache a râde ţinându-se eu mâinile de burtă, a râde să se spargă; a se strica / tăvăli de râs; we ~ed loud and long râdeam ca nişte nebuni; to ~ to oneself a râde în sinea sa; a râde încet; to ~ in, to ~ up one's sleeve, to ~ in one's beard a râde pe înfundate / pe furiş / pe sub mustaţă / în barbă / în sinea sa; to ~ in smb.'s face a-i râde



lavation



cuiva în nas, a sfida făţiş / în faţă pe cineva; (fam.) I soon made him ~ on the wrong side of his face / mouth curând i-am tăiat pofta de râs / l-am făcut să-i treacă pofta de râs; (prov.) he ~s best who ~s last cine râde la urmă râde mai bine. 2. to ~ at smb. a-şi bate joc de cineva, a râde de cineva, a lua pe cineva în râs / în derâdere / în bătaie de joc, a batjocori pe cineva; to ~at smb.'s threats a râde de ameninţările cuiva; I won't be ~ed at nu voi îngădui să fiu luat în râs. B. tr. 1. a râde; he ~ed a bitter laugh (el) râse amar; he ~ed his approval el aprobă râzând. 2. to ~ away the time with jests a face să treacă timpul glumind; to ~ smb. back into good humour a alunga indispoziţia cuiva, a dispune pe cineva cu glume / făcându-1 să râdă; to ~ down a proposal a îndepărta o propunere luând-o în râs; he ~ed the matter off (el) luă lucrurile în glumă; nu privi lucrurile cu seriozitate; to ~ smb. out of court a-şi bate joc de pretenţiile cuiva; a refuza să asculte pe cineva; we ~ed him out of it am râs atât de el încât l-am făcut să se răzgândească. laughable ['Ia:febl] adj. de râs, caraghios, ridicol, rizibil. laughableness [-nis] s. ridicol, parte comică. laughably [-i] adj. de râs, rizibil, ridicol. laugher ['lcr.fa1"] s. persoană care râde. laughing ['lo:firj] I. adf 1. râzător; zâmbitor, râzăreţ. 2. de râs, caraghios, ridicol; it is no ~ matter (asta) nu-i de râs, nu c de glumă. II. ş. râset, râsete. laughing academy [~ a.kEedsmi] s. (si.) balamuc. laughing gas [~ ga?s] s. (chim.) gaz ilariant. laughing soup [~ surp] s. (amer., fam.) băutură alcoolică. laughing stock [~ stok] s. obiectul râsului / hazului; batjocură (ă cuiva); bătaie de joc (a cuiva); ciucă (a batjocurilor). laughing water i - wo:t9r] s. v. l a u g h i n g s o u p . laugh line ['Ia:f lain] s. 1. rid (d/n cauza râsului). 2. glumă. laughter ['la:ftar, amer. şi 'lasf-] s. râs, râset, izbucnire în râs; peals of ~cascade / hohote de râs; to cause ~ a provoca râs / ilaritate; he made us cry with ~ nc-a făcut să râdem cu lacrimi; to shake / to rock with ~, to be convulsed with ~ a leşina de râs, a râde ţinându-se cu mâinile de burtă, a muri de râs; a se tăvăli de râs; (fam.) to split / to die with ~ a inuri / a se prăpădi de râs. launch1 [b:nt/, la:nt/] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a azvârli; to ~ a blow a da o lovitură. 2. (mar. av.) a lansa; to ~ a ship a lansa un vas, a lăsa la apă un vas; to ~ a torpedo a lansa o torpilă. 3. a lansa, a începe, a porni, a pune în circulaţie / în mers / în mişcare; to ~ a strike a iniţia o grevă; to ~ a struggle a începe / a pomi o luptă; to ~ an offensive a lansa / a porni o ofensivă. 4. (av.) a porni; a catapulta. B. intr. to ~ into an argument a se lansa într-o discuţie aprinsă; (poetic) to ~ into eternity a pleca spre cele veşnice; to ~ forth / out a) a porni (la drum, pe mare); b) a se avânta (într-o întreprindere); c) a izbucni to ~ out into expense a începe să cheltuieşti (în dreapta şi în stânga). II. ş. (mar.) lansare, lăsare la apă (a unei nave). launch2 s. (mar.) barcaz, şalupă cu motor. launching ['bint/irj, 'lo:n-| s. (mar. etc.) lansare (şifig.). launching apparatus [~ aspaireitos] s. (av.) dispozitiv de lansare. launching basin [- ibeisn] s. (hidr.) bazin. launching pad [~ pasdj s. 1. (cosm.) rampă de lansare. 2. (fîg.) trambulină. launching platform [~ »pIa;tfo:m] s. (av.) rampă de lansare. launching rocket [~ irokit] s. (cosm.) rachetă purtătoare. launching site [~ sait] s. (mii.) 1. poziţie de lansare. 2. instalaţie de lansare. launching vehicle [~ rvi:ik^l] s.v. l a u n c h i n g r o c k e t . launching way [~ 'wei] s. (mar.) cală de lansare. launch window ['b:nt/ 'windou] s. (cosm.) perioadă astronomică favorabilă (pentru lansarea navelor cosmice). launder ['b:ndar, 'la:n-] I. vb. tr. a spăla şi călca (rufe). II. s. 1. (tehn.) jgheab, conductă pentru acumularea suspensiilor din apă. 2. (n/ine) jgheab pentru spălarea minereurilor. 3. (text.) detergent. launderette [


 lavatory



lavatory ['laîvsteri, amer. si -tou-] s. 1. toaletă, spălător. 2. closet, W.C. 3. (mineral., rar) instalaţie pentru spălarea aurului. 4. (rel.) spălarea mâinilor. 5. (mea1.) loţiunc. lave [leiv] (poetic) vb. A. tr. 1. a spăla; a scălda. B. (despre râuri etc.) a spăla, a scălda, a uda. 2. intr. a se spăla; a se scălda. lavement [-mont] s. 1. spălare. 2. (med.) clisraă. lavender ['fevindo', amer. -vsn-J I. s. 1. (bot.) lavandă, levănţică (Lavandula angustifolia); frunze şi flori de levănţică uscată; to lay (up) in ~a) a presăra cu levănţică (pentru parfum); b) (si.) a amaneta, a pune amanet; c) (si.) a azvârli în închisoare. 2. culoarea levănţichii. II. adj. de culoarea levănţichii. III. vb. tr. a presăra sau a parfuma cu levănţică. lavender water [~ iWo'tor] s. parfum de lavandă. laver ['leivo1"] s. (bot.) vareg comestibil. laverock ['tevorok, leivrek] s. (scof. poetic) v. l a r k . lavic ]'la;vik] adj. de lavă; în formă de lavă. lavish ['laEvi/J I. adj. 1. darnic, larg, generos; to be ~in one's praise a fi darnic cu laudele, a împărţi laude cu prisosinţă. 2. (of, in) risipitor (cu). 3. îmbelşugat, abundent; somptuos. 4. (fig.) liber, nestăvilit; desfrânat. II. vb. tr. 1. a fi darnic cu, a împărţi cu prisosinţă; to ~care upon one's children a fi foarte grijuliu cu copiii săi. 2. a cheltui, a risipi. lavisher ]-or] s. risipitor. lavishly [-li] adj. cu dărnicie. lavishment [-mont] s. risipă, risipire. lavishness [-nis] s. 1. dărnicie, largheţe. 2. risipă. law [Io:] I. s. 1. lege; regulă; the ~ legea; to pass a ~ a vota o lege; to repeal a ~ a abroga o lege; the ~s in force legislaţia în vigoare; (fiz.) the~of gravity legea gravităţii; the ~s of a game regulile unui joc; to put the ~ into force, to carry out the ~ a aplica legea; to keep the ~ a respecta legea; to break the ~ a încălca legea; custom that has become ~ obicei / uz care a devenit lege; to give a measure, the force of ~ a acorda unei măsuri puterea de lege; (fam.) his word is ~, what he says is ~ cuvântul său e lege, ce spune el e sfânt; to lay down the ~ a explica legea. 2. drept; civil ~ drept civil; common ~ drept cutumier; drept civil; criminal ~ drept criminal; drept penal; legislaţia criminală; commercial / mercantile ~ drept comercial; cod comercial; naval ~ legislaţie navală; to practise ~ a practica magistratura; Doctor of Laws doctor în drept. 3. justiţie; Court of ~ Curte de Justiţie, tribunal; to go to ~ a recurge la justiţie; a merge la judecată; to come under the ~ a cădea sub prevederile legii, a fi expus rigorilor legii; to be at ~ a ft în proces; to take the ~ into one's hands a-şi face singur dreptate; a ieşi în afara legii; a acţiona singur fără a recurge la justiţie, a-şi face de cap. II. inter/, (vulg.) Doamne, Dumnezeule! law-abiding [~ o.baidirj] adj. 1. care ascultă de legi, care respectă legile, care se supune legilor. 2. (despre un cetăţean) paşnic. law abidingness [~ sibaidirjnis] s. respectare a legilor; supunere faţă de legi. law adviser [~ sdivaizor] s. (jur.) consilier juridic. law agent [~ ieid3ant] s. (scot. jur.) avocat. law-breaker [~ibreikor] s. persoană care încalcă legea; infractor; criminal. law case [~ keis] s. (jur.) proces civil. law charges [~ itjd:d3iz] s. (jur.) cheltuieli de judecată. law-court [~ko:t,-koot] s. tribunal, judecătorie. law faculty [~ ifaekalti] s. facultate de drept. law father [~ ifa:Sor] s. (înv.) socru. lawful ['b:ful] adj. 1. legal; legiuit; ~ age vârstă legală. 2. îngăduit, permis. lawfully [-i] adv. legal, legitim. lawfulness [-nis] s. 1. legalitate. 2. legitimitate. lawgiver ['biigivo'] s. legiuitor, dătător de legi. lawk(s) [b:k(s)] inter/ (pop.) Cerule! sfinţi din ceruri! law Latin ['lo:.ketin] s. latina juridică. lawless ]'b:lis] adj. 1. ilegal, arbitrar. 2. nelegiuit, fără de lege. 3. desfrânat, destrăbălat; dezordonat. lawlessly [-li] aav. ilegal etc. (v. 1 a w 1 e s s). lawlessness [-nis] s. 1. nelegiuire. 2. anarhie. law-maker ['lo:.meikor] s. v. l a w g i v e r . lawmonger [~ inurjga'] s. avocăţel. lawn1 [ta:n] s. pajişte, peluză, gazon. lawn2 s. (text.) batist. lawn-mower ['b:nimotrar[ s. 1. maşină / aparat de tuns iarba / gazonul. 2. tăvălug pentru iarbă. lawn party [~ -pa:ti] s. (amer.) v. g a r d e n p a r t y . lawn social [~ .soufal] s. (canad.) petrecere în aer liber, serată câmpenească. Iawn-tennis [~'tenis, -'—] s. (sport) tenis (pe iarbă). lawny1 ['b:nl] adj. acoperit cu iarbă / gazon. lawny2 aay. 1. (text.) de batist, din batist. 2. fin, ca batistul, străveziu. lawrencium [lo(:)'rensiom] s. (chim.) lawrenţiu. law school f'b:sku:l] s. facultate de drept. lawsuit [~s/u:t] s. (jur.) proces, acţiune (judiciară), judecată. law-term [~to:m] s. 1. termen juridic. 2. Or.) sesiune judecătorească. law writer [~ 'raits'] s. grefier. lawyer ]'b:jor, 'bio r ] s. 1. avocat. 2. om al legii; jurist; jurisconsult. lawyerlike [-laik] adj. 1. avocăţesc, de avocat. 2. juridic. lax1 [laîks] adj. 1. slab, moale, lax, flasc. 2. slăbit, lăsat, slobod. 3. destrămat, dezlânat, risipit. 4. neglijent; delăsat; îngălat, lălâu. 5. nehotărât, neprecis. 6. (fon.) lax. 7. (mea1.) cu diaree.



550



lax2 s. (iht.) somn suedez sa« norvegian. taxation [tek'seijan] s. (înv.) relaxare, destindere, slăbire. laxative ['lsksstiv] adj., s. (med.) laxativ, purgativ. laxativeness [-nis] s. (med.) laxativitate. laxity ['teksiti] s. 1. slăbire, slăbiciune, moliciune. 2. neglijenţă, delăsare; îngălare. 3. nehotărâre, lipsă de precizie. 4. (med.) diaree. lay1 [lei] adj. 1. laic, secular, mirean, nebisericesc. 2. profan, nespecialist, neprofesional; amator. lay2 s. 1. cântec; baladă; elegie. 2. melodie. 3. cântecul păsărilor. lay3 part. trec. de la l i e 2 (I). lay4 past si part. trec. laid [leid] I. vb. A. tr. 1. a pune, a aşeza, a culca, a întinde, a depune; to ~smth. on the ground a pune ceva pe pământ; to have nowhere to ~one's head a nu avea unde să-şi culce capul; to ~ a child to sleep a culca un copil; to ~ one's head on a pillow a-şi aşeza capul pe pernă; a bullet laid him low un glonte îl doborî; to ~ low an empire a nimici un imperiu; to ~ a country waste a pustii o ţară. 2. a agita, a stârni (praful, valurile etc.). 3. a culca la pământ, a doborî, a abate. 4. a pune, a aşeza (temelia); a aranja (cărămizile); a construi (o cale ferată); a pune, a întinde (un cablu); a turna (beton); to ~ the table / the cloth a pune / a aranja masa; a pune faţa de masă; to ~ a carpet a pune / a întinde un covor; to ~ hands on a) a sfinţi, a hirotonisi (un episcop); b) a pune mâna pe, a acapara; to ~ hold of a apuca, a pune mâna pe. 5. a risipi; to ~smb.'s fears a risipi temerile cuiva. 6. (despre găini etc.) a oua, a face (oua). 7. a face (un pariu); a paria pe (o. sumă); a pune (la bătaie) (o sumă, o miză); to ~ so much on a horse a paria / a miza atâta pe un cal; to ~ that a pune pariu că. 8. a supune (o cliestiune, o cerere etc. în fata cuiva); a expune (faptele); he laid before me all the facts" of the case mi-a relatat / mi-a expus toate faptele. 9. a impune (o sarciiuî, o obligaţie); a aplica (o amenda etc.); the obligation laid upon him obligaţia ce-i revenea; to ~ a tax on smth. a pune un impozit pe ceva; to ~ an accusation against a îndrepta o acuzaţie împotriva; to ~ a crime to smb.'s charge a acuza pe cineva de crimă. 10. to ~ aside a) a pune la o parte sau de o parte; b) a economisi, a strânge; c) a se lăsa de, a se lepăda de; to ~ down a) a-şi jertfi l sacrifica (viaţa); b) a întocmi (u/t plan / proiect); c) a renunţa la; ă) a enunţa, a formula; e) a depune, a preda (armele); to ~ in a) a aduna, a agonisi; b) (fam.) a burduşi, a bate măr; to ~ off a) a-şi scoate, a se dezbrăca de; b) a concedia, a scoate (temporar) din activitate; c) (amer. fam.) a nu mai plictisi / pisa; to ~ on a) a acoperi cu, a aplica (o vopsea etc.); b)fam.) a oferi, a face o trataţie cu; to ~ out a) a expune, a arăta, a etala; b) a doborî, a culca la pământ; c) a amenaja; d) a planifica, a proiecta; to ~ over a) a acoperi (complet); b) a amâna; to ~ up a) a strânge, a agonisi, a aduna; b) a scoate (ceva) din funcţie (pentru reparaţii); c) (mar.) a dezarma (o navă). B. refl. to ~ oneself out for a face pregătiri pentru. C. intr. 1. (pop.) â sta, a şedea; to ~in bed a sta culcat; (mar.) to ~ at anchor a fi ancorat. 2. to ~ about a) a lovi în stânga şi în dreapta; b) a porni la acţiune; to ~ off a întrerupe o activitate; a se odihni; to ~ over (amer. fam.) a face un popas / o haltă. II. s. 1. (tehn.) Strat, cablaj; cablare. 2. (mar.) răsucire (a unei parâme). 3. (vulg.) tipa bună la pat; she's a great ~ e grozavă la pat. 4. (vulg.) act sexual, coit. lay-about ['leio'baut] s. (fam.) pierde-vară; gură-cască. lay-brother [~ibrAâor] s. (rel.) 1. laic, mirean. 2. călugăr îmbrăcat în straie călugăreşti, dar nefăcănd parte dintr-un ordin monahal. lay-by [~bai[ s. 1. (ferov.) linie de garaj. 2. (ferov.) haltă de încrucişare. 3. (ferov.) linie moartă. 4. (mar.) bazin de trecere. 5. economii. 6. (austr. corn.) rezervare a unui produs contra achitării lui în rate. 7. (auto) (loc de) staţionare (pe sosea). lay day [~ dci] s. (mar.) Stalic (pentru încărcarea si descărcarea unui vas). lay-down f~daun] s. 1. guler (de cămaşă, răsfrânt). 2. (pop.) somnişor, pui de somn. 3. (sl.) eşec. layer I. s. 1. ['leior, leor] strat, pătură; stratificaţie; concentric / woody ~ inel anual al lemnului. 2. ['Icior] persoană care aşază (ceva); găină ouătoare; this hen is a good ~ găina aceasta este o bună ouătoare. 3. pariu, miză (pe un cal). 4. (hori.) marcotă, butaş. 5. secţiune (in desen). 6. (mil.) ochitor. 7. (astron.) orizont. 8. (drumuri) pat (aldrumului). 9. (geol.) zăcământ. 10. albie, matcă (de râu). 11. (tel.) strat ionosferic. layer cake ['let's keikj s. prăjitură cu straturi de cremă. layering ['leorirj, 'lei--] s. (hort.) butăşire. layer-on ['leio'ronj j . (poligr.) puitor. Iayer-out fleio'raut] s. dricar, antreprenor de pompe funebre. Iayer-up ['leio'rAp] s. 1. persoană strângătoare / care pune de o parte. 2. (fig.) păstrător. layette [lei'et] s. trusoul noului-născut. lay-figure [rleiifigor] s. 1. manechin (alpictorului). 2. (fig.) personaj neverosimil. 3. om lipsit de personalitate / de importanţă, manechin; paiaţă. laying ['leiinj I. adj. (despre găini etc.) ouătoare. II. s. 1. aşezare, punere, instalare (a căilor ferate, a cablurilor etc.); punere (a temeliei, a fundamentului); imersiune (a unui cablu submarin); răsucire, împletire (a frânghiilor). 2. ouat. laying away [~ o'wei] s. punere la tăbăcit. laying down [~ 'daun] s. 1. abdicare (de la putere). 2. sacrificare, jertfire (a vieţii). 3. stabilire (a unui principiu). 4. punere, aşezare, instalare (a canalelor, a unei linii); intrare în şantier (a unui vas). laying-in [~ 'in] s. 1. depozitare, înmagazinare (a mărfurilor); ~ of provisions aprovizionare. 2. (arte) grund. laying-off [~ 'of] s. 1. concediere (a mâinii de lucru); oprire (a unei maşini). 2. reasigurare. laying-on [~'on] s. 1. impunere (a impozitelor, a unei sarcini). 2. aplicare (a unei bătăi). 3. instalare (a apei, a gazului).



 551



lead plating



laying-out [~'aut] s. 1. aranjare (a obiectelor); etalare (a mărfurilor), 2. toaletă (a unui exemplu / o pildă cuiva. 4. (teatru) rol principal. 5. scurt rezumat, introducere (la un mort). 3. cheltuire, debursarc (de bani). 4. proiectare, schiţare (a unui oraş etc.); amenajare articol de ziar). 6. (tehn.) anticipare. 7. (tehn.) avans, devansare. 8. (electr.) avans de fază. 9. (geol.) vână, filon. 10. lesa. (a unei grădini); instalare (a unei linii ferate). leadable ['Ii:d3bl] adj. care poate fi condus. laying up [~ 'Ap] s. 1. acumulare, îngrămădire (a unui tezaur). 2. deformare (a unui lead acetate ['led isesitit, -teit] s. (chim.) acetat / zahăr de plumb. vas). lead-bearing [~ibeorin] adj. conţinând plumb. lay lord ['lei b:d] s. membru al Camerei lorzilor care nu e jurist. lead block [li:d bbk] s. (mar.) macara de bigă. layman ['leimanl.pl. laymen [~] s. 1. mirean, laic. 2. neprofesionist,nespecialist; amator, lead carbonate [led -ka:b3nit] s. (chim.) carbonat de plumb. profan. 3. v. 1 a y - f i g u r e. lead-cased [~kcist] adj. (tehn.) 1. cu cămaşă de plumb. 2. plumbuit. laymanship [~/ip] s. laicitate, caracter laic / mirean. lay-off [~of] ş. 1. încetinire a producţiei. 2. concediere din lipsă de lucru. 3. perioadă lead chamber [~ it/eimba1"] s. (ind. chim.) cameră de plumb. de concediere temporară. lead chart [li:d t/a:t] s. (ec.) grafic de încărcare a utilajului. layout [~aut, '-'-, -'-[ s. 1. plan, proiect, schiţă; repartiţie; distribuire. 2. directivă. lead chloride [led 'kb:raidj s. (chim.) clorură de plumb. 3. situaţie, stare de fapt. 4. (poligr.) aranjarea materialului pentru o carte. 5. (amer.) lead-coated [~tkoutid] adj. plumbuit; căptuşit cu plumb. echipament, utilaj. 6. (amer. pop.) bandă, şleahtă (de escroci etc.).l. (constr., drumuri) lead dating [~ .dcitirj] s. (ftz.) datare cu plumb. traseu: amplasare; proiect; schemă, machetă. 8. (auto) dispozitiv. 9. (mod de) organi­ lead deposit [~ di.pnzit] s. (mineral.) nămol de plumb. zare / aranjare / amplasare / etalare. lead dust [~ dAst] s. (metal.) pulbere de plumb. leaded ['ledid] adj. plumbuit. layout man ['leiaut maen] s. decorator (într-un magazin etc.). r leaden l'Iedn] adj. 1. (ca) de plumb, ca plumbul. 2. (despre cer) plumburiu, sur, cenuşiu. lay-over [~ouva ] s. 1. şerveţel (peste faţa de masă). 2. (amer.) oprire, popas. 3. (amer.) zi liberă prin rotaţie (m afara duminicii); airline personnel have a 24-hour ~ personalul 3. (fig-) greoi, ca de plumb; stângaci, neîndemânatic. 4. (jig.) apăsător, mohorât. 5. ieftin; fără valoare. liniilor de navigaţie aeriană au săptămânal o zi liberă prin rotaţie. leader ['li:d3r] I. s. 1. conducător; ghid; (mil.) şef; şef, lider, conducător (al unui partid, layshaft ['lei/a:ft] s. (auto) ax intermediar; tren fix. laywoman [leiiwuman], pl. Iaywomen [-.wimin] s. 1. laică, mircană. 2. amatoare, al unei mişcări, al unei răscoale); (muz.) dirijor, şef de pupitru, conducător de orchestră; (jur.) avocat principal (într-un proces); (geod.) jalonator; he is cut out for a ~ of men nespecialistă. lazar ['lasrar, amer. 'lei-] I. s. (înv.) 1. lcpros. 2. cerşetor. II. adj. care suferă de o boală are în el stofă de conducător; c născut pentru a conduce; to be the ~ of a party a fi conducătorul / şeful unui partid; ~ of the House of Commons şeful majorităţii ministeriale dezgustătoare (mai ales de lepră). lazaret(to) [»laeza'ret(ou)] s. 1. leprozerie, lazaret. 2. (mar.) carantină; vas în carantină. în Camera Comunelor; (sport) team ~ şef de echipă. 2. cal din faţă. 3. remarcă / observaţie făcută pentru a orienta conversaţia / pentru a ajunge la un subiect / pentru a aduce în 3. (mar. înv.) cămară (pe vas). discuţie un subiect. 4. (cin.) secţiune a filmului fără imagine. 5. (constr.) tub coborâtor; lazar house ['Isezshaus, amer. 'lei-] s. leprozerie. burlan de scurgere a apei. 6. (agr.) rădăcină principală / terminală. 7. articol principal lazarly ['hezsli, amer. 'Ici-] adj. Iepros. laze [leiz] vb. A. intr. (fam.) a lenevi, a trândăvi. B. tr. to ~away one's time a-şi pierde (într-un ziar), articol de fond. editorial. 8. (mine) filon conducător. 9. (ec.) conducător. 10. (electr.) conductor. 11. (/nor.) navă conducătoare. 12. (tehn.) şurub conducător. vremea nefăcând nimic / trândăvind. leadered [pli:d3d] adj. discutat într-un articol de fond. laziness ['leizinis] s. lenevie, lene, trândăvie. lazurite ['la;zju:rait] s. (mineral.) lazurit. leaderette [.li:d3'rct] s. scurt articol de fond (într-un ziar). Iazy ['leizi] adj. 1. leneş, trândav; indolent. 2. încet, care se mişcă alene / încet, domol. leaderless E'lirdolisj adj. fără conducător. 3. (despre vreme) care predispune la lene. 4. obositor. leader pipe ['Ii:da paip] s. burlan / ţeavă de scurgere. leadership ['liids/ip] s. conducere, comandă; şefie; comandament; under the ~of sub lazybody [~.bodi] s. v. l a z y b o n e s . conducerea (cu gen.). lazybones [~bounz] s. (jam.) leneş, trântor, puturos. leader writer ['Ii'do -raita1"] s. autor de editoriale. lazyboots [~bu:ts] s.v. l a z y b o n e s . lead foil ['led foii] s. foiţă de plumb; (metal, poligr.) folie de plumb. lazy eyes [~ 'aiz] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) ambliopie. lazy jack [~ d3a?k] s. 1. (te/m.) balansicr. 2. (amer.) pieliţa protectoare a unghiei. lead glance [~ gla:ns] s. (mineral.) galena; sulfura de plumb. leadglass f~glu:s] s. (constr.) sticlă cu plumb. lazy Susan [~ 'suizan] s. (amer.) tava turnantă (pentru condimente, sosuri etc.). 1 lead grid [~ grid] s. (electr.) grătar/ grilă de plumb. lea [Ii:] I. s. 1. (poetic) câmp, luncă, pajişte, fâneaţă, păşune, izlaz. 2. ogor. II- adj. înţelcnit, părăginit. lead-in ['li:d'in] s. (electr.) racord; racordare. 2 lea s. (text.) jurubiţă (măsură de lungime variabilă între 80-300 yarzi; pentru olandă leading1 ['ledirj] s. 1. plumbuire. 2. obiecte / articole de plumb. 300 yarzi, pentru bumbac şi mătase, 120 yarzi). leading2 ['li:din] I. adj. 1. prim, principal, cel dintâi, important; călăuzitor, conducător; Ieach [li:t/j (tehn.) I. vb. tr. 1. a filtra, a lixivia, a percola. 2. a trata cu leşie. II. s. ~man om important; şef; notabilitate; (mar.) şef de cart; niatclot de clasa I; the ~people in the world of art somităţile din domeniul artei; ~ idea idee dominantă / conducătoare 1. leşie. 2. vas pentru lixiviere, percolator. (a unei opere etc.). 2. din faţă / frunte. 3. care mână / conduce. II. s. 1. conducere. leaching ['li:t/in] ş. (geol.) levigare. lead1 [led] I. s. 1. plumb, glonţ; white ~ alb de plumb; red ~ miniu de plumb; hail of 2. indicaţie, semn; aluzie. leading article [~ 'a:tikl] s. articol de fond, editorial. ~ grindină de plumb / de gloanţe. 2. (mar.) sondă (de mână). 3. greutate, plumb. 4. plombă. 5.pî. plăci de plumb pentru acoperiş, acoperiş de plumb. 6.pl. (po/igr.) durşus, interlinie. leading axle [~ 'asksl] s. (ferov.) osie alergătoare. 7. grafit; mină (de creion). II. vb. tr. 1, (şi to ~ in / over / up) a plumbui; a încărca cu leading block [~ 'bbk] s. (tehn.) macara de direcţie. plumb, a căptuşi, a acoperi cu plumb. 2. a trata sau a amesteca cu plumb (un metal). leading character [~ 'ksrikts1"] s. (poligr.) literă de text. 3. (constr.) a chitui (ferestrele) cu plumb. 4. a smălţui cu lac de plumb. 5. (poligr.) leading edge [~ 'ed3] s. (av.) muchie de atac. a intcrlinia. leading fossil [~ 'fosil] s. (geol.) fosilă caracteristică. lead2 [îi:d] I. vb. A. tr. 1. a conduce, a duce, a ghida; to ~smb. out of his way a abate leading hand [~ 'ha?nd] s. şef de echipă. pe cineva din drumul său / de la scopul său; to ~ smb. into temptation a duccjpc cineva Ieading-in [~'in] adj. (electr.) aductor. în ispită; (jur.) to ~ a witness a pune întrebări tendenţioase unui martor; to ~ the way / leading lady [~ ieidi] s. interpretă principală, protagonistă. the van a merge în frunte / înainte. 2. a conduce de mână (un orb etc.); a duce (un cal) leading light [~ 'lait] s. 1. (mar.) far de aliniament. 2. (sl.) stea (membru de frunte al de frâu; a ţine (un câine) de zgardă. 3. a aduce (apă, într-un loc); a face să treacă (frânghiile unei comunităţi). printr-un scripete). 4. a duce (o viafă fericită), a duce (o viaţă I o existenţă nenorocită); leading line [~ 'lain] s. (mar., geod.) aliniament. to ~ smb. a wretched / a dog's life a-i face cuiva zile fripte, a-i face viaţa imposibilă, leading man [~ 'nuen] s. interpret principal, protagonist. a face pe cineva să trăiască o viaţă de câine. 5. a comanda (o armată etc.), a conduce leading mark [~ 'mu:k] s. 1. (mar.) aliniament. 2. (geod.) baliză. (dansul, cântecul); ~ing his troops în fruntea trupelor sale; to ~ an orchestra a conduce leading motive [~ 'moutiv] s. 1. motiv principal. 2. (muz.) laitmotiv. / a dirija o orchestră; to ~ a party a fi şeful unui partid; to ~ the fashion a da tonul, leading shaft [~ '/a:ft] s. (tehn.) arbore conducător, a lansa o modă. 6. (la curse etc.) a conduce, a fi în fruntea (cu gen.); to ~the field a se leading spindle [~ 'spindl] s. (tehn.) fus de ghidare. ţine / a fi în frunte / primul; to ~ smb. by one minute a avea avans de un minut faţă de leading strings [~ 'strinz] s. pl. bandă / panglică de transmisie. cineva; (cinegetică) to ~ a bird by ten feet a ţinti zece picioare (un picior = 30,48 cm) leading truck [~ 'trAk] s. (/nor.) măr călăuz. înaintea vânatului. 7. (la jocul de cărţi) a ataca cu (o carte); to ~ clubs a juca trefla; leading vessel [~ 'vesl] s. (mar.) vas cap de linie. a ataca trefla. 8. to ~ smb. to a face pe cineva să, a induce în; that ~s us to believe that leading wind [~ wind] s. (mar.) vânt larg. aceasta ne face să credem ca. 9. to ~ away a seduce; a ademeni; to ~ off a deschide, lead jacket ['led -d3^ekit] s. (tehn.) manta de plumb. a începe (o ceremonie etc.). B. intr. 1. a conduce. 2. to ~ to a) (despre drum) a duce la; leadline [~lain] s. 1. fir cu plumb. 2. (mar.) saulă de sondă, sondă simplă. which street ~s to the station? ce stradă duce la gară, care-i strada spre gară?; door lead-lined [-laind] adj. căptuşit cu plumb. that ~s into the garden uşă care dă / duce în grădină; b) a duce la (un rezultat), a avea lead matte [~ mast] s. (metal.) mată de plumb. ca urmare; to ~ to a good result a duce la un rezultat bun, a avea urmări fericite; lead monoxide [~ mo.noksaid] s. (chim.) oxid de plumb; letargă. everything ~s to the belief that totul face să se creadă că; what will it ~ to? unde va lead mount 1~ maunt] s. (poligr.) suport de plumb. duce aceasta? unde se va ajunge astfel?; to ~to nothing a nu duce nicăieri, a nu ajunge lead network ['li:d .netw3:k] s. (electr.) reţea cu avans de fază. la nimic. II. s. 1. conducere; to take the ~ a) a (pre)lua conducerea; b) a fi în frunte, Iead-off ['li:d'o(:)f] s. început, deschidere. a fi deschizător de drumuri; under his ~ sub conducerea lui. 2. (sport) avans; câştig; a ~ lead-pencil ['ledipcnsil] s. creion. of two minutes un avans de două minute. 3. exemplu, pildă; to give smb. a ~ a da un lead plating [~ ipleitirj] s. (metal.) plumbuire, acoperire cu un strat de plumb.



 lead poisoning



lead poisoning [~ .poiznirj] s. (merf.) saturnism. lead shot [~ /otj s. alice de plumb. leadsman ['ledzinnn], pl. leadsmen [~] s. (mar.) sondor. lead smeltery [~ .smelteri] s. (metal.) turnătorie de plumb. lead smelting [~ ismeltin] s. (metal.) topire a plumbului. lead storage cell [~ ,sts:rid3 'sell s- (tehn.) acumulator cu plumb. lead sulphate [~ .SAlfeit, -fit] s. (chim.) sulfat de plumb. lead sulphide [~ iSAlfaid] s.fchim.) galena, sulfura de plumb. leadswinger ['led.swins'] s. (si.) chiulangiu; pierde-vară. leadswinging ['Iediswirjirj] s. (si.) chiul, eschivare. lead time ['li:d taim] s. (ec.) timp total. lead vitriol ['led .vitriol] s. (mineral.) anglezit. lead water [~ .wo:t9r] s. (chim.) apă de plumb. lead white [~ wait] s. (chim.) alb / ceruză de plumb. leadwort [~WD:tj s. (hot.) floarea-amorului (Plumbago). leady ]'ledi] adj. 1. plumburiu. 2. de plumb. leaf [li:f] I.pl. leaves [li:vz[ s. 1. frunză, foaie, fir; frunziş; fall of the leaves căderea frunzelor; in full ~ cu frunziş des; to burst / to come into ~ a înfrunzi, a-i da frunza; (fig.) leaves without figs făgăduieli deşarte. 2. filă, foaie (ae carte); to turn over the leaves a întoarce foile, a răsfoi, a frunzări (o carte); (fig.) to take a ~ out of smb.'s book a urma pilda cuiva, a imita pe cineva; (fig.) to turn over a new ~ a deschide o nouă pagină; a începe o viaţă nouă; a se îndrepta, a se corija. 3. (bot.) petală. 4. (constr.) canat, batant; tăblie (« usii, a porţii, a mesei); parte (a paravanului). 5. (metal.) tablă subţire; foaie. II. vb. A. tr. (si to ~ over) a frunzări, a răsfoi. B. intr. 1. (amer. to ~ out) a înfrunzi. 2. to ~ through a frunzări, a răsfoi. leafage ['li:fid3] s. (poetic) frunziş. leaf blade ]'li:f bleid] s. (bot.) limbul frunzei. leaf bridge [~ brid3] s. pod, podişcă mobilă (care se ridică sau se lasă peste im şanţ, la castele). leaf bud [~ b/\d] s. (bot.) mugur, ochi de frunză. leaf dent [~ dent] s. (bot.) zimţ de frunză. leafed [li:ft] adj. înfrunzit, cu frunze. leaf fall ['li:f fo:l] s. căderea frunzelor. leaf fat [~ fa?t] s. osânză. leaf fume [~ fju:m] s. (metal.) aburi de plumb. leaf green [~ gri:n] s. clorofilă. leafiness ['Ii:finis] s. frunziş, frunze. leafless ]'li:flis] adj. desfrunzit, fără frunze. leaflet ['li:flit, amer. si -let] I. s. 1. (boi.) frunzuliţă, foaie mică, fir. 2. prospect; foaie volantă; broşură; manifest; fiţuică; pamflet. II. vb. intr. a distribui manifeste, foi volante etc. leaf litter ]'li:f ,litorj s. (silv.) frunze căzute, pătură moartă. leaf spring [~ sprirj] s. (mec.) are lamclar. leafstalk [rli:fsto:k] s. (bot.) pcţiol. leaf tobacco ['li:f tsibskou] s. tutun foi. leaf valve [~ vadv] s. (tehn.) clapctă de reţinere. leaf vein [~ vein] s. (bot.) nervură. leaf wood [~ wud] s. pădure de foioase. leafy ['li:fi[ adj. 1. cu frunze; frunzos; ~ shade umbră, umbrar de frunze. 2. în formă de frunză. leafy forest [~ 'foristj s. v. 1 e a f w o o d. league1 [li:g] s. leghe (măsură de lungime); land ~ = 4,83 km; marine ~ - 5,56 km. league21, s. ligă; alianţă; coaliţie; confederaţie; the League of Nations Liga Naţiunilor. II. vb. intr. a se coaliza, a se alia, a face o alianţă / o coaliţie. leaguer1 [li:gor] s. aliat, confederat, membru al unei ligi ele. leaguer2 I. s. (mii.) 1. (inv.) tabără. 2. (rar) asediu, încercuire. II. vb. tr. a asedia, a împresura, a încercui. leak [li:k] I. s. scurgere (a unui lichid); pierdere de apă; fugă, scăpare; infiltrare, pătrundere (a apei etc.); (mar.) spărtură; gaură de apă; (mar., despre vase) to spring a ~ a lua apă; to stop a ~a astupa locul unde intră apa. II. vb. A. intr. 1. (despre rezervoare, cisterne etc.) a avea o scurgere / o infiltrare; a pierde (din) apă; (despre lichide) a curge, a se scurge; the boiler is ~ing cazanul arc o scurgere. 2. (mar., despre vase, bărci) a lua apă, a avea un defect de etanşeitate. 3. (fig.) a se afla, a se răspândi (fără voie); the news ~ed out vestea a transpirat / s-a aflat. B. Ir. 1. a lăsa să pătrundă (apa, aer, lumină etc.). 2. a împărtăşi (o taină), a destăinui; a dezvălui; to ~ the news of the ambassador's visit a dezvălui vestea despre vizita ambasadorului. leakage ['li:kid3] s. 1. curgere, scurgere; filtrare; pierdere. 2. crăpătură, fisură. 3. dezvăluire (a unui secret etc.). 4. (electr.) pierdere prin dispersie. 5. (mar.) lichid scurs dintr-un butoi (aVn cauza crăpăturilor etc.). 6. (mine) pierdere prin etanşare defectă. leakage conductance [~ ksn'dAktons] s. (electr.) perditanţă. leakance ['li:k.ins] s. (electr.) conductanţă în derivaţie. leak impedance ]'li:k im.pkdans] s. (tehn.) impedanţă în derivaţie. leakproof ['li:kpru:f[ adj. etanş. leaky ['li:ki[ adj. care curge; găurit, cu fisuri; (fig.) a ~ vessel limbut, vorbăreţ, flecar, indiscret, gură-spartă. leal [li:l] adj, (mai ales scot.) leal, credincios; de încredere; the Land of the Leal a) cerul; b) Scoţia. lealty ['li:alti] s. (înv.) lealitate, credinţă. lean1 [li:n] I. adj. 1. slab, slăbănog, uscăţiv, sfrijit. 2. (despre carne) slab. 3. sărac; calic; ~ years ani slabi / răi / neroditori. 4. (despre minereuri) sărac. II. s. carne slabă.



552



lean2 [li:n] I. past si part. trec. leant [lent] sau leaned [li:nd] vb. A. intr. 1. (against, on) a se sprijini, a se rezema (de); to ~ on one's elbow(s) a se rezema în cot, (sl.) a exercita presiuni, a strânge cu uşa (pe cineva); to ~ (up) against the wall a se rezema de perete, a sta rezemat de perete; ~ing against sprijinit / rezemat de; to ~ on an influential friend a se bizui / a conta pe un prieten influent; (fig.) to ~ on a broken reed a se sprijini / a se rezema de un pai. 2. (over, towards) a se apleca (spre), a înclina (spre); (despre pereţi, clădiri etc.) a se înclina, a se apleca; to ~ to / towards an opinion a înclina spre o opinie. 3. (fam.) to ~ over backward(s) a se strădui din răsputeri. B. tr. (against) a sprijini (de), a rezema (de); to ~ a ladder against the wall a sprijini / a rezema o scară de perete. II. s. (to) înclinare, aplecare (spre). leaning ['li:niţj] I. adj. înclinat. II. s. 1. (to) aplecare, înclinare; înclinaţie (spre, către). 2- (fig.) (towards) slăbiciune, simpatie (pentru). 3. înclinare, pantă. leaning note [~ nouţ] s. (muz.) notă diatonică. leanness ]'li:nnis] s. 1. slăbiciune, înfăţişare sfrijită. 2. (fig.) sărăcie. leant [lent] past si part. trec. de la l e a n 2 (I). lean-to ['li:n'tu;,'--] s. 1. suprafaţă înclinată. 2. şopron. 3. (constr.) acoperiş cu un singur versant. leap [li;p] I. past si part. trec. leaped [lept, li:pt] sau leapt [lcpt] vb. A. intr. 1. a sări, a sălta, a face salturi; to ~ to one's feet a sări în picioare; to ~ on to one's horse a sări / a se arunca pe cal; to ~ for joy a sări în sus, a ţopăi de bucurie; to ~ up with indignation a sări în sus de indignare. 2. (despre inimă) a sălta, a bate. 3. (si to ~ up) (despre flăcări etc.) a ţâşni. B. tr. 1. a sări (o groapă), a trece (o groapă) printr-un salt / printr-0 săritură. 2. a face să sară; to ~ a horse over a ditch a face un cal să sară şanţul, a trece şanţul călare sărind. II. s. 1. salt, săritură; to take a ~ a face un salt; (fig.) to take a ~ in the dark a face un salt în necunoscut, a se aventura, a se hazarda; a acţiona orbeşte; to advance by ~s and bounds a înainta prin salturi; prices were rising by ~s and bounds preţurile se ridicau / creşteau vertiginos. 2. obstacol (de sărit). leapable ['lkpsbl] adj. care poate fi sărit (dintr-un salt). leap day ['li:p dei] s. 29 februarie. leap-frog [~frog] s. (jocul) de-a capra. leapt [lept] past si part. trec. de la l e a p (I). leap-year [li:p js: r , -jiar] s. an bisect. Iearn [Is:n],past si part. trec. learnt [lo:nt] sau learned [la:nt, h;ntl\ vb. A. tr. 1. a învăţa, a studia, a-şi însuşi; to ~ by heart a învăţa pe dinafară / pe de rost; to ~ to be more careful a învăţa să fie mai prudent. 2. a afla. 3. fmv.) a învăţa, a preda. 4. to ~ off a învăţa pe dinafară, a memoriza. B. intr. a învăţa, a studia, a se instrui. Iearnable ['lamabl] adj. ce poate fi învăţat. learned ['[amid] I. adj. învăţat, savant; ştiutor, priceput; experimentat. II. s. the ~ savanţii, învăţaţii, learnedness [-nis] s. erudiţie, cunoştinţe. learner ]'lo:n3r] s. persoană care învaţă ceva; elev; student; ucenic; discipol; învăţăcel. learning ['ta:ninj s. 1. învăţătură, învăţare, studiu. 2. ştiinţă, cunoştinţe, erudiţie. 3. educaţie, instrucţie, instruire. ♦ the New Learning umanismul («7» epoca Renaşterii). learnt ['b:nt] past si part. trec. de la 1 c a r n. leary l'liari] adj. (amer.) circumspect, prudent; neîncrezător. leasable ['li:sobl] adj. care poate fi închiriat sau arendat. lease1 [li:s] I. vb. tr. a concesiona; a închiria, a lua san a da cu chirie; a arenda, a lila san a da în arendă. II. s. chirie; închiriere; arendă; to take on ~ a închiria, a lua în arendă; to let by ~ a închiria; a arenda; they are out by ~ contractul de închiriere a expirat. lease2 (tot.) I. vb. tr. a despărţi (firele urzelii); a împleti (firele). II. s. rost. leaseback ['lksbaek] s. (ec.) închirierea unei proprietăţi vândute fostului ei proprietar, leaseback. lease band ['li:s ba;nd] s. (text.) şnur de rost. leasehold [~hould] I. s. ţinere în arendă sau cu chirie; proprietate luată în arendă sau CU chirie. II. adj. arendat; închiriat. leaseholder [~ ,houldor] s. arendaş, chiriaş. leash [li:/] I. s. 1. lesă, curca (pentru câini); bici (pentru câini de vânătoare); to hold in ~ a ţine în frâu. 2. (cinegetică) haită de trei câini; trei câini, trei iepuri etc. II. vb. tr. a ţine sau a lega în lesă. least [li:st] sup. de la l i t t l e I. aay. 1. (the ~) cel mai mic, cel mai neînsemnat; he hasn't the ~chance n-are nici cea mai mică şansă; he flares up at the ~ thing se supără din nimic, îi sare ţandăra din senin. 2. (cel) mai puţin; to say the ~ (of it) pentru a nu spune mai mult; în puţine cuvinte; at ~cel puţin; not in the ~ (degree) câtuşi de puţin, nicidecum, cu nici un chip; it does not matter in the ~ nu are absolut nici o importanţă. II. adv. (cel) mai puţin; the ~ important cel mai puţin important; he worked ~ lucra cel mai puţin. leastwise [rli:stwaiz] aav. (fam.) cel puţin; măcar, încalte(a). leather ['leas'] I.s. 1. piele; piele tăbăcită; undressed ~ piele crudă /netăbăcită; fancy ~ goods marochinărie. 2. piele (ae pompă, supapă etc.). 3. pi. pantaloni sau ghetre de piele. 4. (sport) minge (de fotbal I crichet). 5. (sl.) piele (a corpului omenesc); to lose ~ a se juli. II. adj. din / de piele. III. vb. tr: a acoperi sau a împodobi cu piele. leather apron l'leoar ,eipran] s. şorţ de piele. leather belt ['Icos belt] s. curea de piele. leather-bound [~baund] adj. legat în piele. leather cloth [~ kb(:)0] s. muşama; pânză imitaţie de piele. leather-covered [~ikAvad] aay. acoperit cu piele. leatherette [.leoo'ret] s. imitaţie de piele. leather-head ['leSohed] s. 1. (sl.) cap sec, bostan. 2. (amer.) poliţist / paznic de noapte. leather imitation ['leog'r imi'teijsn] s. imitaţie de piele. leathering ['leoorin] s. 1. (fam.) bătaie. 2. (tehn.) tăbăceală, compactizare, întărire.



 553



leathern [Tle53(:)n] adj. 1. de piele. 2. ca pielea, tare, solid, rezistent. leatherneck ['Icdsnck] s. (amer. si.) puşcaş marin. leatherware ['lc3ow£3r] s. (articole de) marochinăric. leatherwork ['leOawaik] s. 1. decoraţiuni din piele. 2. articol(c) de marochinărie. leathery ['leduri] adj. ca pielea, tare; ~ steak friptură tare ca talpa. leave [li:v] I. past si part. tree, left [left] vb. A. tr. 1. a lăsa, a părăsi; he left his hat on the table şi-a lăsat pălăria pe masă; to ~ a wife and three children a lăsa (în urma lui) soţia şi trei copii; to ~ the door open a lăsa uşa deschisă; to ~ smth. unfinished a lăsa ceva neterminat; to ~smb. free to do what he wants a lăsa pe cineva să facă ceea ce doreşte; left to oneself lăsat singur; lăsat de capul lui; ~him to himself lasă-1 în pace; let us ~ it at that să ne oprim aici, să nu mai vorbim despre aceasta. 2. a lăsa, a depune; to ~ one's hat in the cloak-room aşi lăsa pălăria la vestiar; to ~ smth. with smb. a lăsa / a depune ceva la cineva, a încredinţa ceva cuiva; to ~ smb. in charge of smth. a lăsa pe cineva să aibă grijă de ceva; has anything been left for me? nu a lăsat nimeni nimic pentru mine?; I ~ the reader to judge las pe cititor să judece singur; I ~ it to you mă bizui pe tine, mă încred în tine; ~ it to me bizuie-te pe mine; ai încredere în mine; las' pe mine; ~ it to time lasă acest lucru în seama timpului, timpul lecuieşte totul. 3. pasiv to be left a rămâne; there are three books left au (mai) rămas trei cărţi; I have none left nu mi-a mai rămas nici unul; he had no choice left nu (mai) avea de ales; nothing was left to me but nu-mi mai rămânea decât să; (/nat.) three from seven ~s four (dacă luăm) trei din şapte rămân patru. 4. a părăsi, a pleca din; a abandona (pe cineva): he has left Brighton a părăsit Brighton-ul, a plecat din Brighton; you may ~ us poţi să ne laşi, poţi să te retragi; his eyes never left her nu o slăbea / nu o pierdea nici o clipă din ochi; to ~ the table a se scula / a se ridica de la masă; in leaving the meeting la terminarea întrunirii. B. intr. (for) a pleca, a se duce (la); we ~ to morrow plecăm mâine; he has just left a plecat adineaori; tocmai a ieşit; on leaving la plecare; (pe) când pleca; to ~ for France a pleca în Franţa. II. s. 1. pcrmisi(un)c, autorizaţie, permis, învoire, voie; ~ to go out permisiune de a ieşi; to beg ~ to do smth. a cere permisiune / voie să facă ceva; a cere să facă ceva; to give / to grant smb. ~ to do smth. a da / a acorda cuiva permisiunea de a face ceva; a permite cuiva să facă ceva; a autoriza pe cineva să facă ceva; to take ~ to do smth. a-şi lua libertatea de a face ceva; a-şi permite să facă ceva; I may take ~ to add that îmi voi permite să adaug că; by / with your ~ cu voia dv., dacă vreţi dv. 2. (/nil.) concediu, permis(ie); ~ (of absence) concediu; to apply for ~ a cere o permisie sau un concediu; to be on short ~ a fi în permisie; to be on long ~ a fi în concediu; absence without ~ absenţă ilegală; to break ~ a lipsi fără permisie. 3. rămas bun; to take one's ~ a-şi lua rămas bun; to take ~ of smb. a-şi lua rămas bun de la cineva; a saluta pe cineva la despărţire; to take French ~ a) a o şterge englezeşte; a se eschiva; b) a acţiona tară a aştepta învoire. leave book [1i:v buk] s. (mii.) registru de permisionari. leaved [li:vd] adj. 1. înfrunzit, (acoperit) cu frunze, frunzos. foliat; large-~ tree copac cu frunze mari. 2. cu canaturi; two-~ door uşă cu două canaturi. 3. (despre mese) cu tăblii (pentru lungire). leaven ['levn] I. s. 1. aluat, drojdie, plămădeală; (Jig.) they are both of the same ~ sunt făcuţi din acelaşi / dintr-un aluat. 2. (fig.) influenţă, înrâurire; autoritate, ascendent. 3. ferment; miasmă, otravă. II. vb. tr. 1. a plămădi, a pune la plămădit. 2. ţfig.) a impregna, a imprima, a insufla; a influenţa, a molipsi, a infecta, a corupe. 3. a face să fermenteze. leavening ['levanin] adj. (despre o influenţă) transformatoare. leaver l'li:v3r] s. 1. persoană care lasă sau a lăsat ceva. 2. (mil.) persoană care e pe punctul de a pleca în permisie. leaves [li:vz] pl. de la l e a f (I). leavings ['lkvirjzj s. pi. resturi, reziduuri, deşeuri, rebuturi; drojdie; gunoi. Lebanese [Jeba'niiz] I. adj. din Liban, libanez. II. s. locuitor din Liban, libanez; the ~ libanezii, poporul libanez. lech [let/] I. vb. intr. a se destrăbăla; a trăi în desfrâu. II. s. 1. libertinaj, destrăbălare. 2. libertin. lecher ['let/or] (înv.) I. s. desfrânat, destrăbălat; libertin. II. vb. intr. a trăi în desfrâu. lecherous ['let/pros] adj. desfrânat, destrăbălat; libertin; lasciv. lecherously [-li] adv. desfrânat; lasciv. lecherousness [-nis] s. v. l e c h e r y , lechery ['let/ari] s. desfrâu. destrăbălare; libertinaj; lascivitate. lecithin ['lesiGin] s. (bioc.) lecitină. leck [lek] s. şist argilos. lectern ['lekt3(:)n] s. 1. (bis.) pupitru de muzică; pupitru de citit. 2. (scot.) masă de scris. lection ['lekjsnj s. 1. (rel.) citire, citanie. 2. variantă (a unui text). lector ['lekto:r, amer. şi -t3r] s. 1. (rel.) dascăl, cantor; cântăreţ. 2. (mai ales amer.) lector (universitar). lecture ['lektJV] I. s. 1. lecţie, curs, prelegere; conferinţă; to deliver / to give a ~ a ţine o prelegere. 2. dojana, admonestare; dăscălit; papară, perdaf. II. vb. A. intr. 1. (on) a ţine o lecţie etc. (despre). 2. (fam.) to ~ at smb. a trage cuiva un perdaf, a dojeni pe cineva. B. tr. a învăţa, a dăscăli; a dojeni, a admonesta; a trage o papară / un perdaf (cuiva). lecturer ['Ickt/3r3r] s. 1. lector; conferenţiar, orator. 2. docent (universitar). 3. predicator, propovăduitor. 4. (fig.) dascăl, predicator; persoană care dojeneşte. lectureship [iekt/3/ip] s. lectorat, post de lector. led [led] past şi part. trec. de la l e a d 2 (I). ledge [led3] s. 1. terasă, margine, bordură; ieşitură; stinghii, vintre. 2. stâncă (mai aleş în apă, lângă ţărm). 3. (mine) strat (de minereu etc.); poliţă. 4. (geol.) zona terigenă. 5. (poligr.) vinietă. 6. (tehn.) linie, riglă. 7. (tel.) banc de ionizare. ledger ['lcd33r] s. 1. lespede (mai ales de mormânt). 2. (constr.) bârnă, traversă. 3. (amer.) registru de stare civilă. 4. (ec.) registru contabil.



leg



ledger bait ['kxrjo beit] s. momeală, nadă. ledge rock ['Ied3 r:>k] s. (hidr.) bane stâncos (pe fundul apei). ledger paper ['Icd39 ipeip3r] s. (poligr.) hârtie de calitate superioară. lee [li:] I. s. (meteor.) parte expusă vântului; adăpost împotriva vântului; under the ~ sub vânt, în bătaia vântului; cottage under the ~ of the hill casă adăpostită de un deal / de o colină. II. adj. sub vânt. leech1 [li:t/l I. s. 1. (zool.) lipitoare (Hirudinea sp.); he sticks like a ~ se agaţă ca o lipitoare. 2. (fig.) lipitoare, parazit; vampir; cămătar. 3. persoană sâcâitoare. 4. (înv.) doctor, doftor, vraci. II. vb. A. tr. (înv.) 1. a vindeca, a tămădui, a doftorici. 2. a lua sânge (cuiva) cu ajutorul lipitorilor. B. intr. (fain.) to ~ on to smb. a sc ataşa de cineva. leech2 s. (mar.) marginea de cădere a unei vele. leechcraft [~kru;ft, amer. -krsft] s. (înv. glumeţ) medicină; arta vindecării / tămăduirii. leech line [~ lain] ş. (mar.) strângător de margine. lee gauge ['li: geid3] s. (mar.) poziţie sub vânt. leek [li:k] s. (bot.) praz (Allium porrum); (emblema naţională a Tării Galilor); wild ~prazul-icpurelui, aiul-şarpelui (Allium scorodoprasum); (fam.) to eat the / one's ~ a primi o insultă, a înghiţi un hap; (fam.) it is not worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. leemost ['Ii:moustj adj. (mar.) aliat cel mai departe sub vânt. leer1 [li3rJ I. s. 1. privire / căutătură chiorâşă / piezişă / răutăcioasă; privire pofticioasă / lacomă. 2. obraz, ten; chip, înfăţişare. II. vb. intr. a se uita chiorâş / pieziş. leer2 s. (fam.) ziar, gazetă, tipăritură. leeringly ['liarirjli] adv. (privind) pieziş /chiorâş. leery ['Hori] adj. 1. (fam.) viclean; şmecher; to be ~ of smb. a bănui pe cineva. 2. suspicios; precaut. lees [li:z] s. pl. 1. drojdie, sediment; to drink to the ~a) a bea până la ultima picătură; b) (fig.) a bea cupa amărăciunii până la fund; (prov.) there are ~ to every wine nu c om iară pată; nu c pădure fără uscături; the ~of life ultimii ani ai vieţii, bătrâneţea. 2. (jig.) pleavă, gunoi, lepădătură. leet [li:t] s. (scoţ.) listă de candidaţi. leeward ['li:w3d, 'lju(:)3d] (mar.) I. adj. (de) sub vânt. II. adv. sub vânt. III. s. partea navei de sub vânt, bord sub vânt. leewardrnost [-nioust] adj. v. 1 e e ni o s t. leeway l'li:wei] s. (mar., av.) derivă; to make ~ a) a fi în derivă: b) (jig.) a rămâne în urmă; a regresa; a se abate de la drumul fixat; (jig.) to have ~ a avea răgaz / timp; a avea libertate de acţiune; to make up ~ a recupera / a compensa întârzierea; (fig.) he is making ~ financially stă prost cu banii / finanţele. left1 [left] past şi part. trec. de la l e a v e (I). left2 I. adj. 1. stâng; din stânga; on my ~ hand în / la stânga mea; wife of the ~ hand soţie morganatică; (si.) over the ~ shoulder (înţeles) dc-a-ndoaselea, pe dos. 2. (pol.) de stânga. II. adv. în / la stânga; spre stânga; (mii.) ~ turn! (amer.) ~ face! la stânga!; (mil.) ~about face! stânga împrejur! III. s. 1. partea stângă, stânga; (mil.) flancul stâng; on / to the ~ of la / în stânga (cu gen.), în partea stângă a; to keep to the ~ a ţine stânga; (rnv.) over the ~ nicidecum, nici vorbă, da de unde. 2. the Left, the ~ (pol.) stânga, cei de stânga. left fielder [~ Ti:kbr] s. (amer.) extremă stângă (la baseball). left-hand [~hasnd] adj. 1. stâng; ~ side partea stângă. 2. cu stânga; din stânga; ~ blow lovitură eu stânga. 3. (tehn.) stâng; pe stânga. 4. v. l e f t - h a n d e d (1-4). left-handed i~'ha?ndid]adj. 1. stângaci; he is ~ e stângaci. 2. făcut pentru mâna stânga. 3. contrar acelor unui ceasornic. 4. (fig.) levogir. 5. stâng, din stânga, de pe partea stângă. 6. (fig.) stângaci, neîndemânatic. 7. morganatic; ~ marriage căsătorie morganatică. left-handedness [~'hamdidnis] s. stângăcie, neîndemânare. left-hander [~'ha3nd3r] s. 1. stângaci. 2. stângă, lovitură cu stânga; lovitură prin surprindere, atac neaşteptat. left invariant [~ in've^rbnt] s. (mat.) invariant la stânga. leftism f'lcftizpm] s. (pol.) orientare de stânga. leftist ['leftist] I. s. (po/.) politician de stânga: membru ăl unui partid de stânga. II. adj. de stânga; socialist. left-luggage office ['leftilAgid3 'ofis-1 s. (ferov.) depozit / magazie de bagaje. leftmost ['leftmoust] adj. cel mai din stânga, de extremă stângă. left-off ['lefto(:)f] adj. scos din uz; inutilizabil. leftover [~.ouv3r] I. adj. rămas, lăsat. II. s. 1. rămăşiţă, rest, reziduu, deseu. 2. resturi (de mâncare). 3. /;/. (ee.) stoc restant. leftward ['leftwadj adj. din stânga, dinspre stânga. leftward(s) l'leftwads] adv. la stânga, (în)spre stânga. left wing ['left win] I. s. 1. (pol.) aripă de stânga. 2. (sport) aripă de stânga; extrema stângă. II. adj. leftwing (pol.) din aripa de stânga, aparţinând aripei de stânga. lefty ['leiţii ndj-> $■ (fa'"-) stângaci. leg [leg] I. s. 1. picior (mai ales de la şold Ia gleznă), gambă; labă; artificial ~ picior artificial / fals, proteză (de picior); wooden ~ picior de lemn; to have good (walking) ~s, to have a good pair of ~s a avea picioare bune / solide, a merge bine; a ţine / a rezista la mcrs (lung); to be on one's ~s a) a fi / a sta în picioare; b) (glumeţ, despre un vorbitor) a fi la tribună; a avea cuvântul; to be / to get on one's hind ~s a) (despre cai) a se cabra, a se ridica în două picioare; b) (jig.) a sc indigna, a fi indignat împotriva cuiva; a-şi ieşi din fire, a se revolta, a sc aprinde de mânie, a se burzului; to be on one's last ~s (fig.) a trage să moară, a sc apropia de sfârşit, a 11 cu un picior în groapă; a fi la capătul puterilor / resurselor; a 11 la ananghie / strâmtoare; the business is on its last ~s afacerea nu mai merge; s-a zis cu afacerea; to be off one's ~s a fi frânt / mort de oboseală; a nu-şi mai simţi picioarele (de oboseală), a i se tăia picioarele de oboseală; to dance smb. off his ~s a-şi dansa partenerul până la refuz / până ce cade din picioare (de oboseală); to find / to get one's sea ~s, to have one's sea ~s on, to have good sea ~s a se obişnui cu marca.



 legacy



554



leg bone [~ boun] s. (anat.) tibia. legend ['Ied33nd[ s. 1. legendă, mit; tradiţie. 2. legendă, inscripţie, moto, titlu; inscripţie circulară (pe o monedă, medalie ele). 3. legendă, explicaţie (la o fotografie, hartă etc.). 4. culegere / colecţie de legende. 5. culegere de anecdote (mai ales aespre viata oamenilor mari). legendary ['Ieid33nd5ii, -d3in-] I. adj. legendar. II. s. pi. legendaries culegere de legende, carte de poveşti. legendries ['led39ndriz| s. pi. v.. 1 c g e n d a r y (II). . legerdemain [led3ada'mein] s. (fr.) 1. scamatorie, prestidigitaţie. 2. înşelătorie abilă, şarlatanie. legged ['legd, rar 'legid] adj. (în cuvinte compuse) cu picioare(le)...; two-~ biped, cu două picioare. leggings ['legirjz] s. pi. 1. jambiere; ghetre. 2. carâmbi, turc(t)ci. leggy ['legi] adj. cu picioare lungi, lung de picioare. Leghorn ['leg/tom, li-, ta-] s. 1. pai de Livorno. 2. pălărie de paie (italiană). 3. [le'ga:n, li'g-, la'g-] leghorn (rasa ae găini). legibility [.led3i'biliti, -ăŢp'b-, -taţi] s. lizibilitate, claritate, calitatea de a fi uşor de citit / de descifrat. legible ['led3abl, -d3ibl] adj. citeţ, lizibil; limpede, desluşit; uşor de descifrat, descifrabil. ■ legibly [-i] aaV. citeţ, lizibil. legion ]'li:d3an] s. 1. (ist.) legiune (romană). 2. oaste, armată; the Foreign Legion Legiunea străină. 3. (fig.) legiune, mulţime; their name is ~ sunt puzderie / cât nisipul mării / câtă frunză şi iarbă. legionary [-ori] I. adj. alcătuit din legiuni, aparţinând unei legiuni. II. s. (ist. Romei) legionar. . legislate ['lcid3isleit] I. vb. A. tr. a legifera. B. intr. a executa / a face ceva pe cale legislativă; a face / a elabora legi. legislation [ilcdşis'leijsn] s. legislaţie. legislative ['legislativ, -leit-] adj. legislativ, legiuitor. legislator ['led3isleitar] s. legislator, legiuitor, membru al corpurilor legiuitoare. legislatorial [iled3isla'ta:rial] aay. legislativ. legislature ['led3islcitfor, -tatja', -tjuar, -t/uar] s. 1. legislatură. 2. adunare legislativă. 3. durata mandatului adunării legislative. legist [rli;d3ist] s. legist, jurist. legit [lrcrjit] I. s. (amer. fam.) teatru de dramă; actor de dramă (prese, de la l e g i t i m a t e t h e a t e r sau l e g i t i m a t e a c t o r ) . II. adj. (sl.) nevinovat; cinstit, corect. legitimacy [li'd3itimasi] s. 1. legitimitate, calitate de a fi legitim. 2. legalitate, îndreptăţire, justificare. legitimate I. [Ii'd3itimit] adj. 1. legitim, legiuit, legal, drept; îndreptăţit, justificat. 2. (despre copii) legitim. II. [Ii'd3itimeit] vb. tr. 1. a legaliza, a recunoaşte ca legal, a legacy ['legaşi] s. 1. (jur.) legat, moştenire; danie. 2. (fig.) moştenire. îndreptăţi, a justifica. 2. a adopta, a înfia (un copil nelegitim, natural). III. [Ii'd3itimit] legacy duty [~ idju;ti] s. taxă succesorală. s. 1. copil legitim. 2. domnitor etc. legitim / legal. 3. the ~ (fam.) v. l e g i t i m a t e legacy hunter [~ iluntor] s. vânător de moşteniri. legal ['li:gal] adj. 1. juridic. 2. legal; valid, valabil, aprobat de lege; conform legii, legiuit; d r a m a. după lege; după pravilă; învestit cu formula executorie; ~ claim to titlu juridic asupra; legitimate actor [~ 'a:kt3r) s. (amer.) actor de dramă (spre deosebire de actorul de ~ justification justificare legală. cinematograf sau de operetă). legal action [~ 'xkion] s. acţiune în justiţie. legitimate drama [~ 'drama] s. (amer.) 1. opere dramatice cu valoare unanim recunoscută (mai ales piesele lui Shakespeare). 2. teatru dramatic autentic (spre deosebire legal adviser [~ ad'vaizar] s. consilier juridic. legal aid [~ 'eid[ s. consultaţie juridică. de teatrul de revistă, film etc.). legal department [~ diipa:tmont] s. contencios. legitimate theatre [~ 'Giatar] s. (amer.) teatrul de dramă (spre deosebire de spectacolele de cinema sau operetă). legal document [~ 'dakjumant] s. document legal, act autentic. legitimation [lutyti'mci/sn] s. 1. legitimare; îndreptăţire, justificare. 2. adoptare, înfiere legalese [Jiga'lkz] s. (fam.) limbaj al actelor juridice; stil juridic. (a unui copil nelegitim). legal expert [~ 'ekspa:t] s. jurisconsult. legitimatize [li'ttytimstaiz] vb. tr. v. l e g i t i m a t e (II, 2). legalism ['H:g3lizam] s. respectare strictă a legilor; legalitate. legitimist [H'd3itimist[ s. (pol.) legitimist, partizan al monarhiei ereditare. legalist ['legalist] s. 1. legalist, persoană care se ţine de litera legii. 2. (fam.) om al legitimize [li'd3itimaiz] vb. tr. v. l e g i t i m a t e (II, 2). legii, jurist, avocat. legless ['leglisj aay. fără picioare. legalistic [ili:ga'listik] adj. (peior.) care acordă mai multă atenţie literei legii decât spiritului ei. legman ['legman], pl. legmen [~] s. (amer. fam.) reporter de teren. leg-pull ['legpul] s. (fam.) 1. înşelare, mistificare, inducere în eroare. 2. satiră; a ~ at legality [li(:)'gaditi] s. legalitate; (strictă) respectare a legilor. . the expense of o satiră la adresa. legalization [ilhgalai'zei/an] s. legalizare. legalize ['li:gslaiz] vb. tr. a legaliza, a certifica, a autentifica. leg-puller [~,pular] s. (amer. fam.) intrigant politic. legally ['li:gali] aaV. legal, juridic. leg revue [~ rijvju:] s. (teatru) spectacol de revistă bazat pe evoluţiile corpului de balet. legroom ['legru:m[ s. (auto) spaţiu (longitudinal) pentru picioare. legal practitioner ]'li:gal prak'ti/ana'] s. om al legii, jurist. legume ['legju:m, li'gjuim] s. 1. (bot.) păstaie. 2. pl. legume. 3. (agr.) leguminoasă. legal profession [~ pra'fefan] s. profesie de jurist. legal separation [~ scpa'rei/an] s. (jur.) divorţ. legumen [le'gjimnin] s. v. l e g u m e (I). r leguminous [le'gjmminas, li'g-] adj. (bol.) leguminos, păstăios. legal writer [~ iraita ] s. jurist. r legal year [~p:', ~ jia ] s. an civil. legwork ]'legwa:k] s. 1. (fam.) muncă de teren; to do ~ a face muncă de teren. 1 legate ['legit, -geit] s. 1. (si papal ~) nunţiu papal. 2. trimis, delegat, împuternicit, 2. alergătură, du-te-vino. ambasador. 3. (ist. Romei) legat; guvernator. Iei [leii] s. ghirlandă de flori cu care indigenii din sudul Pacificului îşi împodobesc gâtul. legate2 [li'geit] vb. tr. a lăsa (moştenire) prin testament. leister [Ii:stor] I. s. ostie, furcă de prins peşte. II. vb. tr. a prinde (peşte) cu ostia. legatee [ilega'ti:] s. legatar, moştenitor. leisure ['le3ar, amer. şi 'li;-] I. s. 1. răgaz, timp liber. 2. tihnă; at ~ liber, în tihnă, pe legateship ['legitjîp, -geit-] s. misiunea / funcţia de trimis / de împuternicit; atribuţiile unui nunţiu papal. îndelete; to be at ~ a li liber / tihnit, a avea răgaz, a nu fi ocupat. II. adj. de răgaz; in my ~ hours în orele melc libere / de răgaz. legatine ['legatain, amer. si -tin] adj. de nunţiu papal. legation [li'gcijan, Ie'g-] s. 1. legaţie. 2. misiune diplomatică. 3. delegaţie. leisured ['led3ad, amer. şi 'li:-] aay. liber, fără ocupaţie; tihnit. legato [le'gcrtou, li'g-] adj., adv., s. (ital., muz.) legato. leisured classes [~ 'klo:siz] s. pl. the ~ clasele avute. legator [li'geito'] s. (jur.) testator. leisureliness ['kvjalinis; amer. şi 'li:-] s. lipsă de grabă; încetineală. legatorial [lega'ta:rial] s. (jur.) de testator. leisurely ['legali, amer. si 'li:-] I. adj. 1. tihnit, încet. 2. liber, neocupat, de răgaz. II. aaV. leg bail ['leg 'beii,'--] s. (sl.) to give ~ a o lua Ia sănătoasa, a o întinde, a o zbughi, pe îndelete, cu încetul, în tihnă, fără grabă, liniştit, calm. a o şterge. leit-motif, leit-motiv [laitmouiti:f[ s. (muz.) laitmotiv.



a nu mai avea rău de mare; to find / to get one's ice ~s a se obişnui cu gheaţa, a se ţine binişor pe patine; to get a ~ in a se insinua pe lângă cineva; a căuta să câştige încrederea cuiva; (amer.) to get one ~ over the traces, a nesocoti interesele partidului propriu sa» ale grupării politice din care faci parte; to give smb. a ~ (up) a) a ajuta pe cineva să se urce / să se caţere (pe un zid, un pom etc.); b) (fig.) a ajuta pe cineva să învingă greutăţile / obstacolele; (pop.) to hang a ~ « ) a se trage / a se da înapoi / îndărăt; b) (fig.) a bate în retragere, a da înapoi; a ezita, a şovăi; (amer. fam.) to have (got) smb. by the ~ a pune pe cineva într-o situaţie dificilă / delicată; to have not a ~ to stand on a nu se întemeia / a nu se sprijini pe fapte / pe realităţi; a nu avea (nici) o justificare / îndreptăţire / scuză; a nu aduce nici o dovadă grăitoare / hotărâtoare / concludentă; to have one's ~ over the harrows a nu mai fi dependent de cineva sau ceva; to have / to put / to stretch one's ~s under smb.'s mahogany a face uz de ospitalitatea cuiva; a trăi pe socoteala / pe spinarea cuiva; (despre persoane) to have the ~s of smb. a alerga mai repede decât cineva, a întrece / a depăşi pe cineva, a i-o lua cuiva înainte; a lăsa în urmă pe cineva; (mar., despre nave) to have the ~s of smth. a avea (o) viteză mare; (fam.) to lose one's ~s a nu se mai putea ţine pe picioare de băutură, a nu-1 mai duce / ţine picioarele, a fi beat turtă / criţă; to pull / (scot.) to draw smb.'s ~ a prosti pe cineva, a duce pe cineva (de nas / cu preşul), a trage pe sfoară pe cineva; a spune cuiva gogoşi / braşoave; to put / to set one's / the best ~ first / foremost / forward a alerga, a merge repede; a-i da bătaie, a iuţi pasul, a mări compasul; (fig.) to put / to set smb. sau smth. on his sau its ~s a pune pe cineva sau ceva pe picioare / roate, a face să meargă ceva (strună); to run off one's ~s a cădea de-a-n-picioarele; to run / to trot smb. off his ~s a fugări / a goni / a hăitui pe cineva; to shake a free / a loose ~ a duce o viaţă destrăbălată; to shake a ~ a) (fam.) a-i trage un dans / un joc; b) (amer.) a se pripi, a se grăbi, a-i da zor, a-i da bătaie; (fam.) to show a ~ a se da jos din pat; (amer. fam.) to stretch one's ~s a) a-şi dezmorţi picioarele, a face o plimbare; b) (înv.) a grăbi l a iuţi pasul; to stretch one's ~s according to the coverlet, to take to one's ~s, to betake oneself to one's ~s a o lua din loc, a o şterge, a spăla putina, a o lua la sănătoasa, a o rupe la fugă; (fam.) to try it on the other ~ a recurge la ultimele mijloace / la mijloacele extreme; to walk smb. off his ~s a târî pe cineva de colo până colo de i se tocesc pingelele. 2. picior (ae masei, scaun ele), suport, piedestal, proptea; ~ of a boot carâmb. 3. ciozvârtă, but de carne, hartan. 4. crac (ae pantalon). 5. (geom.) catetă, latură. 6. (tehn.) picior, flanc, suport. 7. (electr.) piesă polară. 8. (mar.) cârjă. 9. (drumuri) bretea, ramificaţie (de şosea). 10. (fam.) şmecher, pişicher, hoţ, hoţoman, pungaş, coţear. 11. (înv.) reverenţă, plecăciune; to make / to cast away / to scrape a ~ a face o reverenţă / o plecăciune. 12. (sport) etapă (într-o cursă). II. vb. A. tr. 1. a împinge, a da la o pane / în lături (cu piciorul); a împinge înainte, a pune în mişcare (cu piciorul). 2. (fam.) a pungaşi, a înşela, a trage pe sfoară. 3. to ~ it a o lua la picior / la sănătoasa / la fugă. 4. to ~ up a ajuta (pe cineva) să încalece. B. intr. 1. (/am.) a o lua la picior / la sănătoasa / la fugă, a o întinde, a spăla putina, a o şterge. 2. (inv.) a face o reverenţă / o plecăciune.



 555



leman ['lemon, amer. şi 'li:-] s. (înv.) iubită, ibovnică, amantă; (rar) ibovnic, iubit. lemma [Ierna] s. (mat.) Iernă, propoziţie auxiliară. lemming l'lcmirj] s. 1. (zool.) Icmingul mare (Lernmus lenunus). 2. (fig.) sinucigaş. lemon ['leman] s. 1. lămâie. 2. (bot.) lămâi (Citrus Union). 3. culoarea lămâii. 4. (amer. fam.) persoană antipatică / nesuferită. 5. (amer. fam.) obiect nefolositor; cumpărătură nefolositoare; to hand smb. a ~ a trage pe cineva pe sfoară. 6. (amer. fam.) eşec. 7. (amer. fam.) obiect de .şantaj. 8. (sl.) zăpăcit, zurliu. lemon acid [~ issid] s. (chim.) acid citric. lemonade blcma'neid,'--'-] s. limonada; citronadă. lemon balm ['leman bu:m] s. (bot.) roiniţă (Melissa officinalis). lemon colour [- ikAla1"] s. culoare ca a lămâii. lemon-coloured [-ikAlad] adj, de culoarea lămâii. lemon-drop [~


less



lens [Ienz] I. s. 1. lentilă, sticlă optică; obiectiv; ochi (de ochelari); lupă. 2. (anat.) cristalin (al ochiului). 3. (geol.) zăcământ în formă de lentilă. 4. (au/o) geam de far. II. vb. A. tr. to ~ out a strânge, a comprima. B. intr. a se strânge, a se comprima. lens hood ['lenz hu:d] s. (fot.) parasolar. lensman ['lenzmanj. pl. lensmen [H s. (amer. fam.) fotograf. lens-shaped [~/eipt] adj. lenticular. lens shutter [~ -/Atar] s. (fot.) obturatorul obiectivului. lent1 [lent] past şi part. trec. de la 1 e n d. Lent2 s. (rel.) 1. postul marc, postul Paştilor. 2. (în Evul Mediu) post. lenten ['lentan] adj. 1. de postul mare. 2. de post; frugal, sărac, sărăcăcios, slab. lenten pie [~ pai] s. pateu fără carne. Lenten tide [~ taidj s. perioada postului mare. lentic ['lentik] adj. de apă stătătoare. lenticel [lentisel] s. (bot.) lenticclă. lenticular [Ien'tikjular] adj. 1. (opt.) lenticular, biconvex. 2. (aiuit.) referitor la cristalin. lentiginous [lcn'tid^inas] adj. pigmentat, pistruiat. lentil ['lentil] s. (bot.) linte (Lens esculenta). Lent lily ['lent -lili] s. (bot.) narcisă, zarnacadea (Narcissus pseudonarcissus). lento I'lentou] adv., s. (ital., muz.) lento. lentoid ['lentoid] adj. în formă de linte. Lent term ['lent ta:m] s. al doilea trimestru al anului şcolar (de la Anul Nou până la Paşti). Leo ['li(:)ou],gen. Leonis [Ii(:)'ounis] s. (astron.) Leul (constelaţie şi semn al zodiacului). leonine [li(:)anain, 'li(:)ounain] adj. 1. de leu, leonin. 2. (metr.) (vers) leonin. leopard ['lepăd] s. (zool.) leopard (felis pardus); can the ~ change his spots? lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba. leopardess [-is] s. leopard femelă. leotard ['li(:)ata:d] s. (teatru) maiou de balerină. leper ['lepar] s. lepros. leper hospital [~ ihsspitl] s. leprozerie. lepidodendron l'lcpida.dcndran] s. (paleont.) lepidodendron. lepidolite [Ii'pidalait, -dou-, 'Icpi-J s. (mineral.) lepidolit. lepidoptera [ilepi'doptara] s. pl. (entom.) lepidoptere. Iepidopterous [depi'doptaras] adj. (entom.) lepidopter. leporine ['leparain, -rin, -pou-] adj. (zool.) de iepure, iepuresc. lepra ['lepra] s. (med.) lepră. leprechaun ['leprakom, -prika:n, -praham, -priha:n] s. (irl.) spiriduş. leprosarium [ilepra'sa:riam],pl. leprosaria [-ria] s. leprozerie. leprose ['leprous] adj. (bot.) solzos, eu coji. leprosery ['Icprascri] s.v. 1 e p r o s a r i u'm. leprosy l'leprasi] s. lepră. leprous ['lepras] adf, s. 1. lepros. 2. v. l e p r o s e . lepton ['lepton],pl. lepta [-ta]s. 1. (fiz.)\cplon. 2. (com.) a suta parte dintr-o drahmă. leptospira [.lepta'spairaj.pl. şi leptospirae [-ri:] s. (biol.) leptospira. leptospirosis [-leptaspai'rousis] s. (vet.) lcptospiroză. Lesbian ['lezbian, -bjan] I. adf din Lesbos, lesbian. II. lesbian s. lesbiană. lesbianism [-izpm] s. lesbianism. lese-majesty ['liiz'ma^isti, -d3as-] s. 1. (jur.) lezmajestate, jignirea maiestăţii. 2. ofensarca autorităţii de stat; crimă împotriva statului, înaltă trădare de ţară. lesion ['ih^n] s. (jr.) 1. (med.) leziune, vătămare, rană. 2. (jur.) lezare, prejudiciu, pagubă, daună, dăunarc, vătămare (a intereselor). less [Ies] I. adf comp. de la l i t t l e mai puţin; mai mie, mai neînsemnat, mai puţin important, inferior, minor; in a ~ / lesser degree într-o măsură mai mică; of ~ value de mai puţină valoare, de o valoare mai mică; of ~ importance de mai mică importanţă; sums ~ than sume sub / mai mici de; to grow ~ a se micşora; a se împuţina; drink ~ wine bea mai puţin vin; to do the ~ work a face treaba (cea) mai uşoară / (cea) mai mărunta, a munci cel mai puţin. II. prep. fără, mai puţin, minus; a year ~ ten days un an fără zece zile; purchase price ~20 per cent preţ de cumpărare mai puţin 20%; three hundred francs a month, ~ fines trei sute de franci pe lună. minus amenzile; five ~ three leaves two cinci minus trei fac doi. III. pron. mai puţin; in ~ than a minute în mai puţin de un minut; some have more, others ~ unii au mai mult, alţii mai puţin; I cannot take ~ nu pot lua / accepta mai puţin; I can't let you have it for ~ than nu pot să vi-I dau / vând / las sub / mai ieftin ca / de; in ~ than no time cât ai clipi din ochi, cât ai zice peşte. IV. adv. comp. de la 1 i 111 e mai puţin, nu atât, într-o măsură mai mică; ~ known mai puţin cunoscut; so much the ~ cu atât mai puţin; ~ appreciated mai puţin apreciat; one man ~ un om mai puţin; not a penny ~ nici un ban / un sfanţ mai puţin; ~ and ~ din ce în ce mai puţin, tot mai puţin; the ~ you think of it, the better cu cât te gândeşti mai puţin la aceasta, eu atât (va 11) mai bine; I was (all) the ~ surprised as am fost cu atât mai puţin surprins cu cât; still / even ~ şi mai puţin, chiar mai puţin; much ~ (cu) mult mai puţin; none the ~ totuşi; none the ~ that deşi, cu toate că, în ciuda faptului că; he won the race, none the ~ that he was ill câştigă cursa, cu toate că era bolnav; nothing ~ than nu mai puţin de; nimic altceva decât; it will take you nothing ~ than two hours to get there o să-ţi ia nu mai puţin de două ore ca să ajungi acolo; it is nothing ~ than ridiculous c de-a dreptul ridicol; he aspires to nothing ~ than stepping into your shoes nu aspiră la nimic altceva decât să-ţi ia locul; no ~ nu mai puţin, la fel; nimic altceva, nimeni altul; no ~ good la fel de / tot atât de bun; he has no ~ than twelve children are nu mai puţin de doisprezece copii; they have four cars, no ~! au patru maşini, nici mai mult, nici mai puţin!; the picture was no ~ than a masterpiece tabloul era pur şi simplu o capodoperă, tablou] era dc-a dreptul o capodoperă; it was no ~ a person than the Prime Minister nu era nimeni altul decât



 lessee



Primul Ministru, era chiar Primul Ministru (nici mai mult, nici mai puţin); he fears him no ~ than me se teme la fel de mult şi de el şi de mine; he fears him no ~ than I se teme de el pe cât mă tem şi eu (de el). lessee [le'si:,'-'-] s. 1. chiriaş; arendaş. 2. concesionar, lessen [lesn] vb. A. tr. 1. a micşora, a reduce, a restrânge, a scurta, a diminua, a împuţina; a slăbi. 2. a subestima, a subevalua, a minimaliza, a discredita. B. intr. a se micşora, a se reduce, a se restrânge, a se diminua, a descreşte, a se împuţina, a se scurta; a slăbi. lessening ['lesanirj] s. micşorare, reducere, împuţinare, slăbire. lesser ['leso1"] adj. mai mic, neînsemnat, inferior, minor, mărunt; secundar; the ~ of two evils cel mai mic rău din două (rele). Lesser Bear [~ 'bsor] s. the ~ (astron.) Carul Mic, Ursa Mică. lesser calory [~ 'kzetori] ş. (jiz.) calorie mică. lesson ['lesn] I. s. 1. lecţie, prelegere, oră de curs; temă; to give ~s in English a da lecţii de engleză; private ~ lecţie particulară. 2. lecţie, dojana, mustrare, învăţătură de minte; to give smb. a ~ a da o lecţie cuiva, a învăţa minte pe cineva; to draw a ~ from smth. a trage învăţăminte din ceva; (Jam.) let that be a ~ to you! asta să-ţi fie învăţătură de minte! 3. (bis.) fragment din scriptură, citit în timpul slujbei. 4. lecţie, tâlc, învăţătură; the ~ of history învăţămintele istoriei. II. vb. tr. 1. a da lecţii (cuiva); a instrui, a învăţa. 2. a dojeni, a dăscăli, a mustra. 3. a pedepsi, a învăţa minte. lessor [le'so:r,'-'-] s. (jur.) persoana care dă în arendă sau cu chirie, proprietar. lest [lest] conj. ca să nu, ca nu cumva (să), de teamă (să nu), de frică (să nu); they set a strong guard, ~ anyone should escape au pus o strajă puternică, ca nu cumva să scape cineva. let1 [let] I. past şi \xirt. trec. let vb. A. tr. 1. a permite, a îngădui, a lăsa; a da voie (cuiva); to ~ smb. do smth. a permite cuiva (să facă) ceva; ~me tell you that îngăduiţi-mi să vă spun că; if the weather will ~ us dacă timpul ne (va) permite; will you ~ me smoke? îmi daţi voie să fumez? 2. a lăsa; to ~ fall / slip a lăsa să cadă (ceva); (fig.) don't ~ the opportunity slip nu lăsa să-ţi scape ocazia, nu pierde prilejul; to ~loose a lăsa liber, a da drumul la (sau cu dat.), a pune în libertate; the dog was ~ loose câinele a fost lăsat liber / dezlegat; to ~ alone a lăsa în pace; a nu se atinge de; ~ me alone lasă-mă în pace, dă-mi pace; ~my papers alone nu te atinge de hârtiile mele; to ~ go the rope a da drumul frânghiei; (med.) to ~ blood a lua / a lăsa sânge; to ~ smb. know (about) smth. a încunoştinţa pe cineva de ceva, a-i aduce cuiva ceva la cunoştinţă, a-i da cuiva de ştire / de veste, a anunţa pe cineva de ceva; ~ me know when anunţă-mă / dă-mi de veste când; I will ~ him know you are here mă duc să-1 anunţ / să-1 informez că sunteţi aici / că aţi sosit; don't ~ the fire (go) out nu lăsa să se stingă focul; to ~ things slide a lăsa lucrurile la voia întâmplării. 3. a închiria (o casă etc.). 4. to ~ down a) a lăsa (în) jos, a coborî; ~ down the blinds coboară jaluzelele / storul; b) a lungi (o rochie etc.), a lăsa în jos (tivul); c) a-şi desface, a-şi lăsa în jos (părul); d) (fam.) a lăsa în pană, a lăsa cu buza umflată (pe cineva); a-şi bate joc de (cineva); a dezamăgi (pe cineva); a trăda (interesele cuiva); a-i face (cuiva) un rău / un neajuns; a înjosi (pe cineva); I won't ~ you down (poţi) să te bizui pe mine; I hope you won't be ~ down sper că nu veţi fi dezamăgit; to ~ smb. down gently / softly a se purta cu mănuşi cu cineva; a trata (un vinovat etc.) cu indulgenţă; ~him down gently! nu fiţi prea dur cu el!; e) a destinde (un resort); a dezumfla (un pneu); to ~ in a) a lăsa să intre; a introduce, a primi (pe cineva), a deschide uşa (cuiva); shoes that ~ in water pantofi care iau apă / lasă apa să pătrundă; (fig., fam.) to ~smb. in on a secret a face pe cineva părtaş la un secret; b) (fam.) a înşela, a păcăli (pe cineva); (mai ales jxisiv) a plăti oalele sparte, a se sparge în capul (cuiva); I've been ~ in for one hundred dollars am fost tras pe sfoară cu o sută de dolari; he was ~ in for one hundred pounds by his son's bankruptcy a trebuit să plătească o sută de lire din pricina falimentului fiului său; to ~ into v. t o ~ i n (a); to ~ smb. into a secret v. t o ~ s m b . i n / o n a s e c r e t ; to ~ a door into a wall a sparge peretele pentru a face o uşă, a face o uşă într-un perete; to ~ a piece into a garment a adăuga o bucată (de stofă etc.) /un petic la o haină; to ~ off a) a da drumul (cu dat.); a descărca (o armă, o petardă, un foc de artificii etc.), a destinde brusc (un resort), a lansa (o săgeată, 0 epigramă); the prisoner was ~ off prizonierul a fost eliberat; to ~smb. off from (doing) smth. a scuti pe cineva de (a face) ceva; I ~you off te scutesc, te iert; to ~smb. off the fine a ierta pe cineva de amendă, a scuti pe cineva de a plăti amendă; he was ~ off with a fine a scăpat cu o amendă; the boy deserved punishment but I ~ him off băiatul merita o pedeapsă, dar l-am iertat; b) a închiria; to ~ off a house into flats a închiria o casă pe apartamente; to ~ on a) a dezvălui, a face cunoscut / public; don't go and ~ on that he was missing nu te apuca (acum) să spui că a lipsit; he never ~ on that he loved her niciodată nu a lăsat să se înţeleagă că o iubeşte; b) (amer.) a se preface; he ~ on to be highly amused se prefăcu amuzat la culme; to ~ out a) a da drumul (cu dat.), a pune în libertate; to be ~ out on bail a 11 pus în libertate pe cauţiune; to ~ out the air from a balloon a dezumfla un balon; to ~ the water out of a swimming pool a da drumul apei dintr-un bazin, a goli bazinul (de apă); (fam.) to ~ out a yell a da drumul unui răcnet / unui chiot; b) a da drumul la (cusături; unei haine), a lărgi (o haină); c) a închiria, a da cu chirie; to ~ boats out (on hire) a închiria bărci, a da bărci cu chirie; d) a divulga, a destăinui (un secret); e) (mar.) a destinde (frânghiile); a desfăşura (velele); to ~ through a) a lăsa să treacă (cu ac); glass that ~s through the light sticlă care lasă să treacă lumina, sticlă transparentă; (mar.) sail that ~s the wind through velă ciuruită; b) (fam.) a primi la examen; he was ~ through (the exam) a fost primit la examen. B. rejl. a se lăsa; to ~ oneself be guided a se lăsa condus; to ~ oneself be swindled a se lăsa înşelat / pungăşit; to ~ oneself in a se introduce înăuntru; to ~ oneself in for smth. a se lăsa implicat / amestecat în ceva, a intra singur la apă. C. intr. 1. a se închiria, a fi de închiriat; house to ~ casă de închiriat; that house ~s easily această casă se închiriază uşor. 2. (fam.) to ~ into smb. a se da la cineva, a se lega de cineva; to ~ on about smth. to smb. a informa pe cineva de ceva, a divulga ceva cuiva; don't you ~ on! nu vinde pontul! nu mă trăda!; 1 never ~ on n-am scos o vorbă, n-am suflat un cuvânt; (fam.) to ~ out at smb. a face



556



cuiva scene / scandal / tărăboi; a-i spune cuiva verde, a-i spune cuiva de la obraz; (fam.) to ~ out at smb. with one's fist a-i trânti cuiva un pumn, a-i arde cuiva o scatoalcă; (amer.) to ~ up (despre ploaie) a se mai potoli / domoli; (despre ger) a se muia, a se îmblânzi; (despre persoane) a se potoli, a se calma; a se opri, a conteni; once he has started on a course of action he never ~s up o dată ce a apucat-o pe un drum, merge până la capăt / nu se mai opreşte. D. aux. echivalent al modului imperativ (pers. I şi III sg. şi pl.); ~ us go (hai) să mergem, să plecăm; ~ him do what he likes (lasă-1) să facă ce-o pofti, lasă-1 să-şi facă de cap; lasă-1 în apele lui / în plata Domnului, dă-i pace; (amer. fam.) ~George do it! s-o facă altul (nu eu); ia mai scuteşte-mă, slăbeşte-mă! (fam.) now, don't ~*s have any nonsense! hai să lăsăm prostiile; so ~it be!; fie! ~there be no mistake about it! să nu existe nici un dubiu în această privinţă! să fim lămuriţi! / înţeleşi!; (geom.) ~ AB be equal to CD să presupunem că AB e egal cu CD; (geom.) ~ABC be an isosceles triangle fie ABC un triunghi isoscel; ~ us see! să vedem! să reflectăm!;~ me die if să mor dacă; don't ~ me see you here again! (şi) să nu te mai prind pe-aici!; ~ them do what they will orice ar face ei, oricât s-ar da peste cap; ~ the driver be drunk and there will be an accident numai să fie şoferul beat şi accidentu-i gata. II. s. închiriere, loeaţiune, dare cu chirie. let2 (înv.) I. past şi part. trec. let sau letted ['letidj 1. vb. ţr. a împiedica, a pune stavilă / oprelişti (cu dat.). 2. a întârzia, a amâna (pe cineva). II. s. piedică, obstacol, stavilă, oprelişte. Iet-down [~'daun] s. 1. regres, declin, 2. dezamăgire, decepţie. 3. descurajare, lethal ['Ii(:)85l] adj. letal, de moarte; purtător de moarte; mortal; fatal. lethal chamber [~ 'tjeimb?r] s. camera morţii (locul unde se omoară pisicile, câinii). lethargic(al) [le'9a:d3ik(.-?l), li'9-] adj. 1. letargic. 2. inert, amorţit; nesimţitor; nepăsător, apatic; greoi, greu, adânc; de moarte. lethargically [-i] adv. letargic; greoi. lethargy ['Ie03d3i] s. 1. letargie. 2. inerţie, amorţeaiă; nesimţire, nepăsare, apatie; somn adânc / d e moarte. Lethe ['li(:)0i(:)] s. (tnitol., poetic) Lethe, uitare. Lethean [li'Oiian] adj. (poetic) care aduce uitare. Lethean stream [~ stri;m] s. (tnitol., poetic) Lethe, râul care aduce uitare. lethiferous [li'Gifores] adj. aducător / purtător de moarte, mortal, fatal, distrugător, nimicitor. Iet-in ['letin] s. (fam.) mistificare. let-off [rlcto(:)f] s. 1. iertare, scutire, dezlegare, absolvire (de o pedeapsă meritată). 2. ieşire, scurgere. 3. subînchiriere; subarendare. let-out E'letaut] s. portiţă, cale de ieşie. Lett [let] ş. 1. leton. 2. (lingv.) (limba) letonă. lettable ['Ietabl] adj.de închiriat; care se poate închiria. letter1 ['letor] I. s. 1. literă; the ~ of the law litera legii; to the ~ textual, literal, aidoma, întocmai; (amer., sport) to win one's ~ a avea dreptul de a fi membrul unei organizaţii sportive şi a-i purta iniţialele; to be carried out to the ~ a fi îndeplinit întocmai. 2. (poligr.) literă, caracter. 3. scrisoare, epistolă, răvaş, mesaj; ~ of advice aviz, înştiinţare, încunoştinţare; ~ of attorney procură; ~ of credit acreditiv, scrisoare de credit;-(po/.) ~s credential, ~s of credence scrisori de acreditare; (jur.) ~s of administration procură legală pentru administrarea averii unui mort; ~of indemnity scrisoare de garanţie. 4. pl. literatură beletristică; cultură, erudiţie; man of ~s om de litere; scriitor; învăţat, erudit. II. vb. tr. a însemna / a marca / a nota cu litere; a grava litere pe; a imprima litere pe (cotorul căr{ii). letter2 s. 1. persoană care dă voie / care permite. 2. persoană care închiriază / care dă cu chirie. letter bag ['lets basgj s. sac de scrisori. letter-balance [~iba?bns] s. cântar de cântărit scrisori. letter bearer [~ rbeoro1"] s. (înv.) v. l e t t e r c a r r i e r . letter board [~ bo:d] s. (poligr.) masă de culegere. letter-book [~buk] s. registru de corespondenţă. letter-bound [~ baund] adj. sclav al literei legii. letter-box [~boks] s. cutie de scrisori. letter-card [~ka:d] s. scrisoare-carte poştală. letter carrier [~


 557



\ 4 J



i i



5



'i -



1



j S



, I



I



:



letterpress [~prcs] s. 1. (poligr.) presa de tipar înalt. 2. text (spre deosebire de ilustraţii). letter presser 1~ ipresa1"] s. prcspapier. letterpress office [~pres 'ofis] s. (poligr.) tipografic. letter rack [~ ra?k] s. suport de scrisori. letter slit [~ slit] s. deschizătură (a unei cutii poştale). letterspace [~ispeis] vb. tr. (poligr.) a spatia. letter stamp [~ stasmp] s. timbru / marcă de scrisoare. letter-weight [~weit] s. 1. cântar poştal (pentru scrisori). 2. greutate (pentru hârtii). letter-writer |~.rait3r] s. 1. autor de scrisori / epistole. 2. culegere de scrisori model. Lettic ['letik] adj., s.v. L e t t i s h . letting f'lctin] s. casă sau apartament de închiriat. Lettish ['Ieti/11. adj. leton. II. s, (tingv.) (limba) letonă. Lettonian [le'tounian] adj., s. leton. lettuce ['Ictis] s. 1. (bot.) lăptuci, salată (Lactuca sativa). 2. (amer. si.) bani (de hârtie). letup f'letAp] s. (amer. fam.) oprire, încetare; întrerupere; it rained without ~ ploua fără încetare. leu ['leu:], /;/. lei [Ici] s. leu (unitate monetară în România şi în Republica Moldova). leucaemia [lju:'si:mia. Iu:-] s. (med.) leucemie. leucite ['lju:sait] s. v. l e u k a e m i a . leucoblast ['ţju:lrabla;$t] s. (biol.) leucoblast. leucocyte [lju'knsait, -kous-J s. (fiziol.) leucocită, globulă albă. leucocythaemia [.lju:k3sai'0i:mb, -kows-] s. (med.) leucemie, leucocytosis [Jjuikousai'tousis] s. (med.) Icucocitoză. leucopenia [-Ijuika'pimia, -np] s. (med.) leucopenie. leucoplast ['Ijuikaplaest, -koup-] s. (bot.) leucoplast. leucorrhoea [iIju:IC9'ri:3] s. (med.) leucoree. leud [lju:d] s. (ist.) vasal. leukaemia [lu:'ki:mi3] s. (med.) leucemie. Levant [li'vamt, ta'v-] I. s. 1. Levant, ţările Mediteranei răsăritene. 2- marochin. II. adj. din Levant, oriental, levantin. levant vb. intr. (fam.) a fugi / a se ascunde de creditori. levanter [-ar] s. 1. levantin. 2. vânt puternic de sud-est (în Mediterana). 3. persoană care fuge fără să-şi plătească datoriile. Levantine ['lev^ntain,-ti:nj l.s. 1, levantin. 2. (mar.) vas care face comerţ cu Levantul. 3. (mătase) levantină. II. adj. levantin. levee1 ['levi, -vei, amer. şi lc'vi:] s. 1. primire, recepţie (de către conducătorul unei ţări, mai ales dimineaţa). 2. întrunire la curte (după-amiază, numai pentru bărbaţi). 3. primire (a oaspeţilor). levee2 ['levi,te'vi:]I. s. (amer.) 1. zăgaz. 2- chei. 3. debarcader. 4. (geol.) mal aluvionar al unui râu. II. vb. tr. a îndigui. level ['levi] l.s. 1. (/e/m.) nivelă; plummet/plumb/vertical ~ nivelă cu plumb, nivela zidarului; air ~ nivelă cu bulă de aer; water ~ boloboc, cumpănă de apă, nivelă de apă. 2. nivel (al mării etc.), înălţime (a unui munte etc.), treaptă (a societăţii etc.); (fig.) nivel; difference of / in ~ diferenţă de nivel, denivelare; change of ~ schimbare de nivel; determination of ~ determinarea nivelului; at eye ~ la nivelul / înălţimea ochilor; at a higher ~ than mai sus ca / decât, la un nivel mai înalt / pe o treaptă mai înaltă ca / decât, la un nivel superior (cu dat.); on a ~ with Ia acelaşi nivel cu, la aceeaşi înălţime ca; (şi fig.) at /on top ~ la cel mai înalt nivel; at/on a low ~ a) la nivel scăzut (şi fig.); b) (fig.) în instanţele inferioare; to be on a ~ with smb. a fi la acelaşi nivel cu cineva (şi fig.); (fiS-)'d fî egalul cuiva, a fi / a sta pe picior de egalitate cu cineva; (şi fig.) to rise to the~ of smb. a se ridica la nivelul cuiva; (jig.) to rise to higher ~s a se înălţa / a ajunge pe treptele cele mai înalte; (jig.) to come down to smb.'s ~ a coborî până la nivelul (de înţelegere al) cuiva; to bring smb. to his ~ a pune pe cineva la punct / la locul lui; a-i da cuiva peste nas, a tăia nasul cuiva; to find one's (own) ~ a-şi găsi oameni pe măsura sa; a ocupa / a-şi lua locul cuvenit; ideological ~ nivel ideologic; dead ~a) şes, câmpie; peisaj monoton; b) (fig.) uniformitate, monotonie; (amer. fam.) to land on the street ~ a se pomeni azvârlit în stradă, a se pomeni fără lucru, a fi concediat; (amer.) on the ~ a) (în mod) cinstit, (în mod) sincer; b) (fam.) pe cuvânt de onoare, parol. 3. (geogr.) câmpie, şes; the Bedford Level câmpia Bedford. 4. (mine) galerie de etaj, orizont; nivel; (galerie) transversală, galerie la zi; galerie principală de pătrundere. 5. linie de ochire / de tragere. II. adj. 1. orizontal, plan, drept; Ia acelaşi nivel (cu altceva); ~ with the ground la acelaşi nivel cu pământul. 2. regulat, uniform; ~ tone ton uniform; ~ life viaţă regulată. 3. echilibrat, liniştit, calm; ~ head cap (bine) echilibrat; to keep a ~ head a-şi păstra sângele rece, a nu-şi pierde capul. *0- (fam.) to do one's ~ best a face tot posibilul, a-şi da toată silinţa. III. vb. tr. 1. a nivela, a aduce la acelaşi nivel; a egaliza, a uniformiza (o suprafaţă); a rade, a face una cu pământul; to ~ a town to the ground, to ~ a town (in the dust) a rade un oraş la pământ / de pe suprafaţa pământului; to ~ smb. to the ground a trânti pe cineva la pământ (dintr-un pumn etc.), a face pe cineva una cu pământul, a arunca pe cineva la podea. 2. to — at a ochi în, a ţinti asupra (cu gen.) I în, a îndrepta arma asupra (cu gen.) I înspre; to ~ one's gun at / against smb. a îndrepta puşca asupra cuiva, a lua pe cineva la ochi cu arma; to ~a blow at smb. a-i aplica cuiva o lovitură; the speech was ~ led at me cel vizat în discurs eram eu; to ~ away a) a nivela, a aduce la acelaşi nivel, a face să dispară diferenţele de nivel dintre; b) a aboli (privilegii, distincţii de clasă etc.); to ~ down a) a nivela, a potrivi cu cumpăna zidarului (părţile unui zid); b) a coborî (cu ac.) la nivelul său; to ~ up a) a ridica (cu ac.) la nivelul său; b) a nivela (terenul etc.) (astupând golurile). level bar [~ ba: r ] s. (tehn.) clinomctru. level-crossing [~'krosin, -'knxs-] (ferov.) pasaj de nivel, level curve [~ ka:v] s. (mat.) curbă de nivel, level flight [~ flait] s. (av.) zbor în palier.



lexicon



level-foundation grill H'aun'dci/an gril] s. (constr.) radier. level gauge [~ geid3] s. (tehn.) indicator de nivel. level-headed [-'hedid,'--■--] adj. echilibrat, cumpătat, inteligent, raţional, cuminte, cu bun simţ; clar. level length [~ lerj8] s. (ferov.) cale ferată orizontală. leveller ['lcval3r] s. 1. (ist. Angliei) leveller, nivelator. 2. (tehn.) dispozitiv de nivelare; dispozitiv de uniformizare. 3. (geod.) topometru. level line ['levi lain] s. (mat.) curbă de nivel. levelling ['levalirj] I. s. 1. nivelare. 2. netezire. 3. (mii.) ochire, ţintire. 4. (drumuri) nivelment. 5. (lingv.) analogie. II. adj. de nivelare, de netezire. levelling board [~ bxd] s. 1. (constr.) dreptar; netezitor. 2. (geod.) miră de nivelment. levelling box [~ boks] s. (tehn.) nivelă, aparat de nivelment. levelling instrument [~ unstrumant] s. (geod.) măsurător de nivel. levelling rod [~ rad] ş. v. l e v e l r o d . levelling rule [~ ru:l[ s. (tehn.) riglă de verificare. levelling screw [~ skru:] ş. 1. (tehn., auto) şurub de reglare. 2. (av.) elice cu pas reglabil. levelling staff [~ sta:fj s. v. l e v e l r o d . levelling survey [~ i.so:vei] s. (mine) ridicare topografică de nivelment. levelness l'levlnis] s. 1. caracter plan; orizontalitate. 2. uniformitate, egalitate; netezime. 3. echilibru (sufletesc). level-peg ['lcvl'pcg] vb. intr. (fam.) a menţine echilibrul (în politică, sport etc.). level rod ['levi rod] s. (geod.) miră de nivelment. lever ['H:v3r, amer. şi 'le-[ I. s. 1. pârghie; levier, mâner, braţ; (tehn., fiz.) ~ of the first order / kind pârghie de gradul întâi/cu două braţe; (tehn., fiz.) ~ of the second order / kind pârghie de gradul al doilea / cu un braţ. 2. pi. sistem de pârghii. 3. bară de tracţiune; drug. rangă (etc..folosite ca pârghii). 4. mâner de uşă. 5. (poligr.) val alimentator. 6. (jig.) mijloc de acţiune; punct de sprijin / reazem; to have no ~ a nu avea nici un punct de sprijin. II. vb. tr. (şi to ~ up) a ridica, a deplasa, a sălta (cu ajutorul unei pârghii). leverage ['li;v3rîd3Î ş. 1. (tehn., fiz.) acţiunea pârghiei. 2. (tehn., fiz.) sistem de pârghii; mecanism cu pârghii. 3. (fiz.) raportul dintre braţele pârghiei. 4. (fiz.) putere, influenţă, mijloc de constrângere; proptea. lever arm ['li:v9r a:m, amer. şi 'Ie-] s. (tehn., fiz.) braţ de pârghie. lever drill ['li:va dril] s. (tehn.) burghiu cu pârghie de apăsare. leveret ['Icv^rit, amer. şi -et] s. şoldan, vătui (iepure tânăr până la un an); iepuraş. lever handle ['li:v3 ihamdl] s. mânerul / maneta pârghiei. leviable ['leviabl] adj. (despre impozite) care poate fi perceput. leviathan [Ii'vaiaEton, b'v-] I. s. 1. (bibl.) leviatan; monstru marin. 2. (fam.) monstru, matahală, dihanie; colos, uriaş. 3. vapor foarte mare. 4. (jam.) magnat, „rege". II. adj. gigantic, uriaş, colosal. levigate ['levigeit] I. vb. tr. 1. a măcina, a pisa, a preface în praf/ pudră, a fărâmiţa; a pulveriza. 2. a freca (zahărul în unt etc.). 3. a netezi, a lustrui, a poliza. 4. a decanta, a limpezi. II. adj. neted, lustruit, polizat. Ievigation [ilcvi'gei/pn] s. 1. măcinare, pisare; pulverizare. 2. netezire, lustruire, polizare. 3. decantare, limpezire. levin ['levin] s. fulger. levitate ['leviteit] A. vb. tr. 1. a face mai uşor (luând din greutate). 2. a face să plutească în aer, a supune Icvitaţiei. B. vb. intr. a se ridica (prin levitafie). levitation [.Icvi'tci/^n] s. levitaţie. Leviticus [li'vitikas] s. (bibi.) Leviticul. levity fleviti] s. 1. uşurinţă, uşurătate; frivolitate, neseriozitate. 2. nestatornicie. 3. (rar) greutate mică (la cântar). levogyrate [.li:va'd3aireit, -vou'd3] adj. (chim.) levogir. levy ['levi] I. s. 1. strângere / percepere a impozitelor; sumă impusă. 2. recrutare, înrolare; (mil.) ~ in mass / en masse mobilizare generală; ridicarea la luptă a populaţiei unei ţări cotropite. 3. (şi pi.) (mii.) recruţi, încorporaţi; armată. 4. (jur.) sechestru judiciar. 5. contribuţie; cotizaţie (la o asociaţie). II. vb. A. tr. 1. a strânge, a percepe (impozite); a impune (o dare). 2. a impune; to ~ a fine a impune o amendă. 3. (mil.) a recruta, a înrola; a strânge (armată). <- to ~ war a începe războiul; a purta război; B. intr. 1. (jur.) a pune mâna pe o proprietate (în baza unei hotărâri judecătoreşti). 2. a recruta. 3. a strânge / a percepe impozite. lewd llju:d] adj. 1. desfrânat, dezmăţat; destrăbălat. 2. lasciv. 3. (înv.) rău, răutăcios; josnic. lewdly l'Ijmdli] adv. 1. fără ruşine, neruşinat, lipsit de pudoare; desfrânat. 2. (înv.) cu răutate. 3. (înv.) în neştiinţă. lewdness ['lju:dnis] s. 1. desfrâu, destrăbălare, viaţă desfrânată. 2. prostituţie. 3. (înv.) neştiinţă. 4. (înv.) răutate. lewdster ['lju:dst3r] s. (înv.) crai, stricat, desfrânat. lewis ['lju(:)is] s. (tehn.) vârtej (pentru ridicarea blocurilor mari de piatră). lewis bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub pentru fundaţii. lewisite ['lju:isait] s. (chim.) levizită. lewisson [iju(:)isan] s. v. 1 e w i s. lexes pl. de la 1 c x i s. lexical ['leksikal] adj. 1. lexical. 2. de dicţionar; de lexicon; de vocabular. lexicographer [ilcksi'k^gr3f3r] s. lexicograf, autor de dicţionare sau lexicoane. lexicographical [ilcksikou'grasfik^l, -ks'g-] adj. lexicografic. lexicography [ileksi'kngrafi] s. lexicografic. lexicological [ileksikou'lrx^ik;?!, -ka'l-] adj. lexicologie. lexicologist [ileksi'kDfod3ist] s. lexicolog. lexicology [ileksi'kobd3i] s. lexicologie. lexicon ['lcksikan] s. lexicon; dicţionar.



 lexiconist



lexiconist [-ist] s. (înv.) v. l e x i c o g r a p h e r . lexis 1'leksis], pl. lexes [-si:z] s. (lingv.) lexic, vocabular. Leyden jar ['laidn d3a:r, înv. 'leidn ~] s. (electr.) butelie de Leyda. leze-majesty ['li:z'maed3isti, -d3as-J s. v. 1 e s e - m a j e s t y. liability [laio'biliti,-lati] s. 1. (sipl.) răspundere, responsabilitate. 2. (sip/.) obligativitate, obligaţie, îndatorire, datorie; (mil.) ~to military service serviciu militar obligator. 3. pl. (ec.) pasiv, datorii; assets and liabilities activ şi pasiv. 4. (ec.) răspundere; garanţie. 5. pasibilitate. 6. predispoziţie, înclinare, simpatic, pornire. 7. (amer.) piedică, obstacol. liable ['laiabl] adj. ~for răspunzător pentru / de; ~to a) obligat să; b) pasibil de; expus la; predispus la; supus (cu dat.); ~ to (catch) cold predispus la răceală; your article is ~to misconstruction articolul dv. poate fi interpretat greşit; ~ to duty pasibil de fiscalizare sau de vamă; c) posibil (să); he is ~ to come at any moment poate veni din moment în moment. liaise [li;'eiz] vb. intr. 1. (with) a stabili o legătură (cu). 2. (with) a avea legături de dragoste (cu); a intra în legături de dragoste (cu). liaison [li(:)'eizo'rj, -zon, -zon, ljsz.5] s. (Jr.) 1. legătură (a*e dragoste). 2. legătură, coordonare (si mii.). 3. (fon.) pronunţare legată, legătură. 4. rântaş; ingredient cu care se bate o supă (oua etc.). liaison officer [~ '3fisor] s. (mii.) ofiţer de legătură. liana [li'ama, -'32119] s. (bot.) liană.



liane [li'a:n] s. v. 1 i a n a. liar ['lai9r] s. mincinos; (prov.) show me a ~and I'll show you a thief cine-i mincinos este şi hoţ. Lias ['laiDs] s. (geol.) Jiasic, Lias. lias(s)ic [lai'îesik] adj. (geol.) liasic. libation [lai'beijan] s. 1. libaţiune. 2. (glumei) beţie, chef. libel ['laibal] I. s. 1. (înv.) pamflet, satiră. 2. (şi jur.) calomnie, defăimare (în scris). 3. (j'wr.) action for ~ proces de calomnie. 4. (scot-) petiţie, jalbă. II. vb. tr. a scrie / a publica un pamflet împotriva (cuiva); a bârfi, a calomnia, a defăima (în scris). libeller ]-9r] s. pamfletar; calomniator, bârfitor. libellous [-as] adj. defăimător, calomniator, bârfitor. libellula [lai'beljub] s. (entom.) insecte din genurile Libellula, Aeschne ş.a. liber ['laifor] s. (bot.) liber, albeţ, albuleţ. liberal ['literal] I. adj. 1. liberal, darnic, generos. 2. abundent, îmbelşugat. 3. lipsit de prejudecăţi, cu vederi largi. 4. (pol.) liberal. II. s. Liberal liberal, membru al unui partid liberal. liberal arts [~ 'u:ts] s. pl. artele liberale. liberal education [~ iedju(:)'kei/an] s. educaţie multilaterală (mai ales umanistă). liberalism fliterslizam] s. (si pol.) liberalism. liberalist ['litorolist] s. (pol.) liberal. Iiberalistic ]-ik] adj. (în special pol.) liberal. liberality [rliba'raîliti] s. 1. dărnicie, generozitate, mărinimie, largheţe. 2. vederi largi, lipsă de prejudecăţi, imparţialitate; îngăduinţă, indulgenţă, toleranţă; ~ of opinion idei liberale. liberalize ['libarolaizl vb. A. tr. a face liberal, a face darnic / generos / mărinimos / imparţial / îngăduitor etc. B. intr. a se face liberal, a deveni generos / mărinimos / darnic / imparţial / îngăduitor. liberal studies [.literal 'stAdiz] s. pl. cursuri care oferă cunoştinţe de cultură generală. liberate ['liboreit] vb. tr. 1. (from) a elibera (de), a libera (de), a da drumul (cu dat.). a pune în libertate, a scăpa, a slobozi. 2. (chim.) a elimina, a degaja. liberated ['litereitid] adj. 1. dezinvolt. 2. care nu are prejudecăţi. liberation [-liba'rei/an] s. 1. eliberare, liberare, punere în libertate, scăpare, slobozire. 2. (chim.) eliminare, degajare, liberationism [-izpm] s. mişcare pentru despărţirea bisericii de stat. Iiberationist [-ist] s. partizan al mişcării pentru despărţirea bisericii de stat. liberator ['Iiboreta'] s. eliberator, mânuitor, salvator. liberatress ['liborcitris] s. liberatoare, eliberatoare, salvatoare, mântuitoare. Liberian [lai'biorion] I. adj. liberian. II. s. locuitor din Liberia, liberian. libertarian [ilito'teorion] s. (filoz.) partizan al doctrinei libertăţii de conştiinţă. liberticide [li'batisaid] s. 1. distrugător al libertăţii. 2. distrugere a libertăţii. libertinage ]'litotinid3] s. 1. liberă cugetare. 2. desfrâu, desfrânarc. libertine ]'libe(:)tain, -ti(:)n] I. s. 1. libertin, desfrânat, destrăbălat. 2. liber-cugetător. 3. (ist.) libert, sclav eliberat. II. adj. 1. libertin, desfrânat, destrăbălat. 2. liber-cugetător. libertinism ['litetinizam] s. v. 1 i b e r t i n a g e. liberty ['litrati] s. 1. libertate; ~ of the press libertatea presei; at ~ liber, în libertate; you are at ~ to make any choice sunteţi liber să alegeţi ce doriţi; to set at ~ a (e)libera,. a pune în libertate. 2. libertate, voie, îngăduinţă, permisiune; familiaritate, lipsă de jenă; to take the ~ of doing / to do smth. a-.şi lua libertatea de a face ceva; to take liberties with a-şi permite familiarităţi cu. 3.pl. privilegii, libertăţi. 4. (amer. mii.) permisie, învoire; bilet de voie. 5. (fig.) licenţă. liberty cap [~ ka:p| s. boneta roşie a libertăţii. liberty day [~ dci[ s. (mur.) zi liberă, zi de învoire. liberty man [~ ma3n] s. (mar.) marinar în concediu, sau în permisie; marinar învoit pe uscat. libidinous [li'bidinas] adj. 1. libidinos, desfrânat, voluptuos. 2. pornografic. libidinously [-li] adv. libidinos. libidinousness ]-nis] s. desfrâu, voluptate. libido [li'bi;dou] s. (psih.) libido. Libra ['li:br.->, 'laib-, 'lib-] s. (astron.) Balanţa (constelaţie si semn al zodiacului). librarian [lai'breorion] s. bibliotecar.



558



librarianship [-/ip] s. funcţia de bibliotecar. library ['laibrari] s. bibliotecă (colecţie de cărţi, instituţie, sală de lectură); lending ~ bibliotecă de împrumut; free ~ bibliotecă publică, mai ales bibliotecă municipală; reference ~ a) sală de lectură; b) bibliotecă care nu împrumută cărţi (acasă); private ~ bibliotecă particulară; circulating ~ bibliotecă volantă; (fam., glumeţ) he's a walking ~ e o enciclopedie ambulantă / vie. library edition [~ iidijan] s. ediţie de lux / de bibliofil. library science [~ saions] s. bibliologie. Iibrate ['laibreit] vb. intr. a se balansa, a oscila, a se clătina, a se legăna. libration [Iai'breijan] s. 1. oscilare, balans(are), legănare. 2. echilibru. 3. (constr., astron.) libraţie. libratory ['laibrotori, -tou-] adj. de balansare, de oscilare. librettist [li'bretist] s. (muz.) libretist. libretto [li'bretou],pl. librettos ]-z] sa» libretti [li'breti:] s. (hal., muz.) libret. Libyan ['libian] I. adj. libian; (poetic) african. II. s. locuitor din Libia, libian. lice [lais] pl. de la l o u s e (I). licence E'laisans] s. 1. autorizaţie, permis; concesiune. 2. licenţă. 3. brevet, patentă; driving ~ permis de conducere (a unui automobil etc.). 4. (pari.) permisiune de concediu. 5. desfrâu; libertate excesivă; stricăciune. licence number [~ inMiiter] s. (auto) număr de înmatriculare. license ['laissnsj I. vb. tr. a autoriza, a da voie (cuiva), a permite (cuiva), a da un brevet (cuiva), a da o patentă (cuiva), a da un permis (cuiva); a concesiona. II. s. (amer.) v. licence. licensed [-t] adj. 1. autorizat, cu brevet, cu permis, cu licenţă; ~ victualler hangiu / birtaş cu dreptul de a vinde băuturi spirtoase; ~ vice viciu legalizat. 2. privilegiat; recunoscut, brevetat, patentat. licensee [.laisan'si:,'--'-] s. persoană cu autorizaţie / permis / brevet / licenţă / concesiune. licenser ['laisans?1"] s. 1. persoană care emite autorizaţii / brevete / patente I licenţe; ~ of the press cenzor pentru cărţi şi gazete. 2. cenzor pentru piesele de teatru. licentiate [lai'sen/iit, -/ist] s. (univ.) licenţiat; posesorul unei diplome universitare. licentiate degree [~ di'gri:] s. (Univ.) licenţă. licentious [lai'senjbs] adj. 1. licenţios, desfrânat, destrăbălat; imoral. 2. (rar) liber, care nesocoteşte legile. licentiously [-li] adv. licenţios. licentiousness [-nis] s. caracter licenţios; destrăbălare, imoralitate. lichen ['laiken, -kin, -kon, 'litfin] s. 1. (bot.) lichen, muşchi de munte (Lichen sp.,Usnea sp. s.a.). 2. (med.) pecingine. lich gate ['lit/ geit] s. poartă / intrare în cimitir (cu acoperiş). licit ['lisit] adj. legal, licit, îngăduit de lege! licitly [-li] adv. legal, licit. Iick [lik] I. s. 1. lingere; (despre animale) to give smb. a ~ a linge pe cineva; (fam.) to give (it) a ~ and a promise (of better) a face ceva la repezeală / de mântuială / pe jumătate; (fam.) to give oneself a ~ and a promise a-şi aranja ţinuta la repezeală. 2. (mai ales scot.) (fam.) cantitate infimă, „pe o măsea"; (amer.) he won't do a ~ of work nu vrea să facă o treabă cât de mică, nu face nici o trebuşoară. 3. (fam.) lovitură (ae baston etc.);pl. ciomăgeală, cotonogeală. 4. (fam.) goană, viteză; at a great ~, at full ~cu toată viteza, în goană mare. 5. strat, pătură, pojghiţă subţire / superficială; vopsire, zugrăvire (superficială). 6. (amer.) (şi sa!t-~) loc unde animalele ling sare. 7. (amer. dial.; austr.) strădanie, silinţă; încercare, probă, experienţă; (amer.) to put in best / big / solid ~s a-şi da toată silinţa I strădania, a se căzni, a se sili (din toate puterile). II. vb. A. tr. 1. (şi fig.) a linge; the dog was ~ing my hand câinele îmi lingea mâna; to ~ one's lips / (fam.) one's chops a-şi linge buzele, a se linge pe buze; (fig. fam.) to ~ smb.'s boots / feet / shoes, to ~ the feet of smb. a linge / a săruta cizmele / picioarele cuiva; (ftg. fam.) to ~ the spittle of smb. a linge unde a scuipat cineva; (despre flăcări) to ~ smth. a atinge/ a mângâia ceva; to ~ smth. up a) (despre animale) a linge ceva în întregime; the cat ~ed up the plate pisica a lins toată farfuria / a făcut farfuria lună; b) (despre flăcări) a mistui; (amer.) to ~ a problem a dezlega o problemă; to ~ the dust a) a muşca ţărâna, a muri; b) a se arunca / a se târî la picioarele cuiva, a se umili; to ~ into shape a da o formă; a fasona, a aranja; a pune la punct. 2. (fam.) a trage o bătaie (cuiva), a ciomăgi, a chclfăni, a cotonogi; the boy was ~ed băiatul a încasat o bătaie. 3. (Jaw.) a întrece, a birui, a învinge; this ~s me asta mă depăşeşte, e mai mult decât pot înţelege; it/ that ~s everything (all) creation e de necrezut, e de neînţeles, asta le pune capac la toate; e amuzant / comic de tot. B. intr. (fam.) a fugi, a alerga repede; (fam.) as hard as he could ~ fugea mâncând pământul / cât îl ţineau picioarele. licker ['likor] s. (amer.) sportiv, a cărui victorie e sigură, adversar sportiv sigur de victorie. lickerish E'likori/] adj. 1. lacom, pofticios, gurmand. 2. (înv.) apetisant. 3. desfrânat, voluptuos; lubric. lickerishness [-nis] s. 1. lăcomie; poftă. 2. desfrânarc, voluptate. lickety-brindle ['likiti'brindl] adv. (fam.) cu maximum de viteză. lickety-split [~split] adv. (amer.) v. l i c k e t y - b r i n d l e . licking [likirj] I. s. 1. lingere. 2. (fam.) chelfăneală; snopeală; to get a good ~ a căpăta o sfântă de bătaie, a încasa o mamă de bătaie. II. adj. 1. (despre flăcări) jucăuş, care pâlpâie: 2. (si.) minunat, grozav. lick platter ['lik ■pteta'] s. v. 1 i c k s p i t (t 1 e). lickspit(tle) [~.spit(l)] s. lingău, linge-talere, linge-blide, linguşitor ordinar. lick transfer [~ itra?nsfor] s. abţibild. licorice ['likgris] s. v. l i q u o r i c e . lictor [liktor, -to:r] s. (ist.) lictor.



 559



lid [lid] s.1. capac; (fam.) that puts the ~ on it asta le pune capac / le bate pe toate. 2. pleoapă. 3. (amer.) copertă (a unei cărţi legate). 4. (amer.) restricţie, interzicere; the ~ is on gambling jocurile de noroc sunt interzise; keep the ~ on your information nu divulgaţi informaţia dv. lidded ['lidid] adj. 1. cu capac. 2. (îu adjective compuse) cu plcoape(le); heavy- ~ cu pleoape obosite. lidless ['lidlis] adj. i. fără capac. 2. fără pleoape. 3. {poetic) fără odihna, (veşnic) de veghe; neadormit. lido ['lirdou, 'lai-] s. bazin de înot în aer liber, lie' [lai] I. s. 1. minciună, neadevăr; (fig.) poveste, basm, născocire, invenţie; big / black / direct / whopping / (amer.) eighteen carat ~ minciună gogonată / sfruntată / cu coame / mare cât toate zilele / neruşinată / ordinară; it's a pack of ~s! totul nu-i decât 0 minciună sfruntată; to tell a ~ a spune / a debita / a trage o minciună; to tell ~s a minţi, a spune minciuni; that's a ~! minţi! asta-i (o) minciună! nu e adevărat!; to give smb. the ~ in his throat a prinde pe cineva cu ocaua mica /cu o minciună gogonată; I'll take the ~ from none să nu mă faceţi mincinos; (prov.) ~s have short legs cu minciuni n-o duci departe; (prov.) one ~ makes many, one ~ needs seven ~s to wait upon it o minciună nu vine niciodată singură; (amer., fam.) to swap ~s a bârfi, a cleveti; a flecari, a trăncăni, a pălăvrăgi; white ~ minciună nevinovată / convenţională / salvatoare. 2. dezminţire. II. vb. A. intr. a minţi, a spune minciuni, a umbla cu minciuni; (fa/u.) to ~ like truth, (pop.) to ~ like a gas meter / like a lawyer, (înv.) to ~ in one's teeth / throat a minţi cu neruşinare. B. rejl. a recurge la minciuni; to ~oneself out of trouble / out of a scrape a scăpa dintr-o încurcătură / dintr-un bucluc printr-o minciună. lie2 I. past lay [lai], part. trec. Iain [lein], part. prez. lying ['Iaiirj] vb. intr. 1. a sta, a sta culcat / lungit / întins, a fi culcat / lungit / întins, a zăcea; to ~ on one's side a sta culcat pe o parte / într-o rână; to ~ helpless on the ground a zăcea neputincios la pământ; to ~ motionless a zăcea nemişcat / în nesimţire; to ~ against a wall a sta trântit lângă un zid; to be lying ill in bed a zăcea bolnav la pat, a fi ţintuit la pat de o boală; to ~ dead a fi / a zăcea mort; to ~ in the churchyard (fig.) a se odihni / a-şi dormi somnul de veci la cimitir; to ~(buried) at a place a fi înmormântat într-un loc; (inscripţie funerară) here ~s aici odihneşte, aici îşi doarme somnul de veci; to ~ still a sta culcat / liniştit / nemişcat; a nu se mişca, a sta molcom; to ~ coy a tăcea chitic / mâlc / molcom, a nu zice nici cârc/nici păs; to ~ idle a) a lenevi, a sta (culcat) fără treabă, asta tolănit; b) a fi nefolosit / neîntrebuinţat; c) (mur.) a staţiona; to ~in ambush a sta la pândă; (fa/u.) to ~ dormant a fi pasiv / inactiv; a fi / a se găsi în stare latentă; to ~ like a log a .sta nemişcat / împietrit ca o statuie / ca un butuc; to ~ perdu(e) a) a se ascunde, a se pune la pândă; b) a evita publicitatea /reclama, a se ţine în umbră; a păstra incognito-ul; to ~ low a) a sta întins (cu faţa) la pământ; b) a zăcea mort; c) a fi umilit / înjosit; d) a sta în expectativă; to ~ with a woman a se culca cu o femeie; (prov.) to ~on the bed one has made a culege ceea ce ai semănat. 2. a sta / a locui (temporar), a poposi, a trage, a rămânea, a mânea; 1 lay there for the night am mas / am tras acolo peste noapte. 3. a fi, a se afla, a se găsi, a exista; (despre oraşe etc.) a fi / a se afla aşezat / situat; to ~ asleep a fi adormit, a fi cufundat în somn; to ~ awake a sta / a rămâne treaz; to ~ in prison a sta în închisoare; to ~in bed (fig.) a sta în pat; to ~at smb.'s mercy a fi la cheremul / la bunul plac / la liberul arbitru al cuiva; to ~ out of one's money a) a nu se atinge de bani; b) a nu-şi recupera banii; to ~ over a se amâna; a rămâne în suspensie; to ~ under an obligation to do smth. a fi obligat să facă ceva; to lie under smb.'s displeasure a nu ft privit cu ochi buni de cineva; to ~ under a charge a se afla sub (o) acuzaţie; to ~ under suspicion a fi bănuit; the river lay to the south râul se afla / era situat la sud; (la alergări) to ~ on a competitor a urmări un concurent îndeaproape; the snow ~s deep zăpada e înalta / groasă; to ~ open a fi / a sta deschis; to ~ in ruins a fi în ruine; obstacles were lying in our way obstacole ne stăteau în cale / drum; (despre bani) to ~ at the bank a fi depuşi la bancă; the snow did not ~ zăpada n-a ţinut / nu s-a depus; these books are lying on my hands aceste cărţi mă încurcă, nu ştiu ce să fac cu aceste cărţi; (despre hrană) to ~ (heavy) on one's stomach a atârna ca plumbul, a-i cădea greu (la stomac); sins ~ heavy on the conscience păcatele apasă greu asupra cugetului / conştiinţei; the responsibility ~s upon / on / with you răspunderea atârnă pe umerii dumitalc, răspunderea c a dumitale; a heavy responsibility ~s on him îi revine o sarcină grea; it ~s with you to do it depinde de dumneata (dacă vrei să o faci); dumitalc îţi revine sarcina s-o faci; so / as far as in me ~s în măsura în care depinde de mine; to know where one's interest ~s a-şi cunoaşte interesul; the difference ~s in diferenţa constă în; the fault ~s with you / at your door greşeala e a dumitale; the island ~s S.S.W. insula e situată la sud sud-vest; the road ~s before you drumul se află / se aşterne / se deschide înaintea ta; there ~s your way! iată drumul (pe care-1 cauţi); (fam.) my talents don't ~ in that direction nu am nici un talent în direcţia aceasta / pentru / la aceasta. 4. (despre lucruri) to ~ about a fi împrăştiaţi, a se găsi peste tot / în toate părţile; to ~ back a se răsturna, a se lăsa (să cadă) pe spate (într-un fotoliu etc.); to ~ by a) (despre persoane) a sta / a se ţine retras / la o parte; a rămâne pasiv / inactiv; b) (despre drum etc.) a trece pe la sau dc-a lungul (cu gen.); to have smth. lying by a avea ceva pus deoparte / la păstrare / de rezervă; to ~ by for a aştepta, a pândi (cu ac); to ~ down a) a se lungi, a se culca, a se întinde; to ~ down on one's bed a se trânti în pat; (amer. pop.) to ~ down and die a despera; a renunţa; b) (fam.) a nu se împotrivi; to ~ down under an insult, to take an insult lying down a înghiţi o insultă Iară a crâcni; to take it lying down a nu zice nici pis, a tăcea molcom; (despre femei) to ~ in a fi în durerile facerii; to ~ off a) (despre nave) a rămâne în larg sau în radă; b) (despre muncitori) a întrerupe temporar lucrul; a şoma, a rămâne fără lucru (temporar); (despre lucruri) a rămâne în suspensie; a fi amânat; (mar.) to ~ to a fi în derivă; to ~ up a) a sta la pat; a sta în casă, a nu ieşi afară; b) a intra într-o perioadă de inactivitate; c) (mar.) a sta în doc. II. s. 1. dispoziţie, configuraţie (a terenului etc.); to get an idea of the ~ of the land a se orienta în teren. 2. (mar.) direcţie spre coastă.



fife



3. (jig.) situaţie, stare de lucruri. 4. (geol., mine) pătură, strat, zăcământ; ~ of the stone strat de piatră. 5. (cinegetică) vizuină, culcuş. lie-abed flabbcd] s. (fam.) leneş, târâie-brâu, trândav, persoană care se scoală târziu. Liechtensteiner I'likt9n-stain9r] s. locuitor din Liechtenstein. lied [li:d],pl. lieder [li:d3r] s. (muz.) lied. lie detector ['lai di'tekW] s. (amer.) detector de minciuni. lief [li:f] I. adv. (înv.) bucuros, cu plăcere; I had as ~ go as not mai c-aş merge, mai că nu; I had / would liefer aş prefera. II. adj. (înv.) 1. drag, scump, (prea) iubit. 2. bucuros, gata, dispus. III. ş. iubit, amant. liege [li:d3] (ist.) I. adj. 1. vasal, supus; leal, credincios. 2. seniorial. II. s. 1. vasal, supus; 2. senior. liege lord ['li:d3 b;d] s. (ist.) senior. liegeman ['Ii:d3ma3n, -man], pi. liegemen [-man, -men] s. 1. (ist.) vasal, supus. 2. partizan, credincios. lien [lbn, 'Ii:an] ş. (jur.) 1. dreptul de a sechestra averea datornicului. 2. gaj, zălog, garanţie. lieu [lju:] s. (jr.) in ~ of în loc de. lieut [lu:t] s. (amer. fam.) locotenent. lieutenancy [lcftenansi, bf-, amer. lju'tenansi, mar. le'tensnsi, lat-, left-, bft-] s. 1. (mil.) grad de locotenent. 2. locotenentă. lieutenant [lcftenont, bf-, amer. lju'tenant, mar. le'tenant, b't-, left-] s. 1. (mii.) locotenent; second ~ sublocotenent. 2. locţiitor; Deputy Lieutenant locţiitor. lieutenant-colonel [-'karnsl] s. (mii.) locotenent-colonel. lieutenant-commander L~k3'ma:nd3r] s. (mar.) căpitan de rangul trei, căpitan de corvetă. lieutenant-general [~'d3en5ral] s. 1. (/nil.) general de corp de armată; comandant de corp de armată (în armata britanică şi americană, grad superior celui de major general şi inferior celui de general sau full general; corespunzător gradului de general-colonel din armata română). 2. (ist.) guvernator, vicerege. lieutenant-governor [~'g/\.v3n3r] s. 1. guvernator al unei provincii. 2. [Iju'tenont'gAVana1"] (amer.) locţiitor al guvernatorului (unui stat). life [laif], pl. lives [laivz] s. 1. viaţă, existenţă; to have ~ a fi în viaţă, a trăi; everything that has ~ tot ce arc viaţă, tot ce c însufleţit, tot ce e suflet / suflare; to give ~ to smb. a da viaţă cuiva; to come to ~ a) a prinde viaţă; b) (şi to come to ~ again) a-şi veni în fire / în simţiri (după un leşin); to bring smb. to ~ again, to recall smb. to ~ a readuce pe cineva la viaţă / în simţiri, a reda cuiva viaţa; it is a matter of ~ and death e o problemă de importanţă vitală / capitală; e în joc viaţa cuiva; to be hovering between ~ and death a fi / a pluti, a se zbate între viaţă şi moarte; to take smb.'s ~ a lua cuiva viaţa, a pune capăt zilelor cuiva, a omorî pe cineva; to take one's own ~ a-şi lua viaţa, a-şi pune capăt zilelor, a se sinucide, a se omorî; to save smb.'s ~ a salva viaţa cuiva, a scăpa pe cineva de la moarte; to beg for one's ~ a-şi cerşi viaţa, a implora să i se acorde / să i se lase viaţa; to grant smb. his ~ a dărui cuiva viaţa; to sell one's ~ dearly a-şi vinde scump pielea; to carry one's ~ in one's hands, to risk one's ~, to risk ~ and limb a-şi risca / a-şi primejdui viaţa, a-şi pune viaţa în joc / în primejdie; to escape with one's ~, to escape with ~ and limb a scăpa teafăr / neatins / nevătămat, a scăpa cu viaţă; without accident to ~ and limb fără a fi accidentat; to beat smb. within an inch of his ~ a trage cuiva o bătaie soră cu moartea, a bate pe cineva (de) mai-mai să-1 laşi mort, a lăsa pe cineva în nesimţire din pricina bătăilor; to lose one's ~ a-şi pierde viaţa, a muri; to fly / to run for one's / for dear ~ a-şi găsi scăparea în fugă, a fugi de moarte / mâncând pământul, dc-i sfârâie călcâiele; run for your ~! fugi dacă vrei să scapi cu viaţă; run for your lives! scape cine poate! (fam.) I cannot for the ~ of me understand nu înţeleg în ruptul capului; (fam.) I wouldn't do it for the ~of rne n-aş face-o în ruptul capului / pentru nimic în lume; (fam.) not on your ~! în ruptul capului!, pentru nimic în lume! nici nu mă gândesc! nici prin cap nu-mi trece!; ţfam.) upon my ~! pe onoarea mea! parol!; to have as many lives as a cat a avea şapte vieţi; to cut short one's ~ a-şi scurta viaţa; to work all one's ~ a munci toată viaţa; at my time of ~ la vârsta mea; long ~ to him! mulţi ani trăiască!; early ~copilărie; working ~ ani de muncă/ de activitate; cat-and-dog ~ viaţă de certuri continue (între soţi); to begin ~ as a-şi începe viaţa / activitatea / cariera ca; tired of ~ plictisit / sătul de viaţă; to hold a post for ~ a deţine un post pe viaţă; appointed for ~ numit pe viaţă; pension for ~ pensie viageră; annuity for ~ rentă viageră; imprisonment for ~ închisoare / detenţiune pe viaţă; penal servitude for ~ muncă silnică pe viaţă; never in (all) my ~dc când sunt (pe lume), de când mania m-a făcut; to bother / to harass / to nag / to plague / to worry the ~ out of smb. a plictisi pe cineva peste măsură, a bate pe cineva la cap; a se ţine de capul cuiva; a nu da cuiva linişte / pace; a scoate cuiva sufletul; a pune cuiva cuţitul la gat; to breathe / to infuse (a) new ~ into, to give new ~ to a inspira / a insufla viaţă nouă (cu dat.); to choke the ~ out of smb. a sugruma pe cineva; to depart from this ~ a părăsi această viaţă / lume; a-şi lua rămas bun de Ia (această) viaţă; to galvanize in(to) ~, to galvanize ~ into a stimula, a însufleţi, a anima; to gasp out one's ~ a-şi da sufletul / duhul; to lay down/ to give one's ~a-şi da / a-şi jertfi / a-şi sacrifica viaţa; (amer.) to guy the ~ out of smb. a glumi mereu pe socoteala cuiva, a tot da pe cineva în tărbacă facându-i viaţa grea / insuportabilă; (fam.) how's ~? ce mai faci? cum o mai duci? cum (îţi mai) merg treburile?; to lead a dog's ~ a duce o viaţă de câine; to lead smb. a dog's ~ / the ~ of a dog a face cuiva viaţa grea / amară, a otrăvi cuiva viaţa / zilele; to lead a fast ~ a o duce numai în petreceri, a-şi prăpădi viaţa în chefuri; to lead a double ~ a duce o viaţă dublă; ~ is but a span viaţa c trecătoare; ~ is made up of little things viaţa se compune din lucruri mici; to make smb.'s ~ a hell a-i face cuiva viaţa un iad / un infern; my ~ viaţa mea. sufletul meu (la vocativ); one's ~ is not worth a day's / an hour's etc. purchase viaţa sa atârnă de un fir de păr, moartea sa e o chestiune de zile/de orc etc.,-to pawn one's ~ a-şi chezăşui viaţa, a-şi pune capul zălog; to seek smb.'s ~ a atenta la viaţa cuiva; to take one's ~ in



 life-and-death



both hands and eat it a duce o viaţă agitată / clocotitoare / tumultuoasă, a o duce în petreceri, a-şi prăpădi viaţa în chefuri; (fam.) there is ~ in the old dog yet! mai e viu!; (prov.) while there is ~ there is hope omul cât trăieşte speră; to begin / to enter ~ a începe viaţa, a intra în viaţă; to be settled in ~ a se aranja (în viaţă). 2. (pi.) vieţi omeneşti, fiinţe, suflete; many lives were lost au fost multe pierderi omeneşti; number of lives lost numărul celor morţi; a great loss of ~ multe victime /jertfe^ multe pierderi omeneşti; the town was taken with great sacrifice of ~ oraşul a fost cucerit după multă vărsare de sânge / cu preţul multor vieţi / cu mari pierderi. 3. (si manner / mode / way of ~) viaţă, mod / fel de viaţă; hermit's ~ viaţă de pustnic / ascet; to lead a ~ of pleasure a duce o viaţă de plăceri; high ~ lumea marc, înalta societate; viaţa mondenă / aristocratică; low ~ a) viaţa josnică; b) viaţa modestă / simplă; the gay ~ viaţa veselă / zgomotoasă / de chefuri / de petreceri; social ~ a) viaţă socială; b) distracţii mondene; such a ~ is impairing your health o astfel de viaţă îţi ruinează sănătatea; ~ is pleasant here viaţa e plăcută aici, e plăcut să trăieşti aici; (fa/».) what a ~! ce (mai) viaţă; such is ~! aşa e viaţa!; to see ~ a) a vedea multe (lucruri) în viaţă, a cunoaşte viaţa îndeaproape, a se lovi de multe în viaţă; b) a petrece, a chefui, a benchetui. 4. (fig.) viaţă, durată (a societăţii, a mini obiect etc.). 5. natura; (si ~-size) mărime naturală; still ~ natură moartă / statică; to draw sau to paint from ~ a desena sau a picta după natură; to portray / to paint to the ~ a reda aidoma / întocmai; (despre romane) true to ~ fidel vieţii, veridic; simţit, trăit; (despre actori etc.) to act true to ~ a juca natural; as large as ~în mărime naturală; statue the size of ~ statuie în mărime naturală. 6.'(ftg.) viaţă, însufleţire, vioiciune; suflet, inimă; to sing with ~ a cânta cu inimă / însufleţire; to be full of ~ a fi plin de viaţă; picture full of ~ tablou plin de viaţă; the streets were full of ~ străzile erau animate; to give ~ to a da viaţă (cu dat.), a însufleţi, a anima (conversaţia etc.); to give new ~ to, to put new ~ into a da puteri noi (cu dat.), a însufleţi, a electriza (cu ac); a little drop of spirits will put new ~ into him un strop de alcool o să-i dea forţe noi; to be the ~ and soul of the party a fi sufletul întregii societăţi; he is the ~ and soul of the conversation el susţine / întreţine toată conversaţia; there's no ~ here lipseşte antrenul (aici). 7. biografie, descrierea vieţii; to write smb.'s ~ a scrie / a descrie viaţa / biografia cuiva; Plutarch's Lives Vieţile lui Plutarh. 8. viaţă; regn; animal ~ viaţa animalelor; regnul animal; vegetable ~ viaţa vegetalelor, regnul vegetal; bird / feathered ~ păsările, aripatele. 9. (tehn.) durată de serviciu / funcţionare / viaţă. life-and-death ['laifon'dcO] adj. pe viaţă şi pe moarte, disperat, (extrem de) critic; ~struggle luptă pe viaţă şi pe moarte. life annuity [~ o'njuiti] s. rentă viageră. life-belt [~belt] s. (mar.) centură de salvare. life-blood [~bUd] s. 1. sânge. 2. izvorul forţei de viaţă, putere de viaţă, vitalitate, forţă de viaţă. 3. (fig.) suflet, motor (al unei întreprinderi etc.), life-boat [~bout] s. (mar.) barcă de salvare. life-buoy [~toi] s. (mar.) colac de salvare. life company [~ ikAinpani] s. societate de asigurări pe viaţă. life-estate [~i'steit,'--.-] s. (jur.) proprietate în folosinţă pe viaţă. life expectancy [~ iksipektensi] s. 1. speranţă de viaţă, longevitate probabilă. 2. fiabilitate (a unui aparat etc.). life force [~ fo:s] s. forţă vitală, putere de viaţă. life-giving [—.givirj] adj. dătător de viaţă, însufleţitor; îmbolditor, înviorător. lifeguard [~gu:d] s..l. (mil.) gardă personală. 2. sălvaniar. Life Guards [~ ga:dz] s. pl. (nul.) gardă personală călare; corp de cavaleri, cavaleria de gardă (de pe lângă casa regală britanică). life-interest [-'intrist, ~ 'intsrest] s. (jur.) 1. uzufruct. 2. rentă viageră. lifejacket [~,d3a?kit] s. (mar., av.) vestă de salvare. lifeless ['laiflis] adj. 1. fără viaţă, neînsufleţit, inanimat, mort. 2. (fig.) fără viaţă, mort; plicticos. 3. (fig.) ineficace, fără putere, lipsit de vlagă. 4. (ec.) care stagnează. lifelessness [-nis] s. lipsă de viaţă / vlagă (şifig.). lifelike ['laiflaik] adj. natural, veridic; după natură; viu, plin de viaţă. lifelikencss [-nis] s. veridicitate.. lifeline ['laiflain] s. 1. (mar.) ţin-te bine; balustradă. 2. (fig.) colac de salvare. 3. linia vieţii (în chiromanţie). 4. (mii.) linie de comunicaţie. 5. funie sau cablu de salvare (pentru ' submersiune). lifelong ['laifbrj] adj. pe viaţă; ~ friend prieten de o viaţă întreagă, pentru toată viaţa / până la moarte. lifemanship ['laifnwn/ip] s. (glumeţ) siguranţă de sine; arta de a-şi face simţită superioritatea. life net [~ net] s. placă de salvare (la incendii, în circuri etc.). life-office [~ofis] s. societate de asigurare pe viaţă. life peer [~ pisr] s. persoană care primeşte titlul de „ Lord" sau „ Lady ", dar nu-l poate transmite descendenţilor. life pension [~ ipen/an] s. pensie viageră. life-preserver [~ priiZ3:vor] s. 1. bâtă, ciomag, măciucă (umplută cu plumb). 2. (mar.) colac de salvare; centură de salvare; vestă de salvare. lifer ['laiforJ s. (sl.) 1. condamnat pe viaţă, vieţaş. 2. condamnare pe viaţă. 3. (mil.) ofiţer de carieră. life raft ['laif ru:ft] s. (mar.) plută de salvare. liferent [~rent] s. (scot. jur.) 1. rentă viageră. 2. uzufruct (pe viaţă). liferenter [-.renta1-] s. (scot. Jur.) 1. persoanăcu rentă viageră. 2. uzufructuar pe viaţă. life-saver [~isciv3r] s. 1. salvator, persoană care salvează viaţa cuiva. 2. (fain.) înger păzitor. life-saving ['laifseivirj] adj. (mar.) salvator, de salvare. life-saving jacket [~'d3a2kit] s. v. 1 i f e - j a c k e t . life-saving service |~ 'so:vis[ s. (mar.) serviciu de salvare pe apă.



560



life-saving station [~ 'stei/an] s. punct de salvare. life-size [~'saiz,'—'-] s. portret în mărime naturală. life-size(d) [~saiz(d)] adj. în / de mărime naturală. lifespan [~spam] s. 1. durată de viaţă / existenţă. 2. (tehn.) durată de existenţă / folosire / exploatare. life spring.[~ sprin] s. izvor de viaţă. lifestyle [—stall] s. stil sa» mod de viaţă. life table [~ .teibl] s. tabel de mortalitate. lifetime [~taim] s. 1. toată viaţa, viaţa întreagă, tot cursul vieţii. 2. (telm.) timp / durată de viaţă / funcţionare. life-tired [-.taiad] adj. sătul / dezgustat de viaţă. life-weary [~iwiori] adj. v. l i f e - t i r e d . life-work [~ 'wo:k,'-] s. 1. muncă / activitate de o viaţă (întreagă). 2. operă capitală a vieţii (cuiva). lift1 [lift] I. s. 1. ridicare; înălţare; (fig.) ţinută semeaţă (a capului); abrupt ~ ridicare bruscă; the ~ of the waters creştere a apelor; (fam.) to give smb. a ~ a) a duce / a lua pe cineva cu maşina (o anumită distanţă); b) a da cuiva 0 mână de ajutor; c) (amer.) a ridica cuiva moralul; to give smb. a ~ in life a ajuta pe cineva (în viaţă); a lansa pe cineva (în viaţă); to get a ~ up in the world a urca o treaptă în ierarhia socială. 2. (fig.) înălţare; avânt (ai spiritului, stilului etc.). 3. înălţime; înălţime de ridicare; diferenţă de nivel; ~ in the ground ridicătură de teren / pământ; ~ of a crane înălţime de ridicare a unei macarale; (nune) ~ between two levels înălţime verticală, distanţă pe verticală, între- două galerii; (nune) quarry worked in ~s of 30 feet carieră exploatată în etaje de 30 picioare (înălţime). 4. lift, ascensor;"~ to all floors" „opreşte la toate etajele". 5. (telm.) elevator. 6. (telm.) cursă. 7. (mine) înălţime de exploatare; etaj; orizont. 8. (poligr.) porţie. 9. (sport) (mişcare de) ridicare (la haltere). 10. (av., mar.) forţă ascensională, portantă, forţă de sustentaţie. 11. flec (la toc). II. vb. A. tr. 1. a ridica; a înălţa; to ~ smth. up a ridica ceva (în sus); to ~ (up) one's eyes a-şi ridica ochii / privirea / privirile; to ~ up the head a ridica capul; to ~ u p the hand a ridica mâna (pentru a depune un jurământ etc.); to ~ up one's hand against smb. a ridica mână împotriva cuiva; to ~ up one's voice a ridica tonul; to ~ (up) one's voice against a ridica glasul împotriva (cu gen.), a protesta împotriva (cu gen.); to ~ smb. up a ajuta pe cineva să se ridice (în picioare sau în capul oaselor); to ~ smth. down from a shelf a da jos / a coborî ceva de pe o poliţă; to ~.the lid off a box a ridica / a scoate capacul unei cutii; to ~ a child out of bed a ridica un copil din pat; to ~ the spoon to one's mouth a ridica / a duce lingura la gură; trees ~ed by the wind copaci dezrădăcinaţi de vânt; (av.) to ~ the nose of a plane a redresa avionul (înainte de aterizare); (mil.) to ~ the fire a lungi tirul (de artilerie), a trage pe un înălţător mai mare. 2. (fam.) a fura; to ~ smb.'s purse a fura portmoneul cuiva; to ~ a passage from an author a plagia un autor. 3. (ec.) a ridica (un embargo). 4. (amer., jur.) a radia (o ipoteca). 5. (amer.) a urca, a mări (preţurile, impozitele etc.). 6. (agr.) a dezgropa, a săpa (cartofi etc.). 7. (silv.) a defrişa (o pădure). B. inlr. 1. a se ridica, a se înălţa. 2. (despre ceaţă) a se ridica, a se risipi. 3. (despre podea, din pricina umidităţii) a se umfla. 4. (amer., despre ploaie) a înceta; the rain is ~ing (timpul) se înseninează, se luminează. 5. (mar., despre nave) SL ranfiua; (despre velă) a bate uşor. 6. (av., despre avioane) a decola, a urca, a lua înălţime. 7. (sport) a merge pe vârfuri (la cros). 8. to ~ off (despre rachete ele.) a se desprinde de sol, a decola. lift2 s. (scof. poetic) cer, boltă. liftable ['liftobl] adj. care se poate ridica. lift boy ['lift toi] s. liftier. lift brake [~ breik] s. (tehn.) frână prin cădere. lift bridge [~ brid3] s. pod basculant. lifter ['lifta1"] s. 1. persoană care ridică. 2. (tehn.) ridicător. 3. (agr.) maşină de defrişat. 4. (si/v.) maşină de scos cioate. 5. (sl.) hoţ, tâlhar, spărgător. lift force ['lift fo:s] s. (auto) putere de ridicare. lifting ['liftirj] s. (si ~ up) 1. ridicare. 2. ajutor; mână de ajutor. 3. (tehn.) instalaţie de ridicare. 4. (sl.) furt, hoţie, spargere. lifting angle [~ .a;rjgl] s. (telm.) unghi de urcare. lifting arm [~ 'a:m] s. (tehn.) macara în consolă. lifting device [~ diivaisj s. (tehn.) dispozitiv de ridicare. lifting gate [~ gcit] s. (ferov.) barieră. lifting gear [~ giar] s. (tchu.) mecanism de ridicare / manevră. lifting jack [~ d3a:k] s. 1. (tehn.) cric, vinci, scripete, vârtej. 2. (constr.) trepied. 3. (mar.) vinci de ranfluare. lifting jet [~ d3et] s. (tehn.) exhaustor, aspirator. lifting pole [~ poul] s. pârghie. lifting power [~ ipaus'] s. 1. (telm.) forţă / putere de ridicare. 2. (av.) portantă, forţă ascensională. lifting rod [~ rod] s. (ferov.) bară de crapodină. lifting rope [~ roup] s. (mar.) odgon; cablu de ridicare. lifting surface [~ .so:fis] s. (av.) suprafaţă portantă. lifting way [~ wei] s. (mine) puţ de extracţie. lift-off ]'lifto(:)f] s. (av,, cosm.) lansare (a unei rachete); decolare; desprindere de sol / de rampa de lansare. lift wire ['lift waia'] s. 1. (ferov.) cablu principal de susţinere. 2. (/nine) cablu purtător principal. ligament 1'Iigom.mt] s. 1. legătură (n/ai ales fig.). 2. (anat.) ligament. ligamental [.ligs'mentl] adj. de legătură, ligamentos. ligan ['laigan] s. (mar.) marfă aruncată peste bord şi balizată. ligate [laigeit] vb. ir. a pansa, a bandaja, a lega (o rană).



 561



lightish



ligation [lai'gci/sn] s. 1. pansarc, bandajarc, legare. 2. legătură, ligatură. 3. (poligr.) frivol; to make ~ of, to set ~ by a lua / a trata cu uşurinţă (cu ac.), a nu lua în serios (cu ac.) a nu da / a nu acorda atenţie (cu dat.); a neglija, a subaprecia (cu ac), a nu da suficientă literă dublă. ligature ['ligat/uV, -tjoor. -tJV, -tjuar, -tjo3rJ I. s. 1. (med.) ligatură (a vaselor sangvine). atenţie (cu dat.). II. adv. uşor, eu uşurinţă; to sleep ~ a dormi uşor, a avea somnul uşor; 2. (fîg-) legătură. 3. (poligr.) ligatură; literă dublă. 4. (muz.) legato. II. vb. tr. (med.) to tread ~ a călca / a păşi uşor; to get off ~ a scăpa uşor / ieftin; to travel ~ a călători fără bagaje. III. ş. (jx)ligr.) subţiri (caracter de literă). a ligatură, a face o ligatură a (vaselor sanguine). light3, past şi part. trec. lit [lit] sau lighted ['laitid] vb.intr. 1. (despre păsări) a coborî, liger ['laig9r] s. corcitură între leu şi tigru (contractare a cuvintelor l i o n şi t i g c r). light1 [lait] I. s. 1. (si fig.) lumină, lumina zilei, lumina soarelui; zi, zori; electric ~ a se lăsa jos, a ateriza, a poposi, a se aşeza; (despre persoane, lucruri) a cădea; the sparrow lumină electrică: artificial ~ lumină artificială; refraction of ~ refracţia luminii; ~and ~ed / lit on a branch vrabia veni să se aşeze pe o ramură / creangă; a sunbeam ~ed / shade a) (plast.) lumină şi umbră; elar-obscur: b) (fîg.) contraste izbitoare; (muz., fam.) lit upon his face o rază de soare îi căzu pe obraz; (fig. fam.) to ~on one's feet a cădea ~s and shades (of expression) nuanţe; (fig.) the ~of my eyes lumina ochilor (mei); (ironic) în picioare, a ieşi bine, a ieşi eu faţa curată (dintr-o încurcătură), a se descurca (de minune). the ~ of one's countenance bunăvoinţă, atitudine indulgentă / îngăduitoare; to see a / 2. to ~ (up)on a da de / peste, a nimeri peste; to ~ (up)on smb. a da de cineva, a întâlni the red ~a vedea / a bănui primejdia; white ~a) lumina zilei; b) (fig.) judecată / apreciere pe cineva întâmplător; to ~ (up)on smth. a da de ceva, a găsi ceva din întâmplare; he imparţială / nepărtinitoare; (înv.) to lay smth. in smb.'s ~ a incrimina / a imputa ceva ~ed upon an interesting manuscript dădu peste un manuscris interesant. 3. (amer. si.) cuiva; (glumeţ) to sit / to stand in one's own ~ a-si face singur rău, a-şi cauza / a-şi to ~out a o şterge, a spăla putina. aduce (singur) prejudicii; to stand in smb.'s ~a) a sta cuiva în lumină; b) (fig.) a deranja / light absorption ['lait oKso:p/.3ri] s. (fiz.) absorbţia luminii. a stânjeni / a împiedica pe cineva, a sta cuiva în drum, a pune beţe în roate cuiva; to bring light air [~ '£3r[ s. (mar.) adiere (gradul întâi, după Beaufort). to ~ a da la iveală, a scoate la lumină, a dezvălui, a descoperi; to come to ~ a ieşi light breeze [~ rbri:z] s. (mar.) briză uşoară (gradul doi, după Beaufort). la iveală / lumină / suprafaţă, a se descoperi, a apărea, a se ivi; a ~ breaks in upon smb. light buoy [~ b:>i] ş. (mar.) geamandură luminoasă. se face lumină în capul cuiva, i se ia vălul de pe ochi, începe să-şi dea scama; to see light car [~ 'ku:r] s. 1. (auto) autoturism mic, maşină mică. 2. (ferov.) vagonet. the ~ a) a se naşte, a vedea lumina zilei; b) (amer.) a-şi da scama / a înţelege despre ce light cell [~ scl] s. (fiz.) celulă fotoeleetrică. e vorba; c) (amer.) a se converti, a trece la o altă credinţă; to cast / to throw a lurid ~ light colour [~ 'kAbr[ s. culoare deschisă. on / upon smth. a arunca o lumină funestă asupra (cu gen.); to east to shed / to throw light crude [~ 'kru:d] s. ţiţei parafinos. / to turn ~ on / upon smth., (rar) to bring / to carry / to give ~ into smth., to throw light cruiser [~ 'kru:s3r[ s. (mar.) contratorpilor. a flood of ~on / upon smth. a arunca lumina asupra (cu gen.); to place in the clearest light-day [laudei] s. zi-lumină. ~ a clarifica, a elucida, a lămuri pe deplin (o problemă, situaţie etc.); to place / to put light duty [~ 'dju:ti] s. (telm.) condiţii uşoare de lucru. smth. in a new ~ a pune ceva într-o lumină nouă; to place / to put smth. in a false ~ lighten1 ['laitn] vb. A. tr. 1. a lumina; a ilumina. 2. (fig.) a lamuri. 3. a deschide (o a pune ceva într-o lumină falsă; to see smth. sau smb. in its sou his true / proper ~ culoare). B.intr. 1. a se lumina, a se ilumina; a se însenina; the sky ~ed cerul se însenină; a vedea (cu ac.) în adevărata sa lumină; to see smth. sau smb. in the same ~ a vedea his eyes ~ed ochii lui se luminară. 2. a fulgera; it ~s fulgeră. 3. (jig.) a sclipi, a scânteia. (cu ac.) în aceeaşi lumină/în acelaşi mod / în acelaşi fel, a se potrivi în păreri; to see /to lighten2 vb. A. tr. 1. a uşura, a face mai uşor (opovară, o greutate). 2. a uşura, a îndulci, view things in a different / new ~ a vedea lucrurile într-o altă lumină / într-o lumină a micşora, a reduce (o pedeapsă, un impozit etc.). 3. (fig.) a alina, a potoli (o durere fizică nouă, a vedea lucrurile cu alţi ochi; in the ~ of în lumina (cu gen.), în conformitate cu; sau morală). 4. (Jig.) a înveseli, a bucura. B. in/r. (şi fig.) a se uşura, a se face mai uşor. he made up his mind in the ~ of what he had seen se hotărî în lumina celor văzute; lightener [-3r] s. persoană sau fapt care uşurează (dureri, griji etc.). by the ~ of the sun la lumina soarelui; by the ~ of a lamp, by lamp-~ la lumina lămpii; light engineering ['lait etic) v. l i g h t - f o o t e d . light-footed [~,futid] adj. iute de picior, sprinten, vioi; harnic, vrednic. to have a ~ at the pub a avea cont curent la cârciumă / la cârciumar. II. adj. (despre camere etc.) luminos, bine luminat; (despre culori etc.) deschis; (despre păr) blond, bălai. light fuse [~ fju:s] s. (electr.) siguranţă. light-handed Hhsndid,'-'--] adj. 1. cu mână uşoară, iute de mână. 2. fără bagaj(e), III. past şi part. trec. lighted ['laitid] sau lit [lit] vb. A. tr. 1. a aprinde (pipa, un foc etc.), a da foc la (sau cu dat.); to ~ one's cigarette from the candle a-şi aprinde ţigara cu mâinile libere. light-handedness [~iha;ndidnis] s. agilitate a degetelor: iuţeală de mână. (de) la lumânare; ~ a fire in my room aprindeţi / faceţi focul în camera mea. 2. a lumina light-head [~hcd] ş. 1. zăpăcit, aiurit; nebunatic. 2. nesocotit, uşuratic, fluşturatic. (drumul cuiva); a da / a face lumina în; house ~ed by electricity casă iluminată electric; light-headed [~'hcdid.'-.--] adj. 1. nesocotit, uşuratic, fluşturatic, superficial. 2. aiurit, the rooms are ~ed from the courtyard odăile sunt luminate / primesc lumina din curte; to ~ the way for smb. a lumina cuiva drumul; to ~ smb. downstairs a lumina cuiva zăpăcit; nebunatic. 3. (med.) delirant, cuprins de aiurare / delir. lightheadedness [~'hcdidnis] s. 1. nesocotinţă; superficialitate. 2. aiureală, zăpăceală. scara, a-i face cuiva lumină pe scară / la coborâre; (fig.) a smile lit (up) her face un zâmbet îi lumină faţa / îi trecu pc(ste) faţă / îi străbătu chipul; (fig.) joy ~ed up his eyes 3. (med.) delir. ochii i se aprinseră / îi străluciră de bucurie. B. iutr. 1. (despre foc, proiectile etc.) a se light-hearted [~'ha:lid, '-■—] adj. vesel, cu inima uşoară, fără griji, bine dispus. aprinde, a lua foc; the match will not ~chibritul nu vrea să se aprindă; to ~ up a) a aprinde light-heartedly [~'hu:tidli,'-.--] adv. cu inima uşoară, vesel. gazul sau lumina, a da drumul la gaz sau la lumină; b) (fam.) a-şi aprinde pipa sau ţigara. light-heartedness [~'ha:tidnis] ş. veselie, voioşie. lipsă de griji. 2. (despre cer) a se însenina, a se limpezi. 3. (despre persoane) a se lumina, a se însenina; light-heavyweight [~'hcviwcit] $, (sport) 1. categorie semigrea. 2. boxer de categorie her face lit / ~ed up with joy faţa / chipul i se lumină / i se însenină, faţa / chipul îi semigrea. strălucea de bucurie; his eyes lit up ochii i se aprinseră. ♦ (fam.) lit up puţin / uşor ameţit, lighthouse ['laithaus] s. (mar.) far; (pe bord) turelă de felinar; revolving-light ~far chcrchelit (de băutură). cu lumină intermitentă; fixed-light ~ far cu lumină fixă. lighthouse keeper [~ iki:p3r] s.v. l i g h t h o u s e m a n. light2 I. adj. (si fig.) uşor; ~ burden sarcină / povară uşoară; ~ blow lovitură uşoară; lighthouse man f~ ma3n] s. (u/ar.) păzitor al farului, paznic de iar. ~ touch atingere uşoară; ~er than air mai uşor ca acrul; (as) ~ as a feather / as thistle­ light industry l'lait'indastri] ş. industrie uşoară. down uşor ca fulgul; ~ step pas uşor; ~ wine vin uşor; ~ wind vânt slab; ~ soil pământ lighting ['laitirj] s. 1. lumină; (i)Iuminare; iluminat. 2. aprindere. moale (bun de arat); ~strike of the pen scris uşor (nu apăsat); ~ of foot agil, sprinten; lighting gas [~ ga?s] s. gaz de iluminat. to be ~ on one's feet a avea un pas uşor; a dansa uşor; to give ~ weight a da lipsă la lighting network |~ inctws:k] s. (electr.) reţea de iluminat. cântar; ~movements mişcări suple / graţioase; ~hand a) dibăcie, îndemânare, abilitate, lighting switch [~ swit/] s. (auto) întrerupător de lumină. dexteritate; b) delicateţe; tact; ~ sleep somn uşor; to be a ~ sleeper a avea un somn de lighting unit [~ ju:nit] s. (electr.) corp de iluminat; lampă. iepure, a dormi uşor; ~ boat barcă uşoară; ~ task sarcină uşoară; ~ punishment pedeapsă lighting-up time [-laitin/Ap tahn] s. ora (oficială a) aprinderii iluminatului public şi uşoară; ~ work muncă uşoară; ~ comedy comedie uşoară; — reading lectură uşoară / a farurilor vehiculelor. amuzantă / atrăgătoare / recreativă; the ~er arts artele minore; ~ meal masă uşoară / light intensity ['lait iiiitcnsiti] ş. (fiz.) intensitate luminoasă. frugală; ~ heart inimă uşoară / veselă; ~ woman femeie uşoară / frivolă / destrăbălată lightish I'laiti/j adj. 1. (despre culori) deschis, limpede; (despre păr şi ten) blond, bălai. / de moravuri uşoare: (as) ~as a butterfly superficial; nesocotit, nechibzuit; uşuratic. bălan. 2. destul de uşor. uşurel (ca greutate).



 562



[ightless



lightlcss f'laitlis] adj. 1. fără lumină, întunecat. 2. care nu dă lumină. light letter ['lait 'lets'"] s. (poligr.) subţiri (caracter de literă). light lorry [~ 'bri] s. (auto) camionetă. lightly ['laitli] I. adv. 1. uşor, uşurel; puţin; de abia, cam; (prov.) ~ come ~ go de haram vine, de haram se duce; cum a venit aşa s-a dus. 2. cu inima uşoară; neserios; uşuratic, frivol. 3. lesne, uşor, fără efort; to get off ~ a scăpa ieftin. 4. fără socoteală, nechibzuit; cu (prea mare) uşurinţă; to speak ~ of smth. a vorbi cu uşurinţă despre ceva; smth. not ~ to be ignored ceva peste care nu se poate trece cu uşurinţă / cu una cu două, ceva ce nu poate fi ignorat. II. vb. tr. (scot.) a dispreţui, a desconsidera; a subestima; a trata superficial. light metal [~ 'metl] s. (metal.) metal uşor. light-minded [~ 'maindid,'-,—] adj. uşuratic, fluşturkic; frivol; nechibzuit, nesocotit; superficial, light-mindedness [~ 'maindidnis] s. frivolitate, nesocotinţă, superficialitate. lightness1 ['laitnis] s. 1. lumină; senin; seninătate. 2. colorit slab / palid: lightness2 s. 1. greutate mică; ~ of a feather greutatea unei pene. 2. uşurinţă, caracter lesnicios / abordabil; ~ of a task sarcină uşoară. 3. nestatornicie, uşurătate (a firii sau caracterului); women's ~ nestatornicia femeilor. 4. sprinteneală, iuţeală. 5. agerime, dibăcie, iscusinţă, îndemânare. 6. uşurinţă; delicateţe; graţie; ~of touch uşurinţă a mâinii (unui dentist, chirurg etc.). 7. voioşie; ~ of heart bună dispoziţie. lightning [laitnin] s. fulger; like ~ ca fulgerul, fulgerător, repede; summer / heat ~ fulger de căldură; with / at ~ speed cu iuţeala fulgerului; ~ progress progres rapid. lightning arrester [~ wests'] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning beetle [~ ,bi:tl] s. v. l i g h t n i n g b u g . lightning bug [~ bAg] s. (amer. entom.) denumire generică pentru orice gândac luminescent; licurici. lightning-conductor ["kan.dAkta''] s. (electr.) paratrăsnet. lightning discharge [~ dis.tja:d3] s. descărcare electrică; trăsnet. lightning diverter [~ daiiverto'l s. paratrăsnet. lightning-like [~laik] adj. fulgerător, ca fulgerul, repede. lightning protector [~ proitektor] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning-rod [~ rad] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning strike [~ straik] s. grevă organizată fără aviz prealabil, grevă-fulger. lightning telegram [~ iteligraem] s. telegramă-fulger. light oil [.lait 'ail] s. (mine) 1. ţiţei uşor; ulei uşor. 2. pl. produse albe. light panel [~ .pfenslj s. (electr.) tablou de distribuţie. light plant [~ pla:nt] s. instalaţie de iluminat; uzină electrică. light positive [~ .pazitiv] s. (fiz.) fotoconductor. light projector [~ pra^ekta'] s. (fiz. etc.) proiector. light quantum [~ ikwontam] s. (fiz.) foton. light ray [~ reij s. rază de lumină. lights [laits] s. pl. bojoci (de oaie etc., ca aliment); (vulg.) bojoci (la oameni). light scattering [lait .skaitsrirj] s. (fiz.) difuziunea luminii. light-sensitive ['lait.sensitiv] adj. sensibil la lumină, fotosensibil. light sheet [~ /i:t] s. tablă subţire pentru acoperiş. light ship [~ Jip] s. (mar.) far plutitor; navă-far. light show ['lait /ou] s. spectacol de sunet şi lumină. lightsome1 ['laitssm] adj. 1. luminos, luminat. 2. limpede, clar, neîntunecat. lightsome2 adj. (poetic) 1. uşor, iute, sprinten. 2. vesel, glumeţ, plăcut, cu haz. 3. uşuratic, frivol. 4. graţios. light source ['lait sa:s] s. (fiz.) sursă de lumină. light stop [~ stap] s. (fiz.) diafragmă; obturator de lumină. light-struck ['laitstrAk] adj. (fot.) voalat. light switch [~ swiff] s. (auto) manetă de lumină. light tower [~ itauar] s. (mar.) far. light transmitting [~ transimitin] adj. (fiz.) transparent. light truck [~ trAk] s. (amer. auto) camionetă. light valve [~ vaelv] s. (fiz.) releu optic. light vessel [~ 'vesl] s. v. l i g h t s h i p . light wave [~ weiv] s. (fiz.) undă luminoasă. lightweight [~weit] I. s. 1. persoană uşoară ca greutate, persoană de greutate uşoară. 2. (sport) sportiv de categorie uşoară (care cântăreşte cel mult 61 kg). 3. (fig.) fluşturatic, uşuratic, fluieră-vânt. 4. (fam.) persoană fără importanţă / influenţă. II. adj. 1. uşor (ca greutate). 2. uşuratic. 3. banal, neînsemnat. : light wiring [~ .waigrirj] s. (electr.) instalaţie de iluminat.. lightwood [~wud] s. 1. pădure de pini (în sudul S.U.A.). 2. lemn care arde repede, lemn uşor. 3. (bot.) specie de arbore australian (Acacia melanoxylon). light-year [~ja:, ~jiar] s. (astron.) an-lumină. Iign aloes [lain aî'louz, lign aVlouz] s. (bot.) aloe (Aloe sp.). ligneous ['lignias, -njas] aay. 1. (bot.) lemnos. 2. (glumeţ) de lemn; „de lemn Tănase". ligniferous [lig'nifarss] adj. (bot.) lignifer. lignification [.lignifai'keifan] s. lignificare, lemnificare. lignify ['lignifai] vb. A. tr. a lignifica, a lemnifica. B. intr. a se lignifica, a se lemnifica, a se preface în lemn. lignin(e) ['lignin] s. lignină. lignite ['lignait] s. cărbune brun, mai ales lignit. lignum vitae ['lignam 'vaiti:] s. (bot.) gaiac (Guajacum officinale. Guajacum sanctum). likable ['laiksbl] adj. plăcut; atrăgător, nurliu; fermecător, încântător. likableness [-nis] s. farmec; drăgălăşenie.



like1 [laik] I. adj. 1. asemănător, similar, analog; two ~ cases două cazuri similare / asemănătoare; ~ causes produce ~ effects cauze asemănătoare produc efecte asemănătoare; they are as ~ (to each other) as two peas seamănă ca două picături de apă; as ~ as an apple to an oyster, as ~ as chalk and cheese cu totul deosebiţi, deloc asemănători; departe griva de iepure; (pop.) he is as ~ his father as if he had been spit out of his mouth seamănă cu taică-său ca două picături de apă; two plants of ~species două plante din aceeaşi specie; to treat smb. in ~ manner a se purta cu cineva în acelaşi mod, a răspunde cuiva cu aceeaşi monedă; (prov.) ~master, ~ man cum e turcul şi pistolul, cum e sacul şi peticul; (prov.) ~father,~son ce naşte din pisică şoareci mănâncă, aşchia nu sare departe de trunchi; (mat.) ~ terms termeni asemenea; (electr.) ~ poles poli de acelaşi semn / de acelaşi fel; (înv., lit.) to be ~ unto a se asemăna cu. 2. (înv.) probabil, cu putinţă, verosimil, pesemne; he is ~ to die of / for hunger s-ar putea să moară de foame, probabil că va muri de foame; he is ~ to succeed probabil că va reuşi, are şanse să reuşească; you are not ~to see me any more nu mă vei mai vedea probabil niciodată. II. s. 1. seamăn, pereche; I never heard the ~ (of it) n-am mai pomenit una ca asta, n-am mai pomenit aşa ceva; the ~ was never seen niciodată nu s-a mai văzut una ca asta; n-are pereche în lume; to do the ~ a face la fel, a proceda în acelaşi mod; to give smb. back the ~, to give / to return ~ for ~ a face la fel, a plăti cuiva cu aceeaşi monedă; (prov.) ~ likes / loves ~, ~ draws / will to ~ cine se aseamănă se adună; he has not his ~nu are pereche, nu are seamăn; (rar) his living ~om care seamănă cu el ca două picături de apă; I never saw the ~ of you n-am mai văzut un om ca tine; I shall not look upon his ~ again un om ca el nu voi mai întâlni nicicând; and the / such ~ şi altele de felul acesta, şi altele de acest gen; I don't mix with the ~s of you nu mă înhăitez cu oameni de teapa ta. 2. ~s and dislikes preferinţe şi antipatii. III. aaV. 1. asemănător, într-un fel asemănător; în acelaşi mod I fel; (înv.) ~ as la fel cu, după cum, ca şi, precum şi; ~ as if ca şi cum, ca şi când. 2. probabil, verosimil, pesemne; (fam.) ~ enough, very ~ foarte probabil, foarte verosimil. 3. (fam.) aşa-zis, ca să zicem aşa; oarecum. întrucâtva; they encouraged us ~ ne-au încurajat întrucâtva. 4. (fam\) cât pe-aci, gata-gata; I had ~ to have lost it era cât pe-aci să-1 pierd. IV. prep. ca, la fel cu, asemănător cu, ca şi; I think ~ you gândesc la fel cu tine; to be ~ a fi la fel cu, a semăna cu, a se asemăna cu, a fi asemănător cu; he is rather ~ you cam seamănă cu tine; to hate smb. ~ poison a urî pe cineva de moarte; to act ~ a soldier a) a se purta soldăţeşte; b) a acţiona ca un soldat; (fam.) he ran ~ anything / blazes / hell / the (very) devil / mad alerga ca un bezmetic / nebun / ieşit din minţi / zănatic; to fit smb. ~ a glove a i se potrivi cuiva de minune; to pace up and down ~ a caged beast a se învârti ca un leu în cuşcă; he was ~ a father to me mi-a fost ca un tată, s-a purtat cu mine ca un părinte; what's the weather ~? cum e vremea?; whom is he ~?; (fam.) who is he ~? cu cine seamănă?; what is he ~? cum arată?; you know what he is ~ ştii cum arată; I want to find one ~ it vreau să găsesc unul la fel cu el, vreau să-i găsesc perechea; it looks ~ it a) aşa se pare; b) seamănă cu el; that's just ~ him! aşa e el, ăsta îi e felul; just ~ anybody else ca oricare altul; (fam.) the weather looks ~ clearing up s-ar părea că vremea se înseninează; I feel ~ taking a walk mi-ar plăcea să fac o plimbare; he did not feel ~ returning to nu prea vroia să se întoarcă la; there's nothing ~ speaking frankly sinceritatea e cel mai preţios lucru; it looks ~ snow se pare că o să ningă; don't talk ~ that! nu vorbi aşa! nu-mi vorbi pe acest ton!; old people are ~ that aşa sunt bătrânii; I never saw anything ~ it n-am mai văzut aşa ceva; there is nothing." health sănătatea e cel mai preţios bun; (fam.) that's smth. ~ a day e ozi splendidă; he spoke to him smth. ~ this îi vorbi cam pe acest ton / cam în felul acesta; it costs smth. ~ fifty pounds costă cam cincizeci de lire; he acted ~ himself s-a purtat într-un mod demn de el; that is spoken ~ yourself ai vorbit într-un mod demn de tine. V. cony. 1. (fam.) ca; snow is falling ~ in January ninge ea în ianuarie; he doesn't sing ~ she does (el) nu cântă ca ea. 2. (dial.) ca şi cum, de parcă; he spoke ~he knew smth. about it vorbea de parcă / ca şi cum ar fi ştiut ceva despre asta. VI. vb. A. tr. (txv.) a asemui, a egala. B. intr. 1. (înv.) a semăna, a asemui. 2. to ~ to (rar) a fi cât pe-aci să, a fi gata-gata să; he ~d to have lost his hat era cât pe aci să-şi piardă pălăria. like2 vb. A. tr. 1. a-i plăcea; a-i fi drag, a ţine la; a se bucura de; you will ~my room îţi va plăcea camera mea; how do you ~ it? cum îţi place, cum o găseşti?; I — it (very) much îmi place (foarte) mult; I ~ it well enough îmi place destul de mult; it is not at all as I ~ it nu-i deloc pe gustul meu; I do not ~ it at all nu-mi place deloc; I should ~ it of all things aceasta mi-ar plăcea cel mai mult / mi-ar face cea mai mare plăcere; whether he ~s it or not fie că-i place, fie că nu; (fam.) I don't half ~ it nu-mi place deloc; as you ~ it cum îţi place, cum vă place, cum credeţi mai bine; după gustul dumneavoastră; I ~ that îmi place; I ~ that! asta-i bună! ia te uită!; she ~s him but does not love him ea îl place dar nu-1 iubeşte; I came to ~ him mi-a devenit simpatic; how do you ~ him? cum îţi place? cum îl găseşti?; I ~ the offer oferta îmi place / surâde, propunerea îmi convine; plant that ~s sandy soil plantă căreia îi prieşte solul nisipos; I should ~ time to consider it aş avea nevoie de timp ca să mă mâi gândesc; would you ~ the armchair? preferaţi să staţi în fotoliu?; would you ~ my company? doriţi să vă însoţesc? îmi daţi voie să vă însoţesc?; I should ~ some tea aş dori ceai; how do you ~ tea? a) cum vă place să beţi ceaiul?; b) (cum) vă place ceaiul?; I should ~ to know aş vrea să ştiu, aş dori să aflu; I should ~ to be able to help you aş vrea să te pot ajuta; I shouldn't ~ to be in your shoes n-aş vrea să fiu în pielea ta; I don't ~ him behaving like that nu-mi place cum se poartă, nu-mi place că se poartă aşa. 2. (înv.) a-i plăcea, a-i conveni; the music ~s you not muzica nu vă place; it ~s me well to do that îmi place mult să fac aceasta. B. intr. a plăcea, a vrea, a dori; (just) as you ~ cum vrei; as you best ~ cum îţi place mai mult, cum vrei mai bine; he is free to act as he ~s e liber să facă cum vrea; as much as (ever) you ~ (atât) cât vrei, cât pofteşti, cât (de mult) îţi place; do as you ~ fă cum îţi place, fă cum vrei; if you ~ dacă vrei; she is pretty, if you ~, but not a beauty e drăguţă, dacă vrei, însă nu c o frumuseţe; (inv.) it is not well ~d of nu place. like3 s. (înv.) 1. trup, corp. 2. cadavru, leş.



 563



limited



limber2 I. adj. 1. mlădios, flexibil, suplu; pliant; care se îndoaie uşor; 2. îngăduitor, likeable ['laiksbl] adj. v. l i k a b l e . tolerant, care se învoieşte uşor. 3. expeditiv, prompt, îndemânatic. II. vb. tr. a face mai likeableness [-nis] s. v. 1 i k a b 1 e n e s s. likelihood ['laiklihud] ş. 1. probabilitate; in all ~ după toate probabilităţile; there is mlădios / mai flexibil; a îndupleca, a face (pe cineva) să fie îngăduitor. limberness ['limbanis] s. mlădioşenie, flexibilitate; îngăduinţă. no ~ of success succesul nu e deloc probabil. 2. (înv.) asemănare, asemuire. limbi [limbai] pl. de la l i m b u s . likeliness ['laiklinis] s.v. l i k e l i h o o d (1). limbless ['limits] adj. ciung; olog; lipsit de membre. likely î'laikli] I. adj. 1. probabil, verosimil; a ~story o poveste verosimilă; (fam.) that's limbo1 ['limbou] s. 1. (rel., poetic) intrarea / pragul iadului. 2. (înv.) iad. 3. (sl.) temniţă, a ~story! asta-i bună!; it is ~enough pe cât se pare. se prea poate; it is / seems ~ that puşcărie, închisoare, gherlă. 4. depozit de vechituri. 5. (jig.) uitare; to descend into ~ se pare că, probabil că; it is more than ~ e mai mult decât probabil; it is very ~ to happen e ceva foarte probabil, c foarte probabil să se întâmple; it is ~ to rain s-ar putea să plouă; acadea în uitare. limbo2 s. denumirea unui dans din Indiile Occidentale. we are ~ to have rain s-ar putea să avem ploaie; he is ~ to succeed are sorţi de izbândă, limbus ['limb3s],pl. limbi [-bai] s. (biol., top.) limb. s-ar putea să reuşească; is he ~ to come? s-ar putea să vină? va veni oare?; not ~de-abia, lime1 [laim] I. s. 1. var; burnt ~ var nestins, slack(ed) ~ var stins. 2. (chim.) oxid de cu greu; improbabil; he is not / hardly ~ to succeed nu prea are sorţi de izbândă; he is not ~ to recover probabil că nu se va (mai) însănătoşi; (fam.) he is not a very ~ candidate calciu. 3. (rar) clei. II. vb. ţr. 1. a vărui. 2. a trata cu var. 3. a încleia. 4. (jig.) a înşela, e un candidat cu foarte puţine şanse. 2. potrivit, prielnic, favorabil, convenabil; a ~man a păcăli, a trage pe sfoară. lime2 s. (bot.) chitru (Citrus medica); chitră. for that office un om potrivit pentru acest serviciu; I asked every ~ person for lime3 s. (bot.) tei (7*ilia sp.). information am cerut informaţii tuturor persoanelor în stare să mi le furnizeze. 3. (amer. lime acetate [~ issitit] s. (chim.) acetat de calciu. înv.) frumos, chipeş, bine făcut; trupeş; a fine ~ (-looking) lad un băiat frumos şi bine limeade [li'mcid] s. limonada. făcut; ~ horse cal frumos. 4. (rar) vrednic de stimă; amabil; primitor. 5. (înv.) omogen, lime basin ['laim -bcisn] s. varniţă. de aceeaşi natură. II. adv. probabil, verosimil, după cum se pare, pesemne; most / very lime bin [~ bin] s. (constr.) ladă pentru stins var. ~ foarte probabil; he will succeed as ~ not s-ar putea foarte bine să reuşească; (fam.) lime-burner [~ib3:n3r[ s. calculator, muncitor care arde piatra de var. not (blooming) ~! nu-i nici un pericol! lime burning [~ iba'nin] s. ardere a varului. like-minded f'laik'maindid] adj. însufleţit de aceleaşi sentimente; de aceeaşi părere. Hme-coat ['laimkout] vb. tr. (metal.) a trata cu var. like-mindedness [-nis] s. identitate de sentimente sau păreri. lime concretion ['laim k9n'kri:/pn] s. (agr.) concreţiune de carbonaţi. liken l'laikpn] vb. tr. 1. (to) a compara, a asemui (cu). 2. (rar) (to) a face să semene lime cream [~ kri:m] s. lapte de var. (cu). limehouse ['laimhaus] vb. intr. (fam.) a fi demagog. likeness ['laiknis] s. 1. (between; to) asemănare (între; cu); striking ~ asemănare lime hydrate ['laim ihaidreit] s. (chim.) hidrat de calciu, var stins. izbitoare. 2. portret, chip; to take smb.'s ~ a face portretul cuiva; a fotografia pe cineva; lime-juice ['laimd3u:s] I. s. suc de lămâie. II. vb. intr. (amer.) a călători, a pribegi. a good ~ portret care seamănă. 3. înfăţişare, arătare, formă, aparenţă; an enemy in the lime-juicer [~id3u:sar] s. (amer. mar. sl.) 1. vas englez. 2. marinar englez. ~ of a friend un duşman sub înfăţişarea unui prieten; in his true ~ sub înfăţişarea sa lime-kiln [~kiln] s. cuptor pentru arderea varului. adevărată. limelight ['laimlait] s. (teatru) 1. lumină Drummond (pentru luminarea scenei); lumina likewise ['laikwaiz] adv. de asemenea, tot astfel, în acelaşi chip / mod; aidoma, tot rampei. 2. rampă (a scenei); to be in the — a fi punctul de atracţie, a fi în centrul de aşa, la fel; to do ~ a face la fel. atracţie, a fi în ochii lumii. likin ['li:'ki:n] ş. (ist.) drept de tranzit (în China). limen ['laimen] s. 1. (electr.) prag electric; limită. 2. (psih.) prag (al conştiinţei etc.). liking ['laikirj] I. s. 1. gust, înclinare, pornire; simpatic; plăcere; preferinţă; is it to your lime nitrogen ['laim -naitr^an] s. (chim.) cianamidă. ~? îţi place? e pe gustul tău?; this is not to my ~nu-mi place, nu-i pe gustul meu; to have lime slag [~ slteg] s. (metal.) zgură calearoasă. a ~ for / to smth. a-i plăcea ceva, a avea o înclinare pentru ceva; to have a ~ for / to smb. lime-pit [~pit] ş. carieră de piatră de var; varniţă. a) a avea simpatie pentru cineva, a se simţi atras către cineva; b) a iubi pe cineva; his ~ limerick ['limsrik] s. (Ut.) poezie umoristică bazată pe absurdităţi (alcătuită din cinci for study înclinaţia sa pentru studiu; his ~ for me simpatia sa pentru mine; to have a versuri rimând aabba). ~ for poetry a-i plăcea poezia; (rar) on ~ de încercare, de / ca probă; to take a ~ for / limes [laimz] s. pl. (teatru) rampă. to smth. a prinde gust de ceva, a începe să-i placă ceva; to take a ~ for / to smb. a simţi lime spar ['laim spci:r] s. (geol.) calcit. prietenie pentru cineva; a îndrăgi pe cineva. 2. (înv.) înfăţişare, aspect, exterior. 3. (înv.) limestone ['laimstoun] s. 1. (geol.) piatră de var, calcar. 2. (chim.) carbonat de calciu. trupeşie, corpolenţă. II. adj. (înv.) 1. trupeş. 2. plăcut, atrăgător. 3. (constr.) var în bulgări. Iii [lil] adj. (amer., dial.) mic. lime-tree ['laimtri:] s. v. l i m e 3 . lilac ['laibk] I. s. (bot.) liliac, iorgovan, scumpie (Syringa vulgaris). II. adj. liliachiu, lime-wash [~wo/] I. s. lapte de var. II. vb. tr, a vărui. violaceu. Iimewater ['lainiiWD:t3r] s. 1. apa de var, soluţie de carbonat de calciu. 2. apa calearoasă. lilac-coloured [~ ik-vlad] adj. v. l i l a c (II). Iimey ['laimi] s. l.v. 1 i m e j u i c e r (2). 2. (amer. sl.) soldat englez. liliaceae [ilili'eisiu:] s.pl. (bot.) liliacee. liminal ['liminal] adj. (psih.) liminal. liliaceous [ilili'ci/os] adj. (bot.) liliaceu. liming flaimirj] s. (agr.) amendare cu var, amendament calcic. lilied ['lilid] adj. 1. (poetic, despre obraz) ca laptele, cum c crinul. 2. cu crini, acoperit limit ['limit] I. s. 1. limită, graniţă, margine, hotar; within the ~s of the city în incinta de crini. oraşului. 2. (fig.) limită, stavilă, frâu; within the ~s of my power / authority în limita r lilliput car ['lilipAt ka: ] s. (auto) automobil pitic; microautomobil. puterilor mele, pe cât îmi stă în putere; ij is true within ~s e adevărat în anumite limite Lilliputian [


limitary [-ari, amer. şi -cri] adj. 1. limitat, mărginit, ţărmurit. 2. care limitează / mărgineşte; limitrof, învecinat, mărginaş. limitation [ilimi'tei/pn] s. 1. limitare, mărginire; to have one's ~s a-şi avea limitările lui. 2. restricţie, rezervă, calificare; the ~ of a promise rezerva unei promisiuni. 3. megieşie, învecinare, vecinătate. 4. (jur.) prescripţie (extinctivă); term of ~ termen de prescripţie. limitative ['limiteitiv, -tativ] adj. limitativ, restrictiv. limited [limitid] I. adj. 1. limitat, mărginit; restrâns; ~ number număr restrâns; ~ intelligence inteligenţă mărginită / îngustă; to be of ~ understanding a fi mărginit,



 limited company



a fi îngust la minte; people of ~ views oameni cu vederi înguste. 2. cu responsabilitate limitată: cu puteri limitate. II. s. (amer.) tren sa» autobuz cu locuri limitate. limited company [~ 'kAiuppni] s. (coin.) societate pe acţiuni cu răspundere limitată, societate anonimă. limited divorce [~ di'vo:s] s. (jur. amer.) separaţie de corp. limited edition [~ i'di/pn] s. ediţie cu tiraj limitat; ediţie de lux. limited owner [~ roun?r] s. (yur.) uzufructuar. limited partner [~ 'pa:tn3r] s. v. l a t e n t p a r t n e r . limited train [~ 'trein] s. (amer.) tren cu locuri limitate. limiter ['limita1"] s. 1. regulator (de viteză, presiune etc.). 2. (tel.) limitor. limiting angle [limitin >asrjgl] s. (nu;t.) unghi limită. limiting clause [~ klo:z] s. (jur.) stipulaţie limitativă. limiting friar [~ fraisr] s. călugăr cerşetor. limitless ['limitlis] adj. nemărginit, nelimitat, fără limită, necuprins, nesfârşit. limit man ['limit imam] s. (sport) concurent care primeşte cel mai mare avans (într-o cursă cu handicap). limitrophe ['limitroufj adj. (with) limitrof, mărginaş; învecinat, vecin (cu). limmer ['lima1"] s. (scot.) 1. târfă. 2. ticălos. limn [lira] vb. ir. (înv., poetic) 1. a zugrăvi, a picta, a desena («n tablou, un portret); a reprezenta, a înfăţişa; to ~ the / on water a-şi clădi castele în Spania. 2. a ilustra (un manuscris). Iimner ]'limnor] s. (înv.) 1. portretist. 2. ilustrator (de manuscrise, cărţi). 3. pictor de miniaturi. . limnologist [lim'nol3d3ist] s. limnolog. limnology [Iira'notad3i] s. limnologie, studiul apelor stătătoare. Iimo [limouj s. (fam.) limuzină (prese, de la 1 i m o u s i n c). limonite f'laimonait] s. (mine) limonit. limousine ['limo'zim, -.zi:n] s. (auto) limuzină. limp1 [limp] I. vb. in/r. 1. a şchiopăta; a şonticăi. 2. to ~ along a merge şchiopătând; to ~ down a coborî şchiopătând; to ~ past a trece şchiopătând pe lângă; to ~ away a se îndepărta şchiopătând; to ~ up a se urca şchiopătând. II. s. şchiopătare, şchiopătat. Iimp2 adj. 1. mlădios, suplu. 2. neputincios, fără vlagă. 3. (despre rufe) moale, nescrobit; mototolit, boţit. limp binding ['limp 'baindirj] s.fpoligr.) cartonaj suplu. limpet ['limpit, amer. si -pet] s. 1. (zool.) specie de moluscă gasteropoda (Patella). 2. (glumeţ) persoană care nu vrea în ruptul capului să plece dintr-un serviciu. limpet mine [~ main] s. mină magnetică. limpid ['limpid] aaj. limpede, clar (si fig.), străveziu, diafan. limpidity [lim'piditil s. limpezime, claritate; transparenţă. limpidly i'Iimpidli] adv. cu claritate, limpede. limpidness ['limpidnis] s. v. 1 i m pi d i t y. limping ['limpirjj adj. şchiop, şchiopătând. limpingly [-li[ adv. şchiopătând, şontâc-şontâc. limpness f'limpnis] s. moliciune, lipsă de energie. limpsey ['limpsi] adj. (dial.) slab; slăbănog; fără vlagă, şubred. limy1 f'laimi] adj. 1. de var, calcaros. 2. cleios; lipicios. limy 2 s.v. l i m e - j u i c e r ( 2 ) . linage ]'lainid3] s. (poligr.) 1. numărul rândurilor de pe o pagină tipărită. 2. plată după numărul rândurilor. linchpin ['lintjpin] s. 1. cui (lătăreţ) de osie, cocoşel. 2. (telm.) fus; fuzetă; şplint. 3. (fig.) element central (care asigură coeziunea unui grup); persoană / lucru de bază. linctus ['linktos] s. (farm.) sirop sau poţiunc contra tusei. linden ['lindon] s. (bot.) tei (Tilia): linden tree [~ tri:] s.v. l i n d e n . lindy (hop) ['Undi (hap)] s. (amer.) specie de dans vioi. line1 [lain] I. s. 1. (înv. dial.) in. 2. (teA't.) in răgilat / curăţat / tras prin ragilă / gata pentru tors. 3. perie specială pentru lustruit pălării. 4. (inv.) pânză. 5. (inv.) haină/ veşmânt de in. II. vb. A. tr. 1. a căptuşi (o hai/ui etc.); a acoperi; a tapisa; a broda, a face bordura (cu gen.); to ~ a box with silk a căptuşi o cutie cu mătase; walls ~d with wooden panelling pereţi îmbrăcaţi cu panele de lemn; (mine) to ~ a shaft with framework a consolida cu scânduri pereţii unui puţ; (telm.) to ~ a cylinder a căptuşi un cilindru; to ~ a book with cloth a lega o carte în pânză; (telm.) to ~ (up) a machine a ajusta o maşină. 2. (fam.) a umple cu bani; to ~one's pockets a se îmbogăţi, a-şi umple buzunarele cu bani, a se chivernisi. 3. (fam.) a umple (cu mâncare); to ~ one's jacket a-şi umple burta, a se ghiftui. 4. (inv.) a ajuta, a sprijini. B. intr. to ~ with a căptuşi cu, a dubla pe dinăuntru cu; a acoperi cu; to ~ with boards / planks a căptuşi cu scânduri; to ~ with lead a acoperi cu plumb, a plumbui. line21. s. 1. frânghie, funie; sfoară; şnur; aţă; clothes / drying ~ frânghie de rufe; angling / fishing ~ sfoară de undiţă. 2. pi. (amer. dial.) hăţuri. 3. (mar.) coardă, cordaj, odgon, parâmă, funie; saulă de tras la edec bărci; undiţă; (mar.) lead (sau sounding) ~ sondă, fir cu plumb; to throw a good ~ a fi pescar experimentat şi iscusit. 4. (fig.) spaţiu liber, libertate, joc; to give a fish plenty of ~ a da joc / undiţă unui peşte; (fam.) to give smb. ~enough a) a da frâu liber cuiva, a da libertate cuiva să facă ce vrea; b) a lăsa pe cineva să-şi facă de cap. 5. instrucţiune, linie de comportare; regulă; ~ of conduct linie de conduită; ~ of policy a) linie politică; b) regulă de prudenţă; ~ of thought mod de a gândi, mentalitate; ~ of argument raţionament; ~ of life fel de viaţă; by ~, by ~ and level, by rule and ~ meticulos, cu metodă; to take one's ~ a lua o hotărâre, a-şi fixa linia (proprie) de conduită; to take one's own ~, to take a ~ of one's own a-şi urma calea (sa proprie); to adhere to a ~ of conduct a urma consecvent o anumită linie de conduită; on this ~ în acest mod, după acest principiu; în acest sens, în această direcţie; (amer. fam.) to give



564



smb. a ~ on a da cuiva ştiri / indicaţii / informaţii despre; (amer. fam.) to get a ~ on a obţine / a căpăta ştiri despre. 6. pl. (fig.) soartă, destin, ursită; the ~s are / have fallen unto / to me in pleasant places destinul îmi e favorabil, sunt un privilegiat al soartei, mi-a zâmbit destinul; his ~s are not fallen in pleasant places destinul îi c potrivnic; hard ~s ghinion, soartă nefavorabilă, ursită potrivnică; (fam.) that / it is hard ~s for e greu pentru, e descurajam pentru; ce ghinion pentru. 7. linie de demarcaţie, hotar, limită, barieră; the Spanish ~s frontiera spaniolă; (ist. S.U.A.fam.) the Line frontiera de sud a statului Pennsylvania (care separa statele din nord de statele sclavagiste); to draw a (sharp) ~ between a stabili o limită (precisă) între, a stabili linia de demarcaţie între; to draw the ~ at a) a stabili linia de demarcaţie la; b) a se opri în faţa (cu gen.); a nu merge mai departe de, a nu depăşi limita (cu gen.); (fam.) one must draw a ~somewhere a) toate au o limită, totul are margini; b) răbdarea are şi ea o margine; (fam.) to go over / to overstep the ~ a depăşi măsura; (scol.) paper just on the ~ lucrare cotată la limită; below the ~ sub limită, sub prevederi, sub aşteptări. 8. (mat.,fiz.) linie; artificial ~ linic ajutătoare; circular ~ linic circulară; perpendicular ~ linie perpendiculară; right / straight ~ linie dreaptă; to be square to a ~ a fi perpendicular pe o linic; (fiz., mat.) ~ of force linic de forţă; ~ of light linie luminoasă, dâră de lumină; (fiz.) the ~s of the spectrum, the spectrum ~s liniile întunecate ale spectrului solar; (fiz.) absorption ~s linii de absorbţie. 9. trăsătură, linie; pi. schiţă; to draw a ~ a trage o linie; continuous / solid ~ linie continuă; dashed / broken ~ linie întreruptă; dotted ~ linie punctată; heavy ~ linic groasă; black / guide / writing ~s transparent pentru scris; ruled with blue ~s liniat cu albastru; (m«r., mine) ~ of bearing linie de direcţie; ~of swiftest descent linie a căderii rapide; (mine, geol.) ~ of dip linie de cădere; (nul., mine) ~ of explosion limită de efect; (geol.) ~ of fault linic de surpare; (av.) ~ of flight linie de zbor; (mine, geol.) ~ of strike linie de izbire; visual ~ linie de vizibilitate; meridian ~ linie mediană; (sport) service ~ linie de serviciu (ia tenis); side service ~ linie laterală de serviciu (la tenis); to walk a chalk ~a) a merge în linie dreaptă (spre a arăta că nu e beat); b) (fig.) a se comporta în mod ireproşabil; to toe the ~a) (sport) a fi gata de start; b) a se supune dorinţei cuiva. 10. (mai ales mar.) the ~ ecuatorul; to cross the ~ a trece ecuatorul. 11. (muz.) .linie (a portativului). 12. rid, zbârcitură; linie a palmei. 13. contur, formă, linie de contur; (constr. navale) ship's ~ contur aţ unui vas; this ship has fine ~s acest vas are o siluetă frumoasă; clean ~s contururi fine. 14. aliniere, linie; direcţie; to be in a ~ with a fi în aceeaşi linie cu, a fi aliniat cu; to get the horses in a ~ a aşeza caii pe aceeaşi linie (la curse); to put in a ~ a pune pe aceeaşi linie, a alinia; to keen a ~ a ochi şi a trage cu arma în centrul unui plan vertical; (agr.) to sow a ~of asemăna un şir de; ~of draught, building ~ of a street aliniament al unei străzi, linic de aliniere a clădirilor pe o stradă; ~ of route / travel itinerar; to fall into ~ a) a se alinia; b) a consimţi, a fi de acord; to keep / to take one's own ~, to strike, out in one's own ~ a-şi urma calea proprie; on the same ~s în acelaşi spirit; to lay down the broad ~s of a work a schiţa o lucrare în linii mari. 15. branşă, domeniu, ramură, sferă de activitate; îndeletnicire, ocupaţie, specialitate; afacere, treabă; ordin dat unui agent comercial; marfă livrată pe baza acestui ordin; to be in one's ~ a) a fi în meserie / în specialitate; b) a fi pe gustul cuiva, a se potrivi cu cineva; his jokes aren't in her ~ glumele lui nu sunt pe gustul ei; what ~ are you in? ce meserie ai? ce profesiune ai? cu ce te ocupi?; what is his ~ (of business)? cu ce gen de afaceri se ocupă? cu ce fel de comerţ se ocupă?; he is in the book ~ se ocupă cu comerţul de cărţi; to work in the building ~ a lucra în domeniul construcţiilor; to be in the cloth ~ a se ocupa cu comerţul de pânzeturi; (fam.) to be in the public ~ a ţine un restaurant; men of the same ~ colegi de breaslă, confraţi; that is not in my ~, it is out of my ~, it does not lie in my ~ nu-i de competenţa mea, e în afara preocupărilor mele, nu ţine de specialitatea mea; that's quite in my ~ mă pricep, e în specialitatea mea; here is smth. in your ~ a) iată ceva care o să te intereseze; b) iată ceva în specialitatea ta; what does he do in the sporting ~? ce fel de sport face?; all along the ~ pe toată linia, în toate privinţele; în toate domeniile; (teatru) ~ of business categorie / gen de roluri; (com.) ~of goods gen de articole; (com.) ~ of samples gen de eşantioane; (corn.) low-priced ~s articole ieftine; (com.) leading ~articol de reclamă; (com.) we do nothing in that ~, it is not of our ~s nu ţinem astfel de articole; (fam.) smth. in the fish ~ orice fel de peşte, ceva peşte; a rice pudding or smth. in that ~ o budincă de orez sau ceva asemănător; ceva în genul ăsta; to pursue a ~ of art a se ocupa de o anumită ramură a artei; (fig.) to meddle in other men's ~ a se amesteca în treburile altora. 16. rând, şir (unul în spatele celuilalt); (mai ales amer.) coadă; five cars in ~ cinci automobile în şir / unul după altul; ~ of moving traffic coloană de vehicule în mişcare; to stand in a ~ a) a sta în şir; b) a sta la coadă. 17. (poligr.) rând; blank ~ rând spaţiat; displayed ~ rând de titlu; rând scos în evidenţă; white ~ rând alb, spaţiu nescris; to adjust a ~ a da 0 lungime anumită unui rând; to drive in the ~s a îndesi rândurile. 18. vers; pl. versuri; versuri greceşti sau latineşti care se copiază ca pedeapsă la şcoală (in Anglia); pl. poezie; ~of poetry vers. 19. rând scris;pi. rânduri; scrisoare scurtă; (fam.) drop mea~,drop me a few ~s scrie-mi câteva rânduri; I had / received a ~ / a few ~s from him am primit câteva rânduri / o scrisoare de la el; I shall drop you a ~ îţi voi scrie câteva rânduri; 1 understand from your ~s deduc din cele scrise de tine; to read between the ~ a citi printre rânduri; marriage ~s act de căsătorie; (teatru) actor's ~s rolul unui actor; (teatru) he does not know his ~s nu-şi cunoaşte rolul; (teatru) to muff one's ~s a-şi rosti neclar replica. 20. (mil., mar.) rând, linic, şir; linie a frontului, front de luptă; formaţie în desfăşurare; linie de ostaşi; aliniere; linie de bătaie; trupe de linie; linie de fortificaţii; (mar.) ~ abreast formaţie în linie; (mar.) ~ ahead dâră lisată de un vas în mers, siaj;~ of sight a) linic vizuală, linie de vedere; b) (mii.) linie de miră; (mil.) ~ of fire, firing ~ linie de tragere; (mii.) ~ of departure aliniament de plecare la atac; ~ of battle linie de bătaie; army drawn up in three ~s armată aşezată pe trei rânduri; the front ~s liniile înaintate; avangarda; the back ~s liniile din spate; ariergarda; to march in ~ a mărşâlui în linie; to fall into ~ a se aşeza în linie, a se alinia; to fall out of ~ a strica alinierea; to break / cut off / traverse the (enemy's) ~ a străpunge linia inamică; ~ of



 565



circumvallation linie întărită cu ziduri sau şanţuri, linie de fortificaţii; ~ of defence linie de apărare; first ~ of defence liota militară a Mărci Britanii; (mar.) to draw up in a ~ a se aşeza în linie, a forma o linie; forming ~desfăşurare în linie; to go into ~ a se alinia; to keep in the ~ a ţine pasul; infantry of the ~ infanterie de linie; troops of the ~ trupe de linie: soldier of the ~ infanterist; (mar.) officer of the ~ ofiţer de linie; ~of operation(s) linie tactică de atac; ship of the ~ vas de linie; (înv.) ten sails of the ~ zece vase de linie; ~of skirmishers lanţ de puşcaşi; ~of support ariergardă; trupe de rezervă; to retire within one's ~s a se retrage pe poziţiile proprii. 21. neam, spiţă; linie de rudenie; înrudire; dinastic; genealogical ~ linie genealogică; ascending ~ linie ascendentă; descending ~ linie descendentă; collateral/transversal ~ ramură colaterală; ~ of consanguinity înrudire prin sânge; direct ~ înrudire directă, linie directă; to come of a good ~ a fi de familie bună; male ~ urmaşi de sex bărbătesc, linie bărbătească; ~ of kings dinastic. 22. linie de comunicaţie; traseu, rută, cale; linie maritimă; linie de autobuz; linie de tramvai; ~ of post rută a diligentei; steamship / steamer ~ linie de vapoare; shipping ~a) companie de navigaţie; b) mesagerie maritimă; air ~ linie aeriană; belt ~ a) linie de tramvai circulară, în formă de inel; b) (ferov.) linie de centură. 23. (ferov.) linie de cale ferată; calc ferată; main ~ linie principală; local ~ calc ferată de interes local; ~ with a single set of tracks, single track ~ calc ferată simplă; double track ~ calc ferată dublă; to get off the ~ a deraia, a sări de pe şine (şi fig.); up the ~ în susul liniei; down the ~ în josul liniei; up ~ linie care duce către oraş; linie către Londra; down ~ linie care pleacă dinspre oraş: linie care porneşte din Londra: ten miles down the ~ zece mile în josul liniei pornind dinspre oraş; to lay out the ~ a pune terasamentul unci linii; through — linie directă; junction ~ linie de racord; ~ blocked! linia e blocată!;~ clear/free! linia c liberă! 24. linie de telegraf; linie de telefon; fir, legătură; land ~ linie terestră; aerial land ~ linie aeriană; submarine ~ linie submarină; subterranean / underground ~ linie subterană; the ~ is bad comunicaţia c proastă, nu se aude bine; you have been given the wrong - vi s-a dat legătura greşit; hold the ~ păstraţi legătura, rămâneţi la aparat. 25. canalizare; II. vb. A. tr. 1. a trage linii pe, a linia; a haşura. 2. a face riduri în, a brăzda; pain had ~d her face durerea i-a brăzdat faţa; to become ~d a căpăta riduri. 3. (rar) a desena, a picta. 4. (tehn.) a trasa / a marca linii pe (cu ajutorul unei sfori cretate). 5. (scot.) a delimita frontierele (cu gen.), a determina marginile (cu gen.). 6. a aşeza în linie, a înşirui; to ~ a street with trees a planta o stradă eu copaci. 7. (mil.) a pune în linie, a alinia (soldaţi); a ocupa (un obiectiv) cu trupele desfăşurate în lanţ: a înconjura (fortificaţii) cu un zid sau şanţ de apărare. 8. (amer.) a lega (un măgar) de picioare. 9. (teatru, si.) a angaja (actori) pentru un anumit gen de roluri. 10. to ~ in a schiţa (un contur); (tehn.) to ~ off a trasa; to ~ through a bara; a bifa; to ~ out plants a răsădi plante. B. intr. 1. (amer. rar) a pescui cu undiţa. 2. to ~ up with a se alipi / a se apropia / a se alătura de; to ~ up for the theatre a face coadă la casa teatrului. line3 s. v. 1 i ra c3. lineage ['lin/id3J s. 1. obârşie, ascendenţă, neam, spiţă, viţă; person of high ~ persoană de viţă nobilă. 2. v. l i n a g e . lineal ['linjialj adj. 1. (of) care coboară direct (din), în ordinea descendenţei; strămoşesc, ereditar, moştenit; succesoral, patrimonial. 2. liniar. lineally [-i] adv. în linie directă; to be ~ descended from a coborî în linie directă din. lineal succession ['liniai spk'sc/pn] s. succesiune în linie directă. lineament ['liniamant, -nja-] s. 1. trăsătură, linie (a feţei); trăsătură caracteristică. 2. trăsătură (de caracter etc.). linear ['linia1"] adj. 1. liniar. 2. ca o linie, lung şi îngust. linear drawing ['linia 'dn:irj] s. desen liniar. linear equation ['liniar i'kwci/sn] s. (mat.) ecuaţie de gradul întâi, ecuaţie liniară. linearity [ilini'sriti] s. (mat.) liniaritate. linearization [iliniarai'zei/^n] s. liniarizarc. linearize fliniaraiz] vb. tr. a alinia, a aduce la Unic. linear measure [~ 'mc3ar] s. măsură de lungime; dimensiune liniară. linear movement i~ 'mu:vmant] s. mişcare rectilinie. lineate ['liniit, -ieit] adj. (bot.) striat, reiat. lineation [plini'ei/pn] s. 1. striere. 2. trasare de linii. line bar ['lain ba: r ] s. (electr.) conductor-bară; şină de contact. line block [~ bbk] s. (poligr.) clişeu liniar. line breeding [~ ibri:dirj] s. (biol.) consangvinizare, încrucişare înrudită. line car [~ ku:r] s. (amer. ferov.) vagon de marfă de mare viteză. line crosser [~ lkrasar] s. dezertor; transfug. line current [~ ikArsnt] s. (electr.) curent de linie: curent de condueţic. lined [laind] adj. 1. liniat. 2. zbârcit. încreţit, brăzdat, cutat. 3. căptuşit. lined paper [~ 'pcipar] s. hârtie liniată. line drawing ['lain dn>:in] s. desen liniar. line end [~ end] ş. (ferov.) linie moartă. line-engraving [~inrgrcivirj] s. gravură în metal (făcută fără apă tare). line equalizer [~ ii:kwalaizar] s. (electr.) corector de linie. line executive [~ igizekjutiv] s. (ec.) director comercial (într-o întreprindere). line finder [~ ifainda1"] s. v. l i n e s e l e c t o r . line integral [~ ântigral] s. (/nat.) integrală liniară. line maintenance [~ -maintanans] s. întreţinere curentă; reparaţii curente. lineman [-man], pi. linemen [~inan, ~mcn] v. l i n e s m a n (2,3). line measure [~ imc3ar] s, (poligr.) 1. lungimea rândului. 2. liniametru, liniai gradat. linen ['linin.am^r. şi-cn] 1.5.1. pânză, pânză de in; olandă; pânză de corabie. 2. rufărie, lenjerie; body ~rufăric de corp; to wash one's dirty ~ at home a-şi spăla rufele murdare în familie. II. adj. de in, din pânză de in. linen cambric [~ -kcimbrik] s. (text.) batist de in. linen cloth [~ kbO] s. v. l i n e n (1,1).



link 2



linen-draper [~idrcipar] s. pânzar. negustor de pânzeturi. linen drapery l~ idrcipari] s. pânzeturi, albituri; lenjerie. linen trade [~ treid] s. comerţ de pânzeturi. linen warehouse [~ -weahaus] s. magazin de albituri. line officer ['lain ofisarj s. (/nil.) 1. ofiţer inferior. 2. (amer.) ofiţer combatant / de front. lineolate ['linialeitj adj. (bot., zool.) nerval, cu nervuri. liner1 ['lainar] ş. 1. (mar.) navă / vas de linie; pachebot; vapor de pasageri care face curse regulate pe o anumită linie; transatlantic. 2. (av.) avion care face curse regulate. liner2 s. 1. (tehn.) cuzinct; cămaşă; manşon. 2. (mil.) ţeava de căptuşire. 3. ceea ce se pune între două lucruri, căptuşeală, garnitură. linertrain ['lainatrcin] s. mărfar, tren de marfa (cu containere). line selector ['lain siilekta1"] s. (tel.) căutător (de apeluri). line service [~ .sa:vis] s. (drumuri) serviciu de întreţinere a căii. line shift [~ /ift] s. (electr.) decalaj de linie. linesman ['lainzman], pi. linesmen [-man, -men] ş. 1. (mil.) soldat din armatele de linie. 2. instalator de linii (telefonice etc.). 3. (ferov.) picher, cantonier. 4. (sport) arbitru de linie. line system ['lain -sistim] s. (electr.) reţea de distribuţie, reţea electrică. lineup [~Ap] s. 1. (sport) aşezare, poziţie; dispozitiv. 2. şir de întâmplări. 3. echipă, grup. 4. aliniere, grupare. ling1 [lirj] s. (iht.) inihalţ-de-mare (Molva molva). ling2 s. (bot.) iarbă-neagră (Calluna vulgaris). linga(m) [lirjga(m)] s. (re/, hindusă) lingam, falus. linger ['lingar] vb. A. i/


 link3



566



not a word passed his ~s nu scoase nici un cuvânt; it has never passed (from) my ~s link3 I. s. faclă, torţă. II. vb. intr. (dial.) a arde cu flacără, a străluci. n-am spus aşa ceva niciodată; to escape one's ~s a-1 lua gura pe dinainte; to seal smb.'s link4 (aval.) vb. intr. 1. a merge repede. 2. a isprăvi repede. linkage ['lirjkid3] s. 1. sistem de verigi. 2. racord, legătură. 3. (chim.) legătură. 4. (cib.) ~s a reduce la tăcere; a sili să tacă; to keep a thing within one's ~s a ascunde ceva, lanţ cinematic. 5. (electr.) înlănţuire. 6. (tehn.) mecanism cu pârghii. a ţine ceva secret; to part with dry ~s a se despărţi fără a se săruta. 2. pl. (fig.) spuse, linkage editor ['lirjkid3 .edits'] s. (infor.) editor de legături, cuvinte; hotărâre. 3. (fam.) obrăznicie, necuviinţă; trăncăneală neobrăzată; to give ~ to link belt ['lirjk ibelt] s. (tehn.) curea articulată; lanţ articulat. smb. a răspunde cuiva obraznic; none of your ~! fără obrăznicii! nu-mi vorbi pe acest Iinkboy [-boi) s. (ist.) purtător de tortă / făclie, făclier. ton! 4. margine, muchie, buză (a unei cavităţi, a unei linguri, a unei răni, a unui crater, link chain [~ tfein] s. (tehn.) lanţ cu articulaţii. a unui vas etc.); ghizd (de pu(); ieşitură, protuberantă; cioc (al unui vas); ~of a furnace link crank [~ kraîrjk] s. (tehn.) culisă-manivelâ. muchie a unui furnal; pouring ~ cioc (al H«ui vas, al unei eprubete); to break the ~ off link holder [~ ihoulds""] s. (electr.) port-Iamelă. a jug a sparge I a rupe ciocul unei căni. 5. (constr) margine, ieşitură (la zidărie). 6. (tehn.) linking station [~ isteijan] s. (mil.,tel.)staţie radiorcleu; staţie telefonică de retransmisie. coroană (a unei roţi dinţate). 7. (hidr.) prag, cataractă. 8. (bot.) buză (a unei corole labiate); linking verb ['lirjkirj vo:b] s. (gram.) verb copulă, verb de legătură. petală superioară (a corolei, la orhidee). 9. (muz.) muştiuc (al unui instrument de suflat). link lever ['lirjk ili:v3r] s. (tehn.) pârghie de culisă. II. vb. Â. tr. 1. (poetic) a atinge cu buzele, a săruta. 2. (rar) a pronunţa, a rosti. 3. (pop.) linkman ['linkmon],pl. linkmen [-mon,-men] s. 1.(înv.) v. 1 i n k bo y.2.comisionar. a cânta. 4. (scot.) a ştirbj muchia (unui cuţit). ■$■ (sport) to ~ the ball a trimite mingea 3. (sport) mijlocaş. 4. intermediar, mediator. până la marginea găurii (la goly). B. intr. (muz.) a pune buzele pe muştiucul unui instrument link motion ['lirjk .moujbn] s. (tehn.) distribuţie / mecanism cu culisă. de suflat; to ~ well a avea o poziţie bună a buzelor pe muştiuc; to ~ badly a nu avea link plate [~ pleit] s. (tehn.) eclisa lanţului. o poziţie bună a buzelor pe muştiuc. III. adj. 1. (fon.) labial; ~ consonant consoană labială. link-tooth saw [~'tu:6 so:] s. ferăstrău cu lanţ tăietor. 2. nesincer, din vârful buzelor, cu vorbe goale; ~ professions mărturisiri nesincere. link-up [~Ap] s. legătură, conexiune, joncţiune; relaţie. lipaemia [li'pi:mio] s. (mea1.) lipemie. link verb [~va:b]s.v. l i n k i n g v e r b . lip-deep ['lipdi:p] adj. nesincer; de suprafaţă. linkwork [~wo:k] s. (tehn.) levier de distribuţie. lip homage [~ 'homid3J s. omagiu nesincer. linn [lin] s. (mai ales scot.) cădere de apă, cascadă. lip labour [~ ileitor] s. 1. vorbe goale, bolboroseală. 2. v. l i p s e r v i c e . linnet ['linit, amer. si -ct] s. (omit.) cânepar (Carduelis cannabina); green ~ florinte, lip language [~ >la;rjgwid3] s. limbaj al buzelor / fonomimic. florean (Chloris chloris). lipliner ['liplairo1"] s. (cosmetica) creion pentru buze. linney ['lini] s. v. 1 i n h a y. lipolysis [lai'polisis] s. (biol.) lipoliză. lino ['lainou] s. (fam.) 1. v. 1 i n o 1 e u rn. 2. v. 1 i n o t y p e. « lipoma [li'pouma] s. (med.) lipom. lino cut [~ kAt] s. stampă trasă pe planşe de linoleum. lipothymy [li'po9imi] s. (med.) lipotimie. linoleate [li'noulieit] s. (chim.) linoleat. lipotropic [Iaipou'tropik] adj. (bioc.) lipotrop. linoleum [lai'nouliam] s. linoleum. lipped ['lipt] adj. 1. (despre un vas, ulcior etc.) cu cioc, cu buză răsfrântă. 2. v. linotype [li'noutaip, -not-] s. (poligr.) linotip. labiate. r linotyper ['lainou.taip3 , -not-[ s. v. 1 i n o t y p i s t. lip-read ['lip ri:d] vb. intr. a interpreta cuvintele după mişcarea buzelor; a citi de pe linotypist ['lainouitaipist, -nat-] s. (poligr.) linotipist. buze. linseed ['linskd] s. sămânţă de in. lip-reading [rlipiri:dirj] s. labiolectură. linseed cake [~ keik] s. turtă de sămânţă de in. lipsalve [~sa:v; rar -sa;lv] s. 1. alifie pentru buze. 2: (fig.) linguşire, vorbă mieroasă. linseed meal [~ mi'l] s. făină de in. lip service [~ ,ss:vis] s. vorbe goale I nesincere; făgăduială deşartă; to do / to pay ~ Iinseed-oil [~oil] s. ulei de in. a recunoaşte ceva de formă, a spune ceva de formă. linseed poultice [~ .poultis] s. cataplasmă de făină de in. lip speaking [~ spi:kirj] s. fonomimie, vorbire din buze. linsey-woolsey i'linzi'wulzi] I. s. 1. caragiu, ţesătură grosolană deiti sau bumbac. 2. lucru lipstick [~stik] s. ruj de buze. fără valoare. 3. (?nv.) prostie, absurditate; bazaconii. II. adj. 1. pe jumătate din lână. 2. (fig.) lip-teeth consonant [~ ,ti:0 ckonsonsnt] s. (fon.) consoană labiodentală. aspru, grosolan; alcătuit din bucăţi care nu se potrivesc. liquate ['laikwcit] (metal.) vb. A. i«tr. a se topi, a se lichefia, a deveni fuzibil. B. tr. linstock ['Iinstok] s. (mil. ist.) aprinzător cu fitil. 1. a topi, a lichefia. 2. to ~ out a separa (metale) prin fuziune. lint [lint] s. 1. puf; scamă. 2. (mil.) fitil, feştilă. 3. fir subţire, fibră. 4. reţea de păr. liquation [lai'kweijan] s. (chim., metal.) licuaţie. 5. (teA-t.J lint, tifon. liquefaction [ilikwi'faîkjan] s. lichefiere. lintel ['lintl] s. (constr.) buiandrug: prag de SUS (al uşii). liquefiable ['likwifaiabl] adj. lichefiabil. linters f'lintoz] s:;pl. (text.) Iinters (puf rămas pe seminţele de bumbac după egrenare). liquefy ['likwifaij vb. A. tr. 1. a lichefia (un gaz, o.substanţă etc.). 2. (fon.) a muia liny ['laini] adj. 1. dungat, vărgat. 2. zbârcit. încreţit, brăzdat. 3. subţire, firav, slab. (o consoană). B. intr. 1. (despre gaze, substanţe etc.) a se lichefia, a se fluidifica. 2. (despre 4. (despre desene etc.) cu contururile estompate. etc.) a se deschega, a se fluidifica. Hon ['laion] s. 1. (zool.) leu (Felis leo); American mountain ~ puma; ~ in the path / uleiuri, substanţer vâscoase liquer [li'kjuo , -'kj~5r, -'kja:r] (fi.) I. s. lichior. II. vb. tr. a doza (şampania). way piedică grozavă, obstacol anevoios; ~"s share partea leului; (fig.) to put one's head liquescent ['likwisant, amer. -kwe-] adj. lichefiabil. in the ^ s mouth a intra în gura lupului; (fig.) to twist the ~'s tail a pune la încercare liqueur brandy [~ ibrasndi] s. şampanie fină. răbdarea poporului englez. 2. lucru rar, raritate; the ~s of a place curiozităţile locului. liquid ['likwid] I. adj. 1. lichid. 2. nestatornic, inconstant, schimbător; ~ convictions 3. celebritate; om cu faimă, astru, mărime; grangur; the ~ of the day omul zilei. 4. the Lion (astron.) Leul (constelaţie si semn al zodiacului). 5. (canad.) puma, cuguar (Felis convingeri schimbătoare. 3. (despre aer, ochi etc.) limpede; străveziu, diafan, transpa­ rent, luminos; de culoare deschisă. 4. (despre sunete) dulce, plăcut; armonios. 5. (fon.) concolor). lichid, muiat. 6. (ec.) lichid; disponibil. 7. (tehn.) hidraulic. II. s. 1. lichid; soluţie. 2. (fon.) lioncel ['laion.scl] s. (herald.) pui de leu. consoană lichidă. lioness ['laionis, amer. si -es] s. 1. (zool.) leoaică. 2. (fig.) stea, vedetă. liquid air [~ 'eor] s. (/iz.) aer lichefiat. lionet ['laianit] s. pui de leu. liquid assets [~ 'assets] s. pl. (ec.) valori disponibile; activ lichid; disponibil. lionheart ['laisnhqit] s. om curajos; (ist.) the Lionheart Richard Inimă de Leu. liquidate ['likwideit] vb. A. tr. 1. a lichida, a reg(u)la (o socoteală). 2. a lichida, a achita lion-hearted [~iha:tid] adj. neînfricat, cu inimă de leu. lion-hunter [~,hAntar] s. 1. vânător de lei. 2. (fam.) om în goană după celebritate, vânător (o datorie). 3. a lichida, a desfiinţa (o întreprindere). 4. (fig.) a desluşi, a descurca. 5. (fig.) a se descotorosi de, a scăpa de, a isprăvi cu; a lichida. B. intr. 1. a intra în lichidare. de glorie. lionize ['laionaiz] vb. tr. 1. a trata / a privi / a socoti ca pe o celebritate; a face o vedetă 2. a-şi plăti datoriile, a-şi aranja socotelile. 3. a-şi desface mărfurile (fără a mai cumpăra altele). din. 2. (rar) a arăta sau a vizita curiozităţile (unui loc etc.). liquidation [.likwi'deijsn] s. 1. lichidare, achitare (a unei datorii). 2. lichidare (a soco­ lion's foot ['laianz fut] s. (bot.) albumeală, floare-de-colţ, floarea-reginei (Leontopodium telilor). 3. desfiinţare, lichidare (a unei societăţi). 4. (fig.) descotorosire; lichidare. 5. (fig.) alpinum). lion's mouth [~ mauG] s. (bot.) 1. gura-leului (Antirrhynum majus). 2. v. f o x g l o v e . descurcare, desluşire. liquidator ['likwideit3r[ s. (jur., coin.) lichidator, persoană însărcinată cu lichidarea lip [lip] I. s. 1. (anat.) buză; pl. gură; the lower / under / nether ~ buza de jos; buza inferioară; the upper ~ buza de sus, buza superioară; parched ~s buze arse / uscate de (u/iei societăţi). liquid brake ['likwid breik] s. (tehn.) frână hidraulică. sete / febră; tight-lipped cu buzele strânse; to bite one's ~(s) a-şi muşca buzele (de liquid crystal [~ 'kristelj s. (chim.) cristal lichid. supărare; spre a-şi (ine râsul); (fam.) to keep / to carry a stiff upper ~ a) a rămâne liquid glass [~ gla:s] s. (chim.) sticlă solubilă. impasibil în faţa unei nenorociri; a nu se lăsa pradă descurajării; a nu se pierde cu firea, a se arăta ţâre; a-şi păstra întotdeauna zâmbetul pe buze; b) a se încăpăţâna, a se îndărătnici; liquidity [li'kwiditi] s. 1. stare lichidă. 2. limpezime (a privirii, atmosferei etc.). 3. (ec.) to curl one's ~, (i»v.) to fall a ~of contempt a se strâmba cu dispreţ, a se arăta dispreţuitor; lichiditate. to screw up / to purse one's ~s a) a-şi manifesta dispreţul; b) a se bosumfla; (mv.) to hang liquidize ['Iikwidaiz] vb. tr. a lichefia. one's / the ~, (rar) to make a ~ a se îmbufna, a se bosumfla, a face mutre; up to the ~s liquid level ['likwid ilcvl] s. (constr.) cumpănă; nivelă. până-n gât, până peste cap; to lick / to smack one's ~s over a) a-şi linge buzele la vederea liquid manure [~ nK>'nju3r] s. (agr.) must de grajd. (cu gen.); a savura, a gusta eu plăcere din; b) a-i lăsa gura apă după; to kiss smb. on liquid measure [~ ime33r] s. măsură de capacitate (pentru lichide). the ~s a săruta pe cineva pe gură; with parted ~s cu gura întredeschisă; to open one's liquid pitch [~ 'pit/] s. (chim.) smoală de răşină. ~s a) întredeschide gura; b) a vorbi, a-şi descleşta gura; he never opened his ~s n-a scos liquid polish f~ 'pali/] s. lac pentru lustruit, şerlac. nici un cuvânt; no food has passed my ~s all day n-am mâncat nimic toată ziua; liquid rubber [~ 'rAbs'] s. latex.



 567



liquid smoke [~ 'smouk] s. substanţă fumigenă lichidă. liquid-tight l~tait] adj. impermeabil, etanş faţă de lichide. liquiform ['likwifem] adj. lichid. liquor ['Hkar] I. s. 1. licoare, băutură; băutură alcoolică; (fam.) in ~, the worse for ~ băut, beat, cherchclit. 2. zeamă, suc (de carne etc.); sos. 3. (fiziol.) lichid; (farm.) soluţie. II. vb. A. in/r. (şi to ~ up) (fam.) a trage Ia măsea; a avea darul beţiei. B. tr. 1. a unge cu grăsime (cizmele etc.). 2. a amesteca (ceva) eu apă. liquor gauge [~ geid3] s. alcoolmetru. liquorice ['likaris] s. (bot.) lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). liquorish ['likari/] adj. 1. ahtiat după băutură, băutor. 2. pofticios, lacom, nesăţios. 3. voluptuos. 4. gingaş, delicat. lira ['tiara], pl. lire ['liari] sau Iiras ['liaraz] s. (ital.) liră (monedă). lisle thread ['la.il 8red] ş. (text.) fii d'Ecossc. lisp [lisp] I. vb. A. intr. a vorbi sâsâit, a sâsâi.B.tr. 1. (şi ~out) a sâsâi, a spune vorbind sâsâit. 2. a gângavi, a bâlbâi. 3. a ganguri. II. s. 1. sâsâit, sâsâială; to have a ~, to speak with a ~ a vorbi sâsâit. 2. gângăveală, bâlbâială. 3. gângurit. 4. foşnet, freamăt, murmur, susur, şopot (al frunzelor, al apei). lisping ['lispinj adj. 1. sâsâit. 2. şopotitor. lispingly [-li] adv. 1. susurând, şopotind. 2. sâsâind. lissom(e) ['lisam] adj. 1. mlădios, suplu, zvelt. 2. sprinten, vioi; iute, agil. lissom(e)ness ['lisamnis] s. supleţe (a taliei). list1 [list] I. s. 1. listă, tabel; inventar; registru, catalog; rol, stat, control; to draw up /out a ~a întocmi o listă; to put on the retired ~ a scoate la pensie, a pensiona; to strike off the ~ a şterge de pe listă; alphabetical ~ repertoriu alfabetic; ~ of names listă nominală; stat nominal; publisher's monthly ~ buletin lunar de publicaţii al unei edituri; The Army ~ anuarul armatei; The Navy ~anuarul marinei; danger ~ listă de bolnavi grav (în spitale); to be on the danger ~ a fi grav bolnav; (fam.) black ~ a) (scol.) registru de pedepse; b) (com.) listă de răi platnici; c) listă de trădători; person on the black ~ persoană suspectă; (com.) ~ of bills for collection listă de efecte spre încasare; (com.) ~ of quotations buletin al bursei; free ~ a) listă de obiecte scutite de vamă; b) listă de persoane care posedă bilete gratuite; ~ of subscribers listă de subscripţie; (univ.) at the bottom of the ~ sau last on the ~ ultimul candidat; (jur.) cases on the cause ~ procese pe rol, în curs de judecare; to be on the sick ~ a fi bolnav, a nu se duce la lucru din cauză de boală; civil ~ a) listă civilă; b) sume alocate pentru plata pensiilor regale. 2. margine, chenar, dungă. 3. (text.) brâu, chenar; coloured end ~ (fiecare) bandă de culoare deosebită Ia marginea unei stofe. 4. (arhit.) ciubuc, ornament în relief. 5. (amer.) brazdă trasă eu plugul. 6. (înv.) lob al urechii; ureche. 7. (înv., poetic) hotar, bordură. S.pl. arenă (pentru turniruri sau alte întreceri); to enter the ~s a) a răspunde la o provocare; b) a intra într-o competiţie. II. vb. A./r. 1. a înscrie / a trece pe o listă, a lista; a înregistra. 2. a împodobi cu un chenar; a tivi. 3. a astupa cu câlţi (a uşă, o fereastră). 4. a tăia marginile (cu gen.) CU ferăstrăul. 5. (arhit.) a ornamenta cu ciubuce sau chenare. 6. (amer.) a aşeza (porumbul) în grămezi. B. intr. (mii.) a se înrola (în armată). list2 (poetic) I. vb. A. intr. a asculta. B. tr. a asculta; a trage cu urechea la. II. (înv.) s. auz; ascultare, atenţie. list3 I. vb. A. tr. 1. (înv.) a dori, a pofti, a râvni. 2. (mar.) a înclina; a apleca într-o parte. B. intr. 1. (înv.) a dori, a pofti, a râvni. 2. (mar.) a se înclina, a se lăsa pe o parte. II. s. 1. (înv.) dorinţă, poftă. 2. (mar.) înclinare. listed l'listid] adj. 1. înregistrat (într-un catalog, repertoar etc.), listat. 2. de patrimoniu. listed shares [~ /caz] s. pl. (ec.) acţiuni cotate. listen ['lisn] I. vb. intr. 1. a asculta, a auzi; a fi atent; ~! ascultă! 2. to ~in a) a intercepta o convorbire etc.; b) a asculta radio etc.; a fi pe recepţie; to ~ to a) a asculta (cu ac); b) a asculta de. II. ş. ascultare / audiţie; to be on the ~ a fi pe recepţie. listener [-ar] s. auditor; ascultător; persoană care ascultă la radio; (peior.) persoană care trage cu urechea. lister ['lista1"] s. (agr.) plug-rariţă. listeria [H'stiaria] s. (biol.) listeria (Listeria monocytogenes). listeriosis [Iitstiari'ousis] s. (vet.) listerioză. Listerize ['listaraiz] vb. tr. a îngriji (o rană, maladie etc.) după metoda doctorului Lister. listing ['iistirj] s. 1. întocmire a unei liste. 2. includere într-o listă. 3. listă, catalog. 4. articol / poziţie de pe o listă. listless ['listlis] adj. 1. nepăsător, indiferent, distrat. 2. apatic; molâu, molatic, tembel; trândav. listlessly [-li] adv. cu nepăsare / indiferenţă; apatic. listlessness [-nis] s. nepăsare, indiferenţă; apatie. list price ['list prais] s. (ec.) preţ de catalog. lit [lit] past şi part. trec. de la l i g h t 1 (III). litany ['liteni] s. (bis.) 1. rugăciune, litanie. 2. (fam.) litanie, pomelnic. liter [1i:tar] s. (amer.) v. 1 i t r c. literacy ['literasi] s. ştiinţă de carte, grad de instrucţie. literal ['literal] adj. 1. literal. 2. literal, ad litteram, cuvânt cu cuvânt. 3. precis, întocmai, exact; in the ~ sense of the word în sensul propriu al cuvântului. 4. prozaic, fără imaginaţie. literal error [~ 'crar] s. greşeală de tipar. literalism ['literalizam] s. 1. exactitate literală, în spiritul literei; înţelegere a cuvântului după sensul lui luat ad litteram. 2. exactitate a unei înfăţişări; redare fidelă. literally ['literali] adv. 1. cuvânt cu cuvânt, ad litteram. 2. literalmente, fără exagerare. literal-minded ['liteTaLmaindid] adj. prozaic; lipsit de imaginaţie, sec. literal translation ['literal tra;ns'lei/pn, -tro:ns-] s. traducere literală / ad litteram / cuvânt cu cuvânt.



little



literary ['literari, -terril adj. 1. literar. 2. de litere; cu cultură literară, cultivat din punct de vedere literar; priceput în literatură. literary man [~ 'msn] s. literat. literary property [~ 'prapati] s. proprietate literară. literary society [~ sa'saiati] s. societate literară. literary work [~ 'wa.k] s. lucrare literară. literate f'litarit] adj. 1. cu ştiinţă de carte. 2. cu carte, cultivat, învăţat. literati [ilita'ro:ti, înv. şi amer. -'rcitai] s. pl. (lat.) literaţi, cărturari, erudiţi, învăţaţi; oameni de litere. literatim ['lita'reitam] adv. (lat.) literal, cuvânt cu cuvânt. literature ['literit/ar, -rat/ar, -tjua1"] s. 1. literatură; English ~ literatură engleză. 2. litere (carieră, studiu). 3. bibliografie, literatură de specialitate; the ~ of a subject bibliografia unui subiect. litharge ['Ii9u:d3. amer. şi -'-] s. 1. (chim) litargă, oxid de plumb. 2. (mineral.) masicot. lithe [laid] adj. 1. sprinten, vioi; mlădios. 2. (înv.) blând, blajin. 3. acomodabil; binevoitor, complezent, îndatoritor, săritor. litheness ['laidnis] s. supleţe, agilitate, sprinteneală. lithesome ['laidsam] adj. v. 1 i s s o m (c). lithiasis [li'9aiasis] s. (med.) litiază. lithium ['liuiam] s. (chim.) litiu. lithogenous [li'O^inas] adj. (geol.) provenind din piatră, Iitogcn. lithograph ['li9agru:f, -Goug-, -grasfj (poligr.) I. s. litografie. II. vb. tr. a litografia. lithographer [li^ografa1"] s. (poligr.) litograf. lithographic [.liGa'grasfik, -9ou'g-] adj. (poligr.) litografic; litografiat. lithographically [-aii] adv. (poligr.) prin litografiere, litografic. . lithography [li'Gagrafi] s. (poligr.) litografie. lithology ili'G^k^i] s. (geol.) litologie. lithophyte ['liBafait, -9ouf-] s. (bot., zool.) litofit. lithosis [Ii'9ousis] s. (med.) silicoză, ftizie a tăietorilor în piatră. lithosphere ['li9ousfiar,-9as-] s. (geol.) litosferă. lithotome ['liG^itoumJ s. (med.) Htotom. lithotomy [li'9otami] s. (med.) litotomie. Lithuanian [ili9ju(:)'einian, -9u-] I. s. 1. locuitor al Lituaniei, lituanian. 2. (lingv.) (limba) lituaniană. II. adj. lituanian. litigant ['litigant] I. adj. litigios, în litigiu. II. s. parte litigantă. litigate flitigcit] vb. A. intr. a se judeca, a fi în litigiu. B. tr. (jur.) a contesta. litigation [diti'geiten] s. litigiu, pricină de judecată; contestaţie; discuţie, ceartă; in ~ în litigiu. litigious [li'tid32>s] adj. 1. litigios, în discuţie. 2. pornit pe procese, procesoman, cârcotaş. lîtigiousness [-nis] s. spirit / caracter litigios; spirit şicanator. litmus ['litmas] s. (chim.) turnesol; ~ paper hârtie de turnesol. litotes ['laitouti.z, -tet-, amer. şi 'lit-] s. (ret.) litotă. litre ['li:tar] s. litru. litter ['lite1"] I. s. 1. targa, lectică. 2. aşternut de paie (al vitelor). 3. pui, puiandri (de pisică, purcei, căţeluşi etc.); animale abia fătate. 4. lucruri împrăştiate, lucruri aşezate talmcş-balnicş /claie peste grămadă; neorânduială, dezordine. 5. gunoi,murdărie. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a împrăştia (lucrurile din cameră), a arunca ici-colo (lucrurile). 2. (şi to ~ down) a întinde paie, a face aşternut (pentru animale) în; a aşterne paie în; to ~ (down) a stable a aşterne paie într-un grajd. 3. a murdări. litterbin [-bin] s. coş de gunoi (pe stradă, într-un parc etc.). litterbug [~'bAg j s. persoană care aruncă gunoaie în locurile publice / care nu respectă curăţenia în locurile publice. litter lout [~ lăut] s. v. l i t t e r b u g . littery flitari] adj. 1. împrăştiat, răvăşit, risipit, ncorânduit. 2. aşternut / acoperit cu paie. little flitl] I. comp. less,lesser [Ies, 'lesa1"], -wp- least [lest]; (fam.) comp. littler ['litlar], (fam.) sup. littlest ['litlist] adj. 1. mic; a ~ boy un băieţaş, un copil; a ~ girl o fetiţă; the ~ones a) copiii, cei mici; b) puii (unui animal); (fam.) the ~st one mezinul, prâslea, bebeluşul familiei; the ~ people a) copiii; b) spiriduşii; the ~ finger degetul mic (al mâinii); the ~ toe degetul mic (alpiciorului); the poor ~ fellow mititelul de el, sărmanul băieţel; my ~ man! băicţaşule!; (fam.) a tiny ~ house o căsuţă mică de tot; (fam.) a ~ bird told me, a ~ bird whispered to me, my ~ finger told me mi-a spus o păsărică. 2. (despre timp) scurt; (despre distanţă) mic; îngust, strâmt. 3. puţin, neînsemnat, mărunt, Iară importanţă; ~ money puţini bani; they get ~ if any salary ei primesc un salariu infim, aproape că nu primesc deloc salariu; (prov.) a ~learning is a dangerous thing o spoială de învăţătură aduce mai mult rău decât bine; the ~st things of daily life nimicurile vieţii cotidiene; to gain but ~ advantage from smth. a nu avea decât prea puţin avantaj de pe urma unui lucru. 4. (jig.) meschin, mic la suflet, mărginit, eu vederi înguste; it is very ~ of him to e foarte meschin din partea lui să; a ~ mind o minte mărginită; (prov.) ~ things amuse ~ minds minţile mărginite sunt atrase de fleacuri; men of ~natures oameni cu firi meschine. 5. a ~ceva; a ~ money ceva bani; she knows a ~music (ea) cunoaşte ceva muzică, se pricepe puţin la muzică; wait a ~ while aşteaptă câtăva vreme, aşteaptă puţin. II. pron. nehot. 1. puţin; he did not do ~ for him a făcut mult pentru el; he did what ~ he could a lacut cât a putut; you are welcome to what ~ there is puţin cât este îţi stă la dispoziţie; to make / think ~ of smth., to set ~ by smth. a face puţin caz de ceva, a nu-i păsa de ceva, a nu lua ceva în serios / în consideraţie, a neglija ceva, a nu da atenţie (cu dat.),- he makes ~ of physical pain nu-i pasă de durerea fizică; to think ~ of smb. a nu preţui prea mult pe cineva; to come to ~ a nu realiza mare lucru. 2. a ~ ceva; not a ~ destul de mult; (prov.) a ~ is better than none mai bine puţin decât deloc; he knows a ~ everything ştie câte ceva din toate. III. comp. less [Ies], sup. least [li.st]



 Little Bear



568



(mar.) to ~ through the storm a rezista unei furtuni; (mar.) no boat could ~ in such a sea nici o barcă nu ar putea rezista pe o mare atât de agitată; he cannot ~ through the winter nu va putea ieşi din iarnă, nu va supravieţui. 5. a dura, a dăinui, a fi întotdeauna prezent; his name will ~ numele Iui va dăinui; the writer's genius ~s in every page geniul scriitorului e prezent în fiecare pagină. B. tr. 1. a duce o viaţă; to ~ a happy life a duce o viaţă fericită; (teatru) to ~ a part a intra în pielea unui personaj, a-şi trăi rolul, a se identifica cu rolul. 2. to ~ down one's past a face să i se uite trecutul; to ~ down prejudices a trece peste prejudecăţi. live2 [laiv] I. adj. 1. viu, în viaţă. 2. vioi, plin dc viaţă; plin dc energie / vlagă. 3. real. din viaţă. 4. (despre culori) viu, aprins. 5. (despre cărbuni) aprins, care nu s-a stins, care arde; în care pâlpâie viaţa. 6. activ; (despre cartuşe etc.) care n-a explodat. 7. (despre aer) curat, nou, proaspăt. 8. util, trebuincios, folositor. 9. (tehn.) mobil, mişcător, care se mişcă. 10. (electr.) sub tensiune, încărcat. 11. (radio, TV) (despre o emisiune) în direct. II. s. (înv.) viaţă. liveable ['livabl] adv. v. 1 i v a b 1 e. live action picture ['laiv i^ek/^n 'pikt/or] s. (cin.)filmcu actori (spre deosebire de filmele de desen animat). live anatomy [~ o'nastomi] ş. (înv.) vivisecţie. live axle [~ 'seksl] s. 1. (tehn.) osie motoare. 2. (auto) arbore planetar. r live bait [~ 'bcitj s. nadă / momeală vie; to fish with ~ a pescui cu nadă vie. Little Bear [~ 'be3 ] s. the ~ (astron.) Ursa Mică. live bearer [~ 'bears1"] s. (ibt.) peşte vivipar. Little Dog [~ 'dng] s. the ~(astron.) Câinele Mic. live blood [~ 'bUd] s. (med.fam.) tresărire spasmodică, zvâcnire convulsivă (a pleoape­ little ease [~ 'i:zj ş. (ist.) carceră. lor sau buzelor). Little Englander [~ 'irjgtonds1"] s. (ist.) partizan al politicii imperialiste a Angliei. live boom [~ 'bu:m] s. (constr.) elindă. Little Englandism [~ 'inglondizsm] s. (ist.) politicei imperialista a Angliei. little-go [~gou] s. (fam.) prim examen pentru căpâtarea titlului de B. A. (la universitatea live broadcast [~ 'bro:dkci:st] s. (TV) transmisiune pe viu, transmisiune în direct. live cartridge [~ rku:trid3] s. (mii.) cartuş încărcat. Cambridge). live centre [~ 'scntor] s. (tehn.) vârf rotativ. little Mary [~ iineori] s. (fam.) burtă, pântece. little-minded [~'maindid] adj. eu vederi înguste, îngust Ia minte. live claim [~ 'kleim] ş. (ec.) poliţă în vigoare. ■ littleness ['litlnis] s. 1. micime, mărime neînsemnată. 2. micime, meschinărie, josnicie, live coals [~ 'koulz] ş. jar, cărbuni aprinşi. v micime de suflet. 3. lipsă de însemnătate. live conductor [~ kon'dA.ktnr| ş. (electr.) conductor (electric) neizolat.. live fence [~ Tens] s. (amer.) gard viu. Little Rhody ['litl'roudij s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Rhode Island. live head [~ 'hed] s. (tehn.) cap mobil (la strung). Little Russian [~ 'rAJ^n] s. 1. malorus; ucrainean. 2. (lingv.) (limba) malorusă; (limba) ucraineană. livelihood ['laivlihud] s. trai, mijloace de trai; subzistenţă; întreţinere; to earn an honest littoral ['litoral] I. adj. de litoral, de coastă, de ţărm. II. s. litoral, ţinut maritim; regiune ~ a trăi din muncă cinstită, a-şi câştiga existenţa în mod cinstit. de coastă. liveliness ['laivlinis] s. vioiciune, însufleţire; veselie, bucurie; animaţie, viaţă. Iit-up ['lit'Ap] adj. (fam.) beat (şi vesel), pilit, afumat., live load ['laiv 'loud] s. 1. (fiz.) sarcină variabilă / mobila / dinamică. 2. (mar.) încărcătură variabilă. liturgic(al) [îi'to:d3ik(3l)l adj. liturgic. livelong ['livlorj, 'laiv-] I. adj. 1. tot, întreg. 2. (despre timp) lung, care trece încet; the liturgies [Ii't3:d3iksj s. pi. (folosit ca sg.) liturgică. ~ day cât e ziua de lungă, cât c ziulica dc marc. 3. veşnic; trainic, dc durată, care dăinuieşte. liturgy ['lito(:)d3i] s. (biş.) 1. liturghie. 2. ritual ceremonial. livable flivobl] adj. 1. (despre case, odăi) locuibil. 2. (despre viaţă, evenimente) II. s. (bot.) iarbă-grasă (Sedum maximum). live lumber ['laiv 'Umbo1*] s. (mar. fam.) balast viu (greutatea tuturor fiinţelor de pe suportabil. 3. (despre oameni) acomodant, cu care se poate trăi / convieţui. live1 [liv] vb. A. iutr. 1. a trăi, a vieţui, a fi în viaţă; is he still living? mai trăieşte?; bordul unui vas minus membrii echipajului). to ~ to be old a trăi până la adânci bătrâneţe; he has not long to ~ nu mai arc mult dc lively ['laivli] adj. 1. vioi, plin de viaţă; (fam.) to make things ~for a person a pricinui trăit; he will ~ to be a hundred o să trăiască o sută dc ani; I shall never ~ to see it n-am cuiva bătaie dc cap; a-i da emoţii cuiva; in his ~ way cu vioiciunea sa obişnuită; to take să mai trăiesc să văd şi asta, sigur că voi muri înainte de a o vedea; (fam.) as I ~ (by a ~interest a arăta un viu interes faţă de / pentru (şau cu dat.). 2. însufleţit, vesel, glumeţ, bread)! pe cuvântul meu! pe viaţa mea!; as / s o long as I ~ câtă vreme voi trăi (cu); he eu haz. 3. (despre impresii, culori etc.) viu, puternic, tare, aprins. 4. iute, sprinten, uşor, knows how to ~ ştie (cum) să trăiască; he is as good a man as ~s c unul dintre cei mai repede. 5. (despre corăbii) uşor. buni oameni din lume; (prov.) ~ and learn a) omul cât trăieşte învaţă; b) vom trăi şi live matter ['laiv 'mastor] ş. (poligr.) şpalt cu bun dc tipar. vom vedea; (prov.) ~and let ~ trăieşte şi lasă şi pe alţii să trăiască; to ~ honestly a trăi liven ['Iaiv^n] vb. A. tr. (şi to ~ up) a însufleţi, a înveseli; to ~ up a conversation a cinstit; to ~ like a saint a duce o viaţă dc sfânt; to ~ fast / hard / riotously a duce o însufleţi o conversaţie. B. intr. a se anima, a se însufleţi, a se încălzi. viaţă de petreceri; to ~ well a duce o viaţă îmbelşugată; to~in the world a duce o viaţă livener ['laivnnr] ş. (fam.) ceva care remontează / care ridică moralul. mondenă; to ~ up to one's principles a trăi conform principiilor proprii / potrivit propriilor liveness l'laivnis] s. animaţie, însufleţire. sale convingeri; to ~ up to one's promise a-şi îndeplini promisiunea, a trăi conform live oak ['laiv 'ouk] s. (amer.) stejar-verde (Quercus virginiana). promisiunii; to ~ like a fighting cock / like a lord / like a prince a trăi pe picior marc, live question [~ 'kwest/pii] s. problemă dc actualitate. a trăi boiereşte; a trăi ca găina Ia moară; a trăi în huzur; (prov.) ~ not to eat, but eat Iiver1 l'liva1"] s. 1. persoană căreia îi place să trăiască; om de viaţă; chefliu; petrecăreţ; to ~ nu trăi pentru mâncare, ci mănâncă pentru a (putea) trăi; (fam.) to ~ under the cat's good ~ băiat dc viaţă; hot ~s chiolhangii, beţivi; loose ~om destrăbălat, craidon. 2. (rar) foot / paw a trăi sub papucul nevestei; to ~ within oneself a trăi închis în sine, a trai vieţuitor, locuitor. închis în carapacea sa; (amer. pop.) where one ~s Ia inimă, drept la suflet; (amer. pop.) liver2 s. 1. (anat.) ficat; to have a ~a) a fi bolnav de ficat; b) a fi prost dispus. 2. ficat her words go right in where he ~s cuvintele ci i-au mers drept Ia inimă. 2. a locui, (ca aliment). a trăi; where do you ~? unde locuieşti'?; I ~ at number ten locuiesc Ia numărul zece; liver-coloured [~ 'kAlnd] adj. dc culoare roşic-cafenie, roşu-înehis, de culoarea ficatului. I ~ on the fourth floor locuiesc la etajul al patrulea; to ~ by oneself a locui singur; house liver disease [~ di>zi:z] s. (med.) afecţiune hepatică, boală dc ficat. not fit to ~ in casă nclocuibilă; to ~ with smb. a locui împreună cu cineva sau Ia cineva; liver-fluke [~ flu:k] s. (zool.) specie de parazit al ficatului (Fasciolasp.). he is living with his grandparents (ci) locuieşte împreună cu bunicii săi; to ~ in a locui liveried ['livorid] adj. în livrea; ~ servant servitor în livrea. acasă; a dormi acasă; to ~ out a locui în afara oraşului sau locului de muncă. 3. a se liverish ['livari/J adj. (fam.) 1. hepatic, suferind dc ficat. 2. susceptibil, irascibil. întreţine, a trăi, a se hrăni; to ~ on vegetables a se hrăni numai cu legume; (fig.) to ~ liverishness [-nis] s. to have an attack of ~ a avea o criză de ficat. on hope a se hrăni cu speranţe; to ~ on charity a trăi din mila altora; to ~ by one's live rock ['laiv 'rok] s. (geol.) rocă vie. work / by working a trăi din munca sa, a-şi agonisi cele necesare traiului muncind; to ~ Liverpudlian [ilivo'pMilion] I. adj. din Liverpool. II. s. locuitor din Liverpool. by one's wits a trăi datorită isteţimii, a se întreţine datorită propriului spirit de inventivitate; liverwort ['Iivowo:t] s. (bot.) fierca-pământului (Marchanîia polymorpha). to ~ on air / wind / (amer.) wind pudding a nu avea cu / din ce trai, a fi în vânt; to ~ livery1 ['livari] adv. v. 1 i v e r i s h. in common a se întreţine din aceeaşi pungă, a trăi împreună din aceleaşi venituri; to ~ Iivery2 s. 1. livrea. 2. haine de gală ale unui brcslaş; uniformă. 3. (fig.poetic) podoabă, on others a trăi pe socoteala/pe spinarea altora, a fi întreţinut dc alţii; to ~ within one's găteală, veşmânt; the ~ of spring podoaba primăverii. 4. cheltuieli (pentru întreţinerea income / means a se întreţine din câştigul agonisit, a trăi pe măsura mijloacelor; to ~ calului); (despre cai) at ~ adăpostit într-un grajd contra plată, plasat în pensiune; to keep up to one's income / means a) a trăi pe măsura mijloacelor; b) a-şi cheltui tot câştigul, horses at ~ a ţine cai în pensiune. 5. (jur.) punere în posesie. 6. (jur.) emancipare. 7. (jig.) a cheltui cât ÎI ţine punga; to ~ above / beyond one's income / means a cheltui mai semn exterior caracteristic, semnalment; the ~of disgrace însemnele ruşinii. 8. breaslă, mult decât îl ţine punga; a se întinde mai mult decât îl ţine plapuma; he earns / gets corporaţie (londoneză). 9. (înv.) raţie, tain, porţie; împărţire (de hrană). 10. simbol, enough to ~ upon câştigă atât cât îi trebuie ea să se întreţină; to ~ on one's capital a trăi emblemă, siglă. din capital, a mânca din capital; to ~ on one's relations a trăi pe spezele părinţilor; to ~ Iivery coach [~ kout/j s. trăsură cu ziua. on one's reputation a trăi din reputaţia creată; he ~s by his pen trăieşte din scris, liveryman ['livarimsn], pi. liverymen [-men, -men] s. 1. breslaş, membru al unei se întreţine cu ce câştigă de pe urma scrisului; to ~from hand to mouth a se întreţine cu greutate, a trăi de azi pe mâine, a o duce greu. 4. a supravieţui, a rezista; corporaţii. 2. patron al unei întreprinderi de cărăuşie. 3. lacheu în livrea. Iivery stable [~ .steibl] ş. grajd unde se pot închiria cai şi trăsuri.



adv. 1. puţin; aproape deloc; ~ known puţin cunoscut; he is ~ taller than he was nu-i aproape deloc mai înalt decât era înainte, n-a mai crescut aproape deloc; he ~ knows (el) nu ştie mai nimic; he knows very ~ (el) nu ştie aproape deloc; he eats very ~ (el) nu mănâncă aproape deloc; I see very / but ~ of him nu-I văd aproape deloc; I see less of him than you îl văd (şi) mai rar decât tine; he ~ suspects (el) nu bănuieşte aproape deloc; ~ more than an hour ago acum mai bine de o oră; he works ~ nu prea munceşte; ~ by ~, by ~ and ~ încet-încet; treptat, puţin câte puţin; in ~pe scară redusă; în miniatură; ever so ~ puţin de tot, extrem de puţin; ~or nothing puţin de tot, aproape deloc, o nimica toată; to eat ~ or nothing a nu mânca aproape deloc. 2. a ~ câtva, oarecum, întrucâtva, puţin; for a ~a) pentru câtva timp; b) pentru câteva clipe; after / in a ~a) după câtăva vreme; b) într-o clipă; (mv.) in a ~ pe scurt, în câteva cuvinte; I was a ~ afraid rni-cra oarecum teamă, mi-era puţin frică; as soon as one is a ~ known de îndată ce cineva devine întrucâtva cunoscut; he helped him a ~ el 1-a ajutat întrucâtva; he helped him not a ~ 1-a ajutat mult; (mar.) starboard a ~ uşor către dreapta; a ~ more încă puţin, puţin mai mult; a ~more and he would have been killed puţin a lipsit să nu fie omorât, încă puţin şi era omorât. IV. s. puţin, nimica toată, fleac, moft; (prov.) many ~s make a mickle, many a ~ makes a mickle dacă pui ban peste ban se face curând morman; (prov.) every ~ helps orice fleac ajută, totul contează; a ~ makes us laugh un nimic ne face să râdem. ♦ (amer.) from ~ up din copilărie.



 569



lives [laivz] s. pi. de la l i f e . live salesman ['laiv 'seilzmsn] s. mijlocitor / intermediar în vânzarea vitelor. live starch [~ 'start/] s. (chim.) glicogen, live steam [~ 'ştiau] s. (ie/m.) aburi calzi sub presiune, abur viu / direct. live-stock ['laivstok] s. 1. vite. 2. şcptel. 3. inventar viu. 4. (pop.) păduchi; pureci. livestock dealer [~ 'di:l9r] s. negustor de vite. livestock farm 4'laivstok fu:m] s. fermă zootehnică. live television [~ 'teli.vi33n] s. (7V) emisiune televizată în direct / pe viu. live weight [~ 'weit] s. greutate a unui animal viu (înainte de tăiere). live wire [- \vab r ] s. 1. (electr.) fir sub tensiune, conductor sub curent. 2. (amer.) om energic / activ, argint-viu. livid ['livid] adj. 1. vânăt, învineţit. 2. vânăt-negru. 3. plumburiu; pământiu. 4. livid; de o paloare cadaverică. living ['livirj] I. adj. 1. viu, în viaţă; a~man un om în viaţă; ~or dead viu sau mort; not a ~ soul is to be seen nu se zăreşte nici o vietate; no man ~ nimeni pe lume; no ~ man could do better nimeni pe lume n-ar putea-o face mai bine; he has done more for them than any man ~ a făcut mai mult pentru ci decât oricine altcineva; the first of ~ writers primul dintre scriitorii în viaţă; (fam.) by the ~ Jingo! la naiba! pe legea mea!; (prov.) a ~dog is better than a dead lion un câine viu este mai bun decât un leu mort. 2. aprins; ~ coals jar, jeratic. 3. (mar., despre vânt) violent, turbat. 4. (despre culori) viu. luminos, aprins, deschis. 5. (despre minerale) în stare primitivă, găsit pe locul unde s-a format. 6. (fig.) energic, harnic. 7. foarte asemănător, leit: he is the ~ image of his father (el) este imaginea vie a tatălui său. II. s. 1. viaţă, existenţă; fel de viaţă; ~ in the country viaţa la ţară; style / rate of ~ mod de viaţă; standard of ~ nivel de trai; cheap ~ viaţă ieftină; to be fond of good ~ a-i plăcea să trăiască bine; riotous ~ viaţă de chefuri; plain ~ and high thinking viaţă sobră cu preocupări înalte; there is no ~ with him nu se poate trăi cu ci. 2. trai. mijloace de trai; to earn / get one's ~ by a-şi câştiga existenţa din, a-şi agonisi cele necesare traiului din; a se întreţine din; to work (hard) for one's / a - a munci (din greu) pentru a-şi câştiga existenţa; to beg for a ~ a cerşi pentru a trăi; to make a ~ a avea cu ce trăi; high ~ trai îmbelşugat; poor ~ trai sărăcăcios; he has always made his own ~ a câştigat îndeajuns întotdeauna; he makes a~out of it din aceasta trăieşte; it is ~, that's all fiecare om trebuie să trăiască, la urma urmei. 3. domiciliu, reşedinţă. 4. (dial.) proprietate; moşie. 5. the ~ cei în viaţă; he is still in the land of the ~ (mai) e încă în viaţă, (mai) c încă pe lumea celor vii, c încă printre cei vii. 6. (bis.) venitul unei parohii. " living hedge [~ 'hcd3l s. gard viu. living language [~ 'kerjgwid3] s. limbă vie. livingly flivinli] adv. conform naturii. living matter ['livirj 'maHa1"] s. (biol.) materie vie. living rock [~ 'rok] s. (geol.) rocă vie. living-room [~ru(:)m] ş. cameră de toate zilele. living wage [~ wcid3] s. (ec.) 1. salariu de bază. 2. minimum de trai. living water [~ \vo:ter] ş. apă vie. Livonian [Ii'vounian] I. adj. din Livonia, livonian. II. s. locuitor al Livornici,livonian. lixiviate [lik'sivicit] vb. tr. 1. (chim.) a percola; a lixivia. 2. (metal.) a trata cu leşie, a leşia. lixiviation [lik.sivi'ei/^n] s. 1. (chim.) percolare; lixivicre. 2. (metal.) tratare cu leşie, lcşierc. lixivium llik'siviamj.pl. şi lixivia [-via] s. (chim.) leşie. lizard flizsd] s. (zool.) şopârlă (Lacerta agilis). Lizard State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. Lizzie ['lizij s. fsl.) maşină ieftină (mai ales Ford). '11 [1] (fam.) prese, de la w i l l şi s h a l l ; I'll = I shall sau will etc. llama ['laaiw] s. (zool.) lama (Lama glama). llano ['IaaiouJ s. llano (pampas, mai ales hi America de Sud). Lloyd's [bidz] s. (mar.) 1. Lloyd (agenţie de asigurări maritime). 2. registru Lloyd (pentru clasificarea vaselor de comerţ). Lloyd's register [~ -red3istar] s. v. L 1 o >' d' s (2). Lo1 [lou] s. (amer. fam. glumeţ) indian, piele-roşie. Io2 [lou] interj. (înv.) iată! uite! ia seama!; ~and behold! şi iată! şi deodată — minune! loach [lout/] s. (Uit.) 1. grindel (Cobitis barbatula). 2. mihalţ (hota vulgaris). load1 [loud] I. s. 1. sarcină, greutate, povară; încărcătură: to carry / to bear a ~ o n one's shoulders a purta o povară pe umeri; ~ of a waggon încărcătura unui vagon; ~ of a ship încărcătura unui vas; maximum ~ of a barge încărcătura maximă a unui şlep; (fig.) to have a ~on one's mind a avea o povară pe sunet; to take a ~ off one's mind / heart a lua o piatră de pe inimă, a scăpa de o grijă apăsătoare; that's a ~ off my mind mi s-aluat o piatră de pe inimă; a ~ of cares griji apăsătoare, un noian de griji; to give way under a ~ of misfortunes a fi copleşit de necazuri, a se prăbuşi sub povara necazurilor; (amer. si.) get a ~ of this ascultă cu mare atenţie, bagă bine în cap; a lazy man's ~ o povară grea; (prov.) lay not all the ~ on the lame horse nu te bizui pe cine nu merită; (înv.) to cast / to lay the load a imputa cuiva ceva, a învinui pe cineva, a da vina pe cineva. 2. (telin.) încărcătură, sarcină; solicitare; randament; rezistenţă; working ~of a beam rezistenţa unei traverse; ~of a safety valve capacitate de rezistenţă a unei supape de siguranţă; machine working (at) full ~ maşină care lucrează cu randament maxim; machine at constant ~maşină cu regim de lucru stabil; machine running with / on no ~ maşină care merge în gol. 3. (unitate de măsură) două sute de bucăţi; 18 tone (de sare). 4. (mii.) încărcătură (a unei arme de foc); ~ of powder încărcătură de praf de puşcă. 5. (mar.) carie. 6. (geol.) vâna. 7. (si.) consumarea exagerată de băuturi spirtoase; (amer. si) to lay on ~a bea băuturi alcoolice. 8.pi. (fam.) abundenţă, îndestulare, puzderie, mulţime; ~s of grămezi de, mormane de, (o) puzderie de. II. vb. A. tr. 1. a încărca,



loan-society



a împovăra; to ~ a cart a încărca o căruţă; to ~ smb. with smth., to ~ smth. on to smb. a încărca pe cineva cu ceva; to ~ passengers (despre autobuze) a lua / a încărca pasageri. 2. (fig.) a copleşi, a împovăra; to ~ smb. with favours a copleşi cu favoruri pe cineva; to ~ smb. with praise a copleşi cu laude pe cineva; to ~ smb. with abuse a copleşi pe cineva cu injurii. 3. a încărca, a îngreuia (stomacul etc.). 4. a încărca (un tun, o armă, o baterie electrică, un aparat de fotografiat etc.); (mil.) ~! încărcaţi arma!; to ~a gun with a cartridge a încărca o armă cu un cartuş; (mii. fam.) I was not loaded nu aveam nici un cartuş în armă. arma mea era descărcată; to ~a slide a încărca o casetă (a aparatului de fotografiat); (auto) to ~ the grease-gun a încărca grcsorul cu ulei. 5. a plumbul (un bici, un baston); ~ed dice a) zaruri măsluite; b) (fig.) avantaj dobândit pe nedrept. 6. (tel.) apupiniza; to~alineapupinizao linie. 7. a aplica un strat gros de vopsea pe; aîngroşa culorile (cu gen.) (în pictură). 8. a turna alcool în (viu); a falsifica. 9. (înv.) a inagnetiza. B. intr. 1. a încărca, a lua încărcătură; (mar.) to ~ for a lua încărcătură pentru; (fa/u.) to ~ up «) a mânca pe săturate, a se ghiltui, a se umila cu mâncare; b) a bea până ia refuz. 2. a primi ca încărcătură. 3. a încărca, a pune încărcătura (în armă, într-un aparat de fotografiat etc.). C. refl. 1. a se încărca; to ~ up with luggage a se încărca cu bagaje. 2. (ec.) a se aproviziona masiv, a cumpăra în cantităţi mari. 3. a-şi lua ca sarcină, a se însărcina. III. adj. 1. încărcat. 2. plin / doldora de bani. 3. subtil, insidios. load2 s. v. I o d c. loadability [tlouds'biliti] s. capacitate de încărcare. load adjuster ['loud o^Asta1"] s. (mii, av.) abac pentru centrarea încărcăturii unui avion sau elicopter. loader ['loudar] s. 1. încărcător, hamal. 2. dispozitiv de încărcare. 3. (mil.) încărcător. load diagram ['loud idaiogrrem] s. (tehn.) schema a distribuirii sarcinilor. load displacement [~ disiplcismsnt] s. 1. (ec.) deplasare sub sarcină. 2- (mar.) deplasament corespunzător pescajului. loading ['loudirjls. 1. încărcare (a unui vagon sau vapor); time for ~ timp de încărcare; ~ and unloading încărcare şi descărcare. 2. (mar.) carie. încărcătură; a ship without ~ un vas fără încărcătură, un vas neîncărcat; to take in ~ a încărca, a lua ca încărcătură; the ship is / lies in ~ for vasul se încarcă pentru / primeşte încărcătură pentru; book of ~ registru de evidenţa a încărcăturii. 3. (ec.) fraht, încărcătură. 4. (ec.) parte a primei de asigurare pentru cheltuieli de încărcare. 5. (tehn.) solicitare, încărcare. 6. încărcare (a armei). 7. (tel.) pupinizarc. loading bar [~ bu:r] s. (mil.) drug pentru încărcarea proiectilelor goale (la artilerie). loading centre [~ /i:n] s. 1. (mii.) dispozitiv de încărcare a proiectilelor (la artilerie). 2. (mine) maşină de încărcat cărbune. loading material [~ mstiorial] s. 1. (tehn.) material de îngreuierc. 2. (chim.) material de umplutură. loading plug [~ pUg] s. (/nil.) vergea de încărcare (la artilerie). loading port [~ po:t] s. (mar.) port de încărcare. loading test [~ test] s. 1. (tehn.) încercare statică. 2. (electr.) probă de încărcare. load lift ['loud liftj s. (tehn.) ascensor de mărfuri. load line [~ lain] s. 1. (constr.) linie de încărcare. 2. (mar.) linie de plutire (a unei nave încărcate). Ioad-peak [~pi:k] s. (electr.) vârf de sarcină. loadstar ['Ioudstu:r] s.v. l o d e s t a r . loadstone ['loudstoun] s. (geol.) magnetit, magnet natural. loaf1 [louf],pl. loaves |louv/.[ s. 1. pâine, jimblă, franzelă; (rel.) ~and fishes bunuri pământeşti; (prov.) half a ~ is better than no bread cine nu poate avea mult e bucuros şi de puţin. 2. (şi ~ of sugar) căpăţână de zahăr. 3. cocean. 4. (si.) căpăţână, ţeastă; use your ~batc-ţi puţintel capul. Ioaf2 I. vb. A. intr. 1. a trândăvi, a(-şi) pierde vremea. 2. a hoinări, a umbla haihui. B. tr. to ~away the time a petrece timpul hoinărind. II. s. trândăvcală, lenevie. loafer floulV] s. 1. trândav, leneş, puturos. 2. hoinar, haimana. loafers ['loulbz] s. pi. pantofi mocasin, mocasini. loaf-sugar ['loufi/ug3r] s. zahăr (în) bucăţi, zahăr cubic. loam [loura] I. s. 1. lut, pământ argilos; argilă grasă, humă; sandy ~ nisip argilos. 2. pământ rodnic / fertil; nisip şi argilă cu mraniţă. 3. lut pentru cărămizi; lut pentru modelat. II. vb. tr. a tencui (un perete etc.) cu lut. loamy ['loumi] adj. lutos, humos, argilos. loan [loun] I. s. 1. (dare cu) împrumut; ceva dat pentru folosinţă temporară; on ~ a) împrumutat; b) rezervat pentru expoziţie; to raise / to issue a ~ a emite un împrumut; state ~ împrumut de stat. 2. (cerere de) împrumut. ♦ (mil.) on ~ to detaşat pe lângă; (ec.) ~ at call împrumut rambursabil [a cerere: ~ at notice împrumut la termen. II. vb. tr. (amer.) a împrumuta, a da cu împrumut, a avansa (o sumă). loanable ['lounsblj adj. de împrumut; care poate fi împrumutat. loan bank ['loun iba^nk] s. (ec.) bancă de credit. loan-collection [-ksdekfan] s. expoziţie de obiecte de artă împrumutate. loaner ['Iouii9r] s. creditor, împrumutător. loan holder ['loun phoulda1"] s. (ec.) creditor ipotecar. loan office [~ ofis] s. (ec.) casă de împrumut. loan shark [~ /a:k] s. (amer. fam.) cămătar. loan-society [~s3isaioti] x. (ec.) societate de împrumut / credit.



 loan translation



loan translation [~ trans.leifan] s. (lingv.) calc. loanword [~wo:d] s. (lingv.) împrumut, cuvânt împrumutat (din alta limbă). loath [louG] adj. în silă, cu scârbă, potrivnic; fără bunăvoinţă, călcându-şi pe inimă; to be ~ to a nu voi să; nothing ~ de bună voie, cu râvnă, cu tragere de inimă; bucuros. loathe [louS] vb. tr. a detesta, a nu putea suferi, a-i fi silă de; that made me ~ wine aceasta m-a făcut să-mi fie scârbă de vin; to ~doing smth. a detesta să facă ceva; he ~s being praised nu-i place să fie lăudat. loathingly ['louâirjli] aaV. cu silă / cu scârbă; în silă. loathly ['louoli] I. adj. v. l o a t h s o m e . II. adv. v. l o a t h i n g l y . Ioathness ['louSnis] s. scârbă, aversiune. loathsome ['louosam] adj. scârbos, dezgustător, detestabil. loathsomely [-li, louOs-] adv. v. l o a t h i n g l y . loathsomeness [-nis,'louOs-] s. scârbă, silă, dezgust. loath-to-depart ['lou9t3di'pii:t] s. cântec de adio. loaves [louvz] pl. de la l o a f . lob [tab] I. vb. A. intr. 1. (si to ~ along) a merge greu. 2. (tenis) a executa un lob. 3. (si to ~ in) (austr. si.) a sosi, a se ivi. B. tr. 1. a arunca mingea astfel ca să poată fi prinsă. 2. (tenis) a loba. II. s. (tenis) lob. lobate ['loubeit] adj. (bot., zool.) lobat. lobby ['lobi] I. s. 1. anticameră, vestibul; coridor, culoar, gang; foaier, hol (al unui teatru). 2. (pol.) sală a paşilor pierduţi; coridor, culoar; the ~ of the House sala paşilor pierduţi, culoarele Camerei; the division lobbies culoarele prin care trec deputaţii englezi atunci când se separă pentru vol; they voted / went into the same ~ a) au votat pentru acelaşi partid; b) au votat în sprijinul aceleiaşi rezoluţii. 3. (amer.) lobby, grup de presiune. 4. (mar.) culoar către mai multe compartimente. 5. ograda pentru vite (la oferind). II. vb. A. intr. 1. (pol., în Anglia) a frecventa culoarele Camerei în căutare de noutăţi. 2. (amer. pol.) a face lobby, a face presiuni. B. tr. (amer. pol.) a influenţa (pe membrii Congresului); to ~ a bill through a influenţa votarea unui amendament. lobby correspondent [~ koriS'pondsnt] s. corespondent parlamentar (al unui ziar etc.). lobbying ['tabiin] s. (pol.) tratative duse pe culoarele adunărilor legislative. lobbyism ['tabiizam] s. (amer. pol.) trafic de influenţă pe culoarele unei adunări legislative; v. si 1 o b b y i s t. lobbyist ['tabiist] s. (pol.) persoană care face lobby. lobe [loub] s. 1. (anat., zool., bot.) lob; alveolă; ~ of the lungs alveolă pulmonară; the ~ of the ear lobul urechii. 2. (tehn.) camă, lobă, ieşind; proeminenţă; lob, petală. , lobed [-d] adj. (bot.) lobat. lobelia [lon'bi:lJ9, ta'b-, -lia] s. (bot.) lobelie (plantă ornamentală) (Lobelia crinus). loblolly ['lob.tali] s. (amer.) 1. (mar.) fiertură deasă de arpacaş, crupe de grâu. 2. (bot.) pin din Florida, pin de terebentină (Pinus taeda). 3. (mar. sl.) doctorii. 4. (înv.) bădăran, mârlan. Ioblollyboy [~'boi] s. (mar.) infirmier (pe un vas). loblolly pine [~ 'pain] s. v. 1 o b 1 o 11 y (2). lobster ['tabst9r] s. 1. homar; stacoj, rac de mare (Homarus sp.),- red as a ~ roşu ca racul. 2. (înv. peior.) soldat englez (cu tunică stacojie); (fig.) unboiled ~ gardist gardian englez. Lobster Alley ['tabstar iffili] s. (amer. fam.) cartierul teatrelor din New York. lobster-eyed [~'aid] adj. cu ochi bulbucaţi. lobster shift ['hbsto /iff] s. v. g r a v e y a r d s h i f t . lobular ['tabjub1"] adj. lobular. lobulate ['tabjuleit] adj. lobulat. lobule ['tabjud] s. (bot.) lobul, lob mic (al unei frunze, al unui fruct). lobworm [tabwo:m] s. râmă, vierme (ca nadă sau momeală). local ['loukal] I. adj. 1. local; limitat; mărginit. 2. quite ~, very ~ răspândit doar pe alocuri. II. s. 1. localnic, om de prin partea locului. 2. organizaţie locală de partid sau sindicat. 3. tren local. 4. Local ştiri locale / regionale (în ziar). 5.pl. examene universitare regionale. 6. the ~ cârciuma din sat. 7. (electr.) curent local. 8. (electr.) baterie locală. 9. (fig.) teatru, loc, scenă (a acţiunii). local act [~ 'aîkt] s. regulament local. local action [~ 'Eekjan] s. (jur.) proces bazat pe un conflict local. local adverb [~ ra;dv3:b] s. (gram.) adverb de loc. local affection [~ a'fekjsnl s. (med.) afecţiune locală. local agent [~ 'eid3PntJ s. (corn.) agent comercial local. local anaesthetic [~ .a3nis'9etik] s. (med.) anestezic local. local attraction [~ o'trek/an] s. (fiz.) atracţie locală a acului busolei datorită vecinătăţii unor pământuri magnetice. local authorities [~ o:'6o:ritiz] s. autorităţi locale. local bank [~ 'barjk] s. bancă locală, sucursală, filială. local battery [~ 'batori] s. (tel.) baterie locală (care alimentează un telefon). local bill [~ 'bil] s. (ec.) poliţă locală. local board [~ 'bo:d] s. 1. comitet comunal; consiliu comunal; comitet local. 2. (amer. mil.) comisie locală de apel. local colour [~ 'kAtar[ s. 1. culoare locală (în literatură). 2. culoare naturală (în pictură). local committee [~ ks'miti:] s. comitet local (al unui sindicat). local doctor [~ 'dokte'l s. medicul cartierului; medicul din localitate. locale [lou'kad] s. scenă, loc, teatru, cadru (al acţiunii). local engagement ['loukol in'geid3in9nt] s. (mil.) luptă cu caracter local. local examination [~ igza;mi'nei/pn] s. (scol.) examen ţinut la o şcoală superioară în faţa unei comisii universitare. local government [~ 'gAvanmont] s. 1. descentralizare a administraţiei. 2. administraţie descentralizată. 3. autoguvernare locală.



570



local government board [— bo:d] s. departament al descentralizării. local habitation [~ haDbi'teiJsn] s. reşedinţă. local horizon [~ ha'raizon] s. orizont real (atat cât se poate vedea cu ochii). localism ['loukolizsm] s. 1. (lingv.) regionalism, provincialism. 2. obicei local. 3. patriotism local. 4. mărginire, îngustime de orizont. locality [lou'kaeliti] s. 1. loc, poziţie, situaţie. 2. localitate, loc; punct; sediu; sector; regiune; inhabited / populated ~ punct locuit / populat. 3. (fig.) scenă, loc, teatru (al acţiunii). 4. orientare; a good sense of ~ un bun simţ al orientării. localizable ['loukolaizablj adj. care poate fi localizat. localization [iloukolai'zei/n] s. 1. localizare. 2. descentralizare. localize ['loukolaiz] vb. tr. 1. a localiza; a îngrădi, a limita. 2. (on, upon) a concentra (atenţia) (asupra — cu gen.). 3. a descentraliza. localizer [-9r] s. 1. cineva sau ceva care localizează etc. (v. 1 o c a 1 i z c). 2. (tel.) aparat localizator de radioghidaj. local knowledge [loukol 'nolid3] s. cunoaştere a localităţii; cunoaştere a împrejurimilor. local medicaments [~ mi'dikamsntsj s. (med.) medicamente pentru uz extern. local name [~ 'neiiuj s. 1. nume al unei localităţi; denumire locală. 2. nume de teren. local option [~ 'op/an] s. 1. control direct (exercitat de către locuitori asupra comerţului cu băuturi spirtoase). 2. dreptul locuitorilor unui district de a autoriza sau interzice comerţul cu băuturi alcoolice. local preacher [~ 'priitJV] s. (la metodisti) laic autorizat să predice în regiunea sa. local purchases [~ 'pst/osiz] s.(com-) cumpărări la faţa locului. local road [~ 'roudj ş. drum de ţară; drum de interes local. local room [~ 'ru(:)m[ s. (amer.) redacţie a ştirilor locale (a unui ziar). local service [~ 'so:visj s, (tel.) legătură directă. local situation [~ sitju'eifsn] s. situaţie topografică. local tax [~ 'tasks] s. impozit comunal. local time [~ 'taina] s. ora locală. local veto [~ rvi:tou] s. drept exercitat prin vot, al locuitorilor dintr-un district, de a interzice comerţul cu băuturi alcoolice. locate [lou'kcit, amer. si 'loukeit] vb. A. tr. 1. a determina / a stabili / a afla locul (cu gen.); a repera; to ~ the enemy's camp a determina poziţia taberei inamice. 2. (amer.) a aşeza, a stabili, a ridica; a instala; a amplasa. 3. (amer.) a face cadastrul (pământurilor). 4. a fixa / a stabili / a determina în timp. B. intr. (amer. fam.) a se stabili, a se aşeza, a se statornici. locater [-sr] s. v. l o c a t o r . . location [lou'kei/^n] s. 1. (mai ales amer.) aşezare, poziţie. 2. determinare a poziţiei, reperare; aflare, scoatere la iveală. 3. aşezare (de locuit), fermă, proprietate. 4. (amer. austr.) domiciliu, sector. 5. cadastru. 6. (cin.) loc de filmare (?« aer liber); to film on ~ a turna exterioarele (unui film). locative ['takstiv] adj., s. (gram.) locativ. locator ['loukeito', lou'keit-] s. 1. aflător, găsitor. 2. (tehn.) reper; fixator; ştift de control. 3. persoană care dă cu arendă, proprietar. loch [takl s. (scot.) lac; braţ de mare îngust; golf (aproape în întregime înconjurat de , uscat). loci ['lousai, 'loukai, iloki:] pl. de la l o c u s. lock1 [tak] s. 1. buclă, cârlionţ, inel, zuluf; şuviţă; pl. păr (al capului). 2. smoc (ae par, lână, paie etc.). lock 2 1, s. 1. lacăt; broască; zăvor; închizătoare, încuietoare; double ~ închizător dublu; safety ~ racord de siguranţă, broască de siguranţă; Yale ~ încuietoare Yale; to put a ~ on a door a pune lacăt la uşă; to pick a ~ a sparge un lacăt; under ~ and key sub cheie / lacăt, bine încuiat / zăvorât; (fig., mai ales despre persoane) sechestrat, sub sechestru; ~, stock and barrel în întregime, cu totul, complet; cu toptanul / grămada / ciurda / ghiotura; to ~ the stable door after the horse is stolen a veni la spartul târgului; prinde orbul, scoate-i ochii. 2. piedică, opritoare (la ro(i). 3. (mil.) piedică, închizător. 4. îmbul­ zeală (de trăsuri, maşini etc.); oprire 7 blocare a circulaţiei (datorită aglomeraţiei de vehicule sau pietoni). 5. (sport) încleştare, strânsoare, apucare, prindere, strângere; cheie (la lupte). 6. (tehn.) unghi de rotire / de rotaţie. 7. stăvilar, zăgaz, ecluză, baraj, dig; to pass a barge through a ~ a trece prin stăvilar un şlep pentru transportul mărfurilor. 8.(ferov.) zăvor, lacăt (de macaz). 9. (med.) spital de boli venerice. 10. (sl.) paznic de ecluză. 11. (sl.) tăinuitor (de lucruri furate). II. vb. A. ir. 1. a încuia, a închide cu cheia/ cu lacătul, a zăvori; to ~ smb. in a room a încuia pe cineva în casă. 2. a bloca, a împiedica (roti, un mecanism). 3. a închide (culasa unei arme portative). 4. (fig.) SL prinde, a reţine, a strânge; a împrejmui, a înconjura; ship ~ed in ice vas prins între gheţuri; ~ed in sleep cufundat în somn; the secret was safely ~ed in his breast secretul îi era zăvorât în inimă; they were ~ed (together) in the struggle se încleştaseră în luptă; they were ~ed in each other's arms se ţineau strâns în braţe, se ţineau înlănţuiţi; she ~ed her arms about his neck ea îi înlănţui gâtul cu braţele; to ~ one's teeth a strânge din dinţi, a scrâşni din dinţi; the jaws of the dead man were tightly ~ed fălcile cadavrului erau înţepenite. S. a închide cu un baraj / cu o ecluză (un rau, un canal etc.); to ~ a boat a trece o barcă printr-un stăvilar. 6. to ~ away a închide (ceva) eu cheia; a încuia (ceva); to ~ double a încuia de două ori (usa), a întoarce de două ori cheia în (broască); to ~ in a închide cu cheia, a încuia (pe cineva); (fig.) the lake is ~ed in with / by hills lacul este închis (de jur împrejur) de coline; to ~ off a despărţi (o parte a râului etc.) printr-un stăvilar; to ~ out a) a încuia uşa şi a nu da drumul (cuiva); if I am not in by ten o'clock I am ~ed out dacă nu mă întorc acasă până la ora zece rămân încuiat pe dinafară /găsesc poarta încuiată; b) (ec.) a declara lockaut; to ~ up a) a încuia (pe cineva, ceva), a ţine (ceva) sub cheie; a ţine (pe cineva, ceva) la loc sigur; (fam.) the thief got ~ed up by the police hoţul a fost vârât Ia răcoare; b) (ec.) a plasa, a învesti (capital) în valori greu de realizat, a bloca, a imobiliza (un capital). B. intr. 1. a se închide, a se zăvori; that trunk won't ~cufărul acesta nu vrea să se încuie;



 571



the door ~s on the inside uşa se încuie pe dinăuntru; all these boxes ~toatc aceste lădiţe se încuie cu cheie; 2. (despre roţi etc.) a se înţepeni, a se bloca. 3. (tui/.) a strânge / a apropia rândurile, a merge pachet. 4. (despre ambarcaţiuni) a trece printr-o ecluză. 5. -O- it's time to ~ up e timpul să închidem (biroul, prăvălia, magazinul etc.). lockage [*bkid3] s. 1. variaţia nivelului apei datorită ecluzelor. 2. trecere (a unui vas) prin ecluze. 3. stavilă; stăvilar; opritoare; (fam.) ecluze, sistem de ecluze. 4. taxă (la trecerea ecluzei). lock case ['bk keis] s. (te/m.) cutia căruciorului (Ia strung). lock chamber [~ it/eimba1"] s. (hidr.) sas; camerti ecluzei. locker ['lokar] s. dulăpior, compartiment care se încuie; (mar.) cufăr, lădiţă care se încuie; (fam.) not a shot in the ~nici o para chioară, nici un sfanţ; (mar. si.) to go to Davy Jones's ~ a se îneca; (fam.) to be laid in the ~ a muri, a da ortul popii. locker room [~ ru(:)m] s. vestiar cu dulapuri individuale (la ştrand). Iocket ['bkit] s. medalion. lock frame ['bk freim] s. (mii.) portînchizător; corpul închizătorului. lock-gate [~'geit,'—] s. (hidr.) poartă (la ecluză). Loekian l'bkbn] adj. (filoz) lockian, referitor la John Locke (filosof englez, 1632-1704). Iock-in ['bkin] s. (amer.) demonstraţie de protest în care participanţii se baricadează într-o clădire etc. lock hook ['bk huk] s. (te/m.) cârlig de blocare. lockjaw [~d3D:] s. (med.) trismus, varietate de tetanos; încleştare a / spasm al muşchilor masticaţiei (la catalepsie). Iock-keeper [~.ki:psr] s. paznic de ecluză. Iocknut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă de siguranţă. lockout [~aut,'-'-. -'-] s. 1. (tehn.) lockaut, locaut, întrerupere, deconectare. 2. (tel.> blocare a liniei. 3. (pol., ec.) grevă patronală, locaut. lock pillar [~ ipib r ] s. (hidr.) montant de ecluză. lockpin [~pin] s. (tehn.) splint; ştift de blocare. lock primer [~ praimar] s. (mii.) tub portamorsă. locksman [~sni9n],pl. locksmen [~sman] s.l.v. 1 o c k - k c e p e r. 2. (scot.) călău, gâde. locksmith ['bksmiO] s. lăcătuş. locksmithery [~ari] s. 1. lacătuşeric (ca activitate). 2. (atelier de) lăcatuşerie. lockstep l'bkstep] I. s. ordine; sistem sever; to be in ~ with smb. a avea aceeaşi părere cu cineva. II. adj. intransigent; inflexibil. Iockstepper [-ar] s. (amer. si.) puşcăriaş. lockstitch ['bkstitfl s. cusătură făcută la maşină, punctul cusăturii. lock-up [~Ap] s. 1. timpul de închidere; încetarea lucrului. 2. închisoare, temniţă; celulă. 3. (ec.) capital mort / neproductiv / îngheţat. 4. atr. care poate fi închis, care se închide. 5. blocare, imobilizare. 6. boxă, spaţiu de depozitare (sub cheie). loco1 ['loukouj s. (span., amer., bot.) specie de astragal american (otrăvitor pentru vite); to go ~ a-şi lua câmpii, a înnebuni. loco2 prese, de la l o c o m o t i v e . loco3 adj., prep. (ec.) loco. locomobile [iloukou'moubil, -bi:l] I. adj. (auto) mobil. II. s. (tehn.) locomobilă. locomotion [Jouko'mou/pn] s. locomoţie; deplasare, călătorie; means of ~ mijloace de locomoţie. locomotive ['loukarmoutiv,>--'—] I. adj. locomotor. II. ş. 1. locomotivă. 2.pl. (şl. înv.) picioare. locomotive boiler [~ iboibr] s. (ferov.) cazan de locomotivă. locomotive shed [~ /cd] s. (ferov.) depou de locomotive. locowood ['loukouwud] s. v. l o c o 1 . loculus ['bkjubs],pl. loculi [-lai] s. (bat.) locul. locum ['louksmj s. (fam.) v. l o c u m t e n e n s . locum tenency [~ 'thnansi, ~ 'tenansi] s. înlocuire. locum tenens [~ thnans, - 'tenansj, pl. locum tenentes [~ tc'nenti:z] s. înlocuitor, locţiitor. locus ['Iouk9s,'bk3s],p/. loci ['lousai, 'loukai,'bki:] s. l.loc; poziţie; scenă. 2. (mat.) loc geometric al punctelor. 3. (cib.) hodograf. locus communis [~ ka'mjuinis] s. (laţ.) loc comun. locust ['louksst] s. 1. (entom.) lăcustă (Lăcusta migratoria). 2. (jig.) lăcustă; lipitoare; persoană lacomă sau distrugătoare. 3. (boţ.) salcâm (Robinia pseudacacia). 4. (bot.) roşcov (Ceratonia siliqaa). locust-tree [~ tri:] s. v. l o c u s t (3, 4). locution [lou'kju:/3n, b'k-, b'k-] s. 1. locuţiune; expresie. 2. mod de exprimare, stil al vorbirii. lode [loud] s. 1. (geol., mine) vână, filon, zăcământ. 2. v. l o a d s t o n e . loden ['loudan] s. (text.) loden. lodestar ['loudstu:r] s. 1. steaua polară. 2. (fig.) stea călăuzitoare, principiu călăuzitor; scop. lodestone ['loudstoun] s. 1. (mineral.) magnetit. 2. magnet. lodge [bd3l I. s. 1. căsuţa paznicului; loja portarului (la fabrică, şcoală etc.), gheretă, colibă; căsuţă, locuinţă; keeper's ~ casa paznicului de vânătoare. 2. boxă. 3. lojă masonică. 4. vizuină, culcuş (mai ales de vidră şi castor). 5. cort al Picilor Roşii, wigwam. 6. locuinţă / reşedinţă provizorie. 7. (în S.U.A.) familie de indieni (între 4-6 persoane). 8. secţiune locală a unor sindicate (organizate ca „frăţii" şi având „loji", în diferite centre, de ex. cea a feroviarilor din S.U.A.). 9. (mine) zăcământ, depozit de minereu. II. vb. A. tr. 1. a aşeza, a stabili (pe cineva într-un loc); a adăposti, a găzdui, a caza, a cartirui, a instala (pe cineva în mod provizoriu); we were well~d am fost bine găzduiţi; to ~ smb. in gaol a încarcera / a întemniţa pe cineva, a băga pe cineva la carceră sau temniţă. 2. a înfige,



log frame



a fixa, a băga, a vârî; he ~d a bullet in his brains îşi trase un glonte în cap; îşi zbură creierii; to ~ a bullet on the target a trimite un glonte în ţintă; to ~ in the memory a întipări în minte. 3. (cinegetică) a goni / a fugări (vânatul) până la vizuina. 4. a depune, a depozita; to ~ money with smb. a depune / a depozita bani la cineva, a încredinţa bani cuiva; to ~ power in the hands of smb. a da cuiva depline puteri, a pune în mâinile cuiva frânele conducerii, a încredinţa cuiva puterea; the power is ~d with the people puterea e în mâinile poporului; to ~ a complaint against smb. a face / a depune / a înainta o plângere / o reclamaţie împotriva cuiva; to ~ information against smb. a face un denunţ împotriva cuiva, a denunţa pe cineva. 5. a primi, a încasa; (mar.) the ship ~d a projectile vasul primi o lovitură (de tun). 6. (despre vânt, ploaie) a doborî, a culca (holdele). B. refl. (mii.) 1. a ocupa o poziţie. 2. a se încartirui. C. in/r. 1. a rămâne (temporar), a poposi, a mânca. 2. a trăi, a locui (în camere mobilate sau pensiune). 3. (despre cerbi) a se ascunde în pădure. 4. (despre lucruri) a rămâne; his ball ~d on the roof mingea îi ramase pe acoperiş. 5. (despre lucruri) a se înfige, a rămâne înfipt, a intra, a pătrunde; the bullet has ~d in the lung glontelc a pătruns în plămân. 6. (despre holde) a se culca la pământ, a se apleca, a se înclina. lodgement ['l.x^mont] s.v. 1 o d g m c n t. lodger ['bd33r] s. chiriaş, locatar; to take ~s a închiria camere, a da camere cu chirie. lodging l'bd3in] s. 1. găzduire; a night's ~ găzduire peste noapte / pentru o noapte; adăpost / culcuş de noapte. 2. (ec.) depunere (de bani, valori etc.). 3. (jur.) depunere / înaintare a unei plângeri, (facere de) apel. 4. culcare la pământ (a holdelor). 5. locuinţă, casă; board and ~ casă şi masă. 6. (mai ales pl.) camere cu chirie / de închiriat, apartament (mobilat); to let ~s a închiria camere, a da camere cu chirie; to let furnished ~s a închiria / a da cu chirie camere mobilate; to live / to be in (furnished) ~s, to stay at private ~s a locui / a trăi în camere mobilate; to take ~s a lua cu chirie / a închiria un apartament mobilat. lodging house [~ haus] s. casă cu apartamente sau camere de închiriat; private ~ casă mobilată; common ~ casă cu paturi de închiriat pentru o noapte / cu dormitor comun. lodgment [fIod3nwnt] s. 1. (rar) locuinţă, apartament. 2. (/nil.) întărituri făcute pe o poziţie cucerită. 3. (fig.) situaţie / poziţie solidă; adăpost, loc; to make / to find a ~ a consolida o poziţie; a se instala, a se fixa; the idea found a ~ in his mind ideea i s-a înrădăcinat în minte. 4. îngrămădire (de materiale aşezate într-un loc etc.). 5. (mil.) încartiruirc. 6. (ec.) depunere (de bani). loess ['Ioues, b:s] s. (geol.) loess. lo-fl ['lou'fai] I. s. sistem standard de reproducere (audiovideo) (prese, de la l o w f i d e 1 i t y). II. adj. (despre reproducerea audiovideo) standard; de calitate inferioară. loft [b(:)ft] I. s. 1. pod (de casă); mansardă. 2. pod cu fân. 3. porumbăric, hulubărie. 4. (amer.) etajul cel mai de sus, ultimul cat (al unui local de comerţ sau al unui depozit). 5. galeriile / balcoanele unei biserici; locul corului sau al orgii. 6. (sport) lovitură care trimite mingea în SUS (la golf). II. vb. tr. 1, a azvârli (mingea) în sus. 2. a creşte (porumbei). 3. (amer.) a aşeza, a aranja (în pod). 4. a lansa în spaţiu (rachete etc.). loftiness fb(:)ftinis] s. 1. înălţime (mare). 2. (jig.) înălţime, măreţie, nobleţe (a idealu­ ri/or etc.); elevaţie; splendoare, frumuseţe (a versurilor etc.). 3. măreţie,demnitate; ţinută impunătoare, înfăţişare demnă. 4. mândrie, semeţie; aroganţă. Iofty ['b(:)fti] adj. 1. (despre munţi, dimensiune zbor etc. — nu despre oameni) foarte înalt. 2. (fig.) (despre un ideal etc.) înalt, nobil, ales; măreţ, splendid; impunător, dominant. 3. mândru, orgolios; semeţ; sfidător, arogant; îngâmfat. log [bg] I. s, 1. butuc, buştean, buturugă, trunchi; bârnă, grindă; material lemnos; (saw) ~ buşteni de industrializare, lemn de gater; (fam.) to stand like a ~ a rămâne buştean, a sta ca un buştean; to fall like a ~ a cădea ca un buştean / butuc; (you) roll my ~ and I'll roll yours ajută-mă şi te voi ajuta, dă-mi să-ţi dau, o mână spală pe alta (mai ales în legătură cu o politică de „do ut des", cu combinaţii politice dubioase); (fig.) a King Log un oili moale / mototol / mămăligos; (amer.) to keep the ~ rolling a menţine un ritm viu / iute / accelerat de muncă; (amer.) to split the ~ a lămuri, a clarifica, a elucida o problemă; (amer.) to stand (up) to one's lick ~ a nu şovăi, a da dovadă de hotărâre / de fermitate. 2- (mar.) loch, loh; to throw / to heave the ~ a arunca lochul; to haul in the ~ a ridica lochul. 3. (ferov.) vitczometru. 4. (mine) diagramă; profilul sondei. 5. (mar.) jurnal de bord; to write up the ~ a consemna în jurnalul de bord. II. vb. A. tr. 1. a tăia (copacii) buşteni, a face buşteni din; to ~ a piece of forest a tăia şi a vinde copaci cu bucata dintr-o pădure însemnată. 2. (mar., despre vas) a face (un număr de noduri) pe oră. 3. (mar.) a trece / a consemna (fapte etc.) în jurnalul de bord. 4. (tel.) a prinde, a repera (o staţie). B. intr. 1. (infor.) to ~ in / on a efectua operaţiile de accesare. 2. to ~ off / out a efectua operaţiile de părăsire a sistemului, a ieşi din sistem. loganberry ['louganbpri, -ibcri] s. (amer. bot.) hibrid de zmeură şi mure. logan-stone ['bgaiiistoun] s. (geol.) piatră oscilantă. logarithm ['bgsriBsm, -io^m] s. (mat.) logaritm. logarithmic(al) [ibg3'ri8mik(3l), -iom-] adf (mat.) logaritmic. logarithmically [.bgs'riSimkali] (mat.) adv. logaritmic. log board ['bg bs:d, -boad] s. (mar.) tăbliţă de loh. log book [~ buk] s. (mar., av.) registru de serviciu; jurnal de bord. log cabin [~ ikasbin] s. colibă sau cabană de bârne; casă de bârne. log cribbing [~ 'kribirjj s. formare a plutelor. log driver [~ 'draiva1"] s. plutaş. log driving [~ idraivirj] ş. plutărit. loge [I0U3] s. (teatru) lojă. log floating ['bg ifloutirj] s. plutărit. log frame [~ freim] s. (tehn.) gater.



 logged



logged [logd] adj.X. ca un buştean; ca un trunchi; ca o bârnă. 2. (mar., despre vase) îmbibat cu apă, umflat de apă. 3. (despre apă) stătător, stătut; mlăştinos; mâlos. 4. (despre pădure) defrişat. logger ['logs'] s. 1. (cib.) înregistrator (automat). 2. (amer.) tăietor de copaci, cherestegiu. loggerhead ['bgahed] s. 1. cap sec; cap pătrat; căpăţânos; prostănac, nătâng, nătărău; to be at ~s with smb. a fi în conflict / în raporturi proaste / certat / Ia cuţite cu cineva; to come to ~s with smb. a se ciorovăi / a avea vorbe cu cineva; to set people at ~s a semăna discordie, a băga zâzanie între oameni; to fall / to get/ to come to ~s a ajunge Ia bătaie / păruială / încăierare. 2. (zooi.) broască ţestoasă marină (Tlialassochelys careua). 3. (omit.) varietate de sfrancioc sau slărcioc (Laniits Utdovicianus). 4. (omit.) varietate de raţă (Anas cinerea). 5. măciucă de fier pentru topit răşina. loggia ['bd3io],pl. loggias l'lod3bz| s. (ital. arhit.) galerie deschisă, pridvor, loggia. logging ['bgirj] s. 1. exploatare forestieră, tăiere de păduri. 2. (cantitate de) lemn tăiat. 3. v. l o g r o 11 i n g. 4. (infor.) jurnalizare. log haul [log ho:l] s. transportor de buşteni. log house [~ hausj s. cabană de bârne; casă de bârne. log hut [~ hAt] s. v. I o g c a b i n. logic ['lod3ik] I. s. logică; to chop ~ a argumenta fără sfârşit, a despica firul în patru. II. adj. v. l o g i c a l . logical [-ol] adj. 1. logic; raţional. 2. logic, consecvent. logicality [.lod3i'kaditi] s. v. I o g i c a 1 n e s s. logically ['bd3ikali] adv. logic etc. (v. l o g i c a 1). logicalness ['lod3iko!nis] s. logică; caracter logic. logic chopper ['lod3ik 


logistic(al) aisle [lo»'d3istik(3l) 'ail j s. (/nil.) drum auxiliar / secundar de aprovizionare şi evacuare. logistic(al) missile [~ 'misail] s. (mii.) rachetă de transport. Iogistic(al) rear [~ 'ri3r] s. (mil.) spate adânc; adâncimea teritoriului. logistics [lon'd3istiks, b'd3-] s. pl. (folosit ca sg.) 1. (mil.) logistică; tehnică spatelui. 2. (mat.) logistică; logică simbolică. log map ['log map] s. (mil.) hartă de lucru. logo E'lougou. 'bg-],pl. logos [-z] s. formulă de identificare (a unui fxyst de radio etc.). logogram ['bgougram, -gog-] s. logogramă. logographer [lou'gogrofor] s. (ist. Greciei) logograf. logogriph ['bgongrifj s. logogrif. logomachy [b'gomoki] s. logomahie. logometer [lo'gomi:tor] s. (fig.) logometru. logop(a)edia [ibgon'pkdio] s. v. 1 o g o p (a) e d i c s. logop(a)edics [ilogo»'pi:diks] s. pl. (folosit ca sg.) logopedic. logos ['logos] s. (rel., filoz.) logos, verb, cuvânt divin. logotype ['logotaip] s. (poligr.) logotip. log paper ['log ,pcipor[ s. hârtie logaritmică. log pond [~ pond] s. bazin pentru buşteni (lângă o fabrică de cherestea). log rolling [~ ■roulirj] s. (amer.) 1. rostogolire a buştenilor. 2. (fig.) tămâiere reciprocă, schimb de laude / osanale (în presă); servicii reciproce, schimb de servicii (în politică). log trimmer [~ itrimor] s. ferăstrău de retezat buşteni. logwood [~wud[ s. (bot.) lemn de băcan (Haematoxylon campechianum); lemn colorant. loin [loin] s. l.pl. şale; spate; (bibi., poetic) to gird up one's ~s a-şi încinge coapsele, a-şi încorda puterile; sprung from the ~s of născut din. 2. file (de oaie, de vacă). loin cloth ['bin kb(:)0] s. fâşie de pânză de legat în jurul şalelor. loir [loir] s. (zool.) 1. hârciog (Myoxus glis). 2. pârş-cenuşiu (Glis glis). loiter ]'bitor] vb. A. intr. 1. a zăbovi; a rămâne în urmă; a se mocăi. 2. a hoinări, a umbla haihui; a vagabonda, a umbla lela / haimana, a bate străzile. B. tr. to ~away one's time a trândăvi, a-şi pierde vremea. loiterer ['bitaro1"] s. vagabond, pierde-vară. loitering ['loitorirjl adj. zăbovitor; trândav, lenevos. loiteringly [-Iii adv. alene, domol, încet. loll [bl] vb. A. intr. 1. (si to ~out) (despre limbă) a-i atârna, a-i ieşi afară. 2. (despre persoane, de obicei to ~ back) a se lungi, a se tolăni, a se întinde, a se lăţi, a se lăfăi; he ~ed (back) in an arm-chair a) lenevea în(tr-un) fotoliu; b) se lăsă să cadă greu în(tr-un) fotoliu. 3. to ~ about a hoinări, a umbla haimana / haihui; to ~ against the wall a se sprijini de zid. B. tr. 1. (despre câini etc.) a lăsa să-(i) atârne (limba); 2. (despre {yersoane) a-.şi odihni (capul, trupul etc.); she ~ed her head on the pillow îşi rezemă / îşi odihni capul pe pernă. lollard ['blod] s. (ist. Angliei) lollard. lollipop ['blipop] s. 1. zahăr candel; acadea, zaharica; pl. dulciuri, cofeturi. 2. indicator rutier care semnalează accesul către o scoală sau grădiniţă. lolly ['blij s. 1. v. 1 o 11 i p o p. 2. (sl.) bani, parale, biştari. lollop ['bbp] vb. intr. (fam.) 1. (si to ~ along) a merge greoi; a se târî; 2. (despre un vas) a sălta pe valuri. Lombard ['bmbod, -bo:d, înv. 'Umbod] I. s. 1. (ist.) longobard. 2. locuitor al Lombardici, lombard. 3. fini'.) bancher; zaraf. II. adj. din Lombardia, lombard. Lombardic [bm'ba:dik] adj. din Lombardia, lombard. . Lombard Street ['bmbod stri:t] s. (jig.) bursa de schimb (valutar) din Londra, cercurile financiare ale Angliei. Lombardy poplar ['lombodi ipoplo'] s. plop-piramidal (Populus nigra var. pyramidaiis). Londoner ['Undonor{ s. locuitor al Londrei, londonez.



572



Londonese [lUndo'nkz] l.adj. londonez. II. s. grai londonez, mai ales cockney. Londonism ['Undonizam] s. 1. expresie londoneză. 2. obicei londonez. London ivy ['Undon iaivi] s. (fain.)l. ceaţă londoneză. 2. fum londonez. London particular [~ poitikjulo'] s. (fam.) ceaţă londoneză tipică. lone [loun] adj. 1. (poetic) singur, stingher, singuratic; solitar; retras, izolat; părăsit. 2. (glumeţ) necăsătorit, holtei; văduv. loneliness ['lounlinis] s. 1. singurătate, izolare; sihăstrie. 2. sentimentul de a fi părăsit. lonely ['lounli] adj. singuratici însingurat; retras, izolat; părăsit; to feel ~ a se simţi stingher / însingurat / părăsit. loner ['lounar] s. (amer.) lup singuratic, persoană independentă; politician independent. lonesome ['Iounsom] adj. 1. singuratic, solitar; cuprins de dor sau de urât; părăsit, abandonat; on one's ~ singur, de unul singur. 2. pustiu, nelocuit, neumblat, singuratic. lonesomeness f-nis] s. v. l o n e l i n e s s . Lone-Star State ['loun sta:'stcit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Texas. lone wolf ['loun wu(:)f] s. (fig.) solitar, singuratic, pustnic, urs. long1 [brj] I. adj. 1. (spaţial) lung; a garden ~er than it is wide o grădină mai (mult) lungă decât Iată; to be six feet ~ a avea şase picioare (în) lungime, a fi lung de şase picioare; you need a sheath as ~ as the blade îţi trebuie o teacă pe măsura lamei; (fam.) list as ~ as your arm listă lungă cât o zi de post; how ~ is the table? ce lungime are masa?; to make smth. ~er a (a)Iungi ceva; to take the ~est way round a alege drumul cel mai lung / cel mai ocolit; at ~ range la marc distanţă / depărtare; ~ jump salt / săritură în lungime; by a ~ way, (fam.) by a ~ chalk, (fam.) by ~chalks, (sl.) by a ~shot cu mult (mai); he is cleverer by a ~ way c cu mult mai deştept; three ~ miles trei mile bune; a ~ face a) o figură prelungă / lungăreaţă; b) o figură tristă / posomorâtă; to pull a ~ face a avea o figură tristă / plângăreaţă / abătută / acră / posacă / dezamăgită; he pulled a ~ face i se lungi nasul; a face as ~as a fiddle ofigurăde înmormântare; to have a ~ tongue a avea limbă lungă, a fi limbut / flecar / guraliv / bun de gură; to be ~ in the leg a avea picioare lungi; to be ~ i n the arm a avea braţe lungi; (fam.) Long Peter Petre lunganul / găliganul / prăjina / mălai-marc; to take ~ views a fi clarvăzător; (prov.) little pitchers have ~ ears copiii le aud pe toate; it's as ~ as it's broad e tot un drac; ce mi-e una, ce mi-e alta; ce mi-c în car, ce mi-e în căruţă (ce mi-e în teleguţă); ~ ears a) prostie sfruntată; b) urechi care aud prea multe; to make a ~ nose at smb. a da cuiva cu tifla; to draw the ~ bow a înşira verzi şi uscate, a exagera; in the ~ run (până) în cele din urmă; (rar) it is a ~ lane that has no turning încet, încet departe ajungi; cu răbdarea treci marea; încetul cu încetul se face oţetul. 2. (temporal) lung, îndelungat; a ~ life o viaţă lungă; how ~ are the holidays? cât durează / ţin sărbătorile?; the days are getting ~er zilele cresc / se lungesc / se măresc; it will take a ~ time o să dureze mult, o să ia (prea) mult timp; a ~ time has elapsed a trecut / s-a scurs mult timp, e mult de atunci; they are a ~ time / while in coming întârzie, se lasă aşteptaţi; she was a ~ time getting over it i:a trebuit mult (timp) până să-şi revină (în fire); it is a ~ time since I saw him e mult (timp) de când nu l-am mai văzut; he has been gone a ~ time e mult (timp) de când e plecat; a ~ time ago cu mult (timp) în urmă; odinioară, pe vremuri; he went off a ~ time ago a plecat de mult (timp), a plecat cu ani şi ani în urmă; it was a ~ time before these facts were acknowledged a trebuit să treacă mult (timp) până ca faptele să fie recunoscute; to wait for a ~ time a aştepta mult (timp); I have been waiting for a ~ time aştept de mult (timp); for a ~ time he was thought to be dead mult timp s-a crezut că e mort; they worked in silence for a ~ time munciră multă vreme în tăcere; for a ~ time he did not write multă vreme n-a scris nimic; n-a scris nimic de mult (timp); I have not seen him for a ~ time nu I-am văzut de mult; for a ~ time past he had been contemplating this possibility cu mult timp înainte se gândise la această posibilitate; it will be a ~ job o să fie o treabă / o poveste lungă; o să dureze mult, o să ţină mult (timp); three days at the ~est trei zile cel mult, trei zile maximum; a ~ memory o memorie bună; to have a ~ tale to tell a avea multe de povestit; to have a ~ talk with smb. a avea o convorbire lungă cu cineva; (mil. mar.j~service angajare pe termen lung. 3.mare; numeros; plin; mult etc.; ~ bill socoteală încărcată / umflată; ~ family familie mare / numeroasă; ~ figure număr marc; ~ price preţ mare / ridicat / piperat; to give a ~price for smth. a plăti bani grei pentru ceva; ~ purse pungă plină / bine garnisită / doldora (de bani); ~ hundred peste o sută, o sută şi mai bine; ~years ani mulţi; ~shillings bani buni / grei. II. s. 1. termen lung, durată, multă vreme, timp îndelungat; it will not take ~ nu va dura mult, n-o să ia multă vreme; before ~ în curând, peste puţină vreme, în viitorul apropiat; for ~ (pentru) multă vreme; I haven't ~ to live n-am mult de trăit; I had only ~ enough to dc-abia am avut timp să; the ~ and the short of it / the matter / the thing în rezumat, într-un cuvânt, pe scurt; that's the ~ and the short of it (şi) asta-i tot; şi cu asta basta. 2. (metr.) silabă lungă; ~s and shorts silabe lungi şi scurte. 3. (scol. fam.) the ~ vacanţa marc / de vară. III. aaV. 1. mult timp, multă vreme, timp îndelungat; have you been here ~? eşti de mult aici?; he has been gone ever so ~ e mult (de tot) de când a plecat; he was not to be ~ for this world nu avea să mai trăiască mult pe acest pământ; ~ live! trăiască!; as / so ~ as cât timp, atâta (vreme) cât; as / so ~ as I live cât timp trăiesc; there is nothing to be done so ~ as he isn't here nu e nimic de făcut atâta vreme cât el nu c aici; you may do as you like so ~ as you leave me alone fă tot ce pofteşti numai lasă-mă în pace; he was not ~ (in) coming n-a zăbovit mult, nu s-a lăsat aşteptat; the miracle is too ~ (in) coming minunea întârzie să se producă; he was ~ in deciding i-a trebuit mult timp până să se hotărască; you aren't ~ about it eşti expeditiv, rezolvi lucrurile repede (şi uşor), nu te încurci; don't be ~about/ over it nu-ţi pierde vremea (cu asta); it will be ~ before you see him again o să treacă mult timp / o să curgă multă apă pe gârlă până ce ai să-I revezi; it is ~ since I saw him nu l-am văzut de mult (timp); (fam.) so ~! Ia revedere! pe curând! cu bine!; (e.c.) to lend ~ a da cu împrumut pe termen lung, a acorda credite pe termen lung; to borrow ~ a lua cu împrumut / a contracta împrumuturi pe termen lung; I could no ~er see him nu mai puteam să-I văd; two women no ~er very young două femei care nu mai erau foarte



 573



tinere / trecute de prima tinereţe: I could not wait any ~er n-am mai putut să aştept; how much ~er will it last? cât (timp) o să mai dureze (încă)?; I haven't much ~er to live nu mai am mult de trăit; I have ~ been expecting you te aştept de mult (timp); how ~ will it be until? cât (timp) o să trebuiască până ce?; how ~ will you require? cât timp îţi trebuie?; how ~ will we suffer it? cât o să mai suportăm (asta)? până când o să tot răbdăm?; how ~ is it since then? cât e de atunci?; five minutes ~er încă cinci minute; the ~er you stay the better cu cât vei sta mai mult, cu atât va fi mai bine. 2- de mult, cu multă vreme înainte, de multă vreme, multă vreme de când; ~before a) cu mult (timp) înainte; b) cu mult (timp) înainte de; după aceea, la multă vreme după aceea; c) de mult (timp); ~ after a) mult (timp); b) mult (timp) după, la multă vreme după; ~ since / ago de mult (timp), cu mult (timp) în urmă. 3. tot, în întregime; all day ~ toată ziua, cât c ziua de lungă, din zori şi până-n seară; his life ~ toată viaţa (sa). long2 vb. inir. (to, for) a dori fierbinte / cu pasiune (să), a năzui din tot sufletul (să, la), a se prăpădi de dorul (cu gen.), a se prăpădi după. long-ago ['brj's'gou] I. adj. de mult, de altădată. II. s. timpurile de altădată. longanimity [.bngo'niiuiti] s. (rar) mare răbdare; îndelungată suferinţă. longanimous [bn'grenimas] adj. (rar) îndelung răbdător. long bill ['Ion .bil] s. (ec.) poliţă eu termen lung. longboat [~'bout] s. (mar.) barcaz, şalupă. long bolt [~ 'boult] s. (coitstr.) bulon de ancorare. long-bow [~'bou] s. (ist.) arc marc; (fam.) to draw / to pull the ~ a povesti verzi şi uscate, a face din ţânţar armăsar, a exagera. long-dated [~ 'dcitidj adj. (ec.) pe termen lung. long day [~ 'dci[ s. zi de muncă cu ore suplimentare. long-descended [-di'sendid] adj. cu mulţi strămoşi; de viţă veche. long-distance ['brj'distPns] I. adj. îndepărtat, depărtat, la marc distanţă; de lungă distanţă. II. vb. tr. a chema la telefon (pe cineva) din alt oraş sau din altă ţară, a avea o convorbire telefonică interurbană sau internaţională. long-distance call [~ 'fcv.I] s. (/el.) convorbire (telefonică) interurbană sau eu străinătatea. long-distance flight [~ 'flait] s. (av.) zbor Ia marc distanţă; raid. long-distance runner [~ 'rAna1"] s. (sport) alergător de fond. long-distance telephone service [~ 'telifoun iss:vis] s. (tel.) serviciu (telefonie) interurban sau internaţional. long dozen ['Ion 'dAZPii] s. (număr de) treisprezece bucăţi. Iong-drawn [~'dro:n,'—] adj. prclung(it), care se prelungeşte, de durată; tărăgănat. long drink [~ 'drirjk] băutură slab alcoolizată / nealcoolică. longe [lAnd3] s. v. l u n g e 1 (I). long-eared fbrj'bd] adj. cu urechi mari. clăpăug. long-ears [~bz] s. (fam.) urechiat, măgar. longer ['br)g9r] comp. de la l o n g 1 (I, III); wait a while ~ mai aşteaptă puţin; I shall not wait (any) ~ nu mai aştept. longeron ['bndprsn] s. (mai ales pl.) 1. (av., auto) lonjcron. 2. (constr.) grindă principală. long-established ['bnis'tasbli/t] adj. stabilit de multă vreme. longeval [bn'd3i:vpl] adj. care trăieşte mult. longevity [bn'd3cviti] s. longevitate, viaţă lungă. longevous [bn'd3i:v9s] adj. (rar) v. l o n g e v a l . long-faced ['brjfcistj adj. 1. cu faţa prelungă. 2. (fig.) amărât, abătut, necăjit. long finger ['lor) Ting3r] s. (anat.) deget mijlociu. long-fingered [^fingsd] adj. 1. cu degete lungi. 2. (fam.) lung de mână; cleptoman. long firm [~ 'faini] s. (ec.) firmă frauduloasă. long-forgotten [~fo'g.itn] adj. uitat de mult. long glass [~ gla:s] s. (pop.) ochean. long green [~ 'gri:n] s. (amer. si.) bani de hârtie. long-hair [~,fi£3r] s. (amer. si.) intelectual din mediul de artă. estet, om de artă. long-haired [~'hs3d] adj. cu părul lung. longhand [~'hasnd] s. scris obişnuit, scriere curentă; (amer.) in ~ scris de mâna. long-handed [~'hamdid] adj. cu mâini lungi. long head [~ hed] s. (fam.) prevedere, perspicacitate. long-headed [~'hedid, '-i~] adj. 1. dolicocefal, cu capul prelung. 2. (fig.) prevăzător, pătrunzător, perspicace, isteţ. long-headedness [~'hedidnis] s. 1. dolicocefalic. 2. (jig.) prevedere, perspicacitate. long-horn [~'ho:n] I. adj. eu coarne lungi. II. s. bou sau vacă cu coarne lungi. long horse [~ 'ho:s] s. (amer.) cal de mare viteză şi rezistenţă. long hundred [~ 'fiAndrid] s. (număr de) 120 bucăţi. longicaudate [tbnd3i'k:>:dit| adj. (tool.) cu coada lungă. longing l'brjin] I. s. 1. dor, alean; năzuinţă / dorinţă înflăcărată; poftă; sete; ~ for science sete de ştiinţă. 2. pl. dorinţe, pofte (ale femeii gravide). II. adj. plin de dor / alean; tânjitor; ~ look privire tânjitoare. longish ['Ioni/J adj. lunguieţ; destul de lung; cam lung; alungit. longitude ['bnd3itju:d.-rjgi-| s. l.(geogr., astr.) longitudine; in the ~ of longitudine. 2. (glumeţ) lungime. longitudinal [ibnd3i'tju:din3l. -ggi-1 I. adj. longitudinal. II. s. 1. (constr.) grindă longitudinală; element longitudinal al construcţiei. 2. (av.) lonjcron. 3. (mar.) carlingă laterală. longitudinally I-i] adv. longitudinal. longitudinal section [ibnd3Î'tju:din3l -sekjpn] s. secţiune longitudinală. long johns ['fon d3onz] s. indispensabili, izmene. long-leaved fbrjli:vd] adj. cu frunze lungi. long-legged [~'lcgd] adj. cu picioarele lungi.



look



long legs [~'Icgz]s.l. (fam.) persoană cu picioare lungi. 2. v. d a d d y l o n g l e g s ( l ) . long-lived [~'livd] adj. care are viaţă lungă, longeviv; de lungă durată. long-livedness |~'livdnis] s. (rar) longevitate. long-liver [~>livor] s. persoană care trăieşte mult. long-lost [-lost] adj. pierdut de mult. longly ['brjli] adv. (rar) mult, multă vreme. long measure [~ 'mc3Pr] s. măsură de lungime. long mine [~ 'main] s. (amer. si.) ţigară ieftină. long-necked [~'nckt] adj. cu gâtul lung. Longobard [ibngo'bu:d] s. (ist.) longobard. long-one fbrj'wAn] s. (cinegetica, si) iepure. Long Parliament [~ rpa:biU3nt] s. the ~ (ist. Angliei) Parlamentul Lung. long-pated [~'pcitid] adj. (pop.) pişicher, şmecher. long pig [- 'pig] s. carne de om (ca aliment folosit de canibali). long player [~ 'ple3 r | s. disc cu microînregistrare. long playing record [~ 'pleiin. 'reko:d] s. v. l o n g p l a y e r . long primer [~ 'praimorJ s. (poligr.) barghis; gannond; corp de literă de 10 puncte. long-range [-'reind;,'--] adj. 1. (mil. etc.) cu rază mare de acţiune; cu parcurs lung. 2. de marc înrâurire, cuprinzător, de largă perspectivă: ~ thinking gândire care vede departe: prevedere; ~ policy politică cu perspective îndepărtate / cu scopuri depărtate. long saw [~ 'so:] s. ferăstrău de spintecat. long service [~ \so:vis] s. durată marc de serviciu (mai ales 12 ani). long-shanked [~/;enkt] adj. (fa/u.) v. 1 o n g - 1 c g g e d. long-shaped [~ '/eiptj adj. (despre o faţă) prelung, longilin. longshoreman ['brj/o:mon, -/os-], pi. longshoremen [-man, -men] s. 1. docher; hamal din port. 2. pescar de pe litoral. 3. om care trăieşte din ocupaţii temporare / de sezon la staţiunile de pe litoral. long sight ['loţj 'sail] s. 1. (med.) hipermetropie, prezbitism. 2. (fig.) clarviziune, prevedere, perspicacitate. long-sighted [~'saitid, '-i—] adj. 1. (med.) prezbit. 2. care vede departe. 3. (jig.) clarvăzător; pătrunzător, isteţ, ager la minte. long-sightedness [~'saitidnis] s. v. l o n g s i g h t (2). long-sleeved [~'sli:vd] adj. cu mânecă lungă. long-sleever |~.sli:v3r] s. (austr. si.) băutură servită într-un pahar înalt. longsome ['Iorjsam] adj. (înv.) lung, plictisitor. long-spun ['bn'spAii] adj. 1. tărăgănitor, plictisitor. 2. lung, deşirat, şui. long-standing |~'st;endin] s. adj. de lungă durată. long stay [~ stei] s. (mar.) pic lung. long-suffering [~'sA.forirj, '-<—] I. adj. îndelung răbdător, care suferă mult, care înghite multe. II. s. răbdare, suferinţă; îngăduinţă extremă. long tackle [~ 'taskl] s. (mar.) palane lung. Iong-tail [~'tcil] s. animal cu coada lungă (netăiată). long-tailed [~'tcild] adj. cu coada lungă. long-term [~'u>:m] adj. pe termen lung. long-time [~'taim] adj. v. l o n g - t e r m . Long Tom |~ 'tom] s. \. (mii. fam.) tun cu tragere lungă. 2. (şl.) trabuc; ţigară lungă. long ton I~ 'tAn] s. tonă engleză (1016.047 kg). long tongue [~ 'tArj] s. (fam.) palavragiu, vorbă-lungă. long-tongued [~'tAnd] adj. 1. cu limba lungă. 2. limbut, guraliv, gureş, flecar. longueur [pronunţia franceză] s. (fr.) lungime, loc / pasaj plictisitor (într-un roman etc.). long vacation ['brj vo'kei/an] ş. vacanţa mare (la judecătorii, universităţi etc.). long-waisted [~'weistid] adj. lung în talie. longwall [~wo:l] s. (mine) abataj frontal. long wave [~ weiv] s. unde lungi. longways ['lorjweiz] adv. în lung / lungime, dc-a lungul. long-winded ['lon'windid] adj. 1. cu suflu, care nu gâfâie; (fig.) rezistent la efort, care duce, care arc suflu. 2. (fig-) tărăgănat, prolix, lung şi plicticos. longwise ['bnwaiz] adv. v. 1 o n g w a y s. loo [Iu:] s. X.joc de cărţi. 2. (fam.) closet. Iooby ['lu:bi{ s. (fam.) nătărău, prostănac, neghiob, nătăfleaţă, găgăuţă. loofah ['Iu:fa:, -fo] s. (arab bot.) lufă (Uijfa aegyptiaca). looie ['lu;i:] s. (amer. si.) locotenent. look [luk] I. s. 1. privire, uitătură, căutătură; to have / to take a ~ at smth. a arunca o privire asupra (cu gen.), a se uita la ceva; may I have a ~? pot să mă uit?; to have / to take a good ~ at smth. a examina / a cerceta ceva cu atenţie /cu dc-amănuntul; to cast / to direct a ~ at smb. a arunca cuiva o privire, a-şi îndrepta privirea asupra cuiva; he gave me a severe ~ îmi aruncă o căutătură severă / cruntă, mă privi cu severitate / cu un ochi sever / dojenitor; to have / to take a ~ round the town a da o raită prin oraş: to have a ~ round the room a-şi roti ochii prin odaie, a privi de jur împrejurul camerei; to flash a ~ at a străfulgera (pe cineva) cu privirea; to steal a ~ at a arunca o privire furişă la, a trage cu coada ochiului Ia, a se uita pe furiş / pe ascuns la; (glumeţ) to wither smb. with a ~ a arunca cuiva o privire distrugătoare / nimicitoare; (fam.) to give smb. a ~ in / up a trece, a sc abate, a da cu nasul pe la cineva; I gave him a ~ up i-am făcut o scurtă vizită. 2. (adesea pl.) aspect (exterior), figură. înfăţişare, mină, aer, expresie (a ochilor, a chipului); a blank / vacant ~ o privire goală / inexpresivă; to put on a vacant ~ a privi în gol / fără expresie: a lua o înfăţişare neghioabă; he had an ugly ~ on his face avea o privire rea; (jig.) the affair has taken on an ugly ~ afacerea a luat o întorsătură urâtă / proastă; by her ~ one can see that se vede după înfăţişarea ci că; to judge by ~s a judeca după aparenţe / după aspectul exterior; I don't like his ~(s),



 look-alike contest I don't like the ~(s) of him nu-mi place figura / chipul lui; I like the ~ of you îmi placi; I don't like the ~ of the thing treaba (asta) îmi pare suspectă / nu-mi spune nimic bun / nu-mi miroase a bine; the place has a European ~ localitatea are un aspect european; the portrait has a ~of your mother portretul are ceva din aerul mamei dumneavoastră / seamănă oarecum / aduce cu mama dumneavoastră; I think it probable by / from the ~ of you citesc pe faţa dumitale că aşa ceva este posibil; (pl.) (good) ~s frumuseţe, avantaje fizice; she has good ~s e frumoasă / atrăgătoare; she has ~s but no money e frumoasă dar n-are avere. II. vb. A. intr. 1. a privi, a se uita, a căta; to ~ through the window, to ~ out of the window a se uita / a privi pe fereastră; to ~ in at the window a privi de la fereastră; to ~ through a telescope a privi prin telescop; to ~ over the wall a privi peste zid; to ~ down a list a parcurge o listă; to ~ down the street a privi în josul străzii; to ~ up the street a privi în susul străzii; to ~along the street a privi de-a lungul străzii; to ~ the other way a) a privi în partea cealaltă; b) a-şi întoarce privirile; to ~ in smb.'s direction a privi (în)spre cineva / în direcţia cuiva; to ~ in smb.'s face a privi pe cineva cu atenţie, a examina / a cerceta pe cineva; to ~ into smb.'s eyes a privi pe cineva drept în ochi; (prov.) ~ before you leap întâi gândeşte, apoi porneşte; nu umbla cu capul în traistă; ~ (and see) what time it is vezi cât e ceasul; to ~ ahead / forward to a privi spre viitor, a contempla viitorul; ~ahead! încet! ia seama! atenţie!; to ~ through green glasses a fi gelos, a invidia, a pizmui (pe cineva); to ~ through blue (-coloured) glasses a vedea totul în negru; (/ant.) ~ here! ascultă! 2. a părea, a arăta, a avea aerul; to ~ happy, (amer.) to ~to be happy a părea fericit; she ~s tired pare obosită; he ~s old pare bătrân; you ~ still the same arăţi neschimbat; to ~ ill a arăta prost; a avea mină proastă / mină de om bolnav; to ~ well a) (despre persoane) a arăta bine, a avea mină bună / mină de om sănătos; he ~s well in uniform îi sade bine în uniformă, uniforma îl prinde bine; b) (despre lucruri) a şedea / a veni bine, a fi de efect; dress that ~s well rochie bine făcută / de efect; business ~s promising, business is ~ing well afacerile / treburile merg bine; the crop ~s well recolta e frumoasă, recolta se anunţă bună / bogată; things are ~ing bad / black / nasty / ugly lucrurile iau o întorsătură proastă / neplăcută, lucrurile merg prost; a dish that ~s good / nice o mâncare aspectuoasă / apetisantă; how did he ~? cum părea? cum arăta?; he ~ed black părea cătrănit; he ~ed blue părea trist / melancolic; how does my hat ~? cum îţi place / cum găseşti pălăria mea?; he ~s as if / though he wanted to go arată ca şi cum ar vrea să plece, pare că vrea să plece; you ~ as if you have slept badly arăţi ca şi cum ai fi dormit prost, după înfăţişare s-ar zice că ai dormit prost; it ~s as if they were afraid fac / lasă impresia că le e teamă; par / arată speriaţi; it ~s as if / though it were going to be fine vremea promite să fie frumoasă; it ~s to me as if the skirt is too long am impresia că fusta e prea lungă; he ~s like a sailor arc înfăţişarea / alura / acrul de marinar; the rock ~s like granite roca pare să fie granit; this ~s to me like a way in îmi face impresia că e o intrare; (amer. fam.) ~s like to me that he is the culprit am impresia că el e vinovatul; he ~s like it are aerul; e în stare; to ~ like doing smth. a avea acrul că vrea să facă ceva; he ~s like winning s-ar zice că câştigă; do I ~ like jesting? am aerul unui om care glumeşte?; it ~s like rain timpul arată / ameninţă a ploaie, s-ar zice că va ploua; it ~s like being fine, it ~s like fine weather vremea se anunţă frumoasă / bună, s-ar zice că va fi frumos. 3. a privi / a da / a fi orientat (în)sprc, a avea vedere spre, a da în, a fi cu faţa la; my room ~s south camera mea e orientată spre sud / e situată la sud / dă spre sud; the house ~s at the sea casa are vedere la mare. -0- to ~ alive / sharp ase grăbi, a da zor; ~ alive! mai iute! mai repede! dă-izor! dă-i bătaie! 4. to ~ about a) a privi/a se uita împrejur; we hardly had time to ~ about us de-abia am avut timp să privim în jurul nostru / să ne orientăm; b) (for) a urmări cu privirea, a căuta (pe cineva, ceva); I ~ed about for him l-am căutat, m-am uitat după el; to ~ about for a post a căuta un post / un serviciu; to ~ after a se ocupa de, a avea grijă de; a supraveghea; if he had a wife to ~ after and to ~ after him dacă ar fi avut o soţie de care să aibă grijă şi care să-1 îngrijească; the patient must be carefully ~ed after bolnavul trebuie îngrijit cu atenţie, pacientului trebuie să i se dea toate îngrijirile; you'll have to do without her to ~ after you va trebui să te lipseşti de îngrijirea ei; he is able to ~ after himself e în stare să-şi poarte (şi) singur de grijă; to ~ after smb.'s wants a) a se îngriji de nevoile cuiva; b) a fi în serviciul cuiva; I ~ after the car myself îmi întreţin singur maşina; who will ~ after the shop? cine o să vadă de prăvălie?; to ~ at a privi la, a se uita la, a-şi îndrepta privirea asupra (cu gen.); what are you ~ing at? la ce te uiţi?; just ~ at this! poftim şi priveşte! ia te uită!; he ~ed at her with rapture o sorbea din ochi / din priviri; (fam.) she will not ~ at a man bărbaţii nu o interesează, bărbaţii o lasă rece / indiferentă; to ~ at him one would say that he is an old man privindu-1 ai zice că e un om bătrân; the house ~ed at from the outside casa, văzută pe dinafară; the hotel isn't much to ~ at hotelul nu e cine ştie ce, nu prea ai ce vedea la acest hotel; way of ~ing at things mod / fel de a vedea lucrurile / de a aprecia; ~ at it as he might oricum ar lua-o el, oricum ar interpreta-o; to ~ away (from) a(-şi) întoarce privirea / ochii (de la); to ~ back a privi înapoi / îndărăt; a întoarce capul; to ~ back upon the past a arunca o privire retrospectivă, a privi retrospectiv; he ~ed back with regret to the past îşi amintea cu regret / tristeţe de trecut; (fam.) since that day he has never ~ed back de atunci a făcut progrese continue; to ~ down a privi în jos / în pământ; a(-şi) pleca ochii; he ~s down into the abyss priveşte în prăpastie; the castle ~s down on the valley castelul se înalţă deasupra văii / domină valea; standing here you ~ down on the whole plain de aici cuprinzi cu ochii toată valea, de aici toată valea ţi se aşterne la picioare; (fam.) to ~ down on smb. a privi de sus / cu dispreţ la cineva; (ec. despre preţuri) a scădea, a coborî; to ~ for a) a căuta; a Ci în căutarea (cu gen.); I go and ~for him mă duc să-1 caut; I am ~ing for a job caut (un) serviciu / (un) post; b) a se aştepta la: I never ~cd for such a result as this nu m-aş fi aşteptat niciodată la aşa ceva / la un astfel de rezultat; to ~ forward to a aştepta cu plăcere / cu nerăbdare (cu ac.), a se bucura dinainte de; I am ~ing forward to see you aştept cu plăcere / cu nerăbdare să te revăd, mă bucur de pe acum la gândul că te voi revedea; we were ~ing forward to the holidays aşteptam vacanţa cu nerăbdare; (com.) ~ing forward to your reply



574



în aşteptarea răspunsului dumneavoastră; to ~in a trece / a se abate / a intra un moment (pe la cineva); I ~ed in on him, I ~ed in at his house am trecut pe la el; I just ~ed in for a moment am intrat (pentru) o clipă; I shaU~ in again to-morrow mai trec mâine pe aici; (fam.) to ~ in to a transmission a urmări o emisiune de televiziune; to ~ into a) a privi în interiorul, a se uita înăuntrul (cu gen.); to ~ into the well a privi în fundul puţului; b) a cerceta, a examina, a studia (o problemă etc.); to ~into a matter thoroughly a examina o problemă pe toate feţele / în mod serios / amănunţit; c) a răsfoi (o carte); a citi pe sărite, a spicui; to ~ on a) a privi (în)spre, a avea vedere spre; a da în, a fi cu faţa (da) la; the drawing-room ~s on (to) the garden salonul dă în grădină; b) a fi spectator; a chibiţa; I'm not playing, I'm merely ~ing on nu joc — mă uit doar; nu joc — chibiţez; suppose you helped me instead of ~ing on ce ar fi dacă m-ai ajuta în loc să stai şi să te uiţi; to ~ out a) a privi afară; b) a avea vedere spre, a da în; a room that ~s out on the yard o odaie care dă în curte; c) a supraveghea, a pândi; a căuta; to ~out for smb. a căuta / a pândi pe cineva; to ~out for a house a căuta o casă (spre cumpărare); (fam.) ~ out! atenţie! păzea! bagă de seamă! ia seama!; to ~ over a) a cerceta, a urmări (pe carte); to ~ over the libretto a urmări pe libret; b) a se uita peste; a vedea peste; a se uita pe furiş / pe ascuns, a trage cu ochiul la; to ~ over one's neighbour's newspaper a citi ziarul peste umărul vecinului, a trage cu ochiul la ziarul vecinului; (la jocurile de cărţi) he is ~ing over your hand îţi vede cărţile; to ~ round a) a privi în jur, a-şi roti ochii, a se uita de jur împrejur; to ~ round for smb. a căuta pe cineva din priviri / din ochi; b) a se întoarce (pentru a privi); a întoarce capul; don't ~ round! nu te întoarce!; to ~ through a examina, a cerceta (hârtii etc.); a repeta, a revedea (o lecfie etc.); to ~ to a) a fi situat la / spre; a building that ~s to the north o clădire situată la nord / cu faţada la nord / orientată spre nord; b) a se ocupa / a se îngriji de; ~ to your tools ai grijă de uneltele /sculele tale; you had better ~ to it ai face mai bine să te gândeşti / să reflectezi la asta; it is time to ~ to it e timpul să chibzuim la asta; I ~ to you to help me mă bizui pe tine să mă ajuţi, contez pe ajutorul tău; I ~ to you for protection mă bizui pe protecţia ta; (amer.) a scheme ~ing to the better distribution of wealth un proiect pentru o mai bună distribuire a resurselor; to ~ towards a) a privi (în)spre, a se uita în direcţia (cu gen.); b) a fi situat la / spre; (pop., la băutură) ~s towards you! (hai) să(-mi) trăieşti; to ~ up a) a privi în sus; a ridica ochii / capul; b) (fam.) a respecta / a avea consideraţie / deferentă pentru; he ~s up to his teacher îşi respectă profesorul; c) (fam.) a se îndrepta, a merge bine; business is ~ing up afacerile încep să meargă bine; things arc ~ing up with him treburile îi merg mai bine; shares are ~ing up acţiunile cresc; to ~upon a privi / a se uita la, a privi ca, a considera; to ~upon smb. favourably a privi pe cineva (cu un ochi) favorabil, a simpatiza pe cineva; he is ~ed upon as a likely candidate e considerat drept un candidat având toate şansele; he is ~ed upon as a ninny e considerat un imbecil; the Englishman ~s upon the country as a holiday ground englezul consideră mediul rural un loc de recreere; I do not ~ upon it in that light cu nu văd problema în modul acesta; ~ upon it as done poţi să consideri că c ca şi făcut. B. tr. 1. a privi, a cerceta; to ~ smb. (full / straight) in the face / eyes a) a privi pe cineva (drept) în ochi / în albul ochilor / în faţă; b) a cerceta / a examina / a privi cu atenţie pe cineva; I can never ~ him in the face again nu voi mai putea niciodată să-1 privesc în ochi (de ruşine); to ~ smb. up and down a măsura pe cineva din cap până-n picioare, a privi pe cineva de sus până jos; to ~ one's last on smth. a privi ceva pentru ultima oară, a arunca o ultimă privire asupra (c« gen.); he ~ed a query at me mi-a aruncat o privire întrebătoare; to ~ daggers at smb. a săgeta / a străpunge pe cineva cu privirea; he ~ed his surprise surpriza i se citea pe faţă; she ~s her age arată exact cât e (nici mai mult nici mai puţin); she is forty but she doesn't ~ it are patruzeci de ani dar nu pare / nu arată; he ~s a rascal pare să fie un şnapan; he ~s the part e făcut pentru acest rol, rolul pare creat special pentru el / îl prinde de minune. 2. to ~ down a doborî / a îngheţa (pe cineva) cu privirea; to ~ out a căuta; a alege; to ~ out a train in the time-table a căuta un tren în mersul trenurilor de călători; he ~ed out the finest pears for me mi-a ales cele mai frumoase pere; to ~ over a arunca o privire asupra (cu gen.); a examina; a trece în revistă, a verifica; to ~ over a house a vizita o casă; to ~ over one's things a-şi verifica garderoba etc.; to ~ over the papers a citi notiţele, corespondenţa etc.; I have ~ed them over le-am terminat de citit; you must ~ them over again trebuie să le reciteşti; to ~ over an account a verifica o socoteală; to ~ smb. all over a măsura pe cineva din creştet până-n tălpi; to ~ through a străpunge cu privirea; he ~ed me through and through m-a străpuns / m-a săgetat eu privirea; to ~ up a) a cerceta, a controla, a verifica; a consulta; to ~ up the time-table a consulta mersul trenurilor de călători; to ~ up a train in the time-table a căuta un tren pe tabelul indicator; to ~ up a word in a dictionary a căuta un cuvânt în dicţionar; b) a trece pe la (cineva), a face (cuiva) o vizită; ~ me up treci pe la mine, vino să mă vezi. look-alike contest [iluko'laik .kontest] s. concurs de sosii. looker ]'lukor] s. 1.'persoană care priveşte, spectator. 2. (mai ales good-~) bărbat frumos / arătos / chipeş; femeie frumoasă / arătoasă. looker-on ['lukar'on], pl. lookers-on [luksz'on] s. privitor, spectator, observator; pl. asistenţă, galerie; chibiţi (la joc); ~s-on see most of the game, ~s-on see more than players cei din afară văd mai bine decât cei prinşi în joc. look-in ['luk'in] s. 1. privire fugitivă, ocheadă. 2. scurtă vizită. 3. (sl.) şansă (de câştig). looking ['lukinj I. adj. (în compuşi adjectivali) care arată, care are o înfăţişare; good~ frumos, chipeş; care arată bine; ill-~ urât, care arată prost. II. s. privire, expresie, înfăţişare. < looking back [~ 'bzek] s. rctrospecţiune. looking down [~ 'daun] s. ~ on smb. desconsiderare a cuiva, dispreţ faţă de cineva. looking glass [~ glo:s] I. s. 1. oglindă. 2. sticlă de oglindă. II. adj. inversat, răsturnat, dezordonat, haotic. looking-over [~'ouvor] s. examen, trecere în revistă.



 575



lookout ['luk'aut, -'-,'--] s. 1. băgare de scamă, vigilenţă; atenţie; veghe, supraveghere; to be on the ~ a fi cu băgare de seamă, a fi vigilent; a fi în căutare de; to keep a good ~ a fi cu ochii în patru. 2. (mil.) punct de observaţie, observator. 3. observator; strajă, paznic, pândar. 4. privelişte, perspectivă; a wonderful ~ over the sea o privelişte minunată spre mare. 5. (fg.) punct de vedere, opinie; that's my ~asta-i treaba mea, asta mă priveşte. lookout man |~ masn] ş. (mar.) marinar de veghe. lookout slit [~ slit] s. (mil.) fantă de observare. look-see |~'si:] s. 1. (sl.) privire sau examinare rapidă / în fugă / grăbită. 2. (mar., fam.) peri scop. look stick [~ stik] s. (mar., fam.) periscop. look-through [~'8ru:] s. (fiz.) transparenţă. look-up [~'\p] s. (fam.) to give smb. a ~ a trece pe la cineva, a vedea pe cineva, a face cuiva o scurtă vizită. loom1 [lu:m] s. 1. (text.) război de ţesut; gherghef. 2. mânerul vâslei. 3. (scot.) unealtă; instrument. 4. (scoţ.) vas deschis; găleată; şiştar. loom2 vb. inîr. 1. a se ivi, a se arăta, a se desprinde; a se desemna vag / nedesluşit sau ameninţător. 2. (fig.) a se profila / a se întrevedea la orizont. looming [-in] I. adj. vag, nedesluşit, estompat. II. s. 1. ivire, apariţie. 2. (fiz.) miraj în SUS.



loon1 [Iu:n] s. (scoţ.) 1. necioplit, bădăran. 2. flăcău. 3. prostituată; concubină. loon2 s. (omit.) cufundac polar (Colymlms). loony ['lu:ni] s. (prese, de îa l u n a t i c ) (sl.) zănatic, smintit. loop [lu;p] I. s. 1. laţ, nod, ochete; ochi (de croşetă); cheotoare. 2. înfloritură (de literă). 3. meandră, cot. 4. ţâţână. 5. ureche (de cizma, bocanc etc.). 6. inel (la ţeava puştii). 7. ambrasă (de perdea). 8. (telm.) buclă; cârlig; legătură, brăţară, ctrier, jug, colier, bridă, scoabă, potcoavă, clemă, agrafa; şarnicră. 9. (telm.) arc, resort, bară de rezistenţă. 10. (telm.) gaură, alezaj, orificiu, deschidere, ochi. 11. (mar.) nod simplu / laţ, ochi; voltă. 12. (av.) buclă, luping. 13. (fiz.) maximul unei unde. 14. (tel.) antenă-cadru. 15. (electr.) buclă; spiră. 16. (ferov.) buclă de cuplaj. 17. (ferov.) ramificaţie. 18. (text.) tighel cu ochiuri. II. vb. A. tr. 1. a prinde în copcă; a prinde cu un nod, a înnoda. 2. (şi to ~ up) a ridica (în sus), a sufleca, a răsfrânge, a sumete (rochia etc.); to ~ up the hair a ridica părul (în sus). 3. a înfăşură, a încolăci (otgonul). 4. to ~ back a prinde / a strânge cu o ambrasă (perdeaua). 5. (av.) to ~ the ~ a executa bucla lui Ncstcrov. B. intr. 1. (despre drumuri, râuri) a face cotituri / întortocheri / meandre / coturi, a şerpui. 2. (despre omizi etc.) a înainta unduindu-şi corpul. loop aerial ['lu:p .esrial] s. (radio) antenă (de recepţie) cu cadru. loop bar [~ ba:r] s. (telm.) tijă cu ochi. looper ['Iu:p3r[ s. (text.) maieză. loop-gain ['lu:pgein] s. (electr.) amplificare pe buclă. loophole ['lu;phoul] s. 1. crăpătură, deschizătură; crenel; ambrazură. 2. (jig.) portiţă, mijloc de scăpare; fisură. looping [plu:pirj] $, 1. (telm. etc.) formare de bucle. 2. (av.) luping. 3. (text.) formare de ochiuri. loop knot l'lu:p nst] s. nod simplu. loop line [~ lain] s. (ferov.) ramificaţie; linie de derivaţie. loop tunnel [~ -tAn.pl] s. (ferov.) tunel de întoarcere. loose [lu:s] I. adj. 1. dezlegat, desfăcut, detaşat, degajat, destins, liber, slobod; care nu este (bine) legat / (bine) făcut / (bine) strâns / (bine) întins; ~ knot a) nod desfăcut / dezlegat; b) nod prost făcut / legat; ~ cable cablu destins; ~ plank scândură desprinsă / şubrezită; to come / to get ~ a) (despre noduri, şireturi) a se desface, a se dezlega; b) (despre şuruburi) a se slăbi, a se desface; c) (despre file) a se detaşa, a se desprinde; to work ~ a) (despre părţile unui mecanism) a se slăbi; a avea joc; b) (despre mânere) a ieşi; the chisel is ~in the handle dalta se clatină în mâner, dalta joacă / are joc; ~ tooth dinte care se clatină. 2. (despre animale) dezlegat, lăsat liber, (lăsat) în libertate, scăpat (din lanţ, cuşcă etc.); to let a dog ~ a dezlega un câine, a lăsa un câine liber; the dog broke ~ câinele a rupt lanţul / a scăpat (din lanţ); the tigers are got ~ li s-a dat drumul tigrilor; to go ~ a fi liber / în libertate; in India the apes go ~ in the streets în India maimuţele se plimbă liber / nestingherite pe stradă. 3. (fig., despre o pasiune, mânie, imaginaţie etc.) dezlănţuit, iscat; revărsat, aprins; to let ~ one's anger a da frâu liber mâniei; to let ~ a torrent of abuse a dezlănţui / a revărsa un potop de injurii. 4. (despre haine etc.) [arg, mare; care atârnă / cade, şleampăt; ~ coat haină largă; ~ gown halat, capot; ~end of rope capăt (de frânghie) care atârnă, capăt liber; her beautiful hair falls ~ over her shoulders frumosu-i păr îi atârnă / îi cade pe umeri. 5. (despre stil, gândire, traduceri etc.) nepreeis, nedeterminat, indefinit, nelămurit, dezlânat; prea general, vag, liber, puţin exact; ~ ideas idei vagi / dezlânate / fără legătură / fără noimă / alandala; ~ thinker spirit / gânditor haotic; ~ translation a) traducere puţin exactă; b) traducere prea liberă. 6. (despre caligrafie) dezordonat, neglijent; ~ handwriting scris neglijent / dezordonat. 7. (despre sol) nesolid, fărâmicios, fugitiv. 8. (despre viaţă, persoane etc.) destrăbălat, desfrânat, libertin, imoral; ~ morals moravuri uşoare / destrăbălate / deşuchiate; ~ living / life viaţă destrăbălată / imorală; ~ woman femeie uşoară / de moravuri uşoare; ~ fish / beggar / card hand a) (om) destrăbălat, desfrânat; b) petrecăreţ, chefliu. 9. (despre bani etc.) mărunt; ~ cash / change / money mărunţiş, monedă măruntă, bani mărunţi / mici. "O" to leave smth. at ~ends a lăsa ceva în dezordine / în neorânduială; (fam.) to be at a ~end a) a nu şti ce să facă; b) a tăia frunză la câini; 10. (despre marfă) neambalat. II. s. 1. libertate; (e)libcrarc; (înv.) to give (a) ~ a se dezlănţui. 2. slobozire, descărcare (a arcului cu săgeţi), aruncare, azvârlirc (a suliţei, a unei greutăţi). 3. (dial.) drept de păşune asupra izlazului. ^ at / in the (very) ~ (chiar) în ultimul moment. III. vb. tr. 1. a (e)libera, a da libertate (cuiva), a pune în libertate, a scăpa (pe cineva); to ~ smb. from his bonds a) a dezlega pe cineva; b) (fig.) a elibera pe cineva. 2. a da drumul (cu dat.), a lăsa să scape, a slobozi (din mână); to ~ one's hold / grasp of the rope a da drumul



lord



frânghiei din mână; to ~ hold a slăbi strânsoarea. 3. a desface, a dezlega (un nod, şireturi), a deznoda; a despleti, a lăsa (să cadă) liber (părul); (fig.) wine ~d his tongue vinul i-a dezlegat limba. 4. (mar.) (şi to ~out) a desfăşura (vele). 5. a arunca, a azvârli (o săgeată din arc). IV. adv. liber, slobod; detaşabil. loose bottom ['lu:s 'bcHsmJ s. fund demontabil. loose box [~ 'boks] s. boxă pentru cai. loose bushing [~ 'bu/in] s. (telm.) bucşă de mers în gol. loose ends [~ 'endz] s. pi. fleacuri, nimicuri. loose-fitting [~'fitirj] adj. (despre îmbrăcăminte) ncajustat; larg; comod. loose-jointed ["YTpintid] adj. 1. suplu, mlădios. 2. prost asamblat; care se mişcă din toate încheieturile. loose-leaf [~li:f] adj. (despre albume, etc.) în foi mobile, cu foi libere. loosely ['lu:sli] adv. neconstrâns, liber etc. (v. 1 o o s e I). loosen ['lu:sn] vb. A. Ir. 1. a desface, a dezlega (un nod); a lăsa mai liber, a slăbi (o legătură, un nod); a deşuruba puţin, a slăbi (un şurub); a destinde (ofrânghie);a desface şiretul de la (corset etc.); (fig.) a slăbi (disciplina); to ~ a bond a deznoda / a desface o legătură; to ~ one's grip a(-şi) slăbi strânsoarea; (fam.) to ~ smb.'s tongue a dezlega limba cuiva, a face pe cineva să vorbească; to ~ the purse-strings a) a desface băierile pungii; b) (fig.) a nu se scumpi, a nu se uita la cheltuială. 2. (agr.) a afâna (pământul). 3. (med.) a degaja, a evacua (intestinul). B. iutr. 1. (despre noduri, legături etc.) a se desface, a se dezlega; (despre şuruburi etc.) a se slăbi, a avea joc. 2. (med., despre intestine etc.) a se evacua, a se uşura. 3. (amer.,fam., despre jiersoane) to ~up a) a se face comod, a nu se jena; b) a fi foarte culant / generos (cu banii); a fi mână spartă, a se speti cheltuind. looseness ['lu:snis] s. 1. clătinare (a unui dinte, a unei pietre într-un zid etc.); slăbire (a unui şurub); joc (al unui cui); destindere (a unei frânghii); lărgime (a unei haine). 2. flcşcăială (a pielii). 3. (med.) uşurare, evacuare (a intestinului). 4. fragilitate, instabilitate (a terenului). 5. goliciune, sărăcie (a gândirii); imprecizie (a terminologiei); prolixitate, neclaritate (a stilului). 6. slăbire (a disciplinei). 7. licenţă, libertinaj; his ~ of life viaţa lui desfrânată / destrăbălată. ♦ (amer., fam.) to go it with a / the a) a acţiona, a proceda nechibzuit / nesocotit / nesăbuit / imprudent; b) a fi irascibil / iute la mânie / aprins din fire. loose pin ['lu:s 'pin] s. (telm.) ştift de ghidare. loosestrife ['lu:sstraif] s. (bot.) 1. gălbenele (Lysimachia vulgaris). 2. răchitan (Lythrum salicaria). loose-tongued ['lus ti\ngd] adj. 1. slobod la gură. 2. limbut, vorbăreţ. loosey-goosey flu:si'gu:si] adj. (amer. fam.) greoi; neîndemânatic, stângaci. loss allowance ['bs ailauans] s. pierderi planificate. lost motion ['last 'mou/^n] s. (telm.) joc; mers în gol. loot [lu:t] I. s. 1. pradă (mai ales de război). 2. jaf (în averea statului, prin corupţie). II. vb. A. tr. a prăda, a jefui. B. intr. a se deda jafului; a face jaf. loo-table ['luMcibl] s. măsuţă de joc; măsuţă rotundă. Iop1 [bp] I. vb. tr. a tunde, a curaţi de ramuri, a împrospăta (un cojxic, tâindu-i ramurile nefolositoare); to ~ away / off a branch a tăia o ramură; to ~ off smb.'s head a tăia capul cuiva. II. s. (şi ~ and top, ~ and crop) ramuri tăiate. Iop21, vb. A. intr. 1. (despre urechi) (şi to ~over) a atârna, a cădea (în jos), a se pleoşti. 2. (fam.) a avea o figură adormită / pleoştită. 3. to ~ about a hoinări, a umbla haihui / brambura, a bate drumurile. 4. (amer) to ~ down a se lăsa să cadă; he ~ed down in an armchair se lăsă să cadă într-un fotoliu. 5. (despre animale) (şi to ~ along) a sări (în sus); a înainta prin salturi. B. ţr. a lăsa să atârne / să cadă (urechile), a pleoşti (urechile). II. s. picoştire (a urechilor). Iop 3 1. s. 1. clipocit, unduire. 2. (mar.) hulă. II. vb. intr. 1. a clipoci, a undui. 2. (mar., despre o navă) to ~ over a se înclina. Iope [loup] I. vb. iatr. (mai ales despre animale) a sări, a alerga, a face salturi, a sălta. II. s. alergare (în salturi); sărituri; pas săltăreţ. Iop ear ['bp b r ] s. ureche pleoştită / clăpăugă. lop-eard [~i3d] adj. clăpăug, cu urechile pleoştite / blegi. loper ['Ioup3r] s. săritor, ţopăitor. loppings [1'opinz] s. pi. crăci tăiate. looping shears ['bpin /iaz] s. foarfecă de cioturi, ernondor. lop-sided fbp'saidid, -'--] adj. strâmb, aplecat într-o parte / rână, înclinat, povârnit. într-un peş; ncsimetric. lop-sidedness [~'saididnis] s. aplecare într-o parte, înclinare, povârnire; lipsă de simetrie. loquacious [lou'kwei/as, 'b'k-, 'b'k-] adj. vorbăreţ, locvace, volubil; limbut. loquaciously [-li] adv. volubil. loquaciousness [-nis] s. 1 o q u a c i t y. loquacity [lou'kwssiti, b'k-, b'k-] s. locvacitate, limbuţie. loquitur ['bkwita1"] (lat., teatru) (el sau ea) vorbeşte (indicaţie scenică). lor [b: r ] interj, (pop.) (prese, de la L o r d . I. 2) (exprima uimirea, necazul etc.) O. Doamne! cerule! lord [b:d] I. s. 1. domn, suveran, domnitor; stăpân, suzeran; senior (feudal), castelan; potentat; ~ of the manor proprietarul unei moşii senioriale; senior, castelan; ~ and master a) (glumeţ despre soţ) domn şi stăpân; b) stăpân; căpetenie, cap, şef; the cotton ~s magnaţii bumbacului; ~ of the harvest a) fermier căruia îi aparţine recolta; b) secerător fruntaş; ~ of the soil moşier, proprietar funciar / de pământ; (prov.) new ~s, new laws la domn nou, legi noi; ~ and loon vlădică şi opincă; to live like a ~ trăi regeşte; to swear like a ~ a înjura ca un surugiu; (as) drunk as a ~ beat turtă / criţă. 2. the Lord Domnul (Dumnezeu); Lord God Almighty Dumnezeu cel Atotputernic, Atotputernicul; our / the Lord a) Hristos; b) Domnul Dumnezeul nostru; in the year of our Lord 1200 în anul de la Hristos 1200, în anul de graţie 1200; (good) Lord! O Lord! Lord bless my soul! Doamne Dumnezeule! cerule! Doamne sfinte!; (the) Lord knows! (numai)



 Lord Advocate



Dumnezeul (Sfântul) ştie, ştie Cel-de-Sus; Lord knows if Dumnezeu ştie dacă; Lord have mercy (on us) a) Doamne, ai(bi) milă de noi; b) cerule! Sfinte Hristoase! Sfinte Sisoe! (exprimând uimire, surprindere); Lord love you! Lord love your heart! ei, bată-te să te bată! bată-te norocul! zău, pe legea mea! 3. lord, pair, membru al Camerei Lorzilor; the Lords Camera Lorzilor; ~s spiritual episcopi, membri ai Camerei Lorzilor; ~ s temporal membrii laici ai Camerei Lorzilor. 4. lord (titlul tuturor nobililor, mai ales al baronilor; din curtoazie se acordă si fiilor de duci şi marchizi,fiilor mai mari ai cotiţilor; titlu conferit arhiepiscopilor şi episcopilor bisericii anglicane şi primarilor marilor oraşe din Anglia şiSco/ia); my~a) (unui nobil) domnule marchiz, conte etc.; b) (unui episcop) monseniore; c) (unui judecător) domnule judecător; (scot,) paper ~ primar, judecător etc. II. vb. tr. 1. a ridica (pe cineva) la rangul de lord, a conferi (cuiva) titlul de lord; a se adresa (cuiva) cu acest titlu. 2. a stăpâni; a conduce. 3. a stăpâni ca domn peste (cu ac), a domni / a cîrmui peste (cu ac). 4. to ~it a face pe lordul / pe boierul / pe grozavul, a-şi da aere (de lord); a se purta samavolnic / despotic / ca un tiran; to ~ it over smb. a) a lua de sus pe cineva, a face pe grozavul / pe nebunul faţă de cineva; b) a încerca să se impună cuiva; a statue ~ed it over the public square o statuie domina piaţa / trona în piaţă.



576



a pierde din greutate; to ~ sight of a pierde din vedere (cu ac.); to ~ a child a pierde un copil, a-i muri un copil; to ~ the train a pierde / a scăpa trenul; I lost several words mi-au scăpat câteva cuvinte. 2. (despre ceasuri) a întârzia, a rămâne în urmă; my clock ~s five minutes a day ceasul meu rămâne în urmă (cu) cinci minute pe zi. 3. a respinge; the motion was lost moţiunea a fost respinsă. 4. a pricinui / a cauza pierderea (unui post, meci etc.); his mistake lost him the job greşeala (lui) 1-a făcut să-şi piardă slujba. 5. (despre doctori) a nu reuşi să salveze / să scape (pe cineva). 6. pasiv (fig.) a se pierde; a fi inutil / zadarnic; all advice is lost upon him orice sfat pe care i-1 dai e inutil, e o pierdere de timp / îţi pierzi vremea dându-i sfaturi; he spoke for half an hour but it was all lost on me a vorbit (preţ de) o jumătate de ceas, dar în zadar, căci n-am înţeles boabă; (fam.) the joke was lost on him gluma a fost inutilă, că tot n-a sesizat-o. B. refl. 1. a se rătăci, a se pierde; he lost himself in the crowd s-a pierdut în mulţime. 2. to ~ oneself in afi absorbit / preocupat / antrenat / furat de; a se cufunda/a se adânci în; he lost himself in the book se cufundă în lectura cărţii, se lăsă absorbit / furat de lectură. C. intr. 1. a suferi pierderi / pagube, a fi păgubit, a pierde, a ieşi în pierdere; the army lost heavily armata a avut pierderi grele; the publisher lost by it editorul a pierdut de pe urma acestui lucru. 2. (despre ceasuri) a întârzia, a rămâne în urmă; my clock is losing ceasul meu rămâne în urmă; 3. to ~ in a pierde / a scădea din; to ~ in interest a pierde Lord Advocate [~ 'aîdvakit] s. (jur.) procuror general (in Scoţia). din interes; to ~ in public esteem a pierde din stima / respectul oamenilor. Lord Chamberlain [~ 't/eim'baliin] s. şambelanul curţii (regale). loser ]'lu:Z3r] s. cel care pierde; învins; păgubaş; (fam.) ratat; to be a ~ a fi în pierdere; Lord Chancellor [~ 't/a:nsb r ] s. lord cancelar. to come off a ~ a ieşi în pierdere; to be the ~ of a battle a fi învins / înfrânt într-o bătălie; Lord High Admiral [~ hai 'axlmorol] s. mare amiral. (sport) the winners and the ~s câştigătorii / învingătorii şi învinşii; (la sport şi jocuri Lord Justice [~ 'd3Astis] s. judecător al Curţii de Apel (?/i Anglia). de noroc) a good ~ cel care ştie să piardă, cel care are spirit sportiv; a bad ~ cel care lordlcss ['bdlis] adj. fără stăpân. Lord Lieutenant ['lo:d lef tenant] s. 1. capul puterii executive judecătoreşti într-un nu ştie să suporte o pierdere; cel care nu are o comportare sportivă; (prov.) the ~s are comitat. 2. guvernatorul general al Ulsterului (Irlanda); viceregele Irlandei (până la 1922). always in the wrong nu plăteşte bogatul, ci săracul. losh [la/] inter, (scot.) v. l o r d y ! lordliness ]'b:dlinis] s. 1. măreţie, splendoare, pompă. 2. mărinimie, dărnicie. 3. aro­ ganţă; fală; morgă. losing ['lu:zirj[ I. adj. care pierde, hecâştigătbr; ~game a) partidă pierdută dinainte; 1 lordling ['bidlirj] s. mic senior; (peior.) boiernaş. b) (fig) cauză pierdută; the ~ side învinşii. II. s. pierdere. losing streak [~ 'stri:k[ s. (amer. fam.) serie de ghinioane. lordly ['b:dli] I. adj. 1. de lord; de mare senior; boieresc. 2. nobil, maiestuos, falnic, măreţ, pompos. 3. mărinimos, darnic, larg. 4. mândru, semeţ, arogant, îngâmfat, loss [b(:)s] s. 1. pierdere (a unui obiect, la joc ele); rătăcire (a unui document etc.); prezumţios, înfumurat. II. adv. 1. ca un lord, boiereşte. 2. mândru, cu mândrie, semeţ. pagubă; ~ofsight,~of one's eyesight pierderea vederii; ~ of reason pierderea facultăţii Lord Mayor ['b:d 'mea'] s. lord primar (in Londra, York, Liverpool, Manchester, Belfast mintale; ~ of voice pierderea vocii / graiului; ~ of sense of smell pierderea mirosului; without ~ of time fără a pierde vremea / timpul, fără a zăbovi / a întârzia, fără întârziere şi Dublin). Lord Mayoralty [~ 'meoralti] s. funcţia de lord primar; durata funcţiei de lord primar. / zăbavă; to have a great / heavy ~ a avea /suferi o pierdere mare / grea; to have a Lord Mayor's Day [~ 'meaz dei] s. 9 noiembrie (ziua intrării în funcţie a lordului (great) ~ in a încerca o mare pierdere în; to meet with a ~, to sustain / to suffer a ~ a suferi o pierdere; to inflict ~es a cauza / a provoca pierderi; he bore the ~ stoically primar al Londrei). a suportat / a îndurat pierderea cu stoicism; it is his ~, the ~ is his el e cel care pierde; Iordolatry [b'dobtri] s. ploconire în faţa aristocraţilor, mai ales a lorzilor! it is no ~ nu e nici o pierdere / pagubă; (com.) ~of custom pierderea clientelei; (com.) lordosis ['b'dousis] s. (med.) lordoză. Lord President ['b:d 'prezidam] s. preşedinte al Consiliului Privat (membru al to sell at a ~a vinde în pierdere; good gamblers cut their ~es când cartoforii experimentaţi văd că nu au noroc / că pierd, se scoală de la masa de joc; (jur.) the ~of a right pierderea cabinetului britanic). unui drept; (hidr.) ~in / of head, ~of pressure pierdere de presiune; (tehn.) ~in power, Lord Protector [~ pre'tekte'] s. (ist.) lord protector. power ~ pierdere de putere. 2. pagubă, stricăciune, daună; to make up the ~es a suporta Lord Provost [~ 'prouvost] s. lord primar (din oraşele mari ale Scoţiei). daunele; to estimate the ~es a evalua pagubele; (mar.) total ~ avarie generală. Lord Rector [~ 'reto r [ s. lord rector (la unele universităţi din Scoţia). lords-and-ladies ['bdzm'leidiz] s. pi. (bot.) rodul-pământului, barba-lui-Aron (Arum 3. încurcătură, impas, strâmtorare; to be at a ~ a fi încurcat / în încurcătură; I am quite at a ~ nu ştiu ce să fac; he is never at a ~ nu se pierde niciodată cu firea, se descurcă maculatum). întotdeauna; I should be at a ~ to answer such a question n-aş şti să răspund la o astfel Lord's-day ['b:dz 'dei,'--] s. ziua Domnului, duminica. lordship fbd/ip] ş. 1. (ist.) puterea lordului feudal. 2. (ist.) domeniile lordului. de întrebare; the foreigner was quite at a ~ when he tried to make himself understood străinul s-a găsit în mare încurcătură când a vrut să se facă înţeles; I was at a ~ what 3. calitatea de lord; (fig.) putere, stăpânire. ♦ your ~ domnia / luminăţia voastră. to say and what to do n-am ştiut ce să spun şi ce să fac; to be at a ~ for a topic a nu Lord's Prayer ['b:dz 'prsor] s. (bis.) Tatăl Nostru. şti despre ce (subiect) să vorbeşti; he is never at a ~ for an answer are / găseşte răspuns Lord's Supper [~ 'SApal s. (bis.) 1. Cina cea de Taină. 2. Sfânta Cuminecătură. Ia toate; I am at a ~ for words to express îmi lipsesc cuvintele pentru a exprima; to be Lord' Table [~z 'teibl] s. (bis.) altar. at a ~ for money a fi în lipsă / în criză de bani. 4. (med.) pierdere, scurgere. 5. (teAt.) Lord Steward [~ 'stju(:)od[ s. mareşalul curţii. (si ~ in yarn) deşeuri. 6. (hidr.) pierdere de energie. lordy [1o:di] (pop.) Dumnezeule! cerule! ; loss allowance ['bs a.lausns] s. pierderi planificate. lore [b; r , ba r ] s. (înv.) învăţătură, carte, ştiinţă; cunoştinţe, erudiţie; bird ~ ornitologie; the classic ~ comorile clasice. loss-leader [~ ili:dor] s. (amer. fam.) articol vândut deseori în pierdere cu scopul de a atrage clientela. lorgnette [b:'njet] s. (fr.) 1. lornietă. 2. binoclu (la teatru). lorgnon [b:'njo:rj] s. v. l o r g n e t t e . lost [b(:)st] I. past si part. trec. de la 1 o s e. II. adj. pierdut, condamnat, mort etc. ' , ' loricate ['brikeit] adj. (zool.) înzestrat cu un înveliş protector / proteguitor, cu solzi (v. Io se). cornoşi etc. lost call [~ 'ko:l] s. (tel.) apel fals. lorn [b:n] adj. (poetic) părăsit, oropsit; nemângâiat, nefericit; singur, solitar. lost cause [~ 'ko:z] s. cauză pierdută. lost head [~ 'hed] s. 1. (tehn.) maselotă. 2. (hidr.) pierdere de sarcină. lorry ['lori] s. 1. (auto) autocamion, camion. 2. (ferov.) (vagon) platformă; vagonet. 3. căruţă, car; camion; haraba. lost motion [~ 'moufsn] s. (tehn.) joc; mers în gol. r Iorry driver [~ .draiva ] s. (auto) şofer de camion. lost property office [~ 'prapati ofis] s. biroul obiectelor pierdute. lory ['b:ri] s. (omit.) lori (specie de papagal, Loriinae ş.a.). lost time [~ 'taim] s. 1. (tehn.) timp mort; întrerupere a lucrului. 2. (tel.) timp pierdut. lose [lu:z] past si part. trec. lost [b(:)st] vb. A. ir. 1. a pierde; a rătăci; to ~ the capacity lot [bt] s. 1. sorţi; tragere la sorţi; to draw / cast ~s for smth. a trage ceva la sorţi; to work a pierde capacitatea de a munci; I lost a clear thousand francs am pierdut exact drawn by ~ from amongst tras la sorţi dintre; (fig.) the ~ fell upon me sorţii au căzut o mie de franci; (în anunţuri) lost, a diamond ring pierdut inel cu diamant(e); I lost pc mine. 2. noroc, soartă, ursită, destin; to throw / to cast in one's ~ with smb. a împărtăşi my umbrella mi-am pierdut / mi-am rătăcit umbrela; it is easily lost se (poate) pierde aceeaşi soartă cu cineva, a-şi lega soarta de aceea a cuiva; the poor man's ~ soarta celui cu uşurinţă; (la joc etc) to ~ money to smb. a pierde în favoarea cuiva; (fig.) to stand sărac. 3. (fig.) parte; the rough work fell to his ~ lui îi revenea toată corvoada / tot greul; to ~ nothing a nu avea nimic de pierdut; you will ~ nothing by waiting n-ai să pierzi to fall to smb.'s ~ a) a cădea în sarcina / în partea cuiva, a reveni cuiva; b) (fig.) a-i fi nimic aşteptând; (la alergări) to ~ ground on a competition a fi depăşit de un concurent; sortit cuiva; it fell to my ~ to am fost eu sortit să, soarta a vrut ca eu să. 4. lot (ae pământ), he lost one eye in the war a pierdut un ochi în război; to ~ one's head a-şi pierde capul parcelă (ae teren); tiny ~s of land mici loturi de pământ. 5. (ec.) cotă, parte (ae impozit). / cumpătul / sărita / calmul, a se zăpăci, a se pierde cu firea; to ~ one's temper, (fam.) 6. (la licitaţie) lot (de obiecte). 7. parte, porţiune; to buy in ~s a cumpăra pe părţi / pe to ~ one's shirt, (amer, sl.) to ~ one's goat a-şi ieşi din fire / răbdări / sărite / pepeni, porţiuni; to buy in one ~ a cumpăra în bloc / în întregime. 8. (cin.) studio; teren de filmare. a-i sări ţandăra, a-i veni muştarul la nas; (sl.) to ~ one's legs a se pili, a se face criţă; 9. (fam.) grămadă (de oameni), droaie, grup, ceată, bandă, gaşcă; companie, societate; to ~ one's voice a-şi pierde vocea, a nu mai putea vorbi; to ~ one's tongue a-şi pierde all the ~of you voi toţi, toată banda (voastră), toată gaşca (voastră); 10. cantitate mare, graiul; have you lost your tongue? ţi-a tăiat popa limba?; to ~ one's way, to get lost grămadă, puzderie, mulţime; a ~of butter mult unt; a ~of money mult bănet, mulţi bani; a pierde / a rătăci drumul, a se rătăci; to ~ one's character a-şi pierde reputaţia; to ~ a a ~ of time mult timp, o groază de timp; a great ~ of people o puzderie / o mulţime de bet / a wager a pierde un pariu /un rămăşag / o prinsoare; to ~ the scent of, to ~ track oameni; I've had such a ~of people today! am avut azi la lume!; ~s of good things o of a pierde urma (cu gen.),- to ~strength a slăbi, a pierde din putere; to ~ weight a slăbi, grămadă / o sumedenie / o mulţime de lucruri bune; I feel ~s better mă simt (cu) mult mai bine.



 577



love-lorn



lovable ['IAVSDI] adj. drăguţ, drăgălaş, atrăgător, plăcut, simpatic. 11. (fam.) individ, ins, cetăţean; he's a bad ~ e o puşlama / un stricat / soi rău; (ironic) you're a nice ~you are! eşti teribil / grozav tu! II. vb. A. tr. (sau to ~out) a împărţi, lovableness [-nis] s. drăgălăşenie, nuri, vino-ncoace. a fracţiona în loturi / în parcele, a parcela. B. intr. (amer. fam.) to ~ upon smb. a se lovably [-i] adv. drăgăstos; amabil. bizui, a conta pe cineva. lovage ['Uvid3] s. (bot.) leuştean (Levisticum officinale). lota(h) ['louts] s. (anglo-indian) ulcică de aramă. Iove [IAV] I. s. 1. iubire, dragoste, amor; afecţiune, tandreţe, ataşament; ~ of / for / loth [louB] adj. v, l o a t h . towards dragoste pentru / faţă de; first ~ prima dragoste; to win smb.'s ~ a câştiga Lothario [lou'0a:riou, -'Bear-] s. (Ut.) craidon, fante, curtezan; hoţ de inimi; don Juan. dragostea cuiva; to be in ~ with smb. a fi îndrăgostit de cineva; to be out of ~ with lotion ['lou/an] s. 1. (med.) preparat lichid, loţiune. 2. (sl.) băutură (alcoolică). 3. (înv.) smb. a nu iubi pe cineva, a avea antipatie pentru cineva; to be (fathoms) deep / over spălare. head and ears / head over ears / up to the ears in ~ a fi amorezat lulea / îndrăgostit loto ['btou] s.v. 1 o 11 o. până peste urechi; to fall in ~ with smb. a se îndrăgosti de cineva; to fall out of ~ with lotophagi [btof3rd3ai] s. pi. (mitol.) Iotofagi. smb. a înceta de a mai iubi pe cineva; to make ~ to smb. a face curte cuiva, a curta pe lotos floutas] s.v. l o t u s . cineva; ~ of money / gain lăcomie de bani, sete de câştig; ~ in a cottage menaj fără lottery ['btări] ş. (şijig.) loterie; charity ~ tombolă. bani; (prov.) salt water and absence wash away ~ ochii care nu se văd se uită; all is lotto ['btou] s. loto. fair in ~ and war în război si în dragoste toate mijloacele sunt permise; (prov.) faults lotus ['loutes] s. (bot.) lotus (Nympluiea lotus). are thick where ~ is thin unde-i dragoste puţină, lesne-i a găsi pricină; (prov.) he knows r lotus eater [~ ii:to ] ş. 1. (mitol.) mâncător de lotus. 2. (fig.) visător, om inactiv, care not what ~ is that has no children cel care n-are copii nu ştie ce-i dragostea; (prov.) trăieşte în huzur şi uitare a realităţii; sibarit. ~ and poverty are hard to hide dragostea şi sărăcia sunt greu de ascuns; (prov.) ~ cannot lotus land [~ laend] s. 1. (mitol.) ţara mâncătorilor de lotus. 2. (jig.) ţară de basm, ţară be forced dragoste cu sila nu există; (prov.) ~ is neither bought nor sold dragostea nu a belşugului şi trândăviei. e moşie ca să o iei cu chirie; (prov.) ~ is never without jealousy nu există dragoste fără loud [laud] I. adj. 1. (despre sunete) tare, puternic, sonor; ~ noise zgomot puternic, gelozie; (prov.) ~ will creep where it may not go, ~ laughs at locksmiths dragostea larma; ~laugh râs zgomotos; ~ voice voce puternică/ sonoră; ~and metallic voice voce nu cunoaşte piedici; (prov.) never trifle with ~cu dragostea nu-i de glumit; unrequited stridentă / metalică; în a ~ voice cu voce / glas tare; in a very ~ voice cu o voce tunătoare; ~dragoste neîmpărtăşită; unlucky in ~, lucky at play fără noroc în dragoste, dar norocos ~ cheers urale puternice; he is ~in his complaints of racial discrimination protestează la joc; ~ should not be all on one side iubirea trebuie să fie reciprocă; (prov.) ~ is the energic împotriva discriminării rasiale; the woods are ~ with the song of birds pădurea mother of ~, one ~ drives out another floarea la floare trage; (prov.) ~ is the reward răsuna de cântecele păsărilor. 2. (despre persoane, comportare etc.) zgomotos, gălăgios; of ~ adevărata răsplată a dragostei este dragostea; (prov.) no herb will cure ~ rana de vulgar, comun. 3. plin de zgomot, zgomotos, gălăgios; a ~ street o stradă zgomotoasă. cuţit se vindecă, cea de la inimă niciodată; nu-i boală ca dragostea!; (prov.) the course 4. (despre culori, îmbrăcăminte etc.) strident, ţipător, bătător la ochi; exagerat, extravagant. of true ~ never did run smooth cărările dragostei sunt spinoase; (prov.) unkindness 5. (amer.) având un miros pătrunzător. II. adv. (cu voce) tare, (cu glas) puternic, sonor; destroys ~ unde este frică nu încape dragoste; (fam.) there is no ~ lost between them zgomotos, strident; don't talk so ~ nu vorbi atât de tare; the dog barked ~ câinele lătra a) (rar) se iubesc reciproc; we grumble a little now and then but there is no ~ lost puternic; we laughed ~ and long am râs mult şi eu poftă. between us ne mai ciondănim noi din când în când dar totuşi ne iubim; b) nu mor unul louden ['laudn] vb. A. tr. a amplifica, a face mai puternic (un sunet). B. intr. (rar) după celălalt; nu se au bine; nu se pot suferi; he learnt French for the ~ of it a învăţat 1. (despre sunete) a se amplifica, a creşte, a se auzi mai tare, a răsuna. 2. (despre persoane franţuzeşte de dragul limbii; he learnt French for the ~ of her a învăţat franţuzeşte de etc.) a deveni mai gălăgios; a deveni mai vulgar. dragul ei; to play for ~ a juca de plăcere / amuzament, a nu juca pe bani; I don't want loud-hailer [laud'heib1"] s. (radio) difuzor aşezat în locurile publice, radio-amplificator. to work for ~ nu vreau să muncesc pe gratis; it cannot be had for ~ or money nu poate loudish ['laudi/j adv. I. cam tare; cam zgomotos. 2. (despre culori) cam ţipător. fi procurat cu nici un preţ; I wouldn't do it for ~ or money, (amer.) I wouldn't do it loudly ['laudli] adv. tare, puternic, răsunător, sonor; zgomotos, strident; extravagant, for the ~ of Mike n-aş face-o cu nici un preţ / în ruptul capului / orice s-ar întâmpla / ţipător; cu putere, cu forţă, cu tărie, cu zgomot; to call ~ for smth. a cere / a pretinde de mi-ai da şi luna de pe cer; he married her for ~ a luat-o din dragoste; for the ~ of ceva în gura mare; to knock ~ at the door a bate cu putere în uşă; she dresses very ~ God! pentru numele lui Dumnezeu! 2. persoană iubită, dragoste, pasiune; my ~ iubita se îmbracă ţipător / strident / extravagant. mea, dragostea mea, draga mea; an old ~of mine o veche dragoste / pasiune (de) a mea. loud-mouthed ['laud'mauod] adj. 1. cu voce puternică / răsunătoare. 2. zgomotos, 3. amoraş; what a ~ of a child ce copil încântător / delicios. 4. (fam.) odor, scumpete, gălăgios. comoară; isn't she a ~? nu e o bomboană de fată? 5. (fam.) lucru preţios, comoară; what loudness ['laudnis] ş. 1. putere, tărie (a urnii zgomot); caracter zgomotos. 2. (fiz.) ~s of cups! ce ceşti minunate! 6. (fam.) salutări, complimente; give /send my ~ to your intensitate auditivă, tărie sonoră. 3. (tel.) impresie sonoră. 4. înfăţişare ţipătoare parents transmite salutările mele părinţilor tăi; my ~ to all vă îmbrăţişez pe toţi; mother (a îmbrăcămintei etc.); extravaganţă; vulgaritate. sends her ~ mama vă trimite complimente; (în scrisori) with much ~ cu multă dragoste; loudspeaker ['Iaud'spi:k9r] s. (tel.) difuzor, megafon. with ~ from all vă sărutăm cu toţii. 7. (sport) zero, nimic; four ~ patru la zero. II. vb. loudspeaker horn [~ ham] s. (tel.) pâlnie a difuzorului. A. tr. a iubi; a-i plăcea, a avea simpatie pentru; I ~ you! te iubesc!; ~ me little ~ me loudspeaker trumpet [~ 'trAinpit] s.v. l o u d s p e a k e r h o r n . long mai bine iubeşte-mă puţin însă vreme îndelungată; he -*ed her to distraction o iubea loud-spoken [~spoukan] adj. cu voce / glas tare. la nebunie, o adora; I ~ horse-racing îmi plac cursele de cai; to ~ music a-i plăcea muzica, lough [bk] ş. (irl.) 1. lac. 2. braţ de mare. a fi meloman; to ~ to do smth., to ~ doing smth. a-i plăcea să facă ceva; he ~s to be louie |'lu:i:] s. (amer. şl.) v. 1 o o i e. praised îi place să fie lăudat; as you ~ your life dacă ţii la viaţă, de ţi-e dragă viaţa; Louisianian ['luiizi'asnian] I. adj. din Louisiana. II. s. locuitor din Louisiana. lounge [laund3] l.vb.intr. l.ase tolăni, a trândăvi, a lenevi. 2. (şi to ~ about) a hoinări, to ~ smb. sau smth. as the devil ~s holy water a-i fi drag cineva sau ceva ca sarea în a umbla haihui, a bate străzile. B. tr. to ~away one's time a-şi petrece vremea în trândăvie, ochi; (prov.) ~me,~myr dog dacă mă iubeşti, iubeşte şi tot ce este al meu. B. intr. a iubi. love-affair ['lAV9if&3 ] s. amor, dragoste; aventură sentimentală, poveste de dragoste, a-şi irosi vremea. II. s. 1. fotoliu; şezlong; divan, sofa. 2. cameră sau loc de odihnă; hol intrigă amoroasă. (într-un hotel). 3. (teatru) foaier. 4. trândăvie, lene; pierdere de timp / vreme. love-apple [~ia?pl] s. (bot.) roşie, pătlăgică roşie, tomată (Solatium lycopersicum). lounge chair [~ t/sa1"] s. v. l o u n g e (II, 1). love-begotten [-bbgotn] adj. din flori, nelegitim. lounger ['laund^a1"] s. pierde-vară; trântor. love bond [~ bond] s. legătură de dragoste. lounge suit ['laund3 sju:t] ş. haine / costum de stradă. love-child [—t/aild], pl. love-children [-t/ildran] s. copil din flori / nelegitim. loupe [lu:p] s. lupă (de ceasornicar, de bijutier). lovee [U'vi:] s. (fam.) iubită, amantă, drăguţă, prietenă. Iour [lau9r] I. s. întunecare (a cerului); ameninţare (a furtunii). II. vb. intr. v. l o w e r 2 love-enkindled ['Uvinikindld] adj. (poetic) aprins de dragoste. (II). love-feast [~fi:st] s. (bis.) agapă. louse [laus] I.pl. lice [laisj s. (entom.) păduche (Pediculus sp.); (pop.) (as) mean as Iove god [~ god] ş. zeul dragostei. a ~ zgârie-brânză, foarte zgârcit. II. vb. tr. 1. a despăduchia. 2. (si.) to ~ up a strica, love grass [~ gra:s] s. (bot.) specii de plante ierboase din genul Eragrostis. a paradi. love-in-a-mist [~in9'mist] ş. (bot.) chica-voinicului, negruşcă (Nigella damascena). louse opera ['lausopars] s. (amer. fam.) comedie bufă. love-in-idleness [~in'aidlnis] ş. (bot.) o specie de toporaşi, trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor). lousewort [~ws:t] s. (bot.) darie, păducher (Pedicularis sp.). love-knot [~not] s. nod făcui şi purtat în semn de dragoste pentru cineva; lousiness ['lauzinisj s. starea de a fi plin de insecte / de a fi păduchios; păducherniţă. lousy ['lauzi] adj. 1. păduchios, plin de insecte. 2. (jig.) păduchios, murdar, scârbos; reprezentare a acestuia pe o bijuterie. Lovelace ['Uvleis] s. erai, curtezan, desfrânat. jalnic, ticălos. 3. (sl.) ~ with plin de; (şl.) ~ with money putred de bogat, barosan. love lay [1'AV lei] s. (poetic) cântec de dragoste. lout [lăut] I. s. bădăran, mocofan, mârlan, ţoapă. II. vb. intr. (înv.) a se pleca, a se loveless ['Uvlis] adj. 1. neiubitor, care nu iubeşte. 2. neiubit, care n-are parte de dragoste. umili; a se purta ca un bădăran. 3. (despre o căsnicie etc.) lipsit de dragoste. loutish ['Iautif] adj. grosolan, neşlefuit, nccioplit. lovelessness [-nis] s. 1. insensibilitate faţă de dragoste. 2. lipsă de dragoste. loutishly [-li] adv. (în mod) grosolan, necioplit, mârlăneşte. love-letter ['lAvJets1'] s. scrisoare / răvaş de dragoste. loutishness [-nis] s. grosolănie, mojicie, bădărănie. r love-lies-bleeding [~laiz'bli:dirj] s. (bot.) moţul-curcanului (Atnaranthus caudatus). louver ['lu:va ] s. 1. (tehn.) tăietură, deschizătură, crestătură, renură, fanta, şliţ. 2. (şi ~s) jaluzele; oblon. 3. (constr.) turn mic pe acoperiş servind pentru ventilaţie; gaură de loveliness ['Kvlinis] s. frumuseţe, drăgălăşenie, mândreţe; farmec, nuri. aer / ventilaţie; gaura conductei de aspiraţie; gaura coşului de fum / tiraj. 4. pl. (mar.) lovelock l'Uvbk] s. cârlionţ, inel, buclă (la tâmplă sau pe frunte). deschizătură în puntea navei (cu ramă şi capac). love longing [~ ibm'n] ş. dor; sete de dragoste; alean. louvre flu:vr3] s. v. l o u v e r . love-lorn [~b:n] adj. 1. tânjind de dor, bolnav de dragoste. 2. părăsit / lăsat de fiinţa lovability [lUva'biliti, -bti] s.v. l o v a b l c n e s s . iubită.



 love-lorn columnist



578



Low Church [~'t/o:t/] s. (bis.) secta religioasă anglicană caracterizată prin simplitatea ritualului si absenţa rigidităţii în privinţa dogmelor. Low Churchman [~ 'tjort/man], pl. Low Churchmen [—] s. (bis.) adept al sectei LowChurch. low class [~ 'klu:sj adj. de calitate inferioară. low-consumption lamp [~kon'sAmp/on ilasmp] s. lampă cu consum redus. Low Countries [~ 'kAntriz] s. pl. (geogr.) Ţările de Jos. low-cut [~kAt] adj. cu decolteul adânc; a ~ dress rochie decoltată adânc. low-down [~daun] I. adj. 1. apropiat de sol; jos, scund. 2. (fig.) josnic, necinstit, infam; ruşinos; to play a ~ trick a juca un renghi / o festă urâtă / răutăcioasă. II. s. (amer. fam.) 1. informaţii. 2. fapte. lower1 [louor] vb. A. tr. 1. a cobori, a lăsa în jos, a apleca, a înclina; to ~ one's head a lăsa / pleca capul în jos; to ~ one's eyes a lăsa ochii în jos, a-şi coborî privirea; (mil.) to ~ the colour (in salute) a coborî drapelul (în semn de salut); to ~ smb. on a rope a coborî pe cineva cu frânghia; (mar.) to ~ a sail a coborî o velă; (mar.) to ~ a boat a lăsa Ia apă o barcă; (mar.) ~ away! fila!; to ~ one's voice a coborî vocea /glasul; that will ~ you in the eyes of the public asta o să te coboare în ochii lumii; (fig.) to bring smb. ~ a umili / a înjosi pe cineva. 2. a micşora, a diminua, a reduce; a scădea; to ~ production costs a reduce cheltuielile de producţie; to ~ the pressure a reduce presiunea. B. re/7, a se umili, a se înjosi. C. intr. 1. (despre pământ) a se lăsa în jos, a se cufunda. 2. (despre preţuri, dobânzi etc.) a scădea, a sc reduce, a coborî, a se micşora. lower2 [lauor] I. s. 1. aer mohorât / posomorât / posac / ursuz; aer ameninţător. 2. înnorare, întunecare, mohorâre (a cerului). 3. ameninţare. II. vb. intr. 1. (despre persoane) a se posomori, a deveni posac / ursuz; a se încrunta; a încreţi din sprâncene, a încrunta sprânceana; to ~ upon / at smb. a se uita urât / chiorâş / chiondorâş la cineva, a ameninţa pe cineva cu privirea. 2. (despre cer) a se întuneca, a se înnora, a sc mohorî. 3. (despre nori) a se strânge, a se buluci. 4. (despre vreme etc.) a se strica, a se burzului, a ameninţa. Iowerable ['lonorobl] adj. care poate fi coborât. lower animals ['louor 'asnimolz] s. animale inferioare. lower boy ['lows 'toi] s. elev din cursul elementar / din clasele mici. lower boom [~ 'bu:m] s. 1. (constr.) talpă inferioară. 2. (mar.) tangon. Lower Canada [~ 'karnodo] s. (canad.) (folosit ca supranume) provincia Quebec. Lower Canadian [~ ko'neidjon, -dion] s. (canad.) canadian francofon (din provincia Quebec). lower case [~ 'keis] s. (poligr.) (casetă inferioară cu) litere de rând. . lower court [~ ko:t] s. (jur.) instanţă inferioară. lower deck [~ dek] s. (mar.) punte inferioară. lower downs [~ 'daunz] s. (mii. fam.) grade inferioare; eşaloane inferioare. lower forms [~ 'fo:mz[ s. clasele mici, cursul elementar. lowering1 ['lotioriij] I. adj. înjositor, degradant, ruşinos. II. s. 1. închinare, aplecare, lăsare în jos. 2. coborâre. 3. micşorare, scădere, reducere. lowering2 ['lauorirj] adj. mohorât, posomorât. lowering brake ['lonorin breik] s. (telm.) frână de coborâre. lower jaw ['louo 'd3o:] s. (anat.) maxilar inferior. lowermost ['louomoust, -mast] adj. cel mai de jos, inferior. lower ranks ['louo 'reenks] s. (mil.) gradele inferioare. low frequency ['lou 'frikwonsi] s. (tel.) frecvenţă joasă; low-grade [~'greid] I. adj. inferior, de calitate proastă. II. s. pantă dulce / lină. low-key [ilou'ki:] aay. (despre exprimare etc.) reţinut, sobru; tern. lowland [-tend] s. (geogr.) zonă depresionară; şes, câmpie joasă; the Lowlands partea de sud, mai puţin muntoasă a Scoţiei. lowlander [~londor] s. 1. locuitor de la şes. 2. locuitor din L o w l a n d s . low-level [~ilevl] adj. v. 1 o w - d o w n (1,1). low-life [~ loif) I. s. 1. viaţa celor de jos. 2. (fam.) vagabond, haimana. 3. (sl.) ticălos. II. adj. 1. sărac, amărât. 2. (fam.) vulgar, josnic. lowlily [loulili] aaV. umil, cu umilinţă. lowliness ['loulinis] s. 1. caracter umil (al naşterii ele). 2. umilinţă; sfiiciune. low-lived ['loulivd] adj. cu moravuri urâte / reprobabile. lowly ['Iouli] I. adj. modest, umil; la locul său; care ocupă o poziţie de rând. II. adv. cu umilinţă / smerenie; cu modestie. low-lying ['loudaiirj, '->--[ adj. v. 1 o w - d o w n (1,1). low-masted [~'mo:stid] adj. (mar.) cu puţine catarge. low-minded [~'maindid] adj. josnic, ticălos; cu gânduri urâte. lowmost [loumoust] adj. v, l o w e r m o s t . low-necked ['lou'nekt,'--] adj. (despre rochii) decoltat. lowness ['lounis] s. 1. lipsă de înălţime; altitudine mică. 2. caracter neînsemnat; micime; stare umilă. 3. josnicie, infamie. 4. (si ~ of spirits) descurajare, deprimare, tristeţe. low-pass filter ['loupcKs .fi!tor] s. (cib.) filtru de frecvenţe joase. low2 I. s. muget. II. vb. intr. a mugi. Iow-pitched ['loupit/t] adj. 1. (despre sunete) grav. 2. (fig., despre idealuri) puţin avântat, banal. low3 (scot.) I. s. flacără, lumină. II. vb. intr. a arde, a lumina, a licări. low-powered [-.paired] adj. (telm., despre maşini) de putere redusă, de mică putere, low beam ['lou 'bi:mj s. (auto) fază scurtă, fază de întâlnire. slab. low boiler [~ 'boils'"] s. (chim.) compus volatil. low pressure [~ 'prc/or,'-.--] s. (telm.) joasă presiune. low-born [~'bo:n,'--] adj. de origine socială modestă, din clasa de jos. low priced [~'praist] adj. ieftin. low-bred [~'bred, 'liubred] adj. l.v. 1 o w - b o r n. 2. (fig.) needucat, prost crescut. low profile [~ 'proufail] s. 1. atitudine neangajantă / rezervată. 2. taciturn; persoană lowbrow [~'brau] s. (si. fig.) persoană cu o spoială / un pospai de cultură; mic-burghez; rezervată. 3. to keep a ~ a sta în umbră, a nu ieşi în prim-plan. filistin, burtă-verde. low relief [~ ri'li;f, -ro'l-] s. basorelief. Iow-browed [~'braud] adj. (despre persoane) cu fruntea joasă / mică; (despre stânci low-rise f'louraiz] aay. (despre clădiri) cu două, trei etaje si fără ascensor. etc.) ieşit în afară, proeminent; (despre clădiri etc.) scund, întunecos. Iow-speed [~'spi:d] adj. de mică viteză, de viteză redusă. low-built [~'bilt,'--] adj. jos, scund.



love-lorn columnist [•—'kokJinnist] s, curierul inimilor (în paginile unui ziar sau unei reviste). love-loyal [~>bi3lj adj. credincios în dragoste. lovely ['IAVIÎ] adj. 1. drăguţ, simpatic; frumos, atrăgător; încântător; graţios. 2. (fam.) grozav, minunat, straşnic. 3. (despre caracter) frumos. love-making [Vvimeikirj] s. 1. curte, măguliri şi vorbe de dragoste, vorbe dulci. 2. amor, dragoste. loveman ['Uvman[,pl. lovemans [-z[ s. (bot.) turiţă (Galium aparine). love-match [~nuetf] s. căsătorie din dragoste. love-monger [~-mArjg9r] s. (înv.) mijlocitor, codoş, verigaş. love philtre [~ filtor] s. filtru / băutură de dragoste. Iover ['Uvar] s. 1. îndrăgostit; iubit, amant; pretendent; peţitor. 2. (of) iubitor, admirator (de, cu gen.), amator (de). 3. pi. (pereche de) îndrăgostiţi. Ioverlike ['Uvalaik] I. adj. de îndrăgostit. II. adv. ca un îndrăgostit. lover's knot ['lAvaz not] s. v. 1 o v e k n o t. lovers' lane [~ lein] s. alee lăturalnică (într-un parc etc.); locşor retras / ascuns. loverwise ['Uvowaiz] adv. ca un îndrăgostit. Iove scene I'IAV si:n] s. scenă de dragoste. love seat [~ ,si:tj s. banchetă (cu spetează), canapeluţă (pentru două persoane). lovesick [~sik] adj. bolnav de dragoste. lovesickness [-siknis] s. v. l o v e l o n g i n g . love-song [~son] s. cântec de dragoste; romanţă. Iove speli [~ spel] vrajă a dragostei. love-story [~isto:ri] s. poveste de dragoste; roman de dragoste. love-token [~»toukpn] s. semn de dragoste, amintire. loveworthy [~iwo:0i] adj. demn de a fi iubit, care merită să fie iubit. lovey dovey ]'Uvi 'dAvi] (fam.) I. s. dragostea mea, iubirea mea; dragul meu drag; draga mea dragă: II. adj. sentimental. loving ['lAvirj] adj. iubitor, drăgăstos, tandru, afectuos; your ~ friend prietenul tău iubitor. loving-cup [~'kAp] s. pocal din care se bea pe rând (la ospeţe). loving-kindness Hkaina'nis] s. bunătate, afecţiune. lovingly E'lAvirjli] adv. iubitor, afectuos. low1 [lou] I. adj. 1. jos, scund, mic; ~ house casă scundă / joasă; ~ wall zid scund / jos; ~ forehead frunte mică; ~ stature statură mică. 2. jos, scăzut, mic; (mar.) ~ tide / water reflux, maree joasă; in ~ water a) la apă mică; b) (fig. fam.) pe jantă, lefter, cu punga goală; ~ price preţ scăzut / mic; at a ~ figure / price la preţ scăzut / de nimic, chilipir; the ~est price ultimul preţ; ~ wages salarii mici; ~ temperature temperatură joasă / scăzută. 3. scăzut, redus, minim; the ~est freight frahtul minim; it will cost a hundred pounds at the very ~est o să coste cel puţin / minimum o sută de lire; ~ speed viteză redusă. 4. scăzut, redus, puţin dezvoltat, slab; ~ races rase puţin dezvoltate / puţin civilizate. 5. jos, grav; ~ note notă joasă / gravă; ~ sound a) sunet jos / grav; b) sunet slab; ~ murmur murmur slab; in a ~ voice cu voce slabă / scăzută; he has a ~ voice are o voce joasă / gravă; to speak to smb. in a ~ whisper a vorbi cuiva în şoaptă. 6. adânc, profund; ~ valley vale adâncă; ~ bow plecăciune adâncă; to make smb. a ~ bow a face cuiva o plecăciune adâncă, a saluta pe cineva până la pământ. 7. decoltat, decupat; ~ dress rochie decoltată; ~shoe pantof decupat; ~ collar guler răsfrânt. 8. ieftin, comun, vulgar, trivial; decăzut, josnic, abject; ~ comedy farsă, bufonerie, comic ieftin; ~ company societate deocheată; ~ fellow pungaş, derbedeu, puşlama, pramatie; ~ woman a) femeie vulgară; b) femeie stricată / desfrânată / ordinară; the ~est of the ~ ultimul dintre ultimii; ~ gamblers măsluitori; a ~ type of face un adevărat cap de brută; to get into ~ habits a lua / a prinde obiceiuri urâte, a se ticăloşi; ~ part of the town cartier rău famat; ~ cunning pungăşie, escrocherie, înşelătorie; a ~ thing (to do), a ~ trick mârşăvie, murdărie, mişelie. 9. slab, slăbit; (fig.) deprimat, abătut, demoralizat; she is very ~a) sc simte prost, îi merge prost (cu sănătatea); b) e foarte abătută, deprimată; ~ physical condition atonie; to be in ~ spirits a fi deprimat / abătut. 10. umil, modest; ~ birth origine modestă / umilă; ~ life lumea de jos; ~ condition condiţie modestă/ umilă; ~marriage mezalianţă. 11. recent, de dată recentă; ~ date dată recentă. 12. insuficient, neîndestulător; deficitar. 13. (despre lovituri de box) sub centură. II. adv. 1. (în) jos, la pământ; adânc, profund; the village stands ~er than the castle satul se află / e situat mai jos decât castelul; to bow ~ a se înclina / a saluta adânc / până la pământ; to lay ~ a arunca / a trânti la pământ; to lie ~ a sta culcat / a zăcea la pământ; to hit ~ a nimeri jos; (fig.) to keep smb. ~ a ţine pe cineva din scurt; (fig.) I cannot go so ~ as that nu pot să mă înjosesc într-atât; dress out ~in the back rochie adânc / (mult) decoltată la spate. 2. la preţ scăzut / redus; to buy ~ a cumpăra la preţ redus / chilipir; to play ~ a juca la miză mică. 3. încet, fără tărie, slab; to speak ~ a vorbi încet; to burn ~ a arde încet / cu lumină slabă. 4. puţin; to live / to feed ~ a) a mânca / a se hrăni puţin / insuficient; b) a ţine regim. 5. recent; as ~ as nu mai târziu de / decât. III. s. oameni de rând; all the people, high and ~ toată lumea, şi cei mari şi cei mici.



 579



low-spirited [~'spiritid] adj. deprimat, descurajat; abătut, trist, mâhnit; posomorât, posac. low-statured [~*sta2tjad] adj. de statură mică, mic de stat. lowteen flou'tim] s. (amer.) adolescent între 13 şi 16 ani. low tide ['lou 'taid] s. reflux. fow-voiced [~'voist] adj, 1. cu voce(a) gravă. 2. cu voce(a) joasă. low water [~ 'wo:tar] s. 1. (hidr.) etiaj, ape joase. 2. (mar.) maree joasă; apă joasă. low-water mark ['IoUiWoto rma:k] s. punctul cel mai de jos al refluxului; limită inferioară (şi fig.); (fa/».) to be at ~ a nu avea para chioară, a fi lefter / la ananghie / la aman; a fi într-o situaţie fără ieşire. lox1 [bks] I. s. oxigen lichid. II. vb. tr. a alimenta (o rachetă) cu oxigen lichid. lox2 [loks, lu:ks] s. (amer.) peşte afumat (mai ales somon). loxodrome fbksoupdroum] s. (geod.) loxodromă. loyal ['bial] adj. loial, credincios, fidel, devotat. loyalism [-iz^m] s. loialism, lealitate, credinţă. loyalist [-ist] s. 1. (ist.) monarhist. 2. supus credincios. loyally [-i] adv. credincios, cu credinţă. loyalty [-ti] s. credinţă, fidelitate, loialitate; devotament. lozenge [pbzind3] ş. 1. romb; figură rombieă. 2. tabletă, pastilă. lozenged [-d] adj. sub formă de tabletă. 'It (gram.) prese, de la w i l t 1 . lubber ['Ub3r] s. 1. persoană neîndemânatică. 2. (mar.) marinar neexperimentat. Lubberland ['Ubaland] s. (înv.) ţara unde umblă câinii cu covrigi în coadă. lubberliness ['Ub^linis] s. 1. stângăcie, neîndemânarc. 2. înfăţişare mătăhăloasă. lubberly ['Khali] I. adj. greoi, neîndemânatic, stângaci. II. adv. greoi, cu stângăcie. lubra ['lu:bra] s. (austr.) (femeie) aborigenă. lubricant ['Ijuibrikant] s. substanţă unsuroasă, unsoare, lubrifiant. lubricate ['lju:brikeit] vb. A. tr. 1. a gresa, a unge (o maşină etc.). 2. a face alunecos. B. intr. (fam.) a se îmbăta. lubricating i'ljmbrikeitirj] adj. lubrifiant. lubricating oil [~ nil] s. (teftn.) ulei lubrifiant / de uns. lubricating plug [~ pUg] s. (tehn.) ungător. gresor, biurctă de ulei. lubrication [1lju:bri'kci.fan] ş. 1. (te/m.) gresare, ungere, uns (al maşinilor). 2. (si) băutură, pileală. lubricator ['lju:brikeit3r] s.l.v. l u b r i c a t i n g p 1 u g. 2. robinet, bidon de ulei. 3. substanţă de uns. lubricity [lju:'brisiti] s. 1. proprietate de a unge, onctuozitate. 2. (fig.) abilitate de a scăpa / de a se eschiva / de a se sustrage. 3. nestatornicie, nestabilitatc. 4. lascivitate, lubricitate. lubricous [Tlju:brik9s] adj. 1. neted, lucios, alunecos. 2. abil / dibaci în a se eschiva; instabil, nestatornic. 3. lasciv, lubric. luce [lju:s] s. (ibt.) peşte de apă dulce, mai ales ştiucă (Esox încins). lucency ['lju:snsi] s. luminozitate, strălucire. lucent ['Ijmsnt] adj. 1. luminos, lucitor. 2. transparent; diafan. lucerne ['ljui'ssm, 'lu:s3:n] s. (bot.) lucerna (Medicago sativa). luces ['lju:si:z]pl. de la l u x . Lucianic [iluisi'asnik] adj. (satiric) în stilul lui Lucian. lucid ['lju:sid] adj. 1. clar, lămurit, limpede, raţional, lucid; ~ explanation explicaţie clară / lămurită / limpede; ~ style stil clar / limpede; ~ interval a) (med.) perioadă de luciditate (la alienaţi); b) (meteor.) înseninare / ameliorare / îmbunătăţire vremelnică (a vremii). 2. (poetic) clar, limpede, transparent; luminos, strălucitor. 3. (astron.) (despre un astru) vizibil cu ochiul liber. lucidity [lju:'siditi] s. 1. luminozitate. 2. claritate; transparenţă. 3. luciditate. lucidly ['lju:sidli] adv. lucid, eu luciditate. lucidness ['ljursidnis] s.v. l u c i d i t y . Lucifer ['lju:sify] s. 1. (poetic) luceafărul de dimineaţă, planeta Venus. 2. Lucifer, satana. 3. lucifer (rar) chibrit. luciferin [Im'sifsrin] s. (bioc.) luciferină. luck [L\k] s. noroc, şansă; destin, soartă; întâmplare; good ~ întâmplare fericită, noroc; good ~ (to you)! noroc! succes! reuşită!; bad / ill / hard / rough / tough ~ ghinion, nenoroc, nereuşită, eşec; he's had rank bad ~ a avut un ghinion fantastic; he always has the best of ~ arc întotdeauna un noroc orb / nebun / porcesc; to be in ~, to be in ~'s way a avea noroc, a fi norocos; to be down on one's ~, to be off one's ~ a) a avca ghinion; b) a fi / a se găsi într-o situaţie grea/dificilă/la strâmtoare/la ananghie; to try one's ~ a-şi încerca norocul; to bring smb. good ~ a aduce / a purta cuiva noroc; to bring smb. bad ~ a aduce cuiva ghinion; to keep smth. for ~ a purta ceva ca aducător de noroc; well, better ~ next time! lasă, o să fii mai norocos pe viitor!; what deuced bad ~! ce ghinion păcătos / blestemat / afurisit!; my ~'s in! ce noroc!; my ~'s out! ce ghinion!; to have the devil's own ~a avea un noroc orb / nebun / porcesc, a fi plin de noroc (precum câinele de purici); to have the ~ to a avea norocul / şansa să; as ~ would have it a) din fericire; din nefericire; as bad / ill ~ would have it din nefericire, ca un făcut; b) din întâmplare; (glumeţ) just my ~! aşa am cu baftă; (amer.) to play (in / to) big ~ a avca noroc / baftă, a-i merge; (amer.) to play in / to hard ~ a nu avea noroc / baftă, a nu-i merge: for ~ din fericire; to push / to stretch one's ~ a ispiti soarta; (amer.) to ride one's ~ a conta pc / a se bizui pe / a se încrede în norocul său / în steaua sa; there is ~ in odd numbers numerele fără soţ sunt norocoase / aducătoare de noroc; worse ~a) din nefericire: b) cu atât mai rău; a bit / piece / stroke of ~ noroc neaşteptat, chilipir, pleaşcă. luckily l'Ukili] adv. 1. într-un mod fericit / norocos; cu fericire, cu noroc. 2. din fericire; ~for me, I didn't get hurt din fericire (pentru mine) /spre norocul meu. nu m-am rănit. luckiness ['Ukinis] s. noroc, şansă; fericire.



lumber1



luckless ['Uklis] adj. 1. nenorocos, fără noroc, ghinionist; nefericit. 2. vestitor de rele, nenorocos. Incklessness [-nis] s. nenoroc, ghinion; nefericire. lucky ['Uki] adj. 1. (despre persoane) norocos, băftos; he's a ~ dog / bargee / devil / rascal / beggar c un norocos / un băftos; you are always ~ ai întotdeauna noroc, eşti plin de noroc; ~ at cards norocos la jocul de cărţi; ~ in Iove norocos în dragoste; ~ hit / shot lovitură norocoasă; întâmplare fericită: chilipir, pleaşcă; to make a ~ guess / hit a brodi (ceva) bine, a nimeri (ceva) în plin; how ~! ce noroc! ce fericire!; it was ~for him he went to the doctor a făcut bine / i-a prins bine că s-a dus Ia doctor; to strike (it) ~ a da o lovitură, a câştiga lozul cel mare. 2. (despre lucruri) aducător de noroc, propice, prielnic, favorabil; ~ day zi cu noroc / propice; ~ penny bănuţ cu noroc; to be ~ a purta noroc, a fi aducător de noroc. lucky bag [~ ba?g] s. 1. sac conţinând diverse obiecte trase la sorţi (la bâlci). 2. risc, loterie. lucky dip [~ dip] s. v. l u c k y b a g . lucrative ['Iju:kr3tiv] adj. lucrativ, rentabil, avantajos. lucratively [-li] adv. lucrativ etc. (v. l u c r a t i v e ) . lucrativeness [-nis] s. caracter lucrativ / avantajos, rentabilitate. lucre ['lju:k9r] s. (peior.) câştig, beneficiu, folos, profit; filthy ~ câştig ruşinos / dezonorant. Lucretian [lju:'kri:/i9n] adj. (jiloz.) lucreţian. ţinând de filozofia lui Lucrcţiu. lucubrate ['lju:kju(:)breitj vb. intr. 1. a gândi sau a scrie cu efort intelectual intens (de obicei în timpul nopţii). 2. a scrie elucubraţii. lucubration [ilju:kju(:)'breij";?n] s. 1. muncă intelectuală, studiu intens (noaptea). 2. operă literară cu caracter pedant sau cu efecte prea căutate. luculent [iju:kjubnt] adj. (rar) clar, evident; convingător; ~ proof dovadă convingătoare. Lucullian [lju:'kAlian, Iju'k-] adj. (despre un ospăţ) luculian. Luddites ['Udaitsj s. pi. (ist.) luddiţi. ludic l'lu:dik] adj. 1. ludic. 2. jucăuş; zburdalnic; vesel. ludicrous ['Ijmdikrasj adj. 1. ridicol, comic, caraghios, grotesc, de râs. 2. absurd. ludicrously [-li] adv. ridicol, comic. ludicrousness [-nis] s. comic, grotesc; absurditate. lues l'Iju:i:z] s. lues, sifilis. luetic llju:'ctik] adj. luetic, sifilitic. luff [Uf] (mar.) I. s. 1. margine de cădere, prova. 2. gurnă (şi ~ of the bow) gruie de traversieră / de ancoră. 3. (şi ~ tackle) palan(c) al şarturilor gabicrului, palan(c) alunecător; to keep the ~ a strânge vântul cât mai mult. H. vb. intr. a veni în vânt. lug1 [Ug] s. X.(telm.) urechiuşă; ochi, ochet, ureche; chiolbaş. toartă; ochi de prindere, scobitură, şliţ, ureche (de prindere, de agăţare); ochi (vizor); mâner, manivelă, manetă, toc; suport, consolă; îngroşare, proeminenţă, bosaj; aripă, scut, apărătoare. 2. (tel.) oză; bornă pentru sudură. 3. (constr.) capră, consolă. 4. (scot.) ureche; apărătoare de ureche (la caschete). lug2 I. s. 1. tragere (puternică), smucitură. 2. pi. (amer. fam.) aer de importanţă, îngâmfare, împăunare, fălire: to put / to pile on ~s a face pe grozavul / pe nebunul, a se umfla în pene. 3. pi. (amer.) îmbrăcăminte foarte elegantă / şic. 4. (amer. fam.) tip, individ; om neîndemânatic; persoană stângace. 5. (amer. fam.) pretenţie, afectare; to put on the ~ a juca teatru, a face pe nebunul. 6. (amer. fam.) spoliere; to put the ~ on a spolia. 7. fpl.) foi de tutun de calitate inferioară. II. vb. A. tr. a trage, a târî, a smuci (un lucru greu); to ~ smth. along / away a trage / a târî după sine; to ~ in(to) a vârî / a băga cu forţa în; (fig. fam.) to ~ in a story a exagera/ a trage de păr o poveste; to ~ forth/out a trage (ceva) afară, a scoate (ceva) cu forţa; (înv.) to ~ out a trage (sabia) din teacă. B. intr. to ~ at a trage puternic (cu ac.), a smuci de. luggage l'lAgid3] s. bagaj. luggage carrier [~ ikaeria1"] s. (auto) portbagaj. luggage label [~ -leibl] s. etichetă pentru bagaje. luggage office [~ pofis] s. cameră / birou pentru păstrarea bagajelor, depozit de bagaje. luggage van [~ vasn] s. (ferov.) vagon de bagaje. lugger ['lAg3r] s. (mar.) lughcr. lugger sail ['Ugs scil] s. (mar.) velă la treime. lughole l'Ughoul] s. (glumeţ) ureche. lugsail 1'lAgscil] s. v. l u g g e r s a i l . lugubrious [Iju:'gju:brbs, lu'g-, to'g-] adj. 1. lugubru. 2. trist, jalnic, de plâns. lugubriously [-li] adv. lugubru. lugubriousness [-nis] s. caracter lugubru, aspect lugubru. lukewarm ['lju:kw3:ra] adj. călduţ, potrivit (şifig.); moderat, indiferent, nu prea zelos, lukewarmly [-li] adv. 1. călduţ. 2. (j?g.) călduţ, fără entuziasm, fără tragere de inimă. lukewarmness [-nis] s. 1. temperatură călduţă (a apei etc.). 2. (jig.) nepăsare, lipsă de tragere de inimă. lull [UI] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ asleep sau to ~ to sleep) a adormi (un copil) CU cântece. 2. a adormi (o bănuială); a calma, a alina, a potoli (o durere). B. intr. (despre furtună, vânt mare, zgomot, durere) a se linişti, a se potoli, a se calma. II. ş. acalmie, calm; calmare vremelnică (a unei dureri); pauză (în vorbire). lullaby ['Ubbaij s. cântec de leagăn. lulu |'lu:Iu:] s. (amer. si.) ceva remarcabil / de primul ordin / de prima calitate. lumbago [lAm'beigou"s. (med.) lumbago. lumbar ['lAmba1"] adj. (anat.) lombar. lumber1 ['Umb9r] I. s. 1. mobilă veche; vechituri, boarfe. 2. (amer.) cherestea, lemn de construcţie. 3. grăsime de prisos (la cai). II. vb. A. tr. 1. a îngrămădi. 2. a arunca claie peste grămadă. B. intr. (amer.) a tăia lemne.



 lumber2



lumber2 vb. intr. 1. a se mişca greoi / cu stângăcie. 2. a hodorogi, a hurui, a durui. lumber camp ['Umbo ka;mp] s. (amer. silv.) exploatare forestieră. lumberer ['Umboror] s. 1. (amer.) muncitor forestier, cherestegiu. 2. (sl.) escroc, pungaş. lumbering1 ['Umbprirj] s. (amer. silv.) 1. exploatare a pădurii; exploatare forestieră. 2. comerţ cu lemne. lumbering2 adj. care se mişcă cu greutate. lumberjack ['Umbo d3a?k] s. tăietor de copaci. lumber jacket [~ d3Jekit] s, bluză de vânt. lumber jack tall tales [~ d3a;k to:l 'teilz] s. pl. (amer.) poveşti neverosimile, istorii de necrezut. lumberman ['Umbomoii], pl. lumbermen [~mon, ~men] s. v. l u m b e r e r . lumber mill ['Umbo mil] s. (amer.) fabrică de cherestea. lumber room f~ ru(:)m] s. depozit / magazie / debara pentru vechituri. lumbersome ['Umbosom] adj. v. l u m b e r i n g 2 . lumber tractor ['Umbo .tra;ktor] s. (amer. silv.) tractor forestier. lumberyard [~ja:d] s. (amer.) depozit de lemne / cherestea. lumen ['lju:mon],pl. lumina ['lju:mono[ s. (/iz.) lumen, luminare. luminary ['lyu:minori] s. 1. astru, stea. 2. (fig.) persoană luminată, far, luminător. luminesce [Jyu:mi'nes] vb. intr. a deveni luminescent. luminescence [iluuni'nesons] s. (/iz.) luminescenţă, fosforescenţă. luminescent [du:mi'nespnt] adj. (fiz.) luminescent. luminiferous [ilyu:mi'nifsros] adj. (fiz.) luminifer. luminosity [>lyu:mi'nositi] s. luminozitate, strălucire. luminous ['lju:minos| adj. 1. luminos, strălucitor; ~ body corp luminos sa» incandescent, fosforescent. 2. (despre camere) bine luminat, luminos. 3. (fig.) clar, inteligibil. luminous intensity [~ in'tensiti] s. (fiz.) intensitate luminoasă. Iuminousness ['l/urminosnis] s. 1. v. l u m i n o s i t y . 2. (fig.) claritate, limpezime. lummox ['Umoks] s. (amer. sl.) 1. urs, om greoi. 2. prost, tâmpit. Iummy ['Urai] adj. (amer. sl.) clasa întâi, de prima calitate; minunat, straşnic, grozav. lump ['Ump] I. s. 1. masă, grămadă; to sell by / in the ~ a vinde cu ridicata / angro; to take by / in the ~ lua cu ridicata / angro; (fam.) to pay by / in the ~ a plăti în întregime / dintr-o dată; ~ sum suină globală (plătită deodată); to come down in a ~ a cădea (jos) ca o bucată de plumb / ca un butuc; (fig.) he is a ~ of selfishness e de un egoism monstruos. 2. cocoloş, bulgăre (de pământ); a ~ in the throat un nod în gât. 3. bucată de zahăr; ~ sugar zahăr cubic. 4. lingou, piesă brută; ~ of gold bulgăre de aur. 5. (mine) minereu în bulgări. 6. butuc, buştean, lostopană, capăt de lemn tăiat cu toporul, prăjină scurtată cu toporul. 7. (sl.) azil pentru săraci. 8. cucui, umflătură, excrescenţă. 9. (fam.) om greoi / stângaci, urs; a big ~ of alass o grăsană, o fată durdulie / planturoasă; a fat ~ of a man un (om) borţos / pântecos / burduhănos. 10. majoritate; pluralitate; multitudine; mulţime. 11. to get/take one's ~ a primi o pedeapsă, a încasa un perdaf (cu sau fără vină). II. vb. A. tr. 1. a aşeza / a pune / a strânge laolaltă, a îngrămădi; (si to "together) a lua eu toptanul / eu ghiotura / în bloc / eu ridicata; a considera în întregime. 2. a plăti dintr-o dată. 3. (fig.) a înghiţi; (fam.) if he doesn't like it, he may ~ it dacă nu-i place, n-are decât (să se spele pe cap); (sl.) to ~ it down a da de duşcă pe gât, a înghiţi dintr-o sorbitură; (sl.) to ~ the lighter a fi deportat. B. intr. 1. (despre pământ) a face bulgări. 2. to ~along a merge greoi, a merge cu paşi grei / apăsaţi; to ~down a se prăbuşi ca un buştean, a cădea ca plumbul (de greu). 3. to ~ large in smb.'s eyes a se bucura de multă stimă în ochii cuiva. III. inter/. ~, thump, whack! trosc! pleosc!



580



a prânzi; a lua o gustare; to ~ in a prânzi acasă; to ~ out a prânzi în oraş. B. tr. (fam.) a trata cu o gustare, a oferi o gustare (cuiva). luncheon ['Unt/on] s. 1. (cu oarecare nuanţă oficială) prânz. 2. gustare; mizilic. luncheon bar [~ ba:r] s. bufet, expresbar. luncheonette [.Unt/o'net] s. (amer.) 1. masă frugală. 2. bodegă-restaurant, bar mic unde se servesc dejunuri. luncheon-voucher ['Unt/an ivaut/ar] s. bon l tichet de masă (la o cantină). lunchetaria [lUnt/o'tsorio] s. v. l u n c h e o n e t t e (2). lunch wagon ['Unt3 iwa:gon] s. (amer.) bufet ambulant. lune [lyu:n] s. (nuît.) lunula. lunette [lyu:'net, lyu'n-] s. 1. (/nil.) lunetă. 2. (arliit.) timpan. 3. sticlă de ceasornic obişnuit. lung [Un] s. 1. (anat.) plămân; lobe of the ~s lob pulmonar; inflammation of the ~s congestie pulmonară; to shout at the top of one's ~s, to shout with all the strength of one's ~s a răcni din fundul rărunchilor, a ţipa cât îl ţine gura; to have good ~s a) a avea plămâni buni; b) (fig.) a avea (o) voce puternică; (fig.) the ~s of London parcurile şi grădinile Londrei şi împrejurimile. 2. (înv.) the ~s servitorul unui alchimist care aţâţă focul. 3. ~ of oak v. 1 u n g w o r t. 4. pl. spaţii verzi (in oraşe). lung disease [~ di.zi:z] s. (med.) afecţiune pulmonară, boală de plămâni. lunge1 [Und3] I. s. 1. alonjă, funie de manej. 2. manej, pistă circulară de dresaj. II. vb. tr. a antrena (calul) cu alonja în manej. lunge2 I. s. 1. lovitură dreaptă cu vârful spadei; fandare (la scrinul); to make a full ~ a fanda adânc. 2. săritură, salt înainte (mai ales precipitat). 3. (a)zvârlitură (din copite) a calului. II. vb. A. intr. 1. a fanda; to ~ at smb. with one's walking stick a aplica cuiva 0 lovitură / a izbi pe cineva cu vârful bastonului. 2. to ~ against a se izbi de; to ~forward a se năpusti înainte; to ~ out at smb. a) (mai ales despre boxeri) a trimite cuiva o directă (cu pumnul); b) (despre cai) a lovi pe cineva cu copitele. B. tr. 1. a lovi, a izbi (cu o armă). 2. (despre insecte) to ~ out the sting a scoate acul (afară). lunged [Urjd] adj. 1. cu plămâni. 2. (in cuvinte compuse) cu plămâni(i); strong-~ cu plămâni(i) tari. lunger ['Urjor[ s. (amer. sl.) bolnav de plămâni, tuberculos. lungwort ['Unwo(:)t] s. (bot.) 1. iarba-plămânului, mierea-ursului, cuscrişor (Pulmonaria officinalis). 2. muşchiul-fagului (Sticla pulmonacea). lunilogical [.lu;ni'bd3ik.9l] adj. (astron.) selenologic. lunk [Unk] s. (amer. fam.) persoană stupidă, idiot, imbecil, gogoman, găgăuţă. lunkhead ['Unkhed] s. v. 1 u n k. lunula E'lyumjulo], pi. lunulae [-li;] s. (anat., geom.) lunula. lunular ['ly'u:njulor] adj. în formă de semilună. lupin(e) ['lyiupin] s. (bot.) lupin, cafeluţe (Lupinus albuş). lupine ['ly'u:pain] aay. de lup. lupus ['ly'u:pos] s. (rn«l.) lupus. lurch1 [ls:t/] I. vb. intr. 1. a se ţine ascuns / în umbră, a sta la pândă / ascuns / pitulat, a pândi. 2. a recurge la subterfugii / pretexte, a umbla cu şiretlicuri / chichiţe / tertipuri. 3; (mar.) (despre nave) a se înclina. 4. a se clătina, a se împletici, a merge împleticindu-se / pe două cărări. 5. (înv.) a fi mâniat./ supărat; a fi bosumflat, a se bosumfla, a face mutre. II. s. 1. ascunziş, (loc de) pândă; to be / to lie at / upon the ~ a sta la pândă. 2. (mar.) înclinare a navei; ambardee. 3. mers clătinat / împleticit / pe două cărări (al unui om beat); clătinătură, clătinat, legănat (ai unei trăsuri, unui vagon etc.). 4. (amer.) înclinaţie, lumped circuit ['Umpt 'so:kit] s (electr.) circuit cu constante localizate. talent. lumped voltage [~ 'voultid3l s. (electr.) tensiune de control. lurch 2 1. s. 1. (la jocuri de tip „table") „marţ" (situaţia unui jucător care tiu a realizat lumper ['Umpor] s. 1. lucrător în port; docher; hamal. 2. (amer. sl.) mijlocitor, încă 30 de levate, în timp ce adversarul are 61); to leave in the ~ a) a face marţ; (pasiv) intermediar. 3. arbitru. to be left in the ~ a fi făcut marţ, a fi pierdut; b) (fig.) a părăsi (pe cineva) în / la nevoie lumpfish ['Umpli/] s. (Uit.) specie de peşte de pe coastele de nord ale Atlanticului 1 în clipe grele; to win the ~ a face marţ; to save the ~ a se asigura contra marţului. (Cyclopterus lumpus). 2. (inv.) vechi joc de table. 3. (si. înv.) escrocherie, pungăşie, coţcărie; to give a ~a) a spune lump freight ['Ump freit] s. (ec.) navlu global. o minciună; b) a pungaşi; a înşela; a tromboni. II. vb. tr. 1. a face marţ. 2. (i«v.) a părăsi lumping [Umpin] adj. (fam.) mare, greoi, butucănos, bolovănos. (pe cineva) la nevoie / în clipe grele. 3. (sl. inv.) a înşela, a escroca, a pungaşi, a pingeli. lumpish ['lAmpi/l adj. 1. greoi, nedibaci, stângaci. 2. tâmpit, greu la minte. 4. (înv.) a apuca / a înhăţa / a înşfăca în mod necinstit; a-şi însuşi (ceva) pe nedrept. lumpishly [-li] adv. greoi, stângaci. lurcher ['lo:t/or] s. 1. găinar, pungaş mărunt. 2. copoi (câine). 3. spion. lumpishness [-nisj s. 1. stângăcie, neîndemânare. 2. prostie. lure [lyuor, ljoor, ljo:r] I. s. 1. nadă, momeală. 2. (y7g.) momeală, farmec, ispită, vrajă; lump lime ['Ump laim] s. var nestins. ademenire, amăgire, ispitire, seducere. 3. perie de catifea (pentru pălării). II. vb. tr. (fig.) lumpy I'Umpi] adj. plin de cocoloaşe / de bulgări; cu movile; ~ sea mare cu valuri a momi, a ademeni, a ispiti, a seduce, a prinde în mreje, a fermeca, a vrăji. mici / cu berbeci. lurid ['ly'uorid, ljoor, 'ljo:r-] aay. 1. lugubru, sinistru; fantomatic, livid, palid de moarte. lumpy jaw [~ d3o:] s. (vet.) 1. actinobaciloză. 2. actinomicoză. 2. (despre cer) roşiatic, încins, de furtună. 3. sumbru, posomorât, întunecos; to cast a ~ lunacy ['ly'umosi] s. 1. nebunie, sminteală, demenţă, alienare. 2. nebunie, idee sau faptă Iight a arunca o lumină sumbră. 4. înfiorător, oribil, sângeros, criminal. 5. senzaţional. nebunească, absurditate. 3. (jur.) iresponsabilitate. luridly [-li] adv. lugubru, sinistru. lunar ['lyu:nor] aay. 1. lunar, de lună. 2. (fig.) desprins de realitate. luridness [-nis] s. aspect sinistru / lugubru. lunar caustic [~ 'koQstik] s. (chim.) azotat / nitrat de argint, piatra iadului. lurk [lo:k] I. vb. intr. 1. a se ţine ascuns / în umbră, a sta la pândă, a pândi, a spiona; lunar distance [~ 'distans] s. (astron.) distanţa de la Lună la Soare sau la orice astru. to ~for smb. a spiona l a pândi pe cineva; ~ing rocks stânci ascunse (sub apa). 2. (y7g.) lunar eclipse [~ i'klips] s. (astron.) eclipsă de Lună. a trage cu urechea, a ciuli urechea, a pândi. 3. a pleca I a o şterge pe furiş, a se strecura, lunarian [lu:'neorion[ s. (astron.) selenolog; selenograf. a se furişa; to ~ about a) a se târî încoace şi-ncolo; b) a da târcoale (si to ~ around). lunar module ['lu;no 'modju:l] s. (cosm.) modul lunar. II. s. (sl.) escrocherie, şarlatanie; pungăşie, potlogărie, găinărie, coţcărie; cerşitcu hârtii lunarnaut [rlu:nono:t] s. astronaut (care călătoreşte spre Lună). false; to be on the ~ a fi la pândă. lunarscape ['lunoskeip] s. (astron.) imagine a suprafeţei lunare, peisaj lunar. lurker ['lo:kor] s. 1. persoană ascunsă. 2. spion, iscoadă. lunate ['lyu:neit, -nit] adj. în formă de semilună. lurking [lo:kin] adj. tăinuit, ascuns, secret. lunatic ['hxnstik] aay., s. nebun, alienat; lunatic. lurking place [~ pleis] s. 1. loc secret l ascuns / tainic. 2. refugiu; adăpost; liman. lunatic asylum [~ o.sailom] s. spital de psihiatrie, casă de nebuni. lurry ['Uri] s. v. 1 o r r y. lunatic fringe [~ frind3l s. (amer. pol.) grupare de extremişti. luscious ['U/os] adj. 1. suculent, dulce, savuros, delicios; mălăieţ. 2. (despre stil) lunation [ly'u:'nei/pn, ly'u'n-] s. (astron.) lună sinodică (29 114 până la 29 516 zile). lunch [Un/f] I. s. „lunch"; (masă de) prânz (atunci când masa principală se serveşte supraîncărcat. 3. voluptuos, atrăgător. seara); gustare (atunci când masa principală se serveşte la prânz). II. vb. A. intr. a dejuna, lusciousness [-nis] s. suculentă; gust delicios, savoare.



 581



lush1 [1A/] adj. 1. (despre vegetaţie) luxuriant, abundent; verde, plin de sevă. 2. (fa/n.) îmbelşugat, opulent. lush2 (sl.) I. s. 1. băutură (spirtoasă). 2. beţiv. II. vb. A. tr. a bea, a îmbăta. B. intr. ase îmbăta, a se pili. lush worker [~ 'wa:kar] s. (amer. fam.) hoţ care operează asupra oamenilor beţi. lushy ['U/i] adj. (amer. fam.) beat. lust ['Ust] I. s. 1. dorinţă / poftă trupească. 2. lubricitate, lascivitate, libidinozitate. 3. dorinţă, patimă, pasiune; ~ of power dorinţă / sete de putere; II. vb. intr. to ~ after / for a dori eu pasiune, a pofti; to ~ for power a fi însetat / setos de putere. lustful ['Ustful] adj. lasciv, senzual, desfrânat. lustfully [-li, -făli] adv. lasciv, lubric. lustfulness [-nis] s. lascivitate, senzualitate, poftă trupească. lustily ['Ustili] adv. din răsputeri, din toate puterile; cât îl ţine gura. lustiness ['Ustinis] s. 1. sănătate (debordantă), forţă, putere fizică, robusteţe, vigoare. 2. (î/iv.) plăcere, încântare. lustra ['lAStrc] pi. de la 1 u s t r ura. lustration [Us'trci/an] s. 1. (rel.) purificare / curăţire / spălare prin jertfă / prin botez etc. 2. (glumeţ) spălare, spălat. lustre1 ['lAst9r] s. 1. lustru, luciu; strălucire, scânteiere; metallic ~ luciu metalic. 2. renume, slavă, faimă, glorie; to add / to give / to shed / to throw ~ on smth. a face (ceva) să devină faimos / glorios / slăvit; work that has conferred ~ on his name lucrare care i-a făcut numele celebru / care 1-a făcut (să devină) celebru. 3. lustră, policandru, candelabru. 4. (text.) lustrin. II. vb. tr. a da lustru, a lustrui. lustre2 s. v. 1 u s t r u m. lustreless [-lis] s. mat, lipsit de strălucire. lustrine ['Ustrin] s. (teAt.) lustrin (mătase). lustrous ['Ustras] adj. strălucitor, lucios; lustruit. lustrum ['Ustr3m],p7. lustra ['[Astra] sau lustrums ['iAstramz] s. (lat.) lustru, perioadă de cinci ani. lusty flASti] adj. viguros, puternic, robust; (fig.) înfloritor, prosper. lutanist ['lju:tanist] s. cântăreţ din lăută. Iute1 [lju:t] (muz.) I. s. lăută. II. vb. intr. a cânta din lăută. Iute2 I. s. 1. chit; rnastic. 2. (constr.) dreptar, netezitor. II. vb. tr. a lipi cu rnastic sau CU chit. lutecium [lju:'ti:/i3m] s. v. 1 u t e t i u m. lute player [ljuit .plcia1"] s.v. l u t a n i s t . lutestring [~strirj] s.v. l u s t r i n e . Lutetian [lju:'ti:/an] adj. (poetic) parizian. luretiuin [lju:'ti:/iam] s. (chim.) lutcţiu. Lutheran ['ljutfaran] adj., s. luteran. Lutheranism ['Iu:ecranizam] s. (re/.) luteranism. Lutherism I'lmBarizam] s.v. L u t h e r a n i s m . luting [Tlju:tin] s. 1. chituire, lipire cu chit. 2. (mar.) chit de barcă. lux [Uks],pl. luces ['lju:si:z] s. (opt.) lux (unitate de măsură). luxate ['Ukseit] vb. tr. (med.) a luxa, a scrânti. luxation [Uk's ci/an] s. (med.) luxaţie, scrântire. Luxernburger ['Uksarnbaiga1"] s. locuitor din Luxemburg, luxemburghez. luxuriance [lAg'zjuarians, lag'zj-, kk'sj-, -joar-, Ug^ua-] s. 1. abundenţă, belşug. 2. splendoare, pompă, somptuozitate. 3. bogăţie (a imaginaţiei etc.). luxuriant [lAg'zjuariant] adj. 1. roditor, fertil, mănos, bogat. 2. (despre vegetaţie) luxuriant, abundent. 3. (despre stil) înilorit. luxuriantly [-li] adv. din belşug, abundent. luxuriate [lAg'zjuarieit] vb. intr. 1. (despre vegetaţie) a creşte bogat / luxuriant. 2. a trăi în lux / belşug / opulenţă. 3. a se desfăta; a savura; to ~ on choice wines a savura vinuri alese; to ~in dreams a se îmbăta cu vise; he ~d in this new life gusta cu pasiune această viaţă nouă. luxuries tax ['Uk/ariz ta;ks] s. (ec.) impozit pe articole de lux. luxurious [Ug'zjuarias] adj. 1. luxos, somptuos. 2. care iubeşte luxul. 3. cheltuitor, risipitor. 4. senzual, voluptuos. luxuriously [-li] adv. 1. în lux, în desfătare; luxos, plăcut. 2. voluptuos. luxury ['Uk/ari, -k/ur-] s. 1. lux, abundenţă, belşug, opulenţă; to live in (the lap of) ~ a trăi în belşug, a duce o viaţă îmbelşugată; to swim in ~ a înota în belşug; bred in (the lap of) ~ crescut în puf; I have never known either want or ~ n-am cunoscut nici ce-i sărăcia, nici ce-i belşugul. 2. obiect de lux; ~ article obiect / articol de lux; I can't



lytic



afford luxuries nu pot să-mi permit extravaganţe / să fac lux; ~ car automobil de lux; the ~ trades comerţul articolelor de lux. 3. plăcere, voluptate, deliciu, savoare; (înv.) des frâu. luxury tax [~ tasks] s. (ec.) taxă de lux. lycanthrope [JaikanSroup, lai'kîen-] s. (psih.) licantrop. lycanthropy [lai'ka?n9roupi, -6ra-] s. (psih.) licantropie. lycee [li'sei] s. (jr.) liceu (în Franţa). Lyceum [lai'si(:)am] s. 1. (ist.) Liceul (şcoală filosofică întemeiată de Aristotel). 2. lyceum sală de curs; sală de lectură. 3. lyceum (amer.) ateneu popular, asociaţie literară. lychnis ['liknis] s. (bot.) arşinic (Lychnis chalcedonica). lycopod ['laikoupod, -ka-] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium sp.). lyddite l'lidait] s. (chim.) lidită, melinită (exploziv brizant). Lydian ['lidian] adj., s. (ist.) lidian. lye [lai] s. 1. leşie. 2. (teAt.) fierbere în leşie. lying1 ['laiin] I.part. prez- de la 1 i e1 (II). II. adj. mincinos, fals, înşelător; a ~prophet un fals profet. III. s. minciună, fals(itate). lying2 I. part. prez. de la 1 i e2 (I). II. adj. culcat, întins, lungit. lying dog [~ dog] s. (zool.) setter. lying-in [-'in.'—] s. naştere. lying-in hospital [—.hospital] s. casă de naşteri, maternitate. lyke wake ['laik iwcik] s. veghe (la mort). lyme grass [laim gra:s] s. (bot.) orz-pădureţ, perişor (Elymus sp.). lymph [limf] s. 1. (fiziol.) limfă. 2. (poetic) izvor de apă limpede. lymphatic [IimTsetik] I. adj. 1. (fiziol.) limfatic, debil. 2. flegmatic. II. s. pi. (anat.) vase limfatice. lymphocyte ['limfasait] s. (anat.) limfocită. lymphocytosis [ilimfousai'tousis] s. (med.) limfocitoză. lymphography [Iim'fografi] s. (med.) limfografîe. - lymphoid ['limfaid] adj. (anat.) limfoid. lymphoma [lim'fouma],pl. lymphomata [-ta] s. (med.) limfom. lyncean [lin'si:an] adj. de linx; cu ochi de linx. lynch [lint/] vb. tr. (amer.) 1. a condamna după bunul plac / fără judecată. 2. a linşa. lynchet ['lint/it] s. (agr.) agroterasă. lynching ['lint/in] s. linşare, linşaj. Lynch law ['lint/ b : | s. (amer. ist.) 1. legea /judecata lui Lynch. 2. linşare. lynotype ['lainataip] s. linotip. lynotype operator [~ 'oparcita1"] s. linotipist. lynx [lirjks] s. (zool.) râs, linx (Lynx lynx). lynx-eyed ['linksaid] adj. cu ochi de linx, cu vedere ageră / pătrunzătoare. lyophilic [.laia'filik] adj. (chim.) liofil. lyophilize [lai'ofilaiz] vb. tr. (chim.) a liofiliza. lyophilizer [~ar] s. (tehn.) liofilizator. lyophobic [Jaia'foubik] adj. (chim.) liofob. lyotropic [.laia'tropik] adj. (chim:) liotrop. Lyra ['laiara] s. (astron.) Lira (constelaţie şi semn ăl zodiacului). lyrate ['laiarit, -reit] adj. în formă de liră. lyre ['laiar] ş. (muz., fig.) liră. Iyre-bird ['biaba:d] s, (omit.) pasărea-liră (Menura superba). lyric ['Iirik] I. adj. liric. II. s. 1. poezie lirică. 2.pl. lirică. 3. (fam.) text de cântec. lyrical [-al] adj. liric. lyrically [-ali] adv. liric. lyric drama ['lirik 'dro:ma] s. (muz.) operă. lyricism ['lirisizam] s. lirism. lyricist ['lirisist] s. 1. poet liric. 2. textier, autor de texte. lyrics ['liriks] s. pi. textul unui cântec. lyriform ['laiarifo:m] adj. liriform, în formă de liră. lyrism ['lirizam] s.v. 1 y r i c i s ni. lyrist I. ['laiarist, 'lir-] s. 1. cântăreţ la liră. 2. poet liric. II. [lirist] adj. liric. lysimeter [lai'simita1"] s. (biol.) lizimetru. lysin(e) ['Iaisin] s. (chim.) lizină. lysis [laisis] s. 1. (med.) liză, scădere continuă a temperaturii. 2. (med., chim.) distrugere (a celulelor etc.). lysozyme ['laisazaim] s. (biol.) lizozimă. lytic l'litik] adj. (biol., med.) lizigen.



 M, m [em], pl. Ms, M's, m's [-z] s. M, m (a 13-a literă a alfabetului englez). ma [ma:] s. presc. de la m a m m a1; mania; mămică (în limbajul copiilor). ma'am [maem, amer. şi ma:m] s. prese, de ta m a d a m; doamnă. mac [meek] s. (fam.) prese, de la I. m a c k i n t o s h . 2. m a c a d a m. macaber [ma'ka:bar] adv. v. i n a c a b r e . macabre [marka:br, mae'k-, -barj adj. (Jr.) macabru; lugubru; dance ~dans macabru. . macaco [ma'keikou] s. (zool.) 1. lemurian (Lemur macaco). 2. v. m a c a q u e . , macadam [ma'kaxiam] s. (drum) 1. macadam; şosea pavată cu straturi de pietriş (conform metodei preconizate de McAdam). 2. macadam, pietriş pentru pavarea şoselelor. macadamization [maika:damairzci/-7n] s. (drumuri) macadarnizarc, şoseluire cu macadam. macadamize [nia'kaxfoinaiz] vb. tr. a macadamiza, a pava cu straturi de pietriş; a şoselui. macadam roller [ma'kaxiam 'roular| ş. (constr.) cilindru compresor. macaque [ma'ka:k[ s. (zool.) macac (maimuţă din genul Macacus). macarize ['maskoraiz] vb. tr. a binecuvânta. macaroni [imaska'rouni], pl. macaronis sau macaronies [masko'rouniz] s. (ital.) 1. macaroane, spaghete. 2. pl. mai ales macaronies; filfizon (din sec. XVIII). macaronic [-maska'ronik] adj. 1. de macaroane. 2. (despre stil) burlesc; amestecat. 3. (despre versuri) macaronic. macaronics [.mzeka'raniks] s. (Ut.) maearonism. macaroon [imseks'mrn, 'nuekar-] s. (gastron.) pricomigdală. macartney [ma'ka:tni] s. (omit.) fazan-auriu (Phasianus aureus). Macassar (oil) [ma'kcesa(r'oil)] s. ulei de Macassar (pentru păr). macaw [mo'ka:] s. (omit.) ara (Ara sp.). macaw tree [~ tri:] s. (boi.) varietate de palmier (Acrocomia sp.). maceaboy ['maîkaboi] s tabac / tutun de prizat (de obicei cu aromă de trandafir). maccarthyism [ma'ka:0iiz3m] s. (pol.) niaccarthism. mace1 [meis] s. 1. (ist.) buzdugan, ghioagă. 2. sceptru; toiag (însemn al unei demnităţi). 3. baston (de poliţist etc.). 4. tac (pentru biliard). 5. (tehn.) ciocan de lemn (pentru înmuierea pielii). mace2 s. nucşoară; condiment din coaja uscată a nucşoarei. mace3 (sl.) I. s. pungăşie, escrocherie. II. vb. tr. si intr. a înşela, a escroca. mace4 s. (chim., mii.) gaz lacrimogen. macedoine [ima?si'dwa:n] ş. (jr.) 1. salata de legume sau fructe. 2. (fig.) amestec, amestecătură. Macedonian [massi'dounian] I. adj. din Macedonia, macedonean. II. s. locuitor din Macedonia, macedonean. macerate ['massareit] vb. A. tr. 1. a macera. 2. a slăbi, a emacia. B. intr. a se macera. macerater ['maesareita1"] s. v. in a c e r a t o r. maceration [mzesa'reijan] s. 1. macerare. 2. slăbire, emaciere. macerator ['massareita1"] s. (tehn.) holendru, maşină de marunţit. machete [ma'tieiti, ma:'t/eitei] s. macetă. Machiavel ['msekia.vel] s. v. M a c h i a v e l l i a n (II). Machiavellian ['ina:kia'velian] (pol. etc.) I. adj. machiavelic. II. s. ins machiavelic; intrigant, ins lipsit de scrupule. Machiavellism [imaîkia'velizsiii] s. (pol. etc.) machiavelism. machicolate [niEe't/ikouleit, ma.tj-, -kal-[ vb. tr. (ist.) a prevedea (metereze etc.) cu deschizături pentru aruncarea proiectilelor. machicolation [masrt/ikou'leijan, matt/-, -kal-] s. (ist.) 1- deschizătură (în metereze etc.) pentru aruncarea de proiectile. 2. meterez eu deschizături. machinable [ma'/knabl] adj. (tehn.) prelucrabil. machinal [ma'/i:nal] adj. de maşină. machinate ['msekineit] vb. A. intr. a complota, a unelti. B. tr. a pune la cale, a urzi (ceva rău). machination [rinseki'nei/pn] s. maşinaţie, intrigă, uneltire. machine [ma'/i:n] I. s. 1. (tehn.,fiz.) maşină; (amer.) coin ~ automat (în care se introduc monede). 2. (tehn.) aparat, mecanism, dispozitiv. 3. bicicletă; motocicletă; automobil.



maşină. 4. (fig.) aparat, mecanism; state ~ aparat de stat. 5. clică organizată. 6. (fig.) maşină, robot (persoană care lucrează mult sau mecanic). 7. (ist.) maşină de război. II. vb. A. tr. 1. (tehn.) a prelucra mecanic; a uzina. 2. (poligr,) a. tipări, a imprima mecanic. B. intr. a se folosi de maşini. machine builder [~ tbilda1"] s. (tehn.) constructor de maşini. machine-building industry [~ka:b~âin] s. (mii.) pistol mitralieră. machine department [~ di.pu:tmant] s. (tehn.) sala maşinilor. machine element [~ relimant] s. (tehn.) organ de maşină. machine-gun [~gAn] (mil.) I. s. mitralieră. II. vb. tr. a mitralia. machine-gunner [~rgAnar] s. (mii.) mitralior. machine language [~ ila3rjgwid3] s. (infor.) limbaj maşină. machine-made [~meidj adj. făcut cu maşina / cu mijloace mecanice. machine-man [~maen], pl. machine-men [~men[ s. v. m a c h i n e r. machine minder [~ -maindar] s. v. m a c h i n e r. machine part [~ pa:t[ s. (tehn.) organ de maşină. machine pistol [~ -pistl] s. pistol automat. machine plant [~ plo:nt] s. uzină constructoare de maşini(-unelte). machiner [ma'/i:nar] s. maşinist; mecanic. machine revise [ma'J"i;n ri'vaiz] s. (poligr.) revizie de maşină. machinery [ina'/i:nari] s. 1. utilaj, instalaţii mecanice; instalaţie de exploatare. 2. maşini; parc de maşini. 3. mecanism, părţi de maşină; organ / parte de maşină. 4. (fig.) mecanism, maşinărie, aparat; structură. 5. (fig.) combinaţie (pentru realizarea unui scop). machinery lorry [~ ibri] s. (tehn.) autoatelier mobil. machine shop [ma'/iin /op] s. (tehn.) atelier mecanic. machine ticket [~ itikit] s. (amer. pol.) programul unui partid politic. machine time [~ taim] s. timp mecanic / de maşină. machine tool [~ tu:l] s.(tehn.) maşină-unealtă. machine translation [~ trasns.lei/an] s. traducere automată. machine work [~ wa:k] s. 1. (tehn.) prelucrare mecanică; lucru mecanic. 2.p/. uzină constructoare de maşini. 3. mijloace poetice sau dramatice. machining |ma'/i:nin] s. (tehn.) prelucrare mecanică; uzinare. machining property [~ iprapati] s. (tehn.) prelucrabilitatc. machinist [ma'/imist] s. 1. lăcătuş; mecanic; maşinist. 2. (ferov.) mecanic (de locomotivă). 3. constructor de maşini. 4. croitor. 5. (teatru) maşinist. 6. (mar.) subofiţer (ajutor al ofiţerului de maşini). machinist's tools [~s 'tu:lz] s. pl. (tehn.) seule de lăcătuşerie. macho ['mect/ou, 'mo:-] I. adj. (mai alespeior.) viril. II. ş. tip viril, mascul bine făcut. mack [mrek] s. (fam.) v. m a c k i n t o s h (I). mackerel ['maekralj s. (iht.) scrumbie-albastră (Scomber scombrus). -0- ~ sky cer cu nouraşi albi. mackinaw ['nifekana:] ş. jachetă de lâna groasă. mackintosh ['maekinto/] s. 1. (pardesiu) impermeabil; manta de cauciuc. 2. pânză cauciuc ată. mackle ['m


 583



magnanimous



macrocyte ['niîekrousait] s. (med.) macrocit. madness ['maxlnis] s. 1. nebunie, demenţă; scrânteală. sminteală; sheer ~ nebunie curată; in a fit of ~a) într-un acces de nebunie; b) (fig.) într-un moment de nebunie. 2. prostie, macroeconomic [imaekrOMihka'nomik] adj. (ec.) macroeconomie. tâmpenie. 3, nebunie, mânie, furie, turbare. macroeconomics [■raaekrOHtrka'nonuks] s. pl. (folosit ca sg.) macroeconomic. madonna [mo'dana] s. 1. madonă. 2. the Madonna Madona, Sfânta Fecioară. macrometer [ma'kromit3r] s. (tehn.) macromctru. r madonna-lily [~ilili] s. (bot.) crin-alb (Lilium candidam). macromolecular [imffikroma'Iekjul3 ] adj. (chim.) macromolecular. macromolecule [imaekrou'niDlikju:!] s. (chim.) macromoleculă. madre ['mu:drc] s. (span.) mamă. madrepore [imaxlri'po:1", -'pns1"] s. (zool.) madrepor. macroporous [ms'kroporos] adj. macroporic. macroscopic [.maskro'skopik, -krou-] adj. macroscopic. madreporite ['maxlr3*p;>:raitj ş. (geol.) madreporit. macrospore ['maekrospo:1", -krous-] s. (bot.) macrospor. madrigal ['madrigal] s. (lit., muz.) madrigal. macrostrategy ['m2ekrou'stnEtid3i] s. strategie globală. madrigalian [.maxlri'geilian] adj. (lit., muz.) de madrigal. macrostructure [~.strAktJV] s. macrostructură. madrigalist l'maxlrigalist] s. 1. (Ut.) autor de madrigaluri. 2. (muz-) compozitor sau macula ['maekjub], pi. maculae [-li:] s. 1. pată. 2. (astron.) pată solară. 3. (med.) interpret de madrigaluri. pigment. Madrilenian [imaxlri'limisn] I. adj. madrilen, din Madrid. II. s. madrilen, locuitor din Madrid. macular [lma?kjubrj adj. 1. pătat, eu pete. 2. (med.) pigmentos. madwoman ['mrediwumsn], pl. madwomen [meediwimin] s. (femeie) nebună. maculate I. ['maekjuleit] vb. tr. 1. a păta, a murdări. 2. (jig.) a păta, a murdări; a pângări. dementă, smintită. II. ['mskjulit] adj. pătat, murdărit (şi fig.). madwort ['mcedwo(:)t] s. (bot.) lipicioasă (Asperugo procumbens). maculated [imaekju'leitid] adj. pătat, plin de pete. maculation [imsekju'lei/an] s. pătare, murdărire. Maecenas [mi(:)'si:n£es, -nas] s. mecena. r macule [ ma?kju:l] I. s. 1. (poligr.) tipar dublat. 2. (îuv.) pată, murdărie. II. vb. tr. maelstrom [iineilstroum, amer. -strain] s. 1. maelstrom, vârtej de apa (pe coastele Norvegiei). 2. vârtej, volbură, furtună (şi fig.). 1. (pol/gr.) a dubla, a murdări. 2. (mv.) a păta, a murdări. maculose ['mxkjuiousl adj. pătat, murdar. maenad ['mi:naed] s. menadă, bacantă (şi fig.). mad [niEed] I. adj. 1. nebun, alienat, dement; smintit, scrântit; raving ~ncbun furios; maestoso bmaxs'touzou, mais-, -ousou] adv., s. (muz.) maestoso. ~ as a March hare, ~ as a hatter nebun de legat, completamente nebun; like ~ ca nebunul; maestro [mu:'estrou, 'maistrou], pi. maestri [mo:'estri] şi maestros [ma:'estrouz, (fam.) to be a bit ~ a fi puţin ţicnit, a-i lipsi o doagă, a avea o păsărică: to drive smb. 'maistrouz] s. (ital., muz.) maestru. ~ a înnebuni pe cineva; a face pe cineva să-şi piardă capul; to go / to run ~ a înnebuni; Mae West ['mei 'west] s. (si.) 1. (av.) jachetă pneumatică de salvare pentru aviatori. a se sminti. 2. (fig.) nebun, înnebunit; furios, întărâtat; turbat; ~ with pain nebun / înnebunit 2. (mil.) ear de luptă cu două turcie. de durere; it makes him ~only to see them îl apucă furia / nebunia numai când îi vede, rnafeesh [rna'fi:/] adj., adv. (si.) caput; basta. turbează numai când îi vede. 3. nebunesc, necugetat, de nebun; a ~plan un plan nebunesc; rnaffia ['rna:fki:J s. 1. mafie. 2. clică, bandă. whata~thingtodo! ce nebunie! cum poate face cineva o prostie atât de mare7 4. (despre maffick ['msefik[ vb. iu/r. (fam.) a petrece, a se veseli, a o face lată (după o victorie animale) turbat; a ~ dog un câine turbat. 5. (jig.) nebun, în al nouălea cer; exuberant. etc.). 6. ~ after /about /for /on nebun după, pasionat de. care se dă în vânt după; însetat de; mafficker ['niEefika1"] s. (fam.) chefliu. he is ~ about her e îndrăgostit de ca nebuneşte / ca un nebun; ~ for revenge însetat de maffled ['nifefld] adj. (despre persoane) încurcat, nelămurit, zăpăcit. răzbunare. 7. ~ with (amer.) supărat pe; to be ~ with smb. a fi furios pe cineva. II. vb. mafia ['maifiu:] s. v. m af f i a. A. tr. 1. (rar) a scoate din minţi, a înnebuni. 2. (amer. fam.) a înfuria. B. in/r. (rar) 1. a-şi mafie ['maefik] adj. (geol.) mafie, femic. ieşi din fire, a-şi pierde minţile. 2. a proceda nebuneşte. mafioso [im?efi'ousou],pl. mafiosi [-si:] s. 1. mafiot. 2. membru al unei clici criminale. Madagascan hmseds'geesksn] I. adj. din Madagascar, malgaş. II. s. locuitor din gangster. Madagascar, malgaş. mag1 [m?eg] s. (sl.) jumătate de penny (monedă divizionară engleză). mag2 (fam.) I. s. flecăreală, trăncăneală. II. adj. vorbăreţ, guraliv, flecar. III. vb. intr. madam ['maedam], pl. mesdames ['meidasni] sau madams ['niaedamz] s. 1. doamnă a flecari, a trăncăni. (forma obişnuita de a se adresa unei femei măritate sau în vârstă; numele se jxwte specifica numai după pi. „mesdames"). 2. (în formulă epistolară) Dear Madam Stimată Doamnă. mag3 (fam.) I. s. prese, de la m a g a z i n e. II. adj. prese, de la m a g n e t i c (a 1). 3. (urmat de prenume) patroană (de bordel). 4. (peior.) tânără autoritară. magazine1 [imasgo'zim.'—] s. 1. (mii.) depozit de arme. muniţii sau provizii; pulberărie. madame ['niEedsm, mu:'du:m].pl. mesdames [mei'du:m] s. (fr.) 1. (ca adresare) stimată 2. (mii.) cutia încărcătorului (la arme). 3. (tehn.) buncăr: magazin de alimentare (la maşini doamnă. 2. doamna (cuvânt însoţit de numele unei femei măritate; prese. „Mine", pl. automate). 4. (mar.) magazie de muniţii. 5. magazie; depozit; magazin. 6. (fig.) grânar (al unei ţări etc.). 7. (top., fot.) casetă. „Mmes"). magazine2 s. revistă; publicaţie periodică. madapoKDam [iniceda'pobm] s. (text.) madipolon. mad apple ['meed 'a?pl[ s.v. e g g p l a n t . magazine-case [~keis] s. v. m a g a z i n e1 (2). madcap ['masdkaep] adj., s. nebun, zăpăcit, descreierat. magazine-rifle [~iraifl| s. (mii.) puşcă cu încărcător. mad cow disease [masd 'kau diizi:z] s. (vet.) maladia vacii nebune (encefalopatie niagazinist [imasgc'zimist] s. colaborator la o revistă. spongiformă bovină). Magdalen f'masgdolin] s. 1. the ~ (bibi.) Maria Magdalena. 2. magdalen (jig.) pocăită: madden ['msedn] vb. A. tr. 1. a înnebuni; a exaspera, a scoate din minţi. 2. a mânia, prostituată care se pocăieşte. mage [mcid3] s. 1. (ist.) mag. 2. (înv.) cărturar, învăţat. a irita, a scoate din sărite. B. intr. 1. a înnebuni, a-şi pierde minţile. 2. (fig.) a se face foc şi pară. a turba, a-şi pierde minţile de furie. magenta [magenta] s. (chim.) magenta, fucsină. madder ['meeds'"] s. 1. (bot.) roibă (Rubia tinctorum). 2. (chim.) Iac de garantă. maggot ['maegDt] s. larvă; vierme; to have a ~ in one's brain / head (fam.) a avea toane; as the ~ bites him (fam.) după cum îl apucă. madding ['maedin] adj. (poetic) 1. nebun, furios. 2. înnebunitor. maggoty ['meegoti] adj. 1. viermănos. 2. (jig.) cu toane, apucat, capricios. maddish ['masdi/] adj. cam nebun, într-o ureche, ţicnit. magi ['meid3ai, -gai[ s. pl. de la m a g u s. mad doctor ['meed idokta1"] s. doctor de nebuni, psihiatru. magic ['ma^ik] I. s. 1. magic, vrăjitorie; as if by ~ ca prin farmec; white ~ magie made [mcid] I. paşt şi part. trec. de la m a k e (I). II. adj. 1. pregătit, preparat (din mai multe elemente sau ingrediente); ~ dish (fel de) mâncare din mai multe ingrediente. albă. 2. (fig.) farmec, vrajă, fascinaţie; magie; minune. II. adj. magie; fermecat; vrăjit. magical ['ni2ed3ik3l],adi. v. m a g i c (II). 2. (despre poveşti etc.) născocit, inventat, ticluit. 3. (despre cuvinte) creat, inventat (mai magic eye ['ma^ik 'ai] s. (tel.) ochi magic; indicator de acord. ales recent). 4. făcut, ajuns; a ~ man un om făcut / ajuns. 5. (despre soldaţi) instruit. 6. (despre persoane) clădit, făcut; a stoutly ~ man un om bine făcut / voinic. magician [ma^i/^n] s. 1. vrăjitor, magician. 2. scamator, prestidigitator. Madeira [ms'diara, amer. şi -'dci-] s. (vin de) Madeira. magicianly [ma^i/pnli] adj. (despre artă etc.) de magician, de vrăjitor. magisterial [iina^is'tisrisl] adj. 1. (jur.) judiciar, juridic: de magistrat. 2. de magistru; Madeiran [ma'dioran] I. adj. (originar) din Madeira. II. s. locuitor din Madeira. mademoiselle [iinsedma'zcl] s. (fr.) domnişoară; domnişoara (formă de adresare şi titlu autoritar; dictatorial. politicos pentru o femeie necăsătorită; prese. „Mile", pl. „Miles". magistery ['ma^istari, amer. -teri] s. panaceu, piatra filosofală. magistracy ['ma^istrasi] s. 1. magistratură. 2. (fam.) the ~ magistraţii. 3. magistrat. made-to-order ['mcid tu'3:dor] adj. (despre îmbrăcăminte etc) de comandă, făcut la magistral [m3'd3istr3l, m?e'd3-] I. adj. 1. v. m a g i s t e r i a l . 2. de învăţător(i); comandă. made-up ['meid'Ap] adj. 1. (acut, construit, artificial, inventat, născocit. 2. de gata, profesoral; the ~ staff corpul profesoral (al unei şcoli). 3. (med.) prescris în mod special. confecţionat; ~ clothes haine de gata. 3. fardat, machiat. II. s. (mii.) linie magistrală. madge [m?ed3] ş. (omit. fam.) 1. bufniţă. 2. coţofană. magistrate ['ma^istreitl ş. 1. magistrat, judecător (de pace); chief/ first ~a) preşedinte: b) guvernator (în S.U.A.); c) rege. 2. (în Anglia) membru al magistraturii orăşeneşti. mad-headed ['masd'hedid] adj. nebun; bătut în cap, prost. madhouse ['maxlhaus] s. ospiciu (de alienaţi), casă de nebuni. 3. funcţionar public. madia ['mcidia] s. (bot.) plantă înrudită cu jloarea-soarelui (Madia saliva). magistrateship ['maed3istrcit/ip] s. magistratură. magistrature ['ma^istratjua', -t/s1"] s.v. m a g i s t r a t e s h i p . madid ['maedid] adj. (înv.) ud, umed. magma ['magma], p/. magmata ['niaegniata] sau magmas l'maegtnsz] s. (geol.) magmă madling ['maxllin] s. nebun, ţicnit. Magna C(h)arta ['magna 'ku:ţ9] s. 1. (ist. Angliei) Marca Cartă a Libertăţilor (1215). madly ['mredli] adv. 1. nebuneşte, ca un nebun; la nebunie; to work ~ a munci nebuneşte / ca un nebun. 2. (fig.) nebuneşte, ca un nebun, extraordinar, grozav; până peste 2. lege de bază; constituţie. magnalium [maeg'neiliam] s. (metal.) magnaliu (aliaj de aluminiu cu magneziu). cap etc.; to love smb. ~ a fi îndrăgostit nebuneşte / până peste urechi de cineva. 3. prosteşte, magnanimity [.meegna'nimiti] s. mărinimie, generozitate. (în mod) stupid. magnanimous [maeg'nîenimas, mag-] adj. mărinimos, generos. madman [ maedman], pl. madmen [~, -men] s. nebun, smintit; disperat.



 magnanimously



magnanimously [-li] adv. mărinimos, cu mărinimie. magnanimousncss [-nis, mag-] s. (rar) v. m a g n a n i m i t y . magnate ['masgneit] s. 1. magnat. 2. mărime, persoană sus-pusă, potentat. magnesia [niEeg'ni:/ia, mag-] s. 1. (chim.) oxid de magneziu; magnezie! 2. (poligr.) carbonat de magneziu. magnesia lime |~ laiin] s. (înd. chim.) dolomit. magnesic [maîg'nhsik, mag-] adj. (chim.) magnezic. magnesite ['maîgnisait] s. 1. (mineral.) magnezit. 2. (chim.) carbonat de magneziu. magnesium [ina2g'ni:ziam, mag-, -siam, -/iam] s. (chim.) magneziu. magnesium cell [~ sel] s. (electr.) pilă electrică cu magneziu. magnesium light [~ lait] s. (fot.) Iumină-fulger (de magneziu). magnesium sulphate [~ iSAlfeit] s. (chim.) sulfat de magneziu. magnet ['masgnit, amer. si -net] s. 1. (fiz.) magnet. 2. (fig.) magnet; punct de atracţie. magnetic(al) [ma;g'netik(3i), mag-] aay. 1. (fiz.) magnetic. 2. (fig.) atrăgător, fascinant. 3. magnetic, mesmeric, hipnotic. magnetically [masg'netikali] adv. (în mod) magnetic. magnetic attraction [mseg'netik a'tnekjsn) s. (fiz.) atracţie magnetică. magnetic bearing [~ 'bsorirj] s. 1. (astron.) azimut magnetic. 2. (tei.) radiogoniometrie magnetică. magnetic clutch [~ 'klAt/] s. 1. (auto) ambreiaj magnetic. 2. (electr.) cuplaj magnetic. magnetic compass [~ 'kAinpas] s. 1. (fiz.) busolă. 2. (mar.) compas. magnetic drive [~ 'draiv] s. (auto) ambreiaj magnetic. magnetic equator [~ i'kweitar] s. (geogr.) ecuator magnetic. magnetic field |~ Ti:ld] s. (electr.) câmp magnetic. magnetic figure [~ 'figar] s. (electr.) spectru (ae linii de forţe magnetice). magnetic iron [~ 'aian] s. 1. (electr.) magnet natural. 2. (metal.) fier moale. magnetic iron ore [— a:r] s. (mineral.) magnetit(ă), minereu feromagnetic. magnetic needle [~ 'ni:dl[ s. (fiz.) ac de busolă / magnetic. magnetic pole [~ 'poul] s. (geogr.) pol magnetic. magnetic recorder [~ ri'ko:dar] s. magnetofon. magnetics [mseg'nctiks, mag-] s. pl. (folosit mai ales ca sg.) magnetism. magnetic sleep [majg'netik rsli:p] s. somn hipnotic. magnetic store [~ sta:r] s. (cib.) memorie magnetică. magnetic storm [~ 'sto:m] s. (fiz.) furtună magnetică. magnetic tape [~ 'tcip] s. bandă de magnetofon. magnetic wave f~ 'weiv] s. (fiz.) undă magnetică. magnetism ['maegnitizam] s. 1. (fiz.) magnetism. 2. magnetism animal, hipnotism; mesmerism. 3. proprietate magnetică. 4. (fig.) magnetism, atracţie, farmec, vrajă. magnetite ['niEegnitaitJ s. (mineral.) magnetit. magnetizable fmaîgnitaizabl] adj. (electr.) magnetizabil. magnetization [iniaegnitai'zeijan] s. 1. (fiz.) magnetizare. 2. magnetizare, hipnotizare. magnetize ['ma?gnitaiz] vb. tr. 1, (fiz.) a magnetiza. 2. a magnetiza, a hipnotiza; amesmeriza. 3. (fig.) a atrage; a fascina, a magnetiza. magnetizer [-or] s. magnetizor; hipnotizator. magneto [maeg'nktou, mag-] s. (fiz.) magnetou; inductor. -t magneto-electric [~ i'lektrik] adj. (fiz.) electromagnetic. magneto-electricity [~ i.lek'trisiti] s. (electr.) magnetoelectricitate. . magnetolysis [majginitou'Iisis] s. (fiz.) magnetoliză. magnetometer [ima;gni'tc>mit3r, -no-, -mat-] s. (fiz.) magnetometru. magnetometry [rinaîgni'tomitri] s. (fiz.) magnetometrie. magnetomotive [maeg'niitou'moutiv] adj. (fiz.) magnetomotor. magneton ['majgnatan] s. (fiz.) magneton. magneto-therapy [ma;g'ni:tou'8er3pi, mag-] s. magnetoterapie. magnetron ['rncegnitron, -na-] s. (electr.) magnetron. magnific(al) [mseg'nifik(al)] adj. (înv.) magnific, măreţ, sublim. magnificat [m&g'nifik&t, mag-] s. (rei.) magnificat. magnification [.maîgnifi'keijan] s. 1. (opt.) grosisment, mărire. 2. (tel.) amplificare. 3. (fnv.) exaltare, proslăvire. 4. exagerare. magnificence [mzeg'nifisns, mag-] s. 1. splendoare, măreţie. 2. (înv.) munificenţă, dărnicie. 3. titlu acordat unui rector. magnificent [maîg'nifisnt] adj. 1. magnific, măreţ, splendid. 2. somptuos, luxos. 3. (fam.) excelent, de primă calitate, grozav, straşnic, nemaipomenit. magnificently [-li] adv. magnific, măreţ. magnifico [ma:g'nifikou],pl. magnificoes [-z] s. 1. (ist. Italiei) magnifico. 2. perso­ nalitate, persoană marcantă. magnifier ['nicegnifaiarj s. 1. (opt.) Sticlă măritoare; lupă. 2. persoană care exagerează / care face din ţânţar armăsar. magnify ['masgnifai] vb. tr. 1. (opt.) a mări, a amplifica. 2. a exagera. 3. (fig. înv.) a lăuda, a glorifica; a proslăvi, a preamări. magnifying glass ['maignifaiirj 'gla:s] s. lupă. magnifying lens [~ 'lenz] s. v. m a g n i f y i n g g l a s s . magnifying power [~ 'pauar] s. (fiz.) mărire; grosisment. magniloquence [mseg'nilskwans, -louk-] s. emfază, exprimare bombastică / pompoasă; grandilocvenţă; fanfaronadă. magniloquent [roaeg'nilakwant] adj. emfatic, bombastic, pompos. magnitude ['maignitju:d] s. 1. mărime; dimensiune, întindere; star of the first ~ stea de mărimea întâi. 2. însemnătate, importanţă. magnolia [majg'noulia, mag-] s. (bot.) magnolie (Magnolia sp.). Magnolia State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Mississippi. magnum ['msgnsni] s. sticlă (de vin sau spirt, cu un conţinut de 2,272 I).



584



magot ]'ma:gat] s. (zool.) macac (Macacus inuus). magpie ['mgegpai] s. 1. (ornit.) coţofană (Pica pica). 2. (fig.) vorbăreţ, palavragiu, flecar. 3. (ia tragerile la ţintă) lovitură în cercul exterior. 4. (sl.) monedă de o jumătate de penny. maguey ['mjegwei] s. (hot.) specie de agavă americană (Agave cantata). magus ['mcigos], pl. magi ['meid3ai, -gai] s. mag; vraci, vrăjitor. Magyar ['maegjo.:', -gia:r] I. adj. maghiar, unguresc. II.s. 1. ungur, maghiar. 2. (limba) ungară, maghiară. Magyarize ['msgja:raiz] vb. tr. a maghiariza. maharaja(h) [>ma:ha'ra:a33, amer. nia?-] s. (ind.) rnaharadjah. maharanee [iina:ha'ra:ni:, amer. ma'ha:'ra:ni:] s. (ind.) maharani, soţie de rnaharadjah. mahogany [ma'hogsni] s. mahon (lemnul copacului Swietenia mahogani); to put / to stretch one's legs / feet under smb.'s ~ a lua masa sau a trăi pe socoteala cuiva. Mahometan [ma'hamitan] adj., s. v. M o h a m m e d a n. Mahometanism [ma'hoinitonizam] s- v. M o h a m m e d a n i sra. mahout [ma'haut] s. (angto-indian) conducător de elefanţi. maid [mcid] s. 1. fată; fecioară; old ~ a) (fam.) fată bătrână; b) un joc de cărţi; to remain an old ~ a rămâne fată bătrână; the Maid (of Orleans) fecioara din Orleans, Jeanne d'Arc; the Fair Maid of Perth eroina unui roman de Walter Scott; the Heliconian Maids muzele. 2. servitoare, fată în casă; lady's ~ cameristă; ~ of all work fată la toate; thorough ~ servitoare pricepută (la toate). maidan [iriai'du:n] s. (anglo-indian) 1. maidan. 2. piaţă. 3. esplanadă. maiden ['meidn] I. s. 1. fată; fecioară. 2. (si ~ horse) cal de curse care aleargă pentru prima dată sau care încă n\a ieşit câştigător. 3. (si ~ over) parte a jocului de cricket în care, după o serie de lovituri, nu s-a marcat nici un punct. 4. (rar) fată (de serviciu). 5. pi. the Maidens stânci primejdioase (lângă coasta nordică a Irlandei). 6. (scot.) mănunchi de paie pentru udatul focului (în atelierele de fierărie). 7. (scot. ist.) un fel de ghilotină. II. adj. 1. v . / m a i d e n 1 y (I). 2. (fig., despre lucruri) nou, proaspăt, neîntrebuinţat. 3. (fig/despre cetăţi) încă necucerite. 4. de fată; Jane Smith ~ name Jones Jane Smith, născută Jones. III. vb. intr. (rar) (si to ~ it) a) a vorbi discret; b) a se purta ca o fată (mare). maiden-assize [~a'saiz] s. (jur.) sesiune fără procese de judecat. maidenhair grass ['meidnhso 'gra:s] s. (hot.) tremurătoare, iarba-iepurelui (Briza media). maidenhead ['meidnhed] s. 1. virginitate, feciorie. 2. (anat.) himen. 3. (înv.) primă întrebuinţare (a unui lucru). maidenhood ['nieidnhud] s. 1. feciorie, virginitate. 2. (rar) noutate, prospeţime. maiden lady ['meidn ilcidi] s. domnişoară. maidenlike ['meidnlaik] aay'., adv. v. m a i d e n 1 y. maidenliness ['meidnlinis] s. feciorie; natură cuviincioasă / decentă; fire modestă. maidenly ['meidnli] I. adj. 1. virginal, feciorelnic. 2. binecrescut; modest; discret. II. adv. (rar) ca fetele, feciorelnic; Cu modestie / pudoare. maiden meek ['meidn mi:k] aay. (rar) v. m a i d e n l y (I). maiden nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă principală. maiden's blush [~z MA/] s. 1. trandafir roşu. 2. (culoare) roz. maiden's honesty [~z onisti] s. (bot.) curpen-de-pădure, viţă-albă (Clematis vitalha). maiden speech [~ spi:t/] s. 1. prim discurs (în public). 2. discurs de debut (al unui deputat). maiden trip [~ trip] s. v. m a i d e n v o y a g e . maiden voyage [~ vaid3, ~ .voiid3] s. (mar.) primă cursă (a unui vas). maidhood ['meidhu:d] s. v. m a i d e n h o o d. Maid Marian ['meid 'meorian] s. (în baladele engleze) 1. iubita lui Robin Hood. 2. regina floraliilor. maid-servant ['meidisa:vant[ s. servitoare; fată în casă. maieutic [mei'ju:tik] aay (/7loz.) maieutic. maieutics [mei'ju:tiks] s. pl. (folosit ca sg.) (filoz.) maieutică. maigre ['meigar] aay. (despre carne) slab. mail1 [meii] I. s. 1. zale, za, platoşă, cuirasă; clad in ~ îmbrăcat în zale. 2. carapace (a crahului, broaştei ţestoase ele). 3. (text.) ochi (a"e ţesătură, plasă etc.). 4. (înv.) pată; II. vb: tr. 1. a îmbrăca în za(lc). 2. (fig.) (si to ~ up) a înveli, a înfăşură. 3. (cinegetică) a vopsi aripile (unui soim). 4. (înv.) a păta, a mânji. mail 2 1. s. 1. sac poştal / de scrisori. 2. poştă; (înv.) curier poştal; by the first / earliest ~, by return of ~ cu prima poştă, cu primul curier poştal; the outward ~ a) poşta pentru străinătate; b) poşta pentru provincie; the inward ~ a) poşta care soseşte din străinătate; b) poşta care vine din provincie. 3. poştaş, factor poştal. 4. (înv.) geantă; valiză. II. vb. tr. a expedia (scrisori, colele) prin poştă. mail3 s. 1. (scot.) impozit, dare, bir. 2. (ist.) monedă mică de argint din vremea lui Henric al V-lea. mailable ['meilabl] aay. care poate fi expediat prin poştă. mail-bag t'meilbajg] s. sac de scrisori / de poştă. mail-boat [~bout] s. (mar.) vas poştal. mail box [~ baks] s. cutie poştală. mail bus [~ bAs] s. (auto) autobuz poştal. mail car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon poştal. mail carriage [~ ikasrid3] s. v. m a i l c a r. mail carrier [~ .kasria'] s. poştaş, factor poştal. mail-cart [~ka:t] s. 1. căruţ de copil. 2. (înv.) trăsură de poştă. mail ciad [~ kked] aay. înzăuat, îmbrăcat în zale. mail day [~ dei] s. ziua poştaşului / curierului poştal. mailed [meild] aay. 1. cu zale, înzăuat. 2. (zoo/.) cu carapace. 3. (mii., mar.) blindat. mailer ['meila'] s. (t.mer.) automat / maşină de francare.



 585



majorat



main line [~ 'Iain] s. 1. (ferov.) cale ferată principală. 2. (tehn.) linie principală. mail flag ['meil flaeg] s. (mar.) pavilion postal. mail horse [~ ho:s] s. cal de poştă. mainline ['meinlain] vb. tr. (sl.) a injecta (un narcotic) în venă. mainly ['meinii] adv. 1. în special, îndeosebi, mai ales. 2. (înv.) foarte, extrem de. mailing list ['mcilirj ilist] s. listă / fişier de adrese (poştale). mailman ['meilmaen],/*/. mailmen [-men] s. poştaş, factor poştal. mainmast ['meinma:st, -mast, amer. -ma?st] s. (mar.) arbore marc. mail-order ['meilo:d3r] s. (com.) comandă (de mărfuri) prin poştă. main office ['mein 'ofis] s. (tel.) centrală (telefonică). mail-order business [~ 'biznis] s. (corn.) comerţ cu expedierea mărfii prin poştă. main pipe [~ 'paip] s. 1. conductă principală (de gaz, apă etc.). 2. (electr.) linie principală mail-order catalogue [~ 'kEetabg] s. (com.) catalog de preţuri ale mărfurilor care se de alimentare. trimit prin poştă. main poop [~ 'pu:p] s. (constr.) coardă. mainprize [~praiz] (jur-) I- s. chezăşie, garanţie, cauţiune. II. vb. tr. a elibera pe cauţiune. mail-order firm [~ Ta:m] s. (com.) casă comercială care expediază mărfurile clienţilor prin poştă. main railway 1~ 'reilwci] s. (ferov.) cale ferată magistrală. mail packet [~ ipskit] s. v. m a i l - b o a t . main road [~ roud] s. 1. stradă principală; magistrală; şosea. 2. (ferov.) linie principală, calc ferată principală. 3. (mine) galerie principală. mail rider [~ traidar] s. (amer.) factor poştal călare. main royal sail [~ «robi 'seil] s. (mar.) rândunica marc. mail room [~ ru(:)m] s. cameră de sortare a scrisorilor. mail route [~ ru:t] s. drum mare. main runner [~ rrAn3r] s. (tehn.) colector principal. mainsail [-seil, 'meinsl] s. (mar.) vela marc. mail shirt [~ Ja:t] ş. cămaşă de zale. mailshot [~/ot] s. 1. corespondenţă publicitară. 2. publicitate prin poştă. main section [~ 'sek/sn] s. (mar.) secţiune maestră. mail stage [~ stcid3] s. (amer. ist.) diligentă. main shaft [~ '/a:ft] s. 1. (tehn.) arbore / ax principal. 2. (mine) puţ principal. mail station [~ iStei/pn] s. (ist.) staţie de poştă / diligentă. main spindle [~ 'spindl] s. (tehn.) ax / arbore principal. [ mainspring ['mcinsprirj] s. 1. (tehn.) arc motor; resort motor. 2. (fg.) mobil esenţial, mail steamer [~ isti:ma ] s. (mar.) 1. (vas) poştal. 2. navă de pasageri. cauză principală. mail-train [~trein] s. (ferov.) tren poştal. mail van [~ vam] s. (auto) furgonetă poştală. main squeeze ['mein skwi:z] s. (amer. sl.) grangur, ştab. mail waggon [~ iwasgsn] s. furgon poştal. mainstay [~stei] s. 1. (mar.) straiul arborelui mare. 2. (fig.) reazem, sprijin. maim [mcim] I. s. 1. (jur. înv.) mutilare. 2. (rar) rănire. 3. (fig. înv.) defect, lipsă. II. vb. mainstay sail [~ seil] ş. (mar.) velostraiul mare. tr. a mutila, a schilodi (şi fig.). main stem ['mein 'stem] s. v, m a i n d r a g. main storage [~ 'st:>:rid3] s. (cib.) memorie principala / centrală (a calculatorului). maimai l'mai'mai] s. (N.Z.) colibă; bordei. 1 mainstream [~stri:m] s. 1. curs de apă principal, râu (cu afluenţi). 2. (jig.) tendinţă; main [mein] I. s. 1. vigoare, forţă, putere; with might and ~din toate puterile, din răsputeri. 2. (poetic) ocean; marc deschisă, largul mării. 3. uscat; continent. 4. (tehn.) curs dominant. conductă principală (de apă, gaz, energie electrică); the town ~s reţeaua de canalizare main street [~ stri:t] s. stradă principală; magistrală. a oraşului. 5. (mar.) arborele mare. 6. (ferov.) linie principală. 7. corp principal (al unei main system [~ 'sistim] s. 1. (electr.) reţea (electrica). 2. (hidr.) conducte de apă. clădiri). 8. (constr.) canal principal de scurgere. 9. (electr.) cablu de distribuţie. 10. (înv.) maintain [mein'tein, man-] vb. tr. 1. a menţine, a păstra (ordinea, disciplina etc.). miez, inimă, clement principal (al unei chestiuni etc.). 11. (mv.) parte / porţiune principală; 2. a susţine (un atac, un proces, conversaţia etc.). 3. a întreţine (relaţii, corespondenţă the ~ of them cei mai mulţi dintre ei; for / in the ~ în general; în principal; as to the ~ etc.). 4. a întreţine (pe cineva). 5. a susţine, a apăra (o cauză); to ~ one's rights a-şi în ceea ce priveşte partea principală; II. adj. 1. principal, esenţial, de primă importanţă; apăra drepturile. 6. a păstra (un avantaj); a se menţine în (post etc.). 7. a susţine, a pretinde, the ~ thing is to start totul este să începem / pornim; the ~ features of a speech punctele a afirma; he ~ed that he was innocent pretindea că e nevinovat. importante ale unui discurs. 2. (jig.) predominant. 3. (înv.) întreg, neîmpărţit; (azifolosit maintainable [-sbl] adj. 1- (despre poziţii etc.) care se poate păstra. 2. (despre păreri) în expresii); by ~ strength / force cu toată puterea. 4. (dial.) supărăcios. III. adv. (dial., care se poate susţine. sl. rar) extrem de, foarte, cât se poate de. maintainer [-ar] s. 1. menţinător (al ordinei etc.). 2. susţinător (al unei familii etc.). main2 s. 1. joc cu zaruri. 2. (rar) aruncătură (la jocul cu zaruri); to fling a ~ a da CU mantainor s. (jur.) persoană care sprijină una din părţile litigante prin împrumuturi zarul. 3. miză (la zaruri). 4. faţa cu care zarul cade la vedere; seven is the ~! şapte. de bani. 5. repriză (la luptele de cocoşi). 6. lopăţică de adunat mizele (la jocurile de noroc). 7. (dial.) maintenance ['meintinans] s. 1. menţinere (a ordinei etc.). 2. păstrare (a unui serviciu v. m a i n h a m p e r. etc.). 3. întreţinere (a unei familii, a trupelor, a unui drum etc.). 4. apărare (a drepturilor etc.); in ~ of this opinion în apărarea acestei păreri. 5. (jur.) ajutor pecuniar în favoarea main anchor ['mein '£en,kar] s. (mar.) ancoră principală. unei părţi litigante într-un proces în care cel care ajută nu e interesat direct. main arch [~ 'a:t/] s. (drum) deschidere de mijloc. p maintenance charge [~ 't/u:d3] s. (auto, ec.) cheltuieli / speze de întreţinere. main army [~ a:mi] s. (mii.) grosul armatei. maintenance engineer [~ icndîi-nis1"] ş. (av.) mecanic de control / de întreţinere. main bang [~ 'ba;n] s. (autoj impuls de pornire. maintenance man ['maintanans mam] s, tehnician de întreţinere. main beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă principală. maintenance period ['meintinans .piariad] s. (tehn. etc.) termen de garanţie. main body [~ 'bodi] s. corp principal (al unei corăbii, al unei armate etc.). maintenance section [~ ■sck.fcn] ş. (ferov.) secţie de întreţinere a liniei. main boiler [~ 'boilar] s. (tehn.) cazan principal. maintenance test [<- test] s. (tehn.) încercare în exploatare. main boom [~ 'bu:ml s. (mar.) ghiu al velei mari. mainbrace [~'breis] s. (mar.) braţ mare (de vergă); (fam.) to splice the ~ a se pili, main thwart ['mein '6wo:t] s. (mar.) banc al catargului. a se îmbăta; (fam.) he had his ~ well spliced se pilise, se îmbatase. main titles [~ 'taitlz] s. pl. (cin.) generic (al unui film). main cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu principal. maintop [mcin'top] s. (mar.) gabia marc. maintop-gallant mast [-'gaslant mo:st] s. (mar.) arboret de arbore mare. main chains [~ 't/einz] s. pl. (mar.) portsarturi mari. maintop-man [~ma2n] s. (mar.) gabierul marc. main clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie principală. main clutch [~ 'kUt/] s. 1. (felm.) cuplaj principal. 2. (ferov.) acuplare principală. maintop-mast staysail [~ma:st 'stciseil] ş. (mar.) velostraiul mare. main way ['mein wei] s. (mine) galerie principală. main couple [~ 'kApl] s. (constr.) coardă. main yard [~ jo:d] s. (mar.) verga mare / arborelui marc. main course [~ 'ko:s] s. (mar.) vela mare. maison(n)ette bmeiza'nct] s. (fr.) mic apartament de închiriat (într-o casă particulară). main deck [~ 'dek] s. (mar.) punte principală (a unei nave). main drag [~ 'drasg] s. (amer.) magistrală, stradă principală (într-un oraş). maître d' ['mctra'di:, 'meita-j, pl. maître d's [~ di:z] s. (fam.) 1. şef de sală (într-un restaurant). 2. proprietar sau director de hotel. main drive [~ 'draiv] s. (tehn.) transmisie principală. maître d'hotel ['metr dn'tel] s. (fr.) 1. maître d'hotel. 2. majordom. main entry [~ 'entri] s. (mine) galerie principală de transport. maize Imciz] s. (bot.) porumb, cucuruz, păpuşoi (Zea mays). Mainer ['meinar] s. locuitor din Maine. main face ['mein 'feis] s. (constr.) faţadă principală. maize flour ['meiz llauar] s. făină de porumb, mălai. main frame [~ Treim] s. (mar.) cuplu maestru. maize husk [~ 'hAsk] s. (fot.) pănuşă. maize meal 1~ miri] s. mălai, făină de porumb. mainframe ['meinfreim] s. (infor.) 1. mainframe, calculator de ca[xicitate mare, la care pot lucra mulţi utilizatori. 2. mainframe, parte centrală (de procesare şi memorizare) maizena [mei'zima] s. maizenă. a unui computer. maize starch fmeiz sto:t/] s. amidon de porumb. main framework ['mein rfreimwa;k] s. (auto etc.) cadru principal. majestic(al) [ma'd3estik(al)J adj. maiestuos, măreţ. main gaff [~ 'gcef] s. (mar.) ghiu mare. majesty ['ma?d3isti, -d3as-] s. maiestate; măreţie; His Majesty Maiestatea sa. main gear [~ 'giar] s. (te/m.) mecanism principal de acţionare. majolica [ma'jalika, ma^ol-] s. majolică. main governor [~ 'gAvnar] s. (electr, etc.) regulator principal. major ['meid3ar] I. adj. 1. mai mare, mai important; mai mare (ca număr, cantitate, main guard [~ 'ga:d] s. (mi/.) strajă principală. întindere); the ~ portion partea / porţiunea mai mare; the ~ poets marii poeţi. 2. (despre [ 'ha?mp3r] s. coş de mână (pentru transportul strugurilor la teasc). importanţă, probleme etc.) major; it was a ~issue era o problemă majoră. 3. (muz.) major; main hamper — ~ third terţă majoră. 4. (înv.) major, de vârstă majoră. II. s. 1. (jur.) persoană majoră. main hatch(way) [~ 'hast/(wei)] s. (mar.) bocaport principal. 2. (mil.) maior. 3. senior, persoană mai în vârstă. Smith ~ Smith senior. 4. (muz.) ton main hold [~ 'hould] s. (mar.) spaţiu sub bocaportul principal. major. 5. (amer. univ.) obiect de studiu principal, materie principală, specialitate. 6. (log.) main journal [~ ^amal] s. (tehn.) fus de reazem. mainland ['meinland, -lasnd] s. 1. continent; uscat, ţărm. 2. the Mainland a) (austr.) premisă majoră. III. vb. A. iu/r. 1. (amer.) a se specializa (într-un studiu oarecare); to ~ continentul australian (distinct de Tasmania); b) (NZ.fam.) Insula de Sud (South Island). in mathematics a se specializa în matematică. 2. (rar) a avea o înfăţişare militărească; a vorbi eu importanţă (ca militarii). B. ţr. (amer.) a studia (o materie) ea specialitate. mainlander [-ar] s. (rar) locuitor de pe continent. main level ['mein 'levl] s. (mine) galerie principală. majorat [pronunţia franceză] s. (fr.jur.) majorat.



 majorate



majorate ['meid3orit] ş. (m/7.) rang de maior. majordomo ['mcid^a'doumou] s. majordom. majorette [meid^o'ret] s. majoretă. major general ['meid33 'dgenaral] s. (mii.) general de divizie; comandant de divizie (în armata britanică şi cea americană, grad superior celui de b r i g a d i e r sau b r i g a d i e r g e n e r a 1 şi inferior celui de l i e u t e n a n t g e n e r a l ; corespunzător gradului de general-locotenent din armata română). majority [mo^oriti. -rati] I. s. 1. majoritate (de voturi etc.); to be in a / the ~ a fi în majoritate; to carry./ to have the ~ on one's side a avea majoritatea de partea sa. 2. majoritate, cea mai mare parte, cel mai mare număr; (fam.) to join the ~, to go over to the ~ a se duce pe lumea cealaltă, a-şi da sufletul; (fam.) the (great) ~ morţii, cei duşi de pe lume. 3. (jur.) majorat; to attain one's ~ a deveni major. 4. (mil.) grad de maior. 5. (înv.) superioritate. 6. (înv.) străbun, strămoş. II. adj. majoritar. majority party [~ »pu:ti] ş. 1. petrecere pentru sărbătorirea majoratului. 2. (pol.) partidul majorităţii. majorize ['mcid3oraiz] vb. intr. (la rugbi) a transforma în gol o lovitură de încercare. major key ['meid33 'ki:] s. (muz.) ton'major. major orders ['mcid3?r 'o:doz] ş. pl. (bis.) demnităţi bisericeşti superioare. major piece i'meid33 rpi:s] s. (şal/) piesă majoră / grea (regină sau turn). major scale [~ 'skeil] s. (muz.) gamă majoră. majorship ['meid33/ip] s. (mil.) grad de maior. major tactics [~ 'ta;ktiks] s. (/nil.) artă operativă. majuscular [mo'd3A.skjulDr] adj. 1. majuscul. 2. scris sau tipărit cu majuscule / cu litere mari. majuscule ['m£ed33skju:l] I. adj. v. m a j u s c u l a r. II. ş. majusculă. makable ['mciksbl] adj. (rar) de făcut, posibil. make [meik] I. vb- past şi part. trec. made [mcid] vb. A. tr. 1. (fig.) a face; they seem made for each other par a fi făcuţi unul pentru celălalt; you are made for this work eşti făcut pentru treaba asta; I don't know what to ~ of it, I can ~ nothing of it nu înţeleg nimic, nu ştiu ce să cred; what do you ~ of it? ce zici de asta?; to ~ one's will a-şi face testamentul; to ~ a promissory note a semna un bilet la ordin; to ~ the cards a face cărţile; to ~ good a) a ţine / a respecta cuvântul dat; b) a dovedi, a confirma. a adeveri; to ~ good the proverb a adeveri proverbul; to ~ good a charge a dovedi o învinuire; c) a împlini, a compensa, a despăgubi; d) a menţine, a păstra (un post etc.); e) a realiza, a duce la îndeplinire; f) a răspunde de; g) to ~ good for a face profitabil pentru; to ~ one's market a) a-şi vinde mărfurile; b) a se căsători; c) a se logodi; to ~ one's mark a se evidenţia, a sc face remarcat / cunoscut; to ~ no matter a nu avea nici 0 importanţă; to ~ a mess of it a încurca rău lucrurile; to ~ mischief a pricintii necaz; to ~ a misdeal a da rău (cărţile la joc); to ~ moan a se văita; to ~ a mockery of a face de râs, a face de batjocură; to ~ a mouth at smth. a se strâmba la ceva; to ~ a night of it a nu dormi / a veghea noaptea; he ~s nothing of walking ten miles â day e un fleac pentru el să parcurgă zece mile pe zi; do you ~ one of us? vrei să te alături nouă?; to ~ a piece of work a face multă gălăgie; to ~ one's pile a se îmbogăţi, a se căpătui; to ~ room a face loc; (mar.) to ~ sail a întinde pânzele; (sl.) to ~ shift a se osteni, a-şi da osteneala; to ~ a stand a se ţine bine, a ţine piept; to ~ suit a face curte; (amer.) to ~ time a recupera timpul pierdut; (sl.) to ~ tracks a o şterge, a o lua la sănătoasa; (amer.) to ~a small war a aduna avere puţină; to ~one's way in the world a izbuti, a parveni, a-şi face o situaţie; to ~ wing a-şi lua zborul; to ~ words a vorbi multe şi mărunte; don't ~ many words fără multă vorbă; to ~ short work with /of a scurta. 2. a face, a fabrica, a produce, a construi; made in Germany fabricat în Germania. 3. a aranja (o grădină), a pregăti (o serbare). 4. a transforma, a preface; to ~ milk into butter a transforma laptele în unt. 5. a rezulta; two and two ~ four doi şi cu doi fac patru; how much does it ~? cât face, la ce sumă se ridică? 6. a produce, a prilejui, a ocaziona; to ~troubIe a produce neplăcere; to ~ a good impression a face (o) impresie bună / plăcută. 7. a simula; to ~ the agreeable a se preface amabil, a face pe amabilul. 8. a ferici; a îmbogăţi; a face să fie respectat; to ~ or mar a) a îmbogăţi sau a ruina; b) a ferici sau a nenoroci. 9. a aduce în stare de; to ~ believe a face să creadă; that ~s me doubt whether asta mă face să mă îndoiesc dacă; to ~ all split a face totul fărâme. 10. a face, a executa, a îndeplini; to ~ an attempt a face o încercare / o tentativă; to ~ a good dinner a găti o cină bună. 11. a construi (figuri geometrice). 12. a face, a parcurge; we made the distance in eleven days am parcurs distanţa în unsprezece zile. 13. (mar.) a atinge, a ajunge la. a sosi la; we hope to ~Exmouth tomorrow night sperăm să ajungem la Exmouth mâine noapte. 14. a face, a câştiga (bani etc.). 15. a înlesni; to ~ an opportunity for smb. to do smth. a da cuiva prilejul de a face ceva, a înlesni cuiva să facă ceva. 16. a îndura, a suferi (pagube, pierderi). 17. a aprecia, a socoti; (fam.) what time may you ~it? cât e ceasul după tine?; what do you ~ of five times seven? cât (zici că) fac cinci ori şapte? 18. (teatru) a reprezenta (ca); a înfăţişa (un personaj, sub un anumit aspect). 19. a face, a determina; 1 made him stop l-am făcut să se oprească; what made you go? ce tc-afăcut să pleci? 20. (mar.) a merge cu o viteză de; to ~ twenty knots a merge eu douăzeci de noduri. 21. to ~down a reface (o haină etc.); to ~out a) a întocmi (o listă, un memoriu etc.); to ~ out a cheque to smb. a emite un cec pe numele cuiva; to ~ out a document in duplicate a întocmi un act în două exemplare; b) a proba, a dovedi; how do you ~ that out? cum ai ajuns la concluzia asta?; c) a considera, a socoti, a taxa; to ~ smb. out to be richer than he is a socoti pe cineva mai bogat decât este; d) a înţelege, a pricepe, a desluşi (o enigmă, o problemă etc.), a descifra (o scriere încurcată); I can't ~ it out nu pot să mă descurc, nu mă pot lămuri; e) a face o distincţie cu privire Ia; a lucra (ceva) eu discernământ;/) (mar.) a interpreta (un semnal etc.); to ~ out a light a recunoaşte un foc; g) (amer.) a întinde, a prelungi; h) (sl. amer.) ~ out your dinner! serviţi-vă!; have you made out the dinner? aţi mâncat destul?; i) to ~smb. out of his wits a scoate pe cineva din sărite, a exaspera pe cineva; to ~ over a) a transfera, a transmite; to ~ over



586



the whole of one's property to smb. a transfera cuiva totalitatea bunurilor sale; b) (amer.) a reface (o haină); to ~ up a) a completa, a împlini (o sumă), a compensa (un deficit); to ~ up the difference a completa diferenţa; b) a recâştiga; to ~ up lost ground a recâştiga terenul pierdut; c) a despăgubi; to ~ it up to smb. for smth. a despăgubi pe cineva pentru / de ceva; d) a prepara (un medicament); e) a face (un pachet); to ~ up the goods into a parcel a face un pachet din mărfuri;/) a confecţiona (haine, rochii etc.); g) (ec.) a balansa (conturile); to ~ up one's account a-şi încheia conturile; to ~ up a balance sheet a încheia un bilanţ; h) a plăsmui, a inventa (povesti etc.); i) a reuni, a aduna (o societate); a aduna, a strânge (o sumă de bani);j) a adăuga; to ~up the fire a pune lemne pe foc; k) (poligr.) a pagina; I) a forma, a compune; the payments ~ up a considerable total vărsămintclc ating o sumă considerabilă; m) a farda, a machia, a grima; to ~ up for a part a se machia pentru un rol; n) a aranja, a aplana (o neînţelegere); to ~ it up (again) a se împăca (din nou); o) to ~ up one's mind a sc hotărî, a lua o hotărâre / o decizie; p) to ~ up a lip a se bosumfla, a se îmbufna; q) (fam.) to ~ up one's mouth for a avea poftă de. B. intr. 1. a sc îndrepta, a se duce, a merge; to ~ for home a se duce spre casă; he made for / after / at me like a madman se aruncă asupra mea ca un nebun; she made at me with her umbrella mă ameninţă cu umbrela; (mar.) a ship making for Dover un vas eu destinaţia Dover. 2. a contribui, a participa, a colabora; these agreements ~ for peace aceste acorduri ajută la menţinerea păcii. 3. (despre flux etc.) a spori, a progresa. 4. (despre lupoaică) a 11 în călduri. 5. a sc arăta, a avea aerul; he made as if he would speak avea aerul că ar vorbi; she made as though she would move away păru/că se îndepărtează; he made as if to strike me a) făcu un gest ca şi cum ar fi vrut şa mă lovească; b) se prefăcu că vrea să mă lovească. 6. to ~after a urinări, a se lua du^ă; to ~against smth. a se împotrivi unui lucru; to ~ at a) a se îndrepta spre, a se duce lă;b) a se arunca asupra (cu gen.), ase repezi la; to ~ away a) a se depărta; b) to ~ away with smth. a distruge/ a prăpădi ceva; a risipi ceva; (fam.) to ~ away with smb. a ucide pe cineva, a suprima pe cineva; (fam.) to ~ away with oneself a) a se sinucide; b) a o şterge, a spăla putina; to ~ back a sc reîntoarce, a se înapoia; to ~ for a) a se arunca, a se repezi la; b) a se îndrepta spre: c) a fi de folos (cu dat.); to ~ from a fugi de. la; (fam.) to ~ off a o şterge, a o lua la sănătoasa; (/am.) to ~ off with the money a o şterge eu banii; to ~ out a) (fam.) a avea succes, a reuşi; b) a se întinde, a sc lărgi; c) (mar.) to ~ out of a harbour a ieşi din port; d) (amer. fam.) ~ out with! ia, îmbucă!; to ~ over a trece peste; (mar.) to ~ over to a port a atinge un port; to ~ ready a se pregăti; (mil.) ~ ready! gata! (comandă la tragere); to ~ sure of a considera ca sigur; a se asigura de; to ~ sure that a fi sigur că; to ~ to v. t o ~ t o w a r d s; to ~ towards a înainta spre, a se îndrepta spre, a merge către; to ~ up a) (with) ase împăca (cu); b) (teatru) a se machia; c) to~upfor a împlini, a întregi, a completa; to ~ up for one's losses a-şi recupera pierderile; that ~s up for it asta reprezintă.o compensaţie; d) to ~ up for a înlocui; to ~ up for the want of smth. a înlocui lipsa unui lucru; e) to ~ up to a sc repezi la, a se arunca asupra (cu gen.); (fam. jig.) to ~ up to a lady a face curte unei doamne;/) to ~ up on a competitor a întrece un concurent; (rar) to ~ with a se înţelege eu. II. s. 1. formă, structură; tăietură, cupură (de rochie etc.). 2. marcă (de fabrică); fabricaţie; of best ~ de cea mai bună fabricaţie. 3. statură, talie; man of slight ~ om de talie mică. 4. caracter, însuşire, calitate. 5. plată (pentru lucru). 6. (tehn.) produs. 7. (sl.) străduinţă în vederea câştigului de bani; to be on the ~a) a li pus pe făcut bani; b) a urmări un ţel interesat. 8. (electr.) închidere (de circuit); at ~ în circuit. make-believe ['meikbi.li:v, -boil-11. s. 1. iaţărnicie, simulare, ipocrizie; all this cordiality is but ~ toată această cordialitate nu e decât o comedie. 2. imaginaţie, închipuire, fantezie; the land of ~ ţara himerelor, domeniul închipuirii. 3. pretext, scuză; that's all ~ toate astea sunt numai pretexte. II. adj. 1. făţarnic, ipocrit. 2. închipuit, imaginar, fantezist. III. vb. intr. a se preface, a simula; a-şi lua aere. makefast ['meikfo:st] s. (mar.) odgon, parâmă. makepeace ['meikpi:s] s. împăciuitor, conciliator, făcător de pace. maker ['meik3r] s. 1. fabricant; producător; constructor. 2. the Maker (of all) (rel.) Ziditorul, Creatorul, Dumnezeu. 3. (înv., lit.) autor (al unei cărţi etc.); poet, cântăreţ. make-ready fmciktrcdi] s. (poligr.) pregătire pentru punerea în maşină; potriveală. make-rime [~raim] s.v. m a k e - r h y m e. make-rhyme s. cuvânt de umplutură (pentru formarea rimei). maker-up ['mcikor'Apj s. 1. (jxyligr.) paginator. 2. (teatru) machior. 3. (te.vt.) persoană care măsoară, împachetează şi expediază. makeshift ['mcik/ift] s. expedient; paliativ; a ~ peace o pace de formă; a ~ dinner o cină preparată la întâmplare. make-up ['mcikAp] s. 1. fard, dres; sulcmeneală, machiaj; she had a rich ~ era foarte fardată; Irving's ~ in Hamlet prezentarea fizică a personajului I lamlet în concepţia lui Irving. 2. (poligr.) paginaţie. 3. înjghebare, construcţie, compoziţie. 4. născocire, invenţie. 5. câtime de întregire (a unei sume, greutăţi, conducte etc.). 6. (auto) admisiune ulterioară. 7. constituţie fizică sau psihică. 8. (amer., univ.) aprox. examen de corigentă. make-weight [~wcit] s. adaos, supliment, câtime (pentru împlinirea greutăţii); as a ~ a) pentru a completa greutatea (cu ceea ce lipseşte); b) (fam.) pentru împlinirea numărului. making1 ['meikinj s. 1. creare, facere; compunere (a unei poezii etc.); construire (a unei case etc.); confecţionare (de haine); execuţie, fabricare, producere (de materiale etc.); in the ~a) în curs de fabricare; b) în procesul de făurire; în devenire; the material and the ~ materialul şi mâna de lucru; the marriage was none of her ~ nu ea a pus la cale căsătoria; this incident was the ~of him incidentul acesta 1-a făcut om. 2.pl. aptitudini, înclinări, chemare, talent; to have the ~s of a avea tot ce trebuie pentru a deveni. 3. pl. câştiguri, venituri. 4^produs; cantitate produsă. 5. structură, constituţie. making2 adj. (în cuvinte compuse) făcător, care produce, care creează; hunger-~dătător de poftă de mâncare, care produce foame. making-out [~'aut] ş. redactare (a unei liste, a unui cec etc.).



 587



making-up [~'Ap] s. confecţionare, fabricare. Malaccan [nia'lsekon] I. adj. din Malacca. II. s. locuitor din Malacca. malachite ['maebkait] s. (mineral.) malahit. malacia [ma'leijia] s. (med.) malacie, poftă de mâncare bolnăvicioasă. malacology [imsb'kol^i] s. malacologie, studiu al moluştclor. maladaptation [imretedaep'tci/sn] s. (biol.) proastă adaptare; defect de adaptare. maladdress [imste'dres] s. lipsă de tact. maladjustment ['maeb'djAsfmant] s. 1. ajustare defectuoasă: nepotrivire. 2. (fig.) nepotrivire. maladminister [inuelod'ministy] vb. tr. a administra / a conduce prost sau ineficient. maladministration ['meelad.minis'trci/^nj s. proastă administraţie; proastă administrare. maladroit ['masb'droil,'--'-,'—] adj. 1. neîndemânatic, nedibaci, stângaci. 2. lipsit de tact. maladroitly [-li] adv. 1. cu neîndemânarc / stângăcie. 2. fără tact. maladroitness [-nis] s. 1. neîndemânarc. 2. lipsă de tact. malady ['maetodi] s. 1. maladie, boală. 2. tulburare (fizica sau mintală). malafide ['meib'faidi] adj. (lat.) de rea credinţa. Malaga ['nuetega] s. 1. vin de Malaga. 2. struguri de Malaga, Malagasy bmasb'gaisi,'--'--] l.adj. malgaş; din Madagascar. II. s. 1. malgaş. locuitor din Madagascar. 2. limbă vorbită în Madagascar. malaguetta (pepper) [iinasb'gcto Cpcpa1")] s. piper din Guineea. malaise [iiKe'leiz] s. (jr.) indispoziţie. malapert ['ma2bp;>:t] adj., s. (înv.) obraznic, impertinent, insolent, neobrăzat, neruşinat. malaprop [ima?b'pn>p] s. v. m a 1 a p r o p i s m (2). malapropian [ima?b'propbn] adj. 1. (despre cuvinte) greşit, deformat. 2. folosind cuvinte în mod greşit. malapropism ['maebprspizsm] s. 1. întrebuinţare greşită a neologismelor. 2. neolo­ gism folosit greşit / denaturat. malapropos ['maîl'spr^pou,'—'-]fr. I. adv. nepotrivit, inoportun. II. adj. (despre o acţiune, un procedeu, un cuvânt) nepotrivit, inoportun. HI. s. cuvânt, procedeu etc. nepotrivit / inoportun. malar j'meib r ] adj. (anat.) malar. malaria [nblesrb] ş. (med.) malarie. malarial [-1] adj. malarie, paludic. malarian [-n] adj. v. m a l a r i a 1. malarious [-s] adj. v. m a l a r i a 1. malark(e)y [mo'lu:ki] s. 1. (amer. si.) prostii, tâmpenii. 2. (amer. fam.) pălăvrăgeală, vorbărie goală; demagogie. malassimilation [iinsbpsimi'Ici/sn, mal-] s. (med. etc.) proastă asimilare. malate ['nuelcit, 'meilit] s. (chim.) malat (sare a acidului malic). Malawian [ma'la:wbn] I. adj. din Malawi. II. s. locuitor din Malawi. malaxate l'ma^bkiscit] vb. tr. a amesteca; a malaxa. malaxation bmaîbk'sei/sn] s. malaxare. malaxator [!ma;bk'scitar] s. malaxor. Malay [ma'Iei, amer. si 'meilcij I. adj. 1. malaicz. 2. din (peninsula) Malacca. II. s. 1. malaicz. 2. (lingv.) (limbă) malaicză. 3. locuitor din (peninsula) Malacca. Malayan [me'leian] l.adj.v. M a l a y (I).II.s. 1. locuitor din Malaia, malaicz. 2. (înv.) v. I n d o n e s i a n (II, 3). Malaysian [ni9'lci3Pn] I. adj. malaicz. II. s. 1. v. M a l a y (I). 2. indonezian. malconformation [nKelpk.infai'mei/an] s. (med.) conformaţie defectuoasă. malcontent ['inaslkoii'tcntj I. adj. 1. nemulţumit. 2. (pol.) rebel, răzvrătit. II. s. 1. per­ soană nemulţumită. 2. (pol.) rebel, agitator. male [meii] l.adj. 1. bărbătesc, masculin; a ~ friend un prieten; ~ cat motan; ~ choir cor bărbătesc. 2. (telm.) interior; exterior; pozitiv. II. s. 1. bărbat; tânăr; băiat. 2. mascul. male collar ['meii 'ksb r J s. (metal.) patriţă. malediction bnueli'dikfan] s. blestem, afurisenie, anatemă. maledictory bmaHi'dikteri] adj. care blestemă; de blestem. malefaction [iiUceli'fask/.pn] s. fapta rea; infracţiune; crimă. malefactor ['mxlifEekta1"] s. 1. răufăcător. 2. infractor. malefic [ms'Iefik] adj. malefic, care provoacă rău. maleficence [ma'lcfîsns, mas'l-j s. 1. răutate. 2. influenţă vătămătoare. maleficent [ma'lefisnt] adj. 1. (to) vătămător, păgubitor (pentru). 2. criminal. male gauge ['meii 'geid3l s. (telm.) calibru de interior. male impersonator [~ imlpo:s?ncit9r] s. (teatru) actriţă care joacă în travesti. male member [~ ,membar] s. (metal.) poanson. male mould [~ 'mould] s. (plast.) matriţă pozitivă. malemute ['maebmju:t] s. 1. specie de câine de sanie din Alaska. 2. (canad. si.) metis. male rhyme ['meii 'raim] s. (metr.) rimă masculină. male screw [~ 'skru:] s. v. m a l e t h r c a d. male thread [~ 'OrcdJ s. (telm.) filet exterior. malevolence [mo'lcvabns. mze'I-, -v.?b-] s. 1. (to) rea-voinţă (faţa de). 2. pizmă, invidie. malevolent [m^'Ievsbnt] adj. 1. răuvoitor; invidios, pizmaş. 2. nefavorabil, neprielnic. malevolently [-Ii] adj. 1. cu rea-voinţă. 2. nefavorabil, neprielnic. malfeasance lma?l'fi:z3ns] s. 1. (jur.) încălcare a legii, fapta culpabilă, infracţiune, 2. faptă rea. malfeasant [masl'fnzpnt] (jur.) I. adj. infracţional, de infracţiune. II. s. infractor. malformation ['m


malt loft



malfunction [niEelTAnk/anl (te/m.) I. s. defect; funcţionare defectuoasă. II. vb. iutr. a funcţiona defectuos; a se defecta. malgre [pronunţia franceza] prep. (fr.) în ciuda / pofida (cu gen.); CU tot; eu toate. Malian ['raa:lbn] I. adj. din Mali, malian. II. s. locuitor din Mali, malian. malic acid ['nuelik zesid, 'mei-] s. (chim.) acid inalic. malice ['maslis] s. 1. răutate, maliţie, maliţiozitate; pizmă, pică; to bear ~ to smb. a purta cuiva pică; a vrea să se răzbune pe cineva; out of ~din răutate. 2. (jur.) intenţie criminală; with ~ aforethought cu premeditare. 3. potrivnicie (a soartei). malicious [ma'li/asj adj. 1. rău; răuvoitor. 2.răzbunător.ranchiunos,pizmaş. 3.răutăcios. 4. (jur.) făcut cu intenţie (delictuoasă sau criminală). malicious intent [~ in'tent] s. (jur.) intenţie delictuoasă sau criminală. maliciously [ma'libslij adv. 1. cu răutate. 2. răzbunător, cu ranchiună, din pizmă. 3. răutăcios. 4. (jur.) cu premeditare, cu intenţie infracţională. maliciousness (ma'Ii/asnis] s. 1. răutate; rea-voinţă; ură. 2. ciudă, pică. malign [ma'lain] I. adj. 1. păgubitor, dăunător. 2. v. m a l i g n a n t (I). II. vb. tr. a calomnia, a ponegri, a vorbi de rău, a defăima, a huli; I've heard you ~ed in every way mi s-au spus fel de fel de lucruri rele despre dumneata. malignance [ma'lignans] s.v. m a 1 i g n a n c y. malignancy [-i] s. 1. răutate, rea-voinţă. 2. (med.) malignitate, caracter malign; nocivitate; însuşire vătămătoare. malignant [malignant] I. adj. 1. răutăcios; rău. 2. plin de pică, ranchiunos; duşmănos. 3. viclean, şiret, perfid. 4. bucuros de necazul altuia. 5. duşmănos, ostil. 6. (med.) malign, vătămător, dăunător, nociv. II. s. 1. (isţ.) regalist (susţinător al monarhiei împotriva jxirlamentului în epoca lui Cromwell). 2.v. m a l c o n t e n t (II, 2). malignantly [-H] adv. cu răutate. malignant tumour Ima'lignant itju:mar] s. (med.) tumoare malignă, cancer. maligner [ma'Iainar] s. calomniator, defăimător. malignity [ma'ligniti] s. 1. v. m a l i g n a n c y . 2. duşmănie de moarte; ură de moarte. 3. (înv.) nelegiuire, mârşăvie, infamie. malinger ]ma'lingar] vb. intr. (mii., mar.) a se preface bolnav, a simula o boală. malingerer [ma'lirjgarar] s. (mii., mar.) persoană care simulează o boală, bolnav prefăcut. malingering [ma'lirjgarirjl s. (mii., mar.) simulare a unei boli. malison ['masliz^n, -spn] s. (înv.) blestem, afurisenie. malkin ['mo:/kin] s. (dial.) 1. femeie dezordonată sau leneşă. 2. sperietoare. mail [mo:l] s. 1. loc de plimbare, promenadă. 2. mall, an joc cu bile. 3. ciocan cu două capete pentru lovit bila la jocul m a i l . 4. (metal.) baros. 5. the Mall alee în parcul Sf James (Londra). 6. (amer.) marc complex comercial. 7. bandă de vegetaţie (pe mijlocul unei autostrăzi). mallard ['msebd] s. 1. (omit.) raţă-sălbatică (Anas platyrhynchos). 2. carne de raţă-sălbatica. mallard shooting [~ ./u:tirj] s. (amer.) vânătoare de raţe-sălbatice. malleability [.mael/a'biliti, -bti] s. 1. maleabilitate, ductibilitate, extensibilitate. 2. (jig.) caracter îngăduitor / acomodabii. malleable ['msel/abl] adj. 1. maleabil. 2. (fig.) (despre caracter) acomodabii, îngăduitor, flexibil. malleable iron |~ 'abn] s. (metal.) 1. fier forjabil. 2. fontă maleabilă. malleableize f'maslbiblaiz] vb. tr. (metal.) a maleabiliza. mallei ['nueliai] pi. de la m a l l e u s . mallemuck ['maeliniAk] s. (omit.) soi de albatros (Fulmarus glacialis). malleolar [ma'li:abr, 'ma?lbbr,-liou!-l adj. (anat.) malcolar, care ţine de osul gleznei. malleolus [ma'li:abs].pl. malleoli [ma'li:alai] s. (anat.) maleolă, os al gleznei. mallet ['nuelitj $, 1. (telm.) mai; ciocan de lemn. 2. (sport) ciocan de lemn (pentru crochet, polo etc.). malleus [maelias], p/. mallei l'mceliai] s. (anat.) ciocan (os al urechii interne). mallow l'mîelou] s. (bot.) nalbă (Malva sylvestris). malm [ma:m, mo:m] s. (geol.) malm; roci calcaroase friabile. malmsey ['mu:mzi] s. vin tămâios. malnutrition ['ma3lnju(:)'tri/3n] s. 1. nutriţie insuficientă, subnutriţie. 2. alimentaţie defectuoasă. malobservation ['masbbza'vei/pn] s. observare greşită (a faptelor etc.). malodorous [nue'Ioudaras] adj. rău-mirositor, cu miros rău / urât. malposition [tnuelpa'/i/an] s. (med.) poziţie anormală (a fătului). malpractice ['mffil'pra?ktis, -'--] s. 1. practică necompetentă; incapacitate. 2. (jur.) acţiune ilegală, faptă delictuoasă. 3. (jur.) sustragere de bani, delapidare. 4. (med.) tratament greşit. malt [ma(:)lt] I. s. 1. malţ; slad. 2. (fam.) băutură din malţ. II. vb. A. tr. a malţifica, a preface (orzul, grâul) în malţ. B. mtr. (despre orz, grâu etc.) a se transforma în malţ. Malta fever ['mo:lta ifi:var] s. (med., vet.) bruccloză. maltase [uKi(:)lteis] s. (chim.) maltază. Maltese ['mo(:)l'ti;z,'--,-'-] l.adj. maltez, din Malta. II. s. 1. maltez, locuitor din Malta. 2. (lingv.) idiom vorbit în Malta. maltha ['masIOa] s. (mineral.) malta; bitum natural. malt house ['ma(:)lt haus] s. slădăric. Malthusian |masl'6ju:zj3n] adj., s. (ec.) malthusian(ist). Malthusianism [-iz3in] s. (ec.) nialthusianism. malting j'mo(:)ltirj] s. prefacere a grăunţelor (de orz, grâu etc.) în malţ. malt kiln ['mo(;)lt kiln] s. uscătoarede slad, etuvă pentru uscarea grăunţelor (care vor deveni malţ). malt liquor [~ dika1"] s. bere. malt loft [~ b(:)ft] s. hală în care grăunţele sunt puse la încolţit (în vederea transformării lor în malţ).



 maltman



maltman ['mo:ltm3n],pl. maltmen [~, -men] s. v. m a 11 s t e r. maltose ['mo(:)ltous] s. (chim.) maltoză. maltreat [mael'trirt] vb. tr. a brutaliza; a se purta aspru cu. maltreating [-irj] s. v. m a l t r e a t m e n t . maltreatment [-mant] s. purtare urâtă (faţă de cineva). malt shop ['mo(:)lt /Dp] s. (amer.) lactobar. maltster ['mo(:)ltst3r] s. lucrător la fabricarea înaltului. malt tosser ['mo(:)lt .tos3r] s. (amer. si.) ospătar la un lactobar. maltworm [~wa:m] s. (înv.) băutor de berc înveterat. malty ['mo(:)lti] adj. de / din malţ. malvaceae [mad'veisii:] s. pl. (bot.) malvacee (Malvaceae). malvasia [unadvs'zra] s. vin tămâios (produs în Grecia si în Madera). malversation [iina;lv3:'seifon] s. 1. abuz (în serviciu): 2. însuşire de bani publici, delapidare. mam [maim] s. (fam.,.dial.) mamă; mămică; mămucă. mama [ms'nia:, amer.'ma:ni3] s. v. m a m m a 1 . mambo ['maynbou, 'nu-] s. (dans) mambo. mamelon ['ma?mol3n[ s. (geogr.) mamelon. Mameluke ]'ma;mil/u:k] s. (ist.) 1. (mil.) mameluc. 2. fnameluke mameluc, sclav (în ţările mahomedane). 3. mameluke (mil.) sclav de război. rnaniilla [nio'mib], pl. mamillae [-li:] s. 1. (anat.) gurgui, sfârc (de sân). 2. fanat., hot.) mamelon. mamillary ['masmilari] adj. în formă de mamelon. mamillated ['masmi.lcitid] adj. mamelonat. mamilliform [m3'mili.fo:m, -la-] adj. mameliform. mamma1 [itis'ino:, amer. 'mo:im] s. (fam.) mamă. mamma2 ['maims], pl. mammae E'mamii:] s. (anat.) mamelă, ţâţă. mammal ['ma2mpl],pl. mammalia [mse'meilis, nis'm-] s. (zool.) mamifer. mammalian [ma'meilian] (zool.) I. adj. mamifer. II. s. mamifer. mammary ['niaemorij adj. (anat.) mamar; the ~ glands, the mammaries glandele mainarc. mammate ['masmeit] adj. (despre animale) mamelat. mammer ['masms'] vh.intr. (dial.) 1. a se bâlbâi. 2. a ezita. mammifer ['masnmV] s. (zool. rar) mamifer. mammiferous [maVniifsrss] adj. (zool.) mamifer. mammilla [mffi'mita], pl. mammillae [-li:] s. (amer.) v. m a m i 11 a. mammitis [ma?'maitis] s. (med.) inflamare a mamelelor. mammock ['nuemsk] (înv.) I. vb. tr. a sfărâma în bucăţi. II. s. sfărâmătură, frântură. Mammon ['maîmonj s. 1. Mamon, diavolul (ca personificare a bogăţiei); to serve / to worship ~ a sluji lui Mamon, a se închina lui Mamon. 2. mammon avere, bogăţie. mammonish [-i/] adj. lacom de bani, adorator al lui Mamon. mammonism [-izsm] s. închinare la Mamon, lăcomie I sete de bani. mammonist [-ist] s. slujitor al lui Mamon. mammonite [-ait] s. v. m a m m o n i s t. mammoth ['mamisS] I. s. (zool.) mamut (Elephasprimigenius). II. adj. uriaş,colosal, gigantic. mammoth tree [~ tri: j s. (bot.) varietate de secvoia (Sequoiadendron giganteum). mammy ['maşini] s. 1. (fam.) măicuţă, maică. 2. (amer.) doică negresă. man [nisen] I. pl. men [men] s. 1. om, fiinţă / făptură omenească. 2. (si Man) omul, oamenii, omenirea, umanitatea; the rights of ~drepturile omului; (rel.) the Fall of Man căderea omului (în păcat). 3. om, individ, persoană, ins; a ~ un om; omul; oricine; fiecare (om); any ~ orice om; fiecare (om); every ~ fiecare (om), toţi oamenii, toată lumea; few men (numai) puţini oameni; no ~ nimeni; 10 shillings per ~ 10 şilingi de om / fiecare; the ~ in / (amer.) on the street omul de pe stradă, omul obişnuit; what can a ~ do in such a case? ce poate face un om / cineva într-un asemenea caz? ce să faci într-o asemenea împrejurare?; men say that se spune că, se zice că; old ~! prietene!; good ~! bravo!; the inner ~a) omul interior / lăuntric; b) (fam.) domnia sa stomacul; (prov.) so many men, so many minds câte capete, atâtea păreri; to a ~până Ia ultimul (om); between ~ and ~ de la om la om; as one ~ ca un (singur) om; într-un glas; to be one's own ~ a fi propriul său stăpân, a fi liber / independent, a nu depinde de nimeni; the right ~ in the right place omul potrivit la locul potrivit. 4. bărbat; men and women bărbaţi şi femei; he acted like a ~ a procedat ca un bărbat. 5. (mai ales dial., în afară de unele sintagme) soţ, bărbat, om; ~ and wife bărbat / soţ şi soţie; (fam.) my (old) ~ bărbatul / soţul meu; (scot.) her ~ soţul ei. 6. om potrivit / nimerit (într-un loc); if you want a lawyer, he is your ~ dacă ai nevoie de un avocat, el e omul (nimerit); I've found my ~ mi-am găsit omul. 7. locuitor, cetăţean, om. 8. (mai ales pl.) muncitor, lucrător, argat, slugă; rândaş; valet, fecior; (mii.) ordonanţă. 9. (mil.J soldat, om din trupă; officers, Nco's and men ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi / trupă. 10. (sport) jucător. 11. (la jocuri) piesă; figură. 12. (ist.) vasal. II. adj. bărbătesc, masculin; de sex masculin; ~ cook bucătar. III. vb. A. tr. 1. a umple / a ocupa cu oameni. 2. (mih, mar.fs. înarma; a echipa. 3. (mar.) a arma (o barca etc.). 4. (fig.) a întări, a îmbărbăta, a încuraja. 5. a domestici, a deprinde cu oameni (păsări etc.). B. refl. a prinde curaj, a deveni bărbat. mana ['mama] s. (austr.) 1. putere, autoritate; prestigiu. 2. putere supranaturală. manacle ['maşnakl] I. s. (mai ales pl.) 1. cătuşe,fiarede mână. 2. (fig.) piedici, obstacole; cătuşe. II. vb. tr. 1. a pune în cătuşe, a încătuşa (pe cineva). 2. (jig.) a împiedica, a încătuşa: manage ['ma:nid3] I. vb. A. tr. 1. a mânui; a dirija, a manevra, a conduce; a cârmi; to ~ a boat a conduce o barcă. 2. a conduce, a administra, a dirija (o întreprindere, o proprietate, o afacere etc.); to -smb.'s affairs a conduce / a se ocupa de afacerile cuiva; to ~the household a se ocupa de gospodărie. 3. a conduce, a stăpâni (pe cineva); a veni de hac (cuiva); a ţine în frâu (pe copii); a stăpâni, a îmblânzi (un animal); to know how



588



to ~ smb. a şti cum să-1 ia pe cineva / să se poarte cu cineva. 4. a aranja, a face; a duce la capăt / la bun sfârşit; a reuşi; to ~ a piece of work a duce o muncă la capăt / la bun sfârşit; to ~ to do smth. a pune la cale ceva, a se pregăti să facă ceva; a ajunge / a reuşi să facă ceva; a găsi mijlocul de a face ceva. B. intr. a o scoate la capăt, a reuşi; ~ as best as you can aranjează-te cum vei putea, descurcă-te cum ştii / cum poţi; perhaps we can ~ with that poate că aceasta ne-ar fi de ajuns / ne-ar ajunge; she ~s well a) (ea) ştie să se descurce; b) (ea) e o bună gospodină. II. s. (înv.) 1. v. m a n a g e m e n t . 2. manej, dresură (de cai); echitaţie, călărie. manageability [.ma:nid39'biliti] s. v. m a n a g e a b 1 e n e s s. manageable ]'niaînid33bl] adj. 1. (despre persoane) care poate fi condus / dirijat, supus, ascultător, docil; care poate fi dresat. 2. (despre caractere) acoraodabil, îngăduitor, flexibil. 3. (despre o afacere) realizabil, fezabil. 4. (despre lucruri) maniabil, manevrabil, care se poate mânui, uşor de mânuit. manageableness [-nis] s. 1. maniabilitatc (a unei maşini ele). 2. supuşenie, docilitate; flexibilitate. management ['maenktyront] s. 1. administrare; conducere; management; to assume the ~ of affairs a prelua conducerea afacerilor; owing to ill ~ din cauza relei administraţii. 2. deprindere I iscusinţă de a mânui (un instrument, oameni etc.). 3. uşurinţă în a se descurca. 4. (fam.) corp de direcţie, conducere, direcţiune; administratorii, directorii. 5. talent de organizator. 6. v. m a n a g e m e n t s e i e n c e. management science [~ isaisns] s. (ec.) ştiinţa conducerii / managementului. management training [~ itreinirj] s. (ec.) formarea cadrelor de conducere. manager ['mamid33r] s. 1. manager, director, administrator; gerant de afaceri; assistant ~ subdirector; departmental ~ şef de serviciu; sales / business ~ director comercial. 2. (amer. pol.) şef (al unui partid politic). 3. gospodar; gospodină; she is a good ~ e o bună gospodină; he is no ~ n-are nici un pic de simţ practic, nu e un bun gospodar. 4. (sport) manager (la boi). 5. (teatru etc.) manager; impresar. 6. (ec.) procurist. manageress ['masnid33res, -ris, ma:nid33'res] s.f. de la m a n a g e r ; directoare; administratoare etc. managerial [imamo'd3ioriol] adj. 1. directorial, de conducere. 2. (mai alespeior.) care face pe stăpânul, dictatorial. managership ['masnid33/ip] s. 1. conducere (a unei întreprinderi etc.); funcţie de conducător sau director. 2. funcţie de manager, impresar sau procurist. managing ['ma;nid3in] I. adj. 1. de conducere; director, de direcţie. 2. (desprefemei) econom. 3. energic, întreprinzător. II. s. v. m a n a g e m e n t (1). managing board [~ 'bo:d] s. directoriu, comitet de conducere; consiliu de administraţie. managing committee [~ ko'miti] j . v . m a n a g i n g b o a r d . managing director [~ di'rekt3r] s. 1. director general; director de fabrică. 2. pl. directoriu, comitet de conducere. managing staff [~ 'sta:f[ s. personal de conducere. manakin ['maenskin] s. v. m a n i k i n (I). man-at-arms ]'ma:not'a:mz],pl. men-at-arms ['men3t'a:mz] s. (mil.) 1. soldat greu înarmat (în Evul Mediu). 2. soldat, luptător. manatee [.mamo'ti:] s. (zool.) lamantin (Manatus). manavel [ms'nasvol) vb. tr. (sl.) a şterpeli, a ciupi (mărunţişuri). Manchester goods ['mxnt/ists gudzj s. pl. (text.) mărfuri de bumbac. man-child ['mamtjaildl.p/. man-children [-tjildrin] s. copil de sex bărbătesc. manciple ['mamsipl] s. econom, intendent (al unei scoli etc.). Manchurian [rnxn'tjiiorion, -'tjbsr-] I. adj. manciurian. II. s. 1. locuitor din Manciuria. 2. (lingv.) (limba) manciuriană. Mancunian [ma:rj'kju:nion] I. adj. din Manchester. II. s. locuitor din Manchester. mandamus [mam'dcimss] s. (jur.) ordin dat de C 0 u r t o f K i n g ' s B e n c h unei instanţe inferioare, unui funcţioiuir etc. mandarin1 ['mimdorin] I. s. 1. (ist.) mandarin, înalt funcţionar chinez. 2. exprimare a oamenilor culţi în China. 3. (pol.) conducător înapoiat. 4. funcţionar superior, înalt dregător / demnitar. II. adj. de mandarin; (fig.) nobil, ales. mandarin2 I. s. 1. (hot.) mandarin (Citrus nohilis s.«.). 2. mandarină. 3. lichior de mandarine. 4. (culoare) galben-portocaliu. II. adj. galben-portocaliu. III. vb. tr. a colora în galben-portocaliu. mandarine ['ma:nd3ri(:)n] s. v. m a n d a r i n2. mandatary ['masndateri] s. O'ur.) mandatar. mandate I. ['mffindejt] s. 1. (jur.) mandat, procură, împuternicire. 2. (pol.) mandat. 3. ordin; dispoziţie. II. ['msndeit, -'-] vb. tr. a conduce (o ţară, un teritoriu) sub mandat. mandated ['masndeitid, -'--] adj. sub mandat; ~ territories teritorii sub mandat. mandatory ['maîndstari] I. adj. 1. care conţine un mandat. 2. (amer.) obligator; forţat, constrâns. II. s. v. m a ri d a t a r y. mandible ['msendibl] s. (zool.) 1. mandibulă, maxilar inferior, falcă de jos (la mamifere şi peşti). 2. mandibulă (la insecte etc.). mandibular [ma;n'dibjuk>1'] adj. (zool.) mandibular. mandibulate [msen'dibjulit] adj. (zool.) 1. cu mandibule. 2. care aparţine mandibulelor. mandola [majn'doulsj s. (muz.) mandolă. mandolin ['masndslin] s. (muz.) mandolină. mandoline [iirucnds'lim, 'mandsliOn] s. v. m a n d o 1 i n. mandolinist ['nifendslinist] s. (muz.) cântăreţ din mandolină. mandora [ma;n'd3:r3] s.v. m a n d o l a . mandragora [masn'drasgsrs, msn-] s. v. m a n d r a k e . mandrake ['masndreik] s. (bot.) mătrăgună (Mandragora officinalis). mandrel ['masndrel] (tehh.) I. s. 1. mandrină; dom; fus. 2. târnăcop. 3. poanson; montură. II. vb. tr. a lărgi (o ţeava). mandrel stock [~ 'stok] s. (te/m.) păpuşă fixă.



 589



mandril ['mandril] s.v. m a n d r e l (I). mandrill s. (zool.) mandril (Mandrilhts sphinx). manducable ['maandjukabl] adj. care se poate mesteca. manducate ['maendjukeit] vb. tr. a mesteca. manducation [imaendju'kei/sn] s. masticaţie / mestccare. manducatory [inisendju'kcitdri] adj. (despre organe etc.) de mestecat / masticaţie. mane [mein] s. 1. coamă (a calului, leului etc.). 2. coamă, chică, păr lung. man-eater ['ma2nti:tar] s. 1. antropofag, canibal. 2. (animal) mâncător de oameni. 3. cal nărăvaş, cal care muşcă. man-eating [~>i:tirj] adj. 1. (despre un trib etc.) antropofag, de canibali. 2. (despre un tigru etc.) mâncător de oameni. 3. (despre un cal) care muşcă. manege [mae'nei3,'--] s. (jr.) 1. manej, loc de dresare a cailor. 2. dresaj al cailor. manes ['mcini:z, 'ma:-] s. pl. (re!, ist.) mani, spirite bune (ale familiei). maneuver [ma'nju:var] ... (amer.) v. m a n o e u v r c... man Friday ['mren Traidi] s. Vineri, servitor credincios / devotat, slugă credincioasă. manful l'mamful] adj, 1. bărbătesc, viril; cutezător, îndrăzneţ. 2. hotărât, fenn. manfully ['maenfuli, -foii] adv. 1. bărbăteşte, cu bărbăţie; cu curaj / cu îndrăzneală; fără frică. 2. cu hotărâre / fermitate. manfulness ['masnfulnis] s. 1. bărbăţie, virilitate; curaj, îndrăzneală, cutezanţă. 2. hotă­ râre, fermitate. mangabey ['mxngabei] s. (zool.) specie de maimuţă africană (Cercocebus sp.). manganate ['raaeqganeit] s. (chim.) manganat. manganese [.masnga'nirz,'—] ş. (chim.) mangan. manganese spar [~ spa:r] s. (mineral.) rodocrozit. manganese steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel mangan. manganic [maai'gaenik] adj. (chim.) manganic. manganin ['masrjganin] s. (metal.) manganin. mange [meiiufj] s. (vet.) râie, scabie. mangel(-wurzel) ['masngl'woizl] s. (germ. bot.) mangold (Beta vulgaris macrorhiza). manger ['mcind3ar] s. iesle; (jig.) like a dog in the ~ precum câinele grădinarului (care nu mănâncă paiele, dar nici nu Iasă pe altul să le mănânce). mangerful ['meindjaful] s. iesle plină. manginess ['meind3inis] s. aspect râios (al unui câine, al unei pisici etc.). mangle1 ['msengl] vb. ţr. 1. a ciopârţi, a sfârteca. 2. a mutila. 3. (jîg.) a denatura, a deforma (un text etc.). mangle2 I. s. sul pentru netezit rufe, măngălău, manglu, calandru. II. vb. tr. a călca (rufe), a mângălui. mangle gear [~ gior] s. (te/m.) angrenaj cu fusuri / role. mangling1 ['mzengdin] s. mutilare, masacrare. mangling2 s. 1. măngăluire, călcatul rufelor. 2. (metal.) îndreptare (a tablei). mangier ['mfiengtor] ş. v. m a n g 1 e2 (I). mango ['mamgou], pl. mangoes sau mangos [-z] s. (bot.) 1. manghier (Mangifera indica). 2. fruct de manghier. mangold ['mamgsld] s. v. m a n g e l(-w u r z c 1). mangonel ['mrenganelj s. (ist.) balistă, maşină militară de aruncat pietre. mangosteen ['niEengoustim, -gas-] s. (bot.) mangustan (Garcinia mangostana). mangrove ['msrjgrouv] ş. (bot.) 1. manglier (Coccoloba uvifera). 2. fruct de manglier. mangy ['meind3i] adj. 1. (med., vet.) râios, scabios. 2. (fa/».) (despre haine, mobile etc.) purtat, uzat; jalnic, deplorabil; a ~ show un spectacol deplorabil; a ~ trick un truc învechit. man-handle ['masnihsendl] vb. tr. 1. a pune în mişcare / a transporta / a deplasa prin forţa braţelor. 2. (fam.) a brutaliza, a trata cu grosolănie. man hater [~ ihcitar] s. mizantrop. man-hating [~-heitin] adj. mizantrop. Manhattan [mzen'hastpn] s. cocteil Manhattan (din whisky, vermut etc.). Manhattanite [masn'haetPnait] s. locuitor din Manhattan. manhole ['mamhoul] s. 1. trapă; deschizătură în duşumea (prin care poate trece omul); gârlici. 2. gaură prin care se poate privi. 3. (ferov.) nişă, adăpost (în tunel etc.). 4. (mine) loc de trecere pentru oameni; galerie auxiliară de acces. 5. (mar.) gură de om. 6. (electr.) puţ de cablu. 7. (telm.) gură de vizitare. manhood ['maenhud] s. 1. umanitate, natură umană, fire omenească. 2. bărbăţie, vârstă adultă, maturitate. 3. bărbăţie, virilitate. 4. (fam.) bărbaţii; populaţie masculină a unei ţări; ~ suffrage drept electoral universal pentru bărbaţi. manhunt ['maenlunt] s. 1. vânătoare de oameni. 2. razie, descindere poliţienească. mania ['meinia] s. I. (med.) 1. manie, nebunie; delir; nebunie furioasă; the suicidal - mania sinuciderii. 2. (fam.) pasiune, manic; the speed ~ mania vitezei; the gardening ~ pasiunea grădinăritului; it is the ~ of the day e lucrul după care se pasionează azi lumea. maniac ['meiniask] I. adj. maniac; nebun; bolnav de nebunie furioasă. II. s. 1. maniac, nebun; nebun furios. 2. (fam.) maniac, pasionat (după ceva); tobacco ~ fumător înveterat. maniacal [ma'naiakpl] adj. v. m a n i a c (I). manie ['mcinik, 'mas-] adj. (med.) maniac, de nebun. Manichaean [ima?ni'ki:3n, -na-] adj., s.v. M a n i c h c a n. Manichean (rel.) I. adj. maniheist. II. s. v. M a n i c h c e , Manichee ['masniki:] s. (rel.) maniheist, adept al lui Mani. Manicheism l'm?eni.ki:iz3m] s. (rel.) maniheism. manicure ['msnikjua1", -kpa r ] I. s. 1. manichiură. 2. v. m a n i c u r i s t . II, vb. tr. a face manichiura (cu gen.). manicurist ['maenikjurist] s. manichiuri stă. manifest ['masnifest] I. adj. clar, vădit, limpede, evident; to make smth. ~ a lămuri ceva. II. s. 1. (mar.) certificat de încărcătură; declaraţie de expediţie. 2. (înv.) manifest.



manning



III. vb. A. tr. 1. a manifesta; a arăta, a demonstra, a dovedi; they ~ed great activity dădeau dovadă de activitate intensă. 2. (mar.) a declara (o încărcătură) la vamă. 3. (mar.) a înscrie (o marfă) într-un certificat de încărcătură sau într-o declaraţie de expediţie. B. intr. 1. (pol.) a lua parte la o manifestaţie, a manifesta, a demonstra. 2. (despre fantome) a apărea, C. rej7. a se manifesta, a se declara; no disease has ~ed itself nu s-a declarat nici o maladie. manifestant [imseni'festant] s. (pol.) manifestant, demonstrant. manifestation [.maenifes'tci/^n, -fos-] s. 1. manifestare, exprimare. 2. (pol.) manifestaţie, demonstraţie. 3. publicare, proclamare. 4. manifestare, simptom. 5. (în spiritism) mani­ festare, materializare. manifestly ['maniifestli] adv. (în chip) manifest, clar, limpede; she is ~ wrong e limpede că n-arc dreptate. manifestness ['mseni-festnis] s. claritate, limpezime. manifesto [imseni'fcstou], pl. manifestos sau manifestoes [-z] s. (pol.) manifest, proclamaţie, declaraţie publică. manifold ['masnifould, rar 'men-] I. adj. 1. divers, variat, felurit, diferit, deosebit. 2. multiplu, numeros. II. s. 1. (filoz.) diversitate. 2. (com. etc.) policopie,copie multiplicată; document multiplicat / policopiat. 3. colecţie. 4. (telm.) tuburi, ţevi; tub, rezervor, colector; exhaust ~ ţeava de eşapament; oii ~ colector de ulei. III. vb. tr. a multiplica, a trage în mai multe exemplare. manifold cloth [~ klo(:)8] s. (text.) ţesătură compusă. manifolder [rma?nifouldar] s.v. m a n i f o l d i n g m a c h i n e . manifolding ['majnifouldinj s. policopie, copie multiplicată. manifolding machine [~ msi/kn] s. aparat de multiplicat, maşină de policopiat. manifoldness ['masnifouldnis, rar 'men-] s. multiplicitate, diversitate; aspect variat. manifold printing ['mamifould 'printin] s. (poligr.) transfer. manikin l'masnikin] I. s. 1. omuleţ, pitic, mormoloc. 2. manechin. II. adj. mic, pitic. Manil(l)a [ma'nila] s. 1. (şi ~ hemp) cânepă de Manilla. 2. (şi ~ cheroot) ţigare de foi de Manilla. Manil(l)a rope [~ roup] s. (amer. si.) ţigară ieftină de foi. manioc ['masniok] s. 1. (bo/.) manioc (Jatroplia manihot). 2. casava, Iipie din făină de manioc. maniple ['mamipl] s. 1. (mii. ist.) manipul, companie de infanterie în legiunea romană. 2. (bis.) bandă de stofă pe braţul stâng (purtată de preoţii catolici în timpul liturghiei). manipulate [ma'nipjulcit] vb. tr. 1. a manipula, a mânui (scule, dispozitive mecanice etc.). 2. (fig.) a manipula, a manevra, a învârti, a duce; to ~ accounts a măslui conturi; to ~ the market a provoca mişcare la bursă. manipulation [mainipju'lei/an] ş. 1. manipulare, mânuire. 2. (fig.) maşinaţiune, înşelătorie; ~ of the market maşinaţie la bursă. 3. (şijig.) manevră; wrong ~ manevră greşită. manipulative [ma'nipjulcitiv, -lativ] adj. de manipulare. manipulator [ma'nipjuleita1"] s. 1. (tehn.) manipulator. 2. (peior.) înşelător, pungaş. Manitoban [maeni'toubpn] I. adj. din Manitoba. II. s. locuitor din Manitoba. man-killer riiKenikib1"] s. ucigaş, asasin, criminal. mankind [masn'kaind] s. 1. omenire, umanitate, neam omenesc. 2. ['mEenkaindj (mai ales glumeţ) totalitatea bărbaţilor, bărbaţii. rnanless ['rneenlis] adj. 1. nelocuit. 2. (mar.) fără echipaj. manlike l'mamlaik] adj. 1. bărbătesc, masculin; demn de un bărbat. 2. caracter băr­ bătesc / viril (la femei). 3. asemănător omului; the ~ apes antropoizii. manliness ['mainlinis] s. 1. bărbăţie, virilitate. 2. vitejie, curaj. manly ['masnli] I. adj. 1. bărbătesc, viril a ~ voice o voce de bărbat; the ~ qualities calităţile proprii bărbatului. 2. viteaz, îndrăzneţ. II. adv. (înv.) bărbăteşte, ca un bărbat. man-made ['masnmcid] adj. făcut / confecţionat de om; artificial. manna [(ma;na] s. 1. (rel.) mană (cerească). 2. (farm.) manna, extras de mojdrean. 3. (bot.) frăsiniţă, mojdrean (Fraxinus ornus). manna-ash [~ sef] s. v. m a n n a (3). manna croup [~ kru:p] s. gris. manned [mand] adj. (despre un vehicul) cu om la bord, care are om / oameni / personal la bord. mannequin ['mtenikin] s. manechin. manner ['masna1"] s. 1. mod, fel, chip, manieră (de a face ceva); in / after this ~ în felul / chipul / modul acesta; aşa, astfel; the ~ in which felul în care; in like ~ în acelaşi fel, într-un mod asemănător; la fel; in a ~(of speaking) într-un anumit fel / sens, dintr-un anumit punct de vedere; ca să spunem aşa. 2. (gram.) fel al acţiunii, mod; adverb of ~ adverb de mod. 3. (arte, lit.) manieră; stil; the ~ and the matter forma şi fondul. 4. obicei, obişnuinţă, deprindere. 5. pl. moravuri; datini; obiceiuri (ale unui popor etc.); a novel of ~s roman de moravuri. 6. înfăţişare; ţinută; aer. l.pl. maniere, apucături, deprinderi; bună creştere, bune maniere, buna-cuviinţă; bad ~s deprinderi urâte, lipsă de maniere; he has no ~s e prost crescut / lipsit de bună creştere, îi lipseşte bună-cuviinţa, e certat cu politeţea. 8. specie, fel, soi; what ~ of man is he? ce fel de om esteV; all ~ of people tot felul de oameni, oameni de toate felurile/soiurile; no~of doubt nici o urmă /umbra de îndoială. 9. fel / mod de viaţă; to the ~ born a) menit unui anumit fel de viaţă; b) obişnuit de copil (cu ceva); c) (fam.) înclinat spre ceva (din naştere). mannerism ['masnarizam] s. 1. manierism, afectare; poză. 2. particularitate (a unui scriitor etc.). mannerist ['maenarist] s. (arte) manierist. mannerless ['masnalis] adj. nepoliticos, rău crescut, nccioplit, nemanierat. mannerliness [-nis] ş. politeţe, bună creştere, curtenie, curtoazie. mannerly ['ma^nali] adj. politicos, curtenitor, manierat. manning ['masnirj] s. (mar.) echipare; armare.



 manning table



manning table [~ iteibl] s:(ec.) fişa personalului. mannish ['maeni/J adj. 1. bărbătesc, masculin. 2. (de spre femei) cu apucături de bărbat; to be ~in one's dress a se îmbrăca asemenea bărbaţilor. manoeuvre [ma'nu:v9r] I. s. 1. (mii.) manevră; mişcare a trupelor; troops on ~s trupe în manevră. 2. pl. (mil., mar.) manevre. 3. (fig.) manevră, maşinaţie; pl. intrigi, uneltiri (împotriva guvernului etc.). II. vb. A. tr. 1. a manevra, a pune în mişcare, a face să execute manevre (o armată, o flotă). 2. a conduce / a orienta (o conversaţie etc.). 3. a unelti, a manevra. B. mtr. 1. (mii., mar.) a face manevre. 2. a manevra; (mar.) (despre nave) a evolua, a se mişca. manoeuvrer [m3'nuv9r3r] s. 1. conducător de manevre (militare etc.). 2. (fam.) intrigant. manoeuvring [mc'nuvorirj] s. 1. manevrare. 2. (peior.) intrigi, manevre. man-of-war [,mfenciv'wo:r],pl. men-of-war [men-] s. (mar. mil.) vas de război, navă militară; vas de linie; cuirasat. manograph ['msenogra:!', -greef] s (tefm.) manograf. r manometer [ino'nomito | s. (tehn.) manometru. manor ['ma3n3rj s. 1. (ist.) feudă, moşie feudală. 2. v. ni a n o r - h o u s e . manor-house ['mrenahaus] s. conac. manorial [ma'norrial, mae'n-] adj. seniorial. man-o'war ['mamo'wo:1"] s. v. m a n - o f - w a r . manpower [~'pauar]s. 1. forţă a braţelor. 2. mână de lucru. 3. (mil.) efective; shortage in / of ~ lipsă de efective. man rope ['mscn roup] s. (mar.) strajă; balustradă. mansard (roof) ['ma?nsa:d (ru:f)] s. (constr.) acoperiş mansardat. mansard-roofed [~ ru:ft] adj. mansardat. mansard room [~ru(:)m] s. (constr.) încăpere mansardată. manşe [m;ens] s. casă parohială; (în Scoţia) presbiteriu. manservant ['m?entS3:v3nt],p/. menservants I'menisaivpnts] ş. servitor, slujitor. mansion ['niEen/^n] s. 1. casă mare; vilă; palat. 2. pl. imobil cu.multe apartamente, casă de raport. 3. (astrol.) casă. 4. (înv.) locuinţă, casă. mansion-house [~hausj s. 1. vilă, palat seniorial. 2. the Mansion-House reşedinţă oficială a lordului primar al Londrei. man-sized ['masnsaizdj adj. (amer. fam.) greu; mare. manslaughter ['mren-sb:tor] s. (jur.) omor prin imprudenţă; omucidere fără premeditare. manslayer [rm?enislci3r] s. ucigaş. mansuetude ['mfenswitjmd] s. (înv.) blândeţe, mantei ['mxntl] s.l.v. m a n t e l p i e c e . 2. (tehn.) carter; carcasă; înveliş de protecţie. mantel board [~ bo:d, ~ bnod] s. poliţă deasupra căminului. mantelet ['mtentlit, -et] ş. 1. manta scurtă. 2. (mii. ist.) scut. mantelpiece ['mamtlpks] s. cămin; poliţă deasupra căminului. mantelshelf [~/elf] s. poliţă deasupra căminului. mantel-tree [~tri:] s. v. m a n t e l p i e c e . mantes ['maentiz] pl. de la m a n t i s. mantie ['mrentik] adj. profetic. mantis ['mcentis], /;/. mantes ['ma?ntiz| s. (entom.) călugăriţă (Mantis religiosa). mantissa [mamtiso] s. (mat.) mantisă. mantie ['niaentl] I. ş. 1. mantou (fără mâneci); capă; manta, pelerină (de damă). 2. înveliş, strat (de lavă, de zăpadă etc.). 3. perdea, văl (de întuneric, de negură). 4. (zool.) membrana cărnoasă la moluşte bivalve care secretă scoica. 5. (geol.) manta de protecţie; rocă acoperiş. 6. (text.) strat protector. 7. (metal) înveliş / acoperământ (exterior) la furnalul înalt. 8. (constr.) faţă, parte din afară / exterioară (a unui perete). II. vb. A. tr. 1. a acoperi a / îmbrăca / a înfăşură cu o manta / cu o capă. 2. a arunca o manta pe; a acoperi cu un văl. 3. (poetic) a ascunde, a tăinui. B. intr. 1. (despre lichide) a face / a produce spumă, a spuinega, a se acoperi de spumă. 2. (despre sânge) a se răspândi. 3. (despre faţă, obraji) a se înroşi, a se împurpura, a se îmbujora. mantle corbel [~ iko:bol] s. (constr.) bucşă de îmbinare / legătură. mantie rock [~ rok] s. (geol.) rocă acoperiş. mantlet ['maentlit, -et] s. v . m a n t c i c t . man trap ['niaen treep] s. (sifig.) cursă, capcană. manual ['masnjualj I. adj. manual, de mână; the ~ alphabet alfabetul surdo-muţilor. II. s. 1. manual, carte. 2. (muz.) claviatură. manual drive [~ 'draiv] s. (tehn.) acţionare manuală. manual exercise [~ 'eksasaiz] s.(miL) mânuire a armelor. manual fire-engine [~ Taie>riend3in] ş. pompă de incendiu / extinctor de mână. manual governing [~ 'gAVoninJ s. (tehn.) reglare manuală. manual haulage [~ .ho:Jid3j s. tracţiune cu braţele. manually ['masnjualif adv. manual, cu mâna. manual pump [~ 'pAmp] s. (tehn.) pompă de mână. manual work [~ 'wo:k] s. muncă manuală. manual worker [~ Vo:k9r] s. muncitor manual; meseriaş, meşteşugar. manubrium [ma'njmbriam], pl. şi inanubria [-bria] s. (anat., zool.) manubriu. manufactory [.niEenju'fajktpri] s. 1. (ec.) manufactură. 2. fabrică, uzină. manufacturai [tinamju'faiktgral] adj. de fabricaţie; de fabricare. manufacture [tm£enju'fa;kt/Dr] I. s. 1. (ec.) producţie. 2. fabricare, manufactură, prelucrare; steel ~ producţie de oţel; of home ~ de fabricaţie naţională. 3. fabricat, produs (industrial). 4. industrie; the woollen ~ industria lânii. 5. (fig.) plăsmuiri, ştiri / informaţii false. II. vb. tr. 1. a fabrica, a manufactura, a produce; a confecţiona. 2. (fig.) a inventa, a născoci, a plăsmui. manufacturer [iiuasnju'faîktfora1"] s. 1. fabricant, industriaş. 2. (peior.) plăsmuitor, născocitor (de minciuni, ştiri, cuvinte noi etc.).



590



manufacturing [iniEenju'fsckt/orirj] I. adj. 1. de fabricaţie. 2. industrial; a ~ country o ţară industrială. II. s. 1. producere, fabricare, prelucrare. 2. industrie manufacturieră / prelucrătoare. manuka ['meenoko] s. (bot.) manuca, arbore din Australia ale cărui frunze înlocuiesc ceaiul (Leptospermum). manumission [iinainju'mi/cn] s. (ist.) 1. dezrobire, eliberare (din sclavie), emancipare (a unui sclav). 2. document de eliberare (din sclavie). manumit [sd] s. planşetă. map case [~ keis] ş. porthartă. map code [~ koud] s. cod topografic. map drawing [~ rJ s. curbimetru. mapper ['mfep3r] s. v. m a p m a k e r . mapping ['maspirjj s. 1. cartografie. 2. v. m a p (1,4). map range ['maep rcind3] s. (mil., geod.) distanţă pe orizontală (pe hartă). niaquis [nia'ki:]s. (jr.) niaquis; to take to the ~ a trece înrnaquis,a lua calea rezistenţei. mar [mo:rj vb. tr. 1. a strica (plăcerea cuiva); a tulbura (o petrecere etc.); a vătăma, a deteriora. 2. a distruge; a mutila, a desfigura; (fam.) to make or ~smb. a ridica pe cineva sau a-1 distruge. 3. (ţelrn.) a zgâria; a deteriora. marabou ['niEcrobu:] s. (omit.) marabu (I^ptoptilus crumeniferus). marabout ['ma^ra-bul] s. 1. marabut (ascet musulman). 2. monument funerar al unui marabut. marae ['maeri:] s. (NX.) loc special (într-o aşezare maoră) destinat activităţilor sociale. marasca [ma'rassks] s. (bot.) specie de cireş amar (Primus cerasus marasca). maraschino [iiiiEeros'kimou] s. maraschino, lichior din cireşe amare. marasmus [mo'rEezmas] s. (med.) marasm, epuizare, slăbiciune accentuata. Marathon (race) ['maeraOan (rcis)] s. cursă a maratonului, maraton.



 591



maraud [ma'raid] vb. A. tr, a prăda, a jefui. B. intr. a comite jaf(uri), a face prădăciuni; to ~ upon / on the population a jefui populaţia. marauder [-3r] s. prădător, jefuitor. marauding [-in] I. adj. de jaf/ pradă. II. s. jefuire, prădare. marble ['ma:blj I.s. 1. marmură. 2. pi. colecţie de sculpturi de marmură. 3.pl.joc de copii cu bile. 4. pl. (si.) deşteptăciune, bun simţ, doxă. II. adj. (fig.) solid / durabil ca marmura. III. vb. tr. a da un aspect de marmură (cu dat.). marbled [-d] adj. de marmură; marmorat; marmorcan. marble-dome ['mu:bldoum| ş. (amer. si.) tontălău, monument de prostie. marble-edged ['mu:blcd3d] adj. (despre cărţi) cu muchiile foilor marmorate. marbleize ['ma:biaiz3 vb. tr. (amer.) v. m a r b l e (III). marbler ['mo:btar] s. lucrător care marmorează muchiile foilor de cărţi. marble-topped ['ma:bltopt] adj. cu vârful de marmură. marbly ['ma:bli] adj. ca marmura, marmorat. marc [ma:k] s. boască; boştină; borhot; tescovină de struguri. marcasite ['muikasait] s. (mineral.) marcasit. marcel [ma:'scl] I. s. ondulaţic (la păr). II. vb. tr. a ondula (părul). March1 [mo:t/] s. 1. (luna) martie; the first of ~ întâi martie. 2. atr. de martie, din luna martie. march2 I. vb. A. intr. 1. (mil. etc.) a merge în marş; a mărşălui; a defila. 2. (fig.) a sc scurge, a merge înainte, a nu sta pe loc; time ~es on timpul merge înainte. 3. a păşi. 4. (fig.) a face progrese. B. tr. a conduce în pas de marş. II. s. 1. (mil.) marş. 2. marş; mers (pe jos). 3. (muz.) marş. 4. (fig.) scurgere, trecere; ~ of events desfăşurare a evenimentelor. 5. (ftg.) progres, evoluţie. 6. mers, fel de a merge. march3 I. s. hotar, graniţă. II. vb. intr. to ~ on a se mărgini cu, a se hotărnici cu, a se învecina cu. marching ['ma:t/inj (mil.) I. adj. (despre regimente) de linie. II. s. marş. marching order [~ o:d3r] I. adj. 1. (mil.) de marş. 2. de călătorie; de deplasare. II. s. (mii.) 1. formaţie de marş. 2. pl. foaie de drum; (fam.) to give smb. his ~s a da paşaportul cuiva, a concedia pe cineva. marching song [~ son] s. (/nil.) marş (cântec). marchioness ['ma:/3nis, amer. şi -cs] s. 1. marchiză (titlu de nobleţe). 2. (fam.) fată la toate. march land ['mu:t/ tend] s. teritoriu limitrof. marchpane l'mo:t/pein] s. marţipan. march-past ['ma:t/pa:st] s. (mii.) defilare. march stone ['ma:t/ stoun] s. (dial.) bornă de hotar. marconi [mu:'kouni] vb. tr. (tel. înv.) a transmite (un mesaj) prin telegrafie fără fir. marconigram [-gra?m] s. (tel. înv.) telegramă. mare1 [ms9 r ] s. iapă; (fam.) the grey ~ is the better horse femeia duce greul. mare2 s. coşmar (cf. n i g h t m a r c). mare3 ['mearil.p/. măria ['muxis, 'mea-] s. (astron. etc.) mare. maremma [întrema],pi. maremme [-mi:] s. (geol.) maremă. mare'snest ['mssz nest] s. 1. iluzie; to look for a ~ a umbla după cai verzi pe pereţi; (fam.) to find a ~ a găsi piatra filosofală; the discovery turned out to bea ~ descoperirea s-a dovedit iluzorie. 2. încurcătură; dezordine; harababură. mare's-tail [~teil] s. 1. (mar.) (nori) cirus în filamente. 2. (bot.) coada-calului (Hippuris vulgaris).



margarine [imo:d3o'ri:n, imaiga-,'—] s. margarina. mărgărite l'mu:g3irait] s. (înv.) perlă. marge1 [mo:d3] s. (jwetic) margine; hotar. marge2 ş. (fa/n.) margarina. margent ['mutant] s. (înv.) margine; tivitură. margin ['ma:d3in] I. s. 1. margine; lizieră; hotar; mal, ţărm; muchie; bordură. 2. deosebire; variaţie. 3. (ec.) acoperire, garanţie dată pentru asigurarea unei plăţi; (la l;ursă) aconto (vărsat samsarului). 4. (şi ~ of error) (telm.) toleranţă, joc; limită; ~ of safety margine / limită de siguranţă. 5. (\x)ligr.) margine; spaţiu alb (al unei pagini). 6. (telm.) coeficient de siguranţă. II. vb. tr. 1. a adnota (o carte); a face adnotări pe marginea (unei cărţi). 2. a pune / a face o margine la; a margini; a river ~ed with grass un râu mărginit / tivit de iarbă. marginal ['muşinai] adj. marginal, de margine; to make ~ notes in a book a face note marginale într-o carte. marginal angle [~ 'aerjgl] s. (fiz.) unghi marginal. marginal beam [~ 'bi:m] ş. (constr.) grindă marginală. marginal fog [~ 'fogj s. (fot.) voal marginal. marginalia [imu^i'ncilia] s. pl. 1. însemnări pe marginile unei cărţi. 2. ([x>ligr.) marginale. marginal notes ['moxfjinal 'nouts] s. pl. v. m a r g i n a l i a . marginate ['mu:d3ineit] I. adj. 1. bordurat, cu margini. 2. (entom.) herminat. II. vb. tr. a mărgini; a bordura. margrave l'ma:greiv] s. (ist.) maregraf. marguerite [iinu:g9'ri:t] s. (bot.) bănuţi, bănuţei, părăluţe (Bellisperennis). măria ['ma:ri9. 'ni£3-] s. pl. de la m a r c3. mariculture l'ma3rikAlt/3r] s. cultura plantelor şi animalelor marine (pentru hrană si materii prime). marigold ['mcerigould] s. (bot.) filimică. gălbinelc (Calendula officinalis). mariholic [ima^ra'holikj s. (amer. si.) toxicoman dependent de marijuana. marijuana [tniEeri'hwams, amer. .mEera'wumo] s. 1. (bot.) specie de cânepă indiană (Cannabis sativa). 2. marijuana. marina [ma'rima] s. (mar.) port de ambarcaţii.



market-garden



marinade [imseri'ncid] (gastr.) I. s. marinată. II. vb. tr. a marina (peste, chiftele etc.). marine [ma'rkn] I. adj. 1- marin, de mare. 2. maritim, naval. II. s. 1. (mar.) marină (comercială). 2. (mar.) navigaţie. 3. (mar. mii.) soldat din infanteria marină; the ~s infanteria marină; (fam.) tell that / it to the ~s asta să i-o spui lui mutu. 4. (arte) peisaj marin, marină. 5. albastru-marin, bleumarin. 6. (austr. si.) sticlă goală / golită. marine belt [~ 'belt] s. (mar.) ape teritoriale. marine cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu submarin. marine current [~ 'kAr^nt] s. (mar.) curent marin. marine engine [~ 'cndjin] s. (mar.) maşină navală. marine fouling [~ ifaulin] s. (mar.) depuneri pe opera vie; barbă. marine pump [~ pAinp] s. (mar.) pompă pentru construcţii navale. mariner ['ma?rin3r] s. (mar.) marinar; matroz (mai ales în marina de război); master ~căpitan (de vas) comercial. marine stores [ni3i:ri:n 'sta:z, ~'st03z] s. 1. (mar.) (material de) aprovizionare. 2. (fam.) vechituri. Marinisrn [rns'rimizsm] s. (lit.) marinism, stil afectat. marionette [imseria'net] s. marionetă. marish ['masri/] I. s. mlaştină, baltă. II. adj. de baltă; mocirlos. marital [ms'raitl, 'mseritl] adj. 1. matrimonial, marital, conjugal. 2. de soţ, al bărbatului. maritime ['maeritaim, amer. si -tini] adj. maritim: marin; the great ~ powers marile puteri maritime. Maritimer ['ma^ritaini3r] s. (canad.) locuitor al Provinciilor Maritime ale Canadei. marium ['me^Jrbm] s. (astron.) mare (pe Marte). marjoram ['mux^arsm] s. (bot.) sovârv (Origanum vulgare). mark1 [mo:k] s. (ec.) 1. marcă (germană). 2. (scoţ. ist.) marcă. mark21. s. 1. semn; marcă. 2. caracteristică; trăsătură (distinctivă). 3. simptom. 4. semn, notă; danga. 5. (constr.) martor. 6. (telm.) imprimare, amprentă; semn. 7. (lei.) semn Morse. 8. (teAt.) cută, pliu, îndoitură. 9. (text.) pată, semn. 10. (telm.) reper; emblemă; marca fabricii. 11. (drumuri) (stâlp) indicator; bornă. 12. ţintă; ţel; off the ~, out of the ~departe de ţintă; alături de ţintă; to hit the ~ a lovi în ţinta. 13. calitate, sort. 14. model; tip. 15. (scol.) notă; punct. 16. (fig.) pradă; to be an easy ~ a fi o pradă uşoară; he is too easy a ~ e prea naiv, nu c destul de rafinat; e o pradă prea uşoară. 17. (înv.) margine; hotar. 18. (amer. si.) ageamiu. II. vb. A. tr. 1. a marca, a însemna, a face un semn pe; a ştampila (mărfuri); a marca (copacii). 2. a fixa, a pune: to ~ stock a cota valorile. 3. (şcol.) a califica, a nota; to ~an exercise a pune notă pentru o temă, a nota o temă. 4. a categorisi; a desemna pentru; a destina (cu dat.); to ~smb. as a desemna / a alege pe cineva pentru / ca. 5. a marca, a repera, a indica; to ~ the points in a game a marca punctele jocului; to ~ a place on the map a indica / a arăta un punct pe hartă; a arăta drumul. 6- a arăta. a dovedi, a manifesta; to ~ one's approval (by) a-şi arăta / a-şi manifesta aprobarea (prin); 7. acrea, a face. to~eraafacccpocă. S. (lit., poetic) a observa, a privi, a scruta; a pândi; he ~ed him closely îl observa îndeaproape / cu atenţie. 9. a observa, a remarca, a nota; ~ well what I say! ţine minte / bagă bine de seamă ceea cc-ţi spun!; ~ me / you, ~ my words! ascultă-mă bine! reţine ceea ce-ţi spun! 10. (sport) a marca (un adversar). 11. to ~ down a) a nota; b) a marca, a însemna; c) a scădea nota (unui elev etc.); to ~ off a marca, a delimita, a însemna; a trasa; to ~ out a) a marca; a însemna; b) a evidenţia; c) a plănui, a planifica; to ~ up a) a fixa (preţul); b) a mări nota (unui elev etc.); c) a redacta (un manuscris pentru tipar). B. intr. 1. a fi atent, a observa. 2. a marca, a fixa un semn. 3. a observa, a-şi nota. 4. a-şi nota / a-şi însemna punctele (la un joc). Mark3 s. (rel.) evanghelia după Marcu. markdown ['mc:kdaun] s. (ec.) devalorizare. marked [mu:kt] adj. 1. însemnat, marcat, cu semn. 2. clar. vădit, pronunţat, vizibil; sensibil; a ~difference o diferenţă sensibilă; a ~ disadvantage dezavantaj vizibil; strongly ~ features trăsături puternic accentuate. markedly ['mti:kidli] adv. deosebit de, pronunţat; he was ~civil to us a fost deosebit de politicos faţă de noi. markedness ['ma:kidnis] s. aspect marcant, înfăţişare ieşită din comun, evidenţă. marker ['mo:k3r] s. 1. persoană care marchează / înseamnă (obiecte care trebuie marcate). 2. pontator; şcolar care notează prezenţa colegilor săi. 3. semn de carte. 4. (amer.) placă comemorativă; monument comemorativ. 5. marcaj (la munte). 6. (agr.) marcator. 7. (hidr.) sondă. 8. (constr.) reper. 9. (canad. auto) placă cu numărul de înmatriculare. 10. (lingv.) marcă. market ['mu:kit, amer. -et] I. s. 1. piaţă; târg; covered ~ piaţă acoperită, hală, hale; cattle / meat ~ piaţă de vite; in the ~ pe / în piaţă; to be in the ~ for smth. a merge la piaţă ca să cumpere ceva; to be on / to come into the ~ a fi pus pe piaţă / în vânzare. 2. debuşeu; to find a ready ~ ase vinde repede; a sc plasa uşor; a-şi găsi repede desfacere. 3. (înv.) cumpărare şi vânzare; trafic; afacere. 4. cerere (de mărfuri). 5. preţ curent. 6. to go to ~ (austr. fam.) a avea draci, a-i sări ţandăra. II. vb. A. intr. a face piaţa, a-şi face târguiclllc. B. tr. a vinde, a găsi desfacere / debuşeu pentru (mărfurile sale); a lansa (un articol) pe piaţă. marketability [ima:kito'biliti] s. (ec.) vandabilitate. marketable |'ma:kitobl] adj. 1. (despre o marfă etc.) vandabil, uşor de vândut. 2. de târg; de vânzare; destinat vânzării. marketableness [-nis] s.v. m a r k e t a b i l i t y . marketable value ['maikitabl ivselju;] ş. (cont.) valoare de vânzare / negociabilă. market basket ['mu:kit iba:skit] s. coş de piaţă, paner pentru cumpărături. market condition [~ ksn'di/^n] ş. (ec.) situaţie a picţii, conjunctură. market-day [~dci] s. zi de târg. marketeer [imu:ki'ti9r, -ka-] s. vânzător (la o piaţă), precupeţ. marketer rmc:k9t3r] s. 1. vânzător (într-o piaţă). 2. cumpărător (într-o piaţă). market-garden ['ma:kitiga:dn] s. gradină de legume / zarzavat(uri).



 market-gardener



592



market-gardener [~rouf£et 'pi:] s. (bot.) mazăre-grasa (Pisum sativum). market-price [~'prais] s. 1. (corn.) preţ / curs al picţii. 2. (la burşă) preţ curent. marrowish ['msroui/] adj. ca măduva. market rate [~ reit] J. v. m a r k e t - p r i c e . marrowless [rma:roulis] adj. 1. fără măduvă. 2. (jig.) tară energie / vlagă. market research [~ riisait/J s. (ec.) prospectarea pieţei. marrowy ['masroui, 'inseroi] adj. 1. medular, ca măduva; cu măduvă. 2. (fig.) plin de marking ['ma:kirj] I. ady. marcator, de marcare. II. s. 1. însemnare, marcare (a obiectelor sevă, vânjos, puternic. pentru a fi recunoscute). 2. (tehn.) reperare; trasare; însemnare; fixare. 3. (ec.) cotare (a marry1 ['masrij vb. A. tr. 1. a cununa, a căsători, a însura; a mărita; a da în căsătorie, valorilor la bursă). 4. pl. mărci, semne; pete (pe animale). .5. marcare (a metalelor a uni prin căsătorie; I have two daughters to ~ off am două fete de măritat; she has preţioase). 6. pl. (astron.) accidente (de teren) (pe suprafaţa unei planete). not got her daughter married nu şi-a căsătorit încă fiica. 2. a se căsători cu; a se mărita marking board [~bo:d, ~boad] s. (sport) tablou (pentru marcarea punctelor). cu; a se însura cu; a lua în căsătorie; they married each other s-au căsătorit; s-au luat; marking card [~ ka:d] s. (ec.) fişă de marcaj, listă de colisaj. he married his friend s-a căsătorit cu prietena sa. 3. (fig.) a lega, a uni (strâns), a împreuna; marking clerk [~ kla:k] s. (ec.) agent care ţine socoteala cotelor (la bursă). (mar.) a însura. 4. (fig.) a îmbina, a combina. 5. to ~ up a reuni; a asambla. B. intr. 1. (to) marking hammer [~ iha5mor] ş. (silv.) ciocan marcator. a se Căsători; a se însura; a se mărita, a se lua (cu); to ~ again, to ~ a second time a se marking ink [~ ink] s. cerneală de marcaj. recăsători, a se căsători a doua oară; to ~ for Iove a se căsători din dragoste; to ~ for marking light [~ lait] s. (au/o) lumină de gabarit. money a se căsători pentru bani / din interes; to ~ below one's station / below one / marking machine [~ mo'/i:n] s. (tehn.) maşină de marcat / trasat. beneath one a face o mezalianţă, a se mezalia, a se căsători cu o persoană de condiţie marking post [~ poust] s. (geod.) stâlp de marcare / trasare. inferioară; he has married well a făcut o căsătorie reuşită, a nimerit bine; natives that marking stamp [~ stEemp] s. (tehn.) poanson de marcare. ~ in and in băştinaşi care se căsătoresc între ei; to ~ with the left hand, to ~ over the marksman ['ma:ksiiK>n],p/. marksmen [~,-men]s. 1. ochitor de frunte, bun trăgător broomstick a trăi în concubinaj. 2. to ~up with a se alătura (cu dat.),- a se aduna, a se la ţintă.'2. analfabet, om care nu ştie carte (care face o cruce în loc de semnătură). reuni eu. marksmanship [-/ip] s. (mil. etc.) dibăcie la tragere. marry2 inter/, (înv.) (sau ~come up!,~come out!,~gap!) 1. ei aş! ei asta-i! ei poftim! r mark-space [ ma:kspeis] s. (automatică) tot-nimic. nu mai spune! ei taci! fugi de-aici! 2. zău! pe legea mea! markup ['ma:kA.p] s. (corn.) 1. adaos comercial, beneficiu brut (al unui articol). marrying [-in] I. adj. dispus să se căsătorească. II. s. căsătorie. 2. creştere a preţului, scumpire. Mars [ma:z] s. 1. (mitol.) Marte, zeul războiului. 2. (astron.) planeta Marte. 1 mari [mu:l] I. s. (geol.) marnă. II. vb. tr. a fertiliza (pământul) cu marnă. Marsala [mu:'sa:h] s. vin de Marsala. — mari2 adj. (despre lâna de tricotat) împestriţat. s^ marse [ma:s] s. (amer. dial.) stăpân. mari3 vb. tr. (mar.) a merlina. Marseillaise [rmarsa'leiz, şi pronunţia franceză] s. (fr.) marsilieza. / Marlburian [mo:rbju(o)ricin] s. elev sau fost elev al Colegiului Marlborough. ' marsh [ma:j] s. 1. teren mlăştinos; mlaştină, mocirlă, baltă; bahnă. 2. atr/mlăştinos, marled [ma:ld] adj. (scot.) împestriţat. cu mlaştini. j marline ['morlin] s. (mar.) merlin. marshal ['ma:/al] I. s. 1. (mii.) mareşal. 2. mareşal al curţii; maestru de ceremonii. marling ['ma:lin] s. fertilizare (a solului) cu marnă. 3. (amer.) şerif. 4. (amer.) şef de poliţie. 5. ajutor de inspector al studenţilor (în marl slate [ma:l isleit] s. (geol.) marnă şistoasă; şist marnos. universităţile engleze). II. vb. tr. 1. a rândui, a aranja, a dispune (într-o anumită ordine). marly ['ma:li] adj. (geol.) de marnă, marnos. 2. a conduce, a duce; a introduce (în mod solemn). 3. (ferov.) a forma, a compune (un marm [ma:m] ş. (dial.) i. v. m a d a m . 2. v. m o t h e r (I). tren); a manevra (vagoane). marmalade ['mamialeid] s. dulceaţă sau marmeladă de portocale. marshaller l'ma:/pbr] s. ordonator, regulator, organizator. marmatite ['maimo'tait] s. (metal.) blendă. marshalling yard ['mar/slin ja:d] s. (ferov.) (staţie de) triaj. marmoreal [moi'mouriol] adj. (poetic) de marmoră, ca marmora, marmorean. marshalsea ['mar/alsi] s. 1. (ist.) corp de cavaleri însărcinaţi cu siguranţa publică, vechea marmoset ['ma:mozet, -mouz-] s. (zool.) maimuţă mică din America de Sud (Midas). formă a jandarmeriei. 2. Marshalsea (ist.) tribunalul mareşalului casei regale (la Londra). marmot ['marinat] s. (zool.) marmotă (zirctomys marmotta). rnaroon1 [rno'rurn] I. adj. castaniu. II. s. 1. castaniu, culoare castanie. 2. petardă; artificii. marshalship ['ma:/3l'/ip] s. demnitatea de mareşal. marsh fern ['ma:/ fa:n] s. (bot.) ferigă (Aspidium thelypteris). rnaroon21. s. 1. (mar.) persoană părăsită pe o insulă pustie sau pe o coastă nclocuită. marşh fever [~ 


 593



martingale ['ma:tirjgeil] ş. 1. (mar.)rnartingală.2. (mat.)rnartingală.3. dublare a mizei (ta jocurile de noroc). 4. curea pusă cailor pentru a ţine capul arcuit. martini [ma:'ti:ni] s. cocteil (din gin şau vodcă şi vermut). Martinmas ['moitinmas, -mass] ş. (ziua) Sf. Martin (11 noiembrie). Martinmas summer [~ iSAm3r] s. vară târzie. martlet ['mo:tlit, -ct] s. (poetic) rândunică, rândunea. martyr ['mo:t3r] I. s. martir, mucenic; he was a ~to gout suferea de podagra. II. vb. tr. a martiriza, a chinui, a tortura. martyrdom [rma:t3d3m] s. 1. martiriu, mucenicie. 2. (jig.) chinuri, tortură, torturi. martyress ['ma:t3ris] ş. (rar) martiră. martyrization ['muitarai'zei/an, -tir-] ş. martiriu, martirizare. martyrize ['ma:taraiz, -tir-] vb. tr. a martiriza, a chinui, a tortura. martyrology [ima:ti'rotod3i,-lou-] ş. (re/.) martirolog; pomelnic. martyry ['muitari] s. 1. martiriu. 2. locul unde a murit un martir. marvel ['inervai] I. s. 1. minunăţie, lucru minunat, splendoare, frumuseţe; minune, miracol; he's a perfect ~ e un om cu totul neobişnuit; to work ~s a face minuni; (fam.) it is a ~ to me that sunt grozav de uimit că. 2. pildă (vie), exemplu (viu), întruchipare; he is a ~ of patience e întruchiparea însăşi a răbdării. 3. (înv.) mirare, uimire, minunare. II. vb. in/r. (at) a se minuna, a fi uimit, a se mira (de). marvelling [-ing] adj. uimit, cuprins de mirare. marvellous ['mu:vihs, -valas] I. adj. minunat, uimitor, fermecător, extraordinar; it is y to me that sunt uimit că. II. s. the ~ miraculosul, extraordinarul. marvellously [-li] adv. minunat, de minune. marvellousness [-nis] s. caracter miraculos / extraordinar. marvie ['ma:vi] interj, (amer. si.) grozav! mişto! marvy ['ma:vi] interj, v. m a r v i e . Marxian ['ma:ksi3n] adj., s. marxist. Marxism ['ma:ksiz3m] s. marxism. Marxism-Leninism [~ 'leninizam] s. marxism-leninism. Marxist ['mu:ksist] adj., s. marxist. Mary ['me ari] s. (austr. si.) (femeie) aborigenă. Marymas ['mearimss, -re-] ş. (rel.) Buna-Vestire (25 martie). marzipan [ima:zi'paen] s.v. m a r c h p a n e . mascara [mass'ka:r3] s. fard de ochi, rimei. mascaron ['massksnm] ş. (arhit.) mascaron. mascon ['masskon] s. (astron.) mascon. mascot ['masskat] s. talisman, mascotă. masculine ['ma:skjulin,'mass-] l.adj. 1.masculin,bărbătesc.2.bărbătos, viril,bărbat. 3. (despre o femeie) bărbăţoi, bărbat. 4. (gram.) (de genul) masculin. II. s. (gram.) 1. (genul) masculin. 2. cuvânt de genul masculin. masculinely [-li] adv. bărbăteşte. ' masculineness [-nis] s. v. m a s c u l i n i t y . masculine noun ['ma:skjulin naun, 'mss-] s. (gram.) substantiv masculin. masculinity [-masskju'liniti, -ma:s-] s. masculinitate, bărbăţie, virilitate. masculinize fmasskjulinaiz] vb. tr. a masculiniza. maser [me:z9r] s. (fiz.) maser. mash [mas/] I. s. 1. terci, papă, colc&şa, păsat. 2. sărjiţă. 3. piure de cartofi. 4. borceag. 5. amestecătură, confuzie, dezordine. 6. (mineral.) amestec de minereuri. 7. (amer. si.) dragoste, atracţie. II. vb. A. tr. 1. a pune în tocitoare (înaltul). 2. a zdrobi, a terciui, a fărâmiţa. 3. a plămădi. 4. (şl.) a se ţine după, a alerga / a fugi după; to ~ the girls a alerga după fete. B. in/r. a bântui cu furie. mashed potatoes ['mas/t ps'teitouz] s. pl- cartofi piure, piure de cartofi. masher ['mas/a1"] s. (fam.) 1. vânător de fuste, don Juan. 2. fante, ţafandaehe. mashie ['mas/i] s. tip de crosă (la golj). mash tub ['mas/ Ub] s, cuvă pentru brasaj. mask [ma:sk, amer. massk] I. s. 1. mască; (fig.) mască; paravan; pretext; to pull of one's ~ a-şi scoate masca; to put on a ~ a-şi pune o mască, a se preface. 2. mască, participant la o mascaradă. 3. (înv.) mascaradă. 4. mască antigaz. 5. cap de vulpe (ca trofeu vânătoresc). II- vb. A. tr. a masca; a ascunde, a tăinui; (mil.) to ~ the fire a masca focul. B. intr. a se masca, a-şi pune mască, a se ascunde. masked [ma:skt] adj. 1. mascat, travestit. 2. (mii.) mascat. masked ball ['ma:skt DD:I] S. bal mascat. masker ['ma:sk3r, 'massk-] s. mască (persoană). masochism ['maszskiz^m] s. masochism. masochist ['maszakisf] s. masochist. mason ['meisn] I. s. 1. zidar; pietrar, cioplitor de piatră. 2. francmason. II. vb.tr. a zidi. a clădi din piatră sau cărămidă. masonic [ma'sonik, amer. şi nici's-] adj. masonic, de fracmasoni. masonry ['mcisnri] s. 1. zidărie. 2. (francmasonerie. mason's brush ['meisnz brA/] s. bidinea (de văruit). mason's float [~ flout] s. (constr.) drişcă; dreptar, netezitor. mason's hammer [~ 'hasma1"] s. (constr.) ciocan de zidar. mason's rule [~ ru:l] s. (constr.) dreptar, netezitor. masque [mo:sk, massk] s. (ist.) piesă-mască (pantomimă sau feerie hi sec. XVI-XVll). masquer ['mas:sk3r] ş. mască, persoană mascată. masquerade [.masska'reid, imu:sk-] I. s. 1. mascaradă; bal mascat. 2. costum de mascaradă. 3. (f/g.) mascaradă, teatru. II. vb. A. intr. 1. a lua parte la o mascaradă. 2. a purta mască, a se travesti. 3. a se masca. 4. (fig,) a se masca; a se preface; a se da drept altul. B. tr. 1. a masca, a travesti. 2. (jig.) a masca, a ascunde, a tăinui.



master



masquerader [-3r] s. 1. mască (la o mascaradă, la un bal mascat). 2. persoană mascată / deghizată. 3. (jig.) impostor. Mass1 [mass, ma:s] s. (rel.) liturghie, misă; High ~missa solcmnis. mass2 [mass] I. s. 1. masă, grămadă, morman; mulţime; ~ of manoeuvre (/nil.) grupă de şoc; he is a ~ of bruises e plin de / e numai vânătăi; in the ~ în totalitate, ca un tot, în bloc. 2. cea mai mare parte (din ceva). 3.pl. the ~es masele (populare). 4. (telm.) material, substanţă; pastă. 5. a/r. de masă, al maselor. 6. (fiz.) masă. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a masa. 2. a comasa, a concentra, a strânge grămadă. B. intr. a se comasa, a se strânge grămadă. massa ['masss] ş. (amer.) domnule (formulă de adresare folosită de negri în loc de Mister). massacre ['massaks1", -siks1-] I. s. masacru; măcel; (ist.) the massacre of St. Bartholomew noaptea Sf. Bartolomeu. II. vb. tr. a masacra, a măcelări. massacrer [1mses3kr3r] s. persoană care masacrează. massage ['masses, -o:d3, amer. m3'sa:3Î (jr.) I. s. masaj; fricţie. II. vb. tr. 1. a face un masaj (cuiva); a fricţiona. 2. (fam.) a bate, a burduşi. mass attack ['mass a'task] s. (/nil.) atac în masă / masiv. mass-book [~buk] s. (rel.) liturghicr. mass concrete [~ -konkri:t] s. (constr.) beton masiv. masseter [mas'si:t3r] s. (anat.) muşchi maseter. masseur [nias'ss:1",'-'-, maste:r] s. (jr.) maser. masseuse [mas'sa.z,'-'-, mus:z] s. (fr.) maseză. massicot ['maasikot] s. 1. (chim.) oxid de plumb. 2. (mineral.) masicot; litargă. massif ['massi:f, -'-] s. (geogr.) masiv (muntos). massiness fmassinis] s. masivitate, soliditate. massive ['massivj adj. 1. masiv, solid; greu, compact. 2. mare; voluminos, enorm; corpolent, robust. massive block [~ 'blok] s. butuc, buturugă. massive gold [~ 'gould] s. aur masiv, lingou de aur. massively [Wesivli] adv. masiv, în masa, în mare număr, cu gloata. massiveness ['massivnis] s. masivitate; caracter masiv. massive retaliation policy ['massiv riitasli'ei/sn rpolisi] s. (amer.) politica războinică a ameninţării cu represalii masive. massless ['masslis] adj. (fiz.) de masă nulă. mass-media ['mass 'mi:dia] s. pl. mass-media. mass meeting [~ 'mi:tin] s. adunare de masă. mass movement [~ tmu:vni3nt] s. 1. (social.) mişcare de mase. 2. (geol.) deplasare de teren. massotherapy [.massou'Serapi] s. (med.) tratament prin masaj. mass point ['mass point] s. (fiz.) centru de masă. mass pressure [~ 'pre/a1"] s. (jiz.) presiune de inerţie. mass-produce [~pr3.dju:s] vb. tr. a produce / a fabrica în serie. mass-production [~pr3.dAk/anj s. producţie în masă / serie. mass transit [- itrasnsit] s. transport public. massy ['massi] adj. masiv, solid. mast1 [mo:st] s. (bot.) ghindă, jir. mast21, s. 1. (mar.) catarg, catart, arbore; get the ~s down! daţi jos / coborâţi catargele!; to favour the ~s a amenaja, a împodobi catargele; to expend / to lose / to spend a ~ a pierde un catarg; to cut away the ~s a tăia catargele; before the ~ la / pe extremitatea din faţă a corăbiei; sailor before the ~ simplu marinar; to serve / to sail before the ~ a fi simplu marinar. 2. prăjină. 3. (constr.) pilon, stâlp. 4. (/«ine) mast. II. vb. tr. (mar.) a pune catargul la (o navă). mast ball [~ bo:\] s. (mar.) măr (de catarg / de arbore). mast base [~ beis] s. (mar.) picior de catarg. mast cap [~ kasp] s. (mar.) butuc. mast clamp [~ klasmp] s. (mar.) brăţară de etambreu. mast collar ring [~ ikoto 'rirj] s. (mar.) cerc de strângere al catargului, guler, colier. mastectomy [mas'stcktsmi] s. (med.) mastectomie, mamectomie. masted ['mu:stid] adj. (mar.) cu catarg, eu catarge; (în cuvinte compuse) cu... catarge; a three-~ ship un vas cu trei catarge. master ['ma:st?r] I. s. 1. stăpân, posesor, proprietar, stăpânitor, patron; domn; the ~ of the house stăpânul / proprietarul casei; capul familiei; soţul; to be ~ in one's own house a fi stăpân Ia ei acasă, a nu permite altuia să se amestece în treburile Iui; to be ~ of oneself a fi stăpân pe sine, a şti să se stăpânească; to be one's own ~ a fi stăpân pe soarta sa, a nu depinde de nimeni, a nu da nimănui socoteală de ceea ce face, a fi liber / independent; the ~ of one's destiny stăpân pe soarta sa; to be ~ of a large fortune a dispune de o mare avere; to be ~ of the situation a fi stăpân / călare pe situaţie; to meet one's ~ a-şi găsi naşul; to be ~ of a subject a cunoaşte un subiect la perfecţie, a fi stăpân pe materie; to make oneself ~of smth. a) a se face stăpân pe ceva, a lua ceva în stăpânire; b) a-şi însuşi ceva la perfecţie; the ~ and the men patronul şi lucrătorii; to play the ~ a face pe stăpânul; (prov.) like ~, like man cum e stăpânul aşa e şi sluga, cum e turcul şi pistolul, cum c sacul şi peticul. 2. the Master (rel.) Domnul. 3. maestru, maistru; meşter; artist (în meserie); (teatru) ~ of the scenery maşinist; 4. (mar.) căpitan (de vas) comercial. 5. (scol.) învăţător, profesor, institutor, dascăl; writing ~ profesor de caligrafic; dancing ~ profesor de dans; music ~ profesor de muzică; ~ of fence a) maestru de scrimă; b) (fig.) certăreţ renumit. 6. (univ.) director de colegiu (la Oxford, Cambridge). 7. (aprox.) licenţiat; Master of Arts licenţiat în litere; Master of Science licenţiat în ştiinţele naturii; to take one's ~'s degree a-şi lua licenţa. 8. preşedinte al unei loji masonice. 9. domn, jupan (ca adresare unui tânăr; urmat de numele de familie numai când e vorba de fiul cel mare, de ex. M a s t e r W i l s o n , altminteri, urmat de manele cel mic, de ex. M a s t e r J o h n ) .



 master-alloy



594



mast partner ['ma:st ipa:tnor] s. (mar.) etambreu (l« catarg). masturbate ['majstoibeit] vb. A. intr. a se masturba, a practica masturbaţia / onanismul. B. tr. a masturba (pe cineva). masturbation [ima?sto'bci/;?n] s. masturbaţie, masturbare, onanism. masturbator [ima?st3'bcit3r] s. persoana care (se) masturbează. masurium [ma'sjuorbm] ş. (chim.) techneţiu. mat1 [mxtj I. s. 1. rogojină; covoraş, preş, carpetă; velinţă, scoarţă; (fam.) to leave smb. on the ~ a nu primi pe cineva (un vizitator); (fam.) to be on the ~ a) a fi la strâmtoare / la aman; b) a primi o mustrare / un perdaf/ o săpuneală; (fam.) to have smb. on the ~ a face pe cineva cu ou şi cu oţet. 2. (mar.) paiet. 3. (poligr.) matriţă (de stereotipie). 4. suport, soclu. 5. muşama. 6. mărăciniş. 7. păr încâlcit. 8. gard de nuiele. 9. (N.Z.) pelerină purtată de maori. 10. (ftg.) the ~ modul de viaţă al maorilor. II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu rogojini, a pune rogojini peste, a pardosi cu rogojini; to ~ up a acoperi cu rogojini (de ex. plantele în vederea iernatului). 2. a împleti rogojini din. 3. a încurca, a încâlci, master-alloy I'ma:st9ri32bi] s. (metal.) aliaj intermediar. a împâsli (părul). 4. a consolida cu gard de nuiele (malurile unui râu etc.). B. intr. a se master-at-arms I'ma:storot'a:mz] s. (mar.) subofiţer însărcinat cu menţinerea face ca pâslă, a se împâsli. disciplinei. mat2 I. adj. mat, opac, nclustruit, fără lustru; (despre culori) spălăcit, şters; ~ paper master block ['ma:st9 bbk] s. (tehn.) portinatriţă. hârtie mată. II. ş. pilă sau unealtă de cizelat (care face metalele mute). III. vb. A. tr. master builder [~ .bikh r ] s. antreprenor (de lucrări de construcţii); arhitect. a face mat (sticla, metalele), a dczlustrui; a spălăci, a şterge (o culoare). B. intr. to ~ in master card [~ ka:d] s. (antoni.) cartelă principală / directoare. a şterge primul lustru (la metale) sau prima culoare (la tablouri). master chord [~ ko:d] s. (muz.) acord dominant. mat3 s. (la tablouri) paspartu. master copy [~ «kopij s. (poligr.) original primar. matador ['mzetod:):1"] s. matador (şifig.). master cylinder [~ isilinda1"] s. (auto) cilindru principal. match1 [maetj] s. 1. chibrit; to strike / to light a ~ a aprinde un chibrit; box of ~es masterdom ['ma:stodom] s. (rar) dominaţie, autoritate, putere. cutie de chibrituri. 2. fitil (de sfeşnic, lampă). 3. (mil., mine) fitil; focos, amorsa. masterful ['moistoful] adj. 1. despotic, tiranic, poruncitor, imperios. 2. sigur, plin de match 2 1. s. 1. egal, pereche, potrivă, seamăn; tovarăşă de viaţă, soţie; rival, emul; he încredere (în sine). 3. meşteşugit, măiestrit, abil. has not his ~ nu-şi are / află pereche, e de neîntrecut; he is more than a ~ for me c mai masterfulness [-nis] s. 1. putere, autoritate. 2. măiestrie, artă. master-hand ['maistahasndj s. 1. mână de maestru; he is a ~at it e un maestru în acest ceva decât mine, mă întrece; to find / to meet one's ~ a-şi găsi / a-şi întâlni egalul; a-şi găsi omul / naşul; you are no ~for him nu te poţi măsura / pune cu el; to be more than domeniu. 2. expert. 3. măiestrie. a ~ for smb. a) a fi mai puternic sau mai abil / dibaci / şiret decât cineva; b) a umbla masterhood ['ma:stohud[ s. v. m a s t e r s h i p . să înşele pe cineva; (fam.) it's no ~nu merge, nu se potriveşte. 2. asortare, potrivire, masterkey ['nkr.stski:] s. 1. cheie principală. 2. şperaclu. 3. (tel.) buton principal. armonizare; to be a good ~ a se asorta bine, a se potrivi bine; to be a bad ~ a nu se masterless ['mo:st?lis]adj. tară stăpân; liber, independent. asorta bine; perfect ~of colours asortare perfectă a culorilor. 3. meci, competiţie, luptă, masterlessness [-nis] s. neatârnare, independenţă. întrecere (sportivă); partidă, joc; rămăşag, pariu; tennis ~ partidă de tenis; hunting ~ masterliness ['mo:st3linis] ş. măiestrie, artă, iscusinţă, abilitate, desăvârşire. masterly ['ma:stali] I. adj. măiestrit, meşteşugit, artistic, desăvârşit. II. adv. măiestrit, partidă de vânătoare; football ~ meci de fotbal; rowing ~ regată; is it a ~? pui / faci rămăşag / pariu?; (fam.) it is a ~! fie! haide! bun! merge! lasă! 4. căsătorie, unire, cu măiestrie / artă. masterman l'mo:stomon], pl. mastermen ['mu:stomon, -men] s. (fam. pop.) supra­ însurătoare; logodnă; partidă; she is a good ~ c o partidă bună; to make a ~ of it a se căsători; a-şi întemeia un cămin; mercenary / money ~ căsătorie pentru bani / din interes, veghetor. II. vb. A. tr. 1. (with) a combina, a potrivi, a îmbina, a împerechea (cu); to ~ cruelty master mariner ['masto rni£erinor] s. (mar.) căpitan (de vas) comercial. master-mind [~maindj I. s. 1. v. m a s t e r s p i r i t . 2. conducere din umbră, omul with cunning a îmbina cruzimea cu viclenia; a well ~ed couple o pereche potrivită; (tehn.) din umbră; creierul conducător (în afaceri). II. vb. tr. a iniţia, a plănui, a concepe, a dirija to ~ the parts of a machine a monta o maşină. 2. a lega, a uni (prin căsătorie), a căsători, a da în căsătorie; an ill ~ed man un om care a făcut o căsătorie nepotriyitafto ~ smb. (o afacere, o acţiune). with a căsători pe cineva cu. 3. a egala, a fi egalul / potriva (cu geul); a fi la fel cu; master passion |~ .pa5fan] s. pasiune dominantă. masterpiece [~pi:s] ş. capodoperă; he is a ~of cunning nu-1 întrece nimeni în viclenie. a rivaliza cu; he cannot ~ him nu se poate măsura / pune / întrece cu el; nobody can ~ him in chess nimeni nu-1 poate întrece / egala la şah. 4. a opune, a Contrasta; to ~ smb. master scale [~ skcil] s. balanţă de control. mastership ['ma:sto/ip] s. 1. conducere, autoritate, superioritate, direcţie; funcţie de against smb. a opune pe cineva altcuiva; a pune în contrast două persoane. 5. a găsi (ceva) la fel; (despre culori, materiale) a asorta; a se potrivi / a merge cu; (despre mănuşi, director sau profesor. 2. măiestrie. ciorapi) a împerechea; to ~a colour a găsi o culoare care să se asorteze cu alta; we tried master-singer ['maistaisina1"] s. (muz., ist.) maestru cântăreţ. to ~ the vase am căutat un vas de acelaşi fel; shoes to ~ the colour of her dress pantofi master spirit [~ ispirit] s. spirit superior, persoană extrem de dotată / înzestrată. asortaţi / Ia culoare cu rochia; (tehn.) to ~ boards a îmbina scândurile în lambă şi uluc. master stroke [~ strouk] s. lovitură de maestru; mişcare de maestru. 6. (rar) a împreuna, a împerechea. 7. to be ~ed to a) a fi strâns legat de; b) a trebui să. master switch [~ swit/j s. (electr.) întrerupător de linie / principal. B. intr. 1. (despre animale) a se împerechea, a se împreuna. 2. (with) a se căsători (cu); master teeth [~ ti:0] pl. de Ia m a s t e r t o o t h. to ~ into a family a se înrudi (prin alianţă) cu o familie. 3. a se potrivi, a merge (împreună), master tool [~ tu:l] s. instrument etalon de mare precizie. a corespunde, a se asorta, a se armoniza; these colours don't ~ aceste culori nu merg / master tooth [~ tu:G], pl. master teeth [~ ti:0] s. colţ, dinte canin. nu se asortează / nu se potrivesc / nu se armonizează; dress with hat to ~rochic asortată / master touch [~ tAt/] s. v. m a s t e r s t r o k e . * de aceeaşi culoare cu pălăria; to ~ well a se potrivi / a se asorta bine, a merge bine master warden [~ ks] s. cutie cu chibrituri; cutie de chibrituri. mast house ['mcxst haus] ş. (mar.) 1. platformă de catarg. 2. atelier de confecţionat match game |~ geim] s. (sport) partidă decisivă. arbori. ['meet/in 'stokirjz] s. pl. ciorapi de damă asortaţi Ia culoarea rochiei. mastic ['msestik] s. 1. mastică. 2. mastic, sacâz. 3. (bot.) pom de fistic (Pistacia lentiscus). matching stockings matchless [rma?t/lis] adj. neîntrecut, fără pereche / seamăn, neegalabil, unic. 4. (culoare) galben-dcschis. 5. adeziv. matchlessness [-nis] s. ncasemuirc, caracter neîntrecut, unicitate. masticable ['ma^stikobl] adj. care poate fi mestecat. match lock ['mast/ bk] s. (ist.) 1. ansamblul pieselor unei arme de foc. 2. puşcă cu masticate l'mcestikcit] vb. tr. 1. a mastica, a mesteca. 2. a toca (mărunt), a făcălui. fitil, flintă. mastication [


10. şef, căpetenie, superior; conducător, director; intendent; ~of the kitchen bucătar şef; Master Foxhounds şeful vânătorii (la curtea unui prinţ); Master of the King's Music conducătorul / dirijorul corului din capela regală; Master of Ceremonies maestru de ceremonii; Master of the Royal Household intendentul curţii regale; Master of the Horse şeful grajdurilor regale: Master of the Mint directorul monetărici; (jur.) Master in Chancery consilier la înalta curte de casaţie; Master of the Rolls directorul arhivelor Ia înalta curte de casaţie; (mil.) ~ of the ordnance general de artilerie; ~ billet ofiţerul care dă bilete de încartiruire. II. adj. principal, conducător; călăuzitor. III. vb. tr. 1. a-şi însuşi, a se face stăpân pe, a lua în stăpânire. 2. a supune, a subjuga, a îngenunchea, a se înstăpâni pe; a domoli; a înfrâna; a învinge, a birui, a înfrânge; to ~a difficulty a învinge / a birui o greutate; to ~ one's passions a-şi stăpâni / domoli / înfrâna pasiunile. 3. a-şi însuşi, a poseda, a deveni stăpân pe (anumite cunoştinţe), a stăpâni; to ~ the use of a tool a se familiariza/ a se deprinde cu mânuirea unei unelte; to ~the meaning of smth. a înţelege ceva, a prinde înţelesul a ceva. 4. a conduce, a gospodări (casa).



 595



mate 2 1, s. 1. tovarăş, coleg, camarad; însoţitor; (fam.) prieten sau coleg de şcoală; prieten, amic. 2. pereche; tovarăş sau tovarăşă de viaţă; soţ; soţie. 3. (zool.) bărbătuş; femelă. 4. (mar.) ofiţer (pe vasele comerciale);first/ chief ~ secund; second ~ locotenent; third ~ locotenent secund; the master and the ~s căpitanul şi ofiţerii. 5. ajutor; asistent; preparator; laborant; calfă; cook's ~ ajutor de bucătar. 6. (amer.) pereche (a unui obiect); these shoes are not ~s aceşti pantofi nu sunt pereche / nu sunt din aceeaşi pereche. 7. (ferov.) a) ajutor de cantonier; b) hamal-şef. 8. (tehn.) piesă ajustată / pereche. II. vb. A. ir. 1. a lega / a uni (prin căsătorie), a căsători. 2. a lega, a uni, a împreuna. 3. (zool.) a împerechea. 4. (tehit.) a lega, a cupla; a angrena, a îmbuca; a agăţa. B. in/r. 1. a se lega prin căsătorie, a se căsători; to ~ with smb. a se căsători cu cineva. 2. a se lega, a se uni, a se împreuna. 3. (zool.) a se împerechea. 4. (tehn.) a se lega. a se cupla; a se îmbuca, a se angrena. 5. (with) a comunica (cu), a avea legătură (eu), a ţine de urât / tovărăşie / companie (cu dat,). mate ['mu:tei. 'maltei] s. 1. (bot.) yerba mate (llex paraguaiensis). 2. ceai din yerba mate. matelasse [pronunţia franceza] adj. (fr. text.) matlasat. mateless ['meitlis] adj. 1. fără tovarăş; singur. 2. necăsătorit. matelot [pronunţia franceză] s. (fr.) v. m a t I o (w). matelote l'mcitelout] (fr.) s. 1. mâncare de peşte cu ceapă. 2. vechi dans marinăresc. mater ['meita1"] s. (lat., în limbajul şcolarilor) mama. babacă. material [ma'tiarial, -'ţja:r-] I. adj. 1. material: făcut din materie; fizic; trupesc; ~ existence existenţă materială; ~ needs nevoi / necesităţi materiale. 2. materialist; ~conceptions concepţii materialiste. 3. material, real: ~ civilization civilizaţie materială. 4. important, însemnat, principal, esenţial, vital, substanţial, considerabil, apreciabil; ~point punct important; facts which are not ~to the point in question fapte care nu au nici o legătură cu / care nu sunt esenţiale pentru chestiunea în discuţie. II. s. 1. material, materie, substanţă; raw ~s materie primă; building ~s material de construcţie; to collect ~ for a scientific work a culege material pentru o lucrare ştiinţifică; writing ~s materialele necesare / trebuincioase pentru scris. 2. subiect; ~for conversation subiect de discuţie; ~for a poem subiect pentru o poezie. 3. (teAt.) stofă, material, ţesătura; ţesut. 4. (ec.) marfă; material. material damage [~ 'da?mid3] s. (ec.) pagubă materială; pierderi materiale. materialism [ms'tiprislizpm] s. l.(filoz-) materialism. 2. materialism, interese materiale / practice. materialist [ms>'ti3rkm'st] I. s. materialist. II. adj. v. m a t e r i a l i s t i c ; ~conception of history concepţie materialistă a istorici. materialistic Jmoitisris'listik] adj. materialist. materiality [m;vti ari'veliţi] s. 1. materialitate, caracter material. 2. (jur.) importanţă, esenţial. materialization [ma-tismlai'zeijsn, -li'z-] s. materializare. materialize Ima'tisrialaiz] vb. A. tr. 1. a materializa. 2. a realiza, a concretiza; a înfăptui. B. intr. 1. a se materializa. 2. a se realiza, a se concretiza. 3. (in) a se întruchipa (în). material loader [mo'tiarial iloudar] s. (constr.) încărcător. materially [ma'tiarisli] adv. 1. în mod vital, escnţialmentc. 2. fiziceşte, material. material-man Ims'tiarial'niam], pi. material-men [-'men] s. (tehn.) magazioner; magaziner. material strength [~ 'strcnBj s. (constr.) rezistenţa materialelor. materia medica [nia'thris 'mcdika] s. (med.) farmacologic. materiei [moitiari'cl şi pronunţia franceza] s. (fr.) 1. depozit de materiale. 2. parte materială. 3. (mii.) material de război. maternal [ma'tom^l] adj. 1. de mamă / matern. 2. din partea mamei; my ~ uncle unchiul meu din partea mamei. maternally [-i] adv. matern. maternity [ma'temiti] s. maternitate. maternity benefit [~ ibcnifit] s. ajutor de maternitate. maternity home [~ houm] s. maternitate, casă de naşteri. maternity hospital [~ i s p i t i ] s. maternitate (spital). maternity leave [~ li;v] s. concediu de naştere. maternity nurse 1~ na:s] s. moaşă. matey ['mciti] I. adj. sociabil, prietenos: familiar. II. s. (fam.) prieten, tovarăş, camarad. matgrass |'nmgru:s] s. (bot.) ţăpoşică, părul-porcului (Nardus stricta). math1 [mae0] s. 1. (rar) recoltă. 2. (dial.) cosit: cositură. math2 s. (fam.) prese, de la m a t h e m a t i c s . mathematical [imasâi'niEetik^l, -Ba'ra-] adj. I. matematic. 2. (despre un profesor, o carte) de matematică. 3. de matematician. 4. (fig.) matematic, exact. mathematically [tinseBi'mastikali] adv. matematic. mathematician [-maximo'ti/an, -6^m-] s. matematician. mathematicize [iniasOi'manisaiz] vb. A. tr. a privi / a considera din punct de vedere matematic. B. intr. a raţiona matematic. mathematics [inueQi'mzetiks] s. pi. (folosit ca sg.) matematică, matematici; applied ~ matematică aplicată: strong in ~tare la matematică. mathematize ['msGimsitaiz] vb. v. m a t h e m a t i c i z e. maths [ma?8s] s. pi. (fam.) prese, de la m a t h e m a t i c s . matin ['inauin] s. 1. (poetic) ciripitul de dimineaţă al păsărilor. 2. pl. (rel.) utrenie. matinee ['măslinei, amer. --'-] s. (fr.) matineu. matinee idol [~ >aidl] s. 1. actor cu trecere la femei. 2. actor cu mare popularitate. matlo(w) ['maetlou] s. (mar., si.) marinar, matroz, matelot. mat maker ['niffit .mcik3r] s. rogojinar. matrass ['ma^tr^s) s. (chim.) retortă. matriarch ['mcitriu:k] s. 1. mairiarh. 2. (glumeţ) femeie care poartă pantaloni.



matter-of-fact



matriarchal |imeitri'o:k3l] adj. matriarhal. matriarchy ['mcitriu:ki| s. matriarhat. matric [ma'trik] s. (jdm.) prese, de la m a t r i c u l a t i o n . matricaria bmastri'ksria] s. (boţ.) matrice, granat. matrices ['meitrisi:z, amer. 'rnaît-, imVtraiskz] pl. de la ni a t r i x. matricide ['meitrisaid. amer. şi 'mast-] s. matricid. matriculate I. [ma'trikjulcit] vb. tr. 1. a admite, a primi, a înscrie (într-o facultate). 2. a înregistra; a înmatricula. II. [ma'trikjulit] s. candidat admis într-o facultate. matriculation [m;>itrikju'lci/s>n] s. 1. înscriere, admitere (într-o facultate). 2. examen la sfârşitul studiilor secundare (permiţând intrarea în facultate). 3. înregistrare, înmatri­ culare. matrilineal [pnuetri'limial] adj. matriliniar. matrimonial bmajtri'mounial] adj. conjugal; marital; matrimonial. matrimony ['mastrinwni, amer. -mouni] s. 1. viaţă conjugală; căsătorie. 2. un fel de joc de cărţi. 3. rege şi damă / regină etc. sau rege şi regină / damă de aceeaşi culoare (în unele jocuri de cărţi). matrix l'mcitriks/mret-l.pî. matrices ['mcitrisi:z] sau matrixes ['meitriksizj ş. l.(anat.) uter, mitră, matcă. 2. (te/m.) matriţă, matcă: stanţă. 3. (constr.) matriţă. 4. (geol.) rocă mamă; masă de bază; mineral. 5. (/nat.) matrice. 6. (poligr.) matriţă (de turuat litere). matrix algebra [~ ia?ld3ibr3] s. (mat.) algebră matricială. matrixer ['mcitriksy] s. (cib.) schemă matricială. matrix magazine ['mcitriks iina;gazi:n] s. (ţjoligr.) cutie de matriţe. matrix metal [~ -mctl] s. (metal.) metal de bază. matron ['mcitran j s. 1. femeie măritată; mamă de familie. 2. matroană; doamnă / femeie respectabilă. 3. intendentă (într-o instituţie); infirmicră-şefa. matronage ['mcitranid3, amer. şi 'maît-] s. 1. (fam.) matroane. 2. responsabilităţi care revin unei intendente. matronal ['meitr^nsl, amer. şi 'rnast-] adj. 1. (ca) de matroană. 2. (despre femei) în vârstă; venerabil. matronlike ['meitr^nlaik] adj. v. m a t r o n a l (1). matronly ['mcitrpnlij I. adj. v. m at r o n a l . II. adv. ca o matroană. matronship ['meitrsn/ip] s. post de intendentă sau infirmieră-şefa. matronymic [imxtro'nimik] adj. matronimic. matross [ma'trss] s. (mar., înv.) servant (la un). matte [mast] s. 1. (tehn.) mată. 2. (fot.) mască. matter ['ma;t3rI I. s. 1. materie; substanţă; corp: fond: form and ~ forma şi fond / conţinut: (med.) grey ~ materie cenuşie. 2. (filoz.) materie. 3. (mine) minerale. 4. material; (fx>ligr.) printed ~ material tipărit, imprimate. 5. (med.) puroi, materie; urdoare (la ochi). 6. chestiune, problemă; lucru, fapt, obiect; afacere, treabă; subiect (de lucrare, articol etc.); a ~ of course o chestiune firească, un lucru care se înţelege de Ia sine: as a ~ of course în mod firesc, cum era (şi) de aşteptat, aşa cum trebuie, nu e de mirare: as a ~ of fact de fapt. în realitate, în fond, la drept vorbind: as ~s stand aşa cum stau lucrurile; money ~s chestiuni băneşti / financiare; business ~s afaceri; private ~s chestiuni particulare: domestic ~s chestiuni familiale; a great ~o chestiune / o problemă importantă, un lucru mare; a small ~ o chestiune fără importanţă, o nimica toată, un fleac, o bagatelă; it is a ~ of hours e o chestiune de orc; it is a ~ of common knowledge e o chestiune notorie / cunoscută de toată lumea; it is not a / no laughing ~ nu c (nimic) de râs. (asta) nuc glumă; a~of fact un fapt real; a ~ of doubt o chestiune îndoielnică/problematică; a ~ of joy motiv de bucurie; a ~ of life and death o chestiune de viaţă şi de moarte / de importanţă vitală; a ~ of taste o chestiune de gust; to the ~ care ţine de chestiune, la chestiune; to be to the ~ a fi în chestiune / în subiect; to speak to the ~ a vorbi despre chestiunea în discuţie, a fi la subiect; to go from the ~ a sc abate / a se depărta de la subiect; a bate câmpii, a bate apa în piuă; table of ~s tablă de materii; to carry ~s so far that a impinge / a duce lucrurile atât de departe încât: (jur.) ~ of law caz, proces; what's the ~? despre ce este vorba? ce c? ce s-a întâmplat?; nothing's the ~ nu e / nu s-a întâmplat nimic; what's the ~ with you? ce ţi s-a întâmplat? ce-i cu tine? ce ai? ce ţi s-a năzărit?; it's no ~ of yours nu te priveşte, nu c treaba ta; what ~s? ce importanţă arc?: that's quite another ~ asta este cu totul altceva, e altă mâncare de peşte; in this / that ~ în această privinţă; no such ~s! da de unde! ci aş!; he can play on no ~ what instrument ştie să cânte la orice instrument; no ~ what he might think indiferent de ceea ce ar putea crede / gândi; no ~ when you read it nu are importanţa / nu contează când o veţi citi; there is smth. the ~ c ceva (Ia mijloc); there is smth. the ~ with him c ceva cu el, arc ceva; (/am.) for that ~, for the ~ of that în această privinţă, cât despre asta. de altfel: to have a ~ against smb. a avea ceva împotriva cuiva; to make much ~ of a face mult caz de; ~s succeeded well with him a reuşit, i-a mers bine; to mince ~s a) a se exprima (mai) delicat; b) a nu sc atinge de fondul chestiunii, a sc învârti în jurul problemei, a sc învârti într-un cerc vicios. 7. ocazie, prilej; subiect de discuţie; motiv de ceartă. 8. (fam.) chestie; preţ; cantitate aproximativă (sumă, taxă, timp, spaţiu, vârstă); this will cost you a ~ of 10 shillings o să te coste cam / vreo zece şilingi; a ~ of five miles o distanţă de aproximativ cinci mile; preţ de cinci mile; when I was a ~ of four years old când eram de vreo patru ani, să tot fi avut vreo patru ani. 9. (poligr.) zaţ, material cules; manuscris. II. vb. intr. 1. a avea importanţă, a însemna, a conta, a interesa; it doesn't ~ n-arc importanţă, nu contează, nu-i nimic, nu face nimic; it ~s very little are prea puţină importanţă, nu contează prea mult; what does it ~?, what ~s it? ce importanţă are? ce contează?; ci şi?; it doesn't ~in the least / (fam.) a bit n-arc nici cea mai mică importanţă / însemnătate. 2. (med.) a puroia, a supura, matterful [mastafwl] adj. plin de miez / de substanţă (şi fig.). matterless [niEetalis] adj. fără substanţă. matter-of-course ['ma2tpr9v'k:>:s, -'koas] adj. firesc, de la sine înţeles, evident, vădit. matter-of-fact ['maetarav'fEekt] adj. prozaic, sec, lipsit de fantezie.



 matter-of-factness



matter-of-factness [-nis] s. proză, prozaism, lipsă de fantezie. matter wave ['marta weiv] s. (/iz.) undă de Broglie. mattery ['maşteri] adj. purulent. matthiola [mo'uaiolo] s. (bot.) micsandră, micşunea (Matthiola iiicana). mattin ['mastin] s. v. m a ţ i n. matting ['ma?tin] s. rogojină, rogojini. mattock ['manok] s. 1. (agr.) sapă lată; săpăligă. 2. (mine) sapă lată (de mină). matrass ['mffitrss] s. (chim.) retortă. mattress ['msetris, amer. si -rcs] s. 1. saltea, mindir."2. (hidr.) saltea de fascine. 3. (constr.) cleionaj. maturate ['maujuareit, 'mast/sreit] vb. intr. 1. (med., despre un abces etc.) a se coace, a supura. 2. a se coace, a se matur(iz)a. maturation [imaitju'rei/an, rma?tJVrei/;?n] s. 1. maturizare, coacere. 2. (med.) coacere; supurare. maturative [mo'tjmrotiv, 'mzet/breitiv] adj. 1. care coace, care face să se coacă. 2. (med.) maturativ. mature [mo'tjuor, -'tjo3r] I. adj.l. matur. 2. copt; pârguit. 3. (fig.) matur, copt, pârguit. 4. matur, bine gândit. II. vb. A. tr. 1. (bot., med.) a lăsa să se coacă. 2. (fig.) a pune la cale, a întocmi (planuri etc.). B. intr. 1. a se coace, a se pârgui, a da în pârg. 2. (fig.) a se coace, a se maturiza. 3. (med.) a se coace. 4. (despre soroc, vreme, scadenţă) a veni. matured [mo'tjuad] adj. matur; copt. matureness [mo'tjuonis] s. maturitate, caracter matur (al gândirii etc.). maturity [irra'tjuriti] s. 1. maturitate; pârg; floare a vârstei, deplinătate a forţelor; to come to ~ a ajunge la maturitate, a se maturiza; a se pârgui. 2. (ec.) scadenţă, termen. matutinal [iinatju(:)'tainal, mo'tjuitinal] adj. 1. matinal, de dimineaţă. 2. timpuriu. matutine ['mastjuitain] adj. 1. v. m a t u t i n a l . 2. (astron.) dinainte de răsăritul soarelui; care apare etc. o dată eu răsăritul soarelui. mat varnish ['mat .vămi/] s. (poligr.) lac mat de retuş. maty ['meiti] adj. v. m a t e y . matzo ['ma:tsou],pl. matzoth [rma:tsouO] sau matzos ['ma:tsouz] s. pască, moţăs, pâine nedospită (ae Paşti, la evrei). maud [niD:d] s. 1. glugă sură în pătrăţele (a ciobanilor scoţieni). 2. pled (ae călătorie). maudlin ['mo:dlin] I. adj. 1. sentimental; dulceag, siropos. 2. plângăreţ, plângăcios. 3. băut, afumat. 4. (fig.) insipid, searbăd. II. s. 1. sentimentalism. 2. (bot.) turiţă-mare (Agrimonia eupatoria). maugre ['mo:gor] prep. (fnv.) în ciuda / pofida (cu gen.). maul [IÎID:1] I. s. mai (manual), ciocan de lemn. II. vb. tr. 1. a zdrobi, a vătăma, a schilodi, a maltrata, a stâlci (mai ales în bătăi); badly ~ed by a bear rău vătămat de un urs. 2. a se purta grosolan cu; a mânui cu neîndemânare, a fi neîndemânatic cu. 3. (fig.) a critica cu asprime / sever. mauler ['mo:tar] s. 1. schiloditor, chinuitor. 2. (amer. si.) boxer. mauley ['mo:li] s. (sl.) labă, pumn, scatoalcă. mauIstick«['mo:lstik] s. (arte) baston de sprijinit braţul (pentru pictori). maun [ma(:)n] vb. (scot.) a trebui. maunder ['mo:ndor, amer. şi 'ma:n-] I. vb. intr. 1. a se mişca alene. 2. a mormăi, a vorbi în barbă. 3. a vorbi prostii. 4. to ~ about / along a umbla brambura / teleleu; a tăia frunză la câini. II. s. 1. pălăvrăgeală; trăncăneală, palavre, vorbe. 2. (mv.) cerşetor. maundril ['mo:ndril] s. (mine) târnăcop cu două coarne. maundy ['mo:ndi[ s. (rel.) spălarea picioarelor săracilor în Joia Mare. maundy money [~ .nuni] s. (rel.) pomeni împărţite în Săptămâna Mare (mai ales de către rege sau regină). Maundy Thursday [~ .6o:zdi] s. (rel.) Joia Mare. Maundy week [~ wi:k] s. (rel.) Săptămâna Mare / Luminată / Patimilor. Mauritanian [iinoQri'teinisn, -jan] I. adj. din Mauritania, mauritan(ez). II. locuitor din Mauritania, mauritan(ez). Mauritian [mo'ri/Jn] I. adj. din Mauritius, mauritian. II. s. locuitor din Mauritius, mauritian. Mauser ['mauzor] s. pistol sau carabină Mauser. mausolea [imo:s3'li(:)a] pl. de la m a u s o l e u m. mausoleal [.mo:s3'li:3l] adj. (rar) v. m a u s o 1 e a n. mausolean [imo:so'li:on] adj. 1. de mausoleu. 2. monumental, măreţ. mausoleum [imo:ss'li(:)sm],pl. mausoleums [.maso'liomz] sau mausolea [,mo:s9'li(:)3] s. 1. mausoleu. 2. (glumeţ) construcţie monumentală / măreaţă. mauve [mouv] I. adj. mov, liliachiu. II. s. (culoare) mov. maverick ['masvarik] (amer.) I. s. 1. vită (rătăcitoare) fără danga. 2. hoinar, rătăcitor. II. aay. 1. (pol.) liber independent; ~ Republican republican care nu se conformează directivelor partidului. 2. rătăcitor, stingher, răzleţ; a few ~ cabs câteva taxiuri răzleţe. III. vb. tr. a însemna (o vita) cu danga (ilegal). mavin ['meivin] s. (amer. fam.) cunoscător; om cu experienţă. mavis ['meivis] s. (omit.) sturz-cântător (Tardus musicus). mavourneen [ma'vraniin] s. (irl.) persoană foarte dragă / iubită. maw1 [mo:] s. 1. (zool.) stomac (la animale). 2. (peior.) burtă (mare), burduhan. 3. guşă (lapăsări). 4. băşică înotătoare (la pesti). 5. (fig.) hău, prăpastie, abis. 6. (sl.) gură, lioarbă, fleanca; hold your ~ ţine-ţi gura / fleanca! mawZ s. (amer. aval.) mamă. mawkish ['mo:ki/] adj. 1. (cam) searbăd, insipid, fad, neplăcut la gust. 2. sentimental până la exagerare. mawkishly [-li] a«V. sentimental. mawkishness [-nis] s. sentimentalism (fals sau exagerat).



596



maw worm ['mo: wo:m] s. 1. (mea1.) vierme intestinal. 2. (fig.) făţarnic, ipocrit, taler CU două feţe. maxilla [mask'sib], pl. maxillae [ma:k'sili:] s. (anat., zool.) maxilar, falcă (mai ales falca de sus). maxillary [mask'siteri] adj., s. (anat., zool.) maxilar. Maxim ['maîksim] s. (mii.) mitralieră (sistem) Maxim. maxim s. 1. maximă, sentinţă, aforism. 2. regulă de conduită; principiu. maxima ['ma^ksima] pl. ae la m a x i m u m. maximal ['maeksimal] adj. maxim, maximal. maximist ['masksimist] s. amator / iubitor de maxime. maximize ['maeksimaiz] vb. tr. a mări la maximum, a maximaliza. Maxim machine-gun ['masksim n»'/i:ngAn] s. v. M a x i m . maxim-monger ['mjeksim,mAngar] s. persoană care debitează maxime sau aforisme. maximum ['maiksimom] I. pl. maxima ['msksims] s. maximum; limită (maximă). II. adj. maximal. maximum ceiling [~ ,si:lirj] s. (av.) plafon maxim, înălţime maximă de zbor. maximum lift [~ 'lift] s. (av.) portantă maximă. maximum load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină / încărcare maximă. maximum output[~ 'autput] s. (ec.) producţie maximă. maximum power [~ 'pauor] s. (tehn.) putere maximă. maximum price [~ prais] s. (ec.) preţ maximal. maximum value [~ 'vaelju;] s. valoare maximă. maximum weight [~ 'wcit] s. (tehn.) greutate maximă. maxi-taxi ['maeksi'taksi] s. maxi-taxi. maxwell ['maskswal, '-wel] s. (electr.) maxwell. maxwellmeter [-.mi:tor] s. (electr.) maxwellmctru, fluxmetru. May1 [mei] I. s. 1. (luna) mai, florar; Queen of (the) ~ regina lui întâi mai, regina jocurilor din luna mai; his ~ of youth primăvara tinereţii lui. 2. may (bot.) floare de păducel. 3. pl. examenele din sesiunea mai (la Universitatea din Cambridge). 4. pl. concursuri de canotaj (la sfârşitul lui mai sau începutul lui iunie). 5. atr. de mai. II. vb. intr. 1. a culege fiori în dimineaţa zilei de întâi mai. 2. a sărbători ziua de întâi mai, a lua parte la jocurile din luna mai. may2 [mei], past might [mait] vb. modal defectiv. 1. (exprimă posibilitatea) a se putea, a fi posibil; he ~ come at any moment se poate / este posibil să vină dintr-un moment în altul; it ~ be so se poate să fie aşa; who ~ you be? cine eşti d-ta, cam cine ai putea fi d-ta'.'; he ~ not be thirsty se poate să nu-i fie sete; the air might revive her aerul s-ar putea s-o învioreze; she ~ miss the train se poate să piardă trenul; I ~ have said so se prea poate să fi spus asta; how old might she be? cam ce vârstă să aibă / ar putea avea? 2. (exprimă rugămintea, permisiunea) a putea, a avea voie, a-i fi permis / îngăduit; ~ I open the window? pot / îmi daţi voie / îmi permiteţi să deschid fereastra?; you ~ do it if you choose poţi să faci asta dacă vrei; if I ~ say so dacă pot / îmi este permis să mă exprim astfel; you ~ not do that n-ai voie să faci asta. 3. (exprimă o urare, o dorinţă, o binecuvântare, un blestem) long~you live! la mulţi ani! să trăieşti mulţi ani!; ~ I rather die mai bine aş muri; ~ God bless you! Dumnezeu să te binecuvânteze / să te aibă în pază! 4. (folosit ca auxiliar în propoziţii completive exprimând frica, teama); they apprehended that he might have been carried off se temeau că a fost răpit. 5. (ca auxiliar în propoziţii concesive) whatever ~ have happened orice s-ar fi putut întâmpla; whatever it ~ cost oricât ar costa. 6. (ca auxiliar în propoziţii finale) eat that you ~ live mănâncă/ trebuie să mănânci ca să trăieşti; speak louder that I ~ hear you vorbeşte mai tare ca să te aud. ♦ be that as it ~ oricum ar fi; that's as ~ be depinde; come / be / happen what ~ fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. may3 s. (poetic) fecioară, fată. i Maya ['mens] s. (civilizaţia sau limba) Maya. \ May basket ['mei bo:skit] s. (amer.) coş cu fiori sa» dulciuri (atârnat la-itşa iubitei de 1 Mai). ^\ maybe ['meibi(:)] I. aav. poate (că). II. adj. posibil. \ ^ May-beetle ['meiibiitl] j . v . M a y - b u g . May bloom [~ blu:m] s.v. h a w t h o r n . May-bug [~ b\g] s. (entom.) cărăbuş (Melolontha vulgaris). May bush [~ buf] s.v. h a w t h o r n . May Day [~ dei] s. 1. 1 Mai, întâi Mai. 2. mayday (tel.) ajutaţi-mă! mayer ['meia'] s. participant la jocurile din luna mai. May-flower ['mei .flauar] s. (bot.) ciuboţica-cucului. Mayfly [~flai] s. 1. (entom.) muscă efemeră (Ephemera). 2. nadă / momeală artificială. mayhem ['meihem, -hom] (amer.) I. s. (yur.) mutilare. II. vb. tr. a mutila. Maying t'meiirj] s. petrecere de 1 Mai; sărbătorirea zilei de 1 Mai. May-lily ['meiilili] s. (bot.) mărgăritar, lăcrimioare (Convallaria majalis). Maymorn ['meimoin] s. (fig.) prospeţime, vigoare. mayonnaise [.meia'neiz,'—, rar .mais'n-] s. (fi.) maioneză. mayor [mea1-, amer. si 'meior] s. primar. mayoral ['me orol] adj. de primar. mayoralty [-ti] s. 1. funcţie de primar. 2. durata îndeplinirii funcţiei de primar. mayoress ['mearis] s. 1. primăreasă, soţie de primar. 2. primăreasă, femeie-primar. Maypole ['meipoul] s. 1. arminden, pom de mai, stâlp de Arminden (stâlp împodobit cu flori, în jurul căruia se dansează de 1 Mai în Anglia); (fig.) he is up the ~ şi-a pierdut cumpătul. 2. (fig.) prăjină, stâlp de telegraf, lungan. maypop ['meipop] s. (bot.) ceasornic, floarea-suferinţei (Passiflora incarnata). May queen ['mei kwi:n] s. regină-de-mai, rcgină-de-Rusalii. may tree ['mei tri:J s. (bot.) păducel (Crataegus sp.). mayweed ]'meiwi:d] s. (bot.) mătasea-miresei (Antemis cotula).



 597



mazard ['maezsd] s. (bot.) specie de cireş sălbatic (Primus avium). mazarine [.niîezs'rim] I. adj. albastru-violaceu. II. s. 1. albastru-violaceu. 2. haină albastră purtată de consilieri în Anglia. Mazdaism ['maezdeizsm] s. (rel.) mazdcism. maze [mciz] I. s. 1. labirint. 2. (jig.) labirint; încurcătură. II. vb. ir. (rar) a încurca, a zăpăci, a dezorienta. mazer ['meiza1"] s. cupă, pocal (iniţial din lemn). mazily ['mcizili] adv. încurcat, încâlcit. maziness ['meizinis] s. 1. complexitate; încurcătură. 2. sinuozitate, caracter sinuos. mazout [mo'zuit] s. (mine) păcură, mazut. mazuma [ma'zumia] s. (amer. si.) bani, lovele. mazurka [ma'zaika, amer. -'zua-] s. mazurcă (dans polonez). mazut [ms'zuit] s. v. m a z o u t . mazy l'meizi] adj. 1. cu labirinturi. 2. încurcat, confuz, încâlcit, sinuos. M day ['em dei] s. (mil.) prima zi a mobilizării. me [mi:] l.pron. pers. 1. mie, îmi, mi; give ~some books da-mi nişte cărţi; lie wrote ~ a letter mi-a scris o scrisoare; woe is ~ vai mie / dc mine; well is ~ ferice / noroc de mine; (înv., lit.) ~ thinks / seems cred, mi se pare. 2- pe mine, mă; they saw ~ m-au văzut; hear ~! ascultă-mă!; that's for ~ e pentru mine; I took it with ~ am luat-o cu mine; come to ~! vino la mine!; (li/. înv.) I laid ~ down m-am culcat. 3. (în interjecţii) ah / poor ~! bietul / nenorocitul de mine; dear ~! Doamne (Dumnezeule)! vai! zău! într-adevăr. 4. (ca nominativ, fam.) eu; you or ~? tu sau eu?; it's ~ sunt eu; she is younger than ~ (ea) e mai tânără decât / ca mine; don't you wish you were ~? n-ai vrea să fii în locul meu? II. s. ego, eu. mead1 [mi:d] s. mied (băutură). mead2 s. (poetic) v. m e ' a d o w. meadow ['medou] s. pajişte, livadă, fâneaţă, ceair. meadow clover [~ .klouv3r] ş. (bot.) trifoi-roşu (Trifolium pratense). meadow foxtail [~ .foksteil] s. (bot.) coada-vulpii (Alopecurus pratensis). meadow land [~ tend] s. (teren de) fâneaţă. meadow ore [~ o:] s. (metal.) limonit. meadow pea [~ pi:] s. (bot.) lintea-pratului (Lathyrus pratensis). meadow pink [~ pink] s. (bot.) floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi). meadow saffron [~ isasfr^n] s. (bot.) brânduşă-de-toamnă (Colchicum autumnale). meadow-sweet [~swi:t] s. (bat.) creţuşcă (Filipendula ulmaria). meadow trefoil [~ .trefoil] s. v. m e a d o w c l o v e r . meadowy ['medoui] adj. 1. de pajişte, de livadă. 2. bogat în pajişti. meager... (amer.) v. raeagrc... meagre ['mi:g3r| adj. 1. slab, prăpădit, jigărit; costeliv. 2. insuficient, sărac, sărăcăcios, puţintel, ncroditor; limitat. meagrely ['mi:g3li[ adv. slab, sărac, sărăcăcios. meagreness [Tmi:g3nis] s. puţinătate, caracter sărăcăcios; ncrodnicie. meal1 [mill] s. 1. făină (măcinată mascat). 2. pudră, praf (material măcinat). meal2 I. s. 1. mâncare, masă; to have a ~ a mânca; to have a hearty / square / full ~a mânca solid; to make a ~ of a mânca pe săturate, a mânca — nu glumă. 2. cantitatea de lapte obţinută la un singur muls. II. vb. intr. a mânea. meal beetle [~ ibi:ti] s. (enlom.) gândacul-morar (Tenebrio molilor). mealies ['mi:liz] s. pl. (sud-african) porumb, păpuşoi. mealiness ['mi:linis] s. 1. caracter făinos. 2. (fig.) onctuozitate. meal ticket ['mi:I tikit] s. 1. (amer.) bon de masă. 2. (amer. fam.) susţinător, persoană de care depinzi pentru existenţă; „vacă de muls". meal time [*mi:I taim] s. timpul / ora mesei, masă. meal tub [~ tAb] s. covată, copaie (la moară). mealy [*mi:li] adj. 1. făinos; de făină, ca făina. 2. poros, afânat. 3. palid, alb. 4. v. ~-mo ut h ed. mealy bug [~ 'bAg] s. (enlom.) vierme-alb din făina (Coccus). mealy-mouthed ['mi:li'mau6d] adj. cu vorbă dulce / mieroasă, cu gură de aur. mealy-mouthedness [-nis] s. gură de aur, limbă dulce. mealy tree ['mi:li 'tri:[ s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). mean1 [mi:n] adj. 1. slab, ogârjit, jigărit, prăpădit. 2. umil, de rând, de jos, inferior; infim; the ~est flower cea mai umilă floare. 3. prost, mediocru; rău: neplăcut; neînsemnat, fără valoare; no ~ important, însemnat; mare; (amer.) ~ job muncă plictisitoare / neplăcută. 4. ruşinat; to feel ~ a se simţi prost / ruşinat; a nu fi în apele lui. a nu-i fi boii acasă. 5. josnic, mârşav, ticălos, necinstit, ordinar, nemernic, mizerabil, infam, meschin; a ~ rascal un pungaş ordinar; a ~ individual o lichea; it's ~ of him nu e frumos din partea lui. 6. zgârcit, calic, avar, harpagon. 7. (sl.) abil, dibaci. mean2 I. adj. mijlociu, de mijloc, mediu, median; mediocru; potrivit. II. s. 1. mijloc, cale de mijloc, mediocritate; the golden / the happy ~ „aurea mediocritas". 2. (mat.) medie, termen mediu; arithmetical ~medic aritmetică; geometrical ~ medic geometrică; the ~s and the extremes of a proportion mezii şi extremii unei proporţii. 3. (înv.) interval, răstimp. 4. (log.) termen mediu. 5. (muz.) voce intermediară (tenor, alto); violă. 6. (şi pl.) mijloc, cale, ajutor; metodă; mijlocire; by (the) ~s of cu ajutorul, prin mijlocirea (cu gen.); by all ~s a) negreşit, neapărat, eu orice preţ; b) desigur, fireşte, categoric; by any ~s prin orice mijloc, cu orice preţ; by no ~s în nici un caz, deloc, câtuşi de puţin, nicidecum, cu nici un preţ; it is by no ~s easy nu e deloc uşor; (fam.) by no manner of ~s nicidecum, în nici un chip; by this / that ~s prin aceasta, în acest mod / chip; by your ~s prin d-ta, prin mijlocirea d-tale, datorită d-tale; by some ~s or other într-un fel sau în altul; (prov.) the end justifies the ~s scopul scuză mijloacele; to find ~s to do smth. a găsi mijlocul de a face ceva; there is no ~s of escape nu c nici un mijloc / nici o posibilitate de fugă; ~s to an end mijloace pentru atingerea unui ţel; ~s of communication mijloace de



measure



comunicaţie. 7. pl. mijloace, resurse, bani, bogăţii, avere, venituri, câştiguri; ~s of subsistence mijloace de existenţă; a man of ~s un om înstărit / situat / avut / cu avere / cu mijloace; to live up to / within one's ~s a trăi potrivit cu mijloacele; a se întinde cât îi e plapuma; private ~s resurse proprii, avere personală; gentleman of private ~s rentier. II. vb. ir. to ~ up results a stabili media rezultatelor. mean3 past şi part. tr. meant [ment] vb. A. tr. 1. a crede, a socoti, a gândi, a avea o părere despre. 2. a vrea, a intenţiona, a avea intenţia, a avea de gând; a-şi propune, a proiecta, a hotărî; a destina, a meni; to ~smb. ill a avea intenţii rele faţă de cineva; I didn't ~ to offend you n-am vrut să te jignesc; I ~ no harm n-am nici un gând rău / o intenţie rea; to ~ mischief a avea gânduri necurate / rele, a avea intenţii rele; (fam.) to ~ business a se apuca de ceva în mod serios / cu hotărâre / cu perseverenţă; (fam.) does he ~ it? vorbeşte serios? nu glumeşte?; (fam.) you don't ~ it! glumeşti! nu se poate! ci asta-i! nu vorbeşti serios!; I ~ it (ba) vorbesc serios; I do not ~ to help him n-am de gând să-1 ajut; I ~ to say vreau să zic / să spun; she meant to do me a service voia să-mi facă un serviciu; do you ~ to stay long here? aveţi intenţia să rămâneţi mult timp aici?; without ~ing it fără să vrea, fără intenţie, fără să bage de seamă; I ~ to succeed vreau să reuşesc; he was meant for an officer a fost destinat / menit pentru cariera militară. 3. a înţelege, a da să înţeleagă, a vrea să zică; a fi vorba dc; a se referi la; a însemna; what do you ~ by that? ce vrei să spui cu / prin asta?; what does all this ~? ce înseamnă toate astea?; do you ~ me? de mine vorbeşti? la mine te referi? la mine faci aluzie?; this word ~s "quickly" acest cuvânt înseamnă „repede"; this epithet ~s nothing to me acest epitet nu-mi spune nimic; I did not ~ that n-am vrut sa spun asta, m-am exprimat greşit; all that ~s nothing toate acestea n-au nici o importanţă / nu înseamnă nimic; ten shillings ~s a lot to him zece şilingi sunt o avere pentru el; when I say 'no' I ~ 'no' când spun „nu" este „nu", când spun „nu", e serios. B. intr. 1. a avea în vedere, a avea intenţia, a avea de gând, a fi dispus; to ~ ill by smb. a avea intenţii rele faţă de cineva, a-i dori răul cuiva. 2. a avea însemnătate / importanţă, a însemna; he ~s everything to me (el) e totul pentru mine. 3. (înv.) a avea idei; a gândi. meander [mi(:)'a;nd3r] I. s. 1. cotitură, cot, buclă; meandru. 2. meandră (ornament). II. vb. A. tr. a face să cotească / să şerpuiască. B. intr. 1. a şerpui, a coti, a face cotituri / meandre. 2. a rătăci fără ţintă. meandering [mi(:)'aend9rirj] adj. cotit, şerpuit(or). meander neck [mi(:)'amd3 neck] s. (geol.) peduncul (de meandru). meander scroll [~ skroul] s. (geol.) renie. meandrous [miO'a^ndrss] adj. v. m e a n d e r i n g . mean error fmi:n 'cr3r] s. (tehn.) eroare mijlocie; defect mijlociu. meanie ['mi:ni] s. v. m e a n y. meaning [rmi:nin] I. s. 1. înţeles, sens, semnificaţie; accepţiune (a unui cuvânt, a unei fraze); (fam.) what is the ~ of this? ce înseamnă asta?; you mistook my ~ m-ai înţeles greşit; want of ~ lipsă de sens; a look full of ~ o privire plină de înţeles /semnificativă. 2. (înv.) minte, raţiune, inteligenţă, judecată. 3. (înv.) plan, intenţie. II. adj. 1. semnificativ, important, plin de înţeles, eu înţeles, care spune / implică ceva; he mentioned this detail in a ~ way a menţionat acest detaliu într-un mod care spunea mult. 2. (precedat de adverbe) intenţionat (în bine sau în rău), cu gând (bun sau rău); well ~ bine intenţionat, cu intenţii / gânduri bune; ill ~rău intenţionat, cu gânduri rele. meaningful [-ful] adj. semnificativ, cu înţeles, plin de înţeles. meaningless [-lis] adj. 1. fără înţeles, lipsit de sens, fără noimă. 2. (despre faţă) fără expresie, lipsit dc expresie. meaningly [-li] adv. 1. semnificativ, cu înţeles. 2. conştient, dinadins, voit. mean life ['mi:n 'laif] s. durată medie a vieţii. mean line [~ 'lain] s. (geom.) bisectoare. mean low water [~ 


 measured



făcut pe măsură / de comandă; in a large / great ~ în marc măsură / parte; beyond / out of/ above ~ exagerat, excesiv, peste măsură, din cale afară; in a / some ~ într-o măsură oarecare, până la un anumit punct, în parte; to set ~s to a pune o limită la, a hotărî o limită pentru; to know no ~ a nu cunoaşte nici o limită / măsură; to keep / to observe ~ a avea simţul măsurii, a da dovadă de cumpătare / ponderare; (prov.) ~for ~ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; cui pe cui se scoate. 2. (jig.) măsura, criteriu; to give the ~ of a exprima amploarea sau valoarea (cu gen.). 3. măsură; to take / to adopt drastic ~s a lua măsuri drastice; to have hard ~s a fi într-o situaţie foarte grea; preventive ~s măsuri preventive; protective ~s măsuri de protecţie; precautionary ~s măsuri de precauţie; aasterity ~s regim de austeritate / economii. 4. (mat.) măsură; unitate de măsură. 5. (mat.) împărţilor, divizor. 6. (metr.) metru. 7. (muz.) măsură, tact; timp. 8. (înv.) dans lent; to tread a ~ a dansa un dans lent. 9. (poligr.) lăţimea unei coloane. 10. (pl.) (geol.) strat; coal ~ strat / zăcământ de cărbune. II. vb. A. tr. 1. a măsura, a lua (cu dat.) măsura, a face măsurătoarea (cu gen.). 2. (şi to ~ with one's eye) a măsura / a cerceta cu privirea. 3. (fig.) a măsura, a cântări, a aprecia, a evalua; to ~ one's words a-şi măsura/ a-şi cântări cuvintele. 4. (poetic) a străbate, a parcurge (o distanţă), a călca. 5. a(-şi) măsura, a se măsura cu; to ~ swords with a) a încrucişa săbiile cu; b) a-şi măsura puterile cu. 6. to ~ off a măsura, a tăia (o stofă); to ~ out a măsura (lemne, un teren); a distribui (ceva), pe bază de măsurat. Iî. intr. 1. a lua măsură, a face o măsurătoare; (prov.) ~ thrice and cut once măsoară de multe ori şi croieşte o dată; de zece ori chiteşte şi o dată croieşte. 2. a măsura, a avea o anumită mărime; the house ~s 60 feet long casa are o lungime de 60 picioare. 3. to ~ up to / with a) a atinge, a ajunge Ia un nivel de; b) a corespunde, (necesităţilor); a justifica (speranţele); to ~ up to one's task a sc arăta la înălţimea aşteptărilor; to ~ up to smb. a ajunge egalul cuiva, a ajunge la nivelul cuiva. measured ['me33d] adj. 1. măsurat, stabilit. 2. (despre cuvinte etc.) cântărit, gândit, chibzuit, pus la punct etc. 3. măsurat, cumpătat. 4. măsurat, ritmic; ~tread paşi măsuraţi. 5. bine proporţionat; a ~ profile un profil egal / uniform. 6. (metr.) metric. measured mile [~ 'mail] s. (mar.) milă măsurată, bază de viteză. measure gauge ['me3? geid3] s. (ferov.) tipar de cale. measureless [rmc33lis] adj. nemăsurat; nelimitat, incomensurabil. measurelessness [-nis] s. caracter nelimitat, incomcnsurabilitate. measurement ['mc3Pni3nt j s. 1. măsurare, măsurătoare. 2. dimensiuni, sistem de măsuri; units of ~ unităţi de măsură. 3. măsură (la croitor etc.); to take smb.'s ~s for a suit a lua măsură cuiva pentru un costum. measurement goods |~ gudzj s. pl. mărfuri al căror transport nu se plăteşte pe baza greutăţii ci a dimensiunilor. ■ measurer ['mc3or3r] s. 1. măsurător (de profesie). 2. dispozitiv de măsurat. measuring ['me33rirj] I. adj. de măsurat, pentru măsurat. II. s. măsurare, măsură, metraj; cubaj; tonaj. measuring bottle [~ ibDtlj s. (chim.) balon cotat / gradat. measuring chain [~ t/ein] s. lanţ de măsurat. measuring device [~ di.vais] s. instrument de măsurat. measuring flask [~ fki:sk] ş. v. m e a s u r i n g b o t t l e . ' measuring glass [~ glor's] s. cilindru gradat; pahar gradat. measuring grid [~ grid] s. (geod.) scară de reţea'. measuring hopper [~ ,hop3r] s. dozator, dispozitiv de dozare. measuring rod [~ rod] s. riglă de măsurat; ştangă gradată. measuring rule [~ ru:l] s. riglă gradată. measuring table [~ .tcibl] s. (automatică) masă de control / măsurat. measuring tape [~ teip] ş. ruletă/ panglică de măsurat. meat [mi:t] ş. 1. carne (ca aliment); fresh ~ carne proaspătă; white ~ carne albă (de pasăre sau de peşte); brown ~ carne de vânat; red ~ carne de vită; (rel.) to abstain from ~ a mânca de post; ~diet regim cu carne. 2. miez (de nucă). 3. (înv., cu excepţia cuvintelor compuse) mâncare, hrană, aliment; green ~ verdeţuri, zarzavaturi, legume; ~ and drink mâncare şi băutură; give ine ~ and drink dă-mi să mănânc şi să beau; to be ~ and drink to smb. a fi o mare / o adevărată plăcere pentru cineva. 4. (înv.) mâncare, masa; at ~ la masă;.before ~ înainte de masă; after ~ după masă. 5. (fig.) miez, esenţă, esenţial; subiect de meditaţie; a book full of ~ o carte plină de miez; to get the ~ out of a book a scoate esenţialul dintr-o carte. 6. (fam. fig.) îndeletnicire / preocupare favorită. meatball [~bo:l]s. l.(gastr.)chifteluţăsau perişoară, 2.(amer.fam.) prost,cap pătrat/ sec. 3. (fam.) pisălog. meat broth [~ bro(:)0] s. bulion de carne. meat chopper [~ -t/opor] s. maşină de tocat carne. meat eater [~ ii:torj s. 1. mâncător de carne. 2. carnivor. meat-eating [~ii:tirj] adj. carnivor. meated ['mi:tid] adj. (îa cuvinte compuse) cu carnea...; well— a) cu multă carne; b) (despre brânză) gras. meat extract ['mi:t iekstra?kt] s. extract de carne. meat-fly [~flai'l s. v. f 1 e s h f I y. meat grinder [~ igrainda1"] ş. (amer.) v. m e a t c h o p p e r . meat grower [~ igrouor] s. crescător de vite (pentru tăiere). meathead ['mi:thcd[ s. (şi.) nătărău, cap pătrat / sec. meatiness ['mi:tinisj ş. 1. caracter / aspect cărnos. 2. (jig.) energic, putere, forţă. meatless ['mi:tlis] adj. iară carne; (despre o masă) sărăcăcios. meat-offering ['mittoferirjj s. (bibi.) jertfă, ofrandă. meat-pie i~'pai] ş. plăcintă cu carne. meat run [~ TAII] s. (amer. si.) tren rapid. meat-safe [-seif] s. răcitor sau frigider pentru carne; dulap cu plasa contra muştelor. meat saw [~ so:] ş. ferăstrău de tăiat carne. meat tea [~ ti:] ş. ceai la care se servesc preparate din carne.



598



meatus [miO'eitas],/?/. şi meatus ş. (anat.) meat. meaty ['mi:ti] adj. 1. cărnos; de carne. 2. (mai ales amer., despre o carte, o conversaţie etc.) plin de miez, cu conţinut; a ~ little book un volumaş cu conţinut substanţial / plin de învăţăminte. Meccan ['mekon] I. adj. din Mecca. II. s. locuitor din Mecca. mechanic [mi'kaenik] I. s. 1. mecanic; maşinist. 2. meşteşugar. 3. pl. v. m e c h a n i c s. II. adj. 1. (telin.) mecanic. 2. mecanic; artificial, nespontan. mechanical [mi'kasnikal] adj. 1. de maşină, de maşini. 2. (tehn.) mecanic. 3. (fig.) mecanic, maşinal. 4. (filoz.) mecanicist. mechanical action [~ ra;kjbn] s. (tehn.) acţiune / comandă / acţionare mecanică. mechanical analysis [~ s'nzelisis] s. (chim.) analiză granulometrică. mechanical arrangement [~ o'reind3m3ntj s. (tehn.) dispozitiv mecanic, instalaţie mecanică. mechanical ashing [~ 'a^/irj] s. (tehn.) evacuare mecanică a zgurii. mechanical brake [~ 'breik] s. (tehn.) frână mecanică. mechanical eager [~ 'kcid33r] s. (mine) dispozitiv mecanic de introducere a vagonetclor pline în colivii. mechanical computer [~ kDm'pju:tor] s.(autom.) calculator mecanic. mechanical control [~ kon'troul] ş. (tehn.) comandă mecanică. mechanical cooling tower [~ 'ku:lirj itaua1"] s. (tehn.) turn de răcire cu tiraj artificial. mechanical davit [~ d?evit] s. (mar.) gruie mecanică pentru bărci de bord. mechanical decomposition [~ .diksmpa'zi/an] s. (tehn.) descompunere / demontare mecanică. mechanical draft [~ 'dra:ft| s. (tehn.) tiraj artificial. mechanical drawing [~ rdro:in] s. (tehn.) desen tehnic (în construcţia de maşini). mechanical effect [~ i'fckt] s. (tehn.) efect mecanic, putere utilă / efectivă. mechanical efficiency [~ i'fijonsi] s. (tehn.) randament mecanic, eficienţă mecanică. mechanical engineer [~ >cnd3i'nior] s. (tehn.) inginer mecanic, constructor de maşini. mechanical engineering [~ pend3i'niorirj] s. (tehn.) construcţie de maşini; teoria maşinilor. mechanical equivalent [~ i'kwivolcnt] ş. (tehn.) echivalent mecanic al unităţii de căldură. mechanical gauge [~ 'geid3] s. (mar.) loh mecanic. mechanical grate [~ 'greit] s. (tehn.) grătar cu bare mobile. mechanical impedance [~ 'impidans] ş. (tehn.) impedanţă / rezistenţă deplină. mechanical impurities [~ im'pju:riti:z] s. (tehn.) impurităţi mecanice. mechanical inlet valve [~ 'inlet 'vaslv] ş. (tehn.) supapă de aspiraţie cu mecanism de acţionare / de transmisie. mechanical lubricator [~ 'Iju:brikeit3r] ş. (tehn.) ungător / gresor automat. mechanically [mi'kpenikali] adv. (în mod) mecanic. mechanical mine [miikamikal 'main] s. (tehn.) mină de şoc / de izbire automată. mechanical mixture [~ 'mikst/3r] s. (tehn.) amestec mecanic. mechanical moulding [~ 'mouldin] s. fasonare / modelare mecanică. mechanical oscillations [~ osileijanz] s. (tehn.) oscilaţii mecanice. mechanical pilot [~ 'paitot] s. pilot automat. mechanical power [~ 'pauor] s. (tehn.) putere mecanică; putere a maşinii. mechanical pressure [~ 'pre/a1"] s. (tehn.) presiune mecanică. mechanical problem [~ 'probhm] s. (mat., fiz.) problemă de mecanică. mechanical rectifier [~ 'rcktifaio1"] s. (tehn.) redresor mecanic. mechanical sampling [~ rsa:mplin,] ş. (tehn.) luare automată a unei probe. mechanical saw [~ so:] s. ferăstrău mecanic. mechanical science f~ isaions] s. (fiz.) mecanică. mechanical skill f~ -skil] s. îndemânare / deprindere mecanică. mechanical softening [~ 'sofnirj] s. (tehn.) sămăluirc mecanică, stoluire mecanică a pieilor brute. mechanical stoker [~ 'stouka-"] s. (tehn.) focar mecanic / cu încărcare mecanică. mechanical stoking [~ 'stoukin] s. (tehn.) introducere mecanică a bărbunelui în focar: focar mecanic. \ mechanical straightening [~ 'streitnirj] s. (tehn.) fasonare mecanica. mechanical strength [~ strenO] s. (tehn.) rezistenţă mecanică. \ mechanical tamper [~ 'tremps1"] s. (ferov.) maşină de burat traverse. \ mechanical technology [~ tek'nol9d3i] s. (tehn.) tehnologic mecanicăA mechanical time fuse [~ 'taim fju:z] s. (tehn.) focos fuzant mecanic. mechanical transport [~ 'treenspo:t] s. (auto) transport auto. mechanical treatment [~ triitmant] s. (tehn.) prelucrare, uzinare, tratare mecanică. mechanical trip [~ trip] s. (tehn.) 1. stop automat, autostop. 2. (electr.) organ de acţionare pentru frână automată. mechanical undercutter [~ tAndo'kAto1"] s. (tehn.) perforator pentru făgaşe; haveză, maşină de havat. mechanical units [~ 'ju:nits] s: (tehn.) unităţi mecanice. mechanical vehicle [~ 'vi:ikl] s. (auto) vehicul antrenat de motor. mechanical ventilation [~ -vcnti'lei/jn] s. (tehn.) ventilaţie artificială / forţată. mechanical work [~ 'wo:k] s. (fiz.) lucru mecanic. mechanical working [~ 'wo:kirj] s. (tehn.) prelucrare mecanică. mechanician [-meko'ni/^n] s. 1. constructor de maşini. 2. mecanic. mechanics [mi'kEeniks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. mecanică. 2. mecanism, maşinărie; structură. 3. (fig.) tehnică, mecanism. mechanism ['mekonizsm, -k.-?n-] s. 1. mecanism, aparat; construcţie. 2. (fig.) mecanism; tehnică. 3. (filoz.) mecanicism. mechanist ['meksnist] s. 1. mecanic. 2. (filoz.) mecanicist.



 599



mechanistic [.mcko'nistik] adj. (filoz.) mecanicist. mechanization [traeka'naizei/an] s. mecanizare. mechanize ['mekanaiz] vb. tr. a mecaniza. mechanotherapy ['mekana'Gerapi, -nou'8-] s. (wed.) mecanotcrapie. mechlin (lace) ['meklin leis] s. (text.) dantelă de Brabant. med [med] s. (fam.) student în medicină. medal ['mcdl] I. s. medalie; (amer. şi.) ordin; the reverse of the ~ reversul medaliei. II vb. tr. a medalia. medal cup [~ kAp] s. cupă antică încrustată cu medalioane. medalled J'medld] adj. împodobit eu medalii, decorat cu o medalie sau medalii; (amer. şi) decorat cu un ordin sau ordine. medallion [mi'dasljan, me'd-, ma'd-] s. medalion. medallist ['medalist] s. 1. gravor de medalii. 2. medaliat, persoană decorată cu o medalie sau medalii. meddle f'medl] vb. iu/r. (with, in) a se băga, a se vâri, a se amesteca (în); to ~ in / with other people's affairs a se amesteca în treburile altora; do not ~ with him! lasă-1 în pace; (fam.)l will neither ~ nor make with him nu mă bag, nu mă amestec; nu vreau să am nici în clin nici în mânecă cu povestea asta; you are always meddling îţi bagi nasul în toate, te vâri veşnic unde nu-ţi fierbe oala. meddler ['media1"] s. băgăcios.încurcă-lumc; intrigant. meddlesome ['medlsamj adj. băgăcios, care se vâră în toate; intrigant. meddling ['medlirj] I. adj. băgăcios; intrigant. II. s. importunitatc. media1[.'media], pl. mediae ['medii:,-diai| s. 1. (fon.) consoanăoclusivă sonoră (b, d, g). 2. (anat.) membrana mediană a unei artere. media2 ['mfcdia] pl- de la m c d i u m (I). mediacy ['mi:djasi] s. (log., filoz.) statut sau caracter intermediar. mediae ['medii:, -diai] pl. de la m c d i a1. mediaeval... v. m e d i e v a l . . . medial ['miidial] adj. medial, median, de mijloc, mediu. medially ['mi:diali] adv. medial. median ['mi:dian] I. adj. v. m e d i a 1. II. s. 1. (mat.) mediană. 2. (anat.) arteră mediană; nerv median. 3. (amer.) v. m a i l (7). Median adj. (ist.) med, medie, care aparţine Mediei sau mezilor. mediant ['mi:djant] s. (muz.) mediantă. mediastinum [iini:di£es'tainam],pl. mediastina [imi:diaes'taina] s. (anat.) mediastin. mediate I. ['mi:diit, -diat] adj. 1. intermediar. 2. care necesită intermediul cuiva. II. ['mi:di.eit] vb. A. intr. 1. a ocupa o poziţie intermediară / de mijloc. 2. a face pe intermediarul / mediatorul / mijlocitorul, a mijloci. B. tr. a mijloci, a realiza prin intermediul cuiva. mediation [>mi:di'ei/5n] s. mijlocire; intermediu: through the ~ of prin intermediul (cu gen.). mediative ['mi:dieitiv] adj. mijlocitor. mediatize ['mi:diataiz] vb. tr. 1. (ist.) a anexa (un teritoriu) lăsându-i fostului posesor titlul şi unele drepturi. 2. (rar) v. m e d i a t e (II). mediator ['mi:dicitar| s. mijlocitor, mediator, intermediar. mediatorial [>mi:dia'ta:rial| adj. intermediar, mediator. mediatory ['mi:dieitari, -touri] v. m e d i a t o r i a l . mediatress ['mi:dicitris, -res] s. v. m e d i a t r i x . mediatrix ['mi:dieitriks[,pl. mediatrices ['mi:dictrisi:z] s. mijlocitoare, mediatoare, intermediară. medic f'mcdik] I. adj. medical. II. s. (fam.) medic, doctor. medicable ['medikabl] adj. vindecabil, mcdicabil. medical ['rnedikal] I. adj. 1. medical, de medicină. 2. medicinal; terapeutic. II. s. 1. (fam.) student în medicină. 2. (mii. şi) examen / control medical. medical aid [~ .cid] ş. (med.) asistenţă medicală, ajutor medical. medical attendance [~ a'tend^ns] s. (med.) îngrijire medicala. medical board [~ 'bo:d] s. (med.) comisie medicală. medical chair [~ it/ea1"] s. (univ.) catedră la ["acuitatea de medicină. medical disease [~ di'zi:z] s. (med.) boală a organelor interne. medical examiner [~ igpza2minar] s. 1. medie de expertiză. 2. medic de întreprindere, medic al unei instituţii / firme. medical garden [~ 'go:dn] s. grădină pentru cultivarea de plante medicinale. medical history [~ histari] ş. (med.) 1. istoricul bolii; anamneză. 2. istoria medicinei. medical jurisprudence |~ >d3Juaris'pru:d3ns] s. (med.) medicină judiciară. medically ['medik^li] adv. medical, din punct de vedere medical. medical man ['medikal 'ma^n] s. medic, doctor. medical officer [~ 'afişa1"] s. v. m e d i c a l m a n. medical private [~ 'praivit] s. (mil.) agent sanitar. medical service [~ 'sa:vis] s. (med.) 1. serviciu medical. 2. unitate sanitară. medical staff [~ 'sta:f] s. (med.) personal medical. medical student [~ 'stju:dnt[ s. (univ.) student în medicină. medical ward [~ 'wa:d] s. (med.) secţie terapeutică a unui spital. medical woman [~ 'wuman] s. doctoriţă, femeie medic. medicament [me'dikamant, mi'd-, ma'd-, 'medik-] ş. medicament, remediu, leac, doctorie. medicaster ['mcdiikcestar] s. (rar) doctor prost, medicastru; şarlatan, vraci. medicate ['mcdikeit] vb. tr. 1. a face medicaţia (cuiva); a vindeca prin medicamente; a trata medical. 2. a satura eu medicamente. medicated wine l'medikcitid 'wain] s. vin medicinal. medication [imcdi'kci/pn] s. medicaţie, cură / îngrijire medicală.



meet 1



medicative ['mcdikcitiv. -kativ] adj. care vindecă, tămăduitor. medicinal [me'disiiwl. mi'd-, ma'd-, -sin-] adj. medicinal, care vindecă. medicina! baths [~ 'bu:6zj s. pl. băi medicinale. medicinal herb [~ 'ha:b] s. iarbă medicinală / de leac. medicine l'mcdsin. -dis/n] I. s. 1. medicină, mai ales terapie. 2. medicament, leac. doctorie, remediu; to take one's ~ a) a-şi lua medicamentul; b) (jig.) a bea / a da (de) duşcă un păhărel; c) (jig.) a înghiţi hapul. 3. vrăji, vrăjitorie, farmece, magie. 4. talisman, amuletă. II. vb. tr. (înv. poetic) a tămădui: a da leacuri (cuiva). medicine cabinet [~ ikaebinit] s. v. m e d i c i n e c h e s t . medicine chest [~ t/est] s. dulăpior cu medicamente, farmacie portativă. medicine dropper [~ idrapa1"] s. pipetă. medicine glass [~ gki:s] s. eprubetă gradată. medicine jack [~ dşxk] s. (fam.) v. m e d i c a s t e r . medicine man [~ nuen] s. vrăjitor-doctor, vraci, descântător, lecuitor cu mijloace băbeşti. medico l'mcdikou] s. (glumeţ) doctor(aş). doftor. medicolegal limcdikou'liigsl] adj. mcdico-lcgal. medieval [.raedi'hval, .mi:d-] adj. medieval. Medieval Greek [~ 'gri:k] s. (lîngv.) greaca medievală (700-1500). medievalism [rmedi'rivalizam] s. Ev Mediu; medievalism. medievalist bmcdi'i:valist] s. medievalist, specialist în istoria Evului Mediu. Medieval Latin [imcdi'i:val 'lastinl s. (lingv.) latina medievală (700-1500). medii ['mi:diai] pl. de la m c d i u s. mediocre ['mi:di'oukar, 'med-, ■--'--] adj. mediocru. mediocrity [piiii:di'okriti, imed-] ş. mediocritate. medio-dorsal ['mi:dio//'da:spI] adj. (anat.) medio-dorsal. meditate ['mediteit] vb. A. iatr. (on, upon) a medita, a cugeta (la. asupra). B. tr. a plănui, a pune la cale. meditation bmcdi'tci/pn] s. 1. meditare: meditaţie. 2. contemplare, contemplaţie. meditative ['meditativ, -teit-J adj. 1. contemplativ. 2. meditativ. meditativeness [-nis] s. caracter meditativ; contemplaţie. Mediterranean [imcdita'reinian] adj. 1. mediteranean. 2. depărtat de ţărmurile marii. 3. (despre mare) interior. medium ['mi:diam], pl. mediums [-z] şi media ['mkdia] I. s. 1. mijloc: medic; cifră medie; termen mediu; the happy / the just ~.,aurea medioeritas", cale de mijloc; to strike a happy ~ a păstra o măsură dreaptă / justă. 2. (fîz., chim.) mediu, agent. 3. mediu, ambianţă, atmosferă, împrejurări, circumstanţe; social ~ mediu social. 4. mediu (în spiritism, hipnotism). 5. agent, mijlocitor, intermediar. 6. mijloc, calc. metodă, procedeu, intermediu, expedient; through/ by the ~ of prin mijlocirea, cu ajutorul (cu gen.). 7. (log.) termen mediu. 8. (fam.) marfă de calitate mijlocie. 9. (corn.) hârtie de mărime mijlocie / obişnuită. 10. (poligr.) aldine. II. adj. 1. de mijloc, mijlociu, mediu, de mărime mijlocie sau potrivită; mediocru; of ~height de înălţime / talie mijlocie; ~-sized de mărime mijlocie; ~ talent talent mediocru, aptitudine mediocră; (com.) ~ price preţ mediu. 2. (mii.) de calibru mijlociu. medius ['mi:dias],pl. medii [-ai] s. (anat.) degetul mijlociu. medlar ['media1"] s. (bot.) moşmon (Mespilus germanica). medley ['mcdlij I. s. 1. amestec, amestecătură: mulţime pestriţă. 2. (muz.) potpuriu de muzică uşoară. 3. (lit.) varia, miscellanea. II. adj. amestecat, pestriţ, împestriţat, felurit. variat, divers. medulla [mc'dAla.mi'd-],pl. şimedullae [me'dAli:] s. 1. (anat.) os medular. 2. (anat.) măduva spinării. 3. (bot.) măduvă. medulla oblongata [~obbn'gu:ta],p/.şimedullaeoblongatae [me'dAli: iabbngu:ti:] S. (anat.) bulb rahidian. medullary [me'dAlari, medulari] adj. (anat., bot.) medular. medusa [mi'djmza. me'd-, ma'd-, amer. şi -sa],pl. medusae [mi'dju:zi:] sau medusas [-s] s. (zool.) meduză. meed [mi:d] I. s. (poetic) 1. răsplată; plată; danie. 2. laudă. II. vb. tr. (înv.) a răsplăti. meek [mi:k] adj. 1. blând, blajin, moale. 2. sfios, modest, umil. . meeken ['mi:kn] vb. tr. (rar) a îmblânzi, a îndulci. meek-eyed ['mi:k'aid,'--] adj. cu privirea blândă. meek-hearted ['mi:k'hu:tid, p-r~] adj. blajin, blând (Ia suflet). meek-heartedness [-nis] ş. blajinătate, blândeţe. meekly ['mi;kli] adv. 1. cu blândeţe. 2. cu umilinţă. meekness ['mi:knis] s. 1. blândeţe, bunătate, moliciune. 2- sfiiciune, modestie, resemnare. meerschaum ['mia/am] (germ.) s. 1. spumă de marc. 2. pipă din spumă de mare. meet1 [mix],past şi part. trec. met [met] I. vb. A. tr. 1. a întâlni, a se întâlni cu: I hope to ~ you soon sper să te întâlnesc în curând; to ~ smb. in the street a întâlni pe cineva pe stradă; he was met a fost întâlnit; a fost zărit; well met! mă bucur că ne-am întâlnit!; to arrange to ~ smb. a aranja / a fixa o întâlnire cu cineva. 2. a întâmpina; to ~ smb. halfway a) a întâmpina pe cineva la jumătatea drumului; b) (fig.) a ajunge la un compromis cu cineva; to come forward to ~ smb. a ieşi înainte ca să întâmpine pe cineva; to go to ~smb. a merge în întâmpinarea cuiva; when there is danger ahead I go to ~it când e primejdie eu merg s-o întâmpin; to ~ smb. at the station a întâmpina pe cineva la gară. 3. a se încrucişa cu, a întâlni în calc; a avea legătură cu; to ~ a ship a se încrucişa cuun vas; to ~ another car a se încrucişa cu alt automobil; the bus ~s all trains autobuzul are legătură cu toate trenurile; here the road ~s the railway aici şoseaua se încrucişează cu drumul de fier; there the Olt ~s the Danube acolo Oltul se varsă în Dunăre. 4. a înfrunta; a ţine piept (cu dat.), a face faţă (cu dat.); to ~one's fate calmly a înfrunta soarta cu seninătate. 5. a întâlni (un adversar etc.) la duci. a se ciocni cu (duşmanul) în luptă. 6. (fig.) a găsi, a da de / peste; he met his fate at şi-a găsit moartea la. 7. (fig.) a izbi, a lovi, a ajunge la; what a scene met my eyes! ce-mi fu dat să văd! ce spectacol



 meet2



mi-au văzut ochii!; there is more in it that ~s the eye e mai mult decât se vede, sunt dedesubturi aici; more is meant than ~s my ear sunt vorbe cu subînţelesuri; a strange noise met my car un zgomot ciudat mi-a lovit auzul. 8. a convoca, a aduna; to be met a fi convocat. 9. a fi în concordanţă cu; a corespunde (c« dat.): his conduct ~s our expectations purtarea lui corespunde aşteptărilor noastre; the supply ~s the demand oferta corespunde cererii; to ~ smb.'s wishes a fi în concordanţă cu dorinţele cuiva; to ~ smb.'s views a se conforma vederilor cuiva; to ~ the case a corespunde; a fi de folos; (fam.) to ~ smb. a) a se strădui să se facă plăcut cuiva; b) a face concesii cuiva; I will do my best to ~you voi face tot posibilul pentru a vă fi pe plac. 10. a acoperi, a satisface (o necesitate I nevoie etc.), a împlini (o trebuinţă); that does not ~ the difficulty aceasta nu micşorează dificultatea; your desires have been met dorinţele dv. au fost împlinite; (fam.) to ~ a demand a îndeplini o cerere; to ~ the expenses a face faţă cheltuielilor; the house ~s our requirements casa ne convine. 11. (ec.) a onora (o cambie etc.); to ~ one's commitments a-şi îndeplini angajamentele. 12. a combate, a respinge (o acuzaţie etc.). 13. a face cunoştinţă cu; pleased to ~ you încântat că / să vă cunosc; ~ Mr. Jones vi-3 prezint pe dl. Jones; I met him in London l-am cunoscut la Londra. B. intr. 1. a se întâlni; to ~ again a se întâlni iar; we met in London ne-am întâlnit la Londra; we have met before nc-am întâlnit mai înainte; ne-am mai întâlnit; when shall we ~ again? când ne mai vedem? când ne vom revedea?; I hope we shall ~ again sper că ne vom mai întâlni; until we ~ again la revedere; (despre venituri) to make both ends / the two ends of the year ~ a o încropi, a trăi de azi pe mâine, a o scoate la capăt; (amer.) to make buckle and tongue ~ a face să-i ajungă banii de la un capăt la altul al anului (saw al lunii), a se întinde cât i-c plapuma; a trăi de azi pe mâine. 2. (şi to ~ together) (despre asociaţii, comisii etc.) a se întruni, a se aduna; the society ~s at societatea ţine şedinţă la. 3. a se reuni; a se întâlni; a se împreuna; a se întretăia; two lines that ~ două linii care se întâlnesc / întretaie; many virtues met in him întrunea multe calităţi; our eyes met privirile noastre s-au încrucişat; (prov.) extremes ~ extremele se ating / atrag. 4. a se ciocni, a se înfrunta, a se măsura (în luptă), a se întâlni (in duel). 5. a se uni, a se asocia, a intra în relaţii, a stabili legături. 6. a fi de acord, a fi de aceeaşi părere, a se potrivi la gânduri. 7. to ~ with a) a se uni cu, a se asocia cu; b) a găsi, a da de; he is met with şi-a găsit omul; he was not to be met with nu era de găsit; (despre cărţi) not to be met with epuizat; it is met with everywhere se găseşte pretutindeni; c) a păţi, a îndura, a încerca; to ~ with difficulties a suferi o pierdere; to ~ with a kind reception a întâmpina greutăţi, a se izbi de piedici; to ~with a loss a încerca / a suferi o pierdere; to ~ with a kind reception a fi bine primit; to ~ with a repulse a fi refuzat; he will ~ with his reward îşi va lua / primi recompensa; the request met with the reply that cererea a primit răspunsul că; to ~ with an accident a suferi un accident; to ~ with death a găsi moartea; d) a întâmpina, a preîntâmpina. II. s. 1. (cinegetică) întâlnire (a vânătorilor); loc de întâlnire (a vânătorilor). 2. (sport) întâlnire, adunare (de biciclisti etc.) 3. (/nat.) punct de intersecţie (a două linii etc.); intersecţie (a mulţimilor); punct de tangenţă (a aoua curbe etc.). 4. (sl.) nod de cale. ferată. meet2 adj. (înv., lit.) potrivit, indicat, convenabil; propriu; corespunzător; ~ for potrivit pentru; it is not ~ that nu se cuvine ca. meeting ['mktirj] s. 1. miting, întrunire, adunare, şedinţă; to call a ~ a convoca o adunare sau o şedinţă; to address the ~ a lua cuvântul la întrunire; the ~is open mitingul a început; şedinţa e deschisă; the ~is adjourned şedinţa se amână / va fi reluată (ulterior); întrunirea se suspendă; indignation ~ miting de protest; rush ~ miting fulger; minutes of a ~ proces-verbal al unei şedinţe. 2. întâlnire; întrevedere, reuniune (adesea religioasă). 3. întâlnire, fuzionare; ~of minds comunitate de idei; comunitate de spirit. 4. confluenţă. 5. (ferov.) nod de cale ferată, joncţiune, intersecţie, cruce. 6. (drumuri) încrucişare (ae vehicule). 7. (tehn.) încheietură, îmbinare, joantă; cuplaj; cuplare, asamblare, racordare. 8. (sport) întâlnire, întrecere, concurs, competiţie; race ~ curse. meeting-house [~haus] s. (bis.) lăcaş de închinăciune, capelă, biserică; casă de rugăciuni. meeting place [~ pleis] s. loc de întrunire / de întâlnire / adunare. meeting point [~ point] s. 1. v. m e e t i n g p l a c e . 2. punct de joncţiune; punct de întâlnire; punct de intersecţie. meetly |'mi:fli] adv. (înv., lit.) potrivit, propriu, corespunzător; oportun; cum se cuvine, cum trebuie. meetness ['mi;tnis[ s. oportunitate, caracter potrivit / adecvat. megabuck ['mcgobAk] s. (amer. sl.) milion de dolari. megacephalic [iinegosi'fadikj adj. megacefalic; cu capul mare. megacephalous ['mego'sefolos] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megacycle l'megoisaikl] s. (/iz. etc.) megaciclu. megadyne ('megoidain] s. (fiz.) megadină. megafarad ['megorfaîrod] s. (fiz.) megafarad. megagamete [>megogo'mi:t] s. (bot.) megagamet. megagon ['megogon] s. (mat.) poligon. megalith ['megoliO] s. (arlieol.) megalit; dolmen, menhir. megalithic [iinego'liGik] adj. (arheol.) megalitic. megalocephalic [iinegolousi'faslik] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megaloccphalous fiuiegolou'sefolos] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megalocephaly [.megolou'sefoli] s. megalocefalism. megalomania ['megolou'meinio, mieg-] s. megalomanie; grandomanie. megalomaniac ['megolou'meiniask] adj., s. megaloman; grandoman. megalopolis [megalopolis] s. 1. oraş foarte întins. 2. conurbaţie; megalopolis. megalosaurian ['megolou's3:rion] adj. (arheol.) megalosaurian. megalosauroid ['megolo«iSo:roid] s. (arheol.) megalosaur, reptilă din timpul mezozoicului. megampere [.meg'asnpeoj s. (electr.) megamper.



600



megaphone ['megofoun] I. s. megafon, portavoce. II. vb. A. intr. a vorbi la megafon. B. tr. 1. a anunţa prin megafon. 2. a trâmbiţa, a proclama, a vesti. megaphoned [-d] adj. transmis prin megafon. megapod ['megopod] (omit.) I. adj. megapod, cu picioare mari. II. s. v. m e g a p o d e. megapode ['mego,poud] s. (ornil.) megapod. Megarian [mi'ge arian] adj. (filozof.) din Megara. Megaric [mi'gferik] adj. v. M e g a r i a n . megascope ['megoskoup] s. (fot.) aparat de proiecţie; lanternă magică. megaseism ['mego.saizam] s. (geol.) megaseism, cutremur catastrofal, catastrofă seismică. megasporangium ]'megospou'ra;nd3iom], pl. megasporangia ['megospou'ramd3io[ s. (bot.) megasporange. megaspore ['megospo:r,-spoor] s. (bot.) megaspor. megasporophyll [imegospouroufil, -re-] s. (bot.) macrosporofil. megass(e) [mo'gaes, -'ga:s[ s. borhot de trestie (sau sfeclă) de zahăr. megastructure ['mcgOiStrAkt/or] s. (constr.) clădire foarte mare; complex. megathere ['mego6ior] s. (arheol.) megateriu. megatherium [imego'uioriom] s. v. m e g a t h e r e. megaton ['megotAn] s. (fiz.) megatonă. megatonic ['megotAnik] adj. (fiz.) de o megatonă, megatonic. megavarmeter ['mego,va:mitor] s. (electr.) megavarmetru. megaversity ['niego'vo:siti] s. (univ.) universitate foarte mare (cu multe mii de studenţi). rnegavolt ['megovoult, rar -volt] s. (electr.) megavolt. megawatt l'megowot] s. (electr.) megawatt. megger ['megor] s. (electr.) megohmmetru, megger. megilp [mo'gilp, amer. mi'g-J (arte) I. s. (ulei) sicativ. II. vb. tr. a da lustru (culorii). megohm ['megoum] s. (electr.) megohm. megrim ]'mi:grim] s. (înv.) 1. (med.) migrenă, durere de cap. 2. pl. mâhnire, tristeţe; urât. 3. pl. (vet.) colică; ameţeală, mers nesigur / împleticit (la cai). 4. capriciu, toană; fantezie, închipuire. mciocene ['maiosim] adj., s. (geol.) miocen. meiosis [mai'ousis] s. 1. (ret.) litotă. 2. (biol.) mcioză. meister-singer ['mâistoisirjor, amer. si -,zirj-] s. v. rn a s t e r - s i n g e r. mei [mei] s. (farm.) miere. mela l'meila:] s. (anglo-indian) 1. adunare, reuniune,2. sărbătoare religioasă în India. melaconite [mi'laskoinait] s. (mineral.) melaconit, oxid de cupru pulverulent. melamine ['melamim, i--'-] s. (chim.) melamină. mclanaemia [pmelo'ni:mio] s. (med.) hemacromatoză, melanemie. melanaemic [imelo'ni:mik] adj. (med.) bolnav de hemacromatoză / de melanemie. melanasphalt [,melon'a;sfa:lt] s. (mineral.) albertit. melancholia [imelon'koulio] s. (med.) melancolie, ipohondrie, depresiune. melancholic [imelon'kolik] adj. 1. melancolic, ipohondru. 2. (înv.) trist, deprimat, abătut, posomorât. melancholically [-oii] aaV. 1. melancolic, descurajat, deprimat; to go ~ mad a se îmbolnăvi de nervi / de melancolie. 2. abătut, trist. 3. întunecat, mohorât, posomorât. melancholize ['melonkoilaizj (înv.) vb. A. intr. a fi melancolic; a deveni melancolic. B. tr. a întrista, a indispune. melancholy ['melonkoli, amer. -koli] I. s. melancolie, ipohondrie, tristeţe, deprimare; proastă dispoziţie. II. adj. 1. melancolic, deprimat, trist, abătut, descurajat. 2. trist; mohorât, posomorât, care inspiră gânduri negre. melancmia [imelo'ni:mia] s. v. m e 1 a n a e ni i a. melanemie [imcla'ni:mik] adj. v. m e 1 a n a e m i c. Melanesian [imelo'ni:zian, -sion, -/ion, -3ion] I. adj. melanezian, din Melanezia. II. s. locuitor din Melanezia. melange [mci'ld:n3 si pronunţia franceză] s. (fr.) melanj, amestec; contopire; talmeş-balmeş. melanian1 [mi'leinion] adj. mclanic, din rasa neagră. melanian2 s. (biol.) melanină (pigment negru de origine animală). melanism ['melonizsm] s. (biol.) melanism, pigmentaţie neagră. melanite ['melonait] s. (mineral.) melanit. melanoma [iinelo'nouma],pl. si melanomata [-to] s. (med.) melanom. melanose ['melonous] adj. (med., despre o tumoare) melanic. melanosis [imelo'nousis] s. (med.) melanoză. meld [meld] vb. A. tr; 1. (la jocuri de cărţi) a anunţa, a comunica; a declara; a licita. 2. (amer.) a amesteca. B. intr. (amer.) a se amesteca. melee ['melci, 'meii-, amer. si mei'lei, me'lei] s. (fr.) 1. învălmăşeală; încăierare; hăituiala. 2. (mil.) exerciţiu de cavalerie. 3. discuţie aprinsă şi dezordonată. rnelena [mi'Ii:no] s. (med.) melenă. melic l'nielik] adj. (rar) melic, liric. meliceris [,meli'sioris],pl. melicerides [imelisio'ridi:z]. s. (mea1.) 1. tumoare conţinând o materie de consistenţa mierii. 2. afecţiune, boală. melic grass ['mclik gra:s] s. (bot.) mărgică (Melica uniflora). melilite l'meliilait] s. (mineral.) melilit. melilot ['melilot] s. (bot.) sulfină (Melilottis officinalis). melinite ['melinait] s. melinit (exploziv). meliorate ['mi:lioureit] vb. A. tr. 1. a ameliora, a îmbunătăţi. B. intr. 1. a se ameliora, a se îmbunătăţi. 2. a progresa. 3. a-şi înnobila firea / caracterul. melioration [iinhliou'rei/an] s. 1. ameliorare, îmbunătăţire; înnobilare a caracterului. 2. îmbunătăţiri funciare, amelioraţii. . meliorative ['mhlioureitiv] adj. care ameliorează, care îmbunătăţeşte; amelioram.



 601



meliorism [


memorialist



până la lacrimi, a izbucni în plâns; (fig.) to ~ with love a se topi de dragoste. B. tr. 1. a topi, a descompune, a lichefia. 2. (metal.) a topi (metale). 3. (jîg.) a înmuia, a înduioşa, a îndupleca, a îmblânzi, a mişca, a emoţiona, a atinge la coarda simţitoare; to ~ a heart of stone a înduioşa o inimă de piatră. 4. (arte) a contopi, a amesteca (culorile). 5. (si.) a topi, a toca, a risipi (banii). 6. a dezintegra, a dizolva (solul, pământul). 7. to ~ down / (amer. şi) up a topi (obiecte de metal). II. s. 1. topire. 2. (metal.) cantitate de metal topită deodată; topitură; şarjă; a ~ three tons o şarjă de trei tone. meltable ['mcltobl] adf (metal.) fuzibil. melted l'mcltid] adj. 1. topit. 2. (amer. si.) beat mort / criţă. melter ['meltor] s. 1. (metal.) topitor; oţelar. 2. v. m c 11 i n g p o t . melting ['meltirj] I. adj. 1. care topeşte; care se topeşte; ~ snow zăpadă care se topeşte; a ~ sun un soare foarte cald (care provoacă topirea); ~ heat căldură insuportabilă, arşiţă marc. 2. (jîg.) moale, slab, delicat, blând, sensibil; she is in the ~mood e într-o dispoziţie lacrimogenă. 3. duios, înduioşător, mişcător, emoţionant; ~ scene scenă duioasă; in ~ words în cuvinte mişcătoare. II. s. 1. (metal.) topire, fuziune; the ~and refining of cast iron topirea şi afinajul fontei. 2. înduioşare, înduplecare, îmblânzire, înmuiere. melting house [~ haus] s. (metal.) turnătorie, secţie pentru extras metale. melting point [~ point] s. (metal.) punct de topire, temperatură de fuziune. melting-pot [~pot] s. 1. (metal.) creuzet; cazan / căldare de topit; (fig.) to go into the ~ a suferi o transformare radicală. 2. (jig.) (ară în care conlocuiesc oameni de naţionalităţi diferite (mai ales S.U.A.). melting-pot era [~ 'bra] s. (amer.) epoca de formare a naţiunii americane. melting-pot theory [~ 'Gbri] s. (amer. pol.) teoria integrării. melting process ['meltirj 'prousis] s. (metal.) proces de topire. melting shop [~ /op] s. oţelărie. melting stock [~ stok] s. (metal.) şarjă. melting temperature [~ itemprit.Tor] s. (telm.) temperatură de topire. melting time [~ taira] s. (autom.) durată de prearcuire, melton ['meltpn] s. (te.vt.) melton (stoja de lână groasă). melton cloth [~ kb(:)G] s. v. m e 11 o n. member ['membor] I. s. 1. membru (al unei adunări, al unui partid etc.); Member of Parliament membru al parlamentului (englez); sitting ~ membru permanent; honorary ~ membru onorific. 2. participant, asociat, tovarăş. 3. parte (dintr-un total), unitate. 4. (gram.) propoziţie (parte de frază); parte de propoziţie. 5. (anat.) membru, organ, parte a corpului omenesc; mădular; (glumeţ) the unruly ~ limba. 6. (mat.) membru; termen; element. 7. (constr.) piesă, clement, parte dintr-o construcţie. 8. (telm.) reper, parte / piesă componentă; organ de maşină. 9. (sl.) persoană, ins, individ; rum ~ original, excentric. II. vb. tr. (fam.) v. r e m e m b e r (A). member card ['membo ko:d] s. carnet de membru. membered ['membod] adj. cu membre. member fee ['membo fi:] s. cotizaţie de membru. memberless fmcmbolis] adj. 1. fără membre. 2. simplu. membership ['membo/ip] s. 1. calitate de membru; participare ca membru. 2. număr de membri; totalitate de membri; comunitate, societate; it has a total ~ of 600 numără 600 de membri. membranacious [imcmbro'nei/os] adf v. m e m b r a n e o u s . membrane ['membrein] s. 1. (anat.) membrană, pieliţă. 2. (telin.) membrană, peliculă, diafragmă; coajă; pojghiţă. 3. (paleografie) pergament. membraneous [memtbrcinios] adj. membranos, eu membrană. membranous ['membranos] adf v. m e m b r a n e o u s . memento [mi'mentou, me'm-, mo'm-], pl. mementoes sau mementos [mi'mentouz] s. 1. memento, aducere aminte; ~ mori aminteşte-ţi că ai să mori. 2. amintire, simbol, suvenir. memo ['mi:mou, 'mc-] s. (fam.) prese, de la m e m o r a n d u m. memoir l'memwa:1", -wo:r] s. 1. memoriu, raport; notă oficială; expunere de fapte sau evenimente. 2.pl. amintiri, memorii; biografie; autobiografie. 3. lucrare ştiinţifică, studiu; dizertaţie; pl. documente ştiinţifice. memoirist ['mcmwuirist] s. autor de memorii. memo pad ['memou .pa^d] s. v. m e m o r a n d u m b o o k . memorabilia bmemouro'bilio, -mo-] s. pl. evenimente memorabile. memorability [.mcmouro'biliti] s. 1. calitatea de a fi memorabil / de neuitat; aducere aminte. 2. ceva memorabil. memorable ['mem^robl] adf 1. memorabil, demn de a fi amintit şi notat, de neuitat. 2. (rar) uşor de amintit / reţinut. memorableness [-nis[ s. v. m e m o r a b i l i t y . memorandum [imema'reendom],pl. memoranda [imemo'rsndo] sau memorandums [.mcmo'raendomz] s. 1. memorandum, însemnare, raport, notă; make a ~of it înseamnă-ţi aceasta. 2. notă diplomatică. 3. memento. 4. (ec.) notă; minută; convenţie; memorandum. memorandum book [~ buk] s. agendă, carnet de notiţe, blocnotes. memorandum pad [~ pasd] s. v. m e m o r a n d u m b o o k . memorial [mi'mo:riol, me'm-, mo'm-, amer.rni'niou-]I. adf 1. memorial, comemorativ. 2. memorabil, demn de a fi amintit. 3. reprodus din amintire. II. s. 1. memorie, amintire; reculegere. 2. monument comemorativ, obiect sau ceremonie destinată comemorării unui evenmîent sau unei persoane. 3. memoriu. 4. pl. memorii, cronică. 5. (rel.) pomenire; pomelnic. 6. (jur.) memorandum, notă; petiţie; memoriu (cu expunere amănunţită a faptelor). 7. (ec.) raport, dare de seamă. 8. (pol.) notă diplomatică. III. vb. tr. a redacta sau a prezenta (o petiţie, un memoriu etc.). Memorial Day [~ 'dei] s. v. D e c o r a t i o n D a y . memorialist [mi'mo:riolist, me'm-, mo'm-, amer. mi'mou-] s. 1. autor al unui memoriu. 2. autor de memorii.



 602



memorialize



memorialize [mi'ma:riaiiaiz] vb. tr. 1. a prezenta / a adresa un memoriu (cuiva); a trimite o cerere / o petiţie (cuiva). 2. a comunica, a anunţa. 3. a comemora. memorization [riiiemarai'zcijan, -mar-] s. memorizare. / memorize ['memaraiz, -mar-] vb. tr. 1. a face (ca) (un fapt, un lucru) să rămână memorabil: a consemna în scris (printr-un memoriu); a înscrie în anale; a păstra amintirea (eu gen.). 2. a reţine, a-şi fixa în minte; a memoriza, a învăţa pe dinafară. 3. (înv.) a face vestit / faimos. memory ['memari, amer. -mourij s. 1. memorie, ţinere de minte; recunoaştere; to commit to ~ a învăţa pe dinafară / pe de rost; to call to ~ a-şi aminti de; to the best of my ~ după câte îmi amintesc; convenient / accommodating ~ memorie care reţine numai ceea ce este în propriul interes, prefăcută uitare a lucrurilor neplăcute; retentive ~ memorie bună: weak ~ memorie slaba. 2. amintire, aducere aminte; memorie; reminiscenţă; he has left a sad ~ behind a lăsat în urmă o tristă amintire; in ~ of în memoria / amintirea (cu gen.). 3. durată de timp în care întâmplări / evenimente trecute pot fi cuprinse cu memoria. 4. pl. amintiri, memorii. 5. semn / simbol al amintirii. 6. comemorare; ceremonia comemorării. 7. (bis.) serviciu divin pentru morţi. 8. document istoric sau biografic. memory management [~ .ma?nid3mant] s. (infor.) gestiune a memoriei. mem-sahib ['mem.su:hib, -s«:b] s. (anglo-indian) doamnă (europeană). men [men] pl. de la m a n (I). menace ['menos, -nis] I. s. ameninţare; pericol. II. vb. A. tr. a ameninţa (pe cineva, ceva); a ameninţa cu (războiul etc.). B. intr. a ameninţa. menacer ['nicnosa1"] s. persoană care ameninţă. menacing ['menasirj] adj. ameninţător. menage [me'no^, mci'n-, mena:3, amer. si ma'n-] s. (fr.) 1. menaj, gospodărie. 2. gospodărire / conducere a treburilor casnice. 3. club; societate de binefacere (în Anglia şi Scoţia). 4. vindere de bunuri; vindere de haine7 lucruri. menage man [~ main, ~ manj s. 1. negustor ambulant. 2. negustor care vinde în rate. menagerie [mi'nax^ari, ma'n-, - ' n a r ă r i ] s. (fr.) 1. menajerie. 2. (teatru si.) orchestră. 3. (mv.) coteţ de păsări. . rnenagerist [mi'na2d3arist] s. proprietarul sau conducătorul unei menajerii. men-at-arms ['mcnat'u:mz] pl. de la n u n - a t - a r m s. mend [mend] I. vb. A. tr. 1. a drege, a cârpi, a repara (şifig.); a remaia; a reconstrui; to ~ socks a cârpi ciorapi; have it ~ed daţi-1 la reparat; to ~ a quill a ascuţi o pană de scris; (prav.) least said, soonest ~ed cu cât se vorbeşte mai puţin (de ceva), eu atât c mai sigur că se va îndrepta; vorbă multă / lungă, sărăcia omului. 2. a corecta, a corija; a îndrepta; a îmbunătăţi, a modifica; a rectifica; a reforma; a aranja; to ~ one's ways a se îndrepta, a se corija; to ~ an opinion a-şi rectifica o părere; to ~ a text a corecta un text; to ~a fault a îndrepta o greşeală; that won't ~matters asta nu va îndrepta lucrurile. 3. a potrivi, a aranja (adăugând ceva); to ~ the fire a aţâţa focul, a pune lemne pe foc. 4. a accelera, a grăbi; to ~ one's pace a iuţi pasul. 5. a proteja, a ajuta. 6. a ameliora, a întări, a amplifica. 7. a înfrumuseţa. S. (înv.) a reda sănătatea (cuiva),, a vindeca. B. iatr. 1. a se schimba în bine (moraliceşte), a se îmbunătăţi, a se îndrepta, a se corija, a se corecta; (prov.) it is never too late to ~nu-i niciodată prea târziu ca să te îndrepţi. 2. a se restabili, a se însănătoşi, a-şi recăpăta sănătatea, a se face bine. 3. (despre preţuri) a creşte, a se mări. II. s. 1. reparare, reparaţie, cârpirc, cârpitură, astupare a unei crăpături etc. 2. întremare. îndreptare, ameliorare (a sănătăţii); he is on the ~ merge spre însănătoşire; things are on the ~ lucrurile se îndreaptă. mendable ['mcndabl] adj. rcparabil; corigibil, care se poate îndrepta. mendacious [men'dei/as] adj. 1. mincinos,, amăgitor, înşelător. 2. fals, neadevărat, nesincer. mendaciously [-slij adv. în mod mincinos; cu falsitate. mendaciousness [-nisj s.v. m e n d a c i t y. mendacity [men'dassiti] s. 1. înclinare către minciună, obicei de a minţi. 2. falsitate. Mendelian [men'di:lian[ adj. (biol.) mendelian. Mendelism ['mendalizamj s. (biol.) mcndclism. mender ['mend?1"] s. 1. reparator, cârpaci; invisible ~ stopcur. 2. pl. (metal.) rebuturi de tablă. mendicancy ['mcndikansi] s. cerşetorie, cerşit, sărăcie lucie. mendicant ['mendikant] I. adj. cerşetor, care cerşeşte. II. s. 1. cerşetor. 2. călugăr cerşetor. mendicant frîar [~ Trăia1"] s. (bis.) călugăr cerşetor (v. m e n d i c a n t o r d e r). mendicant order |~ 'o:dar] s. ordin de călugări cerşetori (franciscani, dominicani, carmeliţi şi augustini). mendicate ['mendikcit] vb'. tr. şi intr. a cerşi. mendicity [men'disiti] s. v, m e n d i c a n c y . mending ['mendirj] I. 5. 1. cârpit, reparat; remaiat. 2. pl. lucruri care trebuie cârpite. 3. reparaţie. II. adj. (amer.) on the ~hand convalescent, pe cale de însănătoşire / întremare. menfolk ['nienfouk] s. pl. 1. sexul masculin, bărbaţii. 2. fiinţe omeneşti, oamenii. 3. bărbaţii ce fac parte dintr-o familie, gospodărie sau comunitate. meng [men] vb. tr. şi intr. (înv.) v. m i n g l e . menhaden [mcn'hcidanj s. (ibt.) specie de hering american (Erevoortia tyrannus). menhir ['menhia1"] s. (arheol.) menhir. menial ['mimial] I.adj. l.de servitorfi); de lacheu. 2. slugarnic, servil; josnic; comun. II. s. 1. servitor, lacheu, fecior. 2. persoană servilă, lacheu. menilite ['mcnilait] s. (mineral.) menilit. meningeal [mi'nind3iol] adj. (anat.) de meninge. meninges [mi'nind3i:z] pl. de la m e n i n x. meningic [mi'nind3ik] adj. v. m e n i n g e a l . meningitis [iuienin'd3aitis] s. (med.) meningită. meninx I'miminks, 'me-j,pl. meninges [mi'nind3i:z] s. (anat.) meninge.



meniscal [mi'niskal] adj. în formă de menise'/ de lună nouă, coneav-cqnvex. meniscus [mi'niskas],/;/. menisci [mi'nisail s. 1. menise, luna în creştere; corp în formă de lună nouă. 2. (anat.) menise, cartilaj fibros interarticular (la genunchi). 3. (opt.) menise, lentilă coneav-convexă. menkind i'menkaind] s. v. m c n f o 1 k. men-of-war ['mcnav'w;>:r] pl. de la m a n - o f - w a r . menology [mi'nalad3i, -lou-] s. 1. calendar al lunilor. 2. (bis.) colecţie de vieţi ale sfinţilor şi martirilor redată informă de calendar. menopause ['mcnap:v.z, -nou-] s. (med.) menopauză. menostasis [mi'nnstosis] s. (med.) menostază. mensal1 ['mensal] adj. lunar, care se întâmplă o dată pe lună. mensal2 adj. de masă, folosit la masă. mense [mens] (scoţ.) I. s. 1. graţie; ornament, podoaba. 2. onoare. 3. recompensă, plată. 4. (dial.) decenţă; bună-cuviinţă. 5. (dial.) ordine; bun gust. II. vb. tr. 1. a onora, a respecta. 2. a împodobi, a face ordine în, a face curat în. menses ['mensi:z] s. pl. (med.) menstruaţie, reguli, soroc. Menshevik ['men/avik, -/iv-] adj., s. (rus.) menşevic Menshevist ['men/avist] adj., s. v. M e n s h e v i k . men's room ['menz ru:m] s. (amer.) closet public (pentru bărbaţi), vespasiană. menstrua ['menstrua] pl. de la m e n s t r u u ni. menstrual ['menstrual] adj. 1. (astron.) lunar, care arc loc o dată pe lună. 2. (med.) menstrual, de menstruaţie. menstruate ['menstrucit] vb. intr. (med.) a avea menstruaţie. menstruation [imcnstru'ci/anj s. (med.) menstruaţie, reguli, soroc. menstruum fmcnstruam],pl. menstrua ['menstrua] sau menstruums ['menstruamz] ş. 1. v. ni c n s t r u a t i o n. 2. (chim.) dizolvant. mensurability [inicn/ura'biliti, -for-, -laţi] s. mcnsurabilitatc. mensurable ['mcn/urabl. -/ar-] adj. 1. măsurabil, mcnsurabil. 2. (muz. înv.) ritmat, cu ritm fix, precizat. 3. onest, drept; a ~man un om onest. mensurableness [-nis] .v. v, m e n s u r a b i l i t y . . mensural ['mcn/ural] adj. (muz. înv.) v. m e n s u r a b l e (2). mensuralist [-ist] s. (muz.) compozitor de muzică ritmată. mensurate ['men/aireit. -sis-] vb. tr. a măsura. mensuration [iiucnsjua'rci/an, amer. -fu-] s. măsurare, măsurătoare. mensurative ['mensjuareitiv, amer. -/u-[ adj. care se măsoară, potrivit pentru a fi măsurat. menswear ['mcnzweor] s. îmbrăcăminte pentru bărbaţi. menta ['mento] pl. de la m e n t u m. mental1 ['menti] adj. 1. mintal, intelectual, spiritual. 2. (despre boli) mintal, psihic; smintit, ţicnit; (sl.) you are ~! nu eşti zdravăn! 3. mintal, făcut în gând: ~ arithmetic / computation calcul mintal. mental2 adj. referitor la bărbie; (anat., tool.) mental. mental affection [~ a'fckjanl s. (med.) boală psihică / mintală. mental deficiency [~ di'fijansi[ s. deficienţă mintală. mentalis [men'ta;lis, -'tu:-, -'tei-] s. (anat.) muşchi mental (care ridică bărbia si împinge în sus buza inferioară). mentality [men'tzeliti] s. 1. capacitate de gândire. 2. mentalitate, mod de a gândi. 3. stare de spirit, dispoziţie; minte; caracter. mentally ['mentali] adv. mintal, în gând. mental patient ['mcntl 'pci/ant] s. bolnav mintal. mental power [~ 'pauarl s. forţă intelectuală. mental specialist [~ 'spc/alist) s. (med.) psihiatru. mentation [mcn'tci/an] s. 1. activitate a minţii, travaliu mintal. 2. stare de spirit. menthol ['menOol, amer. şi -Ooul] s. (chim.) mentol. mentholated ['nicnOolcitid,-ed] adj. mentolat. mention ['men/an] I.ş. 1. pomenire, menţionare; to make ~ of smth. a face (o) menţiune despre ceva; ~ was made of s-a făcut menţiune despre; ~may be made of three objections se pot aminti / pomeni trei obiecţii; to make no ~ of smth. a nu pomeni de un lucru, a trece ceva sub tăcere; there was never any ~ of that n-a fost niciodată vorba de aceasta; don't make ~ of it!, no ~! nu mai vorbi de acest lucru! 2. (rar) semn. simptom. 3.(şcol. etc.) menţiune; honourable ~ menţiune de onoare (ca distincţie pentru învăţătură). 4. (înv.) strigăt, strigare. 5. (înv.) raport, dare de seamă. II. vb. tr. a menţiona, a cita, a aminti; a pomeni, a vorbi de; a releva: I may ~ as an instance aş cita ca exemplu; we need hardly ~ that e bine stabilit că; I had forgotten to ~ that am uitat să menţionez că; you never ~ed it niciodată nu mi-aţi spus nimic; I shall ~ it to him am să-i vorbesc despre aceasta; it must never be ~ed again să nu mai vorbim despre acest lucru; nothing of the kind is ~ed in the report nimic din toate acestea nu figurează în raport; too numerous to ~ prea mulţi pentru a fi citaţi: worth ~in'g vrednic de a fi amintit, care merită să fie menţionat; not to ~ fără a mai vorbi de, fără a pune la socoteală: not to ~ the fact that pe lângă că; I could ~ a house where ştiu o casă unde; I heard my name ~ed mi-am auzit numele; you must never ~ his name niciodată să nu pronunţi numele lui; we never ~ her nu vorbim niciodată de ea; he is always ~ed with respect totdeauna (numele lui) e amintit cu respect; to write ~ing smb.'s name a scrie în numele cuiva; I have promised not to ~ his name am făgăduit să nu-i dezvălui numele; he ~ed no names a) nu a vorbit tie nimeni; b) n-a pomenit nici un nume: to be honourably ~ed a primi o menţiune (pentru rezultate bune la învăţătură); (fam.) don't ~ it a) nu mai vorbi despre acest lucru; b) n-ai pentru ce (ca răspuns la mulţumiri). mentionable ['mcn/anabl] adj. de menţionat, care merită să fie menţionat. mentioned ['men/and] adj. menţionat; amintit, pomenit. mentioner ['men/ana1"] s. persoană care menţionează.



 603



mentor ['mento:r, amer. şi -t3r] s. 1. mentor, sfătuitor luminat, consilier. 2. învăţător, dascăl: profesor, instructor. mentorial [men'toirbl] adj. memorial, cuprinzând un sfat sau o mustrare. mentum ['mcnt3m],pl. menta |-ts] s. (anat.) bărbie. menu ['rnenju:, amer. şi 'mei-] s. 1. (Jr.) meniu, listă de mâncăruri / bucate. 2. (infor.) meniu, listă de opţiuni. menura [me'nju:r?], pi. menurae [inc'nju:ri] s. (omit.) pasăre-liră (Menura novaehoUandîae). menyanthes |pmcni'a?n9i:z] ş. (bot.) trifoişte (Menyanthes irifoliata). meow [mi'au] I. vb. intr. a mieuna. a miorlăi. II. s. mieunat, miorlăit. Mephistophelean [tmcfistaTidian, -to'f-, amer. şi irncfistofa'liian] adj. mefistofelic, drăcesc; sarcastic. Mephistophelian [tmefistaTidisn, -to'f-] adj. v. M e p h i s t o p h e l e a n . mephitic(al) [mc'fitik(3l). amer. mi'f-] adj. mefitic, rău mirositor. împuţit; otrăvitor. mephitis [me'faitis, amer. mi'f-j ş. exalaţie mefitică / rău mirositoare; miasmă, emanaţie dăunătoare sănătăţii. mephitism [meTaitizani] s. v. m c p h i t i s. mercantile ['mpikantailj adj. 1. mercantil, comercial, negustoresc. 2. mercantil, negustoresc, interesat: care se tocmeşte, cărpănos, meschin. mercantile broker [~ 'brouk?r] s. (ec.) agent de schimb. mercantile house [~ 'haus] s. casă de comerţ. mercantile marine [~ ma'rim] s. (mar.) marină comercială. mercantile system [~ 'sistimj s.v. m e r c a n t i l i s m (2). mercantilism ['m^kantilizpm, -tai-] s. 1. (peior.) mercantilism. 2. (corn.) sistem mercantil. mercaptan |m3:'ka?pt3n] s. (chim.) mercaptan, tiol. Mercator's projection [m3:'keito:z ipr3'd3ek/3n, -tsz-] s. (cartografie) proiecţie Mercator. mercenarily ['msisinarili, -SPII-] adv. 1. mercenar, mercantil. 2. venal, necinstit: interesat. mercenariness ['m3:sin3rinis| s. 1. natură mercenară / mercantilă / venală. 2. (jig.) venalitate. mercenary ['moisinari] I. adj. 1. de mercenar. 2. interesat, mercantil, venal; ~mind spirit mercenar; ~ marriage căsătorie de interes. II. s. (soldat) mercenar. mercer ['m3:s3r] s. 1. negustor de mărunţişuri. 2. negustor de textile (mai ales de mătăsuri, catifele etc.). rnercerization [iiii3:s3rai'zei/.?n, -ri'z-] s. (text.) incrccrizarc. inercership ['ni3:s3/ip] s. v. ni e r c e r y. mercerize ['ni3:s3raiz] vb. tr. (text.) a merceriza. mercerized yarn ['moiscraizd 'ja:n] s. (text.) fir mcrccrizal. mercery [rm3:s3ri] $. mercerie; manufactură; comerţul cu mătăsuri şi catifele. merchandise I'msitJ^ndaiz] I. s. 1. marfă, mărfuri. 2. comerţ, negoţ. II. vb. A. intr. (amer., înv.) a face comerţ / trafic, a trafica. B. tr. (amer., înv.) a vinde. merchandising ['îiKv.tjandaizirj] s. comercializare. merchant ['mait/ant] I. s. 1. comerciant, negustor angrosist. 2. (amer., scot.) negustor mărunt, băcan. 3. (sl.) individ, tip; om de nimic, lichea, puşlama, secătură. II. adj. 1. comercial, de comerţ. 2. v. m e r c h a n t a b l e . merchantable f-3bl]adj. (despre marja) vandabil; care se vinde uşor; not ~nevandabil, care nu se vinde. merchant adventurer ['mait/^nt 3d'vcnt/3r3r] s. (mar., înv.) marinar aventurier. merchant bank [~ 'bsnk] s. (ec.) bancă comercială. merchant captain [~ 'ka^ptin] s. (mar.) căpitan de marină comercială. merchant fleet [~ 'lli:t] s. (mar.) flotă comercială. merchant iron [~ 'abn] s. (metal.) fier de calitate comercială. merchant law [~ 'b:J s. drept comercial. merchant-like [~laik] I. adj. negustoresc, (ca) de negustor. II. adv. negustoreşte, ca un negustor. merchantman ['m3;ttentm3n],pl. merchantmen [-man, -men] s. (mar.) vas de comerţ / comercial; navă comercială. merchant mill f'niaitjant 'mil] s. (metal.) laminor de profile. merchant navy [~ 'neivi] s. (mar.) marină comercială. merchant prince [~ 'prins] s. mare comerciant, comerciant foarte bogat. merchantry ['moit/antri] s. comerţ, negoţ. merchant seaman ['msit/ant 'simian].pi. merchant seamen [~ simian, -men] s. (mar.) marinar de pe un vas de comerţ. merchant service [~ 's3:vis[ s. v. m e r c h a n t n a v y. merchant ship [~ '/ipj s. (mar.) vas de comerţ, navă comercială / civilă. merchant tailor |~ 'teib1"] s. croitor care lucrează cu material propriu. Mercian ['m3:/i3ii. amer. şi -si3ii] (ist.) I. adj. din Mcrcia, referitor la Mcrcia (regat din vechea Anglie). II. s. 1. locuitor din Mcrcia. 2. grai / dialect din Mcrcia. merciful j'ni3:siful] adj. 1. (to) milostiv, îndurător, milos, bun (cu). 2. compătimitor; înclinat spre înţelegere şi milă / compasiune. 3. (to) îngăduitor, indulgent, moale (faţă de o greşeală). mercifully ['ni3:sifuli, -foii] adv. 1. cu milă; cu îndurare. 2. cu compătimire. 3. cu îngăduinţă / înţelegere. mercifulness fmsisifulnis] s. 1. îndurare, milostivire, milă. 2. compătimire, compasiune. 3. indulgenţă, îngăduinţă. merciless |'m3:silis] adj. fără milă, nemilos, neomenos; crud, neîndurător; aprig. mercilessly [-li] adv. fără milă; iară îndurare, lipsit de omenie, cu cruzime. mercilessness [-nis] s. cruzime, neîndurare; neomenie.



meri stern



mercurial jmoi'kjusrbl, -'kp3r-] I. adj. 1. (mitol.) mercurial, referitor la Mercur. 2. (jig.) vioi, iute, ager; ingenios, isteţ. 3. (fig.) aprins. înfocat. 4. (fig.) schimbător, inconstant. 5- negustoresc, comercial. 6. mercurial; de mercur; cu mercur, hidrargiric. H. s. 1. persoană iute. 2. (med.) preparat mercurial / cu mercur. mercurialism [-izam] s. (med.) mercurialism; otrăvire cu mercur. mercuriality [m3:ikju3ri'a?liti| s. 1. vioiciune: isteţime, agerime; iuţime; pricepere, ingeniozitate. 2. inconstanţă. mercurialize [mai'kjusrblaiz etc.] vb. tr. (med.) a trata eu mercur. mercuric [m3:'kju3rik] adj. (chim.) mercuric. mercuric chlorate [~ 'kbirsit] s. (chim.) clorat mercuric. mercurous ['ni3:kjur3s,amer. şi -kju:-j adj. (chim.) nicrcuros. rnercurous chloride [~ 'kbraid] s. (farm.) calomel. mercurous oxide |~ bksaid] s. (chim.) oxid mereuros. mercury ['mpikjuri] s. 1. (chim.) mercur, hidrargir, argint viu; preparat pe bază de mercur; (fig.) argint viu, vioiciune, iuţeală; the ~ is rising a) barometrul urcă, vremea se îndreaptă; b) (fig.) agitaţia sau proasta dispoziţie scade / dispare. 2. Mercury (mitol.) (zeul) Mercur. 3. (astron.) planeta Mercur. 4. mesager, crainic, vestitor. 5. (fig. peior.) mijlocitor, pezevenchi. 6. (bot.) trepădătoare, brei (Mercurialis perennis). mercury chloride |~ 'kbraid] s. (chim.) clorură mercurică. mercury column [~ ikobm] s. (fiz.) coloană de mercur. mercury oxide [~ oksaid] s. (chim.) oxid mercuric. mercy ['m3:si] s. 1. milă, milostenie, mizericordie, caritate. 2. compătimire. 3. milă. îndurare, cruţare, iertare, graţiere, mizericordie, clemenţă, graţie; for ~'s sake de milă: to beg / to cry for ~ a cere îndurare, a implora milă; to have ~ upon a se îndura de; ~on us! Doamne, Dumnezeule! măi să fie! 4. discreţie, voie; to be/ to lie at the~of a fi la discreţia (cu gen.). 5. favoare, binefacere; noroc, şansă; binecuvântare; that's a ~! c un adevărat noroc, e o adevărată binefacere; thankful for small mercies mulţumit cu puţin: (glumeţ) left to the tender mercies of lăsat în grija / pe mâna (unei persoane care probabil nu-l va menaja). mercy flight [~ flait] s. (ca/iad.) zbor al unui avion sanitar (într-o zonă izolată). mercy killing [~ ikiliij] s. (med.) eutanasie. mercy stroke [~ strouk] s. lovitură de graţie. mere1 [nii3r]s. 1. lac (mic), iaz, eleşteu; baltă. 2. (mv.) limită, margine; graniţă, frontieră, hotar. mere2 adj, simplu, pur; numai; nimic altceva .decât; a ~ coincidence o simplă coincidenţă; as a ~spectator ca simplu spectator; out of ~spite din pură răutate, numai din răutate; it's ~ chance e o simplă întâmplare; I shudder at the ~ thought of it, the ~ thought of it makes me shudder tremur numai când mă gândesc (la asta); he is a ~ boy c numai un băieţaş, nu-i decât un copil; ~ form numai formă, nimic altceva decât formă; it is a ~ imagination c numai o imaginaţie, nu c altceva decât imaginaţie; (jam.) to be sold for a ~ song / trifle a 11 vândut pe nimic; ~ words vorbe goale. mere3 ['meri] s. (N.Z.) măciucă de luptă a maorilor. merely ['mbli] adv. 1. simplu, numai; pur (şi simplu); ~a word numai / doar un cuvânt: not ~ nu numai; not ~ ... but also nu numai... dar / ci şi; he ~ smiled (ei) se mulţumi să zâmbească; I ~ observed that m-am mulţumit să remarc că: Isaid it~as a joke am spus-o numai în glumă; I have come ~ to see you am venit numai să te văd. 2. (înv.) pe dc-a-ntregul, în întregime, cu lotul. meretrices [imcri'traisi:z] pi. de la m c r c t r i x. meretrician [.meri'tri/sn] adj. v. m e r e t r i c i o u s . meretricious [


 merit



604



meshwork ['me/wa:k] s. împletitură, plasă; reţea. merit ['merit] I. s. 1. merit; preţ, răsplată; recompensă meritată {adesea pi.); according to their ~s după meritele lor; he makes a ~ of îşi face un merit din, se mândreşte cu. meshy ['me/i] adj. în formă de plasă; cu ochiuri, format din ochiuri, împletit ca o reţea. 2. pi. merit; demnitate, rang. 3. merit, valoare, calitate, excelenţă, eminenţă; a poet of mesial ['mi:zjal, -zial] adj. medial, median; de mijloc. ~un poet de valoare. 4. calitate, însuşire, proprietate; (jur.) pi. aspecte bune şi rele (într-o mesmerian [mez'merion,mes'm-] adj. v. m e s m e r i c . problemă); to discuss a proposal on its ~s a discuta avantajele şi dezavantajele unei mesmeric [mez'merik] adj. mesmeric; hipnotic. , propuneri; a cântări toate aspectele unei propuneri; to judge on the ~s of the case a judeca mesmerism ['mezmarizsm, 'mes-] s. 1. mesmerism, magnetism animal. 2. stare fondul chestiunii. 5. (jur.) pi. temei, temeinicie, îndreptăţire (a unei plângeri sau pledoarii); hipnotică, hipnoză. he has the ~s susţine o teză care este bine întemeiată; considering the ~s are with mesmerist ['mezmarist] s. mesmerist, hipnotizator. the defendant având în vedere temeiurile apărării. II. vb. tr. a merita, a fi demn / mesmerite ['mezmarait] s. mesmerist; partizan al mesmerismului. vrednic de. mesmerize ['mezmaraiz] vb. tr. 1. a hipnotiza, a mesmeriza, a magnetiza. 2. (fig.) a fasci­ na, a fermeca, a încânta. merited [-id, -ed] adj. meritat. meritedly f-idli] adv. pe merit, pe drept; cu drept cuvânt. mesmerization [imezma:rai'zei.fan] s. 1. mesmerizare; hipnotizare. 2. mesmerism, magnetism. 3. (fig.) fascinare, fermecare. merit number ['merit flAmba'] s. (lelm.) coeficient de calitate. mesmerizer ['mezm3raizar] s. magnetizator; hipnotizator. meritocracy [.meri'tokrasi] s. 1. elită intelectuală. 2. meritocratic, conducere de către cei dotaţi şi bine pregătiţi. 3. promovare a celor dotaţi, promovare pe bază de merit. mesne [mi:n] adj. 1. mijlociu, mediu. 2. (jur.) intennediar. meritorious [,nieri'ta:rias, amer. -'tou-] adj. 1. meritoriu, de merit, care merită răsplată. mesoblast ['mesoublsest, -sa-, 'mi:-] s. (biol.) mezoblast, mezoderm. • 2. lăudabil, demn de laudă. mesocarp [rmesouka;p] s. (bot.) mezbearp. mesocolon ['mesou.koulan, -Ion] s. (anal.) colon; încreţitura colonului. meritoriousness [-nis] s. 1. caracter meritoriu. 2. merit; preţ, valoare. merle [ma;l] s. (omit., poetic, înv.) mierlă (Turdus merula). mesoderm [rmesouda:m] s. v. m e s o b 1 a s t. merlin ['niacin] s. (omit.) şoimuleţ-de-iamă (Falco columbarius). mesodermal.['meson'damial] adj. (biol.) mezodennic. mesodermic ['mesou'demiik] adj. v. m e s o d e r m a l . merlon ['ma:lpn] s. (constr. ist.) dinte (într-un zid de cetate); parte a unei fortificaţii mesogastric ['mesou'gasstrik] adj. (anat.) mezogastric, cuprinsă între două ambrazuri. mesolite ['mesalait] s. (mineral.) mesolit. mermaid ['ma:meid] s. (mitol.) sirenă; naiadă. meson ['mi:san, 'mezon] s. (fiz.) mezon. merman ['ma:ma:n],pl. mermen ['ma:men] s. (mitol.) triton. mesophyll ['mesonfil] s. (bot.) mezofil. meroblastic [inicron'blasstik, -ra'b-] adj. (bot.) meroblastic. merohedral [,mera'hi:dral] adj. (cristalografie) meroedric. mesophyte ['mesoufait] s. (bot.) mezofită. Mesopotamian [rinesppa'teimian, amer. si -soupon'-] I. aay. din Mesopotamia. II. s. Merovingian [.merou'vina^ian, -ra'v-] I. adj. merovingian, aparţinând dinastiei / epocii locuitor din Mesopotamia. Merovingienilor (sec. VI-VII1). II. s. pl. Merovingieni. merrily ['merili] adv. cu veselie / voioşie; cu bucurie, bucuros. mesopotamic [imesapa'taemik] adj. aşezat între două râuri. mesosperm ['mesouspa:m] s. (bot.) mezospenn. merriment ['merimant] s. 1. veselie (zgomotoasă). 2.pl. jocuri, distracţii, petreceri. mesospore ['mesouspo;] s. (bot.) mezospor. merriness ['merinis] s. (rar) veselie, voioşie; caracter vesel. mesostasis [me'sosta:sis] s. (geol., mine) masă fundamentală, pastă. merry1 ['meri] I. adj. 1. vesel, voios, bine dispus, jovial; fericit; to make ~ a se distra, a petrece; to make ~ over smb. a petrece pe socoteala cuiva, a-şi bate joc de cineva; mesotherium [imesa'BiiariamJ.pl. mesotheria [-ria] s. (paleont.) mezoteriu. the more the merrier cu cât vor fi mai mulţi, cu atât va fi mai vesel. 2. (înv.) plăcut, mesotron ['mesatron, -sowt-] s. (fiz.) mezotron. agreabil, atrăgător. 3. glumeţ, comic; caraghios, ridicol. 4. sarcastic. 5. (fam.) chcrchelit, Mesozoic [imesou'zouik] (geol.) I. adj. mezozoic. II. s. the ~ era mezozoică. pilit, cu chef, uşor ameţit, ciupit. II. vb. A. intr. a fi fericit. B. tr. a face fericit. mesquite [mcs'ki:t, '--] s. (bot.) plantă leguminoasă din sudul S.U.A. (Prosopis gîandulosa). merry2 s. (bot.) cireş-păsăresc / sălbatic (Primus avium). merry-andrew [~'aaidru:] s. bufon, clovn, paiaţă, măscărici; scamator. mess [mes] I. s. 1. nutreţ. 2. cantitate de peşte prinsă la o aruncare a năvodului. 3. (amer.) cantitate de lapte de la un singur muls. 4. (mil., mar.) popotă; masă în comun, a trupei; merry dancer [~ 'damsaz] s. pl. (fam.) auroră boreală. (tnar. fam.) to lose the number of one's ~, to be scratched out of one's ~ a da ortul merry-go-round ['merigouiraund] s. 1. căluşei, dulap, scrânciob. 2. (fig.) vârtej (de popii, a muri; lower ~ musafiri de mâna a doua. 5. număr de patru (persoane la o masă). plăceri, distracţii). 6. (mv.) fel de mâncare / bucate. 7. murdărie, necurăţenie; to make a ~ of a table-cloth merry-go-rounder [-ar] s. (fam.) glumă proastă. a murdări o faţă de masă; to clear up the ~ made by the cat a curaţi murdăria făcută merry-make ['merimeik] vb. intr. (rar) a se distra, a petrece. de pisică. 8. harababură, încurcătură, dezordine; what a ~! a) ce dezordine!; b) ce merry-maker [-ac] s. persoană care petrece, care se amuză; chefliu. merry-making [-in] I. s. amuzament; petrecere, chef; serbare, distracţii. II. aaj'. 1. care încurcătură! ce bucluc!; to be in a ~ a fi în încurcătură; I'm in a pretty ~! am dat de belea / de bucluc; to get into a ~ a da de belea / de bucluc; to get out of a ~ a scăpa înveseleşte, care dispune. 2. bine dispus, vesel, voios, jovial. dintr-o încurcătură; to get smb. out of a ~ a scoate pe cineva din încurcătură; to make merry-man [~ma3n],pl. merry-men [~men] s. bufon, măscărici. a ~ of a job a da o treabă peste cap; you've made a fine ~ of it!, a nice ~ you've made merry meeting [~ 'mi:tirj] s. reuniune veselă; petrecere, chef; ospăţ. of it! bună treabă ai (mai) făcut! II. vb. A. intr. 1. (mii, mar.) a se ospăta la o masă comună, merry-thought [~6o':t] s. (omit.) iadeş. merse [ma:s] I. s. mlaştină; pământ mlăştinos pe lângă mare sau vreun râu. II. vb. tr. a mânca în comun. 2. (sl.) (despre poliţie) a se amesteca, a interveni. 3. to ~ about I around a) a se afla în treabă; a lucra prost, a lucra ca un cârpaci; b) (fam.) a pierde timpul, a (s)cufunda, a afunda (într-un lichid). a tândăli. B. tr. 1. a hrăni (animale). 2. a împărţi (mâncarea etc.) în porţii. 3. a aproviziona; mersion ['nia:/an] s. (s)cufundare, afundare, imersiune. to ~ a regiment a aproviziona popota unui'regiment. 4. (si to ~ up) a face dezordine în, merwoman ['ma:wuman], pi. merwomen ]'ma:wimin] s.v. m e r m a i d. a răvăşi. 5. (si to ~ up) a încurca (treburi etc.), a da peste cap. mesa ['meisa] s. (geol.) podiş înalt, terasă înaltă (în sud-vestul S.U.A.) mesalliance [me'zaslians, mei'z-, -ljans, -liu:«s, -lio:ns, -lia:ns, -lia:ns, mezaljă:s] s. message ['mesid3] I. s. 1. veste, informaţie; scrisoare, misivă; raport; telegramă; adresă; (fr.) mezalianţă. send me a ~ anunţă-mă. 2. (pol.) mesaj, însărcinare, misiune. 3. mesaj, comunicat oficial; mescal [mes'kaîl] s. 1. (bot.) specie de cactus american (Lophophora williamsii). (amer.) mesajul preşedintelui congresului. 4. însărcinare oficială; serviciu. 5. prezicere, proorocire, mesaj; (rel.) inspiraţie / comunicare divină. 6. recomandare, sfat, prevenire. 2. rachiu de agave, mescal. 3. agavă (din care se face mescal). ■ mescaline ['meskaliQn] s. (chim.) mescalină. II. vb. tr. 1. a trimite; a transmite (o comunicare). 2. a semnaliza (cu semnale optice); a telegrafia. Mesdames ['meidasm, me'daim, amer. mei'dami] s. pl. (fr.) doamne; doamnelor. message book [~ buk] s. (mil.) carnet de campanie. meseems [mi'shnz] vb. impers. (înv., poetic) mi se pare. mesencephalon [imesen'sefalan, imez-], pi. si mesencephala [-la] s. (anat.) messenger ['mesind30r, -san-] s. 1. mesager, vestitor, crainic, curier, trimis, sol. 2. (fig.) mezencefal. prevestitor. 3. (yur.) aprod. 4. (electr., ferov.) cablu. mesenchyme ['mesenkaim, 'mez-] s. (biol.) mezenchim. messenger pigeon [~ .pidsin] s. porumbel mesager. mesenteric ['mesariterik] adj. (anat.) mezenteric. mess hall ['mes ha:l] s. 1. sală de mese. 2. (mil.) popotă. mesentery ['messntari, -teri] s. (anat.) mezenter. Messiah [nii'saia, nie's-, rna's-] s. Mesia, Mântuitorul. Messianic [imesi'aenik] adj. mesianic. mesh [mej] I. s. 1. ochi (ae plasa, de sită etc.), gaură (într-o reţea). 2. pl. (fig.) plasă, cursă. 3. pl. (fig.) reţea (de căi ferate etc.). 4. (electr.) priză. 5. (tehn.) angrenare de dinţi, messieurs ['mes/a:z[ s. pl. (fr.) domni; domnilor. angrenaj; in ~ angrenat. 6. (/nat.) celulă. 7. (top.) caroiaj geografic. II. vb. A. tr. 1. (fig.) messin ['mesan] s. (sco(.) câine. a prinde în plasă. 2. (fig.) a încurca. 3. (text.) a face ochiuri la (o plasă). 4. (tehn.) a angrena. Messinese ]'mesi'ni:z] I. adj. din Messina. II. s. locuitor din Messina. B. intr. to ~ with a) (electr.) a face priză cu; b) (tehn.) a se angrena cu, a se îmbuca cu. messiness ['mesinis] s. 1. dezordine, harababură. 2. murdărie. mesh analysis [~ ainadasis] s. (mine) analiză granulometricâ / cu site. mess jacket ['mes ,d3»kit] s. (tnar., mii.) veston de gală. mesh bag [~ ba;g] s. pungă cu bani pentru milostenii. mess kettle [~ ketl] s. (mil.) gamelă. mesh connection [~ koinekfsn] s. (electr.) cuplaj în triunghi. mess kit [~ kit] s. trusă de masă (pentru excursii etc.). meshed [rne/t] adj. (text.) cu ochiuri. messmaking Hmeikin] s. masă în comun. messman [~iman, -mam],pl. messmen [-man, -men] s. (mar.) bucătar; (mar., mii.) meshing I'me/in] s. (tehn.) cuplare, angrenare. ordonanţă (la bucătărie). meshing angle [~ laerjgl] s. (av.) unghi de angrenare. messmate [~meit] s. 1. tovarăş de masă, comesean. 2. (mar.) camarad / tovarăş pe acelaşi mesh reinforcement ['me/ rri:in'fa:smant] s. (constr.) armătură din reţea metalică. vapor. 3. (boi.) o specie australiană de eucalipt (Eucalyptus sp.). mesh screen [~ skri:n] s. (tehn.) ciur, sită. messroom [~ru(:)m] s. 1. sufragerie. 2. (mar., mii.) cantină, popotă. 3 (mar.) careu. mesh shopping bag [~ ,/opirj bag] s. plasă (de târguieli).



 605



Messrs. ['mesaz] s. pl. (presc. de lafr. m e s s i e u r s ) domnii (folosit înaintea numelui de familie al proprietarilor unei firme, de ex.: Messrs. Chapman <& Hall). messtin ['mcstin] ş. (mil.) gamelă. messuage ['meswidî, -sjuid3| ş. 1. conac, fermă, vilă. 2. (jur.) casă de locuit (înconjurata de pământ, cu dependinţe). mess-up ['mesAp] s. încurcătură. messy ['mesi] adj. 1. murdar; care murdăreşte. 2. dezordonat. 3. încurcat, zăpăcit. mestizo [mes'ti:zou] s. metis. met [met] past şi part. trec. de la m c e t 1 (I). metabasis ['meteibcisis] ş. (ret., med.) metabază. metabolic [iineta'bMik] adj. metabolic, referitor la metabolism. metabolism [me'taîbolizsm, -bul-, amer. şi -boul-] s. 1. (biol., fiziol.) metabolism. 2. (zool.) metamorfoză. metabolize [mc'tsebalaiz] vb. tr. a transforma (un ţesut) prin metabolism. metacarpal [imets'kcnpsl] adj. (anat.) metacarpian, de metacarp. metacarpus [imcts'kaipas] s. (anat.) metacarp. metacentre ['met9iscntor] ş. (tehn., mar. etc.) metacentru. metacentric [iineta'sentrik] adj. (despre o curbă) metacentric. metacentrum ['mets-sentram] s. v. m e t a c e n t r e . metagalaxy [iineta'gEebksi] s. (astron.) metagalaxie. metagenesis [.mct3'd3enisis] s. (biol.) metageneză. metagenetic [.meted3i'netik] adj. (biol.) metagenezic. metal ['metl] I. s. 1. metal. 2. materie, substanţă. 3. (metal.) aliaj eu metal; obiect din metal; aur; tuci, fier turnat. 4. (tehn.) sticlă topită (în stare de fuziune). 5. (drum) pietriş; balast; road ~ grămadă de pietriş / prundiş pentru drumuri. 6. (jig.) înfocare, ardoare, iuţeală, aprindere (v. m e 111 e 1,2). 7. pl. (ferov.) şine; the train left / ran off the ~s trenul a sărit de pe linie / a deraiat. 8. (mar., mil.) calibru; număr de tunuri. 9. (chim.) metal elementar. 10. (poligr.) aliaj de plumb pentru litere. II. vb. tr. 1. a acoperi, a înveli, a căptuşi cu metal. 2. (drum) a pava cu pietriş, a pietrui. 3. (ferov.) a pune balast pe (un terasament). metal alloy [~ icebi] s. aliaj metalic. metalanguage ['met3ila?rjgwid3] s. metalimbă, metalimbaj. metal asbestos ['metl asz.bestos] ş. (metal.) metalazbest. metal-bearing [-.bearirj] adj. (geol.) metalifer, metal block [~ bbk] s. (metal.) lingou de metal. metal board [~ b:>:d] s. (constr.) planşeu metalic. metal brush [~ brAj] s. perie metalică. metal-clad [-kleed] adj. placat; acoperit cu plăci de metal; blindat. metal coating [~ -koutirj] ş. (metal.) acoperire metalică / cu metal; metalizare termică; galvanizare. metal colouring [~ -kAbrirj] s. v. m e t a 11 o c h r o m y. metal core [~ ko:r, ~ kr>3r] s. (metal.) inimă de metal (la cabluri). metal cutting [~ .kAtirj] s. (metal.) tăierea metalelor; prelucrare prin aşchiere. metalepsis [-mcto'lepsis] s. (ret.) mctalcpsă (înlocuirea trecutului cu viitorul). metal fuse ['metl fju:z] s. (mil.) focos metalic. metal gauge [~ geid3J s. (tehn.) calibru pentru grosimea tablei. metal gauze [~ go:/,] s. reţea metalică. metalinguistic ['metalirj'gwistik] adj. metaling vist ic. metalinguistics [.metslin'gwistiks] s. (folosit ca sg.) mctalingvistică. metal insert ['metl in'sa:t] s. inserţie metalică. metalled road ['metld 'roud] s. macadam; şosea. metallic [mi'txlik, me't-, nu't-] adj. 1. metalic, din metal. 2. metalic, asemănător metalului (ca strălucire, sunet); ~ colour culoare metalică; ~ voice voce metalică; voce clară / sonoră. 3. conţinând metal, metalifer. metallic cement [~ si'ment] s. ciment de zgură. metallic dust [~ 'dAst] s. praf metalic. metallic grain [~ 'grein] s. (metal.) alice. metallic ink [~ 'ink] s. (poligr.) cerneală metalizată. metallic salt [~ 'so(:)lt] s. (chim.) sare metalică. metallic shot [~ 'jot] s. alice de metal. metallic tape [~ 'teip] s. ruletă metalică. metalliferous [imeb'lif^rss] adj. metalifer, conţinând metal. metalliform [mi'tslifDim, -b-] adj. metaliform, metalic, cu aspect de metal. metalline ['metalain] adj. 1. metalic, de metal. 2. metalic, care conţine metal; impregnat, cu săruri metalice. metalline water [~ 'wo:t9r] s. apă minerală. metallization [.mctalai'zci/an] s. (metal.) metalizare. metallize ['metslaiz] vb. tr. 1. a aduce în stare de metal, a preface în metal; a acoperi cu metal; a metaliza, a face metalic. 2. a vulcaniza (cauciuc). metallochromy [mi'taelouikroumi] ş. (metal.) metalocromic. metallogenic [miita;b'd3enik] adj. (geol.) metalogen. metallogeny [imet3'bd3ini] s. (geol.) metalogenic. metallography [.mets'bgrsfi] s. (metal.) metalografie. metalloid ['metpbid] s. (chim.) metaloid. metallomagnetic ['me'tfeloumzeg'netik] adj. ffiz.) mctalomagnetic. metallophone [ma'tsebifoun] s. (muz.) mctalofon. metallurgical [iineta'b^ikal] adj. metalurgic. metallurgical coal [~ 'koul] s. (mine) cărbune cocsificabil. metallurgical coke [~ 'kouk] s. (metal.) cocs de furnal. metallurgical condition [~ ksn'dijsnj ş. (metal.) microstructura (a unui metal).



mete



metallurgical engineer [~ iend3i'nbr] s. inginer metalurgist. metallurgical works [~ 'wa:ks] ş. pl. (folosit ca sg.) uzină metalurgică. metallurgist [me'tsebd3ist, mi't-, 'mewb:d3-] s. metalurgist. metallurgy [me'taal^i] s. metalurgic. metal mixer ['metl -miksa1"] s. (metal.) malaxor, melanjor, amestecator. metal pencil [~ ipensl] ş. (electr.) electrod metalic. metal plate [~ pleit] s. placă metalică. metal ridge [~ rid3] s. (mine) stâlp de siguranţă / de rocă. metal road [~ roud] s. (drum) macadam. metal shaper [~ 'Jeips1"] s. (tehn.) şeping. metal shavings [~ i/civinz] s.pl. (tehn.) aşchii de metal. metal sheet [~ J"i:t] s. (metal.) placă / tablă de metal. metal shell [~ /el] s. (metal.) manta (din tablă de oţel). metal-shod [~Jbd] adj. cu vârf de metal. metalsmith [~smi8] s. fierar, lucrător în metal. metal tape [~ teip] s. (metal.) bandă / panglică metalică. metal tie [~ tai] s. traversă de metal. metal tube [~ tju:b] s. tub sau ţeava de metal. metal turnings [~ itaminz] s. pl. (metal.) şpan, aşchii de metal. metalware [~weor] s. articole de metal (mai ales articole de menaj, scule, unelte). metal welding [~ -wcldirj] s. (metal.) sudare a metalelor. metal worker [~ iwaika1"] s. muncitor metalurgist. metal working [~ iwaikirj] ş. (metal.) prelucrare a metalelor. metamathematics [met3'mo:fouz3blj adj. metamorfozabil. metamorphose [imets'niDifouz] vb. tr. 1. a transforma; a schimba forma (cu gen.). 2. a metamorfoza. metamorphosis [imeta'mo^sis, imet3mo:fousis],p/. metamorphoses [imets'mDrfssiiz] ş. 1. metamorfoză, transformare totală, schimbare a formei. 2. (jig.) metamorfoză, schimbare totală. metamorphous [imeta'mcxfss] adj. v. m e t a m o r p h i c . metaphony [ms'tasfani, me-] s. (lingv.) metafonie; schimbare vocalică. metaphor ['nictafy, amer. şi -fo:r] s. (ret.) metaforă; mixed ~ metaforă incoerentă. metaphoric(al) [iineta'forikt^l)] adj. metaforic, figurat. metaphorist ['metofarist] s. (ret.) persoană care foloseşte metafore (in vorbire); orator care face metafore. metaphosphate ['mctsifosfeit] s. (chim.) metafosfat. metaphosphoric ['metsfos'forik] adj. (chim.) metafosforic. metaphrase ['metafreiz] I. s. 1. metafrază, traducere literală / cuvânt eu cuvânt. 2. transpunere în proză (a unei poezii). 3. răspuns ingenios. II. vb. tr. a traduce textual. metaphrastic [imeta'frasstik] adj. (despre o traducere) cuvânt cu cuvânt, literal. metaphysical [inieta'fiziktal), 'mets'-] adj. 1. metafizic, transcendental. 2. supranatural. 3. abstract; abscons. metaphysically [imcta'fizikpli] adv. metafizic; supranatural. Metaphysical School [iinetsTiziks'l sku:l] s. (ist.) şcoală literară din Anglia sec. XVII, condusă de poetul John Doime. metaphysician [iiiietafi'zi/pn] s. metafizician. metaphysics [imcta'fiziks] s. pl. (folosit ca sg.) metafizică. metaplasia [n] s. (chim.) metargon. metasemiotics ['mcta.semi'otiks] s. pl. (folosit ca sg.) (lingv.) metasemiotică. metasomatism [imete'soumsitizpm] s. (geol.) metasomatoză. metastable ['metostcibl, i--1—] adj. (chim.,fiz.) metastabil. metastasis [mi'tasstssis] s. 1. (med. etc.) metastază. 2. (biol.) metabolism. metastasize [me'taestasaiz] vb. iutr. (med.) a se metastaza. metastatic [-mcta'staitik] adj. (med.) metastatic. metatarsal [iineta'ta.sal] (anat.) I. adj. metatarsial, metatars. II. s. (osul) metatars. metatarsus [imet3'ta:s3s] s. (anat.) (osul) metatars. metatheory [iineta'Qbri] s. metatcorie. metathesis [me'tseGasis, mi't-, ma't-, -6is-],pl. metatheses [-i:z] s. (lingv. etc.) metateză. metathesize [me'ta?Gisaiz] vb. intr. (lingv.) a fi supus metatezei. metathorax [iincta'youraeks] s. (entom.) metatorace. metayage ['meitei'a:3] s. (fr. agr.) dijmă; loc de pământ lucrat în dijmă. metayer ['mcitei'eil s. (fr. agr.) dijmaş. mete [mirt] I. s. 1. măsură. 2. margine, limită, graniţă; semn / piatră de frontiera / hotar; (jur.) ~ and bounds graniţe, hotare, limite. II. vb. A. tr. 1. a stabili prin măsurare (cantitatea, dimensiunile, capacitatea); a măsura. 2. a determina limitele sau valoarea



 metempsychosis



(cu gen.) prin măsurare. 3. to ~ out a reward a împărţi o recompensă; a da fiecăruia partea sa. B. intr. 1. a măsura, a cântări. 2. to ~at a măsura cu privirea. metempsychosis [mietempsi'kousis, nie.tem-, -psai'k-, amer. şi mi-tcm-], pl. metempsychoses [~'kousi:z] s. metempsihoză, transmigrare a sufletelor. metencephalon [imcten'seibbn], pi. şi metencephala [-ta] s. (anat.) mctcnccfal. meteor ['mi:ttar| s. 1. meteor; orice fenomen atmosferic. 2. (astron.) meteor solid. 3. (fig.) meteor, apariţie meteorică. meteoric [mi:ti'orik] adj. 1. meteoric. 2. atmosferic. 3. (fig.) meteoric, de meteor. 4. orbitor. meteorically [-aii] adv. (în mod) meteoric. meteoric cloud [»mi:ti'orik 'klaud] s. (astron.) roi meteoric. meteoric shower [~ i/auor] s. (astron.) ploaie de stele (căzătoare). meteorite ['miitiarait] ş. (astron.) meteorit; aerolit, piatră meteorică. meteoritics [imi:tja'ritiks] s. pi. (folosit ca sg.) (astron.) metcoritică. meteor-like ['mi:tioIaik] adj. ca un meteor, de meteor. meteorograph ['ini:tioro-gra;f, -mkti'o-, -groifj s. (meteor.) metcorograf. meteorography [imktjar'ogra.'fi] s. (meteor.) metcorografic. meteorological [.mi:ti9r9'Iod3ik5l] adj. meteorologic; atmosferic. meteorologist [.mi:tio'rotad3ist] s. meteorolog, observator al fenomenelor atmosferice. meteorology bmiitja'rol^i] ş. 1. meteorologic. 2. condiţii meteorologice. meteoroscope ['mi:tioro>skoup] s. (astron.) 1. astrolab. planisferă. 2. metcoroscop. meter I'nii:tor] I. s. 1. măsurător; calculator. 2. contor, aparat de măsurat (automat). 3. (amer.) v. m e t r e. II. vb. tr. a măsura. meterage ['miitoridj] s. metraj. meter error ['mi: tar metou'niniik(al)] adj. (ret.) metonimic. metonymy [mi'tonimi, mc'-] s. (ret.) metonimic. me-too [.mk'tu:] adj. (peior.) care maimuţăreşte, care imită. nie-tooism I'mi:'tu:izpm] s. (amer, pol.) copiere a unor puncte din programul unui partid politic advers. metope ['metoup, amer. şi 'nictoupi:] s. (arhit.) meţopă. metoposcopy [tincto'poskopil s. metoposcopie. metralgie [mi'traîk^io] s. (med.) metralgie.



606



metre *['mi:tor] s. 1. metru (măsură de lungime). 2. (metr.) măsură, metru; ritm. metric f'metrik] adj. 1. de măsură, de măsurat. 2. metric, referitor la metru; în metri. 3.v. m e t r i c a l (1). metrical [-al] adj. 1. (metr.) în versuri; metric; ~ translation traducere în versuri. 2. v. m e t r i c (1,2). metrically f-^li] adv. 1. conform măsurii, după măsură. 2. după sistemul metric. 3. (metr.) metric; în versuri. metricate ['metrikeit] vb. tr. a transpune în (sau a adapta la) sistemul metric. metrication [-metri'kei/pn] s. adoptare a sistemului metric. metric calculation ['metrik ika?lkju'Iei/3n] s. (mat.) calcul zecimal. metric count [~ 'kauntj s. (text.) număr metric. metrician [mi'tri/an] ş. (metr.) cunoscător al metricii, expert în versificaţie. metric lattice ['metrik 'laetis] ş. (urat.) structură metrică. metrics ['mctriks] ş. pi. (folosit ca sg.) (metr.) metrică. metric ton ['metrik 'tAn] s. tonă metrică. metrist ['metrist] ş. metrician, expert în versificaţie. metrological [lmetra'Iod3ik.?l, -trou'l-j adj. metrologic. metrology |ini'trolod3i, -lou-] s. metrologie; teorie a măsurării. metromania [-mctrou'mcinio] s. metromanie, mania de a scrie versuri. metronome ['metranoum] s. (muz,) metronom. metronymic [-metra'nimik. -trou'n-, amer. şi irni:t-J I. adj. (despre nume) rnatronirnic. II. s. nume rnatronirnic. metropolis [mi'tropolis, me't-, mo't-, -pplis] s. 1. metropolă; capitală. 2. Londra. 3. oraş reşedinţă al unui mitropolit sau arhiepiscop. 4. (zool., bot.) regiune în care se afla în număr mare o specie de animale sau plante. metropolitan [-metra'politon]I. adj. 1. metropolitan, de metropolă, de capitală. 2. (rel.) metropolitan, arhiepiscopal. II. ş. 1. locuitor al unei capitale sau metropole. 2. londonez. 3. mitropolit, arhiepiscop. Metropolitan area [~ isaria] s. the "totalitatea celor 26 „boroughs" din oraşul Ijondra. Metropolitanate [imetro'politoneit] s. (rel.) 1. mitropolie, arhiepiscopie. 2. funcţie de mitropolit / arhiepiscop; arhiepiscopat. mettle ['mctl] I. s. 1. natură, esenţă, fire, fel de a fi, caracter; to show one's ~ a arăta ce poate; he showed the ~ he was made of a arătat cc fire are / ce-i poate pielea. 2. înflăcărare, ardoare, entuziasm; curaj; bărbăţie; full of ~a) (desprepersoane) înflăcărat, plin de entuziasm; b) (despre cai) focos, iute; to try smb.'s ~ a pune curajul cuiva la încercare, a încerca să afle cc om este; to put smb. on / to his ~ a pune pe cineva la ambiţie / să arate cc poate; to be on one's ~ a fi gata să-şi arate puterile; I was on my ~ m-am ambiţionat, am arătat ceea ce pot face; ~ of youth focul tinereţii; man of ~ a) om destoinic / harnic; b) om iute din fire. II. adj. (rar) harnic; inimos, curajos, aprig. mettled |-d] adj. 1. aprins, focos, înfocat; inimos, îndrăzneţ, curajos. 2. (despre cai) iute, aprig. mettlesome [-sam] adj. v. m e t t l e d . mettlesomeness [-somnis] s. 1. înfocare; curaj, vitejie. 2. iuţeală. mew1 [mju:] ş. (omit.) pescăruş-sur (L/irus canus). mew 2 1. s. 1. colivie; cuşcă (pentru păsări). 2. închisoare, ascunzătoare, carceră. 3. (fig.) sihăstrie; loc de retragere. 4. pi. grajduri. 5. pi. garaje. 6. (mv.) năpârlire (la păsări), schimbare a penelor. II. vb. A. tr. 1. a închide într-o colivie. 2. (înv.) a pierde, a schimba (penele). 3. (despre cerbi, înv.) a pierde, a schimba (coarnele). 4. to ~ up a băga la închisoare. B. rejl. (fam.) to ~ oneself up from the world a se retrage din lume; a se călugări; a se pustnici. C. intr. 1. a-şi pierde penele. 2. (fig.) a se despuia, a se dezbrăca. mew3 I. vb. intr. a miorlăi, a micuna. II. s. miorlăit, mieunat. mewl [mju:l] vb. intr. 1. a miorlăi. 2. a scânci. mews [mju:z] s. pi. (folosit ca sg.) grajd, grajduri. Mexican ['mcksikon] I. adj. mexican. II. s. mexican, locuitor din Mexic. Mexicano [] ş. (muz.) rnezzo-soprană. mezzotint ['mcdzoutint, 'mcdsou-, amer. şi 'mezou-] I. s. mezzo-tinto; metodă de gravură prin arderea adâncă a plăcii. II. vb. tr. a grava eu ajutorul procedeului mezzo-tinto. mho [moul s. 1. (electr.) mho. 2. (tel.) siemens. miaou, miaow [mi(:)'au, mjau] I. s. miorlăit, mieunat. II. vb. intr. a micuna, a miorlăi. miasma [mi'sezma, mai'a;j,pl. miasmas [mi'aszmcz] sau miasmata [mi'cezmata] s. miasmă, miros urât; duhoare; exalaţie dăunătoare. miasmal [mi'Eezmal] adj. v. m i a s m a t i c . miasmata [mi'aszmata] pl. de la m i a s m a. miasmatic [mioz'ma3tik. iinaia^z-, miaioz-] adj. miasmatic, purtător de miasme. mica [maika] s. (mineral.) mică. micaceous [mai'keijas] adj. (mineral.) 1. din / de mică. 2. ca mica. mice [mais] pl. de la m o u s c. micelle [mi'sel] s. (chim.) micelă. Michaelmas ['rniklmas] s. 1. (biş. catolică) ziua Sfântului Arhanghel Mihail (29 sep­ tembrie). 2. (bot.) aster-dc-toamnă (After). 3. toamnă. Michaelmas daisy [~ ideizi] ş. (bot.) 1. steluţă, ochiul-boului (Aster alpinus). 2. ruşi-dc-toamnă (Aster chinensis). Michaelmas term [~ to:m] s. (univ.) semestru de toamnă, semestrul I (la unele universităţi engleze mai vechi). Michigander [imi/i'gamdor] s. locuitor din Michigan. Michiganite ['mi/igrenait] 5. v. M i c h i g a n d e r . Michigan roll [mi/igon roi] s. (amer. si.) teanc de bancnote false având deasupra una autentică.



 607



Michurinian [iini't/urinian] adj., s. miciurinist. Michurinist [mi'tfurinist] s. v. M i c h u r i n i a n . Mick [mik] s. (sl„ glumeţ) irlandez. mickcry ['mikari] s. (auslr.) 1. puţ, fântână. 2. mlaştină; crov umplut cu apă. Mickey ['miki] s. 1. (fam.) to take the ~ out of a-si bate joc de, a satiriza. 2. (sl.) băutură tare în care s-a pus un narcotic, un purgativ etc. 3. mickey (canad. sl.) sticlă de whisky (de 12 sau 13 micii). Mickey finn [~ fin] s. (amer. sl.) 1. lovitură care scoate adversarul din luptă / care face adversarul knock-out. 2. băutură în care a fost strecurat un narcotic. mickle ['miki] I. adj. (scof. înv.) 1. mare, întins. 2. mult. numeros. II. s. cantitate mare; (prov.) many a little makes a ~ din puţin se face mult; încetul cu încetul se face oţetul. micky ['miki] s. 1. (amer. sl.) tânăr irlandez. 2. (austr.) tăuraş sălbatic. mico ['mikou j s. (zool.) o specie de maimuţă din America de Sud (Callithrix melanurus). micra ['maikra] pl. ae la m i c r o n . microammeter [.maikron'a5mit3r] s. (electr.) microamperaictru. microampere ['maikron'a2nipe3r, 'mi-] s. (electr.) microampcr. microanalysis [.maikrons'nadssisj.pl. microanalyses [-si:z] s. (chim.) microanaliză. microbacterium [imaikronba^k'tisriamj.pl. microbacteria [-ria] s. (biol.) micro bacterie. micro-balance ['maikron'badans] s. microbalanţă analitică. microbar ['maikro»ba:rJ s. (fiz.) microbar. microbarograph [imaikrow'basrongraif, -gra:f] s. (meteor.) microbarograf. microbe ['maikroub] s. (biol.) microb. microbial [mai'kroubial] adj. microbian. microbic [mai'kroubik] adj. v. m i c r o b i a l . microbicidal [mai'kroubisaktal] adj. microbicid. microbicide [mai'kroubisaid] s. microbicid. microbiologist [iinaikronbaibl^ist] s. microbiolog. microbiology ['maikroubai'obd3i] s. microbiologic. microcell ['maikrousel] s. (electr.) microcuplu., microcephalic ['maikronke'fadik, -se'f-, -si'f-] any. v. m i c r o c e p h a l o u s . microcephalous ['maikron'kefslss, -'sef-] adj. (med.) microcefal. microcephaly ['maikron'kefali] s. (med.) microcefalie. microchemistry ['maikrou'kemistri] s. microchimic. microchip ['maikrou.t/ip] s. (mfor.) microcip. microclimate ['maikrou'klaimit] s. microclimă. microcline ['maikrouklain] s. (mineral.) microclin, feldspat potasic. micrococcus [imaikrotj'kokss],/?/. micrococci [-'koksai] s. (biol.) micrococ. microcomputer [imaikrouk9in'pju:t3r] s. microcomputer, microcalculator. microcopy ['raaikron'kopi] s. fotografie micşorată. microcosm ['maikronikozam. -krak-, -kruk-] s. microcosm. microcosmical ['maikrou'kozmikal] adj. microcosmic. microcrystal [rmaikron'kristl] s. (mineral.) cristal microscopic. microcyte I'maikronsait] s. 1. celulă microscopică. 2. (med.) microcit. microeconomics [iinaikrouiKks'namiks] s. pl. (folosit ca sg.) microeconomic microelement ['maikrou'elimant] s. microelement. microfarad ['maikrou'fairsd] s. (electr.) microfarad. microfiche ['maikronfi:/] s. microfişă. microfilm ['maikroufilm] s. microfilm. microgram1 ['maikrowgrfiem] s. (fiz.) microgram. microgram2 s. (fot.) v. m i c r o g r a p h (2). micrograph ['maikrongra:f, -graf] s. 1. micrograf. 2. (fat.) microfotografie. micrography [maiTcrografi] s. micrografie. microgroove ['maikrou'gru:v] s. v. m i c r o g r o o v c r e c o r d . microgroove record |~ 'rcksd, ~ 'rck3:d] s. microsion, disc cu microînrcgistrare. microhardness [~'ha:dnis] s. (mec.) microduritatc. microhm ['maikroum] s. (electr.) microohm. microlite ['maikralait] s. (mineral.) microlit. micrology [mai'krol3d3i] s. micrologic micrometeorite [iinaikrow'niktjarait] s. (astron.) micrometeorit. micrometer1 [mai'kromit3r] s. 1. (opt.) micromctru. 2. (tehn.) elice micrometrică. micrometer2 ['maikro»imi:ter[ s. (fiz.) micron. micrometry [mai'kromitri] s. micrometrie. micromillimetre [.maikron'mili>mi:t9r] s. 1. micromilimetru. 2. v. m i c r o n. microminiature [Vminptjy, -nitJV] adj construit la o scară foarte mică, microminiaturizat. micron ['maikron, -ran],pi. micra ['raaikre] sau microns ['niaikranz] s. (chim., fiz.) micrometru, micron. Micronesian [imaikre'ni:33n] I. adj. din Micronezia, micronezian. II. s. 1. locuitor din Micronczia, micronezian. 2. (lingv.) grup de limbi din familia auslroneziana. micro-organic ['maikron o:'gaenik] adj. (biol.) microorganic. micro-organism [~'o:g3nizpm] s. (biol.) microorganism. micro-organismal [-oigs'nizmd] adj. v. m i c r o o r g a n i c . microparasite [~'paer3sait] s. (bibi.) microparazit. microphone ['maikrsfoun, amer. şi -krou-] s. 1. (tel.) microfon. 2. (fam.) radio. microphone battery [~ 'baetari] s. baterie de microfon. microphone effect [~ i'fckt] s. (tel.) v. m i c r o p h o n y. microphonic [.maikrafonik] adj. microfonic; de microfonie. microphony ['mai'krofsni] s. (tel.) efect microfonic Larsen. microphotography [.niaikroufa'tografi] s. (fot.) microfotografie. microphotometer [imaikronfa'tsmits1'] s. (opt.) microfotometru.



middling



microphyte ['maikronfaitj s. (bot.) microfit. micropyle ['maikrspail] s. (biol.) micropil. microscope ['maikrsskoup, amer. -krons-] (opt.) I. s. microscop. II. vb. tr. a examina / a cerceta la microscop. microscopic(al) [imaikr3s'k3pik(al)] adj. 1. (opt.) microscopic. 2. (fig.) microscopic, minuscul, extrem de mic. microscopy [mai'kroskapi, amer. si 'maikrsiskoupi] s. (opt.) microscopie. microseism ['maikronsaizpm, -saispmj s. (geol.) microseism. microsome ['maikronsoum] s. (biol.) microzom. microsporangium ]'maikronspo'r3end3i3m] s. (bot.) microsporange. microspore ['maikronspD:r, -spo3r] s. (bot.) microspor. microsporophyll [iinaikron'spoTsfil] s. (bot.) microsporofilă. microstructure ['maikrou'strAkt/V] s. microstructură. microtelephone ['maikron'telifoun] s. (tel.) microtclefon; microreceptor telefonic. microtome ['maikroutoum] s. microtom. microtomy [mai'krotomi] s. (anal.) microtomie. microturner ['maikrou'tsma'J s. (tel.) rastru. microvolt ['maikrevoult] s. (electr.) microvolt. microwatt ['maikronwot] s. (electr.) microwatt. microwave ['maikronweivl s. (fiz.) microundă. micturate ['mikt/areit] vb. intr. (med.) a urina. micturition [.mikt/s'ri/sn] s. 1. (med.) micturiţie, nevoie patologică de a urina des, incontinenţă urinară. 2. micţiune, urinare. mid [mid] I. adj. v. m i d d l e (I); in ~air în înaltul văzduhului; in ~course pe drum, în cale. II. prep. (înv., poetic) v. a m i d . III. s. mijloc. midbrain ['midbrcin] s. (anat.) mezcncefal. mid-channel [-it/snal] s. in ~a) în mijlocul cursului unei ape; b) în mijlocul canalului; c) în mijlocul Canalului Mânecii. mid-course [~ks:s] s. cale de mijloc (şi fig.); in ~ în cursul drumului; în mijlocul drumului. midday [~dei,'-'-] s. amiază. midden ['midn] s. (scof.) 1. gunoi. 2. băligar. middle ['midi] I. adj. mijlociu, mediu, de mijloc; aşezat la mijloc, central; intermediar; seated at the ~ table aşezat la masa din mijloc; the ~house casa din mijloc; the ~region of the air stratul mijlociu al acrului; the ~ point of a straight line mijlocul unei drepte; the ~ points punctele centrale; to take a ~ course a urma / a lua o calc de mijloc; there is no ~ course nu există cale de mijloc; the works of his ~ years opera lui de maturitate; ~ station in life situaţie socială mijlocie. II. s. 1. mijloc, centru; the ~ of the century mijlocul secolului / veacului; the ~ of life vârsta mijlocie; in the ~ în mijloc; in the ~ of the summer în plină vară, în toiul / mijlocul verii; about the ~ of August pe la mijlocul lui august; in the very ~, right in the ~ în plin centru, drept / chiar în mijloc; (si.) I'll knock you into the ~ of next week am să-ţi dau una să vezi stele verzi. 2. talie, brâu, mijloc; to seize smb. round his ~ a prinde pe cineva de după mijloc; he was up to his ~ in water era în apă până la brâu; the water came up to his ~ apa îi venea până la brâu; (fam.) I've got a pain in my ~niă doare mijlocul. 3. cale de mijloc. 4. (log.) termen mediu. 5. (gram.) diateză medie. III. vb. tr. 1. a aşeza / a pune în mijloc. 2. (la fotbal) a centra (mingea). 3. a îndoi la mijloc. middle age [~ 'eid3] s. 1. vârstă mijlocie / de mijloc. 2. the Middle Ages Evul Mediu. middle-aged ]~'cid3d] aay. de vârstă mijlocie. Middle Atlantic States [~ 3t>ksntik 'steits] s. pl. (amer.) statele New York, New Jersey şi Pennsylvania. middle-bracket [-.braekit] adj. (despre salarii etc.) de categorie mijlocie. middlebreaker [~ibreik3r] s. (agr.) plug-rariţă. middlebrow [~brau] s. (amer.) persoană cu pretenţii de cultură. middle classes [~ 'kla:siz[ s. pl. clasele de mijloc. middle course [~'ko:s] s. 1. drum / cale de mijloc. 2. (hidr.) curs mediu (al unui râu). middle ear [~ 'a'\ s. (anat.) urechea mijlocie. middle earth [~ '3:0] s. (înv.) pământul, globul pământesc. Middle East [~ 'i:st] s. the ~ Orientul Mijlociu. Middle English [~ 'iţjgli/] s. (lingv.) engleza medie (1200-1500). middle game [~ gcim] s. (la salt) joc de mijloc. middle gear [~ giar] s. (auto) treaptă intermediară de viteze. Middle Greek [~ rgri:k] s.v. M e d i e v a l G r e e k . Middle Latin [~ 'tain] s.v. M e d i e v a l L a t i n . middle line [~ lain] s. (mar.) axa navei. middleman [~nwn],pl. middlemen [-men] s. 1. (ec.) intermediar. 2. foiletonist, autor de foiletoane. 3. (irl.) arendaş. middle mast [~ ma:st] s. (mar.) arbore centru. middlemost [~moust] adj. cel mai de / din mijloc, central. middle-of-the-road [-ovoa'roud] adj. moderat, de mijloc; a ~policy politică moderată; politică de centru / mijloc. middler ]'midter] s. (amer.) elev din clasa de mijloc (la şcolile cu 3 clase). Middle States ['midi 'steits] s.pl. (amer.) statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware şi (adesea) Maryland. middle watch [~ 'wstfl s. (mar.) cartul de la 00.00-04.00 a.m. Middle West [~ 'west] s. (amer.) Vestul Mijlociu (în S.U.A., între Munţii Stâncoşi şi Alleghany). middling ['niiddlirj] I. adj. 1. mijlociu, de mijloc, mediu. 2. mediocru; potrivit; de calitate mijlocie, acceptabil. II. adv. (scot.) destul de bine, potrivit; aşa şi aşa, aproape bine, binişor. III. s.pl. 1. mărfuri de calitate mijlocie. 2. ace sau igliţe de mărime mijlocie. 3. (mineral.) minereuri impure / mixte. 4. pl. făină integrală.



 middlingly



608



mightily ['maitili] adv. 1. cu putere / forţă / vigoare. 2. (fam.) straşnic; grozav (de); middlingly [-li] adv. 1. binişor; aşa şi aşa, destul de. 2. suportabil. în cel mai înalt grad; I should be ~ pleased aş fi grozav de mulţumit. 3. (fam.) mult; middlings [-z] s. pi. otavă. middy ['midi] 1. (fam.) prese, de la m i d s h i p m a n . 2. bluză confortabilă purtată foarte mult. mightiness ['maitinis] s. 1. putere, mărime, importanţă, însemnătate, grandoare. peste fustă, bluză-marinar. 3. aprox. ţap (de bere). midge [mid3] s. 1. (entom.) musculiţă (mai ales din fam. Chironomidae). 2. (fig.) fiinţă 2. Mightiness mărime, alteţă (în titluri, adesea glumeţ sau ironic); His Mightiness Măria Sa. ■ măruntă, pitic. mighty ['maiti] I. adj. 1. puternic, tare, viguros; mare; a ~people un popor mare; written midget ['mUrjit] s. 1. pitic. 2. obiect de dimensiuni foarte mici; ~car automobil cu in ~ verse scris în versuri viguroase. 2. violent. 3. (fam.) foarte mare, enorm, grozav; capacitate mică. 3. fotografie de dimensiunea unei miniaturi. teribil; formidabil, considerabil; a ~ fright o frică teribilă; high and ~ cu nasul pe sus; midget golf [~ 'golf] s. v. m i n i a t u r e g o l f . arogant; făcând pe grozavul. II. adv. (fam.) grozav, teribil (de), nemaipomenit (de); that midheaven ['mid'hevn] s. (astron.) meridian ceresc. midi ['midi] I. s. rochie sau fustă midi. II. adj. (despre fusta) până la jumătatea gambei, is ~ easy e extrem de uşor, nimic mai uşor. mignonette [.minia'net] s. (Jr.) 1. (bot.) rezedă, rozetă (Reseda odorata). 2. culoare midi. verde-deschis. 3. un fel de dantelă lucrată în Franţa.. midinette [imidan'et, .mi:di:'net] s. (fam.) midinetă. migraine ['maigrein, mi'grein, 'mi:grein[ s. (med.) migrenă, durere de cap. midland ['midland] I. adj. central, din central ţării; interior; intern, lăuntric; ~sea mare migrant ['maigront] I. adj. migrator, călător. II. s. 1. emigrant. 2. pasăre călătoare; interioară. II. s. 1. parte centrală a unei ţări. 2. pl. the Midlands regiunea din centrul animal migrator. Angliei. 3. Midland (lingv.) dialed englez vorbii în centrul Angliei. 4. Midland (li'ngv.) migrate [mai'greit,'--] vb. intri, a emigra, a trece dintr-o ţară în alta sau dintr-un loc dialect englez vorbit în centrul S.U.A. într-altul.2. (despre păsări si peşti) a migra. midmost ['midmoust, -mast] adj. (superi, de la m i d) (I) v. m i d d 1 e m o s t. migration [mai'grei/an] s. 1. migraţiunc; emigrare, pribegie. 2. strămutare. midnight ['midnait] I. s. 1. miezul nopţii; miez de noapte; ora 12 noaptea; as black / migratory ['maigrat^ri, mai'greitari, amer. si 'inaigratouri] aay. 1. călător, nomad; care dark as ~ negru ea noaptea / ca tăciunele. 2. întuneric beznă. II. adj. de miezul nopţii, emigrează (si zool.). 2. mobil, care se mişcă; flotant. de noapte, nocturn; (fig.) întunecos; ~ gloom întunericul nopţii; ~ labours muncă de migratory bird [~ 'ba:d] s. (omit.) pasăre migratoare / călătoare. noapte; to burn the ~ oil a se culca foarte târziu, a lucra până noaptea târziu. migratory game [~ 'geim] s. (zool.) vânat migrator. midnoon ]'midnu:n, -',-] s. amiază. Mikado [mi:'ka:dou] s. (yap.) mikado* împăratul Japoniei. midrib ['midrib] s. (bot.) nervură centrală (Ia frunze). mike1 [maik] (sl.) I. vb. intr. a trage chiulul; a trândăvi. II. s. 1. trândăvie; to be on midriff ['midrif] s. 1. (anat.) diafragmă; (fam.) to shake / to tickle the ~ a face să se the ~ a umbla fără treabă; a umbla haimana; to do / to have a ~ a trândăvi. 2. (sl.) lucrător strice de râs. 2. corsaj. irlandez; irlandez. midship ['mid/ip] s. (mar.) 1. mijlocul / partea centrală a unei nave. 2. prese, de la mike2 s. (fam.) 1. microfon. 2. (med.) microscop. 3. (te/m.) micrometru. midshipman. mike fever [~ ifivar] s. (/am.) v. m i k e f r i g h t . ■ • midship bend [~ bend] s. v. m i d s h i p f r a m e . mike fright [~ frait] s. trac în faţa microfonului. midship frame [~ freim] s. (mar.) secţiune maestră, cuplu maestru. mikester ['maikstar] s. (amer.) crainic la posturile de radio. midshipman [-man], pl. midshipmen [~] s. (mar.) aspirant de marină; senior ~ mil [mill s. (/arm.) mililitru. sublocotenent de marină. milady [mi'leidi] s. 1. milady (folosit mai ales în Franţa). 2. aristocrată engleză (folosit midships ['mid/ips] adv. (mar.) la travers; în mijlocul navei; la centru. adesea ca termen de adresare). midship spoke ['mid/ip spouk] s. (/war.) cavilă.de mijloc. milage ['mailkrj] s. v. ni i 1 e a g c . midst [midst, mitst] I. s. 1. mijloc; in our ~, in the ~ of us în mijlocul nostru. 2. tărie, Milanese [.mila'ni:z,'--'-] I. adj. milanez, de sau din Milano. II. s. locuitor din oraşul toi, putere (a furtunii etc.). II. adj. mijlociu, mediu. III. adv. hi mijloc. IV. prep. v. a m i d. Milano. milch [milt/, mii/] I. adj. 1. de lapte. 2. blând. II. s. vacă lăptoasă / cu lapte; (fig.) midstream ]'midstri:m] s. mijlocul apei (al unui răii etc.). midsummer ]'mid.sAmor] s. mijlocul verii, miezul verii; (astron.) solstiţiu de vară vacă de muls. milch cow [~ kau] s. 1. vacă de lapte. 2. (fig.) sursă de venituri, „vacă de muls". (22 iunie). milchy ['milt/i] adj. care dă lapte, cu lapte. Midsummer Day [~ dei] s. ziua Sfântului loan Botezătorul (24 iunie). mild [niaild] I. adj. 1. blând, îngăduitor; indulgent, blajin; docil; prietenos; a ~temper midsummer holidays [~ 'holadiz] s. pl. vacanţa mare! midsummer madness [~ 'meednis] s. demenţă; (fig.) culmea nebuniei, nebunie curată. un caracter blând; to grow / to become ~ a se îmblânzi; a se linişti; a ~ reprimand o midterm ['midta:m[ s. (amer.) 1. mijlocul unei perioade / al unui trimestru (şcolar etc.). observaţie făcută cu blândeţe. 2. temperat, domol, lin, blând; uşor; the winter had been ~ iarna fusese blândă. 3. (despre un medicament) uşor; care nu acţionează violent. 2. pl. (univ.) aprox. examene parţiale. midterm elections [~ 'ilek/onz] s. pl. (amer.) alegeri parlamentare care au loc la mijlocul 4. (despre hrană si băuturi) care nu e iute, piperat sau sărat; care nu înţeapă; slab; ~ perioadei prezidenţiale (când se reînnoieşte întreaga Cameră a Reprezentanţilor si o parte tobacco tutun slab / moale; ~ beer bere slabă. 5. (fig.) slab, moale, lipsit de energie, încet. 6. (metal) moale; ~steel oţel moale. 7. (med., despre boală) uşor, benign; a ~form din Senat). ,■ midtown ['midtaun] adj. (amer.) semiccntral (intre centrul comercial şi cartierele de o formă uşoară. II. s. bere slabă. mild-cured [~kjuad] adj. puţin sărat. locuinţe ale oraşului). < milden ['maildsn] vb. A. tr. a domoli, a tempera; a slăbi. B. intr. a se linişti, a se domoli. midway ['midwei] I. s. 1. mijloc /jumătate a drumului. 2. jumătate a distanţei. 3. (amer.) mildew f'mildju:] I. s. 1. (bot.) mană (Plasmopara sp.); mana viţei de vie alee centrală (la o expoziţie). II. adj. intermediar, de mijloc, aşezat la jumătate de drum (Peronospora viticola). 2. pl. mucegai, pete de umezeală (pe piei, hârtie). II. vb. A. tr. (intre două puncte). III. adv. la jumătatea drumului, la jumătate cale; pe drum. 1. (bot.) a mana, a arde. 2. a păta (de mucegai); a face să mucegăiască, a strica (am cauza mid-week ['midwi:k[ s. 1. mijlocul săptămânii. 2. miercuri (cuvântfolosit de quakeri). umezelii). B. intr. a prinde pete de mucegai, a se strica (aV umezeală). Midwest ['mid'westj s. the ~ Vestul Mijlociu (al S.U.A.). mildewy ['mildju:i] adj. 1. ruginit, mănat. 2. atins, stricat de mucegai; mucezit, putrezit. Midwesterner ['midwestanar[ s. locuitor din Vestul Mijlociu (al S.U.A.). mild-looking ['înaildilukirj] adj. cu înfăţişare blândă, blajin la chip. midwife ['midwaifj I.pl. midwives [midwaivz] s. moaşă. II. vb. A. tr. 1. a moşi. 2. (fig.) mildly ['maildli] adv. 1. blând, cu blândeţe. 2. cu moderaţie, cu cumpătare. to ~ into the world a) a ajuta (un copil) să vină pe lume; b) a da la iveală. B. intr. mildness ['maildnis] s. blândeţe, bunătate; îngăduinţă, indulgenţă. a îndeplini funcţia de moaşă. mild-spoken ['maildrspoukan] adj. blând la vorbă; cu graiul domol / moale; spus pe midwifery ['midwifpri] s. 1. (med.) obstetrică. 2. moşit; meseria de moaşă. 3. pi. îngrijiri un ton prietenos. date la o naştere. mild-tempered [~,tempad] adj. blând, blajin; bun la fire. midwinter [rmid'wintar] s. 1. mijloc al iernii. 2. (astron.) solstiţiu de iarnă (22 de­ mile [mail] s. milă (î 609,3 m); măsură; Admirality ~ milă marină (engleză) (1 853 m); cembrie). air ~ milă aeriană (I 852 m); geographical / sea / nautical ~ milă marină (1 852 m); midyear ['midja:"[ s. (amer.) 1. mijlocul anului (calendaristic sau universitar). 2. (univ.) (fig.) ~s easier de o mie de ori mai uşor; (mar.) pl. to make short ~s a naviga repede. aprox. examen din sesiunea de iarnă. 3. pl. (fam.) aprox. sesiune de iarnă. mileage ['mailid3[ s. 1. distanţă în mile; număr de mile străbătute. 2. costul unei călătorii mien [mi:n] s. 1. expresie, mină; înfăţişare, aer, aspect; aparenţă. 2. fel / mod de (calculat pe milă); indemnizaţie de călătorie (pe număr de mile). comportare. mile-man ['mailmam], pl. mile-men [~men] s. cantonier. miff [mif] (fam.) I. s. 1. ceartă, hârâ, neînţelegere; discordie; neplăcere. 2. proastă mile-post [~poust] s. stâlp, bornă, indicator (de mile). dispoziţie. 3. supărare, iritare; pică, necaz; to get a ~ a se bosumfla; to have a ~ a fi miler ['mails'] s. (sport) alergător în cursa de o milă. certaţi; to take a ~ a-i sări ţandăra. II. adj. prost dispus; supărăcios, ţâfnos; posomorât, Milesian1 [mai'lkzian, -3ion, -ym\ I. adj. din Milet, milczian. II. s. locuitor din Milet. ciufut, posac; mâhnit. III. vb. A. intr. to ~ at a se supăra / a se ofensa din cauza (cu I Milesian2 adj., s. irlandez. gen.); (despre plante) to ~ off a se veşteji. B. tr. a irita, a supăra, a ofensa. milestone fmailstoun] s. 1. piatră indicatoare de mile ((fe-a lungul drumurilor). 2. jalon 1 2 might [mait] past si condiţional prezent de la m a y . (si fig.); piatră de marcare / hotar. might2 s. 1. putere, tărie, vigoare, energie, forţă; a man of ~ un om puternic; un om milfoil ['milfoil] s. (bot.) coada-şoricelului (Achillea millefolium). cu greutate / influent; with all ~, with ~ and main a) din toate puterile sale, din răsputeri; miliaria [iinili'ajrio] s. 1. (med.) friguri cu spuzeală. 2. (omit.) presură-sură (Emberiza b) cu dc-a sila; ~ against right dreptul celui mai tare. 2. (dial.) mulţime, grămadă. calandra). mightful ['maitful] adj. puternic. miliary [ini'liori, amer. si -cri] aay. (med.) miliar. miliary fever [~ .fi:var] s. (med.) febră miliară. might-have-been ]'maitav'bi:n] s. 1. posibilitate / ocazie pierdută / ratată; oh, for milieu ['midia: si pronunţia franceză, amer. mi:'lja:] s. (fr.) mediu (social). the glorious ~! ce frumos ar fi putut să fie! 2. ratat. 3. atr. de neînfăptuit, irealizabil.



 609



militancy ['militansi] s. caracter războinic / bătăios / belicos / marţial; combativitate; activism. militant ['militant] I. adj. militant, combativ; beligerant, războinic. II. s. luptător, ostaş; războinic. militarily ['militarili, amer. şi -teri-] adv. railităreşte. militarism ['militarizam] s. militarism. militarist ['militarist] ş. 1. militarist. 2.pl. clică militară. militarization ['militarai'zei/an, .mil-, -ri'z-J s. militarizare. militarize ['militaraiz] vb. tr. a militariza. military ['militari, amer. şi -teri] I. adj. niilitărcsc; militar; to impress workmen into ~service a militariza muncitorii; of ~ age de vârsta milităriei; subject to ~law răspunzător în faţa legii marţiale; to give a civilian temporary ~status a militariza un civil (pe /imp limitat); (amer.) bureau of ~ justice birou de jurisdicţie militară (subordonat Ministerului de Război). II. s. 1. the ~ armata, forţa armată, trupele militare; the ~ were called in s-a făcut apel la forţa armată. 2. (sl.) curse de cai pentru ofiţeri. military academy [~ a'kzedami] s. (mii.) academic militară. military brush [~ 'brA/] s. perie de cap (folosită în armată). military duty [~ 'dju:ti[ s. (mii.) serviciu militar. military hospital [~ 'hospital] ş. (mil.) spital militar. military pace [~ 'peis] ş. pas militar (măsură de lungime de 2,5 picioare = aprox. 76,2 cm). military school [~ rsku:l] s. (mil.) şcoală militară; şcoală de război; academic. military stores [~ 'sto:z] s. pi. materiale de război. military tribunal [~ trai'bjumal] s. (mii.) tribunal militar. militate ['militeit] vb. iu/r. 1. a milita. 2. (rar) a-şi face serviciul militar. mi li ration [imilitci/an] ş. (mi/.) stare de război; conflict. militia [mi'li/a] s. 1. miliţie. 2. (işt.) corp voluntar de gardă naţională; miliţie populară (în Anglia). 3. (amerjjotalitatea bărbaţilor apţi pentru serviciul militar (cu excepţia celor cuprinşi în forţele armate). militiaman [-man], pi. militiamen [~, -men] s. 1. (ist.) soldat în garda naţională, membru al miliţiei populare. 2. miliţian. milk [milk] I. s. 1. lapte; fresh / new ~ lapte proaspăt / cald; it is no use crying over spilt ~ nu plânge laptele vărsat, un rău săvârşit nu se mai poate îndrepta; ~ and honey miere şi lapte, abundenţă şi belşug; (fig. peior.) ~ for babies literatură pentru copii; ~ and water a) lapte diluat cu apă; b) (jig.) vorbărie, vorbe goale; text insipid; the ~ of human kindness bunătate, blândeţe, milă (expresie shakespeariană). 2. (bot.) suc lăptos (al unor plante). 3. (înv.) lapţi. II. vb. A. tr. 1. a mulge; (fam.) to ~ the bull / ram / pigeon a umbla după potcoave de cai morţi. 2. a mulge, a profita la maximum de, a exploata la sânge. 3. (sl.) a surprinde, a intercepta (o convorbire telefonică, o comunicare telegrafică). 4. (electr.) a supravolta (o baterie). B. intr. 1. (despre animale) a da lapte. 2. a mulge. milk-and-water |'milkan'wo:tar] adj. atr. (despre vorbe) gol, deşert; (desprepersoane, sentimente etc.) sentimental, plângăreţ, miorlăit; moale, slab. milk bar [~.bo:r] s. lactobar. milk brother [~ .brAâa1"] s. frate de lapte. milk can [- ka;n] s. bidon de lapte; cutie cu lapte. milk cattle [~ ikaetl] s. vite de lapte. milk cooler [~ iku:lar] s. aparat / instalaţie pentru răcirea laptelui. milk cure [~ kjuar, -kpa r ] s. (med.) cură de lapte. milk dentition [~ dcn'ti/an] s. (anat.) dinţi de lapte. milken ['milkn] adj. (ca) de lapte, ca laptele. milken way [~ 'wei] s. (astron., înv.) the ~ calea laptelui. milker |'milkar] s. 1. mulgător, mulgătoare. 2. maşină de muls. 3. vacă bună de lapte. milk farm l'milk fa:m] s. fermă pentru produse lactate. milk fat [~ fast] s. grăsime de lapte, grăsimea laptelui. milk fever [~ -fi:var] s. (med.) febra laptelui. milk float [~ flout] s. cărucior de transportat laptele. milk food [~ fu:d] s. alimente pregătite cu lapte. milkful ['milkful] adj. 1. plin de lapte. 2. (poetic) roditor. milk gauge ['milk geid;;] s. lactometru. milk glass [~ glo:s] s. sticlă mată. milk gravy [~ igreivi] s. (gastr.) SOS alb / bcşamel. milk house [~ haus] ş. lăptăric. milkness ['milkinis] s. 1. lactcsccnţă, caracter sau aspect lăptos. 2. (fig.) blândeţe, bunătate. 3. (jig.) moliciune, slăbiciune. milking ['milkirj] ş. 1. muls, mulgere. 2. lapte obţinut de la muls. milking apparatus [~ .aspa.reitas] s. aparat de muls. milking cell [~ scl] ş. (electr.) element suplimentar (al unei baterii). milking machine [~ mai/i:n] s. aparat de muls. milking time [~ taira] s. ora mulsului. milkless ['milklis] adj. fără lapte. milk-livered ['milk-livad] adj. (jig.) fricos, laş. milkmaid [~meid] s. 1. fată care lucrează într-o lăptăric. 2. mulgătoare. milkman [-man], pi. milkmen [-man, -men] s. 1. lăptar. 2. mulgător. milk meat [~ mi:t] s.v. m i l k f o o d . milk pail [~ peil] s. doniţă. milk plant [~ pla:nt] s. (bot.) 1. ceară (Asclepias syriaca). 2. euforbic australiană (Euphorbia drumnwndii). milk porridge [~ >parid3] s. fulgi de ovăz cu lapte, supă cu lapte. milk products [~ .pradakts] s. pi. produse lactate.



millinery



milk punch [~ pAnt/] s. băutură preparată din rom sau whisky şi lapte. milk run [~ rAn] s. (mil. sl.) acţiune sau misiune de rutină. milk score [~sko:r, ~skoar] s. socoteala laptelui (cu lăptarul). milk skin [~skin] s. caimac. milksop [~ sop] s. 1. (jig.) papă-laptc, „cârpă". 2. bucată de pâine muiată în lapte. milk sugar [~ i/ugar] s. (chim.) lactoză. milk-teeth [~ti:8] pl.de la m i l k - t o o t h . milk tester [~ itesta1"] s. v. m i 1 k g a u g e. milk-toast [-toust] I. adj. (despre un bărbat) şters, anost; incapabil. II. s. bărbat slab / moale / fără personalitate. milk-tooth [~tu:6], pi. milk-teeth [~ti:9] s. dinte de lapte. milk train [~ trein] s. (sl.) tren local (foarte matinal). milk vetch [~ vet/] s. (bot.) unghia-găii (Astragalus glycyphyllos). milk-weed [~wi:d] s. (bot.) 1. ceară (A. syriaca). 2. laptele-cucului (Euphorbia sp.). milk-white [~hw-[ adj. alb ca laptele. milk-woman [~ -wumanj.pl. milk-women [~ -wimin] ş. lăptăreasă. milkwort [~wa:t] s. (bot.) amareala (Polygala amara). milky ['milki] adj. 1. lăptos; ca laptele, alburiu. 2. cu lapte, care dă lapte. 3. blând. moale. 4. sfios, timid; fricos. Milky Way [~ 'wei] s. (astron.) Calea Laptelui. mill1 [mil] I. s. 1. moară; water ~ moară de apă; wind ~ moară de vânt; to go / to pass through the ~ a face o şcoală severă, a trece printr-o pregătire serioasă; a trece prin ciur şi (prin) sită; to put through the ~ a sili / a face (pe cineva) să treacă printr-o pregătire serioasă; to draw water to one's ~ a trage spuza pe turta sa. 2. fabrică, uzină; întreprindere; filatură; manufactură. 3. râşniţă; coffee ~râşniţă de cafea. 4. (te/m.) concasor, freză, ciocan. 5. (metal.) laminor. 6. presa (pentru presarea uleiului vegetal). 7. v. t r e a d m i 11.8. (sl.) box, luptă cu pumnii. 9. (sl.) pârnaic, gros, închisoare. 10. (sl.) motor (mai ales de avion). II. vb. A. tr. 1. a măcina, a răşni. 2. (tehn.) a prelucra, a freza, a da la strung; a zimţui, a cresta. 3. (mine) a sfărâma (minereuri). 4. a decortica (seminţele). 5. a scrobi, a apreta; a călca (postav sau stofă). 6. a bate (ciocolata) spuma. 7. (sl.) a bate, a lovi; a lua în pumni. 8. (sl.) a trimite la închisoare. B. intr. h (mai ales despre vite) a se mişca în cerc; (despre balene) a se întoarce, a se da peste cap. 2. (sl.) a boxa. mill2 s. 1. (îuv.) veche măsură de lungime (= 0,2539 mm). 2. (amer.) a mia parte dintr-un dolar, a zecea parte dintr-un cent. mill accident [~ >a?ksidant] s. (tehn.) accident de exploatare. mill bar [~ ba: r | s. (metal.) bară de oţel pudlat. millboard [~bo:d, ~boad] s. carton gros (folosit în legatarii). mill brook [~ bruk] s. pârâu al morii. mill building [~ ibildirj] s. moară. mill cake [~ kcik] s. 1. turtă (de oleaginoase). 2. clătită, plăcintuţă. 3. (farm.) pastilă, tabletă. mill cinder [~ tsindar] s. (metal.) arsură de laminare. mill clack [~ klaek] s. (tehn.) 1. camă. 2. clapă, supapă. mill cog [~ kog] s. (tehn.) camă, proeminenţă, dinte (de roată, de angrenaj). mill course [~ ka:s, -kaas] s. jgheabul morii. mill-dam [~d2em] s. stăvilar de moară. milled clay ['mild 'klcij s. argilă smectică. millenary [mi'lcnari, 'milinari] I. s. 1. mileniu. 2. (rel.) persoană care crede în mileniu / în epoca de aur. II. adj. de o mie de ani, milenar. millennial [mi'Ienial] adj. de o mie de ani, milenar. millennium [mi'lcniam] s. 1. mileniu. 2. (jig.) vârstă / epocă de aur. 3. aniversarea împlinirii unui mileniu / a o mie de ani. millepede ['milipi;d] s. (zool.) miriapod. miller ['mitor] s. 1. morar; (prov.) an honest ~ hath a thumb of gold morar cinstit nu s-a pomenit (niciodată); (prov.) too much water drowned the ~ binele strică când e prea mult. 2. (tehn.) freză, maşină de frezat. 3. frezor. 4. (entom.) morar, gândac de făină (Tenebrio molilor). miller's-dog [~zdog] s. (iht.) rechin ghimpos (Acanthias). milIerVthumb [~Z0AIII] s. (iht.) zglăvoacă (Cottus gobio). millesimal [mi'lcsimal] I. adj. al miilea. II. s. miime, a mia parte. millet ['milk] s. (bot.) mei (Panicum miliaceum). millet ale |~ eil] s. ceartă, scandal (diu cauza băuturii). millet beer [~ biar:] s. bere de mei. millet grass [~ gra:s] s. (bot.) mcişor (Milium effusum). mill girl ['mil ga:l] s. muncitoare la o fabrică / la o filatură. mill hand [~ ruend] s. muncitor / lucrător în fabrică. milliammeter [imili'smitar] s. (electr.) miliampermetru. milliamp ['miliaemp] s. (fam.) v. rn i 1 1 i a rn p e r e. rnillianipere [imili'a;mpEar] s. (electr.) miliamper. milliampermeter [imili'a3mpeamitar] s. v. m i l i t a m m e t e r. milliard ['milju:d, -lia:d[ s. miliard. milliare ['miIio:r[ s. (metrologie) a mia parte dintr-un ar. milliary ['miliari, -cri] I. s. (ist.) piatră miliară. II. adj. miliar. millier [mil'jei] s. tonă metrică (1 000 kg). milligram(me) ['miligrcem] s. miligram. millilitre ['militli:tar[ s. mililitru. millimetre ['milipmi:tar) ş. milimetru. millimicron ['militmaikron] s. milimicron. milliner ['milina1"] s. 1. modista. 2. (jig.) bărbat care se ocupă de fleacuri. millinery ['milinari] s. 1. articole de modă. 2. magazin sau atelier de mode.



 milling



milling ['milirj] s. 1. măcinare, presare, călcare etc. (v. m i 111 (II)). 2. zimţuire, crestate a unei monede. milling cutter [~ .kAtor] s. (telm.) 1. freză. 2. frezor. milling head [~ hed] s. (telm.) capul frezei. milling machine [~ nW'/im] s. (telm.) maşină de frezat. milling ore [~ D:']S. (metal.) minereu fărâmat. million ['milion] num., adj., pron., s. 1. milion; the total is four ~(s) totalul este de patru milioane; the four ~ people cele patru milioane de oameni; calendar of the ~ calendar popular. 2. the ~ mulţimea, gloata. millionaire [>milia'near] s. milionar. millionairedom [imilia'ns adam] s. milionarii, lumea milionarilor. millionairess [imilia'ncaris] s. milionară. millionary ['milianari] I. adj. de milioane. II. s. (rar) milionar. millioned ['miliand] adj. 1. de milioane. 2. milionar. millionfold ['milionfould] adj. de un milion de ori. millionnaire... v. m i 11 i o n a i r e. millionocracy [pinilia'n:>:krasi] s. conducerea sau puterea milionarilor. million-peopled ['milian'pi:pld] adj. cu o populaţie de un milion sau de milioane de oameni. millionth ['milianO] num., adj. al milionulea. milliroentgen ['mili.rontjan, -rAnt-, -.ramtgan] s. (/iz.) milirocntgen. millivolt ['milivoult] s. (electr.) milivolt. mill limit ['mil Jimit] s. (metal.) toleranţă de laminare. mill owner [~ .ounor] s. 1. proprietar al unei mori. 2. proprietar de fabrică; industriaş. mill-pond [~pond] s. 1. iaz de moară. 2. the Mill-Pond (fam.) Oceanul Atlantic. mill-race [~reis] s. scoc de moară; canal de intrare în moară. mill sail [~ seil] s. aripă de moară (de vânt). mill saw [~ sa:] S. gater, ferăstrău cu ramă. mill scrap [~ skraip] s. (ind.) deşeuri (de recirculaţie). millstone ['milstoun] s. 1. piatră de moară; to sec far into the ~, to look through the ~ a da dovadă de o deosebită perspicacitate; (fig.) to have a ~ about one's neck a avca o piatră de gât; a heart as hard as the nether ~ inimă de piatră; to weep ~s a nu vărsa o lacrimă. 2. (fig.) povară. mill stream ['mil strimt] s. apa din scocul morţii. mill superintendent [~ 'Sjurprin'tendant] s. director tehnic al unei uzine. mill wheel [~ hwi:l] s. roată de moară. millwork [~wa:k] s. 1. muncă de uzină/ fabrică. 2. (telm.) produse laminate. 3. (amer.) articole de dulgherie / teslărie. mill worker [~ iwa:kar] s. muncitor la o uzină / de fabrică. millwright ['milrait] s. 1. proiectant; constructor; constructor de maşini. 2. montor. milord [mi'b: r , -'b:d] s. milord (formă străinii pentru „my lord"). milquetoast ['milktoust] s. v. m i 1 k -1 o a s t (II). milt [milt] I. s. l.fiht.) lapţi. 2. (anat. înv.) splină. II. vb. tr. (Uit.) a fecunda. milter [rmiltar] s. (iht.) peşte mascul; peşte cu lapţi. Miltonian [mil'tounian] adj. miltonic. Miltonic [mil'tonik] adj. v. M i 11 o n i a n. niimbar ['mimba:r[ s. (în moschee) amvon. mime [maim] I. s. 1. (ist. teatru) mim. 2. mini (actor antic). 3. interpret de pantomimă; bufon. II. vb. A. tr. a mima; a imita, a maimuţări; a pastişa, a contraface. B. intr. a mima; a interpreta un rol de pantomimă. mimeograph ['mimi(:)ougrarf, -gra:f[ I. s. mimeograf. II. vb. tr. a reproduce la mimeograf. mimesis [mi'mi:sis, mai'm-] s. v. m i m i c r y (2). mimetic(al) [mi'mctikCal)] adj. 1. mimetic, imitativ. 2. (b/ol.) mimetic. mimetism ['mimatîzamj s. (biol.) mimetism. mimic ['mimik] I. adj. mimic; imitativ; imitat. II. s. 1. imitator. 2. mim; persoană care mimează / copiază/ pasti.şează/ maimuţăreşte. III. vb. tr. 1. a parodia, a maimuţări, a imita. 2. (biol.) a-şi lua o culoare de protecţie după (mediu), a se schimba după (mediu), a imita (mediul). mimicker ['mimika'] s. v. m i m i c (II). mimicry l'mimikri] s. 1. imitaţie; parodie, maimuţărie. 2. (biol.) mimetism. miminy piminy ['minimi 'pimini] adj. (fam.) afectat, preţios. mimosa [mi'mouza, amer. si -sa] s. (bot.) mimoză (Mimosa pudica). minacious [mi'neifas] adj. v. m i n a t o r y , minar [mk'nu:] s. (anglo-indiatt)far. minaret ['minaret, amer. .--'-] s. minaret. minatory ['minatari, 'main-] adj. ameninţător. mince [mins] I. vb. A. tr. 1. a tăia mărunt, a mărunţi, a toca (carne). 2. (fig.) a atenua, a îndulci, a exprima politicos / eufemistic; not to ~ matters / one's words a vorbi pe şleau / deschis / fără ocoluri; a spune lucrurilor pe nume. B. intr. 1. a vorbi afectat / preţios. 2. a avea un mers afectat. II. s. tocătură; umplutură. mincemeat ['minsmi:t] s. umplutură (din stafide, migdale, zahăr, miere etc.) pentru prăjituri sau plăcinte; (fig.) to make ~of a) a face praf/ piftie (pe cineva), a distruge (un adversar); b) a răsturna (argumentele cuiva); a distruge, a nimici, a reduce la zero (o pledoarie etc.). mincepie ['minspai] s. pateu sau plăcintă cu carne. mincing ['minsirj] adj. afectat, preţios; spilcuit. mincingly [-li] aaV. pe un ton sau cu un aer afectat. mincing machine ['minsirj mai/i:n] s; maşină de tocat (carne).



610



mind [maind] I. s. 1. minte; cuget; suflet, spirit, inteligenţă; it comes to my ~that îmi vine în minte (ideea) că; mă gândesc că; to possess unusual powers of ~ a avea o inteligenţă puţin obişnuită; she has smth. on her ~ c preocupată de ceva, ceva o preocupă; he said everything he had on his ~ a spus tot ce avea pe suflet / tot ce-1 frământa; to be uneasy in one's ~ a fi neliniştit (în cuget); to set one's ~ to smth. a reflecta asupra unui lucru; that is a weight off my ~ aceasta e o uşurare, mă simt mai uşor; mi s-a luat 0 greutate de pe inimă; we must get it thoroughly into one's ~ that trebuie să ne intre bine în cap / în minte că; to get an idea fixed in one's ~ a-şi băga ceva în cap; put it out of your ~ scoate-ţi din cap acest lucru, nu te mai gândi la asta; I can't get that out of his ~ nu pot să-i scot din cap ideea aceasta; to rouse the public ~ a agita spiritele. 2. raţiune, judecată; to be out of one's ~ a-şi pierde judecata / minţile, a-şi ieşi din minţi; to go out of one's ~ a-şi pierde minţile, a înnebuni; you'll send / drive me out of my ~ ai să mă faci să-mi pierd minţile, ai să mă duci la balamuc; you must be out of your ~! eşti nebun! (se vede că) nu eşti în toate minţile!; his misfortunes have unsettled his ~ nenorocirile i-au tulburat minţile; his "entirely gave way mintea i se întunecă cu totul; to be in one's right ~ a fi în deplinătatea facultăţilor sale mintale; of sound ~, sound in ~cu mintea întreagă/ sănătoasă, sănătos la minte. 3. amintire, aducere aminte; to bear / to keep smth. in ~ a-şi aminti, a-şi aduce aminte de ceva; a păstra amintirea a ceva, a se gândi Ja ceva; a nu uita ceva; a ţine socoteală de ceva; bear in ~ that nu uita că; it must be borne in ~ that nu trebuie uitat (faptul) că, trebuie să ţinem seamă că; bear that in ~ ia notă de acest lucru! nu uita acest lucru!; to bring / to (re)call smth. to smb.'s ~ a aminti / a aduce aminte cuiva de ceva; I cannot call it to ~ nu (pot să)-mi amintesc, nu pot să-mi aduc aminte de aceasta; to put smb. in ~ of smb. a aminti cuiva de cineva, a face pe cineva să se gândească la cineva; he puts me in ~ of his father îmi aminteşte de tatăl său; mă face să mă gândesc la tatăl lui; to go / to pass out of ~ a fi uitat, a fi dat uitării, a cădea în uitare; it went out of my ~ am uitat acest lucru, acest lucru mi-a ieşit din cap. 4. gândire, părere, opinie, idee; punct de vedere; to tell smb. one's ~, to let smb. know one's ~ a spune cuiva ceea ce gândeşte, a spune cuiva părerea sa; to give smb. a piece / a bit of one's ~ a spune verde / în faţă / deschis ceea ce crede / ceea ce gândeşte; a trage o săpuneală cuiva; I gave him a piece of my ~ i-am spus-o de la obraz, i-am spus-o fără ocol; to be of smb.'s ~, to be of a ~ with smb. a fi de aceeaşi părere cu cineva, a fi de acord cu cineva, a împărtăşi părerea cuiva; (despre mai multe persoane) to be of a / of one ~ a avea păreri comune, a împărtăşi aceleaşi păreri, a fi de acord; we are of the same ~ părerile noastre / punctele noastre de vedere coincid; to my ~ după părerea mea, după mine; to know one's own ~ a şti ce vrea; he does not know his own ~ nu ştie ce vrea; e nehotărât; to make up one's ~ a se hotărî, a lua o hotărâre; my ~ is made up hotărârea mea e luată; to be in two ~s about smth. a fi nehotărât asupra unui lucru, a fi în dilemă; the bright weather put me in the ~ for walking vremea frumoasă mă îmbie la plimbare sau îmi stârni pofta de plimbare; to change / to alter one's ~ a-şi schimba părerea / gândul; a se răzgândi; I have a (good / great) ~ to am mare poftă să, sunt foarte dispus să; do as you have a ~! fă cum crezi / cum îţi place / după gustul / placul tău; to have no ~ to do smth. a nu avea nici o dorinţă / poftă să facă ceva; those who have a ~ can go cei care doresc pot să plece; to set one's ~ on smth. a dori ceva cu orice preţ / cu ardoare; he has set his ~ on writing a novel şi-a băgat / i-a intrat în cap să scrie un roman; his ~ turned to începu să se gândească la, gândurile lui se îndreptară către; to give one's ~ to smth. a se strădui cu ceva, a pune suflet în ceva, a se ocupa sârguincios de ceva; to give one's whole ~ to smth. a acorda toată atenţia unui lucru; to have smth. in ~ a avea în vedere ceva; the person I have in ~ persoana la care mă gândesc / pe care o am în vedere; to find smth. to one's ~ a găsi ceva pe placul său / după gustul său; it was not much to my ~ nu-mi plăcea în mod deosebit; nu-mi surâdea deloc. 5. spirit, temperament, suflet; state of ~ stare sufletească; turn of ~ mentalitate; attitude of ~ fel / mod de a gândi; he was not in a state of ~ to nu era dispus să; to disturb smb.'s peace of ~ a tulbura liniştea cuiva; man lacking strength of ~om fără caracter; II. vb. tr. 1. a fi atent la; a da / a acorda atenţie (cu dat.); never ~ what he says nu lua în seamă / nu asculta ce spune el; if he had ~ed me dacă mi-ar fi ascultat sfatul; never ~the money! nu te uita la bani!; never ~the remainder! păstraţi restul! reţineţi restul!; ~ my words! ascultă bine ceea ce îţi spun!; ~!~you! notează / ţine minte ce-ţi spun!; never you ~! aceasta e treaba mea / mă priveşte; nu te amesteca!; ~ out! fii atent! ai grijă! 2. a se ocupa de, a se amesteca în (ceva); ~ your own business! vezi-ţi de treabă, nu te amesteca în lucruri care nu te privesc; nu-ţi băga nasul unde nu-ţifierbeoala. 3. (mai ales în propoziţiile negative, dubitative) a se supăra, a avea ceva împotrivă dacă; would you ~ shutting the door? n-aţi vrea să închideţi uşa, sunteţi amabil să închideţi uşa?; you don't ~ my smoking? nu vă supăraţi dacă fumez?; do you ~ my asking? pot să vă întreb?; if you don't ~ dacă nu vă incomodează, dacă vreţi; I don't ~ mi-e egal; foarte bine; he won't ~ doing it o va face bucuros; a glass of wine? — I don't ~ Un pahar de vin? — Nu(-l) refuz. 4. a-î păsa de, a se sinchisi de; never ~! nu contează! este egal! nu face nimic!; ci şi?; I don't ~ what people say / (fam.) what Mrs. Grundy says nu-mi pasă de gura lumii, nu mă interesează ce zice lumea; who ~s what he says? cine bagă în scamă (ceea) ce spune el?; I don't ~ hard work munca grea nu mă sperie, nu mă sperii de muncă grea; he doesn't ~ expense nu se uită la cheltuieli, cheltuieşte nesăbuit; 1 don't ~ mi-e egal; (acest lucru) n-are însemnătate / importanţă; puţin mă interesează. 5. a avea grijă să, a căuta să, a băga de seamă să; ~ you're not late! ai grijă / bagă de seamă să nu întârzii; ~you waken me early! ai grijă! / nu uita să mă trezeşti devreme!; ~ what you are about! bagă de seamă ce faci!; ~ what you say! măsoară-ţi cuvintele! gândeşte-te ce spui / vorbeşti!; ~your language! măsoară-ţi cuvintele!; ~you don't fall ai grijă / bagă de seamă să nu cazi!; ~ the step! fii atent / bagă de seamă unde calci!; ~ your eye! deschide bine ochii! 6. a îngriji, a supraveghea, a păzi (animalele etc.); to ~ the house a îngriji / a păzi casa. mind-bender ]'maindibendar] s. (sl.) 1. substanţă halucinogenă. 2. narcoman. 3. (fig.) persoană persuasivă.



 611



mind-blowing ['maindiblouirj] adj. (fam.) 1. şocant, care te face praf. 2. (despre droguri) care te zăpăceşte / buimăceşte; care îţi întunecă mintea. mind-consuming [~kanisju:mirj] adj. care macină sufletul. mind cure [~ kjuar, -kpa r , -kjo:r] ş. (med.) psihoterapie. mind curer [~ -kjuarar etc.] ş. (med.) psihiatru. minded ['inaindid] adj. 1. (~ to) pregătit (să), înclinat (să), dispus (să, spre); if you are so ~ dacă aşa vrei tu, dacă te simţi înclinat (s-o faci); I am not ~ to go n-am (nici un) chef să mă duc. 2. (în cuvinte compuse) de un caracter, cu o fire etc.; high-~ generos; healthy-~cu mintea sănătoasă; doubIe-~a) cu două feţe. prefăcut, fals; b) nehotărât, schimbător, inconstant; şovăitor, oscilant; evil-~rău intenţionat; low-~ josnic, laş. minder ['maindar] s. 1. supraveghetor, îngrijitor. 2. (ist.) copil dintr-un cămin de zi numit m i n d i n g-s c h o o 1. mindful ['maindful] adf 1. (of) care îşi aduce aminte, care nu uită (de). 2. (of) atent, grijuliu, plin de grijă (faţă de). mindfully ['maindfuli, -fali] adv. atent, cu grijă, grijuliu. mindfulness ['maindfulnis] s. atenţie, grijă. mind healer ['maind ihi:br] s, v. m i n d c u r e r. mind healing [~ ihi:lirj] ş. v. m i n d c u r e. minding-school ['maindirj'sku;l] s. (ist.) un fel de cămin de zi. mindless ['maindlis, -Ies] adj. 1. fără minte, prost, stupid. 2. (of) uituc, neglijent (cu); zăpăcit, zănatic; care nu ţine scamă (de). mind reader ['maind .ri:dor] s. cititor al gândurilor; telepat. mind reading [~ iri:dirj] s. citire a gândurilor; telepatic. mind's eye ['maindz ai] s. ochi al minţii, închipuire. mine1 [main] I. pron. pos. 1. al meu, a mea, ai mei, ale mele; this book is ~ această carte e a mea; a friend of ~ un prieten (de-)al meu. 2. ai mei, familia mea, neamurile mele. II. adj. pos. (îm\, poetic, ret.) (în faţa cuvintelor începând cu o vocală sau cu „h ", în loc de „my") meu, mea, mei, mele; ~eyes ochii mei. mine 2 1. s. 1. mină. 2. zăcământ; strat de cărbune, de aur etc. 3. mină, izvor, sursă (de informaţii etc.)A. (mil.) mină; to lay a ~ a aşeza/a pune o mină. 5. (ist.) tranşee, galerie subterană (care masca înaintarea asediatorilor unui oraş). 6. mină (de creion). II. vb. A. tr. 1. a efectua lucrări miniere în; a exploata (o mină); a extrage (minereu). 2. a săpa (un tunel, o mină). 3. (fig.) a săpa (pe cineva), a submina reputaţia satt autoritatea (cuiva). 4. to ~out a secătui, a epuiza (un zăcământ). B. intr. 1. a lucra într-o mina. 2. a efectua lucrări miniere. 3. a extrage, a scoate dintr-o mină. 4. a săpa o mină. 5. (despre animale) a-şi face o vizuină, a se ascunde în pământ. 6. (mil.) a mina. mineable ['mainabl] adj. (mi/.) favorabil aşezării minelor. mine digger ['main «digs1"] s. (mine) miner. mine digging [~ idigirj] s. (mine) lucrări miniere. mine dragging [~ .drsgirj] s. (mine) dragaj al / dragare a minelor. mine entry [~ -entri] s. (mine) gură de intrare în mină. mine fan [~ faen] s. (mine) ventilator de mină. mine-field [~fi:Id] s. 1. district minier, regiune minieră. 2. (mil., mar.) câmp de mine, zonă minată; baraj de mine. mine foreman [~ ifarman], pl. mine foremen [~ ~] s. (prim) maistru minier. mine gallery [~ .gjebri] s. (mine) galerie (la zi). mine gas [~ gass] s. (mine) gaz de mina, grizu. mine igniter [~ iginaitar] s. (mine) artificier. mine layer [~ de/V] s. 1. (mii.) puitor de mine. 2. (mar.) (vas) puitor de mine. mine office [~ .afiş] s. (mine) inspectorat minier. mine openings [~ oiipnigz] s. pl. (mine) lucrări miniere de pregătire. mine owner [~ rouna1"] s. proprietar de mină / de mine. miner ['maina1"] s. 1. miner. 2. (mii.) soldat puitor de mine. mineral ['mineral] I. adj. 1. mineral. 2. (chim.) mineral, neorganic. II. s. 1. mineral. 2. pi. minerale folositoare, minereu. 3.pl. ape minerale. mineral butter [~ 'bAtar] s. vaselină. mineral carbon [~ rka:ban] s. grafit. mineral coal [~ 'koul] s. (metal.) cărbune mineral. mineral dust [~ 'dAst] s. 1. (mine) praf de rocă. 2. (constr.) filer (mineral). mineralizable ['minsralaizabl] adj. mineralizabil. mineralization [imin^ralai'zei/sn] s. mineralizare, mincralizaţie. mineralize ['min^ralaiz] vb. A. tr. 1. a mineraliza. 2. (chim.) a satura. B. rej7. a se mineraliza. C. intr. (geol.) a prospecta, a face o recunoaştere de teren, a explora. mineral jelly ['minsrpl 'd3cli] s.v. m i n e r a l b u t t e r . mineral kingdom [~ 'kirjdam] s. regnul mineral. mineralogical [.minsra'i^ikal] adj. mineralogic. mineralogist [imin3'raebd3ist] s. mineralog. mineralogy bmina'rabdsi] s. mineralogie. mineral oil ['mineral 'oil] s. (mine) 1. ulei mineral. 2. ţiţei. 3. produs petrolier. mineral pitch [~ pit/j s. asfalt, bitum. mineral resin [~ 'rezin] s. (mine) bitum natural. mineral spring [~ 'sprirjj s. izvor mineral. mineral tar [~ 'ta:r] s. (mine) malta, bitum semifluid, gudron mineral. mineral water [~ -wa:tar] s. 1. apă minerală. 2. pl. sifon. 3. pl. băuturi răcoritoare. mineral wax [~ 'wasks] s. (geol.) ceară minerală, ozocherită. miner's lamp ['mainaz lamip] s. (mine) lampă de miner. miner's right [~ rait] s. (austr.) permisiune oficială de a căuta aur. mine run ['main rAn] s. (mineral.) minereu ncclasat / nesortat. mine salt [~ sa(:)lt] s. sare gemă / de zăcământ. mine shaft [~ /a:ft] s. (mine) puţ / gaură de mină.



minister



mine shell [~ /el] s. (mil.) proiectil exploziv. mine station [~ istei/pn] ş. (ferov.) staţie de cale ferată a unei uzine metalurgice. mine-studded [~.stAdid] adj. (mil.) minat. mine sweeper [~ iswi:par] s. (mil.) vas culegător de mine. mine sweeping [~ iswi:pirj] s.v. m i n e d r a g g i n g . mine thrower [~ i9rouar] s. (mii.) aruncător de mine. mine tub [~ tAb] ş. (mine) vagonet de mină. mine ventilation [~ venti'lei/pn] s. (mine) acraj minier. minever ['miniva1"] s. v. m i n i v c r. mine waste ['main weist] s. (mine) deşeuri miniere; steril. mine water [~ .wa:tar] s. (mine) apă de mină. mineworker [~ wa:kar] s. (mine) miner. mine working [~ iwa:kirj] s. (mine) lucrare minieră subterană / în subteran. mingle ['mirjgl] vb. A. tr. (with) a amesteca, a combina, a contopi (cu); a uni, a îmbina, a lega (prietenie, conversaţie) (cu); they ~ their tears plâng împreună, îşi unesc lacrimile; to ~ eyes a se privi ochi în ochi. B. intr. 1. (with, in, among) (despre persoane) a se amesteca, a frecventa (cu ac.); to ~ in the crowd a se amesteca în mulţime; to ~ in society a se învârti în societate. 2. (despre lucruri) (with) a se uni, a se amesteca, a se contopi (cu). mingle-mangle [~'ma;rjgl] s. amestec(ătură) de tot soiul de lucruri sau persoane; confuzie, talmcş-balmeş, dezordine. mingy ['mindîi] adj. (fam.) zgârcit, cărpănos; meschin. miniature ['minipt/a'"] I. s. 1. miniatură (ornamentând manuscrise vechi). 2. miniatură, portret mic (de obicei pe fildeş); imagine redusă la o scară mică; in ~ în miniatură. II. adj. mic, în miniatură. HI. vb. ţr. a picta sau a reprezenta / a reda în miniatură. miniature camera ['minjat/a 'kremsra] s. (fot.) aparat mic de fotografiat (care foloseşte film de 35 de milimetri). miniature film [^ film] s. (fot.) film îngust. miniature golf [~ 'golf] s. minigolf. miniature initial [~ i.ni/^l] s. (poligr.) literă ornamentală (la început de capitol etc.). miniaturist ['miniat/uarist, -t/ar-] s. miniaturist. miniaturize ['minjat/araiz] vb. tr. (tehn.) a miniaturiza. minibus ['minibAs] s. microbuz. minicam ['minikaem] s. (fot.) v. m i n i a t u r e c a m e r a . minicar ['miniku:r] s. (auto) automobil pitic. m i r. ification [iminifai'kei/pn] s. micşorare, diminuare, reducere. minify f'minifai] vb. tr. a micşora, a diminua. minikin ['minikin] I. adj. 1. mititel, micuţ, mărunt; drăgălaş. 2. dulceag; afectat (în vorbire sau în gesturi). 3. (înv.) graţios, gingaş. 4. (despre glas) piţigăiat. II. s. 1. fiinţă mică / delicată / gingaşă. 2. (poligr.) caractere foarte mici (de 3 1/2 puncte). minim ['minim] I. s. 1. minim; fărâmă; fracţiunea cea mai mică; un pic; nimic, bagatelă, picătură. 2. pitic, pigmeu. 3. (farm.) a şaizecea parte dintr-o drahmă lichidă (măsură de capacitate). 4. (muz.) doime. II. adj. foarte mic, minim. minima ['minima] pl. de la m i n i m u m. minimal ['minimal] adj. minim; minimal. minimalist [-ist] s. (pol. ist.) menşevic, socialist moderat (în Rusia). minimalize [-aiz] vb. v. m i n i m i z c. minimal pair ['minimi 'pea r ] s. (lingv.) pereche minimală. minimi ['minimai] pl. de la iu i n i ni u s. minimize ['minimaiz] vb. A. tr. 1. a minimaliza, a reduce la minimum. 2. a subestima, a deprecia. B. intr. a accepta punctul de vedere cel mai moderat. minimum [-am], pl. minima ['minima] s. 1. minimum; ~ wage salariul minim. 2. atr. minimal. minimum thermometer [~ 63'mamitar] s. termometru minimal. minimum value [~ ivaslju:] s. (mat.) valoare minimă. minimus ['minimas] I. adj. (în familie) prâslea; (în şcoală) cel mai mic (dintre mai mulţi copii cu acelaşi nume de familie). II. ş. pl. minimi ['minimai] 1. (anat.) degetul mic. 2. pitic. 3. (numism.) monedă măruntă. mining ['mainirj] s- 1. minerit, explorare şi exploatare a minelor şau a straturilor subterane. 2. (mii.) minare, arta minării. 3. atr. de mină. mining car [~ ka: r ] ş. (mine) vagonet de mina. mining engineer [~ -endjiinia1"] s. inginer minier. mining gallery [-* -gasljri] s. galerie de mină. mining hole [~ houl] s. puţ de mină / de foraj. mining industry [~ lindastri] s. industrie minieră. mining lease [~ li:s] s. (mine) perimetru minier. mining machine [~ mai/i:n] s. (mine) maşină de foraj. mining plough [- plau] s. (mine) plug de cărbune. minion ['minbn] s. 1. (o fiinţă sau un obiect) favorit / preferat / alintat; ~ of fortune favorit al soartei. 2. (cu nuanţă de dispreţ) favorit, protejat, creatură; the ~s of the law temnicerii; poliţiştii. 3. (înv.) iubit, amant; iubită, amantă. 4. (poligr.) minion, colonel (literă de şapte puncte). minish ['mini/] vb. tr. (înv.) a micşora, a diminua. miniskirt ['miniska:t] ş. minifustă. minister ['minista1"] I. s. 1. ministru; Council of Ministers Consiliu de Miniştri; Prime ~ prim-ministru. 2. (pol.) ministru plenipotenţiar. 3. (bis. anglicană, înv.) pastor. 4. slujitor, executant, instrument; ~ of vengeance instrument al răzbunării. II. vb. A. tr. 1. a administra, a conduce; a executa; a da (un ajutor). 2. (înv.) a procura; a da. B. intr. 1. a sluji; a oficia (slujba religioasă). 2. to ~ to a da ajutor (cuiva); a face un serviciu (cuiva).



 ministerial



612



ministerial [,ministerial] adj. 1. ministerial. 2. partizan / susţinător al guvernului. I have just popped in for a ~ am venit şi plec îndată, sunt în trecere; on / to the «punctual, 3. (bis.) sacerdotal, de preot. 4. subordonat, subaltern. exact; I expect him every / any ~ îl aştept (să vină) dintr-un moment în altul I dintr-o clipă în alta; I'll send him to you the ~ (that) he arrives îndată ce va sosi îl voi trimite ministerial bench [~ 'bent/l s. (expresie parlamentară) bancă ministerială. ministerial cheers [~ 't/iaz] s. pi. strigăte de aprobare.de pe banca ministerială. la tine. 2. (geom., astron.) minut (tfe grad); centesimal ~ minut centesimal. 3. proiect, ministerial cries [~ 'kraiz] s. pi. v. m i n i s t e r i a l c h e e r s . schiţă (a unui contract etc.). 4. minută, notă; pl. proces-verbal; to make a ~ of smth. ministerialist [.minis'tiarialist, -'tj~:r-]-s. 1. membru al guvernului. 2. partizan I susţinător a lua notă de ceva; to take the ~s of a conversation a nota o conversaţie, a înregistra al guvernului. în scris o conversaţie; the ~s of a meeting procesul-verbal al unei şedinţe. II. adj. rapid; ministering ['ministarirj] adj. ajutător, slujitor; ~ angel înger păzitor. „la minut". III. vb. tr. 1. a calcula la minut (timpul unei acţiuni etc.), a stabili (durata). ministrant ['ministrant] (amer.) I. adj. 1. ajutător; slujitor; executant. 2. (bis.) oficiant. 2. a înregistra, a consemna (într-un proces-verbal). II. s. 1. (bis.) oficiant. 2. administrator; executant. minute2 [mai'nju:t] adj. 1. fin, mic, foarte mic. 2. amănunţit, detaliat, minuţios. 3. mărunt, ministration [•minis'trei/an] s. 1. conducere, administraţie (mai ales în treburile fără importanţă. bisericeşti). 2. (bis.) serviciu divin. 3. serviciu, ajutor. minute anatomy [~ a'nEetami] s. (anat.) histologic. ministrative ['niinistrativ, -streit-] adj. 1. ajutător, slujitor, păzitor. 2. (bis.) care oficiază / minute book ['minitbuk] s. jurnal de şedinţe, registru de procese-verbale. slujeşte. minute glass [~ glu:s] s. ceas cu nisip, clepsidră. ministress ['ministris] s. (adesea fig.) femeie care oficiază, slujeşte sau ajută. minute guns [~ gAnz] s. pl. salvă / rafală de tun (anunţând o nenorocire sau ca salut ministry ['miniştri] s. 1. minister; Ministry of Health Ministerul Sănătăţii. 2. the ~ de doliu); semnal de alarmă (dat prin arme de foc). cabinetul miniştrilor, guvernul; during the ~of sub guvernul (cit gen.). 3. (bis.) serviciu, minute hand [~ hasnd] s. minutar. cult. 4. (bis.) cler. minute jumper [~ id3ampar] s. ceas electric (la care minutarul se mişcă dintr-o dată minitrack ['minitnek] s. (tehn.) sistem electric sensibil pentru urmărirea sateliţilor cu cate un minut). artificiali (prin semnale radio). minutely1 ['niinitli] I. adj. de orice moment. II. adv. continuu, în fiecare clipă, în orice minium ['miniamj s. (chim.) miniu de plumb. moment. • minivalence ['mini-vadans] s. (chim.) valenţă minimă. minutely2 [mai'nju;tli] adv. minuţios, amănunţit, exact, de-a fir-a-păr; detaliat. miniver ['miniva1"] s. 1. (blană de) hermină (întrebuinţata la ceremonii). 2. (rar) blană minuteman ['minitma:n],pl. minutemen [-men] s. (amer.) i. (ist.) soldat al miliţiei de veveriţă. populare (în perioada războiului pentru independenţă 1775-1783). 2. om gata oricând mink [.mink] s. (zool:) nurcă, vizon (Mustela vison). să intre în acţiune. 3. Minuteman (amer.) tip de rachetă balistică intercontinentală. minnesinger ['mini>sirpr] s. (ist. lit.) minnesănger, trubadur. minuteness ['mai'nju:tnisj s. 1. micime; delicateţe; aspect gingaş. 2. amănunţime. Minnesotan [iinini'soutan] I. adj. din Minnesota. II. s. locuitor din Minnesota. 3. exactitate, minuţiozitate; caracter migălos. minnie1 ['mini] s. (mii. si.) mortier. minute wheel ['minit hwi:l] s. rotiţa minutarului (la ceasornic). minnie2 s. (scot.) mamă, mămică. minutiae [mai'nju:.fii:] s. pi. mici amănunte / detalii; amănunte / detalii neînsemnate. minnow fminou] s. 1. (ihi.) boiştcan (Phoxinus phoxinus); (fig.) nimic, fleac; to throw minx [mirks] s. 1. ştrengărită, drac de fată. 2. cochetă, frivolă. 3. (înv.) stricată, târfă. out a ~ to catch a whale a risca puţin pentru a obţine un câştig mare; a Triton among mideene ['maiasi:n, 'maious-j (geol.) I. s. miocen. II. adj. din miocen. the ~s în ţara orbilor chiorul e împărat. 2. vârcolac (de pescuit). miosis1 [mai'ousis] s.v. m c i o s i s . minor ['mains1"] I. adj. 1. mai mic, mai tânăr (din doi); cel tânăr (dintre doi fraţi care miosis2 s. (med.) mioză. sunt la scoală). 2. minor, inferior; fără importanţă, neînsemnat; de mâna a doua, de rangul miotic [inai'otik] adj., s. (med.) miotic. doi, de-al doilea ordin; ~ poets poeţi minori. 3. (muz., despre ton) minor. 4. trist, mi-parti [pronunţia franceză] adj. (fi.) în două culori. melancolic; (fig.) conversation in a ~ key conversaţie pe un ton minor / melancolic. mirabilite [mi'rabilait] s. (mineral.) mirabilit, sarea lui Glauber. II. s. 1. (log.) (premisă) minoră (într-un silogism). 2. (rar) minor (persoană care n-a atins mirable ['mirabl] I. adj. minunat, admirabil. II. s. lucru minunat; minune, minunăţie. majoratul). 3. călugăr franciscan. 4. (amer. univ.) specialitate secundară. 5. subordonat; miracle ['mirekl, -rikl] s. 1. minune, miracol; to a ~de minune, surprinzător,extraordinar persoană de importanţă secundară. III. vb. intri (amer. univ.) a alege / a urma un curs de frumos; to work ~s a face minuni. 2. (ist. teatru) mister; miracol. ca specialitate secundară; to ~ in biology a avea ca specialitate secundară biologia. miracle monger [~ ihunga'] s. v. m i r a c l e w o r k e r . minor chord ['mains ko:d] s. (muz.) acord minor. miracle play [~ piei] s. v. m i r a c l e (2). minor court [~ ka:t, ~ kaat] s. (jur.) instanţă inferioară. miracle worker [~ >wo:kar] s. făcător de minuni; taumaturg. Minorite ['mainarait] s. (călugăr) franciscan. miraculous [mi'raskjulas, ma'r-1 adj. 1. miraculos, supranatural. 2. (fam.) surprinzător, minority [mai'noriti, nii'n-, ma'n-] I. s. 1. minoritate. 2. partid (aflat) în minoritate. uimitor, izbitor. 3. (jur.) minorat, minoritate. II. adj. minoritar; al minorităţii. miraculous child [~ 'tjaild] s. copil minune. . . . minor key ['mains ki:] s. (muz.) ton minor. . miraculousness [mi'raîkjulasnis, ma'r-] s. caracter miraculos. minor piece [~ 'pi:s] s. (sah) piesă minoră (nebun sau cal). mirage ['mira:3, -'-] s. miraj, fata morgana (şi fig.). minor planet [~ 'ptenit] s. (astron.) asteroid. mire ['maia1'] I. s. 1. mocirlă, mlaştină, smârc. 2. (fig.) murdărie, noroi, mocirlă; (fig.) minster ['minstar[ s. 1. catedrală. 2. biserică a unei mănăstiri. minstrel ['minstral] s. 1. (in £vul Mediu) menestrel, poet, cântăreţ. 2. (ist.) cântăreţ / to drag through the ~ a împroşca cu noroi, a calomnia. II. vb, A. tr. 1. a stropi I a împroşca cu noroi. 2. (fig.) a ponegri, a terfeli, a calomnia. B. intr. a se înnămoli, a se împotmoli poet la curtea nobililor. 3. pl. (trupă de) cântăreţi şi comici deghizaţi în / ca negri. minstrelsy [-si] s. 1. arta menestrelilor; cântec al menestrelilor. 2. cântece (ale unui (in noroi, în baltă). mirific [mai'rifik] adj. (rar) mirific, minunat, măreţ. popor etc.); balade; culegere de cântece sau balade. 3. lăutari; orchestră. miriness ['maiarinis] s. caracter mlăştinos / mocirlos / smârcos. mint1 [mint] s. (bot.) mentă, izmă (Mentha sp.). mirk... s. v. m u r k... mint2 I. s. 1. monetărie, tarapana. 2. sumă mare, grămadă; ~ of money grămadă de mirror ['mira1'] I. s. 1. oglindă. 2. (fig.) oglindă, imagine fidelă. 2. reflectare. II. vb. bani. 3. (fig.) sursă, origine, izvor, provenienţă; ~ of trouble izvor de neplăceri. II. vb. tr. 1. a bate (bani). 2. a cizela, a modela. 3. a crea (un cuvânt, o expresie nouă). 4. (peior.) tr. 1. a reflecta, a răsfrânge, a oglindi. 2. a prevedea cu oglinzi. mirth [ma:0J s. veselie, bucurie, voioşie. a inventa, a scorni, a plăsmui, a născoci. mint3 (mis-] vb. tr. a adresa greşit (o scrisoare etc.). minuend ['minjuendj s. sumă sau mărime din care se scade o alta; (mat.) descăzut. misadventure ['misad'vent/or, imis-].s. 1. nenorocire, caz nenorocit, accident. 2. (jur.) minuet [.minju'et,'--'-] (muz.) I. s. menuet. II. vb. intr. a dansa menuet. minus ['mainas] I. (prep.) 1. fără, minus; ten ~ six is four 1 0 - 6 = 4. 2. (fam.) fără; crimă nepremeditată / prin accident. misadvise ['misad'vaiz, imis-] vb. tr. a da un sfat prost / greşit (cuiva). he came back ~an arm s-a întors fără un braţ. II. adj. negativ; (electr.) ~charge sarcină misalliance ['misa'latons, .misa'l-] s. v. m e s a 11 i a n c e. negativă. III. s. 1. (mat.) minus (semnul). 2. mărime negativă. misallotment ['misa'fotmsnt, .mis-] s. împărţire greşită. minuscule [mi'nAskju:l] I. s. literă mică, minusculă. II. adj. (despre scriere) minusculă. 1 misanthrope ['mizanOroup, 'misan-] s. mizantrop. minute ['minit] I. s. 1. minut (ca unitate de timp); to wait ten ~s a aştepta zece minute; misanthropic(al) [■niizan'Grapik(al), imisan-] adj. (de) mizantrop. it is ten ~s to three e (ora) trei fără zece (minute); to live ten ~s from the station a locui cale de zece minute de la gară; a ~'s rest o clipă de odihnă / repaus; wait a ~ (aşteptaţi) misanthropist [mi'zamGrapist, mi'sse-, -Orup-1 s. v. m i s a n t h r o p e . 0 clipă!; he was here a ~ ago a fost aici acum câtcva.clipe; in a few ~s în câteva minute; misanthropy [mi'zamGrapi] s. mizantropic. 1 shan't be many ~s nu voi zăbovi mult; it won't take a ~ (aceasta) e treabă de un minut; misapplication ['misiaspli'kei/an] s. aplicare sau întrebuinţare greşită.



 613



misapply ['rnisa'plai, amer. iinis-] vb. tr. 1. a folosi incorect / greşit. 2. a întrebuinţa prost, a face abuz de (fonduri etc.). rnisappreciate ['misa'pri:/ieit, -/jeit] vb. tr. a aprecia greşit. misapprehend ['mispa^pri'hend] vb. tr. a înţelege / a pricepe greşit, a greşi în interpretare. misapprehension ['mis-aspri'hcn/an] s. înţelegere greşită / eronată; idee greşită, neînţelegere; to be /labour under a ~ a înţelege greşit, a fi în eroare; a se lăsa indus în eroare. misappropriate ['miss'prouprieit] vb. tr. a-şi atribui / a-şi însuşi ilegal, a deturna (fonduri).



misappropriation ['mis3pproupri'eiJ"3n] s. atribuire / însuşire ilegală, deturnare de fonduri; furt. misbecome ['misbi'kAm, -ba'k-], past misbecame ['misbi'keim, -ba'k-], part. trec. misbecome ['misbi'k/\m. -ba'k-] vb. tr. a nu se potrivi cu, a nu fi convenabil pentru: a nu şedea bine (cuiva). misbecoming ['misbi'kAmin] adj. nepotrivit; neconvenabil. misbegot(ten) ['misbi'got(n)] adj. 1. nelegitim, din flori, bastard. 2. procurat pe căi ilegale / în mod ilegal. misbehave ['misbi'heiv,-ba'h-] vb. intr. şi refl. 1. a se purta rău/necuviincios. 2. a comite un adulter. misbehaviour [-3r] s. 1. purtare / conduită rea / proastă. 2. adulter. misbelief ['misbi'li:f, -ba'l-,'—, i-1-] s. 1. părere falsă / eronată. 2. erezie, credinţă religioasă greşită; necredinţă. misbelieve ['misbi'li:v -bo'l-,'—, i--'-] vb. intr. a avea o credinţă greşită; a avea concepţii neortodoxe. misbeliever ['misbi'li:var] s. eretic, necredincios, păgân. misbeseem ['misbi'si:m, -bs's-] vb. tr. v. m i s b e c o m c. misbestow ['misbis'tou] vb. tr. a acorda greşit sau pe nedrept. misbirth E'mis'ba:6] s. (rar) avort, pierdere a sarcinii / pruncului, lepădare. miscalculate ['mis'kEelkjuleit, .mis-] vb. A. tr. a calcula greşit; a socoti greşit. B. intr. a se înşela în socoteli / calcule; a calcula greşit. miscalculation ['mistkselkju'lei/an] s. calcul greşit; socoteală greşită; eroare. miscall [mis'k:>:l,'-'-] vb. tr. a (de)numi greşit / nejust / în mod incorect. miscarriage [mis'ka;rid3, 'mis'k-] s. 1. eşec, insucces; ~ of justice eroare / greşeală judiciară. 2. (despre o scrisoare, un pachet) rătăcire, pierdere, neajungerc la destinaţie. 3. (med.) avort, lepădare. 4. purtare rea. miscarry [mis'k


misgovernment



misconduct I. [mis'kandakt] s. 1. conduită / purtare rea / proastă. 2. administrare greşită / proastă. 3. infidelitate conjugală, adulter. II. [miskan'dAkt] vb. A. tr. a conduce prost / greşit. B. rejl. 1. a se purta prost / nedrept. 2. a se abate de la fidelitatea conjugală, misconstruction ['miskans'trAk/an,.--'--] s. interpretare / înţelegere greşită / incorectă / eronată. misconstrue ['miskan'stru:,-'k;>nst-] vb.tr. 1. a interpreta greşit /prost. 2. (fig.) a traduce prost/ greşit. miscounsel ['mis'kaunsal] s. sfat greşit; părere greşită. miscount ['mis'kaunt] I. vb. A. tr. a număra / a socoti greşit (mai ales voturile). B. intr. a se înşela la socoteală. II. s. greşeală, socoteală greşită; (fig.) greşeală de apreciere. miscreant ['miskrisnt] s. 1. ticălos, mizerabil, secătură, puşlama, lichea. 2. (înv.) eretic. necredincios. miscreate [imiskri(:)'eit] vb.tr. şi intr. 1. a crea / a concepe în mod greşit. 2. a deforma. miscreated ['miskri'citid] adj. diform, hâd, slut. monstruos. miscue [~'kju:] (fam.) I. s. greşeală. II. vb. intr. 1. a greşi. 2. (teatru) a nu da replica sau a da o replică greşit. misdate ['mis'deit] I. vb. tr. a data greşit. II. s. dată greşită; datare greşită. misdeal [mis'di:l].pastşipart. trec. misdealt [mis'deit] I. vb. A. intr. 1. a da / a împărţi greşit (la jocul de cărţi). 2. a greşi la împărţirea cărţilor. 3. a acţiona greşit. B. tr. a împărţi greşit (cărţile de joc). II. s. 1. împărţire neechitabilă. 2. dona greşită. misdealing f'mis'di:lin,] s. procedeu necinstit / incorect, conduită necinstită, purtare neprincipială. misdealt ['mis'deit] past şi part. trec. de la in i s d e a 1. misdeed ['mis'di:d, -'-] s. nelegiuire, făr(ă)delege, ticăloşie, faptă rea, crimă, delict. misdeem [mis'di:m] (poetic, înv.) vb. A. tr. 1. a confunda. 2. a concepe sau a judeca greşit, a-şi face o părere greşită despre. B. intr. (of) a gândi greşit sau rău (despre). misdemean [imisdi'mi:n[ vb. refl. a se purta prost, a avea o conduită proastă. misdemeanour [-ar] s. 1. (jur.) delict, crimă. 2. -fam.) ofensă, insultă. 3. (rar) pas greşit. misdirect ['misda'rekt, -dar-] vb. tr. 1. a dirija / a îndrepta greşit / prost. 2. a adresa greşit (o scrisoare). 3. (jur.) a induce în eroare (juriul). misdirection ['misdai'rek/


 misgovernor



614



misrule ['mis'rml] s. 1. proastă conduită, purtare rea; viaţă destrăbălată sau neregulată. misgovernor [mis'g\V3nor] s. conducător prost. 2. guvernare proastă. 3. anarhie, haos. misgrounded [mis'graundid] adj. prost fondat. miss1 [mis] I. s. 1. lovitură ratată; lovitură pierdută. 2. (med. fam.) sarcină falsă. 3. (înv.) misgrowth ['mis'grou6] s. creştere diformă / anormală. lipsă, absenţă; eşec; defect; he's no great ~ ne putem lipsi de el, nimeni nu-i va regreta misguidance fmis'gaidans] s. 1. îndrumare / conducere greşită. 2. (fig.) sfat rău. misguide ['mis'gaid, -'-] vb. tr. 1. a îndruma greşit. 2. a induce în eroare. 3. a trata prost; lipsa. II. vb. tr. 1. a rata, a eşua în, a nu reuşi în; to ~ one's blow a rata lovitura; a lovi în gol; to ~ one's mark / aim a rata ţinta, a lovi alături / în gol; (fig.) a nu-şi atinge a corupe, a deprava. scopul; to ~ the point (in one's answer) a nu da răspunsul potrivit / aşteptat / cerut; misguidedness [mis'gaididnis] s. lipsă de judecată. mishandle ['mis'hamdl, mis'h-] vb. tr. 1. a mânui greşit, a manipula prost. 2. a trata this criticism ~es the point critica aceasta nu-şi atinge ţinta / scopul, critica aceasta nu fără consideraţie / respect, a desconsidera. 3. a dirija / a îndrepta / a îndruma greşit I se adresează cui ar trebui; (teatru, despre actori) to ~ one's entrance a-şi uita / a greşi intrarea în scenă; to ~ one's way a greşi / a pierde drumul; a se rătăci. 2. a nu găsi, a nu prost. mishap ['mishsep,'-'-] s. neşansă, ghinion, nefericire, accident, întâmplare nefericită. întâlni (pe cineva); I called at his house yesterday, but ~ed him am trecut ieri pe la mishear [mis'hior,'-'-], past si part. trec. misheard [-'ho:d,'-'-] vb. tr. a auzi greşit / el dar nu l-am găsit (acasă) / nu l-am întâlnit. 3. a pierde / a scăpa (trenul, vaporul). 4. a pierde, a lăsa să scape, a lăsa să treacă; a rata (o ocazie); an opportunity not to be rău / prost. mishmash ['mi/mas/] s. 1. talmeş-balmeş, mişmaş. 2. amestecătură, dezordine, ~ed un prilej care nu trebuie pierdut; I have ~cd my turn mi-am pierdut I mi-a trecut rândul; you haven't ~ed much n-ai pierdut mare lucru / cine ştie ce; I ~ed my holiday harababură. this year în acest an nu am avut vacanţă. 5. a lipsi de la (o conferinţă, mi discurs, o întâlnire, misinform ['misin'fo:ni] vb. tr. 1. a informa greşit. 2. a denunţa pe nedrept. 3. a dezorien­ 0 masă); I would not have ~ed his speech for anything nu aş fi lipsit la discursul lui ta; a difuza ştiri false / tendenţioase în mijlocul (cu gen). misinformation ['rais.info'meijan, -fo;'m-J s. 1. informare greşită; dezinformare. pentru nimic în lume; I never ~ going there nu lipsesc niciodată de acolo; how many lessons have you ~ed? la câte lecţii ai lipsit? 6. a fi pe punctul de a; he narrowly ~ed 2. informaţii greşite. misinterpret ['misin'to:prit] vb. tr. 1. a interpreta greşit. 2. a tălmăci fals. 3. a denatura, being killed abia a scăpat de la moarte, era cât pe-aci să fie omorât, a scăpat ca prin urechile acului. 7. a-i scăpa, a nu prinde; a nu sesiza; to ~ a joke a nu sesiza o glumă; a comenta incorect / fals, a răstălmăci. . 1 ~ed the church you told me about n-am văzut biserica de care mi-ai vorbit; I ~ed misinterpretation ['misinito:pri'tei/an] s. interpretare greşită / falsă. the house am trecut de casă fără să(-o) observ. 8. a omite, a uita, a neglija; to ~ out a misinterpreter ['misin'taiprito1"] s. interpret greşit sau prost. misjudge ['niis'd3Ad3, -'-] vb. tr. 1. a judeca greşit. 2. a aprecia greşit, a subaprecia, nu lua / băga în seamă (pe cineva); to ~ (out) a word a omite un cuvânt, a trece / a sări peste un cuvânt. 9. a remarca absenţa (cu gen.), a observa lipsa (cu gen.), a observa că a se înşela asupra (cu gen.); a nu cunoaşte adevărata valoare (cu gen.). (cineva sau ceva) lipseşte; I ~ several books văd că-mi lipsesc mai multe cărţi; I ~ed misjudg(e)ment [-mont] s. judecată sou apreciere greşită. my spectacles nu-mi mai găseam ochelarii; all at once I ~ed him deodată l-am pierdut mislabel [mis'leibl] vb. tr. a eticheta în mod greşit, a marca eronat. din vedere. 10. a-i lipsi, a duce dorul (cu gen.); a regreta; a regreta absenţa (cu gen.); mislay [mis'lei], past si part, trec. mislaid f-'leid] vb. tr. 1. a rătăci, a pierde (un obiect). I ~ you îţi sinit lipsa, îţi duc dorul; to ~ an absent friend a regreta absenţa unui prieten; 2. (rar) a pune într-un loc nepotrivit. they will ~ one another îşi vor simţi reciproc lipsa. mislead [mis'li:d],past si part. trec misled [-'led] vb. tr. 1. a conduce greşit; a îndruma miss2 I. s. 1. Miss domnişoara; domnişoară (urmat de nume). 2..(fam.) domnişoară, greşit. 2. (fig.) a induce în eroare, a înşela. (fără a fi însoţit de nume, mod de adresare chelneriţelor sau vânzătoarelor) duduie. misleader ['mis'liids'] s. 1. înşelător, amăgitor. 2. seducător, corupător. 3. (fam.) fetiţă, fată. 4. (înv.) iubită. II. vb. tr. (fam.) a spune (cuiva) „domnişoară". misleading [mis'li;dirj] adj. înşelător, care induce în eroare, amăgitor. missal ['rnisal] s. (rel. catolică) misal, carte de rugăciuni (conţinâtul rugăciunile liturghiei misled [mis'led] past si part. trec. de la m i s l e a d . pe tot anul). mislike [mis'laik] I. vb. tr. 1. (poetic) a nu-i plăcea. 2. a-i displăcea; a avea aversiune missel ['mizai, 'misal] s. (omit.) sturz-de-vâsc (Turdus viscivorus). pentru. II. s. dezaprobare, lipsă de simpatie / de afecţiune / de afinitate. mis-shapen ['mis'Jeipan, 'mir/-] adj. diform, urât, pocit, hâd, monstruos. mismanage ['mis'msenid3, mis'm-] vb. A. tr. a dirija / a conduce / a administra prost missile ['misail] s. 1. (mil.) proiectil; guided ~proiectil teleghidat. 2. rachetă teleghidată. sau greşit. B. intr. a se purta rău, a opera greşit. missilery ['misailri, amer. 'misslri] s. tehnica construirii şi utilizării rachetelor teleghidate. mismanagement [-mont] s. administraţie sau conducere proastă / rea. missing ['misir]] I. aay. 1. absent, lipsă, care lipseşte. 2. rătăcit, lipsă; ~page foaie rătăcită. mismarriage ['mis'ma;rid3, mis'm-] s. căsătorie nefericită. 3. dispărut. II. s. (/nil.) the ~ dispăruţii. mismatch ['mis'mastj", -'-] I. vb. tr. a împerechea nepotrivit (mai ales într-o căsătorie). missing link [~ 'lirjk] s. 1. ceea ce lipseşte pentru a completa o serie. 2. (biol.) animal II. s. 1. căsătorie nepotrivită. 2. (tel.) dezechilibru, dezacord. 3. (cib.) deranjament, intermediar între om şi maimuţele antropoide. 3. (fig.) debil mintal. dereglare. mission ['mi/an] I. s. 1. misiune (într-o ţară străină), delegaţie. 2. (fig.) misiune, menire, misname [mis'neim,'-'-] vb. tr. a denumi / a chema greşit. scop, ţel (în viaţă). 3. sarcină, misiune. 4. activitate / acţiune de misionar. II. vb. A. tr. r misnomer ['mis'nouni3 , -'—] s. folosirea unui nume sau termen incorect, folosirea greşită a trimite cu o misiune. B. mtr. a duce muncă de misionar. a unui termen; the city which, by a ~, is called the metropolis oraşul care, printr-o falsă missionary [-ari] I. s. 1. (bis.) misionar, propovăduitor. 2. (fig.) sol, emisar. II. adj. denumire, se cheamă metropolă. (de) misionar. misogamy [mi'sogami, mai's-] s. misogamie, ură faţă de căsnicie. missioner [-or] s. v. m i s .s i o n a r y (I). misogynist [m«i'sod3inist, -gi-] s. misogin. mission style ['mi/an stail] s. (amer.) stil (în arhitectură, mobilă etc.) creat după modelul misogyny [mai'sDd3ini, -gi-] s. misoginie. vechilor misionari catolici spanioli din California. misoneism [imisou'niizam] s. misoncism. missis ['misizl s. (pop.) doamnă, stăpână; (glumeţ) the ~ cucoana, doamna, coniţa, mispickel [mis'pikl] s. (mineral.) mispichel, arsenopirită. consoarta. misplace ['mis'pleis] vb. tr. 1. a pune într-un loc nepotrivit; to ~ one's confidence Mississippian [imisi'sipjon, -ion] I. adj. din Mississippi. II. s. locuitor din Mississippi. a acorda încredere cui n-o merită. 2. a spune (ceva) într-un moment nepotrivit. missive ['misiv] I. adj. trimis; letter ~ misivă, mesaj, scrisoare oficială. II. s. misivă, misplaced ['mis'pleist,'--] adj. 1. prost plasat,nepotrivit. 2. deplasat. scrisoare oficială, mesaj. misprint I. ['mis'print,'--, -'-] s. greşeală de tipar. II. [mis'print,'-'-] vb. ir. a tipări cu Missourian [mi'zuorjon , -ion] I. aay. din Missouri. II. s. locuitor din Missouri. greşeli, a tipări incorect / greşit. misspeak ['mis'spi:k],pastmisspoke [-'spouk],part. trec. misspoken [-'spoukan] vb. misprise [mis'praiz] vb. tr.v. m i s p r i z e . A. tr. a vorbi incorect (o limbă); a pronunţa greşit (un cuvânt). B. intr. a se exprima misprision [mis'pri3.?n] s. 1. (yur.) tăinuire, dosire, nedenunţare (a unui delict, a unei incorect. crime). 2. (iuv.) greşeală (în interpretare, în înţelegerea unui text, a unei idei). mis-spell ['mis's pel], past si part. trec. mis-spelt [-t] vb. tr. a scrie greşit (ca ortografie), misprize [mis'praiz] vb. tr. 1. a dispreţui, a desconsidera. 2. a nu aprecia, a subaprecia. a ortografia greşit. mispronounce ['mispra'nauns] vb. tr. a pronunţa greşit / incorect / rău / prost. miss-spend fmis'spend], past si part. trec. mis-spent [-'spent] vb. tr. 1. a cheltui fără mispronunciation ['misprainAnsi'eiSsn] s. pronunţie / pronunţare greşită. rost. 2. (fig.) a irosi. misquotation ['miskwou'tei/an] s. 1. citat greşit / fals. 2. citare falsă / greşită. misspoke ['mis'spouk] past de la m i s s p e a k. misquote ['mis'kwout] vb. tr. a cita fals / greşit. mispoken ['niis'spoukon] part. trec. de la m i s s p e a k . misread ['mis'rkd], past si part. trec. misread [-'red] vb. tr. 1. a citi greşit. 2. a interpreta / mis-state ['mis'steit] vb. tr. a face o declaraţie / o afirmaţie greşită sau falsă despre; a tălmăci greşit. a (re)prezenta greşit. misreckon [mis'rekan] vb. tr. a calcula / a socoti greşit. mis-statement [-mont] s. afirmaţie sau mărturie incorectă / neadevărată / falsă. misreckoning [-irj] s. socoteală greşită. misstep ['mis'step] s. pas greşit, mişcare greşită (si fig.). misrelate ['misri'leit, -rs'l-] vb. tr. a povesti / a relata fals / incorect. missus f'mişos, -oz] s. v. m i s s i s. misrelation ['misri'leijan, -ra'l-] s. relatare sau povestire falsă / incorectă. missy fmisi] s. (fam.) domnişoară, duduită. r misremember |.misri'memto ] vb. tr. şi iutr. 1. a-şi aminti greşit. 2. (dial.) a nu-şi aminti, mist [mist] I. s. 1.ceaţă, pâelă, negură,înnorare; Scotch ~ccaţă deasă, burniţă, ploaie măruntă. 2. ceaţă, pânză (în faţa ochilor). II. vb. A. impers. 1. (despre ceaţă) a se aşterne, a nu ţine minte. misreport ['misri'po:t] I. s. relatare / povestire falsă / incorectă. II. vb. (r. a relata / a se lăsa, a se întinde. 2. a bura, a ploua des / mărunt; it is ~ing burează. B. intr. to ~ over (despre ochelari, parbriz etc.) a se aburi. a povesti fals / incorect. mistakable [mis'teikobl] adj. 1. care poate fi înţeles greşit. 2. confundabil. misrepresent l'misrrcpri'zent] vb. tr. a (re)prezenta greşit / incorect; a face o dare de mistake [mis'teik] I. s. greşeală, eroare, inadvertenţă; an exercise full of ~s un exer­ seamă inexactă (cu gen.). misrepresentation ['misircprizen'tei/an, -zan-] s. (re)prezentare sau relatare greşită / ciţiu plin de greşeli; to make a ~ a face o greşeală; a comite o greşeală / o eroare / o confuzie; a se înşela; to make a bad ~ a comite o mare greşeală / o greşeală grosolană; inexactă.



 615



to do smth. by ~ a face ceva din greşeală; to labour under a ~ a fi în greşeală; to acknowledge one's ~ a-şi mărturisi greşeală; there must be some ~ trebuie să fie vreo greşeală; there can be no ~ about that nu poate încăpea / nu încape nici o îndoială asupra acestui lucru; (fa/».) I am unlucky and no ~! hotărât, n-am noroc; n-am noroc şi pace; to take smb.'s hat in ~ for one's own a lua din greşeală pălăria altcuiva. II. vb. tr. past mistook [mis'tuk],part. tree, mistaken [mis'teiksn] 1. a înţelege greşit (vorbele cuiva); a se înşela asupra (vorbelor, intenţiilor cuiva); to ~ one's way a greşi drumul; he mistook the times in which he lived nu-şi dădea scama de epoca în care trăia; I have mistaken the house m-ara înşelat asupra casei, am greşit casa; there can be no ~ing his words nu te poţi înşela asupra (înţelesului) cuvintelor lui; you have ~n your man ţi-ai greşit omul. 2. a confunda, a lua drept altul; I mistook him for G. l-am luat drept G. mistaken [mis'teikpn] I. part. trec. de la m i s t a k e (II). II. adj. 1. greşit, fals; you are ~ te înşeli. 2. greşit înţeles. mistakenly [-li] adv. greşit, din greşeală. mistakenness [-nis] s. falsitate, caracter greşit / eronat. mistaking [mis'tcikirj] s. there is no ~ e imposibil să te înşeli, nu e posibil / nu se poate sate înşeli. mister ['mistar] I. s. (prese. Mr.) domnule, domnul (se întrebuinţează înaintea numelui de familie; ca apelativ fard numele de familie, e vulgar); hey, ~! ci, domnule! jupâne! II. vb. ir. (fam.) a-i spune (cuiva) „domnule". misterm [mis'ta:m] vb. tr. a denumi greşit. mistflower ['mistiflaua1"] s. (bot.) specie de plantă compozită din America de Nord (Eupatorium coelestinum). mistime ['mis'taim] vb. tr. 1. a spune sau a face (ceva) într-un moment nepotrivit; a nimeri prost. 2. a calcula greşit (o lovitură). mistimed [-d] adj. 1. inoportun, nepotrivit. 2. prost calculat. mistiness ['mistinis] s. nebulozitate, neclaritate, obscuritate (şijig.). mistletoe ['misltou, 'mizl-] s. (bot.) vâsc (Viscum album). mistook [mis'tuk] past de la m i s t a k e (II). mistral ['mistral, mis'tru:!] s. (meteor.) mistral. mistranslate ['mistra^ns'leit, -trams-, -trans-] vb. tr. a traduce prost / greşit. mistreat [mis'tri:t] vb. tr. (amer.) v. m a l t r e a t . mistreatment [-mant] s. (amer.) v. m a l t r e a t m e n t. mistress ['mistris] s. 1. stăpână (a casei); (fig.) regină, suverană, stăpână; ~ of the Adriatic Veneţia. 2. ['misiz] (prese. Mrs.) doamnă (înaintea numelui de familie al unei femei măritate nu se scrie decât prescurtat); (fam.) cuconiţă, cucoană. 3. meşteră, meşterită, specialistă. 4. învăţătoare, institutoare; profesoară; mathematics ~ profesoară de matematică. 5. directoare. 6. (înv., poetic) iubită, amantă; ibovnică. mistrust ['mis'trASt, -'-] I. vb. A. tr. a nu avea încredere în; a se îndoi de; a bănui; a se teme de. B.rejl. a nu se încrede în sine. II. ş. neîncredere, bănuială, îndoială, suspiciune. mistrustful [-ful] adj. neîncrezător, bănuitor. mistrustfully f-fuli, -făli] adv. neîncrezător, cu neîncredere. mistrustfulness [-fulnis] s. neîncredere. mistune [mis'tjmn] vb. tr. a dezacorda (un pian etc.). misty ['mişti] adj. 1. ceţos, înceţoşat, înnorat, aburit; învăluit în neguri. 2. (jig.) vag; neclar, confuz, neinteligibil. 3. întunecat, cenuşiu. 4. (despre ochi) înecaţi în lacrimi. misty-eyed ['misti'aid] adj. sentimental; care plânge uşor. misunderstand ['misAnda'stasnd, 


mo



pală (cuiva). 2. (bis.) a ridica la un grad bisericesc care dă dreptul la purtarea mitrei. 3. (tehn.) a strânge, a uni, a îmbina / a lega în pană, a îmbina sub un unghi ascuţit. B. intr. a se împreuna, a se îmbina în unghi ascuţit. mitre box ['maita baks] s. (constr.) echer, vinclu. mitred ['maitad] adj. 1. (bis.) eu mitră. 2. (tehn.) îmbinat sub un unghi de 45". mitre gear ['maita gia1"] s. (tehn.) roată conică dinţată (cu un unghi de 45"). mitre sili [~ sil] s. (hidr.) prag de izbire; rebord. mitre wheel [~ l/wi:l] s. 1. (tehn.) roată conică dinţată. 2. (auto) coroană conică. mitriform ['maitrilb:m] adj. mitriform. mitt [mit] s. l.(fam.) v. mi t t e n ( l , 3 ) . 2 . (sl.) mână. pumn; to tip smb.'s ~a) a saluta pe cineva cu mâna; b) (jig.) a ghici / a descoperi intenţiile / planurile cuiva. mitten ['niitn] s. 1. mănuşă fără degete; mănuşă cu două degete; to handle without ~s a trata fără mănuşi / în mod sever. 2.pl. mănuşi de boxer. 3. mitenă, mănuşă de lână sau mătase (care acoperă antebraţul). 4. (ist.) mănuşă (de armură). 5. (TV) refuz; concediere, destituire; to get one's ~s a) (despre un logodnic sau pretendent) a fi refuzat; b) a fi concediat / destituit (dintr-o slujbă). mittened ['raitnd] adj. cu mănuşi fără degete sau eu două degete. mittimus ['mitimas] s. (lat.) 1. (jur.) mandat de trimitere la închisoare. 2. (jur.) act prin care se transferă un proces către o instanţă superioară. 3. (fam.) aviz / înştiinţare de concediere. mitt reader ['mit ri:dar] s. (amer. fam.) ghicitor, chiromant. mix [miks] I. s. 1. amestec (de ciment etc.). 2. (TV) mixaj, suprapunere (de imagini); (fam.) to be in a ~ a avea capul învălmăşit, a avea ideile învălmăşite. 3. proporţie (de material dintr-un amestec) A. compoziţie, mixtură. II. vb. A. tr. 1. a amesteca (mai multe lucruri laolaltă). 2. (metal.) a alia (metalele), a face un amestec / un aliaj din. 3. a pregăti, a face (o maioneză etc.); to ~ a salad a face / a prepara o salată. 4. a confunda, a amesteca; to ~ facts a confunda faptele. 5. (pop.) to ~ it a veni în conflict cu cineva. 6. (biol.) a încrucişa, a hibridiza. 7. to ~ in a încorpora / a adăuga amestecând; ~ in the flour gradually adăugaţi treptat făina amestecând; to ~ up a încurca, a amesteca; to ~ up with a confunda cu. B. intr. (with) a se amesteca (cu); a se asocia; to ~ well a se asorta, a se acorda, a se armoniza. mixed [mikst] adj. 1. amestecat, mixt, de mai multe feluri sau culori; din mai multe părţi sau lucruri; variat; combinat. 2. (fam.) încurcat, învălmăşit, zăpăcit; ameţit; cherchelit. 3. (despre o societate) amestecat, nesclect. 4. mixt, pentru persoane de ambele sexe. mixed acid ['mikst 'sesid] s. (chim.) amestec nitrant. mixed blood [~ 'bUd] s. (biol.) 1. sânge amestecat. 2. corcitură. mixed body [~ 'badi] s. (chim.) corp compus. mixed brigade [~ bri'geid] s. (mil.) brigadă mixtă. mixed number [~ 'nAmbar] s. (mat.) număr mixt. mixed paint [~ 'pcint] s. (chim.) vopsea frecată. mixed school [~ 'sku:l] s. şcoală mixtă. mixed spirit [~ 'spirit] s. spirt amestecat cu benzină. mixed system i~ 'sistim] s. (tehn.) funcţionare mixtă. mixed train [~ itrcin] s. (ferov.) tren mixt (de pasageri şi de marfă). mixed-up [pinikst'Ap] adj. confuz, tulburat; năucit. mixen l'miksan] s. (sl.) bălegar, gunoi. mixer l'miksar] s. 1. (tehn.) malaxor; aparat / garnitură / serviciu de amestecat. 2. (constr.) betonieră. 3. (te.vt.) mixor. 4. iacăleţ, melesteu. 5. (amer. fam.) persoană sociabilă / comunicativă; persoană cu relaţii întinse. 6. (radio, TV) mixaj. 7. (amer. fam.) apă, sifon etc. (cu care se diluează o băutură tare). 8. mixer. mix-in ['miks'in,'--] s. (fam.) ceartă, bătaie, încăierare. mixing apparatus ['miksirj laspa.reitas] s. (tehn.) v. m i x e r (1). mixing drum [~ drAin] s. 1. (tehn.) rezervor de amestecat; tambur de amestecat. 2. (constr.) betonieră. mixing trough [~ tro(:)f] s. albie de amestecare. mixing tube [~ tju:b] s. (tel.) tub amestecător. mixtion ['mikst/pn] s. (arte) mordant. mixture l'mikstJV] s. 1. amestec. 2. amestecătură, confuzie. 3. (med.) mixtură, poţiune. 4. (constr., chim.) amestec, compoziţie, mixtură. 5. (TVfot.) mixaj. 6. (metal.) alcătuire, dozare (a şarjei). mix-up I'miks'Ap,'—] s. (fam.) 1. încurcătură, harababură, zăpăceală. 2. încăierare. mizen... v. m i z z e n. . . mizzen ['mizn] s. (mar.) randă. mizzen boom [~ bu:m] s. (mar.) ghiu. mizzen mast [~ ma:st] s. (mar.) arbore artimon. mizzen sail [~ seil] s. (mar.) velă de artimon. mizzen stay [~ steij s. (mar.) arbore gabier artimon. mizzen top [~ tap] s. (mar.) gabia arborelui artimon. mizzen topgallant mast [~ ta'ga;lant mu:st] s. (mar.) arborele zburătorul artimon. mizzen topgallant royal [— -roial] s. (mar.) vela rândunică artimon. mizzen topman [~ itopman] s. (mar.) gabia arborelui artimon. mizzen topmast [~ rtopma:st] s. (mar.) arbore gabier artimon. mizzle1 ['mizl] I. vb. impers. a bura, a ploua mărunt; it ~s burează. II. s. burniţă. mizzle2 vb. iutr. (sl.) a o şterge, a o întinde, a spăla putina, a-şi lua tălpăşiţa. mnemonic [mni(:)'monik] adj. mnemotehnic, mnemonic. mnemonics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) mnemotehnică, mnemonică, mnemonist ['mni:monist] s. mnemotehnician. mnemonize [|mni:monaiz] vb. tr. a reţine prin mnemotehnică. mo [mou] s. prese, de la mo m e n t (fam.) half a~! (aşteaptă-mă) un minut! într-un minut!



 Moabite



616



modelling ['modlin] s. 1. modelare; modelaj. 2. activitate de manechin, prezentare a Moabite ['mowobait] (bibl.) I. adjdin Moab, moabit. II. s. locuitor din Moab, moabiţ. moan [moun] I. s. 1. geamăt, vaier, vaiet. 2. (poetic) jeluire, plângere, tânguire, bocet. modei. model room ['modi ru(:)m] s. atelier de modele. 3. şuierat, suspin (al vântului). 4. susur, murmur (al apei). II. vb. A. tr. 1. a rosti gemând. model school [~ sku:l] s. şcoală model. 2. (poetic) a jeli. a deplânge. B. intr. 1. a geme, a ofta, a se jeli, a se tângui; a se plânge. model tank [~ tsrjk] s. (mar.) bazin de carene. 2. (poetic) to ~ of/ for a jeli, a plânge după. 3. (despre vânt) a suspina, a geme. 4. (despre modem ['moudsm, -idem] s. (infor.) modem. apă) a susura, a murmura. moderate I. ['modarit] adj. 1. moderat, reţinut, temperat, stăpânit, cumpătat; sobru (fn moanful ['mounfiil] adj. tânguitor, jeluitor. moat [mout] I. s. şanţ cu apă (care înconjoară un oraş sau un castel). II. vb. tr. limbaj, în exprimare); ~ in drinking cumpătat la băutură. 2. (despre calitate) modest, potrivit, mijlociu, mediocru; a man of ~ abilities un om cu înzestrări / posibilităţi modeste / a înconjura / a împrcjmui cu un şanţ cu apă. mediocre. 3. moderat, rezonabil, judicios, cu bun-simţ (în ceea ce priveşte părerile, moated ['moutid] adj. înconjurat cu un şanţ cu apă. 1 mob [mob] I. s. 1. mulţime gălăgioasă, gloată. 2. adunătură, ceată pestriţă. 3. (peior.) punctele de vedere). II. ['modsrit] s. oportunist; reformist moderat. III. ['modoreit] vb. gloată, prostime. 4. (si.) bandă de hoţi. 5. (austr.) turmă; cireada. II. vb. A. intr. a se A. tr. 1. a modera, a potoli, a tempera, a îranuia, a îndulci, a înfrâna, a reţine. 2. a convinge, îngrămădi, a se aduna, a se strânge. B. tr. 1. (despre o mulţime) a ataca, a maltrata, a face să înţeleagă. B. intr. 1. (despre vânt) a se calma, a se potoli. 2. a acţiona ca arbitru sau ca examinator la Cambridge. 3. (înv.) a media. a molesta. 2. a înconjura, a asedia, a împresura. moderate breeze ['modorit 'bri:zj s. (meteor.) vânt potrivit (4 grade Beaufort). mob2 s. (înv.) 1. femeie stricată, prostituată. 2. capot; ţinută neglijentă sau de casă. moderate gale [~ 'geil] s. (meteor.) vânt tare (7 grade Beaufort). 3. v. m o b c a p. moderateness ['modoritnis] s. 1. moderaţie. 2. caracter moderat; modicitate. 3. me­ mobbish ['mobi/J I. adj. 1. de mulţime; de gloată; gălăgios; dezordonat. 2. vulgar, diocritate. ordinar. moderate-priced ['modaritpraist] adj. la un preţ moderat. mob cap ['mob kasp] s. bonetă de casă (purtată de fentei în sec. XVIH-XIX). moderate sea [~ 'si:] s. (mar.) mare moderată (forţa 3). mobile1 ['moubail, -bi(:)l] adj. 1. mobil, nefixat; vioi; ~ mind minte ageră / vioaie. moderate-sized [~'saizd] adj. de mărime potrivită; de dimensiuni moderate. 2. (/nil.) mobil; de manevră. 3. nestabil, variabil, schimbător, nestatornic. moderating ['modoreitirj] adj. moderator, liniştitor. mobile2 s. 1. mobilă (sculptată). 2. (arta) sculptură (formată din părţi mobile), mobil. moderation [imodo'rei/an] s. 1. moderaţie, cumpătare, sobrietate, reţinere, rezervă; in mobile home [~ 'houm] s. rulotă (ca locuinţa). ~cu cumpătare; modest. 2. rezervă, discreţie. 3. stăpânire, egalitate (ae caracter). 4. (înv.) mobile library [~ 'laibrori] s. bibliotecă volantă. compromis. 5. pl. primul examen public de bacalaureat (la Oxford; prese, m o d s). mobile warfare [~ .wo:fs3r] s. (mil.) război de manevră. moderator ['modoreito'] s. 1. arbitru, mediator; moderator. 2. (tehn.) regulator de mobility [mou'biliti, mo'bitati] s. 1. mobilitate, vioiciune, vivacitate. 2. nestatornicie, mişcare. 3. preşedinte de adunare; (amer.) preşedintele adunării electorilor din oraşe. variabilitate, schimbare, instabilitate. 3. iritabilitatc, excitabilitate.. 4. examinator (la matematici, la un examen public la Oxford sau Cambridge). 5. (în mobilization [imoubilai'zei/an, -bălai-] s. 1. (/nil.) mobilizare. 2. (fig.) mobilizare, biserica presbiteriană) pastor care prezidează. activizare. moderator lamp [~ lamip] s. lampă cu dispozitiv pentru reglementarea consumului mobilize ['moubilaizl vb. A. tr. 1. (mii.) a mobiliza (armata), a pune pe picior de luptă. de petrol. 2. (ec.) a pune în circulaţie (bani). B. intr. (mii., despre armată) a fi mobilizat. moderatorship ['modareito/ip] s. rol de moderator. mob law ['mob Io;] s. legea mulţimii, judecată spontană; linşaj, linşare. modern ['modpn] I. adj. 1. modern, contemporan, actual. 2. modern, de modă nouă. mobocracy [mob'okrosi] s. demagogie. II. s. om al vremurilor noi, om cu vederi moderne; modern. mobsman ['mobzmon],pl. mobsmen [~] s. (amer. si.) gangster. modernism ['modofOnizam] s. 1. modernism, cele mai noi /mai modeme păreri, tendinţe moccasin ['mokosin] s. 1. mocasin. 2. (zool.) soi de şarpe veninos (Agkistrodon). sau moduri de expresie. 2. modernism; cuvânt modern; expresie modernă; neologism. moceasined [-d] adj. încălţat cu mocasini. modernist ['modoQnist] adj., s. modernist. mocha E'mouks] s. 1. cafea mocea. 2. (culoare) maro, cafeniu. 3. piele fină (pentru modernistic [-ik[ aay. modernist. mănuşi). modernity [mo'doiniti, mow'd-] s. 1. actualitate, contemporaneitate, caracter modern / mocha coffee [~'kofi] s. v. m o c h a ( l ) . actual. 2. ceva modern. ~ " mock [mok] I. vb. A. tr. 1. a-şi bate joc de, a-şi râde de, a lua în derâdere, a zeflemisi, modernization [itnodo(:)nai'zei/3n, -ni'z-] s. modernizare. a ridiculiza. 2. a imita, a maimuţări, a parodia. 3. a dispreţui. 4. a tachina, a cicăli. 5. a înşela, modernize ]'modo(:)naiz] vb. A. tr. a moderniza, a adapta la vremurile noi. B. intr. a trage pe sfoară. B. intr. (at) a-şi bate joc, a-şi râde (de). II. s. (înv.) 1. bătaie de joc, a adopta obiceiuri moderne, a se moderniza. ridiculizare, zeflemea; to make a ~ of a-şi bate joc de, a lua în râs (cu ac.). 2. imitare; modernness ['modonniş] s. caracter modern, modernism. parodiere; imitaţie. III. adj. 1. imitat, fals, falsificat. 2. prefăcut, simulat, pretins. 3. imagi­ modern school [tinodn 'sku:l[ s. şcoală în care nu se predau limbile clasice. nar, fictiv. 4. eronat, fals. modest ['modist, amer. si -est] aay. 1. modest, reţinut; timid; sfios. 2. cuviincios, decent. mockable ['mokoblj adj. caraghios, ridicol. 3. (despre preţuri ele.) modest, convenabil. r mocker ['moko ] s. 1. batjocoritor, zeflemitor. 2. amăgitor, înşelător. modestly [-li] arfv. 1. cu modestie; sfios, cu pudicitatc; fără pretenţii / ifose. 2. cuviincios, mockery ['mokori] s. 1. derâdere, bătaie de joc, batjocură. 2. glumă. 3. imitare; parodiere, decent. bufonerie. 4. obiect de batjocură, cal de bătaie. 5. (fig.) farsă, teatru; înscenare. modesty [-i] s. 1. modestie; sfială. 2. cuviinţă, decenţă. 3. (rar) moderaţie, cumpătare. mock-heroic ['mok hi'rouik] I. adj. (despre stil, epopee) eroi-comic. II. s. lucrare modi ['mou'dai] s. pl. de la m o d u s. croi-comică, mai ales epopee eroi-comică. modicum ['modikom] s. 1. cantitate mică / redusă (rle bani etc.), porţie mică (de mocking ['mokin] I. adj. batjocoritor; de batjocură. II. s. batjocură, batjocorire, derâdere. mâncare); a ~ of truth un grăunte de adevăr. 2. (glumeţ) omuleţ; femeiuşcă. mocking-bird [~ bo;d] s. (omit.) sturz-zeflemitor (Mimus polyglottos). modifiable ['modifaiobl] adj. modificabil. mocking stock [~ stok] s. persoană de care râd toţi, obiect de batjocură. modifiability ['modifra'biliti] s. modificabilitate. mock moon ['mok mu:n[ s. v. p a r a s e l e n e . modification [.modifi'keijan] s. 1. schimbare, modificare. 2. (lingv.) apofonie, alternanţă mock orange [~ 'orind3l s. (bot.) sirinderică, seringa (Philadelplnis coronarius). vocalică. mock sun [~ sAn] s. (astron.) parhelie. modificative ['modifikotiv, amer. -keitiv] I. adj. (gram.) modificator. II. s. (element) mock trial [~ itraial] s. (jur.) simulacru de proces, înscenare judiciară. modificator. mock-turtle (soup) [~'ta:tl su;p, mok't-] s. supă din cap de viţel, imitatul supa de broască modificatory ['modifikeitourij adj. modificator, care modifică. ţestoasă. modifier ['modifaio1"] s. (gram.) (element) modificator; adverbial ~ complement mock-up [~\p] s. machetă, model (în mărime naturală). circumstanţial. mock window [~ .windou] s. fereastră oarbă. modify ['modifai] vb. tr. 1. a modifica, a schimba (parţial); a atenua; a înmuia. 2. (lingv.) modal l'moudl] adj. 1. (gram., muz.) modal. 2. de mod, modal. a schimba prin apofonie / prin alternanţă vocalică. modality [mou'dzeliti] s. modalitate. modifying [-irj] adj. modificator. modal value ['moudl 'vadju:] s. (mat.) valoare modală. modish ţ'moudi/] adj. 1. la modă, modern. 2. (/ani.) care se prăpădeşte după modă. mode [moud] s. 1. mod, mijloc, metodă. 2. obicei, obişnuinţă (în comportare, înfăţişare, modishly [-li] aav. (îmbrăcat etc.) la modă. în felul de viaţă); manieră; modă, uzanţă etc. 3. modalitate (si log.). 4. (muz.) tonalitate. modishness [-nis] s. conformism faţă de cerinţele modei; eleganţă afectată. 5. (muz. ist.) schemă ritmică. 6. (gram. rar) mod. 7. (te*t.) modă. modiste [mou'diist] s. (fr.) modistă; croitoreasă. model ['modi] I. s. 1. model, machetă; tip; şablon; tipar. 2. (fam.) copie exactă, mods [modz] s. (si.) prese, de la m o d e r a t i o n (5). asemănare, imagină, icoană. 3. pildă, exemplu, model. 4. sistem. 5. (arte) (persoană care modular ['modjulo'] adj. modular. pozează ca) model. 6. manechin (de vitrină etc.). 7. manechin (persoană)^, rochie (model). modulate ['modjulcit] vb. A. tr. a modula, a înmuia, a îndulci (vocea); a adapta, a ajusta. 9. atr. model, demn de urmat / de luat ca exemplu, exemplar. II. vb. A. tr. 1. a modela, B. intr. (muz.) a trece dintr-o tonalitate în alta. a da formă (ai dat.). 2. (tehn.) a turna în tipare. 3. a lua forma de. 4. (after, on) a crea modulation [.modju'leijan] s. 1. modulaţie. 2. (rar) melodie. (după, conform cu). B. refl. to ~ oneself (up)on a person a-şi lua drept model o persoană, modulation factor [~ >fa;ktor] s. (tei.) coeficient de modulaţie. a se forma după modelul unei persoane. C. intr. 1. a modela, a fasona, a sculpta. 2. (tehn.) modulator ['modjuleitorj s. (/iz.) modulator. a turna în forme. 3. a servi drept model. 4. a lucra ca manechin, a prezenta moda. module ['modju:l] s. 1. (/iz., tehn., orbit.) modul; ~ of design modul de măsură; ~of torsion modul de torsiune / răsucire. 2. (înv.) plan, desemn. model analysis [~ o-nadosis] s. (constr.) studiu pe model. ^ modulus ['modjulos], pl. moduli [-lai] s. (tehn., mat.) coeficient; valoare absolută. model drawing [~ idro;irj] s. desen după model. modus ['moudos], pl. modi ['moudai] s. mod, manieră, fel, gen; fel de viaţă. modeller ['nratolo'] s. 1. modelor; modeller; modelator. 2. sculptor.



 617



monetize



modus vivendi ['modss vi(:)'vendi, 'moudss vi'vendai] s. (lot.) 1. modus vivendi, acord mollusk v. m o 11 u s c. temporar, înţelegere temporară (între părţile care discută). 2. mod / fel de viaţă. molly ['moli] s. 1. v. m o l l y - c o d d l e (1, 2). 2. (sl.) târla. 3. coş mare (pentru fructe etc.). Moeso-Goth [ mi:sou'go8, 'mi:zou-] s. (ist.) mezogot. molly-coddle [~kodl] I. s. 1. bărbat sau băiat efeminat sau cocoloşit. 2. (fa/u.) papă-lapte; Moeso-Gothic [-ik] adj. (ist.) mezogotic. curcă-plouată, cârpă. 3. neghiob, găgăuţă, tont. II. mollycoddle vb. tr. a cocoloşi. mofette [mou'fetj s. (geol.) mofetă. Molly-Maguire [~mo>gwaior] s. (ist.) membru al unei societăţi irlandeze secrete care mog [mog] s. v. m o g g y. lupta contra stăpânirii engleze (pe la 1843). moggy ['ningi] s. (giumef) pisoi. Moloch l'moulok] s. 1. (bibi.) moloh. 2. (zool.) moloh, şopârlă ţepoasa (Moloch mogote [mo'gouti:] s. (geol.) mogote, hum. Mogul [mou'gA.1,'-- ] I. s. 1. (ist.) Mogol (descendent al cuceritorilor mongoli ai Indiei); horridus). the Great / Grand ~ Marele Mogol. 2. mongol. 3. mogul persoană sus-pusă / importantă, molt vb., s. v. m o u l t. potentat; magnat. 4. mogul (amer.) tip de locomotivă (la trenurile de marfă). II. adj. molten ['moultoh] I. part. trec. de la m e 11. II. adj. 1. topit; lichid; 2. turnat. mongol. moly ['mouli] s. 1. (mitoi.) iarbă fermecată (în Odiseea). 2. (bot.) usturoi-sălbatic (Allium r mohair ['mouheo ]s. 1. mohair, lână de Angora. 2. mohair, ţesătură de lână de Angora. moly). molybdate [mo'libdeit] s. (chim.) molibdat. Mohammedan [mou'hEemid^n] adj., s. mahomedan. molybdenite Imo'libdmait, mo'l-, mou'l-, amer. şi irnolib'di:nait] s. (mineral.) Mohammedanism [-izam] s. (rel.) mahomedanism. molibden it. Mohammedanize [-aiz] vb. tr. a mahomedaniza, a converti la religia mahomedană. molybdenum [mo'libdinom, mou'l-, mo'l-, molib'dimom] ş. (chim.) molibden. Mohawk ['mouho:k] s. 1. indian din tribul Mohawk (în America de Nord). 2. (lingv.) molybdenum glance [~ glu:ns] s. (mineral.) molibdenită. limba Mohawk. 3. (sport) figură de patinaj. 4. v. M o h o c k. mom [mom] s. (amer. fam.) mamă, mami. Mohican ['mouikon, amer. mou'hiikan] s„ adj. mohican. moment ['moumont] s. 1. moment, clipă; I haven't a ~ to spare n-am nici o clipă Mohock ['mouhok] s. (ist.) bandit aristocrat. moiety [moioti.'moiiti] s. 1. jumătate. 2. jumătate parte; parte. 3. (glumeţ) soţie; (rar) liberă; wait a / one / (fam.) half a ~, (pop.) wait half a mo aşteaptă o clipă, o secundă, aşteaptă un pic!; corne this ~! vino îndată / imediat!; to interrupt at every ~ a întrerupe soţ. moil1 [moil] I. vb. A. intr. a trudi, a îndeplini o muncă grea (mai ales în noroi, în în fiecare clipă; to expect smb. every ~ a aştepta pe cineva din clipă în clipă / dintr-un umezeală); (fig.) to toil and ~ a trudi din greu. B. tr. 1. a umezi, a uda; a murdari; a tăvăli moment într-altul; one hour to a ~ exact o oră; a ~ ago adineauri, acum o clipă; the ~ în noroi. 2. a obosi, a chinui. II. s. 1. trudă, muncă grea. 2. confuzie, dezordine. 3. (jig.) I saw him în clipa în care l-am văzut; the ~ he arrives imediat ce soseşte, la sosirea lui; from the ~ when din clipa când; at this ~, at the present ~ în acest moment. chin,caznă. actualmente; I am busy at the ~ sunt ocupat acum, în prezent sunt ocupat: at that (very) moil2 s. târnăcop. r r moire |mwa: , mwo: şi pronunţia franceză] s. (jr.) (teAt.) 1. moar. 2. efect de moar. ~ chiar în clipa aceea; at the last ~ în ultima clipă; not for a ~! niciodată! pentru nimic moire ['inwa:rei, mwo:r- şi pronunţia franceză] (Jr., text.) I. adj. moarat, cu ape. II. s. în lume! 2. moment, punct, stadiu. 3. (fiz.) moment (al unei forţe etc.) 4. importanţă, însemnătate; of little ~ de mică importanţă; it is of no ~ whether puţin interesează dacă, ţesătură care are aspect moarat/ cu ape; moaraj. moist [moist] I. adj. 1. umed, jilav; igrasios. 2. (despre anotimp etc.) umed. 3. (înv.) nu arc importanţă dacă; of the first ~de primă importanţă, de cea mai mare însemnătate. proaspăt, neveştejit. II. vb. tr. v. m o i s t e n (A). momenta [mou'mento] pl. de la m o m e n t u m . moist colours ['moist 'kAloz] s. pi. acuarele (sub formă de pastă în tuburi). momental [mou'mentol] adj. (fiz.) de moment, al momentului. momental equation [~ i'kwei/pn] s. (fiz.) ecuaţie a momentelor. moisten ['moisn] vb. A. tr. a umezi, a umecta; a muia, a stropi; (glumeţ) to ~ the lips momentarily ['rnoumonterili] adv. 1. pentru o clipă. 2. fiecare moment, în tot momentul. a trage o duşcă. B. intr. a se umezi. 3. dintr-o clipă în alta, din moment în moment. moistener [-orj s. umezitor, dispozitiv de umezirc; aparat de umezirc. momentariness ['moumonterinis] s. scurta durată, caracter trecător. moistening [-in] s. umezire, umectare. momentary ['moumontori] adj. 1. momentan, trecător, efemer, de scurtă durată. 2. care moistness fmoistnis] s. umiditate, umezeală. se petrece în fiecare moment / clipă. moisture [rmoist/or] s. umiditate, umezeală; igrasie; abureală. momentary-swift [~swift] adj. (înv.) iute ca clipa (expresie shakespeariană). moisturize ['moist/oraiz] vb. A. tr. a umezi; a hidrata. B. intr. a se umezi, a se umidifica. momently ['moumontli] adv. 1. la fiecare minut, din minut în minut. 2. în orice clipă / moke [mouk] s. (sl.) 1. (zool.) măgar. 2. idiot, bou. 3. (amer. peior.) negru. 4. (austr.) moment. 3. de o clipă, de (un) moment. 4. imediat, pe dată, din moment în moment. rnârţoagă. momentous [mou'mentos, mo'm-] adj. important. însemnat; memorabil. moko ['moukou] s. tatuaj la maori. momentousness [-nis] s. importanţă, însemnătate. molar1 ['moulo1"] (anat.) I. adj. molar. II. s. (dinte) molar. momentum [mou'mentom, ma'm-], pl. momenta [-to] s. 1. (fiz.) moment mecanic; molar2 adj. (chim.) molar, gram-molccular. molasses [mo'laesiz, mou'l-, amer. şi -cz] s. pi. (folosit ca sg.) melasă; melasă neagră; inerţie; viteza mişcării, energie cinetică; impuls. 2. (jig.) impuls; avânt; to gather ~ a căpăta avânt, a se dezvolta impetuos. -... (amer.) (as) slow as ~ foarte încet, încet ca melcul. mon [mon] s. (scot.) bărbat. mold [mould]... (amer.) v. m o u 1 d... monachal ['monokpf] adj. monahal, călugăresc. Moldavian [mol'deivion] I. adj. moldovenesc, moldovean. II. s. moldovean. monachism ['monokiz^m] s.v. m o n a s t i c i s m. mole1 [moul] s. aluniţă. monacid [mon'assid] adj., s. (chim.) monoacid. mole2 I. s. 1. (zool.) cârtiţă, sobol (Taljxi europaea ş.a.). 2. (jig.) cârtiţă. II. vb. intr. monad ['monsed, 'moun-1 s. 1. (filoz-, biol.) monadă. 2. (chim.) element monovalent. a săpa / a scormoni sub pământ, a face găuri / galerii (ca o cârtiţă). monadic [mo'naedik, mow'n-] adj. (chim.) monovalent; monoatomic. mole3 s. (hidr.) dig (de larg); dig portuar; mol; ehei; baraj. monadnock [mo'nazdnok] s. (geol.) cornet, monadnock. mole4 s. (chim.) mol, molcculă-gram. r monarch ['monok] s. 1. monarh, suveran; rege; stăpân. 2. (entom.) fluture mare (Danais molecular [mou'Iekjub , mo'l-, mo'l-] adj. molecular. chrysippus). molecular attraction [~ o'tr&kjbn] s. (fiz.) atracţie moleculară. monarchal [mo'naikal, mo'n-] adj. v. m o n a r c h i c a l . mplecularity [moilckju'teriti] s. (fiz., chim.) 1. calitate moleculară. 2. forţă moleculară. monarchical [mo'na:kikpl] adj. monarhie. molecular weight [mou'lckjulo 'weit] s. (chim.) greutate moleculară. molecule ['molikju:!, 'moul-] s. 1. (fiz., chim.) molecula. 2. (chim.) mol. 3. (fig.) particulă monarchically [-i] adv. monarhic. infimă, atom. monarchism ['monokizsm] s. monarhism. monarchist ['monokist] s. monarhist. mole-hill ['moulhil] s. 1. muşuroi de cârtiţă. 2. (fig.) obstacol uşor de trecut; fleac. monarchize fmonokaiz] vb. A. tr. a monarhiza. B. intr. a se purta ca un monarh. mole rat [~ rast] s. (zool.) specie de cârtiţă (Spalax typhlus). mole-shaped [~/eipt] adj. ca o cârtiţă. monarchy ['monoki] s. monarhic. moleskin ['moulskin] s. 1. blană de cârtiţă. 2. (teAt.) moleschin. 3. pl. pantaloni de monastery ['monostari] s. mănăstire (de călugări). moles ch in. monastic [mo'nasstik, mo'n-] I. adj. mănăstiresc, călugăresc. II. s. călugăr. molest [mou'lcst, ma'l-l vb. tr. 1. a necăji, a plictisi, a stingheri; a hărţui. 2. a jigni. monastically [-oii] adv. călugăreşte, monahal. monasticism [mo'nasstisizpm] s. 1. călugărie, monahie. 2. viaţă de călugăr, asceză. 3. a molesta, a maltrata. monaural ['mon'oT^l] adj. (muz.) monofonic. molestation [imoules'tei/sn, amer. şi rmo-] s. 1. plictisire, necăjirc; hărţuire. 2. jignire. monazite l'monozait] s. (mineral.) monazit. 3. molestare, maltratare. Monday ['niAndei] s. luni; Black ~a) (rel.) lunea de după Duminica Sfântului Apostol moli [mol] s. (sl.) 1. iubită a unui gangster. 2. prostituată. mollescent [mo'lessnt] adj. liniştitor, alinător; care atenuează / slăbeşte / domoleşte. Toma; b) (sl. scol.) prima zi de şcoală după vacanţă: (fam.) to keep Saint ~ a lenevi. Mondayish [-i/] adj. (fam.) (mai ales despre funcţionari) care nu are chef de lucru. modifiable [molifaiabl] adj. care poate fi îmblânzit / potolit. Mondays ['nundeiz] adv. lunca. mollification [tmolifi'kei/an] s. atenuare, calmare, îndulcire; potolire, pacificare. 1 Monegasque bniono'gcesk] I. adj. din Monacco.rnonegasc.II. s. locuitor din Monacco. mollifier f'molifaio "] s. 1. pacificator. 2. (înv.) calmant, relaxant. mollify fmolifai] vb. A. tr. a atenua, a reduce, a slăbi, a micşora, a modela, a îndulci, rnonegase. a potoli, a înmuia (asprimea etc.). B. intr. a se calma, a se îndulci, a se înmuia, a se potoli. monetary ['nunitpri, amer. şi 'mon-] adj. monetar, bănesc, valutar. monetary crisis [~ 'kraisisj s. (ec.) criză monetară. mollusc ['molosk, -Usk] s. (zool.) moluscă. monetary unit [~ 'ju:nit] s. (ec.) etalon monetar. mollusca [mo'Usko] s. pl. (zool.) moluştele. molluscous [mo'Uskos,raa'l-]adj. 1. (zool.) de moluscă. 2. (fig.) fără caracter, cu caracter monetize ['niAnitaiz, amer. şi 'mon-] vb. tr. 1. a transforma (un anumit metal) în monede. a alege (metalul) ea bază a sistemului monetar. 2. a bate monedă din. slab.



 money



618



money ['mAni] I. s. 1. numerar, monedă, bani; sumă (de bani); paper ~ monedă hârtie; monk [nunk] s. călugăr. (amer.) hard ~ monede; soft ~ bilete (de bancă): piece of ~ monedă; current ~ monedă monkdom ['niArjkdpm] s. (fam.) călugări. . * în curs / curentă; counterfeit / bad / base ~ monedă falsa, bani falşi; ready ~ bani în monkery [Wnksri] s. (fam.) 1. (adesea peior.) viaţă mănăstirească, călugărie. numerar, bani lichizi / peşin; one's own ~avere personală / proprie; short of ~ fără bani, 2. v. mo nk d o m. monkey ['nurjki] I. s. 1. (zool.) maimuţă; female / she ~ maimuţă (femelă); (si.) to put care stă prost eu banii; (ec.) ~ on account credit, activ; ~ on hand bani disponibili; to make ~ a face / a câştiga bani; a pune bani la ciorap; to come into ~ a moşteni o avere; to be smb.'s ~ up a înfuria pe cineva; a face pe cineva să-şi iasă din fire; a scoate din fire / rolling in ~ a se scălda în bani, a fi putred de bogat; there is ~ in it e o afacere bună, din sărite pe cineva; (si.) to get one's ~ up a se înfuria, a se supăra, a-i sări muştarul. ies bani / se pot scoate bani din afacerea asta; it is worth the ~ face banii; it is ~ thrown 2. (fig.) maimuţă, ştrengar; (fam.) you young ~ maimuţă mică! ştrengar mic! 3. (fig.) away sunt bani aruncaţi; (prov.) ~ begets ~ banul la ban trage; (în ziare) ~ article buletin nătâng, prost, tembel. 4. (sl.) (suma de) cinci sute lire; (amer.) cinci sute dolari. 5. (tehn.) financiar. 2. pl. moneys [-z], uneori monies [-z] (rar) piesă, monedă. 3. pl. (moneys, cărucior de macara. 6. (consîr.) berbec (de sonetă). 7. (mine) galerie auxiliară în steril. 8. (tehn.) ciocan cu cădere liberă. 9. (metal.) cutie de răcire. II. vb. A. tr. a maimuţări. monies) (înv., jur.) bani, fonduri. B. intr. 1. a face salturi / tumbe (ca o maimuţă). 2. (fam.) to ~ (about) with smth. a mişca money act [~ a?kt] s. (ec.) act financiar. ceva (care trebuie lăsat liniştit). money agent [~ .eid33nt] s. bancher. monkey board [~ bo:d] ş. (mine) pod de manevră. moneybag [~ baeg] s. 1. pungă de bani. 2. pl. (fam.) avere, bogăţie, bani mulţi. 3. pl. monkey bread [~ bred] s. 1. (bot.) baobab (Adansonia digitata). 2. fructul (fam.) bogătaş, „sac iară fund". baobabului. money bill [~ bil] ş. (pol.) proiect de lege financiară. monkey bridge [~ brid3l s. (mar.) pasarelă. money-box [~boksj s. puşculiţă. monkey business [~ ibiznis] s. (sl.) 1. pungăşie, matrapazlâc, coţcărie, 2. maimuţăreli, money broker [~ ibrouko1"] s. (ec.) agent de bursă. r circ, caraghioslâcuri. money-changer [~spinor] s. 1. păianjen mic (roşu) despre care se crede că aduce noroc. monkey suit [~ sju:t] s. (amer. fam.) 1. uniformă. 2. costum de gală. 2. (fig.) speculant; cămătar. monkey tricks [~ triks] s. pl. maimuţăreli, giumbuşlucuri. money's worth [~z ws:5] s. 1. valoare a banilor. 2. ceva care merită banii cheltuiţi L monkey wrench [~ renr/j s.l.v. m o n k e y s p a n n e r. 2. (amer. fam.) piedică, care are valoarea reală a sumei cheltuite. obstacol; şicană. moneywort [~wo:t] s. (bot.) dreţe (Lysimachia nummularia). monkhood [Wnkhud] s. 1. călugărie. 2. călugări. monger ['mAng3rJ ş. vânzător, negustor (mai ales în cuvinte compuse); fish~negustor / monkish ['mArjki/] adj. călugăresc, monahal. vânzător de peşte; traficant, colportor; (peior.) news~ bârfitor, zvonist; colportor. monkship ['niArjk/ip] s. v. m o n k h o o d (1). Mongol ['mongol, -g9l] I. adj. din Mongolia, mongol. II. s. locuitor din Mongolia, monk'shood ['mAnkshudf s. (bot.) omag (Aconitum napellus). mongol. monoacid ['monou'aîsid] adj. (chim.) monoacid; monobazic. Mongolian [mon'goulion] I.adj. v. Mo ng o 1.(1). II-s.l.v. M o n g o l (II).2. (lingv.) monoatomic [~o'tomik] adj. (fiz.) monoatomic. (limba) mongolă. monobasal [~'bcisl] adj. (cristalografie) monobazal. Mongolian idiocy [~ 'idiasi] s. (med.) v. M o n g o 1 i s m. monobasic [~'beisik] adj. (chim.) monobazic. Mongolic [morj'golik] adj., i. v. M o n g o l i a n . monoblock [~bbk] s. (tehn.) monobloc. Mongolism ['mongoUzPin, -gal-] s. (med.) mongolism. monocarpellary [~'ko:pcbri] adj. (bot.) monocarpelar. Mongoloid [mon'gobid] adj. mongoloid. monocelled [~seld] adj. (biol.) monocelular. mongoose ['mgrjgms, 'iiiAn-] s. (zool.) 1. mangustă (Herpestes sp. s.a. genuri). monochord [~ko:d, -nok-] I. adj. (fiz.) monocord. II. s. (muz.) monocord. 2. lemurian (Lemur mongoz). monochromat [imona'kroumast] s. (med.) persoană care suferă de monocromatism. mongrel ['niArjgrsl] I. s. 1. încrucişare. 2. hibrid; metis; corcitură. 3. (zool.) corcitură, monochromatic [.monoukrou'manik] adj. monocromatic, de o singură culoare. câine de curte corcit. II. adj. corcit. monochromatism [imono'kroumofem] s. 1. monocromie. 2.(med.) monocromatism. mongrelize [-aiz] vb. tr. a corci. monochromator [imonoukrou'meita1"] s. (fiz.) monocromator. mongst [nurjst] prese, de la a m o n g s t . monochrome ['monokroum] I. s. (poligr., arte) imagine monocromă. II. adj. monocrom. moni(c)ker ['monikor] ş. 1. semn de recunoaştere (al unui vagabond). 2. (si.) nume; monocle ['monokl, -nok-] s. monoclu. poreclă. monoclinal ['monou'klain^l] adj., s. (geol.) monoclinal. moniliform [mou'nilifo:m] adj. (bot., zool.) moniliform. monocline ['monouklain, -nok-] s. (geol.) monoclinal. monism ['monizsm, amer. şi 'rnou-] s. (filoz.) monism. monoclinic [imonou'klinik] adj. (geol.) monoclinic. monist ['monist] s. (filoz.) monist. monocoque ['monouikouk] s. (av.) monococă, fuzelaj-cocă. monistic [ma'nistik] adj. (filoz.) monist(ic). monocot ['monoukot] s. (bot.) monoeotiledon (prese, de lâ m o n o c o t y l e d o n ) . monition [mou'ni/sn, mg'n-J s. 1. înştiinţare, aviz, avertisment, prevenire; premoniţie. monocotyledon ['monouikoti'li:d3n] s. (bot.) monoeotiledon. 2. (jur.) citaţie. 3. (bis.) îndemn / avertizare în scris (din partea unui episcop pentru a monocotyledonous [-os] adj. (bot.) monocotiledonat. împiedica o abatere). monocracy [mou'nokrasi] s. (pol.) autocraţie. 1 monitor ['monita "] I. s. 1. mentor, sfetnic, povăţuitor, sfătuitor. 2. monitor (elev dintr-o monocular [mou'nokjulor, mo'n-] I. adj. 1. monocular, adaptat pentru un singur ochi. clasă superioară, care ţine ordine într-o clasă inferioară); şeful clasei. 3. (mar.) monitor 2. (rar) chior. II. s. 1. (fiz.) monocular. 2. (med.) monoftalm. (vaş care supraveghează coastele). 4. (hidr.) (hidro)monitor. 5. (zool.) şopârlă care anunţă monoculture ['monou.kAlt/or] s. (agr.) monocultură. apropierea crocodililor (fam. Varanidae). 6. (consir.) luminător. 7. (tehn.) aparat de monocyclic ['monou'saiklik] adj. (chim., fiz-, mat.) monociclic. reglare/ control. 8. (tehn.) cap-revolver. 9. (cib.) dispozitiv de comandă. 10.(7Y) monody ['monodi] s. 1. monodie, odă pentru o singură voce (în tragediile antice controlor / monitor de imagine; monitor de sunet. II. vb. A. tr. 1. (7V) a asculta, a urmări, greceşti). 2. cântec de jale, bocet. 3. (muz.) monodie, compoziţie monodică. a. supraveghea. 2. (fiz.) a supune spre verificare intensitatea de radiaţie radioactivă. monoecius [mo'ni:/os] ş. (biol.) hermafrodit. 3. a observa / a detecta (cu ajutorul instrumentelor). 4. a supraveghea, a monitoriza. B. intr. monofîlm ['monoufilm] s. (chim., fiz-) strat monomolecular. a funcţiona / a servi ca monitor / ca supraveghetor etc. monogamic ['monou'gEemik] adj. monogam. monitorial [imoni'toxiol] adj. 1. îndemnător, povăţuitor; de monitor. 2. v. m o n i t o r y (I). monogamist [mo'nogomist, mo'n-] adj., s. monogam. monitorial school [~ rsku:l] s. scoală în care elevii din clasele superioare monogamy [mo'nogomi] s. monogamic supraveghează ordinea în clasele inferioare. monogenesis ['monou^cnisis] s. (biol.) monogeneză. monitory ['monitori] I. adj. de înştiinţare, de avertisment, care avertizează. II. ş. (re/.) monogenetic ['monoud3inetik] adj. (biol.) monogenetic. monogenic [imonou'd3cnik] adj. (genetică, mat.) monogen. mesaj povăţuitor, îndemn / avertisment scris (al unui episcop). monoglot fmonoglot] s. monoglot, persoană care vorbeşte o singură limbă. monitory letter [~ Jets'"] s.v. m o n i t o r y (II).



 619



monogram ['mansgraem] s. monogramă. monogrammatic ['managra'mastik] adj. ca o monogramă, monogrammed ['raonagraemd] s. cu monogramă. monograph ['monagrccf, -gra^fj I. s. monografie. II. vb. tr. a scrie o monografic despre; a trata monografic. monographer [ma'nagrafar, mo'n-] s. monograf, autor al unei monografii. monographic [.nwns'graefik] adj. monografic. monogyny [mou'nod3ini, ma'n-] s. monoginic. monohydrate [imanou'haidreit] s. (chim.) monohidrat. monohydric l'manou'haidrik] adj. (chim.) monobazic; monohidroxilic; monovalent. monolayer [.monou'leiar] s. (chim.) peliculă moleculară. monolingual l'manouplingwal] adj. monolingv. monolith ['monouliB, -nai-] I. s. monolit. II. adj. monolitic. monolithic [imanou'liGik, -na'l-] adj. 1. monolitic. 2. (jig.) monolitic, indestructibil, de nedruncinat. monologic(al) [rmana'bd3ik(al)] adj. monologat; în formă de monolog. monologist [ma'nabd3ist] s. 1. persoană care rosteşte un monolog. 2. persoană care monopolizează conversaţia. monologize [ma'nabd3aiz] vb. in/r. a monologa, a acapara conversaţia, a nu lăsa pe alţii să vorbească. monologue ['manabg, rar 'mouna-] s. monolog. monomania ['manou'meinia, iman-, -na'm-] s. (med.) monomanie. monomaniac [-k] adj. monomaniac, maniac, obsedat de o singură idee. monome ['monoum] s. (mat.) monom. monomer ['manamar, mou-] ş. (chim.) monomer. monometallism [imanou'metalizpm] s. (ec.) monomctalism. monometer [ma'nami(:)tar] s. (metr.) monometru, vers alcătuit dintr-un (singur) picior. monomial [ma'noumial] s. v. m o n o ni e. mononuclear [imanou'nju:klbr] adj. mononuclear. mononucleosis [iiiianou-njmkli'ousis] s. (med.) mononuclcoză. monophase ['manafeiz] adj. (electr.) monofazat. monophthong ['manafBanJ s. (fon.) monoftong. monophthongal [imanafGangd] adj. (fon.) de monoftong. monophthongize ['manafibijgaiz] vb. tr. (fon.) a monoftonga, a reduce la un singur sunet vocalic. monoplane ['manaplein, -noup-] s. (ai'.) monoplan. monoplegia bmanou'pli:d3ia] s. (med.) monoplegie. monopolist [ma'napslist] s. (ec.) 1. monopolist. 2. (ec.) adept al sistemului monopolist. 3. (fig.) persoană care monopolizează ceva. monopolistic [mapnapp'listikj adj. monopolist. monopolization [mainapplai'zci/pn] s. monopolizare. monopolize [ma'nap^laiz] vb. tr. (ec., fig.) a monopoliza; to ~ the conversation a acapara conversaţia. monopolizer [-3r] s. monopolizator. monopoly [ma'nap^li] s. (ec.,fig.) monopol; to have the ~ of a avea monopolul (cu gen.). monopoly price [~ prais] ş (ec.) preţ de monopol. monorail ['manourcil, -nar-] s. 1. calc ferată monoşină / cu o singură şină; monorai. 2. calc ferată suspendată (pe piloni); palan electric cu cărucior. monorhyme ['manouraim, -nar-] s. (metr.) monorimă. monorime s. v. m o n o r h y m e. monosaccharide [iinanou'saekaraid] s. (chim.) monozaharidă. monosepalous [imanou'sepplas, -na's-] adj. (bat.) monosepal. monostich ['monoHStik, -nas-] s. (metr.) monostih. monosyllabic ['jnanasi'iaebik, iman-, -nous-j adj. monosilabic. monosyllabically [-aii] adv. monosilabic. monosyllabism ['manou'silabizsm] s. monosilabism. monosyllable ['manaisibbl] s. monosilabă. monosymmetric [-manousi'mctrik] adj. 1. (despre cristale) monoclinic. 2. (biol.) zigomorf. monotheism ['manouSbizsm, -na6-, 'monoMi0i:i, -n3-0i:i-] s. (rel.) monoteism. monotheist ['nionoH'9i:ist] s. (rel.) monoteist. monotheistic [.inano«6i:'istik] adj. monoteist. monotint ['monotint, -no/d-] s. desen sau gravură într-o singură culoare. monotone ['manatoun] I. s. 1. v. m o n o t o n y. 2. (muz.) melodic pe un singur ton. II. vb. tr. şi iu/r. a recita, a citi sau a cânta pe acelaşi ton. monotonous [ma'natanss] adj. monoton; uniform; plicticos. monotonousness [-nes] s. v. m o n o t O n y. monotony [nw'notsni] s. monotonie, uniformitate; plictiseală. monotreme ['manoutrkm] s. (biol.) monotrem. monotype ['monataip, -nouţ-] s. 1. (biol.) monotip, unic reprezentant al unei specii. 2. (poligr.) monotip. monotyper [-ar] s. (poligr.) monotipist. monovalence ['manouivcilans,'--'--, ■--'--] s. (chim.) monovalcnţă. monovalency [-i] s.v. m o n o v a l e n c e . monovalent ['manou.veilant] adj. (chim.) monovalent. monoxide [ma'naksaid, ma'n-, amer. şi -sid] s. (chim.) monoxid, oxid cu un atom de oxigen. Monroeism [man'rouiz^m, niAii'r-,'—] s. (ist. S.U.A.) doctrina preşedintelui lui Monroe.



moon-faced



monsieur [ma'sja:rjorma tare,-rnasjVjormaslabă],pi.rnonsieurs[-z] s. 1. (fr.) domnul; domnule. 2. (adesea peior.) francez, franţuz. monsoon [man'sum, man-] s. muson; rainy / wet ~ muson de vară; dry ~ muson de iarnă. monster fmonsta1"] I. s. 1. monstru, bâzdâganie; neom, dihanie. 2. monstru, pocitanie, avorton. 3. (înv.) minune. II. adj. monstruos, uriaş, gigantic; de monstru. monstrance ['manstrans] s. (bis. catolică) monstranţă, ostensoriu. monstrosity [mans'trositi, man-] s. 1. monstruozitate, grozăvenie. 2. monstru; pocitanie. monstrous ['manstras] I. adj. 1. monstruos, groaznic; bestial, atroce. 2. monstruos, pocit, diform, hidos, hâd. 3. imens, colosal, prodigios. 4. absurd, fără sens. II. adv. (înv.) extraordinar, neobişnuit. monstrously |-li] adv. monstruos; groaznic. monstrousness [-nis] monstruozitate (a unei fapte etc.). montage [man'to^,'--, 'montid3] s. (jr.) 1. (cin.) montaj. 2. fotomontaj. Montanan [mon'taenan, -ta:-] I. adj. din Montana. II. s. locuitor din statul Montana. montane [man'tein] adj. 1. muntos. 2. care locuieşte la munte. montan wax ['mantsen 'weeks] s. (mineral.) ceară montană. monte ['manti] s. denumirea unui joc de cărţi. monte-jus [pronunţia franceză] s. (chim.) montejus. Montenegrin ['manti:ni:grin] adj., s. muntenegrean. month [nunG] I. s. lună; calendar ~ lună calendaristică; in the ~ of August în (luna) august; current ~ lună în curs, lună curentă; at the end of the current / present ~ la sfârşitul lunii curente; what day of the ~ is this? a câta zi a lunii e aceasta? ce zic astăzi?; în cât suntem astăzi?; this day ~a) de azi într-o lună; b) acum o lună; from ~ to ~din lună în lună; once a ~ o dată pe lună, lunar; twice a ~ de două ori pe lună, o dată la două săptămâni; to receive one's ~ pay a-şi primi salariul lunar. monthly ['niAnGli] I. adj. lunar. II. adv. lunar; în fiecare lună o dată, o dată pe luna. III. s. 1. revistă lunară. 2.pl. (med.) menstruaţie. monthly nurse [~ 'na:s] s. soră de caritate (pe lângă o lehuză). monticule ['mantikju:l] s. 1. dâmb, movilă, movilită. 2, (geol.) con suplimentar (la baza sau pe coasta unui vulcan). 3. gheb, cocoaşă (la animale). monument ['manjumant] s. 1. monument; statuie; the Monument coloana din Londra (ridicată hi amintirea incendiului din 1666). 2. sepulcru. 3. monument al naturii. 4. trofeu. 5. (jig.) monument, document (istoric, literar etc.). 6. (fig.) exemplu, monument; a ~of scholarship un monument de învăţătură. monumental [monju'mentl] adj. 1. monumental, măreţ; uriaş, colosal, uimitor. 2. memo­ rabil, remarcabil, de mare însemnătate. 3. (jig.) colosal, monumental, nemaipomenit; — stupidity prostie monumentală / fenomenală. 4. de pe un monument. 5. funerar. monumentality [.manjuman'tasliti] s. monumentalitate, caracter monumental. monumentalize ['manjumcntpbiz] vb. tr. a ridica un monument în cinstea (cu gen.), a eterniza printr-un monument. moo [mu:] I. vb. intr. a mugi. II. s. 1. muget. 2. (peior.) femeie tâmpă. mooch [mu:t/] (şl.) vb. A. in/r. 1. a umbla haimana, a trândăvi. 2. a fura, a sfeterisi. B. tr. 1. a fura, a sfeterisi, a şterpeli. 2. a cerşi. 3. a tapa. mood1 [mu:d] s. 1. (gram., log., muz.) mod. 2. (muz.) armonic; acord. mood 2 1. s. 1. dispoziţie, stare sufletească / de spirit; to be in a good ~ a fi bine dispus; to be in a bad ~ a fi prost dispus; he is in one of his bad ~s e într-un moment de proastă dispoziţie; to feel / to be in no ~ for laughing a nu avea poftă de râs, a nu-i arde de râs, a nu avea nici un chef de râs. 2. pi. indispoziţie; toane; capricii. 3. fire, temperament. 4. (îuv.) supărare, mânie, furie. moodiness [rmu:dinis] s. 1. toane; proastă dispoziţie. 2. toane, dispoziţie schimbătoare. mood swing ['mu:d swirj] s. (amer.) schimbare a dispoziţiei. moody ['mu:di] adj. 1. capricios, schimbăcios, cu toane. 2. trist, mâhnit, abătut; în dispoziţie proastă, prost dispus. 3. gânditor, meditativ. mool [mu:l] s. (scot-) 1- lut; ţărână. 2. groapă, mormânt. moola ['mu:b] s. (amer. si.) bani, lovele. moolah ['mu:b] s. 1. v. m u 11 a (h). 2. v. m o o l a . moon [mu:n] I.s. l.(aştron.) lună; full ~ lună plină; new ~ lună nouă; the ~ increases/ waxes luna creşte: the ~ wanes luna descreşte; to bay the ~ a) a lătra la lună; b) (fig.) a se ocupa cu / a se ţine de fleacuri; to believe that the ~is made of green cheese a crede orice absurditate; a crede că tot ce zboară se mănâncă; to cry for the ~ a cere un lucru imposibil / luna de pe cer; once in a blue ~ foarte rar, din an în Paşte; (şl.) to shoot the ~ a se muta din locuinţă pe furiş noaptea (pentru a nu plăti chiria); to aim / to level at the ~ a avea pretenţii exagerate, a viza situaţii mari. 2. (astron.) satelit (al oricărei planete). 3. (poetic) lună (a anului). 4. lumina lunii. 5. ceva în formă de lună; semilună (emblema steagului turcesc). 6. the Moon (mitol.) (zeiţa) Diana; Selene. 7. (în alchimie) argint. II. vb. A. tr. (si to ~ away) a petrece (timpul) visând. B. iutr. 1. (şi to ~ about) a rătăci / a se mişca / a înainta ca în vis / ea un somnambul. 2. (rar) a străluci ca luna. moonbeam ['mu:n bi:m] s. rază de lună. moon-blind [~.blaind] adj. 1. (vet.) suferind de oftalmie periodică. 2. (med.) suferind de hcmcralopie. 3. orb; miop. moon blindness [*- iblaindnis] s. 1. (vet.) oftalmie periodică. 2. (med.) hcmcralopie. mooncalf [~ka:f] s. 1. idiot, imbecil (din naştere). 2. visător, „somnambul". 3. (înv.) monstru, dihanie, pocitanie. mooned [mu:nd] adj. 1. împodobit cu semiluni. 2. de forma lunii sau semilunii. mooner ['mu:nar] ş. 1. lunatic, somnambul. 2. (jig.) visător. moon eye ['mu:n ai] s. (vet.) 1. oftalmie periodică. 2. ochi atins de oftalmie periodică. moon-eyed [-d] adj. 1. v. m o o n - b l i n d (1,2). 2. cu ochii larg deschişi / cu ochii holbaţi de frică, de mirare etc. moon-faced ['mu:iiifeist] adj. cu faţa rotundă ca o lună.



 moonflaw



moonflaw [~flo:] s. (fnv.) acces de nebunie cauzat de lumina lunii. moonglade [~gleid] s. (amer. [K>etic) oglindirea lunii în apă. moongrass [~gra:s] s. (bot.) „iarba-lunii" (Sesleria splioeroceplialaj. moonhead [~hed] s. (amer. si.) lunatic, nebun. moonish ['mu:ni/] adj. 1. capricios, schimbător. 2. (fig.) ca o lună plină. moonknife ]'mu:nnaif] s. (pielărie) disc de înmuiat. moonless ]'mu:nlis] adj. fără lună. moonlight |'mu:nlait] I. s. lumina lunii. II. adj. 1. luminat de lună. 2. la lumina lunii. III. vb. intr. (fam.) a lucra suplimentar (mai ales noaptea); a avea o a doua slujbă (nedeclarată la fisc). moonlighters [~laitoz] s. pi. (ist.) membri ai „Ligii irlandeze" (care, în semn de protest, distrugeau noaptea semănăturile si vitele moşierilor englezi). moonlight flitter [—Ia.it pflitor] s. (si.) plecare pe furiş din locuinţă noaptea pentru a nu plăti chiria. moonlighting ['mu:n>laitinj s. (fam.) slujbă suplimentară («rai ales de noapte si nedeclarată la fisc). moonlit ['mu:nlit[ adj. luminat de lună, scăldat în lumina lunii. moon-mad [~maxij adj. nebun, smintit. moonmaii [~mon],pl. moonmen [~, -men] s. (înv.) 1. lunatic. 2. (sl.) ţigan. moon month [~ niAnG] s. (astron.) lună lunară. moonrise [~raiz] s. răsăritul lunii. moonscape [~skeip] s. peisaj sub clar de lună. moonset [~set[ s. apusul / asfinţitul lunii. moonshee ['mu:n.fi:] s. (anglo-indian) tălmaci, translator. moonshot ['mu:nfot] s. (cosm.) 1. lansare a unei nave spre lună. 2. navă spaţială lansată spre lună. moonshine ['miun/ain] s. 1. clar de lună. 2. absurditate; absurdităţi; nimicuri; prostii; fantezie. 3. (amer. sl.) alcool de contrabandă (mai aies whisky). moonshiner [~.J'ainor] s. (amer. sl.) 1. contrabandist (care transporta alcool noaptea). 2. alegător. •' -'moonshiny [~i/aini] adj. 1. luminat de lună. 2. (despre lumină ele.) de lună. 3. (fig.) himeric; înşelător, amăgitor. 4. (fig.) absurd; smintit, nebunesc. moonsiff ['mu:nsif[ s. (anglo-indian) judecător hindus. , moonstone [nnunstoun] s. (mineral.) piatră de lună, filinit. moonstricken [-.strikan] adj. v. m o o n s t r u c k . moonstruck [~strAk[ aay. 1. lunatic. 2. halucinat; nebun, zănatic. moonwort ['mu:nwo:t] s. (hot.) limba-cucului (Botrychium lunaria). moony ['mu:ni[ adj. 1. asemănător cu luna, ca o lună. 2. luminat de lună. 3. distrat; gânditor. 4. (fam.) afumat, cherchclit. Moor [muor, moor, mo:r] s. 1. (ist.) maur. 2. mahomedan (din India). moor1 s. 1. ţinut întins acoperit adesea cu vegetaţie arbustivă măruntă (aVn genul Erica ş.a.). 2. teren mlăştinos; mlaştină. 3. teren de vânătoare. moor2 (mar.) vb. A. tr. a afurca; a amara; a lega (vasul) de mal. B. intr. 1. a afurca sau a amara. 2. a arunca ancora. moorage ['muaridj, 'moar-, rmo;r] s. (mar.) 1. amaraj; loc de ancoraj; dană; acostare. 2. taxă de amararc. moor bath ['muo ba:6] s. baie de nămol. moor berry [~ iberi] s. (bot.) afin, răchitele (Vaccinium sp.). moor coal [~ koul] s. (mine) cărbuni de mlaştină; turbă. moor cock [~ kok] s. v. m o o r g a m e. moor fowl [~ faul] s. v. ni o o r g a m e. moor game [~ geim] s. (omit.) potâmiche albă din Scoţia (bagopus scoticus); ( ~ cock masculul; ~ hen femela). moorhen ['muohen, moo-, mo:-] s. v. m o o r g a m e. mooring ['mirarin, 'moor-, 'mo:r-J I. s. (mar.) 1. legare (de tarm cu odgonul); afurcare; amaraj; ship at her ~s navă legată de ţărm cu odgoane. 2. post de ancoraj; dană de acostare. 3. pi. ancoră de port / geamandură. 4. pl. geamanduri de legare. mooring anchor [~ ia;nkor] s. (mar.) ancoră de geamandură. mooring bitts [~ bits] s. pl. (mar.) bintă de lanţ. mooring block [~ blok] s. (mar.) ancoră de beton. mooring board [~ bo:d] s. (mar.) planşetă de manevră. mooring buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură de acostare. mooring cluster |~ iklAsto'] s. (mar.) dalb, trei fraţi. mooring mast [~ mu:st] s. 1. (mar.) stâlp de ancorare. 2. (av.) catarg pentru aterizare (pentru dirijabile). mooring post [~ poust] s. (mar.) pilot de reazem; baba. mooring swivel [~ iswival] s. (mar.) cheie de afurcare. Moorish f'muori/, 'moor-, mo:r-] adj. 1. (de) maur. 2. (în India) mahomedan. moorland ['muolond, 'mool-, 'mo:l-, -tend] s. v. m o o r1 (1,2). Moorman ['muomon],pl. Moormen [~] s. maur. moorstone ['muostoun] s. bloc de granit. moorwort f'muowo:t] s. (bot.) ruginare (Andromeda polifolia). moose [mu:s] s. (zool.) elan-american (Alces americanus). moot1 [mu:t] I. s. 1. (ist.) adunare de cetăţeni liberi ai unui comitat pentru discutarea problemelor privitul întregul comitat; locul unde, se ţine această adunare. 2. (jur.) acţiune în justiţie; litigiu; acuzare. II. adj. (despre o problemă) 1. disputat, dezbătut, discutabil, contestabil. 2. teoretic, academic. 3. ipotetic. III. vb. A. tr. 1. a pune (o problema) în discuţie, a dezbate. 2. a de/.bate (procese, ca practică juridică). B. intr. 1. a argumenta, a pleda. 2. (înv.) a se plânge. moot2 s. cui de lemn.



620



mooted [rmu:tid] adj. (amer.) v. m o o t 1 (II). mop1 [mop] I. s. 1. cârpă de praf fixată pe un băţ; otreapă; dish ~ spălător (de vase), cârpă pentru spălatul vaselor; window ~ cârpă de spălat geamurile. 2. ghem, ghemotoc. 3. (mar.) coadă cu mâner. 4. (sl.) claie de păr. 5. (tehn.) disc de lustruit. II. vb. tr. 1. a şterge. 2. a mătura. 3. to ~ up c) (mil.) vb. a curăţa de inamici (un teren etc.); b) (tehn.) a curăţa la umed. c) (fam.) a termina, a încheia, a duce la bun sfârşit. mop 2 1. vb. intr. a face grimase I strâmbături. II. s. grimasă, strâmbătură. mopboard ['mopbo:d[ s. (amer.) plintă, şipcă de bordură. mope [moup] I. vb. A. intr. 1. a fi deprimat / abătut / posomorât; a fi cuprins de urât. 2. to ~ about / around a umbla fără ţintă, a-şi plimba amărăciunea. B. tr. a deprima, a mâhni. C. refl. a se întrista; a fi mâhnit / abătut. II. s. 1. om deprimat / blazat / apatic sau ursuz. 2. pl. urât, deprimare, spleen. moped ['mouped] s. motocicletă uşoară; motoretă. mope-eyed ['moupaid] adj. miop. moper ['moupor] s.v. m o p e (II, 1). mopey ['moupi] adj. v. m o p i s h. mopish ['moupi/] adj. trist, abătut, posomorât; predispus la ipohondrie; plictisit; ursuz. moppet ['mopit, amer. si -et] s. 1. (fam.) păpuşă. 2. (fam.) copil, puşti. 3. (rnv.) păpuşică, drăguţă, micuţă. mopsy ['mopsi(:)] s. l.v. m o p p e t (3). 2. căţel lăţos. 3. (înv.) femeie dezordonată / şlcampătă. moquette [mou'kct] s. (fr.) (text.) mochetă. morainal [mo'reinal, mo'r-] adj. (geol.) morcnal, de morenă." moraine [mo'rein, mo'r-] s. (geol.) morenă. moral ['mor.il] I. adj. 1. moral, etic; moral, cinstit; nobil; virtuos, cast; ~ victory victorie morală; ~Iaw lege morală; ~sense simţ moral. 2. moralizator. -0- ~ certainty certitudine completă, fapt aproape neîndoielnic. II. s. 1. morală, învăţătură, pildă, concluzie. 2. pl. moravuri, obiceiuri. 3. pl. (folosit ca sg.) etică, morală. 4. (vulg.) mare asemănare, imagine leită; the boy is the very ~ of his father băiatul e leit tatăl său. ' morale [mo'ra:l, mo'r'-] s. 1. moral, stare morală (mai ales a trupelor, a armatei); to undermine the ~ a submina, a distruge moralul. 2. (înv.) morală, moralitate. moral faculty ['moroi Taekslti] s. simţ moral. moralism ['moralizam] s. 1. maximă morală; precept moral. 2. (lecţie de) morală. 3. credinţă într-o moralitate lipsită de implicaţii religioase. moralist ['moralist] s. 1. moralist. 2. persoană care duce o viaţă de înaltă ţinută morală (fără a fi religios). moralistic [iiiioro'listik] adj. moralist; didactic. morality [mo'raditi, mo'r-] s. 1. morală, etică. 2. moralitate, conduită morală. 3. învăţă­ tură, morală. 4. pl. moravuri. 5. (teatru ist.) moralitate. moralize ['moralaiz] vb. A. intr. a moraliza. B. tr. 1. a da o interpretare morală (cu dat.). 2. a îndrepta moravurile (cu gen.). moralizer [-V] s. moralist. moralizing [-in] adj. moralizator. morally ['morali] adv. 1. moral, conform moralei. 2. din punct de vedere moral. moral philosophy ['moral fi'losofi] s. etica, morala, filozofia morală. morass [mo'rres, mo'r-] s. 1. mlaştină; ţinut mlăştinos. 2. (fig.) strâmtoare, ananghie, situaţie grea. morassic [-ik] adj. v. m o r a s s y. morassy [-i] adj. mlăştinos. moratorium [imoro'to:riom, mo:r-, -amer. -'ton-] s. (ec.) moratoriu. moratory ['moratori, -touri] adj. (ec.) de moratoriu, prin care se amână termenul de plată. Moravian [mo'reivion] I. s. 1. locuitor din Moravia. 2.pl. (ist.) fraţii din Moravia (din secta lutsită, emigranţi în Saxonia). II. adj. 1. din Moravia. 2. (ist.) referitor la fraţii din Moravia. morbid ['mo:bid] adj. 1. morbid, bolnăvicios, nesănătos. 2. (mea1.) patologic; "growth neoplasm, cancer. 3. dând o impresie bolnăvicioasă; morbid, înclinat spre melancolie, teamă sau suspiciune. 4. îngrozitor, respingător. morbidity [mo:'biditi] s. 1. stare bolnăvicioasă. 2. morbiditate. morbidness ['mo:bidnis] s. 1. imprcsionabilitate bolnăvicioasă. 2. bănuială. 3. v. ni o r b i d i t y. morbific(al) |mo:'bifik(al)] adj. care produce boală, care îmbolnăveşte. morbosity ].mo:'bositi] s. v. m o r b i d i t y. mordacity [mo:'da?siti] s. corosivitate, mordacitate, causticitate. mordacious [mo:'deiJos] adj. caustic, usturător, corosiv. mordancy ['mo:donsi] s. v. m o r d a c i t y. mordant ['mo:dant] I. adj. 1. sarcastic, înţepător. 2. (chim.) caustic, corosiv. 3. (med.) caustic, care produce descompunerea ţesuturilor. II. s. 1. (acid) mordant; baiţ; corosiv. 2. (poligr.) acid de gravare. 3. (te.it.) mordant fixator de colorant. 4. («gr.) substanţă întrebuinţată pentru stârpirea dăunătorilor. III. vb. tr. 1. a bâiţui, a decapa. 2. (tevt.) a moidansa. mordent ]'mo:dont] s. (muz.) mordant. more [mo:r, moor[ I. adj. 1. mai mult; mai multă; încă; mai; (some) ~ bread, please! nişte pâine / puţină pâine, vă rog!; to have some ~ wine a mai bea / a mai lua vin. 2. mai mulţi; mai multe; încă; mai; ~ people mai mulţi oameni, mai multă lume; two ~ books încă două cărţi; they walked three ~ miles au mai mers (încă) trei mile; there were no ~ lakes to see nu se mai vedeau (şi alte) lacuri. 3. mai mare; the ~ part partea (cea) mai mare. II. s. mai mult; I cannot give ~ nu pot da / să dau mai mult; he gave what he had promised and ~ dădu ceea ce promisese şi mai mult / ba chiar mai mult; I needn't say ~ nu e nevoie să spun mai mult, am spus tot ce era / aveam de spus;



 621



mosaic gold



morphologic(al) [imo:fo'lod3ik(9l)] adj. (gram., biol. etc.) morfologie. he knows ~ about it than you el ştie mai multe decât mine (despre asta); I hope to see ~ of him sper să-l văd mai des în viitor; sper să fac mai îndeaproape cunoştinţă cu el; morphologically [-aii] adv. (gram., biol. etc.) (din punct de vedere) morfologic. is there any ~? mai este? a mai rămas?; there is plenty ~ mai este / a mai rămas destul; morphology [mo:Tol9d3i] s. (gram., biol. etc.) morfologie. do you want (any sau some) ~? nu mai doriţi?; vreţi să mai luaţi?; I want a little ~ mai morphometry [mo:'ibmitri] s. (geol.) morfometric. vreau puţin / încă puţin; there is nothing ~ to be said nu mai este nimic de spus; he is morphonemics [imo:fou'ni:miks] s. pi. (folosit ca sg.) v. m o r p h o p h o n e m i c s . twenty and ~ are douăzeci de ani trecuţi, are mai mult de douăzeci de ani; what is — morphophoneme [imo:fou'founi:m] s. (lingv.) morfonem. mai mult, ba mai mult, mai mult încă; neither ~ nor less nici mai mult, nici mai puţin. morphophonemic [imo:foufou'ni:mik] adj. (lingv.) morfoncmic. III. adv. 1. mai (mult); (serveşte şi la formarea comparativului analitic al adjectivelor morphophonemics [imofoufou'ni:miks] s. pi. (folosit ca sg.) morfonologie. şi adverbelor plurisilabice); ~ easily mai uşor; ~ and ~ din ce în ce mai mult; he was morris ['moris] I. s.v. m o r r i s d a n e c. II. vb. tr. şi intr. a dansa. ~ surprised than annoyed era mai mult surprins decât supărat; — than half dead mai Morris chair [~ t/s3 r ] s. tip de fotoliu cu spetează rabatabilă şi perne detaşabile. mult mort decât viu, aproape mort; ~ than usually brilliant mai strălucit(or) ca de obicei; morris dance [~ 'du:ns,'—] ş. 1. vechi dans ţărănesc englez, executat de dansatori - or less mai mult sau mai puţin; oarecum; they are ~ or less cousins sunt oarecum îmbrăcaţi ca Robin Hood şi a/ţi eroi populari. 2. dans executat de un singur interpret rude/veri; sunt veri într-un fel; no ~ nu mai; once ~încă o dată, o dată mai mult; never~ cu castaniete. niciodată; if I see him any ~ dacă am să-l mai văd vreodată, dacă am să-l revăd cândva; morris dancer [~ rda:ns3r] s. interpret al dansului m o r r i s . all the ~ cu atât mai mult; the ~ so as eu atât mai mult cu cât; the ~ smb. has, the ~ morro ['morou] s. (span.) colină rotundă. smb. wants cu cât cineva are mai mult eu atât râvneşte Ia mai mult; pofta vine mâncând. morrow ['morouî s. 1. (înv.) dimineaţa. 2. (poetic) (ziua de) mâine. Morse [mo:s] I. s. aparat Morse; cod / alfabet Morse. II. vb. intr. morse a emite semnale 2. mai mult (decât atât); în afară de aceasta, în plus; he is lazy and, ~, he is ill-meaning Morse. e leneş şi, mai mult (decât atât), c rău intenţionat. morse [inn:s] s. (zool.) morsă (Odobenus rosmarus). moreen [mo:'ri:n,'--] s. damasc de lână (întrebuinţat mai ales pentru perdele). morel [mo'rel, ni3'r-] s. {bot.) 1. zbârciog, hrib (Morcliella esculenta). 2. zârnă (Solatium Morse alphabet [~ -slfobit] s. alfabet Morse. Morse code [~ koud] s. (tel.) cod Morse. nigrum). 3. v. m 0 r e 11 o. Morse inker [~ -ink3r] s. (tel.) aparat înregistrator. morello [ma'relou, mo'r-] s. (bot.) vişin (Primus cerasus var. acida). Morse key [~ ki:] s. (tel.) manipulator Morse. moreover [mo:'rouv3r, ms'r-] adv. pe deasupra, în plus, afară de aceasta; de altminteri, de altfel. morsei ['mo:s3l] I. s. bucăţică. II. vb. tr. a parcela, a îmbucătaţi; a împărţi în porţii mici. Moresque [mo'resk] (arte) I. adj. maur(csc). II. s. stil mauresc / maur. morganatic [imoigs'nstik] adj. morganatic. Morse telegraph ['mo:s -teligra:fj s. (tel.) telegraf Morse. morganatically [-aii] adv. morganatic. mort1 [mo:t] s. (Uit.) somon de trei ani. mort2 s. (dial.) mulţime, grămadă; I've a ~ things to do am o grămadă de treburi de morgue1 [mo:g] s. 1. morgă, casă mortuară. 2. (amer.) arhivă (de ziare etc.). făcut. morgue2 s. (fi-.) morgă, aroganţă, mândrie. mort3 s. (dial.) slănină, strat de grăsime (la şuncă, jambon). moribund ['mo(:)ribAnd, -band] adj., s. muribund. mortal ['mo: tal] I. adj. 1. muritor, supus morţii; unknown to ~ men neştiut de nimeni, morion1 ['mourion] s. (ist.) chivără, coif, cască. îndeobşte necunoscut. 2. mortal, ucigător, funest, fatal, de moarte; ~blow lovitură mortală; morion2 s. (mineral.) varietate de cuarţ fumuriu. ~ sin păcat de moarte; ~ enemy duşman de moarte; ~ hatred ură de moarte. 3. (fa/u.) Mormon ['nioiman] s. 1. (re/.) mormon. 2. (jig.) poligam. nesfârşit, interminabil; two ~ hours două ore fără sfârşit / interminabile. *> (fam.) any mormonism [-izsm] s. (rel.) mormonism. ~ thing orice, nu interesează ce. II. s. 1. pl. the - s muritorii. 2. (glumeţ) om, persoană. Mormonite |-ait] s. v. M o r m o n (1). morn l-mo:n] s. 1. (poetic) dimineaţă. 2. (scot., înv.) mâine; the ~'s ~mâinc dimineaţă. III. adv. 1. (rar) mortal, de moarte. 2. (sl.) extrem de; ~ drunk beat mort. mortality [mo:'t£eliti] s. 1. mortalitate, caracter muritor. 2. mortalitate, număr de morţi. 3. (poetic) zori; răsărit. morning ['momii]] I. s. 1. dimineaţă; zori; this ~ azi dimineaţă; to morrow ~ mâine 3. (fam.) oameni, muritori. 4. (vet.) epizootie. dimineaţă; the next ~, the ~ after a doua zi dimineaţă, în dimineaţa următoare; the ~ mortality rate [~ rcit] s.v. m o r t a l i t y (2). before cu o dimineaţă înainte, în dimineaţa dinainte; on the ~ of Thursday în dimineaţa mortality table [~ -teibl] s. tabel statistic al mortalităţii. de joi; early in the ~ dis-de-dimincaţă; good ~ bună-dimineaţa, bună-ziua; all the ~ toată mortally ['mo:t3li] adv. 1. mortal,de moarte; ~ wounded rănit mortal. 2. (fa/n.) grozav dimineaţa; in the course of the ~ în cursul dimineţii; ~ off dimineaţă liberă; a ~'s work (de), teribil (de). o dimineaţă de muncă; that's my ~'s work iată ce lac / cu ce mă ocup dimineaţa; it was mortar ['iiK>:t3rj I. s. 1. mojar, piuă, piuliţă. 2. mortar, tencuială. 3. (mii.) mortier; on a cold winter ~ era (într-)o dimineaţă rece / friguroasă de iarnă; (jig.) in the ~ of life aruncător de mine. II. vb. tr. a tencui / a întări cu mortar. în zorile / în primăvara vieţii. 2. Morning Aurora, Eos. 3. atr. matinal, de dimineaţă. mortar board [~ bo:d, ~ boad] s. 1. mala, netezitoare; drişca, făţuitoarc. 2. (fa/n.) tocă cu vârful pătrat (a profesorilor şi studenţilor din universităţile engleze). morning break [~ breik] s. revărsatul zorilor, zori. mortar mill [~ mil] s. (tehn.) moară de fărâmiţare. morning call [~ ko:l| s. vizită de politeţe / curtoazie făcută devreme după amiază. mortgage ['mo:gid3] (jur.) I. s. 1. gaj, ipotecă; to raise a ~ a face o ipotecă. 2. garanţie. morning coat [~ 'kout,'—] s. haină bărbătească de vizită, redingotă. morning dress [~ 'dres] s. 1. rochie de casă. 2. haină bărbătească de vizită sau pentru II. vb. A. tr. a ipoteca. B. rejl. to ~ oneself to a se lega / a face legământ sau jurământ faţă de. conferinţe, redingotă (cu pantaloni în dungi sau gri). mortgageable [-abl] adj. ipotecabil. morning-glory [~ igb:ri, amer. ~ glou-j s. (bot.) zorele (Ijxmtoea). morning gown [~ 'gaun] s. v. m o r n i n g d r c s s (1); halat. mortgage charge ['mo:gid3 t/a;d3] s. (ec.) sarcină ipotecară. mortgage deed [~ di:d] s. (jur.) obligaţiune ipotecară; titlu de gaj. morning land [~ laend] s. (poetic) răsărit, orient. mortgagee [imo:g3'd3i:J s. (jur.) creditor ipotecar. morning prayer [~ -prs3r] s. rugăciune de dimineaţă. mortgage interest [iino:gid3 'intristj s. (ec.) dobândă ipotecară. morning room [~ ru(:)m] ş. salonaş pentru doamne (folosit dimineaţa). r mortgager [pmo:gid33r] s. (jur.) datornic, debitor pe ipotecă. morning star [~ 'stu: ,'—] s. (astron.) luceafărul de dimineaţă. morning tide [~ taid] s. dimineaţă (mai ales fig.). mortgagor [imo:g3'd3o:r] s.v. m o r t g a g e r. morning watch [~ wot/] s. (mar.) cart de dimineaţă (04.00-08.00). mortice ['mo:tis] s., vb. tr. v. m o r t i s e. mornward ['momwad] adv. (poetic) către / spre zori / dimineaţă. mortician [moi'ti/sn] s. (amer.) antreprenor de pompe funebre. mortification [imoitifi'kci/an] s. 1. umilire, înăbuşire a amorului propriu. 2. suferinţă Moroccan [ma'nksn] adj., s. marocan. în urma unei jigniri sau înjosiri. 3. mortificare, mortificaţie, sacrificiu, chin (pentru un morocco [ma'rakou] s. marochin, safian. r scop de obicei religios). 4. (med.) cangrenă, necroză. morocco leather [~ -lcoo ] s. (piele) marochin. mortify ['mo:tifai] vb. A. tr. 1. a mortifica. 2. a înăbuşi (amorulpropriu sau pornirile moron ['mo;r3ii, -ran] s. idiot, imbecil, cretin, tâmpit. trupeşti). 3. a jigni, a răni (pe cineva). B. intr. şi refl. 1. a se mortifica. 2. a se consuma, morose [mo'rous, mo'r-J adj. posomorât, ursuz, posac; nesociabil. a se stinge. 3. (med., despre o rană) a se cangrena. morosely [-li] adv. posomorât, cu un acr-ursuz. mortise ['mo:tis] I. s. 1. (tehn.) locaş; deschidere; şanţ; canelură; scobitură, gaură. 2. (jîg.) moroseness [-nisj s. ursuzenie; proastă dispoziţie. aderenţă; fermitate. II. vb. tr. 1. (tehn.) a dăltui; a scobi. 2. (tehn.) a fixa, a îmbuca (două morph [rno:f] s. (amer. si.) morfină. părţi); a îmbina cu cep, a ştemui; a morteza. 3. a lega strâns, a fixa. morpheme ['mo:fi:m] s. (lingv.) morfem. mortise chisel [~ it/izl] s. daltă pentru îmbucare, morteză. Morpheus l'mo:fju;s, -fiss] s. Morfeu; (fig.) in the arms of ~ în braţele lui Morfcu, adormit. mortmain ['mo:tmein| s. (jur.) proprietate inalienabilă; „mână moartă"; proprietate donată în scop de binefacere. morphia fmoifis] s.v. m o r p h i n e . mortuary ['mo;tju3ri] I. adj. mortuar, funebru, de înmormântare. II. s. 1. casă mortuară; morphine ['mafkn, amer. şi -in] s. morfină. morgă. 2. (ist.) praznic pentru pomenirea sufletului la moarte. morphine addict [~ -zedikt] s. morfinoinan. mortuary urn [~ '3:n| s. urnă mortuară. morphinism ['moifmizamj s. morfinism. morula ['morjul3],pl. şi morulae [-li:] s. morula. morphinomania ['moifmou'meinia, -ns'm-, i—'—] s. morfinomanic. mosaic [ms'zciik, mou'z-] (constr. etc) I. s. 1. mozaic (şifig.)- 2. (bot.) mozaic (boală morphinomaniac [-k] adj., s. morfinoman. a plantelor). II. adj. în formă de mozaic. III. vb. tr. a lucra în mozaic, a împodobi eu morphism ['mo:fizpm] s. (mat.) morfism. mozaic. morphogenesis [iiuo:f3'd3enisis] s. (biol.) morfogeneză. morphogeny [mD:'ibd3ini] s. (biol.) morfogeneză. Mosaic adj. (bibi.) mozaic. mosaic gold [~ gould] s. aur masiv (bisulfură de staniu). morphography ['moffogrsfil s. moribgrafie.



 mosaicist



622



3. a recunoaşte maternitatea (cu gen.); a atribui (naşterea, crearea); this novel was ~ed mosaicist [mou'zeiisist] s. mozaicar; mozaist. to miss X acest roman a fost atribuit domnişoarei X. mosaic stone [mo'zeiik stoun] s. (constr.) piatră de mozaic. mother2 s. (si ~ of vinegar) matcă, mumă, cămaşă (a oţetului). Mosaism [mo'zeiizam, IUOH'Z-] S. mozaism. mosasaurus ['mouso'so(:)ros] s. (paleont.) mozazaur. mother cell [~ sel] s. (biol.) celulă mamă. mother church [~ t/o:t/] s. 1. biserica mamă, biserica originară. 2. catedrală. moschatel [■mosko'tel] s. (bot.) frăguliţă (Adoxa nwscliatelliim). mother-country [~ikAntri,'--'--] s. 1. patrie, ţară de baştină. 2. metropolă (a unei colonii). moselle [mo'zel, mou'z-] s. (fi.) vin de Mosella. mothereraft ['mA8okra:ft] s. 1. însuşiri de mamă. 2. îndatoriri de mamă. 3. puericultura. Moses ['mouziz] s. 1. (fig.) conducător, legislator; (pop.) Holy ~! Sfinte Sisoe! mother earth ['niAosr o:0] s..pământul, maica noastră; (fam.) to come into violent Dumnezeule! 2. (pop.) evreu, ovrei. 3. (pop.) zaraf evreu. moses boat [~ bout] s. (amer.) tip de ambarcaţiune cu fimduî plat folosită în Indiile contact with ~ a cumpăra bilet(e) la parter. de Vest). Mother Goose [~ rgu:s] s. vestită autoare sau colecţionară de vechi poezii pentru copii publicate sub titlul „Mother Goose Melodies". Moses' rod [~ rod] s. baghetă magică. motherhood ['nuSohud] s. 1. maternitate. 2. (fam.) mame, tagma mamelor. mosey ['mouzi] vb. intr. 1. (amer. si.) a-şi lua tălpăşiţa / valea. 2. (amer.fam.) a hoinări; Mother Hubbard ['nuSo 'lubod] s. 1. personaj dintr-o poezie pentru copii. 2. un fel a umbla agale fără ţel (si to ~ along / about). de rochie largă. mosk [mosk] J . » . m o s q u e . Moslem ['mozlem, -lam] I. s. 1. legea musulmană; Islamul. 2. mahomedan; Mothering Sunday ['mAoorirj .sAndi] s. (bis.) a patra duminică din Post. musulman. II. adj. musulman; mahomedan. mother-in-law ['mAOerinlo:] s. soacră. motherkin ['mASokin] s. mămicuţă, inăicu(li)ţă. Moslemic [moz'Icmik] adj. v. M o s 1 e m (II). motherland ['nuootendj s. patrie, ţară de origine / baştină. Moslemism ['mozlemizsm] s.-mahomedanism. motherless ['niAOoIis) s. orfan de mamă, fără mamă. mosque [mosk] s. moschee, mecet. mosquital [mos'ki:tol] adj. de ţânţar. motherliness ['niAoolinis] s. dragoste de mamă, afecţiune maternă. mother liquor ['niA6o 


 623



motion thread [~ 6red] s. (telm.) filetul şurubului conducător. motivate ['moutiveit] vb. rr. v. m o t i v e (III, 2). motivation [imouti'veijsn] s. motivare; justificare. motive ['moutiv] I. s. 1. motiv, clauză, raţiune; driving ~ motiv hotărâtor. 2. leit motiv. II. adj. motrice, motor, care pune în mişcare. III. vb. ir. 1. a cauza. 2. a motiva. motive force [~ 'fo:s[ s. forţă motrice (şi fig.). motive power [~ 'paua'] s. 1. v. m o t i v e f o r c e ; sursă de energie. 2. (ferov.) parc de locomotive. motive screw [~ 'skru:] s. (telm.) şurub de mişcare. motivity [mon'tiviti] s. forţă / energie cinetică, capacitate de mişcare; forţă motoare; rezervă de energie. motley ['moţii] I. adj. bălţat, multicolor, pestriţ; divers, amestecat. II. s. 1. (ist.) costum de bufon; man of ~nebun; to wear ~a fi bufon. 2. amestec, harababură; potpuriu; ghiveci. 3. (înv.) bufon, nebun, măscărici. motopiough ['moutsplau] s. (agr.) plug cu motor, motoplug. motor [rmout3r] I. s. 1. motor; electromotor. 2. forţă motrice / propulsoare; suflet (al unei acţiuni). II. adj. cu motor, motorizat. III. vb. A. intr. a circula cu automobilul. B. tr. a plimba (pe cineva) în automobil. motorailer ['mout3rebr] s. (ferov.) automotor. motor ambulance ['moutar ,cembjubns] s. (auto) ambulanţă sanitară, auto-ambulanţă, salvare. motor artillery [~ ai'titari] s. (mii.) artilerie motorizată. motor assault boat [~ Sisodt 'bout] s. (mar.) navetă rapidă. motor barge ['mouta ba:d3] s. (mar.) şlep motor. motor-bicycle [~'baisikl] s. motocicletă; motoretă. motor-bike [~'baik] s. (fam.) v. m o t o r - b i c y c l e . motor-boat [~bout] s. (mar.) barcă cu motor; şalupă; motonavă, motor-boating [-.boutirjl s. 1. canotaj cu barca cu motor. 2. (tel.) zgomot de motor. motor brake [~ breikj s. (auto) frână de motor. motor-bus [~ 'DAS,'—] s. (auto) autobuz. motor-bus driver [— 'draiva1"] s. (auto) şofer de autobuz. motor-cab [~kaeb] s. (auto) taxi, taximetru, autotaxi. motorcade [~keid] s. (amer.) coloană / şir / convoi de automobile. motor camp [~ kamip] s. (amer.) loc de parcare pentru maşini / automobile. motor-car [~ka:c] s. 1. maşină, automobil; (auto) turism. 2. (amer.ferov.) vagon motor; vagon automotor. motor carbon [~ iko:ban] s. (electr.) perie de cărbune. motor-car boot [~ka: 'bu:t] s. (auto) portbagaj. motor cavalry [~ -k


mount2



motor-scooter [~ sku:tar] s. (auto) scuter. motorship [~/ip] s. (mar.) vas cu motor, motonavă. motor show [~ /ou] s. (auto) expoziţie de automobile. motor-sleigh [~slci] s. sanie autopropulsată. motor-spirit [-spirit,'--.--] s. benzină auto. motor-sweeper [~ 


 mount3



2. (fig.) a avansa (in rang, in poziţie socială). 3. to ~ up a creşte cantitativ, a se urca, a spori, a se ridica; prices are ~ing up preţurile se urcă / se ridică. mount3 s. 1. (poetic) munte. 2. Mount (f« nume proprii) munte, masiv; Mount Everest muntele / masivul Everest; (bibl.) Mount of Olives muntele Măslinilor; (bib/.) the Sermon on the Mount Predica de pe Munte. 3. deal, movilă, colină, ridicătură de pământ. 4. (mil. ist.) parapet, zid de apărare. 5. munte (ridicătură la rădăcina degetelor). -O" ~ of piety muntele de pietate. mountain ['mauntin] I. s. 1. munte; the Carpathian Mountains munţii Carpaţi; chain of ~s lanţ de munţi; (prov.) if the ~ will not come to Mahomet, Mahomet must go to the ~ dacă nu vine muntele la Mahomed, se duce Mahomed la munte; the waves rose / ran ~{s) high valurile s-au ridicat înalte ca nişte munţi; rolling ~s valuri uriaşe / înalte cât un munte; (prov.) to make a ~ out of a molehill a face din ţânţar armăsar; (prov.) the ~ has brought forth a mouse s-a scremut muntele şi a născut un şoarece; a ~ is raised off my spirits mi s-a luat o piatră de pe inimă. 2. (fam.) masă, grămadă, cantitate (mare); he is a ~ of flesh e o masă de carne. 3. vin de Malaga. II. adj.l. de munte, alpin, muntos, muntenesc; ~ air aer de munte; ~ stream râu de munte; ~ flower floare de munte; ~ scenery peisaj de munte. 2. de înălţimea unui munte, înalt cât un munte, ca un brad. mountain apron [~ leipran] s. (geol.) glacis aluvial. mountain artillery [~ atfilsri] s. (mii.) artilerie de munte. mountain-ash [~ 'xl] s:(bot.) scoruş (Sorbus aucuparia). mountain cat [~ kst) s. (zool.) 1. cuguar, puma (Felis concolor). 2. linx (Lynxrufns). mountain chain [~ tfein] s. lanţ de munţi, catena muntoasă. mountain crest [~ krest] s. creastă / coamă de munte. mountain dew [~ dju:J s. (fam.) whisky scoţian. mountaineer [imaunti'nior] I. s. 1. alpinist, ascensionist. 2. muntean. II. vb. intr. a face alpinism / ascensiuni. mountaineering [imaunti'niorin] s. alpinism. mountain flax ['mauntin fteks] s. (bot.) inuţ (liman catliarticum). mountain-high [~hai[ adj. înalt cât un munte. mountain knot [~ not] s. (geol.) nod drografic. mountain lake [~ leik] s. iezer, lac de munte. mountain laurel [~ doral] s. (bot.) smirdar (Rliododendron sp.). mountain leather [~ ileâor] s. (mine) azbest. mountain lion [~ .laion] s.v. m o u n t a i n c a t (1). mountain making [~ .meikin] s. formare a munţilor, orogeneză. mountainous ['mauntinos] adj. 1. muntos. 2. (despre valuri etc.) cât un munte, gigantic, uriaş, enorm. mountain pass ['mauntin pa:s[ s. trecătoare (de munte), pas, strungă, defileu. mountain rain [~ rein] s. ploaie de altitudine. mountain range [~ reino^] s. v. m o u n t a i n c h a i n . mountain ridge [~ rid3] s. creastă muntoasă. mountain side [~ said] s. povârniş de munte. Mountain State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Montana. mountain stream [~ stri:m] s. râu de munte; şuvoi / torent de munte. mountain wood [~ wud] s. (mineral.) azbest ligniform / fibros. mountant ['mauntont] adj. (înv.) înalt, ridicat. mountebank ['mauntibasnk] I. s. 1. saltimbanc. 2. (fig.) şarlatan. II. vb. A. tr. a înşela, a trage pe sfoară. B. intr. a face pe saltimbancul. mountebankery [-pri] s. 1. şarlatanie. 2. lăudăroşenie. mounted ['mauntid] adj. 1. călare, în şa. 2. (teltn.) montat, fixat, instalat. mounted drill [~ dril] s. (mine) perforator greu pe coloană. mounted gem [~'d3em] s. piatră scumpă montată. mounted police [~ po'liis] s. poliţia călare. mounter ['mauntor3 s. montator, montor, instalator; ajustor. Mountie ['maunti] s. (canad. fam.) membru al corpului canadian de poliţie călare. mounting ['mauntin] I. s. 1. instalare, aşezare, amplasare; montare (a wnei maşini); the engine ~s piesele de asamblaj ale unei maşini. 2. (mil.) înarmare (a unei armate); echipare (a unui vas). 3. urcare, suire (pe cal, în maşină). 4. împăicre (a animalelor). 5. montaj; garnitură. 6. legare, garnitură, suport, montare; silver ~ garnitură de / montură în argint. 7. (teatru) montare, punere în scenă. 8. (mil.) afet (ae tun, de mitralieră). II. adj. suitor, urcător. mounting drawing [~ idrorirj] s. (tehn.) desen de montaj. mounting hole [~ houl] s. (te/m.) gaură de prindere. mounting ladder [~ ,la:dor] s. (tehn.) scară de montaj. mounting shop [~ /op] s. (tehn.) atelier de montaj. mounting tool [~ tu:l] s. (auto) sculă de montare. mounting winch [~ wintfl s. (mine) troliu pentru ridicarea turlei. Mounty ['maunti] s. v. M o u n t i e. mourn [mo:n, moon, rar muon] vb. A. tr. a (de)plânge, a jeli, a boci. B. intr. (for, over) a plânge, a (se) jeli, a boci, a se tângui (pentru). mourner ]'mo:nor] s. 1. (inv.) bocitoare. 2. persoană care se tânguieşte / care jeleşte. mournful ['mo:nful] adj. 1. trist, jalnic, îndurerat; melancolic. 2. funebru. mournfully ['momfuli, -foii] aaV. trist etc. (v. m o u r n f u 1). mournfulness ['momfulnis] s. 1. tristeţe; dezolare; înfăţişare dezolantă. 2. caracter funebru. mourning ['moinirj] I. s. 1. plângere, jelanie, bocire. 2. tristeţe, dezolare. 3. doliu; to go into ~ a pune doliu, a începe să poarte doliu; in ~ în doliu. II. adj. de doliu. mourning apparel [~ o'paeral] s. veşminte / haine de doliu / cernite, doliu. mourning-band [~bamd] s. brasardă de doliu.



624



mouse [maus],pl. mice [mais] I. s. 1. (zool.) şoarece (Mus musculus); to catch mice a prinde soared; ~ and man toţi, toată făptura; (as) drunk as a ~ beat turtă; he was (as) mute / still as a ~ tăcea chitic /ca un peşte. 2. (sl.) ochi învineţit. 3. (infor.) mouse. 4. (amer. fam.) prietenă, iubită, puicuţă. II. vb. A. intr. a prinde şoareci. B. tr. 1. a sfâşia, a mânca (as« cum mănâncă pisica şoarecele). 2. a vâna, a prinde. 3. (mar.) a bota (un cârlig). mouse barley ['maus iba:li] s. (bot.) orzul-şoarecilor (Hordeum murinum). mouse ear [~ iorj s. (bot.) vulturică (Hieracium pilosella). mouse hole [~ houl] s. gaură de şoarece (şi fig.). mouselike ['raauslaik] adj. tăcut, care tace ca un peşte. mouser ['mauzo^, 'mausor[ s. 1. (mai ales despre animale) prinzător de şoareci. 2. (sl.) detectiv. rnousetail ['rnausteil] s. (bot.) codiţucă, şoricel (Myosurus). mousetrap [~trap[ s. 1. cursă / capcană de şoareci. 2. (mine) cursă de şoareci. 3. (glumeţ) căsuţă. 4. (fig.) capcană, cursă. rnousquetaire [,mu:sk3,tsor si pronunţia franceză)] s. (mii. ist.) muşchetar. mousse [mu:s] s. (fr. mar.) mus (copil de trupă sub 16 ani). mousseline ['mu;sli:n, -'-] s. (fr. text.) muselină. moustache [mos'ta:/, mus-, amer. mos'txj, 'nus-] s. 1. mustaţă; to wear a ~ a purta mustaţă. 2. (fig.) soldat, ostaş. moustached [-t] adj. cu mustaţă, mustăcios. mousy ['mausi] I. s. 1. şoricel. II. adj. 1. de şoarece, ca un şoarece. 2. plin de şoareci, cu şoareci. 3. (fig.) liniştit, tăcut, sfios. 4. (fig.) sur, gri. mouth I. [mauO], pi. mouths [mauOs] s. 1. gură; he has his ~ full are gura plină; to take the words out of smb.'s ~ a lua vorba din gura cuiva; foaming at the ~ spume la gură; foarte mânios, înfuriat; from ~ to ~ din gură în gură; I heard it from his own ~ am auzit-o chiar din gura lui; to open one's ~ a grăi, a deschide gura; to shut / to close one's ~ a tăcea din gură; (fam.) shut / hold your ~! închide gura! taci din gură! ţine-ţi gura!; to shut / to stop smb.'s ~ a închide gura cuiva, a nu lăsa pe cineva să vorbească; to make smb.'s ~ water, to bring the water to smb.'s ~ a face să-i lase cuiva gura apă; my ~ waters after / aţ îmi lasă gura apă după; (fig.) to have a foul ~ a avea gură rea, a trăncăni, a bârfi; to be in the ~(s) of a fi / a ajunge obiectul discuţiei (cu gen.); (fam.) to button up one's ~ a păstra tăcerea; by word of ~ oral; prin viu grai; (prov.) a close ~catches no flies vorba e de argint şi tăcerea e de aur; to be down in the ~ a fi descurajat / deprimat / abătut; (si.) to flap one's ~ a trăncăni, a pălăvrăgi, a flecari; to put words into smb.'s ~ a atribui anumite cuvinte cuiva; to laugh on the wrong side / out of the other side of one's ~ a plânge, a se necăji; to make a poor ~ a face pe săracul, a se milogi; this cake melts in my ~ această prăjitură mi se topeşte în gură; to open one's ~ too wide a) a fi prea ambiţios sau prea lacom; b) a cere un preţ exagerat; (amer. sl.) to shoot off one's ~ a flecari, a trăncăni; (inv.) with full ~cu voce tare; with one ~într-un (singur) glas, în unanimitate, în mod unanim; useless ~om de prisos / care nu munceşte, trântor, parazit; (amer.) a big ~un fanfaron; to give ~ to smth. a exprima ceva prin cuvinte; give it ~! spune o dată! dă-i drumul!; to give ~ to a feeling a exprima un sentiment; to live from hand to ~, to lead a hand to ~ existence a trăi de azi pe mâine / de pe o zi pe alta; (înv.) to meet smb. in the ~, to run into smb.'s ~ a se ciocni de cineva, a se întâlni faţă în faţă cu cineva; to make up one's ~ with a trage folos din, a profita de; (fam.) he has made his ~ a făcut o afacere bună; (sl.) to have a (dry) ~ a avea o indispoziţie după chef, a fi mahmur; (sl.fig.) to be ready to creep into smb.'s ~ a fi gata să linguşească pe cineva / să intre pe sub pielea cuiva. 2. (zool.) gură, bot, rât; the horse has a bad / hard ~ calul se lasă cu greu (con)dus de căpăstru; a horse which has a good ~cal care se lasă uşor (con)dus de căpăstru; mark of ~ semn al vârstei la dinţii calului; (despre câini) to give ~ a lătra. 3. gură (de râu, puţ, vulcan, pâlnie, canal, furnal, tun); intrare (în peşteră, mină, tunel, port); deschidere, deschizătură, orificiu, ochi; gât (de sticlă); gaură, bortă; (tehn.) gură, muştiuc, orificiu; capăt; the ~s of the Danube gurile Dunării; the ~ of a well gura unei fântâni; the ~ of an oven gura unei sobe. 4. megafon; cornet acustic. 5. (sl.) impertinenţă, obrăznicie, neobrăzare. 6. (fig.) voce. 7. (fig.) mutră, grimasă; to make ~s at smb. a se strâmba la cineva, a face mutre cuiva; to make a wry ~ a se strâmba, a face grimase / mofturi / strâmbături. 8. (si.) lăudăros, fanfaron. II. [mauo] vb. A. tr. 1. a declama, a spune tare şi răspicat; a da glas; to ~ (out) one's words a-şi declama frazele; he ~s his words vorbeşte afectat. 2. a îmbuca, a înhăţa (c« gura); a înghiţi; a mesteca, a clefăi. 3. a deprinde (un cal) cu căpăstrul. 4. a ocărî, a înjura. B. intr. 1. a se strâmba, a face mutre / strâmbături / grimase. 2. (despre râuri) a se vărsa, 3. a vorbi afectat, a declama. 4. a plăcea / a fi pe gustul cuiva. 5. (rar) to ~ with smb. a se săruta cu cineva. mouthable ['mauoobl] adj. curgător, care sună bine. mouth cavity ['mau8 ikacviti] s. (anat.) cavitate bucală. mouthed [mauod] adj. 1. cu gură, având gură. 2. (in cuvinte compuse) cu gură, cu gura; (fig.) clean-~ care nu vorbeşte urât, decent. mouther ]'mauoor] s. 1. vorbitor, declamator. 2. lăudăros, fanfaron. mouth-filling ['mauOifilirj] adj. răutăcios, pompos, pretenţios, bombastic. mouthful ['mauOfull s.\l. îmbucătură, gură; înghiţitură, duşcă; to say a ~a spune ceva cu gravitate / emfază, a face^-pe grozavul. 2. (fig.) puţin, pic, strop. mouthless ['mauGlis] adj. care nu are gură, lipsit de gură. mouth-organ ['mau8,o:gon] s. (muz.) 1. nai. 2. armonică de gură, muzicuţă. mouthpiece [~pi:s] s. 1. (muz.) muştiuc (la fluier etc.). 2, (fig.) vorbitor, orator; purtător de cuvânt, exponent. 3. microfon. 4. (med.) respirator, pulmotor. 5. (tehn.) muştiuc, ajutaj. 6. zăbală. moutli-sliaped [~/eipt] adj. în formă de gură; oriform. mouthwash ['mauOwo/] s. 1. apă de gură. 2. (fig.) aiureală, baliverne. mouthy ['mauoi] adj. 1. bun de gură, vorbăreţ; flecar. 2. bombastic, pompos, emfatic. movability [,mu:vo'biliti, -loti] s. mobilitate.



 625



much



furiş mişcările sau faptele cuiva; the ~of the hand on the dial deplasarea limbii ceasului pe cadran; ~of goods transportul mărfurilor; (ec.) upward ~ of the stock urcarea cursului acţiunilor. 2. (mil.) manevră. 3. gest, mişcare (a trupului); to make a ~ of impatience a face un gest de nerăbdare. 4. mutare, migraţiunc. 5. dezvoltare, evoluţie, desfăşurare (a unui poem, a unei povestiri). 6. (lit.) dinamică, vioiciune (a unei opere literare); ~ of a poem dinamica / vioiciunea unei poezii. 7. (fig.) impuls, imbold, însufleţire, elan. 8. (muz.) ritm, timp, tact. 9. (med.) acţiune intestinală. 10. (fig.) mişcare, manifestaţie; popular ~ mişcare populară; the labour ~ mişcarea muncitorească; peace ~ mişcarea pentru pace; to be in the ~ a fi în central evenimentelor (vietii sociale). 11. maşinărie, mecanism; clockwork ~ mecanismul ceasului. mover ['mu:v3r] s. 1. (fig.) forţă motrice, suflet, autor; motor; impuls. 2. autor al unei propuneri. 3. (tehn.) motor. movie ['mu:vi] s. (amer. fam.) 1. film (mut). 2. pl. cinema(tograf). movie-goer [~>gouar] s. (amer. cin.) spectator; amator de cinema, cinefil. movie-maker [~(meik3r] s. (amer. si.) industriaş de filme. movieman ['mu:vini3n],pl. moviemen [~, -men] s. (amer. cin.) operator; cineast. movietone ['mu:vitoun[ s. (amer. cin.) film sonor / vorbitor. movie trailer [~ 


movable ['mu:v3bl] I. adj. 1. mobil, mişcător; transportabil. 2. (despre bunuri) mobil; mobiliar. II. s. pl. movables mobilă, mobilier; avere mobilă, bunuri mobiliare. movable beam [~ 'bi:m] s. (ferov.) traversă dansantă. movable bearing [~ 'bssrin] s. (coiisir.) reazem mobil. movable bridge [~ rbrid3] s. (constr.) pod mobil. movable frame [~ 'freim] s. (constr.) cadru mobil. movable goods [~ 'gudz] s. pl. v. m o v a b l e (II). movable load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină mobilă. movableness ['mu:v3blnis[ s. v. m o v a b i 1 i t y. movable pulley ['mmvabl 'puii] s. (tehn.) 1. scripetc mobil. 2. rolă. 3. roată liberă. movable system [~ 'sistim] s. (electr.) echipaj mobil. move [mu:v] I. vb. A. tr. 1. a mişca, a pune în mişcare, a urni din loc, a porni, a acţiona; the water ~s the millwheel apa pune în mişcare roata morii; to ~a piece a muta o piesă (la sah etc.), a face o mişcare; (med.) to ~ the bowels a provoca un scaun; to ~ heaven and earth to do smth. a da din mâini şi picioare / a se strădui / a face toate eforturile / a răsturna cerul şi pământul / a pune în mişcare toate resorturile pentru a face ceva; a face imposibilul, a scoate apă din piatră seacă, a merge până în pânzele albe. 2. a muta, a deplasa, a schimba locul (cn gen.), a transporta; to ~ house / one's lodgings a se muta; to ~ smth. from its place a schimba ceva de la locul lui, a mişca ceva din loc; to ~ one's chair a-şi schimba locul. 3. a stârni, a provoca, a aţâţa; a îmboldi; a îndemna; to ~ smb. to anger a stârni mânia cuiva, a mânia pe cineva; to ~smb. to laughter a stârni l a provoca râsul cuiva; to ~ smb. to do smth. a îmboldi pe cineva să facă ceva. 4. a emoţiona, a impresiona, a mişca, a înduioşa; to ~ smb. to tears a mişca / a înduioşa pe cineva până la lacrimi; nothing will ~ him nimic nu-1 înduioşează / nu-1 poate clinti; to ~ smb.'s heart a mişca inima cuiva, a înduioşa / a emoţiona pe cineva; she was much ~d by the news a fost foarte impresionată de veste; tears will not ~ him lacrimile nu-1 mişcă I nu-1 înduioşează; to allow oneself to be ~d to pity a se lăsa mişcat / înduioşat, a-i fi milă. 5. (fig.) a frecventa (un cerc literar). 6. a sugera, a propune, a prezenta (o propunere, o moţiune); to ~ a resolution a prezenta / a propune o rezoluţie; he ~d that the case should be postponed for a week a propus ca procesul să se amâne pentru o săptămână. 7. (jur.) a pleda, a apăra, a susţine (o cauză). 8. (fain.) a scoate (pălăria); to ~ one's hat a saluta, a-şi scoate pălăria în semn de salut. 9. to ~ about a deplasa; to ~ things about a deplasa obiecte / lucruri, a schimba locul obiectelor; to ~ away a muta mai încolo (ceva), a îndepărta (pe cineva); to ~ back a) a împinge / a da înapoi, a retrage; b) a aduce înapoi (pe cineva); to ~ in a-şi muta (mobila); to ~ on a face să circule (mulţimea); to ~ out a) a părăsi (un loc); a face (pe cineva) să plece; b) a-şi muta (mobila); to ~ up a strânge, a concentra; (mil.) to ~ up reserves a strânge rezerve. B. intr. 1. a se duce; a merge; a se mişca (încoace şi încolo), a circula; don't ~! nu vă mişcaţi!; to ~ home a se duce acasă; the crowd ~ing in the street mulţimea care circulă pe stradă; the earth ~s round the sun pământul se învârteşte în jurul soarelui; keep ~ing! circulaţi!; the night was too dark to ~ noaptea era prea întunecoasă pentru a (se fi putut) circula; he ~s with dignity are o ţinută demnă în mers. 2. a se muta, a se deplasa; a-şi schimba locul; to ~ edgeways a se deplasa lateral; to ~ to another seat a-şi schimba locul, a se aşeza în altă parte; to ~ from place to place a se muta dintr-un loc în altul. 3. a se învârti (în anumite cercuri); to ~ in high society a frecventa înalta societate. 4. a se vinde, a trece în alte mâini; (fam.) this article is not ~ing acest articol se vinde greu. 5. (despre mecanisme) a umbla, a merge, a se mişca, a se învârti; a body ~ing at a speed of un corp care se mişcă cu o viteză de. 6. (fig.) a trăi; a evolua; things are ~ing slowly lucrurile evoluează / merg încet; his life is ~ing towards its end viaţa i se apropie de sfârşit. 7. a lua o atitudine, a proceda (într-o chestiune). 8. a acţiona; it's for her to ~ first in this matter (ea) trebuie să acţioneze prima în această chestiune. 9. to ~ about a merge de colo colo, a se duce încoace şi încolo; to ~ away a se duce, a pleca, a se îndepărta; to ~ back a) a se da înapoi, a se retrage; b) a veni înapoi; to ~ down a coborî; to ~ for a interveni, a face o cerere pentru; a face o cerere în vederea (cu gen.); to ~ forward a înainta, a se duce înainte; to ~ in a) a se muta într-o locuinţă nouă; b) (despre mulţime) a intra, a pătrunde (într-o sală de spectacol); to ~off a) a se îndepărta, a pleca; b) (despre armate, maşini, motoare) a se pune în mişcare; the train is ~ing off trenul s-a pus în mişcare; to ~ on a o lua din loc, a-şi continua drumul, a circula; ~ on! circulaţi!; to ~ out a) a ieşi, a pleca; b) a se muta; to ~ round a face un înconjur / un ocol; a se învârti; to ~ to smth. a stimula, a îndemna / a îmboldi la ceva; to ~ up a se urca. II. s. 1. mişcare, mutare (la sah etc.); rând (la joc); mate in four ~s mat în patru mutări; to make a ~ a face o mutare, a juca; one false ~ may lose the game o mutare / o mişcare greşită poate strica tot jocul; to miss a ~ a face o mutare greşită; he has made a good ~ a jucat bine; to make the first ~ at chess a face prima mişcare la şah; (fam.) to take back a ~ a juca prost; whose ~ is it? al cui e rândul?; the next ~ is with you c rândul tău; to be up to every ~, to know every ~ in the game, to be up to a ~ or two, to know a ~ or two a) a cunoaşte toate regulile jocului; b) a fi mare pişicher; to know all the ~s on the board a fi expert; to have the ~ a începe jocul, a fi protos. 2. mişcare, acţiune; pas; on the ~ în acţiune / mişcare; to be on the ~a) a fi în mişcare; a fi în picioare; b) (mil.) a fi în marş; c) a fi în dezvoltare; to make a ~ a) a face o mişcare, a se mişca; b) a se scula de la masă; I must make the first ~eu trebuie să fac primul pas / să acţionez primul; to make a ~ towards smth. a face o mişcare / a se îndrepta spre ceva; (fam.) we must make a / be on the ~ trebuie să plecăm; it's time to make a ~ c timpul să ne retragem / să plecăm; (amer., si.) get a ~on! grăbiţi-vă! mişcaţi-vă! 3. mutat. 4. (rar) propunere, sugestie. moveability [


 much-admired



~pleased foarte mulţumit, încântat; ever so ~ more intelligent foarte inteligent, extrem de inteligent. 4. aproape, cam, aproximativ; ~of a muchness, (fam.) ~the samc,~about the same, pretty ~ the same thing cam la fel, cam / aproape acelaşi lucru. II. adj. nehot. mult; mare; ~ care multă grijă; ~ time mult timp; ~ ado about nothing mult zgomot pentru nimic; (prov.) ~ cry and little wool vorbă multă / lungă, sărăcia omului, vorbă multă, treabă puţină; ~ water has flown under the bridge since that time multă apă a curs pe gârlă de atunci; (ironic) ~good may it do you! halal!; how ~sugar? cât zahăr?; how ~ time do you need? cât timp îţi trebuie?; however ~ money you spend oricât de mulţi bani ai cheltui; too ~ milk prea mult lapte. III. s. 1. mult, cantitate mare; sumă mare: parte mare; (o) bună parte; ~ still remains to be done mai rămâne încă mult de făcut; there is ~ to be said for this subject e mult de spus în legătură cu acest subiect; ~ of the paper is damaged o bună parte din hârtie e stricată; the total does not amount to ~ totalul nu se ridică la o sumă mare; it leaves ~ to be desired lasă mult de dorit; this / that ~ atât de mult; (pe) atât; I will say this ~ for you voi spune aceasta / atâta în favoarea ta; (fam.) to take too ~ a trage la măsea mai mult decât se cade, a se îmbăta; to take too ~for granted a) a-şi permite prea mult; b) a fi mult prea înfumurat; (prov.) too ~ is as bad as none at all ce e mult nu c bun; (fam.) that's too ~ of a good thing (asta) întrece orice limită / măsură; do you see ~ of one another? vă vedeţi adesea? 2. importanţă, valoare (mare); (fam.) it is not up to ~ nu face / nu valorează mare lucru; to make ~ of a) a face mare caz de, a pune mare preţ pe; a da o mare atenţie / importanţă (cu dat.); b) a alinta, a răsfăţa, a dezmierda; this novelist has been made too ~ of acest romancier a fost prea mult lăudat, acestui romancier i s-a dat prea mare importanţă; to set ~ by a acorda / da mare importanţă (cu dat.), a pune mare preţ pe; there's not ~ to look at nu ai la ce să te uiţi; there is not ~ in him n-are nimic remarcabil / extraordinar în el; n-are stofă în el; (fum.) he is not ~ of a scholar nu s-ar putea spune că e un savant; he is not ~ of a father nu prea e un tată model; not ~ of a dinner un prânz sărac; to have ~ to be thankful for a avea motiv / a avea pentru ce să fie recunoscător; to think ~ of oneself a se crede, a-şi da prea marc importanţă, a avea o părere foarte bună despre sine. IV. vb. tr. (amer. dial.) 1. a face mai mult din, a spori, a mări, a înmulţi. 2. a linguşi, aflata. much-admired I'mAtfod'maisd] adj. mult admirat, admirat de toţi. much-Ioved ['mAtfkvd] adj. mult-iubit. muchly ['nut/Ii] adv. (înv., glumeţ) foarte, tare, grozav (de). muchness ['nut/nis] s. cantitate (mare); număr marc; mulţime; (fam.) much of a ~ cam acelaşi lucru; (fam.) they are much of a ~ sunt cam o apă şi un pământ. muchwhat ['niAt/wot] adv. (înv.) 1. cam, aproape, aproximativ. 2. foarte, mult. mucic ['mju:sik] adj. (chim.) mucic. mucid ['mju:sid] adj. mucegăit, mucezit. mucidness [-nis] s. mucegai, mucezeală. mucilage ]'mju:silid3] s. mucilagiu, substanţă vegetală vâscoasă, mucilaginous [imju:si:laxl3in3s] adj. mucilaginos, vâscos. muck [mAk] I. s. 1. gunoi, noroi, nămol; murdărie. 2. (agr.) gunoi, bălegar, îngrăşământ. 3. (geol., constr.) pământ. 4. (mine) rocă explodată (gata de încărcat). 5. murdărie; noroi, glod; in a ~ of sweat plin de sudoare. 6. (fig.) murdărie, noroi. 7. (peior.) bani, ochiul dracului. II. vb. A. tr. 1. a umple de gunoi sa» bălegar; (si to ~ up) (fam.) a murdări; a mânji. 2. to ~ out a curăţa (un grajd etc.); to ~ up (fam.) a încurca, a strica (planuri etc.). B. intr. (nuii ales to ~ about) a trândăvi, a umbla de colo până colo, a umbla lela / creanga. mucker ['niAkor] I. s. 1. (si.) cădere, eşec, nereuşită; to come a ~a) a se sparge; b) a da de belea. 2. măturător de stradă. 3. persoană care scurmă prin gunoi în căutare de bani. 4. (sl.) mârlan, mojic, mitocan. II. vb. A. tr. a băga în încurcătură, a vârî în belea. B. intr. a o păţi rău (de tot). mucket ['niAkit] s. (amer. fam.) moţ. muckhill ['nukhil] s. grămadă de gunoi sa« bălegar. muekiness ['mAkinis] s. murdărie, noroi. mucking ['nukinj adj. (pop.) murdar, scârbos. muck iron ['nuk laian] s. (metal.) fier pudlat. muckle ['nukl] s. (scot.) v. m i c k 1 e (II). muckluck ['nuklAk] s. 1. gheată (din piele de focă) purtată de eschimoşi. 2. aprox. apres-ski. muckrake ['nukreik] s. 1. greblă pentru gunoi. 2. (fig.) persoană căreia îi place să se intereseze de scandaluri. muck-up ['niAkAp] s. (sl.) harababură, dezordine; mizerie. muckworm ['mAkws:m] s. 1. râmă, vierme de gunoi. 2. (fig.) zgârcit, zgârie-brânză. mucky ['nuki[ adj. 1. plin de gunoi, murdar. 2. (fig.) meschin, murdar. 3. (fig.) avar, zgârcit. mucosity [mju:'kositi] s. (anat., zool.) mucozitate. mucous ['mju;kos] adj. (anat., zool.) 1. mucos. 2. mucilaginos. mucous membrane [~ 'membrein] s. (anat.) membrană mucoasă. mud [nud] I. s. 1. noroi, nămol, glod, tină, mâl; (constr.) lut; river ~ nămol / mâl de gârlă (întrebuinţat ca îngrăşământ); to get stuck / to stick in the ~ a) a se îngloda în noroi; b) (fig.) a se împotmoli; c) a nu fi în pas eu vremea; (war.) a vessel stuck in the ~ un vas împotmolit; a stick-in-the-~ un om înapoiat, tipicar; (war., despre o navă) to settle down / to sink in the ~ a se înnămoli, a se împotmoli, a eşua; to be all over ~, to be covered in ~ a fi plin de / a fi acoperit cu noroi; (fig.) to drag smb. in / through the ~ a tăvăli pe cineva în noroi, a defăima / a calomnia pe cineva; to fling / to throw ~ at smb. a împro.şca pe cineva eu noroi; to treat smb. as ~ a face pe cineva albie de porci; (amer. sl.) there'll be / here's ~ in your eye! în sănătatea ta!; as clear as ~ neclar, obscur; (si.) as sure as~cum mă vezi şi te văd, aşa cum doi şi cu doi fac patru. 2. (wine) noroi de foraj. 3. (fig.) noroi, murdărie. 4. (fig.) pleavă; zgură. II. vb. A. tr. 1. a înnoroia.



626



a înnămoli, a acoperi cu nămol; a mânji / a murdări cu noroi. 2. a tulbura, a întuneca. B. intr. a se ascunde, a se piti; (despre ţipari etc.) a se ascunde în nămol / mâl. mud baffle [~ 'bajfl] s. (mine) apărător de noroi. mud bank [~ b»nk] s. banc de nisip. mud bath [~ bo:6,'-'-] s. (med.) baie de nămol. mud boat [~ bout] s. (war.) şalandă de dragă. mud bound [~ baund] adj. (mar.) înnămolit, eşuat. mud box [~ toks] s. 1. ladă de gunoi. 2. (tehn.) colector de nămol. 3. (hîdr.) cameră de decantare. mud-built [~bilt] adj. făcut / construit din nămol sau lut. mud cake [~ keik] s. turtă de noroi. . mud cone [~ kounj s. v . ' i m i d v o l c a n o . mud dauber [~ ido:bor] s. (entom.) specie de viespe (din familia Sphecidae). mudded ['nudid] aay. plin de noroi. muddiness ['niAdinis] s. 1. aspect noroios, noroi. 2. aspect tulbure (al «/iui lichid). mud ditch ['nud dit/[ s. (mine) canal / jgheab de noroi. muddle ['nudl] I. vb. A. tr. 1. a încurca (o treabă, iţele); a tulbura; a zăpăci. 2. (despre alcool etc.) a zăpăci minţile (cuiva); to ~ one's brains a ameţi, a se întuneca la minte. 3. a strica. 4. a tulbura (apa). 5. to ~ away a irosi (vremea, banii). B. intr. to ~ about ase învârti / a umbla de colo-colo; to ~ o n a se descurca cu greu, a o scoate la capăt cum dă Dumnezeu; to ~ through a trece ca câinele prin apă. II. s. 1. dezordine, harababură. 2. încurcătură, tulburare, zăpăceală. muddledom [-dam] s. (glumeţ) zăpăceală, harababură. muddlehead ['niAdlhed] s. zăpăcit, aiurit. muddle-headed ['niAdlhedidJ adj. zăpăcit, confuz, încurcat; bătut în cap, prost. muddle-headedness [-nis] s. zăpăceală, confuzie, încurcătură. muddler ['nudlor] s. zăpăcit, aiurit; persoană care încurcă lucrurile; persoană care produce dezordine. mud dredger ['nud .dred30c] s. (hidr.) dragă de nămol. muddy ['nudi] I. adj. 1. noroios, nămolos, glodos. 2. (despre un lichid) tulbure. 3. întunecos, obscur. II. vb. A. tr. 1. a mânji, a murdări. 2. a tulbura (apa). 3. (fig.) a zăpăci. B. intr. a se umple de noroi. muddy water [~ 'wM3r] s. (hidr.) apă de nămol. mudfish ['mAdfi.fl s. (iht.) peştc-de-mâl: mudguard [~ga;d] s. (auto) aripă; apărător de noroi. mudlark [~lu:k| (amer.) I. s. 1. muncitor care curăţă canalurile pentru scurgerea apei. 2. copil de stradă / al nimănui. II. vb. intr. (fam., despre copiii de stradă) a se juca în. canal. mudpuppy [~ipApi] s. (amer. zool.) salamandră acvatică din America de Nord (Necturus sp.). mud room [~ ru(:)m] s. (amer.) vestibul (unde se lasă încălţămintea murdară). mudsill [~sil] s. (mine) grindă; buştean de fundaţie. mudslinger [~islirj3rî s. (amer. sl.) clevetitor, gură rea, calomniator. mudstone [~stoun] s. (geol.) argilit. mud volcano [~ vol'keinou] s. vulcan noroios. muezzin [mu(:)'ezin] s. (arab) muezin. . muff1 [nuf] s. 1. manşon. 2. (tehn.) manşon; cuplaj; mufă. muff 2 1. s. 1. urs, (om) neîndemânatec, (om) stângaci; nătâng, prost. 2. greşeală, eroare (mai ales la sporturile cu mingea); (fam.) to make a ~ of the business a da de râpă o afacere. II. (fam.) vb. A. tr. a greşi, a încurca; a rata; (teatru) to ~ one's lines a greşi replica. B. intr. a da greş, a o feşteli, a o zbârci. muffin ['nufini s. 1. un fel de turtită, brioşă, chiflă. 2. farfurioară de pământ. muffineer [nufi'ni3r] s. 1. vas cu capac pentru păstrat brioşe. 2. solniţă sau zaharniţă (cu capac perforat). muffin face ['nufin feis] s. faţă lipsită de expresie. muffle1 ['nufl] s. (zool.) bot, gură, rât. muffle2 I. s. 1. mănuşă de piele cu un singur deget, mitenă. 2. (inv.) manşon. 3. şal; fular; cravată. 4. înveliş, acoperământ; voal. 5. înfăşurare, învelire. 6. (metal.) muflă. 7. (tehn.) amortizor de zgomot. 8. sunet înăbuşit, zgomot înfundat. II. vb. A. tr. 1. a înfăşură, a înveli, a acoperi, a obloji, a înfofoli, a încotoşmăna; to ~up one's throat a se înveli / a se înfofoli la gât; (sl.) to be ~d up to a blind obedience a fi silit să asculte orbeşte. 2. a pune un căluş în gură (cuiva). 3. a înăbuşi, a voala, a amortiza (sunete, zgomote); the carpet ~s every footfall covorul înăbuşă orice zgomot al paşilor. B. refl. to ~ oneself up a se înfofoli, a se încotoşmăna. C. intr. a mormăi, a murmura. muffler ['mAfls1"] s. 1. şal; fular; cravată. 2. (tehn.) amortizor de zgomot. 3. (tehn.) tobă / oală de eşapament. 4. mitenă. 5. (sport) mănuşă de box. mufti ['nufti] s. 1. (rel.) muftiu. 2. (wil.) haine civile (purtate mai ales de. un soldat). mug1 ]nug] s. 1. oală, cană, ulcică; ulcior; halbă (pentru bere); ceaşcă (pentru ceai); tin ~ pahar de metal fără picior. 2. (sport, glumeţ) cupă; pocal. 3. (fam.) ceşcuţă pentru ouă fierte. mug 2 1. s. 1. (si.) prost, nerod, nătâng, nătărău, gogoman, găgăuţă, nâtăflcaţă; he looks a bit of a ~ are acrul unui prostănac / unui nătăfleaţă; (teatru) the ~ who pays ftjrjiis seat spectator care îşi plăteşte biletul. 2. (scol. sl.) elev silitor, tocilar. II. (scol. sl.) vbr A. tr. a învăţa pe rupte, a munci din răsputeri pentru un examen; to ~ up (at) a subject a învăţa o materie pe rupte, a se prepara / a munci din răsputeri pentru un examen; to ~ up some English for an exam a învăţa ceva engleză pentru un examen. B. intr. a toci, a învăţa pe rupte; he ~s up for an exam toceşte pentru un examen. mug 3 1. s. 1. (sl.) mutră, faţă; bot, gură; ugly ~ mutră urâcioasă/ urâtă; (sl.) thinking ~ căpăţână, bostan. 2. schimonoseală, grimasă, strâmbătură; (sl.) to cut ~s / to make a ~, to pull a long ~ a se strâmba, a face grimase. 3. (amer.) semnalment (al unui om care



 627



a mai fost condamnat). II. vb. A. tr. 1. (şl.) a jefui, a prăda. 2. (amer.) a înşela. 3. (si.) a lua repede (pe cineva). 4. (sl.) a lovi în faţă, a pălmui. 5. (amer. si.) a fotografia (pe criminali, hoţi pentru arhiva poliţiei). B. intr. 1. (sl.) a face o mutra, a se strâmba; to ~ at smb. a se strâmba la cineva. 2. (teatru sl.) a se farda, a-şi vopsi faţa. mug4 s. (dial.) negură, ceaţă. mugful ['nugful] s. (indicând cantitatea) (o) cană (de bere etc.). mugger1 [lraAg3f] s. (zool.) crocodil (de India). mugger2 ş. (amer. sl.) 1. hoţ. tâlhar. 2. bufon, scamator; ghiduş. mugginess ['niAginisJ s. 1. zăpuşeală, înăbuşeală, aer cald şi umed, umiditate atmosferică. 2. aer închis / viciat. muggins ['nlAginz] s. 1. (sl.) tont, dobitoc; (cu referire la sine însuşi) fraierul de mine. 2. un fel de joc de cărţi. 3. un fel de joc de domino. muggle ['niAgl] s. (amer. sl.) ţigară de marijuana. muggy ['niAgi] adj. 1. (despre atmosferă) cald, umed, înăbuşitor. 2. (despre o sală) cu aer închis / înăbuşitor / viciat. mug house ['nug haus] s. (înv.) berărie, bodegă. mugwump ['niAgWAinp] s. (amer.) 1. (pol. sl.) membru al unui partid care înţelege să voteze independent. 2. (fam.) mare mahăr, ştab, grangur. 3. persoană neutră. mugwumpery [-ari] S. (amer. pol. sl.) independenţă. Muhammadan [mou'haamadan, -'ha:] adj., s. v. M o h a m m e d a n. Muhammedan adj., s. v. M o h a m m e d a n . mujik [mu:'3ik,'--] s. v. m o u j i k. mukluk ['niAkUk] s. v. m u c k 1 u e k. mulatto [mju(:)'hetou] (span.) I. s. mulatru. II. adj. măsliniu; bronzat. mulberry ['nultori] I. s. 1. (bot.) dud (Morus). 2. dudă. II. adj. purpuriu, roşu-închis. mulch [niAl/1 (agr.) I. s. 1. paie; frunze putrede. 2. strat de bălegar cu paie. II. vb. tr. a acoperi (rădăcinile plantelor) cu gunoi. mulct [niAlkt] I. s. 1. amendă. 2. (ist.) tribut ilegal. 3. (Jig.) pata. II. vb. tr. 1. a amenda. 2. to ~ smb. of a priva / a lipsi pe cineva de. muie1 [mju:l] s. 1. catâr. 2. (bot.) hibrid. 3. (jig.) catâr, încăpăţânat. 4. (teAt.) sclfactor, maşină de filat fire fine. 5. (telm.) şablon. 6. (amer. auto) tractor electric. muie2 s. papuc Iară toc. muie3 vb. intr. v. m e w 1. mule-headed [rmju:l.hcdid] adj. încăpăţânat ca un catâr. mule jenny [~ d3eni] s. v. m u 1 e1 (4). muleteer [imju:li'tiar] s. conducător de catâri. muley ['mu(:)li, 'mju:li] I. s. (amer.) vacă etc. fără coame. II. adj. fără coarne, ciut. mulgă ['niAlgo] s. (attstr.) brusă. muliebrity bmjuili'cbriti] s. feminitate. . mulier ['mju:Ii3r] s. (înv.) femeie. mulish ['mju:li/3 adj. 1. de catâr. 2. încăpăţânat / îndărătnic ca un catâr. mulishly [-li] adv. cu încăpăţânare (de catâr). mulishness [-nis] s. încăpăţânare (de catâr). mull1 [nul] vb. tr. a fierbe (vin sau bere) cu substanţe aromatice. mull 2 1. vb. tr. (sport) a greşi, a rata (o lovitură), a nu lovi (mingea). II. s. eşec, ratare, greşeală; to make a ~ of smth. a strica / a greşi ceva; a rata ceva. mull3 vb. tr. (amer.) a (se) gândi / a cugeta / a medita la. mull4 s. tabacheră de masă (din com de berbec, legată în argint). mull5 s. (text.) tifon. mull6 s. (geogr.) cap, promontoriu. mulla(h) ['nula] s. (arab) preot musulman. mullein ['nulin] s. (bot.) lumânărică (Verbascum sp.). mulier ['niAl3r] s. 1. (telm.) piatră de moară alergătoare. 2. (ind. chim.) colergang. 3. (te/m.) malaxor. mullet fiiulit] s. (iht.) cnefal (Mugii). mulligan fniAligan] s. (amer. fam.) mâncare proastămulligatawny [.niAliga'tDmi, '-—'--] s. (anglo-indian) supă de carne pregătită cu c u r r y V l , 1). mulligrubs [WligrAbz] s. pl. (fam. rar) 1. urât, ipohondrie, spleen. 2. crampe, colici. mullion ['nulian] s. (constr.) spros (la uşă). mullite ['niAlait] s. (ceramică) mullit. mullock E'niAtok] ş. (constr.) 1. murdărie, gunoi. 2. (mine) rocă sterilă, steril; grămadă de deşeuri. 3. to poke ~ at (austr. sl.) a lua în băşcălie. multeity [niAl'tnti] s. mulţime, multitudine. multi-address [.niAltia'dres] s. (autom.) adresă multiplă. multiangular [mAlti'rerjgjuls1"] adj. (mat.) poligonal, cu mai multe unghiuri. multiarticulate [tmAltia:'tikjulit] adj. cu (mai) multe încheieturi. multibarrelled [imAlti'basr^ld] adj. (telm.) eu ţevi îngemănate, cu baterie de ţevi. multicapsular [.niAlti'kEepsjul3r] adj. (bot.) muUicapsular. multicellular [


mummification



multifold ['niAltifouId] adj. multiplu, repetat, cu repetiţie. multiform ['niAltifomi] adj. multiform. multiformity fniAlti'fxmiti] s. polimorfism, multiformitate. multilateral ['niAlti'laatprpl] adj. (şi fig.) multilateral. multilingual fmAlti'lirjgwpI] adj., s. poliglot. multilith fniAltiliG] s. rotaprint. multimedia [niAlti'mt.'dia] adj. multimedia. multimillionaire ['mAltimilja'n£ar] s. multimilionar. multinational [imAlti'nze/anl] I. adj. multinaţional. II. s. (ec.) corporaţie / companie multinaţională sau transnaţională. multinomial [.niAlti'noumial] s. (mat.) polinorn. multipara [nurtiparafpl. multiparae [-ri:] ş. (med.) multipara. multipartite [iniAlti'pa:tait] adj. având mai multe părţi, din mai multe diviziuni. multiped fniAltiped] adj. (zool.) cu multe picioare. multiphase f'nultifeiz] adj. (electr.) polifazic, polifazat. multiplane ['nlAltiplein] adj., s. (av.) multiplan. multiple ['mAltipl] I. adj. multiplu, repetat, cu repetiţie. II. s. (mat.) (număr) multiplu. multiple connection [~ kainekjbn] s. 1. (electr.) legare în derivaţie, conectare în paralel; legare sunt. 2. (tel.) comutare multiplă. multiple control [~ kan'troul] s. 1. (telm.) comandă complexă. 2. (cib.) comandă compusă / multiplă. multiple junction [~ ^ArjAfan] s. (ferov.) staţie-nod. nod de cale ferată. multiple manning [~ 'masnirj] s. lipsă de răspundere personală. multiple personality [~ ipa:s3'na?liti] s. (psih.) dedublare a personalităţii. multiple plough [~ 'plau] s. (agr.) plug cu mai multe trupiţe, plug polibrăzdar. multiple production [~ pra'dAkJbn] s. (ec.) fabricaţie în serie. . multiple shop [~ '/op] ş. magazin cu sucursale. multiple-valued [~'vslju:d] adj. (mat.) multiform. multiplex 1'niAltipleks] I. adj. 1. multiplu, repetat. 2. (/nat.) compus, multiplu. II. s. (tel,) aparat multiplex. multipliable fmAltiplaiabl] adj. de multiplicat, multiplicabil. multiplicable l'niAlti-plikabl] adj. v. m u l t i p l i a b l e . multiplicand [tniAltipli'kamd] s. (mat.) dcînrnulţit. multiplication [.mAltipli'kei/jn] s. 1. (mat.) înmulţire, multiplicare. 2. creştere, sporire. multiplication table [~ -tcibl] s. (mat.) tabla înmulţirii. multiplicative fniAlti'pIikativ, 'niAltiplikeitiv] adj. multiplicativ. multiplicity [inulti'plisiti] s. multiplicitate; mulţime; varietate; complexitate. multiplier ['niAltiplaia1"] s. 1. (/nat.) multiplicator; înmulţitor, factor. 2. (electr.) rezistenţă suplimentară. 3. coeficient. 4. (fiz.) multiplicator electronic. multiply1 fniAltiplai] vb. A. tr. 1. a înmulţi, a spori. 2. a reproduce, a multiplica. 3. (mat.) a înmulţi, a multiplica. B. intr. a se înmulţi, a spori. multiply2 ['niAltipli] adv. în multe feluri / moduri. multi-ply fniAltiplai] adj. cu mai multe straturi, stratificat. multiplying [-irj] adj. multiplicativ. multipolar [.niAlti'poulo1"] adj. (electr.) multipolar. multipurpose [.niAlti'paipas] adj. multifuncţional. multistage ['niAltisteid^] adj. 1. cu (mai) multe trepte. 2. cu (mai) multe camere. 3. cu (mai) multe etaje. multistory ['niAltistoxiJ adj. cu (mai) multe etaje. multisyllable [


 mummiform



mummiform ['niAmifo:mJ adj: în fomiă de mumie. mummify ['numifai] vb. A. tr. a mumifica, a transforma în mumie. B. intr. 1. a se preface în mumie, a se mumifica. 2. a se usca, a se zbârci. mummy1 ['niAmi] I. s. 1. mumie; mumie egipteană. 2. masă/ mulţime informă; to beat / to smash smth. to a ~ a transforma ceva într-o masă informă; to beat smb. to a ~ a bate măr pe cineva, a-i trage cuiva o sfântă de bătaie. 3, cadavru disecat. II. vb. tr. v. m o m m i f y (A). mummy 2 s. (fam.) mămică, mămiţică. mump 1 [nump] vb. intr. (înv.) a se bosumfla. mump 2 vb. intr. si tr. 1. (înv.) a cerşi. 2. (fam.) a escroca. mumper ['numps'] s. (înv.) cerşetor, milog. mumps [mAmps] s. pl. (folosit ca sg.) 1. (med.) inflamaţie a parotidei, oreion. 2. (înv.) toane rele, indispoziţie, supărare. munch [nun//] vb. tr. a mesteca, a rumega. mundane ['nundein] adj. 1. lumesc; terestru; sublunar. 2. cosmic. 3. monden, din lumea mare. 4. (amer.)banal, comun. mundaneness f-nis] s. caracter lumesc; caracter monden. mundanity [mAn'dfeniti] s.v. m u n d a n e n e s s . mungoose ['nunguis] s.v, m o n g o o s e . municipal [mju(:)'nisipal] adj. 1. municipal. 2. autonom. municipal bank [~ 'baenk] s. (ec.) bancă comunală. municipal buildings [~ 'bildirjz] s. pl. clădirile primăriei, primărie. municipal engineering [~ end3i'ni:>rin] s. tehnică urbanistică / municipală, urbanism. municipalism [mjuO'nisipalizam] s. municipalism; autonomie. municipality [mju(:)nisi'peeliti, ,mju:nisi'p-[ municipalitate. municipalize [mjuO'nisipalaiz] vb. tr. a municipalize. municipal law [mju(:)'nisip3l 'k>:] s. legislaţia internă a unui stat. municipal planning [~ 'plasnirj] s. urbanism. munificence [mju(;)'nifisns] s. munificenţă, liberalitate, dărnicie, generozitate. munificent [mju(:)'nifisnt] adj. darnic, generos. munificently [-li] adv. cu munificenţă; darnic, generos. muniment ['mjuinimont] s. 1. (rar) întărire, apărare. 2. pl. acte, documente întărind privilegii, hrisoave; arhivă. muniment room [~ ru(:)m] s. arhivă (ca încăpere). munition [mju(:)'nijm] I. s. 1. (pl.) muniţii, provizii de război; stocuri, rezerve; the Ministry of Munitions Ministerul aprovizionării armatei. 2. fond de rezervă pentru provizii. II. vb. tr. a aproviziona, a înzestra, a întări cu muniţii (o annată); a echipa (un vas). munitioner \-or] s.v. m u n i t i o n w o r k e r . munition factory [mju(:)'nijan ifaiktari] s. fabrică de muniţii / armament. munition worker [~ iwoiko'j s. muncitor la o fabrică de muniţii / armament. munshi ['murnfi:] s. v. m o o n s h e e. munsiff]'mu:nsif]s.v. m o o n s i f f . muntin ['nuntin, 'îrunlgn] (constr.) s. şpros (la fereastră) pentru fixarea geamurilor. muntjac ['niAntd'3a3k] s. (zool.) muntiac indian (Muntiacus muntjak). mural ['mjuaral, 'mjoor-, 'mp:r-] I. adj. 1. mural. 2. vertical. II. s. pictură murală. mural painting [~ 'peintinj s. pictură murală. murder ['maido1"] I. s. 1. ucidere, omor, asasinat, crimă; (yur.) premeditated ~crimă premeditată; to do / to commit (a) ~ a face un omor, a comite un asasinat; ~! săriţi! ajutor!; to cry ~ a striga (după) ajutor; (fam.) to cry blue / pink ~ a striga după ajutor cât îl ţine gura; (prov.) ~ will out adevărul iese la lumină / la suprafaţă; adevărul pluteşte ca untdelemnul; (fam.) the ~ is out s-a descoperit misterul, adevărul a ieşit la lumină. 2. (înv.) măcel, masacru, exterminare. 3. (fig.) stropşire, stâlcire, stricare (a cuvintelor, a limbii). <■ (fam.) like blue ~ grozav de repede. II. vb. tr. 1. a ucide, a omorî, a asasina. 2. (fam.) (despre limbă, cuvinte, citate) a stropşi, a stâlci, a ciunti, a trunchia, a poci; he ~s English stâlceşte limba engleză. 3. (despre un cântec, un dans) a executa repede şi prost, a da rasol. murderer ['m3:dorar[ s. ucigaş; asasin, criminal. murderess ['msdsris, -es] s. ucigaşă, criminală, asasină. murdering bird [nioidsrin 'boxl] s. (omit.) sfrâncioc (Lanius). murderous ['n^dsras] adj. ucigător, criminal, sângeros. . murderously [-li] adv. sângeros, cu intenţii criminale. mure [mju9r, mp3 r , mjo:r] I. s. perete, zid. II. vb. tr. 1. a zidi (o uşă, o fereastră). 2. (ist.) a închide (într-un turn etc.). murex |'mju:reks], pl. murexes [-iz] sa» murices [inju:risi:z] s. moluscă din care se extrage purpura. muriate ['mjuorieit, 'rrybar-, rmjo:r-] s. (chim.) clorură de potasiu. muriatic acid [>mjuori'£etik ia:sid, mjoar-, mjo:r-, '—1~] s. (chim.) acid muriatic / clorhidric. murices ['mju:risi:z] pl. de la m u r e x. murk [mo:k] I. s. întuneric, întunecime, obscuritate. II. aay. întunecos, obscur, întunecat. murkiness ['msikinisj s. v. m u r k (I). murky [rura:ki] aay. întunecat, trist, mohorât. murmur ['mo:mor[ I. s. 1. murmur, susur; without a ~ fără murmur / şovăire. 2. murmur (de nemulţumire Iprotest), mormăit. II. vb. A. tr. a murmura, a şopti. B. intr. 1. a murmura. 2. to ~ at / against a murmura împotriva (c« gen.), a cârti împotriva (cu ge«.). murmurer ]'m3:morar] s. cârtitor. murmurous ['mamisras] aay. 1. care murmură / susură. 2. care murmură, nemulţumit. murphy ['ma:fi] s. (sl.) cartof, barabulă.



628



murrain ['niArein] s. 1. (înv.) ciumă; a ~ on you! deie boala-n tine!; what the / a ~! ce dracu! ce naiba! 2. (vet.) epizootie. murrained [-d] adj. (vet.) atins de epizootie. murrey ['niAri] aay. (înv.) roşu-închis, purpuriu. muscadel [iniAska'del] s. v. m u s c a t e 1. muscadine [nuskadain] I. adj. tămâios, muscat. II. s. 1. soi de viţă-de-vie (Vitis rotundifolia). 2. strugure tămâios. muscarine ['mAskori(:)n] s. (chim.) muscarină. muscat ['niAskot] I. aay. (despre struguri) muscat, tămâios. II. s. 1. strugure, muscat. 2. muscat, vin tămâios. muscatei [iiiiAsks'tel,'-'-] I. adj. v. m u s c a t (I). II. s.v. m u s c a t (II). muscle ['niAsl] I. s. 1. muşchi. 2. forţă, putere; a man of ~ un om muşchiulos; not to move a ~ a nu se clinti, a sta nemişcat. II. vb. tr. (amer.) to ~ in a se băga (unde nu-i fierbe oala), a se amesteca. muscle-head ['nuslhed] s. (amer. si.) prost, tâmpit, găgăuţă, tont. muscleless [-lis] adj. căruia îi lipseşte forja muşchiularâ. muscology [mA'skolod3i] s. (bot.) muscologie. Muscovite ['niAskavait, -kouv-] I. aay. 1. moscovit, din Moscova. 2. rus. II. s. 1. moscovit. 2. rus. 3. (mineral.) muscovit, mică potasică. Muscovy ['niAskovi, -kouv-] s. 1. (ist.) statul moscovit, Rusia. 2. (mineral.) mică. Muscovy duck [~ dAk] s. v. m u s k - d u c k. Muscovy glass [~ gla:s] s. M u s c o v i t e (1,3).



muscular [rniAskjul3r] adj. muscular, muşchiular. muscularity [inuskju'lsriti] s. musculatură, musculozitate. musculation [.mAskju'lei/an] s. (arte) musculatură. musculature ['niASkjulatjua', -t/uor] s. musculatură. muse1 [mjurz] I. s. visare, reverie, meditaţie. II. vb. i«tr. 1. a visa, a medita. 2. to ~ on / upon a cugeta / a reflecta la, a cugeta / a reflecta asupra (cu gen.). muse2 s. 1. muză. 2. the Muses a) muzele; b) artele liberale. muser ['mju:z3r] s. visător. musette [mju(:)'zet] s. (fr. muz.) 1. un fel de oboi. 2. un fel de cimpoi. 3. piesă muzicală idilică. museum [mju(:)'ziom] s. muzeu. museum piece [~ pi:s] s. 1. obiect de muzeu. 2. vechitură, piesă de muzeu. mush1 [IHA/J s. 1. obiect sau substanţă moale. 2. (amer.) mămăligă; terci; păsat; coleaşă. 3. (fig.) fleac, absurditate, nonsens; nimicuri. 4. (fam.) harababură, talmeş-balmeş. 5. (mine) cărbune pământos sau moale. 6. (dial.) gunoi, mizerie. mush 2 (amer.) I. s. plimbare cu o sanie trasă de câini (în nora"). II. vb. intr. a se plimba cu sania trasă de câini. III. mtery. îndemn de pornire a câinilor (la sanie). mush3 s. (sl.) umbrelă de ploaie. mushiness ['niA/inis] s. 1. porozitaie, caracter spongios. 2. lipsă de consistenţă (a unui aliment ele). 3. falsă sensibilitate. mushroom ['niAjrum] I. s. 1. ciupercă, burete. 2. clădire construită foarte repede. 3. (fig.) persoană cu ascensiune rapidă; instituţie creată peste noapte. II. vb. intr. 1. a culege bureţi. 2. (despre un glonţ etc.) a se turti. 3. a creşte repede; a se dezvolta rapid; a se răspândi repede. mushroom anchor f~ ra:nk3r] s. (mar.) ancorâ-ciupercă. mushroom floor [~ fb: r , ~ UDO'] s. (constr.) planşeu-ciupercă, planşeu fără grinzi. mushroom growth [~ grouG] s. creştere / dezvoltare rapidă. mushroom-rock ['niAjrumrok] s. (geol.) babă, ciupercă eoliană. mushy ['nu/i] aay. 1. spongios, poros; iară consistenţă. 2. mălăieţ; răscopt. music ['mju:zik[ s. 1. muzică; college / school of ~ conservator; orchestral ~ muzică orchestrală; he is fond of ~ îi place muzica, e amator de muzică; fondness / passion for ~ pasiune pentru muzică; melomanie; vocal ~ muzică vocală; sacred ~ muzică bisericească / religioasă; to make ~ a face muzică; to dance to ~ a dansa după muzică; (fam.) to face the ~ a înfrunta o critică, a ţine piept unei critici sau unei greutăţi. 2. note muzicale; to turn over the ~ a întoarce notele muzicale; he plays without ~ cântă fără note; to set to ~ a pune pe note / pe muzică. 3. (înv.) cor; orchestră. 4. concert. 5. artă muzicală. 6. armonie, eufonie; (înv.) the ~ of the spheres muzică / armonie divină. 7. operă; bucată muzicală. 8. muzicanţi. 9. (amer. fam.) animaţie, vioiciune, însufleţire. 10. (sl.) petrecere, distracţie; rough ~tărăboi, tămbălău, muzică drăcească; to treat smb. to rough ~ a face scandal cuiva. II. vb. tr. (înv.) a fermeca / a vrăji prin muzică. musical ['mju;zikpl] aay. muzical; armonios; melodios; ~ear ureche muzicală. musical art [~ 'a:t] s. muzică, arta muzicii. musical box [~ boks] s. (muz.) tonomat. musical comedy [~ 'komidi] s. operetă. musicale [imju:zi'kasl, -'ko:l] s. (amer.) seară muzicală; matineu muzical. musical film ['mju:zikol 'film] s. (cin.) film muzical. musical instrument [~ 'instrumant] s. instrument muzical. musically ['mjuizikali] adv. muzical. musicalness ['mju:zikplnis] s. caracter melodios; caracter armonios; muzicalitate. music book ['mju:zik buk] s. caiet de muzică. music case [~ keis] s. dosar de carton pentru note. music desk [~ desk] s. pupitru pentru note. —^ music-hall [~ho:l] s. 1. sală de concert. 2. cafe-concert; music-hall; concert de estradă. musician [mju(:)'zi/an] s. 1. muzician; muzicant. 2. compozitor. musicianly f-lij adj. (despre interpretare etc.) de virtuos. musicianship [-fip] s. muzicalitate; cunoştinţe de muzică. music lover ['mju:zic «IAVOI s. iubitor de muzică, meloman. music-mad [~maxl] adj. meloman pasionat.



 629



music master [~ ima:st3r] s. maestru / profesor de muzică. music mistress [~ .mistris] s. maestră / profesoară de muzică. musicographer [■mjuizi'ksgrafa'"] s. muzicograf. musicology [imju:zi'kobd3i] s. muzicologie. musicomania [-mjuizikD'meinia] s. muzicomanie. music paper ['mju:zik -pcip3r] s. hârtie de note muzicale. music pen [~ pen] s. (poligr.) rastral. music-rack [~nek] s.v. m u s i c - s t a n d . music-stand [~sta;nd] s. pupitru pentru note. music-stool [~stu:l] ş. taburet pentru pian. music teacher [~ iti:t/ar] s. profesor de muzică. music wire [~ rwaia1"] s. (muz.) coardă / strună de metal. musing ['mju:zirj] I. s. contemplare. II. adj. meditativ, contemplativ. musk [niAsk] s. 1. mosc. 2. miros / parfum de mosc. 3. v. m u s k p l a n t . musk-coloured ['niAskikAbd] adj. de culoarea moscului. musk-deer [~'diar,'—] s. (zool.) cerb moscat, mosc (Mosclius moscliiferus). musk-duck [~ dAk] s. (zool.) raţă cu miros de mosc (Cairina moschata). muskeg ['niAskcg] s. (în Canada) 1. teren mlăştinos. 2. turbăric. musket [Wskit] s. (ist.) muschetă. musketeer [imAski'ti3r] ş. (ist.) muşchetar. musketry ['niAskitri] s. (mii.) 1. foc de armă. 2. tragere, tir. 3. artă sau ştiinţa a tragerii cu arme de foc mici. 4. pl. (ist.) muşchetari. 5. (fam.) arme de foc. musk-ox ['nuskoks,'-'-],pl. musk-oxen ['muskokssn] s. (zool.) bou-moscat (Ovibos moschatus). musk plant [~ pla:nt] s. (bot.) mosc (Mimulus moschatus). musk-rat [~raet,'-'-] s. (zool.) bizam (Ondrata zibeihica). musk-shrew [~/ru:] s. v. m u s k - r a t. musky ['nuski] adj. de mosc; cu mosc. muslin ['mAzlin] s. 1. muslin. 2. (amer.) sifon. musquash ['nuskwD/j s. 1. (zool.) bizam (Ondrata zibethica). 2. blană de bizam. muss [nus] I. (amer.) s. încurcătură, dezordine, harababură, zăpăceală. II. vb. ir. a răvăşi, a pune în dezordine. mussel ['niAsî] s. (zool.) midie. Mussulman ['niAsIman], pl. Mussulmans [-z] sau Mussulmen ['nwslman] s. musulman. mussy ['niAsi] adj. (amer. fam.) răvăşit; dc-a valma; în dezordine. must1 [niAstforma tare,- ni3St, mas,forme slabe] I. vb. modal defectiv 1. a trebui, a fi necesar; I ~ go home trebuie să mă duc acasă; you ~ hurry up trebuie să te grăbeşti; it ~ be done trebuie să Fie făcut; you ~ be ready at two o'clock trebuie să fii gata la ora două; you ~not smoke here nu e voie să fumezi aici; buses ~ not be parked here maşinile nu au voie să staţioneze aici; you ~ know it trebuie să ştii asta; what ~ I do? ce trebuie să fac?; do so if you ~fă aşa, dacă trebuie; if you ~ you ~dacă trebuie, trebuie; you ~ stay with us a week trebuie să stai cu noi o săptămână; I think they ~ have realized her guilt cred că ei ar fi trebuit să-şi dea seama de vina ei; I ~ say trebuie să spun / să mărturisesc; you ~ needs obey your father trebuie negreşit să-ţi asculţi tatăl; she ~ have a new dress îi trebuie o rochie nouă; he ~ come trebuie să vină, e necesar ca el să vină; I ~ get to know her trebuie neapărat sa fac cunoştinţă cu ca / trebuie neapărat s-o cunosc; (prov.) one ~eat to live trebuie să mănânci ca să trăieşti; (prov.) needs ~ when the devil drives nevoia n-are stăpân; necesitatea nu cunoaşte legi. 2. a trebui, a fi probabil; had I attempted this task I ~ have failed dacă aş fi încercat acest lucru, cu siguranţă că n-aş fi reuşit; there is a ring, it ~ be the doctor sună, trebuie să fie doctorul / probabil că e doctorul; she ~ have missed the train trebuie să fi pierdut trenul, probabil că a pierdut trenul; you ~ know him desigur că-1 cunoşti, nu se poate să nu-1 cunoşti; if you tell me this, it ~ be true dacă tu spui asta, aşa trebuie să fie / dacă spuneţi voi, desigur că este adevărat; he ~ be drunk se vede că e beat; you have heard about it desigur că ai auzit despre asta, trebuie să fi auzit despre asta. II. adj. absolut necesar, Iară de care nu se poate; a ~ book o carte care trebuie citită. III. s. necesitate; obligaţie. must2 [nust] I. adj. (despre elefanţi sau cămile masculi) furios, nebun; to go ~ a înnebuni, a fi cuprins de furie. II. s. furie, nebunie de rut (la elefanţii masculi). must3 s. mucegai; putregai. must4 s. must (de struguri). must5 s, hemoragie violentă (la period). mustache [ims'to:/, mus-, amer. mos'ta?/, 'nustx/] ş. v. m o u s t a c h e . mustachio [mas'tui/iou] s.v. m o u s t a c h e . mustang ['mAstaerj] s. (zool.) mustang. mustard ['niAst3d]s.l. muştar; flour of ~ făină de muştar; to infuse a remedy with ~, to add ~ to a remedy a aplica ca leac o cataplasmă cu făină de muştar; keen as ~ plin de zel; (amer. si.) all to the ~ tocmai bine, aşa cum trebuie; (amer. si.) to be all to the ~ a fi o persoană importantă / cu vază / un grangur. 2. (boţ.) muştar (Sinapis alba); black ~ muştar-negru (Sinapis nigra); white ~ muştar-alb (Sinapis alba); wild ~ muştar-sălbatic / de câmp (Sinapis arvensis); garlic ~ usturoiţă (Aîliaria officinalis). mustard bath [~ ba:8] s. baie de muştar. mustard gas [~ gxs] s. (chim.) gaz muştar, iperită. mustard plaster [~ iplu:st3r] s. cataplasmă, prişniţ, compresă cu muştar. mustard-pot [~pot] s. borcan pentru muştar. mustard seed [~ si:d] s. sămânţă de muştar. mustee [nus'ti:] s. mulatru; metis; corcitura. musteline ['nustilain, -lin] (zool.) I. adj. de nevăstuică. II. s. nevăstuică-mică (Mustela nivalis).



mutton bird muster ['mAst3r] I. ş. 1. adunare, întrunire, reuniune, grupare; to turn out in full ~ a se prezenta în formaţie completă / cu toţii. 2. (/tril.) cercetare, examinare, inspecţie; trecere în revistă; defilare, paradă; to make / to take ~ of troops a trece trupele în revistă; (fam.) to pass ~ a) (mil.) a trece în revistă, a verifica, a controla; b) a trece o probă / un examen; a se arăta la înălţimea cuvenită; a fi acceptat / primit; your work will pass ~ lucrarea ta va fi acceptată; (fam.) it will pass ~ merge, treacă-mearga. 3. (mar. mil.) apel, chemare, strigare. 4. listă nominală. 5. (înv.) mostră, model, eşantion. 6. (rar) cârd, stol; a ~ of peacocks un cârd de păuni. 7. (austr.) strângerea vitelor sau a oilor. II. vb. A. tr. 1. a strânge, a aduna; she could not ~ 5 shillings n-a putut strânge cinci şilingi; society that ~sfiftymembers societate care nunlără cincizeci de membri; to ~ (up) one's courage a-şi aduna forţele / curajul. 2. (/nil.) a cerceta, a inspecta, a examina, a trece în revistă; to ~ in a concentra; to ~into service a se înrola în cadrele armatei; (mil.) to ~ up a mobiliza (o armată); to ~ out a desconcentra, a demobiliza. 3. (mar.) a face apelul, a aduna echipajul. 4. (austr.) a strânge, a aduna (vitele, oile). B. intr. 1. a se aduna, a se reuni, a se strânge, a răspunde la apel, a se înfăţişa. 2. a se ridica la, a număra; they ~ed twenty erau douăzeci. muster-roll [~roulj ş. listă nominală (a personalului, a efectivului armatei, a echipa­ jului), listă de apel; (/nil.) to be on the ~ a figura în evidenţele armatei / a face parte din cadrele armatei. mustiness fniAstinis] s. umezeală; aspect de mucegai. musty 1'mAsti] adj. 1. mucegăit, muced, mucczit. 2. (fig.) mucegăit, învechit, demodat, ruginit. mutability [imjuita'biliti, -1st-] s. 1. mutabilitate, caracter schimbător, variabilitate. 2. (înv.) inconstanţă, nestatornicie. mutable ['mjmtabl] adj. 1. schimbător, variabil. 2. (înv.) inconstant, nestatornic. mutagenic [.mju:t3'd3enik] adj. (biol.) mutagen, mutant ['mju:t3nt] I. adj. care suferă o transformare; care rezultă prin mutaţie. II. s. (biol.) organism produs prin mutaţie, mutant. mutate [mjm'teit] I. vb. A. tr. 1. a schimba, a modifica, a varia. 2. (fon.) a provoca mutaţia (unui sunet). B. intr. a se schimba, a se modifica; (fon.) a suferi o schimbare. II. adj. schimbat, modificat. mutation [mju:'tei/5n] s. 1. schimbare, modificare, transformare. 2. (biol.) mutaţie. 3. (fon.) mutaţie; consonant ~ mutaţia consonantică. 4. (înv.) schimbare în timbrul vocii (la pubertate). mutch [nut/] s. (scot.) bonetă, scufie. mute1 [mju:t] I. adj. 1. tăcut, fără glas; silenţios; as ~ as a fish tăcut ca peştele; to stand ~ a) a sta fără a scoate (vre)un cuvânt; b) (jur.) a refuza să pledeze sau să răspundă unei acuzări. 2. mut; h ~ h mut; ~ letter literă care nu se pronunţă; a ~ boy un băiat mut. II. s. 1. (om) mut; they stood there like ~s au stat acolo smirnă / fără să scoată o vorbă / ca nişte muţi. 2. (teatru) figurant. 3. participant angajat la un convoi funebru / la o înmormântare. 4. (în Orient) servitor mut. 5. (fon.) consoană surdă. 6. (cin., fam.) film mut. 7. (cin.) figurant. 8. (jur.) persoana care refuză să răspundă unei acuzări. 9. (muz.) surdină; with the ~ on în surdină. 10. (omit.) lebădă-c ucu iată (Cygiuts olor). III. vb. tr. I. a amortiza (un sunet). 2- (muz.) a coborî (tonul, vocea); a pune în surdină (un instrument); with ~d strings în surdină. 3. a atenua / a reduce (intensitatea unei culori, prin adăugarea alteia). mute2 vb. tr. a opri fermentarea (vinului) prin sulfurarc. mute3 vb. A. tr. (despre penele păsărilor) a cădea. B. intr. (despre păsări) a năpârli. mute4 vb. A. tr. (despre păsări) a face murdărie. B. intr. (despre păsări) a se murdări. mute5 s. (dial.) catâr. mute aerial [~ 'earisl] s. (telm.) antenă artificială. mute antenna [~ asn'tcna] s. (tel.) antenă artificială. muted l'mjuitid] adj. (muz.) în surdină. mutely ['mju:tli] adv. mut; în tăcere. muteness ['mju:tnis] s. 1. mutism, incapacitate de a vorbi. 2. mutism, muţenie, tăcere. mute swan ['mju:t 'sWDn] s. (omit.) lebădă-cucuiată (Cygnus olor). mutilate fmju:tileit] vb. tr. a mutila, a schilodi, a deforma, a trunchia. mutilation [iinjuiti'lci/sn] s. mutilare, trunchiere, schilodire, deformare. mutilator l'mju:tileit9r] ş. mutilator. mutineer [imjuiti'nia1"] I. s. răsculat. II. vb. inţr. a se revolta, a se răzvrăti. mutinous [rmju:tin3s] adj. 1. răzvrătit, rebel, revoltat. 2. dezlănţuit; greu de stăpânit. mutinously [-li] adv. pe un ton de revoltă. mutinousness [-nis] s. tendinţă de revoltă; nesupunere. mutiny ['mju:tini].I. s. răscoală, revoltă, răzvrătire, rebeliune. II. vb. intr. a se revolta, a se răzvrăti. mutism ['mju:tizsm] s. mutism. mutt [nut] s. (si.) 1. mediocritate. 2. idiot, nebun. 3. câine, potaie, javră, şarlă. mutter ['niAt3r] I. vb. A- tr. 1. a murmura, a bolborosi, a mormăi, a bâigui. 2. a bombăni, a mârâi, a bodogăni, a mormăi; to ~an oath a mormăi o înjurătură. B. intr. 1. a mormăi, a bombăni, a bodogăni. 2. a bolborosi, a bâigui. 3. (poetic, despre tunet, trăsnet) a bubui. II. s. 1- murmur, mormăit, bolboroseală, bâiguit. 2. bodogăneală, bombănit. 3. bubuit îndepărtat (al tunetului). mutterer [rmAt3r3r] s. mormăitor; cel care mormăie / bombăne / bolboroseşte. muttering ['mAtarirj] I. adj. cel care mormăie / murmură / bolboroseşte / bombăne. II. s. 1. bombănit, mormăit, bolboroseală, murmur. 2. rumoare. 3. bubuit (de tunet). -O* hostile ~ duşmănie ascunsă / înăbuşită. mutton l'nutn] s. 1. (înv.) berbec; let's return to our ~s să ne întoarcem la oile noastre; dead as ~ mort de-a binelea. 2. carne de berbec; to eat one's ~ with smb. a prânzi eu cineva. mutton bird [~ ba:d] s. (omit.) furtunar (Puffinus Puffinus).



 mutton-chop



mutton-chop [~'t/op] s. 1. cotlet de berbec. 2. pi. (si.) favoriţi. mutton-head [~lied[ s. (fam.) prost, imbecil, tâmpit. . . mutton-headed [~ .hedid] adj. bătut în cap, greu de cap, tâmpit. mutton sheep [~ /i:p] s. berbec destinat tăierii. muttony ['nutam] adj. cu miros sa» gust (de carne) de oaie. mutual ['mjmtjual, -tjul, -t/ual] adj. mutual; reciproc; ~aid society societate de ajutor reciproc / de asistenţă mutuală; by ~consent prin bună învoială, prin înţelegere reciprocă; that's ~ cu condiţia de reciprocitate; ~ relations relaţii / raporturi reciproce; (com.) on ~ terms cu condiţia de avantaj / de profit reciproc; he arranged a transaction on ~ terms a aranjat o afacere pe baza unor condiţii de reciprocitate; ~ principles plată în natură. mutual capacitance [~ ka'pasitans] s. (electr.) capacitate reciprocă. mutual exchange reaction [~ iks'tjeind3 riiaekjsn] s. (chim.) reacţie de descompunere prin schimb. mutual inductance [~ in'dAktans] s. (telm.,fiz.) inductanţă mutuală. mutual induction [~ in'dAkfan] s. (electr.) inducţie mutuală. mutual insurance [~ in'/uarans] s. asigurare mutuală. mutuality [■mju:tju'seliti, -t/u-] s. mutualitate, reciprocitate. mutule ['mju:tju:l] s. (arhit.) mutulă. mux [niAks] s. (tel. fam.) circuit multiplex. muz(z) [niAz] s. (sl.) tocilar. muzzle ['niAzl] I. s. 1. bot. 2. (mil.) ţeava; the ~ of a gun gura unui tun. 3. botniţă (pentru câini). II. vb. tr. 1. a pune botniţă (cu dat.). 2. (fig.) a închide gura (cuiva), a face să tacă. 3. (sl.) a săruta. muzzle cap [~ ka;p] s. (mil.) capot de gura ţevii. muzzle cover [~ ikAvar] s. v. m u z z 1 e c a p. muzzle face [~ feis] s. (mii.) tăietură / teşitură la ţeava puştii. muzzle-loader [~.loudar] s. (mii.) armă care se încarcă prin ţeava. muzzle-loading [~iloudirj] (mii.) I. s. încărcare prin ţeava armei. II. adj. (mii.) care se încarcă prin ţeava. muzzle ring [~ rin] s. (mii.) brăţară (l« /«ava pustii). muzzle sight [~ sait] s. (mil.) cătarca puştii, ţintă. muzzle strap [~ strap] s. curea trecută prin nas (la animale). muzzle velocity [~ vi'bsiti] s. (mii.) viteză iniţială (a ««ui proiectil, glonţ, obuz). muzzy 1'niAZi] adj. 1. ameţit, zăpăcit, îndobitocit; ameţit de băutură, cherchelit. 2. întunecat; neclar. my [mai forma normală; mi forma slabă frecventă] adj. pos. meu, mea, mei, mele; ~ pencil creionul meu; ~gloves mănuşile mele; ~ dear dragul meu; one of ~ friends unul dintre prietenii mei; ~ own daughter propria mea fiică; I fell on ~ back am căzut pe spate; ~hair is black am părul negru; I have broken ~ leg mi-am rupt / fracturat piciorul; ~ head aches mă doare capul; (sl.) it is all ~eye minciuni, prostii, nerozii; ~ turn/ ball! la mine! e rândul meu! (la jocuri); (fam.) oh ~! Dumnezeule! vai de mine!; (fam.) ~ aunt / eye / hat / stars / word / world hai, hai! la naiba! drace! ia te uită! myalgia [mai'Eektya] s. (med.) mialgie, durere în muşchi, junghi muscular. myall1 ['maio:l] s. (bot.) salcâm-australian, lemn-violet (Acacia pendula, Acacia liomalophylla). myall2 (austr.) I. s. aborigen trăind în sălbăticie. II. adj. sălbatic, necivilizat. mycelium [mai'sirliam] s. (bot.) miceliu. Mycenaean [.maisi'ni:an] adj. micenian, de la Myccne. mycetes [mai'si:ti:z] s. pl. (bot.) micete, bureţi. mycology [mai'k.ilad3i] s. (bot.) micologie. mycosis [mai'kousis] s. (med.) micoză. mycotic [mai'kotik] aay. (med.) micotic. mydriasis [mai'draiasis] s. (med.) midriază. myelin ['maialin] s. (anat.) mielină. myelitis [imaia'laitis] s. (med.) mielită. mynheer [main'hior, -'hea r [ s. 1. (olandeză) (înaintea unui nume) domnul. 2. olandez. myoblast ['maiablaist] s. (fiziol.) mioblast. myocardia [imaio«'ku:dia] pl.de la m y o c a r d i u m. myocardial [imaio«'ka:dial] adj. (anat.) miocardic. myocarditis [


630



myogram ['maiongraem] s. miogramă. myograph ['maiongra:f, -graf] s. miograf. myology [mai'ol3d3i] s. (anat.) miologie. myoma [mai'ouma], pl. si myomata [-to] s. (med.) miom. myope ['maioup] s. miop. myopia [mai'oupia] s. (med.) miopie. myopic [mai'opik] adj. miop. myosis [mai'ousis] s. (med.) mioză. myosotis [iinaia'soutis, anaiou's-] s. (bot.) nu-mă-uita (Myosotis sp.). myotic [mai'otik] adj. (med.) miotic. myotomy [mai'otami] s. (med.) miotomie. myriad ['mirisd] I. s. 1. miriadă, număr incalculabil. 2. (ist. Greciei) zece mii. II. adj. nenumărat, nesfârşit. myriapod ['miriapod] s., aay. (zool.) miriapod. myriapoda [irniri'jepada] s. pl. (zool.) miriapode. myrmidon ['mamiidan, -dan] s. 1. minnidon. 2. slujitor; ~of the law poliţist, slujitor al legii. 3. spadasin. myrrh [n«: r ] s. mir, răşină mirositoare. myrtaceous [mai'teijas] adj. (bot.) ca mirtul; din familia Mirtacee. myrtle ['ma:tl] s. (bot.) mirt (Myrtits). myself [mai'self, ma's-] pron. A. refl. mă; I have hurt ~ m-am lovit. B. de întărire (eu) însumi; I saw it ~ am văzut-o eu însumi. mysterious [mis'tiarias, -'tja:r-] adj. misterios, tainic; (de) nepătruns, (de) neînţeles. mysteriously [-li] aoV. misterios, tainic. mysteriousness [-nis] s. caracter misterios. mystery1 ['misteri] s. 1. mister, secret, taină, enigmă; to make a ~ of a face o taină / un mister din; wrapped / shrouded in ~ învăluit în mister; it is a ~ to me c un mister l o enigmă pentru mine; the mysteries of science tainele ştiinţei; (fam.) to fathom the ~ a descoperi misterul, a pătrunde taina. 2. (bis.) taină; the Holy Mysteries a) sfintele taine; b) sfânta împărtăşanie / cuminecătură. 3. (ist. teatru) mister. mystery2 s. (»iv.) meşteşug, meserie. mystery novel [~ .naval] s. roman poliţist. mystery play [~ pici] s. (ist. teatru) mister. mystery ship [~ /ip] s. (ist., mar.) vas cursă împotriva bărcilor. mystic ['mistik] I. adj. mistic, secret, tainic, plin de mister; obscur, ocult, magic; the ~ hour of midnight miezul nopţii, ceasul misterelor; (y'ur.) ~will testament închis / sigilat. II. s. 1. mistic; magician; vrăjitor. 2. (rel.) mistică. mystical [-sl] aay. mistic. mystically [-aii] adv. mistic. mysticism [mistisizam] s. misticism. mystification [.mistifi'kei/an] s. 1. mistificare, înşelare. 2. dezorientare. 3. complicare (a unei probleme). , mystifier ['mistifaia1"] s. 1. mistificator. 2. persoană care dezorientează; persoană care complică o chestiune. mystify ['mistifai] vb. tr. 1. a mistifica, a înşela. 2. a învălui în mister. mystique [mi'stkk] s. 1. şarm inefabil. 2, atmosferă de mister şi veneraţie. myth [mi8, rar maiOJ s. mit; legendă. mythical ['nriSiksl] adj. mitic; legendar. mythicize ['miOisaiz] vb. tr. 1. a da un caracter mitic (c« dat.). 2. a interpreta din punct de vedere mitologic. mythologic(al) [.mi6o'lad3ik(3l), .maiu-] adj. mitologic. mythologicaily [-aii] aaV. (din punct de vedere) mitologic. mythological message hmlea'lacfykal .mesid3] s. (amer. fam.) buletin meteorologic. mythologist [mi'6alad3ist, mai'G-] s. cunoscător în mitologie; autor de mituri / legende. mythology [mi'8alad3i] s. 1. mitologie, 2. alegorie. mythomania [FmiOa'meinio, -nja] s. (psih.) mitomanie. mythomaniac [imiSa'mciniffik] s. (psih.) mitoman. mythopoeic [imiOon'piiik] adj. care creează mituri. mythopoetic ['miOoupou'ctik] adj. v. m y t h o p o e i c . myxedema [.miksa'dkma] s. (mea'.) mixedern. myxoedema [imiksa'di:ma] s. v. m y x e d e m a. myxoma [mik'souma], pl. si myxomaţa [-ta] s. (mea1.) mixorn. myxomatosis [.miksouma'tousis] s. (med.) mixoinatoză.



 N, n fen] s. 1. N, n a paisprezecea literă a alfabetului englez. 2. (chim.) N, Az, simbolul nitrogenului. 3. (/nat.) n, o constantă nedefinită; to the ~th power la puterea n; (fam.) to the ~th în cel mai marc grad. 4. (poligr.) spaţiul unui n, scmicuadrat. na [na:, ns] 1. adv. (înv.) v. n o (II), n o t. 2. conj. v. n o r 1 . nab1 [na?b] (fam.) I. vb. tr. 1. a înhăţa, a apuca, a prinde, a pune mâna pe; a acosta; the police ~bed him 1-a arestat poliţia; to get ~ bed a fi prins (de poliţie). 2. a prinde asupra faptului, a prinde cu mâţa în sac; a surprinde în flagrant delict. 3. a şterpeli, a sfeterisi. II. s. maşină veche, rablă, vechitură. nab2 s. 1. vârf de munte; înălţime. 2. recif, stâncă în apă. 3. (mii.) cocoş, trăgaci. nabit ['neibit] s. praf de zahăr candel. nabob ['neibob] s. 1. (indian înv.) nabab, vasal al Marelui Mogul. 2. (fig.) nabab, marc bogătaş; his ~ uncie a) unchiul lui bogat ca un nabab; b) unchiul lui care a făcut o mare avere în India. nabs [naebzj s. (si.) individ, ins, flăcău; my ~! bătrâne! prietene! nacarat ['nzekarast] I. adj. de culoare roşic-deschis. II. s. (text.) varietate de zăbranic de Portugalia. nacelle [na'sel] s. 1. nacelă (de balon, dirijabil). 2. carlingă (de avion). nacre l'neika1"] s. 1. sidef. 2. scoică cu sidef. nacred l'neiksd] adj. cu sidef. nacreous ['neikr(i)3s] adj. de sidef, ca sideful. nacreous clouds [~ 'klaudz] s.pl. nori irizaţi. nadir ['neidia', 


nail dealer [~ idi:b r ] s. vânzător de cuie. nail drawer [~ idro(:)3r] s. v. n a i l c l a w . nailer ['nehV] I. s. 1. v. n a i l s m i t h; persoană care bate cuie (la lăzi etc.). 2. (fam.) tip bine, tip carc epatează; lucru epatant; to be a ~ at smth. a fi o autoritate în materie. nailery ['neibri] s. fabrică de cuie. nail extractor ['neil iks.tra?kt9r] s. v. n a i l c l a w . nail factory [- ifcektsri] s. fabrică de cuie. nail-file [~fail] s. pilă de unghii. nail-head [~hcd] s. capul cuiului, floarea cuiului. nailing ['neilirj] adj. (fam.) splendid, minunat, grozav. nailing-on [-'on] s. batere în cuie, ţintuire. nailless ['ncillis] adj. 1. fără cuie. 2. fără unghii. nail maker ['neil -mcikor] s. (tehn.) forjor de cuie. nail-making machine [~-meikirj ma'/im] s. (tehn.) maşină de cuie. nail nipper [~ -nipa1"] s. v. n a i l c l a w . nail polish [~ ^poYif] s. (amer.) v. n a i l v a r n i s h . nail puller [~ -pub1"] s. v. n a i l c l a w . nail-scissors [~.sizaz] s. pl. foarfece de tăiat unghiile. nail-shaped [-/eiptj adj. în formă de cui. nailsmith [~smi6] s. (tehn.) forjor de cuie. nail tool [~ tu:I] s. (tehn.) căpuitor de cuie. nail varnish [~ -vani/] s. ojă, lac de unghii. nail wire [~ »wai3r] s. sârmă de cuie. nail work [~ wo:k] s. batere a cuielor. nail wrench [~ ren//] s. v. n a i I c l a w . nainsook ['ncinsuk. 'nasn-] s. (text.) nansuc. naive, naive [no-:'i:v, nai'irv, neiv] adj. (jr.) naiv, simplu, copilăros, nepriceput. naively [no:'ivli] adv. naiv; copilăros, copilăreşte; nepriceput. naivete, naivete [nu:'i:vtei, nai'i:v-, naifte] s. (fr.) naivitate, simplitate, nepricepere. naivety, naivety [na:'i:v3ti] s. v. n a i v e t e . naked ['neikid] adj. 1. (despre persoane) gol, dezbrăcat, despuiat, descoperit; stark ~gol-goluţ. 2. (despre un perete etc.) gol, fără ornamente; (despre im peisaj) iară verdeaţă, fără arbori; (despre un pom) dezgolit, despuiat de frunze, fără frunze. 3. iară protecţie, descoperit; fără ajutor: with the ~ sword cu spada goală; the ~ truth adevărul adevărat; visible to the ~eye vizibil cu ochiul liber; ~ facts fapte brute. naked cable [- 'keibl] s. (tel.) conductor / fir neizolat, cablu electric neizolat. naked eye [~ 'ai] s. ochi neînarmat / liber. nakedly ['neikidli] adv. 1. gol. 2. (fig.) simplu; fără perdea. nakedness ['neikidnis] s. goliciune, nuditate. naked spore ['ncikid spo:r, -sp;>3r] s. (bot.) gimnospor. namby-pamby l'nreinbi'pasmbi] I. adj. 1. (despre stil etc.) afectat, artificios, căutat. 2. (desprepersoane) manierat, afectat; fals sentimental; simulat, care face paradă, care-şi dă acre; to behave in a ~fashion a-.şi da aere, a face mofturi. II. s, persoană afectată/ fals sentimentală. name [neim] I. s. 1. nume, denumire; full ~ nume şi prenume; Christian / (amer.) given / first ~ prenume, nume de botez; to give a child the ~ (of) George a da unui copil numele (de) George; my ~is mă numesc, mă cheamă; of the ~ of X eu numele de X; (jur.) numitul X; to have (to bear) a ~ a avea / a purta numele; to go by / under the ~of a fi cunoscut sub numele de; he was known /he went by the ~ of Jones era cunoscut sub numele de Jones; to know smb. (only) by ~ a cunoaşte pe cineva (doar) după nume; to refer to smb. by ~ a pomeni / a menţiona numele cuiva; a desemna pe cineva nominal; to send in one's ~ a se înscrie (la un concurs etc.); a-şi prezenta / a-şi da cartea de vizită. a se anunţa; to set / to put one's ~ to a document a semna un document, a-şi pune semnătura pe un document; to put one's ~ down (for smth.) a-şi pune candidatura; a se înscrie (pentru ceva); list of ~s listă nominală, lista numelor; to act in one's own ~ a acţiona în numele său personal; (fam.) what in the ~ of goodness / fortune are you doing? ce naiba faci acolo'?; it exists only in ~ există numai cu numele; (gram.) proper - nume



 nameable



propriu; by whatever ~ you call it oricum l-ai numi, cu orice nume îl botezi; endearing ~ nume de răsfăţ / de mângâiere; insulting ~ injurie, insultă. 2. titlu (al unei piese de teatru, a! unui roman ele.) 3. reputaţie, renume; he has a good ~ se bucură de / are o reputaţie bună / un nume bun; to get a bad ~ a-şi face un renume prost; he has a ~ for honesty, he has the ~ of being honest e considerat un om cinstit, trece drept un om cinstit; to make a ~ for oneself, to make one's ~ a-şi face un nume, aşi crea / a-şi statornici reputaţia. II. vb. tr. 1. a numi, a da un nume; (cu dat.); a person ~d Jones un anume Jones; I know his face, but I cannot ~him îl cunosc din vedere dar nu-mi amintesc numele lui / dar numele lui îmi scapă. 2. a numi, a ridica la rangul de; to ~ smb. to an office a numi pe cineva într-un post. 3. a numi, a menţiona, a denumi. 4. a cita (wn exemplu, un fapt). 5. a fixa, a hotărî, a indica (ziua, ora, o sumă); ~ any price you like fixează ce preţ doreşti; to ~ a day for a fixa / a hotărî o zi pentru; to ~ after (amer. si for) a numi după, a da (unui copil etc.) numele (cu gen.). III. adj. 1. de renume, renumit. 2. care se referă la nume. nameable ['neimsbl] adj. care poate fi numit. name band ['neim brend] s. (amer.) orchestră de muzică uşoară bine cunoscută; formaţie populară condusă de un dirijor popular. name board [~ bo:d, -boad] s. v. n a m e p 1 a t e. name child [~ t/aild] s. persoană căreia i s-a dat numele cuiva (în cinstea acesteia). name-day [~dei] s. ziua numelui, onomastică. named policy ['neinid 'polisi] s. (ec.) poliţă de asigurare nominală. name-drop ['neimdrr>p] vb. in/r. a cita numele unor personalităţi pentru a impresiona. name-dropping [-in] s. citare a numelor unor personalităţi (insinuând că sunt prieteni ai vorbitorului). name form [~ fo:m] s. (mat.) formă nominală. nameless ['neimlis] adj. 1. fără nume, necunoscut, obscur; anonim. 2. (despre un sentiment etc.) inexprimabil, de nedescris. 3. (despre un viciu etc.) cumplit, îngrozitor. namely ['neimli] aaV. 1. anume, adică. 2. (fnv.) în special, îndeosebi. name-part ['neimpa:t[ s. (teatru) rol titular. nameplate [~pleit] s. (telm.) tăbliţă / plăcuţă cu marca fabricii; emblemă. namesake [~seik] s. tiz, omonim. Namibian [no'mibisn, -jon] I. aaj. namibian, din Namibia. II. s. locuitor din Namibia, namibian. nancy ['naaisi] s. (fam.) 1. (si Miss Nancy) tânăr cu apucături de femeie, bărbat efeminat. 2. homosexual, fătălău. nandu ['namdu(:)] s. (ornit.). nandu, struţ sud-american (Rhea americana). nane [nein] (scof.) I. pron. nici unul, nimeni. II. adv. deloc, defel. nanism ['neinizam, -'na;-] s. (med.) nanism, nanosomie, microsomie. nankeen [nrcn'ki:n, nam'k-] s. 1. (text.) nanchin. 2.pl. pantaloni de nanchin. 3. galben pal. 4. porţelan de Nankin. nankin [nam'kin,>'-'-,'nrerj'k-,-'-,'—] s. v. n a n k e e n . nanny ['naeni] s. dădacă, doică. nanny(-goat) [~gout] s. (zool.) capră. nanofarad ['neinourfasrad] s. (electr.) nanofarad. nanometer [rneinou.mi:tor] s. nanometru. nanosecond l'neinouisekand] s. (fiz.) nanosecundă! nanous f'neinas] adj. pitic. naos ['neios] s. (arhit.) naos. nap [nasp] I. s. 1. somn scurt, picoteală, aţipire; afternoon ~ siestă; to take a ~, to have a ~ a aţipi, a trage un pui de somn; a pune geană pe geană. 2. (te;tf.) parte păroasă; scamă; pluş, puf, faţă mătăsoasă; against the ~ în răspăr. 3. (fam.) puf (al unui fruct). II. vb. intr. a trage un pui de somn, a aţipi, a picoti; to catch smb. ~ping a) a surprinde pe cineva când aţipeşte; b) (fam.) a lua pe cineva fără veste / pe neaşteptate; a surprinde / a găsi pe cineva în greşeală. napalm ['neipa:m,'nrep-].s. (mil.) napalm. nape [neip] s. ceafă. napery ['neipari] s. (scot.) albituri de masă. naphtha ['nrcfBo, 'najpB-J s. petrol, ţiţei; ligroină, benzină grea; benzină solvent; păcură. naphthalene ['naefQslim, 'naspO-] s. (chim.) naftalină. naphtha residue ['narfSs .rezidju:] s. păcură, mazut. naphthenic acid [nrsf Oi:nik 'resid] s. (chim.) acid naftenic. naphthol ['naftbl, 'nr*p8-] s. (chim.) naftol. naphthyl ['naefflil] s. (chim.) naftil. naphthylamine [infsfOila'mim] s. (chim.) naftilamină. napkin ['naîpkin] s. 1. (si table ~) şervet, şerveţel de masă. 2. scutec; pl. pelinci, faşe. napkin ring [~ rin] s. inel / verigă de strâns şervetul. napless [rna:plis] adj. (despre ţesături) fără păr, ros, uzat. napoleon [na'poulion] I. s. 1. napoleon, monedă de aur de douăzeci de franci. 2. (pl. înv.) bocanci de vânătoare. Napoleonic [noipouli'onik] aay. napoleonian. Napoleonist [no'poulionistj s. susţinător al lui Napoleon. napoo(h) [no'pu: j I. interj, s-a isprăvit! caput! gata! II. adj. 1. sfârşit, frânt, sleit. 2. care nu mai e bun de nimic. 3. mort. III. vb. tr. a omorî; a face pozna (cuiva). nappe [nrep] s. 1. (geol.) strat superior, strat de acoperire. 2. (hidr.) pânză de apă. 3. (mat.) învelitoare. 4. (geom.) secţiune simetrică de con. napped [nrept] adj. (text.) scămoşat, pluşat. napper ['na;par] s. (text.) maşină de scămoşat. napping ['nrepirj] s. (te*t.) scămoşare, plusare. napping frame [~ freim) s. (tot.) maşină de velurat / de scămoşat. nappy1 ['na^pi] adj. (scot.) cherchelit, ameţit.



632



nappy2 adj. acoperit cu puf. narcissi [nai'sisai] pl. de la n a r c i s s u s. narcissism ['naisisizsm] s. (psih.) narcisism. Narcissus [nai'sisss] s. 1. (mitol.) Narcis. 2. narcissus, pl. narcissi [na:'sisai] sau narcissuses [na:'sis3siz] (bot.) coprină, narcisă albă (Narcissus poeticus). narcoanalysis [■na:kouo'nretosis],pl. narcoanalyses [-si:z] s. (psih.) narcoanaliză. narcolepsy ['nurkoulepsi, -ks-] s. (med.) narcolepsie. narcomania [inaikou'meinjo] s. narcomanie. narcomaniac [-nirek] s. narcoman. narcosis [na:'kousis] s. (med.) narcoză. narcotherapy [inaikou'GerepiJ (med.) narcoterapie. narcotic [na:'kotik] adj., s. narcotic, stupefiant; somnifer. narcotics pusher [na:'kotiks pufor] s. traficant de stupefiante. narcotism ['naikatizsm] s. 1. narcotism; influenţă narcotică. 2. narcoză. narcotization [ina:kotai'zei/>n, -ti'z-, -kou-] s. narcotizare. narcotize ['naikotaiz, -kou-] vb. tr. a narcotiza. nard [na:d] s. 1. (bot.) nard (Nardosiachys jatamansi). 2. (farm.) nard. narghile ['na:gili, amer. 'na:g3li[ s. (turc.) narghilea. nargile s. v. n a r g h i l e . narial ['nsarisl] adj. (anat.) nazal. nark1 [na:k] s. 1. (sl.) copoi, agent de poliţie. 2. (sl.) agent acoperit; informator, turnător. 3. (austr. sl.) pisălog; persoană plicticoasă / enervantă. 4. (austr. sl.) belea, bucluc. nark2 vb. tr. a lua (pe cineva) în răspăr; a supăra, a bate la cap; ~it! isprăveşte! termină! lasă-mă-n pace! narrate [nae'reit, na'r-] vb. tr. a istorisi, a povesti, a nara. narration [nre'rei/an, na'r-] s. istorisire, povestire, narare. narrational [naVrei/anol] aay. narativ. narrative ['nserstiv] I. s. naraţiune, relatare, povestire. II. adj. narativ. narrator [nrc'reitor, no'r-] s. 1. povestitor. 2. crainic (la radio etc.). narratress [naVreitris] s. povestitoare. narrow ['nrerou] I. adj. 1. strâmt, îngust; strâns; to grow ~ a se strâmta, a se îngusta. 2. restrâns, strâmt, de dimensiuni reduse, puţin întins. 3. (fig.) îngust, strâmt, mărginit, limitat; fără orizont; in the ~est sense în sensul cel mai îngust / strict / exact; a «majority o mică / infimă majoritate; to live in ~ circumstances a trăi / a fi strâmtorat, a trăi în lipsuri. 4. minuţios, amănunţit; migălos; meticulos, grijuliu, îngrijit, sârguincios; ~ investigations cercetări minuţioase. 5. (despre nutreţ) extrem de bogat în albumină. II. s. 1. trecere îngustă / strâmtă; strâmtoare, îngustime (a râului, a văii); 2. (mai ales pl.) defileu, strungă. 3. pl. canal marin. III. vb. A. tr. 1. a strânge, a strâmta, a îngusta; ~ed eyelids pleoape întredeschise. 2. a restrânge, a limita, a mărgini, a reduce (un spaţiu, ideile etc.); (fot.) to ~ the field a restrânge câmpul (vizual). 3. (»iv., lit.) a stânjeni mişcările (cuiva). B. intr. a deveni mai strâmt; a se strâmta, a se strânge, a se îngusta. narrow-beam antenna [~bi:m asn'tena] s. (tel.) antenă cu directivitate mare. narrow-chested [~'t/estid] adj. 1. cu pieptul strâmt. 2. (despre haine) strâmt la piept. narrow-gauge [~'geid3] s. (ferov.) ecartament îngust, cale îngustă. narrow goods [~ 'gudz] s. pl. mărunţişuri, galanterie. narrowing ['narouin] I. adj. 1. care se strâmtează / se îngustează. 2. (fig.) din ce în ce mai mic. II. s. 1. strâmtare, îngustare. 2. restrângere, limitare, micşorare. narrowish [tarouif] adj. cam strâmt / îngust, destul de îngust I strâmt. narrowly ['nrerouli] aav. 1. (a închide etc.) într-un spaţiu strâmt. 2. (a interpreta etc.) strict, riguros; (a examina etc.) minuţios, atent, îndeaproape. 3. de abia, cu greutate; he ~ missed the train cât pe ce / puţin a lipsit să scape trenul. narrow-minded ['naerou'maindid, '-->--] aay. îngust, strâmt la minte, mărginit; obtuz. narrow-mindedly [~'maindidli] adv. fără (nici un fel de) orizont, cu îngustime. narrow-mindedness [~'maindidnis] s. îngustime (a spiritului), mărginire. narrow-necked ]'na3rou'nekt] adj. (despre sticle) cu gâtul strâmt. narrowness ['nrerounis] s. 1. îngustime, caracter îngust; limitare, mărginire; insuficienţă; micime. 2. caracter meticulos / amănunţit, meticulozitate. narrow-pass [~'pa:s] s. (geogr.) defileu; trecătoare, pas. , narrow penant [~'penont] s. (mar.) flamură. narrow-shouldered [~jbuld9d] adj. cu umerii strâmţi / înguşti, strâmt în umeri. narrow-spirited [~'spiritid] adj. v. n a r r o w - m i n d e d . narrow work [~ rws:k] s. (mine) deschidere, săpare; lucrări pregătitoare. narthex ['na:0eks] s. (arhit.) nartex. narwhal ['naiwal] s. (zool.) narval (Monodon monoceros). narwhale [rna:weil] s. v. n a r w h a 1. nary ['nearil adj. (amer., dial.) nici, deloc; ~ a one nici unul. nasal ['neizal] I. adj. (anal.) nazal; ~ accent accent nazal; to have a ~ voice a avea un timbru nazal; a vorbi pe nas. II, s. 1, (înv.) partea vizierei unui coif care apără nasul. 2. (anat.) osul nasului. 3. (lingv.) nazală, sunet nazal. nasality [nei'zrcliti, no'z-] s. (fon.) caracter nazal (al unui sunet). nasalization [ineizslai'zeijan, -zsli'z-] s. (fon.) nazalizare. nasalize ['neizalaiz] vb. A. tr. (fon.) a nazaliza. B. intr. a vorbi pe nas, a fornăi. nascency ['nreshşi, amer. şi 'neissnsi] s. naştere, apariţie, ivire. nascent ['nresnt] aay. 1. născând, care ia naştere, care apare; în proces de formare; necopt; care cristalizează. 2. (chim.) nativ. naso-pharyngcal ['neizofre'rind3sl] (anat.) rinofaringian, nazofaringian. nastily ['narstili, amer. 'na;s-] aaV. 1. neplăcut; urât, urâcios, scârbos, dezgustător. 2. indecent, necuviincios. nastiness ['na:stinis] s. 1. gust sau miros neplăcut. 2. răutate, ticăloşie. 3. necuviinţă, indecenţă.



 633



nasturtium [nas'ta:/3m] s. (bot.) 1. năsturel, măcriş-de-baltă (Nasturtium officinale). 2. condurul-doamnei, călţunaş (Tropaeolum majus). nasty ['na:sti, amer. 'na^s-j I. adj. neplăcut; dezgustător, dezagreabil, nesuferit; to smell ~ a mirosi urât; ~ weather vreme urâtă / rea; ~ job muncă grea sau periculoasă; ~ corner cotitură periculoasă; to receive a ~ blow a primi o lovitură dureroasă; a ~ trick un renghi, o farsă. 2. (despre persoane) nesuferit, rău, ticălos, josnic; păcătos; to turn ~ a deveni nesuferit; to be ~ to smb. a fi rău cu cineva; a fi lipsit de consideraţie faţă de cineva; don't be ~ nu fi răutăcios. 3. (mai ales amer.) murdar, necinstit; (fam.) he's a ~ piece of work e un tip murdar/ un individ dubios. 4. (despre limbă, cărţi etc.) indecent, obscen. nasty-minded [~maindid,'--'--] adj. cu gânduri urâte sau obscene. natal ['neitl] adj. de naştere, natal. natal day [~ 'dei] ş. zi de naştere. natality [ns'taeliti] s. natalitate. natal place ['netl 'pleis] s. loc de naştere. natant ['neitant] adj. (bot.) plutitor. natation [nei'tci/an, amer. na't-] s. nataţie, înot. natatores [1nei't3ta:riz] s. pl. (omit.) înotătoare. natatorial [ineita'ta:rial] adj. de înot, înotător. natatorium [ineita'ta:riam] s. (amer.) piscină acoperită; bazin acoperit. natatory ['neitateri, -tou-] adj. v. n a t a t o r i a l . nates ['neiti:z] s. pl. (anat.) fese. nath(e)Iess ['neiGlis, -Ies, 'nasG~] adv. (înv.) cu toate acestea, totuşi. nation ['nei/sn] I. s. 1. naţiune, popor; the ~s of Europe naţiunile Europei, popoarele europene; the United Nations Organization (UNO) Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU); the voice of the ~ glasul poporului. 2. naţiune, stat. 3. număr mare, legiune. II. adj., adv. (amer. dial.) al naibii, al dracului. national ['naî/pnpl] I. adj'. 1. naţional, de stat. 2. patriotic. II. s. 1. compatriot. 2. cetăţean (fll unei ţări). national anthem [~ 'senGam] s. imn naţional. national assembly [~ a'sembli] s. (pol.) adunare naţională. national bank [~ 'baerjk] s. bancă naţională. national church [~ t/a:t/[ s. biserică de stat. National Convention [~ kan'ven/sn] s. (amer. pol.) congres naţional (al unui partid) (pentru desemnarea candidaţilor la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al S.U.A.) National Day ţ~ 'dei] ş. v. n a t i o n a l h o l i d a y (2). national economy [~ i'konami] s. economic naţională. national flag [~ Tteg] s. (mar.) pavilion naţional. National Government [~ 'gAvnmant] s. guvern de concentrare naţională (în Anglia). National Guard [~ rga:d] s. 1. (în S.U.A.) gardă naţională. 2. (ist.) gardă naţională (în Franţa). national holiday [~ 'hslidei] s. (amer.) 1. sărbătoare legală. 2. sărbătoare naţională. national income [~ 'irjkam] s. venit naţional, veniturile statului. nationalism ['nae/anslizsm] s. 1. naţionalism. 2. caracter naţional. 3. particularitate naţională. 4. (amer. ec.) politică de naţionalizare. 5. (rel.) învăţătură potrivit căreia există un „popor ales". nationalist ['nae/analist] s., adj. naţionalist. nationalistic [-naî/ans'listik] adj. naţionalist. nationality [ins/a'nzeliti] ş. 1. naţionalitate. 2. cetăţenie, supuşenie. 3. popor, naţiune. 4. unitate naţională, neatârnare. 5. caracter naţional. 6. conştiinţă naţională. 7. particu­ laritate naţională. nationalization [inas/snalai'zei/pn, -li'z-] s. 1. naţionalizare. 2. (mai ales amer.) naturali­ zare. nationalize ['na^nalaiz] vb. tr. 1. a naţionaliza, a etatiza. 2. a naturaliza. 3. a face o sărbătoare naţională din (o zi etc.). nationally fnaî/snpli] adv. din punct de vedere naţional. national monument ['nse/anal 'monjumant] s. monument naţional. national park [~ 'pa:k] s. parc naţional, rezervaţie. national product [~ 'prodAkt] s. (ec.) produs social. national service [~ 'sa:vis] s. (mii.) serviciu militar. national socialism [~ 'sou/slizsm] s. national-socialism, nazism. national socialist [~ 'sou/alist] s. national-socialist, nazist. nationwide fnei/anwaid] adj. naţional; al întregului popor; pe întreaga naţiune. native ['ncitiv] I. s. 1. băştinaş, indigen, pământean (dintr-o ţară, un oraş etc.); to be a ~ of a se trage din, a fi din; he speaks English like a ~ vorbeşte engleza ca un englez (de baştină); (fam.) to astonish the ~s a uimi oamenii; (fam., despre albi) to go ~ a adopta felul de viaţă al indigenilor; a se asimila cu indigenii; the elephant is a ~ of Asia elefantul este originar din Asia. 2. (în Evul Mediu) sclav indigen; sclav din naştere. II. adj. 1. nativ; (despre calităţi etc.) natural, inerent; ~ to inerent (cu dat.). 2. (despre o stare, culori, simţăminte etc.) simplu, natural; firesc; to behave with ~ease a se purta cu naturaleţe. 3. (despre o ţară, un loc etc.) natal, de baştină, de naştere, originar; ~ language limbă maternă; ~land pământ natal, patrie. 4. (despre metale, minerale) nativ, în stare nativă; ~ gold aur nativ, 5. (despre plante, locuitori etc.) originar, de baştină, de loc; (despre plante etc.) indigen. native-born [~bD:n] adj. 1. băştinaş, indigen. 2. (despre copiii europenilor) născut în colonii. native gold [~ 'gould] s. (mineral.) aur nativ. native metal [~ 'metl] ş. metal pur. nativeness ['ncitivnis] s. 1. natură, fire, caracter. 2. origine. 3. stare nativă / originară. native ore l'neitiv 'o:r] s. (mine) minereu eu metale pure. native paraffin |~ 'paerafim] s. (mineral.) ozocherită.



nature



native rock [~ 'rok] s. (geol., mine) rocă-mamă; rocă de bază. nativism ['neitivizsm] s. 1. (fdoz.) nativism. 2. (în S.U.A.) exclusivism în favoarea băştinaşilor. nativist fneitivist] s. 1. (f/loz.) nativist. 2. (în S.U.A.) partizan al exclusivismului în favoarea băştinaşilor. nativity [na'tiviti] s. 1. naştere. 2. the Nativity Naşterea Domnului, Crăciunul. 3. horoscop, zodie. natrium ['neitriam] s. (chim.) natriu, sodiu. natrolite ['nastralait, 'nci-, -trou-] s. (mineral.) natrolit. natron ['neitran, -ran] s. (chim.) carbonat de sodiu cristalizat; sodă cristalizată. natter ['n£etar] vb. inţr. 1. a pălăvrăgi, a trăncăni. 2. (dial.) a se plânge, a se tângui. nattily ['naetili] adv. 1. cochet; elegant; cu grijă. 2. cu îndemânare, abil. nattiness ['nastinis] s. 1. eleganţă, cochetărie. 2. dexteritate, îndemânare. natty ['nani] I. adj. 1. (despre persoane, îmbrăcăminte) spilcuit, elegant, îngrijit. 2. îndemânatic, dibaci, agil. natural ['nst/sral, -t/ur-] I. adj. natural, firesc, conform / potrivit naturii; ~ law legea naturii / firii; ~ size mărime naturală / normală; in a ~ tone pe un ton natural; in the ~ state în stare naturală / primitivă; to have a ~ tendency to a avea o înclinaţie firească spre; it comes ~ to him e una din înclinaţiile lui înnăscute, c un talent înnăscut la el; laughter is ~ to man râsul este propriu omului; it is ~ that e (foarte / cu totul) firesc / natural ca; nu e nimic surprinzător ca; as is (but) ~ după cum c şi firesc; cum este şi drept. II. s. 1. imbecil, idiot, tâmpit (din naştere). 2. natural, naturaleţe; stare naturală. 3. (fam.) geniu înnăscut; (muz.) notă naturală; becar. ♦ (fam.) for the rest of my ~ pentru restul vieţii melc, pentru zilele ce-mi mai rămân de trăit. natural agent [~ 'eid3ant] s. agent natural. natural bed [~ 'bed] s. (geogr.) albie naturală. natural-born [~ba:n] adj. din naştere; prin naştere. natural brine [~ 'brain] s. soluţie naturală de săruri. natural cement [~ si'ment] s. (constr.) ciment roman. natural cover [~ 'kAva1"] s. (mil.) adăpost natural. natural current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent teluric. natural day [~ 'dei] s. (astron.) zi naturală (înţre răsăritul şi apusul soarelui). natural dialectics [~ idaia'lektiks] s. pl. (folosit ca sg.) dialectica naturii. natural draught [~ 'dru:ft] s. (te/m.) tiraj natural. natural economy [~ i(:)'konami] s. gospodărie naturală, economie naturală. natural fall [~ Ta:l] s. (drum.) pantă naturală. natural gas [~ rga?s] s. (geol. etc.) gaz natural. natural gender [~ 'd3endar] s. (gram.) gen natural. natural ground [~ 'graund] s. continent. natural history [~ 'histari] s. istorie naturală. natural horizon [~ ha'raizn] ş. orizont vizibil / aparent. natural immunity [~ i'mju:niti] s. (med.) imunitate naturală. naturalism ['nast/aralizsm, -t/ur-] s. naturalism. naturalist ['nzet/ralist] adj., s. naturalist. naturalistic bnaatfra'listik, -t/ur-, -t/ar-] adj. naturalist. naturalistically [-aii] adv. (în mod) naturalist. naturalization [.nan/ralai'zci/an, -t/ur-, -t/ar-, -li'z-] 1. s. naturalizare. 2. aclimatizare (a unei plante etc.). naturalize ['nset/ralaiz, -t/ur-, -t/ar-] I. vb. A. tr. 1. a naturaliza (un străin, un cuvânt). 2. a aclimatiza (o plantă, un animal). 3. a înfăţişa (arta etc.) potrivit / conform naturii; a da o turnură firească (frazei etc.). 4. a explica (supranaturalul etc.) după legile naturii. B. intr. 1. (despre o plantă etc.) a se aclimatiza, a se adapta. 2. a face istorie naturală în aer liber; a strânge plante pentru a le studia. naturalized [-d] adj. 1. naturalizat. 2. aclimatizat. natural language ['nast/prsl 'lzengwidj] s. (lingv.) limbă naturală. natural law [~'b;] s. drept natural, drept cutumiar. natural levee [~ le'vi:] s. (hidr.) privai. naturally ['naet/arali, -t/ur-] I. adv. 1. (în mod) natural, firesc; de la natură, din fire, prin natura sa; it comes ~ to him e în firea / în natura lui să; to speak ~ a vorbi firesc /simplu/iară afectare; he writes ~ stilul lui e firesc /curgător; to die ~ a muri de moarte bună. 2. bineînţeles, desigur, se înţelege, fireşte, fără îndoială. 3. pe cale naturală. naturalness ['nan/ralnis] s. caracter natural / firesc; naturaleţe. natural period ['natjaral 'piariad] s. (fiz. etc.) perioadă proprie. natural person [~ rpa:sn] s. (jur.) persoană fizică. natural philosopher [~ fi'bsafa1"] s. 1. filozof al naturii. 2. fizician. natural philosophy [~ ffbsafi] s. 1. filozofie a naturii. 2. fizică. natural power [~ pauar] s. forţă a naturii. natural religion [~ ri'lid3an] s. (rel.) religie naturală. natural resources [~ ri'so:siz] s. pl. resurse naturale. natural scale [~ 'skeiî] ş. grupă naturală; serie naturală. natural science [~ 'saians] s. ştiinţele naturii. natural scientist [~ 'saiantist] s. naturalist. natural selection [~ si'lck/sn] s. selecţie naturală. nature ['neit/ar] I. s. 1. natură; fire; esenţă, caracter; human ~ natura umană; it is in the ~ of things that e în firea lucrurilor ca; in / by / from the ~ of things dată fiind natura lucrurilor. 2. caracter, temperament, fire; a jealous ~ fire geloasă; it is not in his ~ to nu e / nu stă în firea lui să; habit is a second ~ obiceiul e (o) a doua natură. 3. natură, specie, fel, gen; things of this ~ lucruri de acest fel / gen; smth. in the ~ of ceva în felul (cu gen.), un fel de; his words were in the ~ of a threat vorbele sale aduceau cu o ameninţare; this news was of a ~ to alarm her vestea era de natură să o neliniştească.



 natured



4. natură (exterioară), fire; to draw from ~ a desena după natură; against ~ împotriva naturii; miraculos; in ~în natură; in a state of ~în stare naturală; return to ~ întoarcere la natură / la starea naturală; (amer. fam.) that beats all ~ asta-i culmea, asta întrece orice / le pune vârf la toate! 5. forţă vitală, funcţiuni vitale / naturale (ale omului): to relieve / ease ~ a-şi face nevoile. natured [-d[ adj. (în cuvinte compuse) cu inima, cu o inimă; hard-~ cu inima aspră, aspru la suflet. nature lover ['neit/o iUvor] s. îndrăgostit de natură, prieten al naturii. naturism ['ncit/arizpm] s. 1. (rel.) naturism. 2. (rar) naturalism. 3. nudism. naturopath ['neit/srepa:0] s. (mea1.) vraci. naturopathy [,neitJotopo8i] s. (med.) naturoterapie. naught [no:t] I. s. 1. (înv. poetic, în afară de expresii) nimic; nimicnicie; to come to ~ a nu reuşi, a nu izbuti; a eşua, a da greş, a nu ajunge la nimic; the attempt came to ~ încercarea n-a izbutit; to bring smb.'s plans to ~ a zădărnici planurile cuiva; to set at ~ (the law etc.) a nu ţine socoteală de (lege), a se împotrivi (legii), a înfrunta (legea); all for ~ în zadar, zadarnic, în van, inutil; a man of ~ un om de nimic. 2. (/nat.) zero; to get a ~ a căpăta nota zero (la un examen). naughtily [rno:tili] aaV. neascultător, obraznic. naughtiness ]'no;tinis] s. 1. neascultare; proastă creştere. 2. (fam.) dublu înţeles (al nnei glume etc.). naught line ['no:t lain] s. axă neutră, linie zero / de referinţă. naughty ['no:ti] I. adj. 1. răutăcios, urâcios; neascultător; you ~ child! copil neascultător (ce eşti)! neastâmpăratule!; (fam.) you ~ man! ce pui de lele îmi eşti! he's been a ~boy a fost un băiat rău(tăcios). 2. (fam., despre povestiri, cuvinte) cam slobod, fără perdea; to tell ~stories a spune istorioare decoltate / fără perdea; to make rather ~ jokes a face glume prea / cam îndrăzneţe; a face glume fără perdea / decoltate. naupathia [nD(:)'pa$ia] s. (med.) naupatie, rău de mare. nauropometer [-no:rou'pomitor] s. (mar.) oscilograf. Nauruan [nu:'u:ruan, na:'ru:on] I. adj. nauran, din Nauru. II. s. 1. locuitor din Nauru, nauran. 2. (lingv.) (limba) nauruană. nausea ['nD:sio, -/is, -zis, amer. si 'nD:jo] s. 1. greaţă; ameţeală; rău de mare. 2. (fig.) dezgust, scârbă. nauseant ['no:sJ3nt[ I. adj. care provoacă vomă; greţos. II. s. (mea1.) vomitiv. nauseate ['no:sieit, -/ieit] vb. A. intr. a simţi dezgust / greaţă, a-i veni să verse. B. tr. 1. a-i fi greaţă de. 2. a provoca greaţă (cuiva). nauseating ['no:sieitirj] adj. greţos, scârbos, care provoacă greaţă. nauseous ['nD:sÎ9s, -jiss] adj. v. n a u s e a t i n g . nauseousness [-nis] s. scârbă; caracter dezgustător. naut [no:t] s. (mar.) milă marină (?« Australia: 1855,3 m). nautch [no:tf] s. (anglo-indian) balet (executat de baiadere). nautch girl [~ ga;l] s. (anglo-indian) baiaderă. nautic ]'no:tik] (mar.) I. adj. v. n a u t i c a l . II. s. pl. ştiinţă nautică; navigaţie. nautical ['nMik.71] adj. 1. nautic; naval, marin. 2. navigant. nautical astronomy [~ ostonomi] s. (/nar.) astronomie nautică. nautical chart [~ rt/a:t] s. (mar.) hartă marină. nautical day ]~ 'dei] s. (mar.) zi astronomică. nautically [tatikali] adv. din punct de vedere nautic etc. (v. ■ n a u t i c a 1). nautical mile ['no:tikal mail] s. (mar.) milă marină (1852 m). nautical sports [~ spD:ts] s. pl. sporturi nautice. nautical survey [~ 'so;vi[ s. (Iridr.) ridicare hidrografică. nautical time [~ 'taiml s. (mar.) ora bordului. nautilus [tatilos] s. (zool.) nautilus (Nautilus). Navaho ['na;vohou, 'nu:] s. 1. (amerindian) navaho. 2. (lingv.) (limba) navaho. naval ['neival] adj. naval; de marină; maritim. naval architect [~ 'a:kitekt[ s. (mar.) inginer de construcţii navale. naval architecture [~ 'u:kitektfor] s. arhitectură navală; construcţii navale. naval college [~ rkolid3] s. (mar.) şcoală navală. naval constructor [~ kon'strAktor] s. (mar.) inginer constructor de nave militare. naval court [~ 'ko:t, -kost] s. (jur.) tribunal maritim. naval flag [~ 'flasg] s. (mar.) pavilion de război. naval forces [~'fo:siz] s. pl. (mar.) forţe navale. naval officer [~ 'Dfis3r[ s. 1. (mar.) ofiţer de marină. 2. (amer.) funcţionar (vamal). naval plane [~ 'plein] s. (av.) hidroavion. naval power [~ 'pauo'] s. 1. putere maritimă. 2. pl. forţe navale. naval service [~ 'sa:vis] s. (mii.) serviciu (militar) la marină. nave1 [neiv] s. (arhit.) naos, navă (de biserică). nave2 s. 1. butuc de roată. 2. (telm.) bucşă, manşon, cămaşă. nave box ['neiv boks] s.l.v. n a v e2 (1). 2. cutie de unsoare. navei fneivsl] s. 1. (anat.) buric. 2. (fig. rar) buric, centru, miez. navei cord [~ ko:d] s. (anat.) cordon ombilical. navel(l)ed ['neivald] adj. (anat.) cu buric. navel pipe ['nerval paip] s. (mar.) nară de put. navel-string [~strin] s. v. n a v a l c o r d . navelwort [~wa:t] s. (bot.) plantă ierboasă (Umbilicus rupestris). nave tire [neiv ,taior] s. montură, fretă. naviation [.neivi'ei/an] s. (amer.) aviaţie navală. navicert ['n33visa:t] s. (mar.) navicert. navicular [no'vikjuUir| adj. (anat.) navicular. navigability [inaevigg'biliti, -laţi] s. navigabilitate. navigable ['nxvigobl] adj. 1. navigabil. 2. (despre un aerostat) dirijabil.



634



navigate ['nasvigeit] vb. A. intr. a naviga. B. tr. 1. a străbate (mările); a naviga în / pe (mari etc.); a călători în (aer). 2. a conduce, a dirija, a pilota; (fam.) to ~ a bill through Parliament a obţine votarea de către parlament a unui proiect de lege. navigating ['nsevigcitin] sv. n a v i g a t i o n . navigating officer [~ 'ofisa'] s. (mar.) navigator; ofiţer cu navigaţia. navigation [inaevi'gei/an] s. navigaţie; nautică; conducere; pilotare (a unui vas, a unui balon). navigation act [~ askt] s. (jur.) 1. lege maritimă. 2. Navigation Act (ist. Angliei) legea navigaţiei (9 octombrie 1651). navigational [.nasvi'gci/pnal] adj. de navigaţie, navigational console [~ 'ksnsoul] s. (mar.) panou de comandă. navigation bridge [inajvi'gei/sn brid3l s. (mar.) pasarelă. navigation canal [~ ksinad] s. (hidr.) canal de navigaţie / navigabil. navigation officer [~ ofisor] s.v. n a v i g a t i n g o f f i c e r. navigator [!nsevigeitor] s. 1. navigator; călător pe mări; marinar. 2. v. n a v i g a t i n g 0 f f i c e r. 3. (av.) pilot. 4. (av.) observator. navvy ['roevi] s. 1. săpător, lucrător terasier; lucrător la construcţii civile; mere ~'s work lucru mecanic; to work like a ~ a munci ca un salahor. 2. excavator mecanic. navvy excavator [~ .ckskovcito1") s. v. n a v v y (2). navy ['neivi] I. s. 1. marină de război / militară; forţe navale; (amer.) Secretary for the Navy ministrul forţelor navale / marinei. 2. (fam.) v. a a v y - b 1 u e. navy agent [~ ,cid33nt] s. (mar.) agent maritim. navy-blue [~blu:] adj., s. albastru-închis: bleumarin. navy board [~ bo:d, ~ tood] s. (mar.) 1. consiliul amiralităţii. 2. Navy Board amiralitatea. Navy Department [~ di.pcKtmsnt] s. Ministerul Marinei (înS.U.A.). navy list [~ list] s. (mar.) 1. registru de vase şi efectiv maritim de război. 2. anuar al marinei. navy-yard [~ju:d] s. 1. arsenal de război, şantier maritim de construcţii şi reparaţii (al fiolei). 2. amiralitate. nawab [no'wa:b, amer. -rwo:b] s. v. n a b o b. nay [nei] I. adv. 1. (înv.) nu. 2. (iii., pentru subliniere) mai mult încă, ba, ce zic, ba mai mult, mai mult chiar, ba chiar, mai mult decât atât; a friend, ~, a brother! un prieten, ce zic, un frate! II. s. nu, refuz; he will not take ~ el nu îngăduie refuzul; I cannot say him ~ nu pot să-1 refuz, nu-1 pot refuza; no one dared to say him ~ nimeni nu cuteza să-1 împiedice; yes and ~ şovăială, codcală. Nazarene [inaszs'rkn] adj., s. nazarinean. naze [nciz] s. (geogr.) cap, promontoriu. Nazi ['na:tsi, 'na:zi] adj., s. nazist, fascist. Naziism ['na:tsiiz.?m] s. nazism, fascism. Neanderthal man [ni'amdstcKl mam] s. the ~ omul din Neanderthal. neap1 [ni:p] (mar.) I. s. maree de cuadratură. II. vb. intr. (despre maree) a descreşte. neap2 s. (dial.) oişte. Neapolitan [nio'pDlitm] I. adj. napolitan, din Napoli. II. s. locuitor din Napoli, napolitan. neap tide ['ni:p taid] s. v. n e a p 1 (I). near [nior] I. adv. 1. aproape, apropiat; to come / to draw ~ a se apropia (de); he drew ~er se apropie mai mult, veni mai aproape; the hour is drawing ~ se apropie ora; to bring smth. ~er (to) a apropia ceva (de), a aduce ceva aproape (de); ~er and ~er din ce în ce mai aproape, tot mai aproape; ~ at hand aproape, la îndemână; (despre evenimente) apropiat; the time is ~ upon six o'clock e aproape ora şase, nu mai c mult până la ora şase; he has been very ~ to death's door a văzut moartea cu ochii, puţin a lipsit să nu moară; they are ~ of kin sunt rude apropiate / înrudiţi îndeaproape. 2. aproape de, pe punctul de a; as ~ as I can remember după câte îmi amintesc / îmi aduc aminte; din câte îmi aduc aminte; it went ~to break his heart aproape i-a zdrobit / i-a frânt inima; 1 came ~ to crying eram gata să / n-a lipsit mult ca să plâng; ~ upon thirty men aproape / aproximativ treizeci de oameni; he was very ~ asleep era aproape adormit; he is not / (fam.) nowhere ~ so strong as you nu e nici pe departe atât de puternic ca tine; mai are mult ca să fie (tot aşa de) voinic ca tine. *$■ (fam.) to live ~ a trăi cu marc zgârcenie, a-şi mânca de sub unghie. II. prep. 1. aproape de, lângă; ~ the village aproape, lângă sat; don't come ~ me! nu te apropia de mine! 2. aproape de, pe punctul de; his hopes were ~ fulfilment puţin lipsea ca nădejdile sale să se împlinească; he was very ~ / he came ~ being run over puţin a lipsit / n-a lipsit mult ca să fie călcat, era cât p-aci să fie călcat; to be / to come ~ smb. a se apropia de cineva (prin asemănare), a semăna cu cineva; it is the same or ~ it c acelaşi sau aproape acelaşi lucru; nobody can come anywhere ~ her n-o întrece nimeni, nu c nimeni pe aceeaşi treaptă cu ca. III. adj. 1. apropiat; intim, scump; our ~ relations rudele noastre de aproape, părinţii; they are ~ relatives (of each other) se înrudesc de aproape. 2. (despre un loc, timp, eveniment) apropiat; the ~est house casa cea mai apropiată / din apropiere. 3. (despre drum) scurt, direct; to go by the ~est road a merge pe drumul cel mai scurt. 4. care afectează/ priveşte îndeaproape; it is a very ~ concern of mine c o chestiune care mă priveşte direct; ~ translation traducere apropiată dc text / care urmăreşte îndeaproape textul; ~ resemblance mare asemănare, asemănare perfectă; (amer.) ~ portrait portret foarte asemănător. 5. (despre persoane) zgârcit, foarte econom, zgârie-brânză, strâns la pungă. IV. vb. A. tr. a se apropia dc; he is ~ing his end a) e pe moarte; b) mai are puţin ca să-şi atingă ţelul. B. intr. a se apropia. near beer ['ni? biar] s. bere slabă. near-beer joint ['nisbis 'd3oint] s. (fam.) local unde nu se vând băuturi alcoolice (ae obicei centru al prostituţiei clandestine). near beef [nis 'bi:f] s. (fam.) vite pe jumătate îngrăşate.



 635



need



near-by 1'nbbai] I. adv. (chiar) alături, în apropiere, la doi paşi. II. adj. (mai ales amer.) port); parte strâmtă / îngustă (a unui tub, burlan); apendice, racordare, manşon, gât (la balon); (anat.) gâtul uterului; gaură în zid (pentru gura tunurilor); to knock the ~off învecinat, apropiat. a bottle a sparge gâtul unei sticle. 5. limbă (de pământ); linia despărţitoare între rădăcina nearctic [ni:'a;ktik] adj. (geogr.) ncarctic. dinţilor şi coroană; gât (de vioară); curbură, întorsătură (la baionetă); guler, racord (la nearing l'nbrirj] I. adj. apropiat, care se apropie. II. s. apropiere. nearly ['niali] I. adv. 1. aproape, îndeaproape; do not approach too ~ nu te apropia cartuş); gât (al unei arme de foc); (arhit.) ciubuc concav rotunjit către partea inferioară prea mult. nu veni prea aproape; to be ~ acquainted with the people of a country (la capitelul doric); (bot., la plante distanţa dintre rădăcină şi tulpină). 6. (geol.) nec(k). a cunoaşte îndeaproape / intim oamenii unei ţări; they resemble each other very ~ seamănă II. vb. tr. 1. (pop.) a trage Ia măsea, a bea zdravăn. 2. (amer., fam.) a mângâia, a dezmierda; foarte mult unul cu altul, se aseamănă foarte mult, asemănarea lor e foarte mare. 2. aproape (sl.) a linguşi. de, în apropiere de; it is ~ midnight curând va fi miezul nopţii; they were ~ home neckband ['nckbamd] s. guler (de cămaşă). ajunseseră aproape de casă; it is the same thing or ~ so e acelaşi sau aproape acelaşi neck bearing [~ -bEarirj] s. (tehn.) lagăr intermediar. lucru; very ~ puţin lipseşte; she is very ~ twenty are douăzeci de ani fără ceva. merge neck bush [~ bu/] s. (tehn.) guler (de euzinct). pe douăzeci de ani; I ~ fell era gata să cad, n-a lipsit mult să cad; he very ~ died a văzut neckcloth [~kb(:)G] s. (înv.) legătoare de gât, cravată. moartea cu ochii. neck collar [~ r, -tu:1"] s. 1. (mitol.) nectar (băutură a zeilor) (şi fig.). 2. (bot.) nectar. nebulous ['nebjubsj adj. nebulos, neguros, ceţos, vag. 3. (fam.) nectar, băutură răcoritoare. nebulously [-li] adv. nebulos, vag. nectariferous [-nekta'riforss] adj. (bot.) rnelifer. necessarian [incsi'serbn] s. v. n e c e s s i t a r i a n . nectarine ['nekterin, amer. şi -ri:n, nekta'rirn] I.s. nectarină. II.adj. (poetic) îmbătător necessarily ['nesisprili] adv. în mod necesar, necesarmente; cu tot dinadinsul. necessary ['ncsis^ri, -sas-, -seri-] I. adj. 1. necesar, indispensabil, trebuincios; it is ~ ca nectarul. nectary fnektari] s. 1. (bot.) nectar. 2. (entom.) glandă sau organ care secreta nectar. to e necesar să, c nevoie să, trebuie să; matters ~ to be known lucruri care trebuie cunoscute; I find it ~ to consider socotesc / consider necesar să; it is ~ that e necesar Neddy ['nedi] s. Urecheat, Urechilă (poreclă a măgarului). să, trebuie ca; if ~ dacă e necesar, dacă e nevoie, la nevoie, dacă c cazul, dacă trebuie. nee, nee [nei] adj. (fi.) născută (despre o femeie căsătorită). need [ni:dj I. ş. 1. nevoie, necesitate, trebuinţă; if ~ be, if ~s be, in case of ~în caz 2. (despre un rezultat, o concluzie, o lege etc.) necesar, inevitabil, de neînlăturat, ineluctabil. II. s. (mai ales pi.) ceea ce e necesar existenţei, cele trebuincioase traiului; the necessaries de nevoie, la nevoie; dacă e necesar / nevoie, dacă trebuie; I shall come if ~ be voi veni dacă e nevoie; there is no ~ to nu c nevoie / nu c necesar să; there is no ~ for you to go of life alimentele, hrana, cele trebuincioase traiului. nu e nevoie să te duci, nimic nu te obligă să te duci; what ~ is there to send for necessitarian [.niscsi'tsorbn] adj., s. (filoz.) determinist. him? ce rost are sa-1 chemăm?; what ~ was there for doing that? ce rost avea să se necessitarianism [-izam] s. (fdoz.) determinism. necessitate [ni'sesiteit. ne's-. na's-] vb. tr. a face necesar, a impune (luarea de măsuri facă asta?; to have ~ (to) do smth. a trebui / a fi obligat să facă ceva; he had ~ (to) remember that ar trebui să-şi aducă aminte că; you had no ~ to speak nu trebuia să etc.); a necesita. vorbeşti, nu era nevoie să vorbeşti; to have / to stand in / to be in ~ of smth. a avea necessitous [ni'sesitas] adj. 1. nevoiaş, sărac. 2. impus, cerut de împrejurări. nevoie de ceva; a duce lipsă de ceva; I have no ~ of your assistance n-am nevoie de necessitousness [-nis] s. nevoie; lipsă, sărăcie. necessity [ni'sesiti, ne's-, na's-] I. s. 1. necesitate, nevoie, trebuinţă, obligaţie, ajutorul tău; you will have ~ of me some day o să vină o zi când vei avea nevoie de constrângere; by / out of / from ~ de nevoie, prin forţa lucrurilor, din obligaţie; of ~ mine. 2. nevoie, adversitate, restrişte, situaţie critică; strâmtoare, ananghie; in times of necesar, inevitabil; of absolute ~ de absolută nevoie / trebuinţă; (prov.) ~is the mother ~în vremuri de restrişte; (prov.) a friend in ~ is a friend indeed prietenul adevărat la of invention nevoia te învaţă ce nu ţi-e voia; nevoia c mama tuturor născocirilor; if the nevoie se cunoaşte; he failed him in his ~ la o nevoie nu s-a putut bizui pe el; -makes - should arise dacă s-ar simţi nevoia; in case of ~ în / la caz de nevoie; is there any the old wife trot nevoia te învaţă orice. 3. nevoie, lipsă, sărăcie, mizerie; necaz, belea, ~? c nevoie oare? the ~ of doing smth. nevoia de a face ceva. 2. v. n e c e s s a r y (II). supărare; my ~ is great sunt foarte sărac, n-am de nici unele; to be in ~ a fi sărac / nevoiaş; to be in great ~ a fi foarte sărac, a trăi în neagră mizerie. 4. (pl.) nevoi, necesităţi 3. lipsă, sărăcie, nevoie, ananghie, strâmtoare; to be in ~ a fi strâmtorat / Ia ananghie. neck[nek]I.s. l.gât (de om, de animal); stiff ~ gât anchilozat; (amer. Ut.) îndărătnicie; (fiziologice); to do one's ~s a-şi face nevoile. II. vb. A. tr. 1. a avea nevoie / trebuinţă to be up to one's ~ in smth. a fi amestecat în ceva până în gât; (fam.) to be up to one's de, a necesita; a-i trebui; to ~rcst a avea nevoie de odihnă; they ~ one another au nevoie ~ in work a avea de lucru până peste cap; to break one's ~ a-şi rupe / a-şi frânge gâtul; unul de altul; take what you ~ ia ce-ţi trebuie; the book ~s correction cartea are nevoie to save one's ~a-şi salva pielea; (si.) to have a ~ a avea tupeu/neruşinare/neobrăzare; de corectură; that question ~s a reply această întrebare cerc un răspuns; these facts ~ (şl,) to get it in the ~ a o păţi, a da de dracul; (fam.) ~ and crop cu totul. în întregime; no comment aceste fapte n-au nevoie de nici un comentariu; that ~s no saying se înţelege it is ~or nothing trebuie riscat totul / pus totul la bătaie. 2. (gastr.) gât (de berbec, de de la sine; to ~ a lot of asking a se lăsa rugat; he ~ed no second invitation nu s-a lăsat bou etc.). 3. (răs)croială a gulerului (la rochie, la cămaşă); high ~ guler ridicat; low ~ rugat de două ori; all that is ~ed tot ce este necesar. 2. a trebui să, a fi obligat sa, a fi guler decoltat, decolteu. 4. orificiu, deschizătură; gât (de sticlă); intrare strâmtă (într-un nevoit să; a avea nevoie să; to ~ to do smth. a trebui să facă ceva; I ~ to clean the room



 needed



trebuie să fac curat prin odaie; do you ~ to work? trebuie să lucrezi? eşti nevoit să lucrezi? I did hot ~ to be reminded of it nu trebuia să mi-o reaminteşti; you only ~ed to ask nu trebuia decât să întrebi. B. intr. a fi nevoiaş / sărac, a fi lipsit de cele necesare; to give to those that ~ a le da celor care sunt săraci / nevoiaşi. C. impers. a fi nevoie, a trebui, a fi necesar; it ~s much skill for this work e nevoie de multă dibăcie / iscusinţă pentru munca aceasta; it ~ed the horrors of war to open our eyes era nevoie de grozăviile războiului ca să ni se deschidă ochii; it ~s not nu e necesar; more than ~s mai mult decât trebuie / e nevoie. D. modal a trebui, a fi nevoie; a fi obligat / dator să; ~ he go? e dator / obligat să se ducă?; ~ he go so soon? trebuie să plece aşa de curând?; he needn't go, ~ he? nu trebuie să se ducă, nu-i aşa?; you ~ not trouble yourself nu e nevoie să vă deranjaţi; he ~not write to me n-are nici un rost să-mi scrie; you ~not have knocked nu trebuia să baţi (la uşă); why ~ there be? ce nevoie e să? needed [rni:didj aay. necesar. needful ['ni:df«l] I. adj. (to, for) necesar, indispensabil (pentru). II. s. the ~ 1. cele necesare. 2. (sl.) bani. -0- (sport sl.) to do the ~ a marca un gol (la fotbal). needfulness [-nis] s. necesitate, nevoie, trebuinţă. neediness ['ni:dinis] s. lipsă, sărăcie, nevoie; mizerie. needle |'ni:dl] I. s. 1. ac; through the eye of a ~ prin urechile acului; (prov.) to look for a ~ in a haystack / in a bundle of hay a căuta acul în carul cu fân; (as) sharp as a ~ ager / ascuţit la minte, cu mintea vioaie; to thread a ~ a băga aţă în ac. 2. ac de tricotat, igliţă, andrea (de tricotat); crochet ~ croşet; netting ~ navetă (pentru făcut o plasă). 3. ac (de busolă, de aparat telegrafic sau de alte aparate cu cadran). 4. (med.) instrument chirurgical cu un vârf ascuţit. 5. (bot.) ac (de brad etc:). 6. vârf ascuţit (de munte), pisc. 7. (arhit.) săgeată, vârf ascuţit (al construcţiilor în stil gotic); obelisc; Cleopatra's ~ obeliscul Cleopatrei. 8. (chim., mineral.) cristal în formă de ac. 9. (constr.) grindă (folosită ca proptea în lucrări de subzidire). 10. (tehn.) ac de rulment. 11. (tehn.) dorn de perforat. 12. (hidr.) con de închidere (a vanei). 13. the ~ (sl.) nervozitate, iritabilitate, proastă dispoziţie; emoţie; trac; to have the ~ a avea trac; to get the ~ a-i sări ţandăra. II. vb. A. tr. 1. a coase; a împunge cu acul. 2. (mea'.) a opera (o cataractă). 3. (constr.) a subzidi, a arma, a întări, a propti cu grinzi (un zid, un mal). 4. (fam.) a sâcâi, a enerva, a întărâta. 5. (sl.) a instiga, a împinge. 6. (amer. fam.) a alcooliza, a adăuga alcool la. ♦ t o ~ one's way a-şi croi drum, a se strecura. B. intr. 1. a se strecura, a se furişa. 2. (mineral.) a se cristaliza în formă de ace. needle bar [~ ba:r] s. (metal.) fontură. needle-bath [~ba:8] s. 1. duş (cu ye; de apă fin). 2. (electr.) duşul lui Franklin. needle beard [~ biad] s. (text.) ac cu cârlig. needle bearing [~ tbegrirj] s. (tehn.) rulment cu ace. needle box [~ baks] s. cutie / casetă de ace, acarniţă. needle case [~ keis] s. 1. v. n e e d 1 e b o x. 2. (tehn.) bucşă cu ace. needle dam ['ni:dl da;m] s. (hidr.) baraj cu ace şi fermeţi. needle eye [~ ai] s. urechea acului. needle felt [~ felt] s. (tehn.) fetru păroşi needle file [~ fail] s. (tehn.) pilă-ac; pilă subţire fină. , needle-fish [~fi/] s. (i/n.) specii de peşti din familia tiparului; ac-de-mare (Syngnathus acuş). needle freak [~ fri:k] s. (fam.) narcoman (prin injecţii). needleful ]'ni:dlful] s. lungimea aţei pusă în ac. needle-gun ['ni:dlgAn[ s. (ist.) puşcă cu ac / Dreyse. needle ice [~ ais] s. 1. gheaţă aciformă. 2. (hidr.) zai. needle lace [~ leis] s. dantelă făcută cu acul. needle-like [~laik] adj. acicular; aciform; ca acul. needle ore [~ o:r] s. (mineral.) aikinit. needle paper [~ rpeipar] s. hârtie pentru ace. needle-point [«'paint] s. vârf de ac. needle-pointed Hpointid] adj. cu vârful ascuţit (ca de ac). needle scaffold [~ iskasfeld] s. (constr.) eşafodaj în consolă. needle-shaped [~jeipt] adj. în formă de ac. needless ]'ni:dlis] adj. inutil, nctrebuincios; de prisos; ~ to say that (e) de prisos să spun că; ~ enmity duşmănie fără rost. needlessly [-li] aaV. de prisos, inutil. needlessness [-nis] s. inutilitate. needle throw [~ 6rou] s. (tehn.) deviaţia acului indicator. needle valve [~ varfv] s. (tehn.) 1. robinet cu ac. 2. (hidr.) vană inelară. 3. (tehn.) ac obturator; ac de reglare, poantou. needlewoman ['ni:dliwuman],pl. needlewomen [~,wimin] s. 1. cusătoreasă, lenjereasă. 2. persoană care lucrează cu acul; she is a good ~ lucrează bine (cu acul). needlework [~iwa:k] s. lucru de mână; broderie. needling ['nirdlirj] s. 1. (constr.) grinzi transversale, traverse (pepoduri). 2. (rar) lucru cu acul. needments ['ni:dnK>nts] s. pl. lucruri necesare (mai ales pentru călătorie). needn't ]'ni:dnt] (fam.) prese, de la n e e d n o t . needs [ni:dz] adv. (folosit cu m u s t) în mod necesar, neapărat; he ~ must go, he must ~ go trebuie neapărat să se ducă; if ~ must dacă e nevoie; (prov.) ~ must when the devil drives nevoia nu cunoaşte lege. needy ['ni:di] I. adj. 1. nevoiaş, lipsit de mijloace, sărac. 2. (tuv.) necesar, trebuincios. II. s. the ~ nevoiaşii, sărăcimea. ne'er [near] (poetic) prese, de la n e v e r. Ne'erday ['nsardei] s. (scot.) 1. (ziua de) Anul Nou. 2. ne'erday dar / cadou de Anul Nou. ne'er-do-weel [rneadu(:)wi:l] s., adj. v. n e'e r - d o - w e 11.



636



ne'er-do-well [~.wel] I. s. neisprăvit, netrebnic, pierde-vară. II. adj. (care nu e) bun de nimic. nefarious [ni'fearias, ne'f-] adj. necinstit; infam; ruşinos, dezonorant; josnic, fără scrupule, mârşav, ticălos, murdar; ~ purposes scopuri mârşave. nefariously [-Ii] adv. mârşav, ticălos. nefariousness [-nis] s. ticăloşie, mârşăvie. negate [ni'geit, 'ni:geitj vb. tr. 1. a nega, a tăgădui; a nega existenţa (cu gen.),' a contrazice. 2. a nu lua în considerare; a respinge, a nu admite. 3. a anula; a declara nul şi neavenit. negation [ni'geijan, ne'g-] s. 1. negaţie; negare; contrazicere. 2. refuz, respingere. 3. aspect negativ, lipsă a unor aspecte pozitive, cantitate sau valoare negativă; neexistenţă; inexistenţă; (filoz) non-existenţă. negationist [-ist] s. negativist. negative ['negativ] I. aay. 1. negativ; ~ answer răspuns negativ; ~ criticism critică negativă. 2. (mat., fiz-, fot.) negativ. 3. nerodriic, steril. 4. neizbutit, lipsit de succes. 5. (amer.) defetist. II. s. 1. negaţie, negare; cuvânt sau răspuns negativ, declaraţie negativă; he returned a ~ a da un răspuns negativ; (în documente oficiale) the answer is in the ~ răspunsul e negativ, nu se acceptă, nu se aprobă; it was decided in the «propunerea a fost respinsă. 2. calitate negativă, lipsă; his character is made up of ~s, he is a bundle of ~s are o seamă de trăsături negative. 3. (gram.) negaţie, particulă negativă; two ~s make an affirmative două negaţii fac o afirmaţie. 4. (mat.) cantitate negativă, termen negativ. 5. (foi., poligr.) negativ. 6. (part.) drept de veto. 7. (electr.) pol negativ. III. vb. tr. 1. a respinge, a nu accepta, a refuza; a dezminţi. 2. a contrazice (o afirmaţie); a combate (un argument). 3. (amer.) a opune un veto (cuiva), a nu confirma (un candidat). 4. a neutraliza; a anula, a anihila. negative acceleration [~ aîkisela'reijsn] s. (tehn.) decelerare. negative evidence [~ 'evidans] s. dovadă de neexistenţă / lipsă. negative instance [~ 'instans] s. v. n e g a t i v e e v i d e n c e . negative lens [~'lenz| s. (opt.) lentilă divergentă. negativeness ['negativnis] s. caracter negativ, însuşire negativă. negative proton ['negativ 'proutan] s. (chim.) antiproton. negative sign [~ 'sain] s. 1. (semn) minus, semn negativ. 2. (fam. glumeţ) nimic, zero. negative virtue [~ 'vaitjuj s. abţinere de la fapte rele. negative voice [~ 'vois] s. veto. negativism ['ncgativizsm] s. 1. negativism, atitudine de negare. 2. (filoz.) negativism; scepticism; agnosticism. negativist ['negativist] I. s. negativist. II. aay. v. n e g a t i v i s t i c. negativistic [.negati'vistik] adj. negativist. negativity [rnega'tiviti] s. 1. v. n e g a t i v e n e s s. 2. abnegaţie. negator ['ni'geita1"] s. persoană care neagă. negatory ['negatari, -to»-] aay. cu caracter de negaţie, negativ. negatron ['negatran] s. (electr.) negatron; electron negativ. neglect [ni'glekt, amer. ne'g-] I. vb. tr. 1. a neglija, a delăsa; a ignora; a nu acorda atenţie (cu dat.); a arăta indiferenţă faţă de (sau cu dat.); to ~ a remark a nu da atenţie unei observaţii. 2. a nu pune preţ pe. 3. a omite, a lăsa deoparte, a scăpa din vedere; a uita; a lăsa (un lucru) nefăcut; he ~ed to write / writing in time a uitat să scrie la timp. 4. a nu îngriji de, a lăsa în părăsire, a nu folosi. II. s. 1. neglijenţă, lipsă de grijă sau atenţie, nepăsare, indiferenţă; the ~ of one's children lipsă de grijă faţă de proprii copii. 2. omisiune, scăpare, uitare. 3. neîngrijire, părăsire; delăsare; in a state of ~într-o stare de părăsire. neglectable [-abl] aay. (rar) v. n e g l i g i b l e . neglected [-id] aay. neglijat; neîngrijit; neplivit. neglectful [-ful] adj. 1. neglijent, neatent; lăsător; nepăsător, indiferent. 2. ~ of care nu se îngrijeşte de, căruia nu-i pasă de. neglectfully [-fuli, -făli] adv. neglijent, cu neglijenţă. neglectfulness [-fulnis] s. v. n e g l i g e n c e (1). negligence ['neglid3ans] s. 1. neglijenţă, lipsă de grijă / de atenţie; greşeală provocată din lipsă de atenţie; (yur.) culpable ~ neglijenţă vinovată; (jur.) contributory ~ neglijenţă care a contribuit la provocarea unui accident etc. 2. (lit., arte etc.) neglijenţă (voită), nepăsare; nerespectare a unor reguli; ~ of one's attire nepăsare faţă de îmbrăcămintea sa. negligent ['neglid3ont] aay. neglijent, lipsit de grijă sau atenţie; neatent; ~ in his dress neîngrijit îmbrăcat; ~ of his duties lipsit de grijă faţă de îndatoririle lui. negligible ['neglid3abl, -djib-] aay. neglijabil, neînsemnat; a ~ quantity o cantitate neglijabilă. negotiability [ni.gou/ia'biliti, -la-] s. negociabilitate, caracter negociabil. negotiable [ni'gou/iabl] aay. 1. (corn.) negociabil, care poate forma obiectul unei tranzacţii comerciale. 2. accesibil, abordabil; (despre o greutate etc.) care poate fi învins. negotiable documents [~ 'dakjumants] s. hârtii de valoare. negotiable papers [~ 'peipaz] j . v . n e g o t i a b l e d o c u m e n t s . negotiable securities [~ si'kjuaritiz] s. pl. (com.) valori negociabile. negotiant [ni'gou/iant] s. v. n e g o t i a t o r. negotiate [ni'gou/ieit, -sieit] vb. A. tr. 1. a negocia, a vinde, a ceda (o trată etc.); to ~ a loan a negocia un împrumut; to ~ terms of peace a negocia condiţii de pace. 2. a învinge (o greutate), a trece peste (un obstacol material sau moral). 3. (rar) a se îngriji de, a avea grijă de. B. intr. a negocia, a trata, a purta discuţii în vederea unei tranzacţii; to ~ with a trata cu. negotiation [ni'gou/i'eifan, -ousi-] s. 1. negociere. 2. învingere, biruire (a unei greutăţi). negotiator [niigou/ieitar, -sieit-] s. negociator; mijlocitor, intermediar. negotiatress [ni'gou/ieitris] s. negociatoare; mijlocitoare, intermediară. negotiatrix [ni'gOu/ieitriks] j . v . n e g o t i a t r e s s .



 637



negress ['ni:gris, -grcs] s. negresă. Negrillo [ne'grilou, ni'g-] s. 1. pigmeu, negru pitic (din Africa de Sud si Centrală). 2. negrillo (dim. de la n e g r o ) negrişor. Negrito [ne'gri:tou,ni'g-] s. 1. negritos (din ArhipelagulMalaiez). 2. pigmeu, boşiman. Negro ]'ni:grou] I. s. 1. negm (inai ales din Sud). 2. negro negru, arap. II. adj. 1. negru, de negri, al negrilor; a ~ village un sat de negri; ~ minstrels cântăreţi populari negri (sau cu figura vopsită în negru). 2. negro negru, de culoare închisă; ~ ant furnică (de culoare) neagră. negro head [~ hed] s. 1. mahorcă, tutun tare de culoare neagră. 2. gumă de calitate proastă. Negroid ['nkgroid] I. adj. negroid. II. s. negroid, om cu trăsături asemănătoare unui negru. Negroidal [-al] adj. v. N e g r o i d (I). negrophil(e) ['ni:groufil, -gra-] s., adj. negrofil. negrophilist [ni:'groufilist] s. v. n e g r o p h i l (e). negrophobe ['ni:grou.foub[ s., adj. negrofob. negrophobia [iiii:grou'foubi3, -gra'f-] s. negrofobie, ură faţă de negri. Negus1 ]'ni:gas] s. (ist.) negus. negus2 s. băutură din vin fiert cu apă (lămâie, nucşoară) şi zahăr. neigh [nei] I. vb. inlr. a necheza. II. s. nechezat. neighbour ['neibal I. s. 1. vecin; my next-door ~ vecinul meu de alături; good ~s oameni care trăiesc în bună vecinătate / care se înţeleg bine. 2. semen, aproape; persoană sau lucru apropiat; it is a duty to one's ~ e o datorie faţă de aproapele (tău); II. adj. vecin, învecinat, apropiat, de alături. III. vb. A. tr. 1. a fi vecin cu, a se învecina cu; a fi alături de. 2. a-şi apropia (ceva, pe cineva). 3. a alătura, a pune alături. B. in/r. 1. a se învecina; a fi în vecinătate; to ~ upon a se învecina cu, a se mărgini cu; the wood ~s upon the lake pădurea se învecinează cu lacul. 2. (amer.) to ~ with a se purta priete­ neşte cu. neighboured ['neibad] adj. (în cuvinte compuse) înconjurat, împrejmuit; a beautifully ~ town un oraş cu împrejurimi frumoase; ill ~ într-o proastă vecinătate; a sparsely ~ place un loc cu populaţie rară. neighbourhood ['ncibahud, fnv. -bswd\ s. 1. vecinătate, apropiere, preajmă, jur, împrejurime; in the ~ of în vecinătatea (cu gen.); (fam.) in the ~ of £100 în jurul a 100 de lire sterline. 2. vecini, oameni care locuiesc în apropiere; all the ~ thought he was mad toţi vecinii îl credeau nebun; the laughing-stock of the whole ~ bătaia de joc a întregului cartier. 3. loc; localitate; cartier; regiune; we live in a healthy ~ trăim într-o localitate sănătoasă. 4. (bună) vecinătate; good ~ bună vecinătate. neighbouring ['ncibarin] adj. vecin, învecinat, apropiat. neighbourliness ['neibolinis] s. (raporturi de) bună vecinătate. neighbourly ['neibali] I. adj. de bună vecinătate, prietenesc. II. adv. (rar) în mod prietenesc, ca un bun vecin. neighbourship ['neiba/ip] s. 1. vecinătate, apropiere. 2. relaţii prieteneşti, raporturi de bună vecinătate. neither ['nai03r, 'ni:o3r] I. pron. nehot. nici unul (din doi), nici una (din două); ~ of them (sau ~ of the two) is clever nici unul dintre ei nu e deştept. II. adj. nehot. nici un, nici o; I am on ~ side nu sunt de nici o parte, sunt neutru; I shall take ~ side nu mă alătur nici unei părţi, rămân neutru; ~ statement is true nici o afirmaţie nu e adevărată. III. conj. nici; if you do not go, ~ shall I dacă nu mergi tu, nu merg nici cu; he does not like N., ~do I nu-i place N., şi nu-mi place nici mie; neither... nor nici... nici; ~ you nor he were there nici tu nici el nu eraţi acolo; he ~ knows nor cares nici nu ştie, nici nu-i pasă; (that's) ~ here nor there nu aceasta e problema, nu asta se discută acum. IV. aaV. (dial.) (la sfârşitul propoziţiilor, pentru a întări o negaţie) deloc, defel. nek [nek] s. (Africa de Sud) trecătoare, pas. nelly ['neli] s. (austr. si.) vin ieftin / prost. nemalite ['nemslait] s. (mineral.) nemalit. nem con ['nem 'kon] loc. adv. (lat.) în unanimitate, fără opoziţie. Nemean lion [ni'mksn 'laisn] s. (mitol.) leul din Ncmeea. Nemesis ['ncmisis] s. (fig.) 1. Nemesis, răzbunare. 2. răzbunătoare. nemo ['ni:mou[ s. (7V) transmisiune exterioară; reportaj din exterior. nemoral .['nemarol] adj. (rar) de pădure, silvestru. nenuphar ['nenjufa;'] s. (bot.) 1. nufăr-alb (Nympliaea alba). 2. nufăr-galben (Nupliar luteum). neoarsphenamine [ini0«a:s'fen3min] s. (chim., med.) ncoarsfenamină; neosalvarsan. neo-catharsis [iiii(:)ouk3'9a:sis, -ka>] s. (psih.) ncocatharsis. Neocene ['ni:ousi:n, -'ni:3-] (geol.) I. adj. neocenic. II. s. neocen. neo-classic ['ni(;)ou'kla3sikj adj. neoclasic. neo-classicism [~ 'klsesisizpm] s. neoclasicism. neocolonial [iniOouka'lounjal, -nisl] adj. (pol.) neocolonialism neocolonialism [-izam] s. (pol.) neocolonialism. neocolonialist [-ist] s., aay. (pol.) neocolonialism neo-fascist ].ni(:)o»'faeJist] adj. neofascist. neogrammarian [-grs'mesrian] s. neogramatician. Neo-Gothic [~'go6ik] adj. (artă) neogotic. Neo-Greek [~'gri:k] I. adj. ncogrec(esc). II. s. neogreacă, greaca nouă. Neo-Latin [~'tetin] adj. neolatin. neolith ]'ni:ouli6] s. (arheol.) neolit. neolithic [ini(:)o«'li8ik] adj. (arheol.) neolitic, neologian [ini(:)ou'loud3i3n] s. (rel.) raţionalist. neologism [ni(:)'3lad3iZ3m] s. 1. (lingv.) neologism. 2. (rel.) raţionalism. neologist [ni(:)'obd3ist] s. 1. (lingv.) neologist. 2. (rel.) raţionalist.



nerve knot



neologize [ni(:)'olad3aiz] vb. intr. 1. (lingv.) a folosi saw a forma neologisme. 2. (rel.) a avea tendinţe raţionaliste. neology [ni(:)'olad3i] s. 1. (lingv.) neologism. 2. (lingv.) întrebuinţare sau formare de neologisme. 3. (rel.) concepţie nouă, mai ales raţionalistă, raţionalism. neomycin [ini:ou'maisin] s. (farm.) neomicină. neon ['ni(:)an, 'ni:on] s. (chim.) neon. neo-Nazi [rni(:)ou'na:tsi] adj. neonazist. -neo-Nazism [~'na:tsizam] s. neonazism. neon lamp l'nksn lasmp] s. lampă cu neon. neon tube [~ tju:b] s. tub cu neon. neophobia [.ni(:)OM'fo«bia] s. neofobie, frică de ceea ce este nou. neophyte ['ni(:)o«fait, 'nisf-] s. 1. neofit. 2. novice, începător, debutant. neoplasm ['nkoupUezdm] s. (med.) neoplasm. neoplasty ['ni(:)oupkesti] s. (med.) neoplastic, refacerea unei porţiuni de piele printr-o operaţie plastică. Neoplatonic ['ni(:)oupla'tonik] adj. (filoz.) neoplatonic. neoplatonism ['ni(:)ou'pleitouniZ3m, 'ni(:)3'p-,-tsn-] s. (filoz) neoplatonism. neoplatonist ['ni(:)ou'pleitounist[ s. (filoz.) neoplatonist. neoprene ['ni:oupri:n[ s. (chim.) neopren. neoteric [.ni(;)ou'terik] adj. recent; nou, modern; contemporan. Ncotropic(al) [.ni(:)ou'tropik(3l)] adj. (geogr.) neotropical (privitor la tropicele din America). Neozoic [>ni(:)ou'zouik] s. (geol.) neozoic, era neozoică. nep [nep] s. (text.) nopeu; buton. Nepalese [FnepD:'li:z] I. adj. din Nepal. II. s. locuitor din Nepal. nepenthe [ne'pcn6i, ni'p-] s. 1. (poetic) băutură magică / leac care te face să uiţi durerea. 2. ceva ce provoacă uitare sau liniştire, calmant. 3. (bot.) nepenthe (specie de plante din Asia Centrală si Madagascar). nepenthes [ne'pcnSiz] s. v. n e p e n t h e (1,2). neper ['ni;p3r, 'nei-[ s. (fiz.) neper. nephanalysis [ncfs'nadssisj.pl. nephanalyses [-si:z] s. (meteor.) hartă pluviometrică; hartă a distribuţiei norilor. nephew ['nevju, 'nefju] s. 1. nepot (de unchi sau mătuşă). 2. (eufem.) fiu nelegitim al unui preot. nephology [ne'fol9d3iJ s. nefologie, studiul norilor. nephrite E'nefrait] s. (mineral.) nefrit, jadeit. nephritic [ne'fritik, ni'f-] adj. (med.) renal, nefritic. nephritis [ne'fraitis] s. (med.) nefrită. nephron ['nefrom] s. (anat.) nefron. nepotal ['nepatsl] adj. de nepot. nepotism ['nepstizam, -pat-] s. nepotism. nepotist ['nepatist] s. persoană care practică nepotismul. Neptune ]'neptju:n] s. 1. (mitol.) Neptun. 2. (fig.) mare; ocean. 3. (astr.) Neptun. Neptunian [ncp'tju:nian[ adj. 1. (fig.) de mare; de ocean; oceanic. 2. neptunian (geol.) neptunian (produs prin acţiunea apei); acvatic, marin, oceanic. Neptunist s. (geol.) adept al teoriei despre originea acvatică a rocilor. Nereid ['niariid] s. (mitol.) nereidă. neritic [na'ritik] adj. neritic. nerol ['ni(3)ro:l] s. (chim.) ncrol. Neronian [ni'rounian] adj. neronian. nerts [ns:ts] interj, (si.) aiurea!; sanchi! nerval [rna:v3l] adj. nervos, de nervi, al nervilor, referitor la nervi. nervate ['na:veit] adj. (bot., despre frunze) cu nervuri. nervation [na:'vei/3n] s. (bot., zool.) nervură, fibră. nerve [na;v] I. s. 1. nerv; the optic ~ nervul optic; (fam.) to have iron ~s, to have ~s of steel a avea nervi de fier / oţel; (fam.) fit of ~s atac / criză de nervi; to be in a state of ~s a fi într-o stare de nervi, a fi enervat, a avea nervi; she is all ~s e foarte nervoasă; he does not know what ~s are c totdeauna calm, îşi păstrează totdeauna sângele rece; to get on smb.'s ~s a enerva pe cineva, a-1 călca pe nervi; this child gets on my ~s copilul acesta mă enervează / mă irită / mă scoate din sărite; noise that gets on the ~s zgomot care te enervează / care te irită / care te sâcâie. 2. forţă musculară, putere, vigoare, energie; to strain every ~ to do smth. a-şi aduna / a-şi încorda toate puterile spre a face ceva; a se strădui din toate puterile să facă ceva; a man of ~ and sinew un om viguros / cu muşchi de fier. 3. curaj, siguranţă, sânge-rece, îndrăzneală; (fam.) obrăznicie, neruşinare; to lose one's ~ a-şi pierde sângele rece; a avea trac; his ~ failed him i-a lipsit curajul; to have the ~ to a avea îndrăzneala / curajul să; (pop.) you have got a ~! / some ~! tare mai eşti neruşinat / neobrăzat! 4. (bol.) nervură. 5. (anat.) muşchi, tendon. II. vb. A. fr. 1. a întări, a fortifica. 2. a îmbărbăta, a încuraja. B. refl. a-şi aduna curajul; a se înarma cu curaj / cu sânge rece; to ~ oneself to make a speech a-şi lua inima în dinţi să ţină o cuvântare; she cannot ~ herself to accepting his offer nu are curajul să-i accepte propunerea. nerve case ]'nav kcis] s. ncuropat, bolnav de nervi. nerve-cell [~scl] s. (anat.) celulă nervoasă. nerve-centre [~isentar] s. (anat.) centru nervos. nerved [na:vd] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu nervii; strong-~ cu nervii tari / de oţel. 2. (bot.) cu nervuri. nerve fibre ]'n3:v .faibar] s. (anal.) fibră nervoasă. nerve impulse [~ limpAls] s. (fiziol.) impuls nervos. nerve knot [~ not] s. (anat.) ganglion nervos.



 nerveless



nerveless ['noivlis] adj. 1. (anat.) lipsit de nervi. 2. (bot., entom.) fără nervuri. 3. lipsit de forţă / de vigoare / de nerv; moale, inert, anemic. nervelessly [-Ii] adv. slab, moale, fără putere. nervelessness [-nis] s. inerţie; lipsă de vigoare / de energie. nerve patient ]'no:v .pei/ant] s. neuropat, bolnav de nervi. nerve specialist [~ .spejslist] s. neurolog. nerve storm [~ stem] s. (amer.) criză de nervi. nervine ['raivknj (med.) I. adj. care tratează afecţiuni nervoase. II. s. medicament indicat în boli nervoase. nerviness ['no:vinis[ s. 1. (fam.) nervozitate; enervare, 2. (tehn.) elasticitate (a cauciucu­ lui). nervose |'na:vous] adj. 1. (anat. inv.) de nervi, nervos. 2. (bot.) cu nervuri. nervosity [no:'vositi] s. nervozitate. nervous ['nsivas] adj. 1. (anat., med.) nervos. 2. nervos, uşor iritabil, cu nervi slabi; agitat, neliniştit; impresionat; intimidat; speriat; fricos; don't be ~nu fi neliniştit; to feel ~ in the presence of a se simţi intimidat în prezenţa (cu gen.); I feel very ~ about sunt foarte neliniştit / îngrijorat de; the slightest noise makes her ~ cel mai mic zgomot o sperie. 3. puternic, viguros, inuşchiulos, vânos. 4. (despre stil) expresiv. nervous debility [~ di'biliti] s. neurastenie. nervous exhaustion [~ ig'zoistjsn] s. v. n e r v o u s d e b i l i t y . nervously ['n3:vasli] adv. 1. nervos. 2. timid; intimidat. 3. cu teamă. 4. (mv.) energic. nervousness ['no;vosnisJ s. 1. nervozitate, stare nervoasă; agitaţie. 2. timiditate. nervous system ['no:vos 'sistim] s. (anat.) sistem nervos. nervure ]'na:vjuor] s. (bot., entom.) nervură. nervy ]'na:vi] adj. 1. (poetic) puternic, viguros. 2. (sl.) îndrăzneţ, înfipt; stăpân pe sine. 3. (fam.) nervos, iritabil, enervat. 4. (si.) obositor pentru nervi, enervant. nescience ['nesbns] s. 1. (of) necunoaştere (a) (cu gen.). 2. (filoz.) agnosticism. nescient ['nesiontj I. adj. (of) necunoscător, neştiutor (al, cu gen.). II. s. (fdoz.) agnostic. ness [nes] s. cap, promontoriu (mai ales in denumiri geografice). nest [nest] I. s. l.cuib, cuibar; wasp's ~ viespar; to feather one's ~a-şi aranja o situaţie (bună), a prinde cheag; (prov.) it's an ill bird that fouls its own ~ nu se cuvine să vorbeşti de rău pe ai tăi. 2. conţinutul unui cuib; ouă, pui; to take a ~ a da jos un cuib, luând ouăle sau puii. 3. locuinţă retrasă, loc retras / adăpostit, cuib; culcuş; furnicar; speluncă; a ~ of robbers un cuib de hoţi. 4. colecţie, serie, grup de obiecte similare (cu legătura intre ele, sau care intră una intr-alta); a ~ of narrow alleys un întreg labirint de stradele; a ~ of card houses un castel de cărţi; a ~ of boxes o serie de cutii de dimensiuni variate care intră una într-alta; a ~ of drawers un fişier, un dulap cu despărţituri pentru dosare etc. II. vb. A. intr. 1. a-şi face cuib, a se cuibări. 2. a căuta cuiburi de păsări; to go ~ing a umbla după cuiburi. B. tr. a pune într-un cuib; a aşeza unul într-altul, a îmbina, a încadra (o parte printre altele de acelaşi fel). nest-egg ţ'nesteg] s. 1. cuibar (ou lasat in cuibar pentru a atrage găina). 2. sumă de bani ţinută ca rezervă sau bază; sămânţă, cheag. nestful ['nestful] s. (un) cuib (plin). nestle ['nesl] vb. A. intr. 1. a se cuibări, a se aşeza confortabil; a se ghemui, a se încolăci, a se strânge. 2. a se adăposti. 3. (rar) a-şi face cuib. 4. to ~ against / to / close to a sc strânge lângă, a se lipi de; to ~ among a se cuibări printre; to ~ down a se aşeza comod şi liniştit; to ~ in / into a se înfunda, a se ascunde, a se ghemui în; B. ir. 1. a ascunde, a băga, a afunda, a acoperi (fata, corpul etc.). 2. a îmbrăţişa, a ţine îmbrăţişat. 3. a adăposti; a da adăpost (cu dat.). nestling ['neslirj] s. pui (care sta incă in cuib). net1 [net] I. s. 1. reţea; plasă; năvod; fileu; fruit ~ plasă fină pentru acoperit fructele. 2. păienjeniş. 3. (fig.) plasă, cursă, laţ; to fall into the ~ a cădea în cursă. 4. tul; figured ~tul brodat; spotted ~tul cu buline. II. vb. A. tr. 1. a prinde în plasă; a pescui (cu năvod, etc.). 2. a acoperi, a ascunde, a proteja cu ajutorul unei plase; a aşeza o plasă în (rau). 3. (fig.) a prinde în cursă. 4. a lucra în felul unei plase. 5. a însemna cu linii orizontale şi verticale. 6. (tenis) a trimite (mingea) în fileu. B. intr. a lucra plase, a fila. net2 I. adj. (despre greutate, câştig) net, neto, curat; at 5 ~ cu preţul de 5 şilingi fără reducere. II. vb. tr. a duce / a produce net. net bag ['net bEeg]'s. plată (pentru pachete). net blotch [~ bbtf] s. (bot.) helminstosporioză. net cash [~ 'ks}] s. bani gheaţă; socoteală curată (fără reducere). net efficiency [~ i'fl/ansi] s. 1. (tehn.) randament net / util; putere utilă. 2. (fiz.) eficacitate totală. netful ['netful] s. (indicând cantitatea) (o) plasă (plină). nether ['neoo'] adj. inferior, de jos. nether garments [~ 'giKmants] s. pantaloni. Netherlander ['neosbndy] s. necrlandcz, olandez. Netherlandish ['neSshendU] I. adj. din ţările de jos, necrlandcz, olandez. II. s. (limba) olandeză. nether lip ['neoa 'lipj s. buză de jos. nether man [~ 'mam[ s. the ~ picioarele. nethermost ['neoomoust, -mast] adj. (superi, de la n e t h e r ) cel mai de jos. nether person [~ 'ps:sn] s. v. n e t h e r m a n. nether world [~ 'wold] s. the ~ iadul. net layer ['net Jeia'] s. (mar.) reţea de baraj. net-like [~ Iaik] adj. în forată de reţea, reticulat, reticular. net load [~ 'loud] s. 1. (tehn.) sarcină / încărcare utilă. 2. (ferov.) încărcătură / greutate netă. net loss [~ 'bs] s. (electr.) echivalent.



638



netrnan ['nctniaai, -man], pl. netmen [-men, -man] s. (sport). 1. jucător de tenis. 2. jucător la fileu (in jocul de dublu, la tenis). net margin ['net .niacin] s. («c.) beneficiu neţ. net of squares ['net 9v'skweor] s. (geod.) caroiaj. net profit [~ 'profit] s. (ec.) profit net. net returns [~ ri'tamz] s. pl. (ec.) venituri nete din vânzări. netted ['netid] adj. 1. în formă de plasă / de reţea, reticulat, reticular. 2. (acoperit sau prevăzut) eu plase. 3. (despre animale) prins cu plasa. netter ['nets'] s. împletitor de plase. netting ['nctin] s. 1. împletire a unei plase. 2. plasă, reţea; wire ~ reţea de sârmă, grilaj. 3. pescuit cu plasa. 4. (text.) ţesătură; urzeală; împletitură. netting needle [~ inhil] s. navetă. nettle ['nctl] I. s. (bot.) urzică (Urtica); stinging ~urzică-mare (Urtica dioica); common ~urzică-obişnuită (Urtica communis); dead white ~ urzică-moartă (Lamium album). II. vb. tr. 1. a urzica. 2. a irita, a întărâta; a înţepa, a ofensa, a jigni. nettled [-d] adj. (fam.) supărat, iritat. nettle-rash ['netl ra;/] s. (mea1.) erupţie, urticarc. nettlesorne ['netlsarn] adj. 1. enervant, agasant. 2. irascibil. network ['netws:k] s. 1. împletitură, plasă. 2. reţea (de căi ferate, drumuri, canale etc.). 3. (tehn.) sistem de gratii, zăbrele, grilaj. 4. reţea (electrică). net worth ['net W3:0] s. (ec.) activ net. neural f'njuaral] adj. (anat.) neural, nervos. neuralgia [njus'rakrjs] s. nevralgic. neuralgic [nju3'radd3ik] adj. nevralgic. neurasthenia [Fnjuoros'8i:nio] s. (med.) neurastenic. neurasthenic [>njuor3s'0inik] adj. neurastenic. neurectomy [nju(o)'rektomi] s. (med.) neurectomie. neuric ['nju(a)rik] adj. (zool.) neural, nervos. neurine ['nju(o)ri(:)n] s. (chim.) ncurină. neuritis [njua'raitis] s. (med.) nevrită. neurobiology ['njusroubai'skxty] s. neurobiologie. neurochemistry ['njuprou'kemistri] s. biochimia sistemului nervos. neuroendocrinology ['njusronicrKbkrai'nakxrji] s. (med.) neuroendocrinologie. neurogenic [>nju3re'd3enik] adj. (med.) neurogen. neuroleptic [.njusire'leptik] adj., s, (fam.) neuroleptic, neuroplegic. neurologist [nju3'rbl3d3ist] s. (med.) neurolog. neurology [nju3rrol9d3i] s. (med.) neurologie. neuron ['nju:ron, -roun] s. (anat.) 1. sistemul cerebro-spinal. 2. neuron; celulă nervoasă. neuronic [njuatonik] adj. neuronic, neuronal. neuropath ['nju:roupa;0[ s. nevropat, persoană bolnavă de nervi. neuropathist ['nju:roupa;6ist] s. neuropatolog, medic specialist în neuropatologie. neuropathology [.njuorowp;>'tbbd3i] s. (med.) neuropatologie, patologia sistemului nervos. neuropathy [nju.Vrapo6i] s.fmed.) neuropatie, afecţiune a unui nerv sau a sistemului nervos. neuroplasm ['njuarouplaezsm] s. (anat.) neuroplasmă. neurosis [njua'rousis], pl. neuroses [-si:z] s. (med.) nevroză. neurosurgery ['nju;?rou'so:d33ri] s. (med.) neurochirurgie. neurotic [njuo'rotik] I. adj. nevrozat, nevrotic, nervos. II. s. 1. persoană cu turburări nervoase, nevrozat. 2. substanţă care influenţează sistemul nervos. neurotomy [njus'rotsmi] s. (med.) neurotomie. neuter ]'nju:t3r] I. adj. 1. (gram.) neutru; intranzitiv. 2. (bot.) asexuat. 3. (biol.) asexuat, steril, nedezvoltat sexual. 4. (rar) v. n e u t r a 1 (1,1); to stand ~ a rămâne neutru, a declara neutralitate. II. s. 1. (gram.) gen neutru; substantiv, adjectiv sau pronume de genul neutru; verb intranzitiv. 2. persoană neutră. 3. (entom.) insectă sterilă l asexuată (mai ales furnici, albine lucrătoare); animal castrat. neutral ['nju:tral] I. aay. 1. neutral, imparţial, neutru, nepărtinitor; indiferent; ~ zone zonă neutră. 2. neprecis, nedefinit, vag, nehotărât; ~ colour culoare neutră / cenuşie. 3. (bot., entom.) asexuat. 4. (tehn.) debreiat. II. s. 1. Stat neutru. 2. supus al unui stat neutru. 3. (tehn.) punct mort. neutral equilibrium [~ ikkwi'librism] s. (med.) echilibru indiferent. neutral gear [~ 'gi3r[ s. (tehn.) cursă moartă. neutralism ['njuitrelizam] s. (pol.) neutralitate, neutralism. neutrality [njuO'traditi] s; neutralitate. neutralization [injuitralai'zeijsn] s. 1. neutralizare. 2. declarare a neutralităţii. neutralize ['nju:tralaiz] vb. tr. 1. a neutraliza. 2. a face inofensiv; a lichida, a distruge, a nimici. 3. a declara în stare de neutralitate. neutral point ['nju:tral point] s. (chim.) punct de echivalenţă. neutral value [~ ivadju(:)] s. (tehn., mec.) valoare de repaus. neutrino [nju:'tri:nou] s. (fiz.) neutrino. neutrodyne ['njmtroudain] s. (ebt.) neutrodină. neutron ['nju:tron, -tren] s. (electr.) neutron. neutron bath [~ 'ba:0J s. (fiz.) câmp neutronic. neutronic reactor [nju:'trDnik ri'a?ktor] s. (fiz.) reactor (nuclear). neutron reaction ['njmtran ri'eek/sn] s. (fiz.) reacţie neutronică / cu neutroni. Nevadan [ne'vci:(bn, amer. no'VEedon] I. adj. din Nevada. II. s. locuitor din Nevada. neve ['nevei] s. (fr. geol.) firn, neveu. never f'ncv3r] adv. 1. niciodată; I ~ go there nu mă duc niciodată acolo; ~ again / more niciodată; he was ~ heard of again nu s-a mai auzit de el niciodată; he ~ came back nu s-a mai întors niciodată; ~ before niciodată până atunci; niciodată până azi /



 639



New-Style



new-fledged [~ fled3d] adj. proaspăt acoperit cu pene. new-foot [~'fut] vb. tr. a căputa, a reface partea de jos a unui ciorap. new formation [~ fo:'mei/n] s. (geol.) formaţiune nouă. new-found [~faund] adj. nou descoperit. Newfoundland [inju:fond'kend] s. Terra-Nova. Newfoundland (dog) [nju(:)'faundbnd dog] ş. câine de rasă Terra-nova. Newfoundlander [injufand'lEenda1"] s. 1. locuitor din Terra-Nova. 2. v. N e w f o u n d l a n d (dog). new-front [rnju:'frAnt] vb. tr. a restaura, a reface faţada (unei clădiri). Newgate ['nju:geit] s. (ist.) vestită închisoare în City (Londra). Newgate bird [~ bs:d] s. (sl.) ocnaş. new-growth [rnju:'grou9] s.v. n e o p l a s m . new impression ['nju: im'pre/n] s. (poligr.) rcimprimare; reeditare. newish ['nju:i/J adj. destul de nou. New Jerseyan [nju:'d33:zi3n] I. adj. din New Jersey. II. s. locuitor din New Jersey. new-laid ['njmleid,'-'-] adj. (despre ouă) proaspăt, de curând ouat. newly ['nju:îi] adv. nou, de curând, recent, proaspăt; ~ arrived recent sosit. newlyweds [~'wedz] s. pi. tineri căsătoriţi. new-made f'nju:meid] adj. făcut din nou. Newmarket ['nju:-mu:kit] $. 1. un fel de pardesiu lung şi strâns pe talie. 2. numele unui joc de cărţi. New Mexican [nju: 'meksiksn] s. locuitor din New-Mexico. new moon [rnju:'mu:n] s. lună nouă, crai nou. newness ['nju:nis] s. 1. noutate; prospeţime. 2. ceva nou, noutate. 3. (jig.) lipsă de experienţă. new penny ['nju: 'peni] s. penny nou (în sistemul monetar zecimal introdus în Marea Britanic în 1971). newpool wildcat ['nju:pu:l 'waildkast] s. (mine) sondă de explorare. New Realism ['njm'rislizsni] s. (filoz.) neorealism. new-rich ['njuirrit/j s. parvenit, news [nju:z] s. pi. (folosit ca sg., mai ales cu înţeles de sg.) veste, ştire, noutate; what (is the) ~? ce e nou? ce se mai aude?; that's no ~ asta nu e o noutate; it will be ~ that va fi o bombă, se va afla în mod surprinzător că; a sad piece of ~ o veste proastă; (prov.) ill ~ flies apace vestea proastă se află repede; to break the ~ to smb. a spune cuiva o veste, a împărtăşi / a comunica cuiva o veste (mai ales neplăcută); to send no ~of oneself a nu da nici un senin de viaţă; a se da la fund; (prov.) no ~ is good ~ lipsa de veşti e senin bun; Job's ~ vestea unei nenorociri; I had ~ that am aflat că; to spread ~ a răspândi ştiri; what ~ from B? ce veşti mai ai de la B?; official ~ comunicat oficial; ~ in brief, ~ items fapte diverse; musical ~ cronica muzicală; financial ~ cronica financiară; to be in the ~ a face să se vorbească despre sine. news agency ['nju:z *eid33nsi] s. agenţie de ştiri. newsagent [~i] s. băiat care vinde ziare, vânzător de ziare. newsbreak [~breik] s. (amer.) eveniment care merită să fie consemnat în presă. news bulletin [~ ibulatin] s. (radio) buletin de ştiri, radio-jurnal. newsbutcher [~ibut/3r] s. (amer.) vânzător ambulant de ziare şi periodice (în tren, pe vapor etc.). New Australian ['nju: D(:)s'trcilpn, -Han] s. (austr.) imigrant recent (mai ales din newscast ['nju:zka:st] s. (amer. radio) I. transmiterea ultimelor ştiri; buletin de ştiri. Europa). II. vb. in/r. a transmite ştiri, a difuza buletinul de ştiri. newbie [~:bi] s. v. n e w b o y . newscaster ['nju:Ziko:st3r] s. (radio, TV) crainic. new birth [~ 'b3:9] s. nouă naştere; regenerare. news conference ['nju:z 'konfersns] s. (amer.) conferinţă de presă. new-blown [~ bloun] adj. (despre fiori) de curând înflorit. newscopy ['nju:zkopi] s. reportaj. newborn [~bo:n] adj. nou-născut; regenerat. newsdealer ['nju:zidi:br] ş. (amer.) v. n e w s a g e n t . news department [~ di.po^tmant] s. departamentul / secţia infonnaţiilor; departamentul new boy [~ toi] s. (mii. fam.) novice, boboc. presei. new-built [~bilt] adj. nou construit; reconstruit. news editor [~ ieditor] s. redactor responsabil cu ştirile zilei. New Canadian [~ ka'neidjan, -dian] s. (canad.) imigrant recent. New Canuck [~ ks'nAk] s, (canad. sl.) v. N e w C a n a d i a n . newsflash ['nju:zfia2/] s. ştire de ultimă oră. news hawk [~ h^:k] s. (amer.) 1. vânzător de ziare. 2. reporter; ziarist. Newcastle disease ['njutko:sl di>zi:z] s. (vet.) pseudopesta aviară. new chum [Pnju;'t/Am] s. (austr. sl.) 1. imigrant recent venit din Marea Britanic. newshound [~haund] s. (amer.) reporter de teren. 2. novice; ageamiu. newsletter [~'Ict3r,'-.--] s. 1. circulară, buletin de ştiri; broşură. newsman ['njuiznwn], pi. newsmen [~, -men] s.l.v. n e w s - b o y. 2. corespondent, new-coined [~k:>ind] adj. (mai ales despre cuvinte) nou fabricat, inventat de curând. reporter. newcome [~kAm] adj. sosit de curând, nou-venit. newcomer [~'kAni3r,'-.--] s. nou-venit; necunoscut. newsmonger I'nju^jniAnga1"] s. colportor de ştiri; intrigant. new-sole ['njusoul] vb. tr. a pingeli. New Deal [~'di:l] ş. (amer. pol.) (noua) politică economică a administraţiei Franklin D. Roosevelt. newspaper ['nju:s.pcip3r, rar 'nju:zip-] s. ziar, gazetă. New Economic Policy [~ likainomik 'pDlisi] s. N. E. P., noua politică economică (în newspaperese [-i:z] s. stil gazetăresc. U.R.S.S., 1921-1928). newspaperman f,nju:s.peip3-ma?n],pl. newspapermen [-.men] s. ziarist, gazetar. newel ['nju:al] s. (constr.) 1. coloană sau pilastru din centrul unei scări în spirală. newspeak ['nju:'spi:k] s. (glumeţ) folosire a cuvintelor vechi în sens nou. 2. construcţie care susţine balustrada unei scări la cele două capete. newspicture ['nju:zipikt/3r] s. fotografie reprezentând o scenă actuală, actualitate 1 fotografică. newel stair ['njursl stea "] s. (arhit.) scară elicoidală. New Englander ['nju: 'inglanda1-] s, locuitor din Noua Anglie. news-print [~print] s. hârtie de ziare. newsreel [~ri:l] ş. (cin.) jurnal de actualităţi. New English [~ 'ingli/J adj. din Noua Anglie. new-fallen [~- fo:U>n] adj. (despre zăpadă etc.) de curând căzut. newsreel theater [~~ iGiats1"] s. (amer.) cinematograf prezentând programe de actualităţi. newsroom [~ru(:)m] s. 1. cameră de lectură (a ziarelor). 2. secţia ultimelor ştiri (î« newfangled [~.fa?ngld, '-'-l adj. (peior.) v. n e w - f a s h i o n e d . new-fashioned [-tfae/and,'-'--] adj. de modă nouă. redacţia unui ziar). 3. stand de ziare. Newfîe ['nju:fi] s. (canad. sl.) 1. (provincia) Newfoundland. 2. locuitor din (provincia) newssheet [~/i:t] s. foaie / gazetă de format redus. Newfoundland. news-stand ['nju:z stasnd] s. 1. chioşc de ziare. 2. (amer.) v. b o o k s t a l l . new field [~ Ti:ld] s. (agr.) pământ virgin. New-Style f'nju:'stail] s. stilul nou (după calendarul gregorian).



până acum; the thing had ~ before been seen aşa ceva nu se mai văzuse niciodată până atunci; ~ after niciodată după aceea; ~ since niciodată de atunci încolo; one ~ knows nu se ştie niciodată; now or ~ acum ori niciodată; ~ in (all) my life / my born days (niciodată) de când sunt, de când mama m-a făcut, niciodată până acum; (fam.) tomorrow come ~ la pastele cailor, la calendele greceşti, la sfântu-aşteaptă; the Never Never Land a) partea de nord a ţinutului Queensland; b) ţara unde umblă câinii cu covrigi în coadă; (prov.) ~ is a long day / word să nu spui vorbă marc; nu rosti cu uşurinţă cuvântul niciodată; (prov.) it is ~ too late to mend nu e niciodată prea târziu. 2. (fam.) deloc, câtuşi de puţin, nicidecum, nici măcar; nu; he ~ slept a wink all night n-a putut dormi deloc, n-a închis ochii toată noaptea; I ~ expected him to come nu mă aşteptam deloc să vina; he answered ~ a word n-a răspuns nici măcar un cuvânt; — a one nici unul, nici una; he was ~ the worse for it nu i-a mers deloc mai rău din pricina asta; ~ fear nu-ţi fie teamă, nu-ţi face griji; ~mind nu face nimic, n-arc nici o importanţă; ~so oricât de; were it ~so late oricât ar fi de târziu; there's room enough for a company were it ~ so large e destul loc pentru oricât de multă lume. 3. (fam.) imposibil, sigur că nu, doar nu vrei să spui că; you ~ told him that! sigur că nu i-ai spus asta!; you ~ left the key in the lock! doar nu vrei să-mi spui că ai uitat cheia în broască!; "He ate the whole turkey" "Never!" a mâncat întreg curcanul. Imposibil! Ei taci! Nu mai spune!; well I ~! sa» I ~ did! formidabil! (e) de necrezut! aşa ceva n-am auzit de când sunt! never-ceasing ['neva isi:sirj] adj. neîncetat, neîntrerupt, continuu. never-dying [~>daiirj] adj. nepieritor; nemuritor. never-ending ['nevanendii)] adj. fără sfârşit, veşnic, etern. never-fading ['nevsifeidirjj adj. v. n e v e r - d y i n g . never-failing [~.feilin] adj. 1. (despre un remediu etc.) sigur, care nu dă greş. 2. inepuizabil. nevermore [~mo:r,-mo3r] adv. niciodată (de acum înainte),nicicând. never-sweat [~swet] s. (sl.) neobosit. nevertheless [~5a'les] adv. totuşi, cu toate acestea. never-tiring [~itaiarin] adj. neobosit. never-to-be-forgotten [rnev3t3ibi:f3'gotn] adj. de neuitat. new [nju:] l.adj. l.nou; there is nothing ~ under the sun nu e nimic nou sub soare; to find smth. ~ a găsi / a considera că ceva e nou; here's smth. ~! a) iată ceva nou; b) (ironic) ce mai noutate! 2. nou, neuzat; de curând dobândit; a ~ coat o haină nouă; to be dressed in ~ clothes a fi îmbrăcat în haine noi; as good as ~ ca nou, aproape nou; (com.) in ~ condition în stare nouă; to make / to do up like ~ a reface, a repara, a face ca nou; (prov.) ~ brooms sweep clean mătura nouă mătură bine. 3. (despre alimente) proaspăt; nou; ~milk lapte crud / neficrt; ~ wine vin nou; ~potatoes cartofi noi; ~ bread pâine proaspătă; ~ cheese brânză proaspătă / nefermentată. 4. recent, nou; modern; the ~ fashion moda nouă, ultima modă; ~ ideas idei noi / moderne; ~ theory teorie nouă / recentă; a ~ novel written by X un nou roman scris de X; a ~ woman o femeie modernă; the ~Iearning ştiinţa modernă. 5. înaintat, avansat; având o doctrină său o metodă nouă; de stil nou; the ~ diplomacy diplomaţia de stil nou. 6. alt, nou; that has made a ~ man of him aceasta a făcut din el (unj alt om; he wears a ~ suit every day poartă în fiecare zi (un) alt costum (de haine); 7. ~ to neobişnuit cu, nefamiliarizat cu, nou în / pentru; I am ~ to that sort of work nu sunt obişnuit / familiarizat eu acest fel de muncă; to be ~ to one's trade a fi nou în meserie; I am ~ to this town nu sunt încă familiarizat cu acest oraş; sunt nou în acest oraş; the horse is — to the plough calul nu e învăţat eu plugul. 8. ~ from proaspăt ieşit din, de curând venit din; he is ~ from school e proaspăt ieşit din şcoală. II. adv. de curând; ~ mown hay fân de curând cosit.



 newsvendor



newsvendor ['nju:z.vendsr, -do:] s. vânzător de ziare. newsworthy ['nju:zw3:di] adj. demn de a apărea în presă. newsy [rnju:zi] I. adj. 1. (fa/K.) bogat în ştiri /noutăţi sau bârfcli. 2. curios, dornic de noutăţi. II. s. (amer.) băiat care vinde ziare, vânzător de ziare. newt [nju:t] ş. (zool.) triton, sălamandră-dc-apă (Urodela). Newtonian [njufO'tounbn] I. adj. newtonian II. s. 1. partizan al teoriilor lui Newton. 2. (astr.) telescopul lui Newton. . New World ['nju rw9:ld] s. the ~ Lumea Nouă, America. r New Year [~ 'J3: ] s. 1. Anul Nou; to wish smb. a happy ~ a ura cuiva un An Nou fericit. 2. primele zile ale unui an nou. New Year's Day ['nju jo:z rdci] s. ziua de 1 Ianuarie, (ziua de) Anul Nou. New Year's Eve [~ i:v] s. ajunul Anului Nou, Revelion. New Yorker ['nju:'jo:kor] s. locuitor diri New York, newyorkez. New Zealander [~ 'zi:bndor] s. locuitor din Noua Zcelandă, neozeelandez. New Zealand flax [~ 'zklond 'flzeks] s. (bot.) formium (Phormium tenax). next [nekst] I. adj. 1. (spaţial) apropiat, alăturat, vecin; he is in the ~ room se află în odaia alăturată. 2. (temporalei ordinal) viitor; proxim; următor; de după; ~ year anul viitor, la anul; on Sunday ~, on ~ Sunday duminica viitoare; the ~ day ziua următoare, a doua zi (după); the ~ Sunday after Easter duminica de după Paşti; the ~ day but one a treia zi (după); (the) ~ morning a doua zi dimineaţa, în dimineaţa următoare; the ~ three days (în) cele trei zile următoare; the ~ instant (în) clipa următoare; the ~ time data viitoare; from one moment to the ~dintr-un moment într-altul; the ~best următorul, al doilea (hi calitate); the ~ house casa următoare, prima casă de aici, casa de alături; the ~ house but one a doua casă de aici; the ~chapter capitolul următor; to be continued in our ~ (number) va urma în numărul viitor; ask the ~ person you meet întreabă-1 pe primul om pe care-I întâlneşti; the ~ thing is to acum c vorba de; in the ~ place în al doilea rând; apoi. II. adv. 1. apoi, după aceea; he ~ proceeded to write a letter după aceea se apucă să scrie o scrisoare; what shall we do ~? ce facem după asta? ce facem acum?; ~ came the film după aceea rulă filmul; (fam.) what ~ (indeed)? şi pe urmă? şi încă mai ce? ce vorbeşti?; who is ~? / who comes ~? cine urmează? cine vine Ia rând?; you are ~tu urmezi, e rândul tău, ţi-a venit rândul; I come ~ to him îmi vine rândul imediat după el; he is ~ after me vine imediat după mine. 2. data viitoare, data următoare; when I see him — I'll tell him când am să-1 văd data viitoare ani sa-i spun: when ~you are that way data viitoare când mai treci pe aici; when I ~saw him când l-am revăzut; when shall we meet ~? când ne mai vedem? 3. ~ to aproape, mai; cât pe ce, gata-gata; ~to nothing mai nimic: I bought it for ~to nothing l-am cumpărat aproape pe degeaba; he was ~ to getting drowned era cât pe ce să se înece, era.gata-gata să se înece; there was ~ to nobody at the meeting nu era aproape nimeni la reuniune; there is ~ to no evidence that nu e aproape nici o dovadă că; that is ~ to impossible e aproape imposibil. III. prep. (şi ~ to) aproape de, alături de; în preajma (cu gen.); de lângă; I was sitting ~ him eram aşezat aproape de el; he was seated ~ to me şedea alături de mine; I can't bear wool ~ my skin nu pot suporta lâna pe piele; (fam.) to be ~ smb.'s heart a fi iubit / îndrăgit de cineva; the thing ~ my heart lucrul cel mai scump inimii melc. next door ['nekst 'do:] I. ş. casa de alături / vecină; the girl from ~ fata din casa vecină. II. adv. alături; aproape (şijig.),- he lives ~ locuieşte alături; he lives ~ to the school locuieşte foarte aproape de / la doi paşi de şcoală; (fam.) flattery is ~ to lying linguşirea şi minciuna sunt surori bune; he is ~ to a fool e aproape imbecil; if he isn't â quack, he is ~ to it dacă nuc escroc, nici mult nu-i lipseşte; he was ~ to getting drowned era cât pe ce să se înece. III. adj. next-door vecin, de alături. next-door boy ['nekstdo: 'boi] s. tipul tânărului simplu, tipul flăcăului obişnuit. nexus ['neksos] s. legătură, relaţie, raport; causal ~ dependenţă cauzală. Niagara pineapple [nai'a^garD ipainaspl] s. (amer. fam.) bombă lacrimogenă. nib [nib] I. s. 1. vârf, vârf de pană (de gâscă); peniţă (de metal). 2. ieşitură, ţepuşă, ghimpe, vârf, ascuţiş, pană. 3. pi. boabe de cacao zdrobite. 4. (la ţigle) nas..II. vb. tr. 1. a pune o peniţă Ia un toc. 2. a ascuţi o pană (de gaşcă). nibbed [nibd] adj. (în cuvinte compuse) eu vârf{ul); gold— eu vârf de aur. nibble ['nibl] I. vb. A. tr. a muşca uşor; a ciuguli (iarbă etc.); a paşte în cantităţi mici; (despre peşte) a muşca. B. in/r. 1. a prinde uşor cu dinţii. 2. (fig.) a şovăi, a ezita. 3. t o ~ at a) a ciuguli din; b) a fi atras de, a se învârti în jurul (unei probleme, fără să o tratezi direct); he ~d at my offer se tot învârtea în jurul propunerii melc; se vedea cât de colo că-1 interesa oferta mea; c) a critica, a sâcâi, a şicana. II. s. 1. muşcătură (mai ales a peştelui). 2. cantitate mică de iarbă. 3.pl. (amer. gastr.) gustări, aperitive. nibbling machine ['niblirj moi/i:n] s. (îehn.) maşină de stanţat. nibbling tactics [~ -ta:ktiks] s. (folosit ca sg. si pi.) (mii.) tactica loviturilor de mică intensitate. -"" . Nibelungs ['nkboilurjz] s. pi. (mitol.) nibclungi. niblick f'niblik] s. (sport) băţ cu o mică măciulie (pentru jocul de golf). nibs [nibz] s. /;/. (folosit ca sg.) (si. ironic) mărime, ştab; his ~ luminăţia-sa, măria sa. Nicaraguan [iniko'rzegjusn, -'ra:-, -gwan] I. adj. nicaraguan, din Nicaragua. II. ş. locuitor din Nicaragua, nicaraguan. nice [nais] adj. l.(fam.) plăcut; simpatic, agreabil, drăguţ, amabil (şi ironic); a~boy un băiat simpatic; ~ weather vreme frumoasă; a ~home o locuinţă plăcută; how ~ o f you ce drăguţ din partea ta; to be ~ to smb. a sc arăta amabil / binevoitor faţă de cineva; it's not ~ of you to say such things nu e frumos din partea ta să spui astfel de lucruri; (ironic) you're a ~ fellow / one to talk like that frumos mai ştii să vorbeşti; a ~little sum o suma frumuşică; it's not ~ to be poor nu e plăcut să fii sărac. 2. (despre persoane) dificil, delicat, exigent; scrupulos, meticulos; plin de mofturi; to be ~ about smth. a fi exigent în legătură cu ceva: to be ~ about one's food a fi mofturos la mâncare; don't be too ~about it nu-ţi face prea multe scrupule în această chestiune. 3. fin, delicat; subtil; a ~ observer un observator subtil / pătrunzător; a ~ question o problemă delicată.



640



4. sensibil; precis; pătrunzător; ~ ear a) ureche muzicală; b) ureche fină / foarte sensibilă; ~ scales cântar de mare precizie; ~ eyes ochi foarte buni. . • Nicean [nai'si:on] adj. v . ' N i c c n e . nice-looking ['nais.lukirj] adj. frumos, plăcut la înfăţişare. nicely ['naisli] adv. 1. bine, în mod plăcut, frumos; she is getting on ~a) se îndreaptă, merge spre bine; b) îi merg treburile bine, are succese; it will suit me ~ mi se va potrivi de minune. 2. în mod delicat, cu fineţe. 3. exact, precis; grijuliu, scrupulos. Nicene [nai'sim] adj. (ist.) din Niceea. Nicene Council [~ .kaunsil] s. (rel.) sinodul din Niccca (din 325 sau 787). nicety ['naisiti, -s^ti] s. 1. precizie, exactitate, corectitudine, acurateţe, meticulozitate, scrupulozitatc (v. n i c c); to a ~ la perfecţie, de minune. 2. subtilitate, fineţe; a point of great ~ o problemă foarte subtilă / delicată. 3. distincţie fină, nuanţă; pi. lucrări mărunte / fine, detalii. 4. (înv.) eleganţă; obiect elegant. 5. gust dificil, pretenţie excesivă / greu de satisfăcut: niche [nitJVni:/] I- s. 1. nişă. 2. (jig.) loc potrivit / indicat; ocupaţie potrivită. II. vb. A. tr. (de obicei la part. trec.) 1. a aşeza / a plasa un obiect într-o nişă. 2. a pune într-un colţ, a ascunde. B. r*f7. a sc ghemui / a se aşeza într-un colţ. Nick [nik] s. (mai ales Old ~) dracul, Aghiuţă/Scaraoţchi. nick I. s. 1. crestătură, tăietură; ştirbitură. 2. (tehn.) canelură; gât; arbore. 3. (poligr.) signatură. 4. (tehn.) gâtuire; îngustare. 5. moment potrivit; (just) in the ~of time Ia tanc, la timp, la momentul potrivit; you have come (just) in the ~ of time ai venit la tanc. 6. (si.) pârnaie, gherlă. 7. (înv.) socoteală. 8. in good ~ (ausir. si.) în stare bună. II. vb. A. tr. 1. a cresta, a ştirbi; a însemna cu ajutorul unei crestături. 2. a măslui (cărţile de joc). 3. a reteza, a tăia (coada unui cal). 4. a ghici (adevărul etc.); he has "-ed it! a ghicit, a prins mişcarea. 5. a ajunge Ia vreme / la tanc pentru a prinde (un tren etc.); to ~ the time a ajunge la vreme; I just ~ed the boat am ajuns Ia tanc şi am prins vaporul. 6. (la jocul de zaruri) a câştiga (o partidă). 7. (pop., mai ales despre poliţie) a prinde, a înhăţa, a pune mâna pe (cineva). 8. (pop.) a fura, a şterpeli. B. intr. 1. (despre animale de crescătorie) (with) a se împreuna (cu), a se împerechea (cu), a se încrucişa (cu); stocks that ~ efficiently rase care se încrucişează în mod fericit. 2. (la curse) to ~ in a tăia drumul celorlalţi concurenţi; a scurta drumul. - nickel ['nikl] I. s. l.(chiitu) nichel. 2. (amer.) monedă de 5 cenţi. II. vb.tr. a nichela. nickelage [-id3] s. v. n i c k c 1 p 1 a t i n g. nickel alloy ['nikl o'hi] s. aliaj de nichel. nickel-bcaring [~ibe9rin] adj. nichelifer, bogat în nichel. nickel-chrome [~krouni] ş. (metal.) nichel-crom. nickelled fnikld] adj. nichelat. nickellous ['nikolosj adj. (chim.) nichelos, nickel niirser ['nikl ino:sor] s. (amer. si.) zgârcit, zgârie-brânză. nickelodeon [iniko'loudion] s. (amer.) 1. pian electric care cântă după introducerea unei monede de 5 cenţi. 2. cinematograf; teatru. 3. v. j u k e b o x . nickel plater ['nikl rplcito1"] s. nichclator. nickel plating [~ pleitin] s. (tehn.) nichclare, nichelaj. nickel silver [~ 'silv9r] s. (metal.) alpaca; argentan. nicker1 [rnikor] I. vb. intr. 1. a necheza. 2. a râde în hohote. II. ş. 1. nechezat. 2. hohot, hohotire. nicker2 ş. 1. (si.) liră (sterlină). 2. (austr.) bani. nick-nack ['nikna;k] s. v. k n i c k - k n a c k. nickname ['nikneimj I. s. poreclă. II. vb. tr. a porecli; a da o poreclă (cuiva). nicotian [ni'kou/oul I. adj. tabagic, de tutun. II. s. 1. fumător. 2. (înv.) tutun. nicotine ['nikotim,'--'-,.—'-] s. (chim.) nicotină. nicotinism ['nik;>ti(:)niz.-?m] ş. intoxicare cu nicotină, nicotinism, tabagism, stare toxică produsă de excesul de fumat. nicotinize ['nikotimaiz, <--'—] vb. tr. a-nicotiniza. nictate ['nikteit] vb. intr. v. n i c t i t a t e . nictitate ['niktitcit] vb. intr. a clipi din ochi. nictitating membrane ['niktitcitirj membrein] s. (omit.) membrană nictitantă. nictitation [.nikti'tei/an] s. (med.) clipire, clipit, nictaţic. niddering ['nidarinî (înv.) I. adj. josnic, mârşav; laş. II. s.fiinţăjosnică / de dispreţuit. nidge [nid3] vb. intr. v. n i g. nidi ['naidai] /;/. de la n i d u s. nidificate [ni'difikeit] vb. intr. a construi un cuib. nidify ['nidifai] vb. intr. v. n i d i f i c a t e. nid-nod ['nidnod] vb. A. tr. a clătina (capul). B. intr. a da din cap. nidus ['naidos], pl. nidi j'naidai] sau niduses [-dssiz, -sez] s. (lat.) 1. (entom.) cuib sau loc unde o insectă îşi depune ouăle. 2. focar (de boli contagioase, de infecţie): niece [ni:s] s. 1. nepoată (de unchi, de mătuşă). 2. (înv.) nepoată (de bunic, de bunică). nielli [ni'eli] pl. de la n i c II o. niello [ni'elou], pl. nielli [-li] sau niellos [-louz] s. l._(chim.) nielo (aliaj de sulf cu argint, cupru sau plumb, de o culoare neagră). 2. (metal.) nielare. nielloed [-d] adj. nielat, lucrat cu ornamente în negru. nieve [ni:v] s. (înv., dial.) pumn; mână. niff [nif[ s. (sl.) duhoare, miasmă. ntffy ['nifi] adj. (si.) puturos, care duhneşte. nifty f'nifti] (amer.) I. adj. (sl.) 1. cochet, elegant; sclivîsit; stilat: 2. de cea mai bună calitate. II. s. 1. remarcă inteligentă. 2. persoană agreabilă: lucru agreabil. nig [nig] vb; intr. a şlefui piatra. Nigerian [ naid3iorion] I. adj. nigerian, din Nigeria. II. s. locuitor din Nigeria, nigerian. niggard ['nigod] I. s. avar, zgârcit, cărpănos. II. adj. (poetic) zgârcit; meschin.



 641



niggardly [-li] I. adj. 1. zgârcit, meschin, eărpănos; grijuliu în privinţa banilor. 2. sărăcăcios. II. adv. cu zgârcenie. nigger fniga1"] s. 1. (sl., vulg., peior.) negru. 2. culoare brun-închis (ca şocolata). niggerhead ['nigahed] s. (austr.) 1. piatră dură de. culoare neagră. 2. masă de coral negru aflată deasupra apei. nigger heaven [~ ihcvn] s. (amer. teatru) galerie, ..cucurigu". niggerish ['nigori/1 adj. (ca) de negru. niggerling ['nigarlirj] s. (peior.) negrişor. nigger night fnigaiiiait] s. (amer. teatru) sâmbătă seara. niggle l'nigl] vb. tr. a se ocupa cu fleacuri, a-.şi pierde timpul cu nimicuri. niggling [-in] adj. 1. mărunt, meschin, lipsit de un suflu mai larg. 2. care cerc minuţiozitate. 3. (despre o scriere) greu de descifrat. nigh [nai] (înv. jwetic) I. adv. 1. aproape, în apropiere, în preajmă, în vecinătate. 2. aproape. II. prep. lângă. III. adj. apropiat, alăturat. IV. vb. intr. (înv.) a se apropia. night [nait] s. 1. noapte: scară; last ~ azi-noapte; aseară, ieri scară; the ~ before last acum două nopţi, alaltăieri noapte; acum două seri. alaltăieri seară; the ~ before în ajun, cu o scară înainte; tomorrow ~ mâine seară; ~ after / by ~ noapte după noapte; all ~ long în tot cursul nopţii, cât c noaptea de marc/ lungă; the ~ from Saturday to Sunday noaptea dinspre sâmbătă spre duminică; at / by ~ noaptea; at ten o'clock at ~ la ora zece noaptea; far into the ~ până la o oră înaintată din noapte; to be accustomed to late ~s a fi obişnuit să se culce târziu; to have a bad ~('s rest) a avea o noapte rea / de nesomn; a nu dormi bine; I never slept the whole ~ through n-am dormit deloc, n-am închis ochii toată noaptea: to sit up all ~ a veghea toată noaptea; to say good ~ to smb., to wish / to bid smb. a good ~ a spune cuiva noapte bună; to make a ~ of it a face un chef de o noapte întreagă, a chefui o noapte întreagă; ~out«) noapte petrecută în oraş: b) seară liberă (a unui om de serviciu etc.); to work day and ~ a munci zi şi noapte; to turn day into ~ a face din noapte zi; to have a ~ off a avea o scară liberă; in the dead of ~în puterea nopţii; to get up in the*-a se trezi în timpul nopţii; to work by ~ a munci noapte^i; over ~ în timpul nopţii. 2. (la teatru etc.) reprezentaţie; the last ~s ultimele reprezentaţii (ale unei piese); first ~ premieră; Rossini ~ serată muzicală Rossini: festival Rossini. 3-noapte, obscuritate, întuneric, beznă; ~ is falling, ~is coming onse face noapte, se lasă întunericul, to go forth into the ~ a dispărea în întuneric; the ~ of ignorance bezna nestiinţei; the ~ of time noaptea timpurilor. night adventure ('nait ad.vcntJV] s. aventură nocturnă. night-bird [~ba:d] s. (fig.) pasăre de noapte. night-blind [~blaind] adj. care suferă de cecitate nocturnă. night-blindness [-.blaindnis] s. (med.) cecitate nocturnă, hcmcralopie. orbul găinilor. night brawl [~ bro:I] s. scandal / gălăgie în timpul nopţii. nightcap [-keep] s. 1. scufie / bonetă de noapte. 2. fjdm.) băutură (alcoolică) luată înainte de culcare. 3. nor care pluteşte deasupra unui vârf de munte. night cart [~ ka:t] s. căruţă a serviciului de ecarisaj. night cellar [~ iseferj s. cârciumă subterană, tunel, hrubă. night chair [~ t/ear] s. 1. oală de noapte, ţucal. 2. scaun cu o gaură rotundă. night charge [~ t/a:d3J s. atac de noapte. nightclub l~klAb] s. club de noapte. nightdress [~drcs] s. cămaşă de noapte (de femeie sau copil): nighted fnaitid] adj. 1. surprins de noapte. 2. (rar) noptatec. întunecat. nightfall ['naitfo:!] s, căderea nopţii. înserare. night fighter [~ ifaitar] s. (av.) avion de vânătoare de noapte. night flight [~ flait] s. (av.) zbor de noapte. night flying J~ ifliirj] s. (av.) zbor de noapte. night-glass [~gla:s] s. (mar.) binoclu marinăresc de noapte. nightgown [~gaun] s. cămaşă de noapte (la femei). night hag [~ ha?g] s. 1. vrăjitoare. 2. coşmar. night hawk [~ hn:k] s. 1. v. n i g h t j a r. 2. prostituată, pasăre de noapte. 3. birjar de noapte. 4. (amer.) şofer de taxi care lucrează noaptea. nightie ['riaiti] s. cămaşă de noapte (pentru femei). nightingale ['naitiijgcil] s. (omit.) privighetoare (Liiscinia philomela). nightish ['naiti/] adj. de noapte. nightjar ['naitd3a:r] s. (omit.) caprimulg (Caprimulgtis europaeus). night letter [~ .lets'"] ş. (amer.) telegramă eu tarif redus. night life [~ laif] s. viaţă de noapte. nightlifer [~plaifar] s, noctambul, pasăre de noapte. night-light [—lait j s. veioză. night-line [-lain] s. undiţe lăsate peste noapte în apă. night-long [~brjl adj. care durează în tot cursul nopţii, de o noapte întreagă. nightly ['naitli] I. adj. 1. nocturn, de noapte. 2. de fiecare noapte. II. adv. 1- noaptea, în timpul nopţii. 2. în fiecare noapte. nightman f'naitttian], pi nightmen [-man, -men] s. lucrător de noapte / din schimbul de noapte. nightmare [~me?rj s. 1. coşmar. 2. (mitol.) monstru cu chip de femeie care înăbuşă oamenii în timpul somnului. 3. (jig.) sperietoare, coşmar. nightmarish HneariJ"! adj. 1. ca un coşmar. 2. dătător de coşmaruri. night-piece [~pi:s] s. (ar/e) tablou care reprezintă noaptea sau seara; efect de noapte (într-o pictură). night prowler [~ ppraula1"] s. (mil., sl.) bombardier de noapte. night rider [- >rtiidarJ s. (amer.) membru al unei bande de terorişti călare. night robe [~ roub] s. (amer.) cămaşă de noapte. nights ['naits] adv. (amer. fam.) noaptea, în timpul nopţii; în tura de noapte. night scene [~ si:n] s. tablou / peisaj nocturn.



nip



night-school [~siu:l] s. şcoală de seară; curs seral. nightshade [~/eid] s. (bot.) zârnă (Solatium nigrum); black / common ~ măselariţă, nebunariţă (Hyoscyanus niger); deadly ~ beladonă, mătrăgună (Atropa belladona). night shift [~ /ift] s. schimb sau muncă de noapte. night shirt [~ /art] s. cămaşă de noapte (bărbătească). night shot 1~ /at] s. (fot.) fotografie nocturnă. night singer [~'sirja] s. pasăre care cântă noaptea, mai ales privighetoare. night-soil [~soil] s. 1. conţinutul haznalelor (transporta/ noaptea). 2. (agr.) îngrăşă­ mânt de fecale. nightspot [-spot] s. (amer. fam.) club de noapte. night-stick [~stik] s. (amer.) baston de cauciuc (pentru poliţiştii de serviciu noaptea). night stool [~ stu.i] s. v. n i g h t c h a i r . night suit ]~ sju:t] s. pijama. night terror [~ rtcrar] s. (med.) pavor nocturnus. night-walker [~iwa:kar| s, 1. noctambul, persoană care umblă noaptea (haimana), 2. (rar) somnambul. 3. (rar) hoţ de noapte. 4. pasăre de noapte, prostituată. night-walking Hwa:kirj] I. adj. care umblă noaptea; nocturn. II. ş. 1. (med.) somnambu­ lism. 2. rătăciri nocturne. nightward fnaitwad] adj. (despre studii etc.) de seară, de noapte. night-watch ['nait'watj,'--] s. gardă de noapte; persoană care face de gardă; in the ~es în nopţile de veghe. night watchman [~ 'wot/man],pl. night watchmen [-man, -men] s. gardian / paznic de noapte. nightwear ['naitwea1"] $, lenjerie de noapte. night-work fnaitwa:k] s. muncă de noapte. nighty [ 'naiti] I. s. (fa/».) cămaşă de noapte (de femeie). II. adj. (înv.) de noapte, nocturn. nighty-night ['naitinait] interj, (fam.) noapte bună! nigrescence [nai'gresans] s. înnegrirc, negreală. nigrescent [nai'gresant] adj. negricios. nihilism ['naiiliz^m, 'naihil-, 'naial-] adj. nihilism. nihilist ['naiilist] s. nihilist. nihilistic [inaii'listik, naihi'l-, 'naia'!-] adj. nihilist. nihility [nai'/nliti] s. (rar) 1. inexistenţă, non-existenţă, neant, nimic. 2. fleac, nimic. nil [nil] I. s. nimic, zero: three goals to ~ trei la zero; vision ~ vizibilitate zero. II. vb. intr. (mv.) will he ~he de voie de nevoie, vrând-nevrând. nilgai ['nilgai] s. (zool.) nilgau (Boselaphus tragocatnelus). Nilotic l'nai'btik] adj. al Nilului, de pe Nil. nimbi ['nimbai] pi. de la n i m b u s. nimble ['nimbi] adj. 1. agil, iute, vioi. uşor. sprinten, activ; dibaci. 2. (despre inteligenţă) viu, ager, prompt. nimble-fingered [-ifingad] adj. cu degete suple / agile; îndemânatic. nimble-footed [-.futid] adj. cu pas uşor; iute de picior: sprinten. nimble-limbed [~ilimd[ adj. v. n i m b 1 e - f o o t c d. nimble-minded [-'maindidj adj. ager. iute de minte. nimbleness ['nimblnisj s. agilitate, vioiciune, sprinteneală, uşurinţă. nimbly f'nimbli] adv. agil, sprinten. nimbus ['nimbas].pl. nimbi ['nimbai] sau nimbuses fnimbasiz] s. 1. nimb, aureolă, halo. 2. (meteor.) nor de ploaie / nimbus. nimiety [ni'maiiti] s. (rar) prisos, belşug. niminy-pimininess ['nimini'pimininisj s. 1. afectare, fandoseală. 2. mofturi, fasoane; sensibilitate exagerată. niminy-piminy [nimini'pimini] adj. 1. afectat, fandosit. 2. mofturos. nincompoop ['ninkampu:p, 'nirjk-J ş. 1. găgăuţă, prostănac, neghiob, zevzec. 2. persoană lipsită de caracter. nine [nain] I. num., adj., pron. noua; ~ times out of ten de nouă ori din zece, de obicei; a ~ days' wonder un eveniment de senzaţie al cărui interes trece repede. II. s. 1. nouă. 2. (amer. sport) echipă de nouă oameni (la base-ball). 3. the Nine (wit.) cele nouă muze. ♦ up to the ~s la perfecţie; to crack smb. up to the ~s a ridica pe cineva până la cer: dressed up to the ~s îmbrăcat foarte îngrijit şi elegant, dichisit. ninefold ['nainfould] I. adj. repetat de nouă ori. II. adv. de nouă ori atât, de nouă ori mai mult. nine-killer [~kuVj s. (entom.) miriapod mare. nine men's morris [-.menz 'maris] s. vechi joc englez, asemănător cu ţintarul. ninepins [~pinz] s. popice. nineteen i'nain'tim, '--, -'-[ num., adj. pron., s. nouăsprezece; to talk / to go ~ to the dozen a vorbi ca o moară stricată, a (te) asurzi cu vorba. nineteenth ['nain'ti:n6[ I. num., adj., pron. al nouăsprezecelea. II. s. a nouăsprezecea parte, nouăsprezecime. ninetieth ['naintiiO,-tjiG,-tiaG,-tja0]I.num., adj.,pron.a[nouăzecilca.II.s. anouăzeeca parte, nouăzecime. ninety ['nainti] num., adj., pron., s. nouăzeci; the nineties ultimul deceniu al unui secol. ninny l'ninij s. prostănac, neghiob, găgăuţă. ninny hammer [~ ihsemar] s. v, n i n n y. ninth [nainGj I. num., adj., pron. (al) nouălea. II. s. a noua parte, noime. niobium [nai'oubiam] s. (chim.) niobiu,columbiu. Nip [nip] s. presc. de la N i p p o n e s e (II). nip [nip] I. past şi part. trec. nipped sau nipt [-t] vb. A. tr. 1. a ciupi, a pişcă; (despre câine) a muşca; a apuca, a prinde (cu un instrument). 2. a prinde (un va/x?r între gheţuri). 3. a tăia, a curma, a reteza din rădăcină; a opri dezvoltarea (cu gen.); to ~ in the bud (jig.) a distruge în germene; a înăbuşi în faşă. 4. (despre ger etc.) a pişcă, a muşca.



 Nipper



5. (tehn.) a muşca, a prinde; a tăia, a apuca; a strange. 6. a bea câte puţin, a gusta. 7. (sl.) a pune mâna pe, a prinde, a aresta. 8. to ~ off a) a ridica, a lua; b) (hori.) a cârni, a ciupi; . to ~ up a strânge în grabă. B. in/r. 1. (despre ger) a ciupi, a pişcă, a muşca, a înţepa. 2. to ~ along a trece repede, a trece cu paşi repezi şi uşori; to ~ in a) a intra repede, a intra cu paşi repezi şi uşori; b) a se amesteca, a se băga (în vorbă); to ~ up a (se) urca repede. II. s. 1. ciupitură, pişcătură, muşcătură. 2. bucată muşcată, îmbucătură. 3. pişcătură, acţiune puternică a gerului sau a vântului. 4. (jîg.) muşcătură, sarcasm. 5. blocare (a unui vas din cauze gheţurilor). 6. (tehn.) menghină, presă. 7. (geol.) stâncă, faleză. 8. (mine) surpătură, năruire, surpare. 9. (poligr.) fâşie de tipărire. 10. (telm.) joc dintre valţuri. ■v* (amer.) ~ and tuck a) la egalitate (într-o competiţie); b) inconstant, schimbător. 11. duşcă. Nipper ['nips'"] s. (amer., fam.) japonez. nipper s. 1. persoană sau obiect care prinde, muşca, ciupeşte etc. 2. pi. (sau a pair of ~s) cleşte. 3.pl. (sl.) lornion. 4.pl. (amer. sl.) lanţuri, cătuşe. 5.pl. cleşte (de rac). 6. dinte incisiv; dinte din faţă (la cal). 7. (sl.) băiat; băiat de prăvălie, atelier etc.; copil fără părinţi sau fără casă. 8. (mine) muncitor care aduce sfredelelc de la atelier la mină şi invers. 9. cantitate mică, pic. nippiness E'nipinis] s. agilitate. nipping ['nipirj] adj. 1. (despre ger) ciupitor, pişcător, înţepător, aspru. 2. (fig.) muşcător, sarcastic, înţepător. nipple ['nipl] s. 1. (anat.) mamelon; sfârc (de sân). 2. biberon, susetă. 3. (tehn.) îmbinare cu niplu. 4. (mii.) percutor. 5. ieşitură, protuberantă. 6. movilă, mamelon; mic vulcan stins. 7. bec (de gaz); balon, glob (de sticlă sau metal). nipplewort ['niplwo:t] s. (bot.) zgrăbunţică (Lapsana communis). Nipponese [.nipo'nkz, -'ni:s] I. adj. japonez. II. s. (sg. si pl.) japonez, nipon. Nipponian [ni'pounisn] adj. v. N i p p o n e s e (I). nippy ['nipi] I. adj. 1. (despre vânt) aspru, tăios, înţepător. 2. (fam.) dezgheţat, descurcăreţ, abil, priceput. II. s. (fam.) chelneriţă, ospătară. nipt [nipt] past si part. trec. de la n i p (I). / nirvana [nia'vama, no;'v-, amer. şi -Vaîng] s. nirvana. nirwana [nio'wa:ro] s. v. n i r v a n a. nisei ['ni;'seij s. (amer.) american de origine japoneză. nisi ['naisai] conj. (lat. jur.) (folosit ca adj.) decree ~ decret care intră în vigoare dacă nu apare un motiv de casare; ~ prius court tribunal civil; trial at ~ prius audiere a proceselor civile la o curte cu juri. nit1 [nit] s. lindine. nit2 s. (scot.) alună. nit3 s. (text.) gogoaşă (de fire). nit4 s. (/iz.) nit. niter ['naita'] s. (amer.) v. n i t r e. nitery ['naitari] s. (amer.) cabaret, local de noapte. nit-pick ['nitpik] vb. intr. (fam.) a se pierde în detalii. nitrate (chim.) I. ['naitreit, -tritj s. nitrat, azotat. II. ['naitreit] vb. Ir. a nitra. nitration [nai'treijan] s. (chim.) nitrare, azotare. nitre ['naitol (chim.) I. s. silitră, salpetru, azotat de potasiu. II. vb. tr. a nitra. nitric f'naitrik] adj. (chim.) azotic, nitric. nitric acid [~ 'asid] s. (chim.) acid azotic / nitric, apă tare. nitric dioxide [~ dai'oksaid] s. (chim.) bioxid de azot. nitric oxide [~ 'oksaid] s. oxid de azot. nitride ['naitraid] s. (chim.) azotură, nitrură. nitrification ['naitrifai'kei/sn] s. (chim.) nitrificare. nitrify ['naitrifaij (chim.) vb. A. tr. a nitrifica, a azota. B. intr. a se nitrifica. nitrite ['naitrait] s. (chim.) azotit, nitrit. nitrobenzene [.naitrou'benzim,.—'-] s. (chim.) nitrobenzen. nitro-cellulose ['naitrou'seljulous] s. (chim.) nitroceluloză; fulmicoton. nitrogelatine ['naitrq«id3eta'ti:n] s. (chim.) gelatină detonantă / explozibilă. nitrogen ['naitrkrjsn, -trod3-J s. (chim.) azot. nitrogenous [nait'trod3inas, -d3sn-] adj. (chim.) azotic. nitroglycerin(e) ['naitrougliss'rim, -'glis3ri(:)n] s. (chim.) nitroglicerină. nitrosulphuric acid ['naitrouSAl'fjuorik 'îesidj s. (chim.) acid nitrozil-sulfuric. nitrometer ]nai'tromitor] s. (chim.) nitrometru. nitrous ['naitros] adj. (chim.) azotos. nitrous oxide [~ 'aksaid] s. (chim.) protoxid de azot, gaz ilariant. nitty t'niti] aay. plin de Iindini. nitty-gritty ['niti'gritij s. (fam.) 1. miez (al unei probleme). 2. (elemente de) rutină; „bucătărie" (a unei activităţi). nitwit ['nitwit] s. (amer. sl.) sărac cu duhul; prostănac, neghiob, dobitoc. nivation [nai'vci/sn] s. (geol.) eroziune nivalâ. niveous ['niviss] adj. 1. de zăpadă. 2. (alb) ca zăpada. nix1 [niks] interj, (sl. scol.) atenţie! şase! nix2 prou. (sl.) nimic; nimeni; for ~es pe degeaba / gratis. nix3 s. v. n i x i e. nixie ['niksi] s. (mitol.) zână, ştimă a apelor; ondină. Nizam [nai'zaan, nai'za:m] s. 1. (ist. Indiei) Nizam. 2. nizam (sg. si pi.) soldat în armata turcă. no [nou] I. adj. nici un, nici un fel de; nu prea; nu tocmai; he made ~ reply n-a zis nimic; n-a dat nici un răspuns; he spared ~ pains n-a cruţat nici un efort, a făcut tot ce i-a stat în puteri; it is ~ distance nu e departe, e foarte aproape; ~ one man could have done it nici un om nu ar fi putut-o face singur; ~ nonsense! fără prostii! lasă fleacurile!; ~ admittance intrarea interzisă; ~ smoking! fumatul oprit!; the task is ~ easy one



642



nu e o sarcină prea uşoară; it is ~small matter nu e o afacere neglijabilă / măruntă; ~ such thing da de unde, nicidecum, deloc; he is ~ artist nu e artist; there is ~ getting out of it e cu neputinţă să scăpăm de asta. II. aaV. 1. nu; defel; deloc; do you want it or ~? vrei sau nu (vrei) acest lucru?; whether or ~ fie că c aşa, fie că e altfel, aşa ori altfel; whether you want it or ~ fie că vrei, fie că nu vrei, vrei nu vrei. 2. (scot.) v. n o t. 3. (cu comparative) nu(mai) (de cât); I am ~ taller than he nu sunt mai înalt decât el; he is ~ longer here el nu mai este aici; ~ sooner had she opened the door than de abia deschise uşa şi. 4. (ca simplă negaţie) nu; deloc; have you seen him? ~! I-ai văzut? nu!; to say ~ a spune nu, a nega; my answer is -răspunsul meu e nu, răspunsul meu e negativ. III. s. nu; ayes and ~es voturi pentru / pro şi contra. Noachian [nou'eikisn] adj. al lui Noe; din vremea lui Noe. Noah's ark ['nouozci:k] s. arca lui Noe. nob [rob] (si.) I. s. 1. cap, tărtăcuţă, dovleac, bilă. 2. valet de atu (in unele jocuri de cărţi). 3. grangur, boier. II. vb. tr. a lovi în cap (la bojr). nobble ['robi] vb. tr. (sl.) 1. a otrăvi (un cal, pentru a-lface să piardă cursa). 2. a mitui; a-şi asigura bunăvoinţa (cuiva). 3. a înşela. 4. a fura, a şterpeli. 5. a prinde (un delincvent etc.). 6. a omorî, a ucide. nobbier ['nobis'] s. (aiistr. sl.) 1. pahar de băutură (alcoolică). 2. duşcă. nobby f'nobi] adj. (fam.) elegant, şic; bătător la ochi. nobiliary [nou'biliori] aay. nobiliar. nobility [nou'biliti, -taţi] s. 1. nobleţe (ae rang, de caracter etc.). 2. aristocraţie, nobilime, boierime; the ~clasa nobililor (aristocraţie cu titlu, spre deosebire de g e n t r y, nobilimea fără titlu). noble1 l'noubl] I. aay. 1. nobil, aristocrat. 2. nobil, generos, cu sentimente şi idei înalte; dezinteresat. 3. impunător, minunat,remarcabil, splendid, impresionant; a ~pile un edificiu impunător. 4. excelent, admirabil; mândru; falnic; a ~horse un cal falnic. II. s. 1. nobil, aristocrat. 2. (ist.) galben (veche monedă engleză de aur valorând 6 şilingi 8 penny). noble2 s. (amer. sl.) şef al spărgătorilor de grevă. noble experiment [~ iks'perirront] s. (amer.) the ~ prohibiţia, regimul sec. nobleman ['noublnisn], pl. noblemen [~] s. nobil, gentilom; pair (în Anglia). noble metals [~'metlz] s.pl. metale nobile. noble-minded [-'maindid, '--■--] adj. cu suflet nobil, având calităţi morale superioare; mărinimos, generos. noble-mindedness [~'maindidnis] s. 1. nobleţe (sufletească). 2. generozitate, mărini­ mie. nobleness I'noublnis] s. 1. nobleţe (sufletească). 2. generozitate, mărinimie. 3. măreţie, grandoare. noblewoman f'noubLwuman], pl. noblewomen [--wimin] s. femeie de neam nobil, aristocrată. nobody ['noubodi, -bodi] I. pron. negativ nimeni; nici unul; ~knows better (than he) nimeni nu ştie mai bine ca / decât el; ~ was more surprised than I nimeni nu era mai uluit / mai uimit decât mine; ~ else nimeni altul; (fam.) I knew him when he was ~ îl cunosc încă de pe vremea când era un oarecare. II. s. nulitate, zero, persoană de nimic; parvenit; a little ~ un flecuşteţ, un om de nimic; a mere ~ un om de nimic, un oarecare. nock [nok] I. s. 1. adâncitură, crestătură, scobitură (l« capătul arcului). 2. (mar.) colţ de învergare. II. vb. tr. 1. a cresta, a scobi. 2. a întinde (coarda unui arc). noctambulant [roktembjultmt] adj. noctambul; somnambul. noctambulation [nok'tasmbju'leijan] s. noctambulism, somnambulism. noctambulism [rok'taembjulizam] s. noctambulism, somnambulism. noctiflorous [inokti'fteoros] aay. (bot.) care înfloreşte noaptea. noctiluca [.nokti'Iju:k3],pl. noctilucae [irokti'ljmsi] s. (zool.) noctiluca (Noctiluca). noctilucae [.rokti'lju:si] pl. de la n o c t i 1 u c a. noctovision [inokti'vi33n] s. facultate de a vedea noaptea. noctule ['roktjul] s. (zool.) liliac-uriaş (Nyctalus noctula). nocturnal [nok'tamal] I. adj. de noapte, nocturn. II. s. (aslron.) lunetă meridiană. nocturne ['noktan,'-'-, -'-] s. 1. (muz.) nocturnă. 2. (arte) scenă sau efect de noapte. nocuous f/rokjuss] aay. 1. dăunător, stricăcios, nociv. 2. veninos, otrăvitor, toxic, virulent. nod [nod] I. s. 1. înclinare a capului, semn afirmativ din cap; to give a ~ of assent a face un semn de acceptare; to answer with a ~ a răspunde printr-o înclinare / mişcare a capului. 2. semn din cap (imperativ); to be at smb.'s ~ a fi supus capriciilor cuiva; to have smb. at one's ~ a avea pe cineva la ordinele sale / la cheremul său; to obey smb. on the ~ a asculta pe cineva orbeşte. 3. semn din cap (salut familiar); he gave me a ~ îmi făcu un semn din cap. 4. moţăiala; înclinare / aplecare a capului (din pricina somnului); the land of ~ împărăţia viselor; to go to the land of ~ a călători în ţara viselor, a-i veni Moş Ene pe la gene; a adormi. II. vb. A. intr. 1. a înclina capul, a face semn cu capul, a da din cap. 2. a legăna uşor capul, a moţăi, a dormita, a piroti. 3. a se bălăbăni; a se agita; (despre copaci ele.) a se (a)pleca. 4. a fi neglijent; a face o greşeală din neatenţie. B. tr. a înclina (capul). <■ to ~ assent / approval a da din cap aprobator, a face semn că da. nodal ['noudl] aay. nodal; central. noddle ['nodi] I. s. (fam.) cap, dovleac, tărtăcuţă. II. vb. tr. a da mereu din (cap), a clătina (capul). noddy ['rodi] s. (pop.) prost, prostănac, neghiob. node [noud] s. 1. (bot.) nod. 2. (fiz.,filoz.) punct nodal. 3. (mea1.) nodozitate, excrescenţă. 4. (aslron.) punct de intersecţie a două linii. 5. (tehn.) nod de asamblare. 6. (mai.) nod; punct. 7. (tel.) priză a unei reţele, nod al unei reţele. 8. (mine) îngroşare, umflătură. nodi l'noudai] pl. de la n o d u s. nodical ['nodikal, 'noud-] adj. (astron.) referitor la punctele de intersecţie ale orbitelor. nodose ['noudous, nou'dous] adj. noduros. nodosity [nou'dositi] s. 1. nodozitate; caracter noduros. 2. protuberantă.



 643



nodular ['nodjular] adj. 1. nodular. 2. (mineral.) reniform. nodulated ['nodjulcitid] adj., v. n o d u l a r . nodule ['nodju:!] s. 1. nodul, nod. 2. (med.) nodul, ganglion. 3. (geol.) concrcţiune, pungă; nodulă; aglomerare de cristale; geodă. 4. (agr.) nodozitatc. nodulose ['nodjulous, i--'-] adj. cu nodule, cu nodulozităţi. nodulous ['nodjulas] adj. v. n o d u l o s e . nodus ['noudas],pl. nodi [-dai] s. 1. nod. 2. punct delicat, dificultate, complicaţie, nod (aî unei intrigi). noel [nou'el] s. 1. colind(ă); cântec de Crăciun. 2. Noel Crăciun. noetic [nou'etik] I. adj. 1. intelectual, spiritual. 2. abstract. II. s. noetics pl. (folosit ca sg.) noetieă, teoria cunoaşterii. nog1 [nog] I. s. ic, pană sau cui de lemn; ciot; mic bloc de lemn. II. vb. tr. 1. a fixa / a potrivi cu ajutorul unei pene de lemn. 2. a zidi / a umple cu cărămizi sau beton un cadru de lemn. nog2 s. 1. (dial.) bere tare. 2. v. e g g f l i p . noggin ['nogin] s. 1. ulcică. 2. cinzeacă (măsură de capacitate pentru băuturi egală cu 0,12-0,14 l). nogging l'nogirj] s. (constr.) lucrare de zidărie care umple spaţiile goale ale unui schelet de lemn. nogging piece [~ pi:s] s. (constr.) antretoaza; traversă. no-go ['nou'gou] s. 1. situaţie fără ieşire, impas. 2. (fam.) absenţa nicnstruaţiei. no-go area [~r£9ria] s. zonă interzisă. no-good [inou'gud] (amer. fam.) I. s. persoană sa» lucru iară valoare / de nimic. II. adj. fără valoare, de nimic. no-hoper ['nou'houpa1"] s. (austr. si.) terchea-berchea, pierde-vară, târâie-brâu; ratat. nohow ['nouhau] adv. (dial.) 1. în nici un fel, cu nici un chip, nicicum. 2. prost dispus; I am feeling all ~ nu mă simt în apele mele, nu-mi sunt boii acasă. noii [noii] s. (text.) deşeuri de la pieptănat, scărmănătură, scamă rămasă pe pieptene, darac etc. no-iron smooth surface fabric ['nou.aian 'smu:6 isa:fis Tsbrik] s. stofa care nu trebuie călcată. noise [noiz] I. s. 1. zgomot, larmă, zarvă, vuiet, tărăboi, strigăte, vacarm, scandal; to make a ~ a face zgomot; (fig.) to make a ~ about a face mare caz de; to make a ~ in the world a face să se vorbească despre ceva, a face vâlvă; (amer.) a big ~ stăpân, patron, ştab. 2. sunet (mai ales neplăcut, nearmonios). 3. (înv.) zvon. II. vb. A. tr. to ~ abroad a răspândi, a zvoni, a face cunoscut; that news was MI abroad vestea s-a răspândit pretutindeni. B. impers. a se duce vestea, a se zvoni, a merge vorba; it was ~d abroad that s-a zvonit că, s-a auzit că. C. intr. (rar) a face zgomot. noise killer ['noiz -kilar] s. 1. (te/m.) amortizor de zgomot. 2. (tel.) reţea antiparazită. noiseless ['noizlis] adj. nezgomotos, liniştit, tăcut. noiselessly [-li] adv. fără zgomot. noiselessness [-nis] s. linişte, lipsă de zgomot. noisette1 [nwo:'zct, nwo:'z-] s. (jr.) un fel de catifea. noisette2 s. (Itort.) specie de trandafir (Rosa noisettia). noise voltage ['noiz >voultid3l s. (tel.) tensiune de zgomot. noisily ['noizili] adv. cu zgomot, zgomotos. noisiness ['noizinis] s. 1. zgomot, scandal, tărăboi; caracter zgomotos. 2. (fig.) caracter strident, ţipător (al culorilor etc.). noisome ['noisom] adj. 1. pernicios, dăunător; nociv. 2. rău mirositor, puturos. 3. infect, respingător, scârbos. noisy f'noizi] adj. 1. zgomotos, gălăgios; turbulent. 2. (despre culori) strident, ţipător. nolo flight ['noulou flait] s. (amer. av.) zbor fără pilot. nolens volens ['noulcnz Voulenz] adv. (lat.) v. w i l l y - n i l l y (I). noli me tangere ['noulai mi; 'taînd3iri:] (lat.) (literal: „nu mă atinge") s. 1. (med.) lupus. 2. (bot.) mimoză, senzitivă (Mimosa pudica). 3. (fig.) persoană foarte sensibilă. nolle prosequi ['noli 'prosikwai] (lat. jur.) retragere a unei plângeri; casare. no-load ['nou'loud] s. (teltn.) mers / cursa în gol, cursa moartă; sarcină nulă. nomad ['nomod, 'noumaed] I. s. 1. nomad. 2. hoinar, călător, drumeţ; vagabond. II. adj. v. no m ad i c (a 1). nomadic(al) [nou'masdikfal), no'm-] adj. 1. nomad, migrator(iu). 2. hoinar, vagabond. nomadically [nou'maxi ikali, no'm-] adv. ca nomazii. nomadism ['nomadizpm, 'noumaxl-] s. nomadism, stare de nomad. nomadize ['nomadaiz, 'noumadaiz] vb. intr. a duce o viaţă de nomad; a migra; a hoinări, a rătăci, a vagabonda. nom de plume ['no:m da 'plu:rn, 'norn-] s. (fr.) pseudonim. nomenclature [nou'menklat/ar, 'noumenkleit/or, 'noumanklei-] s. 1. nomenclatură. 2. terminologie. 3. denumire, nume. nomic J'noumik, 'nomik] I. adj. (mai ales despre scriere) obişnuit, uzual. II. s. scriere obişnuită / uzuală (spre deosebire de cea fonetică). nominal ['nominal] adf 1. nominal, care se referă la nume. 2. (gram.) nominal, substantival. 3. nominal, care există numai cu numele. nominal bore [~ bo:r] s. (teim.) alezaj / calibru nominal; diametrul interior al unei ţevi. nominal capacity [~ ka'passitij s. (tehn.) capacitate / putere nominală. nominal capital [~ 'krepitl] s. (ec.) capital nominal. nominal error l~ 'era1"] s. eroare privitoare la nume. nominalism ['nominalizam] s. (ftloz.) nominalism. nominalist ['nominalist] s. (fiziol.) nominalist. nominal list ['nominal -list] s. listă nominală. nominal load ['nominal 'loud] s. (auto.) sarcină / încărcătură nominală. nominally ['nominali] adv. nominal.



nonconformity



nominal price ['nominal 'prais] s. preţ nominal. nominal sentence | - 'sentans] s. (jur.) condamnare condiţionată, cu suspendarea pedepsei. nominal value [~ 'vfelju:] s. (ec, tehn.) valoare nominală / de referinţă / prescrisă. nominate ['nomineit] vb. tr. 1. a numi, a desemna / a numi într-o funcţiune. 2. a fixa (o dată etc.). 3. a prezenta, a propune (un candidat, în alegeri). nominating convention ['nomineitin. kaniven/an] s. (amer.) adunare pentru alegerea unui candidat ca preşedinte. nomination [inomi'nei/an] s. 1. numire (în funcţie). 2. propunere / prezentare a candi­ daţilor (în alegeri); declarare a candidaturilor. 3. dreptul de a numi sau de a propune candidaţi (pe o listă electorală). nominatival [inomina'taival] adj. (gram.) nominatival, referitor la cazul nominativ. nominative ['nominativ] I. s. (gram.) nominativ. II. adj. 1. (gram.) nominativ. 2. [-nomi'neitiv] care se referă la numire, numit; the ~ and elective principles principiile de numire şi alegere. 3. nominal. nominative absolute [~ 'asbsalu:t] s. (gram.) nominativ absolut. nominator ['nomineita1"] s. 1. persoană care propune un candidat (în alegeri) sau care numeşte pe cineva într-o slujbă. 2. (/nat.) numitor (al unei fracţii ordinare). nominee [tiiomi'ni:] s. 1. candidat propus / desemnat (pentru o funcţie). 2. persoană Fictivă / care figurează numai cu numele. nomogram ['nomaigra^m] s. nomograma, abacă. nomograph ['nomaigru:f, -igrasf] s.v. n o m o g r a m . nomography [nou'mografi] s. 1. (/nat.) nomografie. 2. (jur.) nomografie. non-ability ['nona'biliti] s. inabilitate; neputinţă. non-absorbent ['nonab'so:bant] adj. (chim.) hidrofob. non-abstainer ['nonab'steinar] s. persoană care nu renunţă la băuturile alcoolice. non-acceptance ['nonak'scptans, -na?k-] s. neacceptare. non-access ['non'a^kses] s. (jur.) separaţie de corp (pentru stabilirea paternităţii într-un proces de divorţ). non-activity ['nonask'tiviti] s. inactivitate. non-adult ['non'axUlt] adj. tânăr, necopt, care nu e încă matur. non-affîliated ['nona'filicitid] adj. neafilitat, nemembru. non-affiliated union [~ 'ju:njan] s. sindicat neafiliat la alte uniuni sindicale. nonage ['nounid3, 'non-, amer. şi rnoneid3] s. 1. minorat; he was still in his ~ nu era încă major. 2. lipsă de maturitate. nonagenarian [inounad3i'nearian, inon-] adj., s. nonagenar. non-aggression pact ['nona'gre/an pjekt] s. pact de neagresiune. nonagon ['nonagon] s. (geom.) nonagon. non-alcoholic ['noniaslka'holik] adj. nealcoolic. nonaligned [inona'laind] adj. (pal.) nealiniat. nonalignment [Tnona'lainmant] s. (pol.) nealiniere. nonane ['nouncin, 'no-] s, (chim.) nonan. non-appearance ['nona'piarans] s. (jur.) ncprczentare la judecată. nonary ['nounari] I. adj. (despre un sistem de notaţie) având nouă ca bază. II. s. grup de noua. non-attendance ['nona'tendans] s. nefrecventare, absenţă. non-attention ['nona'ten/an] $. (rar) neatenţie. non-available ['nona'vcilabl] adf ncdisponibil. non-balanced ['non'bfelanst] adf neechilibrat; necompensat. nonbeliever ['non'bili:var] s. necredincios. non-belligerent ['nonbi'lid3arant, -be'l-, -ba'l-, -d3ront] adf nebeligerant. non-capital ship ['non'kaîpitl /ip] s. (mar.) vapor de mic tonaj. nonce [nons] s. for the ~ pentru moment; momentan, vremelnic; temporar; ad-hoc. nonce-word ['nonswa:d] s. cuvânt creat pentru un anumit caz. nonchalance ['non/alans] s. 1. nepăsare, indiferenţă, impasibilitate; răceală. 2. lipsă de grijă, neglijenţă. nonchalant ['non/alant] adj. indiferent, impasibil, nepăsător. nonchalantly [-li] adv. nepăsător, cu indiferenţă. non-claim ['nonklcim] s. (jur.) întârziere în înaintarea unei plângeri sau cereri în termen legal. non-collegiate ['nonka'li^iit, -ko'l-, -d3iat] 1. (despre studenţi) neaparţinând nici unui colegiu. 2. (despre universitate) fără colegii. non-com [non'kom] s. prese, de la n o n - c o m m i s s i o n e d o f f i c e r (jam.) subofiţer. non-combatant ['non'kombatant, -'kA.m-3 adj. (mil.) necombatant, care nu ia parte la operaţiuni militare; aflat în spatele frontului. non-commissioned officer ['nonka'mi/and 'ofisar,'--.-- '—] s. (mil.) subofiţer. non-committal ['nonka'mitl] I. s. abţinere, eschivare, caracter evaziv. II. adf evaziv, nehotărât. non-communicable ['nonka'mju(:)nikabl] adj. nemolipsitor, necontagios. non-compliance J'nonkam'plaians] s. 1. nesupunere, refuz. 2. neînţelegere, dezacord, discordanţă. 3. ~ with ncrcspcctare a (cu gen.), neobservare a (cu gen.). non-compos (mentis) [non'kompas ('mentis)] adj. (lat. jur.) iresponsabil. non-conducting ['nonkan'dAktirj, '--<--] adf (fiz.) neconductor, rău conducător; izolant. non-conductor ['nonkantdAktar,'--'—] s. (fiz.) neconductor, izolator. nonconforming ['nonkan'fo:mir), 'norjk-] adj. neconformist; protestatar. nonconformist ['nonkan'fo:mist, 'nonk-] s. 1. frel.) dizident, sectant. 2. neconformist. nonconformity |'nonkan'fo:miti, 'nonk-] s. 1. neapartenenţă la biserica de stat. 2. neconformism, nesupunere. 3. principii ale dizidenţilor. 4. (rel.) sectă dizidentă.



 non-contagious



non-contagious ['nonkon'teid33s] adj. nemolipsitor, necontagios: non-content ['nnnkan'tent] s. 1. ins nemulţumit, ncsatisfăcut; în dezacord. 2. persoană care votează contra unei propuneri (în Camera Lorzilor). non-contradiction ['non-kontra'dik/pn] s. lipsă de contradicţie. non-contributing ['nonkon'tribjutirj] adj. care nu contribuie (la ceva). . non-cooperation [rnonkouopD'rei/,7n] ş. politică de boicot; nesupunere, insubordonare; refuz de a coopera. noncyclic(al) l'n:m'saiklik(;?l)] adj. neciclic, neperiodic. nondescript ['nondiskript] I. ş. persoană şau lucru lipsit de aspect precis sau pregnant. II. adj. greu de descris; greu de stabilit; cteroclit. non-detachable ['nondi'taet/abl] adj. nedetaşabil. nondurable ['non'djuorobl, -'djosr-] adj. nedurabil, lipsit de o durată mai lungă; netrainic. none [nAn] I.prou. 1. nici unul; ~of you nimeni / nici unul dintre voi; ~of this concerns me nimic din toate acestea nu mă interesează / nu mă priveşte; ~ at all nici unul, de nici un fel; I will have ~ of it! nu vreau să aud de asta!; ~of your impudence! scuteşte-mă de obrăzniciile talc!; he is ~ of my friends nu se numără printre prietenii mei, nu c unul din prietenii mei. 2. nimeni; ~can teii nimeni nu ştie; I have told ~but you n-am vorbit despre asta nimănui decât d-talc. II. adj. de nici un fel, defel; money I had ~ bani n-aveam deloc; village there was ~ nici urmă de sat. III. adv. deloc; it was ~ too warm nu era deloc cald; he was ~ too amiable nu s-a arătat prea îndatoritor / amabil; (amer.) I slept ~ last night n-am închis ochii deloc noaptea trecută. non-effective ['noni'fektiv] I. adj. 1. ineficace; nefolositor, inutil. 2. inapt; incapabil. II. s. bărbat inapt pentru serviciul militar. nonempty ['non'empti] adj. (mat.) nevid. nonendorsed bill ['iwnin'doist 'bil] s. (ec.) cambie neandosată: nonentity [nn'nentiti, nn'n-] s. 1. nefiinţă. 2. ficţiune, fiinţă sau lucru inexistent. 3. persoană fără valoare, nulitate, zero. nones [nounz] s. pi. (ist. Romei) none. non-essential ['noni'scn/sl] I. adj. neescnţial, neimportant. II. s. 1. fleac, nimic, bagatelă, moft. 2. persoană neînsemnată. nonesuch ['n^n-sAt/J adj. ş. v. n o n s u c h . nonet [nou'net] s. (muz.) nonet. non-feasance |'non'fi:zpns] s. (jur.) neîndcplinirc a obligaţiilor legale. non-ferrdus ['nonTeros] adj. (despre metale) neferos. nonfiction [inon'fikfan] s. literatură nonficţională. nonflammable [innn'fla^mabl] adj. ncinflamabil. nonfreezing [pn3n'fri:zin.] adj. 1. rezistent la îngheţ. 2. necongclabil. nonfreezing mixture [~ 'mikstjbr| s. (chim.) amestec antigel. non-fuIfîl(l)ment ['nonfulTiImant] s. neîndcplinirc. non-ignitable ['nonig'naitobl] adj. (teltn.) neinfiamabil. non-inductive ['nonin'dAktivi adj. (fiz.) ncinductiv, fără inducţie. non-intervention ['nrmantoO'vcnfan] s. neintervenţie. nonius ['nounios] s. (telm.) nonius; vernier. . non-lending ['non'lendinj adj. care nu împrumută (cărţi). non-metal ['non'metl] s. (chim.) metaloid. non-metallic ['nonmi'tzelik, -mc't-, -ma't-] adj. nemetalic. non-moral. ['nDn'mor.?l] adj. amoral. non-mutual ['non'mjuitjusl, -t/u.?l] adj. nereciproc. non-necessity ['nonni'sesiti, -nc's-, -ns>'s-j s. lipsă de necesitate. nonny ['noni] s. (pop.) prostovan, prostănac. non-obedierice ['nona'biidisns, -ou'b-] s. neascultare. nonobjective [in:mob'd3cktiv] adj. (artă) nonfigurativ. non-observance ['nonsb'zoivsnsj s. neobservare, nerespectare (a legilor etc.). non-official ['nons'fi/pl. -o'f-] adj. neoficial. nonogenerian [-non^dsi'nsarion] adj., s.v. n o n a g e n a r i a n . nonpareil ['nonporcl, amer. <--'-] I. adj. fără seamăn / egal / pereche, incomparabil. II. s. 1.fiinţăsau lucru incomparabil. 2. măr paradis. 3. (poligr.) coq> de literă de 6 puncte; nonpareil. non-partisan ['non-pa iti'zsen,'-'—'-] s. 1. persoana care stă în afara partidelor. 2. persoană imparţială / nepărtinitoare. non-party ['non'pa;ti| adj. fără (de) partid. non-payment ['non'peimont] s. neplată, refuz de a plăti. non-performance ['nonpa'fomiansj s. neexecutare, neîndcplinirc. non-persistent [/nonp^O'sistont] adj. nedurabil, netrainic; nepersistent. nonplus ['nan'pKs, -'-] I. s. încurcătură, situaţie grea; perplexitate. II. vb. tr. a pune într-o situaţie grea / delicată, a lăsa pcqMex, a încurca. nonproductive bn-^npr-i'dAktiv] adj. neproductiv. non-profit [inon'profit] adj. (ec.) nonprofit. nonproliferation bnon'prouilifo'rei/an] s. 1. (pol. etc.) ncprolifcrarc. 2. (biol.) nediseminare. non-prosequitur [tnonprou'sekwito1"] s. (lat., jur.) hotărâre dată în defavoarea recla­ mantului în cazul neprezentării lui. non-resident ['non'rczid,7nt[ I. adj. flotant, pasager, în trecere, care nu locuieşte permanent. II. s. 1. persoană care nu locuieşte într-o localitate. 2. preot care nu are o parohie proprie sau venituri proprii. non-resistance ['nonri'zistpns, -ro'z-J s. neîmpotrivirc faţă de autoritatea de stat, supunere pasivă, nerezistenţă. non-resistant inDnri'zistent[ adj. care nu opune rezistenţă; supus, ascultător. non-reversible ['nonri'voissbî, -rs'v-, -sib-j adj. ireversibil. non-rigid ['non'rid^idj adj. (av., despre dirijabil) suplu.



644



nonscheduled ['non'jedjuild, amer. -'sked-] adj. neplanificat, neprevăzut (într-un program), nctrecut într-un orar. nonsense ['nonspns, 'non'sens] s. nonsens, absurditate, neghiobie, nesocotinţă; â piece of ~ o prostie, o absurditate, o inepţie; to talk ~ a spune prostii / inepţii / baliverne; a vorbi alandala, a bate câmpii, a.spune lucruri Iară şir / fără noimă; this passage makes ~ pasajul acesta c ncintcligibil / c lipsit de sens; that's all ~! astea-s fleacuri / prostii; astea-s gogoşi!; it is ~ to think that e absurd să crezi că; that will take / knock the ~ out of him asta o să-i bage minţile-n cap, asta o să-1 înveţe minte; asta o să-i scoată prostiile / gărgăunii din cap; asta o să-1 cuminţească; now no ~! ajunge! destul cu fleacurile! lisaţi copilăriile! . nonsensical [nDn'sensikd] adj. absurd, lipsit de sens, stupid, prostesc. nonsensically [-i] adv. absurd, prosteşte, fără noimă. non-sequence ['non'shkwons] s. lacună. non sequitur [non 'sckwitor] s. (lat.) (log.) concluzie care nu decurge din premise; rezultat paradoxal. non-sinkable ['non'sinksbl] adj. insubmcrsibil, care nu se scufundă. non-skid E'nonskid] I. adj. antiderapant. II. s. dispozitiv împotriva derapării roţilor. non-smoker [pnon'smouk3r] s. 1. persoană nefumătoare, nefumător. 2. compartiment pentru nefumători. non-stop ['non'stopl adj. 1. neîntrerupt, Încontinuu. 2. (av.) fără escală. 3. (ferov.) fără schimbare (a trenului). non-stop train [~ trein] s. (j'erov.) tren direct (fără opriri). non-success l'nons^k'ses] s. insucces, eşec, lipsă de succes. ; nonsuch ['non-SAt/J I. adj. v. n o n p a r e i l (I). II. s. v. n o n p a r e i l (II, 1). nonsuit ['non'sju:t] (jur.) I. s. retragere a plângerii, suspendare a cercetărilor. II. vb. a respinge (o cerere),-a retrage (o acţiune). non-taxable ['non'taîksob!] adj. neimpozabil. non-tenn ['non'to:m] s. interval între sesiuni judiciare. non-transferable ['nontrsens'fairobl, -trams'f-, -'tramsfors-, -'trainsfora-j adj. netransfe­ rabil. non-U English ['nonju: 'iqgli/1 s. engleză neacademieă / populară (prese, de la non-upper class English). non-union ['non'jumion] I. adj. nesindicalist; to employ ~ labour a angaja muncitori nesindicalişti. II. s. (med.) nesudură (a unei fracturi). non-unionist [-ist] s. nesindicalist. non-vanishing I'non'vEeni/in] adj. (mat.) care nu se anulează. non-vernacular ['nsnvn'najkjuls1"] adj. neidiomatic. nonviolence [non'vaiokms] s. (pol.) nonviolenţă. non-white [inon'wait] s. persoană care nu aparţine rasei albe. noodle1 ['nu:dlj s. 1. prostănac, găgăuţă, neghiob, nerod, tont. 2. (şl.) cap, tărtăcuţă. noodle2 vb. tr. a acorda (un instrument, executând cu titlu de încercare fragmente de arii). noodlehead ['nu:dlhed] s. găgăuţă. prostănac. fidea. ■ noodles ['nu:diz] s. pi. (gastr.) panglicuţe, nook [nuk] s. 1. colţ, ungher; loc retras, colţişor, cuib, ascunziş; hiding in ~s and corners ascuns prin unghere. 2. mic golf. noon [nu:n] s. 1. amiază, ora douăsprezece. 2. (poetic) miezul nopţii. 3. (fig. rar) înflorire, zenit, apogeu. noonday ['nu:ndcil s. amiază, miezul zilei, plină zi; (as) clear as ~ clar ca lumina zilei; at ~ ziua în amiaza mare. no one ['nou'wAii] pron. nehot. nimeni (v. n o b o d y I). nooning ['nu:nirj] s. (amer. dial.) 1. prânz, amiază. 2. pauză de prânz. 3. gustare luată la amiază. noontide ['nmntaid] i v . n o o n d a y . noose [nu:s, nu:z] I. s. 1. nod, laţ; (prov.) to put one's neck into the ~ a te lega la cap fără să te doară. 2. (glumeţ)'legătură; jugul căsătoriei. II. vb. tr. 1. a prinde în laţ. 2. a spânzura (un criminal). nopal l'noupal] s. (bot.) nopal, cactus-mexican (Nopalea cochineHifera). nope [noup] adv- (amer. fam.) nu. nor1 [no:rforma normală; nor forma slabă ocazională] (conj.) 1. nici; neither you ~ I nici d-ta nici eu; he shall not go ~ you either el nu va pleca şi d-ta cu atât mai puţin; 2. şi nici; Ido not know, ~ can I guess nu ştiu nimic şi nici nu pot să ghicesc; ~ is this all şi asta încă nu-i totul. nor2 [no:r] s. v. n o rt h (1,1,2). noradrenalin(e) [ino:rs>'drenolin] s. (bioc.) noradrenalină. Nordic ['no:dik] adj. (etnogr.) nordic, septentrional. Norfolk capon ['no:l3k «keipsn] s. hering-sărat. Norfolk Howard [~ ihauad] (şl.) păduehe-de-lcmn, ploşniţă. noria ['nourio] s. (tehnj noria; elevator cu cupe. norland ['no:Und] s. (jx)etic) ţinuturi nordice. norlander ['no:londor] s. nordic. norm [no:m] s. normă, model, standard. normal ['no:m.7l] I. adj. 1. normal, regulat, obişnuit. 2. mediu, mijlociu. 3. (maţ.) normal; perpendicular. II. s. 1. stare / situaţie normală, normal. 2. (med.) temperatura normală. 3. (chim.) soluţie normală. 4. (mat.) perpendiculară, normală. 5. nivel. normal acid 1~ 'a?sid] s. (chim.) artoacid anorganic. normal charge [~ 't/u:d3J s. (electr.) sarcină normală. normalcy ['nomialsi] s. v. n o r m a l i t y , normality [no:'ma3litij s. stare obişnuită / normală. normalization [inomulai'zci/sn, -mpli'z-] s. normalizare.



 645



normalize ['normalaiz] vb. tr. a normaliza; a reglementa. normally ['nomiali] adv. normal. normal school ['normal 'sku:l[ s. şcoală normală. Norman ['no:ni9n] I. s. 1. normand. 2. (ist.) nornian(d). II. adj. 1. normand. 2. (ist.) norman(d). norman s. (mar.) cui de bintă. Norman conquest [~ 'korjkwcst] s. the ~ cucerirea Angliei de către Normanzi (1066). normanesque [momis'nesk] adj. (arhit.) după stilul normand; roman. Norman French [~ Trent/] (ist.) adj. anglo-franccz, anglo-norman(d)ă; ~ style arhitectură engleză din sec. XII. normative ['n^imotiv] adj. normativ. normocyte ['nonnosaitj s. (anat.) normocit. Norn [ns:n] s. (mito/, scandinavă) nornă. Norse [no:s] I. s. 1. (ist., [x?etic) limbi scandinave (mai ales norvegiana),- Old ~ limbă veche scandinavă (până în sec. XIV). 2. (fam.) scandinav. II. adj. 1. vechi norvegian. 2. vechi scandinav. Norseman ['n^smon], pi. Norsemen [-man, -men] s. (ist.) 1. norvegian. 2. vechi scandinav; viking. north [no:0] I. s. 1. nord, miazănoapte. 2. the North partea de nord a ţării (în Anglia, regiunea de la nord de Number; în S.U.A. la nord de fluviul Ohio). 3. vânt de nord; crivăţ. II. adj. 1. nordic, de nord. 2. îndreptat spre nord; ~ front faţadă îndreptată către nord. III. adv. către nord, la nord; ~ of la nord de; it lies ~ and south se întinde de la nord spre sud. North Carolinian l'nn:8rka?ro'IainJ3n,-ni9n]I.adj. dinCarolinadeNord.il-s. locuitor din Carolina dc Nord. North Dakotan [~ da'kouton] I. adj. din Dakota dc Nord. II. s. locuitor din Dakota de Nord. north-east ['no:9'i;st, no:r'i:st,'--, -'-] I. s. nord-est. II. adj. nord-estic. III. adv. către nord-est. north-easter [nrr.8'i:st3r, nD:r'i:st3r] s. vânt puternic de la nord-est; crivăţ. northeasterly [n."i:0'i:st3li. nor'i:stali] I. adj. situat / aşcZat la nord-est, către nord-est. north-eastern [no:0'i:st3n] adj. nord-estic. north-eastward [nD:6'i:stw3d] I. adv. în direcţia nord-est. II. adj. situat în direcţia nord-est. III. s. nord-est. norther ['no:â3r] s. (amer.) vânt puternic dc la nord (în sudul S.U.A.). northerly ['n.rGoli] I. adj. 1. (despre vânt) nordic, dc nord. dc miazănoapte. 2. îndreptat / aşezat către nord. II. adv. 1. în regiunea dc nord. 2. către nord. northern ['noiiten] adj. nordic, dc nord. northerner [-3rj s. 1. nordic, locuitor din nord. 2. persoană din statele de nord ale S.U.A. northern lights ['no:Oan 'laits] s. aurora boreală. northernmost ['no:83nrnoust, -mast] adj. cel mai nordic, de la extremitatea nordică. northing [*ip:6in] s. (mar.) rută / drum sau deviere către nord; diferenţă de latitudine către nord; two miles ~ o deviere dc două mile spre nord. Northman ['no:6m3n].p/. Northmen [-man, -men] s. 1. om din nordul Europei. 2. (ist.) locuitor al Scandinaviei; norman(d). north-polar ['no:6'poul3r] adj. septentrional, polar, arctic. North Pole [~ poul] s. the ~ Polul Nord. North Star ['no:8 'sta:1"] s. the ~ Steaua Polară. North Star State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Minnesota. Northumbrian [no:'OAmbrisn] I. adj. din Northumberland. II. s. 1. locuitor din vechiul ţinut Northumbcria sau din actualul Northumberland. 2. dialect dc nord al limbii anglo-saxonc. 3. dialect din Northumberland (al limbii engleze moderne). northward ['no:0wsd] I. adv. către nord, în direcţia nordului. II. adj. îndreptat / situat către ilord. III. s. direcţie nordică. northwardly [-li] I. adv. în direcţia nordului; la / spre nord. II. adj. (despre vânt) dc nord. northwards [-z] adv. v. n o r t h w a r d (I). north-west ['no:0'wcst,'--. -'-, mar. no:'west] I. s. nord-vest. II. adj. nord-vestic. III. adv. la / către nord-vest. north-wester [-sr] s. 1. vânt de nord-vest. 2. (si.) grog. north-westerly [-3li] I. adj. nord-vestic. II. adv. în direcţia nord-vest. northwestern [-sn] adj', nord-vestic. dc nord-vest. north-westward [-wsd] I. adv. în direcţia nord-vest. II. adj. situat în direcţia nord-vest. III. s. nord-vest. northwind l'n:>:8'wind] s. vânt dc nord / miazănoapte; crivăţ. norward ['no:wod] adv. v. n o r t h w a r d (s), Norwegian [no:'wi:d3Pnj I. adj. norvegian. II. s. 1. norvegian. 2. (limba) norvegiană. nor'-wester ['nrv.'wcsto1"] s.l.v. n o r t h - w e s t e r . 2. glugă dc muşama. nose [nouz] I. s. 1. nas; bot (la animale); turn(ed)-up ~ nas ridicat în sus: flat ~ nas turtit; to blow one's ~a-şi sufla nasul; a-şi şterge nasul; to hold one's ~a-şi astupa nasul; to speak through the ~ a vorbi pe nas, a fornăi; (fam.) it's under your very ~ c sub nasul tău: I did it under his ~ am făcut-o sub nasul Iui / în faţa lui; to poke one's ~ into smth. a-şi vârî / a-şi baga nasul în ceva; a se amesteca în ceva; to look down one's ~ a fi rău dispus; to look down one's ~ at smb. a privi / a cerceta pe cineva dc sus în jos. a măsura pe cineva cu privirile; to lead smb. by the ~ a duce pe cineva de nas; a face pe cineva să joace după cum îi cânta, a face pe cineva să-i cânte în strună; (fam.) to count / to tell ~s a face numărătoarea (aderenţilor etc.); a număra voturile. 2. nas, miros; to have a good ~ a avea mirosul fin. a avea nasul fin; (fam.) to have a good ~ for smth. a avca fler / agerime. 3. miros plăcut, buchet (al vinului, al ceaiului etc.); parfum, mireasmă (a fânului etc.). 4. prora, parte dinainte (a unui vas, a avionului etc.); cioc (al unei clanţe,



notary



al unui zăvor); ascuţiş, tăiş (al unei unelte); vârf (de daltă, sulă etc.); cârlig; ţeava la deschizătura foalelor dc suflat; deschizătură dc scurgere, calotă (a convertizorului Bessemer); [mil.) vârf (de glonte); (mar.) con dc şoc (al unei torpile); (ferov.) vârful acului (de schimbat macazul); punct, loc (de încrucişare de drumuri). II. vb. A. tr. 1. a mirosi, a simţi (după miros), a-şi băga / a-şi vârî nasul în (ceva). 2. to ~ out a) a adulmeca, a descoperi; b) a învinge (la o mică diferenţă I la scor strâns). B. intr. 1. a mirosi; a-şi vârî nasul. 2. to ~at smth. a mirosi ceva; to ~ about / (a)round a scormoni, a scotoci, a cotrobăi, a-şi vârî nasul pretutindeni / peste tot; to ~ into smb.'s business a-şi vârî nasul în treburile cuiva; to ~ after / for smth. a căuta ceva, a cotrobăi după ceva. nosebag l'nouz basg] s. 1. traistă, desagă (pentru hrana calului). 2. (sl.) mască anti-gaze. 3. (sl.) coş sau pungă eu mâncare. nose-band [~ba:ndj s. curea care trece pe deasupra botului (parte din frâu). nosebleed |~bli:d] s. 1. hemoragie nazală, sângerare pe nas. 2. (bot.) coada-şoricelul ui (Achillea millefolium). nose candy [~ iksendi] s. (amer. sl.) cocaină. nose cape [~ keip] s. (amer. sl.) mască dc gaze. nosecone [~koun] s. (tehn.) con protector (al unei rachete etc.). nose counting [~ ikauntin] s. (mil. sl.) estimare a efectivelor inamice. nosed [nouzd] adj. (în cuvinte compuse) cu nasul, eu un nas; long-~cu nasul lung; keen-~cu nasul fin. nosedive ['nouzdaiv] (av.) I. s. 1. picaj, coborâre în picaj; to fall into a ~ a cobori în picaj. 2. scădere vertiginoasă, diminuare rapidă. II. vb. intr. a coborî în picaj. nose-flute [~flu:t] s. (muz.) instrument în care se suflă cu nasul (îa Asia). nosegay [~geij ş. buchet (de flori). nose-heavy [~ihcvi] adj. 1. (av.) greu dc bot. 2. (mar.) aprovat. nose key [~ ki:] s. (telm.) pană cu călcâi. noseless ['nouzlis] adj. fără nas. nose lift ['nouz lift] s. (av.) cabraj. nose-over [~'ouv3r] s. (av.) capotare; punere în pilon; luping. nosepaint [-peint] s. (amer. sl.) pileală, băutură alcoolică. nose piece [~pi:sj s.l.v, n o s e - b a n « . 2 . (te/m.) parte frontală / anterioară (a unui motor); canulă, capsulă, vârf; injector, duză, ajutaj, capăt al furtunului de incendiu. nose pipe [~ paip] s. (auto etc.) duză, jiclor; ajutaj. nose plate [~ plcit] s. (mii.) placă frontală blindată (a unui tanc). noser ['notiZ3rj s. 1. (şi dead ~) vânt puternic din faţă. 2. (sl.) persoană carc-şi bagă nasul peste tot. nose-rag ['nouzraeg] s. (pop.) batistă. nosering [~rinj s. inel dc pus în nas. nose warmer [~ -wr>:m3r] s. (sl.) pipă scurtă. nose wiper [~ iwaips1"] s.v, n o s e - r a g . nosey f'nouzi] adj. (fam.) 1. năsos, cu nasul mare. 2. curios, iscoditor. 3. urât mirositor, care „muta nasul din loc". 4. (despre ceai) aromat. nosey parker [~ 'pa:k3r] s. (fam.) băgăcios, persoană care~şi bagă nasul peste tot. no-show ['nou'/ou] s. (amer. av. sl.) pasager neprezentat Ia timp. nosing ['nouzirj] s. 1. apărătoare / întăritoare / margine de metal (pentru colţuri, trepte etc.). 2. (av.) capotare. nosography [no'ssgrsfi] s. (med.) nosografic, descriere a bolilor. . nosological [aiosou'bd3ik3l] adj. (med.) nosologic, patologic. nosology [nou'sDbd3i] s. (med.) nosologic, patologie. nosophobia bnos^Toubja, -bis] s. (psih., med.) nosofobie. nostalgia [n:>s'taeld3i;>] s. 1. nostalgie. 2. dor de patrie / de ţara. nostalgic [nos'tffik^ik] adj. nostalgic. nostalgically I-3I1] adv. nostalgic, cu nostalgie. nostalgy ['nostsk^i] s.v. n o s t a l g i a . nostril ['nostril] s. nară. nostrum ['nostrom] s. 1. medicament brevetat. 2. elixir recomandat ca bun pentru toate bolile. 3. (fig.) panaceu, remediu universal. 4. (peior.) plan politic utopic. nosy l'nouzi] adj. v. n o s e y. not [nnt forma normală; nt. n forme slabe întrebuinţate numai după verbe auxiliare) adv. nu, deloc; (îav., lit.) I know ~nu ştiu; fear ~ n-ai teamă, n-ai frică; I can ~/can­ 't answer nu pot răspunde, n-aş putea să spun / să răspund; he will ~ / won't come nu va veni, n-arc să vină; she is ~ / isn't there ca nu e acolo; do ~ / don't stir nu (te) mişca; you understand, do you ~ / don't you? înţelegi, nu-i aşa? he is here, isn't he / is he ~? ci e aici, nu-i aşa?; ~ at all a) deloc, nicidecum; n-ai pentru ce; pentru puţin; Are you going? Certainly ~ Pleci? — A, nu! I don't care whether he comes or ~ nu-mi pasă dacă vine ori nu (vine) / dc vine ori ba; mi-e egal dacă vine ori nu; whether he likes it or ~ fie că-i place, fie că nu-i place; I think ~ cred că nu, mi se pare că nu; I fear ~ mă tem că nu. mi-e teamă că nu; I hope ~ sper că nu; ~ that nu că, nu înseamnă că; ~ I ! altul, nu eu!; ~ without reason nu fără motiv. nota bene ['nouţa 'bi:ni, -'beni] loc. adv. (lat.) nota bene, N.B. notability l-nouts'biliti, -foţi] s. 1. notabilitate, personalitate, celebritate. 2. distincţie; importanţă, caracter demn de a fi remarcat. notable ['noutsbl] I. adj. 1. remarcabil, notabil, însemnat, considerabil. 2. (despre o femeie) harnic, econom, bun gospodar. 3. evident, vizibil, învederat. II. ş, 1. persoană remarcabilă. 2. (ist.) notabil. notableness [-nis] s.v. n o t a b i l i t y (2). notably |-i] adv. 1. în mod remarcabil, deosebit. 2. îndeosebi; foarte. notarial [nou'tesrbl] adj. de notariat, notarial. notarize ['noutsraiz] vb. tr. a certifica / a legaliza prin notariat. notary ['noutart] s. notar.



 notary public



notary public [~ 'pAblik] s. notar public. notation [nou'tei/an] s. notaţie, notare, însemnare cu litere, cifre etc.; musical ~ notaţie muzicală; (mat.) scale of ~ sistem de numerotaţie. notch [rot/] I. s. 1. crestătură, cioplitură, scobitură, semn (pe un răboj); ştirbitură; jgheab, uluc, şanţ (la un scripete); cep (la un butoi); tăietură, despicătură; loc pentru îmbucarea a două părţi; (tehn.) dinte. 2. (înv.) punct (l« cricket). 3. (amer.) trecătoare, pas, cheie, defileu. 4. (amer. fig) grad, nivel, punct; prices had reached the highest ~ preţurile atinseseră punctul culminant; he is a ~ above the others este cu mult deasupra celorlalţi, le este net superior. II. vb. tr. 1. a cresta, a tăia, a face un semn (crestând) în, a ciopli în formă de zimţi / dinţi; a ştirbi. 2. (fam.) to ~ up a trece la activ / pe răboj. notched ['nat/t] adj. 1. crestat; zimţat. 2. cu renuri, cu jgheaburi. notched-bar strength [~bu: iStrerjO] s. (tehn., mec.) rezilienţă. notching ['not/in] s. 1. crestare; zimţuire. 2. (electr.) comutare în trepte / eşalonată. notch wheel ['not/ wi:l] s. (tehn.) roată de clichet. note [nouţ] I. s. 1. (mai ales pi.) notă, notiţă, însemnare; to take / to make a ~ of a lua notă de, a-şi însemna (cw ac.),- to take ~s of a lecture a lua note la o conferinţă; to lecture from ~s a citi o conferinţă, a vorbi după un text scris. 2. adnotaţie, notă (de carte), comentariu. 3. bilet, notiţă; he dropped me a ~mi-a trimis un bilet. 4. (ec.) efect, bilet, buletin, borderou, factură; ~of hand, promissory ~ bilet la ordin; dispatch ~ buletin de expediţie. 5. (coin.) bancnotă, bilet hârtie; a five-pound ~ hârtie de cinci lire sterline. 6. notă (diplomatică). 7. (muz.) notă, sunet; coardă; the raven's ~ croncănitul / ţipătul corbului; to strike all the ~s at once a Iovi toate clapele deodată (la pian). 8. (poetic) melodie. 9. ton, notă, trăsătură distinctivă, semn caracteristic; there's a ~ of assurance in his voice e o notă de siguranţă în vocea sa; to change one's ~ a-şi schimba tonul / atitudinea; to strike the right ~ a nimeri tonul just, a fi în ton. 10. simbol, semn. 11. pată, stigmat, semn. 12. (poligr.) semn; ~ of exclamation semnul mirării. 13. însemnătate, renume, reputaţie, notorietate, eminenţă; critic of ~critic cu renume. 14. atenţie, observare, consideraţie; worthy of ~ demn de atenţie; to take ~ of a lua în consideraţie; (cu ac.) a da atenţie (cu aat.) -0* to compare ~s a face un schimb de păreri / de impresii. II. vb. tr. 1. a nota, a însemna, a consemna în scris. 2. a remarca, a observa; a da atenţie (cu dat.), a nota, a înregistra, a releva. 3. a adnota (un text). 4. (ec.) a protesta. 5. to ~ down a nota, a însemna, a serie. notebook I'noutbuk] s. caiet de notiţe, carnet (de notiţe); agendă. notecase [~keis[ s. portofel. noted ['noutid, amer. si-ed] adj. cunoscut, bine cunoscut, vestit, celebru, faimos, ilustru. notedly [-li] aaV. în special, îndeosebi, mai ales. note forger ['nout 'fo:d30r] s. falsificator de bancnote. noteless ['noutlis] adj. 1. necunoscut, obscur, lipsit de vreo calitate deosebită. 2. (muz.) nemuzical; afon, note magnifier ['nout imaignifais'] s. (tel.) amplificator de sunet. notepad [~pa3d] s. blocnotes. notepaper [~r] s. hârtie de scris. note shaver [~ >/eivor] s. (amer. si.) cămătar. noteworthy [~iW9:6i] adj. vrednic / demn de atenţie, care merită să fie cunoscut. nothing ['iiAOirj] I. s., pron. 1. nimic; ~ could be simpler nimic mai simplu; e tot ce poate fi mai simplu; e simplu ca bună ziua; next to ~ mai nimic; (fam.) I feel like ~ on earth nu ştiu pe ce lume mă aflu; mă simt cât se poate de prost; his hat looked like ~ on earth avea o pălărie cum nu s-a mai văzut / nemaipomenită; as if ~ had happened ca şi cum / de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat; fit for ~ buri de nimic; to say ~ of fără a mai vorbi de, ca să nu mai spunem nimic de; (prov.) ~ venture, ~ win cine nu riscă nu câştigă; nici un câştig nu e fără risc; orice câştig cere risc; there is ~ more to be said nu mai e nimic de spus, asta-i tot; that has ~ to do with the matter aceasta nu are nici o legătură cu ceea ce ne preocupă; that has ~ to do with you nu-i treaba ta, nu te priveşte; ~ else nimic altceva; ~ (else) but / than nimic (altceva) decât; ~ but the truth adevărul şi numai adevărul; adevărul, nimic altceva decât adevărul; adevărul, purul adevăr; adevărul adevărat; for ~«) zadarnic; inutil, pentru nimic, în van; b) gratuit, gratis, degeaba; to stand for ~ a nu avea importanţă, a nu conta deloc; she is ~ to him ea îi este (cu totul) indiferentă; it is ~ to me whether he comes or not vine ori ba, mi-e cu totul / absolut / cu desăvârşire egal; I can make ~ at all of it nu (mai) înţeleg absolut nimic. 2. (mat.) zero. 3. neant; nimicnicie. 4. bagatelă, fleac, (lucru de) nimic; the little ~s of life nimicurile vieţii; to punish a child for a mere ~ a pedepsi un copil pentru un fleac / pentru o nimica toată; he is a mere ~ e un om de nimic / o nulitate; it is ~ asta nu-i nimic, am văzut altele şi mai şi. II. adv. nicicum, nicidecum, deloc; în nici un fel / chip; this helps us ~ aceasta nu ne ajută în nici un fel; aceasta nu ne este de nici un ajutor, nu e de cine ştie ce ajutor; ~ loath bucuros, cu plăcere, fără şovăire. - nothingarian î'nA0in'e(3)ri3n[ s. ateu; liber-cugetător. nofhing-a-year-man ['nA0in3iJ9:'ma;n] s. (amer.) om de afaceri care serveşte în guvernul federal fără a primi vreo compensaţie. nothingness ['nAGirjnis] s. 1. neant, nefiinţă, inexistenţă. 2. nimicnicie, lipsă de valoare / de însemnătate; nulitate; fleac, prostie. . notice j'noutis] I. s. 1. aviz, notificare, înştiinţare; ~of receipt aviz de primire. 2. preaviz, avertisment; to give smb. ~ of smth. a preveni pe cineva de ceva; I must have ~ va trebui să fiu înştiinţat, va trebui să mi se dea un aviz prealabil; to give official ~ that a înştiinţa oficial că; to give ~ to the authorities a informa / a preveni autorităţile; take ~ that after the 20 inst. sunteţi avizat / vi se aduce la cunoştinţă că începând de la 20 ale lunii curente; ~ is hereby given that se aduce la cunoştinţa tuturor că; public ~ înştiinţare publică; ~ of a meeting convocarea unei adunări; until further ~ până la noi ordine, până la dispoziţii contrare. 3. aviz formal, instrucţiuni formale; ordin de urmărire; to give smb. ~ to do smth. a aviza pe cineva să facă ceva; ~ to pay avertisment sau somaţie de plată. 4. răgaz, interval; termen; at short ~ după un scurt răgaz; to be taken at short ~



646



a fi luat din scurt, a nu i se lăsa răgaz; to give smb. short ~ a lua pe cineva din scurt; I had to leave at half an hour's ~ trebuia să plec la o jumătate de oră după primirea înştiinţării; at a moment's / a minute's ~ într-o clipită, cât ai clipi. 5. (si ~ to quit) înştiinţare de mutare; (jur.) somaţie de evacuare; to give ~ to an employee a notifica concedierea unui funcţionar; to give smb. a month's ~ a da cuiva un preaviz de o lună. 6. afiş, indicaţie, anunţ; placardă; tăbliţă; to stick up a ~ a lipi un afiş. 7. anunţ, notă, notiţă (într-un ziar). 8. atenţie, observaţie, cunoştinţă; to take ~of smth. a observa ceva, a da atenţie (c« dat.), a ţine socoteală de ceva; a lua cunoştinţă de ceva; to take no / sau not the least ~ of smth. a nu da nici o atenţie / a nu acorda nici cea mai mică atenţie unui lucru, a trece peste ceva; to attract ~a se remarca, a atrage atenţia asupra sa; to come into ~ a începe să fie cunoscut, a ieşi din anonimat; to bring oneself into ~ a se scoate în evidenţă, a se evidenţia; he will rise to ~ va ajunge cunoscut; it is not worth ~, it is beneath ~ nu merită osteneală, nu face să te oboseşti, nu merită să-i dai nici o importanţă. II. vb. tr. 1. a observa, a remarca, a băga de seamă că, a ţine socoteală de, a fi atent la; a releva, a scoate la iveală (greşelile etc.); I have never ~d it n-am băgat de seamă acest lucru (niciodată); to get oneself ~d a atrage atenţia asupra sa. 2. a concedia, a îndepărta. noticeable [-abl] adj. 1. remarcabil, demn de atenţie. 2. vizibil, perceptibil. noticeably [-sbli] adv. vizibil, perceptibil, sensibil. notice board ['noutisbo:d, -bosd] s. tăbliţă indicatoare; avizier. notifiable ['noutifaiabl,.--'—] aay. (despre unele boli infeefioase) care poate sau trebuie Să fie înregistrat / declarat. notification [inoutifi'kei/an] s. 1. comunicare, notificare, prevenire, avertisment, aviz, preaviz. 2. înştiinţare. notify ['noutifai] vb. tr. 1. a anunţa, a înştiinţa, a preveni, a informa. 2. a notifica, a face cunoscut, a declara. notion ['nou/an] s. 1. ffiloz.) noţiune, concept. 2. noţiune, idee; to form a true ~ of smth. a-şi forma o idee exactă / precisă despre un lucru; to have no ~ of smth. a nu avea (nici cea mai mică) idee de ceva, a nu avea habar de ceva; to have no ~ of time a nu avea noţiunea timpului. 3. opinie, părere, gând, sentiment; I have a ~ that mi-am băgat în cap ideea / părerea că; îmi vine în cap gândul că; such is the common ~ aceasta este părerea generală. 4. capriciu; as the ~ takes him după capriciu, după cum îl duce fantezia; to have (half) a ~ to do smth. a-şi pune în gând să facă ceva; a-şi băga în cap să facă ceva. 5. (înv.) invenţie, născocire; pl. (amer.) invenţii mărunte (şi ieftine), mici născociri ingenioase. notional ['nou/anal] adj. 1. (filoz.) speculativ, abstract. 2. imaginar, închipuit, plăsmuit, vizionar, ireal, fantastic. notional man [~ mam] s. (amer.) persoană cu imaginaţie bogată; persoană capricioasă / mofturoasă. notionalist ['nou/analist] s. 1. gânditor, cugetător. 2. teoretician. notoriety [inouto'raioti] s. 1. notorietate, renume, faimă, reputaţie. 2. nume rău, reputaţie rea / proastă / urâtă. 3. persoană cu reputaţie rea / cu nume rău. notorious [nou'teras, na't-] adj. 1. notoriu, renumit, faimos; cunoscut, ştiut, vădit; it is ~ that este un fapt notoriu că. 2. (peior.) notoriu, renumit, faimos; a ~ thief un hoţ notoriu; a ship ~ for ill-luck un vas renumit pentru nenorocul care-1 urmăreşte. notoriously [-lij adv. în mod notoriu. no-trump ['nou'trAmp] I. aay. fără carte, fără atu. II. s. carte fără atu. notwithstanding [inotwiG'stamdirj, -wiG's-] I. prep. cu toate că; în ciuda (cw gen.), în pofida (cu gen.); this ~ CU toate acestea, în ciuda / în pofida acestui fapt. II. aaV. cu toate acestea, totuşi, însă. III. cony. (înv.) deşi, eu toate că. nougat ['nu:ga:, amer. şi -gat] s. nuga. nought [no:t] I. s., pron. 1. nimic; to bring to ~ a ruina, a distruge; to come to ~ a se ruina, a ajunge rău. 2. nulă, zero. 3. (fig.) nulitate, zero. II. adj. prost, rău, de nimic. III. aaV. (înv.) nicidecum, defel. noumenon ['nu:minon, 'nou-],pl. noumena [-no] s. (filoz.) numen. noun [naun] s. (gram.) substantiv, nume. noun clause ['naun kb;z] s. (gram.) propoziţie subiectivă. noun phrase [~ freiz] s. (gram.) grup nominal. nourish ['nAri/j vb. tr. 1. a alimenta, a nutri, a hrăni; a da de mâncare (cu aat.). 2. (fig.) a nutri (o speranţă etc.). 3. a sprijini, a susţine, a ajuta, a încuraja. 4. (înv.) a educa, a instrui, a creşte. nourishing [-in] aay. hrănitor, nutritiv. nourishment [-mont]'s. 1. aliment, hrană, nutriment. 2. nutrire, alimentare, alimentaţie, hrănirc. nous [naus] s. 1. (filoz.) nous, intelect, raţiune. 2. (fam.) bun-simţ; pricepere, isteţime; simţ practic. nouveaute [nuvou'tei] s. (fr., mai ales amer. ec.) noutate. nova ['nouvo], pl. novae [-vi:] sau novas [-voz] s. 1. (astron.) nova. 2. noutate. novation [nou'vei/an] s. 1. inovaţie, înnoire. 2. (jur.) novaţiune. novei ['naval] I. aay. nou; neobişnuit, nefamiliar, ciudat. II. s. 1. roman; problem ~ roman cu tendinţă. 2. (rar) nuvelă. 3. (jur.) lege derogatorie. novelette [inova'let] s. 1. nuvelă, istorioară. 2. (muz.) romanţă. novelise ['navilaiz] vb. v. n o v e l i z e . novelist ['novelist] s. romancier. novelistic [inavo'listik] aay. de roman. novelize ['novilaiz] vb. tr. 1. a serie în formă de roman; a da formă de roman (cu dat.). 2. a inova, a înnoi, a reînnoi. novelty ['novalti] s. 1. lucru nou, noutate. 2. noutate, calitatea de a fi nou. novel writer ['naval rraitar] s.v. n o v e l i s t . November [nou'vembor, ns'v-] s. noiembrie, brumar.



 647



numerically



nuclear reactor [~ ri(:)'a3kt3r] s. (fiz.) reactor (nuclear). nucleate I. ['njmklieit] vb. tr. a organiza atomii. II. ['njmkliit] adj. v. n u c l e a r . nucleation [inju:kli'ei/pn] s. 1. (chim.) formare a germenilor de cristalizare. 2. (silv.) duramenificarc, nuclei ['nju:kliai] pl. de la n u c l e u s . nucleonics [


novendial [nou'vendial] adj. (rar) care arc loc din noua în nouă zile. novennial [nou'vcnisl] adj. care are loc din nouă în nouă ani. novercal [no«fva:kal] adj. de maşteră, vitreg; crud, nemilos. novice [*novis] s. 1. (bis.) novice. 2. (bis.) prozelit, neofit. 3. novice, începător; persoană fără experienţă. noviciate [nou'vi/iit, no'v-, na'v-, -/ieit-] s. 1. (bis.) noviciat, perioadă de iniţiere a novicilor. 2. (bis.) noviciat; locul unde sunt iniţiaţi novicii. 3. v. n o v i c e (1). novitiate [nou'vi/ieit] ş. v. n o v i c i a t e . now [nau] I. adv. 1. acum, în acest moment, în această clipă, în prezent, la ora actuală, în clipa de faţă, în momentul de faţă; ~ or never, ~ if ever acum ori niciodată; (fam.) it's a case of ~or never acum ori niciodată; trebuie acţionat repede, trebuie să ne grăbim; from ~ (on) de acum încolo, începând de acum, începând din momentul de faţă; just / but (înv.) even ~c) (pentru trecut) adineauri, acum câteva clipe; b) (pentru viitor) îndată, într-o clipită; I saw him just ~ l-am văzut adineauri; acum câteva minute mai era aici; I have just / only ~ arrived chiar acum am sosit; de-abia am venit; ~... ~..., ~... then ... când... când, aci... aci; acum... acum...; ~here ~ there când aici când dincolo; (every) ~and then, (every) ~and again din timp în timp, din când în când, din vreme în vreme; când şi când, în răstimpuri, câteodată, uneori; up to ~ până acum, până în prezent, până în momentul de faţă; by ~ (până) acum, (până) în momentul de faţă; 2. acum, în aceste împrejurări / circumstanţe; I cannot ~ very well refuse în aceste împrejurări / date fiind împrejurările, nu pot deloc să refuz. 3. acum, îndată, imediat. în câteva clipe; and ~ I must depart şi cu acestea (eu) vă părăsesc / trebuie să plec; it is going to begin ~ va începe îndată / imediat / în câteva clipe; ~ I ' m ready ei, sunt gata; (amer.) right ~îndată, neîntârziat. 4. (în povestiri) acum, atunci, în momentul acela, în clipa aceea; all was ~ ready totul era pregătit acum. 5. deci, aşadar, dar; acum; ~ it chanced that şi s-a întâmplat să. 6. (în exclamaţii) ci! hei!; ~ what do you mean? şi cam ce vrei să spui dumneata? ce vrei să insinuezi, mă rog?; come ~! / ~, ~! stop quarrelling! ci, dar mai încetaţi odată, ei, mai lăsaţi cearta; well ~! ei bine! ~then! a) ei! atenţiune!; b) să vedem!; c) haide!; ~ then, look out! hei, bagă de seamă! II. conj. 1. acum că, acum când; ~ (that) I am older I think otherwise acum când sunt mai în vârstă gândesc / judec altfel / privesc lucrurile altfel.



 numerous



648



nurture ['nM/orl I. s. 1. (înv.) educaţie, creştere. 2. hrană, alimentaţie, mâncare. II. vb. numerous I'njuimsros] adj. 1. numeros; mare, bogat; produs de un număr mare (ue oameni etc.); (înv.) the ~ voice of the people glasul mulţimii. 2. (înv.) bogat populat, tr. 1. a hrăni, a nutri (si fig.). 2. a educa; a învăţa, a instrui; a creşte. aglomerat; a ~ country o ţară cu populaţie mare. 3. (poetic, mv.) ritmic. nut [nAt] I. s. 1. nucă; alună; a hard ~ to crack o problemă greu de rezolvat; o persoană dificilă; un lucru greu. 2. (sl.) cap, dovleac, bostan; to be off one's ~a) a fi nebun / sărit numerously [-li] adv. 1, în număr mare. 2. (metr.) armonios. (de pe linie) / într-o ureche; b) a fi beat / pilit / cherchelit. 3. (amer.) original, excentric. numerousness [-nis] s. 1. (marc) număr; mulţime. 2. (metr.) armonic, cadenţă. 4. (sl.) filfizon, spilcuit. 5. pl. (mine) cărbune mărunt. 6. (telm.) nucă; piuliţă; manşon; numismatic [,nju:miz'ma2tik] adj. numismatic. bucşă; mufă. -^ ~s! minunat! grozav!; (sl.) to be ~s to a plăcea mult (cuiva); a face mare numismatics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) numismatică. plăcere / bucurie (cuiva); (fam.) to be (dead) ~s on a) a muri după, a nu mai putea după; numismatist [njuO'mizmstist] s. numismat. nummary ['lumsri] adj. 1. numular, monetar, pecuniar, bănesc. 2. numular, în formă a se da în vânt după; b) a fi mare meşter la. 7. ~s and bolts elemente constitutive de bază; deprinderi elementare. II. vb. intr. a culege nuci sau alune. de monedă. nutation lnju:'tei.f3n] s. 1. înclinare a capului. 2. (astron.) nutaţie / oscilaţie periodică. nummulary ['nAinsbri] adj. v. n u m m a r y. nut bolt ['nAt boult] s. (telm.) şurub cu piuliţă. nummulite ['nAiiijulait] s. (geol.) numulit. nut-brown ['n/vtbraun] adj.l. maro, de culoarea alunei. 2. brunet, oacheş. numnah ['nAiilns] s. (anglo-indian) pâslă, postav grosolan. nut coke ['nAt kouk] s. (telm., metal.) mărunţiş de cocs, Cocs mărunt. numskull ['nAmskAl] s. (fam.) imbecil, idiot, tâmpit; cap sec. nun [nAn] s. 1. călugăriţă, maică. 2. (omit.) (si white ~) ferestraşul mic (Mergus aibelius). nut college [~ .kolid3] s. (amer. sl.) ospiciu de nebuni. nutcracker [~ikraikDr] s. 1. (ornit.) gaiţă-de-munte (Nucifraga caryocatactes). 2. (mai nunatak ['nu:nst<-ek| s. insulă din piatră în mijlocul gheţarilor. ales pl.) spărgător de nuci. nun-buoy [Wn bai] s. (mar.) geamandură conică. nut-gall [~go:l] s. (bot.) gogoaşă de ristic. Nune dimittis ['nArjkdi'mitis] s. (lat.) 1. (rel.) Nune dimittis. 2. (fig.) plecare, despărţire; permisiune de a pleca. nuthatch [~ hait/] s. (ornit.) scorţar (Sittn europaea). nuncheon ['runt/on] s. (aval.) micul dejun. nuthouse [~haus[ s. (amer. sl.) balamuc, casă de nebuni. nut key [~ ki:[ s. (telm.) cheie (fixă) pentru piuliţe. nunciature ['nAn/iat/a'] s. nunciatură. nuncio ['îun/iou, -siou] s. 1. nunţiu papal. 2. (?nv.) sol, mesager. nut lock [~ bk] s.ftehn.) contrapiuliţă; şaibă de siguranţă. nutmeg [~mcg] s. nucşoară (fruct). nuncupate ['nArjkjuipeit] vb. tr. (y'nr.) a-şi expune dispoziţiile testamentare oral. Nutmeg State [— steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticut. nuncupation [.nAtj'kju'pei/sn] s. (yur.) nuncupaţie, testament verbal. nutmeg tree [—tri:] s. (bot.) nucşoară (Myrislicafragrans). nuncupative [nArj'kjuipstiv, 'nonkjupeitiv] adj. (jur., despre testamente) oral, verbal, nescris. nutria ['njittrio] s. blană de nutria (Myocastor sp.). nutrient ['njmtriont] I. adj. nutritiv, hrănitor. II. s. substanţă nutritivă, nutrient. nundinal ['nAndinal] adj.de bâlci, de iarmaroc; de târg. nunhood f'nAnhud] s. starea de călugăriţă. nutriment ['nju:trmi3nt] s. hrană; alimentaţie. nutrition [njuO'tri/an] s. 1. nutriţie; hrănire, alimentare. 2. hrană, alimentaţie. nun-like ['nAnlaik] adj. (ca) de călugăriţă. nunnation [nA'nci/sn] s. (lingv.) adăugarea consoanei n la declinare. nutritionist [-ist] s. dictetician. nutritious [nju(:)'tri/3s] adj. nutritiv, hrănitor. nunnery ['lunsri] s. mănăstire de călugăriţe / maici. nun's cloth ['nAnz kb(:)G] s. stofă subţire din lâna. nutritiousness [-nis] s. nutritivitate, caracter nutritiv. nutritive ['nju:tritiv, -trot-] I. adj. 1, hrănitor, nutritiv. 2. de nutriţie, de alimentare. nun's thread [~ Ored] s. a(ă subţire de cusut (albă). II. s. element nutritiv. nun's veiling [~ ■veilirj] s. voal de lână. nuts [nAts] (fam.) I. adj. ţâcnit, scrântit. II. interj, aiurea! sanchi! nuphar ['nju:fa:r, -b'] s. (bol.) nufăr-galben (Nuphar litleum). nuptial ['nAp/ol] I. adj. nupţial, de nuntă. II. s. pl. nuntă, cununie. nuts-and-bolts [-an'boults] adj. 1. practic; concret. 2. de bază; elementar. 1 nurse [no:s] I. s. 1. (si wet ~) doică; to put a baby out to ~ a da un copil la doică. nutshell fn/it-Jcl] s. coajă de nucă (si fig.); I can put it in a ~ pot să rezum în două 2. bonă (la copii). 3. (si sick ~) îngrijitoare de bolnavi, supraveghetoare; hospital ~ cuvinte. nutter [rnAt3r] s. 1. (gastr.) pastă de nuci sau de alune. 2. (sl.) trăsnit, persoană excentrică. infirmieră; night ~ infirmieră de noapte; army ~ infirmieră militară, ataşată a unei ambulanţe; (/nil.) the head ~ infirmieră şef/ principală. 4. (entotn.) lucrătoare; (zool.) nuttiness ['nAtinis] s. 1. abundenţă de nuci sau alune. 2. gust de alune sau de nuci. nutritor. II. vb. tr. 1. a nutri, a hrăni (cu lapte); a alăpta (un copil). 2. a îngriji (un bolnav); 3. (/am.) eleganţă, dichiseală. 4. (sl.) nebunie, scrânteală. she ~d him back to health el şi-a recăpătat sănătatea graţie / datorită îngrijirilor ei; (fam) nutting l'nAtirj] s. culesul nucilor sau al alunelor; to go ~ a se duce la cules de nuci to ~ a cold a trata / a îngriji un guturai. 3. a îngriji, a adăposti (plante ele). 4. a administra sau alune. (o proprietate) cu economic. 5. a pregăti (un cal, o echi/xi etc.) în vederea ultimelor eforturi. nut tree ['nAt tri:] s. (bot.) 1. nuc (Juglans sp.). 2. alun (Corylus avellana). 6. a nutri, a întreţine (un sentiment, o nădejde etc.); a pregăti pe îndelete (»n plan); (fam.) nutty ['nAti] adj. 1. bogat în nuci sau alune. 2. cu gust de nucă sau alună; gustos. 3. (sl.) to ~the fire a sta CU nasul în sobă. 7. a legăna (un copil), a ţine în braţe; a mângâia. fercheş, elegant, dichisit, sclivisit. 4. (sl.) sărit (de pe linie), într-o ureche, într-o parte. 2 5. (sl.) ~upon nebun după, care se dă în vânt după. 6. (amer. sl.) picant, iute; cu mirodenii. nurse s. (i/u.) specie de rechin. nurse child [~ t/aild] s. copil de suflet, pupil. nut wrench ['nAt rent/] s. (telm.) v. n u t k e y . nurseling ['noislinj s. 1. sugaci, sugar, prunc. 2. (fig.) favorit, copil alintat, 3. (bot.) nux vomica ['nAks 'vomiko] s. (bot.) turta-lupului (Stryclmos nux-vomica). răsad. nuzzle ['nAzl] vb. A. tr. (despre câini etc.fa adulmeca, a mirosi. B. iutr. 1. (despre câini etc.) â adulmeca, a mirosi. 2. a râma; a scormoni cu botul. 3. (into) a-şi băga nasul nurse-maid ['nsismeid] s. dădacă. (în); (against) a-şi turti nasul (de). 4. a se cuibări; a-şi găsi adăpost, a se aciuia; a-şi face nurse-pond [~pond] s. crescătorie de peşte, eleşteu. nursery ['no:sri] s. 1. camera copiilor. 2. (si public ~) creşă. 3. (bot.) răsadniţă; pepinieră. culcuşul. nyctalope ['niktoloup] I. adj. nictalopic. II. s. nictalop. I 4. incubator, clocitoare artificială. 5. bazin (pentru peste). nyctalopia [.nikte'Ioupis] s. (mei/.) nictalopie. nursery-garden [~.ga:dh] s. (bot.) pepinieră. nursery governess [~ igAvanis] s. bonă, dădacă; guvernantă. nyctitropisin ['nik'titrapizarn] s. (bot.) nictitropism. nurserymaid [~meid] s. dădacă, fată la copii, bonă. nylghau ['nilgai] s. v. n i 1 g a i. nurseryman [~m3n], pl. nurserymen [~] s. grădinar (într-o pepinieră). nylon ['naibn, -Ion] I.adj. (de) nailon; II.s. 1. nailon. 2.pl. ciorapi (de) nailon. nursery rhyme [~ raim] s. poezie pentru copii. nyniph [ninif] s. 1. (mitol.) nimfă. 2. (poetic) nimfă, zână. 3. (zool.) nimfă, păpuşă. nursery school [~ sku:l] s. grădiniţă de copii. nymphet fnimfst] s. (glumeţ) fetişcană apetisantă. nympho ['nimfou] s. (fam.) v. n y m p h o m a n i a c . nursing ['no:sin] s. 1- îngrijire a bolnavilor sau răniţilor. 2. pregătire sanitară medie. nursing bottle [~ ibstl] s. biberon. nympholepsy ['nimfoulepsi] s. (psih.) nimfolepsie. nursing home |~ houm] s. sanatoriu particular. nymphomania [.nimfou'meinb] s. (psih.,fiziol.) nimfomanie. r nursing mother [~ iinAoo ] s. mamă adoptivă. nymphomaniac [inimfou'meinisek] s. (psih.,fiziol.) nimfomană. nystagmus [nis'tasgmosl s. (mea1.) nistagm. i nursling ['no:slirj] s. v. n u r s e 1 i n g.



 O, o [ou] I. pl. Os, O's, Oes, o's [ouz] s. 1. O, o a 15-a litera din alfabetul englez. 2. zero; an O, a round O un cerc; un zero. II. interj, (mai ales oh când este separat printr-im semn de punctuaţie) o! oh! ah!; O my!, O dear me! Doamne! vai de mine!; o for a horse! ah, dacă aş avea un cal!; o yes da. desigur; ba da; oh, what a lie! (vai) ce minciună!; oh, is that so? adevărat? nu zău? O' [ou] (element de compunere la numele proprii irlandeze) a[ lui, fiul lui (O'Connor fiul lui Connor): o' [a] prep. prese de la of; o'clock, man-o'war. oaf [ouf[,pl. oafs [-s] sau oaves [ouvz|ş. 1. (mitol.) copil de iele. 2. copil diform sau idiot. 3.'idiot, nătărău, prostănac; bleg, tont. oafish L'oufi/] adj. 1. idiot, nătărău, nătâng, prostănac; bleg. 2. mitocan, ţărănoi, mojic. oafishness [-nis] s. 1. prostie, idioţenie. 2. mitocănie, mojicie. oak [ouk] s. 1. (bot.) stejar (Quercus); chestnut / common ~ stejar (Quercus robur); black (sau dyer's) ~ stejar „quercitron" (Quercus tinctoria); European ~ gorun (Quercus sessilijlora); evergreen ~ stejar-verde (Quercus Hex); white ~ stejar-alb nord-american (Quercus alba). 2. lemn de stejar; lucruri / obiecte făcute din stejar; (fig.) heart of ~ inimă de piatră. 3. uşă exterioară a unei încăperi sau a unui apartament; to sport one's ~ a) a închide uşa de afară a casei, a se închide în casă (pentru a nu primi musafiri); b) (fam.) a arăta uşa cuiva, a pofti afară pe cineva. 4. the Oaks alergare de mânze de trei ani la Epsom (înfiinţată în 1779) în vinerea de după Derby. 5. (poetic) frunziş de stejar. 6. (sl.) bogătaş. 7. (dial.) ghindă (la jocul de cărţi), treflă; club al jucătorilor de cărţi. oak-apple [~uepll s. gogoaşă de ristic. oak-bark [~ba:k] s. scoarţă de stejar. oak-beauty [~.bju:ti] s. (entom.) cotar-dc-stejar (Amphidasis prodomaria). oak-berry [~.b3ri, - berij s.v. o a k - a p p 1 e. oak-button [-.DAUI] s-.y. o a k - a p p 1 c. oaken ['oukanj adj. de stejar: din lemn de stejar. oaken towel [~ -tau^I] s. (\xip.) nuia, varga, sfântu' Nicolae. oak-fern ['oukfamj s. (bot.) ferigă (Thelipteris dryopteris). oak-fig [~fig] s. v. o a k - a p p I c. oak-frog [—frag] s. (zool.) varietate de broască râioasă din S.U.A. (Bujb quercus). oak-gall [~go:l] s.v, o a k - a p p l e . oak grove [~ grouvj s. stejăriş. oak-leaf [~li:f],p/. oak-leaves [~li:vz] s. frunză de stejar. oaklet l'ouklct. —lit J s. stejar tânăr. oakling ['ouklirjl s.v. o a k l e t . oak-nut ['ouknAt] s. v. o a k - a p p 1 e. oak-potato [-pa'teitou] s.v. o a k - a p p l e . oak-tanned [~ta3nd[ adj. tăbăcit cu scoarţă de stejar. oak-tree [~tri:] s. v. o a k (1). oakum ['ouksm] s. 1. câlţi; to pick ~a) a destrăma câlţi; b) (sl.) a zăcea în închisoare. 2. (mar.) stupă. oak-wart ['oukw^:t] s.v. o a k - a p p l e . oakwood [~wud] s. 1. lemn de stejar. 2. pădure de stejar. oaky fouki] adj. (ca) de stejar; tare, puternic (şifig.). oar [o:r, D3rJ I.ş. 1. vâslă, ramă, lopată; blade/wash of an ~ paleta vâslei; to ply the ~s, to pull at the ~s a vâsli, a rama; to rest / to lie on / upon one's ~s a) a ridica vâslele; tj>) (fam.) a se culca pe lauri, a se lăsa pe tânjală, a sta / a fi inactiv; to be chained to the ~s a fi înhămat la muncă; to die at the ~s a muri la datorie; to put one's ~ in, to put in one's ~, to shove in an ~, to stick one's ~ in a se amesteca, a interveni, a se băga în treburi / în vorbă etc.; to put one's ~ into smb.'s boat, to have an ~ in every man's boat a se amesteca în treburile altora, a-şi băga nasul unde nu-i fierbe oala, a-şi vârî coada peste tot; to have / to ply / to pull / to take / to tug the labouring ~ a face cea mai grea parte dintr-o muncă, a-şi lua asupră-şi cea mai marc şi cea mai grea parte dintr-o lucrare; (mar.) (up) ~s! sus ramele!; to back the ~s a vâsli în sens contrar cursului apei; to boat the ~ a strânge ramele; look to your ~s! atenţie Ia vâsle!; get the ~s to pass!,



ship the ~s! pregătiţi vâslele pentru plecare!; to muffle the ~ a înfăşură ramele; to peak the ~s a lua ramele dc sub copastie; to trail the ~s a ţine vâslele remorcate Ia bord; unship the ~s! vâslele la bord!; toss the ~s! puneţi mâna pe vâsle; luaţi / ridicaţi vâslele! to pull a good ~ a fi un bun vâslaş; 2. (tehn.) agitator, amestecător. 3. vâslaş, lopătar, luntraş, barcagiu. II. vb. A. tr. a face să meargă, a conduce vâslind (barca); a despica (apa, aerul); to ~ one's way towards smth. a-şi croi drum / a-şi îndrepta paşii spre ceva; to ~ one's way along a înainta în post / în serviciu / în poziţie; to ~ one's arms a-şi mişca ritmic braţele, a da din mâini, a-şi agita braţele în mod ritmic. B. intr. a vâsli, a rama. oarage ['o:rid3, boridj] s. (poetic) 1. vâslit, vâslire, ramaj. 2. vâsle. oar blade ['o: blcid[ s. pana vâslei / ramei. oared [o:d] adj. (în cuvinte compuse) cu... vâsle; eight-~cu opt vâsle. oarer ['sirs'"] s. v. o a r s m a n. oar feather ['o::lis, 'oa-] adj. iară vâsle / rame. oarlock ['o:bk, ba-] s. (amer., mar.) furchet, furcă. oarsman |':>:zm3n, 'aaz-], /;/. oarsmen [-man[ s. vâslaş, lopătar, trăgător la rame. oarsmanship [.-/ip] s. arta de a rama, arta vâslitului, îndemânare la vâslit. oar stroke ['o: strouk] s. lovitură de vâslă. oar wash [~ wo/J s. (mar.) pana ramei. oasal [ou'eisal] adj. de oază. oasis [ou'cisis. amer. şi 'ouosis], pi. oases [-hz] s. oază (şi fig.). oast [oust] s. cuptor dc uscat hameiul, malţul sau tutunul. oast-house ['ousthaus] s. uscătorie de hamei. oat [out] s. 1. (mai ales la pi.) (bot.) ovăz (Avena saliva); bearded / oriental/ Hungarian / Tartarian ~ ovăz (oriental) (Avena orientalis); false ~ ovăzeior (Arrhenatherum elatius); wild ~s a) (bot.) ovăz-sălbatie, odos (Avena fatua); b) (fig.) persoană neglijentă / dezordonată / neîngrijită; c) (fig.) păcatele / nebuniile tinereţii; (fa/u.) to sow one's wild ~s a) a face nebunii / prostii de-ale tinereţii, a-şi face dc cap, a sc deda la ştrengării; b) a se cuminţi, a-şi băga minţile în cap; he has sown his wild ~s s-a potolit, s-a aşezat, i-a venit mintea la cap; to feel one's ~s a) (jam.) a se simţi bine dispus, vesel sau sănătos; b) (fam.) ase crede, a se mândri, a se îngâmfa, ase umfla în pene, a-şi da aere, a fi vanitos / orgolios; c) (despre cat) a fi iute; to be off one's ~s a fi indispus, a nu se simţi bine, a fi bolnav, a-i lipsi pofta dc mâncare. 2. pai de ovăz. 3. fluier sau caval din pai de ovăz. 4. (poetic) pastorală. oatcake ['out'kcik,'--] s. turtă de ovăz. oaten ['outn] adj. 1. de ovăz; dc făină dc ovăz. 2. de pai de ovăz. oater ['outor] s. (amer. sl.) (film) western. oatgrass ['outgru:sj s. (bot.) odos, ovăz-salbatic (Avena fatua). oath [ouG], pl. [ouoz] s. 1. jurământ; on ~ sub prestare de jurământ; ~ of allegiance jurământ dc credinţă; ~of office jurământ la luarea în primire a unui post; to make /to take / to swear an ~ a depune jurământ; to put smb. to / on his ~ a pune pe cineva să presteze jurământ; upon my ~ pe cinstea mea, pe legea mea. 2. înjurătură, vorbă dc ocară. 3. blestem, luarea numelui lui Dumnezeu sau a unui lucru sfânt în deşert. oath-bound ['ouObaund] adj. legat prin jurământ. oath-breaker Hbreiks1"] s. sperjur (persoatui). oath breaking [~ ibreikin] s. sperjur, călcare a jurământului. oat malt ['out mo(:)lt] s. malţ de ovăz. oatmeal [~mi:l] I. s. 1. faină dc ovăz; ovăz pisat. 2. r/âsat de ovăz. II. adj (culoarea) bej. oaves [ouvz) s. pl. de la oaf. obbligato [obli'ga:tou] adf, s. (muz.) obligato. obconical [ob'konik^l] adj. în formă de con răsturnat. obduracy ['obdjurasi] s. îndărătnicie, încăpăţânare; inflexibilitate, neînduplecarc; asprime; îndârjire. obdurate [bbdjurit] adj. îndărătnic, încăpăţânat; inflexibil, de neclintit; neînduplecat: aspru; îndârjit; înrăit.



 obdurately



obdurately ['obdjureith, ob'djuorit-] adv. cu încăpăţânare, neînduplecat. obdurateness ['obdjuritnis] s.v. o b d u r a c y . obduration [lObdjua'rei/sn, -djoo'r-] s. v. o b d u r a c y . obeah ['oubio] s. v. o b i (2). obeah-man [~mon],pi. obeah-men [~] s. v. o b i - in a n . obedience [o'bkdions, ou'b-] s. 1. ascultare, supunere; in ~ to dând ascultare (cu dat.), conform / potrivit cu (sau cu dat.). 2. (bis.) jurisdicţie, autoritate. obedient [o'bi:diont, ou'b-) adj. ascultător, docil, supus. obedientary [o.biidi'entoril s. călugăr ce deţine o funcţie într-o mănăstire. obediently [o'biidiontli, ou'b-] adv. ascultător, supus; (în scrisori) yours ~ al dumneavoastră supus. obeisance [ou'beissns, o'b-, amer. şi ou'bi:-] s. 1. reverenţă, plecăciune, închinăciune, temenea. 2. consideraţie, omagiu; to do / to make / to pay ~ a prezenta omagii. obeli ['obilail pl. de la o b e l u s . obeliscal [.obi'liskal, -bo'l-] adj. de obelise. obelisk ['obilisk, -bol-] I. s. 1. obelise. 2. semnul (-) sau (*) (in vechile mss pentru pasaje sau cuvinte apocrife); cruce (t) (atrăgând atenţia asupra unei note marginale). 3. (geol.) patrinit, belonit. II. vb. v. o b e l i z e . obelize ['obilaiz] vb. tr. a însemna cu o cruce (f) sau cu semnul (-) sau (-*-). obelus ['obilos], pi. obeli [-lai] s. v. o b e l i s k (2). obese [ou'bi:s] adj. obez, peste măsură de gras; burtos, pântecos. obeseness |-nis] s. v. o b e s i t y. obesity [ou'birsiti] s. obezitate, grăsime. obey [o'bei, ou'b-] vb. A. tr. a da ascultare (cu dat.), a asculta de; a se supune (cu dat.); a îndeplini (un ordin etc.). B. intr. a asculta, a fi ascultător / supus. obeyer [o'beior, ou'b-] s. persoană care ascultă (de legi ele). obfuscate ['obfASkeit, -fos-, amer. si ob'fAskeit] vb. tr. 1. a întuneca, a tulbura (mintea, lumina). 2. a zăpăci, a ului. obfuscated [-id] adj. 1. întunecat, înnourat; eclipsat. 2. zăpăcit. 3. (sl.) beat, cherchelit. obfuscation [lObfAs'kei/sn, -fos-] s. întunecare; eclipsare. obi ['oubi] s. 1. (jap.) cordon lat de mătase. 2. (în Africa) vrăjitorie; fetiş, farmec. obiit ['obiit] vb. intr. (to.) obiit, mort la (urmat de. dată). obi-man ]'oubimon],pl. obi-men [~] s. vrăjitor (african). obit ['obit, 'oubit[ s. 1. (rel.) parastas. 2. anunţ mortuar (în ziare); necrolog. 3. (înv.) moarte, deces. obiter ['obitor] adv. (lat.) printre altele, în treacăt; ~dictum observaţie incidentală făcută de judecător în timpul unui proces; observaţie incidentală. obituarist [o'bitjuarist, o'b-] s. autorul unui necrolog. obituary [o'bitjuari, o'b-] I. s. 1. anunţ mortuar (în ziare); necrolog. 2. lista morţilor. II. aay. 1. necrologie. 2. funerar, de înmormântare. object ['obd3ikt, -d3ekt] I. s. 1. obiect, lucru; he is an ~ of/ for pity merită toată mila. 2. (fdoz. etc.) obiect (in opoziţie cu subiectul); material / formal ~ obiect material / formal. 3. scop, ţel, intenţie, ţintă, obiectiv; to have smth. for / as an ~ a avea ceva ca ţintă, a avea în vedere un scop, un ţel; the ~of this letter is to inform you that scopul acestei scrisori este de a vă informa / de a vă aduce la cunoştinţă că; to wander about without any ~ a hoinări fără (nici o) ţintă; to attain / to achieve / to gain / to secure one's ~, to succeed in one's ~ a-şi atinge scopul, a reuşi în ceea ce şi-a propus; to fail in one's ~ a nu-şi atinge scopul; for that ~ de / pentru aceea; with this ~ în acest scop, pentru aceasta; with the same ~ in view având în vedere acelaşi scop, cu aceeaşi intenţie; what ~ is there in it? la ce bun? ce rost are asta?; there is no ~ in doing that nu serveşte la nimic, nu ai de ce să faci aşa ceva; I see no ~in relating cred că este inutil să povestesc; money is no ~ with him banii nu contează la / pentru el. 4. (gram.) complement, obiect, cuvânt guvernat de o prepoziţie; direct ~complement direct. 5. (fam.) persoană sau lucru ridicol / ciudat / caraghios; did you ever see such an ~ ai văzut vreodată ceva mai caraghios?; (ironic) a pretty ~ it looked arăta frumos / grozav (n-am ce zice)!; what an ~ you have made of yourself! bine ai mai ajuns! în ce hal ai ajuns! II. [ob'd3ekt] vb. A. tr. a obiecta împotriva (cu gen.), a se opune la (sau cu dat.) a imputa, a reproşa (cu dat.), a nu fi de acord cu; to ~ smth. to smb. a obiecta / a reproşa ceva cuiva; it was ~ed to hun that i s-a reproşat că, a fost criticat pentru că; to ~smth. to a proposal a aduce obiecţii unei propuneri, a nu fi de acord cu o propunere; to ~ smth. against smb. a argumenta împotriva cuiva; what has he got to ~ against you? ce are împotriva dumitale? ce-ţi reproşează? B. intr. a se opune, a fi împotrivă, a obiecta, a protesta, a refuza, a dezaproba, a-i displăcea; to ~ to smth. a aduce / a face / a ridica obiecţii la, a se opune la; to ~ to doing smth. a refuza să facă ceva; I strongly ~ to it sunt cu totul împotriva acestui lucru; he ~s to smoking a) e contra / împotriva fumatului; b) nu-i place să fumeze; she ~s to my hat nu-i place pălăria mea; do you ~ to my singing? nu vă deranjez / nu vă plictisesc dacă am să cânt?; I don't ~ to a glass of wine n-am nimic împotriva unui pahar de vin, un pahar de vin ar fi bine venit; (jur.) to ~ to a witness a recuza / a refuza depoziţia unui martor. objectation [-ot^ek'tei/sn] s. obiecţie; obiecţii. object carrier ['obd^ikt pka?rior, -d^ekt pk-] s. (opt.) lamă pentru microscop. object-glass [~gki:s] s. (opt.) obiectiv. objectification [Dbid3ektifi'kei/an, ob-[ s. (fdoz.) obiectivare. objectify [ob'd3ektifai, ob-] vb. tr. a obiectiva; a întruchipa, a concretiza. objection [ob^ekj^n] s. 1. obiecţie, întâmpinare, opunere, protest, ripostă, opoziţie,' dezaprobare; to raise an ~ a ridica / a formula / a aduce o obiecţie, a protesta; to find / to make an ~ to smth. a obiecta faţă de ceva; to take ~ to a protesta împotriva (cu gen.), a obiecta împotriva (cu gen.), a-şi manifesta dezaprobarea faţă de, a se împotrivi (cu dat.), a nu fi de acord cu; to lodge an ~ to a ridica o obiecţie împotriva (cu gen,), a se opune (cu dat.); if you have no ~dacă n-aveţi nimic împotrivă. 2. dezaprobare, silă,



650



dezgust, aversiune; I have no ~ to him n-am nimic cu el; I have a strong ~ to him îmi displace, am o aversiune pentru el. 3. obstacol, piedică, împotrivire, inconvenient, neajuns, dezavantaj, dificultate; I see no ~ to it nu văd nici o greutate / piedică / nici un obstacol în realizarea acestui lucru; this presents ~s această chestiune prezintă dezavantaje / inconveniente. 4. (i»v.) imputare, mustrare, reproş. objectionable [-obl] adj. 1. contra căruia se pot ridica obiecţii; reprehensibil. 2. nedorit, neplăcut, antipatic; supărător. 3. inadmisibil, inacceptabil. objectionableness [-oblnis] s. caracter reprehensibil sau neplăcut / supărător. objectionably [-obli] adv. neplăcut, supărător. objectivate [ob'd3ektiveit] vb. tr. v. o b j e c t i f y. objectivation [obd3ekti'veiJVjn] s.v. o b j e c t i f i c a t i o n . objective [ob'd3ektiv, ob'd3-, 'ob'dî-] I. adj. 1. obiectiv. 2. (gram.) al complementului. II. s. 1. obiectiv, ţintă, ţel, scop. 2. v. ~ p o i n t (1). 3. v. ~ c a s e. 4. (opt.) obiectiv. 5. (wujt.) obiectiv, real. objective case [~ 'keis] s. (gram.) cazul obiectiv (dativ, acuzativ). objective lens [~ 'lenz] s. (opt.) obiectiv. objectively [ob'd3ektivli, ob'd3-, 'ob'd3-| adv. 1. obiectiv. 2. (gram.) în funcţie de regim. objective method [ob'd3ektiv 'meOod] s. (filoz.) metodă inductivă. objectiveness [ob'd3ektivnis, ob'd3-, 'ob'd3-] s. v. o b j e c t i v i t y . objective point [ob'd3ektiv 'point] s. 1. (mil.) obiectiv. 2. (fig.) ţel final. 3. (/iz.) punct obiect. objective table [~ 'teibl] s. (/iz.) măsuţă port-obiect (la microscop). objectivism [ob'd3ektivizam, -ob-] s. 1. (fdoz.) obiectivism. 2. obiectivare. 3. (arte) realism. objectivistic [obid3ekti'vistik] adj. obiectivist; realist. objectivity [iobd3ek'tiviti] s. obiectivitate. objectivize [ob'd3ektivaiz] vb. tr. a obiectiva. objectless [robd3iktIis, -d3ekt-] adj. fără obiect; fără ţintă / scop. object-lesson ['obd3iktilesn, -d3ekt-| s. 1. lecţie / aplicaţie intuitivă, demonstraţie. 2. imagine clară; exemplu practic. 3. (fig.) notă, însemnare; amintire. object line [~ lain] s. linia conturului (pe o schiţă). objector [ob'd3ektorJ s. 1. protestatar; contestatar. 2. (mai ales conscientious ~) persoatui care refuză să facă serviciul militar sau să se vaccineze etc. pe motiv că acestea sunt împotriva conştiinţei sale. object plane ['obd3ikt plein] s. (/iz.) planul obiectului. object point [~ point] s. (/iz.) punct obiect. object slide [~ slaid] s. (/iz.) port-obiect; suportul obiectului. objet d'art [pronunţia franceză] s. (fr.) obiect de artă, raritate. objurgate ['obd3o:geit[ vb. tr. a mustra, a dojeni. objurgation [obd3o:'gei/3n] s. mustrare, dojana. objurgatory [ob'd3o:got3ri, ob'd3-, 'obd30:geitori] adj. dojenitor, mustrător. oblate I. ['obleit] s. persoană dedicată vieţii monahale. II. ['obleit, o'bleit, ou'b-] adj. 1. (bis.) dedicat vieţii monahale. 2. turtit (la poli). oblation [ou'bleijan, o'b-, o'b-] s. 1. (bis.) jertfă, prinos, ofrandă. 2. (bis.) jertfirea pâinii şi vinului la slujbă. 3. danie, dar (bisericii sau pentru binefaceri). oblational [-ol] adj. dat ca jertfă; oferit ca danie / dar. oblatory ['oblowi, -ton-] adj. v. o b l a t i o n a l . obligate ['obligeitj vb. tr. 1. a obliga / a lega prin contract. 2. (fam.) a sili, a constrânge. obligation [lobli'gei/an] s. 1. obligaţie, îndatorire, datorie, angajament; constrângere prin lege / contract / angajament etc.; moral ~s obligaţii morale; of ~ obligatoriu, necesar, trebuincios; (yur.) perfect ~ obligaţie legală; imperfect ~ obligaţie morală / naturală; (bis.) (holi)day of ~ zi de post negru; to put / to lay smb. under an ~ to do smth. a obliga / a sili / a constrânge pe cineva să facă ceva; to be under an ~ to do smth. a fi obligat / constrâns / silit să facă ceva; to repay an ~ a se revanşa, a-şi plăti datoria; to fail to meet one's ~s a-şi călca cuvântul; a nu-şi face datoria. 2. obligaţie, îndatorire, motiv de recunoştinţă; to be under (an) ~ to smb. a fi obligat / îndatorat faţă de cineva, a datora recunoştinţă cuiva; to lay / to put smb. under an ~ a îndatora pe cineva; I don't want you to put me under an ~ nu vreau să-ţi fiu / să-ţi rămân obligat. obligato [obli'ga:tou] adj., s. obligato. obligatorily [o'bligotorili, o'b-, 'obligotsr-, 'obligeitor-] adv. (în mod) obligator. obligatory [o'bligotsri, o'b-, 'obligotar-, 'obligeitor-] adj. obligator. oblige [o'b!aid3] vb. A. tr. 1. a obliga, a sili; a constrânge, a forţa; a lega prin angajament sau contract; to be ~d to do smth. a fi obligat / silit să facă ceva. 2. a îndatora, a obliga; a face plăcerea (cuiva), a avea bunătatea / amabilitatea (faţă de); to ~ you ca să vă fac plăcere; will you ~ us with your company at dinner vreţi să ne faceţi plăcerea să fiţi musafirul nostru la dejun; can you ~ me with a light? fii bun / amabil şi dă-mi un foc. B. refl. to ~ oneself to smb. a sc obliga faţă de cineva. obliged [-d] adj. 1. obligat. 2. îndatorat, recunoscător; I am ~ to you for it a) îţi sunt foarte îndatorat (pentru asta); b) ţie trebuie să-ţi mulţumesc. obligee [obliVrji:] s. obligant, creditor, persoană faţă de care altă persoană se obligă prin contract. obligement [o'blaid3inant] s. 1. obligaţie; îndatorire. 2. amabilitate. obliger fo'blaid30r] s. persoană care îndatorează (pe cineva). obliging [o'blaid3in] adj. îndatoritor, serviabil, amabil, săritor. obligingness [-nis] s. scrviabilitate, amabilitate. obligor [-obli'go:r, amer. si'—] s. (jur.) obligat, debitor, persoană care se obligă prin contract. oblique [o'bli;k, o'b-, ou'b-] I. adj. 1. oblic, înclinat, pieziş; (mil.) ~ fire foc oblic. 2. indirect. 3. (gram.) oblic. II. vb. tor. 1. a devia (de la linia dreaptă). 2. (mil.) a înainta în linie oblică.



 651



oblique angle [~ 'zengl] s. (geotn.) unghi diferit de unghiul drept. oblique-angled [~a3ngld] adj. (geam.) oblic, înclinat. oblique case [~ 'keis] s. (gram.) caz oblic. oblique mood [~ 'mu:d] s. (gram.) mod indirect. oblique narration [~ nce'rci/an] s. v. o b l i q u e o r a t i o n . obliqueness [o'bli:knis, o'b-, ou'b-] s. 1. oblicitate, caracter oblic. 2. (fig.) nesinceritate, falsitate. oblique oration [~ o(:)'rei/.pn] s. (gram.) vorbire indirectă, oratio obliqua. oblique photograph [~ 'foutogra:f, -graf] s. (foto) fotografic înclinată. oblique speech [~ *spi:t/] s. v. o b l i q u e o r a t i o n . oblique system [~ 's ist im] s. (mineral.) singonie (« cristalelor). oblique triangle [~ 'traiasngl] s. (geam.) triunghi cu toate unghiurile ascuţite. obliquity [o'biikwiti, o'b-, ou'b-] s. oblicitate, înclinare. obliterate [o'blitoreit, o'b-] vb. tr. 1. a şterge, a rade. 2. a anula, a ştampila (o marcă, un timbru); a oblitera. 3. a uita, a şterge din memorie. 4. a nimici, a distruge. obliteration [oiblito'rei/jn, Orb-] s. 1. ştergere, radiere. 2. anulare, ştampilare (de mărci, timbre); obliterare. 3. uitare. 4. nimicire, distrugere. oblivion [o'blivion, o'b-] s. uitare; Act of Oblivion amnistie; to fall / to sink into ~ a fi uitat; a cădea în desuetudine. oblivious [o'blivios, o'b-] adj. 1. ~ of care uită de, uitând de. 2. (poetic) care aduce uitare; al uitării. obliviousness [-nis] s. uitare. oblong l'obbn] I. adj. oblong, lunguieţ, lungăreţ, dreptunghiular. II- s. figură lungăreaţă, obiect lunguieţ. oblong size [~ 'saiz] s. (poligr.) format pe lung. obloquy ['oblokwij s. 1. defăimare; calomnie, bârfeală. 2. ocară, necinste, oprobriu; dizgraţie; reputaţie proasta, nume rău. obnoxious [ob'nok/os, ob-] adj. 1. antipatic, neplăcut; nesuferit, odios. 2. (rar) expus (primejdiilor etc.) 3. vătămător. obnoxiously [-li] adv. neplăcut, nesuferit. obnoxiousness [-nis] s. caracter neplăcut / insuportabil. obnubilate [ob'nju:bilcit] vb. tr. (rar) a acoperi cu nori. obnubilation [robnju:bi'lei/3n] s. (rar) înnorare. oboe ['oubou, înv. 'ouboi] s. (muz.) oboi. oboist f'oubouist] s. (muz.) oboist. obol ['obol, -bal] s. (ist.) obol (monedă grecească = 1/6 de drahmă). obrotund [obro'tAnd] adj. (bot. etc.) rotund. obscene [ob'si:n, ob-] adj. 1. obscen, neruşinat, porcos. 2. (înv.) respingător, dezgustător, scârbos. obsceneness [-nis] s. v. o b s c e n i t y . obscenity [ob'simiti, ob-, -'sen-] s. obscenitate, murdărie, neruşinare. obscurant [ob'skjuorant, ob-, -bz'k-] s. obscurantist. obscurantism [lobskjua'rsentizam, -bzk-, ob'skjuoront-. ob'skjuoront-] s. obscurantism. obscurantist [obskjua'rasntist, -bzk-, ob'skjuoront-, ob'skjuoront-] s., adj. obscurantist. obscuration [obskjua'rei/pn. -bzk-] s. 1. întunecare, umbrire. 2. (astron.) eclipsare. obscure [ob'skjuor, ob-, -bz'k-, -joor] I. adj. 1. obscur, întunecos, întunecat; şters, spălăcit; mat; to grow / to become ~ a se întuneca. 2. neclar, nedesluşit, nelămurit, vag, confuz, obscur; ~style confuz /obscur. 3. singuratic, izolat; ascuns, secret; to live an ~life a trăi retras, a duce o viaţă retrasă. 4. neobservat, necunoscut, puţin cunoscut, ncdezvăluit, obscur. 5. (poetic rar) nocturn, de noapte. II. vb. A. tr. 1. a întuneca, a spălăci; to steam with all lights ~d a naviga cu luminile stinse / camuflate. 2. a face nedesluşit / neclar / obscur / confuz / nelămurit (un sens, un argument, un fapt). 3. a pune în umbră, a întuneca, a eclipsa; his fame was ~d by that of his brother faima sa a fost eclipsată de aceea a fratelui său. 4. a ascunde, a acoperi; to ~smth. from smb.'s view a ascunde ceva cuiva; the clouds ~d the sun norii au acoperit soarele. B. intr. a se întuneca; a deveni obscur / neclar. obscurement [-mont] s.v. o b s c u r a t i o n . obscureness [-nis] s. obscuritate, neclaritate (a stilului etc.). obscure rays [ob'skjuo 'reiz] s. (/iz.) raze calorice invizibile ale spectrului solar; raze invizibile ale lunii. obscuring [ob'skjuorirj, ob-, -bz'k-, -joor- etc.] s. (fig.) întunecare. obscurity [ob'skjuoriti, ob-, -bz'k-, -joor-] s. 1. întuneric, întunecime, obscuritate. 2. (fig.) lipsă de claritate, neclaritate; (mil.) ~ of battle sorţi îndoielnici ai luptei. 3. (fig.) obscuritate, situaţia de a fi necunoscut / obscur. obsecrate ['obzikreit] vb. tr. a implora, a ruga fierbinte. obsecration [fobsi'krci/sn, -se'k-] s. 1. implorare, rugăciune, rugă. 2. litanie. obsequial [ob'si:kwiol, ob-] adj. funerar, de înmormântare / îngropăciune; funebru. obsequies ['obsikwiz] s. pi. funeralii, înmormântare, îngropăciune. obsequious [ob'si:kwios, ob-] adj. 1. slugarnic, servil, târâtor. 2. (înv.) supus, ascultător. obsequiously [-li] adv. slugarnic, servil. obsequiousness [-nis] s. slugărnicie, servilitate. observable [ob'zo:vobl] adj. 1. (despre un ceremonial) de respectat, de îndeplinit. 2. observabil, vizibil. 3. vrednic de notat, remarcabil. observableness [-nis] s. 1. posibilitatea de a observa; vizibilitate. 2. obiect vrednic de atenţie. observably [-i] adv. sensibil, perceptibil, vizibil. observance [ob'zoivans] s. 1. respectare (a legii, tradiţiei). 2. datină, obicei, ritual. 3. sărbătorire. 4. regulament (mănăstiresc). 5. (înv.) respect; omagii. 6. (înv.) grijă, atenţie.



obstruent



observant [ob'zoivant] I.adi. l . ~ o f care respectă/ţine (legile, tradiţiile etc.). 2. (dotat) cu spirit de observaţie, atent. II. s. Observant călugăr franciscan care respectă vechea tradiţie de stricteţe. observantly [-li] adv. atent; cu băgare de seamă. observation [iobzo(:)'vei/an] s. 1. observare, observaţie, examinare, supraveghere, control; to keep smb. sau smth. under ~ a ţine pe cineva sau ceva sub observaţie / control / supraveghere; (mar.) journal of ~ jurnal de bord; (geotn.) ~ of an angle măsurarea unui unghi. 2. spirit de observaţie; a man of no ~ un om lipsit de spirit de observaţie. 3. observaţie, remarcă, părere, notă; he didn't make a single ~n-a făcut nici o observaţie / nici o remarcă, n-a spus nimic. 4. (rar) respectare. observational [-ol] s. 1. de observaţie. 2. bazat pe observaţie. 3. cuprinzând observaţii. observation car [iobzo(:)'vci/3nka:r]s. (ferov.) vagon cu balcon sau cu ferestre mari. observation equation [- iikwei/sn] s. (mat.) ecuaţie de corecţie. observation plane [~ plein] s. (/nil.) avion de recunoaştere. observation point [~ point] s. punct de observaţie. observation post [~ poust] s. punct de observaţie; post de observaţie. observatory [ob'zo:votari, amer. -tou-] s. 1. (astron.) observator. 2. punct de observaţie. observe |ob'zo:v] vb. A. tr. 1. a păstra, a ţine (rituri, ckitine, sărbători); a respecta (legea, ordinea); a urma (o metodă, un precept); to ~ the proprieties a păstra buna-cuviinţă, a respecta convenienţele; failure to ~ the law ncrespectare a legii; to ~ good manners a fi bine crescut / cuviincios / manierat; to ~ the time a fi punctual. 2. a observa, a cerceta, a privi cu atenţie sau în mod ştiinţific; a supraveghea. 3. a observa, a lua în seamă, a fi atent la, a lua aminte la, a nota, a remarca, a surprinde; a zări; this is worth observing acest lucru merită să fie observat / să fie luat în seamă; I ~d him to stop am observat că s-a oprit. 4. a observa, a comenta, a releva, a declara, a spune; what are you going to ~? ce aveţi de spus / de remarcat / de relevat?; allow me to ~ that îngăduiţi-mi să vă spun că; it will be ~d trebuie relevat. B- intr. 1. a comenta, a face observaţii; no one has ~d on this fact nimeni n-a comentat / n-a spus nimic despre acest fapt. 2. a observa, a băga de seamă; he is a man who ~s keenly but says little este om care observă cu atenţie / căruia nu-i scapă nimic, dar vorbeşte puţin. observer [-or] s. 1. observator. 2. ~ of persoană care ţine /respectă /urmează (cu ac.); an ~ of his promises un om care îşi îndeplineşte întotdeauna promisiunile. observing [-in] adj. 1. care observă. 2. atent; grijuliu. 3. cu putere de observaţie. obsess [ob'ses, ob-] vb. tr. a obseda, a urmări, a bântui; a nu-i da pace (cuiva), a frământa; a nu ieşi din mintea (cuiva). obsessed [-t] adj. obsedat; posedat. obsessing [-in] adj. obsedant. obsession [ob'se/sn, ob-] s. obsesie; idee / dorinţă obsedantă. obsessional [-al] adj. (med.) datorită unei obsesii. obsessionist [-ist] s. obsedat. obsidian [ob'sidion] s. (mineral.) obsidian, sticlă vulcanică. obsolescence [lObso'lesns, -sou'l-] s. 1. învechire, cădere în desuetudine, ieşire din uz. 2. (biol.) atrofiere. obsolescent [obso'lesnt, -sou'l-] adj. 1. pe cale de a ieşi din uz / de a cădea în desuetudine / de a se învechi / de a dispărea. 2. (biol.) pe cale de a dispărea / de a se atrofia. obsolete ['obsali:t] adj. 1. ieşit / scos din uz, învechit; demodat. 2. (b/ol.) atrofiat. 3. uzat. obsoleteness [-nis] s. desuetudine, caracter învechit. obsoletism ['obsolitizam] s.l.v. o b s o l e t e n e s s . 2. lucru învechit; (lingv.) cuvânt învechit; expresie învechită; arhaism. obstacle ['obstokl, -bzt-] s. obstacol, piedică, stavilă; to put ~s in smb.'s way a pune obstacole / piedici în calea cuiva. obstacle course [~ ko:s, ~ koos] s. (sport) pistă pentru cursă de obstacole. obstacle light [~ lait] s. (mii.) tir de baraj. obstacle race [~ rcis] s. (sport) cursă de obstacole. obstetric(al) [ob'stetrik(s>l), -bz't-] adj. obstetric; de mamoş. obstetrician [tobste'tri/an, -bzt-] s. obstetrician; mamoş, moaşă. obstetrics [ob'stetriks, -bz't-] s. pi. (folosit ca sg.) (med.) obstetrică. obstinacy ['obstinosi, -bzt-, -tano-] s. încăpăţânare, îndărătnicie; îndârjire. obstinate ['obstinit. -bzt-, -tanit] adj. încăpăţânat, îndărătnic; îndârjit. obstinately [-li] adv. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie. obstreperous [ob'strcppros, ob-, -bz't-] adj. zgomotos, gălăgios; neastâmpărat, nedisciplinat. obstreperously [-li] adv. zgomotos, gălăgios. obstreperousness [-nis] s. zarvă, larmă, zgomot, gălăgie. obstruct [ob'strAkt, -bz't-] vb. A. tr. 1. a astupa, a bloca. 2. a închide sau a îngreuia trecerea (unei şosele etc.),- a împiedica sau a întârzia înaintarea (unei armate etc.), a stânjeni (mersul). 3. a intercepta (lumina etc.); a sta în calea (uneiprivelişti etc.). B. intr. 1. a pune piedici, a face greutăţi, a crea dificultăţi. 2. (pol.) a face obstrucţii. 3. (med.) a produce indigestie sau constipaţie. obstruction [ob'strAk/pn, -bz't-] s. 1. astupare, blocare etc. (v. o b s t r u c t). 2. piedică, obstacol. 3. (pal.) obstrucţie. 4. (med.) indigestie, constipaţie. 5. (jur.) ~ of justice obstrucţionare a justiţiei. obstructionism [-izsrn] s. (jx>l.) obstructionism. obstructionist [-ist] s. (pol.) obstructionist. obstructive [ob'strAktiv, -bz't-] I. adj. 1. care astupa, blochează etc. (v. o b s t r u c t ) , 2. (pal.) obstructionist. II. s. 1. v. o b s t r u c t i o n i s t. 2. obstacol, piedică; obstrucţie. obstructively [-li] adv. stânjenitor; pentru a împiedica, pentru a face obstructionism. obstructiveness [-nis] s. procedee obstrucţioniste; obstructionism. obstructor [ob'strAktor] s.v. o b s t r u c t i o n i s t . obstruent ['obstruont] adj. (med.) astringent.



 obtain



obtain [ob'tein] vb. A. tr. 1. a obţine, a căpăta, a dobândi, a primi, a-şi procura.a câştiga, a agonisi; to "information a culege, a strânge informaţii; to ~sugar from beet a scoate / a extrage zahăr din sfeclă; to ~smth. by labour a câştiga / a agonisi ceva prin muncă; he ~ed the permission to see me a obţinut permisiunea de a mă vedea; (sport) to ~the ball a prinde / a lua mingea; (/nil.) he has ~ed his captaincy a fost avansat la gradul de căpitan; to ~ the first place a câştiga / a obţine primul Ioc (într-un concurs); to ~ a victory a câştiga / a dobândi / a repurta o victorie. 2. a obţine, a câştiga, a reuşi să atingă, a atinge (un scop); to ~one's object a-şi atinge scopul. B. intr. a prevala, a avea trecere, a avea curs, a fi folosit, a ft în uz; (despre preţuri) a se menţine; a dura, a fi valabil / în vigoare, a exista; a fi obişnuit / recunoscut, răspândit / la modă, a se aplica; pronunciation that still ~s pronunţare care este încă folosită / curentă; system now ~ing sistem / regim în vigoare; these views no longer ~ aceste concepţii s-au învechit; this rule ~s regarding această regulă e valabilă / se aplică şi referitor la. obtainable [-oblj adj. care sepoate obţine. obtainment [-mant] s. (of) obţinere (de). obtect(ed) [ob'tekt(id)] adj. (entom., despre pupă) care are antenele, aripile şi picioarele lipite / îngogoşate. obtention [ob'icnjan] y,v. o b t a i n m e n l . obtest [ob'test] (rar) vb. A. tr. 1. a implora, a ruga stăruitor /fierbinte;2. a lua de martor. B. intr. 1. a chema cerul ca martor. 2. a protesta. obtestation [obtes'tei/sn] s. (rar) 1. rugăminte stăruitoare / fierbinte, implorare. 2. proteste. obtrude [ob'tru:d, ob-] vb. A. tr. a impune, a afirma, a pretexta; to ~ smth. (up)on smb. a) a plictisi pe cineva pentru a-1 face / a-I sili să accepte ceva, a impune ceva cu sila cuiva, a sili / a constrânge pe cineva să primească ceva. b) (fam.) a arunca ceva în obrazul cuiva. B. intr. 1. a se impune, a fi inoportun / supărător / plictisitor. 2. a intra cu forţa. C. rejle-v. a fi importun / supărător / plictisitor. obtruncate [ob'trArjkeit] vb. tr. a trunchia, a reteza vârful său capul (cu gen.); a deeapita. obtrusion [obrtru:33n, ob-] s. importunitate. obtrusive [ob'tru:siv, ob-[ adj. importun, supărător; băgareţ. obtrusiveness [-nis] s.v. o b t r u s i o n." obturate ['obtju^reit] vb. tr. 1. a astupa; a închide calea (cu gen.); a bloca; a etanşa. 2. a îndesa. 3. (mil.) a obtura. obturating ring ['obtju^reitin 'rin] s. (telm.) inel / disc deflector. obturation [-nbtju^'rei/an] s. 1. astupare. 2. (/nil.) obturaţic. obturator ['obtju.7reit3r] s. 1. (anat.) muşchi obturator. 2. dop; dispozitiv pentru astuparea deschiderilor. 3. (med., mii.) obturator. obturator ring ['obtju^rcito rirj] s. (tehn.) segment de ungere. ' obtuse [ob'tju:s, ob-] adj. 1. tocit, bont. 2. (geom.) obtuz. 3. (jig.) obtuz, redus, greoi la minte; prost. 4. (despre durere etc.) surd; (despre simţuri etc.) tocit. obtuse angle [~ 'ferjgi] s. (geom.) unghi obtuz. obtuse-angled [~ia?rjgld] adj. (geom.) cu unghiuri obtuze. obtuse crossing [~ >kro(:)sirj, ob-] s. (ferov.) încrucişare dublă. obtusely [ob'tjmsli, ob-] adv. obtuz^ neinteligent. obtuseness [ab'tjuisnis, ob-] s. 1. faptul de a fi tocit / bont / obtuz. 2. (fig.) prostie, tâmpenie, neghiobie. .. obtuse triangle [ob'tjms -traiajrjgl] s. (geom.) triunghi cu un unghi obtuz. obverse ['obvois] I.s. 1. faţă; parte din faţă, parte importantă sau de SUS; efigie (a unei monede, a unei medalii). 2. revers; cealaltă latură a unei chestiuni. II. adj. 1. din faţă, exterior. 2. celălalt. obviate fobvieit] vb. tr. a preîntâmpina, a preveni; a lua măsuri pentru a înlătura / pentru a neutraliza (un pericol). obvious ['obvias] adj. 1. evident, vădit, clar, învederat, indiscutabil, limpede, lămurit, desluşit; bătător la ochi, care sare în ochi; it is quite ~ that he is a lazy boy c limpede că e un băiat leneş; it was the ~ thing to do era clar că aşa trebuia să se procedeze; to make ~ a clarifica, a lămuri, a desluşi, a limpezi. 2. (înv.) care stă în calc, stânjenitor. obviously [-HJ adv. clar, limpede, vădit. obviousness [-nis] s. caracter vădit / limpede / evident. ocarina [oko'rimo] s. (muz.) ocarină. Occamism ['okomizpin] s. (filoz-) învăţătura lui William of Ockham (vl349). occasion [o'kci3Jn] I. s. 1. prilej, ocazie, împrejurare; on the ~of cu ocazia (cu gen), CU prilejul (cu gen.); on the present ~, on this particular ~ dc data aceasta, cu această ocazie; (up)on an ~ întâmplător, ocazional; on one ~ odată; on another ~ altădată; on ~s din când în când, uneori, în diferite ocazii / împrejurări; on several ~s în mai multe rânduri, de mai multe ori; on rare ~s rareori; on ~ only în mod ocazional, întâmplător; to give smb. the ~ to do smth. a da cuiva ocazia / prilejul de a face ceva; if the ~offers dacă se prezintă ocazia / prilejul; to choose one's ~ a alege momentul prielnic / favorabil / potrivit; to improve the ~ a profita de ocazie, a şti să te foloseşti de o.ocazie; to seize the ~, to take ~ (by the forelock) a profita de ocazie, a profita de momentul oportun; to rise to the ~ a se arăta la înălţimea situaţiei; to give ~ to a da prilej (cu dat.), a prilejui. 2. motiv, pricină, cauză; you have no ~ to be alarmed n-aveţi nici un motiv să vă neliniştiţi; I have no ~ for complaint n-am de ce / n-am motiv să mă plâng; to find ~ to a găsi motiv să. 3. împrejurare, întâmplare, caz, eveniment, situaţie, circumstanţă; on ~ în caz dc nevoie, la nevoie; on such an ~ într-o astfel de împrejurare / situaţie; on all ~s în orice împrejurare; as ~ requires /may require /arises când împrejurarea o cerc, la nevoie. 4. pl. (înv.) afaceri, treburi. II. vb. tr. a ocaziona, a prilejui; a da prilej (cu dat.), a da ocazie (cu dat.); a cauza, a produce, a pricinui; to ~ emotion a da naştere la emoţii, a produce emoţii; to ~ smb. to do smth. a îndemna / a determina pe cineva să faeă.ceva. .



652



occasional \-o\\ adj. 1. care arc Ioc din când în când; rar, neregulat. 2. eventual, întâmplător, neprevăzut. 3. de circumstanţă, compus etc. cu prilejul unui anumit eveniment; pentru un scop anumit. occasionalism L-alizam] s. (filoz.) ocazionalisin. occasionally [-di] adv. din când în când, câteodată; sporadic; eventual. Occident l'oksidant] s. 1. occident, vest. 2. occident vest, apus. occidental [oksi'dentl] adj. occidental, vestic, de apus / de vest. Occidentalist [oksi'dentslist] s. occidcntalist. occidentalize [oksi'dcntolaiz] vb. tr. a oceidentaliza. occipital [ok'sipitl] adj. (anat.) occipital. occiput ['oksipAt, -pot] s. (anat.) occiput. occlude [o'klurd, o'k-] vb. tr. 1. a astupa, a închide (pori, un orificiu). 2. a îngrădi, a închide (o trecere); a exclude. 3. (chim.) a absorbi (gaze). occlusion [o'klu:33n, o'k-] s. 1. astupare etc. (v. o c c 1 u d ej. 2. (chim.) absorbţie (de gaze). 3. (med.) ocluziunc. occlusive [o'klmsiv, o'k-J I. adj. oclusiv. II. s. (fon.) (consoană) oclusivă. occult [o'kAlt, a'k-,'—] I. adj. ocult; tainic, ascuns, misterios. II. vb. tr. (astron.) a umbri, a eclipsa. occultation [ioM'tei/.-?n, -kAl-] s. (astron.) ocultaţie. occultism ['oksltizpm, 'okAl-, o'kAl-] s. ocultism. occultist ['oksltist, 'okAl-, o'kAl-] s. ocultist. occultness [o'kAltnis, o'k-, 'okAlt-] s. caracter ocult. occult sciences [o'kAlt .saionsiz] s. pl. ştiinţele oculte. occupancy f'okjuponsi] s. 1. ocupare; luare în posesie. 2. (jur.) posesiune în virtutea dreptului primului ocupant. 3. (tehn.) ocupantă. occupant ['okjupont] s. 1. ocupant, posesor temporar. 2. locatar; arendaş; titular. 3. cel ce ia în posesie. -. occupation [okju'peijVm] s. 1. ocupaţie, îndeletnicire; profesie. 2. ocupare: 3. (mii.) ocupaţie. 4. uz temporar (ui casei etc.); timpul ocupării. occupational [-okju(:)'pci/^n3lj adj. (amer.) profesional, de profesie. occupational deferment [~ di'ib:mont] (mii.) amânare a serviciului militar. occupational disease [~ di'zi:z] s. (med.) boală profesională. occupational medicine [~ 'medsin] s. medicina muncii. occupational therapy [~ 'Oeropi] ş. ergoterapie. ■ occupation bridge [okju'pei/pn bridj] s. 1. pod dc cale ferată. 2. pod aflat în posesie privată. occupation road [~roud] s. şosea particulară. occupation troops [~ tm:ps] s. pl. (mii.) trupe de ocupaţie. occupied ['okjupaid] adj. (despre un loc etc.) ocupat. occupier ['okjupaio1-] s. 1. ocupant. 2. locatar. 3. arendaş. occupy ['okjupai] vb. Â. tr. 1. a ocupa, a locui în; I ~ the ground floor eu ocup parterul, locuiesc Ia parter. 2. a ocupa (un post, o poziţie, o slujbă,'o funcţie). 3. a ocupa, a pune mâna pe (o poziţie strategică, o ţară inamică). 4. a ocupa, a umple (un spaţiu). 5. a ocupa, a lua, a absorbi (timp, atenţie, etc.); to ~ one's time in / with doing smth. a-şi umple / a-şi ocupa / a-şi petrece timpul făcând ceva; to be occupied in a se ocupa cu / de, a se îndeletnici cu. 6. a ocupa; a da de lucru (cuiva). 7. a administra, a exploata (a moşie). 8. (înv.) a poseda, a avea, a ţine în stăpânire. B. rejl. to ~ oneself with a se ocupa/a se îndeletnici cu. occur [a'ko:1"] vb. intr. 1. a se întâmpla, a se petrece, a avea loc; a surveni, a veni pe neaşteptate; a se oferi, a se prezenta, a se ivi, a se declara, a se produce; what has ~red? ce s-a întâmplat? should the case ~daeă s-ar întâmpla; a complete change has ~ red s-a produs / a avut loc o schimbare totală; if another opportunity ~s dacă se prezintă o altă ocazie favorabilă; this seldom ~s asta se întâmplă rar; to ~ again a se întâmpla din nou; I hope it will not ~ again sper că (asta) nu se va mai repeta. 2. a se găsi, a se afla, a se întâlni; this word ~s four times in this text acest cuvânt se întâlneşte dc patru ori în acest text. 3. to ~ to a-i veni în minte / în gând, a-i trece prin minte, a-i da prin gând; it ~ red to me that mi-a venit în minte / mi-a trecut prin minte ideea că; such an idea would never have ~ red to me o asemenea idee nu mi-ar fi trecut niciodată prin minte, nu m-aş fi gândit niciodată la aşa ceva, niciodată nu mi-ar fi dat prin gând; aşa ceva. occurrence [o'kArsns] s. 1. întâmplare; eveniment; incident; an everyday ~ o întâmplare obişnuită; a strange ~ o întâmplare ciudată; it is of frequent ~ se întâmplă adesea, e un caz frecvent. 2. (geol.) zăcământ; găsire, răspândire; poziţie de zăcământ. oceurent [o'kAnmt] I. adj. care se petrece, care arc Ioc. II. s. întâmplare. ocean foujbn] s. 1. ocean. 2. (fig.) marc, mulţime, masă; ~s of wine râuri de vin. ocean chart [~ t/a;t] s. (geogr.) hartă oceanică. ocean current |~ 'kAn?nt] s. curent oceanic. ocean deeps [~ di:ps] s. pl. adâncimi abisale. ocean-going [~rgouirjj adj. oceanic; (despre vase) transatlantic. Oceanian [ou/i'cinisn] I. adj. al Oceanici, din Oceania. II. s. locuitor al Oceaniei. oceanic [.ou/i'senik] adj. 1. oceanic, de ocean. 2. Oceanic v. O c e a n i a n (I). oceanics [ioii/i'a;niks| s. pl. (folosit ca sg.) v. o c e a n o l o g y. Oceanid [lOusionidj, pl. Oceanids [-z] sau Oceanides [lousi'asnidirz] s. (mitol.) 1. oceanidă. 2. pl. oceanid(e)s moluşte marine. ocean lane ['ou/ari lcinj s. (mar.) rută oceanică. ocean liner [~ daina1"] ş. (mar.) transatlantic. : oceanographer [iou/io'nogrofor, amer. şi -/o'n] s. oceanograf. oceanographic(al) [.ou/ionou'gra3fik(3l), -na'g-] adj. oceanografie. oceanography [lou/b'nsgrofi, amer. şi -/o'n-] s. oceanografie. .-;..oceanologic(al) [iOuJjbnou'bd3ik(pl)J adj. oceanologic.



 653



oceanologist [iOu/j9'nobd3ist] s. occanolog. oceanology [.ouJjanalad3iJ s. oceanologic. ocean river ['oujan irivar] s. (geogr.) fluviu. ocean steamer [~ .sti;ruar] s. (mar.) transatlantic. oceanward(s) f'ou/pnwadz] adv. spre ocean. ocellus [ou'scIas],pl. ocelli [-lai] s. 1. (zool.) occl. 2. pată cu aspect de ochi (ca la penele de păun etc.). ocelot ['ousibt, -lat] s. (zool.) ocelot (Felis partialis). ochlocracy [ok'bkrasî] s. (ist.) oclocraţic, dominaţia gloatei. ochlocratic bak!ou'kra?tik] adj. oclocraţic, unde domneşte gloata. ochre [Y>ukar] s. 1. (geol.) ocru; limanit. 2. (culoarea) ocru. o'clock [a'klok] prese, de la o f t h e c 1 o c k; v. c 1 o c k1 (1,2 ♦ ) . octachord ['aktaka:d] adj., s. (muz-) octacord. octad"['actaed] s. 1. grup sau scrie de opt. 2. (chim.) element, atom sau grup care are valenţa opt. octagon ['aktagan] s. (geoitt.) octogon. octagonal [ak'taîganal] adj. (geom.) octogonal. octahedra l'akta'hedra] pi. de la o c t a h e d r o n . octahedral ['aktaTicdwl, -'hi;d-, 'okta-h-, okta'h-] adj. octaedric. octahedrite [octa'hedrait, -'hi:d-. 'aktaih-. okta'h-] s. (mineral.) anatas, octaedrit. octahedron ['oktalicdran]./?/. octahedrons l-z] sau octahedra ['okta'hcdra] s. oetaedru. octal ['oktal] adj. (mat., fiz.) octal. octamerous [ak'tsenpras] adj. care este alcătuit din opt părţi. octane ['okteul] s, (chim.) octan. octane number [~ .nArabaf] s. (chim.) cifră octanică. octangular [ok'ta;ngjular] adj. v. o c t a g o n a l . octant ['oktant] s. 1. (astron.) octant. 2. (mai.) octant (a opta parte dintr-un cerc, un arc de 45"). octarchy fokta:ki] ş. (pol.) 1. conducere alcătuită din opt persoane. 2. grup de opt state. octateuch ['oktatjmk] s. (rel.) octatcuch, primele opt cărţi ale Vechiului Testament. octavalent [okta'veibnt] adj. (chim.) octovalcnt, octave s. 1. ['oktiv, rar -tciv] (muz.) octavă. 2. (metr.) octavă, opt versuri. 3. gmp de opt (lucruri etc.). 4. octava, ultima parada în scrimă. 5. (mai ales) ['oktciv, -tiv] (bis.) octavă, săptămâna care urmează după o sărbătoare; a opta zi după o sărbătoare. 6. butoi de vin (de aproximativ 60 litri). octavo [ak'teivou, amer. şi -ta:v-] s. (poligr.) format in octavo (prese. S-vo sau 8° = 8 file = 16 pagini dmtr-o coală). octavus [ok'tcivas] adj. (mai ales despre numele cuiva) al optulea. octennial [ok'tcnbl] adj. 1. de opt ani. 2. care arc Ioc din opt în opt ani. octennially [-i] adv. din opt în opt ani. octet(te) [ok'tet] s. 1. (muz-) octet. 2. (metr.) opt versuri (mai ales primele opt versuri dintr-un sonet). octillion [ok'tilbn] s. 1. scxtilion de octilioanc (104R). 2. (amer.) octilion (IO27). October [ok'toubar] s. 1. octombrie, Brumărcl. 2. atr. de octombrie, din octombrie. octode ['aktoud] s. (tel.) octodă. octodecimo ['oktoz/'desimou, ok-] s. (format) octodecimo, format de 1/18 de coală {prese. 18-mo = 18 file - 36 pagini), octogenarian [oktowd3i'ne arian] I. adj. octogenar, de 80 de ani. II. s. octogenar, persoană de 80 de ani. octogenary [ak'tadjinari] adj. s. v. o c t o g e n a r i a n . octogynious [ktju(:)pl] I. adj. oetuplu, de opt ori. II. vb. tr. a mări de opt ori. ocular ['okjubr] I. adj. ocular; de ochi; vizual. II. s. ocular. ocularist ['okjularist] s. fabricant de ochi artificiali. ocularly ['akjubli] adv. 1. aparent. 2. cu ochii proprii. oculi [bkjulai] pl. de la o c u 1 u s. oculist ['okjulist] s. (med.) oculist. oculomotor [iokjulou'moutarJ adj. (anat.) oculomotor. oculus |'okjubs].pl. oculi ['okjulai] s. 1. (med.) ochi. 2. (arhit.) fereastră rotundă, odalisque ['oudaliskj s. odaliscă. odd [odjl.adj. 1. fără soţ; ~ and/or even cu (soţ) şi fără soţ; ~ houses case cu număr fără soţ; ~months lunile care au 31 zile; the ~man votul hotărâtor; ~man out alegerea unuia din trei prin aruncarea unei monede până în momentul când la doi cade sau marca sau capul. 2. desperecheat; disparat. 3. în plus. supranumerar, suplimentar; ~ money mărunţiş, rest; three pounds ~ trei lire şi ceva; aproximativ trei lire; twenty ~ years



oesophageal



douăzeci şi ecvade ani; forty ~ patruzeci şi ceva. 4. liber, ncocupat;~moments momente libere; at ~ times în timpul liber, printre picături; din când în când. 5. întâmplător, ocazional; ~ job muncă ocazională; ~ man / lad / hand om care îndeplineşte o munca ocazională. 6. ciudat, straniu, neobişnuit; excentric; that's very ~este foarte ciudat. 7. (ec.) ieftin. II. s. 1. levată hotărâtoare (la whist). 2. (sport) avantajul jucătorului mai slab (la golf)oddball l'odb:v.l] s. (amer.fam.) 1. zărghit, aiurit; excentric. 2. trăsnaic; lucru neobişnuit, odd-come-short [-kami/D:t]s.l. rest, rămăşiţă. 2.pl. obiecte desperecheate/dezasortate / disparate. 3. (fa/u.) omuleţ, pitic. odd-come-shortly [~ kam./o:tli] s. o zi apropiată, un viitor apropiat; one of these odd-come-shortlies (în) curând. odd-even [~>i:van] adj. (fiz.) impar-par. Oddfellow [~,felou] s. membru al unei societăţi secrete (de tip masonic). oddish ['odiJl ădj. cam ciudat / straniu / neobişnuit. oddity ['aditi] s. 1. ciudăţenie; excentricitate; bizarerie. 2. om ciudat, (om) original, excentric. 3. lucru straniu / ciudat; întâmplare ciudată. odd-looking ['odrU-ikin] adj. cu înfăţişare ciudată / stranie; bizar, straniu. oddly j'adli] adv. ciudat, bizar. oddments ['odmants] s. pl. resturi, rămăşiţe; lucruri desperecheate / dezasortate. oddness ['adnis] s. 1. imparitate (a unui număr). 2. ciudăţenie, bizarerie. odd-numbered ['od^Ambad] adj. nepereche, impar. odd parts ['ad'ptrts] s. pl. (mec, telui.) piese disparate. odds [adz] ş. pl. (folosit mai ales ca sg.) 1. inegalitate; deosebire, diferenţă; with heavy ~against them a) împotriva unor forţe mult superioare; b) în condiţii foarte nefavorabile; to make ~ even a aplana divergenţele, a înlătura deosebirile / dificultăţile; by all ~ fără îndoială, fără doar şi poate; by long ~ cu mult, hotărât, sigur, categoric, absolut; it is / it makes no ~ nu este o deosebire importantă; nu este esenţial; n-are importanţă; what's the ~? în ce constă deosebirea? 2. divergenţă, dezacord; to be at ~ with fate a lupta împotriva soartei; to set at ~ a învrăjbi, a băga zâzanie între. 3. avantaj, superioritate; the ~ are in our favour avantajul este în favoarea noastră; to face fearful ~ a înfrunta forţe mult superioare; to give ~ (sport) a da avantaj; to have fought against longer ~ a fi luptat împotriva unor greutăţi mai mari. 4. şanse, sorţi de izbândă; probabilitate; the ~ are / ît is — that he will do it mai mult decât probabil că o va face; short ~ şanse aproape egale. <■ to shout the ~ a se făli, a se lăuda. odd-shaped J'ad/eipt] adj. de o formă ciudată / bizară / stranie. odd-side [adsaid] s. (metal.) ramă falsă. odds-on ['adz'an,'—] adj. care are şanse de succes; (despre un concurent) favorit. odd work ['od wa:k] adj. lucru ocazional; lucru în ore suplimentare. ode [oudj s. odă. odeum [o«'di(:)am, 'oudiam], pl. odeums [-z] sau odca [-a] s. (ist. Greciei) odeon. 2. sală de concerte sau spectacole. odic ['oudik] adj. 1. referitor la odă. 2. în formă de odă, ca o odă. odious E'oudbs] adj. odios, mârşav; nesuferit, respingător. odiously [-li] adv. odios, detestabil. odiousness [-nis] s. 1. caracter odios (al unei fapte etc.). 2. aversiune. odium ['oudiam] s. X. ură, scârbă, aversiune, antipatie, duşmănie; dispreţ, dezaprobare. 2. necinste, ruşine; to bring / to cast ~ (up)on smb., to expose smb. to ~ a atrage aversiunea (cu gen.) asupra cuiva; a face pe cineva de batjocură / de ocară. 3- (despre acţiuni) caracter odios / mârşav. 4. dojana, reproş, mustrare, imputare. odograph ['oudagru:f, amer. -grasf] s. 1. v. o d o m e l e r. 2. înregistrator de paşi. odometer [ou'dDmitar] ş. 1. (auto) contor de parcurs. 2. (tehn.) contor (kilometric). odontalgia [lOudon'tsek^b] s. (med.) odontalgic. odontic [ou'dontik] adj. dentar. odontography [lOiidan'tografi] s. (med.) odontografie. odontoid [ou'dontaid] adj. asemănător unui / ca un dinte. odontology [iOudan'tabd3i] s, (med.) odontologie. odorant ['oudarant] adj. v. o d o r i f e r o u s . odoriferous [-ouda'rifaras, rod-j adj. 1. înmiresmat, parfumat, frumos mirositor, plin de miresme, îmbălsămat. 2. mirositor. odorous ['oudarasj adj. v. o d o r i f e r o u s . odour ['oudar] s. 1. miros. 2. parfum, aromă, mireasmă. 3. (of) (fig.) umbră, urmă, idee (de). 4. (rc)nume, reputaţie; good ~ a) nume bun; b) graţii, favoare, bunăvoinţă; bad/ill~tf) nume rău; b) dizgraţie; to be in bad /ill - with anu fi popular / agreat de / văzut cu ochi buni de. odourless ['oudalis] adj. inodor, Iară miros. Odyssean [iadi'si:an] 1. odiscic; amintind de Odiseea. 2. demn de Ulise. Odyssey ['adisi] s, 1. the ~ Odiseea. 2. odyssey odisee, rătăcire, peregrinare. oecological [ii:ka'bd3iM] adj. (biol.) ecologic. oecology [i:'kalad3i] s. (biol.) ecologie. oecumenical [ri:kju(:)'mcnik5l] 1. (bis.) ecumenic, sobornicesc. 2. mondial, universal. oecumenicity l-i:kjumc'nisiti] s. universalitate, caracter universal, oedema [i(:)'di:ma], pl. oedematas [-mataz] s. (med.) edem. oedipal ['i:dippl] adj. (psih.) care prezintă complexul (lui) Edip. Oedipus ['i:dipas] s. (jig.) Edip, dezlegător de enigme. oelotropic [*] s. (chim.) anizotrop. oenology [i:'nal3d3i] ş. oenologie. o'er ['oua1", aar, o:r] adv., prep, (poetic, dial.) v. o v e r (I, II). oersted ['a:sted] s. electr, oersted. oesophageal [ii:sou'fcid3iaI, -sa'faxf;-] adj. (anat.) de esofag, al esofagului, esofagian.



 oesophagus



oesophagus [i:'sofag3s],p/. oesophagi [-gai, -d3ai] sau oesophaguses [-gasiz] s. (aruit.) esofag. oestrogen ['i:strad3en] s. (hioc.) estrogen. oestrum ['i:stram, amer. şi 'es-] s. 1. (zool.) tăun, streche. 2. (zooi.) estru, călduri, perioada împerecherii. 3. (fig.) stimulent, îndemn; patimă, dorinţă pătimaşă. oestrus ['kstras, amer. şi 'es-] s. v. o e s t r u ni. of [ovforma tare; sv, v, fforma slabă) prep. 1. (formează genitivul, arătând posesiunea, apartenenţa, autorul etc.) al, a, ai, ale; the house ~ my ancestors casa străbunilor mei; the son ~ a doctor fiul unui doctor; that dress ~ hers rochia aceea a ei; the dictionary ~ my sister dicţionarul surorii mele; the leg ~ the chair piciorul scaunului; the works ~ Shakespeare operele lui Shakespeare; Bucharest is the capital ~ Romania Bucureşti e capitala României; at the end ~ March la sfârşitul lui martie; it's no business ~ yours nu e treaba ta, nu te priveşte; that's no child ~ mine ăsta nu e copilul meu; that's none ~ my doing n-ara făcut eu asta. 2. (formează genitivul subiectiv) the love ~ a mother dragostea unei mame. 3. (formează genitivul obiectiv) (se traduce cu gen.); de; the temptation ~ Eve ispitirea Evei; the explanation ~ a fact explicarea unui fapt; a lover ~ poetry un amator / un iubitor de poezie. 4. (formează genitivul partitiv) din, dintre; give me half ~ it dă-mi jumătate din ea; the first ~ June întâi iunie, prima zi din iunie; some ~ us unii / câţiva dintre noi; many ~ us mulţi dintre noi; he is one ~ us e unul dintre noi, e (unul) de-ai noştri; one ~ the best unul dintre cei mai buni; he is the best ~men e eel mai bun dintre oameni; the bravest ~ the brave cel mai brav dintre bravi; the one she loved most ~ all cel pe care-1 iubea mai mult dintre toţi; to be / to make one ~ the party a face parte dintr-un grup; ~the twenty pupils only one is diligent din cei douăzeci de elevi doar unul este silitor; three ~ them died trei dintre ci au murit; a friend ~my father's un prieten de-al tatălui meu, unul dintre prietenii tatălui meu; three parts ~ a whole trei părţi dintr-un întreg; the one thing ~ all others that I want ceea ce doresc mai cu seamă, lucrul pe care-1 doresc mai mult dintre toate; he ~ all men el mai mult (sau mai puţin) decât oricine, mai cu seamă el, tocmai el; ~all things tocmai aceasta; mai ales, mai eu seamă; mai mult decât orice; he dreaded John's anger ~all things se temea de mânia lui John mai mult decât de orice; first ~ all mai întâi de toate; the whole ~ it întreg, tot; the whole ~ the apple tot mărul; there is smth. ~ good in every man există o parte bună în fiecare om; he had a bad time ~it a trecut prin momente grele / neplăcute; a fool ~ fools un mare neghiob; the virtue ~ all virtues is success virtutea virtuţilor e succesul. 5. (descriptiv, arată o însuşire, stare, situaţie, valoare) de; cu; din; pentru; în; hard ~ heart inimă de piatră / nesimţitoare; a man ~ great abilities un om cu aptitudini mari / de mare capacitate; man ~ tact om cu tact; (fam.) a devil ~ a child un drac de copil; her scamp ~ a husband derbedeul de bărbatu-său; a farm ~ 100 acres fermă de o sută de pogoane; potatoes ~ our own growing cartofi din recolta noastră / cultivaţi de noi; state ~ rest stare de repaus, odihnă; swift ~foot iute de picior; topic ~ conversation subiect de conversaţie; a wall ~ five feet high un zid înalt de cinci picioare; the fact ~ your speaking to him faptul că i-ai vorbit, faptul de a-i fi vorbit; flag ~ three colours drapel cu trei culori; too tall ~ his age prea înalt pentru vârsta lui; hard ~ hearing tare de ureche; cam surd; innocent ~ crime nevinovat de crimă; capable ~ capabil de; doctor ~ law doctor în drept; a pair ~shoes o pereche de pantofi; to smell ~ violets a mirosi a violete, a avea (un) parfum de violete; to taste ~ garlic a avea (un) gust de usturoi; the city ~ Rome oraşul Roma; a fool ~a man un prost / neghiob / nătărău; a man ~ courage un om curajos; to be ~ good cheer a fi curajos / viteaz; to be ~ no account a nu avea nici o importanţă, a nu conta; all ~ a sudden pe neaşteptate, brusc, deodată; to be all ~ a tremble a tremura ca varga, a tremura din tot corpul; they have a palace ~ a house au o casă care e un adevărat palat; to be short ~ money a fi strâmtorat, a nu avea bani; to be ignorant ~ smth. a nu şti ceva; blind ~ one eye chior; ~ no value iară valoare. 6. (arată cauza, motivul) de; după; he died ~ pneumonia a murit de pneumonie; she died ~ grief a murit de durere; ~ necessity de nevoie; ~ my own choice după alegerea mea, după gustul / placul meu; ~ right de drept, cu tot dreptul, în puterea legii; fear ~ death frică de moarte; to be in need ~ smth. a avea nevoie de ceva; she is afraid ~ dogs îi e frică de câini; to be ashamed ~ a-i fi ruşine de; he is proud ~ his successes e mândru de succesele sale; guilty ~ vinovat de; sick ~ dezgustat / plictisit de; to do smth. ~ oneself / ~ one's own accord a face ceva din proprie iniţiativă / de la sine / de bună voie; ~ purpose intenţionat, dinadins, premeditat. 7. (arată distanţa) de; within ten miles ~ London pe o rază de zece mile de Londra. 8. (arată direcţia) de; south ~Edinburgh la sud de Edinburgh. 9. (arată materialul) de, din; houses ~stone case de / construite din piatră; wreaths ~ flowers coroane / cununi de flori; a table made ~ wood o masă făcută din lemn; a ring ~ gold un inel de aur. 10. (arată conţinutul, cuprinsul, compoziţia) cu, de, din; a glass ~ milk un pahar cu lapte; a box ~ chocolates o cutie cu bomboane de ciocolată; a basket full ~ peaches un coş plin cu piersici; to be full ~ a fi plin cu / de; the report consists ~ three parts referatul constă din tfei părţi; a family ~ eight o familie de opt persoane; plenty / a good deal / a lot ~ mult, din belşug. 11. (arată vârsta) de; a girl ~ ten o fetiţă de zece ani; to be ~ age a fi major; to come ~ age a deveni major. 12. (arată originea, locul) din, de la; ~ an ancient family dintr-o familie veche; citizens ~Paris cetăţeni din Paris; Mr. Jones ~London dl. Jones din Londra; the battle ~ Hastings bătălia de la Hastings. 13. (temporal) în, din; ~ late în ultimul timp, recent, de curând; ~old în vremurile de demult / de altădată, pe vremuri; ~ recent years în ultimii ani; (înv.) ~ yore de altădată / odinioară; in days ~ yore în vremurile de odinioară; ~ a child he was sickly a fost bolnav din copilărie; ~ an evening seara (uneori); she looks in ~ an evening ne face din când în când câte o vizită seara; what do you do ~ a Sunday? ce faci duminica?; (dial.) to sit up late ~ night a veghea noaptea târziu. 14.-(arată îndepărtarea, scăparea) de; cured ~ a disease vindecat de o boală; independent ~ independent de; free ~ liber de; destitute ~ lipsit de; to get rid ~ a scăpa de; I don't know how to get rid ~ my cold nu ştiu cum să scap de răceală. 15. din partea; it's very kind ~ you to invite me e foarte drăguţ / amabil din partea



654



dumitale că m-ai invitat. 16. de la; to buy smth. ~ smb. a cumpăra ceva de la cineva; to expect smth. ~ smb. a se aştepta Ia ceva de la cineva; to ask / to beg a favour ~ smb. a cere o favoare de la cineva (sau cu dat.). 17. la; to be fond ~ smb. a ţine mult la cineva; to think ~ a se gândi la; what are you thinking ~? la ce te gândeşti? 18. despre; asupra (cu gen.) what are you talking ~? despre ce discutaţi?; to speak ~ a vorbi despre; to hear ~ a auzi de / despre; I informed him ~ this fact l-am informat despre acest fapt. 19. (arată agentul) de (către); beloved ~ all iubit de toţi. -0* (jam.) all ~ a heap cu toată greutatea, grămadă; he fell all ~ a heap a căzut grămadă; ~ course desigur, negreşit, cu siguranţă; (fam.) well, what ~ it? ei bine? ei şi? şi apoi? şi ce-i cu asta? ofay l'oufei] s. (amer. peior.) alb (în limbajul negrilor). off [o:fforma tare; offorma slabă] I. adv. 1. (arată îndepărtarea, distanţa, plecarea, dispariţia, desprinderea) jos; în depărtare, departe; încolo, la o parte, în lături; de aici; (mar.) în larg; a house two miles ~ o casă la o depărtare de două mile; some way ~ la o oarecare distanţă; far ~în depărtare, departe; how far is it ~? cât e de departe de aici?; further ~ mai departe; a great way ~ foarte departe de aici; my clothes were ~ m-am dezbrăcat; you'd better have it~(de'spre luiină) ai face mai bine s-o scoţi; (despre barbă) ai face mai bine s-o tai; (despre picior) ai face mai bine sa-1 amputezi; to keep smb. ~ a ţine pe cineva la distanţă, a împiedica (pe cineva) să se apropie; I have never seen him with his hat ~ nu l-ara văzut niciodată fără pălărie; my hat is ~ "mi-a căzut /zburat pălăria; ~ with his head! să i se taie capul! să fie decapitat! undc-i stau picioarele să-i stea şi capul!; the gilt is ~a) s-a luat poleiala / aurul; b) (fig.) s-au spulberat iluziile; ~ we go! pornim! plecăm!; ~ with him! luaţi-1 de aici! să fie dus de aici!; it's late; I am ~ e târziu; am plecat / am şters-o; I must be ~trebuie să plec / s-o şterg; ~you go! be ~! pleacă! şterge-o! întinde-o! ia-ţi tălpăşiţa! cară-te! cărăbăneşte-te! tuleşte-o!; (mar.) wind ~ from the land vânt dinspre ţărm spre largul mării; ~ like a shot ieşit / scăpat ca din puşcă. 2. (temporal) până atunci; it is two months ~ mai sunt două luni până atunei. 3. (arată o întrerupere, încetare, pauză, terminare; desăvârşire, încheiere); to be ~aj a fi întrerupt; b) a nu mai fi de actualitate; c) (despre o afacere) a nu se mai face; d) a nu se mai găsi; e) (despre o logodml) a se rupe, a se strica; to be ~ with smb. a nu mai vrea să aibă de-a face, a o rupe cu cineva; (sl.) to be ~ with smth. a-i fi lehamite de ceva, a nu mai avea nici o plăcere / nici o tragere de inimă pentru ceva; the concert is ~ concertul nu se mai ţine / nu mai are loc; it's all ~,the whole thing is ~ totul a căzut baltă; chicken is ~ n-a mai rămas nici umiă de (carne de) pui; meat that is slightly ~carne cam veche. -O- ~ and on, on and ~ din când în când, uneori, cu întreruperi / intermitenţe, neregulat; alternativ; când aşa, când aşa; either ~or on ori aşa, ori aşa; neither ~nor on şovăitor, nehotărât; nici în car, nici în căruţă; nici în căruţă, nici în teleguţă; (mar.) to sail ~ and on a naviga când spre larg, când spre ţărm; to be well ~ a fi înstărit / cu stare, a fi un om avut; he is well ~ for books are cărţi din belşug; stă bine cu cărţile; to be badly / poorly ~ a fi strâmtorat, a sta prost cu banii; they are badly ~ for food au mare nevoie de alimente; to be better ~ a fi într-o situaţie mai bună, a o duce mai bine; he is worse ~ i s-a înrăutăţit / i s-a îngreuiat / i s-a agravat situaţia; to be comfortably ~ a fi înstărit, a câştiga bine; right / straight ~ imediat, îndată, numaidecât. II. pârtie: adverbială (intră în compunerea a numeroase verbe complexe, exprimând desprinderea, înlăturarea, isprăvirea etc., etc.); to take ~ a dezbrăca, a scoate; ţo drink ~ a bea tot, a bea până la fund; to finish ~ a piece of work a desăvârşi sau a finisa o lucrare; to get one's daughter ~ a-şi mărita fata; a button has come ~ s-a desprins / s-a descusut un nasture. HI.prep. 1. (arată îndepărtarea; distanţa) departe de, dincolo de; (mar.) în larg; a yard ~ nie la un yard distanţă de mine; to be ~ the beaten track a) a fi departe de drumul mare; b) (şiJig.) a se îndepărta de calea bătătorită; the motor-car was standing ~the road maşina staţiona dincolo de drum; (mar.) ~ Exrnouth în largul portului Exrnouth; ~the entrance of the bay la intrarea în golf; to sail ~ the wind ă naviga având vânt favorabil; ~ stage a) în culise; b) în viaţa particulară. 2. (arată apropierea) alături de, lângă; a little hall ~ his bedroom un mic hol alături de /lângă odaia lui. 3. (arată despărţirea, desprinderea, separarea etc.) de pe, din; ~ the point alături de drum;.în afară de subiect; care n-are nimic de-a face cu chestiunea care interesează; nepotrivit; se potriveşte ea nuca în perete / ca oiştea în gard; all that is ~ the point toate acestea sunt străine de / n-au legătură cu chestiunea; ~ the mark a) alături de ţintă; b) v. ~ t h e p o i n t; a street ~ the main road o stradă de lângă / care dă în strada principală; to cut a slice ~smth. a tăia o felie din ceva; I took my ring ~my finger mi-am scos inelul din deget; to take smth. ~ one's hands a lua un lucru de pe capul cuiva, a-1 descotorosi de un lucru; he was not ~the horse the whole day n-a descălecat / nu s-a dat jos de pe cal toată ziua; she took the plates ~ the table a luat farfuriile de pe masă; to fall ~ one's horse a cădea de pe cal; the rain ran ~ the roof ploaia se scurgea de pe acoperiş; to eat ~silver plate a mânca în veselă de argint; to take smth. ~ the price a scădea / a reduce / a micşora preţul; a third ~ everything un rabat de o treime la tot; this is a great weight ~ my mind mi se ia o piatră de pe inimă; to borrow money ~ smb. a împrumuta bani de la cineva; (şl.) to be right ~ it a-şi ieşi din minţi; to be ~ one's food a) a fi plictisit / dezgustat; b) a nu avea poftă de mâncare; to be ~ meat a) a se scârbi de carne; b) a urma un regim care exclude carnea; (sport) to be ~ one's game a juca mai puţin bine ca de obicei; to be ~ duty a fi liber, în afara serviciului; to be ~ work a fi încetat lucrul, a fi în pauză; at what time do you come ~ duty? la ce oră termini serviciul?; (mil.) to come ~duty a schimba garda, a ieşi din garda; ~the map «) inexistent, dispărut; b) învechit; c) de importanţă secundară; (tras) pe linie moartă; to be ~ one's legs a fi obosit / ostenit, a-1 durea picioarele; (sl.) ~ one's base neghiob, prost, idiot, tâmpit. IV. adj. 1. cel mai îndepărtat; celălalt. 2. puţin probabil; on the ~ chance that în eventualitatea că, în cazul când; there is an ~chance that e posibil, deşi puţin probabil, ca; to do smth. on the ~chance a face ceva la întâmplare; I went there on the ~ chance of meeting him m-am dus acolo cu slaba speranţă de a-1 întâlni. 3. secundar, de importanţă secundară; lateral; an ~ issue chestiune de importanţă secundară; an ~ street o stradă



 655



officiary



laterală / lăturalnică. 4. drept, din dreapta; ~ horse cal lăturaş; ~ wheeler cal rotaş în opinion a-şi da / a-şi arăta părerea, a-şi spune punctul de vedere; to ~ a remark a face spate; ~leader cal rotaş în faţă. 5. liber, neocupat; ~day, day ~a) zi liberă / de concediu; o observaţie / o remarcă; to ~ a battle a da o luptă; to ~ to fight smb. a provoca la luptă b) (sport) zi în care n-arc loc nici o competiţie sportivă; to take a day ~ a se învoi pentru pe cineva; a înfrunta (pe cineva); a sfida (pe cineva); to ~ one's hand a) a întinde mâna; o zi de la serviciu, a lua o zi de concediu; I have a day ~ am o zi liberă; ~ time timp b) a cere în căsătorie; the fireworks ~ed a fine spectacle artificiile au oferit / prilejuit liber; an afternoon ~ o după-amiază liberă; ~ night a) seară în care nu au loc recepţii un spectacol frumos; this plan ~s great difficulties acest plan prezintă greutăţi mari; sau serate; b) (teatru) seară în care nu se joacă nimic, relaş; (amer. pol.) ~ year an în (com.) to ~goods for sale a scoate / a expune mărfuri spre vânzare. 2. a căuta, a încerca; care nu au loc alegeri importante; ~ season sezon mort; perioadă când nu este de lucru a îndrăzni, a cuteza; to ~ to strike smb. a încerca / a căuta să lovească pe cineva, a ridica deloc sau este foarte puţin. 6. (sport) opus locului unde se află jucătorul care apără ţăruşul mâna asupra cuiva; to ~ resistance a opune rezistenţă. 3. a insulta, a ofensa, a ocări, (la cricket). 7. greşit, inexact, fals; you are quite ~ in that matter eşti greşit / greşeşti a înjura. 4. a constrânge, a sili; to ~ violence to smb. a constrânge / a sili pe cineva (prin violenţă). 5. a propune; to ~ a definition a propune o definiţie. 6. a aduce (o jertfă, un / te înşeli în această problemă. 8. (telm.) decuplat, deconectat; închis; stins. V. s. 1. (sport) partea terenului care e opusă locului unde se află jucătorul care apără prinos), a oferi; to ~ (up) a sacrifica, a aduce o jertfă. 7. a înălţa (rugăciuni). B. (re/l.) ţăruşul (ia cricket). 2. început, punct iniţial; from the ~ din capul locului, de la bun început. to ~ oneself a sc oferi. C. intr. a sc oferi, a se ivi, a se prezenta, a se arăta; as chance / VI. vb. A. Ir. 1. a întrerupe (negocieri); a se retrage din; a renunţa la. 2. (amer. si.) opportunity ~s după cum va fi cazul, după cum se prezintă ocazia / situaţia; if more a ucide, a face de petrecanie (c» dat.). ♦ (fam.) to ~ it a plcca, a o şterge. B. intr. 1. (mar.) passengers ~ed dacă s-ar prezenta mai mulţi pasageri. a se depărta de ţărm, a porni în larg. 2. to ~ with a scoate, a arunca; to ~ with one's offerer ['ofars1"] s. persoană care oferă; ofertant. coat a-şi scoate / a-şi arunca / a-şi lepăda haina; ~ with your shoes! seoate-ţi pantofii! offering ['ofarirj] s. 1. propunere. 2. dar, danie; prinos, obol; jertfă, jertfire, sacrificiu. VII. interj, (fam.) 1. pleacă! şterge-o! tuleşte-o! 2. la o parte! 3. jos! hats ~! scoateţi-vă 3. (corn.) ofertă. pălăriile! offertory ['ofotpri, Amer. si -tou-] s. 1. ofertoriu. 2. colectă (in timpul slujbei). off-gas ['o:f gses] s. (citim.) gaze reziduale. offal ['ofal] I. s. 1. resturi, rămăşiţe; gunoaie. 2. măruntaie. 3. mortăciune, hoit. 4. deşeuri off-grade ['o(:)f greid,'--] (tekn.) I. adj. de calitate inferioară. II. s. material de calitate de peşte, peşte ieftin / de calitate inferioară. 5. tărâţe. off-balance ['o(:)fibaelans] I. adj. (telm. etc.) dereglat. II. adv. pe picior greşit, nepregătit. inferioară. offhand ['o:fha;nd,'--, -'-] I. adj. 1. improvizat, nepregătit. 2. fără jenă, nestingherit, offbeat ['ofbi;t] I. s. (muz.) 1. măsură neaccentuată; anacruză. 2. contratimp. II. adj. degajat; an ~ manner o manieră degajată. II. aaV. 1. imediat, fără zăbavă. 2. fără jenă (fam.) neobişnuit, extravagant, original, excentric, aiurit. / stinghereală. 3. fără pregătiri anterioare; în mod improvizat. off-board ['3fbo:d, -toad] s. (legâtorie) verso. offhanded ['o(:)f haindid] adj. v. o f f h a n d (I). offcast ['o(:)fka:st, amer. -kaest] adj. s. 1. paria, nenorocit. 2. adj. dezafectat, scos din offhandedness ['oOfhamdidnis] s. lipsă de jenă / de timiditate; dezinvoltură. uz. off-heat ['o(:)fiii:t] s. (tekn.) 1. căldură evacuată. 2. (metal.) şarjă rebutată. off-centre(d) ['o(:)fscnt3(d)[ adj. (tekn.) dezaxat, descentrat; excentric. r off-colour ['o(:)f kAls ] adj. 1. care nu are culoarea obişnuită; decolorat. 2. de o calitate office ['ofis] s. 1. post, slujbă, funcţie, serviciu; an ~ under government funcţie de îndoielnică; nepotrivit. 3. (fig.) indispus. 4. (amer. si.) (cu caracter) obscen. stat; to leave / to resign ~ a demisiona (din serviciu); to take / to enter upon ~ a lua un serviciu, a prelua o funcţie. 2. birou, cancelarie; (amer.) cabinet medical; to be in off-contact ['ofikontaskt] s. ((el.) contact de repaus. the ~ a lucra în birou; dentist's ~ (amer.) cabinet dentar; editorial ~(s) redacţie; inquiry off-corn ['o(:)f ko:n] s. tărâţe. ~ birou de informaţii; Insurance Office societate de asigurări; lost property ~ biroul off current ['o(:)f 'kArant] s. (electr.) curent de blocare. lucrurilor găsite; police "Circumscripţie de poliţie; public ~ instituţie; (mil.) recruiting off-cuts ]'o:fkAtsj s. pl. deşeuri. ~ birou de recrutare. 3. minister, departament. 4. pl. dependinţe. 5. (rel.) ceremonie, rit; off-cycle ['o(:)Fsaikl] s. (tekn.) perioadă de nefuncţionare. slujbă, serviciu; Office for the Dead slujba morţilor; the Office of the Mass sfânta off-day [~'dei] s. zi liberă. -$• to have an ~ a nu fi în formă. offence [a'fens, o'f-] s. 1. (against) delict (împotriva) (cu gen.), abatere (de la); liturghie; the last ~s maslu. 6. datorie, îndatorire; funcţie; rol; ~ of host a) rol de gazdă; contravenţie (la), violare (cu gen.),- crimă faţă de; împotriva — (cu gen.). 2. ofensă, ultraj; b) calitate de gazdă. 7. serviciu, amabilitate; good ~ serviciu; pl. amabilitate, jignire; a just cause of ~ motiv justificat de supărare; I meant no ~, no ~ was meant bunăvoinţă; HI ~ serviciu prost; ill ~s pl. rea-voinţă, răutate. 8. (sl.) aluzie; semn; to give n-am vrut să vă jignesc; to give ~ to a jigni, a ofensa (cu ac); too quick to take ~ prea the ~ a face o aluzie, a da să înţeleagă. susceptibil; without ~să nu văfiecu supărare / bănat. 3. (rei.) păcat. 4. (mii.) atac, ofensivă; office-bearer [~ibe3r3r] s. funcţionar; persoană oficială. asalt. office-boy [~bsi] s. curier, băiat de serviciu. offenceless [-lis] adj. 1. fără pată / prihană; nevinovat, inocent. 2. inofensiv. office building [~ ibildin] s. (conslr.) clădire cu birouri. office circular [~ iS3:kjutar] s. instrucţiuni de serviciu; circulară internă. offend [o'fend, o'f-] vb. A. tr. 1. a ofensa, a jigni; a aduce o ofensă / o jignire (cu dat.), a atinge, a insulta; my friend has ~ed me prietenul meu m-a jignit / m-a ofensat; to be office cleaner [~ -kli:n3r] s. femeie de serviciu (într-o instituţie). ~ed at / by smth. a se simţi jignit / ofensat de ceva; to be ~ed by / with smb. a sc simţi office code [~ koud] s. 1. (tel.) prefix. 2. (automatică) cifru, cod. ofensat / jignit de (către) cineva; to be easily ~ed a se supăra foarte uşor, a fi susceptibil. office copy [~ ,kopi] s. copie legalizată. 2. a atinge, a supăra; a revolta; a Fi supărător pentru (ocki, urechi); to ~ the eye a supăra office form [~ fo:m] s. (poligr.) formular administrativ. la ochi, a fi supărător pentru ochi; a şoca privirile; words that ~ the ear cuvinte care office holder [~ ,houkiy] s.v. o f f i c e b e a r e r . sună prost la ureche. B. intr. 1. (bibi.) (against) a greşi, a păcătui, a cădea în păcat office hours [~ lauazj s. ore de birou. (împotriva — cu gen.) to ~ against God a păcătui împotriva lui Dumnezeu. 2. to ~against office hunter [~ ihAnt3r] s. vânător de posturi. a nu respecta, a călca, a se abate de la, a greşi; (against) împotriva (cu gen.), a greşi faţă office key [~ ki:] s. (tel.) manipulator de oficiu. de; to ~ against the law a nu respecta / a călca legea, a greşi în faţa legii; to ~ against office lead [~ led] s. tampon. custom a nu se ţine de / a nu respecta o datină. office prefix [~ ipri;fiks[ s. (tel.) numele oficiului telefonic. offended [-id] adj. ofensat, jignit. officer ['of/s3r] I. s. 1. funcţionar; persoană oficială, demnitar; medical ~ of health inspector sanitar; ~ of the court portărel, aprod; returning ~ preşedinte al comisiei offendedly [-idli] adv. pe un ton de om jignit. offender f-or] s. 1. persoană care jigneşte / ofensează. 2. delincvent, făptuitor al unei electorale (în Anglia); the great ~s of state marii demnitari ai statului. 2. (mil.) ofiţer; crime, criminal; vinovat; (yur.)first~ delincvent judecat pentru prima oară; juvenile ~ pl. ofiţeri, cadre ofiţereşti; ~of the day ofiţer de serviciu; billeting ~ ofiţer cu încartiruirea. 3. (mai ales p o l i c e - ) poliţist, sergent (de stradă). 4. (mar.) secund (pe un vas delincvent minor; old ~ recidivist. comercial); mercantile marine ~s ofiţerii de comandă ai flotei comerciale. 5. (mar.) ~ offending [-in] adj. ofensator, jignitor. offensive [a'fensiv, o'f-] I. adj. 1. jignitor, ofensator, insultător; injurios, de ocară. of the watch ofiţer de cart. II. vb. tr. (mai ales la part. trec.) 1. (mil.) a prevedea cu 2. dezgustător, nesuferit, respingător; neplăcut. 3. ofensiv, agresiv. II. s. (mii.) ofensivă; cadre ofiţereşti; the regiment was well ~ed regimentul avea cadre ofiţereşti foarte bune. 2. a comanda, a conduce. operaţie ofensivă; to act on the ~ a lua ofensiva; to take the ~ a trece la ofensivă. offensive defensive [~ diifensiv] s. (mii.) apărare activă. office seeker ['ofis ,si:k9r] s. carierist, oportunist; vânător de posturi. offensively [a'fensivli, tj'f-] adj. 1. jignitor, ofensator. 2. neplăcut, supărător. 3. (mii. office study [~ iStAdi] s. (geol.) prelucrare. etc.) ofensiv. office wiring [~ iwaiarirj] s. (tel.) cablaj de centrală. offensiveness [o'fensivnis, o'f-] s. 1. caracter supărător / neplăcut. 2. caracter jignitor office work [~ ws:k] s. muncă de birou; muncă de cancelarie. / ofensator. official [a'fl/al, :>'f-] I. adj. 1. oficial; formal; through ~ channels pc calc oficială. 2. (farm.) oficinal. II. s. persoană oficială, oficial; funcţionar. offensive return [s'fensiv ri'tsrn] s. (mii.) trecere la contraatac, contraofensivă. r offensive war [~ 'wo; ] s. (mil.) război de ofensivă. official circumlocution [~ isatomta'kju.'jbn] s. târăgăneală birocratică. offer ['ofar] I. s. 1. ofertă; propunere; to make an ~ of smth. to smb. a oferi ceva officialdom [a'fi/pldam] s. 1. birocraţii. 2. birocraţie, formalism birocratic. cuiva; to close with an ~ a accepta / a primi o ofertă; this is the best ~ I can make este officialese [a.fi/a'li:/.] s. (fam.) stil / limbaj oficial. tot ceea ce vă pot oferi; (fam.) e ultimul meu cuvânt. 2. (ec.) ofertă; on ~ de vânzare; official guide [a'fijal 'gaid] s. mersul oficial al trenurilor. wool on ~ lână de vânzare; ~s and demand cerere şi ofertă. 3. propunere; cerere în officialism [a'fiJaliZOT] s.v, o f f i c i a 1 d.o m (2). căsătorie; verbal ~ propunere verbală; ~ of marriage cerere în căsătorie; to decline an officiality [afi/i'asliti] s. 1. caracter oficial. 2. caracter funcţionăresc / birocratic. ~ a respinge / a refuza o cerere în căsătorie. 4. (înv.) (at) tentativă, încercare, sforţare officialize [a'fijalaiz] vb. tr. a oficializa. (de). 5. (bis.) ofrandă, jertfă, prinos. II. vb. A. ir. 1. a oferi, a da; a prezenta; (to) a fi officially [a'fi/sli] adv. oficial. dispus, a fi gata (să); to ~ smb. smth. ~ a oferi ceva cuiva; to ~ one's services to smb. official red tape [a'fi/al red 'teip, a'f-] s. formalism (birocratic), birocraţie. a-şi oferi serviciile cuiva; to ~to do smth. a se oferi să facă ceva; I was ~ed a job mi officiant [a'fi/isnt, o'f-] s. (bis.) preot oficiant. s-a oferit o slujbă; to ~ one's lips for a kiss a întinde buzele pentru un sărut; to ~ a free officiary [s'fi/isri, amer. si -ieri] adj. 1. oficial. 2. titular. 3. privind postul ocupat sau pardon a făgădui iertare deplină; to ~ an apology a cere iertare, a se scuza; to ~ an titlul pc care îl arc cineva.



 officiate



officiate [a'fifieit, o'f-] vb. A. intr. 1. a funcţiona, a îndeplini o funcţie; to ~as host a îndeplini funcţia de gazdă, a fi gazdă. 2. a sluji, a oficia. B. tr. 1. a îndeplini (o funcţie). 2. a oficia. 3. (amer. sport) a arbitra; a cronometra. officinal [ofi'sainol, o'fisinal] adj. medicinal; oficinal. officious [o'fijos, o'f-] adj. 1. importun, plictisitor; supărător de serviabil; care se amestecă în treburile altora. 2. (înv.) servil, slugarnic. 3. oficios, neoficial. officiously [-li] adv. 1. cu prea mult zel. 2. oficios. officiousness [-nis] s. oficiozitate; exces de zel. offing ['o(:)fin] s. larg; porţiune a mării vizibilă de pe coastă, largul mării din vederea coastei; in the ~a) nu departe de coastă; b) (fig.) iminent, într-un viitor apropiat; to get an ~ a) (mar.) a ajunge în larg; b) (fig.) a i se deschide o serie de perspective. offish ['o(:)fi/] adj. (fam.) distant, rezervat, neprietenos; băţos. offishness [-nis] s. (fam.) rezervă, distanţă, răceală. off-key ['ofki:] (muz.) fals. off-licence ['o(:)f laisans] s. magazin de băuturi alcoolice. off-line ]'o(:)f lain] adj. (despre procesoare) care operează independent de computerul principal; deconectat de la reţea. offload [~'loud] vb. tr. a descărca; a se descotorosi de. offload start [~ 'stu:t[ s. (tehn.) pornire în gol. off-pcak ['o(:)f pi:k] adj. 1. situat sub cota (alpină) maximă. 2. (despre activităţi, servicii etc.) în afara orelor de vârf; cu preţ scăzut. off-position ['oQfpo'ziJsn] s. (electr.) poziţie de repaus /zero /oprire: off-print ['o(:)fprint] I. s. extras. II. vb. tr. a tipări separat. off-putting ['o(:)fputirj[ adj. stânjenitor, grosolan, nesuferit, neplăcut. offreckoning ['oOfrekanin] s. (m


656



ogam ['ogom] s.v. o g h a m. ogee ['oud3i:, OrArji:] s-1- (arhit.) ciubuc, muluri. 2. linie în fonni de S. ogee arch [~ a:tf] s. (arhit.) arc gotic / ogival, ogivă. ogee dam [~ dami] s. (hidr.) baraj în formă de S. ogham ['ogam] s. (ist.) 1. ogam (vechi alfabet al celţilor). 2. inscripţie sau literă în alfabetul ogam. ogival [oiArjaival] adj. (arhit.) ogival. ogive ['oud3aiv, ou'd3] s. 1. (arhit.) ogivă; boltă ogivală. 2. (mil.) vârf de proiectil. 3. (statistică) curbă de frecvenţă. ogle1 l'ougl] I. s. ocheadă, uitătură /privire amoroasă. II. vb. A. tr. a privi pe furiş / cu coada ochiului; a arunca ocheade / priviri drăgăstoase (cu dat.); a privi drăgăstos / afectuos / cu dragoste; a se uita galeş la; a face ochi dulci (cu dat.); a ochi, a pune ochii pe; a face cu ochiul (cu dat.). B. intr. a arunca ocheade / priviri drăgăstoase; a face cu ochiul. " ogle2 s. (omit.) cucuvea comună (Athene noctua). ogler ['ougtor[ s. persoană care aruncă ocheade. ogre ['ougor| s. căpcăun. oh [ou] I. interj, oh! ah! vai! o! a! of! II. s. (un) oh! ah! etc. (v. ~ I). III. vb. intr. a exclama „oh"! / „ah"! etc. (v. ~ I). Ohioan [ou'haiouon] I. adj. din Ohio. II. s. locuitor din Ohio. ohm [oum] s. (electr.) ohm. ohmic foumik] s. (electr.) ohmic. ohmmeter ['oum.mi:tor] s. (electr.) ohmmetru. Ohm's Law ['oumz Îs:] s. (electr.) legea lui Ohm. oho [ou'hou] interj, oho! oil [oil] I. s. 1. ulei; ulei de plante; ulei mineral; untdelemn; blasting ~ nitroglicerină; fixed ~s uleiuri grase; ~and vinegar a) untdelemn şi oţet; b) (fig.) lucruri diametral opuse, divergenţe de neîmpăcat; ca ziua şi noaptea; sweet ~ untdelemn de măsline; (fig.) to pour ~ on the flame a turna gaz peste foc; (fig.) to pour ~ on the waters a aplana / a linişti lucrurile; volatile ~s uleiuri volatile. 2. ţiţei, petrol; produs petrolier; benzină; motorină; to strike ~ a) a da de petrol; b) (fig.) a-ţi pune Dumnezeu mâna în cap, a avea noroc. 3. substanţă uleioasă / grasă. 4. pl. vopsea de ulei. 5. (austr. si.) ştire, informaţie. II. vb. A. tr. 1. (tehn. etc.) a unge; (fig.) to ~ smb.'s hand / fist / palm a unge / a mitui pe cineva; to ~ smb.'s tongue a măguli / a linguşi pe cineva; (fig.) to ~ the wheels a unge roţile, a aplana lucrurile (prin mita etc.). 2. a impregna cu ulei; a pune în ulei. 3. (tehn.) a alimenta cu ulei (maşinile). B. intr. a deveni uleios. oil asphalt ['oikassfadt] s. (constr.) bitum de petrol / rezidual. oil atomizer [~ ia;tomaizor] s. (tehn.) pulverizator de ţiţei. oil base [~ beis] s. (mine) natură a / caracter al petrolului. oil bath [~ ba:8] s. (tehn.) baie de ulei sau de ţiţei. oil-bearing [~ibeorirj] adj, (mine) petrolifer, purtător de ţiţei. oilbird [~bo:d] s. (omit.) caprimulgul-gras (Sleatornis caripensis). oil bloom [~ blu(:)m] s. (mine) fluorescenta petrolului. oil brake [~ breik] s. (tehn.) frână hidraulică. oil-burner [~ibo:n3r] s. v. o i l t h r o w e r . oilcake [~kcik] s. turtă de ulei. oil-can [~ka?n] s. 1. (tehn.) canistră / cană / bidon de ulei. 2. (mine) ungător,gresor. oii car [~ kci:rJ s. (ferov.) vagon-cisternă. oii carbon [~ ika:bon] s. (chim., tehn.) calaraină. oil catcher [~ ikaMjbr] s. (tehn.) separator de ulei. oil cleaner [~ ikli:nar] s. (tehn.) filtru de ulei. oilcloth [~klo:9[ s. muşama, linoleum. oil clutch [~ kUl/J s. (tehn.) 1. ambreiaj cu ulei. 2. deflector de ulei. oil cock [~ kok] s. (tehn.) robinet de ulei cu cep. oil coke [~ kouk] s. (mine) cocs de petrol. oil-colour [~ikAbr[ s. (mai ales pl.) vopsea de ulei. oil crust [~ krAst] s. (tehn.) crustă de ulei ars. oil cup [~ kAp] s. 1. (tehn.) lubrificator, ungător; cană de ulei. 2. (ferov.) cutie de unsoare. oil damper [~ da2mpor] s. (tehn.) amortizor cu ulei. oil deposit [~ diipozit] s. 1. (tehn.) crustă de ulei ars. 2. (/nine) zăcământ de ţiţei. oil derrick [~ .derik] s. (mine) turla.unei sonde de ţiţei; sondă de ţiţei. oil dipper rod [~ idipo 'rod] s. (tehn.) jojă. oil dish [~ di/] s. (tehn.) captator de ulei. oii duet [~ dAkt] s. (tehn.) conductă de ulei; canal de ungere. oiled [oild] adj. 1. (despre sardele etc.) în ulei. 2. (despre mătase etc.) impregnat, impermeabil. 3. (sl.) well-~ beat turtă, criţă. 4. (poligr., despre hârtie) uleiat. oil eliminator ['oil i.limincite'j s. v. o i l c a t c h e r . oil-engine [~icna3in] s. (tehn.) motor cu motorină; motor Diesel. . oiler ['oibr] s. 1. ungător, lucrător care unge maşinile etc. 2. fabricant sa» vânzător de ulei. 3. v. o i 1 - c a n. 4. v. o i 1 - s k i n. 5. v. o i 1 - w e 11. 6. v. o i l - t a n k e r . 7. (sl.) fiinţă mieroasă, linguşitor. oil expeller ['oil iks>pelorJ s. (tehn.) separator de ulei. oil feed [~ fi:d] s. (tehn.) alimentare cu ulei. oil feeder [~ ifi:dor] s. (tehn.) lubrificator, ungător. oilfield [~fi:ld] s. 1. zăcământ de ţiţei. 2. regiune petroliferă. 3. exploatare petrolieră. oil filler [~ .fil3r] s. 1. (tehn.) gură pentru umplere cu ulei. 2. (auto) racord / ştuţ pentru umplere cu ulei. oil filling [~ ifilirj] s. (tehn.) umplere cu ulei, ungere. oil filter [~ ifiltor] s. v. o i 1 c I e a n e r. oil flotation [~ flouiteifan] s. (mine) flotaţie cu ulei.



 657



oil funnel [~ rcktifaior] s. (tehn.) epurator de ulei. oil refinery [~ riifainori] s. rafinărie de petrol. oilrig [~ngj s. instalaţie de foraj. oil rubber [~ >rAbar] s. (chim.) factis. oil run [~ rAn] s. (tehn.) canal de ungere; orificiu de uns. oil scraper [~ >skrcipor] s. (tehn.) segment raclor. oilseed [~si:d] s. sămânţă oleaginoasă. oii separator [~ isep3reitor] s. (tehn.) separator de ulei. oil-shale [~/eil] s. (geol.) şist bituminos. oil-skin [~skin] s. 1. muşama, pânză gudronată. 2. pl. haine de ploaie / impermeabil. oil slug [~ slAg] s. (ind.) dop de ţiţei. oil station [~ .stei/an] s. (au/o) staţie de benzină. oilstone [-stoun] s. piatră de şlefuit / de tras. oil strainer [~ istreino'] s. (tehn.) filtru de ulei, sorb, crepină. oil sump [~ sAmp] s. 1. v. o i i p i t. 2. (auto) baie de ulei. oiltanker [~itaenkor] s. (mar.) (vas) petrolier, cisternă. oii tar [~ ta:rJ s. (mine) gudron de petrol. oil thrower [~ >9rouor] s. (auto) deflector / aruncător de ulei. oil varnish [~ ivamtf] s. 1. (chim.) ulei de in sicativat, firnis, lac de ulei. 2. (tehn.) strat protector de ulei. oil-well [~wel] s. 1. (mine) sondă de ţiţei. 2. (tehn.) cutie de ungere. oily ['sili] adj. 1. de ulei, ca uleiul, uleios. 2. unsuros; murdar (de grăsime). 3. (jig.) onctuos, mieros, linguşitor. ointment ['ointmont] s. alifie, pomadă (pentru jrec/ie). O.K. ['ou'kei, ou'kci] v. o k a y. okapi [ou'ka:pi] s. (zooî.) okapi (Okapia johnstoni). okay I. adj. în regulă, foarte bine, perfect. II. vb. tr. si in/r. a aproba. III. interj, bine, de acord, în regulă, perfect. IV. s. aprobare. okey-doke(y) ['ouki'douk(i)] I. adj. (amer. jam.) foarte bun, perfect. II. a«V. foarte bine. okie ['ouki] s. (amer.) 1. muncitor agricol ambulant (mai ales din statul Oklahoma). 2. refugiat din regiunile bântuite de furtuni ale statului Oklahoma. 3. vagabond. 4. (sl.) locuitor din Oklahoma. Oklahoman ['Ouklo'houman] I. adj. din Oklahoma. II. s. locuitor din Oklahoma. oky s. v. o k i e . old [ould] l.'adj. 1. bătrân, în vârstă, în etate; as ~ as the hills foarte bătrân; ~ people / folk bătrâni; (amer.) ~ man Brown bătrânul domn Brown; to remain an ~ maid a împleti cosiţa albă, a rămâne fată bătrână; ~ and young tineri şi bătrâni; to be growing / getting ~ a îmbătrâni, a înainta în vârstă; to live to be ~ a trăi până la adânci bătrâneţe; in his ~ days la vârsta sa înaintată, către sfârşitul vieţii sale; (fam.) she dresses ~ felul în care se îmbracă o îmbătrâneşte; (prav.) you can't put an ~ head on young shoulders nu poţi căuta înţelepciunea unui bătrân la un tânăr; (fam.) the ~ one bătrânul, babacul. 2. în vârstă de, având vârsta de; I am twenty years ~ am douăzeci de ani; a hundred-year ~ tree un copac de o sută de ani, un arbore secular; at five years ~ he could read ştia să citească la vârsta de cinci ani; she left London at six years ~ a părăsit Londra când era de şase ani; a two-year ~ child un copil de doi ani; he looks ten years ~er pare cu zece ani mai în vârstă / mai marc; he is the ~est of my friends e cel mai în vârstă dintre prietenii mei; to be ten years ~er than a avea cu zece ani mai mult decât, a fi cu zece ani mai marc ca; she is ~er than I e mai marc / mai în vârstă decât mine; how ~ are you? ce vârstă ai? câţi ani ai?; how ~wouId you take her to be? câţi ani îi dai? 3. vechi, uzat, învechit, demodat; ~ clothes haine vechi / uzate; ~bread pâine veche; it's the same ~ story e tot aceeaşi poveste veche / veşnic acelaşi cântec; (fam.) to put off the ~ man,



oldie



to cast off the ~ Adam a se dezbăra de obiceiuri sau idei învechite, a se lăsa de năravuri vechi; that's ~ stuff e un lucru vechi / o vechitură; (pl.) news a week ~ ştiri de acum o săptămână. 4. vechi, de demult, de odinioară^antic; as ~ as the hills vechi de când lumea; as ~as Adam de demult, de la Adam şi Eva; my ~friend vechiul meu prieten; ~customs obiceiuri vechi; an ~ family o familie de viţă veche; ~ debt datorie veche, datorie care datează de mult; ~ wine vin vechi. 5. vechi în meserie, cu experienţă, experimentat, priceput, versat; servant of ~standing servitor vechi / priceput. 6. învechit. înrădăcinat, inveterat; he is ~ in sin e un păcătos vechi / înrăit. 7. fost; ~ boy / pupil fost elev al şcoalei; ~civil servant fost funcţionar, funcţionar pensionat; the ~ year anul care a trecut; to see the ~ year out a face revelionul. 8. (aa un sens amical sau accentuat cuvântului următor); ~man / boy dragul meu, prietene, frate; dear ~ Brown dragul de Brown. ♦ you can dress any ~ how poţi să te îmbraci cum vrei / nu importă cum; any ~ thing nu contează ce, orice; take any ~ hat ia orice pălărie (vrei); come at any ~ time vino când vrei; (fam.) to have a rare ~ time a sc distra de minune; ~man of the sea om plictisitor / care se ţine scai de cineva. II. s. 1. the ~ bătrânii. 2. vechime, trecut, antichitate; of ~ pe vremuri, altădată, de demult, odinioară; I know her of ~ o cunosc de multă vreme; from / of ~ din vechime, din bătrâni, de totdeauna; in times of ~, in the days of ~ în vremurile de demult, pe vremuri, altădată, odinioară; men of ~ oameni de pe vremuri / de altădată. old-acquainted l'oukta'kweintid] adj. care s-au cunoscut de mult. Old Adversary [~ od'vo:sori] s. v. O l d N i c k . old age ['ould reid3] s. bătrâneţe, vârstă înaintată. old-age pension [~ 'pen/an] s. pensie de bătrâneţe. Old Bailey [~ 'beili] s. (jur.) principala curte cu juri din Londra până în 1906. old bean [~ 'bi:n] s. (la vocativ sl.) dragă, bătrâne. old bird [~ 'bo:d] s. v. o l d h a n d . old bloke [~ 'bloukl s. (sl.) hodorog, moş. old boy [~ 'boi] j . l . v. o l d m a n (3). 2. the Old Boy v. O l d N i c k. 3. fost elev într-o p u b l i c e l e m e n t a r y - s c h o o l . old buffer [~ 'b\h'\ s.v. o l d b l o k e . old card [~ 'ka:dj s. v. o l d b l o k e . old chap |~ 't/aep] s. v. o l d m a n (3). Old-Clothes Exchange ['ould'klou&z iks.t/cind3] s. mare piaţă centrală de vechituri din Londra. old-clothesman ['ould'kloudzmasn, -mon],pl. old-clothesmen [-men, -man] s. negustor de haine vechi. old-clothes shop ['ould'klouoz /op] s. magazin cu haine de ocazie. old cock ['ould 'kok] s.v. o l d m a n (3). Old Colony [~ 'kobni] s. the ~ (amer.) (folosit ca supranume) Statul Massachusetts. old compaigner [~ kom'peinor] s. 1. (/nil.) veteran. 2. (lîg.) om încercat / trecut prin multe. old coon [~ 'ku:n] s. (sl.) v. o l d h a n d . Old Country [~ 'kAntri] s. (amer. fam.) Anglia. old country s. 1. patrie. 2. the Old Country, the ~ (amer.) Anglia. Old Dart [~ 'da:t] s. (auslr. glumeţ) the ~ Anglia. Old Davy [~'deivi] s. v. O l d N i c k . old dog [~ 'dog] s.l.v. o l d h a n d. 2. (ca vocativ) dragul meu (prieten), prietene, frate. Old Dominion [~ do'minion] s. the ~ (amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia. old egg [~ 'eg] s. v. o l d b e a n . olden ['ouldnj I. adj. (înv.) bătrân; vechi; in ~ time(s) de demult, altădată, odinioară. II. vb. tr. si i/i/r. (rar) a îmbătrâni. Old Enemy [~ 'enomij s.v. O l d N i c k . Old English [~ 'inii/] s. (lingv.) engleza veche (700-1200; după unii autori, 450-1150). old-established [~is'taebli/t] adj. vechi, de demult, din bătrâni; înfiinţat / stabilit de demult. old face [~ Tcis] s. (poligr.) (caractere) medievale. old-fangled [~'faerjld] v. o l d - f a s h i o n e d . old-fashioned [-'faî/snd,'-.--, -'--] adj. demodat, învechit, de modă veche, vechi. old-fashionedness [~'fre/pndnis,'-.—, -'—] s. caracter demodat / învechit. old fellow [~ 'felou] s. 1. v. o l d m a n (3). 2. the Old Fellow v. O l d N i c k . old file [~ 'fail] s. (amer.) militar bătrân. old-fogeyish [~'fougii/] adj. v. o l d f o g y i s h . old fogy [~ Tougi] s. 1. bătrân cu idei învechite. 2. vechitură. old fogydom [~ Tougkbm] s. idei învechite. old fogyish [~ 'fougii/] adj. învechit, demodat. old fruit [~ Tru:t] s.v. o l d b e a n . Old Gentleman [~ 'd3Cntlmonl s. the ~ v. O l d N i c k . Old Glory [~ 'glo(:)ri] s. (amer.) drapelul S.U.A. old goat [~ 'gout] s. (amer. sl.) bătrân antipatic şi scârbos. old-gold [~'gould[ adj. de culoarea aurului vechi. Old Gooseberry [~ 'guzbori] s.v. O l d N i c k . Old Guard [~ 'ga;d] s. the ~ 1. (ist.) vechea gardă imperială din Franţa. 2. (amer. pol.) aripa ttltraconservatoare a republicanilor. 3. (fig.) vechea gardă. old hand [~ 'hsnd] s. (fam.) vulpoi bătrân, om cu experienţă; om umblat; he's an ~ at it se pricepe grozav. Old Harry [~ tari] s. v. O l d N i c k . old-hat [~'han] adj. învechit, demodat. oldie ['ouldi] s. (amer. fam.) 1. lucru vechi / de pe vremuri; vechitură. 2. bătrânel; bătrânică.



 oldish



658



olivet(te) ['olivet, -vit] s. v. o 1 i v e (1,8). oldish ['ouldi/J adj. 1. bătrâior, destul de bătrân. 2. cam vechi. olive wood ['oliv wud] adj. 1. lemn de măslin. 2. pădure de măslini. Old Lady of Lime Street [ould 'leidi av 'laini strirt] s. the ~ (canad. glumeţ) Compania Golfului Hudson. olla podrida f'ola p:)'dri:da, 'olja, -pa'd-] s. 1. un fel de tocană cu carne şi zarzavaturi. 2. amestec (pestriţ), ghiveci. old-line fouldlain] adj. 1. conservator. 2. tradiţional. Old-Line State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maryland. ology ['olowd3i] s. (glumei) 1. ştiinţă. 2. pl. teorie (goală), teorii abstracte. Olympiad [ou'limpifed] s. olimpiadă. old maid ['ald'meid] s. 1. fată bătrână. 2. (bot.) saschiu (Viuca sp.). Olympian [ou'limpian] I. adj. 1. olimpian. 2. grandios, impunător; plin de condescen­ old-maidish [~'meidi/, -'--] adj. de fată bătrână. old man ['ould mxn],pi. old men [-man, -'men] I. s. 1. om bătrân, moşneag. 2. (bot.) denţă. II. s. olimpian, zeu grec. lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 3. (c« vocativ) dragul meu, prietene, frate; Olympic [ou'limpik] aay. olimpic. bătrâne. 4. (fam.) bărbat, soţ. 5. the ~ (fam.) babacu, bătrânul, tata. 6. (mar. si.) căpitan. Olympic Games [~ 'geimz] s. jocuri olimpice. Olympic green [~ 'gri:n] s. (mineral.) verde de smarald sau de jad. 7. (sl.) patron. 8. (mii. fam.) colonel. 9. (aitstr.) cangur mascul adult. II. adj. (austr fam.) Omani [ou'mumi] I. adj. din Oman. II. s. locuitor din Oman; the ~ poporul din Oman. 1. mare, masiv. 2. remarcabil, deosebit. ombre ['ambar] s. (î«v.) ombre (joc de.cărţi). old master [~ 'mci:star] s. (arte) 1. vechi maestru. 2. tablou de un vechi maestru. ombudsman [bmbu:dzman] s. (pol.) ombudsman. oldness ['ouldnis] s. (rar) bătrâneţe. omega ['oumiga, -meg-, amer. si ou'mirga, -meg-] s. omega (ultima literă din alfabetul Old Nick ['ould 'nik] s. (fam.) dracul, Necuratul, Satana, Scaraoţchi, Sarsailă, Aghiuţă, grec) (sifig.). Ucigă-1-Crucea / -Toaca. omelet(te) ['omlit,-let] s. omletă; savoury ~ omletă cu verdeţuri; sweet ~ omletă cu Old North State [~ 'nr>:9 isteit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de dulceaţă; (prov.) one can't make an ~ without breaking eggs nu se poate şi cu slănina-n Nord. pod şi cu varza unsă. old salt [~ 'sa:lt] s. (amer. mar. fam.) bătrân lup de mare. omen ['oumen, -man] I. s. prevestire, piază, augur; semn; to be of bad ~ a fi de rău Old Sam [~ 'sa:m] J.V. O l d N i c k . augur, a fi semn rău. II. vb. tr. a prevesti, a fi semn de. old-school [~'sku:l[ adj. de şcoală veche, demodat. omened [-d] adj. (în cuvinte compuse) de... augur; ill—de rău augur. Old Scratch [~ 'skrat/] s. v. O l d N i c k . omentum [ow'mentom] s. (anat.) epiploon. Old smokey [~ 'smouki] s. (amer. sl.) scaunul electric. r ominous ['aminas, 'oum-] adj. de piază-rea, de rău augur, care nu prevesteşte nimic old stager [~ 'steid3a ] J . V , o l d h a n d , bun; ameninţător. old-standing [~'st£endirj] s. vechime; veche tradiţie. r ominously [-li] adv. sinistru; neliniştitor, ameninţător. oldster ['ouldsta J s. (fam.) persoană în vârstă, moş; babă. ominousness [-nis] s. caracter sinistru/ameninţător. Old Testament ['ould 'testamant] s. the ~ (bibl.) Vechiul Testament. omissible [ou'misibl, -sab-] adj. care se poate omite, de care te poţi lipsi / dispensa. old thing [~ 6irj] s. 1. vechitură, lucru vechi. 2. v. o 1 d b e a n. omission [ou'mi/an, a'm-] s. omisiune, scăpare. old-time f~taim] adj. de altădată; demodat, învechit. r old-timer [~itaima ] s. (fam.) 1. persoană care a îmbătrânit în concepţiile etc. de altădată. omissive [ou'misiv, a'm-] adj. făcut prin omisiune. omit [ow'mit, a'm-] vb. tr. 1. a omite, a lăsa afară; a scăpa; to ~ doing / to do smth. 2. locuitor vechi. a omite / a nu face ceva. 2. a neglija, a uita. old top [~ 'topj J.V. o l d b e a n . omnibus ['amnibas] I.pl. omnibuses [-iz] s. 1. omnibuz. 2. autobuz. 3. (electr.) bară. old trot [~ 'trot] s. (sl.) cată, gură-spartă. 4. antologie, culegere de opere (mai ales ale unui singur autor). II. adj. 1. care cuprinde old whale [~ /iweil] s.v. o l d s a l t . mai multe puncte, care are mai multe scopuri; an ~bill proiect de lege referitor la diferite oldwife [~'waif[ s. (iht.) hering. chestiuni. 2. accesibil. old wives'tale [~ waivz 'teii] s. poveste de cumetrie, palavre, bazaconii. omnibus box [~ boks] s. (teatru) lojă mare pentru mai mulţi abonaţi; lojă de avanscenă. old woman ['ould 'wuman],pl. old women [-'wimin] s. (femeie) bătrână, babă. omnibus circuit [~ isa:kit] s. (electr.) fir de cale pentru troleibuz. old-womanish [~'wumani/, ould'w-] adj. de femeie bătrână, băbesc. omnibus edition [~ iidi/an] s. opere complete (ale unui autor, publicate într-un singur Old World I. [~ Va:ld] s. Lumea veche (Europa, Asia, Africa). II. ['--] adj. 1. din volum). lumea veche (Europa, Asia, Africa). 2. old-world vechi, de când lumea; străvechi. omnibus resolution [~ irezoilm/an] s. hotărâre referitoare la mai multe chestiuni. oleaceae [ouli'eiju] s. pi. (bot.) oleacee. omnibus route [~ ru:t] s. linie de autobuz(e). oleaginous [.ouIi'aîd3inas] adj. 1. olcaginos. 2. uleios, gras. 3. (fig.) mieros, onctuos. omnibus train [~ trein] s. (rar) tren personal. oleaginously [-li] adv. (fig.) mieros, onctuos. omnicompetent [lomni'kampitant] aay. (despre un judecător) de drept comun. oleander [iOuli'a;ndar] s. (bot.) leandru (Nerium oleander). r omnidirectional [.omnidi'rek/anal] adj. (tel., radio) omnidirecţional. oleaster [iOuli'a2sta ] s. (bot.) sălcioară, măslin sălbatic, salcie mirositoare, răchiţică omnifarious [pamni'fe arias] adj. felurit, divers, de tot felul; variat. (Elaeagmts angustifolia). omnifîcent [am'nifisant] aay. atotereator. olefin I'oulifin] s. (chim.) hidrocarbură olefinică, alchenă. omnipotence [am'nipatans] s. atotputernicie, omnipotenţă. oleography [louli'ografi] s. oleografie. omnipotent [am'nipatont] aay. atotputernic, omnipotent. oleoresin [lOuliou'resin] s. (mine) răşină fluidă. omnipresence ['omni'prczans, om-] s. omniprezenţă, ubicuitate. olericulture ['alarikAltfal s. legumicultura. omnipresent ['omni'prezpnt, om-] adj. omniprezent, prezent pretutindeni. olfaction [r>rfa5k/3n[ s. (fiziol.) miros, simţul mirosului. omniscience [om'nisians, -/ians, -jsns] s. atotştiinţă, cunoaştere a tuturor lucrurilor. olfactive [ol'faîktiv] adj. v. o l f a c t o r y (I). omniscient [ani'nisiant, -/iant, -Jant] adj. atotştiutor. olfactory [al'fadctari] I. adj. olfactiv. II. s. 1. organ olfactiv, nas. 2. miros. omnium gatherum ['omniam 'gararăm] s. (glumeţ) adunătură, talmeş-balmeş; societate oligarch ['oliga:k[ s. oligarh. : amestecată / pestriţă. ■ oligarchic(al) [,oli'ga:kik(al)] adj. oligarhic. omnivore ['omnivo:'] s. (animal) omnivor. oligarchy ['oligu:kij s. oligarhie. omnivorous [om'nivaras] aay. omnivor. oligocene [a'ligousim, -gas-,'—] s. (geol.) oligocen. omnivorously [-li[ adv. (fam.) (a citi etc.) fără alegere, de toate. oligophrenia [oligou'frknjo, -nia] s. (med.) oligofrenie. omoplate ['oumaplcit] s. fanat. înv.) omoplat. oligophrenic [loligou'frenik] adj. (med.) oligofren. omphalocele ['amfalasid] s. (med.) hernie ombilicală. oligopoly [lOli'gopsIi] s. (ec.) oligopol. omphalos ['amfabs] s. (grec.) 1. (atwt.) ombilic, buric. 2. (ist.) omphalos (piatră conică oligopsony [oli'gapsani] s. (ec.) oligopson. aflată la Delfi care se credea a fi centrul pământului). 3. (ist.) ridicătură în mijlocul oligosaccharide [oligou'ssksirnid] s. (chim.) oligozaharidă. pavezei. 4. (fig.) punct central, centru; buricul pământului. oligotrophic [.oligou'trofik] adj. (ecologie) oligotrof. on [on forma normală, tare şi slabă; an, n forme slabe rare] I. prep. 1. (arată locul) oligotrophy [lOli'gotrafi] s. (ecologie) oligotrofie. . pe, peste, în, la; it floats ~ the water pluteşte pe apă; he sits ~ the bench sade pe bancă; oliguria [oli'gjuaria] s. (med.) oliguric. ~ the continent pe continent; ~the sea pe mare; ~ the way pe drum; ~ the earth pe pământ; olio ['ouliou] s. 1. ghiveci; tocană. 2. (fig.) amestec; mişmaş. 3. (muz.) potpuriu. ~ land pe uscat; ~ shore pe ţărm; (teatru) ~ the stage pe scenă; to go ~ the stage a juca oliphant ['olifant] s. olifant, corn de fildeş (în Evul Mediu). pe scenă, a intra în scenă; she had been ~ a visit a fost în vizită; can we have dinner olivaceous [roli'vei/as] adj. măsliniu, de culoarea măslinei. ~ the train? putem lua masa în tren?; he has his rucksack ~his back are / duce rucsacul olivary ['alivari, -veri] adj. în formă de măslină, oval. olive ['oliv] I. s. 1. (bot.) măslin (Olea europaea). 2. măslină. 3. v. ~ b r a n c h. 4. pădure în spate; she has a ring ~ her finger are un inel în deget; - ' Change la Bursă; a picture de măslini. 5, lemn de măslin. 6. pl. rulouri de carne cu verdeţuri. 7. culoarea măslinie. 'hanging ~ the wall un tablou care atârnă pe perete; his hat ~ his head cu pălărie pe cap; have you any money ~ you? ai ceva bani la tine?; she read it in the paper ~ page 8. încheietoare (informă de măslină). II. adj. 1. de măsline. 2. măsliniu. olive-branch [~bra:nt/] s. 1. ramură de măslin (ca simbol al păcii); to hold out the four a citit asta în ziar la pagina a patra; continued ~ the page five continuare în pagina a cincea; ~ the main road pe şoseaua principală; Stratford ~ Avon Stratford pe Avon; ~ a întinde ramura de măslin, a face oferte de pace. 2. (mai ales pl., glumeţ) copii. (mar.) ~ board the ship pe bordul vasului; to go ~ the bench a-şi avea reşedinţa la tribunal; olive-coloured [~.kAlod] adj. măsliniu, oliv. a fi magistrat; to be ~ a newspaper a lucra la redacţia unui ziar; he is ~ the "Times" olive-green [~gri:n] I. adj. verde-oliv. II. s. (culoare) verde-oliv. e la „Times". 2. (arata direcţia, mişcarea) pe, în; asupra (cu gen.), spre; put it ~ the olive grower [~igrouar] s. cultivator de măslini. table pune-o pe masă; he threw it ~ the floor 1-a aruncat pe podea; to drop / to go down / olive-oil [~sil] s. untdelemn de măsline. to fall ~ one's knees a îngenunchea, a cădea, a se aşeza în genunchi; to march ~ Rome olive-shaped [~/eipt] adj. v. o l i v a r y . a merge asupra Romei; a merge spre Roma; a room that looks ~ the street o cameră olive-tree [~tri:] s. v. o l i v e i (1).



 659



care dă în stradă; ~ the right (hand) la dreapta; ~ the left (hand) la stânga; ~ this side a) pe această parte; b) de pe această parte; - the other side a) pe cealaltă parte; b) de pe cealaltă parte; ~ the South spre sud; to tread ~ smth. a călca pe ceva; ~ high sus; from ~ high de sus; attack ~ smb. atac asupra cuiva; working ~ a peg care se învârteşte în jurul unui pivot; to turn one's back ~smb. a întoarce spatele cuiva; I cannot shut my door ~ him nu pot să-i închid uşa în nas; the key is turned ~hime încuiat; to smile ~smb. a zâmbi / a surâde cuiva; to go ~an excursion a face o excursie, a pleca în excursie. 3. (arată o stare, un mod, un proces, o situaţie, o ocupaţie) de, în, pe, la, din. pentru; ~duty de serviciu, în exerciţiul funcţiunii; ~ fire în flăcări; ~ sale de vânzare, expus spre vânzare; to be ~ the go a) a fi în mişcare, a fi activ; b) a se pregăti de plecare; to be ~ the move a) a fi în mişcare; b) a fi în creştere / în dezvoltare; ~ the sly în taină, pe ascuns / pe furiş; to be ~ guard afide garda; a fi de strajă; (up) ~ one's tiptoe în vârful picioarelor; ~ foot pe jos; ~ a bicycle pe bicicletă; to be ~ one's feet a fi / a sta în picioare; she is ~ her feet all day toată ziua e în picioare, n-are timp să stea jos; stuck ~ (to) the wall lipit de perete; with a lady ~ his arm cu o doamnă Ia braţ; shoes ~ her feet cu pantofi în picioare; the dog is ~ the chain câinele c în lanţ; to be ~ the committee a face parte din / a fi membru în comitet; to be ~ the staff a face parte din personal; to play ~ the violin a cânta la vioară; (com.) -delivery la livrare / furnizare; I am here ~ business sunt aici pentru afaceri; (amer.) to be working ~ smth. a lucra la ceva; to live ~ one's private income a trăi din venituri proprii; to put money ~ a horse a paria pe un cal; to have pity / mercy / compassion ~ smb. a avea milă de cineva; to confer a reward ~ smb. a da o răsplată / o recompensă cuiva, a răsplăti pe cineva; (com.) ~ hand de rezervă; în depozit; ~ the alert, ~ one's guard de strajă, treaz, atent; ~ credit pe credit; ~ demand la cerere; he is sweet ~ her e îndrăgostit / amorezat de ca; ~ horseback călare; to be ~ all fours with a fi deopotrivă / la fel cu; the two cases are not ~ all fours cele două cazuri nu sunt identice / la fel; - suspicion sub bănuială, bănuit; to be ~ one's best behaviour a se sili sa se poarte cât se poate de cuviincios; (fam.) to be ~ the spree a chefui, a face chef, a o face lată; (Jam.) ~ the cheap ieftin; (amer.) ~ the dead gratuit, gratis; ~an average în medie; (fam.) ~a string păcălit; tras pe sfoară, înşelat; it's bad travelling ~ an empty stomach nu c bine să călătoreşti cu stomacul gol; I have nothing ~ him n-am nimic împotriva lui; (fam.) this round (of drinks) is ~ me plătesc eu acest rând (de băutură); to be ~ it a fi bine pregătit, a se pricepe bine la ceva; a fi tare în materie de; ~ trial de probă, ca încercare; to be mad ~ smb. a fi nebun după cineva; ~ a large scale pe scară largă; cu toptanul; map ~ the scale of hartă (raportată) la scara de; tax ~ tobacco impozit pe tutun; (fam.) ~the shelf a) rămasă fată bătrână; b) bolnav; he spent most of his money ~ books cheltuia o marc parte din bani pe cărţi; she insists ~ your presence insistă să vii. 4. (arată temeiul, justificarea) pe; în baza, pe garanţia (cu gen.); ~ principie din principiu; to act ~ principie a face ceva după anumite principii; based ~a fact bazat pe un fapt; put to death ~ a false accusation executat pe baza unei acuzaţii false; to have smth. ~ good authority a şti ceva dintr-o sursă sigură / dintr-o sursă demnă de crezare; to act ~ the advice of smb. a acţiona după sfatul cuiva; to act ~ one's own account a face ceva din proprie iniţiativă; ~ the initiative of smb. din iniţiativa cuiva; to do smth. ~ purpose a face ceva dinadins / intenţionat; ~ my word pe cuvântul meu; ~ my life pe viaţa mea; (up) ~ (my word of) honour pe cuvântul meu de onoare; pe onoarea mea. 5. (arată cauza, motivul, condiţia) din, de, în, pe; ~ account of din cauza (cu gen.); pe motivul că; he was absent ~ account of ill health a lipsit din cauză de boală; I did it ~ your account am făcut-o pentru dumneata; ~ the ground that pe motiv că, din cauză că; ~condition that cu condiţia ca; ~ these conditions cu aceste condiţii; it depends ~ circumstances depinde de împrejurări. 6. despre, cu privire Ia; asupra (cu gen.); pe socoteala (cu gen.), la; he speaks ~ this subject vorbeşte despre acest subiect; you must read Halliday ~ Shakespeare trebuie să citeşti aprecierile lui Halliday cu privire la Shakespeare; inquiry ~ smb. informaţii asupra cuiva; to draw a cheque ~ a bank a emite un cec asupra unci bănci; a curse ~him blestem asupra lui, să fie blestemat; the effect ~ this fact efectul asupra acestui fapt; acid has no power ~ gold acidul n~are nici o influenţă asupra aurului, acidul nu atacă aurul; a joke ~ you o glumă pe socoteala ta; (ec.) interest ~ one's capital dobândă Ia capital; (corn.) profit ~sales câştig Ia vânzări; to congratulate smb. ~ his successes a felicita pe cineva pentru succesele sale. 7. (temporal) în, într-o, la, de, cu, după; ~ a particular day într-o anumită zi; the day ~ which I came ziua în care am venit; ~ the day of his arrival în ziua sosirii lui; ~ the following day a doua zi, în ziua următoare; ~ the evening of the 1st of May în seara zilei de întâi Mai; ~ a fine day într-o bună zi; ~ a dark night într-o noapte întunecoasă; ~ certain days în anumite zile; I was born ~ the 5th of March m-am născut la cinci martie; ~ his birthday de ziua naşterii lui; ~ the birth of his son la naşterea fiului său; ~ my arrival la sosirea mea; ~ the occasion of his marriage cu ocazia căsătoriei sale; - application la cerere; ~ the first attempt la prima încercare; ~ the stroke of seven la ora şapte fix, când bate ora şapte; ~ Sunday(s) duminica; ~ Tuesday marţi, marţea; ~ nights noaptea; ~ hearing this când a auzit / auzind aceasta; ~ the minute punctual, exact la timp; ~ a sudden brusc, deodată, pe neaşteptate; (com.) ~ receipt of this la primirea prezentei. 8. (ara/ă consecutivitatea) peste, după; losses ~losses pierderi peste pierderi; blow ~ blow lovitură după lovitură. -0* ~ the whole în general, în total, în întregime; ~ all hands din toate părţile, cu toţii; ~ the contrary din contră, dimpotrivă; ~ our part din partea noastră, în ceea ce ne priveşte; ~ the other hand pe de altă parte. II. adv. 1. (arată continuarea) mai departe, înainte; mereu; to fly ~ a zbura mai departe, a-şi continua zborul; he went ~ a mers mai departe; he sent his luggage ~ şi-a trimis bagajul înainte; she worked ~ continua să lucreze, lucra înainte; they talk ~ continuă să discute; write ~! scrie mai departe!; sing ~! cântaţi mai departe! it keeps ~ raining nu mai încetează să plouă, plouă mereu; move~! circulaţi! ;~and~ mereu, mai departe, neîncetat; to toil ~ and ~ a trudi mereu / fără întrerupere; and so ~ şi aşa mai departe; ~and off din când în când, la intervale, uneori, eu intermitenţe; he is neither ~ nor off



one



nu zice nici aşa, nici aşa; nici în căruţă, nici în teleguţă. 2. înainte, în continuare; from now ~ de aci / de azi înainte, de acum încolo; from that day ~ din ziua aceea; it was well ~ in the day ziua era înaintată; well ~ in the evening la o oră înaintată din noapte; to talk away well ~ into the small hours a discuta până noaptea târziu / către orele mici; well ~ in years la o vârstă înaintată; to be getting ~ in years a înainta în vârstă, a îmbătrâni; it is getting ~ for two o'clock nu mai e mult până la ora două, e aproape două; later ~ mai târziu. III. pârtie, adverbială (determină sau modifică înţelesul unui verb în diferite sensuri, mai ales în acela al punerii, funcţionării, prezenţei sau continuării) to turn ~ the tap a deschide robinetul; put your coat ~! îmbracă-ţi haina! pune-ţi haina!; to have one's shoes ~ a fi încălţat; to get ~ in life a reuşi în viaţă, a prospera; to be ~ to smth. a înţelege / a prinde ceva; I was to him ~ the phone this morning i-am vorbit la telefon azi dimineaţă; I'll put you ~ to him le voi da / face legătura (la telefon); with his spectacles ~ cu ochelarii pe nas; to put ~ the cloth a pune masa; to have nothing ~ a fi gol; what had she got ~? cu ce / cum era îmbrăcată?; she had a blue dress ~ era îmbrăcată cu / avea o rochie albastră; to put the kettle ~ a pune ibricul pe foc / Ia încălzit; (si.) to be a bit ~, to be rather ~ a fi afumat / beat / cherchelit / pilit. IV. adj. 1. pus; deschis; care funcţionează etc.; the water is ~ again iar curge apa; are the brakes ~? frânele sunt pusc? 2. (teatru etc.) care se joacă; care rulează etc.; what is ~ to-morrow? ce se joaca mâine? 3. (teatru, fam.) care joacă; he is ~ as Lear joacă în rolul regelui Lear. 4. la rând, următorul; are you ~? c rândul tău? 5. (fam.) prezent, de faţă; won't you be ~? n-ai să fii acolo? nu te duci? 6. (fam.) afumat, cherchelit; he's a bit ~ c cam ameţit / afumat. 7. to be ~ to / at smb. (fam.) a se da la cineva; a critica pe cineva. 8. (despre băuturi alcoolice) ~ consumption consumaţie în local. V. s. (sport) partea terenului unde se afiă jucătorul care apără ţăruşul (la crichet). VI. vb. i»tr. (si.) to ~ with one's coat a-şi pune / a-şi îmbrăca haina. VII. interj. înainte! nu te lăsa! etc. onager ['onaga1"], pl. onagers [-z] sau onagri [-grai] s. (zool.) onagru (Equushemionus onager). onanism ['ounanizpm] s. 1. onanism, onanie, masturbaţie. 2. (med.) coitus interruptus. onanist ['ounanist] s. onanist. once [wAns] I. adv. 1. o (singură) dată; only ~ numai o dată; more than ~ nu o dată, de nenumărate ori; în nenumărate rânduri; ~every day o dată pe zi; ~ a week o dată pe săptămână; ~ or twice o dată sau de două ori; ~ more / again încă o dată; not ~ niciodată, nici măcar o dată; ~ (and) for all o dată pentru totdeauna; ~ and again în repetate rânduri; câteodată, uneori, din când în când; (for) ~ in a way, ~ in a while, ~ and no more, for ~ o dată; rareori, rar, foarte rar; din an în Paşte; he writes a letter ~ in a while scrie câte o scrisoare foarte rar / din an în Paşte; (fam.) if I told him ~ I told him 20 times i-am spus nu o dală, ci de douăzeci de ori; dacă nu i-aş fi spus de atâtea ori; he never ~ asked himself what the outcome might be nu s-a întrebat nici măcar o dată / nu s-a gândit nici un moment care ar putea fi rezultatul; (fam.) (if) / when ~ o dată ce, de îndată ce, cum; (if) ~ you hesitate you are lost de îndată ce şovăi eşti pierdut; (prov.) ~ is not custom o singură dată e tot una cu deloc; (prov.) ~ bitten twice shy cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt; (prov.) ~ a knave is never an honest man cine fură o dată fură totdeauna. 2. odată, odinioară, altădată, pe vremuri; ~ (upon a time) there was a fost odată (ca niciodată); I knew her ~am cunoscut-o cândva; a song ~so popular un cântec atât de popular altădată; I was ~ very fond of him îmi era foarte drag pe vremuri; at ~ a) imediat, numaidecât, la moment, pe loc; într-o clipă, îndată; come at ~! vino imediat / numaidecât!; I am going at ~plec numaidecât / îndată / într-o clipă; b) în acelaşi timp, deodată, dintr-o dată, totodată; don't all speak at ~ nu vorbiţi toţi o dată / în acelaşi timp; to do several things at ~, (fam.) to have several things on at ~ a face mai multe treburi odată / în acelaşi timp; (prov.) one can't do two things at ~ nu se pot face două treburi odată!; nu poţi ţine doi bostani într-o mână; all at ~dcodată, pe neaşteptate, brusc. II. s. o dată; for this / that ~ de data aceasta, în mod excepţional. III. adj. (înv.) de odinioară, de altădată, de pe vremuri; my ~ master profesorul sau stăpânul meu de pe vremuri; his ~ friend prietenul său de altădată. once-over [~iouv3r] s. 1. (amer. fam.) inspecţie superficială/ sumară. 2. (amer.) cercetare amănunţită, examen atent; to give smb. the ~ a măsura pe cineva din cap până în picioare. 3. (amer. fam.) lucru de mântuială, rasoleală. once-over-lightly ['wAnsiOuva'laitli] ş. (amer. si.) v. o n c e - o v e r (3). oncer ['wAnsar] s. (fa/n.) persoană care se duce duminică la biserică numai o dată. oncology [on/kaladji] s. (med.) oncologie, cancerologie. oncome ['Dn'kMii] s. început (al unei activităţi importante). on-coming ['onikAmin] I. adj. care se apropie; viitor. II. s. apropiere; the ~ of autumn apropierea toamnei. oncost fonîkDSt] s. (ec.) cheltuieli indirecte; cheltuieli de regie. on current ['on ikArsnt] s. (electr.) curent de conducţie. ondatra [Dn'dstra] s. (zool.) (şobolan) bizam (Ondatra zibethica). ondograph [':mdougra:f, amer. -graef] s. (electr.) ondograf. ondometer [an'dDinita1"] s. (tel.) undametru, frecvcnţmetru. one [wAn] I. num., adj. 1. unul, una; primul, întâiul, întâia; thirty-~ books, (rar) ~ and thirty books treizeci şi una de cărţi; a hundred and ~ / a thousand and ~ o groază de, o mulţime de; ~ man in ten unul din zece; for ~ thing pe de o parte; în primul rând; chapter ~ capitolul întâi; science is ~ thing and art is another ştiinţa e una şi arta e alta; I for ~ cu unul; în ceea ce mă priveşte, cât despre mine; on the ~ hand pe de o parte. 2. singur, unic; my ~ and only daughter singura şi unica mea fiică; there is only ~ way to do it nu există decât o singură cale / un singur mijloc de a o face; his ~ care singura sa grijă; the ~ real danger is that singurul pericol adevărat este că; no ~ man can do it nu există nici un singur om care s-o poată face; as ~ man ca un singur om; unanim; într-un singur glas; to cry out with ~ voice a striga într-un glas; with— accord / consent în unanimitate, în mod unanim; to be made / to become ~ a se căsători,



 one-acter



a se uni prin căsătorie. 3. acelaşi, identic, la fel; all the pupils gathered in ~ place toţi elevii s-au adunat în acelaşi loc; (fam.) it is all ~ to me whether îmi e tot una / mi-e egal / mi-e indiferent dacă; to remain for ever ~ a rămâne / a fi mereu acelaşi, a nu se schimba niciodată; to be ~ with smb. a fi de aceeaşi părere cu cineva; to be ~ with smth. a face corp comun cu ceva, a fi una cu ceva. 4. (nehotărât) un oarecare, un anume; ~ Mr. Smith un oarecare domn Smith. 5. (nehotărât, temporal) ~ evening într-o seară; ~ of these days într-una din zilele acestea; at ~ time I lived in Rome a fost o vreme când locuiam la Roma; ~ day I shall pay you am să-ţi plătesc într-o zi / cândva. II. s. unu; unitate; house No. 1 casa de la numărul 1; (fig.) number ~ subsemnatul; sine însuşi, persoana sa; to look after number ~ a avea grijă de persoana sa, a-şi face interesele personale mai întâi; (si.) that's for number ~ asta e pentru mine / pentru mandea; table number ~ masa numărul 1 (la restaurant); eleven is written with two ~s unsprezece se scrie cu doi de unu; there is only ~ left n-a mai rămas decât unul; ten to ~ a) unu la zece; b) e foarte probabil; the last but ~ penultimul; the next day but ~ a treia zi; poimâine; two volumes in ~ două volume într-unui; to be at ~ with smb. a fi de acord cu cineva; it is ~ o'clock c ora unu; (sl.) to give smb. ~ in the eye a lovi pe cineva în ochi, a-i da cuiva una în ochi; to call at a pub for a quick ~ a intra la cârciumă să bea ceva; (fam.) to go ~ better than smb. a înlătura pe cineva, a lua locul cuiva; a întrece pe cineva; (fam.) you're ~ too many for me eşti mai tare ca mine; to make ~ a înmulţi un ochi (la tricotat); he is not ~ to retain angry feelings nu e omul care să fie ranchiunos / să ţină la supărare; (fam.) I'm not much of a ~ for sweets nu prea sunt amator de dulciuri; to make ~ of the party a face parte dintr-un grup; will you make ~? nu vii şi tu?; (sl.) ~ over the eight beat, cherchelit, afumat; (fain.).don't tell me ~ nu-mi spune gogoşi, minciuni. III. pron. A. nehol. I . (înlocuieşte un substantivfolosit mai înainte pentru a evita repetarea lui); I am through with this book, will you let me have another ~? am terminat cartea asta, eşti bun să-mi dai alta?; this ~ acesta; aceasta; that ~ acela; aceea; those ~s aceia; acelea; which ~ do you prefer of these books? ce carte preferi dintre acestea?; the ~ on the shelf aceea de pe raft; the ~s we love cei pe care îi iubim; the ~ who spoke cel care a vorbit; he is the ~ who wrote me el e cel care mi-a scris; that's her likeness, the ~ hanging over the door iată portretul ei, cel care e atârnat deasupra uşii; this word has two pronunciations,™English and ~French acest cuvânt are două pronunţări, o pronunţare engleză şi alta franceză; Have you a good fountain-pen? Yes, I have ~ ai un stilou bun? Da, am unul; his house is a small ~ casa lui e (una) mică; the best ~ cel mai bun; my sweet ~ draga mea; my own ~ comoara mea; the present ~s cei prezenţi; the little ~s copiii; the young ~s a) copiii; b) puii de animate; the young ~s are at school copiii sunt la şcoală; a nest with three young ~s un cuib cu trei puişori; (fam.) that's a good ~ asta-i bună, e bună; the Evil One dracul, duhul / spiritul răului; ~ after another unul după altul; he drank five glasses of wine ~ after another a băut cinci pahare de vin unul după altul. 2. unul; oarecare; cineva; ~ of them unul din(tre) ei; he is ~ of us e unul de-ai noştri / dintre noi; ~ of my friends unul din(tre) prietenii mei; no ~ nimeni; never a ~ nici unul; many a — mulţi; multe; such a ~ un astfel de om; each ~ fiecare; ~ another unul altuia; unul pe altul; they give presents ~ another îşi fac cadouri unul altuia; he and his wife adore ~ another el şi soţia sa se adoră unul pe altul; ~ with the other unul cu altul; (fam.) ~ or other fără excepţie; all in ~ toţi împreună; în totalitatea lor; ~ and all toţi împreună şi fiecare în parte, toţi ca unul, fără excepţie; they ~ and all declined toţi au refuzat, fără excepţie; ~ by ~ unul câte unul; the pupils entered the class-room ~ by ~ elevii au intrat în clasă unul câte unul. B. pron. impersonal (se traduce prin pers. 2-a sing, sau prin „se " impersonal); if ~ wants a thing done, ~ had best do it oneself dacă vrei să faci ceva, mai bine fă-o singur; ~ cannot always be right nu poţi avea totdeauna dreptate; ~ may do what ~ likes with ~'s own poţi face ce vrei cu ce-i al tău; what can ~ say? ce se poate spune?; ~ never knows what may happen nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla; ~ must live according to ~'s means trebuie să trăieşti după mijloace, întinde-te cât te ţine plapuma; to cut off ~'s finger a-şi tăia degetul. one-acter [rWAn'aîktor] s. (amer. teatru) piesă într-un act. one-armed ['wAna:md[ adj. cu un singur braţ; ciung. one-armed-bandit [~rba;ndit] s. (amer.) joc mecanic de noroc automat. one-arm joint ['WAnci:m 'd3oint[ s. (amer.) bufet expres. one-celled ['wAnseldJ adj. (biol.) unicclular, monocelular. one-cylinder ['wAnisilindo'] adj. (telm.) cu un (singur) cilindru. one-ear ['wAn'i3r] aay. cu o singură ureche, one-eyed ['wAn'aid,'--] adj. 1. cu un singur ochi; chior. 2. (sl.) neeonştiincios, superficial. onefold ['wAnfould] s. simplu, necomplicat; naiv. one-footed ['wAnifutid] adj. (zool.) monopod. one-handed ['wAn'hasndid,'-,--] adj. cu o singură mână; ciung. one-horse(d) ['wAn'ho:s(t),'--] adj. I. cu un (singur) cal. 2. de un cal putere. 3. sărăcăcios; de importanţă secundară, fără importanţă, neînsemnat. one-horse town ['wAnh:>:s 'tăun] s. oraş din fund de provincie / prăpădit. one-idea'd, one-idead ['wAnai'diad,'-—] adj. îngust la minte, fără orizont. oneiric [o'naiorik] adj. oniric. one-legged f'wAn'legd, -'legid, 'WAn-, 'wAni-[ adj. 1. cu un singur picior. 2. (fig.) uni­ lateral; inegal. one-liner ['WAn.lains'J s. replică spirituală, vorbă de spirit. one-man ['WAtimasn] adj. 1. pentru o singură persoană, de un singur om. 2. executat de un singur om. 3. individual, personal. one-man band [~ bamd] s. persoană care cântă concomitent 1a mai multe instrumente. one-man show [~ /ou) s. expoziţie personală. oneness ['WAnnis] s. 1. unitate, unire; identitate; asemănare. 2. singularitate. one-off [.WAnofJ adj. care se întâmplă o singură dată. one-piece ]'wAnpi:s] adj. 1. dintr-o singură bucată. 2. (lehn.) monobloc.



660



oner ['wAns'] s. (sl.) I. om sau lucru rar /grozav. 2. (fam.) lovitură grea, una. 3. (fam.) lovitură care se socoteşte un punct (la crichet). onerous ['onsras, roun-] aay. (despre condiţii etc.) oneros, împovărător, care cade greu în sarcina cuiva, greu. onerously [-li] adv. oneros. onerousness [-nis] s. caracter oneros. oneself [WAn'self] pron. I. refl. (se întrebuinţează cu infinitivul verbelor reflexive) to excuse oneself a se scuza. II. (de întărire) singur; sine; there are things one can't do by ~ sunt lucruri pe care nu le poţi face singur. one-shot ['wAnjot] s. 1. publicaţie ocazională. 2. apariţie ocazională a unui interpret. 3. (cin., TV) prim-plan (al unui singur actor I interpret etc.). one-shot lubrication [~ lju:briikei/5n] s. (tehn.) gresarc/ ungere centrală. onesided [~'saidid, WAn's-1 adj. 1. care are o singură faţă; pe o singură parte; a ~ street o stradă cu case doar pe o singură parte. 2. unilateral. 3. părtinitor; nedrept. onesidedness [-nis] s. asimetrie; caracter unilateral.' ■ one-spot ['WAnspot] s. (amer.) hârtie de 1 dolar. one-storied ['wAniSto:rid] adj. cu un singur etaj. onetime f'wAntaim] adj. fost, de pe vremuri. one-track ['WAntrzek] adj. (despre calea ferată) cu o singură linie; (fig.) ~mind minte strâmtă, om strâmt la minte / cu orizont îngust. one-up [~ 'Ap] adj. (fam.) 1. (sport) care are avantaj de un punct. 2. (fig.) care are (un) avantaj (asupra unui adversar I concurent); aflat într-o poziţie avantajoasă. onc-upmanship [—manjip] s. (fam.) abilitate de a-şi asigura o poziţie avantajoasă; abilitate de a-şi pune adversarul într-o poziţie nefavorabilă. one-way ['wAnwei] adj. (despre sens etc.) unic. one-way valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă de reţinere. onfall ['onfo:l] s. atac, asalt. onflow ['onflou] s. 1. şuvoi, curent; afluenţă, îmbulzeală. 2. (mine) aflux. ongoing ['onegouin] adj. 1. continuu. 2. în desfăşurare; curent; actual. ongoings [-z] s. acţiuni; purtare (mai ales ciudată, scandaloasă sau necuviincioasă). onion ['Anisn] I.s. I. (bot.) ceapă (Allium cepa). 2. (sl.) cap, dovleac, tigvă; to be off one's ~ a înnebuni; a fi într-o ureche. 3. (sl.) indigen din Berrnude. 4. (/nil.) rachetă. 5. (fam.) to know one's ~ a-şi cunoaşte bine meseria, a fi stăpân pe meserie. II. vb. ir. 1. a găti cu ceapă. 2..a freca (ochii) cu ceapă (ca să lăcrimeze). onion-eyed [~aid] adj. cu lacrimi de crocodil în ochi. onionskin [~skin] s. hârtie subţire. oniony ['Anjoni] adj. de ceapă, ca ceapa; cu bulb. onkus ['onkas] aay. (austr. sl.) 1. prost, de proastă calitate. 2. defect, stricat. onlay foniei] s. aplicaţie, garnitură. on-licence ['on-Iaisans] s. brevet autorizând vânzarea băuturilor spirtoase consumate în local. on-limits ['on 'limits] adj. (amer.) fără restricţii, cu acces liber. on-line ['onlain] adj. (infor.) conectat direct la un calculator; controlat sau acţionat de un computer (central). onlooker ['onilukor] s. martor (mai ales ocazional); spectator. onlookîng ['onilu:kinJ adj. 1. care priveşte / observă / contemplează; care percepe. 2. prevestitor. only ['ounlij I. adj. singur, unic; his ~ daughter singura / unica lui fiică; the ~ copy extant exemplarul unic; my one and ~ hope singura şi unica mea speranţă; he is the ~ man who e singurul om care. II. aaV. 1. numai; doar; nu... decât; he has ~ one brother are doar un frate; are un singur frate; one person ~ numai o singură persoană; ~ seven men remained alive doar şapte oameni au mai rămas în viaţă; I can ~ refuse nu pot decât să refuz; he has ~ to ask for it n-are decât s-o ceară; it is ~ a matter of common sense e doar o chestiune de bun-simţ; I am ~ too pleased to nu pot decât să fiu bucuros să, îmi face o plăcere deosebită să; ~ see ia uită-te numai; ~ too true foarte adevărat, cât se poate de adevărat; not ~... but also nu numai... dar / ci şi; if ~numai dacă; we must respect him if ~ for his honesty trebuie să-1 respectăm măcar pentru cinstea sa; (fam. ironic) it is ~ me e doar umila mea persoană. 2. abia, de-abia, tocmai, chiar; ~ just numai ce, tocmai; I have ~ just come de-abia am venit; I was ~ just in time am venit în ultimul moment, am sosit tocmai la timp; ~ yesterday abia / tocmai ieri. III. conj, dar, însă, ci, numai că; the novel is interesting ~rather too long romanul este interesant, dar / însă cam prea lung; ~ that numai că, dacă nu, cu excepţia faptului că, (în) afară de faptul că. only-begotten [-biigttn] adj. (rel.) singur(ul), unic(ul). on-off ['ono(:)f] adj. 1. (tehn.) conectat-deconectat. 2. (autom.) tot-nimic, onomastic [onou'msestik, -ns'ni-] adj. (lingv.) onomastic. onomastics [lonow'maîstiks] s. pl. (folosit ca sg.) (lingv.) onomastică. onomatop(e) [o'nomatoup] s. cuvânt onomatopeic. onomatopoeia ['Onouma2tou'pi(:)a, -nam-, -ta'p-, Oinomat-, o'nomat-] s. (grec.) ono­ matopee. onomatopoeic(al) [ionoumanou'pi:ik(3l), -nsm-, -ta'p-, ocnomst-, Sinsmat-] aay. onomatopeic. on-position ['onpo'zi/sn] s. (electr.) poziţie de lucru. onrush ['onrA/] s. asalt, atac; năvală; acces (de). onset ['onset] s. 1. asalt, atac; ~of wind rafală de vânt, viforniţă. 2. început; as the first ~ (chiar) de Ia început. 3. izbucnire; the ~ of war izbucnirea războiului. onsetter ['onisetar] s. 1. (mine) gurar, muncitor la gura puţului. 2. (electr.) electrician de serviciu. ■ onshore ['3njb:r, -oar, oar] adv. spre / către ţărm. on-side [bnsaid] s. (sport, la crichet) stânga jucătorului care apără barele.



 661



onslaught ['onsb:t] s. atac (sălbatic / crâncen), (şijig.) năvală. Ontarian [on'ts arian] I. adj. din Ontario. II. s. locuitor din Ontario. onto ['ontu, 'onto] prep. 1. pe; to get ~ a horse a se urca pe cal. 2. (si.) la; pe urinele (cuiva) etc.; he's ~ you te-a prins cu ocaua mică. ontogenesis [ontou'd3enisis] s. (biol.) ontogeneză. ontogenetic iontoud3i'netik] adj. (biol.) ontogenetic. ontogenist [on'tod3inist] s. (biol.) ontogenetician. ontogeny ['onte^ini] ş. v. o n t o g e n e s i s . ontological [lonta'bd^ikpl, tou'l-] adf (fiziol.) ontologic. ontologism [on'tolsdîizpm] s. (fiziol.) ontologism, cunoaşterea directă a lui Dumnezeu de către om. ontology [on'bbd3i] s. (filoz.) ontologie, teoria filozofică a existenţei. onus ['ounas] s. (laţ.) 1. povară; sarcină; îndatorire, răspundere; obligaţie. 2. (îehn.) sarcină. onward l'onwad] I. adj. înainte; de înaintare; ~ movement mişcare înainte; mişcare de înaintare. II. adv. (mai ales amer.) v. o n w a r d s . onwards [-z] adv. înainte, mai departe; în continuare; from his time ~de acum înainte, de azi încolo. onymy ['animi] s. (biol. rar) nomenclatură ştiinţifică. onyx ['oniks, 'oun-] s. (mineral.) onix. oodles ['u:dlz] ş. pi. (fam.) puzderie; grămadă, berechet; ~ of money munţi / grămezi de bani, bani cu grămada. oof [u:f] s. (si.) bani, pitaci, piştari, bogăţie, avere. oof-bird [~ba:d] (si.) bogătaş, om gras la pungă. ooftish ['u:fti/] s. v. o o f. oofy ['u:fi] adj. (si.) plin de bani, putred de bogat. oolite ['oualait, 'ououl-j s. 1. (geol.) oolit. 2. (mineral.) calcar oolitic. oolitic [lOua'litik, iouou'1-] adj. (geol.) oolitic. oolitic ore [~ o:r, -oor] s. (mineral.) limonit. oology [ou'ol3d3i] s. oologie, ştiinţa care se ocupă cu ouăle păsărilor. oolong ['u:brj] s. oolong (un sort de ceai chinezesc negru). oom [u:m] s. (în Africa de Sud) unchi. oomph [umf] s. (şl.) 1. vigoare, energie. 2. şarm, nuri. oomycetes [.ouamai'siitiz] ş.pl. oomicetc. oon [u:n] pron. etc. (dial.) v. o n e . oospore ['ou3spo;r, '-us-] s. (bot.) oospor. ooze [u:z] I-s. 1. noroi, nămol, tină, glod,clisă. 2. prclingcre, scurgere înceată, picurare. 3. infiltraţie. 4. infuzie de scoarţă de stejar etc. (folosita în industria tăbâcitului). 5. loc mocirlos, mlaştină. II. vb. A. intr. 1. a se scurge încet, a se prelinge, a picura; a se infiltra; to ~ through the ground a se scurge încet în pământ; sap that ~s from a tree sevă care se prelinge dintr-un copac. 2. (jig.) to ~away a se scurge, a scădea; my courage is oozing away îmi piere curajul; (jig J to ~ out a transpira, a fi dat în vileag; the secret ~d out secretul a transpirat, taina a fost dată în vileag; to ~ with politeness a fi de o politeţe onctuoasă, a fi extrem de politicos. B. tr. 1. a picura; the walls were oozing water se prelingea apă pe pereţi; pereţii erau igrasiosi. 2. (jig.) a fi plin de; a radia; he is oozing self-conceit c plin de el, nu mai poate de îngâmfat ce e. ooze leather ['u:z ilcoV] s. (pielărie) velur. ooziness ['u:zinis] s. 1. caracter nămolos / noroios. 2. umiditate, vlagă. oozy f'u:zi] adj. 1. nămolos, noroios. 2. umed. op ['op] s. (med.fam.)prese, de la o p e r a t i o n (4). opacimeter [-oupo'simito1"] s. (fiz.) opacimetru, turbidimetru. opacity [ou'passitî] s. 1. opacitate; (fiz.) acoustic ~ impermeabilitate la sunet. 2. întune­ cime, obscuritate. întuneric. 3. (fig.) obscuritate; lipsă de claritate (in gândire); lipsa de inteligenţă, prostie. opal ['ouppl] s. (mineral.) opal. opalescence [loupp'lesons] s. (fiz.) opalcsccnţă; joc de culori. opalescent [.oups'lesant] ad/, opalescent, lăptos, multicolor. opalesque [-oupo'lesk] adj. v. o p a l e s c e n t . opal glass ['ouppl glo:s] s. sticlă opală / lăptoasă. opaline ['oupoli:n, -lain] I. ş. 1. sticlă lăptoasă. 2. (mineral.) opalin. II. ['oupolain, amer. şi 'oupslinj adj. v. o p a l e s c e n t . opaque [ou'pcik] I. adf 1. opac; tulbure. 2. obscur, neclar, nedesluşit. 3. (jig.) opac, obtuz, greoi la minte; prost. 4. (teAt.) nedesluşit. II. s. 1. întuneric. 2. obiect întunecos. opaqueness [-nis] s. opacitate. op art ['op ra:t] s. (arte) op art. ope [oup] (poetic) I. vb. tr. a deschide. II. adj. deschis, descuiat. open ['ouppn] I. adf 1. deschis (şi jig.); ~ window fereastră deschisă; wide ~ larg deschis; ~ question chestiune deschisă / nerezolvată; ~ sore rană deschisă. 2. deschis, neîngrădit, neîmprejmuit, liber; ~ field câmp deschis; in the ~ air în aer liber, sub cerul liber; to sleep in the ~ a dormi în aer liber, a dormi afară; in the ~ country în plin câmp; the ~ sea largul mării; in the ~ sea în larg. 3. deschis, ncsigilat; desfăşurat, desfăcut; ~ envelope plic deschis; ~ parcei pachet desfăcut. 4. deschis, descoperit, neacoperit; ~ carriage trăsură deschisă /descoperită. 5. ~ to a) pasibil de, care poate da loc la; expus la (sau cu dat.); ~ to all the winds în calea tuturor vânturilor; to lay oneself ~ to calumny a se expune la calomnii; b) capabil de; dispus să, gata să; apt de; to be ~ to advice a fi dispus / gata să primească sfaturi; ~ to pity capabil de milă. 6. larg, generos, darnic; to have an ~ hand a fi darnic / generos. 7. deschis, sincer, neprefăcut; făţiş; ~ contempt dispreţ făţiş; to be ~ with smb. a fi sincer cu cineva. 8. public; de notorietate publică; accesibil tuturor; deschis; ~ scandal scandal public; ~secret secret public; ~ trial judecată publică, proces public; ~ season sezon deschis (pentru vânătoare). 9. liber, vacant;



open house



the job is ~postul e vacant. 10. (despre vreme) senin, frumos. 11. deschis, fără prejudecăţi; ~ mind spirit deschis / receptiv; to keep an ~ mind to smth. a nu avea prejudecăţi în legătură cu ceva / păreri preconcepute despre ceva. 12. (fon. despre sunete) deschis; ♦ ~ice gheaţă care nu împiedică navigaţia; (/nil.) ~ order formaţie de luptă desfăşurată; (jur.) ~ verdict constatare a infracţiunii fără specificarea infractorului; ~ winter iarnă blândă; (mar.) ~ river râu liber pentru navigaţie (neîngheţat); (ec.) ~ credit credit deschis; (ec.) ~ account cont deschis / curent. II. vb. A. tr. 1. a deschide; to ~the door wide a deschide larg uşa; to half ~the door a deschide uşa pe jumătate; (jig.) to ~ the door to a da / a lăsa frâu liber (cu dat.); to ~ one's eyes a deschide ochii (şi fig.); to ~ one's mouth a deschide gura; not to dare to ~ one's lips a nu îndrăzni să deschidă gura; that ~s new prospects for them aceasta le deschide noi perspective. 2. a desfunda (o sticla); a desface (un pachet); a despături (un jurnal etc.). 3. a deschide (un magazin etc.); to ~a new shop a deschide un nou magazin; to ~ Parliament a deschide sesiunea parlamentului; to ~a park to the public a deschide un parc pentru public. 4. a face, a da (o gaură într-un perete). 5. a dezvălui, a expune, a destăinui; to ~one's heart to smb. a-şi deschide inima faţă de cineva; to ~one's designs to smb. a-şi dezvălui proiectele cuiva. 6. a începe; a deschide; to ~ negociations a începe tratative; to ~ a conversation a începe o conversaţie; to ~ fire a deschide focul; to ~ the ball a) a deschide balul; b) (jig.) a lua iniţiativa. 7. a defrişa, a desţeleni (o suprafaţa de pământ); (fig.) a pregăti (terenul). 8. (ec.) a deschide; to~ an account in smb.'s name a deschide un cont pe numele cuiva; to ~ a loan a deschide un credit; to ~ the budget a prezenta bugetul. 9. (la jocuri de cărţi) a începe, a deschide (licitaţia, jocul); to ~ the bidding with two hearts a deschide jocul cu două cupe. 10. to ~ out a) a deschide, a despături (un ziar etc.); b) a da extindere; amploare (unei întreprinderi etc.); c) a largi; to ~up a) a deschide; b) a dezvălui, a expune; c) a începe; d) a deschide, a face accesibil. B. rejl. a se deschide; a fi sincer; fără ascunzişuri. C. intr. 1. a se deschide; the door won't ~ uşa nu se deschide; the door ~s into the garden uşa dă în grădină; the exit ~s directly onto the street ieşirea dă direct în stradă; the bank ~s at seven banca se deschide la (ora) şapte. 2. (despre flori) a se deschide, a înflori. 3. (despre o privelişte etc.) a se desfăşura, a se întinde. 4. a începe; the debate ~ed dezbaterile începură. 5. (la jocuri de cărţi) a deschide. 6. to ~ out a) (despre o privelişte etc.) a se desfăşura, a se întinde, a se extinde; b) (despre persoane) a se deschide, a se destăinui; he ~ed out to his brother se destăinui fratelui său; to ~up a) a se deschide; b) a începe; c) (fam.) a fi sincer, a vorbi cu sinceritate; d) (mil.) a deschide focul; e) (sport) (despre un meci etc.) a se înviora. III. ş. the ~ 1. cerul liber; in the ~sub cerul liber; în aer liber. 2. (mar.) larg. 3. publicitate. 4. (sport) open. openable foup^nobl] adj. care se poate deschide. open account l'ouppn o-kaunt] s. (ec.) cont curent. open-air ['oupan'es1",'— ] I. s. aer liber; in the ~ în aer liber. II. adj. în aer liber. open-air treatment [~ 'triitmont] s. (med.) cură de aer. open-and-shut ['ouppnan's/At] adj. (despre o situaţie, un caz etc.) clar şi lămurit; uşor de dovedit; fără ascunzişuri. open antenna [~ sen'tena] s. (amer. tel.) antenă exterioară. open-armed [~'a:md] adj. cald, cu braţele deschise; an ~ welcome o primire caldă. open boat [~ 'bout] s. (mar.) navă nepuntată, navă fără punte; barcă deschisă / nepuntată. Open Brethren [~ 'brcOron] s. pi. (rel.) Fraţii de la Plymouth (sectă protestantă). opencast [~ka:st] s. (mine) exploatare la zi. open cheque [~ t/ek] s. (coin.) cec nebarat / deschis. open circuit [~ 'sa:kit] s. (electr.) circuit deschis / întrerupt. open cluster [~ 'klAstor] s. (astron.) roi deschis. open country [~ 'kAntri] s. câmp deschis; regiune deschisă. open cover [~ rkAvor] s. 1. (ec.) poliţă de asigurare deschisă. 2. (/nat.) acoperire deschisă. open door [~ do:r, -dos1"] I. s. 1. uşă / intrare deschisă (pentru toţi). 2. (ec.) acces liber (pentru toate ţările). II. adj. open-door (ec.) liber, a uşilor deschise. open-eared [~'iod] adj. atent, care ia scama la toate, căruia nu-i scapă nimic; care prinde din zbor; cu auzul fin. open-end [~ 'end] adj. deschis, nelimitat, care permite alternative. open enrollment [~ in'roulmont] s. 1. (univ.) admitere liberă (fără examen de admitere). 2. admitere într-o şcoală medie, indiferent de domiciliu. opener ['ouppna1"] s. 1. deschizător; tin ~ instrument pentru deschiderea cutiilor de conserve. 2. (text.) desfăcător, destrămător. 3. joc / partidă de deschidere. 4. (la pocher) cărţi care dau cuiva dreptul să deschidă. open exhaust ['oup?n ig'zo:st] s. (auto) evacuare liberă. open-eyed [~'aid,'—] adj. 1. cu ochii mari (de mirare). 2. (jig.) vigilent, atent, cu ochii în patru. open-faced [~'feist] adj. cu faţa deschisă. open-field system [~'fi:ldisistim] s. (ist.) sistemul terenurilor fără haturi care, după recoltă, devin păşuni comunale. open-handed [-'haendid,'—»--, amer. şi -ed] adj. darnic, cu mâna deschisă / largă. open-handedly [~'haendidli] adv. darnic, cu mâna largă. open-handedness [~'ha3ndidnis, amer. şi -ded-] s. dărnicie, generozitate. open-hearted [~'hu:tid, amer. şi -cd] adj. 1. cu inima deschisă, sincer. 2. mărinimos, generos, cu suflet marc. open-heartedly [~.hu;tidly, amer. şi -ed-] adv. 1. cu inima deschisă. 2. mărinimos, generos, darnic. o pen-hear tedness [~'ha:tidnis, amer. şi -ed-] s. 1. francheţe, sinceritate. 2. cordialitate. 3. mărinimie, generozitate, dărnicie. open hearth [~ 'ha:8J s. 1. vatră. 2. (metal.) vatră deschisă. open house [~ ihaus] s. 1. casă deschisă, ospitalitate. 2. zi sau perioadă de vizitare (a instituţiilor etc.).



 opening



662



opening ['oupninj I. s. 1. deschizătură; gaură, bortă; deschidere. 2. început; preludiu. 3. (/nat.) operaţie (matematica). 4. (tehn.) muncă, operaţie, mânuire, manipulare. 5. (mea\) 3. deschidere (a unei conferinţe ele); vernisaj (al unei expoziţii). 4. conjunctură favorabilă; operaţie; to perform an ~ on smb. a face cuiva o operaţie; to undergo an ~ a suferi o ocazie; posibilitate. 5. post vacant, vacanţă. 6. (jur.) expunere preliminară a cazului de operaţie / o intervenţie chirurgicală; emergency ~ operaţie urgentă. 6. (amer.) conducere către apărare. 7. (amer.) expoziţie de mode (într-un magazin universal). 8. (sa/i) deschidere, (a unei întreprinderi etc.); exploatare (a unei căiferate etc.). 7. (mil.) operaţie; base of ~s primele mişcări. 9. (amer) luminiş; rarişte. 10. trecătoare, pas, chei (în munţi). 11. canal; bază de operaţii. 8. (ec.) operaţie (financiara, de bursă etc.). strâmtoare. 12. (/e/m.) interspaţiu; spaţiu liber. 13. (mine) galerie de abataj; breşă, operational [.opa'rei/anal] adj. 1. (mil.) operativ. 2. (tehn.) de funcţionare / exploatare. străpungere. II. adj. de început, primul; de deschidere. 3. (cib. etc.) operaţional, de calcul. opening night [~ nait] s. (teatru) premieră. operational altitude [~ 'adtitju:d] s. (hidr.) înălţime de exploatare. open joint ['oupan d3oint] s. (tehn.) îmbinare / asamblare cu joc; asamblare cap la operational efficiency [~ i'fi/ansi] s. (tehn.) eficienţă. cap. operational hazard [~ 'hsezad], s. (fiz.) pericol de exploatare. open link [~ 'lirjkl s. (tehn.) culisă deschisă. opcrationalism [opo'rei/onlizam] s. (filoz.) operaţionalism. operational reliability [opa'rei/anal ri.laia'biliti] s. fiabilitate operaţională. open-loop [~ 'lu:p] adj. (autom) care nu se autoreglează, cu buclă deschisă. openly ['oupanlij adv. deschis, făţiş, pe faţă; în public; fără înconjur, pe şleau. operational research [~ ri'sa:t/] s. (tehn.) cercetare operativă / operaţională. open market [~ 'ma:kit[ s. (ec.) piaţă liberă. operation knob ['opo'rei/an nab] s. (tel. etc.) buton de comandă. open-minded [~'maindid,'--1~, amer. si -ed] adj. 1. nepărtinitor, lipsit de părtinire / operation line [~ lain] s. linie tehnologică. de prejudecăţi, cu mintea deschisă. 2. receptiv, cu mintea ageră / trează. operation period [~ .pioriad] s. (tehn. etc.) timp de lucru / exploatare. operation rate [~ rcit] s. productivitate; randament. open-mindedly [~'maindidli, amer. si -ed-] adv. fără prejudecăţi; nepărtinitor. open-rnindedness [~'niaindidnis, amer. si -ed-] s. largheţe (a spiritului); lipsă de operation sheet [~ )i:t] s. (tehn.) fişă tehnologică. prejudecăţi; nepărtinire. operations section [~z psek/an] s. (tehn.) secţie de exploatare. open-mouthed [~'mauod,'—] adj. 1. cu gura deschisă /căscată. 2. lacom, avid, nesăţios. operative I. ['oparativ, 'opareitiv] adj. 1. operativ; eficace; care acţionează sau 3. cu gura mare, gălăgios, zgomotos, care face larmă. funcţionează; practic; (despre o lege) to become ~ a intra în vigoare. 2. (med.) de operaţie. open-necked [~nekt] adj. descheiat la gât; decoltat. II. ['oparativ) s. 1. muncitor; mecanic. 2. meseriaş. 3. (amer.) detectiv, agent. operatively ['oparativli] adv. operativ. openness ['oupannis] s. 1. poziţie expusă (a unei regiuni etc.). 2. candoare; francheţe, sinceritate. 3. mărinimie, dărnicie, generozitate. operatize ['oparotaizj vb. tr. (muz.) a face o operă din, a adapta (un text) pentru operă. open sand ['oupan 'sEend] s. nisip poros / permeabil. operator ['oporeita1"] s, 1. (cin.) operator. 2. (tel.) telegrafist; telefonist. 3. (ec.) persoană r angajată în operaţii de bursă. 4. (amer.) şofer; conducător auto; pilot; manipulam; mecanic; open sandwich [~ samdwid3] s. sandviş (pe o singură felie de pâine). maşinist. 5. (amer.) muncitor; ~'s position locul de muncă. 6. (amer.) proprietar sau open sentence [~ 'sentans] s. enunţ incomplet. open shop [~ 'fop] s. (amer.) întreprindere care angajează şi muncitori nesindicalizaţi. director (al unei întreprinderi industriale etc.). 7. (med.) chirurg. 8. (peior.) descurcăreţ. open-skies ['oupan 'skaiz] s. pl. cer deschis, fotografiere din avion a teritoriilor anumitor operator (gene) [~ (d3i:n)] s. (biol.) genă structurală. ţări (ca parte a unui plan de dezarmare). operele [ou'paikl]s.v. o p e r c u l u m . open-skies plan [~ plaen] s. 1. planul cerului deschis. 2. planul fotografici din avion operculum [ow'pa;kjulam], pl. opercula [-la] s. (zool., bot.) opercul, căpăcel. a teritoriului anumitor ţări. operetta [lopa'reta] s. operetă. open space [~ 'speis] s. 1. spaţiu liber, suprafaţă liberă. 2. (mine) goluri, spaţii libere. operettist [ropa'retist] s. compozitor de operete. open sparring [~ 'spa:rin] s. (mar.) vegraje, serete. operon ['aparanl s. (biol.) operon. operose [opa'rousj aay. 1. muncitor, harnic, zelos; activ. 2. (despre muncă etc.) greu, open-texture fabric [~,tekst)a 


 663



opium-eater [~-ii:t3r] s. consumator / fumător de opiu. opium-eating [~ii:tirj] adj. opioman. opium fiend [~ fi:nd] s. (fam.) v. o p i u m e a t e r . opium joint [~ d^Dint] s. (amer.) v. o p i u m d e n . opium smoker [~ ismouko1"] s. fumător de opiu. Opium War [~ wo:r] s. the ~ Războiul opiului (între Anglia şi China, 1839-1842). opopanax [ou'poponasks, o'p-] ş. (bot.) opopanax (Opopanax chironium — o umbeliferti); substanţa aromatică respectivă. opossum [o'posom] s. (zool.) oposum (DUlelphis virginiana). opotherapy [opo'Geropi] s. (med.) opoterapie, organoterapic. oppidan ['opid^n] I. s. 1. orăşcan. 2. elev extern (la Eton). II. adj. orăşenesc, citadin, de oraş. oppilate ['opileit] vb. tr. a înfunda, a umple; a obtura; a bloca. opponency [o'pounonsi] s. antagonism, opoziţie. opponent [o'pounont, o'p-] I. s. oponent, opozant; adversar; antagonist; duşman; rival. II. adj. opus, antagonist. opportune ['opotjum, opo'tjum] adj. (despre o acţiune etc.) oportun, la timp; binevenit; (despre un moment etc.) oportun, potrivit. opportunely [-li] adv. la timp, la momentul oportun. opportuneness [-nis] s. oportunitate, caracter oportun. opportunism ['opotju(:)nizom, opo'tjmn-] s. oportunism. opportunist ['op9tju(:)nist, lopo'tju:-] s., adj. (mai ales pol.) oportunist. opportunistic [iOpotju:'nistik] adj. oportunist. opportunity [opo'tju(:)niti, -nat-] s. 1. prilej, ocazie (favorabilă); înlesnire; at the first / earliest ~ cu prima ocazie; to have an ~ to a avea ocazia / prilejul să; to take an ~ a profita de un prilej / de o ocazie; to avail oneself of the ~ to do smth. a profita de ocazie pentru a face ceva; to miss / to throw away / to let slip an ~ a pierde / a lăsa să-i scape un prilej / o ocazie; to provide opportunities for education a asigura înlesniri pentru învăţământ; (prov.) ~ makes the thief prilejul te face hoţ. 2. (rar) oportunitate. opportunity shop [~ /op] s. (canad.) magazin cu mărfuri de ocazie (mai ales îmbrăcăminte). opportunity store [~ sto:r] ş. (canad.) v. o p p o r t u n i t y s h o p . opposability [a.pouza'biliti, oPp-] s. opozabilitate. opposable [o'pouzobl, o'p-] adj. (to) opozabil, care poate fi opus (cu dat.); care poate fi pus în faţa (cu gen.). oppose [o'pouz, o'p-] vb. A. tr. 1. a se opune (cu dat.), a opune rezistenţă (cu dat.), a se împotrivi (cu dat.), a nu fi de acord cu; to ~ a resolution a se opune unei rezoluţii; to ~ a marriage a nu fi de acord cu o căsătorie, a se împotrivi unei căsătorii; I do not ~ it nu mă opun; to ~ smth. tooth and nail a se opune unui lucru din toate puterile. 2. a opune; to ~ an obstacle to a opune un obstacol (cu dat.), a pune un obstacol în calea (cu gen.). 3. a pune în contrast / în antiteză. B. i/itr. a se opune; a nu fi de acord. opposed [o'pouzd, o'p-] adj. 1. opus, potrivnic, diferit; two characters strongly ~două caractere fundamental opuse / diferite. 2. (/nat.) opus, invers, contrar. 3. ~ to a) potrivnic, opus, care se opune, ostil (cu dat.); b) contrariu (cu dat.), în contrast cu, în contradicţie cu; spre deosebire de; what he says is ~ to all reason ceea ce spune e în contradicţie cu cel mai elementar bun-simţ; country life as ~ to town life viaţa la ţară în contrast cu viaţa la oraş. opposeless [o'pouzlis, o'p-] adj. (poetic) de neînvins / nebiruit, invincibil. opposer [o'pouzor, o'p-] ş. adversar; antagonist; duşman; rival. opposing [o'pouzirj, o'p-] adj. 1. opus, potrivnic. 2. (lingv. etc.) antonimie. opposing reaction [~ riO'askfan] s. (chim.) reacţie reversibilă. opposite ['opozit, -osit] I. adj. 1. opus; de peste drum, de vizavi; vertically ~ angles unghiuri opuse la vârf; see the illustration on the ~page vezi ilustraţia de pe contrapagină; a house ~ to the church o casă de peste drum de biserică; the house ~ casa de peste drum. 2. contrar, opus; ~ poles poli opuşi; the ~ sex sexul opus, celălalt sex; in the ~ direction în direcţie contrară / inversă. II. s. the ~ opusul, contrariul; the ~ of what he says contrariul a ceea ce spune. III. adv. peste drum; în faţă; I had an old man sitting ~ în faţa mea şedea un om bătrân. IV. prep. în faţa (cu gen.) peste drum de; we live ~ them locuim peste drum de ci. opposite forces [~ To;siz] s. pi. 1. (tehn.) cuplu de forţe. 2. forţe opuse. oppositeness ['opozitnis, -osit-] s. opoziţie. opposite number ['opozit 'nAmbor] s. 1. omolog; confrate. 2. (lucru) echivalent; situaţie similară. opposite poles [~ 'poulz] s. pi. (electr, etc.) poli opuşi. opposition [opo'zi/sn, -pou'z-] s. 1. opoziţie; in ~ în opoziţie; to act in ~ to the public opinion a acţiona în opoziţie eu opinia publică. 2. rezistenţă, împotrivire; they made no ~ n-au opus rezistenţă; to face / to encounter ~ a întâmpina rezistenţă / împotrivire. 3. (pol.) opoziţie; partid de opoziţie; the ~ benches băncile opoziţiei (în parlament). 4. (astron.) opoziţie. 5. (corn.) concurenţă; to start in ~ to smb. a deschide un magazin în concurenţă cu cineva. oppositional [-ol] adj. 1. (pol.) de opoziţie. 2. opus, contrar. oppositionist [-ist] I. s. 1. persoană care face opoziţie. 2. (pol.) membru al opoziţiei. II. adj. v. o p p o s i t i o n a l . opposition league [opo'zi/pn li:g] s. eontracoaliţic. oppositive [o'pozitiv] adj. (rar) care opune / contrastează; opus. oppositiveness [-nis] s. (rar) opoziţie. oppress [o'pres, o'p-] vb. tr. 1. a asupri; a oprima, a apăsa, a împila. 2. (fig.) a apăsa; a copleşi; a deprima; ~ by / with sorrows copleşit de necazuri. oppressed [-t] I. adj. asuprit, oprimat. II. s. pi. the ~ asupriţii, cei asupriţi.



opus



oppression [o'pre/an, o'p-] s. 1. asuprire, oprimare, apăsare, împilare. 2. (fig.) apăsare, deprimare. oppressive [o'presiv, o'p-] adj. 1. apăsător, înăbuşitor; ~weather vreme înăbuşitoare. 2. despotic; tiranic; asupritor, de asuprire. oppressively [-li] adv. 1. înăbuşitor, sufocant. 2. despotic, tiranic. oppressiveness [-nis] s. 1. caracter înăbuşitor (al atmosferei). 2. caracter despotic / tiranic. oppressor lo'preso1", o'p-] s. asupritor; despot; tiran. opprobrious [o'proubrios, o'p-] adj. 1. de ocară, insultător; injurios; ~ language înjurături. 2. (rar) ruşinos, infam, înjositor, degradant. opprobriously [-li] adv. 1. injurios, insultător. 2. (rar) ruşinos, infam, înjositor. opprobriousness [-nis] s. caracter injurios; infamie. opprobrium [o'proubriom, o'p-] s. ruşine, ocară, necinste, oprobriu. oppugn [o'pju:n, amer. o'p-] vb. tr. 1. a obiecta împotriva (eu gen.), a contrazice, a pune la îndoială, a pune sub semnul întrebării. 2. (rar) a ataca; a lupta împotriva (cu gen.). 3. a se opune (cu dat.), a rezista (cu daţ.). oppugnance [o'pAgnons] s. (rar) opoziţie, opunere; contrastarc. oppugnancy [-i] s. v. o p p u g n a n c e . oppugnant [o'pAgnont] adj. (rar) opus; ostil. oppugner [o'pju:nor, amer. o'p-] s. (rar) potrivnic, adversar; atacator. opsonic [op'sonik] adj. (med.) opsonic. opt [opt] vb. A. tr. (for) a opta, a se decide (pentru). B. intr. to ~ out a se retrage; a se deroba. optant ['optont] s. (pol.) optant. optate ['opteit] vb. intr. (rar) a opta. optation [op'tci/on] s. optare; alegere; opţiune. optative ['optotiv, op'teitiv] I. adj. 1. care exprimă o dorinţă. 2. (gram.) optativ, condiţional. II. s. (gram.) (modul) optativ, condiţional. optic ['optik]I. adj. optic, al ochiului; vizual. II. ş. 1. (glumeţ) ochi. 2. pi. v. o p t i c s , optical ['optiksl] adj. optic, de optică; vizual. optical aberration [~ .aîbo'rci/on] s. (opt.) aberaţie optică. optical activity [~ aek'tivitij s. (chim.) activitate optică. optical art [~ ra:t] s. v. o p a r t . optical cube [~ 'kju:b] s. (opt.) biprismă. optical disk [~ 'disk] s. (opt.) stroboscop. optical illusion [~ i'lju^on] s. iluzie optică. optical index [~ 'indeks] ş. (opt.) indice de refracţie. optically ['optikoli] adv. (din punct de vedere) optic. optical plumbing ['optik^l 'plAinirj] s. (geod., top.) centură optică. optical sight ['optiksl sail] s. (fiz.) vizor optic. optical square [~ -skweor] s. (geod.) echer cu oglinzi. optical train [~ trein] s. sistem de lentile. optical vehicle [~ 'vi:ikl| s. (opt.) piesă optică mobilă. optic axis ['optik 'a?ksiz] s. (opt.) axă optică / vizuală. optician [op'ti/pn] s. optician. optic nerve ['optik rno:v] s. (anat.) nerv optic. optics ['optiks] s. pi. (folosit ca sg.) optică. optima ['optima] pl. de la o p t i m u in. optimal ['optimol] adj. optim; extrem. optimate ['optimeit] I. adj. nobil. II. s. 1. (ist. Romei) patrician. 2. nobil, aristocrat. 3. notabilitate (a oraşului). optimism ['optimizam] s. optimism. optimist ['optimist] I. s. optimist. II. adj. (rar) v. o p t i m i s t i c (a I). optimistic(al) [lopti'mistik(pl)] adj. optimist. optimistically [opti'mistiksli] adv. optimist. optimization [loptimai'zei/^n] s. optimizare. optimize ['optimaiz] vb. A. tr. 1. a fi optimist cu privire la; a trata în mod optimist. 2. a optimiza. B. intr. a fi optimist. optimizer [roptimaizor] s. (autom.) optimizator. optimum ['optimom] I. s. pl. optima ['optimo] sau optimums [-momz] condiţie optimă. II. adj. optim, cel mai favorabil, cel mai bun. option l'op/an] s. 1. alegere; at ~ la alegere; to make one's ~ a face o alegere, a alege, a opta; it is left to the ~ of the students to attend these lectures frecventarea acestor cursuri c lăsată la alegerea studenţilor. 2. posibilitate de a alege / de a opta; to have the ~ of doing smth. a avea posibilitatea de a face sau de a nu face ceva. 3. alternativă; to leave no ~ but to a nu avea altă alternativă decât să; he had no ~ but to obey nu-i rămânea altceva de făcut decât să se supună. 4. (ec.) opţiune; drept / pretenţiune; perioada de timp în care acest drept poate fi exercitat; taker of ~ money vânzător de opţiuni; giver of ~ money cumpărător de opţiuni. 5. (jur.) opţiune. optional [-ol] adj. facultativ. optometer [op'tomitor] s. (opt.) optometru. optometry [op'tomitri] s. (opt.) optometric. optophone ['optofoun] s. (fiz.) optofon. opulence ['opjulonsj s. îmbelşugarc, bogăţie, opulenţă. opulency [-i] s.v. o p u l e n c e . opulent fopjulont] adj. îmbelşugat; bogat; opulent; an ~ vegetation o vegetaţie luxuriantă. opulently [-li] adv. din belşug, din abundenţă, bogat. opus ['oupos, 'opos],pl. opera ['oporo] s. (lat., lit. muz. etc.) operă, op. lucrare; ~magnum lucrare marc sau importantă sau principală.



 opuscula



opuscula [ou'pAskjulo] pi. de la o p u s c u 1 u m. opuscule [o'pAskjurl, ou'p-] s. lucrare literară sau compoziţie muzicală de mai mică importanţă. opusculum [ou'pAskjubm],/;/. opuscula [-la] s. v. o p u s c u 1 e. or1 [o:r, oa r | conj. 1. sau, ori; I'll give him a novel ~ a short story îi voi da un roman sau o nuvelă; ~ else altfel, altminteri; dacă nu; study ~ else you'll fail învaţă, altfel n-ai să reuşeşti; either ... ~ sau, ori ... ori; fie ... fie; either one ~ the other sau unul sau celălalt, ori unul ori celălalt; whether ... ~dacă ... sau; I did not know whether he wanted me to go ~ to stay nu ştiam dacă vrea ca eu să plec sau să rămân. 2. (în propoziţii negative) nici; he could not read ~ write nu ştia (nici) să citească, nici să scrie; either ... ~ nici ... nici; he could not either read ~ write nu ştia (nici) să citească, nici să scrie. 3. sau, ori; in a day ~ two într-o zi-două; a mile ~ so cam o milă, în jur de o milă; it will cost you ten ~ twelve shillings o să te coste între zece şi doisprezece şilingi. or2 (înv. poetic) conj. înainte ca, înainte de a, până la; înaintea (cu gen.). or3 s. (herald.) culoare aurie sau galbenă. orach(e) ['orii/, amer. 'oratj] s.' (boţ.) lobodă (Aîriplex hortensis). oracle ['orakl, -rik-] I. s. 1. (ist. antică) oracol; to work the ~a) a falsifica o prezicere (mituind etc. pe prezicător); b) (Jig.) a-şi aranja ploile; c) (fig.) a câştiga bani pe căi dubioase. 2. (bibi.) Sfânta Sfintelor. 3. oracol; rostire ambiguă. 4. (mai ales pi. rei.) cuvântul lui Dumnezeu, Biblie. 5. profeţie, prorocie. 6. profet, proroc. II. vb. tr. şi intr. (rar) a prezice, a proroci. oracular [o(:)'raekjular, a'r-] adj. 1. oracular, profetic. 2. cu pretenţii de infailibilitate; dogmatic; dictatorial. 3. echivoc, ambiguu, în doi peri. 4. neclar, obscur. oracularity [o(:)»raskju'la;riti, a'r-] ş. caracter oracular etc. (v. o r a c u 1 ar). oracularly [o(:)'ra?kjularli, a'r-] adv. ca un oracol. oracularness [a(:)'ra;kjularnis, o'r-] s.v. o r a c u l a r i t y . oraculous [o'raekjulas] adj. v. o r a c u l a r . oral ['oral, amer. 'our-] adj. 1. oral; verbal. 2. (med.) stomatologic. oral examination [~ igizasmi'nei/sn] s. examen oral; colocviu. orally ['o:rsli, amer. 'our-] adv. 1. oral, verbal. 2. (med.) pe calc bucală. orang ['oraerj] s. v. o r a n g - o u t a n g . Orange ['orindj, amer. şi -rend3] s. (ist.) dinastia de Orania. orange poring] I. ş. 1. (bot.) portocală; Blenheim ~ măr mare de desert; blood ~ portocală roşie; (jig.) squeezed ~lămâie stoarsă; (sl.) sucked ~ tâmpit, cap sec, nătărău. 2. (bot.) portocal (Citrus aurantium). 3. portocaliu, culoarea portocalie. II. adj. portocaliu. orangeade ['orind3'cid, or-] ş. oranjadă. orange-blossom ['orind3 ibbsam] s. 1. floare de portocal. 2. lămâiţă (podoaba miresei). orange book [rorind3 buk] s. carte conţinând dările de seamă ale Ministerului Agriculturii (în Anglia). orange-coloured [~.kAlad] adj. portocaliu. Orangeism ['orind3iz3m] s. (ist. Irlandei) oranjism. orange-juice ['arind3d3u:s] s. suc de portocală. orange lily [~ilili] s. (bot.) coroana-împăratului (Lilium bulbiferum). Orangeman ['orind3inan, -masn], pl. Orangemen [-man, -men] s. (ist.) orangist (membru al partidului ultraprotestant din Irlanda de Nord). orange oii ['arind3 oii] s. ulei de portocale. orange peel [~ pi:l] s. 1. coajă de portocală. 2. coajă de portocală glasată. orange rind [~ raind] s. coajă de portocală. orangery ['orind3ari, amer. şi -ren-] s. 1. grădină / plantaţie de portocali. 2. seră (pentru portocali). orange squash ['orind3 rskwa/] s. oranjadă. orange tip [~ tip] s. (entom.) specie de fluture (mai ales fam. Synchloe). orange-tree ['0rin.d31t.ri:] s.v. o r a n g e [1.2]. orang-outang, orang-utan ['o:rQrj'u:ta?rj, -rasrj, înv. D(:yreenu(:)'taerj, a'rasrj-] s. (zool.) urangutan (Pongo pygmaeus). orarian [ou'rs arian] I. adj. de coastă; marin. II. s. 1. locuitor de pe coastă. 2. Orarian locuitor de pe coasta mării Bering. orate [a'reit, amer. ow'r-, a'r-j vb. intr. (glumeţ) 1. a ţine un discurs interminabil. 2. a face pe oratorul, a vorbi pompos / sforăitor. oration [a'rei/an, a'r-] s. 1. discurs, cuvântare (mai ales festivă). 2. (gram.) vorbire; indirect ~ vorbire indirectă. orator ['aratar, -rit-] s. orator. oratoric(al) [ora'torik(jl)] adj. oratoric; retoric. oratorically [tora'torikali] adv. oratoric. . oratorio [ora'to:riou, amer. -'tou-] s. (muz.) oratoriu. oratorize ['orataraiz] vb. intr. (fam. peior.) a face pe oratorul. oratory1 ['oratorii s. oratorie, arta oratorică, retorică. oratory2 ş. oratoriu, capelă. oratress ['oratris, -res] ş. oratoare. orb [o:b] I. s. 1. glob, sferă. 2. (poetic) astru, stea, sferă (cerească). 3. (poetic) ochi. 4. (mat., astron.) sferă; orbită; cerc; rotaţie. 5. (astron.) corp ceresc. 6. (astron.) zonă de influenţă (a unei planete etc.). 7. (jig.) lume, tot organizat. 8. (înv.) pământ (planetă). II. vb. A. tr. 1. a da formă rotundă sau sferică (cu dat.). 2. (poetic) a încinge, a înconjura. B. intr. (rar) 1. a se mişca în cerc. 2. a se rotunji, a deveni rotund. ; orbed [-d] adj. rotund, sferic, în formă de glob. r orbicular [o:'bikjula ] adj. 1. orbicular, circular; sferic. 2. care formează un tot; complet; rotunjit. orbicularity [io:bikju'Iaeriti] s. caracter orbicular / circular; sfericitate. orbiculate [o:'bikjuIit] adj. v. o r b i c u 1 a r.



664



orbit ['o:bit| I. s. 1. (astron.) orbită, traiectorie. 2. (ferov.) cale ferată circulară. 3. (anat.) orbită. 4. (mat.) suprafaţă de tranzitivitate. 5. (jig.) orbită, sferă de influenţă. II. vb. A. tr. (astron.) a descrie o orbită în jurul (cu gen.), a înconjura. B. intr. (astron.) a descrie o orbită, a înconjura pământul etc. orbital [-al] I. adj. (astron. etc.) orbital. II. s. (drum) (şosea de) centură. orby ['o:bi] adj. (rar) v. o r b e d . orc [a:k] s. 1. (zool.) cetaceu, balena ucigaşă (Orchitis area). 2. monstru marin. Orcadian [o:'keidian] I. adj. din insulele Orkney. II. s. locuitor al insulelor Orkney. orchard [ro:t/ad] s. 1. pomet, livadă, grădină de pomi fructiferi. 2. pomi fructiferi; in ~ plantat cu pomi fructiferi. orcharding [-in] s. 1. pomicultură, fructicultură. 2. (amer.) pometuri, livezi. orchardist [-ist] ş. v. o r c h a r d m a n. orchardman |'o:t/adman],pl. orchardmen [-man, -men] ş. pomicultor. orchestic [o:'kcstik] adj. coregrafic, de dans. orchestics [-s] s. pl. (întrebuinţat ca sing.) coregrafie, arta dansului. orchestra ['o:kistro, -kes-, -kas-] s. 1. orchestră (de instrumente). 2. orchestră (spaţiul din teatru rezervat orchestrei; primele locuri de la parter etc.). . orchestral [o:'kestr3l] adj. orchestral, de orchestră. orchestra pit ['a:kistra pit] s. (teatru) orchestră (loc rezervat orchestrei). orchestra stall [~ sta:l] s. (teatru) fotoliu de orchestră. orchestrate ['a:kistreit, -kes-, -kas-j vb. tr. şi intr. a orchestra. orchestration [io:kcs'trei/.-?n, -kis-, -kas-] ş. orchestrare. orchestrina [,o:kis'tri:n3] s. (muz.) orgă automată. orchid [o:kid] s. (bot.) orhidee (Orchidaceae). orchidaceous [o:ki'dei/as] adj. de orhidee. orchis [o:kis] s.l.v. o r c h i d. 2. poroinic; orhidee sălbatică (Orchis). ordain [a:'dein] vb. tr. 1. a hirotonisi. 2. a porunci, a decreta. 3. a stabili, a prescrie, a predestina. ordeal [o:'di:l, -'dial, amer. şi'—] s. 1. grea încercare, ispitire; corvoadă; chin. 2. (ist.) ordalie, judecată dumnezeiască. order [o:dar] I. s. 1. ordine, rânduială; stare (bună); in ~în ordine; în bună stare; out of ~ în dezordine; în stare proastă; to get out of ~ a se strica, a se deregla, a nu mai funcţiona; to put a machine out of ~ a strica o maşină; to put / to set in ~ a pune în ordine, a aranja. 2. orânduire, sistem; social ~ orânduire socială. 3. clasă socială; rang social; all ~s of men toate clasele sociale; the higher ~s (of society) clasele de sus, clasele suprapuse; the lower ~s clasele de jos. 4. ordine, disciplină; to keep ~ in a classroom a asigura disciplina într-o clasă; to restore ~ a restabili ordinea; to call smb. to ~ a chema pe cineva la ordine; breach of ~ nesupunere, încălcare a disciplinei. 5. ordine, succesiune; in alphabetical ~ în ordine alfabetică; in chronological ~ în ordine cronologică; ~ of the words in a sentence topică; ordine a cuvintelor în frază. 6. ordin cavaleresc sau religios; the Order of Knights Templars ordinul cavalerilor templieri; the Franciscan Order ordinul franciscan. 7. ordin; decoraţie; Order of the Garter ordinul jartierei. 8. (arhit.) ordin; Dorian/Doric ~ordinul doric. 9./;/. clerul (capătură socială); major ~s rang clerical superior; minor ~s rang clerical inferior; to take (holy) ~s a deveni preot, a fi hirotonisit; to enter into ~ a intra în rândurile clerului, a deveni preot; to confer ~s upon smb. a hirotonisi pe cineva. 10. ordin, rang; calitate; of the first ~ de prim ordin, de prim rang; of a high ~ de calitate superioară. 11. (bot., zool. etc.) ordin. 12. ordin, poruncă; to give ~ for smth. to be done a da ordin să se facă ceva; I have ~s to remain here am ordin să rămân pe Ioc; ~s are ~s ordinul c ordin; to obey ~s a se supune ordinelor; (fam.) I don't take ~s from him nu primesc ordine de la el; until further ~s până la noi ordine / dispoziţiuni; by ~ of din / la ordinul (cu gen.). 13. (ec.) comandă; cerere; to place an ~ with smb., to give an ~ to smb. a face o comandă cuiva; to put goods on ~ a comanda mărfuri; it is on ~ e comandat; (la restaurant) have you given your ~? aţi făcut comanda'?; made to ~ făcut de comandă; suit made to ~ costum de comandă. 14. ordonanţă (financiară sau juridică). 15. permis; ~to view permis de vizitare. 16. decret, hotărâre, decizie; departmental ~ hotărâre ministerială. 17. mandat (poştal), 18. (mat.) grad; equation of the first ~ ecuaţie de gradul întâi. 19. ţinută; in gala ~ în ţinută de gală. 20. (pol.) ordine (de zi); to rise to (a point of) ~ a se ridica spre a cere respectarea ordinii dezi;~of the day .ordine de zi; (fam.) tobe the ~ of the day a fi la ordinea zilei, a fi la modă. 21. bilet de favoare. ♦ (amer.) in quick / short ~ a) cât mai repede, cât mai curând; b) imediat, numaidecât, pe loc; in ~ to ca să (pentru) ca; pentru a; he went there in ~ to see her s-a dus acolo (pentru) ca s-o vadă; in ~ that (+ subj.) (pentru) ca; I've come to see you in ~ that you may be sure everything is all right am venit să te văd (pentru) ca să te asigur că totul e în regulă. II. vb. tr. 1. a aranja, a pune ordine, a (o)rândui, a pune în (o)rânduială; (/nil.) ~ arms! la picior ami! 2. (despre Dumnezeu, soartă etc.) a predestina; a hotărî. 3. a ordona, a porunci; to ~ smb. to do smth. a ordona cuiva să facă ceva; he is ~ed to report to-morrow i s-a ordonat să iasă mâine la raport. 4. (zur.) a dispune, a hotărî; a condamna; to ~ an inquiry a dispune să fie făcută o anchetă; to be ~ed to pay costs a fi condamnat să plătească despăgubiri. 5. a prescrie (medicamente, o cură etc.); the physician ~ed his patient to bed medicul i-a prescris pacientului sau să rămână în pat. 6. a trimite (printr-un ordin); to be ~ed abroad a fi trimis în străinătate. 7. (ec.) a comanda, a da în comandă; to ~ a suit of clothes a comanda un costum de haine; to ~ goods a comanda mărfuri; what have you ~ed for dinner? ce aţi comandat pentru prânz? 8. (rel.) a hirotonisi. 9. to ~ about a trimite (pe cineva) încoace şi încolo, a purta pe cineva peste tot; he is fond of ~ing people about îi place să poruncească; to be ~ed about by smb. a fi la cheremul cuiva; to ~ away a ordona / a porunci (cuiva) să plece; to ~ back a ordona / a porunci (cuiva) să se înapoieze; to ~ down a ordona (cuiva) să coboare, a face (pe cineva) să coboare; to ~ in a) a ordona (cuiva) să intre; b) a comanda; to ~ in supplies a comanda provizii; to ~ off a) a ordona (cuiva) să se îndepărteze / să plece; b) (la fotbal) a ordona (unui jucător) să părăsească terenul;



 665



orogenesis



to ~ out a) a ordona (cuiva) să iasă; b) a da (pe cineva) afară; to ~smb. out of the house organist ['organist] s. (muz.) organist. a da pe cineva afară din casă; to ~ up a ordona (cuiva) să (se) uree. organization [uorganai'zci/an, -gani'z-J s. 1. organizaţie, orânduire, organizare. 2. organizaţie, organism. 3. (amer.) alegere a membrilor de bază şi a comisiei congresului. order blank [~ bherjk] ş. v. o r d e r f o r m. 4. (amer.) aparat de partid. order book [~ buk] s. (ec.) registru de comenzi. organization chart [~ t/u:t] s. regulament de organizare. ordered ['oxlad] adj. 1. pus în ordine. 2. ordonat; comandat. 3. (mat.) ordonat. r organize ['organaiz] vb. A. tr. a organiza; (amer.) to ~ the House a alege membrii de orderer ['o:d3ra ] s. cornandant-şef. baza ai comisiei congresului. B. in/r. 1. a deveni organic, a se transforma în materie vie. order form ['o:da fo:m] s. (ec.) formular / foaie de comandă. 2. a se organiza, ordering l'oxtorirj] s. aranjare, punere în ordine, punere la punct; reglare. organizer forganaiza1"] s. organizator. orderless ['o:dalis] adj. în dezordine, dezordonat. organ-loft ['organlorft] s. galerie pentru orgă şi cor în biserică, orderliness ['o:dalinis] s. 1. ordine, rânduială. 2. disciplină; calm. 3. supunere faţă de organogenesis [o:ganou'd3enisis] s. (biol.) organogeneză. legi. organotherapy [organou'Bcrapi] s. (med.) organoterapie. orderly ['o:dali] I. adj. 1. ordonat, bine rânduit, orânduit, aranjat; curat. 2. liniştit, supus, organ player ['organ ipleia1"] ş. (muz.) organist. cuminte, cuviincios. 3. regulat, metodic, sistematic. 4. organizat. II. s. 1. (mil.) ordonanţă; organza [or'gaenzo] s. organdină. soldat de legătură; sanitar. 2. (şi street ~) măturător de stradă. orgasm ['orgrezam] s. 1. (fiziol.) orgasm. 2. paroxism (de furie). orderly bin [~ 'bin] ş. cutie de gunoi (pe stradă). orgeat ['o^ast] s. emulsie de migdale cu apă de flori de portocale. orderly book [~ 'bukj s. v. o r d e r b o o k . orgy ['o;d3t] s. orgie; desfrâu. orderly man [~ 'masn] v. o r d e r l y (II, 1). r oriei ['oiriol, amer. 'our-] s. (arhit.) 1. balcon închis. 2. adâncitură; alcov. 3. bovindou. orderly officer [~ 'ofisa ] s. (mil.) ofiţer de serviciu; (rar) ofiţer de legătură. orient I. ['ornant, amer. 'ouricnt.'ouriant] adj. (poetic) 1. de (la) răsărit, oriental; the ~ orderly room [~ 'ru(:)m] s. (mii.) cancelarie (a unui batalion sau a unei companii). sun soarele care răsare. 2. strălucitor, luminos. 3. (despre perle) de prima calitate. II. s. ordinal1 ['ordinal] (gram., mat.) I. s. numeral ordinal. II. adj. ordinal. 2 1. orient, răsărit. 2. the Orient Orient, ţările orientale. 3. perlă de calitate superioară. ordinal s. (bis.) carte de hirotonie. ordinance ['ordinans] s. 1. ordin, poruncă; decret; (amer.) hotărâre a municipiului local. 4. (ix)etic) strălucire, glorie. III. ['orricnt, amer. 'our-] vb. A. ir. 1. a orienta; a da direcţia (cu gen.). 2. a clădi eu faţada spre răsărit. 3. (ftg.) a orienta, a îndrepta, a dirija. B. refl. 2. rit, ceremonie. 3. (rar) plan. ordinariness ['o:dnrinis, -dinar-, -danar-, amer. -neri-] s. banalitate, caracter obişnuit. a se orienta. oriental [o:ri'cntl, amer. .our-] I. adj. oriental, asiatic. II. s. Oriental oriental, locuitor ordinary ['ordnari, -dinar-, danor-, amer. -neri] I. adj. 1. obişnuit, comun, normal; simplu; curent; tools in ~ use unelte folosite în mod curent; in the ~ way în modul obişnuit; al orientului. orientalism [rori'entalizam, amer. 


 orogenic



666



osseous ['osios] adj. 1. osos. 2. de os. orogenic [o(:)ro«'d3enik] adj. (geol.) orogenetic. ' orographic(al) [io(:)ro»'gra:fik(3l)] adj. (geol.) orografic. Ossetian [o'sijon] I. adj. din Os(s)etia. II. s. locuitor din Os(s)etia. Ossetic [o'setik] I. aay. v. O s s e t i a n (I). II. s. (lingv.) (limba) osetă. orography [o(:)'rogrofi] s. (geol.) orografic, geomorfologie. Ossianesque [osio'nesk] adj. în stilul lui Ossian, osianesc, osianice. orology [o(:)'robd3i] s. (geol.) orologie, studiul munţilor. Ossianic [osi'amik] adj. 1. osianic. 2. bombastic, umflat, preţios. orometry [o(:)'romitri] s. (top.) orometrie. Ossianism ['osionizom] s. osianism, imitarea poemelor atribuite lui Ossian. orotund ['oroirtAnd, atner. si 'our-[ adj. 1. sonor. 2. bombastic, pompos, pretenţios. ossicle ['osikl] s. (anat.) oscior. orphan [ro:fon] I. s.; adj. orfan. H. vb. tr. a lăsa orfan; a face să devină orfan. ossification [osifi'kei/sn] s. osificare. orphanage |-id3] s. 1. stare de orfan. 2. orfelinat. 3. (colectiv) orfani. orphaned [-d] adj. (rămas) orfan, lipsit de părinţi. ossified ['osifaid] aay'. 1. osificat. 2. (fig.) osificat, închistat; convenţional până la exagerare. orphanhood [-hud] s. starea de orfan. ossifrage ['osifrid3] s. v. o s p r e y. orphanize f-aiz] vb. tr. a lăsa orfan; a face să devină orfan. Orphean [o:'fi:on] adj. 1. de Orfeu, încântător ca muzica lui Orfcu. 2. v. O r p h i c (1). ossify ['osifai] vb. A. tr. a osifica. B. intr. a se osifica. Orphic ['o:fik] adj. 1. (ist.) orfic. 2. si orphic profetic; tainic, mistic. ossuary ['osjuori, amer. -cri, 'ojju-] s. 1. cavou. 2. urnă (funerara). 3. peşteră în care se găsesc oase vechi. orpiment ]'o:pimont] s. (mineral.) auripigment. ostein(e) ]'osti:in] s.v. o s s e i n (e). orpin(e) ['o:pin] s. (bot.) iarbă-grasă (Sedum telephiwn). osteitis [osti'aitis] s. (med.) osteită. Orpington ['o:pirjton[ s. orpingtbn (rasa de găini). ostensible [os'tensobl, -sib-] adj. 1. aparent; pretins; mărturisit; oficial; ~purpose scop orrery ['orari] s. (astron.) planetariu. orris ['oris] s. 1. (bot.) iris, stânjenel (Iris sp.). 2. rădăcină de iris; praf de rădăcină de mărturisit. 2. evident, clar, limpede. ostensibly [-i] adv. după spusele cuiva; după cât se pare, după cum se pretinde, în iris. aparenţă. orthochromatic [-o:8o»kro«'ruaHik] (fiz., fot.) ortocromatic. ostensory [os'tenssri] s. (bis.) chivotul agncţului. orthoclase ['o:0okleis, -Gou-, -kleiz] s. (mineral.) ortoză, ortoclaz, microclin. ostentation [osten'teijan, -ton-] s. 1. ostentaţie, paradă, pompă. 2. fanfaronadă, orthodox ['o:9odoks[ nay. 1. (rel.) ortodox; drcpt-crcdincios. 2. (fig.) ortodox; clasic; lăudăroşenie. convenţional; obişnuit, uzual, curent. ostentatious ['osten'tei/os, -ton-] aay. 1. plin de ostentaţie; pompos, de paradă; pretenţios. Orthodox Church [~ t/o:tf] s. the ~ (rel.) biserica ortodoxă. 2. lăudăros, fanfaron. orthodoxly ['o:6odoksli] adv. ortodox. r ostentatiously [-li] adv. cu ostentaţie; cu fast. orthodoxy [ o:8odoksi] s. 1. (rel.) ortodoxie. 2. (fig.) caracter ortodox / convenţional. orthoepy ['o:Go«epi, o:'6o«ipi, ,o:0o»'cpi] s. (lingv.) ortoepie. dstentatiousness [-nis] s. v. o s t e n t a t i o n . orthogenesis [o;0ou'd3enisis] s. (biol.) ortogeneză. osteoblast ['ostiow.blaest] s. (med.) osteoblast. osteogenesis [ostio»'d3enisis] s. (biol.) osteogeneză. orthogenetic [o:Go»d3i'netik] adj. (biol.) ortogenetic. osteology [,osti'olod3i] s. (med.) osteologic. orthogonal [o:'Gogon.il] adj. (geoin.) ortogonal, dreptunghiular. orthographic(al) [io:0o'grîefik(3l), -Bou'g-] adj. ortografic. osteopathy [lOsti'opoOi] s. (med.) osteopatie. orthography [olografi] s. ortografie. osteoplasty ['ostio».pla:sti, amer. -ipkesti] s. (/nea1.) osteoplastic. orthopaedic [o:6o«'pi:dik] adj. (med.) ortopedic. osteotomy [osti'otomi, -to»-] s. (med.) osteotomie. orthopaedics [-s] s. (folosit ca sg.) (med.) ortopedie. ostler [roslor] s. rândaş (într-un han). orthopaedy ['o;Qo»pi:di] s. (med.) ortopedie. ostracism ['ostrosizam] s. 1. (ist.) ostracism. 2. (y7g.) ostracizare, surghiunire. orthophotograph [io:6ou'foutogra:f, -grfef] s. (top.) ortofotografie. ostracize ['ostrosaiz] vb. tr. 1. (ist.) a ostraciza. 2. (yîg.) a ostraciza, a surghiuni. orthophotomap [io:Oou'foutoma?p] s. (top.) ortofotohartă; ortofotoplan. ostreiculture ['ostriikAltjo'] s. ostricultură, creşterea stridiilor. ostrich ['ostritf, -id3] s. (omit) struţ (Struthio camelus); (fig.) the digestion of an ~ orthorhombic [io:8o»'rombik] adj. (geom.) ortorombic. (un) stomac de struţ. orthoscopic |io:0o»'skopik] adj. (opt.) ortoscopic. ostrich farm [~ fa:m] s. crescătorie de struţi. orthotropic [io:8o»'tropik] adj. (bot., fiz.) ortotropic. ostrich feather ]~ .feoor] s. pană de struţ. ortolan ['o:toton] s. 1. (omit.) ortolan, presură-de-grădină (Emberiza horlulana). Oscan ['oskon] I. adj. osc(an), din ţara oscilor. II. s. 1. osc(an). 2. (lingv.) (limba) oscă. ostrich plume [~ plu:m] s. pană de struţ; (colectiv) pene de struţ. oscar ['o:skorl s. (amer.) 1. revolver, pistol. 2. manechin (pentru încercarea parafinelor). ostrich policy [~ ipolisi] s. (pol.) politica struţului. 3. (cin.) oscar. 4. (austr. si.) parale, biştari, lovele. Ostrogoth ['ostrogou, -tro»g-] s. (ist.) ostrogot. otalgia [o»'tadd3io] s. (med.) otalgie. oscillate ['osileit] vb. intr. 1. a oscila, a se legăna, a se balansa, a pendula; a se clătina. 2. (fig.) a oscila, a şovăi, a sta în cumpănă. otalgic [oK'tasktyk] aay'. (/nea1.) otalgie. other [rA6or] l.adj. 1. alt; altă; alţi; alte; any ~ book orice altă carte; I have no ~ friends oscillating [-in] adj. oscilant, oscilator. oscillation [osi'leijan] s. 1. oscilaţie, legănare, balansare, pendulare; clătinare. 2. oscilaţie, nu am alţi prieteni; every ~day din două în două zile; (prov.) ~days, ~ ways alte vremuri, alte obiceiuri. 2. the ~ celălalt; cealaltă; ceilalţi; celelalte; the ~day mai deunăzi; (fam.) şovăire, ezitare. if he doesn't like it he must do the ~ thing dacă nu-i c pe plac, cu atât mai rău pentru oscillator ['osileito'] s. 1. (fiz., tel.) oscilator. 2. (tel.) heterodină. el. II. pron. 1. altul; alta;pl. alţii; altele; I have no ~ nu am altul; for this reason, if for oscillatory ['osiloteri, -leitori, amer. -lotouri] adj. oscilator(iu). no ~ pentru acest motiv dacă nu pentru altul; no ~ than he nimeni altul decât el; one oscillatory circuit [~ ,so:kit] s. (electr.) circuit oscilant. or ~ of us unul sau altul dintre noi; we prefer him of all ~s îl preferăm tuturor celorlalţi; oscillogram [o'silogra:m, o.si-, -long-, -gram] s. (fiz.) oscilogramă. to find one's happiness in that of ~s a-şi găsi fericirea în fericirea altora; someone or oscillograph [o'silogra:f, Oisi-, -lou-, -grad*] s. (autom. etc.) oscilograf. ~ careva; some day or ~ cândva, mai devreme sau mai târziu; you are the man of all oscillometer [osi'hmite'] s. (med.) oscilometru. ~s for the work dintre toţi sunteţi cel mai potrivit pentru această muncă. 2. the ~celălalt; oscilloscope [o'silowskoup] s. (electr.) osciloscop. osculant ['oskjulontj adj. 1. (biol.) intermediar. 2. (/nat.) cu trei sa» mai multe puncte cealaltă; pl. ceilalţi; celelalte; what about the ~s? şi ceilalţi?; one after the ~ unul după altul, unul în urma celuilalt. III. adv. altfel, altcum; to see things ~ than they are a vedea de contact. oscular ['oskjulor] adj. 1. (anat.) referitor la gură, stomatologic. 2. (glumeţ) de sărutare. lucrurile altfel decât sunt. othergates ['Aoogeits] (înv.) I. adv. altfel. II. aay'. altfel. oscularity [ioskju'teriti] s. sărutări; sărut(are). otherguess [-ges] aay. v. o t h e r g a t e s (II). osculate ['oskjuleit] vb. A. ir. (glumeţ) a săruta. B. intr. 1. (glumeţ) a se săruta. 2. (/nat.) a avea cel puţin trei puncte de contact. 3. (biol.) a avea caractere comune. otherness [-nis] s. 1. deosebire, diferenţă, caracter diferit. 2. altceva. osculation [oskju'leijan] s. 1. (glumeţ) sărutare. 2. (mat.) osculaţie / atingere a două otherwhence [-hwens] aaV. (rar) din alt loc. puncte. otlierwhere(s) [-hweo(z)] a«V. (poetic) altundeva, aiurea; pe alte meleaguri. otherwhile(s) [-hwailz] aaV. (înv., dial.) altădată. osculatory [oskju'leitori] aay. 1. de sărut(arc). 2. (mat.) osculator. osier ]'ou3ior, -zior] s. 1. (bot.) răchită, mlajă, lozie (Salix viminalis). 2. (nuiele de) otherwise ['ASowaiz] I. aaV. 1. altfel; altminteri; go at once, ~ you'll miss your train răchită. pleacă numaidecât, altfel ai să pierzi trenul; should it be ~ în caz contrar; to think ~ a crede altceva, a fi de altă părere; he could not do ~ than obey n-a putut face altceva osier bed [~ bed] s. zăvoi de răchită. Osmanii [oz'maînli] I. adj. osman(lâu); otoman. II. s. 1. osman; otoman, turc. 2. (lingv.) decât să asculte; (fam.) he is not ~ engaged nu are altceva de făcut; all people, rich or —toţi oamenii, bogaţi sau săraci; I should like to stay rather than ~ aş prefera mai degrabă (limba turcă) osmană, osmanlie. să rămân decât să plec. 2. altminteri, de altfel, în alte privinţe; ~ he is quite honest în osmium ['ozmiom] s. (chim.) osmiu. alte privinţe e un om foarte cinstit. 3. (y'»r.) alias, zis şi. II. adj. altul; his answer could osmose ['osmous, 'oz-] s. (fiziol.) osmoză. not be ~ răspunsul lui nu putea fi altul. osmosis [oz'mousis] s. v. o s m o s e. otherwise-minded [~'maindid] aay'. cu alte idei sa» intenţii. osmotic [oz'motik] adj. (fiz.) osmotic; de osmoză. otherworld [Vâowodd] s. the ~ lumea cealaltă. osmotic pressure [~ .pre/o'] s. (fiz.) presiune osmotică. otherworldliness [-links] s. detaşare de preocupările acestei lumi; transcendenţă. osmund ['ozmond] s. (bot.) (specie de) ferigă (Osmmula). otherworldly [-li] adj. 1. nu de pe lumea aceasta, din altă lume, din alte sfere. 2. detaşat osmunda foz'niAndo, amer. 'os-] s.v. o s m u n d . osprey ['ospri] s. 1. (omit.) vuluir-pescar (Pandion haliaetus). 2. egretă. de cele pământeşti; interesat de viaţa spirituală. Othman l'oOmon] s. (ist.) otoman, turc. ossature ['osotJV] s. (constr.) osatură. otiose ['oufious] adj. 1. inutil, fără rost, oţios. 2. (rar) neocupat, trândav. ossein(e) ['osiin] s. (chim.) oseinâ.



 667



outcrop



12. în eroare; în încurcătură, nedumerit; to be quite ~a-şi pierde cumpătul, a se buimăci, otioseness [-nis] s. inutilitate, caracter superfluu. a se fâstâci; he is ~ s-a zăpăcit / şi-a pierdut capul / cumpătul; (fam.) you are ~ there otiosity [lou/ibsiti] s. v. o t i o s e n e s s . aici greşeşti; my watch is five minutes ~ceasul meu merge cu cinci minute înainte sau otitis [ow'taitis] s. (med.) otită. înapoi; I was not far ~ nu greşeam (prea) mult; you have put me ~ m-aţi făcut să greşesc. otolaryngology (lOutOMilasrirj'gotedsi] s. (med.) otolaringologie. 13. rupt, sfâşiat, găurit; (fig.) în condiţii grele, sărăcăcios, mizerabil; ~at (the) elbow(s) otology [ou'tol^i] s. (med.) otologic otoscope ['outsskoup] s. (med.) otoscop. cu hainele rupte în coate, coate-goale; ~ at heels a) cu tocurile scâlciate; b) (fig.) sărac, ottava [ou'to:v3[ (muz.) octavă. prăpădit. 14. tare, desluşit; to cry ~ a) a exclama; a striga; b) a se tângui, a se jeli; to laugh ottava rima [~ 'rimis] s. (metr.) ottava rima (strofa de S versuri, rimând abababec). ~ a râde în hohote; to read ~ a citi (cu glas) tare; the bells ring ~ for church clopotele r r otter [ ot3 ] s. 1. (zool.) vidră, lutra (Ultra Intra). 2. năvod. cheamă (pe credincioşi) Ia biserică; ~loud tare, cu voce tare, pe un ton ridicat. 15. (despre otter dog [~ dog] s. câine pentru vânarea vidrelor. vorbire) pe şleau, deschis, verde, în faţă, fără rezervă, fără sfială; to speak ~ straight otter-hound [~haund] s. v. o t t e r d o g . a vorbi pe şleau / răspicat. 16. (amer. înv.) supărat; be not ~ with me nu te supăra pe otto ['otou] s. v. a 11 a r. mine; nu mă certa. 17. (accentuează superlativul); the meanest man ~ omul cel mai Ottoman [lOtaman, -toum-] I. adj. otoman, turcesc. II. s. 1. otoman, turc. 2. ottoman josnic din câţi există. ♦ ~ and away incomparabil, cu mult mai; ~ and about întremat otomană, canapea. după boală; to be ~ for / to a năzui din răsputeri spre (ceva); aii ~ a) în întregime, de oubliette [iu:bli'et] ş. (jr.) închisoare subpământeană. tot, complet; b) (sport) cu toată viteza; to go all ~ for smth. a face tot posibilul / a depune 1 ouch [aut/] s. (înv.) agrafă, broşa. toate silinţele pentru a izbuti. II. prep. 1. (înv., dar nu după from) din; from ~ the house ouch2 interj, (amer.) a!; o!; aoleo! (afară) din casă. 2. (amer.) din, de la; ~ the window din fereastră, de la fereastră. 3. (amer. 1 ought [o:t] s. (amer. fam.) zero. fam.) de-a lungul (cu gen.), pe; to drive ~ Main Street a conduce / a merge pe strada 2 ought s. v. a u g h t (III). principală. 4. ~ of afară, în afara (cu gen.). III. adj. 1. (îndeosebi în cuvinte compuse) ought3 I. vb. modal ~ to 1. a se cădea / a se cuveni să, a fi dator să, a avea obligaţia extern, exterior, extra-. 2. extrem, depărtat. 3. (înv.) de încasat, ncachitat. IV. s. 1. pl. (morală) să; a trebui să; to behave as one ~ to a se purta cufh se cuvine; you ~ to have the outs (contrariul lui the ins) persoane care nu mai sunt în funcţie sau într-un post; done it before s-ar fi cuvenit s-o faci mai înainte; you ~ to go there ar trebui să te duci miniştri scoşi din funcţie şau partid; persoane eliminate din joc. 2. (fam.) plecare, plimbare; acolo; I thought I ~ to let you know about it credeam că sunt dator să te anunţ; he ~ ieşire din casă. 3. ieşitură, colţ. 4. (poligr.) omisiune, lăsătură; to make an ~ a omite to have known better ar fi trebuit / s-ar fi cuvenit să fie mai prevăzător; (fam.) I ~ to ceva la cules. 5. scoarţă, copertă; from ~ to ~ din scoarţă în scoarţă. 6. (şl.) pahar pentru be going ar trebui să pice, e vremea să plec; you ~ not to have waited n-ar fi trebuit să băuturi spirtoase (de un conţinut stabilit); three ~s pahar cu o capacitate de 1/3 dintr-un aştepţi, nu trebuia să aştepţi; you ~ to go and see the exhibition du-te neapărat să vezi „quarter" (q. v. 1.12). 7. p/. ~s sume neachitate. ♦ tobe~s with smb. a se certa cu cineva, expoziţia. 2. (indică probabilitatea) a trebui să; the telegram ~ to reach him within a nu se avea bine cu cineva; to make no ~s of smb. a nu înţelege pe cineva; (peior.) two hours ar trebui să primească telegrama în (interval de) două ore; I ~ to be through gentleman of four ~s filfizon; coate-goalc. V. interj, afară! ieşi (afară)!; ~ with him! by Monday probabil că voi isprăvi până luni. II. ş. datorie (morală). dă-1 (daţi-1) afară! ~upon him! ruşine (să-i fie)!; ~alas! vai! vai!;~! ~! termină! isprăveşte! ounce1 [auns] s. 1. uncie (= 28,35 g). 2. (fig.) pic, dram; he hasn't got an ~of sense taci! gura! VI. vb. A. tr. 1. a alunga, a (iz)goni; a expulza. 2. (înv.) a vinde; a se descotorosi n-are nici un dram de bun simţ. de. 3. (scoţ.) a divulga (un secret). 4. (amer.) a stinge (lumina). B. intr. 1. a ieşi (la iveală); ounce2 s. (zool.) 1. pisică-sălbatică (dm Tibet şi sudul Siberiei) (Uncia-uncia). 2. jaguar a apărea, a se arăta. 2. a se duce la o petrecere. (Felis onca). out-act ['aut'askt] vb. tr. (teatru) a eclipsa jocul (cuiva). ouphe [auf] s. elf. gnom, spiriduş. outage ['autid3] s. 1. întrerupere (a muncii etc.). 2. scurgere; orificiu de scurgere. our ['au3r] adj. posesiv nostru; noastră; noştri; noastre; ~ friend prietenul nostru. 3. producţie poligrafică; tipărituri. 4. (amer.) pană de curent. ours ['ausz] pron. posesiv al nostru; a noastră; ai noştri; ale noastre; it is no business out-and-out ['autand'aut] I. adj. desăvârşit, perfect, absolut, sută la sută; categoric, of ~ nu e treaba noastră. intransigent; he is an ~liar c un mincinos fără pereche, minte de îngheaţă apele. II. adv. ourself [laua'sclf] pron. v. o u r s e l v e s (folosit mai ales cu pluralul maiestăţii). cu desăvârşire; absolut; categoric. ourselves [.aua'selvz] pron. 1. rej7. ne; we availed ~ of this opportunity ne-am folosit out-and-outer [-ar] s. (jam.) 1. exemplar unic, exemplar care n-arc pereche / fără egal. de acest prilej. 2. (de întărire) noi înşine; let us do it ~ să o facem noi înşine. 3. (pers., 2. mare nemernic; marc hoţ. 3. minciună sfruntată. 4. capodoperă. rar) noi; good for the others, not for ~ bun pentru alţii, nu pentru noi. out-argue ['aut'u:gju:] vb. tr. a învinge (pe cineva) într-o discuţie, a se dovedi mai tare ousel ['u:zl] s. v. o u z e l . în argumentare decât (cineva). oust [aust] vb.tr. 1. a da afară; a înlătura, a da la o parte. 2. (jur.) a evacua. 3. to ~ of outback [~brek] (austr.) I. adv. în interior. II. adj. din interior. III. s. the ~ interiorul; a lipsi / a văduvi / a deposeda de. regiune slab populată. ouster ['austs1"] s. 1. (jur.) evacuare, sechestrare a bunurilor (mai ales ilegală). 2- persoană outbalance [aut'baitons, 'aut'b-] vb. tr. 1. a cântări mai mult decât. 2. a întrece, a depăşi; care înlătură / îndepărtează. 3. (mai ales amer.) demitere; concediere. a fi superior (cu dat.). out [aut] I. adv. 1. afară; afară din casă; he has not been ~ today n-a ieşit azi afară outbid l'aut'bid] vb. ţr. 1. a oferi un preţ mai marc decât, a supralicita. 2. a întrece, din casă, n-a plecat azi de acasă; you must have been ~ very late trebuie să te fi întors foarte târziu acasă; on our way ~ la ieşirea noastră, pe când ieşeam din casa; he turned a depăşi. outbidder [-or] s. supralicitant. his cap inside ~ şi-a întors şapca pe dos; I must have this tooth ~ trebuie să-mi scot outbidding [-in] s. supralicitare. dintele acesta; right ~ franc, sincer, cinstit, deschis; my hand is ~ sunt chit, m-am achitat, outblaze [aut'blciz, 'aut'b-J vb. tr. (fig.) a întrece (pe cineva) în strălucire. nu mai am nici o obligaţie; the trees are ~in leaf pomii au înfrunzit; the waters are ~ outboard [rautb:>:d] (mar.) I. adv. peste bord; dincolo de bord. II. adj. de peste bord, apele s-au umflat, apele au ieşit din albie; (si.) to be ~ a se bate în duel, a se duela; de dincolo de bord. the chicken is ~ puiul a ieşit din găoace; to have a night ~ a sta o noapte afară (de pază outboard motor-boat [~ tmoutabout] s. barcă cu motor exterior. etc.); day ~ liber, zi liberă; to be ~ after smb. a fi în căutarea cuiva. 2. ieşit, plecat în outbound [autbaund] adj. 1. (mar.) (despre un vas) care pleacă într-o călătorie străinătate; (mii.) la război; pe front; (niar.) în larg; în călătorie, la drum; a voyage ~ o călătorie în străinătate; (ec.) to insure ~ and home a asigura pe timpul ducerii şi al îndepărtată sau în străinătate. 2. (despre marfă) care trebuie să fie expediat sau descărcat. outboundary Hbaundari] s. (amer.) graniţă extremă. întoarcerii; the journey ~ călătorie dus (nu şi întors); ~ and home dus şi întors; (mil.) out-brag [~'br£eg, 'aut'b-] vb. tr. a întrece (pe cineva) în lăudăroşcnii. the troops are ~trupele au fost mobilizate. 3. scos în lume; dat publicităţii etc.; (despre outbrave [~'breiv] vb. tr. 1. a întrece în vitejie. 2. a sfida, a brava. 3. a fi mai elegant fete tinere) she is ~ a fost introdusă în societate; (teatru) to bring ~ a reprezenta (o piesă); he gave the opera ~ for Saturday a fixat premiera operei pentru sâmbătă; the book is decât. just ~ cartea tocmai a apărut. 4. notoriu, dat în vileag, cunoscut, descoperit; to be ~ a outbreak ['autbreik] I. ş. izbucnire; ~ of hostilities izbucnire a ostilităţilor; new ~ ieşi la iveală, a se arăta; now it is ~ acum s-a dat pe faţă; we shall have the secret ~ recrudescenţă (a unei boli). II. vb. intr. (poetic) v. b r e a k o u t (v. b r e a k 1 1,1). vom afla secretul; the murderer is ~ asasinul a fost descoperit; murder will ~ adevărul outbuild [~bild], past şi part. trec. outbuilt [~bilt] vb. tr. a construi / a clădi mai bine iese (ca untdelemnul) la suprafaţă. 5. scos din serviciu / post / funcţie; demodat; to be sau mai trainic decât. ~ a fi scos din funcţie, a nu mai fi la putere. 6. stins, secat, sleit, istovit; sfârşit, gol(it); outbuilding ['autibildin] s.v. o u t h o u s e . pe sfârşite; the barrel is ~ butoiul e gol; the fire is ~focul e pe sfârşite / s-a stins; the wine outbuilt ['aut'bilt] past si part. trec. de la o u t b u i l d . is ~ vinul s-a terminat; I am ~ s-a sfârşit / s-a zis eu mine; it is ~ nu mai e la modă, outburst ['autba:st] s. izbucnire, explozie, avânt, clan, destrăbălare; ~ of temper e scos din circulaţie; to have a thing ~ a întreprinde ceva până la capăt, a duce un lucru izbucnire / acces de mânie / furie. la bun sfârşit, a termina un lucru început; ~ of date demodat, învechit; perimat; (mii.) outby(e) ['aut'bai] (scoţ.) l.adv. 1. afară, în aer liber. 2. spre exterior, în afară. 3. (mine) lights~stingerea. 7. scos din locul său, scrântit; shoulder ~umăr luxat. 8. scos / eliminat aproape de suprafaţă. 4. la mică distanţă; ceva mai încolo. II. ['autbai] adj. exterior. din joc; to be ~ a fi eliminat din joc. 9. (despre timp, acţiuni) trecut, terminat, sfârşit, outcast [rautko:st] I. s. 1. paria; proscris; om fără căpătâi; vagabond. 2. deşeuri, reziduuri; scurs; his time was ~ a trecut vremea lui; (fam.) from this ~ de aci înainte, de acum gunoaie. II. adj. 1. paria; nenorocit, fără căpătâi. 2. inutilizabil. încolo; hear me ~ ascultă-mă până la sfârşit; before the week is ~ înainte de sfârşitul outclass ['autkla:s] vb. tr. 1. a trece / a muta într-o categorie inferioară. 2. (sport) săptămânii; the tide is ~ marea s-a retras (la reflux); my hand is ~ (of practice) mi-am a surclasa, a depăşi, a lăsa în urmă. pierdut dexteritatea, nu mai am îndemânare. 10. în pagubă / pierdere; care lipseşte; he out college ['aut ikolid3J adj. 1. extern, care nu locuieşte în colegiu. 2. care nu (apar)ţine was ~ fifty pounds pierduse cincizeci de lire, avusese o pagubă de cincizeci de lire; de colegiu. a fivepound note ~ lipseşte o bancnotă de cinci lire. 11. închiriat; arendat; împrumutat, outcome ['autkAm] s. 1. rezultat, urmare, consecinţă. 2. ieşire, orificiu de scurgere. concesionat; the land is ~ upon a lease pământul a fost arendat cu contract; the money outcrop ['autkrnp] I. s. 1. (geol.) descoperire; afloriment. 2. (fig.) urmare, rezultat, is ~ at interest banii au fost daţi cu dobândă; the lease is ~ contractul a expirat. consecinţă. II. vb. intr. (geol.) a ieşi la suprafaţă, a se descoperi.



 outcry



outcry I. ['autkrai] s. 1. strigăt, ţipăt, larmă, gălăgie. 2. protest. 3. (ec.) licitaţie, mezat. II. ['aut'krai] vb. A. tr. a striga mai tare decât. B. intr. 1. a striga, a ţipa, a face larmă. 2. a protesta. outdare [laut'dE9r] vb. tr. 1. a brava, a sfida. 2. a fi mai îndrăzneţ decât, a întrece în îndrăzneală. outdated ['aut'deitidj adj. învechit, demodat, depăşit. outdid ['aut'did] past ae la o u t d o. outdistance ['aut'distsns] vb. tr. a o lua înaintea (cu gen.), a întrece. outdo ['aut'du:], past outdid [-'did], part. tree, outdone [JdAn] vb. A. tr. a întrece, a depăşi. B. refl. a se depăşi, a se întrece pe sine (însuşi). outdone ['aut'dAn] part. trec. de la o u t d o . outdoor ['autdo:r, -door] adj. 1. care se găseşte sau se execută afară din casă / în aer liber. 2. exterior, extern. outdoor agitation ]'autdo:r 


668



outgush ['autgA/J vb. tr. (mine) a erupe. out-herod ['autiherod] vb.tr. a întrece, a depăşi; to ~Herod a fi mai catolic decât papa. outhouse ['authaus] s. aripă de clădire; atenansă; pl. acareturi, servicii, dependinţe. outing ['autin] s. 1. plimbare, excursie; picnic. 2. ieşire. outjockey ['aut'd3Dki[ vb. tr. (fam.) a fi mai isteţ / mai şmecher decât, a întrece în isteţime. outjump ]'aut'd3Amp] vb. tr. a sări mai sus decât. outlaid ['aut'Ieid] past si part. trec. de la o u t l a y (II). outland ['aut.taid] I. (înv., poetic) adj. străin, din altă ţară; venetic. II. s. străin (din al/a (ara),- venetic. outlander ['aut.lamdy] s. străin (rfin alta tara). outlandish ['aut'Iaindi/] adj. 1. ciudat, bizar, straniu. 2. neobişnuit, excentric. 3. puţin civilizat, înapoiat; grosolan. 4. (înv.) străin, exotic. outlandishness [-nis] s. 1. ciudăţenie, bizarerie. 2. lipsă de civilizaţie, înapoiere, grosolănie. 3. (înv.) caracter străin; exotism. outlast [aut'la:st] vb. tr. 1. a dura mai mult decât. 2. a supravieţui; he will not ~ six months nu va mai trăi / n-o mai duce nici şase luni. outlaw [~la:] I. s. 1. proscris, persoană în afara legii; (ist.) haiduc. 2. (amer. si.) lucrător pus pe lista neagră. II. vb. tr. 1. a pune în afara legii, a proscrie, a ostraciza. 2. a stigmatiza. III. adj. în afara legii, proscris, ostracizat, stigmatizat. outlawry [-ri] s. 1. punere în afara legii, proscriere; stigmatizare. 2. persoană în afara legii, proscris, ostracizat, stigmatizat. outlaw strike ['autb: straik] s. (amer.) grevă neîncuviinţată de sindicat. - outlay I. ['autlei] s. 1. cheltuială; cheltuire. 2. cheltuieli. II. ['aut'lei] past si part. trec. outlaid ['aut'Ieid] vb. tr. a cheltui. outlet1 ['autlet, 'autlit] s. 1. deschizătură, orificiu; ieşire, scurgere; gură (ae caiutl sau râu); the ~ of a dam debitul unui stăvilar; ~ of a pipe gura unei ţevi san a unui tub; to give an ~ to a da scurgere (cu dat.). 2. (lehn.) orificiu de evacuare; eşapament. 3. (text.) eliberare. 4. (hidr.) izvor (al unui curs de apă). 5. (liidr.) dispozitiv de golire. 6. (ec.) piaţă de desfacere, debuşeu; debit; livrare. 7. (înv.) mahala, suburbie. 8. (com.) punct de desfacere. outlet2 vb. tr. (înv.) a lăsa să iasă / să curgă. outlet box [~ toks] s. (electr.) cutie de distribuţie. outlet slide [~ slaid] s. (tehn.) vană de scurgere / evacuare. outlier ['aut.lais'] s. 1. (mii.) soldat care nu trăieşte în cazarmă, soldat descazârmat. 2. funcţionar care nu locuieşte la locul de producţie. 3. (geol.) dâmb-martor. outline ['autlâinj l.s.l. (sipl.) contur; in ~o) în linii generale; b) (despre desen) schiţat. 2. schiţă rezumat. 3. (tehn.) schiţă; plan; proiect; crochiu; desen. II. vb. tr. 1. a schiţa, a descrie în linii generale. 2. (tehn.) a schiţa; a proiecta; a desena. outline drawing [~'dro: in] s. schiţă de contur. outline map [~ niEepj s. hartă mută. outline specification [~ .spcsifi'keijan] s. (tehn.) schiţă a condiţiilor tehnice. outlive [aut'liv] vb. A. tr. a supravieţui (cu dat.), a trăi mai mult decât. B. intr. a supravieţui, a trăi mai mult. outlook ['autluk] s. 1. perspectivă; privelişte. 2. punct de observaţie. 3. punct de vedere; concepţie; world ~ concepţie despre viaţă. 4. perspectivă; viitor. outlying ['auMaiin] adj. 1. îndepărtat; periferic; de frontieră. 2. periferic, secundar, auxiliar. outmanoeuvre [iautmo'nu:vor,'--'--] vb. tr. 1. a manevra cu mai multă iscusinţă decât. 2. a fi mai şmecher / mai şiret decât. outmarch ['aut'mu:t.T] vb. tr. 1. a merge mai repede decât. 2. a întrece. outmarriage ['autima;rid3] s. exogamie; outmatch [aufmaH/] vb. tr. a întrece, a devansa; a o lua înaintea (cu gen.). outmoded ['aut'moudid, amer. şi -ed[ adj. demodat, ieşit din modă. outmost ['autmoust] adj. v. o u t e r m o s t . outnumber ['aut'iumbs'] vb. tr. a întrece în număr; a fi superior ca număr (cu dat.). out of ['aut ov] prep. 1. din; dinăuntrul (c« gen.); ~ his pocket din buzunar. 2. din, de la; ~ the window de Ia fereastră, din fereastră. 3. din; din mijlocul (cu gen.); four ~ five Europeans patru din cinei europeni. 4. afară din; dincolo de; (de) peste; de dincolo de; în afara (cu gen.); ~ sight care nu se vede, în afara vederii; ~ reach în afara atingerii; imposibil de atins. 5. fără; lipsit de; în afară de; ~ doubt fără îndoială; to be ~ one's mind a nu fi în toate minţile. 6. departe de, la o depărtare de; 3 miles ~ Exeter la trei mile depărtare de Exeter. 7. de, din; ~ envy din invidie; ~ necessity de nevoie; ~ pity din / de milă. 8. de Ia; to get money ~ smb. a obţine bani de la cineva. 9. (făcut) din; made ~ wood (făcut) din lemn. out-of-balance ['autav'badsns] adj. dezechilibrat; dereglat. out-of-date [~'dcit] adj. demodat, învechit, perimat. out-of-humour [~ihju:mor] adj. indispus, prost dispus. out-of-the-way (~8a'weij adj. 1. (despre case etc.) depărtat, izolat, retras, pierdut. 2. neobişnuit, ciudat, straniu. 3. (despre preturi) excesiv, exorbitant. out-of-towner ['autov'tauno1"] s. (amer. fam.) străin de partea locului. out-of-work [~w's:k] aa-/., s. şomer. outpace l'aut'peis] vb. tr. a merge mai repede decât, a întrece, a o lua înaintea (cu gen.). outpatient ['aut.pei/antj s. bolnav ambulatoriu. outpatient department [~ di'pa:tmont] s. policlinică. outplay ['aut'plci] vb. tr. a învinge (la joc). outpoint [-'point] vb. tr. (sport) a întrece la puncte. outport ]'autpD:t] s. port maritim (al unui oras). outpost [~poust] s. 1. (/nil.) avanpost. 2.pl. (amer. mil.) post de gardă. 3. detaşament de gardă. 4. pl. (mine) sondă de conturare. outpour [~pD:r, poar] I. s. 1. revărsare; scurgere. 2. rupere de nori. II. vb. tr. a revărsa.



 669



over



outspeed [aut'spkd], past şi part. trec. outsped [-'sped] vb. tr. a întrece, a depăşi (ca outpouring [~>pD:rirj, -.psarirj] s. (mat ales pi.) efuziune; revărsare (a sentimentelor). output f'autput] s. 1. (telin.) producţie; productivitate; capacitate de producţie; viteză). outspent [aut'spcnt] adj. epuizat, frânt, istovit. randament; volum al producţiei; debit. 2. producţie; produs; the literary ~ of the year outspoken [aut'spouksn] adj. 1. rostit, enunţat. 2. sincer, franc. 3. realist. producţia literară a anului. outspokenly [-li] adv. deschis, făţiş, pe şleau. output device [~ diivais] ş. (înfor.) echipament sau dispozitiv de ieşire. outspokenness [-nis] s. francheţe, sinceritate. outquarters [~ikwD:tsz] s. sediu (al unei filiale). outspread I. ['aut'spred], past şi \xirt. trec. outspread [~] vb. A. tr. a se întinde pe o outrage ['autrcid3, ~rid3J I. s. 1. încălcare grosolană a legii sau a drepturilor altora; nelegiuire, crimă. 2. ultraj; ofensă. II. vb. tr. 1. a călca, a viola (legea etc.). 2. a ultragia, suprafaţă mai mare decât. B. intr. 1. a se întinde. 2. a se răspândi. II. [-'spred,'--] adj. 1. care se întinde, întins. 2. răspândit. III. s. întindere, expansiune, desfăşurare. a insulta. 3. a jigni (sensibilitatea). 4. a răpi (o femeie). outstaid i'aut'steid] pas/ şi part. trec. de la o u t s t a y . outrageous [aut'rcid3ss] adj. 1. de ultraj, ofensator. 2. violent. 3. revoltător, ruşinos, outstanding adj. 1. ['aut.strendirj] (pre)eminent, distins, remarcabil, de frunte. scandalos. 4. exagerat; nemaipomenit, nemaiauzit; exorbitant. 2. Hstasndiij] ncachitat, care e de plată. 3. nesoluţionat, litigios. 4. neîndeplinit, restant. outrageously [-li] adv. 1. peste măsură, exagerat. 2. revoltător, ruşinos. outstandingly [-li] adv. deosebit de, extrem de. outrageousness [-nis] ş. caracter jignitor / ofensator. outstare ['aut'ste ?r] vb. tr. a se uita fix la (cineva) până când e silit să-şi întoarcă privirea; outran [aut'ra?nj past de la o u t r u n. outrange [~'rcind3] vb. tr. 1. (mil.) a bate mai departe decât (im alt tun). 2. (sport) a face (pe cineva) să-şi plece privirile. outstation ['auttstei/an] s. (austr.) fermă situată la o anumită depărtare de ferma a întrece (un vas, într-o competiţie). outre E'u:trei şi pronunţia franceză] adj. (fr.) 1. care întrece măsura (bunei-cuviinţe principală. outstay ['aut'stei],past şi part. trec. outstaid [-'steid] vb./r. 1. v. o u t s i t; to~one's etc.). 2. excentric, extravagant; ~ dress rochie excentrică. welcome a sta mai mult decât este plăcut gazdei, a abuza de amabilitatea gazdei. 2. a rezista out-relief [autrMiifj s.v. o u t d o o r r e l i e f . outride [aut'raid[,past. outrode [-'roud],part. trec. outridden [-'ridn] vb. tr. 1. a întrece mai mult decât, a întrece în rezistenţă; a sta în picioare mai mult decât. outstep ['aut'stcp] vb. /r.v. o v e r s t e p . (călare); a o lua înaintea (cu gen.). 2. a înfrunta (o furtună). 3. a îndura eu tărie / stoicism outstretched ['autstret/t] adj. întins; lungit. (o nenorocire etc.). outstrip ['aut'strip] vb. tr. a întrece; a o lua înaintea (cu gen.), a depăşi (şi fig.). outrider [-3r] s. 1. călăreţ care însoţeşte o trăsură. 2. comis-voiajor, outrigger [autirig3r] ş. 1. (mar.) outrigger (barcă cufurchete ce se pot scoate). 2. (mar.) outtalk ['aut'tD:k] vb. tr. a vorbi mai mult decât, a întrece prin vorbărie. outtop ['aut'top] vb. tr. 1. a fi mai sus decât. 2. a întrece, a depăşi. baston de bornpres. 3. (electr.) consolă; brăţară. 4. (av.) Ionjeron. 5. (telm.) cataj. outturn ['aut'to:n] s. v. o u t p u t . outright I. [aut'rait] adv. 1. deschis, pe faţă, pe şleau, verde, în faţă. 2. complet, în outvalue ['aut'vselju:] vb. tr. a preţui / a costa mai mult decât. întregime, cu totul. 3. de tot, o dată pentru totdeauna. II. ['autrait] adj. curat, sută la sută, outvie l'aut'vai] vb. tr. a întrece (într-o competiţie, în splendoare etc.). desăvârşit; an ~ rogue un pungaş în lege / patentat. outvoice ['aut'vois] vb. tr. a striga mai tare decât. outrightness ['autiraitnis] s. sinceritate (întrucâtva brutală). outvote ţ'aut'vout] vb. tr. a avea mai multe voturi decât. outrival [aut'raival, 'aut'r-] vb. tr. a întrece. outvoter [-3r] s. (pari.) alegător care nu locuieşte în circumscripţia electorală respectivă. outrode [aut'roud] past de la o u t r i d e . outwalk ['aut'wo:k] vb. tr. a merge mai departe sau mai repede decât. outroot [aut'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina; a extirpa. outwall f'autwoil] s. zid / perete exterior. outrun f'aut'rAn], past outran [-'reen] part. trec. outrun [-'rAn] vb. tr. 1. a întrece; outward ['autwad] I. adj. 1. exterior, de afară; ~ form formă exterioară; ~ things lumea a depăşi; a o lua înaintea (cu gen.). 2. a depăşi, a trece dincolo de; a trece limitele (cu înconjurătoare; to ~ seeming judecând după exterior / după aparenţe. 2. vizibil. 3. îndreptat gen.). 3. a fugi de. spre exterior / înspre afară. II. s. 1. (aspect) exterior. 2./;l. lumea exterioară / înconjurătoare. outrunner [-sr] s. 1. braţ de apă curgătoare, ramificaţie a unui râu; răstoacă. 2. câine III. adv. v. o u t w a r d s . fruntaş într-un atelaj de sanie. 3. cal de praştie, (cal) rotaş. 4. om iute la picior. outward cargo [~ 'ka:gou] s. (corn., mar.) marfa / mărfuri pentru export; carie de plecare outrush ['autTAJl s. scurgere (de apă etc.); viitură. / ieşire. outsail ['aut'seil] vb. tr. (mar., despre un vas) a întrece, a depăşi, a o lua înaintea (cu outwardly l'autwadli] adv. 1. pe din afară, (după) exterior, după aspect. 2. în aparenţă. gen.). outward man ['autwsd ma?n] ş. the ~ 1. trupul (în opoziţie cu sufletul). 2. (glumeţ) outsat ['aut'saet] pas/ şi part. trec. de la o u t s i t . îmbrăcămintea. outsea ['autisi:] s. larg, largul mării sau oceanului. outwardness ['autwadnis] s. 1. exterior, lumea exterioară. 2. obiectivitate. outsell ['aut'sel],past şi part trec. outsold [-'sould] v, a se vinde mai bine sau mai scump outwards ['autwsdz] adv. afara; în afara, spre exterior. decât (o altă marfă). outwash ['aut'wD/] vb. tr. a spăla, a curăţa. outset ['autset] s. 1. punct de plecare; început; at the ~ la început; from the ~ d e la outwatch ['aut'wot/1 vb. tr. a fi treaz, mai mult timp decât; to ~the night a veghea început. 2. (mine) intrare în mină. 3. (poitgr.) (titlu) marginal; ilustraţie mică imprimată toată noaptea. pe marginea paginii. outwear ['aut'ws9r], past outwore [-'wo:r, -rwo3r]> part. trec. outworn [-Van] vb. outshine ['aut'/ain] post şi part. trec. outshone l-'/on] vb. A. tr. a întrece în strălucire, tr. 1. a supravieţui (cu dat.). 2. a uza. 3. a istovi, a slei, a secătui. a eclipsa. B. in/r. a străluci, a luci'. outweigh ['aut'wei] vb. tr. 1. a cântări mai greu decât (şi fig.); a depăşi în greutate. outshoot ['aut7u:t],past şi part. trec. outshot ['aut'/ot] vb. tr. (mil. etc.) a trage mai 2. a prevala asupra (cu gen.). bine decât; a ochi mai bine decât. outwent [aut'went] past de la o u t g o . outside [aut'said,'--] I. ş. 1. parte de afara, exterior; aparenţă; to lock the door on outwit ['aut'wit] vb. tr. a fi mai deştept / mai şmecher / mai şiret / mai viclean decât; the ~ a încuia uşa pe dinafară; to stand on the ~ a fi aproape, a fi afară la uşă. 2- (ec. etc., a păcăli, a înşela. fam.) caz extrem; at the (very) ~ în cazul extrem; it will be / cost five shillings at the outwore [aut'wo:r, ~'wo3r] past de la o u t w e a r . - va costa cel mult cinci şilingi; you can do it in five minutes at the ~ nici cinci minute outwork I. l'autw^ik] s. 1. lucru în afara atelierului etc. 2. (/nil.) fortificaţie exterioară. nu-ţi trebuie ca să faci lucrul acesta. 3. (fam.) imperială; capră (a unei diligente sau trăsuri). II. [~'w3:k] vb. tr. a lucra mai repede şi mai bine decât. 4. ceea ce se află în afara unui spaţiu determinat, exterior. 5. înveliş al unei ţigări, foiţă outworker [-9rj s. lucrător, muncitor (în afara fabricii sau atelierului). de ţigarc. 6. pi. (corn.) banderole, sigiliu etc. pe baloturi sau eolete cu mostre pentru outworn I. ['aut'wo:n] part. trec. de la o u t w e a r. II. [~wo:n] adj. 1. uzat, inutilizabil, asigurarea conţinutului. 7. (mine) ansamblu de clădiri şi instalaţii exterioare. 8. pi. (în impropriu pentru folosire. 2. (despre noţiuni) învechit, demodat, depăşit. 3. istovit, sleit, comerţul hârtiei) hârtie defectă. 9. formalitate. 10. (sport) înaintaş; ~ left extremă stângă. secătuit. II. adj. 1. exterior; extern; - appearance aspect exterior. 2. extern, extra-; (mar.) peste ouzel ['u:zll s. 1. (omit.) mierlă-neagră (Turdus merula). 2. mierlă-gulerată (Turdus bord. 3. superficial, aparent; extrinsec. 4. nepărtaş. III. adv. 1. în afară, în exterior; pe torquatus). dinafară. 2. (mar.) peste bord. 3. afară; (st.) corne ~! veniţi afară (la încăierare ori bătaie)!; ova j'ouva] pi. de la o v u m. ~ the door pe uşă afară. IV. prep. în afara (cu gen.), he lives ~ the gate locuieşte la oval fouvpl] s., adj. oval. periferie / în afara oraşului; ~ my bedroom la uşa sau Ia fereastra camerei mele. ovally [-i] adv. oval. outsider ['aut'said3r,-'-|s. 1. străin, persoană care nu face parte din instituţia respectivă ovarian [ou'vesrian] adj. (anat.) ovarian. / dintr-un cere / dintr-un partid politic etc. 2. (fam.) mojic, bădăran, prost crescut. 3. (sport) ovariotomy [ou'Ve^ri'otemi, louvsa-] s, (med.) ovariotomie, ovariectomie. sportiv sau cal de curse despre care se crede că nu are şanse de a câştiga. ovaritis [ouva'raitis] s. (med.) ovarită. outsit [~'sit],past si part. trec. outsat [-'ssetj vb. /r. a sta mai mult decât (alţi musafiri). ovary I'ouvari] s. (anat., bot.) ovar. outsized f'aut'saizd] adj. (mai ales despre rochii) mai marc decât măsura obişnuită. ovation [ou'vei/an] s. ovaţie. outskirts f'autskaits] s.pl. 1. margine; mahala, suburbie (« oraşului). 2. margine, lizieră oven ['Avan] s. cuptor; to cook smth. in a gentle / slow ~ a găti ceva la un foc slab. (a pădurii). oven-bird |~ba:d] s. (omit.) pasărea-olar (Furnarius rufus). outsleep [aut'slkp], past şi part. trec. outslept [-'slept] vb. tr. a pierde (timpul etc.) ovenette [lAva'net] s. cuptoraş, cuptor mic. over ['ouvar] I. prep. 1. (cu sens general) pestc. 2. (spaţial) deasupra (cu gen.), pe, dormind, outsmart [aut'sma:t] vb. tr. (amer.) a li mai şmecher decât, a păcăli, a înşela, a „duce", peste; ~ all peste tot, pretutindeni; to cook ~ the fire a găti la foc; to sit ~ the fire a şedea lângă sobă; the roof ~one's head acoperişul sub care locuieşte cineva; to spread outsold [aut'sould] past şi part. trec. de la o u t s e l l , a cloth ~ a table a întinde / a aşterne faţa de masă; from ~ de dincolo de; from ~ the sea outspan [aut'spasn] vb. tr. şi intr. (în Africa de Sud) a desjuga, a deshăma. outspeak [aut'spi:k],past. outspoke [-'spouk],part. trec. outspoken [-'spouk^n,'-'-] de peste marc; to leap ~ a wall a sări peste un zid; to sail ~ a lake a pluti / a naviga pe un lac; to wander ~ the earth a cutreiera lumea (în lung şi-n lat); show us ~ your house vb. tr. 1. a vorbi mai bine sau mai mult decât. 2. a exprima deschis / sincer.



 overact



670



conduceţi-ne prin interiorul casei dv.T arătaţi-ne casa dv.; ~ the way vizavi; peste drum; overboard ['ouvatord; ~'bD3d, --'-[ aav. (mar.) peste bord; to throw ~ a arunca peste ~ seas peste mări şi ţări; ~ our heads a) peste puterea noastră de înţelegere; b) peste bord (şi fig.); a părăsi, a arunca; (sl.) to go ~ about / for a ridica în slăvi (cu acuz.). capul nostru, fără asentimentul nostru. 3. {temporal) mai mult de(cât), până, peste; ~night overboil ['ouvo'boil] vb. intr. a fierbe prea mult; a da foc. peste noapte; în timpul nopţii; she will not stay ~ the week nu va sta mat mult de o overbold ['ouva'bould] adj. 1. pripit; nechibzuit, aventuros; excesiv de îndrăzneţ. săptămână; day ~ day zi după zi; zi de zi; to wait ~ to-morrow a aştepta până mâine; 2. arogant, obraznic, prezumţios. ~ the summer peste vară. 4. (fig.) la; asupra (cu gen.) ~ a glass of wine a fi la un pahar overbear. overbore ['ouvo'bo:', -'boo1"] past de la cu vin; to sit ~ breakfast a lua gustarea de dimineaţă; be quick ~ it! fă-o repede) overborne ['ouva'brxn] part. trec. de la o v e r b e a r. grăbeşte-te!; you are slow ~ it prea zăboveşti; prea tărăgănezi mult. 5. (despre un efect, overbought ['ouva'bort] past şi ţxirt. trec. de la o v e r b u y. simţiri, senzaţii, reflecţii) pe; asupra (cu gen.); to mourn ~ smb. a jeli pe cineva; to fret overbrim ['ouva'brim] vb. A. tr. a umple prea mult; a curge peste, a se revărsa peste, ~ a trifle a se necăji pentru un fleac; to speak ~ smth. a vorbi despre ceva; to think ~ a curge afară din. B. intr. a fi prea plin; a deborda, a se revărsa. a project a reflecta asupra unui plan; to be anxious ~ / about smb. a fi îngrij(or)at de overbuild ['ouva'bild], past şi part. trec. overbuilt [-'bilt] vb. tr. 1. a construi pe sau cineva. 6. (despre pazei, supraveghere, domnie, stăpânire, victorie ele.) asupra (cu gen.),' în. 2. a construi prea mult. to have authority ~ a avea autoritate asupra (cu gen.); to reign / to rule / t o sway ~ overbuilt l'ouvo'built] I. past şi part. trec. de la o v e r b u i l d . 11. adj. (despre un a country a domni într-o ţară; to triumph ~ smb.' a triumfa asupra cuiva. 7. (despre o oraş etc.) dens populat. depăşire, biruinţă, exces, supraofertă) faţă de, peste; ~ head (and ears) până peste cap, overburden ['ouvs'toidn] vb. tr. 1. a împovăra. 2. a supraîncarcă. sătul până-n gât; ~ a thousand pounds peste 1000 lire; I have the pull ~him îl am în overbuy ['ouvs'baij.past şi part. trec. overbought [-bo:t] vb.intr. a cumpăra prea scump mână, este la cheremul meu; an advantage ~ smb. avantaj asupra cuiva, atu; to be all ~ smb. a se entuziasma pentru cineva. II. aav. 1. dincolo; de partea aceea; de partea aceasta; sau în cantităţi prea mari. overcame ['ouvor'keim] past de la o v e r c o m e . încoace; the boat is safe ~ barca este în siguranţă dincolo; he came ~ to us a venit la over-capitalize ['ouvor'kEepitolaiz, -ka'pi-] vb. tr. (ec.) a fixa (partenerului etc.) un capital noi; to cross ~ a trece dincolo; to jump ~ a sări (peste ceva), a trece dintr-un salt (peste ceva); to pass ~ to the enemy a trece la inamic, a dezerta. 2. de prisos, pe deasupra; prea mare; 1a supraevalua capitalul (cuiva). overcast [ouv9ka;st], past si part. trec. overcast [~] vb. tr. 1. asurfila. 2. a întuneca, what remains ~ ceea ce prisoseşte; seven is (equal to) twice three and one ~ 7 este egal cu de 2 ori 3 plus 1 pe deasupra; ~ and above / bcside(s) a) mai mult, afară de a închide. 2 overcast [-ka:st, --'-] adj. (despre cer) acoperit (cu «ori), întunecat. aceasta, pe deasupra; b) (mai ales amer. fam.) extrem (de), foarte. 3. deasupra, sus. 4. (de) overcharge1 [.ouva'tjdrdj] vb. tr. 1. a supraîncarcă, a încărca peste capacitatea normală. dincolo, de partea cealaltă; ~ there colo; dincolo. 5. (despre măsurarea de la o margine la cealaltă) lat (de), cu un diametru (de); a board a foot ~ o scândură lată de un picior; 2. a încărca prea tare (o armă). 3. (pictură) a exagera, a îngrămădi (culoarea). 4. (corn.) a tree three feet / foot ~ un copac cu diametrul de trei picioare. 6. (adesea all ~) în a cere un preţ prea mare pentru. 5. a acuza excesiv; a acuza pe nedrept. 6. a supraîncarcă întregime, cu totul, cu desăvârşire, de la un capăt la altul; to read a book ~ a citi o carte (o soba) cu lemne. 7. (fig.) a jupui. overcharge2 [iOuvo't/a:d3,'—] s. 1. supraîncărcare. 2. încărcare excesivă (a unui tun, de la un capăt la altul. 7. trecut, sfârşit, terminat, definitivat; the piece is ~ bucata s-a terminat; the rain is ~ ploaia a încetat; it is ~ with him s-a dus pe copcă, e pierdut; to give acumulator ele). 3. suprapreţ, supraîncărcare a preţului. a patient ~ a condamna un bolnav; all ~ a) pretutindeni, peste tot; I looked for it all ~ overclothe ['ouvo'klouS] vb. A. tr. (with) a acoperi (cu). B. refl. a se îmbrăca prea l-am căutat peste tot (prin toate buzunarele etc.), l-am percheziţionat; she trembles all gros. ~ tremură din tot corpul, tremură ca varga; you are all ~ dust and dirt eşti murdar din overcloud ['ouvo'klaud] vb. A. tr. 1. a acoperi cu nori. 2. a întuneca. B. intr. 1. a se cap până în picioare, eşti plin de praf şi noroi; b) în întregime, de tot; to read all ~ a citi acoperi cu nori. 2. a se întuneca. din scoarţă în scoarţă; c) sfârşit, terminat, isprăvit; that is all ~ s-a sfârşit, s-a terminat; overcoat ['ouvokout] s. 1. palton. 2. manta. d) exact, întocmai; aidoma; "Dombey and Son" is Dickens all ~ „Dombey and Son" over-colour ['ouvo'kAta'] vb. tr. 1. a colora prea mult; a picta în culori prea tari. 2. a şarja; e scris în stilul caracteristic lui Dickens; that's he (pop. him) all ~ îi seamănă perfect, a exagera. e leit el; e) all ~ with s-a terminat cu, s-a sfârşit cu; it is all ~ with their friendship overcome [lOUVs'kAih], past overcame [-'keim], part. trec. overcome [-'kAin) vb. Ir. s-a zis cu prietenia lor;/) (fam.) indispus/prost dispus, în toane rele. 8. încă o dată, din 1. a învinge, a birui; a doborî. 2. a copleşi, a-1 ajunge; ~ by hunger pe care 1-a ajuns nou; I will do it all ~ am să mai fac o dată; ~ again încă o dată, din nou; ~ and again, foamea; ~ by / with drink pe care 1-a ajuns băutura, beat. ~and ~ (again) des repetat, de mai multe ori; de nenumărate ori; twice ~ de două ori overcomer [~'kAni3r] s. biniitor, învingător. consecutiv. 9. răsucire; to turn ~ the leaves a întoarce foile unei cărţi; to turn ~ a new overcompound ['ouvo'kompaund] s. (electr.) hipercompus. leaf a începe o viaţă nouă, a se corija; I'll make him turn ~ a new leaf am să-1 învăţ overcount ['ouvokaunt] s. calcul exagerat. , eu minte; to tip ~ a cart a răsturna o căruţă. III. prefix (în cuvinte compuse) supra-, super-, over-credulous ['ouvo'kredjulos] adj. prea credul, încrezător din cale afară. para-. IV. s. 1. (la cricket) porţiune în interiorul i n n i n g - ului; maiden ~parte a jocului overcrop ['ouvo'krop] vb. tr. a secătui (pământul). în care nu se face nici o alergare. 2. (ec.) sold, excedent al unei sume asupra alteia. overcrowd ['ouva'kraud] vb. tr. a umple prea tare; a ticsi; a suprapopula. 3. pl. (sl.) sumele de bani rămase după efectuarea tuturor plăţilor şi care se impart seara overcrowded [-id,'--'--] adj. ticsit, plin până la refuz; suprapopulat. între casieri. V. vb. A. tr. 1. (fam.) a nu ţine seama de, a trece cu vederea. 2. (fig.) a învinge, overcutting ['ouvsikAtirj] s. (mine) havare verticală. a birui (boala etc.). B. intr. (rar) a trece dincolo. overdaring ['ouvsidssrin] adj. temerar, prea cutezător. overdecorate ['ouvodekoreit] vb. Ir. a împodobi / ă orna prea mult. overact ['ouv^r'aikt] (teatru) vb. A. tr. a şarja (un rol). B. intr. a şarja. overdeepen [-ouva'dkppn] vb. tr. a adânci peste măsură. over-active f'ouvar'aektiv] adj. prea activ. overdeepening [-in] s. 1. adâncire excesivă. 2. (geol.) subsăpare. over-activity ]'ouvora.'k'tiviti] s. activitate excesivă, supraactivitate. overdevelop ['ouvodi'velop] vb. tr. (fot.) a developa prea mult. overage1 ['ouvar'cidj] adj. care a depăşit vârsta. overdo [louvo'du:],past overdid [-'did],part. trec. overdone [-'dAn] vb. tr. 1. a exagera. overage2 ['ouvoridj] s. (com.) marfă furnizată în cantitate prea mare; marfă supra2. a întrece măsura (cu gen.), a merge prea departe eu. 3. a prăji, a fierbe sau a coace normativă. overall ['ouvoro:l] I. s. halat; haină de protecţie; salopetă; pl. pantaloni largi pentru prea mult. 4. a extenua, a sici de puteri, a osteni peste măsură. overdone I. [lOuvs'dAn] part. trec. a"e la o v e r d o. II. ['ouvixiAn,'—'-] adj. 1. exagerat, muncă; pantaloni strâmţi de gală; salopetă. II. adj. 1. general, obişnuit, mediu; de gabarit. care întrece măsura; şarjat. 2. prea fiert, prăjit sau copt. 2. total, general, (atot)cuprinzător. overdose I. ['ouvodous,'—'-] s. supradoză. II. ['ouvo'dous] vb. tr. a da o doză prea mare overall dimensions [~ diiinen/anz] s. pl. dimensiuni de gabarit. (cu dat.). overalled ['ouvororld] adj. cu salopetă etc. (v. o v e r a 111.) overdraft [~dra:ft] s. 1. (ec.) sumă eu care s-a depăşit contul în bancă. 2. (ec.) depăşire overall housing [rouvsnxl rhauzin] s. (constr.) baracă / construcţie provizorie încălzită. a contului în bancă. 3. (tehn.) injectare a acrului deasupra grătarului. over-anxiety ['ouvsrierj'zaisti] s. 1. mare agitaţie, nelinişte. 2. exces de zel. overdrank ['ouvo'draîrjk] past de la o v e r d r i n k . overarch [~'a:t/] vb. A. tr. a se bolti deasupra, a forma o boltă deasupra (cu gen.). overdraw ['ouvo'dro:],past overdrew [-'dru;],part. trec. overdrawn [-'dro;n] vb. A. tr. B. intr. a se bolti, a forma o boltă. (ec.) a depăşi (contul) în bancă. B. intr. 1. (ec.) a depăşi contul în bancă. 2. a exagera, overarm ['ouvorarm] s. (sport) fluture (stil de. înot). a şarja. overate ['ouvar'eitj past de la o v e r e a t. overdress ['ouvo'dres] vb. intr. a se îmbrăca împopoţonat / fistichiu, a se împopoţona, overawe [louvar'o:] vb. tr. a inspira o teamă excesivă sau un respect excesiv (cuiva); a se dichisi din calc afară. a impresiona din cale afară; a intimida; a impune (cuiva). overdrew ['ouva'dru:]past A f e o v e r d r a w . overbalance [.ouvo'badans] I. vb. A. tr. 1. a face să-şi piardă echilibrul şi să cadă; overdrink ['ouva'drinkj, past overdrank [-'drank], overdrunk [-'drAnk] vb. refl. si a răsturna, a doborî. 2. a cântări mai greu decât (si fig.). B. intr. a-şi pierde echilibrul, a cădea. II. s. surplus, prisos. intr. a bea prea mult / peste măsură. r r r overdrive1 ['ouvs'draiv], past overdrove [-'drouv], par;, tree, overdriven [-'drivn] vb. overbear [,ouvo'beo J,past overbore [-bo: , -'b:» ],part. trec. overborne [-'bo:n] vb, A. tr. 1. a fi mai puternic decât; a înăbuşi, a reprima. 2. a fi mai important decât, a cântări tr. 1. a munci, a extenua, a istovi, a sici de puteri. 2. a goni (un cal). 3. a împinge prea mai mult decât. B. intr. a fi prea rodnic, a da prea mult rod. departe (o glumă ele). overdrive2 s. (auto) (cutie de viteze cu) supraturaţie. overbearing [.ouvo'bsorirj] adj. autoritar, arogant, trufaş; tiranic. overbearingly [-li] adv. cu aroganţă, autoritar. overdrunk ['ouvo'drArjk] part. trec. ae la o v e r d r i n k . overbearingness [-nis] s. aroganţă. overdue ['ouvo'dju:,'—, r—'-] adj. 1. de plată, scadent. 2. întârziat; the train is ~trenul overbid [louvs'bidl.past. overbid [~|,part. trec. overbidden [-'bidn] vb. tr. a supralicita. a întârziat. r overbidder [~'bido ] s. supralicitator. overeat ['ouvor'kt], past overate [-'cit], part. trec. overeaten [-'i;tn[ vb. refl. a mânea overblouse ['ouvsblauz] s. bluză de damă purtată deasupra fustei. prea mult.



 671



overridden



overlarge [iOuv3'la:d3] adj. prea mare, exagerat de mare. overestimate I. ['ouvar'estimcit] vb. tr. 1. a preţui prea mult, a supraestima, a supra­ evalua. 2. a exagera. II. [~'cstimit] s. 1. supraevaluare. 2. deviz exagerat. overlay11, [ouva'lei], past şi part. trec. overlaid [-'leid,'—] vb.tr. 1. a pune, a întinde overexcite ['ouvarik'sait, -ek'sait] vb. tr. a surexcita. peste, a acoperi, a da cu (vopsea etc.). 2.v. o v c r 1 i c. II. [ouvsici] s. 1. acoperământ; overexert ['ouvarig'zD:!, -cg'Z3:t] vb. A. tr. a slei. a extenua, a surmena. B. rejl. a se strat acoperitor; cuvertură. 2. (scoţ.) cravată. surmena. overlay2 [louva'lei] past de la o v e r 1 i e. overexertion ['ouvarig'zai/sn] s. surmenaj, extenuare. overlay glass ['ouvalei gla:s] s. sticlă alcătuită din straturi de culori diferite, în scop overexpose ['ouvariks'pouz, -ik'spouz] vb. tr. (fot.) a expune prea mult. decorativ. over-exposure ['ouvoriks'pou33r] s. (fot.) expunere excesivă. overleaf ['ouva'liif, >—'-] adv. pe contrapagină, pe verso. overfall [ouva'fo:!] s. (hidr.) 1. deversor, dispozitiv de deversare. 2. deversare. overleap ['dju:s] vb. tr. şi intr. a produce excedentar, a supraproduce. overladen f'ouva'leidn] adj. supraîncărcat. over-production ['ouvspra'dlvk/^n, -pru'd-] s. supraproducţie; producţie excedentară. overlaid f-ouva'Ieid,'—] past şi part. trec. de la o v c r 1 a y1. over-proof ['ouvapru:!'] adj. (despre spirt etc.) având mai multe grade decât c stabilit. overlain [lOuva'lein] part. trec. de la o v c r 1 i e. overran [louva'ram] past de la o v c r r u n. overland I. [louvaiaend] adv. pe uscat (şi over land). II. ['ouvahend] adj. pe uscat, overrate l'ouva'rcit] vb. tr. a supraevalua, a supraaprecia. care călătoreşte pe uscat. III. [.ouvs'lsend] vb. A. tr. (austr.) a mâna (vite, oi) la marc overreach I. [.ouva'riit/] vb. A. tr. 1. a întinde prea mult. 2. a forţa; a scrânti (braţul, distanţă. B. intr. (austr.) a se deplasa (pe uscat) dintr-o regiune a ţării în alta. r overlander [i0uv3'la?nd;> ] s. 1. (austr.) paznic de vite sau de oi (care asigură deplasarea mâna). 3. a fi mai viclean/mai şiret/mai şmecher/mai isteţ decât, a întrece în viclenie. 4. a atinge (un tel) prin mijloace nelegalc sau nclcalc. 5. a cuceri (auditoriul). B. intr. cirezii I turmei pe distanţe mari). 2. (austr. si.) vagabond, hoinar. 1. a se întinde prea departe. 2. (despre cai) a se cosi. II. ['ourariit/J s. 1. forţare, scrântire; overland stage ['ouvalaend 'steid^] s. (amer.) diligentă, poştalion. overlap ['ouvs'lasp] I. vb. A. tr. 1. a acoperi în parte. 2. a se prelungi peste, a se suprapune cosire. 2. înşelăciune. 3. viclenie, şiretenie. cu. 3. (mii.) a întoarce (flancurile). 4. (mat.) a intersecta, a întretăia. B. intr. (jig.) a coincide over-refine ['ouvari'fain] vb. intr. a recurge la subtilităţi inutile. parţial, a se suprapune, a se încălca. II. [~laep] s. (tehn.) căptuşirc. over-refinement [-mant] s. subtilitate exagerată; afectaţie, preţiozitate. overlap fold [~ fould] s. (geol.) cută şariată. overrent ['ouva'rcnt] vb. tr. a cere o arendă sau o chirie prea mare. overlapping [lOUva'kEpirj] s. 1. suprapunere. 2. (geol.) transgresiune. overridden [lOuva'ridn] part. trec. de la o v e r r i d e .



 override



672



overtaken [lOUvs'teikan],part. trec. de la o v e r t a k e; - in / with drink pe care 1-a override [louvg'raid], past overrode [-'roud], part. tree, overridden [-'ridn] vb. tr. 1. a cotropi, a invada; a năvăli călare în. 2. a strivi (sub copitele calului). 3. (fig.) a călca ajuns băutura, beat. în picioare, a nesocoti, a nu ţine seama de, a trece peste; a anula (voturi etc.). overtask ['ouva'taisk] vb. tr. 1. a încredinţa sarcini /îndatoriri prea grele (cuiva). 2. a fi 4. a precumpăni; considerations that ~all others consideraţiunl precumpănitoare. 5. a speti o sarcină prea grea pentru. («» cal etc.). •*- to ~ one's commission a-şi depăşi mandatul, a face abuz de putere. overtax ['ouvs'taeks, i--'-] vb. tr. 1. a fixa impuneri prea mari (cuiva), a impune prea overrule |.OUVOTU:1] vb. tr. 1. a cârmui, a guverna, a avea sub dominaţia sa. 2. a trece mult (cuiva); a supraimpozita, a impune excesiv. 2. a-şi încorda prea mult (puterile etc.). peste (obiecţiuni etc.). 3. a respinge (reclamaţii etc.). 4. a anula (o liotărăre etc.). 3. a cere prea mult de la. overrun [.ouvs'rAn], past overran [-'ram], part. trec. overrun [-'rAn] vb. A. tr. 1. ase overtension ['ouvo'tenjan] s. (mec.) supratensiune; supraîncărcare. revărsa peste marginile (cu gen.). 2. a depăşi (limitele permise, termenulfixat).3. a umple, overthrow I. ['ouv3'0rou],past overthrew [-6ru:], part. tree, overthrown [-'Broun] a năpădi; we are ~ with mice ne-au năpădit şoarecii. 4. (despre duşmani etc.) a cotropi, vb. tr. 1. a răsturna (şi fig.), a doborî. 2. a nimici, a înfrânge, a învinge. II. ['ouvoBrou] a invada, a năvăli, a pustii (o tara). 5. a fugi mai repede decât, a întrece în fugă. 6. (poligr.) s. 1. răsturnare, doborâre (şifig.). 2. nimicire, înfrângere. a trece (un cuvânt) pe pagina sau în rândul următor. B. intr. a se revărsa peste margini. overthrust ['ouvaOrAst] s. (geol.) şariaj; încălcare. oversaw ['ouvs'so:,.--'-] past de la o v e r s e e . overtime ['ouvstaim] I. aaV. peste orele obişnuite de muncă. II. s. ore suplimentare. oversea(s) ['ouv3'si:(z),'—, <-■'-] I. adv. peste ocean, peste mare; în străinătate. II. adj. III. vb. tr. 1. a ţine prea mult. 2. a fierbe prea mult. 3. (fot.) a expune prea mult. de peste ocean, de peste mare; străin. overtly ['ouv3:tli, ou'vo:tli] adv. deschis, pe faţă, făţiş. oversee ['ouvs'si:, <---],past oversaw ['ouv3'so;],part. trec. overseen ['ouva'skn] vb. overtone ['ouvatoun] s. (muz.) armonie superioară. tr. a supraveghea, a controla. overtook [louvo'tuk] past A / a o v e r t a k e . overseer ['ouv3sior, ~isi:or] s. 1. supraveghetor; (ist.) ~of the poor funcţionar însărcinat overtop ['ouva'tap, i—'-] vb. tr. 1. a se ridica deasupra (cu gen.), a domina. 2. (fig.) cu ajutorarea săracilor din parohie. 2. (poligr.) prot, şeful lucrărilor într-o tipografie. a întrece, a eclipsa, oversell ['ouv3'sel],past si part. trec. oversold [-'sould] vb. tr. si ititr. a vinde mai mult overtrain ['ouvo'trein] (sport) vb. A. i«tr. a face prea mult antrenament. B. tr. a antrena decât ai în stoc (acţiuni, marfă). în mod exagerat. overset [.ouvs'set], past si part. trec. overset [~], vb. A. tr. 1. a răsturna; a răsturna overtrump ['ouvgtrAmp,'--'-] vb. A. tr. a juca un atu mai mare decât. B, intr. a juca ordinea (c« gen.). 2. a zădărnici. B. i«tr. a se răsturna. un atu mai mare. oversew ['ouvs'sou], past oversewed [-soud], part. tree, oversewn [-soun] sa» overture ['ouv3tju3r, -tj«3r] s. 1. (mai ales pi.) iniţiere sau începere de tratative; propuneri oversewed [-soud] vb. tr. a coase pe muche. / oferte formale. 2. (muz.) uvertură. . overshadow [.ouvs'/jedou] vb. tr. 1. a umbri, a adumbri; a face umbră (cu dat.). 2. (fig.) overturn I. [louvatan] vb. A. tr. a răsturna (şi fig.). B. intr. a se răsturna, a cădea; a umbri, a lăsa în umbră, a eclipsa. 3. a întuneca (o bucurie etc.). 4. (rar) a apăra, a adăposti. (auto) a capota. II. ['ouvatsin] s. 1. răsturnare (şifig.). 2. (amer.) lovitură de stat. overshoe ['ouva/u:] s. galoş; şoşon. overvalue ['ouvs'vsljuO)] I. vb. tr. a supraevalua, a supraaprecia, a preţui prea mult. overshoot ['ouvs'/urt], past si part. tree, overshot [-'Jot] vb. tr. a nu nimeri (ţinta). II. s. supraevaluare, supraapreciere. overshot ['ouvo'Jbt] I. past şi part. trec. de la o v e r s h o o t . II. adj. 1. împins de overwatched ['ouvowotj't] adj. istovit de nesomn, nedormit. sus. 2. (tehn.) cu admisiune superioară. overweening [.ouvs'wimirj] adj. arogant, trufaş; înfumurat; îndrăzneţ; ~ ambition overshot wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată cu cupe. ambiţie nemăsurată. overside ['ouvssaid] (mar.) I. adj. care se încarcă peste bord. II. aaV. peste bord. overweight ['ouvoweit] I. s. 1. supragreutate, surplus. 2. precumpănire. II. adj. oversight ['ouvssait] s. 1. scăpare din vedere, nebăgare de seamă. 2. (rar) excedentar, în (sur)plus. III. vb. tr. a supraîncarcă. supraveghere. overweight luggage [~ iUgid3] s. surplus de bagaj taxat în plus. oversize(d) ['ouvosaiz(d)l adj. supradimensionat. overwhelm [louva'hwelm] vb. tr. a copleşi (şi fig.); ~ed by kindness copleşit de overslaugh I. ['ouvo'sb:, i--'-] vb. tr. 1. a scuti de (o însărcinare) din cauza unei sarcini amabilitate. mai presante. 2. (amer.) a trece peste, a nu avansa în grad. 3. (amer. pol.) a împiedica overwhelming [-in] adj. 1. covârşitor, copleşitor; ~ majority majoritate zdrobitoare. votarea (««ui proiect de lege). II. [~slo:] s. 1. (mii.) scutire. 2. (amer.) barieră de nisip 2. irezistibil. (într-un râu). overwind [louva'waind] vb. tr. a întoarce (un ceas) prea mult. oversleep ['ouva'slirp, ■--'-] past si part. trec. overslept [-'slept,.--'-] vb. intr. si refl. overwinter [rouv3'wint9r] vb. intr. a ierna. a dormi prea mult sau mai mult decât ar fi trebuit; a se scula prea târziu. overwintering [louvs'winterirj] s. iernat, iernare. r oversleeve [ ouvosli:v] s. mânecă falsă. overwork ['ouv3'w3:k, i--'-] I. vb. A. tr. a munci, a extenua, a speti, a istovi, a surmena; overslept ['ouva'slept,.--'-] past şi part. trec. de la o v e r s l e e p . to ~ a literary device a abuza de un procedeu (?« literatură). B. intr. si refl. a munci oversmoke ['ouva'smouk] vb. intr. a fuma prea mult. prea mult, a se extenua, a se speti, a se istovi, a se surmena. II. s. 1. ['ouv3wa:k]. ore oversold ['ouvo'sould] past şi part. trec. de la o v e r s e 11. suplimentare. 2. ['--'-] surmenaj, istovire, muncă excesivă. overspend ['ouvs'spendj past şi part. trec. overspent [-'spent] vb. A. intr. a cheltui overwrite ['ouvs'rait, t—'-],past overwrote [-'rout],part. trec. overwritten [-'ritn] vb. prea mult / nebuneşte, a arunca banii, a se juca cu banii. B. refl. 1. a-şi cheltui averea. A. tr. a scrie prea mult despre. B. intr. si refl. a scrie prea mult. 2. a-şi strica sănătatea; a se extenua, a se istovi. overwrought ['ouva'ro:t,,--'-] adj. 1. sleit, surmenat, epuizat. 2. surexcitat, enervat. overspill [.ouvo'spil] s. 1. ceea ce s-a vărsat. 2. ceea ce prisoseşte, prisos, excedent, 3. meşteşugit peste măsură, încărcat. 4. lucrat (peste tot); ferecat. surplus. 3. surplus de populaţie (care emigrează). oviduct ['ouvidAkt] s. (anat.) canal oviduct. overspread [.ouvs'spred] past şi part. trec. overspread [~] vb. tr. 1. a acoperi. 2. (despre oviform ['ouvifo:m] adj. în formă de ou, ovoid. apă, lumină etc.) a cuprinde, a se răspândi peste / în, a se împrăştia peste / în, a inunda. ovine ['ouvain, amer. si -vin] adj. ovin, de oaie. 3. a extinde. oviparous [ou'viparss] aay. ovipar. overstaid ['ouvo'steid,'—] past si part. trec. de la o v e r s t a y . ovipositor [louvi'pozits'] s. (entom.) ovipozitor. overstate ['ouvs'steit,'—] vb. tr. a exagera; to ~one's case a exagera în favoarea cauzei ovoid ['ouvoid] adj. ovoid, în formă de ou. sale. ovoviviparous [lOuvouvai'vipgrss] aay. (zool.) ovovivipar. overstatement ['ouva'steitmant,'—i—] s. exagerare. ovulation [.ouvju'leijsn] s. (biol.) ovulaţie. overstay ['ouvg'stei,'—], past si part. trec. overstaid [-'steid] sau overstayed [-'steid] :■ ovum ['ouv3m],pl. ova ['ouvs]s. 1.(biol.) ovum- 2. (arhit.) ovă. vb. tr. a sta mai mult decât (timpulfixat etc.); to ~one's welcome a face o vizită supărător owe1 [ou] vb. A. tr. 1. (înv.) a poseda, a stăpâni. 2. a datora, a fi dator. I ~ him five de lungă, a abuza de ospitalitatea cuiva. pounds îi datorez cinci lire; (fig.) to ~smb. a day in harvest a datora multă recunoştinţă overstep f'ouvs'step] vb. tr. a trece peste; a trece dincolo de; a depăşi (şi fig.). overstock ['ouvo'stokj I. vb. tr. a face depozite prea mari de; a umple, a ticsi cu mărfuri cuiva; to ~ smb. a grudge a purta sâmbetele cuiva; I ~ God a death toţi oamenii sunt (o prăvălie, piaţa); a aproviziona cu mărfuri peste trebuinţă; a înzestra (o fermă) cu un muritori, de două morţi n-am parte şi de una singură nu scap; he ~s his success to you număr prea mare de vite, (un eleşteu) cu prea mult peşte etc. II. s. surplus (de mărfuri). dumneavoastră vă datorează succesul său. B. intr. 1. a avea o obligaţie, a fi obligat (faţa a fi îndatorat. 2. to ~ to (rar) a trebui să, a fi nevoit să. overstrain I. ['ouvs'strein, ■--'-] vb. A. tr. 1. a forţa (şi fig.), a istovi, a surmena. de cineva), owe2 (înv.) vb. tr. a recunoaşte, a mărturisi. 2. a întinde prea tare. B. intr. si refl. a se forţa; a se istovi, a face eforturi prea mari. Owenite ['ouinait] s. partizan al lui Robert Owen (socialist englez, 1771-1858). II. ['ouvastrein] s. efort excesiv, eforturi excesive; surmenare. owing ['ouirj] I. aay. datorat, de plată; how much is ~to you? cât mai aveţi de primit? overstress l'ouvo'stres] vb. tr. a insista prea mult asupra (cu gen.). overstrung ['ouvo'strArj] adj. (despre nervi etc.) încordat peste măsură, prea încordat. to be ~ to a se datora (cu dat.), a proveni din, a se trage din; to have money ~ a avea oversubscribe ['ouvassb'skraib, -sabz'k-] vb. mtr. a subscrie o sumă mai mare decât de încasat datorii. II. prep. ~ to v. o w i n g t o . owing to [~ to] prep. datorită, mulţumită, din cauza / pricina (cu gen.). se cere, a depăşi suma prevăzută. owl1 [aul] I. s. 1. (omit.) bufniţă, buhă, huhurez, ciuf (Strix sp. si alte genuri); brown oversweet ['ouva'swkt] adj. prea / excesiv de dulce. / tawriy / ivy ~ cucuvea; huhurez (Strix aluco); to bring / to send ~s to Athens a căra overswollen ['ouvs'swoulsn,'--.--] adj. umflat peste măsură. apă la puţ, a duce apă cu ciurul, a face o muncă zadarnică; to make an ~ of smb. a-şi overt ['ouvs:t, ou'v3:t] adj. deschis, făţiş; public; evident. overtake [.ouvs'teik], past overtook [-'tukj, part. trec. overtaken [-'teikan] vb. tr. bate joc de cineva, a lua pe cineva peste picior; I have lived too near a wood to be 1. a ajunge (din urmă); it's a job you could doubtlessly ~ with the other e o treabă pe frightened by an ~ nu mă sperii aşa de uşor; to take an ~ for an ivybush a crede că care ai fi putut fără discuţie să o îndeplineşti în acelaşi timp cu celelalte. 2. (despre ploaie, tot ce zboară se mănâncă. 2. (omit.) specie de porumbel domestic. 3. (fam.) haimana; furtună, noapte) a apuca, a surprinde. 3. (despre o nenorocire) a-1 ajunge, a (i) se întâmpla crai. II. vb. tr. (înv.) a face contrabandă cu. (un accident). 4. (auto) a depăşi (u« alt vehicul). owl2 s. (dial.) lână.



 673



ozostomia



ox-fence [~fens] s. îngrădire pentru cornute (gard dublat cu mărăciniş şi cu un şanţ owl bus ['aul DAS] S. (amer. auto) s. 1. autobuz care circulă după ora 12. 2. ultimul autobuz care se retrage la garaj. de-a lungul lui). owlet ['aulit, -et] s. (omit.) pui de bufniţă. Oxford accent ['aksfad >a;ksant] s. accent oxfordian; pronunţia oxfordiană (caracterizată owlish ['auli/J aaj. 1. (ca) de bufniţă. 2. pompos, solemn. 3. prost. prin afectare). owl light ['aul lait] s. amurg, înserare. Oxford Movement [~ .mmvmant] s. the ~ (ist.) tractarianism (mişcare care tindea să owl train [~ trein] s. (amer. pop.) tren de noapte. reintroducă riturile catolice in sânul bisericii anglicane, 1833-1845). owly ['auli] adj. (rar) (ca) de bufniţă. oxfords ['oksfadz] s. pl. botine; şoşoni. own1 [oun] I. aay. 1. propriu (după un posesiv, adesea ca particulă atributivă); to be Oxford shoes ['aksfad /u:z] s.pl.v. o x f o r d s . on one's ~ account / sl. hook a fi de sine stătător, a fi independent, a sta cu picioarele oxherd ['aksha:d] s. văcar, păstor. sale (proprii); my ~ country patria mea; name your ~ day fixaţi dv. ziua; it is all his oxhide ['okshaid] s. piele de bou. ~ doing el e singur vinovat; it is his ~ fault e vina lui; he was beaten at his ~ game a oxidant ['oksidant] s. (chim.) oxidant. fost învins cu propriile-i amic; to take an affair into one's ~ hands a se ocupa personal oxidation [oksi'dei/an] s. (chim.) oxidare. de o chestiune; to be one's ~ man a) a dispune de timp după bunul său plac; b) a fi în oxide ['oksaid, amer. şi -id] s. (chim.) oxid. deplinătatea facultăţilor mintale, a fi stăpân pe simţurile sale; to be one's ~ master a fi oxidizable ['oksidaizabl] aay. (chim.) oxidabil. de capul său, a nu depinde de nimeni; of one's ~ motion / accord din proprie iniţiativă, oxidization [oksidai'zei/an] s. v. o x i d a t i o n . de la sine; it is an observation of my ~ e observaţia mea proprie; you may have it at oxidize l'oksidaiz] (chim.) vb. A. tr. a oxida. B. intr. a se oxida. your ~ price îl puteţi obţine la preţul care vă convine; to have a reason of one's ~ a oxidizer [-ar] s. (chim.) oxidant. avea un motiv deosebit; I did it for a reason of my ~ eu am motivele melc pentru care oxime [oksi(:)ro] s. (chim.) oximă. am procedat astfel; my ~ self eu însumi; he has his ~ troubles îşi are necazurile sale; oxlip fakslip] s. (bot.) ciuboţica-cucului (Primula elatior). to make smb. one's ~ a câştiga pe cineva de partea sa; my time is my ~de timpul meu Oxonian [ok'sounian] I. adj. de la Oxford, din Oxford. II. s. student saw fost student dispun cum vreau; to love truth for its ~sake a iubi adevărul de dragul lui însuşi. 2. (după un pron. pos.) prea iubit (uneori întrebuinţat şi la superlativ; ownest); our ~ dear child al universităţii din Oxford. oxtail ['aksteil] s. coadă de bou. scumpul şi prea iubitul nostru copil; she is my ~ ea c tot ce am (mai scump) pe lume. oxyacid ['oksi.assid] s. (chim.) oxiacid. 3. adevărat, de sânge; ~ brother to smb. frate bun / de sânge al cuiva. II. s. 1. proprietate, oxyflame welding ['aksifleim iweldirj] s. sudură autogenă. avere; my ~avutul meu; let me have my ~daţi-mi ce mi se cuvine; the patient is holding oxygen ['oksk^an] s. (chim.) oxigen. his ~ bolnavul nu se calmează; (mar.) the ship holds her ~ vasul rămâne pe direcţie; oxygenate [ok'sid3ineit, 'oksi-, -d3an-] vb. tr. 1. a oxigena. 2. a oxida. (Jam.) to stick to one's ~ a-şi ţine casa din scurt; to come into one's ~ a intra în posesia oxygenated [-id] adj. oxigenat. bunurilor sale. 2. (cei) ai casei, familia, rudele apropiate. III. vb. tr. a poseda, a stăpâni, oxygenation [,oksid3i'nei)2n, ok>sid3-, -d3a'n-] s. (chim.) oxigenare. a avea; who ~s this land? cine-i proprietarul acestui pământ / teren? a dog nobody will oxygenize ['aksid3inaiz] vb. tr. v. o x y g e n a t e . ~ câine pe care nu-1 revendică nimeni. IV. part. trec. (rar) de la o w e 1 . oxygenizible [raksid3inaizabl] adj. care poate fi oxigenat. own2 vb. A. tr. 1. a recunoaşte, a admite; a mărturisi; it must be ~ed that trebuie să oxygen mask ['oksk^in ma:sk] s. (av.) mască de oxigen. admitem că; to ~ a fault a recunoaşte o greşeală; he ~ed having done it a recunoscut oxygenous [ak'sid3inas, -d3an-] adj. (chim.) de oxigen. că a făcut-o; to ~ smb. as a son a recunoaşte pe cineva ca fiu. 2. a da, a produce. 3. (fam.) to ~ up a mărturisi. B. reft, a se da pe faţă. C. intr. 1. a se recunoaşte. 2. to ~ up a recunoaşte oxygen welding ['oksid3an iweldin.] s. sudură autogenă. oxygon I'oksigon] s. (mal.) triunghi isoscel. în întregime, a mărturisi complet. 3. a se supune cu resemnare. oxyhydrogen ['sksi'haidrid33n, -drady] s. (mine) grizu, gaz detonant. owner ['ouna'] s. 1. proprietar, posesor, stăpân; joint ~ coproprietar; the rightful ~ oxymoron [oksi'ma:ran, -'moar-, -ran] s. (ret.) oximoron. cel căruia ceva îi revine de drept. 2. the ~ (mar. sl.) căpitanul. oyer foia, amer. si 'ouia] s. (jur.) cercetare juridică. ownerless ['ounalis] adj. 1. fără stăpân. 2. fără adăpost; fără căpătâi. oyes [on'jcs,'—, 'oujez] inter/, ascultaţi! (repetat de trei ori de pristav sau aprod). ownership ['ouna/ip] s. 1. proprietate; stăpânire. 2. (of) drept de proprietate (asupra oyez biter/, v. o y e s . — cu gen.); under new ~ sub un alt proprietar. oyster ['sista1"] s. 1. (zool.) stridie (Ostrea edulis). 2. (fam.) om tăcut / taciturn; (as) ox [aks], pi. oxen [bkssn] s. (zoo!.) bou, bivol, bizon; the black ~ a) nenorocire; close as an ~ mut ca un peşte. b) bătrâneţe; the black ~ has trodden on my foot m-a ajuns nenorocirea sau bătrâneţea. oyster-bank [-bîeţjk] s. 1. banc de stridii. 2. crescătorie de stridii. oxacillin [oksa'silin] s. (farm.) oxacilină. oyster-bed [~bed] s. v. o y s t e r b a n k . oxalate ['oksaleit, -lit] s. (chim.) oxalat. oyster breeding [~ ibri:dirj] s. creşterea stridiilor. oxalic [ok'sadik] adj. (chim.) oxalic. oysterer ['sistară'] s. v. o y s t e r m a n (2). oxalic acid [~ .aesid] s. (chim.) acid oxalic. oysterman [~man],pl. oystermen [-man, -men] s. 1. vânzător de stridii. 2. ambarcaţiune oxbow ['aksbou] s. 1. jug. 2. (amer.) cotitură de râu, meandră. Oxbridge ['oksbrid3] s. 1. universităţile Oxford şi Can&ridge. 2. (fig.) instituţie de folosită la pescuitul stridiilor. ozocerite [ou'zoukarait, a'z-, a'z-, amer. -rait, -si(:)rait] s. (mineral.) ozocherită. învăţământ superior privilegiată. ozokerite [ou'zoukarit, D'Z-, a'z-, amer. -rait, -si(:)rait] s. v. o z o c e r i t e . oxcart ['oksku:t] s. căruţă / car cu boi. ozone ['ouzoun, on'zoun] s. 1. (chim.) ozon. 2. (fam.) aer curat / proaspăt. oxen ['oksan] s. 1. pl. de la o x. 2. animale cornute. ozoner ['ouzouna', -'--] s. (amer. sl.) arenă; teatru sau cinematograf în aer liber. oxer ['oksa'] s.v. o x - f e n c e . ozonization [,ouzo»nai'zei/3n] s. (chim.) ozonizare. ox-eye ['oksai] s. (bot.) 1. românită (Matricaria sp.). 2. romaniţă-de-câmp (Ajilhemis ozonize ['ouzoi/naiz, -zan-] vb. Ir. (chim.) a ozoniza. arvensis). 3. (ornit.) (şi big ~) piţigoi-mare (Parus major). 4. (mar.) spirai. 5. oglindă concavă mică. 6. (arhil.) fereastră circulară sa« ovală. ozonizer [-ar] s. (chim.) ozonizor, aparat de ozonizare. ox-eyed [~aid] adj. cu ochi mari, cu ochi (ca) de bou. ozonosphere [ou'zounasfia'] s. ozonosferă. ox-eye daisy ['oksai ideizi] s. (bot.) ochiul-boului (Chrisanthemum leucanthemum). ozostomia [ouza'stoumia] s. (med.) ozostomie, miros patologic al gurii.



 P, p [pi:] I. pl. P's, p's [pi:z] s. P, p, a 16-a literă a alfabetului englez; to mind one's P's and Q's a fi cu mare băgare de scamă. II. adj, al şaisprezecelea. pa1 [pa:] s. (prese, de la p a p a1, fam.) tăticu. pa 2 s. (NZ.) tabără sau sat de maori. pabular ['pa?bjubrj adj. nutritiv, hrănitor. pabulum ['pajbjulom] s. (mai ales fig.) hrană; meiital ~ hrană spirituală. paca ]'pa:ka, 'pas] s. (zoo/.) paca de şes (Cuniculus paca). pace1 [peis] I. s. 1. pas; mers, umblet; at a snail's ~ (încet) ca melcul; to put on ~ a grăbi pasul; (teAt.) ~ of the warp mersul urzelii; (mil.) ordinary ~ pas de marş; (mil.) double-time ~ pas alergător. 2. tempo, ritm, pas, viteză; to go / to hit the ~a) a merge foarte repede, a o lua la picior; b) (fig.) a-şi face de cap; a-şi trăi viaţa din plin; to keep ~ with a merge în pas cu; a nu rămâne în urma (cu gen.) (şi fig.); to mend one's ~ a-şi grăbi pasul; to set the ~a) a imprima ritmul sau viteza (la canotaj etc.); b) (fig.) a da tonul. 3. pas (al calului); to put a horse through its ~s a plimba un cal. 4. buiestru. 5. (constr.) repaus; treaptă (a unei scări). 6. (telm.) (mărimea unui) pas. 7. (tehn.) viteză de mers. ♦ to put smb. through his ~s a pune pe cineva la încercare. II. vb. A. tr. 1. a măsura (o cameră etc.), a se plimba cu pas mărunt prin. 2. (sport) a imprima un ritm sau o viteză (cu dat.); a conduce (în competiţii). 3. to ~off a măsura (o jxjrţiune de drum etc.) cu pasul; to ~out a măsura (integral) cu pasul. B. intr. 1. a păşi, a merge, a se plimba (cu pas mărunt). 2. a merge în buiestru. pace2 ['pcisi] prep. (lat.) ~ tua cu voia dumitale; ~Mr Smith cu permisiunea domnului Smith. pace counter ['peis. kauntor] s. (tehn.) pedometru, podometru. paced [pcist] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu pas(ul)...; to be slow-~a merge cu pas domol. 2. care merge în buiestru; dresat. 3. (sport.) condus. •*■ thorough- ~ scoundrel escroc rutinat. . pacemaker ['peis.meike'] s. 1. persoană care imprimă ritmul sau viteza. 2. (auto sport) antrenor. 3. (mea\) stimulator cardiac. pacemaking [~.meikinl s. (sport) antrenament. pace method [~ .meOod[ s. măsurare cu pasul. pacer ['peisarJ s. 1. buiestraş. 2. v. p a c e m a k e r . pace-setter ['peisiseto'] s. 1. persoană care imprimă ritmul sau viteza (într-o întrecere etc.). 2. iniţiator, deschizător de drumuri. pace voltage ['peis iVoultid3] s. (electr., eln.) tensiune de pas. pacha ['pu:/o, 'pa:Jb] s. v. p a s h a. pachyderm ['pa:kido:m] s. (zool.) pahiderm. pachydermatous [.paski'do:motos] adj. (zool.) de pahiderm. pachylosis [.paiki'lousis] s. (med.) pahidermic. pacifiable ['pajsi.faiobl, -so-] adj. de pacificat. pacific [po'sifik] I. adj. 1. paşnic, iubitor de pace; împăciuitor; liniştit. 2. Pacific al Pacificului, din Pacific. II. s. the Pacific (oceanul) Pacific. pacifically [-oii] aaV. (în mod) paşnic, ca un iubitor de pace; împăciuitor; liniştit. pacificate [po'sifikcitj vb. tr. a pacifica; a potoli; a linişti. pacification [ipajsifi'kei/sn, amer. şi iposi-] s. pacificare. împăciuire, liniştire. pacificatory [po'sifikotari, paVs-, -keitori, 'pajsifikeitori] adj. împăciuitor, pacificator. pacificism [po'sifisizam] s. v. p a c i f i s m. pacificist [po'sifisist] s. v. p a c i f i s t . Pacific States [po'sifik 'steitsj s. pl. (în S.U.A.) statele de pe coasta Pacificului (Washington, Oregon, California). pacifism ['paî.sifizam] s. pacifism. pacifist ['pacifist] adj. pacifist. pacify ['pa:sifai] vb. tr. a pacifica, a împăciui, a face linişte sau pace îii(tre); a potoli, a linişti, a domoli; a împăca. pack [pa3k[ I. s. 1. boccea (mai ales a negustorului ambulant), traistă; legătură; pachet; teanc, balot. 2. (mil.) raniţă. 3. mulţime, grămadă; bandă, clică; ~ of crooks şleahtă / bandă de escroci; ~ of fools nişte proşti; ~ of lies numai minciuni. 4. haită (ae câini de vânătoare, lupi etc.); stol (ae găinuşe de baltă). 5. pereche (ae cărţi). 6. v. p a c k - i c e . 7. cantitate de peşte, fructe etc. preparată şi pusă pe piaţă în cursul unui an. 8. (med.)



împachetare. 9. tampon. 10. (tehn.) balot, pachet; container; ambalaj; stivă. 11. (/iz.) grup; fascicul. 12. (constr.) zidărie de piatră brută. II. vb. A. tr. 1. a împacheta; a ambala; to ~ one's things a-şi pune lucrurile în geamantan / în valiză. 2. (ec.) a conserva (carne etc.) în cutii de tablă sau butoaie. 3. a umple; a ticsi, a îndesa (lucruri, într-o cutie etc.); a înghesui; a umple până la refuz; the audience ~ed the hall spectatorii umpleau sala până la refuz. 4. a înfunda; a astupa (un şanţ etc.) 5. a încărca (un cal de samar etc.). 6. (mea1.) a înfăşură (un bolnav) în ccrccafuri ude. 7. a purta; a duce; a căra; a fi încărcat cu; to ~ a gun a purta o armă. 8. a asmuţi (câinii asupra vânatului). 9. (la jocul de cârti) a măslui. 10. a alege sau a forma (un juriu etc.) astfel încât să se obţină deciziile dorite. 11. (telm.) a călăfătui; a etanşa; a adopta o garnitură la (piston). 12. to ~ off a) a trimite la; b) e expedia (pe cineva), a da (cuiva) paşaportul; to ~ a child off to bed a trimite un copil la culcare; to ~ up a împacheta, a ambala; (vulg.) ~ it up! ţine-ţi gura. 13. (fam.) to ~ in a) a se lăsa de, a renunţa la; b) a termina cu; c) a atrage (spectatori etc). B. intr. 1. a se ambala, a se împacheta; it ~s easily se împachetează uşor. 2. a-şi face bagajele; are you going to ~ tonight? îţi faci bagajele deseară? 3. (despre lupi) a alcătui o haită. 4. (despre păsări) a se aduna într-un stol. 5. a se înghesui, a se îndesa, a se îmbulzi; they ~ed round the speaker se îmbulzeau în jurul oratorului; ~ed (in) like herrings /sardines in a box înghesuiţi ca sardelele. 6. (despre alergători într-o cursă) a merge pachet. 7. (mai ales to ~ away / off) a pleca, a o şterge. 8. to ~ up a) a-şi face bagajele; b) (fam.) a muri, a da ortul popii. -0- (fam.) to send smb. ~ing a trimite pe cineva la plimbare, a-i da cuiva paşaportul. package ['psekidş] I. s. 1. pachet, colet; balot; teanc; legătură. 2. ambalaj. 3. împachetare, ambalare. 4. taxă vamală pe baloturile de mărfuri. 5. (text.) format. II. adj. mobil; transportabil. HI. vb. tr. (amer.) a împacheta; a ambala. package car [~ ku:J s. (auto) furgon de colctărie. package deal [~ di:l] s. acord global. package freight [~ freit] s. (mar.) mărfuri generale. package store [~ sto:r] s. (amer.) magazin care vinde băuturi spirtoase numai pentru acasă. package tour [~ tuor] s. (amer.) excursie organizată de o agenţie. pack-animal ['paskiasninial] s. animal de povară. pack artillery [~ a:.tilori] s. (mii.) artilerie portsamar, artilerie samarizată. pack builder [~ .bildo'] s. (mine) cel care construieşte o stivă. pack cloth [~ kb(:)0J s. v. p a c k i n g c l o t h . packed bed ['pa;kt bed] s. (chim.) 1. umplutură. 2. strat compact. packer ['pa;kor| s. 1. împachetator; ambalator, muncitor la ambalaj. 2. (mai ales amer.) fabricant sau exportator de produse alimentare (mai ales de carne). 3. măsluitor (la jocul de cărţi). 4. (forajpetrolier) pacher. 5. (mine) ramblciator. 6. (austr.) animal de samar. 7. (ind.) maşină de ambalat. packet ['pa^kitj s. 1. pachet; mic colet; legăturică. 2. teanc. 3. (mil. sl.) glonte, obuz; (pop.) to stop / to catch a ~ a fi ucis de un glonte sau de o schijă etc. 4. sl. sumă de bani, miză. 5. (mar.) v. p a c k e t - b o a t . packet-boat [~bout] (mar.) pachebot. packfong ['paskfon] s. (mineral.) alpaca, argentan, pacfon(g). pack hardening ['pa?k ihu:d3nin] s. (tehn.) cimentare. pack-horse [~ho:s] s. cal de samar. pack-ice [~ais] s. banchiză. packing ['pajkinj s. 1. împachetare, ambalare etc. (v. pack II); to do one's ~ a-şi face bagajele. 2. ambalaj; ~not included exclusiv ambalajul. 3. (telm.) garnitură, umplutură; etanşare; manşon colier. 4. (poligr.) aşternut. 5. (amer. TV) comprimare a imaginii. packing block [~ bbk] s. (telm.) suport. packing board [~ bo:d, ~ bood] s. (tehn.) carton pentru garnituri. packing box [~ boks] s. (tehn.) presgamitură, cutie de etanşare. packing-case [~keis| s. ladă de ambalaj; cutie de ambalare / împachetare. packing cloth [~ kb(:)0] s. (text.) pânză de saci de ambalaj. packing course [~ ko:s, ~ koos] s. (constr.) pachclaj, blocaj. packing defect [~ di(:).fekt] s. (fiz.) defect de masă. packing drum [~ drAm] s. (telm.) cilindru de etanşare.



 675



packing gland [~ glsend] s. v. p a c k i n g b o x . packing machine [~ ni3


paint



paeon l'pi:an] s. (grec. metr.) pacon. pagan ['pcigan] I. adj. păgân. II. s. 1. păgân. 2. incult, neştiutor de carte. pagandom [-dam] s, lumea păgână; păgânii, paganism. paganic(al) [ps'gamiktal)] adj. (înv.) v. p a g a n i s h . paganish ['peigsni/] adj. păgân, păgânesc. paganishness [-nis] s. paganism, caracter păgân. paganism ['pcigpniz^mj s. paganism. paganize ['pcigsnaiz] vb. A. tr. a păgâniza. B. intr. a se păgâniza, a se păgâni. page1 [peid3] I. s. 1. pagină. 2. filă, foaie. II. vb. tr. a pagina. page21. s. 1. paj. 2. servitor tânăr. 3. (amer.) om de serviciu (într-o adiuuire legislativă). II. vb. tr. 1. a escorta în calitate de paj, a servi drept paj (cuiva). 2. (amer.) a chema cu voce tare. pageant ['pa^d^nt, amer. înv. 'pci-J s. 1. spectacol măreţ; procesiune de carnaval, paradă. 2. (fig.) paradă, spectacol fără conţinut, strălucire superficială. 3. (înv.) scenă rulantă (pe roţi). pageantry [-ri] s. 1. spectacol măreţ, pompă, fast. 2. (ftg.) paradă, spectacol fără conţinut; ficţiune, bluf. page boy ['peid3 boi] s. 1. boy, curier. 2. paj (coafură). pagehood ['pcidjhud] s. Lealitatea/situaţia de paj. 2. timpul servit în calitate de paj. page-oner ['peid3 'wAns1"] s. (amer. fam.) ştire importantă pentru prima pagină a ziarelor. pager ['peîd33r] s. (tel.) pager. pageship [rpeid3/ip] s. v. p a g e h o o d . pagi ['pei'd3ai] pi. de la p a g u s. paginai ['paginai, 'pcid3-] adj. compus din pagini; al paginilor; pe pagini. paginal reference [~ ircfr^ns] s. trimitere la pagina respectivă. paginate ['pax^iiieit, 'pcid3-[ vb. tr. a pagina: a numerota (paginile). pagination [ipa?d3i'nci/3n, ipeid3-[ ş. paginaţie, numerotare a paginilor. pagoda ipa'goudo] s. 1. pagodă. 2. pagodă (veche monedă indiană de aur). pagoda-tree [~tri:[ s. (bot.) o specie de dud din China şi India (Sophora japonica); to shake the ~ a se îmbogăţi peste noapte, a face avere cât ai clipi din ochi. pagurian [pa'gjuTianj I. s. (zool.) un soi de crab (Pagurida). II. adj. din familia crabilor. pagus l'peigss], pi. pagi ['pci^ai] s. (ist. Romei) sat întărit. pali1 [pu:, pf, pAh, ptiu:] interj, ei aş! da de unde! bah! pali2 [pa:] s. fort indigen (în Atona Zeelandă). paid [pcid] I. past şi part. trec. de la p a y . II. adj. 1. plătit; reply ~ (cu) răspuns plătit. 2. care şi-a plătit cotizaţia; the union has a ~ membership of 100 uniunea numără o sută de membri care şi-au achitat cotizaţia. paideutics [pci'djmtiks] s. pi. (folosit ca sg.) pedagogie. pail [peil] s. găleată; căldare. pailful ['peilful] ş. (indicând cantitatea) (o) găleată; (o) căldare (plina). paillasse [pasl'jass,'—, -paîli'aes, 'pa3lia?s] s. (fr.) v, p a l l i a s s e . paillette jpasl'jct, pa?li'et şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. foiţă de metal (întrebuinţată la emailat). 2. fluturaş (de aur), paietă. pain [pein] I. s. 1. durere (mai ales fizică); suferinţă; to give smb. ~ a pricinui cuiva durere, a face să-1 doară; a-1 durea; a face pe cineva să sufere, a îndurera pe cineva; to have a ~ in the head a-1 durea capul; shooting ~ junghi; to be in ~ a suferi, a fi îndurerat; to be out of ~ a scăpa de suferinţă, a nu mai suferi; to cry out with ~ a striga de durere, a ţipa de durere; (fam.) to give smb. a ~ in the neck a enerva pe cineva, a bate pe cineva la cap; (fam.) a ~in the neck un om plictisitor / enervant, un om care te calcă pe nervi. 2. pi. osteneală, trudă, strădanie; to take great ~s, to be at great ~s to, to go to / to be at the ~s of a-şi da osteneala să, a se trudi să, a se strădui să, a face tot posibilul să; to have one's labour for one's ~, to have one's ~s for nothing, to have nothing for one's ~s a se trudi (pe) degeaba; a se trudi în zadar; to be a fool for one's ~s a se trudi în zadar / fără nici un rezultat. 3. pi. durerile facerii. 4. (înv.) pedeapsă; (azi numai în expresiile:) on / upon pain of (death etc.) sub pedeapsa eu (moartea etc.) II. vb. tr. a face (pe cineva) să sufere; a-1 durea (dinţii etc.); a mâhni, a îndurera; my arm ~s me mă doare braţul; it ~s me to learn that mă mâhneşte să aflu că. pained [-dj adj. mâhnit, întristat, necăjit, supărat. îndurerat; he looked ~ părea mâhnit. painful ['pcinful] adj. 1. dureros, care doare. 2. penibil; dificil, greu; a ~ problem o problemă grea. painfully ['pcinfuli.-foli] adv. dureros; penibil. painfulness ['pcinfulnis] s. (of) caracter dureros (al). painkiller [rpeiakil9r] s. sedativ, calmant, analgezic. pain-killing drug ['pein-kilirj 'drAg] s. (med.) calmant (al durerii), sedativ. pa-in-law |'pu:inb:] s. (fam.) (tata) socru. painless ['peinlis] adj. fără dureri; ~ dentistry dentistică fără dureri. painlessly [-li] adv. fără durere, fără dureri. painlessness [-nis] s. lipsă de durere; uşurinţă. painstaker ['peinzptcika1"] s. muncitor neobosit; persoană care se osteneşte, truditor. painstaking ['pcinztcikirj] adj. 1. care îşi dă osteneala; scrupulos; muncitor. 2. (despre o lucrare) îngrijit; lăudabil. painsworthy ['pcinz iwa:oi] adj. care merită osteneală. paint [pcint] I. s. 1. vopsea; zugrăveală; to give smth. a ~ a vopsi ceva; to cover a wall with a coat of ~ a zugrăvi un perete; wet ~î, mind the ~! proaspăt vopsit!; box of ~s cutie de acuarele. 2. fard, suliman; she is as smart/pretty as~c frumoasă ca o cadra; e încântătoare. II. vb. A. tr. 1. a picta; to ~ a portrait in oils a picta un portret în ulei. 2. a vopsi; a zugrăvi; to~smth. red a vopsi ceva în roşu. 3. a înfăţişa, a descrie, a zugrăvi; to ~ smth. in bright colours a descrie ceva în culori vii; a înfăţişa ceva într-o lumină favorabilă; (prov.) the devil is not so black as he is ~ed dracul nu-i chiar atât de negru cum se spune. 4. a farda, a sulemeni; to ~ one's face a se farda, a-şi pune fard pe obraji.



 paintable



5. (med.) a badijona; a face (cuiva) un badijonaj. 6. to ~ out a acoperi (o inscripţie ele.) cu un strat de vopsea. ♦ to ~ the lily a căra apă la puţ, a face ceva inutil; to ~ the town red a face un chef de pomină. B. intr. 1. a picta, a se ocupa cu pictura. 2. a se farda, a se sulemeni. . paintable ['peintabl] adj. care poate fi pictat / zugrăvit I vopsit. paint blower ['peint. blouar] s. pistol de vopsit, pulverizator de vopsea. paint-box [~boks] s. cutie de acuarele. paintbrush ['pcintbr*/] s. pensulă. painted ['peintid, amer. -ed] adj. pictat; vopsit. painted beauty [~ 'bju:ti] s. (zool.) specie de vulpe (Vanessa huntera). painted grass [~ 'gra:s] s. (bot.) iarbă-albă (Plialaris picta). painted lady [~ 'leidi] s. (entom.) specie de fluture portocaliu cu pete negre si roşii (Vanessa cardui). painter1 ['peinW] s. 1. pictor. 2. zugrav. .■ painter2 s. (mar.) barbetă; to out the ~a) (despre colonii) a se despărţi de patria mamă; b) a-şi lua lumea în cap; c) a se despărţi. painter3 s. (amer. dial, zool.) cuguar (Felis concolor). painter's colic [~z ikolikj s. (med.) colici produse de intoxicarea cu plumb. paint gold ['peint gould] s. strat foarte subţire de aur pe minerale. paint grinder [~ .graindo'] s. malaxor de vopsea, maşină de frecat vopsele. painting ['peintirj] s. 1. pictură; pictare; art of ~ arta de a picta, pictură. 2. tablou, pictură (murală). 3. zugrăveală. 4. (jig.) zugrăvire, descriere. 5. fard; fardat, fardare. 6. meseria de zugrav. painting room [~ ru(:)m] s. atelier de pictură. painting root [~ ru:t] s. (bot.) mei păsăresc, mărgeluşe (Lithospermum arvense). paint mill ['peint mil] s. (chim.) malaxor de vopsea. paint mixer [~ miksar] s. (chim.) amestecător pentru vopsele. paintress ['peintris] s. pictoriţă. paint room ['peint ru(:)m] s. (telin.) vopsitorie. paint vehicle ['peint.vi:kl] s. (telm.) substanţă liantă. paintwork [~ wa:k] s. (auto) vopsire; lăcuire. painty ['peinti] adj. 1, de vopsea; ~ smell miros de vopsea. 2. (despre o pictură) supraîncărcat cu culori. pair [p£3r] I. s. 1. pereche (adesea fără „s" când e precedat de un numeral pi); ~ and ~, in ~s perechi-perechi, câte doi; a carriage and ~ caleaşca sau trăsură cu doi cai; (peior.) there's a ~ of them doi ca ei mai rar. 2. (adesea nu se traduce când exprimă un lucru compus din două părţi) pereche; a ~of scissors, spectacles, socks o pereche de foarfeci, ochelari, şosete; the ~ to this sock perechea acestei şosete; a ~ of bellows, compasses, scales, tongs foaie, compas, cântar, cleşte. 3. rând; ~of stairs rând de scări; one— front a) cameră la faţadă (etajul întâi); b) ocupantul unei asemenea camere. 4. (pari.) doi deputaţi din partide opuse care se înţeleg să se abţină de la vot; deputat dispus să cadă la o asemenea înţelegere. 5. schimb, brigadă (de muncitori). II. vb. A. tr. 1. a asorta, a împerechea (mănuşi etc.). 2. a uni, a împreuna, a împerechea (animale). 3. to ~ off a aranja / a dispune în perechi, a aranja doi câte doi, a aşeza perechi-perechi. B. intr. 1. (with) a face pereche (cu), a se asorta (cu), a face pandant (cu). 2. (despre animale) a se împreuna, a se împerechea. 3. a se uni, a se căsători. 4. to ~ off a) a pleca câte doi; a defila doi câte doi; b) (fam.) (with) a se căsători (cu). paired [psad] adj. pereche; împerecheat. pair-horse ['p£3ho:s] adj. pentru doi cai. pairing season ['psarirjisi:zn] s. (zool.) sezonul / timpul împerecherii. pairing-time [~taim] s.r. p a i r i n g s e a s o n . pair mast ['pes ma:st] s. (mar.) catarg portal. pair oar ['psor o:r, oar] s. barcă cu doi vâslaşi (la două vâsle). pair royal ['psa roial] s. (la jocwl de cărţi) grup de trei cărţi de acelaşi fel (regi etc.), brelan. pairwise [~waiz] aav. perechi (-perechi). pais [pei] s. (jur.) jurat. paisley ['peizlij s. (tett.) 1. stofa fină de lână cu un model mărunt', colorat. 2. şal; fular (din stofă de paisley). pajamas [pa'd3u:maz, -'d3s-] a. v. p y j a m a s . Pakistani [.pa:kis'ta:ni] 1. adj. pakistanez. 2. s. locuitor din Pakistan. pal [pad] I. s. camarad, tovarăş. II. vb. intr. (mai ales to ~ up) a se împrieteni, a se asocia. palabra [pa:'la:bra:] s. (span.) 1. vorbă,cuvânt. 2. pălăvrăgeală, flecăreală. palace ['padis, -tas] s. palat. palace car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon de lux. paladin l'padadin] s. (ist.) paladin; cavaler rătăcitor; erou legendar. paleoanthropology ['padiouia:n8rapDlad3i] s. paleoantropologie. palaeobiology ['padioubaialad3i] s. paleobiologie, paleontologie. palaeoclimate ['paeliou'klaimit] s. paleoclimat, paleoclimă. palaeoecology ['padioui(.')'kolad3i] s. paleoecologie. palaeo-ethnological ['pxliouieSnou'hcrjikal, 'peiliou-, -nai-] adj. paleo-etnologic. palaeo-ethnology ['padioueG'nolad3i] s. paleo-etnologie. palaeogene [psliou'd3i:n] s. (geoL) paleogen. palaeogeophysics ['padioud3i(:)fiziks] s. pl. (folosit ca sg.) palcogeofizică. palaeographer [ipadi'ografar, ipeili-] s. paleograf. palaeographic [rpasliou'grasfik, .peili-] adj. paleografie. palaeography [ipadi'agrafi, -peili-] s. paleografie. palaeolith ['padiouliO, 'peil-] s. paleolit. palaeolithic(al) [iptelio«'li6ik(al), ipeil-, -lia'l-] adj. paleolitic. palacologLst [ipadi'ok^ist, .peil-] s. paleolog, arheolog.



676



palaeontologic(al) ['paslisnta'l^ikal, 'peili-] adj. paleontologic. palaeontologist [.padion'talad3ist, ,peil-] s. paleontolog. palaeontology [.padian'tokx^i] s. paleontologie. palaeosaur ['peilio«sa:r] s. (geol.) paleosaur. palaeozoic [ipadiouzouik, 'peil-] (geol.) I. adj. paleozoic. II. s. era paleozoică, paleozoic. palaestra [palestra], pl. palaestrae [-tri(:j] s. (grec.) palestră. palais de dance [rpaelei da 'da;ns] s. (fr.) sală de dans. palankeen, palanquin [.padan'kim, -ag'k-] s. palanchin. palatability [.padata'biliti, -lit-] s. palatabilitate, caracter palatabil. palatable ['padatabl, -lit-] adj. 1. gustos, apetisant. 2. (fig.) plăcut; acceptabil. palatableness [-nis] s. v. p a l a t a b i l i t y . palatably [-i] adv. palatabil. palatal ['padafl, paleifl] I. adj. 1. (anat.) al palatului, al cerului gurii. 2. (fon.) palatal. II. s. (/o«.) palatală. palatalization ['paelatalai'zei/an, po.laet-, paleit-] s: (fon.) palatalizare. palatalize ['padatelaiz, pa'laet-, poleit-] vb. tr. (fon.) a palataliza. palate ['paslit, -tat] s. 1. (anat.) palat, cerul gurii. 2. gust. 3. (fig.) înclinare, simpatie; plăcere, gust. palatial [palei/al, -/ial-] adj. 1. de palat; ca un palat. 2. măreţ, magnific, impozant, splendid. palatinate [pa'laetinit] s. (ist.) palatinat. palatine1 ['padatain] s. 1. Palatine, Count / Earl Palatine conte palatin; County Palatine palatinat. 2. pelerină scurtă de blană (pentru femei). palatine2 (anat.) I. adj. al palatului, al cerului gurii. II. s. pl. oasele palatului. palaver [pa'la:var, -lasv-] I. s. 1. tratative, negocieri; conferinţă, convorbiri (mai ales între indigenii africani şi negustori). 2. palavre, vorbe goale, flecăreală. 3. (pop.) linguşire, gudurătură. II. vb. A. tr. a linguşi, a ademeni cu vorbe dulci. B. intr. a'spune palavre, a flecari, a trăncăni. pale1 [peil] I. s. 1. ţeapă, par, stâlp, pilot. 2. (rar) îngrăditură, palisadă. 3. (fig.) graniţă, limită, margini; within the ~în rândul oamenilor; în sânul societăţii sau bisericii; beyond the ~ scos din rândul oamenilor, paria; ostracizat; excomunicat; (ist.) the (English) Pale teritoriul irlandez de sub dominaţia engleză. 4. (herald.) bară verticală în mijlocul blazonului. II. vb. tr. a îngrădi. pale 2 1. adj. 1. palid, galben (la faţă); to turn / to grow ~apăli, a se îngălbeni. 2. (despre culoare) palid, şters, deschis, spălăcit; (despre lumină) palid; slab; ~ ale bere blondă. II. vb. A. tr. a face palid; a face să pălească. B. intr. 1. a păli, a se îngălbeni, a se face ca ceara. 2. (despre lumină) a păli, a slăbi, a se întuneca. 3. (fig.) a fi eclipsat, a păli; she ~s beside you o eclipsezi. paleaceous ['peili'ei/as] adj. ca miezul de pâine. pale blue ['peil'blu:] adj. albastru-deschis. pale-coloured HkAlad] adj. de o culoare pală. pale-eyed [~aid] adj. cu ochi inexpresivi / ştersi. pale-face [~feis] s. faţă palidă (numele dat albilor de către Pieile Roşii, în romane). pale-faced [~feist] adj. palid la faţă. Palermitan [pa'Ia:mitan] I. adj. din Palermo. II. s. locuitor din Palermo. Palestinian [.paeles'tinian, -lis-, -tos-] I. adj. palestinian. II. s. locuitor al Palestinei, palestinian. palestra [palestra] s. v. p a l a e s t r a . paletot ['padtou, amer. şi 'padi-J s. (fr.) palton (larg). palette ['padit, amer. şi -et] s. 1. paletă. 2.(telm.) pieptarul coarbei. palette knife [~ naif] s. 1. (poligr.) spatulă, şpaclu. 2. (telm.) cuţit de paletă. palfrey ['pa(:)lfri] s. (înv., poetic) cal, armăsar (de călărie). palimpsest ['palimpsest] adj., s. (grec.) palimpsest. palimscope ['padimskoup] s. lampă cu raze ultraviolete folosită la citirea palimpsestelor. palindrome ['padindroum] s. (grec.) palindrom. paling ['peilirj] s. 1. îngrăditură, uluci, zăplaz,2. pari, stâlpi. palingenesis [ipaslin'dijenisis] s. 1. regenerare; renaştere (şi fig.). 2. (biol.) palingeneză. palinode ['padinoud] s. (grec.) 1. palinodie (şifig.). 2. retractare. palisade [.padi'seid] I. s. 1. palisadă, îngrăditură. 2. (mii.) palisadă. 3.pl. (amer.) stânci abrupte de bazalt. II. vb. tr. a îngrădi. palish ['peili/] adj. cam palid. pali1 [pod] I . * . l . giulgiu, linţoliu. 2. (Jig.) mantie, haină, văl. 3. (bis.) palium. II. vb. tr. 1. a acoperi, a învălui. 2. a întuneca. pali2 vb. intr. (on, upon) a-şi pierde farmecul (pentru), a nu mai prezenta interes (pentru). palladia [paleidia] pl. de la p a 11 a d i u m1. palladic [pa'tedik, - lei -] adj. (chim.) paladic. palladium1 [paleidiamj, pl. palladia [-dia] s. (fig.) scut, pavăză, apărare. palladium2 s. (chim.) paladiu. palladium black [~ blade] s. (chim.) negru de paladiu. pallbearer [rpo:libearar] s. persoană care însoţeşte sicriul (ţinând de un colţ al acoperământului acestuia). pallet1 ['paslit, amer. si -et] s. 1. culcuş sau saltea de paie. 2. pat de scânduri. pallet2 s. 1. (telm.) diblu; paletă, aripă (a roţii hidraulice, a elicei); placă rotativă (a. olarului). 2. v. p a l e t t e (1). pallia ['paslia] pl.de la p a 11 i u in. palliasse [pad'jaes,'--, ipadi'ass,'—] s. saltea de paie. palliate ['pslieit] vb. tr. 1. (/nea'.) a palia, a atenua, a uşura (o boala). 2. a palia, a scuza, a ascunde, a găsi circumstanţe atenuante pentru (o crimă). palliation [.padi'ei/sn] s. 1. (med.) paliare, atenuare, uşurare temporară (a unei boli). 2. scuză; achitare.



 677



palliative ['paelistiv, amer. si -lieit-] I. adj. paliativ. II. s. 1. paliativ (fifig.); jumătate de măsură. 2. circumstanţă atenuantă. pallid ['paelid] adj. palid, fără culoare. pallium ['padism], pi. pallia ['paelis] s. 1. (lat. ist. bis.) palium. 2. (zool.) palium (al molus/elor). pall-mall ['pel'mel, pad'mad,'--, -'-] s. 1.denumirea unui joc cu o minge de lemn. 2. Pali Mali stradă în Londra. pallor ['pads'] s. paloare. palm1 [pa:m] I. s. 1. palmă (a mâinii); to grease / to oil / to tickle smb.'s ~ a mitui pe cineva, a da mită cuiva, a unge pe cineva; to have an itching ~ a fi lacom / avid / cupid; to have smb. in the ~ of one's hand a avea pe cineva la mână. 2. (măsură) (aprox.) lat de palmă, şchioapă (4 incii =10,16 cm.). 3. palmă (la o mănuşă). 4. (mar.) palma ancorei. 5. (mar.) gardaman. 6. partea mai lată a unei vâsle (care intră in apă). II. vb. tr. 1. a atinge / a pipăi sau netezi cu palma. 2. a ascunde în palmă, a escamota (cărţi de joc, zaruri). 3. a mitui. 4. (fam.) to ~ off a băga pe gât (o marfă proastă unui client); a înşela; to ~ off old stock on smb. a-i băga cuiva pe gât vechituri; to ~ off a bad coin on / upon smb. a plasa cuiva o monedă falsă. palm2 s. 1. (bot.) palmier (Palma). 2. ramură de palmier (simbol al victoriei); to win /to carry /to bear the ~ a învinge, a ieşi victorios; to yield the ~ a) a ceda întâietatea; b) a se recunoaşte învins. 3. ramură de salcie cu mâţişori (aVn cele care se împart de Florii). palmaceous [pad'mei/iss] adj. (bot.) asemănător palmierului. Palma Christi ['paslma'kristi] s. (bot.) ricin (Ricinus communis). palmar ]'pa;lm3r] adj. (anat.) palmar, al palmei. palmary ['paelmsrij adj. care merită toate elogiile; eminent, distins. palmate ['padmeit] adj. (bot., omit.) palmat. palmated [pad'meitid, -ed] adj. v. p a l m a t e . palm butter ['pa:m>bAt3r] s. v. p a 1 m - o i 1 (1). palmcrist ['pa:mkrist] s. v. P a 1 m a C h r i s t i. palmed [pound] adj. (despre coarnele cerbului) palmat. palmer ['pa:msr] s. 1. (ist.) pelerin. 2. călugăr pelerin. 3. (entom.) omidă păroasă; (amer.) larva fluturelui Dichomeris ligulellus. palmer worm [~ 'wa:m] s . v . p a l m e r (3). Palmetto [pad'metou] s. (bot.) palmier pitic. Palmetto State [~ Steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Sud. palmful ['pa:mful] s. (o) mână (plină). palm grease ['pa:m gri:s] s. (fam.) mită, şperţ. palmiped ['padmiped] adj., s. palmiped. palmipede ['padruipkd] adj., s.v. p a l m i p e d . palmist(er) ['pa:mist(3r), înv. 'pselm-] s. chiromant. palmistry ['pa:mistri] s. chiromanţie. palmitic [pad'mitik] adj. (chim.) palmitic. palm-oil ['pa:nwil,'-'-] s. 1. ulei de palmier. 2. v. p a l m g r e a s e . palm-sized [~saizd] adj. de o palmă. palm tree [~ tri:] s. (bot.) palmier. palmy [rpa:mi] adj. 1. (poetic) bogat în palmieri. 2. (fig.) fericit; înfloritor; glorios; ~days perioadă de înflorire. palmyra [pad'maisre, amer. -'niaira] s. (bot.) specie de palmier indian (Borassus flabellifer). palomino [.padou'mimou] s. (amer. reg.) cal roib. palooka [pa'luto] s. (amer. si.) 1. individ, tip. 2. boxer mediocru. 3. tâmpit, neghiob. palp [paîlp] s. (entom.) antenă. palpability [ipadrra'biliti, -laţi] s. 1. palpabilitate. 2. certitudine. palpable ['padpabl] adj. 1. palpabil. 2. concret, evident, sigur. palpableness [-nis] s. v. p a 1 p a b i 1 i t y. palpably ['padpbli] adv. palpabil, sensibil. palpai ['padpsl] adj. (entom.) ca de antenă. palpate ['padpeit] vb. tr. a palpa. palpation [pad'peijsn] s. palpare. palpi fpadpai] pl.de la palpus. palpitate ['padpiteit] vb. intr. 1. a palpita, a bate, a pulsa. 2. a palpita, a tremura (de frică, bucurie etc.). palpitating [-in] adj. palpitant, arzător. palpitation [.padpi'tei/an] s. 1. palpitaţie, pulsaţie, bătaie de inimă. 2. palpitaţie, emoţie. palpus ['padpss], pl. palpi [-pai] s. v. p a l p . palsgrave ['po:lzgreiv, amer. si 'padz-] s. (ist.) conte palatin. palstave ['podsteiv] s. (arheol.) daltă de piatră sau bronz cu mâner. palsy ['po(:)lzi] I. s. (med.) 1. paralizie. 2. tremur paralitic. II. vb. tr. a paraliza (mai ales fig.). palter ['p3(:)lt3r[ vb. intr. 1. a se purta necinstit, a fi ncsincer; a avea o atitudine dubioasă / echivocă; a vorbi în doi peri; to ~ with facts a se eschiva de la adevăr; a deforma / a denatura faptele. 2. a se tocmi. 3. a nu lua în serios un subiect. paltry ['po(:)ltri] adj. jalnic, biet, păcătos, mizerabil, nenorocit; neînsemnat; a ~excuse! nu e o scuză valabilă! a ~ sum o sumă neînsemnată; his poetry is the most "description versurile lui sunt lamentabile. paludal [p3'lju:d3l, 'padjud-] adj. 1. (med.) paludean, malarie. 2. de baltă. paludism ['padjudizam] s. (med.) paludism, malaria. paly ['peili] adj. (poetic) palid, cam palid. pampas ['pasmpss] s. pl. pampas. pamper ['psmpa'] vb. tr. 1. a ghiftui, a îndopa. 2. a răsfăţa, a râzgâia, a alinta. 3. a face gusturile (cuiva).



pandy



pamperize ['paempsraiz] vb. tr. v. p a m p e r. pampero1 [pa:m'peirou] s. (span.) indian din pampas. pampero2 s. (span.) pampero (vânt rece care suflă din Anzi înspre Atlantic). pamphlet ['psmflit, amer. si -et] s. 1. broşură. 2. pamflet. pamphletary [-sri] adj. de pamfict(e); biciuitor. pamphleteer [.pajmfli'ti3r] I. s. 1. autor de broşuri polemice; pamfletar. 2. (peior.) scrib, scriitoraş. II. vb. intr. 1. a scrie pamflete. 2. a polemiza. Pan1 [pasn] s. 1. (mitol.) Pan. 2. paganism. pan2 [pasn] I. s. 1. cratiţă; tigaie; oală; castron; strachină; lighean'. 2. platan (al balanţei). 3. (mit.) tigăiţă (la o armă de foc); a flash in the ~eşec, greş, neizbândă. 4. (anat.) ţeasta capului, craniu; (amer. si.) tigvă, căpăţână, devlă. 5. cavitate (în care se evaporă apa sărată). 6. (tehn.) cazan; căuş; covată; cadă. 7. (geol.) albie; depresiune. 8. (metal.) vatra cuptorului. 9. (constr.) screper pe roţi. II. vb. A. tr. 1. a găti în cratiţă etc.; a frige în tigaie. 2. (si to ~ off sau out) a spăla (aur din nisip). 3. (amer.) a critica, a ataca; the singer was ~ned by all newspapers toate ziarele au adus critici nefavorabile cântăreţului. B. intr. to ~ out o) (despre nisip) a produce aur; b) (fig.) a reuşi; the business did not ~ out afacerea n-a reuşit. panacea [.paena'siOo] s. panaceu, leac / remediu universal. panache [ps'nas/, pa:'n-, -'no;/] s. 1. panaş. 2. (fig.) pompă, lux; aere, fumuri. panada [pa'ntrd-, -nei-] s. budincă de pâine. pan-African [ipasn'adrikan] aay. panafrican. panama (hat) [ipa:n3'ma:(ha:t),'—'-(-),'—(-)] s. (pălărie) panama. Panamanian [iptena'meinian] I. s. panamez, locuitor din Panama. II. adj. panamez. pan-American ['paens'meriksn] adj. panamerican. panamiga [ipfena'muga] s. (bot.) specie de plantă foioasă din America (Pilea pubescens). panaris [p3'ne(3)ris] s. v. p a n a r i t i u m . panaritium [■psens'rijîam] s. (med.) sugel, panaris, panariţiu. panary ['pasnsri] aay. al pâinii, de pâine. pan bore ['paîn b3: r , ~ bD3r] s. (mil.) tigăiţă cu pulbere (la vechile arme de foc). pancake ['pxnkeik, 'paerjkeik] I. s. 1. clătită; (as)flat as a ~ complet plat, turtit ca lipia. 2. (av.) aterizare abruptă / verticală. 3. soi ae piele artificială. II. vb. intr. (av.) a ateriza prin coborâre abruptă; a se înfunda la unghiuri mari de incidenţă. Pancake Day [~ dei] s. (fam.) (zi de) lăsata-secului. Pancake Tuesday [~ .tju:zdi] s. (fam.) marţea de lăsata-secufui. panceron ['pasnssron] s. cingătoare; brâu. panchart ['paentjta] s. decret regal de confirmare. panchayat [pAn't/aist, pasn-, pan-] s. (anglo-indian) judecătorie rurală indigenă. panchromatic ['psnkrou'maetik, 'pferjk-, -krs'm-] adj. (fot.) pancromatic. pan cover ['paen-kAvs1-] s. (mil.) capac al tigăiţei cu pulbere (la vechile arme de foc). pancratium [psn'krei/ism] s. competiţie atletică (la vechii greci). pancreas ['pferjkriss, amer. si 'pani-] s. (anat.) pancreas. pancreatic [ipasrjkri'anik, amer. si .pfen-] adj. (anat.) pancreatic. pancreatitis [ipasnkris'taitis] s. (med.) inflamare a pancreasului, pancreatită. pancreatomy ['pjenkri'aUsniij s. (med.) operaţie a pancreasului. pancreectomy [ipaenkri'ektami] s. (mea1.) extirpare a pancreasului. pancy ['pasnsi] s. (înv.) v. p a n s y (1,1). panda ['pasnds] s. (zool.) urs-spălător, micul panda (Ailurusfulgens). panda car [~ ku:r] s. (fam.) maşină de patrulare a poliţiei. panda crossing [~ ikrosirj] s. (fam.) trecere pentru pietoni (prevăzută cu semafor acţionat de pietoni). pandal ['pasndl] s. (anglo-indian) grajd; Staul; şopron. Pand(a)ean [paen'diQsn] I. aay. (mitol.) al zeului Pan. II. s. cântăreţ din nai. pandect ['paîndekt] s. 1. pandect, cod de legi. 2. pl. Pandects (jur.) Pandectc. pandemia [pasn'di:mi3] s. v. p a n d e m i c (II). pandemic [pam'demik] I. adj. 1. (mea'.) pandemic. 2. universal, general. II. s. (med.) pandemic, epidemie generalizată. pandemonium [ipasndi'mouniam] s. 1. pandemoniu; infern. 2. (fam.) tărăboi, hărmălaie, zarvă infernală; it's ~ e un adevărat turn al lui Babel; to kick up a fearful ~ a face un zgomot infernal. pander ['pamdal I. s. 1. codoş, proxenet. 2. mijlocitor necinstit. II. vb. A. tr. 1. a fi intermediar în materie de (vicii etc.). 2. a încuraja (porniri josnice etc.). B. intr. 1. a face oficiul de codoş; to ~ to smb. a fi codoşul cuiva. 2. (fig.) a flata, a încuraja; to ~ to the taste of the public a flata gustul publicului. panderer ['pamd3rar] s. codoş, proxenet; to be a ~ to smb.'s vices a încuraja cu josnicie viciile cuiva. panderess ['pamdaris, -cs] s. codoaşă, proxenetă. panderism ['pamdarizpm] s. codoşlâc, proxenetism. panderize ['pamdsraiz] vb. intr. a face codoşlâc. panderly ['pajndsli] adj. de codoş. panderous ['pamdsrss] aay. v. p a n d e r l y . pandit ['pxndit] s.v. p u n d i t . pandoor ['paendus'] s. v. p a n d o u r. pandora [pEen'do:ra, amer. -'don-] s. (ist. muz.) varietate de lăută. pandore [pfen'do:r, -dos','--] s. v. p a n d o r a. pandour [rpa3ndu3r] s. (mil.) pandur. pandowdy [paen'daudi] s. (amer. fam.) varietate de plăcintă cu mere. pandura [pa:n'dju(s)r] s. v. p a n d o r a . pandurate ['pxndjuareit] aay. (bot., entom.) panduriform,, în formă de vioară. pandy ['pamdi] (scot., dial.) I. s. bătaie la palmă (ca pedeapsă). II. vb. tr. a bate la palmă.



 pane



pane [peinl I. s. 1. geam; to have another ~put in a pune alt geam la fereastră; to put in the ~s a pune geamuri la fereastră. 2. carou, pătrat (al unui desen etc.). 3. tăblie; panou. 4. (telm., conslr.) faţă a ciocanului, a piuliţei etc.; ~ of an anvil masă a unei nicovale; ~ of a hammer faţă a unui ciocan; ~ of a stone latură a unei stânci; ~ of a wainscot tăblie a unui lambriu; ~ of a wall faţă a unui zid; ~ of a roof versant al unui acoperiş. 5. (geom.) faţetă (a unui corp poliedric). II. vb. tr. a da feţe la, a întocmi (un obiect) cu faţete. paned [-d] adj. 1. (despreferestre) prevăzut cu geamuri. 2. compus din pătrate, alcătuit din tăblii. 3. (despre haine) lucrat în benzi de diferite culori. 4. (despre o stofă) în carouri. panegyric [ipa;ni'd3irik, -ne'd3-] I. s. panegiric, proslăvire, preamărire, elogiu excesiv, laudă excesivă. II. adj. panegiric, de proslăvire, de preamărire, de laudă excesivă. panegyrical [-al] adj. v. p a n e g y r i c (II). panegyrist [ipami'd3irist,'--.--] s. panegirist. panegyrize ['pamid3Îraiz] vb. A. tr. a preamări, a proslăvi, a ridica în slava cerului, a lăuda excesiv. B. intr. a face un panegiric. panel ['pasnal] I. s. 1. panou, tăblie (de uşă, de lambriu etc.). 2. scândură subţire pentru pictură; panou. 3. bandă de altă culoare sau din altă stofă decât restul hainei. 4. (fot.) format de fotografie (3 1/4 x 4 1/4; 3 1/4x5 1/2; 3 1/2x3 1/2; 3 7/8 x 5 1/2; 4 x 5 ; 4 x 8 1/4). 5. fâşie de pergament. 6. (jur.) listă a juraţilor, complet de judecată. 7. listă a medicilor asigurărilor sociale; doctor on the ~ medic în serviciul asigurărilor sociale. 8. listă a asiguraţilor înscrişi pentru consultare la un medic. 9. (scol.) comisie (de anchetă etc.). 10. (mil.) vehicul de transport pentru mortierc. 11. pernă de şa. II. vb. tr. 1. (si to ~ off) a împărţi în panouri, a diviza în câmpuri. 2. a îmbrăca în panouri; a lambrisa (nn perete); a placa (o suprafaţă). 3. a garnisi (o rochie etc.) cu benzi de altă culoare sau din alt material. 4. (jur.) a întocmi p listă de (juraţi). 5. a înşeua (un animal de călărie). panel cooler ['paansl ■ku:ter] s. (telm.) panou de răcire,panou radiant; placă refrigerantă. panel discussion [~ disikA/an] s- dialog al unui grup de specialişti cu publicul, pe o temă dată. paneless ['peinlis] adj. fără geamuri. panel doctor ['pasnsl idokt3r] s. medie de asigurări sociale. panel frame [~ ifreim] s. (constr.) ramă cu tăblie. panelled ['pasnsld] adj. lambrisat, placat, îmbrăcat în panel. panelling ]-iţ]] s. 1. împărţire (a unui zid) în panouri. 2. lambrisare (a unui perete). 3. lambriu, placaj; walls lined with wooden ~ pereţi îmbrăcaţi în placaj de lemn. panel patient [~ .pei/ant] s. pacient înscris pe lista de consultaţie a unui medic de asigurări sociale. panel picture [~ .piktjV] s. pictură pe lemn. panel screen [~ skri:n] s. (telm.) tablou. panel stake [~ steik] s. paiantă. panel work [~ wo:k] s. lambrisaj, placaj din lemn. pan-fry ['pasnfrai] vb. tr. a prăji în tigaie. panful ['pamful] s. (of) cratiţă plină (de).. pang [pa;rj] s. 1. durere adâncă, mâhnire, chin; strângere de inimă; the ~s of death chinurile morţii; the ~s of conscience remuşcări, mustrările conştiinţei; ~s of Iove rănile dragostei; to feel the ~s of hunger a simţi chinurile foamei. 2. spasm. pangaling ['paeijgolirj] s. v. p a n g o 1 i n. pangenesis [pserferjenisis] s. (biol.) pangeneză. pangenetic [,pasnd3i'netik] adj. (biol.) pangenctic. pangeometry [ippamd3o:'ma?nik] adj. v. p a n - G e r m a n. pan-Germanism [ipa3nd3o:'m3SniZ£im] s. pangermanism. pangful ['painful] adj. plin de durere, îndurerat. pangless ['pasnglis] adj. nedureros, fără durere. panglot ['pasrjgbtj adj. poliglot. pangolin [pasrj'goulin] s. (zool.) furnicar (Maiiis sp.). pan grinder ['pa?n igraindor] s. (telm.) moară cilindrică / cu role verticale. panguts L'pa3ngAts] s. (si.) pântecos, burtos. panhandle ['pajmhajndl] I. s. 1. toartă (a cratiţei); coadă (de tigaie). 2. (amer.) Panhandle bandă îngustă şi lungă de teritoriu între două state. II. vb. (fam.) A. ir. a cerşi. B. tr. a cere de pomană; a se milogi. panhandler [-or] s. (fam.) cerşetor, calic. Panhandle State ['pamhasndl 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia de Vest. panhead ['painhed] s. (telm.) cap conic / tronconic. pan-IIellenic [,pa?nhi'lcnik] adj. panhclenic. Panhellenion [ipaaiho'linion] s. congres naţional al tuturor grecilor. pan humidifier [ipain hju(:>midifai3r] s. (telm.) umidificator cu cuvă. panic1 [pa;nik] I. s. panică; ~ on the Stock Exchange panică la bursă; to create a ~ a crea panică; they fled in a ~ au fugit cuprinşi de panică. II. adj. (despre teamă) nemotivat, nejustificat; nebun, năprasnic, cumplit. III. vb. A. tr. a înfricoşa, a băga spaima în. B. intr. a intra în panică, a fi cuprins de panică. panic 2 s. (bot.) mei (Panicum). panic bolt [~ boult] s. (conslr.) cremon de siguranţă (la ieşirile sălilor publice; cedează la presiune exercitată din interior). panic grass [~ gra:s] s. v. p a n i c2. panicky l'pseniki] adj. (fam.) 1. de panică. 2. cuprins de panică. 3. făcut sub imboldul panicii, inspirat de panică. 4. (despre ziare etc.) alarmist. panicle ['pasniklps. (bot.-) panicul(ă). pariicled [-d]- adj. vHp a n i c u ! ă t « . ' "-■ ' '•' î'1"''-1'^ i ^HÎ/:..J panic monger ['pasnik iiiiAngor] s. alarmist, persoană care răspândeşte panica1;'-'1'1'-'*



678



panic-stricken Hstriksn] adj. cuprins de panică. panic-struck [-strAk] adj. v. p a n i c - s t r i c k e n . paniculate [ps'nikjulit] adj. (bot.) în formă de paniculă. panification [ipasnifi'keifan, -no-] s. panificaţie. panislam ['pasn'izlcmn, -tem, -lom] s. lume panislamică. panislamie [ipasniz'temik] adj. panislamic. panislamism ['psen'izbmizsm] s. panislamism. panjandrum [psn^aendram, pasn-1 s. (peior.) mare demnitar. pan mixer ['pain.miksa'] s. (constr.) betonieră; malaxor pentru mortar. panmixia [pam'miksial s. (biol.) încrucişare promiscuă. \ pannage ['pa;nid3] s. 1. păşunat de porci în pădure. 2. drept de a paşte porci în pădure. 3. plată pentru păşunatul porcilor în pădure. 4. ghindă (ca hrana pentru porci). panne ['pasn] s. catifea panne. pannier1 ['paenia'] s. 1. coş; paner. 2. coş pe spate (pentru culegătorii de struguri). 3. coş de samar (pentru vite de povară). 4. farmacie portativă. 5. cheson (pentru construcţii subacvatice). 6. (înv.) crinolină, malacof. pannier2 s. om de serviciu la "Inns of Court" din Londra. ~ panniered ['pamiod] adj. prevăzut cu coşuri; împovărat cu panere. 2 pannier man ['pa;nii)ma:nj s. v. p a n n i e r . pannikin ['pasnikin] s. 1. cană de tablă; strachină; crăticioară. 2. (sl.) cap/devlă, căpăţână, dovleac. pannum ['pasnsmj s. (sl.) haleală, hrană. pannum bound [~ baund] adj. (sl.) osândit să mănânce numai pâine şi apă (în casele de recluziune). pannum struck [~ strAk] adj. (sl.) lihnit, mort de foame. pannus ['paînos] s. (med.) tulburare a corneei ochiului. panny ['pasni] s. (sl.) casă; to do a ~ a face o spargere. panocha [pu:'noutfa:] s. (amer.) 1. zahăr din Mexic (nerafmat).2. varietate de nuga. panoistic [.pasnou'istik] adj. (entom.) care face numai ouă. panophobia [.psnou'foubis] s. (mei/.) teamă bolnăvicioasă şi neîntemeiată. panophthalmia [ipasnoPGadmio] s. (med.) oftalmie. panoplied ['paraplid] adj. 1. îmbrăcat în zale din cap până în picioare. 2. înarmat pentru luptă (şi fig.). panoply ['pasnopli] s. panoplie; armură; (inv., lit.) with pomp and ~ cu tobe şi (cu) surle, cu marc pompă. panoptic(al) [pam'optik(3l)J adj. care cuprinde tot dintr-o privire. panopticon [pasnbptikon] s. panoptic. panorama [ipasng'ramra, amer. şi -'rama] s. panoramă; vedere panoramică. panoramic [ipsns'rsmik, -'ra:m-] adj. panoramic, de panoramă. panoramical [~a\] adj. v. p a n o r a m i c . panoramic sight [.paîns'rasmik'sait] s. (opt.) lunetă panoramică. panoramist [.paniouiramist] s. pictor de panorame. panotitis [ipsna'taitis] s. (med.) infiamare a urechii medii şi interioare. panpharmacon [pam'famiokon] s. (med.) panaceu; leac universal. panphobia [pain'foubia] s. (mea1.) panfobic, frică patologică de toate lucrurile posibile. pan-pipe ['pasnpaip] s. nai, fluier al Iui Pan. pan pudding ['parn-pudirj] s.v. p a n c a k c (I,1). pan scraper ['pan ,skreipor] s. (constr.) screper de roţi. pan-Slavic [pasn'skuvik, -'slasv-] adj. panslav. pan-Slavisrn [pasn'sIiKvizsni, -'slasv-] s. panslavism. pan-SIavist [pasn'slaivist] s. panslavist. pan-SIavistic ['pamsta'vistik] adj. panslavist. pansophic(al) [pasn'sofik(3l)] adj. (rar) atotştiutor. pansophy ['pasnsafi,-sou-] s. (rar) ştiinţă universală. pansy ['pasnzi] I. s. 1. (bot.) pansea (Viola tricolor hortensis). 2. (fam.) băiat drăguţ cu trăsături feminine / efeminat. 3. (fam.) homosexual. II. adj. (despre lucruri) modern, la modă, elegant. III. vb. tr. to ~ up a împodobi (o cameră). pansy boy ]'~ boi] s. v. p a n s y (1,2,3). pant [paint] I. vb. A. intr. 1. a gâfâi, a răsufla din greu; to ~ for breath a căuta să-şi reia suflul. 2. (despre inimă etc.) a palpita, a bate puternic. 3. a tinde; a-şi da osteneală, a se sili. 4. (for, after) a râvni, a pofti mult (la, după); to ~ to do smth. a dori puternic să facă ceva. B. tr. 1. (si to ~ out) a spune gâfâind sau cu voce întretăiată. 2. (si to ~ out) a respira puternic. 3. (înv.) a avea mare poftă de, a râvni la. II. s. 1. gâfâit, gâfâirc; oftat scurt / convulsiv. 2. palpitaţie, bătaie (a inimii). pantagraph ['pasnt3gra:f, -gra;f] s. v. p a n t o g r a p h . pantagruelian [ipasnt3gru:'eli3n] adj. pantagruelic. pantalet(te)s [ipajnta'lets] s. pi. 1. pantaloni dantelaţi (de copii sau de damă). 2. (peior. înv. şi amer.) chiloţi de damă pentru bicicletă. pantaloon [ipaenta'lum] s. 1. (înv.) Pantaloon Pantalone. 2. paiaţă, măscărici, caraghios. 3. pi. pantaloni (bărbăteşti) (purtaţi în sec. XVII). 4. pl. (rar) indispensabili, izmene. pantaloonery [ipEenta'Imnari] (înv. teatru) farsă cu Pantalone. pantechnicon [pasn'teknikon] s. 1. depozit de mobile. 2. camion de mobile. pantechnicon van [~ .van] s. v. p a n t e c h n i c o n (2). panter ['paenta'] s. 1. om care gâfâie. 2. om care pofteşte intens. pantheism i'paaiBiiram] s. panteism. pantheist ['pamOiist] s. panteist. pantheistic(al) [ipasn6i(:)'istik(9l)] adj. panteist. pantheon [pa3n'9i(;)sn, 'pasnQianl s. 1. panteon. 2. totalitate a zeităţilor unui popor. -3. Pantheon carte despre toţi z.eii. 4. Pantheon aulă pentru glorificarea'oamenilor de scamă; the ~ of the British catedrala Westminster. 5. (înv.) Pantheon băzârm Eohdră.



 679



par 1



panther ['psenGs1"] s. (zool.) 1. panteră, leopard (Felts pardus). 2. (amer.) puma cuguar: paperbacked [~ba2kt] adj. broşat. (rar) jaguar. paper bag [~ baeg] s. pungă de hârtie; cornet. pantheress ['pasntteris, -es] s. (zool.) panteră (femelă) (Felts pardus), paper blank [~ blasrjk] s. formular. pantherine ['paenGsrain] adj. de panteră. paperboard [~bo:d] s. 1. carton asfaltat. 2. mucava. paper book [~ buk] s. carte broşată. panther sweat ['psnBa swet] s. (amer. si.) whisky sau gin de calitate proastă; poşircă. panties ['pasntiz] s. (fam.) chiloţi (de copil sau femeieşti). paper bound [~ baund] adj. broşat. pantile ['paentail] s. 1. ţiglă olandeză, olan flamand (ui formă de S). 2. pi. pavaj olandez paper-boy [~boi] s. vânzător de ziare. în carouri. 3. (si.) joben, cilindru. 4. (mar., si.) pesmet. paper cable [~ ikcibl] s. (tel.) cablu cu izolaţie de hârtie. paper case |~ kcis] s. 1. dulap pentru păstrat hârtii. 2- besaetea pentru corespondenţă. panting ['paerjtirj] I.adj. 1. gâfâitor; palpitant. 2. (after, for) poftitor,râvnitor (la). II. s. 1. gâfâit, gâfâire. 2. palpitare (a inimii). 3. ~ after / for poftă mare de. paper-chase [~t/cis] s. (sport) cros a cărui pistă este indicată prin hârtiuţe aruncate pantisocracy [tpaenti'sokrssi] s, pantisocraţic (comunitate utopica în care toţi sunt egali de primii participanţi. şi toţi guvernează). paper-clip [~klip] s. agrafă de birou. pantograph ['pasntsgrcrf, -toug-, -graf] s. 1. (electr.) pantograf; troleu. 2. (teAf.) panto- paper coal [~ koul] s. (mine) cărbune foios. graf. paper-covered [-iktwad] adj. broşat. pantographic(al) hpfenta'graefiktpl), -tOtt'g-] adj. pantografic. paper-cutter [~.kAt3r] s. cuţit de tăiat hârtie. pantographically [-aii] adv. pantografic. paperer ['peipsr3r] s. v. p a p e r h a n g e r . pantometer [paîn'tomit9r] s. (geod.) pantometru. paper factory ['pcips ifeekUTri] s. clamă de prins hârtii, agrafă pentru hârtie. pantomime ['prentsmaim] I.s. 1. (înv.) pantomim. 2. pantomimă. 3. spectacol pentru paper-file [~fail] s. (poligr.) mapă; dosar. copii reprezentat de Crăciun (în Anglia). II. vb. tr. a exprima prin pantomimă. III. adj. paper guide [~ gaid] s. (poligr.) conducere / ghidare a hârtiei. pantomimic. paper-hanger [~.h£erj3r] s. cel ce aplică tapetul. pantomimic(al) [rpasnta'mimiktal), -tou'm-] adj. 1. de pantomim; de pantomimă. paper-hangings [~ iruerjiijz] ş. pl. tapet. 2. (teatru) de feeric. paper industry ['pcipsr -indsstri] s. industria hârtiei. paper-knife ['pcip?nailj s. 1. cuţit de tăiat hârtie. 2. fălţuitor (al legatarilor de cărţi). pantomimist ['pasntspmaimist, -tou'm-] s. 1. pantomim. 2. actor de feeric. paper-maker [~pmeiksr] s. 1. fabricant de hârtie. 2. lucrător într-o fabrică de hârtie. pantoscope ['paentaskoup, -tous-] s. (fot.) pantoscop. pantry ['psentri] s. 1. cămară pentru veselă, alimente sou lenjuri; butler's ~ cămară paper-making Hmeikirj] s. fabricare a hârtiei. cu de-ale mâncării. 2. (mar.) oficiu. paper manufacturing [~ .mfenjuTa^kt/^rirj] s.v. p a p e r - m a k i n g . pantryman ['pîentrim3n],pl. pantrymen [-man, -men] s. majordom; ajutor al majordo­ paper-mill [-mil] s. fabrică de hârtie. mului; chelar. paper-money [-.niAni] s. bancnote. pants [p?ents] s. pi. 1. (amer. fam.) pantaloni bărbăteşti; (despre sofii) to wear the ~ paper napkin [~ -napkin] s. şerveţel de hârtie. in the family a ţine soţul sub papuc, a dicta în casă. 2. indispensabili / izmene lungi. paper reel [~ ri:l] s. sul de hârtie. pantskirt ['paentsk^t] s. fustă-pantalon. paper-refuse [~prefju;s] s. 1. deşeuri de hârtie. 2. maculatură. pantsuit ['p?entsju:t] s. costum de damă (jachetă şi pantaloni). paper roll [~ roul] s.v. p a p e r r e e l . pantyhose ['paentihouz] s. pi. şi sg. ciorapi-pantalon. paper scissors [~ isizsz] s. pl. (jx>ligr.) papşer. pap [paep] I. s. 1. terci, păsat; pireu; pastă. 2. mâncare pe jumătate lichidă (pentru copii paper securities [~ si.kjuaritizj s. pl. (ec.) titluri fiduciare. sau bolnavi). 3. (amer. fam.) venituri provenite dintr-un serviciu la stat. 4. (înv.) mamelă; paper stainer [~ isteinar[ s. 1. fabricant de tapete, 2. (peior.) mâzgalitor de hârtie, sfârc de sân. 5. (topogr.) mamelon. 6. (tehn.) butuc, bucşă. 7. (amer. fam.) tătic, papa. mâzgălici, scriitor prost. II. vb. tr. a transforma în pastă. paper stock [~ su>k] s. (tehn.) pastă de hârtie. papa1 [ps'pu:. amer. şi 'pu:p3, 'prepa] s. tată, tătic, papa. paper store [~ sto:rj ş. depozit de hârtie. 2 paper trade [~ treid] s. papetărie. papa ['pa:pa;] s. (bis.) 1. papă. 2. patriarhul Alexandriei. papacy J'pciposi] s. (bis.) 1. papalitate, demnitate de papă. 2. papalitate, durată a paper web [~ web] s. (pol/gr.) bandă de hârtie. păstoritului unui papă. 3. v. p o p e r y . paperweight [~weit] s. prespapier. papal ['peip^l] adj. (bis.) papal; apostolic. paper-work [~'w3:k[ s. muncă de birou; scriptologic. papalism ['peipolizam, -p^l-] s. (bis.) papism. paper wrappered [~ .rasped] adj. broşat. papalize ['pcipplaiz] (bis.) vb. A. tr. a converti la catolicism. B. in/r. a se converti la papery ['pciparij adj. 1. subţire ca hârtia. 2. asemănător hârtiei. catolicism. papier-mâche ['pa;pici'mu:/ci. -'mrejei, şi pronunţia franceză] s. (fr.) papier mâche, paparazzo [.paepa'raetsou],/?/. paparazzi j-tsi] s. fotoreporter copoi. mucava. papaveraceae [psipfevs'rcisii] s. pi. (bot.) papaveracee. papilionaceae [p3pilb'neisii:] s.pl. (bot.) papilionacce. papaveraceous [psppEevs'rciJss] adj. (bot.) papaveraceu. papilionaceous [ps-pilis'neijos, -liou'n-] adj. (bot.) papilioimceu. papilla [p3'pil3J,pl. papillae [-li(;)] s. (anat.) papilă. papaverous [pa'peiv^rss] adj. 1. de mac. 2. (fam.) somnifer, soporific. papaw [pa'ps: amer. şi 'po:p3:] s. v. p a p a y a (1,2). papillary [po'pilari, amer. şi 'paspilcri] adj. papilar. papillate ['prepileit, pa'pilcit] adj. papiliforrn. papaya [ps'pab, amer. p3'pa:jo:] s. 1. arborclc-dc-pcpcni, papaia (Carica papaya). papillated [-id] adj. v. p a p i l l a t e . 2. fruct de papaia. 1 paper ['pdps "] I. s. 1. hârtie; a sheet of ~ o foaie de hârtie; correspondence / letter papilliforrn [ps'pilifairnj adj. papiliforrn. ~hârtie de scrisori; packing/ wrapping/ brown ~hârtie de ambalaj / împachetat; blotting papillose ['paepilous] adj. papilar. ~ (hârtie) sugativă; drawing ~ hârtie de desen; cigarette ~ foiţă pentru ţigări; ruled ~ papism ['pcipizsm] s. papism. hârtie liniată; section ~ hârtie eu pătrăţele; waste ~ a) maculatură; b) hârtie de aruncat papist l'pcipist! s. 1. (peior.) papistaş. 2. sprijinitor al papalităţii. la coş; to commit to ~, to put down to ~ a scrie, a nota, a aşterne pe hârtie; to put / to papistic(al) [p3'pistik(3l), pci'p-] adj. papistaşesc. set pen to ~ a începe să scrie; to explain smth. on ~ a explica ceva în scris; on ~ pe papistry ['pcipistri] s. papism; (peior.) papistăşic. hârtie, în teorie, judecând după acte; ~ profits profituri pe hârtie / nercalizatc încă. papoose [p3'pu:s, amer. pre'p-] s. (amer.) copilaş indian. 2. document, act scris, piesă, corespondenţă; state ~s documente oficiale; ~s of a business pappiferous [ps'pifsrss] adj. (bot.) papifer. concern actele unei întreprinderi comerciale; ship's ~s acte de bord (pe vapoare). 3.pi. pappose ['paspous] adj. (bot.) cu egretă. acte de identitate, documente personale, documente de serviciu; my ~s actele / documentele pappus ['p?ep3s] s. (bot.) egretă. mele; family ~s documentele familiei; to send in one's ~s a) a-şi înainta demisia, a pappy1 ['paepi] adj. 1. terciuit, ca pireul. 2. moale, zemos. 3. (despre caracter) moale, demisiona; b) a-şi depune actele; (amer.) first ~s primele acte depuse de un cetăţean molatic. străin pentru a primi cetăţenia S.UA. 4. (ec.) poliţă, cambie; pl. hârtii de valoare, titluri pappy2 s. (amer. dial.) tăticii. negociabile, efecte; negotiable ~ titlu negociabil; commercial ~ poliţă, cambie. 5. (şi ~ paprica ['paepriko, ps'priika] s. v. p a p r i k a . money) bancnotă, bilet de bancă, hârtie monedă. 6. ziar, jurnal; weekly ~ foaie paprika ['peeprika, pa'priiks] s. paprica, ardei-roşu. săptămânală; fashion ~ jurnal de mode; what do the ~s say? ce scriu ziarele?; it's in Papuan ['prepjusn] I. adj. de papuaş. II. s. papuaş. the ~ e scris în ziar. 7. (şi examination ~) (univ.) întrebări scrise, chestionar scris, lucrare papula ['pcepjub],/?/. papule ['prepjul] sau papulae ['paepjuli:] £. (med.) papulă, pustulă, scrisă (la examene); a ~on English literature o lucrare scrisă/ un examen scris la literatura bubuliţă. engleză; a difficult ~ o lucrare / teză grea. un examen greu. 8. expunere (ştiinţifică), papular rpEepjuIa1"] adj. (med.) papulos, pustulos. comunicare, disertaţie, studiu; to read a ~ a face o expunere / o comunicare (unei societăţi papulose l'prepjulous] adj. 1. (med.) papulos, pustulos. 2. (bot.) papulos. savante). 9. (şi wall ~) tapet. 10. (şi voting ~) buletin de vot. 11. (şi hair ~, curl ~) bigudiu, papulous I'pEepjulos] adj. v. p a p u l o s e . pl. moaţe (pentru păr). 12. pachet, pacheţel, pungă de hârtie; a ~ of needles un pachet papyraceous [rpaepi'rci/os] adj. 1. subţire ca hârtia. 2. asemănător hârtiei. de ace; ~parcel pachet învelit în hârtie. 13. (teatru si.) permis gratuit, bilete de favoare; papyrus [p3'pair?s],pl. papyri [-rai] s. 1. (bot.) papirus (Cyperus papyrus). 2. (ist.) cei care beneficiază de permise gratuite sau bilete de favoare. II. adj. 1. de hârtie; din papirus. hârtie. 2. broşat. 3. (fig.) de hârtie; slab, subţire. 4. (jig.) teoretic; pe hârtie. 5. tipărit, par1 [pa;r] I. s. 1. paritate, egalitate; to be on a ~ with a) a fi asemănător cu; b) a fi publicat. III. vb. tr. 1. a tapeta. 2. a împacheta sau a înfăşură în hârtie. 3. a publica o la acelaşi nivel cu, a se putea măsura cu, a putea sta alături de. 2. (mai ales ~ of exchange) descriere a (cu gen.). 4. (teatru si.) a distribui bilete de favoare sau permise gratuite pentru (ec.) curs normal / comparativ a două valori de bursa. 3. (ec.) pari, valoare nominală; (un teatru). ■:■,.■ .,,.,!,.. at ~ al pari, la preţul valorii nominale; above ~ mai scump decât valoarea nominală; below ~ sub valoarea nominală. 4. medie; on a ~.în medic. 5. normal, stare normală; paperback [~bcek]s. carte broşată; roman ieftin. \. ; ;:,;,:■ v , . iod;



 par 2



I feel below / under ~ mă simt prost, nu mă simt în formă; up to ~ în stare normală, în formă. II. vb. tr. (rar) a egaliza, a pune semnul egalităţii între; a aduce la paritate. par2 s. (prese, de la p a r a g r a p h I). 1. (fam.) articolaş de ziar; writer of ~s, ~ writer ziarist de fapte diverse. 2. paragraf, alineat. par3 s. v. p a r (r). parabasis [ps'rabssisl.pl. parabascs [-si:z] s. (li(.) parabază. parabiosis [ipaVrobai'ousis] s. (biol.) parabioză. parabiotic [ipaVrebai'otik] adj. (biol.) parabiotic. parable ['paerabl] s. parabolă; pildă; to speak in ~s a vorbi în pilde; (înv.) to take up one's ~ a începe să vorbească. parabola [pa'rabata] s. (mat.) parabolă. parabolic(al) [,p£ere'bolik(al)] adj. 1. parabolic, simbolic, în felul parabolelor, prin parabole. 2. (mat.) parabolic. paraboloid [po'rartrataid] s. (mat.) paraboloid. paracentral [iparo'sentrel] adj. (anat.) paracentral. paracentric(al) [■pa:r3'sentrik(3l)[ adj. paracentric, eliptic. parachronism [pae'raikranizam] s. paracronism. parachute ['paro/mt,'--'-, ■--'-] I. s. 1. paraşută. 2. (mine) coş de siguranţă. 3. (fam.) umbrelă de soare. 4. (înv.) pălărie de damă cu boruri largi. II. vb. in/r. (si to ~ down) a coborî cu paraşuta. parachute jump [~ d3Amp] s. (av.) salt cu paraşuta. parachute light [~ lait] s. (mai ales mii.) aparat de iluminat prevăzut cu paraşută. parachutism ['paere/mtizam] s. paraşutism. parachutist ['paro/uitist,'—'--, ■--'—] s. paraşutist. paradase ['parokleisj s. (geol.) paraclază. paraclete ['pserakliit] s. (mai ales bis.) apărător, ocrotitor. paracrostic [iparo'krostik] s. (metr.) paracrostih. parade [pa'reid] I. s. 1, paradă, pompă, fast; to make ~ of one's virtues a face paradă de virtuţile sale. 2. (mii.) paradă; inspecţie, trecere în revistă (a trupelor); on ~ la inspecţie. 3. (mii.) teren pentru inspecţia trupelor. 4. promenadă publică, esplanadă, bulevard de-a lungul mării, faleză. 5. procesiune, defilare. II. vb. A. tr. 1. a face paradă de, a se făli cu, a-şi etala, a-şi arăta ostentativ (bogăţia, sărăcia, ştiinţa, învăţătura etc.). 2. (mil.) a inspecta, a trece în revistă. 3. a defila, a se plimba ţanţoş pe (stradă etc.). B. i«/r. 1. (mii.) a aduna trupele pentru inspecţie sau exerciţiu. 2. a defila; a merge în procesiune. 3. a se plimba ţanţoş. parade-ground [~graund[ s. Ioc de defilare. parader [p3'reidar] s. 1. plimbăreţ. 2. manifestant. paradigm ['psersdaim, amer. -dim] s. 1. tipar, model, exemplu. 2. (gram.) paradigmă. paradisaic(al) [iparodi'seiik(al)] adj. v. p a r a d i s i a c (al). paradise ['pzerodais] s. 1. paradis, rai; Paradise Lost Paradisul pierdut (poem de John Milton). 2. (teatru, si.) galerie, cucurigu. 3. parc zoologic. 4. (înv.) cameră mică de studiu. 5. (înv.) curte în faţa unei biserici. 6. (înv.) grădină a unui principe oriental. paradisiac [ipa:ro'disia:k, -'dizi-] adj. paradisiac, de paradis, de rai. ' paradisiacal [■pajrsdi'satakal, -di'zai-] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisial [iparo'disiol] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisian [.paîra'distan] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisic(al) [.paro'dizikfsl)] adj. v. p a r a d i s i a c . parados ['parados] s. (mil.) parapet pentru oprirea proiectilelor. paradox ['parodoks] s. 1. paradox; antinomic. 2. personaj paradoxal. 3. concepţie sau expresie contrară celor obişnuite. paradoxic [.psera'doksik] adj. (rar) v. p a r a d o x i c a l . paradoxical [-al] adj. 1. paradoxal; original; neaşteptat, neobişnuit. 2. înclinat spre afirmaţii paradoxale. paradoxically [-ali] adv. paradoxal; antinomic. paraesthesia [.pa:res'Bi:3i3, -zis] s. (med.) parestezie. paraesthesis [ipffires'6i:sis] s. v. p a r a e s t h e s i a . paraffin ['pjen>fi(:)n] I. s. 1. (chim.) parafină; ulei de parafină. 2. petrol (lampant), gaz. II. vb. tr. 1. a parafina, a impregna cu parafină. 2. a acoperi (mlaştini etc.) cu petrol. paraffin candle [~ ikaendl] s. lumânare de parafină. paraffîne [ipairofun] s., vb. v. p a r a f fi n (I, II). paraffin engine ['parofin iend3in] s. motor cu petrol. paraffinic [.paro'finik] adj. (chim.) parafinic. paraffining ['parofi(:)nin] s. 1. parafinare. 2. acoperire (a unei mlaştini ele.) cu petrol. paraffin lamp ['psrafin temp] s. lampă de gaz. paraffin oil [~ oil[ s. 1. petrol (lampant), gaz. 2. ulei de parafină. paraffin paper [~ ipeipa1-] s. hârtie parafinată. paraffin series [~ .stari(:)z] s. pl. (chim.) parafene. paraffin wax [~ wasks] s. parafină (transparentă). paraffiny ['pasrafini] adj. (despre mirosuri) de petrol. paragencsis ['paro'd3enisis] s. (biol.) parageneză. paragoge [.pasre'goud^i] s. (lingv.) paragogă. paragogic(al) [iparo'god3ik(3l)J adj. (lingv.) paragogic. paragon ['parogan, amer. si -gon[ I. s. 1. pildă, model, exemplu (de perfecţiune, virtute ele). 2. (mine) diamant fără pată (de peste o sută de carate). 3. (poligr.) literă de 20 de puncte. II. vb. tr. 1. (poetic) a compara. 2. (înv.) a cita ca exemplu. paragonite [po'ragonait, -go»-] s. (mineral.) paragonit. paragraph ['pasragrarf, amer. -grafi I. s. 1. paragraf, alineat; to begin a new / a fresh ~ a începe de la capăt. 2. (poligr.) alineat (semn care indică un nou paragraf). 3. articol scurt, articolaş, notiţă (în ziar). II. vb. tr. 1. a împărţi în paragrafe. 2. a publica într-un ziar un articol scurt despre. paragrapher [-sT] s. (amer.) v. p a r a g r a p h i s t .



680



paragraphia [iparo'grafis] s. (med.) paragrafie. paragraphic!al) [iparo'grafik(al)] adj. 1. paragrafie; în paragrafe. 2. compus din articolaşe. paragraphing ['peeregra:fiij, amer. -graf-] s. 1. aşezare în paragrafe. 2. (în ziaristică) compunere de articolaşe. paragraphist ['parogra:fist] s. 1. ziarist care culege ecouri din viaţa publică si redactează articole de fapte diverse. 2. autor de editoriale. paraguay ['parogwai, --'-] s. (bot.) ceai mate, ceai de Paraguay (din frunze de Ilex Paraguayensis). Paraguayan [ipferogwatan] I. adj. Paraguayan, din Paraguay. II. s. locuitor din Paraguay. parakeet ['paroki:t, ■--'-] s. (omit.) papagal mic cu coadă lungă. paraldehyde [pa'raldihaid, -dah-, amer. psr'a:-] s. (chim.) paraldehidă. . paralinguistics ['parolirj'guistiks] s. pl. (folosit ca sg.) paralingvistică. parallactic hpjere'laektik] adj. (astron.,fiz.) paralactic. parallax ['paroteks] s. (aslron., fiz.) paralaxă. parallel ['parolei] I. adj. 1. (with, to) paralel (cu); to be ~ with smth. a fi paralel cu ceva. 2. paralel, analog, similar, asemănător, corespunzător; a ~ case un caz similar / analog. II. s. 1. (linie) paralelă. 2. (geogr., astron.) paralelă; latitudine; (geogr.) ~ of latitude paralelă de latitudine; (astron.) twilight ~ cerc crepuscular. 3. (fig.) paralelă, comparaţie, seamăn, egal, pereche; an accident without ~ un accident fără egal; to draw a ~ between two things a face o comparaţie între două lucruri; to put oneself on a ~ with a se compara cu; to find one's ~ a-şi găsi perechea / seamănul; there is no ~ to it, it does not meet with a ~ n-are pereche / seaman, e fără pereche / seaman. 4. (mil.) tranşee paralelă (cu linia de fortificaţii). S. (poligr.) semn de referinţă / trimitere reprezentând două linii paralele (II). III. vb. tr. 1. a pune paralel. 2. a face o paralelă / o comparaţie între (două lucruri). 3. a egala, a fi egal / asemănător cu, a găsi perechea (cu gen.); you won't easily ~ that n-ai să-i găseşti uşor comparaţie. 4. (electr.) a lega paralel, a sincroniza (două dinamuri). 5. (amer., fam., despre o şosea etc.) a merge paralel cu. parallel bars [~ 'ba:z]s. pl. (gimnastică) paralele. parallelepiped [.parole lepiped, -ratal-, amer. si 'paro'Ieta'paiped] s. (geom.) paralelipiped. parallel flow ['parotal 'flou] s. 1. (electr.) curent în derivaţie. 2. (tehn.) echicurent. parallelism [.paralelizării, -ratai-] s. paralelism. parallelogram [iparo'letagram, -ral'el-, -long-] s. (geom., tehn.) paralelogram; ~of forces paralelogramul forţelor. parallelopiped [.parole'tapiped] s. v. p a r a l l e l e p i p e d . parallel rule ['parotal 'ru:l] s. (poligr.) linie dublă. paralogism [pa'ralîKtyzam, -lo«d3-j s. (log.) paralogism; raţionament ilogic; silogism fals. paralogist [ps'ratad3ist, -lo«d3-] s. persoană care face raţionamente ilogice. paralogize [po'ratad3aiz] vb. in/r. a raţiona greşit, a conclude ilogic. paralyse ['parolaiz] vb. tr. a paraliza (şi fig.); (fam.) laws that ~d industry legi care paralizau industria; fear ~d his steps frica i-a paralizat paşii; I was ~d by the news ştirea mi-a tăiat picioarele / m-a paralizat. paraţsed [-d] adj. paralizat (şi fig.); ~ in one leg paralizat de un picior; ~ in both arms paralizat de ambele mâini; ~ with fear paralizat de frică. paralyser [-or] s. agent paralizator. paralysing ['parolaizirj] adj. paralizant; it is ~ in its effect are efecte îngrozitoare. paralysis [ps'ralisis, -tas-], pl. paralyses [-si:z] s. paralizie, dambla. paralytic [iparo'litik, -ral'it-] I. s. paralitic, damblagiu. II. adj. de paralizie; to have a ~ stroke a avea un atac de paralizie. paralyze ['parolaiz] etc. v. p a r a l y s e etc. paramagnet ['paro'ma:gnit] s. (fiz.) substanţă paramagnetică. paramagnetic [iparomasg'netik] adj. (electr.) paramagnetic. paramagnetism [iparo'masgnitizam] s. (electr.) paramagnetism. paramatta [ipsera'msets] s. ţesătură uşoară de lână, lâniţă. Paramecium [.paro'mi:/tam, -stam] s. (zool.) parameciu. parament ['paroment] s. 1. (constr.) parte exterioară (a unui zid ele). 2. (înv.) ornament de cameră; chamber of ~s cameră de paradă. parameter [pa'ramiW, -mo-] s. (tehn.) parametru; constantă; factor; indice. parametrize [ps'ramitraiz] vb. tr. a determina parametrii (unui obiect etc.). parametron ['paro'nmtran] s. (cib.) parametron. paramilitary [iparo'militsri] adj. paramilitar. paramnesia [.parom'ni:zta] s. (mea1.) paramnezie. paramo ['puromou, 'pa;r-] s. (span.) platou înalt despădurit (în America de Sud). paramount ['paromaunt] adj.l. suprem, absolut; dominant; lord ~ stăpân absolut, suzeran. 2. precumpănitor, de primă importanţă; maxim; of ~ importance de cea mai mare importanţă; his influence became ~ influenţa lui deveni precumpănitoare. 3. domi­ nant; duty is ~ with him la el datoria primează. paramour ['paromu3r, -mo9r, -mo:r] s. (adesea peior.) iubit(ă), amant(ă). parang [pa:'ra;rj] s. pumnal mare malaez. parangon [po'rarjgon] s. 1. model de diamant; model de piatră preţioasă. 2. marmoră neagră (ae Egipt sau de Grecia). paranoea [,paro'ni:o] s.v. p a r a n o i a ; paranoia [iparo'nota] s. (med.) paranoia. paranoiac [penVnotek] aay. s. (med.) paranoic. paranoid E'paronoid] adj. paranoid. parapet ['paropit, -pet] s. 1. (mil.) parapet. 2. trotuar. 3. (constr.) parapet; fronton; balustradă; rambleu. parapetalous [iparo'petatas] adj. (bol.) de ambele părţi ale petalei.



 681



parapeted ['pasrapitid, -pet-] adj. (mil. constr.) prevăzut cu parapete. paraph ['pasraf] I. s. parafă. II. vb. tr. a parafa. paraphernal [ipaera'famal] adj. (jur.) parafemal. paraphernalia [.peerafa'neilia] s. pl. 1. (jur.) parafernă, bunuri parafemale, avere personală. 2. (fam.) catrafusc, calabalâc, lucruşoare. 3. accesorii (de pescuit etc.). 4. dichisuri, găteli, mărunţişuri de toaletă. paraphrase ['pasrafrciz] I. s. parafrază. II. vb. tr. a parafraza. paraphrastic [ipsra'frsstik] adj. parafrastic. paraplegia [ip32ra'pli:d3ia] s. (med.) paraplegic paraprofessional ['pasrapra'fcjanl] s. 1. tehnician autodidact. 2.pl. personal tehnic sau medical cu studii medii. parapsychology ['paîrasai'kalad3i] s. parapsihologic. paraselenae [ipxrssiliini:], pl. de la p a r a s e 1 e n e. paraselene [ipaa-asi'lkni], pl. paraselenae [-ni:] s. paraselen, lună falsă / iluzorie. parasital ['paerasaitl] adj. parazit; parazitar. parasite ['paerasait] s. 1. (biol.) parazit. 2. (fam.) lingău, linge-blide; parazit. parasitic [ipsra'sitik] adj. 1. parazit(ar). 2. (fig.) parazitar. parasitic disease [~ di'zi:z] s. (biol.) boală parazitară, parazitoză. parasiticide [■paera'sitisaid] s. substanţă distrugătoare de paraziţi; insecticid. parasitism ['pasrssaitizam] s. parazitism. parasitize ['pzerasitaiz] vb. tr. (biol.) a trăi ca parazit pe. parasitized [-d] adj. infestat / năpădit de paraziţi. parasitoid ['pasrasitaid] adj. v. p a r a s i t i c . parasitology [ipasrasai'talad3i] s. parazitologie. parasol [ipzera'sal,'—] s. 1. umbrelă (de soare). 2. (av.) avion cu aripi parasol. parasympathetic [.pajrasimpa'Osetik] adj. (fiziol.) parasimpatic. parasynthesis [,pasra'sin8isis] s. (lingv.) derivare parasintetică. parataxis [.paera'tasksis] s. (gram.) parataxă (înşiruire a propoziţiilor fără elemente de legătură). parathyroid [ipa;ra6airaid] s. (fiziol.) paratiroidă. paratory ['pasratari] s. 1. cameră de pregătire. 2. cameră de toaletă. 3. (bis.) paraclis. paratrooper l'pa;ratru:par] s. (av. mil.) paraşutist. paratroops ['paeretruips] s. pl. (av. mil.) trupe paraşutate. paratyphoid ['pasra'taifaid,'—i—] s. (mea1.) paratifoidă. para-university ['pa;ratju:ni'V3:s/ti] s. (amer.) aprox. universitate populară. paravane ['pseravein] s. (mar.) draga din prova. parboil ['pu:boil] vb. tr. 1. a lăsa să dea numai într-un clocot, a fierbe pe jumătate. 2. (fig.) a arde (la soare etc.). parbuckle ['pUibAkl] I. s. 1. dispozitiv pentru ridicarea şi coborârea butoaielor. 2. (mar.) parabuclă. II. vb. tr. a ridica (si to ~ up) sau a coborî (si to ~ down) cu ajutorul dispozitivului p a r b u c k l e . Parcae ['pa:si:] s. pl. (mitol.) Parce. parcei ['pa:sl[ I.s.l. parte, porţiune, fragment; part and ~parte esenţială / integrantă. 2. parcelă, lot (de pământ); ~ of land parcelă de pământ. 3. pachet; colet; partidă (ae mărfitri); to wrap up a ~, to do up / to make a ~ a face un pachet; to do up goods into ~s a împacheta mărfuri; postal ~ colet poştal; sealed ~ pachet sigilat; (ec.) ~ of shares pachet de acţiuni; (ec.)~ of goods partidă de mărfuri; (ec.) bill of ~s factură; (/erov.)~s office birou de mărfuri. 4. (peior.) bandă, grămadă, clică; a ~ of lies o grămadă de minciuni; a ~of rogues o clică de puşlamale. II. adv. (lit.) parţial, în parte. III. vb. tr. 1. (mai ales to ~ out) a împărţi, a parcela, a distribui; a împărţi (o moştenire); a parcela (loturi de pământ); (ec.) to ~ out goods a împărţi mărfurile în loturi. 2. a împacheta, a face colet, a ambala (cârti etc.). 3. (mar.) a înfăşură (o parâmă). 4. to ~ up a împacheta. parcel-bearded ['pa:sl,biadid] adj. (rar) bărbos în uncie părţi ale feţei. parcel-blind [-blaind] adj. (rar) orb pe jumătate. parcel book [~ buk] s. fract (al unui colet poştal etc.). parcel car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon de coletărie. parcel delivery [~ dirlivari] s. serviciu de mesagerii. parceled ['pa:sld] adj. v. p a r c e l l e d . parcel gilt ['pa:sl gilt] adj. aurit pe dinăuntru. parcenary ['pastori] adj. de parcelare. parcelled ['pu:sld] adj. izolat; separat. parcelling ['pa:slirj[ s. (into) parcelare; partaj; împărţire. parcei post ['pa:sl poust] s. serviciu de coletărie; to send smth. by ~ a trimite ceva prin coletărie. parcenary ['pa:sinari, -neri] s. (jur.) succesiune în indiviziune, moştenire în devălmăşie. parcener ['pa:sinar] s. (jur.) comoştenitor. parch [pa:t/] vb. A. tr. 1. a prăji uşor (orz, mazăre etc.). 2. a usca, a arde (la soare, de sete etc.); to have ~ed lips a avea buze arse (ae sete, friguri etc.); a ~ed wayfarer un călător însetat. B. intr. (despre limbă, buze etc.) a se usca, a fi ars (ae căldură, sete etc.). parched [-t] adj. uscat; arid. parching ['pa:tfirj] I. adj. (despre căldura etc.) arzător; (despre vânt etc.) care usucă. II. s. uscare. parchment ['pa:tjrnant] l.s.l. pergament. 2. coajă (a bobului de cafea). 3. document pe pergament. II. vb. tr. a transforma în pergament. parchment maker [~ imeika1"] s. fabricant de pergamente. parchment making [~ 


Parisienne



pard2 s. (amer. si.) tovarăş, camarad; asociat. pardner E'pa:dnar] s. (amer. dial.) 1. prieten, amic (ca termen de adresare). 2. partener, asociat. pardon [fpa:dn] I. s. 1. iertare; I beg your ~ iartă-mă, scuză-mă; I beg your ~? poftim? 2. (jur.) graţiere; amnistie; general ~ amnistie generală. 3. (bis. ist.) indulgenţă. II. vb. tr. 1. a ierta, a trece cu vederea, a nu lua în nume de rău; ~my interrupting you iartă-mă că te întrerup! dă-mi voie să te întrerup! 2. (jur.) a graţia. pardonable ['pa:dpnabl] adj. 1. scuzabil. 2. (yur.) care se poate graţia. pardonableness [-nis] s. 1. calitate (a unui fapt etc.) care îi îngăduie să fie iertat; scuzabilitate (a unei greşeli). 2. (jur.) natură graţiabilă sau amnistiabilă (a unui aWict etc.). pardoner ['pa:danar] s. 1. persoană care iartă. 2. (bis. ist.) vânzător de indulgenţe. pardon monger ['pa:dn imAngar] s. v. p a r d o n e r 2 . pardon stall [~ sts:l] s. (bis.) jeţ al duhovnicului. pare [pear] vb. tr. 1. (si to ~ off) a tăia (o unghie etc.). 2. (si to ~ off / away) a tăia (neregularităţi, colturi etc.), a potrivi. 3. a curăţa, a descoji (legume, fructe etc.). 4. (si to ~ down) a reduce, a scurta, a tăia din. 5. a tăia (iarba de pe un teren etc.). paregoric [ipîera'gorik, -ri'g-] (med.) I. adj. calmant. II. s. calmant. paregoric elixir [~ i.liksa'] s. (farm.) tinctură de opium. parenchyma [pa'renkima] s. (anat., bot.) parenhim. parent ['pearant] I. s. 1. părinte. 2. strămoş, străbun. 3. (bot., zool.) autor (animal sau plantă care a dat naştere altora). 4. izvor, pricină, cauză (a răului etc.). 5. lucru din care provine alt lucru; mamă. parentage [-id3] s. 1. provenienţă, origine, obârşie; familie; born of humble ~ născut din părinţi modeşti. 2. (rar) calitate de părinte; paternitate; maternitate. parental [pa'rentl] adj. 1. părintesc. 2. din care izvorăşte. parentally [parentali] aaV. (a se purta etc.) ea un tată, ea o mamă, părinteşte. parental school [pa'rentl 'sku: 1 ] s. (amer.) şcoală pentru copii delincvenţi sau înapoiaţi. parenteral [paVrentaral] adj. (med.) parenteral. parenthesis [pa'renBisis, -8as-],pl. parentheses [-si:z] s. 1. paranteză; in parentheses între paranteze; by way of ~ în paranteză. 2. (mai ales pl.) paranteze rotunde. 3. (fam.) intermezzo, interludiu, interval. parenthesize [pa'rcnBisaiz] vb. tr. 1. a adăuga în paranteză; a intercala / a introduce între paranteze. 2. a pune în paranteză. parenthetic(al) [ipasr3n'6etik(al)] adj. 1. între paranteze. 2. (fig.) în trecere. 3. bogat în paranteze / digresiuni. parenthetical clause [~ rkto:z] s. (gram.) propoziţie incidenţă. parenthetically [ipxran'Oetikali] adv. în paranteză. parenthood fpsaranthud] s. calitate de părinte; paternitate; maternitate. parenticide [pa'rentisaid] s. (yur.) paricid. parent-in-law ['pearsntui'to:],^/. parents-in-law [-rants-] s. socru sau soacră. parentless [.pearantlis] adj. orfan, fără părinţi. parent metal ['pearant imetl] s. (metal.) metal de bază. parent rock [~ .rak] s. (geol.) rocă-mamă. parer ['pearar] s. 1. tăietor, persoană care taie. 2. tăietoare, maşină de tăiat. parergon [pas'ra:gan],pl. parerga [-ga] s. 1. lucru suplimentar. 2. ornament, podoabă. par excellence [pair rcksalâ:ns şi pronunţia franceză] (fr.) adv. prin excelenţă; mai ales. parfleche ['pa:fle/, -'-] s. (amer.) 1. piele de bivol. 2. şa din piele de bivol. parget ['pu:d3et, -it] (constr.) I. vb. tr. 1. a împodobi (un zid) cu stucatură. 2. a tencui. II. s. 1. stucatură. 2. tencuială; gips, ipsos. 3. ceruză. pargeting [-in] s. (constr.) 1. stucatură. 2. tencuire. pargetry [-ri] s. (constr.) 1. tencuială. 2. stucărie. parhelion [pa:'hi:lian, -lianj.pl. parhelia [-lia] s. (astron.) parhelie; soare fals. pariah ['patria] s. (i/ui.) paria (şi fig.). pariah dog [~ dog] s. câine vagabond (în India). Parian ['pearian] I. adj. de Păros. II. s. porţelan de Păros, biscuit. paries ['peirii:z],pl. parietes [pa'raiatiiz] s. (biol.) perete al unei cavităţi. parietal [pa'raiitl] adj. (bot., med.) parietal. parietes [pa'raiati:z] pl.de la p a r i e s. paring ['pearin] s. 1. tăiere. 2. pl. bucăţele (ae unghie, hârtie etc.) tăiate; coji; resturi. 3. talaş. paring knife f~ naif] s. cuţit de sculptat în lemn. Paris doll fpsris doi] s. manechin. Paris green [~ gri:n] s. (chim.) verde de Paris. parish ['pasri/] I. s. 1. (bis.) parohie, enorie; to be on the ~ a) a se afla în sarcina comunităţii, a primi un ajutor de paupertate; b) a se afla pe capul cuiva, a fi în sarcina cuiva; to come on / upon to the ~, to throw oneself on the ~ a cădea pe capul cuiva, a ajunge în sarcina cuiva; union of ~es asociaţie de săraci; unimpropriated ~ parohie a cărei administraţie nu se află în mâna unui laic. 2. enoriaş. 3. (si civil ~) (pol.) comună. II. adj. parohial; comunal. parish boy [~ boi] s. copil găsit. parish clerk [~ kla:k] s. paracliser, ţârcovnic. Parish Council [~ .kaunsil] s. consiliu comunal. parishioner [pa'ri/3nar] s. enoriaş. parish lantern ['paeri/ -laentan] s. (glumeţ, peior.) luna. parish-pump politics [~p\mp 'politiks] s. politică mărginită. parish register [~ ,red3istar] s. registru parohial. parish road [~ roudl s. drum vicinal. parish school [~ sku:l] s. şcoală comunală. Parisian [pa'rizian, -3ian, -3an] I. adj. parizian. II. s. parizian. Parisienne [pari'zien] s.f. pariziană.



 Paris red



682



parochial [ps'roukial] adj. 1. parohial. 2. comunal. 3. (fig.) (de interes) local; îngust, Paris red ['paeris red] s. (chim.) oxid de iler: roşu englez. parity1 ['pseriti] s. 1. egalitate. 2. (ec.) paritate. 3. analogic, paralelism, corespondenţă; lipsit de orizont, mărginit, provincial. parochialism [-iz^m] s. interese înguste / meschine; orizont mărginit; politică lipsită by ~ of reasoning prin analogie. de orizont; îngustime de vedere. parity2 s. (med.) fecunditate. parochial spirit [pa'roukiol 'spirit] s. (fam.) spirit meschin, vederi înguste. park [pa:k] I. s. 1. parc, grădină. 2. parc (de vehicule etc.); Ioc de staţionare. parodist ['parodist] s. parodist, autor de pastişe. 3. (cinegetica) rezervaţie (de cerbi etc.). 4. împrejurimi ale unui castel. II. vb. A. tr. parody ['paradi] I. s. pastişă, parodie. II. vb. tr. a parodia, a pastişa. 1. a îngrădi (un teren etc.) pentru parc. 2. a parca (vehicule); a gara; (fam.) to ~ one's parol [pa'roul, 'pasrsl] s. 1. cuvânt; (jur.) by ~ verbal. 2. (jur.) avocat pledant. hat in the hall a-şi lăsa pălăria în vestibul. B. refl. (amer. si.) a se instala; his parol contract [~ ik^ntra^kt] s. (jur.) contract verbal. mother-in-law came and ~ed herself on him soacră-sa s-a instalat la el; I shall ~myself parol evidence [~ .evidans] s. (jur.) mărturie verbală. here till he sees me nu mă mişc de aici până ce nu iese să stea de vorbă cu mine. parole [pa'roul] I. s. 1. (şi ~ of honour) cuvânt de onoare; prisoner on ~ a) (mil.) parka[Jpa:ka] s. 1. şubă (cu glugă). 2. oprox. hanorac; canadiană. prizonier lăsat în libertate pe cuvânt de onoare; b) (jur.) deţinut eliberat în anumite condiţii; parkade [pa:'keidj s. (canad.) clădire folosită ca garaj pe mai multe niveluri. to be put on ~ a fi eliberat pe cuvânt de onoare; to break one's ~ a-şi călca cuvântul parked [pu:kt] adj. 1. parcat. 2. (despre automobile) staţionat. de onoare. 2. (mii.) parolă, cuvânt de onoare. II. vb. tr. (mii.) a elibera (un prizonier) pe parkerize ['pa:koraiz] vb. tr. (tehn.) a parcheriza. cuvânt de onoare; (jur.) a elibera (un deţinut) în anumite condiţii. parkerizing [-in] s. (tehn.) parcherizarc. parolee [parrou'Ii:] s. (amer.) deţinut pus în libertate pe cuvânt de onoare. Parkhurst [rpa:kho:st] s. numele unei închisori din Anglia. paronomasia [ipa2rono'mei3io, -zis, -rounou'm-] ş. paronomază; joc de cuvinte; alăturare parking ['pa:kirj] s. (auto) 1. parcare; staţionare; no ~here parcarea interzisă. 2. parc a unor cuvinte înrudite. (de autovehicule). 3. parking, loc de parcare, parcaj. paronym ['paersnim, -roun-J s. l.flingv.) paronim, cuvânt derivat din aceeaşi rădăcină. parking attendant [~ Sitendont] s. gardian pentru paza parcurilor de vehicule, paznic 2. (rar) omonim. 3. (peior.) tiz, persoană cu acelaşi nume. de parcare. paronymy [pn'ronimil s. (lingv.) paronimic. parking brake [~ breik] s. (auto) frână de mână. paroquet ['packet,-rouk-J s. v. p a r a kc'e t. parking light [~ lait] s. (auto) lanternă de poziţie. parotid [po'rotidj (anat.) 1. adj. de parotidă. II. s. parotidă. parking lot [~ bt] s. (amer.) v. p a r k i n g p l a c e . parotidean [paeroti'diion] adj. v. p a r o t i d (I), parking metre [~ inii:tar] s. parcometru. parotid gland [po'rotid iglamdj s.v. p a r o t i d (II). parking place [~ pleis] s. loc de parcare / staţionare, parcaj, parcare. parotitis [.pfero'taitis, -rou't-] s. (med.) parotidită, oreion. Parkinson's disease ['pa:kinsnz di'zkz] ş. (med.) maladia/ boala lui Parkinson. paroxysm ['pasraksiz^m] s. 1. (med.) paroxism (al unei bolî etc.). 2. (fam.) criză, acces Parkinson's Law [~ 'b:[ s. (glumeţ) „Legea Iui Parkinson" (potrivit căreia munca şi (de râs, turbare etc.). . forţele de munca sunt umflate în scripte). paroxysmal [rpasrak'sizmsl] adj. cu paroxisme; de o violenţă extremă. parkland [rpa:klond] s. pajişte cu arbori răzleţi. paroxysmic [ipasrak'sizmik] adj. v. p a r o x - y s m*a 1. parkway [rpa;kwei] s. (amer.) alee, bulevard; promenadă. parpen l'paipan] si (constr.) piatră de grosimea zidului. parky1 ['pa:ki] adj. (fam., despre vreme) răcoros; the ~ morning air acrul proaspăt parquet ['po:kci, -ki, 'pu:kit,amer. pcr.'kci,-'ket] I.s. 1.parchet. 2.(amer. teatru) fotoliu şi tare al dimineţii. de orchestră. II. vb. tr. a parcheta. parky2 s. (fam.) paznic sau îngrijitor de parc. parquet circle [pa:'kci -sarkl] s. (amer. teatru) stal II. parlance ['paibns] s. limbă; vorbire, grai; limbaj; in common ~ în vorbirea obişnuită; parquet(t)ed ['pa:k;?id, 'pa:kitid, amer. pa:'keid, -'ketid, -'keted] adj. parchetat. in legal ~ în limbaj juridic. parquetry ['pu:kitri, -ket-] s. parchetare. parley ['pa:li] I. s. parlamentari, tratative, negocieri; to hold a ~ a duce tratative, par(r) [pu:r] s. 1. (iht.) somon tânăr. 2. (zool.) iepure tânăr. a parlamenta; to beat / to sound a ~ a cere începerea tratativelor prin sunet de tobă sau parrakeet ['pasrakiit] s.v. p a r a k e e t . trompetă. II. vb. A. tr. (înv., peior.) a vorbi (o limbă străină). B. intr. a parlamenta, a parral ['paerol] s.v. p a r r e l . duce tratative; a începe negocieri. parrel ['peeral] s. (mar.) troţă de vergă. parleyvoo [ipa:li'vu:] (peior.) I. s. 1. (limba) franceza. 2. francez; franţuzoaică. II. vb. parricidal [ipa;ri'saidl] adj. paricid. intr. a vorbi franţuzeşte. parricide ['paerisaidj s. 1. crimă de paricid. 2. (criminal) paricid. 3. trădător de patrie. parliament1 ['pa:lomont, -Hm-] I. s. parlament; the Houses of Parliament camera şi 4. trădare de patrie. senatul, parlamentul; authorised / permitted / legalised by act of ~ autorizat printr-un parrot ['parrot] I. s. (omit.) papagal (Psittacus erithacus); (fam) she is a mere ~ vorbeşte act al parlamentului; High Court of Parliament denumirea oficială a parlamentului ca un papagal. II. vb. tr. 1. a repeta papagaliceşte. 2. a învăţa papagaliceşte. englez. II. adj. parlamentar. parrot disease [~ di-zi:z] ş. (med.) psitacoză, boala papagalilor. parliament2 s. turtă dulce. parrot green [~ gri:n] s. ccladoiu culoare verde-palid. parliamentarian ['pa:bmcn't£arian, -lini-, -man-] I. adj. parlamentar. II. s. 1. parla­ parrotry ['pasratri] ş. repetare mecanică / papagalicească a cuvintelor altora, imitaţie mentar, membru al parlamentului; bun orator parlamentar. 2. (ist.) partizan al guvernării servilă a vorbelor altora. . parlamentare (în timpul Revoluţiei burgheze din sec. al XVÎI-lea). 3. cunoscător al parry ['pairi] I. vb. tr. a para; a zădărnici; to ~ a question a ocoli o întrebare. II. s. practicilor parlamentare, politician experimentat. 4. persoană însărcinată cu respectarea parare, zădărnicire. regulilor în parlament. parse [pa:z, amer. pa:s] (gram.) vb. A. tr. a analiza (morfologic sau sintactic). B. intr. parliamentary [>p«:b'ment;?ri, -li'nl-] adj. 1. parlamentar; old ~ hand parlamentar a face o analiză gramaticală (morfologică sau sintactică). rutinat; ~ language a) limba aleasă (admisă în parlament); b) (fam.) vorbire cuviincioasă. parsec ['pa:sck] s. (astron.) parsec (unitate de distantă interastralâ). 2. democratic. Parsee [pu:'si:,'-'-] s. (rel.) pars (partizan al doctrinei lui Zoroastru în India). parliamentary agent [~ 'eid3ant] s. consilier juridic acreditat pe lângă un corp Parseeism [-izpm] ş. (rel.) parseism, credinţa parşilor. legislativ, reprezentând o corporaţie interesată de un proiect de lege. parsimonious [ipaisi'mounias] adj. 1. parcimonios, econom. 2. (peior.) zgârcit, calic. parliamentary election [~ i'lck/^n] s. alegeri legislative / parlamentare. parsimony ['pa:simani, amer. 'pu:rsiirnouni[ s, 1. parcimonie, economie; to exercise parliamentary train [~ 'trein] ş. (înv.) tren cu tarif redus. ~ (of phrase) a fi zgârcit în cuvinte, a fi calic Ia vorbă. 2. (peior.) zgârcenie, calicie. parliament cake ['pu:toment kcik[ s.v. p a r 1 i a m e n t v parsing ['pu:zin, amer. - sirj] s. 1. (gram.) analiză morfologică sau sintactică. 2. (infor.) Parliament Hill [~ hil] s. 1. (canad.) colina Parlamentului (în oraşul Ottawa). 2. (Jîg.) derivare. Parlamentul canadian. parsley ['pa:sli] s. (bot.) pătrunjel (Petroselinum hortense). parlor etc. (amer.) v. p a r l o u r etc. parsnip ['pa:snip] s. (bot.) păstârnac (Pastinaca saliva); fine words butter no ~s fapte parlor house ['pa:la haus] s. (amer. si.) bordel, lupanar. nu vorbe. parlour [.'pa:ta1"]s. 1. salon (al unei case modeste). 2. cabinet al directorului (unei bănci). parson |'po:sn] s. 1. (preot) paroh. 2. (fam.) pastor; preot; popă; (înv.) Fleet ~ preot 3. salon, fumoar (la hotel etc.). 4. (amer.) salon (de coafură); atelier, cabinet (foto- care cunună în taină pe oricine. graflc etc.). parsonage [-id3] s. presbiteriu, casă parohială. parlour boarder [~ ibada1"] s. elev intern privilegiat (care locuieşte împreună cu familia. parsondoni [-dorn] s. preoţie. directorului şcolii etc.). parsoness [-is] s. (glumeţ) preoteasă (soţie de preot). parlour-car [~ko:r] s. (amer. ferov.) vagon-salon. parsonic(al) [pa:'sDnik(3l)] adj. (fa/u.) popesc, preoţesc. parlour games [~ geimz] s. pl. jocuri de societate. parson's nose ['pcr.snz nouz] s. (fam.) târtiţă (la păsări). parlour-maid [~mcid] s. iată în casă; jupâneasă. parson's week [~ wi:k] s. (fam.) concediu de treisprezece zile. parlour socialist [~ rsoujslist] ş. socialist de salon. part [pa:t] I. s. 1. parte, bucată, porţiune; a ~ of the whole o parte din întreg; a ~ of parlour tricks [~ triks] s. pl. (fam.) distracţii sau jocuri de salon. the house o parte din casă; ~ of the year parte din an; to cut into two ~s a tăia în două parlous I'po:Ias] I.adj. 1.(lit.) primejdios. 2.(înv., dial.) răutăcios; hâtru. 3. (înv., dial.) părţi; it is not bad in ~s uncle părţi nu sunt rele; in the early ~ of the month în prima surprinzător de. grozav de (deştept etc.). II. adv. (înv., dial.) extrem; teribil, grozav de. parte a lunii, în primele zile ale lunii; only ~of his story is true numai o parte din povestea lui este adevărată; in ~ în parte, parţial; ~ and parcei of parte integrantă din. 2. (mat., parlously [-11] adv. primejdios, periculos. chim.) parte; four ~s of the whole patru părţi din total; a second is the sixtieth ~ of a parly ['pa:lij s. (sl.) v. p a r l i a m e n t a r y t r a i n . ; minute o secundă este a şaizeeea parte dintr-un minut; ~s of a fraction părţi dintr-o fracţie. Parmesan [ip(i:mi'z?en,'—] s. parmezan.' ■ ' Parnassian [po'iieesion] I. adj. paniasiâh.IIi's.pâriiasiari: '■; 3. parte, organ, membru (al unui organism viu); the ~s of the body părţile corpului. ; ; : U:A n; 4. (telm.) parte, piesă; element, organ; spare ~s piese de rezervă, accesorii. 5. (gram.) Parnassus [pai'nfesos] s. 1. (mitol.) Parnas. 2;(învj culegcre de■poem .' ''



 683



parte; ~ of speech parte de vorbire / cuvânt; principal ~s of a verb timpurile principale ale unui verb. 6. parte; volum; secţiune; fasciculă (a unei cărţi); to come out in ~s a apărea în fascicule. 7.pl. părţi, ţinuturi, regiuni; meleaguri; the ~s of the world părţile lumii; continentele globului; to travel in foreign ~s a călători în străinătate / pe meleaguri străine; he doesn't belong to these ~s nu c de prin partea locului. 8. parte, participare, contribuţie, aport (de activitate); treabă, datorie, sarcină; to take ~ in a lua parte la, a participa la; for my ~ din partea mea, în ceea ce mă priveşte: to do one's ~ a-şi da contribuţia; a-şi îndeplini sarcina; to take no ~ in smth. a nu lua parte la ceva. a se dezinteresa de ceva; it was not my ~ to interfere nu era treaba / datoria mea să intervin; to have neither ~ nor lot in a nu avea nimic comun cu; he had no ~ in it n-a avut nici tin amestec. 9. (teatru) rol, personaj; to play the ~ of Lear a juca rolul lui Lear; to play a~a)ajucaunrol;b)(j?g.)a juca teatru, a face teatru, a fi nesinecr. 10. parte (în discuţie), apărare; to take the ~ of, to take ~ with a lua partea (cuiva); on the ~ of din partea (cuiva); on my ~ din partea mea; it would be very kind on your ~ ar fi foarte amabil din partea dumneavoastră. 11. pi. facultăţi, calităţi, capacitate (intelectuală); a man of (good) ~s un om de valoare / capabil. 12. (muz.) voce; partitură; for / in / of several ~s pe mai multe voci; orchestral ~s partituri de orchestră; song in three ~s cântec pe trei voci. 13. (amer.) cărare (în păr). ♦ to take in bad / ill ~ a lua în nume de rău. II. adv. în parte, parţial; ~ eaten mâncat în parte; ~ wool ~ cotton jumătate lână. jumătate bumbac. III. vb. A- tr. 1. a împărţi, a desparţi, a separa; a ramifica; an island ~s the river into two branches o insulă desparte / ramifică râul în două braţe; friends long "-ed prieteni despărţiţi de mult; to ~ company a) a se despărţi (de prieteni, de rude); b) a călători în direcţii opuse; c) a fi de păreri diferite; to ~ one's hair a face o cărare (în păr), a pieptăna cu cărare. 2. (citim.) a descompune, a separa. 3. (mar.) a rupe (odgonul, frânghia). 4. (înv.) a împărţi, a distribui; to ~ the booty a împărţi prada. B. intr. 1. a se despărţi, a se separa, a se ramifica, a pleca; to ~ good friends a se despărţi ca buni prieteni; the roads ~ed drumurile s-au despărţit. 2. (mar., despre odgon, frânghie etc.) a se rupe. 3. to ~ from a se despărţi de (cineva), a părăsi (pe cineva); to ~ with a) a se separa de, a se despărţi de (cineva sau ceva); a ceda; to ~ with one's child a se despărţi de copilul său; he hates to ~ with his money nu-i place să-şi cheltuiască banii; b) a concedia (un servitor etc.). partake [po:'tcik, amer. şi p?-\,[xist partook [pu:'tuk, amer. şi p?-],part. tree, partaken [pu:'teikpn, amer. şi po-] vb. A. tr. a împărtăşi, a împărţi (soarta cuiva etc.); a lua parte la. B. intr. to ~ of 1. a lua parte / a participa la; a face parte din. 2. a se împărtăşi din, a-şi lua partea de. 3. a uza de. a profita de (ospitalitatea cuiva etc.). 4. a lua din, a gusta; a se înfrupta din; a mânca; a bea. 5. a ţine de; language that ~s of boastfulness limbaj care are o notă de înfumurare. partaken [pa:'tcik^n. amer. şi pa-] part, trec. de la p a r t a k e . partaker [pti:'tcik3r, amer. şi pa-] s. părtaş, participant; we were whole-hearted ~s in their sorrow (noi) am luat parte din toată inima la nenorocirea lor. partan 1'purWn] s. (scot.) 1. crab. 2. persoană dezagreabilă sau morocănoasă. parterre [pu:t£3r] s. 1. parter din fiori. 2. (teatru) parter, stal. 3. (amer.) stal de sub galerie, al treilea stal. part exchange [ipc:t iks'tjeind3] s. (corn.) sistem de cumpărare prin înapoierea unor bunuri vechi pentru altele noi (plus diferenţa de preţ). parthenogenesis ['pu:6inou'd3enisis, Tpa:G-] s. (zool., bot.) partenogeneză. Parthenon ['pu:Gin3n, -03n-, amer. şi -non] s. Partenon. Parthian ['poiGian] adj. al părţilor; a ~ shaft /shot /arrow ripostă finală, ripostă dată în momentul plecării. parti [pa:'ti:[ s. (fr.) partidă, căsătorie. partial ['pa: Jail I. adj. 1. (to, towards) părtinitor, nedrept, injust (cu). 2. (to) care are o înclinaţie / aplecare / predilecţie / slăbiciune / dragoste (pentru); he is very ~ to sport îi place foarte mult sportul. 3. parţial, incomplet, în parte; ~ damage to goods avarie parţială a mărfurilor. 4. local. 5. (bot.) izolat, unic. 6. (muz.) armonic. II. s. (muz.) armonic. partialist [-ist] s. persoană părtinitoare. partiality [»pa:/i'a?liti, amer. şi puir'/asliti] s. 1. părtinire, parţialitate; nedreptate. 2. (to, for) înclinaţie, aplecare, predilecţie, slăbiciune, dragoste (pentru). 3. favoritism. partialize ['ptr/alaiz] vb. A. tr. a face (ceva) cu părtinire. B. intr. a fi părtinitor. participance [pa:'tisipans, -ss-] s. participare. participancy [-i] s.v. p a r t i c i p a n c e . participant [pci;'tisip3nt| I. s. participant, părtaş. II. adj. (rar) 1. care ia parte; to be - to a lua parte la. 2. ~ of având aceleaşi trăsături ca. participate [pu:'tisipeil] vb. A. tr. 1. a participa la, a lua parte Ia (munca etc.). 2. a împărtăşi, a lua parte la (bucurie etc.). B. intr. 1. (in) a participa la, a lua parte (la). 2, (rar) (of) a avea ceva comun (cu). participation [pa:itisi'pei/3n, ipo:tis-, amer. par-t-] s. 1. participare. 2. participate. participational ipa:ptisi'pei/3nl] adj. care presupune o participare directă; (despre un spectacol I o expoziţie) care implică participarea spectatorilor. participator [pu:'tisipcit3rî s. (in) participant, părtaş (la); to be~in a crime a fi părtaş la o crimă. participial fptr.ti'sipisl] adj. (gram.) participial. participle ['pa;tisipl] s. (gram.) participiu. participled [-d] adj. (si.) blestemat, afurisit. partide ['pa:tikl] s. 1. părticică; fărâmă, grăunte (şi fig.); ~ of dust fir de praf; not a '-nici un pic, nici urmă. 2. (gram.) particulă (neschimbătoare); the nobiliary ~ particula nobiliară. 3. (jig.) particulă; corpuseul. 4. (constr.) granulă. particled [-d[ adj. (format) din particule. particoloured l'po;tiikAl?d] adj. pestriţ, de mai multe culori. particular [ps'tikjubr, amer. şi pa:r-] I. adj. 1. anumit, particular, special, distinct, deosebit, specific; that ~ book cartea aceea (anume); a ~ subject un subiect special / anumit; for no ~ reason fără vreun motiv special; he didn't notice anything ~ nu a observat nimic deosebit. 2. propriu, personal; his own ~ sentiments sentimentele lui



part-time worker



personale/proprii; he is a ~ friend of mine un bun/ intim prieten al meu. 3. amănunţit, detaliat, exact; to give a full and ~ account a prezenta o dare de seamă completă şi amănunţită. 4. meticulos, scrupulos, minuţios, cu grijă; ~in speech care îşi alege cuvintele cu grijă. 5. pretenţios, dificil, mofturos; exigent; to be ~ about one's food a fi mofturos la mâncare; he is ~ in the choice of friends e dificil / pretenţios în alegerea prietenilor; not to be ~ about it a nu avea preferinţe, a nu fi prea exigent, a nu ţine morţiş; he will not be ~ to a few shillings nu va face caz de câţiva şilingi. II. s. 1. amănunt, detaliu, particularitate: exact in every ~ exact în toate amănuntele; in ~ a) în particular; b) îndeosebi, în special, mai ales. 2. pi. amănunte, detalii, desluşiri, informaţii; to go into ~s a intra în amănunte; to give ~s of a da detalii / amănunte despre; for further ~s apply to pentru detalii mai precise / mai ample adresaţi-vă la (sau cu dat.); without entering into ~s Iară a intra în detalii / amănunte. 3. (fam.) a London ~ (fog) ceaţă specifică Londrei, o ceaţă cum nu se vede decât la Londra. particularism [-izani] s. 1. sectarism. 2. (bis.) mântuire individuală. 3. (pol.) separatism. particularity [p^tikju'L-eriti] s. 1. particularitate, amănunt specific. 2. meticulozitate, scrupulozitatc; bogăţie de amănunte. 3. (rar) natură dificilă, caracter pretenţios. particularize [ps'tikjularaiz, amer. şi po:r't-] vb. tr. a intra în amănunte cu privire Ia. a arăta (ceva) în mod amănunţit; a preciza, a specifica; certain members I do not wish to ~unii membri pe care nu-i numesc. particularly [ps'tikjulali, amer. şi pa:r't-] adv. 1. îndeosebi. în special, mai ales: foarte; more ~ îndeosebi, mai ales. 2. în particular, individual; generally and ~ în general şi în particular. 3. amănunţit, detaliat. parting ['rxi:tiij] I. s. 1. despărţire, separare; plecare; at ~la despărţire, la plecare; ~kisses sărutări de plecare / de adio; ~ visit vizită de adio / de despărţire. 2. împărţire, separare, ramificare (mai ales a străzilor, râurilor); the ~ of the ways ramificarea/ separarea / răscrucea drumurilor. 3. cărare (în păr); ~ in the middle cărare la mijloc; ~ on the left cărare pe stânga. 4. (metal.) descompunere, separare (a metalelor). 5. rupere, ruptură (a unui cablu, odgon etc.). 6. (te/m.) separare; separaţie, rost; clivaj. 7. (tehn.) retezare (cu cuţitul). 8. (geol.) strat de separare; intercalate. II. adj. 1. de despărţire, de adio.de rămas bun, ultim; ~ words cuvinte de adio / de bun rămas; a ~ glass un pahar de adio, un ultim pahar; ~ breath ultimă suflare. 2. care separă, despărţitor, separator: ~ line linie de separaţie /despărţitoare. parti pris [pa:ti'pri:J s. (fr.) idee preconcepută, prejudecată. partisan1 bpu:ti'zren, '--'-, amer. 'perrtiz^nj I. s. partizan (şi mil.),- the ~s of peace partizanii păcii. II. adj. 1. fanatic. 2. de partizan, al partizanilor. partisan3 ['po:tizpn] s. (ist.) halebardă. partisanship [ipu:ti'zffin/ip,'—'—; amer. şi 'pa:rtiz3n-] s. spirit (de) partizan. partite ['pci:tait] adj. (bot., zool.) despicat. partition [pai'ti/sn, pa't-] I. s. 1. împărţire, despărţire, despărţitură. 2. partaj (ai unui domeniu, al unei moşteniri); dezmembrare (a unui imperiu, a unei ţări învinse). 3. perete despărţitor (în interiorul clădirii, între două camere); şicană. 4. (muz.) partitură. 5. compartiment (de cală etc.); secţiune. 6. raft (în depozite de mărfuri). 7. (jx)Hgr.) căsuţă (î/t regalele de culegere). II. vb. tr. 1. a separa, a împărţi (o moştenire, un domeniu); a dezmembra (un imperiu, o ţară învinsă). 2. (şi to ~ off) a despărţi, a separa; to ~ off part of a room a despărţi o parte dintr-o cameră. partition wall [~ WD:1] s. v. p a r t i t i o n (1,3). partitive [rpu:titiv] I. adj. 1. (gram.) partitiv. 2. fracţionar, parţial. II. ş. partitiv. partitively [-li] adv. ca un partitiv. partizan ^.v. p a r t i s a n 1 . Partlet ['pa:tlit, -let] s. (înv.) 1. găină, găinuşă. 2. femeie bătrână, babă, baborniţă. partly I'pu:tli] adv. 1. în parte, parţial. 2. într-o oarecare măsură; dintr-un punct de vedere. part-music ['pa:t.mju:zik] s. (muz-) muzică pe mai multe voci. partner ['pu:tn3r] I. s. 1. tovarăş, partener, părtaş, asociat; ~ in crime părtaş lacrimă; predominant - asociat precumpănitor (Anglia faţă de celelalte ţări din Marea Britanie). 2. (ec.) asociat, tovarăş, societar (în întreprinderi comerciale sau industriale); senior ~ asociat principal; acting / active / working ~ asociat activ (care ia parte efectivă la condu­ cere, profit şi riscuri); sleeping / silent / secret ~ asociat / comanditar cu răspundere limi­ tată. 3. (jur.) parte; contracting ~ parte contractantă. 4. tovarăş sau tovarăşă de viaţă; soţ; soţie. 5. partener, tovarăş (la dans, sjx>rt, jocuri de cărţi etc.); my ~ partenerul meu (la dans). 6. pi. (mar.) etambou. 7. (biol.) plantă sau insectă asociată cu alta prin simbioză. II. vb. tr. 1. a asocia, a uni. 2. a se asocia cu, a se întovărăşi cu. 3. a fi tovarăşul / partenerul (cu gen.) (în special la jocuri, dans sau sport). partnership ['ptvtna/ip] s. 1. tovărăşie; ~in crime tovărăşie la crimă. 2. (com.) asociere; to enter/ to go into ~ with a se asocia cu; to take smb. into ~ a lua pe cineva în asociaţie; deed of ~ contract de asociaţie. 3. (com.) societate comercială: general ~ societate în nume colectiv; limited / sleeping ~ societate în comandită simplă; ~ limited by shares societate pe acţiuni; industrial ~ participare a muncitorilor Ia beneficii. partook [pa:'tuk, amer. şi p3-[ past de la p a r t a k e . part-owner ['pa:tiOun9r[ s. co-proprietar. partridge ['po:trid3] s.(omit.) l.potârniche(/,erdiAsp. în special P.perdix). 2. (amer.) prepeliţă din Virginia (OrtvA virginiana). 3. (amer.) varietate de ieruncă (Bonasa unibellus). partridge-wood ['po:trid3'wud[ s. (bot.) varietate de lemn roşu. partridging ['pu:trid3irjl s. vânătoare de potârnichi. part-song ['pu:tsorj[ s. (muz.) compoziţie pentru mai multe voci. part-time [~taim[ ş. (tehn.) timp incomplet. part-timer [~taini3r] s. v. p a r t - t i m e w o r k e r . part-time worker [~ taim W3:k?r] s. muncitor care lucrează numai câteva ore pe săptămână; muncitor auxiliar; zilier.



 parturient



parturient [pa:'tju:riant, -'tjug-] adj. 1. pe cale de / pe punctul de a naşte; în durerile facerii. 2. (fig., despre minte) creator, fertil. parturifacient ]pa:.tju:ri'fei/3nt, -itjua-] s. (med.) medicament care accelerează sau uşurează durerile facerii. parturition [irxKtjua'ri/sn] s. 1. (med.) facere, naştere. 2. (fig.) creaţie, zămislire. party1 ['pa:ti] I. s. partid; the Labour ~ partidul laburist. II. adj. de partid. party2 s. 1. grup, bandă; fishing ~a) excursie pentru pescuit; b) cei ce merg la pescuit; pescarii; hunting ~a) vânătoare; b) vânători. 2. (mii.) detaşament; coloană; billeting ~ cei însărcinaţi cu încartiruirea. 3. petrecere, sindrofie; dancing ~ scară dansantă; dinner ~ masă, dineu; evening ~ serată; tea ~ ceai; to get up a ~ a organiza o petrecere; to give a ~ a da o serată etc. 4. (jur.) parte; the parties concerned părţile interesate; the parties to a contract părţile contractante. S. părtaş; complice; to be a ~ to a fi părtaş la, a lua parte la. 6. (vulg.) individ, persoană; an old ~ with spectacles un bătrânel cu ochelari. 7. (mil. si.) luptă crâncenă. \y party card [~ ku:d] s. carnet de (membnf de) partid. party-coloured [~ik,\lad] adj. v. p a r t i c o l o u r e d . party dues [~ dju:z] s. cotizaţie de partid. party leader [~ .li:dorJ s. conducătorul partidului. party line [~ lain) s. 1. (amer.) telefon comun / cuplat (pentru doi abonaţi). 2. (amer.) v. p a r t y w i r e. 3. (pol.) linia partidului. party liner [~ tlain3r] s. (pol.) membru credincios liniei partidului. party local [~ iloukal] s. (pol.) organizaţie de bază. party member [~ ■memb3r] s. (pol.) membru de partid. party membership [~ .membs/ip] s. (pol.) calitate de membru de partid. party nucleus [~ ,nju:klias] s. (pol.) nucleul partidului, activ de partid. party organisation [~ o^anai'zei/an] s. (pol.) organizaţie de partid. party platform [~ .pUetfo:m] s. (pol.) programul partidului. party politics [~ .politiks] s. pi. (folosit ca sg.) (pol.) politica partidului! party slogan [~ islougsn] s. (pol.) cuvânt de ordine al partidului. party-spirit [-.spirit] s. (pol.) spirit de partid. party ticket [~ itikit] s. (amer. pol.) listă de candidaţi (ai unui partid). party unit [~ iju:nit] s.v. p a r t y l o c a l . party-wall [~'wo:l] s. (constr.) zid de siguranţă contra incendiilor. party wire [~ ,wai3r] s. (amer.) fir telefonic comun. parvenu ['pa:vanju:, amer. -vi-, si pronunţia franceza] s. (fr.) parvenit. parvis ]'pu;vis] s. 1, tinda bisericii. 2. piaţa din faţa bisericii. pas [pa:] s. (fr.) 1. prioritate, întâietate, precădere; to give the ~a da întâietate; to take the ~of a avea prioritate asupra (cu gen.). 2. pas (la dans); ~de deux dans în doi, număr de balet executat de doi balerini. paschal ['paisksl, 'pîes-] adj. pascal, de Paşte. pash1 [pa;/] s. (prese, de la p a ş s i o n I, sl.) to have a ~ for a fi nebun după, a avea o pasiune pentru. pash2 vi. tr. (dial.) 1. a azvârli, a arunca. 2. a zdrobi, a fărâma; a face ţăndări. pash3 s. (sco(.) cap; căpăţână, tigvă. pasha ['pa:/s, rar 'pae/s, po'Jo:] s. (turc, ist.) paşă; ~of three tails paşă de rangul întâi. pashalic [ps'Jfrlik] s.(turc) paşalâc... pashm ['pA/m] s. lână de capră din Tibet (pentru saluri de caşmir). pasque flower ['pask.flaus1'] s. (bot.) dediţei (Anemone Pulsatilla). pasquinade [-pa^skwi'neid] I. s. pamflet, satiră. II. vb. tr. a satiriza. pass [pa:s, amer. paasj I. vb. A. tr. 1. a trece pe lângă (cineva, ceva), a trece de, a lăsa în urmă, a depăşi etc.; to ~ smb. on the stairs a trece pe lângă cineva pe scări, a întâlni pe cineva pe scară; they ~ each other frequently in the street se întâlnesc deseori pe stradă, se văd adesea când trec pe stradă; to ~ a station without stopping a trece printr-o gară fără a face oprire; to ~ a river a trece / a traversa un râu; to ~ an island a trece de / a lăsa în urmă o insulă; to ~ a headland a ocoli / a dubla un cap; that ~es my comprehension asta mă depăşeşte; to ~ an examination a trece (la) / a lua / a reuşi la un examen. 2. a trece prin Parlament etc., a fi votat de; a bill that has ~ed the House of Commons proiect de lege votat în Camera Comunelor; to ~ a vote of confidence a obţine un vot de încredere. 3. a trece prin, a fi acceptat de, a fi admis de; to ~ the customs a trece la / a fi primit la vamă; to ~ the censor a trece prin / a fi admis la cenzură; to ~ a candidate a admite un candidat (la examen). 4. a trece, a transmite, a da, a pasa, a trimite, a circula; to ~ smth. from hand to hand a trece / a trimite ceva din mână în mână; ~me the salt, please! dă-mi sarea, te rog!; to ~one's word a-şi da cuvântul; to ~ the ball a pasa mingea; a plimba mingea (pe teren). 5. a trece, a petrece, a plimba, a aluneca; to ~ a rope round smb.'s neck a trece / a petrece o frânghie în jurul gâtului cuiva; to ~ the thread through the eye of the needle a trece aţa prin urechea acului, a pune aţă în ac; to ~ one's eye over a arunca o privire asupra (cu gen.); to ~ a few pleasant days with smb. a petrece câteva zile plăcute la san cu cineva; to ~ (away) the time a-şi (pe)trece vremea; to ~ the time (in) singing a-şi petrece vremea cântând. 6. (mii.) a trece în revistă (trupe), a primi defilarea (trupelor). 7. (jur.) a da, a pronunţa (o sentinţă). 8. (lit. etc.) a face (critica unei cârti etc.); (fam.) to ~ remarks on smth. a face remarci I comentarii I observaţii în legătură cu ceva, a formula idei / păreri în legătură cu ceva. 9. (med.) a fi afectat de (hemalurie); a urina (sânge). 10. to ~ along a trece (ceva) din mână în mână, a face să circule (ceva) din mână în mână; to ~ by a) a neglija, a omite; b) a trece sub tăcere; c) a închide ochii asupra (c« gen.), a trece cu vederea; d) a nu ţine socoteală / seamă / cont de; e) a nu scoate în evidenţă (»n cuvânt picant etc.); to ~ down a coborî, a da jos; to ~ smth. down from a shelf a coborî ceva de pe un raft (pentru a-l da cuiva); to ~off a strecura (ceva, cuiva); to ~smth. off on smb. a strecura ceva cuiva, a da / a vârî pe sub mână ceva cuiva; to ~ smth. off as a joke a) a lua ceva în glumă / în joacă; b) a pretinde că totul a fost numai o glumă / o joacă; to ~ on a face să circule (ceva), a face să treacă din mână în mână; to ~ on an order to smb. a transmite un ordin



684



cuiva; read this and ~ it on citeşte şi dă mai departe; fă să circule; to ~ out a) a scoate, a da afară; to ~ smth. out of the window a scoate ceva pe fereastră; b) a distribui, a împărţi (cataloage, etc.); to ~ over a) a da, a transmite, a trece (ceva, cuiva); b) a sări (pe cineva), a trece peste rând (p« cineva); to ~round a face să circule; to ~ up a) a urca, a ridica (ceva); b) (amer.) a renunţa la, a refuza (ceva); to ~ up all hopes of success a renunţa la / a abandona orice speranţă de reuşită; c) (amer.) a neglija, a lăsa.să-i scape; to ~ up an opportunity a lăsa să-i scape o ocazie, a scăpa I a rata / a pierde o ocazie. B. refl. to ~ oneself for a se da drept, a trece drept, a poza în. C. iritr. 1. a trece; to ~ from one place to another a trece dintr-un loc într-altul l din loc în loc; to ~again a trece din nou, a reveni; words ~ed between them au avut un schimb de cuvinte / o altercaţie; the correspondence that has ~ed between us corespondenţa care s-a purtat între noi, schimbul de scrisori pe care l-am avut; (bibi.) let this cup ~ from me îndepărtează de la mine acest pahar; to ~ before smb.'s eyes a trece (pe) sub ochii / nasul cuiva, a trece prin faţa cuiva; a road that ~ed close to the village un drum care trece foarte aproape de sat; to ~ unobserved / unnoticed a trece neobservat, a trece nebăgat în seamă; let it ~! hai, treacă (de la mine)! bine, fie (şi aşa)!; let that ~ să lăsăm asta; be it said in ~ing în treacăt fie spus, fie vorba. 2. (despre timp) a trece, a se scurge; a week ~ed (by) a trecut / s-a scurs o săptămână; years have ~ed since au trecut ani de atunci; how time ~es! ce repede trece vremea! 3. a trece, a dispărea; the clouds ~ed (away) norii s-au risipit / s-au împrăştiat; to ~ into nothingness a intra în neant; all these civilizations have ~ed into nothingness din toate aceste civilizaţii n-a mai rămas nimic / s-a ales praf şi pulbere; 4. a se întâmpla, a avea loc; I know what has ~ed ştiu ce s-a întâmplat. 5. a circula, a avea curs; a coin that ~es in England o monedă care circulă în Anglia. 6. (fig.) a merge, a avea trecere; that won't ~! a) e inacceptabil! b) nu merge! nu se prinde! 7. to ~ across a traversa (strada etc.); to ~ along a) a trece pe (stradă etc.); b) a se scurge; the procession ~ed along in order procesiunea s-a scurs în ordine; ~ along! circulaţi! vedeţi-vă de drum! to ~ away a) v. I, C, 4; b) a muri, a-şi da duhul, a-şi da ultima suflare, a se duce (dintre cei vii); he ~ed away in the night a murit în timpul nopţii; to ~beyond a trece dincolo de (ceva); a depăşi (ceva); to ~ by v. I. C. 1; to ~ down a trece pe (stradă); a coborî (strada); to ~ for a trece drept, a avea reputaţie de, a fi considerat sa» cunoscut ca; she ~es for a great beauty trece drept o frumuseţe; to ~ in a) a intra; b) (amer.) a muri; to ~ into a trece în, a se transforma în, a se preface în, a deveni; water ~es into steam apa se preface în vapori / aburi; to ~ off a) (despre miros, durere etc.) a trece, a dispărea; my headache has ~ed off durerea de cap mi-a trecut; b) a se petrece, a avea loc, a se întâmpla; everything ~ed off smoothly totul s-a petrecut cu bine, totul a decurs lin; to ~ on a) a-şi vedea de drum, a-şi continua / urma drumul; to ~ on to a new subject a trece la un subiect nou; b) a muri; to ~ out a) a ieşi (dintr-o sală etc.); b) a absolvi, a termina (o şcoală); c) (amer. fam.) a leşina, a-şi pierde cunoştinţa, a muri; to ~ over a) a traversa, a trece peste; to ~ over an obstacle a trece peste un obstacol; a change ~ed oyer his face i se schimbă expresia feţei, faţa lui îşi schimbă expresia; a smile ~ed over his lips un surâs îi flutură pe buze, buzele lui schiţară un surâs; b) a trece (ceva) sub tăcere, a nu spune / a nu pomeni nimic despre; a trece peste (un defect, o dificultate etc.); ~ over the details treceţi peste detalii; lăsaţi amănuntele la o parte; c) a trece la; to ~ over to the enemy a trece la inamic; d) (despre furtuna) a se calma, a se potoli; e) a se (pe)trece, a muri; to ~ round a) a ocoli, a evita (un sat, un obstacol etc.); b) a circula, a trece din mână în mână; the bottle ~ed round sticla trecu din mână în mână; to ~ through a trece prin, a străbate; to ~ through the garden a trece prin grădină; to ~ through a country a străbate o ţară; to ~ through a crisis a trece printr-o criză; to ~ through heavy trials a trece prin grele încercări. II. 5.1. trecătoare, defileu, strâmtoare, pas. 2. (înv., lit.) situaţie, stare; întâmplare; to come to ~ a se întâmpla, a avea loc; it came to ~ that se întâmplă ca; se făcea că; things have come to a pretty ~ lucrurile au luat o întorsătură proastă, s-a complicat treaba, s-au încurcat iţele; s-a cam îngroşat gluma; things came to such a ~ that lucrurile au luat o astfel de întorsătură încât, s-a creat o astfel de situaţie încât, situaţia era de aşa natură încât. 3. notă de trecere, suficient; to obtain a ~ a lua (un) suficient, a obţine o notă de trecere, a trece la limită. 4. pasă (magnetică). 5. fandare; to make a ~ at smb. a) a fanda pe cineva; b) (fig.) a se da la cineva. 6. permis (de trecere), autorizaţie; bilet de voie; free ~a) abonament pe calea ferată; b) bilet gratuit / de favoare; legitimaţie de intrare. 7. pasă (la fotbal etc.). passable ['paisobl] adj. 1. de trecere, practicabil; (mar.) navigabil. 2. pasabil, mulţumitor, acceptabil, bunicel. 3. (despre monedă) care are curs. passably [-i] adv. pasabil, destul de. passage1 [rpa2sid3] s. 1. trecere, traversare. 2. trecere (a timpului). 3. migraţiune fa păsărilor), trecere; birds of ~păsări migratoare / călătoare. 4. traversare, călătorie pe mare; a rough ~ o traversare furtunoasă; to book / to pay / to take one's ~ a-şi reţine / a-şi cumpăra biletul de vapor. 5. trecere, cale, drum; to force one's ~ a-şi croi drum cu forţa. 6. acces, intrare; ieşire; drept de trecere; ho ~ trecere interzisă; he was refused a ~ i s-a refuzat accesul. 7. (amer.) votare; intrare în vigoare (a urni legi). 8. gang, coridor, galerie. 9. episod, întâmplare, eveniment. 10. pl. schimb de cuvinte, de destăinuiri sau dezmierdări; ciocnire; to have stormy ~s with a avea un schimb de cuvinte cu; ~ of / at arms ciocnire (şi fig.). 11. flit., muz.) pasaj, fragment. passage2 vb. A. tr. a forţa (calul) să o ia în lături, la dreapta sau la stânga. B. inlr. (despre un cal, un călăreţ) a o lua în lături, la dreapta sau la stânga. passage boat [~ bout] s. bac, bac de transbordare, pod plutitor. passage days [~ deiz] s. (mar.) zile petrecute pe mare. passage gallery [~ .gcetari] s. galerie de trecere. passage type [~ taip] s. tip intermediar. passage way [~ wei] s. 1. coridor, gang; pasaj. 2. (mine) cale de transport. 3. (tehn.) canal de scăpare / de transvazare; canal de compensare. passant ['psesPnt] adj. (herald.) păşind cu o labă ridicată. pass band ['pa:s bamd] s. (tel.) bandă de trecere.



 685



pat1



pass valve [~ v«elv, amer. 'pas-] s. (mine) ventil de trecere pentru variaţia debitului. pass-book [~buk] s. (ec.) carnet de conturi; carnet pentru înscrierea mărfii luată pe credit. password [~ws:d, amer. 'pas-] s. 1. parolă, cuvânt de ordine. 2. lozincă. passe ['pa:sei, 'pas-, amer. si pse'sei si pronunţia franceză] adj. (jr.) 1. trecut. 2. învechit, past [pa:st] I. adj. 1. trecut, dus; apus; mort; a ~ event un eveniment trecut; in ages demodat. ~and gone în vremuri de demult (apuse), în vechime, în vremurile străvechi; in times passee adj. (fr.) 1. trecută. 2. învechită, demodată. ~ odinioară; a verb in the ~ tense un verb la timpul trecut; the ~ week săptămâna trecută; in the ~ few years în ultimii (câţiva) ani, în anii din urmă; for some time ~ de câtva passementerie [pas'mcntri] s. (fr.) pasmanterie. passenger ['pasina33r] I. s. 1. pasager, călător. 2. (fam.) vâslaş prost; balast (într-o timp (încoace). 2. (despre persoane) fost; ~ members of the team foşti membri ai echipei. barcă, despre cel care e inactiv). 3. incapabil (într-o organizaţie, o echipă). II. adj. de II. s. 1. trecut; in the ~ în trecut, odinioară. 2, (gram.) timpul Past, preterit; a verb in the ~ un verb la timpul Past / la preterit. III. prep. 1. (spaţial) dincolo de, mai încolo pasageri. de; pe lângă; the train ran ~ the signal trenul depăşi semnalul / semaforul. 2. (temporal) passenger boat [~ bout] s. (mar.) vapor de pasageri. trecut de; he is -forty e trecut de patruzeci (de ani), are patruzeci de ani (bătuţi pe muchie); passenger carriage [~ ik


 pat2



2. zgomot surd de paşi; paşi înăbuşiţi. 3. rotocol de unt. II. vb. tr. a lovi uşor (cu mana, cu laba); to ~ at the door a ciocăni uşor în uşă; to ~ one's hair a-şi netezi părul; to ~ a dog on the back a mângâia un câine pe spinare; to ~ smb. on the cheek, to ~ smb.'s cheek a mângâia pe cineva pe obraz / obrazul cuiva. pat 2 1, adv. 1. (tocmai) la timp, la tanc, la momentul potrivit. 2. imediat, pe loc, fără ezitare; to answer smb. ~ a răspunde cuiva imediat / fără a şovăi. 3. nimerit, potrivit; the example came ~to his purpose exemplul se brodi de minune. ♦ to know smth. off ~ a şti ceva perfect / de minune; he knows the lesson off ~ ştie lecţia pe de rost / ca pe apă/ ca Tatăl Nostru; to stand ~a) a juca la autoritate (ia cărţi); b) (amer.) I'll stand ~ on that menţin ceea ce am declarat, nu mă dezic, mă menţin pe aceeaşi poziţie. II. adj. 1. prompt, spontan; a ~ answer un răspuns prompt; he always has an excuse ~ arc întotdeauna o scuză gata pregătită. 2. nimerit, potrivit, corespunzător; a ~ remark o remarcă potrivită. Pat3 [part] s. (fam.) irlandez. pat-a-cake ['pastokeik] s. joc ae copii constând din lovirea ritmică a palmelor (însoţit adeseori de rostirea nuni text rimat). patagium [po'teid3iom],pl. patagia [-d3io] s. (zool.) patagiu. Patagonian [rpasto'gounion] adj. s. patagonez. patand ['pauond] s. prag. patapat ['pastopast] s. lovitură; plesnitură. pat-ball ['pastel] s. (glumeţ) tenis. patch [past/] I. s. 1. petic; (fam.) not to be a ~ on smb. a nu fi de talia cuiva / de forţa cuiva, a nu-i ajunge cuiva nici până la călcâi. 2. petic de pământ; strat. 3. (telm.) petic; cârpitură. 4. (si rubber ~) petic (la camere). 5. plasture. 6. aluniţă falsă (pe corp). 7. pată, dâră (de culoare, lumină etc.); porţiune; ~ of blue sky crâmpei de cer senin; book that is good in ~es carte bună pe porţiuni / fragmente / pe alocuri. II. vb. tr. 1. a petici (o haina etc.); to ~ the fragments of smth. together a alipi / a reuni / a pune cap la cap diferite fragmente. 2. a pune un petic la (camere). 3. to ~ up a) a cârpi, a cârpaci, a încăpută, a drege, a aranja, a pune la punct; ~ed up peace pace provizorie / şubredă / de scurtă durată; to go to the mountains to ~ up one's lungs a merge la munte pentru ase întrema / pentru a-şi fortifica plămânii, b) a rasoli, a da (un lucru) peste cap. c) a rezolva; a aplana (o dispută etc.). patchboard |'pastfto:d] s. (infor.) tablou de comutare. patcher ['pan/o"! s. cârpaci. patchiness ['past/inis] s. caracter pestriţ; lipsă de armonie. patchouli ['past/uli, amer. si po'tfudi] s. (bot.) paciuli (Pogostemon patchouli). patch pocket ['past/rpokit] s. buzunar aplicat. patchwork ['paet/wo:k[ I. s. 1. cârpeală, cârpăceală, cârpitură. 2. (fig.) ceva pestriţ; mozaic. II. adj. făcut din petice, peticit; pestriţ; multicolor. patchy ['paşi/i] adj. peticit, cârpit, cârpăcit; pestriţ; de diferite calităţi; ~ knowledge cunoştinţe disparate / superficiale. pate [peit] s. (mv., glumeţ) cap, căpăţână, devlă, dovleac. patella [po'telo] s. (anat.) rotulă. paten ['pastan] s. 1. (bis.) farfurioară plată pentru sfânta împărtăşanie. 2. disc metalic, placă metalică. patency ['peitansi, 'part-] s. evidenţă, caracter incontestabil. patent ['pcitont. 'past-| I. adj. 1. deschis; accesibil, evident, vădit, vizibil. 2. de lac. 3. brevetat, patentat. 4. (/ani.) ingenios. ÎI. s. 1. hrisov de boieri / de nobleţe; diplomă; brevet, patentă. 2. privilegiu. 3. marcă, semn distinctiv. 4. (amer.) împământenire efectuată de guvern. III. vb. tr. a breveta, a patenta; patentable [-obl] adj. brcvetabil. patentee [ipeitan'ti:, ipast-] s. posesor al unui brevet / al unei patente. patent flour ['peitant 'fiauor] s. făină de calitate superioară. patent fuel ['peitant'fjualj s. combustibil sub formă de brichete. patenting ['peitantirj, 'past-] s. patentare. patent leather ['peitant 'lcâor.'—i—] s. piele de lac. patent letter [~ 'lets'"] s. certificat de brevet. patent log [~ b g | s. (mar.) loh mecanic. patently ['peitanli] adv. evident, clar, limpede. patent office ['pastant ofis, 'peitant-] s. birou de eliberare a patentelor, oficiu de brevete. patentor ['pastantor] s. persoană care acordă patente / brevete. patent right ['peitant rait] s. (amer.) brevet, patentă. patent slip [~ slip] s. (mar.) cală de holaj. pater ]'pcitar] s. (fam.) părinte, tată, babacu. patera ['pa:teira:], pl. paterae [-ri:[ s. (arhit.) 1. pateră, rozetă. 2. ornament rotund (ca o farfurie). paterfamilias ['pcitofo'miliass, -lias], pl. patrcsfamilias [-tozfa'm-] s. (glumeţ) tată de familie. paternal [po'to:nai] adj. de tată, părintesc, patern; după tată. paternal aunt [~ 'a:nt] s. mătuşă din partea tatălui. paternalism [po'tomolizam] s. îngrijire părintească; tutelă prea meticuloasă; grijă exagerată. paternal legislation |po'to:nol ilcd3is'lei/on] s. legislaţie de o severitate exagerată, deşi bine intenţionată; legislaţie amănunţită. paternally [po'tomoli] adv. patern, părinteşte. paternity [po'tomiti] s. 1. paternitate. 2. origine / obârşie din partea tatălui; tată; the ~ of the child is unknown nu se ştie cine a fost tatăl copilului. 3. (fig.) paternitate, izvor; sursă. paternoster ]'pasto'n:>stor] s. (lat.) 1. Tatăl nostru (rugăciune). 2. farmec. 3. mătănii. 4. undiţă cu cârlige la diferite intervale. 5. (constr.) paternoster, ascensor cu funcţionare continuă.



686



paternoster line [~ lain] s. v. p a t e r n o s t e r (4). path [pa;0, amer. pasG], pl. paths [pu;oz, amer. pasoz] s, 1. cărare, potecă. 2. (sport) pistă. 3. cale, drum (şi jig.); linie de conduită / de acţiune; acţiune; to enter on the ~ of, to take the ~ of a lua calea (cu gen.); to cross smb.'s ~ a se pune de-a curmezişul drumului cuiva, a sta în calea cuiva. 4. traiectorie. pathbreaker [~ breikor] s. deschizător de drumuri, pionier. pathetic [po'Bctik] adj. 1. patetic. 2. mişcător, înduioşător. 3^ zguduitor, sfâşietor. pathetically [-oii] adv. (în mod) patetic. pathetic fallacy [po'Octik 'faslosi] s. atribuire de sentimente omeneşti naturii. pathetics [po'uetiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. patetism. 2. studiul vieţii emotive. pathfinder ['pu:0ifaind9r] s. 1. cunoscător de urme. 2. explorator; pionier. 3. (amer. pop.) agent de poliţie, copoi. pathless [pu:01is, -Ies] adj. 1. neumblat, neexplorat. 2. necunoscut, virgin. pathogen ['pasOoVbjcn, -0ou] s. microb patogen. pathogenesis [ipasBotArjcnisis, -0o'd3-] s. patogenie. pathogeny [ps'Oadşim] i . v . p a t h o g e n e s i s . pathological [.pasOo'lcx^ikal] adj. patologic. pathologically [-ij adv. patologic. pathologist [po'9olod3ist, pas'O-] s. patolog. pathology [po'Golod3i] s. patologie. pathomorphology ['pas8ounio:folod3iJ s. (med.) patomorfologie. pathos ['pciOos] s. patos, patetism. pathracer ['pa:6ircisor] s. bicicletă de curse. pathway ['pa:0wei, amer. pasQ-] s. 1. potecă, cărare; drum, calc (şi fig.) 2. (telm.) podeţ de lucru; platformă pentru deservirea unei maşini. 3. (/iz.) parcurs, traiectorie. patience ['peijons] s. 1. răbdare; stăruinţă; perseverenţă; to tax smb.'s ~ a pune la încercare răbdarea cuiva; to exhaust smb.'s ~ a scoate pe cineva din răbdări / sărite l fire, a exaspera; have~! (aveţi) răbdare!; to lose ~, to get out of ~ a-şi pierde răbdarea I calmul / sângele rece; to be out of (all) ~ a fi la capătul răbdărilor, a fi enervat I iritat; to be out of ~ with smb., to have no ~ with smb. a nu avea răbdare cu cineva. 2. pasenţă (joc de cărţi); to play ~ a face pasenţe. 3. (bot.) ştevie de grădină (Rumex patientia). patience dock [~ dok] s. v. p a t i e n c e (3). patient ['pci/ant] I. adj. 1. răbdător; stăruitor, perseverent; he is ~ under adversity suportă cu resemnare nenorocirile. 2. care se pretează, pasibil; the facts are ~ of various interpretations faptele se pretează la diferite interpretări. II. s. pacient, bolnav. patina['pastinol s. patină (pe bronz etc.). patinated ['pastincitid] adj. cu patină. patio ['puitiou, 'pci/iou] s. (span.) patio, curte interioară. patois ['pastwa:, -wo:, -patwa si pronunţia franceza] s. (fr.) grai; dialect. Pat Malone ['past mo'loun] s. (austr. si.) on one's ~ pe cont propriu. patness ['pastnis] s. oportunitate, caracter potrivit. patresfamilias ['pcitozfo'miliass] pl. de la p a t e r f a m i 1 i a s. patriarch ['pcitriu:k] s. patriarh; capul unei ginte san al comunităţii. patriarchal [ipeitri'ci:kal] adj. patriarhal. patriarchally ]-i] adv. patriarhal; ca (un) patriarh. patriarchate ['peitriu:kit, -keit] s. patriarhat. " patriarchy ['pcitriu:ki] s. 1. patriarhat (sistem de guvernare). 2. patriarhie. patrician [po'trijan] s. 1. (ist.) patrician. 2. patrician, aristocrat. II. adj. de patrician; de aristocrat. patriciate [po'trijiit, -Jieit] s. patriciat. patricidal [ipastri'saidal] adj. v. p a r r i c i d a l . patricide l'pastrisaid, 'peitri-] s. paricid. patrilineal [ipeitri'liniol, ■pastri-] adj. pe linie paternă. patrilinear [•pcitri'linio', ipastri-1 adj. v. p a t r i l i n e a l . patrimonial [ipastri'mouniol] adj. patrimonial, moştenit. patrimony ['patrimonii s. 1. patrimoniu, avere mobilă moştenită. 2. moştenire. patriot ['peitriot. 'past-J s. patriot. patriotic [.pastri'otik, rar ipcit-] adj. patriotic. patriotically [-oii] adv. patriotic. patriotism ['pastriotizam, rar 'peit-] s. patriotism. patristic [po'tristik] adj. patristic, al Părinţilor Bisericii. patro ['pastrou] s. (canad.) club de tineret. patrol [po'troul] I. s. 1. (mii.) patrulă. 2. patrulare, inspecţie, rond; raită; on ~de rond; în inspecţie. II. vb. A. tr. a patrula; a inspecta. B. intr. a patrula; a face de rond, a fi de rond. patrol bomber [~ibomor] s. (flv.) bombardier maritim de recunoaştere (cu rază mare de acţiune). patrolling [po'troulirj] s. patrulare. patrolman [po'troulmasn], pl. patrolmen [~men[ s. (amer.) poliţist. patrol wagon [~ .wasgon] s. (amer.) dubă. patron ['peitran. 'past-] s. 1. protector, ocrotitor, patron, şef. 2. (rel.) patron. 3. (corn.) client permanent. 4. vizitator (al unni teatru). 5. (bis.) cel care are dreptul de a conferi o dregătorie. patronage ['pastranid3, rar 'peit-] s. 1. patronaj, protecţie, ocrotire; sponsorizare. 2. condescendenţă, îngăduinţă. 3. (corn.) sprijinirea unui magazin (tie catre clientela). 4. dreptul de a conferi o dregătorie bisericească. patronal [po'trounal, pas't-] adj. (despre o sărbătoare etc.) patronal. patroness ['peitranis, 'past-, -nes] s. protectoare etc. (v. p a t r o n). patronize ['pastronaiz, 'pei-j vb. tr. 1. a patrona, a sprijini, a ocroti. 2. a trata cu condescendenţă; a lua de sus. 3. a fi client sau vizitator regulat (al unei instituţii). patronizer |-or] s. protector.



 687



peaceableness



pawnbroker ['pD:n'broukar] s. proprietarul unei casc de amanet; at the ~'s la cămătar, patronizing [-in] adj. protector; de condescendenţă. la muntele de pictate. patronizingly [-irjli] adv. (cu un aer) protector. pawnee [p3:'ni:,'-'-] s. amanetator. patronymic [ipaetrp'nirnik] I. adj. 1. (despre nume) patronimic, al tatălui sau al strămoşului. 2. (despre sufixe sau prefixe) patronimic, care arată originea (eA\ Mac-, O'-, pawnshop ['p;>:n Jbp] s. casă de amanet, munte de pietate. pax [pasks] (lat.) I. s. 1. pace. 2. (bis.) crucifix (care se sărută în timpul slujbei). 3. (bis.) -son). II. s. patronimic, nume derivat din cel al tatălui sau al strămoşului. sărutul păcii (în timpul slujbei). II. inter/, (si. scol.) linişte! patsy ['pEEtsi] s. (amer. si.) 1. ţap ispăşitor. 2. fraier; nătăflcţ. pay1 [pei] I. s. plată; salariu; onorariu; indemnizaţie; diurnă; soldă; leave ~ soldă de patten ['pastn] s. 1. sandala de lemn (fixată pe un inel de fier şi întrebuinţată ca galoş). concediu; unemployed ~ajutor de şomaj; to draw one's ~ a-şi lua banii; a încasa banii; 2. (constr.) postament / baza unei coloane; fundaţie în elevaţie. 3. (ferov.) talpa şinei. patter1 ['pasta1"] I. vb. A. tr. a mormăi, a bălmăji. B. in/r. a vorbi cu volubilitate, a nu-i holidays with ~ concediu plătit; to be în smb.'s ~ a fi în solda cuiva; to have / to keep sta gura, a-i umbla gura ca o moară neferecată; a trăncăni, a sporovăi, a flecari. II. s. smb. in one's ~ a ţine pe cineva pe cheltuiala sa; a ţine (trupe etc.) în solda sa, a ţine 1. limbaj convenţional; jargon. 2. cuvinte pronunţate cu volubilitate. 3. (fam.) cuvintele trupe de mercenari. II. vb. past şi part. trec. paid [peid] A. tr. 1. a plăti; (fam.) what's to ~? cât ceri? cât vrei? cât e de plată?; to ~ in advance a plăti înainte / cu anticipaţie. unui cântec. 4. (fam.) trăncăneală, flecăreală. patter2 vb. A. tr. a împroşca / a stropi cu. B. intr. 1. (despre ploaie) a bate, a cădea. 2. a plăti (un slujitor); a plăti solda (trupelor); a retribui (un funcţionar); we are paid 2. (despre im copil) a umbla cu paşi repezi .şi mărunţi. II. s. 1. răpăitul / zgomotul ploii. on Mondays primim banii lunea. 3. a plăti, a achita (o datorie, o amendă etc.). 4. a cinsti; a prezenta (omagii etc.); to ~ honour to smb. a cinsti pe cineva. 5. a face (o vizită). 2. (zgomot de) paşi mărunţi. pattern ['paeten] I. s. 1. model, exemplu (şijig.); şablon; mostră. 2. aşezare (a unei 6. a fi în interesul (cuiva); it will ~you to c interesul tău să, e spre binele tău să; it will regiuni). 3. formă, sistemă; tipar; to take a ~of a lua tiparul (cu gen.). 4. desen (pe stofă not ~ me n-am să mă aleg cu nimic din asta, nu voi avea nici un avantaj / profit din asta. etc.). 5. stil, gen, caracter. 6. cupon. 7. (tehn.) şablon, calibru; textură; schemă. II. vb. 7. (fig.) to ~ smb. back for a plăti cuiva cu aceeaşi monedă (pentru); to ~back a restitui tr. 1. (after, upon) a modela, a copia (după). 2. a ornamenta cu desen. (un împrumut etc.). 8. to ~ off a) a plăti integral, a achita (o datorie etc.); b) a concedia (cu achitarea drepturilor băneşti), a-i face (cuiva) lichidarea; c) a mitui. 9. (fam.) to ~ pattern designer [~ diizaina1"] s. desenator de modele. up a plăti (vrând-ne vrând). B. inrr. 1. a plăti. 2- a aduce venit / profit, a prezenta avantaj; pattern dowel [~ -dausl] s. (tehn.) diblu de model. 1 business that does not ~ afacere care nu rentează; it doesn't ~ nu merită, nu rentează. pattern maker [~ imeika "] s. (tehn.) modeller. pay2 vb. tr. (/war.) a cătrăni, a unge cu catran etc., a smoli. pattern plate [~ pleit] s. (metal.) placă de model. payable ['peiablj adj. 1. plătibil, carc se plăteşte; (com.) to make a draft ~ a domicilia pattern shop [~ Jbp] s. atelier de modelaj / de modele. o trată. 2. (despre o mină etc.) rentabil, producitv. 3. (rar) care poate fi plătit. pattrass ['paHrass] s.v. p a t e r a . patty ['pa3ti] s. pateu; plăcintă. pay award ['pei a'word] s. indexare a salariilor. pay bargaining [~ 'ba:ginin] s. negociere a salariilor. patty pan [~ pa?n] s. formă pentru pateuri. pay bill ['pei bil] s.v. p a y - s h e e t . paucity l'po:siti] s. număr mic, cantitate mică; raritate. pay boost [~ bu:st] s. (fam.) spor de salariu. paulin ['po:lin] s. prelată. T pay box [~ boks] s. casierie; casă; ghişeu. Paul Jones ['po:l d30unz] ş. daus de societate în cadrul căruia partenerii se schimbă pay-day [--dci] s. zi de plată / de salariu. foarte des. paulo-post-future [-po:l3ipoust'fju:t/3J s. 1. (gram.) viitorul anterior, viitorul. 2. (glumeţ) pay desk [~ desk] s. v. p a y b o x . viitorul imediat. pay-dirt [~da:t] s. (mineral.) aluviune exploatabilă. Paul Pry ['po:l 'prai] ş. persoană care vrea să le ştie pe toate. payee [pci'i:] s. (com.) beneficiar, persoană care primeşte banii. payer ['pei3r] s. plătitor, platnic. paunch ['pD:nt/, amer. şi pa:nt/J I. s. 1. burtă (mare), pântece. 2. (zoo!.) primul stomac (al rumegătoarelor). II. vb. tr. a scoate măruntaiele (cu gen.), a spinteca. paying [pciirj] adj. rentabil,profitabil. paying capacity [~ ksipajsiti] s. posibilităţi de plată. paunchy ['po.nt/i, amer. si 'pain-j adj. burtos. paying guest [~ 'gest] s. persoană care stă în pensiune. pauper ['pD:p3r] s. 1. sărac, nevoiaş. 2. (fam.) cerşetor. pay list ['pei list] s. listă de plata; stat de plată. pauperdom ['po:pod3m] s.l.v. p a u p e r i s m . 2. (colectiv) săracii, nevoiaşii. payload ['peiloud] s. 1. încărcătură utilă / rentabilă. 2. încărcătură plătită sau comercială. pauperism ['p^ipsrizam] s. sărăcie, pauperitatc, pauperism. pauperization ['po:p3rai'zciJbn, -i'z] s. 1. pauperizare, sărăcire, reducere la sapă de paymaster ['peLma:st3r] ş. 1. casier. 2. comanditar, finanţator; investitor. lemn. 2. încurajarea populaţiei de a se bizui pe asistenţa publică. Paymaster General [~ 'd^en^r^l] casier general. pauperize ['poiparaiz] vb. tr. a pauperiza, a sărăci, a aduce la sapă de lemn. paymastership ['pei.mu:st9fip] s. funcţie de casier. pause [po:z] I. s. 1. pauza; întrerupere; oprire; interval; răstimp; to make a ~ a face payment ['peimant] s. 1. plată; vărsare, vărsământ; sold, saldo; ~ o f a bill plata unei (o) pauză; to give ~ to smb. a face pe cineva să şovăie / să ezite; a-i tăia cuiva avântul cambii; without ~ de bună voie, benevol, în mod dezinteresat; to pass an account for / elanul. 2. (metr.) pauză, cezură. 3. (muz.) pauză; to make a ~ on a note a ţine o notă. ~ a ordonanţa un stat de plată; ~ of accounts lichidarea conturilor; to present a cheque 4. (teatru) pauză, antract. 5. (jxdigr.) semn de suspensiune, liniuţă. II. vb. intr. 1. a face for ~ a prezenta un cec la încasare; presentment for ~ prezentare la plată; ~ in advance, o pauză, a zăbovi, a se opri un moment; to ~at every shop-window a zăbovi pe la toate anticipated ~ plata înainte; to make / to effect a ~ a efectua o plată; ~ "received" vitrinele; to ~ on a word a zăbovi asupra unui cuvânt. 2. a şovăi, a ezita, a avea ezitări „achitat", „plătit"; day of ~ zi de plată; term of ~ termen de plata. 2. plată, răsplată, / şovăieli. recompensă, remuneraţie; as ~ for your services drept răsplată pentru serviciile dumitale. pave [pciv] vb. tr. a pava; a pardosi; (fig.) to ~ the way for / to a pregăti / a netezi paynim ['peinim] (înv.) I. s. păgân. II. adj. (de) păgân, păgânesc. calea, a croi drumul (cu dar.). payoff ['pei ^(:)fj ş. 1. plată, achitare. 2. zi de leafă / de plată. 3. (fam.) consecinţă; pavement ['peivmant] s. 1. pavaj, caldarâm; îmbrăcăminte rutieră. 2. trotuar; the outside rezultat. 4. avantaj, beneficiu, profit. 5. (fam.) mită. pay office ['pei olîs] s. casierie, casă, ghişeu. of the ~ marginea trotuarului; (fam.) to be on the ~ a fi fără adăpost / pe drumuri. 3. (amer.) pay-out [~'aut] ş. plată, plătire, soldarea contului. şosea. 4. (mine) culcuş, vatră, talpă. pavement artist [~ ia:tist] s. pictor de stradă (care desenează cu creta pe trotuar, primind pay-packet Hpaskit] s. plic cu bani, salariu. bani de la trecători). pay-phone [~foun] $. telefon public. paver ['peivar] s. 1. caldarâmgiu; turnător de beton. 2. (fig.) persoană care pregăteşte pay-roll [~roul] s. (amer.) v. p a y - s h e e t . calea. 3. pavea, piatră de pavaj. 4. (constr.) v. p a v i n g b e e 11 c. 5. (constr.) betonieră. pay-sheet [~/i:t] ş. stat de plată / de salarii. pavilion [pa'vilian] I. s. 1. cort; şatră. 2. pavilion. 3. baracă demontabilă. II. vb. tr. pay-station [~.stei/pn] s. (amer.) telefon public. 1. a adăposti sub un cort etc.; a servi drept şatră (cuiva). 2. a prevedea eu pavilioane etc. pea [pi:] s. 1- (biol.) mazăre (Pisum sativum); green ~s mazăre verde; split ~s mazăre curăţată; to be as like as two ~s a se asemăna ca doua picături de apă. 2. (amer.) v. paving ['peivinj s. 1. pavare, pavaj. 2. pavele, pietre de pavaj. pea coal. paving beetle [~>bi:tl] s. mai, bătător, piletă. peace [pi:s] s. 1. pace; bună înţelegere; to make (one's) ~ with smb. a face pace / paving block [~ bbkj s. v. p a v i n g s t o n e . a se împăca cu cineva; to keep the ~ between two persons a face (ca) două persoane paving breaker [~ibreik3f] s. (constr.) ciocan pneumatic (pentru demolări). să trăiască în pace; to live in ~/ to be at ~ with all men a trăi în linişte şi bună înţelegere paving-stone [-stoun] s. piatră de pavaj, pavea. cu toată lumea; ~ with honour pace onorabilă; (jig.) bird of ~porumbelul păcii; breach paviour ['peivia1"] s. (rar) v. p a v e r (1). of (the) ~ încălcare / nerespectare a păcii. 2. pace; ordine; linişte; public ~, ~ and order Pavlovian reflex [pasv'louvianirirflcks] adj. (fiziol.) reflex condiţionat. ordine publica, linişte şi ordine; to keep the ~ a nu tulbura ordinea publică; a veghea Ia pavonine ['psvanain] adj. de păun; ca de păun. paw1 [pv.] I. s. 1. labă. 2. (fam.) labă, mână. 3. scris. II. vb. tr. 1. a pune laba pe; păstrarea / respectarea ordinii publice; to break / to disturb the ~ a tulbura / a viola / a zgâria cu laba. 2. a bate cu copita; a tropăi pe; to ~ the ground a juca pe loc. 3. (fam.) a nu respecta ordinea publică; a tulbura liniştea cetăţenilor (făcând tapaj noaptea); breach of (the) ~ tulburare / încălcare a ordinii publice; 3. pace; linişte; calm; ~ of the mind / a pipăi. soul, inward ~ linişte a cugetului / a sufletului, linişte lăuntrică; my conscience is at ~ paw2 (amer. fam.) babacu(l), bătrânu(I). am cugetul împăcat, am conştiinţa împăcată / liniştită / curată; you may sleep in ~ poţi pawkiness ['po;kinis] s. (scot.) şiretenie, viclenie. să dormi liniştit; to leave smb. in ~ a nu tulbura pe cineva; a lăsa pe cineva în pace, a da pawky ['pD:ki] adj. (scot.) 1. şiret, viclean. 2. poznaş, hazliu. pawl [po:\] l.s. l.(ţehn.)cliehet, declic, închizător, clapă, clanţă. 2. (mar.) castanietă, pace cuiva; to give smb. no ~, to give neither ~ nor rest to smb. a nu lăsa pe cineva clichetul discului cabestanului. II. vb. tr. 1. a opri cu ajutorul piedicii. 2. (mar.) a fixa în pace, a nu da pace / linişte cuiva, a sâcâi / a bate la cap pe cineva; ~ be with you! pace ţie (şi sufletului tău)! ~ to his memory / soul! odihnească în pace! to hold one's cu castanieta. ~ a tăcea (chitic / molcom), a-şi ţine gura; a păstra tăcerea / liniştea. pawn1 [po.n] ş. (şah) pion (şi fig.). 2 pawn I. s. amanet, gaj, zălog; in / at ~ amanetat. II. vb. tr. a amaneta, a pune în gaj; peaceable ['pi:sabl] adj. paşnic, liniştit; iubitor de pace. to ~ one's worda-şi da cuvântul; to ~ one's life a garanta cu viaţa, a-şi pune jos capul. peaceableness [-nis] s. caracter împăciuitor, pacific.



 peaceably



688



pearl-ash ['pa:! a;/] s. v. p o t a s h. peaceably |-i] adv. împăciuitor. pearl-barley [~iba:li] s. arpacaş. peace breaker ['pi:s ,breikar] s. tulburător al liniştii publice. peaceful ]'pi:sfnl] adj. paşnic, liniştit. pearl-bearing [/-ibesrirj] adj. cu perlă; ~ oyster stridie cu perlă. pearl button [~ ibAtn] s. nasture de sidef. peacefully [-i] adv. paşnic; liniştit; împăciuitor. pearl disease [~ dirzi:z] s. (vet.) tuberculoza taurinelor. peacefulness [-nis] s. pace, linişte. pearl-diver [~idaivar] s. pescuitor de perle. peaceless ['pitslis] adj. neliniştit, tulburat. pearl-diving [~.daivirj] s. pescuitul perlelor, pescuitul scoicilor cu mărgăritare. peace lover ['pi:s rlAvarj s. iubitor de pace. pearled [pa:ld] adj. perlat; sidefiu. peace-loving [~ilAvirj] aay. iubitor de pace. pearler ['pads'] s. 1. (mar.) barcă a pescuitorilor de perle. 2. pescuitor de perle. peacemaker [~imeikar[ s. 1. împăciuitor, pacificator; făcător de pace. 2. (glumei) pearl essence ['pa:l .esns] s. sidef. revolver. 3. (glumeţ) vas de război. pearl-fisher ['pad ifijar] s. pescuitor de perle. peace-offering [-.ofarirj] s. 1. dar de împăciuire / împăcare. 2. (bibi.) jertfă de ispăşire. r pearl-fishery [~ifi/ari] s. 1. pescuitul perlelor. 2. crescătorie de stridii cu perle. peace officer [~ ofisa ] s. poliţist. pearl-fishing [~ifi/irj] s. v. p e a r l - d i v i n g . peace-pipe [~paip] s. pipa păcii. pearl grass [~ grous] s. (bot.) 1. mărgică (Melica nutans). 2. tremurătoare (Briza). peace time ['pi:s taimj s. timp de pace. pcarl-grey [~'grei] adj', s. gri-perl, cenuşiu. peace-time strength [~ istrerjO] s. (/nil.) efectivul armatei în timp de pace. 1 pearliness ]'pa:linis] s. 1. ten sidefiu / sidefat. 2. culoarea sidefului. peach [pi:tf] s. 1. (bot.) piersic (Primus persica). 2. (bot.) piersică. 3. (amer. fam.) pearling ]'pa:lin] s. pescuitul perlelor sau al scoicilor de mărgăritar. frumuseţe, mândrele, bogăţie, clasa întâi. 4. (mineral.) dorită. pearlite ]'pa:lait] s. (mineral.) perlit. peach2 vb. inir. (si.) ţo ~ on / upon / against a denunţa, a pârî («« complice). pearlized ['padaizd] adj. perlat, sidefat. ■ -..-■■■ peach brandy ['pi:tf ibnendi] s. rachiu de piersici. pearl oil ['pad ail] s. (chim.) acetat de izoamil. peachery ['piitjsri] s. livadă de piersici. r pearl oyster [~ oista ] s. (zool.) stridie care produce perle, scoică de mărgăritar (Pinctada pea-chick ['pktjlk] s. pui de păun. ■— sau Avicula tnargaritifera). peach tree ['pi:t/ tril] s. v. p e a c h 1 (1). pearl powder [~ ipaiidar] s. cosmetic folosit pentru albirea pielii. peachy fpi:tjî] adj. 1. ca piersica; ca de piersică. 2. (sl.) plăcut; minunat, straşnic, grozav. pearl sago [~ iscigou] s. sagu. pea coal ['pi: koul] s. cărbune mărunt / gris /boabe. pearl-shell [~/el] s. scoică de mărgăritar. pea coat [~ kout] s. (mar.) haină de postav scurtă. pearl spar [~ spa:rJ s. (mineral.) spat perlat, dolomit (ars). peacock [~kok[ I. s. (omit.) păun (Pavo cristatus); (as) proud as a ~ ţanţoş ca un pearl stone [~ stoun] s. v. p e r 1 i t e. păun, mândru / îngâmfat de nu-şi mai încape în piele. II. vb. A. intr. 1. a se plimba ţanţoş. pearl type [~ taip] s. v. p e a r 1 (1,3). 2. (austr. sl.) a dobândi terenurile cele mai bune dintr-o regiune. B. tr. to ~ it v. II, A-, pearlweed ['pa:lwi:d] s. (bot.) grăsătoare (Sagina). C. refl. a se umfla în pene, a fi îngâmfat. pearl-white ['padwait] I. adj. de o albeaţă imaculată. II. s. 1. alb imaculat / ca perla peacockery [~kakari] s. poză; îngâmfare; paradă. / ca zăpada. 2. fard / cosmetic alb. peafowl [~faul] s. (omit.) păun. pearlwort |'pa:lwa(:)t] j . v . p e a r l w e e d . pea grit [~ grit] s. (drum) pietriş mărunt, mărgăritar. pearly J'padi] I. adj. 1. ca perla, a mărgăritarul; ca sideful, sidefiu, sidefat. 2. împodobit pea-head ['pi:hed] s. (fam.) găgăuţă, cap-sec. cu sau bogat în perle. II. s. 1. pl. nasturi de sidef. 2. pl. (Jam.) unifonnă de paradă (garnisită peahen [~'hen,'--] s. (omit.) păunită. cu nasturi de sidef) a zarzavagiilor ambulanţi (in Anglia). pea-jacket [~.d3a;kitj s. v. p e a c o a t. pearmain ['peamein] s. specie de măr. peak1 [pi:k] I. s. 1. pisc, cuhne, creastă, creştet; the highest ~s culmile cele mai înalte. pear-shaped ['pea-jeipt] adj. în formă de pară, piriform. 2. cozoroc; rear ~ apărătoare de ceafă. 3. cioc (de pasăre, ancoră, sa de bicicletă etc.). pear switch ['pea swit/] s. (electr.) (întrerupător în formă de) pară. 4. vârf, ascuţiş (de barbă, acoperiş etc.). 5. (mar.) vârf de pic. II. adj. record; maxim; peart [piat] adj. (amer. fam.) bine dispus, vesel, vioi; ager, rapid. ~ year an record; ~ hours ore de aglomeraţie maximă. 2 pear-tree ['peatri:] s. (bot.) păr (Pyrus sp.). peak I. vb. intr. 1. a slăbi, a se ofili..2. a arăta slab sau slăbit san bolnăvicios. II. s. peasant ['pczpnt] I. s. ţăran; sătean; ţărancă, săteancă; Peasants' Revolt Răscoala slăbire; ofilire. 1 1 ţăranilor (in Anglia, 1381). II. aay. al ţăranului, ţărănesc; rustic; de la ţară; rural. peaked [pi:kt] adj. (prevăzut) cu pisc(uri) etc. (v. p c a k ). 2 peasantess ['pezantis] s. ţărancă, săteancă, femeie de la ţară. peaked adj. (fam.) slab (la înfăţişare), tras; ofilit; bolnăvicios. peak-hour ['pi:k auar] s. oră de vârf. peasant-like ['pezantlaik] adj. ţărănesc; de ţăran; grosolan. 2 pcakish ['pi:kif[ adj. v. p e a k e d . peasant property holding [~ 'propati ihouldirj] s. proprietate ţărănească. peasant proprietor [~ pra,praiatar] s. ţăran înstărit, proprietar agricol. peak line ['pi:k lain] s. (mar.) saulă de pavilion de la pic. peak-load [~loud] s. (telm.) sarcină maximă sa» de vârf. peasantry ['pezantri] s. ţărănime, ţărani. peasant woman ['pczpnt iwuman] s. ţărancă, săteancă, femeie de la ţară. peak shaving [~ ijeivirj] s. (telm.) nivelarea perioadelor de vârf. pease [pi:z] s. (înv.) mazăre. peak time [~ taimj s. 1. moment de criză. 2. oră de vârf. pease blossom ['pi:z ibhsom] s. floare de mazăre. peak value [~ .vadju:] s. valoare maximă. pease cod [~ kad] s. v. p e a p o d. peaky1 ['pi;ki| adj. 1. cu piscuri I creste; muntos. 2. cu vârf, terminându-se cu un vârf. 2 2 pease flour [~ .flaua'] s. făină de mazăre. peaky adj. v. p e a k e d . peal [pi:l] I. s. 1. zvon (de clopote). 2. bubuit (oe tunet). 3. hohot (a"e ras). 4. ropot pease meal [~ mi:l ] s. v. p e a s e f l o u r . (de aplauze sau ploaie). 5. acord impresionant (de orgă). II. vb. A. tr. 1. a trage (clopotele) pease pudding [~ ■pudirj] s. budincă de mazăre. pea shell ['pi: /el] s. v. p e a p o d . tare. 2. (adeseori ~ o u t) a anunţa / a striga cu voce tare; a anunţa prin sunet de clopote; pea-shooter [~.fu:tar] s. puşcoace, puşcă cu aer comprimat (jucărie). to ~ a person's fame a ridica în slavă / a sui în slăvile cerului pe cineva, a cânta osanale cuiva. B. intr. 1. (despre clopote) a răsuna, a vui. 2. (despre tunet) a bubui. 3. (despre pea-soup [~'su:p] s. 1. supă de mazăre; pireu de mazăre. 2. (fam.) pâclă, ceaţă deasă râsete) a răsuna. şi gălbuie. pea-souper [~i.su:par] s. (fam.) I. ceaţă galbenă şi deasă, pâclă groasă s-o tai cu cuţitul pealike ['piilaik] adj. ca mazărea, ca de mazăre. (mai ales la Londra). 2. (canad. peior) canadian francofon. pean s. v. p a e a n. peanut ['pi:nAt[ I. s. 1. (bot.) alună-americană, arahidă (Arachis hypogaea); it's no pea-soup fog [~'su:p fag] s. v. p e a s o u p e r. more than a ~ to an elephant nici cât o pişcătură de purice / să pui pe o măsea / negru pea-soupy [~ rsu:pi] adj. (fam. despre ceaţă) deasă şi galbenă, groasă s-o tai cu cuţitul. sub unghie. 2. (sl. amer.) persoană meschină, om de nimic. II. adj. (sl. amer.) mic, meschin, peat [pi:t] s. (mineral.) turbă; field of ~ turbăric; turf / sod / block of ~ bucată de mărunt, de nimic; ~ politician politician mărunt, trepăduş politic; ~ politics politică turbă; to dig / to cut ~ a extrage turbă. măruntă / meschină / de culise. peat-bog ['pi:tbag] s. turbăric. peat coal [~ koul] s. (mineral.) turbă. peanut butter [~ ibAtar] s. (gastr.) pastă de arahide prăjite. peat cutting [~ ikAtirj] s. extragerea / exploatarea turbei. peanut gallery [~ .gadari] s. (amer.) 1. (fam.) ultimele rânduri ale galeriei (la teatru). peat digging [~ .digit]] s. v. p e a t c u t t i n g . 2. (si.) aprox. gura lumii. peat drag [~ drag] s. excavator / maşină de extras turbă. peanut oil [~ oil] s. untdelemn / ulei de arahide. peatery ['pi:tari[ s. turbăric, exploatare de turbă. pea ore [pi; o:'] s. (mineral.) limonit. pea pod [~ pad] s. păstaie de mazăre. peat hagg |'pi:t haig] s. (scot.) turbăric părăsită sau secătuită. pea time ['pi taim] s. (amer.) viaţă; the last of ~ ultima etapă; sfârşitul vieţii; ~'s past peapod ['pi:pad[ s. (amer.) tip de barcă mică (folosită la prinsul homarilor). viaţa s-a sfârşit. pear [psar] s.(bot.) 1.pară.2.v. p e a r - t r e e . pearl [pa:l] I. s. 1. mărgăritar, perlă; to cast ~s before swine a arunca mărgăritare peatland ['pkthend] s. (geol.) turbărie. înaintea porcilor; a strica orzul pe gâşte; mother-of-~ sidef; seed ~ perlă de cultură. peatman ['pi:tman], pl. peatmen s. lucrător la o turbăric. 2. bob(iţă). 3. (poligr.) perlă, corp de literă de cinci puncte. 4. (fig.) perlă, mărgăritar, peat moor ['pi:t muar] s. v. p e a t - b o g. nestemată, odor, lucru preţios. 5. mărgăritar/ bob de rouă. 6. lacrimă. 7. dinte alb. 8. inel peat-moss [~'mas,'--] s. 1. (bot.) muşchi de turbă (Sphagnum). 2. v.. p e a t - b o g. de dantelă. II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu picături, a broboni; ~ed with dew înrourat. 2. a face peat-reek [~ri:k] s. 1. fumul unui foc de turbă. 2. whisky distilat la foc de turbă (care asemănător unei perle; a da (cu dat.) lustrul perlei. 3. a face să strălucească. 4. a decortica păstrează mirosul de fum). (orzul), a transforma în arpacaş. B. intr. 1. a pescui perle. 2. a se broboni de rouă, a se peat scheme [~ ski:m] s. proiect / plan pentru valorificarea turbei. înroura. III. adj. de perlă; de sidef. peat spade [~ speid] s. sapă de exploatat turbă.



 689



peat worker [~.wa:kor] ş. lucrător la o turbărie, peaty ['pi:ti] adj. 1. de turbă; ca turba. 2. bogat în turbă, turbos. 3. cu miros de / mirosind a turbă. peavey ['pi:vi:] s. cange; ţapină. pebble ['pebl] I. ş. 1. pietricică (mai ales de pe malul apelor); you are not the only ~ on the beach doar n-oi fi singur pe lume, nu-i doar un câine scurt de coadă. 2. pl. prund(iş), pietriş; galeţi. 3. (geol.) bolovan de piatră rotunjit. 4. (mineral.) cremene; silex; cristal de stâncă; agată. 5. (fiz.) (lentilă din) cristal de stâncă. 6. (pielărie) marochinaj. II. vb. tr. 1. a bate cu pietre. 2. a pava cu pietre mărunte. 3. a prelucra (pielea etc.) facând-o zgrunţuroasă. pebble armour [~ io:mor] s. (geol.) pavaj deşertic. pebble beach [~ bi:t/] s. plajă cu prundiş. pebbled ['pebld] adf cu prundiş etc. (v. p e b b 1 c). pebbledash ['pcbldasf] s. (constr.) tencuit cu mortar de prundiş; to give a ~ finish to a wall a tencui cu mortar de prundiş. pebbledashed [~daejt] adj. (constr.) tencuit cu mortar de prundiş. pebbledashing [-.d^e/irj] s. (constr.) tencuire cu mortar de prundiş. pebbled paper ['pcbld >peipor] s. hârtie zgrunţuroasă. pebble leather ['pebl .lcoor] s. piele zgrunţuroasă / gofrată. pebble mill [-mil] s. 1. (ind.) moară cu bile. 2. (mine) concasor. pebble pavement Hpcivmontj s. caldarâm / pavaj de calupuri. pebble powder [~tpaudor] s. pulbere cu firul mare / gros. pebblestone ['peblstoun] s. (drum) piatra-bolovani. pebbling ['peblirj] s. (telm.) gofrare a pielii, prelucrare a pielii pentru a o face zgrunţu­ roasă. pebbly fpebali] adf 1. acoperit / aşternut cu pietriş; prunduit. 2. (fiz.) grăunţos, granulos. pecan [pi'kaen, amer. şi -'ka:n] s. (bot.) pecan (Carya illinoensis). peccability bpcko'biliti, -loti] ş. înclinare spre păcat, păcătoşenie; probabilitate de a păcătui. peccable ['pckabl] adf păcătos, supus păcatului. peccadillo [ipcka'dilou],pl. peccadilloes [~z] s. mică greşeală, vină uşoară, fleac. peccancy fpekansi] s. 1. păcătoşenie; păcătuire. 2. păcat, greşeală; vinovăţie, vină, culpabilitate. peccant ['pekont] adf 1. păcătos; vinovat; ticălos; imoral; culpabil (şi fig.); the ~string coarda care sună fals. 2. (med.) dureros, care provoacă durere; morbid; bolnăvicios; care aduce boală. pec(c)ary ['pekori] s. (amer. zool.) pecari, specie de porc-mistreţ (Pecari angulatus, Dicotyles şi Tayassu pecari). peceavi [pc'ka:vi:, înv. -'keivai] (lat.) am greşit, am păcătuit; to cry ~ a face mea culpa, a-şi recunoaşte vinovăţia. peck1 [pek] s. 1. baniţă mică, măsură de capacitate (= 9,091 1). 2. grămadă, mulţime, masă; to know / to have a ~ of troubles a avea o grămadă de necazuri; to eat a ~ of salt with smb. a mânca mulţi ani pâine şi sare cu cineva, a trăi ani îndelungaţi eu cineva. peck2 I- s. 1. ciupit(ură); lovitură eu ciocul; ciugulire. 2. (sl. glumeţ) sărutare, ţocăit; to give smb. a ~ a ţocăi pe cineva. 3. (sl.) haleală, mâncare, potol; merinde, provizii. 4. (amer.) privire fugară. II. vb. A. tr. 1. a ciocăni, a da cu ciocul în. 2. a face, a scobi (o gaură) cu ciocul sau târnăcopul; the fruit has been ~ed fructele sunt ciupite; to ~ a hole in a ciupi; to ~ to death a omorî cu ciocul. 3. (şl. glumeţ) a săruta, a ţocăi. 4. a săpa cu lovituri dese de târnăcop. 5. (fam.) a mânca delicat / dc-abia atingând mânca­ rea, a ciuguli; a mânca cât o păsărică. 6. to ~ down a doborî cu târnăcopul; to ~ out a scoate cu ciocul (ochii etc.); to ~ up a) v. t o - d o w n; b) a culege cu ciocul (firimituri etc.). B. in/r. 1. (despre păsări) a ciuguli. 2. (fig., despre oameni) a ciuguli, a mânca puţin / de-abia atingând mâncarea, a mânca cât o păsărică. 3. to ~ at a) a lovi cu ciocul, a ciocăni; b) a ciuguli (dintr-o farfurie); to ~ at one's dinner a mânca cât o păsărică / de-abia atingând mâncarea; c) (fam.) a tachina, a necăji, a înţepa; a critica (pe cineva). peck3 vb. (şl.) A. tr. a arunca, a azvârli (o piatră). B. intr. (at) a arunca cu pietre (în). pecker ['pekor] s. 1. (ornit.) pasăre care ciocane (mai ales hi cuvinte compuse, ex. w o o d p e c k e r , ciocănitoare). 2. (sl.) cioc; nas. 3. (sl.) curaj; keep your ~ up fruntea SUS! nu-ţi pierde curajul! curaj! nu te da bătut! 4. rnâncăcios, lacom. 5. (tehn.) cazma, hârleţ, sapă. 6. fruntaş. ♦ to put smb.'s ~ up a supăra / a mânia / a înfuria pe cineva; a scoate pe cineva din sărite / pepeni / ţâţâni / fire. 7. (amer. vulg.) penis. sulă. peckhorn ['pekhom] s. (muz.) corn alt(o). peckish ['peki/] adj. (sl.) (cam) flămând, înfometat; to be / to feel ~ a-i fi foame, a-i chiorăi maţele de foame, a avea şoareci în burtă, a muri de foame, a simţi că i se lipeşte stomacul de coaste. Pecksniff ['peksnifj ş. ipocrit, făţarnic, fariseu, tartuffc (după numele unui personaj din "Martin Chuzzlewit" de Dickens). Pecksniiîery ['peksnifori] s. făţărnicie, ipocrizie, fariseism. pectinate ['pcktineit] adj. 1. (bot.) crestat, dinţat. 2. (zool.) cu creastă. pectinated [-id] adj. v. p e c t i n a t e . pectination [ipekti'nei/an] s. 1. (boţ.) crestături. 2. (zool.) creastă. pectoral ['pcktoral] I. adj. 1. (anat.) pectoral, referitor Ia piept; de piept, din piept. 2. (med.) pentru (bolile de) piept. 3. (bis.) purtat pe piept. 4, subiectiv, personal. înrâurit de sentimente personale. II. s. 1. (anat.) muşchi pectoral. 2. (Uit.) aripioară pectorala. 3. (bis.) cruce marc de purtat pe piept. 4. (ist.) pectoral, platoşă. 5. (isţ. bis.) pectoral, podoabă pentru piept. 6. (med.) sirop pectoral. pectoral arch [~a:t/] ş. (anat., zool.) centura pectorală / superioară, pectoral fin [~ fin] s. (Uit.) aripioară pectorală, pectoral girdle [~ tgo:dlJ s.v. p e c t o r a l a r c h . pectose ['pektous] s. (bot., citim.) pectoză.



pedicure



peculate ['pckjuleit] vb. A. tr. a delapida, a-şi apropria (fonduri publice). B. intr. a defrauda stalul. peculation [-pekju'lei/an] s. delapidare, fraudă, defraudare a statului. peculator ['pekjuleito1"] s. delapidator de fonduri publice, defraudator, funcţionar necinstit. peculiar [pi'kju:lior] I. adj. 1. care aparţine exclusiv, personal, propriu; my own ~ property averea mea personală. 2. specific, caracteristic. 3. particular, special, deosebit; a point of «interest un moment ce prezintă un interes deosebit. 4. curios, ciudat, excentric; he has ~ ways e un om ciudat / cu apucături ciudate. II. ş. 1. avere personală. 2. privilegiu special. 3. Peculiar membru al unei secte religioase (v. P e c u l i a r P e o p 1 e). 4. (bis.) biserică sau parohie sub altă jurisdicţie decât cea a dioeczei în care se află. peculiarity [piikjurli'seriti] s. 1. particularitate; caracteristică, specific. 2. curiozitate, ciudăţenie. Peculiar People [pi'kjurb 'pi:pl] s. 1. (bib/.) poporul ales, evreii, neamul lui Israel / Iehova. 2. sectă religioasă fără organizaţii bisericeşti. peculium [pi'kjmliom, pe'k-] s. 1. (işt. Romei) proprietate acordată unui sclav, unui copil sau unei soţii. 2. proprietate / posesiune particulară / personală. pecuniarily [pi'kjumiarili] adv. băneşte,finane iar mente, din punct de vedere bănesc / financiar, referitor la bani. pecuniary [pi'kjuniori] adf 1. pecuniar, bănesc, financiar. 2. (jur.) pasibil de amendă, care se pedepseşte cu amendă; a ~ offence un delict care se sancţionează cu amendă. ped [ped] 1. (prese, de la p c d a 1) pedală. 2. (prese, de la p e d e s t a l ) piedestal. pedagog ['pedagog] ş. v. p e d a g o g u e . pedagogic(al) [ipcdo'god3ik(al), -'gogi-, -rgoud3i-] adf pedagogic, referitor la învăţă­ mânt. pedagogically [-aii] adv. 1. pedagogic. 2. prin sau după pedagogie. pedagogics [.pcda'godjiks, -'gogi-, -'goud3i-] s. pl. (construit cu sg.) pedagogie. pedagogism ['pedogod3izam, -gogiz-] s. 1- caracteristicile / obiceiurile / credinţele unui pedagog (mai ales pedant). 2. situaţia de pedagog. pedagogue ['pedagog] s. (mai ales ironic) profesor (mai ales pedant), belfer. pedagoguisrn ['pedogogizam] s. v. p e d a g o g i s m . pedagogy ['pedagogi, -god3i, -goud3i] s. 1. pedagogie. 2. arta predării. 3. profesiunea didactică. pedal ['pedll I. adj. 1. (anat., zool.) al piciorului. 2. (muz.) cu pedală. II. s. pedală. III. vb. A. tr. a apăsa pe pedală (la orgă, bicicletă). B. bitr. 1. a pedala; (fam.) a merge cu bicicleta. 2. (muz.) a apăsa pe pedală, a pune pedala. pedal curve [~ ko:v] s. podară. pedal note [~ nouţ] s. (muz-) notă susţinută de pedală. pedalo ['pedolou] s. hidrobicicletă. pedal point [~ point] ş. v. p e d a l n o t e . pedal pushers [~


 pediform



pediform ]'pedifo:m] adj. în formă de picior. pedigree ['pedigri:] I. s. 1. arbore genealogic, genealogie. 2. obârşie, origine. 3. pedigriu. 4. (lingv.) etimologie, derivaţie (a cuvântului). II. adj. (despre vile) de rasă, de prăsilă, de reproducţie. pedigreed ['pedigriid] adj. 1. (despre vite) de prăsilă / de reproducţie. 2. (despre animale) de rasă; ~ dog câine de rasă cu genealogie cunoscută. pediment ['pedimont] s. 1. (arhit.) fronton. 2. (geol.) pediment. pedimental [ipcdi'mentl] adj. (arhit.) 1. de sau referitor la un fronton. 2. în formă de fronton. pedimented ['pedimentid, -man-] adj. (arhit.) cu fronton. pedlar ['pedis'] s. 1. negustor ambulant, colportor, marchitan. 2. colportor, cel care umblă cu vorbe, bârfitor, gură rea, gură de petice; ~ of gossip gură-spartă sau rea. -0- ~'s French jargonul hoţilor. pedlary ['pedbri] s. 1. comerţ ambulant de mărunţişuri, marchitănie, colportaj. 2. mărunţişuri, marfa negustorului ambulant. pedobaptism [ipirfs'basptizsm, -don'b-] s. (bis.) botezul copiilor. pedodontia [.pi:dou'don/b] s. (med.) îngrijire a dinţilor la copii. pedodontics [


690



peevish ['pi:vi/j adj. 1. arţăgos, ţâfnos, cu toane. 2. prost dispus. 3. (rar, în înjurături) al dracului, al naibii. peevishness [-nis] s. 1. fire arţăgoasă, fel de a fi arţăgos, arţag, ţâfnă. 2. toane, capricii, bombăneală. pee-wee ['pi:wi:] s. (fam.) 1. stârpitură. 2. fleac, nimic, nici cât să pui pe o măsea. peewit ['pi:wit| s. v. p e w i t. peg [peg] I. s. 1. cui; ţăruş, piron, bulon. 2. cuier. 3. cârlig (si de rufe). 4. cep. 5. (muz.) cui (ae vioară). 6. (sl.) băutură; coniac cu sifon; to mix oneself a stiff ~ a-si face tin grog tare. 7. spiţă; fuscel (la o scară). 8. vârf de titirez etc. 9. (fam.) picior, popic, ţurloi; not to stir a ~ a nu mişca nici un deget (jtg.) a ~ to hang a thing on un pretext, o temă (pentru un discurs etc.); to take smb. down a ~ or two a pune pe cineva la locul lui; a mai tăia unghiile cuiva; a-i da cuiva peste nas; a-i turna cuiva puţină apă în vin; to come down a ~ a coborî tonul, a o lăsa mai moale; a round ~in a square hole unom nepotrivit pentru postul pe care îl ocupă sau pentru treaba pe care trebuie să o facă; to buy (clothes) off the ~ a cumpăra îmbrăcăminte de gata; (mil., sl.) to put smb. on the ~ a raporta pe cineva la comandant. 10. the Peg (canad. sl.) oraşul Winnipeg. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ down / in / out) a prinde în cuie; a fixa, a ţintui, a pironi (cu un ţăruş etc.) 2. (com.) a menţine (preţul acţiunilor) cumpărând sau vânzând; to ~the market/ the exchange a menţine piaţa fermă, a stabiliza piaţa. 3. (mii. fam.) a acuza de un delict (wiai ales la pasiv). 4. to ~ down a) a ţintui, a fixa; b) (fig.) a lega; c) a îngrădi, a restrânge; ~ged down with regulations îngrădit / strâns în chingi de regulamente; d) to ~ down to a restrânge la, a limita la; to ~ smb. down to his promise a sili pe cineva să se ţină de promisiune; I am ~ged down to my work am de lucru până peste cap, nu mă pot desprinde de la birou; to ~ out a jalona, a fixa; a hotărnici, a însemna, a marca, a delimita. B. intr. to ~ at a arunca cu pietre în sa» după; to ~ away / at a se strădui din răsputeri să-şi atingă scopul; a munci pe capete /din răsputeri / neodihnit (la); you must keep ~ging away trebuie să perseverezi; to ~ down a se restrânge, a se limita, a se mulţumi; to ~ out a) (sport) a lovi ţăruşul cu mingea (încheind partide de cricket); b) (sl.) a da ortul popii, a se curăţa, a o mierli; c) (sl.) a se ruina, a se duce pe copcă / de râpă, a ajunge pe geantă, d) a se prăbuşi I a leşina (ae oboseală I de epuizare). pegamoid ['pegamoid] s. pegamoid (piele sintetică). Pegasus ['pegosas] s. 1. (mitol.) Pegas, cal înaripat. 2. (astron.) Pegas. 3. (fig.) geniu poetic; inspiraţie. pegging ['pegirjl s. 1. fixare, batere (a ţăruşilor). 2. (sport) scor; it is still at level ~ sunt încă la egalitate. 3. (com.) stabilizarea bursei / pieţei / cursurilor. pegging away [~ 3'wciJ s. muncă asiduă / de rob, trudă, strădanie. pegging down [~'daun] s. 1. fixare, înţepenire. 2. ţintuire; îngrădire. pegging out [~'aut] s. 1. hotărnicire, marcare, însemnare. 2. jalonare. peg leg ['peg leg] s. picior de lemn. pegmatite ['pegmotait] s. (mineral.) pegmatită. pegmatoid ['pegmatoid] s. (mineral.) pegmatoid.. peg-top ['pegtop,'-'-] s. 1. titirez. 2. pi. pantaloni largi la şolduri şi strâmţi jos; iţari. peg-top trousers [~ .trauzoz] s.v. p e g t o p (2). peg wood ['pegwud] s. 1. (conslr.) scoabă pentru împreunat părţi de zidărie. 2. (tehn.) baghetă de lemn pentru curăţat lagărele fine. peignoir ['peinwa:', -wo:r, amer. 'pein'wa:'] s. (fr.) capot; halat. pejorative ['pi:d3^rotiv, pi'd3or-, amer. si 'pcd3orcitiv] adj. peiorativ, depreciativ. pekan ['pekon] s. (zool.) jder-canadian (Mustela canadensis). pekin [ph'kin, 'pi:'k-] s. (text.) pekin, ţesătură de mătase. Pekingese1 [ipi:kirj'i:z,'--'-, .pi:ki'ni:z,'--'-] I. s. locuitor din Pekin. II. adj. din Pekin. Pekingese2 s. (câine) pechinez, mops chinezesc. Pekingman [.pkkirjmasn], pl. Pekingmen [-mon] s. (antropologie) sinantrop, om preistoric găsit în China. _! pekoe ['pi:kou, rar 'pek-] s. ceai chinezesc negru (a"e prima calitate). pelade [po:'la:d] s. (med.) alopecie, peladă, pete albe în păr. pelage ['pelid3] s. (zool.) blană, păr, lână (la patrupede). pelagic [pe'la?d3ik, pi'l-] adj. marin, oceanic, pelagic, de sau pe mare sa» ocean; în larg; de larg; ~ sealing vânătoare de foci în larg. pelargonium [rpeb'gounbm] s. (bot.) muşcată, indruşaim (Pelargonium). Pelasgian [pe'la3zgbn,' pi'l-, -gjsn, amer. pi'la?zd3bn] adj. (ist.) pclasgic. Pelasgic [pc'tezd3ik, -gik] adj. v. P e 1 a s g i a n. pelerine ['pelori:n, amer.,--'-] s. pelerină, mantie, manta. pelf [pelf] s. 1. (de obicei peiorativ) bani, gologani, bani la ciorap, biştari, avere, mamon, bogăţie, ochiul dracului, aur. 2. (înv.) avere ilicit achiziţionată; câştig ilicit, ciubuc. pelican ['pelikan] s. (omit.) pelican (Pelecanus). pelican (crossing) [~ -krosir]] s. trecere de pietoni cu semafor acţionat de aceştia. Pelican State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Louisiana. pelisse [pe'li:s, pi'l-, amer. po'l-] s. 1. (haină de) blană; şubă. 2. mantie; pelerină de damă sau copii. 3. tunică de husar cu blană; dolman. pelite ['piilait] s. (geol.) pelit. pellagra [pe'leigra, pa-, -'teg-] s. (med.) pelagră. pellagrin [pe'leigrin, po-, -'teg-J s. (mea'.) pclagros, bolnav de pelagră. pellet ['pelit, amer. si -et] I. s. 1. grăunţe pentru puşcoace de copii. 2. cocoloş (de hârtie, pâine etc.). 3. hap, pilulă. 4. (numism.) bumb. 5. (telul.) bilă; peletă; alice. II. vb. tr. a bombarda cu cocoloaşe (ae hartie etc.). pellicle ['pelikl] s. peliculă; pieliţă, cojiţă; membrană. pellicule ['pelikju:!] s. v. p e 11 i c 1 e. pellicular [po'Iikjub'] adj. membranos; sub formă de peliculă. pellitory ['pelitari, amer. si -touri] s. v. f e v e r f e w . pell-mell ['pel'mel] I. adv. 1. talmeş-balmeş, claie peste grămadă, cu susul în jos. 2. iute, mâncând pământul, de-a valma, cu viteză mare. 3. în promiscuitate, cum dă Dumnezeu,



 691



pendulate



la întâmplare. II. adj. în dezordine; tumultuos, dezlănţuit. III. s. harababură; încărcătură; penalty clause [~ kb:z] s. (jur.) clauza penală / de daune-interese (într-un contract). dezordine; talmeş-balmeş. penalty envelope [- icnvibup] s. (amer.) plic oficial (a cărui folosire în alte scopuri pellucid [pe'Ijmsid, pil-] adj. 1. transparent, străveziu, limpede. 2. (jig.) clar, limpede; e pedepsită de lege). concis. penalty goal [~ goul] s. (sport) gol (înscris) din 11 metri prin penalti. pellucidity bpelju'siditi] s. 1. transparenţă, transluciditate. 2. limpezime, claritate penalty kick [~ kik] ş. v. p e n a l t y s h o t . (a şti/ului etc.). penalty shot [~/ot] s. (sport) lovitură de pedeapsă, penalti, unsprezece metri; a ~taken Pelmanism ['pelraanizsm] s. sistem mnemotehnic, sistem de exersare a memoriei. by X o lovitură de pedeapsă executată de X. Peloponnesian [ipebpsnii/an] I. adj. peloponezian; din Pcloponez. II. s. locuitor din penalty spot [~ spot] s. (sport) punct de penalizare. Peloponez. penance ['penans] I. s. (rel.) penitenţă, pedeapsă; mortificare, canon: to do ~a) a se pelorus [pi'b.ras] s. (mar.) disc de relevmcnte. pocăi; b) a se supune canoanelor; a se mortifica. II. vb. tr. a pune la canon; a da (cuiva) pelota [pe'louts] s. (sport) pelota bască; pelotă. un canon, a impune (cuiva) o penitenţă. pelt1 [pelt] I. s. 1. piele de animal cu blana (netunsă sau tunsă). 2. piele neprclucrată pen-and-ink l'pensndink] adj. 1. scris cu cerneală; a ~sketck o schiţă în peniţă. 2. de (de oaie sau capră). II. a jupui (un animal etc.). presă. 3. literar. pelt2 I. s. 1. grindină de gloanţe; bombardament (şi jig.); foc de artilerie. 2. lovitură; penates [pe'nciti:z, pi'n-, pa'n-] s. pl. (ist. rel,) penaţi, zeii casei sau ai familiei. atac. 3. ropot de ploaie, ploaie. 4. explozie de furie; to be in a ~ a fi turbat / mânios. pen-box ['pcnboks] s. penar, plumieră. ♦ (at) full ~cât îl ţin picioarele, foarte repede; mâncând pământul. II. vb. A. tr. 1. a ataca pence [pens] pl. de la p e n n y (1). (cu pietre, noroi etc.), a arunca (cu pietre etc.) în; a bombarda, a ţine sub foc. 2. (jîg.) penchant ['pd:rj/a:n, 'pa:n/o:rj, 'pD:rj/o:rj, amer. 'pent/snt] s. (fr.) (for) înclinaţie, a asalta (cu dojeni), a ocărî, a ţine de rău. B- intr. 1. (despre ploaie, grindină sau proiectile) slăbiciune (pentru); a slight ~ o mică slăbiciune. a cădea, a bate; ~ing rain ploaie torenţială / cu băşici / cu spume. 2. (amer. fam.) a se pencil ['pensl, amer. -sil] I. s. 1. creion, plumb, plaivaz; coloured ~ creion colorat; grăbi, a merge mâncând pământul. eyebrow ~ creion de sprâncene; indelible ~ creion chimic / de copiat; lead ~ plumb; peltate ['pclteitj adj, (bot.) în formă de scut. propelling ~ creion automat; slate ~ plumb, creion pentru plăcuţă / tăbliţă; he is clever pelter1 ['pelts'"] s. 1. aruncător de pietre, cel ce bate cu pietre. 2. (fam.) ploaie cu băşici, potop; we are in for a regular ~ o să ne facă ciuciulete, o să ne rnureze până la piele. with his ~ desenează bine. 2. urmă de creion; in ~ cu creionul; to draw a ~ sketch of a schiţa în creion, a creiona. 3. (înv.) penel, pensulă (a pictorului); (fig.) manieră, gen, pelter2 s. (amer. si.) 1. rnârţoagă. 2. cal sprinten / iute. stil; to have a bold ~ a avea un penel îndrăzneţ. 4. (electr.) electrod / cărbune al unui peltry ['peltri] s. pici. are voltaic. 5. (fiz.) mănunchi / fâşie /fascicul de raze convergente. 6. (mil.) jerbă/ fascicul pelt wool ['pelt wu:I] s. lână tăbăcărească. / mănunchi de traiectorii. 7. (mat.) fascicul (de curbe etc.). 8. (med., fam.) ~ and tassel pelure [p3'lju3r, pi'l-] s. (şi ~ paper) hârtie pelur, foiţă. organele genitale, părţile ruşinoase (ale unui băiat). II. vb. tr. 1. a însemna (ceva) eu pelves ['pclvi:z] pl. de la p e I v i s. creionul; a marca / însemna în creion (o carte etc.). 2. a desena / a schiţa în creion, pelvic ['pclvik] adj. (anat.) pelvic, pclvian, al bazinului. a creiona. 3. a scrie; a nota; to ~ a note a scrie un bilet; to ~ down a note a-şi nota ceva. pelvimeter [pel'vimita1", -ma-] s. (med.) pclvimetru. 4. (cosmetică) a face, a desena, a aranja; to ~ one's eyebrows a-şi face sprâncenele cu pelvis ['pelvis], pl. pelves ['pelvi:z] s, (anat.) bazin, pelvis, centură pelviană. creionul. 5. (turf) a înscrie (un cal) în carnetul de pariuri. 6. (mai ales la part. trec.) a haşura. Pembroke table ['pembruk iteibl] s. masă cu tăblii care se întind. pencil arm [- a:m] s. braţul cu mină de creion al compasului. pemmican l'pemikan] I. s. 1. pemican, came conservată în untură. 2. (fig.) lucrare literară pencil-box [~boks] s. penar, plumieră. condensată. II. adj. concentrat, condensat în tablete / pilule; ~style stil condensat / concis pencil-case [~kcis] s. penar; trusă de creioane; trusă de şcolar. / lapidar; to supply the students with ~ knowledge a da studenţilor ştiinţa în pilule. pencil cedar [~ ■si:d3rj s. (bot.) ienupăr de Virginia (Juniperus virginiana). pemphigoid ['pemfigoid] adj. (med.) pemfigoid. pencil drawing [~ idn>:irj] s.v. p e n c i l s k e t c h . pemphigous ['pemfigas, pem'faigss] adj. (med.) 1. referitor la pemfigus / urticarie. pencil eraser [~ iireiza1"] s. gumă, radieră (pentru creion). 2. atins de pemfigus / urticarie. pencil-holder [~ .houkbr] s. prelungitor de creion, port-ercion. pemphigus s. (med.) erupţie de băşici, urticarie, băşicare. pencilled ['pcnsld, amer. -sil-] adj. 1. scris cu creionul; creionat. 2. făcut / tras / însemnat pen1 [pcn]I. s. 1. pană descris. 2. (şi steel~) peniţă. 3. toc, condei; stilou, toc rezervor; a stroke of the ~ o trăsătură de condei; to put one's ~ to paper, to set ~ to paper, to take cu creionul; ~ eyebrows sprâncene făcute / desenate cu creionul; (fam.) delicately ~ - in hand a pune mâna pe toc / condei, a se apuca de scris, a se aşterne pe scris; ~ and eyebrows sprâncene fine / subţiri. 3. (omit.) moţat. 4. haşurat. ink a) toc şi cerneală, rechizite pentru scris, cele trebuincioase scrisului; b) scrisul, penci(l)ler [rpensbr] s. (sport si.) book-makerul sau secretarul său, cel ce ţine registrul literatura, literele; to put one's ~ through smth. a intra cu tocul într-un text, a tăia, de pariuri (la alergările de cai). a corecta, a masacra (un text). 4. trăgător (de desen). 5. (jig.) scris, stil. condei, talent pencilling ['pcnsolin] s. creionare, trasare / marcare / însemnare cu creionul. (literar); fluent ~ condei bun, pană măiastră, fluenţă literară, uşurinţă la scris; to live by pencil mark ['pensl mo:k] s. urmă / trăsătură de creion, linie trasă cu creionul. one's ~ a trăi de pe urma scrisului. 6. (fig.) scriitor, pană, condei; the best ~s of the day pencil point [~ point] s. 1. vârf de creion. 2. braţul cu mină de creion al compasului. cei mai buni scriitori ai zilei. 1. (înv.) pană (de pasăre). 8. pl. (înv., poetic) penele tari pencil protector |~ prattekta1"] s. apărător / apărătoare de creion. care ajută pasărea lăzilor. II. vb. tr. a seric, a compune, a redacta (un articol, o scrisoare pencil sharpener [~ i/a:pn3r] s. ascuţitoare de creioane. etc.); to ~ a few lines a aşterne pe hârtie câteva rânduri. pencil sketch [~ skctf] s. (arte) schiţă / desen în creion, crochiu, creion. pen2 I. s. 1. ţarc, ocol (pentru vite); (şi sheep ~) stână; chicken ~ poiată pentru pui / pen compass ['penikAinpas] s. compas cu trăgător. găini, găinărie. 2. cuşcă; pig ~cuşcă pentru porci. 3. (constr.) bazin, groapă; Iime-slacking pencraft ['penkra:ft] s. 1. arta scrisului, talent literar, condei, pană măiastră. 2. caligrafie. ~ bazin/groapă de stins var. 4. (mar.) refugiu pentru vase; submarine ~ refugiu pentru pend [pend] vb. A. intr. 1. a rămâne în suspensie. 2. a atârna. B. tr. 1. a lăsa nerezolvat, submarine; (despre distrugătoare) to go in the ~ a se refugia la bază. 5. (în Indiile Apusene) a lăsa în suspensie. 2. a amâna (o decizie). plantaţie, fermă. II. past şi part. trec. penned [pend] sau pent [pent] vb. A. tr. (şi to ~ pendant ['pendant] I. s. 1. pandantiv (de colier), breloc (de brăţară); piesă care atârna; up / in) 1. a închide, a băga (vitele în {arc I ocol); a ţărcui. 2. a îngrădi, a închide, a cristal care atârnă de un policandru; ear ~s cercei grei. 2. ornament pentru orologii. încorseta; a house in which one feels ~ned up o casă în care te înăbuşi / în care parcă 3. (arhit.) ornament care atârnă din bolta gotică. 4. lampă suspendată; electric ~ candelabru ai fi la închisoare. B. refl. (şi to ~ oneself up) a se închide, a se fereca, a se zăvori; to ~ cu lumânări electrice. 5. (mar.) flamură; atârnător. 6. (mar.) funie cu nod marinăresc; oneself up in one's office a se închide / a se fereca / a se zăvori în birou. rudder ~ lanţ care ţine cârma. 7. pereche; to make a ~ to smb. a ţine isonul cuiva. II. adj. pen3 s. (omit.) lebădă femelă (Cygnus). (şi pendent) 1. (despre plante) care atârnă; pleoştit; atârnat. 2. (despre draperii) revărsat, pen4 s. (amer. si.) puşcărie, pârnaic. suspendat. 3. (despre stânci) atârnat. 4. (telin.) atârnat; suspendat. 5. (jur.) pendinte, penal ['pi:npl] î.adj. 1. penal; punitiv, caz de pedeapsă; seven years ~servitude şapte ncrezolvat, în litigiu, litigios; negotiation ~ between two countries negocieri în curs ani de muncă silnică; ~ servitude for life muncă silnică pe viaţă. 2. (despre un delict) pasibil de pedeapsă penală. II. s. (fam.) muncă silnica (prese, de la p e n a l s e r v i t u d e ) ; între două ţări; two bills are now ~in congress congresul arc acum în faţă două proiecte de legi. 6. (gram.) incomplet; ~ sentence frază incompletă / neterminată / lăsată în to get a ~ a fi condamnat la muncă silnică. suspensie. penal colony [~ 'kobni] s. colonie de deportaţi. pendency l'pcndansi] s. nerezolvare, suspensie. penalization bpiinalai'zci/sn] s. 1. pedepsire, acordare a unei pedepse, sancţionare. pendent ['pendant] s. v. p e n d a n t . 2. (sjx)rt) penalizare. pendentive [pen'dcntiv] s. (arhit.) pandantiv, trompă. penalize ['pim^laiz] vb. tr. 1. (sport, fig.) a penaliza. 2. a pedepsi, a sancţiona; a acorda o pedeapsă (cu dat.). 3. (jur.) a sancţiona (un delict), a stabili o pedeapsă pentru (uu delict). pending ['pendinj I. adj. 1. suspendat, atârnat, care atârnă. 2. pendinte, care aşteaptă o rezolvare; neterminat; (jur.) the suit was then ~ procesul era în curs; patent ~ în 4. (sport) a penaliza, a sancţiona; a descalifica. aşteptarea brevetului (după depunerea declaraţiei). II. prep. (rar) 1. în timpul / cursul penal settlement ['pi:n3l 'setlmant] s. v. p e n a l c o l o n y . penalty ['penalii] s. 1. (jur.) pedeapsă, penalitate, sancţiune penală; the death / the (cu gen.); ~ these negotiations în timpul acestor tratative. 2. în aşteptarea (cu gen.); până extreme / the ultimate ~ pedeapsa capitală, pedeapsa cu moartea; the ~ of the lash la; ~ the completion of the agreement până la încheierea acordului; ~ his return în pedeapsă corporală; on / upon / under ~of death sub ameninţarea pedepsei cu moartea. aşteptarea întoarcerii sale; all my plans are hung up ~ decision of this law suit toate 2. (fig.) pedeapsa / consecinţa / răsplata faptelor; to pay the ~ of one's foolishness a plăti planurile melc sunt în aer / în suspensie până la judecarea procesului. pendragon [pen'draîgon] s. (ist. Ţării Galilor) prinţ, şef. pentru prostiile făcute, a suferi consecinţele prostiilor făcute, a fi pedepsit pentru prostiile făcute. 3. (Jig.) dezavantaj; to pay the ~of fame a suferi / a înghiţi dezavantajele gloriei. pen driver ['pen idraiva1"] s.v. p c n - p u s h e r. 4. (com.) amendă, daunc-jnterese: ~ for non-performance of contract daune pendular ['pendjubr] adj. pendular, oscilatoriu. contractuale. 5. (s[x>rt) penalii, lovitură de pedeapsă. pendulate ['pendjulcitj vb. intr. 1. a se balansa, a oscila, a avea o mişcare pendulară penalty area [~ .esrb] s. (sport) careu (la fotbal). / oscilatorie. 2. (jig.) a oscila, a şovăi, a ezita.



 pendulous



pendulous ['pendjutas] adj. 1. (despre un cuib) suspendat, atârnat; (despre o floare) aplecat. 2. care se leagănă, care oscilează, pendular. 3, (despre buze, ramuri) care atârnă. 4. (despre urechi) bleg; a dog with ~ ears un câine cu urechile blegi. pendulum ['pendjulam] s. pendulă; balansicr; compensation ~ pendulă compensatoare; swing of the ~ oscilaţii ale pendulului; the ~ of public opinion swung in his favour opinia publică a înclinat în favoarea lui. pendulum clock [~ kbk] s. pendulă, orologiu; ceas cu cuc. Penelope [pi'nelapi, ps'n-] s. (/ig.) soţie credincioasă. penes ['pi;niz[ pi. de la p e n i s . penetrability [ipenitra'biliti, -laţi] s. penetrabilitate, calitatea de a putea fi pătruns; permeabilitate. penetrable ['penitrobl] adj. penetrabil, care poate fi pătruns; permeabil. penetralia [.peni'treilia] s. pi. (bis.) sanctuar (la un templu); altar, Sfânta Sfintelor; locul cel mai tainic. penetrate ['pcnitreit] vb. A. tr. 1. a pătrunde, a străpunge, a găuri, a străbate; he fell on a knife which ~d the flesh a căzut într-un cuţit care i-a pătruns în carne. 2. a înţelege, a pătrunde; to ~ a secret a pătrunde l a înţelege o taină; to ~ smb.'s mind a pătrunde gândurile cuiva. 3. a insufla, a inculca, a da (cuiva); to ~smb. with a feeling a face pe cineva să se pătrundă de un sentiment, a insufla un sentiment cuiva; ~d with the ideas of a past age pătruns / plin de ideile unei epoci trecute. B. intr. 1. a pătrunde, a intra; the bayonet ~d to the lung baioneta a pătruns până la plămân; we ~d a good way into the forest ne-am afundat până departe în pădure. 2. (through) a trece (prin); a străbate, a traversa. 3. (şi mii.) a se infiltra; the water is penetrating everywhere apa se infiltrează peste tot; to ~ through the enemy's lines a face o breşă / a se infiltra în liniile inamice. penetrating [-in] adj. 1. pătrunzător; (fig.) perspicace, pătrunzător; a ~ wind un vânt care te pătrunde până la oase; a ~eye un ochi pătrunzător / iscoditor. 2. (mii.) perforant, penetrant. penetration [■peni'treijan] s. 1. pătrundere, penetrare. 2. (fig.) pătrundere, perspicacitate, clarviziune, spirit pătrunzător / clarvăzător. 3. (mii.) infiltrare în vederea unei breşe. penetrative ['penitrativ, -treit] adj. 1. pătrunzător (sifig.). 2. de pătrundere, de infiltrare. pen feather ['pen fobs'] s. pană. pen-friend [~frend] s. corespondent, prieten prin corespondenţă. penful ['penful] s. cerneală câtă ia o dată peniţa. penguin ['pengwinj s. 1. (omit.) pinguin (Spheniscidae). 2. (av.) avion şcoală. penguin suit [~ s/u:t] s. costum de astronaut. penholder ['pcnihoulds1"] s. 1. toc, condei. 2. penar, plumieră. penial ['phnial] adj. (zool.) referitor la penis, al penisului. penicillate ['peni'silit] adj. (boi.), penicilat. penicilliform [.pen'silifo:m] adj. (bot.) peniciliform. penicillin [.peni'silin, -'—] s. (med.) penicilină. peninsula [pi'ninsjulo, po'n-, pe'n-] s. peninsulă; the Peninsula a) Peninsula Iberică; b) (in primul război mondial) peninsula Gallipoli. peninsular adj. peninsular. Peninsular State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Florida. Peninsular war [~ wo:r] s. (ist.) războiul din Spania (1808-1814). penis ['pknis], pl. penes ['piiniz] s. (anal.) penis, membru bărbătesc / viril. penitence ['penitans] s. (po)căinţă, penitenţă, contriţie. penitent ['penitent] I. adj. penitent, pocăit, plin de căinţă. II. s. (bis.) credincios care îşi face canoanele; penitent; pocăit; (bis.) the ~ form banca / strana pocăiţilor; member of a ~ order pocăit, membru al sectei pocăiţilor. penitential [ipeni'tenfal] (bis.) I. adj. de (po)căinţă; contriţie. penitenţă; ~ goodworks pomeni pentru iertarea păcatelor; ~ psalms psalmi de pocăinţă; ~ robe haină de pocăit. II. s. carte de rugăciuni pentru iertarea păcatelor. penitentiary [■peni'ten/ari] I. s. 1. tribunal papal. 2. casă de corecţie. 3. penitenciar, închisoare, temniţă. 4. preot care administrează canoanele. II. adj. 1. de pocăinţă; ~ priest preot care administrează canoanele pentru iertarea păcatelor. 2. de penitenciar; (amer.) ~ offence delict pedepsit cu recluziunea într-un penitenciar. penitentiary fund [~ fAnd] s. fond pentru ajutorarea foştilor deţinuţi. penitentiary house [~ haus] s. penitenciar. penitentiaryship [ipem'tcn/ori/ip] s. (bis. romano-catolică) slujba / rangul preotului care administrează canoanele pentru iertarea păcatelor. penitent ice ['penitent 'ais] s. (geol.) sfinţi de gheaţă. penitently ['peniwntli] aaV. cu (po)căinţă, (cu un aer) pocăit, plin de căinţă. penknife ['pennaif] s. briceag. penlight ['penlait] s. lanternă de buzunar (informă de stilou). penman [~mon], pl. penmen s. 1. scriitor public, copist, jălbar, scrib; he is a good ~ e un bun caligraf, are un scris frumos / o caligrafie admirabilă. 2. scriitor, autor, literat. penmanship ['penmsn/ip] s. 1. caligrafie; arta de a scrie frumos. 2. scris, condei, talent literar. 3. stilul / maniera / genul unui scriitor. penna ['pono],pl. pennae ['peni;] s. (omit.) pană. pennaceous [pe'nei/as] adj. 1. (omit.) cu pene. 2. care seamănă cu o pană. pen-name ['penneim] s. pseudonim (literar). pennant ['penantj s. 1. (mar.) flamură, ghidon; action ~ flamură de război; answering ~ pavilion / flamură de recunoaştere; broad ~ ghidon de comandament; paying-off ~ flamură de sfârşit de campanie; ship's ~s numărul bastimentului. 2. v. p e n n o n (1,3). 3. (amer.) steag, fanion (premiu la o competiţie sportivă). 4. (muz.) coadă (la o notă). pennate ['peneit] adj. 1. (bot.) penat. 2. (zool.) peniform. penner ['penor] s. redactor, autor (al unui document etc.). pennies ['penizj pl. de Ia p e n n y (2,3). penniform ['penifoun] adj. (anat., zool., bot.) peniform, în formă de pană.



692



penniless ['penilis] I. adj. lefter, fără un ban I un gologan / o lăscaie; sărac lipit; to leave smb. ~ a lăsa pe cineva fără o lăscaie. II. s. pl. the ~ sărăcimea, calicimea, calicii. penning ['penirj] s. pavaj (din pietre mici). pennon ['penon] s. 1. flamură, banderolă (si mar.). 2. (sport) fanion. 3. prapur (pe lance, pe blazon). pennoned ['penond] adj. 1. flamură, cu banderolă. 2. (despre lance, blazon) cu prapur. penn'orth ['penoOJ s. v. p e n n y w o r t h. %. Pennsylvanian [.pensil'veinjon] I. adj. din Pennsylvania. II. s. locuitor din Pennsylvania. penny [peni] s.l.pl. pence [pens] (se scrie împreună cu numeralul); e l e v e n p e n c e ; prese, de la d c n a r i u s) penny; not a ~ nici un ban; a pretty ~ o sumă frumuşică; a thousand pounds is a pretty ~ o mie de lire sunt bani nu glumă; to turn a useful ~ (by) a câştiga bine (cu). 2. pl. pennies ['peniz] (monedă de un) penny. 3. (pl. pennies) (amer. fam.) (monedă de un) cent; a'~ for your thoughts! de ce stai pe gânduri? la ce te gândeşti?; a ~ soul never came to twopence cu meschinăria nu ajungi departe; a ~ saved is a ~ got un ban economisit e un ban câştigat; in for a ~, in for a pound unde merge mia merge şi suta; ai intrat în horă, trebuie să joci; take care of the pence and the pounds will take care of themselves de vrei să faci avere, strânge ban cu ban; they haven't a ~ to bless themselves with n-au un sfanţ în pungă, n-au nici după ce bea apă, sunt săraci lipiţi pământului; to look twice at every ~ a ţine banul cu dinţii, a se uita şi la un gologan; to come back like a bad ~ (aprox.) de lucrul rău nu scapi; he's a bad ~ e soi rău; the ~drops a) a căzut banul în automat, automatul s-a declanşat; b) (fig., fam.) a înţeles (gluma etc.), s-a prins; i-a căzut fisa; nobody was a ~ the worse a) asta n-a făcut rău la nimeni; b) toată lumea a scăpat cu bine; nobody was a ~ the better asta n-a slujit nimănui; I'm not a ~ the wiser n-am învăţat nimic din asta; (fam.) in ~ numbers puţin câte puţin; to earn / to turn an honest ~ a câştiga un ban cinstit. penny-a-line ['penio'lain] I. adj. (despre gazetari) plătit cu un penny rândul, prost plătit. II. vb. intr. a scrie pentru un penny rândul, a scrie prost, a face hamalâc literar. penny-a-liner ['penis'lains'] s. scrib plătit, scriitor de duzină, salahor / hamal literar. penny ante ['peni 'asnti] s. (amer.) 1. joc de pocher cu miză mică (un cent etc.). 2. (fam.) afacere neînsemnată, fleac, bagatelă. penny bank [~ ba;nk] s. casă de economii.care acceptă şi depuneri mici (de un penny). penny blood [~ bUd] s. v. p e n n y d r e a d f u l . penny-cress [~kres] s. (bot.) punguliţă (Thlaspi arvense). penny dog [~ dog] s. (fam.) linguşitor, făţarnic, lingău. penny dreadful [~ idredfnl] s. roman ieftin / de senzaţie / de duzină / foileton / de groază. penny farthing [~ ifa:oirj] adj. (fam.) si~bycicle velocipcd. penny-grass [~gra:s] s. (bot.) buricul-apei (Hydrocotile vulgaris). penny-in-the-slot [~ inao'stat] s. automat pentru bomboane etc. penny piece [~ pi:s] s. gologan, ban, monedă de un penny; I haven't a ~n-am un ban la viaţa mea. penny-pincher [~ipintf3r| s. (amer.) zgârie-brânză. penny-plain [~ plein] adj. simplu; nesofisticat; fără zorzoane. penny post [~ poust] s. serviciu poştal intern (in Anglia, francare cu un penny). pennyroyal [peni'reisl] s. (bot.) 1. purecariţă (Mentha pulegium). 2. (amer.) hedeomă (liedeoma pulegioides). pennyweight ['peniweit] s. măsură de greutate de 1,552 gr. (prese. dwt.). penny wheep ['peni hwi:p] s. (scot.) pahar mic de bere; bere mică. penny wisdom ['peni iwizdam] s. calicie, zgârcenie, meschinărie. penny-wise [~waiz] adj. calic, zgârcit, strâns la pungă, zgârie-brânză, meschin; ~and pound foolish scump la tărâţe şi ieftin la făină. ' pennywort [~ws(;)t] s. v. p e n n y - g r a s s ; wall ~ o specie de crasulacee (Cotyledon umbilicus). pennyworth ['penoO, 'peniw3(;)0[ s. marfă în valoare de un penny; valoare de un penny; a good ~ o afacere bună; not a ~ nici un pic; (fam.) to get one ~ a) a primi din plin ce ai vrut; b) a primi o săpuneală; he is not the height of six ~ of coppers e mare de-o şchioapă. penology [punoladîi, amer. pi'n-] s. 1. penologie, studiul penalităţilor în închisori, studiul regimului penitenciar. 2. criminologie. pen pal ['pen pad] s. prieten prin corespondenţă. pen point [~ point] s. trăgător de compas. pen-pusher [~,pu/3r] s. (fam.) conţopist, scriitoraş, scrib mărunt. pen rack [~ rak] s. suport pentru tocuri. pen rest [~ rest] s. v. p e n r a c k. pensile ['pensii] adj. 1. (despre un cuib etc.) suspendat; care atârnă; ~ gardens grădini suspendate. 2. (despre păsări) care construieşte cuiburi suspendate. pension1 ['penjsn] I. s. 1. pensie; disability ~ pensie de invaliditate; old age ~ pensie de bătrâneţe; old age ~ fund fond de pensii de bătrâneţe; retiring ~ pensie de retragere (din armată etc.); to retire on a ~ a cere pensionarea / ieşirea la pensie; to apply to be retired on a ~ a cere să fie pus în retragere I pensionat; to grant a ~ to smb. a pensiona pe cineva, a acorda cuiva o pensie; (mil.) temporary wound ~ gratificaţie pentru reformare; to be discharged with a ~ a fi pus în retragere. 2. (înv.) stipendiu, simbrie (pentru un agent secret ele). II. vb. tr. X. a pensiona, a oferi (cuiva) o rentă viageră, a da (cuiva) o pensie; to ~ smb. off a scoate pe cineva la pensie, a pune pe cineva în retragere. 2. (înv.) a năimi, a plăti (un asasin etc.). pension2 ['pa:rjsi5:n, 'p5;n-, 'pa;nsio:rj] s. pensiune (de familie); to live on ~ a lua masa I a mânca în pensiune. pensionable ['pen/pnobl] adj. 1. (despre persoane) care are dreptul la pensionare. 2. (despre o rană ele.) care dă dreptul la pensionare; ~ age vârsta de pensionare. 3. (despre



 693



venituri) susceptibil de reţinere pentru pensie; ~ emoluments câştiguri supuse reţinerilor pentru pensie. pensionary ['pen/snari, '-eri'j I. adj. 1. de pensie; constând dintr-o pensie. 2. (despre persoane) pensionat, în retragere. 3. (despre spadasini etc.) năimit, stipendiat, plătit. II. s. 1. pensionar. 2. năimit, simbrias, om de încredere plătit. pensioner ['pcn/^n3r] s. 1. pensionar, lefegiu ieşit la pensie; army ~ a) militar în retragere; b) invalid (angajat într-o slujbă); civil ~s invalizi civili; State ~ pensionar de stat. 2. servitor bătrân la un conac, plătit fără să mai slujească. 3. (înv.) năimit, slugă, om de încredere plătit, agent; to be smb.'s ~ a fi în solda cuiva, a fi plătit de cineva cu simbrie (jientru fapte rele etc.). 4. (un/V.) solvent, student care nu e bursier (la Cambridge). pensioning ['pen/anirj] s. pensionare; ~ off punere în retragere, scoatere la pensie. pensive ['pensiv] adj. 1. îngândurat, gânditor, dus pe gânduri. 2. melancolic, visător. pensively [-li] adv. 1. pe gânduri, gânditor, visător. 2. (cu un aer) îngrijorat. pensiveness [-nis] s. 1. aer preocupat. 2. melancolie, aer visător. penstemon [pen'sthnsn] s. (bot.) plantă din genul Penstemon. penstock ['penstok] s. 1. stăvilar, zăgaz, baraj; vană. 2. jgheab, scoc de moară etc. 3. (tehn.) cot. 4. (mine) conductă de evacuare. pensum ['penssm] ş. (scol.) pedeapsă (temă în plus etc.). pen swan ['pen swsn] s. (omit.) lebădă femelă (Cygnus). pent1 [pent] I. past şi part. tree, de la p e n2. II. adj. înăbuşit, refulat; her ~ up tears broke out nu si-a mai putut stăpâni lacrimile şi a izbucnit în plâns; ~ up emotion emoţie reţinută. pent2 s. 1. acoperiş înclinat (sprijinit de un zid). 2. şopron sau magazie (cu acoperişul într-un versant). 3. aprox. marchiza. 4. încăpere situată pe terasa unui bloc, în care se află diferite agregate (hidroforul, motorul ascensorului etc.). 5. v. p e n t h o u s e (4). pentachord ['pentekord] s. (muz.) pentacord (instrument muzical cu cinci coarde). pentacle ['pentakl] s. v. p e n t a g r a m. pentad ['pentad] s. 1. (numeralul) cinci. 2. perioadă de cinci ani. 3. grup de cinci. 4. (chim.) clement pentavalent. pentadactyl(e) [ipcnts'dîektil] adj. (zool., omit.) pentadactil, cu cinci degete. pentagon ['pentegan, amer. şi -gon] s. 1. (geom.) pentagon. 2. the Pentagon a) (în S.U.A.) clădirea Ministerului de Război; Ministerul de Război; b) (fig.) militarismul american. pentagonal [pcn'tsgonsl] adj. (geom.) pentagonal. pentagram ['pentagram] s. pentagramă (magică). pentagrid ['pentagrid] s. (eln.) heptodă. pentagrid tube [~ 'tju:b] adj. (tel.) lampă cu cinci grile. pentagynous [pen'ta^inas] adj. (bot.) pentagin. pentahedral [.penta'hiidr^l] adj. (geom.) pentaedric. pentahedron [-pcnta'hiidran] s. (geom.) pentaedru. pentalpha [pen'talfa] j . v . p e n t a g r a m . pentamerous [pen'tamaras] adj. (eniom., bot.) pentamer, quinar. pentameter [pcn'tzemits1"] s. (metr.) pentametru, vers de cinci picioare; iambic ~ pentametru iambic. pentandria [pen'taendria] s. (boţ.) pentandrie. pentandrous [pen'taendras] adj. (bat.) pentandru, cu cinci stamine. pentane [pen'tein] s. (chim.) pentan. pentapetalous bpcnta'petabs] adj. (bot.) cu cinci petale. pentapody [pcn'tapadi] s. (metr.) pentaedru. pentaptych ['pentaptik] s. lucrare de artă plastică alcătuită din cinci părţi sau panouri. pentarchy ['pcnto:kij s. pentarhie. pentasulphide [ipenta'sA.lfaid] s. (chim.) pcntasulfură. pentasyllabic [rpentosi'lEebikj adj. pentasilabic, cu cinci silabe. pentasyllable [.penta'silobl] s. cuvânt pentasilabic. Pentateuch ['pcntatjmk] s. (bibi.) the ~pentateucul; primele cinci cărţi ale Vechiului Testament. pentathlon [pen'tasOlon] s. (sport) pentatlon, reunire de cinci probe. pentatomie [ipenta'tomik] adj. (chim.) 1. pentaatomic; ciclic. 2. pentabazic. 3. pentaciclic. pentatonic scale [ipenta'tanik 'skeil] s. (muz.) gamă pentatonică. pentatonism ['pcntatounizpni] s. (muz.) pentatonism. pentavalence [ipenta'veilans] s. (chim.) pcntavalcnţă. pentavalent bpcnta'veibnt, pcn'tavalpnt] adj. (chim.) pentavalent. Pentecost ['pcntikost, rar -ka:st] s. (rel.) Rusalii. pentecostal [,penti'kostl, rar -'ko:s-] adj. (rel.) penticostal, referitor la Rusalii. penthouse ['penthaus] s. 1. hambar; şopron; marchiză; anexă. 2. casă cu acoperiş într-o singură apă. 3. (înv.) acoperiş. 4. apartament de lux situat pe terasa unui bloc. penult(imate) [pi'nAlt(imit), pe'n-, pa'n-] I. adj. penultim. II. s. penultima silabă. penumbra [pi'n/vmbra, pe'n-, pa'n-] s. penumbră. penurious [pi'njuarias, pe'n-, pa'n-] adj. 1. sărăcăcios, sărac; ~ family familie săracă. 2. zgârcit, calic, strâns la pungă, parcimonios; meschin. 3. (despre pământ) sărac, arid, steril. penuriously [-li] adv. 1. în sărăcie, în mizerie. 2. zgârcit, cu zgârcenie, cu parcimonie, parcimonios. 3. meschin, avar, cu avariţie, cu meschinărie. penury ['penjusiri] s. 1. sărăcie, nevoie, indigenţă, penurie; to live in ~ a trăi în mizerie /lipsuri; the ~ of their language sărăcia limbii lor. 2. (of) lipsă, penurie (de); ~ of ideas lipsă de idei. penwiper ['penwaipa1"] s. ştergător de peniţe. peon1 [pju:n, 'pi:an] s. (anglo-ind.) 1. infanterist. 2. poliţist indigen. 3. însoţitor. 4. mesager, sol, trimis, agent. peon2 ['pi:an] s. (span.) peon, muncitor cu ziua. muncitor şerb (la creditorul său).



per



peonage ['pi:anid3] s. muncă iobagă; serbie, peonaj. peony ['piani] s. (bot.) bujor (Paeonia sp.). people1 ['pi:pl] s. popor, naţie, naţiune, neam, norod; (bibi.) limbă; the Irish ~ irlandezii; the English-speaking ~s popoarele de limbă engleză; a warlike ~ o naţiune războinică. people2 I. s. (colectiv, construit cu pi.) 1. locuitor, oameni, populaţie (dintr-un oraş etc.); omenire; the country ~ populaţia rurală. 2. (pol.) cetăţeni, supuşi, naţiune; the king and his ~ regele şi poporul său / supuşii săi; government by the ~ guvernare prin popor; the will of the ~ voinţa naţiunii the ~ at large marele public; measures directed against the ~ măsuri antipopulare. 3. oameni, lume, norod, popor; the (common) ~ oamenii de jos, plebea; a man of the ~ un om din popor. 4. (colectiv, mai ales cu adj. pos.) rude, neamuri; my ~ are abroad ai mei sunt plecaţi în străinătate, familia mea nu e în ţară; my wife's ~ neamurile nevestei; my ~ in-law rudele mele prin alianţă; how are all your ~? ce fac ai tăi?; I must introduce you to my ~ trebuie să te prezint familiei mele. 5. oameni, inşi, persoane, indivizi, lume; fashionable ~ lumea bună, elegantă; many ~ mulţi oameni, multă lume; most ~ mai toţi oamenii, mai toată lumea, majoritatea oamenilor; the old ~ bătrânii, oamenii în vârstă; society ~ oamenii bine/de lume, lumea bună; the young ~ tinerii, tineretul; thousands of ~ mii de oameni; they are kindly ~ sunt oameni de treabă; the ~ here say lumea de aici zice că, pe aici merge vorba că; he is one of those ~ who ci e unul dintre aceia care. 6. (ca vocativ) prieteni; what do you ~ think? voi, prieteni, ce ziceţi?; my dear ~! dragii mei prieteni! 7. persoane (bărbaţi şi femei); there were five ~ in the room erau cinci persoane în cameră. 8. (impersonal) lumea; se; ~ say lumea zice, se zice, merge vorba, umblă zvonul; that's enough to alarm ~ e destul ca să alarmeze lumea. 9. subalterni, supuşi, ajutoare, slugi, servitori, subordonaţi, angajaţi, oameni; an employer and his ~ un patron şi salariaţii / angajaţii lui; an officer and his ~ un ofiţer cu oamenii / subordonaţii săi; a farmer and his ~ un fermier cu angajaţii / servitorii lui. 10. (bis.) enoriaşi, turmă, păstoriţi, congregaţie, oile Domnului. 11. (glumeţ) neam; the feathered ~ zburătoarele; the woolly ~ oile. 12. (mitol., lit.) the good / the little ~ zânele. II. vb. tr. (with) a popula (cu); a densely ~d country o ţară foarte populată / cu populaţie deasă / densă; thinly ~d slab populat, cu populaţie rară; town ~d with memories oraş plin de ruine / cu locuri istorice; a forest ~d with birds o pădure plină de păsărele. pep [pep] (amer. fam.) I. s. 1. elan, vigoare; antren, vervă, foc, sare şi piper; full of ~ plin de viaţă / foc / energie şau vervă; to have ~ a fi plin de viaţă sau antren; to put some ~ into smb. a înviora pe cineva. 2. sare şi piper, condiment; haz, interes, atracţie; the book lacks ~ cartea n-arc nici un haz; to take the ~ out of smth. a lua tot hazul unui lucru, a stoarce / a scoate seva din ceva. II. vb. tr. a întineri; a înviora; a îmbărbăta; a da curaj (cuiva); a împrospăta; a antrena; to ~ smb. up a înviora pe cineva; to ~ up a dance a înviora atmosfera la un bal; to ~ up a play a mări interesul unei piese, a activa un spectacol. pep pill [~ pill s- (amer.) pilulă conţinând un (medicament) energizant. pepper ['pep;ir] I. s. 1. piper. 2. (bot.) ardei (Capsicum annuum). 3. (fig.) ceva picant. 4. om iute din fire. 5. vivacitate, vioiciune; energie; temperament. II. vb. tr. 1. a pipera. 2. a presăra. 3. a ocări, a scutura, a săpuni, a face eu ou şi cu oţet. pepper-and-salt [~3nds^(;)lt-] I. adj. 1. pepit, cu picăţele. 2. (despre păr) cărunt. II. s. material, tafta pepit. pepper-box [~b:>ks] s. 1. piperniţă. 2. turnuleţ; gheretă. 3. râşniţă de piper. pepper-caster [~iku:st3r] s. piperniţă. pepper-castor [~t] s. 1. piperniţă. 2. (în Indiile Occidentale) tocană pipărată cu carne şi peşte. 3. (sl.) om iute din fire. 4. locuitori din Jamaica. peppery ['pepari] adj. 1. pipărat, iute. 2. (jîg.) iute din fire, iute la mânie, coleric, pornit, irascibil, ţâfnos. 3. (despre scrieri) picant, cu sare şi piper. 4. (despre vorbe) muşcător. peppy l'pepi] adj. (amer. fam.) 1. (despre persoane) entuziast, activ, energic, plin de iniţiativă / de viaţă; vesel, voios; a ~ chap un băiat de viaţă. 2. (despre un motor) nervos, capricios. 3. (despre publicitate) picant, original. pepsin ['pepsin] s. (ftziol., chim.) pepsină. peptic ['peptik] I. adj. (fiziol.) digestiv, de digestie. II. s. 1. pl. (glumeţ) organele digestive. 2. (farm.) medicament care ajută la digestie. peptic gland [~ 'gland] s. (anat.) glanda gastrică. peptization [.peptai'zci^n] s. (chim.) peptizare; dcfloculare. peptogen ['peptad3i:n[ s. (med.) peptogen. peptogenic [.pcpto'd3i:nik] adj. (med.) peptogen. peptone fpeptoun] s. (fiziol., chim.) peptonă. peptonization [pepitanai'zci/^n] s. (fiziol.) peptonizare. peptonize ['peptanaiz] vb. tr. (fiziol.) apeptoniza. per [p3:rforma tare; par forma slabă] prep. 1. prin, cu; prin intermediul (cu gen.); ~ post, sau rail, sau steamer, sau carrier cu poşta, sau cu trenul, sau cu vaporul, sau prin comisionar; ~Messrs Smith & Co prin intermediul firmei Smith & Co. 2.conform (cu gen) / (de obicei as ~) as ~invoice conform facturii; as ~sample după mostră, eşantion; (glumeţ) as ~ usual ca de obicei. 3. pe, de, la; 60 miles ~ hour 60 de mile pe oră; a shilling ~ man un şiling de cap de om; one pound ~ pound o liră livra. 4. în expresii lat; ~ annum pe an; ~ capita de persoană, de cap de om; ~ contra (de) partea cealaltă a unui cont;



 peracute



~ mensem pe lună; ~ mille la rate, %t>; ~ procurationem (prese, per pro(c), p.p.) prin procură; Jones & Co. p.p. A. Smith; ~saltum într-un salt; ~se hi sine, în esenţa lui. peracute [rpo:ro'kju:t] adj. (med.) hiperacut. peradventure [pOTod'ventJV, 'p3:rod'v-] (?«v.) I. adv. posibil, poate; if ~ dacă din întâmplare, dacă se întâmplă; lest ~ ca nu cumva (să se întâmple ca). II. s. (rar) nesiguranţă; îndoială; beyond / without (all) ~ fără (nici o) îndoială. perambulate [pa'rasmbjuleit] vb. A. ir. 1. a face ocolul, a merge jur-împrejurul (unei grădini ele), a parcurge, a străbate. 2. a cutreiera, a colinda. 3. a inspecta, a vizita («n teritoriu). 4. a plimba (un copil) cu căruţul. 5. a face ocolul hotarelor (cu gen.) B. intr. a seplimba. perambulating 1-irjj adj. ambulant. perambulation [poiramibju'lei/pn] s. 1. cutreierare,.colindare. 2. inspecţie. 3. ocol (al hotarelor), delimitare. 4. promenadă, plimbare. perambulator ['prEembjuleitsr, pa'ra:m-] s. 1. cărucior, landou de copil. 2. măsurător de paşi sau distanţe; odometru. 3. (cin.) travelling. percale [po:'keil] s. (text.) percal. percaline [.p3:k3'li;n] adj. (text.) percalină. per capita [ps 'kspitaj adj., adv (ec.) de persoană, pe cap de locuitor. perceivable [po'si:vsbl] adj. 1. (despre sunete) perceptibil. 2. perceptibil, sensibil, apreciabil, simţitor; no ~ difference nici o diferenţă sensibilă. perceivably [-i] adv. simţitor, sensibil, perceptibil, considerabil. perceive [pa(;)'si:v] vb. tr. 1. a percepe, a înţelege, a-şi da seama de. 2. a observa, a băga de seamă, a remarca, a percepe. 3. a zări, a ochi. perceiving [-in] adj. sensibil, pătrunzător, care remarcă / percepe / observă / înţelege uşor. per cent [po'sent] s. la sută, %. percentage [pa(:)'sentid3] s. 1. (ec, corn.) procent, tantiemă, cotă-parte, beneficiu; to allow a ~ on all the transactions a aloca tantieme / beneficiu pentru toate tranzacţiile; (com.) commission ~ (on sales) comision / tantiemă acordată la vânzare; to get a good ~ on one's outlay a scoate o dobândă mare de pe urma investiţiilor, a-şi investi banii cu mult profit. 2. (chim.) procent, concentraţie; proporţie; ~ of alcohol in wine concentraţia alcoolului în vin, tărie, grad; composition of tar expressed in ~s compoziţia procentuală a gudronului. 3. procent, proporţie; (/iz.) ~ of elongation proporţia elongaţiei / alungirii. percept ['p^sept] s. (filoz.) 1. obiect sau rezultat al perceperii. 2. percepţie, percepere. perceptibility [psisepta'biliti, -ti'b-, -loti] s. perceptibilitate. perceptible [po(;)'sept3bl, -tibl] adj. 1. perceptibil; ~ to the eye vizibil, perceptibil. 2. (filoz.) cognoscibil. perceptibly ].-i] adv. (în mod) perceptibil, sensibil, apreciabil. perception [paQ'sepjan] s. 1. percepere, percepţie (si filoz.), înţelegere, observare, receptivitate, sensibilitate. 2. lucru perceput. 3. (yur.) percepere, strângere (a impozitelor). perceptional ]-pl] s. de percepţie. perceptive [pg(:)'scptiv] adj. perceptiv; ~ organs organele de percepţie. perceptiveness [-nis] s. perceptivitate, capacitate de percepere, receptivitate. perceptivity [rp3(;)sep'tiviti] s. perceptivitate, facultatea de a percepe. perch1 [part/] I. s. 1. stinghie (pe care se cocoaţă găinile). 2. (fig.) poziţie înaltă sau sigură; come off your ~ ce te ţii aşa de mare, nu ţine nasul sus; (fam.) to hop the ~ a da ortul popii; (fig.) to knock smb. off his ~ a se cocoţa. 3. măsură de lungime (= 5,03 m), aprox. prăjină. 4. măsură de suprafaţă (= 25 ni2), aprox. prăjină. 5. oişte. 6. (arhit.) coronament, ornament. II. vb. A. tr. 1. a cocoţa, a aşeza, a pune sus (ae obicei la part. trec); town ~ed on a hill oraş aşezat pe un deal. 2. a pune la clocit, a pune pe ouă. B. intr. 1. a se cocoţa. 2. a fi cocoţat, a fi aşezat sus. perch2 s. (iht.) biban (Percafluviatilis). perchance [po(:)'t/a:ns, amer. -'ta;/ns] adv. (înv.) 1. din întâmplare. 2. poate, perched valley ['ps:tjl 'vaeli] s. (geol.) vale suspendată, percher ['p3:t/or] s. (omit.) pasăre care are obiceiul de a se cocoţa, perchlorate [pa:'kb:reit] s. (chim.) perclorat. perchloric [pa:'kb:rik] adj. (chim.) pcrcloric; ~acid acid percloric. perchloride [po:'kb:raidj s. (chim.) perclorură. percipient [poQ'sipbnt] I. adj. 1. capabil să perceapă / să înţeleagă. 2. conştient; sensibil; to be ~ of a sensation a percepe o senzaţie. II. s. subiect al unei telepatii. percolate ]'po:k3leit] vb. A. tr. 1. a filtra, a strecura, a trece (cafea) prin filtru. 2. a pătrunde prin, a se scurge prin (nisip etc.). 3. (fig.) a limpezi, a purifica, a rafina. 4. (chim.) a extrage prin dizolvare, a spăla. B. intr. 1. a se strecura, a se filtra, a trece prin filtru. 2. (fig.) a se infiltra, a se insinua; theories ~ing through the people teorii care se infiltrează în minţile oamenilor, teorii care prind. percolation [ipo:ko'lei/an] s. 1. pătrundere, infiltrare, insinuare. 2. filtrare, strecurare. percolator ['pa:kaleit3r[ s. 1. filtru, strecurătoare. 2. filtru de cafea. percuss [poi'k^s] vb. tr. (med.) a percuta. percussion [p3:'kA/an] s. 1. percuţie, percusiune, ciocnire, lovire (a două corpuri); şoc; zguduitură. 2. (muz.) percuţie. 3. (med.) percuţie. percussion cap [~ ka;p] s. (mil.) capsă. percussion fire [~ 


694



percutient [p3(:)'kju:jÎ3nt] nay. v. p e r c u s s i v e . per diem [p3:'daiem, -'di:em] I. adv. pe zi, cu ziua. II. s. (amer.) salariu pe zi, diurnă; the ~ was.very low salariul pe zi era foarte scăzut. perdition [.psr'dijan] s. 1. pierzare, pieire, prăpăd, ruină. 2. (rel.) pierzanie, moarte (veşnică). 3. afurisire, afurisenie, blestem; ~take him! lua-1-ar naiba! perdu(e) [po:'dju:] adj. (mii.) ascuns, la pândă; to lie ~ a) a sta la pândă; b) a evita publicitatea. perdurable [psi'djuorebl] aaj'. 1. (despre prietenie) durabil, trainic, vechi, îndelungat. 2. (despre pace) trainică, îndelungată. 3. (despre granit etc.) rezistent, durabil. 4. (rel., despre viată, fericire) veşnic, fără (de) moarte, fără sfârşit, etern. peregrinate ['perigrineit] vb. intr. (glumeţ) a hoinări, a umbla haihui, a se plimba, a călători, a colinda, a pribegi. peregrination ['perigri'neijanj s. (glumeţ) călătorie, colindare, pribegie. peregrinator ['perigrineit3r] s. (glumeţ) călător, pribeag. pcregrin(e) ['perigri(:)n] I. adj. (înv.) străin; exotic. II. s. (si ~ falcon) şoim călător. pereion [po'rebn], pl. pereia [-is] s. (zool.) torace (la crustacee). peremptorily [ps'remptorili, pi'rem-, 'perom-, amer. si -touri] aav. 1. imperios, perempto­ riu, absolut, definitiv, irevocabil. 2. imperativ, peremptoriu, imperios, dictatorial. peremptorihess [pa'remptsrinis, pi'rem-, 'perom-, amer. si -touri-] s. 1. caracter peremptoriu / absolut / imperios / dictatorial. 2. ton categoric / tranşant / imperios / imperativ. 3. intransigenţă, severitate. peremptory [pa'remptari, pi'rem-, 'perom-, amer. si -touri] I. adj. 1. (tur.) peremptoriu, irevocabil, irefutabil, definitiv, decisiv; ~call to do smth. somaţie de executare; ~defence apărare în fond; ~ exception of jurymen recuzare a juraţilor, excepţiune peremptorie; ~ writ mandat de aducere. 2. (despre un refuz etc.) peremptoriu, hotărât, care nu admite replică, absolut. 3. (despre necesitate etc.) absolut, imperios, imperativ, categoric. 4. (despre ton) tranşant, imperios, dictatorial, imperativ, categoric, răspicat, peremptoriu, care nu admite replică. 5. (desprepersoane) intransigent, autoritar, imperios, peremptoriu. II. s. (amer. jur.) recuzare a juraţilor. perennial [pa'renial, pi'r-] I. adj. 1. care durează tot anul. 2. nesecat, care nu seacă în timpul verii. 3. veşnic; ~spring a) izvor nesecat; b) (i>oetic) primăvară veşnică. 4. (bot.) peren, vivace, care nu se ofileşte. II. s. (bot.) plantă perenă / vivace. perenniality [pareni'asliti, pk-] s. perenitate, durabilitate, veşnicie, perpetuitate. perennially [pa'renbli, pi'r-] adv. etern, veşnic, pe veşnicie. perfect I. adj. ]'p3;fikt, amer. si -fekt] 1. perfect, desăvârşit, fără cusur; adevărat; a ~ specimen un specimen desăvârşit; he is a ~master of the game stăpâneşte perfect jocul, e un jucător desăvârşit; she is a ~ actress e o actriţă fără cusur; (fam.) it's ~ e perfect, e cum nu se poate mai bine; mai bine nici că se putea; in ~sincerity cu toată sinceritatea; a ~ idiot un tâmpit Iară seamăn; she is a ~ fright e o adevărată sperietoare de ciori; that is ~ nonsense astea sunt curate gogomănii, e o prostie cumplită; he is a ~ stranger to me mi-ecu desăvârşire necunoscut. 2. (muz.) perfect; a ~ fourth o cuartă perfectă. 3. (mat.) perfect; a ~square un pătrat perfect. 4. (gram.) perfect, trecut; ~ tense trecutul (simplu), preteritul; future ~ viitorul anterior / al doilea. II. s. (gram.) perfect, trecut; a verb in the ~ un verb la trecut. III. vb. tr. [po'fekt] 1. a perfecţiona, a desăvârşi, a îmbunătăţi; a pune la punct. 2. a termina, a executa. 3. (poligr.) a imprima (o foaie) pe partea cealaltă. perfecter [pa'fekto', 'ps:fiktor] s. cel ce perfecţionează / definitivează / pune la punct o treabă. perfectibility [po.fekto'biliti, -to'b-, -laţi] s. perfectibilitate, capacitate de perfecţionare. perfectible [pa'fektobl, -ibl] adj. perfectibil, care poate fi perfecţionat. perfecting [ps'fektirj, 'po:fik-] s. 1. împlinire, îndeplinire. 2. desăvârşire, perfectare, perfecţionare, punere la punct. 3. (tehn.) finisare. 4. (poligr.) tipărire pe partea cealaltă a colii; ~ machine (amer.) ~ press presă care tipăreşte o coală pe o faţă şi pe alta / cu dublă imprimare. perfection [pa'fekjpn] s. 1. îndeplinire, realizare, împlinire, desăvârşire, terminare. 2. desăvârşire, perfecţiune, cea mai înaltă treaptă, cuhnea; ~ itself perfecţiunea însăşi; to attain ~ a atinge perfecţiunea, a ajunge la desăvârşire; to do smth. to ~ a face un lucru perfect / ireproşabil / fără cusur / admirabil; ~ of detail perfecţiune de amănunt I până în cele mai mici detalii; to be the ~ of kindness a fi bunătatea întruchipată / însăşi. 3. perfecţionare, desăvârşire; punere la punct. 4. (bot., zool.) dezvoltare completă; maturizare. perfective [po'fektiv] adj. (gram.) perfectiv. perfectly ['po:fiktli, amer. si -fekt-] aaV. perfect, desăvârşit; cu desăvârşire, pe deplin, absolut, excelent; ~ well perfect, foarte bine; he is ~ right are perfectă dreptate; it is ~ ridiculous e absolut ridicol; to know smth. ~ a cunoaşte ceva la perfecţie. perfecto [p3(:)'fektou] s. trabuc cu două capete. perfervid [po:'fo:vid] adj. înfierbântat, arzător; fervent, exaltat. pcrfervidly [ps:'f3:vidli] adv. înfierbântat, cu căldură, cu entuziasm, exaltat, cu exaltare. perfidious [paO'fidiss] adj. perfid, viclean. perfidiously [-li] adv. perfid, cu viclenie, cu şiretenie, şiret. perfidiousness [-nis] s. v. p e r f i d y. perfidy ['po:fidi| s. perfidie; trădare; viclenie; an act / a piece of ~ o perfidie. perfoliate [p3(:)'foulieit] adj. (bot., entom.) pcrfoliat. perforate ['padbreit, amer. si -four-] vb. A. tr. 1. a perfora, a străbate, a pătrunde, a găuri. 2. a găuri, a împunge (o tablă, un bilet etc). B. intr. 1. (onto) a pătrunde; a trece, a străbate (prin); to ~ trough smth. a perfora ceva. 2. (med., despre ulcer) a produce o perforaţie în, a perfora. perforated [-id] adj. perforat, găurit, bortelit, ajurat. perforating [-ii]] adj. (med., despre ulcer etc.) perforant; ~ wound rană penetrantă / adâncă. perforating machine ['paiforcitirj ni9i/i:n] s. (tehn.) maşină de perforat; perforator, ciocan pneumatic sau electric; freză.



 695



perforation [ipo:f3'rei/sn, amer. şi -fou'r-] s. 1. perforare, pătrundere. 2. perforaţie (şi med.). 3. (anat.) orificiu. 4. (filatelie) dantelura. perforative ['paifareitiv] adj. perforant. perforator ['paifareita1"] s. 1. (telm.) perforator, maşina de perforat. 2. (chir.) trepan. 3. (tel.) perforator.de bandă; receiving ~ receptor. perforce [paO'fxs] I. adv. vrând-nevrând, împotriva voinţei sale. II. s. (rar) necesitate; by / of ~ vrând-nevrând. perform [ps'f:>:m] vb. A. tr. 1. a executa, a îndeplini (un ordin, un contract, o sarcină). 2. a îndeplini, a ţine (o promisiune etc.); to ~ an obligation a se achita de o obligaţie. 3. a face, a executa (o mişcare etc.). 4. a efectua, a face (o împărţire, o adunare etc.). 5. a face (o treabă, o operaţie), a-şi îndeplini, a împlini (datoria, misiunea etc.); to ~ useful work a face o treabă folositoare; the work being ~ed terminându-sc treaba, după terminarea trcbîi / lucrului / muncii; the whole operation is ~ed in five minutes întreaga operaţie se poate face în cinci minute. 6. a celebra (un rit, o ceremonie etc.). 7. a juca, a reprezenta (o piesa de teatru). 8. a cânta, a executa (o piesă muzicală). 9. a dansa, a executa (un dans). 10. a juca (un rol) (şi fig,); to ~the part of the host a face pe gazda. B. intr. 1. a se (putea) juca; a se preta la reprezentare; the play ~s well a) e o piesă de succes; b) c o piesă uşor de jucat. 2. a juca teatru; to ~ in a play a juca / a avea un rol într-o piesă. 3. (despre animale dresate) a da o reprezentaţie; ~ing dogs câini dresaţi. 4. a cânta (la un instrument); to ~ on the flute a cânta la / din flaut. 5. (sport) a realiza o performanţă. performable [-sbl] adj. 1. (despre o sarcină etc.) realizabil, care poate fi îndeplinit / executat. 2. (despre o piesă) carepoate fi reprezentat. 3. (bis., despre un rit) practicabil. performance [po'fr.msms] s. 1. executare, îndeplinire (a unui contract, ordin), execuţie (a unei mişcări). 2. execuţie, cântare, executare (a unei piese muzicale, opere etc.). 3. realizare, împlinire, îndeplinire, executare (a unei sarcini, misiuni etc.). 4. celebrare, executare (a unui rit etc.). 5. faptă, acţiune, realizare; to be modest about one's own ~s a fi modest în privinţa propriilor realizări; a very creditable ~ o realizare care face cinste (cuiva). 6. mers, funcţionare, randament (al unei maşini etc.); best ~ randament maxim, maximum de randament; ~ under service conditions randament în condiţiuni de funcţionare normală (a unei elici etc.). 7. (sport, auto) performanţă; to put up a proud ~a face o figură frumoasă. 8. reprezentare (a unei piese), prezentare, vizionare (a unui fdm), spectacol, reprezentaţie; afternoon ~ matineu; charity ~ spectacol de binefacere; (cin.) continuous ~spectacole în continuare; farewell ~reprezentaţie / spectacol de adio; first ~ premieră; to give ~ of an oratorio a prezenta / a cânta un oratoriu; no ~ tonight astă-seară e relaş; the play has had a number of one hundred ~s piesa s-a jucat de o sută de ori. 9. spectacol, reprezentaţie (de orice natură); conjuring ~ şedinţă de prestidigitaţie. 10. (av.) capacitate de zbor. performance rights [~ raits] ş. 1. (teatru) drepturi de reprezentare. 2. (muz.) drepturi de executare. performer [p3'fo:m3r] s. 1. executant; a good promiser, but a bad ~ un om care promite dar nu se ţine de cuvânt. 2. (muz.) muzicant, executant; he is a poor ~ on the violin e un slab violonist. 3. (teatru) actor, artist; actriţă, artistă. performing [poTomiin] I. adj. (despre câini) dresat. II. s. 1. îndeplinire, execuţie, executare. 2- (teatru) reprezentare (a unei piese); interpretare (a unui rol); ~ rights drepturi de reprezentare. perfumeI.s. ['p3:fju:m] 1. parfum, mireasmă, aromă. 2. miros. II. vb. tr. [p3(:)'fju:m. 'p3:fju:m] a parfuma. perfumer [p3(:)'fju:m3r] s. parfumor, fabricant sau negustor de parfum(uri). perfumery [paO'fjmmsri] s. parfumeric. perfunctorily [p3(:)'UrjAt5rili] adv. de formă, de ochii lumii, doar aşa ca să fie tăcut, fără chef; to perform a piece of work ~ a da ceva peste cap, a rasoli o treabă, a face ceva numai de formă. perfunctoriness [p3(:)'fArjÂt5rinis] s. 1. lipsă de tragere de inimă; superficialitate, neglijenţă. 2. caracter mecanic / forţat al unui lucru. perfunctory [p3(:)'fArjAt5ri] adj. formal, superficial, neglijent, de formă, de mântuială; mecanic; (despre surâs) forţat; ~ inspection inspecţie superficială. perfuse [p3:'fju:z] vb. tr. 1. a stropi. 2. a inunda (cu lumină etc.). 3. (through) a filtra, a strecura (un lichid) prin. pergelisol [p9:'d3clisDl] s. (geol.) pergclisol, permafrost. pergola ['paigala] s. pergolă. perhaps [pa'hasps, prasps, amer. şi pa'rasps] I. adv. poate, posibil; ~not poate că nu; ~ so poate că da; I will do it, unless ~ you want to do it yourself o voi face, dacă nu cumva vrei s-o faci chiar tu. II. s. presupunere, posibilitate. per head [pa' haed] adv. pe cap de om. peri ['piari, amer. 'pi:] s. (mitol.) geniu bun, zână; as fair as a ~de o frumuseţe divină. perianth ['peria3n8j s, (bot.) periant. periapt ['pcriaîpt] ş. amuletă, talisman. periblast ['periblast] ş. (bio/.) periblast. peribolos [pa'ribatos] s. (arhit.) peribol. peribolus s. v. p e r i b o l o s . pericardia [iperi'ka:dio] pl.de la p e r i c a r d i u m. pericardial [ipcri'ko;diol] adj. (anat.) pcricardic. pericarditis l'perika:'daitis] s. (med.) pericardită. pericardium [ipcri'kaidian^p/. pericardia [-dio] s. pericard. pericarp ['pcrika:p] s. (bot.) pericarp. perichondrium [iperi'krmdriam] s. (anal.) pcricondru. pericline ['periklain] s. (mineral.) feldspat sodic. pericranium [iperi'kreiniam], pi. pericrania [-nia] s. 1. (anat.) pielea craniului. 2. (glumeţ) craniu; creieri; minte. periderm ['peridami] s. (bot.) periderm.



periwinkle 2



peridot ['peridot] s. (mineral.) peridot, oliviu. perigeal [iperi'd3i9l] s. (astron.) de perigeu. perigee ['perid3i:] s. (astron.) perigeu. perigon ['perigon] s. (bot.) perigon. perihelion [iperi'hiilian], pl. perihelia [rpcri:'hi:li3] s. (astron.) periheliu. perii ['perii] I.s. primejdie, pericol; risc; in ~ în pericol; at the ~ of one's life cu riscul vieţii; at one's ~ pe riscul propriu. II. vb. tr. a pune în primejdie, a primejdui, a periclita. perilous ['pcrilss] adj. primejdios, periculos, riscant. perilously [-li] adv. primejdios; hecame ~ near breaking his neck cât pe ce să-şi frângă gâtul. perilousness [-nis] s. caracter periculos / primejdios. perimeter [p3'rimit3r, pi'r-, pc'r-] s. (mat.) perimetru. perimetric(al) [ipcri'metrik(^l)] adj. (mat.) perimetric. perimorphism [iperi'mxfiz^m] s. (mineral.) perimorfism. perineum [iperi'niiamj.pi. perinea [-ni:3] s. (anat.) perineu. period ['piarisd] I. s. 1. perioadă, durată, termen; ~ of availability (of a ticket) durată de valabilitate (a unui bilet); lasting for a ~ of two months care durează o perioadă de două luni; to discharge a liability within the agreed ~ a lichida o creanţă în termenul fixat; (com.) deposit for a fixed ~depozit pe termen fix. 2. (astron.) ciclu, perioadă (de rotaţie sau de revoluţie); ~ of a planet's revolution perioadă de revoluţie a unei planete. 3. (fiziol.) perioadă, ciclu. 4. (fiz.) perioadă; ~ of a wave perioadă a unei unde; (mar.) ~of (ship's) rolling motion perioadă de ruliu. 5. (med.) fază, stadiu; ~s of a disease fazele unei boli. 6. (med.) interval; ~ between recurring phases of an illness interval între accesele unei maladii. 7. timp; ~ of rest (of a mechanism) timp de repaus (al unui motor). 8. (geol.) perioadă, epocă. 9. epocă, ev, vârstă; at this ~ of the year în această epocă a anului; (fam.) girl of the ~ fată îmbrăcată după modă. 10. pl. (fiziol.) reguli, menstruaţie. 11. (ret.) frază; well rounded ~s fraze bine aduse. 12. (muz.) perioadă. 13. capăt, hotar, margine; (rar) to put a ~to a pune capăt la. 14. (poligr.) punct. 15. (mat.) perioadă (de cifre). 16. (mat.) perioadă (a unei fracţii periodice). 17. (şcol.)orădc curs. 18. (sport) repriză. II. vb. tr. (înv.) a încheia, a sfârşi. periodic bpisri'odik] adj. 1. periodic. 2. (despre stil) retoric. periodic acid [~ 'ssid] s. (chim.) acid periodic. periodical [.pbri'odikal] I. adj. periodic. II. s. publicitate periodică, revistă. periodically [-i] adv. periodic; din timp în timp; din când în când; la intervale regulate. periodicity bpiaris'disiti, -rio'd-] s. 1. periodicitate; caracter periodic. 2. (electr.) frecvenţă, periodicitate. periodic law [ipiori'odik ta:] s. (chim.) legea periodicităţii elementelor, legea lui Mendeleev. periosteal bperi'ostial] adj. (anat.) periostic. periosteum bpcri'ostismj s. (anat.) periost. periostitis [iperios'taitis[ s. (med.) periostită. peripatetic [iperipa'tetikj I. adj. 1. (mai ales P e r i p a t e t i c ) (jiloz.) peripatetic, aristotelic. 2. ambulant. II. s. 1. (mai ales P e r i p a t e t i c ) (filoz.) peripatetician, aristotelian. 2. (glumeţ) drumeţ, călător; negustor ambulant, colportor. peripheral [pa'rifarsl, pi'r-, pc'r-] adj. periferic. peripherally Ipi'r-. pc'r-] adv. la, spre periferie, periferic. peripheral speed [pa'rifsrjl spi:d] s. (fîz-) viteză periferică. peripheric [-pcri'ferik] adj. v, p e r i p h e r a l . periphery [pa'rifari, pi'r-, pe'r-[ s. periferic; circumferinţă; perimetru. periphrase ['perifreiz] l.s.v, p e r i p h r a s i s . II. vb. tr. a exprima prin perifrază. periphrasis [pa'rifrosis, pi'r-, pe'r-],pl. periphrases [-si:z] s. perifrază, circumlocuţiune. periphrastic [iperiTrasstik] adj. perifrastic, bogat în perifraze: complicat, întortocheat. periphrastically [-sli] adj. prin perifrază, perifrastic. periphrastic conjugation [iperi'frîestik ikond3u'geij3n] s. (gram.) conjugare perifrastică. periplus ['peripbs] s. (mar.) circumnavigare. peripteral [pa'riptewl] adj. (arhit.) peripteric, înconjurat de un şir de coloane. periscope ['pcriskoup] s. (mar.) periscop. perish l'perij] I. vb. A. tr. a prăpădi, a distruge, a nimici; the heat had ~ed all vegetation căldura distrusese orice vegetaţie. B. intr. 1. a pieri, a se prăpădi, a muri. 2. a muri de timpuriu. II. s. (austr.fa/n.) lipsă, nevoie, privaţiune; to do a ~ a muri sau a fi pe punctul de a muri de frig, de foame etc. perishable ['peri/sbl] I. adj. 1. pieritor, trecător. 2. altcrabil. II. s. pl. alimente alterabile. mărfuri alterabile. perishableness [-lnis] s. caracter trecător / efemer, vremelnicie. perished ['peri/t] adj. 1. pierit; mort; (fam.) to be ~ with cold a fi rebegit / a fi mort de frig. 2. (despre un metal etc.) ros, corodat. perishing ['peri/in] adj. 1. pieritor; trecător. 2. (despre frig etc.) cumplit, groaznic, grozav. perisperm l'pcrispsim] s. (bot.) perisperm. peristalsis [>peri'st£elsis] s. (fiziol.) pcristaltism. peristaltic bpcri'stailtik] adj. (fiziol.) peristaltic. peristome ['peristeum] s. (anat., bot.) peristom. peristyle ['peristail] s. (arhit.) pcristil. peritonaeum [iperitou'ni(:)3m,-t3'n-],pl. peritonaea [-ni(:)s>] s. (anat.) pcritoneu. peritoneal [ipcritou'ni(:)3l] adj. (anat.) de pcritoneu, al pcritoncului. peritoneum [ppcritou'ni(:)9m, -t3'n-],pl. peritonea f-ni(:)o] s.v. p e r i t o n a e u m. peritonitis [.pcrita'naitis, -tou'n-] s. (med.) peritonită. periwig ['periwig] s. (înv.) perucă. ! periwigged [-d] adj. (înv.) cu perucă. periwinkle1 ['periiwinkl] ş. (bot.) pervincă, saschiu, brebenoc (Vinca sp.). periwinkle2 s. (zoo!.) scoică (comestibilă din genul Uttorina).



 perjure perjure ['ps:d33r] vb. re/7, a fi sperjur, ajura fals / strâmb, a-şi călca jurământul. perjured ['ps:d33d] adj. (vinovat de) sperjur. perjurer ]'po:d33ror] s. sperjur. perjurious [psr^usrios] adj. sperjur; mincinos, fals. perjury [rp3:d33ri] s. sperjur, jurământ fals; mărturie falsă / strâmbă; călcare de jurământ; to commit ~ a jura strâmb, a comite un sperjur. perk1 [ps:k] I. vb. (si to ~ up) A. tr. 1. a spilcui, a găti. a dichisi. 2. a ridica ţanţoş (capul, coada). B. intr. 1. a umbla ţanţoş, a-şi da ifose, a ţine nasul pe sus; a-şi ridica nasul. 2. a lua un aer vesel, a se înveseli. 3. a recăpăta încrederea în sine. perk2 s. (si pl.) (sl.) prese, de la p e r q u i s i t e. perk3 vb. (fam.) A. tr. 1. a filtra, a trece prin filtru. 2. a pătrunde prin, a se scurge prin. B. mir. a se strecura, a se filtra. perkily ['pokili] adv. cu dezinvoltură; trufaş, arogant. perkiness ['pakinis] s. dezinvoltură; aere, fumuri, ifose. perky l'poki] adj. vesel; ţanţoş, cu nasul pe sus; sigur de sine, obraznic. perlite ['psdaitj s. (mineral.) pcrlită. perm [p3:m] (Jam.) I. s. ondulaţie permanentă, permanent. II. vb. tr. to have one's hair ~ed a-şi face permanent. permafrost ['pormofrostj s. (geol.) permafrost, sol îngheţat permanent. permalloy ['ps:m3>loi:, >po:m'a:bi] s. (metal.) permaloi (aliaj defter si nickel). permanence ['pomwnsns, -mm-] s: permanenţă; stabilitate. permanency ]-i] s. 1. v. p e r m a n c n c e. 2. lucru permanent / stabil. 3. uniformitate, constanţă, imobilitate. permanent ['pnmransnt] adj. permanent; constant; de lungă durată; stabil; fix; ~ post post inamovibil; post fix; ~ abode domiciliu stabil / fix; ~ repair reparaţii curente; «president preşedinte permanent; preşedinte pe viaţă; ~ magnetism magnetism permanent; ~ secretary secretar permanent; ~ wave ondulaţii permanente. permanent loop [~ 'lu:p] s. 1. (tel.) apel fals. 2. (electr.) scurtcircuit. permanently ['pamisnantli, -m/n] adv. în permanenţă, permanent, întotdeauna; pentru mult timp, pentru totdeauna, încontinuu. permanent way ['pamisnsnt wei] s. (ferov.) suprastructură; cale ferată. permanganate [p3(:)'ma;rjg3neit, -ncit] s. (chim.) permanganat. permeability [,po:mi3'biliti, -laţi] s. permeabilitate. permeable ['psmiisbl] adj. permeabil. permeameter [ip3:mi'amiit3r] s. (magnetism) permeametru. permeance ['pomiions] s. 1. (electr., magnetism) permanenţă. 2. v. p e r m e a t i o n . permeate ['psmiicit] vb. A. tr. a pătrunde în, a se infiltra în, a trece prin, a îmbiba. B. intr. a pătrunde, a se răspândi. permeation [>p3:mi'ei/3n] s. pătrundere, infiltrare; îmbibare; răspândire. Permian ['po:mion] adj. (geol.) Permian. permissibility [.psmiiss'bibti, -liti] s. admisibilitate. permissible [p3(:)'mis3bl, -sibl] adj. admisibil, care poate fi îngăduit / permis. permissibly [po(;)'misobli] aaV. cu îngăduinţă. permission [p3(:)'mi/3n] s. permisiune, voie, îngăduirc, îngăduinţă; to give smb. ~to do smth. a-i da cuiva permisiunea de a face ceva, a da voie cuiva să facă ceva. permissive [p3(:)'misiv] adj. 1. care permite, care admite. 2. recomandabil (dar nu obligatoriu); facultativ. permissiveness [pa(:)'misivnis] s. legalitate (« unei acţiuni). permissivist ['paQ'misivist] s. persoană prea indulgentă / îngăduitoare. permit [pafO'mit] I. vb. A. tr. 1. a permite, a îngădui; to be ~ted a i se permite; a fi autorizat; I was not ~ted to nu mi s-a dat voie să; am I ~ted to go? am voie să plec?; will you ~ me / may I be ~ted to observe daţi-mi voie să atrag atenţia; ~ me to introduce my sister to you daţi-mi voie să vă prezint pe sora mea; ~ me to tell you the truth lasă-mă să-ţi spun adevărul; to be -ted to sit for an examination a fi admis să se prezinte la un examen. 2. (inv.) a lăsa (o problemă) în seama (cuiva). B. intr. a permite, a îngădui, a da voie; if circumstances ~ dacă împrejurările o îngăduie; matters that ~ of no delay probleme care nu suferă întârziere; his health would not ~ of his staying there sănătatea nu-i îngăduie să rămână acolo. II. s. 1. permis, autorizaţie; to take out a ~ a obţine un permis. 2. permis de circulaţie. 3. (corn.) bilet de liberă circulaţie (pentru o marfă); - for hoine consumption certificat de scutire de vamă pentru o marfă de consum intern; ~ for exportation permis de export. 4. (rar) îngăduinţă; permisiune, autorizare, voie. permittance [psO'mitons] s. 1. autorizaţie, permisie, voie, îngăduinţă. 2. (electr.) conduetibilitate. permittivity [.poQmi'tiviti] s. (electr.) conduetibilitate. permutable [p3(:)'mju:t3bl] adj. permutabil, care poate fi permutat. permutation [.ps:mju(:)'teijan] s. (mat.) permutare. permutator ['po:mju(:)'teitor] s. (electr.) comutator, întrerupător. permute [ps'mju:t] vb. tr. a permuta. pern [p3:n] s. (omit.) viespar (Pernis apivarus). pernicious [psQ'ni/ss] adj. periculos, pernicios, fatal, nimicitor, vătămător, dăunător. pernicious anaemia [~ a'nimiia] s. (med.) anemie pernicioasă. perniciously [p3(:)'ni/3sli] adv. pernicios, fatal. perniciousness [p3(:)'ni/3snis] s. caracter pernicios. pernickety [po'nikiti, amer. -ks-J adj. 1. greu de mulţumit, dificil, cusurgiu. 2. pedant, migălit. 3. delicat; critic. pernoctation [ipomok'teijsn] s. (rei.) noapte petrecută în rugăciuni; veghe de noapte. perorate ['perarcit, -ror-] vb. intr. 1. a perora, a vorbi îndelung şi pe un ton declamatoriu. 2. a rezuma şi a încheia o cuvântare. peroration [ipero'rei/pn, -ro'r-] s. 1. peroraţie, încheiere a unui discurs. 2. rezumat. peroxide [psO'rsksaid] I. s. (chim.) peroxid. II. vb.tr. (fam.) a oxigena, a decolora (părul).



696



perpend [po:'pcnd] vb. tr. (»iv. glumeţ) a chibzui la; a-şi cumpăni (cuvintele). perpendicular [ip3:p;?n'dikjul3rl I. adj. 1. (to) perpendicular; vertical (pe). 2. (glumeţ) în picioare. II. s. 1. (mat.) perpendiculară; out of (the) -neperpendicular. 2. (sl.) gustare (în picioare), aperitiv. perpendicularity [rp3:p3n.dikju'la;riti, 'pa:pn'd-] s. perpendicularitate. perpendicularly [ip3:ppn'dikjuloli, ,p3:pn'd-[ adv. perpendicular; vertical; în picioare. perpetrate ['po:pitreit] vb. tr. a săvârşi, a comite, a făptui, a face (o crima, o gafă ele). perpetration [ip3;pi'treifpn] s. 1. săvârşire, făptuire, comitere (a unei crime, a unei gafe etc.). 2. crimă, delict, nelegiuire. perpetrator [rp3:pitreit3r] s. autor (ni iniei glume etc.); făptuitor (al unei crime); criminal. perpetuai [pa'petjual, -tjul, -t/ual] adj. 1. perpetuu, veşnic. 2. continuu; neîncetat. 3. (fam.) permanent; viager. ' perpetually [-i] adv. perpetuu; fără încetare, încontinuu. perpetual motion [ps'petjusl 'mou/an] s. (fiz.) mişcare perpetuă, perpetuum mobile. perpetuance [p3'petju3ns] ^,v. p e r p e t u a t i o n . perpetuate [p3(:)'pctjueit[ vb. tr. a perpetua; a face să dureze veşnic sau multă vreme. perpetuation [p3(:).petju'eij3n] s. perpetuare. perpetuity [tp3;pi'tju(:)iti, -p3't-[ s. 1. perpetuitate, veşnicie; in / to / for ~ pentru totdeauna; pe viaţă. 2. posesiune pe termen nelimitat. 3. rentă viageră. perplex [ps'pleks] vb. tr. 1. a lisa perplex, a nedumeri, a ului, a uimi. 2. (înv.) a încurca; a complica (stilul etc.). perplexed [ps'plekst] adj. perplex, nedumerit, încurcat. perplexedly [pn'pleksidli, -tli] adv. nedumerit, uluit, perplex. perplexing [ps'pleksirj] adj. care te pune în încurcătură; greu de înţeles, abscons. perplexity [po'pleksiti] adj. 1. nedumerire, perplexitate. 2. încurcătură, dilemă. perquisite ['pa:kwizitj s. 1. câştig neaşteptat; câştig suplimentar. 2. ceea ce revine subalternilor sau servitorilor după întrebuinţare; drept. 3. bacşiş. perquisition [ip3:kwi'zi/an] s. 1. percheziţie. 2. interogatoriu; cercetare. perron ['peron] s. (arhit.) intrare. perry ['peri] s. cidru de pere. per se [p3:'sei] (lat.) aav. în sine.: perse [ps:s] adj. (înv.) albastru-cenuşiu. persecute ['po:sikju:t] vb. tr. 1. a persecuta, a prigoni. 2. (with) a plictisi, a supăra (cu). persecution [ip3:si'kju:/3n] s. persecuţie, prigoană. persecutor Cp3:sikju:t3r] s. persecutor, prigonitor. Perseids ['p3:siidz] s. pl. (aslron.) the ~ Perseidcle. perseverance [ipo:si'vionms] s. perseverenţă, stăruinţă, neclintire. perseverate [psi'sevsreit] vb. iu/r. a reveni mereu. persevere [ip3:si'vbr] vb. intr. a persevera, a stărui; to ~ in / with one's work a fi perseverent în munca sa; to ~ in doing smth. a persista în facerea unui lucru. persevering [.p3:si'viarirj] adj. perseverent, stăruitor. perseveringly [-li] aaV. stăruitor, perseverent, cu stăruinţă. Persian ['p3:/sn, rar -3»n] I. adj. persan; iranian. II. s. 1. persan. 2. (limba) persană. Persian blinds [~'blaindz] j . / ^ . v . p e r s i e n n e s . Persian carpet [~'ka:pit] s. covor persan. Persian cat [~'ka:t] s. (zoo/.) pisică de Angora. persiennes [ipsv.i'enz] s. pl. persiene, obloane. persiflage I'psssi'flag, ,rra:s-] s. (fr.) persiflare, luare în râs, luare peste picior; zeflemisiie. persimmon [po:'simDu] s. (bot.) 1. specii de pom fructifer (Diospyros virginiana, Diospyros Kaki). 2. fructul acestor specii. persist [p3(;)'sist, amer. si -'zist] vb. intr. 1. a stărui, a persista, a continua cu perseverenţă; he ~ed in his opinion persistă în părerea lui. 2. a persista, a dăinui, a dura, a stărui. persistence [-ans] s. stăruinţă, persistenţă, îndârjire; ~of vision inerţia percepţiei optice. persistency [-ansi] j . v . p e r s i s t e n c e . persistent [-.7nt] adj. 1. stăruitor, persistent; tenace, încăpăţânat. 2. (bot., zool. despre frunze, coarne) persistent. 3. statornic; neclintit; neschimbat. . persistently [-ontli] adv. persistent, stăruitor, cu perseverenţă. person ['po:sn] I. s. 1. persoană, individ, ins; young ~s tineri, tineret; foolish ~(om) prost; without exception of ~s fără excepţie pentru cineva; some ~ a) cineva; b) (jur.) some ~ un oarecare; (jur.) the said ~s numiţii; no ~ of that name is here nu-i aici nimeni cu acest nume; what is a ~ to do? ce-i de făcut?; they had no money about their ~ n-aveau nici un ban la ei; for their ~s cât despre ei; in (one's own) ~ în persoană; the doctor came in—doctorul veni în persoană; no ~nimeni; to accept ~s a fi părtinitor, a manifesta părtinire; no less a ~ than nimeni altul decât. 2. (jur.) persoană (fizică); John is a natural ~ Ion e o persoană fizică. 3. înfăţişare fizică, fizic, aspect exterior; to have . a handsome ~ avea o înfăţişare frumoasă. 4. (teatru) personaj, rol. 5. (fam.) persoană de sex feminin (din clasa de mijloc sau de jos); a young ~ o fetişcană. 6. (gram.) persoană; in the first ~ la persoana întâi; the second ~ plural may function as singular a doua persoană a pluralului poate fi folosită ca singular. 7. persoană oficială. 8. (înv.) personalitate. II. vb. Ir. (înv.) a reprezenta, a înfăţişa, a personifica. personable ['psissnsblj adj. frumos, atrăgător (la chip). personage ['po:s3nid3] s. 1. personalitate, personaj; high ~ persoană sus pusă. 2. (teatru) personaj. personal ['r»:snl] I. aay. 1. personal, individual; I want it for my ~ use am nevoie de aceasta pentru uzul meu personal; articles for ~ use lucruri de uz personal. 2. corporal. 3. personal, în persoană; to have a —interview with smb. a vorbi în persoană cu cineva; to make a ~ application a se prezenta în persoană; I have a -knowledge of it cunosc asta pe propria mea piele / din propria mea experienţă. 4. privitor la nume. 5. (jur.) personal; mobiliar; to bring a - action against smb. a intenta cuiva o acţiune mobiliară; heir to -estate moştenitor al lucrurilor mobile. 6. (gram.) personal; -pronoun pronume personal.



 697



petitionary



perturb [pa'ta.b] vb. tr. 1. a deranja, a tulbura (liniştea), a nelinişti. 2. a cauza tulburări 7. (fiz.) plin de aluziuni; echivoc. 8. (înv.) personal, de faţă. II. s. 1. pl. (jur.) bunuri personale; bunuri mobile. 2. (amer. rar) personal. 3. (gram.) pronume personal. (fizice cuiva); a zdruncina. personal assistant [~ a'sistant] s. secretar particular. perturbation [.paita'bcijpn] s. deranjare, tulburare; nelinişte; perturbaţie (şi med., astron.) personal computer [~ kom'pjuta1"] s. computer personal. deranj. personalia [ipsisa'neilia] ş. pi. efecte personale, obiecte de uz personal. peruke [ps'ruik, pi'r-, pe'r-] (înv.) I. ş. perucă. II. vb. intr. a purta perucă. personality [tpaisa'nasliti] s. 1. personalitate, individualitate. 2. caracter personal (al peruke maker [~ iiueika1"] s. peruchicr, unei observaţii). 3. maliţiozitate. 4. pl. observaţii personale. 5. (rar) trăsătură de caracter. perusal [ps'ruizpl. pi'r-, pe'r-] s. 1. citire (atentă), lectură. 2. examinare, cercetare. 6. (r«r) corp, trup; existenţă fizică. peruse [p3'ru:z, pi'r-, pe'r-] vb. tr. 1. a citi (atent). 2. a cerceta (cu privirea), a examina. peruser [-ar] s. cititor. personalization [ip^sanalai'zei/an] s. personalizare: personificare. personalize ['p9:s3n3laiz] vb. tr. a personifica. Peruvian [pa'rmvian, pi'r-, pe'r-] adj., s. peruan, personally ['paisanalij adv. personal, în persoană; în ceea ce mă (etc.) priveşte. Peruvian bark [~ 'bu:k] s. chinchină. r personal monitor ['psisnl 'monite ] s. (chim.) stilodozimctru. pervade [p3(:)'vcid] vb. tr. 1. a cuprinde, a se răspândi în / prin. a se extinde în. 2. a pătrunde în; a umple, a îmbâcsi. 3. (fig.) a domni în. personalty i'p3:sOTi3lti] s. (jur.) avere mobiliară, bunuri mobiliare. personate ['p&saneit] vb. tr. 1. a juca rolul (cu gen.); a reprezenta (un personaj alegoric). pervading [-in] adj. care se răspândeşte peste tot; predominant. pervasion [p3(:)'vei33n] s. răspândire, pătrundere, infiltrare. 2. a se da drept (cineva). pervasive [p3(:)'vcisivj adj. pătrunzător, care pătrunde peste tot, care se răspândeşte personation bp3:s9'nei/3n] s. 1. interpretare, personificare. întruchipare. 2. faptul de pretutindeni. a se da drept altcineva; (jur.) false ~ substituire de persoane. pervasiveness [-nis] s. putere de pătrundere şau de împrăştiere. personhood i'psisnhud] s. individualitate, trăsături individuale. perverse [p3(:)'v3:s] adj. 1. îndărătnic, încăpăţânat (mai ales când nu are dreptate). personification [p3(:)


 petitioner petitioner [-or] s. 1. petiţionar, solicitant. 2. (jur.) reclamant. petitio principii [pe'ti/iou prin'sipii] s. (lat.) pctitio principii. pet name ['pet neiin] s. nume de dezmierdare / de răsfăţat. petrei ['petrol] s. (omit.) petrei (Procellaria); stormy ~rândunică de furtună (Hydrobates pelagicus). petrifaction [.petriTask/on] s. petrificare; petrificaţie. petrifactive [ipctri'faîktiv] adj. petrificant. petrification [.peţrifi'kei/an] s. v. p e t r i f a c t i o n. petrified ['petrifaidj adj. petrificat. petrify ['petrifai] vb. A. tr. 1. a petrifica, a împietri. 2. (Jig.) (with) a înlemni, a înmărmuri (de groaza etc.). B. intr. 1. a se petrifica, a se împietri. 2. (with) (jig.) a încremeni, a înlemni (de groază etc.). petrodollar ['petrouidolor[ s. petrodolar. petrographic(al) [,petroH'gra:fik(3l), -tro'g-] adj. petrografic. petrography [pi'trografi] s. petrografic. petrol ['petrol, -rol] I. s. 1. benzină, gazolină. 2. (rar) petrol, gaz, kerosen. II. adj. de benzină. III. vb. tr. a alimenta cu benzină. petrolatum [.petrouTcitam, -tro'l-J s. petrolatum, vaselină. petrol consumption ['petrol kon.sAmpJsn] s. consum de combustibil. petrol container [~ kan,teinor] s. bidon / canistră sau cisternă de materii inflamabile. petroleum [pi'trouliam, po't-j s. 1. ţiţei, petrol. 2. gaz, kerosen. petroleum asphalt [~ laisfadtj s. asfalt de petrol. petroleum car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon-cisternă. petroleum coke [~ kouk] s. cocs de petrol. petroleum feeder [~ 


698



phallus [Ta;las],pl. phalU [Tastai] s, falus. Phanariot [fo'nasriot] s., adj. (ist.) fanariot. phanerogam [Tamarougajm] s. (bot.) fanerogam. phanerogamia [ifasnarou'gasmio, -'geimioj s. pl. (bot.) fanerogame. phanerogamic [.fasnorou'gamiik] adj. v. p h a n e r o g a m o u s . phanerogamous [ifseno'rogomos] adj. (bot.) fanerogam. phanotron [TaînotronJ s. (eln.) fanotron, gazotron. phantasm [TaMitaizam] s. nălucă, fantomă, spectru; nălucire, halucinaţie; iluzie, fantasmă. phantasmagoria [ifa?ntaezmo'gD(:)ria, -toz-, -'go:r-, amer. 'gour-] s. fantasmagoric. phantasmagoric [fîen'taszma'gorik, -toz-] adj. fantasmagoric. ■ phantasmagory [fajn'tszmogari, amer. -gouri] s. v. p h a n t a s m a g o r i a . phantasmal [fasn'taszmal] adj. fantomatic, spectral, halucinant; iluzoriu. phantasy [Tasntasi, -azi] s. v. f a n t a s y . phantom [Tamtam] I. s. fantomă, stafie, spectru, nălucă. II. adj. 1. (tehn.) artificial; fictiv. 2. fantomatic, spectral; iluzoriu. Pharaoh [Tearou, amer. şi Tei-] s. (ist.) faraon. Pharisaic(al) [ifa;ri'seiik(3l), -'zeiik] adj. fariseic, ipocrit, făţarnic, prefăcut. Pharisaically [-oii] aaV. (în mod) fariseic etc. (v. p h a r i s a i c). Pharisaism [Tasriseiizam] s. fariseism, ipocrizie. \■ Pharisee [Tffirisi:] s. fariseu; om formalist; ipocrit. pharmaceutic(al) [pfa:ma'ş/u:tik(jl), -'kju:-] aay. farmaceutic. pharmaceutical scales [~ 'skeilz] s. pl. balanţă de farmacie / precizie. pharmaceutics [,fa:mo'ş/u:tiks, -'kju:-] s. pl. (folosit ca sg.) farmaceutică, farmacie. pharmaceutist [,fa:ma'sjutist, -'kju:] s. farmacist. pharmacologist [ifa:mo'kolod3ist] s. 1. farmacolog. 2. fannacist. pharmacology [rfa:ma'kolod3i] s. farmacologie. pharmacopeia [ifu:mako'pi:o, -kou'p, -'pio] s. fannacopee. pharmacy [Ta:masi] s. farmacie. pharos [Tearos, amer. şi Tei-] s. (grec, poetic, ret.) far; călăuză. pharyngeal [ifa5rin'd3i:al, >fsor-, fo'rini^ial] adj. (anat.) faringal. - pharingitis [-fcerin'd3aitis, .fsor-] s. (med.) faringită... pharyngobranchial [foiringqu'braenkial] adj. (biol.) faringobranhial. pharyngology [ifa;rin'gol3d3i] s. (med.) faringologie. pharyingoscope [fo'rirjgouskoup, -go-] s. (med.) faringoscop. pharynx [Tasrinks, Tsor-] s. (anat.) faringe. phase [feizj I,s. 1. fază, stadiu, perioadă; the ~s of an illness fazele unei boli; to enter upon a new ~ a intra într-un stadiu nou; my life went through many ~s am trecut în viaţă prin diverse perioade. 2. (electr.) fază; lamp for single ~ current bec pentru curent monofazic. 3. (aslron.) fază; ~s of the moon fazele lunii. II. vb. tr. 1. a planifica. 2. a sincroniza. 3, ~ down a reduce treptat; ~ in a introduce în mod treptat / eşalonat / gradual; to ~ out a scoate din uz treptat / eşalonat / gradual. phasel [Tcisol] s. (bot.) fasole (Phaseolus). phasemeter [Teizmi:tor] s. (electr.) faz(o)metru, cosfimetru. phases [Teisi:z] pl. de la p h a s i s. phase shift [Tciz. JiftJ s. (tehn.) defazaj. phasic [Teizik] aay. (electr.) fazic. phasing [Teizirj] s. (tehn.) fazare. phasis [Teisis],pl. phases [-i:z] s. (aslron.) fază. phasitron [Teizitron] s. (tel.) fazitron. pheasant [Teznt] s. (omit.) fazan (Phasianus colchicus). pheasantry [-ri] s. fazanerie. phenacetin [fi'naasitin] s. (farm.) fenacetinâ. phenic acid [Ti:nik sau 'fenik 'ajsid] s. (chim.) acid fenic. phenobarbital [Ti:nou'ba:bitel] s. (farm.) fenobarbital. phenol ['fi:nol, amer. şi fi'noul] s. (chim.) fenol. phenolate [Tknoleit] I. s. (chim.) fenolat. II. vb. tr. a trata sau a dezinfecta cu fenol. phenology [fi'nolod3i] s. (biol.) fenologie. phenomena [fi'nomino] s. pl. de la p h e n o m e-n o n. phenomenal [fi'nomin^l] aay. fenomenal, neobişnuit (şifig.). phenomenalism [fi'nominolizain] s. (jiloz.) fenomenalism. phenomenalist [fi'nominolist] s. (filoz.) fenomenalist. phenomenally [fi'nominoli] adv. fenomenal, extraordinar (de). phenomenologic(al) [fiinomino'bd3ik(3l)] adj. (jiloz.) fenomenologic. phenomenology [fi'nomino'lod3i] s. (jiloz.) fenomenologie. phenomenon [fi'nominon], pl. phenomena [-mina] s. fenomen (şi fig.); fapt sa» caz neobişnuit, fapt sau caz ieşit din comun; infant ~ fenomen, copil minune. phenotype [Ti:noutaip[ s. (biol., litigv.) fenotip. phenylamide [ifenil'jemaid, ifi-J s. (chim.) fenilamidă. phenylamine [ifenilo'mi(:)n] s. (chim.) anilină. phew [fju:] intery. pfui! ruşine! phial [Taiol] s. 1. fiolă. 2. sticluţă. Philadelphian ['filo'delfionj I. adj. din Philadelfia. II. s. locuitor din Philadelfia. philander [fi'l2end6r] vb. tr. a face curte femeilor, a flirta, a fi neserios, a face pe Don Juanul. philanderer [fi'tendoro'] s. 1. curtezan neserios, crai, Don Juan. 2. cochetă. philanthropic(al) [.filan'6ropik(3l)[ adj. filantrop(ic). philanthropically [,1'ilon'Oropikoli] adv. filantropic, cu filantropie. philanthropism [fi'lfenSrapizsm] s. filantropism. philanthropist [fi'laaiOropist] s. filantrop.



 699



philanthropize [Fi'lsenOrapaiz] vb. A. intr. a se ocupa cu filantropia, a fi filantrop. B. tr. a fi filantrop faţă de / cu. philantropy [fi'IaenOrapi] s. filantropie. philatelic [ifila'tclik, ifail-] adj. filatelic. philatelist [fi'lsetaiist] s. filatelist. philately [filseteli] s. filatelie. philharmonic [


phototimer



phonogram [Tounagrasm, amer. si -noug-] s. 1. fonogramă. 2. înregistrare fonografică. phonograph [Tounagroif, -gra3fj s. 1. patefon, gramofon. 2. disc, placă de patefon. phonographer [fou'nagrafar, fa'n-] s. stenograf. phonographic [ifouna'gra;fik, amer. şi -nou'g-] adj. fonografic. phonography [fou'nografi, fa'n-] s. 1. fonografic. 2. stenografie (sistem Pitman). phonolite [Tonnalait] s. (mineral.) fonolit. phonolitic [,founa'litik] adj. fonolitic. phonologic(al) [ifouna'bd3ik(pl), amer. şi -now'I-] adj. fonologie. phonology [fou'naIad3i, fa'n-] s. fonologie. phonometer [fou'nomitar] s. (fiz.) fonometru. phonometric [To unou'metri k] adj. (fiz.) fonometrie. phony [Touni] adj. v. p h o n e y . phosgene [Tozd3i:n, amer. 'fos-] s. (chim.) fosgen. phosgenite [Tozd3inait, amer. Tos-] s. (mineral.) fosgenit. phosphate ['fosfcit, -fit] s. (chim.) fosfat. phosphated Iribsfcitid] adj. (chim.) fosfatat. phosphatic [fas'fa?tik] adj. fosfatie; fosfatat. phosphatize [Tosfataiz] vb. tr. a fosfata, a trata cu fosfat. phosphite [Tosfait] s. (chim.) fosfit. Phosphor [Tosfar] s. (poetic) luceafărul. phosphorate [Tosfarcitj vb. tr. a impregna, a îmbiba, a combina cu fosfor. phosphoresce [ToslVrcs] vb. intr. a fi fosforescent; a străluci, a lumina. phosphorescence [ifosfa'rcsns] s. fosforescenţă, strălucire, lumină. phosphorescent [.fosfa'resnt] adj. fosforescent. phosphoric [fas'forik] adj. 1. fosforescent. 2. (chim.) fosforic. phosphorous [Tosferas, amer. şi fos'fouras] adj. (chim.) fosforos. phosphorus [Tosfaras] s. (chim.) fosfor. phot [fot, fout] s. (fiz.) fot. photo [Toutou] (fam.) prese, de la p h o t o g r a p h . photo cell [~ sel] s. v. p h o t o e l e c t r i c c e l l . photochemical [ifoutou'kcmikal] adj. fotochimic. photochromism [ifoutou'kroumizam] s. (fot.) fotocromie. photochromy [Touto/akroumi, Touta-] s. fotocromie. photocomposition [ifoutomkompa'zi/^n] s. (poligr.) fotoculegere. photocopy [Toutouikopi] I. s. fotocopie. II. vb. tr. a fotocopia. photo-dramatist [Toutou'drasmatist] s. autor de scenarii cinematografice. photoelastic [Toutoui'lasstik] adj. fotoelastic. photoelasticity [-.ilses'tisiti] s. (mec.) fotoclasticitate. photoelectric(al) [-i'lektrik(^I)] adj. fotoclectric. photoelectric cell [Toutoui'lektrik 'scl] s. celulă fotoelectrică. photo-electron [Toutoui'lektron] s. fotoeleetron. photo finish [ifoutou 'fini/] s. (sport) final de cursă în care câştigătorul este stabilit pe baza probelor fotografice. photofîssion ['foutou'fi/an] s. (fiz.) fotofisiunc. photofit [pfoutoufit] s. portret-robot. photogenetic [ifoutoud3i'netik] adj. (cin. etc.) fotogenie. photogenic [ToutouV^enik] adj. 1. luminos, care produce / emite / răspândeşte lumină. 2. (fot.) fotogenic. 3. (med.) cauzat / produs de lumină. photogrammetrist [Toutou'grasmitrist] s. (top.) fotogrammetru, fotogrammetrist. photogrammetry [-'grasmitri] s. (top.) fotogrammetrie. photograph ['foutagra:f, -greef, amer. şi -toug-] I. s. fotografie; to have one's taken, to sit for one's a se fotografia. II. vb. A. tr. a fotografia. B. intr. 1. a fotografia; I always ~ badly nil sunt fotogenic. 2. a fotografia. photographer [fa'tografar, amer. şi fou't-] s. fotograf, photographic [Touta'grEefik, amer. şi -tou'g-] adj. fotografic. photography [fst'ografi, amer. fout-] s. fotografic. photogravure [.foutagra'vjuar, -toug-, -Vjoar, amer. si -'greivjuor] I. s. fotogravura, heliogravură. II. vb. tr. a heliografia. photoionization [Touta.aianaizei/pn] s. (fiz.) fotoionizarc. photolithography [pfoutouli'Oografi] s. fotolitografie. photolysis [fou'tolisis] s. (fiz., chim.) fotoliză. photo-mechanical [Toutoumi'kamikal] adj. fotomecanie. photometer [fou'tomita1"] s. fotometrti. photometric [ifoutou'metrik] adj. fotometric. photometry [fou'tomitri] s. fotometric. photomicrographic [Toutommaikrou'graafik] adj. fotomicrografic. photomicrography [ifoutoumai'krografi] s. fotomicrografic photon [Touton] s. (fiz.) foton. photophobia [ToutouToubja, -bia] s. (med.) fotofobic. photoplay [Toutouplei, Touta-] s. film (dramatic). photopolarimeter [Toutouppoub'rimitar] s. (fiz.) fotopolarimetru, photoprint ['foutouprint] s. fotogravura, heliogravură. photo-process [ToutoUiprousis] s. reproducere prin procedee fotomecanice. photosensitive [ifoutou'sensitiv] adj. sensibil la lumină. photosphere [Toutousfia1"] s. (astron.) fotosferă. photostat [Toutoustast] I. s. 1. fotocopier. 2. fotocopie. II. vb. tr. a fotocopia. photosynthesis [,foutou'sin8isis] s. (bot.) fotosinteză. phototaxis [Toutou'ta?ksis] s. (biol.) fototaxie, fototactism. phototelegraphy [ifoutouti'lcgrafi] s. (tel.) fototelcgrafic. phototherapy [Toutou'9erapi] s. (med.) fototerapic. phototimer [Toutou'taimar] s. (fiz., fot.) exponometru.



 phototypy



phototypy ['foutou'taipi, fon'totipi] s. (poligr.) fototipic. phrase [freiz] I. s. 1. expresie (idiomatică), idiom, locuţiune. 2. expresie epigramatică; epigramă. 3. limbă, stil; „frază"; as the ~is cum se spune; in simple ~cu cuvinte simple; felicity of ~ mod fericit de exprimare, capacitate de a găsi expresii fericite; stock ~ expresie tipică. 4. pi. vorbe (goale). 5. (muz.) frază. II. vb. tr. 1. a exprima (în cuvinte). 2. (muz.) a fraza. phrase-book [~buk] s. dicţionar de expresii idiomatice; dicţionar frazeologic. phrase-maker [~meikar] s. to be a ~ a) a avea darul de a se putea exprima lapidar sau în formule / în expresii; b) a construi expresii / locuţiuni. phrase-monger [~inung3r] s. persoană care se îmbată cu cuvinte / care îndrugă vorbe goale, palavragiu. phraseological [frcizto'kxrjiksl] adj. frazeologie. phraseology [freizi'3bd3i] s. frazeologie; limbă, stil. phreatic water [fri'stik 'W3:t3r] s. (geol.) (pânză de) apă freatică. phrenetic [fri'netik, fre'n-] adj. 1. frenetic; exagerat; nebun. 2. fanatic. phrenological ['ircna'kxrjiksl, amer. si -nou'l-] adj. frenologic. phrenologist [fri'nobd3ist, fre'n-, -lo»d3-] s. frenolog. phrenology [fri'nol9d3i[ s. frenologic. Phrygian [Treidîisn] adj., s. frigian. phthisic [j/Baisik, amer. 'tizik] (med.) I. s. 1. ftizie. 2. ftizie. 3. astm. II. adj. ftizie, tuberculos. phthisical [l/Baisikal, 'tai-, înv. 'tiziksl] adj. (med.) ftizie, tuberculos. phthisis [fDaisis, 'tai-j s. (med.) ftizie, tuberculoză. phut [fAtJ I. s. şuierat (ae obuz etc.); sunetul unei băşici care se sparge. II. adv. to go ~ a) a exploda; (despre o băşică) a se sparge; b) (fig., despre un plan etc.) a nu reuşi, a se prăbuşi, a fi zădărnicit. phyla ['fails] pl. de la phylum. phylactery [fi'lasktsri] s. 1. (rel.) filacterie; to make broad one's ~ (s) a face paradă de evlavie sau morală. 2. talisman, amuletă; phyllophagous [fi'bfsgos] adj. (entom.) filofag, care se hrăneşte eu frunze. phylloxera [rfibk'sisra, fi'bksars] s. (entom.) filoxeră (Dactyllosphaera vitifolii). phylogenesis [.failo«'d3enisis] s. v. p h y l o g e n y . phylogenetic(al) ]rfailoud3i'netik(3l)] adj. filogenetic. phylogenic [ifailou'd3cnik] adj. v. p h y l o g e n c t i c ( a l ) . phylogeny [fai'bd3ini] s. filogenie, filogeneză. phylum [Taibm], pl. phyla [Taib] s. (biol.) tip. physic [Tizik] I. s. 1. medicină. 2. (fam.) doctorie, medicament (mai ales purgativ). 3. (si.) mustrare, dojana, săpuneală. II. vb. Â. tr. 1. a da doctorii (cuiva), a trata. 2. (sl.) a uşura (pe cineva) de bani (la jocul de cârti). B. refl. a lua doctorii, a se trata, a se îngriji. physical ['fizikolj adj. fizic; material; trupesc. physical assets [~ assets] s. pl. (ec.) activ corporal. physical drill [~ 'dril] s. exerciţii (ae gimnastică). physical exercise [~ 'eksssaiz] s. exerciţii fizice, mişcare. physical jerks [~ 'd39:ks[ s. pl. (sl.) exerciţii de gimnastică. physically [Tizik^li] adv. fiziceşte, din punct de vedere fizic. physician [fi'zijan] s. 1. doctor, medic. 2. (fig.) tămăduitor, vindecător. physicism [Tizisizam] s. (filoz.) fizicism, materialism. physicist [Tizisist] s. 1. fizician. 2. (filoz.) fizicist, materialist. physicky [Tiziki] adj. cu gust sau miros de doctorie. physico-chemical [rfizikou'kcmiksll adj. fizico-chimic. physico-mathematical [ifiziko».ma?Oi'ma:tik.il] adj. fizico-matematic. physico-mechanical [ifizikou-mi'kamikal] adj. fizico-mecanic. physicotheraphy [ifizikou'Oerapi] (med.) fizioterapie. physics ['fiziksj s. pl. (folosit ca sg.) fizică. physiocrat ['fizioukraît] s. fiziocrat. physiognomic(al) [ifizis'noniikfal), -zp-, amer. si -og'n-] adj. al fizionomiei, de fizio­ nomie. physiognomist [ifizibnsmist, amer. si -'ognourn-] s. fizionomist. physiognomy [ifizi'onsmi, amer. si -'ognoumij s. 1. arta de a judeca caracterul după fizionomie. 2. fizionomie, caracterul feţei. 3. (geogr.) fizionomie, aspect. 4. (fam.) fizionomie, obraz, faţă. physiographer [ifizi'Dgrafa1"] s. fiziograf. physiographic(al) [.fiziou'gra;fik(al)] adj. fiziografic. physiography [ifizi'ogrefi] s. llziografie, geografic fizică. physiologic(al) [rfizb'bd3ik(pl), -zjo-, amer. si -ziou'l-] adj. fiziologic. physiologist [ifizi'Dbd3ist, amer. şi -loud3-] s. fiziolog. physiology [•fizibltx^i] s. fiziologie. physiopathologic(al) [ifiziouipa;G3'bd3ik(.il)] adj. fiziopatologic. physiopathology [rfizioupo'0obd3i] s. fiziopatologic physiotherapy [ifiziouiOcrspi] s. fizioterapie. physique [fi'zi:k, fi:'z-[ s. fizic, constituţie; exterior. phytobiology [ifaitoubai'obd3i] s. fitobiologic.. phytochernistry [ifaitou'kernistri] s. fitochimie. phytogenic [


700



phytotoxicant [ifaitou'toksikant] s. (bot.) fitotoxic, substanţă fitotoxică. phytotoxin [ifaitou'tsksin] s. (bot.) fitotoxină. phytotron ['faitoutron] s. (bot.) fitotron. pi1 [pai, amer. si pi;] s. 1. pi (literă grecească). 2. (mat.) (3,14)5926). pi2 adj. (scot. sl.) evlavios, cucernic, cuvios. piaffe [pi'aef. pjffif] vb. intr. a merge în trap încet. pia mater ['pais 'meitor] s. 1. (anat.) pia mater. 2. (fig.) creier, minte, înţelepciune. pianette [ipko'net] s. (muz.) pianină. pianino [ipi:3'ni:nou] s. (muz.) pianină. pianist ['pjamist, 'pianist, p'i'xn-.amer. şi 'pi:onist] s. pianist. piano I. ['pja;nou, pi'een-, pi'a:-| (muz.) s. pian; grand ~pian cu coadă; upright ~pianină; cottage ~ pianină mică; to play (on) the ~a cânta la pian. II. ['pja:nou, pi'a:-] adv. piano. pianoforte [ipjasno«'fo:ti, piia;n-, -na'f-,'—i—] s. (muz.) piano(forte). pianola [pjs'noub, pia'n-.'pias'n-] s. pian mecanic. piano-organ ['pja2nou,o;g3n, pi'îen-, pi'o:n-] s. (muz.) pian mecanic transportabil (al cântăreţilor ambulanţi). piano-player [~'plcrar] s. 1. pianist. 2. pian mecanic. piano tuner [~ itjuma'J s. acordor de pian. piano wire [~ -wabr] s. coardă de pian. piaster [pi'fcstor, pi'a:s-] s. v. p i a ş t r c. ţ piastre s. piastru (monedă). piazza [piWzs] s. 1. piaţă (;« Italia). 2. (amer.) verandă. 3. (arhit. înv.) arcade. pibroch ['pkbrak, -DX] S. (scot. muz.) 1. variaţiuni pentru cimpoi. 2. cimpoi. pic [pik], pl. si pix [piks] s. (amer. sl.) 1. film. 2. fotografie, poză. pica1 ['paiks] s. (med., vet.) poftă de mâncare bolnăvicioasă. pica2 s. (poligr.) cicero. picador j'pikodo:', -do3r] s. picador. picaresque [ipika'rcsk] adj. (mai ales despre romane) picaresc, de aventuri. picaroon [ipik3'ru:n] I. s. 1. aventurier, pungaş; hoţ, tâlhar. 2. pirat, corsar. II. vb. intr. 1. a trăi din hoţii / tâlhării / escrocherii sau expediente. 2. a face pe piratul sau pe tâlharul. picayune [.piko'jum] s. (amer.) 1. (ist.) veche monedă de argint (-61/4 cenţi, 11 16 de dolar). 2. (fam.) fleac, lucru de nimic. piccalilli ['pikslili] s. murături (m muştar şi oţet). piccaninny ['piksnini] I. s. ţânc, puşti, plod; negrişor (mai ales peior. pentru copii de negri şi indigeni sud-africani sau australieni). II. aay. micuţ, mărunt, cât o şchioapă. piccolo ['pikslou] s. (muz.) piculină. pice [pais] s. (anglo-ind.) monedă de aramă (= 114 de anna). pick1 [pik] I. vb. A. tr. 1. a săpa (pământul etc.). 2. a împunge, a înţepa, a găuri; (fig.) to ~a hole in smth. a critica ceva; (fig. fam.) to ~ a hole in smb.'s coat a critica violent pe cineva. 3. a curăţa (nasul, urechile etc.) cu degetul; to ~ a pimple a râcâi un coş cu unghia; to ~ a wound a râcâi coaja unei răni cu unghia. 4. a curăţa (o salată, căpşuni etc.) de părţile necomestibile; a curăţa (lâna) de murdării; a jumuli (o pasare) de fulgi; to ~ a bone a) a scoate carnea de pe os; b) a roade un os; (fam.) to have a bone / a crow to ~ with smb. a avea ceva de împărţit cu cineva. 5. (despre păsări) a ciuguli (seminţe etc.); (despre oameni) to ~ a bit a lua o bucăţică, a gusta cu vârful buzelor, a ciuguli; to ~ (at) one's food a molfăi cu neplăcere o mâncare. 6. (si to ~ out) a alege; to ~ one's words carefully a-şi alege cuvintele cu grijă; to ~ the least deserving candidate a alege pe cel mai puţin merituos candidat; to ~one's way /steps a fi atent unde-şi pune piciorul, a păşi cu grijă; to ~ occasion a căuta prilejul; to ~ a quarrel with smb. a căuta cuiva râcă; (înv.) to ~ a thank / thanks a linguşi, a se gudura. 7. a tria (minerale etc.). 8. (si to ~ up) a culege (flori, fructe etc.). 9. a fărâmiţa, a destrăma (o stofă); a face bucăţele din. 10. a trage, a smulge (par ae cal, zegras etc.); to ~ wool a scăimăna lână; to ~oakum a) a scărmăna câlţi; b) (sl.) a fi în casa de corecţie; c) (fig.) a îndeplini o muncă incomodă sau nefolositoare; (în tăbăcărie) to ~ the hides a curăţa pielea; (tot.) to ~ the shuttle a arunca suveica; (în pielrărie) to ~ a stone a buciarda o piatră. 11. (amer.) a ciupi cu degetele (coardele unei ghitare etc.). 12. a forţa (o broască etc.); to ~ a lock a deschide un lacăt cu un şperaclu; (fig.) to ~smb.'s brains a exploata cunoştinţele intelectuale ale cuiva. 13. a fura; to ~ smb.'s pocket a buzunări pe cineva. 14. (înv.) a descoperi, a afla; to ~ a secret from smb. a stoarce un secret de la cineva; (fig.) to ~ fault a găsi pricină. IS. (arte) to ~ in a îndrepta cu pensula; a adăuga culoare (cu dat.); to ~ off a) a curăţa (o floare etc.) de (frunze veştede etc.); b) a egrena (bumbac, struguri etc.); c) (mil.) a doborî (duşmani) unul câte unul (alegândtt-i cu grijă); d) (sl. scol.) a da cu pietre; to ~ out a) a scoate (ceva cu degetele sau cu unghiile); to ~ out a corn a extirpa o bătătură; b) a alege, a tria; to ~ out the good from the bad a alege ce c bun de ce e rău; ~ out the best! alege ce c mai bun!; c) a descoperi, a scoate Ia iveală; the searchlight ~ed out the plane proiectorul a reperat avionul; where has he ~ed out this? de unde a mai scos-o şi pe asta?; d) a descifra; to ~out the meaning of the passage a descifra sensul pasajului; e) (mil.) (şi to ~ off) a) a ţinti, a ochi, a viza; f) (poligr.) a scoate afară (literele) cu o sulă; g) (metal.) a scoate afară (forme turnate) din nisip; h) (arte) a scoate în relief; to ~ over a alege, a tria; to ~ to pieces a) a fărâmiţa; b) (fam.) a critica straşnic; to ~ up a) a aduna, a strânge, a culege; to ~ up a man who has fallen down a ridica un om care a căzut jos; I shall call and ~ up the letters am să trec să iau scrisorile; to ~ smb. up in passing a lua pe cineva în trecere; the train stops to ~ up passengers trenul se opreşte pentru a lua călători; (sl.) to ~ up one's crumbs a se ridica (după o cădere); (;«ar.) to ~ up the mail a ridica poşta; b) a învăţa; to ~ up a language a învăţa o limbă; c) a găsi, a regăsi; to ~ up smth. cheap a găsi ceva ieftin, a cumpăra ceva ieftin; where did you ~ that up? unde ai găsit asta?; d) a Câştiga cu greu; he ~s up a few pence now and then abia câştigă din când în când câţiva bani; to ~ up / out a living / a livelihood a-şi câştiga existenţa; e) (radio) a capta (o undă, un post etc.); f) a restabili, a înzdrăveni; (fam.) to ~ up one's flesh a prinde puteri; B. reft, to ~ oneself up a se reface, a se înzdrăveni (după o boală). C. intr. 1. a da lovituri cu un vârf ascuţit. 2. a mânca încet;



 701



a face mofturi la mâncare. 3. (fig.) a face ceva încet şi chibzuit. 4. (şi to ~ and steal) a comite furtişaguri. 5. to ~and choose a se arăta dificil, a fi greu de mulţumit; you can ~ and choose if you wish aide ales, fie că vrei, fie că nu. 6. to ~ at /on smb. a) a căuta ceartă cuiva; b) a mustra sever pe cineva; to ~ at smth. a ronţăi ceva, a roade ceva în dinţi; to ~ up a) a se restabili (după o boală); b) a se reface (după un dezastru); c) to ~ up with smb. a face cunoştinţă cu cineva; d) (sport) to ~ up on smb. a câştiga avans asupra cuiva; e) the engine fails to ~ up motorul e leneş / nu arc reprize buue. II. s. 1. sapă, hârleţ, cazma; ciocan cu vârf ascuţit. 2. (teAt.) bătaie; agăţare. 3. cheie falsă. 4. (poligr.) literă murdară. 5. (arte) reliefare cu o pensulă fina. 6. culegere, cules (de fructe etc.). 7. (fiz.) elită, floare, cremă; (fam.) you may have your ~ poţi să alegi cc-ţi place. 8. (fam. rar) scobitoare (de di/iţi). 9. (amer.) măsură de lungime pentru stofe de bumbac (aprox. 4 coţi). 10. (dial.) furcă cu patru dinţi de prins ţipari. 11. (scot.) hrană, mâncare. 12. (si.) ţigară proastă. 13. (înv.) ţepuşă în mijlocul unui scut. 14. (înv.) caro (la cărţi de joc). 15. (înv.) furcă. pick2 inter/, (despre ciugulind unei păsări) pic! pick3 s. (teAt.) 1. cursă (a suveicii). 2. cantitate de bătătură desfăşurată de suveica. pick4 vb. A. tr. (dial.) a arunca / a lansa de jos în sus. B. intr. 1. (teAt.) a arunca suveica. 2. to ~ on / upon smth. a pune ochii pe ceva, a alege ceva. pick5 vb. intr. (înv.) v. p c a k2 (I). pick" s. (dial.) smoală, catran. pick7 s. (amer. iht.) ştiucă (£soA lucius). pick-a-back ['pikabcek] adv. pe spate; pe umeri. pickaninny ['pikanini] s. v. p i c c a n i n n y (I). pickax (e) ['pikeeks] I. s. târnăcop; cazma. II. vb. tr. şi intr. a săpa cu târnăcopul sau cu cazmaua. picker ['pikar] s. 1. (telin.) unealtă ascuţită; târnăcop. 2. (mine) ciocan de claubaj; daltă de miner. 3. trior. 4. culegător; culegător de bumbac. 5. (teAt.) bătător; maşină bătătoare. pickerel ['pikarsl] s. (iht.) ştiucă mică (£soA niger). picket ['pikit, amer. si -ct] I. s. 1. par, stâlp, ţăruş. 2. (mil.) pichet; post de pază. 3. (geol.) pichet; jalon; ţăruş. 4. (mar.) cazic. 5. (mil. ist.) ţeapă. 6. pichet (al greviştilor). II. vb. A. tr. 1. a posta pichete în jurul (cu gen.), a înconjura cu pichete. 2. a îngrădi. 3. a lega (un animal) de ţăruş. B. mtr. a forma pichete. picket fence [~ fens] s. palisadă. picketing ['pikitin, -ct-J s. constituire de pichete de grevişti. picking ['pikirj] s. 1. separare, selecţionare. 2. culegere, colectare. 3.pl. resturi, rămăşiţe. 4. pl. câştiguri mărunte, ciupeli. picking belt l'pikirj belt] s. (mine) banda de cablaj. picking drum [~ drAin] s. (tehn.) ciur rotativ. pickle fpikl] I. s. 1. saramură, marinată; sos de muştar; to have a rod in ~ for smb. a avea ac de cojocul cuiva, a i-o coace; 2. (mai ales pl.) murături. 3. (şi pretty/ fine ~ etc.) situaţie neplăcută; stare jalnică, hal. 4. (fam.) ştrengar, copil rău. 5. (tehn.) decapant. 6. (pielărie) piclu. 7. (amer. si.) beţie, pileală. II. vb. tr. 1. a mura, a pune în saramură, a marina. 2. (chim.) a băiţui, a deeapa. 3. (amer. si.) a îmbăta, a pili. 4. (ist.) a freca eu sare sau cu oţet (după bătaie). pickled ['pikld] adj. murat. pickling ['piklinj s. (tehn.) decaparc. picklock l'pikbk] s. 1. spărgător, pungaş. 2. şperaclu. pickman f'piknian], pl- pickmen [~, -men] s. miner. pick-me-up ['pikmiOMp] s. 1. băutură întăritoare. 2. (jig.) stimulent. pick-off gear ['pika(:)fgiar] s. 1. (autom.) angrenaj selector. 2. (mec.) roată dinţată amovibilă. pickpocket ['pikipakit, amer. şi -et] s. hoţ de buzunare. pick-thank ['pikoamk] s. (înv.) linguşitor; denunţător; pârâtor. pick-up ['pikAp] s. 1. însuşire (a cunoştinţelor etc.). 2. (fam.) v. p i c k - m e - u p . 3.camion platformă. 4. (tehn.) dispozitiv de prindere / angrenare; sensor; adaptator. 5. (auto) autocamionetă uşoară, autofurgonetă. 6. (cib.) element sensibil. 7. (tel.) braţ de picup. 8. (metal.) aderenţă. 9. lucru primit ocazional; cumpărătură ocazională. 10. îmbunătăţire, ameliorare. Pickwickian [pik'wikian] adj. (glumeţ) in a ~sense în sensul tehnic / special (al unui cuvânt). picnic ['piknik] I. s. 1. picnic. 2. petrecere; plăcere; no ~ o treabă nu prea uşoară. 3. (austr.fam.) treabă complicată, sarcină dificilă. 4. (austr. fam.) situaţie neplăcută, dandana, belea. II. vb. intr. 1. a face un picnic, a lua parte la un picnic. 2. a duce o viaţă de petreceri. picnicker [-ar] s. participant la un picnic. picotee hpika'ti:] s. (bot.) garoafa sau lalea (cu marginea petalelor mai închisă). picotite ['pikatait] s. (mineral.) picotit. picrate ['pikreit] s. (chim.) picrat. picric ['pikrik] adj. (chim.) picric. pictography [pik'tagrafi] s. pictografic. pictorial [pik'toirial, amer. -'tou-] I. adj. 1. de pictură, al picturii; al pictorului. 2. pictural; pitoresc. 3. ilustrat. II. s. revistă ilustrată. pictorial art [~ 'u:t] s. pictură. picture ['piktjV] I. s. 1. (şijig.) tablou; pânză, pictură; desen; fotografie; ilustraţie, poză; portret; (fig.) tablou, scenă; descriere; to be the very ~ of health a fi întruchiparea sănătăţii; to look the very ~ of a) a semăna leit cu; b) a fi întruchiparea (cu gen.); out of/ not in the ~ nepotrivit, deplasat; to come into the ~ a deveni interesant, a ajunge în centrul atenţiei; (fig.) to pass from the ~ a nu mai fi în centrul atenţiei, a-şi pierde actualitatea; that hat is a ~ pălăria aceea este o minune. 2. film; (moving) ~s cinema(tograf). 3. (teatru) tablou. II. vb. A. tr. 1. a picta, a desena. 2. a descrie, a zugrăvi. B. refl. a-şi închipui, a-şi imagina.



Pierian spring



picture-book fpikt/obuk] s. carte (de copii) cu ilustraţii / poze. picture-card [~ko:d] s. (la jocul de cărţi) figură. picturedom ['pikt/adam] s. lumea ecranului / cinematografului. picturedrome ['pikt/adroum] s.v. p i c t u r e p a l a c e . picture-gallery ['pikt/aig aflări] s. galerie de tablouri; muzeu de pictură. picture goer [~ -goua1"] s. obişnuit al cinematografelor. picture house [~ haus] s. v. p i c t u r e p a l a c e . picture measuring [~ tularin] s. (fiz., top.) fotogrammetrie. picture palace [~ -pselis, -las] s. cinema. picture play [~ plei] s. film. picture postcard [~ ipoust ku:d] s. carte poştală ilustrată. picture puzzle [~ >pAzl] s. rebus. picture restorer [~ risita:rarJ s. restaurator de tablouri. picture show ['pikt/a Jbu] s. (fam.) cinema; film. picturesque [.pikt/a'resk] adj. pitoresc; colorat. picturesquesness hpikt/a'resknis] s. (caracter) pitoresc. picture story [~ istairi] ş. povestire în imagini. picture telephone [~ -telifoun] s. videofon, videotclefon. picture theatre [~ iGiatar] s. v. p i c t u r e p a l a c e . picture-writing [-iraitirj] s. scriere hieroglifică. picturing ['pikt/arirj] s. reprezentare; tablou. picturization [ipiktfarai'zci/sn] s. ecranizare. piddle I'pidl] vb. intr. 1. (înv.) ami fi serios, ase ocupa cu fleacuri /nimicuri. 2. (fam.) a urina. piddling l'pidlin] adj. neînsemnat, fără importanţă, de nimic, un fleac de. piddock fpidak] s. (zool.) moluscă bivalvă întrebuinţată ca momeală (Pholas). Pidgin English ['pid3in angli/] s. (deformat de la b u s i n e s s E n g l i s h ) jargon anglo-chincz. pie1 [pai] s. (omit.) coţofană (Pica pica). pie2 I. s. 1. pateu; plăcintă. 2. (amer.) plăcintă dulce; tort. 3. (şi printers' ~) (poligr.) zaţ amestecat; culegere cu litere din garnituri amestecate. 4, (fig.) zăpăceală, încurcătură. haos. II. vb. tr. (poligr.) a amesteca (zaţul). pie3 s. (anglo-ind.) monedă de aramă (-1/12 au/ta). piebald ['paibo:ld] I. adj. 1. tărcat, bălţat; (despre un ca!) pag. 2. (fig.) pestriţ, amestecat. II. s. vită tărcată; cal pag. piece [pi:s] I. s. 1. (şifig., lit., muz.) bucată; parte; petic (de pământ), parcelă; fragment; a ~ of water eleşteu, lac; a ~ of work lucru; operă; a bad ~ of business proastă treabă; a ~ of luck un noroc; a ~ of news o veste, o noutate; ~ by ~ bucată cu bucată, treptat: to break to ~s a sparge în bucăţi; all to ~s complet; in ~s (spart) în bucăţi; (all) of a ~ în concordanţă cu ceva; de aceeaşi calitate, omogen; to give smb. a ~ of one's mind a)a spune cuiva părerea sa verde în faţă / sincer; b) a pune la punct, a beşteli, a dezaproba pe cineva. 2. piesa (dintr-o garnitură etc.); a ~ of furniture o mobilă; a ~ of plate un vas de argint; (glumeţ) a ~ of goods femeiuşcă; bărbat; individ, tip; individă, ţipă. tipesă; by the ~ cu bucata; în acord. 3. (amer.) instrument muzical. 4. (nul.) piesă; tun; puşcă; pistol; ~ of ordnance piesă de artilerie. 5. (şah) figură. 6. (şi ~ of money) monedă, piesă. 7. (şi ~ of painting) tablou, pictură. 8. lucrare, operă, piesă; a ~of poetry o poezie. 9. butoi (de vin). 10. petic. 11. (şi ~ of flesh) (si.) faţa; femeie, femeiuşcă. II. vb. tr. 1. a uni într-un tot. 2. a repara, a completa, a mări (adăugând bucăţi). 3. (teAt.) a înnoda; a înnădi (fir). 4. to -down a petici (haine); to ~on(to) a adăuga la; to ~out a) a completa; b) a înnădi; a lungi; c) a reconstitui (dovezi, o poveste, o teorie) to ~ together a uni; a aşeza la loc (părţile); to ~ up a cârpi, a pune petic la. piece-goods ['pksgudz] s. pl. (text.) metraj în bucată. piecemeal [~mi:I] I. adv. 1. (şi by ~) bucată cu bucată, treptat; to work ~ a lucra în acord. 2. în bucăţi. II. adj. 1. făcut bucată cu bucată, treptat. 2. făcut fragmentar, piece rate system [~ rcit isistim] s. sistemul muncii în acord, piece wage [~ weid3] s. plată cu bucata. piecework [~wa:k] s. muncă în acord. pieceworker [~Ava:kar] s. muncitor în acord, piecing on ['pi:sirj 'on] s. (to) adăugare (la). piecing together [~ ta'geâa1", -tuig-] s. coordonare; punere cap la cap. piecing up [~ Ap] s. împăcare (după o ceartă). piecrust fpaikrASt] s. coajă (a unui pateu); (fam.) promises like ~ promisiuni deşarte, pied [paid] adj. pestriţ, bălţat; de diferite culori. pie diagram ['pai .daiagram] s. (fiz.) diagramă circulară / sectorială. pie-eyed [~iaid] adj. (amer. si.) 1. beat. 2. urât, ncatrăgător. pieman ['paiman], pl. piemen [-man. -men] s. plăcintar, vânzător de pateuri. pieplant ['paiplamt] s. (amer., bot.) revent (Reum). pier l'piar] s. 1. (mar.) mol, dig; dig de port; chei, debarcader, dană. 2. pilot (de pod); stâlp. 3. (constr.) zidăria dintre ferestre, întrcgol. 4. promenadă. pierage ['piarid^] s. taxă pentru întrebuinţarea debarcaderului. pierce [pias] vb. A. tr. 1. a străpunge, a pătrunde (prin) (şi fig.; despre frig, durere, privire, minte); a înfige în. 2. a sfredeli (şi fig.); a perfora. 3. a găuri; a face (o gaură, cu burghiul etc.). 4. a da cep (unui butoi). 5. a pătrunde (o taină). B. intr. (through) a pătrunde (prin, în). piercer ['piasa1"] s. 1. (tehn.) sfredcl, burghiu. 2. (tehn.) perforator. 3. (metal.) dorn de perforat. piercing ['piasirj] I. adj. 1. (despre voce) ascuţit, piţigăiat. 2. (despre privire, minte) pătrunzător. 3. penetrant. II. s. 1. străpungere. 2. găurirc. pierglass ['piagla:s] s. oglindă marc plasată pe întregol. Pierian [pai'erian, pai'iar-, pi-] adj. 1. din Pieria. 2. al muzelor. Pierian spring [~ 'sprirj] s. inspiraţie; cunoştinţe, ştiinţă.



 pierite



702



pilchard ['pilt/ad] s. (iht.) specie de sardea (Sardina pilchardus). pierite ['paiarait] s. (mineral.) dolomit. pierrette [ipio'rctj s. (fr.) pieretă. pile1 [pail] I. s. 1. grămadă; teanc (de monede, hârtii); pachet; mănunchi. 2. (si funeral ~) pierrot ['piarou, 'pia:rou] s. (fr.) (teatru) pierot. rug. 3. clădire mare, edificiu. 4. (fam.) o grămadă de bani; stare; avere; to make one's ~ a face avere; „a-şi lega calul de gard". 5. (electr.) pilă electrică, baterie. 6. (mil.) piramidă pier-table ['pia.teiblj s. consolă. (de puşti). 7. (agr.) snop. 8. (poligr.) stivă (de. hârtie). II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up / on) pietism ['paiatizam, 'paiit-j s. 1. pietism. 2. bigotism; făţărnicie, ipocrizie. piety ['paiati, 'paiitij s. 1. evlavie, cucernicie, cuvioşie, pietate. 2. respect faţă de părinţi. a aşeza, a pune grămadă, a îngrămădi; (mil.) to ~arrns a face piramide de puşti. 2. a aduna, a strânge, a acumula. 3. (with) a încărca (cu). 4. to ~ it on a exagera; to ~ up sau on piezometer [ipaia'zamitar, .pai'z-] s. (/iz.) piezometru. a încărca (cu detalii), a şarja; (mar.) to ~ up a ship a face vasul să eşueze pe un banc de piezometric [pai>e:zou'metrik, -za'in-] s. (/iz.) piezomctric. piffle ['piflj (sl.) I. vb. intr. 1. a flecari, a sporovăi, a trăncăni. 2. a acţiona necugetat, nisip sau pe stânci. B. iutr. 1. a strânge grămadă, a îngrămădi. 2. (into) a se îngrămădi (în). a proceda necugetat / prosteşte. II. s. flecăreală; trăncăneală, vorbe goale. pile 2 1. s. 1. grindă; par, stâlp. 2. (fiz.) reactor; pilă. 3. (constr.) pilon. II. vb.tr. a înfige pig [pig] I. s. 1. (zool.) purcel; porc; carne de porc sau de purcel; (despre scroafă) in pari sau stâlpi în. pile3 s. 1. păr (ia animale, stofă); puf. 2. lână. 3. fir (la covor). ~ însărcinată; to make a ~ of oneself a mânca prea mult, a se ghiftui; to buy a ~ in a pile4 s. (urai ales pl.) (med.) hemoroizi. poke a cumpăra mâţa în sac. 2. (fig. fam.) porc, lacom. 3. (fig. fam.) încăpăţânat. 4. (fig. fam.) bosumflat, ursuz, nesuferit. 5. bloc, calup, bucată. 6. calapod (pentru pălării). pile5 s. (rar) pajură, dosul monedei; cross or ~ cap sau pajură. l.(ferov.) locomotivă auxiliară. 8. felie de portocală. 9. (metal.) lingou, bară, bloc. pile dike ['pail daikl s. (hidr.) epiu, pinten de piloţi. 10. (metal.) fontă. 11. (constr.) colector de aer comprimat. 12. (sl.) poliţist, curcan. pile driver [~ idraiva1"] s. (telm.) 1. sonetă, berbec. 2. lucrător care bate pari etc. 13. (austr. sl.) on the ~'s back călare pe situaţie. II. vb. A. tr. 1. a făta (purcei). 2. to ~ piled steel ['paild 'sti:l] s. (metal.) oţel sudabil. it v. ~ I, 2. B. intr. 1. (despre scroafă) a lata. 2. (si to ~ together) a trăi ca porcii (in piled weight [~ weit] s. (telm.) greutate / masă de vrac. murdărie). pile dwelling [pail idwelin] s. locuinţă lacustră. pile fabric [~ >febrik] s. (te-tf.) tricot imitaţie blană. pig bed [~ bed] s. (metal.) pat de turnare. pig breaker [~ .breika'] s. (metal.) spărgător de blocuri. pile foundation [~ faun.dcijan] s. (constr.) fundaţie / temelie pe piloţi. r pig copper [~ ikapa ] s. (metal.) cupru în bare. pile hammer [~ iha:mar] s. (constr.) sonetă; ciocan pentru baterea piloţilor. pile plank [~ plasrjk] s. (constr.) palplanşă. pig-dog ['pig dog] s. (austr.) câine dresat pentru vânătoarea de porci sălbatici. pile point [~ paint] s, (constr.) papuc de pilot. pigeon ['pid3in, -d3an] I. s. 1. (omit.) porumbel (Columba livra). 2. (fam.) prostănac, găgăuţă. 3. ghiulea de argilă (pentru tragere, la liniă). 4. (înv. fam.) treabă, ocupaţie. II. vb. pilfer ['pilfar[ vb. A. tr. a fura, a şterpeli. B. intr. a se ocupa cu furtişaguri. tr. a înşela, a escroca, a trage pe sfoară. pilferage ['pilfarid3] s. furtişaguri, găinării. pigeon-breasted [--brestid] adj. cu piept de găină. pilferer ['pilfara'] s. hoţ, găinar. Pigeon English [~ -irjgli/1 s.v. P i d g i n E n g l i s h . pilger mill ['pilga mill ■*. (metal.) laminor în pas de pelerin. 1 pigeon fancier [~ rfasnsia "] s. crescător de porumbei. pilgrim ['pilgrim) s. pelerin. pilgrimage [-id3] I. s. pelerinaj; on a ~ în pelerinaj. II. vb. intr. a merge în pelerinaj. pigeongram [~gra:m] s. mesaj transmis printr-un porumbel. Pilgrim Fathers ['pilgrim >fa:3az] s. pl. (ist.) „Părinţii Pelerini" (puritanii englezi care pigeon-hearted [~'ha:tid, -d33n'-,'—i—] adj. fricos. pigeon-hole [~houl] I.s.l. căsuţă de porumbar. 2. despărţitură, compartiment (într-un au colonizat America de Nord în 1620). piling wall ['pailirj wo:l] s. palisadă, gard de şipci. birou etc.). 3. (automatică) casetă. 4. (fig.) colţişor / ungher retras sau intim. II. vb. tr. 1. a aranja, a clasifica (hârtii). 2. (fig.) a clasa, a pune la dosar. 3. a clasifica, a eticheta. pili1 [pil] I. s. 1. pilulă, hap;.a ~ to cure an earthquake o jalnică jumătate de măsură; r pigeon pair [~ pea ] s. 1. gemeni de sex diferit. 2. băiat şi fată (singurii copii). (fig.) to gild the ~ a îndulci pilula; (fig.) a bitter / hard ~ to swallow o pilulă amară, o situaţie neplăcută / grea. 2. (sl.) glonte, ghiulea, bombă; minge. 3. minge de balotaj. 4. pl. pigeonry ['pid3inri, -d3an-[ s. porumbar, porumbărie. biliard. 5. (si.) om nesuferit / imposibil. 6. (sl.) doctor. 7. the ~ (fam.) pilula anti­ pigeon's milk ['pid3inz milk] s. lapte de porumbel, lucru imposibil de realizat. concepţională; to be on the ~ (fam.) a lua pilula anticoncepţională. II. vb. tr. 1. a da / a piggery ['pigari] s. 1. crescătorie de porci. 2. (.fi jig.) cocină. 3. porcărie. prescrie pilule (cuiva). 2. aface pilule din. 3. (sl.) a respinge candidatura (cuiva). piggish ['pigi/1 adj. 1. porcesc; de porc. 2. murdar. 3. lacom. 4. încăpăţânat. pili2 vb. tr. 1. (fnv.) a prăda, a jefui. 2. (fam.) a înşela, a duce. piggyback ['pigiba;k[ I. adv. în cârcă, pe umeri. II. adj. 1. care este cărat pe umeri sau pe spate. 2. (despre un vehicul) care este transportat cu ajutorul altui vehicul. III. vb. pillage ['pilid3] I. s. 1. prădare, jefuire. 2. pradă. II. vb. tr. a prăda, a jefui. tr. a transporta (un vehicul) cu vagon-platformă. pillar ['pila1"] I. s. 1. stâlp, coloană, pilastru; the Pillars of Hercules coloanele lui piggy (wiggy) ['pigi('wigi)] s. 1. purceluş. 2. turcă (>;c). Hcrcule, strâmtoarea Gibraltar; to be driven from ~ to post a) a fi trimis de colo până colo / de la Ana la Caiafa, b) a încerca toate posibilităţile. 2. (fig.) stâlp, sprijin; ~s of pigheaded ['pig'hcdid,'-.—] adj. 1. îndărătnic, încăpăţânat. 2. tare de cap. society stâlpii societăţii. 3. (mine) pilier (de rambleu). 4. (mar.) ponţii. 5. (geod., top.) pigheadedness [-nis, '-r—j s. 1. îndărătnicie, încăpăţânare. 2. prostie, tâmpenie. bornă geodezică II. vb. tr. 1. a sprijini (cu coloane ele). 2. a împodobi cu coloane. pig-iron ['pigaian] s. fontă brută / de turnătorie. Pig-lsland ['pig.ailand] s. (austr. sl.) Noua Zeelandă. pillar bolt ['pila boult] s. (tehn.) şurub distanţier. r Pig-Islander [~.ailanda j s. (austr. sl.) neozeelandez. pillar-box [~baks] s. cutie de scrisori. pig lead [~ led] s. (metal.) lingou de plumb. pillar crane [~ krein] s. 1. (tehn.) macara cu coloană. 2. (mi/te) gruic cu pilier central pigling ['piglirj] s. purcel(uş). de reazem al braţului. pillared ['pilad] adj. prevăzut cu stâlpi; susţinut de stâlpi etc. pig machine ['pig mai/i:n] s. (metal.) maşină de turnat (blocuri de) fontă. pillar stone ['pila stoun] s. (constr.) piatră unghiulară / angulară. pigment ['pigmant] s. pigment; colorant. pigmentai [pig'mentl] adj. pigmentar; al pigmenţilor. pill-box ['pilbaks] s. 1. cutie cu pilule. 2. (glumeţ) maşinuţă; trăsurică; căsuţă. 3. (mi/.) cazemată mică (de beton). 4. (amer. sl.) doctor. pigmentary [pig'mentari, -eri] adj. v. p i g m e n t a l . pigment finish ['pigmant .fini/] s. vopsea de acoperire. pillion ['pilian] s. 1. (ist.) perniţă de şa (pentru un al doilea călăreţ). 2. şa de femeie. pigmy ['pigmi] s. v. p y g m y (I). 3. locul din spate, portbagaj (la motocicleta); to ride ~ a ocupa locul din spate. pignut ['pignAt] s. (bot.) specii de carya (hickory) (Carya glabra, C. cordiformis ş.a.); pilliwinks ['piliwinksj s. (ist.) instrument de tortură (ae strivit degetele). pillory l'pilari] I. s. (ist.) stâlpul infamiei; to put / to set in the ~ v. ~ (II). II. vb. tr. plante din genurile Conopodium, Perameles, Sisyrincliium. pig pox ['pig paks] s. (vet.) variola porcilor. a pune la stâlpul infamiei; (si fig.) a face de râsul lumii, a face de ocară. pillow ['pilou] I. s. 1. pernă; to take counsel of one's ~ a nu lua o hotărâre până a pig process [~ , prouses] s. (metal.) afânare a fontei. doua zi de dimineaţă. 2. (tehn.) cuzinct; lagăr. II. vb. A. tr. 1. a pune / a sprijini capul pigskin [~skin] s. 1. piele de porc. 2. (amer. sl.) minge de fotbal. 3. (sl.) şa. pe. 2. a(-i), servi drept pernă (cuiva). B. intr. a pune capul, a se sprijini pe pernă etc. pigstey [~stei] s. v. p i g s t y. pigsticker [~istikar] s. 1. vânător de porci mistreţi. 2. cuţit lung de buzunar. pillow block [~ blak] s. (telm.) placă de reazem; lagăr principal. pigsticking [~stikirj] s. vânătoare de porci mistreţi (cu suliţe). pillowcase [~kcis] s. faţă de pernă. pigsty [-stai] s. (si fig.) cocină. pillow sham [~ /asm] s. cuvertură (de pernă). pillowslip f—slip] s. v. p i 11 o w c a s e. pigtail [~teil] s. 1. coadă de porc. 2. coadă, codiţă (de păr). 3. păpuşă de tutun. pigwash [~wa/j s. lături. pillule ]'pilju:l] s. v. p i l u l e . pigweed [~wi;d] s. (bot.) lobodă, spanac sălbatic (Clienopodium album). pilose f'pailous] adj. (bot., zool.) păros; pufos; lânos. 1 pilot ['pailat] I. s. 1. (mar., av.) pilot; to drop the ~ a) (mar.) a da drumul pilotului; pike [paik] I. s. 1. suliţă, lance. 2. pisc. 3. (dial.) târnăcop. 4. spin. 5. furcă. 6. (iht.) ştiucă (£soA- lucius). II. vb. tr. a străpunge cu suliţa, a înfige suliţa în. b) (fig.) a îndepărta un sfetnic bun. 2. (amer., poetic) călăuză, ghid. 3. (amer. ferov.) 2 descărcător de vite. 4. (tehn.) descărcător de reglaj. 5. (constr.) stâlp; pilot. 6. (tel.) undă pike s.v. t u r n p i k e . pilot. II. vb. tr. 1. a pilota, a conduce (si jig.); to ~ one's way a-şi croi singur drum. pikelet ['paiklit] s. prăjitură de ceai, uscături. 2. (automatică) a comanda; a dirija. pikeman ['paikman],pl. pikemen [-man, -men] s. miner. pilotage [-id3] s. 1. (mar., av.) pilotaj; ~ proper navigaţie. 2. taxe de pilotaj. 3. (fig.) piker ]'paikar[ s. (amer.) 1. jucător prudent (la bursă). 2. laş, fricos. r pikestaff [ paiksta:f] s. lemnul suliţei; (as) plain as ă ~clar ca lumina zilei. îndrumare, conducere. pilaf(f) ['pilasf, -'-, amer. pi'ki:f] s. pilaf. pilot balloon ['pailat ba.lu:n] s. 1. (av.) balon pilot. 2. (fig.) balon de încercare. pilot bar [~ ba:rJ s. (tehn.) ax / tijă de ghidare. pilage ['pailid3J s. v. p e 1 a g c. r pilaster [pi'la:sta ] s. (arhit.) pilastru. pilot bearing [~ ■bearin] s. (auto) lagăr / rulment de ghidare. pilot beli [~ bel] s. (telm.) sonerie de control. pilau [pi'lau, amer. pi'lo:, -'lou] s. pilaf. pilot-boat [~bout] s. (mar.) pilotinâ, şalupă de pilot. pilaw [pi'lo:] v. p i 1 a u. pilot bridge [~ brid3] s. (mar.) pasarelă de comandă. pilch [pilt/] s. scutec de flanelă.



 703



pilot circuit [~ ,ss:kit] s. 1. (electr.) circuit dc control. 2. (automatică) circuit pilot. pilot cloth [~ kb9] s. postav gros albastru (pentru haine marinăreşti). pilot-engine [-.ena^in] s. 1. (telin.) motor auxiliar. 2. (ferov.) plug curaţilor de zăpadă. 3. (ferov.) locomotivă cu dublă tracţiune; locomotivă de manevră. pilot fairway [~ ifowei] s. (mar) şenal navigabil dc pilot. pilot-farm [~ fa: m] s. (agr.) fermă-pilot. pilot-fish [~fi/[ s. (Uit.) peşte-pilot (Naucrates ductor). pilot hole [~ houl] s. (tehn.) gaură de ghidare. pilot house [~ haus] s. (mar.) cabina pilotului / hărţilor. piloting l'paibtirj] s. (av., mar.) pilotare, pilotaj. pilot jet ['paitat d3et] s. (auto) jiclor de mers încet. pilot ladder [~ ,lîed3r] s. (mar.) scară de pilot / pisică. pilot lamp [~ lasmp] s. 1. (radio) lampă de control. 2. (auto) lampă / lumină martor. 3. (lelm.) bec de semnalizare. pilot locomotive [~ 'Iouk3>moutiv, .ilouka'-] s. (ferov.) locomotivă de manevră. pilot method [~ 'meOsdJ s. (mine) exploatare cu galerii de profil mic în avans. pilot motor [~ ,mout3r] s. (tehn.) motor de control. pilot pin [~ pin] s. (tehn.) ştift de ajustare / ghidare. pilot plant [~ plaint] s. (tehn.) instalaţie experimentală / pilot. pilot relay [~ 'ri:'lei] s. (tel.) releu de control. pilot signal [~ .signal] s. 1. semnal de control. 2. (tel.) undă-pilot. pilot stick [~ stik] s. (ferov.) baston-pilot. pilot wave [~ weiv] s. (tel.) undă de control, undă-pilot. pilot wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de mână cu braţe. pilous ['paibs] adj. v. p i 1 o s e. pilule ['pilju:l[ s. pilulă mică. pimento [pi'mentou] s. (bot.) ardei-roşu / spaniol (Pimenta officinalis). pimp [pimp] I. s. codoş. II. vb. intr. a face meseria de codoş. pimpernel ['pimpsnel, -nsl] s. (bot.) scânteuţă (Anagallis arvensis). pimple ['pimpl] s. bubuliţă, COŞ. pimpled, pimply ['pimpld, 'pimpli] adj. plin de coşuri, buburos. pin [pin] I. s. 1. ac cu gămălie; ac de cap; ac dc cravată; (rar) cui; ~s and needles furnicături (după amorţeală); to be on ~s and needles a sta (ca) pe ghimpi; I don't care a ~ nu-mi pasă câtuşi de puţin; mă doare-n cot; not a ~ to choose between them seamănă ca două picături de apă, nu e absolut nici o diferenţă între ei etc.; not worth a row of ~s nu face nici două parale / nici o ceapă degerată; you might have heard a ~ fall ai fi putut auzi; zburând o muscă. 2.pl. (fam.) picioare; he is quick on his ~s e iute de picior. 3. butoi (de 19,43 I). 4. (muz.) cui. 5. popic. 6. (tehn.) ţintă; cui; piron, ţăruş; bulon; bolţ; diblu; cep. 7. vârf. ♦ (fam.) in a merry ~ vesel, bine dispus. II. vb. tr. 1. a prinde în / cu ace; (fig.) to ~ one's faith on a-şi pune toată încrederea în, a avea o încredere oarbă în. 2. a străpunge; a înfige un ac în. 3. a bate în cuie; a ţintui; to ~ smb. (down) to a promise a obliga pe cineva să-şi ţină promisiunea. pinacoid ['phrakoid] s. (mineral.) pinacoid. pinafore ]'pindb:r, -fD3r] s. şorţ (mai ales ae copil). pinaster [pai'na?st3r, pi'n-j s. (bot.) pin maritim (Pinus pinaster). pinball ['pinto:l] s. 1. (amer.) perniţă de ace. 2. v. p i n b a l l m a c h i n e . pinball machine [~ ni3i/i:n] s. joc mecanic, flipper. pin bearing ['pin ibearirj] s. (tehn.) rulment cu ace. pince-nez ['pe:nsnei, 'pams-,'-'-, si pronunţia franceză] s. (fr.) pince-nez, ochelari. pincers f'pinssz] s. pl. 1. (si a pair of ~) (tehn.) cleşte; pensetă. 2. (zool.) cleşte (la crustacee). pincette [pe'set] s. (fr.) cleşte mic, pensetă. pinch [pint/] I. vb. A. tr. 1. a ciupi, a pişcă; a prinde între; to be ~ed with cold a fi înfrigurat. 2. a incomoda, a limita; a ţine din scurt cu; to be ~ed (for money) a fi strâmtorat. 3. (from, out of) a stoarce (bani) (de la). 4. a mâna (mi cal, mai ales la curse). 5. (si.) a fura, a şterpeli, a jefui (pe cineva). 6. (sl.) a aresta, a prinde. B. intr. 1. (despre încălţăminte) a strânge; a supăra; a incomoda; (fig.) that is where the shoe ~es aici e buba, aci e toată greutatea. 2. a se zgârci, a face economii murdare. 3. (despre zăcăminte de minereu;vane de petrol) a se îngusta. C. refl. 1. a trăi sărăcăcios. 2. to ~ oneself of a se lipi de. II. s. 1. ciupitură. 2. cât ici cu trei degete; priză (de tabac). 3. (fig.) situaţie neplăcută; apăsare; nevoie; strâmtoare; the ~ of poverty ghearele sărăciei; at a ~ la nevoie, într-un caz extrem; when it comes to the ~ la momentul hotărâtor. 4. strâmtoare; strâmtorare. 5. (amer. si.) farmec, frumuseţe. 6. perforator. pin chain ['pint/ein] s. 1. (tehn.) lanţ articulat / cu cclise. 2. (auto) lănţişor (pentru prevenirea pierderii unui bulon etc.). pinch bar ['pint/ ba;r] s. (tehn.) rangă; drug; pârghie de fier. pinchbeck [~bek] s. 1. crizocal, duble, similar. 2. bijuterie falsă, imitaţie. 3. atr. fals, de ochii lumii. pinch bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub dc strângere (pentru piese secţionate). pinchers ['pint/sz] s.v. p i n c e r s (1). pinch pass ['pint/ pa:s[ s. (tehn.) calibru de reducere. pinch roll [~ roul] s. (metal.) rolă dc presare / de presiune. pin connection ['pin ko.nek/an] s. (med.) nod articulat. pin cop [~ kopl s. (text.) pincops. pin coupling [~ ikAplirj] s. (tehn.) cuplaj cu bolţuri. pincushion ['pin-ku/in', pirjik-] s. perniţă dc ace. Pindaric [pin'dserik] I. adj. pindaric. II. s. 1. odă pindarică. 2. pl. versuri pindarice. pin drill ['pin dril] s. (tehn.) burghiu cu fus dc ghidare. pine1 [painj s. (bot.) 1. pin (Pinus). 2. v. p i n e a p p I e. pine2 vb. intr. 1. (si to ~ away) a se ofili, a tânji, a lâncezi. 2. to ~ for / after a dori cu înfocare, a se prăpădi / a se topi după.



pious



pineal ['pinisl] adj. (anat.) pineal. pineapple ['pain-aspl] s. 1. (bot.) ananas (Anatuis sativus). 2. (mii. sl.) grenadă. pinecone [~koun] s. (bot.) con dc pin. pine-needle [~ ni:dl] s. ac dc pin. pinery ['painari] s. 1. plantaţie de ananas. 2. plantaţie de pini. pine spruce ['pain spru:s] s. molid, molift (Picea sp.). pine-tree crystal ['paintri; .kristl] s. (geol.) dendrită. Pine Tree State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maine. pinewood [~wud] s. 1. pădure de pini. 2. lemn de pin. pinfold ['pinfould] I. s. ţarc de vite. II. vb. tr. a băga în ţarc. ping [pin] I. s. 1. şuierat (ae gloanţe). 2. bâzâit (ae ţânţar). II. vb. intr. 1. a şuiera. 2. a bâzâi. pin gauge ['pin geidj] s. (tehn.) calibru vergea. pin gear ['pin giar] s. (tehn.) roată dinţată cu fusuri. pingpong ['pirjpon] s. (sport) tenis de masă, ping-pong. pinguid ['piţjgwidj adj. 1. (mai ales glumeţ) gras, uleios. 2. (despre sol) bogat, gras, fertil. pinhead ['pinhed] s. 1. gămălie (de ac). 2. fleac, mărunţiş. 3. (fam.) nătărău, zevzec. pinhead blisters [~ .blistsz] s. pl. (tehn.) pori de suprafaţă; porozitate superficială. pin hinge ['pin hina^] s. (tehn.) axa articulaţiei; balama. pinhole [~houl] s. 1. deschizătură foarte mică. 2. por. pinion1 ['pinisn] s. (tehn.) pinion; roată dinţată; fus dinţat. pinion2 I. s. 1. vârf de aripă. 2. pană. 3. (poetic) aripă. II. vb. tr. 1. a tăia aripile (cu gen.). 2. a lega (braţele). 3. (to) a lega (de), a înlănţui. pink1 [pirjk] I. s. 1. (bot.) garoafă (Dianthus sp.). 2. (culoare) roz-aprins. 3. culme, apogeu; superlativ; (/ani.) in the ~ foarte bine, foarte sănătos. 4. jachetă roşie (pentru vânătoarea de vulpi); stofă roşie. 5. vânător îmbrăcat în jachetă roşie. 6. (amer. sl.) radical moderat. II. adj. trandafiriu, roz. pink2 I. vb. tr. 1. a străpunge. 2. (si to ~ out) a perfora. 3. a garnisi. II. s. perforaţie / găurice rotundă. pink3 s. (iht.) 1. somn tânăr (Salmo salar). 2. (dial.) boiştean, crăiete (Phoxinus phoxinus). pink4 s. (ist.) corabie cu pânze (cn pupa îngustă). pink eye [~ ai] s. (mea1., vet.) conjunctivită acută, oftalmic. pinkie ['pirjki] s. 1. (fam.) degetul mic. 2. (austr. sl.) vin ieftin. pinking ['pirjkirjj s. (auto) bătaie; detonare; mers cu detonaţii. pink slip ['pirjk slip) s. (amer. sl.) aviz dc concediere. Pinkster ['pirjkst9r] s. (amer. rel.) Rusalii. pinkster flower [~ ,flau9r] s. (bot.) azalee nord-americană roz, smirdar nord-american (Azalea nudiflora). pinky [pirjki] adj. I. roz, trandafiriu. II. s. v. p i n k i e . pin-money ['pin.iiuni] s. bani de buzunar. pinnace ['pinis, -nss] s. (mar.) 1. barcă marc. 2. (ist.) corabie cu două catarge, pinasă. pinnacle ['pinakl] I.s. 1. turnuleţ ascuţit, foişor. 2. vârf. 3. (fig.) culme, apogeu. II. vb. tr. 1. a aşeza în vârf. 2. a împodobi cu turnuleţe. 3. (Jig.) a ridica în slavă; a cânta osanale (cuiva). pinnate ['pineit] adj. (bot., zool.) asemănător unei pene. pinnated ['pineitid] adj. v. p i n n a t e . pinned joint ['pind 'd3oint] s. (tehn.) îmbinare eu ştifturi. pinner ['pinar[ s. 1. (ist.) bonetă. 2. şorţ. pinnothere ['pinsOia] s. (zool.) crab care locuieşte într-o scoică. pinnule ]'pinju:l[ s. pinulă (instrument pentru măsurat unghiurile). pinny ['pini] s. şorţuleţ. pinoc(k)Ie ['pimakl, -nokl] s. pinaclc (joc de cărţi). pinole [pi'nouli] s. (amer.) mâncare de mălai prăjit cu zahăr. pinpoint ['pinpoint] I. s. vârful boitei. II. adj. (mii.) exact, bine ochit. III. vb. tr. (mii.) to ~ a target a calcula exact poziţia ţintei, a ochi exact. pinprick [~prik] s. împunsătură. pin rail [~ rcil] s. (mar.) cavilieră. pint [paint] s. pintă (măsură de capacitate - 0,5681; în S.U.A. = 0,4731); (fig.) to make a ~ measure hold a quart a încerca să faci un lucru imposibil. pintado [pin'ta:dou] s. (omit.) 1. pescăruş (Daption capense). 2. bibilică (Numida meleagris). pintail ['pintcil] s. (omit.) 1. raţă-suliţar (A«as acuta). 2. un fel de găinuşă-de-pădure (Pedioecetes sp.). pintle ['pintl] s. 1. (tehn.) cui; bulon; cep; pivot; ax vertical. 2. (mar.) ţâţână. pintype insulator ['pintaip.insjulcit3r] s. (tehn.) izolator de suporturi. pin wheel ['pin hwi:l] s. (tehn.) roată cu ştifturi. pin wire [~ iwais1"] s. (metal.) sârmă pentru nituire. piny ['pâinii adj. de pin(i); acoperit cu pini. pion ['paion] s. (ftz.) mezon pi. pioneer [ipai3'ni3r] I. s. 1. pionier; prim locuitor; prim explorator. 2. (fig.) pionier, iniţiator. 3. (mii.) pionier, genist, soldat din geniu. 4. (ist.) pionier (membru al organizaţiei de pionieri). II. vb. A. tr. 1. a croi drum (cuiva). 2. a conduce. B. intr. (to, for) a face muncă de pionier, a duce o activitate dc pionier (pentru); a croi drum (pentru cu dat.). pioneer leader [~ ,li:d3rJ s. conducător de pionieri. pioneer well [~ wel] s. (mine) sondă de explorare. piotine ['paiati:n] s. (mineral.) saponit. pious ['paias] I. adj. cucernic, evlavios, pios; religios. II. s. the ~ oamenii cucernici etc.; (peior.) bigoţii.



 pip 1



pip1 [pip] s. (despre păsări de curte} ţâfnă, cobe; (fam.) to have the ~ a fi indispus, a nu fi în apele lui. pip2 s. sâmbure (ae mere, pere, portocale etc.). pip3 s. 1. punct (pe carti de joc, domino). 2. semn (pe e/joleţii ofiţerilor). pip 4 (fam.) vb. A. tr. 1. a pune capăt (la; cu dat.); a zădărnici. 2. a birui, a înfrânge, a bate. 3, a vota împotriva (cu gen.). 4. a nimeri. 5. a sparge (găoacea oului). B. intr. 1. a piui. 2. (si to ~ off) a o mierli, a muri. pipage ['paipid3] s. 1. (mine) pompare prin conductă (a petrolului). 2. (reţea de) conducte. 3. plată pentru transportul petrolului (prin conducte). pipe [paip] I. s. 1. pipă, lulea; (amer.) to hit the ~ a fuma opiu; (ist.) King's / Queen's ~ cuptor unde se ardea tutunul de contrabandă; put that in your ~ and smoke it ăsta este adevărul, fie că-ţi place fie că nu; ia aminte; to smoke the ~ of peace a fuma pipa păcii, a cădea la o înţelegere, a se împăca. 2. tub, ţeava, conductă. 3. coş, burlan. 4. (muz.) fluier; caval; ţeava (la orgă). 5. pl. (muz.) cimpoi. 6. (mar.) fluier, siflee. 7. voce (a celui care cântă). 8. cântec, fluierat (depasăre). 9. (anat.) trahee. 10. (/nea'.) canulă. 11. (metal.) vână (cilindrică) de minereu. 12. butoi (ae vin sa» ulei = 476,70 I). 13. (constr.) gură pentru exploziv. 14. (metal.) pori de gaze; pâlnie de aerisire. 15. (lehn.) cilindru de ghidaj. 16. (si.) mărunţişuri, fleacuri, treabă uşoară. II. vb. A. tr. 1. a cânta (un cântec) din fluier. 2. a duce sau a aduce (pe cineva) în cântec de fluier. 3. (mar.) a chema cu fluierul, a fluiera după. 4. a rosti cu o voce piţigăiată. 5. (despre păsări) a cânta. 6. a da drumul (petrolului etc.) pe conducte. 7. a instala ţevi / tuburi / conducte în. 8. a trage în butoaie (vin, ulei). 9. a garnisi cu paspoal, a paspoala. 10. a garnisi (un tort ele.) cu linii de zahăr. 11. a înmulţi prin butaşi. ♦ to ~ one's eye(s) a plânge, a bâzâi, a se smiorcăi. B. vb. intr. 1. a cânta din fluier. 2. (despre păsări) a cânta. 3. (despre vânt etc.) a şuiera. 4. a vorbi cu o voce piţigăiată, a se piţigăia. 5. (mar.) a transmite ordine prin siflee. 6. (mar.) to ~ away a da semnalul de plecare; to ~ down a coborî tonul, a-şi pierde siguranţa; (si.) to ~ up a cânta, a vorbi. pipe aqueduct ['paip .aîkwidAkt] s. apeduct. pipe arrangement [~ oireina^mont] s. reţea de conducte / ţevi. pipe cavity [~ .keeviti] s. (metal.) retasură. pipe choking [~ rt/oukirj] s. înfundare a ţevilor / conductelor. pipeclay [~klei] I. s. 1. argilă albă (pentru lulele si pentru curăţirea curelelor de piele). 2. (mii.) atitudine militărească, pedanterie, minuţiozitate (la serviciu, in îmbrăcăminte). II. vb. tr. a da cu creta pe. pipe closer [~ iklouzor] s. 1. (telm.) obturator, dop/ capac de ţeava. 2. (mine) blinda. pipe cutter [~ .kAt3c] s. 1. (telm.) dispozitiv de tăiat ţevi. 2. (mine) cuţit de burlane / prăjini. pipe derrick [~ .derik] s. (mine) turlă tubulară. pipe duet [~ d\kt] v. conductă. pipe fish [~ fi/[ s. (ihi.) peste din familia Syngnathidae; ac-de-niare. pipe fitter [~ rfitor] s. instalator de ţevi / conducte; ţevar. pipeful ['paipful] s. lulea, pipă (plină). pipe grip [~ grip] s. (telm.) cheie de ţevi; cleşte articulat. pipe hammer [~ iha;nK


704



pique [pi:k] I. vb. A. tr. 1. a jigni amoral-propriu (al cuiva), a supăra, a înciuda. 2. a întărâta; a aţâţa (curiozitatea). B. refl. to ~oneself on a se mândri cu, a se lăuda cu. C. intr. (av.) a coborî în picaj. II. s. amor-propriu jignit; înciudare, ciudă, pică. pique ['pi:kei si pronunţia franceza] s. (fr.) pichet. piquet1 I'pi'kct] s. pichet (joc de cărţi). piquet2 ['pikit] s. v. p i c k e t (I). piracy ['paisrasi, 'pirasi] s. 1. piraterie. 2. (lit.) nerespectare a dreptului de autor. piragua [pi'ra:gW9, -rra?-] s. (mar.) pirogă. pirate ['paiarit, -rat] I. s. 1. pirat, corsar. 2. (mar.) (vas) corsar. 3. editor care nu respectă dreptul de autor. 4. autobuz care circulă pe ruta altora sau ia suprataxă. II. vb. A. tr. 1. a jefui. 2. a publica (cărţi) nerespectând dreptul de autor. 3. a întrebuinţa (o lungime de undă etc.) clandestin. B. intr. a face piraterie. piratic(al) [pai'rartikţal), .paia'r-] adj. de pirat(erie) ~ edition ediţie tipărită fără autori­ zaţia autorului. pirn [ps:n] s. (text.) ţeava de fir; cops. pirn changer [~ it/eind33î] s. (text.) schimbător de ţeavă. pirn winder [~ ,waind3r] s. (tort.) maşină de ţevuit. pirouette [.piru'et] I. s. piruetă. II. vb. intr. a face piruete; a face o piruetă. piscary ['piskori] s. 1. (jur.) drept de pescuit. 2. loc pentru pescuit. piscation [pi':skei/an] s. pescuit. piscator [pis'keiW] s. (emfatic) pescar; pescuitor. piscatorial [ipisks't&risl, amer. -tou-] adj. 1. de pescuit. 2. de pescar. piscatory ['piskotari, amer. si -tou-] adj. 1. v. p i s c a t o r i a 1.2. amator de pescuit. Pisces ['pisi:z, 'piski:z] s. pi. (as/r.) Peştii (constelaţie si semn în zodiac). piscicide ['pisisaid] s. distrugere / exterminare a peştilor (dintr-o regiune). pisciculture ['pisikAlt/or] s. piscicultura. pisciculturist ['pisikAlt/aristj s. piscicultor. piscina [pi'skns, -'sain-1, pl. piscinae [-ni:] sau piscinas [-z] s. 1. piscină. 2. eleşteu, crescătorie de peşte. 3. (bis.) căldare de piatră (cu scurgere pentru spălarea odăjdiilor). piscine I. [pi'skn] s. piscină. II. ['pisain, amer. si -in] adj. de peşte, al peştilor. piscivorous [pi'sivsrss] adj. care se hrăneşte cu peşte; pişe ['pi:ze si pronunţia franceză] s. (jr.) paiantă, vălătuci. pish [pi/, p/] I. interj, pfui! II. vb. A. tr. a-şi arăta dispreţul faţă de. B. intr. a spune „pfui". pishogue [pi'/oug] s. (irl.) vrăjitorie; farmec. pismire ['pismaia1"] s. (înv., dial., entom.) furnică. pisolite ['paisalait, 'piz-, -oul-] s. (mineral.) pisolit. piss [pis] (vulg.) I. vb. A. tr. 1. a urina pe, a uda. 2. a elimina o dată cu urina. B. intr. a urina. II..s. urină. piss pot [~ pot] s. oală de noapte, ţucal. cumar. pistachio [pis'ta:/iou, 'ta;;/-] s. 1. fistic. 2. culoarea fisticului. pistachio nut [~ nAt] s. (bot.) fistic (fructul). pistil ['pistil] s. (bot.) pistil. pistillate ['pistileit] adj. (bot.) cu pistil; feminin. . pistol ['pistil I. s-1- pistol, revolver; within ~shot la o bătaie de pistol. 2. (metal.) pistol de metalizat; pistol de sudură. 3. (chim.) pistol de pulverizat. II. vb. tr. a împuşca cu pistolul. ,".'." pistole [pis'toul,'—] s. (span.) pistol (monedă de aur). pistolgraph ['pistlgru:f] s. 1. aparat de fotografiat la minut / de luat instantanee. 2. instantaneu. piston ['piston, -tin] s. 1. (tehn.) piston, poanson. 2. (muz.) clapă (la clarinet). 3. (tel.) piston de scurtcircuit pentru acordare. piston box [~ boks] s. (auto) bucşă de piston. piston clearance [~ -kliorons] s. (auto) jocul pistonului. piston compressor [~ k3m>pres9r] s. (lehn. etc.) compresor cu piston. piston drill [~ dril] s. (tehn.) perforator cu piston. piston drive [~ draiv] s. (tehn.) acţionare cu piston. piston play [~ piei] s. v. p i s t o n c l e a r a n c e. piston pump [~ pAinp] s. (tehn.) pompă cu piston. piston-rod [~rad[ s. (tehn.) tija pistonului. piston skirt [~ sko;t] s. (tehn.) manta / cămaşă de piston. piston stroke [~ strouk] s. (tehn.) cursa pistonului. piston travel [~ itravl] s. v. p i s t o n s t r o k e. pit [pit] I. s. 1. groapă, scobitură, adâncitură, gaură; inspection ~ a) (tehn.) puţ de vizitare, cămin de vizitare; b) (ferov.) canal de vizitare; (metal.) casting ~şanţ de turnare; (/nil.) gun ~şanţ de tun, Ioc de amplasare a gurii de foc; (atrat.) the ~of the arm subsuoară axilă; (anat.) ~of the stomach lingurea, lingurică, lingura pieptului; epigastru. 2. (tehn.) carieră (ae var etc.); mină de cărbuni. 3. the ~, the ~ of hell iadul, infernul, gheena. 4. capcană, cursă; (fig. fam.) to dig a ~ for smb. a întinde cuiva o cursă. 5. (si cockpit) arenă pentru luptele de cocoşi. 6. (teatru etc.) parter (mai ales staluri); publicul de la parter. 7. (amer.) departament al bursei de mărfuri. 8. închisoare; (ist. scof.) ~and gallows dreptul baronilor de a îneca sau spânzura pe criminali. 9. (metal.) pată de coroziune sau rugină. 10. (med.) ciupitură de vărsat. 11. (hidr.) eroziune locală în albie. II. vb. A. tr. 1. a îngropa (iarbă, grăunţe etc.). 2. a amuţi, a aţâţa (cocoşii) unul împotriva celuilalt; (fig.) to ~ one's strength against the enemy a-şi măsura puterea cu vrăjmaşul. 3. (despre acizi) a coroda (metale ele). 


 705



placatory



pit asphalt ['pit .ajsfaelt] s. (dniinuri) asfalt moale / natural; rocă asfaltică. pithiness ['piuinis] s. 1. v. p i t h (I). 2. concizie şi vigoare; sevă, miez, conţinut (profund). pit ballast [~ -ballast] s. (constr.) balastieră. pit bank [~ bamk] s. (mine) gură de puţ. pithless Ppifllis] adj. 1. fără miez; fără măduvă. 2. (fig.) lipsit de vlagă / vigoare, vlăguit; neputincios; slab, pasiv. 3. fără conţinut / fond / miez. pit barring [~ rba:rirj] s. {mine) susţinerea unui puţ. pithy ['piei] adj. 1. cu miez / fond / conţinut; plin de sevă / vigoare. 2. viguros, energic, pit bottom [~ ibatam] s. (mine) rampă la puţ / subterană; fund de puţ. robust. 3. concis şi plin de conţinut; concis şi plin de sevă. pit cable [~ ikeibl] s. (electr.) cablu de mină. 1 pitiable ['pitiabl] adj. vrednic de milă, de jale, de plâns, nenorocit. pitch [pit/] I. s. gudron, catran, smoală; răşină; ~ darkness întuneric beznă; noapte neagră (ca smoala). II. vb. tr. a gudrona, a cătrăni, a smoli, a unge cu gudron / catran / pitier ['pitiş1"] s. persoană compătimitoare, suflet milos. smoală. pitiful ['pitiful] adj. 1. milos, compătimitor, îndurător. 2. jalnic, de plâns; nenorocit, pitch2 I. vb. A. tr. 1. a întinde (un cort), a aşeza fo tabără); (fig.) to ~ one's tent a sc mizerabil, ca vai de el. instala, a se stabili. 2. (sport) a înfige în pământ (ţăruşii, la cricket). 3. a aşeza, a fixa, pitifulness ['pitifulnis] s. 1. milă, compătimire, îndurare. 2. stare jalnică / de plâns. a înfige. 4. a pune în vânzare / pe piaţă. 5. a pava cu lemn sau pietre acoperit(e) cu catran. pitiless ['pitilis] adj. nemilos, fără milă, neîndurat, neîndurător, necruţător. 6. a azvârli, a arunca; (sport) a servi. 7. (sl.) a povesti, a istorisi, a spune, a îndruga pitilessly ['pitilisli].anV. nemilos, crud, fără cruţare. (o poveste). 8. (mia.) a acorda; a high ~ed voice o voce ascuţită / piţigăiată / subţire, o pitman ['pitman], pi. pitmen [-man, -men] 1. miner; ortac; muncitor în subteran. voce de cap. 9. (fig.) a exprima, a spune (într-un anumit stil); (fam.) to ~ it strong 2. (amer. tehn.) pivot, bilă; biela balansierului. a exagera; the description is ~ed too high descrierea este exagerată. 10. a înclina, a apleca; pit mouth ['pitmau8[ s. (/nine) gura puţului. a teşi. 11. (tehn.) a angrena (dinţii roţii). B. intr. 1. a cantona; a se stabili, a sc aşeza. pit-pat [-part] adv., s.v. p i t - a - p a t (I). 2. a cădea, a se prăbuşi, a pica; a sc afunda. 3. a fi înclinat / aplecat în pantă. 4. (mar.) pit-props [~praps] s. pl. lemn de mină pentru export. (despre vase) a fi supus tangajului. 5. (fam.) to ~ in a se pune serios pe lucru; (fam.) (si pit rope [~ roup] (mine) cablu de extracţie. fig.) to ~into a tăbărî asupra (cu gen.) a se năpusti / a se arunca asupra (cit gen.); a asalta, pitsaw fpitsa:] s. ferăstrău cu două mânere (pentru tăiat buşteni în lungime), ferăstrău a ataca (cu ac); to ~ upon a alege întâmplător; a nimeri, a da de. II. s. 1. cădere, prăbuşire. de spintecat. 2. (mar.) tangaj; the ship gave a ~ vaporul sc apleacă înainte. 3. (sport) serviciu; spaţiul pittance ['pitens] s. 1. alocaţie, pensie neînsemnată; leafă sa» plată de mizerie. 2. câtime, între ţăruşi şi împrejurul acestora, spaţiu între liniile de serviciu. 4. (corn.) partidă de puţin; a mere ~ o nimica toată. mărfuri. 5. loc obişnuit (ai unui cântăreţ ambulant etc.). 6. înălţime (a Ionului, a sunetului); pitted valve ['pitid 'vadvj s. (auto) supapă roasă. punct, grad, nivel, intensitate (şi fig.); ton; absolute ~ ureche muzicală; the noise rose pitter-patter ['pita .partar] I. s. 1. răpăit, răpăială. 2. tropăit, tropăială. 3. păcănit. II. vb. to a deafening ~ zgomotul deveni asurzitor; to queer the ~ for smb. a strica socotelile intr. 1. a răpăi. 2. a tropăi. 3. a păcăni. cuiva. 7. înclinaţie, pantă, povârniş; unghi de înclinare. 8. (tehn.) distanţa dintre dinţii pit timber ['pit ,timbar] s. lemn de cofraj. roţii dinţate. 9. (tehn.) pas; modul; diviziune. 10. (text.) fineţe (a maşinii). 11. (geod.) pit tip [~ tip] s. (mine) haldă, haldină. înclinare longitudinală. 12. (mine) galerie în pantă. 13. (av.) înclinare longitudinală. pittite ['pitait] s. spectator din ultimele rânduri de la parter. 14. (bot.) duramen. pit top ['pit top] s. (mine) gura puţului. pitch accent ['pit/ lasksant] s. (Jon.) accent muzical. pituitary [pi'tju:itari] adj. (anal.) pituitar. piteh-and-toss [~ana"tas] s. riscă. pituitary body [~ 'badi] s. v. p i t u i t a r y g l a n d . pitch-black [~'blaîk] adj. negru ca noaptea / ca smoala. pituitary gland [~ 'gtend] s. (anal.) hipofiză, glandă pituitară. pitchblende [~blcnd] s. (mineral.) 1. pchblendă. 2. oxid de uraniu nativ. pit wag(g)on ['pitiwajgn] s. (mine) vagonct de mină. pit water [~ ,wo:tar] s. (mine) apă de mină. pitch coal [~ koul] s. 1. (mineral.) cărbune bituminos; lignit gras. 2. (mine) strat de cărbune cu înclinare mare. pity ['piti] I. s. milă, compătimire; îndurare; for ~'s sake te implor! fie-ţi milă! îndură-te!; it is a ~ (for) ce păcat (de); it is a thousand pities e tare păcat; more's the ~ cu atât pitch coke [~ kouk] s. (metal.) cocs de bitum. mai rău; to take/to have ~ on a-ifimilăde; a se îndura de; what a ~!, the ~ of it! ce pitch cone [~ koun] s. (telm.) con primitiv / de divizare. păcat. II. vb. tr. a-i fi milă de, a compătimi; a se îndura de. pitch-dark [~ 'do;k[ adj. negru ca smoala. pitched [pit/t] adj. ~ battle bătălie hotărâtoare / decisivă. pitying ['pitiirj] adj. compătimitor, milos; milostiv; îndurător. pitcher1 [pit/a') s. 1. ulcior, cană; (prov.) the ~ goes often to the well but is broken pityingli [-li] adv. compătimitor, cu milă / compătimire. at last ulciorul nu merge de multe ori la apă; (prov.) little ~s have long ears copiii au pityriasis [ipiti'raiasis] s. (med.) pitiriasis. urechi bune; ~s have ears zidurile au urechi. 2. (bot.) frunză în formă de ulcior. pivot ['pivat] I. s. 1. pivot. 2. (tehn.) articulaţie; pivot; bielă; osie scurtă; lagăr oscilant. 2 pitcher s. 1. (sport) persoană care aruncă / serveşte mingea. 2. negustor cu tarabă 3. (fig.) pivot, punct central, punct de sprijin. II. vb. A. tr. a monta un pivot la. B. intr. fixă. 3. piatră de pavaj. 4. târnăcop, cazma. 1. (upon) a se învârti (în jurul). 2. (fig.) a se axa, a se centra. pitcherful l'pit/aful] s. (un) ulcior (plin); cantitate care încape într-un ulcior. pivotai ['pivatl] adj. 1. servind ca pivot. 2. (fig.) central, cardinal, axial, de bază. r pitch error ['pit/,era ] s. (tehn.) eroarea pasului. pivot axis ['pivat 'asksis] s. (tehn.) axă de rotaţie. pivot bearing [~ -bearirj] s. (tehn.) lagăr basculant; crapodină. pitchfork [~ fo:k] I. s. furcă; (amer.) it rains ~s plouă cu găleata. II. vb. tr. 1. a arunca pivot boit [~ boultj s. (tehn.) bolţ rotativ. cu furca sau la întâmplare. 2. a numi într-un serviciu necorespunzător. 3. a pune într-o situaţie neplăcută. pivot bracket [~ .brakit] s. (tehn.) suport pivotant. pivot bridge [~ brid3] s. pod turnat / rotativ. pitch formation [— fa:mei/an] s. (auto) ancrasare. pitch gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru de filet. pivoted ['pivatid] adj. montat pe un pivot; turnant; articulat. r pitch indicator [~ iindikcita ] s. 1. (av.) indicator al înclinaţiei verticale. 2. (tehn.) pivoted axle [~ 'xksl] s. (tehn.) ax de întoarcere. indicatorul gradului de înşurubare (a unui şurub). pivoted bolt [~ 'boult] s. (tehn.) şurub rabatabil. pitching ['pit/irj] s. 1. pavare (cu pietre mici). 2. pavaj (din pietre mici). pivoted brace [~ 'breis] s. (tehn.) bridă. pivoted window [~ Vindou] s. (constr.) fereastră rabatabilă / pivotantă. pitch ladle [~ ileidl] s. (mar.) lingură de calafat. pivot gauge ['pivat gcid3] s. (tehn.) calibru de pivoţi. pitchman ['pit/man], pi. pitchmen [-man, -men] s. (amer.) vânzător ambulant. r r pitch ore [~ a: , -aa ] s. (mineral.) uraninit. pivot hinge [~ hind3] s. (constr.) articulaţie la naşterea bolţii. r pitch paper [~ .peipa ] s. hârtie cerată. pivoting ['pivatirj] adj. pivotant; turnant; mobil. pitchpine [~pain] s. (bot.) pin răsinos. pivot joint ['pivat d3oint] s. (constr.) articulaţie cu pivot. pitch stone [~ stoun] s. 1. piatră cioplită. 2. (mineral.) obsidian; rocă bituminoasă. pivot Journal [~ rd3a;nl] s. (tehn.) fus, cep. pitch-wheel [~/iwi:l] s. (tehn.) roată dinţată. pivot nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă de ghidare. pitchy ['pit/i[ adj. 1. ca smoala, ca de smoală. 2. cătrănit, smolit. 3. negru ca smoala pivot seat [~ si:t] s. scaun turnant. / ca păcura, întunecat, întunecos, sumbru, obscur. pixie ['piksi] s. elf, spiriduş, zână; rusalcă; ştimă. pit coal ['pit koul] s. (mine) 1. cărbune bituminos; huilă. 2. cărbune de mină. pixilated ['piksi'Ieitid] adj. (amer.fam.) 1. ţicnit, scrântit. 2. ciupit, ameţit (de băutură). 3. confuz; hăbăuc; zăpăcit. pit drainage [~ .dreinid3] s. (mine) evacuare a apelor din mină. piteous ['pittas] adj. vrednic de milă, jalnic, nenorocit. pixy ['piksi] s. v. p i x i c. pit eye ['pit ai] s. (mine) jomp, colector de apă. pixy-led [~led] condus de zâne; rătăcit. pizzicato [rpitsi'ko:tou, amer. si ,pisi'kartou] adj., adv., s. (ital. muz.) pizzicato. pitfall ['pitfa:l] s. 1. (şi fig.) capcană, cursă; pericol. 2. văgăună, scorbură. pit fire ['pitifaia'J s. incendiu într-o mină. placability [ipteka'biliti, .plcika-] s. blândeţe; fire blajină / blândă / dornoală / iertătoare. pit furnace [~ >fa:nis] s. 1. (mine) cuptor adânc de încălzire. 2. (metal.) cuptor în cuvă. placable ['plskabl, 'pleik-] adj. uşor de împăcat, conciliant; blând, blajin, iertător. pit gas [~ gxs] s. (mine) gaz de mină, grizu, gaz detonam. placableness ['plaekablinis] s.v. p l a c a b i l i t y . pith |pi8] I. s. 1. (bot., anat.) măduvă. 2. (fig.) esenţă, chintesenţă;fond.3. vlagă, vigoare, placard ['plaska:d, amer. si 'plzekard] I. s. placardă; afiş. II. vb. tr. 1. a lipi afişe pe; putere, tărie; energic. 4. însemnătate, importanţă; greutate, pondere. II. vb. tr. a omorî a pune placarde pe; a afişa pe (un zid etc.). 2. a face reclamă (unei mărfi) prin afişe. prin străpungerea măduvei spinării. placate [pla'keit, 'pleikeit, amer. si 'plskeit] vb. tr. 1. â împăca, a îmblânzi, a concilia. pithecanthrope [ipi6i'ka?n0roup] s.v. p i t h e c a n t h r o p u s . 2. (amer.) a împăca (pe adversar), a da o indemnizaţie (unui adversar), a astupa gura pithecanthropus [tpi6i'kaen'6roupas],p/. pithecanthropi [-pai] s. pitecantrop. (unui adversar). pith fleck ['pie flek] s. 1. loc viennănos / mâncat de viermi. 2. miez alb (de pe coaja placating [-in] adj. v. p l a c a t o r y . de portocală etc.). placation [plaVkei/an, pla-, amer. pici-] s. împăcare, conciliere. pithead frame ['pithed freim] s. (/nine) tura de extracţie. placatory ['plsekatari, piei-, amer. si -to:ri] adj. conciliant, împăciuitor.



 place



place [pleis] I. s. 1. loc, localitate; a native of the ~ un om din partea locului; watering ~ staţiune balneară; from ~ to ~ din loc în loc, dintr-un loc în altul, ici şi colo; to move from ~ to ~ a se mişca fără întrerupere, a nu sta o clipă locului; in all ~s peste tot, pretutindeni. 2. loc,lăcaş, stabiliment, sălaş; ~of worship lăcaş sfânt, biserică, templu; come round to my ~ treci pe la mine. 3. (mai ales în denumirile străzilor) curte; pasaj; stradă; stradelă, ulicioară; market ~ piaţă. 4. loc, spaţiu; take your ~s! treceţi la loc! fiecare la locul lui!; in your ~ în locul tău; in (the) ~ of în locul (cu gen.), în loc de; to hold smth. in ~ a ţine ceva în / pe loc; a înăbuşi ceva; out of (its) ~ deranjat, deplasat; în neorânduială, nelalocul lui; remark out of «observaţie nepotrivită/ deplasată / nelalocul ei; to look (sadly) out of ~ a fi buimăcit, a nu se simţi în toate apele sale, a fi dezorientat; a nu fi la locul său; (fig.) to give ~ to a ceda locul (cu gen.); to take ~ a avea loc, a se petrece, a se întâmpla, a se produce; a se face. 5. rang, poziţie socială; rând; to put smb. in his ~ a pune pe cineva la locul său / la respect; a scurta cuiva lungul nasului; in the first ~ mai întâi, în primul rând; in the second ~ în al doilea rând; in the next ~ în continuare, mai apoi. 6. loc, slujbă, post, funcţie, ocupaţie, situaţie; to take/ to fill smb.'s ~ a înlocui pe cineva, a îndeplini funcţia cuiva; it is not my ~ to do it nu intră în sarcina mea / în obligaţiile mele să fac asta; nu e datoria mea s-o fac. 7. loc, parte, punct; to put one's finger on the bad ~ a pune degetul pe rană, a atinge punctul vulnerabil; to find one's ~ (in a book) a găsi pagina; a găsi locul unde rămăsese; to lose one's ~ a nu mai găsi locul unde a rămas; *v- (mat.) answer to three ~s of decimals soluţie cu trei zecimale. II. vb. A. Ir. 1. a aşeza, a pune; a plasa; (mil.) to ~ a gun in position a pune un tun în poziţie de tragere; to ~ a question on the agenda a înscrie o chestiune pe ordinea de zi; to ~ an amount to smb.'s credit a trece o sumă în creditul cuiva; the house is well ~ed clădirea e bine situată. 2. a plasa; a investi; a desface; difficult to ~ greu de vândut; care-şi găseşte cu greu desfacere; to ~ a new issue a emite un nou împrumut. 3. a trece, a pune; a încredinţa; to ~ a matter in smb.'s hands a trece o afacere în mâinile cuiva; I ~ my fate in your hands ţie îmi încredinţez soarta; to ~ an order (for goods) a face o comandă (de mărfuri); to ~ a child under smb.'s care a încredinţa cuiva un copil spre supraveghere, a da un copil în grija cuiva. 4. a acorda un rang sau un titlu (cuiva); to be well ~d a deţine un loc de frunte; a avea un rang înalt; (sport etc.) to be ~d third a se clasa al treilea. 5. a determina (locul, data etc.); (fam.) I know her face but I cannot ~her o cunosc din vedere dar n-aş putea spune unde am (mai) văzut-o / nu ştiu de unde s-o iau; I can't ~you nu te recunosc, nu-mi aduc aminte de dumneata. B. refl. to ~oneself at smb.'s service a se pune la dispoziţia cuiva; to ~ oneself under smb.'s power a se pune la dispoziţia cuiva. place brick ['pleis brik] s. cărămidă nearsă. place hunter [~ ilunta1] s. carierist, oportunist, vânător de posturi / situaţii. place-kick [~kik] s. (sport) degajare de pe linia porţii. place line [~ lain] s. magistrală, linie principală. placeman [~mm], pl. placemen [-man] s. 1. (mai ales peior.) funcţionar, conţopist.. 2. arivist. placement ['pleismant] s. 1. plasare, aşezare, punere. 2. plasare, numire, încadrare. 3. poe§ţîe;.loc, situaţie. 4. (ec.) plasament. place name ['pleis neim] s. denumire de localitate, denumire geografică; study of ~s toponimie. placenta [plo'sentaj.pl. placentas f-z] sau placentae [pkVsentii] s. 1. (anat.) placenta. 2. (bot.) capsulă cu seminţe. placental [pta'sentsl] adj. placentar. placentary [pla'sentari] adj. placentar. placentation [iplasan'teijsn] s. (bot.,fiziol.) placentaţie. placer1 ['pla2sar] s. (mai ales pl.) zăcământ aurifer (în albia unui râu). placer2 ['pleisa'] s. 1. plasator. 2. câştigător al unei întreceri / curse. placet ['pleiset] s. (jur.) hotărâre, sentinţă. placeta [pla;'si:to] s. (amer.) locşor; grădiniţă. placid ['pkesid] adj. placid, blajin, liniştit, calm; paşnic; senin, nctulburat. placidity [pke'siditi] s. fire blajină / blândă / liniştită etc. (v. p l a c i dj; blândeţe; linişte, calm; seninătate. placidly ['plaesidli] aav. placid; cu calm, liniştit. placidness ['pfcsidnis] s. v. p l a c i d i t y . placing ['pleisin] s. punere, aşezare; amplasare. placing plant [~ plaint] s. stâlp de beton. placit ['plaisit] s. v. p l a c e t . placket ['ptekit] s. 1. buzunar (la fusta). 2. tăietură (în fustă). placket hole [~ houl] s. v. p l a c k e t (2). plagiarism ['pleid3iorizam] s. 1. plagiarism; obiceiul de a plagia. 2. plagiat, plagiare. plagiarist [rpleid3iarist] s. plagiator. plagiarize ['pleidjioraiz] vb. ir. si intr. a plagia. plagiary ['plekfy'ari] s. (rar) 1. v. p 1 a g i a r i s m. 2. v. p l a g i a r i s t . plagiocephalic [ipleid3iOHsi'faelik] (mea1.) adj. plagiocefal. plagioclase ['pleid3iakleis] s. (mineral.) plagioclaz. plagiostorne [plektyostoum] s. (Uit.) selacien. plague [pleig] I. s. 1. plagă, flagel, nenorocire, calamitate, năpastă; a ~of rats o invazie de şobolani. 2. (fam.) neplăcere, supărare; nelinişte. 3. (med.) ciumă, pestă; molimă, epidemie; the ~ pestă bubonică; a ~ on him! să fie afurisit! să-1 ia naiba! II. vb. tr. 1. a trimite o nenorocire asupra (c« gen.), â năpăstui. 2. (fam.) a plictisi, a necăji, a sâcâi. 3. a infecta cu ciumă. plaguesome ['pleigsam] adj. (fam.) plictisitor, sâcâitor, neplăcut, nesuferit, supărător; blestemat, afurisit. plague-spot ['pleigsprrt] s. 1. buboiul pestei. 2. loc ciumat. 3. (fig.) focar de infecţie, plague-stricken [~'strikan] adj. atins de ciumă, ciumat, plaguily ['pleigili] adj. drăceşte, cu asprime.



706



plaguing fpleigirj] s. sâcâială, sâcâire; cicăleală; chinuire, torturare. plaguy ['pleigi] (fam.) I. adj. v. p 1 a g u e s o m e. II. adv. al naibii, grozav de, foarte. plaice [pleis] s. (iht.) cambulă (Pleuronectes platessa). plaid [plaxl] s. 1. pelerină (a scoţienilor din Nord). 2. (text.) stofă cadrilată / ecosez. 3. pled, pătură. plaided l'plaedid] adj. cadrilat, ecosez. plain1 [plein] I. adj. 1. clar, limpede, vădit, evident, lămurit, distinct; to make smth. ~ to smb. a face pe cineva să înţeleagă ceva; all was ~ to see totul era limpede / clar; (fam.) it is as ~ as daylight / as ~ as the nose on your face e limpede ca lumina zilei; sare în ochi; e cât se poate de clar /limpede; in "English pe scurt, pe şleau, fără ocoluri, verde. 2. simplu, neprefăcut, nemeşteşugit; modest; de rând, fără ornamente; ~style stil simplu / neafectat / fără zorzoane; ~ dress rochie simplă; to live in a ~ way a trăi simplu / modest; in ~ clothes în haine civile; ~ cake plăcintă fără struguri sau măsline; the ~ truth purul adevăr, adevărul adevărat; adevărul crud; ~ answer răspuns verde / sincer / pe şleau; ~ speech vorbire pe faţă / pe şleau / sinceră, sinceritate; to be ~ with smb. a fi sincer cu cineva; to use ~ language a vorbi sincer / fără ocolişuri, a spune ceea ce crezi; to tell a ~, unvarnished tale a povesti întâmplarea simplu / fără înflorituri; to be a ~ man a fi un om simplu / neafectat / fără fasoane; ~ dealing procedee cinstite; francheţe, sinceritate, loialitate; ~ dealing man / dealer om cinstit şi loial; om sincer în afaceri; ~ country folk oameni simpli / de la ţară; the ~ man omul de rând. 3. (despre persoane). urât, ordinar, şters; ~ but attractive simpatică fără a fi frumoasă. 4. (înv.) plat, plan neted; ~ ground teren neted, şes. II. adv. 1. clar, limpede, desluşit, lămurit, distinct, fără echivoc; (fam.) speak ~ vorbeşte desluşit / să te poată înţelege omul. 2. sincer, cinstit, deschis, răspicat, pe faţă, fără ocoliş, pe şleau; to speak ~ a vorbi deschis, a spune ceea ce gândeşti, a spune lucrurilor pe nume. plain 2 1.s. l.şes, câmpie; (poetic) câmp. 2.pl. prerie; întindere joasă (fără pomi): II. adj. neted, plan, drept, neaccidentat. plain3 vb. intr. (înv., poetic) a se jeli, a se jelui, a se plânge, a se tângui. plain bearing [~ 'beorirj] s. (tehn.) lagăr de alunecare. plain-clothes man HklouSz rasol] s. (sl.) poliţist în haine civile. plain-cut [~'kAt] adj. (fam:, despre adevăr) gol, brutal. plain-faced [~'feist] adj. urât, neatrăgător. plain-looking [~'lukirj] adj. v. -p 1 a i n - f a c e d. plainness ['pleinnisj s.l. simplitate (a vie(ii, a toaletei etc.). 2. claritate, lipsă de echivoc; caracter clar / lămurit. plainsman ['pleinzmon],pl. plainsmen [-man] s. om de la şes, câmpean. plainsong ['pleinsonj s. (bis.) 1. cântare simplă bisericească, Cantus planus. 2. melodie corală (mai ales gregoriană). 3. Cantus firraus. plain-spoken ['plein'spoukan] adj. sincer, deschis, făţiş, care vorbeşte pe şleau. plaint [pleint] s. 1, (;'«r.) plângere, reclamaţie. 2. (înv., poetic) tânguire, jelanie, vaiet, lamentaţie, bocet. plaintiff ['plcintif] s. (;'ur.) reclamant, parte civilă. plaintive ['pleintiv] adj. plângător, tânguitor; de jale. plaintively [-Ii] âdv. plângător, tânguios, jalnic. plaintiveness [-nis] s. ton plângător / jalnic. plait [plast, amer. pleit] I. s. 1. coadă (de păr); cosiţă. 2. cută, pliu, pliseu. II. vb. tr. 1. a plisa. 2. a împleti. plaited [-id] adj. 1. plisat. 2. împletit. plan [pla;n] I. s. 1. plan (al unei case etc.); cadru, plan (al unei opere literare); to draw a ~ a schiţa / a trasa un plan; to work out the ~ of a speech a întocmi / a elabora planul unui discurs. 2. (mat., arhit. etc.) plan, proiect(arc); ridicare (a unui teren); proiecţie. 3. proiect, plan, scop; combinaţie; general ~ plan de ansamblu; preliminary ~ anteproiect; to draw up a ~ a elabora / a întocmi un plan; what are your ~s? ce îţi propui să faci? ce planuri / intenţii ai?; according to ~conform planului; conform previziunilor; (fam.) the best ~ would be to cel mai bine / cel mai convenabil ar fi să; it is not a bad ~ to nu e o idee rea să; it's a good ~ to e bine să, n-ar fi rău să. II. vb. tr. 1. a elabora / a întocmi planul (u/iui roman etc.). 2. a proiecta, a plănui; a-şi propune (o călătorie etc.); a pune la cale (»n atac, o evadare etc.); a urzi, a plănui (un complot); to ~ a scheme a întocmi un proiect; he is ~ning smth. unelteşte / urzeşte ceva; to ~ to do smth. a-şi propune să facă ceva.. ■ planar ['pleins'] adj. plan. planation.tplei'nei/sn] s. nivelare (a solului, datorită gheţarilor etc.). planch [pla:n/, amer. plsent3] s. 1. placă (de metal, faianţă etc.); lespede (ae piatră). 2. scândură. planchet ['plain/et, amer. 'plsntjit] s. (tehn.) placă pe care se bate moneda, planchette [plam'Jet, amer. pla;n-j s. (fr.) planşetă. plane1 [plein] I. s. 1. suprafaţă plană / netedă; proiecţiune; on a new ~ pe o bază nouă. 2. (av.) aeroplan, avion. 3. (fig.) plan, nivel. 4. faţetă (a cristalului). 5. (av.) aripă (de avion). 6. (mine) galerie principală; teren în pantă. 7. (mat.) plan. II. adj. plan; neted; ~ geometry geometrie plană. III. vb. intr. (av.) a plana, a merge în zbor lin. ■_ plane 2 1. s. (te/m.) rindea; raboteză; maşină de geluit. II. vb. tr. 1. (tehn.) a da la rindea, a gelui, a rindelui. 2. a nivela, a îndrepta, a netezi. 3. (poligr.) a da o formă (cu dat.). 4. to ~ away / down a nivela (neregularitâţile). plane3 s. (bot.) platan (Plalanus). plane angle [~ 'asijgl] s. (m«t.) unghi diedru. _ • plane carrier [~ 'ka:rior] s. (mar.) navă portavioane. plane cutter [~ 'kAtar] s. v. p 1 a n e i r o n. plane iron [~ 'aian] s. cuţit de gealău / rindea, lamă de rindea. plane knife [~ naif] s. cuţit / plan de rindeluit.



 707



planer [rplcinar] s. 1. (tehn.) raboteză. 2. rabotor, lucrător la raboteză. 3. fier de călcat (de voiaj). 4. (poligr.) bătătoare, călfuţă. 5. (coiistr.) mai. 6. (mine) scândură de semnalizare acustică. planer tool ['pleina tu:l] s. (tehn.) cuţit de rabotat. planer vise [~ vais] s. (tehn.) menghină de maşină. planer work [~ ws:k] s. (tehn.) operaţie de rabotare; lucru la raboteză. plane ship ['plein /ip] ş. (mar.) navă portavion. planet ['plaenit] s. (astron.) planetă; major ~ planetă mare. plane-table ['plcin>teibl] I. s. 1. (top.) planşetă topografică. 2. (ec.) bază de planificare. II. vb. tr. (top.) a face o ridicare (cu gen.) CU planşeta topografică. planetarium [iplaeni'tsarism], p/. planetariums [~s] şi planetaria [-ria] s. (astron.) planetariu. planetary ['plsenitâri, amer. si tesri] adj. 1. planetar, al planetelor. 2. din orbita unei planete; (fig.) care se află în afara unei influenţe. 3. pământesc, terestru; din întreaga lume, de pe tot globul. 4. rătăcitor, nestatornic. 5. (tehn., auto) planetar. planetary spindle [~ 'spindl] s. (tehn., auto) ax / arbore planetar. planetary system [~ 'sistim] s. (astron.) sistem planetar, planetary wheel [~ 'hwi:l] s. 1. (auto) pinion planetar. 2. (tehn.) roată planetară. planet carrier ['plaenit rkseriy] s. (auto) portsatelit. planetesimal [ipteni'tesimal] (astron.) I. adj. de meteorit, meteoritic. II. s. corp meteoritic. planet-gear ['plasnitgia1"] s. 1. (auto) transmisie planetară; angrenaj planetar/ epicicloidal. 2. (auto) pinion planetar. 3. (tehn.) roată satelită. planetoid ['plsenitoid] s. (astron.) planetoid, asteroid. planetology [ppleenirtotad3i] s. planetologie. planet pinion ['plaenit ipinian] s. v. p l a n e t w h e e l . plane-tree ['pleintri:] s. v. p l a n c3. planet-struck E'pIasnitstrAk] adj. uluit, buimăcit, zăpăcit; îngrozit, înspăimântat, înfrico­ şat; ca trăsnit. planet-wheel [~wi:l] s. 1. (te/m.) satelit, roată satelită / planetară. 2. (auto) pinion planetar. plangency l'plsndjsnsi] s. 1. zgomot surd (al valurilor). 2. caracter tânguios / plângător. plangent ['plaend33nt] adj. 1. (despre valuri) care se sparge cu zgomot surd de mal, care mugeşte. 2. (despre sunete) prelung; răsunător; tulburător, vibrant; plângător, de jale. planimeter [plae'nimito1'] s. (geod. etc.) planimetru. planimetric(al) [ipla?ni'mctrik(3l)] adj. (geod.) planimetric. planimetry [plfe'nimitri] s. (geod.) planimetric. planing ['pleinin] s. 1. rindeluire, dare la rindea, geluire. 2. (metal.) rabotare. planing knife [~ naif] s. cuţit de rindea. planing machine [~ ma-jim] ş. 1. maşină de rindeluit. 2. (metal.) maşină de rabotat. 3. (poligr.) maşină de bizotat. planing mill [~ mil] s. atelier de rabotare. planing shop [~ /op] s. v. p l a n i n g m i l l . planish ['plseni/j vb. tr. (tehn.) 1. a netezi, a îndrepta; a aplatisa. 2. a şlefui, a poliza. 3. azimţui, a moleta. planisher [-or] s. 1. şlefuitor, polizor. 2. (metal.) calibru finisor. planisphere I'plsnisfiV] s. planisferă. plank [plzerjk] I. s. 1. scândură; a) (ist., despre prizonierii piraţilor) to walk the ~ a cădea în mare; b) a elibera un loc, a lăsa locul liber, a trebui să plece. 2. punct (din programul unui partid). II. vb. tr. 1. a pardosi, a podi, a pune duşumele la. 2. (şi to ~ down) (sl.) a plăti pe loc, a scoate, a pune jos (banii). 3. (amer.) a frige (peste, păsări) la irigare; a servi pe un fund de lemn. plank-bed ['plzerjkbed] s. pat de scânduri. plank body [- bodi] s. (auto) caroserie-platformă. planker ['plasrjka1-] s. 1. (agr.) târşitoare. 2. (mar.) marangoz. planking ['plssrjkirj] s. 1. pardosea, podea, duşumea; duşumele, scânduri. 2. pardosire, podire, punere a duşumelei. plank timber ['plaenk timba1"] s. (tehn.) buştean de gater. plankton ['plaenktan] s. (zool.) plancton. planless fplasnlis] adj. fără plan. planned [pla?nd] adj. planificat. planned parenthood ['plaend 'pearanthud] s. (med.) control al naşterilor, natalitate controlată. planner ['plaena1-] ş. 1. proiectant; planificator. 2. autor (al unei crime etc.). planning ['plamirj] s. 1. întocmire a unei scheme sau a unui plan; planificare. 2- (constr.) sistematizare. plano-concave 1'pIeinou'kDnkeiv] s. (opt.) pîan-eoncav. planoconformity [.pleinou kan'foimiti] s. (geol.) stratificare concordantă. plano-convex fpleinou'konvcks] s. (opt.) plan-convcx. plant [pla:nt,amer. plasnt] I.s. 1. (bot.) plantă; puiet, poniişor; răsad; recoltă. 2. (tehn.) utilaj; instalaţie. 3. (tehn.) uzină, fabrică. 4. mecanism. 5. (şl.) lovitură premeditată; cursă, capcană; vicleşug. înşelăciune; farsă, festă. 6. (sl.) detectiv; cursă, capcană întinsă de poliţie. 7. (sl. amer.) diversiune, manevră de diversiune, lovitură pregătită cu scopul de a abate atenţia; escrocherie. 8. (şl. amer.) ascunzătoare pentru lucruri furate; ascunzătoare a unui răufăcător. 9. (sl. amer.) complice. 10. (sl. amer.) trafic ilicit. 11. (şl. amer.) local unde se vând în mod clandestin stupefiante. 12. (sl. amer.) întrebare în cadru! unei conferinţe de presă pe care un ziarist o pune de conivenţă cu personalitatea care ţine conferinţa de presă. II. vb. A. tr. 1. a planta, a sădi (plante, o grădină). 2. a pune (peste) sau a depune (icre) în râu etc. (pentru cultură). 3. a înfige, a împlânta; to ~ a standard a înălţa un steag. 4. a posta, a aşeza (mai ales ca spion). 5. a înfiinţa, a fonda (o colonie



plat4



etc.); a coloniza (o ţară). 6. a aşeza, a stabili (colonişti). 7. a băga (o idee în capul cuiva), a insufla. 8. a introduce (plante într-o ţară etc.). 9. a da, a plasa (o lovitură). 10. (sl.) a ascunde (un lucru furat, prada). 11. a pune la cale, a aranja (ofrandă). 12. a lăsa, a părăsi. 13. (sl.) a îngropa, a băga în pământ. 14. (sl.) a pune (minereu etc.) într-o mină pentru a atrage cumpărători. 15. (sl.fig.) a băga pe gât (cuiva). B. refl. a se posta; a se aşeza. plantable ['plamtabl] adj. care poate fi plantat / sădit. plant accident ['plae:nt ta^ksidsntj s. accident de muncă. plant acid ['plu:nt icesid] s. (chim.) acid vegetal. plantain1 ['plaîntin] s. (bot.) pătlagină (Plantago sp.). plantain2 s. (bot.) specie de banan (Musa paradisiaca). plantar ['plaentor] adj. (anat.) plantar. plantation [plasn'tei/sn] s. 1. plantaţie (şi în sens de proprietate). 2. (ist.) colonizare. 3. (ist.) colonie. plant breeding ['plo:nt ibri:dirj] s. (bot.) selecţie. plant disease [~ diizi:z] s. boală a plantelor. planter ['pla:nt3r, amer. 'pla?nt9r] ş. 1. plantator, cultivator. 2. proprietar al unei plantaţii. 3. (ist.) colonist englez în Irlanda (şec. al 17-lea); cultivator aşezat în locul unui arendaş evacuat (sec. al I9-lea). 4. (agr.) plantator, cotonoagă; maşină de plantat. plant geography ['pla:nt d3iingrafi] ş. fitogeografie. plant hardening [~ -ha:dnirj] s. (agr.) călirea plantelor. plant hormone [~ -ho:moun] s. (biol.) fitohormon. plantigrade ['plsntigreid] adj., s. (zool.) plantigrad. plant item ['pla:nt laitem] s. (tehn.) maşină, utilaj. plantlet ['pkrntlit, amer. 'plrentlit] s. (bot.) plăntuţă. plantlike [pla:ntlaik, amer, 'plaentlaik] adj. ca o plantă. plant-louse l'plo:ntlaus], pl. plant-lice [~lais] s. (entom.) păduche de frunze / plante. plant manager [~ 'ma:nid33rj s. director de întreprindere. plantocracy [plu:ntokr9si,amer. plren-] s. plantocraţie. plant pathologist [rpla:nt psiGnladşist] s. (biol.) fitopatolog. plant pathology [~ paGDtod3i] s. (bot.) patologia plantelor. plant product [~ -prodAktJ ş. (agr.) produs vegetal. plant quarantine [~ -kworpnti:n] s. (agr.) carantină fitopatologică. plant rubber [~ rAD3r] s. cauciuc natural. plant stock [~ stok] s. (tehn.) utilaj; echipament; inventar. plant unit [~ iju:nit] s. (tehn.) agregat. plant wax [~ weeks] s, ceară naturală. plant yard [~ jo:d] s. (constr. etc.) depozit de utilaje şi materiale. plaque [pla:k, amer. şiplsk] s. 1. placă (de metal, faianţă etc.)t tăbliţă. 2. (med.) porţiune (de piele) inflamată. 3. (amer.) emblemă (la anumite ordine). plash1 [pice/] I. vb. A. tr. 1. a lovi (apa). 2. a stropi, a împrosca (cu apă). B. in/r. a se bălăci; a stropi. II. ş. 1. plescăit (al apei), zgomot (al apei, al vâslelor). 2. baltă, băltoacă. plash2 vb. tr. a împleti (nuiele); a drege (un gard de nuiele). plashing ['plas/irjj adj. (despre ploaie) răpăitor; plescăitor. plashy f'plse/i] adj. mlăştinos, mocirlos. plasm fplsezam] s. 1. (biol.) protoplasma. 2. (fiz.) plasmă. plasma ['plaezms] s. 1. (fiz.) plasmă. 2. (mineral.) plasmă, calcedoniu verde. plasmolysis [plajz'mnlasiz] s. (biol.) plasmoliză. plasmon ['plasznwn] s. (fiz.) plasmon. plaster ['plo:st3r, amer. 'pl£est3r] I. s. 1. (med.) plasture. 2. (constr.) mortar; tencuială. 3. (mineral.) ghips, ipsos; ~ of Paris a) ghips, ipsos; b) alabastru. II. vb. tr. 1. (med.) a pune un plasture Ia (şau cu dat.). 2. a tencui; a gipsa. 3. a acoperi; a lipi, a unge. 4. a linguşi, a lăuda în mod grosolan, a se lua bine pe lângă, a peria. 5. a murdări, a mânji, a mâzgăli. 6. a limpezi (vinul) cu ipsos, a adăuga ipsos în (vin). 7. (jig.) a se răzbuna pe, a plăti (cuiva) cu aceeaşi măsură, a aranja (pe cineva). 8. (drum) a pava. plaster cement [~ si.ment] s. (constr.) ciment eu adaos de ipsos. plaster concrete [~ -konkri:t] s. (constr.) beton cu ghips / ipsos. plastered ['pla:st3:d] adf (şl.) afumat, beat, cherchelit. plasterer ['pla:st3r3r, amer. 'plsestoro1"] ş. (constr.) tencuitor. plaster pattern [rplo:st3 


 platan



platan ['ptasn] s. (bot.) platan (Platanus sp.). platband ['plaetibaend] s. 1. (constr.) ancadrament, pervaz (al uşii). 2. (telm.) margine, bordură. plate [pleit] I. s. 1. placă, lampă, foaie (de metal etc.); tablă; tinichea; disc; cast iron ~ placă de fontă. 2. (ist.) placă (de armură). 3. taler, platan (de maşina, balanţa ele); suprafaţă (a nicovalei, a ciocanului); placă din afară (la cutia unei broaşte); placă (ae care se loveşte ciocanul de la intrare).A. tăbliţă cu numele şi adresa. 5. dantură; piesă dentară; placă, dinţi artificiali, proteză (dentară). 6. potcoavă (uşoară de cai, pentru curse). 7. placă de sticlă; (foto) placă; sensitive ~ placă sensibilă; autochrome ~ placă autocromă; whole ~ placă format 16,5 x-21,5 cm; half ~ placă format 12 cm X 16,5 cm; quarter™ placă format 8,2 cm x 10,8 cm; lantern -dispozitiv (de proiecţie). S. (poligr.) scândură; planşă, gravură, stampă; full page ~gravură în afară de text; book of ~s atlas; stereotype ~ clişeu. 9. (constr.) grindă de care se reazemă căpriorii; roof ~ grindă de acoperiş; head ~ (of frame) grindă înaltă. 10. argintărie; veselă de aur saw de argint; farfurie, platou; dinner ~ farfurie întinsă; soup ~ farfurie adâncă; (bis.) collection ~ platou pentru chetă. II. vb. tr. 1. a blinda, a acoperi cu plăci de fier. 2. a potcovi. 3. a metaliza; a acoperi cu un strat de aur sau argint; a arginta prin gaivanoplastie; a cositori; a spoi cu mercur (sticla); to ~ with gold a auri, a sufla cu aur; to ~ with silver a arginta; to ~ with tin a cositori; to ~with nickel a nichela. 4. (poligr.) a clisa (paginile); a scoate clişeul (paginilor). plateau ['ptetou],pl. plateaus [-z] sou plateaux [-z] s. 1. platou, podiş. 2. tavă; farfurie decorativă. 3. pălărie de damă cu calotă dreaptă. plate-basket ['pleit,ba:skit[ s. coş pentru tacâmuri. plate battery [~ ibzctori] s. (electr.) baterie anodică. plate feeder [~ rfi:dsr] s. (telm.) alimentator cu plăci. - plate fin [~ fini s. (telm.) lamelă; nervură; placă. plate finishing [~ ■fini/irj] s. (chim.) satinare. plateful fpleitful] s. (o) farfurie (plină). plate gauge ['pleit geid3l s. 1. (metal.) calibru pentru grosimea tablei. 2. (poligr.) calibru de clişee. 3. (constr.) spion. plate-glass [pleit,gla:s] s. geam turnat, sticlă în plăci turnată; sticlă de oglinzi. plate gusset [~ >gAsit] s. (mar.) guseu. plate iron |~ ,ai3n] s. (metal.) tablă de oţel. plate-layer ['plcit.leia'] s. (ferov.) muncitor de linie. plate-laying [~>lciirj] s. (ferov.) montarea căii. platelet ['pleitlit] s. 1. lamă, lamelă. 2. (biol.) plachetă sangvină, trombocit. plate(-like) powder ['pleit(laik) ,paudor] s. (metal.) pulbere în paiete. plate-mark [~ma:k] s. v. h a l l m a r k (1,1). plate mill [~ mil] s. (metal.) laminor de tablă. platen ['plsetsnj s. 1. (poligr.) maşină tighel. 2. car (la maşiiui de scris). 3. (telin.) placă, masă, plită. plate nail ['pleit neil] s. 1. (ferov.) crampon. 2. (telm.) piron (mic). plate-powder [~'paud3r[ s. 1. praf pentru curăţat argintăria. 2. pulbere în plăci. ■ plater ['pleitorJ s. 1. argintar; tinichigiu, lucrător care blindează / cuirasează. 2. cal care ia parte la curse cu premiu. . plate shears ['pleit fiaz] s. pi. (telm.) foarfece de tablă. plate shop [~ /op] s. (telm.) atelier de tinichigerie. plate slab [~ slasbf s. (metal.) bramă, sleb. /' plate spring [~ sprirj] s. (ferov., auto) arc lamelar. plate stand [~ staaid] s. (metal.) placă de turnare. plate steel [~ sti:l[ s. (metal.) tablă (groasă) de oţel. plate voltage [~ 'voultid3] s. (tel.) tensiune de placă / anodică. platform ]'ptetfo:m] s. 1. platformă, estradă; podium. 2. terasă. 3. tribună. 4. repaus, platformă (la tramvai, cale ferată). 5. (ferov.) peron. 6. platou, podiş. 7. (drumuri) tablier (ae pod). 8. (telm.) post de comandă. 9. (mai ales pol.) platformă; program; profesiune de credinţă. 10. elocinţă, oratorie politică. platform balance [~ .baslsns] s. (telm.) pod-basculă. platform body [~ ibodi] s. (auto) caroserie-platformă. platform lorry [~ plori] s. (auto) camion-platformă. platform scales [~ skcils] s. pl. cântar cu platouri. platform shed [~ /ed] s. platformă acoperită. platform ticket [~ .tikit] s. (ferov.) bilet de peron. platform truck [~ trAk] s. (ferov.) vagon-platformă. platform vibrator [~ vi,brcit3r] s. (constr.) placă vibrantă. platform wag(g)on [~ -waegan] s. v. p l a t f o r m t r u c k . plating l'pleitirjl s. (telm.) placare. platinization [iplaetinai'zcijbn] s. (metal.) platinare. platinize ['pUetinaiz] vb. tr. (metal.) a platina. platinoid ['ptoimoid] s. (metal.) platinoid. platinum fplartinom] s. platină. platinum-bleached [~bli:t/t] adj. (despre păr) platinat. platinum sponge [~ spAnd3[ s. (metal.) platină spongioasă. platitude ['pketitju:d] s. platitudine, banalitate. platitudinarian ['ptetîtju^i'nsarisn] I. adj', plat, searbăd. II. s. persoană care debitează platitudini. platitudinize [.ptoi'tjuidinsiz] vb. mir. a spune / a debita platitudini / banalităţi. platitudinous [iplaeti'tju:din3s] aay. banal, searbăd, anost. Platonic [pte'tonik] I. adj. 1. a lui Plato; platonic. 2. teoretic, inofensiv. II. s. 1. discipol al lui Plato. 2. pl. (/ani.) conversaţie platonică, relaţii platonice. Platonically [-oii] adv. platonic. Platonic Iove [pkVtonik 'Uv] s. dragoste platonică. Platonism ['pleitonizaml s. (filoz.) Platonism.



s



708



Platonist ['pleitonist] s.(filoz-) platonist,platonician. platoon [plo'tu:n[ s. 1. (mil.) pluton. 2. grup, ceată. platter ['ptetoH s. 1. (înv.) farfurie / blid de lemn. 2. (înv.) scândură pentru pâine. 3. disc (ae patefon); your ~ parade din melodiile dv. preferate. platterbug ['plzetabAg] s. (amer., fam.) fanatic al discurilor cu muzică de jazz. platy ['pleiti] adj. (despre roci) fărâmiţat, în straturi fărâmiţate. platypus ['plîetipss] s. (zool.) ornitorinc (Ornithorynclius atuttinus). plaudits ['plo;dits] s. pl. 1. aplauze. 2. aprobare. plausibility [.pb:za'biliti] s. 1. plauzibilitate, admisibilitate; caracter verosimil. 2. arta de a inspira încredere. plausible ['plo:z3bl] adj. 1. plauzibil, admisibil, verosimil. 2. care ştie să inspire încredere. plausibly [-i] adv. plauzibil. play [piei] I. s. 1. joc (de lumini, de culori); sclipire; reflex (al culorilor); (teatru etc.) ~of features joc al feţei / al fizionomiei, mimică. 2. joc, mânuire (a armelor etc.). 3. joc, activitate; to come into ~ a intra în joc; a intra în acţiune; to bring / to call smth. into ~ a pune ceva în mişcare / în acţiune / la lucru; in full ~ în plină activitate; to hold / to keep smb. in ~ a ţine pe cineva cu atenţia încordată; ~ of fancy joc al fanteziei; fantezie; iluzie; to give / to allow full ~ to one's imagination a da frâu liber imaginaţiei. 4. funcţionare (a unei piese, a unui mecanism). 5. (telm.) joc, frecătură; to have ~ a avea joc, a se mişca într-o parte şi în alta; to let the rope have some ~ a lăsa funia mai slobodă, a nu întinde funia prea tare. 6. amuzament, divertisment; to say smth. in ~ a spune ceva în glumă; out of mere ~ din dorinţa de a glumi, în glumă; ~ on /upon words calambur. 7. (fam.) şomaj. 8. joc (de noroc); to be ruined by ~ a se fi ruinat la joc; high ~ joc cu miză mare; the ~ runs high jocul e în toi, miza se ridică. 9. piesă de teatru, spectacol. II. vb. A. intr. 1. a se mişca vioi;'a (se) juca; (despre animale) a zburda, a ţopăi, a sări; (despre lumină, culori) a juca, a avea reflexe / ape. 2. (despre fântâni) a ţâşni. 3. (telm.) a juca, a se mişca, a funcţiona liber. 4. a (se) juca, a se amuza, a se distra; to ~ (at) soldiers a se juca de-a soldaţii; to ~ with fire a se juca cu focul; to ~ with Iove a se juca / a glumi, cu dragostea; he's not a man to be ~ed with nu e un ora cu care poţi glumi I cu care te poţi juca; to ~ on words a face jocuri de cuvinte; a vorbi în doi peri. 5. (fam.) a şoma. B. tr. 1. a juca; to ~ chess a juca şah; to ~ cards a juca cărţi; to ~ the ball too high a trimite balonul prea sus; to ~ a game of tennis a face o partidă de tenis; to ~ a match a disputa un meci;to~smb. at chess a face o partidă de şah cu cineva. 2. a cânta; a executa; a interpreta; to ~ the piano a cânta la pian; to ~ a piece a cânta o bucată. 3. (teatru) a juca, a interpreta; to ~ a part a juca / a interpreta un rol; to ~ Hamlet a juca rolul lui Hamlet; (fain.) to ~ the idiot a face pe imbecilul / idiotul; to ~ the man a se purta bărbăteşte, a da dovadă de curaj. 4. a juca («« renghi), a face (o farsă). 5. a mânui cu dibăcie (un baston etc.). 6. a dirija, a îndrepta; ♦ to ~ smb. false a trăda pe cineva; to ~ smb. fair a se purta loial faţă de cineva; (/am.) to ~ it low / down on smb. a profita de slăbiciunea cuiva; a juca un renghi cuiva; a juca o festă ordinară cuiva; to ~ a fish a ţine peştele afară din apă până ce moare. 7. to ~ away a cheltui, a irosi (o avere etc.); to ~ back a) a asculta (o imprimare) pe disc sau (o înregistrare) pe bandă; b) a reproduce (o imprimare sau o înregistrare); to ~ down a nesocoti, a neglija; to ~ off a) a termina (o partida); b) a blama, a învinovăţi; to ~ up a supăra, a înfuria. playable ['pleisbl] adj. (sport, despre un teren de crichet, fotbal etc.) bun, acceptabil, într-o stare satisfăcătoare. playact ['pleiaîkt] vb. A. intr. 1. a simula, a se preface. 2. a juca (într-o piesă de teatru). B. ir. a dramatiza. play-actor ['pleiia:kt3r] s. (peior.) actor, cabotin, panglicar. play agent [~ .ek^ntj s. impresar (al unui dramaturg). playback ['pleibîck] s. redare (a unei înregistrări audio sau video), playback. playback cubicle [~ .kju:bikl] s. cabină de ascultat discuri saw benzi. playback singer [~ isirjg3r] s. cântăreţ care dublează vocea unui actor de film. play-bill ['pleibil] s. (teatru) afiş, program. play book [~ buk] s. culegere de piese de teatru. play-box [~toks] s. cutie cu jucării. playboy [~boi] s. 1. (amer.) tânăr fluşturatic; crai; berbant, libertin, desfrânat, dezmăţat. 2. (irl.) măscărici, bufon. playbroker ['plei.brouks'] s. v. p 1 a y a g e n t. play-by-play story [~bai'plei 'stori] s. (amer., despre o competiţie, un meci) reportaj radiofonic. playclothes ['pleikloudz] s. pl. îmbrăcăminte de casă. play dater [~ ,deit3r] s. (amer.) rochie de interior (pentru primirea musafirilor). play day [~ dei] s. 1. zi de şomaj; zi nelucrătoare. 2. zi liberă (a elevilor). 3. (mai ales amer.) sărbătoare. play-down ]~daun] s. (sport, în Canada) partidă decisivă / hotărâtoare. played-out ['pleid 'aut] adj. (amer. fam.) 1. falit. 2. obosit; extenuat. 3. banalizat, care nu mai prezintă interes. player [rpleior] s. 1. jucător. 2. actor. 3. (sport) echipier; jucător profesionist. player piano [~ pjainou] s. 1. v. p i a n o - p 1 a y e r. 2. pian mecanic. play-fellow ['pleiifclou] s. prieten din copilărie; tovarăş de joc / joacă. playful l'pleiful] adj. 1. vesel, glumeţ, şăgalnic. 2. jucăuş, nebunatic, zburdalnic. playfully [-i] aaV. jucăuş, vesel. playfulness [-nis] s. 1. veselie, voioşie, bună dispoziţie; şagă. 2. joacă, zburdă, zbur­ dălnicie. playgame ['pleigeim] s. joc de copii, fleac, glumă. play girl [~ 'go:l[ s. demimondenă. . playgoer [~'gouor] s. (teatru) amator de spectacole. playground [~graund] s. teren de joc; teren de sport; the ~ of Europe Elveţia. playhouse [~haus] s. teatru, sală de spectacole.



 709



playing f'pleiirj] s. 1. joe. 2. (teatru) interpretare, joc; reprezentare. 3. (muz.) execuţie. playing card [~ ka:d] s. carte de joc. playing field [~ fi:ld] s. teren de sport / teren de joc. playland ['pleiL-end] s. 1. teren / loc de joacă; parc pentru copii. 2. zonă turistică. playlet ['plcilit] s. piesă mică, scenetă. playmate ['pleimeit] ş. 1. v. p l a y f c 11 o w. 2. (la jocuri sportive) partener. play movement ['piei .mmvmant] s. (ferov.) rost de dilataţic. playoff [~'o(:)f] s. 1. (sport) competiţie / meci în finală; finală. 2. (tehn.) pornire. play-over [~'ouv3r] s. (tel.) reproducere. playpen [~pen] s. ţarc (pentru copii). play pool [~ pu:l] s. bazin circular (de cauciuc, pentru joaca copiilor). playroom [~ru(:)m] s. (amer.) camera copiilor. playsome f'pleisam] adj. (mai ales dial.) zburdalnic, neastâmpărat. play spell [~ spel] s. (amer., scol.) recreaţie, pauză. play street [~ istri:t] s. (amer.) stradă servind ca loc de joacă pentru copii, spaţiu de joacă pentru copii. playsuit [~sju:t] s. costum de sport pentru copii sau femei (şort şi bluză). plaything [~6in] s. jucărie (sifig.). playtime [~taim[ s. timp de joacă; timp liber; pauză între orele de şcoală. play world [~ -wsild] s. lume imaginară (a copiilor). playwright [~rait] s. dramaturg, autor dramatic. playwriting [~raitirj] s. profesia de dramaturg; dramaturgie. piaza ['pla:zo] s. piaţă deschisă (îu oraşe). plea [pli:] I. ş. 1. scuză, pretext; justificare; (jur.) to offer a ~ a prezenta o scuză; on the ~of sub pretextul că; ~for mercy apel, rugăminte; invocare a clemenţei. 2. concluzii; mijloace (de apărare), apărare, citare a unui fapt, alegaţiunc. 3. (jur.) excepţie; defendant's ~ prima excepţie; ~ in bar, special ~ excepţie peremptorie / hotărâtoare; ~ of necessity apărare întemeiată pe motivul că nu se poate proceda altfel. 4. (jur., înv. scot.) proces, acţiune juridică; (ist. Angliei) Court of Common Pleas Curtea proceselor de drept comun. pleach [pli:tfl vb. tr. a împleti (mai ales crengi). plead [pli:d] vb. A. iutr. (jur.) a pleda; (fam.) to ~ with smb. for smb. a interveni / a face un demers pe lângă cineva pentru cineva; (jur.) to ~ guilty a-şi mărturisi / a-şi recunoaşte vina; to ~ not guilty a nu-si recunoaşte vina. a nega orice vină. B. tr. 1. (jur.) a pleda (o cauza): (fam.) to ~smb.'s cause with smb. a interveni pe lângă cineva pentru cineva, a pleda cauza cuiva în faţa cuiva. 2. (fain.) a invoca, a pretinde (o scuză); a pretexta; to ~ ignorance a se pretinde ignorant, a invoca ignoranţa drept scuză; to ~ the inexperience of youth a se scuza pentru lipsa de experienţă datorată tinereţii, a motiva lipsa de experienţă prin tinereţe; to ~ a fatigue a pretexta că e obosit, a invoca oboseala drept scuză. pleadable ['plixbbl] adj. 1. (jur.) care poate fi pledat. 2. (despre o scuză) care poate fi invocat. pleader ['pli:d3r] s. 1. apărător, avocat. 2. (jig.) apărător, susţinător. pleading ['pli:dirj] I. s. 1. apărare, pledoarie, intervenţie. 2. rugăminte. 3. pl. (jur.) dezbateri; procedură juridică. II. adj. rugător, care imploră, stăruitor. pleasance ['plczans] s. (înv., poetic) 1. plăcere, desfătare, încântare. 2. grădină, parc. pleasant ['pleznt] adj. 1. plăcut; dulce; blând; binefăcător; îmbucurător; ~ news veşti bune. 2. (despre oameni, camere etc.) prietenos; primitor. 3. amabil, îndatoritor; săritor. 4. (rar) mulţumit; vesel, bine dispus. 5. (rar) glumeţ, şăgalnic. pleasantly [-li] adv. plăcut, afabil, curtenitor. pleasantness [-nis] s. 1. farmec (al urni ţinut etc.). 2. afabilitate, curtenie, gentileţe; prietenie. pleasantry [-ri] s. 1. haz, veselie, umor. 2. glumă, şagă; vorbă de duh / spirit. please [pli:z] vb. A. tr. a plăcea (cuiva), a face plăcerea (cuiva); a mulţumi (pe cineva); nothing ~s him nimic nu-i place / nu-1 mulţumeşte, nu e niciodată mulţumit; one can't ~ everybody nu poţi mulţumi pe toată lumea; there is no pleasing him nu-i chip să-1 mulţumeşti; he is hard to ~ e greu de mulţumit / de satisfăcut; e un om dificil; the plan ~s him proiectul îi surâde / îl încântă: music that ~s the ear muzică care încântă / mângâie urechea. B. refl. (fam.) I dress to ~ myself mă îmbrac cum îmi place mic; ~ yourself! fă cum vrei, cum îţi place!; to lay oneself out to ~ a face cheltuieli; (fam.) anything to ~! fie! C. intr. a-i place, a-i conveni, a-1 mulţumi, a-i fi pe plac; to do as one ~s a proceda după bunul său plac / cum îi place; do as you ~ fă cum îţi place / cum vrei / cum crezi că ar fi mai bine; (fain.) just as you ~ cum doriţi, după dorinţa dv.; (impers) a plăcea; if it so ~s you dacă aceasta este dorinţa dv., dacă aceasta vă este dorinţa; ~ God! sa dea Dumnezeu!; (if you) ~dacă doriţi, dacă vreţi; come in, ~ intraţi, vă rog; ~ tell me fiţi atât de amabil şi spuneţi-mi; aţi vrea să-mi spuneţi?; ~ be so kind as to, ~ have the kindness to sunteţi aşa de drăguţ / amabil să; "May I? Please do!" Permiteţi? — Vă rog!; ~ to return this book vă rog să restituiţi această carte. pleased [pli:zd] adj. mulţumit, satisfăcut, bucuros, fericit; to be ~ with smth. a fi satisfăcut / mulţumit de ceva; a se lăuda cu ceva; a aproba / a îngădui ceva; (fam.) he is very well / highly ~ with himself c încântat / foarte mulţumit de sine, i-au murit lăudătorii; I a m ~ a t the news sunt fericit să aflu această veste /ştire; to be anything but~a face o mutră nemulţumită; a nu fi deloc mulţumit; (fam.) he is as ~ as Punch e în al nouălea cer, e fericit ca nimeni altul, nu e altul mai fericit decât el; I shall be ~ to come voi veni cu (cea mai mare) plăcere, voi veni bucuros; I am ~ to say that am plăcerea să constat că; sunt fericit / încântat de a vă spune că; îmi face o nespusă plăcere / o plăcere deosebită să vă anunţ că. pleasing ['pli:zinj adj. plăcut, atrăgător; graţios. pleasingly [-li] adj. plăcut; graţios. pleasurable ['plcjsrabl] adj. plăcut, atrăgător, desfătător, ademenitor. pleasurableness [-nis] s. farmec, încântare. pleasurably ['ple33r3bli] adv. plăcut.



pleuro-pneumonia



pleasure ['ple39r] I. s. 1. plăcere; mulţumire, satisfacţie, bucurie; to take / to find (a) ~ in doing smth. a încerca o plăcere / a-i plăcea să facă ceva; a se complace în a face ceva; I have much ~ in informing you that sunt fericit / am deosebita plăcere de a vă aduce la cunoştinţă că; it will be a ~ to me / it will give me great ~ to oblige you voi fi foarte fericit / ar lî pentru mine o mare plăcere / aş fi nespus de măgulit să vă îndatorez; it's a ~ to hear him c o (adevărată) plăcere să-1 asculţi; I have not the ~ of knowing him / of his acquaintance nu am plăcerea / onoarea să-1 cunosc; with ~ cu plăcere; bucuros; cu dragă inimă, cu cea mai mare plăcere. 2. petreceri, bucurii; plăceri; agrement; life given up to ~ sau life of ~ viaţă închinată plăcerilor /petrecerilor; viaţă de petreceri; to take one's ~ a se amuza, a se distra; woman of ~ prostituată; man of ~om al plăcerilor, desfrânat. 3. voinţă, plac; without consulting my ~ tară a mă consulta, fără a-mj cere părerea; at ~după plac; at smb.'s ~după placul cuiva, după cum îi place / convine cuiva; office held during ~funcţie amovibilă; (com.) what is your ~, madam? eu ce vă putem servi, d-nă? II. vb. A. tr. (rar) a face plăcere (cuiva). B. intr. to ~in a-i plăcea, a găsi plăcere în. pleasure-boat ['ple33bout] s. barcă sau iaht pentru excursii. pleasure-ground [-graund] ş. 1. parc, grădină. 2. teren de sport. pleasure-launch [~b:ntT] s. barcă de turism, ambarcaţiune de agrement. pleasure-Ioving [—.lAvirjJ adj. iubitor de plăceri. pleasure seeker [~ isi:kar] s. căutător de plăceri. pleasure ship [~ /ip] s. (mar.) navă de agrement. pleat [pli:t] I. s. cută, pliu (la rochie); pl. pliseu. II. vb. tr. a face cute la; a gofra, a plisa. pleated ['pli.tidj adj. în cute, gofrat, plisat. pleating machine ['pli:tirj ma'/im] s. (te-vt.) maşină de gofrat / plisat. pleb [pleb] (şl.) prese, de la p l e b e i a n (I). plebe [pli:b] s. (amer.) ..boboc", elev din prima clasă a unei şcoli militare. plebeian [pli'bbn] I. s. plebeu, om de rând. II. adj. 1. (de) plebeu. 2. mitocănesc. plebiscite ['plebisit, amer. şi 'plebisait] ş. plebiscit. plebs [plebz] s. the ~ (işt. Romei) plebea, plebeii. plectrum ['plcktr3m],pl. şi plectra [-tro] (muz.) pană. pled [pled] (fam., dial.) past şi part. trec. de la p i c a d. pledge [plcd3]I. s. 1. amanet; gaj. zălog; garanţie, chezăşie; i n ~ o f drept chezăşie a; ~ of love / union chezăşie de dragoste / unire (copilul); to put in ~ a amaneta, a pune în gaj; to take out of ~ a scoate de la amanet. 2. dar, cadou. 3. toast; pahar închinat / băut în sănătatea cuiva. 4. angajament; făgăduinţă, promisiune; to take / to sing the ~ a-şi lua angajamentul de a nu bea băuturi alcoolice; under ~ of secrecy cu angajamentul de a păstra secretul, în mare taină. 5. (pol.) angajamentul unui şef de partid de a adopta sau nu o anumită politică. II. vb. A. tr. 1. a amaneta, a pune în gaj. 2. a se angaja, a se lega, a făgădui, a promite solemn (pe cuvânt etc.); to ~ one's word a-şi da / a-şi angaja cuvântul. 3. a bea în sănătatea (cuiva). B. refl. a se angaja, a se lega, a făgădui, a promite solemn. pledgee [ple^i:] ş. persoană care primeşte un obiect amanetat / care ia amanet. pledger ['pled33r] s. 1. datornic, ipotecar. 2. persoană care a promis ceva. pledget ['pled3it] ş. compresă; tampon. Pleiads ['plaiads, înv. pliisds] sau Pleiades [-di:z] s. 1. the ~ (astron.) Pleiadele. 2. sg. Pleiad (fig.) pleiadă (şapte personalităţi sau obiecte marcante). Pleiocene ['plaiaisimj s. v. p l i o c e n e . pleistocene ['pli:stousi:n, 'plai-] s., adj. (geol.) pleistocen. plenarily ['plimarili] adv. complet, în întregime, plenar. plenary ['plimari] adj. 1. deplin, absolut, nelimitat, nemărginit; ~ powers împuterniciri / puteri depline. 2. (despre o adunare) plenar; ~ session (şedinţă) plenară. plenipotentiary bplenipa'ten/ori] I. adj. 1. plenipotenţiar. 2. (despre putere) nemăr­ ginit, nelimitat, absolut. II. s. ministru plenipotenţiar, ambasador. plenish ['plenij] vb. tr. (scoţ.) 1. a umple. 2. a înmagazina; a aduna. plenishing [~in] ş. (mai ales pl.) (şcoţ.) inventar casnic, lucrurile din casă. plenitude ['plcnitju:d] s. 1. deplinătate, desăvârşire, plenitudine; apogeu; in the ~of his power în deplinătatea puterilor; în floarea vârstei. 2. belşug, abundenţă. plenteous ['plentias] adj. (mai ales poetic) 1. îmbelşugat, abundent, bogat. 2. rodnic. plenteously [-li] adv. din belşug, din abundenţă. plenteousness [-nis] s. belşug, bogăţie, abundenţă. plentiful ['plentiful] adj. îmbelşugat, abundent; bogat; examples are ~ exemplele nu sunt greu de găsit, sunt destule exemple. plentifully [-i] adv. din belşug, din abundenţă. plentifulness [-nis] s.v. p l e n t e o u s n e s s . plenty ['plcnti] I. s. belşug, îmbelşugare, abundenţă; mulţime; in ~ din belşug;~ of o mulţime / o groază de. II. adv. (jam.) destul de. III. adj. (amer.) îmbelşugat, abundent; bogat; numeros. plenum ['plknam] I. s. 1. (şedinţă) plenară. 2. plin. II. adj. (tehn.) de refulare, refulat. pleochroism [tpli:ou'krouizpm] ş. (fiz.) pleocroism. pleonasm ['pIi:9tna3Z3m] s. (lingv.) pleonasm. pleonastic [plio'naestik] adj. (lingv.) pleonastic, de prisos. plesiosaurus ['pIi:si3rsD:r3s],p/. plesiosauri [rpli:si9'sD:rai] s. (geol.) plesiosaur. plessor ['piesa1"] s.v. p l e x o r . plethora ['pleBsra] s. 1. (med.) pletoră. 2. (jig.) pletoră, supraabundenţă, abundenţă excesivă, surplus. plethoric [ple'Sorik] adj. 1. pletoric (şijig.). 2. greoi, bombastic, umflat. pleura ['piuară] s. (anat.) pleură. pleural [-1] adj. (anat.) pleural. pleurisy ['plusrisi] s. (med.) pleurczic; wet ~pleurczic purulentă. pleuritic [plua'ritik] adj. (med.) pleuritic. pleuro-pneumonia [1plu(3)rounju:'mounJ3] ş. (med.) pleuro-pncunionie.



 plexiglass plexiglass ['pleksi.gla:s, amer. -igte(:)s] s. plexiglas. plexor ['plckss'l s. (med.) ciocănaş pentru auscultare. plexus ['pleksos] s. 1. (anal.) plex (al nervilor etc.). 2. reţea, împletire; complicaţie, încurcătură. pliability [.plaio'bilitij s. 1. flexibilitate, plasticitate, supleţe. 2. v. p l i a n c y (2). pliable ['plaisbl] adj. v. p 1 i a n t. pliableness [-nis] s. v. p l i a b i l i t y . pliancy ['plaiansi] s. 1. flexibilitate, supleţe. 2. docilitate, caracter docil / ascultător7 supus / care cedează. pliant ['plaisnt] adj. 1. flexibil, suplu, mlădios. 2. docil, ascultător, supus, care cedează. plica ]'plaik-],p/. plicae ['plaisi:] 1. (anat.) cută. 2. (med.) împâslire a părului. plicate ['plaikeit] adj. (bot., zool., geol.) în cute. plicated [-id] adj. v. p 1 i c a t e. plication [plai'kei/an] s. 1. împăturire. 2. ~s (geol.) involuţie. pliers ['plaisz] s. pl. (folosit ca sg.) cleşte. plight' [plait] I. vb. A. tr. a-şi da, a-şi angaja (cuvântul): to ~ one's promise a făgădui solemn, a se lega. B. refl. a se lega prin promisiune sau prin jurământ; (to) a se logodi (cu). II. s. 1. angajament. 2. logodnă. plight2 stare, situaţie (mai ales grea, neplăcută), hal. Plimsoll line f'plimsol lain] s. (mar.) linie de încărcare (la vapoare comerciale); semn de bord liber, semnul lui Plimsoll. Plimsoll mark [~ ma:k] s. v. P1 i m s o 111 i n e. plimsolls ['plimsols] s. pl. pantofi ieftini de pânză cu talpă de cauciuc, pantofi de tenis sau de baie. plink [plink] (amer.) vb. A. tr. a trage la ţintă în; to ~ bottles set along a fence railing a trage în sticle înşirate pe gard. B. intr. 1. a trage la ţintă. 2. a păcăni, a ciocăni. plinth [plin©] s. 1. (arhit.) plintă, bază a coloanei. 2. (tehn.) soclu de coloană. 3. (constr.) pervaz de pardoseală. plinth wall ['plinO .wo:l] s. (arhit.) soclu. pliocene ['plaiaskn] s., adj. (geol.) pliocen. plisky ['pliskij s. (scot.) farsă răutăcioasă. plod [phd] I. s. 1. mers greu / greoi / obositor; umblet anevoios. 2. pas apăsat / îndesat / greoi. 3. muncă penibilă / descurajatoare / de lungă durată; muncă asiduă / necurmată. II. vb. A. intr. 1. a merge / a înainta greu / greoi. 2. to ~ along a păşi / a înainta / a merge cu (un) pas greoi / târând piciorul; a-şi urma drumul cu greutate; to ~ along through life a se târî prin viaţă, a trece prin viaţă, târându-se; to ~ on a-şi urma cu curaj calea; a-şi continua mersul greoi; a persevera; to ~ away at a) a munci cu sârguinţă / asiduu / cu asiduitate; a trudi, a-şi da osteneala; b) to ~ away at a munci din greu la; (scol.) a toci la. B. tr. to ~ one's way v. (II, a) ~ a 1 o n g. plodder ['plodor] s. persoană care munceşte din greu / care nu se cruţă; truditor; (scol.) tocilar. plodding ['pkodirj] adj. care munceşte din greu; (scol.) tocilar. plonk [plorjkj I. vb. tr. (sl.) a arunca, a azvârli. II. s. (austr.fam.) vin ieftin, de calitate inferioară; poşircă. plop [plop] I. s. 1. plici, pleosc (zgomotul apei lovită de im corp care cade). 2. cădere (în apă). II. adv. 1. făcând plici / pleosc. 2. deodată, subit, neaşteptat. III. inter/, plici! pleosc! bâldâbâc! IV. vb. A. intr. a cădea în apă. B. tr. a arunca sau a împinge în apă. plosion ['plou33n] s. (fon.) explozie. plosive f'plousiv] (fon.) I. adj. explosiv. II. s. sunet exploziv. plot [plot] I. s. 1. parcelă,lot de pământ; bucată /petec de pământ. 2. intrigă, acţiune, plan sumar (al unei piese de teatru, al unui roman etc.); subordinate ~ intrigă secundară; the ~ thickens a) intriga se înnoadă / se complică; b) (fam.) gluma se îngroaşă, se îngroaşă lucrurile; unravelling of the "deznodământul acţiunii / intrigii. 3. (mat. ele.) reprezentare grafică, semn grafic; logarithmic "diagramă logaritmică. 4. complot, uneltire, conjuraţie, conspiraţie; maşinaţiune; to lay /to hatch a ~ a urzi, a unelti, a pune la cale un complot. II. vb. A. tr. 1. a ridica planul (cu gen.), a ridica, a înălţa (un teren ele). 2. a trasa, a schiţa pe hârtie (o ridicare de teren etc.); to ~a diagram a schiţa / a întocmi o diagramă. 3. (mat.) a reprezenta, a prezenta grafic (o curba etc.). 4. a complota, a unelti, a pune la cale, a urzi (ruinarea cuiva ele). B. intr. (against) a complota, a conspira, a unelti (împotriva). plotter ['plotor[ s. 1. conspirator, uncltitor, intrigant. 2. dispozitiv pentru a calcula mecanic triunghiurile; (automatica) trasator, înregistrator grafic. 3. (mar.) echer de navigaţie. 4. (top.) aparat de restitutio / cartare automată. 5. (amer.) operator fotogrammetru. 6. (infor.) ploter. plotting ['pbtirj] I. s. 1. urzeli; intrigi. 2. (constr.) fragmentare, parcelare. 3. (tehn.) reprezentare grafică; cartografie. 4. (tehn.) trasare, marcare. plotting apparatus [~ .ajpo.reites] s. (geod.) aparat de restituţie. plotting chart [~ t/u:t] s. (mar.) hartă schelet. plotting paper [~ ipcipa1"] s. (poligr.) hârtie milimetrică. plotting plate [~ pleit] s. (tel.) ecran / placă de trasare. plotting scale [~ skeil] s. (geod.) scară de întocmire a hărţii. plotting table [~ iteibl] s. (top.) planşetă / masă de restituţie. plough [plau] I. s. 1. plug (si de curăţat zăpada); (fig.) to put one's hand to the ~ a se pune pe lucru. 2. arătură. 3. the Plough (aslron.) Carul Mare. 4. (si.) trântire, respingere (la examen). 5. (electr.) troleu. 6. (electr.) sabot subteran colector de curenţi telurici. II. vb. A. tr. 1. a ara (pământul); a ara, a săpa (brazde); (fig.) to ~ a lonely furrow a-şi urma drumul (propriu); (fig.) to ~ the sand(s) a munci fără profit / în gol, a se ocupa cu o muncă neprofitabilă. 2. a despica (valurile); to ~one's way a-şi croi drum. 3. (sl.) a trânti (la examen). 4. to ~ under a dezrădăcina; to ~ up a răsturna (pământul). 5. (agr.) to ~ in a îngropa sub brazdă. B. intr. 1. a ara. 2. a se ara; the land ~s hard after the drought după secetă e greu de arat pământul. 3. a înainta cu greu. 4. to ~ through a) a înainta cu greu prin; b) a citi cu greu (o carte).



710



plough-beam ['plaubi:m] s. (agr.) grindei. plough bit [~ bit] s. (tehn.) daltă de canelat. plough body [~ pbsdi] s. (agr.) trupiţă. plough bottom [~ ibstam] s. v. p 1 o u g h b o d y. plough-boy [~boi] s. 1. băiat care duce caii de căpăstru (la arat). 2. băiat de la ţară, flăcău. plougher ['piatra'] s. 1. plugar. 2. plug. plough handles ['plau hamdlz] s. pl. coarnele plugului. ploughing ['plauin] s. arat, arătură. ploughing tool [~ tu:l] s. (telm.) răzuitor de strung. plough knife coulter ['plau naif 'koulto'] s. (agr.) brăzdar, fier lat. plough-land [~l?end] s. 1. teren cultivat. 2. pământ arabil. plough layer [~ ilci3rJ s. agr. strat arabil. ploughman ['plaumon],p7. ploughmen [~] s. plugar. Plough Monday [~ 'mAndei] s. lunea Bobotezei. ploughshare [~Jeor] s. brăzdar, fier lat. plough-tail [~teil] s. (agr.) coarnele plugului; at the ~ la coarnele plugului, la munca câmpului; from the ~ de la coarnele plugului. plover ['pliivs'] s. (omit.) fluicrar, ploier (Clmradriidae). plow ['plau] (amer.) v. p l o u g h . ploy1 [ploi] s. (scot., dial.) 1. expediţie. 2. ocupaţie; post; muncă. 3. poznă; întâmplare. ploy2 s. tertip, truc. pluck [pUk] I. vb. A. tr. 1. a culege (fructe, flori). 2. a smulge (peri, pene). 3. a jumuli (o pasare). 4. (fig:) a jumuli, a jupui, a înşela, a trage pe sfoară; (fig.) to ~a pigeon a jumuli pe un găgăuţă. 5. a atinge (o coardă): 6. a respinge, a trânti (la examen). 7. to ~ up courage a prinde curaj, a-şi lua inima în dinţi. B. intr..to ~ at a trage de, a se apuca de. II. s. 1. smucire, tragere; pişcătură. 2. măruntaie (de animal). 3. curaj, bărbăţie; vitejie. 4. respin­ gere, cădere, nereuşită (la examen). plucker ['pUkor] s. jumulitor. pluckily ['pUkili] adv. cu curaj. pluckiness ['pUkinis] s. curaj, bravură. pluckless ['pUklis] adj. lipsit de curaj saw de bărbăţie. plucky [pUki] aay. curajos, inimos, viteaz. plug [plAgJ I. s. 1. (tehn.) tampon, dop, cep. 2. tampon. 3. foi de tutun (pentru mestecat). 4. (sl.) carte care nu se vinde. 5. (sl.) lovitură, scatoalcă. 6. (amer. sl.) lucru de calitate inferioară, carnelotă. 7. (amer. sl.) clac, joben, cu resorturi. 8. robinet de incendiu. 9. (electr.) priză; fişă de contact; garnitură în care se înşurubează; fişă (de conectare). 19. reclamă care îţi ia ochii. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a astupa (cu un dop, un cep, un tampon), a închide ermetic. 2. (sl.) a împuşca. 3. (sl.) a lovi cu pumnul. 4. a populariza, a lansa, a răspândi (un cantec etc.). 5. a face multă reclamă (cu dai.). B. intr. (fam.) 1. a munci din greu / cu sârguinţă. 2. to ~ away at a munci din greu la, a trage la. plug back ['pUg bade] s. (mine) podire a tălpii. plug box |~ toks] s. (electr.) 1. priză (de contact). 2. cutie de conexiune. plug commutator [~ ikomju(:)teitor] s. (tel.) comutator cu fişă. plug gauge [~ geid3] s. (metal.) calibru tampon. plugger [rplAg3r] s. 1. persoană care astupă ele. ceva (v. p 1 u g II). 2. (fam.) „hamal", „cal", „truditor". plugging 1'pUgin] s. 1. tamponare, astupare. 2. material de umplut(ură). plug shot ['pUg-Jbt] s. (mine) scobitură, gură mică de mină. plug switch [~ switf] s. 1. (electr.) întrerupător; comutator cu fişă. 2. (tel.)fişajackului. plug-ugly [~'Agli] s. (amer. sl.) om de nimic, secătură, derbedeu. plug valve [~ vadv] s. (tehn.) ventil (cu scaun) conic. plug weld(ing) [~ .weld(in)] s. (tehn.) electronituire. plum [pUm] I. s. 1. (bot.) prun (Primus domestica). 2. prună; French ~ prună brumărie. 3. stafidă. 4. (fig.) partea cea mai bună; lucru ales, ceva minunat, perlă,5. (sl.) 100.000 lire sterline. II. vb. intr. a furniza informaţii false. plumage ['plu:mid3] s. penaj, pene. plumb [pUm] I. s. 1. plumb (al firului cu plumb sau de sondaj); off~, out of ~ care deviază de la verticală. 2. încărcătură. 3. v. p i u m b u m. II. adj. 1. vertical, drept. 2. absolut, curat, adevărat; ~nonsense curată prostie. III. adv. 1. vertical, drept; abrupt. 2. exact, precis, tocmai. 3. (amer. sl.) complet, absolut, de tot. IV. vb. A. tr. 1. a îndrepta, a face vertical. 2. a sonda (marea); a măsura (adâncimea). 3. (fig.) a sonda, a pătrunde (o taina, sufletele). 4. (chim. etc.) a plurnbui. 5. (med.) a plomba. 6. (mine) a zencui. B. intr. a lucra ca instalator. plumbaginous [plAm'ba:d3inos] adj. de grafit; cu grafit. plumbago [plAm'beigou] s. (mine) grafit, plumbagină. plumb bob ['pUm bob] s. fir cu plumb. plumbean ['pUmbion, pUm'bion] adj. (ca) de plumb, greu. plumbeous ['pUmbios] adj. (ca) de plumb; de culoarea plumbului. plumber ['plAiii3r] I. s. 1. instalator (apă canal). 2. plumbar. 3. (amer', univ.) student comod (care urmăreşte doar obţinerea unei diplome). 4. (amer.) cântăreţ sau instrumentist afon. II. vb. tr. a masacra (o bucată muzicală). plumbery ['pUmori] s. 1. meseria de instalator. 2. atelier de instalator. plumbic ['plXmbik] adj. (chim.) de plumb. plumbiferous ['pUm'biferes] s. plumbifer. plumbing ['plAininJ s. 1. ţevărie. 2. meseria de instalator. 3. sondaj, sondare. 4. (geod., top.) verticalizare cu fir de plumb. plumbism ['pUmbizam] s. (med.) otrăvire cu plumb, saturnism. plumbless ['pUmlis] adj. (poetic) fără fund. plumb-line ['pUm lain] s. 1. fir cu plumb. 2. măsură, criteriu. plumbum ['pUmbam] s. (metal.) plumb.



 711



plum cake ['pUm keik] s. prăjitură cu stafide. plum duff [~ d\t] s. budincă cu stafide. plume [plu:m] I. s. 1. pană; in borrowed ~s îmbrăcat cu pene de păun. 2. panaş, penaj. II. vb. A. tr. 1. a împodobi cu pene. 2. (despre păsări) a curăţa cu ciocul. B.refl. 1. t o ~ oneself on/ upon a se făli / a se mândri (cu). 2. a se împodobi eu pene de păun. 3. (despre păsări) a se piguli. plumelet [-lit] s. pană mică, peniţă. plummer ['pUma1"] s. (tehn.) lagăr de capră. plummer block ['plyvraa iblok] s. 1. (tehn.) lagăr axial. 2. (mar.) palier de arbore. plummet ['pUmit] s. 1. (fir cu) plumb. 2. greutate prinsă de undiţă. 3. (jig.) greutate apăsătoare; obstacol de neînvins. plummy ['pUnii] adj. 1. bogat în prune. 2. (fam.) straşnic, grozav, minunat, de invidiat. plumose ['plu:mous] adj. 1. acoperit cu pene. 2. ca o pană. plump [pUmp] I. adj. 1. plin, grăsuţ, durduliu, grăsuliu, rotunjor, rotofei. 2. (sl., despre femei) nostimă, ademenitoare. 3. zgomot surd (de cădere); trosc, pleosc. 4. hotărât, categoric; ~ denial negaţie categorică. II. adv. direct; to fall ~ into the mud a cădea în noroi cu un zgomot surd / cu o bufnitură; to say smth. ~ a spune ceva pe neaşteptate sau categoric / net / pe şleau / răspicat. III. vb. A. tr. 1. a îngraşă, a face să se îngraşe; a rotunji. 2.-a umfla (pieile). 3. a arunca brusc, a azvârli; to ~out a remark a lăsa să-i scape o observaţie. B. intr. 1. (şi to ~ out / up) a se rotunji, a se îngraşă. 2. a cădea cu zgomot / cu o bufnitură; a face buf. 3. (pol.) to ~ for a candidate a-şi da toate voturile unui singur candidat (în loc de a le împărţi între mai mulţi candidaţi); (fam.) to ~ for a course of action a aproba întru totul o linie de conduită. plumper [rpUmpar] ş. 1. (pol.) persoană care îşi dă votul unui singur candidat. 2. (pol.) vot dat unui singur candidat. 3. minciună grosolană / sfruntată, gogoaşă. plumply ['pUmpli] adv. (fa/u.) pe şleau, pe faţă, direct. plumpness ['pUmnis] s. grăsime, forme durdulii / dolofane. plum-pudding ['pkm'pudirj] s. budincă cu stafide. plumule [rplumju:l] s. 1. pană mică, peniţă. 2. (bot.) tijă embrionară. plumy ['plu:mi] adj. 1. acoperit / împodobit cu pene. 2. de pene. 3. ca o pană. plunder ['pUnda1"] I. vb. A. tr. a prăda, a jefui (mai ales la război); a fura. B. intr. a prăda, a jefui. II. s. 1. jaf, prădaciune. 2. pradă. 3. (sl.) câştig, profit. plunge [pUnd3] I. s. afundare, scufundare, plonjon; to take a ~ a face un plonjon, a se scufunda; (fam.) to take the ~ a face un pas hotărâtor, a lua o hotărâre serioasă: to be about to take the ~ a fi pe trambulină. II. vb. A. tr. 1. a scufunda, a afunda (rufele în lesie etc.); to ~ one's hands into one's pockets a-şi înfunda mâinile în buzunare; ~ed in darkness cufundat în întuneric; to ~smb. into despair a lăsa / a arunca pe cineva în ghearele deznădejdii. 2. (metal.) a căli (oţelul etc.). B. intr. 1. a se afunda, a se scufunda, a se arunca (cu capul înainte); a se scufunda (în meditaţie); a se afunda, a se înfunda, a se adânci (într-o pădure etc.); a se pierde (în mulţime); a se arunca, a se lansa, a se hazarda nebuneşte (într-o afacere, în petreceri etc.); (geol.) a se afunda, a se coborî; to ~ forward a se arunca înainte; to ~ into the room a năvăli în cameră; a intra ca vântul / ca o vijelie în cameră. 2. (despre cai) a se ridica în două picioare şi a zvârli din picioare. 3. (despre vapoare) a se legăna (dinainte înapoi); (mar.) to ~ to windward a pluti în zigzag, a merge cu vântul pe de lături. 4. (jocuri) a juca sau a paria fără socoteală; (bursă) a risca sume enorme. plunge bath [rpUnd3 ba:0] s. baie / cadă adâncă. plunger ['pUnd39r] s. 1. (sl.) speculant. 2. (sl.) cavalerist. 3. (te/m.) (piston) plonjor. 4. (te/m.) bară / dop de presiune. 5. (tel.) sondă. 6. (rar) scafandru. plunger piston ['pUnd3a .pistan] s. 1. (auto) piston plonjor. 2. (tehn.) bară / dop de presiune. plunk [pUnk] I. vb. A. intr. 1. a cădea greoi sau pe neaşteptate. 2. a răzbuna. 3. (amer. sl.) a trage cu arma, a împuşca. B. tr. a lăsa să cadă greoi. II. ş. 1. (fam.) lovitură puternică / zdravănă. 2. (amer., sl.) dolar. pluperfect ['plu:'pa:fikt] s. (gram.) mai mult ca perfectul. plural ['pluaral, 'pbaral, pb:ral] I. adj. plural; numeros; multiplu. ~ offices posturi cumulate. II. s. (gram.) plural. pluralism ['pluaralizpm] s. 1. cumul. 2. (filoz- etc.) pluralism. pluralist ['pluaralist] s. 1. cumulard. 2. (filoz.) pluralist. plurality [plua'rsliti] s. 1. pluralitate. 2. număr mare, mulţime. 3. cumul. 4. majoritate; (amer.) majoritate relativă de voturi. pluralize fpluaralaiz] vb. A. tr. a exprima la plural; a trece la plural. B. intr. a avea sau a căpăta formă de plural. plural vote ['pluaral vout] s. (pol.) votare în mai multe circumscripţii de către o singură persoană. plus [pUs] I. prep. plus. II. adj. 1. suplimentar, în plus; (com.) on the ~ side of the account la creditul comerţului. 2. (mat., electr.) pozitiv. III. s. 1. (semnul) plus. 2. surplus, plus, cantitate suplimentară / în (sur)plus. 3. cantitate pozitivă. plus-fours fpUsfo:z] s. pl. pantaloni de golf/ bufanţi. plush [pU/] s. 1. (reA'ţ.) pluş. 2.pl. pantaloni cu multe pliuri. "plutocracy [plu'takrasi] s. plutocratic plutocrat ['plu:t3kra;t] s. plutocrat. plutocratic [rplurta'kranik] adj. plutocratic. Plutonian [plu'tounian] adj. 1. plutonic, al infernului. 2. (geol.) plutonic, de adâncime. Plutonic [plm'tonik] adj. v. P1 u t o n i a n. Plutonism ['plu:taniz3m] s. (geol.) plutonism, plutonium iplu:'touniam] s. (chim.) plutoniu. plutonomy [plu:'tonami] s. economie politică. pluvial ['plmvial] I. adj. 1. de ploaie. 2. (geol.) cauzat de ploaie. II. s. (bis., înv.) haină lungă preoţească. pluviograph ['plu:vi9igra?(:)f, amer. --gru:f] s. (fiz.) pluviograf.



pocket pistol



pluviometer [>pIuvi'omitar] s. (fiz-) pluviometru. pluviometric(al) [iplmviou'metrikal] adj. (fiz.) pluviometric. pluvious ['plu:vi3s] adj. ploios. ply [plai] I. s. 1. îndoitura, cuta, pliu; to take a ~ a prinde o cută. 2. placaj; grosime. 3. fir (de frânghie, de lână); three-~ wool lână în trei fire. 4. înclinaţie, tendinţă. II. vb. A. tr. 1. a mânui viguros; to~theoars a vâsli, a mânui vâslele/ramele; to ~the distaff a toarce; to ~ the needle a mânui acul; a împunge cu acul; to ~ a spade a mânui cazmaua; to ~ the bottle a trage la măsea; a o ţine tot într-un chef; to ~ one's teeth a scrâşni din dinţi. 2. a exersa, a practica; to ~ a trade a practica o meserie. 3. a copleşi, a covârşi; to ~ smb. with questions a copleşi/a hărţui pe cineva cu întrebări; to ~ smb. with food a îndopa pe cineva cu hrana. 4. (dial.) a îndoi, a curba. 5. (despre o ambarcaţiune) a traversa (un lac etc.) în mod regulat, a face naveta între (două puncte de pe mal). B. intr. 1. (despre vapor, omnibus etc.) a circula. 2. (despre taxi, barcă etc.) a staţiona, a fi la dispoziţia clienţilor. Plymouth fplimaG] s. găină din rasa Plymouth. plywood ['plaiwud] s. placaj, (foaie de) furnir. pneuma [rnju:ma] s. 1. pneuma, suflet. 2. răsuflare. 3. (rel.) Sfântul Duh. pneumatic [nju(:)'ma;tik] I. adf pneumatic. II. s. 1. pneu. 2. bicicletă etc. cu pneuri. pneumatically [-pli] adv. pneumatic. pneumatic chipper [nju'maetik 't/ipa1"] s. v. p n e u m a t i c c h i s c 1. pneumatic chisel [~ 't/izl] s. (tehn.) daltă pneumatică. pneumatic gauge [~ 'gcid3] s. manometru. pneumatic hammer [~ 'hasina1-] s. v. p n e u m a t i c c h i s c 1. pneumatics [nju:'ma?tiks] s. pl. (folosit ca sg.) pneumatică. pneumatic tyre [nju'mîetik 'taiar] s. (auto) anvelopă (pneumatică). pneumatology [in]u:matobd3i] s.v. p n e u m a t i c s . pneumatolysis [rnjumia'tolisis] s. (geol.) pneumatoliză. pneumocoecus ['nju:ma'kokas],pl. pneumococci fnjmmaikokai] s. pneumococ. pneumogastric [injumia'gsstrik] adj. (anat.) pneumogastric. pneumonia [nju(:)'mounia] s. (med.) pneumonie; double ~ pneumonie dublă; single ~ pneumonie simplă. pneumonie [nju(:)'monik] adj. (med.) pneumonie. pneumothorax [inju:mou'8o;ra^ks] s. (med.) pneumotorax. poach1 [pout/] vb. A. intr. 1. a bracona, a vâna sau a pescui fără autorizaţie; (on) a încălca (cu ac); to ~ in other people's business a se amesteca în treburile altora; to ~ on smb.'s preserves a se amesteca în viaţa particulară a cuiva. 2. a se afunda în noroi. 3. (despre un teren) a deveni mocirlos / noroios / desfundat; B. tr. 1. a bracona pe (un teren); a încălca (o proprietate); a vâna sau a pescui iară autorizaţie. 2. a imita, a plagia, a împrumuta (idei străine). 3. a călca cu copitele (iarba). 4. a desfunda (pământul) cu copitele. 5. a frământa (argila). 6. a albi (pasta de hârtie). 7. (sport) a obţine (avantaje) călcând regulile jocului. 8. (sport, tenis) a trimite (mingea) pe terenul partenerului. poach2 vb. tr. (gastr.) a fierbe (ouă) fără coajă, a înăbuşi, a pregăti la foc mic. poached [pout/t] adj. ~eggs ochiuri româneşti, ochiuri făcute în apă (nu cu untdelemn). poacher1 l'poutjV] s. braconier. poacher2 s. vas pentru prepararea ochiurilor româneşti. poachiness ['pout/inis] s. caracter mlăştinos / mocirlos (al terenului). poaching ['pout/in] s. braconaj. poachy ['pout/i] adj. mlăştinos, mocirlos. pochard ['pout/sdj s. (omit.) raţă-roşic (Aythyaferina). pock [pok] s. 1. v. p o c k m a r k. 2. (med.) pustulă. 3. (scot.) sac, desagă. 4. groapă; gaură. pocket ['pokit, amer. si -et] I. s. 1. buzunar (sifig.); empty ~s pungă goală, criză (de bani); deep ~ bogăţie, afluenţă, chimir plin; (jig.) to be out of ~a) a nu avea bani; b) a fi în pierdere; (jig.) to be in ~ a avea bani; a fi în câştig; (fig.) to have smb. in one's ~ a) a fi în relaţii de prietenie cu cineva; b) a avea pe cineva în mână; (fig.) to line one's ~s a-şi căptuşi buzunarele; a câştiga gras; (fig.) to keep hands in ~s a trândăvi, a tăia frunză la câini; (jig.) to put one's hand in one's ~ a deschide băierilc pungii, a cheltui; (jig.) to put one's pride in one's ~ a înghiţi hapul, a nu avea încotro. 2. sac (măsură de hamei - 16S livre); jumătate de sac (de lână). 3. pungă (la biliard). 4. (av.) gol de aer. 5. (amer.) adâncitură, intrând. 6. (geol., mine, mii.) pungă. 7. (automatică) casetă. 8. (metal.) pori de gaze. 9. (tehn.) buzunar; locaş; buncăr; gol. II. adj. de buzunar. III. vb. tr. 1. a băga în buzunar (sifig.), a-şi însuşi. 2. a încercui, a închide, a îngrădi. 3. a primi, a înghiţi (o insultă); a suferi (pierderi). 4. a ascunde, a stăpâni, a înfrânge (supărarea, ambiţia). 5. a băga (o bilă de biliard) într-o pungă. 6. (amer.) a întârzia semnarea (proiectului de lege înainte de dizolvarea parlamentului). pocketable ['pskitabl] adf portativ, de buzunar. pocket battery ['pskit baetari] s. (electr.) baterie de buzunar. pocketbook [~buk] s. 1. port-vizit. 2. agendă; carte de buzunar; carneţel; bloc-notcs. pocket bore [~ bo:r. ~ boa1"] s. (tehn.) trepan cu burduf. pocket bunker [~ -bAnkarJ s. (mar.) buncăr între căldare şi bordaj. pocket dictionary [~ .dik/anri] s. dicţionar de buzunar. pocket edition [~ iidi/an] s. ediţie de buzunar. pocket flap [~ flaep] s. clapă de buzunar. pocketful ['pokitful, -ket-] s. (un) buzunar (plin). pocket-handkerchief ['pokit'hzenkat/if] s. batistă. pocketing ['pokitirj, -ct-] s. 1. vârârc / băgare în buzunar. 2. material pentru căptuşit buzunarele. pocket-knife ['pokitnaif] s. cuţit de buzunar, briceag. pocket-money [-.mAni] s. bani de buzunar. pocket piece [~ pi:s] s, monedă port-bonheur. pocket pistol [~ ipistl] s. 1. pistol de buzunar. 2. (glumeţ) sticluţă de buzunar (cu alcool).



 pocket size



pocket size [~ saiz] s. (poligr.) format de buzunar. pocket-sized [~saizd] adj. (poligr.) (având) format de buzunar. pocket veto [~ ivi:tou] s. (amer.) întârzierea semnării unui proiect de lege de către Preşedintele Statelor Unite până după închiderea Congresului. pockety ['pokiti, -et-[ adj. 1. complicat, complex. 2. sufocant, înăbuşitor, închis. pock hole ['pok noul] s. v. p o c k m a r k. pockmark [~mu:k] s. semn / urmă / ciupitură de vărsat. pockmarked [~ma:kt] adj. ciupit de vărsat. pock-pitted [~-pitid] s. v. p o c k m a r k e d . pockwood [~wud] s. (bot.) guaiac (arborele şi lemnul lui Guaiacum officinale). pocky ['pokij adj. v. p o c k m a r k e d . poco ['poko, 'poukou] (ital.) I. adv. puţin; cam, întrucâtva. II. adj. puţin. pococurante ['poukowkjua'raenti, -kjoo'r-] s. persoană indiferentă / apatică / nepăsătoare. pod1 [pod] I. s. 1. (bot.) păstaie, teacă. 2. (entom.) gogoaşă (ae vierme de mătase). 3. plasă (pentru tipări). 4. (vulg.) burtă, burdihan. 5. (av.) rezervor. 6. parte detaşabilă (a unui vehicul spaţial). II. vb. A. intr. a face păstăi. B. tr. a curăţa de păstăi (mazăre etc.). pod 2 1. s. turmă mică de foci sau de balene. II. vb. tr. a aduna (foci, balene) în turmă. podagra [po'dajgro, po'd-, pou'd-, 'podogro] s. (med.) podagră. podagral [-1] adj. v. p o d a g r i c . podagric [po'daîgrik, po'd-, pou'd-, 'podogrik] adj. (med.) (atins) de podagră. podagrous [po'dasgros, po'd-, pou'd-, 'pod-] s.v. p o d a g r i c . pod bit ['pod bit] s. (tehn.) burghiu-lingură. podded ['podid] adj. 1. cu păstăi, cu teci. 2. (fig.) înstărit, cu stare, cu avere, bogat. poddy (calf) ['podi (ka:f)] s. (austr.) mânz. pod eye ['pod ai] s. (mar.) placă ochi. podge [pod3] s. (fam.) bondoc, buflea. podginess ['rxxtynis] s. înfăţişare durdulie. podgy |'pod3i] adj. scund şi gras; îndesat, bondoc. podia ['poudio] pl. de la p o d i u m. podiatrist [pou'daiotrist] s. pedichiurist. podiatry [pou'daiotri] s. pedichiură. podium ['poudiom], pl. podiuins f-z] sau podia ]-dio] s. podium, estradă. podsol ['podsol] s. (agr.) podzol, sol (calcaros). Podunk ['poudArjk] s. (amer.) oraş imaginar, simbol al târguşoarelor provinciale. poem ['pouim, -em] s. poem(ă) (şifig.); poezie. poesy ['pouizi, -czi, 'pousi] s. (înv.) poezie. poet ['pouit, -et] s. poet. poetaster [.poi


712



găsesc că e inutil să vorbesc cu ea. 19. poantă (a unei glume). 20. punct, chestiune, problemă; ~ on the agenda punct pe ordinea de zi; we differ on several ~s nu suntem de acord în mai multe puncte sau probleme; at all ~s în toate privinţele. 21. subiect (în discuţie), problemă principală; come to the ~ vino Ia subiect; beside the ~a) în afară de subiect; b) neesenţial, neimportant; to the ~a) la subiect; b) esenţial; semnificativ; to make a ~ of smth. a) a acorda importanţă / greutate unui lucru; b) a-şi face principiu din ceva. 22. punct / unghi de vedere; argument; from this ~ of view din acest punct de vedere; to make smth. a ~ of honour a-şi face din ceva un punct de onoare sau glorie; in ~of în ceea ce priveşte, din punctul de vedere al (cu gen.); in ~ of fact de fapt. 23. ţintă, ţel, scop (urmărit); intenţie; to carry / to make one's ~ a realiza ce şi-a pus în gând. 24. greutate, accent; to give ~ to one's words a-şi sublinia / a-şi accentua vorbele. 25. (trăsătură) caracteristică; weak ~ punct slab; a noble ~ in her (character) o trăsătură nobilă a caracterului ei. 26. (sport etc.) punct. 27. (muz.) vârf (de arcuş). 28. (înv.) capăt, sfârşit. 29. (înv.) stare (a sănătăţii). II. vb. A. tr. 1. a ascuţi; a pune vârf la. 2. (at) a îndrepta (spre). 3. (si ~ out) a arăta; to ~ (oiit) a direction a arăta o direcţie. 4. a sublinia, a accentua. 5. (lingv. etc.) a puncta. 6. to ~ out a) a atrage atenţia asupra (cu gen.), a sublinia, a reliefa, a scoate în relief; b) a lămuri, a clarifica; c) a arăta, a menţiona; as ~ed out before cum s-a mai arătat / menţionat / specificat / amintit; d) a descoperi (greşeli). B. intr. 1. (at, to) a arăta (mai ales cu degetul) (spre, către, la). 2. to ~ to a) (fig.) a arăta, a demonstra, a dovedi, a trăda; a indica; b) (despre o casă ele.) a fi orientat spre, a fi aşezat cu faţa la / spre / către. pointal ['pointol] s. (bot.) pistil. point-blank f'point'btenk, '-"-] I. aay. 1. (mii.) (despre o împuşcătură) orizontal. 2. categoric, direct, aspru, decisiv, hotărâtor, final. II. a«V. 1. (mii.) orizontal. 2. (în mod) categoric etc. (v. ~ I, 2). 3. cu asprime. III. vb. intr. 1. (at) a arăta (spre; cu ac); (to) a atrage atenţia (asupra; cu gen.). 2. to ~ at a fi îndreptat spre; to ~ towards a ţinti la, a tinde spre. point contact [~ ikontaskt] s. (tehn.) contact punctiform. point detector [~ diitektor] s. (ferov.) controlor de macaz. point-device [~di.vais] aay. meticulos, corect, exact, precis, îngrijit. point-duty [~.dju:ti] s. serviciu la post (al poliţiştilor care dirijează circulaţia); on ~ de serviciu. pointed ['pointid, -ed] adj. 1. ascuţit; cu vârf. 2. (despre observaţii ele.) înţepător, muşcător; critic. 3. pregnant. 4. intenţionat. pointed arch [~ 'a:tj] s. (arhit.) arc gotic / ogival. pointed architecture [~ 'a:kitektjbc] s. (arhit.) arhitectură gotică. pointed bit [~ 'bit] s. (mine) sapă-lance. pointed corrosion [~ ko'rou3Pn] s. (metal.) coroziune în pete. pointed drill [~ 'drill s. (tehn.) burghiu plat. pointed fibre [~ 'faibo'] s. (/e.vt.) fibră de başt / liberiană. pointed hammer [~ 'hcemor] s. (tehn.) priboi, perforator. pointedness ['pointidnis, -cd-] s. 1. ascuţime (şifig.); causticitate. 2. evidenţă, caracter evident. pointed pin ['pointid pin] s. (tehn.) tijă cu vârf. pointed style [~ stail, -cd-] s. (arhit.) stil gotic. pointel ['pointol] s. 1. (bot.) pistil. 2. condei. 3. (amer.) pavaj de mozaic (cn model abstract). pointer ]'pointor] s. 1. arătător, indicator (la cântar ele). 2. limbă (de ceas). 3. baghetă, beţişor (pentru arătat pe hartă etc.). 4. (zool.) pointer, prepeliear. 5. (fam.) aluzie oportună / făcută la timp. 6. (fam.) directivă sau informaţie confidenţială. 7. Pointers pl. (astr'on.) două stele din Carul Mare în prelungirea cărora se află steaua polară. 8. (amer. fam.) elev al academiei militare West Point. 9. (tehn.) furcă de lanţ. 10. (mar.) coadă-de-şoarece. 11. (infor.) indicator de adresă. pointer instrument [~ linstrumont] s. 1. (tehn.) aparat cu citire directă. 2. (ferov.) aparat de manevră a macazului. pointful ['pointful] adj. potrivit, reuşit; cu miez; cu poantă. point fuse ['point fju:z] s. (mii.) focos de cap. point gauge [~ gcid3] s. (hidr.) miră cu ac. point images [~ .imid3iz] s. (pl.) (/iz.) puncte imagine. point indicator [~ iindikeitor] s. (amer. ferov.) semnal de macaz. pointing ['pointirjj I. adj. care arată / indică, arătător, indicator. II. s. 1. arătare, indicare. 2. (poligr.) punctare. 3. (consir.) rostuire, joantarc. 4. (metal, etc.) ascuţire. 5. (electr.) prccalibrare. pointing mark [~ >ma:k] s. (poligr.) semnal punct. pointing mortar [~ iino;tor[ s. (consir.) mortar de zidărie. pointing telescope [~ iteliskoup] s. (fiz.) lunetă de vizare. pointing towel [~ itauol] s. (constr.) rostuitor (instrument). point lamp [~ temp] s. (auto) lampă cu lumină punctiformă. pointless ['pointlis] adj. 1. (rar) fără vârf, bont, neascuţit. 2. fără noimă / sens / rost. 3. fără haz; searbăd, plat, anost. pointlessness ['pointlisnis] s. 1. lipsă de ascuţime. 2. caracter plat / searbăd. point lever ['point ili:vor] s. (ferov.) pârghie de macaz. point light [~ lait] s. (poligr.) lumină punctiformă. point load [~ loud] s. (tehn.) sarcină concentrată. point lock [~ lok] s. (ferov.) încuietor de macaz, fixator de ac. point mass [~ mas] s. (fiz.) masă punctiformă. point net [~ net] s. (text.) tul. point pair [~ pEOr] s. (mat.) interval. point paper [~ .pcipor] s. hârtie de desen; hârtie milimetrică. point rail [~ reil] s. (ferov.) ac de macaz.



 713



pointsman ['pointsman],pi. pointsmen [-man] ş. 1. (ferov.) macagiu, acar. 2. poliţist care dirijează circulaţia. point turner ['point 


polite literature



pole changer [~ it/eind3ar] s. (electr.) inversor de polaritate / poli. pole face [~ feis] s. (electr.) piesă polară. pole hook [~ huk] s. cange. pole horse [~ ho:s] s. cal rotaş. pole-jump [~d3MHp] I. s. săritură cu prăjina. II. vb. intr. a sări cu prăjina. poleman ['poulmanf, pi. polemen [-man] s. (top.) jalonicr. polemic [po'Iemik, pa'l-, pou'l-j I. adj. polemic. II. s. 1. polemică. 2. polemist. polemical [-al] adj. v. p o l e m i c (I). polemics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) polemică, arta de a polemiza. polemist ['polimist] s. polemist. polemize ['polimaiz] vb. intr. a polemiza. polenta [po'Ienta] s. (ital.) polenta, mămăligă de mălai sau grâu. pole piece ['poul pi:s] s.v. p o l c f a c e . pole pitch [~ pit/] s. (electr.) pas polar. pole position [~ pa>zi/s>nj s. (auto) poziţia cea mai favorabilă (la începutul unui concurs de viteză), polc position. poler ['poulor] s. (atistr. si.) haimana; parazit. pole shoe ['poul /u:] s.l.v. p o l e f a c e. 2. (automatică) papuc de poli. pole star [~ stu:r] s. 1. Steaua Polară. 2. (j?g.) stea călăuzitoare, călăuză; ghid; centru de atracţie. pole terminal [~ ita:minl[ s. (electr.) bornă polară. pole-vault l~vo(:)lt] (sport) I. s. săritură cu prăjina. II. vb. intr. a sări cu prăjina. pole-vaulting [~ivo(:)Itin] s. sărituri cu prăjina. polianthus [ipoli'asnOos] s. v. p o l y a n t h u s . police [p3'li:s, pou'l-] I. (se construieşte cu vb. la pi.) s. 1. poliţie, poliţişti; military ~ poliţia militară. 2. (amer. mii.) curăţenie, păstrarea curăţeniei. II. vb. tr. 1. a menţine ordinea în (ţară) cu ajutorul poliţiei. 2. a furniza forţe poliţieneşti (cu dat.). 3. (fig.) a conduce, a dirija, a administra. 4. (amer. mii.) a curăţa, a face ordine în. police constable [~ ikAnstabl] s. poliţist. police-court [~kot, ~ koot] s. tribunal de poliţie. police-dog [~ dog] s. câine poliţist. police inspector [~ inispckta1"] s. inspector de poliţie. police-magistrate [~ima2d3istrit] s. preşedintele tribunalului de instrucţie, judecător de instrucţie. policeman [-man şi 'pli:sman],pl. policemen [-man] s. poliţist, gardian, vardist. police-office [pa'li:s.ofis] s. prefectură de poliţie; departamentul poliţiei (într-un oraş). police-officer [-~.ofis3r] s. funcţionar de poliţie, poliţist. police power [~ipauarJ ş. (amer.) organe însărcinate cu paza ordinii în stat. police state [~ steit] s. stat totalitar. police-station [~istci/3n] s. comisariat, secţie de poliţie. police van [~ vsn] ş. 1. dubă. 2. maşină a poliţiei. police-woman [~pwuman] s. femeie poliţist. policing [pa'li:sin, pou'l-] s. poliţie (a drumurilor etc.); menţinerea ordinii publice. policlinic [.poli'klinik] ş. (med.) policlinică. policy1 ['polisi, -las-] s. 1. politică; linie de conduită, orientare; tactică; metodă; diplomaţie; peace ~politică de pace; for reasons of~ pentru considerente politice; tough ~ politică de forţă, 2. prudenţă, chibzuinţă; şiretenie; agerime, isteţime. 3. (scot.) parc (lângă un conac). 4. (înv.) regim, guvernare. policy2 s. 1. poliţă de asigurare. 2. (amer.) joc de noroc. policy-holder [~ >houldar] s. deţinător al unei poliţe de asigurare. policy shop [~ /op] ş. casă de jocuri de noroc. poliencephalitis [ipouliiensofb'laitis] s. (med.) poliencefalită. poling ['poulinj s. (metal.) persaj. polio ['pouliou] s. (fam.) paralizie infantilă (prese, de la p o l i o m y e l i t i s ) . poliomyelitis ['poulioumaia'laitis] s. (med.) poliomielită. Polish ['pouli/J I. adj. polonez. II. s. (limba) polonă, poloneza. polish ['poli/] I. vb. A. tr. 1. a şlefui, a lustrui; a polei. 2. a face, a curăţa (pantofi). 3. (tehn.) a poliza; a lustrui; a satina. 4. (jig-) a lustrui, a cizela; a şlefui; a înfrumuseţa. 5. to ~ away a scoate (greşelile); to ~ off a) a curăţa; a înlătura (pe cineva); (fam.) b) a curăţa, a linge (mâncarea); c) a da peste cap, a mântui repede (o treabă); to ~ up a) a desăvârşi, a finisa; a stiliza; b) a împrospăta (cunoştinţele). B. intr. a se curăţa, a se lustrui. II. s. 1. lustru, luciu. 2. lustruire; cizelare. 3. (tebn.) polizare, satinare. 4. (fig.) lustru, purtări alese sau civilizate. 5. (j?g.) strălucire; desăvârşire. polished ['poli/t] adj. 1. lustruit, şlefuit; polizat. 2. (j7g.) lustruit, şlefuit. polisher ['poli/o1"] s. 1. şlefuitor, lustruitor. 2. v. p o l i s h i n g m a c h i n e . 3. (tehn.) placă de lustruire. polishing cream ['poli/irj kri:m] s. cremă de lustruit. polishing disc [~ disk] s. (tehn.) disc de polizor. polishing hammer [~ ihasma1"] s. (metal.) ciocan de netezit. polishing machine [~ mai/i:n] s. (tehn.) maşină de rectificat; maşină de şlefuit; maşină de polizat. polishing paste [~ peist] s. v. p o l i s h i n g c r e a m . polishing red [- red] s. (chim.) roşu de lustruit. polishing steel [~ sti:I] s. (pob'gr.) lustruitor. polite [pa'lait, pou'l-] adj. 1. politicos, cuviincios, binecrescut: curtenitor; (fam.) the~ thing bună creştere; (fain.) to do the ~ a căuta să fii binecrescut, a face pe politicosul sau pe curtenitorul. 2. cult, cultivat. 3. (despre literatură etc.) rafinat, elegant. 4. (rar) neted. polite learning [~ ib:nin] s. beletristică; cultură clasică. poliţe letters [~ -letaz] s. beletristică. polite literature [~ 


 politely



714



pollutive [po'l/u:tiv] adj. poluant, care poluează. politely [po'laitli, pou'l-, pu'l-] adv. politicos, curtenitor. Polly ['poli] s . v . P o l l1. politeness [po'laitnis, pou'l-, pu'l-] s. politeţe, bună-cuviinţă, bună-creştere. polo ['poulou] s. (sport) polo. politic ['politik, -lot-] adj. 1. prudent, chibzuit; ager la minte, isteţ. 2. (despre acţiuni) poloist f'poulouist] s. (sport) poloist. judicios, chibzuit. 3. intrigant, şiret. polo mallet ['polou imadit] s. v. p o 1 p - s t i c k. political [po'litikol, po«'l-[ adj. politic; de stat. polonaise [rpolo'neiz, amer. ipou-] s. 1. poloneză, polcă (dans). 2. rochie cu fustă crăpată political agent [~ 'eid3Pnt[ s. rezident, agent sa» consilier politic (pe langa conducătorul de la talie în jos. unui stat din India). political economy [~ li'konomi] s. 1. economie politică. 2. economie naţională. polonium [pou'louniom, po'l-] s. (chim.) poloniu. pplony [po'louni] s. salam polonez. political geography [~ d3i'ogrofi] s. geografie politică. polo-stick ['pouloustik] s. crosă de polo. politically [po'litikoli, pou'l-] aaY din punct de vedere politic, politiceşte. poltergeist ['pbltoigaist,'poul-] s. strigoi; spirit rău. political science [po'litikol 'saions] s. ştiinţe de stat, politică. r poltroon [poltrum] s. laş, poltron, mişel. politicaster [poiliti'ka;sto , -'--■-] s. (peior.) politician de cafenea. poltroonery [-ori] s. laşitate, poltronerie, mişelie. politician [ipoli'tijon, -lo't-] s. 1. om politic; politician. 2. (amer.) activist pe tărâm politic. 3. persoană care urmăreşte să dobândească injluenţă sau câştiguri prin politică sau relaţii polyacid [ipoli'a:sid] s. (chim.) poliacid. personale. polyadelphous [ipolio'delfos] adj. (bot.) poliadelf. polyandry ['poliamdri, .poli'ae-] s. poliandrie. politicization [politisai'zeijpn] s. politizare. polyangular [ipoli'a;rjgjulor] adj. (geom.) poligonal. politicize [po'litisaiz, pou'l-, pu'l-] vb. A. intr. 1. a face pe omul politic. 2. a se ocupa polyanthus [ipoli'aenOos] s. (bot.) 1. ciuboţica-cucului (Primula elatior). 2. zamacadea de politică, a face politică; a lua partre la o acţiune politică. 3. a discuta politică. B. tr. (Narcisus tazetta). a politiza; a da un caracter politic (cu dat.). polyarchy [Tpoli,u:ki] s. poliarhie. politick ['politik] vb. intr. (amer.) a face politică; a duce o campanie politică. polyatomic [ipolio'tomik] adj. (chim.) poliatomic. politico [po'litikou] s. politician venal / veros (mai ales în ţările de limbă spaniolă). polybasite [ipoli'beisait, pou'libosait, po'l-] s. (mineral.) polibasit. politico-economical [~ii:ko'nomik3l, pou'l-, pu'l-] adj. politico-ccononiic; de economie polycellular [.poIi'seIjuIor] s. (biol.) policelular. politică. politicomania [po'litikou'meinjo, pou'l-, pu'l-, -nio) s. politicomanie. polychromatic [ipolikrou'msetik] adj. policrom, multicolor. politics ['palitiks, -lot-] s. pi. 1. (folosit ca sg.) politică, arta guvernării. 2. politică; polychrome ['polikroum] I. adj. v. p o 1 y c h r o m a t i c. II. s. policrom; statuie convingere politică; what are his ~? care sunt convingerile / părerile lui politice?; policromă; vas policrom. to enter ~, to go into ~ a face politică, a intra în politică, a se consacra carierei politice. polychromy l'polikroumi] s. policromie. polyclinic [poli'klinik] s. (med.) policlinică. 3. (adesea folosit ca sg., jig.) politică, metode, tertipuri. polycotyledonous [poli'mo:fizom] s. (biol.) polimorfism. poll cow [~ kau] s. vacă fără coarne. polynomial [.poli'noumiol] s. (mat.) polinom. polled [pould] adj. fără coarne, ciut. polyp(e) ['polip] s. (zool., med.) polip. pollen ['polin, -lan] I. s. (bot.) polen. II. vb. tr. a poleniza. polyphonic [.poli'fonik] adj. 1. (muz.) polifonic. 2. care constă din mai multe sunete; pollen grain [~ grein] s. (bot.) grăuncior de polen. pe mai multe voci. 3. (fon., despre o literă) care corespunde mai multor sunete. pollen sac [~ sa?k] s. (bot.) anteric, sac polinic. polyphony [po'lifoni, po'l-] s. 1. (muz.) polifonie. 2. (fon.) multiplicitate a sunetelor. pollex ['poleks], pl. polliceş ['polisi:z] s.(anat.) police, policar. polypi ['polipai] pi. de la p o 1 y p u s. pollicitation [poilisi'tei/on, -sa-] s. (jur.) policitaţie. polypody ['polipodi] s. (bot.) iarbă-dulce (Polypodium vulgare). pollinate ['polineitj vb. tr. (bot.) a poleniza. polypoid ['polipoid] adj. (zool., med.) de polip, polipoid, asemănător unui polip, sau pollination [ipoli'neijon] s. (bot.) polenizare. polipilor. pollinic [po'linik] adj. (bot.) polenic. polypus ['polipos],pl. polypi [-pai] sau polypuses [-osiz] s. (med.) polip. polling ['poulinj s. 1. votare; alegeri. 2. anchetă, sondare a opiniei publice. polysemantic l'polisi'maentik, -se'm-, -so'm-, .po-] adj. (lingv.) polisemantic, cu mai polling-booth [~bu:8] s. cabină de votare. multe sensuri. polling-day [—tlei] s. zi de alegeri. polysemy [po'lisimi] s. (lingv.) polisemie, multiplicitate de sensuri. polling district [~ idistrikt] s. circumscripţie electorală. polystyrene [>poli'staiori:n] s. (chim.) polistiren. polling-station Hstei/on] s. secţie de votare. polysyllabic ['polisi'lEebik] aay. polisilabic, plurisilabic. polliniferous [ipoli'niforos] adj. (bot.) cu polen, polinifer. polysyllable ['poliisilobl] s. cuvânt polisilabic. pollinization [rpolini'zei/on] s. (bot.) polenizare. polysyndetic [.polisin'detik] adj. (gram.) polisindetic. pollock ['polok] s. v. p o 11 a c k. polysyndeton [.poli'sinditon] s. (lingv.) polisindeton. poli ox ['poul oks], pl. poll oxen [~ 'oksn] s. bou fără coarne. polysynthesis [ipoli'sinDosis] s. (lingv.) polisinteză. pollparrot [~>pa.*rot] s. (omit. fam.) papagal (domestic). r polysynthetic [ipolisin'Oetik] adj. (lingv.) polisintetic. pollster ]'poulsto ] s. 1. director al unei agenţii de sondare a opiniei publice. 2. v. polytechnic [.poli'teknik] I. adj. politehnic. II. s. politehnică. poll taker. polytechnical [-ol] adj. v. p o l y t e c h n i c (I). poll taker ['poul .teiko'] s. anchetator, persoană însărcinată cu efectuarea sondajelor polytechnic school [.poli'teknik 'sku:l] s. v. p o l y t e c h n i c (II). de opinie publică. polytheism ['poli9i(:)izom] s. (rel.) politeism. poll-tax ]~ta:ks] s. capitaţie, impozit pe cap de locuitor. polytheistic ].poliei(:)'istik] adj. (rel.) politeist. pollutant [po'l/'u-tont] s. poluant, substanţă poluantă. polyvalency [Ipoli'veilonsi] s. (chim.) polivalenţă. pollute ]po'lju:t] vb. tr. a murdări, a polua (şi fig.); a pângări, a spurca. polyvalent [ipoli'vcilont] adj. (chim.) polivalent. polluted [po'[/'u:tid] adj. 1. poluat; contaminat. 2. (amer. sl.) beat. polyzonal [.poli'zounol] adj. (opt.) cu mai multe zone. polluter [-or] s. corupător; pângăritor. pom1 [pom) s. prese, de la P o m e r a n i a n (II). pollution [ps'lui/an, -'lju:-] s. 1. murdărire, poluare. 2. pângărire, spurcare. 3. (fiziol.) pom2 s. (austr. sl.) imigrant (proaspăt sosit) dinMarea Britanic. poluţie.



 715



pomace ['pAinis, amer. şi -os] s. 1. tescovină de mere, bostină. 2. resturi de peşte (întrebuinţate ca îngrăşăminte după ce s-a extras grăsimea). 3. turtă oleaginoasă. pomade [po'ma:d, po'm-, amer. si -'mcid] I. s. 1. pomadă. II. vb. tr. a pomăda. pomander [pou'ma;ndor] s. (ist.) 1. bulină aromată (ca mijloc de proiecţie împotriva molimelor). 2. pandantiv de argint, aur etc. (în care se purta această bulină). pomatum [ps'meitam, pou'm-, amer. şi -'mo:-] s.v. p o m a d e (I). pomegranate ['pomigrsnit, 'pomoig-] s. (bot.) 1. rodiu (Punica granatum). 2. rodie. Pomeranian [


pop festival



pooch [pu:t/] s. (amer. sl.) javră, potaie; câine. pood [pu:d] s. (rus) pud (= 16,36 kg). poodle [rpu:dl] I. s. (zool.) pudcl. II. vb. tr. a tunde ca pe un pudel. poogye ['pu:gi] s. (anglo-ind.) flaut indian. pooh [pu, phu:, pu:] iuterf pfuu! ei aş! ce prostie! Pooh-Bah ['pu'ba:] s. (amer. fam.) 1. cumulard. 2. ştab, bonz, grangur. pooh-pooh [pu:'pu:,'-'-] I. ['pu:pu:] interj, v. p o o h . II. vb. tr. a trata cu dispreţ; a respinge cu dispreţ; a nesocoti, a neglija. pool1 [pu:l] I. s. 1. baltă; lac mic; the Pool a) partea Tamisei de sub London Bridge; b) (fam.) (oraşul) Liverpool. 2. bazin; baltă; băltoacă. 3. ochi de mare (în râu); vârtej, vâltoarc. 4. piscină; bazin de înot. 5. (mine) zăcământ, groapă, rezervor. 6. (hidr.) bief. II. vb. tr. (mine) a submina (cărbunele); a face o gaură (pentru a introduce o pană). pool2 I. s. 1. (corn.) fond comun, rezervă. 2. cartel. 3. totalul mizelor (la cărţi, curse, biliard). 4. o variantă a jocului de biliard. II. vb. tr. a totaliza (fonduri etc.); a uni (pământuri); to ~ interests a acţiona împreună, a acţiona de comun acord. pool-room [~ru(:)m] s. (amer.) tripou, local de jocuri de noroc. poolside ['purlsaid] s. marginea bazinului de înot; at the ~ la ştrand. poop1 [pu:p] (mar.) I. s. pupa; dunetă. II. vb. tr. 1. (despre valuri) a se sparge de pupa, a trece peste pupa (vasului). 2. (despre vase) a primi (valuri) peste pupa. poop2 s. (sl.) v. n i n c o m p o o p . poop3 vb. tr. (şl.) a extenua, a slei, a stoarce de vlagă. poop4 1. (şl.) informaţii, date. 2. (tel.) impuls. poop anchor [~ iarjkor] s. (mar.) ancoră de pupă. poop deck [~ dek] s. (mar.) puntea pupa. poor [puor, poo1"] I. adj. 1. sărac, sărman, nevoiaş, calic. 2. sărăcăcios, jalnic. 3. biet, sărman, nenorocit; ~fellowî bietul om! 4. (despre sol) sărac; sterp, nefertil, neproductiv. 5. (despre recoltă, masă etc.) slab, neabundent, sărăcăcios; (despre un jucător, meseriaş etc.) slab, care nu este la înălţime, prost; (despre calitate, muncă) inferior, prost, care nu e la înălţime; (despre sănătate etc.) ne satisfăcător, nemulţumitor; a ~£1 a week doar o liră pe săptămână; he is a ~ creature e un om de nimic; (glumeţ) in my ~ opinion după umila mea părere; it's a ~ look-out perspectivele nu sunt îmbucurătoare; it's ~ fun nu prea e distractiv / amuzant; of ~ quality de calitate inferioară; that is a ~ consolation slabă consolare; the sick man had a ~ night bolnavul a avut o noapte proastă / rea. II. s. pl. the ~ săracii, nevoiaşii. poor-box [~boks] s. cutia milelor. poor-boy [~boi] s. (amer. fam.) sandviş (mare şi consistent). poor fish [~ fi/] s. (amer.) găgăuţă, prostuţ. poor-house [~haus] s. azil pentru săraci. poor-law [~b:] s. lege pentru ajutorarea săracilor. poorly ['puoli, 'poo-, 'po:-] I. adv. 1. sărăcăcios. 2. slab, prost, rău. 3. meschin; II. adj. suferind, indispus, rău; I feel rather ~ mă simt rău. poor-mouth ['puomauO] vb. (amer.) A. intr. a se văita de sărăcie. B. tr. a minimaliza (merite, şanse etc.). poorness ['puonis, 'poo-, 'po:-] s. 1. sărăcie (şi a pământului). 2. lipsă, insuficienţă. 3. mediocritate; calitate inferioară. poor peasant f'puo 'pczpnt, 'poo-, 'po:-] s. ţăran sărac. poor-rate [~reit] s. impozit pentru ajutorarea săracilor. poor-spirited [~ spiritid] adj. timid; fricos; laş. poor-will ['puowill] s. (omit.) specie de eaprimulg (Phalaenoptilus nuttalii). pop1 [pop] I. vb. A. intr. 1. (despre un dop, un pistol) a produce un zgomot înfundat, a pocni, a face poc. 2. (şi to ~ off) (despre castane etc.) a crăpa, a plesni. 3. (at) a trage cu puşca (în). 4. a intra sau a ieşi sau a se ridica în grabă sau pe neaşteptate; a se strecura / a se fofila sau a apărea pe neaşteptate; I shall ~ in / round to see you some day am să trec pe la tine zilele astea. B. tr. 1. a vâri/ a scoate repede. 2. (fam.) a pune (o întrebare) pe neaşteptate; (fam.) to ~ the question a cere mâna, a cere în căsătorie. 3. (sl.) a amaneta, a pune în gaj. 4. a prăji (porumb) pentru a face floricele. 5. (fam.) to ~ off (the hooks) a) a muri, a da ortul popii; b) a pleca în grabă, a o şterge. II. s. 1. pocnet (de armă, dop, plesnitoare); zgomot înfundat; plesnitură; împuşcătură. 2. pată, semn, danga (pentru a însemna oile). 3. (fam.) băutură efervescentă. 4. (sl.) amanetare, punere în gaj; in ~ amanetat, în gaj. 5. prese, de la p o p p y c o c k . III. adv. cu zgomot; pe neaşteptate; ~ goes the weasel dans ţărănesc; to go ~ a) a pocni, a plesni, a face poc; b) (fam.) a muri pe neaşteptate; c) (fam.) a se ruina. IV. interj, pac! poc! pop 2 1. s. (fam.) 1. concert popular. 2. bucată de muzică uşoară; top of the ~s din cele mai iubite / cerute melodii de muzică uşoară. II. adj. (despre o bucată de muzică uşoară) de larga răspândire / circulaţie. pop3 s. (fa/u.) tăticu(ţu). pop art [~ a:t] s. artă pop. pop back [~ baek] s. (auto) retur de flacără; explozie în carburator. popcorn [~ko:n] s. (amer.) floricele (de porumb). pope1 [poup] s. (bis.) 1. (mai ales Pope) papă. 2. popă. 3. (înv.) patriarhul din Alexandria. 4. (jig.J autoritate. pope2 I. s. încheietura coapsei. II. vb. tr. a lovi în coapsă. popedom ['poupdom] s. papalitate. pope head ['poup hed] s. măturoi. Pope Joan [~ 'd30un] s. 1. papă-femeic de legendă. 2. un joc de cărţi. popera ['poporo] s. (fam.) concert-operă (din popular opera). popery ['pouporij s. (peior.) papistaşie. pope's eye ['poups ai] s. (anat.) nucă. pope's nose [~ nouz] s. târtiţă. pop-eyed ['popaid] adj. (fam.) cu ochii căscaţi / mari / holbaţi, mirat, uluit. pop festival [~ fcstovalj s. festival de muzică pop.



 pop group



716



porrigo [pa'raigou] s. erupţie (pe cap). pop group [~ gru:p] s. formaţie de muzică pop. porringer ['porind30r] s. castronaş, strachină. popgun [~gAn] s. puşcă cu aer comprimat. pop hole [~ houl] s. (mine) gaură de mină auxiliară. port1 [po:t] s. 1. port; ~ of entry / destination / call port de destinaţie; close ~ port popinjay [rpopind3ci] s. 1. (înv.) papagal. 2. (ist.) papagal de carton (servind drept ţintă). fluvial pentru vase maritime; free ~ porto franco. 2. (fig.) liman; adăpost; refugiu; any ~in a storm la nevoie orice ieşire din impas este acceptabilă; fă-te frate cu dracul până 3. filfizon, fante, ţafandache. 4. (dial., omit.) ghionoaie-verde. când treci puntea; to clear a ~ a ieşi din port. popish ['poupi/| adj. (peior.) papistăşesc. popism ['poupizam] s. (amer.) tendinţa de dominaţie asupra capului familiei din partea port2 ş. vin de Porto. soţiei şi a copiilor. port3 s. 1. (ist. scoţ.) poartă, portal. 2. v. p o r t h o l e. 3. (tehn.) orificiu, gaură, poplar fpoplo1"] s. (bot.) plop (Populus sp.); black ~pIop-negru (Populus nigra), white ~ deschidere. plop-alb (Populus alba). port 4 1. vb. tr. (/nil.) a purta (arma) diagonal cu ţeava sa» tăişul lipit de umărul stâng (pentru trecere în revistă); ~arms! armele pentru inspecţie! II. s. 1. (mil.) poziţie pentru poplin ['poplin] s. (text.) poplin. trecere în revistă. 2. (înv.) ţinută, înfăţişare. * popliteal [pop'litiol, -popli'tirol] adj. (anat.) de sub genunchi. port5 (//tar.) I. s. 1. babord; helm to ~ / a—! ţine stânga! la stânga! 2. a/r. de la babord. ■ pop music ['pop -mjuizik] s. muzică uşoară / pop; muzică răspândită în cercuri largi. poppet ['popit, -ct] s. 1. (înv. dial.) păpuşă. 2. (înv. dial.) drăguţă, iubită, păpuşă (ca II. vb. A. tr. a întoarce (cârma) la babord. B. intr. (despre vas) a cârmi spre stânga. adresare). 3. (te/m.) sabot de apăsare. 4. (te/m.) supapă cu disc /cu taler. 5. (mar.) capac portability [.po:to'bi!iti, -loti] s. calitatea de a fi portativ; portabîlitate. . de damă. portable ['po:tobl] adj. portativ; care se poate strânge; pliant. poppied fpopid] adj. 1. acoperit cu maci. 2. (ca) narcotizat, somnoros, buimac. portable engine [~ 'end3in] s. locomobilă. popple ['popi] vb. intr. 1. a fi agitat, a se ondula, a face valuri. 2. a fierbe. portableness ['po:toblnis] s. v. p o r t a b i 1 i t y. pop-shop ['pop/op] s. casă de amanet. port admirai ['po:t laedmsr-il] s. comandant al portului. poppy ['popi] s. (bot.) mac (Papaver); Flanders poppies maci purtaţi la 11 noiembrie, port aft ['po:t -a:ft] s. (mar.) pupa babord. aniversarea armistiţiului din 1918. portage [rpo:tid3] I. s. 1. transport. 2. costul transportului, transport. 3. transport de ambarcaţii de la un râu la altul (pentru a evita o cascadă etc.). 4. salariul matrozilor în poppycock i~kok] s. (amer. si.) prostii, tâmpenii. timpul cât stau în port. II. vb. tr. a transporta de la un râu la altul. Poppy Day [~ dei] s. ziua comemorării eroilor (11 noiembrie). poppy-head [~hedj s. căpăţână / capsulă de mac. portal ['po:tl] s. 1. portal, intrare principală. 2. (hidr.) macara portal. 3. (mine) poartă, popsicle ['popsikal] s. (amer.) acadea sau îngheţată „pe băţ". intrare, portal de tunel. 4. (fiz.) deschidere de eşapament. popsie ['popsi] s. (jam.) femeiuşcă nostimă; femeie bine. portal crane [~ krein] ş. (tehn.) macara portal. portal vein [~ vein] s. (anat.) vena portă. popsy(-wopsy) [~'wopsi] J. v. p o p s i e . port bow ['po:t bau] s. (mar.) arc babord. pop tune ['pop tju:n] s. bucată de muzică uşoară sau melodie de largă circulaţie. populace ['popjulos, -lis] s. 1. poporul de jos, prostime, norod, gloată. 2. mase populare. portcullis [po:t'kAlis] s. grilaj cu ţepi (la intrarea unei fortăreţe). r r port door [~ do:r] s. (tehn.) uşă de acostament. popular [ popjub ] adj. 1. popular; poporan. 2. accesibil maselor, popular. 3. (with) Porte [po:t] s. (şi the Sublime ~) (ist.) înalta / Sublima Poartă. popular (printre), cunoscut, iubit, admirat (de); he is ~ with his pupils e iubit de elevii lui. 4. frecvent, obişnuit, răspândit. porte-monnaie ['po:tinuni] s. portmoneu, portofel. popularity [.popju'la?riti, -pjs'l-] s. popularitate. portend [po:'tend] vb. tr. a prevesti, a fi semn de. popularization [rpopjulorai'zei/an, -ri'z-1 s. popularizare. portent [rpo:tent, -tent] s. 1. prevestire, semn (mai ales rău); piază-rca; ~s of war semne popularize fpopjubraiz] vb. tr. a populariza. prevestitoare de război. 2. minune; the ~s of modern science minunile ştiinţei moderne. popularly ['popjulsli] adv. popular. portentous [po:'tcntos] adj. 1. (de) piază-rea, care este un semn rău; semnificativ. popular paper ['popjulo 'peipo1"] s. ziar de marc tiraj. 2: monstruos; neobişnuit, uimitor. 3. important, însemnat. portentousness [-nis] s. 1. caracter prevestitor de rău. 2. monstruozitate; caracter populate ['popjuleit] vb. tr. 1. a popula, a coloniza. 2. a popula, a locui în. neobişnuit / uimitor. population [ipopju'Iei/an] s. 1. populaţie, locuitori. 2. populare, colonizare. populist i'popjulist] s. 1. (amer. ist.) populist. 2. (ist. Rusiei) narodnic. porter1 ['po:t3r[ s. portar. porter2 s. 1. hamal. 2. (amer.) însoţitor (de vagon de dormit). populous ['popjulas] adj- foarte populat, cu populaţie deasă. porter3 s. porter (bere neagră). populousness ['popjulosnis] s. populaţie deasă; densitate a populaţiei. porterage ['po:tPrid3] s. 1. hamalâc; transportul încărcăturii. 2. taxa / plata hamalului. porbeagle ['poi-biigl] s. (Uit.) rechin vivipar (Lamna nasus). porcelain ['po:slin, -ss-] s. 1. porţelan. 2. de porţelan. 3. a/r. fragil, gingaş, delicat. porteress ['poitaris] ^.v. p o r t r e s s . porter house ['po:to haus] s. (amer.) berărie; restaurant. porcelain clay [~ klei] s. caolin, argilă de porţelan. porter's knot ['po:toz not] s. perna de pe umerii hamalului. porcelain(e)ous f'poislinas] adj. ca porţelanul, de porţelan. porch [po:t/] s. 1. intrare; portic. 2. (amer.) verandă, terasă; prispă; balcon. portfire [rpo:tfaior] s. (mine) fitil de aprindere. r . porch climber [~iklaim3 J s. (amer.) hoţ acrobat, „şoarece de hotel". portfolio [po:t'fouljou,-liou] ş. 1. servietă; portofoliu; mapă; minister without ~ ministru porcine ['po:sain[ adj. porcin, de porc. fără portofoliu. 2. (amer.) mapă cu hârtii de valoare (ale băncii etc.). porcupine ['po:kjupain[ s. 1. (zool.) porc-spinos (llystrix); urson (Erethizon dorsatum). porthole ['po:thoul] s. 1. (mar.) hublou, sabord. 2. ambrazură. portico ['po:tikou[ s. (arhit.) portic, galerie. 2. (text.) darac; cilindru cu'ace. r portiere [po:'tjs3r] s. (fr.) portieră, draperie. porcupine ant-eater [~ 'a;ntii:to ] s. (zool.) echidnă (Tachyglossus sp.). 1 r r pore [po: , poo ] s. por. portion ['po:/3n] I. s. 1. parte, porţiune; cotă-parte. 2. zestre, dotă. 3. soartă, destin. pore2 vb. A. intr. 1. (over) a studia atent, a fi absorbit (de); poring over books cufundat II. vb. tr. 1. (şi to ~ out) a împărţi, a distribui. 2. to ~ with a înzestra cu, a da zestre în cărţi, cu nasul în cărţi. 2. (over, upon) a medita, a reflecta, a chibzui, a cumpăni (asupra (cu ac). cu gen.). B. tr. to ~ one's eyes out a-şi obosi ochii citind. portionless ['po:/3nlis] adj. fără zestre. Portland ['po:thnd] s. 1. ciment Portland. 2. închisoarea Portland. pork [po:k[ s. 1. carne de porc. 2. (amer.) bodegă. 3. (amer.) cotizaţie şau donaţie pentru Portland cement [~ sianent, -ssiiii-] s. v. P o r t l a n d (1). un partid; credit obţinut de un parlamentar în vederea unor lucrări de interes local. port lid ['po:t lid] s. (mar.) capac de sabord. pork-barrel [~.ba?rol] s. (amer. pol.) tezaur public, fonduri publice. porker ['po:kor] s. porc îngrăşat pentru tăiere. portliness [rpo:tlinis] s. 1. corpolenţă, grăsime. 2. ţinută / înfăţişare maiestuoasă i porkling ['po:klin] s. porcuşor. impunătoare / demnă. portly [rpo:tli] adj. 1. corpolent, gras, trupeş, impunător, maiestuos, demn. 2. avut, cu Porkopolis [po:'kopolîs] s. (amer. glumeţ) Chicago. pork-pie(hat) ['po:kpai'(ha?t)] s. pălărie bărbătească cu calotă plată şi boruri întoarse stare. 3. (despre valuri) uriaş, furios. (modernă pe la jumătatea secolului XIX). portmanteau [po:t'mrentou],pl. portmanteaux [-z] sau portmanteaus [-z] s. valiză, geamantan. porky ['po:ki] adj. 1. de porc. 2. (fam.) grăsun, durduliu, gras. portmanteau word f~ ws:d] s. (lingv.) cuvânt „telescopat". pornographic bpoma'gratfik, -nou'g-] adj. pornografic. port of caii [~ ov'ko:l] s. (mar.) port de escală. pornography [po:'nogrofi] s. pornografie. portrait ['poitrit, amer. şi -reit] s. 1. portret; înfăţişare. 2. (fot.) imagine, poză, fotografie. porny [rpo:ni] adj. (fam.) pornografic. 3. descriere, zugrăvire. porosity [poi'rositi] s. porozitate, calitatea de a fi poros. portraitist.['po:tritist[ s. portretist. porous ['po:ros] adj. poros, cu pori; spongios. - portrait painter ['po:trit »peintor] s. v. p o r t r a i t i s t. porous bearing [~ 'bsorirj] s. (telin.) cuzinet autolubrifiant. portraiture ['po:trit/or, -trot/-, -tjuor] s. 1. portretistică; pictare a unui portret. 2. portret. porous iron [~ 'aion] s. (metal.) fier spongios, burete de fier. 3. descriere, zugrăvire, înfăţişare. porousness ['po:rosnis] s. v. p o r o s i t y. porphyry ['po:firi,-fori] ş. (mineral.) porfir. portray [po:'trei] vb. tr. 1. a face portretul (cuiva). 2. a descrie plastic, a zugrăvi, porpoise ['po:pos] I. s. (zool.) marsuin, porc-dc-marc (Phocaena phocaena) şi alte specii a înfăţişa, a arăta. portrayal [po;'trciol, -'treilj ş. 1. portretizare, pictare sau zugrăvire a portretului (cuiva). de delfini; (as) fat as a ~ gras ca un burduf / ca o dropie. II. vb. intr. (av.) a face salturi la decolare. 2. descriere (plastică), zugrăvire; înfăţişare; portrayer [po:'treior, 'tres1"] s. 1. (pictor) portretist. 2. (jig.) cronicar; persoană care porpoise oil [~ .oil] s. untură de delfin. descrie evenimente etc.; prezentator. porpoising ['po:pasirj] ş. (av.) salt la decolare. porridge [rporid3] s. gris de ovăz fiert în lapte; to keep one's breath to cool one's ~ portreeve ['po:t-ri:vj s. 1. (ist.) primar (mai ales al londrei). 2. ajutor de primar (în a-şi păstra sfaturile pentru sine. anumite oraşe, mai ales maritime).



 717



postface



toate eventualităţile, a admite toate ipotezele; to allow for all possibilities a se pregăti portress ['po:trfs, -res] ş. portăreasa. pentru orice eventualitate, a se aştepta la orice. port sill ['po:t sil] s. (mar.) prag de sabord. possible ['p^sabl, -sibl] I. adj. 1. posibil; cu putinţă; it is ~c posibil,e cu putinţă; that's Portuguese [


 postfix



718



potassa [pou'ta;sa, pa-] s. (chim.) 1. v. p o t a s h. 2. potasă caustică, hidroxid de potasiu. postfix (lingv.) I. [~ fiks] s. sufix. II. ['-'-[ vb. tr. a pune un sufix la, a adăuga un sufix la (sau cu dat.). potassium [patesiam) s. (chim.) potasiu. potassium cyanide [~ isaianaid] s. (chim.) cianură de potasiu. post-free [~'fri:] adj., adv. franco. potation [pou'tei/an] s. 1. băut, actul de a bea. 2. înghiţitură, duşcă. 3. (mai ales pl., postgraduate [~'grffidjuit] I. adj. postuniversitar; pentru cei care şi-au luat o diplomă fam.) pilcală, chef, tragere la măsea. universitară. II. s. postuniversitar; aspirant. post-haste [~'heist] I. adv. în mare grabă / viteză; cât îl ţin picioarele. II. s. grabă mare, potato [ps'teitou] s. 1. (bot.) cartof (Solatium tuberosum); (fam.) small ~es a) fleacuri, viteză. mofturi, nimicuri; b) oameni mici, oameni de nimic; (fam.) he thinks himself no small ~es are o părere destul de bună despre sine, e îngâmfat; (fam.) quite the ~ tocmai ceea post-horn [~ho:n] s. trompeta poştalionului. ce trebuie / ceea ce se cade; (fam.) not quite the clean ~ nu chiar uşă de biserică; persoană post-horse [~ho:s] s. cal de poştă / poştalion. dubioasă / suspectă. 2. pl. (amer. sl.) bani, pitaci, gologani. post house [~ haus] s. (înv.) casa poştei, poştă. posthumous ['postjumas] adj. postum. ; potato ball [~ bo:l] s. găluşcă de cartofi. potato beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) gândac-de-Colorado (Leptinotarsa decemlineata). posthumously ['postjumasli] adv. postum; după moartea autorului. potato box [~ boks] s. (sl.) gură, leoarbă. posticous [pos'taikas] adj. (bot.) posterior. potato digger [~ idigar] s. (agr.) maşină de scos cartofi. postie ['pousti] s. (scot., canad.) (fam.) poştaş. postii ['pastil] s. (înv.) glosă. potato oil [~ oil] s. ulei de basamac. postil(l)ion [pas'tili'an, pos-, amer. şi pous-] s. poştalion, surugiu. potato planter [~ ipla:ntar] s. (agr.) maşină de sădit cartofi. potatory ['poutotouri, -tari] adj. de băut, băubil. post-impressionism ['poustim'prej'aniz.im] s. (arte) neoimpresionism. potato spirit [pa'teitou .spirit] s. alcool / spirt denaturat. postliminy [poust'liniini] s. (jur.) postliminium. potato trap [~ trap] s. v. p o t a t o b o x. postlude ['postl/u:d] s. (muz.) postludiu. pot-belly ['pot.beli] s. 1. burtă mare, burduhan. 2. pântecos, burduhănos. postman ['poustman], pl. postmen [-man] factor poştal, poştaş. pot-boiler [~iboilacj s. 1. lucru de mântuială. 2. persoană care lucrează de mântuială/ postmark ['poustma:k] I. s. ştampila poştei. II. vb. tr. a ştampila (scrisori). r postmaster ['poustimu:sta ] s. 1. diriginte de poştă. 2. bursier (ai colegiului Oxford). pentru câştig. pot-boy [~boi] s. chelner, băiat (la cârciumă, la bar). Postmaster General [~ 'd3en3rel] s. Ministrul Poştelor; Directorul Ministerului Poştei. potcher [rpot/or] s. (chim.) holendru de înălbirc. postmeridian ['poustma'ridian] aay. postmeridian. . pot companion [~ kaniipsnian] s. tovarăş de chef / de băutură. post-meridiem [~'ma'ridiem, -am] adv. (lat.) post meridiem. poteen [po'ti:n, pou-,-'t/i:n] s. whisky irlandez. post mortem1 [~ 'mo:tem, -tem, -'--] adv. (lat.) post-mortem, după moarte. 2 post-mortem 1, aay. post-mortem, de după moarte. II. s. autopsie. III. vb. A. tr. a face potency ['poutensi] s. forţă, putere; vigoare, eficacitate. potent ['poutant] adj. 1. (înv. poetic) puternic. 2. (despre băuturi) tare, alcoolic. o autopsie (cuiva). B. intr. a face o autopsie. postnatal [~ 'neitlj aay. posterior naşterii. 3. eficace, care arc efect. 4. convingător. postnuptial [~'nAp/3l] adj. postnuptial, posterior nunţii. potentate ['poutanteit] s. potentat. potential [pa'ten/al, pou't-] I. adj. potenţial, virtual. II. s. 1. potenţial (si electr.). post-obit [~'oubit, -'obit] (jur.) I. adj. care intră în vigoare după deces. II. s. angajament de a plăti creditorului o sumă de bani la primirea moştenirii. 2. posibilitate. post-office ['paust.ofis] s. oficiu poştal, poştă; General Post Office Poşta Centrală (din potential difference [~ 'difransj s. (electr.) diferenţă de potenţial / tensiune. potential drop [~ 'drop) s. (electr.) cădere de potenţial / de tensiune. Londra). potentiality [paitenfi'aditi, pow.t-] s. potenţialitate; posibilitate, putinţă. post-office box [~ 'boks] s. căsuţă poştală. potentialize [pa'ten/alaiz] vb. tr. (tehn.) a transforma în energie potenţială. Post-office Department [~ di'pa:tmant] s. Ministerul Poştelor (în S.U.A.). r potentially [po'tenfali, pou't-] adv. potenţial, virtual. post-office order [~ 'o:da J s. mandat poştal. potentiate [po'tenfieitj vb. tr. 1. a face posibil. 2. a da putere (cu dat.), a da forţă (cu dat.). post-office savings bank [~ 'seivirjz barrjk] s. casă de depuneri (la poştă). r post order [~ ro:da ] s. aviz poştal (pentru colete mari). potentilla [.poutsn'tila, amer. -tcn-J s. (bot.) scrântitoarc (Potentilla argentea). potentiometer [pa.ten.fi'omitar] s. (electr.) potenţiometru. post orderly [~ .o:dali| s. (/nil.) vagmistru. post-paid [~peid] adj. cu taxa poştală plătită. pot garden ['pot iga:dn] s. grădină de zarzavaturi. postpone [poust'poun, pos'p-] vb. tr. 1. a amâna; a lăsa pe altă dată; a purta cu vorba pot-hat [~'hffit] s. melon. (pe cineva). 2. a pune pe planul al doilea. potheen [po'Okn] s. v. p o t e e n . postponement [-mant] s. amânare. pother ]'po8ar, rar 'pA-] I. s. 1. nor de praf sa» de fum (înăbuşitor). 2. gălăgie, tărăboi, r scandal. 3. caz / paradă de suferinţă / durere. II. vb. A. tr. a nelinişti, a irita, a necăji; postponer [-a ] s. persoană care amână (un termen etc.). post position ['poiist pa'zi/an, -pu'z-,'--.--] s. (gram.) 1. postpoziţie, particulă sau cuvânt a zăpăci. B. intr. a face caz / paradă de durere etc.; a se agita. pot-herb ['pot ho:b] s. verdeaţă, zarzavat. enclitic. 2. postpoziţie, aşezare după alte cuvinte. potholder ['pot ihouldar] s. mănuşă (folosită la bucătărie pentru a apuca vasefierbinţi). postprandial [~'praendiol] s. (mai ales glumeţ) de după masă. pothole [~houl] s. 1. văgăună. 2. groapă; hop, vârtop. 3. (mine) gaură puţin adâncă. post-primary education [-.praimari ■edju(:)'kei/an[ s. (scol.) învăţământ primar superior. post-scoring [~'sko:rin[ s. sonorizare, postsincronizare (a unui film mut). 4. (canad. av.) gol de aer. 5. (canad.) lac artificial, postscript ['pousskript, amer. si 'poust-] s. post-scriptum (prescurtat VS.). potholer [~.hou!ar] s. (fam.) speleolog. post-teen ['poust'tknj adj. tineresc; de tineri / caracteristic tinerilor (de peste 19 ani). potholing [~ihoulirj] s. (fam.) speleologie. post town ['poust tăun] s. oraş cu oficiu poştal. pot-hook [~huk] s. 1. cârlig deasupra căminului. 2. pl. ~s and hangers cârlige şi postulant ['postjulant] s. (rel.) postulant, aspirant. bastonaşc (pentru a învăţa scrisul). postulate I. ['postjuleit] vb. A. tr. 1. a postula, a accepta / a admite fără dovezi. 2. a cere, pot-house ]~haus] s. cârciumă, berărie; tavernă, cabaret. a reclama, a pretinde. B. intr. a pune condiţii. II. [-lit, -leit] s. postulat. pot-hunter [~.h/\ntarJ s. 1. (sport) sportiv ahtiat după premii. 2. vânător care trage în orice vânat. postulation [.postju'leijbn] s. 1. cerere, solicitare. 2. (filoz. etc.) postulat. potion ['pou/anj s. poţiune, doză (ae doctorie lichidă sau otravă). postulational [.postju'lcijanal] s. (filoz., mat.) axiomatic; bazat pe postulate. pot luck ['pot 'Uk] s. ce se întâmplă să ai la masă; come and take ~ with us vino la postural ['post/arai] aay. de postură, referitor la postură. r r posture ['post/a , -tjua ] I. s. 1. poziţie, postură, atitudine. 2. situaţie, stare; the present masă la noi, ai să mănânci ce s-o găsi. potman ['potman],pl. potmen [-man] s.v. p o t - b o y . ~ of affairs situaţia actuală. II. vb. A. tr. a aşeza într-o poziţie sau atitudine. B. intr. a poza, a lua o anumită poziţie. potpourri [pou'puriO şi pronunţia franceză, amer. poupu:'ri, pat'puril s. (fr.) 1. amestec posturize ['post/araiz] vb. intr. a poza; a lua o atitudine de afectare. de aromate. 2. (lit., muz.) potpuriu. r post-war ['poust'wo: ,'--] adj. postbelic, de după război. potsherd ]'pot/a:d] s. ciob, hârb. pot-shop [~'/op,'--] s. (fam.) v. p o t h o u s e . posy ['pouzi] s. 1. (înv.) deviză, vers (gravatpe inel etc.). 2. buchet de flori (ae câmp). pot [pot] I. s. 1. borcan; oală; (prav.) the ~ calls the kettle black râde dracu de porumbe pot-shot [~'Jbt,'--] s. 1. împuşcătură spre o ţintă apropiată sau fixă. 2. împuşcătură la negre şi pe sine nu se vede; (fam.) a ~ / ~ s of money o groază de bani; (fam.) a big ~ întâmplare, foc răzleţ. 3. încercare fără şanse de reuşită. persoană influentă, grangur; (fam.) to go to ~ a) a se ruina, a pieri; a se alege praful de pot still [~ 'stil,'--] s. alambic cu încălzire directă. ceva, a se duce de râpă; b) a se prăbuşi, a se dărâma; all gone to ~ s-a ales praful; to keep pott [pot] s. format de hârtie (15 x 15,5 incii). pottage ['potid3l s. (înv.) 1. supă; ciorbă; 2. tocană. the ~boiling / on the boil a) a duce casa, a da / a procura bani pentru coşniţă, a întreţine familia; b) a întreţine ritmul afacerilor; to make the- ~ boil, to boil the ~ a câştiga pottah ['pata] s. (anglo-ind.) act dovedind dreptul de a uza de un lucru. mijloacele de trai / existenţă. 2. carafă, cană. 3. v. p o 11.4. (fam.) premiu (la competiţii potted film ['potid 'film] s. versiune condensată a unui vechi succes cinematografic, sportive). 5. (tehn.) recipient; cutie; creuzet. 6. (tehn.) deflector Ia canalul de fum. 7. (mine) destinată televiziunii. boltă, bloc distinct. 8. (sl.) marijuana. II. vb. A. tr. 1. a conserva, a pune în cutii de conserve. potter1 ['potar[ s. olar. 2. a pune (o plantă) în glastră / ghiveci. 3. a împuşca (vânat) de la distanţă mică. 4. a băga potter2 vb. A. intr. 1. (at, in) a lucra ca să se afle în treabă, a lucra prost / de mântuială (mingea) în pungă (ia biliard); a băga (vânatul) în traistă. 5. a acapara, a pune mâna pe; (la). 2. (şi to ~ about) a-şi pierde timpul, a se-nvârti de colo până colo. B. tr, a irosi, a uzurpa; B. intr. (at) a trage (în). a pierde (timpul) fără rost. potterer ['potara1"] s. pierde-vară, trântor, leneş. potable ['poutobl] I. adj. (mai ales glumeţ, despre o băutură) potabil, bâubil, de băut. II. s. pl. băuturi. potter's clay ['potaz klei] s. argilă de olărie. potash ['pata;/] s. (chim.) potasă, carbonat de potasiu; caustic/dry ~potasăcaustică. potter's field [~ fi:ld] s. (amer.) cimitir pentru săraci. potter's lathe [~ IciO] s. strung de olar. potash chlorate [~ iklorit] s. (chim.) clorat de potasiu.



 719



potter's lead [~ led] s.v. p o t t e r ' s o r e . potter's ore [~ o:T, ~ 03r] s.fchim.) sulfura de plumb. potter's wheel [~ hwi:l] s. roata de olar. pottery ['potari] s. 1. olăric, faianţă. 2. ceramică. 3. olărie (fabrica, atelier). pottle ['patlj s. 1. (înv.) cană (de o jumătate gallon = 2,271). 2. coşuleţ de răchită (pentru fructe). potto ['potou] s. (zool.) lcmur din Africa de Vest (Perodictius potto). potty1 ['poţi] adj. (sl.) 1. mic, mărunt, neînsemnat, fără importanţă. 2. lesnicios, uşor, de nimic. 3. scrântit, sărit, nebun. potty2 s. oliţă (pentru copii). potty-chair ['poti/ss1"] s. scăunel cu oliţă (pentru copii). potty-trained ['poti-treind] adj. obişnuit să facă la oliţa. pot-valiant ['pot'vselbnt] adj. (fam.) viteaz / curajos la beţie. pot valour [~ ivcebr] s. (fam.) vitejie / curaj la beţie. pouch [paut/] I. s. 1. săculeţ, sac mic, punga (şi la marsupiale). 2. (înv.) pungă de bani, portmoneu. 3, valiză diplomatică. 4. (mil.) geantă de muniţii. II. vb. A. tr. 1. a băga / a vârî în pungă. 2. (sl.) a da bacşiş (cuiva). 3. a bluza, a face (rochia) bluze. B. intr. (despre rochie) a fi bluzat. poult [poult] s. pui (de curcă, fazan etc.). poulterer ['poult^ra1"] s. negustor de păsări (domestice). poultice fpoultis] I. s. cataplasmă, prisniţă. II. vb. tr. a pune o cataplasmă pe / la; a pune comprese la. poultry ['poultri] s. 1. păsări (de curte), orătănii. 2. avicultura, creşterea păsărilor de curte. 3. carne de pasăre (de curte). poultry-farm [~fa:m] s. fermă avicolă. poultry-farmer [~ifa:ni3r] s. crescător de păsări (de curte), avicultor. poultry-house [-haus] s. coteţ (pentru păsări). poultry husbandry [~ ifiAzbandri] s.v. p o u l t r y (2). poultry-man [~msen, ~mon], pl. poultry-men [-men, -man] s. negustor de păsări (domestice). poultry raising [~ ircizin] s.v. p o u l t r y (2). poultry show [~ /ou] s. expoziţie avicolă. poultry-yard [~ja:d] s. curte de păsări. pounce1 [pauns] I. s. 1. gheară. 2. săritură neaşteptată; năpustire. II. vb. A. tr. a se repezi asupra (cu gen.), a se arunca asupra (cu gen.). B. mtr. (on, upon) a se arunca, a se năpusti, a se repezi (asupra cu gen.)', to ~ upon a blunder a se lega de o greşeală. pounce2 I. s. 1. săculeţ cu praf de cărbune. 2. sandarac (răşină). II. vb. tr. 1. (tehn.) a sfredeli, a, găuri. 2. (tehn.) a freca cu sandarac. 3. a copia (un desen). pound1 [paund] I. s. 1. (prese. Ib.) livră (= 453,6 gr); coffee at three shillings a ~ cafea cu / la trei şilingi livra; to sell smth. by the ~ a vinde ceva cu livra; ~ of flesh cantitate exactă / precisă (atribuită prin lege). 2. (şi ~ sterling, simbol £) liră (sterlină) (= 20 şilingi); ten ~ note bancnotă de zece Urc (sterline); to pay twenty shillings in the ~ a plăti suma integrală; ~s, shillings and pence bani; (fam.) a question of pounds, shillings and pence, a question of £. s. d. o chestiune bănească / mercantilă. 3. după reforma din 1971, lira = 100 penny. II. vb. tr. (la monetărie) a verifica greutatea (monedelor etc.). pound21, s. 1. serviciu de ecarisaj. 2. ţarc, ocol; to bring a wild boar into a ~ a încolţi un mistreţ; (fam.) to bring smb. into a ~ a încolţi / a înfunda / a strânge în chingi pe cineva, a pune cuiva sula în coasta. 3. v. p o u n d n c t. 4. (hidr. dial.) bazin, rezervor, parte a canalului între două ecluze. II. vb. tr. 1. a duce (animale vagabonde) la serviciul de ecarisaj; to ~ smb. (up) in a place a închide pe cineva într-un Ioc; (despre mărăciniş etc.) to ~ the field a ridica / a crea o barieră de netrecut în calea vânătorilor; (despre un călăreţ) to get ~ed a intra / a se vârî într-o încurcătură / într-un impas. 2. (dial.) a reţine (apa); a ridica un stăvilar (pe cursul unei ape). pound3 vb. A. tr. a sfărâma, a sparge, a zdrobi, a concasa (pietre, bulgări de pământ etc.); a bate cu maiul; a bătători (pământul); a pisa (un medicament); a strivi, a storcoşi (fructe); a burduşi, a ciomăgi, a cotonogi (pe cineva); ~ed sugar zahăr pudră; (amer. fam.fig.) to ~the asphalt a umbla haimana / haihui; (mil.) to ~ a position a bombarda o poziţie; a executa ciocane de foc asupra unei poziţii; to ~smth. to atoms / pieces a face ceva bucăţele / fărâme / zob; (fam.) to — an idea into smb.'s head a băga cuiva o idee în cap; to ~ out a tune on the piano a masacra o arie la pian (lovind clapele cu putere); to ~ out a letter on the type-writer a bate o scrisoare (la maşină) apăsând puternic pe clape; a masacra maşina de scris. B. intr. to ~ (away) at / on a bate / a lovi cu putere / a izbi în / Ia; to ~ (away) at the door a bate cu putere în uşă; feet were heard ~ing on the stairs se auziră paşi bocănind / tropăind pe scări; to ~ on the piano a zdrăngăni la pian, a masacra pianul. poundage1 ['paundid3] s. 1. procent de fiecare liră sterlină. 2. vama la livră. 3. (înv.) comision. 4. greutate în livre. poundage2 s. 1. închidere (a unor vite) în ţarc / ocol / obor. 2. taxă pentru eliberarea unui animal de la ecarisaj. pound cake ['paund keik] s. tort din ingrediente în cantităţi de o livră sau în cantităţi egale. pounder1 ['paunda1"] s. 1. lucru care cântăreşte una sau (în cuvinte compuse) mai multe livre; a six— un obiect greu de şase livre. 2. (mil.) tun cu ghiulea de una sau (în cuvinte compuse) mai multe livre. 3. lucru care valorează o liră sau (în cuvinte compuse) mai multe lire. pounder2 s. 1. pisălog; mai. 2. piuliţă. pounder1 s. (amer. sl.) poliţist care îşi face rondul. pound-foolish ['paundifu:li/] adj. v. p e n n y - w i s e. pound net [~ net] s. vârşă (plasă de pescuit informă de pâlnie).



power pour [po:r] I. vb. A. tr. 1. a turna, a vărsa; to ~ the wine into a glass a turna vinul în pahar; (fig.) to ~ cold water on smth. a tăia cuiva pofta de a (mai) face ceva, a-i răci cuiva entuziasmul pentru ceva; (fig.) to ~ oil upon troubled waters, to ~ oil on the (troubled) waters a potoli / a linişti spiritele; (fig.) to ~oiI on the fire / flame a turna ulei pe foc, a pune paie pe foc; (metal.) to ~ the metal a turna metalul. 2. to ~ down a revărsa; the sun ~s down its light and heat soarele îşi revarsă lumina şi căldura; to ~ forth v. t o ~ o u t; to ~ in a trimite, a arunca, a azvârli; (mar,) to ~ in a broadside a descărca o salvă; (mil.) to ~ in a volley a descărca o salvă; to ~ off a decanta; to ~ on a turna / a vărsa peste; ~ on the sauce turnaţi sosul pe deasupra; to ~ on the lye a turna lcşia (în apă); a opări (rufele) cu leşie; to ~ out a turna, a vărsa (ceai etc.); a da frâu liber (mâniei, sentimentelor etc.); a emite (valuri de. lumină, căldură, nori de fum etc.); please, ~ me out a glass of beer toamă-mi, te rog, un pahar eu bere; to ~ out the vials of one's wrath on smb. a-şi vărsa focul / a-şi descărca mânia pe cineva; to ~ out (one's) thanks a exprima mii de mulţumiri; to ~ out one's troubles a se descărca / a se uşura de necazuri (povestindu-le); to ~ out one's heart to smb. a-şi deschide / a-şi descărca / a-şi uşura inima în faţa cuiva, a spune cuiva tot ce are pe suflet / tot cc-1 apasă. B. refl. a se vărsa; the Danube ~s itself into the Black Sea Dunărea se varsă în Marea Neagră. C. intr. 1. (despre ploaie) a turna (cu găleata); (despre gloanţe) a ploua, a cădea cu nemiluita; it is ~ing (wet / with rain), the rain is ~ing plouă cu băşici, toarnă / plouă cu găleata; the water was ~ing into the ship apa năvălea în vapor; the water was ~ing from the roof apa şiroia de pe acoperiş; thousands of visitors were ~ing into the museum mii de vizitatori se scurgeau în muzeu; sunlight was ~ing through the window soarele scălda / inunda camera în lumină, lumina soarelui năvălea prin fereastră; (prov.) it never rains but it ~s o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. to ~ down (despre ploaie) a turna (cu găleata), a cădea în averse; to ~ forth v. t o ~ o u t; to ~ in a se scurge; letters were ~ing in on us am fost copleşit de o ploaie / de o avalanşă de scrisori; to ~ out a ieşi / a se scurge în valuri, a şiroi. II. s. 1. aversă de ploaie, ploaie cu băşici / cu găleata, ploaie torenţială, potop. 2. (metal.) culce. 3. (constr.) strat. pourboire ['pu:-bwa:r] s. (jr.) bacşiş. pouring ['po:rirj] I. adj. şiroind; în valuri; ~rain v. p o u r (II, 1). II. s. turnare, vărsare etc. v. p o u r (I). III. adv. leoarcă. pouring rain [~ 'rcin[ s. 1. ploaie torenţială / cu băşici. 2. (metal.) culee. pourparler [puo'pa:lei, pos-,'-'--, purparle, amer. puopa?'lci] s. (fr.) (mai ales pl.) tratative (preliminare). pout [paut] I. vb. A. tr. to ~ one's lips a-şi ţuguia buzele, a se bosumfla, a se îmbufna. B. mtr. 1. a fi bosumflat / îmbufnat, a face mutre. 2. (despre buze) a se ţuguia. II. s. mină / înfăţişare supărată / bosumflată / îmbufnată; bosumflare; îmbufnare; to be in the ~s, to have the ~s a fi supărat / bosumflat / îmbufnat. pouter ['pautarj s. 1. bosumflat, supărat. 2. porumbel cu guşă mare. poverty ['povati] s. sărăcie, lipsă; mizerie; penurie; (prov.) ~ is no vice sărăcia nu-i ruşine; ~ of ideas sărăcie / lipsă de idei. poverty-stricken [~.strikn, -ksn] adj. sărac, sărăcăcios, în mizerie. powder1 ['paudor] I. s. 1. praf, pulbere. 2. pudră. 3. praf de puşcă, pulbere; blasting ~ explozibil; dinamită; smokeless ~ pulbere fără fum; food for ~ carne de tun; not worth ~ and shot mai mare daraua decât ocaua, nu merită osteneala; put more ~ into it! trage / loveşte mai energie / cu mai multă putere! II. vb. A. tr. 1. a prăfui, a acoperi cu praf; a presăra cu pulbere etc.; a săra. 2. a pudra. 3. a puncta (un material). 4. a străpunge cu gloanţe. 5. a preface în pulbere; a pisa (zahăr). B. intr. 1. a se preface în pulbere. 2. a se pudra. powder2 s. (dial.) iureş, zor; to take a ~ (sl.) a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa. powder-box [~boks] s. cutie cu pudră. powder camera [~ -ksemars] s. (jiz.) cameră de pulberi. powdered fruit juice ['paudad -fru:t d3u:s] s. suc de fructe praf. powdered sugar [~ i/ug9r] s. zahăr praf; pudră de zahăr. powder-flask ['paudsflcKsk] s. corn pentru praful de puşca. powder-horn [~ho:n] s.v. p o w d e r - f l a s k . powder-house [~haus] s. pulberărie. powderiness fpaudarinis] s. pulverulenta. powder-magazine ['paudonisegorzim] s. 1. (mii.) depozit de exploziv; cameră de muniţie. 2. (mar.) oala pentru armament. powder mill [~ mil] s. fabrică de praf de puşcă. powder-monkey [~imAnki] 1. (ist. mar.) băiat care aduce pulberea pentru tun; servant. 2. (amer.) muncitor sabotor. powder-puff [~pAf] s. puf (pentru pudrat). powder-room [~ni(:)nij s. (amer.) toaletă pentru femei. powdery ['paudari] adj. 1. praf, pulbere. 2. prăfuit, plin de praf, acoperit cu praf. power l'pau9r] I. s. 1. putere, putinţă, posibilitate; to do all in one's ~ a face tot posibilul / tot ce este cu putinţă, a face tot ce stă în puterea sa; to the uttermost / utmost / best of my ~ cu toată puterea de care dispun, pe cât îmi stă în putere / putinţă; I have it in my ~ to, it lies in my ~ to am puterea / posibilitatea / putinţa să. stă în puterea mea să, sunt în stare să; as far as lies within my ~ în măsura în care pot, pe cât îmi c posibil, pe cât îmi stă în putere / putinţă; it is beyond / out of/ not in my ~(s) nu-mi stă în putere, c peste puterile mele, îmi depăşeşte posibilităţile (mele), e mai mult decât pot să fac / decât stă în puterea mea. 2. facultate; capacitate; talent; mental ~s facultăţi intelectuale / ale minţii; reasoning ~s putere de judecată, forţa raţionamentului; man of great intellectual ~s om cu mari capacităţi intelectuale; man of varied ~s om cu multiple aptitudini; (fiz.) ~ of absorption putere / capacitate de absorbţie. 3. forţă, tărie, putere; vigoare; (fam.) more ~ to your elbow! îţi doresc succes / reuşita / izbândă! 4. (tehn.) putere (a unui motor, microscop etc.), forţă (a unui magnet, a unei căderi de apă etc.); energie (electrică, hidraulică etc.); attractive ~ forţa de atracţie; motive ~forţă motrice; generation of ~ producere de energic; loss of ~ pierdere de energie; ~ supplied by a



 powerable



720



pox [poks] I. s. sifilis, frenţe; a ~ on you! lua-tc-ar ciuma! II. vb. tr. a îmbolnăvi de sifilis. poxed [pokst] adj. sifilitic; (fam.) căptuşit. pozzy t'pozi] s. (si.) 1. marmeladă. 2. (auslr. si.) post, funcţie; slujbă. ; praam [pru:m] s. v. p r a m 1 . practicability [.prrektika'biliti, -laţi] s. 1. posibilitatea de a executa / de a face / de a înfăptui ceva; înfăptuire. 2. practicabilitate. practicable ['prasktiksbl] aay. 1. posibil de executat / făcut l înfăptuit. 2. (despre şosea) practicabil. 3. de întrebuinţat. 4. (teatru, despre o uşă etc.). real, adevărat (nu numai ca decor). practicai ['praktiksl] adj. 1. practic; util, folositor. 2. de fapt, virtual; with ~unanimity aproape unanim, aproape în unanimitate. 3. bazat pe fapte. 4. (despre unele ştiinţe) aplicat. practical chemistry [~ 'kemistri] s. chimie aplicată. practicality [.prakti'kasliti] s. 1. caracter practic (al unui proiect etc.). 2. spirit practic. practicai joke ['pr£ektik.-?l d30uk] s. renghi, farsă; păcăleală; mistificare; glumă grosolană. practically arly. 1. ['przektitoli, -kli] practic, din punct de vedere practic. 2. de fapt, în realitate, în practică; ~speaking la drept vorbind, de fapt. 3. ['prsektikli, -koli] aproape; ~ no changes aproape fără schimbări. practicalness ['praktikalnis] s. v. p r a c t i c a 1 i t y. practice ['praîktis] s. 1. practică; practicare, profesare, exercitare (a unei profesiunii; the ~ of medicine exercitarea profesiunii de medic; no longer in ~ care nu mai practică / profesează; (yur.) the ~ of the courts jurisprudenţă, practică judiciară, practica instanţelor judecătoreşti; to put/ to carry a principle into ~ a pune / a aplica în practică un principiu; powerable ['paurabl] adj. posibil, eu putinţă. a practica un principiu. 2. obicei, practică, uz, regulă, sistem; to make a ~ of smth. a-şi powerboat f'paua bout] s. barcă cu motor; vas cu motor. face / a-şi crea un obicei din ceva; he makes it a ~ of getting up at six o'clock in the power brake [~ breik] s. 1. (auto) servofrână. 2. (metal.) stanţă / matriţă de îndoit. morning a luat obiceiul de a se scula / s-a obişnuit să se scoale la ora şase dimineaţa; power circuit [~ -s3:kit] s. (electr.) circuit electric. it is the usual ~ e un obicei curent. 3. (sport etc.) exerciţiu, practică; antrenament; it power consumer [~ koniSyu:ni3r] s. consumator de energie. takes years of ~ cerc ani de practică; it can only be learnt by a long ~ nu se învaţă power consumption [~ kan'SAmpJan] s. (tehn.) consum de energie. decât printr-o practică îndelungată I după ani întregi de practică; to be in ~ a fi antrenat power control [~ kon'troul, ~ 'kontroul] s. (tehn.) comandă mecanică. / în formă; to be out of ~ a nu fi antrenat / în formă; to get out of ~ a-şi pierde îndemânarea power-driven [~idrivn] adj. acţionat de (un) motor. power engineering [~ .en^i.niarirjj s. (electr.) 1. energetică. 2. reţea de protecţie legată / forma / antrenamentul, a-şi ieşi din mână; to do smth. for ~a face ceva pentru exerciţiu / pentru a se exersa; band ~ repetiţie de orchestră; choir ~ repetiţie de cor; (mii.) target la pământ. ~exerciţiu de tragere; (prov.) ~makes perfect meşterul la lucru se cunoaşte. 4. clientelă power equipment [~ iikwipmsnf] s. (tehn.) utilaj de forţă. ; (ae medic, notar etc.): 5. (mai ales pl.) practici, rnaşinaţiuni, intrigi; corupţie; corrupt power factor [~ ,fa;to r ] s. (electr.) factor de putere, cosinus de cp. ~s practici corupte, mijloace necinstite, corupţie, mituire, mită; sharp ~ conduită necinstită, power factor meter [— mta r ] s. cosfimetru. escrocherie, fraudă; faptă necuviincioasă, procedeu nedelicat. 6. (m«t.) metoda părţilor power feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans mecanic / automat. alicvatc. power fuel [~ fjusl] s. (auto etc.) combustibil, carburant.



motor puterea furnizată de un motor; under ~ sub presiune. 5. maşinism; the ~ has revolutionized modern industry maşinismul a revoluţionat industria modernă; the mechanical ~s maşinile simple. 6. putere, conducere, autoritate, atribuţie; the assumption of ~ luarea puterii; at the height of one's ~ în culmea puterii; absolute ~ putere absolută; executive ~ putere executivă; civil ~ autoritate civilă; to come (in)to ~ a veni la putere; to be in ~ a fi la putere; the party in ~ partidul la putere / conducere; to seize / to take ~ a pune mâna pe putere, a lua conducerea; to lodge ~ with smb. a acorda cuiva / a învesti pe cineva cu puteri depline; to have smb. in one's ~, to have ~ over smb. a deţine pe cineva în puterea sa, a avea putere asupra cuiva; to place oneself in smb.'s ~ a se da legat în mâinile cuiva; a se încredinţa protecţiei cuiva; ~ of life and death drept de viaţă şi de moarte; ~ of the sword puterea justiţiei; to act with full ~s a acţiona cu puteri depline / cu toată autoritatea; to furnish smb. with full ~s a acorda / a da cuiva puteri depline; this lies within his ~ intră în atribuţiile lui; to exceed one's ~s a-şi depăşi atribuţiile, a face abuz de putere; the ~s of a court atribuţiile unei curţi; the ~s that be puternicii / măririle zilei (de astăzi). 7. (bibi.) the ~s ţările, puterile; the angelic / heavenly ~s puterile divine / cereşti, armata îngerilor; the ~s of darkness forţele întunericului; merciful ~s!, by (all) the ~s! Cerule! sfinţi îndurători! 8. (fnv.) putere armată; military ~ forţa militară; naval / maritime ~ forţa navală. 9. (fam.) masă, mulţime, cantitate marc; a ~ of people o armată / un furnicar / o mare de oameni; to make a ~ of money a câştiga bani cu grămada; to do a ~ of work a munci cât şapte. 10. (mat.) putere (la care se ridică un număr); three to the fifth ~ trei (ridicat la) puterea a cincea; to the n ,h ~ Ia puterea n. II. vb. tr. a procura, a da, a furniza energie (cu daţ.).



powerful ['pausfulj adj. 1. puternic; care deţine puterea; care are influenţă/autoritate, influent; autoritar. 2. (fam.) mare, imens; a ~lot of money o grămadă de bani. 3. (despre mirosuri) penetrant; înţepător. powerfully [-i] aaV. cu putere, cu forţă. powerfulness [-nis] s. putere; forţă, vigoare. power gas ['pauo ga;s] s. (tehn.) gaz combustibil pentru motoare termice, gaz de generator. power hammer [~ ihami?r] s. (tehn.) ciocan mecanic. power-house [~haus] s. v. p o w e r - s t a t i o n . power input [~ tinput] s. (electr., tehn.) putere furnizată / de alimentare / de intrare; consum de putere. power jet [~ d3etj s. (tehn.) jet propulsiv. powerless ['pauolis] adj. fără putere / forţă, neputincios; fără autoritate. powerlessness [-nis] s. 1. neputinţă. 2. ineficacitate, lipsă de eficacitate (a unui remediu). power line ['paua Iain] s. 1. (tehn.) conductă principală. 2. (electr.) linie (de alimentare) electrică. power-loom [~Iu:m] s. (text.) război (de ţesut) mecanic. power plant [~ plu:nt] s. 1. (tehn.) centrală energetică / de forţă. 2. (electr.) instalaţie de forţă; centrală electrică. 3. (av.) grup motopropulsor. 4. (electr., mine) termocentrală. power play [ ~ pici] s. 1. (mii.) desfăşurare de forţe; concentrare de forţe. 2. (sport) joc ofensiv; masare de jucători. 3. (muz.) şlagărul emisiunii, piesă de rezistenţă. power-point [~point] s. (electr.) priză. power press ]~ preş] s. 1. (poligr. tehn.) presă mecanică. 2. (tehn.) forţă de presare. power-propelled [~ pro'peld] adj. (tehn.) cu propulsie mecanică; cu tracţiune mecanică; mecanizat. power pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de acţionare, inotopompă. power rating [~ rcitirj] s. (tehn.) putere maximă de regim, putere nominală. power resource [~ riiSo:s] s. sursă de energic. power saw [~ so:] s. (tehn.) ferăstrău mecanic. power shovel [~ ./«vi] s. (tehn.) excavator cu cupă dreaptă. power-station [~>steij>n] s. (electr.) centrală energetică; centrală electrică. power steering [~ istiarin] s. (auto) servodirecţie. power stroke [~ strouk] s. (tehn.) cursă activă / utilă. power tool [~ tu:l] s. (tehn.) maşină unealtă grea. power transformer [~ tra;nS'ib:mor] s. (electr.) transformator de forţă. power tube [~ tju:b] s. v. p o w e r v a 1 v e. power valve [~ vadv] s. (electr.) tub de putere (mare); tub de forţă. power water [~ iwo:t3r] s. 1. (tehn.) apă de exploatare. 2. (hidr.) apă sub presiune. powwow ['pauwau] I. s. 1. vraci, vrăjitor (la indienii din America de Nord). 2. sfat, consfătuire, ceremonie magică (la indienii din America de Nord). 3. (amer. fam.) întrunire politică; larmă. II. vb. A. intr. 1. a fi vraci / vrăjitor; a face vrăjitorie / farmece. 2. a trata, a duce tratative, a discuta. B. tr. a îngriji sau a vindeca prin mijloace rudimentare sau farmece.



practice firing [~ .faiorirj] s. (mii.) exerciţiu de tir / tragere. practice flight [~ flait] s. (av.) zbor de antrenament. practice match [~ mast/] s. (sport) meci de antrenament. practician [praîk'ti/an] s. practician. practise ['prasktis] vb. A. tr. 1. a face, a pune în practică, a îndeplini; to ~ what one preaches a face tu însuţi ceea ce sfătuieşti pe alţii să facă, a trăi în concordanţă cu convingerile sale. 2. a aplica, a întrebuinţa (o metodă ele). 3. a profesa, a exercita, a practica, a se ocupa de; to ~ law a face avocatură. 4. a exersa la (pian etc.), a face exerciţii de, a se antrena la. 5. (î«v.) a pune la cale, a încerca. B. intr. 1. a practica; a face practică. 2. a exersa, a face exerciţii, a se antrena. 3. to ~ upon a înşela, a fi de rea-credinţă faţă de, a profita de. practised [-t] adj. experimentat, cu experienţă; iscusit; ~ in smth. versat în ceva. practiser ]-3r] s. practician; he is a ~ of what he preaches aplică / face / pune în practică ceea ce predică. practising [-irj] adj. practicant, care practică. practitioner [prak'ti/ano', prok-] s. 1. doctor sau avocat practicant; general ~ doctor care face medicină generală (prese. G. P.). 2. (rar) profesionist. praedial ]'pri:diol] adj. v. p r e d i a l (I). praepostor [pri:'pr)st9r, amer. pri'p-] s. (scol.) monitor l elev din clasele superioare care supraveghează disciplina. praetor ]'pri:tor, -to;r] s. (ist. Romei) pretor. praetorial [pri(:)'to;ri3l, amer. pri'tou-j aay. (ist. Romei) prctorial. praetorian [pri(:)'tD:ri'n, amer. pri'tou-] adj., s. (ist. Romei) pretorian. , praetorium [pri(:)'to:riom, amer. pri'tou-] s. (lat., ist. Romei) pretoriu. pragmatic(al) ]pra;g'maetik(3l)] adj. 1. (fdoz.) (mai ales ~ic) pragmatic. 2. (mai ales ~ical) iniportun, supărător, care se vâră în toate. 3. (mai ales ~ical) dogmatic. pragmatics [prsg'mstiks] s. pl. (folosit ca sg.) pragmatică. pragmatic sanction [pra?g'ma?tik 'szenk/an] s. (ist.) sancţiunea pragmatică, lege de bază a statului, constituţie. pragmatism ['prasgmstizam] s. 1. (fdoz.) pragmatism. 2. importunitate; stăruinţă importună. 3. dogmatism. pragmatist ['pragmatist] s. (fdoz.) pragmatist. pragmatize ['prasgmstaiz] vb. tr. a explica logic (un mit.). prairie ['prsori] s. prerie. ' prairie chicken [~ it/ikin] s. (omit.) găinuşă-de-prerie (Tympanuchus sp.). prairie cocktail [~ .kokteil] s. (amer.) băutură cu un ou crud. prairie-dog [-dog] s. (zool.) câine-de-prerie (Cynomys ludovicianus), un fel de rozător. prairie hen [~ hen] s. v. p r a i r i e c h i c k e n . prairie schooner [~ >sku;nor] s. (amer.) căruţă cu coviltir, furgon (alprimilor emigranţi în America de Nord). Prairie State [~ steitj s. the ~ (amer.) (folosit ca supranume) Statul Illinois (S.U.A.). prairie wolf [~ wulf] s. (zool.) coiot, lup-de-prerie (Caniş latrans). praisable fpreizobl] adj. lăudabil, vrednic de laudă.



 721



praise [prciz] I. vb. tr. a lăuda; a (prea)slăvi, a preamări; to ~to the skies a ridica în slava cerului. II. s. laudă, elogiu; preamărire, slăvire; to be loud in smb.'s ~, to sing smb.'s ~s a ridica în slavă pe cineva, a preamări pe cineva; beyond all ~ mai presus de orice laudă; to give ~to a preamări (cu ac); to speak in ~ of a elogia (cu ac.),- to win high ~ a fi elogiat; a câştiga slavă. praiseless [-lis] adj. 1. fără laudă / elogii, neelogiat. 2. nevrednic de laudă. praiser [-ar] s. persoană care laudă / elogiază, elogiator; slăvitor, panegirist. praiseworthy [~tws:âi] adj. demn de laudă, lăudabil; meritoriu. Prakrit ['pra:krit] s. (lingv.) (limba) prakrit. praline ['pra:li:n] s. pralină. pram1 [pra:m] s. (mar.) barcă cu fundul plat. pram2 [prsm] s. 1. prese, de ia p e r a m b u l a t o r (1). 2. cărucior de lăptar împins cu mâna. prance [prams, amer. prans] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a se ridica în două picioare. 2. (jig.) a se făli, a se fuduli, a se umila în pene. 3. a umbla sau a călări cu un aer fălos. 4. (fam.) to ~ about / around a ţopăi; a se zbengui. B. tr. a face să se ridice în două picioare. II. s. 1. salt, săritură. 2. (fig.) mers mândru / fălos. 3. ţfig.) înfumurare, îngâmfare, fudulie. prandial ['pnendisl] adj. (glumeţ) de prânz. prang [prasn] (av. si.) I. s. avarie. II. vb. mtr. 1. a doborî un avion. 2. a distruge / a nimici obiectivul adversarului. prank1 [pr^rjk] s. poznă, năzdrăvănie, festă; escapadă, nebunie; to play ~s on smb. a) a face feste cuiva; b) a face dificultăţi cuiva. prank2 vb. A. tr. (mai ales to ~ out) 1. a găti, a dichisi. 2. a împodobi, a orna, a ornamenta. B. intr. a se găti, a se dichisi. prankish ['prsijkil] adj. capricios; şugubăţ; poznaş. prankster ['pra?rjkst;>r] s. poznaş, ghiduş. prase [prciz] s. (mineral.) cuarţ de culoarea prazului. praseodymium [pprciziou'dimiam, -si-] s. (chim.) prascodim. prat [pra?t] s. (amer. si.) şezut, dos. prate [preit] I. vb. A. intr. 1. a sta de vorbă / la taifas, a flecari, a trăncăni. 2. a trăda / a destăinui secrete; a vorbi prea multe. B. tr. a debita, a înşira, a îndruga. II. s. vorbărie, flecăreală, trăncăneală. prater ['prciuV] s. flecar, guraliv. praties ['preitiz] ş. pi. (irl.fam.) cartofi. pratincole ['pra?tirjkoul, 'prei-] s. (omit.) ciovică-roşcată (Glareola pratincola). pratique ['pra?ti(:)k, prse'tiik] s. (mar.) ridicarea carantinei. prattle ['pratl] I. vb. A. intr. a vorbi copilăreşte sau cu simplitate; a ganguri, a flecari, a trăncăni, a sporovăi, a bolborosi. B. tr. a spune (ceva) pe un ton copilăresc. II. s. vorbire copilărească; gângurit, flecăreală, sporovăială; bolboroseală. prattler [-ar] s. 1. flecar, vorbăreţ, vorbă-lungă. 2. copil. prawn [prxn] I. s. (zool.) crevetă. II. vb. mtr. a pescui crevete. praxis ['pr^eksis] s. (grec.) 1. practică; obicei. 2. (gram.) exemple (pentru exerciţii). pray [prei] vb. A. tr. a ruga, a se ruga de, a implora; a cerc stăruitor (cuiva); to ~smb. for smth. a cere stăruitor cuiva ceva. B. intr. 1. (rel.) a se ruga, a se închina. 2. a se ruga, a implora; he is past ~ing for nu-i mai poate ajuta nimic; ~! te rog! rogu-te!; (înv.) to ~ in aid of a chema în ajutor pe. praya ['prabj s. (anglo-ind.) chei, debarcader. prayer1 fpre3r] ş. 1. rugăciune, rugă. 2. rugăminte, implorare. prayer2 ['pre/V] s. 1. persoană care se roagă, rugător. 2. petiţionar, solicitator; jălbaş. prayer-book ['presbuk] s. 1. (bis.) carte de rugăciuni. 2. (mar.) piatră de bricuit. prayerful ['preaful] adj. 1. cucernic, evlavios, pios. 2. de rugăciune. prayer-nieeting ['prea.rniitirj] s. (rel.) serviciu (religios) săptămânal. preach [pri:t/] vb. A. mtr. 1. a predica. 2. a face morală. 3. to ~ at smb. a ţine cuiva predici, a face cuiva morală. B. tr. 1. a face, a ţine (o predică). 2. a predica, a propovădui, a învăţa. 3. to ~ down a vorbi împotriva (cu gen.); to ~ up a ridica în slavă. preacher ['pri:t/srJ s. predicator; propovăduitor. preachify ['pri:t/ifai] vb. intr. (peior.) a predica, a face morală. preachment ['priit/mantj s. (peior.) predică, morală, învăţătură. preachy ['pri:t/i] adj. (fam.) moralizator, didactic, căruia îi place să înveţe pe alţii. pre-acquaint ['pri:3'kweint] vb. tr. a informa (pe cineva) în prealabil. pre-acquaintance [-5ns] s. (with) cunoaştere prealabilă (cu gen.). pre-adamic [ipri:o'da?mik] adj. pre-adamic. pre-adamite [.prii'sedsmait, -'—] adj. v. p r c - a d a m i t i c. pre-adamitic [prbasds'mitik] adj. pre-adamit. preadmission ['pri:3d'mi/3n] s. (te/w.) admisic anticipată, avans la admisic. preadmonish i'pri:3d'monif] vb. tr. a preveni, a avertiza. preadmonition ['prijaxlm^'ni/^n, -mou'n-1 s. prevenire, avertizare. preamble [pri(:)'a;mbl] I. s. 1. preambul, introducere. 2. preambul, expunere de motive. II. vb. intr. a face un preambul. preamplifier [pri:'aemplifai3r| s. (electr.) preamplificator. preannounce [pri(:)a'nauns] vb. tr. a anunţa dinainte. preappoint [pri(:)9'p:>int] vb. tr. a fixa / a hotărî / a stabili dinainte. prearrange l'pri:3'reind3] vb. tr. a aranja dinainte. preassign [ipri:9'sain] vb. tr. a preatribui, a atribui dinainte. preaudience [pri(:)'D:dians] s. (jur.) dreptul (avocatului pledant) de a vorbi înaintea altuia. prebend ['preband] s. 1. (bis.) prebendă. venitul unui canonic. 2. pământ sau impozit care constituie prebende. prebendary [-pri, amer. şi -eri] s. (bis.) canonic.



preconize



pre-capitalist ['pri:'ka2pit3list, -ka'pit-, -kae'pit-] adj. pre-capitalist, dinaintea capita­ lismului. precarious [pri'kesrias] adj. 1. precar; nesigur, instabil. 2. primejdios, periculos. 3. tară bază / fundament, neîntemeiat, nefondat; nejustificat. 4. de la sine înţeles. 5. (jur.) revocabil. precatory ['prekatari, amer. si -tou-] adj. rugător, de rugăminte, de cerere. precaution [pri'ko:/5n, prs'k-] s. precauţiune; avertisment, prevenire; by way of ~ca precauţie; pentru orice eventualitate. precautionary [-ari] adj. de precauţie; ~ measures măsuri de precauţie. precautious [pri'ko:/as, pra'k-] adj. precaut, prevăzător. precede [pri(:)'si:d] vb. A. tr. 1. a preceda; a fi înaintea (cu gen.). 2. a avea precădere asupra (cu gen.), a trece înaintea (cu gen.). 3. a face să preceadă; a pregăti calea (cu gen.). B. intr. a preceda, a fi înainte. precedence [pri(:)'si:dans, 'presid-] s. 1. preecdare. 2. întâietate, prioritate, precădere; to take - o f a) a preceda (cu ac.); b) a avea precădere asupra (cu gen.). precedent I. ['president, rar 'pri:s-[ s. precedent. II. [pri'si:d5nt, 'presid-] adj. (rar) 1. care precede; condition ~ condiţie prealabilă. 2. care are întâietate / precădere. precedented ['prcsidpntid, rar 'pri:s-] adj. care are un precedent. preceding [pri(:)'si;din] adj. precedent, dinainte. precentor [pri(:)'sent9r] s. (bis.) dirijor de cor. precept ['pri:scpt] s. 1. precept, regulă; învăţătură, morală; poruncă. 2. ordin scris de a se ţine alegeri. 3. ordin pentru încasarea sau plata unor sume de bani. preceptive [pri'septiv] adj. de povaţă, de morală, moralizator. preceptor [pri'septs1"] s. preceptor, profesor. preceptorial [iprksep'tourial] adj. de preceptor; profesoral. preceptress [pri'septris, amer. şi -res] s. preceptoarc, profesoară. precession [pri'se/pn] s. (astron.) precesie. pre-Christian [prii'kristian] adj. pre-creştin, dinaintea creştinismului. precinct ['pri:sirjAt] s. 1. incintă. 2.pl. împrejurimi. 3. hotar, graniţă, limită. 4. (amer.) circumscripţie de poliţie; circumscripţie electorală. preciosity [ipre/i'asiti, -est-] s. preţiozitate, rafinament, subtilitate, fineţe; afectare (în stil, limbă). precious ['pre/as] I. adj. 1. preţios, scump; my ~î scumpul meu!; (peior.) a ~ friend you have been! grozav prieten mi-ai fost! 2. preţios, afectat, rafinat, de un gust rafinat. 3. (întăreşte sensul substantivului) (fam.) grozav, straşnic, teribil; do not be in such a ~ hurry nu te grăbi aşa de tare. II. adv. foarte, grozav; ~ little of it grozav de puţin. precious metals [~ 'metlzj s. pi. metale preţioase. preciousness ['prc/asnis] s. 1. mare preţ, valoare. 2. preţiozitate, afectare (în stil etc.). precipice ['prcsipis] s. prăpastie, abis, hău, genune. precipitable [pri'sipitebl] adj. (chim.) precipitabil. precipitance [pri'sipitans] s. grabă marc, pripă, precipitare. precipitancy [-i] s.v. p r e c i p i t a n c e . precipitant [pri'sipitant] I. adj. 1. care se precipită, care se prăvăleşte, care se aruncă în jos. 2. (chim.) care se precipită. 3. precipitat, subit, neaşteptat. II. s. (chim.) precipitat. precipitate I. [pri'sipiteit, pro's-] vb. A. tr. 1. a prăvăli, a arunca, a precipita. 2. a grăbi, a accelera, a precipita. 3. (chim.) a precipita. B. re/7, a se arunca în jos. C. intr. (chim.) a se precipita. II. [pri'sipitit, pra's-] s. (chim.) precipitat. III. [pri'sipitit, pra's-] adj. 1. grăbit, pripit, precipitat, nechibzuit. 2. subit, neaşteptat, brusc. precipitation [pri-sipi'tei/^n, pro-s-] s. 1. prăvălirc, precipitare. 2. grabă mare, pripă; pripirc. 3. (chim.) precipitare. 4. pi. (meteor.) precipitaţii. precipitin [pri'sipitin] s. (med.) precipitină, anticorp precipitant. precipitous [pri'sipitas, prs's-] adj. 1. abrupt, prăpăstios, râpos. 2. (rar) grăbit, precipitat. precis fpreisi:] s. (jr.) expunere scurtă; rezumat; compendiu; privire generală. precise [prî'sais, pra's-] adj. 1. precis, exact. 2. meticulos, migălos, scrupulos. 3. pedant. precisely [-li] adv. 1. exact, precis, cu precizie. 2. exact, întocmai, aşa e (că răspuns). preciseness [-nisj s. 1. precizie, exactitate. 2. meticulozitate. precisian [pri'si33n, pra's-] s. formalist, pedant. precisianism [-izam] s. formalism, pedanterie. precision [pri'si3^n, pra's-] ş. precizie, exactitate; - instrument instrument de precizie. precisionist [-ist] s. 1. puritan. 2. (lingv.) purist. precision mill [pri'si^pn mil] s. (metal.) cilindru calibrat. pre-cited ['pri:'saitid[ adj. mai sus amintit, sus-menţionat. preclude [pri'klu:d] vb. tr. 1. a exclude. 2. a împiedica, a opri; this will ~- me from coming aceasta mă va împiedica să vin. 3. a înlătura, a preîntâmpina; to ~ the danger of war a preîntâmpina primejdia războiului. preclusive [pri'klmsiv] adj. ~ of care împiedică (cu ac.). precocious [pri'kou/os, prs'k-] adj. 1. timpuriu; prematur. 2. precoce. precociously [-lil adv. precoce; cu precocitate. precociousness [-nis] s.v. p r e c o c i t y . precocity [pri'kositi, pra'k-j s. precocitate; coacere, maturizare timpurie. precognition ['pri:kog'nijan] s. (filoz. etc.) precunoaştere, cunoaştere anticipată. preconceive ['pri:k3n'si:v, ] vb. tr. a concepe dinainte; a anticipa judecata asupra (cu gen.). preconceived [-d] adj. (despre idei etc.) preconceput. preconception ['pri:kon'sep/5n, .pri:-] ş. prejudecată, idee preconcepută. preconcert ['pri:k3n's3:t, ipri;-J vb. tr. a pune la calc, a plănui dinainte; a se înţelege asupra (cu gen.). precondemn ['prrkan'dcm] vb. tr. a condamna dinainte. precondition I'priikan'di/an] s. condiţie preliminară, premisă. preconization ['pri.konai'zci/sn] s. (bis.) recunoaştere (a unui episcop nou-numit). preconize ['priikanaiz] vb. tr. 1. a preconiza. 2. a chema pe nume. 3. (bis.) a încuviinţa numirea (unui episcop).



 pre-conquest



pre-conquest ['prkkonkwest] adj. (ist. Angliei) anterior cuceririi normande (1066). pre-contract [~'kontra?kt] s. Our.) contract anterior (care împiedică încheierea unui nou contract). precooling [,pri:'ku:lirj] s. (tehn.) prerăcire; prerefrigerare. precostal ['pri:'kostl] adj. (anat.) pre-costal, din faţa coastelor. precursive [pri(:)'ko:siv] adj. v. p r e c u r s o r y . precursor [pri(:)'ko:sor] s. precursor, premergător, înaintaş. precursory [pri(:)'k9:sori] adj. premergător, vestitor; anterior, care precede. predacious [pri(:)'dei/os] adj. 1. de pradă; răpitor. 2. de animal de pradă; de pasăre răpitoare. predacity [pri(:)'djesiti] s. instinct de animal sau de pasăre de pradă. predate |pri:'deit] vb. tr. a antedata. predator ['predotor] s. animal de pradă, răpitor. predatory ['predoteri, amer. şi -touri] adj. jefuitor, prădător, prădalnic; de jaf; de pradă, răpitor. predecease [rpri:di'si:s] I. vb. A. intr. a muri înainte. B. tr. a muri înainte de. II. s. moarte anterioară altei morţi. predecessor ['pri:disesor, .prirdi's-] s. 1. predecesor, înaintaş. 2. strămoş, străbun. predestinarian [pridesti'nsorion] s. adept al doctrinei predestinării. predestinate [pri(:)'destineit] vb. tr. v. p r e d e s t i n e . predestination [pri(:)idesti'nei/5n, 'prbdes-] s. predestinare. predestine [pri(:)'destin] vb. tr. a predestina. predetermination ['pri:di'to:mi'nei/3n] s. predeterminare. predetermine ['pri:di'to:min, •pri:-] vb. tr. a predetermina, a hotărî dinainte, a sorti. predial [rpri:diol] I. adj. 1. funciar. 2. (despre avere) imobil. 3. (despre un sclav) legat de pământ. II. s. şerb, rob. predicable ['predikobl] (log.) I* adj. predicabil. II. s. categoremă. predicament [pri'dikomont, pro'd-] s. 1. (log.) categorie. 2. situaţie grea sau primejdioasă; hal. predicant [predikant] adj. care predică, de predicator. predicate I. ['predikeit] vb. tr. 1. (log.) a afirma. 2. a baza, a întemeia, a sprijini. II. ['predikit, -keit, 'pri:dikit] s. 1. (log.) afirmare. 2. (gram.) predicat; compound nominal ~ predicat nominal. predication [predi'kei/sn] s. 1. (log.) predicare, afirmare. 2. (gram.) predicaţie; verb of incomplete ~ verb cu predicaţie incompletă. predicative [pri'dikotiv, pro'd-, amer. 'prcdikeitiv] (gram.) I. adj. predicativ. II. s. nume predicativ. predicatively [-li] adv. (gram.) predicativ. predict [pri'dikt, pra'd-] vb. tr. a prezice, a prevesti, a proroci, a profetiza. predicted fire [pri'diktid Taior] s. (mil.) tragere după calcule. predicted interval [~ 'intoval] s. (mil.) distanţă calculată. prediction [pri'dik/sn, pro'd-] s. 1. prezicere, prorocire, prevestire. 2. (mil.) determi­ nare; calculele pentru tragere. predictive [pri'diktiv, pre'd-] adj. profetic; prezicător. predictor [pri'diktor, pra'd-] s. prezicător, proroc. " predilection [ipriidilekjan] s. predilecţie, înclinaţie. predispose ['prkdis'pouz, ipri:-] vb. tr. (to) a predispune (la). predisposition ['pri:.dispo'zi/an, ■prildis-] s. predispoziţie, înclinare, aplecare. predominance [pri'dominons] s. predominaţie, preponderenţă. predominant [pri'dominont] adj. predominant, preponderent. predominantly [-li] adv. cu precădere. predominate [pri'domineit] vb. intr. 1. (over) a domina (asupra cu gen.). 2. a predomina, a fi elementul predominant / principal. predominating [pri'domineitin] adj. predominant. predominatingly [-li] adv. cu precădere / preponderenţă, în număr covârşitor. pre-election ['pria'lek/sn] I. s. alegeri preliminare. II. adj. preliminar alegerilor. pre-eminence [pri(:)'erninons] s. preeminenţă, superioritate. pre-eminent [pri(:)'eminont[ adj. (pre)eminent, superior, care depăşeşte pe ceilalţi. pre-eminently [-li] adv. în primul rând, cu precădere. pre-empt [pri(:)'empt] vb. tr. (ec, jur.) 1. a cumpăra înaintea altora. 2. a lua în posesiune înaintea altora. 3. (amer.) a ocupa (teren) pentru a dobândi dreptul de preempţiune. pre-emption [pri'emp/an] s. 1. preempţiune, întâietate la cumpărare. 2. dreptul de preempţiune. preen [pri:n] I. vb. A. tr. 1. a-şi curăţa (penele) cu ciocul. 2. a tăia crengile (unui pom). B. re/l. a se dichisi, a se aranja, a se găti. II. s. 1. sulă, ac. 2. (teJtt.) maşină de scămoşat. pre-establish ['prns'tasbltf] vb. tr. a hotărî / a stabili dinainte. pre-examination ['prng'Zajmi'nciJanJ s. examen prealabil, examinare prealabilă. pre-exist l'prkig'zist] vb. intr. a preexista, a exista înainte. pre-existence [-sns] s. preexistentă. pre-existent [-mt] adj. preexistent. prefab ['pii:faeb] (fam.) I. adj. prese, de la p r e f a b r i c a t e d. II. s. casă / clădire prefabricată. prefabricate ['pri;'faebrikeit, -'—] vb. tr. a prefabrica. prefabricated ['pri:'fsebrikeitid] adj. prefabricat. prefabricated house [~ haus] s. casă / clădire prefabricată. preface ['prefis, -os] I. s. prefaţă, cuvânt înainte / introductiv. II. vb. A. tr. 1. a prefaţa (o carte), a scrie prefaţa (unei cărţi). 2. a începe, a face să preceadă; he ~d his speech with a bow se înclină înainte de a-şi începe discursul. 3. (despre un eveniment) a precede. B. intr. a face observaţii preliminare. prefatorial [,prefo'to:riol] adj. introductiv, preliminar. prefatory ['prefotori, amer. si -tou-1 aaV. v. p r e f a t o r i a l .



722



prefect ['pri:fekt[ s. 1. prefect. 2. (scol.) monitor / elev din clasele superioare care supraveghează disciplina. prefecture ['pri:fektjuor,-tjuor] s. prefectură. prefer [pri'fo:r, pro'f-] vb. tr. 1. a prefera; a ţine mai mult la sau să, a-i plăcea mai mult, a preţui mai presus. 2. a înainta, a avansa, a ridica în grad; a numi. 3. a prezenta, a adresa, a supune (o cerere etc.); a expune (o pretenţie).. preferable ['preforobl, rar pri'fo:r-, pro'fo:r-[ adj. preferabil. preferably ['preforobli] aaV. de preferinţă, cu deosebire. preference1 j'prefersns] s. 1. preferinţă; ~ of A to / over B preferinţă pentru A faţă de B; of the two this is my ~ din cele două o prefer pe aceasta. 2. lucrul căruia i se dă preferinţa. 3. întâietate, prioritate, precădere (mai ales la plata datoriilor). 4. tarif vamal preferenţial; imperial ~ privilegiu imperial (taxe vamale reduse pentru mărfurile exportate de Marea Britanie în Dominioane). preference2 s. preferans (joc de cărţi). preference shore [~ Io:', ~ /oor] s. (corn.) acţiune privilegiată. preferential [.prefo'ren/alj adj. 1. preferenţial, privilegiat. 2. (despre tarife vamale) preferenţial, redus. preferential shop [~ '/op] s. (amer.) întreprindere a cărei administraţie este obligată, conform înţelegerii cu sindicatul, să favorizeze pe membrii sindicatului (la angajări, înaintări etc.). preferment [pri'fo:mont, pro'f-] s. înaintare, avansare (în grad, demnitate). prefigurative ['prk'figjurotiv] adj. prefigurativ. prefigure [pri'figor] vb. tr. a prefigura, a zugrăvi, a reprezenta dinainte; a vedea în imaginaţie. prefigurement [pri'figomont] s. prefigurare. prefix ['pri:fiks] s. 1. prefix. 2. titlu. II. [şi -'-] vb. tr. 1. a adăuga la începutul (unei cărţi). 2. a prefixa, a pune înainte, a adăuga ca prefix. pregnable ['pregnobl] adj. care poate fi ocupat sau cucerit (prin forţă armată); vulnerabil. pregnancy ['pregnonsi] s. 1. sarcină. 2. fecunditate / bogăţie de idei; putere de imaginaţie etc. 3. calitatea de a fi semnificativ / sugestiv / puternic / pregnant sau nimerit. pregnant ['pregnant] adj. 1. gravidă, însărcinată. 2. bogat, rodnic, plin; ~ with consequences bogat în consecinţe. 3. semnificativ, sugestiv, puternic, pregnant, imaginativ, nimerit. 4. bogat în idei, imaginativ. prehensile [pri'hensail, amer. -sil] adj. (zool., despre membre, coadă) care poate apuca / prinde / strânge. prehistoric ['pri:/iis'torik, ipri:-] adj. preistoric. prehistory ['prk'histori] s. preistorie. pre-hurnan ['pri:hju:nion[ aay. anterior epocii când a apărut omul pe pământ. prejudge ['pri:'d3Ad3,-'-] vb. tr. a condamna dinainte. prejudice ['pred3udis, -d3«l-] I. s. 1. (against) prejudecată (împotriva cu gen.). 2. pre­ judiciu, pagubă, daună; to the ~ of, in ~ of în dauna (cu gen.); without ~ to smb. fără a dăuna cuiva. II. vb. tr. 1. (against) a predispune (împotriva cu gen.): 2. a pune la îndoială (un drept etc.). 3. a prejudicia, a cauza prejudicii (cu dat.), a dăuna, a vătăma. prejudiced [-t] adj. cu prejudecăţi, pornit. prejudicial [.pred3u'di/al, -d3o'd-] adj. (to) dăunător, vătămător, care cauzează prejudicii (cu dat.). pre-knowledge [pri:'nolid3] s. preştiinţă, cunoaştere anticipată. prelacy ['prelosi] s. (bis.) 1. episcopat. 2. the — prelaţii, arhiereii, episcopii. 3. conducerea episcopală a bisericii. prelate ['prclit, -lot[ s. (bis.) 1. prelat, arhiereu, episcop, vlădică. 2. (amer.) preot. prelect [pri'lekt] vb. intr. a ţine o prelegere sau o conferinţă. prelection [pri'lek/an] s. prelegere; conferinţă. prelector [pri'lektor] s. conferenţiar. preliminary [pri'liminori, pro'l-, -'liminri, amer. si -eri] I. adj. preliminar. II. s. (mai ales pi.) preliminarii, pregătiri; preliminaries of peace tratative de pace. preliminary examination [~ ig-zsemi'nei/an] s. examen de admitere; examen preliminar. prelude ['prelju:d, amer. si 'pri:-] I. s. 1. introducere la. 2. (muz.) preludiu. II. vb. tr. 1. a servi drept preludiu, a introduce, a preluda. 2. a începe. B. intr. 1. (muz.) a cânta un preludiu. 2. a începe, a preluda. prelusive [pri'lju:siv] adj. preliminar, introductiv. premature ['premo'tjuor, ,pri:m-, -'tjoor, -'tjo:r,'—] adj. prematur; nechibzuit, pripit, grăbit. prematureness [-nis] s.v. p r e m a t u r i t y . prematurity [ipremo'tjuiriti] s. prematuritate, faptul de a fi prematur. premeditated [priO'mediteitid] aay. premeditat, pregătit dinainte; chibzuit dinainte. premeditation [pri(:>medi'tei/on] s. premeditare. premier ['premio1"] I. s. 1. prim-ministru, premier. 2. (amer.) Secretar de Stat (ministru de Externe în S.U.A.). II. aay. pl. prim, întâi. premiere [pro'mjeoc] s. (jr. teatru) premieră. premiership ['premio/ip] s. funcţiunea I demnitatea de prim-ministru, preşedinţia consiliului de miniştri. premise I. ['premis] s. 1. (log.) premisă. 2. pl. (jur.) partea introductivă a unui document. 3. pl. local; to be consumed on the ~s de consumat în local. II. [pri'maiz, 'premis] vb. tr. a premiza, a începe prin a spune saw a scrie.' premiss ['premis] s. v. p r e in i s e (1,1). premium ['pri:miom] s. 1. primă (de asigurare). 2. recompensă, răsplată; to put a ~ on a încuraja (cu ac.), a stimula (cu ac.), a fi un îndemn la. 3. plata pentru învăţarea unei meserii / pentru ucenicie. ♦ at a ~a) (corn.) peste par, mai sus de preţul nominal; b) (fig.) cerut; foarte apreciat, bine cotat.



 723



premium bonds [~ bondz] ş. pi. obligaţii cu premii prin tragere la sorţi. premonition [.pri:ma'ni/3n, -mou'n-] s. 1. avertisment. 2. prevenire, premoniţie. premonitory [pri'monitori, amer. şi -touri] adj. care avertizează, prevestitor, premergător. pre-natal ['pri:'ncitl] adj. prenatal, dinaintea naşterii. pre-natal clinic [~ 'klinik] ş. maternitate. prentice ['prentis] s. (înv.) ucenic; to try one's ~ hand at a-şi încerca puterile la. preoccupation [pri(:)


presentative



presbyter ['prezbitar, amer. şi 'pres-] ş. (bis.) 1. membru al consiliului parohial. 2. preot, pastor. Presbyterian [iprezbi'tiarbn, amer. şi -pres-] adj., s. (rel.) prezbiterian. Presbyterianism [-izpin] s. (rel.) prezbiterianism. presbytery ['prezbiteri, amer. şi -teri, 'pres-] ş. (bis.) 1. prezbiteriu, casă parohială, 2. altar. 3. (fam.) pastori, preoţi. preschool I. [pri:'sku:l] I. adj. preşcolar; ~ child copil de vârstă preşcolară. II. s. ['--] un fel de grădiniţă de copii. prescience ['presians, -/is-, amer. şi 'pri:/ians] s. prevederea viitorului, preştiinţă. prescient ['presiant, -/ia-] adj. care prevede viitorul, prescientific [.prksaian'tifik] adj. preştiinţific, anterior concepţiilor ştiinţifice actuale. prescind [pri'sind] vb. A. tr. 1. a desparţi, a separa. 2. (from) a distrage atenţia (de la). B. intr. to ~ from certain considerations a face abstracţie de câteva considerente. prescribe [pri'skraib, pras-] vb. A. tr. 1. (med.) (to, for) a prescrie (cuiva); to ~ a medicine for a complaint a prescrie un medicament împotriva unei maladii. 2. a prescrie; a stabili, a stipula; a impune, a ordona. B. intr. (to, for) a revendica un drept (asupra cu gen.), a-.şi expune o revendicare / o pretenţie (asupra cu gen.). prescribed hour [pri'skraibd'aua1-] ş. (transporturi) oră oficială, oră de program. prescript ['pri:skript] s. prescripţie, ordonanţă, hotărâre. prescriptible [pris'kriptabl, amer. şi -ibl] adj. prescriptibil. prescription [pris'krip/pn, pras-] ş. 1. prescriere (şimed.); impunere, ordonare. 2. (med.) reţetă. 3. (şi positive ~) (jur.) prescripţie achizitivă; negative ~ prescripţiune. 4. (fig.) lege nescrisă. prescriptive [pris'kriptiv, pras-] adj. 1. prescriptiv, de prescripţie. 2. (ywr.) bazat pe dreptul de prescripţie sau pe un obicei vechi dobândit sau stabilit prin prescripţie. prescriptive grammar [~ 'grasma1"] s. gramatică normativă. presence ['prezns, amer. şi -ZPUS] s. 1. prezenţă; your ~ is requested at the lesson sunteţi rugat să asistaţi la lecţie; my ~ was requested at the meeting am fost invitat să particip la adunare; I hope you will honour us with your ~ at the ball nădăjduiesc că ne veţi onora cu prezenţa dumneavoastră la bal; in ~ of în prezenţa (cu gen.); in my ~ în prezenţa / faţa mea; ~ of mind prezenţă de spirit; to retain one's of mind a-si pierde calmul / sângele rece; to lose one's ~ of mind a-şi pierde calmul / cumpătul, a se pierde (cu firea); to be admitted to the Presence a fi admis în prezenţa Maiestăţii Sale, a fi primit în audienţă de Maiestatea Sa; (fam.) saving your ~ să nu-nii fie luat în nume de rău, nu vă fie cu supărare. 2. aer, înfăţişare, ţinută, exterior; to have a good ~, to be a man of fine ~ a avea un aer impunător / prestanţă, a impune prin ţinută / înfăţişare. presence chamber [~ rt/eimbar] s. sala de recepţie. present1 ['preznt] I. adj. 1. prezent, de faţă; to be ~at the lecture a fi prezent / a lua parte / a participa la conferinţă; all ~ applauded him toţi cei prezenţi / de faţă / toată asistenţa / toată sala 1-a aplaudat; the ~ company is always excepted (toţi) cei de faţă sunt întotdeauna exceptaţi / excluşi; to be ~ to oneself a avea prezenţă de spirit; to be ~ to the mind a stărui în minte; a fi (încă) proaspăt în memorie; (mil.) all ~ and correct toţi prezenţi (Ia raport); mister X, here ~ domnul X, aici de faţă. 2. actual, prezent, de faţă; the ~situation situaţia actuală / de faţă; the U.S. ~administration guvernul actual al S.U.A; the ~ year anul în curs; ~ fashion moda de acum / astăzi; at the ~ time în prezent, în epoca actuală, (în vremea de) astăzi; up to the ~ time până în prezent / în ziua de azi / azi; ~ value valoare actuală; question of ^interest problemă actuală. 3. de faţă, în chestiune; the ~ case cazul de faţă / în chestiune. 4. oportun; binevenit; eficace; a very ~ help in trouble un ajutor foarte binevenit la nevoie. II. s. 1. prezent; the ~ prezentul; up to / until the ~ până-n prezent; până-n momentul / clipa de faţă; for the ~ pentru moment, deocamdată; at ~ (înv.) at this ~ în prezent, în momentul / clipa de faţă; (înv.) at that ~ pe vremea aceea, atunci; (înv.) at the ~ a) v. a t t h i s ~; b) v. a t t h a t ~. 2. (com.) the ~ prezenta (scrisoare); by the ~ la timpul prezent. present2 s. cadou, dar; to send smb. smth. as a ~ a trimite cuiva ceva drept (un) cadou; to make smb. a ~ of smth., to give smth. to smb. as a ~ a dărui cuiva ceva; he gave it to me as a ~ mi-a făcut-o cadou; to make a ~ to smb. a face cuiva un cadou; (vânzătorului, când cumperi) it's for a ~ c pentru un cadou. present3 [pri'zent] vb. A. tr. 1. a prezenta (pe cineva); may I ~Mr. Brown? permiteţi-mi să vi-1 prezint pe UI. Brown; the winner was ~ed to the Queen câştigătorul a fost prezentat reginei. 2. (teatru) a pune în scenă: to ~ a new play next season a pune în scenă o piesă nouă în stagiunea următoare. 3. (corn.) a prezenta (pentru încasare etc.); to ~ a cheque for payment a prezenta un cec spre încasare; the waiter ~ed our bill ospătarul ne-a prezentat nota de plată. 4. a dărui, a oferi; they ~ed the gold cup to the winning team echipei învingătoare is-a dat cupa de aur; a dota; to ~ the school with a computer a dota şcoala cu un calculator. 5. a avea, a prezenta (o însuşire); it ~ed some difficulty prezenta o oarecare dificultate; she ~ed a most ludicrous appearance ea avea un aspect dintre cele mai comice; it ~s some interesting features arc / prezintă nişte trăsături interesante. 6. a prezenta, a înainta, a supune atenţiei; to ~ a petition to the Governor a înainta o plângere guvernatorului. 7. (mil.) ~arrns! prezentaţi armele! 8. (Br. rel.) a recomanda, a desemna (pentru a fi ales sau numit). 9. (jur.) a deferi. 10. a direcţiona, a îndrepta spre; he ~ed his back to the audience îşi întoarse spatele spre public. B. rej7.1. a se prezenta, a se înfăţişa; to ~ oneself at / for an examination a se prezenta la un examen; you must ~ yourself before the jury trebuie să te prezinţi în faţa juriului. 2. a apărea, a se ivi; a new opportunity has ~ed itself s-a ivit o nouă ocazie; to ~ oneself at a friend's party a-şi face apariţia la petrecerea unui prieten. presentable [pri'zcntabl. pra'z-] adj. prezentabil, aspectuos, arătos. presentation [iprezen'tei/pn, -zen-, amer. şi ipriizen-] s. 1. prezentare. 2. ofertă, oferire, dăruire. 3. reprezentare, prezentare, expoziţie. presentation copy [~ kopi] s. exemplar oferit de autor sau editor (în dar sau spre consultare). presentative [pri'zentativ] adj. sugestiv, interesant.



 present-day



present-day ['prczntdei] adj. actual, prezent. presentee1 [.prezan'ti:] s. 1. candidat (la un post, o parohie). 2. persoană prezentată la curte. presentee2 ş. persoană care primeşte un dar / cadou. presenter [pri'zentor, pro'z-] s. 1. prezentator, persoană care prezintă (pe cineva etc.). 2. persoană care oferă (un cadou etc.). presentient [pri'sen/iont, -Jsnt] adj. care are un presentiment, care presimte (un eveniment etc.). presentiment [ipri'zentimont, -i'se-] ş.. presimţire, presentiment. ;. presentive [pri'zentiv] adj. (despre un cuvânt) reprezentativ. presently ['prezntli, -zon-] adv. 1. curând (după aceea). 2. numaidecât, imediat, pe loc. 3. (înv.) neapărat, în mod necesar. presentment [pri'zcntmsnt] s. 1. (teatru) reprezentare, punere în scenă. 2. prezentare, expunere. 3. descriere, zugrăvire, portret. 4. (jur.) declaraţie, denunţare spontană (din partea juriului). 5. plângere, reclamaţic, jalbă. present participle ['preznt 'pa:tisipl] s. (gram.) participiu prezent. present subjunctive [~ s9b'd3Arjktiv] s. (gram.) conjunctiv / subjonctiv prezent. present tense [~ tens] s. (gram.) (timpul) prezent. preservability [pri.zaivo'biliti] s. conservabilitatc, păstrare. preservable |pri'z3:vobI] adj. conservabil, care se conservă bine. preservation [prez9(:)'vei/an] s. 1. apărare, ferire, prezervare, scăpare. 2. conservare, păstrare; in (a state of) fair ~ destul de bine conservat. 3. parc natural, teritoriu rezervat dezvoltării anumitor plante sau animale rare. preservative [pri'zo:votiv] I. s. 1. prezervativ; antiseptic, măsură de apărare. 2. conservant. II. adj. 1. prezervativ; care apără. 2. care conservă. preserve [pri'zs:v] I. vb. tr. 1. a apăra, a feri, a prezerva. 2. a conserva, a păstra; a face dulceaţă şau marmeladă de; a face conserve de. 3. a păzi de braconieri. II. s. 1. (mai ales pi.) conserve; dulceaţă; marmeladă. 2. parc natural; teren sau apă în care vânatul sau pescuitul este interzis. 3. (jig.) domeniu, sferă. 4.pl. ochelari. preserved [pri'za:vd] adj. 1. conservat. 2. (amer. fam.) beat, băut. preserved food [~ fu:d] s. conserve, alimente conservate. preserved meat [pri'zo:vd 'mi:t] s. carne conservată; conserve de carne. preserved-meat factory [~ -faektsri] s. fabrică de conserve. preserving fruit [pri'Z9:virj fru:t] s. fruct bun pentru a fi conservat. preside [pri'zaid] vb. intr. a prezida; to ~ at / over a meeting a prezida o adunare; he ~s at the piano el este pianistul. presidency ['prezid^nsi] ş. 1. funcţia / demnitatea de preşedinte (de republică sau comitet); preşedinţie. 2. (ist.) district (în India). president ['prezident] s> 1. preşedinte (de comitet, republică etc.); President of the Board of Agriculture ministrul Agriculturii. 2. director (al unui colegiu); rector (al universităţii în S.U.A.). 3. (amer.) director (al unei bănci etc.). 4. (ist.) guvernator (al unei colonii). president elect [~ i'lekt] ş. preşedinte ales dar care nu şi-a preluat încă funcţia. presidentess ['prezidontis, -zo-] ş. 1. preşedintă. 2. soţie de preşedinte. presidential bprezi'denfal] adj. prezidenţial, al preşedintelui, de preşedinte. presidentship ['prezid.Tnt/ip] s. 1. v. p r e s i d e n c y (1). 2. directorat (al unui colegiu); rectorat (al unei universităţi în S.U.A.). presider [pri'zaids1"] ş. preşedinte (la o şedinţă etc.). presidiary [pri'sidiori, -cri] adj. (mii., despre trupe) de garnizoană. presiding officer [pri'zaidirj Tis9r] s. (pol.) preşedinte de comisie electorală. presidio [pri'sidiou] s. (isr. mii.) fort (în America de Sud). presidium [pri'sidiom,-'zid-] s. prezidiu. presinter ['pri:'sintsr] vb. tr. (metal.) a presinteriza. presoak ['prk'souk] s. detergent pentru înmuiere (a rufelor). press1 [preş] I. vb. A. tr. 1. a apăsa, a presa, a strânge; to ~ smb.'s hand a strânge mâna cuiva; to ~smb. to one's breast a strânge pe cineva la piept; to ~the button a apăsa pe buton. 2. a stoarce (un fruct etc.). 3. (telm.) a presa; a străpunge prin presare; a imprima; a turti. 4. a călca (haine). 5. a presa, a împinge. 6. (nul.) a presa, a exercita o presiune asupra (cu gen.). 7. (fîg.) a presa, a exercita presiuni asupra (cu gen.),1 a încolţi, a hăitui. 8. a imprima, a lipi (timbre etc.). 9. (jig.) a împinge, a căuta să hotărască (să facă ceva). 10. (despre timp etc.) a presa; to be ~ed for time a nu avea timp. 11. a impune; to ~ one's opinion upon smb. a-şi impune cuiva părerea. B. intr. 1. a apăsa; a presa; a exercita 0 presiune şau (jig.) presiuni; 2. a turti. 3. a călea (cu fierul de călcat). 4. to ~ for acere, a pretinde (bani etc.); to ~ forward a se împinge în faţă / înainte. II. s. 1. apăsare, presare, strângere, comprimare; to give smth. a slight ~ a apăsa uşor pe ceva, a strânge uşor ceva; 1 gave his hand a slight ~i-am strâns uşor mâna. 2. îmbulzeală, înghesuială, aglomeraţie; to force one's way through the ~ a-şi croi drum / a răzbi prin mulţime; in the ~ of the fight în învălmăşeala luptei. 3. grabă, zor, urgenţă; a great ~ of work mare grabă din pricina lucrului; ~ of business urgenţa afacerilor. 4. (jig.) situaţie gravă / critică; nevoie, strâmtoare; jenă. 5. (telm.) presă, teasc. 6. (poligr.) presă; printing— maşină de imprimat; rotary ~ rotativă. 7. (po/igr.) imprimerie, tipografie. 8. (poligr.) imprimare, tipărire; tipar; in the ~, at ~ sub tipar; ready for ~ bun de tipar; gata pentru tipar; to pass a proof for ~ a da bun de tipar; "~" „bun de tipar"; to correct the ~, to read for ~ a face corectura. 9. the ~ presa, ziarele; liberty / freedom of the ~ libertatea presei; (fig. despre autor, carte etc.) to get a good ~ a avea presă bună, a fi primit favorabil de critică. 10. (sport) presiune, împins, forţă de strângere. press2 I. s. (amer. înv.) recrutare / înrolare forţată a marinarilor. pressable ['presabl] adj. (telm.) prcsabil. press-agency ['presicid3onsi] s. agenţie de presă / de informaţii, press-agent [~icid33nt] s. 1. agent de publicitate. 2. recenzent salariat, press baron [~ rbair^n] s. magnat al presei.



724



press beam [~ bi:m] s. (poligr.) presor. press bed [~ bed] s. 1. pat pliant. 2.v, p r e s s - b o x , press blanket [~ iblsenkit] s. (poligr.) bucată de stofă cu care se garnisesc cilindrii unei piese. pressboard |~bo:d, ~bo3d] s. 1. (telm.) preşpan. 2. carton presat. press-box [~boks] s. tribună rezervată presei. press-button ['presibAten] ş. 1. buton de sonerie. 2. buton de mănuşă (care se închide prin apăsare). 3. (auto) buton de presiune. press-button age [~ eid3] s. era automatizării. press cake ['preş keik] s. 1. turtă, chec. 2. (telm.) turtă de ulei. 3. (chim.) turtă de presare. press campaign [~ kamiipein] ş. campanie de presa. press chamber [~ .t/eimbor] s. (telm.) cameră de presiune (la presa de cărămizi). press check [~ t/ek] s. (poligr.) presor. press-clipping [~iklipirj] s. tăietură din ziar. press conference [~ -konforons] ş. conferinţă de presă. press copy [~ rknpi] I. s. 1. copie (a unei scrisori) făcută la biroul de copiat acte. 2. exemplar pentru presă. 3.pl. serviciu de presă. II. vb. tr. a face o copie (a unei scrisori) la biroul de copiat acte. press corrector [~ ka'rckta1"] s. (tipogr.) corector. press-cutting [~ikAtirj] s. v. p r e s s - c l i p p i n g . press die [~ dai] s. (metal.) poanson de presare. pressed brick ['prest 'brik] s. (telm.) cărămidă presată. pressed coal [~ 'koul] s. brichetă'(de cărbune). pressed peat [~ *pi:t] ş. brichetă de turbă. pressed thread [~ 'Gred] s. (text.) filet rulat. presser ['presat s. 1. (telm.) presă. 2. (poligr.) val de presare. 3. (tex/.) deget presător. 4. (te/uf.) muncitor la presă sau teasc. 5. prespapier. presser roii [~ roulj s. (tehn: etc.) rolă de presiune. press filter [~ -fiItor] s. (telm.) filtru de presiune. press-fit [~fitj vb. tr. (telm.) a cala la presă. press form [~ fo:m] s. (telm.) formă de presare. press forward [~ To:wod] s. (mii.) înaintare (a unei armate). press-gallery [~iga;IoriJ s. lojă, bancă sau tribună a presei (la congrese etc.). press gang [~ gasrjg] s. (ist.) detaşament pentru recrutare cu forţa (mai ales a mari­ narilor). press house [~ haus] s. cramă; teasc. pressing ['presinJI. adj. care presează, presant etc. (v. p r e s s 1 1 ) . II. s. 1. presiune; strângere; tescuirc. 2. stăruinţă, insistenţă; revendicare (a unei datorii etc.). pressing force [~ fo:s] s. presiune; forţă de apăsare / compresiune. pressing machine [~ mo>/i:n] s. maşină de călcat. pressingness ['presirjnis] s. urgenţă, necesitate, stringenţă. pressing pump ['presirj pAmp] ş. v. p r e s s p u m p. pressing roller [~ 


 725



pressure feed [~ fi:d] s. 1. (auto) alimentare sub presiune. 2. (tehn.) transport prin presiune. pressure-gauge [~gcid3J s. (tehn.) manometru. pressure group [~ gru:p] s. (amer.) grup de presiune. pressure gun [~ gAii] s. (auto) pompă de gresaj, tecalemit. pressure hose [~ houz] s. (tehn.) furtun pneumatic. pressure indicator ['pre/ar iindikcitor] s. v. p r e s s u r e g a u g e . pressure oiler ['pre/or oils1-] s. (tehn.) mecanism de ungere servo. pressure reducer valve ['pre/a ri-djmsa va?lv] s. (tehn.) supapă de reducţie (a presiunii). pressure switch [~ swit/j s. (electr.) întrerupător cu buton; întrerupător pneumatic. pressure tester [~ did3i'tei/3n] s. prestidigitaţie. prestidigitator [iprcsti'did3iteit3r] s. prestidigitator. prestige [pres'ti^, amer. şi 'prestid3] s. (jr.) prestigiu, autoritate (morală), vază, consi­ deraţie. prestigious [pres'tid3i3s] adj. prestigios; respectat, preţuit. prestissimo [pres'tisimou] adj., adv., s. (muz.) prestissimo. presto ['prestou] adj., adv., s. (muz.) presto; hey ~, pass! hocus-pocus! presumable [pri'zjumiabl, pra'z-] adj. de presupus. presumably [-i] adv. probabil, cu titlu de presupunere, poate, pesemne; după cum se pare; ~ he will come probabil că va veni. presume [pri'zjmm, prs'z-] I. vb. A. tr. 1. a presupune, a socoti, a-şi închipui, a bănui (că); we must ~ it to be true trebuie să ne închipuim că e adevărat. 2. a-şi permite, a-şi lua libertatea, a-şi îngădui; to ~ to do smth. a-şi îngădui să facă ceva; may I ~ to advise you? pot să-mi îngădui să te sfătuiesc?; I ~ to think that îndrăznesc să cred că. B. intr. 1. a presupune, a se duce cu închipuirea, a face o presupunere. 2. a se încumeta, a-şi lua permisiunea; to ~ too far a merge prea departe. 3. to ~ on / upon a se lăsa în nădejdea (cu gen.), a pune temei pe, a se bizui pe; he ~d on their credulity s-a bizuit pe naivitatea lor; he ~s too much on himself are o părere prea bună despre sine, e un prezumţios. presumed [-d\adj. presupus, pretins, socotit. presumedly [-idli] adv. probabil, cu titlu de presupunere; pesemne. presumer [-or] s. prezumţios, înfumurat, încrezut. presuming [-in] adj. 1. încrezut, prezumţios, îngâmfat, înfumurat. 2. cutezător, îndrăzneţ, impertinent. presumption [pri'zAmp/sn, prs'z-] s. 1. presupunere, supoziţie; there's strong ~ against it -c puţin probabil, e îndoielnic. 2. (filoz-, jur.) prezumţie. 3. prezumţie, înfumurare, îngâmfare. 4. cutezanţă, îndrăzneală, impertinenţă; pardon my ~ iartă-mi îndrăzneala. presumptive [pri'zAmptiv, pra'z-J adj. prezumtiv, presupus; bănuit; (jur.) ~ evidence proba prezumtivă; heir ~ moştenitor prezumtiv. presumptively [-li] adv. prin presupunere; presupus, prezumtiv. presumptuous [pri'zAmptjuss, pra'z-J adj. 1. prezumţios, încrezut. îngâmfat, înfumurat. 2. îndrăzneţ, impertinent. presumptuously [-îi] adv. 1. cu îngâmfare; înfumurat, încrezut. 2. cu îndrăzneală, cu obrăznicie; cutezător; impertinent. presumptuousness [-nis] ş. 1. înfumurare, îngâmfare, prezumţie. 2. îndrăzneală, cutezanţă; obrăznicie. presupposal [tpriiso'pouzal] s. presupunere, bănuială, închipuire. presuppose [ipri:ss'pouz,'—'-] vb. tr. 1. a presupune, a bănui, a crede. 2. a implica, a cuprinde, a conţine; effects ~ causes efectele implică existenţa cauzelor. presupposition [-pri:SAp3'zi/3n] s. presupunere, supoziţie, bănuială. presurmise ['pri:'s3:maiz] I. s. părere prealabilă; presupunere. II. vb. tr. [-'--'-] a porni de la o ipoteză sau idee prealabilă. pretence [pri'tens] s. 1. pretext, subterfugiu; under the ~of sub pretext că sub pretextul (cu gen.). 2. şiretlic, amăgire; by false ~în mod fraudulos, prin înşelăciune. 2. pretenţie, cerere; exigenţă, to make no ~ (of) a nu avea pretenţie (la). 4. pretenţie, ostentaţie. 5. simulacru, simulare, prefăcătorie, mască; to abandon the ~ a-şi scoate masca, a lăsa să-i cadă masca; to make ~ of doing smth. a se preface că face ceva. pretend [pri'tendj vb. A. tr. 1. a simula; a face pe; to~Iove to smb. a simula dragoste faţă de cineva, a se preface că iubeşte pe cineva. 2. a pretexta, a întrebuinţa ea pretext. 3. a pretinde, a reclama, a revendica. B. mtr. 1. (to) a tinde, a aspira (Ia). 2. (to) a avea pretenţie (Ia). 3. a se preface, a se preface cinstit. pretendant [-snt] s. v. p r e t c n d e r. pretendent [-ant] s. v. p r e t e n d e r . pretender [~3r] s. 1. prefăcut, făţarnic; închipuit, încrezut; he is a ~to philosophy e un filozof închipuit. 2. reclamant, persoană care revendică. 3. pretendent, aspirant, candidat; (în istoria Angliei) the age of ~s domnia lui Hemic al VII-lca; the Old Pretender James Edward Stuart, fiul lui James al II-Ica. pretense [pri'tens, 'pri:tcns] s. (amer.) v. p r e t e n c e . pretension [pri'ten/pn] s. 1. (to) dorinţă ambiţioasă (de a), pretenţie (la); a man of no ~s un om Iară pretenţii. 2. drept, titlu, pretenţie justificată; to have some ~s a avea oarecare drepturi. 3. înfumurare, îngâmfare. 4. declaraţie, aserţiune, afirmaţie. 5. prefăcătorie. pretentionless [-lis] adj. 1. modest, fără pretenţii. 2. fără fumuri, neîngâmfat.



preventive



pretentious [pri'tcnfcs] adj. pretenţios; afectat, nefiresc; a ~ man a) un om pretenţios; b) un snob; to speak in ~ language a rosti fraze pompoase. pretentiously [-li] adv. pretenţios; afectat, nefiresc. pretentiousness [-nis] s. pretenţie; aer pretenţios; înfumurare, afectare. preterhuman [tpri:t3(:)'hju:m3n] adj. supraomenesc. preterit(e) ['preterit] I. s. (gram.) preterit. Past (tense). II. adj. trecut, vechi; de altădată. preterition [-prets'ri/pn] s. v. p r e t e r m i s s i o n (1,4). preteritive [pri'tcritiv[ adj. (gram.) folosit (numai) la preterit; care exprima trecutul. pretermission bpriitsO'mi/an] s. 1. omisiune, scăpare (din vedere). 2. neglijenţă, nepăsare; ~ of duty purtare neglijentă în serviciu. 3. întrerupere, suspendare. 4. (ret.) preterit iu ne. pretermit [.pri:t3(:)'mit] vb. tr. 1. a omite, a scăpa din vedere, a sări peste, a nu menţiona, a nu pomeni. 2. a neglija, a nu mai vedea de, a nu îngriji îndeajuns de. 3. a întrerupe, a părăsi temporar (un obicei etc.), a suspenda. 4. a face ineficace, a lipsi de efect. preternatural [nik] adj. (lingv.) pretonic, înainte de accent. prettification [pritifi'keijpn, -fi'k-] s. (fam.) înfrumuseţare. prettify ['prîtifai] vb. tr. (fam.) a înfrumuseţa, a împodobi; a găti, a decora. prettifying [-in] s. v. p r e t t i f i c a t i o n . prettiness ['pritinis, rar 'prut-j s. drăgălăşenie. prettish ['priti/1 adj. (fam.) destul de drăguţ. pretty ['priti, rar 'pruti] I. adj. 1. frumuşel, drăguţ, drăgălaş; încântător; to make oneself ~ a se alinta, a se răsfăţa. 2. (mai ales peior.) grozav, straşnic; a ~ business! frumoasă / grozavă treabă!; we're in a ~ mess! bine am căzut; ce încurcătură! (si.) ~ go situaţie critică. 3. (fam.) destul de mare; destul de mult; destul de însemnat; a ~ penny / sum o sumă frumuşică; a ~ long while destul de îndelung. 4. dibaci, iscusit. 5. (înv., despre soldaţi etc.) voinic; curajos, brav. II. s. 1. (fam,, în vocative) my ~ drăguţul / scumpul meu. 2. bibelou; ornament, podoabă. 3. pl. lenjerie fină. 4. voinic, viteaz; my pretties bravii mei. III. adv. (însoţind un adjectiv sau un alt adverb) destul de, îndeajuns de; cam; ~ much destul de mult; I feel ~ sick about it m-aiu cam săturat; ~ much the same thing aproape acelaşi lucru. IV. vb. tr. (şi to ~ up) a înfrumuseţa; a da un aspect mai frumos (cu dat.); a da aspect comercial (cu dat.). pretty-by-night [~bai'nait] s. (bot., amer.) noptiţă, norea. barba-împăratului (Mirabilis jalapa). pretty prettiness [~ -pritinis] s. fasoleală. afectare lipsită de gust. pretty-pretty Hpriti] I. adj. afectat, dulceag; just a ~ face o faţă de păpuşă. II. s. pl. bibelouri; ornamente, podoabe. pretzel ['pretssl] s. (germ.) covrigcl sărat; salcu, sărăţica. prevail [pri'veil, pra'v-] vb. in/r. 1. a predomina, a precumpăni, a domina, a prevala. 2. a trece peste, a prevala, a învinge. 3. a fi răspândit, a exista (în număr mai inare decât altceva). 4. to ~over / against a triumfa asupra (cu gen.); to ~up(on) a impune o hotărâre (cuiva), a convinge (pe cineva), a îndupleca (pe cineva); I ~ed on him not to fight 1-am convins să nu se bată; he was ~ed upon by his friends to prietenii săi l-au convins să: easy to be ~ed upon uşor de convins. prevailing [pri'veilin] adj. 1. predominant; precumpănitor. 2. dominant. 3. curent. 4. eficace. prevalence ['preplans] s. 1. prevalare, preponderenţă, precumpănire. 2. predominare; propagare, răspândire, extensiune. prevalent ['prevabnt] adj. 1. preponderent; precumpănitor. 2. predominant; (larg) răspândit, extins. 3. eficace. prevalently [-li] adv. în general; predominant. prevaricate [pri'vaerikcit] vb. intr. 1. a ocoli adevărul (în vorbă sau purtare); a fi evaziv; a fi echivoc; a vorbi în doi peri; a minţi. 2. a proceda împotriva datoriei şi a conştiinţei. prevaricating [pri'vrerikeitin] I- adj. înşelător, mincinos. II. s. v. p r e v a r i c a t i o n . prevarication [priivieri'kei/^n] s. ocolire a adevărului, atitudine evazivă; echivoc; tergiversare; minciună. prevaricator |pri'va?rikeit9r] s. 1. şiret, viclean. 2. intrigant. 3. mincinos. prevenancy ['prevpnansi] s. (rar) 1. purtare prevenitoare, complezenţă, serviabilitate, politeţe, cavalerism. 2. serviciu. prevenient [pri'vimiant] adj. 1. precedent; antecedent; prealabil. 2. preventiv. prevent vb. tr. [pri(:)'vcnt] 1. a preveni, a preîntâmpina; a proteja împotriva (cu gen.), a pune la adăpost de. 2. (tnai ales cu f rom) a opri, a împiedica; a nu admite, a nu permite, a nu îngădui; they ~ed him from entering l-au împiedicat să intre. 3. (jur.) a anticipa. preventable [-abl] adj. evitabil, care poate fi împiedicat, care poate fi oprit. preventative [-stiv] adj. s.v. p r e v e n t i v e . preventer [sr] s. 1. persoană care împiedică, care pune beţe-n roate etc. 2. piedică, obstacol, stavilă. preventible [-obi, -ibl] adj. v. p r e v e n t a b l e . prevention [pri'ven/an, pra'v-] s. 1. prevenire, preîntâmpinare; (prov.) ~ is better than cure paza buna trece primejdia rea; ~ of accidents prevenirea accidentelor; tehnica securităţii; society for the ~of cruelty to animals societatea pentru protecţia animalelor; by way of ~ ca precauţiune. 2. remediu profilactic, piedică, obstacol. preventive [pri'ventiv, pra'v-] I. adj. 1. (med.) preventiv, profilactic. 2. anticoncepţional. 3. care luptă împotriva contrabandei. II. s. 1. măsură preventivă, mijloc profilactic. 2. (mar.) paza coastelor.



 preventive custody



726



(însemnându-i numele pe listă). 10. a coase (o pânza). 11. (m«r.) to ~ the ship's position preventive custody [~ kAStodi] s. (jur.) detenţie preventivă. a aşeza punctul pe o hartă. 12. to in / off / out a planta (butaşi); to ~up a) a ciuli (urechile); Preventive Service [~ 'soivis] s. (mar.) pază de coastă, apărarea coastei. b) a tencui (un zid etc.). B. intr. 1. a produce înţepături; a simţi înţepături; a fi înţepător; preventorium [ipri:ven'to:riDm] s. (med.) preventoriu (antituberculos). preview ['pri:'vju:,'--] s. film anunţ, forşpan; rulare din filmul pentru care se face my toe is ~ing with the gout mă înţeapă talpa piciorului din cauza podagrei. 2. (înv.) (on, forward) a da pinteni, a galopa. 3. a produce o durere vie. 4. (despre turnuri ascuţite) reclamă. previous ['prnviss] I. adj. 1. precedent, anterior, plecat înainte (în timp sau ordine); a se ridica în înaltul cerului. 5. (si to ~ up) a se găti, a se împopoţona. 6. (despre vin) the ~ question întrebare pusă pentru a se decide votarea unei chestiuni (în parlament). a se înăcri. 7. to ~ out a apărea, a se ivi, a se arăta; to ~ up a) (despre vânt) a se înteţi; 2. (fam.) făcut în grabă, dat peste cap, prematur; nechibzuit; you have been a little too b) a sta ridicat, a sta în sus. prick-eared ['prikiod] adj, 1. cu urechile ridicate în sus I ascuţite / ciulite. 2. .,cu urechile ~ te-ai cam grăbit. II. prep. ~ to înainte de; he had called ~ to writing a făcut vizita neacoperite de păr" sau „ciulite" (poreclă dată puritanilor în sec. al XVII-lea). înainte de a scrie. prick-ears [~isz] s. pl. 1. urechi ridicate în SUS / ciulite. 2. (fam.) cu ochii în patru, Previous Examination [~ igiza^rai'nei/an] s. examen preliminar de admisibilitate (primul numai ochi şi urechi. examen pentru titlul de B. A., la Universitatea din Cambridge). pricked drawing ['prikt .dra:irj] s. tipar de broderie de pe care se scot copii cu pumnicea. previously ['pri:viosli[ adv. anticipat, (mai) înainte, în prealabil, dinainte; two months pricked pattern [~ 'paHsn] j . v . p r i c k e d d r a w i n g . ~cu două luni (mai) înainte. pricker ]'prikor] s. 1. instrument de înţepat / împuns; sulă. 2. v. p r i c k (1,1). 3. (fam.) previousness ['prirviosnis] s. 1. (rar) anterioritate; prioritate. 2. (fam.) pripă, grabă, ghimpe, spin. 4. colţar (de urcat pe gheţari). 5. (ist.) călăreţ rapid, călăreţ uşor. 6. (mar.) lipsă de chibzuială. sulă de velar. ' previse [pri'vaiz] vb. tr. 1. a prevedea; a prevesti, a prezice. 2. a preveni, a avertiza. pricker lamp ['prika lasmp] 5. (mine) lampă de mină (cu dispozitiv pentru curăţarea prevision [pri(:)'vi3Pn] s. 1. previziune, prevedere. 2. prezicere. fitilului). prevocational [iprnvou'keijanl] adj. (scol.) care precedă şcoala profesională. pricket ['prikit, -et] s. 1. cerb de un an. 2. vârf ascuţit în care se fixează lumânarea la prevue ['pri:vju:J s. (amer.) v. p r e v i e w . r pre-war ['pri: wo: ,'—) I. adj. antebelic, dinainte de război. II. adv. (si.) înainte de sfeşnic. pricking ['prikirj] s. 1. operaţie prin care se face un desen înţepând modelul cu acul. război; for a long time ~ (cu) mult timp înainte de război. 2. punctare. prex [preksj s. (amer. si.) prezident. pricking note [~ nouţ] s. (mar.) adeverinţă de la vamă. prexy ['preksl] s. v. p r e x. prey [prei] I. s. 1. pradă, vânat; bird of ~ pasăre răpitoare / de pradă. 2. (fig.) pradă, pricking-out machine f~ 'aut ma./im] s. (agr.) maşină de repicat. victimă, jertfă; to become / to fall a ~ to smb. a cădea pradă cuiva. II. vb. intr. t o ~ pricking pin f~ pin] s. (poligr.) ac de punctat. o n / u p o n a) a înhăţa (vânatul); b) a înşela, a amăgi, a trage pe sfoară (cu ac); prickle ['prikl] I. s. 1. (bot.) spin, ghimpe mic. 2. ac (al ariciului). 3. bubuliţă. 4. coş c) a tortura, a chinui, a frământa (cu ac.); his misfortune ~s on his mind nenorocirea de nuiele (pentru nuci). 5. cincizeci de funzi de alune. II. vb. A. tr. 1. a înţepa, a împunge; îl apasă; d) a tăbărî asupra (cu gen.), a se arunca asupra (cu gen.). a străpunge. 2. a instiga, a aţâţa. •*■ to ~the skin a face pielea ca de gâscă. B. intr. 1. a simţi, a încerca un junghi. 2. a fi ţepos. preyer ['preia1"] s. spoliator; devastator. prickled ['prikld] adj. cu spini / ghimpi; cu ţepi; spinos, ghimpos. priapism ['praiopizamj s. 1. (med.) priapism. 2. desfrânare, destrăbălare. pribble-prabble ['pribl 'praibl] s. flecăreală, trăncăneală. pricklinesss ['priklinis] s. caracter spinos / ghimpos (şi fig.). price [prais] I. s. 1. preţ: cash ~ preţ în bani peşin; cost ~ preţ de cost; trade ~ preţ prickly ['prikli, -kali] adj. 1. (despre plante, animale etc.) acoperit cu ţepi, ghimpos, de fabrică; above / beyond / without ~ nepreţuit, fără preţ; at a ~ la preţ (ridicat); you spinos. 2. înţepător. 3. plin de bubuliţe. can buy it at a ~ poţi să-1 cumperi dacă dai preţul (cerut); at any ~ cu orice preţ, orice prickly heat [~ rhi:t] s. (med.) soi de erupţie (a europenilor la tropice). s-ar întâmpla; not at any ~ pentru nimic în lume; (fnv.) of great ~ preţios, de mare preţ; prickly pear (cactus) [~ 'pes' ('kaektas)] s. (bot.) specii de cactus, broască, limba-soacrei (com.) average ~ preţ mijlociu; (com.) cutting ~ preţ de nimic; (com.) estimated ~ preţ (Opunlia ficus-indica şi alte specii de O.). de evaluare; (com.) fixed ~ preţ fix; (com.) gross ~ preţ bruto; (com.) net ~ preţ neto; prick-me-dainty ['prikmi:'dcinti[ (scol.) I. aay. mofturos; afectat. II. s. mofturos; afectat. (com.) detail ~ preţ de detaliu; (com.) selling ~ preţ de vânzare; (com.) set / settled ~ prick punch ['prik pAntf] s. (tehn.) punctator de / pentru trasare. preţ ferm; (fig.) to set a high ~ on a face mare caz de; what is the ~? cât costă? care prickwood ['prikwud] s. (bot.) salbă-moale, voniceriu (Euonymus europaeus). este preţul?; to bear too high a ~ a costa prea mult; the ~gocs down preţul scade; to keep pride [praid] I. s. 1. mândrie; orgoliu, vanitate; trufie, aroganţă; to take (a) ~in a se up a ~ a menţine preţul; ~s keep their ground preţurile se menţin; to sell under ~ a vinde mândri cu, a fi mândru de; (prov.) ~ will have a fall, ~ goes before and shame comes sub preţ. 2. preţuire, consideraţie, stimă; of ~ stimat, stimabil; I hold him in idle ~ to after trufaşului îi stă şi Dumnezeu împotrivă. 2. mândrie, obiect al mândriei; my nu-î iau în seamă, îl dispreţuiesc. 3. preţ, recompensă, răsplată; to set a ~on smb.'s head homeland's ~ mândria patriei mele; ~ of place loc de onoare. 3. (si proper ~) sentiment a pune preţ pe capul cuiva. 4. (la cursele de cai) cotă; short ~ cotă slabă; long ~ cotă al demnităţii personale; false ~ îngâmfare, orgoliu, vanitate. 4. (fig.) stare excelentă / mare. 5. (com.) curs; market ~ curs al bursei; to make a ~ a fixa un curs (de vânzare, înfloritoare; in the ~ of one's youth în floarea tinereţii, în deplinătatea puterilor. de cumpărare etc.). ♦ (fam.) what ~ my chances of being appointed? ce şanse am să 5. spectacol strălucitor; pompă. 6. (dial.) paralizie. 7. grup de lei. H. vb. refl. to ~oneself fiu numit?; (fam.) what ~my new bike? ce spui de noua mea bicicletă? II. vb. tr. 1. a fixa on / in a se mândri cu, a fi mândru de, a se făli cu. un preţ la / pentru. 2. a preţui, a lua în consideraţie; to ~ smth. high a face mare caz de prideful [-ful] adj. (scot.) mândru. ceva. 3. (fam.) a întreba ce preţ are (o marfă etc.). prideless [-lis] adj. lipsit de mândrie. prie-Dieu ['pridjo:] s. scăunel de rugăciune. price boom ['prais bu:m] s. nivel ridicat al preţurilor. prier ['prais1"] s. 1. băgăcios, curios. 2. spion. price catalogue [~ ikaitabg] s. catalog de tarifare. priest [pri:st] I. s. 1. preot, părinte; (peior.) popă. 2. (omit.) varietate de porumbel. price ceiling [~ ■si:liţj[ s. (corn.) plafon al preţurilor. 3. (tu Anglia) două cercuri concentrice ca semn distinctiv imprimat cu fierul roşu vitelor. price current [~ ikAront] s. (corn.) preţ curent, listă de preţuri, tarif. II. vb. tr. a hirotonisi (un preot). price cutting [~ ikAtirj] s. scădere a preţurilor. priestcraft ['pri:stkra:ft] s. 1. amestec al clerului în treburile laice; uneltiri ale clerului. priced [praist] adj. tarifat, evaluat, apreciat; high— evaluat la preţ mare; low— evaluat 2. obscurantism clerical. 3. clericalism. la preţ mic. priestess ['pri:stis, -es] s. preoteasă. price fixing ['prais .fiksirj] s. calculaţie, calcul. priesthood ['pri:sthud] s. 1. preoţie. 2. cler, preoţime. priceless ['praislis] adj. 1. fără preţ, nepreţuit. 2. (fam.) foarte amuzant, hazliu, nostim; priestless ['prkstlis] adj. fără preot. admirabil, minunat, grozav; nemaipomenit, nemaiauzit. pricelessness [-nis] s. valoare nepreţuită. priestling ['pri:stlirj] s. (peior.) popă. priestly [prkstli] adj. clerical, preoţesc; care se cuvine unei feţe bisericeşti. price-list ['praisiist] s. v. p r i c e c u r r e nt; market ~ mercurial. priest monk ['pri:st niArjk] s. călugăr-preot, ieromonah. pricer ['praiso'] s. preţuitor, preţăluitor. priest-ridden [~ ridn] adj. (care se află) sub influenţa bisericii. price-ring ['praisrirj] s. (com.) coaliţie între negustori (pentru menţinerea preţurilor). priestship ['pri:st/ipj s. v. p r i e s t h o o d. price slashing [~ .slEe/irj] s. (fam.) v. p r i c e c u t t i n g . prig [prig] I. s. 1. persoană mărginită şi plină de sine; pedant. 2. (sl.) hoţ, pungaş; hoţ price wave [~ weiv) s. fluctuaţie a preţurilor. de cai. II. vb. tr. a fura, a pungaşi. pricey ['praisi] adj. (folosit pred.) (fam.) scump; costisitor, „piperat". prigger ['prigs'] s. hoţ, pungaş. prick [prik] I. s. 1. vârf, ascuţiş; ţeapă; ţepuşă. 2. (bot.) ghimpe, spin; ţo kick against priggish ['prigi/] adj. mărginit şi îngâmfat; pedant. the ~s a) a se arunca orbeşte înaintea pericolului; b) a-şi face singur rău printr-o rezistenţă prill [prii] s. (mine) 1. metal în stare nativă, pepită. 2. bucată mică de minereu; model, inutilă. 3. (?nv.) strămurare, nuia pentru îmboldit vitele. 4. daltă, priboi. 5. înţepătură, împunsătură; (fig.) the ~s of conscience remuşcări, mustrări de conştiinţă. 6. ostie, furcă probă, mostră. de prins ţipari. 7. v. p r i c k e t (2). 8. (fig.) nelinişte; sperietură. 9. păpuşă mică (de prim [prim] I. adj. 1. (despre persoane, maniere) afectat, manierat, formalist, pedant, tutun). 10. păpuşoi mic (de sfoară), jurubiţă. 11. (vulg.) penis. 12. moment, ceas, vreme; înţepat, înfumurat; ~ smile surâs afectat; ~ and proper afectat / manierat peste măsură. noon-tide ~, ~ of noon (vreme de) amiază. 13. (auto) perforare (« cauciucului). 14. (tehn.) 2. ordonat, curat, îngrijit, frumos, impecabil; a ~ garden o grădină îngrijită / curată I ac, perforaţie. 15. (mar.) arbore de reper (pe coastă). II. vb. A. tr. 1. a înţepa, a împunge. întreţinută meticulos. II. vb. A. intr. a lua un aer afectat / înţepat; to ~ up a lua un aer 2. a chinui, a tortura; my conscience ~ed me am avut remuşcări, m-a mustrat conştiinţa. afectat. B. tr. 1. a curaţi, a face ordine în, a face curat în, a găti, a împodobi. 2. a ţuguia 3. (fig.) a îndemna, a îmboldi. 4. a da pinteni (calului). 5. a-înţepa (copita) pentru potcovire. (buzele). 3. to ~ out a curaţi; to ~ up a room a face ordine într-o cameră, a găti / a aranja, 6. a străpunge, a găuri; to ~ a / the bladder / bubble a scoate la iveală lipsa de valoare a împodobi o cameră. C. refl. to ~ oneself (up) a se găti, a-şi aranja toaleta / înfăţişarea. primacy ['praimosi] s. 1. prioritate, întâietate. 2. (bis.) primat (demnitate sau dioceză). a unui lucru sau persoane care trece drept important(ă). 7. a înţepa (un desen, o broderie prima-donna ['pri:nra'dnno] s. (itai.) primadonă. etc.) pe margini. 8. a bifa, a însemna, a marca (cu nume pe o listă etc.). 9. a desemna, primaeval [prai'mi:v3l] adj. v. p r i m e v a l . a indica (pentru o funcţie, alegere etc.); to ~ s m b . for sheriff a numi pe cineva şerif



 727



print hand



primus stove [~ stouv] s.v. p r i m u s . prima facie ['praima 'fei/ii: -sii-] adv. (/at.) la prima vedere. prince [prins] s. prinţ, principe, domnitor, domn; Prince of Wales prinţul de Wales, primal ['praimpl] adj. 1. principal, esenţial, fundamental, de bază. 2. primar, primitiv, moştenitorul tronului englez; Prince of the Church cardinal; Prince of darkness / of iniţial, primordial. 3. (mat.) primitiv, fundamental. primarily ['praim^rili] adv. 1. iniţial, la început, mai întâi. 2. în special, mai cu scamă, the air/of hell diavolul, satana, dracul; Prince Rupert's drop picătură de sticlă lichidă turnată în apă rece; Hamlet without the Prince of Denmark lucru golit de esenţa lui. mai ales. 3. esenţial mente. primary ['praimari] I. adj. 1. primar, primitiv, primordial, iniţial; elementar. 2. (biol.) prince consort ['prins 'konsa:t] s. prinţ-consort. protozoic. 3. principal, esenţial, de bază / căpetenie; of ~ importance de importanţă princedom ['prinsdam] s.v. p r i n c i p a l i t y (2). primordială / covârşitoare. II. s. 1. lucru de căpetenie, lucru de importanţă primordială princekin ['prinskin] s. (rar) v. p r i n c e l i n g . / covârşitoare. 2. (amer.) întâlnire electorală pentru propunerea candidatului. 3. (astron.) princeless ['prinslis] adj. fără prinţ. planetă primară. 4. culoare primară. 5. (geol.) eră primară. 6. (omit.) pană lungă a aripei. princelet ['prinslit, -let] s. v. p r i n c e l i n g . primary colours [~ -kAlaz] s. pi. (jig.) culori primare. princelike ['prinslaik] adj. princiar, ca de prinţ; ca un prinţ. primary rocks [~ 'roks] s. pl. (geol.) roci primare / protogenc. princeling ['prinslirj] s. prinţişor. primary school [~ 'sku:l] s. şcoală primară / elementară. princely ['prinşii] adj. 1. princiar, domnesc; majestuos; măreţ; ~fortune avere princiară. primary shaft [~ '/u:ft] s. (tehn.) arbore motor. 2. luxos, somptuos, splendid, strălucit. primate ['praimeit] s. primat, arhiepiscop; the Primate of England arhiepiscopul de prince's metal ['prinsiz -metl] s. (metal.) aliaj de cupru cu zinc. York; the Primate of AH England arhiepiscopul de Canterbury; (fam.) the Primate v. princess1 [prin'ses, atr.'--] s. prinţesă, principesă; domniţă. t h e P r i m a t e of A l l E n g l a n d . princess2 s. ţiglă, olan (pentru acoperiş). primates ['prai'meiti.z] s. pi. (zool.) primate. princesse dress ['prin'ses dres] s. rochie .,princcsse". prime [praim] I. adj. 1. prim, întâi; to sell at ~ cost a vinde în preţ de cost; the ~ and princesse petticoat [~ ipctikout] ş. combinezon pentru rochie „princesse". ultimate ratios prima şi ultima cauză. 2. prim(ul) în grad, întâi(ul) în rang. 3. fundamental, princessly [prin'sesli] adj. (rar) (ca) de prinţesă. esenţial, de prim ordin; ~ cause cauză primordială; of ~ importance de importanţă Princess Royal ['prinscs 'roial] s. principesă moştenitoare (a tronului englez). esenţială. 4. (Jig.) excelent, foarte bun, eminent; in ~condition în stare excelentă; ~ quality principal ['prinsip^l, -sip-] I. adj. 1. principal, esenţial, fundamental, de bază. 2. (înv.) primă calitate; ~ wool / locks lână de oaie de foarte bună calitate; lână de pe flancurile princiar. II. s. 1. conducător, căpetenie, şef; patron, stăpân. 2. rector (al unei universităţi); oii; (fam.) a ~one unul care se pricepe la toate, un om foarte iscusit. 5. (poetic) înfloritor, decan (al unui colegiu); director (al unei şcoli). 3. (jur.) inculpat principal. 4. (jur.) tineresc; în plină dezvoltare. 6. primitiv, originar. 7. (sl.) renumit, faimos. 8. (mat., despre mandant. 5. (com.) capital fix; ~ and charges întreaga sumă a pretenţiei, totalitatea creanţei; numere etc.) prim, indivizibil. 9. (mat.) prim, indicat cu semnul'; (~mark) a',b',c' etc. ~ and interest capital şi dobânzi. 6. (muz.) temă, laitmotiv. 7. (muz.) joc principal al II. s. 1. înflorire, deplinătate, situaţie foarte bună; in the ~ of her beauty în toată strălucirea orgii (după care se acordă celelalte). frumuseţii sale; in the ~ of life, in one's ~ în floarea vârstei; to be past one's ~ a fi principal beam [~ 'bi:m] s. (constr.) coardă / grindă / traversă principală; arbaletier. trecut defloareavârstei. 2. început, origine, punct de plecare; ~ of moon lună nouă. 3. (fig.) principal clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie principală. revărsat a] zorilor, zori, auroră. 4. (fig.) primăvară. 5. calitate foarte bună. 6. (corn.) primă. principality [iprinsi'peeliti] s. 1. principat; the Principality principatul Wales. 7. (mat.) număr prim. 8. (bis.) utrenie (la catolici). 9. (muz.) sunet fundamental; 2. demnitate de prinţ. superfluous ~ semiton cromatic. 10. (chim.) afinitate. III. vb. A. tr. 1. (mil., înv.) a pune principally ['prinsapali, -si'p-] adv. în special, mai cu scamă, mai ales; în marc majoritate. iasca la (puşcă). 2. a aşeza amorsa sau focosul la. 3. (mi/.) a mina. 4. a umple, a îndopa; principal rafter ['prinsapal 'ra:ftar] s.v. p r i n c i p a l b e a m . ~d with a hearty meal hrănit bine, ghiftuit; well ~d beat mort. 5. (tehn.) a grundui. principal sentence [~ 'sentans] s. (gram.) propoziţie principală. 6. (tehn.) a îneca (carburatorul, înainte de pornire). 7. a tăia (o bucată de fier). 8. (tehn.) principalship ['prinsap^I/ip, -sip-] s. decanat (al unui colegiu); directorat (al unei şcoli). a amorsa (o pomjxi etc.). B. intr, 1; (/nil.) a pune iasca (în puşcă). 2. (despre maşinile principal sum ['prinsappl 'SAIII, -sip-] s. (coin.) capital fix. cu aburi) a scuipa. principation [iprinşi1 pei/^n] ş. desfacere în părţi componente. prime meridian [~ ma'ridian] s. meridianul de la Greenwich. principial [prin'sipial] adj. elementar, de începător. prime minister [~ 'minista1"] s. prim-ministru. principie ['prinsapl,-sip-] I.s. 1. cauză fundamentală; sursă, izvor. 2. principiu; regulă; prime mover |~ 'mu:v3r] s. 1. (tehn.) sursă de energic. 2. (tehn.) maşină de forţă. lege, axiomă; the ~s of history principiile istoriei; Pascal's ~ principiul / legea lui Pascal; 3. (/ni/ie) motor primar. 4. (fam.) miez al unei chestiuni. unanimity ~ principiu al unanimităţii; in ~ în principiu; on ~ din principiu, principial; primeness ['praimnis] s. calitate bună (a cărnii, mărfii etc.). of ~ principial, cu principii; a man of no ~s om neprincipial / fără scrupule. 3. (chim.) prime number ['praim 'nAmbar] s. (mat.) număr prim. parte componentă, element. 4. forţă primitivă. II. vb. tr. a învăţa (pe cineva) principii / primer1 ['praimar] s. 1. abecedar; curs introductiv; manual pentru începători. 2. ['prima1"] axiome / maxime. ({x)ligr.) literă de corp 18; long ~ garmond, corpus, literă de corp 10; two-line long ~ principled [-d] adj. (şi high ~) principial, de principii, cu principii solide / sănătoase; literă de corp 20. 3. (jîg.) fir conducător. so ~ cu astfel de principii; weII-~ cu principii bune; iU-~ cu principii rele. primer2 s. grunduire. pringle Pprirjgl] vb. tr. a trosni / a pârâi sub picioare. primer3 s. capsă, amorsa. prink [prink] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a dichisi, a împopoţona. 2. (despre păsări) to ~ prime time ['praim taim] s. (7V) ore de audienţă maximă. its feathers a-şî curăţa penele. B. intr. 1. a-şi lua aere, a-şi da ifose. 2. a se împopoţona, primeval [prai'mi:v3l] adj. primitiv; vechi, antic; ~ forest pădure virgină. priming [praimir]] s. 1. (în pictură, constr.) grund; grunduire. 2. (text.) primă operaţie a se dichisi. print [print] I. jr. 1. urmă, amprentă; dâră; (cinegetică) ~ of a fox urmă de vulpe; ~ of de imprimare (a culorii desenului pe pânză). 3. (tehn.) înecare a carburatorului; amorsare a step urmă de pas; ~ of a wheel urmă de roată. 2. tipărire; tipar; the book is in ~ cartea (la pompe etc.). 4. (inii. înv.) amorsa. a apărut; cartea se găseşte de vânzare; out of ~ epuizat; (şl.) to be out of ~ a fi mort; priming cartridge [~ -ko:trid3] s. (mine) cartuş, detonant. to come out / to appear in ~ a fi tipărit; to put into ~ a da la tipar. 3. caractere, litere priming element [~ idimant] s. (tehn.) piston. de tipar; small ~ caractere mici; large ~ caractere mari. 4. ziar, jurnal, gazetă; presă; priming valve [~ vaslv] s. supapă de siguranţă. imprimate; weekly ~s hebdomadare, publicaţiuni săptămânale; daily ~s ziare / gazete primiparous [prai'miparas] adj. (med.) primipară. primitive ['primitiv] I. adj. 1. primitiv. 2. de modă veche. 3. simplu; ordinar; grosolan; cu apariţie zilnică; to put into the public ~s a insera în ziare. 5. model, formă. 6. ştampilă; necioplit. 4. nederivat. 5. (geol.) primar. D. s. 1. (în pictură) culoare primară. 2. primitivism. matriţă; presă. 7. gravură, litografie; stampă. 8. (fot.) fotografie, pozitiv; b!ue-~ paper hârtie heliografică. 9. (text.) ţesătură imprimată; rochie din ţesătură imprimată. 10. scriere primitive colour [~ kAbr] s. culoare principală / de fond; culoare spectrală. gotică. 11. (metal.) pat (pentru turnarea metalului topit). 12. (fam. fig.) exactitate, primitiveness ['primitivnis] s. 1. primitivism. 2. grosolănie. punctualitate. <■ in ~ a) exact ca din carte; b) graţios, drăgălaş; to set one's clothes in primly ['primii] adv. afectat. ~ a umbla drăguţ îmbrăcat; to speak in ~ a vorbi ca din carte. II. vb. tr. 1. a tipări, primness l'primnis] s. 1. afectare; fasoleală; izmeneală. 2. meticulozitate de aranjare a imprima; to ~ full of monks / blots a tipări murdar, a mânji la tipărire; to ~ in italics (a unei grădini). a tipări în italice. 2. (on) a întipări (pe); (in) a imprima (în); a însemna, a ştampila. 3. a face primogenitor ['praimon'd3cmtar] s. 1. prim strămoş. 2. (fam.) strămoş. o impresiune în; to ~ butter a face o formă în unt. 4. a publica, a edita. 5. (jig.) a întipări primogeniture [ipraimou'd3enit/u3r] s. primogenitura, prim născut; right of ~ drept (în minte). 6. a scrie cu litere de tipar. 7. (fot.) a copia, a scoate un pozitiv de pe. 8. (text.) de primogenitura. a imprima (pânzeturi). B. intr. 1. a se ocupa cu tipografia, a practica arta tipografică. primordial [prai'mo:dbl] adj. 1. primordial, fundamentalele bază; ~matter chestiune 2. a fi tipărit / publicat. 3. a scrie litere de tipar (cu mâna). primordială. 2. primitiv, primar, străvechi. 3. (geol.) din Proterozoic. printable ['printabl] adj. care se poate tipări, bun de tipar. primordially [-i] adv. 1. primordial, fundamental. 2. străvechi, primitiv. printed exchanges ['printid iks't/eind3iz] s. pl. buletin al bursei (cuprinzând cotele primp [primp] (amer.) I. adj. elegant, şic. II. vb. A. ir. a împodobi, a găti. B. intr. zilnice). to ~ up a se împodobi, a se găti, a se împopoţona. printed goods [~ 'gudz] s. pl. imprimeuri. primrose ['primrouz] s. 1. (bot.) ciuboţica-cucului; primula (Primula officinalis). printed matter [~ 'ni2etar] ş. imprimate (în colet poştal). 2. culoare galben-pal. printed paper [~ 'pcipar] s. v. p r i n t e d m a t t e r . primrosed [-d] adj. acoperit cu primule. printer ['prints1-] s. 1. tipograf, lucrător de tipografie; tipograf, patron de tipografie; primrose path [~ pa:G] s. calea plăcerilor / desfătărilor. to spill '-'s ink a-şi publica operele. 2. (text.) meseriaş care se ocupă cu imprimarea primrose peerless [~ -pblis] s. (bot.) varietate de zarnacadea (Narcissus biflorus). pânzeturilor. 3. lucrător care scoate copii fotografice. 4. imprimantă. primrose yellow [~ tjelou] s. v. p r i m r o s e (2). printer's devil ['printaz idevl] s. ucenic de tipografic. primrosy ['priniirouzi] adj. v. p r i m r o s e d . printery ['printari] s. (amer.) 1. tipografie. 2. imprimerie (de pânzeturi). primula ['primjula] s. (bot.) primulă, ciuboţica-cucului (Primula officinalis). print hand ['print hasnd] s. scriere care imită literele de tipar. primus ['praimas] s. primus.



 printing



printing ['printin] s. 1. tipărire; letterpress ~ tipărire cu caractere mari. 2. (lext.) imprimare; ~ of calico imprimare de stămburi; ~ of stuffs imprimare de stofe. 3. (Jot.) copiere. 4. (teatru) afiş. printing apparatus [~ sepsiretas] s. 1. (tel.) teleimprimator; mecanism de imprimat. 2. (poligr.) aparat de imprimat / tipărit. printing frame [~ freim] s. (poligr.) heliograf; aparat de imprimat. printing hammer [~ ihaema1"] s. (tehn.) ciocan pneumatic. printing house [~ haus] s. (poligr.) tipografie. printing-ink [~ink] s. (tipogr.) cerneală de tipografie. printing-machine [~m3i.fî:n] s. v. p r i n t i n g - p r e s S. printing-office [~rDfis] s. v. p r i n t i n g h o u s e . printing-press [~


728



private eye ['praivit 'ai] s. (fam.) detectiv (particular). private life [~ laii] s. viaţă particulară / privată. private means [~ 'mi:nz] s. mijloace / resurse personale. private member [~ 'memboc] s. membru în parlament care nu ocupă nici un post ministerial. privateness ['praivitnis] s. 1. taină, secret. 2. singurătate, linişte. 3. situaţie de persoană particulară; viaţă particulară. private office ['praivit 'ofis] s. cabinet particular. private property [~ 'prapotij s. proprietate privată /particulară. private room [~ 'ru(:)m] s. cameră izolată. private school [~ 'sku:l] s. şcoală particulară. private secretary [~ 'sekretori] s. secretar personal. . private soldier [~ 'sould33r-| s. soldat simplu. private staircase [~'stsskeis] s. scară de serviciu. private tutor [~ 'tju:tar] s. profesor particular; meditator. private view [~ 'vju:[ s. expoziţie de pictură (mai ales colecţie particulară). privation [prai'vei/an] s. 1. lipsă, absenţă, inexistenţă; darkness is the ~ of light întunericul este absenţa luminii. 2. privaţiune, lipsă, nevoie, jenă; he suffered many ~s a suferit multe lipsuri. 3. luare, lipsire, privaţiune. 4. destituire, scoatere din funcţie. privative ['privativ] I. adj. 1. privativ; darkness is ~întunericul este privativ. 2. (gram.) particulă negativă sau privativă (in în inelastic; less în printless; un in unsaid). privet ['privit] s. (bot.) lemn-câinesc (Liguslrum vulgare). privilege ['privilid3] I. s. privilegiu, avantaj, drept în plus; imunitate; autorizaţie, patent; ~of Parliament imunitate parlamentară; bill of ~ lege a imunităţii; breach of ~încălcare / violare a imunităţii parlamentare; writ of ~ somaţie de eliberare pe cauţiune morală; to listen to him was a ~era o plăcere să-l-asculţi. II. vb. tr. 1. a privilegia. 2. (jur.) a asi­ gura, a garanta. 3. a aproba, a încuviinţa; to ~ smb. to do smth. a îngădui cuiva să facă ceva. privilege cab [~ ka?b] s. trăsură autorizată să staţioneze într-o staţie particulară. privileged ['privilid3d] adj. privilegiat, avantajat, care se bucură de un privilegiu; drept în plus, imunitate; ~ from smth. scutit de ceva printr-un privilegiu; to be ~ to do smth. a avea privilegiul de a face ceva. privileged communication [~ ksimjuOni'kei/sn] s. înştiinţare făcută de client doctorului sau avocatului (care nu se divulgă, fiind secret profesional). privily ['privilij aaV. în secret, confidenţial; pe furiş, pe ascuns. privity ['priviţi] s. 1. cunoaştere (a unei chestiuni de către una sau mai multe persoane); (to) participare, implicare (în), complicitate (Ia); without the ~ of fără ştirea (cuiva). 2. (jur.) legătură (de sânge); obligaţie reciprocă; legătură juridică, raport; ~ in deed obligaţie contractuală; ~ in law obligaţie juridică. privy ['privi] I. adj. 1. particular, privat, (pentru uz.) personal. 2. singuratic, solitar. 3. (to) implicat (în), părtaş (la); ~ to a contract participant la un contract; I was made ~ to it am fost făcut părtaş la aceasta, mi s-a încredinţat această taină etc.; I was ~ to it ştiam aceasta. II. s. 1. (jur.) parte interesată, contractant. 2. (jur.) complice. 3. (mv.) privată; seatless ~ closet turcesc. privy chair [~ t/so'] s. (mea'.) scaun de noapte. Privy Chamber [~'ţfeimb9r] s. cabinet particular al regelui,cameră a consiliului privat. privy coat [~ 'kout] s. (ist.) cămaşă de zale (care se purta sub cămaşă). Privy Council [~ 'kaunsl] s. consiliu privat, consiliu de coroană (în Anglia). Privy Councillor [~ 'kaunsilor, -sala1"! s. consilier privat (al regelui). privy parts [~ 'pci:ts] s. pl. organe genitale. privy seal [~ 'si:l] s. micul sigiliu, sigiliu privat; Lord Privy Seal Lord păstrător al micului sigiliu. privy signet [~ signit] s.v. p r i v y s e a l . prize1 [praiz] I. s. 1. premiu, recompensă bănească; consolation ~premiu de consolare; the Nobel ~ premiul Nobck 2. chilipir, pleaşcă; noroc neaşteptat; the ~s of life succesele vieţii. 3. obiect dorit / râvnit. 4. câştig (la loterie); the first / great / highest ~ lozul cel mare; to draw the first ~ a câştiga lozul cel mare. 5. lucru productiv, fapt lucrativ; (fam.) there are few ~s in this profession este puţin de câştigat în această meserie. 6. (mar.) priză, captură (ae corabie). 7. (scot.) strigăt la prinderea saw uciderea vânatului. II. adj. premiat; ~noveI roman premiat. III. vb. tr. 1. a lua, a confisca; (mar.) a captura (o corabie). 2. a preţui, a evalua, a socoti; to ~srnth. highly a preţui mult ceva, a da o înaltă apreciere unui lucru; a face mare caz de ceva. prize2 I. s. 1. (mar.) priză, captură, trofeu, pradă de război; to make a ~ of a ship a captura un vas; to become a ~ of a fi capturat; to condemn as lawful ~ a declara drept captură / priză legală; an adjudecation of ~ adjudecare a capturii / prizei; (iur.) naval ~ law drept maritim de priză. 2. (fam.) chilipir, pleaşcă. II. vb. tr. a captura, a lua ca priză (un vas). prize3 I. vb. A. tr. to ~ smth. up a ridica ceva cu ajutorul unei pârghii; to ~ smth. open a forţa / a deschide ceva cu ajutorul unei pârghii sau al unui cleşte; to ~ a horse's mouth open a deschide cu forţa gura unui cal. B. intr. to ~ against smth. a exercita o apăsare asupra unui lucru. II. s. 1. pârghie; apăsare cu ajutorul unei pârghii. 2. punct de sprijin (pentru o pârghie, pentru exercitarea unei apăsări). prize bond [~ bond] s. (ec.) obligaţiune cu câştiguri. prize book [~ buk] s. carte oferită ca premiu. prize cause [~ kn:z] s. (mar., jur.) proces de captură. prize court [~ ko;t, ~ koot] s. (jur.) tribunal de priză. prize crew [~ kru:] s. (mar.) echipaj dus pe bordul unui vas capturat. prized [praizdf aay. preţuit. prize-fight fpraizfait] s. (sport) pugilat, meci de box pentru un premiu în bani, luptă de pugilişti. prize-fighter [~.faitar] s. (sport) boxer profesionist, pugilist.



 729



proceeding



a cerceta (un mister etc.); to ~ the evidence a cerceta atent mărturiile. B. intr. a sonda, prize-fighting [~-faitirj] s. (sport) box pentru premii în bani, box profesional. a scruta, a scormoni; to ~ into the past a scormoni trecutul; he has ~ed deep into the prize flag [~ flaeg] s. (mar.) pavilion de captură. matter a examinat îndeaproape problema, cunoaşte toate dedesubturile chestiunii / afacerii; prize-giving [~igivirj] s. distribuire a premiilor. (despre un scriitor) to ~ deeply into the human heart a pătrunde adânc în sufletul prize goods [~ gudz] s. (mar.) mărfuri de captură. omenesc, prize list [~ list] s. 1. palmares. 2. listă de premii / câştiguri. probe-pointed ['pro ubi point id] adj. (med.) prevăzut cu un vârf bont. prizeman ['praizmsnl.pi. prizemen [-man, -men] s. câştigător al unui premiu, premiat, prober ['proub?1"] s. persoană care face un sondaj; (fam.) scormonitor; ~ of secrets laureat. scormonitor de secrete. prize master ['praiz iina:st3r] s. (mar.) ofiţer numit căpitan al unei capturi. probe scissors [~ isizazl s. (med.) foarfece pentru rană. prize medal [~ .mcdl] s. medalie (ca premiu). probing ['proubirj] I. s. 1. palparc (în timpul explorării). 2. (mine) lucru eu sonde de prize medallist [~ .medalist] s. persoană care obţine o medalie ca premiu. mână. 3. (mine) sfrcdcl de mină. II. adj. (despre o întrebare etc.) pătrunzător; (despre prizemen ['praizman, -men] pi. de la p r i z c m a n. prize-money [~inuni] s. 1. premiu în bani. 2. (mar.) parte din captură, bani obţinuţi un interogatoriu) scormonitor. probity ['proubiti, 'prob-] s. probitate, onestitate, cinste. din vânzarea unei prize. problem ['probtam, -lem, -lini] s. 1. problemă, chestiune, sarcină; to pose / to set a ~ prize packet [~ 


 proceeds



730



proces verbal [pro'sei ver'balj, pl. proces verbaux [~ ver'bou] s. (fr.) proces-verbal. legal ~s proceduri judiciare; to take / to institute legal ~s against smb. a deschide o acţiune împotriva cuiva, a intenta un proces (împotriva) cuiva, a urmări pe cale judiciară prochronism ['proukronizam) s. eroare cronologică constând în plasarea unei date într-o / în justiţie (pe cineva), a recurge Ia justiţie împotriva cuiva. 4. pl. dezbateri (ale unei perioadă anterioară celei reale. adunări), lucrări (ale unei comisii,ele); the ~s were orderly întrunirea s-a desfăşurat procidence ['prosidsns] s. (fr., lat.) 1. care cade. 2. (med.) prolaps; procidenţă. în linişte; the ~s will begin at seven p.m. şedinţa / ceremonia etc. va începe la orele procident ['president] adj. 1. care cade. 2. (med.) procident. şapte seara. prociduous [pre'sidjuos] adj. care cade, căzător. proceeds ['prouskdz] s. pl. venit, sume încasate (în numerar), bani încasaţi (dintr-o proclaim [prs'kleim, prou'k-] vb. tr. 1. a proclama, a vesti / a declara (în mod public, vânzare etc.); beneficii (ale unei opere de. caritate); ~ of the sale of goods sumă încasată oficial), a face cunoscut; to ~ smb. king a proclama pe cineva rege; to ~ smb. chief prin vânzarea unor mărfuri; gross ~ totalul încasărilor, venit global, venit brut. a proclama pe cineva şef, a face să fie recunoscut ca şef; to have smth. ~ed through proceieusmatic [rprosiljms'maetik] I. adj. (metr.) proeeleusmatic. II. s. (metr.) picior the town a anunţa / a striga ceva prin oraş; to ~ the bans a face strigările pentru o căsătorie; preceleusmatic. to ~ war a declara război; (fam.) his manners ~ed him a military man deprinderile procephalic [.prousi'fadik] adj. (anat.) procefalic. sale trădau în el militarul; his face ~d his guilt faţa sa îi arăta / îi trăda vinovăţia. 2. (ist. process I. s. ['prouses, rar 'pros-] 1. curs, progres, înaintare, mers înainte; trecere, Irlandei) a scoate în afara legii (printr-o proclamaţie), a interzice; to ~ a meeting a interzice scurgere (a timpului), mers (al evenimentelor); in ~of time cu trecerea timpului, cu timpul; o întrunire. 3. a declara în stare excepţională; to ~ a district a pune o regiune sub un changes are in ~ sunt în curs schimbări; in the ~ of doing smth. făcând ceva; during regim special de poliţie. the ~ of dismounting în cursul demontării, în timp ce se demontează; building in ~of proclaimant [-nnt] s. v. p r o c 1 a i m e r. construction clădire în curs de construcţie; to be in ~ of remove a fi în curs de înaintare; proclaimer [-3r] s. strigător public, vestitor, pristav, crainic. în ~ of development în curs de desfăşurare; in ~ of disappearing pe cale de dispariţie. proclamation [.prokls'raeijan] s. 1. proclamare, anunţare publică, încunoştinţare, vestire; 2. procese, dezvoltare; when ice turns into water the ~ is gradual când gheaţa se strigare publică; publicare (a strigărilor); to make / to issue a ~ a da o proclamaţie; transformă în apă fenomenul este progresiv; the evolutionary ~ procesul evoluţiei; ~es to make a ~ of smth. a divulga ceva; to make smth. known by public ~ a anunţa ceva of the mind operaţiile spiritului; mental ~proces mental; (tehn.) ~es of recovery operaţii prin .strigare publică. 2. proclamaţie, declaraţie oficială. 3. (ist. Irlandei, despre persoane) de recuperare; the ~es of thought mersul gândirii; the painful ~ of cutting the teeth a scoate în afara legii, a alunga, a izgoni; a interzice (o adunare). procesul dureros al ieşirii dinţilor; (fam.) it's a slow ~ e treabă de lungă durată, asta ia procline [pra'klain] vb. intr. a se înclina, a se apleca înainte. timp. 3. (jur.) citaţie, somaţie; proces; dare în judecată; to take out a ~ against smb. a proclitic [prou'klitikj (gram.) I. aay. proclitic. II. s. cuvânt proclitic. da pe cineva în judecată, a intenta un proces cuiva; to serve a ~ on smb. a cita pe cineva proclive [pre'klaiv] I. adj. (înv.) (to) înclinat, aplecat, dispus, predispus (Ia). II. vb. (în faţa judecăţii). 4. (tehn.) proces tehnologic; metodă, procedeu (fotografie ele); reacţie A. tr. a face să fie înclinat / dispus. B. intr. a fi înclinat / aplecat / dispus / predispus. (chimică); operaţie, prelucrare; (mat.) metodă de rezolvare (a unei probleme); proclivity [pra'kliviti, prou'k-, pru'k-] s. 1. (to) înclinaţie, înclinare, dispoziţie, aplecare operating~procedeu de lucru, mod de funcţionare; (chim.) wet~procedcu umed; (fot.) (spre); instinct. 2. (to) uşurinţă (la), aptitudine (spre), capacitate (de a), aptitudine naturală negative ~procedeu negativ. 5. (poligr.) procedeu fotomecanic, similigravură. 6. înălţime, (spre). ridicătură sau prelungire (a unui munte etc.). 7. (anal.) excrescenţă, prelungire, apofiză proclivous [prou'klaivosl adj. înclinat, aplecat înainte, care stă oblic. (a unui os); ciliary ~es cili. 8. (bot.) proeminenţă, vlăstar, mlădiţă. 9. (fot.) developare. proclivousness [-nis] s. aplecare, poziţie oblică / înclinată / aplecată. II. vb. A. tr. 1. (jur.) a) a intenta un proces (cuiva), a deschide o acţiune (împotriva cuiva); procoelian [prou'sidisn] I. adj. 1. (zool.) proiectat înainte. 2. (zool., despre crocodili) b) a cita (în faţa justiţiei). 2. a supune unui proces (tehnic oarecare), a prepara, a fabrica CU capul proiectat înainte. 3. (anal.) care prezintă procalis. II. s. (zool.) animal cu capul printr-un tratament sau un proces special. 3. (amer.) a da formă (cu dat.), a fasona. 4. (fot.) proiectat înainte, crocodil. a developa. B. intr. (fam.) v. p r o c e s s i o n (II, A). proconsul [prou'konsal,'-'--] s. (ist. Romei) proconsul; guvernator (al unei provincii). process annealing [~ 9ini;lin] s. (tehn.) cristalizare, recoacere a pieselor prelucrate Ia proconsular(y) [prou'konsjub(ri), 'prou'k-, -sjsl-] adj. (ist. Romei) proconsular, care rece, recoacere incompletă. priveşte pe un proconsul; administrat de un proconsul. process-block [~bbk, -sis-] s. (poligr.) 1. clişeu fotomecanic (în semitonuri); proconsulate [prou'konsjuleit] s. (ist. Romei) provincie guvernată de un proconsul; fototipogravură. 2. clişeu în similigravură. proconsulat. process chart [~ t/u:t] s. (tehn.) fişă tehnologică, fişă a procesului tehnologic. proconsulship [prou'fcmsal/ip, 'prou'k-] (ist. Romei) proconsulat. process cheese [~ t/i:z] s. brânză topită. procrastinate [prou'kreestineit, prs'k-J vb. A. tr. a amâna, a tărăgăna, a lăsa de pe o process department [~ diipa:traant] s. v. p r o c e s s i n g d e p a r t m e n t . zi pe alta, a temporiza, a lăsa de azi pe mâine. B. intr. a zăbovi, a întârzia, a se tărăgăna. processed glass ['prousest 'gla:s[ s. (tehn.) geam prelucrat. procrastination [prouikraesti'nei/sn, prsik-1 s. amânare, tărăgănare, temporizare, process engraver ['prouses inigreivy] s. (tehn.) fotogravor, heliogravor. întârziere, zăbavă; ~is the thief of time nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi. process engraving [~ inigreivirj] s. (tehn.) 1. fototipogravură. 2. similigravură. procrastinative [prou'kraistineitiv, pro'k-, pru'k-] adj. 1. care amână / tărăgănează, process industries [~ lindsstriz] s. (tehn.) industrie prelucrătoare. zăbovitor, încet. 2. (despre tactică) de tărăgănare. processing ['prousesirj, 'prousisin] s. (tehn.) prelucrare (în special chimică sau termică). procrastinator [prou'kra;stmcitor] s. persoană care amână / tărăgănează / temporizează, processing department [~ diipa:tinont] s. (tehn.) birou al proceselor tehnologice, persoană care zăboveşte. serviciul tehnologului şef. procrastinatory [prou'krastineitori] adj. care amână / întârzie / tărăgănează. processing tax [~ tasks] s. (amer.) impozit asupra transformării unui articol în produs procrastine [prou'kraestin] vb. tr. v. p r o c r a s t i n a t e (A). industrial. , procreate ['proukricit] vb. tr. (şi fig.) a procrea, a zămisli, a da naştere la (sau cu dat.). procession [pra'se/an] I. s. cortegiu, procesiune, convoi, defilare; (bis. etc.) procesi­ procreation f.proukri'ei/on] s. (şi fig.) procreare, zămislire, naştere. une, alai (bisericesc etc.); funeral ~cortegiu funebru; to go/ to walk in ~a merge într-o proercative fproukrieitiv] adj. care procreează / zămisleşte / dă naştere. procesiune /într-un cortegiu; a defila; (fam.) ~ of motor-cars cortegiu de maşini, şir de procreativeness [-nis] s. putere generatoare, fecunditate, rodnicie, putere de procreare. automobile. II. vb. A. intr. a merge într-un cortegiu / într-o procesiune, a defila. B. tr. procreator ['proukrietei] s. procreator, părinte, tată. 1. a parcurge (străzile) într-o procesiune / în cortegiu. 2. (amer.) a hotărnici. procreatrix ['proukrieitriks) s. născătoare, mamă. ; processional [-al] I. adj. care se referă la un cortegiu / la o procesiune. II. s. (bis. catol.) Procrustean [prou'krAStian] adj. al lui Procust; the ~bed patul lui Procust; to stretch 1. carte rituală pentru procesiuni. 2. imn bisericesc cântat la procesiuni. on a ~ bed v. p r o c r u s t c a n i s e . processionalist l-alist] s. participant la un cortegiu / la o procesiune. procrusteanise [-aiz] vb. tr. a întinde sau a scurta cu forţa, a da o formă prin violenţă processionally [-aii] adv. în cortegiu, în procesiune. processionary [-ori] I. adj. 1. (bis.) procesional, de procesiune, în procesiune. 2. (entom.) (unui lucru). procryptic [prou'kriptik] adj. mimetic. ~ Caterpillar omidă primejdioasă care năpădeşte în valuri. H.s.v. p r o c e s s i o n e r proctectomy [prok'tektomi] s. (med.) proctectomie, amputare a rectului. (3). proctitis [prak'taitis] s. (med.) proctită. processioner ]-3 r | s. 1. participant la un cortegiu / la o procesiune. 2. fv. proctology [prok'tol3d3i] s. (med.) proctologic. p r o c e s s i o n a l (II). 3. (amer.) hotarnic (v. p r o c e s s i o n II, B, 2). proctor |'prokt3r] s. 1. procurist, girant, împuternicit, mandatar,reprezentant. 2. (/ur.) procession flower [pra'scjan .flaua'J s.v. c r o s s f l o w e r . avocat (în faţa unui tribunal special sau bisericesc); King's ~ procurator al regelui (în processionist [pro'se/anist] s. v. p r o c c s s i o n a 1 i s t. faţa anumitor curţi). 3. deputat / reprezentant al clerului (la un conciliu, sobor). 4. (la processionize [pra'scfonaiz] vb. intr. v. p r o c e s s i o n (II, A). procession week [pro'se/on wi:k] s. (bis. catol.) săptămâna procesiunilor (înainte de universităţile Oxford şi Cambridge) membru executiv al comitetului de disciplină, supraveghetor al disciplinei (funcţionar care are sarcina să menţină ordinea, să Înălţare). supravegheze purtarea studenţilor şi să aplice pedepse disciplinare). 5. (înv.) persoană processive [pra'sesiv, ^rou-J adj. progresiv. processor [pra'sesor] s. 1. (infor.) procesor. 2. persoană care prelucrează ceva (produse care strânge pomenile. proctorage [rprokt9rid3] s. administrare, supraveghere, controlare, inspectare. agricole; filme; substanţe dumice ele). 3. (fot.) instalaţie de developat. proctorial [prok'to:rial, amer. -'tour-] adj. 1. (la universităţile Oxford şi Cambridge) process plate ['prouses pleit, -sis p-] s. v. p r o c e s s - b l o c k . care se referă la proctori (la membrii executivi ai consiliului de disciplină care process-server [~


 731



proctorship ['prakta/ip] s. 1. titlu sau funcţia de procurist, 2. (la universităţile Oxford şi Cambridge) titlul sau funcţia de proctor / de membru al consiliului de disciplină. proctoscope ['praktaskoup] s. (med.) rcctoscop, colonoscop. procumbent [prou'kAinbant] adj. 1. (despre persoane) întins, culcat, cu faţa la pământ. 2. (bot.) târâtor; ~ stern rădăcină târâtoare. procurable [pra'kjuarabl, -'kjaar-, -'kjo:r-] adj. care poate fi procurat / găsit / obţinut / dobândit / achiziţionat; accesibil, de vânzare. procuracy ['prakjuarasi] s. 1. funcţia unui procurist; avocatură. 2. (înv.) împuternicire, procură. procuration ['prakjus'rci/an] s. 1. administraţie / conducere a treburilor prin procură. 2. (jur.) procură; letter of ~ procură; ~ signature semnătură prin procură; to act by / per ~ a acţiona prin procură; to have / to hold a ~ a avea o procura. 3. (bis.) obligaţie de a face inspecţii (a unui episcop). 4. obţinere, procurare, achiziţionare (a unui lucru pentru cineva). 5. samsarlâc, negociere (a unui împuternicit), comision plătit (unui agent) pentru obţinerea unui împrumut. procurator [,prokjUPreitar] s. 1. (ist. Romei) procurator, guvernator de provincie. 2. (jur.) procurist, împuternicit, mandatar, avocat. procuratorship ['prokjuarcitajtp] $■ (ist. Romei) funcţia de procurator. proctiratory ['prakjuarateri, amer. -tou-, pra'kju:ratouri] s. (jur.) procură; letters of ~ procură. procure [pra'kjuar, -'kpa r ] vb. A. tr. 1. a procura, a achiziţiona, a obţine, a dobândi; to ~ smth. for smb. a procura ceva pentru cineva; to ~ smth. (for oneself) a-şi procura ceva; he endeavoured to ~ employment a căutat să obţină o slujbă; this book is very difficult to ~ această carte e foarte greu de procurat. 2. a pricinui, a cauza, a determina (un rezultat etc.); to ~ smb.'s death a pricinui moartea cuiva. 3. a ademeni (o femeie, o fată) în vederea prostituţiei. B. in/r. a umbla cu codoşlâc, a face oficiul de codoş. procurement [pra'kjuamant] s. 1. (of) procurare, achiziţionare, obţinere, dobândire (de). 2. (amer.) aprovizionare (a unui serviciu); serviciu de aprovizionare. 3. stăruinţă, silinţă. 4. mijlocire, executare, îndeplinire, realizare. 5. codoşlâc, proxenetism. procurement agency [~ -eid3ansi] s. (corn.) organizaţie de aprovizionare. procurer [pra'kjuarar, -'kjaar] s. 1. furnizor; achizitor, persoană care procură / achiziţionează. 2. mijlocitor, codoş, proxenet. procuress [pra'kjuaris, -kjaa-] s. mijlocitoare, codoaşă, proxenetă. procuring [pra'kjuar in] s.v. p r o c u r e m e n t . procuring agency [pra'kjuarin icid33nsi| s. (com.) v. p r o c u r e m e n t a g e n c y . prod [prod] I. s. 1. ghimpe, spin. 2. instrument ascuţit, unealtă ascuţită, ac, bold, sulă. 3. strămurare. 4. lovitură (da/ă cu vărtul degetului, cu un obiect ascuţit etc.); împunsătură; a ~ with a bayonet o împunsătură eu baioneta, o lovitură de baionetă; I gave the ants' nest a ~ with my stick mi-am înfipt vârful bastonului în muşuroiul de furnici; (fam.) give him a ~ înţcapă-1 / împungc-1 niţel. 5. (jig.) îndemn, imbold. II. vb. tr. 1. a lovi, a înţepa, a împunge, a străpunge; to ~ smb. in the ribs with one's finger a vârî cuiva degetul în coaste, a împunge pe cineva cu degetul în coaste. 2. a îmboldi, a stimula, a împinge (pe cineva să facă ceva); to ~smb. on a presa pe cineva, a pune cuiva sula-n coaste; he is well intentioned but needs to be ~ded e plin de intenţii bune, dar trebuie stimulat. prodder ['prada1"] s.v. p r o d (1,2). prodigai ['prodigai] I. adj. 1. cheltuitor, risipitor; excesiv de darnic; (fa/n.) the Prodigal Son Fiul risipitor; to be ~ of smth. a fi darnic / generos cu ceva; ~ of favours darnic cu favorurile. 2. îmbelşugat, abundent, exuberant. 3. risipitor, mână spartă, fiu rătăcitor. prodigality [ipradi'gasliti] s. 1. prodigalitate, risipă mare, cheltuială fără nici o socoteală. 2. generozitate, dărnicie excesivă. 3. belşug, abundenţă marc. prodigalize ['pradigalaiz] vb. tr. a risipi, a toca, a mânca (bani, avere), a cheltui nebuneşte; a împărţi cu dărnicie / generozitate, a da din belşug. prodigally ['pradigali] adv. cu risipă; to give ~ a da cu amândouă mâinile. prodigate ['pradigeit] vb. tr. a risipi. prodigious [pra'did3as] adj. 1. (înv.) de rău augur, rău prevestitor. 2. prodigios, uimitor, minunat, extraordinar; it is smth. ~ e un prodigiu. 3. peste măsură de mare, colosal, imens, enorm, uriaş, grozav, straşnic, teribil. 4. monstruos. prodigiously [-li] adv. 1. prodigios, uimitor. 2. (fam.) enorm, imens, grozav, teribil; (fun.) ~ pleased grozav de încântat. prodigiousness [-nisl s. prodigiu, minunăţie; enormitate. prodigy ['prodidji] s. 1. semn rău, rău augur, prevestire rea. 2. monstru, stârpitură. 3. (fig.) prodigiu, minune, miracol, minunăţie; an infant/ a youthful ~ un copil minune; a ~ of learning o minune a ştiinţei. prodromal ['pradramal, -roum-] adj. 1. (med.) prodromatic. 2. (despre un semn etc.) prevestitor; (despre o remarcă etc.) preliminar. prodromatic [ipradra'mzetik] adj. v, p r o d r o m a l , prodrome ['proudroum] s. 1. (înv.) precursor, antemergător. 2. (med.) prodrom, simptom, semn prevestitor al unei boli. produce I. [pra'dju:s] vb. tr. 1. a prezenta, a arăta (biletul, paşaportul etc.); to ~accounts for inspection a prezenta / a arăta scriptele pentru verificare; to ~ documents a prezenta / a aduce documente; to ~ proofs a prezenta / a aduce dovezi / probe; to ~ reasons a aduce argumente; a veni cu motive; to ~a witness a aduce / a face să compară un martor; (teatru) to ~ a play a pune în scenă / a reprezenta o piesă; badly ~d play piesă prost montată; to ~ an actor a lansa un actor. 2. a procura, a cauza (un efect etc.); a determina; to ~ a sensation a face senzaţie; to ~ a rise in prices a produce o creştere a preţurilor. 3. a produce, a crea, a da; to ~ a vacuum a face vid; (electr.) to ~ a spark a face să sară o scânteie; current ~d by a battery curent produs de o baterie; country that has ~d great men ţară care a dat oameni mari. 4. (tehn.) a fabrica, a produce; to ~ goods by machinery a produce mărfuri cu maşinile / în serie; to ~ a book a scrie sau a edita o carte; (teatru) to ~ a play a monta / a pune în scenă / a reprezenta o piesă. 5. a aduce



pro-educational



un profit; trees that ~a large quantity of fruit pomi care dau o mare cantitate de fructe. II. ['pradjms] s. 1. produs; produse, produse agricole; (amer. si) zarzavaturi şi fructe; verdeţuri; agricultural / farm ~ produse agricole; colonial ~ mărfuri coloniale; home ~marfă autohtonă / indigenă, mărfuri autohtone; garden ~, market-garden ~zarzavaturi, legume; natural ~ produse ale solului; net ~ venit / beneficiu net; raw ~ materii prime, produse brute. 2. produs, rod, rezultat; the ~of ten years' work rodul a zece ani de muncă, rodul unei munci de zece ani. 3. (mar.) material reformat; to bring scrapped stores to ~ a lichida / a pune în vânzare material reformat. produce broker ['pradjurs ibrouka1"] s. (com.) samsar / misit / negociator pentru desfacerea produselor. produce exchange [~ iksit/eine/3] s. bursă de mărfuri, produce market [~ imu:kitj s. piaţă de produse; comerţ cu produse. produce merchant [~ ima;tfpnt] s. comerciant / negustor de produse. producer [pra'dju:sar, pru'd-] s. 1. producător; furnizor; executant. 2. (teatru) regizor; (ci/i.) producător de filme. 3. (amer.) director de teatru; director de producţie. 4. (tehn.) gazogen, gazogenerator. 5. (tehn.) maşină unealtă, maşină de lucru. 6. district, raion. producer base [~ bcis] s. (electr.) postament de generator. producer furnace [~ ifa:nis] s. (tehn.) gazogen, generator de gaze. producer gas [~ gss] s. (tehn.) gaz de generator. producer plant [~ plo:nt] s.v. p r o d u c e r f u r n a c e . producers' goods [pra'djusaz gudz] s. mijloace de producţie. producibility [praidju:sa'biliti] s.v. p r o d u c i b l e n e s s . producible [pra'dju'sabl, pru'd-, -sibl-] adj. 1. care poate fi prezentat / expus / scos la iveală. 2. care poate fi produs / fabricat / confecţionat. 3. (geom., despre o linie) care poate fi prelungită. producibleness [-nis] s. productibilitate. producing [pra'dju:sin] I. adj. producător, productiv. II. s. v. p r o d u c t i o n (1). product ['pradakt, -dAkt] s. 1. produs, articol, fabricat; ~s of a country produsele unei ţări; (ec.) finished ~ produse finite; (ec.) gross national ~ produs global al ţării, produs social / global; net national ~ produs net al ţării, venit naţional; intermediable ~produs intermediar, semifabricat; raw ~produs brut, marfa bnită; residual / by-~produs secundar; literary ~ producţie literară; the ~s of smb.'s labour produsul muncii cuiva. 2. operă; creaţie, fruct, rod. 3. (rar) efect, rezultat, urmare..4. (mat.) produs; ~of x into y produsul lui x prin y; twice the ~ of x de două ori produsul lui x. 5. (chim.) produs. product engineering [~ iend3iniarin] s. (ec.) tehnologie a fabricării unui produs. productibility [praTdAkta'biliti] s. (rar) productibilitate. productible [pra'dAktibl] adj. (rar) care poate fi produs / fabricat / confecţionat; care poate fi arătat / expus. productile [pra'dAktil] adj. care lungeşte / tărăgănează. production [pra'dAk/an, pru'd-] s. 1. producere, fabricare, producţie (de mărfuri etc.); proces de producţie, prelucrare, extragere; belt system of ~ producţie în bandă rulantă; cost of ~costul producţiei; lot ~producţie în scrie; piece/serial~producţie individuală; mass ~ producţie în masă; process of ~ proces de producţie; relations of ~ relaţii de producţie; surplus ~ supraproducţie; weekly ~ producţie săptămânală. 2. generare, producere (a unui zgomot, a unei senzaţii, a unui efect). 3. formare. 4. (tehn.) presiune, debit (al unei sonde etc.). 5. prezentare, arătare (a unor documente etc.). 6. producţie (literară, cinematografică etc.). 7. (teatru) punere în scenă, reprezentare (a unei piese de teatru). production base / basis [~ beis sau beisis] s. bază de producţie. production machine tool [~ ma'/i:n tu:l] s. (tehn.) maşină unealtă pentru producţia de masă, maşină unealtă cu mare productivitate. production piece [~ pi:s] s. (tehn.) probă industrială (spre deosebire de cea experi­ mentală), model industrial. production plan [~ plsen] s. plan de producţie. production programme [~ -prougrasm] s. program de producţie. production schedule {~ i/cdju:l] s. plan de producţie. production time [~ taim] s. timp pentru efectuarea unei operaţii. productive [pra'dAktiv, pru'd-] adj. 1. (of) care produce / generează / cauzează (ceva), producător (de); it may be ~ of much good poate să aducă mult bine. 2. productiv; (despre sol) fertil, fecund, rodnic, roditor, mănos; ~ power of the soil fertilitatea / rodnicia / capacitatea de producţie a solului. 3. rentabil, bănos. 4. (jig.) creator, productiv; rodnic, fecund; ~ period of an author anii productivi ai unui autor; ~ artist artist fecund. productive capacity [~ ka-p^siti] s. capacitate de producţie; productivitate, randament. productive capital [~ 'krepitl] s. (ec.) capital productiv. productive cooperative society [~ kou'aparativ sa'saiati] s. (ec.) societate cooperatistă de producţie. productive development [~ di'velapmantj s. (mine) pregătire productivă a unui zăcământ. productive forces [~ 'fa:siz] s. pi. forţe de producţie. productive forest [~ Ţarist] s. (si/v.) pădure productivă. productive mine [~ 'main] s. (mine) mină bogată. productiveness [pra'dAktivnis] s.v. p r o d u c t i v i t y . productive pool [pra'dAktiv rpu:l] s. (mine) zăcământ industrial. productive rate [~ 'rcit] s. productivitate, randament. productive relations [~ ri'lei/pnz] s. pl. relaţii de producţie. productive series [~ 'siari:z] s. (mine) serie productivă. productivity [.pradAk'tiviti, iproud-, -dak-] s. productivitate; rentabilitate; ~ of labour productivitate a muncii; land in full ~pământ în plină productivitate; ~ of an entreprisc rentabilitatea unei întreprinderi. productress [pra'dAktris] s. producătoare. pro-educational ['prou'edju(:)kei/anpl] adj. care este în favoarea educaţiei.



 proem



732



proem ['prouem] I. s. 1. prefaţă, introducere, enunţ, notă introductivă, cuvânt înainte. proffer ]'profar] I. vb. tr. 1. a propune, a oferi / a face o ofertă de; to ~ one's hand 2. început, preludiu. II. vb. tr. a prefaţa. a întinde mâna; to ~ one's arm to a lady a oferi braţul unei doamne. 2. (înv.) a încerca, proeminal [pronominal] adj. introductiv, în formă de prefaţă. a întreprinde. 3. (inv.) a întinde, a ţine înainte. II. s. propunere, ofertă; to make a ~ to prof [praf] s. (fam.) prese, de la p r o f e s s o r. a se oferi să; ~s of friendship propuneri de prietenie; ~ of peace propuneri de pace. profanate ['profoneit] vb. tr. (înv.) v. p r o f a n e . profferer ]'profarar] s. ofertant, persoană care face o propunere / o ofertă, persoană profanation [iprofa'neijan] s. 1. profanare, pângărire, spurcare, sacrilegiu. 2. des­ care oferă; the best ~ cel care oferă mai mult. considerare, discreditare, înjosire. proficience [pra'fi/ans] s.v. p.r o f i c i e n c y. profanatory [prou'fasnatari, amer. şi -tou-] adj. (rar) profanator, pângăritor, care proficiency [pra'fi/pnsi] s. 1. (fnv.) progres. 2. (in) îndemânare, dibăcie, pricepere, profanează / pângăreşte. abilitate, uşurinţă, experienţă,capacitate, forţă, competenţă (în); ~of the piano stăpânire profane [pra'fein] I. adj. 1. lumesc, laic, mirean. 2. (despre persoane) profan, neiniţiat. a pianului; to reach / to attain a stage of ~ a ajunge la competenţă. 3. (despre un rit etc.) păgân, ateu, nelegiuit, scelerat. 4. (despre un act) profan; (despre proficiency pay [~ pci] s. (mil.) primă de specialitate. limbaj) lipsit de respect, blasfeinator; (despre persoane) grosolan; care înjură ca un birjar; proficient [pra'fijsnt] I. adj. abil, dibaci, îndemânatic, capabil; deprins, exersat, versat, ~word înjurătură, ocară; don't be ~! fără înjurături! II. vb. A. ir. 1. a profana, a pângări, cunoscător; competent; to be ~ in Latin a fi tare la latină, a poseda bine latina; ~ in a spurca (nn lucru sfânt ele.) 2. a necinsti, a înjosi, a degrada. B. intr. a blestema, a huli, book-keeping versat în contabilitate. II. s. persoană capabilă, maestru, as, cunoscător, a defăima. expert; ~ in mathematics matematician de forţă. profaneness [-nis] s. v. p r o f a n i t y. proficiently [-li] adv. competent, cu competenţă. r profaner [pra'feina ] s. 1. (of) pângăritor (de); violator (de), persoană care profanează profile ['proufail, -fi:l] I. s. 1. profil (ai cuiva, al unei feţe); siluetă; drawn in ~ schiţat / pângăreşte / necinsteşte / violează (ceva). 2. nelegiuit, scelerat, hulitor, defăimător, în profil. 2. (lehn.) profil, secţiune perpendiculară; to project in ~ a proiecta în profil. calomniator. 3. (telm.) contur, profil, configuraţie, gabarit. 4. (av.) profil, configuraţie a aripilor unui profanity [pra'fsniti] s. 1. caracter profan (al nnei scrieri etc.), caracter nelegiuit (al avion. 5. (constr.) subgrindă. 6. notiţă/ schiţă biografică. 7. (fîg.) profil; date caracteristice. unei acţiuni etc.). 2. blasfemie; to utter profanities a rosti blasfemii / înjurături. profile board [~ ba:d, -baadj s. (telm.) şablon. pro-fascist ['pron'fasfist] adj. profascist. profile cutter [~ .k,\tar] s. (telm.) freză de formă / profilată. profert ['proufet] s. (jur.) prezentare, arătare (a unui document). profile drag [~ draeg] s. (telm.) rezistenţă profilată. profess [pro'fes] vb. A. tr. 1. a mărturisi în public, a recunoaşte pe faţă; a face profesiune profile form [~ fa:m] s. şablon, model. de credinţă; a declara; I ~ that this is unknown to me declar că acest lucru îmi este profile grinding machine [~ igraindirj ma'Jun] s. (telm.) maşină de copiat după şablon; necunoscut. 2. a profesa (o credinţă). 3. a pretinde; to ~ a great esteem for smb. a pretinde maşină de rectificat după şablon. că nutreşte respect pentru cineva; I do not ~ to be a scholar nu pretind că sunt un savant; profile iron [~ iaion] s. (metal.) oţel profilat / comercial. he ~es to be interested in music pretinde că îl interesează muzica; she ~es to be thirty profile measuring instrument [~ ,me3arin 'instrumant] s. (telm.) instrument de măsurat pretinde / zice că arc 30 de ani. 4. a exercita, a se îndeletnici cu, a practica (o meserie, profile. .medicina etc.). 5. a învăţa pe cineva, a preda (istoria, medicina etc.); B. refl. 1. a se declara; profile paper [~ •peipor] s. (telm.) hârtie cu pătrăţele / milimetrică. to ~ oneself satisfied a se declara mulţumit / satisfăcut; to ~ oneself (to be) a socialist profile piece [~ pi:s] s. (telm.) culisă cu contururi neregulate / cu profil neregulat. a se declara socialist. 2. a se preface, a face pe, a se pretinde. profiler ['proufi:lar, -fail-] s. (telm.) maşină de frezat prin copiere, maşină de copiat professed [-t] adj. 1. declarat, făţiş, mărturisit; a ~ women hater a) un duşman declarat prin frezare. al femeilor, un misogin declarat; b) călugăr care a făcut jurământul de călugărie. 2. pretins, profile section ['proufail iSekJsn] s. secţiune profilată. aşa-zis; a ~ doctor of science un pretins doctor în ştiinţe. 3. de profesie, de meserie; profile shaft [~ Jd:ft] s. (telm.) arbore profilat. ~ cook bucătar de meserie; ~ gambler jucător de profesie; to be a ~ spy a face meseria profile sheet iron [~ 'fi:t iaian] s. (telm.) tablă profilată. de spion. profile turning ['proufail .ta:nin] s. (telm.) strunjire de formă, strunjirc profilată. professedly [pra'fesidli] adv. deschis, făţiş, pe faţă, după propria mărturisire; ~for this profile turning lathe [~ 'leio] s. (telm.) strung de copiat. purpose făţiş pentru acest scop; he is ~ an ignorant on that subject mărturiseşte că profiling ['proufulirj, -fai-[ s. (telm) confecţionare a pieselor (ae pro/îl complex) cu este ignorant în această chestiune; he is ~ a materialist este pe faţă materialist. ajutorul şablonului de copiat, copiere de maşină; profilare (a suprafeţelor). profession [pra'fe/an] s. 1. profesie, meserie, îndeletnicire, ocupaţie, carieră; the learned profiling machine [~ mai/im] s. (telm.) strung de copiat. ~s teologia, dreptul şi medicina; to take up the ~ of arms a îmbrăţişa cariera armelor / profiling tool [~ tu:l] s. (telm.) cuţit de formă, cuţit profilat. militară; the ~ of medicine profesia de doctor; by ~ he is a lawyer profesează avocatura, profilist ['proufailist] s. persoană care pictează / sau fotografiază un profil; desenator este avocat de profesie; he is a person without any particular - t o persoană fără ocupaţie / profesie. 2. the ~ persoanele dintr-o profesie, membrii unei profesiuni; (teatru de profiluri; tăietor de siluete. profilograph [prou'filogra:f, -fail-, amer. si igraf-] s. (telm.) profilograf. si.) actorii, teatrul; to belong to the ~ a face teatru; to enter to the ~ a urca pe scenă, profilonieter [iproufi'lamitar] s. (telm.) profilometru. a se apuca de teatru. 3. declaraţie (despre sentimentele sale etc.); to make ~ of one's profit ['profit] I. s. 1. folos, câştig, avantaj; to turn smth. to ~ a trage / a avea un folos / friendship for smb. a-şi declara prietenia faţă de cineva; to attach little faith to smb.'s ~s of esteem a nu da prea mare crezare declaraţiilor de respect ale cuiva; ~ of faith a profita / a beneficia / a se alege cu ceva de pe urma unui lucru; I have taken course to my ~ / with ~ am urmărit cursul cu folos; what ~ will that be to you? ce folos ai tu? profesiune de credinţă; (bis.) to make one's ~ a face făgăduinţa de călugărire. professional [pra'fe/anal] I. adj. profesional; de profesie / meserie, de specialitate, ce câştigi tu din asta? 2. (ec.) profit, beneficiu; allotment of ~ repartizare a profitului; profesionist, expert; ~ practices uzanţele meseriei / profesiunii; conduct that is not ~ clear ~(s) beneficiu / profit net; estimated ~ profit calculat; excess ~ supraprofit; gross comportare contrară uzanţelor / profesiunii (ae medic, de avocat etc.); to take ~ advice ~s beneficiu / profit brut; imaginary ~ profit imaginar; net ~ beneficiu /profit net; share on a matter a consulta un om de meserie / specialitate într-o chestiune, a consulta un of ~ parte de beneficiu / profit; to admit of a ~ a fi rentabil / lucrativ / avantajos; to allot medic sau un avocat; ~ player instrumentist de profesie; ~ beauty frumuseţe de profesie; the ~ a împărţi beneficiul / profitul; to derive a ~ a realiza / a obţine un profit; to bring ~ engineer inginer cu diplomă; ~ man om care profesează teologia, dreptul san medicina. in /to yield / to show a ~ a aduce un beneficiu / un profit; to produce a ~ a aduce un II. s. expert, specialist, om de meserie, profesionist; ~s oamenii de meserie; to turn ~ profit; to make a ~ on / out of a transaction a realiza un beneficiu / un profit de pe urma unei afaceri / tranzacţii; to make large ~s a obţine profituri mari; to sell at a ~ a deveni profesionist. professional duties [~ 'djmtizj s. pl. obligaţii profesionale, obligaţii care formează a vinde cu profit; ~s on a transaction profituri realizate într-o afacere; a small ~ un beneficiu mic; to make illicit ~s a obţine profituri ilicite / necinstite. II. vb. A. tr. a aduce apartenenţa la o profesie, îndatoririle şi drepturile legate de o profesie / profesionale. professionalism [pra'fejsnalizam] s. 1. calitate / însuşire / natură profesională, caracter folos / profit (cuiva), a fi avantajos / rentabil (pentru cineva); a servi (cuiva); what will profesional, activitate profesională. 2. (spori) profesion(al)ism; folosirea profesioniştilor it ~ you to go there? la ce-ţi va folosi dacă vei merge acolo? B. intr. (by) a profita, a trage un profit / un folos (de pe urma); to ~ by smb.'s advice a folosi de pe urma sfatului în sport. cuiva; it ~s little to advise him e inutil să-i dai sfaturi; to ~ largely by dealings in a realiza profcssionality [pra'fc/ameliti] s. (of) caracter profesional (al). professionalize [pra'fa/analaiz] vb. A. ir. a transforma (o ocupaţie) în profesie, a face profituri mari speculând asupra (cn gen.) / eu; to ~ by / on a transaction a realiza un o meserie / o profesie din, a lăsa (un sport) pe seama profesioniştilor. B. intr. a se apuca profit de pe urma unei tranzacţii; to ~ by the occasion a profita de ocazie, a folosi prilejul; you don't ~ by it nu ai nimic de câştigat din asta. de o profesie / de o meserie, a începe să profeseze; a deveni profesionist. profitable ['profitabil adj. 1. profitabil, avantajos; rentabil, lucrativ, bănos, remunera­ professor ]pra'fcsar] s. 1. profesor (ia o universitate); Professor Smith profesorul Smith; to be a ~ of a se ocupa de, a se îndeletnici cu. 2. adept (al nnei doctrine etc.). 3. titln toriu; it is more ~ to us to sell it este mai avantajos pentru noi să-1 vindem; ~rate of grandilocvent care este acordat anumitor maeştri de dans etc. 4. specialist, cunoscător, exchange curs avantajos. 2. folositor; util. expert. profitableness [-nis] s. caracter avantajos, rentabilitate, avantaj, profit. profitably [-i] adv. avantajos, lucrativ, profitabil, cu profit, cu câştig; to lay out one's professorate [pra'fesarit] s. 1. profesorat. 2. (univ.) corp profesoral / didactici money ~ a-şi investi banii cu profit; to use one's time ~ a-şi folosi timpul cu profit; professoress [pra'fesaris] s. (rar) profesoară. professorial [.profe'so:rial, -Fi's-, -fo's-, amer. şi 'proufe'sourial] adj. profesoral, de to study ~ a studia cu folos. profit accounts ['profit arkaunts] s. (ec.) cont de profit. profesor; ~ chair catedră de profesor: ~ socialist socialist de catedră. profit-and-loss account [~ono"k>s a.kaunt] s. (ec.) cont de profit şi pierderi. professorially [-i] adv. profesoral. profiteer [■profi'tiar] I. s. profitor, speculant; war ~ profitor de război. II. vb. intr. professor of humanity [pra'fcsar av hju(:)'rhaeniti] s. (scot.) profesor (universitar) de limba şi literatura latină. a specula, a face speculă, a obţine beneficii / profituri. professorship [pra'fesa/ip] s. profesorat, catedră (în învăţământul superior); to be profiteering [.profi'tiarirj] s. speculă; mercantilism. appointed to a ~ (of) a fi numit la o catedră (de), a fi numit profesor (de). profiterole [pra'fitairoul] s. profiterol.



 733



profitless ['prsfitlis] adj. care nu aduce profit / câştig, fără folos sau câştig, nerentabil, nelucrativ; — deal afacere nerentabilă; to be engaged in a ~ task a face o treabă care nu aduce nici un folos. profit-seeking ['profitishkirj] adj. care caută să obţină un profit; (despre un om) interesat; (despre o asociaţie) cu scop lucrativ. profit-sharing [profit i/earin] s. participare la profit / Ia beneficii; împărţire a profiturilor; ~ scheme sistem de participare. profligacy ['proflig3si]s.l. nelegiuire, ticăloşie, nemernicie, destrăbălare, desfrânarc. 2. risipă, cheltuială nebunească; abundenţă; orgie; a real ~ of pictures o adevărată orgie de tablouri. profligate ['profligit] I. adj. 1. nelegiuit, scelerat, nemernic, ruşinos, infam; destrăbălat, stricat, dezmăţat. 2. (înv.) descurajat, abătut, mâhnit. 3. risipitor, cheltuitor. II. s. 1. destrăbălat, desfrânat, libertin. 2. risipitor, mână spartă. profligation iprofli'gei/pn] ş. (înv.) descurajare, mâhnire, deprimare. profluent ['proflusnt] adj. care curge lin. pro forma [prou rfo:ma] s. (lat.) I. loc. adv. de formă. II. loc. adj. ~ account calcul fictiv sau aproximativ; ~ invoice factură simulată / de complezenţa. profound [pro'faund] I. adj. 1. adânc, profund; to make a ~ reverence / bow a face o plecăciune adâncă; 2. (fig.) adânc, profund, temeinic, substanţial, solid; ~secret taină adâncă, secret profund; ~ scholar un erudit profund; to study a ~subject a face un studiu aprofundat al unui subiect, a aprofunda un subiect; to take a ~ interest in smth. a fi profund interesat de ceva, a se interesa profund de ceva; to listen to smb. with a ~ interest a asculta pe cineva cu mult interes / cu un interes profund. 3. (fig.) înseninat, important, considerabil; care este simţit profund. 4. (rar) şiret, viclean, inventiv, iscoditor, ingenios. 5. greu de înţeles; absurd. 6. profund, înţelept, perspicace. 7. deplin, absolut, total; ~ ignorance ignoranţă deplină. II. s. (poetic) adânc, adâncuri, hău, abis, genună. III. vb. A. tr. a afunda, a scufunda. B. i/ttr. (into) a se afunda, a se cufunda adânc (în). profoundly [-li] adv. profund, adânc, foarte, extrem de; ~dark întuneric beznă. profoundness [pro'faundnis] s.v. p r o f u n d i t y . profundity [pra'fAnditi] s. adâncime, profunzime (a unei prăpăstii, a unei ştiinţe etc.). profuse [pra'fju:s] adj. 1. care se revarsă, foarte bogat, debordant, excesiv, îmbelşugat; ~ bleeding hemoragie abundentă; ~ sweating transpiraţie abundentă; ~ gratitude potop de mulţumiri. 2. (of) generos, darnic (cu); cheltuitor, risipitor (cu); to be ~ in one's apologies a nu mai conteni cu scuzele; to be — of praise a fi foarte darnic cu laudele. profusely [-li] adv. din abundenţă, excesiv; to apologize ~ a nu mai conteni cu scuzele; to perspire ~ a transpira din abundenţă. profuseness [-nis] s. risipă, prisosinţă, belşug, îmbelşugare, abundenţă. profusion [pra'fju^n] s. 1. prisosinţă, belşug, îmbelşugare, abundenţă, profuziune, risipă. 2. risipă, dărnicie prea mare. prog1 [prog] I. vb. intr. 1. (pop.) a căuta, a scotoci (mai ales pentru a fura), a umbla dupăoplească/o lovitură. 2. (pop.) a se apuca de cerşit; a cerşi, a trăi din cerşit. 3. (pop.) a şterpeli, a şparli, a şterge, a fura. 4. (amer.) a căuta scoici. II. s. (si.) 1. haleală, dc-ale gurii, de-ale mâncării, merinde, provizii de drum sau pentru un picnic. 2. cerşetor, vagabond. prog2 (si. studenţesc) v. p r o c t o r (1). prog3 vb. tr. (si. scol.) to be ~ged a fi prins călcând disciplina; a primi o pedeapsă disciplinară. prog4 vb. tr. şi intr. (si.) v. p r o g n o s t i c a t e . progenitor [prow'd3enit3r. pra'd3-] s. 1. strămoş, străbun, bunic; (fam.) our ~s autorii zilelor noastre, cei ce ne-au făcut. 2. (jig.) predecesor, precursor, înaintaş. progenitorial [■proud3cni'to:ri3l, -tou-] adj. strămoşesc, străbun. progenitress [prou'd3cnitris, pro^-j s. strămoaşă, străbună. progenitrix [prou'd3enitriks] s.v. p r o g e n i t r e s s . progeniture [prou'd3enitfcr. pre'd3-, -tjU9r] s. 1. procreare, zămislire, naştere. 2. progeni­ tură, copii. progeny ['prod3ini, -d^^ni-] s. 1. (înv.) origină, neam, viţă, descendenţă, familie. 2. posteritate, descendenţi, urmaşi, copii; (la animale) pui. 3. (of) rezultat (al), urmare, consecinţă (a); famine and disease, the ~ of war foametea şi boala aduse de război. progeria [prou'd3crb] s. (med.) progeric. îmbătrânire prematură. progermination [iprowdjsmii'neifcn] s. origine, obârşie, naştere. progger ['prog3c] s. (amer.) căutător de scoici. progging ['progirj] s. cerşit, cerşetorie. proggins ['proginz] s. (si. studenţesc) v. p r o c t o r . prognathism ['prognsOiz^m, prog'nseG-] s. (anat.) prognatism. prognathous [prog'neiBăs, 'prognaOss] adj. (anat.) prognatic. prognose [prog'nsus] vb. tr. (med.) a pronostica. prognosis [prog'nousis] s. 1. (med.) pronostic; to give a very serious ~a da un pronostic foarte grav. 2. prognoză, previziune. prognostic [prog'nostik] I. adj. (mai ales med.) de pronostic, de previziune. prevestitor, care prevesteşte; signs ~ of smth. semne care pronostichează / prevestesc / prezic ceva. II. s. pronostic, prognoză, previziune, prevestire, prezicere, augur, semn prevestitor: (med.) semn. pronostic, simptom. prognosticable [-abl] adj. care poate fi pronosticat / prevăzut / prezis / prevestit. prognosticate [-cit] vb. A. tr. 1. (despre persoane, semne etc.) a prevesti, a prezice, a profetiza, a proroci. 2. a pronostica, a face un pronostic, a prezice, a prevedea. B. intr. a face o profeţie / o prorocire. prognostication [prsgpnosti'kei/^n, prog-] s. 1. pronosticare, prezicere, prevestire, presentiment, presimţire. 2. v. p r o g n o s t i c (II). prognosticate [preg'nastikeitiv, prog-, -kativ] adj. care prevesteşte, prevestitor; ~ of smth. care prevesteşte / prezice ceva, prevestitor a ceva. prognosticator [pr3g'nostikeit3r, prog-] s. prezicător, proroc, profet; ghicitor; ursitor.



prohibition



prognosticatory [prag'nostikoteri, prog-] adj. simptomatic; ~ of smth. care prevesteşte / prezice ceva, prevestitor a ceva. programmatic [.prougre'manikj adj. programatic. program(me) ['prougnem] I. s. 1. program (de spectacole, politic etc.) afiş. 2. (teatru) repertoriu. 3. plan, program; a full ~ un program încărcat; to draw up / to arrange a ~ a aranja un program; what is the ~ for today? care este programul pe ziua de astăzi? ce facem astăzi? 4. prolog; prefaţă. II. vb. intr. a face un program sau im plan. programme music [~ iinjmzik] s. (muz.) muzică programatică. programme picture [~ rpiktJV] s. film de importanţă secundară (pentru a completa programul), completare. programmer ['prougnem3r] s. 1. (cib.) programator. 2. persoană care alcătuieşte un program. programme seller ['prougnem t.selor] s. vânzătoare de programe; (teatru) deschizătoare a lojilor. progress I. ['prougres, rar 'prog-] s. 1. marş înainte, înaintare; curs, desfăşurare; etape succesive (ale vieţii, ale unei călătorii etc.), progres, dezvoltare; to be in ~ a se desfăşura; the work now in ~ lucrul în desfăşurare / în curs de îndeplinire; lucrul în curs de executare; the negotiations in ~ negocierile / tratativele în curs; harvesting is in full ~ secerişul este în toi; changes are in ~ se introduc schimbări; preparations are in ~ sunt în curs pregătiri; the ~ of the army was checked înaintarea armatei a fost oprită; to arrest the ~ of the locusts a opri invazia lăcustelor; ~ of thought mersul gândirii; the ~ of events mersul / desfăşurarea evenimentelor; the ~ of economies realizarea economiilor; (şah) the knight's ~ mersul calului; in ~ of time cu timpul; in ~ of centuries în cursul secolelor; age of~ secol al progresului. 2. progrcs(c), succese; to make ~ a face progrese; to make slow ~ a progresa încet; to make great ~ a progresa rapid; a face progrese mari; industry that has made great ~ industrie care a luat un marc avânt; he has made good ~ a făcut un marc progres / un marc pas înainte; career of resounding ~ carieră marcată de etape răsunătoare; ~ achieved in respect of a matter stadiul în care se află o chestiune. 3. (rar) călătorie, pelerinaj, (ist.) călătorie a regelui, vizită regală. II. [pro'gres, prou-] vb. intr. 1. a înainta; to ~ towards a place a se apropia de un loc (în etape succesive); as the enquiry ~es pe măsură ce ancheta înaintează; în cursul anchetei. 2. a progresa, a se dezvolta; a se perfecţiona. 3. a progresa, a face progrese; to ~ with one's studies a face progrese în studii; industry is ~ing industria c în progres. 4. (despre o persoană oficială etc.) a face un turneu. progress chart ['prougres t/o:t, 'prog-] s. v. p r o c e s s c h a r t . progression [prp'gre/an, prou'g-] s. 1. înaintare, avansare, păşire înainte, progresare; mode of ~ mod de înaintare, mod de locomoţie. 2. (/ig. rar) mers înainte, progres. 3. (mat.) progresie; arithmetical ~progrcsic aritmetică; geometrical ~progresie geometrică. 4. (rar lingv.) întărire (a unei vocale). 5. (muz.) secvenţă (a părţilor). progressional [-31] adj. (care este) în progres. progressionism [-izpm] s. (pol.) progresism, atitudine sau concepţie progresistă, caracter progresist. progressionist [-ist] s. 1. progresist. 2. (rar) persoana care crede în progresul continuu al dezvoltării societăţii. 3. evoluţionist, adept al teoriei evoluţiei plantelor şi animalelor. progressist [pro'gresist, prou'g-] s. v. p r o g r e s s i o n i s t . progressive [pro'gresiv. prou'g-] I. adj. 1. progresiv; ~ movement / motion mişcare ascendentă progresivă; (fiz.) mişcare de translaţie; ~ number număr de ordine / curent. 2. progresist, înaintat; to be ~ a fi progresist, a fi partizan al progresului; ~ principles principii progresiste; the ~party partidul progresist. 3. care arată / marchează un progres. 4. care progresează, progresiv; (med.) ~ disease boală progresivă. 5. progresiv, treptat, gradat; by ~ stages în mod progresiv, treptat, gradat. II. s. progresist. progressive assembly [~ a'sembli] s. (telm.) asamblare în flux. progressive dry kiln [~ drai 'kiln] s. (telm.) uscător cu acţiune continuă / cu funcţionare continuă/ continuu. progressive explosive [~ iks'plousiv] s. (mine) substanţă explozivă detonantă. progressive fire [~ 'faior] s. (mii.) sprijinire cu foc a ofensivei prin mutarea focului înainte. progressive gear [~ 'gior] s. (telm.) cutie de viteze cu un singur început. progressively [pro'grcsivli, prou'g-! adv. 1. progresiv. 2. treptat, gradat, încetul cu încetul. progressiveness fpro'gresivnis, prou-'] s. mers înainte, mers progresiv / treptat; caracter progresist. progressive scouring [pro'grcsiv 'skauarirj] si (TV) explorare progresivă (la televiziune). progressive taxation [~ task'sci/snj s. (ec.) impunere progresivă. progressive wages [~ Vcid3iz] s. salarii progresive. progressor [pr3'gresor, prou'g-, pru'g-] s. 1. persoană care întreprinde o călătorie. 2. persoană care progresează / face progrese. prohibit [prohibit, prou'h-] vb. tr. 1. a opri, a interzice, a prohibi; smoking is ~ed fumatul oprit; ~ed goods / articles mărfuri prohibite; ~ed imports mărfuri al căror import este interzis; the importation of matches is ~ed importul chibriturilor este interzis / prohibit; this zone remains a ~ed one for military works această zonă rămâne interzisă pentru orice lucrări militare; marriage within the ~ed degrees căsătorie în cadrul unor grade de rudenie prohibite; to ~ smb. from doing smth., (rar) to ~ smb. to do smth. a opri pe cineva să facă ceva, a interzice cuiva să facă ceva. 2. to ~ (smb. from doing smth.) a împiedica (pe cineva să facă ceva). prohibited anchorage [pro'hibitid .a;nkorid3] s. (mar.) ancorare oprită, loc unde ancorarea este oprită. prohibiter [pro'hibit3r. prou'h-] s. persoană care interzice / opreşte. prohibition [pproui'bi/pn.'prouhi-] s. 1. interzicere, prohibire; oprire; to Issue /to publish a ~ a interzice printr-un decret, a decreta o interdicţie writ of ~ a) ordin de suspendare (în Anglia); b) ordin adresat de o curte superioară uneia inferioare de a suspenda ceva



 prohibitionism



din lipsă de competenţă. 2. (amer.) prohibiţie, interzicerea vânzării băuturilor alcoolice, regim sec. prohibitionism [-izam] s. 1, protectionism, sistem protectionist (în comerţ). 2. Prohibitionism prohibitionism (în materie de băuturi alcoolice). prohibitionist [-ist] s. 1. prohibitionist, partizan al protecţionismului (în comerţ). 2. (amer. pol.) Prohibitionist protectionist, partizan al interzicerii, băuturilor alcoolice; ~ countries ţări în care vânzarea băuturilor alcoolice este interzisă. Prohibition Party ['prouibi/an ipu:ti] s. (pol.) partid prohibitionist. prohibitive [pra'hibitiv, prou'h-] adj. prohibitiv; protectionist; ~ duties taxe vamale prohibitive; tarif vamal protectionist; ~ price preţ prohibitiv / inabordabil. prohibitory [pra'hibitari, prou-, amer. şi -touri] adj. v. p r o h i b i ţ i v e. project I. [pr3'd3ekt, pro«'d3-] vb. A. tr. 1. a arunca, a azvârli (un corp) înainte, a proiecta; a lansa (un proiectil). 2. (jig.) a proiecta, a plănui; a face un plan (c» gen.); a pune la cale; to ~ a voyage a proiecta o călătorie. 3. (rar) a forma, a da formă (cu dat.), a modela; a înfăţişa în mod corect / just. 4. (arhit.) a proiecta; a face un proiect (cu gen.); a lăsa să iasă în afară (o zidărie), a face să iasă (o lucrare) în relief; ~ buildings clădiri proiectate, clădiri în stare de proiect. 5. a proiecta, a arunca (o umbră, o rază de lumină etc.); a face o proiecţie (cu gen.); a proiecta o imagine sau un film pe ecran; form ~ed against / on the sky formă desenată / proiectată pe cer. B. refl. (jig.) a se transpune; to ~ oneself into the past a se transpune în trecut; to ~ oneself into smb.'s feelings ase transpune în starea sufletească a cuiva. C. in/r. 1. a ieşi în afară, a fi proeminent, a se revărsa; a înainta, a ieşi; stone that ~s from the wall piatră care iese din zid; balcony ~ing over the pavement balcon suspendat deasupra trotuarului; to ~ beyond the building line a depăşi aliniamentul; a strip of land ~s into the sea o limbă de pământ înaintează în mare. II. ['prodjekt, -d3ikt] s. 1. proiect, plan; to form a ~ a face un proiect / un plan; to carry out a ~ a îndeplini un proiect; to upset a ~ a zădărnici un proiect / un plan. 2. construcţie nouă; construcţie realizată. projected area [pr3'd3ektid 'esris, prou'd3-] s. 1. suprafaţa de proiecţie. 2. (av.) suprafaţă desfăşurată a polilor elicei. projected blade area [~ 'bleid .sârb] s.v. p r o j e c t e d a r e a . projected piers [~ 'pbz] s. pl. (arhit.) arcada bolţii în formă de leagăn. projectile ['prod3iktail, -d3ek-, pro'd3ektaiI, prou'd3ek-] I. s. proiectil, ghiulea, obuz. II. adj. de aruncat / lansat / aruncare / lansare. projectile bin [~ bin] s. (tehn.) ladă pentru proiectile. projectile grab [~ grab] s. (tehn.) cleşte pentru proiectile. projecting [pro'd3ektirj, prou'd3~, pru'd3-] I. adj. ieşit, scos în afara, proeminent; ~ forehead frunte proeminentă; ~ teeth dinţi ieşiţi în afară. 11. s.v. p r o j e c t i o n (1). projecting beam [~ 'bi:m[ s. (constr.) grindă în consolă. projecting geometry [~ d^i'omitri] s. geometrie descriptivă. projecting part [~ 'pu:t[ s. parte ieşită în afară, proeminenţă, ieşitură, ieşind. projecting plane [~ 'plein] s. (mat.) plan proiectant. projection [pro'd3ekOn, prow'd3~] s. 1. aruncare, zvârlire, lansare (a unui proiectil etc.). 2. proiectare (a unei raze, umbre etc.); proiecţie. 3. proiectare, întocmire a unui proiect; proiect, plan. 4. proiectare, obiectivare (a unei senzaţii, a unui sentiment). 5. ieşitură, ieşind, proeminenţă, prag, dinte. 6. (geam.) proiectare; proiecţie. projection apparatus [~ aspo'reitos] s. (fot.) proiector, aparat de proiecţie. projection booth [~ bu:6] s. (fot.) cabină de proiecţie. , projectionist [pra'dsck/snist, prou'd3-, pru'd3-] s. (cin.) operator de cinema. projection room [~ ru(:)m] s.v. p r o j e c t i o n b o o t h . projection wall [~ W3:l] s. (tehn.) ecran de proiecţie. projective [pra'd3ektiv, prou'd3-] adj. 1. proiectiv; (geom.) ~ properties proprietăţi proiective (ale unei secţiuni conice etc.). 2. (despre imaginaţie) care are darul de a proiecta în afară / de a exterioriza imaginile mintale. projective geometry [~ d3i'omitri] s. v. p r o j e c t i n g g e o m e t r y . projector [pnVd3ektor, prow'd3-] s. 1. persoană care face proiecte / planuri, autor de proiecte; proiectant; iniţiator, formator, fondator, întemeietor. 2. autor de proiecte năstruşnice; persoană care-şi face planuri mari / care-şi face castele în Spania. 3. lanternă magică, aparat de proiecţie. 4. (el.) reflector, proiector. 5. (mil.) lansator de gaze. 6. (geom.) rază proiectantă. project site ['prad3ckt sait] s. (constr.) şantier de construcţii. projecture [pro'd3ekt/3r] s. (arhit.) proeminenţă, ieşind, ieşitură. prolapse ['proulseps, amer. prs'lasps, prou'l-] I. s. (med.) prolaps; lăsare (a uterului); cădere (a rectului). II. vb. intr. (med., despre un organ) a se lăsa. prolapsus [prou'lsepsos] s.v. p r o l a p s e (I). prolate ['prouleit, prou'ieit] adj. 1. (geom.) alungit, oblong, prelung, lungăreţ; întins, extins. 2. larg răspândit. proleg ['prouleg] s. (entom.) picior fals. prolegomena [.proule'gomino, -li'g-] s. pl. prolegomene, introducere, cuvânt înainte (la o lucrare). prolepsis [prou'lcpsis, -'li:p-] s. (ret., geom.) prolepsis, anticipare. proleptic [prou'leptik, -'li:p-j adj. 1. (despre un semn) prevestitor. 2. (med.) ~ fever febra proleptică. proletarian [iproule'tsorbn, -li't-, -1st-] adj. s. proletar. proletarianism [-izpm] ş. 1. proletariat. 2. concepţii politice ale proletariatului. proletarianization [-ai'zei/pn] s. proletarizare. proletarianize [-aiz] vb. tr. a proletariza, a aduce la condiţia de proletar. proletariat(e) ['prouie'tsoriot.-riEct] s. proletariat. proletary ['proulitsri, amer. şi -eri] ş. v. p r o l e t a r i a n . proliferate [prou'lifereit, pra'l-] vb. intr. 1. (biol.) a se înmulţi; a se pră.si; a înmuguri rapid. 2. (despre cunoştinţe) a se răspândi. proliferation [prailifo'rei/an, prou'l-] s. proliferare.



734



proliferous [pra'liforos, prou'l-] adj. proliger; prolifer. prolific [pro'lifik, prou'l-] adj. 1. prolific, fecund, fertil, roditor, rodnic. 2. (in, of) îmbelşugat, abundent (în). prolificacy [-asi] s. prolificitate, fertilitate, rodnicie, productivitate. prolification [prsrlifi'kei/an, prou'l-] s. 1. producere, zămislire; fecunditate, fertilitate. 2. v. p r o 1 if e r a t i o n. prolificly [pra'lifikli, prou'l-] adv. prolific, abundent, fecund, fertil. prolificness [prs'lifiknis', prou-] s. fertilitate, fecunditate, rodnicie, caracter prolific. proligerous [prou'lid39r9s] adj. 1. (biol.) proliger. 2. (bot.) (despre plante) prolifer. prolix ['prouliks, prou'liks] adj. 1. prolix, prea lung, difuz; plicticos. 2. prea amănunţit. prolixity [prou'liksiti] s. prolixitate. prolixly [prou'liksli, 'prouliksli] adv. prolix. prolocutor [prou'bkjutor] s. 1. orator, vorbitor. 2. (înv.) purtător de cuvânt. 3. preşedinte (mai ales al unui sobor bisericesc). prolocutorship [prou'bkjuta/ip] s. funcţie de preşedinte (mai ales al unui sobor bisericesc). prologue ['proubg, rar -loug] I. s. (to) prolog (la). II. vb. tr. a scrie un prolog la (o piesă etc). prologuize ['proubgaiz] vb. intr. a compune sau a rosti un prolog. prolong [prs'lorj, prou'l-] vb. tr. a prelungi (viaţa, o vizită, o linie etc.); (com.) to ~ a bill a prelungi o cambie. prolongation [rproubn'gei/sn, 'prol-] s. 1. prelungire / amânare a termenului; ~ of a bill prelungire a unei poliţe; ~of a time prelungire a unui termen. 2.p/. (fam.) pantaloni. 3. (în spaţiu) prelungire; in ~ of în prelungirea. prolongation clause [~ kb:z] s. (mar.) clauza privind prelungirea termenului. prolonge [prs'bnd3, prou'1-1 s. (mil.) funie / odgon de remorcat. prolonged [pro'brjd, prou'l-] adj. prelungit; ~ applause aplauze prelungite. prolonger [pro'bngor] s. persoană care prelungeşte sau care a prelungit (zidul, tratativele etc.). prolonging [pra'brjgin] s. 1. (în timp) prelungire (a duratei unui lucru); (corn.) prelungire, amânare (a unei scadenţe). 2. (în spaţiu) prelungire (a unui zid etc.). prolusion [prou'lju:3.7n] s. 1. primă redactare, redactare preliminară. 2. eseu introductiv; studiu preliminar. prom [prom] s. (fam.) 1. preşc. de la p r o m e n a d e . (I). 2. prese, de la p r o m e n a d e concert. promenade [ipromi'na:d, -mo'n-, amer. şi -neid[ I. s. 1. plimbare, promenadă. 2. loc de plimbare, promenadă, corso; (la mare) faleză. 3. (amer.) bal studenţesc. II. vb. A. intr. a se plimba (pe jos, în trăsură, în maşină etc.); a face o promenada; to ~ on the pier a'face un tur în mare ţinută. B. tr. 1. a se plimba prin (sală etc.), a se plimba pe (bulevard etc.). 2. a plimba (pe cineva pentru a-i arăta oraşul). 3. a face paradă de (familia sa etc.). promenade concert [~ -konsot] s. concert de promenadă. promenade deck [~ dek] s. (mar.) punte de promenadă. Promethean [pr3'mi:0ion, prou'm-] adj. (;nit.) prometeic; ~ fire foc prometeic. prominence ['prominons] s. 1. proeminenţă, relief, ieşitură, ieşind, convexitate. 2. situaţie proeminentă; to bring smth. in ~, to give smth. ~ a face să reiasă ceva, a scoate ceva în relief; the son's part is not given enough ~ rolul fiului n-a reieşit suficient; to come into ~ c ) (despre persoane) a răzbate, a ajunge la un rang de seamă; b) (despre lucruri) a căpăta importanţă. 3V v. p r o t u b e r a n c e . prominency [-i[ s. v. p r o m i n c n c e. - prominent ['prominont] s. 1. ieşit în afară, proeminent, pronunţat; ~cheek-bones pomeţi ieşiţi în afară; ~ nose nas proeminent; ~ features trăsături pronunţate; to be ~ a reieşi. 2. proeminent, marcant, de seamă, de vază; to hold a very ~ position a ocupa o poziţie foarte marcantă; to play / to take a ~ part in smth. a juca un rol important în ceva. 3. convex; în relief. promiscuity [ipn>mis'kju(:)iti, amer. şi .prouni-] s. 1. eterogenitate, amestecătură, confuzie, neorânduială. 2. promiscuitate (între cele două sexe). promiscuous [pro'miskjuos] adj. 1. eterogen, amestecat; confuz; comun, mixt, fără deosebire de sex; promiscuu; formând o masă haotică; ~ crowd mulţime eterogenă; ~ bathing baie comună. 2. (pop.) întâmplător, fortuit; fără motiv sa» metodă. promiscuously [-li] adv. 1. confuz, fără ordine, în neorânduială; la nimereală; în promiscuitate; things thrown ~ together lucruri aruncate laolaltă claie peste grămadă; they live ~ with their beasts locuiesc claie peste grămadă cu animalele (lor). 2. (pop.) întâmplător. promiscuousness [-nis[ s.v. p r o m i s c u i t y . promise ['promis] I. s. promisiune, făgăduială, făgăduinţă; to give / to make a ~ a face 0 promisiune; to keep / to redeem one's ~ a-şi ţine promisiunea / îagăduiala, a se ţine de cuvânt; to break / to go back on one's ~ a nu-şi ţine promisiunea / făgăduială; a nu se ţine de cuvânt; to be ~ bound a fi angajat prin promisiune; (prov.) ~is debt făgăduială data e datorie curată; (prov.) ~s are like pie-crusts, made to be broken făgăduielile sunt făcute spre a nu fi ţinute; empty ~s promisiuni goale; ~ of marriage promisiune de căsătorie; (bib/.) the Land of Promise Pământul Făgăduinţei; a youth who gives a ~of a fine future un tânăr care promite (un viitor) frumos; of great ~care promite mult; to hold out a ~ to smb. of smth. a face pe cineva să spere ceva; there is a ~ of fine weather vremea promite sa fie frumoasă. II. vb. A. tr. a promite; he has been ~d a book by his brother fratele său i a promis o carte; to ~ smb. one's daughter in marriage a promite cuiva să-i dea fata de soţie; he ~d me he would come mi-a făgăduit că va veni; (prov.) ~ little, do much promite puţin şi fă mult; (fam.) you will be sorry for it, 1 ~ you o să-ţi pară rău pentru asta, ţi-o făgăduiesc / ţi-o jur; (prov.) it is one thing to ~ and another to perform una e să promiţi şi alta să faci; an event that ~s trouble in



 735



the future un eveniment care Iasă să se întrevadă neplăceri pentru viitor; it ~s to be fine promite să fie frumos. B. intr. the journey ~s well călătoria se anunţă bine / promite. promise break [~ breik] ş. călcare a unei făgăduieli. promised ['promist] adj. promis, făgăduit. promised bride [~ 'braid] s. logodnică. promised husband [~ 'hAzbond] s. logodnic. Promised Land [~ 'lasnd] s. the ~ Pământul Făgăduinţei, Canaan. promisee [ppromi'si:] s. 1. (jur.) persoană căreia i s-a făcut o promisiune. 2. (corn.) persoană care a primit un bilet de ordin; beneficiar al cambiei; creditor. promising ['promisin] adj. promiţător, plin de promisiuni; a ~young girl o tânără care promite; ~ undertaking întreprindere plină de promisiuni / promiţătoare; the future looks ~ for the new season noul sezon se anunţă bine. promisingly [-li] adv. promiţător. promisor ['promisa1"] s. 1. (jur.) persoană care a făcut o promisiune sau care şi-a luat o obligaţie. 2. (com.) trăgător, emitent; debitor; persoană care a dat un bilet de ordin. promissory ['proraisari, pro'nris-, amer. 'promisouri] adj. care conţine o promisiune sau o obligaţie; ~ of smth. care promite / făgăduieşte ceva. promissory note [~ 'nouţ] s. (corn.) obligaţie contractuală, cambie, trată; titlu de gaj; ~made out to order bilet la ordin; trată simplă; ~made out to bearer cambie la vedere / purtător. promo ['promou] s. (fam.) reclamă, material promotional. promontoried ['promontarid] adj. (despre un golf, o coastă ele.) eu promontoriu. promontory ['promontari] s. 1. (geogr.) promontoriu, cap. 2. (anai.) promontoriu, protuberantă. promote [pro'mout] vb. tr. 1. a favoriza (succesul etc.); a sprijini; a contribui la (răspândirea, la dezvoltarea unui lucru); a încuraja (artele, un proiect); a promova (interesele cuiva); a determina, a contribui la (»n rezultat); a pune în lucru (un proiect); a aţâţa (dezordinea); (amer.) a face reclama (unui articol de comerţ); to ~ understanding between nations a contribui la înţelegerea între popoare; to ~ hatred a provoca ură; (pol.) to ~ a bill a lua iniţiativa unui proiect de lege; (chim.) to ~ a reactive a provoca o dezlănţuire a reacţiei. 2. a promova, a avansa, a înainta (în funcţie, în grad etc.); to ~ smb. to an office a avansa pe cineva într-un post; to be ~d to the rank of a fi avansat la gradul de; to be ~d a fi promovat; a avansa; a urca în grad; to be ~d (to be) captain, to be ~d to a captaincy a fi avansat (la gradul de) căpitan, a fi făcut căpitan. 3. a promova (un elev), a trece (un elev) în clasa următoare. promoter [-ar] s. 1. persoană sau lucru care favorizează ceva; iniţiator, autor (al unui proiect); fondator, întemeietor (al unei societăţi), animator; promotor. 2. autor de proiecte năstruşnice. 3. (chim.) promotor, activator, accelerator. 4. (constr.) beneficiar, proprietar. promoter's shares [pro'moutaz /soz] s. pl. acţiuni de fondator. promoter's stock [~ stok] s. v. p r o m o t e r ' s s h a r e s . promoting [pro'nioutirj] s. 1. promovare, avansare, înaintare. 2. încurajare; promovare; provocare (a unei proaste dispoziţii etc.); facilitare, uşurare (« digestiei etc.); fondare (a unei societăţi anonime). promotion [pro'mou/an] s. 1. încurajare, sprijinire, promovare. 2. înălţare în grad sau rang, avansare; to get one's ~ a obţine o avansare; ~ list tablou de avansare; to celebrate one's ~ a-şi sărbători avansarea. 3. (scol.) promovare (a unui elev). 4. reclamă, material promotional; publicitate. promotional [-al] adj. 1. de încurajare etc. (v. p r o m o t i o n ) . 2. (amer.) de reclamă, privind reclama. promotive [pro'moutiv] adj. to be~of smth. a încuraja/a promova/a favoriza ceva. promove [pro'mmv] vb. tr. v. p r o m o t e . prompt [prompt] I. adj. 1. prompt; ager; dibaci; expeditiv; punctual. 2. prompt, rapid, imediat; to be ~ in action a fi gata să acţioneze; to take ~action a lua măsuri imediate; a acţiona prompt / pe loc; ~ reply a) replică promptă; b) răspuns la întoarcerea curierului; ~ assistance ajutor imediat / prompt; ~ decision hotărâre promptă / imediată; ~ delivery livrare promptă; for ~ cash cu bani gheaţă / peşin. II- vb. tr. 1. a îndemna, a îmboldi, a împinge, a inspira, a insufla; to ~ smb. to do smth. a îndemna / a îmboldi pe cineva să facă ceva; he felt ~ed to speak se simţi îndemnat să ia cuvântul; to be ~ed by interest a fi mânat / împins de interes; feeling ~ed by hatred sentiment inspirat / dictat de ură; every action of his was ~ed by this feeling mobilul tuturor acţiunilor sale a fost acest sentiment. 2. a sugera; what ~ed you to go there? cine ţi-a dat ideca / cine ţi-a sugerat să te duci acolo? 3. a sufla (unui actor, elev etc.); to ~ a witness a sugera răspunsuri unui martor; to ~smb.'s memory to smth. a aminti ceva cuiva; to ~smb. with an answer a sugera un răspuns cuiva. III. s. 1. soroc, termen de plată, scadenţă. 2. aviz, înştiinţare. 3. sugestie; (teatru) to give an actor a ~ a sufla unui actor replica. IV. adv. exact, precis; at five o'clock ~ la ora cinci fix; to arrive ~ to the minute a ajunge la ora exactă. prompt-book ['promptbuk] s. (teatru) exemplar / manuscris al sufierului. prompt-box [~boks] ş. cuşca sufierului. prompter ['promptor] s. 1. (to) persoană care îndeamnă (la o acţiune); instigator, aţâţător (la). 2. (şcol., teatru) sufler. prompter's box ['promptoz boks] s. v. p r o m p t - b o x . prompting ['promptirj] s. 1. sugestie, imbold, îndemnare (a cuiva să facă ceva); at whose ~ was it done? la îndemnul cui a fost lacut acest lucru? 2. suflat (al unui actor, elev etc.); no ~! nu suflaţi! Iăsaţi-1 să răspundă singur! promptitude ['promptitju:d] s. 1. promptitudine, repeziciune, iuţeală, grabă (în executarea unui lucru). 2. (mai ales ec.) punctualitate. promptly ['prompţii] adv. prompt, cu promptitudine, iute, rapid; pe loc, imediat; your orders will be executed ~ ordinele dumneavoastră vor fi îndeplinite prompt; to pay ~ a) a plăti în numerar / cu bani gheaţă; b) a plăti punctual. promptness fpromptnis] s.v. p r o m p t i t u d e. prompt neutron ['prompt 'nju:tron] s. (fiz.) neutron instantaneu (de fisiune).



proof



prompt note ['prompt 'nout] s. (com.) notă rnernorială asupra unui termen de plată (trimisă de vânzător cumpărătorului). prompt payment [~ 'peimant] s. 1. plată imediată / pe loc / în numerar / cu bani peşin. 2. achitare la timp / promptă. prompt side [~ said] s. (teatru) partea scenei din stânga actorilor (amer. din dreapta actorilor). promptuary ['prompt/uori] s. manual, prescurtar. promulgate ['promalgcit, -niAl-, amer. pro'niAlgeit] vb. tr. 1. a promulga, a da, a publica (o lege, un decret). 2. a răspândi (o idee, o doctrină); a face cunoscut, a anunţa, a răspândi (o ştire). promulgation [


 proof copy



a plăti cuiva o sumă contra legitimaţiei; (jur.) ~ by documentary evidence notorietate de drept; (jur.) ~ by evidence of witnesses notorietate de fapt; document in ~ piesă justificativă, act justificativ. 2. probă, încercare, verificare; to bring / to put smth. ~ a pune ceva la probă / încercare; it has stood the ~ a rezistat la probă / la încercare; (prav.) the ~ of the pudding is in the eating ~ pentru a şti cum e budinca trebuie s-o mănânci, totul se verifică în practică; trebuie să judeci după rezultat. 3. (chim.) eprubetă. 4. (poligr.) corectură, şpalt, copie; imprimat de probă (al unei gravuri). 5. (mat.) probă; control. II. adj. 1. rezistent; impenetrabil; ~ against damp, damp ~ impermeabil, etanş; crash-~ rezistent la zdrobire; bullet— impenetrabil pentru gloanţe; ~ against poison refractar / imun la otravă. 2. (fig.) insensibil, inaccesibil; to be ~ against danger a fi la adăpost de pericol; ~ against temptation insensibil la ispită. III. vb. tr. 1. (poligr.) a trage o corectură a (cu gen.), a executa tipare de probă ale (cu gen.). 2. a impermeabiliza (o ţesătură); a face etanş (pentru praf etc.); a face rezistent (la acizi etc.). proof copy ['pru:f .kapi] s. (poligr.) tipar de probă. proof-correct |'pru:fka'rekt] vb. tr. (poligr.) a face corectură în şpalt(uri) la. proof correction [~ ka'rckjan] s. (poligr.) corectură în şpalt(uri). proofed [pru:ft] adj. 1. impregnat cu cauciuc,cauciucat. 2. protejat, apărat. proof fabric ['pru:f .febrik] s. (tevt.) ţesătură cauciucată / impermeabilă. proof ground [~ graund] s. (mii.) poligon experimental. proofing |'pru:firj] s. 1. încercare, probă; verificare a impenetrabilităţii / a impermeabili­ tăţii etc. 2. substanţă sa» material care face obiectele impenetrabile / impermeabile etc.; pi. (text.) ţesături cauciucate. 3. impregnare cu cauciuc, cauciucare; impregnare, îmbibare, impermeabilizare. 4. punere la crescut / la dospit (a pâinii). proofless ['pru:f|is] adj. (despre o afirmaţie, acuzaţie) nefondat, neîntemeiat, nedovedit. proof load ['pru;f loud] s. 1. încărcătură de probă. 2. încărcătură maximă. proofread ['pru;fri:d] vb. A. tr. (poligr.) a face corectura (unui material). B. inlr. a citi şpalturi. proofreader [~iri:dar] s. (poligr.) corector. proofreader's mark [~ri:daz 'mci:k[ s. (poligr.) semn de corectură. proofreading [~,ri:din] s. (poligr.) corectură. proof sample [~ ,sa:mpl] s. (med.) verificare; probă. proof sheet [~ /i:f] s. (poligr.) imprimat de corecturi; şpalt. proof-spirit [—.spirit] s. alcool etilic (cu tărie de 57,10% voi. in Anglia si 48,3% voi. în S.U.A.). proof stick [~ stik] s. (mine) sondă de luat probe. proof-test [~test] I. s. încercare, probă, verificare. II. vb. tr. a supune la încercare / probă, a verifica, a încerca. proof vinegar [~ ,vinigar] s. oţet de primă calitate. proof weight [~ weit] s. (drum) încărcătură de probă. prop1 [prop] I. s. 1. (consir.) proptea, reazem, contrafişă, sprijinire, susţinător, montant; pop; suport; picior. 2. arac, porangă (de viţa etc.). 3. (fig.) sprijin, reazem, stâlp; one of the ~s of society un stâlp al societăţii. 4. pi. (teatru) recuzită, accesorii. II. vb. A. tr. 1. (consir.) a propti, a întări o contrafişe; (hori.) a araci (via); a pune (fasolea etc.) pe araci. 2. (fig.) a sprijini, a rezema, a susţine; to ~ a patient (up) against / on his pillow a aşeza / a rezema un bolnav pe pernă; a ridica perna la spatele bolnavului; to ~ a ladder against the wall a sprijini o scară de perete. prop2 s. (sl. scol.) prese, de la p r o p o s i t i o n. prop 3 s. (sl. av.) prese, de la p r o p e 11 e r. propaedeutic [iproupi:'dju:tik] I. aay. propedeutic, preparator. II. s. propedeutică, învăţământ preparator. propaedeutics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) propedeutică, învăţământ preparator, curs introductiv. propagable ['prapagabl] aay. propagabil, care se poate propaga. propaganda [iprapa'gasnda] s. propagandă; ~ film film de propagandă. propagandism [propa'gaMidizam] s. propagandă, activitate propagandistică, propagandist [propagandist] s. propagandist. propagandize [iprapa'grendaiz] vb. Ir. a face propagandă pentru, a propaga. propagate ['prapageit] vb. A. tr. 1. a propaga, a prăsi, a reproduce (animale), a cultiva (plante); disease ~d from generation to generation boală transmisă din tată în fiu. 2. a propaga, a răspândi, a difuza; to ~ ideas a propaga / a răspândi idei. 3. (fig.) a propaga (lumina, sunetul etc.). B. mir. (despre animale, plante) a se înmulţi, a se reproduce, a se propaga. propagation [>prapa'gei/aii] s. 1. propagare, înmulţire, reproducere; prăsire; butăşire. 2. propagare, răspândire. propagative ['prapageitiv] aay. propagativ, care propagă / răspândeşte. propagator ['prapageita'] s. 1. propagator. 2. (hori.) ladă cu grăunţele ce trebuie să încolţească. propane ['proupein] s. (chim.) propan. proparoxytone [.proupa'raksitoun, -tn, amer. -paVr-] s. (lingv.) proparoxiton. propel [pra'pel, prou'p-] vb. tr. 1. a propulsa, a împinge înainte, a pune în mişcare; a da un impuls (cu dat.); a mişca; a face să înainteze; ~led by electricity pus în mişcare de electricitate; mechanically ~led vehicle vehicul cu propulsie / cu tracţiune mecanică. 2. a împinge, a mâna, a stimula; ~led by desire for gain mânat de dorinţa de câştig. propellant [pra'pelant] s. forţă motrice. propellent [pra'pelant] I. adj. propulsor, motrice, care ajută să se mişte. II. s. 1. (mii.) pulbere detonantă; substanţă explozivă detonantă. 2. (telm.) propulsor. propellent explosive [~ iks'plousiv] s. (mii.) substanţă explozivă detonantă. propeller [pra'pelar, prou'p-] s. 1. (telm.) propulsor. 2. (av., mar.) elice; three-blade ~ elice cu trei pale; feathered ~ elice cu pas variabil; (screw) ~ (propulsor cu) elice. propeller blade [~ bleid] s. (telm.) pală (a elicei de avion sau de navă). propeller fan ]~ fen] s. (tehn.) ventilator eu cliec.



736



propeller gear [~ giar] s. (telm.) reductor al elicei. propeller post [~ poust] s. (mar.) etatnboul elicei. propeller shaft [~ J"u:ff] s. 1. (m>.) arborele elicei. 2. (tehn.) transmisie cardanică. 3. (telm.) arbore conducător, arbore de antrenare. 4. (mar.) arbore portelice, arborele elicei. propeller wheel [~ wi:l] s. (mar.) roată cu zbaturi. propelling [pra'pelirj, prou'p-] aay. propulsor, motor. propelling agent [~ 'eid3^nt] v. p r o p e l l i n g f o r c e . propelling engine [~ 'end3in] s. (mar.) maşină principală de propulsie a navei. propelling force [~ To:s] s. 1. forţă motoare / motrice. 2. (tehn.) motor. propelling power [~ 'pauar] s. v. p r o p e l l i n g f o r c e . propelling screw [~ 'skru:] s. (mar.) elice de navă. propelling shaft [~ '/a;ft] s. (mar.) arbore portelice, arborele elicei. propene ['proupim] s. (chim.) propilenă, propenă. propense [pro'pens, prou'-] adj. (înv., lit.) (to) înclinat (spre), dispus (la). propension [pra'penjan, prou'p-] s. v. p r o p e n s i t y. propensity [pra'pensiti, prou'-] s. (to, against, for doing smth.) aplecare, formare, înclinaţie (spre, de a face ceva); he appears to have a great ~ for lying pare să aibă o mare înclinaţie spre minciună. proper ['prapa'] adj. 1. propriu; inerent; particular; caracteristic; specific; diseases ~ to certain regions boli proprii anumitor regiuni. 2. propriu, just, adevărat; ~ use of a drug folosirea raţională a unui medicament; to paint smb. in his ~ colour a prezenta / a pune pe cineva în adevărata lui lumină; to put smth. to its ~ use a folosi ceva cum trebuie / în mod raţional; that is not the ~tune for that song aceasta nu e melodia originală a cântecului. 3. folosit în sensul propriu al cuvântului; exact, corect; propriu-zis; ~sense of a word sensul propriu al unui cuvânt; in a ~ sense la propriu; the ~ word cuvântul potrivit / exact; what is its ~ name? care este denumirea lui exactă?; architecture ~ arhitectură în sensul restrâns al cuvântului; arhitectură propriu-zisă; England ~ Anglia propriu-zisă. 4. (fam.) perfect, adevărat; he was in a ~ rage era cuprins de o adevărată turbare; he is a ~ knave este un şnapan în adevărata accepţiune a cuvântului; he is a ~ fool e prost de dă în gropi; ~ idiot imbecil desăvârşit. 5. potrivit, nimerit, convenabil; cum se cuvine, cuviincios, decent; at the ~ time la timpul potrivit; în timp util; când va avea loc; I shall take action at the ~ season voi acţiona la timpul cuvenit; to apply to the ~ man a se adresa cui trebuie; to deem / to think it ~ to a găsi de cuviinţă, a găsi cu calc; I think it ~ to warn you cred că e bine să te avertizez; do as you think ~ fă cura găseşti de cuviinţă / cum crezi că e mai bine; to do the ~ thing by smb. a proceda cinstit / corect cu cineva; the ~ measures to take măsurile cuvenite / care trebuie luate; the ~way to do it modul cel mai indicat de a o face; the ~use of the infinitive folosirea corectă a infinitivului; paid at the ~ rate plătit la preţul cuvenit; to keep smth. in condition a ţine / a păstra ceva în bună stare; not a very ~ attitude o atitudine / o postură nu tocmai decentă / cuvenită; it is not at all the ~ thing e un lucru pe care nu se cade să-1 faci. 6. (înv.) propriu; with my (own) ~ eyes cu propriii mei ochi. 7. (înv.) frumos, bun. proper fraction ['prapa 'frak/OT] s. (mat.) fracţie exactă. properly ['prapalij aaV. 1. cum trebuie, cumsecade, cum se cuvine, cuvenit; corect, just, propriu; cuviincios, decent; word ~ used a) cuvânt folosit în mod propriu; b) cuvânt folosit în sens propriu; ~ s o called propriu-zis; ~speaking la drept vorbind, propriu-zis; do it ~or not at all fă-o cum trebuie sau n-o mai face deloc; behave ~poartă-te cuviincios. 2. propriu, în sensul propriu al cuvântului. 3. (fam.) pe de-a-ntregul, complet; he was ~ drunk era beat turtă. proper motion ['prapa 'mou/an] s. (astron.) mişcare proprie. proper name [~ 'neim] s. (gram.) nume propriu. properness ['propanis] s. (bună-)cuviinţă. proper noun ['prapa 'naun] s. (gram.) substantiv propriu. propertied I'prapatid] adj. posedant, avut; the ~ classes clasele posedante / avute. property [!prapati] s. 1. proprietate; avut, avere, bunuri; landed ~proprietate funciară, moşie, domeniu; personal ~ bunuri mobile, avere mobilă; real ~ bunuri imobile, avere imobilă; private ~ proprietate privată / personală; (/a/n.) that's private ~ e secretul lui Polichincllc, (pop.) asta o ştiu şi copiii; public ~proprietate publică; that's my ~(aceasta) îmi aparţine, este a mea; ~ left in taxi-cabs orice obiect lăsat într-un taxi; damage to ~ daune materiale; to be full / generous with other people's ~ a fi mărinimos / larg cu banii altuia; literary ~ proprietate literară; small ~ for sale mic imobil de vânzare; man of ~ proprietar. 2. proprietate funciară; full-hold ~ proprietate funciară deplină; lot de pământ scutit de plată pentru folosirea Iui. 3. mai ales pl. (teatru, cin.) recuzită, accesorii; ~sabre sabie de scenă; ~crown coroană de zinc. 4. proprietate, calitate, însuşire; plants with healing properties plante care au însuşirea de a vindeca; the properties of matter proprietăţile materiei; a magnet has the ~of attracting the iron magnetul arc proprietatea de a atrage fierul. property damage [~ idîemid3] s. (ec.) pagubă materială. property levy [~ ilcvi] s. impozit pe avere. property-man ['prapatimam], pl. property-men [-man] s. (teatru, cin.) recuziter. property master [~imu:star] s. v. p r o p e r t y m a n . property room [~ ru(:jm] s. (teatru, cin.) recuzite, magazie. property sale [~ seil] s. vânzare de imobile. property tax [~ tasks] s. 1. impozit pe avere. 2. impozit pe venitul realizat de pe urma unui bun imobil. ■ . prophase ['proufciz] s. (biol.) profază. prophecy ['prafisi, -sai] s. 1. profeţie, prorocire; prezicere; the ~was fulfilled prezicerea / profeţia s-a îndeplinit. 2. (bibi.) cartea Profeţilor. prophecy-monger [~imAngar[ s. şarlatan, fals profet. prophesier ['prafisaia'] s. profet, proroc, prezicător.



 737



prophesy ['profisai] vb. A. iiitr, 1. a profetiza, a face profeţii / prorociri, a proroci; a prezice; he prophesied right s-a arătat bun profet. 2. (bis.) a tălmăci / a comenta scriptura. B. tr. a proroci, a prezice; I ~ that you will succeed îţi prezic că vei reuşi. prophesying [-in] s. profeţii, prorociri; preziceri. prophet ['profit, amer. şi -et] s. profet, proroc; (b/bl.) the Prophets Profeţii; (rel. malwmed.) The Prophet Profetul (Mahomed); ~ of evil piază-rca; he had shown himself a ~ s-a dovedit a fi un proroc; (prav.) no man is a ~ in his country nimeni nu e profet în ţara lui. prophetess [-is] s. profetesă. prophetic(al) [pra'fetik(3l), prou'f-J adj. profetic; these deeds were ~ of his future greatness aceste fapte anunţau marele său viitor. prophetically [pra'fetikoli] adv. profetic. prophylactic [iprofi'laektik] (meci.) I. adj. profilactic, preventiv. II. s. măsură preventivă, profilaxie. prophylactorium [.profilaek'tourism] s. (med.) dispensar, secţie de reparaţii profilactice. prophylaxis [iprofi'iaeksis] ş. (med.) profilaxie, măsură preventivă. prophylaxy ['profilaeksi] s.v. p r o p h y l a x i s . propinquity [pra'piijkwiti, prou'p-, pro'p-] s, 1. apropiere (î/t spaţiu, în timp), vecinătate. 2. înrudire. 3. afinitate (a ideilor). propionat ['proupiancit] s. (chim.) propionat. propionic bproupi'onik, -'oun-j adj. (chim.) propionic. propitiable [pra'pi/iabl] adj. care poate fi făcut propice, care poate fi favorabil. propitiate [pra'pi/ieit] vb. tr. 1. a face propice / favorabil. 2. a îmbuna (pe cineva pe care l-ai jignit), a obţine iertarea (cuiva). propitiation [praipi/i'ci/pn] s. 1. împăcare, îmblânzire, îmbunarc. 2. (rel.) jertfa. propitiative [pra'pi/ieitiv] adj. (despre o declaraţie, o acţiune etc.) de ispăşire. propitiatory [pra'pi/iateri, -JatJri, -/ieitari, amer. -/iatouri] adj. care îmbunează / îmblânzeşte; de îmbunarc / împăcare / ispăşire. propitious [pra'pijas] adj. (to) propice, prielnic, favorabil (eu dat.). propitiously [-li] adv. propice, prielnic, favorabil. propjet ['prod3et] s. (av.) avion turbopropulsat. proplasm ['prouplsez^m] ş. 1. formă, tipar, şablon. 2. (poligr.) matriţă. 3. (mine) filon. proplastics ['prouplzestiks] s. (folosit ca sg.) arta de a face forme pentru piese turnate. propolis ['propalis] s. (entom.) propolis. propone [pra'poun] vb. tr. 1. a expune. 2. a propune spre discutare. proponent [-ant] s. 1. (amer.) persoană care face o propunere / care propune. 2. autor sau susţinător, partizan, adept (al unei doctrine). 2>. persoană care propune ceva spre discutare. proportion [pra'poun] I. s. 1. proporţie; raport cantitativ; (chim.) the law of multiple ~s legea proporţiilor multiple; in a fixed ~to each other într-un raport constituit unul faţă de altul; in due ~ în proporţie raţională, bine dozat; in ~ as pe măsură ce; in ~ to în raport cu, proporţional cu; payment in ~ to the work done plată în raport cu munca; out of ~ to disproporţionat faţă de, incomensurabil faţă de; his duties are no ~ / are out of all ~ to his abilities atribuţiile sale nu corespund (deloc) capacităţii sale; his expenses are out of ~ to / with his income cheltuielile sale sunt disproporţionate faţă de venitul său; in admirable ~ într-o simetric admirabilă; in due ~c) în proporţia cuvenită; b) în perfectă armonic; he has no sense of balance and ~ nu are simţul echilibrului şi al proporţiei; to lose all sense of ~ a pierde orice simţ al măsurii, a pierde orice măsură. 2. (mat.) proporţie; the ~ that x bears to y proporţionalitatca dintre x şi y; arithmetical ~ proporţie aritmetică; geometrical ~ proporţie geometrică; inverse ~ proporţie inversă. 3. (aritm.) regula de trei. 4. (fa/u.) parte dintr-o suprafaţă; porţiune; to divide expenses in direct ~ a repartiza cheltuielile în mod egal; ~ of an ingredient in a mixture doza unui ingredient într-un amestec; alloy containing copper in small ~ aliaj care conţine arama într-o proporţie mică. 5. pl. proporţii (ale unei clădiri); dimensiuni (ale unei maşini). II. vb. tr. 1. a proporţiona; a măsura; to ~ one's expenditure to one's gains a-şi măsura cheltuielile după câştig. 2. (telm.) a determina dimensiunile (unei piese). proportionable [pra'po:Janabl] adf (rar) proporţional, în proporţie; proporţional. proportionably [-i] adv. în proporţie, proporţional, proporţionat. proportional [pra'po:/n;?l] I. adj. (to) proporţional (cu), în proporţie (cu); the weight is directly ~ to the volume greutatea este direct proporţională / în proporţie directă cu volumul; inversely ~ to invers proporţional cu; (pal.) ~ representation reprezentare proporţională. II. s, (/nat.) proporţională; mean ~ medie proporţională / geometrică. proportional dividers [~ di'vaidaz] s. pi. (top.) compas de reducţie. proportional ism [pra'poi/an^liz^m] s. (pol.) teorie a reprezentării proporţionale. proportionalist [pra'po:/analist] s. (pol.) partizan al reprezentării proporţionale. proportionality [praipoijVnasliti] s. proporţionalitatc. proportionally [pra'po:/pn3li] adv. (to) în proporţie, proporţional (cu). proportionate [pra'po:/3iiit] I. adj. (to) proporţional (cu); proporţionat; returns not ~ to one's efforts rezultate disproportionate faţă de eforturile depuse. II. vb. tr. a pro­ porţiona. proportionateness [-nis] s. v. p r o p o r t i o n a l i t y . proportioned [pra'po:.fcnd] adj. proporţionat; well ~ bine proporţionat. proportioner [pra'po:J"pnar] s. (chim.) dozator, dispozitiv de dozare. proportioning [pra'po:/nir]] s. 1. dozare (a ingredientelor). 2. (telm.) determinare a dimensiunilor (unei piese). proportionment [pra'poi/nmant] s. împărţire proporţională. proposable [pra'pouzabl] adj. care poate fi propus. proposal [pra'pouz^l] s. 1. propunere; ofertă; cerere (în căsătorie); she had many ~s in her youth a avut multe cereri în căsătorie în tinereţea ci; ~s for propuneri de / cu privire la / pentru; ~ of peace propunere de pace. 2. (amer.) ofertă, cerere (de serviciu etc.). 3. plan, proiect; all my ~s were wrong toate propunerile mele au eşuat.



proscenium



propose [pra'pouz] vb. A. tr. 1. a propune; to ~ a cause of action a propune o linie de conduită; to ~ a candidate a propune / a desemna un candidat; to ~ a motion a propune o moţiune; to ~ the health of smb. a închina un pahar (de vin) în sănătatea cuiva, a toasta pentru cineva; to ~ a toast a ridica un toast, a bea / a închina în sănătatea cuiva; I ~ our president propun să bem în sănătatea preşedintelui nostru. 2. a pune (o problemă spre rezolvare, o enigmă); to ~ a riddle a spune o ghicitoare. 3. a(-şi) propune, a intenţiona; the object I ~ to myself scopul/ ţelul pe care nri-1 propun; to ~ to do smth. a-şi propune / a avea de gând să facă ceva; what do you ~ to do now? ce ai de gând să faci acum? B. iutr. a face o cerere în căsătorie; to ~ to a girl a cere o fată în căsătorie / de nevastă. proposed [-d] adj. propus; ~ rendering încercare de traducere. proposer [-ar] s. autor al unei propuneri / oferte; ~of a motion persoană care propune 0 moţiune. proposing [-in] s. propunere / ofertă / cerere în căsătorie. proposition [ipropa'zif?n] s. 1- propunere, ofertă; to make / to submit a ~ a face o propunere. 2. (geom.) teoremă; problemă; 3. plan, proiect, sarcină. 4. (rar) întreprindere; minery ~ întreprindere miniera. 5. (amer. fam.) treabă, problemă, chestiune; it's a tough ~ e o chestiune greu de rezolvat; (pop.) he is a tough ~ e greu să ai de-a face cu el. 6. (log., geom.) propoziţie. 7. afirmaţie. 8. (ret.) propoziţie principală. propositional [.propa'zi/snsl] adj. propoziţional. propound [pra'paund] vb. tr. 1. a propune (un tratat de pace), a emite (o idee); a pune (o chestiune, o problemă), a expune (un program). 2. (jur.) a supune (un testament) spre confirmare. propounder [-ar] s. persoană care propune / care pune (o problemă etc.); autor (al unei teorii, al unei propuneri). propped [propt] adj. proptit, sprijinit, rezemat. propping ['propirj] s. 1. proptire, sprijinire, rezemare. 2. (mine) susţinere cu stâlpi. proprietary [pra'praiatari, amer. si -teri] I. adf de proprietate; care constituie o proprietate privată; de proprietar particular; ~ classes clase posedante / avute. II. s. 1. (amer.) proprietar. 2. (fam.) clasa proprietarilor; the landed ~ proprietarii funciari. 3. drept de proprietate. proprietary article [~ .o:tikl] s. (corn.) articol al unui drept de producţie sau de vânzare aparţinând unei firme, specialitate. proprietary company [~ ikAinp^ni] s. 1. societate care controlează. 2. societate pe acţiuni care posedă terenuri pe care le vinde în parcele sau le dă în arendă. proprietary interest [~ lintrist] s. (jur.) drept real / de proprietate. proprietary medicine [~ .medsin] s. medicament patentat / brevetat. proprietary rights [~ raits] s.pl. drept de proprietate. proprietor [pra'praiata1"] s. proprietar, stăpân, posesor, patron; landed ~ proprietar funciar; the peasant ~s micii proprietari de pământ; mica proprietate rurală. proprietress [pra'praiatris] s. proprietară, stăpână, posesoare, patroană. propriety [pra'praiati] s. 1. justeţe; corectitudine (a limbajului, a manierelor), caracter cuviincios (al unei expresii etc.); caracter corect (al unei conduite); oportunitate (a unui demers etc.); I doubt the ~ of refusing him mă îndoiesc dacă se face să-1 refuz; 1 persuaded him of the ~ of resigning am încercat să-1 conving că se impunea să demisioneze. 2. (bună-)cuviinţă, decenţă; the proprieties decenţa, convenienţele; marriage of ~ căsătorie de convenienţă; conventional ~ convenienţele admise; to throw ~to the winds a nu se sinchisi, a nu-i păsa de convenienţe; (despre femei) a-şi da poalele peste cap; to observe the proprieties a respecta convenienţele; to offend / to sin against the proprieties a călca convenienţele, a şoca decenţa. proprioceptive [iproupriou'septiv] adf (med.) proprioceptiv. proprioceptor [iproupriou'.septar| s. (med.) proprioceptor. props [props] s. pl. 1. presc. de la p r o p e r t i c s. 2. (fam.) v. p r o p e r t y (3). 3.v. p r o p e r t y m a n . prop stay ['prop stei] s. (constr.) contrafişă, sprijin, susţinător, proptea, reazem. proptosis [prop'tousis] s. (med.) 1. prolaps. 2. exoftalmie. propulsion [pra'pAl/pn] s. 1. propulsie, împingere înainte. 2. (fig.) forţă motrice. propulsion force [~ fo:s] s, forţă motrice. propulsive [pra'pAlsiv] adf motrice, de propulsie. propulsive coefficient [~ -koui'fi/pnt] s. (fig.) coeficient de propulsie. propyl ['proupil] s. (chim.) propil. propylaeum [.propi'li(:)am],p/. propylaea [Lli:a] s. (ist. Greciei) propilee. propyl alcohol ['propil lalkahol] s. (chim.) alcool propilic. propylene [rproupali:n] s. (chim.) propilenă. proquaestor [prou'kwcstar] s. (ist. Romei) prochestor. pro rata [prou'ra:ta, -'rcita,'-'--] adv. proporţional, în proporţie, conform. prorate [pron'reit, 'prourcit] vb. tr. (mai ales amer.) a împărţi / a repartiza proporţional. proration [prou'rei/sn] s. (amer.) repartizare proporţională. prore ['proua1"] s. v. p r o w. prorector Iprou'rekta1"] s. prorector. prorogation [-proura'gei/sn ipror-, -rou'g-] s. 1. prorogare (a parlamentului). 2. pre­ lungire, amânare. prorogue [pra'roug, pro'r-] vb. A. tr. a proroga (parlamentul). B. mtr. (despre parlament) a se proroga. proroguing [-in] s. prorogare. prosaic [prou'zei:k, ipra'z-] adf (despre stil, spirit etc.) prozaic, comun, banal; ~speaker orator plictisitor / plicticos. prosaically [-ali] adv. prozaic. prosaicness [-nis] s. prozaism, banalitate (a stilului etc.). prosaist ['prouzeiist] s. 1. prozator. 2. persoană prozaică / banală / lipsită de poezie. proscenium [prou'si:niam, pra's-], pl. proscenia [-nia] 1. (înv.) prosceniu. 2. (teatru) avanscenă.



 proscribe



proscribe [prous'kraib, pros'k-] vb. tr. 1. a proscrie, a pune în afara legii, a exila, a surghiuni. 2. a interzice, a opri (o practică, un obicei); to ~ fat from a diet a exclude grăsimea dintr-un regim. proscriptor [prou'skriptor] s. proscriptor, persoană care surghiuneşte / care proscrie. prescript ['prouskript] s. proscris. proscription [protis'krip/an, pros'k-] s. 1. proscriptiv, proscriere. 2. scoatere în afara legii, surghiunire, exilare. prose [prouz] I. s. 1. proză; scriere în proză; selected ~ writings proză aleasă. 2. prozaism (al vietii etc.). 3. discurs plictisitor. II. vb. A. tr. a transpune în proză (un pasaj în versuri); a rescrie în proză. B. intr. (fam.) a ţine discursuri plictisitoare; a vorbi saw a scrie plictisitor. prosect [prou'sekt] vb. tr. (med.) a diseca (în scop demonstrativ). prosector [pro'sektor, prou's-] s. prosector, preparator de disecţii. prosecutable [prosikju:tobl] adj. (jur.) 1. (despre o persoană) care poate fi urmărit. 2. (despre o acţiune) care poate fi intentată; (despre o reclantaţie) care poate fi depusă. prosecute [prosikjmt] vb. A. tr. 1. a continua (studiile etc.); a conduce (o orchestră); a face (o călătorie); a exercita (o meserie); to ~ the investigations a continua cercetările. 2. (yur.) a urmări; a da în judecată, a traduce în faţa justiţiei; a deschide (o acţiune judecătorească); to ~a claim a depune o reclamaţie; to ~a claim for damages a intenta un proces de daune; to be ~d for exceeding the speed limit a fi urmărit pentru depăşirea limitei de viteză; to ~ an action a intenta o acţiune / un proces; B. intr. (jur.) a intenta o acţiune. prosecution [.prosi'kjm/sn] s. 1. îndeplinire, efectuare; continuare (a studiilor etc.); exercitare (a unei meserii ele). 2. (jur.) urmărire judiciară; you are making yourself liable of ~s by the Council vă faceţi pasibil de urmărire din partea consiliului; before calling for a ~ înainte de a porni o urmărire. 3. (Jur.) parte care intentează o acţiune civilă; the ~ acuzarea (parte într-un proces); to appear for the ~ a apărea în numele reclamantului; witness for the ~ martor al acuzării. prosecutor ['prosikju:tor] s. pricinaş, reclamant; public ~ procuror. prosecutrix ['prosi.kju:triks[ s. reclamantă. proselyte ['prosilait, -sol-] I. s. prozelit, convertit. II. vb. intr. (amer.) a face prozeliţi. prosclytism ['prosilitizam, -sol-] s. prozelitism. proselytize ['prosilitaiz] vb. A. tr. a converti (pe cineva); a face un prozelit din. B. intr. a face prozeliţi. prose poem ['prouz .pouim] s. poem în proză. proser [,prouzor] s. povestitor plictisitor, prose writer ['prouz iraitor] s. prozator. prosify ['prousifai] (peior.) vb. A. tr. a da o înfăţişare prozaică / comună, a banaliza. B. intr. a scrie proză plictisitoare. prosiliency [pro'silionsij s. 1. (telin.) bombament. 2. (mat.) convexitate. prosiness ['prouzinis] s. 1. prozaism, caracter prozaic (al unei conversaţii), banalitate. 2. limbuţie (a unei persoane). pro-slavery [prou'sleivori] (ist. S.UA.) I. adj. sclavagist; the ~ States statele sclavagiste. II. s. sprijinire a sclaviei. prosodist ['prosodist] s. expert în prozodie. prosody f'prosodi] s. prozodic, metrică. prosopopoeia [proisoupo'pino] s. (ret.) prosopopeie, personificare. prospect I. ['prospekt] s. 1. vedere, punct de vedere, perspectivă; a place where there is a splendid ~un loc cu o vedere splendidă; wide ~orizont (foarte) larg. 2. perspectivă; a sad ~ o perspectivă tristă; to open up a new ~ to smb. a deschide cuiva o nouă perspectivă; to have smth. in ~ a avea ceva în perspectivă / vedere; there is very little ~ of it nu se poate conta deloc pe aceasta; ~ of agreement perspectivă de înţelegere. 3. (amer.) persoană susceptibilă de a deveni cumpărător etc.; client posibil; partidă; he is a good ~ for any young girl e o partidă bună pentru orice fată. 4. (/nine) explorare; orizont. 5. viitor, speranţă; future ~s perspective de viitor; the ~s of an entreprise viitorul unei întreprinderi; the ~s of the harvest are excellent recolta se prezintă excelentă; his ~s are brilliant viitorul lui e strălucit, are un viitor strălucit, în faţa lui se deschide un viitor fericit; to have fine ~s before one a avea un viitor frumos în faţă; to injure one's prospects a dăuna carierei sale. II. [pros'pekt, pros-, 'prospekt] vb. A. intr. (mine) a explora, a prospecta; to ~ for gold a căuta aur. B. tr. a prospecta (un teren, o mină); (despre o mină etc.). to ~ well a da speranţe frumoase, a promite. prospectable [pros'pektobl] s. (mine) care poate fi prospectat. prospect glass ['prospekt gla:s] s. (înv.) lunetă, ochean, binoclu. prospecting [pros'pektirj, pros-, prospekt-] s. prospecţiune, cercetare, căutare, explorare. , prospecting shaft [~ jd:ft] s. (mine) puţ de recunoaştere / prospectare / explorare. prospection [pros'pek/sn] s. (spirit ae) prevedere, precauţie. prospective [pros'pektiv] adj. 1. care priveşte numai viitorul; this law is purely ~ această lege nu are putere retroactivă. 2. eventual, posibil, în perspectivă, viitor; ~ majority majoritate în perspectivă; a ~ buyer un cumpărător eventual. 3. (jig.) care priveşte în viitor / înainte. prospector [pros'pekto1"] s. 1. (ec.) speculant. 2. (geol.) I prospector. prospectus [pros'pektos] s. 1. prospect; plan; program. 2. (univ., scol.) programă analitică. 3. listă de preţuri. prospect well ['prospekt wel] s. (mine) sondă de prospecţiune. prosper |'prospor] vb. A. intr. a prospera, a propăşi; a fi înfloritor; a reuşi; he will ~ va ajunge departe; his business is not ~ing nu-i merg (bine) afacerile. B. tr. 1. a face să prospere / să reuşească, a favoriza. 2. (despre Dumnezeu, fig.) a binecuvânta, a blagoslovi.



738



prosperity [pros'periti, pros-] s. 1. prosperitate, propăşire, înflorire, bunăstare; (prov.) ~ makes friends and adversity tries them prietenul la nevoie se cunoaşte. 2. pl. (rar) timpuri fericite. prosperous ['prosppros] adj. 1. prosper, înfloritor, norocos; ~ look aer de prosperitate. 2. prielnic, favorabil, propice. prosperously [-li] adv. prosper, înfloritor, norocos. prosperousness [-nis] s. prosperitate, succes (al unei întreprinderi). prostate ['prosteit] s. (anat.) prostată. prostatic [pro'staHik] adj. (anat.) prostatic. prosthesis ['prosOisis, -Oasis] s. 1. (mea'.) proteză; dental ~ proteză dentară. 2. (lingv.) prostază; prefix. prosthetic [pros'Oetik] adj. 1. protetic, de proteză. 2. (lingv.) prostetic. prosthetic appliance [~ o'plaionsj s. (mea1.) proteză. prostitute ['prostitju:t] I. s. 1. prostituată, femeie publică, cocotă, târfă. 2. (fig.) cutră, om fără caracter. II. vb. A. tr. a prostitua (corpul, onoarea, talentul etc.). B. refl. to ~ oneself a se prostitua. III. adj. 1. (Jig.) ticălos, josnic, mârşav, fără caracter. 2. (fig.) venal, corupt. prostitution [.prosti'tju:/™] s. prostituţie; prostituare (sifig.). prostitutor ['prostitju:tor[ s. persoană care îşi prostituează talentul, onoarea etc. prostrate I. ['prostreit, -rit] aay. 1. aplecat, prosternat, culcat (lapământ); întins; to lie ~ a fi prosternat. 2. abătut, fără vlagă, vlăguit; ~ with grief zdrobit / doborât de durere; utterly ~doborât, zdrobit; the patient is quite ~ today bolnavul este foarte abătut astăzi. 3. (bot., despre tulpină) întins la pământ, târâtor. II. [pros'trcit, pro-] vb. A. tr. 1. a doborî, a răsturna; a supune, a umbla, a înjosi. 2. (despre o boală etc.) a slei, a secătui, a aduce într-o stare de prostatic; ~ by fever sleit de febră. prostration [pros'trei/pn, pros-] s. 1. prosternare, acţiune de a se prosterna. 2. sleire, istovire, secătuire, prostraţie; prăbuşire; descurajare; deprimare; he is in a state of absolute ~ e într-o stare de prăbuşire totală. prostyle ['proustail] s. (arhit.) templu prostii. prosy ['prouzi] adj. 1. (despre stil) prozaic, banal, nepoetic, plictisitor, plicticos. 2. (despre persoane) limbut, plicticos. 3. (despre viaţă) monoton, plictisitor. protactinium [.proutaric'tiniom] s. (chim.) protactiniu. protagonism [prou'taîgonizam] s. apărare (a unei doctrine etc.). protagonist [prou'tasgonist] s. 1. (teatru) protagonist. 2. (lit. etc.)figurăcentrală, personaj principal. 3. (fam.) protagonist (al unui sport etc.), campion. pro-tariff reformer ['proutarif ri'fo:mor] s. partizan / adept al reformei tarifelor vamale. protasis ['protasis], pl. protases [-si:z] s. 1. (ret.) protasis, propoziţie condiţională (antepusă). 2. (in teatrul antic) expoziţie. protatic [prou'taetik] adj. (în teatrul antic etc., despre un personaj) protatic. protea [prou'tio] s. (bot.) protee. protean [prou'ti:on, 'proution] adj. 1. asemenea lui Proteu, proteic, de Proteu. 2. variat, multiform, divers, nestatornic, schimbător, variabil. protease ['proutieis] s. (bioc.) protcază. protect [pro'tekt] vb. tr. 1. (from, against) a proteja, a apăra, a feri, a ocroti (de; împotriva); a salvgarda; to ~ smth. from the weather a pune ceva la adăpost de intemperii, a adăposti ceva contra intemperiilor; well ~ed against the cold bine apărat de frig; to ~ smb. from smb.'s wrath a feri / a apăra pe cineva de mânia cuiva; to ~ public health a veghea la sănătatea publică. 2. a proteja, a ocroti, a patrona, a ţine sub tutelă. 3. (ec.) a proteja (o industrie). 4. (tehn.) a proteja; a îmbrăca. protected [pro'tektid] adj. apărat, protejat, cuirasat, blindat. protected cruiser [~ 'krxzo1'] s. (nuir.) crucişător cuirasat (cu puntea cuirasată). protected deck [~ 'dek] s. (mar.) punte acoperită. protecting [pro'tektirj] I. adj. de protecţie / apărare, protector, de siguranţă. II. vb. p r o t e c t i o n (1). protecting barrage [~ 'basra^] s. (mil.) perdea de foc, tir de baraj. protecting cap [~ 'kasp] s. (tehn.) 1. clopot, capac protector. 2. cutie, carcasă (de protecţie). protecting cover [~ 'kAVorJ s. (tehn.) 1. capac protector. 2. cutie de siguranţă. 3. capacul lămpii cu arc. 4. înveliş / manta de protecţie. protecting device [~ di'vais] s. (tehn.) siguranţă, dispozitiv de siguranţă / securitate, protecţie. _ protecting means [~ 'mi;nz[ s. v. p r o t e c t i n g d e v i c e . protecting network [~ 'netwo;k] s. (tehn.) plasă protectoare / de siguranţă, reţea de protecţie. protecting post [~ 'poust] s. (mine) Stâlp / picior de siguranţă. protecting screen [~ 'skri:n[ s. (tehn.) ecran / grătar / plasă de siguranţă, reţea / sită protectoare. protecting sheath [~ '/i:0] s. (tehn.) manta protectoare, înveliş de protecţie (al unei ţevi ele). protection [pro'tck/on] s. 1. protejare, protecţie, ferire, ocrotire, protecţie, salvgardare (a intereselor). 2. adăpost, blindaj; to erect a ~ against the wind a construi un adăpost contra vântului. 3. protejare, ocrotire, protecţie, patronaj, pază; under smb.'s ~ sub protecţia cuiva; to live under smb.'s ~ a fi întreţinuta cuiva; under the ~ of the law la adăpostul legii; to claim the ~ of the law a cere protecţia legii; society for the ~ of children societate pentru ocrotirea copilului; maternity and child ~ ocrotirea mamei şi a copilului; labour ~, ~ of labour protecţia muncii; to extend one's ~ to a young author a lua pe un tânăr autor sub protecţia sa. 4- (cc.) protectionism, tarif vamal protectionist. 5. permis, salv-conduct; (amer. mar.) certificat de cetăţenie (americană). protection belt [~ belt] s. (silv.) perdea / fâşie sau zonă de protecţie. protection clothing [~ .klouoin] s. haine de protecţie. , '



 739



proverb



protoparent [.prouta'pearant] s. părinte din care descinde o familie, tată sau mamă de protection cover [~ kAvar] s. (tehn.) manta / cutie / carcasă de protecţie, clopot, capac origine. protector. protoplasm ['proutaplaezsm, -toup-] s. (biol.) protoplasma. protection device [~ diivais] s. (tehn.) dispozitiv de protecţie / securitate / siguranţă. protoplasmatic ['proutaplasz'nmik, -toup-] adj. protoplasmatic. protection fence [~ fens] s. balustradă, parapet, parmaclâc. protoplasmic [iprouta'plaszmik, -tou'p-] adj. protoplasmic. protection hood [~ hud] s. v. p r o t e c t i o n c o v e r . protoplast ['proutaplaest, -toup-] s. 1. prima fiinţă omenească. 2. prototip; original, protectionism [pra'tekfaniz^m, pru't-] s. (ec.) protectionism. model. 3 . v . p r o t o z o a n ( I I ) . protectionist [pra'tek/anist] s. protectionist; partizan al protecţiei. protective [pra'tektiv] adj. 1. protector, de protecţie, de apărare. 2. (ec.) protectionist. protoplastic [.prouta'plzestik, -tou'p-] adj. prototipic, de prototip. protective coating [~ 'koutirj] s. (tehn.) acoperire de protecţie, strat protector. prototypal ['proutaitaipal, -touit-] adj. prototipic. protective colouring [~ kAlarirj] s. (zool., bot.) mimetism. prototype ['proutaitaip] s. prototip. protective covering [~ 'kAvariij] s. v. p r o t e c t i v e c o a t i n g . prototypic(al) [.prouta'taipik(al), -tou't-] adj. v. p r o t o t y p a l . protective deck [~ 'dek] s. (mar.) punte cuirasată. protoxid(e) [pra'taksaid, prou't-, -sid] s. (chim.) protoxid. protozoa [iprouta'zoua, -tou'z-] s. pi. de la p r o t o z o o n. protective device [~ dk'vais] s. v. p r o t e c t i o n d e v i c e . protozoan [.prouta'zouan, -tou'z-] I. adj. privitor la protozoarc, de protozoare. II. s. protective duty [~ 'dju:ti] s. (ec.) taxă vamală protectionist^. protozoar. protective fence [~ 'fens] s. v. p r o t e c t i o n f e n c e . protozoic [.prouta'zouik] adj. de protozoar, privitor la protozoare. protective grating [~ 'grcitin] s. (tehn.) grătar / plasă de siguranţă, reţea / sită protectoare. protective measures [~ 'me3az] s. pi. măsuri de siguranţă / protecţie. protozoology [iproutazou'olad3i, -touz-, -zu'a-] S. protozoologie. protective shell [~ '/el] s. (tehn.) manta / cutie / carcasă / înveliş de protecţie. protozoon [-prouta'zouan] s. (biol.) protozoar. protract [pra'trsekt] vb. tr. 1. a prelungi (o vizită etc.), a amâna (plecarea etc.). protective tariff [~ 'tasrifj s. (ec.) tarif protectionist. r protector [pra'tekta ] s. 1. protector, ocrotitor, operator; patron; Mecena (al artelor 2. a tărăgăna, a tergiversa. 3. a trasa. 4. a prelungi (o linie etc.). 5. a ridica releveul (unei etc.). 2. (ist. Angliei) regent. 3. (ist. Angliei) Protector (şi Lord Protector) Protector construcţii etc.); a nota pe un plan. (titlul lui Oliver Cromwell şi al fiului său Richard). 4. (tehn.) dispozitiv de siguranţă (al protracted [-id] adj. 1. prelungit; amânat. 2. tărăgănat, tergiversat. unei maşini, al unui aparat); piedică de siguranţă. 5. (tehn.) protector, apărătoare. protractedly [-idli] adv. în prelungire, prelungit, alungit. 6. (electr.) paratrăsnet. 7. (electr.) fuzibil; disjunctor. protracter [-ar] s. pertractor, persoană care amână; persoană care ezită. protectorate [pra'tektarit] s. 1. protectorat, stat semisuveran. 2. protectorat, funcţie de protractile [-ail] adj. extensibil. protector. 3. (ist. Angliei) the Protectorate Protectoratul. protracting [-in.] s.v. p r o t r a c t i o n . protraction [pra'traakfjn] s. 1. prelungire, lungire; tărăgănare, tergiversare (a unui proces protectorship [pra'tekta/ip] s. 1. protectorat. 2. protecţie, ocrotire, patronaj. 3. (ist.) etc.). 2. releveu, desen Ia scară. 3. (fiziol.) acţiune a unui muşchi extensor. regenţă, titlu de regent. protractive [pra'trasktiv] adj. de amânare / de tergiversare. protectress [pra'tektris] s. protectoare, apărătoare, ocrotitoare, patroană (a artelor etc.). r protractor [pra'traskta1"] s. 1. v. p r o t r a c t e r. 2. (geom.) raportor, măsurător de protege ['proute3ei, pmtei3-J (Jr.) s. protejat. unghiuri. 3. (anat.) muşchi extensor. 4. (tehn.) transportor. 5. (mar.) echer de navigaţie. proteic [prou'ti:ik] adj. proteic; ~ substances substanţe proteice. protrude [pra'tru:d] vb. A. ţr. a face să iasă, a trage afară, a scoate afară; (fam.) to ~ proteid ['prouti:d, -ti:id] s. (chim.) proteidă. one's opinions on the public a impune publicului părerile sale. B. intr. a ieşi în afară, protein ['prouthn, -ti(:)in] s. (chim.) proteină, albumină. a depăşi limita, a deborda. proteolysis [.prouti'olisis] s. (fiziol.) proteoliză. protruding [-irj] adj. proeminent, ieşit în afară; ~ forehead frunte bombată. proteolytic [vinans, -van-] s. obârşie, provenienţă. protocol ['proutakol, -touk-] I. s. 1. proces-verbal; to draw up a ~ a întocmi / a redacta Provencal [ipravtî:n'so:l, -varn's-, -van's-] (jr.) I. adj. provensal, din Provence. II. s. / a dresa un proces-verbal; to record in ~ a trece în proeesul-vcrbal. 2. protocol, parte preliminară a unui document diplomatic. 3. the Protocol direcţia protocolului din 1. (limba) provensală. 2. provensal, locuitor din Provence. Ministerul de Externe. 4. formulă oficială introductivă (în declaraţii de drepturi, documente provender ['provinda1"] I. s. 1. nutreţ, furaj. 2. (glumeţ) hrană, mâncare. II. vb. tr. a nutri, etc.). II. vb. A. intr. 1. a redacta un protocol. 2. a redacta / a dresa un proces-verbal. a hrăni (animale). B. tr. 1. a înregistra într-un protocol. 2. a înregistra / a trece într-un proces-verbal. proverb ['prava(:)b] I. s. 1. proverb, zicală, zicătoare; to be a ~ a fi proverbial / de protocolar [-ar] adj. protocolar. pomină; he is avaricious / mean to a ~ zgârcenia lui a devenit proverbială. 2. pl. joc protocolist [-ist] s. secretar. cu proverbe. 3. the Book of Proverbs Proverbele lui Solomon (din Biblie). II. vb. A. tr. 1. a întrebuinţa (ceva, o persoană) ea proverb; am I not ~«d for a fool? nu sunt socotit protocolize [-aiz] vb. inţr. v. p r o t o c o l (II, A). nebun? 2. a exprima printr-un proverb. B. intr. a vorbi în proverbe; (e.vpr. shakespeariana) protohistory [pproutou'histari] s. protoistorie. you are ~ed with a grandsire phrase vorbeşti ca în pildele bătrâneşti. proton ['proutsn] s. (fiz., chim.) proton.



 proverbial



- proverbial [pre'vorbial] adj. proverbial; notoriu; to be ~ for a fi de pomină pentru. proverbialism [-izam] s. expresie proverbială. proverbialist [-ist] s. persoană care culege proverbe. proverbially [-i] adv. proverbial. proverbial phrase [pro'vo:bi9l freiz] s. expresie proverbială. proverbial saying [~ 'seiirj] s. expresie proverbială. provide [pro'vaid] vb. A. tr. 1. a înzestra, a înarma, a prevedea, a echipa; a face rost (cuiva); to ~ an opportunity for smb. to do smth. a asigura cuiva prilejul de a face ceva. 2. a stipula, a prevedea; the law ~s that legea prevede că. B. intr. 1. (against) a se echipa, a lua măsuri, a se înarma (împotriva). 2. (for) a) a se pregăti (pentru); b) (despre o lege, un tratat etc.) a prevedea, a stipula. 3. a avea grijă, a se îngriji; to ~ for smb. a) 2L avea grijă de cineva; b) a pune pe cineva la adăpost de nevoi, a căpătui pe cineva; to be ~d for a fi aprovizionat; he ~d for everything s-a îngrijit de toate. provided [-id] I. adj. prevăzut; înzestrat; ~ by the articles prevăzut în statute; ~ for all eventualities pregătit pentru orice eventualitate. II. conj. (şi ~ that) numai dacă, cu condiţia ca, în cazul când. providence ['providans] s. 1. prevedere, precauţiune, prudenţă. 2. economic. 3. Providence providenţă (divină); by a special ~ printr-o intervenţie providenţială. provident ['providant] adj. 1. prevăzător, precaut, prudent. 2. econom. provident bank [~ 'ba?rjk] s. (ec.) casă de economii. provident fund [~ 'fi\nd] s. (ec.) casă de ajutor. providential [.provi'denjsl] adj. providenţial; ceresc. providentially [iprovi'denfoli] aaV. providenţial, prin intervenţie providenţială. providently ['providontli] adv. cu prevedere. providentness l'providsntnis] s. prevedere; economie. provident society ['providemt so'saiati] s. asociaţie de binefacere. provider |pra'vaid3r] s. 1. furnizor. 2. (infor.) distribuitor. providing [pro'vaidirj] cony, (si ~ that) v. p r o v i d e d (II). province ['provins] s. 1. provincie; regiune. 2. pi. teritoriu în afara capitalei, provincia; in the ~s în provincie. 3. (bis.) eparhie. 4. (despre cunoştinţe, sferă de activitate etc.) domeniu; sferă; ramură; that is not (within) my ~, that is beyond my ~ nu intră în domeniul meu / în sfera mea (de activitate); nu e de competenţa mea. 5. (jur.) competenţă, jurisdicţie, sferă de acţiune (a unei instanţe). provincial [pro'vin/ol] I. adj. 1. provincial, din provincie. 2. (care are apucături de) provincial, mărginit. II. s. 1. provincial, locuitor din provincie. 2. (bis.) arhiepiscop. provincialate [-st] s. (bis.) arhiepiscopat. provincialism [-izani] s. 1. provincialism; stângăcie. 2. provincialism, expresie regională, regionalism. 3. atitudine mărginită / provincială. provinciality [praivinjl'aditi] s. provincialism, caracter provincial. provincialize [pre'vinjalaizl vb. tr. a provincializa. provincially [pre'vinjoli] aaV. provincial. provine [prou'vain] I. vb. intr. a strânge recolta de struguri. II. s. butaş de vie. proving ['prmvirj] s. 1. probă. 2. (jur.) probă, dovadă; atestare. proving ground [~ graund] s. 1. (/nil.) poligon de tragere. 2. (tehn.) teren de experienţă. proving pump [~ pAmp] s; (tehn.) pompă de probă (a cazanelor cu aburi). provision [pra'vi33n] I. s. 1. măsură, dispoziţie; luare de măsuri; to make ~ for one's child a) a se îngriji de copilul său; b) a-şi căpătui copilul; to make ~ against a lua măsuri de apărare împotriva (cu gen.); ~ for smth. luare de măsuri pentru a asigura ceva. 2. provizie, rezervă (de valută, capital, marfă etc.). 3. pl. rezerve de hrană, provizii (alimentare). 4. articol, clauză, stipulaţie (într-un contract etc.); no ~to the contrary nu există clauză contrară; to come within the ~s of the law a cădea sub prevederile legii. 5. pensie; to make a ~ for şmb. a asigura o pensie cuiva. ♦ ~ and issue of coins batere şi emisiune de monede. II. vb. tr. 1. a aproviziona; a înzestra. 2. a înarma. provisional [pra'vi33nol] adj. temporar, provizoriu. provisional government [~ igAvnmont] s. guvern provizoriu. provisionality [proivi3o'najliti, -stij s. provizorat. provisionally [pra^ansli] adv. provizoriu. provision dealer [pro'vijjn idi:lor] s. băcan. provision industry [~ 'indostrij s. industrie alimentară. provisioning [pro'vi3enin] s. aprovizionare, alimentare. provisionment [pra'vi3onmont] s. v. p r o v i s i o n i n g. provision merchant ]pro'vi3pn imo:t/3nt] s. v. p r o v i s i o n d e a l e r . provision room [~ ru(:)m] s. (mar.) cambuză. proviso [pro'vaizou, prpti'v-], pl. provisoes [-z] s. clauză condiţională; condiţie într-un contract; with the ~ that cu condiţia ca. provisorily [pra'vaizarili] aav. provizoriu. provisory [pro'vaizsri] adj. 1. condiţionat; care conţine clauze condiţionale. 2. (despre guvernare) provizoriu. provocable [pro'vouksbl, pru'v-] adj. provocant, iritant. provocation[provs'kei/sn, -vou'k-] s. 1. provocare; instigare. 2. iritare, furie; he did it under severe ~ a făcut-o fiind foarte iritat; to act under ~ a acţiona sub imperiul furiei. 3. necaz, supărare. 4. cauză, pricină, motiv, temei. provocative [pro'vokotiv, prou'v-] I. adj. 1. (despre atitudine ele.) provocator, provocant, sfidător. 2. supărător, iritant, agasant. 3. (fam.) ademenitor. II. s. stimulent, excitant. provocativeness [-nis] s. întărâtare, iritare, excitare. provoke [pro'vouk] vb. A. tr. 1. (to) a îmboldi, a incita, a provoca (la). 2. a înfuria, a irita, a enerva; a agasa, a exaspera, a întărâta. 3. a determina, a cauza, a pricinui, a provoca. B. intr. a pricinui supărare. provoker [-or] s. 1. persoană care provoacă, provocator. 2. stimulent, excitant. provoking [prc'voukirj] adj. provocator, iritant, enervant; care înfurie; supărător.



740



provokingly [-li[ adv. provocator, iritant, supărător; to be ~ polite a fi de o politeţe supărătoare. provost ['provost] s. 1. conducător, şef. 2. (scot.) primar (în oraşele Edinburg şi altele, Lord Provost). 3. (univ.) decan (în unele facultăţi din Anglia şi S.U.A.). 4. (bis.) preot paroh (al unei catedrale). 5. [pro'rou] v. p r o v o s t m a r s h a 1.6. (inv.) supraveghetor (la o închisoare), paznic, temniceri provost court [pro'vou ko:t] s. (mil.) tribunal militar (judecă sumar infractorii din zonele de război). provost guard [~ ga;d] s. (/nil.) poliţie militară. provost marshal [~ ,mo:/ol] s. (/nil.) 1. comandant al poliţiei militare. 2. ofiţer de poliţie (militară). 3. (ist.) funcţionar militar cu atribuţii judiciare şi de poliţie. prow [prau] s. 1. (mar.) proră, provă. 2. (poetic) corabie, vas. prowess ['prauis, -es] s. 1. îndrăzneală; voinicie, bravură, vitejie, curaj, eroism. 2. ispravă, faptă strălucită. prowl [praul] I. vb. A. intr. 1. (despre animale) a da târcoale (în căutare de pradă). 2. a umbla încoace şi încolo; a umbla creanga / lela; a hoinări. 3. (sl. teatru) a umbla să ia leafa. B. tr. 1. a scotoci (in căutare de pradă). 2. (înv.) a pungaşi. II. s. târcoale, hoinăreală; (despre animale) to. go on the ~ a pleca după pradă; (fam.) to be for ever for the ~ a fi mereu în căutarea norocului. prowl car ['praul ka:r] s. (amer.) maşină de patrulare cu post de radio emisie-recepţie. prowler [rpraulor] s. 1. animal care umblă după pradă. 2. hoţ care umblă după jaf; jefuitor; pungaş. prowlingly ['praulinli] adv. după pradă. proximal ['proksimal] I. adj. v. p r o x i m a t e . II. s. (zool.) punct final de fixare al unui organ. proximate ['proksimit] adj. 1. proxim, cel mai apropiat. 2. aproximativ. proximately [-li] adv. 1. imediat; fără intermediu, nemijlocit. 2. aproximativ, proximity [prok'simiti] s. proximitate, imediată apropiere; ~ of blood înrudire apropiată; in ~ to the station în imediata apropiere a gării. proximity effect [~ iifckt] s. (tel.) efect de apropiere. proximo ['proksimou] aa'v. (lat.) următor; the 10th ~ la 10 ale lunii următoare. proxy ['proksi] s. 1. împuternicire, mandat, procură; to vote by ~ a vota prin procură. 2. împuternicit, mandatar, procurator; to be / to stand ~ a fi împuternicit / mandatar / procurator. 3. (jur.) vot prin reprezentare (la o adunare a acţionarilor). proxy signature [~ isignitjbr] s. semnătură prin mandat. prude [pru:d[ s. „puritană", mironosiţă; sclifosită, izmenită, afectată; to act the ~ a face pe mironosiţa, a se sclifosi. prudence ['prmdans] s. 1. prudenţă; cuminţenie; înţelepciune. 2. prevedere, precauţie. 3. cunoştinţe, ştiinţă. prudent ['pru:dont[ adj. prudent, precaut, circumspect; cuminte; prevăzător. prudential [prm'den/sl] I. adj. care implică prudenţă; dictat de prudenţă. II. s. pl. 1. consideraţiuni de prevedere. 2. (amer.) chestiuni de administraţie locală. prudential committee [~ ko'miti] s. (amer.) comitet de supraveghere (a unei gestiuni). prudential insurance [~ in/usrens] s. asigurare industrială. prudentialism [pruO'den/slizam] s. 1. prudenţă exagerată. 2. politică sa» purtare bazată pe prudenţă. prudently ]'pru:dantli] aa'v. cu prudenţă, cu înţelepciune. prudery ['pru:dsri] s. sclifosire, izmenire, afectare. prudish ['pru:di.(] aay. 1. afectat. 2. măsurat, foarte rezervat. prudishly [-li] aa'v. cu afectare. prudishness [-nis] s. v. p r u d e r y. prune1 [pru:n] s. 1. (bot.) prună; (fam. fig.) ~s and prisms vorbire afectată; (amer. fig.) to have ~s in the voice a vorbi înăbuşit. 2. prună uscată. 3. culoare vânătă (a prunei uscate). prune2 vb; A. tr. 1. (si to ~ off / away) a curăţa (»/i copac de crăci uscate), a îndepărta (uscăturile unui pom). 2. (fig.) a îndepărta prisosurile de la. 3. (la păsări) a curăţa (penele). B. intr. 1. a curăţa pomi (aV uscături). 2. (despre păsări) a se curăţa la pene. 3. (fig. rar) to ~ up a se găti, a se spilcui. prunella [pru'nelo] s. pruncia, ţesătură groasă de mătase. pruner ]'pru:nor] s. (bort.) emondor. pruning ['priunin] s. 1. tăiere a unui arbust prea mult crescut). 2. curăţire (a unui pom sau arbore de uscături sau de crengile de prisos). 3. pl. uscături, crăci tăiate (la curăţirea unui arbore). pruning bill [~ bil] s. (bort.) cosoraş (pentru curăţirea de crăci). pruning hook [~ huk] s. (hort.) unealtă de curăţit arborii. pruning knife [~ naif] s. (hort.) cosor pentru curăţirea I tăierea arborilor; (agr.) cosor. pruning saw [~ so;] s. 1. (hort.) ferăstrău pentru curăţit arborii. 2. (tehn.) ferăstrău coadă-de-vulpe. pruning scissors [~ .sizoz] s. (hort.) foarfeci de tăiat arborii. pruning shears [~ /iaz] s.v. p r u n i n g s c i s s o r s . prurience ['pruorions] s. 1. lascivitate, desfrânare. 2. (rar) poftă; curiozitate bolnă­ vicioasă. pruriency ]-i] s. v. p r u'r i e n c e. prurient ['pruoriont] adj. 1. lasciv, desfrânat. 2. (rar) de o curiozitate bolnăvicioasă. pruriginous [pru'ridjinas] adj. care produce mâncărime. prurigo [pru:'raigou] s. (mea'.) prurigo (boala de piele). i pruritus [pru:'raitss] ş. (med.) prurit (boală de piele). Prussian ['pr\Jon\ I. adj. de Prusia; prusian; ~ blue albastru de Prusia. II. s. 1. prusac. 2. dialect prusian de est sau vest. Prussian blue [~ 'blu:] s. (chim.) albastru de Berlin. prussiate ['prA/icit, -/iit] s. (chim.) cianură.



 741



puck-chaser



pub crawl ['pAb kro:l] (şl.) I. s. vizitare a cabaretelor. II. vb. intr. a trece în revistă prussic acid ['prAsik 'aesidj s. (chim.) acid prusie. cabaretele. prut [prAt] interj, puah! pfui! 1 pry [prai] I. vb. A. intr. a face cercetări; a se interesa, a căuta să afle, a-şi băga nasul; pub crawler [~ 'krD;br] s. (si.) stâlp / obişnuit al cabaretelor. he is fond of ~ing into other people's affairs îi place să-şi vâre nasul în treburile altora. pub loafer [~ iloufs1"] s.v. p u b c r a w l e r . puberty ['pju:b3(:)tij s. pubertate. B. tr. a privi curios. II.pl. pries [prais] s. l.om curios. 2. (rar) privire curioasă. puberulent [pju'bcrjuhnt, -je-, -ru-, -ra-] adj. v. p u b e s c e n t (2). pry2 I. s. (tehn.) levier, pârghie. II. vb. tr. a ridica (o greutate etc.), a deschide (im pubes ['pju:biz] s. (anat.) regiune pubiană; pubis. capac etc.) sau a forţa (o uşă etc.) CU ajutorul unui levier; to ~ loose a dezlipi. pubescence [pju(:)'besns] s. 1. pubertate. 2. (bot., zool.) pufuleţ, perişori (la plante, prying ['praiirj] adj. curios, indiscret. animale). prying fellow [~ Telou] s. om curios, om care îşi bagă nasul peste tot. pubescent [pju(:)'besnt] adj. 1. puber, ajuns la pubertate. 2. (bot., zool.) care se acoperă pryingly ['praiinli] adv. cu indiscreţie, curios. eu perişori / pufuleţ. pryism ['praiizpm] s. curiozitate. psalm [su:ml s. 1. psalm. 2. the Psalms, pl. (folosit ca sing.) (bibi.) Psalmii. pubic ['pju:bik] adj. (anat.) pubian. psalmist ['sa;mist] s. psalmist. public ['pAblik] I. adj. 1. public; to make a ~protest a protesta în mod public; to make psalmodie [sasl'modik] adj. psalmodie. smth. ~ a publica ceva, a da ceva publicităţii, a face cunoscut ceva. 2. public, naţional; ~ disaster catastrofă sau calamitate naţională. 3. internaţional. 4. (univ.) privind întreaga psalmodize ['saelmadaiz] vb. intr. a psalmodia. psalmody ['sa?lmadi, 'sa:m-] s. 1. psalmodicre, recitare de psalmi. 2. (colectiv) psalmi. universitate (nu numai un colegiu etc.; la Oxford şi Cambridge). II. s. 1. public; the general ~, the ~at large colectivitatea, marele public; in ~public. 2. (fam.) restaurant, psalter l'sa(:)ltar] s. psaltire. cârciumă. psaltery ['sa(:)ltari] s. (muz.) psalterion (vechi instrument muzical cu coarde). publican ['pAblikanj s. 1. birtaş, cârciumar; hangiu. 2. (la Romani) agent fiscal. 3. (bibl.) psammite ['ssmait, 'ps-] s. (geol.) psamit. vameş. psammitic [sre'mitik, ps-] adj. (geol.) psamitic. publication bpAbli'kei/an] s. 1. publicaţie, lucrare publicată. 2. publicare, apariţie; psephology [psi:'folad3i] s. (socio!.) pscfologic. anunţare. pseudo-archaic ['sju:doua:'keiik] adj. pseudoarhaic. pseudo-bulbar ['sju:dou'bAlbar] adj. (med.) pseudobulbar, care ţine de pscudobulb. publication date [~ ideit] s. (poligr.) data apariţiei. public bill ['pAblik bil] s. proiect de lege de interes public. pseudoclassic ['sju:dou'kUesik] adj. pscudoclasic. pseudocode ['psju:doukoud] s. (infor.) pseudocod. public call office [~ iko:l ofis] s. (tel.) (post) telefon public. pseudograph ['sju:dougro:f, amer. -gra?(:)f] s. fals literar. public elementary school [~ elementari 'sku:l] s. 1. şcoală elementară publică. 2, (în Anglia) şcoală elementară subsidiată şi controlată de stat, fără învăţământ religios pseudo-rnernbrane ['sju.dou'membrcin] s. (med.) membrană falsă. obligatoriu. pseudometric ['sju:dou'mctrik] adj. (mat.) pscudometrie. public enemy [~ 'enimi] s. 1. inamic public, element periculos societăţii. 2. persoană pseudomorphism [-sju:dou'm3:fîzpm] s. (mineral.) pseudomorfic. în afara legii. 3. ţară inamică. pseudonym ['psju:danim] s. pseudonim. public good [~ 'gud] s. binele public / obştesc. pseudonymous [psjui'donimas] adj. (sub) pseudonim. Public Health Service [~ 'hcl8 isa;vis] s. serviciu sanitar. pseudopod ['psju;dapod] s. (biol.) pseudopod. public highway [~ 'haiwei] s. drum public. pseudorandom ['psjmdou'rcendam] adj. (infor.) pseudoalcatoriu. pshaw [p/o:,Jb:] I. interj, puah! pfui! (exprimă dezgust, dispreţ). II- vb. A. intr. a exclama public holiday [~ 'haladi] s. sărbătoare legală. public house [~ 'haus] s. 1. restaurant; cârciumă. 2. han. pfui; a scoate o exclamaţie de dispreţ sau scârbă. B. tr. a denigra, a înjosi. publicism ['pAblisizpm] s. publicistică, ziaristică, gazetărie. psht [p/t] interj, ssst! (tăcere). publicist ['pAblisist] s. 1. specialist în drept internaţional. 2. publicist; ziarist, gazetar. psoriasis [son'raiasis, ps-] s. (med.) psoriasis. psych [saik] (si.) vb. A. tr. a băga în sperieţi. B. intr. to ~out a-şi pierde echilibrul 3. agent de publicitate. sufletesc. publicistic [.pAbli'sistik] adj. publicistic. publicity [pAb'lisiti, pa'blis-] s. 1. publicitate; notorietate; to give ~ to a face public, psyche1 ['saiki, amer. şi 'psai-] s. (grec.) (poetic) suflet; viaţă sufletească / psihică. 2 a dezvălui (cu ac.). 2. reclamă, publicitate. psyche s. oglindă mare cu pivoturi. publicity agent [~ .eid3ant] s. agent de publicitate. psychedelic [.saiki'delik] adj. 1. psihedeiic. 2. halucinogen. publicity manager [~ rma;nad33r] s. (corn.) şeful publicităţii. psychiater [sai'kaiatar, amer. şi psai'k-] ş. psihiatru. publicity stunt [~ stAnt] s. mijloc ingenios de publicitate, reclamă ingenioasă; truc psychiatric(al) [i.saiki'a;trik(pl)j adj. psihiatric. publicitar. psychiatrist [sai'kaiatrist, si'k-, sa'k-, amer. şi psai'k-] s. psihiatru. publicize ['pAblisaiz] vb. A. in/r. a face reclamă. B. tr. 1. a face reclamă pentru. 2. a da psychiatry [sai'kaiatri, si'k-, sa'k-, amer. şi psai'k-] s. psihiatrie. psychic ['psaikik] I. adj. 1. v. p s y c h i c a l . 2. paranormal; cu însuşiri paranormale. publicităţii. II. ş. 1. mediu (spiritist). 2. psihic. 3. pl. (folosit ca sg.) psihologic; metapsihică. public law ['pAblik 'Io:] s. drept public. public library 1~ 'laibrari] s. bibliotecă publică. psychical [-al] adj. psihic. public loan [~ loun] s. împrumut public / de stat. psychically [-sli] adv. (din punct de vedere) psihic; sufleteşte. publicly ['pAblikli] adv. 1. public. 2. din partea publicului. 3. pentru public. psychic energizer ['psaikik 'enad3aizar] s, (farm.) (produs) stimulant, (medicament) public man ['pAblik man, ~ men] s. 1. politician. 2. om cu vază / de seamă. antidepresiv. public mindedness [~ 'maindidnis] s.v. p u b l i c s p i r i t e d n e s s . psycho l'saikou] I. ş. (amer. si.) sărit / trăsnit; psihopat. II. adj. dezechilibrat. publicness ['pAbliknis] s. caracter public (al dezbaterilor etc.). psycho-analysis [ipsaikou a'naslasis, -lis-] s. psihanaliză. psycho-analytic(al) [.saikou.ama'Iitik(2l)] adj. psihanalitic. public opinion ['pAblik s'pinian] s. opinie publică. psychodrama [ipsaikou'dra:ma] s. (med.) psihodramă. public prosecutor [~ 'prasikju:tar] s. (jur.) procuror public. public relations department [~ ri'lci/snz di-pectmant] s. (amer.) serviciu de informare psycholinguistics bpsaikoulin'gwistiks] s. pl. (folosit ca sg.) psiholingvistică. şi popularizare (a întreprinderii sau instituţiei). psychologic(al) [.psaika'lrx^iM] adj. psihologic. psychological moment [~ 'moumantj s. moment psihologic, moment potrivit. public sale [~ 'seil] s. licitaţie. psychological test (~ 'test] s. test psihologic; examen de aptitudine. public service [~ 'sa:vi.s] s. 1. serviciu de stat, serviciu public. 2. servicii comunale. psychologist lpsai'kolad3ist] s. psiholog. public spirit [~ 'spirit] s. patriotism, civism. psychology [psai'kDlad3i] s. psihologie. public-spirited [~'spiritid] adj. patriotic. psychomancy ['psaikoumansi] s. psihomanţie. public spiritedness [~ 'spiritidnis] s. patriotism. psychopath ['psaikoup£e6] s. psihopat. publish ['pAbli/]vb.tr. 1. a publica, a anunţa (o căsătorie etc.). 2. a promulga (o lege). psychopathy [psai'kopaOi] s. (med.) psihopatie. 3. (amer.) a pune în circulaţie. 4. a edita, a publica (o carte). psychopharmacoiogy ['psaikou


 pucker



pucker ['pAks'] I. vb. A. tr. 1. a încreţi, a zbârci; ~ed (up) in wrinkles zbârcit, încreţit. 2. a încrunta (fruntea, sprâncenele). 3. a coase (o fustă etc.) în creţuri, a face cute la (o rochie etc.). B. intr. 1. a se încreţi; a se zbârci. 2. a se înţelege în ascuns; a discuta în taină. 3. (sl.) to ~ up a) a se înfuria; bj (amer.) a tăcea din gură. II. s. 1. rid, zbârcitură. 2. cută, pliu (al unei fuste}. 3. încurcătură, perplexitate. 4. spaimă, groază. 5. supărare, necaz. 6. contracţiune a buzelor. puckeroo [.pAka'ru:] (N. Z. si.) I. adj. stricat, paradit. II. vb. tr. a ruina; a duce de râpă; a paradi. puckish, Puckish ['pAkiJ] adj. răutăcios, maliţios; poznaş. puckster ['pAksto'] s. v. p u c k - c h a s e r . pud [pAd] s. (fam.) 1. mânuţă (ae copil). 2. lăbuţă (ae animal). puddening ]'pud(9)nin] s. (mar.) înfăşurare. pudding ['pudirjl s. 1. budincă; suet ~ budincă din făină şi grăsime de vacă fierte în pânză; steak ~ budincă de carne; apple ~ budincă de mere; blackberry ~ budincă de mure. 2. caltaboş; black ~ caltaboş (din sânge şi grăsime de porc); white ~a) caltaboş din carne de pasăre; b) prăjitură cu lapte, ouă, făină şi unt. 3. (mar.) marsuin. pudding basin [~ -beisn] s. formă de budincă, vas în care se pune budinca la cuptor. pudding-cloth [~ikb(:)6] s. pânză în care se prăjeşte budinca. pudding-face [~feis] s. faţă buhăită. pudding-faced [~feist] adj. cu faţa buhăită. pudding fender [~ifend3r] s. (mar.) balon de acostare. pudding head [~ hed] s. (fam.) nătâng, cap sec, nerod, netot. pudding heart [~ ha:t] s. fricos, inimă de iepure. pudding pie [~ pai] s. budincă cu carne. pudding-rock [~rok] s. v. p u d d i n g s t o n e . pudding-stone [~stoun] s. (geol.) conglomerat. puddingy ['pudirji] adj. 1. asemănător cu budinca. 2. (fig.) moale, slab; fleşcăit. puddle ['pAdl] I. s. 1. băltoacă, smârc. 2. (fam.) încurcătură; bucluc; to be in a pretty ~ a fi (intrat) în bucluc. 3. argilă plastică; amestec de argilă şi prundiş (pentru căptuşirea sau izolarea eleşteelor, iazurilor etc.). 4. (metal.) lupă (de fier pudlat). II. vb. A. tr. I. a amesteca, a frământa (argilă, prundiş şi apă). 2. a căptuşi (eleştee, canale etc.) cu amestec de argilă şi prundiş. 3. a murdări, a tulbura (apa). 4. (fig.) a pângări, a murdări. 5. (metal.) a pudla. 6. a bătători, a tasa; a îndesa; to ~ the ground a îmbiba lutul cu apă şi a-1 bătători. B. intr. (si to ~ about) 1. a se bălăci (în noroi, în ape mici). 2. (fam.) a face încurcături. puddle ball [~ bD:l] s. (metal.) lupă (de fier pudlat). puddled ['pAdld] adj. 1. (despre apă etc.) tulbure, noroios. 2. (metal.) pudlat. 3. (despre lut, argilă) bătătorit, îndesat, tasat (cu pietriş şi apă). puddle duck ['pAdl dAk] s. (omit.) raţă domestică (Anas). puddle-jumper [~d3Ainp3r] s. (amer. sl.) rablă. puddle poet [~ iponit] s. (rar) poet tară talent. puddler ['pAdpl9r[ s. 1. (metal.) lucrător la pudlaj. 2. (agr.) preparator de îngrăşăminte artificiale. puddle rolls ['pAdl roulz] s. (metal.) laminor de pudlaj, valţuri de pudlaj. puddler's rolls ['pAdaloz roulzj s.pl.v. p u d d l e t r a i n . puddle steel ['pAdl sti:l] s. (metal.) oţel pudlat. puddle train [~ trein] s. (meat.) laminor de pudlaj. puddling E'pAdlirj] s. 1. (metal.) pudlaj. 2. v. p u d d 1 e (1,3). puddling forge [~ fo:d3] s. (metal.) forjă de pudlaj. puddling furnace [~ ifamis] s. (metal.) cuptor de pudlaj. puddly ['pAdliJ adj. 1. smârcos, acoperit cu băltoace. 2. tulbure, noroios. pudency ['pju:dpnsi[ s. (înv.) pudicitate. pudendum [pju'dendsm], pi. pudenda [-'dendo] s. organe genitale (mai ales femeieşti); vulvă. pudgy ]'pAd3i] adj. (fam.) gras, moale şi tremurător, cărnos şi flasc. pudic(al) ['pju:dik(.il)] adj. (anat.) genital. pudicity ['pju:'disiti] s. pudicitate, ruşine. pudsy I'pAdzi] aay. v. p u d g y . puerile ['pjuorail, 'pjosr-, amer. si -ril] aay. pueril, copilăros. puerilely [-li] adv. copilăros. puerileness [-nis] s. copilărie. puerility [pjua'riliti, pjra'r-] adj. puerilitate; copilărie. puerperal [pju(:)3:'p9ral] adj. (med.) puerperal. puerperium [ipju(:)'pi:rio/«] s. (med.) lăuzie. puerperous [pju(:)'o:p3r3s] aay. (med.) puerperal. puerpery [pju(:)'o:pori] s. v. p u e r p e r i u m . Puerto Rican ['pwo:tou 'ri:kon] I. aay. din Puerto / Porto Rico. II. s. portorican, locuitor din Puerto / Porto Rico. puff [pAf] I. s. 1. suflu (de aer etc.); nor mic (de fum, de aburi etc.). 2. (yam.) respiraţie; out of ~ gâfâind, cu sufletul la gură, cu respiraţia tăiată. 3. cută înfoiată (la o rochie); cută bufantă (la o mânecă etc.). 4. puf, părnătuf (ae pudră). 5. (gastr.) foitaj, prăjitură în foi. 6. reclamă, stridentă şi nesinceră. 7. (amer. sl.) exploziv. 8. (amer. sl.) explozie. II. vb. A. intr. 1. a sufla. 2. a pufăi. 3. (yam.) a urca oferta (la o licitaţie). B. tr. 1. a emite, a lansa, a scoate (rotocoale de fum, nori de aburi etc.). 2. a pufăi din (ţigară, lulea etc.). 3. (fam.) a lăuda (marfa). 4. to ~ away a sufla (praful, scamele etc.); to ~ out a) a umila (obrajii); b) a balona, a face bufant; c) a scoate, a lansa (rotocoale de fum etc.); to ~ up a) a umfla (obrajii); b) a face să se umfle în pene (ae mândrie). puff-adder [~ia2dor] s. (zool.) viperă din Africa de Sud (Bitis arietans). puff-ball [~bo:l] s. (bot.) gogoaşe, băşica-porcului (Lycoperdon sp.). puff-box [~bDks] s. pudricră.



742



puffed ['pAft] aay. (si ~out) 1. (despre mâneci, pantalon) bufant. 2. (fam.) cu respiraţia tăiată, gâfâitor, cu sufletul la gură. puffery ['pAfsri] s. 1. reclamă exagerată / nemeritată. 2. pricepere de a face anunţuri înşelătoare. 3. pantalon bufant; mânecă bufantă. puffin ['pAfin] s. 1. (omit.) specie de pinguin (Fratercula arctica ş.a.). 2. v. p.u f f ball. puffing ['pAfin] I. adj. 1. gâfâitor, cu sufletul la gură. 2. (despre reclame) înşelător şi strident. II. s. 1. emisiune (de aburi etc.) prin răbufnire. 2. gâfâire. 3. reclamă stridentă şi înşelătoare. puff paste ['pAf peist] s. aluat franţuzesc; foitaj. puffy ['pAfi] adj. 1. (despre vânt) cu răbufniri. 2. umflat; to be ~under the eyes a avea pungi sub ochi. 3. gâfâitor. 4. gras. 5. (despre mâneci, pantaloni) bufant. pug1 [pAg] s. 1. cuţulache (dezmierdarepentru câini). 2. porumbel (dezmierdarepentru oameni). 3. (zool.) (câine) mops. 4. (dial.) vulpe. 5. (dial.) somon de trei ani. 6. (fam.) nas turtit / de mops. pug2 I. vb. tr. 1. a amesteca, a frământa (argila). 2. a umple / a astupa cu mortar de argilă. II. s. 1. mortar de argilă. 2. maşină de frământat argila. pug 3 (anglo-indian) I. s. urmă de labă (ae tigru etc.). II. vb. tr. a urmări (un animal) după urmele labelor. pug4 s. (yam.) boxer, pugilist. pug face ['pAg feis] s. faţă de mops. puggaree ['pAgari] s. (anglo-indian) 1. eşarfă albă de muslin legata în jurul unui turban, căşti coloniale etc. pentru a proteja capul contra soarelui. 2. turban. pugging ['pAgin] s. (constr.) umplutură (pusă sub duşumea pentru izolare fonică). puggish CpAgi/] aay. cu nasul turtit, cu nas de mops. puggree ['pAgri] s. v. p u g r e e. puggy I'pAgi] adj. v. p u g g i s h. pugilism ['pju:d3ilizam] s. box, pugilism. pugilist ]'pju:d3ilist] s. boxer, pugilist, boxangiu. pugilistic [ipju:d3i'listik] adj. care ţine de box, pugilistic. pug mill ['pAg mii] s. 1. (chim. etc.) malaxor. 2. (tehn.) moară cu tăvălug / chiliana. pugnacious [pAg'nei/os] aay. bătăios, combativ; certăreţ. pugnaciously [-li] aaV. bătăios; certăreţ. pugnaciousness [-nis] s. v. p u g n a c i t y. pugnacity [pAg'naîsiti] s. combativitate; caracter bătăios. pug-nose ['pAgnouz] s. nas turtit, nas de mops. pug-nosed [~nouzd] adj. 1. cârn. 2. cu nasul turtit. pugree ['pAgri(ii)] s. v. p u g g a r e e . pug-ugly ['pAg.Agli] s. (fam.) boxer. puisne ]'pju:ni] adj. 1. (yur.) mai tânăr; inferior în rang. 2. posterior; subsecvent. puisne judge [~ d3Ad3] s. judecător subaltern. puissance ['pjuQisns, 'pwis-] s. (înv., poetic) putere, forţă. puissant ['pjuQisnt, 'pwis-] aay. (înv., poetic) puternic; influent; autoritar. puke [pju:k] I. vb. A. intr. a vomita, a vărsa. B. tr. 1. (si to ~ up) a vomita, a vărsa. 2. a pricinui (cu aat.) greaţă sau vomitare. II. s. 1. vomisment, vomare, vărsare. 2. vomitiv, emetic. 3. Puke (amer. sl.) locuitor din Missouri. pukka(h) ['pAko] aay. v. p u c k a. puku ['puku] s. (NZ.fam.) stomac; burtă. pulchritude ['pAlkritjmd] s. flit.) frumuseţe. puie [pju:l] vb. intr. (despre copii, căţei etc.) a scânci, a geme. puling ]'pju:lirj] I. adj. scâncitor, care scânceşte. II. s. scâncet (de copil, căţel etc.). pull [pul] I. s. 1. tracţiune; to give a ~ a trage. 2. forţă de atracţie (a unui magnet, a pământului etc.). 3. lovitură (a"e lopată, în apă); (fam.) to go for a ~ on the water a face canotaj. 4. (la curse) manevră nelegală care constă în a opri un cal (pentru a-l împiedica să câştige). 5. (sport) lovitură de minge (la golf sau crichet). 6. avantaj; to have the ~ of/ over smb. a fi favorizat în paguba cuiva. 7. (yam.) înghiţitură. 8. (fam.) pufăitură (din pipă). 9. (poligr.) tras, şpalt. II. vb. A. tr. 1. a trage (o căruţă etc.); (fam.) they are ~ing different ways fiecare trage Într-O parte, nu se înţeleg; it is (a case of) ~ devil ~ baker trebuie lăsaţi să se descurce; 2. a mânui (o vâslă); to ~ a boat a vâsli. 3. (la curse) a reţine (un cal) pentru a-l împiedica să câştige. 4. (poligr.) a scoate, a trage (o probă). 5. (sl.) a aresta (un pungaş). 6. (sl.) a face o descindere la. 7. (la golf sau crichet) a trage în (minge). 8. to ~ a face a se strâmba; (fam.) to ~ a yarn a povesti năzdrăvănii. 9. to ~ about a) a târî încoace şi încolo; b) (fam.) a hâţâna, a scutura; to ~ apart a despărţi, a separa; to ~ asunder v. t o ~ a p a r t ; t o ~ away a smulge; to ~ back a) a trage înapoi; (tehn.) a trage în direcţie opusă; b) a împiedica să înainteze; to ~ down a) a lăsa în jos, a trage în jos; b) a dărâma (o casă etc.); c) (fam.) a răsturna (un guvern); d) a descuraja; e) (despre boală) a slăbi (pe cineva); to ~ in a) a face să intre la apă; b) a trage (un cal) de hăţuri (pentru a-l opri); to ~ off a) a smulge; b) (av.) to ~ the plane off the ground a decola; c) a scoate (şapca, haina etc.); d) a câştiga (un premiu); e) a reuşi să facă; to ~ on a) a pune, a îmbrăca (un pardesiu etc.); b) a încălţa (un ciorap etc.); to ~ out a scoate (un dinte, un ban din portmoneu etc.); to ~ over a) a trage peste; b) a răsturna; c) a trage la sine; to ~ round a) a reînsufleţi; b) a restabili, a înzdrăveni (un bolnav); to ~ through a scoate din încurcătură; to ~ together a reînsufleţi, a restabili, a înviora; to ~up a) a trage în sus, a înălţa; b) a smulge; c) a opri (un cal); d) (fam.) a ocări, a certa. B. refl. to ~ oneself together a-şi aduna puterile. C. intr. 1. (at) a trage (la); to ~at one's pipe a pufăi din pipă; to ~ at a bottle a bea din sticlă. 2. a avea influenţă. 3. (amer.) (on) a trage (în) (cu o armă de foc). 4. (sport) to ~ ahead a se detaşa de grup; (despre trenuri) to ~ in a intra în gară; to ~ out a) a vâsli spre larg; b) (despre trenuri) a ieşi din gară; c) (despre automobile) a ieşi din rând; d) (fam. amer.) a ieşi din joc; (despre automobile) to ~ over a se rândui, a se aşeza (într-o staţie etc.); to ~ round a se reînsufleţi, a se înviora; to ~



 743



punctuation marks



pultaceous [pAl'tei/as] adj. cărnos, cu pulpă. through a o scoate la capăt; a se descurca; to ~together a se înţelege, a se împăca; to ~ pulton ['pAltanj ş. regiment indian de infanterie. up a se opri. pultun s.v. p u l t o n . pull-back ['pulbaek] s. 1. piedică, obstacol. 2. (te/m.) dispozitiv de rechemare (a urnii pulverizable ['pAlvaraizabl] adj. pulverizabil. cursor etc.). pulverization ['pAlvsrai'zei/pn, -ri'z-] s. 1. pulverizare. 2. prăfuire. pull-back spring [~ sprirj] s. (telin.) arc de rapel. r pulverize f'pAlvaraiz] vb. A. tr. 1. a pulveriza, a transforma în pulbere. 2. a pulveriza, pull bar ['pul bu: ] s. (auto) bară de tensiune. a pistola, a stropi (o culoare etc.). 3. (fig.) a nimici, a face praf; to ~ an argument a nimici pull bell [~ bel] s. sonerie cu cordon. un argument. B. intr. 1. a se pulveriza, a se transforma în praf. 2. a se vaporiza. pulled bread ['puld 'bred] s. bucăţi de miez de pâine. pulled chicken [~ 't/ikin] s. pui jumulit. pulverizer [-ar] s. pulverizator, vaporizator. pulverizing ['pAlvaraizirjj s. pulverizare; vaporizare. pulled figs [~ Tigz] s. pi. smochine uscate şi presate. pulverizing process [~ iprousis] s. (tehn.) măcinare. puller ['pute1"] s. 1. trăgător, om care trage sau întinde. 2. vâslaş. 3. (te/m.) dispozitiv pulverulence [pAl'verjutons] s. pulverulentă; prăfuire. de demontat. 4. (mine) extractor-baionctă. 5. cal tare în gură. 6. (amer.) atracţie; anunţ pulverulent [pAl'verjubnt] adj. pulverulent, pudros. publicitar care atrage clienţii; cadou oferit în scopuri de reclamă (pentru atragerea pulvinar [pAl'vaina1"] I. adj. ca perna. II. ş. 1. pernă. 2. (med.) saseu, perniţă cu ierburi clienţilor). 7. (amer. teatru) piesă de mare atracţie. aromatice. pullet ['pulit, amer. şi -etj s. pui de găină, găinuşă tânără. pulley ['puii] I. ş. 1. scripete. 2. şaibă de transmisie, pulic; driving ~ şaibă motrice. pulwar [pAl'wu:1"] s. (anglo-indian) barcă uşoară. puma l'pjumia] s, (zool.) puma (Felis concolor). 3. (mine) moletă. II. vb. tr. a ridica cu un scripete. pulleyed l'pulid] adj. cu pulie. pumice ['pAmis] I. s. piatră ponce. II. vb. tr. a curăţa / a şlefui cu piatră ponce. pull-in ['pulin] s. popas. pumice stone [~ stoun] s.v. p u m i c e (I). pummel ['pAml] I. vb. tr. a bate (mai ales cu pumnii). II. ş. v. p o m m e l (I). pulling ['pulin] s. 1. tracţiune; tragere. 2. (poligr.) tiraj. 3. mânuire (a unei vâsle). 4. (sl.) pump1 [pAmp] I. s. 1. pompă. 2. pompare. 3. (fig.) aflare (a tainelor) prin întrebări arestare. 5. (sl.) descindere (a poliţiei). 6. (tehn.) extragere. 7. (tel.) dilatare a imaginii. stăruitoare. 4. (jig.) om dibaci în aflarea secretelor cuiva. II. vb. A. intr. 1. a pompa; pulling-apart [~a'pa:t] ş. separaţie, despărţire. a acţiona o pompă. 2. (despre mercurul din barometru) a avea variaţiuni bruşte. 3. a pulsa; pulling asunder [~ a'sAnda1"] s. v. p u l l i n g - apart. his head was ~ing îi băteau tâmplele. B. tr. 1. a extrage cu o pompă. 2. (j?g.) a stoarce pulling-away [~a'wei[ s. smulgere. (un secret) prin întrebări stăruitoare; a iscodi (pe cineva). 3. (into) a pompa (în). 4. (fig.) pulling-back [~'ba3k] s. tragere înapoi. a istovi. 5. to ~ out a extrage cu pompa; to ~ out a well a epuiza apa dintr-un puţ, a seca pulling-down [~'daun] s. 1. dărâmare, demolare. 2. răsturnare. un puţ; to ~ up a) a pompa, a împinge prin pompare; b) a umfla (un cauciuc), pulling-in [~'in] s. intrare în gară (a unui tren). pump2 s. 1. pantof (bărbătesc) de lac. 2. pantof escarpen. 3. pantof de balet. pulling-off [~'o(:)f] ş. 1. retragere. 2. câştigare (de premii etc.). pumped ['pAtiipt] adj. (şi ~ out) 1. cu respiraţia tăiată, gâfâind. 2. istovit, obosit. pulling-out [~'aut] s. 1. smulgere, scoatere (de dinte). 2. plecare, pornire (a unui tren). pumped-out [~'aut,'--] adj. (jam.) istovit, epuizat, sfârşit. pulling-through [~'6ru:] s. înfrângere a dificultăţilor. pumper ['pAmpar] s. 1. lucrător cu pompa. 2. (fam.) iscoditor, om care iscodeşte. pull-in torque ['pulin rto:k] s. (te/m.) cuplu de rulare; cuplu de acroşaj. 3. (sport, sl.) înfrângere ruşinoasă. 4. (amer.) izvor de petrol. 5. (fam.) pompă. Pullman (car) ['pulman (ka:r)] s. vagon pulman (de dormit sau salon). pumpernickel ['pumpanikl, amer. 'pAinp-] s. pâine neagră de Westfalia. pull-out f'pulaut] s. 1. (av.) redresare din picaj. 2. broşură, pliant sau supliment detaşabil pump-handle ['pAinp luendl] I. s. mâner de pompă. II. vb. tr. (fam.) a da călduros (din corpul unei reviste); special 4-page colour ~ inside every copy în corpul fiecărui mâna cu. exemplar găsiţi un supliment detaşabil cuprinzând 4 pagini în culori. pumping ['pAmpirj] s. 1. extragere (a apei) cu pompa. 2. (fam.) iscodire, aflare de secrete. pullover [~iOuv3r] s. pulover, flanelă. pumping out [~ 'aut,'--'-] s. secare, epuizare (a apelor dintr-un puţ). pull-through [~6ru:] s. frânghie cu mătură (de curăţat coşuri). pullulate ['pAljuleit] vb. intr. 1. (despre muguri, seminţe) a încolţi, a înmuguri, a germina. pumping up [~ Ap,'--'-] s. umflare (a unui cauciuc). pumpkin ['pAmpkin] s. (bot.) dovleac, bostan (Cucurbita sp.). 2. a mişuna. pump priming ['pAmp -praimirj] s. (amer.) stimularea economiei prin cele mai diferite pullulation [ipAlju'lei/an] s. 1. germinare, încolţire (a unei seminţe). 2. răspândire (a unei doctrine etc.). mijloace. pump room [~ ru(:)m] s. 1. pavilion de distribuire a apelor minerale în staţiuni pull-up ['puUp,'-'-] s. 1. oprire (a unui vehicul etc.). 2. local pe marginea şoselei pentru climaterice. 2. sală de pompe. un popas. pun1 [pAn] I. s. calambur, joc de cuvinte. II. vb. intr. a face calambururi. pully-haul ['puliho:!] vb. tr. (fam.) a trage cu braţele. pun2 vb. tr. a bătători (pământ etc.); a tasa (beton). pully-hauly [~'ho:li] s. (fam.) tracţiune sau ridicare cu braţele. puna ['pu:na, -na:] s. 1. podiş, platou (în Aiizi). 2. (med.) rău de munte. pulrnonieter [pAl'momita1", -mat-] s. (med.) spirometru. Punch [pAnt/] s. ţăndărică; ~ and Judy personaje din teatrul de păpuşi; as pleased / pulmonar ['pAlmana1"] adj. v. p u l m o n a r y . proud as ~ mulţumit sau mândru ca ţăndărică. pulmonarious [pAlma'nearias] adj. bolnav de plămâni. punch1 [pAnt/] I. vb. tr. a lovi eu pumnul. II. s. 1. lovitură cu pumnul. 2. (fam.) forţă, pulmonary ['pAlmanari] adj. 1. (anat.) pulmonar. 2. (despre oameni) de tip pulmonar;, vigoare, putere. cu plămânii bine dezvoltaţi. 3. (despre animale) prevăzut cu plămâni. punch2 I. s. 1. (tehn.) poanson, punctator, cherner, priboi, dorn, ciocan de găurit, pulmotor ['pAl-moutar, 'pul-] ş. (amer. fam.) aparat pentru respiraţie artificială, pneumoperforator. 2. stanţă. 3. (jxtligr.) ştampile. II. vb. tr. 1. a perfora. 2. a poansona. 3. a stanţa. torax, plămân artificial. pulp [pAlp] I. s. 1. pulpă (de fructe). 2. (anat.) pulpă a dintelui etc. 3. masă amorfă; 4. a găuri cu dalta. 5. (amer.) a conduce (animalele) cu strămurarea. 6. to ~ in a vârî (un to beat smb. to a ~ a bate pe cineva până la desfigurare, a burduşi pe cineva. 4. pastă cui etc.) CU dalta; to ~ out a scoate (un cui etc.) cu cleştele. punch3 s. punş (băutură caldă alcoolică aromatizată). de hârtie. 5. (mine) şlam, nămol. II. vb. A. tr. 1. a transforma în pastă. 2. a curăţa (fructe) punch41. s. (şi Suffolk ~) cal greu de povară (din Suffolk). II. adi. (dial.) scund, bondoc. de pulpă. 3. a decortica (grăunţe). B. intr. a se coace; a deveni cărnos. punch bowl ['pAnt/ boul] s. cupă pentru punş. pulped ['pAlpt] adj. transformat în pastă. punch(ed) card ['pAnţf(t) ko:d] s. cartelă / fişă perforată. pulp fiction ['pAlp ifik/sn] s. (amer.) literatură de senzaţie sau duzină, maculatură. puncheon1 ['pAnt/an] ş. (înv.) butoi (de 72-100 galoane). pulpiness ['pAlpinis] s. natură cărnoasă (a unui fruct). puncheon2 s. 1. proptea / suport de lemn. 2. (rar) poanson, perforator. 3. (amer.) ţandăra; pulping ['pAlpin] s. 1. transformare în pastă. 2. decorticare. pulpit ['pulpit] s. 1. amvon. 2. the ~ pastorii, predicatorii. 3. foişor de supraveghere despicătură. puncher fpAntjV] s. 1. perforator. 2. (amer.) cow-boy. 3. (tehn.) perforator; matriţer; (într-o uzină etc.). ciocan de găurit pneumatic. 4. (mine) haveză de şoc; utilaj de găurire. 5. (poligr.) stanţă. pulpitarian [.pulpi'tear ian] s. v. p u l p i t e e r (I). r punch house ['pAnt/ haus] s. bodegă, restaurant. pulpiteer [ipulpi'tia ] (peior.) I. s. predicator. II. vb. intr. a predica. Punchinello [ipAnt/i'nclou] s. 1. ţăndărică (în teatrul italian). 2. (fam.) bondoc, om pulpiteering [.pulpi'tiarirj] s. predicare. pulp magazine ['pAlp imaîga'zi:n] s. (fam.) revistă ieftină (tipărită pe hârtie de slabă rotofei, om scurt şi gros. punch line ['pAnt/ lain] s. poantă (a unei anecdote). calitate). punctate(d) ['pArjAtcit(id)] adj. (bot., zool.) punctat; pătat. pulpy 1'pAlpi] adj. 1. (despre fructe) cărnos, cu pulpă. 2. moale, flasc. 1 punctilio [pArj/;'tiliou] s. 1. formalism exagerat; pedanterie. 2. meticulozitate; pulsar ['pAlsa: "] s. (astron.) pulsar. scrupulozitate. pulsate [pAl'seit,'--] vb. intr. 1. a pulsa. 2. a palpita. 3. a vibra. punctilious [pAnf-'tilias] adj. pedant; meticulos. pulsatile ['pAlsatail, amer. -ii] adj. 1. pulsatil, care pulsează. 2. (despre instrumente punctual ['pArjA-tjusI] adj. punctual, exact, precis. muzicale) de percuţie. punctual co-ordinates [~ kou'o:dinits] s. pl. (mat.) coordonatele unui punct. pulsation [pAl'sei/pn] s. pulsaţie. punctuality ['pAnf-tju'Eeliti, -t/u-] s. punctualitate, exactitate. pulsatory ['pAlsateri] adj. pulsatil, care pulsează. 1 punctually ['pArjA-tjuali] adv. eu exactitate; punctual. puise [pAls] I. s. 1. puls; to feel the ~o) a lua pulsul; b)(fig.) a afla intenţia /dorinţa; a sonda terenul. 2. bătaieritmică;vibraţie; pulsaţie; 3. (muz.) cadenţa, ritm; mişcare ritmică. punctuate ['pAnAtjucit, -tiu-] vb. tr. 1. a pune semne de punctuaţie la. 2. (fig.) a sublinia, 4. impuls; şoc. 5. (fig.) freamăt (al vieţii, sentimentelor). II. vb. A. intr. 1. a pulsa; a vibra. a accentua (cuvintele în vorbire). 3. a întrerupe; a interveni; the audience ~d the speech 2. a emite pulsaţii / vibraţii. B. tr. to ~ in a face să intre (sângele) prin mişcări regulate; by outbursts of applause adunarea a întrerupt discursul cu aplauze furtunoase. punctuated [-id] adj. (anat.) punctat; cu puncte. to ~ out a face să iasă (sângele) prin mişcări regulate. punctuation [rpAnAtju'ei/an, -t/n] s. punctuaţie. puise2 s. (bot.) boabe sau seminţe de leguminoase. punctuation marks [~ ima:ks] s. pl. semne de punctuaţie. pulseless ['pAlslis] adj. 1. fără puls. 2. (fig.) fără viaţă.



 puncture



puncture [,'pArjkt/or] I. s. 1. înţepătură, gaură. 2. (electr.) străpungere (a izolaţiei). 3. (auto) pană de cauciuc. II. vb. A. tr. a înţepa; a străpunge. B. m/r. a se găuri; a se sparge; the tire ~d a mile from home pneul s-a spart la distanţă de o milă de casă; ~d wound rană deschisă. puncture-proof [~ pru:fj s. (auto, despre anvelope) care nu se poate sparge. pundit 1'pAndit] s. 1. (anglo-indian) pandit, învăţat brahman. 2. (glumeţ) învăţat. pungency ['pAnd^isi] s. 1. causticitate, ascuţime (a stilului etc.) 2. acuitate (a durerii). 3. gust picant; miros puternic / viu. pungent ['pAnx^ant] adj. 1. (bat., zool.) ascuţit, spinos. 2. (despre critică, vorbă etc.) usturător, caustic. 3. (despre gust, miros etc.) usturător, caustic; picant. 4. (despre durere) acut. pungently ['pAnd^ntli] adv. caustic; picant. Punic ['pjmnik] I. s. (limba) punică, cartagineză. II. adj. 1. punic, cartaginez. 2. viclean, perfid. Punic faith [~ TeiG] s. perfidie, viclenie. puniness ['pjuininis] s. 1. calicie. 2. micime. punish ['pAni/1 vb. tr. 1. a pedepsi, a penaliza; ~ed with death pedepsit cu moartea. 2. (fam.) a bea zdravăn. 3. (fam.) a lovi straşnic cu pumnii. 4. a mâna (un cal) cu violenţă. 5. a consuma foarte mult; (glumeţ) to ~ one's food a mânca foarte mult. 6. (si.) to be / to get ~ed a suferi o pagubă. 7. to ~ the engine a forţa motorul. : punishable [-obi] adj. pasibil de pedeapsă; de pedepsit, de penalizat. punisher [-or] s. 1. persoană care pedepseşte. 2. (fam.) boxer care loveşte violent. punishing [-in] I. adj. 1. violent. 2. istovitor, obositor. II. s. pedeapsă, penalitate, corecţie. punishment [-mont] s. pedeapsă, penalizare; -0- (fam.) man who stands / takes ~boxer care ştie să încaseze; to take one's ~ like a man a înghiţi hapul bărbăteşte. punitive [rpju:nitiv] adj. punitiv, represiv. punitory fpjumiteri] adj. v. p u n i t i v e. punk [pArjk] (amer.) I. s. 1. lemn putred; iască. 2. (si.) pâine. 3. prostie; to talk a lot of ~ a vorbi numai prostii. II. adj. 1. de calitate inferioară, fără valoare. 2. (despre lemn) putred. 3. rău. punka(h) ['pArjko] s. (anglo-indian) evantai mare cu mâner şau atârnat. punky ['pAijki] adj. (amer.) (despre lemn) putred. punner ['pAnor] s. (constr.) mai; pilon. punnet ['pAnit] s. coş de nuiele (pentru fructe, legume). punning ['pAnirj] s. calambururi, jocuri de cuvinte. punster ['pAnsto1"] s. calamburist, om care face jocuri de cuvinte. punt1 [pAnt j I. s. 1. barcă cu fund plat, luntre; poron. 2. lovitură cu prăjina. 3. împingere. II. vb. tr. 1. a transporta cu o luntre. 2. a conduce (o barcă) cu prăjina. punt2 I. vb. tr. 1. (la fotbal) a lovi (mingea) cu piciorul. 2. (la fotbal) to ~ the ball about a se juca cu mingea aşteptând începutul partidei. II. s. (la fotbal) lovitură cu piciorul (la minge). punt3 I. vb. intr. 1. (la jocul de cărţi) a ponta. 2. (la curse de cai) a paria. II. s. punct, ochi (la cărţile de joc). punt4 s. fund (de sticlă). punter1 ['pAiitor] s. conducător de barcă cu fund plat. punter2 s. 1. (la jocul de cărţi) pontator. 2. (la curse de cai) parior profesionist. punt fishing ['pAnt -fi/in,] s. pescuit cu o barcă cu fundul plat sau cu pironul. punt gun [~ gAn] s. puşcă pentru vânat raţe. punting shop ['pAiitirj /op] s. casă de joc. puntist 1'pAntist] s.v. p u n t e r1. punt pole ['pAnt poul] s. prăjină pentru împins luntrea. puny ['pju:ni[ adj. 1. mic, slab. 2. meschin. 3. anemic, plăpând, debil, suferind. pup [pAp] I. s. 1. căţeluş; (fam.) to sell smb. a ~ a trage pe cineva pe sfoară; (despre căţele) to be in / with ~ a fi plină. 2. (fam.) scump, drag, iubit (termen de mângâiere). 3. elev tânăr (încredinţat unui perceptor pentru o călătorie etc.). 4. (om) fluşturatic. II. vb. intr. (despre căţele) a făta. pupa ['pjmpo], pl. pupae |'pju:pi:] s. pupă, crisalidă, nimfa. pupa case [~ keis] s. înveliş de nimfă / pupă. pupai ['pju:p,?I] adj. de pupă / nimfă / crisalidă. pupate j'pju:peit] vb. intr. (entom.) a se metamorfoza în nimfa. pupation |pju:'pci/3n] s. (entom.) transformare în crisalidă. pupil1 ['pju:pil] s. 1. elev. 2. (jur.) pupil, minor sub tutelă. pupil2 s. (anat.) pupilă. pupi(I)age ['pju:piiid3] ş. 1. minoritate sub tutelă. 2. stare de elev, şcolăric; in the period of my ~ în timpul şcolăriei. pupil(f)arity [ipju:pi'la?riti] s. (jur.) pupilaritate, minoritate sub tutelă. pupillary 1 ['pju:pilori] adj. 1. de pupil. 2. de elev. pupil(l)ary2 adj. (anat.) pupilar. pupiparous [pju'piporos] adj. (entom.) pupipar. puppet ['pApit, amer. şi -et] ş. 1. marionetă. 2. persoană sub influenţa alteia, om de paie, marionetă. puppeteer [ppApi'tio1"] s. păpuşar. puppetoon ['pApitum] s. (cin.) film de marionete combinat cu desene animate. puppet-play ['pApitpleiJ s. spectacol de marionete. puppet-player [~ipleior| s. păpuşar, artist de marionete. puppetry ['pApitri[ s. 1. atitudine de marionetă. 2. mofturi, fasoleală, maimuţărie. 3. teatru de marionete. puppet-show ['pApit/ou] s. spectacol de marionete. puppet strings [~ striijz] s. pl. fir pentru manevrarea marionetelor; to pull the ~ a manipula firele marionetelor. puppy l'pApi] s. 1. căţeluş. 2. ţânc, puşti. 3. filfizon; (om) fluşturatic; ţafandache.



744



puppy dog |~ dog] s. căţel, căţeluş. puppy fat [~ fa?t] s. (strat de) grăsime datorită pubertăţii. puppyhood ['pApihud] ş. 1. perioadă în care câinii sunt pui, tinereţe a câinilor. 2. ani de tinereţe, inexperienţă. puppyish 1'pApii/] adj. (fam.) obraznic, impertinent; înfumurat. puppyism ['pApii/izam] s. obrăznicie, impertinenţă; înfumurare. puppy love ['pApi IAV] S. dragoste de licean, prima dragoste. purblind [rpo:blaind] adj. 1. miop. 2. (jig.) mărginit, obtuz, iară orizont, cu spirit greoi. 3. (înv.) orb ca noaptea. purblindness [-nis] s. 1. miopie. 2. (fig.) lipsă de viziune / de orizont, mărginire. purchasable ['po:t/osobl, -t/is-] adj. achiziţionabil, care se poate cumpăra. purchase ['po:t/os, -t/is] I. s. 1. achiziţie, cumpărare; to make some ~s a face câteva cumpărături. 2. forţă mecanică, 3. putere, imperiu; to get / to secure a ~on a avea putere asupra (cu gen.). 4. punct de sprijin. 5. macara, scripete.6. (mar.) palane, caliornă. II. vb. tr. 1. a cumpăra, a achiziţiona. 2. (mar.) a ridica (ancora) cu ajutorul cabestanului. purchaseable |-obl] adj. v, p u r c h a s a b l e ; purchase deed ['po:t/os di:d] s. contract de cumpărare. purchase money [~ iiiuni] s. preţ de cumpărare, purchase price [~ prais] s. v. p u r c h a s e m o n e y . purchaser ['po:t/os9r, -t/is-] ş. cumpărător. purchasing ['po:t/osin, -t/is-] s. 1. cumpărare, achiziţie. 2. (mar.) ridicare (a ancorei). purchasing party [~ .pa:ti] s. (corn.) cumpărător; (lă licitaţii) parte adjudecatară. purchasing power [~ ipauor] s. putere de cumpărare. purdah ['po:da:, -da] s. (anglo-indian) 1. purda (perdea de separaţie pentru femei). 2. ţfig.) separarea femeilor de rang (obicei indian). 3. ţesătură vărgată pentru perdele. . purdahed [-d] adj. (anglo-indian, despre femei) separat printr-o purda. '' pure [pjuor, pjo:r] adj. 1. curat. 2. nepătat. 3. curat, nepângărit, neîntinat. 4. neamestecat, pur. pure blood [~ 'bUd] adj. pursânge. pure-bred [~'bred] adj. (despre un animal) de rasă. puree ['pjuorei, 'pjoor-] s. (fr.) pireu. purely ['pjuoli] adv. 1. exclusiv; absolut; în întregime; cu desăvârşire. 2. numai. pure merino ['pjuo mo'ri:nou] s. (austr. si.) 1. membru al primelor familii de imigranţi. 2. membru al protipendadei. pure-minded ['pjuo'maindid, '-<—] adj. cu sufletul curat. pure-mindedness ['-nis] s. curăţenie sufletească, puritate; castitate. pureness ['pjuonis, 'pjoo-, 'pjop-] s. v. p u r i t y . purfle ['po:fl] I. s. (înv.) garnitură brodată (la veşminte). II. vb. tr. 1. a împodobi, a ornamenta; a înfrumuseţa. 2. a împodobi (o rochie etc.) cu o garnitură brodată. purgation [po:'gei/.-?n] ş. 1. (med.) purgaţie, curăţire, evacuare (din intestine). 2. (înv.) dezvinovăţire. 3. (bis.) ispăşire (în purgatoriu). purgative ['po:gotiv] I. adj. 1. purgativ. 2. purificator. II. ş. purgativ. purgatorial [.poigo'toiriol] adj. (bis.) 1. de ispăşire, de purificare. 2. de purgatoriu. purgatory ['poigot^ri] I. s. purgatoriu. II. adj. v. p u r g a t o r i a l . purge [po:d3] I. s. 1. purgativ. 2. purgaţie. 3. vidanjarc. II. vb. tr. 1. a curaţi (un canal, un coş, sângele etc.). 2. a limpezi (un lichid). 3. a însănătoşi (situaţia financiară etc.). 4. a spăla (de păcate). 5. (jur.) a ispăşi (o pedeapsă). 6. (jur.) to ~ smb. of a charge a dezvinovăţi pe cineva. purger [rpo:d30r] s. purificator, curăţitor. purging ['po:d3irj] I. adj. 1. (farm.) purgativ. 2. (despre un robinet etc.) dc curăţenie, purificator. II. s, 1. curăţire. 2. purificare (a sângelui). 3. limpezire (a unui lichid). purification [.pjuorifi'kei/sn, rpjoo-, ipjo:-] s. 1. purificare, curăţire. 2. (chim.) rectificare. purificatory ['pjuorifikeitori, 'pjoor-, -kot-, amer. pjuo'rifikotouri] adj. purificator, curaţilor. purifier ['pjuorifaior, 'pjoor-] s. 1. om care curăţă. 2. (tehn.) epurator. purify ['pjuorifai] vb. A. tr. 1. (of, from) a purifica, a curaţi (de). 2. (bis.) a curaţi ritual. 3. (tehn.) n epura. Ii. intr. a se purifica, a se curaţi. purism fpjuorizam] s. purism. purist ['pjuorist] s. purist, puristic [pjuo'ristik, pjoo'r-j adj. 1. cu înclinaţie spre purism. 2. de purism. puristical [-ol] adj. purist. Puritan ['pjuoriten, 'pjoor-] I. s. 1. puritan. 2. bigot; făţarnic. II. adj. puritan. puritanic(al) [ipjuori'ta;nik(5l)] adj. puritan. Puritanism ['pjuoritoniz^m, 'pjoor-] s. puritanism. Puritan State ['pjuoriton ,'stcit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Massachusetts. purity ['pjuoriti, 'pjoor-] s. 1. (tehn.) puritate. 2. curăţenie, puritate. 3. nevinovăţie, inocenţă; candoare; castitate. puri1 [po:l] I. s. 1. fir răsucit (pentru brodat). 2. şpiţ, colţişor (la dantele). II. vb. tr. 1. a face colţişori la (o dantelă). 2. (la tricotare) a face ochiuri pe dos la (un pulover etc.); knit one, ~ orie ochi pe faţă, ochi pe dos. puri21. s. susur, murmur (de izvor). II. vb. intr. a susura, a murmura, a curge şopotind. purler ['po:lor] s. (fam.) cădere cu capul în jos; to c o m e a ~ a se răsturna, acadea cu capul în jos. purlieu ['po:lju:] s. 1. fâşie de teren la marginea unei păduri. 2. limită, margine. 3.pl. împrejurimi, regiune periferică. 4. pl. străzi şau cartiere murdare (ale unui araş). purlin ['po:lin] s. (constr.) pană. purloin [po:'loin,'--] vb. tr. a fura, a sustrage. purl stitch ['po:l stit/] s. (text.) ochi pe dos (la tricotaje). purple fpo:pl] I. adj. purpuriu; de culoare violetă bătând în roşu, mov; (fam.) to get ~ in the face a se aprinde la faţă. II. s. 1. purpură; (fig.) born in the ~ născut într-o casă



 745



princiară; (fig.) raised to the ~ ridicat la demnitatea de cardinal. 2. (med.) pojar. 3. (agr.) mătură. 4. (vet.) vărsat (porcin). II. vb. A. tr. a împurpura. B. itttr. a se împurpura. purple foxglove [~ Toksglw] s. (bot.) degetar(iţă), degeţel-roşu (Digitalis purpurea). purple heron [- 'heran] s. (or/tit.) stârc roşu (Ardea purpurea). purple medic [ ~ 'mcdikj s. (bot.) lucerna (Medicago saliva). purport ['psipst, 'p3:pD:t, pa(:)'pa:t] I. vb. tr. 1. a adeveri, a afirma; this letter ~s to be written by you această scrisoare arată a fi scrisă de d-ta. 2. a se referi Ia; this book ~s to be această carte tratează despre. 3. a susţine; a da impresia că. II. s. 1. sens, înţeles; conţinut. 2. valoare, forţă (a unui cuvânt etc.) 3. scop, intenţie, ţel. purpose I'p3:p3s] I.s. 1. scop, finalitate, ţintă; for/ with the ~ of cu scopul / intenţia de a (sau cu gen.); of set ~cu precugetare, înadins. 2. hotărâre; infirmity of ~ lipsă de voinţă. 3. destinaţie (a unei donaţii etc.); to answer the ~ a răspunde scopului; for all ~s pentru toate întrebuinţările. 4. moment potrivit; to speak to the ~ a vorbi la subiect; it is nothing to the ~ nu înseamnă nimic, n-arc însemnătate; to come to the ~ a veni la chestiune. II. vb. tr. 1. a avea în vedere, a avea intenţia să. 2. (înv.) to be ~d a fi hotărât /decis. purposeful [-ful] adj. 1. (despre o persoană) îndreptat / orientat spre un scop / un ţel (precis) cu un scop bine determinat, care ştie ce vrea, hotărât. 2. premeditat, precugetat, plin de sens, de tâlc, eu sens, cu tâlc; (despre un act) deliberat, intenţionat. purposefully [-fuli, -făli] adv. într-un scop determinat, cu un scop precis / anumit. purposefulness [-fulnis] s. 1. orientare / îndreptare spre un scop / ţel (precis); tenacitate. 2. discernământ. purposeless [-lis] adj. [ară scop / ţel / ţintă; inutil, fără rost. purposelessness [-lisnis] s. 1. zădărnicie, inutilitate. 2. lipsă de scop / ţel. purposely [-li] adv. 1. intenţionat, eu intenţie, deliberat, cu un scop anume, înadins, dinadins; premeditat, cu premeditare. 2. anume, tocmai; I come ~ to see you am venit anume / tocmai ca să te văd. purpose-made I'p3:p3s mcid] adj. fabricat special. purpose novel ['psipssinovpl] s. roman cu tendinţă. purposer [rp3:p3S3r] s. (rar) persoană care face un plan sau care ia o hotărâre. purposive ['pa:p3siv] adj. 1. (despre organe) care serveşte unui scop, care îndeplineşte o funcţie. 2. intenţionat, deliberat, făcut anume / cu un scop precis. 3. (despre persoane etc.) hotărât, decis, care arc intenţii precise. purpura ['p3:pju:r3] s. 1. (med.) purpura; spuzeală. 2. (zool.) moluscă purpuriferă. purpuracean [ip3:pj'u'rei/i3n] I. adj. purpuriu. II. s. (zool.) moluscă purpuriferă. purpuraceous [-paipju'rci/as] adj. purpuriu. purpureal [ip3:'pjuorial] adj. purpuriu. purpurie [pa:'pju3rik] adj. purpuriu. purpurie acid [~ 'assid] s. (chim.) acid purpurie. purpurin ['psipjurin] s. v. p u r p u r i n c . purpurine ['pa:pjuri:n, -rain] s. (chim.) purpurină. purr [p3:r] I. vb. intr. (despre pisici) a toarce; (despre motoare, maşini, avioane) a funcţiona liniştit. II. ş. tors (al pisicii); funcţionare liniştită (a motorului, a maşinii). purree ['pAri:, rp3:ri:] s. galben indian natural. purring ['p3:rirj] I. adj. (despre pisici) care toarce, torcătoare; (despre maşini) care funcţionează liniştit. II. s. v. p u r r (II). pur sang [pu(3)r'su:rj] adj. (jr.) pursânge. purse [ps:s] I. s. 1. pungă (de bani); chimir; portnioncu; State ~ vistieria statului; the public ~ finanţele statului, banul public; (prov.) you cannot make a silk ~ out of a sow's ear din coadă de câine sită de mătase nu se face; to open one's ~ a dezlega băierile pungii, a-şi dezbăicra punga; to button up one's ~ a strânge / a lega băicrilc pungii, a fi zgârcit, a se zgârci; to ease smb. of his ~ a uşura pe cineva de pungă; to have a common ~ a suporta cheltuielile în comun, a împărţi cheltuielile. 2. bani, parale, bogăţie; big / fat / heavy / long / well-lined ~ pungă doldora, bănet; to have a well-lined ~ a fi doldora de / plin de bani; lean / light / short / slender ~ pungă uşoară, lipsă de bani, sărăcie; (prov.) a light ~ is a heavy curse lipsa de bani e cea mai mare năpastă; to be out of ~ a fi în pierdere; a fi lefter; my ~ is empty n-am un chior, n-am para chioară, sunt lefter, n-anl un ban în pungă; I don't know the length of his ~nu ştiu dacă îi permite punga; it is beyond my ~ aceasta nu e pentru punga mea; ~ and person banii şi posesorul lor; to lay up a ~ a face avere. 3. fond de bani, premiu; to make up a ~ a strânge bani (prin subscripţie). 4. (zool. etc.) pungă, marsupiu. 5. (mar.) matiţă (în năvod). II. vb. tr. a încreţi (fruntea); a încrunta din (sprâncene); to ~ up one's lips (sau mouth) a sc bosumfla; a-şi ţuguia buzele. purse bearer [~ ib£3r3r] ş. 1. vistiernic, easier. 2. purtător al sigiliului (marelui Cancelar). purse-proud [~praud] adj. mândru de averea sa / de banii săi. purser ['p3:s3r] s. (mar.) contabil sau casier pe un vapor. pursership [~/ip] s. (mar.) contabilitate sau casierie pe un vapor. purse-strings [rp3:s-strinz] s. pl. baierc (ale unei pungi); to hold the ~ a dispune de bani, a fi cel care dispune de bani; to tighten the ~ a strânge / a lega băierile pungii; to loosen the ~ a dezlega băierile pungii; to keep a tight hold on the ~ a ţine strâns băierile pungii. pursiness I'p3:sinis] s. 1. respiraţie scurtă / greoaie (datorată corpolenţei). 2. îngâmfare, fudulie. purslain ['psislein] s. v. p u r s l a n e . purslane [~] s. (bot.) iarbă-grasă (Portulaca oleracea). pursuable [p3:'sju(:)3bl] adj. care poate fi urmărit. pursuance [p3'sju(:)3ns] ş. 1. urmărire (în diferite sensuri). 2. îndeplinire, realizare; in ~ of an agreement în virtutea unui acord; in ~ of this decree în virtutea acestui decret, în urma aplicării acestui decret; in ~ of your instruction conform instrucţiunilor



push



dumneavoastră; in ~ of your letter în legătură cu scrisoarea dumneavoastră; in ~ of this article conform prevederilor acestui articol; in ~ of an order în baza unui ordin. pursuant to [pa'sjuOsnt ta] prep. în conformitate cu, conform cu (sau cu dat.), potrivit (sau cu dat.); ~ a former decision în conformitate cu o decizie anterioară. pursue [pa'sju:] vb. A. tr. 1. a urmări, a fi pe urmele (cuiva); (fam.) to be ~d by misfortune a fi urmărit de ghinion; he is ~d by remorse e urmărit de remuşcări, nu poate scăpa de remuşcări. 2. a urmări (un scop), a urma (o cale trasată); a aspira la; a căuta; a fi în căutare (fericirii etc.); to ~ a scheme a îndeplini un plan / un proiect sau un program; to ~ a policy of peace a duce/a urma o politică de pace; to ~ pleasure a urmări / a căuta plăcerea; to ~ one's duty a-şi vedea de datorie; to ~ a new course a urma o nouă cale; to ~ a line of conduct a urma o linie de conduită; to ~ a profession a exercita o meserie. 3. a continua; to ~ one's studies to the end a-şi continua studiile până la capăt. 4. (jur.) a conduce (o anchetă), B. iutr. 1. a urmări. 2. a continua, a merge mai departe (într-un discurs etc.). pursuer [p3'sju(:)3r] s. 1. urmăritor. 2. (jur. scoţ.) reclamant, pârâş. pursuit [ps'sjuit] s. 1. urmărire; to give ~ a urmări; in ~ of his aim he found out that în timp cc-şi urmărea scopul a constatat că. 2. urmărire, căutare, năzuinţă, aspiraţie; in ~of happiness în căutarea fericirii; in Ins ~ of knowledge în eforturile sale de ase instrui. 3. îndeletnicire, ocupaţie, ţintă; plan; carieră, profesiune, ocupaţie; daily ~s îndeletniciri de fiecare zi; medical ~ studii medicale; to engage in scientific ~s a) a îmbrăţişa o carieră ştiinţifică; b) a se dedica cercetărilor ştiinţifice; literary ~s lucrări literare; a very pleasant ~ o ocupaţie foarte plăcută. pursuit curve [~ ka:v] s. (mat.) curbă de urmărire. pursuit machine [~ m3i/i:n] s. v. p u r s u i t p l a n e . pursuit plane [~ plcin] s. (av.) avion de vânătoare. pursuivant ['paisivant] s. (poetic) însoţitor; his ~s persoanele din suita sa, suita sa. pursy1 ['p3.si] adj. (fam.) 1. cu respiraţia grea / scurtă, cu năduf. 2. gras, corpolent, burtos. 3. fudul, trufaş, îngâmfat. pursy2 adj. 1. (fam.) cu punga plină, cu bani, cu parale, plin de bani, bogat. 2. v. p u r s e - p r o u d. 3. pipernicit. purtenance ['pa:tin3ns] s. (înv.) măruntaie (de vi/ă). purulence ['pjuorjutons] s. (med.) 1. purulenţă. 2. puroi. purulency ['pjusrjutansi] s.v. p u r u 1 e n c c. purulent l'pjusrjubnt] adj. (med.) purulent. purvey [psO'vei] vb. A. tr. a procura, a face rost de, a furniza, a aproviziona cu (alimente). B. intr. to ~ for smb. a fi furnizorul cuiva. purveyance [p3(:)'vci3ns] s. 1. procurare. furnizare (de provizii), aprovizionare; provizii. 2. (înv.) rechiziţie pentru nevoile curţii regale. purveying [p3(:)'veiirj] s. v. p u r v e y a n c e . purveyor [p3(:)'vci3r] s. 1. furnizor, persoană însărcinată cu aprovizionarea. 2. (ist. Angliei) ofiţer însărcinat cu rechiziţionarea (pentru nevoile curţii regale). purview ['psivju:] s. 1. (jur.) parte a unui statut sau a unei legi care conţine hotărârile înseşi; cuprins; text; articole. 2. sferă, domeniu (de acţiune); limite; întindere (a unui proiect etc.); questions outside the ~ of our enquiry probleme care sunt în afara cercetărilor noastre. 3. orizont, vedere, perspectivă, câmp (de observaţie); to lie within the ~ of smb. a intra în raza vizuală a cuiva; to come within the ~ of smb. a fi de resortul cuiva, a intra în atribuţiile cuiva. purwannah [p3(:)iwu:n3] s. (anglo-indictn). 1. ordin, ordonanţă. 2. permis, autorizaţie. pus [pAs] s. (med.) puroi. pus focus ['pAs -foukss] s. (med.) focar de puroi. push [puf] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a îmbrânci, a da la o parte; a apăsa; to — the door a împinge uşa; to ~ the button a apăsa pe buton; to ~ one's finger into smb.'s eye a-şi vârî degetul în ochiul cuiva; to ~ a pin through a piece of cardboard a străpunge un carton cu un ac; to ~ smb. with one's hand a împinge pe cineva cu mâna; to ~ smb. into a room a împinge / a îmbrânci pe cineva într-o cameră; don't ~ine nu mă împinge, nu mă îmbrânci; to ~ things too far a împinge lucrurile prea departe. 2. (jig.) a îndemna, a îmboldi; a da ghes (cu dat.). 3. (jig.) a urmări, a se ocupa cu stăruinţă de; a face să avanseze / să înainteze, a împinge înainte; to ~ an advantage a urmări un avantaj; to ~ an acquaintance a cultiva o cunoştinţă; to ~ one's claims a-şi face auzite pretenţiile; to ~ one's fortune a-şi croi drum în lume; to ~ one's demands a-şi reclama drepturile; to ~ one's way a-şi croi drum (prin mulţime), a-şi face loc cu coatele (prin mulţime). 4. a presa, a zori (în special pe un datornic); to ~ smb. for payment a zori pe cineva cu plata, a presa pe cineva să plătească; I don't want to ~ you nu vreau să te presez, nu vreau să te forţez 7 să-ţi pun sula-n coastă; we are ~«d for an answer ne presează să dăm un răspuns; I am ~ed for time îmi lipseşte timpul, sunt presat / zorit / grăbit; sunt în criză de timp; to be ~ed for money a fi în pană de bani, a avea greutăţi financiare. 5. to ~ aside a înlătura printr-o mişcare energică, a da la o parte, a îmbrânci; to ~ away a împinge la o parte, a îndepărta; to ~ back a respinge, a face sa dea înapoi; to ~ down o) a răsturna; b) (into) a înfige (în); to ~ forth a da (rădăcini, frunze etc.); to ~ forward a împinge înainte, a face să înainteze / să avanseze; to ~ in a înfige, a împinge înăuntru; a respinge; (fam.) to ~ smb.'s face in a turti mutra cuiva; (com.) to ~ off a vinde / a desface cu orice preţ (marfa); (mar.) to ~ a boat forward a face vânt unei bărci; to ~ on a) a împinge înainte; b) (fig.) a urmări eu stăruinţă; a grăbi, a zori; to ~ things on a grăbi mersul lucrurilor; to ~on the prices a provoca urcarea preţurilor; to ~out a împinge afară, a face să iasă, a da afară (pe uşă); (despre plante) a da (rădăcină etc.); a scoate; to ~out a boat a lansa o ambarcaţiune peapă; (fam.) to ~ the boat out a lansa afacerea; the snail ~ed out its horns melcul îşi scoase coarnele; to ~ over a face să cadă (ceva, pe cineva); to ~ through a l'acc să treacă (ceva) prin; to ~ the matter through a duce lucrurile până la capăt; to ~ a bill through a face să treacă un proiect de lege (priu parlament); to ~ to a împinge, a închide (uşa, oblonul); to ~ up a) a împinge în sus, a ridica; to ~ up one's spectacles a-şi ridica ochelarii pe frunte; to ~ up one's veil a-şi



 push-and-pull



746



ridica vălul; b) a ajuta (pe cineva) să urce (împingându-1); to ~smth. upon smb. a impune puss2 ş. (şl.) 1. mutră, moacă. 2. lioarbă, gură. ceva cuiva. B. refl. to ~oneself (forward) a) a se pune înainte; b) (jig.) a căuta să avanseze; pusser !'pASor] s. (med. fam.) rariă purulentă. a se lansa. C. inîr. to ~ at a ataca, a da năvală; (fig.) a se strădui; to ~ back a da înapoi; pussy1 ['puşi] adf purulent, plin de puroi, cu puroi; cu aspect purulent. to ~ for a cere insistent, a face presiune pentru; to ~ forward a înainta, a se îndrepta pussy2 ş. 1. v. p u s s1. 2. (fam.) mâţişor (de salcie). 3. (vulg.) vulvă. înainte; to ~ forward to the attack a ataca cel dintâi; to ~ in a intra cu toată forţa; (mar.) pussy cat ['puşi kset] ş. pisică, pisicuţă. to ~off a grăbi spre larg, a ieşi repede în larg; (fam.) time to ~offc timpul s-o pornim; pussyfoot ['pusifut] I. vb. intr. 1. a se furişa ca o pisică. 2-. (amer. si.) aproceda cu to~on a se grăbi, a se zori, a da zor; to ~on to a place a se grăbi spre un loc, a se grăbi băgare de scamă / eu prudenţă, a da răspunsuri echivoce (mai ales în politică). II. s. pi. să ajungă la un loc; (fam.) it is time to ~ on e timpul s-o pornim; to ~ on with an affair 1. mâţă blândă. 2. (sl.) prohibitionist; antialcoolic. a da zor cu o treabă; (mar., despre un spargeval) to ~ out into the sea a înainta în marc; pussyfootism ['pusifutizam] ş. (sl.) propagandă prohibiţionistă. to have a ~ together a avea o ciocnire cu cineva. II. ş. 1. sprijinire, sprijin, protecţie, pussy-willow fpusiiwilou] ş. (bot.) iovă (Salix caprea). proptea; to give smb. a helping ~ a proteja / a propti pe cineva. 2. lovitură de spadă; pustular ['pAstjub1"] adj. (med.) pustulos, cu pustule, cu bubuliţe. lovitură de corn (a unui animal). 3. (mii.) atac în masă. 4. presiune, presare, apăsare; pustulate 1'pAstjuleit] I. vb. A. tr. a acopcri'cu pustule, cu bubuliţe. B. intr. a se forma încordare. 5. efort, sforţare, tentativă, încercare energică; I must make a ~ to get it done în pustule, a se acoperi de pustule. II. adj. pustulos. trebuie să dau o mână de ajutor ca să se termine; to make a ~ to get home a face un pustule ['pAStjurl] s. (med.) pustulă; malignant ~ pustulă malignă. efort să ajungă acasă. 6. situaţie dificilă, moment critic, greu, împrejurare critică; at a ~ pustulous fpAstjulos] adj. v. p u s t u l a r . la o adică; la nevoie, într-un moment critic; when it comes to the ~ când ajungi la o put1 [put] I. past, şi part. trec. put [put] vb. A. tr. 1. a pune, a aşeza; to ~ a child to adică. 7. (si.) bandă, şleahtă. bed a culca un copil; ~ it on the mantlepiece pune-o pe cămin; to ~ sugar in one's tea push-and-pull ['pu/ondpul] adf care funcţionează prin contracţie şi dilataţie; care se. a-şi pune zahăr în ceai; to ~ a patch on a pair of trousers a pune un petic pe pantaloni; împinge şi care se trage. to ~ one's ear to the door a-şi lipi urechea de uşă; (fig.) to ~ one's hand into one's push-bicycle f-ibaisikl] s. bicicletă (simplă, fără motor). pocket a-şi dezlega băierile pungii; to ~ one's lips to one's glass a-şi muia buzele în pahar; to ~ smth. into smb.'s hand a pune / a strecura ceva în mâna cuiva; (jam.) ~ it push-bike [~baik] s. (fam.) v. p u s h - b i c y c l e . there bate pâlnia; to ~ a matter into smb.'s hands a încredinţa o chestiune (în mâinile push boat [~ bout] s. (mar.) remorcher împingător. push-button ['pu/ibAtn] s. 1. (tehri.) buton de comandă / presiune. 2. (auto) buton de cuiva); to ~ smth. to dry before the fire a pune ceva să se usuce la foc; to ~ smb. in apăsare / comandă. his place a pune pe cineva la locul său / la punct; to ~ the horse to the cart a" înhăma push-button control [~k9n'troul, 


 747



put1



to ~ a deal across a face să fie acceptată o tranzacţie; to ~ it across smb. a pedepsi pe nu facă ceva, a abate pe cineva de la hotărârea de a face ceva; to ~ on a) a pune, a îmbrăca cineva, a încheia socotelile cu cineva; c) a induce în eroare; to ~aside a) a pune deoparte, (o haină), a-şi trage (pantalonii); ~ on your hat pune-ţi pălăria; to ~ on one's shoes a lăsa la o parte, a neglija; b) a înlătura, a îndepărta; to ~away a) a aranja (ceva, într-un a-şi pune pantofii, a se încălţa; to ~smb.'s boots on (for him) a încălţa pe cineva; you dulap); a gara (o maşină); a pune la IOC (un instrument); ~ away your books aranjează-ţi don't know how to ~ your things on nu ştii cum să te îmbraci; b) a lua (o mină); to ~ cărţile, strânge-ţi cărţile, pune-ţi cărţile în ordine; ~ that away pune-o jos; b) a îndepărta, on an innocent air a-şî lua / a afecta un aer de nevinovăţie; to ~ on airs and graces a alunga, a lepăda (un gând, frica), a se descotorosi de; c) (fam.) a omorî, a asasina (pe a se izmeni, a sc fandosi, a face fasoane; his modesty is all ~ o n modestia lui e falsă; cineva), a ucide (un animal); the dog had to be ~away a trebuit să ne descotorosim de to ~on the invalid a face pe bolnavul; (fam.) to ~ it on a poza; a face pe grozavul; a-şi câine; d) a băga (la închisoare), a interna (într-un ospiciu etc.); e) (fam.) a mânca, a se da acre; a-şi lua aere de prinţ sau de prinţesă; doesn't he ~ it on! ce pozeur!; don't ~ îndopa cu, a înfuleca; f) (si.) a amaneta, a depune la amanet; g) a pune deoparte, it on nu face pe mironositul sau pe mironosiţa; (amer.) to ~ on an act a juca o scenă; a economisi, a pune la ciorap; to ~ back a) a pune la loc (o carte etc.); a pune din nou, to ~on frills / style a face pe grozavul, a sc umfla în pene, a se îngâmfa; c) a mări, a spori; a repune; to ~ a player back to his former position a reintegra un jucător; b) a face să a adăuga; a umfla (preţurile); to ~ it on a mări preţul; how much does he ~ on? cât la întârzie, a reţine; his absence has ~ him back absenţa l-a făcut să rămână în urmă (Ia sută ia?; to ~ on flesh a pune pe el, a sc îngraşă; he ~ on four pounds at the seaside învăţătură); c) a da înapoi (acele unui ceasornic); d) (mil.) a amâna (un recrut); to ~ a pus pe el patru kilograme / s-a îngrăşat cu patru kilograme la mare; to ~on speed a lua beyond a doubt a îndepărta o îndoială; to ~ by a) a îndepărta; b) a pune deoparte pentru viteză; (sport) to ~on (a score of) thirty a marca treizeci de puncte; to ~on five shillings zile negre; a face rezerve (de provizii); to ~ by for the future a economisi / a strânge a miza cinci şilingi (la jocuri, la curse); to ~ on the pace a grăbi pasul; d) a da înainte pentru viitor; to have money ~ by a avea bani puşi deoparte / la ciorap; c) a eluda (o (ceasul); e) a aprinde, a da drumul la; to ~ on the light a aprinde lumina sau lampa; to ~ chestiune); a ocoli, a evita (o discuţie); d) a căuta să nu observe; to ~ down a) a pune the gas on a da drumul Ia gaz, a aprinde gazul; to ~ on steam a da drumul la aburi; (sl.) jos, a depune; (despre un autobuz) to ~ down passengers a debarca călătorii; b) a înăbuşi, ~on the steam! dă-i drumul! dă-i bătaie!; to ~ o n the gramophone a pune patefonul; a reprima (o răscoală); a birui, a învinge (a împotrivire); a umili (trufia cuiva); a pune f) to ~ smb. on to do smth. apune pe cineva să facă ceva; to ~ smb. on to a job apune capăt (/uiui abuz); c) a reduce la tăcere (pe cineva); a pune (pe cineva) la locul lui, a închide pe cineva la o treabă; to ~ smb. on to a vacant post a indica cuiva un post vacant; g) (tel.) gura (cuiva); d) a reduce (cheltuielile); e) a înscrie, a trece în; a nota; a aşterne (pe hârtie); to ask to be ~ on to smb. a cerc legătura cu cineva; to ~ out a) a întinde (cuiva, mâna, to ~ down one's name a-şi înscrie numele, a se înscrie; ~ me down for one guinea braţul); you have only to ~ out your hand trebuie numai să întinzi mâna; b) a da afară; trece-mă cu o guinee; to ~down to smb.'s account a trece în contul cuiva;/) a închide a scoate; a alunga; a înlătura; a înălţa; to ~ smb. out (of the room) a da pe cineva afară (umbrela); g) a considera, a socoti, a ţine de; I ~him down as/ for a German îl socoteam (din casă); a da pe cineva (pe uşă) afară; to ~out one's flags a-şi arbora pavilionul; to ~ german, socoteam că este german; I should ~ him down at / as forty-two îi dau patruzeci linen out to dry a pune rufe la uscat; (mar.) to ~ out a boat a lansa o barcă pe apă; to ~ şi doi de ani; I ~ him down for a fool îl consider un prost; h) to ~ down to a atribui, one's tongue out (at) a scoate limba (la); to ~out one's head at the window a-şi scoate a pune pe seama (cu gen.), a imputa; I ~ his success down to luck (cu) atribui succesul capul pe fereastră; c) a-şi scrânti, a-şi luxa; to ~out one's shoulder a-şi luxa umărul; lui / său norocului; she has not all the faults you ~down to her ea nu are toate defectele d) a stinge (o lumânare etc.); to ~ out the fire a stinge focul; e) a scoate; to ~ smb.'s pe care i le atribui; to ~ forth a) a manifesta, a arăta, a da dovadă de, a-şi desfăşura (forţa, eyes out a scoate ochii cuiva;/) (pop.) a face knock-out (la box); a face să-şi piardă elocvenţa); a ridica (vocea); to ~ one's mind forth a-şi spune gândul; b) a da, a lăsa să cunoştinţa, a omorî; g) a stingheri, a stânjeni, a deconcerta, a zăpăci, a buimăci, a face apară (frunze etc.); to ~forth buds a înmuguri; c) a pune în circulaţie, a publica; a lansa, să-şi piardă cumpătul; a scoate din fire / din sărite; to be ~ out a se simţi stingherit; nothing a enunţa (o teorie); to ~ forward, a aduce (argumente); a emite, a enunţa, a exprima; ever ~s him out nimic nu-l poate scoate din sărite; he never gets ~ out nu-şi iese niciodată a formula (pretenţii), a pune în evidenţă (o teorie etc.), a invoca (un motiv); a prezenta, din fire; he was not at all ~out at this rudeness aceste grosolănii nu l-au tulburat deloc; a propune; to ~ forward a claim a formula / a ridica o pretenţie; to ~ forward a list of h) a plictisi, a supăra, a irita, a contraria, a necăji, a vexa; to be ~ out a-i sări ţandăra; candidates a depune o listă electorală; to ~ smb. forward for a decoration a propune to be ~ out about smth. a fi nemulţumit de ceva; would it ~ you out to? v-ar deranja pe cineva pentru o decoraţie; (fam.) to ~one's best foot forward a) a grăbi pasul; b) a se să?; i) to ~ out a baby to nurse a da un copil la doică; to ~ out a cow to grass a duce strădui să facă tot ce-i stă în putinţă; c) a da înainte (ceasul); a grăbi (ora unei întruniri); o vacă la păscut; to ~ out to apprenticeship a da la ucenicie; to ~ out one's washing to ~ from a îndepărta (ceva); he ~ the thought from him el îndepărtă / alungă acest a da rufele la spălat; all ~ done on the premises, nothing ~ out totul se face pe loc, nu gând; to ~in a) a introduce în, a intercala în, a insera în; a plasa în; a scoate afară; a pune se dă nimic în afară; j) a publica, a scoate (o lucrare); k) to ~ out of a scoate din; to ~ în (şi fig.); to ~ the key in the lock a vârî cheia în broască; to ~ an advertisment in smb. out of countenance a scoate pe cineva din fire / sărite / ţâţâni / pepeni; to ~ smb. the paper a insera un anunţ în ziar; to ~ in a clause a introduce o clauză într-un acord; out of a alunga frica cuiva de; to ~ through a) a duce la bun sfârşit, a realiza (un proiect); to ~ in one's head at the window a-şi scoate capul pe fereastră; to ~ in irons a pune b) (tel.) a da legătura (cuiva); to ~ smb. through to smb. a da cuiva legătura cu altcineva, în fiare; to ~smth. in paper a înveli / a înfăşură ceva în hârtie; to ~one's hair in papers a pune pe cineva în legătură eu altcineva; whenever he rings up ~ him through to me a-şi pune părul pe moaţe; to ~one's feelings in one's pockets a-şi ascunde sentimentele, ori de câte ori sună, dă-mi-l la telefon; to ~ to a pune la, a adăuga la; a întrebuinţa, a folosi; a nu-şi trăda sentimentele; this ~s me in mind that aceasta îmi aminteşte că; to ~ in a înhăma, a pune (caii) la (căruţă); a limita, a restrânge; to ~smb. hard to it a constrânge bail a da chezăşie / garanţie / cauţiune; b) a pune în, a aduce într-o (anumita stare); to ~ / a sili pe cineva; he was hard ~ to it to find the street i-a fost greu să găsească strada; in jeopardy a pune în primejdie / în pericol, a periclita; to ~ smb. in countenance it is surprising what he can do when he is ~ to it e surprinzător ce poate să facă atunci a îmbărbăta pe cineva; to ~ smb. in heart a da curaj cuiva, a încuraja / a îmbărbăta pe când c nevoit / silit; to ~ together a uni, a asocia, a întruni, a reuni, a pune laolaltă (părţile cineva, a ridica moralu] cuiva; to ~in fear a înfricoşa, a înspăimânta, a teroriza; c) (fam.) unui tot); a asambla, a monta (o maşină); to ~ together again a remonta, a face la loc a face, a executa, a săvârşi (o muncă); d) a-şi petrece vremea, a-şi trece timpul cu (o (o bicicletă etc.); to ~ two and two together a) a aduna doi şi cu doi; b) a chibzui, treabă), a folosi timpul pentru (ceva); to ~ in an hour's work a lucra timp de o oră; a cumpăni, a trage concluzii din fapte; c) a pune (două lucruri) unul lângă altul, a compara, to ~ in an hour's practice a face o ora de exerciţii zilnic; to ~ in a certain amount of a confrunta (fapte); to ~ a few things together in a handbag a împacheta câteva lucruri time a cheltui un anumit timp pentru / cu; to ~ in the time a se îndeletnici cu lucruri într-o valiză; to ~ one's thoughts together a-şi aduna gândurile; to ~ head together mărunte până una alta; another hour to ~in before lunch trebuie să ne mai pierdem o a se consfătui, a conferi; to ~ up a) a ridica (un geam, gulerul jxirdesiului etc.); a deschide oră până la masă; to ~ one's time reading a-şi petrece vremea citind; to ~ in one's military (o umbrelă); a înălţa, a ridica (o schelă); a trage (o perdea); a pune jos (receptorul); term a-şi face stagiul militar; e) to ~ a word in a plasa un cuvânt (într-o conversaţie); to ~ up one's hands a ridica mâinile sus; (box) ~'em up! în gardă!; to ~ up one's hair he is always ~ting his word in sc amestecă întotdeauna în vorbă; to ~ in a (good) word a-şi ridica părul, a-şi face un coc; b) a construi, a zidi (o clădire), a clădi; a ridica (un for smb. a pune o vorbă (bună) pentru cineva;/) (jur.) a prezenta (un document etc.); monument); a monta (o schelă); (jig.) a monta, a pune la cale (o lovitură); (fam.) to ~ a aduce (un martor); to ~ in a claim a prezenta o reclamaţie; g) to ~ in pupils for an up a yarn a născoci sau a înşira o poveste; c) a monta, a pune în scenă, a reprezenta examination a prezenta elevii la un examen; to ~offa) a scoate (o haină etc.); to ~off (o piesă); d) a atârna (un tablou), a lipi (un afiş), a afişa (un aviz); e) a adresa, a face the mask a-şi scoate / a-şi da jos masca; b) a amâna, a lăsa pentru mai târziu; to ~ off (o rugăminte); a prezenta, a adresa (o cerere); (fam.) to ~ up a claim a ridica o pretenţie, a payment a amâna o plată; to ~ off doing smth. a amâna să facă ceva; to ~ things off a face o reclamaţie;/) a propune, a desemna (un candidat); g) to ~ up smth. for sale a tărăgăna; a tergiversa; a umbla cu chichiţe; we will ~ it off till another time o vom a scoate ceva la vânzare, a pune ceva în vânzare; to ~ up to auction a scoate la licitaţie; lăsa pentru altă dată; to ~ off from day to day a amâna de pe o zi pe alta; (prav.) never h) a ambala, a împacheta; a pune în valiză etc.; I'll ask mother to ~up some sandwiches ~ off till tomorrow what you can do today nu lăsa pe mâine ce poţi face azi; (pop. o s-o rog pe mama să ne pună câteva sandviciuri la pachet; (com.) this cream is ~ up rar) to ~ off till tomorrow come never a amâna până la Sfântul Aşteaptă; don't be for in tubes această cremă sc vinde în tuburi; i) a pune / a vârî în teacă (o sabie); j) a mări, ever ~ting it off nu o amâna la nesfârşit; to ~ off one's guests a-şi contramanda invitaţii; a urca (preţurile); k) a procura (o sumă de bani); l) a opune (o rezistenţă); to ~ up a (jur.) to ~ off a case for a week a amâna un proces cu o săptămână; c) a se debarasa stout resistance a opune o rezistenţă înverşunată, a se apăra vitejeşte; m) a găzdui; a acorda de, a se descotorosi de, a scăpa de; a scăpa numai cu; to ~smb. off with an excuse a sc găzduire (cuiva), a caza; a oferi un pat (cuiva), a culca; a adăposti; a gara (o maşină etc.); debarasa de cineva, a expedia pe cineva cu o scuză; to ~ smb. off with fine words a ducc some friends have offered to ~ me up nişte prieteni mi-au oferit găzduire; n) a depune pe cineva cu zăhărelul; he is not to be ~ off with words nu sc mulţumeşte cu vorbe; (la muntele de pietate); o) to ~smb. up to smth. a pune pe cineva în / la curent cu ceva; to~ smb. off with fine promises a amăgi pe cineva cu promisiuni frumoase; a deschide cuiva ochii asupra unui lucru; a îndemna / a împinge / a sfătui pe cineva să d) a deconcerta, a deruta, a tulbura; these interruptions ~ me off aceste întreruperi mă facă ceva; to ~ smb. up to the ways of the place a pune pe cineva la curent cu obiceiurile derutează; you ~ me off mă faci să greşesc; e) a provoca repulsie (cuiva); a dezgusta, locului; to ~ smb. up what to say a învăţa pe cineva ce să spună, a dăscăli pe cineva. a scârbi; a tăia pofta (cuiva); to ~smb. off (his appetite) a tăia pofta / apetitul cuiva, B. rejl. 1. to ~ oneself foremost a se pune în frunte. 2. to ~ oneself forward a) a se a face pe cineva să-i piară pofta; to be ~ off eggs a se scârbi de ouă, a i se face lehamite pune în evidenţă, a-şi croi drum; b) a se impune. 3. to ~ oneself out a se supăra, a se de ouă; the mere smell of that cheese ~s me off (it) simplul miros al acestei brânze îmi înfuria; to ~ oneself out for smb. a se da peste cap / a se face luntre şi punte pentru face rău la stomac / îmi întoarce stomacul pe dos; to ~everybody off with one's lordly cineva. C. intr. 1. a se grăbi, a se zori. 2. a pluti, a naviga; a cârmi. 3. (înv.) a căuta, ase airs a îndepărta pe toată lumea cu acrul său îngâmfat; to ~ smb. off doing smth. a tăia strădui, a-şi da osteneala. 4. a da, a încolţi, a răsări. 5. to ~ about a cârmi: (mar.) to ~ cuiva pofta, a face să-i treacă cuiva pofta să facă ceva;/) a abate de la; to ~smth. off away for a călători / a naviga spre; (mar.) to ~ back a se întoarce; a reintra în port; to ~ his guard a adormi vigilenţa cuiva; to ~ smb. off from smth. a povăţui pe cineva să for a pleca, a porni (la drum); to ~ forth a ieşi, a da; leaves are ~ting forth dau / ies



 put2



748



frunzele; to ~ forward a se grăbi: (mar.) to ~ in a) (at) a intra, a face escală (într-un putting-up [~rAp] s. 1. ridicare (a jaluzelelor,a farului etc.); deschidere (a unei umbrele); port); b) (fr.) a-şi pune candidatura, a candida (pentru); to ~ in for a post a candida la atârnare (a unui tablou); punere (a unei perdele); afişare (a unui anunţ); strigare. 2. urcare, un post; to ~off a) (mar.) a se desprinde de chei, a porni în larg. a ridica ancora; b) (amer. mărire, majorare (a preţurilor). 3. prezentare (a unei cereri). 4. desemnare (a unui candidat fam.) a o şterge, a se căra, a o întinde; apleca, a porni; to ~on a pleca în grabă; to~up la alegeri). 5. punere în vânzare, scoatere la licitaţie. 6. găzduire (a unei persoane), garare, a) (for) a candida (la, pentru); to ~ up for a post a candida la un post; b) to ~ up at parcare (a unui vehicul). 7. construire, ridicare, înălţare, durare (a unei clădiri, a unui a trage la (un Iian etc.); c) to ~ up with smth. a se acomoda / a se aranja / a se împăca, monument etc.). cu; a suporta, a îndura, a tolera; I had to ~ up with it a trebuit să mă împac cu situaţia: puttoo ['pAtu:[ s. (text.) caşmir (gros). he will have to ~ up with more than that o să mai înghită şi altele; hard to ~ up with putty [rpAti] I. s. 1. (si glaziers' ~) chit. 2. (si jewellers' ~) praf sau amestec pentru greu de înghiţit / de suportat; we must ~ up with one another trebuie să ne acomodăm lustruit, şlefuit, (metale, sticlă etc.). 3. piatră refractară; cărămidă arsă/.-v- ~ medal unii cu alţii; (fam.) to ~ upon smb. a impune cuiva; a înşela pe cineva; a-şi bate joc de recompensă pentru un mic serviciu. II. vb. tr. 1. a chitui. 2. a şpaclui. cineva; I will not be ~ upon nu vreau să-şi bată nimeni joc de mine / să fiu luat peste putty-head [~hed] s. (si.) găgăuţă, cap sec. picior. II. s. 1. aruncare, azvârlire. 2. (bursă) opţiune, drept de opţiune / de alegere; ~ and putty joint [~ d3oint] s. îmbinare cu chit. caii dublă opţiune, stalaj; ~ of more opţiune de vânzare (a unei cantităţi duble faţă de putty knife [~ naifj s. (lehn.) şpaclu de chituire. cea stabilită). puttying I'pAtiin] s. chituire. 2 put [pAt] s. v. p u t t (II). putty powder ['pAti ipaudo'] s. (chim.) bioxid de staniu. puttyroot [rpAtiru:t] s. (hort.) specie de orhidee americană (Aplectrum hyemale). putamen [pju'teimonj.pi. putamina [pju'tfbmino] s. (bot.) endocarp lemnos. put-up ['put'Ap, 'putApj adj. (fam.) a ~ job o afacere pusă la cale / aranjată dinainte. put-and-take ['put-ond-'teik] s. titirez hexagonal cu cifre (pentru jocuri de noroc). puzzle ['pAzl] I. vb. A. tr. a nedumeri, a pune în încurcătură, a intriga, a deconcerta, put-down [~ daun] s. perlă (fig.); gafă. putative ['pju:totiv] adj. (despre tată etc.) presupus, prezumtiv, pretins. a lăsa perplex; I was somewhat ~d how to answer eram destul de încurcat pentru putlog ['putlog] s. (constr.) gaură în zid pentru montarea schelelor; talpă de eşafodaj. a răspunde; to ~ smb. with a question a pune pe cineva în încurcătură cu o întrebare; put-off [~-o:f[ I. s. 1. întârziere, amânare. 2. scuză, pretext; chichiţă, clenci, tertip, to ~ one's brains / head about / at / over / upon smth. a-şi sparge capul cu ceva. 2. to ~ out a) a lămuri, a elucida, a dezlega (un mister); a găsi soluţie (unui rebus); I could subterfugiu. II. adj. amânat. put-on [~'on] adj. (despre aerul unei persoane) afectat; (despre eleganţă) de împrumut, hardly ~ out his letter abia i-am putut descifra scrisoarea, b) refl. a-şi bate capul; a-şi sparge capul, c) intr. to ~ about / over smth. a-şi sparge capul I a-şi stoarce creierii să înfumurat; ~ appearance of joy falsă veselie / bucurie. înţeleagă ceva. II. s. 1. încurcătură, perplexitate, nedumerire; to be in a ~ a fi în încurcătură, put-out ['put.aut] s. (la baseball) eliminare. putrefaction [>pju:tri'faskj3n] s. putrefacţie, putrezire, descompunere. a fi perplex. 2. chestiune dificilă, enigmă; problemă; / greutate, piedică; she is a real ~ putrefactive [,pju:tri'fa;ktiv] adj.de putrefacţie, care provoacă putrefacţia. to me e o adevărată enigmă pentru mine. 3. încurcătură, zăpăceală. putrefiable ['pjmtrifabbl] adj. care poate putrezi. puzzledom [~dsm] s. (fam.) încurcătură, perplexitate. putrefy ]'pju:trifai] vb. A. tr. a face să putrezească, a descompune, a aduce în'stare de puzzle-hcad [~hcd] s. zăpăcit, aiurit. putrefacţie, a cauza putrefacţia (cu gen.). B. iutr. (despre cadavre etc.) a putrezi, a se puzzle-headed [~'hedid] adj. zăpăcit, confuz, încâlcit, haotic. puzzle lock [~ bk] s. (telm.) lacăt cu cifru (secret). descompune; (despre ţesuturi etc.) a supura, a se infecta; a se cangrena; (despre suflet puzzlement ['pAZlmsnt] s. 1. perplexitate, zăpăceală, confuzie, încurcătură. 2. problemă; etc.) a se descompune, a se corupe. enigmă. putrescence [pjm'tresns] s. 1. putrefacţie, putrezire. 2. putreziciune. puzzle-pate ['pAzlpcit] s.(fam.) v. p u z z l e - h e a d . putrescent [pju:'trcsnt] adj. 1. care începe să putrezească, care se descompune, în puzzle-pated [—■pcitid] adj. (fam.) v. p u z z l e - h e a d e d . putrefacţie, în descompunere. 2. rău mirositor, pestilenţial, fetid, puturos. puzzler ['pAZbr] s. chestiune dificilă, problemă; enigmă. putrescible [pju'tresobl] I. adj. putrcscibil, putrcfiabil. II. s. substanţă putrescibilă. putrid ['pju:trid[ adj. 1. putred, putrezit, putregăit, în putrefacţie, descompus, în puzzling ['pAzlin] I. adj. dificil, încurcat, care încurcă / intrigă,care lasă perplex; —task descompunere; to become ~ a intra în putrefacţie. 2. pestilenţial, rău mirositor, fetid. bătaie de cap. II. s. încurcătură, perplexitate; ~ of the brains stoarcere de creieri, efort de gândire. 3. (si.) dezgustător, groaznic. puzzling-out [~'aut] s. lămurire, dezlegare (a unui mister); descifrare (a unei scrisori). putridity [pju:'triditi] s. putreziciune, putrefacţie, descompunere. putridness [ pjmtridnis] s. v. p u t r i d i t y . puzzolan ['pAZOilon] s. 1. (constr.) puţolană. 2. (geol.) tuf vulcanic. pyaemia [pai'i:mb] s. (med.) piemie, infecţie purulentă. putt [pAt] (sport) I. vb. tr. a trimite (mingea) în gaură (ia golf). II. s. lovitură care trimite pyenometer [pik'nomitor] s. (telm.) picnometru. mingea (in gaură). puttee ['pAti] s. (mil.) moletieră. pyedog ['paidog] s. (angîo-indian) câine vagabond. pyelitis [paio'laitis] s. (med.) pielită. putter1 ['pAtor] s. (sport.) 1. erosă scurtă (de golf). 2. aruncător (de. greutăţi mari). pygm(a)ean [pig'mi(:)an] adj. de pigmeu. 3. jucător de golf. pygmy ['pigmi] I. s. 1. pigmeu, pitic. 2. spiriduş. 3. v. c h i m p a n z e e . II. adj. putter2 ['putorJ s. 1. persoană care pune; ~of questions persoană care pune întrebări. 2. hamal, încărcător. 3. (mine) vagonetar. 1. pitic, mic. 2. mărunt, neînsemnat. 3 r putter ['pAto ] I. vb. intr. 1. a se afla în treabă, a se învârti de colo până colo. 2. a umbla pyjamas [p3'd3u:mo, pi'd3-] s. pi. pijama. lela, a hoinări. II. s. treabă fără rost; pierdere de vreme. pylon ['paibn] s. 1. (constr.) stâlp, suport. 2. (arhit.) pilon. 3. (av.) antenă (ae avion); 1 puttier ['pAtis "] s. geamgiu. ferurâ-suport de antenă (de avion). pyloric [pai'b:rikj adj. (anat.) piloric. putting ['putirjl s. 1. punere, aşezare. 2. prezentare (a unui argument etc.). 3. (telm.) aşezare, montare. 4. (sport) aruncare; ~ the weight aruncare a greutăţii. 5. (mine) împingere pylorus [pai'b:ros, -'louras] s. (anat.) pilor. pyogenic [ipab'd3enik] adj. (med.) piogen, care produce puroi. a vagonetelor. pyorrhea [ipab'rioj s. (med.) pioree. putting-about ['putirjo'baut] s. lansare (a unui zvon). pyosis [pai'ousis] s. (med.) formare de puroi, supurare, supuraţic. putting-away [~a'wei] s. 1. strângere (a lenjeriei etc.); aranjare (a cărţilor); punere pyramid ['piromid] I. s. 1. piramidă (in Egipt etc.). 2. (geom.) piramidă; triungular de-o parte (a unor bani). 2. îndepărtare (africii). putting-back [~'baîk] s. 1. punere (a unui obiect) la locul său. 2. întârziere; amânare. ~ piramidă triunghiulară. 3. arbore crescut sau tăiat în formă de piramidă. II. vb. tr. 3. (mar.) reîntoarcere, reintrare (iu port). 1. (amer. ec.) a spori, a acumula (un stoc de acţiuni la bursă). 2. a pune în joc, a miza, puiting-down [~'daun] s. 1. înăbuşire, potolire (a unei revolte). 2. înscriere (a numelor a risca. pyramidal [pi'ramiidl] aay. piramidal. etc.). Pyramidalist [pi'rasmidalist] s. cercetător al piramidelor. putting-forth [~'fo:0| s. 1. exerciţiu, desfăşurare (aforţei, a elocinţei etc.). 2. ridicare pyramidally [pi'rasmidali] aaV. piramidal, în piramidă. (a vocii). 3. punere în circulaţie, publicare (a unei broşuri). putting-forward [~'fo:wod] s. emitere, formulare, enunţare, exprimare (a unei teorii). pyramidion [pire'midion] s. (arhit.) vârf în formă de piramidă (al unui obelisc). putting-green ['pAtirjgri:n] s. (sport) pajişte netedă (injuria găurii la golf). pyranometer [piro'namitor] s. (telm.) piranometru (aparat pentru măsurarea putting-in ['putin'in] s. 1. introducere (a cheii in broască), inserare (a unui articol într-un radiaţiei). ziar). 2. prezentare (a unui document); desemnare (a unui candidat); candidatură (ui pyrargyrite [pai'ra:d3irait] s. (mine) pirargirit. pyrazol ['pirazoll s. (chim.) pirazol. alegeri). pyre ['pais'] s. rug funerar. putting-off [~'o:f] s. amânare. putting-on Hon] s. 1. montare, punere în scenă (a unei piese de teatru). 2. (ferov.) pyrene ]'pairi:n] s. (chim.) piren. ataşare (de noi vagonete); punere în serviciu (a unui tren); strângere (a frânei). 3. punere Pyrenean [ipiro'ni:on] adj. pirincic, din Pirinei. pyretic [pai'rctik, 


 749



pyroacid [ipaiaroM'assid] s. (chim.) piroacid. pyrocatechin [tpaiaroK'kaetikin] s. (chim.) pirocatcchină. pyroelectric(al) bpaiaroui'lektrik] adj. (electr.) piroeleetric. pyroelectricity [ipaiarouiilck'trisiti] s. (electr.) piroeleetricitatc. pyrogallic acid [.paiarou'ga^lik 'aesid] s. (chim.) acid pirogalic, pirogalol. pyrogallol [ipaiaroi/gaebl] ş. (chim.) pirogalol. pyrogenic [tpai9roMrd3enik] adj. (chim.) pirogcnic. pyrogenous [.paia'rodjinas] adj. 1. (mine, despre minerale) pirogcnic. 2. (chim., despre huile, răşini) pirogenat. pyrographer [-paia'rogrsfo1"] s. pirogravor, artist în pirogravură. pyrography [ipaia'rografi] s. pirografic. pyrogravure [^paiorougra'vjus1'] s. pirogravură. pyrola [pai'roub] s. (bot.) merisor, perişor (Pyrola secunda). pyrolater [pai'rotata1"] s. pirolatru, adorator al focului. pyrolatry [pai'rolatri] s. pirolatric, adorarea focului. pyroligneous acid [.paisrou'lignias 'assid] s. (chim.) 1. acid pirolignos. 2. oţet de lemn. pyrolignite [ipaiprou'lignait] s. (chim.) pirolignit. pyrolusite [ipabrou'lu:sait] s. (chim., mine) piroluzită. pyrolysis bpair.Vlisis] s, (chim.) piroliză. pyromania [ipai^rou'meinia] s. (med.) piromanie. pyrometer [pai'romiter. 


pyxkerchief



pyroxyle [pai'rnksil] s.v. p y r o x y l i n (c). pyroxylic [-pabrou'ksilik] adj. (chim.) piroxilic. pyroxylin(e) [pai'roksilinj s. (chim.) piroxil; piroxilină, fulmicoton. Pyrrhic1 f'pirik] adj. (ist.) al lui Pirus; ~ victory victorie a la Pirus. pyrrhic2 s. l.dans războinic în Grecia antica. 2. (metr.) (şi ~ foot) piric, picior compus din două silabe scurte. Pyrrhonic [pi'rsnik] adj. (fifoz.) pironic; sceptic. Pyrrhonism ['piranizpm] s. (fdoz.) pironism, doctrina filozofului grec antic Piron; scepticism. Pyrrhonist ['piranist] s. (fdoz.) adept al (doctrinei) lui Piron; sceptic. pyrrhothine |'pir3ti(:)n] s. (mine) pirotină. pyrrothite ['pirotait] s. v. p y r r o t h i n c . Pythagorean [paiiSasga'riOan, -paiOzega-, -go'r-] I. adj. al lui Pitagora, pitagoreic. II. s. pitagorician. Pythagoreanise [paiiGa2g3'ri(:)3naiz] vb. i/tir. v. P y t h a g o r i s e . Pythagoreanism [paii9a?g9'ri(:)3niz9m] s. v. P y t h a g o r i s m. Pythagorean proposition [paiiBsegs'riOan tpropo'zijpn] (/nat.) teorema lui Pitagora. Pythagorean theorem [paiiSEego'riOsn, 'paiGasg-, -go'r- 'Oiarsm] s.v. P y t h a g o r e a n proposition. Pythagorise [pai'Gregaraiz] vb. iu/r. a urma doctrina lui Pitagora. Pythagorism Ipai'Gasgsrizam] ş. (fdoz.) doctrina / filozofia lui Pitagora. Pythian ['piSian] adj. 1. (mitol.) pitic; ~ games jocuri pitice; the — Odes Piticele (lui Pindar). 2. (fig.) extatic. pythogenic [-pai'Sa^enik] adj. (med., despre o boală etc.) generat / cauzat de murdărie. pythogenic fever [~ 'fi:v3rj s. (med.) febră tifoidă. python ['paifon] s. 1. (zool.) piton. 2. (ui antichitate) profet, prezicător, vrăjitor; demon prezicător. 3. ventriloc. pythoness ['paiOsnes, -nis] s. 1. (în antichitate) pitie, preoteasă a Pitici. 2. prezicătoare, ghicitoare. pyuria [pai'ju:ria] s. (med.) piuric. pyx [piks] I. s. 1. (bis.) artofor. 2. casetă în care sunt ţinute monedele de aur şi de argint care urmează a fi controlate; trial of the ~ încercare a monedelor. 3. (mar.) habitaclu, suportul / soclul / postamentul busolei. II. vb. tr. a verifica, a controla (monedele, pentru a li se stabili greutatea). pyx cloth [~ klo(:)9] s. (bis.) perdea care acoperă artoforul. pyxides [rpiksidi:z] pl. de la p y x i s. pyxidium [pik'sidism] s. 1. (bot.) pixidă. 2. (fam.) savonicră. pyxis ['piksis],pl. pyxides ['piksidi:z] s. 1. (wv.) v. p y x (1). 2- (bot.) pixidă. pyxkerchief l'piks'kait/iOf] s.v. p y x c 1 o t h.



 Q, q [kju:], pl. Qs, Q's [kju:z] s. 1. (litera) Q, q, a 17-a literă a alfabetului englez. 2. (sport) (reverse) Q opt (figură la patinaj). Q-aerial [~ .soriol] s. (tel.) antenă dipol cu adaptor. Qatari [kA'ta:ri] I. adj. din Qatar. II. s. locuitor din Qatar. Q-boat [-bout] s. v. Q - s h i p. Q-correction ['kju:ko>rek/;?n] s. (aslron.) corecţia înălţimii Stelei Polare (pentru calculul altitudinii). Q-department [~di'pa:tmont] s. (mil.) departament al cartierului general (care se ocupă de întreţinerea şi transportul trupelor). Q fever ['kju: ifi:vor] s. (vet.) febra Q. Q-ship [-Zip] s. (mar.) vas capcană împotriva submarinelor. q.t. ['kju:'ti:[ (fam.) to do smth. on the ~ a face ceva pe şest (prese, de la quict). qua [kwei] prep. (lat.) ca, în calitate de, considerat ca, luat ca. quack1 [kwaîk] I. interj. ~, ~! mac-mac! II. s. măcăit; (fam.) to give a ~ a scoate un strigăt. III. vb. intr. 1. (despre rate) a măcăi, a face mac-mac. 2. (fam., despre persoane) a flecari, a trăncăni, a sporovăi, a spune verzi şi uscate. quack21. s. vraci, descântător, şarlatan; ~ remedy leac şarlatanesc; doctorie fără nici un efect. II. vb. A. intr. 1. a lecui cu leacuri proprii. 2. (fam.) a face pe şarlatanul. B. tr. to ~ up a) a lăuda (un leac); b) a cârpi (un lucru uzat). quacker [-or] s.v. q u a k e r (1). quackery [-ori] s. 1. şarlatanism, empirism medical; descântece, leacuri băbeşti. 2. şarlatanic, înşelătorie. quack grass ['kwa?k gra:s] s. (bot.) pir târâtor (Agropyron repens). quacking [-in] s. măcăit. quackish [-if] adj. de şarlatan; amăgitor. quack-quack [kwaîk-kwask] s. (in limbajul copiilor) raţă, răţu.şcă; răţoi. quad1 [kwod] I. s. 1. prese, de la q u a d r a n g l e (2). 2. v. q u o d (I). 3. (tel.) curată; stea. 4. (mil.) tractor de artilerie. 5. (sl.) zdup, pârnaie. II. vb. tr. v. q u o d (II). quad2 I. s. prese, de la q u a d r a t (2). II. vb. tr. (poligr.) a umple cu albitură / cu cvadrate, a insera cvadrate în. quadded cable ['kwodid 'kcibl] s. (electr.) cablu duplex / cu cuarte. quadra ['kwodroj s. cadru (al unui basorelief, al unui tapet, al unei oglinzi mari). quadrable ['kwodrobl] adj. (geom.) căruia i se poate face cvadratura, care poate fi redus la un pătrat echivalent, carabil. quadragenarian [ikwodrod3i'n£orion] adj. cvadragenar. Quadragesima [,kwodro'd3esimo] s. (rel.) 1. (si ~ Sunday) prima duminică a Postului Mare / a Păresimilor. 2. Postul Mare, Părcsimi. quadragesimal [,kwodro'd3esimal] adj. 1. de patruzeci de zile. 2. (rel.) din Postul Mare, din părcsimi. quadrangle ['kwrxlrEerjgl, kwo'd-, kwo'd-] s. 1. (geom.) patrulater. 2. curte pătrată (a unui palat, a unei şcoli etc.); main ~ curtea de onoare (a unei şcoli etc.). quadrangular [kwo'drasrjgjulo', kwo'd-] aay. cu patru laturi, patrulater, tetragonal. quadrant ['kwodrant] s. 1. (mai ales astron.) cvadrant, sfert de arc. 2. (auto) sector dinţat / crenelat. 3. (mar.) sector de cârmă. 4. (telm.) liră (la strung); inversor mare al sensului de rotaţie. 5. (electr.) unitate de autoinducţie. quadrant davit [~ .da;vit, amer. si ~ ,dei-] s. (mar.) gruie rotativă. quadrantal error [kwo'drantl 'Cror] s. 1. (mar., av.) deviaţie radiogoniornetrică, 2. (automatică) eroare pătratică. quadrant electrometer ['kwodrant ilek'tromitor, .el-, ii:l-] s. (telm.) electrometru cu cvadranţi. quadranted ['kwodrantid] adj. (mat.) împătrit, cvadruplu. quadraphonic [ikwodro'fonik] adj. (acustică) cuadrofonic. quadrat ['kwodraît] s. 1. (/nat.) pătrat. 2. (poligr.) cvadrat, spaţii, albitură. quadrate ['kwodrit, -reit] I. adj. 1. pătrat; cu patru laturi, tetragonal; (zool.) ~ bone os pătrat (al capului). 2. (înv.ftg.) potrivit, proporţional, corespunzător. II. s. 1. (geom.) pătrat. 2. (mat.) pătrat, puterea a doua. 3. (astron.) cvadratură. 4. (zool.) os pătrat. 5. v. q u a d r a t (2). III. [kwo'dreit, kwo'd-] vb. A. tr. 1. (geom.) a reduce (o suprafaţă etc.)



la un pătrat echivalent; to ~ the circle a) a face cvadratura cercului; b) a face să cadreze / să corespundă ceva cu altceva. 2. a face pătrate; a împărţi în patru părţi egale. B. intr. (with, to) a cadra, a se potrivi (cu), a corespunde (cu aat.). quadratic [kwo'dratik, kwo'd-] I. adj. 1. pătrat, putratic. 2, (mat., despre o ecuaţie) de puterea a doua. II. s. (si ~ equation) (ntat.) ecuaţie de gradul al doilea, ecuaţie pătratică. quadratrices [kwodreitriskz] pl. a"e la q u a d r a t r i X. quadratrix [kwo'dreitriksj, pl. quadratrices [kwodreitriskz] s. (mal.) cvadratică. quadrature ['kwodrotfo', -rit/-, -tjuor] s. (mat.) cvadratură; ~ of the circle cvadratura cercului. quadrennial [kwo'dreniol] I. adj. 1. de patru ani. 2. la fiecare patru ani, din patru în patru ani. II. s. 1. zi din patru în patru ani. 2. a patra aniversare (a unui eveniment etc.). quadribasic ['kwodri'beisik] adj. (chim.) tetrabazic. quadric ['kwodrik] (mat.) I. adj. cvadric, de ordinul al doilea. II. s. cvadrică, curbă sau suprafaţă de ordinul al doilea. quadricentennial [ikwodrisen'tenjol, -iol] adj., s. cvadricentenar. quadricuspid ['kwodri'kAspid] adj. cu patru vârfuri. quadricuspidate ['kwodri'kAspideit] adj. v. q u a d r i c u s p i d . quadridentate ['kwodri'denteit] adj. (bot.) cvadridinţat. quadridigitate ['kwodri'did3iteit] adj. (zool.) cvadridigitat, cu patru degete. quadrifid ['kwodrifid] adj. împărţit în patru părţi; cu patru lobi. quadrifoliate ['kwodri'foulieitj adj. (bol.) cu patru frunze. quadriga [kwo'draigo],pl. quadrigae [kwo'draid3i:] s. (ist. Romei) cvadrigă. quadrigae [kwo'draid3i:] pl.de la q u a d r i g a . quadrigeminal ['kwodri'djeminol] adj. (anat.) cvadrigeamăn, cu patru părţi egale. quadrilateral [rkwodri'Izetarol] (geom.) I. adj. patrulater, cu patru laturi. II. 1. s. patrulater. 2. (ist.) cadrilater, teritoriu cuprins între patru fortăreţe şi apărat de acestea. quadrilingual ['kwodri'lingwol,,--'--] I. adj. în patru limbi. II. s. persoană care vorbeşte patru limbi. quadriliteral ['kwodri'litsral] adj. (alcătuit) din patru litere. quadrille [kwo'dril] I. s. 1. un joc de cărţi în patru (foarte răspândit în sec. al ] 8-lea). 2. cadril, contradans; to dance a set of ~s a dansa un cadril. II. adj. cadrilat, cu pătrăţele mici. III. vb. iutr. a cânta sau a dansa un cadril. quadrilled [kwo'drildl adj. (tot.) cadrilat. quadrille paper [kwo'drili ipeiporJ s. hârtie cu pătrăţele. quadrillion [kwo'drilion, kwo'd-] s. 1. septilion (IO24). 2. (amer.) cvadrilion (IO15). quadrilobate ['kwodri'loubcit] adj. (bot.) cu patru lobi. quadrinomial ['kwodri'noumiol] adj. (mat.) cvadrinom, cu patru termeni. quadripartite E'kwodri'pa:tait] adj. 1. din patru părţi, împărţit în patru părţi. 2, (despre un pact ele.) cvadripartit. quadripole ['kwodripoul] s. (tel.) cvadripol. quadrisyllabic ['kwodrisi'ljebik,'—■--] aay. tetrasilabic, format din patru silabe. quadrisyllable ['kwodri'silobl] s. cuvânt format din patru silabe. quadrivalence ['kwodri'vcitas] s. (chim.) tetravalenţă. quadrivalent ['kwodri'veilont] adj. (chim.) tetravalcnt. quadrivalve ['kwodri'vadv] adj. v. q u a d r i v a l v u l a r . quadrivalvular ['kwodri'va;lvjulor] adj. (bot., zool.) cu patru valve. quadrivial [kwo'driviol] aay. 1. cu / din patru căi ce se întâlnesc într-un punct. 2. (despre drumuri) ducând în patru direcţii. quadrivium [kwo'driviom] s. (ist. Evului Mediu) quadrivium, cele patru arte matematice (aritmetica, geometria, muzica şi astronomia). quadroon [kwo'drmn, kwo'd-] s. copil născut dintr-un alb şi o mulatră. quadrophonic [ikwodro'fonik] adj. v. q u a d r a p h o n i c . quadrumana [kwo'drumono] pl.de la q u a d r u m a n e. quadrumane ['kwodrumeinj.pl. quadrumana [kwo'drumono] s. cvadruman. quadrumanous [kwo'dru:monos, kwo'd] adj. cvadruman. quadruped ['kwodruped, -pid] aay., s. (zool.) patruped.



 751



quaquaversal dip



qualify ['kwolifai] vb. A. tr. 1. (for) a califica, a pregăti, a face competent / apt (pentru); quadrupedal [ikwo'drmpadsl] adj. (zool.) patruped. (jur.) a autoriza (să). 2. (as) a califica (drept), a face, a numi. 3. a aduce rezerve la, quadruplane fkwodruplcin] s. (av.) avion eu patru planuri. quadruple l'kwodru(:)pl] I. adj. cvadruplu, împătrit; II. s. cvadruplu. III. vb. A. tr. a a modifica, a atenua; a restrânge; a modera, a tempera. 4. a dilua, a subţia, a amesteca cu apă (o băutură). 5. (gram.) a califica. B. rejl. (for) a se califica, a dobândi calificarea împătri, a cvadrupla, a înmulţi cu patru. B. intr. a se împătri, a fi împătrit. necesară (pentru). C. intr. (for; as) a se califica, a se pregăti (pentru; ca), a dobândi Quadruple Alliance [~ s'laians] s. the ~ (ist.) Cvadrupla Alianţă. calificare (pentru), a avea calitatea (de a face ceva). quadruple rhythm [~ rio^m] s.v. q u a d r u p l e t i m e . qualifying ['kw^lifaiirj] adj. 1. (gram.) calificativ. 2. de calificare. 3. modificator, quadruplet ['kwodrupIit,-plet, kwD'dru:plit] s.pl. 1. (fam.) patru gemeni sau gemene. restrictiv. 2. bicicletă cu patru locuri. 3. grup de patru. qualifying examination [- igizasmi'nei/pn, eg-] s. 1. examen de calificare. 2. examen quadruple time ['kw;>dru(:)pl taim] s. (muz-) măsură de patru (pătrimi). de admitere (la o scoală). quadruplex ['kwsdruplcks] s. (tel.) cvadruplex. qualitative ['kwslitativ, -teit-j adj. calitativ. quadruplicate [kwD'dru:plikit, kwa'd-, -keit] I.adj. împătrit,cvadruplu; ~copies patru qualitative analysis [~ s'na^losis] s. (chim.) analiză calitativă. exemplare. II. s. 1. in ~ în patru exemplare. 2.pl. patru exemplare. III. [kwD'dru:plikeit, kwa'd-] vb. tr. 1. a împătri, a cvadrupla, a înmulţi cu patru. 2. a scrie, a multiplica în quality ['kwoliti] s. 1. calitate, însuşire, proprietate, particularitate; primary qualities patru exemplare. calităţi primare; the ~ of a voice timbrul unei voci; ~ of qualities calitate principală. quadruplication [.kw:xlru(:)pli'kei/pn] s. împătrire, cvadruplarc, înmulţire, multiplicare 2. (fig.) fire, caracter, temperament, natură; merit, valoare, posibilitate, aptitudine; capaci­ tate; to give a taste of one's ~ a arăta ce poate, a da măsura capacităţii sale. 3. fel, soi, cu patru. sort, calitate; buna calitate; the wine has — vinul este bun; to be of inferior ~ a avea o quads [kwDdz] s. pl.v. q u a d r u p l e t (1). quaere fkwiari] (lat.) I. vb. tr. 1. (imperativ) caută! întreabă! 2. se pune întrebarea, valoare inferioară; of good ~dc calitate superioară. 4. profesia de actor; (fam.) actori, oare; most interesting, but ~ is it true? foarte interesant, dar oare este adevărat? II. s. tagma actorilor. 5. (înv.) condiţie, poziţie socială, titlu, rang; man of ~ personalitate sus-pusă; om de lume; a lady of ~ o doamnă din înalta societate. întrebare. quality blood [~ bUdJ s. (pop.) sânge albastru / aristocratic. quaestor ['kwi:star, -to:r] s. (ist. Romei) chestor. quality control [~ kan-troul] s. (ec. etc.) control de calitate. quaestorial [kwi(:)s'to:ri3lJ adj. (ist. Romei) de chestor. quality pride [~ praid] s. (pop.) mândrie aristocratică. quaestorship ['kwi:sta/ip] s. (ist. Romei) chestură. quaff [kwa:f, kvof] I. vb. A. tr. 1. a bea / a sorbi pe îndelete (cu mici înghiţituri). quality production [~ praidAk/an] s. producţie de calitate superioară. quality test [~ test] s. (tehn.) probă / încercare de calitate; controlul calităţii. 2. a sorbi dintr-o singură înghiţitură, a da o duşcă. B. intr. a bea / a sorbi cu nesaţ. II. s. înghiţitură, sorbitură, duşcă. qualm [kwo:m, kwu:m] I. s. 1. acces, criză. 2. greaţă. 3. slăbiciune, neputinţă. 4.pl. r scrupule, remuşcări; ~s of conscience mustrări de conştiinţă. 5. nelinişte sufletească, quaffer [-a ] s. mare băutor. presimţirea unei nenorociri, îndoială, acces de frică. 6. (înv.) boală, molimă. II. vb. intr. quag [kwasg, kwog] s.v. q u a g m i r e . (rar) a fi bolnav; a se simţi slab. quagga ['kwaîga] s. (zool.) specie de zebră (Equus quagga). qualmish [-i/] adj. 1. bolnav; bolnăvicios, predispus la boală; I am ~at mi-e rău la quaggy ['kwsegi, 'kwogi] adj. 1. mlăştinos, mocirlos, băitos. 2. care curge printr-o regiune (stomac etc.). 2. căruia îi e greaţă, care are un acces de greaţă. 3. slab, neputincios. 4. care mlăştinoasă. 3. veştejit, ofilit, flasc. quagmire ['kw^gmaia1", 'kwog-] s. 1. mlaştină, rovină, smârc. 2. (jig.) situaţie grea / arc mustrări de conştiinţă; neliniştit; indispus. dificilă; to be in a ~ a se afla într-o încurcătură. qualmishness [-i/nis] s. 1. greaţă. 2. scrupule exagerate. quahog ['kwo:hog, kwa'-] ş. (zool.) spe.cie de scoică comestibilă de pe coasta Atlanticului qualmless [-lis] adj. 1. fără scrupule, lipsit de scrupule. 2. fără nelinişti / temeri / frică. (Venus mercenaria). qualmy [-i] adj. v. q u a l m i s h . quandary ['kwDndari, rar kwDn'desri] I. s. încurcătură, nedumerire, situaţie încurcată, quail1 [kwcil] s. 1. (omit.) prepeliţă (Conturnix). 2. (amer. si.) studentă. 3. (amer. si.) dificultate, impas; to be in a ~ a fi într-un impas. II. vb. A. tr. a pune în încurcătură. fată bătrână. quail2 vb. A. intr. 1. (before, to) a tremura, a slăbi, a se pierde cu firea, a-1 părăsi curajul, B. intr. a fi în(tr-o) încurcătură, a fi în(tr-un) impas. a da înapoi (în faţa - cu gen.). 2. a se coagula, a se închega. B. tr. (rar) a intimida, a quant [kwamt, kwont] I. s. 1. baston de plimbare. 2. ghionder, prăjină (pentru împins băga frica în. la bărci sau plute). II. vb. intr. a înainta împingând cu prăjina / ghionderul. quail call [~ ko:l] s.v. q u a i l p i p e . quanta ['kwsenta, kwsnta] pl. de la q u a n t u m . quail pipe [~ paip] s. (cinegetică) fluierat pentru momirea / ademenirea prepeliţelor. quantic ['kwontik] I. adj. cuantic. II. s. (nuit.) funcţie omogenă cu mai multe variabile; quaint [kweint] adj. 1. neobişnuit, ciudat, bizar, straniu, fantastic, original; pitoresc; fonii ă. caraghios; ~ tale o poveste ciudată / bizară. 2. original, singular, cam / puţin demodat; quantic physics [~ Tiziks] s. (fiz.) fizică cuantică. a ~person o persoană originală, un original; ~ ideas idei cam / puţin învechite. 3. (înv.) quantification [ikw^ntiffkci/sn] s. (mat. etc.) cuantificare, determinare sub raportul inteligent; cuminte. 4. (înv.) drăguţ, nostim, fercheş, elegant, graţios, drăgălaş. 5. (înv.) cantităţii, stabilire a elementelor cantităţii. afectat, nefiresc, preţios. quantifier ['kwontifaia1"] s. (mat. etc.) cuantificator. quaintly [-li] adv. ciudat, curios, bizar; pitoresc. quantify ['kwontifai] vb. tr. (mat. etc.) a cuantifica, a determina / a stabili cantitatea quaintness [-nis] ş. ciudăţenie, bizarerie, curiozitate; pitoresc. (cu gen.), a evalua cantitatea de. quake [kweik] I. vb. intr. 1. (despre lucruri) a se cutremura, a se clătina; the earth quantisize fkwontisaiz] vb. tr. v. q u a n t i f y . ~d under our feet pământul se cutremura sub picioarele noastre. 2. (for, with) (despre quantitative ['kwontitativ.-teit-] adj. cantitativ. persoane) a tremura, a dârdâi, a bâţâi (de); to ~ with cold a tremura / a dârdâi de frig. quantitative analysis [~ a'nsebsisj s. (chim.) analiză cantitativă. II. s. cutremur; surpare / prăbuşire / năruire de teren. quantitative determination [~ di-tomii'nei/an] s. (chim.) determinare cantitativă. quakeproof [~pru:f] adj. (constr.) rezistent la cutrcmur(e). quantitative estimation [~ -esti'mci/sn] s.v. q u a n t i t a t i v e d e t e r m i n a t i o n . r Quaker ['kwcik3 ] s. 1. (rel.) quaker (membru al comunităţii „Society of Friends", quantity ['kwontiti] s. 1. (şi mat.) cantitate, mărime; dimensiune; the ~of a surface înfiinţată în 1650 de George Fox). 2. (ornit.) albatros-negru (Diomedea fidiginosa). mărimea unei suprafeţe; (mat.) constant ~ mărime constantă, constantă; unknown ~ necunoscută; numerical ~ mărime numerică, număr; (fiz.) ~ of movement cantitate de quaker-bird ['kweikobo:d] s. (omit.) albatros-negru (Diomedea fidiginosa). mişcări, moment static; (mat.) variable quantities mărimi variabile; (şifig-) negligible Quaker City [~ isiti] s. (amer.) poreclă dată oraşului Philadelphia. Quakerdom ['kweiksdsm] s. (rel.) 1. v. Q u a k c r i s m. 2. quakcri (cf. Q u a k e r (1)). ~ cantitate neglijabilă. 2. cuantum, masă sau greutate nedeterminată. 3. cantitate marc. mulţime; in quantities în mare cantitate; în marc număr. 4. (metr.) cantitate, lungime a Quakeress ['kweikaris] s. (rel.) femeie quaker. unei silabe. 5. (electr.) cantitate (de electricitate), sarcină (electrică). Quaker gun ['kwcika gAn] s. (amer.) tun fals. Quakerish ['kweikori/] adj. de quaker; modest, aşa cum se cuvine unui quaker. quantity culture [~ ikAlt/s1"] s. cultură de bacterii. quantity production [~ prsidAkfan] s. producţie în masă / în serie. Quakerism ['kweikarizam] s. (rel.) quakerism, doctrina quakerilor. quantity surveying [~ saîivciin] s. (tehn.) măsurare, măsurătoare a lucrărilor/ cu metrul. quaking ['kweikin] I. adj. care se cutremură, care tremură, tremurător, care dârdâie. II. s. 1. cutremur (de pământ). 2. tremurat, dârdâit, bâţâit. quantity surveyor [~ S9(:)'vei3r] s. (tehn.) măsurător, verificator. quantivalence [ikwonti'vcilpns] s. (chim.) polivalenţă. quaking asp [~ 'sesp, ~'a:sp] s. (bot.) plop-dc-muntc (Populus tremula). quaking grass [~ 'gro:s] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). quantization [kwontai'zei/^n] s. (fiz.) cuantificare. quaky ['kweiki] adj. care tremură, tremurător; to feel ~ a fi cuprins de un vag sentiment quantize ['kwontaiz] vb. tr. (fiz.) a exprima în cuante, a cuantifica. de teamă, a nu se putea împiedica să nu tremure. quantizer [-ar] s. (fiz.) cuantificator. qualification [ikwolifi'kci/^n] s. 1. calificare, competenţă, aptitudine, talent, destoinicie; quantometer [kwon'tomita1"] s. (fiz.) galvanouictru balistic. to have the necessary ~s for a post a avea competenţa necesară pentru a îndeplini o quantulum ['kwDntjubm] s. cantitate infimă. funcţie. 2. modificare; restricţie, rezervă; without any ~a) fără rezerve; b) fără condiţii. quantum [kwDnt3m,kwa;nt3m],p/. quanta |kwont3,kwa?nt3]ş. 1. cuantum, mărime, 3. proprietate, însuşire, calitate. 4. premisă, condiţie. 5. (s/x>rt) competiţii de calificare. masă, sumă, total. 2. parte, porţiune; porţie; (fa/u.) he's had his ~ şi-a avut porţia, a avut qualificative ['kwDlifikativ] I. adj. 1. (gram.) calitativ, calificativ. 2. limitativ, restrictiv, destul, îi ajunge. 3. (fiz., chim.) cuantă, cuantum. care restrânge. II. s. 1. (gram.) adjectiv calitativ / calificativ. 2. limitare, restrângere. quantum mechanics [~ nii-ksniks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) mecanică cuantică. qualificatory ['kwslifikstari, -kcitari] adj. 1. care califică, calificativ. 2. restrictiv. quantum theory [~ -Giori] s. (fiz.) teorie a cuantelor / cuantică. qualified ['kwolifaid] adj. 1. calificat, competent, destoinic, apt, talentat; well ~ bine quaquaversal [ikweikwa'vaisal] adj. (geol.) în cupolă, în formă de cupolă; înclinat în calificat. 2. modificat, restrâns; (gram.) calificat. toate sensurile / direcţiile; radial. quaquaversal dip [~ 'dip] s. (geol.) înclinare / pantă a terenului în toate sensurile, qualifier [,kwolifai3r] s. 1. modificare, restricţie, rezervă. 2. v. q u a l i f i c a t i v e înclinare / pantă radială. (II,D.



 quaquaversal fault



quaquaversal fault [~ fo:lt] s. (geol.) falie radială. quaquaversally [ikwcikwo'vo:s3li] adv. (geol.) în toate sensurile / direcţiile. quarantine ['kworantim, i—'-] I. s. 1. perioadă de 40 de zile. 2. (bis.) postul Paştilor. 3. (med., mar.) carantină; performance of ~durata carantinei; to discharge from ~a da drumul din carantină; to pass / to make ~ a face carantină; to put into / under ~ a pune în / sub carantină; what ~ shall we get? cât va trebui să stăm în carantină? II. (med., mar.) vb. A. tr. 1. a pune (pe cineva, un vas) în carantină. 2. (fig.) a exclude; a izola. B. intr. a fi în carantină. quarantine flag [~ flasg] s. (mar.) pavilion de carantină. quarenden ['kworondon] s. soi timpuriu de mere. quarender ['kworands'J j . v . q u a r e n d e n . quark [kwo:k] s. (/iz.) quark. quarrel1 ['kworal] I. s. 1. (with; between) ceartă, gâlceava, sfadă, discuţie, schimb de cuvinte (cu; între); to espouse smb.'s ~ a ţine partea cuiva, a interveni pentru cineva într-o ceartă, a lua apărarea cuiva; to pick up / to seek a ~ with smb. a căuta râcă / ceartă cuiva; a căuta nod în papură; to fasten a ~ (up)on smb. a căuta ceartă / pricină cuiva; to have a ~ a fi nemulţumit / supărat / mânios; to have a ~ with smb. a se certa cu cineva; a avea ceva de reproşat cuiva; quick in ~ arţăgos, certăreţ, gâlcevilor. 2. dezbinare, învrăjbire, discuţie (între partide etc.), luptă, duşmănie. 3. învinovăţire, acuzare; (jur.) pâră, proces. 4. pricină / motiv de ceartă / de gâlceava. 5. (rar) aversiune, antipatic, pică, pizmă; ură; to have no ~ against / to a nu avea nimic împotriva (cu gen.). 6. (înv.) plângere, tânguire, bocet. II. vb. A. intr. 1. (about, at; with) a sc certa, a se gâlcevi, a sc ciondăni (pentru; cu); he would ~with his own shadow îl supără şi o muscă pe perete. 2. (with) a avea ceva de zis, a găsi cusur (la); (fam.) to ~ with one's bread and butter a se supăra ca văcarul pe sat. B. tr. a sili prin ceartă; to ~ a man out of his house a sili pe cineva prin certuri să plece din casa sa. quarrel2 s. 1. pătrat sau romb mic. 2. geam rombic. 3. piatră de pavaj pătrată sau rombică. 4. (telm.) diamant pentru geamuri; cuţit de cizelat cu patru muchii. 5. (ist.) săgeată de arbaletă. quarreler [-ar] s. (amer.) v. q u a r r e l l e r . quarreller s. cată-ecartă. gâlcevilor, persoană arţăgoasă. quarrelling [-in] I. adj. certăreţ, gâlcevitor, cârcotaş, arţăgos. II. s. ceartă, gâlceava, sfadă, altercaţie, dispută. quarrel pane ['kworal peinl s. v. q u a r r e l 2 ( 2 ) . quarrel picker [~ ipikac] s. (rar) v. q u a r r e 11 e r. quarrelsome ['kworalssm] adj. certăreţ, cârcotaş, arţăgos, gâlcevitor, pornit pe ceartă; cicălitor, şicanator; in a ~ mood într-o dispoziţie'belicoasă. quarrelsomeness [-nis] s. arţag, pornire spre ceartă, chef de ceartă / sfadă / gâlceava. quarriable ['kworisbl] adj. (despre o stânca) friabil, care se sfărâmă sau poate ft sfărâmat uşor. quarried ['kworid] adj. pavat cu pietre de formă rombică. quafrier ['kwori3rJ s.'v, q u a r r y r a a n ! quarry1 l'kwori] s. 1. pradă, vânat, animal urmărit / hăituit (de vânător). 2. (fig.) obiect al unei urmăriri înverşunate; persoană urmărită / fugărită / -hăituită; 3. (cinegetica) măruntaie care se aruncă câinilor. 4. (cinegetică) grămadă de animale vânate. quarry2 I. s. 1. carieră (de piatră). 2. (fig.) sursă, izvor. II. vb. tr. 1. a scoate piatră d'm(ir-o carieră). 2. (for) a răscoli (prin cârti) (în căutare de); a căuta (ceva). 3. (fig.) a obţine cu greu. quarry body [~ .bociiJ s. 1. (constr.) cupă / bară basculantă (cu margini înclinate). 2. (auto) caroserie de construcţie grea (în carierele de piatră). quarry car [~ ko:rJ s. (mine) vagonet (pentru carierele de piatră). quarry dust [~ dAstj s. (mine) făină de foraj. quarry face [~ fcis] s. (mine) front (al unei cariere). quarry-faced [-feist] adj. (despre piatra de zidărie) brut. quarrying J'kworiirj] s. (mine) exploatare în carieră / a carierelor; spargere a pietrei într-o carieră; muncă într-o carieră; ~ of stone scoatere a pietrei. quarrying machine [~ ni3i/i:n] s. (mine) maşină de găurit piatră, perforator; maşină de şlefuit piatră. quarrying machinery [- msi/imsri] s. (mine) utilaj pentru carierele de piatră. quarryman ['kwarimsn, -maen], pi: quarrymen [-nun, -men] s. pietrar. quarry run ['kwori rAti] s. (mine, geol.) material nesortat (dintr-o carieră). quarry stone [~ stoun] s. 1. (geol.) piatră spartă, piatră de carieră. 2. (constr.) molon, piatră de construcţii. , quart s. 1. [kwo:t| (înv.) sfert. 2. sfert de galon (2 pints = 2,14 1); vas sau sticlă de un sfert de galon; (fig.) to try to put a ~ into a pint pot a încerca marca cu degetul, a încerca imposibilul. 3. (muz.) cuartă. 4. [ku;t] cuartă (a patra poziţie sau figură la scrimă). 5. [ka:t] cuartă (la jocul de cărţi). quartan ['kwo:tn, -ton] (med.) I. s. friguri cu accese din patru în patru zile. II. adj. care revine din patru în patru zile. quartation [kwn:'tei/an] s. (telm.) sfertuirc (separare a aurului de argint prin dizolvarea acestuia din urmă cu ajutorul acidului azotic); marcare (a metalelor preţioase), luare a probelor. quarter 1 ['kwo:tar] I. s. 1. (of) sfert (din); not a ~ so good as nici pe sfert, nici pe departe aşa de bun ca. 2. sfert de ceas; a ~ to / (amer.) of one unu fără un sfert; a bad ~ un sfert de oră neplăcut, câteva minute neplăcute. 3. trimestru, pătrar (al anului), sfert (de an); pătrar (al lunii); to be several ~s in a fi în urmă cu câteva trimestre (în ceea ce priveşte plata chiriei); moon at the first ~ luna în primul pătrar. 4. cartier; the slum ~ cartierul cocioabelor, mahalaua. 5. parte a lumii; meleag; the four ~s of the globe cele patru părţi ale globului; what is he doing in these ~s? cc face ci pe aceste meleaguri? 6. (mar.) sold, pătrar; cart de vânt; what ~ is the wind in? din ce parte / din ce direcţie



752



bate vântul? 7. loc, parte; from every ~din toate părţile; I expect no more trouble from that ~ nu mă mai aştept la dificultăţi din partea aceea; in high ~s în cercurile înalte; an order from high ~s un ordin de sus; in responsible -s în cercurile autorizate; information from a reliable ~ informaţie din sursă sigură / de încredere; we heard it from the highest ~s am aflat-o din sursele cele mai autorizate. 8.pi. locuinţă, încăpere; living ~s apartamente (de locuit); to shift one's ~s a-şi schimba domiciliul; he has ~s on the fourth floor locuieşte la etajul patru; to fix one's ~ at a se stabili / a-şi stabili domiciliul la; to have free ~s a locui pe gratis; to take up one's ~s with smb. a se instate la cineva; close ~s cameră strâmtă, cămăruţă, chichineaţă; to take up one's ~s a se instate într-o locuinţă. 9.pi. (mil.) cartier, cazarmare, staţionare; cantonament; (mar.) post; (mar.) to best the ~« a suna pregătirea de atac; (amer.) to sound off ~s a suna retragerea. 10. procedeu; maniere. 11. sfert (de vită tăiată), ciozvârtă; fore ~ sfert / pulpă dinainte; hind ~ sfert / pulpă dinapoi. 12. quarter (măsură de cajxtcitate = 2,9 hectolitri; măsură de greutate = 12,7 kg; măsură de lungime; 114 de yard = 22,86 cm; 114 de mila = 402,24 m). 13. (amer.) sfert de dolar, monedă de 25 de cenţi. 14. alergare / cursă pe o distanţă de un sfert de milă. 15. călcâi, ştaif (la încălţăminte). 16. (herald.) sfert de armoric / de blazon. 17. (constr.) căprior, cantinelli. -v- at close ~s în contact imediat (mai ales cu adversarul); to come to close ~s a intra în luptă corp la corp; a se vârî într-o ceartă; a se ciocni faţă în faţă. II. vb. A. tr. 1. a împărţi (un măr etc.) în patru; a tăia (o vilă) în patru sferturi. 2. (ist.) a sfâşia în patru bucăţi (un condamnat). 3. a cartirui, a cantona (mai ales trupe); to be ~cd with smb. a locui la cineva. 4. (herald.) a împărţi (armoria) în patru; a introduce într-unui din sferturile armoriei. B. refl. (fam.) a se instate; to ~ oneself on smb. a se instate (la cineva). C. intr. 1. a locui, a-şi avea locuinţa, a fi cazat. 2. (despre câinii de vânătoare) a alerga în toate direcţiile. 3. a se feri, a se da la o parte din drum. 4. (despre lună) â intra într-un nou pătrar. quarter2 ['kwo:t3r] s. iertare, cruţare (a vieţii prizonierilor etc.); to cry / to crave ~ a cere îndurare / cruţare; to give / to show ~ a fi îndurător; no ~! nu cruţaţi pe nimeni! nimeni să nu fie cruţat! quarterage [-id3] s. 1. fwi'/J.cartiruire, cantonare, cazare, cantonament; întreţinere, 2. plată trimestrială; chirie trimestrială. quarterbak ['kwo:toba;kJ I. s. (fotbal american) mijlocaş central. II. vb. A. tr. 1. a conduce ofensiva (unei echipe). 2. (fam.) a conduce (o afacere, un proiect etc.). B. intr. a ocupa locul de mijlocaş central. . ' quarter bell ['kwo:to bel] s. clopoţel (de ceas) care sună sferturile de oră. quarter bend [~ bend] s. (telm.) genunchi; cot de ţeava, tub cotit, ţeava cotită (într-un unghi de 90"): quarter bill [~ bill s. (mar.) ordine de bătaie. quarter binding [~ ibaindin] s. (poligr.) legătură cu cotor de piele (la cârti). quarter block [~ blok] s. (mar.) macara cu patru raiuri. quarter boat [~ bout] s. (mar.) şalupă cu motor. quarter boom [~ bu:m] i. (mar.) tangon pupa. quarter-bound [~baund] adj. (poligr., despre cărţi) cu cotor de piele. quarter breast [~ brest] s. (mar) traversă pupa. quarter day [~ dei] s. zi de plată trimestrială (în Anglia - 25.HI, 24. VI, 29.IX, 25X11); în S.U.A., prima zi a fiecărui trimestru). quarter deck [~ dek] s. (mar.) 1. porţiune a punţii superioare între arborele mare şi arborele artimon, punte în jurul catargului principal; dunetă, puntea pupa; to walk the ~ a fi ofiţer. 2. the ~ (fam. colectiv) ofiţerii. quarter-decker [~-dekor] s. (mar.) ofiţer de salon (nu de bord). quartered ['kwo:tod] adj. 1. împărţit în patru părţi (egale). 2. (mii.) încartiruit, cantonat. quarter fast ['kwMs fo:st] s. (mar.) spring pupa. quarter final [~ -faini] s., adj. (sjiort) sfert de finală. quarter horse [~ ho;s] s. (amer.) cal de curse (pentru distanţe mici). quarter hour ['kwo:t,ir -aua] s. 1. sfert de oră. 2. sfert înainte sau după o oră. quarter-hou» ly [-lauoli] I. adv. la fiecare sfert de oră, din sfert în sfert de oră. II. adj. care are loc 1a fiecare sfert de oră. quartering ['kwo:torin] s. 1. împărţire în patru; sfâşiere în patrii părţi (a unui condamnat). 2. (mii. ele.) încartiruire, cantonare, staţionare; (mar.) desemnare a posturilor (de lupta). 3. (constr.) lemn de căprioreală, căprioreală. 4. (mine) colectare a probelor. quartering sea [~ 'si:] s. (mar.) mare de şold, mare dinapoia traversului. quartering wind [~ 'wind] s. (metr.) vânt larg. quarter left ['kwo:to left] j . (mii.) jumătate-la stânga. quarter line [~ lain] s. (mar.) parâmă pupa. quarterly ['kwo.tsli] I. adj. 1. dintr-un sfert; de un sfert. 2. trimestrial; de trei luni. II. s. publicaţie trimestrială. III. adv. trimestrial, o dată la trei luni, la trei luni o dată. quarterly review [~ ri'vju:] s. v. q u a r t e r l y (II). quartermaster ]'kwo:t3im(]:stor] s. 1. (mii.) ofiţer cu cartiruirea, şeful intendenţei, intendent. 2. (mar.) maistru timonier, timonier şef. quarter mooring ]'kwo:to .msrirj] s. (mar.) spring! quartern [kwo:ton] s.l.v. q u a r t e r n 1 o a f. 2. sfert de pintă. 3. sfert de coală (de hârtie). " quartern loaf [~ louf] s. pâine de patru pfunzi. quarter note ['kwo:o nouţ] s.(muz-) pătrime. ■ ■' . quarter-note rest [—'rest) s. v. q u a r t e r r c s t. quarter plate [~ pleit] s. (fol.) placă fotografică format 8,2 x 10,8 cm. quarter point [~ point] s. (mar.) cartină. quarter rest [~ rest] s. (muz.) pauză de o pătrime. quarter right [-rait] s. (mil.) jumătateIadreapta. quarter round f~ raund] s. 1. (arhit.) friză semirottmdă. 2. (constr.) profil în sfert de cerc. 3. sfert de cerc.



 753



quarter-sawed [~so:d] adj. (despre cherestea) tăiat radial. quarter section [~ -sek/pn] s. (amer.) 160 acri (de teren); un sfert milă pătrată. quarter sessions [~ isc/pnz] ş. pl. (jur.) şedinţă trimestrială a judecătorilor de pace. quarterstaff [~sta:f] ş. (ist.) 1. bâtă (cu două capete, de 1,8-2,4 m lungime). 2. scrimă CU bâta. quarter timber [~ itimba1"] s. (constr.) sfert de buştean; buştean tăiat în sferturi (în lung). quarter tone [~ toun] s. (muz.) sfert de ton. quartet(te) [kwo:'tet] s. 1. (muz. etc.) cuartet, quatuor; string ~ quatuor de viori sau de instrumente cu coarde. 2. (sport) the - primii patru cai mai buni; câştigătorii. 3. grup de patru (persoane, lucruri etc.). quartic ['kwo:tik] (mat.) I. adj. de gradul patru. II. s. polinom sau ecuaţie de gradul patru. quartziferous [kwDi'tsiforas] adj. care conţine cuarţ. quarto ['kwxtou] (poligr.) I. s. (format) in-cvarto. II. adj. in-cvarto. quarto sheet [~ /i:t] s. (poligr.) coală de patru foi. quartz [kwo:ts] s. (mineral.) cuarţ, cristal de stânca. quartz crystal [~ -kristl] s. (tel.) cristal de cuarţ. quartzite [kwo:tsait] s. (mineral.) cuarţit. quartz lamp [kwo:ts lsmp] s. (electr.) lampă de cuarţ. quartz mining [~ iinainirj] s. (mine) exploatare minieră a cuarţului. quartzose ['kwo;tsous] adj. (mine) cuarţos, de cuarţ. quartz rock [kwo:ts nk] s. v. q i u r t z i t c. quartz sand [~ sasnd] s. nisip cuarţos. quasar ['kweizu:1", -zsr] s, (astron.) quasar. quash [kwo/J vb. tr. 1. (jur.) a casa, a anula, a infirma (o sentinţă). 2, a invalida (o alegere). 3. a înăbuşi (un sentiment, o revoltă); a zdrobi, a reprima. quasi i'kwa:zi] (lat.) I. adv. ca şi cum; ca şi cum am spune. II. adj. cvasi, aşa zis, un fel de; a ~-contract un aşa zis contract, un fel de contract. Quasimodo [kwaisi'moudou] ş. (bis.) Duminica Tomii. quasi-random [ikwa:zi'raeiKtom, -kweisai-] adj. (mat.) cvasialeator. quassia ['kwo/a] s. (farm, etc.) lemn amar. quatercentenary [ikwotassn'timm, 'kwzet-, 'ten-, -'sentin-] s. jubileu de patru sute de ani, aniversare a patru sute de ani. quaternary [kwa'tamari] I. adj. (chim., geol. etc.) cuaternar. II. s. 1. garnitură / seric de patru obiecte. 2. (geol.) Quaternary cuaternar, era euaternară. quaternate ['kwotanit] adj. care arc patru părţi. quaternation ['kwota'nei/nj s. 1. caiet cu patru file. 2. (mat.) cuaternion. 3.pl. (mat.) calcul eu numere extrem de complexe. quaternion [kwa'tamjan] s. (mat.) cuaternion. quaternity [kvo(:)'t3.niti] s. grup de patru (persoane etc.). quatrain ['kwotrein] s. (metr.) catren. quatre-foil ['ksetrafoil] s. (bot.) 1. trifoi cu patru foi. 2. frunză cu patru foi. 3. floare cu patru petale. quaver ['kweiv3r] I. vb. A. m/r. (despre o voce) a tremura, a vibra; (despre un cântăreţ) a face triluri, a face un tremolo. B. tr. a cânta cu triluri (o notă, un fxisaj); to ~ (forth) an air a cânta o melodie cu o voce tremurătoare. II. s. 1. (muz.) optime. 2. (muz.) tril, tremolo. 3. tremur (al vocii); to have a ~ in one's voice a avea un tremur în voce. quavering [-in] I. adj. (despre o voce) tremurător, nesigur. II. s. tremur (al vocii). quaverj' [-1] adj. tremurător. quay [ki:] s. (mar., hidr.) chei; pier; dană de acostare; debarcader; dig portuar; to fetch a vessel to the ~ a trage un vas la chei. quayage [fki:id3J s. 1. taxă de dană. taxă de ehei, cheiaj. 2. (colectiv) cheiuri, front al chei urilor. quean [kwi:n] s. 1. târfă, dezmăţată. 2. (peior.) muiere. 3. (scot.) fată, fetişcană, boboc de fată. queasiness [pkwi:zinis] s. 1. greaţă; senzaţie de greaţă. 2. sensibilitate. queasy ['kwi:zi] adj. 1. sensibil, delicat. 2. (despre persoane) care arc des greţuri, căruia i se face uşor greaţă; (fam.) ~ conscience conştiinţă excesiv de scrupuloasă. 3. (despre hrană) greţos, îngreţoşetor, scârbos, dezgustător. 4. mofturos; pretenţios. Quebecker [kwi'bckar, ka'-] s. (canad.) locuitor (mai ales francofon) din provincia Quebec. Quebec heater [kwi'bck ihi:tar] s. (canad.) godin. Quebecois [kcbe'kwA] I. adj. din Quebec. II. s. 1. locuitor din Quebec. 2. (lingv.) lirnba franceză vorbită în Quebec. Quechua ['kct/wa] s. 1. (lingv.) (liniba) qucchua. 2. arncrindian din Peru, vorbitor al limbii quechua; incaş. queek [kwi:k] vb. intr. (despre bufniţe) a ţipa, a buhai. queen [kwi:n] I. s. 1. regină; Queen Ann epoca reginei Ana; Queen Ann's dead! ai descoperit America! c mai veche decât lumea! asta am fumat-o de mult; when Queen Ann was alive de când Moş Adam, de la Adam Babadani; (si.) Queen's mark timbru / marcă cu chipul reginei: (fam.) ~s weather vreme superbă. 2. regină, doamnă, stăpână a inimii; she is ~ of my heart ca c stăpâna inimii mele. 3. (la jocul de cărţi) damă. 4. (la şah) regină; ~'s knight pion al reginei. 5. (entom.) matcă (la albine). II. vb. A. tr. 1. a face (pe cineva) regină; (la şah) a lua (un pion) cu regina. 2. to ~ it a face pe regina. B. iutr. (over) a domni (peste), a fi regină (peste). Queen City ['kwi:n 'sitij s. (canad.) (folosit ca supranume) the ~ (of the West) oraşul Toronto. queen consort [~ rkonsD:t] s. regină (în calitate de soţie a monarhului). queendom [-dam] s. 1. v. q u e e n h o o d. 2. teritoriu stăpânit de o regină.



question



queen dowager [kwi:n .dau9d33r] s. văduva regelui. queenhood ['kwi:nhud] s. 1. demnitate / calitate de regină. 2. domnie / perioadă de domnie a unei regine. queening fkwi:nin] ş. denumire a unui soi de mere. queenless ['kwimlisj adj. fără regină. queenlike [rkwi:nlaik] adj. v. q u e e n l y . queenliness ['kwimlinis] ş. maiestate. queenly ['kwirnli] adj. de regină, demn de o regină; maiestuos. Queen Mab ['kwi:n 'mceb] s. crăiasa / regina zânelor (în folclorul englez şi irlandez). queen mother [~ 'niAO^] S. regină-mamă. queen post [~ poust] s. (constr.) stâlp agăţat (la o şarpantă de acoperiş). queen's colour ['kwi:nz >kAl3r] s. (mar.) pavilion naţional (de ceremonie) (în Anglia). queen's highway |~ ihaiwci] s. şosea construită de guvern (în Anglia). queenship ['kwi:n/ip] s. v. q u e e n h o o d. Queenslander ['kwi:nzilsnd3r] s. (austr.) locuitor din Queensland. queer [kwis1-] I. adj. 1. ciudat, curios, bizar, straniu, excentric, singular; ~ customer om ciudat / sucit / caraghios; a ~fellow un original. 2. care simte o indispoziţie /o ameţeală; indispus; I feel very ~mă simt nu ştiu cum, nu mă simt deloc în apele melc. 3. (sl.) beat. 4. suspect, dubios; there's smth. ~ about him are ceva suspect în el; (sl.) ~ money bani falşi; (fam.) to be in Queer Street a) a fi / a se afla la ananghie / necaz; b) a fi pe drojdie. ♦ (fam.) to be ~ for a ţine mortis la; a se da în vânt după. II. vb. tr. (sl.) 1. a strica, a deranja; to ~ the pitch for smb. a răsturna / a dejuca planurile cuiva. 2. a înşela, a trage pe sfoară. III. s. (sl.) 1. bani falşi. 2. homosexual. queerish [-i/] adj. 1. cam ciudat, cam bizar; destul de caraghios. 2. to feel ~ a se simţi puţin suferind, a nu se simţi (tocmai) în apele lui. queerity ['kwiariti] s. ciudăţenie, bizarerie. queerly ['kwiarli] adv. (în mod) ciudat / bizar. queerness [-nis] s. 1. ciudăţenie, bizarerie. 2. indispoziţie (uşoară). quell [kwel] vb. tr. 1. a înăbuşi, a reprima (o răscoală). 2. a linişti, a potoli (o emoţie); a înăbuşi (o pasiune). quelling [-in] s. 1. înăbuşire, reprimare (a unei răscoale). 2. potolire (africii etc.). quench [kwcntf] vb. A. tr. 1. (poetic) a stinge, a înăbuşi (un foc, o flacără); (fam.) to ~the smoking flax a zdrobi proiectul în faşă. 2. a potoli, a stinge (setea). 3. (metal.) a răci (metalul în apă); a căli (oţelul). 4. a înăbuşi (o dorinţă, un simţământ); a opri (o mişcare). 5. (sl.) a tăia vorba (cuiva), a închide gura (cuiva). B. intr. 1. a se stinge. 2. (jig.) a se stinge, a se potoli, a se răci. quenchable [-~>bl] adj. (despre sete) care poate fi stinsă / potolită. quencher [-arj s. 1. stingător. 2. (sl.) pilcală, duşcă. băutură; let's have a ~ să mergem să ne udăm puţin gâtlejul. quench hardening f'kwen// iha:dnirj] s. (metal.) durificare. quenching ['kwcnt/inj s. 1. stingere (a focului); potolire (a se/ei). 2. călire. răcire cu un lichid. quenching tank [~ tamk] s. (tehn.) baie de răcire. quenching tube [~ tju:b] s. (tehn.) bazin de călire. quenchless ['kwcntflis] adj. (poetic) (de) nestins; (de) nepotolit. quenelle [ks'ncl, ki'n-] s. (gastr.) un soi de perişoare. quercine ['kwa:sain] adj. de / din stejar. quercitron ['kwaisitran] s. 1. (amer.) stejar-negru-colorant (Quercus tinctoria); scoarţa acestui stejar. 2. quercitron (colorant galben). querist ['kwiorist] s. persoană care pune întrebări. quern [kwa:n] s. 1. moară acţionată cu mâna. 2. râşniţă (de piper etc.). querulous ['kwerjubs, -ral-] adj. 1. cârcotaş, care bombăne, care se plânge întruna, care c mereu nemulţumit. 2. plângător, plângăreţ; a ~ tone ton plângăreţ. querulously [-li] adv. pe un ton plângăreţ. querulousness [-nis] s. dispoziţie / obicei de a se plânge; ton plângăreţ. query ['kwiari] I. s. 1. întrebare, chestiune; I have heard the rumour, but ~is it true? am auzit zvonul, dar se pune întrebarea: e adevărat?; ~ if he has sent the letter rămâne de văzut dacă a trimis scrisoarea. 2. îndoială, dubiu. 3. (poligr., gram.) semn de întrebare. II. vb. A. tr. 1. (if, whether) a întreba, a se informa (dacă). 2. a pune la îndoială (o afirmaţie). 3. a pune semnul întrebării la. B. intr. 1. a întreba, a pune o întrebare. 2. a exprima o îndoială, a se îndoi. quest [kwest] I. s. 1. căutare, urmărire; in ~ of în căutarea (cu gen.); to go in ~ of a merge în căutarea (cu gen.); to go out upon the ~ of a porni / a ieşi în căutarea (cu gen.). 2. obiect căutat. 3. plecare a unui cavaler în căutare de aventuri (în romanele cavalereşti). 4. (înv.) anchetă, cercetare. II. vb. A. intr. 1. (despre câini) a lua urma, a fi pe urma vânatului, a căuta vânatul; (despre animale) a căuta hrană, a umbla în căutare de hrană. 2. (after, for) (despre persoane) a porni în căutare (de), a căuta (cu ac). 3. a strânge pomenile (în biserica catolică). B. tr. a căuta (ceva). question ['kwest/sn, -e/t/-] I. s. 1. întrebare; ask me no ~s nu-mi pune întrebări; to put a ~ to smb., to ask smb. a ~, to ask a ~ of smb. a pune cuiva o întrebare; (pari.) a adresa cuiva o interpelare; if it is a fair ~ dacă îmi este îngăduit să întreb; (gram.) direct ~ întrebare directă; indirect ~ întrebare indirectă; a look of ~ o privire întrebătoare. 2. chestiune, problemă; the ~ is that problema / chestiunea / fapt / adevărul / ceea ce importă este (că); that's the ~ aceasta este chestiunea; that's another ~ altogether asta c eu totul altă problemă / altceva; that is besides the ~ nu e vorba de asta, nu despre asta e vorba; it is not the ~ nu c vorba de asta, nu asta este problema; it is foreign to the ~ nu arc nici o legătură cu asta; to state a ~ a pune o problemă; one may put the ~ whether se poate pune problema dacă; the ~ is whether chestiunea este de a şti dacă; it is a ~ whether este o problemă/nu se ştie dacă; main ~ problemă principală; the vital ~ is problema esenţială / principală este; the person in ~ persoana în cauză / despre



 questionability



care e vorba; there is no ~ of your remaining there nu se pune problema rămânerii dumneavoastră / tale acolo; this is out of the ~ nici vorbă nu poate fi despre asta, despre asta nu poate fi nici vorbă; what is the ~ in hand? despre ce e vorba?; to come into ~ a intra în discuţie; to go into the ~ a se ocupa de o problemă; to put the ~ a pune (chestiunea) la vot; a ~ of life and death o problemă de viaţă şide moarte; a ~ of time o chestiune de timp. 3. îndoială, punere la îndoială; beyond all / past / without ~ în afară de orice / fără nici o / mai presus de orice îndoială; to call in ~ a pune la îndoială, a pune sub semnul îndoielii, a contesta, a discuta; to make no ~ of a nu se îndoi de, a admite pe deplin. 4. (ist.) caznă, tortură; to put to the ~ a tortura, a supune la tortură. II. interj. ~! a) treceţi la fapte!; b) mai rămâne încă de văzut! III. vb. tr. 1. a întreba; a pune o întrebare (cuiva). 2. a interoga, a chestiona. 3. a cerceta (fenomene, fapte)'. 4. a se îndoi de, a pune la îndoială, a pune sub semnul îndoielii, a contesta, a suspecta. questionability [-s'biliti] s. v. q u e s t i o n a b l e n e s s . questionable [-sbl] adj. 1. discutabil, contestabil, nesigur, îndoielnic, problematic. 2. (peior., despre comportare ele.) suspect, echivoc. questionableness [-oblnis] s. caracter sau aspect îndoielnic /dubios. questionably [-obli] adv. 1. nesigur, îndoielnic, contestabil, discutabil. 2. echivoc, în termeni echivoci. questionary [-orij s. chestionar. questionee [ikwest/9'ni;] s. persoană căreia i se pun întrebări; persoană chestionată / anchetată. questioner ['kwestjaro'', -c/t/-] s. 1. persoană care pune întrebări; persoană care chestionează. 2. examinator, persoană care pune întrebări la examen. 3. ziarist care ia interviuri. - questioning ['kwest/anirj, -e/t/-] I. adj. 1. care pune întrebări. 2. (despre privire) întrebător; to give smb. a ~ look a arunca cuiva o privire întrebătoare. 3. iscoditor, cercetător. II. s. 1. întrebări. 2. (mii.) interogatoriu (alprizonierilor). questioningly [-li] adv. întrebător; to look ~ at smb. a privi pe cineva întrebător. questionless [ikwest/anlis, -e/t/-] I. adj. 1. care nu întreabă. 2. neîndoielnic, neîndoios, sigur. II. adv. fără îndoială, cu siguranţă, în mod cert. question mark ['kwest/an nw;k, -e/t/-] s. semn de întrebare. question-master [~ ima:stor] s. (radio, TV) examinator la o emisiune-concurs. questionnaire [ikwesti3'neor, kwest/o-,'—] s. chestionar. question time ['kwest/OT taim, -e/t/-] s. (pol.) oră rezervată întrebărilor / interpelărilor (în parlament). questor v. q u a e s t o r etc. quetch1 [kwet/] s. (text.) maşină de impregnat cu valţuri. quetch2 vb. intr. (amer., fam.) 1. a se plânge, a se văicări. 2. a bate la cap pe cineva. quetcher ['kwet/or] s. (amer. si.) 1. văicăreţ. 2. pisălog, persoană plicticoasă. queue [kju:] I. s. 1. coadă (de păr); meşă (de perucă). 2. coadă, rând, şir (de oameni, vehicule); to stand in (a)~, to form a ~ a sta la coadă. II. vb. A. intr. (şi to ~ up) asta la coadă, a forma o coadă. B. tr. a împleti (părul) în formă de coadă. queue handling [~ .haendlirj] s. (inform.) gestiune a şirurilor de aşteptare. queueing discipline ['kju(:)in idisiplin] s. (inform.) disciplină de servire / de aşteptare. . quey [kwei] s. (dial.) juncă, junincă. quibble ['kwibl] I. s. 1. tertip, ocoliş, subterfugiu, eschivare (de la o întrebare). 2. echivoc, ambiguitate; subtilitate. 3. (rar) joc de cuvinte, calambur! II. vb. intr. 1. a folosi subterfugii (în răspunsuri), a întrebuinţa echivocuri, a se eschiva (de la un răspuns). 2. a despica firul în patru; a fi pedant. 3. (rar) a face jocuri de cuvinte. quibbler ['kwibals'] s. 1. zeflemist; cazuist. 2. sofist. quibbling ['kwibalin] s. I. adj. 1. echivoc, ambiguu. 2. care despică firul în patru; pedant. II. s, 1. tertipuri, subterfugii. 2. ambiguitate; subtilitate. 3. (rar) jocuri de cuvinte, calambururi. quick [kwik] I. adj. 1. iute, repede, rapid, sprinten, agil, activ; prompt; a ~ gallop un galop rapid; a ~ walk un mers iute / rapid; at a ~pace cu un pas iute; într-un ritm rapid; ~ of foot iute de picior, agil; a ~ sale o vânzare rapidă / uşoară; (as)~as thought iute ca gândul; to be ~about one's work a lucra iute / repede. 2. iute, grăbit, zorit, pripit, rapid; a ~ luncheon o gustare rapidă, un dejun grăbit / pe picior / pe fugă; be ~î repede! grăbeşte-te!; to walk with ~ steps a merge cu paşi repezi / grăbiţi. 3. vioi, ager, deştept, inteligent; îndemânatic; a ~ mind o minte ageră / vioaie; a ~wit un spirit ager / vioi; ~' to understand care înţelege uşor / repede, deştept, inteligent; ~ to learn ager / deştept la învăţătură, care învaţă repede; a ~child un copil deştept / ager / vioi, isteţ. 4. fin, ascuţit; pătrunzător; prompt; ager; a ~ ear o ureche fină / ascuţită; ~ of sight cu privirea ageră / pătrunzătoare; ~ of hearing cu auzul ager / fin / ascuţit; (mai ales despre câinii de vânătoare, de urmărire) ~ of scent cu miros / nas fin; ~ to answer back prompt Ia răspuns / replică /ripostă. 5. violent, iute, aprig a ~temper un temperament iute / violent / irascibil; he has a ~ temper are un temperament violent, se enervează uşor; ~ to anger iute la mânie. 6. (rar, despre culoarea fetei) proaspăt, sănătos. 7. (despre foc) viu, care arde bine. 8. (înv.) viu, în viaţă. 9. (ec.) lichid, -v- (înv.) (despre femei) ~ with child într-un stadiu (mai) avansat al sarcinii, cu copil care a dat semne de viaţă. II. adv. repede, iute, cu repeziciune; don't talk too ~ nu vorbi prea repede; run as ~ as you can fugi cât poţi de iute; as ~ as possible cât se poate de repede; ~ forgotten uitat repede, repede dat uitării; please come ~ te rog vino repede. III. s. 1. carne vie, viu; to the ~a) până la carne; to cut the finger nail to the ~ a tăia unghia degetului până la carne; b) adânc; până în străfunduri; to cut / to sting to the ~ a tăia în carne vie; it cut me to the ~ to see them mi se rupea inima să-i văd; British to the ~ englez până în măduva oaselor, c) real, natural; veridic; to paint smb. to the ~ a picta pe cineva aşa cum este în realitate. 2. the ~ vii, cei vii; the ~and the dead viii şi morţii. IV. vb. tr. (fnv.) a înviora, a stimula, a trezi. quick acting [~ 'jektin] adj. (telm.) cu acţiune rapidă, rapid.



754



quick action [~ ra;k/9n] s. (tehn.) acţiune rapidă. quick advance [~ od'vams] s. (te/m.) avans rapid, deplasare activă. quick ash [~ 'a?/] s. (tehn.) cenuşă zburătoare. quick beam [~ 'bi:m] s. (bot.) sorb, scoruş-de-munte (Sorbtis aucuparia). quick-break switch [~breik 'swit/J s. (electr.) întrerupător cu instantaneu, întrerupător rapid. quick-change actor [~-t/einc/3 'aikt3r] s. v. q u i c k - c h a n g e a r t i s t . quick-change artist [— 'artist] s. (teatru) transformist. quick-change gear device [— 'gis di.vais] s. (tehn.) sistem de schimbare rapidă a angrenajelor. quick-change part [— 'pa;t] s. (teatru) rol cu travesti. quick dissection [~ di'sek/an] s. vivisecţie. fin. • quick-eared [~-isd] adj. cu auzul quicken ['kwikan] I. vb. A. tr. 1. a însufleţi, a aduce la viaţă. 2. a îndemna, a stimula, a anima. 3. a aţâţa, a excită (dorinţa, pofta etc.); a stârni (imaginaţia). 4. a grăbi, a accelera (fxtsul, plecarea etc.). 5. (tehn.) a activa, a accelera (arderea, tirajul etc.). B. intr. 1. (despre făt) ase mişca; a da semne de viaţă (în timpul sarcinii). 2. (despre o femeie gravida) a simţi primele mişcări ale fătului. 3. a se însufleţi; a se înviora. 4. (despre puls etc.) a se accelera. II. s. v. q u i c k b e a m. quickener ]-9r] s. 1. animator, persoană care înviorează (o conversaţie etc.). 2. principiu însufleţitor; stimulent, imbold. quickening [-in] I. adj. 1. însufleţitor, înviorător. 2. care se înviorează, care prinde viaţă. 3. (despre jxis, alergare etc.) care se accelerează. II. s. 1. reîntoarcere la viaţă (a copacilor etc., primăvara). 2. primele mişcări ale fătului. 3. accelerare (a pasului, pulsului etc.). quick-eyed ['kwik aid] adj. cu privire pătrunzătoare; ager; perspicace. quick firer [~ ifai3ror] s. (mil.) tun cu tragere rapidă. quick firing [~ 'faiorirj] adj. (mil.) cu tragere rapidă. ' • quick forgotten [~ foigotn] adj. repede uitat. quick-freeze [~fri:z] vb. tr. a congela prin răcire joasă (fructe etc.). quick-handed [~iheendid] adj. iute / repede de mână. quickie [kwiki] s. (fam.) rasol, lucru de mântuială, cârpăceală; maculatură; producţie de proastă calitate; (cin.) (film de) scurt metraj realizat în grabă şi de calitate inferioară. quick iron [~ laion] s. (geol.) magnet natural. quicklime [~-Iaim[ s. 1. var nestins / ars. 2. (chim.) var caustic. quickly ['kwikli] adv.l. repede, rapid, iute; prompt. 2. îndată. j quick march [~ 'ma:t/J s. (mii.) marş forţat. quick motion [~ 'mou/sn] s. (telm.) avans rapid; mişcare / deplasare rapidă. quickness f'kwiknis] s. 1. iuţeală, repeziciune, rapiditate; grabă, pripă; ~ of temper irascibilitate, 2. agerime, isteţime, vioiciune, ascuţime, inteligenţă! 3. vitalitate. 4. (rar) bruscheţe. " ; quicksand ['kwiksaend] s. nisip mişcător / zburător, nisip mobil îmbibat cu apă. quick-scented [~isentid] adj. cu miros pătrunzător. ' quickset [~set] s. 1. butaş (mai ales de păducel). 2. gard-viu (din mărăcini). quick shot [~ 'fot] s. (fain.) cinzeacă, ţoi; „una mică". quick-side [~said] s. (mar.) bord liber. quick-sighted Hsaitid] adj. v. q u i c k - e y e d. quicksilver [~isilvsr] I. s. argint-viu, mercur; (fig.) to have ~ in one's veins a avca argint-viu în vine, a nu mai avea astâmpăr, a fi foarte vioi. II. vb.tr. 1. a arginta (o ogliiulâ). 2. (chim.) a amalgama. quicksilver bearing [~~ 'beorirj] adj. mercurifer. quicksilvering [~rsilv5rin] s. 1. argintare (a unei oglinzi). 2. amalgam de cositor cu mercur (pentru argintarea oglinzilor). quicksilverish Hsilvsri/] adj. (despre oglinzi) argintat. quicksilvery Hsilrari] adj. v. q u i c k s i l v e r i s'h. quickstep [~ , quiescence [kwai'esns] s. linişte, calm, repaus. quiescency f-i] j . v . q u i e s c e n c e . quiescent [kwai'esnt] I. adj. 1. liniştit, calm; pasiv; (tehn.) ~load sarcină statică. 2. (fon.) mut. II. s. obiect în stare de repaus. quiescent value [kwai'esnt Vaelju;] s. (fiz., mec.) valoare de repaus. quiet [Tcwaist] I. adj. 1. liniştit, calm, domolit, potolit, tihnit, paşnic; keep ~! stai liniştit! nu face gălăgie!; the wind is ~ vântul s-a potolit. 2. nepretenţios, modest, simplu; a ~ dinner party o masă intimă/ fără fast; a ~ wedding o căsătorie modestă; a ~style tin stil simplu. 3. (despre culori) şters, pal(id), care nu sare în ochi, spălăcit; ~ colours culori terne.



 755



quite



quinquagenarian [-kwinkwsdji'n^rbn] I. adj. de cincizeci de ani. II. s. om de cincizeci 4. tainic, secret, ascuns; to keep smth. ~ a tăinui / a ascunde ceva, a trece ceva sub tăcere. 5. calin, netulburat, imperturbabil; a ~ cup of tea o ceaşcă băută pe îndelete / în tihnă; de ani, cvincvagenar. quinquagesima [tkwinkwa^esinra] s. (perioadă de) cincizeci de zile. aii ~on the western front nimic nou pe frontul de vest. 6. liniştit, paşnic; retras; a ~ nook Quinquagesima (Sunday) [~ (iSAndei)] s. (rel.) a cincizccca zi înainte de Paşti; ultima un colţ / ungher liniştit. 7. (cam., despre afaceri) slab. II. s. linişte, calm, tihnă, repaus; tăcere; on the ~ pe ascuns / furiş / neştiute / tăcute, în taină. III. vb. A. ir. 1. a linişti, duminică înaintea postului Paştilor. a calma, a potoli, a domoli. 2. a risipi (temeri, îndoieli etc.). B. intr. 1. a se linişti, a se quinquelateral [-kwinkwi'lxbrd] I. adj. cu cinci laturi. II. s. corp sau obiect cu cinci calma, a se potoli. 2. to ~ down a se linişti, a se potoli; a înceta. IV. interj, sst! nici o laturi. vorbă! tăcere! linişte! quinquennia [kwirj'kwcnb] pl.de la q u i n q u e n n i u ni. quinquennial [kwirj'kwcnbl] I. adj. cincinal, din cinei în cinci ani, care ţine cinci ani. quieten [-n] vb. tr. şi intr. (fam.) v. q u i e t (III). r II. s. (perioadă de) cinci ani. quieter ['kwabb ] s. calmant. quinquennium [kwirj'kwenjamj.pl. quinquennia [-nb, -np] s. (perioadă de) cinci quieting [-in] I. adj. liniştitor, calmant, domolitor. II. s. 1. liniştire, potolire (a uimi ani. zgomot etc.). 2. risipire (a îndoielilor etc.). quietism ['kwaiitiz^m, -arat-] 1. (rel.) chietism (mai ales învăţătura mistică a lui Miguel quinquepartite [kwirjkwi'pu:tait] adj. din cinci părţi. de Molinos). 2. apatie; linişte a spiritului, calm, pace. quinquesect ['kwinkwisekt] vb. tr. a tăia / a secţiona în cinci părţi. quinquevalence [ikwirjkwe'veibns] s. (chim.) pentavalcnţa. quietist ['kwaiitist, -abt-] s. (rel.) chietist. quinquevalent [ikwinkwi(:)'veibnt] adj. (chim.) pentavalent. qiiietistic [-ik] adj. (rel.) chietist. quinquifid ['kwinkwifid] adj. împărţit / despicat în cinci. quietly ['kwabtli] adv. 1. liniştit, calm. 2. simplu, discret, sobru; pe tăcute, fără zgomot; to get married ~ a se căsători în intimitate / fără ceremonie; to slip ~ away a se îndepărta quinquina [kwirj'kwains] s. (bot.) chinchină, arbore de chinină (Cinchona china). fără zgomot. quinquivalence [-kwinkwi'veibns] s.v. q u i n q u e v a l e n c e . quinquivalent f-kwirjkwi'veibnt] adj. v. q u i n q u e v a l e n t . quietness ['kwabtnis] s. 1. linişte, repaus, calm. 2. sobrietate (în ţinută etc.). 3. (jig.) caracter paşnic. quins [kwinz] s. pl. (fa/n.) cinci gemeni. quinsy ['kwinzi] s. (med.) anghina; amigdalită, galei. quietude ['kwaiitju:d,-abt-] s. l . v . q u i e t n e s s (1).2. (fig.) linişte, pace. 3. apatie. quinsy-berry [~beri] s. (bot.) 1. agriş negru (ribes nigrum). 2. agrişă neagră. quietus [kwai'i:tas] s. 1. clipă din urmă, sfârşit; lovitură de graţie; to get one's ~ a-şi quint1 [kwint] s. 1. (muz.) cvintă. 2. [kint, kwint, înv. kent] cvintă (cinci cărţi de aceeaşi da sufletul, a muri; to give smb. his / the ~ a se descotorosi / a scăpa pentru totdeauna culoare la pichet, pocher). 3. [kwint] cvintă (a cincea figură sau poziţie în scrimă). de cineva. 2. calmant. 3. (înv.) chitanţă, recipisă. 4. (înv.) concediere, demitere. 4. (muz.) coarda mi (la vioară). quiff [kwif] s. (fam.) buclă (pe frunte). quint2 [kwint] s. (amer. fam.) 1. echipă de baschet. 2. grup de cinci. quill [kwil] I. s. 1. pană (de pasăre); ţeava de pană. 2. ghimpe de porc-spinos. 3. ax al plutei (la undiţă). 4. scobitoare (din pană de gâscă). 5. (muz.) pana (pentru instrumentele quintain ['kwintinj s. (ist.) stâlp cu ţintă pentru lovirea cu suliţa, lancea, arcul etc. cu coarde). 6. pană de gâscă (pentru scris), condei. 7. (teAt.) cometă", flotor. S. (telm.) quintal ['kwintl] s. chintal (engl. - 50,8 kg; amer. = 45,35 kg; în sistemul metric = bucşă lungă. 9. (auto) arbore gol. 10. cută cilindrică (la rufele scrobite). II. vb. tr. 1. a 100 kg). încreţi, a plisa (o dantelă, panglică etc.). 2. (înv.) a înfăşură (bumbac etc.) pe mosor, a quintan ['kwinbn] I. adj. din cinci în cinci zile, la cinci zile. II. s. (med.) friguri bobina. intermitente cu accese din cinci în cinci zile. r quinte [pronunţia franceză] s.v.qu'm t1 (3). quill driver [~ >draiv3 ] s. (peior.) scriitoraş; mâzgălitor de hârtie. quintessence [kwin'tesns] s. chintesenţă. quill driving [~ .draivirj] s. (peior.) meserie de mâzgălitor de hârtie / de scriitoraş / de scrib. quintessential [kwinti'senbl] adj. esenţial, de chintesenţă. quintet(te) [kwin'tet] s. (muz.) cvintet. quilled [kwild] adj. 1. în formă de pană. 2. plisat; gofrat, încreţit. r quintie ['kwintif:)] s. (mat.) ecuaţie de gradul al cincilea. quiller ['kwib ] s. (text.) maşină de canetat. 1 quintillion ['kwin'tilbn] s. 1. (în Anglia) zece la puterea a treizecea, IO30. 2. (amer.) quillet ['kwilit, -et] s. (rar) tertip, chichiţă. 2 cvintilion, IO18. quillet ['kwilit] s. ţeava (mică). quintuple ['kwintju(:)pl[ I. adj. 1. încincit, de cinci ori mai mult / mare. 2. alcătuit quilling ['kwilirj] s. 1. (ţeAt.) fronseu, încreţitură. 2. volănaş cu marginea încreţită. din cinci părţi. II. vb. A. tr. a încinci, a mări de cinci ori. B. intr. a se încinci. quill pen ['kwil pen] s. pană de gâscă (pentru scris). quintuplet ['kwintjuplit, -plet, kwin'tju:plit[ s. 1. grupă de cinci. 2.pl. cinci gemeni. quill toothpick [~ ttu:0pik] s. scobitoare din ţeava de pană. quill work [~ wa:k] s. (amer.) podoabă din ghimpi de porc sârmos (la indienii 3. unul din cinci gemeni. 4. (jiz.) cvîntuplet. quintuplicate [kwin'tjuplikeit[ I. adj. 1. (alcătuit) din cinci părţi. 2. de cinci ori, încincit. nord-americani). quilt [kwilt] I. s. 1. cuvertură (de pat) vătuită; plapumă vătuită. 2. (înv.) tunică vătuită. II. s. 1. al cincilea exemplar. 2. grup de cinci obiecte. III. vb. tr. v. q u i n t u p l e (II). quip [kwipj s. 1. cuvânt de spirit caustic, glumă muşcătoare; remarcă usturătoare; 3. (med.) tampon. 4. (glumeţ) grăsan. Il.vb. A. tr. 1. a coase la maşină. 2. a vătui. 3. a tigheli; a matlasa. 4. a capitona. 5. (sl.) a pocni, a cârpi. 6. (fig.) a compila. B. intr. sarcasm, zeflemea; epigramă. 2. subterfugiu, eschivare (de la întrebare). a face / a confecţiona plăpumi. quipster [pkwipst3r] s. om de spirit; glumeţ; hâtru. quire1 ['kwabr] s. (poligr.) 1. testea (de hârtie, 25 sau 24 de coli). 2. coală de tipar quilted ['kwiltid] I. adj. 1. vătuit. 2. matlasat; tighelit. 3. capitonat. II. s. 1. vătuire. (fălţuită); in ~s nebroşat, nelegat, în coli. 2. matlasare; tighelire. 3. capitonare. quire2 s., vb. (înv.) v. c h o i r . quilted coat [~ kout] s. haină din mătase vătuită, haina matlasată. Quirinal ['kwirin^l] s. 1. palat regal pe Quirinal. 2. (jig.) guvernul italian. quilting ['kwiltin] s. (text.) tighelire, pichet. quirk1 [kwa:k] s. 1. joc de cuvinte, calambur; observaţie spirituală. 2. trăsătură de peniţă, quiltmaker ['kwilMneiks1"] s. plăpumar. arabesc / înfloritură cu peniţa. 3. subterfugiu, chichiţă, tertip. 4. (arhit.) jgheab mic, ciubuc quim [kwim] s. (vulg.) vulvă, fofoloancă. concav. quin [kwin] s. (fam.) v. quintuplet. quirk2 s. (mil., av.) recrut, novice. quinary ['kwainari] adj. (cib.) quinar, divizibil prin cinei. quirk3 vb. intr. (dial.) a mormăi, a bombăni. quince [kwins] s. (bot.) 1. gutuie. 2. (şi ~ tree) gutui (Cydonia vulgaris). quirky ['kwa:ki] adj. 1. (despre persoane) căruia îi plac echivocurile. 2. (despre drumuri) quincentenary [.kwinscn'timari, '--'—, -'ten-, kwin'scntin-] I. s. aniversare a cinci sinuos, cotit. centenare. II. adj. de cinei sute de ani, de cinci ori centenar. quirt [kwa:t] (amer.) I. s. harapnic. II. vb. tr. a plesni cu harapnicul, a biciui. quincuncial [kwin'kAnbl] adj. în formă de q u i n c u n x . quisby ['kwizbi] s. (sl.) trândav; to do ~ a lenevi, a nu face nimic. quincunx ['kwinkArjks, 'kwirj-kAqks] s. dispunere a cinci obiecte: patru în colţurile quisle ['kwizl] vb. intr. (pol.) a fi colaboraţionist, a colabora. unui pătrat, iar al cincilea în centru. quisling ['kwizlinj ş. (po/J colaboraţionist, marionetă politică. quindecagon [kwin'dekagan] s. (geom.) poligon cu cincisprezece laturi. quit [kwit] I. adj. 1. chit, împăcat. 2. liberat, scăpat, debarasat; to get ~ of one's debts quindecennial [ikwindi'senjal, -bl] I. adj. de cincisprezece ani. II. s. a cincisprezecea aniversare (a unui eveniment etc.). a scăpa de datorii; he was ~ for a cold in the head a scăpat de răceală. II. vb. A. tr. quinella [kwi'neb] s. (span, sport) formă de pariu în care trebuie indicaţi câştigătorii (amer.) past şi part. trec. quit 1. a părăsi, a lăsa; to ~ hold of smth. a da drumul Ia ceva, a slobozi ceva (din mână); to ~a house a se muta, a părăsi casa, a pleca din casă. 2. (amer.) primelor două locuri (indiferent de ordine). a părăsi, a abandona, a lăsa (munca, serviciul), (fam.) to ~ it /the scene a da ortul popii. quinic acid ['kwinik -cesid] s. (chim.) acid chinic. 3. (poetic) a plăti, a achita; (rar) a stinge, a şterge, a scuti de (o datorie); to ~love with quinidine ['kwinidim] s. (chim.) chinidină. hate a răsplăti dragostea cu / prin ură; death ~s all scores moartea încheie toate socotelile. quinin ['kwinin] s.v. q u i n i n e . B. intr. (înv.) 1. a se comporta; ~ you like men purtaţi-vă ca oamenii. 2. a se da bătut, quinina [ki'nima] s.v. q u i n i n c. a renunţa. III. s. părăsire a serviciului, demisie. quinine [kwi'nim.'--. amer. şi 'kwainain] s. (chim.) chinină. quitch (grass) [kwit/ gro:s] s. (bot.) pir (Triticum repens). quinine tree [~ tri:] s. (bot.) arborele-dc-chinină (Codonocarpus ş. a.). r quitclaim ['kwitkleim] (jur.) I. s. renunţare formală la un drept. II. vb. tr. a renunţa quinine water [~ iWo:t9 ] s. apă tonică (cu care se serveşte ginul). la, a abandona (un drept). quininism [kwi'ni.nizsm. amer. -'nai--] s. (med.) otrăvire eu chinină. quite [kwait] adv. 1. pe deplin, cu totul, întru totul. în întregime, complet(amentc), cu quininize [kwi'ni:naiz,amer. 'kwainainaiz] vb.tr. 1. a face să ia chinină. 2. a impregna desăvârşire; ~ so! exact; it is ~ the thing asta e; aşa se cuvine; not ~ the thing to do cu chinină. asta nu prea se cuvine; oh ~! o, da! desigur, perfect!; ~ another cu totul altul; ~ right quinism l'kainizsm] s. (med.) zgomot în urechi datorat excesului de chinină. foarte bine; to be ~ right a avea perfectă dreptate; I ~ see that văd (prea) bine că; I ~ quinize ['kwainaiz] vb. tr. v. quininize, understand îmi dau bine seama; in ~ another tone pe cu totul alt ton. 2. foarte; destul; quinol ['kwinol] s. (chim.) hidrochinonă.



 quits



îndestul; ~ a long time ago foarte de demult; it is ~ hot e destul de fierbinte; ~ some mult; ~ a few foarte mulţi. quits [kwits] adj. chit; to be ~ (with smb.) a fi chit (cu cineva); to be ~ with a i-o plăti, a se răfui; to cry ~ a cere să nu mai continue o ceartă, a accepta împăcarea, a se supune. quittance ['kwitansj s. 1. chitanţă; descărcare; achitare. 2. (înv.) despăgubire, compensaţie, plată, recompensă. quitter ['kwits1"] s. (amer., fam.) om lipsit de perseverenţă, (om) delăsător. quiver1 ['kwivor] I. vb. A. intr. 1. tremura, a se înfiora, a dârdâi; to ~ like an aspen leaf a tremura ca varga. 2. (te/m.) a vibra, a oscila; a trepida. B. tr. a agita, a face să tremure; to ~ its wings a da din aripi. II. s. 1. tremur, tremurat, tremurătură; frison; freamăt; palpitare; with a ~ in his voice cu un tremur în glas; ~ of the eyelids tremur al pleoapelor. 2. (telui.) vibraţie; oscilaţie; trepidaţie. III. adj. (dial.) iute, sprinten; activ. quiver2 s. tolbă; (fig.) an arrow left in one's ~ o posibilitate rămasă în rezervă. quivered ]-d] adj. (prevăzut) cu tolbă. quiverful [-ful].s. (indicând cantitatea) tolbă plină; (fam.) a ~ of children o droaie de copii. quivering ['kwivarirj] I. adj. tremurător; palpitant. II. s. 1. tremurare, frison; tresărire; palpitare. 2. vibrare; oscilare; trepidare. quiveringly ['kwivarinli] adv. tremurând. qui vive [ki: Vi:v] (fr.)s. on the — în gardă, cu ochii în patru, cu băgare de seamă. quixotic [kwik'sotik] adj. 1. donchişotesc. 2. exaltat, vizionar. quixotically [-aii] aaV. 1. ca Don Quichotte. 2. (în mod) imaginar / fantastic. quixotics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) v. q u i x o t i s m . quixotism ['kwiksstizom, -sout-] s. donchişotism. quixotry ['kwiksatrij s. v. q u i x o t i s in. quiz1 [kwiz] I. s. 1. zeflemea, luare în râs, batjocură; glumă; festă; mistificare. 2. zeflemist. 3. (înv.) om ciudat / sucit, (om) original. II. vb. A. tr. 1. a-şi bate joc de, a lua în râs, a zeflcmisi, a persifla. 2. a privi batjocoritor. 3. a privi cu coada ochiului. B. intr. a juca o festă / un renghi. quiz2 (amer.) I. s. 1. examen preliminar; repetiţie; întrebări de control; interogare, examen oral. 2. (radio, TV) „cine ştie câştigă", emisiune-concurs. II. vb. A. intr. a face repetiţie; a ţine examene de control. B. Ir. a examina oral. quiz bee [~ bi:] s. (amer.) „cine ştie câştigă", concurs ghicitoare, concurs constând din întrebări dificile. quiz master [~ 'ma:st3rj s. (radio, TV) examinator la o emisiune concurs. quiz-show [~/ou] s. (radio, televiziune) emisiune concurs de tipul „cine ştie câştigă". quizzical ['kwiziksl] adj. 1. ciudat, sucit; nostim. 2. batjocoritor, glumeţ. 3. (amer.) cu spirit critic. 4. (despre privire, expresie) nedumerit, întrebător. quizzification [ikwizifikeijan] s. batjocorire, persiflare. quizziness ['kwizinisj s. (rar) excentricitate, ciudăţenie. quizzing ['kwizinl I. adj. de zeflemea, de persiflare; batjocoritor. II. s. 1. batjocură, persiflare, zeflemea. 2. privire cu coada ochiului. quizzing glass [~ gla;s] s. 1. monoclu. 2. (înv.) lornion. quizzy ['kwizi] aay. v. q u i z z i c a l . quo [kwouj (?nv.) v. q u o t h.



756



quoad ['kwouaîd] (lat.) prep. în (ceea) ce priveşte, cât priveşte, în privinţa (cu gen.), privitor la, referitor la. quod [kwod] (sl.) I. s. beci, zdup, închisoare; in ~ la rece / bască / zdup. II. vb. tr. a băga la răcoare / la zdup. quod vide ['kvod Vaidi(:)J (lat.) quod vide, vezi, v. (prese. q. v.). quoin [koin, kwoin] I. s. 1. colţ, ungher (al unei clădiri, al unui zid etc.). 2. colţar. 3. (rar) cheie de boltă. 4. pană, ic. II. vb. tr. 1. a înţepeni / a fixa cu o pană. 2. to ~ up a înălţa cu ajutorul penelor. quoining ['koinirj, 'kwoin-l s. înţepenire / fixare cu ajutorul penelor. quoit [koit, amer. kwnit] s. (sport) 1. disc (de aruncat). 2. pl. aruncare a discului. quoll [kwDl] s. (zool.) pisică australiană (Dasyurus macrurus). quondam ['kwondann, -dam] (lat.) adj. fost, de altădată, de odinioară; my ~ friends prietenii mei de altădată. quonset hut ['kwonset lut] s. (amer. mil.) adăpost prefabricat din tablă de metal ondulată (folosit în timpul războiului 1941-1945). quop [kwop] vb. intr. (dial.) a zvâcni, a palpita. quorum ['kwo:rem] (lat.) s. cvorum; to form / to have a ~ a fi în număr suficient, a constitui un cvorum. quota ['kwouts] s. (ec.) 1. cotă parte; dividend; taxă de contingentare. 2. normă. quotable ['kwoutobl] adj. 1. demn de a fi citat, care merită să fie citat. 2. (corn.) care poate fi cotat (la bursă).. quotation [kwou'teifsn, kws't-] s. 1. citare. 2. citat; moto. 3. (la bursa) cotare, curs; the ~ of the day cursul zilei. 4. deviz estimativ. quotational [kwou'tei/anal] adj. care foloseşte citate. quotationally [kwou'tci/nali] adv. cu ajutorul citatelor, prin citate. quotation marks [kwou'tei/sn ma:ks] s. pl. ghilimele, semnele citării. quote [kwout] I. vb. tr. 1. a cita; a se referi la (cineva sau la ceva). 2. a trece (un pasaj, ■ cuvinte etc.) între ghilimele. 3. a stabili, a fixa, a face (preţul); a cota. II. s. (fam.) 1. citat. 2. pi. ghilimele. quote sheet [~ /i:t] s. (corn.) lista cursurilor (la bursă). quoteworthy [~iwo(:)oi] adj. 1. demn de a fi citat. 2. (com.) care poate fi cotat (la bursă). , quoth [kwouO] vb. tr. defectiv; (mv.) ~ he spuse, zise, grăi; no, ~ I nu, zisei eu; very well, ~ Henry foarte bine, grăi Henric. quotha ['kwouOs] interj. (înv. peior.) într-adevăr! n-am ce zice, nimic de zis! quotidian [kwo'tidian, kwou't-] I. adj. 1. cotidian, de fiecare zi, zilnic. 2. banal. II. s. (med.) febră zilnică. quotient ['kwou/ontl s. (mat.) cât, coeficient. quotient meter [~ 'mi:tor] s. logometru. quotient trace [~ treis] (/nat.) urină, cât. quotity ['kwoutiti] s. cotitate. r quotum l'kwoutom] s. cotă, parte. Quran [ku'ra:n,-'ra:n] s. v. Koran. qwerty ['kwa:tij adj. (despre maşina de scris) care arc tastatura obişnuită pentru limba engleză (cu literele q, w, e, r, t, y în rândul de sus).



 R, r [o:J. pl. Rs, R's, r's [u:z] I. s. R. r, a 18-a literă a alfabetului englez; the three R's citirea, scrierea şi aritmetica (Reading, (w)Riting, (a)Rithmetic), învăţământul primar. II. adj. (despre un film) care poate fi vizionat numai de o anumită categoric de spectatori (prese, de la r e s t r i c t e d ) . rabat ['rnebi] s. guler de in răsfrânt. rabbet ['răzbit] I. s. 1. (telui.) şanţ, canelură, canal, jgheab, falţ, lambă, scobitură, îmbucătură. 2. (telui.) rindea de federuit / pentru lambă şi uluc. 3. (constr.) cerecvea de fereastră, falţ. II. vb. tr. (telin.) a fălţui; a federui (o scândură etc.); a îmbina cu lambă şi uluc; a îmbuca (două planşe) CU falţ. rabetting l'raebitirj] s. (constr.) îmbinare cu falţ (a două bârne etc.). rabbet joint ['raebit d3oint] s. (te/in.) îmbucare cu falţ (a două planşe, scânduri etc.). rabbi ['raebai],/?/. rabbis sau rabbies fraebaiz] s. (ebraic) rabin. rabbinate ['rasbinit. -cit] s. rabinat, demnitate de rabin. rabbinic(al) [rae'binik(pl)] adj. rabinic. rabbinism ['raebinizom] s. rabinism; învăţătură de rabin. rabbit ['raebit] I. s. 1. (zool.) icpurc-dc-casă, iepurc-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus). 2. (fig.) om fricos / slab. 3. (şl.) jucător prost / slab. 4. (şl.) găgăuţă, nătăflcţ, nerod. 5. (amer. si.) salată verde, verdeţuri. 6. (amer. si.) bot de avion. II. vb. intr. 1. (şi to go ~ing) a vâna iepuri. 2. (amer. si.) a o lua la picior, a-şi lua picioarele la spinare; a scăpa prin fugă. rabbit breeding [~ -bri:dirj] s. crescătorie de iepuri-de-casă. rabbit-eared [~iad] adj. eu urechi lungi. ■ rabbit ears [~ iaz] s. pi, (fam.) antenă TV de cameră. rabbiter [*nebit9r] s. vânător de iepuri. rabbit-faced [—fcistj adj. (fam.) cu profil de iepure. rabbit farmer [~ fu:ni3r] s. crescător de iepuri-dc-casă. rabbit fever [~ rfi;V9r] s. (med.) tularemie. rabbit foot [~ fut] s. (amer. si.) evadat, fugar dintr-o închisoare. rabbit-hearted [~.ha:tid] adj. fricos, slab, temător. rabbit hole [~ noul] s. vizuină de iepure. rabbit hutch [~ nttf/] s. cuşcă pentru iepuri-dc-casă, rabbiting ['raebitin] s. vânătoare de iepuri. rabbit-mouthed f'rasbitmauBt] adj. v. h a r e -1 i p p c d. rabbit-punch [~p\nt/] ş. (fam.) lovitură de pumn la ceafa. rabbitry ['raebitri] s. 1. crescătorie de iepuri-dc-casă. 2. iepuri-dc-casă. 3. (sport fam.) joc de începător. rabbit skin [~ skin] s. blană de iepurc-de-casă. rabbit-warren [-.worm] ş. crescătorie de iepuri de casă. rabbity ['raebiti] adj. 1. (despre gust etc.) de icpurc-dc-casă. 2. (fam., despre tineri) slăbuţ, plăpând. 3. (fam., despre tineri) timid. 4. (sport, despre joc, stil) de începător. rabble1 ['rsebl] s. 1. mulţime, gloată, norod. 2. the ~ prostimea. rabble21. s. 1. (metal.) agitator mecanic (în cuptor), pudlarc. 2. (chim.) agitator. II. vb. tr. (telui,) a răscoli cu agitatorul. rabblement ['neblmant] s. (rar) dezordine; tumult. rabbler ['rseblaf] ş. (telui.) v. r a b b l e 2 (I). rabble rouser [~ .rauZ3r] s. (amer.) demagog. Rabelaisian [rragbs'Icizisn] adj. rabelaisian. rabic ['nebik] adj. (vet.) rabie, al turbării. rabid l'raebid] adj. 1. furios, turbat, înfuriat, nebun; ~ disease maladie virulentă; to be a ~ enemy of smb. a fi duşmanul cruntai cuiva. 2. (despre animale) turbat;*' virus virus rabic, virus al turbării. 3. excesiv. rabidity [ra'biditi, -sti] ş. turbare, furie, nebunie. rabidly ['rtebidlif adv. cu furie / cu violenţă, turbat. rabidness ['raebidnisj s. 1. violenţă, furie (a pasiunilor etc.). 2. (vet.) turbare. rabies ['reibi:z, -biă:z] s. (vet.) turbare, hidrofobie; mute / dumb ~ turbare mută. raccoon [rs'ku:n] s.v. r a c o o n.



race1 [rcis] I. ş. 1. concurs; cursă; curse (de cai, biciclete, auto/nobile, bărci etc.); alergări; the ~s cursele de cai sau concursurile de canotaj (care se (in pe traseuri jixe şi la date dinainte stabilite); horse ~s curse / alergări de cai; dog ~s curse / alergări de câini; hurdle ~ cursă de obstacole pentru cai (v. şi s t e e p l c c h a s c) sau pentru persoane (la atletism; cursa de 110 m. garduri, de 400 m garduri etc.); athletic ~s curse de atletism; long-distance ~s curse de fond (5 000 ni, 10 000 m, maraton); medium-distance ~s curse de semifond (400 m, 800 m, I 500 m); relay ~ ştafetă; a three-mile ~ o cursă de trei mile; bicycle ~ cursă de biciclete; motor-car ~ cursă de automobile; boat ~ cursă / concurs de canotaj / de bărci (cu rame, vâsle); to run a / in a ~ a lua parte la o cursă / la o alergare, a alerga într-o cursă; to ride in a ~ a călări într-o cursă. 2. carieră (a unei persoane); curs / calea vieţii; his ~ is nearly run cursul vieţii lui se apropie de sfârşit; his ~ is run a ajuns la sfârşitul vieţii sau al carierei. 3. (fig.) întrecere, cursă, goană, luptă; ~ for supremacy luptă pentru supremaţie; ~ for power luptă pentru putere; armaments / arms ~ cursa / goana înarmărilor. 4. curent de apă puternic (în mare, în râuri etc.); zbucium / clocot al apelor (produsprin ciocnirea a două curente opuse); tide ~ curent de apă produs de maree/de flux şi reflux. 5. canal, rigolă; scoc (al morii); partea canalului între două stăvilarc; mill ~ scoc al morii, canal care duce apa la moară; head ~ canal strâmt care zvârle apa deasupra unei roţi; tail ~ canal prin care se scurge apa folosită la punerea în mişcare a unei mori. 6. (astron.) orbită (a soarelui). 7. (tehn.) culisă (de lagăr, palier etc.); inel de rulare. 8. (bidr.) canal, bief. II. vb. A. intr. 1. a concura, a alerga, a fugi (într-o cursă, într-un concurs); (with) a se întrece la viteză (cu). 2. a fugi în mare viteză / în goana marc; a merge / a se mişca în marc grabă; a galopa; to ~ down the street a fugi pe stradă cu toată viteza; to ~ along a fugi în goana mare; the river ~s down the valley râul curge la vale; his pen ~d over the paper tocul lui fugea pe hârtie, scria foarte repede. 3. a avea / a ţine cai de curse (şi a-i pune să alerge la curse), 4. a lua parte la curse, a se duce la curse. 5. (despre motoare, maşini) a se ambala, a se învârti prea tare; a se ambala în gol. 6. (despre, puls) a bate prea repede. B. tr. 1. a zori (calul). 2. a mâna / a conduce (maşina) cu viteză. 3. a se întrece la fugă cu; I'll ~ you! hai să ne întrecem!; to ~smb. a mile a se întrece cu cineva pe o milă. 4. a ambala (motorul) în gol. 5. to ~ away a fortune a pierde o avere la cursele de cai. -<> (fa/n.) to ~ a bill through the House a face să se voteze în mare grabă un proiect de lege în parlament (Camera Comunelor). race2 s. 1. rasa; neam; gintă; the human ~ rasa umană; omenirea; the Mongolian ~ rasa mongolă; the Negro ~ rasa neagra; the softer ~ sexul slab. 2. rasă, specie, soi (de animale, plante); dog ~ rasă de câini; horse ~ rasă de cai; to produce a new ~ of potatoes a produce o nouă specie de cartofi; (despre câini, cai etc.) true to ~dc rasă bună/ pură. 3. neam, seminţie, spiţă, viţă; descendenţa, origine, familie; of noble ~ de sânge nobil; a man of ancient ~ un om de viţă veche, un om de familie cu tradiţie; a long ~ of seafaring men o veche familie de marinari. 4. clasă, grupă, tagmă, categorie (de persoane cu îndeletniciri comune). 5. buchet, aromă (a vinului etc.); stil deosebit; natură deosebită. race3 s. rădăcină (mai ales de ghitubir). raceabout ['reisebaut] s. iaht de curse. race boat [~ bout] s. barcă de curse / canotaj. race car [~ ka:rJ s. automobil de curse. race-card [~ka:d] ş. program al curselor de cai. race-course [~k^:s] s. pistă de curse; hipodrom, turf. race goer [~ igoua1"] s. turfist, obişnuit al curselor de cai. race hatred [~ iheitridj ş. ură de rasă. racehorse [~ho:s] s. cal de curse. racemate ['rassimit, -imeit] s. (chim.) racemat. raceme [rs'sknl, rei-] s. (bot.) racem, ciorchine, un anumit fel de inflorescenţă. race-meeting ['reisimi:tinj s. zi de curse; concurs hipic; reuniune la curse. racemose ['raescmous] adj. (bot.) 1. din sau cu raceme. 2. în formă de racem. racer1 ['rcisa1"] s. 1. alergător; alergător în curse de automobile. 2. cal de curse. 3. iaht de curse. 4. automobil de curse. 5. motocicletă sau bicicletă de curse. 6. avion de curse. racer2 s. (tehn.) 1. culisă (a palierului, lagărului etc.); inel (de rulment). 2. platformă turnantă.



 racer3



758



racketeer ['rakitis'] s. 1. (amer.) membru al unei întreprinderi de gangsteri; gangster. racer3 s. (zool.) specie de şarpe negru (Coluber constrictor). 2. scandalagiu; petrecăreţ. , race suicide ['reis >sju:isaid] s. degenerare, degenerescentă. racketeering ['rakitiorirj] s. (amer.) participare la o întreprindere de gangsteri. racetrack ['reistrak] s. v. r a c e - c o u r s e . racketing ['rskitin] I. adj. v. r a c k e t y. II. s. 1. zgomot, zarvă, gălăgie. 2. petrecere, raceway ['reiswei] s. 1. (amer.) v. m i l l r a c e. 2. (amer.) pistă de curse. 3. (electr.) chiolhan. canal de cabluri. 4. (lehn.) cale de rulare (la rulmenţi). rackctry ['raekitri] s. tumult; gălăgie; scandal. rachidian [ra'kidisn] adj. rahidian. rackety f'raekiti] aay. 1. gălăgios, zgomotos. 2. de petrecere; to lead a ~ life a duce o rachis ['reikis],pl. rachises ['reikisiz] sa» rachides ['rfektdkz] s. 1- (anat.) şira spinării. viaţă de petreceri. 2. (bol.) ax central al spicului. rack feed ['ra;k fi:d] s. (tehn.) angrenaj cu cremalieră. rachitic [ra'kitik] adj. (med.) rahitic. rack gear ['reek gior] s. (tehn.) angrenaj / transmisie cu pinion şi cremalieră. rachitis [ro'kaitis] s. (med.) rahitism. racking1 ['rakirj] adj. 1. (despre dureri) atroce, sfâşietor. 2. (despre chirii) exorbitant, racial ['rei/ol] I. adj. rasial. II. s. membru sau reprezentant al unei rase. excesiv. racialism ['rei/olizcmi] s. rasism. racialist ['rei/olist] s. rasist. racking2 s. (ist.) supliciu pe roată. racially ['reijbli] adv. din punct de vedere rasial. racking3 s. pritocire (a vinului, cidrului etc.). racking4 aay. (despre trap) defectuos. raciness ['rcisinis] s. 1. (caracterde) rasă. 2. naturaleţe; prospeţime; vioiciune. 3. picante­ racklc ['rakl] adj. (scol.) 1. încăpăţânat. 2. nechibzuit; impetuos, repezit. rie. 4. buchet (al vinului). rack-rail ['raskreilj s. şină de cale ferată cu cremalieră. racing Creisirj] I. adj. 1. care merge repede, care aleargă. 2. (despre motoare) ambalat. rack-railway [~.reilwei] s. cale ferată cu cremalieră. 3. (despre puls) precipitat, foarte frecvent. II. s. 1. cursă, alergare. 2. (auto) ambalare rack-rent [~rcnt] I. s. arendă sau chirie exorbitantă. II. vb. tr. a lua o arendă sau o (a unui motor); accelerare; demarare. chirie exorbitantă de la. racing boat [~ bout] s.v. r a c e b o a t . rack-renter [~irentor] s. 1. proprietar care percepe o chirie excesivă. 2. chiriaş care racing bug [~ bAg] s. (fam.) fanatic al curselor de cai. plăteşte o chirie excesivă. racing car [~ ka:r] s. (auto) automobil de curse. rack wag(g)on [~ iwaegon] s. car cu loitre. racing path [~ pa;0] s. pistă dc curse. rack-wheel [~wi:l] s. roată dinţată. racing people [~ ,pi:pl] s. turfişti, lume care frecventează cursele de cai. rack work [~ wo:k] s. (tehn.) mecanism cu cremalieră. racing stable [~ isteibl] s. grajd de cai de curse. racon ['reikonjs. (rar) radiofar (prese, de la radio beacon). racing track [~ trzek] s. v. r a c i n g p a t h . raconteur [ra:kon'ti>:r] s. (fr.) povestitor. racily ['reisili] adv. 1. picant. 2. cu vervă. raconteuse [raekon'tsiz] s. (fr.) povestitoare. racism ['reisizam] s. rasism. racoon [rs'kuin] s. (zool.) ursuleţ-spălător (Procyon lotor). racist ['reisistj s. rasist. racoon dog [~ dsg] s. (zool.) enot (Nyclereules procyonoides). rack1 [ra2k] I. s. 1. iesle (îii grajduri, staule); grătar pentru fân (în grajduri, staule). racquet ['raskit] j . v . r a c k e t 1 . 2. rastel (pentru arme, biciclete, schiuri etc.); stelaj, raft, poliţă, gratii, grătar; leasă (pentru racy [Yeisi] aay. I. cu urme ale originii, păstrător al caracterului de baştină; ~ of the uscat fructe); stelaj, raft (pentru scule, ţevi etc.); raft, poliţă, plasă pentru bagaje (in vagoanele de cale ferată); suport; stativ; cadru; arm ~ rastel pentru arme; bicycle ~ rastel soil a) cu specificul locului; b) care îşi trădează originea, care îşi arată provenienţa. 2. cu pentru biciclete; (av.) bomb ~port-bombe, aruncător de bombe; (chim.) test-tube ~ suport gust particular; cu miros caracteristic; (despre vin) aromat, cu buchet; a ~anecdote a) o pentru eprubete (in laboratoare); hat-and-coat ~ vestiar (pentru haine, pălării), cuier; anecdotă savuroasă; b) (amer.) o anecdotă picantă. 3. (despre persoane) în vervă, plin (ferov.) luggage ~ plasă (defter sau sfoara) pentru bagaje (în vagoane); fruit-drying de vervă. 4. (despre animale) de rasă. 5. (amer.) lasciv; scabros. ~ grătar / gratii / leasă pentru uscat fructe; plate ~ grătar / poliţă pentru uscat farfurii; rad1 [ra:d] s. (fam., pol.) radical; the ~s radicalii. bottle ~ stelaj / raft pentru sticle; tool ~ stelaj / rastel / raft pentru scule; paper ~ clasor rad2 aay. (scot.) speriat, înspăimântat; alarmat. pentru hârtii. 3. (teltn.) cremalieră, tren cu şină dinţată; ~and pinion cremalieră şi pinion. rad3 s. (y7z.) rad. II. vb. tr. 1. a pune (vitele etc.) la iesle; a pune (fân) în iesle; to ~ hay a pune fân în radar ['reida:r[ s. 1. radiolocator, radar. 2. radiolocaţie, radiodetecţie. 3. staţie de iesle. 2. a pune (fructe, far firii, pahare, sticle etc.) la uscat pe gratii / grătare sau poliţe. radiolocaţic. \ radar bearing ['reidu; ibesrirj] s. (tel.) radiogoniometrie. 3. (lehn.) a deplasa cu ajutorul unei cremaliere. radar blip [~ blip] s. (tel.) impuls ascuţit. rack2 I. s. 1. (ist.) roată, scaun de tortură; to put on / to the ~ a pune / a tortura / a schingiui pe roata de tortură. 2. (fig.) tortură, chinuri, caznă, supliciu; to be on the ~ raddle1 frasdl] I. s. ocru-roşu. II. vb. tr. 1. a vopsi sau a însemna cu ocru. 2. a farda a se chinui, a se tortura, a se frământa, a sta pe cărbuni aprinşi. II. vb. tr. 1. (ist.) a tortura grosolan, a vopsi (obrazul). / a schingiui pe roata de tortură. 2. a tortura, a chinui, a frământa, a supune la caznă, raddle2 (dial.)'!, s. nuia. II. vb. tr. 1. a împleti din nuiele. 2. a bate, a lovi. a face să sufere (ae boala, de durere etc.); ~ed by a cough chinuit dc tuse; ~ed by remorse raddled ['raxlld] adj. (sl.) beat. torturat / chinuit de remuşcări; to ~ one's brains a-şi sparge capul, a face eforturi de radial ['reidisl] adj. 1. radial, radiant; în (formă dc) stea. 2. (anat., despre muşchi, nervi memorie (pentru a-si reaminti ceva etc.); to ~ a machine (to pieces) a chinui / a distruge sau vene) radial. / a strica o maşină. 3. a stoarce, a scoate cu de-a sila (bani, chirie, arendă etc.); a impune radialized ['reidislaizd] adj. radial, dispus în stea. (o chirie sau o arendă excesivă). 4. a epuiza, a seca (solul etc.). 5. a întinde (piei). radially ['reidioli] aaV. radial. 3 rack vb. tr. (si to ~off) a pritoci, a trage (vinul, cidrttl etc., pentru a-l separa de drojdie). radian E'rcidion] s. (/nat.) radian. radiance ['rcidians] s. 1. strălucire, sclipire, lucire, luciu; ~ of glory aureolă a gloriei. rack 4 1. s. 1. nor trecător; cumulus; zdreanţă de nor. 2. făgaş, drum (al norului). II. vb. 2. (y7z.) radiaţie. intr. (despre nori) a se deplasa rapid, a goni. 5 rack s. distrugere, nimicire; to go to ~and ruin a se prăpădi, a se ruina, a se distruge. radiancy ['reidiansij s. (poetic) v. r a d i a n c e (1). radiant l'reidiant] I. aay. 1. radiant, care radiază. 2. Strălucitor, radios. II. s. 1. (fiz.) rack6 s. arac (băutură spirtoasă din orez fermentat). 7 rack 1. s. trap defectuos al calului. II. vb. intr. (despre cai) a merge defectuos la trap. sursă de căldură sau dc lumină; punct radiant. 2. (asiron.) radiant, izvor al ploii de meteori. 8 rack vb. îr. (mar.) a sugruma, a frâna (aoun parâme). radiantly [-li] adv. cu un aer radios. radiate ['reidieit] I. vb. A. tr. 1. a (i)radia, a emite, a emana (căldură, lumină). 2. (y7g.) rackabones ['raskobounzl s. (amer. fam.) om foarte slab, schelet, ţâr, „pielea şi oasele". r a radia; to ~ health a fi sănătos tun, a deborda de sănătate. 3. a emite, a radiodifuza. rack bar ['rak ba: ] s.ftelm.) cremalieră. B. intr. 1. a răspândi raze. 2. (despre străzi, linii etc.) a pleca din acelaşi centru; six avenues rack brace [~ breis] s. (lehn.) boraci. rack car [~ ku:r] s. 1. (ist.) vagon dc tren (cu locuri descoperite). 2. (amer. ferov.) ~ from the square şase alei pleacă din piaţă. 3. a radia (de fericire, de bucurie). II. aay, radial, în raze. vagon pentru transportul automobilelor. radiated ['reidi,eitid] adj. v. r a d i a t e (II). racked [raskt] aay. (sl.) 1. de nădejde; sigur; temeinic. 2. sigur de sine. radiating ['reidi-eitirj] I. adj. care emană raze. II. s. radiaţie. racker ['raska'] s. 1. (ist.) călău. 2. cal cu trap (conformaţie) defectuos. 1 radiating capacity [~ kVpaesiti] s. (/iz.) putere de radiaţie (a unei surse de căldură racket ['raskit] s. 1. rachetă (pentru jocul de tenis). 2. pl. varietate de tenis. 3. rachetă etc.). (pentru mers pe zăpadă). radiation [.reidi'ci/sn] s. 1. ©radiaţie. 2. (y"ig.) strălucire. racket2 I. s. 1. zgomot, larmă, gălăgie; zarvă, tărăboi, tămbălău, scandal; to kick up / to make a ~ a face gălăgie / larmă / tărăboi; a face scandal; what a ~ they made! ce radiative ['reidiieitiv] adj. 1. radiant. 2. radiat. scandal / gălăgie au făcut!; to stand the ~ a) a ft răspunzător; a suferi consecinţele; radiator [rreidiieitof] s. 1. calorifer; radiator (pentru încălzit); corp de încălzire. 2. (fiz.) b) a plăti / a suporta cheltuielile; c) a înfrunta furtuna / critica; to kick up an infernal corp radiant. ~ a face o gălăgie infernală / un tărăboi nemaipomenit. 2. distracţie, petrecere, veselie, radiatory ['reidiatsri] aay. 1. radiant. 2. radiat. chef; viaţă de petreceri; to live in a constant ~ of enjoyment a trăi într-o continuă distracţie radical f'raxlikol] I. adj. 1. radical, fundamental, esenţial; ~change schimbare radicală. / petrecere; to go on the ~ a) a se deda la petreceri / la distracţie sau la risipă; b) a face 2. (bot.) care creşte direct din rădăcină, fără tulpină. 3. (mat.) radical (care se re/era la chef, a duce o viaţă de petreceri. 3. afacere de gangsteri; lovitură; afacere veroasă / necurată rădăcina pătrată, cubică etc. a unui număr); the ~sign semnul radical. 4. (lingv.) radical. / necinstită; the rum ~ vinderea frauduloasă a băuturilor alcoolice în S.U.A. (în timpul 5. (pol.) radical, cu vederi radicale. II. s. 1. (/nat.) radical, rădăcină (a unui număr). prohibiţiei); do you want to be in on this ~? vrei să iei parte la afacere? vrei să faci 2. (chim.) radical. 3. (lingv.) rădăcină (a unui cuvânt). 4. (pol.) radical; extremist. parte din bandă? 4. (amer.) înşelătorie, escrocherie, pungăşie; specialitate (a unui gangster, radicalism ['raidiks.lizam] s. (pol.) radicalism. a unui escroc). II. vb. intr. 1. a duce o viaţă de distracţie / de petreceri / o viaţă desfrânată; radicality [rrasdi'kfeliti] s.l.v. r a d i c a 1 i s m. 2. esenţial(ul). 3. (pol.) the ~radicalii, a face chef sau chefuri. 2. to ~ about a face scandal I gălăgie / tărăboi. grupările politice radicale.



 ragabash



759



radicalize ['raxiikolaiz] vb. A. tr. a radicaliza. B. intr. a se radicaliza. radically f'radikslij adv. 1. radical, fundamental. 2. la început, iniţial. radical reaction ['nediksl ri'aekjan] s. (chim.) reacţie radicală. radicated ['raxlikcitid] adj. (fig.) înrădăcinat. radices ['reidisi:z, 'rad-] pl. de la r a d i x. radicidation freidisai'dei'/an] s. sterilizare prin iradiere (a produselor alimentare). radicle fradikl] s. 1. (anat.) ramificare iniţială a unui nerv sau a unei vene. 2. (bot.) radiculă. 3. (chim.) radical. radicular [ra'dikjub1"] adj. (bot.) radicular, de rădăcină. radii f'reidiai] s. pl. de la r a d i u s. radio ['rcidiou] I. s. 1. radio, telegrafie fără fir. 2. aparat de recepţie. II. vb. tr. 1. a transmite prin radio; a radiotelegrafia. 2. a trata (pe cineva) cu radium. radioactivate ['reidiou'aîktiveit] vb. tr. a (radio)activa. radioactive freidiou'asktiv] adj. radioactiv. radioactive fall-out [~ To:Laut] s. ploaie de cenuşă radioactivă. radioactivity frcidiouask'tiviti] s. radioactivitate. radio announcer ['rcidiou 3'nauns3r3 s. spicher, crainic la posturile de radio. radio-astronomy [~?s'tron3mi] ş. (astron.) rad io astronom ic. radio autocontrol [~ oitekan'troul] s. (tel.) radio autoeomandă. radio-bearing [~-be9rirj] s. 1. (tel.) radiolocaţic, rad io navigat ie. 2. (av.) element radiogoniometric. radio-bearing beam [~ bi:m] s. (av.) linie de relevmcnt. radio-bearing station [~ 'stei/^n] s. (tel.) radiogoniometru. radio booth ['reidiou 'bu:â] s. (mar.) cabină de radiotelegrafist. radio broadcasting [~ ibn>:dka:stin] s. (tel.) radiodifuziune. radio cable [~ 'keibl] s. (tel.) cablu de înaltă frecvenţă. radio caii [~ ko:l] s. (tel.) semnal radiofonic. radio car [~ ka:r] s. automobil cu post de radio emisie şi recepţie (folosit defx>li(ie etc.). radio-carpal [~'ka:palj adj. (anat.) radio-carpian. radio channel [~ t/aensl] s. (tel.) canal radio. radio-chemistry [~'kemistril s. (chim.) radiochimie. râdio-circuit [~iS3:kit] s. (tel.) linie de radiocomunicaţii. radio communication [~ ikomju:ni'kci/n] s. (tel.) radiocomunicaţie, legătură radioelectrică. radio-compass [~'k/\mp3s] s. (mar., av.) radio compas; instalaţie de radiogoniometric de bord. radioconductor [~k3n'dAkbr] s. (fiz.) radioconductor. radio-controlled [-ksn'trould] adj. dirijat prin radio. radio drama [~ dramis] s. piesă radiofonică, teatru la microfon. radioecological [~l] adj. radioccologic. radioecology [~i(:)'kobd3i] s. radioccologic. radio element [~ climant] s. (chim.) radioelement, element radioactiv. radiogoniometer [~igouni'omit3r] s. (tel.) radiogoniometru. radiogram [~gram] s. 1. radiogramă. 2. radiografie. 3. (fa/u.) radio cu picup. radiograph [~gra:f, amer.-gra(:)f] I.s. v. r a d i o gr ani (2). II. vb. tr. a radiografia. radio ham ['reidiou haem] s. (si.) radioamator. radioimmunological ['reidiou'imju(:)n3'bd3ikpl| adj. (med.) rad io imuno log ic. radioimmunology [~'imju(:)'nobd3i] s. (med.) radioimunologic. radioisotope [~'aisoutoup[ s. (fiz.) izotop radioactiv. radioisotopic [~'aisou'tDpik[ adj. (fiz.) radioizotopic. radiolabeled [~'leibld[ adj. (j7zj marcat cu substanţă radioactivă. radiolaria [ireidiou'leorb] s. pl. (zool.) radiolari. radiolocation ['reidioulou'kei/sn] s. (tel.) radiolocaţic, radiodetecţic. radiolocator l'reidioulou'kcuV] s. (tel.) radiolocator. radiologic^ 1) ['rcidiou'bd3ik(3l)] adj. radiologie. radiology [.reidi'obd3i] s. radiologie, roentgenologic. radiolysis [.reidi'obsis] s. (chim.) radioliză. radioman ['reidioumasn], pl. radiomen ['reidioumen] s. radiofonist, radiooperator, radiotelegrafist. radio marker ['reidiou -ma:k3r] s. (tel., av., mar.) radiofar; radiobaliză. radiometer [.reidi'omit3r, -m3-] s. (tel.) radiometru, roentgcnmetru. radiomicrometer frcidioumai'kramita1"] s. (tehn.) defeetometru. radionics [rreidi'oniks] s. pl. (folosit ca sg.) electronică. radiopharmaceutical ['rcidiouifuima'sju.tikal] s. (med.) (preparat) radiofarmaceutic. radiophone ['reidioufoun] s. radiotelefon; fotofon. radiophonic [reidiou'fonik] adj. (tel.) 1. radiofonic. 2. radiotclcgrafic. radio-phono ['reidiou'fsunou] s. (amer.) aparat de radio cu picup. radiophony ['reidi'ofoni] s. (tel.) 1. radiofonic. 2- radiotelegrafie. radio pocket ['rcidiou ipokit] s. (tel.) zonă de umbra / tăcere. radioprotection ['reidioupra'tek/an] s. (fiz.) protecţie împotriva radiaţiilor. radioprotector |'reidioupra'tekt3r] s. (fiz.) agent de protecţie împotriva radiaţiilor. radio range [~ reind3] s. (av., mar.) radiobaliză. radio receiver [~ ri'si:v3r] s. (tel.) radioreceptor, aparat de radiorecepţie. radioscopic(al) [ircidiou'skopik(9l)] adj. (med.) radioscopic, roentgenoscopic. radioscopy [ireidi'oskapi] s. (med.) radioscopie, examen radioscopic. radiosensibility ['reidiouisensi'bilily] s. v. r a d i o s e n s i t i v i t y . radiosensitive ['reidiou'sensitiv] adj. (fiz., med.) radioscnsibil. radiosensitivity ['reidiou-sensi'tiviti] s. (fiz., med.) radiosensibilitatc. radio show ['reidiou /ou] s. teatru la microfon. radiosonde ['reidiousond] s. (meteor.) radiosondă.



radiosource ['reidiouso:s] s. (fiz.) radiosursă. radio star ['reidiou sta:r] s. (astron.) radiostea, radiosursă. radiosterilize breidiou'stcrilaiz] vb. tr. (jiz.) a steriliza cu ajutorul radiaţiilor. radiotechnology ['reidioutek'nobd3i] s. radiotehnică. radiotelegram ['reidiou'teligram] s. (tel.) radi otc leg ramă. radiotelegraph f~'tcligra:f] $. aparat radiotclcgrafic. radiotelephone [~'tclifoun] (tel.) I. s. radiotelefon. II. vb. tr. a radiotelefona. radiotelephony l'reidiouti'lefoni] s. radiotelefonie. radioteria [ireidiou'tbrb] s. (amer. fam.) magazin eu aparate de radio. radiotherapeutics [ireidioui9er:»'pju:tiks] s. pl. (folosit adesea ca sg.) radioterapie, tratament eu radiu sau cu raze Roentgen. radiotherapy ['reidiou'Ocrapi] s. v. r a d i o t h e r a p e u t i c s . radio transmission [.rcidiou tranz'mi/an, -trams-] s. (ţel.) emisiune radiofonică. radiotrician [ircidiou'tribn] s. radiotehnician, radioeleetrician. radio vision ['reidiou'vi3n] s. (tel.) televiziune. radio wave [~ weiv] s. (tel.) undă radioeleetrică / de radio. radish ['rredi/J s. 1. (bot.) ridiche (Rhaplmuus sativus). 2. (sport, si.) minge de baseball. radish bed [~ bed] s. (hor/.) strat cu ridichi. radish dish [~ di/] s. farfurie pentru ridichi (informă de barcă). radium ['reidbm] s. (chim.) radiu. radiumize [-aiz] vb. tr. (med.) a trata (cancerul etc.) cu radiu. radius ['rcidbs], pl. radii ['reidiai] s. 1. rază de cerc; within a ~ of ten miles from Oxford pe o rază de zece mile în jurul Oxfordului; within the ~ of knowledge în limitele cunoaşterii. 2. spiţă (a roţii). 3. (anat.) radius. 4. (tehn.) excentricitate. 5. limb. cadran gradat (al unui instrument de măsurat unghiuri). radius arm [~ o:ra] s. (tehn.) bară de împingere. radius vector [~ ivckb r | s. (mat.) rază vectoare. radix ['reidiks[,pl. radices ['rcidisi:z]sauradixes ['reidiksi:z]s. 1. izvor, sursă (a unui râu etc.). 2. (mat.) bază (a unui sistem de numeraţie, de logaritmi etc.). radome ['rcidoum] s. (amer. mii.) instalaţie radar în formă de cupolă (cu care sunt prevăzute avioanele speciale detectoare; contractare a cuvintelor r a d a r şi d o m e). radon freidon] s. (chim.) radon. rafale [ra'faelj s. 1. (mii.) foc în rafale, 2. rafală. raff [rafj I.s. v. r if f - r a f f (2,3). H, vb. iutr. a duce o viaţă desfrânata / dezmăţată. raffia ['rsefis] s. (bot.) rafie (Raphia ruffia). raffia mat [~ mast] s. carpetă de rafie. raffinose ['rafinous] s. (chim.) rafmoză. raffish ['rafi/j adj. 1. desfrânat, dezmăţat, destrăbălat. 2. josnic, ordinar. 3. fanfaron; care face pe grozavul. 4. scandalagiu, gălăgios. raffîshly ['rafijli] adv. (în mod) dezmăţat etc. (v. r a f f i s h ) . raffle1 ['rail] I. s. loterie, tombolă (pentru opere de binefacere). II. vb. A. intr. a juca / a participa la loterie. B. tr. a pune (obiecte) la tombolă. raffle2 s. 1. rebut. 2. (fig.) drojdie, lepădătură. Raffles ['raeflz] s. tip de. hoţ dublat de un om de lume. raffling ['raflirj] s. punere la tombolă. raft1 [ru:ft, amer. raft] I. s. 1. plută; ponton; pod umblător, bac. 2. masă plutitoare (de gheaţă etc.). 3. (arhit., constr.) radier. II. vb. A. tr. 1. a transporta (mărfuri) cu plutele. 2. a face o plută din (lemne, trunchiuri etc.). 3. a traversa (un râu etc.) cu pluta. B. intr. to ~ across a traversa cu pluta; to ~ down a coborî cu pluta (în josul unui rău). raft2 s. (amer.) 1. (fam.) belşug, abundenţă, prisosinţă; cantitate enormă, mulţime; grămadă, morman (de lucruri). 2. mulţime, gloată. 3. (sl.) poligamie. rafter ['ru:ft3r, amer. 'ra(:)ft3r] I. s. 1. plutaş. 2. podar. 3. (constr.) căprior; grindă; from cellar to ~ din pod până în pivniţă. în toată casa, de sus până jos. 4. (arhit.) arbaletrier. II. vb. tr. (constr.) a pune căpriori la (un acoperiş). raftered ['ra:ft3d, amer. 'rafta:d] adj. cu căpriori. raftering ['raihbrirj, amer. 'raftOTirj] s. (constr.) căprioreală. rafting [Vaiftirj] s. plutărit. raftsman [rru:ftsni3n, amer. 'raftsman], pl. raftsmen s. v. r a f t e r (1,1). rag1 [rag] I. s. 1. cârpă, zdreanţă, petec, bulcandră; fâşie, bucată, bucăţică; petec (de stofa, de haină, de îmbrăcăminte etc.); (text.) zdreanţă, deşcu, ruptură; to clean smth. with a ~ a şterge / a curăţa ceva cu o cârpă; to tear smth. to ~s a rupe / a stasia ceva în fâşii / bucăţi; her dress is worn to ~s rochia ei s-a făcut zdrenţe / bucăţi: (jam.) to feel like a ~ a se simţi (moale) ca o cârpă; not a ~ to one's back nimic de pus pe spate, nici o haină, nici o zdreanţă; (mar.) to spread every ~ of sail a ridica toate pânzele. 2-pl. zdrenţe, boarfe, bulendrc; haine rupte /jerpelite / zdrenţăroase / vechi / uzate; to go about in ~s a fi îmbrăcat în zdrenţe; to be all in ~s a fi zdrenţăros / în zdrenţe; all in ~s and tatters zdrenţăros / în zdreni'e din cap până în picioare. 3. cârpe, zdrenţe; cârpe vechi de bumbac sau pânză (pentru fabricarea hârtiei); to pick ~s a aduna / a strânge cârpe vechi. 4. (peior.)fiţuicăimundă, ziar cu reputaţie proastă. 5. (fig.) pic; umbră; idee; cantitate neînsemnată; there is nota ~ of evidence nu există nici cea mai mică dovadă. 6. (peior.) steag, pânză de corabie, batistă etc. ruptă / în zdrenţe. 7. piele albă (de la portocale etc.). II. vb. A. tr. a preface în zdrenţe, a rupe / a sfâşia în bucăţi. B. intr. (amer. sl.) 1. a vorbi fără sens. 2. to ~out a se înţoli. rag 2 (s/JI. s. 1. glumă grosolană; veselie zgomotoasă; to say it only f o r a ~ a o spune (numai) în glumă. 2. vacarm / tărăboi studenţesc. II. vb. tr. 1. a tachina, a necăji; a râde de (un coleg). 2. a tulbura (cursul unui profesor) făcând tărăboi. rag 3 I. s. 1. (constr.) piatră dură de construcţii; calcar dur; gresie monogranulară. 2. (tehn.) bavură, grat. II. vb. tr. a coneasa, a măcina, a sfărâma (pietre, minereu, pentru sortare).



ragabash ['ragsbas/] s. (scot.) zdrenţăros; coate-goale; trândav; haimana.



 ragamuffin



ragamuffin ['raegsimAlin] s. 1. coate-goale,.golan, haimana. 2. (jig.) ştrengar. rag-and-bone-man I'negsnd'bounmaen] s. peticar, telal. rag baby [~ bcibi] s. v. r a g d o 11. rag-bag [~baeg] s. 3. sac de cârpe. 2. (fam.) femeie urât îmbrăcată. rag-bolt [~boult] s. 1. (te/m.) şurub de ancorare; bolţul cârligului. 2. (constr.) bulon de scelment. rag-book [~buk] s. carte cu chipuri tipărită pe pânză (pentru copii). rag-chewing [~»tfu(:)irj] s. (amer. sl.) şuetă, conversaţie. rag cutting [~ kAtirj] s. (text.) tăiatul zdrcnţelor, destrămarea cârpelor. rag doll [~ dai] s. păpuşă din cârpe. rage [rcidj] I. s. 1. furie, mânie, acces de furie puternică; to fly / to get into a ~ a sc înfuria. 2. (Jam.) pasiune (pentru ceva sau cineva); obiect al pasiunii; modă; all the ~ ultimul strigăt al modei; bicycles were (all) the ~ then pe atunci era o furie a bicicletelor, bicicletele făceau furori pe atunci. II. vb. intr. 1. (despre animale) a turba. 2. (at, against) ase înfuria, a se dezlănţui (împotriva-cu gen.),-a turba de furie; to ~ and fume a tuna şi fulgera. 3. (despre furtună etc.) a vui; a bubui, a hohoti. rag fair ['rasg feo] ş. târg de vechituri, talcioc. rag gatherer [~ gatfora1"] s. strângător de zdrenţe / de cârpe. ragged ['raegid] adj. 1. inegal, neregulat, dinţat, cu asperităţi, rugos, gfunţuros. 2. zdrenţuit, zdrenţăros, jerpelit. 3. nepieptănat; miţos, flocos, lăţos. 4. (despre stil) negli­ jent, necizclat. 5. (despre o grădină etc.) lăsat în paragină / în părăsire; neplivit. 6. (despre glas) aspru. ragged edge [~ red3] s. 1. ţărm stâncos, mal abrupt; margine tăioasă. 2. (fig.) on the ~ î n pericol; într-o situaţie critică. raggedly ['raegid Ii] adv. (îmbrăcat etc.) în zdrenţe. raggedness ['reegidnis] s. 1. zdrenţuirc (a unei haine etc.). 2. inegalitate, asperitate, asprime. 3. lipsă de ansamblu (a unei echipe, orchestre etc.). 4. (jig.) inegalitate (a unui roman etc.). ragged robin ['rşgid 'rabin] s. (bot.) floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi). ragger ['ra?gor] s. 1. (fam.) dansator dezmăţat. 2. telal. raggery ['rsegari] s. (sl.) îmbrăcăminte (mai ales de damă); boarfe. ragging ['raegirj] s. (mine) concasarc, măcinare, fărâmiţare (a minereului). raging ['rckrjin] I. adj. furios, scos din sărite; to be in a ~ temper a fi furios. II. s. furie. ragingly [-li] adv. cu furie. raglan ['raeglan] s. raglan. ragman ['rasgman], pl. ragmen s.v. r a g - a n d - b o n e - m a n ! rag-manners ['rcegi masnazj s. pl. (fam.) purtare nepoliticoasă. rag money ['raeg muni] s. (peior.) bani de hârtie; bancnote zdrenţuite. ragout [rae'gu:] (fr.) I. s. tocană (de carne), iahnic (de peşte), ostropel (de vânat). II. vb. tr. a face tocană sau iahnie sau ostropel din. rag paper ['rasg .pcipa1"] s. hârtie din zdrenţe. rag picker [~ ipikar] s. peticar, telal, culegător de zdrenţe. rag pulp [~ pAlp] s. (te/m.) pastă de cârpe. rags-to-riches story ['rsegzto'rit/iz ista:ri] s. (amer.) biografia/ povestea unui om pornit de jos şi ajuns la o situaţie înaltă. ragtag [VasgtasgJ s. (fam.) lepădături, adunătură, drojdie a societăţii. ragtime [Va3gtaim[ I. s. ritm de dans (puternic) sincopat. II. adj. 1. în ritm de dans (puternic) sincopat. 2. (fam.) dezordonat, ncdisciplinat; a ~ army o armată nedisciplinată. 3. (fam.) de farsă, de comedie. ragtime music [~ mju:zik[ s. muzică de jazz, muzică (puternic) sincopată. rag top ['raeg top] s. (amer. sl.) maşină decapotabilă. rag trade [~ treid] s. (sl.) industria îmbrăcămintei. ragweed f'raegwkd] s. (bot.) 1. rujină (Senecio Jacobaea). 2. (amer.) orice plantă din genul Ainbrocia. rag wheel '['raeg wi:l] s. (tehn.) roată de lanţ; pulie cu lanţ. ragwort ['raegwa:t] s.v. r a g w e e d (1). (')rah [ra:[ interj, (prese, de la hurrah) ura!; (amer. sl.) ~-~boys studenţi pierde-vară. raid [reid] I. s. 1. raid, atac, incursiune. 2. razie, descindere. II. vb. A. intr. 1. (upon) a întreprinde un atac, o incursiune (asupra - cu gen.). 2. a face o razie / o descindere. 3. (into) a invada, a năvăli (în); to ~ into the market a provoca panică pe piaţă. 4. (la bursă) a face să scadă cursul prin vânzarea unei mari cantităţi de hârtii de valoare. B. tr. 1. a prăda. 2. a face o razie în, a executa o descindere în. raider ['reids1"] s. 1. participant Ia un raid sau Ia o razie. 2. (mar. înv.) corsar. 3. (av.) avion care efectuează un raid. 4. (mar.) navă în cursă. raiders past signal ['reidoz 'pci:st isignol] s. pl. (mii.) semnal de încetare a alarmei aeriene. rail1 [reil] I. s. 1. drug, bară, traversă, grindă (de fier sau de lemn, sprijinită pe suporţi, utilizată la împrejmuiri, bariere, platforme etc.). 2. bară de fier (fixată în zid, pentru a agăţa haine, pălării etc.). 3. rampă, balustradă, parapet, parmalâc (de scară, balcoane, platforme, poduri; la vapoare etc.); hand ~ rampă, balustradă (deseară), mână curentă; side ~ parapet, balustradă (la vapoare, la căi ferate etc.); (mar.) leaning over the ~s rezemat (cu coatele) pe parapetul vasului.'4. pl. gratii, zăbrele, grilaj, gard de fier; împrejmuire (din stâlpi de lemn sau fier); îngrădire, barieră, balustradă. 5. şină, traversă; to run / to leave / to get off the ~s a) (ferov.) a deraia, a sări de pe linie; b) (jig.) a deraia, a fi alăturea cu drumul; the train kept the ~s trenul n-a deraiat / s-a menţinut pe linie. 6. cale ferată, drum de fier; by ~ (transport) pe cale ferată; to travel by ~ a călători cu trenul / pe calea ferată; to send smth. by ~ a expedia / a trimite ceva prin calea ferată / cu trenul. 7. (com. bursă) acţiuni / titluri ale căilor ferate, acţiuni ale companiilor / societăţilor de căi ferate. 8. (fam.) feroviar. II. vb. tr. 1. a împrejmui, a îngrădi, a închide



760



cu un gard de fier sau de lemn (o grădină, un teren etc.). 2. a închide, a îngrădi, a împrejmui (un loc periculos) cu o balustradă / cu un parapet. 3. a transporta, a trimite, a expedia (mărfuri etc.) pe calea ferată / cu trenul. 4. to ~ in a împrejmui, a închide cu un gard; to ~ off a separa printr-un gard (o porţiune de pământ etc.); ~ed off from the road separat de şosea printr-un gard. rail2 vb. intr. a rosti invective, a profera înjuraturi. rail3 s. (omit.) cristei (Rallidae). railage [rrcilid3] s. 1. transport pe calea ferată. 2. plată a transportului feroviar. rail air ['reil sa1"] s. (amer.) transport aerian urgent (de mărfuri). rail base [~ bcis] s. (ferov.) talpă de şină. railbird [~bD;d] s. (amer.) v. r a c i n g b u g . rail breaker ['reil ibrciko1"] s. (tehn.) sonetă pentru ruperea şinelor. rail car [~ ka:r[ s. (amer. fam.) vagon. rail chair [~ t/e3f J s. (ferov.) alunecător, scaun pentru şină, cuzinet al şinei; suprafaţă de rezemarc a şinei. - . . - . . rail cradle [~ .kreidl[ s. v. r a i I c h a i r. railed [rcildf adj. 1. îngrădit. 2. (ferov., despre căi ferate) single ~ simplu; double ~ dublu. rail end [Veil end] s. (ferov.) cap de şină, ciupercă. railer ['rei!or[ s. persoană care rosteşte invective, cel care insultă. rail guard ['reil gcixlj s. (ferov.) grătar de protecţie (în faţa locomotivelor): rail head [~hcd[ s. (ferov.) 1. punct terminus (temporar) al unei căi ferate în construcţie; staţie terminus de descărcare. 2. (/n/7.) staţie de aprovizionare. 3. cap de linie. railing ['rcilinf s. gard, zaplaz, îngrăditură; rampă, balustradă, mână curentă; zăbrele, grilaj. railjoint ['reik^oint] s. (ferov.) joantă de calc, legătură de şine. railjoint bar [~ bci:r] s. (metal.) eclisă. * raillery ['rcilori] s. zeflemea; tachinărie; glumă. railman l'rcilmsn], pl. railmen [-man] s. feroviar. rail mill [~ mil] s. (metal.) laminor de / pentru şine. rail motor.['reil .mout9rJ s. (ferov.) vagon motor. railroad ['rcilroud] I. s. (amer.) calc ferată. II. vb. A. tr. 1. a transporta / a expedia (mărfuri etc.) pe calea ferată. 2. (fig.) a face să treacă (un proiect de lege) în grabă prin parlament. 3. a construi o calc ferată în (o regiune etc.). 4. (amer.fam.) a băga Ia pârnaie / la zdup (pe baza unei mărturii false). B. intr. 1. a călători pe calea ferată. 2. a avea serviciul la calea ferată. railroader [-or] ş. (amer. ferov.) 1. feroviar. 2. proprietar de cale ferată. railroad flat ['rcilroud fleet] s. apartament (sistem) vagon. railroad jungle [~ id3ArjglJ s. (amer.) 1. vagoane de marfă servind drept mijloc de locomoţie şi locuinţă temporară pentru vagabonzi. 2. lumea vagabonzilor. railroad system [~ tSistini] s. (amer. ferov.) reţea feroviară / de căi ferate. railroad trestie [~ -tresl[ s. (amer. ferov.) viaduct. / railrolling mill ['reilroulin mil] s. v. r a i l m i 11. railway ['rcilwci] I. s. cale ferată, drum de fier; aerial ~ calc ferată aeriană; elevated ~ cale ferată pe estacadă; circular ~ cale ferată de centură; light ~ linie ferată îngustă. II. adj. feroviar, de calc l'crată; at ~ speed foarte repede. III. vb. intr. 1. a construi o cale ferată. 2. a călători pe calea ferată. railway bed [~ bcd| s. (ferov.) terasament de calc ferată. r railway board [~ bo:d] s. (ferov.) direcţia căilor ferate. railway bridge [~ bridî] ş. (ferov.) pod de cale ferată. railway brotherhood [~ brAftohud] s. (amer. ferov.) sindicat al feroviarilor. railway car [~ ka:] s. (ferov.) vagon de călători. railway carriage [~ ikaeridj] s,v. r a i l w a y c a r , railway communication [~ ikomjuni-kci/n] s. (ferov.) comunicaţie feroviară. railway crossing [~ ikrosirj] s. (ferov.) pasaj de nivel. railway engine [~ -cnd3in] s. (ferov.) locomotivă. railway ferry [~ .feri] s. (mar.) feribot. railway guide [~ .gaid] s. (ferov.) mersul trenurilor. railway junction [~ d3AnA/n] s. (ferov.) încrucişare de căi ferate, nod de cale ferată. railway line [~ lain] s. (ferov.) linie (de calc ferată). railwayman ['reilweiman, -maen],pl. railwaymen [-man, -men] s. (ferov.) feroviar. railway mounting ['reilwei niauntin] s. (mil.) artilerie pe cale ferată. railway network [~ -nctW3:k] s. (ferov.) reţea feroviară / de căi ferate. railway novel [~ inovl] s. roman destinat lecturii în tren. railway speed [~ spi:dj s. (fig.) viteză mare, iuţeala vântului. railway station [~ -stei/n] s. (ferov.) gară, staţie. railway switch [~ swit/I s. (ferov.) macaz, schimbător de cale. railway system [~ isistim] s. (ferov.) reţea de căi ferate / feroviară. railway terminal [~ -tomiinslj s. (ferov.) staţie terminus. railway ticket [~ itikit] s. (ferov.) bilet de cale ferată. raiment ['rcimant] s. (poetic) haină, veşmânt, strai(c). rain [rein] I. s. 1. ploaie; pouring ~aversă de ploaie; the ~s ploile, perioada/ sezonul ploilor (in ţinuturile tropicale); pelting ~ ploaie torenţială; fine ~ ploaie fină / măruntă; the ~ comes out in torrents toarnă, plouă cu găleata; signs of ~ semne de ploaie; it looks like ~ arată a ploaie; it is turning to ~ o să înceapă să plouă; a walk in the ~ o plimbare pe ploaie; to stay out in the ~ a sta / a rămâne (afară) în ploaie; to be caught in the ~ a fi prins de ploaie; ~ or shine a) pe orice vreme, orice vreme ar fi (bună sau rea), „fie ploaie fie vânt"; b) (fig.) în orice situaţie. 2. (fig.) ploaie, grindină, potop (de lovituri, de gloanţe etc.); şiroaie (de lacrimi); năvală; noian; a ~ of ashes o ploaie de cenuşă; a ~ of arrows o ploaie de săgeţi; a ~ of blows o ploaie / o grindină de lovituri.



 761



rakish2



II. vb. A. impers. a ploua; it ~s, it is ~ing plouă, cade ploaia; to ~ hard / fast a ploua o pretenţie etc.); t o ~ a question a ridica o chestiune / o problemă/o întrebare: to~an tare; (fam.) it is ~ing cats and dogs, (amer.) it ~s pitchforks plouă / toarnă cu găleata; objection a ridica o obiecţie; to ~ a claim a ridica o pretenţie. 13. a ridica, a înălţa, iprov.) it never ~s but it pours o nenorocire nu vine niciodată singură. B. intr. (fig.) a a încuraja, a exalta (sufletul, moralul, spiritul, reputaţia); to ~ smb.'s spirits a ridica ploua; a curge şiroaie / cu nemiluita; a cădea ca o ploaie (despre apă, praf, cenuşa, nisip, curajul / moralul cuiva; to ~ one's reputation a ridica reputaţia cuiva. 14. a chema, a gloanţe, săgeţi, lovituri, felicitări, scrisori etc.); hot tears ~ed down her cheeks lacrimi evoca (un spirit). 15. a ridica, a urca, a mări, a spori (preţuri, salarii, producţia, un tarif, fierbinţi cădeau şiroaie pe obrajii ei; blows ~ed upon him loviturile plouau peste el cu un curs monetar; tenuyeratura etc.); to ~ the temperature a ridica temperatura. 16. a ridica nemiluita / cădeau peste el ca ploaia; (fig.) to come / to go out when it ~s a evita neplăceri. (vocea); a pronunţa mai tare; to ~ a shout a scoate un strigăt; to ~ one's voice against C. tr. 1. a ploua cu, a turna, a trimite (ploaie); the clouds ~ed huge drops upon us norii a-şi ridica vocea contra (cu gen.), a protesta împotriva (eu geu.). 17. a strânge, a aduna se revărsau / trimeteau picături mari de ploaie asupra noastră. 2. (jig.) a pioua cu, a revărsa; (o armată); taxe, im/x)zite etc.); a înrola; a emite, a contracta (un împrumut); to ~ a n a împroşca cu; a copleşi cu; to ~ blows on smb. a căra cuiva lovituri (cu nemiluita); army a strânge / a aduna / a pune pe picior o armată; to ~recruits a înrola recruţi; (despre to ~ gifts upon smb. a încărca pe cineva cu daruri. Stat) to ~ a loan a contracta un împrumut. 18. a procura, a găsi. a obţine (bani, capital); rain band ['rein bsnd] s. (fiz.) virga (ra<:ă spectrală indicând prezenţa vaporilor de to ~ money a procura / a obţine bani; (fam.) to ~ the wind a face rost de bani. 19. a face apă). să crească (aluatul, pâinea). 20. a ridica, a îndepărta, a înceta (un asediu, o blocadă). rainbird l'reinbaxi] s. (omit.) 1. cuc cu ciocul galben (Coccyzus americanus). 21. (mar.) a se apropia de (ţărm), a vedea (la orizont) cum se ridică (farul, coasta, la 2. cucul-şopârlă (Sauroihera veitda). apropierea vasului). 22. to ~up enemies a-şi face duşmani. II. s. 1. urcare, mărire, sporire rainboots ['rcinbu:ts| s. pi. galoşi (mai ales pentru femei). (de preţuri, salarii etc.). 2. (la jocuri de cărţi) relans. 3. (mine) suitoare, suiş. rainbow ['rcinbou] s. curcubeu. raised [reizd] adj, 1. (despre aluat) crescut. 2. în relief, reliefat. 3. (fig.) ridicat. 1 rainbow chaser [~ it/eisa "] s. visător; utopist. raised groundfloor ['reizd 'graundfb:] s. (constr.) mezanin. rainbow-hued [~hju:d] adj. irizat. raised letter [~ 'lets1"] s. (poligr.) caracter în relief. rainbow hunt [~ tunt] s. goană după ceva inaccesibil; goană după himere. raised map [~ 'mrepl s. hartă în relief. rainbow trout [~ traut] s. (iht.) păstrăv-curcubcu (Salmo irideus). raised print [~ 'print] s. tipărire pentru orbi. rain box ['rein boks] s. (teatru) tobă sau aparat care imită ploaia. raised quarterdeck [~ 'kw.rta.dck] s. (mar.) semiduncta. rain cap [~ kasp] s. umbrelă (pentru hornuri). raisin freizn] s, 1. (mai ales pi.) stafide. 2. (amer. peior.) negru. rain chart [~ t/a:t] s. hartă pluviometrică. raising ['reizirj] s. 1. ridicare (a unui obiect căzut). 2. înviere (a morţilor). 3. înălţare rain check [~t/ck| s. (amer.) reînnoire sau reprogramare a unei invitaţii (căreia nu i (a unui monument). 4. creştere (a vitelor). 5. cultură (a plantelor)! 6. extracţie (de s~a dat curs). minereuri). 7. urcare (a tarifelor etc.). 8. urcare (a minerilor din mină). 9. înălţare (de rain cloud [~ klaud] s. nor de ploaie. teren). 10. evocare (a spiritelor). 11. sporire, ridicare (a impozitelor etc.). 12. ridicare raincoat [~kout] s. impermeabil, manta de ploaie, pelerină de ploaie. (a blocadei). rain dance [~ du:ns] s. dans ritual pentru ploaie (la popoarele primitive). raising iron [~ aian] s. (mar.) cioc de cioară. rain doctor 1~ dokta1"] s. vraci aducător de ploaie (la po/xiarele primitive). raisiny [Veizini] adj. (cu aromă sau gust) de stafide. raindrop [~drop] s. picătură de ploaie. raj [ru:d3] s. (anglo-indian) dominaţie, supremaţie; suveranitate, autoritate: under the rained off ['rcind 'o(:)[\ adj. (despre meciuri etc.) suspendat sau amânat din cauza ploii. British ~ sub dominaţie britanică. rained out [~ 'aut] adj. v. rained off. raja(h) ['ra:d33] s. (anglo-indian) rajah. rainfall ['rcinfo:!] s. 1. ploaie torenţială, rupere de nori, aversă. 2. cantitate de precipitaţii. Rajpoot, Rajput [rra:d3pu:t] s. (anglo-indian) rajput (membru al unei caste din nordul rain forest ['rein ifarist] s- pădure tropicală, junglă, sclvă(îu zone cu ploi abundente). Indiei). rain-gauge [~geid3] s. (meteor.) pluviomctru. rake1 [rcik] I. s. 1. greblă; greblă de mână; greblă mare (trasă de cal sau mecanică); rain glass [~ gla;s] s. barometru. hay ~grcblă de fân. 2. răzuitoarc,curăţitoare; raşchetă; light~răzuitoarc. 3. depanatoare, raininess l'reininis] s, caracter ploios; pluviozitatc. pieptene rar de descâlcit părul. 4. vătrai; lopată cu care se scoate jeratic din cuptor; cârlig rain-Iaden ['rcinlcidnj adj. (despre nori) încărcat de ploaie. pentru foc (pentru zgândărit focul în cuptoare); prăjină cu cârlig (a brutarilor). 5. vagonet rainless ['reinlis] adj. secetos. cu roţi (la brutării). 6. lopăţică a crupicrului (la cazino, la mese de joc). 7. (jig.) om foarte rainlessness [-nis] ş. lipsă de ploaie, secetă. slab. schelet, ţâr; as lean as a ~ slab ca un ţâr. II. vb. A. tr. 1. a grebla, a netezi, a nivela, rainmaker ['reinmeikor] s. l.v. r a i n d o c t o r . 2. specialist în provocarea ploii a răzui (o grădină, un câmp, o jwtecă, o alee etc.); to ~ a surface level a grebla / a nivela artificiale. o suprafaţă. 2. (fig.) a căuta / a scormoni / a scotoci în (documente vechi, istorie, memorie rainproof [~'pru;f| I. adj. 1. impermeabil, rezistent la ploaie; hidrofug. 2. inalterabil etc.); to ~ history for examples a scormoni / a căuta în istoric pentru a găsi exemple; la ploaie. II. s. manta de ploaie. to ~ every source for rare pictures a scormoni orice sursă pentru a găsi picturi rare. rain-shadow [~i/a?dou] s. (constr.) streaşină. 3. a strânge, a aduna (ca şi cu o greblă); to ~ recruits everywhere a aduna / a strânge rain shower [~ :t9r] s. apă de ploaie. uneisăli).6.to~away a scoate /a da afară (frunzele etc.) cu grebla; to ~ in a) (la cazino) rainwear [~ wc3r] s. îmbrăcăminte / haine de ploaie. a strânge (fisele) cu lopăţică (de pe masa de joc); b) (fam.) a strânge, a aduna (bani); rain worm [~ wami] s. (zool.) râmă (Lumhricus terrestris). rainy freini] adj. 1. ploios; ~ weather vreme ploioasă; to lay by for a ~day a punc to ~ out a) to ~out a fire a scoate cenuşa de la foc; a domoli un foc; b) (jig.) a scotoci, a scormoni, a da de urma (eu gen., cercetând, prin anchetă); to ~ over a răzui, a zgâria, de o parte pentru zile negre. 2. (despre nori etc.) (aducător) de ploaie. raise [rciz] I. vb. A. tr. 1. a ridica, a înălţa, a ridica în sus, a ridica în picioare, a punc a râcâi (pământul); to ~ up / together a strânge cu grebla, a curaţi cu grebla (frunze să stea vertical / drept; to ~ a weight from the ground a ridica o greutate de la pământ; căzute, fân); to ~ up a) a aţâţa (focul); a scormoni (jarul); b) (fig.) a scormoni, a zgândări, to ~ a flag a înălţa un drapel; to ~ one's hands a-şi ridica mâinile; to ~ one's eyebrows a reînvia (vechi amintiri, scandaluri etc.). B. intr. 1. a lucra cu / a folosi o greblă. 2. (jig.) a-şi ridica sprâncenele; to ~ one's head a) a-şi ridica capul; b) (fig.) a apărea, a da semne a căuta, a scotoci, a cerceta, a face investigaţii; to ~ through a răscoli prin, a cerceta cu de viaţă. 2. a ridica, a ridica în sus (cu mâna); to ~ one's hat to smb. a-şi scoate pălăria atenţie. rake 2 1. vb. A. intr. a se abate de la linia verticală. B. tr. a înclina, a apleca. II. s. (mar.) în faţa cuiva, a saluta pe cineva; to ~ one's glass to a ridica paharul, a bea în sănătatea 1. înclinare (a catargului, a coşului etc.). 2. abatere, deviere de la perpendiculară; înclinare (cuiva). 3. a ridica (de jos, dintr-o poziţie culcată); a scula din morţi; (fig.) to ~ from the dead a învia din morţi, a readuce la viaţă. 4. (despre animale, păsări) a-şi ridica în de la verticală. 3. (tehn.) unghi de degajare / înclinare. 4, (te/m.) înclinare, teşitură. rake3 I. s. crai, stricat, desfrânat, destrăbălat, libertin, dezmăţat. II. vb. intr. a duce o sus (părul, penele); a ridica, a scula (vânatul); to ~ one's feathers a-şi zbârli penele. 5. a ridica (de jos, de la fund, la suprafaţă); to ~ anchor a) a ridica ancora (de la fund); viaţă desfrânată, a fi destrăbălat. b) (fig-) a pleca în larg; to ~ a ship a ridica un vapor (scufundat); to ~ coal a ridica rake classifier ['rcik -khesifaiy] s. (mine) clasor cu greble. cărbunele (din mină) la suprafaţă. 6. a ridica (o fereastră, un stor, o jaluzea; o capotă rake conveyor [~ k3n,vei3r] s. (tehn.) transportor cu rachete. de la o maşină, un voal etc.); to ~ the blind a ridica storul / jaluzeaua; to ~ a window rakeful ['reikfulj s. greblă (plină de fân etc.). a) a ridica fereastra (la o casă); b) (auto) a ridica geamul (la o maşină); (auto) to ~ the hood rake-off ['reiko:f[ s. 1. (amer. si.) parte din câştig care revine mijlocitorului, comision. / the bonnet a ridica capota (maşinii). 7. a ridica, a stârni, a agita, a aţâţa, a face să se 2. (amer. si.) câştig ilicit; ciubuc. ridice (praful etc.); to ~ the country a ridica / a agita ţara; (jig.) to ~ Cain / hell / raker ['rente1-] s. 1. greblă. 2. persoană care lucrează cu o greblă. 3. (fam.) pieptene. the devil a face gălăgie / tărăboi / scandal. 8. a ridica, a clădi, a înălţa (o statuie, un raki ['rEeki] s. rachiu. monument, un jxilat etc.). 9. a creşte (vite, păsări etc.); a cultiva (legume, cereale); a creşte, raking1 ['rcikin] adj. (despre tir) în direcţia lungimii. a întreţine (o familie, copii). 10. a ridica, a promova, a înainta, a avansa, a înălţa (în grad, raking 2 s. 1. greblare. 2. pi. ceea ce se strânge cu grebla. 3. scotocire (în hârtii etc.). în putere, în rang); (mil.) to ~ a captam to the rank of major a înainta un căpitan Ia 4. (fam.) mustrare. gradul de maior; (mil.) to ~ a soldier from the rank a grada un soldat; to ~ smb. to power raking3 adj. 1. (despre un catarg) înclinat spre spate. 2. (despre un acoperiş etc.) în a ridica pe cineva Ia putere; a face pe cineva să ajungă la putere; to ~smb. from poverty pantă. 3. (mar., despre prova etc.) zvelt. a scoate pe cineva din sărăcie. 11. a provoca, a stârni, a produce, a face să se nască; to ~ raking bond [~ bond] s. (constr.) rost (de zidărie) în spic. astonishment a provoca mirare; to ~ a hope a face să se nască o speranţă; to ~a blush rakish1 J'reiki/] adj. 1. desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, libertin. 2. îndrăzneţ, dezinvolt; (on the cheek) a face să se înroşească (la faţă); to ~ a storm of protests a provoca / to wear one's hat at a ~ angle a-şi purta pălăria pe-o ureche cu un aer dezinvolt. a stârni un val de proteste. 12. a ridica (o chestiune, o problema, un argument, o obiecţie, rakish2 adj. (mar.) zvelt: rapid.



 rakishly



rakishly [-li] adv. 1. ca un desfrânat; cu destrăbălare. 2. îndrăzneţ, dezinvolt; with his hat tilted ~ cu pălăria pe o ureche. rakishness ]-nis] s. 1. destrăbălare, desfrâu. 2. îndrăzneală, dezinvoltură. râie [ra:l] s. (Jr.) (med.) horcăit. rallicart ['rali.ka:t] s. (ist.) şaretă pe arcuri pentru patru cai. rally1 ['rali| I. vb. A. tr. 1. a aduna, a strânge, a reuni, a ralia (trupa, aderenţi etc.). 2. a chema, a aduna; a regrupa (soldaţi împrăştiaţi). 3. a reînsufleţi, a rechema la viaţă; to ~ one's spirits a recăpăta curaj. B. intr. 1. (despre trupe) a se regrupa, a se strânge, a se aduna. 2. a se ralia; a veni în sprijinul (c» gen'.); his partisans rallied round him partizanii lui s-au grupat în jurul său. 3. a-şi recăpăta forţele; a reveni la viaţă; to ~from an illness a se restabili / a se reface după o boală. 4. a se reculege. II. s. 1. restabilire. 2. regrupare (a trupelor). 3. (amer.) mare întrunire politică. 4. adunare; congres; concurs; beauty ~ concurs de frumuseţe. 5. (mii.) concentrare. 6. (ia tenis) schimb rapid de lovituri. 7. (la boA) repriză. 8. (corn.) reluare (a afacerilor). 9. (sport) ultim efort pentru a câştiga partida; recâştigarc de forţe. 10. (auto) raliu. rally2 vb. tr. a zeflemist, a lua peste picior, a ironiza, a-şi râde de. rallying1 [VseliirjJ s. 1. regrupare. 2. restabilire (a forţelor), înviorare. rallying21, adj. zeflemitor; ironic. II. s. zeflemea, derâdere, ironie, luare peste picior. rallyingly [-li] aaV. zeflemitor; ironic. rallymaster ['ra?liiiiia:st3r] s. organizator de raliuri auto. ralstonite [to:lstonait[ s. (mineral.) ralstonit. ram1 [ram] I. s. 1. (zool.) berbec. 2. (astron.) The Ram Berbecul (constelaţie şi semn al zodiacului). 3. (ist. mii.) berbec, berbece, maşină de dărâmat ziduri. 4. (mar.) pinten. 5. (telm.) berbec de fontă, berbec hidraulic, piston, mai. 6. (mine) împingător de cărbuni; împingător de cocs. 7. (constr.) berbec basculant. II. vb. tr. 1. (ist.) a distruge, a sfărâma (ziduri de cetăţi) cu berbecul. 2. (mar.) a aborda (o nava) cu pintenul etravei. 3. a bate, a presa, a tasa (pământul cu un berbec, un mai etc.); a bate cu rnaiul (o alee etc.). 4. a umple, a presa, a îndopa, a încărca (o armă de foc, o pipă etc.). 5. a îndesa, a presa, a băga eu forţa; to ~ one's clothes into a trunk a-şi îndesa hainele într-un cufăr; to ~ one's hat on over one's ears a-şi îndesa pălăria pe urechi. 6. a înfunda, a înfige (prin batere); a vârî, a băga (în pământ); a bate (un par); (fig.) to ~ smth. into smb. a vârî cuiva ceva în cap; I tried to ~ a little Greek into his head am încercat să-i vâr / să-i bag puţină greacă în cap. 7. a ciocni, a tampona (o maşină etc.); to ~ one's head against the wall a se lovi / a se ciocni cu capul de zid. S. to ~ down a bate, a presa, a tasa (pământii); a bate, a vârî, a înfunda (un par etc.); to ~ up a înfunda, a astupa (o gaură). ram2 s. lungime (a unui vas, a unei bărci) de la un capăt la celălalt. ram3 aay. sever, riguros, straşnic. Ramadan [.rama'dam, -'da;n[ s. (turc.) ramazan. ramble ['rambl] I. vb. intr. 1. a se plimba fără ţintă, a hoinări; to ~ through the streets a rătăci pe străzi. 2. a face excursii pe jos. 3. (bot.) a se căţăra în toate părţile. 4. a divaga, a vorbi incoerent. 5. to ~ on a bate câmpii, a vorbi vrute şi nevrute. II. s. 1. plimbare fără ţintă, hoinăreală. 2. excursie; to go for a ~ a pleca într-o excursie. 3. discurs incoerent; vorbire incoerentă. rambler [rramblor] s. 1. hoinar, excursionist; haimana; vagabond; night ~chefliu de noapte. 2. (fam.) palavragiu, vorbă-lungă. 3. plantă târâtoare, mai ales trandafir agăţător. rambling ['rambliij] I. adj. 1. rătăcitor, vagabond. 2. (despre case) cu multe coridoare, construit neregulat; (despre străzi) întortocheat. 3. (despre vorbire etc.) fără şir, incoerent, dezlânat; ~ talk conversaţie / vorbire fără şir, vorbire dezlânată; (despre gânduri) distrat, rătăcitor. 4. (despre plante) agăţător, târâtor. II. s. 1. hoinăreală. 2. (fig.) divagaţie, abatere. rambling expedition [~ .ekspi'di/an] s. 1. incursiune. 2. excursie. rambling fehow [~ .felou] s. v. r a m b 1 e r (1). rambling house [~ hausj s. casă cu multe coridoare; casă cu multe ascunzişuri. ramblingly ['ramblirjli] adv. împrăştiat, risipit, dezlânat (şi fig.). rambling tour ['ramblin tus r ] s. excursie. rambunctious [ram'bAnkas] adj. (amer. si.) 1. aprig, neostoit, violent; iritabil; irascibil; neînfrânat, sălbatic. 2. nesupus, neascultător, refractar. 3. zgomotos, gălăgios. 4. neobrăzat, obraznic. rambustious [ram'bAStias] adj. (amer. si.) v. r a m b u n c t i o u s . rambutan [ram'bu:t.?n] s. (bot.) fructul comestibil al arborelui Neplielium lappaceum. ram cat ['ram'kait] s. (pop.) cotoi, motan. rameal ['rami:I[ adj. ramificat, bifurcat. ramekin ['ramokin, amer. 'rarnikinj s. 1. prăjitură din brânză cu firimituri de pâine şi ouă. 2. (gaslr.) vas mic / formă pentru copt şi servit. ramequin ['ramkin, amer. 'ramikin] s. v. r a m e k i n. ramfeezle [ram'fkzl] vb. tr. (scot.) a istovi, a slei. ramfeezled [-d] adj. (scot.) istovit, obosit, frânt. rami ['reiniaij s. pl. de la r a m u s. ramie ['rami] s. 1. (bot.) ramia, urzică-de-China (Boehmeria nivea). 2. (bot.) ramia, cânepă-chinezcască (Boehmeria tenacissima);3. fibre obţinute din urzică-de-China. ramification [.ramifi'kei/sn] s. 1. ramificare, bifurcare, răspântie, ramificaţie. 2. (ferov.) cale ferată secundară. 3. (fig.) ramură, branşă, subdiviziune. 4. (fam.) crengi, ramuri, mlădiţe, vlăstare. ramifonn ['ramifb:m[ adj. 1. ramificat. 2. în formă de ramură / ramuri. ramify ['raimifai] vb. A. tr. a ramifica, a bifurca. B. intr. a se ramifica, a se bifurca, a se înfurci; a se răspândi. ramjet engine ['rara d3et 'end3in] s. (av.) statoreactor. rammaged ['ramid3d] adj. (si.) 1. beat. 2. beţiv. rammed [ramd] adj. îndesat, bătătorit; bătut cu maiul. ramed concrete [~ 'konkrkt] s. (constr.) beton vârtos / bătut.



762



rammed walling ]~ .wrxlirj] s. (constr.) zidărie în cofraje; perete de argilă bătută, perete de pământ Stabilizat. rammel ['ramai] s. gunoi. rammelsbergite ['ram3lzb3:gait] s. (mineral.) rammelsbergit, nichelină. rammer ['rasnima'] s. 1- persoană care îndeasă / tascază / bătătoreşte (cu maiul). 2. (constr.) berbec, pilon, bătător (de pământ); mai. 3. (mii) vergea de armă. 4. (sl.) braţ; mână. ramming piston ['ramin .piston] s. (telm.) piston, plonjor, plunger, tijă, vergea, pisălog. rammish ['rami/] adj. 1. încăpăţânat (ca berbecul). 2. care miroase a berbec; rău-mirositor, împuţit, puturos, infect; rânced. 3. (jig.) lasciv, pornit pe desfrâu. ramose [ra'mous, amer. si 'rcirnous] adj. rămuros, crengos. ramous ['rcimos] adj. v. r a m o s e , ramp1 [ramp] I. vb. A. intr. 1. a se căţăra, a se răsuci, a se învârti, a se urca (ca o plantă). 2. a sări, a sălta. 3. (herald.) a sta pe picioarele dinapoi. 4. a sta ameninţător; a se uita chiorâş. 5. to ~ along a alerga foarte repede, a goni. B. tr. 1. a acoperi (panta rambleului) cu brazde de iarbă. 2. (sl.) a prăda, a jefui. II. s. 1. săritură. 2. pantă, povârniş, declivitate; suiş, urcuş; râpă. 3. (constr.) rampă; (drum) taluz. 4. (ferov:) acul macazu­ lui. 5. contact, atingere, legătură, cuplare, joncţiune, conexiune. 6. bord, margine, bordură. 7. (auto) oblon. 8. (muie) varietate de diamant pentru burghiul de foraj. 9. platformă de încărcare, rampă. 10. (geoi.) falie, dislocare; falie de ascensiune; falie de aruncare în sus, falie inversă. 11. (bot.) clopoţei (Campanula rapunculus). ramp2 (sl.) I. s. 1. şantaj; preţ pipărat. 2. jaf, pradă. 3. ticălos; hoţ de drumul mare. II. vb. tr. 1. a şantaja. 2. a prăda, a jefui. rampacious [ram'pei/9s] aay. (fam.) v. r a m p a g e o u s . rampage [rsm'peicrj, amer.'--] I. s. 1. iritare, enervare, supărare; furie; to be on the ~ a face scandal / tărăboi, a nu mai cunoaşte nici o măsură. 2. săritură sălbatică (la mânie). 3. (pop.) pungăşie, escrocherie. II. vb. intr. a se comporta ca un nebun / ca un apucat, rampageoas [ram'pek^as] adj. 1. aprins, înfocat, impetuos, violent; gălăgios. 2. ţipător; grosolan; nesupus, nedisciplinat. rampageously [-li] aaV. 1. cu furie. 2. cu zgomot, gălăgios. rampancy framponsi] s. 1. furie, violenţă, agresivitate, turbare, frenezie. 2. exces, exagerare, extravaganţă. 3. desfrânare, dezmăţ. 4. creştere, înmulţire rapidă, propagare, lăţire. rampant ['rampant] I. adj. 1. violent, nestăpânit, năvalnic, agresiv, turbat, frenetic. 2. excesiv, exagerat, extravagant. 3. desfrânat, dezmăţat. 4. (despre vegetaţie) luxuriant, bogat. II. s. (arhit.) 1. parapet, balustradă. 2. arc rampant, boltă rampantă. rampant arch [~ 'u:t/] s. (arhit.) boltă cu piloni aranjaţi la diferite grade, arc rampant. rampantly ['rampanţii] aaV. 1. cu furie, (în mod) violent. 2. (în mod) exagerat. rampart ['rampa:t, -patj I. s. 1. (mil.) sistem de fortificaţii; meterez, întâritură, val. 2. armă defensivă, pavăză; bastion; apărare, protecţie (şi fig.). 3. (geoi.) cută, bpmbament. 4. (hidr.) val (de/ximânt). 5. (telm.) arbore, valţ, sul, cilindru, ax. II. vb. tr. a încon­ jura cu întărituri, a apăra. ramper [rrampar] s. (sl.) 1. şantajist. 2. hoţ. / rampick ['nempik] s. (înv.) copac uscat. rampier ['rrempia'] s. meterez, fortificaţie. rampike ['rampaik] s. v. r a m p i c k . ramping ['rampirjj I. adj. violent, furtunos. II. s. acoperirea taluzului cu iarbă, placarea sau îmbrăcarea taluzului. ramping-mad [~'mîed] adj. nebun furios. rampion ['rampian] s. v. r a m p1 (II, 11). rampire [rrampaiar] s. (înv.) v. r a m p a r t (I). ramp shoe ['ramp Iu:] s. (ferov.) papuc colector. rampsman ]'rampsman],pl. rampsmen s. (sl.) hoţ de stradă. ram pump ['ram .pAmp] s. (tehn.) pompă cu piston plonjor. ramp valley [~ .vădi] s. (geoi.) vale de rampă; scufundare în trepte; graben format cu ajutorul faliei de ascensiune. ramrod ['ramrod] s. 1. baghetă. 2. (mil.) vergea de armă, îndesător la tun. 3. (tehn.) sondă pentru măsurarea nivelului superior al încărcăturii unui furnal. ramroddy ['ramradi] adj. (fam. rar) băţos, înţepenit ca o vergea de tun. ramshackle ['ram./aîkl,'-'--] I. adj. 1. care se descompune, care se clatină, şubred. 2. ruinat, dărăpănat. 3. prost construit, improvizat. II. s. (scot.) mojic, bădăran. III. vb. tr. a sparge în bucăţi mici. ramshorn [ramzhom] s. (tehn.) cârlig / copcă / agrafă / crampon / gheară / agăţătoare cu clichet. ramson ['ramzn, -sn] s. (bot.) leurdă (Allium ursinum). ram-stam ['ramstann] aay. (dial.) 1. pripit; nechibzuit. 2. încăpăţânat. ramulose ['ramjulous] adj. (zool., bot.) cu multe ramificaţii mici; bogat ramificat. ramus ['reimas], pl. rami [-mai] s. (biol., anat.) ramură, ramificaţie. ran [ran[ past de la. r u n (I). rana ['ra:na] s. (anglo-indian) prinţ indian. rance [rans] s. 1. (mineral.) marmură roşie cu vine albe şi albastre. 2. (mine) stâlp alungit de siguranţa cărbunelui. 3. (constr.) contrafişă; pilier îngust. ranch [ra:ntf, rant/] (amer.) I. s. 1. fermă, moşie. 2. imaş. 3. crescătorie de vite. 4. (fam.) locuinţă, reşedinţă. 5. personalul sau locuitorii unei ferme. II. vb. intr. 1. a conduce un ranch. 2. a lucra într-o crescătorie de vite. rancher ['ru:nt/ar] s. (amer.) 1. proprietarul unui ranch; fermier. 2. lucrător într-o crescătorie de vite. rancheria ['ru:nt/a'ria] s. (în S.U.A.) 1. locuinţa unui fermier sau a unui muncitor din crescătorie. 2. sat al ciobanilor, văcarilor etc. 3. cătun indian. ranchero [ran't/eirou] s.v. r a n c h e r .



 763



ranching ['reent/in] s. cuţit lung şi subţire (în Malaia). ranchman ['ramz/man], pi. ranchmen s. v. r a n c h e r . rancid ['raensid] adj. 1. rânced, amar; acrit, înăcrit; to grow ~ a râncezi. 2. (fig.) dezgustător, respingător. rancidity [rasn'siditi] s. râneczeală, putreziciune; alterare. rancidness ['raensidnis] s.v. r a n c i d i t y . rancorous freenkaras] adj. ranchiunos; rău. rancorously [-li] adv. cu ranchiună; cu răutate, rancour ['rsenka1"] ş. ranchiună; răutate, animozitate. rând1 [nendj s. 1. (înv.) margine, capăt, extremitate, bordură, chenar. 2. ramă, branţ (la încălţăminte). 3. măsură engleză echivalentă cu I S00 yarzi- 4. (dial.) mănunchi, legătură. 5. (geogr.) platou, podiş. rând2, pi. rând [rasnd] s. rând (unitate monetară a Republicii Africa de Sud). randall grass ['rsendl gra:s] ş. (bot.) iarbă-înaltă (Festuca elatior). randan1 ['rasndasn, -'-] s. (mar.) ambarcaţiune pentru trei vâslaşi. randan2 s. 1. (dial.) tărăboi, gălăgie, zarvă. 2. (sl.) petrecere, chef, zaiafet, benchetuială; to go on the ~ a chefui, a face chefuri; a o duce în chefuri. randanite [ram'dsenait] s. (geol.) diatomit. randem ['raendam] s. trăsură cu două roţi şi trei cai. randing fraendirj] ş. (geol.) cercetare transversală a aflorimentului. random [Vasndam] I. s. 1. caz, eveniment, incident, întâmplare; at ~ la întâmplare, pe negândite, la nimereală, fără chibzuială; to speak at ~ a vorbi vrute şi nevrute, a trăncăni, a pălăvrăgi. 2. (geol.) direcţia filonului secant / unei secante. 3. bătaia puştii. 4. (şl.) trei cai înaintaşi. II. adj. întâmplător, accidental. random access [~ .askses] s. (antoni.) acces aleatoriu. random analysis [~ a'naetasis] s. (te/m.) analiză de sondaj. random bullet [r ibulit] s. glonte rătăcit. random inspection [~ inispek/dn] s. control prin sondaj; control selectiv. randomization [irsendamai'zei/sn] s. (statistică) randomizare. randomize ['rsendaniaiz] vb. tr. (statistică) a randomiza. randomizer frEendsimaizo1"! s. (cib.) generator de semnal statistic. randomly ['raendamli] adv. nechibzuit, la întâmplare, într-o doară, dezordonat. random masonry ['raendam rmeisnri] s. (constr.) zidărie de piatră în asiză neregulată / greşită / incorectă. random searching [~ -ssit/irj] s. (cib.) explorare aleatorie. random shot [~ Jbt] I. s. lovitură greşită; împuşcătură fără ţintă. II. vb. intr. a nu nimeri în ţintă, a da greş. random walk [~ ws;k] s. 1. (fiz.) mişcare haotică. 2. (mat.) mers aleatoriu. random work [~ ws:k] ş. (constr.) zidărie fără rând. randy ['rasndi] (dial., scoţ.) I. adj. zgomotos, gălăgios; grosolan, ţipător. II. ş. 1. cerşetor neruşinat / stăruitor / impertinent. 2. fată zburdalnică; femeie cicălitoarc / gâlcevitoare. ranee [ra:'ni:,'-'-] s. (anglo-indian) principesă; soţie de rajah. rang [rasrj] past de la r i n g2. range [reind3] I. vb. A. tr. 1. a rândui, a alinia, a aşeza în rânduri; to ~ troops in order of battle a aşeza soldaţii în linie de bătaie. 2. a înşira. 3. a clasifica, a categorisi; to ~ plants and animals in genera and species a clasifica plantele şi animalele după genuri şi specii. 4. a îngrămădi, a face teancuri; to ~ sheets in piles a face maldăre de foi. 5. (poligr.) a da o anumită lungime (unui rând de tipar). 6. a cutreiera, a colinda (prin); to ~ the world a colinda prin lume. 7. a trece peste. 8. (mar.) a naviga / a pluti de-a lungul (cu gen.); to ~ the coast a naviga de-a lungul coastei. 9. a socoti, a număra. 10. a atinge, a realiza. 11. to ~out a trasa (o curbă). B. rejl. 1. a se uni, a se ralia, a se alătura, a adera; he has ~d himself on the side of the enemy a trecut de partea duşmanului. 2. a dobândi o situaţie socială prin căsătorie. C. intr. 1. a hoinări, a colinda; his thoughts ~ over the future gândurile îi colindau prin viitor. 2. (tool., bot.) a se dezvolta, a creşte; a se întinde între anumite hotare; a se întâlni; the nightingale ~s from the Channel to Warwickshire privighetoarea se întâlneşte între Canalul Mânecii şi Warwickshire. 3. (mil.) a bate până la o anumita distanţă, a avea o bătaie (de); the gun ~s three miles tunul bate Ia trei mile. 4. (despre câini etc.) a adulmeca. 5. a vibra. 6. to ~about a rătăci. a hoinări; to ~ between a fluctua între; (mar.) to ~ by a dubla, a trece pe lângă; prices ~from a shilling to a pound preţurile fluctuează între un şiling si o liră; to ~ with a) a fi socotit printre, a fi unul din(tre); b) a corespunde în direcţie cu; the front of the house ~s with the line of the street casa c aşezată cu faţa Ia stradă. II. s. 1. şir, rând, aşezare, direcţie. 2. şir, seric, catena, lanţ; a ~of mountains un lanţ de munţi. 3. ordine, rânduială, regulă. 4. clasă, categorie. 5. spaţiu, pauză, interval, limită, volum, sferă, mărime, domeniu, distanţă, întindere; that is out of my ~ e în afara specialităţii mele. 6. călătorie, excursie; to take a ~ over a cutreiera (cu ac.). 7. treaptă, seară, gamă. 8. (/tul.) bătaie (a tunului etc.), tir, poligon de tragere; within ~ a) în bătaia tunului etc.; b) (fam.) la îndemână; out of ~ dincolo de bătaia tunului, a puştii etc.,-prea departe (sifig.). 9. maşină de gătit. 10. grătar (de sobă). 11. prezenţă, răspândire, rază, orizont; diapazon, anvergură, amplitudine, întindere. 12. gradaţie, diviziune, scală, cadran. 13. sortiment, specificaţie dimensionară; limită a aplicării, grad de utilitate. 14. oscilaţie, vibraţie, trepidaţie (a unei mărimi). 15. parcurs, traseu. 16. plasare a bombei. 17. ciur, sită, strecurătoare. 18. oişte, proţap. 19. păşune întinsă. 20. cameră de trecere. 21. traversă (de cale ferată). 22. capacitate intelectuală. range angle ['reindj lasrjgl] s. (mii.) unghi de derivă a bombei. range boiler [~ .b:uhrJ s. cazan de bucătărie. range card [~ ko:dj s. (/nil.) schemă de reper; fişă de raport a tragerii. range centre [~ tsentar] s. (mii.) punct central de ochire. range chart [~ t/a:t] s. (nul.) grafic de tragere. range clock [~ kbk] s. (geod.) aparat de indicat distanţa.



rant



range correction [~ ks-rek/sm] s. (mil.) corecţie de distanţă. range curve [~ ka:v] ş. (/nil.) curba razelor de acţiune. range deviation |~ idi:vi'ei/3n] s. (/nat.) abatere longitudinală. range dial [~ .daial] s. 1. (mil.) tobă de ţintă / de vizor / de înălţător; scală, gradaţie, cadran. 2- (tehn.) disc de divizare cu pasul găurilor diferit. range drum [~ drAmj s. 1. (mil.) v. r a n g e (II, 8). 2. (tehn.) tambur divizor. range elevation [~ -cii'vei/an] s. (mil.) dispozitiv de fixare a înălţătorului. range-finder [~.faind9r] s. (/nil.) teleinetru. range-finding [~.faindirj] s. (geod., top.) telemetrie. range indicator HindikenV] s. (mil.) indicatorul vizorului; indicator de distanţă. range lights [~ laits] s. pi. (mar.) lumini de aliniament. range masonry [~ -meisnri] s. (constr.) şir de zidărie de grosime diferită. range multiplier [~ 


 ranter



ranter ['rantarJ s. 1. declamator. 2. fanfaron. 3. predicator, propagator, propovăduitor. 4. (aVa/.) chefliu. ranting ['rantirj] adj. 1. zgomotos, gălăgios. 2. emfatic, bombastic; patetic; sforăitor. rantingly. [-li] adv. zgomotos etc. (v. r a n t i n g ) . ranty ['rsenti] adj. zgomotos; sălbatic, violent. ranunculaceous [ra-nAnkju'lei/as] adj. (bot.) din familia ranunculaceclor. ranunculus [ra'nAnkjulos], pl. ranunculuses [ranAnkjuIasiz] sau ranunculi [ra'nArjkjulai] s. (bot.) piciorul-cocoşului (Ranunculus s.a.). rap1 [rap] I. s. 1. lovitură uşoară; to get a ~ over / on the knuckles a) a primi o lovitură peste mâini; b) (fig.) a primi reproşuri sa» observaţii; to give smb. a ~ over / on the knuckles a) a lovi pe cineva peste mâini; b) (fig.) a face reproşuri / observaţii cuiva. 2. ciocănit, bătaie în uşă. 3. (amer. sl.) acuzare, învinuire; to beat the ~ a scăpa de o pedeapsă, a ieşi basma curată; a fi achitat; to take the ~a-şi asuma vina pentru o greşeală sau crimă comisă de altcineva. 4. (amer. si.) taifas, discuţie. 5; (muz.) stil muzical al anilor '90, constând în declamate pe fondul ritmic al unei baterii. II. vb. A. tr. 1. a lovi, a bate, a ciocăni la. 2. a duce, a transporta (cu un vehicul). 3. (amer.) a mustra, a dojeni. 4. to ~ out a rosti eu asprime, a „lătra". B. intr. 1. a bate, a ciocăni. 2. (sl.) a scoate un strigăt, a striga. 3. (sl.) a jura; a depune un jurământ fals. 4. a înjura, a trage o înjurătură. 5. to ~ at a da de / peste. 6. (amer.) a sporovăi, a pălăvrăgi. rap2 s. monedă falsă de o jumătate de penny care circula in Irlanda in sec. al XVIll-lea; not a ~câtuşi de puţin; I don't care a ~puţin îmi pasă, mi-e tot una; it does not matter a ~ nu contează deloc; nu face nimic; it's not worth a ~ nu merită nici un ban / nici o para chioară, nu face nici cât o ceapă degerată. rap3 s. (text.) 1. măsura echivalentă cu 120 yarzi.2. ghem, tort; fire toarse în lungime de 120yarzi. rapacious [ra'pci/as] adj. 1. rapace, apucător; răpitor, lacom de pradă. 2. lacom, nesăţios; ~ demands pretenţii nesăţioase. rapacious beast [~ 'bi:st] s. animal de pradă. rapaciously [ra'pei/asli] adv. cu lăcomie; lacom, nesăţios. rapaciousness fra'pei/asnis] s. lăcomie, prădăciune, nesaţ, rapacitate. rapacity [ra'paesiti] J.V. r a p a c i o u s n e s s ; rape1 [reip] I. vb. A. tr. 1. a răpi. 2. (amer.) a silui, a viola. 3. a seduce, a încânta. B. intr. a comite un viol. II. s. 1. răpire, rapt; the ~ of the Sabines răpirea Sabinelor. 2. vioi, siluire. rape2 s. (bot.) 1. nap-dc-câmp (Brassica napus). 2. rapiţă (Brassica ra/xt). rape3 s. ţinut, district, canton (în Sussex). rape4 s. (jr.) 1. râzătoare, tijă de fricţiune, drişcă, pilă groasă, raşpă, raşpcl de tâmplărie. 2. filtru în industria oţetului. raped joint ['reipt d3ointj s. (constr.) şanţ / canal cu mortar curăţit. rape oii ['reip oii] s. ulei de rapiţă. rapeseed [~si:d] s. sămânţă de rapiţă. rapid ['rapid] I. adj. 1. repede, iute, rapid; abrupt. 2. (dial.) viu, însufleţit, plin de viaţă. II. s. 1. (mai ales pl.) vârtej, vâltoare, volbură, repeziş; pi. praguri (de rau). 2. evadat, fugar. rapid approach [~ 3'proutf] s. (tehn.) alimentare rapidă; circulare rapidă; avans rapid. rapid change [~-t/eind3J s. (/ig.) săritură, salt. rapid-charge rate [~'tjd:d3 reit] s. (electr.) încărcare rapidă (a unui acumulator). rapid fire [~ Taiar] s. (mii.) tragere în vijelie. rapid-fire ['rapid.faia'] adj. 1. (mii.) cu tragere rapidă. 2. în succesiune rapidă, în lanţ. rapid-firing [~ Taiarin] (/nil.) I. s.v. r a p i d f i r c. II. adj. cu tragere repede. rapid-harding [~'ha:din] adj. care se întăreşte repede. rapid heater [~ "'hi:tor] s. (tehn.) încălzitor rapid. rapidity [ra'piditi, ra'p-1 s. repeziciune, iuţeală; (nul.) ~ of fire viteză de tragere; debit de foc. rapidly J'rapidli] aaV. rapid, cu repeziciune, repede, iute. rapidness ['rapidnisj s. (rar) v. r a p i d i t y. rapid-phase change ['rapid'fciz tjeind3] s. (electr.) salt de fază. ^ rapid print [~ 'print] s. (fot.) copie rapidă. rapid screw [~ 'skru;] s. (tehn.) şurub cu pas lung. rapid-setting [~'setin] adj. (despre ciment ele.) care se solidifică rapid; cu priză rapidă. rapid steel [~ rsti;l] s. (metal.) oţel rapid. rapid transit [~ 'transit] s. transport rapid; comunicaţie rapidă. rapid-transit railway [— reilwei] s. (ferov.) calc ferată pentru trenuri rapide. rapid traverse [~ itravo(:)s] s. deplasare rapidă. rapid varying [~ 'vearirjj adj. care se schimbă rapid. rapier ['rcipia'J s. (fr.) floretă. rapier thrust ['reipio OrAst] s. 1. atac cu spada. 2. lovitură cu floreta; fandare abilă / dibăcie. rapilli [ra'pilai] s. pl. (geol.) rapilli, lapilli. rapine l'rapain] s. 1. jefuire. 2. răpire. 3. (?nv.) forţă, putere. rapist ['reipistl s. (amer.) 1. tâlhar, jefuitor. 2. siluitor, violator. rapparee [,ra;pa'ri:] s. haiduc irlandez din sec. XVII. rappee [ra'pi;] s. tutun tare; tabac tare de prizat. rappel [raj'pcl. ro-] I. s. (alpinism) rapel. II. vb. intr. a coborî în rapel. rapper ['ra;par| s. 1. persoană care bate, care loveşte. 2. ciocan de semnal / la uşa de intrare (i« loc de clopot, sonerie). 3. (amer. fam.) limbut, palavragiu, ilecar, mcliţă, moară stricată. 4. persoană care interpretează sau căreia îi place să asculte muzică rap, rapper. rapping l'rapin] s. ciocănire. rapping pin [~ pin] s. (tehn.) ciocan de claubaj / de sortare. rapport [ra'pa:. amer. ra'pM] s. (fr.) raport, proporţie.



764



rapprochement [ra'prajma, rapro/'mu] s. (fr.) (mai ales pol.) apropiere, stabilire de relaţii prieteneşti. rapscallion [rap'skaslian] s. (pop.) ticălos, nemernic. rap sheet I'rap /i;t] s. (amer. sl.) cazier (judiciar). rapt adj. 1. (fig.) răpit, sedus. 2. pierdut, cufundat, absorbit (în gânduri); ~attention atenţie concentrată. 3. luat / ridicat de viu la cer. • raptatorial [.rapta'tcmal] s. (zool.) răpitor. raptorial [rraep'tourial] (omit.) I. adj. răpitor, de pradă. II. s. pasăre răpitoare. raptorial bird [- 'ba:d] s. (omit.) pasăre de pradă. rapture ['rapt/o'] I. s. 1. extaz; încântare, fermecare; in a ~ of delight extaziat, în culmea fericirii; to go / t o fall into ~s a fi cuprins de extaz, a fi extaziat; a fi în culmea fericirii. 2. grabă, iuţeală, viteză. 3. răpire, furt. 4. ridicare de viu la cer. II. vb. tr. (poetic) a extazia. ~ ; raptured ['rapt/ad] adj. extaziat; cuprins de încântare. rapture of the deep ['raptjaravoo'dkp] s. beţia adâncurilor (intoxicaţia cu azot a scufundătorilor). rapturous ['rapt/sras] adj. 1. răpitor, încântător, fermecător. 2. entuziast, frenetic. rapturously [-li] aaV. 1. încântător, fermecător. 2. cu entuziasm, cu frenezie. rapturousness [-nis] s. extaz, încântare. raptus ['raptos] s. 1. exultare; euforie. 2. (mea1, psih.) raptus. rara avis ['reara'civis, amer. 'rci-] s. (lat.) pasăre rară; apariţie rară; raritate, ciudăţenie. rare1 [r£ar] adj. 1. rar, rărit, rarefiat. 2. rar, neobişnuit, fără seamăn, singular. 3. semi-umed. 4. excepţional, superior, excelent; to have a ~ time a se distra grozav. rare2 adj. (amer.) (despre friptură) nu prea fript, în sânge; ~ eggs ouă moi. rare3 adv. foarte, grozav (de), peste măsură de; ~ and hungry grozav de flămând. rarebit ['rsabit, 'rabit] s. frigănele de pâine unse cu brânză topită în bere. rare earth ['rear a:0] s. (chim.) pământ rar; element din pământuri rare. rare(e)show ['rsarh/oul.s. 1. curiozitate. 2.spectacol.reprezentaţie. 3. teatru ambulant. 4. teatru de păpuşi. rarefaction [ireari'foek/an] s. rarefiere, rărire; rarificarc, subţiere. rarefied ['rsarifaid] adj. 1. rarefiat. 2. (amer.) elevat; rafinat; select. rarefied air ['rearifaid 'sor] s. aer rarefiat; vacuum. rarefied-air space [~ rSpeis]s. spaţiu rarefiat. rarefy ['rearifai] vb. A. tr. 1. a rarefia. 2. a dilua. 3. (fîg.) a subţia; a rafina. B. intr. a se rarefia. rare gas ['rea 'ga?sl s. (citim.) gaz inert; gaz nobil / rar. rarely ['reali] aaV. 1. rar, rareori. 2. excepţional, excelent, cu măiestrie. rareness ['reanis] s. v. r a r i t y. rareripe f'roaraip] I. adj. 1. precoce, prematur. 2. timpuriu. II. s. trufanda. ^ rarity ['reariti, amer. si r ra-] s. 1. rarefiere. 2. raritate, curiozitate. 3. piesă rară, obiect de anticariat. ': rascal ['ra:skal, amer. 'ras-] I. s. 1. ticălos, pungaş; (/atu.) hoţoman, ştrengar; you lucky ~! norocosule! 2. (cinegetică) sălbăticiune mică. II. adj. 1. jigărit, slab, prăpădit. 2. josnic, meschin, nenorocit. rascaldom ]'ra;sksldam] s. 1. (fam.) ticăloşi, pungaşi. 2. ticăloşie, porcărie. rascaless ]'ra:skalis] s. pungăşoaică, hoaţă, escroacă, ticăloasă. rascalism ['ro:skaliz3m, amer. 'roes-J s.v, r a s c a l d o m . rascality [ru:s'kaditi, amer. ras'k-] s. v. r a s c a l d o m . rascally ['rcKsksIi, amer. 'raos-J I. adj. ticălos, mârşav. II. adv. în mod josnic / infam /mârşav. r rase [reiz] vb. tr. 1. a distruge, a ruina; a dărâma, a nărui; to ~ a town to the ground a şterge / a rade un oraş de pe suprafaţa pământului. 2. (rar) a răzui, a rade. 3. (fig.) a şterge, a rade, a suprima. rash1 [rce/] I. adj. 1. repede, iute, grăbit. 2. imprudent, neprevăzător, nechibzuit. 3. îndrăzneţ, temerar, nesăbuit; impetuos, năprasnic, furtunos. II. vb. tr. 1. a sfâşia, a rupe în două. 2. a tăia în felii / în bucăţi. 3. a Iovi. 4. a grăbi. III. s. cărbune impur / nedat în comerţ. * rash2 s. (med.) spuzcalâ, erupţie. 3 rash s. foşnet. rasher ['raja1"] s. felie foarte subţire, feliuţă, felioară. rashing ['ras/in] s. (mine) şist cărbunos moale în culcuşul unui strat, şist fragil în intercalaţii de cărbune. rashly ['re/Ii] adv. 1. în grabă, grăbit, pripit. 2. imprudent, nechibzuit; nesăbuit. rashness ['raofnis] s. 1. pripă, grabă. 2. îndrăzneală, semeţie. 3. nesocotinţă, nechibzuinţă; nesăbuinţă. rasorial [ra'sa;rial[ adj. (omit.) scurmător. rasp [ra:sp,-om«r. rasp] I. vb. A. tr. 1. (tehn.) a freca, a răzui, a rade, a pili, a rabota; a gelui, a da la rindea, a strunji. 2. a irita (urechea, auzul). 3. a atinge, a agăţa. 4. (fig.) a jigni; to ~ smb's nerves a irita / a zgândări nervii cuiva; a enerva pe cineva; B. intr. I. a zăngăni, a zdrăngăni, a scoate un scârţâit sau un scrâşnet. 2. a scârţâi (la vioara etc.). II. s. 1. (tehn.) raşpă, raşpcl, pilă. 2. zăngănit, zdrăngănit, scârţâit, scrâşnet. 3. (mine) raşpcl, labă de urs. 4. râzătoare. raspberry ['ra:zbari, 'ra;sb-, amer. 'razb-] s. (bot.) 1. zmeur (Rubus idaeus). 2. zmeură. 3. (si.) neplăcere, perdaf, muşiruluială. raspberry-cane [~kein] s. zmeuriş, tufiş de zmeură. rasped [rcuspt, amer. raspt] adj. 1. răguşit, aspru. 2. nervos, iritat. rasper ['ra:spar, amer. 'roes-] s. 1. persoană care răzuieşte. 2. (tehn.) maşină de răzuit, răzuitoarc, raşpel. 3. (cinegetică) mărăciniş, tufiş greu de trecut. 4. (fam.) persoană neplăcută; (om) încăpăţânat, catâr. rasp file ]'ra:sp fail, amer.'rasp-] s. raşpel.



 765



rationale



♦ at any ~ în orice caz; to live at a high ~ a trăi pe picior mare; ~ of exchange curs rasp-house |'ru:sphaus] s. (înv.) casă de corecţie. rasping ['nxspirj, amer. 'reesp-] s. 1. răzătură, aşchie, strujitură, talaj; şpan, pilitură. valutar / de schimb; ~ of profit rata profitului; ~ of surplus value rata plusvalorii. II. vb. A. tr. 1. a preţui, a evalua, a cota, a calcula; a stabili tariful (cu gen.); a fixa; 2. sunet enervant. the copper coinage was then ~d above its real value banii de aramă se cotau atunci raspingly [-li] adv. (în mod) iritant, enervant. rasping machine ['ru:spirj mo'/i:n, amer. 'rassp-j ş. (telt/i.) maşină de cojit / de degroşat, deasupra valorii lor reale. 2. a aprecia, a preţui, a socoti, a considera; I ~his speech very highly apreciez foarte mult spusa lui. 3. (mar.) a clasifica (vase de tonaj mic). 4. a regla / raspy ['ru:spi[ adj. 1. aspru; strident. 2. iritabil, supărăcios. a regulariza mersul (///u/i ceas). 5. a impune (fiscal). 6. a topi, a muia (mul, cânepa). rasse ['rsesi[ s. (zool.) specie de zibetă orientală (Viverricnla malaccensis). 1 B. intr. to ~ as a fi cotat / socotit / considerat ca. raster ['rassio "] s. 1. (fV) rastru. 2. (poligr.) raster de puncte. rate2 vb, tr. a mustra, a dojeni, a muştrului, a ocărî. rastolyte l'raestslait] s. (mineral.) silicat hidratat de aluminiu, protoxid de fier, magneziu. 1 rat [raet] I. s. 1. (zool.) şobolan, guzgan (Rattus); like a drowning ~ ud leoarcă / rateable f'rcitabl] adj. v. r a t a b l e . ciuciulete, ud până la piele; (fig.) to smell a ~ a mirosi / a bănui / a presimţi ceva; (amer.) rate action ['reit isk/sn] s. (antoni.) reglaj diferenţial / compensat. ~s! fleacuri! prostii!; (fam.) to give smb. ~s a cauza neplăceri cuiva; (fam.) to have ~s rated freitid] adj. nominal; normal; stabilit, calculat; proiectat. in the attics a nu fi în toate minţile, a-i lipsi o doagă; like a ~in a hole într-o încurcătură rated altitude [~ 'sltitjurdj s. (av.) înălţime teoretica (după intensitatea nominală). fără posibilitate de ieşire, strâns cu uşa, încolţit. 2. (pol. fam.) spion, denunţător; transfug, rated capacity [~ ks'passiti] s. 1. capacitate nominală. 2. productivitate; randament. dezertor. 3. (fa/u.) spărgător de grevă. 4. funcţionar public. 5. mesă (de păr). II. vb. intr. rated frequency [~ 'fri:kw?nsi] s. (electr.) frecvenţă nominală. I. a prinde sau a stârpi şobolani. 2. (fa/n.) a trece de la un partid Ia altul; a părăsi o rated horsepower [~ 'h^is-paua1"] s. capacitate normală / nominală. rated load [~ 'loud] s. încărcătură nominală. organizaţie (în vremuri grele). 3. a lucra cu preţ scăzut. 4. (fam.) to ~ on a) a turna (pe cineva), a denunţa (pe cineva); b) a se retrage (dintr-o afacere etc.). rated output [~ 'autput] s. producţie normală; randament normal. rat2 interj, v. d r a t (II). rated power [~ 'pauâr[ s. (electr.) putere nominală. ratei ['rcitalj s. (zool.) viezure melivor (Mellivora capensis). ratability [ircita'biliti. -foţi] s. preţuire, evaluare. ratepayer ['reitipcia1"] s. contribuabil. ratable ['rcitabl] adj. 1. evaluabil. 2. care poate fi impus, impozabil; care poate fi taxat. ratepaying [~'pciin] s. plata impozitelor sau taxelor. 3. proporţional. ratableness [-nis] 5. v. r a t a b i l i t y . rate policy [~ ppolisi] s. politică tarifară. ratably [-i] adv. proporţional. rater1 ['rcit?r] s. preţuitor; taxator. ratafee [iraets'fi:] s.v. r a t a f i a. rater2 s. (mar.) a first ~ o navă de primul rang; a ten ~ o navă de 10 tone. ratafia [.rseta'fia, amer. -Ti:a] s. (gastr.) ratafia. rat face ['raet fcis] s. (amer. si.) (om) şiret, şmecher, coţear. ratal f'reitel] s. cuantum până la care se pot impune preţurile, suma impunerii. ratfink ['rastfirjkls. (si.) 1. netrebnic. 2. neisprăvit. 3. turnător, trădător, coada de topor. ratfish [~ fi/] s. (Uit.) peşte cartilaginos de pe lângă coasta americană a Pacificului rataplan [.raete'plasn] I. s. 1. bătaie a tobelor. 2. bătaie, ciocănit, lovitură (în uşă). II. vb. (Chimaera colliei). intr. a bate toba. rath1 [ra?9] s. (irl.) 1. munte; deal; colină. 2. întăritură / fortificaţie antică (găsită în rat-bag ['rastbaîgl ş. (anstr. si.) 1. tip excentric, figură. 2. zurbagiu, scandalagiu. rat-catcher [rra3t.ka2ţ/ar] s. 1. prinzător de şobolani. 2. aprox. costum de vânătoare Irlanda). improvizat. rath2 adj. 1. matinal; timpuriu. 2. iute, grăbit, impetuos. ratch [rstj] I. s. 1. (mec.) roată eu clichet; dispozitiv de cuplare. 2. (text.) ecartarnent. rathe [rci8] adj. v. r a t h2. II. vb. A. intr. (mar.) a naviga în direcţia vântului. B. ir. (dial.) a întinde, a lungi. rather ['ra:0?r,'-'-, amer. 'ne-] adv. 1. mai bine, mai degrabă, mai curând; would you ratchel ['ran/lj s. prundiş, pietriş de râu; (geol.) galeţi, piatră spartă. ~ take tea or coffee? ce preferi, ceai sau cafea?; the ~ that, so much the ~ as cu atât ratchet ['rast/it, amer. şi -et] s. 1. (tehn.) roată cu clichet, dispozitiv eu clichet, îndreptar mai mult cu cât. 2. destul de; puţin, cam, oarecum, întrucâtva, într-o oarecare măsură; I feel ~ better today azi mă simt ceva mai bine; I know him ~ well îl cunosc destul de de lanţ. 2. clanţă. 3. castanietă. bine. 3. (ca răspuns la o întrebare, la o propunere) desigur, fireşte; Do you know him? ratchet brace [~ breis] ş. (tehn.) burghiu eu clichet / coarbă. Rather! îl cunoşti? Cum să nu! 4. (dial.) mai devreme, mai înainte. ratchet clutch [~ kUt/J s. (tehn.) anibrciaj. ratchet drill [~ dril] $. burghiu cu clichet. rathe-ripe ['rci9raip] adj. v. r a r e r i p e (I). ratchet feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans cu ajutorul roţii de clichet şi al clichctului. rat-hole ['ranhoul] I. s. 1. gaură de şobolan. 2. (mine) fântână oblică, gaura prăjinii r ratchet gear [~ gio J s. (tehn.) mecanism de blocare format dintr-o roată cu clichet şi pătrate. II. vb. tr. (sl.) a dosi. clichet; mecanism cu clichet. raticide ['rretisaid] s. raticid. ratchet jack [~ d3


 rational fraction



rational fraction [ra/a'nal 'frak/an] s. (mat.) fracţie raţională; fracţie corectă. rational function [~ TArji/an] s. (mat.) funcţie raţională. rational horizon [~ ha'raizn] s. (astron.) orizont. rational indices [~ indisi:z] s. (mine) indici raţionali, rationalism ['rajonalizam] s. raţionalism. rationalist ['ra/analist] I. s. gânditor raţionalist. II. adj. raţionalist. rationalistic ['ra/ana'listik. -noli-] adj. raţionalist. rationality [rra/,7ria;liti] s. 1. facultatea de a judeca. 2. minte, raţiune, judecată. 3. caracter raţional, temeinicie. rationalization [ra/analai'zei/an, -nai-] s. 1. raţionalizare, aplicarea unui sistem raţional. 2. explicaţie raţională. 3. (ec.) raţionalizare. 4. (/nat.) extragere de radical. rationalize ['ra/analaiz, -noi-] vb. A. tr. 1. a da o explicaţie logică / raţională (cu dat.). 2. (ec.) a raţionaliza. B, intr. a gândi raţional; a sofistica. rationally ['rzejanali] adv. raţional. rational multiples ['ra/anal 'nultiplzj s. multipli raţionali (ai indicilor cristalici). rational utilization [~ iju:tilai'zei/an, -li'z-] s. folosire raţională. ration book ]'ra/.?n buk] s. carnet pentru raţii de alimente sau de produse industriale, cartelă; ~s were again in use for petrol benzina se vindea din nou pe cartelă. ration card [~ ka:d] s. cartelă (pentru produse alimentare sau industriale). ration emergency [~ i'msid^nsil s. (/nil.) rezervă intangibilă. ration money [~ iiiMni] s. sumă de bani dată în locul unei raţii, compensaţie. ratio printer ['rci/iou ,printar] s. (top.) fotoreductor. ratio separator [~ .separeita'] s. (telm.) separator centrifug. ratline ['rsctlin] s. (mar.) grijea. ratling ['ratlin] s. v.'r a 11 i n e. ratomorphic ['rata'mo:fik] adj. (biol.) modelat sau experimentat pe cobai. ratoon [ra'tum] I. s. 1- lăstarul trestiei de zahăr după ce aceasta a fost tăiată. 2. frunzele din inima tutunului. II. vb. intr. a da listări. rat pack ['rat pa?k] s. (amer. si.) ceată / bandă de adolescenţi vagabonzi. rat pit [~ pit] s. îngrăditură / arenă pentru lupta dintre şoareci şi câini. rat race [~ reis] s. (fam.) 1. viaţă agitată, continuu du-te-vino. 2. concurenţă acerbă. 3. muncă istovitoare. ratsbane ['ratsbein] I. s. şoricioaică. II. vb. tr. a otrăvi cu şoricioaică. rat snake ['rat sneik] s. (zool.) şarpe mare din India (Ptyas mucosas). rattail ['ratteil] s. 1. coadă de şobolan. 2. coadă de cal fără păr. 3. cal cu coada fără păr. 4. (i//t.) specie de peşte de adâncime (Macrurus fabricii). . rattan [ra'ran, ra't-] s. 1. (bot.) trestie-indiană (Calamus rotang). 2. un fel de palmier. 3. baston. rattan machinery [~ maifimari] s. maşină de împletit treştie-indiană. . rattan seat [~ si:t] s. fund de scaun împletit din trestie-indiană. rat-tat [.rat'tart] s. 1. huruit (de toba etc.). 2. bătaie puternică în uşă. 3. răpăit. ratteen ]'rati:n] s. ratin, ţesătură de lână (pentru flanele de corp). ratten ['ra'tsn] vb. A. ir. a împiedica de la lucru (muncitori). B.ititr. a sabota munca. rattener [ra'ti:nar] s. sabotor (în industrie). ratter ['ratar] s. 1. câine care prinde şobolani. 2. (fig.) trădător, coadă de topor. rattery ['ratări] s. 1. (pol.) trădare; renegare. 2. loc în care mişună şobolanii. rattinet ['ratinat] s. ţesătură de lână mai subţire decât flanela de corp. ratting ['ratinj s. 1. trădare; oportunism. 2. spargere de grevă. 3. (sport) luptă între câini şi şobolani. rattish ['rati/] adj. (ca) de şobolan. rattle ['rati] I. vb. A. intr. 1. a răsuna. 2. a face zgomot, a zăngăni, a zornăi, a hurui, a dudui. 3. a trece / a înainta repede şi zgomotos; the train ~d past trenul gonea huruind. 4. a bate toba, a pălăvrăgi, a trăncăni, a flecari; a vorbi repede. B. tr. 1. a grăbi, a accelera (votarea unei legi etc.). 2. (sl.) a încâlci; a zăpăci, a buimăci, a năuci, a speria. 3. a face să zornăie. II. s. 1. zgomot; ~ of drums răpăit de tobe. 2. (med. fam.) the ~s a) anghina difterică; b) horcăit; death ~ horcăit de moarte. 3. (fam.) flecăreală, trăncăneală; (amer. sl.) to give smb. the ~ a năuci pe cineva cu vorba. 4. veselie; tărăboi; învălmăşeală. 5. guraliv, vorbăreţ, palavragiu, gură spartă. 6. (zool.) inel (din coada şarpelui cu clopoţei). 7. pârâitoare; jucărie care zornăie. rattle baby [~ ibeibij s. (fam.) bebeluş. rattle barrel [~ .barai] s. (metal.) tobă pentru curăţarea pieselor turnate. rattle box [~ boks] s. 1. morişcă, scârţâitoare (jucărie pentru copii). 2. (amer. sl.) flecar, limbut. 3. (bot.) plantă din genul Crotalaria. rattle-brain [~brein] s. (fam.) zăpăcit, nebun, aiurit. rattle-brained [-.breind] adj. năuc, zăpăcit, buimac. rattle-headed [~Jiedid] adj. v. r a t t l e - b r a i n e d . rattle jack [~ d3a;k] s. (mine) şist cărbunos. rattle-mouse [~ maus] s. (dial, zool.) liliac. rattle-pated [~,peitid] adj. v. r a t t l e - b r a i n e d . rattler ['rafia'] s. 1. (om) gălăgios; (om) guraliv, limbut, flecar, vorbăreţ. 2. (fam.) trăsură veche, hodoroagă. 3. (amer.) tren. 4. (zool.) şarpe-cu-elopoţei (Crotalus). 5. întâmplare neobişnuită / senzaţională. 6. (fam.) lovitură zdravănă. 7. cal câştigător la curse; cal excelent. 8. băiat de zahăr; persoană extraordinară. 9. (amer. sl.) cravată subţire. 10. (amer. sl.) tren de marfă. 11. (telm.) moară cu tambur; tobă pentru curăţire. rattlesnake ['raîtlsneik] s. (zool.) şarpe-cu-clopoţci, crotal (Crotalus horridus). rattlesnake fern [~ 'fa;n] s. (boi.) ferigă-americană (Botrycliium virginianum). rattlesnake master [~ 'mcusta'] s. (bo;.) câteva plante americane despre al căror suc se crede că vindecă muşcătura şarpelui (Agave virginica, Eryngium yuccaefolium, ÎJalris squarrosa).



766



rattletrap ['rafltrap] 1. s. trăsură hodorogită. 2. flecar, limbut. 3. (sl.) gură, bot, clanţă, fleanca. 4. pi. bibelouri, fleacuri; catrafuse. II. adj. huruitor, zornăitor; hodorogit. rattleweed ['ratlwkd] adj. (amer. sl.) 1. prost, nătâng. 2. zăpăcit, împrăştiat. rattle wort [~ wa:t] s. (bot.) un soi de plesnitoarc (Crotalaria sagiltalis). rattling ['ratlin] I. s. 1. zgomot, gălăgie; ceartă, refec. 2. trepidaţie, huruit, zăngănit. 3. (telm.) bătaia motorului. 4. (mar.) grijea. II. adj. 1. huruitor. 2. (despre vânt) puternic; (despre, pas) iute, repede. 3. (fam.) frumos, remarcabil, minunat; we had a ~ time am petrecut de minune. 4. vioi, însufleţit. III. adv. foarte, extrem de. ratton ['ratan] s. (awl.) şobolan. rattrap ['rat trap] s. 1. cursă /capcană pentru şobolani. 2. pedală zimţată (la bicicletă). 3. (sl.) gură, bot, clanţă, fleanca. 4. dărăpănătură. 5. bucluc, încurcătură. ratty ['rati] adj. 1. (ca) de şobolan. 2. plin de şobolani. 3. fără valoare. 4. (sl.) jalnic,' lamentabil, mizerabil. 5. (sl.) supărat, furios; înciudat. raucid [tasid] adj. răguşit, aspru. raucity ]'ra:siti] s. 1. răguşeală. 2. sunet aspru. raucous ['ro:kas] adj. aspru; răguşit. raucously ]-li] adv. răguşit, cu asprime. raunchy f'ro:nt/i] adj. (amer. sl.) 1. neîngrijit, neglijent. 2. neîndemânatic. 3. obscen, vulgar. 4. uzat; ieftin, inferior; urât. 5. (sl. univ.) băut, beat. raupo ['raupouj s. papură, trestie. rauque [ra:k] adj. (rar) v. r a u c o u s . ravage ['ravid3l I. s. devastare, pustiire, ruinare, distrugere; ~ of weeds distrugerea buruienilor. II. vb. tr. si intr. a devasta, a ruina, a pustii, a distruge. ravager ]'ravid3ar] s. pustiitor, distrugător, jefuitor. rave1 [reiv] I. vb. A. intr. 1. a delira, a aiura; a bate câmpii; (fam.) you're raving! eşti nebun!; to ~ and storm a tuna şi a fulgera, a face spume Ia gură. 2. (despre mare, vânt) a mugi, a se zbuciuma, a se agita, a urla. 3. to ~after / for a iubi nebuneşte (pe cineva), a iubi la nebunie (pe cineva), a se da în vânt după; to ~ against / at a blestemă (cu ac), a afurisi (cu ac). B. refl. to ~ oneself hoarse a vorbi până răguşeşte. C. tr. (amer.) a aduce laude excesive (cuiva). II. 1. s. (amer.) anunţ publicitar ce laudă calităţile unei mărfi; articol extrem de laudativ la adresa unei persoane, panegiric. 2. (amer.) cronică părtinitoare (a unui spectacol ele). 3. (muz.) (stilul) rave. rave2 s. loitră. rave3 vb. tr. (aVal.) a târî, a trage. ravel ['raval] I. vb. A. tr. 1. a încurca, a încâlci. 2. a despărţi firele (urzelii), a destrăma, a desfira, a desface, a descurca. 3. to ~ out a) a desface în fibre; b) a descurca; a da pe faţă, a destăinui; (fig.) — all this matter out descurcă toată această problemă. B. intr. 1. (despre fire etc.) a se încurca, a se destrăma. 2. (despre ţesături) a se rări la cusături. 3. (fig.) a decădea treptat. 4. (despre drumuri) a se roade, a se uza. II. s. 1. încurcătură (de iţe). 2. capăt de aţă. 3. aţă de însăilat. 4. (text.) pieptene de netezit. ravelin ['ravlin, -valin] s. f/nil.) ravelină. ravelment l'ravalmant] s. încurcătură, complicaţie; dezordine. raven1 freivn, -van] I. s. (omit.) corb (Corvus corax). II. adj. negru ca pana corbului. raven2 I. vb. A. tr. a căuta (pradă); a se repezi asupra (c« gen.); a devora; a răpi, a fura, a prăda, a jefui. B. intr. 1. a face ravagii, a trăi din prădăciuni, a umbla după pradă. 2. to ~ after a umbla după (pradă); to ~ for a umbla lihnit după; a-i fi foame / poftă de; to ~ on a-şi face o pradă din. II. s. 1. furt, tâlhărie. 2. pradă. ravening ['reivanin] adj. răpitor, rapace, vorace. ravenous ['ravinas, -vanas] adj. 1. prădalnic, răpitor. 2. lacom, nesăţios; ~ appetite poftă de lup. ravenously [-li] adv. cu lăcomie. ravenousness [-nis] s. voracitate; foame de lup. raver ['reivar] s. 1. (fam.) petrecăreţ, amator de bairamuri. 2. (înv.) libertin. rave-up ['reivAp] s. (sl.) petrecere zgomotoasă, chef monstru, bairam. ravin ['ravin] s. (poetic) 1. pradă. 2. jaf, tâlhărie. ravine [ra'vi:n] s. 1. ravină, râpă, surpătură; văgăună; vâlcea. 2. defileu, trecătoare, pas. ravine stream [~ stri:m] s. torent de munte. raving E'rcivirj] I. adj. 1. delirant, aiurit. 2. nebun; ~mad nebun de legat. II. s. delir, frenezie, nebunie; a ~ after / for dor nebun de / după. raving madness [~ riiiîednis] s. nebunie furioasă. ravish ['ravif] vb. tr. 1. (înv.) a răpi, a lua cu sila. 2. a silui, a viola. 3. a răpi, a încânta, a fermeca. ravisher [-a'[ s. 1. răpitor, hoţ. 2. siluitor. ravishing [-in] I. aay. încântător, fermecător, captivant. II. s. v. r a v i s h m e n t. ravishment [-mant] s. 1. siluire, viol. 2. răpire, furt, pradă. 3. (fig.) fermecare, încântare, exaltare. raw [ra:[ I. adj. 1. necopt; nefiert; crud. 2. (despre timp) aspru; friguros, rece; umed. 3. jupuit, cu pielea scoasă; sângerând. 4. (fam.) simţitor, sensibil; ~ head and bloody bones a) simbolul otravei (craniu cu două oase încrucişate); b) vârcolac, pricolici. 5. brut, nelucrat, neprelucrat, nemodelat. 6. ageamiu, novice, neexperimentat, neinstruit; ~ country lad băiat de ţară, naiv. 7. (mine) neînnobilat. 8. curat, neamestecat, sadea. 9. nou. 10. (amer. sl.) necinstit, incorect; a ~ deal o tranzacţie necinstită. ♦ (amer. sl.) to pull a ~ one a povesti o anecdotă indecentă. II. s. 1. rană; jupuială. 2. parte slabă; loc simţitor; to touch smb. on the ~ a atinge pe cineva la coarda simţitoare. 3. materie primă. 4. in the ~a) în stare naturală; b) (sl.) gol puşcă. III. vb. tr. a jupui pielea (cu gen.). raw-boned ]'ro;'bound] adj. slab, osos, costeliv. raw brandy [~ 'brandi] s. rachiu curat / nediluat. raw brick [~ 'brik] s. cărămidă nearsă. raw-cast [~ka:st] s. (metal.) brut turnat.



 767



raw coal [~ 'koul] s. (mine) cărbune brut. raw cotton [~ 'kotn] s. (text.) bumbac brut; vată nehidrofilă. raw deal [~ 'di:l] ş. tratament aspru; purtare neeivilizată. raw goods [~ 'gudz] s. încărcătură de masă; semifabricate. raw-head ['ro:hcd] ş. sperietoare, gogoriţă, baubau. raw-head and bloody-bones [~ ond'bluiibounz] s. v. r a w - head. raw hide ['ro: 'haid] I. s. 1. piele nctăbăcită / crudă. 2. bici din piele netăbăcită / neargăsită. II. adj. din piele crudă / netăbăcită / ncargăsită. raw-hide gear ['rohaid gior] s. (tehn.) roată dinţată din piele. raw leather ['ro: 'le6or] s.v. r a w h i d e (I). raw mast [~ 'ma:st] s. (constr.) grindă de lemn ncprclucrat. raw material [~ ma'tiarial] s. 1. materie primă. 2. semifabricat. raw metal [~ 'metl] s. 1. metal nesupus prelucrării termice, 2. minereu. raw mica [~ 'maika] s. (mineral.) mică. rawness ['ro:nis] s. 1. stare crudă / brută / neprelucrată; cruditate; stare naturală. 2. (Jig.) lipsă de experienţă, imaturitate. 3. umiditate. 4. imperfecţiune. raw oil ['ro: 'oil] s. (mine) ţiţei brut. raw ore [~ o:r, -oor] s. minereu brut. raw recruit [~ ri'kru:t] s. 1. (mii.) recrut, răcan. 2. novice, ageamiu, boboc. raw shale [~ feil] s. (mineral.) şist brut / tare. raw sheet iron [- 7i:t -aion] s. tablă ncprclucrată. raw silk [~ 'silk] s. mătase naturală crudă. raw soldier [~ 'souk^a1"] s. v. r a w r e c r u i t (1). raw spirit [~ 'spirit] s. alcool curat / ncdiluat. raw-stock drier [~stok'draior] s. uscătoare pentru materii prime. raw sugar [~ 7ugor] s. zahăr nerafinat. raw water [~ 'wo:tor] s. apă brută / netratată. rax [rseks] vb. intr. (scot.) a se întinde, a se lungi. ray1 [rci] I. s. 1. rază; bundle of ~s fascicul / mănunchi de raze; (fig.) not a ~of hope nici o rază de speranţă. 2. dâră, trăsătură, linie. 3. linie de vizare. 4. (vet.) râie. 5. fascicul. 6>(fig-) licărire, scânteie. 7. (mat.) semidreaptă. II. vb. A. intr. (şi to ~ off/ out /forth) a radia, a iradia, a trimite / a emite raze. B. tr. 1. a supune razelor. 2. a face să iradieze (lumina). ray2 s. (Hit.) calcan, cocoş-de-mare (Raja); torpedo ~ torpilă (Torpedo). Rayah ['ra:jo, 'raio] ş. (turc.) 1. raia. 2. supus turc care nu crede în Mahomed. rayed [reid] adj. în formă de raze. ray filter ['rci 


read 1



un preţ ridicat; a se vinde scump; the sum-total ~es twenty pounds suma totală se ridică la douăzeci de lire; the sound ~ed my ears sunetul ajunse (până) la urechile mele, am auzit sunetul; these rumours had ~ed me îmi parveniseră aceste zvonuri; to ~ an agreement a ajunge la o înţelegere, a realiza un acord; no agreement was ~ed nu s-a ajuns la nici un acord; the book has ~ed its tenth edition cartea a ajuns la a zecea ediţie; to ~ a height of a ajunge la o înălţime de. 4. to ~ forth / out a) a întinde, a extinde, a lungi; b) a întinde (mâna). B. intr. 1. a se întinde; as far as the eye could ~ cât puteai vedea/cât vedeai cu ochii. 2. to ~ across to give smb. smth. a se întinde sau a se apleca pentru a da ceva cuiva; to ~ ahead a fi în avans, a o lua înaintea cuiva; to ~ down to a ajunge până la, a coborî până la; to ~ out (with one's hand) for a întinde mâna după; he ~ed over to the table îşi întinse mâna spre masă. 3. (mar.) a naviga cu vântul la traversă. II. s. 1. atingere, ajungere, întindere; to make a ~ for a întinde mâna după, a încerca să apuce / să pună mâna pe. 2. accesibilitate; within ~ aproape; accesibil; within easy ~ of Bucharest în apropiere de Bucureşti; within ~ of one's hand la îndemâna sa; out of / beyond smb.'s ~ inaccesibil; care nu e la îndemâna cuiva; out of ~ of the guns în afara bătăii tunurilor. 3. înţelegere, posibilitate, orizont; such subtleties are beyond my ~astfel de subtilităţi sunt dincolo de puterea mea de înţelegere / mă depăşesc. 4. sferă de influenţă. 5. bordee, partea unui fluviu între două meandre; biel, partea canalului între două ecluze; curs (al unei ape). 6. aptitudine, destoinicie, talent; man of deep ~ om foarte talentat. 7. silinţă, sforţare. 8. (amer.) cap, promontoriu. 9. (mor.) mură, voltă. 10. (mec.) ax, arbore. reach2 vb., s. v . r e t c h. reachable ['ri:t/obl] adj. accesibil. reaching ['ri:t/in] I. s. 1. sforţare pentru a ajunge la ceva. 2. întindere. II. adj. care se întinde departe (si fig.); (fig.) to have ~ hands a fi foarte influent. reachless ['ri:t/lis] adj. inaccesibil. reach-me-down ['ri:t/mi'daun] (sl.) I. adj. 1. isprăvit, terminat, de gata. 2. ieftin; de calitate inferioară. II. s. 1. confecţie, îmbrăcăminte de gata. 2. pl. (amer.) pantaloni. reacquire ['ri:o'kwaior] vb. tr. a redobândi. react [ri'skt] vb. intr. 1. (upon) a reacţiona (asupra - cu gen., faţă de). 2. (chim.) a produce o reacţie. re-act [~] vb. tr. (teatru) a juca din nou (un rol). reactance [ri:'aektpns] s. (electr.) rezistenţă reactivă; reactanţă. reactant [rifO'asktont] s. (chim.) reactant. react bond [ri(:)'a;kt bond] s. (tehn.) joantă cu bobină. react coil [~ koil] s. (electr.) bobină de reactanţă. reacting circuit [ri'asktirj isa:kitj s. (radio) circuit de reacţie. reacting force [~ fo:s] s. 1. forţă de reacţie. 2. forţa reacţiei inverse. reacting value [~ ivselju] s. capacitate reactivă. reacting weight [~ weit] s. greutate echivalentă. reaction [ri'ask/an] s. 1. (chim., fiz., tehn.) reacţie; to suffer ~ a suporta un şoc / o zdruncinătură. 2. (pol.) rcacţiune. 3. efect reciproc; (electr.) ~ of armature reacţia indusului; (constr.) ~of the abutment reacţia culeci; (chim.) ~of the first order reacţie monomoleculară / de prim ordin; (fiz.) ~ of the support reacţie de sprijin. reacţionai [riO'Eek/^nsl] adj. de reacţie, reacţionai. reactionally [-ij adv. prin reacţie, reacţionai. reacţionarism [riO'sek/norizpni] s. (pol.) reacţionarism. reactionary [ri'sk/oinori, amer. --ncri] adf, s. (pol.) reacţionar. reaction chamber [ri(:)ask/5n it/eimbor] ş. cameră de reacţie. reaction coil [~ koil] s. (electr.) bobină de rcacţiune. reaction component [~ kom'pounont] s. (electr.) componentă reactivă. reaction differentiation [~ idiforcn/i'ei/pn] s. (geol.) diferenţiere reactivă: procesul de formare a rocilor heteromorfe din una şi aceeaşi magmă. reaction engine [~ .cnd3in] s. motor cu reacţie. reaction paper [~ tpeipo1"] s. hârtie indicatoare. reaction-propelled [~ pro'pcld] adj. rcactopropulsat. reaction soldering [~ 'soldprirj] s. (metal.) lipire cu un amestec de săruri care se reduc în metal în timpul lipirii. reaction stage [~ stcid3] s. gradul reacţiei. reaction step [~ step] s.v. r e a c t i o n s t a g e . reaction trap [~ trasp] s. (tehn.) clapetă de revenire (Ia o supapă). reaction turbine [~ ito:bin] s. (tehn.) turbină reactivă. reaction velocity [~ vi'lositi] s. (chim.) viteză de reacţie. reaction wheel [~ wi:l] s. (tehn.) roată de reacţie; roata turbinei de reacţie. reactivate lri(:)'aektiveit] vb. A. tr. (chim., tehn.) a reactiva. B. intr. a fi din nou activ. reactive [ri(:)'a;ktiv] adj. reactiv. reactive circuit [~ iSo:kit] s.v. r e a c t i n g c i r c u i t . reactive component [~ kom'pounont] s.v. r e a c t i o n c o m p o n e n t . reactivity [.ri'sek'tiviti] s. (chim.) reactivitate. reactor [ri(:)'aektor] s. 1. (electr.) reactor, bobină de şoc /de reactanţă. 2. (psih.) subiect al unei reacţii. 3. (fiz.) reactor (nuclear). read1 [ri:d] I. past şi part. trec read [red] vb. A. tr. 1. a citi; I can ~ it in your face pot să ţi-o citesc pe faţă; to ~ smb. to sleep a adormi pe cineva citind; to ~ smb. a lesson a ţine cuiva o predică, a trage cuiva un perdaf; to ~ a piece of music a descifra/a executa pentru prima dată o bucată muzicală; the bill was read proiectul de lege a fost prezentat (în parlament). 2. a interpreta, a explica; my silence is not to be read as consent tăcerea mea nu trebuie interpretată ca o consimţire; it is intended to be read as acestea trebuie înţelese în sensul că; to ~ one's thoughts into a poet's words a-si formula gândurile în cuvinte poetice; to ~ the future a explica viitorul; to ~ smb.'s thoughts/mind a citi gândurile cuiva; to ~ smb. like a book a pătrunde în sufletul / gândurile cuiva; to ~ a riddle a dezlega o ghicitoare; to ~ the cards a ghici în cărţi. 3. a înţelege, a pătrunde,



 read 2



a pricepe; who is it can ~ a woman? cine poate pătrunde inima unei femei? 4. a studia, a învăţa; to ~ law a studia dreptul. 5. a arăta, a indica; the thermometer ~s three degrees above freezing-point termometrul arată trei grade deasupra lui zero. 6. to ~ again a reciti; to ~ aloud a citi cu voce tare; to ~ off a citi cu uşurinţă; a explica, a interpreta; to ~ out a citi cu voce tare; to ~ over a) a reciti; b) a citi din scoarţă-n scoarţă / de la un cap la altul; to ~ through a citi de Ia un cap la altul / în întregime; to ~ up a citi temeinic: 7. (sl.) a cerceta, a inspecta. B. intr. 1. (of, about) a citi (despre); to ~ untrue a da o indicaţie greşită. 2. a studia, a se pregăti; to ~ for the bar a se pregăti pentru avocatură. 3. a glăsui, a suna; the passage quoted ~s as follows pasajul citat sună după cum urmează. 4. a se citi; this book ~s well această carte se citeşte bine. 5. to ~ up for exams a se pregăti pentru examene. II. s. 1. citire; will you give me a ~ of that book? mă laşi să citesc cartea aceea? 2. (înv.) povestire. 3. timpul petrecut făcând lectură. read2 [red] adj. citit, cu carte; he is poorly ~ in history cunoaşte puţină istoric, nu e tare în istorie. readability [irkda'biliti, -laţi] s. 1, lizibilitate. 2. audibilitate. readable ['ri:dabl] adj. 1. citeţ, lizibil. 2. interesant, bine scris. readablencss [-nis] s. v. r e a d a b i 1 i t y. re-address ['rka'dres] vb. tr. a pune o nouă adresă pe (o scrisoare). reader ['ri:dar] s. 1. cititor; bibliofil; fair ~ cititoare; blind ~ funcţionar poştal care descifrează adresele ilizibile; he is not much of a ~ nu citeşte prea mult. 2. declamator. 3. recenzent. 4. corector. 5. indice. 6. (univ.) docent; conferenţiar; lector. 7. carte de citire; crestomaţie; antologie; culegere. 8. (sl.) portofoliu. 9. (sl.) scrisoare; carte; ziar. 10. (fam.) blocnotes. 11.(telm.) indicator, dispozitiv de citire. 12. (amer. sl.) reţetă pentru narcotice. 13. pl. (sl.) cărţi de joc măsluite. readership ['rkda/ip] s. 1. public cititor (aluneipublicaţii). 2. (univ.) grad sau funcţie de conferenţiar. reader's ticket ['ri:daz


768



6. accesibil, disponibil, la îndemână. II. adv. 1. prompt, repede; îndată, numaidecât, imediat. 2. gata; înainte, dinainte; ~ done gata făcut, făcut dinainte. III. s. 1. (sl.) bani gheaţă / peşin; to plank down the ~ a pune banii pe masă. 2. (mii.) poziţia armei gata de tragere. IV. vb. tr. 1. a pregăti, a prepara, a pune la punct; to ~ a horse a antrena un cal. 2. (sl.) a plăti cu bani gheaţă, a plăti pe loc. 3. a corupe, a mitui. ready cash ['redi 'ka;/] s. bani peşin / numerar / gheaţă. rcady-cooked [~'kukt] adj. (despre alimente) gata preparat; gătit. ready-cut house [~'kM haus] s. casă tip ( the ~thing obiect de prima clasă. II. s. the ~ realul, ceea ce este real; ceea ce există în realitate; realitatea. III. adv. (amer. sl.) într-adevăr, cu adevărat, realmente; foarte, grozav de; cu totul; a ~ fine day o zi cu adevărat frumoasă. real2 [rei'a:l, amer. 'ri:al] s. (numism.) real. real accounts ['rial a'kaunts] s. pl. (com.) conturi de exploatare, conturi reale. real assets [~ 'a;scts] s. pl. bunuri imobile. real estate [~ i'steit] s. 1. proprietate imobiliară. 2. proprietate funciară. real-estate operator [~ 'apareitar] s. agent de bunuri imobiliare. real-estate register [~ 'realiste'] s. cadastru. realgar [ri'aelga'] s. (mineral.) realgar, sulfura de arsen. realia [ri:'eilia, ri'aelia] s. pl. (lat.) (obiecte folosite ca) materiale didactice. • realign ['rka'Iain] vb. tr. a rcalinia; a regrupa; a reconstrui. realigning [-irj] s. (mine) controlarea şi corectarea armăturii. realignment [-mant] s. rcaliniere; regrupare; reconstruire. realism ['ri(:)aliz3m] s. realism. realist ['ri(:)alistj s. realist. realistic [ri(:)a'listik] aay.realist. realistically [-aii] adv. realist. reality [ri(:)'aditi] s. 1. realitate, lucru adevărat; in ~ în realitate, de fapt; într-adevăr; to make something a ~ a traduce ceva în fapt / în viaţă, a duce ceva la îndeplinire; to bring smb. back to the world of ~ a aduce pe cineva la realitate. 2. autenticitate. 3. realism. realizable ['rialaizabl] adj. 1. realizabil, cu putinţă de înfăptuit; care se poate îndeplini. 2. care poate fi înţeles, de înţeles, inteligibil. realization [.rislai'zei/OT, -li'z-J s. 1. realizare, înfăptuire; îndeplinire. 2. înţelegere; conştiinţă; to have a full / true ~ of one's danger a avea conştiinţa clară a unui pericol, a-şi da limpede seama de un pericol. 3. (ec.) plasare de bani în terenuri; convertire în bani. realize ['rialaiz] vb. tr. 1. a realiza, a înfăptui; a îndeplini; his hopes were ~d speranţele lui s-au îndeplinit. 2. a-şi da (bine) seama de, a înţelege (clar), a vedea limpede, a pricepe (bine); he ~d his danger şi-a dat limpede seama de primejdia care-1 pândeşte. 3. (ec.) a converti în bani. 4. (con;.) a realiza; a obţine; a scoate; to ~ a profit from smth. a realiza un profit din ceva. realizing ['rialaizirj] adj. conştient, care-şi dă seama. really ['rioli] adv. în realitate, într-adevăr, cu adevărat, realmente; it was ~ my fault (asta) a fost într-adevăr greşeala mea; ~? adevărat?; not ~! imposibil! nu se poate! cu neputinţă!; ~ and truly într-adevăr, cu adevărat; cum te văd şi mă vezi. realm [relm] s. 1. regat; împărăţie; ţară; tărâm; (jig.) the ~ of the dead tărâmul / împărăţia umbrelor. 2. domeniu, sferă; in the ~ of fancy în domeniul fanteziei. realness ['ri:alnis] s. v. r e a l i t y . real number ['rial 'nAmba'] s. (mat.) număr real. real power [~ 'pauar] s. 1. (telm.) putere efectivă / reală. 2. (electr.) putere activă. real property [~ 'propati] s. v. r e a l e s t a t e . Real Simon Pure [~ 'saiinah 'pjua] s. the ~ lucru veritabil / autentic. real speed [~ 'spi:d] s. (av.) viteză de drum. real tennis [~ 'tenis] s. variantă învechită de tenis.



 769



realtor ['ri(:)alt3r, -to:'] s. (amer. com.) agent de vânzări imobiliare. realty ['rialti, 'ri:3l-| s. 1. v. r e a l e s t a t e. 2. (înv.) loialitate, lealitate. ream1 [ri:m] s. 1. top (ae hârtie). 2. (fig.) teanc, vraf; maldăr; morman; mulţime, grămadă; (peior.) he writes ~s mâzgăleşte sute de coli de hârtie. ream2 vb. A. tr. 1. (telm.) a adânci, a mări (interiorul unei găuri). 2. (mine) a aleza, a lărgi (gura unei sonde). 3. (sl.) a înşela, a profita de. B. intr. a lua spuma. ream3 («Val. scot.) vb. A. tr. a lua spuma de pe. B. mtr. a lua spuma. reamed [ri:md] adj. ajustat; lărgit eu burghiul. reamer ['ri:m3r] s. 1. (telm.) alezor, zencuitor, instrument de găurit. 2. (mine) instrument / unealtă de lărgit găuri; largilor. reamer bar |~ ba:r] s. (telm.) tijă / bară pentru fixarea alezorului. reaming ]'ri:niirj] s. (telm.) alezarea orificiilor. reaming edge [~ ed3] s. (mine) tăiş de netezitor de gaură de mină. reanimate [rifO'asnimeit] vb. tr. 1. a reanima; a (re)învia; a readuce la viaţă. 2. (fig.) a (re)însufleţi; a îmbărbăta, a încuraja; a ridica (din nou) moralul (cuiva); a insufla tărie (cu dat.). reanimation [iri:asni'mei/3n] s. 1. reînviere; readucere la viaţă, întoarcere la viaţă, reanimare. 2. (fig.) (re)însufleţirc, îmbărbătare, încurajare, întărire, ridicare a moralului. reannex E'riia'neks] vb. tr. a reanexa. reannexation [ri:.snek'sei/an] s. reanexare. reap [ri:p] vb. 1. (agr.) a secera. 2. (agr.) a recolta, a culege. 3. (fig.) a trage folos din sau de pe urma (cu gen.), a culege; (prov.) he who sows the storm will ~ the whirlwind cine seamănă vânt culege furtună; to ~ as one has sown a culege ce-a semănat, ce semeni aia culegi; to ~ where one has not sown a culege roadele muncii altuia; to ~ laurels / glory a culege laurii gloriei, a se încununa cu lauri. reaper [rri:p3r] s. (agr.) 1. secerător; (fig.) The Reaper moartea. 2. secerătoarc, maşină de secerat; ~ for hay cositoare. reaper and binder [~ ana^bainda'] s. (agr.) secerătoarc-legătoare. reaping hook ['rkpirj huk] s. (agr.) seceră. reaping machine [~ in3i/i:n] s. (agr.) secerătoarc. reapparel ['rira'pffiwl] vb. tr. a îmbrăca din nou; a împodobi din nou. reapparition [rijaspa'ri/pn] s. reapariţie. reappear ['ri(:)3'pi3r] vb. intr. a reapărea, a se ivi din nou. reappearance ['riOs'piarens] s. reapariţie. reapply ['ri^'plai] vb. A. tr. a aplica din nou. B. intr. a fi aplicat din nou, a se aplica din nou. reappoint ['ri(:)3'p:>int] vb. tr. a reintegra (într-un post etc.). reappointment [-nisnt] s. reintegrare. reapportion [.ri:3'po:/an] vb. tr. a redistribui. reapportionment [irka'poijanmant] s. 1. redistribuire. 2. (pol.) redistribuire a repre­ zentării într-un corp legislativ. reappraisal ['rra'preizsl] s. reevaluare; reconsiderare. rear1 [ris'l vb. A. tr. 1. a ridica, a înălţa; to ~ one's head a ridica capul (sus). 2. a ridica, a înălţa, a clădi, a construi. 3. a creşte (copii, animale); a educa. B. intr. 1. (despre cai) a cabra, a se ridica în două picioare. 2. a se ridica, a se înălţa (despre clădiri etc.). rear21, s. 1. sfârşit, urmă, coadă; fund; dos, spate; to bring/ to close up the ~a) (mil.) a încheia coloana; b) a merge în coada unui cortegiu; to follow in the ~ a încheia o procesiune; at the ~ of the house în spatele casei; to be in the ~ a fi în coadă. 2. (/nil.) ariergardă. 3. (mil.) spatele frontului; to take in the a ataca din spate. 4. (fam.) privată, toaletă, closet, latrină. II. adj. dinapoi, din spate / dos / unnă, de la coadă / sfârşit. rear-admiral ['risr'aedmaral] s. (mar.) contraamiral. rear apron [~ 'eipran] s. (constr.) risbermă. rear axle [~ 'îeksl] s. (auto, telm.) ax / osie / punte din spate. rear axle shaft [~ J"a:ft] s. (auto) arbore / ax planetar, semiax. rear boot ['ris bu:t] s. (auto) lada din spate (pentru bagaje), portbagaj. rear cylinder [~ 'silindo'] s. (mil.) mantaua tunului. rear dump wagon [~ 'd^mp iwasgsn] s. (telm.) camion cu cutie basculantă, autocamion cu descărcare automată. rear echelon ['risr 'ei/abn] s. (mii.) eşalon de spate. reared [riad] adj. 1. ridicat, înălţat. 2. crescut, educat. rear edge ['risr 'ed3] s. 1. (av.) bord de scurgere / fugă. 2. (ferov.) muchie posterioară. rear elevation [~ icli'veijpn] s. (telm.) vedere din spate. rear end [~ 'end] s. 1. v. r e a r a x 1 c. 2. parte din spate; capăt. 3. (fam.) fund, dos. rear-engined [~ 'cnd3ind] adj. (auto) cu motorul la spate. rear entrance [~ 'entrans] s. (auto) intrare prin spate. rear flap [~ 'flasp] s. (av.) aripioară, clcron. rearguard [~'gu:d] s. 1. (mil.) ariergardă; ~ action luptă de ariergardă. 2. (auto) bara protectoare din spate, bara de amortizare dinapoi. rear hub [ 'lub] s. (auto) butucul roţii din spate. rearing l'risrirj] s. 1. înălţare, ridicare; construire, clădire. 2. creştere (a animalelor domestice). 3. creştere (a copiilor); educare, educaţie. 4. cabrare, ridicare pe picioarele dinapoi (a cailor). rear light ['ria 'lait] s. 1. (auto) lumină din spate. 2. (ferov.) felinar de tampon. 3. (av.) lumină de semnalizare din spate. 4. (mar.) lumină de semnalizare de la pupă. rearm ['ri:'a:m] vb. tr. a reînaraia. rearmament ['ri:'a:mam3nt] s. reînarmare. rearmost ['riamoust] adj. ultim, cel mai din spate / urmă. rearmouse ['rismausj s. (zool.) liliac. rear party [~ 'pa:ti] s. (mil.) baraj din spate. rear point [~ 'paint] s. (mil.) post de pază în spatele frontului.



reassembly rearrange ['riOa'reindj] vb. tr. a rearanja, a aranja / a rândui din nou. rearrangement [-nrant] s. rearanjare, aranjare din nou, aranjament nou. rear rider ['ri(:)a 'raidar] s. călător pe şaua din spate (a motocicletei). rear rudder [- 'rAds'] s. (av.) cârma dinapoi. rear seat [~ 'si:t] s. (a»to) loc în spate. rear side [~ 'said] s. (telm.) revers, latură din spate. rear-sight [~'sait] s. (av.) aparat de ochire, vizor. rear-sight base [~ beis] s. (mil.) baza înălţătorului. rear slope [~ 'sloup] s. (telm.) plan înclinat invers. rear spar [~ 'spa;r] s. (av.) lonjeron posterior. rear-view mirror [~vju:imirer[ s. (auto) oglindă retrovizoare. rearward ['ri:aw3:d] I. s. (mii.) ariergardă. II. adj. din unnă; din dos, din spate. III. adv. v. r e a r w a r d s . rearwards ['ri:3w3:dz] adv. înapoi, îndărăt. reascend [rri:3'send] vb. tr. si intr. a urca din nou. reason ['rirznj I. s. 1. raţiune, judecată; minte; înţelegere; bun-simţ; bereft of-lipsit de judecată, inconştient, ieşit din minţi; to bring to ~ a băga (cuiva) minţile în cap, a cuminţi; to come to ~ a-i veni mintea la cap, a se cuminţi, a-şi băga minţile în cap; to hear / to listen to ~ a se lăsa convins; a asculta (de) glasul raţiunii; in (all) ~ a) pe bună dreptate, cu temei, în mod întemeiat; b) raţional, cuminte; rezonabil; (bine) gândit, (bine) chibzuit; open to ~ dispus să accepte tot ce e raţional; gata să admită tot ce e întemeiat; it stands to ~ se înţelege de la sine, e Ia mintea omului; to lose one's ~ a-şi pierde mintea, a înnebuni, a-şi ieşi din minţi. 2. raţiune, considerent; temei; cauză, pricină, motiv; dreptate, justeţe; by ~ of din cauză că; din cauza / pricina (cu gen.); by ~ of its general sense prin sensul său general, potrivit înţelesului său general; with ~ cu temei, nu fără temei; cu socoteală; to have ~ a avea dreptate; ~ of state raţiune de stat, considerent politic; out of ~ fără temei; there is every ~ to believe that există toate motivele să credem că; without ~ fără motiv / temei; (glumeţ) a woman's ~ motiv născocit de o minte femeiască, motiv neserios; for ~s best known to myself din motive cunoscute numai mie; for ~s of health din motive de sănătate; for one ~ or another dintr-un motiv sau altul; by ~ that în virtutea faptului că; to have ~ for smth. / to do smth. a fi îndreptăţit să facă ceva, a avea temei pentru o acţiune oarecare. II. vb. A. intr: 1. (from) a deduce, a conchide (din); a-şi întemeia judecata (pe); a trage învăţăminte (din); to ~ from premises a deduce ceva din anumite premise, a trage concluzii din anumite premise; to ~ in a circle a se învârti într-un cerc vicios. 2. (on, upon, about,of) a reflecta (la; asupra- cu gen), a medita (asupra - cu gen.),- a facc (diferite) raţionamente (asupra - cu gen.): to ~ about a subject a reflecta la o chestiune. 3. (with, about, on, upon, of) a discuta, a sta de vorbă (cu despre); a dezbate (cu - ceva); a argumenta, a prezenta argumente raţionale (cu dat.); a convinge (pe cale raţională), a lămuri, a face să înţeleagă ceva (cu ac); to ~ with smb. a discuta cu cineva, a căuta să convingă pe cineva pe cale raţională; to ~ with oneself a sta de vorbă cu sine însuşi, a se convinge pe sine însuşi; a reflecta în sinea lui. B. tr. 1. a judeca (bine), a gândi (bine), a cumpăni (bine), a chibzui (bine); a reflecta (bine) la, a medita (adânc) asupra (cu gen.). 2. a convinge (pe cale raţională). 3. to ~ away a dovedi (raţional) că ceva nu e întemeiat, a înlătura cu ajutorul raţiunii / prin argumente raţionale; to ~ down a înfrâna cu ajutorul raţiunii; to ~ down a passion a înfrâna o patimă cu ajutorul raţiunii; to ~ into a aduce la, a convinge să (prin argumente raţionale); to ~ smb. into obedience a aduce pe cineva la ascultare prin argumente raţionale; to ~ out a deduce; a reuşi să găsească după multă gândire; to ~ out the answer of a problem a reuşi să găsească soluţia unei probleme; to ~ out of a face (pe cineva) să renunţe la (o convingere, pe cale raţională); a face (pe cineva) să nu mai Fie stăpânit de (un sentiment etc.); to ~ that a deduce că; to ~ whether a se întreba dacă, a-şi pune problema dacă. reasonability [irirzns'biliti, -sti] s. v. r e a s o n a b l e n e s s . reasonable ['rkzansbl] adj. 1.cuminte,chibzuit,înţelept,rezonabil. 2.(desprepreţuri etc.) acceptabil, admisibil, suportabil, rezonabil; moderat. 3. drept, just; echitabil. reasonableness [-nis] s. 1. caracter chibzuit; caracter rezonabil; cuminţenie; înţelepciune. 2. caracter acceptabil / suportabil / admisibil; caracter moderat. 3. caracter echitabil; dreptate, justeţe. reasonably [-i] aaV. 1. cuminte, cugetat, chibzuit, rezonabil. 2. acceptabil, admisibil. 3. echitabil; just, drept. 4. oarecum; mai mult sau mai puţin; I am ~ sure sunt destul de sigur. reasoned ['ri:znd[ adj. 1. întemeiat (pe raţiune); argumentat; motivat; (bine) gândit, (bine) chibzuit; a ~ exposition o expunere (bine) argumentată I însoţită de argumente. 2. raţional, logic. reasoner ['ri:zpnsr] s. persoană cu judecată sănătoasă; om care ştie să raţioneze; gânditor, cugetător; he is a subtle ~ raţionează subtil; are spirit critic. reasoning ['rkzanirj] I. adj. raţional, dotat cu raţiune, înzestrat cu darul judecăţii, care raţionează I judecă. II. s. raţionament, judecată; capacitate de a raţiona, putinţă de a judeca; there is no ~ with this lunatic nu-i chip să te-nţclcgi cu nebunul ăsta. reasonless ['ri:znîis] adj. 1. fără raţiune; fără judecată. 2. neîntemeiat, nemotivat, fără temei / motiv. reasons adduced ['ri:znz s'djmst] s. pl. (jur.) considerentele unei hotărâri. reassay ]'ri:3'sei] vb. A. intr. a face o nouă încercare. B. tr. (chim., metal.) a verifica din nou puritatea (unui metal etc.). reassemble ['ri(:)3'scmbl] vb. A. tr. 1. a pune din nou laolaltă, a strânge din nou; a îmbina din nou; a întruni din nou; a convoca din nou. 2. (telm.) a reasambla, a monta din nou, B. intr. a se întruni din nou, a se aduna din nou; a se redeschide. reassembling [-in] s. (telm.) reasamblare. reassembly [-i] s. 1. (pol.) (rc)deschidcrca unei sesiuni parlamentare, reluarea activităţii parlamentare. 2. (constr.) despărţitură, perete despărţitor.



 reassert



reassert ['ri(:)a'sa:t] vb.tr. a reafirma, a afirma din nou. reassertion ['ri(:)a'sa:J3n] s. rcafinnare. reassess ['ri(:)a'ses[ vb. tr. 1. a impune din nou (un contribuabil); a face o nouă impunere (cu dat.). 2. a reevalua din nou. reassessment [-mantj s. 1. nouă impunere a unui contribuabil. 2. reevaluare, nouă evaluare reassurance [rrifOa'/uarans, -/aar-] s. 1. (coin.) reasigurare. 2. nouă asigurare; faptul de a asigura din nou (pe cineva); faptul de a linişti din nou (pe cineva). reassure [iri(:)a'/uar, -'Jba'] vb. 1. (corn.) a reasigura. 2. a asigura din nou; a convinge din nou; a linişti din nou. reassuring [.riQa'/uarirj] adj. liniştitor, de natură să liniştească. reassuringly [-li] adv. într-un fel care constituie o nouă asigurare; de natură să liniştească. Reaumur ['reiamjuar, -mar] s. (/iz.) 1. (despre termometre, grade) Reaumur; a temperature of 15° ~ temperatură de 15° Reaumur. 2. termometru Reaumur. Reaumur thermometer [~ 6a'momitar] s. (/iz.) termometru Reaumur. reave1 [ri:v] past si part. trec. reft [reft] vb. (înv., poetic) A. intr. a face prăpăd; a se ţine de jafuri. B. tr. 1. a pustii. 2. (from) a fura, a lua cu japca (de la); a smulge (de la). 3. (of) a deposeda, a văduvi (de); a despuia (de). reave2 past si part. trec. reaved sau reft [reft] (dial.) vb. tr. şi intr. a (se) rupe, a (se) sparge; a (se) despica. reaver ['ri:var[ s. (înv., poetic) tâlhar, hoţ, lotru. reaving ['ri:virj] s. jefuire; pustiire; jaf; prăpăd. reawaken [Yka'weifcm] vb. tr. a redeştepta, a trezi din nou (si fig.). rebate I. ['rkbeit, ri'beit] s. 1. (com.) reducere, rabat. 2. (arhit.) prag, rebord, terasă, treaptă. 3. parplanşă, uluc, scobitură, ieşitură. II. [ri'bcit] vb. A. tr. 1. (înv.) a face mai slab; a face să scadă puterea (cu gen.). 2. (rar) a toci. 3. (corn.) a face (un) rabat la, a face o reducere la. 4. (rar) a scădea, a reduce, a micşora. B. intr. 1. a face o lambă / un feder / un prag. 2. a îmbina în falţ / prin blătuire. rebate plane [~ plein] s. (telm.) rindea de fălţuit; rindea-gură de broască. rebated joint [ri'beitid d3oint] s. (telm.) îmbinare prin suprapunere / în falţ. rebec(k) |'ri:bck] s. (muz. ist) rebec (un fel de lăută). rebel ['rebl, -bal] I. s. 1. rebel, răsculat, răzvrătit, insurgent. 2. (amer. si.) locuitor din statele sudice ale S.U.A. II. adj. răzvrătit, răsculat, rebel; al rebelilor; de rebeli. III. [ri'bel, ra'b-] vb. intr. 1. (against) a se răscula (împotriva - cu gen.). 2. a se împotrivi, a se opune (cu tlat.J a protesta (împotriva - c« gen.); a se revolta (împotriva - cu gen.). rebeldom [Yebaldamj s. 1. zonă de rebeliuni. 2. răzvrătire; spirit de revoltă. 3. comportare rebelă. rebellion [ri'belian, ra'b-] s. 1. răscoală, rebeliune, răzmeriţă, răzvrătire; to rise in ~ a se ridica, a porni o răscoală; the Great Rebellion (ist.) Revoluţia Engleză (1642-1660); (amer.) the Rebellion Războiul de Secesiune (1861-1865); in open ~ în plină răscoală. 2. împotrivire, rezistenţă. rebellious [ri'belias, ra'b-] adj. 1. rebel, răsculat, răzvrătit. 2. nesupus, nedisciplinat. 3. (despre boli) rebel. rebelliously [-li] adv. ca un răzvrătit / rebel; ca nişte rebeli; sfidător, revoltat. rebelliousness [-nis] s. spirit de revoltă. rebellow [rk'belou] vb. intr. 1. a mugi din nou. 2. a răsuna puternic, a avea ecou puternic, a produce un ecou puternic. rebind ['rk'baind], past si part. trec. rebound ['rk'baundj vb. tr. 1. a lega din nou (o carte). 2. a cercui din nou (o roată). rebirth ['ri:'ba:6] s. renaştere; regenerare. reboil ['rk'bail] vb. A. intr. a fierbe din nou, a fierbe încă o dată; a fermenta din nou. B. tr. a fierbe din nou, a fierbe încă o dată. rebooking ]'ri:'bukirj] s. reîncărcare (într-un alt vagon). rebore ['ri:'ba:r, -'baar] vb. tr. (telm.) a reascuţi; a aleza / a ascuţi din nou; a sfredeli din nou, a găuri din nou. rebottle [Yk'batl] vb. tr. a turna (vinul) în alte sticle. rebottom ['rk'botam] vb. tr. a pune un fund nou la (o cutie, o ladă, un scaun etc.; sau cu dat). rebound1 [ri(:)'baund] I. vb. intr. 1. a ricoşa; a sări înapoi. 2. (despre arcuri) a se destinde. 3. (fig.) (upon) (despre lovituri, uneltiri etc.) a se întoarce (împotriva autorului). II. s. salt înapoi; recul; ricoşa; ricoşare; to take smb. on the ~ a exercita o presiune asupra cuiva profitând de o slăbiciune a lui. rebound2 ['rk'baundj past si part. trec. de la r e b i n d . rebound block [~ bbk] s. (telm.) cuzinetul percutorului. rebound crusher [~ ,krA/arj s. (telm.) moară percutantă / cu ciocane. rebound hardness [~ iha:dnis] s. (telm.) duritate scleroscopică. rebounding [ri(:)'baundirj] I. s. ricoşare; faptul de a sări înapoi; salt înapoi. II. adj. care ricoşează, care sare înapoi. rebounding shot [~ 'Jot] s. împuşcătură ricoşată. rebrace ['rk'brcis] vb. tr. a fixa din nou; a reîntări. rebroadeast ['ri:'bro:dka:st] vb. tr. (radio) a retransmite. rebroadeasting [-in] s. (radio) retransmitere. rebuff fri'bAf] I. s. 1. aruncare înapoi; recul. 2. ripostă; refuz. 3. eşec / insucces neaşteptat; to suffer a ~ a suferi un eşec; a înghiţi hapul. II. vb. tr. 1. a arunca înapoi, a respinge. 2. a refuza categoric. 3. a împiedica, a bloca. rebuild ['ri:'bild],past si part. trec. rebuilt ['rk'bilt] vb. tr. a reclădi, a reconstrui, a reface. rebuilder [-ar] s. reconstructor. rebuilding [-irj] s. reclădire, reconstruire, reconstrucţie, refacere.



770



rebuilt ['rk'bilt] pastsi part. trec. de la r e b u i l d . rebuke [ri'bju;k, ra'b-] I. vb. tr. 1. (for) a dojeni, a mustra (pentru); a face (cuiva) reproşuri (pentru); a reproşa, a imputa (cuiva, ceva); my heart ~s me mă mustră conştiinţa. 2. a stâlci în bătăi, a bate măr. II. s. dojana, ceartă, mustrare; reproş; imputare; without ~ fără cusur, impecabil, ireproşabil. rebukcful [-ful] adj. v. r e b u k i n g. rebuking [ri'bju:kirj] I. adj. dojenitor, mustrător; plin de reproş; care sună a reproş. II. s. dojenire, mustrare. rebukingly [-li] adv. pe / cu un ton mustrător; sub formă de reproş, pe un ton de reproş, cu un aer de reproş. rebus ['ri:bas] s. rebus. rebut [ri'bAt] vb. A. tr. 1. a împinge înapoi; a respinge. 2. a refuta; a dovedi netemeinicia (u/tor argumente, teorii etc.). B. intr. (yur.) a da o replică, a riposta. rebutment [-mant] s. (mai ales jur.) refutare, combatere; răsturnare; dovedirea netemeiniciei (cu gen.). rebuttal [-al] !.v. r e b u t m e n t . rebutter [ri'bAtar] s. (jur.) replica pârâtului la s u r r e j o i n d e r . recalcitrance [ri'kaelstons, ra'k-] s. recalcitranţă, nesupunere, neascultare; caracter refractar. recalcitrancy [-i] s. v. r e c a l c i t r a n c e . recalcitrant [ri'kadstont] I. adj. recalcitrant; nesupus, neascultător. II. s. persoană recalcitrantă. / recalcitrate [ri'kaelsitreit] vb. intr. (against, at) a nu se supune, a fi refractar (la); a se opune (la, sau cu dat.); a se încăpăţâna (să). recalcitration [riikaîlsi'trei/an] s. v. r e c a 1 c i t r a n c e. recalescence [rri:ka'lesns] s. (metal.) reîncălzire, rccalescenţă. recalking ['ri:'ka:kin] s. (telm.) ştemuire. recall [ri'kad, ra'k-] I. vb. tr. 1. a rechema (trupe, un diplomat ele). 2. a revoca, a contramanda (un ordin). 3. a retracta (o aserţiune). 4. a-şi aduce aminte de, a-şi aminti; a evoca; a trezi în amintire. 5. a abroga (o lege). 6. (ec.) a cerc înapoi (un capital). 7. a(-şi) lua (cuvântul) înapoi, a-şi călca (cuvântul). 8. (corn.) a retrage de pe piaţă / din vânzare (un produs cu defecte etc.). II. s. 1. rechemare. 2. revocare, contramandare; letters of ~ scrisori de revocare. 3. aducere aminte; beyond/ past ~ irevocabil, ireparabil; uitat. 4. (mil.) semnal de întoarcere. 5. (teatru) bisare. 6. (amer. pol.) destituirea unui deputat în urma cererii alegătorilor. 7. (cont.) retragere de pe piaţă / din vânzare (a unui produs cu :* defecte etc.). recallable [-ablj adj. 1. (despre slujbaşi, militari etc.) care poate fi rechemat. 2. (despre întâmplări, evenimente ele.) evocabil, care poate fi evocat. 3. (despre decrete, ordine etc.) revocabil. recant [ri'kaent] vb. A. tr. 1. a retracta; a se lepăda de. 2. a dezaproba. B. inir. a se retracta, a se lepăda; a renunţa la o părere, a-şi schimba părerea. recantation [.rkkren'tei/an] s. 1. retractare. 2. dezicere, dezaprobare. recanting [ri'kaentirj] I. adj. care (se) retractează; care dezice, care dezaprobă. II. s. v. r e c a n t a t i o n . recap1 ['ri;kaep] (auto) I. vb. tr. a vulcaniza (o anvelopa). II. s. anvelopă vulcanizată. recap 2 1.s. recapitulare (prese, de la r e c a p i t u l a t ion). II. vb. tr. şi intr. a recapitula (prese, de la r e c a p i t u l a t e ) . recapitalization ['rijkaepitalai'zei/snj s. (ec.) revizuire a structurii capitalului («»ei corporaţii ele). recapitalize [rk'krepitalaiz] vb. tr. (ec.) a capitaliza din nou. recapitulate [iri:ka'pitjuleit] vb. tr. a recapitula. recapitulation ['rkkapitju'Iei/an, «:-] s. 1. recapitulare, trecere în revistă. 2. (muz.) reexpoziţie. recapitulative ].ri:ka'pitjulcitiv] adj. recapitulativ. , | recapitulatory [.rkka'pitjulatari, -leitari] adj. v. r e c a p i t u l a t i v e . recaption [Ykkasp/an] s. (jur.) reintrare în posesie prin bună înţelegere. recapture ['rk'kajprja1'] I. vb. tr. a(-şi) lua înapoi; a pune din nou mâna pe; a captura din nou. II. s. 1. luare înapoi; capturare din nou. 2. (jur.) redobândire (a unei proprietăţi); postliminium. recarburization ]'ri:'ka;bjurai'zei/n] s. (metal.) recarburare. recarburize ]'ri:'ka:bjuraiz] vb. tr. (metal.) a recarbura. recarburizer [-ar] s. (metal.) agent de recarburare. recast ]'ri:'ka:st], past şi part. trec. recast I. vb. tr. 1. a arunca din nou. 2. a reface, a transforma, a modifica; a reconstrui; a alcătui din nou; to ~a novel a reface un roman; a modifica un roman; (teatru) to ~ a play a pune în scenă o piesă cu o nouă distribuţie. 3. (metal.) a returna, a turna din nou. II. s. 1. aruncare din nou. 2. refacere, transformare, modificare; reconstruire. 3. (teatru) punere în scenă (a unei piese) cu o nouă distribuţie. 4. (metal.) returnare. recasting ['ri:ka:stirj] s. v. r e c a s t (II). recaulking ['ri:'ko:kinJ s.v. r e c a l k i n g . recce ['rekil (mil. sl.) I. s. recunoaştere. II. vb. intr. a merge în recunoaştere. reeco ['rekou] s. (mil. sl.) recunoaştere (prese, de la reconnaissance). recey ['rcki] s. v. reeco. recede [ri(:)'si:d] vb. intr. 1. (from) a da înapoi; a se retrage (din, de la); a se îndepărta (de); to ~ into the background a trece pe planul al doilea; a-şi pierde importanţa; (mii.) to ~ from a position a se retrage de pe / a părăsi o poziţie. 2. (from) a renunţa (la); a reveni (asupra - cu gen.); a da îndărăt; to ~ from an opinion a renunţa la o părere. 3. a se ieftini, a pierde din valoare. re-cede [ri:'si:d[ vb. tr. a retroceda.



 771



receding [ri(:)'si:dirj] I. adj. care dă îndărăt, care se retrage; care se îndepărtează. II, s. 1. retragere; îndepărtare. 2. renunţare; revenire (asupra unei hotărâri etc.). receding comb [~ 'koum] s. (tehn.) pieptene curăţitor. receding table [~ 'teibl] s. (tehn.) masă cu retragere automată. receding tide [~ 'taidj s. (mar.) reflux, maree descendentă. receipt [ri'sht, re's-] I. $, 1. primire. 2. pl. încasări (de bani). 3. chitanţă, adeverinţă de plată. 4. venit; he was in the ~ of five hundred a year avea un venit anual de cinci sute de lire, 5. reţetă; ordonanţă medicală. 6. mijloc de realizare a unui ţel. 7. mijloc de vindecare. II. vb. tr. (amer. corn.) a da o chitanţă de primire pentru; to ~ a bill a iscăli pentru primirea contului. receipt book [~ buk] s. 1. carte de bucate. 2. chitanţier. receipt stamp [~ stasmp] s. timbru de chitanţă. receivable [ri'sKvabl] adj. care poate fi primit; de primit. receive [ri'si:v, re's-] vb. A. tr. 1. a primi, a căpăta; to ~ a good education a primi o bună educaţie; to ~ the finishing stroke / touch a căpăta ultimul retuş; a fi pus la punct. 2. a primi, a lua (bani); ~d achitat. 3. a primi, a adăposti; to ~ stolen goods a tăinui lucruri furate, a fi gazdă de hoţi. 4. a primi, a admite; to be ~d into a family a intra în familie. 5. a primi în depozit; box to ~ contributions cutie pentru chetă. 6. a admite, a recunoaşte, a legitima: to ~ smb. into a charge a numi pe cineva într-o funcţie; custom long ~d obicei de mult admis, datină împământenită. 7. (jur.) a avea în vedere, a considera. 8. a lua, a pune; to ~ to heart a pune la inimă, a-şi face inimă rea. 9. a avea o capacitate, a cuprinde. B. in/r. a primi vizite. received [ri'si:vd] adj. primit; acceptat, admis; generally ~ îndeobşte admis. Received Standard English [~ 'stsendad 'irjgli/j s. limba engleză literară, engleza standard. receiver [ri'skva1"] s. 1. primitor, persoană care primeşte; persoană care recepţionează; destinatar (al unei scrisori). 2. încasator; perceptor; ~ of customs perceptor. 3. (jur.) a) administrator oficial; b) portărel, executor judecătoresc. 4. (corn.) consignatar. 5. tăinuitor (de lucruri furate); no ~, no thief dacă n-ar fi tăinuitori, n-ar fi nici hoţi; (prov.) the ~ is as bad as the thief cum e Tanda aşa-i şi Manda. 6. (radio) aparat de radiorecepţie, receptor, aparat de radio. 7. (tel.) receptor. 8. (tehn.) rezervor; recipient; cisternă; receiver; colector. receiver pipe [- paip] s. (mine) niplu de refugiu. receivership [ri'si:va/ip, re's-] s. calitatea de primitor; calitatea de destinatar; calitatea de încasator. receiving [ri'suvin] s. primire, recepţie; acceptare; admitere; ~of stolen goods tăinuire de bunuri furate. receiving aerial [~ 'earial] s. (tel.) antenă de recepţie. receiving antenna [~ am'tena] s.v. r e c e i v i n g a e r i a l . receiving apparatus [~ laspa'reitss] s. (tel.) aparat de radiorecepţie, receptor, aparat de radio. receiving hopper [~ 'hopa1"] s. (tehn.) pâlnie de încărcare. receiving house [~ haus] s. (serviciu de) mesagerii; oficiu poştal. receiving hulk [~ lulk] s. (mar.) navă de pază şi de control în port. receiving line [- 'lain] s. şir de persoane oficiale (la o primire protocolara). receiving office [~ ofis] s. (serviciu de) mesagerii. receiving order [~ iD:dar] s. (jur. corn.) ordonanţă de punere sub sechestru (în caz de faliment). receiving room [~ ru(:)m] s. cameră de primire; sală de recepţii. receiving set [~ set] s. (tel.) aparat receptor / de radiorecepţie. receiving station [~ -stei/^n] s. 1. (tel.) post recepţie, staţiune de recepţie. 2. (ferov.) staţie de destinaţie. receiving wire [~ -waiar] s. v. r e c e i v i n g a e r i a l . receiving yard [~ jo:d] s. (ferov.) grupă de linii la intrarea în triaj. recency ['rirsnsi] s. caracter recent, noutate. recense [ri'scns] vb. tr. (despre texte, manuscrise etc.) a revizui; a revedea; a controla; a verifica. recension [ri'sen/an, re's-] s. 1. revizie, revizuire (a unui text etc.). 2. text revizuit, material revizuit. recent ['ri:sntj I. adj. 1. recent, ultim, proaspăt; of ~date de dată recentă; ~acquaintance cunoştinţă proaspătă; ~ developments / events ultimele evenimente; ~ news ştiri recente / proaspete; ultimele ştiri. 2. (geol.) care se referă Ia holocen. II. s. (geol.) the Recent holocenul. recently [-Ii] adv. recent, nu de mult; de curând, de puţină vreme; it happened ~ aceasta s-a întâmplat recent; as ~ as yesterday nu mai departe de ieri; a law ~ adopted o lege recent / de curând adoptată. recentness [-nis] s. v. r e c e n c y . receptacle [ri'septakl, re's-] s. 1. recipient, receptacul. 2- (bot.) receptacul. 3. (fig.) loc de concentrare / de adunare / de îngrămădire. 4. (electr.) priză de curent. receptacular [iresep'tcekjuto1"] adj. 1. ca un recipient; care serveşte drept recipient. 2. (bot.) care ţine de receptacul. receptible [ri'scptibl, -ta-] adj. (rar) 1. de primit; care poate fi primit. 2. (of) receptiv (ia). reception [ri'sep/sn, re's-] ş. 1. primire, recepţie; luare în primire, recepţionare; ~ of goods recepţionare de mărfuri. 2. primire, recepţie; warm ~ primire călduroasă; to give smb. a cool ~ a face cuiva o primire rece; the novel has had a favourable ~ romanul a fost bine primit / s-a bucurat de o bună primire / a fost comentat favorabil; the ~ begins at seven o'clock p.m. recepţia începe la ora şapte p.m. 3. asimilare (de impresii etc.); (psih.) faculty of ~rcceptivitatc. facultate de a recepţiona, de a asimila. 4. (tel.) recepţie, recepţionare. 5. recepţie (la un hotel).



recision



reception basin [~ >beisn] s. (hidr.) bazin de alimentare (a unui râu). reception centre [~ -senta1"] s. punct de primire / recepţie (a unor refugiaţi, sinistraţi etc.). receptionist [ri'sepjanist] s. 1. funcţionar(ă) ce primeşte pasagerii (la hotel). 2. seeretarfă) de cabinet. reception order [ri'scp/^n o:dar] s. (med.) autorizaţie de internare a unui alienat mintal. reception room [- ru(:)m] s. sală de recepţii; cameră de primire, salon. receptive [ri'scptiv, re's-] adj. receptiv. receptiveness [-nis] s. v. r e c e p t i v i t y . receptivity [risep'tiviti, >ri:s-, ires-] s. 1. receptivitate. 2. (tehn.) capacitate de absorbire sau asimilare. receptor [ri'septar] s. (tel.) receptor. recess [ri'ses, re:'s-] I. s. 1. scobitură, şanţ. canelura, canal, gât; retragere. 2. întrerupere, interval (al lucrărilor); vacanţă (a şcolilor); prorogare (a adunărilor politice); ~ of the jury suspendarea şedinţei juriului (pentru deliberare). 3. loc retras, adăpost singuratic. cotlon. 4. pl. (jig.) adâncimi, străfunduri; in the secret ~es of the heart în străfundurile inimii. 5. (constr.) adâncitură, nişă, firidă, alcov, dcblcu. 6. (geogr.) golf mic, baie. 7. (anat., bot., zool.) fosă, cavitate. 8. (tehn.) adâncitură, falţ, nut. 9. (tehn.) racordare. 10. reflux. 11. rezultat final al unor deliberări; protocol. II. vb. A. tr. 1. a forma o cavitate în. 2. a ascun­ de într-o adâncitură. 3. (tehn.) a degaja, a reteza. B. intr. a face o pauză / o întrerupere. recessed [ri'scst] adj. 1. înfundat, băgat înăuntru. 2. cu adâncituri, cu scobituri. recessed balcony [~ 'balkani] s. (arhit., constr.) loggie. recessed part [~ pa:t] s. (tehn.) parte îngropată (a unei piese turnate). recess head [ri'ses hed] s. (constr.) canelura, cornişă concavă. recess hole [~ houl] s. (tehn.) gaura înfundată, gaură cu fund. recessing [ri'sesirj] s. 1. scobire, săpare, adâncire. 2. adâncitură, scobitură. recessing tool [~ tu:l] s. (tehn.) daltă pentru fasonarea adânciturilor, cuţit de strunjit praguri şi caneluri. recession1 [ri'se/^n, re's-] s. 1. retragere; îndepărtare, plecare. 2. adâncire. 3. (constr.) adâncitură, nişă. 4. (ec.) recesiune. recession2 s. retrocedare. recessional [ri'se/ansl] I. adj. de vacanţă (parlamentară). II. s. (rel.) imn religios cântat când se termină serviciul divin. recessional hymn [~ him] s.v. r e c e s s i o n a l (II). recessionary [ri'se/snari] adj. (ec.) de recesiune; de regres. recessive [ri'sesiv] adj. 1. care dă înapoi, care se retrage; care se îndepărtează. 2. regresiv; descendent, coborâtor. recharge ['ri:'t/a:d3] vb. tr. a reîncărca, a încărca din nou. recharging ['ri:'t/o:d3in] s. reîncărcare. rechauffe [ireijou'fci] s. (jr.) 1. mâncare reîncălzită. 2. (fig.) ceva transformat din vechi; prelucrare (a unei opere literare). recherche [re'/eo/ei, amer. si --'-] adj. (jr.) ales, de elită; rafinat. rechristen ['ri:'krisn] vb. tr. a boteza din nou. recidivism [ri'sidiviz^m] s. recidivism. recidivist [ri'sidivist] s. recidivist. recipe ['resipi, amer. -pi:] s. 1. (mai ales pl.) încasări, venit; reţetă. 2. reţetă (mai ales culinară). 3. (jig.) reţetă; mijloc de a atinge un ţel; a ~ for happiness o reţetă pentru a fi fericit, reţeta fericirii. recipience [ri'sipians, re's-] s. primire, recepţionare, recepţie. recipiency [-i] s.v. r e c i p i e n c e . recipient [ri'sipiant] I. adj. receptiv. II. s. 1. recipient. 2. primitor; destinatar. reciprocal [ri'sipreksl, re's-] I. adj. 1. reciproc, mutual; ~ Iove dragoste reciprocă. 2. echivalent. 3. (jur.) sinalagmatic, bilateral. 4. (gram., mat.) reciproc. II. s. (urat.) funcţie inversă; valoare inversă, figură reciprocă. reciprocality [riisipre'kaîliti] s. reciprocitate. reciprocal laying [ri'siprek^l -leiirj] s. (tehn.) construirea evantaiului paralel prin separare reciprocă. reciprocally [ri'siprekali] adv. reciproc; unul pe altul. reciprocal pole [ri'siprakal poul] s. pol opus, antipol. reciprocal spiral [~ 'spai(a)ral] s. (mat.) spirală hiperbolică. reciprocate [ri'siprekeit, re's-] vb. A. tr, 1. a face schimb de; a plăti cu aceeaşi monedă pentru; a răspunde (în acelaşi fel) la; a plăti cu; a împărtăşi; to ~ smb.'s good wishes a răspunde la urările de bine ale cuiva; to ~ smb.'s feelings a împărtăşi simţămintele cuiva. 2. (tehn.) a mişca înainte şi înapoi; a imprima o mişcare alteniativă-rectilinie, a imprima o mişcare de du-te-vino (cu dat.). B. intr. 1. (to) a răspunde în acelaşi fel (la): a plăti cu aceeaşi monedă (pentru); a face la fel; a proceda la fel; he sent me his good wishes and I ~d el mi-a transmis urările sale de bine, iar eu i le-am transmis pe ale melc: to every attack he ~d with a blow la fiecare atac răspundea printr-o lovitură. 2. (tehn.) a face / a avea / a efectua o mişcare alternativă-rectilinie / o mişcare de du-te-vino. reciprocating compressor [ri'siprekeitirj kam'presa1"] s. (tehn.) compresor cu piston. reciprocating engine [~ 'end3in] s. (tehn.) maşină cu piston (care execută o mişcare translator ie). reciprocating lever [- 'li:var] s. (tehn.) cobiliţa, părângă, pârghie oscilantă; balansier. reciprocating motion [~ 'moujsn] s. (tehn.) mişcare alternativă-rectilinie. reciprocating pump [~ 'pAinpj s. (tehn.) pompă cu piston. reciprocating rod [~ 'red] ş. (tehn.) bielă. reciprocation 1 r i. si pre'ke i/an] s. reciprocitate. reciprocity [.rcsi'prasiti] s. reciprocitate; ~ principie principiul reciprocităţii; principiul reversibilităţii. recirculation [iri:sa:kju'lei/an] s. (tehn.) recirculate. recision [ri'si3an] ş. 1. (rar) tăiere, amputare. 2. (înv.) ştergere. 3. anulare.



 recital



recital [ri'saitl, ra's-] s. 1. povestire, istorisire, relatare, expunere. 2. (muz.) recital. recitation [.resi'tei/sn] s. 1. recitare, declamare. 2. (amer., scol.) o) examinarea unui elev; b) lucrări de seminar; seminarizare. recitation room [~ ru(:)m] s. sală de curs, aulă, amfiteatru. recitative [iresita'tkv, -sa-] adj. s. (muz.) recitativ. recite [ri'sait, ra's-] vb. A. tr. 1. a recita; a declama. 2. a povesti, a istorisi; a relata; a expune. B. intr. 1. a recita; a declama. 2. a povesti, a istorisi; a expune. 3. (amer.) a răspunde la lecţie. reciter [ri'saita1] s. 1. recitator, declamator; povestitor. 2. culegere de texte pentru declamat. recivilize [rk'sivilaiz] vb. tr. a civiliza din nou. reck [rek] vb. (mai ales poetic, numai în construcţii negative sau interogative) A. tr. a preocupa; a îngrijora, a stânjeni, a deranja, a supăra; a privi, a-i păsa de; it ~s me not asta nu mă priveşte; asta nu mă supără; nu-mi pasă de asta; I ~not my health puţin îmi pasă de sănătatea mea. B. mtr. (of; whether; who; that) a-i păsa (de; dacă; cine; că); he ~ed not of the danger nu-i păsa de primejdie; I ~ not whether nu-mi pasă dacă, mi-e tot una dacă; I ~ not who mi-e tot una cine. reckless ['reklisj adj. 1. (of) nepăsător, indiferent (faţă de; în faţa - cu gen.); ~ of danger nepăsător în faţa primejdiei. 2. imprudent, nechibzuit, nesocotit, necugetat. 3. îndrăzneţ, cutezător, temerar. 4. care nu ţine seama de reguli. recklessness '[-nis] s. 1. nepăsare, indiferenţă. 2. imprudenţă; nesocotinţă, nechibuinţă, necugetare. 3. îndrăzneală. reckling ['reklirj] I. adj. (despre copii) micuţ; mezin. II. s. mezin, prâslea. reckon ['rekan] vb. A. tr. 1. a număra, a socoti, a calcula. 2. a trece în socoteală; to ~ smth. to a person a trece ceva în socoteala cuiva. 3. a socoti, a crede, a gândi, a presupune. 4. a socoti, a evalua, a preţui. 5. (pasiv) a fi socotit, a trece drept, a fi considerat; to be ~ed a clever person a trece drept un om deştept. 6. to ~ among a socoti printre; to ~ in a include (într-o socoteală etc.); to ~ off a face socoteala (cu gen.), a lichida; to over a verifica, a examina; to ~ up a calcula, a număra; a aduna. B. intr. 1. a socoti, a calcula; (prov.) to ~ without one's host socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. 2. to ~ for a da socoteală de, a răspunde de; to ~ o h / upon a avea încredere în, a se bizui pe; to ~ with a) a se răfui cu; b) a lua în considerare; he is to be ~ed with trebuie să ţinem seama de ci, nu-1 putem ignora. reckoner ['reksma'] s. 1. (ec.) calculator. 2. tabel aritmetic cu calcule gata făcute. 3. contor. reckoning ['rekanirj] s. 1. socoteală, calcul; cont; to be good at ~ a fi tare la socoteli; to be out in one's ~a) (fig.) a-şi greşi socotelile; a da greş; b) (mar.) a devia de la traseul stabilit; even ~ makes long friends, short ~s make short friends frate, frate dar brânza-i pe bani; datoriile strică prietenia. 2. plată, socoteală, răfuială; the day of ~ziua socotelilor; to make no ~ of a nu da atenţie (c» dat.); a nu ţine seama de. 3. socoteală (după consumaţie); partea fiecăruia la plată. 4. apreciere, evaluare, preţuire; socoteală; to make ~ of a preţui (ceva). 5. părere, opinie; according to my ~ după părerea mea. 6. timpul de naştere. 7. cronologie. 8. (nwr.) estină; punct. reckoning book f~ buk] s. (înv.) v. a c c o u n t b o o k . reckoning up [~ rAp] s. adunare. reclaim [ri'kleim] I. vb. A. tr. 1. a repara, a reface, a corecta, a îndrepta, 2. a reclama, a cere înapoi. 3. (jig.) a vindeca, a îndrepta; ~ed drunkard beţiv lecuit, băutor readus pe calea bună. 4. a domestici, a îmblânzi; ~ed animal animal domesticit. 5. (chim.) aregenera. 6. a recupera; a ameliora (un teren). B. intr. 1. a face ameliorări funciare. 2. (jur.) a apela. II. s. 1. beyond / past ~ ireparabil. 2. (telul.) cauciuc regenerat. reclaimable [-abl] adj. reparabil; recuperabil. reclaimant f-ant] s. (moi ales jur.) reclamant. reclaim days [ri'kleim deiz] s. (tur.) termen de apel. reclaimer [ri'kleima'J s. (telm.) conveier, transportor, bandă rulantă. reclaiming [ri'kleimin] s. 1. regenerare. 2. ameliorare. 3. corectare. 4. recuperare. reclaiming timber [~ 'limba'] s. (mine) scoaterea armăturii din lucrările de curăţire. rcclaimless [ri'kleimlis] adj. (rar) incorigibil. reclamation [irekla'meijbnl s. 1. (cont-, jur.) reclamaţie. 2. (fig.) îmbunătăţire, asanare, ameliorare, însănătoşire (a pământului). 3. spaţiu luat mării. 4. regenerare; reparare, corectare, rectificare. 5. (jur.) amendament. 6. îmblânzire (a sălbăticiunilor). 7. recuperare (a materialelor); refolosire. reclamation dam [~ dsm] s. (hidr.) baraj de irigaţie. reclame [rei'ktem] s. (fr.) reclamă. reclassification [reiklsesifi'kei/pn] s. reclasificarc. reclassify ['ri:'ktesifa:i] vb. tr. a reclasificâ, a clasifica din nou. rcclean ['ri:'kli:n] vb. tr. a curăţa din nou. recleaner ['ri:kli:nar[ s. (tehn.) recurăţire. recleaner fan [~ fa;n] s. (tehn.) ventilatorul celei de-a doua curăţiri. recleaner unit [~ ,ju:nit] s. (tehn.) grupa de colectare a celei de-a doua curăţiri. reclination [iriklai'nei/an] s. înclinaţie, poziţie înclinată. recline [ri'klain, ro'k-] vb. A. intr. a se apleca, a se înclina; reclining on the grass culcat pe iarbă. B. tr. 1. a se apleca înapoi; a se sprijini; to ~ against a sta culcat pe; a se sprijini de; (fig.) to ~ on a conta pe, a se bizui pe. 2. a abate de la perpendiculară, a înclina. reclined [ri'klaind, ro'k-] adj. aplecat, înclinat. reclining [ri'klainin, ro'k-J adj. aplecat, înclinat. reclining chair [~ 't/so] s. scaun pliant; strapontină. reclining seat [~ 'si:t] s. (auto) scaun cu spătar rabatabil. recloser [ri'klouzar] s. (electr.) autoanclanşator, releu de reanclanşare automată. reclosure [ri'kloU3ar] s. (electr.) reclanşare, închidere.



772



reclothe ['ri:'klou5] vb. tr. 1. a îmbrăca din nou (pe cineva). 2. (fig.) a reînveşmânta. recluse [ri'klms, amer. si 'reklu:s] I. adj. 1. închis, retras. 2. singuratic, izolat. II. s. persoană închisă, om retras, pustnic. recluseness [-nis] s. retragere, izolare; sihăstrie. reclusion [ri'klu:3an] s. 1. retragere; izolare; sihăstrie. 2. întemniţare; încarcerare. reclusive [ri'klmsiv] adj. retras, izolat. recoal [ri'koul] vb. tr. a reîncărca cu cărbuni. recock [rri;'kok] vb. tr. (/nil.) a arma din nou (o pusca etc.). recocking lever [ri'kokirj .li;vor] s. (tehn.) pârghie de armare. recoct [ri'kokt] vb. tr. a fierbe sau a coace încă o dată. recognition [irekag'ni/an, -kig-] s. 1. cunoaştere. 2. recunoaştere, admitere; beyond / . past ~ de nerecunoscut; to win ~from somebody a câştiga aprecierea cuiva. 3. cercetare, căutare. recognition signal [~ isignal] s. semnal de apel; semnal de recunoaştere. recognizable ['rekagnaizabl, irekag'n-] adj. care se poate recunoaşte; de recunoscut. recognizance [ri'kagnizans, ra'k-] s. 1. angajament, îndatorire. 2. cauţiune, zălog. 3. recunoaştere; admitere. recognizant [ri'kagnizant] adj. 1. care recunoaşte. 2. recunoscător. recognize ['rekagnaiz] vb. A. tr. 1. a recunoaşte, a identifica. 2. a recunoaşte validitatea (cu gen.). 3. a recunoaşte; a admite; a accepta; a mărturisi. 4. a-şi da seama de, a înţelege; to ~one's duty a-şi înţelege datoria. B. i«tr. a se obliga să se înfăţişeze (la judecată). recognizer [-3'] s. persoană care recunoaşte pe cineva. recoil [ri'koil, ra'k-] I. vb. intr. 1. a sări înapoi, a se da îndărăt; to ~ from a se da îndărăt de la; a-i fi silă de. 2. (mil. etc.) a ricoşa. 3. a se da înapoi de spaimă. II. s. 1. dare înapoi. 2. recul, ricoşare. 3. groază; scârbă, silă. recoil buffer [~ 


 773



recondition [ireksn'dijan] vb. tr. 1. a repara, a renova; a restabili, a restaura, a reclădi; a reutila, a repune în stare de funcţionare; a regenera. 2. a schimba (deprinderi etc). reconditioning [irr.kan'di/anirj] s. rccondiţionare, repunere în (stare de) funcţionare. reconnaissance [ri'konissns, ro'k-] s. (jr.) 1. recunoaştere, explorare. 2. detaşament de recunoaştere. reconnaissance flare [~ flea1"] s. rachetă luminoasa. reconaissance plane [~ pleinj s, (av.) avion de recunoaştere. reconnection [ireko'nekfcn] s. (electr.) rebobinare. reconnoissance [ri'konisans, ra'k-] s.v. r e c o n n a i s a n c e . reconnoitre [.rcka'nsits1"] I. vb. A. tr. a se informa despre; (mil.) a face o recunoaştere (cu gen.). B. intr. (mil.) a face o recunoaştere. II. s. (mil.) acţiune de recunoaştere. reconquer ['ri:kDrjk3rj vb. tr. a recuceri. reconsider I'ri:-k9n'sid3r] vb. ţr. a reexamina, a cumpăni din nou, a reconsidera (o problema). reconsideration [.riikanisida'rei/sn] s. reconsiderare. reconstruct ['rii-kans'trAkt] vb. tr. a reconstrui, a reclădi; a restabili, a restaura, a reface. reconstruction ['rii-k^ns'trAk/pn] 1- s. reconstrucţie, reclădire. 2. (amer. ist.) the Reconstruction reintegrarea statelor secesionate. reconvention [iriiksn'ven/an] s. (jur.) acţiune reconvenţională. reconversion [dikan'vsijan] s. 1. trecere (a industriei etc.) de pe picior de război pe picior de pace. 2. (ec.) reconversiunc. reconvey l'rii-kan'vei] vb. ţr. (jur.) a retroceda (vechiului proprietar). recooling plant [ri:'ku:lirj pla:nt] s. (telui.) dispozitiv pentru răcire contrasă. recooling tower [~ -taua1"] s. (tehn.) turn de răcire a apei de circulaţie. recopy [ri:'kDpi] vb. tr, a recopia, a copia din nou. record I. [ri'ko:d, ra'k-] I. vb. A. tr. 1. a înregistra, a lua act de. 2. (jig.) a transmite, a spune mai departe. 3. a înregistra pe bandă sau peliculă. 4. a eterniza, a imortaliza. B. intr. a înregistra. II. ['reko:d] s. 1. mărturie; to bear ~a ţine mărturie. 2. registru, catastif, arhive; hrisov, document; document oficial, înscris, raport, dare de seamă; off the ~ a) neoficial, nepublicabil, strict secret; b) informaţii obţinute pe cale neoficială; c) (fam.) între noi fie vorba; a matter of ~ fapt înregistrat; on ~ înscris, înregistrat; cunoscut (în mod public); this is the worst earthquake on ~ cel mai puternic cutremur din analele seismografice. 3. înregistrare; însemnare. 4. proces-verbal; protocol; to enter on the ~ a trece, a înregistra în procesulverbal; (amer.) to spread on the ~ a înscrie în procesul-verbal; to keep to the ~ a se ţine de fondul chestiunii; to travel out of the ~ a introduce ceva ce nu are legături cu problema respectivă; a vorbi în afară de subiect; 5. caracter, caracteristică; recomandare, referinţă; to have a good ~ a avea o reputaţie bună; his ~ is against him trecutul său este împotriva lui; ~ of service foaie matricolă, referinţă de serviciu; carte de muncă. 6. monument istoric. 7. înregistrare; placă / disc de gramofon sau patefon sau picup. 8. record; to beat / to break / to cut the ~ a bate recordul, a triumfa; to place / to put oneself on / upon ~a) a se distinge, a se evidenţia; b) a-şi exprima părerea, a remarca. 9. (jur.) stăpânire de drept. 10. (tel.) litera sifon-racordului. III. adj. [Yek3:d] care constituie un record; excelent. recordable [ri'koxiabl, ra'k-] adj. 1. vrednic de a fi înregistrat; de înregistrat. 2. care poate fi înregistrat. recordation [.rckD:'dei/pn] s. 1. (îuv.) reminiscenţă; amintire. 2. înregistrare; înscriere. record chart ['rek:>:d t/a:t[ s. banda aparatului de înregistrare. recorder [ri'ko:d3r, rs'k-] s. 1. registrator, cel care înregistrează (acte, fapte). 2. judecător principal al oraşului. 3. (tehn.) aparat înregistrator; aparat telegrafic de scris; receptor fototclegrafie. 4. (muz.) flaut (de orgă). 5. aparat pentru înregistrarea sunetelor (în cinematografie), recorder. record holder ['reko:d rhoulda1"] s. deţinătorul unui record. record library [~ ilaibrari] s. discotecă. record range [~ reind3] s. distanţă de tragere după reper. recordership [ri'koida/ip] s. slujbă de arhivar sau grefier. recording [ri'ko:din, ra'k-] I. adj. cu scriere automată; de înregistrare. II. s. 1. înregistrare, imprimare. 2. relatare, narare, povestire. recording altimeter [~ iEeltimi:t3rj s. barograf. recording barometer [~ ba'romita1"] s. v. r e c o r d i n g a l t i m e t e r . recording clockwork [~ ikbkwa:k] s. mecanism cu scriere automată. recording ink [~ ink] s. cerneală pentru aparatele de înregistrare automată. recording instrument [~ ănstrumant] s. aparat de înregistrare automată. recording meter [~ imi:t3r] ş. contor cu înregistrare automată. recording paper [~ -pcip3r] s, hârtie pentru aparate de înregistrare. recording system [~ -sistim] s. 1. mecanism cu înregistrare automată. 2. sistem de înregistrare. recording tachometer [~ t2e1k3mit3r] s. tahograf, tahometru. recordist [ri'taxlist. rs'k-] s. operator de sunet. record player ['rcko:d rpleia1"] s. (amer.) patefon electric, picup. recordsman ['rcko:dZimsen], pi. recordsmen [-man] s. deţinător al mai multor recorduri, recordsman. recount [ri'kaunt] vb. tr. a povesti, a relata. re-count fri:kaunt] I. vb. tr. a socoti din nou, a număra încă o dată. II. s. numărătoare repetată. recountal [ri'kauntl] s. 1. relatare. 2. enumerare. recoup [ri'ku:p] I. vb. tr. 1. a despăgubi, a compensa; to ~ smb. for loss a despăgubi pe cineva pentru o pierdere. 2. (jur.) a defalca. 3. a împărţi din nou. II. s. (jur.) scăzământ, reţinere, scădere. recoupling [ri'kAplirj] s. (ferov.) închidere şi deschidere mecanică a indicatoarelor feroviare.



rectangular timber



recoupment [ri'kmpmsnt] s. indemnizaţie, compensaţie, despăgubire. recourse [ri'ko:s, ra'k-, -'koas] ş. 1. refugiu, adăpost; recurgere, apelare; to have ~ to a recurge la; his last ~ will be to ultima lui scăpare va fi să. 2. Our.) recurs. 3. (com.) indemnizaţie; despăgubire. recover [ri'kAV3r, rs'k-] I. vb. A. tr. 1. a redobândi, a recăpăta; to ~ control of one's temper a se stăpâni; to ~ consciousness a-şi redobândi cumpătul; to ~ one's feet a se ridica, a se scula (după o cădere). 2. a se însănătoşi, a se vindeca; he ~ed his health s-a restabilit, s-a făcut bine, si-a venit în fire. 3. a recupera, a recâştiga. 4. (corn. jur.) a primi ca despăgubire, a încasa (datorii); to ~ a debt a încasa o datorie. 5. a regenera, a înviora, a reînsufleţi. 6. (fig.) a scăpa, a se elibera de, a se izbăvi de. 7. (mine) a extrage, a scoate. 8. (rar) a isprăvi. 9. (tehn.) a regenera, a recupera, a utiliza (deşeurile). B. rejJ. a-şi reveni în fire; a-şi redobândi cumpătul. C. intr. 1. (of, from) a se întrema, a se restabili, a se însănătoşi (după, în urma); (jur.) a câştiga; to ~ in one's suit a câştiga procesul. II. s. 1. (mar.) ridicare a braţului care ţine vâsla. 2. (mii.) scoaterea armei din poziţia de tragere. re-cover ['ri:'kAV3r] vb. tr. a acoperi din nou. recoverability [riikAvaro'biliti, -sti] s.v. r e c o v e r a b l c n e s s . recoverable [ri'kAvarabl] adj. 1. recuperabil. 2. vindecabil. recoverableness [-nis] s. posibilitate de redobândire, regenerare sau recuperare. recovered [ri'kAvad] adj. convalescent; restabilit, însănătoşit. recoverer [ri'kAV3r3r] s. 1. persoană care redobândeşte ceva. 2. (med.) convalescent. recoverless ['ri'kAvalis] adj. irecuperabil. recovery [ri'kAVori, ra'k-] s. 1. redobândire, reluare; ~of ideas reminiscenţă, amintirea ideilor avute; ~ of stolen goods redobândirea lucrurilor furate. 2. restabilire, însănătoşire, vindecare; past ~ incurabil, nevindecabil. 3. (jur.) despăgubire; indemnizaţie; ~of damages daune interese. 4. (tehn.) regenerare; extracţie de materiale; valorificare a deşeurilor. 5. sortare, selectare. 6. (tehn.) refacere elastică, reconstituire a formei iniţiale. 7. (av.) ieşirea unui avion din evoluţie / din vrilă. recovery oven [~ iAvn] s. (tehn.) cuptor de cocs cu extragerea produselor secundare. recovery plant [~ pla:nt] s. (tehn.) 1. utilaj pentru extragerea produselor secundare. 2. instalaţie de recuperare. recovery ratio [~ rrei/iou] s. (mine) procentaj / grad de extragere a minereului util (din zăcământ). recovery room [~ ru(:)m] s. (med.) sală de reanimare. recovery station [~ stei/an] s. (tehn.) staţie de reparaţii. recreancy ['rekriansi] s. (poetic) 1. laşitate, frică, mişelie, ticăloşie. 2. apostasic. recreant ['rekrisnt] s., adj. (poetic) 1. fricos, mişel. 2. apostat, necredincios, renegat. recreate ['rekricit] vb. A. tr. a recrea; a reîmprospăta, a înviora. B. rej7. a se recrea, a se desfăta, a se distra. C. intr. a lua recreaţie, a face o pauză. re-create ['ri:-kri'eit] vb. tr. a re-crea, a crea din nou. recreation [rrekri'ei/^n] s. 1. împrospătare, înviorare, refacere a forţelor. 2. distracţie, petrecere, odihnă, recreaţie. 3. schimbare, transformare. re-creation ['rii'kriei/an] ş. re-ercare. recreational [-rekriiei/analj adj. de recreaţie. recreation area [rekri'ei/an rearia] s. teren pentru jocuri. recreation ground [~ graund] s.v. r e c r e a t i o n a r e a . recreative ['rekrieitiv] adj. 1. înviorător, întăritor, tonic. 2. recreativ, distractiv, amuzant. recreator ['rekrieita1"] s. 1. persoană recreativă. 2. mijloc de recreare. re-creator [iri:kri'eit3r] s. persoană care creează din nou. recrement ['rckrimant] ş. 1. impuritate, deşeu, scorie, cenuşă, zgură; reziduu, rest. 2. (med.) recrement. recremental [.rekri'mentel] adj. rezidual; de deşeuri etc. (v. r e c r e m e n t), recrementitious [.rckriman'ti/as] adj. 1. impur. 2. de rebut; rezidual. recriminate [ri'krimineit, ra'k-] vb. intr. a recrimina, a învinui. recrimination [ritkrimi'nei/sn, rs-k-] s. recriminare, învinuire; acuzare reciprocă. recriminative [ri'krimineitiv, ra'k-] adj. recriminatoriu, care răspunde la o învinuire prin altă învinuire. recriminatory [ri'krimincitsri, amer. -nstou-] adj. v. r e c r i m i n a t i v e . recross ['ri:kros, rri:-k-] vb. tr. a străbate din nou. recrudesce [-ri;kru:'des, rek-] vb. intr. (despre o rană, o boală) a se ivi din nou, a reveni. recrudescence [-ns] s. recrudescenţă. recrudescency [-ansi] s. (rar) v. r e c r u d e s c e n c e . recrudescent [-snt] adj. recrudescent. recruit [ri'krmt, ra'k-] I. s. 1. recrut. 2. (mii.) recrutare. 3. membru nou (al unei asociaţii etc.). II. vb. A. tr. 1. a recruta; a completa; a întregi. 2. a reînnoi; a restabili; a redobândi; to ~ one's health and strength a-şi restabili sănătatea şi puterea. <> (mar.) to ~ a ship a aproviziona o corabie. B. intr. 1. a se întări, a se fortifica; take a holiday and try to ~ ia-ţi un concediu şi încearcă să-ţi recapeţi puterile. 2. (mar.) a-şi spori proviziile. recruital [-al] s. recrutare; admitere, angajare. recruitment [-mant] s. 1. recrutare. 2. completare, adaos, împrospătare. 3. restabilire, înzdrăvenire. recruit office [ri'kru:t 'ofis] s. (mil.) birou sau cerc de recrutare. recrystallize ['rii'kristalaiz] vb. A. intr. (chim., metal.) a se recristaliza. B. tr. a recristaliza. recta ['rekte] pl.de la r e c t u m. rectal ['rektsl] adj. (anat.) rectal. rectangle ['rek.tasrjgl, 'rekt.asn-] s. (geom.) dreptunghi. rectangular [rek'tasrjgjula1", rekt'aen-] adj. (geom.) dreptunghiular. rectangular axis [rck'tasrjgjutar 'asksis] s. (mat.) axa coordonatelor, sistemul dreptunghiular al coordonatelor. rectangular timber [rck'tamgjuto 'timbe1"] s. stivă de cherestea.



 rectifiable



774



revoluţionarii, roşii. 3. (amer.) the Reds pieile roşii, indienii. 4. vin. 5. (med.) menstruaţie. . rectifiable frektifaiobl] adj. rectificabil. rectification [irektifi'kei/an] s. 1. rectificare, îndreptare. 2. (chim.) rectificare, purificare. 6. (la biliard) bilă roşie; (la ruletă) roşu. 7. (chim.) miniu; Paris ~ crocus, şofran. 8. polul nord al magnetului. 9. (sl.) aur. -0- (amer.) to be in (the) ~ a fi deficitar. 3. (electr.) detecţie; redresare. 4. (radio) detectare. redact [ri'daîkt] vb. tr. (lit.) a redacta. rectified ['rektifaidj adj. 1. corectat, rectificat. 2. (chim.) purificat; (re)distilat. redaction [ri'dsek/pn] s. 1. redactare; reeditare. 2. ediţie revizuită. rectified alcohol [~ 'aîlkohol] s. alcool rectificat. rectified current [~ 'kArant] s. (electr.) curent redresat. redactor [ri'da;ktor] s. redactor. rectifier ['rektifaia'] s. 1. rectificator. 2. (electr.) redresor. 3. (radio) detector. 4. (chim.) red admiral ['red 'aximiral] s. (emom.) amiral (Vanessa atalanta). purificator, separator de gaz, aparat de curăţire. 5. (mar.) instrument pentru rectificarea red alder ['red 'o:ldar] s. anin-roşu american (Alntis rubra). compasclor. 6. (tehn.) aparat de rectificat, strung. red alert [~ o'la:t] s. (mii.) alertă roşie. rectifier filter [~ ililtor] s. (electr.) filtru de netezire. redan [ri'dain] s. (jr., mil.) redan, fortificaţie. red aniline ['red i£enili:n] s. fucsină. rectifier substation [~ SAbiStei/an] s. (electr.) staţie de redresare (cu mercur). red ant [~ 'amt] s. (entom.) furnică-roşie-de-pădure (Formica rufa). rectifier tube [~ tju:b] s. (electr.) redresor cu tuburi electronice. red antimony [~ 'aentimsni] s. (mine) antimonit, stibină, kermesit. rectifier unit [~ ju:nit] s. (telm.) redresor. Red Army [~ a:mi] s. Armata Roşie. rectify ['rektifai] vb. tr. 1. a rectifica, a îndrepta; to ~ a chronometer a potrivi un cronometru. 2. (chim.) a purifica, a rafina. 3. (electr.) a redresa. 4. (radio) a detecta. red arsenic [~ a:snik] s. realgar, sulfura de arsen. red ash [~ 'as/] s. (bot.) frasin-roşu american, frasin-de-Pennsylvania (Fraxinus rectifying column ['rektifaiirj ikolam] s. (chim.) coloană de redresare. pennsylvanica). rectifying tube [~ tju:b] s.v. r e c t i f i e r t u b e . red-bait [~ 'beit, -.beitj vb. intr. (amer. sl.) a prigoni I a hăitui elementele progresiste. rectilineal [.rekti'liniol] adj. rectiliniu. red-baiting [~ 'beitirj] s. (amer.) prigoană împotriva elementelor progresiste. rectilinear [irekti'liniar] adj. v. r e c t i l i n e a l . red ball [~ 'bo:l] s. (amer. sl.) tren accelerat. , rection ['rek/jn] s. (gram.) recţiune. red balls [~ 'bo:lz] s. pl. trei bile „roşii" (de fapt galbene, pe fond albastru, semn distinctiv rectirostral ['rekti'rostral] adj. (omit.) cu ciocul drept. ~ rectitude ['rektitju:d] s. 1. conduită corectă, corectitudine. 2. corectitudine, dreptate al casei de amanet). (a judecăţii). red bark [~ 'ba:k] s. varietate de chinchina. red bat [~ 'bîetj s. (zool.) liliac-amcrican (Lasiurus borealis). recto ['rektou] s. 1. (jur.) ordin de restituire a unei moşii proprietarului legitim. 2. (poligr.) prima pagină a foii; pagina din dreapta a unei cărţi deschise. red bauxite [~ 'bo:ksait] s. (mineral.) bauxită feroasă. r red bear-cat [~ 'beokzet] s. (zool.) micul panda (Ailurus fulgens). rector ['rekta ] s. 1. a) (în biserica anglicană) paroh; b) (amer.) pastor. 2. (în biserica catolică) rector (al unui colegiu iezuit). 3. rector (la unele universităţi); director (la colegiile red beard [~ 'biad] s. bilă roşie (jucărie). Exeter si Lincoln din Oxford). 4. (scot.) director (de scoală de grad superior). red-bearded [~'biadidjao't'. cu barbă roşie. red beds [~ 'bedz] s. pl. gresie argiloasă roşie. rectorate ['rektoritl s. titlu sau funcţie de rector. red beech [~ 'bi:t/[ s. (bot.) fag-comun / european (Fagtis sylvatica). rectorial [rek'to:rial] adj. de rector etc. (v. r e c t o r ) . rectorship ['rekto/ip] s. titlu sau funcţie de r e c t o r . red birch [~ 'bo:t/] s. (bot.) mesteacăn-negru american (Betula nigra). rectory ['rektari] s. 1. slujba de preot, preoţie. 2. presbiteriu. 3. venitul unui preot. red blindness [~ 'blainahis] s. (mea'.) daltonism. red blood-cells [~ bUdiselz] s. pl. (bot.) globule roşii. rectrix ['rcktriks].pl. rectrices ['rektrisiz] s. (zool.) rectricelă. red-blooded ['red 'bkdid] adj. (amer.) viguros, robust, puternic; energic; îndrăzneţ, rectum ['rektam],pl. recta ['rekto] s. (anat.) rect. curajos. recultivate [rk'kAltiveit] vb. tr. a revalorifica (terenuri). recumbency [ri'kAinbonsi, ro'k-] s. 1. poziţie culcată (pe spate). 2. odihnă. red-blooded American [~ a'merikon] s. (amer.) american get-beget. . recumbent [ri'kAinbsnt] adj. 1. culcat, întins, lungit. 2. (fig.) liniştit, inactiv. Red Book [~ 'buk] s. 1. carte oficială de adrese; anuar al nobililor. 2. (pol.) eartc roşie. recuperate [iri'kju:ppreit, ro'k-] vb. A. tr. 1. a reface (forţele); a recupera, a redobândi. red box [~ 'baks] s. cutie roşie (pentru acte sau documente importante; mai ales de 2. (te/tn.) a restitui, a regenera. B. intr. a se reface, a se restabili. stat). recuperation [ri.kju:po'reiJ3ii, ro.k-] s. 1. vindecare, însănătoşire, înzdrăvenire. 2. (tehn.) red brass [~ 'bra:s] s. (metal.) alamă roşie. recuperare; regenerare. redbreast [~brest] s. (omit.) 1. măcăleandru (Erithacus rubecula).!. sturz (Turdus recuperative [ri'kjiKpsreitiv, amer. si -otiv] adj. 1. recuperativ, întăritor, tonic. 2. (tehn.) migratorius). recuperativ. care se reface. redbrick |~brik] adj. (itniv. fam.) care aparţine de / care este caracteristic pentru recuperator [ri'kju:pareitor] s. 1. (mar. etc.) recuperator, regenerator. 2. mijloc de universităţile britanice mai noi. . red bronze [~ 'bronz] s. piesă turnată din bronz. refacere; tonic. recuperator cylinder [ri'kju:pareito .si!indor] s. (tehn.) cilindrul recuperatorului. redbud [~bAd] s. 1. (bot.) specie de copac îeguminos american (Cercis canadensis). 2. simbol floral al Statului Oklahoma. recuperator gauge [~ geid3] s. (tehn.) indice de presiune al unui recuperator. red burning [~ 'ba:nirj] s. incandescenţă de culoare roşie; vişiniu-roşu. •; c recuperator spring [~ sprirj] s. (tehn.) arc de întoarcere / de rapel. red cabbage [~ ikfebid3J s. (bol.) varză-roşie (Brassica oleracea var. capitala). recur [ri'ko:r, ro'k-] vb. in/r. 1. (to) a reveni (la). 2. (/nat.) a se repeta. 3. to ~ in / on / to the mind a trece din nou prin minte; it does not ~ to me nici nu-mi trece prin cap redcap ['redkasp] s. (fam.) 1. soldat din poliţia militară. 2. comisionar (într-o gară). / prin minte. red capping ['red.kcepirj] s. (geol.) aflorimentul filonului colorat de oxizii de fier. recurrence [ri'kArPtis, ro'k-] s. 1. repetare, reîntoarcere, reîncepere; to be of frequent red carpet1 [~ 'ka:pit] s. (fig.) primire cu toate onorurile; the ~ will be rolled out for ~ a reveni des. 2. (to) recurs (la). him i se va face o primire cu toate onorurile. recurrency ]-i] s.v. r e c u r r e n c e . red carpet2 s. (entom.) specie de molie (Coretnia munitata). recurrent [ri'kArant] adj. 1. periodic. 2. (med.) recurent. 3. (tehn.) de rapel / revenire red caviar [~ ika;via:r] s. icre de Manciuria. / reluare. red cedar [~ rsi:dar] s. (bot.) ienupăr-de-Virginia (Junîperus virginiana). ' recurrent fever [~ Ti:vor] s. febră recurentă. red cent [~ 'sent] s. (amer.) monedă de aramă de un cent; (fam.) I don't care a ~ (for) nu-mi pasă câtuşi de puţin (de); (fam.) not worth a ~ nu face nici un ban, nu merită nici recurrent network [~ 'netwo:k] s. (electr.) lanţul celor patru poli. o para chioară / nici o ceapă degerată. ', \ recurring [ri'ko:rin] adj. 1. repetat; recurent. 2. periodic. red chalk [~ 't/o:k] s. (mineral.) cretă roşie. ' recurring decimal [~ 'desimal] s. (mat.) fracţie periodică. recursive [ri'ko:siv] adj. 1. (lingv., mat.) recursiv. 2. (despre materiale etc.) refolored children [~ 'tjildran] s. (poetic) indieni, piei-roşii. 1 sibil. red clover [~ iklouva "] s. 1. (bot.) trifoi-roşu (Trifolium pratense). 2. simbolul floral al Statului Vermont. recurvate [ri:'ka:vit] adj. (bot.) îndoit, încovoiat (în jos, înapoi). recurvation [iri:ka:'veij3n] s. îndoituri, falţ; contracurbă. redcoat [~kout[ s. soldat britanic. recurvature [ri'ko;vat/or] s. (bot.) curbură, încovoiere. red corn-rose [~ 'ko:nrouz] s. (bot.) mac roşu de câmp (Papaver sp.). red count [~ kaunt] s. (biol.) hemogramă. recurve [ri:'ka:v] vb. A. tr. a încovoia, a îndoi (în jos, înapoi). B. intr. a fi încovoiat, red crab [~ 'krab] s. (zool.) rac de mare (Cambarus sp.). a fi îndoit (în jos, înapoi). Ked Crescent [~ 'kresnt] s. Semiluna Roşie. recurvity [-iti] s.v. r e c u r v a t i o n . recusancy ['rekjuzansi, ri'kju:z-, ra'k-] s. 1. nesupunere, insubordonare. 2. (înv.) Red Cross ['red 'kro(:)s| s. Crucea Roşie. învăţământ sectar / neconformist. Red Cross banner [~ ibsnar] s. drapelul naţional englez (cu crucea Sf. Gheorghe). Red Cross society [~ sa.saioti] s. Societatea de Cruce Roşie. recusant ['rekjuzant] I. adj. care nu se supune, dizident. II. s. (înv.) neconformist, cel care nu recunoaşte supremaţia regală în biserica anglicană. red currant [~ 'kAront] s. (bot.) 1. coacăz (Ribes rubrum). 2. coacăză. red cypress [~ 'saipris] s. (bot.) chiparos-de-baltă (Taxodium distichum). recut [ri:'kAt] vb. tr. a tăia din nou. red dace [~ 'deisj s. (ihr.) babuşcă, ocheană (Rutilus rutilus). recycle ['ri:'saikl] vb. tr. a recicla, a refolosi (materiale). red deal [~ 'di:l] s. (bot.) lemn de molid-roşu. recycling [-irj] s. reciclare, refolosire. red deer [~ 'diar[ s. (zool.) cerb (Cervtts elpluts). red [red] I. adj. 1. (si pol.) roşu; ~ flag steag roşu; (sl.) ~'un ceas de aur. 2. purpuriu, rumen; ~ cheeks obraji rumeni; ~ eyes ochi înroşiţi; ~ hands mâini însângerate; to become redden ['redn] vb. A. tr. 1. a înroşi, a vopsi în roşu: 2. (dial.) a afuma (heringi). B. intr. ~ in the face a se aprinde la faţă; a se îmbujora. 3. roşcovan, roib. 4. (pol.) radical, (at, with) a se înroşi (de; din cauza - cu gen.); a deveni roşu. extremist. II. s. 1. roşu, culoarea roşie; Turkey ~ roşu de Turcia; to see ~ a vedea roşu reddish fredi/] adj. roşiatic, roşcovan. în faţa ochilor, a se înfuria: a fi orbit de furie. 2. (pol.) republican extremist; the Reds reddishness [-nis] s. culoare roşiatică.



 775



redress 1



redistribution ['ri:-distri'bju:/pn] s. redistribuire, nouă împărţire, reîmpărţire. reddle frcdl] I. ş. ocru ars, ocru roşu, cretă roşie, rainiu de fier. II. vb. tr. 1. a vopsi cu ocru. 2. a însemna cu roşu (oi/e). redistrict ['ri:'distrikt] vb. tr. (amer.) a reîmpărţi în districte sau circumscripţii. red knight ['red 'nait] s. cavaler al Ordinului Bath. red dogwood ['red 'dogwud] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). reddy l'redi] adj. (mv.) roşiatic. red lamp [~ 'laemp] s. 1. felinar roşu (care se aprinde noaptea în faţa locuinţelor rede [ri:d] (mv.)I. s. 1. sfat, judecată. 2. ursită, soartă. 3. povestire, istorisire; proverb, medicilor sau în faţa farmaciilor). 2. lumină roşic (semnalizând noaptea porţiunile zicătoare. 4. explicare, lămurire, interpretare. II. vb. tr, 1. a sfătui. 2. a explica, a lămuri, periculoase ale unui drum). 3. felinar roşu (simbol al caselor de toleranţă). a interpreta. red lane [~ 'Iein] ş. (sl.) gâtlej, beregată. redecorate ['rh'dekareit] vb. tr. şi i/itr. a zugrăvi sau a tapeta din nou; a decora din red lattice [~ 'hetis] s. 1. grilaj roşu (la hanuri, cârciumi, bordeluri). 2. han, cârciumă. nou; a schimba înfăţişarea (unui apartament etc.); a reînfrumuseţa. red lead ['red 'led] s. (mineral.) miniu de plumb. red ebony ['red 'ebani] s. (bot.) abanos-american (Brya ebenus ş.a.). red lead cement [~ si.ment] s. (chim.) chit de miniu. redeem [ri'di:m, ra'd-] vb. tr. 1. a răscumpăra. 2. a amortiza (rente). 3. a scoate (un red lead ore [~ o:r] s. (chim.) cromat de plumb. lucru amanetat). 4. a îndrepta; to ~ an error a îndrepta o greşeală. 5. a reda, a restitui, red lead paint [~ .peint] s. colorare / grunduire cu miniu de plumb. a reîntoarce; to ~ one's good name a se reabilita. 6. a se ţine de (făgăduială). 7. a se red lead putty [~ ppAti] s. (chim.) chit de miniu. folosi de, a întrebuinţa bine (timpul). 8. a scăpa, a salva; to - a prisoner a elibera un red-legged [~'legd] adj. cu picioarele roşii. prizonier. red-letter [~'letar] adj. 1. tipărit cu litere sau cifre roşii (în caleiuiar). 2. (fig.) memorabil. redeemable [-abl] adj. 1. răscumpărabil. 2. amortizabil. 3. care poate fi îndreptat, important. reabilitat sau salvat / izbăvit. red-letter day ['red'leta del] s. (zi de) sărbătoare. redeemer [-ar] ş. 1. răscumpărător, salvator. 2. the Reedeemer Mântuitorul. red light [~ lait] s. 1. lumină roşie (semnal de primejdie); to see the ~ a simţi apropierea redefect ['rkdi'fekt] vb. i»tr. (to) (despre fugari) a se reîntoarce (în ţara) de unde unei primejdii. 2. (amer.) v. r e d l a m p (3). a fugit. red line [~ lain] s. (hocheipe gheaţă) linie de centru. redefector ['ri:di'fektar] s. fugar care se întoarce înapoi în ţara de unde a fugit. red liquor [~ 'lika1"] s. acetat de aluminiu: baiţ, soluţie de decapare, argăseală roşie, r red elder ['red 'elda ] s. (bot.) călin (Viburnum opulus). mordant. redeliver ['ri:di'livar] vb. tr. 1. a livra din nou. 2. a înapoia, a returna. red litmus paper [~ 'litmas ipeipa1"] s. hârtie roşie de turnesol. redemand ['ri:di'ma:nd] vb. tr. 1. a cere din nou. 2. a cere înapoi. red louse [~ 'laus],pl. red lice [~ 'lais] s. (entom.) specie de păianjen de toamnă (Leptus redemption [ri'demp/^n, ra'd-] s. 1. răscumpărare, eliberare, salvare; mântuire, izbăvire; autumnalis). right of ~ drept de răscumpărare. 2. (corn.) plată (« unei poliţe); scoatere (a unui amanet). redly i'redli] adj. roşiatic. 3. ispăşire, expiere. 4. stingere, amortizare. ♦ beyond / past ~ fără speranţă de îndreptare. red man ['red 'meen] s. indian, piele-roşie. r redemptioner [ri'dempf>n3 ] s. (amer., ist.) imigrant care îşi plătea călătoria prin red manganese ['red pina;rjga'ni;z] s. (mineral.) rodonit. angajare cu contract pe o anumită perioadă de timp. red mange [~ 'meind3] s. (vet.) rapăn, râie. redemption fund [ri'demp/sn f\nd] s. fond de amortizare. red maple [~ 'raeipl] s. (bot.) paltin-roşu american (Acer rubrum). red ensign ['red 'ensn] s. (mar.) pavilionul flotei comerciale engleze. red meat [~ 'mi:t] s. carne de vită cornută. redeploy ['rkdi'ploi] vb. tr. (mii.) a transfera (unităţi, echipament) pe alt câmp de operaţii; red mite [~ 'maite] s. (entom.) o specie de păianjen. a reamplasa. red mulberry [~ 'mAlbsri] s. (bot.) dud-roşu american (Morus rubra). redesign bri:di'zain] vb. tr. a reface desenul (unei maşini ele). red murrain [~ 'nurin] s. (vet.) hematurie, dizenterie. redevable [ri'dcvabl] adj. necesar. redneck ['rednek] s. (fam.) necioplit, bădăran. redeye ['redai] 1. diferite specii de peşte cu ochii roşii. 2. (amer. si.) whisky tare şi de red-necked [-t] adj. 1. eu gâtul roşu. 2. amer. (fig. sl.) furios, mânios. calitate inferioară. redness ['rednis] s. roşcată, roşcală; incandescenţă la roşu. red-eyed f'red'aid] adj. cu ochii roşii. red-nosed [Vcd'nouzd] adj. eu nasul roşu. red-faced ['rcdfeist] adj. 1. roşu la faţă. 2. (fam.) jenat, încurcat, stânjenit. 3. roşu de re-do ['ri:'du:] vb. tr. a reface, a face din nou. furie. red ochre ['red 'oukar] s. (chim.) ocru, miniu de fier, limonit. red fir ['red 'fa:1"] s. (bot.) brad-duglas (Pseudotsuga douglasii). red oil [~ 'oil] s. oleină, ulei roşu, acid oleic tehnic. red flag [~ 'flasgj s. 1. steag / drapel roşu (ca simbol al revoluţiei). 2. semnal roşu. redolence ['redoulans, -dai-] s. parfum (suav), aromă, mireasmă. 3. (fam.) menstruaţie. redolent ['redoulant, -dai-] adj. 1. (despre mirosuri) puternic, intens, violent, îmbătător. red fustian [~ TASti3n] ş. vin de Porto. 2. aromat, înmiresmat, parfumat; flowers ~ of springtime Hori cu miresme de primăvară. red giant [~ ^aiant] s. (astron.) gigantă roşie. 3. fjig.) care sugerează / aminteşte; town ~ of age oraş vechi / cu vestigii din trecut. red greening [~ 'grimirj] s. (bot.) soi de măr. red osier ['red 'ouŢjar] s. (bot.) 1. răchită roşie (Salix purpurea). 2. (amer.) sânger red gum [~ 'gAm] s. 1. (bot.) cucalipt, lemn-roşu, mahon-australian (Eucalyptus (Cornus stolonifera). rostrata). 2. răşină acaroidală. 3. gudron. 4. (med.) spuzeală la copii. redouble [ri(:)'dAbl] vb. A. tr. 1. a întări, a intensifica, a mări, a spori, a creşte, red-haired [~'head] adj. cu părul roşu. red-handed [~1ia;ndid, -'--] adj. 1. cu mâini roşii. 2. (despre criminali, în clipa săvârşirii a augmenta, a dubla, a îndoi; to ~ one's efforts a-şi mări eforturile. 2. a îndoi în patru. crimei) cu mâinile pline de sânge; to be caught ~ a fi prins în ilagrant delict / asupra 3. a îndoi din nou, a reîmpături. 4. (despre ecou) a repeta. B. intr. 1. a se înteţi; the rain ~d ploaia se înteţea. 2. a se dubla. 3. a se împătri. faptului. redoubled [-d] adj. dublat; (jig.) with ~ anger cu mânie înmiită. red hardness [~ 'ha:dnis[ s. (metal.) duritate / rezistenţă la roşu. redoubling [-in] s. sporire, înteţire. red hat [~ 'haît] s. 1. pălărie de cardinal. 2. (bis.) cardinal. 3. (mii., si.) ofiţer de stat redoubt [ri'daut, ra'd-] s. (mil.) redută, fortificaţie. major. redoubtable [-abl] adj. de temut, redutabil. înfricoşător, înspăimântător. red haw [~ 'ho:] s. (bot.) specie americană de păduccl (Crataegus coccinea). redoubted [-id] adj. X.(mU.) întărit, amenajat cu redute. 2- (îuv.)v. r e d o u b t a b l e . redhead [~hed] s. 1. persoană cu părul roşu. 2. specie de raţă americană (Aythya redound [ri'daund, ra'd-] vb. intr. 1. (to) a contribui, a servi, a sluji (la); to ~to smb.'s americana). 3. (amer. si.) student din anul întâi, boboc. advantage a se răsfrânge cu folos asupra cuiva; this will ~ to your credit cu aceasta red-headed [~'hedid, -'—] adj. cu părul roşu. reputaţia dumitale va câştiga. 2. (on / upon) a cădea / a se răsfrânge asupra (cu gen.); red heat [~ 'hi:t] s. (metal.) roşu incandescent, incandescenţă la roşu. red herring [~ 'herirj] s. 1. scrumbie afumată. 2. intenţia de a distrage atenţia cuiva; these crimes will ~ upon their authors aceste crime se vor întoarce asupra făptaşilor. redoutable [ri'dautabl] adj. v. r e d o u b t a b l e . urmă falsă; tertip; chichiţă. 3. (si.) soldat. redowa ['rcdouwa, -va] s. dans originar din Boemia. red hoarse [~ 'ho:s, -haas] s. (Uit.) barbun (Mullus barbatus). red-pencil ['rcd'penslj vb. tr. a şterge, a tăia; a corecta (cu creion roşu). red hoop [~ 'hu:p] s. (omit.) mugurar, botgros (Pyrrhula pyrrhula). redpoll ['rcdpoul] s. 1. (omit.) cânepar (Carditelis cannabina); mealy ~ inăriţă; ţintar red-hot [~'hat,'—, -'-] adj. 1. roşu ca focul, roşu-aprins; înroşit la foc; incandescent. 2. (fig.) aprins, înfuriat, violent. 3. (jig.) nou, proaspăt. 4. pasionat, înflăcărat, entuziast, (Carduelis fiammea flammea); lesser ~ inăriţă / scatiu cu cap roşu (Carduelis flammea holboelli). 2. pi. rasă de vite roşii fără coarne. aprins. 5. (sl.) senzaţional; picant. red-polled [-d] adj. (omit.) cu creştetul capului roşu. red-hot momma ['redhot 'moraa] s. (amer. fam.) actriţă de estradă cu marc succes. redraft ['ri:'dra:ft, amer. ri:'draeft,'--] I. s. 1. plan / proiect nou; ciornă nouă. 2. (com.) Red Indian ['red .indian] s. (amer. nordic) indian, piele-roşie. redintegrate [re'dintigreit, ri'd-] I. vb. tr. 1. a reintegra. 2. a restabili. II. adj. 1. reintegrat, trată reciprocă. II. vb. tr. a proiecta din nou, a întocmi din nou (un plan). red rag ['red 'ra^g] s. 1. ceea ce provoacă mânia / furia / turbarea. 2. (sl.) limbă. 2. restabilit. re-draw ['ri:'dro:, amer. -'-] I. vb. A. tr. 1. v. r e d r a f t (II). 2. (on / upon) a cniite redintegration [reidinti'grei/sn] s. 1. reintegrare. 2. restabilire. o trată reciprocă (asupra - cu gen.). B. intr. (on / upon) a emile o trată reciprocă (asupra red iron-bark ['red 'aianba:k] ş. (bot.) diferite specii de cucalipt australian. - cu gen.). II. s. (tehn.) trefilare suplimentară. red-iron ore [~iaian 'a:r] s. (mineral.) hematită. redress1 [ri'dres,ra'd-] I.vb. A.tr. 1. a restabili; to ~ the balance a restabili echilibrul. rediscount ['ri:'diskaunt] I. vb. tr. 1. a scădea / a reduce din nou; a micşora valoarea (cu gen.) 2. (ec.) a sconta din nou. II. ş. 1. nouă scădere sau scontare. 2.pl. (ec.) valori 2. a repara, a drege, a îndrepta, a corecta; to ~ a wrong a repara o nedreptate; (prov.) negociabile scontate a doua oară. a fault confessed is half ~ed păcatul mărturisit e pe jumătate iertat. 3. a alina, a potoli, a uşura. 4. (av.) a redresa. B. intr. (înv.) a se ridica din nou. II. ş. 1. îndreptare, reparare, rediscover [ifi:-dis'kAvar] vb. tr. a redescoperi. rediscovery J'ri:-dis'kAvari] ş. redescoperire. corectare: to seek ~ at the hands of smb. a cere o reparaţie (a unei nedreptăţi etc.) de redistribute ['ri:-dis'tribju(:)t, -'distribjmt] vb. tr. a redistribui, a împărţi din nou. la cineva; injury beyond / past ~ greşeală ireparabilă; to apply / to come for ~ to smb.



 redress 2



776



a se adresa cuiva pentru a căpăta satisfacţie; to have one's ~ against smb. a chema pe pedepse, condamnări etc.). 11. (mil.) cucerire (a unui oraş etc.). 12. (mil.) retrogradare (în grad, mai ales a unui gradat); ~ to the ranks degradare până la gradul de soldat. cineva în garanţie. 2. uşurare, alinare, potolire, remediere (a unei dureri etc.). reductionisrn [ri'dAkJanizarnJ s. (filoz.) reducţionism. redress2 [rii'drcs] vb. Ir. 1. a îmbrăca din nou (pe cineva); (teatru) to ~ a play a schimba costumele unei piese. 2. (telm.) a apreta din nou (piei etc.); a finisa prin lustruire. 3. (coustr.) reductionist [ri'dAk/anist] s. (filoz.) reductionist. reductive [ri'dAktiv, ra'd-] I. adj. reductiv, care reduce, care micşorează. II. s. (chim.) a tencui (un zid). redressable [ri'dresobl, ra'd-] adj. (despre greşeli etc.) reparabil, care se poate îndrepta. reductiv. reductively [-li] adv. prin reducere; pe scurt; ca urmare. redressing1 [ri'dresirj] s. 1. restabilire (a echilibrului). 2. reparare, îndreptare (a unei redundance [ri'dAndsns, rs'd-ls. v. r e d u n d a n c y . greşeli). 3. uşurare, alinare, potolire (a unei dureri). 2 redundancy [-i] s. 1. (lit.) pleonasm, tautologie. 2. prisos, prisosinţă, surplus, excedent. redressing [ri:drcsirj] s. 1. îmbrăcare din nou. 2. (telm.) apret nou. 3. (constr.) tencuire 3. supraabundenţă. 4. (cib.) redundanţă. (a unui zid). redundant [ri'dAndant] adj. 1. (lit.) pleonastic, tautologic. 2. de prisos, superfluu,, redressive [ri:'dresiv] adj. care reformează / remediază / reface / uşurează etc. (v. 1 excesiv; without a ~ word fără un cuvânt de prisos. 3. (cib.) redundant. 4. (tete.) de redress !). redrive [rir'draiv], past redrove [rii'drouv], part. trec. «driven [rii'drivn] vb. tr. rezervă; suplimentar. redundantly [-H] adv. 1. prolix, cu prisos de cuvinte. 2. supraabundent. a respinge. reduplicate [ri'dju:plikeit, re'd-] I. adj. redublat. II. vb. tr. a repeta (o silabă, literă redshirt ['red/art] s. (amer. univ.) student cu calităţi sportive deosebite. etc.). red-short ['rcd'jb:t] adj. (despre fierul încălzit ia roşu) sfărâmicios. reduplicated [-id] adj. (despre verbe etc.) reduplicativ. red-sided [~'saidid] adj. (despre /xlsări) cu penele laterale roşictice.reduplication [ri.dju:pli'kei/3n, ro'd-] s. 1. repetare, dublare. 2. (gram.) reduplicare. redskin ['red-skin] s. (în America de Nord) indian, piele-roşie. reduplicative [ri'djmplikativ, re'd-, amer. -keit-] adj. reduplicativ, care se dublează. red-skinned [-d] adj. cu pielea roşie. redwater ['rediWote'] s. (vet.) babcsieloza bovinelor. red soil ['red 'soil] s. pământ roşu. red willow herb ['red 'wilou h9:b] s. (bot.) dreţe (Lysimacliia vulgaris). redstart [~sta:t] s. (omit.) codroş-de-pădure (Phoenicians phoenicurus). redwing ['redwirj] s. (omit.) specie de sturz (Tardus iliacus). red-tailed [~'teild] adj. cu coada roşie. red wolf ['red 'wulf] s. (zool.) specie de lup roşu aV« America de Sud (Caniş jubatus). red tape [~ 'teip] I. adj. (fig.) birocratic, formalistic. II. s. (fain.) v. r e d t a p e r y. redwood ['redwud] s. (bot.) specie de sequoia (Sequoia sempervirens). red-taped [~'teipt] adj. formalist; birocratic. red-wood adj. (scot.) nebun de legat. red tapery [~ 'teipari] s. birocratism, formalism. red worm ['red wa:m] s. râmă pentru momeală (la pescuit). red tapism [~ 'teipizsm, red't-] s. v. r e d t a p e r y. redye [Yh'dai] vb. tr. a vopsi din nou, a revopsi (o stofă etc.). red tapist [~ teipist] s. 1. funcţionar. 2. birocratic. ree1 [ri:] (dial.) I. adj. 1. turbat, furios. 2. ameţit de băutură. II. s. delir alcoolic trecător. red thrush [~ 'OrA/] s. (omit.) Sturz (Tardus iliacus). 2 ree s. (dial.) rău. r red tiger [~ 'taigs ] s. (zool.) cuguar, puma (Felis concolor). ret? interj. tt\\ (strigăt de îndemn pentru cai). red top [~ top] s. (bot.) iarba-câmpului (Agrostis alba). 4 ree s (omit.) fluerar-gulerat, bătăuş (Philomachus pugnax). red tourmaline [~ 'tiramalin] s. (mineral.) rubclit. re-echo [riO'ekou] I. s. ecou. II. vb. A. tr. a repeta, a răsfrânge (tin sunet). B. intr. reduce [ri'djurs, rs'd-] vb. A. tr. a reduce, a micşora, a scădea; a face să descrească, a răsuna; to make the air ~ with one's cries a face să răsune văzduhul cu strigătele sale. a atenua, a diminua; to ~smth. in length a scurta ceva; to ~ the length of a skirt a scurta reed [ri:d] I. s. 1. (bot.) trestie, stuf (Phragmites communis); a broken ~ un om pe o fustă; to ~one's weight a slăbi (în greutate), a pierde din greutate, a da jos / a lepăda care nu se poate conta, un netrebnic; to lean on a ~ a se încrede în ceva ce nu merită, câteva kilograme; to ~ to ashes / dust a preface în scrum / în praf şi pulbere; to ~ smb. a se rezema în vânt. 2. trestie sau stuf pentru acoperişuri. 3. (poetic) săgeată. 4. fluier, to beggary / poverty a aduce pe cineva la / în sapă de lemn; to ~ flowers to classes caval; cobuz. 5. poezie bucolică. 6. (muz.) muştiuc (la instrumentele de suflat). 7. (mine) a clasifica / a împărţi florile pe clase; to ~ smb. to despair a aduce pe cineva la disperare; fitil de aprindere. 8. (text.) darac, pieptene. 9. (constr.) ornament în formă de trestie la to ~a Latin phrase to English a traduce o expresie latinească în englezeşte; to ~money coloane. 10. (constr., auto) arc lamelar. 11. (metal.) rctasură. II. vb. tr. 1. a acoperi (case) a converti banii, a face schimb de valută; to ~ to nothing a reduce la zero; to ~ smth. eu trestie sau stuf. 2. (constr.) a ornamenta (coloane) eu ciubuce în formă de trestie. to order a aşeza ceva în ordine, a (o)rândui ceva; to ~smb. to order a chema pe cineva reedbuck ['ri:dbAk] s. (zool.) specie de antilopă africană (genul Redunca). la ordine; to ~ in(to) powder a pulveriza, a preface în pulbere; to ~ a theory into practice reed-bunting [rri:dibAntirj] s. (omit.) presură-de-stuf (Emberîza schoeniclus). a (trans)pune o teorie în practică; to ~ smb. to reason a învăţa minte pe cineva; to ~ reeded ['ri:did] adj. 1. acoperit cu trestie sa» stuf. 2. ca trestia; ca stuful. 3. (muz.) expenses a reduce / a micşora cheltuielile; I was ~d to begging am ajuns să cerşesc; (despre instrumente de suflat) cu muştiuc. 4. (constr.) ornament cu ciubuce în forma to ~smth. to a small scale a reduce ceva la scară; (mar.) to ~ the sail a reduce suprafaţa trestiei. velică; to ~ a sauce a (mai) dilua sosul; to ~ temperature a reduce / a micşora / a coborî re-edify [rk'edifai] vb. tr. 1. a reconstrui, a reclădi. 2. (fig.) a reface (speranţe etc.), temperatura; to ~ speed a reduce viteza, a încetini; to ~ the output a reduce / a coborî re-edifying [-irj] s. reclădire. / a scădea producţia; (/nat.) to ~ a fraction a reduce o fracţie; (mat.) to ~ fractions reeding ['ri:dirj] s. 1. acoperire (a unei case) cu trestie. 2. (tejrt.) pieptănare. 3. (constr.) to the same denominator a aduce fracţiile la acelaşi numitor; to ~ smth. to writing ornamente în formă de trestie (la coloane). '■' ;a consemna ceva în scris, a aşterne ceva pe hârtie; to ~smb. to a lower rank a retrograda re-edit [rri:'edit] vb. tr. a reedita, a publica (un text) cu noi adnotări. pe cineva; to an N.C.O. to the ranks a degrada un subofiţer. B. intr. a slăbi, a pierde re-editing [-in] s. reeditare. din greutate; do you wish to ~? vrei să slăbeşti? reedless ['ri:dlis[ adj. fără trestii; lipsit de stufăriş. reduceable [-obl] adj. (înv.) v. r e d u c i b l e . reedling ['riidlin] i.v. t e e d p h e a s a n t . reduced [ri'dju:st] adj. 1. redus, micşorat, diminuat; at ~prices cu rabat, cu preţuri reed-mace ]'ri:dmeis] s. (bot.) papură (Typha angustifolia). scăzute; to ask for a ~ assessment a cere o degrevare. 2. (despre persoane) slăbit (de reed organ [~ 'o:gon] s. (muz.) armoniu. boală etc.). 3. sărăcit, ajuns la sărăcie; in ~ circumstances în sărăcie; strâmtorat. reed-pheasant [~rfeznt] s. (omit.) piţigoi-de-stuf (Panurus biarmictis russicus). reduced goods [~ 'gudz| s. pl. (corn.) solduri. reed-pipe [~paip] s. fluier; caval; cobuz. r reducer [ri'dju:ss ] s. 1. (telm.) reductor. 2. (chim.) reduc(ă)tor. reed sheet [~ Ji:t] s. (constr.) stufit. reducibility [ri'djuisa'biliti, rad-, -si'b-, -toţi] s. rcductibilitate. reed-sparrow [~ispa;rou] s. v. r e e d - b u n t i n g . reducible [ri'dju;sabl, ra'd-, -sibl] adj. reductibil, care se poate micşora, care admite ■'" \ reed-stop [~stop] s. (muz.) registru (ia orga). micşorarea. re-educate ['ri:'edju(:)'keit, ri:'e-[ vb. tr. (med.) a reeduca (centrii nervoşi la un parali­ reducibleness [-nis] s. v. r c d u c i b i 1 i t y. tic etc.). : ■ reducing [ri'djmsin] I. adj. 1. reductor, de reducere. 2. (despre medicamente) deperditiv. re-education ['ri:-cdju(:)'kei/^n] s. (med.) reeducare (a unui membru paralizat etc.). 3. (despre regim etc.) de slăbire. 4. (fot.) de slăbire. II. s. v. r e d u c t i o n . reedy ['ri:di] adj. 1. acoperit cu trestie sau stuf. 2. plin de trestii sau stuf, bogat în trestie reducing agent [~ ieid33nt] s. (chim.) agent reducător. sau stuf. 3. (despre voce) strident, ascuţit. 4. (desprepersoane) delicat, subţire, mlădios, reducing die [~ 'dai] s. (metal.) matriţă de refulare. ca o trestie. reducing gear |~ gior] s. (telm.) mecanism de reducere; (angrenaj) reductor; reef1 [ri:f] s. 1. recif, stâncă aproape de nivelul apei; stâncă submarină; stâncă lângă demultiplicator. mal. 2. (mine) filon de cuarţ aurifer. ' reducing pipe [~ 'paip] s. (tehn.) record de reducţie. reef2 I. s. (mar.) terţarolă; cast off ~point! molaţi rachetele!; to let out a ~a) (mar.) reductase [ri'dAkteis, -teiz] s. (bioc.) reductază. a da drumul unei terţarole; b) (fam.) a se face comod, a da drumul la curea (după o masă reductibility friidAkts'biliti, -toţi] s.v. r e d u c i b i l i t y . copioasă etc.); to take in a ~ a) (mar.) a lua o terţarolă; b) (fig.) a acţiona cu băgare de seamă; c) (fam.) a întări disciplina. II. vb. A. tr. 1. (mflr.) to ~a sail a strânge o terţarolă reductio ad absurdum [ri'dAk/iou 


 777



refill



reef line [~ lain] s. (mar.) parâmă scurtă pentru manevrat terţarola. reeve3, past rove [rouv], part. trec. rove [rouv],roven l'rouvn] sau reeved [ri:vd] vb. tr. (mar.) 1, a trece (funia, odgonul etc.) prin inel, verigă, deschizătură etc. 2. (despre o reef tackle [~ itaekl] s. (mar.) pălăncel. navă) to ~ the shoals a-şi croi drum printre bancuri. reefy ['ri:fi] adj. abundent în recife, plin de stânci submarine. reek [ri:k] I. s. 1. (scof. poetic) fum. 2. abur. 3. evaporare, vaporizarc. 4. miros urât, reeving ['ri:virj] s. (mar.) trecere (a unei funii primr-o verigă etc.). putoare. 5. căpiţă, claie. 6. (si.) bani. II. vb. intr. 1. (despre ceva care arde, un coş etc.) re-examination ['riiigiza^mi'nei^m, 'ri:eg-] s. reexaminare. a fumega. 2. a scoate vapori. 3. a emana un miros urât, a puţi; (fig.) it ~s of murder reexamine ['ri:ig'zîemin, 'ri:eg-] vb. tr. 1. a reexamina, a examina din nou. 2. a revedea miroase a crimă. (o problemă). 3. (jur.) a interoga din nou (un martor). 4. v. r e v i s e (I). Reekie ['ri:ki[ s. (scot.) Auld ~oraşul Edinburg. reexport I. ['ri:eks'po:t, 'ri;iks'p-] vb. tr. a reexporta. II. ['ri:'ekspo:t] s. reexportare. reeking l'rkkirj] adj. 1. fumegând, care fumegă. 2. cu miros urât. ref [ref] (sport sl.) I. s. arbitru. II. vb. tr. şi intr. a arbitra (prese, de la referee). reeky ['ri:ki[ adj. 1. care fumegă, care scoate fum. 2. care exală miros urât. 3. afumat; reface l'ri:feis] vb.tr. 1. a repara, a tencui din nou (un zid). 2. a pune revere noi la înnegrit de fum; negru. (o haina). 3. (tehn.) to ~ the valves a rectifica scaunul supapelor. reel1 [ri:l] I. s. 1. mosor, bobină; off the ~ fără oprire, în continuare, ca o morişcă. refashion ['ri:'fa;j3n] vb. tr. a făţui din nou. 2. (electr.) bobină. 3. (poligr.) sul. 4. (text.) răşchitor, vârtelniţă, depanator, sucală. 5. (mar.) refect l'ri'fekt] vb. tr. (înv.) a împrospăta, a reface. tambur (deparăme). 6. (telm.) înfăşurător. II. vb. A. tr. 1. (şito~off) a desfăşura, a deşira, refection [ri'fek/an] s. 1. gustare, prânz. 2. băutură răcoritoare. 3. împrospătare (a for­ a depăna; to ~ off cocoon silk a desfăşura mătasea de pe gogoşi; (fam.) to ~ off verses ţelor, a spiritului). a debita versuri cu uşurinţă. 2. a înfăşură, a bobina (aţa pe mosor, sârma pe bobind etc.). refective [ri'fektiv] adj. care dă putere, care întremează. 3. (mar.) to ~ in / up the log line a înfăşură firul Ionului; to ~ in a desfăşura din nou refectory [ri'fckteri, ra'f-, 'refekt-, 'refikt-J s. refectoriu, sală de mese (la o mănăstire); (aţa etc.); to ~ off a) a depăna; b) (fig.) a rosti în pripă; to ~ up a desfăşura în întregime. sufragerie, refectoriu (la internate, şcoli, universităţi). B. i»/r. (despre lăcuste) a târâi. refer [ri'fo:r, ro'fo:1"] vb. A. tr. 1. a atribui; a pune pe socoteala (cu gen.); a imputa; reel21, vb. intr. 1. a se învârti;tomake smb.'s senses ~ a face pe cineva să ameţească; a datora; a raporta; to ~ a manuscript to an earlier period a atribui un manuscris unei everything --ed before his eyes toate i se învârteau înaintea ochilor. 2. a se clătina, a merge perioade mai vechi, a antedata un manuscris. 2. a supune (ceva, cuiva); to ~ a request clătinându-sc; to ~ to and fro like a drunken man a merge clătinându-se încoace şi to smb. a supune o cerere cuiva (spre aprobare); to ~ a question to smb.'s decision / încolo ca un om beat; the Empire was ~ing to its foundations imperiul se clătina din judgment a supune o problemă hotărârii / judecăţii cuiva; to ~ a matter to a tribunal temelii; the ship ~ed under the force of the wave nava se clătina sub forţa valurilor. a) a supune o cauză unei instanţe (judecătoreşti); b) a acţiona în justiţie. 3. (scol.) a amâna II. s. 1. clătinare, oscilare. 2. ameţeală, vârtej. (un candidat). 4. to ~ to a trimite la, a îndruma la / către / spre, a dirija către / spre, reel3 I. s. dans popular scoţian cu mişcări vioaie (în 414). II. vb. intr. a dansa r e e l . a îndrepta către / spre; I was ~red to the secretariate am fost trimis la secretariat; to ~ a reader to a work a îndruma un cititor spre o operă (pentru consultare), a recomanda reelect ['ri:i'lekt] vb. tr. a realege. o lucrare unui cititor; I have been ~red to you mi s-a spus să mă adresez dumneavoastră reelection ['ri:i'lek/3n] s. realegere. / să vin aici; if they come' I shall ~ them to you dacă vin, o să-i trimit la dumneata. reeler ['ri:l3r[ s. 1. (text.) bobinator (muncitor). 2. (telm.) vârtelniţă. B. intr. to ~ to a sc referi la, a face aluzie la, a consulta (cu ac.), a menţiona (cu ac); reeling1 [ri:lirj] ş. (text.) depanare, bobinarc. reeling2 adj. 1. care se învârteşte. 2. (desprepersoane) care se clatină. 3. (despre lovituri) to ~ to an authority a apela la o autoritate; I shall have to ~ to the Board va trebui să ecr aprobarea direcţiunii; to ~ to a document a menţiona un document; this remark ~s care produce ameţeală. to you remarca aceasta te vizează pe dumneata; I ~ to you de dumneata vorbesc, reeling3 s. clătinare. la dumneata mă refer; who(m) are you ~ring to? la cine faci aluzie?; to ~ to a fact reeling apparatus ['ri:lin -aîpa'reitas] s. (text.) aparat de bobinat. a menţiona un fapt / o întâmplare; ~red to as cunoscut sub numele de, menţionat ca; he never reeling boy [~ bai] s. (text.) bobinator. ~s to it nu pomeneşte niciodată despre asta, păstrează tăcere asupra acestui lucru. reeling girl [~ ga:l] s. (text.) bobinatoare. referable [ri'fairebl, rs'f-, 'reforebl] adj. (to) care se poate referi (la), care se poate atribui reeling machine [~ ni3i/i:n] s.v. r e e l i n g a p p a r a t u s . (cu dat.); referitor (la); pottery ~ to the bronze age olăric care se poate atribui epocii reem [ri:mj vb. intr. (mar.) a instala pataraţinele. bronzului. reembark ['ri:im'bu:k, 'ri:em-j vb. A. tr. ă reîmbarca. B. intr. a se reîmbarca. re-emerge ['ri:i'm9:d3] vb. intr, a reapărea (Ia suprafaţa apei); (fig.) this question has referee [ircfa'ri;] I.s. 1. (sport) arbitru. 2. (jur.) arbitru; board of ~s comisie de arbitri. re-emerged această chestiune a ieşit din nou la iveală. 3. (com.) ~s in case of need avalist. 4. persoană care dă referinţe (pentru dosarul cuiva). H. vb. A. tr. a arbitra (un meci). B. intr. a îndeplini funcţia de arbitru. reeming iron ['ri:min .aian] s. (mar.) pataraţină. reenact ['riii'nsekt, 'ri:e'-] vb. tr. 1. a repune în vigoare, a restabili (o lege). 2. a reconstitui, reference ['refor^ns] I. s. 1. (jur.) trimitere, înaintare (a unei cauze în faţa unei instanţe a reproduce (o scenă). superioare); terms of ~ (of a commission), order of ~ mandat, atribuţii, competenţă, reenactment [-nwnt] s. I. repunere în vigoare; restabilire (a unei legi). 2. reconstituire jurisdicţie; it is outside the ~ of the commission nu intră în competenţa comisiei. 2. raport, legătură, relaţie; your remark has no ~ to the matter remarca dumitale n-are nici o (a unei scene). reenforce ['ri:inrfo:s] vb. tr. 1. a întări; a da puteri noi (cu dat.); to ~ a law a repune legătură cu problema; in / with ~ to your letter în legătură cu scrisoarea dumneavoastră; în vigoare o lege; to ~ a right a da forţe noi unui drept. 2. (amer.) v. r e i n f o r c e (I). without ~ to smth. a) independent de ceva; b) fără a ţine seamă / cont / socoteală de ceva. 3. atribuire, raportare; ~ of a fact to its cause atribuirea unui fapt cauzei sale. reenforcement [-msntj s. 1. întărire, proptea. 2. (amer.) v. r e i n f o r c e m e n t . re-engage ['ri:in'geid3, 'ri:en-] vb. A. tr. 1. (telm.) a angrena din nou, a reanclanşa, a 4. referire, trimitere, referinţă. 5. aluzie, menţionare, pomenire, citare; to make ~to a fact anclanşa din nou. 2. (mii.) a relua, a reangaja (o luptă). 3. a reangaja, a reprimi în serviciu. a menţiona / a semnala un fapt; another matter to which ~ must be made is o altă B. intr. a se reangaja (într-un serviciu). problemă care trebuie menţionată este; if any ~ is made to me dacă (cumva) se vorbeşte de mine. 6. (mai ales pl.) referinţă, recornandaţie, informaţie; to have good ~s a avea re-engagement f-mant] s. reangajare. reenjoy ['ri;in'd3ai, 'ri:en-] vb. tr. a se bucura / a se înveseli / a se distra din nou de. bune referinţe / recomandaţii; to have up smb.'s ~s, to go for a a lua / a culege referinţe despre cineva. 7. referent, persoană care dă o referinţă; who are your ~s? cine poate da reenkindle ['ri:in'kindl, 'ri:en-] vb. ţr. a reîncălzi; a reaprinde (şifig.). reenlist ['ri:in'list, rri:en-] (mii.) vb. A. tr. a înrola din nou; a reangaja (trupe). B. intr. referinţe despre dumneata? II. vb. tr. a completa, a îmbogăţi (o carte, un text etc.) cu trimiteri. a se reangaja (în serviciul militar). re-enlistment [-mant] s. (mil.) reangajare. reference book [~ buk] ş. îndreptar, îndrumar; carte de referinţe; carte de consultat; r reenter ['ri(:)'ent3 , ri(:)'en-] vb. A. intr. 1. a reintra; (teatru) ~ Macbeth reintră Macbeth ghid, călăuză. reference library [~ ilaibr^ri] s. bibliotecă de studii, bibliotecă care nu împrumută cărţi (pe scenă). 2. (despre un instrument într-o orchestră) a-şi face intrarea, a intra. 3. to ~ for an examination a se prezenta din nou la un examen. B. tr. 1. a reintra în; he never acasă. '-ed that house n-a mai pus niciodată piciorul în acea casă; to ~ an employment a reintra reference mark [~ mu:k] s. 1. reper. 2. (tel.) reper reglabil. într-un serviciu. 2. a înscrie din nou, a reînscrie (un articol într-un cont). 3. (în gravură) reference peg [~ peg] s. (tehn.) reper. a reface cu dalta (o trăsătură etc.). reference point [~ point] s. punct de reper. reenthrone ['ri:in'6roun, rri:en-] vb. tr. a reîntrona, a pune din nou pe tron. reference slip [~ slip] s. (corn.) fişă de rapel. reentrance [rh'entrsns] ş. reîntoarcere, înapoiere; reintegrare. referendary [ircfo'rendsri] s. 1. referendar. 2. (rar) arbitru. re-entrant [rk'entrpnt] I. adj. (despre un unghi, o curba) care intră. II. s. intrând (la referendum brefa'rendam] s. (pol.) referendum, plebiscit, consultare a opiniei publice. ofortijîcaţie). referent ['refsrant] s. 1. referire. 2. referent. 3. referinţă. re-erect ['ri:i'rekt] vb. tr. 1. a reconstrui. 2. a remonta (o maşina). 3. a ridica din nou referential [irefa'ren/al] adj. de referire; referenţial. (un catarg etc.). referrable [ri'faTabl, ra-] adj. v. r e f e r a b l e . reest [ri:st] vb. tr. (scof.) a conserva; a usca sau a afuma (carne, peşte etc.). referral [ri'fbiral] s. 1. referire. 2. referinţă, trimitere. 3. persoană care face obiectul re-establish ['ri:is'ta;blif, 'ri:cs-] vb. tr. a restabili; (com.) to ~one's affairs a se reface unei recomandări. (după o criză); (mil.) to ~ one's line a restabili linia frontului; to ~ one's health a sc referring [riTairirj, rs'f-] s. 1. referire (către o autoritate, la o cauză etc.). 2. trimitere restabili, a se însănătoşi. (în faţa unui tribunal etc.). 3. amânare (a unui candidat). reestablisher [-3r] s. restaurator. refigure ['ri:'fig3r] vb. tr. a recalcula. «establishment [-mont] s. 1. restabilire; restaurare; reintegrare. 2. însănătoşire. refill I. ['ri:-fil, 'ri:Til] s. rezervă (de ruj sau stilou cu pastă); obiect de schimb; baterie reet [ri:t] adj. (amer. sl.) 1. bun. 2. corect. 3. satisfăcător; plăcut. de schimb (pentru o lanternă); mină de rezervă (pentru un creion cu mine); foi de schimb 1 (pentru un blocnotes); benzină şau gaz pentru brichetă etc. II. ['ri:'fil, ri:'fil] vb. A. tr. reeve [ri:v] s. (omit.) femela unui r u f f (Philomaxus pugttax). reeve2 s. 1. (ist.) prim-rnagistrat (al unui oraş). 2. (înv.) administrator; arendaş (al unei a umple din nou; to ~ the tanks with water a (re)alimenta tancurile cu apă; I ~ed his glass i-am umplut din nou paharul. B. intr. a se umple din nou. moşii). 3. (biş.) epitrop. 4. (m Canada) preşedinte (al unui consiliu municipal).



 refilling



refilling ['rk'filirj] s. umplere din nou (a unui rezervor etc.). refine [ri'fain, ro'f-] vb. A. tr. 1. acurata, a rafina, a purifica, a limpezi (lichide); a rafina (zahăr etc.). 2. (Jig.) a ciopli, a face mai rafinat, a perfecţiona (maniere, gusturi, limba etc.). B. intr. (despre zahăr, uleiuri ele.) a se rafina; (despre maniere, gusturi etc.) a se rafina, a se perfecţiona; to ~ upon a question a face subtilităţi asupra unei chestiuni, a fila o idee. ■ refined ]-d] adj. 1. (despre aur) fin, purificat. 2. (despre zahăr, ulei, alcool etc.) rafinat. 3. (despre gusturi, purtări etc.) delicat, rafinat. 4. (despre persoane) distins, cultivat. refinedly [-idli] adv. cu rafinament; ~ dressed îmbrăcat cu gust. refinement [-mont] s. 1. curăţire, limpezire, purificare, rafinare (a unui lichid); tratare, prelucrare, punere la punct, ridicare a calităţii (unui metal). 2. desăvârşire, perfecţionare. 3. eleganţă, rafinament; ~ of cruelty cruzime rafinată, rafinament în cruzime. refiner ]-or] s. 1. (metal.) cuptor pentru rafinare. 2. (mine) (meşter) rafinor. 3. persoană care purifică (gustul, limbajul etc.). refinery [-ori, ro'f-] s. rafinărie, distilerie. refining [ri'fainin] s. rafinare, purificare. refining melt [~ melt] s. (metal.) şarjă de cupelaţie. refinish f'ri:'fini/| vb. tr. (tehn.) a făţui (mobilă etc.). refit ['ri:'fit, -'-] I, vb. tr. 1. a reechipa, a reutila, a reînarma (un vas). 2. a repara, a drege (o maşină etc.). II. s. reparaţie; retitilare, reechipare. refitting [-in] s. v. r e f i t (II). refix ['ri:'fiks, -'-] vb. tr. a fixa din nou; a înţepeni din nou. re-flange [rfc'flaenaj] vb. tr. a pune o nouă bordură la.reflate [ri:rflcit] vb. A. tr. (ec.) a înviora; to ~ the economy a înviora economia (după inflaţie). B. intr. (despre economie) a se înviora, a-şi reveni. reflation [ri:flei/5n] s. (ec.) înviorare, revenire a economiei (aupa inflaţie), reflaţie. reflect [ri'flekt, ro'f-] vb. A. tr. 1. a reflecta, a răsfrânge (căldură, sunet, lumină etc.); a oglindi (o imagine); trees ~ed in the water arbori oglindiţi în apă; the literature of a people does but ~ its manner literatura unui popor nu e decât un reflex al moravurilor lui. 2. (fig.) a reflecta, a proiecta, a arunca (oprobriu etc.); action that ~s credit on smb. acţiune care face onoare cuiva; his conduct ~s great dishonour on him purtarea Iui nu-i face deloc cinste; your glory will be ~ed upon your children gloria dumneavoastră se va răsfrânge asupra copiilor. 3. (rar) a înfrânge, a supune, a umili. B. intr. 1. a se răsfrânge, a se reflecta. 2. (on / upon) a reflecta, a medita (la); to ~ that a (se) gândi că; to ~ why a se întreba de ce; I never ~ed whether it was possible niciodată nu in-am întrebat dacă e posibil. 3. (upon) a se întoarce (asupra - cu gen.). 4. (despre acţiuni etc.) a dăuna, a aduce neplăceri; his rudeness ~s only on himself grosolănia îi dăunează numai lui însuşi. 5. to ~ on smb. a adresa o critică cuiva, a blama pe cineva; to ~ on smb.'s honour a aduce atingere onoarei cuiva, a ridica îndoieli cu privire la cinstea cuiva. 6. (înv.) a lumina. reflectance [-ons] s. (/iz.) reflectantă. reflected [-id] adj. reflectat, răsfrânt (şifig.); the father enjoyed the son's ~ glory asupra tatălui se răsfrânge gloria fiului. reflecting [-in] I. adj. 1. care reflectă, care răsfrânge; (despre o persoană, minte etc.) gânditor, chibzuit. 2. (despre oglinzi etc.) reflector. II. s. 1. reflecţie, răsfrângere (a luminii etc.). 2. (on smth.) reflectare, chibzuire (asupra unei chestiuni). 3. (on smb.) mustrare, reproş, critică, dezaprobare (a cuiva). reflection [ri'flekjan, ro'f-] s. 1. (fiz.) reflectare, răsfrângere. 2. reflex, imagine reflectată. 3. (/nea'.) reflex. 4. reflectare, meditarc; on ~ după oarecare gândire; dacă stau să mă gândesc. 5. blam, mustrare, dezaprobare; to cast ~s on a critica, a blama. 6. umbră. 7. (geom.) simetrie. reflective [ri'flektiv, ro'f-] adj. 1. care răsfrânge, care reflectă. 2. gândit, chibzuit; care meditează, care gândeşte. reflectiveness [-nis] s. 1. reflectare. 2. chibzuinţă. reflectivity [iriflek'tiviti] s. v. r e f l e c t i v e n e s s . reflectogauge [ri'flektougeid^] s. (tehn.) detector ultrasonic. reflector [ri'flektor] s. 1. (tehn., fiz.) reflector. 2. reflex, imagine reflectată; literature is a ~ of the age literatura este reflexul epocii. 3. (sl.) obiect strălucitor folosit de trişori. reflectoscope [ri'flektouskoup] s. (tehn.) defectoscop ultrasonic. reflex ]'ri:-fleks] I. s. 1. (fiz.) răsfrângere, reflectare. 2. (arte) reflex. 3. (med.) reflex. 4. reflex, imagine reflectată. II. adj. 1. reflex, independent de voinţă. 2. introspectiv. reflexed [-t] aay. reflectat. reflexibility [riiflekso'biliti, -oti] s. răsfrângere, reflexibilitate. reflexible [ri'fleksobl] adj. 1. care răsfrânge. 2. care se răsfrânge. reflexion [ri'llck/an, ro'f-] s.v. r e f l e c t i o n . reflexive [ri'fleksiv, ro'f-] (gram.) I. adj. reflexiv. II. s. reflexiv; pronume reflexiv; verb reflexiv; formă reflexivă. reflexively [-Ii] adv. în chip reflex. refloat [ri'flout] vb. tr. 1. a readuce în stare de navigabilitate / plutire; ship that can be ~ed navă care poate fi readusă în stare de a pluti. 2. a emite din nou (un împrumut). 3. a repune în funcţiune (o societate, o întreprindere etc.). reflorescence ['ri:fb(:)'resns] s. reînflorire. reflourish [ri(:)flArif] vb. intr. a reînfiori, a înflori din nou; (fig.) a reveni la viaţă, a se înviora; (fig.) a recăpăta strălucire. reflow ['ri:flou[ I. vb. intr. a se revărsa; a curge peste măsură; a curge înapoi. II. s. reflux. refluence ['refluons] s. reflux. refluent ['refluont] adj. 1. care curge înapoi. 2. care se revarsă. ; '" reflux ['ri:-fUks] s. reflux. refoot ['rk'fut] vb. tr. a încăpută (ciorapi). ■..■■.:



778



reforest ['ri:'forist, -est] vb. tr. a reîmpăduri; a planta din nou (o pădure). reforge ['ri:'fo:d3] vb. tr. a forja din nou. reform1 [ri'fxm, ro'f-] I. vb. A. tr. 1. a reforma, a îmbunătăţi, a îndrepta, a corecta. 2. a dezrădăcina, a extirpa, a stârpi (abuzurile etc.). 3. a îndrepta, a corecta (un om). B. intr. a se corija, a se îndrepta, a adopta o purtare mâi bună. II. s. reformă, corectare, îmbunătăţire. reform2 vb. A. tr. 1. a forma din nou (o trupa etc.). 2. a reforma, a preface, a transforma. B. iutr. (mii.) a se reforma, a se regrupa, a se înjgheba din nou. reformation [irefo'meijan, -fo:'m-] s. 1. transformare, prefacere. 2. îndreptare, corectare (morală). 3. (ist.) the Reformation Reforma (din sec. al XVI-lea). re-formation [iri:fb:'meij3n] s. formare din nou (a'e trupe etc.). reformational [irefo'mei/snal, -fo:'m-] adj. (bis.) care ţine de reformă. reformative [ri'fo:motiv, ro'f-] adj. care îndreaptă / corectează; corecţional. reformatory [ri'fo:moteri, ro'f-, amer. şi -touri] I. adj. corecţional, care îndreaptă / corectează. II. s. casă de corecţie pentru delincvenţi minori. Reform Bill / Act [ri'fo:m bil / xkt] s. reforma sistemului electoral în Anglia (1831-1832). reformed [ri'fo:md, ro'f-] adj. 1. (bis.) reformat. 2. îndreptat, corectat; he is a ~character s-a pocăit. reformer [ri'fo:mor] s. 1. reformator, persoană care îndreaptă. 2. (ist.) militant din epoca Reformei. 3. partizan al lui R e f o r m B i l l . reforming [ri'fo:mirj] I. aay. reformator, care îmbunătăţeşte. II. s. îndreptare, îmbunătăţire, corijare. reformism [ri'fomiizam] s. (pol.) reformism; reformist [ri'formist] s. reformist, partizan al Reformei. reforwarding [ri:'fo:wodirj] s: reexpediere (a'e colete). refract [ri'fraskt, ro'f-] vb. tr. (fiz.) a refracta (raze etc.); to be ~ed a se refracta.'' refracted [-id[ aay. (fiz.) refractat, deviat. refracting [-in] adj. (fiz) care se refractă, refringent. refraction [ri'frakjan, ro'f-] s. (fiz.) refracţie. refractional [-ol] arfy. v. r e f r a c t i v e . refractive [ri'fraektiv, ro'f-] aay. (y?z.) care se refractă, refractant, refringent. refractivity [irkfrak'tiviti] s. refractare, refringenţă. refractometer [riifra;k'tomitor] s.'ffiz.) refractometru. refractor [ri'fra?ktor, ro'f-] s. refractor, dispozitiv de refracţie; corp refractant. refractoriness [ri'fraektorinis] s. 1. încăpăţânare, nesupunere, îndărătnicie. 2. (tehn.) calitate de a fi refractar (la foc, temperaturi înalte). 3. (med.) natură refractară (a tusei etc.). refractory [ri'frcektori] I. aay. 1. încăpăţânat, îndărătnic, nesupus, neascultător. 2. (tried., despre o boală) refractar, rebel, perseverent; (despre organisme) puternic, tare, rezistent. 3. (tehn.) refractar, rezistent la foc. II. s. material de construcţie rezistent la foc. \ refrain1 [ri'frein, ro'f-] vb. A. intr. (from) a se reţine, a se abţine (de la); a se stăpâni, a se abţine (de la); a se păzi (de). B. tr. (tttv.) a înfrâna, a stăpâni, a îmblânzi, a reţine (pasiunile). refrain2 s. refren. reframe ['ri:'freim] vb.tr. 1. a încadra din nou (un tablou etc.). 2. a fasona din nou, a reface. 3. a remania (o lege etc.). refrangibility [riifrand3i'biliti] s. refractare. refrangible [ri'framd3ibl] aay. refringibil, refractabil, care se refractă. refrenation [rifri'neifon] s. (înv.) reprimare, asuprire, împiedicare. refresh [ri'fre/, ro'f-] vb. A. tr. 1. a răcori, a împrospăta, a înviora; I ~ed my memory mi-am împrospătat memoria. 2. a întări, a reconforta, a înviora (prin mâncare şi băutură). 3. a recrea, a odihni, a repauza; to ~ the eye a odihni privirea. 4. a anima, a însufleţi, a aţâţa din nou (un foc stins). 5. a încărca (o baterie etc.). 6. a zgândări (o rana). B. intr. I. a se odihni, a se recrea. 2. a se reface, a se reconforta. 3. (mar.) a încărca provizii noi. refresher [ri'fre/or] I. s. 1. lucru care împrospătează / răcoreşte / înviorează; băutură răcoritoare; (si.) băutură alcoolică. 2. amintire; curs care se repetă / recapitulativ. 3. (y'ur.) onorar suplimentar al avocatului (într-un proces prelungit). 4. memento. II. aay. de repetiţie, recapitulativ. refresher course [~ ko:s] s. curs recapitulativ; curs de perfecţionare. refreshing [ri'fre/irj, ro'f-] I. adj. înviorător; odihnitor; reparator; ~sleep somn reparator. II. s. 1. înviorare. 2. odihnire. 3. zgândărire (a unei rani). refreshingly [-li] adv. înviorător; în chip plăcut. refreshment [ri'fre/mont] s. 1. răcorire, înviorare, împrospătare. 2. aperitiv; băutură răcoritoare. 3. întăritor, aliment care reface forţele. refreshment car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon-restaurant. refreshment room [~ ru(:)m] s. bufet (mai ales a'e gara). refrigerant [ri'frid33n>nt, ro'f-] I. adj. refrigerent, răcoritor. II. s. 1. răcitor. 2. (med.) mijloc de coborâre a temperaturii, refrigerativ. 3. vas care conţine serpentinele unui alambic. 4. (tehn.) (agent) refrigerent. refrigerate [ri'frid3orcit, ro'f-] vb. A. tr. 1. a răci, a refrigera. 2. a păstra la un Ioc rece. B. intr. a se răci. refrigerated wag(g)on [ri'frid30reitid 'waigon] s. vagon frigorific. refrigerating [ri'frid3oreitin] I. adj. frigorific. II. s. răcire, refrigerare. refrigerating industry [~ undostri] s. industria frigului. refrigerating machine [~ moiji:n] s. frigorifer. refrigerating plant [~ pla:nt] s. instalaţie frigorifică. refrigeration [ri.frid3o'rei/3n, ro,f-] s. răcire, refrigerare; congelare; frigotehnica. refrigerative [ri'frid3orcitiv, rrotiv, ro'f-] aay. (iuv.) care îngheaţă; care produce frig artificial. refrigerator [ri'frid3oreitor, ro'f-] s. răcitor electric, frigider, aparat frigorific.



 779



refrigerator-freezer [~ Tri:Z3r] s. frigider prevăzut cu un compartiment special pentru congelare. refrigeratory iri'fric^arcit^ri, -'ratări, amer. şi -atouri] I. s. refrigerent (de alambic). O. adj. frigorific. refringency [ri'frind3^nsi,r3'f-] s. (fîz.) refringenţă. refringent [ri'frind33nt] adj. (fîz.) refringent. reft [reft] past si part. trec. de la r c a v e. refuel ['rii'fjusl, -'fpal, -'fjuil, -fju:alj vb. intr. a alimenta cu combustibil; (auto, av.) a face plinul (de benzină sau ulei). refuelling l'rii'fjuolin] s. realimentare cu combustibil. refuge ['rcfjuxr^] I.ş. 1. (from) refugiu, adăpost, aciuirc (împotriva, contra -cu gen.); place of ~ loc de refugiu, adăpost; house of ~ ospiciu; casă de adăpost; azil de săraci; to seek ~ a căuta (un) adăpost; to take ~ a se refugia, a se adăposti; a se aciua. 2. adăpost, loc de refugiu; azil; cuşca, ghereta (în staţia de tramvai, de autobuz etc.). 3. (fig.) scăpare; salvare; to take ~ behind a pretext a se ascunde după un pretext; to take ~ in lying a-şi găsi scăparea în minciună. II. vb. A. tr. a oferi (un) adăpost / (un) refugiu (cuiva), a adăposti (pe cineva). B. intr. a se adăposti, a se refugia, a se aciua. refulgence [ri'fAld33ns,r3'f-] s. strălucire, splendoare. refulgent [ri'fA.ld33nt] adj. strălucitor, sclipitor, splendid. refund1 I. [ri:'Und, 'ri:'f-, ri'f-] vb. tr. 1. a rambursa, a întoarce, a da înapoi (bani), a compensa; a despăgubi pentru cheltuieli. 2. (rar) a turna / a vărsa înapoi. II. ['ri:-fA.nd] s. 1. plată / despăgubire pentru cheltuieli. 2. rambursare. refund2 vb. tr. a finanţa din nou; a investi din nou în. refundable [ri-'fAndabl, 'ri:'f-] adj. rambursabil. refundment [ri'fAndmsnt] s. rambursare. refurbish1 ['ri:'lb:bi/, ri:T-| vb. tr. a curăţa din nou prin frecare, a poliza din nou. refurbish2 vb. tr. 1. a renova. 2. a da un nou luciu (cu dat.). 3. (jig.) a pune la punct, a cizela. refurnish f'ri:'f3:ni/, ri:'-] vb. tr. a remobila. refusable [ri'fjmzabUrs'f-] adj. refuzabil. refusal [ri'fju:zpl, ra'f-] s. 1. refuz; ~ to obey an order refuz de a asculta un ordin; to give a flat ~ a refuza net; to meet with a ~, to get a ~ a primi un răspuns negativ. 2. (jur.) drept de preemţiune; to have the ~ of smth. a avea dreptul de a accepta sau de a refuza ceva; to give the ~ a lăsa la libera alegere; he has not been given the ~ of it nu e în căderea lui sa refuze. 3. (jur.) ~ of justice denegare de dreptate. refuse I. ['refju:s] s. 1. rebut, deşeu, resturi, rămăşiţe, gunoi, murdărie; brac. 2. (text.) deşeuri (de lână). 3. (constr.) moloz. II. [ri'fju:z, ra'f-] vb. A. tr. a refuza (o ofertă, un dar etc.); a respinge (o cerere, un candidat etc.); that is not to be ~d nu e de refuzat; to ~ smb. smth. a refuza cuiva ceva; I don't see how it can be ~d them nu văd cum li se poate refuza aşa ceva; he ~d obedience a refuzat să asculte / să se supună; to be M! smth. a i se refuza ceva, a fi refuzat; he was ~d the passport i s-a refuzat paşaportul; he was ~d a hearing i s-a refuzat ascultarea / întrevederea / convorbirea; he MI to listen a refuzat să asculte. ♦ (mil.) to ~ a wing / a flank a retrage, a replia un flanc; the horse -•d the fences calul a refuzat să sară obstacolele. B. intr. 1. (la jocul de cărţi) a refuza cuiva o carte; (amer.) a refuza cuiva culoarea, a păstra culoarea. 2. (despre cai) a refuza să se supună; the horse ~d at the fence calul a refuzat să sară peste obstacol. re-fuse ['ri:-'fju:z] vb. tr. a retopi, a topi din nou. refuser [ri'fju:z3r, ra'f-] s. 1- persoană care refuză. 2. cal care refuză. re-fusion ['ri:'fju:3Pn] ş. retopire. refutable ['rcfjutebl. ri'fju:t-, ra'fjmt-] adj. refutabil. reprobabil, care trebuie dezminţit; care poate fi dezminţit. refutal [ri'fjuital] s. refutare, respingere (a argumentelor). refutation [irefju(:)tei/an] s. combatere, dezminţire, refutare, respingere. refute [ri'fju:t, ra'f-] vb. tr. a dezminţi, a refuta, a combate ea netemeinic. refuter [-3r] s. persoană care respinge. regain [ri(:)'gein] \. vb.tr. 1. a redobândi, a recupera, a recâştiga; to ~ consciousness a-şi redobândi cunoştinţa, a-şi veni în fire, a se trezi; to ~ one's health a-şi redobândi sănătatea, a se însănătoşi, a se reface, a se îndrepta. 2. a se întoarce la, a reveni la (ţărm, casa lui etc.). II. J. v. r e g a i n m e n t. regainable [-3blj adj. recuperabil. regainment [-mont] s. recuperare; reintrare în posesie. regal ['fi:gal] adj. 1. regal, care aparţine regelui; demn de un rege. 2. maiestuos, falnic. regale [ri'geil] I. vb. A. tr. 1. a cinsti regeşte, a regala; to ~smb. with a story a regala pe cineva cu o istorisire. 2. a dezmierda, a încânta, a fermeca, a alinta (auzul, văzul, privirea); flowers to ~our eyes flori care ne încântă privirea. B. intr. a benchetui, a chefui; a face o petrecere. II. s. 1. banchet, ospăţ, chef. 2. mâncare aleasă. regalement [-mant] s. gustare. regalia1 Iri'gcilis, ra'g-] s. pi. 1. (ist.) drepturi / privilegii regale. 2. însemne ale regalităţii. 3. insigne fale unei dregătorii oarecare). regalia2 s. havană, ţigară de foi. regalian [ri'geilian] s. (ist.) regalist. regality [ri'ga^liti] s. 1. suveranitate regală, regalitate. 2. pi. (ist.) privilegii regale. regally ['regali] adv. regeşte, în mod regesc. regard [ri'guxl, rs'g-] I. ş. 1. privire, ochire, uitătură, căutătură; to turn one's ~ on smb. a-şi întoarce / a-şi îndrepta privirea / ochii asupra cuiva. 2. privinţă, punct de vedere; in this ~ în această privinţă, din acest punct de vedere; in my ~după mine, după părerea mea; with ~ to a) în ceea ce priveşte, cât despre; b) în legătură cu, relativ / privitor la; with ~ to your letter ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră; in ~ to / of a) în ceea ce priveşte, cât despre; b) faţă de, în raport cu. 3. băgare de seamă, grijă, atenţie, consideraţie, respect, deferenta, stimă; he acted without ~ to / for decency a acţionat / s-a comportat



regional



fără nici un pic de decenţă; to pay ~ to smb. a avea / a arăta respect pentru cineva; to pay no ~ to smb. a nu avea respect pentru cineva, a nu ţine cont de cineva, a nu avea nici o consideraţie pentru cineva, a desconsidera pe cineva; to have great / high ~ for smb., to hold smb. in high / great ~ a avea multă stimă pentru cineva, a stima pe cineva în mod deosebit; to have little ~ for smb. a nu avea (mult) respect pentru cineva, a nu avea o părere (prea) bună despre cineva; to have / to show ~ for smb. a avea respect / consideraţie pentru cineva, a trata pe cineva cu deferentă / respect, a arăta / a dovedi cuiva respect; out of ~ for smb. din respect pentru cineva; to have / to take ~ to a se interesa de, a manifesta interes pentru. 4. pi. respecte, complimente, salutări, omagii; to send smb. one's kind ~s a transmite cuiva calde salutări; give my kind / kindest ~s to your mother transmite (din partea mea) mamei dumitale cele mai călduroase salutări; with kind / kindest ~s from cu (cele mai bune) salutări de la. II. vb. tr. 1. a privi (ceva, pe cineva, mai alexjtx). 2. a acorda atenţie (cu dat.), a avea în vedere, a ţine cont / socoteală de (mai ales la negativ); to ~ smb.'s advice a ţine cont de sfatul cuiva; I do not ~ his opinion nu-mi pasă de părerea lui; I ~ him so much that am atâta stimă pentru el / îl preţuiesc atât de mult încât. 3. a considera, a socoti, a privi, a găsi; to ~ smth. as a crime a privi / a considera ceva ca o crimă; he is ~ed as a lunatic e socotit nebun. *0* as ~s în ceea ce priveşte, cât despre; insofar as ~s this matter sau as ~s this matter în ceea ce priveşte această problemă; as far as ~s you in ceea ce te priveşte (pe dumneata), cât despre dumneata; she is strict as ~s discipline e severă când e vorba de disciplină / în ceea ce priveşte disciplina. regardable [-sbl] adj. (rar) remarcabil, care merită să fie luat în seamă. regardant [-ant] adj. 1. care observă / supraveghează / priveşte atent. 2. (despre animale, în heraldică) care priveşte înapoi. regarder [-3r] s. privitor, spectator. regardful [-ful] adj. atent, grijuliu, plin de grijă. regardfully [-fuli] adv. 1. cu grijă. 2. prevenitor. regarding [-in] prep. cu privire la, referitor / relativ la, cât priveşte / despre; the letter ~ your brother scrisoarea privitoare la fratele dumitale; considerations ~ peace consideraţii relative la pace. regardless [-lis] adj. neatent.care nu acordă atenţie, indiferent, nepăsător; ~of 1.căruia nu-i pasa de, care nu ţine seamă de, care nesocoteşte / dispreţuieşte (primejdia, cheltuiala). 2. indiferent de. regardlessly [-lisli] adv. cu indiferenţă, nepăsător. regardlessness [-lisnis] s. lipsă de grijă, indiferenţă, neatenţie, nepăsare. regards [-z] s.pl. complimente. regarnish ['ri:'ga:ni/| vb. tr. a garnisi din nou. regatta [ri'gaste, rs'g-J s. regată, întreceri de bărci. regelate ['ri:d3ileit, ■--'-] vb. intr. a îngheţa din nou. regelation [iri;d3i'lei/3n] s. reîngheţarc. regency ['ri:d33iisi] s. 1. regenţă, consiliu de regenţă. 2. domnie, stăpânire, putere. regeneracy [ri^enarasi] s. regenerare. regenerate I. [ri'd3en9reit, ra'd3-j vb. A. tr. 1. a regenera; a aduce din nou la viaţă. 2. a face să reuşească, a da un suilu nou (unei instituţii, unei persoane); a regenera spiritual. B. intr. a se regenera, a se reface. II. [ri'd3cnarit, ra'd3-, -reit] adj. regenerat, renăscut, reînnoit; îmbunătăţit. regenerating [ri^enorcitirj, ra'd3-] adj. regenerator. regeneration [riid3en3'rci/3rj-, r&dy, iri:d3en-] s. 1. renaştere, reînnoire spirituală. 2. regenerare; (tehn., chim.) reacţie. regenerative [ri'd3enareitiv, -rativ] adj. 1. regenerator, care regenerează / reînnoieşte / îmbunătăţeşte. 2. (te/m.) recuperativ, regenerativ. regenerator [ri'd3enarcitar, ra'd3-] s. (tehn.) regenerator, aparat care regenerează. regent f'ri:d3Pnt] s. 1. regent. 2. membru al consiliului de conducere (îa unele universităţi americane). regerminate ['ri:'d3a:mineit] vb. intr. a germina din nou. regermination [iri:d3a:mi'nei/.?n] s. reîncolţire, renaştere; (jig.) revenire la viaţă. reggae ['regei] s. (muz.) reggae. regicide ['red3isaid] I. s. regicid. II. adj. de regicid. regie [rei'3i:,'--] (jr.) s. monopol de stat (asupra tutunului, sării etc.). regime [rci'3i:m, re'3-, '--] (fr.) s. 1. regim. 2. sistem, regim, guvern, orânduire, (o)cârmuire. 3. (med.) regim, dictă. regime [rei'3i:m, re'3-,'--] s. v. r e g i m c. regimen i'rcd3imcn] s. 1. (med.) regim, dictă. 2. (gram.) regim. 3. (rar) conducere; administrare; sistem. regiment I. ['rcd3imentj s. 1. (mii.) regiment; batalion. 2. (fig.) regiment: masă, mulţime. 3. (înv.) conducere, (o)cârmuirc. II. ['red3hncnt, 1--'-] vb. tr. 1. (mil.) a forma regimente din, a înregimenta (ţărani, muncitori etc.). 2. a organiza, a face ordine în. 3. a afilia. regimental [ira^i'mantl] I. adj. (mii.) regimentar, de regiment; de batalion. II. s. pi. (mii.) uniformă (caracteristică unui regiment). regimentally [ired3i'mentali] adv. pe regiment. regimentals lired3i'mentlz] s. pi. 1. uniformă (militară); in full ~ în mare ţinută. 2. uniformă de prizonier / deţinut. regimentation [ircd3imcn'tci/5n, -man-] s. 1. înregimentare; formare de regimente. 2. formare de grupe. 3. afiliere. regiminal [ri'd3iminl] adj. (med.) dietetic, de regim. region [rri:d33n] s. 1. regiune; ţinut; ţară; zonă; the nether/ lower ~« infernul. 2. sector, raion (al oraşului). 3. strat (atmosferic). 4. (anat.) regiune; the abdominal ~ regiunea abdominală; in the ~of în regiunea (cu gen.), în apropiere de. 5. (biol., geogr.) regiune de faună. regional [sl\ s. 1. regional; de ţinut. 2. local.



 regionalism



780



trebuie să te părăsesc; I ~ to have to say it regret că trebuie s-o spun; it is to be ~ted regionalism [-3lizam[ s. regionalism. that e regretabil că; it is the more to be ~tcd as / since e cu atât mai regretabil cu cât. regionary [-ari, amer. -.neri] adj. regional. regretful [-ful] adj, plin de regrete / căinţă / remuşcare; de regret. register ['red3istor] I. s. 1. registru, borderou, catastif, condică; listă, tabel; tablou; regretfully [-fuli, -fsli] aaV. cu regret. catalog; ~ of mortgages registru de sarcini şi ipoteci fale unei societăţi); police ~s liste regrettable [-abl] adj. trist, regretabil; it is.~ that e regretabil că. de evidenţă şi control ale poliţiei; ~ of voters listă electorală, listă de alegători; (amer.) regrettably [-obli] aaV. regretabil; there was a ~ small attendance a fost o asistenţă to be on the ~ a se afla sub bănuială, a fi trecut pe lista neagră. 2. (mar.) carie, cargo, încărcătură; ship's ~ registru de clasificare (pentru supravegherea navelor). 3. cantitate regretabil de mică. regrind [ri:'graind], past si part. trec. reground [rk'graund] vb. tr. 1. aascuţi din nou înregistrată de un pluviometru etc.; temperatură înregistrată de un termometru. 4. (muz.) registru, întinderea scării vocale. 5. contor; ceas înregistrator. 6. oblon, clapetă, şuber; (o sculă ele). 2. a măcina din nou (grâu, cafea ele). regroup ['ri:'gru:p] vb. tr. a regrupa. registru (la cuptor, la cos); clapă. 7. (poligr.) conţinut, tablă de materii; facerea registrului; regrouping [-irj] s. regrupare. potrivire la semne. 8. (tel.) înregistrator, dispozitiv de înregistrare. II. vb. A. ir. regrowth ['ri:grouG] s. creştere nouă; regenerare; repopulare. 1. a înregistra, a trece în registru, a înscrie în registru; to ~ a name a înregistra / a înscrie regulable ['fegjubbl] adj. reglabil. un nume, a înscrie / a trece un nume în registru; to ~ a fact a înregistra un fapt, a consemna regular ['regjula') I. adj. 1. regulat; ~ polygon poligon regulat; ~ features trăsături (înscris) lin fapt; to ~a company a înregistra o societate; to ~on the voting list a înscrie / a trece pe lista electorală / de alegători; (>r.) to ~ a divorce a transcrie un divorţ; to ~ regulate; ~ puise puls regulat. 2. regulat, exact; fas) ~ as clockwork exact ca un ceasornic. one's luggage a(-şi) înregistra bagajele; to ~ a letter a trimite o scrisoare recomandată. 3. regulat, obişnuit; fix; ~ income venit obişnuit / fix; he comes at ~ hours vine la ore 2. (telm., despre termometru, contor etc.) a înregistra, a marca. 3. (amer. fam. fig.) a denota, regulate / fixe; ten o'clock is my ~ time for going to bed zece este ora mea obişnuită a trăda, a manifesta; his face ~ed disappointment chipul său trăda decepţia. B. refl. a se de culcare; ~ salary salariu fix; ~ dinner meniu fix sa» complet; to do smth. as a ~ înregistra, a se anunţa. C. intr. 1. a se înscrie (în registrul unui hotel etc.). 2. (poligr.) thing a face ceva în mod curent / obişnuit; ~ visitor vizitator obişnuit; ~ customer client vechi / obişnuit / permanent; the ~ travellers călătorii cu abonamente, abonaţii (pe calea a se potrivi la semne. ferată). 4. regulat, uniform, ordonat; ~ life viaţă regulată; man of ~ habits om ordonat register card [~ ku:d] s. (ec.) fişă de evidenţă. / echilibrat / cu obiceiuri regulate / cu tabieturi. 5. reglementar; procedure that is not registered ['rco^istsd] adj. înregistrat, înscris, înmatriculat. ~ procedeu nereglementar; ~ expression expresie l formulă obişnuită / consacrată; in registered address [~ o'dres] s. (jur., ec.) adresă socială. the ~ manner în mod reglementar, conform regulamentului / regulii / obiceiului. 6. obiş­ registered bond [~ 'bond] s. (ec.) obligaţiune nominală. nuit, curent, normal, regulat; ~ price preţ / cost obişnuit; (gram.) ~ verb verb regulat; registered letter [~ 'lets'] s. 1. scrisoare recomandată. 2. scrisoare cu valoare declarată. ~ cook bucătar de meserie; ~ dentist dentist diplomat; (mil.) ~ troops trupe regulate; ~ . registered office [~ 'afis] s. sediu social. officer ofiţer activ / de carieră; ex—officer fost ofiţer în cadrele active ale armatei. 7. (fain.) registered parcel [~ 'pa:sl] s. colet poştal cu valoare declarată. adevărat, sadea; he is a ~ hero e un adevărat erou; it's a ~ swindle! e curată escrocherie!; x registered shares [~ Js3z] s. pi. (ec.) acţiuni nominale. (amer.) he's a ~ fellow / guy e o figură (tare), e un tip tare. 8. (fam.) plăcut, agreabil; registering [Vcd^istorirj] I. adj. care înregistrează, de înregistrare. II. s. înregistrare; amabil. II. adv. (fam.) în mod regulat, cu regularitate; it happens ~ se întâmplă în mod (jur.) ~ of divorce transcriere de, divorţ. curent. ♦ he was ~ angry era supărat nu glumă, era supărat foc. III. s. 1. (mii.) soldat registrable ['red3istrobl] adj. înregistrabil. de carieră; ~s trupe regulate. 2. (fam.) client / muşteriu vechi / obişnuit, obişnuit al unui registrant ['red3istront] s. persoană care cere o înscriere (în registrele de sarcini). magazin, local ele. ♦ temporaries and ~s funcţionari temporari şi permanenţi (ai ««ei r registrar [ri(:)g3:d3i'tei/an] s. 1. revărsare, vărsare înapoi. 2. vomitare, vomare, înapoi. B. intr. (despre râuri) a curge înapoi. regurgitaţic. regrade ['ri:'greid[ vb. tr. a rcclasa. rehabilitate [


 781



re-heel ['ri:'hi:l] vb. tr. a repune călcâie la (ciorapi, ghete). re-hoop ]'ri:'hu:p] vb. tr. a cercui din nou (im butoi). rehouse ['ruTiauz] vb. tr. a muta în locuinţe noi; rehousing problem problema asigurării de locuinţe. reif [ri:f] s. (scot.) jaf, hoţie, tâlhărie. reification [rii'ifi'keijsn] s. (filoz.) reificare. reify ['ri:ifai[ vb. tr. (filoz.) a reifica. reign [rein] I. s. 1. domnie, stăpânire; in the ~ of sub domnia (cw gen.). 2. (fig.) putere. II. vb. intr. 1. (over) a domni, a stăpâni (peste). 2. (fig.) a domni; a (pre)domina. reignite ['ri:ig'nait] vb. tr. a reaprinde. reik [ri:k] s. (scot-) aventură, ispravă. reillume ['ri:i'lyu:m] vb. tr. (lit.) a lumina din nou. reimbody ['ri:im'bDdi] vb. tr. a reîntrupa, a reîncorpora. reimbursable ['ri:im1»:sobl,'-'—] adj. rambursabil. reimburse [iri:im'b3:s, '-'-] vb. tr. 1. a restitui, a înapoia, a rambursa (o sumă). 2. a despăgubi de, a indemniza; to ~ smb. for his costs a indemniza pe cineva pentru cheltuielile făcute. reimbursement [-niant] s. înapoiere (de bani), rambursare. reimplant ['ri:im'pla:nt,'—'-] vb. tr. a replanta. reimpregnate ['ri:'impregncit,'--'—] vb. tr. a rcimpregna. reimpress ['ri:im'pres[ vb. tr. a reimprima, a retipări. reimpression ['rkim'prejan] s. rcimprimare, retipărire. reimprint ['ri:im'print] vb. tr. a retipări, a reimprima. rein [rein] I. s. frâu. hăţ, dârlog; to put the ~s on a horse a pune hăţurile pe cal; to hold the ~s a ţine hăţurile / dârlogii; to assume the ~s of government a lua frâiele conducerii, a veni la putere, a pune mâna pe conducere / putere; to ride with a loose / slack ~, to ride with ~s slack a) a călări în voia calului / Ia trap domol; b) (fig.) a se purta cu blândeţe cu cei din jur; to give a horse free ~, to give a horse the ~s a da frâu liber calului, a lăsa calul să meargă în voie; (fig.) to give smb. a free ~ a lăsa pe cineva mai liber! să mai trăiască / să mai respire (şi el); to give ~ / the ~s to one's anger a da frâu liber mâniei, a se lăsa stăpânit de mânie; to give free ~ to one's imagination a da frâu liber imaginaţiei, a lăsa imaginaţia să lucreze în voie; to draw ~ a trage de hăţuri, a strânge hăţurile, a struni calul; to keep a tight ~on / over smb. a ţine pe cineva din scurt, a struni pe cineva. II. vb. tr. to ~ back a da îndărăt I înapoi (calul); to ~ in a trage / a smuci din hăţuri, a struni (M/i cal, mai ales la pas); to hold a horse tightly ~ed in a lăsa frâul scurt calului; (fig.) to ~ smb. in a struni / a domoli / a înfrâna pe cineva; to ~ up a opri (calul). reincarnate1 ['ri:in'ka:nit, 'ri:-, -neit] adj. reincarnat. reincarnate2 ]ri:'inka:neit, 'ri:in:'ka;n-] vb. A. tr. a reincarna. B. intr. a se reincarna. reincarnation [ri:inka:'nei/3n, .ri:-] s. reincarnare. reindeer ['reindia'] s. (zool.) rcn (Rangifer taraudits). reinflate ['ri:in'fleit] vb. tr. a umfla din nou (un balon etc.). reinforce [iri:in'fD:s, --'-] I. vb. tr. 1. a întări, a consolida, a fortifica. 2. (constr.) a arma (betonul). 3. (electr., tel.) SL amplifica; a intensifica. II. s. întăritură, material de întărire. reinforced concrete [ri:in'fo:st 'k:>nkri:t] s. beton armat. reinforcement [.ri:irifo:snrant] s. 1. (mii.) (mai ales pi.) întăriri; întărire, completare (a unei garnizoane). 2. (constr.) armătură (a betonului armat). 3. întăritură, ajutor, sprijin. reinforcement bar [~ ba:r] s. (constr.) vergea de armătură. reinforcing [.ri:in'f3:sin] s. 1. consolidare, fortificare. 2. (constr.) armare. 3. (electr., tel.) amplificare, intensificare. reingratiate ]'ri:in'grei/icit, -Jjcit] vb. tr. a face să reintre în graţii. reinhabit ['rkin'hasbit] vb. tr. a locui din nou (o casă). reinless ['reinlis] adj. 1. (despre cai) fără frâu; fără hăţ. 2. (fig.) fără control, în voia valurilor; (despre o pasiune) fără frâu, neînfrânat. reins [reinz] s. pl. (înv.) 1. (anat.) rinichi. 2. mijloc, şale; my ~ ache me mă dor şalele, mă doare mijlocul. 3. (bibi.) rărunchi; suflet. reinsert ['ri:in's3:t[ vb. tr. a reinsera, a introduce din nou. reinspire ['ri:in'spai3r] vb. tr. a inspira din nou; a reînsufleţi. reinstall ]'ri:in'sto:l] vb. tr. a reinstala, a restabili. reinstallment [-mont] s. reinstalare, restabilire. reinstate ['ri;in'steit, d:-] vb. tr. 1. a pune la loc, a restabili; a repune în drepturi, a reintegra. 2. a reface (sănătatea). reinstatement [-raant] s. repunere, reintegrare (în situaţia anterioară, în drepturi). reinsurance ['rkin'/usrans, -'/33 r -, -'/o:r-] s. reasigurare, asigurare nouă, reinsure ['ri:in'fU3r, -/c>3r, -Io:'] vb. tr. a reasigura, a asigura din nou. reintegrate ['ri:'intigreit] vb. tr. a reintegra. reinvest [Fri:in'vcst] vb. tr. 1. a îmbrăca din nou, a acoperi din nou. 2. a reinstala (într-o funcţie etc.). 3. (ec.) a reinvesti. reiterant [ri(:)'itPTPnt] adj. rciterativ, repetat. reiterate ]ri(:)'tareit] vb. tr. a repeta, a reitera; a spune întruna. reiteration ].ri(:)it3'rci/3n] s. reiterare, repetare. reiterative [ri(;)'itaretiv, -toreit-] adj. rciterativ, care se repetă; (gram.) ~ conditional condiţionalul rciterativ. reive [ri:v] (scot.) vb. A. tr. a jefui, a prăda; a pustii. B. intr. a comite jafuri. reiver ['ri:v3r[ s. jefuitor, tâlhar. reject I. [ri'djekt; rs'd3-] vb. tr. 1. a respinge, a refuza, a nu accepta; to ~ an offer a respinge o propunere. 2. a vărsa, a vomita. 3. a arunca, a lepăda. 4. (biv.) a părăsi. II. ['ri:d3ekt] s. 1. persoană respinsă. 2. rebut, lepădătură. rejectant [ri'd3ckt3nt] s. v. r e p e l l e n t (II, 1.). rejected [ri'd3ektid, rs'd3-] adj. (despre un proiect ele.) respins.



relay



rejectee [ri'd3ekti:] s. (amer.) reformat, inapt pentru serviciul militar. rejection [ri'dykjgn, rs'd3-] s. 1. respingere. 2. refuz, refuzare, neacceptare. 3. rebutare. 4. (med.) (fenomen de) respingere. rejector [ri'd3ckt3r] s. 1. persoană care refuză / respinge. 2. (telm.) rejector. 3. (electr.) filtru de baraj, rejector. rejig ]'ri:'d3ig] vb. tr. 1. a restructura, a reorganiza. 2. a reformula (o ofertă, o propunere etc.). 3. a făţui; a da o faţă nouă (cu dat.). rejoice [ri'd3ois, ra'd3-] I. vb. A. intr. 1. a se bucura, a jubila, a se veseli; (prov.) it's a poor heart that never ~s vai de cel ce nu se bucură niciodată. 2. to ~ in / at a se bucura de; he ~d in the name of Bacon se bucura de faptul că purta numele lui Bacon; to ~ over a se bucura de (o veste, un succes etc.). B. vb. tr. a bucura, a înveseli; it ~es my heart to hear him îmi saltă inima de plăcere când îl aud. II. s. (btv.) bucurie. rejoicing [rftrpisirj] I. s. (mai ales pl.) 1. bucurie, veselie, jubilare. 2. sărbătoare. II. adj. plin de bucurie, bucuros. rejoicingly [-li] adv. cu bucurie. rejoin1 ['ri:'d3Din, ri(;)'d3-] vb. A. tr. 1. a se (re)întoarce la, a veni înapoi la; you go on and I will ~ you later voi duceţi-vă înainte, iar eu am să vin mai târziu; (/nil.) to ~ the colours a intra în serviciul militar activ. 2. a reuni, a realipi. B. intr. (despre drumuri etc.) a se reuni, a se reîntâlni. rejoin2 [ri'd3oin. rs'd3-] vb. intr. a replica, a răspunde. rejoinder [ri'd3Dindsr, re'd3-[ s. 1. răspuns, replică. 2. (jur.) răspuns al inculpatului la r e p l i c a t i o n (3). rejoint ['ri:d3oint[ vb. tr. 1. a împreuna, a face o legătură la. 2. (constr.) a rostui din nou (»/i zid). rejudge [rri:'d3Ad3] vb. tr. a rejudeca; a revizui. rejuvenate [ri'd3u:'vineit] vb. tr. a reîntincri. rejuvenation [riid3U:vi'nei/3n] s. 1. reîntinerire. 2. refacere, reînnoire. rejuvenescence [iri:d3U:vi'nesns, ri'd3U;-, -vs'n-] s. 1. reîntinerire, refacere a tinereţii şi a forţelor. 2. (biol.) formare de noi celule din protoplasma celor vechi. rejuvenescent [iri:d3u;vi'nesnt] adj. 1. care întinereşte. 2. care dă putere de viaţă. rekindle ['ri:'kindl[ vb. tr. a reaprinde, a aprinde din nou. re-laid [ri'leid] past îi part. trec. de la r c -1 a y. relapse [ri'lasps, rs'l-] I. vb. intr. 1. a reveni (la starea dinainte); a se apuca, a se deda din nou (la befie etc.); a recădea (în viciu); to ~ into silence a recădea în tăcere. 2. (med.) a recidiva. II. s. recidivă; repetare, reluare. relapsing fever [ri'lspsin >fi:v3r] s. (med.) febră recurentă. reiate [ri'leit, rs'l-] vb. A. tr. 1. a istorisi, a povesti, a nara, a spune, a expune, a relata, a descrie. 2. a pune în legătură cu, a asocia cu, a raporta la, a stabili un raport între. 3. a înrudi. B. intr. 1. (with) a fi în raport (cu). 2. (with) a fi înrudit (cu). 3. to ~ to a) a stabili o relaţie personală cu; b) (la pasiv) a fi înrudit cu; c) a fi legat de, a fi în (co)rclaţie cu. related [-id] adj. 1. istorisit, povestit, narat, spus, relatat, descris. 2. (to) legat, asociat, raportat (la). 3. înrudit. relating [-in] adj. (to) relativ (la); agreement ~ to înţelegere sau convenţie privitoare la. relation [ri'lci/an, ro'l-] s. 1. relaţie; raport, legătură; dependenţă; analogie, asociaţie, afinitate; privinţă, referire; ~ of forces raport de forţe; (ec.) ~s of production relaţii de producţie; in ~ to a) referitor la; în privinţa (cu gen.); cât despre; b) în raport cu, în proporţie cu, (pe) lângă; out of all ~ to, bearing no ~ to fără / ncavând nici o legătură cu. 2. pl. relaţii, raporturi, termeni. 3. relatare, povestire, narare, descriere, expunere. 4. rudă, rubedenie, neam; is she a ~ of yours? ţi-c rudă? 5. (biv.) rudenie, alianţă. relational [-al] adj. 1. de rudenie. 2. de relaţie; relativ; relaţional. relationless [-lis] adj. 1. fără rude. 2. fără relaţii. relationship [-jip] s. 1. înrudire, rudenie. 2. relaţie; raport, legătură; dependenţă, analogie, asociaţie; afinitate; to be in ~ with smb. a fi în relaţii cu cineva. 3. mediu. relatival [-reb'taival] adj. (gram.) relativ. relative ['relativ] I. adj. 1. (to) relativ, privitor (la). 2. comparativ, relativ. 3. inter­ dependent, reciproc; corespunzător, respectiv. 4. (gram.) relativ. 5. (muz.) relativ (în aceeaşi cheie). II. s. 1. rudă, rubedenie. 2. (gram.) pronume relativ; adjectiv relativ. relatively [-li] adv. relativ, în mod relativ. relativeness [-nis] s. relativitate. relativism ['relativizam] s. (filoz.) relativism. relativist ['relativist] s. (filoz.) relativist. relativistic [ircbti'vistik] adj. 1. (filoz.) relativist, care se referă la relativism. 2, (/iz.) relativist, referitor la teoria relativităţii. relativity [.rels'tivitij s. relativitate; the theory of ~ teoria relativităţii. relator [ri'leit3r, ra'l-] s. povestitor, narator. relax [ri'lsks, ra'l-] vb. A. tr. 1. a relaxa, a destinde; a desface, a dezlega, a slobozi. 2. (fig.) a atenua, a slăbi, a muia, a lăsa mai moale; to ~ one's efforts a slăbi eforturile. 3. a îndulci (o pedeapsa). ♦ (med.) to ~ the bowels a curăţa intestinele. B. intr. 1. a se relaxa, a se destinde. 2. (fig.) a se înmuia, a o lăsa mai moale, a se îndupleca; a deveni mai puţin ceremonios. 3. a se relaxa, a se destinde, a se recrea, a se distra. relaxant [ri'lseksant] I. adj. relaxant, care destinde. II. s. (med.) relaxant, calmant. relaxed [ri'tekst] adj. relaxat, destins. relaxed throat [~ %out] s. (med.) faringită subacută. relaxing [ri'laeksirj, rs'l-] L adj. 1. care relaxează / odihneşte. 2. (despre climat) care slăbeşte / debilitează. 3. (med.) laxativ. II. s. relaxare. relaxation [iridajk'seijan] s. 1. relaxare, destindere. 2. slăbire, înmuiere. 3. odihnă, pauză, distracţie, recreaţie. 4. (jur.) scutire (parţială sau totală) de pedeapsă sau de amendă. relay [ri(:)'lei[ I. s. 1. schimb (mai ales al cailor), popas, poştă; the ~ system siste­ mul de lucru în schimburi. 2. ['ri:lci] (electr.) releu; comutator. 3. (sport) ştafetă.



 re-lay



4. (radio) retransmisie. II. vb. tr. 1. a schimba. 2. ['ri:'lei, -'-,'--] (radio) a retransmite. 3. a transmite (din mână în mână, din gură în gură etc.), re-lay ['ri:'lei], post si part. trec. re-laid [rri:'lcid] vb. tr. a repune, a aşeza din nou; to ~ the fire a face focul din nou. relay race ['riilei rcis[ s. alergare de ştafetă, ştafetă. releasable [ri'Ii:s3bl,ra'l-] adj. 1. (despre un dispozitiv) care se poate declanşa. 2. (despre utifilm) care se poate închiria. release [ri'Ii:s,ra'l-]I. s. 1. (e)libcrare, scutire, uşurare, descărcare (de o obligaţie, datorie etc.); I granted him a ~ from this debt i-am iertat o parte din datorie. 2. (jur.) punere în libertate; order of ~ ordin de punere în libertate (a «n«i arestat); to order smb.'s ~ a ordona / a dispune punerea în libertate a cuiva; ~ of prisoner on ticket of leave eliberare condiţionată; ~ on bail punere în libertate provizorie (sub cauţiune). 3. (jur.) act de transmitere a unei averi sau a unui drept. 4. lansare (de bombe, paraşute, porumbei călători etc.). 5. (com.) eliberare (de mărfuri); ~of goods against payment eliberare a mărfurilor contra plată. 6. (corn.) chitanţă, recipisă. 7. autorizaţie de publicare / reproducere (în ziare, a unui discurs etc.). 8. difuzare (a unui film). 9. (chim.) punere în libertate, degajare (a unui gaz etc.). 10. (electr.) decuplare, dezlegare, deconectare, separare, întrerupere. 11. (teltn.) declanşor, mecanism de decuplare; full ~încetare a frânării, degajare a frânei. 12. (ferov.) decuplare. 13. (auto) debreiere. 14. (mine) abataj. 15. (mii.) retragere. II. vb. tr. 1. a (e)libera, a achita; a scuti, a descărca (pe cineva de o datorie, obligaţie etc.); to ~ smb. from a vow a dezlega pe cineva de un jurământ / legământ, a-i da cuiva dezlegare. 2. (jur.) a (e)libera, a pune în libertate; he was ~d on bail a fost pus în libertate pe cauţiune. 3. (jur.) a ierta, a scuti de o datorie etc.; a abandona, a renunţa la (o poliţă, creanţă); to ~ a tax a scuti de impozit. 4. (jur.) a ceda, a transfera (un teren, etc.). 5. a elibera, a reda libertatea (cuiva); to ~ smb. from bondage a elibera pe cineva din captivitate. 6. a da drumul (cu dat.); a lansa (o bombă, paraşută, porumbei călători etc.). 7. a autoriza publicarea / reproducerea (în ziare, a unui discurs, a unei ştiri ele). 8. a difuza (un film); a da (un film) în premieră. 9. (chim.) a emite (un gaz); hydrogen is ~d at the cathode hidrogenul e pus în libertate la catod. 10. (teltn.) a da drumul (cu dat.); a degaja, a destinde (un resort, un dispozitiv); to ~ the brake a debloca frâna. releasee [rMk'si:] s. (jur.) cesionar. releaser [ri'li:sor, ra'l-J s. (tehn.) declanşator; demaror. . releasor [ri'li:s3r, -ra'l-] s. (jur.) cedent. relegate ['religeit] vb. tr. 1. a referi, a trimite, a îndrepta, a îndruma; to ~ a matter to smb. a) a remite cuiva o chestiune; b) a încredinţa cuiva o afacere. 2. (fig.) a pune la dosar. 3. a exila, a surghiuni, a deporta, a expulza, a goni, a alunga; girl ~d to a convent fată surghiunită la o mănăstire. 4. a mazili; a degrada. 5. a remite, a transmite, a supune (spre rezolvare). relegation .[ircli'geijm] s. 1. exil(are), surghiun, deportare, expulzare, alungare, gonire. 2. mazilire, degradare. 3. trimitere, referire, relent [ri'lent, ra'l-] vb. A. intr. 1. a se potoli, a se domoli; a se înduioşa. 2. (înv.) a se topi, a se înmuia. B. tr. 1. a potoli, a domoli; a înduioşa. 2. a renunţa la, a abandona, a părăsi. 3. (înv.) a înmuia, a slăbi. relenting [-in] s. iertare. relentless [ri'lentlis] adj. 1. fără milă, neînduplecat, neîndurător. 2. asiduu, neabătut, necurmat, fără preget, necontenit. relentlessly [-li] adv. implacabil. relentlessness [-nis] s. implacabilitate. relevance ['relivans, -hv-] s. potrivire, legătură, raport, relaţie; relevanţă. relevancy [-ij s. v. r e I e v a n c e. relevant [relivont] adj. relevant, pertinent. relevantly [-li] adv. relevant; cum trebuie, cum se cuvine. re-level ['rk'levl] vb. tr. a rcnivcla. re-levelling [-irj] s. renivclare. reliability [ri-laio'biliti, ro.lai-, -tat-] s. 1. încredere, siguranţă; trăinicie. 2. (tehn.) fiabilitate, siguranţă în funcţionare. reliability trial [~ itrabl] s. (tehn.) probă de regularitate, cursă de probă (a automobilu­ lui etc.). reliable [ri'iaiobl, ra'l-] adj. vrednic de încredere, sigur, pe care te poţi bizui, de nădejde; (corn.) ~ firm casă de încredere; ~ guarantee garanţie solidă. reliableness [-nis] s.v. r e l i a b i l i t y . reliance [ri'laions, ra'l-] s. 1. (upon / on / in) încredere, nădejde (în); to place ~ in / on / upon a se bizui pe, a-şi pune nădejdea în. 2. sprijin, suport, nădejde (şifig.). reliant [ri'laiant] aay. încrezător; to be ~ on a) a avea încredere în, a conta pe, a se bizui pe; b) a depinde de (cineva, pentru a trăi). relic frelik] s. 1. urmă, rămăşiţă. 2.pl. moaşte. 3.pl. relicve, vestigii. 4. amintire, suvenir. 5. (poetic) rămăşiţe pământeşti. relict l'rclikt] s. 1. (inv. peior.) văduvă. 2. vestigiu, rămăşiţă. 3. (biol.) specie relictă. reliction [rc'lik/pn] s. 1. (geol.) formare a uscatului prin retragerea lentă şi treptată a apei. 2. pământ rămas în urma retragerii apelor mării. relief1 [ri'Ii:f, ro'l-] s. 1. uşurare, alinare, mângâiere, despovărare; calmare, potolire, domolire; the medicine brought him some ~ doctoria i-a adus o oarecare alinare / uşurare; to feel some ~ a simţi o oarecare uşurare / ameliorare; to heave a sigh of ~ a scoate un oftat de uşurare. 2. descărcare; reducere; ~ of the pressure reducere a presiunii; ~ from taxation degrevare, uşurare de impozite. 3. ajutor; to go to smb.'s ~ a merge în ajutorul cuiva / pentru a da ajutor cuiva; ~ of old people ajutorul bătrânilor; parish ~ ajutor parohial; (out)door ~ ajutor de domiciliu. 4. (mil.) despresurare (a unui oraş, a unei fortificaţii etc.); ~ troops trupe de ajutor. 5. (mii.) schimbare (a gărzii etc.). 6. (mar.) schimb de cart. 7. (y»r.) reparare; he could get no ~ nu a putut obţine câştig de cauză.



782



relief2 s. 1. (arte) relief; high ~ alto rilievo; low ~ basorelief; half ~ mezzorilievo; in ~ în relief; to stand out in (full / high / sharp) ~ a ieşi puternic în relief / evidenţă, a se detaşa, a se remarca; a se individualiza; to bring / to throw smth. into ~ a scoate ceva în relief / în evidenţă / la iveală, a pune în evidenţă / în adevărata sa lumină; to bring smth. out in bold / strong ~ a scoate ceva puternic în evidenţă, a sublinia ceva cu tărie; to give ~ to one's style a da culoare stilului. 2. (geogr.) relief. Relief Church [~ t/o:t/] s. (ist. rel.) biserică scoţiană, unificată din 1847 cu biserica prezbiteriană. relief map [~ ma;p] s. hartă în relief. relief valve [~ veelv] s. (tehn.) ventil / supapă de golire. relief well [~ wel] s. (mine) sondă de intervenţie. relief work [~ wa:k] s. (constr.) zidărie. relief works [~ wo:ks] s. pl. muncă voluntară pentru ajutorarea şomerilor. relievable [ri'li:vabl] adj. 1. (despre durere) care poate fi uşurată. 2. care are nevoie de ajutor. relieve1 [ri'lkv] vb. tr. 1. a uşura, a despovăra; a alina, a mângâia; a potoli (o suferinţă etc.); to ~ one's feelings a-şi uşura sufletul; (glumeţ) to someone of his cash / purse a uşura pe cineva de bani. 2. a ajuta, a ajutora, a scoate din nevoie. 3. (mil.) a ridica starea de asediu în. 4. a schimba (în post); to ~ a guard a schimba garda. 5. (of) a lipsi (de); to ~smb. of his position a lipsi pe cineva de postul său, a înlocui pe cineva din funcţie. 6. a distra, a amuza. 7. (tehn.) a debloca. ♦ to ~ nature a-şi face nevoile. relieve2 vb. tr. a scoate în relief / în evidenţă, a reliefa; a face să se remarce, a evidenţia. reliever [-or] s. alinător, mângâietor. relieving [ri'Ikvirj] I. adj. de ajutor. II. s. 1. uşurare, alinare. 2. eliberare (« unui oraş etc.),-despresurare. relieving officer [~ .ofiso'] s. curator, persoană care poartă de grijă săracilor. relievo [ri'li;vou] s. (ital. arte) relief. relight [rri:'lait] vb. tr. si i«/r. a (se) reaprinde. religion [ri'lid3^n, ro'l-] s. 1. religie; cult; (fam.) to get ~ a se converti; a deveni credincios; a deveni bigot. 2. credinţă, crez. 3. (pl.) rituri. 4. evlavie, pictate. 5. călugărie; to enter ~ a se călugări; to be in ~ a fi călugăr. religioner [ri'lid3an3r, ra'l-] s. 1. membru al unui ordin religios. 2. habotnic; bigot. religionism [ri'lixrjsnizam, ra'l-] s. 1. religiozitate, evlavie, pictate. 2. bigotism; habotnicie. religionize [ri'lid30naiz] vb. A. tr. a face evlavios / pios. B. intr. a fi bigot. religiose [riiIid3i'ous] adj. bigot, habotnic. religiosity [ri.lid3i'ositi] s. religiozitate. religious [ri'lkrjas, ra'l-] I. adj. 1. religios, evlavios, pios. 2. monahal, călugăresc. 3. plin de veneraţie. II. s. monah, călugăr. religiously [-li] adv. 1. pios, evlavios, cucernic. 2. din punct de vedere religios. religiousness [-nis] s. religiozitate; evlavie, pietate; sfinţenie. re-Iine ['rk'lain] vb. tr. 1. a căptuşi din nou. 2. (tehn.) a monta cămaşa (unei ţevi). relinquish [ri'linkwi/, ra'l-] vb. tr. 1. a pierde (nădejdea, un obicei). 2. a renunţa la, a părăsi, a abandona. 3. a se dezbăra de (un obicei). 4. a retrage (o pretenţie); to ~one's hold of a da drumul (din mână) (cu dat.). relinquishment [-msnt] s, abandonare, părăsire; renunţare; ~ of renunţare la. relinquary [ri'lirjkwori, amer. si -eri] s. raclă, sicriu; sarcofag. reliquiae [ri'lkkwi:] lat. s. (pl.) 1. relicve, urme, rămăşiţe. 2. moştenire literară a unui autor. 3. (geol.) relicve; fosile. relish ['reli/J I. s. 1. gust, savoare; aromă. 2. condiment, mirodenie; (proy.) hunger is the best ~foamea e cel mai bun bucătar; (fig.) to lose its ~a-şi pierde farmecul. 3. (fig.) stimulent. 4. gust, plăcere, poftă; aplecare, înclinaţie. 5. bucăţică bună. II. vb.. A. tr. 1. a condimenta, a drege, a da giist (unei mâncări), a face picant. 2. (despre persoane) a-i plăcea, a se desfăta cu, a se delecta cu, a savura; I do not ~ the prospect nu-mi surâde perspectiva. B. intr. a avea gust; a fi plăcut / apetisant. relishable [-sbl] adj. savuros; apetisant. ■" relive ]'ri:'liv, -'-] vb. A. tr. a retrăi, a trăi din,nou. B. intr. a trăi din nou. ^ reload ['ri:'loud, -'-] vb. tr. a încărca din nou, a reîncărca. reloading [-in] s. reîncărcare. relocate ['rklou'keit] vb. A. tr. 1. a repera din nou. 2. a reamplasa. B. intr. (amer.) a se muta* a-şi schimba locuinţa. reluct [ri'Ukt, ra'l-] vb. intr. to ~ at / against a se revolta la ideea (cu gen.); a-i fi silă de. reluctance [-ons] s. 1. (înv.) împotrivire, opoziţie. 2. silă, lipsă de tragere de inimă; neplăcere, dezgust, scârbă, repulsie; with ~fără tragere de inimă, în silă. 3. codire, şovăială. 4. (electr., tel.) reluctanţă. reluctant [ri'Uktent] adj. 1. care se opune, care rezistă. 2. fără tragere de inimă, plin de silă; şovăitor. reluctantly [-li] adv. în silă; fără tragere de inimă; cu părere de râu. . reluctivity [.relok'tiviti] s. (electr.) reluctanţă specifică; reluctivitate. relume [ri'[/îi;m, ra'l-] vb. tr. 1. a reaprinde. 2. a (i)lumina din nou. , rely [ri'lai, ra'l-] vb. intr. to ~ on / upon a se bizui pe, a se baza pe, a se încrede în, a avea încredere în; on that you may ~ vă puteţi bizui pe aceasta; ~ upon it fiţi sigur de aceasta; vă asigur. remagnetize ['rk'inasgnitaiz] vb. tr. a rcmagnetiza, a magnetiza din nou. remain [ri'mcin, ro'm-j I. vb. intr. 1. a rămâne; much yet ~s to be done mai rămâne mult de făcut; the fact ~s that nu e mai puţin adevărat că; it ~s to be seen whether rămâne de văzut dacă. 2. a sta, a rămâne; to ~ behind a rămâne, a nu pleca. 3. a se menţine, a continua, a rămâne; the weather ~s fine vremea se menţine frumoasă; I ~ yours truly rămân al dvs. sincer (ia sfârşitul unei scrisori). II. s. 1. (inv.) şedere. 2. pl. resturi, rămăşiţe,



 783



remover



remissive [ri'misiv, ra'm-] adj. 1. iertător, îngăduitor. 2. atenuant, uşurător, micşorător. urme, vestigii; opere postume (literare); mortal ~s rămăşiţe pământeşti; human ~s oseminte. remissly [ri'misli, ra'm-] adv. neglijent; iară grijă; inexact, incorect. remainder [ri'meinâV, ra'm-] I. s. 1. rest, rămăşiţa, ceea ce rămâne, restanţă. 2. (jur.) remissness [ri'misnis, ra'm-] s. neglijenţă; nepăsare, lipsă de grijă; moliciune; tărăgănare. drept de moştenire a titlului. 3. stoc de cărţi rămase ncvândute. 4. (maţ.) rest (la o scădere). remit [ri'mit, ra'm-] I. vb. A. tr. 1. a ierta, a absolvi (un păcat, o datorie). 2. a micşora, II. vb. ţr. a vinde la un preţ scăzut (stocul cărţilor rămase nevândute), III. adj. care a rămas;a reduce; a domoli, a potoli, a îndulci. 3. (jur.) a suspenda (executarea pedepsei); a scuti care a fost lăsat, care a rămas neconsumat. de, a micşora (o pedeapsă, un im{X)zit). 4. (jur.) a retrimite (un dosar unei instanţe remainderman [ri'meindamsn], pl. remaindermen [-man, -men] s. (jur.) 1. moştenitor inferioare pentru reexaminare). 5. (jur.) a repune în drepturi / în libertate. 6. a remite, a transmite, a expedia. 7. (corn.) a expedia (mărfuri); a trimite prin mandat (ba/u'). 8. (corn.) subsecvent. 2. succesor (al unei moşteniri). 3. negustor / vânzător de cărţi ieftine. remake ['ri:'meik] I. vb. tr. a reface. II. s. ['ri:mcik] (citi.) remake, nouă ecranizare. a plăti, a achita; kindly ~ to N. rog sau rugăm plătiţi d-lui N. B. intr. a se micşora, a se re-man ['ri:'mşen, -'-] vb. tr. 1. (mii., mar.) a completa din nou eu oameni, a recompleta reduce în intensitate; a se potoli, a se domoli, a se îndulci. II. s, trimitere; remitere (a unui caz juridic unei alte autorităţi). (echipajul, unitatea). 2. a încuraja, a îmbărbăta. remittal [-1] s. 1. iertare (a unei pedepse); anulare (a unei datorii). 2. (jur.) trimitere remand [ri'ma:nd, ra'm-, amer. -'ma?nd] I. vb. ţr. 1. (jur.) a trimite (un deţinut) înapoi la închisoare (pentru continuarea cercetărilor). 2. (înv.) a trimite înapoi din nou, a remite. (a unui dosar la o altă instanţă). II. s. trimiterea înapoi la închisoare (a unui deţinut); a person on ~ persoană în cercetare. remittance [ri'mitens, ra'm-] s. 1. transmitere sau expediere de bani sau valori. 2. bani expediaţi. remand home [ri(:)'ma:nd houm] s. casă de corecţie. remanence ['remanans] s. (electr, etc.) remanentă. remittance man [~ mam] s. 1. emigrant sprijinit băneşte din patrie. 2. (fig.) leneş, trântor, pierde-vară. remanent ['remanant] adj. (despre magnetism) remanent, rezidual. remittee [remi'ti:] s. beneficiar al unei remiteri. remark [ri'ma:k, ra'm-] I. vb. A. intr. (on, upon) a face o remarcă / o observaţie (asupra remittent [ri'mitant, ra'm-] X.adj. intermitent. II. s. (med.) febră recurentă. - cu gen., despre); a atrage atenţia/luarea aminte (asupra-cu gen.). B. tr. 1. a remarca, a observa, a nota, a băga de seamă. 2. a spune, a declara; it may be ~ed that se poate remitter [ri'mitar,ra'm-]s. 1. remitent, expeditor al unei sume de bani. 2. (jur.) trimiterea spune că. II. s. 1. remarcă, observaţie; comentariu; to make no ~ a nu spune nimic; to pass unui dosar de la o instanţă la alta. a ~ a face o remarcă; a-şi spune părerea. 2. notă, remarcă, însemnare. remix ['ri:miks] s. (muz.) remix; tehnică de imprimare succesivă a componentelor de remarkable [ri'ma:kabl, ra'm-] adj. remarcabil, înseninat, deosebit, ales, minunat, interpretare. uimitor. remnant ['remnant] s. 1. rest, rămăşiţă, reziduu, deşeu. 2. bucăţică, fragment, fărâmă; remarkableness [-nis] ş. caracter remarcabil. cupon ncvândut (de stofă etc.). 3. urmă, rămăşiţă; vestigiu. remarkably [-i] adv. remarcabil, deosebit, în cel mai înalt grad; minunat de, uimitor remodel [rri:'modI] vb. tr. a reniodela. de. remonstrance [ri'mnnstrsns, ra'm-] s. 1. protest. 2. dojana, mustrare. 3. exclamaţie. remarriage ['ri:'ma?rid3] s. recăsătorie; nouă căsătorie. 4. manifestaţie. rematch ['ri:mietj"] s. (sport) revanşă. remonstrant [ri'monstrant, ra'm-] adj., s. protestatar; potrivnic, opozant. remeasure ['ri:'me3ar] vb. tr. a măsura din nou. remonstrate [ri'manstreit, ra'm-, 'remans-J vb. A. ţr. 1. (înv.) a arăta, a demonstra. 2. a protesta / a se ridica împotriva (cu gen.). B. intr. 1. (against) a protesta, a se ridica remediable [ri'mi:diabl, ra'm-] adj. rcmcdiabil, care se poate îndrepta. remedial [ri'mi:dial] I. adj. 1. care remediază/ îndreaptă / lecuieşte; corectiv. 2. curativ; (împotriva). 2. (with) a dojeni, a mustra (cw ac.). 3. a avea o atitudine protestatară. ~ treatment tratament curativ. 3. (tehn.) de reparaţie, de întreţinere. II. s. (scol.) elev remorse [ri'mo:s, ra'm-] s. mustrare de cuget, remuşcarc, căinţă; without ~ fără cruţare slab sau rămas în urmă. / milă / îndurare. remediless ['remidilis] adj. 1. iremediabil, ireparabil; de nevindecat. 2. (poetic) fără remorseful [-ful, ra'm-] adj. plin de căinţă / remuşcare, cu mustrări de cuget. leac. remorsefully [-fuli, -făli] adv. plin de remuşcare / căinţă. remedy ['remidi] I. s. 1. remediu, leac; medicament. 2. măsură / mijloc de îndreptare, remorseless [-lis] adj. lipsit de căinţă / remuşcări; fără milă / cruţare, neîndurător. corectiv. 3. (jur.) reparaţie, satisfacţie; despăgubire. 4. (monetărie) toleranţă. II. vb. tr. remorselessly [-lisli] adv. 1. fără remuşcări. 2. neîndurător, fără milă. 1. a remedia, a lecui; a îndrepta, a corija. 2. (înv.) a vindeca, a tămădui. remote [ri'mout, ra'm-] I. adj. 1. (în)depărtat; de departe; la mare distanţă / depărtare; remelt ['ri:'melt] vb. tr. a topi din nou. izolat; singuratic, solitar; the ~ past trecutul îndepărtat; not the ~st idea nici cea mai r remember [ri'memba , ra'm-] I. vb. A. tr. 1. a-şi aminti de, a-şi aduce aminte de; a ţine mică idee, nici habar. 2. străin, necunoscut; neînrudit, nelegat; separat. 3. divergent. minte, a nu uita de; I can't ~ his name nu-mi pot aminti numele lui. 2. a dărui / a lăsa 4. abstract; inaccesibil. 5. improbabil. 6. minim; slab; uşor; not the ~st chance of success prin testament; a răsplăti; a da bacşiş (cuiva); to ~ a child on its birthday a face copilului nici cea mai mică şansă de succes. 7. (tehn.) condus / dirijat de la distanţă; ~ control un cadou de ziua sa; to ~ someone in one's wilt a avea grijă de cineva în testament. conducere / dirijare de la distanţă, telecomandă. II. ş. reportaj pe viu / de la faţa locului. 3. a reaminti, a readuce aminte; ~ me to your father salută-1 pe tatăl tău, salutări tatălui remote-guided [~gaidid] adj. (despre rachete etc.) condus / dirijat de la distanţă, tău din partea mea. 4. a memora. B. refl. a-şi veni în fire, a se dezmetici. C. intr. 1. a-şi teleghidat. aminti, a-şi aduce aminte; a ţine minte, a nu uita. 2. a memoriza, a memora. remotely [ri'moutli] adv. 1. departe. 2. de departe, din depărtare. 3. vag, slab, nedesluşit. remoteness [ri'moutnis] s. depărtare; caracter îndepărtat. remembrance [ri'mcmbrans, ra'm-] s. 1. amintire, aducere aminte; to call smth. to ~ a-şi aminti de ceva; in ~ of în amintirea (cu gen.). 2. amintire, suvenir, memento. remote sensing [ri'mout 'sensin] s. detectare sau observare de la distanţă. 3. pomenire. 4. (pl.) complimente, salutări. remotion [ri'mou/pn] s. (from) îndepărtare (de); depărtare (de). Remembrance Day [~ dei] s. Ziua (comemorării) eroilor, aniversarea armistiţiului din remote TV [ri'mout 'ti:'vi:] s. (tel.) acordarea de la distanţă a aparatului de televiziune 1918(7/noie/nbn'e). (cu ajutorul unui dispozitiv special). remount1 [ri:'maunt,'-'-] vb. A. tr. 1. a urca/a sui din nou (o scară etc.). 2. a încăleca remembrancer [ri'membrpnsa1"] s. 1. (înv.) suvenir, amintire. 2. (înv.) carnet de note /însemnări. din nou. B. intr. 1. a se urca / a se sui din nou (pe o scară etc.). 2. a încăleca din nou. remex ['riimeks], pl. remiges ['remid3i:z] s. (omit.) remige. remount21. vb. intr. a remonta (cavaleria). II. s. 1. cal de schimb; cal de olac. 2. (mii.) remigrant ['remigrant, -ma*] s. repatriat. remontă. remigrate [


 remunerate



remunerate [ri'mju(:)noreit, Ki'm-] vb. tr. a plăti, a răsplăti, a remunera, a recompensa, a retribui. remuneration [riimju(:)n3'rei/an, ro'm-J s. plată, răsplată, remuneraţie, recompensă, retribuţie; salariu, leafă; retribuire; salarizare. remunerative [ri'mju(:)n.'?rotiv, ro'm-] adj. 1. remunerator, care aduce profit / câştig. 2. convenabil. remunerativeness [-nisj s. caracter remunerator. remuneratory [ri'mjumorotori, amer. -.to:ri] adj. (jur.) v. r e m u n e r a t i v e . renaissance [ro'neisons, ri'n-, -sa:ns, -so:ns] s. 1. renaştere, reînnoire. 2. the Renaissance Renaşterea, epoca / perioada Renaşterii. renal ['rimrfj adj. (anal.) renal, de rinichi. renascence [ri'nssns] s. 1. renaştere, reînnoire, înviorare. 2. the Renascence v. r e n a i s s a n c e (2). renascent [ri'ruesnt] adj. care renaşte. rencontre [ren'konto1'] s. (jr. înv.) 1. duel; ciocnire, încăierare. 2. întâlnire întâmplătoare. rencounter [ren'kauntor] I, (înv.) s. v. r e n c o n t r e. II. vb. A. tr. 1. a veni în conflict cu. 2. a întâlni din întâmplare (pe cineva). B. vb. in/r. 1. a veni în conflict, a se ciocni. 2. a se întâlni din întâmplare. rend [rend], past si part. trec. rent [rent] I. vb. A. ir. 1. a rupe, a sfâşia; it ~s my heart îmi sfâşie / frânge inima; to ~one's garments a-şi sfâşia hainele (de pe sine). 2. a despica, a crăpa. 3. to ~away from a rupe, a despărţi de. B. mir. a se rupe, a se sfâşia, a se despica. II. s. crăpătură, despicătură; sfâşictură. render ['rends'] I. vb. A. tr. 1. a da; a preda; a remite; a livra; to ~ a message a înmâna o comunicare; to ~ an account of a da cont despre; (com.) as per account ~ed conform extrasului de cont predat. 2. a topi; a extrage; a clarifica (prin topire, grăsimi etc.); to ~ lard a topi untură. 3. a preda (o fortăreaţă ele). 4. a da, a face (în schimb); a răsplăti; to ~ thanks for a mulţumi pentru; (bibi.) ~ to Caesar the things that are Ccasar's dă-i Cezarului ceea ce este al Cezarului. 5. a înapoia, a da îndărăt (un împrumut etc.). 6. a plăti (ceva datorat, chirie, tribut etc.). 7. a face (să fie, să devină); climbing ~s me giddy urcatul pe munţi mă face să ameţesc; they ~ed the fortress secure au făcut fortăreaţa de necucerit / inexpugnabilă. 8. a contribui cu, a da; to ~ assistance a da ajutor. 9. a exprima; a interpreta (un rol, o bucată muzicală); a reda (în pictură); a traduce; to ~ Romanian into English a traduce din română în engleză. 10. a tencui. 11. (/nil.) to ~ up a preda, a ceda (un oraş,.o poziţie). B. intr. a da o recompensă. II. s.'.plată; răsplată! renderable ['rendorobl] adj. care poate fi redat etc. (v. r e n d e r I). rendering ['rendorirj] s. 1. dare; oferire; facere; ~ of thanks mulţumiri. 2. remitere (a unui extras de cont etc.); predare (a unei fortăreţe etc.). 3. interpretare (a unei bucăţi muzicale, a unui rol); executare (a unui portret); traducere (a unui text). 4. topire, extragere; clarificare (prin topire, de grăsimi etc.). 5. tencuială. rendering plant [~ pla:nt] s. v. r e n d e r i n g works. rendering works |~ wo:ks] s. pl. (folosit ca sg.) (întreprindere de) ecarisaj. rendezvous [rondivu:, 'ra:nd-, -'ro:rid-, -deiv-, amer. si 'ren-] (fr.) I. s. 1. întâlnire, randevu. 2. loc de întâlnire. 3. (mii.; tnar.) adunare a trupelor sau a vaselor la locul fixat. 4. (înv.) refugiu. 5. (înv.) adunare. II. vb. A. tr. a aduna. B. intr. a se aduna / a se întâlni la locul fixat. rendition [ren'di/sn] s. 1. predare, transmitere. 2. (amer.) traducere; transpunere, reprezentare, interpretare. 3. (înv.) extrădare (în special a criminalilor evadaţi). renegade ['renigeid] I. s. 1. renegat, apostat. 2. dezertor, transfug, trădător, renegat. II. vb. intr. to ~ from a renega (cu ac). renege [ri'niQg] vb. tr. si intr. v. r e n e g u e . renegotiate ['ri:ni'gou/ieitj vb. Ir. 1. a renegocia. 2. (amer.) a reexamina I a revedea (un contract de furnituri) pentru a împiedica obţinerea de profituri oneroase. renegue [ri'niOg] vb. A. intr. 1. a nu se ţine de cuvânt; he ~d on his promise nu şi-a ţinut făgăduiala. 2. a încălca o regulă de joc. B. tr. a renega, a abandona; a retracta. renew [ri'nju:, ro'n-] vb. A. tr. 1. a reînnoi; a reface; a restaura; a recondiţiona; a înlocui cu (ceva nou). 2. a repeta; a reînnoi, a relua. B. intr. 1. a se reînnoi; a renaşte. 2. a reîncepe. renewable [ri'nju(:)obl, ro'n-] adj. care poate fi reînnoit I refăcut etc. (v. r e n e w). renewal [ri'nju(:)ol, ro'n-, -rnju:l] s. 1. reînnoire; refacere; renaştere; renovare; recondiţionare. 2. repetare, reluare. 3. (tehn.j înlocuire a utilajului uzat cu utilaj nou. renewedly [ri'nju(:)odli, ro'n-, -'nju:dlij aaV. din nou; repetat., renewing [ri'nju:in[ s.v. r e n e w a 1., reniform ['ri:nifo:m] adj. reniform, în formă de rinichi. rennet1 ['renitj s. 1. cheag, rânză (de miel sau de viţel). 2. (biocli.) chimozină. rennet2 s. rencte (soi de mere). rennin ['renin] s. (bioc.) lactoferment. renounce [ri'nauns, ro'n-] vb. A. tr. 1. a renunţa la (drepturi etc.); a se lăsa/ a se lepăda de; a repudia, a nu recunoaşte; to ~one's son a-şi repudia fiul. 2. (la jocul de cărţi) a nu răspunde din culoarea cerută. B. intr. (la jocul de cărţi) a nu răspunde din culoarea cerută. renouncement [-mont, ro'n-] s. renunţare; renegare, repudiere, lepădare. renovate ['renouveit, -nov-] I. vb.tr. 1. a renova, a reînnoi, a repara. 2. a înviora, a împrospăta. II. adj. renovat. renovation [ircnou'vei/an, -no'v-] s. refacere, reparare, reconstrucţie, renovare. renovator ['renouveito', -nov-] s. 1. renovator, reînnoitor. 2. (/ani.) croitor care repară şi întoarce haine. renown [ri'naun, ro'n-] s. 1. renume, faimă, glorie. 2. (înv.) zvon. renowned [-d] adj. renumit, vestit, faimos. rent1 [rent] past si part. trec. de la r e n d (I).



784



rent2 s. 1. ruptură; crăpătură; tăietură; şliţ. 2. împrăştiere (a norilor). 3. crăpătură, falie (a pământului). 4. (fig.) ruptură, rupere a relaţiilor. rent 3 1. s. 1. chirie; arendă; închiriere; rentă; ~ in kind rentă în natură. 2. (amer.) închiriere, dare cu chirie; for ~ de închiriat, de dat cu chirie. 3. (sl.) jaf. II. vb. A. tr. 1. a lua în arendă. 2. a da în arendă. 3. a închiria, a da cu chirie. 4. (sl.) a jefui la drumul mare. B. intr. a fi închiriat, a fi dat cu chirie. rentable ['rentobl] adj. 1. de arendat. 2. de închiriat. rentai ['rcntl] I. s. 1. arendă; suma arendei. 2. lista arendaşilor. 3. chirie. 4. (amer.) casă sau apartament cu chirie. II. adj. care poate fi închiriat; care poate fi împrumutat contra unei taxe. rental library [~,'laibrori] s. (amer.) bibliotecă de împrumut. rental store [~ sto:r] s. (amer.) birou de închirieri. rent-day ['rentdei] s. zi de plată a arenzii sau a chiriei. renter ['rentorJ s. 1. locatar. 2. fermier. 3. (cin.) distribuitor de filme. rent-free ['rent'fri:,'—] adj. scutit de arendă sau de chirie. rentier ['rontiei,amer. ră:tje] s.fr. rentier. rent ower ['rent. ouor] s. 1. arendaş; persoană care datorează arendă. 2. chiriaş; persoană care datorează chirie. rent roll [~ roul] s. 1. listă a pământurilor şi a veniturilor obţinute din arendarea lor. 2. venit obţinut din arendă. rent strike [~ straik] s. (amer.) grevă a chiriaşilor; refuz (colectiv) de a plăti chiria. renunciation [ri'n\nsi'ei/an, ro'n-, amer. si -/i'ei-] s. 1. renunţare; repudiere (a unui drept). 2. lepădare de sine. renunciative [ri'nAnsieitiv, -li-, -otiv] adj. referitor la renunţare /renegare / repudiere / lepădare; care renunţă. renunciatory [ri'n/vnsieitori, -tou-] adj. v. r e n u n c i a t i v e . reoccupation [rbokju'pei/an, riok-] s. reocupare. reoccupy ['ri:'okjupai, ri(:)'ok-] vb. tr. a reocupa. reorchestrate [ri'o:kistreit] vb. tr. a reorchestra. reorder ['ri:'o:dor| I. s. (corn.) comandă repetată. II. vb. tr. 1. a reangaja, a repune în ordine. 2. (coin.) a comanda din nou, a face o nouă comandă pentru. reorganization ['ri:o:gOTiai'zei/3n] s. reorganizare. reorganize ['riO'oganaiz] vb. A. tr. a reorganiza. B. intr. a se reorganiza. reovirus ['ri:ou'vaioros] s. (biol.) reovirus. rep1 [rep] s. (tot.) rips. rep 2 s. 1.(sl.scol.prese.)v. repetition(2).2..v. r e p e r t o r y . 3 . v . r e p e r t o r y theatre. rep3 s. (prese, rfe/a r e p r e s e n t a t i v e (II), amer. sl.) membru al Camerei reprezentanţilor. repaid [ri(:)'peid, 'ri:'p-] past şi part. trec. de la' r e p a y. re-paid ['ri:'pcid] past si part. trec. de la r c - p a y. repair1 [ri'prar, ra'p-[ I. vb. tr. 1. a repara, a renova, a drege. 2. a îndrepta, a repara; a vindeca; to ~an injustice a îndrepta / a repara o nedreptate. II. s. 1. (deseori'pl.) reparaţie, reparare; under ~în reparaţie; ~s done while you wait reparaţie pe loc / în faţa clientului. 2. renovare. 3. stare, condiţie; stare bună; in (good) ~ în bună stare. 4. piesă de rezervă. III. adj. de rezervă, de reparaţie. repair2 vb. intr. 1. a se înapoia. 2. to ~to a se îndrepta/ a se duce la. 3. to ~to a frecventa. O. s. 1. frecventare (a unui loc). 2. loc frecventat. 3. recurs. repairable [ri'pearobl] aay. 1. de reparat. 2. reparabil; care poate fi îndreptat; corigibil. repairing shop [ri'psorin /op] i.v. r e p a i r s h o p . repairman [ri'peomon],pl. repairmen [-mon, -men] s. 1. mecanic, lăcătuş de reparaţii. 2. (ferov.) lăcătuş de revizie repair ship [ri'peo /ip] s. (mar.) atelier plutitor. repair shop [~ /op] s. (telm.) atelier sau secţie de reparaţii. repand [ri'psnd] adj. (bot.) cu margini vălurite. repaper [ri:'pcipor] vb. tr. a tapeta din nou. reparable ['reporobl] adj. reparabil. reparation [■repo'rer/sn] s. 1. reparaţie, refacere, reînnoire. 2. îndreptare, reparaţie; scuză; compensaţie, daună. 3. (pl.) compensaţii, daune de război. repartee [irepa:'ti:, amer. -po;'t-] s. 1. darul de a da răspunsuri spirituale; to be quick at ~ a avea răspunsul gata; a da răspunsuri spirituale. 2. răspuns de duh, replică spirituală. repartition [iri:pa:'ti/3n, -po:'t-[ s. 1. repartizare, repartiţie; distribuţie. 2. reîmpărţire. repass ['ri;'pa:s,'--] vb. tr. A. a trece / a străbate / a traversa din nou. B. intr. a trece din nou. repast [ri'po:st, ro'p-, amer. -'prest] s. 1. masă (deprânz, de seară etc.); evening~cină, masă de scară. 2. ospăţ, banchet. 3. (înv.) mâncare, de-ale gurii, hrană. repatriable [ri:'pictriobl, amer. -'pci-J adj. repatriabil, care poate fi trimis înapoi în patrie. repatriate [rk'paîtrieit, amer. -'per-] vb. A. tr. a repatria, a trimite înapoi în patrie. B. intr. a se repatria, a se înapoia în patrie. repatriation ['rkpstri'ci/sn, 'ri:-, amer. -peitr-] s. repatriere, întoarcere în patrie. repave ['ri:'peiv, -'-] vb. tr. a pava din nou. repay [ri:pei,'ri;'pei], past si part. trec. repaid [-'peid] vb. A.tr. 1. (to) a plăti, a înapoia (o datorie); to ~ smb. in full a achita cuiva datoria integral. 2. a răsplăti, a recompensa; to — a kindness a răsplăti o favoare. B. intr. a plăti; a răsplăti. re-pay ['rk'pei], past şi part. trec. re-paid [-'peid] vb. tr. a plăti încd o dată / a doua oară. repayable [rk'peiobl, 'ri:'p-] adj. care poate fi plătit înapoi; rambursabil. repayment [ri(:)'peimont, 'ri:'p-] s. plată, răsplată; recompensă.



 785



representation



replevy [ri'plevi] vb. tr. şi intr. (jur.) a reintra în posesia unor bunuri sechestrate sau repeal [ri'pUl. rs'p-] I. vb. tr. a anula, a abroga, a revoca (o lege, un decret); a contra­ manda. II. s. 1. anulare, abrogare, revocare; contramandare. 2. (amer.) abrogarea legii confiscate pe nedrept. replica ['replika, 'ri'pliika, ra'pli;k9] s. (arte) 1. copie autentică. 2. replică, copie; prohibiţiei. repealer [-ar] s. 1. cel care anulează / abrogă / revocă / contramandează. 2. (ist.) partizan reproducere. 3. (muz-) repetare. replicable ['replikabl] adj, repetabil (mai ales despre un experiment). al ruperii unităţii dintre Marca Britanie şi Irlanda. replicate ['rcplikcit] I. vb. tr. 1. (arte) a face o copie / replică / reproducere după; a copia. repeat [ri'pi:t, ro'p-] I. vb. A. tr. 1. a repeta; on ~ed occasions în repetate rânduri. 2. a spune pe de rost; a recita; to ~one's lesson a repeta lecţia. B. m/r. 1. a repeta. 2. (mai 2. a îndoi, a plia. 3. (înv.) a răspunde, a replica. 4. a repeta (un experiment). II. adj. ales în S.U.A.) a vota de mai multe ori (violând legea). II. s. 1. (fam.) repetare, repetiţie; 1. împăturit, îndoit. 2. (boţ.) repliat, replication [ircpli'kei/sn] s. 1. copie,replică; copiere. 2. răspuns, replică. 3. (jur.) răspuns, bis. 2. (muz.) repetare, semnul repetării. 3. (amer. si.) rcpctcnţic. 4. (amer. si.) student replică (a reclamantului). 4. (biol.) replicare. 5. repetiţie, repetare (a unui experiment). repetent. replier [ri'plaisr, ra'p-] s. persoană care răspunde / care dă o replică. repeatable [-3bl] adj. care se poate repeta. replunge [ri:'plAnd3] vb. intr. 1. a plonja din nou (în apă). 2. a cădea din nou (într-o repeatedly [-idli] adv. de repetate ori, în repetate rânduri. repeater [-ar] s. 1. cel care sau ceea ce (se) repetă. 2. ceas cu repetiţie. 3. puşcă cu patimă etc.). repetiţie. 4. (mat.) fracţie periodică. 5. (tel.) amplificator; repetor. 6. (electr.)releu,emiţător. reply [ri'plai, ra'p-] I. vb. A. intr. a răspunde; to ~ in the negative a răspunde negativ; 7. (mar.) repetitor. 8. (text.) conducător de bucle. 9. (autom.) repetor. 10. (amer., pol., a replica. B. tr. a răspunde, a replica. II. s. răspuns, replică; in ~ to ca răspuns la. reply-paid telegram [~'peid tteligram] s. telegramă cu răspuns plătit. si.) cel care votează (ilegal) de mai multe ori la alegeri. 11. (amer. scol.) corigent. repolish fri^poli/] vb. tr. a lustrui / a poliza din nou. 12. (amer. scol.) repetent. 13. (amer.) recidivist. repone [ri:'poun] vb. tr. (jur.) a reabilita; a reintegra (într-un post). repeating rifle [ri'pi:tirj .raifl] s. puşcă cu repetiţie. repopulate ['ri;'p3pjuleit, ri:'p-] vb. ţr. a repopula. repeating watch 1~ wot/] s. ceas cu repetiţie. repel [ri'pel,ra'p-]vb. A. tr. 1. a arunca înapoi, a respinge (un inamic); a para (o lovitura). repopulation [ri:'popju'lci/3n] s. repopulare. report [ri'poit, rs'p-] I. vb. A. tr. 1. a raporta, a relata, a da cont / scama de; to ~ a 2. (jig.) a respinge; a nu primi (curtea cuiva etc.). 3. (fig.) a dezgusta; a provoca dezgust (cuiva); a inspira dezgust; to be ~Ied by smb. a simţi dezgust pentru cineva. 4. (amer., speech a face o dare de seamă despre un discurs. 2. a face un raport despre, a întocmi o dare de seamă oficială despre; the treasurer ~s the receipts casierul face un raport sport, si.) a învinge. B. intr. a provoca repulsie. repellent [ri'pebnt, ra'p-] I. «di. 1. antipatic; dezgustător, respingător; repulsiv; he has al încasărilor. 3. a raporta, a aduce la cunoştinţă (unui superior, atitudinea a ~manner are un fel de a fi care inspiră antipatie. 2. (tehn.) care respinge; respingător; necorespunzătoare a unui inferior). 4. (mil.) a raporta despre; to ~smb. sick a raporta impermeabil. II. s. 1. mijloc de respingere sau de combatere; a good mosquito ~ un îmbolnăvirea cuiva. 5. a face un reportaj despre. B. intr. 1. a raporta, a face un raport (despre sine însumi); he promised to ~ weekly by letter a promis să scrie despre el în bun remediu contra ţânţarilor. 2. (text.) impregnant. fiecare săptămână. 2. (on / upon) a raporta (despre), a prezenta un raport (oficial) (despre). repellent force [~ fs:s] s. (jiz.) forţă repulsivă. repeller [ri'pebr] s. 1. persoană care respinge ceva. 2. v. repellent (II, 1). 3. (tel.) 3. a face un reportaj. 4. a se prezenta (Ia datorie). 5. a fi subordonat (cuiva); he ~s directly to the minister este subordonat direct ministrului. 6. a lucra ca reporter. II. ş. 1. (on) reflector. raport, dare de seamă (despre); expozeu; annual ~ dare de seama anuală; (mil.) sick ~ repent1 ['rkpsnt] adj. (bot., zool.) târâtor; repent, replant. repent2 [ri'pent, ra'p-] vb. A. tr. a se căi; a-i părea rău; he has bitterly ~ed it s-a căit lista ostaşilor bolnavi; weather ~ buletin meteorologic. 2. zvon; veste; there was a ~ that circula un zvon că; he knows it only by - o ştire numai din auzite. 3. reputaţie, amar de fapta lui. B. intr. (of) a se căi, a-i părea rău (de), a regreta. renume; man of good ~ om cu nume bun / cu reputaţie bună. 4. detonaţic (a unei arme repentance [-ansj s. căinţă, părere de rău; pocăinţă. de foc); împuşcătură de armă; lovitură de tun. 5. reportaj. repentant [-ant] adj. care se eăieşte, penitent. reportable [-abl] adj. care poate fi raportat etc. (v. r e p o r 11). repenter [~or] s.v. r e p e n t a n t . reportage [ircpofta:^, amer. ri'portid3Î s. 1. reportaj. 2. relatare. repeople [ri:'pi:pl] vb. tr. a repopula. reportedly [ri'po.tidli] adv. după câte se afirmă; zice-se; chipurile. repercussion [irip3(:)'kA/5n] s. 1. repercusiune, contralovitură, reflecţie, reverberaţie. reported speech [ri'po;tid rspi:t/] ş. (gram.) vorbire indirectă. 2. repercusiune; răsunet, ecou. 3. (fiz.) influenţă, repercusiune, urmare. reporter [ri'po:t3r] s. 1. raportor. 2. reporter. repercussive [:'tD:ri3l, .rips:-] adj. 1. reportericesc. 2. referitor la un raport. repertorial [repa'torial] adj. (teatru) repertorial. reposal [ri'pouz^l, ro'p-] ş. 1. odihnă. 2. încredere; ~ of trust / confidence in smb. repertory ['repatari, amer. -tou-] s. 1. depozit, magazie; tezaur. 2. repertoriu, catalog. încredere în cineva. repose1 [ri'pouz, ra'p-] vb. tr. 1. to ~ one's trust in a se încrede în; to ~ one's hope 3. (teatru) repertoriu. repertory theatre [~ lObta1"] s. teatru (cu actori permanenţi) al cărui repertoriu se in a-şi pune speranţa în. 2. a pune la dispoziţia cuiva. repose2 I. vb. A. intr. 1. a se odihni, a se culca, a sta culcat. 2. to ~ in a se bizui pe, schimbă mereu; teatru cu mai multe piese în repertoriu. a se încrede în; to ~ on a se sprijini pe, a se baza pe; his mind ~d on gândurile lui erau reperusal [.ri:p3'ru:z9l] s. recitire. la, se gândea la. B. tr. a culca, a aşeza, a odihni; to ~ one's head on a pune capul pe; reperuse [iri:p3'ru:z] vb. tr. a reciti, a citi din nou. repetition [repi'ti/^n] s. 1. repetare; reiterare. 2. repetare pe de rost; recitare; învăţare a-şi odihni capul pe. II. s. 1. odihnă, repaus, calm; somn; linişte; to seek ~ a căuta odihnă. 2. (tehn.) repaus. pe de rost. 3. reproducere, copie. reposeful [-ful] ady. 1. odihnitor, liniştitor. 2. liniştit, tihnit. repetition clock [~ kbk] s. ceas cu repetiţie. reposit [ri'pszit] vb. tr. a pune, a aşeza, a depune (într-un loc sigur etc.). repetition work [~ wa:k] s. (tehn.) fabricare în scrie. repository [-^ri, ra'p-] s. 1. depozit, magazie; antrepozit. 2. muzeu. 3. cavou. 4. depozitar; repetitious brepi'ti/as] adj. cu repetiţii obositoare, care se repetă în mod plictisitor. deţinător (al unui secret etc.). repetitive [ri'pctitiv] adj. repetitiv, care se repetă. repossess [.riipa'zcs] vb. A. tr. 1. a repune în posesia (cu gen.); to ~ s m b . of smth. repine [ri'pain, rs'p-] vb. intr. (at, against) a se plânge, a fi nemulţumit (de); a bombăni, a repune pe cineva în posesia a ceva. 2. a intra din nou în posesia / stăpânirea (cu gen.). a murmura (împotriva - cu gen.). B. refl. to ~ oneself of smth. a reintra în posesia (cu gen.). repiner f-3r] s. nemulţumit; bombănitor. repossession ['rhpa'zc/an] s. reintrare în posesie. repining [-irj] adj. nemulţumit; bombănitor. repossession agency [~ eid3?nsi] s. (amer.) agenţie de recuperare a articolelor replace [ri(:)'pleis] vb. tr. 1. a repune, a pune la loc. 2. a restitui, a înapoia; to ~stolen money a restitui bani furaţi. 3. (by, with) a înlocui (cu); impossible to ~ de neînlocuit. împrumutate şi nerestituite sau vândute pe credit şi neachitate. repot [ri:'pot] vb. tr. a pune (o plantă) din nou în ghiveci. replaceable [-sbl] adj. înlocuibil, care poate fi înlocuit. repousse [rs'pursci, ri'p-, amer. rripui'sci] I. adj. (despre metal, piele) rnatriţat; stampat; replacement [-mantj s. 1. înlocuire, substituire. 2. (geol.) înlocuire (a minereului); executare (cu magmă). 3. (tehn.) schimbare; reînnoire. 4. (tehn.) înlocuitor; piesă de cu suprafaţă în relief. II. s. piesă obţinută prin stanţare. repousse work [~ wa:k] s. produs rnatriţat, lucrătură în relief. schimb. 5. suplinitor. repp [rep] ş. v. r e p1. replant ['ri:plo:nt, amer. rh'plasnt] vb. ţr. a rcplanta, a planta din nou. reprehend [rrcpri'hend] vb. tr, a mustra, a dojeni, a certa, a blama. replantation [


 representative



proportional ~ reprezentare proporţională. 3. reproş; observaţie. 4. expunere (de fapte). ■0- to make false ~s a ascunde adevărul. representative [irepri'zentotiv] I. adj. 1. reprezentativ, caracteristic, tipic. 2. care imaginează / simbolizează / reprezintă. 3. (pol. etc.) reprezentativ; ~ government guvern reprezentativ. II. s. 1. reprezentant, împuternicit; House of Representatives Camera Reprezentanţilor (camera inferioară a Congresului S.U.A.). 2. tip, mostră, exemplar; reprezentant. 3. (amer.) membru al Camerei Reprezentanţilor. representativeness [-nis] s. 1. putere de reprezentare. 2. plasticitate; caracter repre­ zentativ. repress [ri'pres] vb. tr. 1. a înăbuşi, a reprima (o răscoală etc.). 2. a-şi stăpâni, a-şi reţine (lacrimile etc.). represser [-or] s. asupritor, tiran, despot. repressible [-obl] adj. care poate fi reprimat. repression [ri'pre/an, ro'p-J s. 1. represiune, înăbuşire. 2. (telm.) presare după şablon. repressive [ri'presiv] adj. 1. represiv. 2. apăsător. reprieve [ri'pri:v, ro'p-] I. vb. tr. 1. (jur.) a amâna executarea unei sentinţe dată împotriva (cu gen.). 2. a amâna; a acorda un termen (unui debitor). H. s. 1. graţiere; comutare a pedepsei. 2. amânare; păsuire, uşurare temporară. reprimand I. ['reprimand] s. mustrare, dojana, ceartă, observaţie. II. ['—, —'-] vb. tr. a mustra, a dojeni, a certa (pe cineva), a face observaţie (cuiva). reprint I. ['rk'print, -'-] vb. tr. a retipări. II. ['rk'print,'—] s. ediţie nouă, retipărire. reprisals [ri'praizalz, ro'p-] s. pl. represalii. reprise [ri'praiz] s. 1. (rar) reluare (« unei activităţi); continuare. 2. pl. (jur.) dobândă anuală. reproach [ri'prout/, ro'p-] I. vb. tr. (with, for) a imputa, a reproşa (cuiva); a certa (pentru). II. s. 1. imputare, reproş; to heap ~es on a copleşi (pe cineva) cu reproşuri. 2. (motiv de) ruşine; to be a ~ to a fi ruşinea (familiei etc.). reproachable [-obl] adj. demn de reproş. reproachful [-fid] adj. 1. plin de reproşuri. 2. care merită reproşuri; nedemn, nevrednic. reproachfully [-fuli, -foii] aaV. cu reproş, pe un ton de reproş. reproaching [in-] adj. v. r e p r o a c h f u l . reprobate I. ['reproubeit, -prob-] vb. tr. 1. a dezaproba, a condamna, a blama. 2. a respinge; ă refuza acceptarea. II. ['reproubeit, -prob-, -bit] adj. (bis.) excomunicat; care perseverează în păcate, imoral, desfrânat. III. ['reproibeit] s. 1. desfrânat, nemernic, netrebnic; ticălos. 2. ateu. reprobation [ireprou'bci/5n, -prob-, -prub-] s. dezaprobare; reprobare. reprobative ['repraubeitiv] adj. reprobator. reproduce [.ri:pro'dju:s,'—'-] vb. A. tr. a reproduce; a reda, a copia, a reface, a reînnoi; a repeta; a prezenta din nou. B. intr. a se reproduce, a se înmulţi. reproducer [-orJ s. 1. reproducător. 2. picup. reproducible [-obl] adj. care poate fi reprodus. reproduction [.ri:pro'dAk/3n,'--'--] s. 1. reproducere, înmulţire. 2. (ec.) reproducţie. 3. copie. reproductive [.rkpro'dAktiv] adj. reproducător. reproductive organs [~ 'o:gonz] s. pl. (biol.) organe de reproducere. reproductiveness [.rkpro'dAktivnis,'—'—, -pru'd-] s. reproductivitate, fecunditate. reprography [ri(:)'progrofi] s. (poligr.) reproducere (mai ales electronică) de material grafic, reprografie. reproof1 [ri'pru:f, ra'p-J s. reproş, dojana; observaţie. reproof2 vb. tr. a face impermeabil din nou. reprovable [ri'pru:vobl] adj. condamnabil, reprobabil. reprove [ri'pru;v, ro'p-] vb. tr. a mustra, a dojeni, a certa; a condamna (o faptă etc.). reprover [-or] s. persoană care dojeneşte / condamnă; cenzor; critic. reproving [-in] adj. mustrător; de reproş. reprovision ['ri:pra'vi3sn, -pru'v-] vb. A. tr. a reaproviziona. B. intr. a se reaproviziona. reps [reps] s. v. r e p1. reptant ['reptant] adj. (zool., bot.) târâtor, reptant. reptile ['reptail] I. s. 1. târâtoare, reptilă. 2. (Jig.) slugarnic; mişel; linguşitor. II. adj. 1. târâtor. 2. (fig.) slugarnic; ticălos, mişel; corupt; the ~ press presa coruptă. reptilian [rep'tilion] I. s. reptilă, târâtoare. II. adj. (ca) de reptilă. republic [ri'pAblik, ro'p-] s. 1. republică; the Republic of France Republica Franceză. 2. (fig.) grup de oameni cu interese comune; the ~ of letters lumea literară. republican [-on] I. adj. republican. II. s. 1. republican. 2. Republican membru al partidului republican (in S.U.A.). republicanism [-onizam] s. republicanism; spirit republican. republication ['rbpAbli'kei/pn] s. republicare, reeditare. republish ['rii'pAbli/, amer. -'--] vb. tr. 1. a republica; a reedita. 2. (jur.) a revalida (un testament anulat anterior). repudiable [ri'piju:diobl] aay. repudiabil. repudiate [ri'pju:dieit, ro'p-] vb. tr. 1. a repudia, a respinge. 2. a nu recunoaşte (autoritatea cuiva), a refuza supunere faţă de (sau cu dat.). 3. (ist.) a repudia (sofia). 4. a refuza (plata unei datorii, îndeplinirea unei obligaţii); to ~ one's debts a nu-şi recunoaşte datoriile. repudiation [ri.pju:di'eij'.in, rap-] s. 1. repudiere, negare, tăgăduire. 2. repudiere, divorţ. 3. refuz de a plăti o datorie sau de a îndeplini o obligaţie. repudiator [ri'pju:dieitor, ro'p-] s. persoană care repudiază / care dezavuează (o părere etc.). repugn [ri'pjum] vb. A. tr. a se opune, a se împotrivi (cu dat.). B. intr. (înv.) a opune rezistenţă, a rezista.



786



repugnance [ri'pAgnons, ro'p-] s. 1. (for / to /against) repulsie, aversiune, antipatie, scârbă (pentru, faţă de). 2. contrazicere; incompatibilitate; inconsecvenţă. repugnancy [-i] s.v. r e p u g n a n c e . repugnant [ri'pAgnont] adj. 1. respingător, scârbos, antipatic. 2. (to, with) incompatibil (cu), în contrazicere (cu), contradictoriu; opus (cu dat.). 3. (to / with) ostil (cu dat.), refractar (cu (tot.). repugnatorial [riipAgno'to:riolj adj. (zool.) de respingere; de apărare. repulse [ri'pAls, ro'p-] I. vb. tr. 1. a respinge, a da îndărăt (un atac, un inamic). 2. a respinge, a dezminţi (învinuiri); a respinge, a refuza (o cerere, un avans);to~a request a respinge o cerere. II. s. respingere, refuz; to meet with / to suffer a ~ a fi refuzat. repulsion [ri'pAljan, ro'p-] s. 1. repulsie, aversiune, antipatie, scârbă. 2. respingere, refuz. repulsive [ri'pAlsiv] adj. 1. respingător, antipatic, scârbos. 2. (înv.) care poate respinge (un atac). 3. (/iz.) repulsiv, de repulsie. repulsiveness [-nis] s. 1. (fiz.) forţă de repulsie. 2. caracter repulsiv. repurchase ['ri:'po:t/os, -t/is, -'—] I. vb. tr. a cumpăra din nou. II. s. cumpărare din nou. reputability [irepjuto'biliti] s. respectabilitate. reputable ['repjutobl] adj. onorabil, respectabil, demn de stimă. reputably [-i] aaV. onorabil. reputation [■repju(:)'teij3n] s. reputaţie, nume bun, renume, glorie, faimă, celebritate; stimă unanimă; to have a ~ for wit a fi cunoscut ca om de spirit; a person of ~ om cu faimă; a person of no ~ persoană lipsită de importanţă. repute [ri'pju:t, ro'p-] I. s. reputaţie, renume, faimă; authors of ~ autori reputaţi / cunoscuţi; bad ~ reputaţie proastă, nume rău; to be held in high ~ a avea o reputaţie foarte bună. II. vb. tr. to be ~ed wealthy a avea reputaţia de / a fi cunoscut ca om bogat. reputed [ri'pjmtid] adj. 1. cu (re)nume, cu reputaţie bună. 2. presupus, ipotetic; his ~ father tatăl său prezumtiv. reputedly [-li] adv. după părerea generală. requalify ['ri:'kwolifai] vb. A. tr. a recalifica. B. intr. a se recalifica. request [ri'kwest, ro'k-] I. s. 1. cerere, rugăminte, revendicare, dorinţă; at ~ la cerere. 2. întrebare, interpelare. 3. (corn.) cerere; in great în mare cerere; (despre marfă) mult cerută. II. vb. tr. 1. a cere, a solicita. 2. a cere, a pretinde; I must ~you to obey orders vă cer să vă supuneţi ordinelor; your presence is ~ed immediately trebuie să te prezinţi de urgenţă. requester [ri'kwestor] s. solicitant; petiţionar, petent. request slip [ri'kwest slip] s. formular de completat pentru obţinerea unei cărţi la bibliotecă. requicken [ri'kwikan] vb. A. tr. a reînsufleţi, a reînvia. B. intr. a se reînsufleţi, a reînvia. requiem ['rekwiem, -kwiom, amer. şi 'ri;k-J s. recviem. require [ri'kwaio1-, ro'k-] vb. tr. 1. a cere, a reclama, a pretinde; I ~ you to obey me îţi cer să-mi dai ascultare. 2. a necesita, a avea nevoie de; a reclama; work that ~s great precision lucrare care cerc / reclamă o mare precizie. 3. a impune, a obliga; if ~ed dacă e nevoie. requirement [ri'kwoiomont] s. 1. cerinţă, revendicare, pretenţie. 2. trebuinţă, nevoie, necesitate; dorinţă. 3. condiţie necesară. requisite ['rekwizit] I. adj. (to) cerut, necesar, indispensabil (pentru / la). II. s. 1. ceea ce este necesar / indispensabil. 2. pl. rechizite. requisiteness [-nis] s. necesitate; caracter indispensabil. requisition [■rckwi'zi/sn] I. s. 1. ordonanţă, prescripţie oficială. 2. cerere; exigenţă; revendicare; to be in ~ a fi în uz / circulaţie. 3. (mil.) rechiziţie; to put in / to bring into / to call into ~ a) a rechiziţiona; b) a pune în uz / circulaţie. II. vb. tr. 1. a rechiziţiona. 2. a face rechiziţii în (un oras etc.). requital [ri'kwaitel, ro'k-] s. 1. răsplată, recompensă; indemnizaţie, despăgubire, compensaţie. 2. răzbunare, pedeapsă; represalii. requite [ri'kwait, ro'k-] vb. tr. 1. a răsplăti, a (re)compensa. 2. a răzbuna; to ~ like for like a plăti cu aceeaşi monedă. rerail ['ri:'reil, -'-] vb. tr. (ferov.) a repune pe şine. re-read ['ri:'ri:d, -'-] vb. tr. a reciti; a citi din nou. rerefine ['ri:ri'fain] vb. tr. (telm.) a regenera (ulei uzat). re-run [rri:'rAn] s. reluare (a unui film, a unei piese). res [ri:z] s. (jur., lat.) lucru. resaddle ['ri:'sa?dl] vb. tr. a înşcua din nou. resale ['rk'seil, -'-,'--] s. revânzare. rescind [ri'sind, ro's-] vb. tr. a anula, a abroga, a revoca. rescissible [ri'sisibl] adj. revocabil, abrogabil, care poate fi anulat. rescission [ri'si33n, ro's-1 s. anulare, abrogare, revocare. rescore ['ri:sko:r, -'skoo'] vb. tr. (muz.) a reorchestra. rescue ['reskju;] I. vb. tr. 1. a salva, a scăpa, a (e)libera; to ~ smb. from drowning a salva pe cineva de la înec. 2. (y'ur.) a elibera ilegal (din arest). 3. (jur.) a lua cu forţa (o avere, o proprietate etc.). II. s. 1. scăpare, salvare, eliberare; to come / to go to the ~ a ajuta; a sări / a veni în ajutorul (cu gen.). III. adj. salvator, de salvare. rescue corps [~ ko:ps] s. echipă de salvare. rescuer ['reskjuo', -jwor] s. salvator; (e)liberator. rescue work ['reskju: wo:k] s. 1. lucrări de salvare. 2. muncă de reeducare a femeilor uşoare. reseal ['ri:'si:l, -'-] vb. tr. a sigila din nou. research I. [ri'so:ţf, ro's-, rar -'zo:tJ\ 'ri;so:t/] s. 1. cercetare (ştiinţifică); investigare, căutare. 2. exploatare, studiere scrupuloasă. II. [ri'so:tf, ro's-, rar -'zo:t/J vb. intr. a face cercetări (ştiinţifice etc.). re-search ['ri:'so:t/[ vb. tr. a căuta, a cerceta sau a examina din nou.



 787



researcher [ri'sa:t/3r, ra's-, rar -zs'Af] s. cercetător; investigator. research library [ri'soit/ -laibrsri] s. bibliotecă tehnico-ştiinţifică. research satellite [~ .sastolait] s. (cosm.) satelit artificial destinat cercetărilor ştiinţifice. research work [~ ws:k] s. muncă de cercetare (ştiinţifică). research worker [~ iwaika1"] s. cercetător (ştiinţific etc.). reseat ['ri:'si:t, amer. -'-] vb. A. tr. 1. a reînscăuna, a reaşeza. 2. a face un nou fund la (un scaun etc.). 3. a aranja; a mobila cu noi scaune (un teatru etc.). B. rejl a se aşeza din nou. reseau [rci'zou, re-], pl. şi reseaux [rei'zouz, -'zou] s. 1. reţea. 2. împletitură, plasă. 3. (au.) reţea spaţială. 4. (jot.) filtru (de culoare). resect [ri:'sektj vb. tr. (med.) a rezeca. resection [rii'sekjan] s. 1. (med.) rezecţie. 2. (top.) retrointersecţie, intersecţie inversă. reseda I. ['resida, -zi-, ri'siida] s. (bot.) rozeta, rezedă (Reseda odorata). II. ['resida, -zi-] culoare verde-rezeda. reseed ['ri:'si:d] vb. tr. a reînsămânţa, a semăna din nou. resegregation ['rbscgri'gei/pn] s. (pol.) recrudescenţă sau reactualizare a discriminării rasiale. resemblance [ri'zcmblons, re'z-] s. (to) asemănare (cu), similitudine; to bear a ~ to smth. a avea o asemănare cu ceva, a semăna / a aduce cu ceva. resemblant [ri'zembbnt] adj. similar, asemănător. resemble [ri'zembl, ra'z-] vb. tr. a semăna cu, a se asemăna cu, a fi asemănător cu; to ~ one another a semăna unul cu altul. resembling [-in] adj. asemănător, care seamănă, care se aseamănă. resend ['ri:'send] past şi part. trec. resent [-'sent] vb. tr. 1. a retrimite, a trimite din nou. 2. a trimite înapoi. resent [ri'zcnt] vb. tr. a fi ofensat /jignit de, a fi supărat / iritat de; a nu-i plăcea; a ofensa, a jigni; I ~ your being here prezenţa ta aici îmi displace. resentful [-ful] adj. 1. plin de resentiment. 2. (of) jignit, iritat, supărat (de). resentfully [-fuli, -făli] adv. cu resentiment / ranchiună. resentfulness [-fulnis] s. resentiment. resentment [-mant] s. resentiment; indignare. reserpine ['ris3:pi(:)n, ri'zs:-] ş. (farm.) rezerpină. reservation [irez3:'vei/5n] s. 1. rezervare, reţinere (de locuri); without ~ fără locuri rezervate. 2. rezervă; restricţie; condiţie limitativă; to accept smth. without ~ a accepta ceva tară rezervă; mental ~ gând ascuns. 3. (jur.) rezervare, păstrare (a unui drept). 4. (în S.U.A. şi Canada) rezervaţie. reserve [ri'zo:v, re'z-] I. vb. tr. 1. a rezerva, a pune în rezervă, a reţine; to ~ a seat a) a reţine, a rezerva (un bilet pentru un loc); b) a-şi rezerva; to ~ the right to do smth. a-şi rezerva dreptul de a face ceva. 2. (for, to) a păstra, a pune de o parte (pentru). 3. (jur.) a-şi rezerva (un drept); to ~ the right to a-şi rezerva dreptul de a. II. s. 1. rezervă; stoc; provizii; in~în stoc; ~ fund fonduri de rezervă. 2. (mil.) the ~ rezerva (armatei active). 3. (sport) (jucător de) rezervă. 4. teritoriu rezervat (pentru anumite scopuri); rezervaţie. 5. rezervă, restricţie; clauză limitativă; without ~ fără rezerve. 6. rezervă, discreţie; reticenţă; when he breaks through his ~ când iese din rezerva lui. III. adj. de rezervă; de schimb. reserved [ri'za:vd, ro'z-] adj. 1. rezervat, reţinut. 2. păstrat, pus de o parte; ~seats locuri reţinute; (înpublicistică) all rights ~toate drepturile rezervate. 3. rezervat, tăcut, retras; închis, nesociabil, necomunicativ. reserved list [~ list] s. (mar.) cadre de rezervă. reservedly [ri'z3:vidli, ra'z-, amer. şi re-] adv. cu rezervă, cu reţinere; cu băgare de seamă. reservedness [ri'Z3:vidnis, ra'z-] s. rezervă, reţinere, răceală. reserve list [ri'zaiv list] s. cadrele de rezervă. reserve price [~ prais] s. (la licitaţii) preţ minimal. reservist [ri'zaivist, ra'z-] s. (mii.) rezervist. reservoir ['rezsvwa:1", -VWD:1"] s. 1. rezervor, bazin. 2. stoc, provizie, rezervă; izvor, sursă (de informaţii, de energie etc.). reset ['ri:set, amer. -'-] vb. tr. 1. a repune, a pune din nou; a restabili. 2. a potrivi (ceasul). resettle ['ri:'setl, amer. -'--] vb. A. tr. 1. a repune, a restabili, a reinstala. 2. a coloniza din nou. B. rejl. a se aşeza din nou; a se stabili din nou; a se reinstala. C. intr. a se fixa, a se stabili, a se aşeza din nou. resettlement [-mant] s. rccolonizare. reshape ['ri:'/eip, amer. -'-] vb. tr. a reface, a rcniodela. resharpen ['ri:7a:pan] vb. tr. a ascuţi din nou. reship ['ri:'|ip, amer. -'-] vb. tr. a reîrnbarca, a reexpedia. reshipnient [-niant] s. reîrnbarcarc, reexpediere. reshoe ['ir'Ju:, -'-] vb. tr. a potcovi din nou. reshuffle ['rk'/Afl] I. s. 1. remaniere (a cabinetului etc.). 2. regrupare. II. vb. tr. 1. a remania (cabinetul etc.). 2. a regrupa, a reface. reside [ri'zaid, rs'z-] vb. tr. 1. a locui, a domicilia, a trăi (undeva, permanent). 2. (despre o însuşire) a fi inerent / propriu. 3. (chim.) a (se) precipita. residence frezidsns] s. 1. locuinţa, domiciliu, reşedinţă, şedere într-un Ioc; to take up one's ~ a-şi lua reşedinţa (în primire), a se stabili într-un loc. 2. vreme / durată a unei şederi. 3. (chim.) sediment, depunere. residency [-i] s. 1. reşedinţă (a unui reprezentant englez, într-o ţară dependentă). 2. (univ. med.) rezidenţiat, (stagiu de) specializare. resident ['rezident] I. adj. 1. rezident. 2. inerent, propriu. 3. (despre păsări) care nu migrează. II. s. 1. locuitor permanent. 2. rezident. 3. (med.) intern (de spital). residential [irezi'dcn/3l] adj. 1. rezidenţial, de reşedinţă; de locuit. 2. de domiciliu, privitor la domiciliu.



resistless



residential district [~ idistrikt] s. cartier de locuinţe. residentiary [irczi'dcn/ari, amer. şi -/ieri] adj. 1. de reşedinţă, rezidenţial; domiciliar; privitor la locuinţă / domiciliu. 2. cu locuinţă / reşedinţă. resident minister ['rezidant 


 resistor



788



resourcelessness [-lisnis] s. 1. lipsă de resurse / mijloace / posibilităţi. 2. lipsă de simţ lipsit de apărare; incapabil de a rezista / de a opune rezistenţă. 4. care nu se opune, care nu se împotriveşte. practic / de orientare (în viaţă). resistor fri'zista', ns'z-] s. (electr.) rezistor, rezistenţă. respect [ris'pekt, ras-] I. s. 1. respect, stimă, consideraţie, deferentă; to hold smb. in ~, resit ]'ri:'sit] vb. tr. (univ.) a da din nou, a repeta («« examen scris). to have ~ for smb. a avea consideraţie pentru cineva; to be held in ~ a fi respectat, a se resnatron ['reznstran] s. (eln.) resnatron. bucura de stimă; to command / to enforce ~ a impune respect, a se face respectat; out re-sole [rk'soul] vb. tr. a pune tălpi noi la (încălţăminte). of ~ to / for smb. din respect pentru cineva / faţă de cineva; to be worthy of ~ a merita resoluble [ri'zoljubl, re'z-, 'rezoljubl] adj. 1. solubil; disociabil, care se poate dezagrega. (tot) respectul; ~ for the law respect pentru lege / faţă de lege; with all due ~ (to you) 2. (despre probleme) rezolvabil. nu vă fie cu supărare, să nu-mi fie luat în nume de rău, cu tot respectul pe care vi-1 datorez. resolute ['rezalu:t, -zalju:t] adj. ferm, hotărât, decis, dârz, de neclintit; de nezdruncinat, 2. privinţă, punct de vedere, raport, relaţie; seamă, atenţie, consideraţie; in many ~s în de nestrămutat; ~ tone ton ferm; ~man om hotărât / dârz; to be ~ to do smth. a fi hotărât multe privinţe, din multe puncte de vedere; in some / certain ~s în unele / anumite privinţe; de a face ceva. din unele / anumite puncte de vedere; pe alocuri; in all ~s, in every ~ din toate privinţele, resolutely [-li] aaV. ferm, decis, hotărât, cu hotărâre / fermitate / dârzenie. din toate punctele de vedere; in no ~ în nici o privinţă, din nici un punct de vedere; in this ~ resolution [irez3'lju:Jan, -zal'u:-] s. 1. hotărâre, soluţie, decizie, rezoluţie; propunere, în această privinţă, din acest punct de vedere; in ~ of / to / that a) în ceea ce priveşte, moţiune; ordine de zi; to put a ~ to the meeting a supune o rezoluţie adunării; a pune cu privire la; b) daţ fiind că; to have / to pay ~ to smth. a ţine seama / cont / socoteală o moţiune la vot; to pass / to carry / to adopt a ~ a adopta o rezoluţie; to reject a ~ de ceva; without ~ to smth. fără a ţine seama de ceva; he told a lie without ~ to the a respinge o moţiune. 2. hotărâre; to make a ~ to do smth. a lua hotărârea de a face results a spus o minciună fără a ţine seama de urmări / fără a se gândi la urmări; without ceva. 3. tărie, fermitate, dârzenie (de caracter); man of ~ om hotărât / dârz; look of ~ ~of persons fără a face deosebire de persoane. 3. pl. omagii, complimente; to pay one's aer hotărât; lack of ~ lipsă de hotărâre / fermitate. 4. (chim.) descompunere, dezagre­ ~s to smb. a transmite cuiva complimente. II. vb. tr. 1. a respecta, a onora, a avea respect gare, disociere, dizolvare. 5. (/iz.) putere de rezoluţie / rezolutivă / de dizolvare. 6. (med.) / stimă / consideraţie pentru / faţă de; a man ~ed by all / everybody, a man universally rezorbire. 7. (te/m.) descompunere; ~of forces descompunere a forţelor. 8. (mat.) rezolvare, ~ed un om respectat de toată lumea; my ~ed colleague onoratul meu coleg / confrate. soluţionare, soluţie. 9. (muz.) trecere în consonanţă. 10. (metr.) înlocuire a unei silabe 2. a ţine seama / socoteală / cont de; a da / a acorda atenţie (cu dat.); he's a man who lungi prin două silabe scurte. ~s nothing e un om care nu ţine seama de nimic; to ~smb.'s opinion a respecta / a ţine resolutive ['reZ3lju:tiv] adj. 1. (yur.) rezolutoriu, de anulare. 2. (/nea1.) rezorbant. seama de părerea cuiva; to ~ the law a respecta legea; to be able to make oneself ~ed resolvable [ri'zolvsbl, ro'z-1 adj. rezolvabil; reductibil; anulabil. a fi în stare de a se face respectat, a fi în stare să se impună. 3. a avea legătură / raport resolve [ri'zolv, ra'z-] I. s. hotărâre; to make a ~ to do smth. a se hotărî / a lua hotărârea cu; a privi; matters that ~ our own interests chestiuni care privesc propriile noastre de a face ceva; to keep one's ~ a-şi menţine hotărârea. II. vb. A. tr, 1. arezolva,a soluţiona interese; as ~s în ceea ce priveşte, cât despre, cu privire la. (o problemă, o dificultate etc.); a risipi, a înlătura (o îndoială, un dubiu etc.); to ~ an respectability [ris'pekta'biliti, ras-, -tot-] s. 1. respectabilitate, onorabilitate; to preserve equation a rezolva o ecuaţie. 2. a decide, a hotărî; what has been ~d? ce s-a hotărât?; a certain ~ of appearance a păstra o anumită decenţă. 2. persoană respectabilă / onorabilă; the committee ~d to authorize this step comitetul a hotărât să aprobe / să încuviinţeze the respectabilities of the town notabilităţile oraşului. această măsură; (înv.) to ~ smb. to do smth. a hotărî / a decide pe cineva să face ceva. respectable [ris'pektobl, ras-] adj. 1. onorabil,respectabil (si ironic); «society societate 3. (med.) a rezorbi (o tumoare etc.). 4. (fiz.) a descompune; to ~ a velocity into its de oameni onorabili. 2. care impune respect / stimă. 3. (despre felul de afi,despre caracter) compounds a descompune o viteză în componentele sale. 5. (muz.) a face să treacă (o corect, cuviincios. 4. considerabil, respectabil, destul de mult; a ~ number of people disonantă) în consonanţă. B. re/7, to ~ oneself into a se descompune în, a se transforma un număr considerabil / mare de oameni. în, a trece în; water ~s itself into vapour apa se descompune / trece în vapori; the fog respectful [ris'pektful] adj. respectuos, plin de respect; to stand at a «distance a păstra ~d itself into rain ceaţa s-a transformat în ploaie. C. intr. 1. a se descompune, a se desface o distanţă respectuoasă; to be ~ of smth. a respecta ceva. (în părţi constitutive 1 componente). 2. (med., despre o tumoare etc.) a se rezorbi. 3. (despre respectfully [ris'pektfuli, -făli] aaV. curespect,plin de respect; yours ~al dy. respectuos persoane) a se hotărî, a se decide, a lua o hotărâre / decizie; they ~d upon going to the (la încheierea unei scrisori). circus s-au hotărât să se ducă la circ. respectfulness [ris'pektfulnis] s. respect. resolved [-d] adj. 1. hotărât, decis; ferm, neclintit; dârz. 2. (care a fost) hotărât. respecting [ris'pektirj] prep. privitor / relativ / referitor la, cu privire la; în privinţa (cu resolvedly [-idli, ro'z-, amer. şi -ved-] aaV. hotărât, cu hotărâre. gen.). resolvent [ri'zolvant, re'z-] s. 1. (med.) care are proprietăţi rezorbante. 2. solvent, respective [ris'pektiv] adj. respectiv; in their ~ places fiecare la locul respectiv. dizolvant. respectively [ris'pektivli] adv. referitor la (fiecare în parte); respectiv. resonance ['rezansns] s. rezonanţă; vibraţie. rcspirable [.respirabl, ris'paiorebl, res'paiar-] adj. respirabil. resonant ['rezanant] adj. 1. (ră)sunâtor, sonor. 2. ~ with răsunând (de). respiration [rresps'reijsn, -pi'r-] s. (fiziol., bot. etc.) respiraţie. resonate ['rezoneit] vb. intr. 1. (with) a răsuna (de). 2. (fiz.) a acţiona ca rezonator. respirator ['resporeit3r, -pir-] s. respirator, pulmotor, mască de praf; (mii.) mască de 3. (fiz.) a intra în rezonanţă. gaze. 1 resonator ['rezoncito ", -zounei-] s. (electr., fiz-, tel.) rezonator; cavitate de rezonanţă, respiratory [ris'paiaratari, res'p-, 'respiratari, 'respireitori, amer. şi ris'pausratouri] adj. cavitate rezonantă. (fiziol.) respirator. resorb [ri'so:b] vb. tr. a rezorbi. respire [ris'pais', ras-] vb. A. intr. 1. a respira. 2. a răsufla; a-şi reveni; a-şi recăpăta resorcin [re'zo:sin] s. (chim.) resorcină. curajul sau speranţa. B. tr. a respira. resorption [ri's3:p/an] s. rezorbţie. respirometer [trespi'romitor] s. respirometru. resort [ri'zM, ra'z-] I. s. 1. resursă, mijloc; to be the only ~ a fi ultima resursă/ ultimul ['respait, rar -pit] I. s. 1. (jur.) amânare, to get a ~a obţine o amânare. 2. răgaz, respite mijloc. 2. recurgere; without ~ to compulsion fără a recurge la forţă. 3. (y«r.) instanţă; last ~ ultimă instanţă; (fig.) in the last ~ în ultimă instanţă, într-un ultim caz, la rigoare, amânare, păsuire; pauză, întrerupere; to work without ~ a munci fără (a face o) pauză la o adică, în caz extrem, în cele din urmă. 4. afluenţă; aglomeraţie, îmbulzeală; place / fără întrerupere. II. vb. ir. 1. (jur.) a amâna; a acorda o amânare (cu dat.). 2. a uşura; of great ~ loc foarte frecventat. 5. loc de întâlnire; ~ of thieves cuib de hoţi; all-night a aduce (o) uşurare / (o) alinare (cuiva). 3. a da (cuiva) un răgaz; a păsul (pe cineva). resplendence [ris'plendons, ras-) s. splendoare, strălucire. ~ cârciumă/ bombă deschisă toată noaptea; health ~ staţiune balneo-climaterică; seaside resplendency [-i] j . v . r e s p l e n d e n c e . ~ staţiune maritimă; holiday ~centru vilegiaturist; staţiune de odihnă; summer ~ staţiune resplendent [ris'plendont] adj. splendid, strălucitor. de vară; winter ~ staţiune de iarnă. II. vb. intr. to ~ to a recurge la; a uza de; to ~ to resplendently [-li] adv. (în mod) strălucit, splendid. force a recurge la forţă; to ~ to blows a se lua Ia bătaie; to ~ to smb. a apela la cineva, respond [ris'pond, ras-] I. vb. intr. 1. a răspunde, a da un răspuns, a riposta; to ~ with a se adresa cuiva; to ~ to a place a aflua într-un loc; a frecventa un loc. a blow a răspunde cu o / a riposta printr-o lovitură. 2. to ~ to a reacţiona / a răspunde re-sort ]'ri:'so:t] vb. tr. a aranja, a sorta, a tria din nou (mărfuri etc.). r la; to ~ to kindness a reacţiona la bunătate; (despre avioane) to ~ to the controls resorter [ri'Z3:ts , ra'z-] s. ~ to a place persoană care frecventează (asiduu) un loc. resound [ri'zaund, ro'z-] vb. A. intr. (despre voce, instrument) a răsuna; a avea sonoritate, a răspunde la comenzi. 3. (amer. jur.) a răspunde; to ~in damages a răspunde cu daune. a fi sonor; (fig., despre un eveniment etc.) a avea răsunet / ecou; (despre un loc) to ~ II. s. (arhit.) pervaz, toc, montant. respondence f-ans] s. răspuns, reacţie. with a răsuna de. B. vb. tr. 1. a celebra, a glorifica, a preamări, a slăvi; a cânta (osanale); respondent [-ant] I. adj. 1. răspunzător. 2. ~to sensibil / simţitor la. II. s. (jur.) pârât, to ~ smb.'s praise a cânta osanale cuiva. 2. a face să răsune; a repeta, a repercuta, intimat. a reverbera (un sunet). responder [-sr] s. (tel.) staţiune răspunzătoare. resounding [-in] adj. răsunător. response [ris'pons, ras-] s. 1. răspuns, replică; to make no ~ a nu da nici un răspuns; resource [ri'so:s,ra's-,-'zo:s, -oas, amer. şi 'rksbas] s. l.pl. resurse, mijloace, posibilităţi; the hospital's ~s in beds are limited resursele spitalului în paturi sunt limitate; to be in ~ to ca răspuns la. 2. reacţie; răsunet, ecou; repercusiune; my appeal called forth no at the end of one's ~s a fi la capătul resurselor; to leave smb. to his own ~s a lăsa pe ~ in his breast apelul meu nu a făcut nici o impresie asupra lui. cineva să se descurce singur; to draw upon one's own ~s to do smth. a face ceva cu response time [~ taim] s. 1. (psih.) timp de reacţie. 2. (tehn.) timp de acţionare / de propriile sale mijloace; natural ~s resurse / bogăţii naturale; man of ~a) om expeditiv demarare / de încălzire. / descurcăreţ; b) om ingenios / inventiv. 2. remediu; stratagemă. 3. distracţie, divertisment; responsibility [ris.ponso'biliti, ras-, -sib-] s. 1. responsabilitate, răspundere; post of ~ fishing is his only ~ pescuitul e singura lui distracţie. post de răspundere; position of ~ situaţie de răspundere; on one's own ~ pe proprie răspundere. 2. îndatorire, datorie, obligaţie, atribuţie; to take the ~ of smth., to accept resourceful [-ful] adj. plin de ingeniozitate / inventivitate / resurse; descurcăreţ. resourcefulness [-fulnis] s. resurse, posibilităţi, mijloace; ingeniozitate, inventivitate. ~ for smth. a-şi lua / a-şi asuma răspunderea unui lucru; to assume a ~ a-şi lua / a-şi resourceless [-lis] adj. 1. fără resurse / mijloace / posibilităţi. 2. lipsit de ingeniozitate asuma o răspundere; the ~ rests with you răspunderea e a dumitale; the ~ that is laid / inventivitate; care nu ştie să se descurce / să se orienteze (în viaţă). upon me / that falls on me responsabilitatea care îmi revine / incumbă.



 789



restrict



rest cure ['rest kjuar, -kpa r ] s. cură de odihnă. rested ['restid] adj. odihnit; ~ look privire odihnită; to feel thoroughly ~ a se simţi perfect odihnit. restful ['restful] adj. odihnitor; liniştit; a ~ life o viaţă tihnită / liniştită; a ~ spot un loc liniştit; colour that is ~ to the eye culoare odihnitoare. restfully [Vcstfuli, -fali] adv. (în mod) liniştit. restfulness ['restfulnis] s. linişte, calm. restharrow ['rcsthasrou] s. (bot.) osul-iepurelui (Ononis arvensis). rest-home [~houm] s. 1. v. r e s t - h o u s c (2). 2. cămin de infirmi sau de bătrâni. 3. sanatoriu pentru convalescenţi. rest-house [~haus] s. 1. han, ospătărie. 2. casă de odihna. restiform ['restiform] adj. (anat.) restiform. resting ['restin] I. s. odihnă, repaus. II. adj. 1. în repaus; inactiv. 2. (bot.) în repaus vegetativ. resting place [~ pleis] s. 1. loc de odihnă; (fig.) one's last ~ loc de veci, mormânt. 2. podestru, refugiu (al scării). restitch ['ri:'stit/J vb. tr. a prinde din nou (cu acul). restitution [iresti'tju:/pnj s. 1. restituire, întoarcere, înapoiere; to make ~ of smth. a restitui ceva. 2. restabilire, refacere, restaurare, reconstruire, reparare (a unei pierderi); to make ~ a repara o pagubă / o pierdere. 3. (fiz.) revenire la forma iniţială (a unui corp elastic, după întindere sau apăsare). restive ['restiv] adj. 1. (despre cai) nărăvaş; (despre oameni) sălbatic; îndărătnic. 2. neliniştit, agitat, nervos; cu capsa pusă. restiveness [-nis] s. 1. îndărătnicie (a calului); natură sălbatică / îndărătnică (a cuiva). 2. natură agitată / nervoasă. restless ['restlis] adj. neliniştit, agitat; to have a ~ night a avea o noapte agitată sau o noapte albă; to be ~ in one's sleep a dormi agitat; ~ hands mâini care n-au astâmpăr; ~sea marc agitată; he's a~soul e un agitat; ~eye privire neliniştită; ~child copil turbulent /neastâmpărat. restlessly [-li] adv. 1. neliniştit, agitat; to turn smth. over ~ in one's mind a frământa o problemă în minte. 2. nervos, febril; to turn over ~ in one's bed a se zvârcoli în pat. restlessness [-nis] s. 1. nelinişte, agitaţie; insomnie; turbulenţă, neastâmpăr. 2. nervozitate, febră. restock ['ri:'stok] vb. tr. a prăsi din nou cu peşte (un eleşteu); a răsădi cu arbori (o pădure); a rcaproviziona (un magazin); a reîmprospăta (un stoc de mărfuri). restocking [-in] s. prăsire din nou cu peşte (a unui eleşteu); răsădire cu arbori (a unei păduri); rcaprovizionare (a unui magazin); reîmprospătare (a unui stoc de mărfuri). restorable [ris'to:rabl, ras-, -'toar-] adj. 1. care poate fi restituit / redat. 2. (despre un monument etc.) care poate fi restaurat. restoration [-restaVci/pn, -to:'r-] s. 1. restituire, înapoiere (de bunuri); remitere, predare, înmânare (de lucruri găsite); (jur.) ~ of goods taken in distraint ordin de ridicare a sechestrului. 2. restaurare (a unui monument); reconstituire (a unui text, animal paleontologic etc.); reparare (a unei construcţii). 3. reintegrare, numire din nou (a unui funcţionar). 4. restabilire, refacere (a sănătăţii). 5. reînscaunarc; (ist.) The Restoration Restauraţia (Stuarţilor; a Burbonilor). restorative [ris'ta(:)rativ, res-] (med.) I. adj. întăritor, tonic, fortifiant, reconfortant. II. s. întăritor, (medicament) fortifiant, reconfortant, tonic. restore [ris'ta:r, ras-, J to9 r ] vb. tr. 1. a restitui, a înapoia. 2. a repara, a restaura, a reface. 3. a restabili, a reintegra (în situaţia anterioară); are you quite ~d to health? eşti complet restabilit? 4. a restabili (ordinea, circulaţia etc.). re-store ['ri:'sto:r, -'st33r] vb. tr. a reaproviziona. restorer [ris'to:rar, ras't-, -'toar-] s. 1. restaurator, reparator. 2. tonic, fortifiant. restrain [ris'trein, ras-] vb. A. tr. 1. a reţine, a împiedica, a opri; to ~ production a frâna producţia; to ~smb.'s activities a împiedica/ajena activitatea cuiva. 2. a deţine, a ţine închis; mad people have to be ~ed nebunii trebuie închişi / izolaţi. 3. a-şi stăpâni, a-şi înfrâna, a-şi înăbuşi, a-şi reţine (mânia, lacrimile, curiozitatea etc.); a-şi ţine (gura). B. rejl. a sc stăpâni. re-strain ['ri:'strein] vb. tr. a reîntinde, a încorda din nou. restrainable [ris'trcinabl, ras-] adj. care poate fi stăpânit / reţinut / înfrânat / constrâns rest2 I. s. 1. rest. rămăşiţă; to do the ~ a face restul; as for / to the ~ cât despre / cât priveşte restul. 2. the ~ ceilalţi, restul; the ~ of us noi ceilalţi; among the ~ a) printre / reprimat. ceilalţi; b) între altele. 3. (ec.) fond de rezervă, rezervă. 4. (corn.) încheiere (a unei socoteli). restrained [ris'trcind] adj. (despre mânie etc.) stăpânit; reţinut; (despre termeni etc.) II. vb. intr. a rămâne; the affair ~s a mystery afacerea rămâne un mister; you may ~ moderat, cumpătat; (despre stil, desen etc.) sobru. restrainedly [ris'trcinidli, -cdli] adv. reţinut, cu reţinere, cu reticenţă. assured that puteţi fi încredinţat că. restrainer [ris'treina1-] s. 1. piedică, obstacol; frână. 2. (chim.) inhibitor. re-staff l'ri:sto:f] vb. tr. a prevedea din nou cu personal. restraining [ris'treinirj] I. s. 1. restricţie; constrângere. 2. înfrânarc, reprimare (a unei re-stage ['ri'stcid3] vb. tr. (teatru) a monta din nou, a repune în scenă (o piesă). pasiuni etc.). 3. detenţiune (a cuiva). II. adj. restrictiv. restamp ['ri:'st2emp] vb. tr. a timbra din nou (o scrisoare, o chitanţă etc.). restraint [ris'treint, ras-] s. 1. constrângere, silă; restricţie; piedică; to put a ~on smb. restart [rri:'sta:t, amer. --] I. vb. A. tr. 1. a relua, a reîncepe (lucrul). 2. a repune în mişcare, a da drumul la, a porni din nou (o maşină). 3. a goni / a zgorni din nou din a constrânge / a sili pe cineva; tofret/ to chafe under ~ a) a nu suporta nici o constrângere; culcuş (vânatul). B. intr. 1. (despre muncă, ostilităţi etc.) a fi reluat / reînceput. 2. (despre b) (fig.) a-şi înghiţi amarul, a îndura în răbdare, a-şi muşca buzele de ciudă; to break through every ~, to break loose from all ~a-şi da drumul, a nu mai ţine seamă de nimic; o maşină etc.) a fi repus în mişcare, a porni din nou. II. s. v. r e s t a r t i n g . restarting ['ri:'sta:tirj] s. 1. reluare, reîncepere (a lucrului, a jocului etc.). 2. repunere to be under no ~ a fi liber să facă ce vrea, a avea mâna liberă; ~ of/ upon trade restricţie în mişcare, pornire din nou (a unei maşini etc.). 3. gonire / zgornire din nou din culcuş comercială, restricţie asupra comerţului; without ~ liber, fără (nici o) restricţie. 2. reţinere, reticenţă, rezervă, jenă; to put a ~ upon oneself a-şi impune o anumită rezervă; lack of (a vânatului). restate ['ri:'stcit, amer. -'-] vb. tr. a expune din nou (o teorie, un punct de vedere); ~ nepăsare, indiferenţă, lipsă de jenă; to speak without ~ a vorbi deschis / fără nici o jenă. 3. sobrietate (a stilului). 4. constrângere corporală; interdicţie; detenţiune; to keep a formula / a enunţa din nou (a problemă); a specifica din nou (condiţii). smb. under ~ a ţine pe cineva sub interdicţie; to put smb. under illegal ~ a deţine pe restatement ['ri:'steitmant] s. nouă formulare, rcformulare. cineva în mod ilegal. restaurant ['rester5:i], -râ:rj, 'resteront, -rant] s. (jr.) restaurant. restrict [ris'trikt, ras-] vb. tr. a restrânge, a limita, a mărgini; to ~ one's needs restaurant car [~ ku;r] s. (ftrov.) vagon-restaurant. a-şi restrânge nevoile; to be ~ed within narrow limits a fi limitat la maximum; restaurateur [restara'ta:r j s. restaurator, proprietar de restaurant.



responsible [ris'ponssbl, ras-, -sib-] adj. 1. responsabil, răspunzător; to be ~ to smb. for smth. a fi răspunzător/a răspunde în faţa cuiva de ceva; tobe ~ for smb. a răspunde de cineva; to be ~ for smth. a da socoteală / a răspunde de ceva; he is not ~ for his actions nu e răspunzător de actele sale, e iresponsabil; to hold smb. ~ for smth. a face pe cineva răspunzător de ceva; a trage la răspundere pe cineva pentru ceva. 2. capabil, competent; demn de încredere, pe care se poate conta; in ~ quarters în cercuri bine informate. 3. (despre un post, o situaţie etc.) de răspundere. responsion [ris'pon/pn, ras-] s. 1. (înv.) răspuns. 2. pi. (univ.) examen preliminar de admitere în gradul Bachelor of Arts (la Oxford). responsive [nsponsiv ros-] adj simţitor.sensibil, impresionabil inimos cordial, (despre motoare) nervos, suplu; (despre un aparat de radio) selectiv, sensibil. responsively [-li] adv. cu simpatic; he glanced at her and she smiled ~ îi aruncă o privire, iar ea îi răspunse printr-un surâs. responsory [ris'ponsari, ras-] s. (bis.) răspuns. ressala(h) [ra'su;la] s. (ist. mii.) escadron de cavalerie indian (încadrat în armata britanică). ressaldar [iresal'du:r] s. (ist. mii.) căpitan de cavalerie (în India). rest1 [rest] I. s. 1. odihnă, repaus; somn; he went / he retired to ~ s-a dus să se odihnească, s-a retras (la culcare); to have a good night's ~ a dormi bine, a petrece o noapte bună; to give up one's night ~ to smth. a renunţa la somn pentru (a face) ceva; I could get no ~ n-am putut să mă odihnesc7 să închid ochii (toata noaptea); at ~ a) liniştit; imobil, nemişcat; b) mort, decedat; to be at ~ with one's fathers a dormi somnul de veci; a se odihni pe lumea cealaltă; c) (despre o problemă) lichidată, rezolvată (mai ales negativ), înmormântată; to lay smth. to ~, to set at ~ a) (despre temeri, bănuieli etc.) a înlătura cu totul, a risipi, a împrăştia; b) (despre o chestiune etc.) a lichida, a rezolva definitiv; to take (a) ~, to take one's ~ a sc odihni; a trage un (pui de) somn; to give a horse a ~ a lăsa calul să sc odihnească; day of ~zi de repaus; the day of ~ziua Domnului, duminica; without ~ fără pauză / odihnă; to go to (one's) ~ sau to go to one's long ~ a pleca pe drumul din urmă, a muri; one's last ~ ultimul drum, moartea; (despre un mecanism mobil) to come to ~ a se opri, a sc imobiliza. 2. (muz.) pauză; semibreve ~ pauză de notă întreagă; minim ~ pauză de doime; crochet ~ pauză de pătrime; quaver ~ pauză de optime; semiquaver ~ pauză de şaisprezecime; demi-semi-quaver ~ pauză de treizecidoime. 3. pauză (în vorbire). 4. adăpost (pentru şoferii de taxi etc.). 5. suport, proptea, rezemătoarc; (la fotolii) arm / elbow ~ rezemătoare de braţe; (/nil.) aiming / rifle ~ rezemătoarc / suport / crăcan de armă; receiver ~ furcă (de telefon); knife ~ suport pentru cuţite; ashtray with cigarette ~ scrumieră cu suport pentru ţigară. II. vb. A. intr. I. a se odihni; a sta liniştit; he will not ~ till he has succeeded nu se va linişti până ce nu va reuşi; let him ~ in peace odihncască(-se) în pace; to ~ from one's labours a sc odihni după muncă; where do we ~ tonight? unde dormim în noaptea asta?; let us ~ here awhile să ne odihnim aici puţin; so / there the matter ~s aşa stau lucrurile, asta e situaţia; the matter will not ~ there lucrurile nu se vor opri aici, situaţia asta n-o să mai dureze mult; the difficulty ~s in this în asta (con)stă greutatea. 2. a se sprijini; a sc baza; a depinde; his hands ~ on the table mâinile i se sprijină de masă; the column ~s on its pedestal coloana se sprijină / sc odihneşte pe piedestalul ei; to let one's glance ~ on smth. a-şi aţinti / a-şi fixa / a-şi pironi privirea asupra a ceva; his eyes ~ed on her privirile i se opriră asupra ei; the light ~ed on his face lumina îi cădea / îi zăbovea pe faţă; (jur.) the case ~s on slender evidence acţiunea se bazează pe dovezi insuficiente; a heavy responsibility ~s upon him îl apasă / îi revine o grea răspundere; trade ~s upon credit comerţul depinde de credit; it ~s with you to go there a) de dumneata depinde dacă te duci acolo; b) dumitale îţi revine sarcina sa te duci acolo; it does not ~ with me to nu depinde de mine să, nu stă în puterea mea să; the full merit of our success ~s with you dumitale îţi datorăm tot succesul nostru, dumitale îţi revine tot meritul succesului nostru; the victory ~s with us victoria ne aparţine. B. tr. 1. a odihni; to ~ one's men a-şi odihni oamenii; to ~ the mind a-şi odihni mintea /creierul; colour that ~s the eyes culoare odihnitoare, culoare care odihneşte privirea / ochii; God ~his soul! odihncască-1 Domnul în pace! 2. a(-şi) sprijini, a(-şi) baza; a (de)pune (o greutate jos, la pământ); to ~ one's head on a cushion a-şi rezema / a-şi odihni capul pe pernă; to shoot with the rifle ~ed a trage cu anna sprijinită; to ~ an opinion on proof a-şi întemeia părerea pe dovezi; (amer. jur.) to ~ the case a-şi încheia pledoaria. C. rejl. a sc odihni.



 restricted



he is ~cd to three cigarettes per day nu are voie să fumeze mai mult de trei ţigări pe zi; to ~ a road a reglementa viteza autovehiculelor pe un drum public. restricted [ris'triktid] adj. restrâns, limitat, mărginit; to live in a ~ circle a trăi într-un cerc restrâns (de prieteni, de cunoştinţe); ~ application aplicare restrânsă; ~ diet regim sever; ~ publication publicaţie pentru uz intern; ~ area zonă în care nu se poate depăşi viteza reglementară. restriction [ris'trik/an, ras-] s. 1. restricţi(un)e; to set / to place ~s on smth. a pune restricţii pe ceva. 2. restrângere, limitare, mărginire, reducere; ~ of expenditure reducere de cheltuieli. restrictive [ris'triktiv, ros-] adj. restrictiv, limitativ. restrictive clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie relativă / atributivă restrictivă (mai ales cu that). restrike ['rii'straik] I. vb. tr. 1. a lovi sau a bate din nou. 2. a reimprinia (monede). II. ['--] s. monedă nou bătută (aupa o matriţă veche). restriking ['ri:'straikirj] s. 1. (tekn.) rectificare. 2. rcimprimare (de monede). restring ['rii'strirj, -'-] vb. tr. 1. a înşira din nou pe aţă (perle etc.). 2. a pune coarde noi la (vioară, rachetă etc.). rest room ['rest ru(:)m] s. (amer.) toaletă (într-o clădire publică). restructure ['ri:'strAkt/or] vb. tr. a restructura, a reorganiza. restuff [rri:stAf, -'-[ vb. tr. a umple din nou (o saltea, un animal împăiat etc.). restyle [ri:'stail] vb. tr. a schimba; a remodela; a prelucra. result [ri'zAlt, ro'z-] I. s. 1. rezultat, urmare, consecinţă, efect; sfârşit; that's the ~ of acesta e / iată rezultatul (cu gen.); the ~ is that rezultatul e că; his infirmity is the ~ of the war infirmitatea lui e consecinţa / efectul războiului; without ~fără rezultat; to yield ~s a da rezultate / roade; to have a favourable ~ a) a sfârşi bine; b) a da un rezultat bun; to work with good ~s a munci cu spor / folos; as a ~ of ca urmare a (cu gen.), drept consecinţă a (cu gen.); in the ~în cele din urmă, la sfârşit. 2. (mat.) rezultat. II. vb. intr. to ~ from a rezulta / a proveni / a decurge din; consequences ~ing from consecinţele decurgând din; obligation that ~s from a clause obligaţie care decurge dintr-o clauză; it ~s from this that rezultă de aici că, de unde rezultă că; nothing has ~ed from my efforts nu s-a ales nimic din strădania mea; to ~ in a rezulta în, a duce Ia, a avea drept rezultat / urmare / consecinţă; to ~ in failure a duce la un eşec / fiasco; to ~ in a discovery a duce la o descoperire; it ~ed in nothing n-a dus la nimic; it ~ed badly s-a terminat prost; a ieşit prost; this will ~ in unpleasantness aceasta va crea / va aduce neplăceri. resultant [-ant] I. adj. care rezultă / reiese / provine; (/iz.) ~ force forţă rezultantă. II. s. (fiz.) rezultantă, forţă medie. resultful [-ful] adj. plin de rezultate bune / de roade; rodnic, fructuos, spornic. resultingly [ri'zAltirjli] adv. ca urmare, în consecinţă. resultless [-lis] adj. fără rezultat. resume [ri'zy'u:m, ro'z-] vb. A. tr. 1. a relua, a reocupa; a recâştiga (putere). 2. a relua, a reocupa (o posesiune). 3. a relua (o conversaţie); a reînnoi (o prietenie), a reîncepe (după o întrerupere); to ~ work a relua lucrul. 4. a recapitula; a relua (faptele, firul unei povestiri). B. vb. intr. a reîncepe. resume ['rezju(:)mei, 'reiz-, amer. .reizju'mei] s. 1. (fr.) rezumat. 2. (amer.) curriculum vitae, scurtă autobiografie. resummon ['ri:'sAmon, amer. -'—] vb. tr. 1. (yur.) a chema din nou în justiţie, a cita din nou. 2. a convoca din nou (o adunare). resummons ['rh'sAmonz] s. 1. (jur.) nouă chemare în justiţie, nouă citare. 2. nouă convocare (a unei adunări). resumption [ri'ZAmpJsn, ro'z-] s. reluare; reîncepere. resumptive [ri'ZAinptivJ adj. totalizator; generalizator. resupinate [ri'sju:pineit] adj. 1. aplecat pe spate. 2. (bot.) resupinat; răsturnat. resupine [.ri:sju:'pain] adj. culcat pe spate. rcsupply ['ri:so'plai] vb. tr. a reaproviziona. resurge [ri'so:d3] vb. intr. a se ivi / a se arăta din nou; a reînvia, a renaşte. resurgence [ri'so:d30ns] s. reînviere, revenire la viaţă, renaştere (a unui popor etc.). resurgent [ri'so:d33nt] adj. 1. (despre o speranţa etc.) (re)înviat. 2. ameliorat, restabilit, îmbunătăţit (aupa un insucces etc.). 3. revoluţionar, rebel. resurrect [.rezo'rekt] vb. A. tr. a reînvia, a face să renască (un obicei, o modă etc.). B. intr. a reînvia, a renaşte. resurrection [>rezo'rck/3ii] s. 1. (despre morţi) înviere; the Resurrection învierea (lui Hristos). 2. (fig.) reînviere, renaştere (a unui obicei etc.). 3. (rar) dezgropare / exhumare (de cadavre, pentru disecţii). resurrectionist [-ist] s. 1. persoană care reînvie teorii demodate etc. 2. (ist. Angliei) persoană care dezgropa cadavre pentru disecţii. resurvey ['ri:'so:vci] I. s. 1. revizie; nou examen. 2. nouă măsurătoare (de teren); nouă ridicare topografică. II. vb. tr. 1. a revedea, a revizui (o situaţie etc.); a examina din nou. 2. a măsura din nou (un teren etc.). resuscitate [ri'sAsiteit, ro's-] vb. A. tr. a reanima, a readuce la viaţă, a resuscita. B. intr. a reînvia, a renaşte. resuscitation [riiSAsi'teifan, ro.s-J s. reînviere, reanimare; renaştere, resuscitare. ret [ret] vb. A. tr. a muia, a topi în apă (cânepă, in etc.). B. intr. (despre fân) a putrezi. rctable [ro'teibl, ri:-[ s. (bis.) catapeteasmă. retail ['ri:tcil,-'-] s. (vânzare în) detaliu, vânzare cu bucata/cu amănuntul; wholesale and ~ cu ridicata şi cu amănuntul. II. [ri(:)'teil, 'ri:t-[ vb. tr. 1. a vinde în detaliu / cu bucata/ cu amănuntul. 2. (fam.) a răspândi, a împrăştia (noutăţi, calomnii etc.); to ~gossip a umbla cu vorbe. 3. a divide (în părţi), a împărţi. III. ['ri;teil] aaV. cu bucata / amănuntul / de-amănuntul, în detaliu; to sell goods (by) ~ a vinde mărfuri cu bucata. retail dealer ['ri:teil idi:lor] s. (negustor) detailist, negustor cu bucata / amănuntul.



790



retailer [ri(:)'teilor, 'ri:t-] s. (negustor) detailist, negustor cu bucata / cu de-amănuntul; (fam.) ~ of news colportor de veşti / ştiri. retail price [~ prais] s. preţ de detaliu. retail trade [~ treid] s. comerţ în detaliu / cu bucata / cu amănuntul. retain [ri'tein, ro't-] vb. tr. 1. a reţine, a ţine (pe loc), a opri, a stăvili; dyke to ~ the waters dig pentru a opri apele. 2. a susţine, a sprijini. 3. a angaja, a lua în serviciul său (un servitor etc.); to ~ smb.'s services a angaja serviciile cuiva; to ~a barrister a angaja un avocat. 4. a menţine, a păstra (un ban, un obicei etc.); to ~ all one's faculties a-şi păstra toate facultăţile; to ~ the power to a-şi rezerva dreptul de a; to ~ hold of smth. a nu da drumul la ceva; a nu abandona ceva. 5. a păstra în memorie; to ~ the memory / the remembrance of smth. a păstra amintirea unui lucru. retained object [ri'teind 'obd3ikt[ s. (gram.) complement indirect în construcţii pasive. retainer [ri'teinor] s. 1. (amer. jur.) alegere a unui avocat. 2. (înv.) servitor; însoţitor; a lord's ~s suita, trena unui nobil. 3. arvună; (jur.) avans, onorariu de angajare. 4. (tehn.) fixator, clichet, siguranţă, opritor; piesă de fixare, suport. 5. (tehn.) colivia rulmentului. retaining [ri'teinirj] adj. care reţine; de reţinere ele. (v. r e t a i n). retaining nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă de fixare. retaining pin [~ pin] s. (tehn.) extractor. retaining wall [~ wo:l] s. (constr.) zid de căptuşire. retake ['rk'teik, -'-] I. past retook ['rk'tuk, -'-], part. trec. retaken ['rk'teikan, -'--] vb. tr. 1. a relua, a recaptura, a apuca din nou, a pune iar mâna / stăpânire pe (un oraş, o fortificaţie ele); a prinde din nou (un prizonier evadat etc.). 2. a turna din nou (o scena). II. s. (cin.) refotograficre. retaking ['ril'teikirj, -'--] s. reluare, recapturare (a unei poziţii întărite etc.). retaliate [ri'tadieit.ro't-] vb. A. tr. a uza de represalii pentru, a se răzbuna pentru; a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ an accusation upon smb. a întoarce o acuzaţie împotriva cuiva. B. intr. (si to ~ on smb.) a face uz de represalii împotriva cuivafa plăti cuiva cu aceeaşi monedă, a aplica cuiva legea talionului. retaliation [ri,taeli'ei/^n, rort-] s. represalii, revanşă; to inflict / to exercise ~ a uza de / a recurge la represalii; in ~, by way of ~ ca / drept represalii, ca o măsură represivă I punitivă; the law of — legea talionului. retaliatory [ri'tsliotari, ro't-, -ljotori, -licitări, amer. si -touri] adj. de represalii, represiv, punitiv; ~ measures măsuri represive / punitive. retard1 [ri'ta;d, ro't-] I. s. întârziere; (tehn.) spark at full ~ aprindere cu întârziere (la motoare cu combustie internă); to be in ~of smb. a fi în întârziere faţă de cineva. II. vb. A. tr. a întârzia (pe cineva, ceva). B. intr. (Înv., despre persoane) a întârzia, a sosi cu întârziere; (despre ceas) a rămâne în urmă. retard2 ['ri:tard] s. (amer. si.) imbecil; dobitoc. retardant [ri'ta;dant] s. (chim.) reductor. . . retardate [ri'tu:deit] s. (psih.) înapoiat mintal, retardat. retardation [rri:ta;'dei/3n] s. 1. întârziere. 2. (muz.) încetinire (a mişcării); 3. (fiz.) încetinire, întârzieîe; moderare. 4. (psih.) înapoiere mintală, deficienţă intelectuală. retardation coil [~ koil] s. (electr.) bobină de inductanţă. retardative [ri'ta:dot,iv, ro't-] adj. încetinitor. retardatory [ri'ta:dou?ri, amer. si -tou-[ aay. v. r e t a r d a t i v e . retarded [ri'turdid] adj. întârziat; (fig.) arierat; (med.) mentally ~ child copil arierat (mintal). retardee [riita:'di:] s. (fam.) neghiob, înapoiat mintal. retarder [ri'ta:dor, ro't-] s.l.~ of smth. cel care încetineşte ceva; to be a ~ of progress a întârzia / a încetini progresul. 2. (tehn.) încetinitor (de viteză), dispozitiv de încetinire. 3. (constr.) întârzietor de priză. retarding [ri'ta:dirj] I. adj. de întârziere; care întârzie. II. s. v. r e t a r d m e n t . retardment [ri'ta:dmont] s. întârziere. retch [ri:tj, amer. ret/] I. s. efort pentru a vomita; greaţă. II. vb. intr. a face eforturi pentru a vomita, a se căzni să vomite; a avea greţuri; it makes me ~ îmi face greaţă. retching ['ri:tfirj] s. v. r e t c h (I). rete ]'ri:ti], pl. retia ['ri:/io, -tio] s. reticul; reţea. retell ['ri;'tel, amer. -'-], past si part. trec. retold ['rk'tould] vb. tr. a spune din nou, a repeta; a repovesti. retene ['ri:ti:n, re'-] s. (chim.) reten. retention [ri'tcnjan, ro't-] s. 1. (med.) retenţie (de urină ele). 2. păstrare, conservare (a unui obicei etc.); to decide on the ~ of smth. a se hotărî să păstreze ceva. 3. (psih.) reţinere, memorare. retentive [ri'tentiv, ro't-] adj. 1. (despre memorie) bun, tenace; to be ~of smth. a păstra / a ţine / a conserva ceva; memory ~ of detail memorie care reţine amănuntele. 2. (anat., despre muşchi) rctentiv. retentiveness [-nis] s. 1. putere / facultate de memorare; ~ of memory tenacitate a memoriei. 2. v. r c t e n t i v i t y. retentivity [,ri:ten'tiviti] s. 1. (magnetism, tehn.) forţă coercitivă. 2. (chim.) retentivitate. 3. (electr.) remanentă. 4. (tehn.) capacitate de reţinere. retest ['ri;'test[ I. vb. tr. a testa din nou. II. s. ['--] 1. test repetat. 2. (tehn.) contraîncercare. rethink ['ri'Qirjk] past si part. trec. rethought ['ri:'9o:t[ I. vb; tr. a reconsidera, a reexamina. II. ['—] s. reconsiderare, reexaminare. rethread ['ri:'8red, amer. -'-] vb. tr. 1. a pune din nou aţă în (ac). 2. a înşira din nou pe aţă (perle). retia ['ri:J/a, -tio[ pl. de la r e t e . retiarius [iri:fi'eiriosJ s. (ist. Romei) rctiar (gladiator). } retiary ['ri:/iori[ adj. 1. reticular. 2. (enlom.) care ţese o plasă. reticence ['retisans] s. 1. reticenţă, rezervă. 2. fire închisă / necomunicativă.



 791



reticent ['retisant] adj. 1. reţinut, rezervat. 2. tăcut, taciturn; necomunicativ; to be very ~ on / about smth. a nu spune nimic despre ceva, a face un mister din ceva. reticently [-li] adv. cu reţinere / rezervă. reticle ['retikl] s. (/iz.) reticul (de lunetei, telescop etc.). reticula [ritikjub] pi. de la r e t i c u 1 u m. reticular [ri'tikjub1", re't-, ra't-] adj. reticular; în reţea. reticulate I. [ri'tikjulit, -cit] adj. v. r e t i c u 1 a t e d. II. [-cit] vb. A. tr, a acoperi cu o reţea (o suprafaţă). B. intr. a forma o reţea. reticulated [ri'tikjuleitid] adj. reticular, retiform. reticulation [riitikju'lei/pn, re-t-, rat-] S. structură reticulară. reticule ['retikju:l] s. 1. săculeţ de mână. 2. v. r e t i c 1 e. reticuloendothelial [riitikjulouendou'Biilial] adj. (anat.) reticuloendotelial. reticulum [ri'tikjubm, rc't-, rs't-],/?/. reticula [-b] s. 1. (zool.) reţea, ciur (al doilea stomac al rumegătoarelor). 2. (anat.) membrană reticulară. retie [rri:tai, amer. -'-] vb. tr. a lega din nou cu sfoară (un pachet). retiform ['rctifo:m, 'ri:t-J adj. retiform. retighten ['ri:'taitn, amer. -'--] vb. tr. a strânge / a întinde din nou (o curea etc.); a strân­ ge din nou (im şurub, frânele etc.). retile ['ri:'tail, amer. -'-] vb. tr. 1. a reînnoi ţiglele (unui acoperiş), a repara (acoperişul). 2. a pardosi din nou cu piatră (o sală etc.). retimber ['ri:'timb3r, amer. -'—] vb. tr. a resădi eu arbori (o pădure), a rcîrnpăduri (o regiune etc.). re-tin ['rii'tin, amer. -'-] vb. tr. a spoi din nou (o tingire etc.). retina ['retina],pl. retinae [-ni:] retină. retinal ['retinal] adj. (anat.) al retinei, de retină. retinas ['retinazj s. (anat.) retină (a ochiului). retinene ['retini:n] s. (chim., farm.) 1. rctincn. 2. retinină. retinitis hreti'naitis] s. (med.) retinită. retinoscope f'retiraskoup] s. retinoscop, schiascop. retinoscopy [-reti'noskapi] s. (med.) rctinoscopie. retinue f'retinju:] s. suită, alai, cortegiu, trenă. retiral [ri'tatCsJral] s. 1. pensionare, scoatere sau ieşire la pensie (a unui funcţionar etc.). 2. dernisionare. retirant [ri'tairont] s. (amer.) v. retiree. retire [ri'taia', rat-] I. vb. A. intr. 1. a se retrage, a pleca; to ~ for the night, to ~ to bed a merge la culcare; to ~ from the business a sc retrage din afaceri; a nu mai face negoţ. 2. a demisiona; to ~ on a pension a se pensiona. 3. (mil.) a bate în retragere, a se replia. 4. a se depărta. 5. (sport) a abandona; to ~ from the field a părăsi terenul; to ~ from the race a abandona cursa. 6. (scrimă) a face un pas înapoi. B. tr. 1. a pensiona, a scoate la pensie. 2. (ec.) a retrage de pe piaţă, din circulaţie (unele efecte). 3. (mil.) a retrage, a replia (trupele). II. s. (mil.) ordin de retragere; to sound the ~ a da ordin de retragere, a suna retragerea. re-tire ['ri:'taior, amer. -'--] vb. tr. v. r e - t y r e . retired [ri'taisd] adj. 1. (despre viaţă) retras, singuratic, izolat; to live ~ a trăi retras; (despre locuri) retras, izolat, îndepărtat, mărginaş, puţin frecventat / umblat. 2. (despre comercianţi) retras din afaceri; (despre ofiţeri) deblocat, în retragere. retired list [~ 'list] s. tablou al funcţionarilor pensionaţi; (/nil.) lista cadrelor deblocate ale armatei; to be on the ~ a fi pe lista pensionarilor, a fi pensionat; to put / to place smb. on the ~ a scoate pe cineva la pensie, a trece pe cineva pe lista pensionarilor. retiredness [ri'tabdnis, ra't-] s. 1. rezervă; dragoste de singurătate. 2. viaţă retrasă. 3. aşezare / situare mărginaşă / retrasă (a unei case etc.). retired pay [ri'tabd 'pei] s. (mii.) pensie de ofiţer. retiree [ri'tai'ri:] s. (amer.) persoană retrasă din activitate; pensionar. retirement [ri'taiamant, rs't-j s. 1. pensionare; (nul.) retragere, deblocare; optional ~ pensionare la cerere; ~on account of age pensionare pentru limită de vârstă. 2. singurătate; to live in ~ a trăi în singurătate, a trăi departe de lume. 3. retragere (a apelor etc.). 4. (mil.) retragere, repliere. 5. (sport) abandonare a meciului sau partidei (de către un concurent). 6. (ec.) retragere de pe piaţă, din circulaţie (a unor efecte). retiring [ri'taiarin, ra't-] I. adj. 1. (despre persoane) retras, rezervat, puţin comunicativ; puţin expansiv. 2. (despre fxaicţionari etc.) care iese la pensie. 3. (mii., despre un franc etc.) care se retrage, care se repliază. II. s. 1. retragere (dintr-un loc, din comerţ etc.). 2. scoatere la pensie, pensionare; punere în retragere; deblocare. retiring fund [~ f\nd] s. fond de pensionare, fondul pensiilor. retiringly [ri'taiorirjli, ra't-] «dv. modest, eu modestie. retiringness [ri'taiarinnis] s. modestie. retiring pension [ri'taiarirj rpen/pn] s. pensie de bătrâneţe. retiring room [~ ru(:)m] s. toaletă, closet. retold lri:'tould] past şi part. trec. de la r e t e l l . retook [Pri:'tuk] past de la r e t a k e (I). retool ['ri:'tu:l] vb. A. tr 1. a reutila. 2. a reorganiza. B. intr. (despre fabrici etc.) a-şi schimba utilajul. retort1 [ri'to:t, ra't-] I. s. replică, ripostă; to make an insolent ~ a răspunde insolent / printr-o insolenţă. II. vb. A. tr. a riposta la (o insultă etc.); to ~ a charge on smb. a acuza la rândul său pe cineva (de acelaşi lucru); to ~ an argument against smb. a întoarce un argument împotriva cuiva. B. intr. a replica, a riposta; to ~ on smb. a riposta cuiva. retort2 I. s. (chim.) retortă. II. vb. tr. a distila (un amalgam etc.) în retortă. retortion [ri'to:/an, ra't-] s. 1. retragere, repliere. 2. (jur.) represalii (în dreptul internaţional). retouch ['rit'Ut/, amer. -'-] I. vb. tr. 1. a îndrepta (o pictură, o lucrare literară etc.). 2. a retuşa (un clişeu, o fotografie). II. s. retuşare.



retrieve



retouching f'ri:ftAt/irj] s. retuşare. retrace1 [ri:'treis] vb. tr. 1. a urmări până la sursă; a căuta originea (unui fapt etc.). 2. a reconstitui, a reface (din memorie), a-şi reaminti. 3. a se reîntoarce / a se înapoia pe acelaşi drum; to ~ one's steps a se reîntoarce, a se întoarce (înapoi) pe acelaşi drum, a face cale întoarsă. retrace2 ['ri:'trcis, amer. -'-] vb. tr. a reface (un desen). retract [ri'traekt, rs't-] vb. A. tr. 1. a retrage, a trage înapoi; the snail ~s its horns melcul îşi trage coamele înăuntru; the cat ~s its claws pisica îşi retrage ghearele; (med.) a îndepărta (buzele unei plăgi etc.); (lingv.) to ~ a vowel a pronunţa o vocala cu limba în fundul gurii; ~ed vowel vocală posterioară. 2. a retracta (cele spuse), a-şi lua înapoi (cuvântul, promisiunea etc.); a tăgădui, a nega, a nu recunoaşte; (şah) to ~ a move a lua o mişcare înapoi. B.intr. 1. (despre ghearele pisicii etc.) a se retrage, a se trage înapoi. 2. a retracta cele spuse, a-şi lua cuvântul înapoi, a sc dezice. retractable [ri'traîktsbl] adj. 1. v. r e t r a c t i 1 c. 2. (despre o remarcă, părere etc.) retractabil, care poate fi retractat / luat înapoi / tăgăduit. retractable ball-point pen [~ bo:Ipoint 'pen] s. stilou cu pastă (gen pix). retractation [-ri:trsk'tci/3n] s. 1. retractare, dezicere, tăgăduire. 2. palinodie; discurs de retractare. retractile [ri'trzektil] adj. (zool. etc.; despre un organ etc.) retractil. retractility [rirtrsek'tilitij s. retractilitate. retracting [ri'tnektin] adj. v. r e t r a c t i l e . retraction [ri'tra?k.fan] s. 1. retragere, tragere înapoi (a ghearelor, a limbii etc.). 2. (mai ales amer.) v. r e t r a c t a t i o n (1). retractive [ri'traektiv, ra't-] adj. de retragere. retractor [ri'traekt3rj s. (anat.) muşchi retractor. retraining ['ri:'trcinirj] s. perfecţionare; instrucţie complimentară. retrăi ['ri:troIj adj. 1. posterior, situat în spate. 2. (despre o mişcare) de retragere, înapoi. retranslate ['riitrasns'leit, -trains, -trasnz] vb. tr. a traduce din nou / încă o dată. retranslation ['ri:'tnEnslei/3n] s. traducere din nou; (scol.) ~exercise temă de reconsti­ tuire a originalului în care se pleacă de la o traducere a acestuia. retransmission ['ri:tra?nz'mi/an, -tra:n-, -ns'm-] s. 1. retransmitere, reexpediere (a unei telegrame). 2. (radio) retransmitere (a unei emisiuni). retransmit [iriitrasnz'mitj vb. tr. 1. a reexpedia (o telegamă). 2. (radio) a retransmite (o emisiune radiofonică). retraverse ['ri:'tra;v9:s, rar 'ri:tr3'v3:s] vb. tr. a traversa din nou. retraxit [ri'trsksit] ş. (jur.) renunţare. retread1 ['ri:'tred,amer. -'-],past retrod [-trod], part, trec. retrodden f-'trodn] vb. tr. 1. a bătători din nou (solul). 2. a trece din nou prin (un loc); (fig.) a bate din nou (drumuri, cărări vechi). retread2 past şi part. trec. retreaded [-id] I. vb. tr. (auto) a reşapa, a recauciuca (o anvelopă etc.). II. ['ri:tred] s. anvelopă reşapată. retreading ['rii'tredirj] s. (auto) reşaparc, rccauciucarc (a unei anvelope etc.). retreat [ri'tri:t,r3't-] \.s. 1. (mil.) retragere, repliere; to sound/ to beat the ~ a ordona retragerea; to be in ~ a fi / a bate în retragere; to cut off an army's ~ a tăia retragerea unei annate; to make good one's ~s a) (mil.) a se replia / a se retrage în ordine; b) (fam.) a evada. 2. (mii.) (semnal de) stingere. 3. retragere / reintrare în matcă, descreştere (a apelor etc.); ~of the sea (from the coastline) regresiune a mării. 4. adăpost, azil, loc de retragere / refugiu; vizuină / cuib de hoţi; to go into ~ for a fortnight a se retrage, a se refugia / a evada (la ţară etc.) pentru două săptămâni. II. vb. A. intr. 1. (mil.) a se retrage, a bate în retragere. 2. (box, scrimă) a se desprinde, a se desclcşta. 3. a se retrage, a se refugia (într-un colţ la ţară etc.). B. tr. (la şah) a retrage, a aduce înapoi, a fugi cu (o piesă ameninţată). re-treat ['ri:'tri:t] vb. tr. a trata din nou, a retrata. retreating [ri'tri:tirj] I. adj. (despre mare, inamic etc.) care se retrage, în retragere; ~ chin bărbie adusă; ~ forehead frunte teşită. II. s. retragere. retree [ri'tri:] s. hârtie cu pete din cauza umidităţii, hârtie de rebut. retrench [ri'trent/, ra't-J vb. A. tr. 1. a reduce, a restrânge, a micşora (cheltuielile). 2. a diminua, a reduce, a micşora (o pensie, privilegiile cuiva, ziua de muncă etc.) to ~ an hour from the working day a reduce o oră din ziua de muncă, a micşora / a scurta ziua de muncă cu o oră. 3. a suprima, a tăia (un paşaj dintr-o carte), a face tăieturi (într-o operă literară). 4. (/nil.) a întări, a fortifica (o poziţie). B. intr. a-şi reduce cheltuielile, a face economii, a se restrânge (materialiceşte). retrenchment [-mant] s. 1. reducere, micşorare (de cheltuieli); economie; policy of ~ politică de economie / de restrângeri bugetare. 2. suprimare, tăiere (a unui pasaj literar). 3. (mii.) şanţ de apărare; poziţie întărită. retrial ['rii'trabl] s. (jur.) rejudecarc. retribution [iretri'bjm/pn] ş. 1. pedeapsă; hotărâre judecătorească, sentinţă; răzbunare; the Day of Retribution ziua Judecăţii de Apoi; just ~ of / for a crime sentinţă dreaptă / echitabilă pentru crima comisă. 2. răsplată, recompensă, retribuţie (pentru un serviciu). retributive [ri'tribjutiv,ra't-] adj. 1.răzbunător; de pedepsire; ~punishment pedeapsă judiciară. 2. de răsplătire. retributor Iri'tribjuts1"] s. răzbunător. retributory [ri'tribjutpri, ra't-, amer. -tou-] adj. v. r e t r i b u t i v e . retrievable [ri'tri:vabl, rs't-] adj. 1. (despre o sumă de bani) incasabil, perceptibil. 2. (despre o pierdere, eroare etc.) reparabil, remediabil. retrieval [ri'tri:val] s. 1. recuperare (de bunuri). 2. refacere (a unei averi); restabilire, reabilitare (a unei reputaţii). 3. îndreptare, reparare, remediere (a unei pierderi, erori); beyond / past ~ ireparabil, iremediabil. retrieve [ri'tri:v, ra't-] I. s. v. r e t r i e v a l (3). II. vb. A. tr. 1. (cinegetică, despre câini) a apona (vânatul). 2. a recupera (bunuri); a regăsi, a redobândi (un obiect pierdut,



 retriever



libertatea etc.). 3. (înv.) a dezgropa (amintiri). 4. a-şi reface, a-şi restabili (averea); to ~ one's honour a-şi restabili / a-şi răscumpăra onoarea / reputaţia / bunul renume; a se reabilita; to ~ smb. from death a scăpa / a salva pe cineva de la moarte. 5. a repara, a remedia, a îndrepta (o pierdere, o eroare, im dezastru); (la jocul de cărţi) to ~ one's losses a se reface. B. refl. a-şi restabili reputaţia / bunul renume; a se reabilita. retriever [-3r] s. (cinegetică) câine de vânătoare dresat pentru aport. retrim ['ri:'trim, amer. -'-] vb. tr. a rearanja, a refasona (o pălărie etc.). retroact ['retrou'îekt, iri:t-] vb. intr. 1. (jur.; despre legi) a avea efect retroactiv / putere retroactivă. 2. to ~ against a reacţiona împotriva (cw gen.) I faţă de. retroaction [.retrou'îekjsn] s. 1. reacţie; contralovitură. 2. (jur.) putere retroactivă, efect retroactiv (al unei legi etc.). 3. (psih.) retroacţiune. retroactive [.retrow'asktiv] adj. retroactiv. retroactively [-li] adv. retroactiv. retroactivity [.retrouaek'tiviti, .ri:t-] s. caracter retroactiv. retrobulbar [irctrou'bAlbor] adj. (anat.) retrobulbar. retrocede [,retro«'si:d, -rî:t-] vb. A. intr. a da înapoi. B. tr. 1. a retroceda, a înapoia (un teritoriu). 2. (y'ur.) a retroceda (un drept). retrocession [.retrou'se/sn] s. 1. mişcare retrogradă. 2. (mea'.) retrocesiune. 3. (>r.) retrocesiune (a unui drept). retrod ['riitrod] past de la r e t r e a d 1 . retrodden [-n] part. trec. de la r e t r e a d1. retro-engine [irctroui'eiufyn] s. (cosm.) retrofuzee. retroflexion [iretrou'flekjan, -tra'f-j s. (med.) reflexiune înapoi (a uterului). retrogradation [irctrougro'dci/sn] s. 1. (astron.) mişcare retrogradă. 2. revenire, întoarcere înapoi, reluare (într-un raţionament). 3. decadenţă, degenerescentă; (biol.) regres. retrograde ['retrongreid, -trag-] I. aay. 1. retrograd; invers; (astron.) ~ movement mişcare retrogradă (a unei constelaţii etc.);~ order ordine inversă. 2. retrograd, înapoiat; ~po!icy politică retrogradă. II. s. 1. degenerat. 2. (pol.) retrograd. III. vb. intr. 1. (astron., despre planete etc.) a retrograda. 2. a degenera. retrogress [iretrou'gres, amer. 'retro.gresj vb. intr. 1. a merge îndărăt, a se mişca înapoi; a regresa, a da înapoi. 2. a se înrăutăţi, a se face mai rău, a se deteriora. 3. (mat., despre curbe) a regresa. retrogression [iretrot/'gre/ari,ri;t-,-tro'g-]s. 1.v. r e t r o g r a d a t i o n ( 1 ) . 2 . ( m a t . ) regres (al unei curbe). 3. (med.) retrocesiune (a unei erupţii). 4. (lelm.) mişcare de recul. retrogressive [.retrou'grcsiv, iri:t-] adj. 1. care regrescază, regresiv, care dă îndărăt; retrograd. 2. (biol.) regresiv, de regres; degenerescent. retropulsion [rirtrou'pAlJan, 'Kt-] s,(med.) l.v. r e t r o c e s s i o n (2). 2. retropulsiune (în maladia lui Parkinson). retroreflector [.retrouri'flekto' s. (opt.) retroreflector. retrorse [ri'tnxs] adj. (bol., despre tulpina unei flori etc.) înclinat, încovoiat, aplecat. retrospect ['retronspekt, 'ri:t-, -tras-] I. s. 1. privire retrospectivă /în trecut; to consider smth. in ~ a privi ceva retrospectiv. 2. ~ to trimitere / referire la (o lucrare etc.). II. vb. intr. to ~ on a privi retrospectiv; to ~ to a se referi / a se raporta la. retrospection [iretrou'spekjVm, .ri:t-, -tra's-] s. privire retrospectivă, examen retrospectiv (a evenimentelor etc.). retrospective [iretrou'spektiv, iri:t-, -tro's-] I. aay. 1. (despre un examen) retrospectiv, care priveşte înapoi / în trecut. 2. retroactiv; ~ law lege cu efect retroactiv. II. s. (arte) retrospectivă. retrospectivist [irctrou'spektivist] s. persoană care face o retrospectivă. retrovaccination ['retrouivasksi'nei/sn] s. (mea'.) rctrovaccinarc. retrovaccine [


792



(ac medic) inapţi (de muncă); to ~one's income at a declara un venit de; (jur.) the accused was ~ed guilty inculpatul a fost găsit vinovat; to ~ a soldier as killed a da un soldat pe lista celor căzuţi / drept mort; to ~ the result of an election a raporta (oficial) asupra rezultatului unor alegeri. 5. (part.) a alege (un deputat). II. s. 1. reîntoarcere, înapoiere, revenire; the ~ of spring venirea (din nou a) primăverii; the ~ of pupils to school redeschiderea şcolilor / anului şcolar, reînceperea cursurilor (elementare); (mil.) ~ of troops to quarters reîntoarcerea trupelor în cantonament; I'll call you over the phone on my ~ te chem la telefon când mă înapoiez; on his ~ home când s-a întors acasă; by ~ of post / mail înapoi prin poştă; many happy ~s (of the day)! la mulţi ani (fericiţi)!; ~ of health însănătoşire; to have a ~ of an illness a avea o recrudescenţă / o reşută; ~ of affection / love revenire a dragostei; there is a ~ to public order ordinea se restabileşte, se revine la normal. 2. (mine) canal / galerie auxiliară de aeraj. 3. (electr.) circuit invers. 4. (mai ales pi.) (ec.) venit, profit, câştig, beneficiu, intrare, încasare; quick ~s vânzare rapidă; gross ~s venit global / brut; ~on capital dobândă adusă de capital, rentă; to bring (in) a fair ~ a aduce un profit / beneficiu frumos. 5. (ec.) reexpedierc, înapoiere, refuzare (de mărfuri proaste); on sale or ~ (mărfuri) de vândut sau de restituit. 6. pl. mărfuri refuzate; cărţi sa» ziare nevândute; deşeuri (mai ales de tutun). 7. schimb; in ~ for în schimbul (cu gen.); to do smth. in ~ a face ceva în schimb. 8. (ferov.fam.) bilet dus şi întors. 9. reflectare (a luminii, a sunetului); proiectare / trimitere înapoi (a unei mingi etc.). 10. recompensă, răsplată; in ~ for this service drept răsplată pentru acest serviciu; to owe smb. a ~ a datora cuiva o recompensă. 11. raport oficial; declaraţie (oficială); dare de seamă; expunere, expozeu; statistică; to make out a ~ a întocmi un raport; ~ of expenses listă de cheltuieli; ~ of killed and wounded lista morţilor şi răniţilor; official ~s buletine oficiale; Bank ~ buletinul băncii; the weekly Bank Return bilanţul săptămânal al băncii; quarterly ~ raport trimestrial; ~ of income declaraţie de venit; tax ~declaraţie de impunere. 12. recensământ (ai populaţiei etc.). 13. (pol.) rezultat (al unei alegeri). 14. (pari.) alegere (a unui deputat). re-turn ['ri:'to:n] vb. tr. a întoarce, a răsuci (ceva) pe toate feţele / părţile. returnable [ri'to:nobl] I. adj. 1. care poate fi înapoiat / restituit; ~ goods marfă care poate fi înapoiată. 2. (pol., despre un candidat) eligibil. II. s. ambalaj refolosibil. return address [ri'to:n Oidres] s. adresa expeditorului. return block [~ bbk] s. (tehn.) scripete de ghidare, plan cu traversă. return conductor [~ konidAktor] s. (ferov.) circuit de cale. return coupling [~ ikApIitj] s. (tel.) reacţie. return duty [~ .djurti] s. (ec.) restituire a taxelor vamale. returned [ri'to:nd, ro't-] adj. (despre persoane) înapoiat, reîntors. returned letter [~ rletor] s. scrisoare trimisă înapoi expeditorului. returned time [~ taim] s. (sport) timp oficial. returnee [ri,to:'ni:] s. persoană care se înapoiază (aVn străinătate, din misiune etc.). returner [ri'to:nor, ro't-] s. 1. persoană care se înapoiază (aVn străinătate etc.); repatriat. 2. persoană care înapoiază / restituie (o carte, o suma împrumutată etc.). return flow [ri'to:n fiou] s. reflux; curgere în sens invers, curent invers. return game ]~ geim] s. (sport) (meci) retur. returning [ri'tomiţ), ro't-] I. adj. (desprepersoane) care se reîntoarce, care se înapoiază (acasă, în patrie); ~ health reînsănătoşire. II. s. 1. reîntoarcere, înapoiere, revenire. 2. restituire (a unui obiect împrumutat sau furat). 3. (corn.) retrimitere («e mărfuri); rambursare. 4. (pol.) alegere (a unui deputat). returning borough [~ ibAro] s. (pari.) oraş care are dreptul de a trimite un deputat în Parlament. returning officer [~ ofisor] s. funcţionar superior care controlează sau prezidează alegerile parlamentare; raportor, redactor (al proceselor-verbale ale alegerilor). return journey [ri'to:n >d3o:ni] s. călătorie de întoarcere; întoarcere, înapoiere. return match [~ mast/] s. (sport) (meci) revanşă. return passage [~ ipasid3] s. canal de scăpare / transvazarc / reflux / preaplin. return pipe [~ paip] s. 1. (auto) ţeava / tub retur. 2. (constr. etc.) conductă inversă. return receipt [~ ri'si:t] s. recipisă de primire. return riser [~ rraizor] s. (constr.) coloană verticală de întoarcere. return spring [~ sprirj] s. (lelm.) arc / resort de întoarcere / rapel / readucere. return stroke [~ strouk] s. (lelm.) cursă de înapoiere (a pistonului). return ticket [~ .tikit] s. 1. bilet dus şi întors. 2. (ferov. etc.) bilet în circuit. 3. (amer.) bilet de întoarcere. return trade(wind) [~ treid(wind)] s. (meteor.) contraalizeu. return valve [~ vaîlv] s. (tehn.) clapetă reversibilă, supapă I ventil de reţinere. re-tyre ['ri:'taio] vb. tr. a schimba / a înlocui cauciucul./ bandajul la (roată). Reub [ru:b] s. v. R e u b e n (2). Reuben ['ru:bin, -bon] s. 1. Ruben. 2. (amer. fam.) grobian, mojic. reunification ['ri:'ju(:)nifi'kei/3n] s. reunire, reunificare. reunify ['ri:'ju:nifai] vb. tr. a rcunifica. reunion ['ri:'ju:nion, ri:'j-] s. 1. reunire. 2. adunare, întrunire, reuniune. reunionist [-ist] s. (bis.) partizan al unirii bisericii anglicane cu biserica catolică. reunite ['ri:ju(:)'iiait] vb. A. tr. a uni din nou, a reuni, a alipi, a împreuna (fragmente etc.); a aduna, a strânge (partizani ele); a împăca (din nou), a reconcilia (o familie etc.). B. intr. a se reuni; a se reconcilia. re-urge [Ti:'o:d3] vb. tr. a folosi din nou, a recurge din nou la (un argument); a argumenta din nou. reusable [.ri: ju:zobl] adj. refolosibil. re-use I. ['ri:'ju:z] vb. tr. a folosi / a întrebuinţa din nou. II. |'ri:'ju:s] s. reutilizare, refolosire. re-utter ['ri:'Atsr] vb. tr. a pronunţa / a rosti din nou.



 793



reversing rod



revere [ri'vb1", raiv-] vb. tr. a respecta; a venera; a onora, a cinsti, a slăvi. rev [rev] (teh/i.fam.) I. s. (prese, de la r e v o l u t i o n s ) ture; turaţii (ale unui motor); three thousand ~ a minute trei mii de ture pe minut; rotaţie. II. vb. A. tr. a mări viteza reverence ['revprpns] I. s. 1. veneraţie, stimă profundă, adorare pioasă; to hold smb. turaţiei (unui motor); (şi ~ up) a accelera (un motor etc.). B. intr. (despre motoare) a-şi in ~, to feel ~for smb. a avea un profund respect pentru cineva; to pay ~ to smb. a arăta mări turaţia. stimă profundă cuiva; filial ~ respect filial. 2. (ist.) reverenţa, plecăciune, închinăciune, temenea. II. vb. tr. a stima; a venera. revaccinate ['ri:'vaeksineit] vb. tr. (med.) a revaccina. revaccination ['ri:.va3ksi'nei/pn] s. (med.) revaecinare. reverend [Vcvpr^nd] I. adj. 1. venerabil; respectabil. 2. (bis.) reverend, cucernic, venerabil; the ~ gentleman cucernicul părinte; venerabilul abate; (ca titlu) the Rev. revalorization briivtebrai'zci/an, -ri'z-] s. (ec.) revalorizare (a lirei etc.). Charles Brown domnul abate Charles Brown; cucernicul (abate) Charles Brown; the revalorize [ri:'vaebraiz] vb. tr. (ec.) a revaloriza (lira etc.). Reverend Mother Superior Prea Cucernica Maică Stareţă; (despre episcop) Right revaluation ['rnvaîljulO'ei/an] s. reevaluare. Reverend Prea Sfinţitul; (despre arhiepiscop, mitropolit) Most Reverend înalt Prea revalue ['ri:'va;lju(:)] vb. tr. a reevalua. revamp l'rii'vasmp] vb. tr. 1. a reutila / a reamenaja / a recehipa parţial; to ~ a shoe Sfinţitul. II. s. preot; a crowd of ~s and right ~s o mulţime de preoţi şi de episcopi. a căputa din nou un pantof, a pune o căpută nouă la pantof. 2. (fam.) a cârpi (ceva). reverent ['rev^r^nt] adj. reverenţios, respectuos. reverently [-li] adv. reverenţios, respectuos. revanche [rs'varn/j s. (fr.) revanşă. revanchisrn [ri'va:n/iz£>m] s. (pol.) revanşism, politică sau atitudine revanşardă. reverential [ ire vp're n/al] adj. v. r e v e r e n t . revanchist [ri'va:n/ist] (pol.) s., adj. revanşard. reverentially [ircvs'ren/ali] adv. v. r e v e r e n t l y . revarnish ['ri:'va:ni/[ vb. tr. a da lustru (nou) la (mobilă), a lustrui din nou (mobila); revercr [ri'vbr3 r , ro'v-J s. adorator. (fam.) to ~ smb.'s reputation a reabilita pe cineva; a dezvinovăţi pe cineva. reverie ['rcvari] s. 1. reverie, visare. 2. visuri; iluzii; gânduri. 3. (muz.) reverie. reversal [ri'v9:s3l, ra'v-] s. 1. schimbare completă, reviriment; ~of opinion reviriment revascularization ['ri:ivaeskjubrai'zci/3n] s. (med.) revascularizare. în opinia publică. 2. (telm.) reversarc, inversare, schimbare a sensului de mişcare, inversare revascularize ['ri:'va2skjubraiz] vb. tr. (med.) a rcvasculariza. reveal [ri'vi:!, rs-[ I. vb. tr. 1. a revela, a da pe faţă, a dezvălui; a descoperi; a arăta, a mersului, inversare a sensului de mers (al unei maşini). 3. (tehn.) inversor. 4. (tel.,fiz-) a dovedi (un talent etc.); a expune; to ~ one's identity a-şi dezvălui identitatea, a-şi declina inversare, răsturnare (a unei imagini); ~ of magnetism remagnetizarc. 5. (av.) schimbare numele; to ~ one's soul to smb. a-şi deschide inima / sufletul (în faţa) cuiva. 2. a divulga, a direcţiei vântului cu 180° (pe măsura măririi înălţimii). 6. (tel.) legare în opoziţie. 7. (jur-) a destăinui (un secret etc.). 3. (rel.) a revela; ~ed religion religie revelată; revelaţie divină. anulare, abrogare, revocare, desfiinţare; renunţare. II. s. (constr.) prag superior; falţ. reverse [ri'va:s, ra'v-] I. adj. invers, contrariu, opus; răsturnat; in the ~ order în ordinea revealable [-sbl] adj. 1. care poate fi revelat / dezvăluit. 2. care poate fi divulgat / inversă; in the ~ direction în direcţie opusă; the ~ side of a medal reversul / dosul unei medalii; the ~ side of a picture dosul unui tablou; ~ slope of a hill povârniş / versant destăinuit. opus al unui deal; contrapantă. II. s. 1. invers, contrariu, opus; to be quite the ~ / to be revealer [-3r] s. destăinuitor. the very ~ of smb. a fi exact opusul/ antipodul cuiva; just the ~ exact invers /pe dos; revealing [-in] I. adj. revelator. II. s. revelaţie. (/nil.) to take a position in (the) ~ a ataca / a bate (cu foc) o poziţie din spate; (auto) revegetation ['riiived^i'tei/an] s. refacere a stratului de vegetaţie. reveille [ri'vasli, ra'v-, -Veli, amer. -'veiljl s. (tttil.) deşteptarea (semnal dat cu toba sau to go into ~ a merge în marşaricr. 2. revers (al unei medalii, monede). 3. revers, verso, dos (al unei file), contrapagină. 4. (jig.) lovitură; ~of fortune lovitură a soartei; to suffer goarna). revel ['revl] I. vb. A- intr. 1. a benchetui, a chefui, a o duce numai în chefuri, a mânca a~asufcri,aaveauneşec; to have /to experience ~s a suferi pierderi băneşti. 5. (tehn.) şi bea zdravăn; a se ţine de petreceri. 2. (in) a se desfăta, a se delecta (cu). B. tr. to ~ mişcare în sens invers, mers înapoi, cursă de înapoiere / de întoarcere; schimbare a sensului away the time a-şi petrece timpul în chefuri. II. s. 1. chef, zaiafet, banchet; orgie. 2. (pl.) mişcării. 6. (telm.) mecanism de schimbare a sensului de mişcare. III. vb. A. tr. 1. a inversa, (ist.) festivitate teatrală pentru curteni; master of the ~s maestru al festivităţilor (de la a întoarce (pe dos), a răsturna, a bascula; a schimba; (mil.) to ~ arms a întoarce arma cu patul în sus; to ~ a policy a schimba politica; positions are ~d rolurile / poziţiile s-au curte). revelation [previ'lci/pn, -v^l'ei-, -va'l-] s. 1. revelaţie, descoperire, dezvăluire, schimbat; to ~ order a schimba / a inversa ordinea. 2. (tehn.) a schimba direcţia mişcării destăinuire; what a ~! ce surpriză! 2. (bibl.) the Revelation, (the Book of) Revelations / rotirii / învârtirii (unei maşini); a da o mişcare în sens invers (unei maşini); a reversa, a inversa, a schimba; (electr.) to ~ the current a schimba sensul curentului; (tehn.) to ~ Apocalipsul Sf. loan. revelationist [-ist] s. 1. the Revelationist autorul Apocalipsului. 2. cel care acceptă the link a inversa sensul de mers (al unei maşini). 3. (jur.) a anula, a suprima, a casa, a abroga, a revoca. B. intr. a valsa de la stânga Ia dreapta. revelaţia divină. reverse axle [~ -asksl] s. (auto) ax de marşaricr. revelatory ['revileitsri, ri'vchtari] adj. 1. revelator. 2. demascator. reverse bearing [~ ibearinj ş. 1. (top.) viză / vizare inversă. 2. (av.) relevment de reveller ['rev3br[ s. comesean vesel; om de chefuri / petreceri / viaţă. apropiere. revelling ['rev^lirj] s.v. r e v e l (II). reverse current [~ ikAwnt] s. (electr.) eontracurent, curent antiparalel. revelry l'revlri] s.v. r c v e l (II). reverse curve [~ ka:v] s. (ferov.) contracurbă. revenant ['revsnontj s. 1. persoană care se înapoiază / revine (mai ales după o lunga reversed [ri'v9:st] adj. răsturnat, inversat; invers; contrariu, opus. absenţa). 2. strigoi, stafie. reversed fault [~ 'lb(:)lt] s. v. r e v e r s e f a u l t . revendication [riTvendi'kei/3n,r3iV-] s. revendicare. reversed polarity [~ po'lasriti] s. polaritatea inversă. revenge [ri'vend3, ro'v-] I. s. 1. răzbunare; to take (one's) ~ for smth. on smb. a se reversed stress [~ stres] s. tensiune alternativă; ciclu simetric al tensiunilor. răzbuna pe cineva pentru ceva; to have one's ~ (by doing smth.) a se răzbuna (făcând ceva); out of ~din răzbunare; in ~ for drept răzbunare pentru; to thirst for ~ a fi însetat reverse fault |ri'v3:s fo(:)lt] s. (geol.) falie inversă; falie de ascensiune, falie de aruncare de răzbunare. 2. (mai ales la joc) revanşă; to give smb. his ~ a da revanşa cuiva; to have în sus. one's ~a-şi lua revanşa. II. vb. A. tr. a răzbuna; to ~an insult a răzbuna o insultă (adusă); reverse fire [~ ifabr] s. (mii.) foc din spate. to be ~d on smb. a se răzbuna pe cineva. B. rej7. a se răzbuna; to ~ oneself on smb. reverse flank [~ flasrjk] s. (mii.) flanc întors. for smth. a se răzbuna pe cineva pentru ceva. reverse gradient [~ >greidbnt] s. contrapantă. revengeful [-ful, ra'v-] adj. răzbunător, care nu iartă, vindicativ. reverser [ri'v3:s3r] s. (electr., ferov.) reversor; (ferov.) schimbător de mers. reverse running [ri'v9:s rrAnin] s. (tehn.) mişcare în sens invers, mers înapoi, cursă revengefully [-fuli, -foii] adv. răzbunător, din răzbunare. de înapoiere / de întoarcere. revengefulness [-fulnis] s. spirit răzbunător. r reverse slope [~ sloup] s. contrapantă. revenger [ri'vend33 ] s. răzbunător. reverse turn [~ to:n] s. (av.) evoluţie Immclmann. semibuclă Ncsterov. revenue ['revinju:,amer. -v^n-.înv. ri'vcnju:,r3'vc-]s. 1. venit (anual); beneficii,profit; the Public Revenue a) venitul naţional; b) fiscul. 2. obiecte rentabile (care sunt surse reversi [ri'vaisi, r3ivs:'si:] s.v. r e v e r s i s. de câştig). reversibility [riivsrss'biliti, ra'v-, -si'b-, -lot-] s. reversibilitate. reversible [ri'vaisibl, ro'v-, -sib-J adj. 1. reversibil. 2. (despre ţesături) cu desen / model revenue authority [~ s:8oriti] s. agent fiscal. r revenue cutter [~ ikAt9 ] s. (mar.) şalupă cu motor armată pentru prevenirea contra­ pe amândouă feţele, având doua feţe. 3. (tehn.) reversibil, reversiv, convertibil. 4. (jur., despre un decret, o sentinţă) revocabil, anulabil. bandelor. reversible claw [~ 'kb:] s. (auto) fuzetă. revenue office [~ ofis] s. percepţie. 1 reversible cycle [~ 'saikl[ s. proces ciclic reversibil. revenue officer [~ ofisa "] s. funcţionar vamal, vameş. revenue stamp [~ sta?mp] s. 1. (ec.) banderolă. 2. timbru fiscal. reversible process [~ 'prousss] s. proces reversibil. reverberant [ri'vsr.toront, ra'v-] adj. reverberant. reversible reaction [~ ri'sek/sn] s, (chim.) reacţie reversibilă. reverberate [ri'voitereit] vb. A. tr. 1. a retrimite, a reflecta (lumina, căldura); a repercuta reversible rotary switch [~ iroutari 'swit/] s. (electr.) întrerupător basculant. (sunetul). 2. (rar) a lovi (mingea). B. intr. 1. (despre sunet, lumină, căldură) a se răsfrânge, reversing [ri'vo:sirj, ra'v-] s. 1. răsturnare; inversiune; schimbare completă. 2. (tehn.) a se reflecta. 2. a răsuna (ca ecoul). comutare, schimbare; inversare a sensului de mers (al unei maşini). reversing controller [~ kan»troubr] s. (electr.) controlor pentru inversare. reverberating [ri'vaitorcitin] adj. 1. retrimis, răsfrânt, reflectat. 2. răsunător; — peal of thunder tunet care răsună ca un ecou. 3. (fig., despre faimă, reputaţie etc.) răsunător. reversing gear [~ gb r ] s. (tehn.) mecanism inversor / inversare. reverberating furnace [~ -fa:nis] s. (telm.) cuptor cu reverberaţie. reversing key [~ ki:] s. 1. (electr.) comutator de sens reversor. 2. (ist.) manipulator reverberation [ri.V3:b3'rci/3n, ra.v-] s. 1. reverberaţie; răsfrângere, reflectare, dublu. repercusiune; ecou. 2. bubuit (de tunet). reversing lever [~ »li:vorJ s. (tehn.) manetă de comandă a inversorului. reverberative [ri'vaibprativ, rs'v-, -rcit-] adj. v. r e v e r b e r a n t . reversing motion [~ imoufcn] s. (astron.) mişcare în sens retrograd. reversing point [~ point] s. (tehn.) punct de inversare. reverberator [ri'varb^reita1"] s. reflector. reversing rod [~ rod] s. (tehn.) tijă de manevră. reverberatory [ri'voibarateri, ra'v-, -reitari] s.v. r e v e r b e r a t i n g f u r n a c e .



 reversing rolling mill



reversing rolling mill [~ 'roulirj mil] s. (tehn.) laminor reversibil. reversing triangle [~ .traisengl] s. (ferov.) triunghi de întoarcere. reversing valve [~ vselv] s.ftehn.) 1. supapă reversibilă. 2. sertăraş pentru inversarea sensului de mişcare. reversion [ri'v3:/pn, ro'v-] s. 1. întoarcere, revenire, înapoiere. 2. (şi ~ to type) (biol.) atavism. 3. (jur.) reversiune; to come into ~ a intra în posesia unui bun prin revcrsiune; annuity in ~ on the death of the holder anuitate / rentă reversibilă la moartea titularului. 4. reziduu, rămăşiţă, rest. reversionary [-ori, ro'v-] adj. 1. (jur.) care implică dreptul de reversiune. 2. atavic; ~ degeneration degenerescentă atavică. reversioner [-or, ro'v-] s. persoană care deţine un drept de reversiune. reversionist [rkvoi/.-mist] ş. (amer.) retrograd. reversis [ri'vo:sis] ş. joc de cărţi în care câştigă cel ce face mai puţine levate. revert [ri'vo:t, ro'v-] I. vb. A. inir. 1. a se întoarce, a se înapoia, a reveni; let us ~ to our subject să revenim la subiectul nostru; (biol.) to ~ to type a reveni la tipul primitiv. 2. (jur., despre proprietate) a reveni în proprietatea unui ascendent. B. tr. a întoarce; to ~one's eyes a-şi întoarce privirea, a privi îndărăt; to ~one's steps a se întoarce înapoi pe acelaşi drum, a face cale întoarsă. II. s. convertit, persoană care revine la vechea credinţă. revertibility [ri


794



(despre arte) a renaşte; (despre natură etc.) a reînvia, a renaşte, a se redeştepta, a se trezi din nou la viaţă; a se reînnoi, a se reînsufleţi, a se regenera; (despre afaceri, comerţ, etc.) a se restabili; a lua un nou avânt; (despre metale) a se regenera, a se dezoxida, a se reduce. B. tr. a reînvia, a readuce la viaţă / în simţire (pe cineva); a reînsufleţi, a reînnoi, a face să renască (speranţele cuiva etc.), a redeştepta (un sentiment, un interes, o amintire); a reînvia (un obicei, o modă etc.); a repune în vigoare (o lege); a relua (o piesă de teatru); a face ca nou, a modifica (o pălărie, o haină etc.); a da viaţă (cu dat.), a lustrui (un metal, o bijuterie); a regenera, a dezoxida, a reduce (un metal); a reîmprospăta (o culoare etc.); to ~ old connections a relua vechile relaţii / legături; to ~ a dead phrase a repune în circulaţie / a reînvia o expresie moartă / ieşită din uz; to ~an old charge a relua / a reînnoi o veche acuzaţie; to ~ the conversation a reanima conversaţia; to ~ smb's memory of smth. a reîmprospăta cuiva amintirea unui lucru. reviver [-or[ s. 1. animator. 2. (sl.) stimulent, băutură spirtoasă (care-ţi dă viaţă). 3. renovator (preparat care redă lustrul). revivification [ri:rviviJTkei/,-7n] ş. 1. reînviere, readucere la viaţă, reînsufleţire, reanimare. 2. (mine) regenerare, reactivare. revivify [ri:'vivifai[ vb. tr. a reînvia, a reînsufleţi; a readuce la viaţă. reviving [ri'vaivirj, ro'v-] I. adj. (despre putere, speranţă etc.) renăscând, nou. II. s. 1. reînviere (a unui obicei etc.); reînnoire (a unei dureri); reluare (a unei mode); repunere / reintrare în vigoare (a unei legi). 2. (teatru) reluare, rejucare (a unei piese). 3. reîmprospă­ tare (a unei culori). reviviscence [.rcvi'visns, >ri:vai'v-, -sons] s. reînviere, reînsufleţire, renaştere; întoar­ cere / revenire la viaţă; (med.) reviviscenţă. reviviscent [irevi'visnt, iri:vai'v-, -'sont] adj. care renaşte. revocability [irevoko'biliti, -vuk-, -foţi] s. revocabilitate. revocable ['revokobl, -vuk-] adj. revocabil, care poate fi revocat; ~ post funcţie amovibilă. revocation [.rcvo'kei/an, -vu'k-] s. revocare, abrogare, anulare; ~ of smb.'s driving licence retragerea permisului de conducere al cuiva. revocatory ['revokotori, amer. şi -tou-] adj. revocator, care revocă, care anulează; de destituire sau desfiinţare. revoice ['ri:'vois] vb. tr. 1. a rosti din nou; (despre ecou) a repeta. 2. (muz.) a acorda; a armoniza. revoke [ri'vouk, ro'v-] I. vb. A. tr. 1. a revoca, a abroga, a anula (o lege etc.), a contra­ manda (un ordin etc.). 2. a retracta, a retrage (o promisiune); to ~ a driving licence a retrage un permis de circulaţie. B. intr. (la jocuri de cărţi) a face o renonsă (a da o carie de altă culoare decât cea cerută). II. s. (la jocuri de cărţi) renonsă. revolt [ri'voult, ro'v-] I. s. revoltă; răzvrătire, răscoală; to rise in ~ a se (ră)scula, a se revolta; to stir up / to rouse to ~ a aţâţa / a incita la revoltă. II. vb. A. intr. to ~ from / against a se revolta, a se răscula./ a se răzvrăti împotriva (cu gen.); to ~to the other side a sc revolta şi a trece de partea cealaltă; to ~ at / against a se revolta / a se indigna împotriva (cu gen.). B. tr. a revolta, a indigna (pe cineva). revolted [-id] adj. revoltat, răsculat, în revoltă / răscoală. , revolter [-or] s. răsculat, insurgent. revolting [-in] adj. 1. revoltător. 2. revoltat, răsculat; the ~ troops trupele răsculate. revolute ['revoIju:t] adj. (bot.) revolut. revolution [.revo'Ijm/an, -val'u:-] s. 1. (pol.) revoluţie, răscoală, răzmeriţă; zaveră. 2. (astron.) revoluţie (a unei planete). 3. (tehn.) rotaţie, tură, învârtitură, rulaj, circulaţie, rulment, ciclu, întorsătură, revers. 4. (tehn.) rotaţie / rotire completa, ciclu complet, tură completă, turnus complet. 5. (tehn.) (mişcare de)rotaţie/ învârtire / rotire / giraţie periodică. revolutionary [irevo'Iju:/3n3ri, -v^'lu:-] I. adj. 1. revoluţionar; ~ discoveries descoperiri revoluţionare. 2. giratoriu, de rotire; care sc învârteşte / se roteşte. II. s. revoluţionar. revolution counter brevo'lju:J"on ikauntor] s. 1. (re/w.) contor de rotaţii. 2. (hidr. etc.) tanimetru. revolution door [~ do:r, -door] s. uşă turnantă. revolutionism [ircvo,lju:j,.Tniz(o)m] s. revoluţionarism; doctrină revoluţionară; principiu revoluţionar. revolutionist [irevo'lju:/onist] s. care propovăduieşte doctrine revoluţionare, revoluţionar. revolutionize [rrevo'ijurjsnaiz] vb; tr. a revoluţiona. revolution window [irevo'lju:/on iwindou] s. (constr.) fereastră basculantă. revolve [ri'vslv, ro'v-] I. vb. A. tr. 1, a frământa (un gând); a reflecta la; a cântări (o idee), a medita la. 2. a face să se învârtească / să se rotească. B. intr. 1. a se roti, a se învârti. 2. a se mişca în juriil unui centru / unei axe, a pivota, a gravita; the planets ~ round the sun planetele se învârtesc / gravitează în jurul soarelui. 3. a reveni (într-o mişcare regulată); the seasons ~ anotimpurile revin. 4. (despre idei) a circula. II. s. (teatru) scenă turnantă. revolver [-or, ro'v-] s. 1. revolver, pistol; six-chambered ~ revolver cu şase focuri. 2. (te-ct.) mangel. revolving [ri'vDlvirj, ro'v-] adj. 1. (despre anotimpuri etc.) care revine; (despre planete etc.) care se învârteşte / se roteşte / gravitează. 2. (telm.) turnant, pivotant; rotatoriu, giratoriu; rotativ. revolving base plate [~ 'beis pleit] s. (ferov.) disc turnant. revolving credit [~ 'kredit] s. (ec.) acreditiv rotativ. revolving dome [~ 'doum] s. (constr.) cupolă mobilă/ turnantă. revolving door [~ 'do:r, -door] s. uşă turnantă. revolving fund [~ 'fAnd] s. (ec.) fond circulant. revolving pendulum [~ 'pendjulom, -djol-] s. (fîz.) pendul circular.



 795



revolving puddling furnace [~ 'pAddin ifainis] ş. (metal.) cuptor rotativ de pudlat / pudlaj. revolving screen [~ rskri:n] ş. (telin.) sită rotativă; ciur rotativ. revolving shutter [~ '/Ala1"] s. oblon rulant, rulou, stor. revolving sprinkler [~ \sprir)kIor] $. (agr.) aspersor rotativ, stropitoare rotativă. revolving stage [~ 'steid3] s. (teatru) scenă turnantă. revolving top [~ 'top] s. (tehn.) dozator rotativ. revolving turret [~ Wit] s. (tehn.) turn rotitor (pentru macarale). revue [ri'vju:, ro'v-] ş. (jr.) (teatru) revistă; composer of ~s autor de reviste teatrale. revuist [-ist] s. (teatru) autor de reviste (teatrale). revulsion [ri'vAl/an, ro'v-] s. 1. schimbare bruscă, reviriment (de opinii, sentimente etc.). 2. (med.) revulsiune. 3. reacţie; ~ from a fashion reacţie împotriva unei mode. revulsive [ri'vAlsiv] (med.) I. adj. care provoacă revulsiune. II. s. revulsiv. reward [ri'wo:d, ro'w-] I. s. 1. recompensă, răsplată; premiu; to offer a ~ for smb. a pune un premiu pe capul cuiva; as a ~for drept răsplată / ca recompensă pentru. 2. (rar) pedeapsă; răzbunare. 3. premiu în cărţi. II. vb. tr. a răsplăti, a recompensa; a plăti. rewardable [-obl] adj. (despre lucruri) care merită o recompensă / o răsplată. rewarder [-or] s. răsplătitor. rewarding [-in] I. adj. răsplăţilor. II. s. răsplată, recompensă. re-weigh ['rk'wci, -'-] vb. tr. a recântări. re-win ['ri:'win, -'-] vb. tr. a recâştiga. rewind ['ri:'waind, -'-] vb. tr. 1. (electr.) a rebobina. 2. (text.) a depăna. 3. a învârti, a trage din nou (un ceas etc.). rewinding [-in.] s. 1. (electr.) rebobinare. 2. (text.) depanare. 3. învârtire, tragere din nou (a ceasului etc.). re-wire ['ri:'waior, -'--] vb. tr. (electr.) a reînnoi instalaţia electrică (« unei case). rewiring ['rii'waiorirj] s. (electr.) recablare. reword ['ri;wo:d,amer.-'-] vb.tr. 1. a repeta cu aceleaşi cuvinte. 2. a schimba cuvintele la; a repeta cu alte cuvinte. re-write ['ri:'rait, amer. -'-] vb. tr. a scrie din nou; a modifica / a schimba pe alocuri (un articol). rewrite man [ri:'rait maen] s. (amer.) redactor (care prelucrează ştirile). Reynard ['renod, -nu:d, 'reina:d[ s. (si ~ the Fox) (lit.) Jupan Rănică (Vulpoiul). Rhadamanthine ['rffido'msnGin] adj. sever (dar drept); ~ judges judecători inflexi­ bili / de neînduplecat. Rhaetian frk/ion, -Jbn] I. adj. (geogr.) rctic; the ~ Alps Alpii rctici. II. s. (lingv.) dialectul retic. Rhaetic [*ri:tik] adj. (geogr.) retic. Rhaeto-Romanic ['ri:tou ra'rnaenik, -rou'm-, -ru'm-] (lingv.) I. s. dialectul reto-roman. II. adj. reto-roman. rhapsode l'rspsoud] s. rapsod. rhapsodic(al) ['rsep'sodik^l)] adj. 1. entuziasmat, înflăcărat, transportat; emfatic, declamatoriu. 2. rapsodic, care ţine de rapsodie. rhapsodist ['nepsoudist, -sad-] s. 1. rapsod. 2. recitator de versuri. 3. entuziast. rhapsodize ['rsepsodaiz] vb. A. tr. a rapsodia. B. in/r. to ~ on / over / about a vorbi sau a serie cu emfază sau laudativ despre. rhapsody ['rsepsodi] s. 1. (lit., muz.) rapsodic. 2. declamare emfatică; cuvântare entuziastă. 3. vorbărie, frazeologie. Rhemish ['ri:mi/] adj. (geogr.) care ţine de oraşul Reims; the ~Bible traducerea Bibliei tipărită la Reims în 1582. Rhenish ['ri:nij, 'ren-] I. adj. renan, de Rin. II. s. (şi ~ wine) vin de Rin. rhenium [rimiom] s. (chim.) reniu. rheologic(al) [iriou'Iod3ik(3l)] adj. (jiz.) reologic. rheology [ri'olod3i] s. (fit.) reologie. rheometer [ri'oniito1"] s. (fîz.) rcometru. rheometry [ri'omitri] s. (fiz.) reometrie. rheophore ['riiofo:1"] s. (electr.) reofor. rheoscope ['rioskoup] s. galvanoscop. rheostat ['riostast] s. (electr.) 1. reostat, potenţiometru. 2. rezistenţă reglabilă. rheostatic [.riou'stastik] adj. (electr.) reostatic. rheotaxis [iriou'tasksis] s. (biol.) reotaxie. rhesus [>ri:sos] s. (zool.) maimuţă Rcsus (Macaca muîatta). rhetor ['ri:tor] s. 1. (ist.) retor. 2. (peior.) frazeolog, retor. rhetoric [ri'torik, ro't-] s. 1. (ist.) retorică, elocinţă, oratorie. 2. (peior.) frazeologie, retorică, vorbărie goală. rhetorical [-^1] adj. 1. retoric, de retorică; ~ question întrebare retorică. 2. (despre stil etc.) emfatic, umflat, bombastic, retoric. rhetorically [-slij adv. 1. (ist.) (in mod) retoric. 2. umflat, bombastic, cu emfază. rhetorician [rretor'ri/^n, -to'-] s. 1. (ist.) retor, profesor de retorică. 2. bun vorbitor (versat în retorică). 3. (peior.) retor, frazeolog. rheum [ru:m] s. 1. (med.) catar; coriză; rinoree. 2. pi. (med.) boli reumatice; reumatism. 3. (înv., poetic) lacrimă. 4. (înv.) salivă. rheumatic [ru(:)'mzetik] I. adj. (med., despre dureri etc.) reumatic. II. ş. 1. persoană reumatică. 2. (fam.) reumatism. rheumatically [-oii] s. reumatic; ~ affected afectat / atins / suferind de reumatism / de dureri reumatice. rheumatic fever [ru(:)'niîetik ifi:vor] s. (med.) reumatism articular acut, febră reumatismală, poliartrită febrilă acută. rheumaticky [ru(;)-nKEtiki] adj. (fam.) reumatic, suferind de reumatism. rheumatics [ru(:)'ma5tiks] s.pl. (dial.) reumatism.



riata



rheumatism l'ruOmotizam] s. (med.) reumatism; ~ in the joints reumatism articular; muscular ~ miodinie. rheumy ['ru:mi] adj. (înv., despre ochi) urduros. rhexis ['reksis] s. (med.) ruptură a unui vas sangvin. rhinanthus [rai'nasnOos] s. (bot.) clocotici (Alectorolophus crista galii). Rhinelander ['rain-kendo1-, -.land-] ş. (geogr.) renan. rhinestone ['rainstoun] s. 1. piatră de Rin. 2. diamant fals; stras. rhinitis [rai'naitisj s. (med.) rinită; chronic ~rinită cronică hipertrofică, coriză cronică. rhino1 ['rainou] s. (zool., fam.) rinocer. rhino2 s. (sl.) biştari, sunători, gologani, părăluţe; ready ~ bani peşin / gheaţă. rhinoceros [rai'nos^ros] s. (zool.) rinocer (fam. Rhinocerotidae). rhinologic(al) [irainou'bd3ik(ol)] adj. (med.) rinologic. rhinologist [rai'nobd3ist] s. (medic.) rinolog. rhinology [rai'nolodji] s. (med.) rinologic. rhinoplastic [irainou'plcestik, -no'p-] adj. (med.) rinoplastic. rhinoplasty ['rainoufptesti, -noip-] ş. (med.) rinoplastic. rhinoscope ['rainoskoup] s. (med.) speculum nasi. rhinoscopy [rai'noskopi] ş. (med.) rinoscopie. rhizobium [rai'zoubiom],pl. rhizobia [-bio] s. (agr.) bacterie de nodozităţi / care fixează azotul. rhizoctonia disease [iraizok'tounio di'zi:z] s. (agr.) raia neagră a cartofului (Rhizoctonia solani). rhizoid ['raizoid] (bot.) I. adj. care seamănă cu o rădăcină. II. s. rizoid. rhizome ['raizoum] s. (bot.) rizom. rhizomorph ['raizoumo:f] adj. (bot.) rizomorf. rhizophorous [rai'zoforos] adj. (bot.) cu rizom(i). rhizophagous [rai'zofogos] adj. (entom.) rizofag. rhizopod ['raizopod] s. (zool.) rizopod. rhizosphere ['raizosfio1"] s. (bot.) rizosferă. rhodamin l'roudomin] s. (chim.) rodamină. rhodanide ['roud^naid] s. (chim.) rodanură, tiocianat. Rhode Islander [.roud 'ailondo1"] s. locuitor din Rhode Island. Rhode Island Red [~ 'ailond red] s. (zool.) găină din rasa Rhode Island. Rhodesian [rou'di:zion, -3ion. ~32n, -sj^n, -sion] (geogr.) I. adj. din Rodezia, rodezian. II. s. locuitor din Rodezia / al Rodeziei. Rhodian ['roudion] adj., s. v. R h o d e s i a n. rhodium ['roudiom] s. 1. (chim.) rodiu. 2. (şi ~ wood) (bot.) lemn de trandafir; oil of ~ esenţă de lemn de trandafir. rhododendron [.roudo'dendrai, irod-, -di'd-],pl. rhododendrons [-z] sau rhododendra [-dro] s. (bot.) smirdar, bujor-de-munte, rododendru (Rhododendron sp.). rhodonite froudonait] s. (mineral.) rodonit. rhodopsin [rou'dopsin] s. (fîziol.) rodopsină. rhomb [rom, amer. şi romb] s. 1. (geom.) romb. 2. (cristalografie.) romboedru. rhombi ['rombai] pl. de la r h o m b u s . rhombic f'rombik] adj. rombic. rhombohedra [irombo'hi:dro] pl.de la r h o m b o h e d r o n . rhombohedral [.rombo'hi:dral] adj. (cristalografie) romboedric. rhombohedron [irombo'hi:dron],pl. rhombohedra [-dro] s. (cristalografie) romboedru. rhomboid ['romboid] adj. (geom.) romboid. rhomboidal [rom'boidal] adj. romboidal. rhombus ['romb3s],pl. rhombuses [-iz], rhombi [-ai] s. (geom.) romb. rhonchus ['ronkos],pl. rhonchi [-kai] s. (med.) roncus, ral. rhotacisin ['routosiz^rn] s. (lingv.) rotacisrn. rhubarb ['ru:ba:b, înv, -bob] s. 1. (bot.) revent (Rheum officinale); rubarbă (Rheum rhaponticum). 2. (amer. sl.) harţă, gâlceava, ciorovăială. rhumb [rAm, amer. si rAinb] s. 1. (mar., av.) cart (de compas), rumb. 2. (şi ~line / lines) cartul compasului (= 11,25°). rhumbatron ['rAinbotron] s. (e/n.) rezonator. rhyme [raim] I. s. 1. rimă; double / female / feminine ~ rimă feminină; single / male / masculine ~rimă masculină; rich ~rimă bogată; perfect ~rimă perfectă; imperfect ~ rimă imperfectă; ~s in couplets rime împerecheate / perechi; alternate ~s rime încrucişate; enclosing ~s rime îmbrăţişate; nursery ~s versuri rimate pentru copii; neither ~ nor reason fără cap fără picioare, fără sens / noimă; ca nuca în perete; without ~ nor reasona)v. n e i t h e r ~ nor r e a s o n ; b) din senin, netam-nesam, de florile mărului, de flori de cuc. 2. (adesea la pl.) poezie (rimată). II. vb. A. tr. a rima; a pune în versuri. B. in/r. 1. a face / a compune versuri. 2. (with) a avea aceeaşi rimă, a rima (cu). rhymed [-d] adj. rimat; ~ verse vers rimat. rhymeless l'raimlis] adj. nerimat, lipsit de rimă, fără rimă. rhymer ['raimor] s. versificator. rhymester ['raimstor] s. (peior.) versificator prost; poet-basma, poet prost, poetaş, poetastru. rhyming fraimirj] I. adj. 1. (despre versuri) care rimează, rimat. 2. (despre persoane) care scrie versuri. II. s. 1. căutare a rimei; ~ dictionary dicţionar de rime. 2. (fam.) versificaţie. rhyolite ['raiolait] ş. (mineral.) riolit, liparit. rhythm ['riOpm, -83111] s. ritm, cadenţă, măsură. rhythmic(al) ['riomik1>l), 'riâm-] adj. ritmic, cadenţat, măsurat. rhythmically [ri'dmikoli] adv. ritmic, cadenţat, măsurat. rhythmics ['riOmiks] s. pl. (folosit ca sg.) ritmică. riata [ri'o:to[ s. lasou.



 rib



rib [rib] I. s. 1. (anat.) coastă; true / sternal ~s coaste adevărate; false / floating / short / asternal ~s coaste false; (fam.) to smite smb. under the fifth ~ a ucide / a (în)junghia pe cineva. 2. (ironic) consoartă; jumătate. 3. nervură (a unei frunze, a unei aripi); striaţiune (a unei scoici); balenă (ia corset); arc (la umbrelă). 4. (bot.) cardamă, năsturel (Nasturtium officinale). 5. (lelm.) bosaj, prelungire; îngroşare, adaos turnat; renură, umăr, colier, guler, bordură; proeminenţă, ieşind, prag, rebord, treaptă. 6. (constr.) căprior; lonjeron, grindă principală, cosoroabă; fermă. 7. (mine) stâlp / picior de siguranţă, stâlp de rocă; perete (al unei lucrări miniere). 8. (mar.) coastă, crevace (ia luntre), nervură (a bărcii), schelet (al bărcii), coastă (a corpului unei nave). 9. nervură de ghidare. 10. (av.) nervură. II. vb. tr. 1. (lelm.) a întări / a consolida cu căpriori, stâlpi, grinzi ele. 2. (agr.) a ara (un câmp) pe jumătate. 3. (si.) a tachina, a necăji; a ironiza, a lua peste picior. ribald ['ribald] I. s. (rar) (om) destrăbălat, desfrânat, neruşinat. II. adj. 1. trivial, obscen, fără perdea, licenţios, impudic, liber (în vorbe, fapte). 2. libertin, vicios, stricat, desfrânat. ribaldry [-ri] s. 1. vorbe obscene / triviale; limbaj trivial. 2. (f»v.) desfrâu, libertinaj. riband ['riband, înv. 'riban] s. v. r i b b o n (I). ribband ['ribband, 'riband, 'riban] s. (mar.) linie diagonală pe plan de forme; legătură longitudinală provizorie; grindă de construcţie. ribbed ['ribdj adj. cu nervuri, nervurat, cu muchii; striat, zimţuit; canelat, cu benzi; vărgat, dungat. ribbed insulator [~ 'insjuleitarJ s. (electr.) izolator cu nervuri. ribbed radiator [~ 'reidieita1"] s. (auto etc.) radiator CU lamele / nervuri / aripioare. ribbed slab [~ 'slaib] s. placă cu nervuri. ribbed tube [~ rtju;b] s. ţeava cu nervuri / aripioare. ribbed vault [~ Vo:lt] s. (arhit.) boltă gotică / ogivală. ribbing ['ribirj] s. (constr.) 1. grinzile / bârnele căpriorilor şi coamei acoperişului. 2. scheletul unei boiţi (îndoitură concavă a unei bolti). 3. întăritură prin bolţi secundare. ribble-rabble l'ribl.rabl] s. 1. gloată, mulţime. 2. cleveteală. ribbon ['riban] I. s. 1. bandă, panglică, brâu, cordon, colier, fâşie (îngustă); şiret, şnur. 2. fâşie (de pământ); zonă; crâmpei (de cer); ~ of mist o perdea de ceaţă. 3. pl. (fig., fam.) hăţuri; to handle / to hold / to take the ~a) a ţine hăţurile; b) (fig.) a conduce, a guverna. 4. fâşii, bucăţi, fărâme; petice, zdrenţe; torn to ~ sfâşiat în bucăţi; flag reduced to -drapel ferfeniţit. 5. (lelm.) bandă plată, sârmă plată. 6. (mar.) linie de plutire vopsită. II. vb. intr. (despre drum) a şerpui. ribbon development [~ di.velapmant] s. (constr.) construcţie în lanţ. ribboned ['riband] adj. împodobit / garnisit cu panglici etc. (v. r i b b o n I). ribbon iron ['riban laion] s. (metal.) oţel lat, oţcl-balot, platbandă de oţel. ribbon lap machine [~ tep ma./i:n] s. (tact.) maşină de laminat pături, aparat de formare avalului. ribbon saw [~ so:[ s. ferăstrău-bandă / panglică. rib grass ['rib 'gru:s[ s. v. r i b w o r t. ribonucleic acid [iraibownju:'kli:ik 'a;.sid[ s. (chim.) acid ribonucleic. ribosomal [.raibou'soumal] adj. (biol.) de ribozom, care se referă la ribozom. ribosome ['raibowsoum] s. (biol.) ribozom. ribstall [rib'sto:!] s. (sport) spalier. rib vaulting ['rib iva(:)ltifj] s. (arhit.) boltă gotică / ogivală. ribwort ['ribwa:tl s. (bot.) pătlagină îngustă (Plantago lanceolata). rice [rais] s. (bot.) orez (Oryza saliva); rough ~ orez nedecorticat; husked ~ orez decorticat; ground ~ făină de orez. rice corn ['rais ka:n] s. (bot.) 1. orez. 2. mături, mălai-tătărcsc (Sorghum vulgare). rice paddy ['rais ipaxli] s. câmp de orez, orezărie. rice paper [~ .peipar] s. hârtie de orez. rice plantation [~ ptenitci/an] s. plantaţie de orez. rice pudding [~ ipudirj] s. budincă de orez. rice-water [~ Vo:ta r ] s. zeamă / fiertură de orez. rich [rit/] I. aay. 1. (despre persoane) bogat, avut, cu stare, cu dare de mână; a ~ man un om bogat, un bogătaş, un bogătan; (as) ~ as Croesus bogat precum Cresus, putred de bogat; to grow ~ a se îmbogăţi; (fam.) will you be any the ~er for it? (şi) ce-ai să câştigi cu asta? 2. (despre (ară) bogat; (despre, pământ) bogat, fertil, roditor, mănos; ~ pastures păşuni bogate; ~ harvest seceriş bogat; recoltă bogată; ~ vegetation vegetaţie bogată / abundentă / luxuriantă; ~ clay argilă grasă. 3. bogat; abundent; plin; museum ~ in paintings muzeu bogat în tablouri / în picturi; library ~ in books bibliotecă mare / impunătoare; book ~ in information carte bogată în / plină de informaţii; to be ~ in hope a fi plin de speranţe. 4. (despre toaletă, clădiri etc.) bogat, luxos, somptuos; ~ curtains draperii bogate. 5. (despre hrană ele.) bogat, consistent; ~sauce sos concentrat; ~wine vin tare. 6. (despre culoare) bogat, viu, intens, strălucitor; cald. 7. (despre miros) puternic, pătrunzător. 8. (despre sunet) puternic, profund, amplu. 9. (fam., despre o întâmplare, o situaţie etc.) amuzant, hazliu, nostim; that's ~! asta-i bună! arc haz! II. s. the ~bogaţii, bogătaşii, cei bogaţi, cei avuţi; the ~and the poor bogaţii şi săracii; the new / newly / vulgar ~ noii îmbogăţiţi, îmbogăţiţii peste noapte; parveniţii; the idle ~ trântorii (bogaţi). Richard Roe ['rit/ad 'rou| s. (jur.) inculpat imaginar (într-un proces); un nume legal fictiv. riches ['rit/iz, amer. si -ez] s. pl. 1. bogăţii, avuţii, averi; tezaur; valori; lucruri de mare preţ, scumpeturi; to roll in ~ a înota în bogăţie; contentment is beyond ~ mulţumirea preţuieşte mai mult decât bogăţia. 2. bogăţie, belşug. 3. (ftg. înv.) podoabe. rich lime ['rit/ laim] s. var gras. richly ['rit/li] adv. 1. bogat, luxos: somptuos, abundent. 2. din plin, pe de-a întregul, pe deplin; he ~ deserves it o merită din plin.



796



richness ['rit/nis] s. 1. bogăţie, avuţie; abundenţă. 2. rodnicie, fertilitate (apământului). 3. somptuozitate; măreţie; lux, pompă. 4. strălucire, vioiciune (a unei culori etc.). 5. amploare (a vocii etc.). 6. valoare alimentară, bogăţie în substanţe nutritive. richt [riht] adj., adv., s. (scot.) v. r i g h t. Richter scale ['rikta skeil] s. (geol.) scara Richter. ricinus ['risinas] s. (bot.) ricin, căpuşe (Ricinus communis). rick1 [rik] I. s. 1. stog, claie, şiră; căpiţă; grămadă. II. vb. tr. a clădi în stog (snopii); a face clăi din (paie etc.). rick2 s., vb. (aval.) v. w r i c k . rick-cloth [~ klo(:)0] s. acoperământ pentru stog. ricker ['rikar] s. (agr.) aparat agricol cu tracţiune animală pentru clădit clăi. ricketily ['rikitill] adj. v. r i c k e t y . ricketiness ['rikitinis] s. 1. (med.) rahitism. 2. şubrezenie, lipsă de soliditate (a unei mobile ele). ricket producing ['rikit pra'dju:sirj, -pru'd-] adj. (med.) care produce rahitism. rickets ['rikits] s. pl. (med.) rahitism; înmuiere a oaselor (la copii); picioare crăcănate (la copii). rickety l'rikiti] adj. 1. rahitic. 2. (despre sănătate) slăbit, debil, şubred, precar. 3. (despre mobilă, scară etc.) slab la încheieturi, ncstabil, care se clatină, şubred; a ~chair un scaun şubred. rickey ['riki] s. (amer.) limonada cu alcool (,ei;i), ricksha man ['rik/u: mam] s. om care trage o ricşă. rickshaw ['rik/a:, 'rikfa:] s. ricşă, trăsurică trasă de un om. rickshaw cyclist [~ tsaiklist] s. conducător de velo-ricşă saw velo-taxi. rickshaw puller [~ pula'J s. conducător de ricşă. rick stand ['rik sta?nd[ s. prepeleac, capră pentru clăi. rick-yard [~ ja:d] s. curte pentru clăi. ricochet ['rika/et, -ko/-, -/ei, ■--'-] I. s. ricoşare. II. vb. A. intr. a ricoşa, a face un ricoşeu. B. tr. 1. a lăsa să ricoşeze. 2. (mil.) a trage în ricoşeuri. rictus ['riktas] s. rictus. rid1 [rid] I. past si part. trec. rid vb. tr. 1. (of) a elibera, a descotorosi, a debarasa (de); (fig.) to ~ smb. of his money a curăţa pe cineva de bani. 2. (of) a curăţa (de). 3. (from, out of) a scăpa, a salva, a mântui (de). 4. to ~ ground / way a-şi croi drum, a înainta. II. adj. liber, eliberat; to get ~ of a se descotorosi de. rid 2 s. (rf"ial.) v. r e d (11,1). ridable ['raidablj adj. 1. (despre un drum) pe care se poate merge cu calul. 2. (despre cai) care se poate călări. riddance [ ridsns] s. 1. eliberare. 2. scăpare, descotorosire; to have a good ~ of a scăpa de; he is gone and it's a good ~ bine că am scăpat de el; (fam.) (a) good ~ (of bad rubbish)! a) bine că am scăpat de tine!; b) călătorie sprâncenată. riddel ['ridlj s. (bis.) perdea (la altar). ridden ['ridn] part. tree, de la r i d e; to be ~a) a fi împilat, a Ft asuprit; b) (sl.) a sta sub papuc. ridden adj. (în cuvinte compuse) bed—ţintuit la pat; king-~ tiranizat de rege. ridder ['rida'] s. eliberator. ' ■ riddle1 ['ridll I. s. 1. enigmă, ghicitoare, cimilitură; to know the answer to / the solution of a ~ a cunoaşte dezlegarea unei ghicitori; to propose / to propound a ~ to smb. a pune cuiva o ghicitoare; to speak in ~s a vorbi în cimilituri. 2. persoană enigmatică; lucru încurcat / nedesluşit. II. vb. A. tr. 1. a pune în încurcătură. 2. (si to ~ out) a explica, a rezolva, a dezlega (o ghicitoare, un vis, o problemă etc.). B. intr. a vorbi enigmatic. riddle 2 1. s. 1. sită, ciur; to make a ~of smb. a ciurui pe cineva cu gloanţe. 2. stăvilar, zăgaz. II. vb. tr. 1. a cerne, a da prin sită. 2. a ciurui (cu gloanţe); a perfora, a străpunge; a ship ~d with shots o corabie ciuruită de împuşcături. 3. a da replici la (saw cu aat.), a argumenta în contradictoriu la. 4. (fig.) a rezuma, a prescurta. riddle-like [laikl adj. enigmatic; încurcat. riddlemeree ['ridlmi'ri:] s. vorbărie, sporovăială. riddler1 [iridlar] s. persoană care vorbeşte în cimilituri; persoană care pune ghicitori. riddler2 s. ciuruitor, lucrător care ciuruic. riddling1 ['ridlirj] adj. enigmatic, misterios. riddling2 s. 1. ciuruirc. 2. pl. materiale care n-au trecut prin ciur (mai mari aecat ochiurile sitei). ride [raid] I. s. 1. plimbare, cursă (călare, pe bicicleta); to go / to take a ~ a se plimba călare; to give smb. a ~a) a plimba pe cineva călare; b) (fam.) a plimba. 2. voiaj, călătorie (în automobil etc.); to steal a ~ a călători fără bilet; to take smb. for a ~ a) a lua pe cineva în călătorie; b) (amer. sl.) a lua pe cineva în maşină «tc. pentru a-1 asasina. 3. (în păduri) alee, drum printre arbori; major ~ potecă pentru vite; minor ~ cărare pentru vânători. II. vb. past rode [roud],part. trec. ridden ['ridn] A. intr. 1. a se plimba călare; to ~ astride a călări bărbăteşte; to ~ side-saddle a călări femeieşte/ cu ambele picioare în partea stângă a şeii; he ~s easy călăreşte uşor, nu oboseşte la călărit; to ~ on a bicycle a se plimba cu bicicleta; to ~ to a place a merge (călare saw pe bicicletă) către un loc; to ~ and tie a călări pe rând (doi călători la un cal). 2. (la cwrse, în echitaţie) a cântări în şa; he ~s eleven stone cântăreşte 70 de kilograme în şa. 3. a se plimba (în maşină, trăsură etc.). 4. (poligr., despre caractere) a se încăleca; (despre oase etc.) a se încăleca. 5. (despre cravată, faţă de guler ele.) a ieşi în afară. 6. (despre o corabie, un nor ele.) a pluti. 7. (mar.) to ~ at anchor a se legăna pe valuri (fiind ancorat); to ~ hard a avea tangaj puternic în timpul ancorării; to ~easy a avea tangaj slab în timpul ancorării. 8. to ~ about a merge încoace şi încolo (călare, în trăsură etc.); to ~ along a trece (călare etc.); to ~ away a se îndepărta (călare etc.); to ~ back a se înapoia (călare, etc.); to ~ behind a) a călări în spatele altuia (pe acelaşi cal); b) (în atelaje) a lua locul din spate; c) a urina călare; to ~ by a trece (călare etc.); to ~in a intra (călare etc.); to ~off a) a se îndepărta



 797



right



rif[rif] (presc.de la reduction in force) I. s. 1. (mil.) reducere de efectiv. 2. (jam.) (călare etc.); b) a se abate, a face o digresiune; to ~.on a continua drumul (călare etc.); to ~ out a ieşi (călare); to ~ over a) a trece peste; b) (fam.) a triumfa, a izbândi; to ~ concediere. 3. (fam.) retrogradare în funcţie. II. vb. tr. 1. (mil.) a reduce (un efectiv). up a sosi (călare etc.). B. tr. 1. a parcurge (o distanţă) călare. 2. a călări (un cal, o bicicletă).2. (fa/u.) a concedia. 3. (fa/u.) a retrograda în funcţie. rife [raif] adj. 1. răspândit; numeros, frecvent; to grow / to wax ~ a deveni comun, 3. (despre armăsar) a călări (ia/w). 4. a domina, a stăpâni; to be ridden by fear a fi stăpânit de frică; to ~ a horse to death a speti un cal. 5. (despre o corabie) a înfrunta a se răspândi; his language is ~ with maxims limbajul lui e plin de maxime. 2. îmbelşugat, (valurile, furtunile etc.). 6. to ~ down a) a dărâma, a doborî: b) a călări peste (un corp abundent. rifeness ['raifnis] s. răspândire, lăţire, propagare. etc.); c) a depăşi (pe cineva) cu calul; d) (cinegetică) a încolţi (un cerb); to ~ off a) (la riff [rif] s. 1. (amer. fam.) frază muzicală sau laitmotiv care revine adesea într-o bucată polo) a îmbrânci (un adversar); b) a înşela; to ~ out the storm a) a trece cu bine prin de muzică de jazz; (jazz) riff. 2. (amer. sil.) vorbărie. furtună; b) (fam.) a ieşi cu bine din criză. riffle ['rill] s. (hidr.) curent rapid / torenţial. rideable f'raidabl] adj. v. r i d a b l e . riffler [rrifldf] s. (re/m.) 1. denisipar. 2. canelură, renură. rideau [ri'dou] s. (jr. mil.) val de pământ, cută a terenului. riff-raff ['rifraîf] s. 1. rămăşiţe, resturi. 2. lepădături, drojdii ale societăţii. 3. femeie rident ['raidant] adj. (rar) râzător; râzând. de stradă. 4. (dial.) glumă, şagă. ride officer ['raid ojis9r] s. vameş călare. rifle1 ['raifl] I- s. 1. puşcă (cu ghinturi). 2. ghint de puşcă. 3. pl. oameni înarmaţi cu rider ['raids1"] ş. 1. călăreţ. 2. călător, voiajor. 3. biciclist. 4. (la curşe) jocheu. 5. anexă (la un document). 6. clauză adiţională (la un proiect de lege). 7. exerciţiu de aplicare puşti, puşcaşi. 4. (telm.) şanţ, jgheab. II. vb. A. tr. 1. a ghintui (opuşcă etc.). 2. atrage 3. a doborî (pe cineva) cu o împuşcătură. B. intr. a trage cu arma. (a unei teoreme). 8. corecţie (a unei formule). 9. (geol.) vână (de strat metalifer etc.). în, a împuşca. rifle2 vb. tr. a jefui; a devaliza; a jecmăni; to ~ a letter a intercepta o scrisoare. 10. (potigr.) intercalare (într-un manuscris). 11. cursor. 12. (numism.) moneda scoţiană rifle association [~ 9isousi'ei/an] ş. societate de tir. de aur emisă în 1475. rifle bar [~ ba:r] s. proiectil lung pentru puşti ghintuite; (fam.) as true as a ~ drept rider keelson [~ 'kelsn] s. (mar.) contraearlingă. Ia ţintă. riderless l'raidslis] adj. fără călăreţ. rifle barrel [~ iba^rol] s. ţeava (de armă) ghintuită. riderless horse [~ ho:s] s. (la curse) cal sălbatic. rifle brigade [~ bri.geid] s. brigadă de puşcaşi. ridership ['raida/ip] s. număr de pasageri transportaţi (într-un mijloc de transport). rifled1 1'raiOd] adj. jefuit; jecmănit. rider strip ['raids strip] s. (te/m.) bandă metalică de protecţie. rifled2 adj. ghintuit, cu ghinturi. ridge [rid3] I. s. 1. creastă, coamă (de munte); culme (a unei ridicaturi); the ~ of the rifle file ['raifl fail] s. (telm.) pilă mare, raşpel; pilă curbată. back şira spinării; the ~ of the nose creasta nasului. 2. lanţ, şir (de dealuri). 3. movilă. rifle(-)green [~ gri:n] adj. verde-închis, de culoarea uniformei puşcaşilor englezi. 4. (liort.) strat. 5. creţ. cută (pe o suprafaţă). 6. (constr.) coronament. II. vb. A. intr. rifle grenade [~ grimeid] s. grenadă de puşcă. 1. (despre suprafaţa apei, a nisipului etc.) a se încreţi. 2. (despre o stâncă etc.) a se stria. rifleman ['raiflrasn, -maen], pi. riflemen [-men] s. (mil.) puşcaş, carabinier; tiralior. 3. to ~up a face cute. B. tr. 1. (constr.) a aşeza culmile la (un acoperiş de ţiglă, etc.). rifle pit ['raifl pit] s. (mil.) mască de pământ a trăgătorului; tranşee de adăpost pentru 2. (itort.) a aşeza (pământul) în straturi. 3. a aşeza (plante etc.) în straturi. 4. a încreţi (o carabinieri. suprafaţă). r ridged ['rid^d] adj. 1. cu şira spinării ieşită în afară. 2. (zool.) în formă de carenă. 3. striat, rifler I'raifl9 ] s. (telm.) pilă. rifle-range ['raiflreind3] s. (/nil.) 1. bătaia puştii. 2. câmp de tragere, poligon. cu striuri. riflery ['raiflri] s. (amer. spor/) tir. ridged roof [~ 'ru;f] s. (constr.) acoperiş în două pante. rifle-shot [~jbt] s. (mil.) 1. împuşcătură de armă. 2. bătaia puştii. 3. tragere cu arma. ridgel l'rid3il] s. cal, taur sau berbec jugănit pe jumătate. 4. trăgător eu puşca, puşcaş; tiralior, carabinier. ridgeless ['rid3lis] adj. Iară striuri. rifling1 ['raifolirj] s. 1. ghintuirc. 2. ghint. ridgelet E'rid3lit, -let] s. 1. coamă mică de munte. 2. coamă mică de acoperiş. 3. creţ rifling2 s. jaf; jecmănire; devalizare. mic, zbârcitură mică. rift [rift] I. s. 1. crăpătură, fisură, despicătură; a ~ in the lute a) început de nebunie; ridgeling ['rid3lirj] s.v. r i d g e l . b) neînţelegere, dezbinare, dezacord. 2. ţicneală. 3. luminiş (în întuneric, ceaţă etc.). ridger ['rid39rj s. ceva care face creţuri. 4. (geol.) rift. II. vb. A. tr. 1. a spinteca, a despica, a crăpa. 2. a sfâşia, a rupe; a zdrobi ridge-runner ['rid3ir/\.n9r] s. (amer. fam.) 1. alpinist. 2. locuitor al regiunilor de munte, (inima). B. intr. a se sfâşia, a sc crăpa. III. adj. (despre lemn) spart, crăpat. muntean. rifted ['riftid] adj. 1. (despre lemn etc.) crăpat, spart, despicat. 2. (despre masele de ridgil ['rid3il] s.v. r i d g e l . nori, ceaţă etc.) cu spărturi de lumină. ridging ['rid3in] s. 1. (constr.) învelire a coamei acoperişului cu olane curbe. 2. (bort.) rifty [Vifti] adj. eu spărturi, plin de spărturi. săpare de şanţuri între răzoare pentru sădire. rig [rig] I. ş. 1. (mar.) greement, vclatură. 2. (şi ~ out) (fam.) ţinută; to be in full ~ ridgingly [-li] adv. cu zbârcituri/ creţuri. a fi în mare ţinută; to get a new ~ a se înţoli. 3. mecanism; instalaţie mecanică. 4. (amer.) ridgling ['rid3lirj] s. v. r i d g c 1. cai şi trăsură, echipaj. II. vb. tr. 1. a echipa (o navă etc.). 2. (mar.) a grea. 3. to ~ in ridgy [rrid3i] adj. striat; ridat; încreţit, zbârcit. (mar.) a retrage, a vârî înăuntru (bompresul etc.); to ~ out a) (mar.) a scoate afară ridicule ['ridikju:l] I. s. 1. situaţie ridicolă; om ridicol. 2. zeflemea, bătaie de joc, (bompresul etc.); b) (fam.) a împopoţona, a dichisi; to ~ up a monta, a instala, a aşeza derâdere; ridiculizare; satiră; to hold up to / to turn into / to cover with ~ a lua în râs, în poziţie (un aparat etc.). 4. (fam.) a aranja dinainte (rezultatul unui meci etc.) a falsifica; afacederâs; to give cause for ~, to be open to ~ a sc face de râs. II. vb. A. tr. a ridiculiza, a măslui. a face de râs; a lua în râs. B. intr. a-şi bate joc. rigadoon [.rigs'dum] s. (ist. muz.) vecin dans francez. ridiculer ['ridiikju:lor] s. zeflemist, persoană care-şi bate joc. rigged ['rigd] adj. (mar.) great, cu velatură. ridiculosity [ridikju'bsiti] s. 1. derâdere; ridiculizare. 2. glumă; zeflemea. rigged oar [~ 'o:r, -oa1"] s. (mar.) rama de godierc. ridiculous [ri'dikjubs] adj. ridicol; caraghios; don't be ~ nu fi ridicol; to make smth. rigger ['riga1"] s. 1. (mar.) marinar care grează; gabicr. 2. (tel///.) roată de curea. 3. (amer.) ~ a ridiculiza ceva; to make oneself ~ a se face de râs. palisadă ridicată în jurul unui imobil în construcţie pentru apărarea pietonilor. ridiculously [-li] adv. ridicol. rigging ['riginj s. 1. (mar.) greement; vclatură, capelaj; manevre. 2. (te/m.) instalare, ridiculousness [-nis] s. ridiculizare, luare în râs. montaj, dotare. 1 riding ['raidirjj I. s. 1. călărie; to take a ~ a face o plimbare (călare); ~ at the ring rigging gear [~ gis r ] s. (mar.) tachelaj. călărie în cerc / ring. 2. călătorie, voiaj. 3. promenadă; loc de călărie. 4. (înv.) turnir. riggish l'rigi/] adj. libertin, desfrânat, dezmăţat. II. adj. călare, care merge pe cal. right [rait] I. adj. 1. drept; at ~ angles to / with în unghi drept cu, perpendicular pe. 2 riding s. (ist.) una din cele trei secţiuni administrative ale comitatului Yorkshire. 2. bun; drept, corect; cinstit; to take a ~ view of things a vedea bine, a înţelege cum riding academy [~ Stkasdami] s. şcoală de eehitaţie. trebuie; to do the ~ thing a) a se purta cinstit; b) a face ceea ce trebuie; to do the ~ riding boot [~ bu:t| s. cizmă de călărie. thing by smb. a trata pe cineva onorabil. 3. corect, exact; to put an error ~ a repara o riding-breeches [~.brit/iz] s. pi. pantaloni de călărie. greşeală; the ~ time ora exactă. 4. drept, adevărat; to be ~ a avea dreptate; ~ side up în riding cap [~ ka?p] s. şepcuţă de călărie. sensul bun; (fam.) we are on the ~ road suntem pe drumul bun; (fam.) he's one of the ^sort c un oin de treabă; (sl.) she has found Mr. Right şi-a găsit un bărbat pe gustul riding cloak [~ klouk] s. 1. manta de călărie. 2. manta de călătorie. ci; that's ~aşa e, adevărat; quite ~! foarte bine! perfect!; (fam.)~!,~you are!, ~oh!, riding coat [~ kout] s. 1. haină de călărie. 2. haină de călătorie. ~ho! de acord! ne-arn înţeles! s-a făcut! aşa rămâne!; he ison the ~ side of forty n-are riding gauntlet [~ .gomtlit] s. mănuşă de călărie. încă patruzeci de ani; to get on the ~ side of smb. a intra în graţiile cuiva; to be on riding-habit [~ ihsebitj s. costum de călărie (pentru femei). the ~side a avea o situaţie bună. 5. în bună stare, în bune condiţii; (fa/n.) as ~as a trivet, riding hag [~ haeg] s. (înv.) coşmar, vis chinuitor. as ~ as rain în perfectă stare; to be ~ in one's mind, to be in one's ~ mind a avea toate riding hall [~ ho:l] s. v. r i d i n g s c h o o l . facultăţile mintale, a fi sănătos la minte; that'll set you ~ asta te va restabili/ reface; to riding-lights [-laits] s. pl. (mar.) lumini de ancoraj. set things ~ a restabili lucrurile; aii ~! perfect! în ordine! foarte bine! 6. de rasă pură; riding-master [~'mci:st9r] s. profesor de călărie. neamestecat, curat. 7. drept, de partea dreaptă; on the ~side de partea dreaptă, la dreapta; riding rod [~ rod] s. cravaşa, biciuşca. I am his ~ hand sunt mâna lui dreaptă. 8. (austr.fam.) she's / she'll be ~ s-a tăcut, în riding school [~ sku:l] s. şcoală de echitaţic. regulă, de acord; too~ (austr.fam.) perfect, de acord. II. ş. 1. justiţie, drept; might and riding wager [~ iwcid33r] s. rămăşag la curse. ~ forţa şi dreptul; to do smb. ~ a face dreptate cuiva. 2. drept, titlu, privilegiu; ~ of way riding way [~ wei] s. (amer.) vad, loc de trecere. a) (jur.) servitute de trecere; b) prioritate de trecere; by what ~? cu ce drept?; it belongs riding whip [~ l/wip]-s. cravaşa. ridley ['ridli] s. (zool.) specie de broască ţestoasă de mare (Lepkhchelys olivacea Kempi). to him by ~ îi aparţine de drept; (ist.) the Bill of Rights Declaraţia drepturilor ectă-



 rightable



ţenilor (1689). 3. ordine; to set smth. to ~s a pune ceva în ordine. 4. pl. amănunte, dedesubturi; to know the ~s of the case a cunoaşte dedesubturile afacerii. 5. (partea din) dreapta; on the ~ la dreapta; (fam.) from ~ and left din toate părţile. 6. (la box) lovitură cu dreapta. 7. (cinegetica) împuşcătură spre dreapta. III. adv. 1. drept; to go ~ on a merge drept înainte. 2. îndată, pe loc; to do smth. ~ off / away a face un lucru îndată / fără întârziere. 3. cu totul, pe de-a întregul, în întregime; a wall ~round the inn un zid care înconjoară hanul din toate părţile. 4. chiar, tocmai; exact; ~at the top chiar în vârf; ~ here chiar aici. 5. foarte bine; to know ~ well that a şti foarte bine că. 6. just, corect; if I remember ~ dacă îmi aduc bine aminte. 7. la dreapta; (mii.) ~ turn! la dreapta!; (mii.) ~ dress! alinierea la dreapta! 8. ~ on drept / tot înainte; tot aşa. rightable ['raiteblj adj. corigibil. right-about ['raitoibaut] I. s. (mil.) semimtoarcere la dreapta; (fam.) to send to the ~ a trimite la plimbare, a da paşaportul. II. adv. cu întoarcere pe jumătate; to turn / to face ~ a) (mil.) a face o jumătate de întoarcere; b) (fam.) a-şi schimba brusc părerea; (mar.) to go ~ a vira scurt. right-and-left ['ratehtfleft] I. adv. şi cu dreapta şi cu stânga, şi de la dreapta şi de la stânga. II. s. împuşcătură din ambele ţevi ale unei puşti de vânătoare; lovitură cu ambele mâini. right-and-left screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub cu pas contrar, şurub cu filet pe dreapta şi pe stânga. right angle ['rait 'a;rjgl] s. (geom.) unghi drept. right-angled ['rait 'aerjgld] adj. (geom.) în unghi drept, rectangular. right-angled triangle [~ itraiasrjgl] s. (geom.) triunghi dreptunghi. right-down [rait'daun] (fam.) I. adj. perfect, desăvârşit, complet, absolut; a ~ thief un hoţ desăvârşit. II. aaV. din toate punctele de vedere, cu desăvârşire, absolut; I am ~ sorry for you din tot sufletul îmi pare rău pentru dumneata. righten ['raitn] vb. tr. (rfial., înv.) a pune în ordine. righteous ['rait/os] adj. 1. drept, cinstit, echitabil; virtuos. 2. just; justificat; ~ doom sentinţă justă. 3. (amer. si.) minunat, grozav. 4. (fam.) plin de sine, îngâmfat; snob. righteously [-li] adv. cu dreptate, just, echitabil. righteousness [-nis] s. 1. dreptate, virtute. 2. justeţe (a unei sentinţe etc.). 3. act de dreptate. righter ['raitsr] s. protector, apărător, ocrotitor; women's ~ luptător pentru drepturile femeilor. right fielder ['rait 'fi;ldor[ s. (sport) extremă dreaptă (la baseball). rightful ['raitful] adj. 1. (despre un moştenitor etc.) legal, legitim. 2. (despre o moştenire etc.) la care are dreptul. 3. (despre purtare etc.) echitabil. rightfully ['raitfuli, -foii] adv. legitim; pe drept. rightfulness ['raitfulnis] s. 1. legitimitate. 2. dreptate, justiţie. right-hand ['raitha:nd] I. adj. 1. de la / din dreapta. 2. (mii.) aşezat la dreapta. 3. (tehn.) cu filet pe dreapta. II. adv. (au/o) pe dreapta. right-hander ['raitiha^ndo1"] s. 1. (sport ele.) lovitură cu mâna dreaptă. 2. persoană care foloseşte mâna dreaptă (antonim al lui „stângaci"). right-hand mân ['raithsnd 'msn] s. 1. (/nil.) soldat aşezat în dreapta. 2. (/am.) om de încredere, mână dreaptă. right-hearted ['rait'ha;tid, '-i~[ adj. v. r i g h t - m i n d e d . rightist ['raitist] s. (pol.) politician de dreapta. rightless ['raitlis] adj. 1. fără drept. 2. ilegal, nelegitim. right-lined ['rait'laind] adj. format din linii drepte. rightly ['raitli] aaV. drept; cu precizie; întocmai; în mod exact, just, cinstit; aşa cum trebuie. right-minded ['rait'maindid, '-i—] adj. 1. bine intenţionat; corect, cinstit. 2. cu o judecată dreaptă şi sănătoasă; echilibrat. Tightness ['raitnis] s. 1. exactitate. 2. corectitudine; integritate. 3. adecvare. right-principled ['rait'prinsapld] adj. cu principii sănătoase. right-thinking [~ lOirjkin] adj. v. r i g h t - m i n d e d . righto ['rait'ou] inter/, v. right-oh. right-of-way ['raitov'wei] s. 1. (auto) prioritate. 2. (amer.) teren peste care trece o şosea, o cale ferată, o linie de înaltă tensiune etc. 3. (jur.) servitute (de trecere). right-oh ['rait'ou] inter/', perfect! de acord! s-a făcut! right-on [.rait'on] adj. (amer.) corect; perfect, adevărat; demn de încredere. rightwards ['raitwodz] adv. (înv.) la / spre dreapta. right-wing ['raitwirj] adj. (pol.) de dreapta. rightwinger [>wirjg9r] s, 1. (sport) extremă dreaptă. 2. membru al aripii drepte (a ««ui partid). 3. conservator; reacţionar. rightwise ['raitwaiz] adv. la / spre dreapta. righty ['raiti] I. adv. spre dreapta. II. adj. care foloseşte mâna dreaptă. III. s. 1. dreptaci. 2. (pol. fam.) extremist de dreapta; reacţionar; conservator. rigid ['rkrjid] adj. 1. tare, dur, rigid, ţeapăn, băţos. 2. neînduplecat, dârz, aspru, rigid. 3. statornic, conservator. 4. (despre purtare) sever, strict; inflexibil. 5. (sl.) beat mort. rigidity [ri'd3iditi] s. 1. rigiditate. 2. rezistenţă. 3. dârzenie. 4. severitate; intransigenţă. rigidly |'rid3idli] adv. rigid, cu rigiditate; aspru, cu asprime. • : rigmarole ['rigmaroul] s. sporovăială, flecăreală, trăncăneală. r r rigor ['raigo: , 'rigo j s. v. r i g o u r . rigorism ['rigsrizamj s. 1. asprime (in purtare). 2. severitate, austeritate, stricteţe. 3. exigenţă (în stil). rigorist ['rigorist] I. s. 1. (bis.) rigorist. 2. stilist riguros. II. adj. sever, riguros. rigor mortis ['raigo:'mo:tis] s. (med.) rigiditate cadaverică. rigorous ['rigares] adj.T. sever, aspru, riguros, strict; ~ climate climă aspră. 2. exact, minuţios, precis; ~ scientific method metodă ştiinţifică precisă.



798



rigorously [-li] adv. riguros, cu străşnicie; cu precizie. rigour ['rigor] s. 1. rigoare, rigurozitate, stricteţe. 2. severitate, asprime. 3. intransi­ genţă. 4. exactitate. 5. pl. măsuri riguroase. rile [rail] vb. tr. (fam.) a supăra, a necăji, a agasa, a exaspera, a irita, a enerva. rill [rilj I. s. 1. râuşor, râuleţ. 2. (dial.) rigolă. II. vb. A. intr. (despre râuri) a curge, a murmura curgând. B. tr. a lăsa urme de scurgere pe (stânci etc.). rillet ['rilit, -et] s. (poetic) râuşor. rill mark ['ril ma:k] s. (geol.) şănţuleţ (format de scurgerea unui pârâiaş). rim [rim] I. s. 1. obadă (la roată). 2. margine, buză (de cană etc.). 3. semn circular pe muchia monedelor. 4. ramă (circulară); spectacle ~s ramă de ochelari. S. (auto) jantă. II. vb. tr. 1. a obăda, a pune obezi la (o roată). 2. a înconjura. rime1 [raim] s. vb. v. r h y m e. rime 2 1. s. (poetic) brumă, chiciură, promoroacă. II. vb. intr. a se acoperi cu brumă; it ~s cade brumă. rime frost [~ fro(:)st] s.v. r i m e 2 (I). rime-frosted [~cfro(:)stid] adj. acoperit cu brumă. rimeless ['raimlis] adj. v. r h y m e l e s s . rimer1 ['raimsr] I. s. v. r e a m e r. II. vb. tr. a spatia, a depărta. rimer2 s. (mii.) palisadă. rimless ['rimlis] adj. fără ramă; fără margine. rimmed ['rimd] adj. (în cuvinte compuse) cu ramă; cu margine; he had gold-~spectacIes avea ochelari cu ramă de aur. rimose ['raimous, -'-] adj. (bot., entom.) cu crăpături; cu spărturi. rimosity [rai'mo.siti] s. crăpături, despicături. rimous ['raimos] adj. v. r i m o s e . rimple ['rimplj vb. v. r u m p 1 e. rimulose ['rimjulous] adj. v. r i m o s e . rimy ['raimi] aay. 1. acoperit cu brumă. 2. rece şi ceţos. rind [raind] I. s. 1. (bot.) coajă, scoarţă. 2. crustă; pojghiţă. II. vb. tr. a descoji; a dezghioca, a jupui. rinded E'raindid] adj. (în cuvinte compuse) cu coajă; cu pojghiţă; gold— fruit.fruct cu pieliţă aurie. rinderpest ['rindopest] s. pestă bovină. rindless ['raindlis] adj. fără coajă. rindy ['raindi] adj. cu coajă; cu pojghiţă. ring1 [rirj] I. s. 1. inel; wedding ~ verighetă; engagement ~ inel de logodnă. 2. cerc (metalic). 3. rondelă (de băţ de schi). 4. inel (pentru gimnastică). 5. yerigă metalică (în jurul mânerului unei unelte). 6. segment (ae piston). 7. cârlig circular (pentru atârnat lampa de tavan). 8. (mar.) verigă de cablu (la ancoră). 9. cearcăn (la ochi). 10. rotocol (de fiim). 11. inel (anual, în scoarţa copacului). 12. (sport) linie care indică marginile terenului, ring. 13. (omit.) colier, guler. 14. (hort.) incizie inelară (în scoarţa copacilor). 15. cerc (ae persoane, obiecte etc.); grup(ă); colectivitate (de prieteni etc.). 16. sindicat; cartel. 17. (la bursa/loc oficial de negociere. 18. ring; arenă, pistă. 19. (/am.) box, pugilism. "0- to make ~s round smb. a alerga de două ori mai repede decât cineva. 20. to hold the ~ a se ţine de-o parte, a nu interveni într-un conflict. II. vb. A. intr. 1. (despre şoimi) a se înălţa în zbor spiral. 2. (despre cerbi, vulpi) a alerga în cerc. B. tr. 1. a pune un inel în (degetul cuiva etc.); a fixa un inel la (piciorul unei păsări, nasul unui porc etc.). 2. (hort.) a face o incizie circulară la (un trunchi de copac etc.). 3. a tăia în rondele (cartofi, ceapă etc.). 4. (cinegetică) a împresura, a înconjura (vânatul). 5. to ~ about / in / round a încercui, a înconjura. ring2 [rirj], past rang [raerj], part. trec. rung [rArj] I. vb, A. intr, 1. (despre clopote) a suna, a bate. 2. (despre monede etc.) a suna; to ~ true a) a suna bine; b) (despre un răspuns) a suna sincer. 3. a răsuna; the air rang with shouts văzduhul răsuna de strigăte; a shot rang out răsună o detunătură. 4. to ~ back a suna din nou (lu telefon), a reveni (prinlr-im nou apel); to ~ down a) (teatru) a suna ca să cadă cortina; b) (fig.) a pune capăt (cu dat.); a ajunge la o concluzie; to ~for a suna, a chema cu clopoţelul; to ~in a da semnalul orchestrei ca să înceapă uvertura; to ~ off a pune receptorul la loc, a închide telefonul; ~ off! închide telefonul!; to ~ out (despre telefon) a suna, a face apel; to ~ up a) (teatru) a da semnalul de ridicare a cortinei; b) (fig.) a începe o acţiune. B. vb. tr. 1. a suna, a face să sune (clopotul); to ~ ever the same chime a repeta mereu acelaşi lucru; a bate apa-n piuă; to ~the knell a) a trage clopotul de înmormântare; b) (fig.) a anunţa desfiinţarea / încetarea; to ~ a peal a trage clopotele. 2. a semnala, a anunţa; to ~ the alarm a suna alarma. 3. a celebra prin sunete. 4. to ~ down a da semnalul încetării (cu gen.); to ~ down the curtain a suna pentrU căderea cortinei; to ~ in a celebra (sosirea cuiva) prin sunete de clopot; to ~ out a celebra (plecarea cuiva) prin sunete de clopot; to ~ up a) a chema cu clopoţelul; b) a suna / a chema la telefon (pe cineva); c) (teatru) a da semnalul ridicării (cortinei). II. s. 1. sunet (clar sau metalic); dangăt (de.clopot). 2. timbru, intonaţie. 3. (fig.) impresie, aparenţă; it has the ~ of truth about it pare verosimil. ring-armour ['rirj'u:ni3r] s. armură din zale. ring-bark [~ba:k] vb. tr. (hort.) a inciza inelar (trunchiul unui arbore etc.). ring biscuit [~ ibiskit] s. colac. ring-bolt [~boult] s. (mor.) inel de punt. ring-bone [~boun] s. (vet.) exortază (la cai). ring-dove [~dAv] s. (omit.) porurnbel-sălbatic, guguştiuc (Streplopelia decaocto). ringed ['rirjdl adj. 1. încercuit; închis într-un inel. 2: (bot., zool.),inclat. 3. în cercuri; inelat; compus din inele. 4. logodit. ringent ['rinaVnt] adj. 1. cu gura căscată / deschisă. 2. deschis, cu,deschidere. ringer ['rirpr] s. 1. clopotar. 2. clopoţel (ae telefon). 3. (amer. fam.) to be a dead ~ for smb. a fi aidoma cu cineva, a semăna leit cu cineva. ring-fence ['rirjfens] s. îngrăditură, gard, împrejmuire, ocol.



 799



rising rhythm



II. vb. A. intr. 1. (î/iv.) a se coace, a se maturiza. 2. (dial.) a îmbătrâni. B. tr. a face să ring finger [~>fing3r] s. (deget) inelar. se coacă. ring-formed [~'fo:md] adj. în formă de cerc. ripely ['raipli] adv. 1. copt, matur. 2. cu maturitate, chibzuit, cu chibzuinţă. ring handle [~ ihzendl] s. toartă (de vas). ripen l'raipan] vb. A. tr. 1. a coace. 2. a maturiza; a aduce la desăvârşire. B. intr. 1. a se ring hedge [~ hed3] s. v. r i n g - f e n c e . 1 ringing ['rirjirj] I. adj. clar, sonor, răsunător, ca un sunet de clopot; ~ cheer ovaţii coace, a se maturiza, 2. a se desăvârşi, a se perfecţiona. ripeness ['raipnis] s. maturitate. răsunătoare; ~ frost ger de crapă pietrele. II. s. 1. sunet; răsunet; ~ in / of the ears ţiuit ripening ['raip^nirj] I. adj. 1. care coace; favorabil coacerii. 2. copt; matur. II. s. în urechi. 2. chemare, apel. 2 ringing s. 1. ferecare cu inel (a unui porumbel). 2. {hori.) incizie inelară (la pomi). 1. maturizare. 2. coacere. ripoff ['ripo(:)f| s. (amer. sl.) 1. (mijloc de) jefuire, prădare sau escrocare. 2. tâlhar. 3. (tel.) dedublare a imaginii. riposte [ri'poust, -'past] I. s. ripostă, răspuns cu aceeaşi monedă, contralovitură. II. vb. ringleader ['rirjili:dor] s. instigator, căpetenie a unor răzvrătiţi. intr. a da o riposta, a para o lovitură; a riposta. ' ringled ['rirjgld] adj. 1. compus din inele. 2. (dial.) logodit. ripper ['rips'"] s. 1. persoană care spintecă, spintecător; Jack the Ripper Jack ringless ['rirjlis] adj. iară inel. ringlet ['rirjlit, -let] s. 1. verighetă, ineluş. 2. buclă de păr, cârlionţ. 3. (rar) cerculeţ. Spintecătorul. 2. unealtă pentru spintecat; sculă de desfăcut. 3. om eminent; persoană epatantă; lucru extraordinar. 4. (tehn.) plug scarificator. 4. (rar)v. f a i r y c i r c l e . ripping ['ripirj] I. adj. superb, splendid, magnific. II. adv. (sl.) extraordinar, straşnic, ringleted ['rinlitid] adj. buclat, cârlionţat. minunat, grozav; a ~ good story o poveste straşnică / grozavă. ringlety ['rinliti] adj. v. r i n g l e t e d . ripple1 ['ripl] I. s. 1. undă (de apă). 2. buclă, ondulaţie (a pârului). 3. murmur, susur, ringlike ['rirjlaik] adj. 1. în formă de inel. 2. (anat.) anular. freamăt (de voci etc.); clipocirc (a valurilor). 4. pulsaţie. II. vb. A. intr. 1. (despre ape) ring magnet ['rirj -nifegnit] s. magnet circular. a se încreţi, a se undui. 2. (despre râuri etc.) a clipoci, a murmura. 3. (despre pâr) a face ring mail [~ meii] s. armură din zale. creţuri, a se bucla. B. tr. (despre vânt) a încreţi, a ondula (apa, lacul etc.). ringman [~maen],pl. ringmen [-man, -men] s. (la curse) bookmaker. r ripple 2 1. s. ragilă; pieptene de dărăcit. II. vb. tr. 1. a pieptăna cu ragila, a trage prin ring-master [~ima:st3 ] s. (la circ) maestru de manej. ragilă (cânepă, in). 2. a dezghioca, a decortica, a curăţa de coaja, a decoji. ring-necked [~nekt] adj. (ornit.) cu inel în jurul gâtului. rippled [-d] adj. ondulat, încreţit. ring-ouzel [~iu:zl] s. (ornit.) mierlă-gulerată (Turdus torquatus). rippler [-or] s. 1. (text.) ragilă, darac. 2. dărăcitor. ring-pigeon [~-pid3in] s.v. r i n g - d o v e . rippling [-in] I. s. 1. creţuri, unde. 2. susur, murmur. II. adj. care murmură/ susură. ring-pull [-pul] adj. (despre conserve) prevăzut cu un inel de care se trage spre ripply [-Ii] adj. (despre întinderi de ape, de nisip etc.) ondulat, încreţit; ondulat, unduios. a deschide cutia. riprap ['riprap] I. s. pietriş mărunt, prund, prundiş; piatră spartă. II. vb. tr. a aşeza o ring-shaken [-t/eiksn] adj. (despre lemne) cu crăpături inelare. temelie din piatră spartă la (o casă etc.). ring-shaped [~Jeipt] adj. inelar, în formă de inel. rip-roaring ['rip-roxirj] adj. (amer.) 1. (despre persoane) viguros, robust. 2. (despre ringster ['rirjst3r] s. (amer. fam., mai ales peior.) membru al unui cerc / al unei clici. o primire, întâlnire etc.) gălăgios; exuberant. ring surface ['rirj .sarfis] s. (geom.) tor. rip saw [~ so:] s. (tehn.) ferăstrău de spintecat. ring-tail ['rinteil] s. (mar.) bate pupa, velă la pupa. ripsnorter ['ripisno:tor] s. (fam.) 1. tip teribil, persoană grozavă. 2. lucru formidabil / ring-thrush [~GrA/] s. v. r i n g - o u z e l . ieşit din comun. ring time [~ taim] s. (rar) perioada logodnei. rise [raiz] I. past rose [rouz], part. trec. risen ['rizn] vb. A. intr. 1. a se urca, a se ridica. ring-top [~ top] adj. cu vârful rotund. a se sui, a se înălţa; to ~ above the prejudices a fi mai presus de prejudecăţi; to ~ in ringway ['rirjwei] s. (amer.) şosea de centură. the world a prospera, a ajunge la o poziţie înaltă socială. 2. a se scula, a se deştepta; ringworm ['rirjwo:m] s. (med.) herpes, impetigo. to ~ late a se deştepta târziu; the sun ~s soarele răsare. 3. a se revolta, a se răscula; to ~ rink [rink] I. s. 1. pistă de patinaj; sală de patinaj; patinoar artificial. 2. (fam.) participant in arms a se (ră)scula cu armele în mâini. 4. (despre un congres, o sesiune etc.) a înceta lajocul„curl in g". 3. pistă de gheaţă pentru jocul"curl ing'MI.vb. intr. l . a patina. lucrul; the committee rose comitetul şi-a închis şedinţa. 5. (in / from) a proveni, a izvorî, 2. a patina pe rotile. a începe (din); the river ~s in the hills râul îşi are izvorul / izvorăşte în munţi; that ~s rinse [rins] I. vb. tr. (şi to ~ out / away/off) a clăti, a spăla, a limpezi; to ~ the linen from your negligence aceasta e din cauza neglijenţei dumneavoastră. 6. (despre mare) a spăla rufele; to ~ out one's mouth a-şi clăti gura; (jam.) to ~ one's throat a trage la a se ridica, a avea flux. 7. (despre valuri) a se agita. 8. (despre vânt) a se porni. 9. (despre măsea; a se beţivi. II. ş. 1. spălare, clătirc. 2. (şl.) băutură. preţuri) a creşte. 10. to ~ to the occasion a fi la înălţimea situaţiei; to ~ to the bait / fly rinser ['rinso1"] s. persoană care spală. a cădea în undiţă; to ~ to it a fi Ia înălţime, a corespunde; his gorge / stomach ~s simte rinsing ['rinsirj] s. 1. spălat, spălare. 2.pl. lături; (fig.) resturi. cum i se întoarce stomacul pe dos / cum i se face scârbă. B. tr. 1. a urca, a se căţăra pe. riot ['raiot] I. s. 1. exaltare, dezlănţuire, execs; to run ~ a se dezlănţui, a-şi da drumul; 2. a speria, a face să se ridice (vânatul). 3. (mar.) a vedea cum apare (din valuri, o corabie). to run ~ upon smth. a urmări ceva cu pasiune, a se ţine scai de ceva. 2. desfrânare, II. s. 1. ascensiune, ridicare; înălţare. 2. creştere, umflare (a apelor); flux; (despre apele dezmăţarc; orgie. 3. gălăgie, zarvă, tărăboi; (fam.) to kick up a ~ a face tărăboi. 4. răscoală, unui fluviu) to be on the ~ a fi în creştere. 3. (fig.) înălţare; parvenire; the ~ to power revoltă, dezordine; to quell a ~ a potoli o răscoală. 5. (jig.) abundenţă, bogăţie; the play venire la putere. 4. mărire; avansare, înaintare (în grad); ridicare, urcare, creştere was a ~ piesa a făcut furori. 6. (amer. fam.) persoană hazlie / antrenantă. II. vb. A. intr. (a valorilor, a preţurilor etc.). 5. ieşire la suprafaţă. 6. răsărit (al soarelui, lunii, planetelor). 1. a provoca dezordini; a se rascula. a se revolta. 2. a face excese, a se dezlănţui; a se 7. izvor, provenienţă, origină, început, sursă; to give ~ to a da naştere la; to take its ~ exalta; to ~ in a se deda la, a se arunca orbeşte în; a se exalta pentru. 3. (despre puls) in a începe de la. 8. înălţime, ridicătură; deal, povârniş. 9. (geol.) ridicare (a unor straturi); a bate puternic. 4. a face tărăboi. 5. (înv.) a duce o viaţă dezordonată. B. ir. 1. (înv.) (si to pantă ascendentă (a unui strat). 10. săgeată (a arcului, a greutăţii proprii, a rezistenţei ~away) a risipi, a irosi (bani, sănătate etc.). 2. (înv.) a răscula, a revolta, a duce la răscoală. materialelor, a scrisului). 11. (electr.) săgeată (a conductorilor electrici, a sârmelor de Riot Act [~ askt] s. 1. (jur. ist.) lege (din 1715) împotriva revoltelor. 2. (fig.) dojana, curent). 12. (drum) rampă. 13. izvor (al unui râu). 14. (muz.) ridicare (a vocii cu un mustrare, ocară; to read the ~ to smb. a trage cuiva o săpuncală. semiton). ♦ (fa/n.) to take / to get a ~out of smb. a) a scoate din fire pe cineva; b) a păcăli rioter ['raiata1-] ş. 1. revoltat, răsculat. 2. petrecăreţ, chefliu. pe cineva. 15. (arhit.) contratreaptă. riotous ['raiatos] adj. 1. tumultuos, zgomotos, gălăgios. 2. turbulent. 3. exaltat; rise bush ['raiz bu/] ş. legătură de vreascuri (uscate). ~ imagination imaginaţie exaltată; to lead a ~Iife a duce o viaţă de excese. risel ['raisl] s. proptea, sprijoană. riotousness [-nis] s. 1. dezordine. 2. mişcare; nelinişte, vânzoleală, freamăt, agitaţie. risen ['rizn] part. trec. de la r i s e (I). riot squad fraiatiskwod] s. (amer.) brigadă poliţienească mobilă pentru restabilirea riser ['raiza1"] s. 1. persoană care se revoltă; răsculat. 2. persoană care se scoală devreme. ordinii publice. 3. (tehn.) coloană montantă. 4. (tehn.) pieptene colector; sârmă verticală care leagă două rip1 [rip] I. vb. A. tr. 1. a tăia, a deschide (o cutie, un abces etc.) 2. a despica, a sparge etaje de clădire într-un sistem electric de cabluri. 5. perină. 6. (mine) puţ de aerisire. (în lung, lemne). 3. (despre animale sălbatice) a sfâşia (un câine, un vânat mic). 4. (constr.)7. (metal.) câştig (la turnare); instalaţie verticală. 8. (tehn.) răsuflare. a descoperi, a dezveli (o casă). 5. to ~across a sfâşia / a rupe în două; to ~away a smulge; risibility [/rizi'biliti, 'raiz-, -1st-] s. 1. rizibilitatc; putinţa de a râde; însuşirea de a râde. to ~ off a) a sfâşia, a smulge (ceea ce acoperă ceva); b) a fura, a şterpeli; c) a jefui (pe 2.pl. (amer.) (înclinaţie spre) comic. cineva); to ~out a) a rupe, a smulge; b) a scoate (un ţipăt); c) a scăpa (o înjurătură); risible [Vizibl,'raiz-] adj.l. gata /dispus la râs /sa râdă, pus pe râs. 2. ridicol, caraghios; to ~ up a) a înmuia în aburi; b) a deschide, a spintcea; (jig.) to ~ up old wounds de râs; derizoriu. a redeschide răni vechi. B. intr. 1. a merge într-un ritm rapid; let him ~! lasă-1 să-şi facă rising fraizirj] I. adj. 1. (despre ceaţă, rouă etc.) care se înalţă, care se ridică. 2. (despre de cap; (despre maşini) let her ~! accelerează! dă viteză! 2. a înjura, a vorbi urât; a soare) care răsare. 3. (despre temperatură, barometru etc.) care se urcă. 4. (despre furtună, apostrofa. 3. to ~ away a) a se sfâşia; b) a se descoase, a se deşira. 4. (sl.) a se deda la vânt etc.) care se stârneşte. 5. (despre mânie) care creşte. 6. (despre preţuri) în urcare. jafuri (şi to ~ off). II. ş. 1. tăietură, ruptură, spărtură, despicătură. 2. sfâşiere. 3. deşirarc. ♦ to be ~ forty a fi aproape de patruzeci de ani; (amer.) ~ ten thousand aproape de rip2 s. 1. mârţoagă, gloabă. 2. desfrânat, dezmăţat; chefliu, petrecăreţ. 3. lichea, ticălos. zece mii. II. s. 1. revoltă, insurecţie, răzmeriţă. 2. răsăritul soarelui. 3. sculare (din somn); rip3 s. 1. clipocire (a apei). 2. spumegare, clocot (al apelor unui fluviu). 3. apă ~ from the dead înviere. 4. ridicare (a cortinei). 5. ridicare (a şedinţei); închidere învolburată. (a dezbaterilor). 6. ascensiune (a unui astru). 7. creştere (a apelor, a preţurilor etc.). riparian [rai'pearion, amer. şi ri'p-] I. adj. riveran; de litoral. II. s. proprietar riveran. 8. înălţare (a terenului). 9. înălţare (în rang). 10. (med. fam.) bubuliţă; furuncul. rip-cord ['ripko:d] ş. (av.) cordea de comandă pentru deschiderea paraşutei. rising arch [~ a:t[] s. (arhit.) arc rampant. ripe [raip] I. adj. 1. matur, copt; în vârstă. 2. (fig.) chibzuit, copt la minte. 3. desăvârşit, rising gradient [~ igreidiant] s. (ferov.) rampă. complet, terminat. 4. (for) gata (de); he is ~ for mischief e gata / e dispus să facă rău. rising rhythm [~ 'riaam] s. (prozodie) ritm suitor.



 risk



risk [risk] I. s. risc, pericol, primejdie; at ~ în pericol, ameninţat; at the ~ of cu riscul de a, cu riscul (cu gen.); at one's own ~pe propriul său risc; at the ~ of one's life cu riscul vieţii; to take / to run the ~ of a se expune riscului de a, a se pune în primejdie de a; at whatever ~ cu orice risc. II. vb. tr. 1. a risca, a primejdui, a pune în pericol (viata etc.). 2. a îndrăzni, a risca; I'll ~ it! la noroc! merg la risc!; we must ~ a battle trebuie să riscăm lupta; to ~ defeat a risca o înfrângere. riskily ['riskili] aaV.riscat,cu riscuri; aleatoriu. riskiness ['riskinis] s. situaţie riscantă; risc; riscuri, pericole. risk money ['risk .nuni] s. (ec.) 1. cauţiune, garanţie. 2. mane de casă, bani lipsă. risky ['riski] aay. 1. risca(n)t, periculos, primejdios; generalizations are always ~ generalizările sunt întotdeauna periculoase. 2. (despre povestiri, glume) riscat; picant. risk yield ['risk ji:ld] s. factor de risc. risque [ri:s'kei] adj. (despre glume, istorisiri etc.) picant; riscat. rissole ['risoul, înv. 'ri:s-, amer. ri:'so:l] s. chiftea (a'e peste sa» carne). rite [rait] s. rit, ceremonie, ritual. ritual ['ritjud] I. s. 1. ritual, ceremonie, ceremonial. 2. (bis.) carte de liturghie; tipic; trebnic. II. adj. de rit; ritual; după rit. ritualism [-izam] s. (bis.) ritualism. ritualist [-ist] s. (bis.) ritualist. ritualistic [.ritjuo'listik] adj. ritualist, de ritual. ritually ['ritjusli] adv. după rit. Ritzy ['ritsi(:)] adj. (amer. si.) elegant, şic, fercheş. rivage [rrivid3J s. (înv. poetic) ţărm, mal. rival ['raivpl] I. s. rival, concurent, potrivnic; antagonist; without a ~ fără seamăn; fără pereche. II. adj. de rival; rival. III. vb. A. tr. a rivaliza cu, a concura cu. B. intr. (with) a fi rival / în concurenţă, a se lua la întrecere (cu). rivalize [-aiz] vb. intr. (with) a rivaliza (cu). rivalrous [-ros] s. competitiv; care implică o concurenţă. 'rivalry |-ri] s. rivalitate, întrecere, emulaţie; friendly ~ întrecere prietenească. rive [raiv] I.pastrived [-d],part. trec. riven ['rivsn] vb. A. tr. 1. a spinteca, a crăpa, a despica, a rupe, a sfâşia. 2. (from) a smulge (de la). 3. to ~away / off a smulge. B. intr. a se despica, a se crăpa. II. s. crăpătură, despicătură, deschizătură; breşă. riven f'rivan] I. part. trec. a'e la r i v e (I). II. adj. (poetic) spart, despicat, crăpat. river ['rivo'] I. s. 1. râu, fluviu; down the ~ în josul râului, în aval; up the ~ în susul râului, în amonte. 2. (fig.) noian, potop; puhoi; torent; masă; ~s of blood râuri de sânge. II. adj. de râu; fluvial. riverain ['rivorein] adj., s. riveran. river-bank ['rivo'baerjk] s. mal / ţărm de râu sa» fluviu. river barge [~ bardî] s. (mar.) barcă de râu. river-basin [~ibeisn] s. bazin de râu. river bathing [~ .beioirj] s. baie într-un râu sa» fluviu. river-bed [~'bed,'—] s. albie / matcă de râu sa» fluviu. river boat [~ 'bout,'—] s. (mar.) vas fluvial. river-borne [~bo:n] adj. transportat pe apa râului sa» a fluviului. river-bottom [-.bntam] s. (amer.) aluviune. river branch [~ bra:nt/[ s. braţ de râu sa» fluviu. river dragon [~ .dragau] s. (zool.) crocodil. river driver [~ draivo'] s. (amer.) plutaş. river fish [~ fi/] s. peşte de apă dulce. river-god [~god] s. (mitol.) zeu al râului. river head [~ hed] s. izvor, sursă. river-horse [~ho:s] j . v . h i p p o p o t a m u s. riverine ['rivorain, -rin] adj. 1. riveran. 2. care ţine de râu; fluvial. river keeper ['rivo, ki:por] s. paznic de pescuit. riverless ['rivolis] adj. fără râuri sau fluvii. river novel ['rivo .novl] s. roman-fluviu. river sand [~ 'sa;nd,'—] s. nisip de râu. riverside ['rivosaidj I. s. mal / ţănn de râu. II. adj. riveran, de râu. river watcher ['rivo rwot/o'] s. v. r i v e r k e e p e r . rivery ['rivori] adj. (rar) cu multe ape curgătoare. rivet ['rivit, amer. si -et] I. s. 1. nit. 2. cui de nituit. 3. nituire. II. vb. tr. 1. a nitui, a bate nituri (în). 2. (fig,) a pironi, a ţintui, a fixa; a consolida, a întări. 3. (to / on) a aţinti (privirea) (asupra - cu gen.): 4. pl. (sl.) bani. riveter [s'] s. 1. nituitor, lucrător care nituieşte. 2. maşină de nituit. riveting 1-irj] I. s. (lehn.) nituire; asamblare prin nituire. II. aay. (amer.) fascinant, captivant. rivetless [-lis] adj. fără nituri, nenituit. rivetted [-id] aay. nituit; ţintuit. rivetting ['rivitirj] s. nituire. rivetting set ['rivitirj set] s. (tehn.) căpuitor, buterolă. riviere [ri:'vjor] s. (jr.) colier de pietre scumpe. riving ['raivirj] s. crăpare, spargere, despicare. rivulet ['rivjulit, -let] s. pârâu, pârâiaş; râuleţ, râuşor; scurgere mică de apă. roach1 [rout/] s. (iht.) ocheană, babuşcă (Rutilus rutilus); as sound as a ~ sănătos tun. roach2 s. (amer.) v. c o c k r o a c h . roach-backed [~ba:kt] adj. cu spatele încovoiat. road [roud] s. 1. drum; cale; şosea; he is on'the ~ to fame e pe cale de a deveni celebru; to be in the ~, to get in smb.'s ~ a sta dc-a curmezişul drumului, a împiedica, a sta în cale; a deranja; get out of my ~pleacă din drumul meu, dă-te la o parte din drumul meu, fereşte din calea mea; on the ~ pe drum/ calc; to take the ~ a) a porni Ia drum;



800



b) a vagabonda, a deveni vagabond; (inv.) to take to the ~ a face tâlhării la drumul mare. 2. (amer.) cale ferată. 3. (mar.) radă. 4.pl. incursiune, raid. 5. (mine) galerie în cărbune. 6. the ~ (teatru) provincia; to be on the ~ a fi în turneu, a juca pe scenele teatrelor din provincie. roadability [iroudo'biliti] s. (a»to) ţinută de drum. road bay ['roud bei] s. (drumuri) dală rutieră. road-bed [~bed] s. (drumuri) pat de drum, platformă a drumului, terasament de cale. roadblock [~bbk] s. 1. (auto) barare (a unei şosele). 2. obstacol (pe o şosea). 3. (jig.) piedică, obstacol. Road Board [~ to:d] s. administraţia drumurilor şi şoselelor (f« Anglia). road-book [~buk] s. ghid de drumuri. road breaking [~ ,breikin] s. desfundare de drumuri. road builder [~ bildor] s. I. constructor de drumuri. 2. (cotisir.) buldozer'cu lamă orientabilă. road clearance [~ kliorans] s. (a»to) 1. gardă de sol. 2. spaţiul dintre suprafaţa drumului şi caroseria automobilului. road company [~ .kAmpani] s. (teatru) trupă care joacă în turnee (a'e obicei o singură piesă). roaderaft ['roudkra;ft] s. (auto) îndemânare / măiestrie în conducere. road crossing [~ rkro(:)sirj] s. încrucişare de drumuri. . road-hog [~hog] I. s. şofer, ciclist, motociclist etc. care merge cu viteză excesivă. II. vb. intr. a goni cu viteză excesivă. roadhouse [~haus] s. hotel sau restaurant la marginea drumului. road labourer [~ ileiboro'] s. cantonier, îngrijitor de drumuri. . road maker [~ iineiko'] s. constructor de drumuri. road map [~ ma;p] s. hartă a drumurilor. road-mender [~.mondor] s. cantonier, îngrijitor de drumuri. road-metal [~.metl] s. material pentru pietruirea drumurilor, îmbrăcăminte rutieră. road post [~ poust] s. 1. tabel indicator. 2. post militar aşezat lângă un drum. road race [~ reis] s. (sport) cursă de şosea. road-ready [~,redi] adj. gata de plecat la drum. road roller [~ .roulo'] s. (drum) rulou, cilindru compresor rutier. road-sense [-sens] s. 1. reguli de circulaţie (rutieră). 2. ,,simţ al automobiliştilor", reflexe bune. roadside ['roudsaid] I. s. margine de drum. II. aay. de la drum; de drum; de la margine de drum. "' roadstead [roudsted] s. (mar.) radă. ' roadster ['roudsto'] s. 1. cal de călărie. 2. (mar.) vas (ancorat) în radă. 3. vehicul mtier. 4. (înv.) călător inveterat. 5. automobil sport eu două locuri. road tanker ['roud itasrjka'] s. autocisternă, cisternă auto. road tax [~ tasks] s. taxă rutieră. road-toll [~ toulj s. v. r o a d t a X. road-train ['roudtrein] s. convoi / coloană de automobile. roadway [roudwei] s. 1. drum; şosea. 2. pasaj carosabil. 3. parte carosabilă a unui pod. roadworthy ['roud,wo:5i] aay. (despre vehicule) în stare de a porni la drum, apt pentru voiaj, roam [roum] I. vb. A. intr. 1. a rătăci, a vagabonda, a hoinări. 2. to ~ about a) a se plimba de colo până colo; b) a bate drumurile. B. tr. a parcurge (străzi, mări etc.). II. s. plimbare; hoinăreală. roamer ['roums'] s. vagabond; nomad; rătăcitor. roaming froumirj] I. aay. rătăcitor, hoinar. II. s. plimbare la întâmplare, hoinăreală. roan1 [roun] I. aay. (despre o vacă, un cal) dereş, murg înspicat cu alb. II. s. 1. cal murg înspicat cu alb. 2. vacă murgă înspicată cu alb. roan2 s. piele de oaie argăsită. roar [ro:r, 'ros'] I. vb. A. intr. 1. a urla, a zbiera, a striga, a ţipa.'a răcni; ţo ~ with pain a urla de durere. 2. a bubui, a tuna. 3. a vâjâi. 4. (despre valuri, vaci etc.) a mugi. 5. (despre cai cu tignafes) a horeai. B. tr. 1. (si to ~ out) a rosti cu glas tare (un ordin etc.). 2. to ~ down a reduce la tăcere urlând. C. re/7, to ~ oneself hoarse a răguşi urlând. II. s. 1. urlet, zbierat, răcnet. 2. vâjâit, vuiet (al furtunii); the ~ of the multitude vuietul mulţimii. 3. hohot; ~ of laughter hohot de râs; (fam.) everything went with a ~ totul a mers ca pe roate. roarer [tors'] s. 1. persoană care urlă; persoană zgomotoasă. 2. cal cu tignafes. 3. (amer.) fântână ţâşnitoare. 4. (amer. sl.) lucru extraordinar. roaring [torit]] I. adj. 1.zgomotos,gălăgios; violent, tumultuos, furtunos; (mar.) the ~ forties regiunea vânturilor puternice dintre 40°-50° latitudine nordică din Oceanul Atlantic. 2. viu, plin de viaţă;clocotitor, răsunător; ~success succes răsunător; ~boy băiat vioi; ~ trade comerţ prosper. 3. (despre sănătate) înfloritor. 4. care râde cu hohote. II. s. 1. urlet; muget; răcnet. 2. zgomot. 3. sforăială. 4. (vet.) şuierat de tignafes, astmă (a cailor), stenos; emfizem pulmonar (ia cai). roast [roust] I. vb. A. tr. 1. a frige, a coace. 2. a prăji (cafea). 3. a coace (castane). 4. a coace în spuză; a pârjoli; a încălzi la foc. 5. (tehn.) a calcina, a coace, a arde. 6. (fam.) a lua în râs, a tachina, a persifla, a lua peste picior. 7. a urmări (am ochi). S. a mustra, a ocări. 9. (amer. fam.) a critica aspru. B. intr. a se coace, a se prăji. II. s. 1. fel de mâncare prăjită; (fam.) he rules the ~el e stăpânul, el dictează. 2. (amer.) critică aspră. 3. (tehn.) calcinare, ardere (a'e minereuri). III. adj. (despre carnea de porc etc.) prăjit. roast beef ['roust bi:f] s. carne de vacă prăjită. roaster ['rousts'] s. 1. persoană care prăjeşte. 2. cuptor de calcinat (minereuri). 3. ceva ce se prăjeşte uşor. 4. (fam.) zi toridă.



 801



roasting ['roustin] I. adj. (despre foe etc.) arzător. II. s. 1. prăjire (a cărnii). 2. caleinare (a minereului), 3. prăjire (a cafelei). 4. (fam.) bătaie de joc, batjocorire. 5. (fam.) refec, săpuneală, critică; to give smb. a ~ a trage cuiva o săpuncală. roasting-jack [~d3a?k] s. frigare. rob [rob] vb. A. tr. 1. a jefui, a prăda, a fura, a şterpeli; to ~ Peter to pay Paul a face o gaură ca să astupi alta. 2. a escroca. 3. a scoate (minereu) prea mult, a jefui, a stoarce (o mină, o carieră etc.) B. iutr. a face jaf. roband ['robond] ş. (mar.) baieră de învergarc. robber ['roba1"] ş. hoţ, tâlhar, jefuitor, lotru. robbery ['robori] s. furt, tâlhărie, jaf; sustragere. robe [roub] I. s. 1. robă, mantie, veşmânt, costum (de ceremonie); the long ~a) roba juriştilor; b) anteriul preoţilor; gentlemen of the (long) ~ juriştii. 2. (poetic) veşmânt, strai. 3. cuvertură din piele de bivol. II. vb. A. mtr. a se înveşmânta cu o haină de ceremonie, a îmbrăca roba. B. tr. 1. a îmbrăca cu o robă; a înveşmânta cu o haină de ceremonie; fields are ~d with green câmpiile s-au înveşmântat în verde. 2. (fig.) a înveşmânta. robin ['robin] s. (omit.) măcăleandru (Eritluicus rubecula). robing f'roubirj] s. 1. haine, vesminte. 2. îmbrăcare (cu roba etc.). Robin Goodfellow ['robin 'gudifelou] s. spiriduş din basmele populare engleze. robing room ['roubirj ru(:)m] s. vestiar (pentru jurişti etc.). robin redbreast ['robin 'redbrest] s.v. r o b i n. Robin-run-in-the-hedge ['robin'rAnin0o'hed3] s. (bot.) 1. silnic (Glechonui hederaceum). 2. turiţă (Galium aparine). robin's eye ['robinz 'ai] s. (boţ.) năprasnic (Geranium robertianum). roble ['roublei] s. (bot.) specie de stejar din California (Quercus lobată). roblitz ['roublits] s. (amer. mil.) atac-surpriză cu proiectile teleghidate. robomb ['roubom] s. (amer. mii.) proiectil teleghidat. robot ['roubot, 'rob-, -bot] s. robot, automat. robot bomb ['roubot bom] s. (mil.) proiectil eu reacţie ghidat automat. robotics [rou'botiks] s. (pi. folosit ca sg.) robotică. robotism ['roubotiz^m, 'rob-] s. 1. roboţi. 2. automatism; automatizare; mecanizare. robotization [-roubotai'zei/on] s. robotizare. robotize l'roubotaiz] vb. tr. a robotiza. robotomorphic [


roentgenoscope



rocker ['roka1"] s. 1. leagăn. 2. (mine) coş (pentru spălarea aurului). 3. (amer.) v. r o c k i n g - c h a i r. 4. patine cu lamă curbă. 5. (sl.) cap; off one's ~ cu păsărică, fără o doagă. 6. (tehn.) balansicr, culisă oscilantă, balansor; (tehn.) pârghie oscilantă, culbutor. 7. (text.) bătător; meliţă, scărmănător. 8.v. r o c k - a n d - r o l l e r . rocker pin ['roko pin] s. (constr.) rotulă. rockery ['rokori] s. (hort.) stânci artificiale; grădină alpină. rocket1 ['rokit, amer. şi -et] I. s. 1. rachetă, atr. de rachetă, cu reacţie, reactiv. 2. (sl.) perdaf, săpuneală. II. vb. A. intr. 1. a-şi lua zborul ca o rachetă, a zbura ca o fuzee. 2. a lansa o rachetă. 3. (jig.) a se ridica vertiginos; prices were ~ing preţurile creşteau vertiginos. B. tr. a ataca cu rachete. rocket2 s. (bot.) 1. cruşăţea (Barbaraea vulgaris). 2. nopticoasă (Hesperis matronalis). rocketdrorne ['rokitdrouni] s. (cosm.) rachetodrorn. rocketeer [.roki'tior] s. (cosm.) 1. pilot de rachetă spaţială. 2. specialist în tehnica rachetelor, rachetist. rocketer ['rokita1"] s. vânat înaripat care zboară drept în SUS. rocket gun ['rokit gAn] s. v. rocket launcher. rocket launcher [~ ilo:n//or] s:(mil.) lansator de rachete. rocket pistol [~ tpistal] s. pistol cu rachete (cu ajutorul căruia pot înainta prin spaţiu scafandrii aerieni). rocketry ['rokitri] s. ştiinţa proiectării, construcţiei şi lansării rachetelor. rock flour ['rok tflauor] s. (constr.) nisip făinos. rock-garden [~.gu:dn] s. grădină alpină; grădină cu stânci. rock gas [~ gss] s. gaz natural. rockhead f'rokhcd] s. (fam.) prost, nătâng, neghiob. rock-hewn [~hju:n] adj. scobit în stâncă. rockhound ['rokhaund] (amer. fam.) căutător şi colecţionar de roci (mat ales de pietre semipreţioase). Rockies ['rokiz] s.pl. (amer.) Munţii Stâncoşi. rockiness ['rokinis] s. natură stâncoasă, caracter stâncos. rocking ['rokirj] I. adj. 1. oscilant; cu basculă, basculant. 2. care se clatină, clătinător. 11. s. 1. balansare; oscilare; basculare. 2. tremurare, clătinare. rocking-chair [~t/eor] s. balansoar; scaun în care te legeni; fotoliu-leagăn. rocking-horse [~ho:s] s. cal de lemn care se leagănă. rocklet l'roklit] s. stâncă mică. rocklike ['roklaik] adj. (tare) ca piatra. rockling l'roklirj] s. 1. (Uit.) specii de cod mic (genul Gaidropsarus). 2. (omit.) v. rock-dove. rock milk ['rok milk] s. (geol.) montmilch. rock-'n-roll ['roknroul] s. v. r o c k - a n d - r o l l (2). rock-oil ['rokoil] ş. 1. ţiţei. 2. ozocherită, ceară de pământ. rock-ribbed ['roktribd] adj. (jig.) ferm; inflexibil, intransigent. rockrose ['rokrouz] ş. (hort.) iarba-osului (Cistus sp., Helianthemum sp.). rock-salt [~'so:lt,'--] s. sare gemă / brută. rock slide [~ slaid] ş. avalanşă de pietre. rock tar [~ ta: r ] s. ţiţei. rockwool [~wul] s. (mineral.) lână minerală. rock work [~ wo:k] s. 1. v. r o c k e r y. 2. lucru în stâncă. rocky ['roki] adj. 1. stâncos, plin de stânci, pietros. 2. (jig.) împietrit, nesimţitor. 3. (fig.) care se clatină, şubred. 4. (fam.) beat, pilit; ameţit. Rocky Mountains ['roki 'mauntinz] s. pi. Munţii Stâncoşi (în S.U.A.). rococo [ro'koukou, rou'k-, amer. şi .rouko'kou] I. s. stil rococo. II. adj. 1. în genul rococo. 2. pompos, afectat, pretenţios, umflat. 3. învechit, care se învecheşte, ieşit din modă. rod [rod] I.s. 1. varga, nuia, băţ; to give the ~ a bate cu varga; to kiss the ~ a suporta bătaia cu resemnare; to have a ~ in pickle for smb. a avea ceva cu cineva, a purta pică cuiva; to make a ~for one's own back a căuta singur râcă, a-şi pregăti singur necazurile; (prov.) spare the ~ and spoil the child bătaia e ruptă din rai, copilul nepedepsit ajunge nepricopsit. 2. (jig.) flagel; nenorocire; pedeapsă. 3. coadă / băţ de undiţă. 4. stinghie. 5. toiag, ciomag, bâtă. 6. (bis.) toiag pastoral, cârjă. 7. baghetă (de magician). 8. (poetic) sceptru. 9. (anat.) celulă de retină. 10. (tehn.) tijă, levier; tirant. 11. vergea (pentruperdele). 12. (tehn.) bară (de cremalieră etc.). 13. (şl.) penis, sulă. 14. v. r a m r o d (2). 15. paratrăsnet. 16. (med.) bacterie baciliformă, bacii. 17. (amer. sl.) revolver; pistol. II. vb. tr. 1. a aşeza vergele la. 2. a pune paratrăsnet la. rod crack ['rod krrek] s. (tehn.) fisură longitudinală. rodded ['rodid] adj. 1. cu tije. 2. în formă de baghetă. rode [roud] paşt de la r i d e (II). rodent ['roudpnt] s., adj. (zool.) rozător. rodenticide [rou'dcntisaid] ş. («gr-) rodenticid. rodeo [rou'dciou, 'roudiou] s. (amer.) 1. strângere a vitelor pentru marcarea lor. 2. spectacol de acrobaţii executat de cow-boy; rodeo. rodlet ['rodli:t, amer. şi -let] s. bastonaş. rodomontade [irodomon'teid, -'to:dj I. s. lăudăroşenie, fanfaronadă, grozăvire, ifose. II. adj. vanitos, lăudăros; îngâmfat. III. vb. intr. a se lăuda, a se făli, a se grozăvi. rod reel ['rod ri:l] s. (tehn.) vârtelniţă. roe1 [rou] s. (zool.) căprioară; ciută. roe2 s. 1. icre; soft ~ [apţi. 2. ape (la suprafeţele lemnoase, în special la mahon). roebuck ['roubAk] s. (zool.) căprior (bărbătuşul căprioarei). roentgen ['rontjan, 'rAiit-, -tgon] s. (fiz.) roentgen. roentgenogram [ront'gcnogrsem, 'rontjono-, amer. 'rentgo-] s. radiografie. roentgenology [


 Roentgen rays



802



roller table [~ .teibl] s. (tehn.) transportor cu role. Roentgen rays ['rontjon reiz] s. raze X, raze roentgen. roller-towel [~,tau9l] s. prosop rulant. roe stone ['rou stoun] s. (mineral.) calcar oolitic. rolley [toii] s. v. r u 11 e y. rogation [rou'geijim, ro'g-] s. (bis.) rugăciune; litanie. rogatory ['rogotari, amer. si -tou-] adj. (jur.) rogatoriu. rollick [tolik] I. vb. intr. 1. a zburda, a se juca (vesel). 2. a petrece, a chefui. II. s. r 1. veselie, exuberanţă. 2. zbenguială, hârjoană. 3. petrecere, chef. Roger [tod30 , 'roud3-] s. dans rustic englez. roger [tod33r] I. interj. 1. (fam.) s-a făcut! 2. (radio) cuvânt de cod semnificând primirea rollicking [tolikirj] I- adj. vesel, exuberant. II. s. zburdălnicie, hârjoneală. si înţelegerea unui mesaj. II. vb. Ir. (si.) a face dragoste cu, a se culca cu. rolling [Toulirj] I. adj. 1. rulant, care rulează; care se rostogoleşte. 2. (despre ani) care rogue [roug] s. 1. pungaş, escroc, potlogar, coţcar. 2. (ironic) ştrengar, neastâmpărat, se scurg. 3. (despre fum) care se ridică în rotocoale. 4. (mar.) cu ruliu; de hulă, cu hulă. nebunatic, zglobiu. 3. elefant solitar; bivol sălbatic solitar. 4. (inv.) vagabond, haimana, 5. deluros. II. s. 1. rostogolire. 2. (metal.) laminare. 3. (constr.) cilindrare. 4. (mar.) ruliu. derbedeu. 5. zgomot de rostogolire; zgomot de rulare. 6. (av.) tonou. 7. (ferov.) mişcare de legănare roguery ['rougari] s. 1. escrocherie, potlogărie, pungăşie. 2. zburdălnicie, petrecere a locomotivei. 8. (poligr.) ungere cu cerneală. zburdalnică, joacă. rolling chock [~ tfok] s. (mar.) chilă de ruliu. rogue's gallery ['rougz igaîteri] s. (amer.) album cu fotografiile tuturor răufăcătorilor, rolling-mill [~mil] s. (metal.) 1. laminor; linie de profiluri mijlocii. 2. uzină de laminat. alcătuit de serviciile [Miliţiei. rolling-pin [~pin] s. făcăleţ; tăvălug (pentru fabricarea pastelor făinoase). roguish ['rougif] adj. 1. hoţesc, pungăşesc. 2. zburdalnic, nebunatic, neastâmpărat, rolling plant [~ pla:nt] s. v. r o 11 i n g - s t o c k. zglobiu. rolling-press [~pres] s. (tehn.) 1. presă cu cilindru rostogolitor. 2. calandru. rolling resistance [~ ri'zistons] s. (tehn.) rezistenţă la frecare. roguishly [-li] adv. 1. hoţeşte, pungăşeşte. 2. cu zburdălnicie. rolling restaurant [~ 'rest3r5:rj] s. (ferov.) vagon-restaurant. roguishness [-nis] s. v. r o g u e r y. roii [roii] vb. tr. (amer.) 1. a tulbura (apa, vinul). 2. a supăra, a mânia, a necăji; a vexa. rolling rope [~ roup] s. (mar.) cablu la macaraua de. ruliu. rolling stand [~ sta:nd] s. (metal.) cajă de laminor. roily ['roili] adj. 1. tulbure. 2. vexat. roineck [toinek, rru:i-] s. (in Africa de Sud). 1. nou-venit. 2. (peior.) soldat englez. rolling-stock [~stok] s. (ferov.) material rulant; parc de vagoane. roister ['roista'] vb. mtr. a face gălăgie / tărăboi. rolling stone [~ stoun] s. 1. (drum) cilindru compresor. 2. (fig.) pierde-vară; om bun r roisterer ]'roist3ro ] s. scandalagiu, gălăgios; fanfaron. de nimic. rolling surface [~ isa:fis] s. (tehn.) suprafaţă de rulare. roistering [toisterirj] s. I. scandal, gălăgie, tapaj. II. adj. zgomotos, gălăgios, tumultuos. rojamas [rou'd3a;moz] s. pl. halat combinat cu pijama. rolling tank [~ tzeijk] s. (mar.) cisternă de ruliu. . role, role [roul] s. (teatru) rol. rolling train [~ trein] s. (tehn.) (tren) laminor. roll-[roul] I. s. 1. rulou, sul. 2. fişic. 3. val (de pânză). 4. legătură (depaie). 5.cocoloş, y roii mandrei ['roul .mamdrol] s. (tehn.) burghiu, sfredel. găluşcă (de unt, de ceară). 6. (electr.) bobină. 7. rolfilm. 8. registru, rol, catalog, listă, rollmop ['roulmop] s. (gaslr.) rulou de hering. tablou; (mil.) to put a man on the ~ a trece un om în controale; ~ of honour lista celor roll neck ['roul nek] s. (tehn.) fusul cilindrului. căzuţi în război; the Roll arhivă; Master of the Roll judecător al curţii; to call the ~ roll-neck ['rouţnek] adj. (despre pulovere) \>c gât, cu guler care se rulează. a face apelul; a striga catalogul; to strike smb. off the ~ a şterge pe cineva de pe rol. 9. chiflă; roll-on ['roulon] s. 1. (cosmetică) flacon (de deodorant) cu bilă. 2. corset suplu. corn, franzelă. 10. (mai ales pl.) brutar. 11. (mar.) ruliu. 12. mers legănat. 13. bubuit (al roll pass design ['roul pa:s di'zâin] s. (tehn.) calibrare. tunetului, tunului, tobelor): tril (alpăsărilor). 14. (te/m.) cilindru, rulou; sul (pentru netezit); roll-top desk ['roultsp «desk] s. birou american, masă de scris cu capac-rulou. '. cilindru (ae laminor); tambur, tobă; valţ. 15. (av.) tonou, dublă răsturnare a avionului. roll-up ['rouUp] s. (austr. si.) 1. adunare, reuniune. 2. participanţi la o adunare, o 16. rotaţie, învârtire, rostogolire. 17. (arhit.) volută a capitelului ionic. II. vb. A. tr. reuniune etc. 1. a învârti, a rostogoli, a roti. 2. a învârti, a răsuci, a încolăci, a înfăşură; to ~a cigarette roly-poly ['rouli'pouli] I. s. 1. ruladă cu dulceaţă. 2. (fam.) buflea, persoană dolofană, a răsuci o ţigară; to ~ smth. in a piece of paper a împacheta ceva în hârtie; to ~ wool om rotofei; copil dolofan. 3. (înv.) joc de popice (cu o jumătate de bilă). 4. (dial.) om into a ball a face un ghem de lână. 3. a netezi cu ruloul, a trece cu ruloul peste, a cilindră de nimic, lichea. II. adj. grăsuţ, plinuţ, dolofan, rotofei. (drumul ele). 4. a întinde (aluatul, cufăcdleţul). 5. (metal.) a lamina (metalul). 6. (mar.) roly-poly pudding [~ ,pudin] s. v. r o l y-p o 1 y (1,1). a clătina (vasul, corabia). 7. a graseia; to ~ one's r's a graseia. 8. to ~about a rostogoli Rom [rom],pl. Roma [tomo] s. ţigan, rom. încoace şi încolo; to ~ along a rostogoli de-a lungul drumului; to ~ away a îndepărta Romaean [rou'mhan] s. (ist.) locuitor al imperiului roman de răsărit. prin rostogolire; îo ~ back a) a rostogoli înapoi; b) a reduce; c) a retrage; to ~ down Romaic [rou'meiik] I. adj. neo-grec, neo-grecesc. II. s. limba greacă modernă. , a rostogoli de sus în jos, a coborî prin rostogolire; to ~ in a) a face să intre; b) (la hochei) romaika [ron'meiko] s. dans naţional grecesc. to ~ in the ball a repune mingea în joc; to ~ off a) a scoate prin rostogolire; b) a scanda; < romaine [rou'mein] s. (bot.) soi de lăptucă (IMCIUCO sativa longifolia). to ~ on a întinde cu un sul; to ~ out a) a rostogoli afară; b) to ~ out verses a debita Roman1 ['roumanj I. adj. 1. roman. 2. romano-catolic, papistăşesc. II. s. 1. roman; versuri pe un ton ritmat; to ~ over a reîntoarce; to ~ up a) a răsuci (hârtie, mânecile (prov.) do in Rome as the ~s do, when at Rome, do as the ~s do fă ce fac alţii, când etc.); b) a respinge (un inamic); c) a înveli, a înfăşură. B. intr. 1. a se rostogoli. 2. a se eşti printre lupi, urli cu ei. 2. romano-catolic, papistaş. 3. (poligr.) caracter roman, literă roti. 3. a merge (într-un vehicul cu roate). 4. (av.) a zbura în tonou. 5. (despre tunet, dreaptă. 4. (lingvj (limba) latină. tobe etc.) a bubui. 6. (mar.) a avea ruliu. 7. to ~ about a se rostogoli încoace şi încolo; roman2 [ro'mcl] s. (fr., ist.) roman îri versuri. to ~ along a merge (într-un vehicul cu roate); to ~ away a se îndepărta rostogolindu-se; Roman alphabet ['roumon ,a;lfobit] s. alfabet latin. to ~ back a) a se rostogoli înapoi; b) (despre ochi) a se da peste cap; to ~ by a) a trece Roman balance [~ 'badans) s. balanţă romană / cu arc. (într-un vehicul cu roate); b) (despre timp) a se scurge; to ~ down a se rostogoli de sus Roman beam [~ 'bi:m] f. v. R o m a n b a l a n c e . în jos; to ~ in a) a intra rostogolindu-se; b) (despre vehicule) a intra cu zgomot mare de Roman candles [~ 'keendlz] s. pl. 1. foc de artificii. 2. (av.) aterizare dificilă. roţi; to ~ off a cădea rostogolindu-se; to ~ on a) a se rostogoli în continuare; b) (despre Roman capitals [~ tepitalz] s. pl. (poligr.) verzale romane. timp) a se scurge; to ~ out a) (despre persoane) a ieşi clătinându-se; b) (despre un obiect Roman-Catholic [~'ka:0olik] I. s. romano-catolic, papistaş. II. adj. romano-catolic, rotund, minge ele.) a ieşi rostogolindu-se; to ~ over a) a se întoarce răsucindu-se; b) a se papistăşesc. rostogoli; to ~ up a) (despre fum) a se ridica în rotocoale; b) a se rostogoli; c) (despre [-'ko'Oolisizsm] s. (romano-)catolicism. insecte pe moarte) a se răsuci, a se torsiona; a crăpa; d) (despre persoane) a muri; e) (despre Roman-Catholicism Romance1 [ra'masns, ron'm] I. adj. roman, romanic; the ~languages limbile romanice o minge) a ajunge până la capăt;/) (despre oaspeţi) a sosi, a veni; g) (auslr. si.) a se / neo-latine. II. s. (fam.) limbile romanice. aduna, a se strânge. romance2 I. s. 1. (in literatura medievală) roman cavaleresc (mai ales în versuri); Tollable ['roubbl] aay. care poate fi rostogolit etc. (v. r o l l II). the Romance of the Rose Romanul Rozei. 2. roman (romantic) de dragoste sau aventuri. 3. viaţă romantică; întâmplări romantice; episod romantic, aventură romantică; poveste rollaway ['roukiwei] adj. (amer.) care poate fi (pliat şi) deplasat pe rotile. rollback ['roukbsek] s. (amer.) scădere generală a preţurilor în urma unui decret de dragoste; the ~ of our marriage povestea minunată a căsătoriei noastre; ~ between two young people idilă între doi tineri. 4. (muz.) romanţă. 5. romantism; the ~ of the guvernamental. roll-back policy [— ipolisi] s. (amer.) politică agresivă de împingere înapoi sau sea poezia mării. 6. basm, poveste; închipuire; fantastic. 7. farmec, vrajă; the ~ of a summer night farmecul / vraja unei nopţi de vară. 8. romantism, idei romantice; eliberare. romanţiozitate. 9. (fam.) plăsmuire, ficţiune. 10. latura sentimentală; in cinemactors' roll-call [~ ko:l] s. 1. apel nominal. 2. semnal de apel. life era ~ is a boon for tabloids latura sentimentală a vieţii actorilor de cinematograf roll campaign ['roul kami-pcin] s. (tehn.) durată de funcţionare a cilindrului. constituie o adevărată mană cerească pentru presa de senzaţie. II. vb. intr. 1. (rar) a scrie roll collar [~ .koto1"] s. guler care se rulează. romane de aventuri sa» de dragoste. 2. a exagera; a croi la minciuni; a lăsa frâu liber roll crown [~ kraun] s. (metal.) convexitate a cilindrului. roller ['roulo'] s. 1. tăvălug. 2. făcăleţ. 3. (tehn.) rolă de conducere. 4. (poligr.) val, imaginaţiei. 3. a avea idei romantice. III. aay. romantic; aventuros. rulou (de imprimare). 5. (drum) cilindru compresor. 6. (metal.) cilindru de laminor. 7. (text.) romance3 s. (muz.) romanţă. cilindru. 8. pl. rulouri (pe care se transportă obiecte). 9. rotiţă (de fotoliu, pat etc.). Roman cement ['roumon si'ment] s. (constr.) ciment hidraulic / roman. 10. cilindru dinţat (al unei cutii muzicale). 11. (mar.) brizant puternic, val de hulă. romancer ['rouma;nsor] s. 1. autor de romane cavalereşti. 2. povestitor sau autor de 12. porumbel turnant. 13. lucrător la cilindru (de drumuri). 14. lucrător la laminor. 15. sul istorii fictive. 3. mincinos, palavragiu. de bandaj. 16. (tehn.) valţ. 17. v. r o l l e r - s k a t e r . romancero [.roumam'siorou] s. (span.) romancero, culegere de poeme epico-lirice spaniole. roller mill [~ mil] s. (tehn.) moară cu valţuri. romancing [ron'maînsirj] I. s. 1. compunere de romane cavalereşti. 2. (muz.) compunere roller-skate |~skeit] I. s. patină cu rotile. II. vb. intr. a patina pe patine cu rotile. roller-skater [~iskeitor] s. patinator pe rotile. de romanţe. 3. povestire, narare. 4. exagerare; romanţare. II. adj. 1. plin de imaginaţie / fantezie. 2. fantastic. roller-skating [~iskeitirj] s. patinaj pe rotile.



 803



roost



Roman collar ['rouman 'koto'] s. guler alb scrobit purtat de preoţii catolici peste un the ~ of heaven bolta cerului; (anat.) the ~ of the mouth cerul gurii. 6. capotă (de trăsură; maşină etc.); sliding ~ capotă mobilă (la automobilele, decapotabile). 7. (sl.) pălărie, găină; guler negru. go-to-meeting ~ pălărie de sărbătoare. ♦ (fam.) to lift/ to raise the ~a) a aplauda foarte Roman Empire [~ 'cmpaia1-] s. (ist.) Imperiul roman. puternic; b) a face zgomot mare; (/am.) that would put the gilded ~ on it asta ar fi culmea; Romanes ['roumanes, -ez] s. (limba) romanes. Romanesque [.roums'nesk] adj. 1. (arhit. despre stil) romanesc. 2. provensal. 3. roma­ asta ar pune capac la toate. II. vb. tr. 1. a acoperi (o casă etc.). 2. (fig.) a adăposti. 3. to ~ in / over a înveli, nesc, romantic; fantastic. roofage ['ru:fid3] s. v. r o o f i n g (1). Roman face ['rouman Teis] s. (poligr.) familia antiqua. roofer ['ru:farj s. 1. lucrător care acoperă sau repară acoperişul. 2. (sl.) scrisoare de Roman figure [~ 'figar] s. (poligr.) cifră romană. mulţumire pentru ospitalitate. roman fleuve ['roma fb:v] s. (fr.) roman-fluviu. roofing ['ruifirj] s. 1. material pentru acoperiş; glass ~ acoperiş din sticlă, luminator. Roman holiday ['rouman 'holadi] s. petrecere pe socoteala / costul altuia. 2. construire a acoperişului, muncă de acoperire (a unei case). 3. acoperire, învelire; (jig.) Romanian [rou'meinian] I. adj. român; românesc. II. s. (lingv.) (limba) română. 1 pază, adăpost, Romanic [rou'msenik, re'm-j adj., s. v. R o m a n e e . roofless [rru:flis] adj. fără acoperiş; fără adăpost. Romanish ['roumani/] adj. (rel.peior.) papistăşesc,(romano-)catoIic. Romanism ['roumanizpin] s. 1. catolicism. 2. românism, influenţă a Romei. rooflet ['rurflit, -let] s. acoperiş mic. Romanist ['roumanist] s. 1. catolic; papistaş. 2. romanist, cercetător al Romei antice roof-like frmflaik] adj. ca un acoperiş. sau al dreptului roman. roof-shaped [~/eipt] adj. în formă de acoperiş. roof timbering [~ itimbarirj] s. (constr.) susţinerea în lemn a acoperişului. Romanistic [irouma'nistik] adj. l.(rel.) (romano-)catolic; pro-catolic. 2. (lingv.) romanic. 3. (ist.) privitor la istoria etc. Romei. rooftop [~ top] s. terasă pe acoperiş. rooftree ['ru:ftri:] s. (constr.) 1. creastă / coamă de acoperiş. 2. acoperiş. Romanization broumsnai'zei/sn] s. 1. romanizare (a unui popor). 2. catolicizare. roofy [Vu:fi] adj. acoperit. Romanize ['roumanaiz] vb. A. ţr. 1. a romaniza, a latiniza. 2. a converti la catolicism. rooinek ['rminek] ş. (în Africa de Sud). 1. nou-venit. 2. (ist.) gât roşu (poreclă dată 3. a scrie cu litere romane. B. intr. 1. a întrebuinţa expresii sau cuvinte latine. 2. a îmbrăţişa de către buri soldaţilor englezi). 3. (în Africa de Sud; peior.) englez, britanic. credinţa catolică, a trece la catolicism. rook1 [ruk] s. (la şah) turn, tură. Roman law ['rouman 'b;] s. (jur.) dreptul roman. Roman letter [~ 'letar] s. (poligr.) literă dreaptă. rook 2 vb. intr. (înv., la şah) a face rocada. rook3 I. ş. 1. (omit.) cioară-de-semănătură (Corvus frugilegus). 2. trişor, şarlatan, Roman nose [~ 'nouz] s. nas roman / acvilin. măsluitor (de cărţi). 3. (fam. înv.) preot, ecleziast. II. vb. A. tr. (la joc de cărţi) a trişa, Roman numeral [~ 'nju:ni3rpl] s. cifră romană. a pungaşi, a înşela; to ~srnb. of his money a-i lua cuiva banii. B. intr. \.(scoţ.) a croncăni. Romansch [rou'msnf] s. v. R o m a n s h. 2. a fura, a face hoţii. Romansh [rou'masnj] (lingv.) I. s. limba reto-romană. II. adj. reto-romanic. Roman steelyard ['rouman 'sti:lja:d] s. v. R o m a n b a l a n c e . rooker ['rukar] s. (înv.) v. r o o k 3 (1,2). rookery ['rukari] s. 1. colonie (de ciori etc); seal ~ colonie de foci. 2. casă veche şi Roman string [~ 'strirj] s. coardă foarte fină (pentru viori). romantic [ra'maentik, rou'm-] I. adj. 1. romantic; romanesc. 2. pitoresc. II. s. 1. romantic. suprapopulată. 3. cartier de cocioabe. 4. (sl.) tripou; casă de joc fără autorizaţie; cuib de pungaşi; bordel. 2. pl. idei romantice / exaltate. rookie ['ruki] s. (sl.) 1. (mil.) recrut, răcan. 2. începător, boboc, ageamiu. romantically [rs'maîntikali] adv. romantic. rookie ['ruki] s. (sl.) 1. (sport) novice, debutant. 2. (mii.) recrut, boboc. romanticism [ra'msentisiz^m] s. (lit.) romantism. romanticist [ra'msentisist] s. romantic. rookie ['ru:kl] vb. intr. (dial.) a râma (ca un porc). rookler ['ru:klar] s. (dial.) ramator, porc. romanticize [ra'mamtisaiz] vb. A. tr. a romantiza (o întâmplare etc.); a face o întreagă poveste din (un incident etc.). B. intr. a cădea în romanesc. rook-rifle ['rukiraifi] s. carabină de vânătoare de calibru mic. Roman type ['rouman 'taip] s. v. R o m a n l e t t e r . rooky ['ruki] s. (amer.) v. r o o k i e . room [ru(:)m] I. s. 1. odaie, cameră; încăpere; bed~ dormitor; dining ~ sufragerie; Romany ['romani] I. s. 1. rom, ţigan. 2. ţigănime. 3. (limba) ţigănească. II. adj. ţigănesc. reception ~ salon; private ~ salon rezervat (în restaurante); to keep the whole ~laughing Romany rye [~ rai] s. prieten al ţiganilor; cunoscător al ţiganilor. a distra toată compania / societatea. 2. pl. locuinţă, apartament; (set of) ~s apartament; romanza [rou'msnza, ro-] s. (muz.) romanţă. 2 to live in ~s a locui într-un apartament mobilat; bachelor's ~s garsonieră. 3. loc, spaţiu; roumaunt [ra'momt, rou'm-, amer. şi -'rno:nt] s. (înv.) v. r o in a n c c (1,1). to make ~ for a face loc pentru (sau cu dat.); no ~ to turn in, no ~ to swing a eat nu rornbowline [rom'boulin] ş. (mar.) parârnă groasă de proastă calitate. ai nici măcar unde să te întorci; to be cramped for ~ a fi strâmtorat. 4. (fig.) prilej, ocazie; Roinish ['rounii/] adj. (peior.) papistaş. rornp [rornp] I. vb. intr. 1. a se zbengui, a se hârjoni. 2. (/am., la cursele de cai) to ~ to give ~ a da prilej; there is ~ for improvement mai e posibilă o îmbunătăţire; there along (over the course) a fugi uşor; (la cursele de cai) to ~ home / in / away a-şi întrece is no ~ for dispute nu c timp de ceartă. 5. Ioc; in my ~ în locul meu; in the ~ of în loc uşor adversarii; a câştiga cursa plimbându-se; to ~ past smb. a depăşi uşor pe cineva; de; în locul (cu gen.); to prefer a man's ~ to his presence-a prefera să nu vezi pe cineva; to ~ through an examination a trece cu uşurinţă un examen. II. s. 1. ştrengar, copil I would rather have his ~ than his company aş prefera ca ci să plece. 6. spaţiu, lărgime, zburdalnic. 2. fată băieţoi, băietană. 3. zburdălnicie, hârjoneală, zbenguială; to have a interspaţiu; (mar.) ~and space, timber and ~ spaţiu între coastele unei corăbii. 7. (amer., ~a fi zburdalnic; to have a game a t / o f ~s a se potoli de-a binelea; (Jam.) to win in a corn. sl.) sală a bursei; in the ~întrc iniţiaţii bursei. II. vb. A. intr. 1. a locui într-o cameră sau într-un apartament mobilat. 2. (with smb.) a împărţi locuinţa (cu cineva). B. tr. a adă­ ~v. t o ~h o me. posti (pe cineva) într-o locuinţă. romper ['rompa1"] s. (nwi ales pl.) şorţuleţ-combinczon (pentru copii). roomage ['ru(:)mid3l s. capacitate a / spaţiu al unui vas, al unui loc etc. romping ['rompin] I. adj. zburdalnic, nebunatic. II. s. zburdălnicie, neastâmpăr. room clerk ['rU(:)m kla:k, amer. ~ klark]'$.recepţioner (la un hotel). rompish ['rompi/] adj. 1. (despre copii etc.) zburdalnic, nebunatic. 2. (despre fete) roomed ['ru(:)md] adj. (în cuvinte compuse) cu... camere...; one-~ cu o singură cameră; băieţoasa, foarte neastâmpărată. 3. (despre jocuri) gălăgios, zgomotos. three-~ cu / de trei camere. rompy [rompi] adj. v. r o m p i s h . roomer ['ru(:)mar] ş. (amer.) chiriaş, locatar. rondache [ron'dae/] s. (mii.) scut rotund. ronde ['rond] s. (fr.) 1. (poligr.) scriere rondă, caractere ronde. 2. (tehn.) rondelă. roomette ['ru(:)met, ru-] s. (amer.ferov.) cabină de vagon-Iit, cuşetă. rondeau ['rondou,amer. şi-'-],pl. rondeaus sau rondeaux ['rondouz] s. (lit.) rondel. roomful ['ru(:)mful] s. odaie plină (de persoane, obiecte etc.); cameră întreagă. roomie ['ru(:)mi] s. (fam.) tovarăş de cameră. rondel f'rondl] s. v. r o n d e a u . rondelet ['rondlit, -et] ş. (lit.) varietate de rondel (cu cinci versuri şi două refrene). roominess ['ru(:)minis] s. spaţiu mare, lărgime, loc din belşug. rooming house ['ru(:)mirj haus] s. (amer.) pensiune; camere mobilate. rondo ['rondou, amer. şi -'-] s. (muz-) rondo; compoziţie muzicală bazată pe rondo. room-mate ['ru(:)mmeit] s. tovarăş de cameră, conlocuitor, convieţuitor. rone [roun] s. 1. v. r o w a n . 2. (scof.) jgheab de acoperiş. room-ridden [~.ridn] adj. (rar) obligat sa stea în cameră (în cazuri fortuite). Roneo ['rouniou] I. s. aparat de multiplicat. II. paşţ şi part. trec. Roneoed, Roneo'd [-d] vb. tr. a multiplica (o circulară etc.). room service [~ isa:vis] s. prestare de servicii la cameră (într-un liotei). roomsome ['ru(:)msam] adj. (înv.) v. r o o m y . ronin ['rounin] s. (jap.) om iară stăpân, vagabond, proscris. rontgen ['rontjan, 'rAnt-, -'tgan] s. v. r o e n t g e n . roomstead [ru(:)mstcd] s. locuinţă. room temperature [~ ■tcmprit/9r] s. temperatură normală de interior. Rontgen rays [~ reiz] s.pl.v. R o e n t g e n r a y s . 'roo [ru:] s. (austr.fam.) cangur (prese, de la kangaroo). roomy1 ['ru(:)mi] adj. spaţios, liber, vast, încăpător. rood [ru:d] ş. 1. nuia, varga. 2. (rel.) cruce, crucifix. 3. măsură de lungime egală cu roomy2 ['ru(:)mi] s. (fam.-) v. roornic. 5,5 yarzi (5,029 m). 4. măsură de suprafaţă egală cu 114 de acru (10,117 ari). 5. petic roop [ru:p] I. vb. iutr. a face mult zgomot. II. s. 1. răguşcală. 2. strigăt, chemare. de pământ. 6. v. r o d (5). roorback [Truaba?k] s. (amer.) minciună politică (pentru a defăima pe cineva). roost [ru:st] I. ş. prăjină, cracă, stinghie (pe care se culcă găinile); păsări cuibărite rood-arch ['ru:da:t/] s. (arhit. bis.) arcadă a iconostasului sub care este aşezat crucifixul. împreună; at ~ a) pe prăjină; b) (fig.) în pat, la culcare; to go to ~ a) (despre păsări) Rood Day [~ dei] s. Ziua Crucii. a se cocoţa pe prăjina din coteţ sau pe craca pomului în care dorm; b) (despre persoane) rood-loft [~ b(:)ft] s. (arhit. bis.) galerie sau amvon unde se expune crucea. a se duce la culcare; to rule the ~ a comanda, a da tonul; (prov.) curses come home rood-screen [^skri:n] s. (arhit. bis.) catapeteasmă; iconostas. roof [ru:f] I. s. 1. acoperiş, acoperământ; flat ~ terasă; pent / lean-to ~ acoperiş cu o to ~ blestemele cad tot pe capul celui ce blestemă. II. vb. A. intr. 1. (despre păsări) a se singură pantă; umbrella ~ acoperiş cu streaşină; jutting-out ~ acoperiş care iese în afară; cocoţa pentru noapte; a se cuibări, a se aciua. 2. (fam.) a-şi găsi adăpost. B. tr. 1. a adăposti under one's ~ acasă, sub acoperişul său. 2. (av.) plafon. 3. imperială (la diligentă, tramvaie (pe cineva) pe timpul nopţii. 2. (mil. sl.) to be "-ed a căpăta arest. C. re/7, a-şi fixa locuinţa, etc.). 4. (mine) tavan (al unei excavaţii, galerii etc.). 5. boltă (de tunel, peşteră etc.); a-şi stabili domiciliul.



 rooster



rooster ]-3r] s. (amer., omit.) cocoş (Gallus domeslkus). root [ru:t] I. s. 1. (bot.) rădăcină; ~ and branch a) rădăcină şi ramuri; b) fiece părticică; pe de-a-ntregul, complet; to destroy abuses ~ and branch a stârpi cu desăvârşire abuzurile; ~ of a mountain poalele muntelui; (fig.) to lay axe to ~ a stârpi, â extirpa; to take / to strike ~ a prinde rădăcini, a se înrădăcina. 2. (pl. bot.) rizocarp, rădăcină comestibilă. 3. (fig.) izvor, rădăcină, fond, bază, esenţă, fundament, parte esenţială; the ~ of the matter fondul problemei, esenţa chestiunii; money is the ~ of all evil banul este izvorul tuturor relelor. 4. (mat.) rădăcină; square / second ~ rădăcină pătrată; cube / third ~ rădăcină cubică; twice ~ seven de două ori radical din şapte (2 VT). 5. (lingv.) rădăcină (a unui cuvânt). 6. (muz) sunet fundamental. 7. străbun, fondator al unei familii. 8. data cea mai timpurie a unei sărbători variabile; ~ of nativity aspect astrologie al cerului în clipa naşterii. 9. sacsie, ghiveci de flori. 10. sumă totală. 11. (tehn.) vârf (pentru sudură, joncţiune); bază (a crestăturilor şurubului); rădăcină (capătul lat al elicei). II. vb. A. tr. 1. a implanta, a înrădăcina; vices that are deeply ~ed in the soul vicii care sunt adânc înrădăcinate în suflet. 2. (fig.) a înţepeni, a pironi, a ţintui locului; fear ~ed him to the ground frica 1-a pironit pe loc; to remain ~ed to the spot a rămâne ţintuit locului. 3. (sl.) a da (cuiva) un picior în spate. 4. to ~ in a fixa, a propti, a împiedica; to ~ out / up a) a dezrădăcina, a smulge (o plantă) din rădăcini; b) a stârpi, a extirpa, a nimici fim abuz, vicii etc.). B. intr. 1. a prinde rădăcini (şi fig.). 2. (despre porci) a râma. 3. (si to ~ for) (amer. si.) a pune o proptea; a da ajutor, a da sprijin. 4. (si to ~ about) a cotrobăi, a scotoci. 5. (amer. fam.) to ~ for a aplauda; a încuraja; a face galerie pentru (o echipă sportivă etc.). 6. (amer. sl.) to ~ on a jefui, a prăda. rootage ['ru:tid3] s. 1. Stârpire, nimicire, distrugere. 2. înrădăcinare. 3. (bot.) rădăcină, sistem radicular. rootbeer ['ru:tbi3r] s. (amer.) băutură răcoritoare din extract de rădăcini de plante. rootborer ['ru:t.bo:ror, -'boa-] s. (entom.) bostrichid (Hylesinus). root-bound [~ baund] adj. fixat de pământ cu rădăcini; înrădăcinat. root breaker [~ -breik3r] s. maşină de fărâmiţat sfeclă. root bruiser [~ ibru:zor] s.v. r o o t b r e a k e r . root-built [~bilt] adj. făcut din rădăcini. root cap [~ kop] s. (bot.) piloriză. root cellar [~ ■selor] s. pivniţă sa» cămară pentru rădăcinoase. root-crop [~krop] s. recoltă de rădăcinoase. root cutter f~ ikAtor] s. aparat pentru tăiat rădăcini. root digger [~ idiga'J s. (agr.) cleşte cu dinţi îndoiţi pentru a scoate rădăcini comestibile din pământ. root eater [~ ii:t9r] s. (zool.) animal care se hrăneşte cu rădăcini. root-eating [~ ,i:tin] adj. (zool.) care se hrăneşte cu rădăcini. rooted ['ru;tidj adj. 1. înrădăcinat. 2. (ftg.) înrădăcinat; ~ belief credinţă înrădăcinată. 3. prevăzut cu rădăcini. rooţedness [-nis] s. înrădăcinare (a unei păreri etc.). rooter ['ru:tor] s. 1. (animal) ramator. 2. (si ~ out / up) lucrător care dezrădăcinează / care scoate din rădăcină. 3. (c'onstr.) sacrificator. 4. (amer. sl., sport) spectator entuziast. root-fast ['ru:t'fa:stj adj. bine înrădăcinat. root fibril [~ ifaibril] s. fibră radicală. root forceps [~ -fo:seps, -sips] s. (med.) forceps pentru extragerea rădăcinilor dinţilor. root hair [~ hear] s. (bot.)"peri radiculari. rooting ['ru;tirj] (agr.) înrădăcinare. rootless ]'ru:tlis] adj. 1. fără rădăcini. 2. (fig.) fără temei, neîntemeiat. rootlet ['ru:tlit, -let] s. (bot.) radiculă, radicelă. rootlouse ['ru;tlaus] s. (entom.) insectă din fam. Aphididae. root mean square ['ru:t 'mi:n 'sk\v£3r] s. 1. (mat.) valoare medie patratică. 2. (fiz.) valoare efectivă. root note [~ nouţ] s. (muz.) notă fundamentală (a unui acord). root parasite [~ pairosait] s. (bot.) parazit de rădăcină. root sign [~ sain] s. (mat.) radical (semn). root slicer [~ .slaisor] s. aparat de tăiat rădăcini. rootstock [~str>k] (bot.) rizom. root syllable [~ .silobl] s. (lingv.) silabă radicală. root system [~ .sistim] s. (bot.) sistem radicular. root word [~ wo:d] s. (lingv.) cuvânt radical. rooty1 ['rurtij adj. rădăcinos, cu multe rădăcini, plin de rădăcini. rooty2 s. (mii. sl.) pâine. ropable [Youpobl] adj. 1. care poate fi legat cu o funie; care poate fi prins cu lasoul. 2. (austr.fam.) supărat; furios, mânios. 3. (austr.) (despre cai) nărăvaş. rope [roup] I. s. 1. frânghie, funie; back-laid / left-hand ~ frânghie împletită de la dreapta spre stânga; cable-laid ~ frânghie împletită ca un cablu; damaged frânghie uzată; hempen ~ frânghie de cânepă; pointed ~ frânghie recondiţionată; right-hand ~ frânghie împletită de la stânga spre dreapta; shroud-laid ~ frânghie împletită în patru; three'-stranded ~ frânghie împletită în trei; twice-laid ~ funie răsucită în două; (fig.) ~ of sand slabă legătură (a*e prietenie etc.); party of mountaineers on the ~ echipă de grimpişti în coardă alpină; to be at the end of one's ~ a) a fi la capătul puterilor; b) a nu mai avea bani; to be on the high ~ a fi spânzurat; to give smb. plenty of ~ a da cuiva frâu liber; a da cuiva deplină libertate de acţiune; to come to the end of one's ~ a ajunge la sfârşitul carierei sale criminale; give him enough ~ and he will hang himself lasă-1 să-şi sape groapa şi va cădea singur în ca; name not a ~ in his house that hanged himself nu vorbi de funie în casa spânzuratului; to put smb. to the ~s a pune pe cineva la curent, a încOnoştinţa pe cineva; crime worthy of the ~ crimă care merită spânzurătoarea; (fam.) to know the ~s a) a şti toate rosturile / dedesubturile; b) (mar.) a cunoaşte toate manevrele; the ~s frânghiile ce împrejmuiesc arena (la circ); ~ of pearls colier de perle; ~ of hair



804



coadă de păr împletită. 2. (mar.) parâmă, manevră, curent; pl. greement; tachelaj; foot-~ ţapapie; bolt-~ grandee; running ~s manevre mobile; white / untarred ~ parâmă necătrănită; to know the ~s a cunoaşte manevrele. 3. pl. (fam.) stratagemă, vicleşug, abilitate, dibăcie. 4. viscozitate (în vin, bere etc.). 5. pl. (rar) intestine (ae pasăre). 6. (amer.) lasou. II. vb. A. tr. 1. a lega de saw cu o funie; to ~ smb. to a tree a lega pe cineva de un copac; to ~ climbers (together) a lega grimpişti în coardă alpină. 2. (la cursele de cai) a împiedica (un cal) să câştige trăgându-1 de hăţuri; jockey accused of roping jocheu acuzat că şi-a împiedicat calul să câştige trăgându-1 de hăţuri. 3. (amer.) a prinde fim cal) eu lasoul. 4. to ~ in /out / round a înconjura (im teren) cu frânghii; (fam.) to ~ smb. in a) a asocia pe cineva la o întreprindere, a-şi asigura concursul cuiva; b) a prinde (un hot etc.) la o razie; to ~ off a rezerva (o parte din sală etc.) prin întinderea unui cordon; to ~ up a lega (strâns) cu o frânghie B. intr. (despre bere etc.) a se întinde, a deveni vâscos. rope band ['roup baend] s. (mar.) saulă de învergare. rope-dancer [~da:ns9r] s. dansator pe sârmă, echihbrist. rope-dancing [~ida:nsin] s. echilibristică. rope drilling [~ idrilirj] s. (mine) metodă de forat cu ajutorul unui cablu. rope drive [~ draiv] s. (tehn.) predare / transmitere prin funie; transmisie I acţionare / comandă prin cablu. rope hoist [~ hoist] s. (tehn.) troliu / palan cu cablu. rope house1 [~ hausj s. fabrică de frânghii. rope house2 s. (in ina\ sarii) magazie în care apa saturată cu sare se scurge pe nişte frânghii, se evaporează şi lasă un depozit de sare. rope-ladder [~ .laxtor] s. scară de frânghie (si mar.). rope maker [~ iineikor] s. frânghier, om care confecţionează frânghii. rope making [~ »mcikirj] s. confecţionare a frânghiilor. ropemanship ['roupmonjîp] s. arta de a merge pe frânghie, echilibristică. rope moulding ['roup imouldirj] s. (arhit.) torsadă, ornament împletit. ^ rope pull [~ pul] s. (tehn.) întindere a cablului. rope railway [~ -reilwei] s. funicular. ; rope-ripe [~ raip] adj. bun de spânzurat. ropery ['roupori] s. atelier de confecţionat frânghii. rope's end ['roups 'end] (mar.) I. s. capăt de parâmă, gârbaci, bici (pentru pedepsit matelotii). II. vb. tr. a biciui (un marinar). ropc-soled ['roup'sould] adj. (despre jmntofi) cu talpă de sfoară (împletită). rope spinner [~ ispinar] s. frânghier. rope spinning [~ .spinin] s. meseria frânghierului. rope walk [~ wo:k] s. teren unde se confecţionează frânghii. rope-walker [~iwo:kDr] s.v. r o p e - d a n c e r . rope-walking [~.wD:kirj[ s. v. r o p e - d a n c i n g . rope way [~ wei] s. funicular. rope work [~ W3:k] s. 1. ornament din frânghii (la arcuri de triumf etc.). 2.pl. (folosit ca sg.) fabrică de frânghii. rope yard [~ ja:d] s. atelier unde se confecţionează frânghii. rope-yarn [~ja:n] s. fiecare din Firele cu care este împletită o frânghie; fir obţinut prin despletirea unei frânghii. ropily ['roupili] adv. în chip de frânghie. ropiness ['roupinis] s. întindere (a vinului, berii etc.). ropy ['roupi] adj. 1. (despre lichide, vin etc.) care se întinde. 2. asemănător cu frânghia (ca formă, tărie etc.). Roquefort ['rDkfo:r, rok'fo:r, amer. si 'roukfot] s. brânză Roquefort. roquet ['rouki, -kei, amer. roi/'kei, ro'k-] (la crichet) I. vb. tr. a lovi cu mingea (o altti minge). II. s. lovire (a mingii adversarului cu mingea sa). roral ['rarei] adj. (rar) acoperit cu rouă. roration ['ro:reij3n] s. cădere de rouă. ro-ro ship ['rourou /ip] s. (mar.) şlep pentru autovehicule. rorqual ['rorkwal] s. (zool.) specie de balenă (Balaenoptera physalus). rorty ['ro:ti] adj. (sl.) 1. vesel, voios; to have a ~ time a petrece de minune. 2. plăcut. rosace ['rouzeis] s. rozetă, ornament în formă de trandafir. rosaceous [rou'zci/ss, ra'z-] adj. asemănător cu trandafirul; (bot.) rozaceu, al rozaccelor. rosaniline [rouz'jenilin, -lain, -li:n] s. (chim.) rozanilină, fucsină. rosarium [roi/'zoriom] s. grădină de trandafiri. rosary ['rouzori] s. 1. grădină de trandafiri. 2. carte de rugăciuni; to go through the ~ a spune rugăciunile. 3. (ia catolici) mătănii, rozar. roşa solis ['rouzo 'soulis] s. fbot.) roua-cerului (Drosera rotundifolia). rose1 [rouz] I. s. 1. (bot.) trandafir (Rosa) (şi ca emblemă a Angliei); ~ of May (bot.) coprină (Narcissus poeticus); ~ of the Virgin mâna-Maicii-Donmului (Anastatica hierochuntica); the ~ (of) cea mai frumoasă (din); (fig.) bed of ~s viaţă plăcută; trai pe roze; life is not all ~s viaţa nu-i numai bucurie; attar of ~s esenţă de trandafiri; (ist.) the Wars of the Roses Războiul celor Două Roze. 2. pl. roşcată, îmbujorare; prospeţime a obrajilor; she has ~s in her cheeks are obrajii rumeni. 3. rozetă (la pălărie, cizmă etc.). 4. sită fla stropitoare); reţea fia duş); pulverizator. 5. roz, trandafiriu. 6. (med.) brâncă, erizipel. 7. formă în care se şlefuiesc pietrele scumpe. 8. inel pietros la rădăcina coarnelor (ae cerb etc.). ♦ under the ~ în secret / în taină, pe şoptite, confidenţial; (despre un copil) born under a ~ dinflori.II. aay. trandafiriu, roz; porfiriu; pembe. III. vb. tr. a colora în roz. rose2 [rouz] past de la r i s e (I). rose [rou'zei] s. vin roze. roseate ['rouziit] adj. roz, trandafiriu (şi fig.); optimist; to take a ~ view of things a vedea lucrurile în roz.



 805



rottenly



rose-bay ['rouz bei] s. (bot.) 1. zburătoare (Epilobium anglistifoliiim). 2. (mai ales amer.)a se caria; to let smb. ~in prison a lăsa pe cineva să putrezească în închisoare. 2. (despre rododendu, smirdar (Rhododendron kotschyi). 3. leandru (Nerium oleander). societăţi, instituţii etc.), a pieri cu încetul; a degenera, a se corupe. 3. (si.) a se prosti; roseberry [~b^ri] s. (bot.) fruct de păduccl. a se înşela, a se amăgi. 4. to ~ about a-şi pierde vremea, a sta fără treabă; to ~ away rose bit [~ bit] s. 1. (tehn.) adâncilor conic. 2. (mine) tăiş de sfrcdcl în formă de rozetă. a pieri, a dispărea; to ~ off a se ofili, a se veşteji. B. tr. 1. a face să putrezească, rose box [~ boks] s. (bot.) bârcoace (Cotoneaster integerrima). a descompune; to ~ the rubber a dezagrega cauciucul. 2. a rata, a pierde (o afacere). rosebud [~b*d] s. 1. mugur de trandafir. 2. (fam.) boboc de fată; (amer.) debutantă, 3. (şl.) a lua în băşcălie / peste picior, a-şi bate joc de. începătoare. rota ['routs] s. 1. (bis.) the Rota Sinodul Curţii Papale. 2. the Rota (ist. Angliei) clubul rose burner [~ rborna1"] s. arzător (de gaze) cu cap coronat. Rota. 3. listă de servicii programate prin rotaţie; programare prin rotaţie; members take rose-bush [~buf| s. tufă de trandafiri. the Chair according to a ~ membrii prezidează prin rotaţie. 4. (muz.) rondo. rose campion [~ -krenipjon] s, (bot.) curcubeu (Lychnis coronaria). Rota Club [~ kUb] s.v. r o t a (2). r rose-colour [~.kAl3 ] s. 1. culoare a trandafirului, trandafiriu, pembc. 2. aspect atrăgător. rotalian [rou'tcilion] s. (zool.) rotifer. 3. lucru plăcut / agreabil. rotaline ['routalin] (zool.) I. adj. de rotifer, al rotiferilor. II. s. v. r o t a l i a n . rose-coloured [~ikAlod] adj. 1. roz, trandafiriu; to see things through ~ spectacles, rotaplane ['routoplein] s. (av.) rotaplan. to«iake ~ views of things a vedea lucrurile în roz. 2. (fig.) optimist, voios, vesel, plin Rotarian [rou't£(o)rion] s. membru al R o t a r y C l u b . de viaţă. rotary froutori] I. adj. circular, de rotaţie, rotativ, rotitor, prin rotaţie. II. s. 1. (te/m.) rose-cut [~kAt] adj. (despre diamante) şlefuit în faţete triunghiulare aşezate în jurul rotativ, turnantă. 2. (amer. auto) sens giratoriu. unui hexagon central. Rotary Club [~ 'kUb] s. club afiliat lui R o t a r y I n t e r n a t i o n a l . rosed frouzd] adj. v. r o s e - c o l o u r e d (1). rotary crane [~ 'krein] s. (tehn.) macara pivotantă. rose drop ['rouz drop] s. 1. pată roşie, pată de roşcată (pe nasul beţivilor). 2. varietate rotary crusher [«* ikrAjV] s. (tehn.) concasor conic. de bomboană. rotary engine [~ 'end3in] s. 1. (auto) motor rotativ. 2. (av.) motor cu cilindru rotativ. rose-garden [~ 


 rottenness



806



round1 [raund] I. adj. 1. rotund, circular; sferic; —table conference conferinţă la masa rotundă, scWmb de vederi pe picior de egalitate; ~ back / shoulders spate rotunjit, umeri gârbovi; (fig.) a ~peg in a square hole om nepotrivit pentru locul pe care-1 ocupă; to make ~ a rotunji; eyes ~ with astonishment ochi măriţi de mirare. 2. (despre voce) plin, timbrat, sonor. 3. (despre vin) bogat în calităţi. 4. (despre stil) curgător. 5. drept, sincer, deschis; in ~ terms în termeni categorici. 6. (despre sume de bani) mare, rotund. 7. (despre calcule) aproximativ exact. 8. (despre numere) complet, întreg. ♦ a ~oath înjurătură tare; at a ~ trot în fuga / goana mare; at a ~ pace cu un pas vioi, cu un mers rapid I viguros. II. s. 1. cerc, circonferinţă; cylinder out of ~cilindru ovalizat. 2. rond, tură, turneu; to go the ~s a face rondul; to go / to make a ~ of visits a face o serie de vizite; to go for a long ~ a face o plimbare lungă; (mil.) visiting ~s a) control al santinelelor; b) patrulă de legătură. 3. ciclu, rând; the daily ~ ciclul.ocupaţiunilor zilnice, ocupaţiunile obişnuite ale zilei. 4. ocol. 5. (mil.) lovitură, împuşcătură, foc; 20 ~s of ball cartridges douăzeci de împuşcături cu cartuşe de luptă; a ~ of ten shots o salvă de zece focuri. 6. (la box) rundă, repriză. 7. (la jocuri de cărţi) levată. 8. rând (cantitate de băutură servită de cei de la o masă); to stand a ~ of drinks a plăti un rând (de pahare). -0- ~ of toast feliuţă rotundă de pâine prăjită; ~ of beef friptură de carne de vacă (de formă rotunda); ~ of cheers explozie de aplauze; ~ of a ladder treaptă de scară, fuscel. 9. rundă (a"e convorbiri). III. vb. A. tr. 1. a rotunji; to ~ (off) a sentence a rotunji sau a completa o frază; to ~ down a rotunji (un număr) în minus; to ~a dog's ears a tăia urechile unui câine. 2. a ocoli, a înconjura; to ~ a corner close a lua un viraj foarte aproape de colţ. 3. (fon.) a pronunţa cu gura rotunjită. 4. (mar.) to ~in a braţa în vânt, a ocoli; to ~off a rotunji; to ~off the evening with a dance a termina seara cu un dans; to ~ up a) a strânge (vitele); b) a aduna (pungaşi) la o razie; c) a rotunji (un număr) în plus. B. intr. 1. a se rotunji, a deveni rotund. 2. a se învârti, a se întoarce; to ~oh one's heel a se întoarce pe călcâie. 3. a atinge plenitudinea, a se întregi, a se completa. 4. to ~ on smb. a denunţa pe cineva; to ~ out â se rotunji, a se îngraşă; to ~ (up)on a ataca brusc şi în chip laş. IV. aaV. în cerc, în jur, jur împrejur; unul după altul; ~ and ~ în cerc; to argue ~ and ~ the subject a se învârti în jurul subiectului, a bate apa în piuă; all / right ~ din toate părţile, de jur împrejur; all the year ~ în tot cursul anului, tot anul, cât e anul de mare; bring my car ~ aduceţi-mi maşina în faţă; come ~ and see us this evening veniţi deseară la noi; I'll call ~at three am să trec pe la voi la ora trei; a long way ~ a) un mare ocol; b) pe cale ocolită; to sleep the clock ~ a dormi 12 ore fără întrerupere; the wheel turns ~ roata se învârteşte; the wind has gone ~ to the north vântul şi-a schimbat direcţia spre nord. V. prep. în jurul (cu gen.), în jur de; ~ the corner după colţ; ~ the world în jurul lumii; to take smb. ~ the town a arăta cuiva oraşul; to seize smb. ~ the body a lua pe cineva de după mijloc. round2 vb. intr. (fnv.) a vorbi în şoaptă şi misterios. round about ['raund s'baut] aaV. împrejur, primprejur. roundabout ['raundabaut] I. adj. 1. (despre drumuri etc.) ocolit, indirect; policy politică întortocheată. 2. (înv.) trupeş, gras, plin, corpolent. II. s. 1. cale ocolită; ocol. 2. carusel, roughage ['rAfid3] s. 1. (amer.) părţi (a7« alimente) care nu se pot digera. 2. (agr.) căluşei. 3. (amer.) veston scurt. 4. sens giratoriu. furaj grosier. roundabout traffic system [~ 'trafik .sistim] s. circulaţie giratorie. rough-and-tumble ['rAfoiuf 't/uribl] I. adj. dezordonat; fără regulă. II. s. 1. încăierare, round arch ['raund 'u:tj] s. (arhit.) arc semicircular. învălmăşeală. 2. confuziune, talmeş-balmcş. round dance [~ da:ns] s. 1. vals. 2. dans în cerc; horă. rough bar ['rAf ba: r ] s. (metal.) lingou. rounded ['raundid] adj. rotunjit etc. (v. r o u n d 1 III, A). rough book [~ bukj s. maculator. roundel ['raundl] s. 1. obiect rotund; cerc; disc; scut mic rotund (pentru umeri sau rough-cast [~'ka :st] I. aay. 1. (cotistr.) scămoşat; tencuit brut. 2. (despre un plan) schiţat în linii mari. II. s. 1. tencuială brută, bruftuială. 2. (metal.) brut tumat. III. vb. tr. 1. (constr.) coate); medalion; tavă rotundă; (arhit.) fereastră rotundă. 2. v. r o n d e a u . roundelay ['raundilei] s. (înv.) 1. rondo; cântec scurt cu refren. 2. cântat, ciripit (al a tencui brut, a bruftui (un zid). 2. a schiţa (un plan etc.). păsărilor). 3. dans în cerc. rough-clad [~'klsed] adj. prost îmbrăcat. rounders ['raundsz] s. pl. joc englezesc cu mingea, asemănător oinei. rough coal [~'koul] s. cărbune ordinar I inferior. round game ['raund 'geim] s. joc de societate. rough-draft [~'dra:ft] I. vb. tr. a schiţa, II. s. schiţă, desen în linii aproximative. roundhand [~ha:nd] s. scriere rondă. rough-dry [~'drai] I. adj. (despre rufe) uscat însă necălcat. II. vb. tr. a usca (rufe etc.) roundhead ['raundhed] s. 1. Roundhead fist.) cap rotund (porecla data partizanilor fără a călca. roughen f'rAfon] vb. A. tr. 1. a înăspri, a face aspru. 2. (constr.) a buciarda. 3. (poligr.) lui Cromwell). 2. (tehn.) cap semirotund. roundhouse ['raundhaus] s. 1. (înv.) cameră de arest. 2. (mar.) ruf, superstructură a decapa. 4. (tehn.) a degroşa, a eboşa. B. intr. a se înăspri; a deveni aspru. conţinând cabine. 3. (ferov.) depou. rough-handle [TAfhamdl] vb. tr. a trata cu brutalitate; a maltrata. rough-hew [~'hju:] vb. tr. 1. a tăia sau a prelucra grosolan (piatră, lemn etc.). 2. a schiţa, roundlet ['raundlit] s. cerculeţ. roundly ['raundli] adv. 1. rotund, circular. 2. încontinuu; în cerc, de jur împrejur. a ciopli în forme aproximative (o statuie etc.). rough-house [~haus] (sl.) I. vb. intr. a face scandal; a lua parte la un scandal. II. s. 3. direct, prompt, pe faţă, fără înconjur; aspru; sincer, loial; fără menajamente. 4. energic; viguros, îndrăzneţ. 5. fără prea multe detalii; în cifre rotunde; în general. 6. temeinic, scandal. serios. rough luck [~ 'Uk] s. ghinion, nenoroc. roundness ['raundnis] s. 1. rotunjime. 2. circularitate, caracter circular. 3. sfericitate, rough-neck [~nek] s. (amer.) 1. bătăuş, huligan. 2. om ţârănos, necioplit, sălbatic. caracter sferic. 4. rotund, cerc. 5. fluenţă, cursivitate. 6. sinceritate. 3. (amer.) muncitor auxiliar în industria petrolieră. round robin ['raund irobinj s. 1. cerere cu semnăturile dispuse în cerc. 2. succesiune, roughness [TAfnis] s. 1. asprime. 2. grosolănie, bădărănie, mojicie. 3. stare brută / neprelucrată. 4. (tehn.) rugozitate. 5. tratament sever I aspru. 6. răguşeală; stridenţă serie. 3. (sport) turneu, campionat. round shot [~ Jot] s. (mil.) ghiulea de tun. (a sunetelor). 7. (mar.) mare agitată, hulă. roundsman ['raundzni3n],p/. roundsmen [-nan, -men] s. 1. agent comercial care adună rough-rider ['rAf raids'] s. maestru de călărie; dresor de cai; (mii.) călăreţ dintr-un corp comenzile. 2. (amer.) agent de poliţie însărcinat cu supravegherea, brigadier. neregulat de armată. round text ['raund tckst] j . v . r o u n d h a n d . roughshod ['rAffodJ adj. (despre cai) potcovit cu caiele; (fig.) to ride ~ over smb. round timber [~ 'timbor[ s. (constr. etc.) lemn neecarisat / rotund; buştean. a) a se purta grosolan cu cineva, a trata cu asprime pe cineva; b) a trece peste corpul round tour [~ tugr, -toor, -to:r] s. călătorie circulară. cuiva; a călca în picioare pe cineva. round towel [~ 'taual] s. v. r o 11 e r -1 o w e 1. rough-spoken ['rAf spouksn, '-i—] adj. 1. (exprimat) în limbaj grosolan. 2. morocănos, round trip [~ trip] s. (amer.) călătorie dus-întors. ursuz. round-trip ticket [— itikit] s. (amer.) bilet dus-întors. rough-work 1'rAf ws:k] vb. tr. a prelucra brut; a eboşa. round-up [~'Ap,'-'-] s. 1. (amer.) strângere a vitelor (pentru marcare, numărătoare roulade [ru:'la:d] s. (fr.) 1. (muz.) ruladă. 2. ruladă (ae carne). etc.). 2. razie. 3. dare de scamă, cronică, trecere în revistă. rouleau [ru:'lou], pl. rouleaus [-Z] sau rouleaux [-z] s. (fr.) fişic, top de monede. round vowel [~ .vaual] s. (fon.) vocală rotunjită. roulette [ru(:)'let] s. (fr.) ruletă. roundworm ['raundwo:m] s. (zool.) limbric (Ascaris lumbricoides). Roumanian [ru(:)'meinion] I. adj.român; românesc. II. s. 1. român. 2. (limba) română. Roumansh [ru:'msnj] s. adj. v. R o m a n s h. roup1 [raup, ru:p] (scot.) I. vb. tr. a vinde la licitaţie. II. s. licitaţie publică.



rottenness ['rotnnis] s. 1. putrezire, putreziciune; (med.) ~ of the bones carie osoasă. 2. (fig.) corupţie, depravare. rotter [Tot3r] s. 1. nepriceput, neîndemânatic, om bun de nimic. 2. (si.) canalie, ticălos. rotund [rou'tAnd] adj. 1. plin, gras. 2. sonor, răsunător. 3. (despre stil, discurs etc.) bombastic, umflat, emfatic. 4. (rar) rotund, sferic, globular. rotunda [rou'tAndo] s. (arhit.) rotondă. rotundity [rou'tAnditi] s. 1. rotunzime, sfericitate, formă globulară. 3. (glumeţ) corpolenţă, plinătate, trupeşie. rouble ]'ru:bl] s. (rus) rublă. rouge1 [ru:3] (fr.) I. s. fard, sulemeneală, ruj. II. vb. A. inlr. a se farda, a se sulemeni, a se ruja. B. tr. a farda, a sulemeni. rouge2 s. (la fotbal) hărţuială în jurul mingii. rouge-et-noir ['ru:3e'nwa:r] s. (fr.) rouge et noir (varietate de joc de cărţi). rough [rAf] I. aaj. 1. grosolan, ordinar; aspru; brut; (despre păr) zbârlit; (despre drum) pietros, accidentat; (despre ton) discordant; ~ to the touch aspru la pipăit; ~ country ţinut accidentat; ~ edge margine crestată (de carte); in a ~ state în stare brută. 2. (despre vânt, timp etc.) tăios, vijelios; ~ passage traversare agitată (a unei mări); (war.) ~ weather timp rău. 3. bădărănos, necioplit; nerafinat; grosolan, mojic, necivilizat; a ~ customer un om necivilizat / fără maniere; ~ usage purtare grosolană. 4. (despre vin) acru; (despre voce) alterat, răguşit. 5. neterminat, nearanjat, neprelucrat; în ciornă, în concept; ~ and ready a) făcut la repezeală, lucrat de mântuială; b) grosolan însă energic; ~ copy ciornă; a ~ diamond a) un diamant neşlefuit; b) (fig.) un om valoros dar necioplit / cu calităţi dar fără educaţie. 6. aproximativ; ~guess aproximaţie; on a ~estimate it is worth more după ochi valorează/ face mai mult; a ~ estimate un deviz aproximativ, -v- it is ~ on him e greu pentru el (de îndurat); to have a ~ time a o duce greu; a avea o perioadă proastă, a suporta lipsuri / neajunsuri saw umilinţe; (amer.) to take smb. over a ~ road a) a se răfui cu cineva, a trage o săpuneală cuiva; b) a pune pe cineva într-o situaţie grea, a trata prost pe cineva. 7. (fam.) periculos; dificil; neplăcut. 8. (sl. univ.) nurliu, atrăgător. II. S. 1. stare brută, nearanjare; in the ~ în stare neterminată, în ciornă. 2. parte neplăcută (a vie/ii etc.); to take the ~ with the smooth a lua totul aşa cum vine, a suporta stoic neplăcerile soartei, a întâmpina liniştit nenorocirile. 3. turbat, huligan, bătăuş. 4. (la golf) câmp7 teren accidentat. 5. (la potcoavă) cui, caia. III. vb. A. tr. 1. a schiţa. 2. (fam.) a se răsti la. 3. a potcovi cu caiele. 4. (sl. univ.) a primi (un profesor iubit) cu tropăituri. 5. (amer.) a se purta aspru cu. 6. a şlefui (o lentilă etc.). 7. to ~ it a se împăca cu viaţa, a lua lucrurile aşa cum sunt, a se acomoda cu orice, a se da după împrejurări; to ~ in a grundui (un zid) cu tencuială; to ~ out a) a ciufuli (părul); b) a acorda (un pian) în chip aproximativ, a face un prim acordaj la; c) a schiţa; a plănui (în linii mari); to ~ up a) a enerva, a sâcâi, a irita, a necăji, a supăra (pe cineva); b) (fam.) a chelfăni; a muştrului. B. intr. a se purta aspru. IV. adv. grosolan, brutal, dur; to live ~ a duce o viaţă aspră; to treat ~ a se purta sever, a trata cu asprime/ grosolan.



 807



roup2 [ru:p] s. (vet.) ţâfnă, cobe. roup3 ş. (scoţ.) răguşeală, asprime a vocii. rouse1 [rauz] vb. A. tr. 1. a trezi, a deştepta. 2. a îndemna, a stârni, a stimula, a îmboldi, a aţâţa; a înflăcăra, a însufleţi, a excita; he wants rousing e nevoie să fie scuturat / trezit; rousing lie minciună provocatoare. 3. (in, out, up)' a trage cu putere (înăuntru; în afară; în sus). B. inîr. 1. (şi to ~ up) a se deştepta, a se trezi. 2. (şi to ~ up) a ieşi din molcşeală, a se smulge din toropeală. C. rejl. to ~ oneself a se dezmetici, a se trezi. rouse2 ş. (înv.) 1. pahar plin ochi; to give a ~ to a bea în sănătatea (cuiva). 2. chef, beţie. rouse3 vb. tr. a săra (heringi). rouseabout ['rauzabaut] s. (austr.) muncitor (la o fermă). rousie ['rauzi] ş. (austr.fam.) v. rouseabout. rousing ['rauzirj] adj. 1. care entuziasmează; care excită; a ~ welcome o primire entuziastă. 2. (fam.) grozav, nemaipomenit, fantastic. roustabout fraustabaut] s. 1. (amer. mar.) marinar fără calificare. 2. (amer.) salahor, muncitor necalificat. 3. (amer., austr.) v. rouseabout. rout1 [raut] I. s. (mil.) debandadă, fugă dezordonată, derută; to put to ~ a pune pe fugă. II. vb. tr. a înfrânge, a pune pe fugă (o armată). rout2 s. 1. bandă (de cheflii). 2. (jur.) bandă (cu intenţii deliduoase). 3. (înv.) serată; recepţie mondenă. rout3 vb. intr. a râma, a scormoni (pământul cu botul); to ~ out a) a scoate la iveală (vânatul); b) a forţa să iasă din pat, din casă, din ascunzătoare etc. route [ru:t] I. s. rută; cale, drum, curs, itinerar; en ~pc drum; la drum. II. vb. tr. a dirija (trupe, mărfuri etc.); a îndruma; a repartiza. route-march ['ru:tma:t/, 'raut-] ş. (/nil.) marş de voie (în spatele frontului). router frautar] s. 1. (tehn.) rindea de adâncime. 2. (poligr.) linoter. route step ['ru:t step] s, (m/7.) pas de marş. routh [rauQ, ru:0] s. (scoţ.) belşug, abundenţă. routine [ru:'ti:n, ru't-] I. s. 1. rutină. 2. dibăcie, pricepere. 3. ordine stabilită; practică stabilită prin obişnuinţă. II. adj. rutinier; zilnic, curent. routine business [~ -biznis] s. afaceri curente. routine work [~ wa:k] s. serviciu curent. routiner [ru(:)'ti:nar] s. (electr., tel.) dispozitiv pentru verificări / testări periodice. routinize ['ru(:)tinaiz] vb. tr. a transforma în rutină. rove1 [rouv] vb. A. intr. 1. a rătăci, a vagabonda, a călători fără ţintă, a hoinări, a bate drumurile. 2. a rătăci cu ochii. B. ţr. a cutreiera la întâmplare. rove2!, s. 1. (tehn.) şaibă. 2. (text.) fir (de mătase, bumbac etc.) răsucit. II. vb. tr. (text.) a răsuci (fire). rove3 past şi part. trec. de la r e e v e . roven ['rouvan] part. trec. de la r e e v e . rover ['rouva1"] s. 1. pirat, corsar. 2. vagabond, hoinar. 3. (la crichet) minge care a trecut prin toate găurile şi este gata să iasă de pe teren. 4. ţintă (de arc) la întâmplare; at ~s la întâmplare, fără ţintă. 5. (cosm.) vehicul lunar. roving ['rouvirj] I. s. rătăcire; vagabondare. II. adj. rătăcitor. roving correspondent [~ -koris'pandant] s. corespondent special, trimis special al unui ziar. roving-eye camera [~ai'kaemara] s. (tel.) telecameră de reportaj, tele-cameră mobilă, instalaţie mobilă de televizat. row1 [rou] s. 1. rând, şir, linie; coloană; in a ~ în rând / şir, într-o coloană; in ~s în rânduri; to set in a ~ a înşirui, a alinia; (amer.) to have a hard ~ to hoe a sta în faţa unei probleme greu de rezolvat, a avea o misiune greu de îndeplinit; (amer.) it does not amount to a ~ of beans / pins nu face nici două parale/ nici cât o ceapă degerată. 2. rând de case; străduţă. row2 [rou] I. vb. A. intr. a vâsli, a lopăta; (amer., pol, si.) to ~ up Salt River a suferi un eşec / o înfrângere în alegeri; to ~ over the river a traversa râul cu barca; to ~ round the island a face înconjurul insulei vâslind; to ~ up towards the source of the river a urca spre izvorul râului lopătând; to ~ down the river a vâsli în josul râului; to ~ in the same boat a fi de aceeaşi părere, a se înţelege foarte bine. B. tr. 1. a conduce (barca) vâslind. 2. a trece (pe cineva) cu barca (pe malul celălalt etc.). II. s. 1. vâslit, canotaj. 2. plimbare cu barca. row3 [rau] (fam.) I. s. 1. zgomot, vuiet, tărăboi, larmă, zarvă; to kick up / to make a ~a) face scandal / larmă / tapaj; b) a protesta; what's the ~? ce e? ce s-a întâmplat? 2. ceartă; discuţie; încăierare; to have a ~ with a se certa cu. 3. dojana, mustrare; to get into a ~ a-şi atrage o mustrare; a primi o observaţie; a fi săpunit; a fi dat în tărbacă; II. vb. ţr. a certa, a mustra; a lua la zor; a da în tărbacă. rowan ['rauan, 'rouan] s. (bot.) scoruş; scoruşă. rowan tree [~ tri;] s. (bot.) scoruş-de-munte (Sorbus aucuparia). row-boat ['roubout] ş. barcă cu vâsle; şalupă cu vâsle. rowdiness ['raudinis] s. gălăgie, zarvă, larmă. rowdy ['raudi] I. adj. zgomotos, gălăgios. II. ş. huligan; zurbagiu; scandalagiu; cuţitar. rowdyism [-iz^m] s. comportare de zurbagiu, purtare de scandalagiu. rowel fraual] I. s. 1. rotiţă (la pinten). 2. belciug, inel (la cai). 3. (vet.) spânţ de piele. II. vb. tr. 1. a da pinteni (unui cal). 2. (vet.) a pune un spânţ de piele la (un cal). rowen ['rauan] s. (agr.) otavă. rowing1 ['rouirj] s. vâslire, canotaj. rowing2 s. v. r o w b o a t . rowing boat [ bout] s. v. r o w - b o a t . rowlock ['roubk, 'rAlak] s. (mar.) furchet; damă.



rubber tree



royal ['rsial] I. adj. 1. regesc; crăiesc. 2. (fig.) splendid, măreţ, excelent. II. s. 1. pi. (mil. înv.) primul regiment de infanterie (în Anglia). 2. coală mare de hârtie (pentru scris planuri: 19 x 24; de tipar: 20 x 25). 3. (mar.) rândunică. Royal Academician [~ 9ikaxto'nii/3n] s. membru al lui R o y a 1 A c a d e m y . Royal Academy [~ a'kasdami] s. Academia Regală de Arte (din Marea Britanie). Royal Air Force [~ 'ea -fa:s] s. Forţa Aeriană Regală (britanică). Royal Engineers [~ .cnd3i'niaz] s. pl. (mil.) corpul de pionieri al armatei britanice. Royal Exchange [~ iks't/eind3] s. Bursa din Londra. royal fern [~ fa:n] s. (bot.) gen de ferigă (Osmunda regalis). Royal Institution [~ ânsti'tjui/an] s. Institutul Regal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturii (înfiinţatîn 1799). royalism ['raializam] s. regalism; monarhism. royalist ['roialistj I. s. regalist. II. adj. regalist. royalistic [ia'listik] adj. regalist. royal jelly ['roisl 'd3eli] s. lăptişor de matcă. Royal Marines [~ ma'rimz] s. pl. infanteria marină (britanică). royal mast [~ mu:st] s. (mar.) arboret; arboretul rândunicii. royal road [~ roud] s. cel mai bun sau uşor drum pentru atingerea ţelului. Royal Society [~ sarsaiati] s. Academia Regală (a Ştiinţelor Naturii). royal standard [~ istzendad] ş. steag regal. royal tennis [~ 'tenis] s. v. real tennis. royalty ['raialti] s. 1. regalitate, demnitate regală. 2.pl. membrii unei familii regale. 3. (pl.) prerogative regale. 4. domeniu regal; regat; monarhie. 5. arendă. 6. drept(uri) de autor. 7. redevenţă. 8. drept(uri) de inventator. royalty fees [~ fi:z] s.pl. drepturi de inventator. royal yard ['roial rjo:d] s. (mar.) vergă de rândunică. rub [rAb] I. vb. A. tr. 1. a freca; to ~ one's hands a-şi freca mâinile (de mulţumire etc.); to ~ smb. (up) the wrong way a lua pe cineva în răspăr; a supăra / a contraria pe cineva; (fam.) his very tone ~bed me the wrong way chiar tonul vocii lui mă irita. 2. a veni în contact cu, a avea raporturi cu; to ~ elbows with a face cârdăşie cu, a fi cot la cot cu; to ~ shoulders with a avea de a face cu; to ~ noses with smb. a) a saluta pe cineva prin frecarea nasurilor; b) (fam.) a fi intim cu cineva. 3. a roade, a uza; to ~one's hands sore a-şi freca mâinile până la sânge. 4. a transforma, a reduce; to ~smth. (down) to powder a) a face ceva praf; b) a macină ceva. 5. a copia un model (de pe o placă de aramă sau de pe piatră punând hârtia pe model si trecând creionul de grafit pe deasupra). 6. a şterge, a scoate petele de pe; a curaţi prin frecare; a lustrui. 7. a fricţiona; to ~ oii into smb. a fricţiona pe cineva cu ulei. 8. to ~ away a) a uza (c


 rubbery



808



rubbery ['rAbori] adj. 1. de cauciuc. 2. cauciucat. 3. elastic şi rezistent; de consistenţa mojic, nepoliticos; to be ~ to smb. a) a fi lipsit de bună-cuviinţă faţă de cineva; b) a fi aspru sau violent cu cineva. 6. aspru, sever, feroce. 7. (despre minerale) brut. cauciucului. rudely ['ru:dli] adv. 1. grosolan, primitiv; fără pricepere. 2. violent; brusc. 3. nepoliticos, rubbing I'rAbirj] I. s. 1. frecare. 2. (med.) fricţiune. 3. (tehn.) polizare. 4. desen copiat lipsit de bună-cuviinţă. prin frecarea hârtiei cu grafit. 5. (text.) rostogol. II. adj. frecător, fricativ. rudeness ['rmdnis] s. 1. grosolănie, ncpoliteţe, mojicie. 2. asprime, severitate; bruscheţe, rubbing alcohol [~ ia?lkohol] s. alcool de frecţii. violenţă, străşnicie. 3. primitivism. rubbing bar [~ ba:r] s. (mar.) chilă falsă. rudiment ['rir.dimont] ş. 1. (biol.) rudiment, organ originar nedezvoltat. 2. (pl.) prime rubbing-down [~ rdaun] s. 1. frecare, fricţionare. 2. buşumare (a unui cal). 3. lustruire noţiuni, elemente, cunoştinţe elementare (de gramatică, de limbă străină etc.). (prin frecare). rudimental [iru:di'mentl] adj. v. r u d i m e n t a r y . rubbish frAbi/] I. s. 1. vechituri, gunoi, pleavă, debriuri; rebut(uri); moloz; rudimentary [iru;di'mentprij adj. rudimentar, la începutul dezvoltării; elementar, dărăpănături. 2. fleac, prostie, nimicuri, nonsens, mofturi; oh, ~! ce absurditate! 3. (şl.) ■■ biştari, bani. 4. (mineral.) rocă de calitate inferioară. II. vb. tr. (austr.) a respinge, a refuza ncdczvoltat. rudish ['ru:di/] adj. cam grosolan; cam nepoliticos. ca lipsit de valoare. 1 rue [ni:] I. vb. A. tr. a regreta, a-i părea rău de; I ~d the day when am blestemat rubbish bin [~ bin] s. cutie de gunoi. ziua când. B. intr. a ayea remuşcări, a se căi. II. s. 1. (înv.) pocăinţă, regret, căinţă, părere rubbish cart [~ ka:t] s. tomberon, de rău. 2. milă, compasiune. .rubbish heap [~ hi:p] ş, maldăr de gunoi. rue2 s. (bot.) rută, virnanţ (Ruta graveolens). rubbishy ['rAbi/i] adj. 1. plin de gunoaie, acoperit cu gunoaie. 2. fără valoare, de nimic. rueful ['ru:ful] adj. 1. trist, jalnic; mâhnit; dezamăgit; îndurerat; (lit.) the Knight of rubble ['rAbl] s. 1. moloz, sfărâmături de piatră. 2. balast. 3. piatră rotunjită de valuri; the Rueful Countenance Cavalerul Tristei Figuri, Don Quijote. 2. lamentabil. 3. (înv.) pietriş, prundiş. milos, plin de milă. rubble ice [~ ais] s. gheaţă sfărâmată. ruefully [-i] adv. 1. cu tristeţe; jalnic. 2. (înv) cu milă. rubble walling [~iWo:Iirj] s. v. r u b b l e w o r k . ruefulness [-nisj s. 1. tristeţe, mâhnire; jale. 2. (înv.) milă. rubble work [~ wa:k] s. (constr.) zidărie din piatră brută / nefasonată. rufescent [rm'fcsont] adj. roşcat, roşiatic; roşcovan. rubdown ['rAbdaun] s. fricţiune. ruff1 [rAf] s. 1. coleretă (purtată în sec. al XVI-lea). 2. guler (la unele păsări si animale). rube [ru:b] s. (amer. si.) ţăran, ţărănoi. 3. (omit.) varietate artificială a porumbelului domestic. 4. (tehn.) greabăn, coamă, spinare, rubefacient [iru:bi'fei/iont] adj. (med.) care înroşeşte pielea. cocoaşă; creastă. rubefaction [-ruibi'fjek/an] s. (med.) înroşire a pielii. ruff2 s. (omit.) bătăuş (Philoinaclius pugnax). rubefy ['rmbifai] vb. tr. a înroşi (pielea). ruff3 ş. (iht.) ghihorţ (Acerina cernua). rubellite [ru:'belait, rru:balait] s. (mineral.) rubelit. ruff* I. s. (la whist etc.) tăiere (cu atu). II. vb. tr. (la whist etc.) a tăia (cu atu). rubicund ['ru:bikond, -bo-] adj. rumen; roşcovan. ruffed [rAft] adj. (despre păsări, animale) gulerat, colier. rubidium [ru(:)'bidiom] s. (chim.) rubidiu. ruffian ['rAfion] I. ş. 1. ticălos, bandit, tâlhar, cuţitar, 2. om brutal, brută. II. adf 1. ticălos, rubiginous [ru(;)bid3inos] adj. (bot., zool.) ruginiu; de culoarea ruginii. mârşav. 2. brutal; sălbatic. rubious ['ru:bios] adj. rubiniu. ruffianism [-izam] s. huliganism, grosolănie, tâlhărie, banditism. ruble f'ru:bl] s. v. r o u b 1 c. ruffianly [-li] adf (despre persoane) brutal; (despre purtări)i de bandit, de brută. rubric f'rmbrik] s. 1. rubrică. 2. alineat. 3. (mineral.) pământ roşu. ruffle1 ['rAflj I. vb. A. tr. 1. a ciufuli, a zbârli, a lua în răspăr (părul). 2. a încreţi, a tulbura, rubricate ['ru:brikeit| vb. tr. a însemna cu roşu (o iniţiala etc.) a ondula (apa). 3. a scoate (pe cineva) din fire, a zădărî, a întărâta; a man impossible rubstone ['rAbstounj s. piatră de ascuţit, cute, abrazor; tocilă. to ~ un om pe care nu-1 poţi scoate din fire; to ~ smb.'s feathers a zgândări pe cineva, ruby ['ru:bi[ I. s. 1. rubin; above rubies inestimabil, nepreţuit. 2. culoare roşu-aprins, a produce cuiva un resentiment, a supăra pe cineva; to ~it out a se fuduli, a se împăuna, rubiniu. 3. (poligr.) caractere de 5 J/2 puncte; (amer.) caractere de 3 1/2 puncte. 4. (şl., a-şi da ifose. 4. (fam.) a contrazice, a contraria. 5. a plisa (un guler). 6. a mototoli (o fustă la box) sânge. 5. vin roşu. 6. rubin (din mecanismul ceasornicelor). II. adj. rubiniu, de etc.). B. intr. (despre păr) a se ciufuli; (despre pene) a se zbârli; (despre suprafaţa apei) culoarea rubinului. a se tulbura, a se încreţi, a se ondula. II. s. 1. manşetă gofrată din dantelă. 2. încreţire, ruby-red [~red[ adj. rubiniu. ondulaţie; undă (a apei). 3. (rar) sfadă, gâlceava, ceartă. 4. (sl.) cătuşă. 5. vapel (la piepţiî r ruby silver [~ 'silvo ] s. (mineral.) pirargirit. unei cămăşi bărbăteşti). 6. v. r u f f 1 (2). ruby sulphur [~ 'sAlfor[ (mineral.) realgar. ruffle2 I. s. răpăit de tobă. II. vb. A. ţr. a bate (toba) mărunt. B. intr. (despre tobă) ruby tail [~ teii] s. (entom.) insectă din genul Chrysis. a răpăi. ruby wedding [~ iwcdirj] s. aniversare a 40 de ani de la nuntă. ruffler [-3r] s. (fa/n.) 1. lăudăros; fanfaron, mincinos, şiret. 2. om ţâfnos / arţăgos. ruby wood [~ wud] ş. (bot.) santal (Pterocarpus santalimts). ruf(o)us [rru:fos] adf brun-roşcat; roşcovan. ruche [ru:J"[ (p>.) I. s. bandă încreţită (de dantelă, tul etc.). II. vb. tr. a încreţi (o panglică rug [rAg] s. 1. pătură, pled. 2. carpetă, covoraş. etc.). Rugby (football) ['rAgbi (Tutei)] s. (sport) rugbi. ruck1 [rAk] s. 1. mulţime, gloată. 2. (sport) cai rămaşi la urmă. 3. the (common) ~ rugged frAgid, amer. şi -ed| adf 1. (despre drumuri, câmpii etc.) inegal, neregulat, oamenii obişnuiţi / de rând; to get out of the ~ a ieşi din rândul celor de jos, a parveni; accidentat, colţuros, gloduros; ~ verses versuri necizelate. 2. sever, aspru, neînduplecat; to be out of the ~ a fi ieşit din anonimat, a fi cineva. ~ features trăsături (ale feţei) aspre. 3. (fam.) solid, masiv, viguros, robust. 4. rugos. ruck2 I. s. cută, încreţitură (a hainei etc.). II. vb. tr. a încreţi (o rochie etc.). 5. (amer. fam.) periculos; dificil; neplăcut. ruckle1 ['rAkl] s. maldăr, grămadă. ruggedness [-nis] s. 1. asprime, asperitate (a unei suprafeţe etc.); rugozitate. 2. asprime, ruckle2 I. s. cută, pliu (la fustă etc.). II. vb. A. tr. a mototoli, a şifona (hainele etc.). duritate (a caracterului). Iî. intr. a se mototoli, a se şifona. Rugger ['rAgor] s. (fam.) v. R u g b y. ruckle3 I. s. horcăit. II. vb. intr. a horeai. rug merchant ['rAg iino:t/pnt] s. 1. negustor de covoare. 2. (sl.) spion. rucksack ['rukssek, 'rAk-] s. rucsac, sac pentru excursii. rugose f'rmgous, -'-] adj. zbârcit, încreţit, cu cute. ruckus ['rAkasj s. (amer.) tapaj, larmă, scandal. rugosity [rm'gositi] s. zbârcitură, încreţitură. ructation [rAk'tci/pn] s. (înv.) râgâială. rugous ['ru:gas] adf v. r u g o s e . ruction ['rAk/sn] s. (si.) 1. sfadă, ceartă. 2. gălăgie, zgomot, larmă, tărăboi; there will ruin [ru(:)in] I. s. 1. pieire, distrugere; înfrângere; pierdere (a speranţelor); ruină; be ~s iese cu scandal. to bring to ~ a ruina, a distruge, a duce la ruină; drink will be the ~ of him băutura îl rudd [rAd] s. (Uit.) roşioară (Scardinius erythrophthalmus). va distruge. 2. pl. ruine, dărâmături, năruituri; in ~s în ruine. II. vb. A. ţr. 1. a ruina, 1 rudder 1'rAdo "] s. 1. (mar.) cârmă; vâslă, lopată; bow ~ cârmă de la proră. 2. (înv.) a nărui, a dărâma; a dărăpăna. 2. a prăpădi (sănătatea, puterea, averea, cinstea etc.); cârmă de direcţie; direcţie; horizontal ~ profundor. 3. (jig.) principiu conducător. to ~ a girl a dezonora o fată; their failure would ~ me falimentul lor mă va sărăci. B. intr. rudder bands ['rAdo basndz] ş. pl. (mar.) balamalele cârmei. a deeădca, a se prăbuşi, a se ruina. r rudder bar [~ bci: ] s. (av.) palonier. ruination [rui'nei/an, ru:i'n-[ s. pieire, prăpăd, nimicire, ruină, dezastru (şifig.fatn.). rudder blade [~ bleid] ş. (mar.) pana cârmei. ruinous ['ruinas, 'ru:in-[ adj. 1. distrugător, ruinător, nimicitor. 2. ruinat, pierdut, decăzut. rudder braces [~ ibreisiz] s.pl.v. r u d d e r b a n d s . 3. dezastruos, funest. rudderless ['rAdolis] adj. 1. (despre vase) fără cârmă; în derivă. 2. (ftg.) Iară cârma / rule [ru:l] I. s. 1. regulă, normă, prescripţie; formulă; ~of the road a) legea circulaţiei; conducere. b) (mar.) reglementare a curselor vaselor; (/nat.) ~ of three regula de trei simplă; ~ of rudder post ['rAdo poust] ş. 1. (mar.) etamboul câmici. 2. (av.) axa cârmei. thumb metodă empirică; by ~ of thumb (în chip) empiric; as a (general) ~ de regulă, în general, de obicei, în genere; by ~ după regulile stabilite, în mod metodic; hard and ruddiness ['rAdinis] s. roşeaţă / rumeneală a obrajilor. ruddle E'rAdl] I. s. (mineral.) cretă roşie. II. vb. tr. 1. a vopsi cu cretă roşie. 2. a însemna fast~rcgulă fixă; criteriu precis; formă definitiv fixată; international ~s in force normele în vigoare ale dreptului internaţional; standing ~regulament al unei corporaţii; to make (oile) cu danga. it a ~ of a-şi face un obicei din, a stabili ca regulă. 2. conducere, autoritate, stăpânire, ruddock ['rAdok] s. (omit.) măcălcandru (Eriîhacus rubecula). ruddy ['rAdi] adj. 1. rumen; roşcat, roşcovan. 2. bronzat, brun spre roşu. 3. (şl.) blestemat, domnie; under the ~ of a tyrant sub stăpânirea / autoritatea unui tiran. 3. regulament. 4. (poligr.) interlinie, linie despărţitoare a două coloane. 5. linie gradată, riglă; folding afurisit, al naibii. rude [ru:d] adj. 1. primitiv, rudimentar, grosolan. 2. necivilizat, needucat, prost crescut, ~ riglă pliantă; slide ~ riglă de calcul. 6. (jur.) decizie, ordonanţă; ~ of court sentinţă a incult, neînvăţat. 3. (desprepasiuni, lovituri etc.) brusc, violent; (f/g.) ~awakening decepţie tribunalului. 7.pl. (ist.) ~s of a prison zonă în jurul închisorilor pentru datornici (unde puternică. 4. (despre sănătate) tare, robust, viguros. 5. (despre conduită) obraznic, insolent; deţinuţii puteau locui sub cauţiune); the prisoners on ~ deţinuţii cărora li se permitea



 809



" să locuiască în zonă. II. vb. A. tr. 1. a domni, a guverna, a conduce, a dirija, a cârmui; to ~ the roost a fi în capul unor afaceri, a comanda, a dispune, a da tonul. 2. (jur.) a decide, a hotărî, a dispune; to ~ that a decide că. 3. a trage (linii) cu rigla, a linia. 4. to ~ off a) a trage o linie sub (un paragraf, o socoteala etc.); b) (corn.) a încheia (o socoteală, un cont etc.); to ~ out a) a exclude, a înlătura, a elimina; a possibility that cannot be ~d out o posibilitate care nu va putea fi înlăturată; b) a bifa (cuvinte, cifre etc.). B. intr. (com.) a se menţine; prices ~ lower today preţurile au un curs scăzut azi; the market ~s high piaţa se menţine ridicată. ruleless ['ru:llisj adj. deranjat, dereglat, dezordonat. rule of law ['ru:l av 'Io:] s. 1. legalitate. 2. egalitate în faţa legii. 3. (jur.) normă de drept. ruler1 ['ru:br] s. conducător, cârmuitor; domnitor, stăpânitor. ruler2 s. linie, riglă. rulership ['ru:b/ip] s. putere, autoritate, dominaţie. ruling [rru:lin] I. adj. dominant, conducător; the ~ passion pasiunea dominantă; the ~ price cursul actual, preţul zilei. II. s. 1. guvernare, conducere, cârmuire. 2. ordonanţă / decizie judecătorească; to give a~in favour of smb. a decide în favoarea cuiva. 3. liniere (a unei foi de hârtie etc.). ruling-out [~'aut] s. 1. excludere, eliminare. 2. bifare. ruling pen [~ pen] s. trăgătoare de linii. rulley [YAIÎ] s. (dial.) căruţă de povară. rum1 [rAm] s. 1. rom. 2. (amer.) băutură alcoolică. rum2 adj. (si.) curios, ciudat; într-o ureche; ~customer individ periculos sau suspect; ~ start caz curios; întâmplare ciudată; he feels ~ nu se simte bine, nu e în apele lui. Rumân ['ru:man] adj., s. v. R o m a n i a n. Rumanian [rui'meinbn] adj. s. v. R o m a n i a n. rumba ['rAmba] ş. (dansul) rumba. rumbelow ['rAinbilou] s. (rar) silabe fără înţeles folosite ca refren. rumble1 ['rAmbl] I. vb. A. intr. 1. a hodorogi; (despre tunet) a bubui; (despre căruţe) a hunii; (despre intestine) a ghiorăi. 2. to ~ off a se depărta huruind. B. tr. a murmura, a mormăi, a bodogăni. II. s. 1. bubuitură; zarvă, tumult; ghiorăială. 2. scăunaş sau loc în spatele trăsurii (pentru bagaj). rumble2 vb. tr. 1. a simţi (pe cineva) de la depărtare. 2. a pricepe (intenţiile cuiva). rumbler [-9r] s. (te/m.) lobă pentru curăţire. rurnbly [-i] adj. numitor, care hodorogeşte. rumble seat ['rAmbl 'si:t] s. (mai ales auto) scaun pliant. rumble-tumble [~'tAmbl] s. 1. zdruncinătură. 2. trăsură hodorogită. rum blossom ['rAm .bbsam] s. (fam.) nas roşu (de beţiv). rumbustious IrAm'bAstjas] adj. (fam.) gălăgios, zgomotos; scandalagiu. rumdum 1'rAmdAiii] (fam.) I. adj. beat; mahmur; buimac, ameţit. II. s. nătâng, neghiob (din cauza beţiei). rumen ['ru:mcn], pl. rumina ['rumiina] s. (zool.) rumen, burduf (primul stomac al rumegătoarelor). ruminant ['rmminont] I. adj. 1. (zool.) rumegător. 2. gânditor, meditativ. II. s. (zool.) rumegător. ruminate ['ruimineit] vb. A. intr. 1. (despre vaci etc.) a rumega. 2. a reflecta, a medita, a gândi. B. tr. a gândi / a medita la. rumination [iru:mi'nei/pn] s. 1. (zool.) rumegarc. 2. reflectare, meditarc. ruminative ['rmminativ, -neit-] adj. predispus la rumegarc; contemplativ. rumly ['rAinli] adv. (fam.) ciudat, straniu, curios. rummage ['rAmid^] I. vb. A. tr. 1. a răscoli, a scotoci, a căuta pretutindeni; to ~ a house from top to bottom a întoarce o casă cu josul în sus. 2. to ~ out / u p a descoperi, a găsi, a scoate la iveală. B. intr. a scotoci, a cotrobăi. II. s. 1. cercetare; perchiziţie; cercetare vamală; răscolire. 2. boarfe; vechituri. rummage sale [~ seil] s. 1. vânzare de vechituri. 2. bazar. rummaging ['rAiuid3irj] s. căutare, cercetare, scotocire. rummer ['rAm3r] s. pahar marc, stacană, pocal. rummy1 prAmi] adj. v. r u m2. rummy2 s. rummy (joc de cărţi sau cu pietre). rummy3 s. (amer. si.) beţivan. rumness frAmnis] s. ciudăţenie, bizarerie. rumor ['ru:m3r] s., vb. tr. (amer.) v. m n i o u r. rumour [~] I. s. 1. zvon; ştire; disquieting ~s are afloat circulă zvonuri neliniştitoare. 2. (înv. lit.) the ~ of the sea murmurul mării. II. vb. tr. a răspândi zvonuri despre; she was ~ed to be ill se zvonea că e bolnavă; it is ~ed that se zvoneşte că, merge zvonul că, se aude că. rump [rAmp] s. 1. posterior; noadă, şezut; târtiţă (la păsări),- crupă (la cai). 2. (fam.) rest, rămăşiţă (dintr-un partid etc.). 3. (ist.) the Rump v. L o n g P a r l i a m e n t . rumple ['rAmpl] vb. A. tr. 1. a mototoli, a şifona, a boţi; to ~ one's hair a-şi ciufuli părul. 2. (jam.) a supăra, a contraria, a şifona (pe cineva). B. intr. (desprepăr) a se ciufuli, a se zbârli. rumpled [-d] adj. mototolit, boţit, şifonat; (despre păr) ciufulit. rumpling [-in] s. mototolire, boţire. rumpot ['rAmpat] s. (sl.) beţivan, pilangiu. Rump Parliament ['rAmp 'paibmant] s. v. L o n g P a r l i a m e n t . rumpsteak ['rAmpsteik] s. ramstec, friptură de muşchi de vacă. rumpus ['rAmpss] s. (fam.) vacarm, tărăboi; zarvă, scandal, zgomot; vuiet, gălăgie; to have a ~ with smb. a se certa cu cineva; to pick up a ~ a face scandal. rumpus room [~ ru(;)m] s. cameră de dans etc. (la subsol).



run



rumrunner ['rAiiiirAna1"] s. (amer. fain.) 1. (mar.) vas care transportă alcool de contra­ bandă. 2. contrabandist de alcool. run [rAn] I. past ran [rasn], part. trec. run [rAn] vb. A. intr. 1. a fugi, a alerga, a se mişca repede, a da fuga; a cold shiver ran down his spine un fior rece i-a trecut prin şira spinării. 2. a se răspândi repede; the news ran like wild fire vestea se răspândi cu iuţeala fulgerului. 3. (despre maşini, motoare etc.) a se pune în mişcare, a pomi; a funcţiona, a umbla, a merge; a machine that ~s well o maşină care funcţionează bine; the engine ~s night and day maşina merge zi şi noapte; to leave the engine (of a motor-car) ~ning a lăsa motorul (unui automobil) să meargă; to ~ idle a merge/ a funcţiona în gol. 4. (mar.) a pluti, a naviga; to ~ before the wind a naviga cu vântul în spate; we had to ~ into Yarmouth a trebuit să ne refugiem în portul Yarmouth; to ~ before the sea a fugi din faţa valurilor, a naviga cu marea în spate. 5. a curge, a se scurge; a se prelinge; a şiroi; (despre cerneală) a se întinde; the streets ran with blood străzile erau pline de sânge; a river that ~s smoothly un râu care curge lin / încet; the tide ~s strong mareele sunt puternice; wait till the water ~s hot aşteaptă până când vine apă caldă (la robinet). 6. a deveni, a se face; his blood ran cold i-a îngheţat sângele în vine. 7. (despre culori) a se şterge, a ieşi, a-şi pierde tonul. 8. a supura; an ulcer ~s un ulcer supurează. 9. (fig.) a merge strună; all my arrangements ran smoothly totul mergea / toate mergeau strună; that is the point on which the whole argument ~s acesta e punctul în jurul căruia se învârteşte discuţia. 10. a dura, a ţine; his life had only a few hours to ~îi mai rămâneau doar câteva orc de trăit. 11. a traversa, a trece (dintr-o stare în alta; dintr-un loc în altul); a scar ran across his cheek o cicatrice îi brăzda obrazul; the broad street that ~s through the town strada marc care traversează oraşul; to ~ into evil practices a căpăta deprinderi proaste. 12. (despre un document, o scrisoare etc.) a glăsui, a suna; his letter ran so scrisoarea lui suna aşa; this is how the verse ~s iată cum sună versul, versul sună (aşa). 13. a fi valabil pentru un termen determinat; (despre o piesă) a se juca; the play ran for six months piesa s-a jucat (timp de) şase luni. 14. a se menţine (la un nivel, o cotă, o valoare etc. oarecare); to ~ high a) (despre flux) a creşte; b) (despre preţuri) a creşte, a se urca; c) (despre pasiuni) a creşte în intensitate. 15. (amer.) (for) a-şi pune candidatura (în alegeri) (în, la, pentru); a-şi disputa un titlu; a lua parte la o competiţie; 16. (jur., despre legi etc.) a fi valid, a fi în vigoare; a-şi păstra efectul; a avea curs legal; a curge, a se socoti; the interest ~s from July 1 dobânda curge de la 1 iulie; the King's writ does not ~ in these parts legea britanică nu este în vigoare în aceste regiuni. 17. (despre persoane) to ~ to fat a se îngraşă. 18. to ~ about a alerga încoace şi încolo; to let the dogs ~ about a lăsa câinii să zburde; to ~away a) (despre persoane) a fugi; they ran away and hid in the bushes au fugit şi s-au ascuns în tufişuri; b) (despre cai) a se ambala, a se aprinde; c) to ~ away with the idea that a-şi vârî în cap ideea că; to ~ back a) a se întoarce fugind, a reveni în fugă; b) (despre automobile) a da înapoi, a funcţiona în marşarier; c) to ~ back over the past a arunca o privire în trecut; to ~ by a) (despre persoane) a trece repede, a trece alergând; b) (despre timp) a se scurge repede; to ~ down a) a aluneca; b) (despre arcuri) a se destinde; c) (despre ceas) a se opri (nefiind întors); d) (despre acumulator) a se descărca; to ~in a) a intra alergând; to ~in to see smb. a face o scurtă vizită cuiva; b) (la box) a intra în eorp-la-corp; c) (mar.) to ~in fora passage a intra într-un canal; to ~ off a) (despre persoane) a fugi, a scăpa fugind; b) a face o digresiune; c) (despre lichide) a se scurge; to ~ on a) a continua fuga; b) (despre timp) a se scurge, a trece; c) (despre o boală, un contract etc.) a-şi urma cursul; d) (despre datorii) a continua să crească; e) (despre versuri) a se încăleca;/) (despre texte) a continua fără alineat; g) (despre capitole) a urma pe aceeaşi pagină; to ~ out a) a ieşi alergând; the tide is ~ning out fluxul se retrage; b) (despre lichide) a se scurge, a se întinde (pe masă etc.); c) (despre o perioadă de timp) a expira, a se termina; d) (despre frânghie) a se desfăşura; e) (despre stânci, colţuri etc.) a înainta; a strip of land ~s out to sea o limbă de pământ înaintează în marc; to ~ through a se infiltra; to ~ up a) a urca alergând; b) a sosi în fugă; to ~ up against smb. a întâlni pe cineva din întâmplare; c) (despre plante) a creşte repede; d) (despre preţuri) a se urca; e) (despre peşti) a urca spre izvorul râului; f) (sport) a sosi al doilea. -C> it ~s in the blood e în sângele lui; (despre sume) to~to ase ridica la. B. tr. 1. a dirija (circulaţia, cursul etc.); a conduce; to ~ the car into the garage a conduce automobilul în garaj; to ~ one's head against the door a se lovi cu capul de uşă. 2. (mar.) a fila; to ~ 15 knots an hour a fila 15 noduri pe oră. 3. a turna (metal). 4. a dirija, a conduce, a administra (o afacere, o întreprindere); a exploata (o mină, o industrie); to ~ a hotel a ţine un hotel; to ~ the show a conduce o afacere, a fi în fruntea unei afaceri; to ~ an engine by compressed air a acţiona o maşină cu aer comprimat. 5. a urmări, a goni (vânatul), a vâna; to ~ smb. hard a) a urmări de aproape pe cineva; b) a se ţine aproape de cineva (într-o întrecere, într-un concurs); to ~a scent a urmări, a adulmeca (vânatul); (fig.) to ~ a good race a urma drumul bun. 6. a lansa (calul, la curse, alergări). 7. a turna, a topi, a fuziona; to ~ butter a topi unt; to ~ bullets a topi gloanţe; to ~ molten metal into a mould a turna metal topit într-un tipar. 8. a înfige, a împlânta, a vârî; to ~ a sword into smb. a împlânga sabia în cineva. 9. a îndeplini, a face; to ~ a career a-şi face o carieră; to ~ errands a face comisioane / curse. 10. a urmări cu gândul; a contempla. 11. a trasa (o liw'e). 12. a introduce (alcool) prin contrabandă, a trece prin contrabandă; a sustrage restricţiilor vamale. 13. a întâmpina (o primejdie); he ran a risk a riscat. 14. (fam.) a tachina cu răutate; a lua în râs. 15. a coase (o stofă) împunsătură după împunsătură. 16. (spori) a obţine (un număr mare de) lovituri bune una după alta (îu jocuri ca golful etc.). 17. a străbate, a parcurge (o distanţă). 18. a forţa, a împinge. 19. to ~ across a) a traversa alergând; b) a întâlni din întâmplare (pe cineva); to ~ down a) a scufunda; b) a răsturna; c) a încolţi (un vânat); the police ran him down poliţia 1-a dibuit; d) (fam.) a ponegri, a vorbi de rău; e) (tehn.) to ~ down the boilers a goli boilerele; to ~ in a) (fam.) a conduce (pe cineva) la postul de poliţie; b) a face să se aleagă (un candidat); c) a introduce, a infiltra (un lichid); d) (tehn.) a roda (un motor); to ~ out a race a alerga într-o cursă; to ~over a parcurge (un document) cu privirea; to ~srnb. through (and through) a străpunge pe cineva (cu sabia etc.);



 runabout



810



running account [~ a'kauntj s. (ec.) cont curent. running-board [~bo:d, -boad] s. treaptă, scară (de vagon, de automobil). running brake [~ 'breik] s. (auto.) frână de picior. running bridge [~ 'brid3] s. pod rulant. running cold [~ 'kould] s. guturai. running commentary [~ 'komantari] s. radio-reportaj. . running fight [~ 'fait] s. (mil.) retragere cu luptă. running fire [~ Taiar] s. (mii.) foc continuu (de artilerie). running hand [~ 'ha;nd] s. scris cursiv. running head [~ hed] s. (poligr.) colontitlu. running-in [~'in] s. (auto) rodaj. running knot [~ 'not] s. nod culant / care strangulează. running life [~ 'laif] s. (auto) longevitate, durată (de funcţionare). running mate [~ meit] s. 1. (amer. pol.) candidat la postul de vice-preşedinte al S.U.A. (aparţinând aceluiaşi partid ca şi candidatul la preşedinţie), persoană aspirând la postul de vice-preşedinte al S.U.A. (aparţinând aceleiaşi liste ca şi candidatul la preşedinţie). 2. tovarăş (de cursă). running number [~ .nAmbar] s. (sport) număr de ordine. , ..running path [~po:e]j.v. r u n n i n g t r a c k . running rigging [~ 'riging] s. (mar.) manevră curentă; greement curent. running title [~ 'taitl] s. (poligr.) colontitlu. running track [~ traîk] s. pistă de curse. running wave [~ weiv] s. (fiz.) undă progresivă. runny ['rAni] adj. (despre nas) care curge sau picură. run-off I'rAn'ofJ s. (amer.) 1. (pol.) balotaj. 2. (sport) probă de baraj; meci de baraj. run-of-the-mill [-ovSa'mil] adj. obişnuit, care nu iese din comun, rutinier, de duzină; ~ novei roman de duzină; ~ work muncă rutinieră. . run-out ['~aut| s. 1. uzură, uzare. 2. (sport) ieşire a portarului (la fotbal). 3. mişcare în virtutea inerţiei. 4. (av.) avânt la decolare. 5. (telin.) difuzor. 6. sfârşit de bandă de film. 7. (telin) evacuare, scurgere. 8. (telin.) excentricitate. 9. (fam.) fugă, scăpare; dezertare. runover [rrAn'ouvar] adj. (despre un pantof) scâlciat; uzat. runproof [rrAnpru:f] adj. 1. (despre un tricotaj) nedeşirabil. 2. (despre un colorant) care dă o culoare uniformă; care nu iese. ■"'runt [rAnt] s. 1. animal domestic pipernicit; ultimul godac fătat; bou sau vacă de rasă mică. 2. (fam.) pitic, bondoc; the little ~(of the family) prâslea. 3. mârţoagă, cal prăpădit. 3. barcă cu motor. 4. ţărănoi. 5. cocean de varză. runagate ['rAnageit] s. (înv.) haimana, vagabond. run-through [rrAn9ru;[ s. repetiţie, repetare; exersare. run-around ['rAnoraund] s. 1. (fam.) eschivare; răspuns evaziv. 2. (poligr.) text retras (faţă de restul coloanei). runty [TAnti] adj. pipernicit; mărunţel; nedezvoltat. runaway [TAnawei] I. s. 1. evadat, fugar. 2. dezertor. 3. cal ambalat / dezlănţuit. run-up ['rAn'Ap] s. 1. avânt. 2. (la fotbal) străpungere. 3. (iht.) bătaie (a somonului). 4. creştere impetuoasă. II. adj. 1. evadat, fugar. 2. nestăvilit, năvalnic, aprig. -0- (sport) 4. (av.) îndreptarea aparatului spre ţintă; the pilot is making his ~ to the target pilotul îşi îndreaptă aparatul direct spre obiectiv. 5. etapă pregătitoare; acţiune premergătoare; ~ victory succes uşor. runaway ship [~ Tip] s. (sl. mar.) vas de transport navigând sub un pavilion de preludiu. 6. (ec.) creştere, urcare (a preţurilor). convenienţă. run-way [~'wei] s. 1. albie, matcă (a unui curs de apă). 2. (cinegetică) potecă / cărare runcible spoon ['rAnsabl rspu;n] s. furculiţă cu trei dinţi, adâncită ca o linguriţă şi bătătorită (m«i ales de cerbi). 3. (ferov.) cale de acces. 4. (av.) pistă de decolare. 5. (av.) loc pentru amerizare (a hidrqavioanelor). 6. (sport) pistă de alergare, -v* elevated ~ având marginea tăioasă. estacadă; crane ~ pod rulant; overhead ~ transportor aerian. runcinate ['rAnsineit] adj. (bot.) runcinat, penat, fidat. rundlc ['rAndl] s. 1. treaptă, fuscel. 2. roată; rotativ. rupee [ru:'pi;, ru'p-] s. rupie (monedă indiană). rupestral [ru(:)'pestral] adj. (bot.) care creşte pe stânci, rupestru. run-down ['rAndaun] I. adj. 1. obosit, istovit; plictisit. 2. (despre sănătate) şubred. 3. dărăpănat. II. s. rezumat; punctaj (ae obicei oral). rupestrian [rm'pestrian] adj. rupestru. rupestrine [ru(:)'pestrain] adj. v. r u p e s t r a l , rune [ru:n] s. 1. (lingv.) rună. 2. (înv.) poezie nordică. 3. (poetic) poezie, stihuri. 1 rupicolous [ru:'pikotas] adj. v. r u p e s t r a l . rung [rArj] s. 1. treaptă, traversă; ~ ladder scară mobilă. 2. spiţă (a ro(ii). 3. (mar.) varangă. rupture ['rAptfar] I. s. 1. rupere, ruptură; the ~of a blood-vessel ruperea unui vas de 2 2 sânge. 2. spărtură; fractură. 3. ruptură; neînţelegere; the ~ between friends ceartă între rung part. trec. de la r i n g . prieteni. 4. (med.) hernie. 5. (electr.) străpungere (a izolaţiei). II. vb. A. tr. 1. a rupe (un runged [rArjd] adj. cu traverse. vas sanguin, o membrană etc.). 2. a desface (o legătură, o logodnă etc.). B. intr. 1. a se runic f'ruinik] adj. runic. run-in ['rAnin] s. 1. (amer. fam.) ceartă; sfadă, gâlceava. 2. (poligr.) adaos / adăugire rupe; a se perfora. 2. (med.) a produce o hernie. de text (la un paragraf). ruptured ['rApt/ad] adj. rupt; (med.) to be ~ a avea hernie. rupturing ['rApt/arin] s. ruptură, rupere. runless stockings ['rAnlis 'stokirjz] s. pl. (amer.) ciorapi de damă indeşirabili. 1 rupturewort ['rAptJbwo:tJ s. (bot.) feciorică; iarba-surpatului (Herniaria glabra). runlet ['rAnlit, -let] s. râuleţ, pârâiaş, gârliţă. 2 runlet s. (înv.) butoi de vin. rural ['ruaral, 'roar-l adj. rural, de ţară, rustic; câmpenesc; ~economy economie rurală. ruralism ['ruaralizam] s. 1. rusticitate; ţărănie. 2. viaţă de ţară. runnel ['rAnal] s. 1. pârâiaş. 2. rigolă, canal. rurality [ruo'railiti] s. v. r u r a l i s m . runner ['rAnor] s. 1. alergător, concurent care ia parte la alergări. 2. curier, mesager. 3. (înv.) poliţai, poliţist. 4. contrabandist. 5. talpă (a săniei). 6. (telin.) roată motrice ruralize ['ruaralaizj vb. A. tr. a rusticiza, a ruraliza. B. intr. 1. a locui la ţară. 2. a merge (a turbinei); rotor. 7. (bot.) vlăstar, mlădiţă (afragei). 8. (bol.) plantă agăţătoare. 9. tişlaifer. la ţară, a fi în vilegiatură. ruse [ru:z] I. s. şiretlic, vicleşug, şmecherie. II. vb. intr. (înv.) 1. a se retrage, a da 10. (drum) pod, luminare. 11. (mar.) macara alunecătoare. 12. (telm.) canal /jgheab de scurgere; pâlnie / reţea de turnare. 13. cursor. 14. (mil.) agent de legătură. înapoi. 2. (cinegetică) a face un ocol (pentru a scăpa de câini). runner head ['rAno hed] s. (telin.) maselotă. rush1 [rA/] s. (bot.) 1. varietate de trestie, plantă din ordinul Juncaceelor; papură. runner-up [TAnar'Ap] s. concurent / candidat care ocupă locul al doilea. 2. nimic, lucru fără valoare; not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin; not to give a ~ running ['rAninJ I. adj. alergător, care aleargă. 2. cursier, de cursă. 3. succesiv, for a nu da nici o importanţă (cu dat.); it is not worth a ~ nu face nici două parale. neîntrerupt, continuu. 4. curgător, care curge; bedroom with ~ water cameră cu apă rush2 I. vb. A. intr. 1. a se arunca, a se precipita, a se avânta; to ~ to a conclusion curentă; ~ eyes ochi care curg; ~ sore rană purulentă. 5. mobil, mişcător; ~ block scripete a trage o concluzie pripită; an idea ~ed to his lips cuvintele îi veneau repede pe buze. mobil. 6. (telin.) de exploatare. 7. succesiv, la rând; four days ~ patru zile de-a rândul; 2. (despre vânt) a sufla în rafale. 3. a apărea brusc; his past life ~ed into his memory two Sundays ~ două duminici consecutive. 8. curent, liniar; per ~ metre pe metru linear. viaţa lui trecută i-a apărut brusc în amintire. 4. a ţâşni; the blood ~ed to his head sângele 9. repede preparat; a ~ banquet un prânz uşor şi luat în pripă. 10. (despre plante) agăţător. i s-a suit la cap. 5. a fi agresiv. B. tr. 1. a grăbi, a pripi, a zori (pe cineva); he refuses 11. (despre răni) care supurează. II. s. 1. alergare, cursă; fugă. 2. funcţionare, mers (al to be ~ed nu înţelege să se grăbească. 2. a îndeplini la repezeală, a executa în grabă; maşinii, al motorului). 3. mers, circulaţie (a trenurilor). 4. curgere (a unui lichid); supurare to ~ a bill through the House a face să treacă un proiect de lege în grabă prin Parlament; (a unui abces). ♦ to be out of the ~ a nu avea şanse de câştig; to make the ~ a) a mări to ~ into print a da repede la tipar, a publica în grabă. 3. (mil.) a lua cu asalt. 4. a invada; viteza; b) (fig.) a da tonul; to make good one's ~ a nu rămâne în urmă; (fig.) to take the audience ~cd the platform publicul invada estrada. 5. (si.) a jumuli (clienţii). 6. to ~ up a clădi în grabă; to ~up the prices a grăbi urcarea preţurilor; to ~up reinforcements the ~a) (la curse) a merge în frunte; b) a lua iniţiativa.



to ~ up a) a lăsa să se mărească (un cont),- b) a urca (preţurile); c) a lăsa să se adune (datorii); d) a înălţa (un drapel); e) a ridica (o casă) la repezeală;./) a confecţiona (o haitul) în grabă; to ~ the blockade a rupe blocada; to ~ cold a răci; to ~ counter a merge în contra (cu gen.); to ~ logs a face să plutească buşteni, a plutări buşteni; to ~ it close / fine a avea foarte puţin (timp, bani); to ~ a person off his legs a fugări pe cineva până la istovire. II. s. 1. fugă; to start off at a ~ a pleca în fugă; to break into a ~ a o rupe la fugă; prices have corne down with a ~ preţurile au scăzut brusc; she is always on the ~tot timpul e în mişcare / pe fugă; (mil.) to keep the enemy on the ~ a hărţui inamicul, a nu da răgaz duşmanului; ~ up to town călătorie de scurtă durată la oraş; there was no ~ left in me nu mai puteam să alerg/ să respir de atâta alergătură; (fam.) everything went with a ~ totul a mers ca pe roate. 2. (ferov.) parcurs («l unei locomotive ele), traseu; Birmingham is two hours' ~ from London Birmingham este la două ore (pe calea ferată) de Londra; it is a quick ~ from Glasgow de la Glasgow călătoria este rapidă. 3. cursă; to have a long ~ a face o cursă lungă; my eyes took a ~ over the scene am parcurs scena cu privirea; (fam.) to make a ~ for it a fugi, a o lua la sănătoasa; to give smb. a ~ for his money a da cuiva de furcă. 4. avânt, elan; to make a ~ at smb. a se arunca asupra cuiva; he took a short ~ and cleared the gate şi-a luat un scurt avânt şi a trecut bariera. 5. bătaie, reproducere (a peştilor). 6. banc (ae peşti). 7. plimbare; to go for / to have a ~ a face o plimbare; trial ~a) plimbare de probă (a unui automobil, cu clientul); b) cursă de întrecere (a unei nave, locomotive etc.). 8. mers, funcţionare (a unei maşini); ~of two thousand copies tiraj în două mii de exemplare. 9. întindere; situaţie geografică; the ~ of the hills is from north to south colinele se întind de la nord la sud; (mine) the ~ of a lode direcţia unui filon. 10. curs, mers, succesiune (a întâmplărilor); just the ordinary ~ (of things) doar întâmplări obişnuite; a ~ of luck un şir de întâmplări norocoase; a ~ of bad weather o perioadă de timp urât; to have a long ~ a) (despre modă) a dura mult; b) (despre piese de teatru) a păstra / a ţine mult timp afişul; first ~ premieră (a unui film); in the long ~ până la urmă. 11. serie; (la biliard) ~ of cannons serie de carambolaje. 12. cerere (din partea publicului); ~ of oils cerere (la bursa) a valorilor petroliere. 13. aspect obişnuit (al oamenilor etc.); the common ~ of men oamenii de rând. 14. liber acces; to allow smb. the ~ of one's library a-şi pune biblioteca la dispoziţia cuiva; (fam.) to have the ~ of one's teeth, to have the ~ of one's knife a avea hrană gratuită (şi fără restricţii). 15. (muz.) ruladă. 16. (amer.) râu. 17. (geol.) ~ of ground alunecare de teren. 18. (mine) plan înclinat. -0- (fam.) it's all in the day's ~ sunt obişnuit cu toate acestea. 19. (misir.) fâşie de păşune. 20. (austr.) fermă de vite sau de oi. runabout ['rAnabaut] I. aay. rătăcitor. II. s. 1. vagabond; transfug. 2. automobil mic.



 811



ryot



rustically [-aii] adv. rustic, ca la ţară. a zori venirea întăririlor. 7. a lua pe sus; a duce în grabă; she was ~ed to hospital a fost transportată de urgenţă la spital. II. s. 1. năvală, iureş; mişcare grăbită; we saw his ~ rusticate [-eit] vb. A. intr. a se retrage la ţară; a locui la ţară. B. tr. 1. a exclude temporar for the door l-am văzut cum s-a năpustit spre uşă; ~for wealth goană după îmbogăţire; (un student) dintr-un colegiu. 2. a rusticiza. 3. a construi cu piatră necioplită. the ~ of armaments cursa înarmărilor; (amer.) ~ meeting miting fulger; (amer.) ~ work rustication [-rAsti'kei/pn] s. 1. retragere la ţară; viaţă de ţară. 2. vilegiatură. 3. excludere muncă încordată. 2. (mil.) salt, săritură. 3. (mii.) atac fulgerător, asalt. 4. (amer.) competiţie/ temporară din universitate. 4. construcţie din piatră necioplită. întrecere universitară. 5. rafală (de vânt). 6. aflux (de sânge). 7. (electr.) accelerare bruscă rusticity [rAs'tisiti] s. simplitate, lipsă de artificialitate; stângăcie; maniere rustice. (a curentului). 8. (amer. cin.) film, turnat şi developat în aceeaşi zi; proiecţie de probă rustiness ['rAStinis] s. ruginire; învechire (a hainelor). a unei scene turnate în cursul aceleiaşi zile. 9. (amer. scol. univ.) luptă dintre două clase rust inhibitor ['rASt iiiihibita1"] s. (chim.) anticoroziv. sau două grupe de elevi sau studenţi. 10. (amer. scol. univ.) recepţie oferită de către o rustle1 ['rAsI] I. s. foşnet, fâsâit; freamăt. II. vb. A. intr. 1. a foşni, a fâşâi. 2. (amer. f r a t e r n i t y unui nou membru. si.) a acţiona repede şi energie. B. tr. a face să foşnească. rush bed ['r\f bed] s. stufărie. rustle2 vb. tr. (amer.) 1. a aduna (vitele). 2. a fura (cai etc.). rush-bottomed [-tbotsmd] adj. (despre scaune etc.) cu fundul de trestie. rustler ['rAsbr] s. (amer. si.) 1. hoţ de vite. 2. persoană care nu pierde nici un moment. rush candle [~ ikfendl] s. v. r u s h l i g h t (l). rustless ['rAstlis] adj. 1-,neruginit. 2. v. r u s t p r o o f . rush dip [~ dip] s.v. r u s h l i g h t (1). rustproof ['rAstpru:f] adj. inoxidabil. rushed [i\ft] adj. 1. (despre persoane) care are foarte mult de lucru. 2. (despre muncă) rusty ['rAsti] adj. 1. ruginit, mâncat de rugină. 2. de culoare ruginie; care bate în făcut la repezeală. roşu-cafeniu. 3. părăsit, uitat; his French is a little ~începe să uite franceza. 4. învechit, rushee [rA'/i:] s. (amer. scol.) candidat care doreşte să intre într-o f r a t e r n i t y (2). demodat. 5. răguşit. 6. (fam.) ursuz, posac, morocănos; to turn ~ a se bosumfla, a se rusher ['rAjV] s. 1. (fam.) persoană care munceşte intens. 2. (fotbal amer.) (jucător) îmbufna; (sl.) to cut up ~ a se supăra; a se înfuria. înaintaş. rut1 [rAt] s. 1. făgaş, urmă (a roţilor); brazdă; (fig.) to move in a ~ a merge pe un rush holder ['rA/ ihould9r] s. sfeşnic pentru lumânare cu muc de trestie. drum bătătorit. 2. (tehn.) jgheab; scobitură; şanţ; falţ. 3. deprindere. rush-hour [~ iauor] s. oră de vârf. rut2 I. s. rut, timp de împerechere (al animalelor). II. vb. intr. (despre animale) a se rushlight [~lait] s. 1. lumânare cu muc de trestie. 2. (fig,) lumină slabă, sclipire slabă; împerechea. sărăcie de spirit. rut3 s. (amer.) vuiet, muget (al mării). rush line [~ lain] s. (fotbal amer.) jucătorii din înaintare. rutabaga bruita'beiga] s. 1. (bot.) soi de nap (Brassica nafx?brassica). 2. (fam.) femeie rush season [~ isi:zan] s. sezon de vârf. urâtă; ciumă. 3. (amer. sl.) dolar. rushy ['rA/i] adj. 1. acoperit cu stuf sau trestie. 2. făcut din stuf sau trestie. ruth [ru:6] s. (înv.) milă, compasiune, îndurare. rusk [rAsk] s. pesmet, pişcot, biscuit. ruthful ['ru:9ful[ adj. (rar) 1. compătimitor, milos. 2. necăjit, mâhnit. 3. întristător; russet ['rAsit, amer. şi -et] I. adj. 1. roşcat, roşu-cafeniu. 2. (înv.) simplu, rustic. II. s. dureros. 1. culoare roşie-cafenic. 2. stofă de casă roşie-cafenie. ruthless ['ru:01is] adj. neîndurător, fără milă, nemilos; barbar; brutal. russety [-i] adj. v. r u s s e t (1,1). ruthlessly [-li] adv. neîndurător, fără milă. Russian ['rA/an] I. adj. rus, rusesc. II. s. 1. rus. 2. (limba) rusă. Russian dressing [~ 'dresîrj] s. (gastr.) sos picant din maioneză, condimente si murături. ruthlessness [-nis] s. cruzime, asprime, lipsă de milă. rutilated ['ruttileitid] adj. (mineral.) care conţine rutil. Russianism [-izam] s. tendinţe rusofile. rutilant fru:titant] adj. lucios, sclipitor. Russianize [-aiz] vb. tr. a rusifica. rutile ['ru:ti:l, -tail] s. (mineral.) rutil. Russianizing [-aizirj] s. rusificarc. rutted ['rAtid] adj. (despre drum) brăzdat cu făgaşe. Russophile [rASoufail] s. rusofil. ruttish ['rAti/] adj. lasciv, senzual. Russophobe ['rAsoufoub] s. rusofob. rutty ['rAti] adj. v. r u t t e d . rust [rAst] I. s. 1. rugină. 2. (bot.) rugina-grâului (Puccinia graminis). II. vb. A. tr. Rwandan [rm'wamdan] I. adj. din Rwanda, ruandez, nvandez. II. s. locuitor din 1. a rugini, a oxida. 2. a distruge cu timpul (prin neîntrebuinţare, părăsire etc.). B. intr. 1. a se rugini; a se oxida. 2. a degenera din lene, a deveni greoi din cauza inactivităţii. Rwanda. rye [rai] s. 1. secară (Secale cereale). 2. (amer.) whisky. 3. it's better to wear out than ~ out e mai bine să mori din cauza muncii decât să rye bread ['rai bred] s. pâine de secară. putrezeşti din cauza lenei; to ~in a) (despre şuruburi) a rugini în piuliţa sa; b) (despre rye flour [- flaua1"] s. făină de secară. persoane) a rugini (stând într-un loc). rustic ['rAstik] I. adj. 1. rustic, simplu, grosolan, necioplit; stângaci. 2. v. r u r a 1.3. lucrat ryegrass [~-gra:s] s. (bot.) zizanie (Lolium perenne). ryepeck ['raipek] s. (mar.) stâlp (pentru legat un vas, o barcă la ţărm). grosolan; ~masonry zidărie din piatră necioplită. II. s. 1. ţăran. 2. (constr.) rust, ieşitură din piatră a peretelui. ryot ['taist] s. (anglo-itidian) ţăran, agricultor.



 S, s [es], pl. Ss, S's [-iz] s. 1. S, s, a 19-a litera a alfabetului englez; (ist.) Collar of esses, of SS emblema (blazonul) casei de Lancaster. 2. curbă în formă de S; s(-shaped) hook cârlig în formă de S. 's 1. [s după consoane surde, z după vocale si consoane sonore] (înv.) (prescurtarea eufemistică a cuvântului G o d's în imprecaţii); 'sblood! la naiba! 2. [s după consoane surde, z după consoane sonore şi după vocalei (fam.) prese, de la a) is; It's raining plouă; he's coming vine; what's the matter? ce este? ce s-a întâmplat?; b) has; he's got a knife are un cuţit; what's he found? ce a găsit?; c) us; let's go back! sa ne întoarcem!; let's see! să vedem! 3. [s după consoane surde, z după consoane sonore şi după vocale] (cu gen.) the pupil's books cărţile elevului; he is a friend of my brother's e un prieten de-al fratelui meu; an hour's delay o întârziere de o oră; in an hour's time într-o oră. sabadine ['ssebsdifOn] s. (chim.) sabadină. sabaism ['seibeiizam] s. (ist. rel.) sabeism (închinare la foc, la soare şi la stele). Sabaoth [sse'beiot, ss'b-, 'sasbeioO, -90, amer. şi ss'beiouO] s. (bibi.) Savaot. Sabbatarian [iSEebo'tenrian] s. 1. păzitor (al îndatoririlor religioase); (la evrei) cel care respectă sabatul. 2. (ist. rel.) evreu convertit sau anabaptist care respectă sâmbăta. Sabbatarianism [-izani] s. sabatism. sabbath ['saebaS] ş. 1. Sabbath sabat, sâmbăta (la evrei); duminica (la protestanţi); to keep the Sabbath a ţine sâmbăta (sau duminica). 2. (şi witches') sabatul vrăjitoarelor. sabbatical [so'bastikpl] adj. de sâmbătă (la evrei); de duminică (la protestanţi). sabbatical year [~ jo: r ] ş. 1. (la evrei) an de sabat. 2. (amer. univ.) an de concediu (pentru călătorii, studii). saber ['seib3r] s. (amer.) v. s a b r e ( I ) . sabinene ['szebinim] s. (chim.) sabinen. sabie1 fscibl] s. 1. (zool.) samur (Martes zibellina). 2. (~ fur) blană de samur. 3. (arte) (şi sable brush) pensulă de păr. sabie21. s. 1. (poetic) culoare neagră. 2.pl. (poetic) doliu, haine de doliu. II. adj. (poetic) negru, îndoliat, întunecat. -0- his ~ Majesty diavolul. III. vb. tr. a înnegri; (poetic) a întuneca. sabot ['sasbou, amer. şi so'bou] s. (fr.) 1. sabot, încălţăminte, gheată din lemn. 2. (artilerie) sabot (de proiectil). sabotage ['ssebsta^, -bout-, -tid3, amer. şi isseba'ta^] (fr.) I. s. 1. sabotaj; act of ~ act de sabotaj. 2. diversiune. II. vb. tr. şi intr. a sabota. saboteur [saîba'ts:1"] s. (fig.) 1. sabotor. 2. diversionist. sabre ['seibor] I. s. sabie; to rattle the ~ a zăngăni din sabie. II. vb. tr. 1. a înarma cu o sabie. 2. a tăia / a răni cu sabia; to ~ one's way a-şi croi drum cu sabia. sabre cut ['seibs kAt] s. lovitură de sabie; cicatrice (a unei răni făcute cu sabia). sabre-rattler [~.ra3tbr] ş. (fam.) (militar) care târăşte sabia după el, militar fanfaron, săbiuţă; târâie-brâu. ■ '■'■-'< . sabre-rattling [~ira?tlirj] s. fanfaronadă belicoasă;,ameninţări războinice. sabretache ['ssebstas/, amer. şi 'seib-] s. (mil.) taşcă atârnată-de centiron purtată de ofiţerii cavalerişti. sabulosity [.saîbju'bsiti] s. caracter nisipos. . sabulous fsaebjubs] adj. 1. nisipos, arenaceu; cu pietriş..2. (med.) care are nisip sau calcul (la rinichi, ficat). sac [sEek] s. (biol.) pungă, săculeţ. sacbrood ['szekbruid] s. (entom.) loca (boală a albinelor). saccadic ['sxkcidic] adj. sacadat. saccate ['stekc/t] adj. (bot.) 1. în formă de sac. 2. închis în sac. saceharates ['saeksreits] s. pl. (chim.) zaharaţi. saccharic acid [sa'kasrik isesid] s.fchim.) acid zaharic. saccharify [so'kzerifai, 'saskorifai] vb. tr. (chim.) a transforma (amidonul) în zahăr. saceharimeter [isseks'rimitar] s. zahârimetru. saccharin ['saskarin] s.v. s a c c h a r i n e . saccharine I. s. ['seekorin, -ri:n, engl. şi -rain] zaharină. II. adj. ['sasksrain, -ri:n] 1. zaharos, de zahăr. 2. (jig.) sentimental, siropos.



saceharinose ţ'saokorinous] s. (chim.) zaharină. saccharol ['ssekarol] s. (chim.) zaharină. saccharose ['saekarous] ş. (chim.) zaharoză. sacciform ['sasksifomi] adj. (biol.) în forma de sac / pungă. saccular ['saskjubr] adj. în formă de sac. ( ' saccule ['s£ekju:l] ş. (anat.) săculeţ. l sacerdotage [tsaîS3 doutid3] s. (glumeţ) invazie de popi. sacerdotal [isa?so(:)'doutl, amer. -tal] adj. sacerdotal, preoţesc. sachein ['seit/oin, -tjern] s. 1. şef indian. 2. persoană importantă. 3. (amer.) sforar (politic); (pop.) om eu influenţă / cu greutate. sachet ['sae/ei] s. pliculeţ, punguţă. sack1 [sa3k] I. s. 1. sac; ~ of coal sac de cărbuni. 2. geantă, taşcă (a poştaşului)^ to give the ~ to smb. a concedia pe cineva; a da cuiva paşaportul; to get / to have'the ~ a fi concediat. 3. haină largă (de damă) fără cordon. 4. (amer. si.) culcuş, pat. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a pune / a turna în sac. 2. (sl.) a scoate din serviciu, a concedia. sack2 I. vb. tr. 1. a jefui. 2. a lăsa să fie jefuit (un oraş cucerit). II. s. jaf; ta put to ~ a jefui, a devasta. sack3 s. (înv.) vin sec; Canary ~ vin de Canare; Sherry ~ vin de Xeres. , sackcloth ['saeklo(:)9] s. pânză de sac / groasă; to mourn in ~ and ashes a-şi pune cenuşă în cap (în semn de doliu). sack dress [~ dres] s. rochie-sac. sackful ţ'saekful] s. (of) un sac plin (de); whole.~s of money saci cu băni, grămezi sau mormane de bani. '•sacking1 fssekirj] s. 1. însăcuire, ambalare / punere în saci, umplere a sacilor. 2. pânză de sac. 3. (sl.) concediere, dare afară, punere pe liber. sacking2 s. jefuire, prădare, distrugere (a unui oraş etc.). sacking (stuff) [~ (stAf)] s. pânză desac. sack packer ['sa?k .p£ekor] s. (ind.) maşină de însăcuit / de ambalat saci. sack time [~ taim] s. (amer. fam.) 1. oră de culcare. 2. somn, timp petrecut dormind. sacra ['seikra] pl.de la s a c r u m. , sacral f'seikral] adj. 1. legat de ritualul religios, sacru. 2. (anat.) sacral. sacrament ['szekromont, -krim-] s. 1. (bis.) taină. 2. jurământ; to take the ~s a jura. 3. sacrament, împărtăşanie, cuminecătură; to administer the ~ a da împărtăşania / cuminecătura. sacramental [.saekro'mentl] adj. 1. sacramental, sfinţit. 2. cu jurământ, luat sub jurământ. sacramental service [~ 'sorvis] s. împărtăşanie. sacramentarian [isaîkramsn'tearisn] adj. de sacrament; care ţine de cuminecătură / de împărtăşanie. sacramentary [isxkra'mcnteri] I. adj. sacramental. II. s. (pl. sacramentaries) (în biserica catolică) carte rituală, care conţine ceremonialul şi toate rugăciunile care se fac la celebrarea sacramentului. sacred ['seikrid, amer. şi -kred] adj. 1. sfânt, sacru, sfinţit. 2. (to) consacrat, închinat (mai aieş lui Dumnezeu). 3. religios, spiritual, al bisericii. 4. (despre persoane) invulnerabil; (despre un jurământ, o promisiune) care nu se poate călca; sacru, inviolabil. sacred ground |~ 'graund] ş. pl. (amer.) cimitir. sacredness fseikridnis] s. 1. sfinţenie, caracter sacru (al unui loc etc.). 2. inviolabilitate (a unui jurământ). sacred service ['seikrid 'ss:vis[ s. serviciu religios / divin. j sacrifice ['szekrifais, amer. şi -faiz] I. ş. 1. sacrificiu, jertfă, ofrandă; to make a ~ of a jertfi. 2. abnegaţie, renunţare (la ceva). 3. (sl.) pagubă, pierdere; to sell at a ~a vinde în pierdere. II. vb. A. tr. 1. a sacrifica, a jertfi, a pune în joc. 2. (sl.) a vinde în pierdere. B. rejl. a se sacrifica, a se jertfi. C. intr. a aduce jertfe. sacrificer [-sr] s. persoană care face un sacrificiu / care aduce o jertfa. sacrificial [issekri'fijal] adj. 1. de sacrificiu, de jertfă. 2. (corn., despre o vânzare) în pierdere. sacrilege ['sa3krilid3,amer. şi-led3] s. sacrilegiu, profanare; it would be~to ar fi un sacrificiu să.



 813



sacrilegious [isa2kri'Iid33s, rar -Ii:d39s] adj. profanator. sacring ['seikrirj] s. 1. (bis. rar) sfinţire a darurilor. 2. sfinţire (a unui episcop); consacrare; ungere (a uimi rege etc.). sacring beli [~ bel] s. (bis. catolica) clopoţel care anunţă părţile solemne ale liturghiei. sacrist ['seikrist] ş. (bis. catolică) 1. sacristan. 2. copist. sacristan ['saekristen] s.v. s a c r i s t. sacristy ['ssekristi] s, (bis. catolica) sacristie. sacrosanct ['saekror/sxnAt] adj. sacrosanct, sfânt, sfinţit. sacrum ['seikronil.p/. sacrums [-z] sau sacra fscikra] s. (anat.) osul sacral. sad [ssd] adj. 1. trist, mâhnit; to become ~ a se întrista; to make smb. ~ a întrista pe cineva; to be ~at heart a avea inima grea (de/ris/eţe, de supărare); in ~ earnest serios; ~array mâhnire adâncă, doliu. 2. rău, cumplit, crunt, nemilos; ~ havoc devastare cumplită. 3. deplorabil, regretabil; a ~mistake o eroare deplorabilă / regretabilă; to make a ~ work of a se achita prost de un lucru. 4. (si. glumeţ) teribil, înspăimântător; ~ coward un fricos teribil; he writes ~ stuff scrie îngrozitor (de prost). 5. (despre culoare) şters, lipsit de strălucire, întunecat, închis. 6. (despre pâine) necopt, greu. 7. (înv.) serios. sad-colo(u)red ['sad-kAbd] adj. de culoare închisă; şters, fără strălucire. sadden ['sEedn] vb. A. tr. a întrista, a mâhni. B. intr. a se întrista, a se mâhni. saddening ['sasdnin] s. (poligr.) tipar irizat. saddle fsaedl] I. s. 1. şa; to put the ~ (up)on the wrong horse a învinui pe nedrept; to be in the ~ a) a domina; b) a munci cu antren / eu însufleţire; to rise in the ~ a se ridica în scări. 2. (în harnaşament) perniţă de spate. 3. şa de bicicletă. 4. (geol.) boltă, cută anticlinală. 5. şa (într-un lanţ de munţi), curmătură. 6. (constr.) căpătâi de Ia vârful pilonului unui pod suspendat. 7. (tehn.) balansier superior. 8. (telm.) brăţară pentru tuburi. II. vb. A. tr. 1. a înşeua. 2. (with) a împovăra, a încărca (cu); a copleşi; ~d with a tax grevat de un impozit. B.refl. ase împovăra; to ~ oneself with a lua asupră-şi un lucru. saddleback [~ beek] I. s. 1. coamă de munte cu o depresiune. 2. (geol.) pliu anticlinal. II. adj. cu şa, în formă de şa; cu o depresiune în formă de şa. III. adv. pe spate. saddle-backed [~b&kt] adj. 1. cu o depresiune / adâncitură în mijlocul spatelui. 2. (despre cai) înşeuat. saddle-bag [~ basg] s. 1. traistă / desagă care se poartă la şa / care se agaţă de şa. 2. un fel de stofă utilizată la tapiţarea scaunelor. saddle blanket HbL-enkitj s. valtrap, cioltar. saddle-bow [~bou] s. oblânc de şa. saddle-cloth [~kb(:)G] s. cioltar, cergă, pătură de cal. saddlefast [~fa:st] adi. care se ţine bine în şa, ţeapăn aşezat în şa. saddle gali [~ ga:l] s. rosătură de la şa (pe spinarea calului). saddle girth [~ ga:0] s. chingă. saddle-horse [~h:>:s] s. cal de călărie, cal de şa. saddle maker [~ -meika1"] s. şelar. saddle pad [~ pasd] s. pătură pusă pe spinarea calului, pătură de şa, ibâncă, cergă. saddler ['ssdl9r] s. 1. şelar, curelar. 2. soldat cavalerist care arc grija şeilor. 3. (amer.) cal de călărie. saddle reef ['sa?dl ri:f] s. (mine) filon în formă de şa, anticlinal. saddle roof [~ ru:f] s. (constr.) acoperiş simplu (cu două versante). saddle room [~ ru:m] s. şelărie. saddlery fsaxllari] s. şelărie, curclărie. saddle-shaped ['sîedljeipt] adj. în formă de şa. saddle surface [~ -sa: fis] s. (mat.) paraboloid hiperbolic. saddle tank [~ tasrjk] s. rezervor de benzină sub şa (la motocicletă). saddle-tree [~tri:] s. oblânc de şa. sad-eyed [rsa?d'aid] adj. cu o privire tristă, cu un aer trist, care parc trist. sad-faced [~'feist] adj. cu faţa tristă, cu o înfăţişare tristă / abătută. sad-hearted [~'ha:tid, '-■--] adj. trist, melancolic, cu inima grea. sad iron [~ laian] s. fier de călcat. sadism ['sa?diz3m, 'seid-, rsu:d-] s. sadism. sadist ['sadist, 'seid-, rsa:d-] s. sadic. sadly ['sîedli] adv. trist, cu tristeţe. sadness ['sa?dnis[ s. tristeţe, mâhnire, melancolie. safe [seif] I. adj. 1. (from) la adăpost (de), în siguranţă, sigur, în afara primejdiei; ~ retreat azil sigur; I have got him ~ l-am dus la loc sigur, n-o să poată fugi; in order to be on the ~ side pentru mai multa siguranţă; to be / to keep on the ~ side a fi sigur de cauza / de afacerea sa; ca să fie (mai) sigur; ca să nu greşim; ca măsură de prudenţă; from a ~ quarter din sursă sigură. 2. intact, întreg, nevătămat, sănătos; ~ and sound sau ~ in life and limb viu / întreg şi nevătămat; (com.) your letter is / came ~ to hand am primit scrisoarea dv.; God keep you ~! Dumnezeu să te aibă în pază! Fii sănătos! 3. neprimejdios, (făcut) inofensiv; to make a quarrel ~ a aplana o ceartă; (la curse) a ~ one cal a cănii victorie este sigură. 4. drept, bun, sigur, în care te poţi încrede; with a ~ conscience cu conştiinţa curată / liniştită. 5. (fam.) negreşit, neapărat, sigur; it is ~ to break se va sparge cu siguranţă; it is ~ to say that se poate spune cu siguranţă că; he is ~ to be hanged o să fie spânzurat în orice caz. 6. (despre critici, \x)liticieni) prudent, circumspect. II. s. 1. seif. 2. (şi meat ~) dulap de alimente; răcitor, frigider. safe back ['seif bskj s. (telm.) faţa laterală netedă a pilei, safe bill [~ 'bil] s. (ec.) trată sigură. safe clearance [~ 'kliarsns] s. (telm.) gabarit admis; joc /spaţiu admis. safe-conduct [-'kondokt] I. s. salvconduct; letter of ~bilet de liberă (pc)treccre. II. vb. tr. a da (cuiva) un bilet de liberă (pe)trecerc / un salvconduct. safe edge [~ 'ed3] s. v. s a f e b a c k .



sagittal



safeguard l~gu:d] I. s. 1. (against) garanţie, siguranţă; precauţiune (împotriva). 2. (te/m.) contraşină; dispozitiv de securitate / de protecţie. II. vb. tr. a păzi, a garanta, a salvgarda, a proteja; to be ~ed against a fi apărat împotriva / de, a fi la adăpost de. safe-keeping [~'ki:pin] s. păstrare sigură; to be in ~ a fi în siguranţă. safe load [~ 'loud] s. încărcătură / sarcină admisibilă. safely ['seifli] adv. 1. teafăr; cu bine, fără riscuri / primejdie, fără accident, fără stricăciuni; to arrive ~ a ajunge cu bine / viu şi nevătămat; to put smth. ~ away a pune ceva la loc sigur. 2. cu siguranţă, fără putinţa de a greşi, fără îndoială; I can ~say that pot să spun în mod cert / cu toată certitudinea că. safeness fseifnis] s. 1. siguranţă; a feeling of ~ un sentiment de siguranţă. 2. soliditate (a unui pod). 3. caracter sigur, siguranţă (a unei afaceri etc.). safe procedure ['seif pr9'si:d33r] s. tehnica securităţii, măsuri de protecţie. safe sex [- 'scks] s. sex protejat. safety fseifti] s. siguranţă, securitate; in ~ în siguranţă; to play for ~ a evita un risc; to seek ~ in flight a-şi căuta salvarea în fugă; for ~'s sake pentru mai multă siguranţă; in a place of în loc sigur, la adăpost; road ~ securitate a drumului; (fa/n.) ~-first policy politică de prudenţă. safety appliance [~ Siplaions] s. dispozitiv de siguranţă. safety belt [~ belt] ş. 1. centură / cordon de salvare; 2. centură de siguranţă. safety-bolt [~boult] s. 1. lacăt de siguranţă; zăvor la lacătul de siguranţă. 2. siguranţă, opritoare (la o armă de foc); automatic ~ dispozitiv automat de siguranţă. safety cage [~ keid3J s. (/nine) colivie cu paracăzători. safety-catch [~ka3tj] s. 1. fermoar de siguranţă (a unei agrafe). 2. (la arme) siguranţă. safety cut-out L~'k<\taut] s. (auto) siguranţă fuzibilă. safety engineering [~ tend3i'ni3rir][ s. tehnica protecţiei muncii. safety factor [~ tfaîkta1"] s. coeficient de securitate. safety film [~ film] s. (cin.) film ncinfiamabil / ignifugat. safety gap [~ gep] s. (electr.) eclator; parafulger. safety-glass |~gla:s] s. (sticlă) securit. safety island [~ .aifondj s. refugiu pentru pietoni, insulă. safety-lamp [~la2mp] ş. (mine) lampă de siguranţă. safety-lock [~bk] s. lacăt de siguranţă. safety-match [~ma?t/] ş. chibrit suedez. safety nut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă. safety-pin [~pin] s. 1. ac de siguranţă. 2. (tehn.) ştift de siguranţă. safety plug [~ pUg] s. (tehn.) siguranţă fuzibilă. safety-razor [~reizar] s. aparat de ras. safety space [~ spcis[ s. (mar.) coferdam. safety switch [~ swit/[ s. (ferov.) macaz de siguranţă. safety-valve [~va?Iv]s. 1. supapă/ ventil de siguranţă. 2. (fig.) ieşire, eşapament; to sit on the ~ a) a împiedica funcţionarea supapei de siguranţă; b) a sili presa să tacă, a pune botniţă presei; a sili opinia publică să tacă. saffian ['safian] s. saftian, varietate de marochin. safflower I'sa3fiau9r] s. (bot.) şofrănaş (Carthamiis tinctorius). saffron ['saifrai] I. s. şofran (Crocus sativus). II. adi. galben ca şofranul. III. ş. galben, culoare galbenă. saffron oil [~ oil] s. ulei de şofran, esenţă de şofran. safranine ['sasfrankn] s. (chim.) safranină. sag [sasg] I. vb. A. intr. 1. (despre un teren etc.) a se lăsa, a se prăbuşi; (despre un acoperiş) a se îndoi, a se curba; (despre o poartă, un pod etc.) a se lăsa într-o parte, a se înclina; (despre obraji, despre tivul unei rochii) a atârna; (despre o linie etc.) a se îndoi, a se curba Ia mijloc. 2. (corn., despre preţuri) a scădea. 3. (mar. şi to ~ to leeward) a merge în derivă. B. tr. 1. a împovăra, a încărca. 2. (mar.) II. s. 1. lăsare (a solului). 2. îndoire, aplecare (a unui acoperiş). 3. (corn.) scădere a valorilor. 4. (mar.) derivă. saga ['su:ga, amer. şi 'sei-] s. saga, epopee, legendă (nordică). sagacious [sa'gei/as] adj. 1. (despre persoane, minte) pătrunzător, ager. perspicace; (fam.) to be ~ a avea un nas fin. 2. (despre animale) inteligent. sagaciousness [-nis] s.v, s a g a c i t y . sagacity [ss'gassiti] s. pătrundere, agerime, perspicacitate, inteligenţă. sagamore ['sa2g3mo:r, -mo3r] s. v. s a c h e na. sagamore set ['sregamo set] s. (mine) cadru de susţinere întărit. sage1 [seid3l I. adj. înţelept, judicios. II. s. înţelept, filozof; the seven ~s cei şapte înţelepţi; the eastern ~s cei trei magi / crai (de la răsărit). sage2 s. (bot.) jale, salbie (Salvia officinalis). sagebrush ['seid3brA/J s. (bot.) specie de pelin din America (Artemisia). sagebrusher [~ -brAjV] s. 1. (amer.) cutreierător al precriilor. 2. (amer.) film sau istorisire cu cowboy. sagely ['seidjli] adv. 1. înţclcpţcşte, judicios. 2. (fam.) pe un ton doctoral / savant. sageness ['sci^nis] s. înţelepciune. saggar ['ss:g3r] s. (ind.) capsulă de porţelan. sagging ['saegiq] I. adj. 1. (despre acoperişuri etc.) lăsat, îndoit. 2. (despre porţi etc.) înclinat, plecat într-o parte. 3. (despre obraji, tivul unei rochii etc.) atârnând. 4. (despre o linie etc.) curbat, îndoit la mijloc. 5. (mar., despre vase) care se abate de la drumul drept. 6. (corn., despre preţuri) în scădere. II. s. 1. îndoire, lăsare (a unui acoperiş, a solului). 2. înclinare, lăsare într-o parte (a unei porţi, a unui pod); cădere (a unei bariere). 3. îndoitură (a unei linii). 4. (mar.) abatere de la drumul drept. 5. (corn.) scădere (a preţurilor). 6. (tehn.) contraarcuirc. sagging market [~ 'ma:kit] s. (ec.) piaţă în depresiune. saggy fsasdzi] adj. (peior.) pleoştit. sagittal [*saed3itl] adj. sagital, în formă de săgeată.



 sagittaria



814



saintlike ['seintlaik] adj. v. s a i n t l y . saintliness ţ'seintlinis] s. sfinţenie. saintling ['seintlirj] s. (ironic) sfântuleţ. saintly ['seintli] adj. (despre fapte, despre o viaţă) de sfânt, sfânt, neprihănit; (ironic) to put on a ~ air a-şi lua un aer de sfânt. saith [seG] (înv.) a 3-a pers. sg. indic. prez. de la s a y . sake [seik] s. drag, consideraţie; for the ~of în interesul, de dragul (cu gen.), din cauza (cu gen.), pentru; I forgive you for her ~ te iert din .consideraţie pentru ea l de dragul ei; do it for my ~ fă-o pentru mine / pentru a-mi face plăcere; for the ~ of peace pentru a avea pace / linişte; for God's ~sau for goodness(') ~pentru Dumnezeu, pentru numele lui Dumnezeu; art for art's ~ artă pentru artă; for the ~ of the cause în interesul cauzei; word brought in for the ~of the rhyme cuvânt întrebuinţat pentru rimă; for old times' ~în amintirea trecutului / zilelor frumoase de demult; for old acquaintance(') în amintirea . vechii noastre prietenii; for conscience(') ~ din cauza conştiinţei, pentru a-şi împăca conştiinţa; for order's ~ pentru (a fi în bună) ordine, din motive de bună regulă; to talk for talking's ~ a vorbi pentru plăcerea de a vorbi; (amer. si) ~s alive!, ~s! ia te uită! sal fsa:l] s. (inv., chim.) sare. salaam [s3'la:m] I. s. (fam.) salamalec, temenea, ploconeală. II. vb. intr. a face salamalecuri / temenele adânci. salable ['seibbl] aaj. v. s a 1 e a b 1 e. salacious [so'leijss] adj. 1. (desprepersoane) pofticios, libidinos, lasciv, lubric. 2. (despre glume, vorbe etc.) scabros, obscen, deocheat, fără perdea. salaciousness [ss'lei/ssnis] s. v. s a 1 a c i t y. salacity [sa'tesiti] s. lubricitate, obscenitate. salad f'saebd] s. 1. salată; to mix a ~ a prepara o salată; mixed ~ salată asortată; Russian ~ salată a la russe; lobster ~ salată de homari; fruit ~ salată de fructe. 2. (bot.) salată (Lactuca saliva). salad bowl [~ boul] s. salatieră. salad-days [~deiz] s. pl. (fam.) anii tinereţii (necoapte); epoca lipsei de experienţă; sail area ['seil isarb] s. (mar.) suprafaţă velică. he wrote that in his ~ a scris-o în epoca lui de tinereţe. sail batten [~ ibastn] s. (mar.) balenă (la vela). saladdressing [~idresirj] s. SOS cu care se asezonează salata. sailboat [~bout] s. v. s a i 1 i n g b o a t. salad fork [~ fo:k] s. furculiţă de salată. sail boom [~ bu:m] s. (mar.) ghiu. salad oil [~ oil] s. untdelemn de măsline; untdelemn de salată, ulei comestibil. sailcloth [~kb(:)9] s. pânză pentru vele. salad plate [~ pleit] s. farfurie de salată. sail cover [~ ikAvar ] s. (mar.) capot de velă. salad spoon [~ spu:n] s. lingură de salată. sail duck [~ dAk] s. v. s a i 1 c 1 o t h. salamander ['SEcb.ma?nd9r, -ima:n-] s. 1. (zool.) salamandră (Salamandra salamandra). sailed [seild] adj. (în adjective compuse) cu pânzele; full— cu pânzele desfăşurate; 2. (metal.) urs (la cuptoare). 3. sobă pentru cărbuni; sobă de campanie; făraş! 4. (fam.) white— cu vele albe. casă de bani (rezistentă la foc), seif. 5. (sl.) scamator, saltimbanc, panglicar. sailer ['seifo'] s. corabie cu pânze. sailing ['seilig] s. (mar.) 1. navigaţie; plane ~ navigaţie plană / Ioxodromică; (fam.) salamander safe [~ seif] s.v. s a l a m a n d e r (4). it's (all) plain ~ merge strună / de la sine; merge ca pe roate. 2. mers, alură (a unei nave); salami [s3'la:mi(:)] s. salam. ~ qualities /points calităţi nautice; point /way of ~ navigare cu o anumită poziţie a salamide ['sadomaid] s. (chim.) salicilamidă. L velei. 3. plecare; time of ~ oră de plecare; (list of) ~s orar al plecărilor. sal-ammoniac [isaîb'mouniadc, -nja;k] s. (chim.) clorură de amoniu, ţipirig. salariat [so'Uerbt, -learbt] s. salariaţi, muncitori care trăiesc din salariu. sailing boat [~ bout] s. (mar.) barcă cu pânze / cu vele. sailing frigate [~ ifrigit] s. (mar.) fregată cu pânze. salaried ['saelsrid] s. 1. salariat; high—officials funcţionari bine plătiţi / retribuiţi cu salarii mari. 2. (despre un post) retribuit. sailing length [~ lerjO] s. (mar.) lungime de tonaj. salary ['saebri] I. s. 1. salariu; leafă (mai ales defunc(iotmr); salaries of staff salariile sailing line [~ lain] s. 1. (mar.) linia de plutire (la un vas). 2. (hidr.) şenal. sailing-master [~.ma:st3r| s. 1. căpitan de vas. 2. (mar., în S.U.A.) ofiţer de marină. personalului / ale angajaţilor; to receive a ~ a fi slujbaş / salariat; my ~has been raised mi s-a mărit salariul. 2. indemnizaţie, diurnă; ~ of a member of Parliament diurnă / sailing-ship [~jîp] s. vas cu pânze. indemnizaţie de deputat. II. vb. tr. a plăti un salariu (cuiva). sailing thwart [~ Owo:t] s. (mar.) banc de catarg / de arbore. sale [seil] s. 1. vânzare; credit ~ vânzare pe credit; ready ~ vânzare uşoară / rapidă; sail loft ['seil bft] s. (mar.) atelier de velerie. r r goods that command a sure ~ mărfuri cu plasament sigur; house for ^asă de vânzare; sailrnaker [ seilrnieik3 ] s. (mar.) velar. entrusted with the ~ of smth. însărcinat cu vânzarea unui lucru; to exhibit smth. for sailmaker's palm ['scilmeiksz pa:m] s. (mar.) g(u)ardaman. sailor [rseibr] s. marinar, matelor, matroz; (fam.) I am a bad ~ sufăr de rău de mare. ~ a expune ceva pentru vânzare; to set / to put smth. up for ~ a pune ceva în vânzare; on ~ în vânzare; ~ by private contract vânzare prin bună învoială / prietenească; goods sailor boy [~ bai] s. (mar.) elev marinar. under a bill of ~ mărfuri ipotecate; the ~s department serviciul comercial; ~ by auction; sailor hat [~ haet] s. canotieră, pălărie tare de pai (pentru femei). sailoring ['seibrirj] s. meserie de marinar / de matelot; (fam.) to go ~ a se face marinar. ~ to the highest bidder vânzare prin / la licitaţie, vânzare la mezat; to attend a a asista la o vânzare. 2. (com.) (şi bargain / clearance ~) vânzare cu reducere de preţuri / cu sailorizing ['seibraizirj] s. (mar.) matelotaj. rabat; lichidare, sold(uri); closing-down ~ vânzare de lichidare; to buy goods at the ~s sailor-like ['seiblaik] adj. v. s a i l o r l y . a cumpăra de la solduri. sailorly ['seibli] adj. marinăresc, de marinar. saleable ['seibbl] adj. 1. (despre mărfuri) vandabil. 2. (despre preturi) rezonabil, sailorman ['seibmam], pl. sailormen [-men] s. v. s a i l o r . moderat. sailor's book [~z buk] s. jurnal de bord. sailor suit [~ sju:t] s. costum de marinar (pentru copii). sale book ['seil buk] s. (corn.) facturier. sale contract [~ ikontrakt]' s. contract de vânzare. sail plane ['seil plein] s. (av.) planor. sale goods ['seil gudz] s. pl. (com.) solduri, mărfuri soldate. sailsman [~zmon], pl. sailsmen [-men] s. proprietarul / stăpânul unei bărci cu pânze. saleless ['seillis] adj. nevandabil, care nu se vinde, de nevândut. sail tack [~ task] s. (mar.) mură (a unei vele). sale note ['seil nouţ] s. (corn.) borderou de vânzare. sail track f~ tra:k] s. (mar.) şină de învergare. sale price [~ prais] s. (corn.) preţ de sold. sain [sein] vb. A. tr. 1. (înv. poetic) a binecuvânta (făcând semnul crucii). 2. a vindeca. sale room [~ ru(:)m] s. sală de licitaţii. B. refl. a-şi face semnul crucii. salesclerk ['seilzkbrk] s. (amer.) vânzător. sainfoin ['sainfoin, 'sein-] s. (bot.) sparcetă (Onobrychis viciae folia). saleslady ['seilzileidi],pl. salesladies [-z] s. (amer.) v. s a l e s w o m a n . saint [seint, forme slabe S3nt, sint, snt] I. adj. (mai ales atributiv înaintea numelui; prescurtat St. sau S.) sfânt; St. Peter's (catedrala) Sfântul Petru. II. s. 1. sfânt, sfântă; sales leaflet [~ ilirflit] s. (corn.) prospect, afiş, reclamă. All Saints' (Day) sărbătoarea tuturor sfinţilor; (fam.) to try the patience of a ~ a scoate salesman [~mon],pl. salesmen f-mon, -men] s. 1. vânzător (în magazin); comerciant, din sărite / răbdări şi pe un sfânt; enough to make a ~ swear sau enough to aggravate negustor; dead ~ negustor de carne (în măcelărie); live ~ negustor de vite; he is a born a ~ destul ca să faci şi pe un sfânt să-şi iasă din fire. 2. drept-credincios; the ~s departed ~ are comerţul în sânge, c un negustor înnăscut. 2. băiat de prăvălie. 3. intermediar răposaţii, adormiţii întru Domnul; (fam.) to be with the Saints a fi în lumea drepţilor. (comercial). 4. (si travelling ~) comis-voiajor. III. vb. A. tr. 1. (bis.) a canoniza. 2. (fam.) to ~ it a face pe sfântul. B. intr. a face pe sales manager [~ .ma:md30r] s. director comercial. sfântul. salesmanship [~mon/ip] s. dibăcia / abilitatea de a vinde, spirit negustoresc; his ~ is sainted ['seintid, amer. şi -ed] aay. 1. (despre persoane) sfânt, canonizat; (despre locuri) good este un bun comerciant. sfinţit; (/am.) my ~ aunt! doamne sfinte! 2. (despre persoane) sfânt, virtuos, pios. sales message [~ .mesid3] s. text de reclamă. sainthood ['seinthud] s. 1. sfinţenie. 2. (fam.) the ~ sfinţii. salespeople [~pi:pl] s. (amer. fam.) negustori; personal comercial.



sagittaria [sa;d3i'ta2rb, -teorb] s. (bot.) săgeata-apei (Sagittaria sagittifolia). Sagittarius [iS£ed3i't£3rbs, 'ssegi-, -ta:rios, amer. -'teirbs] s. (astron.) Săgetătorul (constelaţie si semn al zodiacului). sagittate ['sa;d3iteit] adj. în formă de săgeată, ca o săgeată. sago ['seigou] s. 1. (bot.) sagotier (Metroxylon rumphii). 2. (gastr.) sagu. sahib ['scKhib, sa:b, amer. 'sa:ib] s. (anglo-indian) 1. sahib, european. 2. sahib, domnule (titlu cu care indienii se adresează europenilor); mem ~ doamnă. said [sed;/orme slabe ocazionale: sod, sid] I. past şi part. trec. de la s a y . II. s. the ~ sus-numitul, mai sus menţionatul. sail [seil] I. s. 1. (mar.) pânză de corabie, velă; to hoist a ~ a înălţa, a ridica o pânză; to lower a ~ a coborî o pânză; to set ~ a întinde pânzele; (fig.) to set up one's ~ to every wind a se comporta după cum bate vântul, a fi oportunist; (fig.) to take the wind out of smb.'s ~s a lua cuiva apa de la moară; under easy ~ cu puţine vele; under full (pressure of) ~ cu pânzele desfăcute / întinse; with all ~ set cu toate pânzele desfăcute; to take in a ~ a strânge o velă; (fam.) to haul in one's ~s a-şi reduce pretenţiile; to strike a) a coborî pânzele; b) (fam.) a se da bătut, a pleca steagul. 2. (fig.) vas, corabie; a ~ in sight se vede un vas; ~ho! o corabie (în zare)!; a fleet of twenty ~ o flotă de douăzeci de vase; (inv.) twenty ~ of the line douăzeci de vase de linie. 3. aripă a morii de vânt. 4. plimbare / excursie cu un vas de pânze; to go for / to take / to have a ~ a face o plimbare cu vasul cu pânze. 5. voiaj l călătorie pe mare. II. vb. A. intr. 1. (despre un vas) a naviga; to ~ along the coast a naviga de-a lungul coastei; to ~ into harbour a intra în port. 2. (despre un vas) a întinde pânzele, a pleca; to be about to ~ a fi gata de plecare. 3. (despre păsări, poetic despre nori) a plana (în aer), a zbura. 4. to ~ away a pleca; to ~ into a) (fam.) a ataca (pe cineva); a beşteli; b) (fam.) a interveni viguros, a se apuca de lucru cu energie; c) (si.) to ~ into smb. a cădea asupra cuiva, a da de cineva; d) to ~ into the room a intra maiestuos în cameră; to ~ out a porni, a ieşi. 5. to ~ through a reuşi uşor. B. tr. 1. a conduce, a manevra (un vas cu pânze). 2. a străbate (mările), a naviga pe.



 815



sales representative [~ -repri'zentativ] s. (com.) agent comercial. salesroom [~ru(:)m] J.V, s a l e r o o m . sales slip [~ slip] s. (amer. com.) bon, factură. saleswoman [~iwuni3n],pl. saleswomen [-.wimin] ş. vânzătoare (în magazin). sale value ['seilivzelju:] s. valoare comercială. Salic ['sslik, amer. şi 'sci-] adj. (ist.) salic, al sălilor; the ~ law legea salică. salicylic acid [isseli'silik 'assidj s. (chim.) acid salicilic. salience ['scilisns] ş. proeminenţă, ieşitură. salient ['seiliant] I. adj. 1. care sare, săritor; săltăreţ. 2. (despre inimă) care bate / ticăie / palpită. 3. (despre ape, izvoare) săritor, ţâşnitor. 4. (despre muguri, plante) care dă (în afară), care încolţeşte. 5. proeminent, ieşit în afară; large ~ eyes ochi mari proeminenţi. 6- (fig-) remarcabil, eminent, distins. 7. (herald.) ridicat pe picioarele dinapoi. 8. (constr.) ieşit în afară, formând o ieşitură. II. s. (constr.) ieşitură, proeminenţă, ieşind. saligenin [sa3li'd33nin] ş. (chim.) saligenină. salina [ss'iaina] s. 1. salină, ocnă de sare. 2. lac sărat, mlaştină secată, sărătură. saline I. adj. ['scilain, 'sasl-, sa'lain] sărat, care conţine sare, salin; ~ taste gust sărat; waters ape sărate, ape care conţin sare. II. s. 1. [ss'lim] (med.) sare purgativă / amară. 2. v. s a l i n a . salinelle [iszeli'nel] s. (geol.) vulcan de noroi. salinity [sa'liniti] s. salinitate (a apei marii etc.). salinorneter [isasli'nDmitor] s. salinometru. saliva [ss'laivs, sal'ai-] s. salivă. salivai [sa'laivsl] adv. s. v. s a l i v a r y . salivary ['szelivari, sp'laivsri, amer. şi -veri] adj. (despre glande etc.) salivar. salivate ['saeliveit] vb. A. in/r. a saliva, a secreta salivă. B. tr. a face să saliveze, a provoca salivaţie (cuiva). salivation bseli'vei/sn] s. salivaţie, salivare. sallow1 ['sslou] s. (bot.) salcie căprească (Salix caprea). sallow2 I. adj. (despre ten) gălbui, măsliniu, palid, livid. II. vb. A. tr. a decolora, a îngălbeni (tenul); face ~ed by long residence in the tropics obraji îngălbeniţi de o şedere îndelungată la tropice. B. in/r. a se îngălbeni, a deveni galben / palid; his complexion has ~ed tenul lui s-a îngălbenit. sallowness ['saslounis] s. culoare gălbuie (a tenului). sally1 ['sreli] I. s. 1. (mil.) ieşire (a asediaţilor) dintr-o fortăreaţă. 2. plimbare, ieşire, excursie. 3. clan, impuls (de activitate). 4. tresărire (de emoţie). 5. (şi of wit) izbucnire /scânteie de spirit; ~ of levity faptă nechibzuită, gogomănie, prostie; ~ of youth ştrengărie, nebunie a tinereţii; witty ~ observaţie spirituală, vorbe de duh. II. vb. in/r. 1. (mil.) (out) a întreprinde un atac, a ataca. 2. to ~ forth /out a) a ieşi / a merge la plimbare; £) (despre lichide, despre sânge) a ţâşni. sally2 s. 1. punere în mişcare a unui clopot. 2. frânghiile de care se trage clopotul. Sally s. (sl.) Armata Salvării. sally-lunn i~'lAn] s. franzeluţa cu lapte, chiflă. sally port [~ ps:t] s. uşă tainică de ieşire, poartă de ieşire (la fortăreţe, fortificaţii). salmagundi [isslma'gAndi] s. 1. mâncare făcută din carne tocată, ouă, ceapă. 2. (fig.) amestecătură, talmeş-balmeş. salmiac ['sa?lmi(:)a?k] s. (chim.) ţipirig, clorură de amoniu. salmon ['sasmsn] I. ş. 1. (Uit., de obicei cu aceeaşi formă la pi.) somon (Salmo salar). 2. culoarea somonului. II. adj. roz-portocaliu, de culoarea somonului. salmon breeder [~ tbri:d3r] s. crescător / cultivator de somoni. salmon colo(u)r [~ rkAtor] s. culoarea somonului. salmon fry [~ frai] s. (iht.) somon tânăr (sub doi ani). salmon peal [~ pi:l] s. (iht.) somon tânăr. salmon tail [~ teii] s. (mar.) cârmă suplimentară. salmon trout [~ traut] s. (iht.) păstrăv european (Salmo trutta). salon ['saslxn, amer. S3'b:rj] s. 1. salon monden. 2. recepţie (în lumea bună). 3. salon de modă; expoziţie de modă. saloon [sa'Ium, ssl'u'.n] s. 1. sală; salon; dancing ~ sală de dans. 2. (amer.) bar, cârciumă. 3. (mar.) salon (de pachebot). 4. vagon-salon. saloon bar [~ ba:1"] s. sală de cabaret. saloon-car [~ ka:r] s. 1- (ferov.) vagon-salon. 2. (auto) limuzină. saloon-carriage [~ ikxridj] s. v. s a l o o n c a r . saloon deck [ dek] s. (mar.) punte de clasa întâi. saloonist [sa'lumist] s. v. s a l o o n k e e p e r . saloon-keeper [sa'lu:n-ki:p3r] s. (amer.) birtaş; patron de berărie sau cârciumă. saloon landaulet [~ 'Icends'lct] s. (au/o) landatilet. saloon passenger [~ >p?esmd^r] s. (/war.) călător de clasa întâi. Salopian [ss'loupian, ssl'ou-] s. 1. locuitor al comitatului Shropshire. 2. elev sau fost elev al şcolii din Shrewsbury. salpingitis [iS3lpin'd3aitis] s. (med.) salpingită. sal ploychresturn I'sselipDli'krestoin] s. (chim.) sulfat de potasiu. salsify ['saelsifi] s. (bot.) barba-caprei (Tragopogon fjorrifolius). sal soda ['ssel rsouda] s. (chim.) sodă cristalizată naturală. salt [so(:)lt] ş. 1. sare (de bucătărie), clorură de sodiu; common / culinary ~ sare de bucătărie; table ~ sare de masă; cake of ~ bulgăre de sare; meat in ~ carne sărată / conservată, pastrama; to eat ~ with smb. a mânca pâine şi sare cu cineva, a împărţi pâinea cu cineva; to eat smb.'s ~ a fi oaspetele cuiva, a se bucura de ospitalitatea cuiva; to be true to one's ~ a fi loial faţă de stăpân, a fi credincios serviciului său; (jig.) to take a story with a grain / a pinch of ~ a crede o poveste cu anumite rezerve, a nu lua ceva drept literă de evanghelie; he is not worth / doesn't fetch his ~ nu e vrednic de pâinea pe care o mănâncă; (glumeţ) to put / lay / cast ~ on the tail of a bird a pune sare pe



saluter



coada unei păsări (ca s-o prinzi); the ~ of the earth sarea pământului, floarea omenirii, cci mai buni oameni; conversation full of ~ conversaţie plină de haz; above the ~ în capul mesei; below/ beneath the ~în coada mesei (şifig.). 2. vorbă de spirit. 3. (chim.) sare. 4. pi. (med.) (şi smelling ~s) săruri. ♦ (fam. fig.) old ~ lup de marc, marinar bătrân. II. adj. 1. sărat; ~ water apă sărată; ~ meat pastrama, carne conservată; ~ provisions alimente sărate / conservate; to weep ~ tears a plânge lacrimi amare. 2. (fig., despre spirit) ascuţit, muşcător, usturător, corosiv. 3. (despre povestiri) a) nostim, picant; b) piperat, fără perdea. 4. (fam., despre preţuri) sărat, piperat. 5. (despre plante) marin, care creşte în ape sărate / saline; (amer.) ~ grass iarbă de pe locurile udate de apa sărată a mării. III. vb. tr. 1. a săra; to ~ (down) meat etc. a săra, a pune (carne etc.) la sare / sărat. 2. (amer. fam.) to ~ smb. a-i trage cuiva o săpuncală; a spăla pe cap pe cineva. 3. a presăra / a pudra cu sare; a săra, a asezona (o mâncare). 4. (corn. fam.) a încărca (/rota de plată, socoteala). 5. (fa/n.) to ~ away a) a economisi; b) a investi. saltation ['sseltci/sn] s. (hidr.) saltaţie. saltatory ['ssltatsri, amer. şi -touri] adj. 1. săltăreţ. 2. (biol.) ~ evolution evoluţie în salturi. salt box ['sD(:)lt boks] s. cutie în care se ţine sarea la bucătărie; solniţă. salt cake [~ keik] s. (chim.) sulfat de sodiu. salt-cellar [~isctor] s. 1. solniţă. 2.pl. (fam.) adâncitură înapoia claviculelor (la oamenii slabi). salt duty [~ idju:ti] s. sărărit, gabclă, impozit pe sare. salted ['so(:)ltid] adj. 1. (despre carne, brânză etc.) sărat. 2. (despre cai şi fam. despre persoane) imunizat. 3. (fam., despre soldaţi) călit, oţelit. salter ['s3(:)lt3r] s. 1. fabricant de sare. 2. muncitor într-o sărăric. 3. vânzător de murături sau de săraturi. 4. sărător (de peşte etc.). saltern ['so(:)lton] s, 1. sărărie. 2. v. s a l t - in a r s h. salt-free diet ['so(:)ltfri: 'daist] s. (med.) regim dcclorurat / fără sare. salt gauge [~ gcid3] ş. (chim.) halometru. salties [s3(:)ltiz] s. pi. (fam.) alune americane / arahide sărate. salting ['s:>(:)ltin] s. 1. sărare (a cărnii etc.). 2. (vet.) imunizare (a cailor). 3.pi. păşune udată de apa sărată a mării. salting tub [~ tAb] s. putină cu săraturi. saltish ['sD(:)lti/] adj. uşor sărat, care are gust de sare. saltishness [-nis] s. gust uşor sărat. salt junk ['so(:)lt d3Ank] s. (mar. fam.) carne de vacă sărată. saltless ['S3(:)ltlis] adj. fără sare, nesărat (şi fig.). salt-lick [\so(:)ltlik] s. 1. bloc / drob de sare (pentru vite). 2. sărătură, teren sărat. salt liquor [~ ilik3r] s. (ind.) saramură. salt market [~ rmo:kit] s. (înv.) sărărie. salt-marsh [~ ma:/J s. sărătură, mlaştină sărată. salt meadow [~ imedou] ş. păşune udată de apa mării. salt mill [~ mil] s. piuliţă pentru sare. salt-mine [~ main] s. salină, ocnă de sare. saltness [s3(;)ltnis] s. salinitate. saltpetre ['so(:)ltipi:t3r] s. salpetru, silitră, nitrat de potasiu. salt pit ['so:lt pît] s. salină, ocnă de sare. salt plug [~ pUg] s. (geol.) dom / stoc de sare. salt removal [~ riimu.vpl] s. (agr.) desalinare. salt-rising [—.raizirj] s. (amer.) drojdie. Salt River [~ iriv3r] s. (amer. pol.) înfrângere electorală; to be sent to ~ a cădea în alegeri, a fi înfrânt / învins în alegeri. salt screen [~ skri:n] s. (fiz.) ecran fluorescent. saltshaker ['soilti/eiko1"] s. (amer.) solniţă. salt-spoon [~spu:n] s. linguriţă de sare. salt spring [~ sprirj] s. izvor de apă sărată / sălcie. salt tax [~ tseks] s. (ist.) sărărit, impozit pe sare, gabclă. saltus [Tsa?lt3s] s. (mat.) salt, oscilaţie. salt-water [,sa(:)ltWD:tar] I. s. 1. apă sărată; apă de mare. 2. pl. izvor de apă sărată (concentrată). II. adj. de apa sărată; ~ fish peşte de marc / de apă sărată. salt works [~ wa:ks] s. 1. ocnă, salină, sărăric. 2. rafinărie de sare. saltwort ['sD(:)ltw3:tj s. (bot.) săricică (Salsola kali). salty ['so(:)Ui[ adj. 1. sărat, uşor sărat. 2. (rar. jig.) muşcător, usturător. 3. (fam.) îndrăzneţ. 4. (despre glume etc.) piperat, picant. salubrious Isa'ljuibrias] adj. salubru, sănătos, bun pentru sănătate. salubriousness [-nis] s.v. s a l u b r i t y . salubrity [ss'Ijuibriti] s. 1. salubritate, sănătate. 2. caracter salubru. 3. condiţii sau proprietăţi favorabile pentru sănătate. salutariness ['sa?ljut3rinis, amer. şi -teri-] s. sănătate. salutary ['sasljutpri, amer. şi -teri] adj. (to) salutar, curativ, binefăcător, folositor (pentru). salutation [.sfelju(:)'tei/3n] s. salut, salutare; ~ of a letter partea introductivă a unei scrisori. salutatory [s3'lju:t3t;?ri, amer. şi -touri] I. adj. 1. (despre o formulă etc.) de salutare. 2. (amer., univ.) ~ oration cuvântare de bun venit. II. s. (amer., univ.) discurs inaugural. salute [s3'lju:t] I. s. 1. salut. 2. (mii. mar.) salut; to return / to acknowledge a ~ a răspunde Ia salut; ~ with the guns salvă de tun; to fire a ~ a trage o salvă (de salut); to fire a ~ of ten guns a trage o salvă de zece detunături. 3. (înv., Ut.) sărutare; chaste ~ sărutare castă. II. vb. A. tr. 1. a saluta; to ~srnb. with a smile a întâmpina pe cineva cu un surâs. 2. (jig., despre sunete, culori etc.) a impresiona, a lovi; to ~ the ear a lovi urechea. 3. (înv.) a săruta. B. intr. (mil.) a da onorul; to ~ with twenty guns a saluta prin douăzeci de detunături. saluter [-3r] s. persoană care salută.



 saluting



816



samp [ssemp] s. (amer.) mălai; fiertură de porumb, mămăligă. sampan ['saîmpam] s. şampan, barcă chinezească. samphire [,scemfaiar] s. (bot.) anason-de-mare (Crithmum maritimum). sample ['sa:mpl, amer. 'ssmpl] I. s. 1. (corn.) mostră, eşantion, probă; up to ~conform mostrei; picked ~ mostră aleasă; representative ~ eşantion tip; to send smth. as a ~ a trimite ceva cu titlu de mostră / ca mostră. 2. (statistică) eşantion. II. vb. tr. 1. a lua mostră din (stofe etc.). 2. a degusta (un vin); (fam.) a gusta (un fel de mâncare etc.). 3. a încerca (un restaurant nou etc.); it was the first time I had ~d camp life era primul meu contact cu viaţa de tabără. 4. a da o mostră / un exemplu din / de (ceva). III. adj. care serveşte drept mostră / eşantion. sample man [~ msn] s. (mine) probagiu. sample mean [~ mi;n] s. (/nat.) medie de selecţie. sampler1 ]'su:mpl3r, amer. 'sampla'] s. 1. eşantion de broderie, model de broderie (pe canava). 2. (tehn.) model, şablon. 3. (tel.) comutator electronic de culoare. sampler2 s. 1. persoană care taie / face mostre. 2. (si grain ~) sondă. sampling ['scnmplirj] s. luare de mostre; (com., ind.) random ~ prelevare de mostre la întâmplare. sampling tube [~ tju:b] s. ţeava de tras vinul / din butoi pentru gustare; ~ works laborator de experienţe (chimice etc.). samson knee ['saMiisn ni:] s. (mar.) guseu de baba. samurai ['samiurai], pl. samurai [~[ s. samurai. san [sîen[ s. (sl., şcolar) infirmerie (v. s a n a t o r i u in 2). sanative ['samotiv] adj. 1. curativ, care însănătoşeşte. 2. (fam.) salutar. sanatorium [.sasna'toriam, amer. -'tou-], pl. sanatoriums [-z] sau sanatoria [-riaj s. 1. sanatoriu. 2. (in limbajul şcolarilor) infirmerie. sanatory ['samateri, amer. si -touri] adj. v. s a n a t i v c. sanctification [isasrjAtifi'kei/an] s. (rel.) 1. sanctificare. 2. sfinţire. 3. respectare, sfinţire; ~ of the Sunday sărbătorirea I ţinerea zilei de duminică. sanctified ['ssenlrtifaid] adj. 1. sfinţit, consacrat. 2. ipocrit, bigot. sanctifier ['sa3nlctifaiar] s. (teol.) sahetificator, sfinţitor; the Sanctifier Sfântul Duh. sanctify ['saenftifai] vb. tr. 1. a sfinţi, a consacra. 2. a justifica, a sancţiona; a consfinţi; (/atu.) custom sanctified by time obicei consfinţit de timp. sanctimonious [isa;nlcti'mouniasl adj. prefăcut, făţarnic, ipocrit; care face pe mironosiţa. sanctimoniousness [-nis] s. făţărnicie, prefăcătorie. sanctimony ['sajrjlctimani, -mouni] s. ipocrizie, făţărnicie. sanction ['sarn/ejan] I.s. l.fjur.) sancţiune; vindicatory /punitive ~ sancţiune penală; remuneratory ~ sancţiune remuneratorie. 2. sancţionare, autorizare, aprobare, consimţire; with the ~ of cu consimţământul (cu gen.); with the ~ of the author cu consimţământul / autorizaţia / aprobarea autorului; (fam.) ~ of custom consfinţire a obiceiului, consfinţire de uz. 3. (ist.) ordonanţă, decret; the Pragmatic Sanction Pragmatica Sancţiune. II. vb. tr. 1. a sancţiona. 2. (/ur.) a ratifica (o lege etc.); (fam.) a autoriza, a aproba; a încuraja (o acţiune); ~ed by usage consfinţit-/ consacrat prin uz. sanctioned [-d] adj. 1. (jur.) sancţionat. 2. (despre persoane, lucruri) autorizat, care a primit aprobare I sancţiune. sanctity ['ssn&titi] s. 1. sanctitate, sfinţenie. 2. pl. datorie sfântă. 3. caracter sacru (al unui jurământ etc.); inviolabilitate (a vieţii private etc.); to violate the ~ of the oath a încălca sfinţenia jurământului. sanctuary ['sasrjldjuari, amer. si -eri] s. 1. sanctuar; (fam.) the ~ofthe heart sanctuarul inimii. 2. templu, biserică. 3. Sfânta Sfintelor (în templele evreieşti). 4. azil, refugiu; (/ur.) right of ~ drept de azil (politic); (jur.) to take ~ a căuta azil; to flee to a ~ a se refugia într-un azil. 5. refugiu, adăpost al păsărilor. sanctum ['sasrjtem] 1. sanctuar; the ~ sanctorum Sfânta Sfintelor. 2. (fam.) cabinet / birou particular, cabinet de studiu. -0- lady's ~ buduar. sand [samd] I. s. 1. nisip, pietriş; loam ~ nisip argilos; sharp ~ mortar; scouring / welding / fine~ nisip fin / mărunt; to build on ~ a clădi pe nisip. 2. (sg. si pl.) banc de nisip. 3. grăunţe / fire de nisip; as numerous as the ~ (s) on the sea shore cât nisipul mărilor. 4. pl. plajă. 5. pl. (poetic) timp; his ~s are run (out) vremea lui a trecut, şi-a trăit traiul. 6. culoarea nisipului. 7. (amer. sl.) bărbăţie, fermitate. II. vb. A. tr. 1. a presăra cu nisip (o alee etc.). 2. (despre aluviuni) to ~ up a) a umple de nisip (gura unui fluviu); b) a pune nisip în (zahăr); c) a curăţa cu nisip. 3. (tehn.) a sabla. 4. to ~ down a şlefui / a curăţa cu glaspapir. B. intr. to ~ up a se umple de nisip. sand accretion ['samd aVkri:J3n] s. (hidr.) acumulare de nisip. sandal ['samdl] s. sanda; bathing ~s espadrilc. sandal (wood) [~ (wud)] s. (lemn de) santal. sandarac ['sa?ndar£ck] s. 1. sulfura roşie de arsenic. 2. sandaracă, răşină mirositoare. sandbag ['szenf/bzeg] I. s. 1. gabion, sac cu nisip în pământ (pentru fortificaţii). 2. sac pentru balast. 3. (sport) sac cu nisip. 4. sac mic cu nisip (folosit pentru a da o lovitura puternică). II. vb. tr. 1. a proteja (o clădire etc.) cu saci de nisip sau de pământ. 2. a ameţi sameness ['seimnis] s. 1. (with) asemănare, identitate (cu). 2. uniformitate, monotonie, (pe cineva) cu o lovitură dată cu un sac de nisip. 3. a forţa, a sili, a constrânge, sandbagger [~iba3gar] s. bandit care foloseşte ca armă sacul de nisip. invariabilitate (a unui peisaj, a vieţii etc.); a tiresome ~ of situation o obositoare sandbank [~ba:rjk] s. banc de nisip. uniformitate de situaţii (într-un roman etc.). sand bar [~ ba:r] s. (mar.) banc de nisip. samey ['seimij adj. (fam.) monoton, searbăd, lipsit de variaţie. samite ['sasmait, 'seim-] s. (înv., tatf.) brocart de lame, stofă ţesută cu fir (de aur I argint). sand bath [~ ba:6] s. baie de nisip. sandblast [~bla:st] vb. tr. (tehn.) a sabla. samlet ['ssmlit, -let] s. (iht.) somon tânăr. sandblast (machine) [~ ma'Jîm, amer. -blast-] s. (tehn.) aparat de sablat. Sammy ['samii] s. 1. diminutiv de la S a m u e 1. 2. (sl.) (si simple ~) prostănac, sand-blind ['sasndblaind] adj. care vede prost, care nu vede bine, cu vederea slabă, nătâng. 3. (mii., fam.) soldat american (în primul război mondial). chior. sammying ţ-irj] s. (irul.) 1. stors. 2. zvântare (a pieilor etc.). sand blow [~ blou] s. (metal.) incluziune de nisip. Samoan [sa'mouanj I. adj. din Samoa. II. 1. locuitor din Samoa, samoan. 2. (lingv.) sand-box [~boksl s. (ladă) cu nisip; nisipar; nisipelniţă. (limba) samoană. r sandboy [~bDi] s. as merry / jolly as a ~ grozav de vesel. samovar [iSsemou'va: ,'—] s. samovar.



saluting [-irj] s. salut; ~ of the colours onor la drapel. salvable ['sadvabl] adj. 1. care poate fi salvat, susceptibil de a fi salvat. 2. (rel„ despre persoane, suflete) care poate fi mântuit. Salvadorian [isaslva'da:rian] I. adj. salvadorian, din El Salvador. II. s. locuitor din El Salvador, salvadorian. salvage [rsadvid3] I. s. 1. salvare (a unui vas etc.), asistenţă maritimă; to make ~ of goods a salva mărfuri. 2. obiecte salvate (dintr-un naufragiu I incendiu etc.). 3. indemnizaţie / primă / răsplată care se dă pentru salvarea unor bunuri etc. II. vb. tr. 1. (mar.) a salva (im vas); a ridica la suprafaţă (un vas). 2. (amer., mii., si.) a şterpeli, a fura. salvage agreement [~ aigrirmant] s. (mar.) contract de salvare. salvager ['sa:lvid3ar] s. salvator (de mărfuri). salvage tug ['sadvid3 tAg] s. (mar.) remorcher de salvare. : salvage vessel [~ .vesl] s. (mar.) vas de salvare. salvaging ['sxlvid3irj] s. salvare.' salvarsan ['sadvasam] s. (chim.) salvarsan. salvation [sad'vei/an] s. salvare; mântuire, izbăvire; to seek ~ in smth. a-şi căuta mântuirea în ceva; (fam.) you have been the ~ of me ai fost salvarea mea, îţi sunt veşnic recunoscător. Salvation Army [~ ia:mi] s. (rel.) Armata Salvării / Mântuirii. Salvationist [sad'vei/anist] s. membru al Amiatei Salvării. salve1 [sa;v, scelv, amer. si sa?v] I. s. 1. (farm.) unguent, alifie, pornadă (pentru buze etc.). 2. (fig.) balsam. 3. (sl.) mită. II. vb. tr. 1. a alina, a calma, a linişti (sentimentele, amorul propriu), a aduce un balsam (cu dat.); to do smth. to ~ one's conscience a face ceva pentru liniştirea conştiinţei. 2. (sl.) a mitui, a unge. salve2 [sadv] vb. tr. (mar.) 1. a salva (un vas, mărfuri etc.). 2. a ridica la suprafaţă (un vas, un submarin). salve base [sa:v bcis] s. (farm.) vaselină farmaceutică. salver ['sslv3r] s. tavă, platou (a"e argint etc.). salverform ['saelvafo:m] aay. (bot.) hipocraterifonn. salvo1 ['sa:lvou],pl. salvoes [-z] s. 1. rezervare (de drepturi etc.). 2. pretext; subterfugiu. 3. mijloc de salvare (a reputaţiei cuiva etc.), mijloc de alinare / de împăcare (a conştiinţei etc.). 4. justificare, clauză. -0- to come off with a ~ a ieşi cu bine dintr-o afacere. salvo2 s. (mii. mar.) salvă; to fire a ~ a lansa / a trage o salvă; to fire ~es a trage salve; (fam.) ~ of applause salvă de aplauze. sal volatile [isa;l va'lastali] s. (sare de) amoniac, săruri (volatile). salvor |'sa;Iver] s. (mar.) vas de salvare. Sam [sann] s. prese, de la S a m u e 1; (fam.) Uncle ~ unchiul Sam; Statele Unite; americanii; (fam) to stand~a) a achita singur o notă,a plăti socoteala pentru toţi (cf turcul plăteşte); b) a fi fraier; upon my ~ pe cuvânt de onoare. samara ['samsara, sa'meira] s. (bot.) samară. samarium [sa'msariamj s. (chim.) samariu. samarskite [sa'ma:skait] s. (mineral.) samarskit. samarous iodide ['sîemaras 'aiadaid] s. (chim.) iodură de samariu. samba ['szemba] s. samba. sambo ['sasmbou], pi. sambos [-z] sa« samboes [-z] s. 1. descendent al unei căsătorii între negri şi indieni; mulatru, metis! 2. Sănibo (fam.) negru. Sam Browne [sacni braun] s. 1. centiron ofiţeresc de campanie. 2. (amer. fam.) ofiţer. sambur ['ssemba', 'sa:m-] s. (zool.) elan indian (Rusa imicolor). same [seim] I. adj. (construit de obicei cu t h e, t h i s sa» t h a t). 1. acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi; to repeat the ~ words a repeta aceleaşi cuvinte; in the ~ place în acelaşi Ioc; at the ~ time în acelaşi timp, concomitent; at the ~ time that / when / as this was happening chiar în clipa în care se petrecea aceasta; of the ~ age as myself de aceeaşi vârstă cu mine; of the ~ kind similar; in the ~ way la fel; we are going the ~ way mergem în aceeaşi direcţie; (emfatic) the very ~ thing sau one and the ~ thing unul şi acelaşi lucru; it is the ~ thing everywhere e la fel pretutindeni; aii that amounts / comes to the ~ thing până la urmă e acelaşi lucru. 2. uniform, lipsit de varietate. II. pron. the ~ 1. acesta, aceasta. 2. acelaşi, aceeaşi; it is all the ~ to me mi-e egal; if it is all the ~ to you dacă nu vă deranjează, dacă vă este egal; it is much the ~ e aproape / aproximativ acelaşi lucru; coat lined with the ~ haină dublată din acelaşi material; (sl.) (the) ~ here! şi eu, şi eu la fel! III. aaV. în acelaşi fel; I found her just the ~ as before am găsit-o la fel ca înainte; a happy New Year to you! — the ~ to you! îţi doresc un An Nou fericit! — asemenea şi ţie, mulţumesc, la fel!; to think /feel the ~ a gândi / a simţi la fel; we like good things the ~ as you / (sl.) ~ as you ne plac lucrurile bune la fel ca şi ţie; all the ~a) totuşi, cu toate acestea; come along all the ~ vino totuşi; b) de asemenea; it is very nice of you all the ~ de asemenea e foarte drăguţ din partea dumneavoastră; c) deşi, cu toate că; all the ~ it has cost us dear cu toate că ne-a costat mult; things go on just the ~ lucrurile merg ca de obicei / se desfăşoară normal.



 817



sand-casting [~.ka:stin] s. (metal.) turnare în (forme de) nisip. sand crack [~ krxk] s. crăpătură într-o cărămidă (formată înainte de arderea acesteia). sand crust [~ krASt] s. (metal.) aderenţă de nisip. sand drift [~ drift] s. (geol.) nisip mişcător; barcano. sand filter [~ ifilto1"] ş. filtru cu nisip. sandglass [~glu:s] s. 1. ceas de nisip; clepsidră. 2. (mar.) nisipar. sand-groper [~group3r] s. (austr.) locuitor din vestul Australiei. sandhi f'sEendhi:] s. (fon.) variantă poziţională. sand-hill ['scendhil] ş. dună. sand hog [~ hog] s. (amer.) muncitor la lucrări subterane şi în ehesoane. sandlot [~ bt] l.s. (amer.) teren de joacă / de sport; ~ orator orator improvizat. II. adj. (fam.) (despre jocuri sportive) jucat de amatori. sandman f'sasndmajn], pl. sandmen [-men] s. 1. vânzător de nisip mărunt (abraziv). 2. (fam.) Moş Ene; the ~ has come a venit Moş Ene pe la gene. sandpaper [~.peipar] I. s. glaspapir, şmirghel, hârtie abrazivă / cu şmirghel / de şlefuit. II. vb. tr. a freca / a netezi (o suprafaţă) cu glaspapir / cu hârtie abrazivă. sand pin [~ pin] s. (metal.) cui de turnătorie. sand-piper Hpaipa1"] ş. (omit.) pietroţel; fluierar (Actitis hypoleucos). sand pit [~ pit] s. carieră de nisip mărunt. sand shoal [~ /oul] s. banc de nisip. sand-shoes [~/u:z] s. pl. 1. papuci de baie (cu talpa de cauciuc). 2. sandale, cspadrilc. 3. pantofi de tenis, tenişi. sand spout [~ spaut] s. trombă de nisip. sandstone ['sîendstoun] s. (geol.) gresie. sand-storm ['sasndsto:m] s. simun, furtună de nisip. sand streak [~ stri:k] s. (geol.) apofiză de nisip. sandwich ['saenwidj, -t/, amer. 'sasndwit/] I. s. sandviş, tartină; ham ~es sandvişuri cu şuncă; to ride / to sit ~ a călători (a şedea) înghesuit între doi vecini. II. vb. tr. a aşeza la mijloc, a introduce între, a intercala. sandwich-board [~bo:d, ~rx>3d] s. panouri publicitare (care se prind în faţa şi în spatele celui care le poartă). sandwich course [~ ko:s] s. curs de instruire profesională care include şi o perioadă de 3-6 luni de activitate practică. sandwich frame [~ freim] ş. (telm.) cadru dublu. sandwichman ['sa3nwid3masn], pl. sandwichmen [-men] s. om-afiş, persoană care poartă afişele cu reclama în faţă şi în spate. sandy ['sa?ndi] adj. 1. (desprepământ) nisipos; din nisip, cu nisip. 2. (despre păr) roşcat; blond-roşcat. Sandy ['ssendi] s. poreclă dată scoţienilor. sandy clay [~ klei] s. (geol.) argilă slabă, nisipoasă. sandy-haired [~ihsad] adj. cu păr blond-roşcat. sane [sein] adj. normal, cu mintea întreagă, care judecă sănătos, care raţionează sănătos; simţit; (despre vederi, vorbă) rezonabil, simţit; ~ mind minte sănătoasă / echilibrată. sanely ['seinii] adv. raţional, rezonabil, sănătos. sanforize ['ssenfaraiz] vb. (teAt.) a sanforiza. sanforized shrunk finish ['sasnfaraizd JrAnk Tuli/] s. (text.) sanforizare. sang [seen] past de la s i n g (II). sanga(r) ['sings'", 'sArjga'] ş. (anglo-indian) parapet de piatră. sang-froid ['su:rj'frwa:, 's5;n-, 'sa:rj-, 'so:rj-, 'sarj-, 'sa;n-, -'frwa:] s. (fr.) sânge-rece, impcrturbabilitate, calm, flegmă. sanguinary ['sasrjgwinari, amer. şi -eri] adj. 1. (despre bătălii) sângeros. 2. (despre legi) crud, aspru, barbar. 3. însângerat, sângerând. 4. blestemat, afurisit (eufemism). sanguine ['sa^rjgwin] I. adj. 1. de un roşu sangvin, rubiniu. 2. (despre temperament) sangvin. 3. încrezător, optimist; to be of a ~ disposition a fi înclinat spre optimism; to be / to feel ~ about the future a avea încredere în viitor, a vedea viitorul în roz. II. s. 1. (arte) sanguină (creion sau desen). 2. (mineral.) hematit. sanguineous [sa^rj'gwinias] adj. 1. (med.) sangvin, de sânge, cu sânge. 2. roşu ca sângele. 3. (despre persoane, constituţii) sangvin, pletoric. sanhedrin ['sa3n;drin, sam'hed-] s. (ist.) sanhedrin. sanitarian [.saîni'tsarbn] «di., s. sanitar. sanitarium [■saîniteariam] s. (amer.) sanatoriu. sanitary ['sasiniteri, amer. şi -cri] adj. sanitar, igienic; insufficient ~ arrangements lipsă de igienă; to render ~ a face sănătos, a asana. sanitary cordon [~ 'ko:dn] s. (mil., pol.) cordon sanitar. sanitary engineering [~ .end3i'nbrirj] s. tehnică sanitară. sanitary inspector [~ in'spckta1"] ş. inspector al salubrităţii publice. sanitation i'sceni'tei/an] s. 1. igienă, salubritate publică, îmbunătăţire a condiţiilor sanitare; sistem sanitar; to improve the ~of a town a asana un oraş. 2. (fam.) instalaţii sanitare. 3. (hidr.) asanare (a bălţilor etc.). sanitationman [isa3ni'tei/3nm«n],pl. sanitationmen [-men] s. (euf.) gunoier. sanitation worker [issni'tei/sn iW3rkar] s. (amer.) lucrător la serviciul de salubritate. sanitize fsamitaiz] vb. tr. 1. a steriliza. 2. a cenzura (un document etc.). sanitizing finish ['szenitaizin. rfini/] ş. (text.) tratare antiseptică. sanity ['sasniti] s. 1. psihic normal, sănătate (morală). 2. minte sănătoasă, judecată sănătoasă; bun-simţ. sank [scerjk] past de la s i n k (II). San Marinese [rsaen rni3ri'ni:z) I. adj. sanmarinez, din San Marino. II. s. 1. locuitor din San Marino, sanmarinez. 2. (folosit ca pl.) the ~ sanmarinezii. sans [s2enz.pron.f-. su:n, sn:n.] prep. (poetic) fără; ~teeth ştirb, fără dinţi. sanscrit ['szenskrit] adj., J.V. S a n s k r i t .



sash 2



sansculotte [isrenzkju'bt] s. (fr.) sans-culottc. Sanskrit ['srenskrit] I. adj. sanscrit. II. s. limba sanscrită, sanscrita. sans-serif [sasn'serif] s. (poligr.) (caracter) grotesc. Santa Claus [.saents 'kb:z, amer.'—, 'saenti-] s. (în limbajul copiilor) 1. Moş Crăciun. 2. Moş Nicolae. santonin ['ssentanin] s. (chim.) santonină. Saorstat Eireann ['se9to:t 'earan] s. Statul liber irlandez. sap1 [sa3p] I. s. 1. (bot.) sevă. 2. (fig.) vlagă, vitalitate; the ~of youth vitalitatea tinereţii. 3. v. s a p w o o d. 4. (fam.) prost, prostănac. sap 2 1. s. (m/7.) săpătură (de subminare), tranşee, şanţ; to drive a ~ a executa o săpătură; (fig.) the ~ of prejudices distrugerea treptată a prejudecăţilor. II. vb. tr. 1. (mil.) a săpa (tranşee, un zid etc.). 2. a săpa, a mina, a submina (fundamentul unei doctrine, sănătate etc.); fever has "-ped his strength febra i-a măcinat puterea / i-a stors vlaga. sap3 I. s. 1. lucrător cu sapa / cu cazmaua. 2. muncă monotonă. II. vb. intr. a săpa. sap4 s. (geol.) rocă alterata / dezagregată. sapanwood ['saspanwud] s. (bot.) sapan (Caesalpinia sappan). sap green ['ssep gri:n] s. culoarea verde a sevei. saphead ['ssphed] s. 1. (mii.) capul tranşeci (de sub zid). 2. (fam.) prostănac, gogoman. sapid ['saspid] adj. 1. (despre mâncare etc.) gustos, savuros. 2. (despre conversaţie etc.) interesant, cu miez. sapidity [sa'piditi] s. 1. gust, savoare. 2. proprietatea de a avea miez / conţinut. sapience ['scipisns] s. 1. (înv. şi ironic) înţelepciune. 2. pedanterie, pedantism. sapient ['seipbnt] adj. 1. (înv.) înţelept, savant. 2. pedant. sapiential [iscipi'en/al] adj. înţelept, instructiv. sapless ['sasplis, amer. şi -lcs] 1. (despre plante, păduri etc.) Iară sevă, uscat; (despre sol) sterp, steril. 2. (fig., despre persoane) fără vlagă, fără vigoare; (despre idei etc.) banal, anost, prozaic. sapling ['szeplirj] s. 1. puiet, pom tânăr, copăcel, răsad, butaş. 2. (fig., fam.) tânăr, adolescent. 3. (fam.) ogar tânăr. saponaceous [iSEepou'nei/ss, -ps'n-] adj. 1. săpunos, de săpun. 2. (glumeţ, despre persoane) mieros, onctuos. saponification [sa-pDnifi'kei/^n] s. (chim.) saponificare. saponifier [s3'ponifai3r] s. (chim.) agent / reactiv de saponificare. saponify [sa'ponifai] vb. A. tr. (chim.) a saponifica (grăsimi etc.). B. rejl. a se saponifica. sapper ['sasp3r] s. (mii.) 1. genist. 2. (fam.) the sappers geniul. sapphic l'saefik] I. adj. (metr.) safic. II. s. pl. Sapphics Versuri safice. sapphire ['ssfaia1"] ş. safir. sapping ['sEepirj] s. săpare, minare, subminare (a unui zid, a unei credinţe). sappy ['saspi] adj. 1. (despre jxmii) plin de sevă. 2. puternic, viguros; tânăr; plin de putere. 3. (despre lemn) verde. 4. (sl.) nătâng, fără experienţă. saprogenic I


 sashay



sashay [sze'Jei] vb. intr. (sl. amer.) a merge cu paşi uşori şi elastici; to ~off a o şterge englezeşte, a spăla putina. sash bar ['see/ ba:r] s. (telm.) spros (la fereastră) pentru fixarea geamurilor. sash-cord [~ ko:d[ s. (au/o) curca deridicatgeamul, cablu de macara. sash door [~ da:r, -door] s. uşă cu geamuri. sashed1 ['sa3/t] adj. cu eşarfă, purtând o eşarfă lată. sashed2 adj. (despre ferestre) cu cerccvea. sash-line ['saeflain] s. (electr., tel.) cordon, şnur. sash window [~ iwindou] s. fereastră ghilotină, fereastră ridicătoare, sassafras ['saîsafraas] s. (bot.) dafin american (Sassafras officinale). sassenach ['seessnrek, -nak] s. (irl., scot.) englez, sassolite ['sasalait] s. (mineral.) sassolin. sat [sect] past si part. tree, de la s i t (II). Satan ['şeitan, înv. 'sa?t-[ s. satana. satanic [sa'tamik, sei't-] adj. satanic, diabolic; demonic; his Satanic Majesty diavolul. satchel ['sfet/al] s. 1. geantă, sacoşă; ghiozdan, servietă (de şcolari); geantă de vânătoare. 2. cobur, geanta de la şa. satchelled ['sait/ald] adj. cu ghiozdan, cu geantă. sate [scit] vb. A. tr. 1. a satura; a potoli, a sătura, a-şi satisface (foamea, setea etc.); to ~ one's thirst for blood a-şi potoli setea de sânge. 2. a suprasatura. B. refl. to ~ oneself with a se sătura de. sated ['seitid] adj. (with) sătul (de). •$■ to become ~ (with) a se blaza (din cauza). sateen [ss'tkn, sa't-] s. (text.) satin de bumbac. sateless ['seitlisj adj. (poetic) nesătul, nesăţios. satellite ['sartalait, -til-] s. 1. (astron.) satelit. 2. (pol.) adept, satelit. 3. (amer.) suburbie. satellite exchange [~ ikS'tfeina^] s. (tel.) centrală-satclit. satem ['sa:tam] adj. (lingv.) satem. satiable ['sei/iabll adj. (rar) săţios. satiate ['sei/ieit] vb. tr. 1. (with) a ghiftui (cu); a sătura până la dezgust (de). 2. a blaza. satiated ['scificitid] adj. 1. ghiftuit, îmbuibat, suprasaturat (de mâncare). 2. sătul, blazat (de plăceri). satiating1 ['sei/ieitirj] adj. săţios. satiating2 s. suprasaturare, saţiere. satiation [isei/i'eijsn] 1. s. v. s a t i a t i n g2. 2. saţietate. satiety [sa'taiati, -aiiti, 'se/iati] s. saturaţie, saturare; to ~ până la saturare, până la refuz; to indulge in a pleasure to the point of ~ a gusta o plăcere până la saturaţie. satin ['sastin] s. 1. (teAt.) satin, atlaz; Denmark ~satin pentru pantofi (de damă). 2. (si white ~)v. s a t i n f l o w e r . 3. (sl.) gin; a yard of ~ un pahar de gin. 4. (fig.) strălucire, luciu; the ~ of the skin strălucire a tenului. II. vb. tr. a satina (hârtia etc.). satinet(te) [.saeti'nct] s. (text.) satinetă. satin-flower [pScetiniflauar] s. (bot.) pana-zburătorului (Umaria annua). satin paper [~ .peipar] s. hârtie satinată. satin pod |~ .pod] s.v. s a t i n - f l o w e r . satiny l'saitini] adj. (mătăsos) ca atlazul, satinat. satire [rsa3taiar] s. 1. (on, upon) satiră, şarjă (împotriva). 2. sarcasm. satiric(al) [sa'tirik(9l)] adj. 1. satiric. 2. sarcastic, ironic. satirically [sa'tirikali] adv. satiric, batjocoritor. satirist ['sastarist, -tir-] s. 1. autor satiric, scriitor satiric. 2. spirit muşcător, corosiv, maliţios. satirize ['sastiraiz] vb. tr. a satiriza; to ~ one's times a face satira epocii sale. satisfaction [isanis'fiEkjim] s. 1. achitare, plată, lichidare (a unei datorii); îndeplinire (a unei condiţii); executare (a unei obligaţii); (jur.) to enter ~ a înregistra achitarea unei obligaţii băneşti; in ~ of ca plată. 2. reparare (a unei insulte etc.), satisfacţie; ~ for an offence reparare a unei ofense; to demand ~ for an insult a cere satisfacţie (prin duel); to refuse smb. ~ a refuza de a da satisfacţie cuiva; to make full / ample ~ to smb. a despăgubi din plin / total pe cineva; in ~ of a wrong done pentru despăgubirea unei daune, pentru repararea unei nedreptăţi. 3. potolire, satisfacere (a foamei, a unei pasiuni). 4. (at, with) satisfacţie, mulţumire (pentru, faţă de); to give smb. ~ a mulţumi / a satisface pe cineva; to give smb. cause for ~ a da cuiva un motiv de mulţumire / de satisfacţie; to find ~ in smth. a-şi găsi mulţumirea în ceva; to express ~ at a result a-şi exprima satisfacţia faţă de un rezultat; I note with ~ that remarc cu plăcere că; to look at smth. with ~ a se uita la ceva cu plăcere; to his (entire) ~ spre marea lui mulţumire. 5. convingere, siguranţă. satisfactorily [.sartis'fzektarili] adv. (în mod) satisfăcător, mulţumitor. satisfactoriness [isaîtis'fcetorinis] s. caracter satisfăcător (al unei mutici etc.). satisfactory [rsaîtis'faîktpri] adj. 1. satisfăcător, mulţumitor; ~ reason argument satisfăcător, raţiune satisfăcătoare; the result is not very ~ rezultatul lasă de dorit; the result is entirely ~ rezultatul nu lasă nimic de dorit; to bring negotiations to a ~ conclusion a duce negocierile la bun sfârşit. 2. (teol.) ispăşitor, expiator. satisfiable ['sanis.faiabal] adj. care se poate satisface / mulţumi. satisfied ['sastisfaid] adj. 1. mulţumit, satisfăcut; to be ~ with smth. a fi mulţumit / satisfăcut de ceva; I have every reason to be ~ with the result am toate motivele să fiu mulţumit de rezultat / să mă felicit pentru rezultat; to rest ~with the explanation a se mulţumi cu o explicaţie. 2. convins; I am ~ that am certitudinea că, 3. (chim.) saturat. satisfy ['sajtisfai] vb. A. tr. 1. a plăti, a lichida (o datorie); a se achita de (o datorie, o obligaţie), a îndeplini (o condiţie); a dezinteresa (creditorii). 2. a da satisfacţie (cuiva). 3. a satisface, a mulţumi (pe cineva), a da motiv de satisfacţie (cuiva); to ~ the examiners (despre şcolari) a fi primit cu menţiunea „suficient" sau „admis". 4. a satisface, a potoli (o dorinţă, foamea, curiozitatea etc.); to ~smb.'s expectation a corespunde aşteptărilor cuiva. 5. a convinge, a asigura; a clarifica (o nedumerire), a elucida; to ~ smb. of smth.



818



a convinge pe cineva de un lucru; to ~smb. that a convinge pe cineva că; are you satisfied that it is true? eşti sigur că e adevărat?; to ~ you that this is so pentru a vă convinge că este aşa, pentru avă împrăştia îndoielile în această privinţă. 6. (chim.) a satura. B. intr. a corespunde, a da satisfacţie; food that satisfies hrană care te satură; fruit does not ~ fructele nu ţin de saţ. C. refl. 1. a se satisface. 2. a se convinge; a fi sigur; I have satisfied myself that m-am convins că. satisfying [-in] I. adj. 1. satisfăcător, care satisface, care mulţumeşte; (despre hrană) hrănitor; I find his works entirely ~ găsesc că opera lui nu lasă deloc de dorit. 2. (argument etc.) convingător. II. s. 1. plată, achitare, lichidare (a unei datorii). 2. satisfacţie, mulţumire; împlinire, potolire (a unei dorinţe). 3. convingere (a cuiva); clarificare (a unei îndoieli etc.). sativic acid [sa.tivik '«esid] s. (chim.) acid trihidroxistearic. satrap ['satrap, amer. 'seitraîp] s. (înv. ist.) satrap. satrapy ['sanrapi, amer. 'sci-[ s. (înv. ist.) satrapie. satsuma [sa;t'su:raa] s. (bot.) varietate de mandarin japonez. saturable ['saîtjarabl, -t/ur-, -tjur-] adj. saturabil. saturant ['sa;t/arant] s. (tehn.) absorbant. saturate ['saetjareit] vb. tr. 1. (with) a impregna, a satura, a îmbiba (cu); to become ~ed with a se impregna cu; (fig. fam.) ~ed with conceit pătruns de propria sa importanţă. 2. (chim.,fiz.) a satura (o soluţie etc.). saturated [-id] adj. 1. ud, plin de apă; I was ~ eram ud până la oase. 2. (chim., despre soluţii, vapori etc.) saturat. 3. (despre culori) intens, necombinat cu alb. saturating speed ['san/areitirj spi:d] s. (chim.) viteză de absorbţie / de îmbibare. saturation [.sart/a'rei/an, -t/ur-, -tjur-] s. 1. saturare, saturaţie; impregnare, înmuiere. 2. (chitn.,fiz.) saturare, saturaţie; magnetic ~ saturaţie magnetică; to dissolve a salt to ~ a dizolva o sare până la saturaţie, a face o soluţie saturată (dintr-o sare). saturation point [-point] s. (chim., fiz.) punct de saturaţie. saturation vat [~ vaet] s. (ind.) cuvă de carbonatare. saturation voltage [~ .voultid3l s. (fiz.) tensiune de saturaţie (a unei celule fotoelectrice etc.). Saturday ['ssetadi, -dci] 5. sâmbătă; ~-to-Monday sfârşitul săptămânii; Holy Saturday sâmbăta (din săptămâna) mare, sâmbăta Paştelui. Saturdays ['satedeiz] adv. sâmbăta. Saturn ['seto(:)n] s. (astron.) Saturn. saturnalia [.sa;ta(:)'neilio] s.'pl. 1. (rom. antic.) Saturnalia saturnalii. 2. (fam., folosit ca sg.) desfrâu, bacanală, orgie. saturnine ['saeta(:)nain] adj. 1. plumb. 2. atins de saturnism, otrăvit / intoxicat Cu plumb. 3. (despre persoane) întunecat, taciturn, sumbru. saturnine poisoning [~ 'poizsnin] s. intoxicaţie cu plumb, saturnism. saturnism ['saetonizam] s. (mea'.) saturnism, intoxicaţie I otrăvire cu plumb.' saturn ring ['saMan rin] s. (tele.) electrod inelar. satyr ['sa2tiar, amer. şi 'sei-] s. (mitol. şi fig.) satir. satyric [so'tirik] adj. satiric. ' sauce1 [sa:s] I. s. 1. SOS; tomato ~ sos de roşii; bulion; white ~ sos alb; butter ~ sos cu mult unt; caper ~ sos de capere. 2. (fig.) condiment, asezonare, sare, piper; to add a ~ to smth. a adăuga sare şi piper unui lucru; (prov.) what is ~ for the goose is ~ for the gander ce e bun pentru unul e bun şi pentru celălalt, o măsură ce se aplică unuia trebuia aplicată şi altuia; (/ani.) I don't want to be served with the same ~ nu vreau să fiu tratat în acelaşi fel / să fiu pus în aceeaşi oală. 3. (amer. gastr.) garnitură de legume verzi, de fructe etc. 4. (fam.) (şi garden ~) zarzavat. 5. (sl.) impertinenţă, insolenţă; none of ypur~! fără obrăznicii! fără impertinenţe!; what ~! ce tupeu!; to have plenty of ~ a avea tupeu. II. vb. tr. 1. a asezona (o mâncare), a drege cu sos. 2. (fam.) a da sare şi piper, a adăuga amănunte picante (unei anecdote, unei noutăţi). 3. (sl.) a spune (cuiva) impertinenţe / obrăznicii. sauce-boat ['SD:S bout] s. sosieră. ' sauce-box [~baks] s. persoană obraznică / impertinentă. saucepan [-pan, amer. -pasn] s. cratiţă; double / jacketed ~ „bain-marie". r saucer ['so:sa ] s. 1. farfurioară. 2. (tehn.) talpă, bază. 3. butucul roţii. 4. (arte) vas, borcănel (pentru acuarele). saucer-eyed [rsa:saraid] adj. cu ochii mari / căscaţi / holbaţi. saucer-eyes [~aiz] s. pi. ochi mari / căscaţi / holbaţi. saucerful ['sa:saful] s. (of) farfurie plină (de). saucerman ['so:samsen],p/. saucermen [-men] s. extraterestru. saucily ['sa:sili] adv. 1. impertinent, obraznic, cu impertinenţă, cu obrăznicie. 2. ştrengăreşte 3. cu cochetărie, cu şic. sauciness [\sa:sinis] s. 1. impertinenţă, tupeu. 2. îndărătnicie, ştrengărie. 3. eleganţă, şic. saucy ['so:si] adj. 1. obraznic, impertinent; (înv., lit.) ~ baggage obrăznicătură. 2. pungaş; ştrengar, îndărătnic; ~gesture gest ştrengăresc; ~smile surâs ştrengăresc, cochet; to swing a ~ hip a-şi legăna cochet şoldurile; ~ little hat pălăriuţă cochetă. sauerkraut I'sauakraut, 'zauarkraut] s. 1. (germ. gastr.) varză acră. 2. (glumeţ) neamţ, german. ' sault [su:] s. (amer., canad.) 1. cataractă, cascadă. 2. repeziş (ai unui râu). r saunter ['so:nta , amer. si 'sa:n-] I. s. plimbare făcută pc-ndelcte, hoinăreală; to come along at a ~ a sosi; (/atu.) a veni agale. II. vb. intr. (si to ~ along) a se plimba (fără ţel), a hoinări; to ~ down / across the road a merge agale pe drum; to ~ back home a sc întoarce agale acasă; (fam.) he had ~ed through life a trecut prin viaţă ca un gură-cască, şi-a irosit viaţa. saunterer ]'so:ntorar] s. hoinar, gură-cască, plimbăreţ. sauntering |'sa:ntarirj] s. hoinăreală, pierdere de timp.



 819



saunteringly [-li] adv. fără grabă, agale, eu paşi înceţi. sauria fsotrte] s.pl. (zool.) saurieni. saurian ['sorrisn] s. saurian. sausage ['sosid3] s. l.cârnat; patrician,crenvurşt; Paris/small~cârnat mic; Frankfurt ~ francfurter. 2. (şi preserved / hard / dry ~) caltaboş, salam. 3. (şl., mii.) balon de observaţie. sausage balloon f~ bailurn] s. balon captiv. sausage filler [~ ifîter] s. maşină de umplut / făcut cârnaţi. sausage-meat [~ mi:t] s. (gastr.) carne din care se face umplutura pentru cârnaţi. sausage roll [~ roul] s. pateu / rulou umplut cu cârnaţi. sausage skin [~ skin] s. maţ pentru cârnaţi. saute ['soutei, amer. -'-] (fr.) I. s. sote. II. vb. tr. a face sote din. savage [rS£evid3] adj. 1. barbar, sălbatic, necivilizat, primitiv. 2. (despre animale) feroce; (despre lovituri) brutal; (despre obraz) crunt, fioros, sălbatic. 3. (despre persoane) furios, cuprins de mânie, turbat; to grow ~ a se înfuria; to make a ~ attack on smb. a ataca sălbatic pe cineva. II. s. sălbatic. III. vb. tr. (despre animale, mai ales despre cai) a ataca, a muşca (alte animale); (fam., despre persoane) a ataca (pe cineva) cu dinţii şi cu unghiile, a ataca cu sălbăticie. savagely [-li] adv. în mod furios / feroce / sălbatic. savageness [-nis] s. 1. sălbăticie, barbarie (a unui obicei etc.); to live in ~ a trăi în stadiu de sălbăticie. 2. ferocitate (a unui animal), brutalitate (a unei lovituri). savagery [-ri] s.v. s a v a g e n e s s . savanna(h) [sa'vrens] s. 1. savană. 2. prerie (cu arbori risipiţi). savant ['ssvsnt] s. savant. savarin ['saevarin] s. (gastr.) savarină. save [seiv] I. vb. A. tr. 1. a salva, a scăpa (pe cineva, un animal etc.); to ~ smb.'s life a salva viaţa cuiva; he was ~d from the wreck a fost salvat din naufragiu / de pe epavă; to ~ smb. from bad companions a smulge pe cineva dintr-o companie proastă; to ~ the situation a se arăta la înălţimea unei situaţii; a salva situaţia; to ~ appearances a salva aparenţele; to ~ one's face a salva prestigiul / reputaţia, a salva de la dezonoare. 2. (la fotbal) a prinde mingea, a opri mingea. 3. (re/.) a salva, a mântui, a izbăvi; to ~ one's soul a-şi mântui sufletul, a se mântui. 4. a proteja, a apăra, a ocroti; God ~ me from my friends! Doamne, fereşte-măde prieteni!; God ~us! Dumnezeu să ne păzească! 5. a pune (ceva) de o parte, a păstra; to ~the crumbs for the chickens a păstra firimiturile pentru pui; ~ a dance for ine rezervă-mi şi mie un dans. 6. a economisi, a pune de o parte (bani); I have money ~d am bani puşi de o parte; (prov.) a penny ~d is a penny gained / earned cine economiseşte câştigă. 7. a cruţa (îmbrăcămintea etc.); a economisi (muncă, eforturi), a evita (o cheltuială, o osteneală etc.); to ~ one's pains a nu se trudi degeaba; to ~ time a câştiga timp; hours ~d ore recuperate; you will ~ money by it veţi câştiga astfel bani; (ind.) to ~ labour a economisi mâna de lucru; to ~ one's breath a tăcea; a nu strica vorbele de pomană, a nu-şi bate gura degeaba; I might as well have ~d my breath / my pains ra-am străduit degeaba; to ~smb. smth. a evita ceva cuiva; to ~smb. (doing) smth. a scuti pe cineva de (a face) ceva. 8. (înv.) a ajunge la timp, a prinde la timp, a nu scăpa (trenul, poşta etc.); to ~ the gate a ajunge înainte de închidere; (jig.) to ~ the tide a prinde / a folosi ocazia cea mai bună. B. rej7. to ~ oneself for smth. a se rezerva pentru ceva. II. prep. (înv. şi poetic) în afară de, Iară, cu excepţia (cu gen.); the last ~ one penultimul; he lost all his family ~ one son şi-a pierdut toată familia în afară de un fiu; ~ on this point we are agreed suntem de acord cu o mică excepţie; ~ for în afară de. III. conj. (înv. poetic) dacă nu; ~ he be dead, he will return dacă nu c mort se va întoarce; ~ that în afară de; I know nothing ~ that she loves you nu ştiu nimic în afară de faptul cate iubeşte; ~ and except excluzând; to ~ (up) a face economii pentru viitor; to ~ up for one's old age a pune de o parte pentru (a avea la) bătrâneţe. save-all f'seiv'o;!] s. 1. (te/m.) lavă pentru captarea picăturilor. 2. sfeşnic, cilindru mic care permite arderea în întregime a mucului de lumânare. 3. (mar.) mică pânză supli­ mentară plasată dedesubtul alteia. saver [\seiv3r] s. 1. salvator, liberator (al patriei etc.); salvator (al vieţii, al bunurilor). 2. economizor; ~ of time eeonomizor de timp; ~ of labour economizor de muncă. 3. persoană economă; to be a ~ (of money) a fi econom; a face economii, savin ['.ssvin] s. (bot.) cetină-dc-negi (Juniperus sabina). saving fseivin] I. adj. 1. salvator, care salvează, care protejează; (despre sfaturi etc.) salutar; (despre o calitate) care răscumpără defectele. 2. (despre persoane) (of) econom, păstrător, cruţător; zgârcit; (despre un sistem etc.) economicos. 3. care introduce o clauză / o rezervă; ~ clause articol care conţine o clauză restrictivă. 11. prep. şi conj. 1. exceptând, în afară de. 2. prep. nevătămat, nepăgubit; (mv.) ~ your reverence / presence dacă nu vă supăraţi, dacă-mi este îngăduit, dacă-mi daţi voie sa spun. II. s. 1. salvare, liberare, scăpare, mântuire (a cuiva, a sufletelor); this was the ~ of him aceasta a fost salvarea lui. 2. salvare (dintr-un naufragiu). 3. protecţie (a cuiva). 4. economic; ~ of labour, labour ~ economie de muncă. 5. /;/. economii, sumă economisită; to live on one's ~s a trăi din economii; to draw on one's ~s a face apel la economii; a mânca din rezerve / economii; to be careful of one's small ~s a fi foarte econom. 6. (jur.) rezervare; clauză de apărare, savings bank ['scivirjz bsrjk] s. casă de economii. savings book [~ buk] s. libret de depuneri, libret de economii. savior ['seivia1"] s. (amer.) v. s a v i o u r . saviour [~J s. (rel.) Mântuitor. savor I'seiv9r] s. (amer.) v. s a v o u r (I). savory1 [sciv^ri] ş. (bot.) cimbru (Satureia hortensis). savory2 adj. v. s a v o u r y (I). savory oil [~ oil] s. esenţă de cimbru.



sawn quarter



savour ['seiv3rJ I. s. 1. savoare, gust, aromă (a unui fel de mâncare etc.); (Jam.) the ~ of his humour umorul lui savuros. 2. nuanţă, urmă, semn; religion with a ~ of fanaticism religie cu o nuanţă de fanatism. II. vb. A. tr. 1. a savura, a degusta (un fel de mâncare etc.). 2. a drege, a asezona. B. intr. to ~ of smth. a aduce, a semăna cu, a ţine de; a doctrine that ~s of heresy o doctrină care miroase a erezie. savouriness ['scivsrinis] s. savoare, suculentă, gust ales (al unui fel de mâncare etc.). savourless fseivalis] adj. fad, insipid; fără savoare. savoury I'seiv^ri] I- adj. 1. (despre gust,fel de mâncare etc.) savuros, apetisant; suculent; to make a dish ~ a da gust unui fel de mâncare. 2. (despre un fel de mâncare) picant, sărat şi piperat. II. s. fel de mâncare sărat servit între friptură şi desert. savoury herbs [~ ho:bz] ş. plante aromatice. savoury omelette [~ omlit] s. omletă eu verdeţuri tocate mărunt. savoy [sa'voi] ş. 1. varză-creaţă; (fam.) conopidă albă. 2. biscuit (mic şi uşor). Savoyard [s3'voio:d, 'sarvoiu:d, amer. so'voiard] adj., s. originar din Savoia, savoiard. savvy1 ['sEevi] s. (si.) minte, înţelepciune, judecată, bun-simţ. savvy2 vb. intr. (si.) a înţelege, a şti; a pricepe; ~? ai înţeles? saw1 [so:] past de la s e c (I). saw2 s. zicătoarc, adagiu, dicton, maximă; wise ~ aforism. saw 3 1, s. ferăstrău (manual sau mecanic); hand ~ ferăstrău de mână; circular / amer. buzz ~ ferăstrău circular (mecanic); power ~ gater, joagăr (ferăstrău mecanic pe apă); small ~ ferăstrău mic de mână (cu coadă de vulpe); back(ed) ~ ferăstrău eu spinare; metal ~ ferăstrău pentru metale; marble ~ ferăstrău pentru marmură; bookbinder's ~ ferăstrăul legătorului de cărţi. II. past sawed [so:d], part. trec. sawn [so:n] sau (fam.) sawed [so:dj vb. A. tr. a tăia cu ferăstrăul; to ~up wood a tăia cu ferăstrăul un buştean în două; to ~ timber into planks a tăia cu ferăstrăul scânduri din lemn de construcţii; ~n timber lemn de construcţie tăiat cu ferăstrăul, cherestea; to ~ through timber a tăia lemnul (de construcţie) / trunchiul de-a curmezişul / dintr-o parte în cealaltă; to ~ through a bone a tăia un os de-a curmezişul; to ~ planks out of a log a tăia scânduri dintr-un buştean / dintr-un trunchi; to ~ out a piece a tăia cu ferăstrăul o bucată (după un anumit model); to ~ off the end of a plank a tăia / a reteza capătul unei scânduri; to ~ down a screw a tăia / a reteza un şurub; (despre pomi) to down a doborî prin tăiere cu ferăstrăul; to ~ through a tăia cu ferăstrăul de-a curmezişul / de-a latul / dintr-o parte într-alta; (fig.) to ~ the air a face gesturi cu mâinile (ca un ferăstrău), a despica acrul (cu mâinile); (fig.) to ~ a horse's mouth a struni un cal (trăgând hăţurile când de o parte, când de alta, ca la un ferăstrău); (fig-) to ~on the fiddle a scârţâi din vioară; (jig., amer.) to ~ wood a-şi vedea de treabă/ de treburile sale; (şl.) ~your timber! ia-o din loc! şterge-o! eară-te! B. intr. 1. a utiliza / a folosi un ferăstrău. 2. (despre ferăstrău) a tăia; the saw ~s easily ferăstrăul taie uşor. 3. (despre materialul de tăiat) a se tăia; wood that ~s well lemn care se taie bine / care se lasă bine tăiat. sawblade [Tso:bleid] s. pânză / lamă / disc de ferăstrău. sawbones [~ bounz] s. 1. (si. glumeţ) chirurg. 2. (fam.) student în medicină. saw bow [~ 'bou] s. (telm.) arc de ferăstrău. sawbuck [~ibi\k] s. (amer.) 1. (telm.) capră de tăiat lemne. 2. scaunul fcrăstrăului. 3. (sl.) hârtie de 10 dolari. 4. (sl.) condamnare la 10 ani închisoare. saw cut [~ lut] ş. (telm.) tăietură de ferăstrău. sawder ['so:d3r] I. s. (sl.) linguşire; complimente. II. vb. tr. (rar) to ~ up a quarrel a aplana o ceartă. saw doctor ['so: ka;ri3r] s. (telm.) jgheab, ţeava pentru evacuarea rumeguşului. Sawdust City [~ -siti] s. Minneapolis. sawdust parlance [~ ipa:lans] ş. (amer.) jargonul folosit în lumea circului. sawdust ring [~ rin] s. arenă de circ. sawdusty ['so:>dAsti] adj. 1. (jam.) presărat cu rumeguş. 2. (fam.) ca de rumeguş. 3. (pop.) smintit, absurd. 4. (pop.) linguşitor. saw-edge ['so:ed3] s. 1. tăiş de ferăstrău. 2. (jig.) margine dinţată. sawer ['so:9r] s. v. s a w y e r (1). saw file ['so: fail] s. (telm.) pilă de ascuţit ferastraie, ceapraz. sawfish [~fi/] ş. (Uit.) peşte-ferăstrău (Pristis). saw frame [~ freim] ş. (te/m,) cadru de ferăstrău. saw gin [~ d3in] s. (telm.) maşină de egrenat cu ferastraie. saw grass [~ gru:s] s. (amer. bot.) ceapraz (Cladium mariscus). saw grate [~ greitj s. (teltn.) port-ferăstrău, gater. saw handle [~ ihsndl] ş. mâner de ferăstrău. sawhorned [~ ho:nd] adj. (entom.) prevăzut eu antene / cu cornuleţc dinţate. sawhorse [~ho:s] s. capră (de tăiat lemne). sawing jack l'so:irj Td3a;k] s. v. s a w h o r s e. sawing machine [~ mai/i:n] ş. ferăstrău mecanic, joagăr. saw-like ['so:Iaik] adj. (ca) de ferăstrău; (despre sunet) ascuţit, pătrunzător. sawlog [~log] s. (telm.) lemn / buştean de gater; buşteni de industrializare. sawmill [~mil] s. (telm.) ferăstrău mecanic, joagăr. sawn ['so:n] part. trec. de la s a w (III, 2). Sawney ['so:ni] s. 1. (peior.) scoţian, 2. prost, nătâng, tâmpit. sawn logs ['so:n logz] s. pi. (ind.) bulzi. saw notch ['so: not/] s. (telm.) crestătură, tăietură cu ferăstrăul. sawn quarter ['so:n 'kwo:t9r] ş. sfert de buştean.



 sawn timber



sawn timber [~ 'timbsr] s. lemnărie ecarisată; cherestea. sawn wood [~ rwud] s. cherestea. saw-pierced ['sojpiost] adj. tăiat, decupat cu ferăstrăul. saw set [~ set] s. (tehn.) ceapraz. saw spindle [~ .spindl] s. (tehn.) ax de ferăstrău circular. saw steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel de ferăstrău. saw-tooth [~tu:G],pl. saw-teeth [~ti:9] s. dinte / colţ de ferăstrău; inclined / common colţ. saw-toothed [~tu:0t[ adj. 1. prevăzut cu dinţi de ferăstrău. 2. în formă de ferăstrău. saw-tooth roof [~tu:G 'ru:f[ s. (tehn.) acoperiş cu şeduri. sawtry ['so:tri] s. (înv.) v. p s a l t e r y . saw vice ['so: vais] s. (tehn.) menghină pentru corectarea ferăstrăului. saw web [~ web] s. pânză de ferăstrău. saw-wort [~ws:t] s. (bot.) gălbinare (Serratula tinctoria). saw wrest [~ rest] s. v. s a w s e t . sawyer ['so:J3r] s. 1. tăietor (cu ferăstrăul). 2. (fam.) persoană distinsă / importantă. 3. (amer.) trunchi de copac (care pluteşte pe Mississippi periclitând navigaţia). sax1 [sfeks] s. (înv.) cuţit, stilet, sabie scurtă. sax2 numer. (scot.) şase. Sax3 prese, de la S a x o n . sax4 s. (fam.) saxofon (prese, de la s a x o p h o n e). saxafras ['sassafras] s. v. s a s s a f r a s . saxatile ['s&ksatil] adj. (bot., zool.) trăind pe stâncă, saxatil. saxaul ['sa;kso:l] s.v. s a k s a u 1. saxcornet ['sfeksko:nit[ s. v. s a x h o r n . saxhorn ['saekshxn] s. (muz.) saxhorn. saxicavous ['sseksikeivss] aay. (zool.) care găureşte piatra. saxicole ['sa;ksikoul] adj. (bot.) care creşte pe stâncă. saxicolous [sEeks'ikstas] adj. (bot., zool.) care trăieşte pe stâncă. saxifrage ['sa2ksifria3] s. (bot.) 1. iarba-surzilor (Saxifraga aizoon). 2. ochii-şoricelului (Saxifraga adseendens). saxifragine |'sa;ksifred3ain] s. 1. praf de puşcă. 2. un fel de dinamită. saxigenous [sask'skfynos] adj. (bot.) care creşte pe stânci. saxin ['sasksin] s. zaharină. Saxon ['sffiksn] I. s. 1. saxon. 2. anglo-saxon. 3. englez (în opoziţie cu irlandez). 4. limba anglo-saxonă; in plain~pe şleau, II. aay. saxon. Saxon cloth [~ kb(:)0] s. (text.) pânză fină albastră. Saxondom ['sfeksndam] s. 1. ginta anglo-saxonă; popoare de gintă anglo-saxonă. 2. ţări locuite de anglo-saxoni. Saxonian [sadc'sounisn.-njan] I. adj. saxon, din Saxonia. II. s. locuitor din Saxonia, saxon. Saxonic(al) [sa2k'sonik(ol)] adj. anglo-saxon. Saxonish ['saeksanij] adj. v. S a x o n (II). Saxonism ['saeksonizam] s. saxonism. Saxonist ['sadesonist] s. cunoscător al limbii anglo-saxone. Saxonize ['sasksanaiz] vb. tr. a face anglo-saxon. Saxony f'saîksani] s. (com.) un fel de stofă de lână. saxophone ['sasksofoun] s. (muz.) saxofon. saxophonist [saîk'safonist, 'ssksofounist] s. (muz.) saxofonist. saxotromba ['sfeksa-tromba] s. v. s a x h o r n. sax-tuba ['saeksitjmtra] s. (muz.) tuba. sax valve [~ vaslv) s. (muz.) clapă (la instrumentele de alamă). say [sei] I. past si part. trec. said [sed] vb. A. tr. 1. a spune, a zice; a vorbi; a rosti, a grăi; does that mean to ~ that? aceasta vrea (oare) să spună că?; (oare) asta înseamnă că?; I am sorry to ~ îmi pare rău că trebuie s-o spun; it is said, they ~, people ~ se spune, se zice, se vorbeşte; it / that is ~ing a great deal ar însemna să spunem prea mult; it / that is to ~ aceasta vrea să spună, adică cu alte cuvinte; (com.) a sum of ~, one hundred pounds 0 sumă de 100 lire (în cuvinte una sută lire); to ~ again a repeta, a mai spune o dată, a spune din nou; before one can / you could ~ Jack Robinson cât ai zice peşte, cât ai bate din palme, într-o clipită, cât ai clipi (din ochi); no sooner said than done zis şi făcut; never ~die! nu dispera niciodată! nu-ţi pierde curajul / firea, nu te bătut!; ~ing (sau to ~) nothing of her beauty ca să nu mai vorbim de(spre) frumuseţea ei; easier said than done / that's more easily said than done uşor de spus dar greu de făcut; to ~a good word for a pune o vorbă bună pentru; to have nothing to ~for oneself o) a nu avea nimic de spus în apărarea sa; b) a fi tăcut / taciturn, a fi zgârcit la vorbă, a nu fi prea vorbăreţ; (prov.) he who ~s what he likes shall hear what he does not like cine vorbeşte ce-i trece prin cap (verzi şi riscate), aude ce nu-i place; (fam.) least said, soonest mended vorba lungă sărăcia omului; (prov.) ~ no ill of the year till it be past urma alege, nu zice hop până nu vei sări; to ~ no a) a nega; b) a spune nu; c) a renunţa; to ~ yes a răspunde afirmativ, a spune da; to ~ no to a statement a nega un fapt / o afirmaţie; a contrazice o afirmaţie; suffice it to ~ that e de ajuns să spunem că, ajunge să spunem că; what will Mrs. Grundy / the world ~? ce o să spună lumea / (glumeţ) mama?; to ~ uncie (amer.) a se da bătut, a se recunoaşte învins. 2. a exprima (oral sau în scris); a spune / a vorbi despre, a expune; to ~ one's lesson a spune lecţia; to ~ one's prayers a-şi face / a spune rugăciunea; to ~ mass a face slujba, a oficia liturghia / serviciul divin; the clock ~s twelve o'clock orologiul arată ora 12; the text of the treaty ~s textul tratatului sună / glăsuieşte astfel; (fam.) you may well ~ so foarte adevărat; te cred (şi eu), ba (bine că) nu; (fam.) you said it e adevărat, aţi spus bine, aţi avut dreptate; be it said (incidentally) în treacăt fie zis / spus; the less said the better cu cât se va vorbi mai puţin despre aceasta cu atât va fi mai bine. 3. a afirma, a spune, a emite (o părere);



820



a cita; a pomeni, a menţiona; what have you to ~? ce ai de spus? ce părere ai? 4. a socoti, a crede, a gândi, a avea o părere despre; I should ~ cred, presupun, socotesc, aş zice, aş spune. 5. a anunţa, a înştiinţa, a da de ştire; whatever appearances may ~ to the contrary oricât (de mult) ar contrazice aparenţele acest punct de vedere. 6. a admite, a presupune; ~ Five cinci să zicem; ~ that să zicem că, să admitem că; ~ (that) he would not do it, what then? admiţând (în caz că) el nu ar face-o, ce s-ar întâmpla? 7. (amer. fam.) a contrazice, a contraria. 8. to ~ out a spune deschis, verde; to ~ over a repeta. B. intr. 1. a zice, a spune; a socoti, a crede; do ~ you so?, ~ you so? crezi că e adevărat?; how can you ~so? cum poţi crede aşa ceva?; you don't ~so! nu mai spune! nu mă înnebuni! ce spui?! imposibil!; e cu putinţă oare?; (prov.) learn to ~beforc you sing încetul cu încetul se face oţetul; it goes without ~ing se înţelege de la sine, c la mintea cocoşului / oricui; strange to ~ oricât de ciudat ar părea / ar fi; so to ~ ca să spunem aşa. 2. to ~ on a continua să vorbească, a vorbi fără întrerupere / întruna; (amer., si.) ~s you asta să i-o spui altuia, nu mie, cu mine nu-ţi merge. II. s. 1. (fam.) zisă, spusă; părere; opinie; cuvânt; grai, vorbire; afirmaţie; (rar) sentinţă; to have a ~ in the matter / in it a lua parte la discutarea / la rezolvarea unei probleme; a avea un cuvânt de spus într-o problemă; let him have / say his ~ lăsaţi-1 să vorbească / să spună ce are de spus / să-şi spună cuvântul; (amer.) to have the ~ a comanda, a da ordine; to have no ~in the matter a fi străin de o problemă; a fi ageamiu / profan într-o problemă; a nu fi îndreptăţit să judece o problemă; to have one's ~ out a spune (tot) ce are pe inimă, a-şi descărca sufletul, a spune ce-1 doare. 2. (fam.) ordine, rând la cuvânt; it is my ~ now acum e rândul meu să vorbesc. 3. v. a s s .a y (I). 4. încercare, probă, experienţă; to give a ~ a face o încercare. 5. stare, condiţie. sayable ['seiabl] aay. care poate fi exprimat / spus. sayer1 ['serar, ss3r] s. persoană care spune / care exprimă. sayer2 s. (înv.) experimentator, persoană care încearcă; degustător. sayette [se'iet] s. (t&vt.) 1. ţesătură de lână şi mătase. 2. un fel de fir de lână. saying ['seiin] s. 1. spusă, spuse; vorbă, vorbe. 2. zicătoare, dicton; as the ~ is / goes cum se zice; cum se obişnuieşte să se spună. 3. explicaţie, lămurire; it goes without ~ se înţelege de la sine; there is no ~ e greu / e imposibil de spus. saying knife [~ naif] s. (înv.) cuţit de vânătoare. sayman ['seimsnl.pl. saymen [-msn, -men] s. (înv.) 1. persoană care dă referinţe despre altcineva. 2. încărcător la mină. saymaster ['sciimu:st3r] s. (înv.) v. a s s a y e r. saynay ['seinei] s. (iht.) petromizon (Petromyzon maritimus). say-nothing ['seiiiMŞirj] adj. neînsemnat, care nu spune nimic. say-so ['scisou] s. 1. ordin. 2. afirmaţie; zvon. 3. învoire, permisiune. sbirro ['zbirrou],pl. sbirri ['zbirrij s. (l/al.) zbir, poliţist italian. 'sblood [zbUd] (prese, de la G o d's b l o o d ) inter/, (pop.) la naiba! la dracu! 'sbodikins ['zbodikinzj (prese, de la G o d's b o d i k i n) inter/, v. ' s b l o o d . scab [skasb] I. s. 1. (med.) coajă, crustă; dry ~ pecingine. 2. râie, rapăn.. 3. (bot.) ciupercă (la diferite fructe). 4. golan, calic; secătură; persoană jerpelită. 5. (amer. si.) muncitor neorganizat; spărgător de grevă. 6. (metal.) defect (la o piesă turnată). II. adj. (amer. si.) spărgător de grevă. III. vb. A. intr. 1. a face coajă, a se cicatriza. 2. a-şi trăda tovarăşii, a fi spărgător de grevă. B. tr. (tehn.) a ciopli, a subţia (pietre) cu ajutorul dălţii late, scabbard1 ['skasbad] I. s. 1. teacă; to throw away the ~ a se angaja într-o luptă hotărâtoare. 2. (tehn.) manşon; teacă. II. vb. tr. 1. a băga în teacă. 2. a prevedea cu o teacă. scabbard2 s. (înv.) golan; calic; secătură. scabbard3 s. v. s c a l e - b o a r d . scabbed ['skaebd] adj. 1. cu coajă, cu pojghiţă. 2. râios; (prov.) one ~sheep is enough to spoil a flock o singură oaie râioasă molipseşte turma întreagă. 3. (fig.) zdrenţăros; nenorocit, mizerabil. scabbedness ['skzebdnis] s. 1. stare râioasă. 2. (fig.) mizerie, sărăcie. scabbiness ['sksebinis] s. 1. s c a b b e d n e s s. 2. (tehn.) suprafaţă inegală a unei piese turnate. scabbing ['ska^bin] s. (constr.) scarificare a unui drum. scabble ['sksebl] vb. tr. (tehn.) a ciopli, a subţia (piatra) cu dalta lată. scabbling ['skscblirj] s. (tehn.) 1. cioplire cu un ciocan cu două capete ascuţite. 2. aşchie, ţandăra de piatră; pi. deşeuri la cioplirea pietrei. scabbling hammer [~ ■ha;mor] s. (tehn.) ciocan de pietrar (cu două capete ascuţite). scabby ['skasbi] adj. 1. acoperit cu cruste; cu coji. 2. râios, scabios. 3. murdar, scârbos; meschin. 4. zgârcit la culme. 5. (tipogr. si.) murdar, şters. scab fungus ['skaîb ifArjgos] s. (bot.) ciupercă parazită (la mere, pere, cartofi). scabies ['skeibiitz, -bji:z[ s. (med.) râie, scabie. scabiophobia [iskeiblou'foubio] s. (med.) scabiofobie, frica de râie. scabious ['skeibias] I. aay. râios, scabios. II. s. (bot.) muşcatul-dracului, sipică (Scabiosa). scabling ['skseblirj] s. v. s c a b b 1 i n g. scab mite ['skab mait] s. (entom.) sarcoptul râiei (Sarcoptes scabiei). scab raiser [~ .reizar] s. (mil. înv.) tambur. scabrate ['skeibreit] arfy. v. s c a b r o u s. scabredity [skei'brciditi] s. asprime, inegalitate (a suprafeţei). scabrid ['skeibrid] nay. (bot.) puţin aspru. scabrous ['skeibres] aay'. 1. (mai ales bot., zool.) cu asperităţi; grunţuros. 2. (fig.) scabros, greţos, dezgustător, obscen. scabrousness [-nis] s. 1. asprime; zbârceală (a unei suprafeţe). 2. (fig.) caracter scabros / greţos / dezgustător; scabrozitate. scabwort ]'skaebwo;t] s. (bot.) iarbă-mare (/nula heîenium). scad1 [skaîd] s. (iht.) 1. stavrid (Trachurus). 2. calcan (Raia alba).



 821



scad2 vb. tr. v. s c a l d 1 (I). scads [skaîdz] s. pl. (amer. si.) 1. bani. 2. cantitate marc; there's ~ of it există din abundenţă / în cantităţi enorme. scaff [skaef] s, hrană, mâncare. scaff net [~ net] s. plasă de prins păsări. scaffold ['skaefold, -fould] I. s. 1. eşafod; to send to the ~ a condamna la moarte, a trimite la eşafod. 2. estradă. 3. (constr.) schelă, schelărie; to erect a ~ a ridica o schelă. 4. tribună; (teatru) galerie. 5. (cinegetica) loc de pândă (în pom sau pe o ridicătură). 6. (metal.) blocare a şarjei (la fiinţai). 7. (fig. înv.) sprijin suplimentar. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu o schelă. 2. (jig.) a sprijini. B. intr. (metal.) a se astupa, a se bloca. scaffold bracket [~ ibrskit] s. suport, sprijin de schelă. scaffold bridge [~ brid^] s. (telm.) (macara-)cstacadă. scaffolder ['skasfolds1", -fould-] s. 1. lucrător care ridică schelele. 2. (teatru) spectator de la galerie. scaffolding ['skatfaldirj, -fould-] s. 1. (constr.) ridicare a schelelor. 2. (telm.) materiale pentru schelă. 3. (constr.) schelărie; schelă, estradă; eşafodaj; cintru. 4. (metal.) agăţarea / blocarea şarjei. 5. eşafodaj, construcţie; ~ of words turnură de cuvinte. 6. înfundarc, astupare, îmbâcsire. scaffold trestles ['skzefpld 'treslz] s. pl. capre de schelă. scaff raff ['skasf ra;fj s. (scoţ.) strânsură, vagabonzi. scag [skceg] s. (si.) heroină. scalable1 ['skcibbl] adj. escaladabil. scalable2 adj. (despre cazane) care poate fi curăţat de piatră. scalade [sks'Icid] I. s. (mii.) escaladare. II. vb. tr. a escalada. scalar l'skeibr] (mat.) I. adj. scalar. II. s. mărime scalară. scalariform [ska'lserifomi] adj. (boţ.) scalariform, în formă de scară. scalary ['skeibri] adj. în formă de scară. scalawag ['skasbwzeg] s.v. s c a l l y w a g . scald1 [sko:ld] I. vb. tr. 1. a opări; (prov.) a ~ed cat fears cold water cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt; don't ~ your lips in another man's porridge nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala. 2. a fierbe (lapte etc.). 3. (înv.) a pârli. 4. (med.) a infecta cu o boală venerică. II. s. 1. opărire. 2. arsură. scald2 I. s. chelbe. II. adj. 1. râios. 2. (jig.) sărăcăcios, calic. scald3 s. scald, vechi poet scandinav. scale [skcil] I. s. 1. coajă, înveliş (la fructe etc.). 2. (bot., zool.) solz. 3. (zool.) ţeastă, crustă. 4. (anat.) periost; piele; coajă, pojghiţă; (jig.) the ~s have fallen from my eyes mi s-a luat vălul de pe ochi. 5. aşchie, ţandăra; foiţă. 6. (metal.) ţunder, 7. (telm.) sare de incrustaţic (în cazane de sărărie), piatră de cazan. 8. tipsie de cântar, taler, platan; pl. balanţă, cântar, cumpănă; beam and ~s balanţă, cumpănă; decimal ~s (cântar) decimal; to turn / to tip the ~s a face cântarul să se cumpănească / să aibă bătaie, a cântări; (rar) to put one thing in the ~(s) against another a cumpăni bine înainte de a se hotărî; (rar, jig.) to be in the upper ~ a fi în primejdie /în pericol. 9. (telm.) carieră (de piatră etc.). 10. (amer. si. pl.) bişlari, bani. 11. (metal, chim.) vas, rnojar. 12. Scales v. L i b r a . 13. (fig.) scară gradată; gradare, gradaţie; an ascending ~ of salary o scară crescândă a salariilor; (poetic) equal / even ~egalitate, stare de egalitate / egalitară, echitate; to hold the ~s equally / true a fi drept / nepărtinitor; (com.) ~ of prices / of charges tarif, scară, gamă, nivel al preţurilor; tax on a descending ~ impozit descrescând / regresiv; at the top of the ~ în vârful/ pe ultima treaptă a scării; (fam.) the social ~ scara socială; to be high in the social ~ a ocupa o poziţie înaltă în societate; sink in the ~ a coborî până la treapta cea mai de jos, a coborî pe scara socială, a scăpata, a fi în declin. 14. (fiz.) scală, cadran gradat, scară, linie gradată; thermometric ~gradaţia tcrmomctrului; wave-Jength ~ cadran de lungimi de undă, scală. 15. (muz) gamă; diatonic ~ gamă diatonică. 16. (mat.) scară; enlarged ~ scară mare; on a microscopic / miniature ~ la scară redusă / microscopică; plain ~ mărime / scară naturală; (mat.) plane ~ scară; reduced ~ / ~ of reduction scară redusă; (mat.) ~ of notation sistem / scară de notare; to draw smth. to ~ a desena / a schiţa ceva la o scară anumită; map on the ~ of hartă (raportată) la scara de. 17. (fig.) seară, anvergură, proporţii, întindere; to live on a large ~ a trăi pe picior mare; he likes to do things on a great / large ~ îi place sa se ocupe de afaceri de mare anvergură / în stil mare; on a small ~ pe scară redusă, în mică măsură, în mic, în miniatură. 18. (poligr.) mărimea coloanei. 19. metru, linie gradată; echer. 20. (mii.) coadă (de lance etc.). 21. v. e s c a l a d e (I). II. vb. A. tr. 1. a coji, a jupui, a curăţa, a lua pielea/coaja (de pe); a decortica. 2. (rar) a acoperi, a înveli cu o coajă/cu o crustă. 3. a dezghioca, a scoate coaja de pe, a coji. 4. a răzui, a rade; a despuia, a jupui. 5. (metal.) a coroda, a decapa. 6. (mii.) a suna retragerea, a da semnalul de încetare. 7. (scoţ.) a părăsi, a abandona (un loc), a pleca (dintr-un loc) cu o corabie (cu pânze). 8. a cântări; (jig.) a încerca, a proba. 9. (mil.) a urca, a sui (cu scara), a lua cu asalt (cu ajutorul scărilor). 10. a reprezenta, a desena respectând proporţiile. 11. (amer.) (şi to ~ down) a reduce, a micşora (proporţiile); to ~ a debt a reduce o datorie. B. refl. 1. a se coji, a se jupui, a se despica în foi subţiri; a se fărâmiţa. 2. (despre piatra de pe cazane) a se aşeza, a se depune. C. intr. 1. a cântări, a avea greutatea de; the fish ~d ten pounds peştele cântărea / avea greutatea de zece pfunzi. 2. (şi to ~ off) v. B. 1.



scandalous



scale-insect [~ ănsekt] s. (entom.) coşenilă (Coccus). scaleless ['skeillis] adj. fără solzi. scale louse ['skeil laus], pl. scale lice [~ lais] s.v. s c a l e - i n s e c t . scale maker [~ imeika1"] s. constructor de cântare. scalene ['skcilim, -'-, ska3'li:n] I. adj. scalen, cu laturile neegale; oblic. II. s. triunghi scalen. scale quail [skeil kweil] s. (omit.) varietate de prepeliţă americană (Callipepla squamata). scaler1 ['skeibr] s. 1. instrument pentru curăţirea solzilor (la peşti). 2. instrument pentru curăţirea tartrului (dentar). 3. (fiz.) demultiplicator. scaler2 s. 1. (amer.) persoana care măsoară buşteni. 2. ascensionist. scale removing ['skeil riimu:virj] s. (telm.) dezincrustare. scale rule [~ ru:l] s. riglă de măsurat, metru. scale solvent [~ -solvent] ş. (telm.) dezincrustam. scale wax [~ wasks] s, (chim.) parafină în solzi. scalework ['skeilwa:k] s. ornamentaţie în formă de solzi. scaliness ['skeilinis] s. caracter solzos (al pielii). scaling1 ['skeilirj] s. 1. (telm.) îndepărtare a pietrei (de pe cazane). 2. curăţire a solzilor. 3. (ferov.) destratificare, desprindere a straturilor (de pe şine). scaling2 s. 1. cântărire. 2. escaladare cu scări. scaling bar [~ bu;r] s. (telm.) rangă pentru înlăturarea pietrei (de pe cazane). scaling hammer [~ 'ha?m3r] s. (mine) ciocan de abataj. scaling ladder [~ -heds1"] ş. 1. scară de pompier. 2. (mii.) scară de asalt. scaii [sko;l] I. s. (med. fam.).râie. II. adj. (fig. înv.) sărăcăcios. scallawag [rska3bwa3g] s.v. s c a l l y w a g . scalled f'sko:ld] adj. 1. râios. 2. (fig.) sărăcăcios, calic. scallion ['skaslbn] s. (bot.) hajme (Allium ascalonicum). scallop ['skobp, amer. şi skze-] I. s. 1. (zool.) moluscă din familia Pectinidae. 2. cochilie de scoică. 3. veselă de bucătărie în formă de scoică. 4.pl. fel de mâncare servit în scoici. 5. escalop; şniţel natur. 6. feston. II. vb. tr. 1. a decupa la margine în zigzag. 2. a festona. scalloped [-t, amer. şi 'skae-] adj. 1. prevăzut cu o scoică. 2. crestat (la margine). 3. (herald.) cu solzi. 4. (bot.) dantelat. scalloping [-in, amer. şi 'skaH s. (text.) surfilare. scallywag l'ska;liwa3g] ş. 1. secătură, om de nimic, ticălos. 2. (amer.) animal pipernicit. scalp1 [skadp] I. s. 1. (înv.) craniu, ţeasta capului. 2. (anat. zool.) pericraniu. 3. (la piei/e roşii) scalp. 4. cap de balenă (fără maxilarul de jos). 5. (jig.) vârf, pisc. 6. (glumeţ) perucă. II. vb. tr. 1. a scalpa. 2. (amer.) a lua iarba de pe. 3. (amer. pol., si.) a nimici (influenţa adversarului). 4. (amer.) a vinde cu un mic câştig sub preţul oficial. 5. (şl.) a face speculă cu (bilete etc.). scalp2 vb. tr. (înv.) a răzui, a zgâria. scalpel l'skselp^l] s. 1. (med.) scalpel, bisturiu. 2. (tehn.) daltă. scalper [pska;lp3r] ş. 1. persoană care scalpcază. 2. (amer.) speculant de bilete de teatru sau de tren. 3. (ind.) rest / reziduu pe sită. scalping ['ska^lpinj s. 1. scalpare. 2. (jig.) nimicire, distrugere. 3. (corn.) vânzare sub preţ, concurenţă neloială. 4. (metal.) eboşarc. scalping knife [~ naif] s. cuţit pentru scalpare. scalpless ['skadplis] adj. 1. fără scalp. 2. chel. scaly ['skcili] adj. 1. solzos. 2. în formă de solzi, 3. râios. 4. (şl.) ordinar, grosolan, cu nume rău. 5. (pop.) sărac, sărăcăcios. 6. (geol.) foliform, solzos. scam [skasm] s. (amer. si.) 1. înşelătorie, escrocherie. 2. stratagemă, tertip. scamble ['sksmbl] I. vb. A. intr. 1. a se bate pentru ceva, a se încaieră. 2. a hoinări de colo-colo; a se agita, a fi neliniştit; a fi activ. B. tr. 1. a sfâşia, a ciopârţi. 2. (şi to ~ away) a risipi. 3. (şi to ~up) a strânge laolaltă (trupe); a-şi aduna (forţele). II. ş. 1. bătaie (pentru ceva). 2. risipire, împrăştiere. scammered ['skasmsd] adj. (si.) beat, făcut, ameţit. scamp1 ['skserap] I. s. 1. mizerabil, şnapan, secătură, pierde-vară. 2. (înv.) hoţ de drumul mare. II. vb. intr. a fura; a fi hoţ de drumul mare. scamp2 vb. tr. (fam.) a lucra fără tragere de inimă / neglijent / de mântuială, a rasoli. a da peste cap. scamper1 ['ska;mp3r] I. vb. intr. 1. a fugi, a o şterge. 2. to ~ about a alerga de colo până colo; to ~ through a book a parcurge o carte în grabă. II. s. fugă. scamper2 s. (sl.) cârpaci. scampish ['sksmpi/j adj. netrebnic, păcătos. scampishness [-nis] s. netrebnicie, păcătoşenie. scanipsman ['skasmpsmsn], pl. scampsmen [-man, -men] s. hoţ de drumul mare. scan [skaen] I. vb. A. ţr. 1. a scanda (versuri). 2. (jig.) a examina, a cerceta amănunţit; a cumpăni. 3. (TV) a baleia, a sonda, a explora, a descompune (o imagine). 4. (înv.) a se sui pe, a se urca în. 5. (tehn., med.) a scana. B. ixtr. a se scanda. II. s. (7V) baleiaj, explorare, descompunere (a imaginii). scandal ['skasndl] I. s. 1. ruşine, afront. 2. cancan, bârfeală, mahalagism; calomniere, dciaimare; to be / lie under ~ a avea un renume prost. 3. scandal; necaz, supărare; to create a ~ a face un scandal. II. vb. tr. a bârfi, a defăima, a calomnia. scaleable ['skeibbl] adj. v. s c a l a b l e . scale-armour ['skeilio:ni3r] s. (mi!., arhit.) cuirasă de solzi. scandal bearer [~ -beara1"] s. răspânditor / propagator de calomnii. scale beam [~ bi:m[ s. braţ de cântar / de balanţă. scandaled ['skaMKbld] adj. (îuv.) scandalos, necuviincios; scârbos. scale beetle [~ .bi:tl] s. (entom.) repedea (Cicindela campestris). scandalize l'sksndalaiz] vb. tr. 1. a scandaliza, a şoca. 2. a fi spre ruşinea (cuiva); scale-board [~DD:d, -bsadl s. placă subţire de lemn (pe dosul tablourilor, oglinzilor). a profana. 3. a calomnia, a jigni, a dezonora. 4. (mar.) a strânge (velele) într-un mod scaled [skeild] adj. 1. solzos. 2. (omit.) eu pene în formă de solzi. 3. prevăzut cu o neobişnuit. coajă. 4. (zoo/.) eu pete în formă de solzi. 5. (despre peşti) curăţat de solzi. scandalmonger ['sk£endlim,\rjg3r] s. bârfitor, calomniator, defăimător. scale decade ['skcil idckeid] s. (fiz.) demultiplicarc în raportul 10 !a 1. scandalous l'skasndabs] adj. 1. scandalos. 2. de bârfeală, de clevetire. 3. calomniator, scale disk [~ disk] s. (tel.) cadran. dezonorant.



 scandalously



scandalously [-li] adv. scandalos, ruşinos. scandalousness [-nis] s. caracter scandalos / ruşinos; infamie, mârşăvie. scandent ['skamdont] adj. (bol., omit.) Căţărător. Scandinavian [iskfendt'neivisn] I. adj. scandinav. II. s. 1. limbă scandinavă. 2. locuitor al Scandinavici, scandinav. scandium ['sksndism] s. (chim.) scandiu. scandix ['skamdiks] s. (bot.) acul-doamnei (Scandixpecten-veneris). scan frequency ['ska;n ifrikwonsi] s. (TV) frecvenţă de explorare. scanner ['skams'] s. 1. cercetător. 2. persoană care scandează (versuri). 3. (7V) antenă rotitoare, explorator. 4. (tehn., med.) scaner. scanning ['skaenirjj I. s. (7V) explorare, examinare, cercetare, baleiaj, analiză. II. adj. (TV) de explorare, explorator. scansion l'sksn/nn] s. 1. scandare. 2. (tel.) explorare, analiză, baleiaj. 3. (metr.) analiză metrică. scansorial [skfen'sourial] adj. (omit.) căţărător, agăţător. scansorious [skam'sourias] adj. v. s c a n s o r i a l . scant [ska?nt[ I. adj. 1. sărac, insuficient; rar, redus, limitat; ~ vegetation vegetaţie săracă; ~supply provizii reduse; to live on a ~ income a trăi în sărăcie. 2. econom, zgârcit; to be ~of speech a fi zgârcit la vorbă, a nu fi comunicativ; ~of breath gâfâind. II. aaV. (înv.) 1. abia, doar. 2. cu economie. III. s. lipsă; (fig.) strâmtoare. IV. vb. tr. 1. a limita, a mărgini; a fi zgârcit la. 2. a reduce, a diminua. scanties ['skamtiz] s. pl. (fam.) chiloţi, pantalonaşi. scantily ['skasntili] adv. 1. rar; sărăcăcios; redus, limitat; abia; ~ dressed îmbrăcat subţire. 2. zgârcit, cu zgârcenie. scantiness ['skamtinis] s. sărăcie; raritate; insuficienţă; the ~ of her attire ţinuta ei sumară. scantle ['skasntl] vb. A. tr. 1. a ciopârti, a face bucăţi. 2. (tehn.) a tăia, a pregăti (lemn de construcţie). B. intr. a deveni rar, a lipsi. scantling ['skasntlirj] s. 1. (înv.) mostră, model, eşantion. 2. măsură mică, cantitate minimală; a ~ (of) foarte puţin (din). 3. (tehn.) schiţă, crochiu. 4. şablon, tipar. 5. (tehn.) scândură subţire; lemn cu profil în pătrat. 6. colţar mic; riglă; deşeu. 7. (mine) lemn de mină subţire. 8. podvale pentru butoaie. scantly l'skamtli] aaV. v. s c a n t i l y . scantness ['skfentnis] s.v. s c a n t i n e s s . scant wind ['skamt wind] s. (mar.) 1. vânt de prova. 2. vânt slab. scanty ['skasnti] adj. 1. redus, limitat, mic. 2. neîndestulător, sărăcăcios. 3. econom, zgârcit; ~ of words zgârcit la vorbă, laconic. scape1, [skeip] s. (bot.) tulpină, cocean; cotor. scape2 I. vb. tr. si intr. v. e s c a p e 1,1 şi 2. II. s. 1. evadare, fugă, scăpare. 2. ocazie de fugă. 3. toane; capriciu. 4. faptă infamă, infamie; delict, greşeală. ♦ ~s of wit scânteieri de spirit, idei spirituale. scape3 s. sitar. scape gallows ['skeip igaelouz] s. ticălos, mişel, netrebnic. scapegoat ['skeipgout] s. ţap ispăşitor. scapegrace ['skeipgreisj s. 1. om de nimic, pierde-vară. 2. drac împieliţat, copil neastâmpărat. scapeless ['skeiplis] adj. (bot.) fără tulpină, fără cotor. scapelike l'skeiplaik] adj. (bot.) în formă de tulpină. scapement ['skeipmont] s. (tehn.) regulator (la ceas). scape wheel ['skeip (h)wi;I] s. (tehn.) opritoare la ceasornice. scaphander [skaVfamd3r] s. scafandru, costum de scafandrier. scaphocephalic [,skaefo»se'fa3lik] adj. (antropologie) scafocefal. scaphocephalous [iskarfou'sefokss] adj. v. s c a p h o c e p h a l i c . scaphocephalus s. (antropologie) scafocefalie. scaphoid ['skarfoid] adj., s. (anat.) scafoid. scapolite ['skaepalait] s. (mineral.) scapolit. scapple ['skxplj vb. tr. v. s c a b b 1 e. scapula ['skffipjula], pl. scapulae ['skaspjuli:] s. (anat.) omoplat. scapular ['skaspjuls'] I. adj. (anat.) scapular. II. s. 1. (rel.) scapular. 2. (chir.) faşă pentru umăr. 3. pl. (omit.) pene de la umăr. scapulary l'skffipjulori] I. adj. 1. în formă de scapular / de manta; 2. v. s c a p u l a r (I). II. s. v. s c a p u l a r (II). scapulated ['ska^pjuleitid] adj. (omit.) cu pene de umăr (deosebite prin formă şi culoare). scar1 [ska:r] I. s. 1. cicatrice, crestătură; it did not leave a ~ behind s-a vindecat fără a lăsa b urmă / o cicatrice; (fam.) he jests at ~s that never felt a wound sătulul nu crede flămândului. 2. pată; (fig.) ruşine, cusur. 3. (metal.) defect într-o piesă turnată. 4. (ind. pielăriei) cicatrice. 5. (poligr.) şagren. II. vb. A. tr. a însemna cu o cicatrice, a zgâria, a răni. B. intr. a se cicatriza. scar2 s. stâncă, faleză, pantă abruptă, mal abrupt, prăpastie. scarab ['skffirob] s. (entom.) scarabeu (Scarabaeus sacer). scarabee ['skaerabi:] J.V. s c a r a b . scaramouch ['skasromaut/, -mu:/] s. (înv.) 1. bufon, măscărici. 2. laş, lăudăros, caraghios. scarce [skess] I. adj. 1. calic, econom. 2. rar, care se întâlneşte rar; (corn.) căutat; money is ~ sunt bani puţini. 3. sărac, prea puţin spornic. ♦ to make oneself a sc retrage, a se îndepărta, a.pleca; a o şterge. II. aav. (poetic) v. s c a r c e l y . scarce bearded |~ ibiodid] adj. cu barba rară. scarcely ['skeasli] adv. 1. abia, aproape deloc; I ~ heard what he said abia am auzit ce spunea; he ~ate anything n-a mâncat mai nimic. 2. puţin probabil, puţin sigur; deloc; wounded as he was, he could ~ be expected to run rănit cum era, era puţin probabil să mai poată alerga.



822



scarcement ['skeasmont] s. 1. ieşitură într-un zid. 2. (mine) bucată de stâncă rămasă în galerie. scarceness ['skeasnis] i. v. s c a r c i t y . scarcity ['skeasiti] s. 1. lipsă, insuficienţă; raritate. 2. economie. 3. scumpete. scare1 [skeor] I. vb. A. tr. 1. a speria, a înspăimânta, a băga în sperieţi; I am not born in the woods to be ~d by an owl nu mă sperii de mici greutăţi. 2. a goni. 3. (amer. fam.) to ~ up a găsi, a face rost de. B. intr.(fam.) a se speria. II. s. groază, panică. III. adj. (scot.) fricos, sperios; timid. scare2 adj. (dial.) slab, uscăţiv. scarecrow ['skrakrou] s. 1. sperietoare, momâie. 2. (fig.) persoană îmbrăcată sărăcăcios sau ridicol. 3. (si.) hoţ cunoscut de poliţie. 4. (omit.) rândunică-de-mare neagră (Hydrochelidon fissipes). scarehead ['skeshed] s. (fam.) titlu cu litere de o şchioapă.tiflu uriaş pe prima pagină. scaremonger ['sk»inui]g3r] s. persoană care produce panică; zvonist, alarmist. scare shot ['skeo /ot] s. împuşcătură de alarmă. scaresome ['skeassm] adj. fricos, sperios. scarf1 [ska;f],pl. scarves [ska;vz]I.s. 1. (tehn.) încheietură (a unor bucăţi de lemne); flat ~ bucată de lemn netedă; plain ~ bucată de lemn dreaptă; to make a ~ a netezi (o bucată de lemn); toothed ~dinţare (« unei roţi). 2. (tehn.) tăiere oblică I în diagonală. 3. tăietură, crestătură. 4. fular, şal; eşarfă, bandă, legătură; basma. 5. mantie, mantilă (pentru femei). 6. (înv.) cravată lungă / cu fundă. 7. v. b a n d e r o 1 (e) (4). 8. (înv.) placă lungă / subţire. II. vb. tr. 1. a canela, a riflui, a cresta. 2. (tehn.) a înnădi, a lungi (prin îmbinare, cuplare ele). 3. a ascuţi; a dinţa. 4. a tăia oblic / în diagonală. 5. a face o adâncitură / o excavaţie 1 un tranşeu. scarf 2 1. s. (zool.) tăietură, crestătură (pe capul unei balene). II. vb. tr. a tăia, a cresta; a tăia în bucăţi 1 în fâşii (corpul, grăsimea unei balene). scarfed ]'sku:ft] adj. împodobit cu steguleţe. scarfed joint [~ 'd33int] s. înnădire în prelungire (a lemnelor). scarf joint ['ska:f d3oint] s. (constr.) îmbinare semiacoperită. scarf mount [~ maunt] s. (mii.) platformă turnantă (pentru tun). scarf-pin [~pin] s. ac de cravată. scarf-ring [~rirj] s. inel de cravată. scarf-skin [~skin] s. (anat.) epidermă, stratul exterior al pielii. scarification [iskearifi'kei/an, .ska?r-] s. 1. (med.) scarificare. 2. (agr.) harăcsire. scarificator ['sk£orifikeit3r, 'ska;r-] s. 1. (med.) scarificator. 2. v. s c a r i f i e r . scarifier ['sk£orifai3r[ s. (agr.) scarificator; plug de desţelenit; grapă cu cuţite. i scarify ['skesrifai] vb. tr. 1. (med.) a scarifica, a face incizii în, a cresta (pielea). 2. (agr.) a afâna cu scarificatorul. 3. (>7g.) a critica, a face harcea-parcea. 4. (constr.) a dezagrega. scariose ['skesrious] aay. v. s c a r i o u s . scarious ['skearias] adj. l-(bot.) uscat; uscăţiv. 2. (zool.) cu solzi, solzos. scarlatina [,ska:to'ti:n3, -li't-] s. (med.) scarlatina. scarlatinous [-s] adj. (med.) privitor / referitor la scarlatina, de scarlatina. scarless ]'ska:lis] aay. fără nici o cicatrice / zgârietură; nevătămat. scarlet ['skcdit, amer. si -let] I. s. 1. roşu-intens, stacojiu. 2. ţesătură sa» îmbrăcăminte de culoare roşu-intens. II. adj. stacojiu, roşu-intens; scarlet cup [~ k^p] s. (bot:) urechea-babei (Peziză aurantiaca). scarlet-făced [~feist] adj. cu faţa roşie ca racul. scarlet fever [~ ifi:v3r] s. 1. scarlatina. 2. sl. pasiune (a femeilor) pentru militari (îmbrăcaţi în uniforme roşii). scarlet hat [~ han] s. pălărie de cardinal. scarp1 [ska:p] s. 1. pantă abruptă; (arhit.) ~of a roof înclinaţia unui acoperiş. 2. (mil.) escarpă. scarp2 s. eşarfă. scarped [ska:pt] adj. abrupt. scarper ['sku:par] vb. intr. (sl.) a fugi, a scăpa. scarred [ska:d] adj. cu cicatrice, crestat; balafrat. scarry ['ska:ri] adj. 1. v. s c a r r e d. 2. cu crăpături, cu despicături, scar seam ['ska:si:m] s. (ind. pielăriei) cicatrice. scart1 [ska:t] (scot.) I. vb. tr. a zgâria, a crăpa. II. s. 1. zgârietură, rană din zgârietură. 2. trăsătură, linie (ae peniţă). scart2 s. (scot.) 1. persoană uscăţivă. 2. zgârcit. scary ['sksnri] aay. (amer. fam.) 1. groaznic, nemaipomenit. 2. de groază, de spaimă. . 3. fricos; timid. scat1 [ska;t] s. impozit, impozit pe pământ. scat2 s. pagubă, pierdere. scat3 I. interj, zât! câţ! II. vb. tr. a alunga strigând „zât"! scathe ['skeio] (înv.) I. vb. tr. 1. a pricinui o vătămare (cu dat.), a distruge, a vătăma. 2. a biciul (duşmanii) prin satiră, a satiriza, a ironiza. II. s. («Val:) daună, vătămare; without ~ nevătămat, integru; (prav.) one does the ~, and another has the harm unul face, altul trage (ponosul). scatheful ['skeidfi/I] adj. vătămător; fatal. scathefulness ['skeiofulnis] s. caracter păgubitor. scatheless ]'skei51is] adj. teafăr, nevătămat; inofensiv, paşnic. -< scathely ['skeiOli] adj. muşcător, tăios, caustic. scathful ['skeeSfHl] adj. v. s c a t h e f u l . scathing ['skeioinj adj. muşcător, sarcastic, tăios, caustic, biciuitor, jignitor. scathingly [-li] adv. jignitor, muşcător. scathless ['skasGlis] adj. v. s c a t h e l e s s . scatological [iSkaet3'bd3ik3l] aay. scatologic. scatology [sk3'tolsd3i] s. scatologic.



 823



scatophage ['skanafcid3] s. (entom.) scatofag. scatt [skaet] s. v. s c a t . scatter ['skaet3r] I. vb. A. tr. 1. a răspândi, a împrăştia, a risipi. 2. a presăra, a aşterne; to ~ bits of paper on the floor a împrăştia / a arunca hârtie pe podea; path ~ed with roses potecă acoperită / presărată cu trandafiri. 3. a goni, a alunga, a îndepărta, a împrăştia, a pune pe fugă; to ~ the birds a speria păsările, a face păsările să-şi ia zborul. 4. a nimici, a distruge, a nărui (planurile, nădejdile etc.). 5. (mv.) a lăsa să cadă la întâmplare. 6. (tehi.) a dispersa, a împrăştia, a difuza, a risipi. B.refl. ase împrăştia, a se risipi, a se îndepărta. II. s. (telm.) dispersiune, dispersare, împrăştierc, difuziune, difuzare. scatteration [iskceta'rci/an] s. dispersare. scatterbrain ['ska;tabrein] s. (fam.) zăpăcit, aiurit. scatterbrained [-d] adj. (fam.) zăpăcit, distrat. scattered ['skastad] adj. 1. dispersat; difuz, difuzat; împrăştiat; ~ light lumină dispersată. 2- (fig.) distrat, împrăştiat, zăpăcit. 3. dezbinat. scatterer ['skaîtara1"] s. (fiz.) difuzor, substanţă difuzantă. scattergood ['skastagud] s. 1. mână-spartă, risipitor. 2. om bun, inimă bună, filantrop, persoană caritabilă. scatter gun ['skasta gA.n] s. (amer.) armă cu alice. scattering ['skastarirj] I. adj. 1. care distrage (atenţia). 2. dispersat. 3. (amer.) izolat. II. s. 1. risipire, împrăştiere; dispersare. 2. (un) număr mic, (o) cantitate mică. 3. (te/m.) dispersiune, dispersare, difuziune, difuzare, împrăştierc. scatterling ['sksetalin] s. vagabond. scatterplot ['skastaplatj s. (mat.) diagramă de dispersie. scatter rug ['skasta rt\g] s. carpetă, covoraş, preş. scattery ['skeetari] adj. v. s c a t t e r b r a i n e d . scavage ['ska3vid3] vb.tr. v. s c a v e n g e. scavenge ['skaevind3, -end3] vb. tr. 1. a lua gunoiul de pe (strada), a mătura (străzile). 2. (telm.) a purja, a sufla (un cilindru); a spăla, a baleia; a elimina; to ~ the burnt gases a expulza gazele arse. 3. (mil.) a curăţa cu peria (un tun). scavenge oil [~ oil] s. (aid.) ulei uzat. scavenger ['skEevhu^a1"] I. s. 1. măturător de stradă, gunoier; podar; sewer ~ vidanjor, curăţitor de canale. 2. animal care se hrăneşte cu stârvuri. scavengering ['sk£evnd3arin] s. v. s c a v e n g e r y . scavengerism ['ska2vnd3arizpm] s.v. s c a v e n g c r y. scavenger's-daughter ['sksevind3azidD:tar] s. (ist.) cleşte, instrument de tortură. scavengery [rskîevind3ri] s. curăţare / măturare a străzilor, salubritate. scavenging ['skasviiu^in] s. 1.ridicarea gunoaielor; măturare a străzilor. 2. (mil.) curăţire cu peria (a unei piese de artilerie). 3. (tehu.) evacuare (a gazelor arse, a vaporilor). 4- (telm.) baleiaj. scavenging air [~ i£ar] s. (auto) aer de baleiaj. scavenging machine [~ ma'/i:n] s. auto-măturătoare, maşină de salubritate. scavenging port [~ po:t] s. (telm.) fantă de baleiaj. scavenging valve [~ vaslv] s. (telm.) supapă de evacuare. scaw [ska:] s. (dial.) regiune premuntoasă (pe insulele Shetland). scenario [si'na:riou, se'n-, amer. şi -'near-, Jcfnu:-] s. scenariu. scenario writer [~ .raita1"] s. scenarist. scend [send] I. s. (mar.) tangaj puternic. II. vb. in/r. (mar.) (despre vase) a avea balans longitudinal. scene [si:n] s. 1. scenă, subdiviziune a unui act. 2. (teatru) scenă (pe care se joacă); (fam.) to appear on the ~ a intra pe scenă; (fam.) to quit the ~ a părăsi scena; (jig.) a rnuri. 3. (şipi.) decor; behind the ~după culise. 4. peisaj, vedere, privelişte. 5. scenă, locul acţiunii; the ~ is laid in France locul acţiunii este în Franţa; the ~ of operations teatrul operaţiunilor militare; the world is a ~ of strife lumea este teatrul unei lupte continue; a change of ~ would do him good o schimbare de aer i-ar face bine. 6. scenă, scandal; to make a ~ a face o scenă. scene-dock ['si:n dok] s. depozit de decoruri. scene-man [~niEen],p/. scene-men [-men] s. (teatru) maşinist. scene-painter [~ipcintarl s. (pictor) scenograf; pictor decorator. scenery ['si:nari] s. 1. decor; you need a change of ~ ai nevoie de o schimbare de aer. 2. peisaj, privelişte. 3. scenă, imagine, pictură. scenery bum [~ DAIII] S. (amer. si.) sobiţă portabilă. scene-shifter ['si;n i/iftar] s. (teatru) maşinist. scenic ['si:nik, 'sen-] adj. 1. scenic; de scenă. 2. dramatic. 3. teatral. 4. (despre tablouri) care prezintă un incident. 5. împodobit cu panouri publicitare. 6. pitoresc. scenical ['sirnikal, 'sen-] adj. 1. v. s c e n i c . 2. artificial, convenţional. scenic film ['si:nik film] s. film cu multe imagini din natură. scenic persons [~ 


scholar



scent box [~ boks] s. 1. cutie eu parfumuri. 2. sl. nas. scented ['scntid] adj. parfumat, frumos mirositor, înmiresmat. scentful f'sentful] adj. 1. parfumat, plin de mireasmă. 2. cu miros aspru / pişcător / tare. scent holder ['sent ihouldar| s. cădelniţă. scent-laden [~leidn] adj. înmiresmat, care răspândeşte un miros plăcut. scentless ['sentlis] adj. 1. fără miros. 2. (despre un teren) fără urme de vânat. scentless ink [~ ink] s. (poligr.) cerneală fără miros. scentometer [sen'to]uit3r] s. (fiziol.) aparat cu care se analizează conţinutul aerului inspirat. scent spray ['sent sprei] s. 1. vaporizator, pulverizator, atomizor. 2. (av. sl.) instalaţie radar. scent vase [~ vu:z] s.v. s c e n t h o l d e r . scepsis [scepsis] s. (filoz.) scepticism. sceptered ['s/ceptad] adj. 1. cu sceptru, purtând sceptru. 2. regesc, regal. sceptic ['sA'eptik] I. s. sceptic. II. adj. v. s c e p t i c a l . sceptical l'sAcptikd] adj. sceptic, neîncrezător. sceptically [sAeptikali] adv. sceptic, neîncrezător. scepticism ['s/ceptisiz^m] s. (filoz.) scepticism. scepticize ['s/;eptisaiz] vb. intr. (filoz.) a fi sceptic. sceptre ['septa1"] s. 1. sceptru. 2. (fig.) sceptru, putere regală. sceptreless ['septalis] adj. Iară sceptru. schedule ['/cdjuil.amer.'sked-[I.s. 1. listă, inventar; (com.)~ of prices listă de preţuri / de mărfuri. 2. (jur.) anexă, notă explicativă. 3. (corn.) bilanţ; to give in ~ / to file one's ~ a da faliment. 4. (amer.,ferov.) plan; mers al trenurilor; to arrive on ~ a ajunge potrivit orarului. II. vb. tr. 1. a face o listă de, a însemna; a trece pe o listă. 2. (amer.) a planifica; an event that was scarcely ~d o întâmplare cam neprevăzută; the journey is ~d for five days călătoria e calculată pentru cinci zile. schedule speed [~ spi:d] s. (electr.) viteză comercială. schedule work [~ wa:k] s. muncă după grafic. scheeletine ['/ailitain] s. (mine) stolzit. scheelite ['/ailait] s. (mine) scheelit, volframat de calciu. schema ['ski:ma], pi. schemata [-ta] s. v. s c h e m e. schematic [ski(:)'mamk] adj. 1. schematic. 2. exemplar. schematic circuit [~ rsa:kit] s. (cib.) schemă de principiu. schematism ['ski:matizam] s. schematism. schematist ['ski:matist[ s. 1. persoană care face planuri, proiecte. 2. intrigant. schematize ['ski:mataiz[ vb. A. tr. a schematiza, a sistematiza printr-o schemă. B. intr. a schiţa. scheme [ski:m] I. s. 1. plan, aranjament; the ~ of things orânduirea lucrurilor din natură; to contrive / to form a ~ a face un plan, (jur.) ~ of composition (between debtor and creditors) concordat, înţelegere preventivă între debitor şi creditori (Ia faliment). 2. (fdoz.) rezumat, schemă. 3. proiect, plan; ~ for a canal proiect de canal; ~ of demobilization plan de demobilizare. 4. imagine, figură geometrică. II. vb. A. tr. a pune la cale, a urzi, a complota. B. intr. a complota. schemeful ['ski:mful] adj. 1. plin de planuri. 2. plin de intrigi. schemer ['ski:mar[ s. 1. persoană care face planuri. 2. intrigant. scheming ['ski:minj I. adj. 1. care face planuri. 2. care face intrigi. II. s. alcătuire de planuri / de proiecte. schemy ['ski;mij adj. şiret, pişicher. Schering bridge ['/crin brid^] ş. (telm.) punte Schcring. scherzo ['skeatsou, 'ska:t-, amer. 'skert-] s. (muz.) scherzo. schiedarn [ski:'da3rn.'--] s. gin olandez. schism ['sizam] s. schismă, erezie, dizidentă. schismatic(al) [siz'ma3tik(pl)[ adj., s. schismatic schismatize ['sizmataiz[ vb. intr. a provoca o schismă. schist [/ist] s. (mineral.) şist. schistoîd ['/istoid] adj. (mineral.) şistoid. schistose ['/istous] adj. şistos; lamelar. schistosity [Jls'tositi] s. (geol.) şistozitate. schistous ['/istas] adv. v. s c h i s t o s e . schizoid ['skitsoid] (med.) I. adj. schizoid. II. ş. schizoid. schizophrenia [iskitsou'frimja, iskidzou-] s. (psih.) schizofrenie. schizophrenic [iskitsou'frcnikj adj. schizofrenic. schiz(z)y ['skitsi] adj. (jam.) (despre persoane) sărit, sonat. schlerniel [Jla'nii:l[ s. (fam.) tăntălău; ghinionist. schlicht [/lint] adj. (mat.) univalent. schleric structure ['/li:rik / '/lia-, 'strA.kt/o[ s. (mineral.) textură în schlicrc. schlock [/bk] s. (amer. sl.) boarfe, zdrenţe. schmaltz [/mo:lts] s. (amer. fam.) 1. muzică dulceagă/sentimentală; romanţe. 2. senti­ mentalism dulceag, dulcegărie. 3. afectare, farmec căutat. schmaltzy [7mo:ltsi] adj. (amer. fam.) 1. dulceag, siropos. 2. sentimental, nostalgic. schmeer [/mia1"] vb. tr. (amer. fam.) a linguşi, a tămâia, a flata, a peria. schmozzle ['/mozl] s. (amer. sl.) nas, trompă. schmuck [/mAk] s. (amer. fam.) zănatic, zăpăcit. schnap(p)s [/nasps, amer. şi /na:ps] s. rachiu (mai ales de ienupăr olandez). scholar ['skolar] s. 1. savant, erudit, cărturar, om de ştiinţă; (fam.) a good Latin ~ un bun cunoscător al limbii latine; to be bred a ~ a fi un om învăţat, a avea studii; (fam.) he is no ~ educaţia lui lasă de dorit. 2. elev. 3. persoană care studiază; to be an apt ~ a învăţa uşor; at eighty he was still a ~ la 80 de ani el încă studia. 4. (şcol., tmiv.) bursier.



 scholarlike



scholarlike ['skotolaik] adj. v. s c h o l a r l y (I). scholarly fskololi] I. adj. învăţat, savant, erudit; a ~ translation o traducere savantă; a very ~ man un om cu cunoştinţe vaste. II. adv. (înv.) cărturăreşte, savant. scholarship ['skolsfip] s. 1. erudiţie; cunoştinţe. 2. muncă / activitate ştiinţifică. 3. (imiv.) bursă; to win / to gain a a obţine o bursă. , scholastic [skotetik, sko'l-] I. adj. 1. de învăţământ; a ~ institution instituţie de învăţământ; the ~ profession carieră didactică. 2. scolastic. 3. pedant. II. s. (filoz., ret.) scolastic. scholastic agency [~ -eid^ansi] ş. agenţie de plasare pentru profesori şi învăţători. scholasticism [sko'laîstisizsm, sko'l-] s. 1. scolastică. 2. pedanterie. scholia ['skoulb] pl.de la s c h o 1 i u ni. scholiast ['skouliaxst] s. comentator (al autorilor antici), scoliast. scholium ['skouliam], pl. scholia [-lioj ş. 1. (Ut.) comentariu (al unui autor antic de gramatică). 2. (geom.) scolie. school [sku:I] I. s. 1. (şi fig.) şcoală; boys' ~ şcoală de băieţi; girls' ~ şcoală de fete; high ~ şcoală superioară, liceu; infant ~ grădiniţă de copii; (/Har.) marine / naval ~ şcoală de (ofiţeri de) marină, şcoală navală; national ~ şcoală comunală; primary ~ şcoală elementară / primară; private ~ şcoală particulară, nesubvenţionată de stat; professional ~ şcoală profesională; public ~ şcoală pentru protipendadă, subvenţionată de stat (în Anglia); şcoală comunală gratuită (în S.U.A., Scoţia); boarding ~ pension; continuation ~ şcoală complementară, cursuri complementare; grammar ~ gimnaziu clasic; (amer.) o parte a şcolii secundare (de la clasa a V-a până la clasa a VIH-a); dame ~ şcoală începătoare pentru copii mici (unde predau femeile); higher grade ~ şcoală secundară completă; higher ~ şcoală superioară; normal ~ şcoală normală / pedagogică; parental ~ şcoală pentru infractorii minori sau pentru' arieraţi; (mil.) regimental ~ şcoală regimentală; town ~ şcoală urbană; voluntary ~ şcoală confesională; (jig.) ~ of experience şcoala experienţei; to go to ~ a merge la şcoală; a intra în / la şcoală; to put to ~ a da la şcoală; ~ of mines şcoală de mine; ~ of theology şcoală teologică; seminar, şcoală monahală; ragged ~şcoală gratuită pentru săraci; (amer.) to teach ~ a fi dascăl / profesor, a profesa meseria de dascăl; to attend a ~ a frecventa (cursurile la) o şcoală; to leave ~ a-şi termina studiile (la o şcoală); to keep a ~ a conduce o şcoală; we were boys at ~ (together) am făcut şcoala împreună, am fost colegi de şcoală; of the old ~ din vechea şcoală, de modă veche; (fam.) blue-water ~ experţi militări care socotesc că pentru apărarea Angliei e suficientă o flotă puternică. 2. clădirea şcolii; clasă. 3. (fam., pl.) elevi. 4. învăţământ, instrucţiune. 5. sală de cursuri / de prelegeri; universitate; pl. the ~s scolastica. 6. (la Oxford) sală de examen; (rar) to sit for the ~ a-şi trece examenul de bacalaureat. 7. facultate (de filozofie, teologie). 8. şcoală, curent, grup, aderenţi ai unei şcoli (literare, filozofice etc.); silver-fork ~ şcoala scriitorilor care au descris vechea societate. 9. (muz.) şcoală. 10. (şl.) societate, bandă, liotă, şleahtă. II. vb. tr. 1. a învăţa, a instrui, a educa; ~ed by / in adversity educat la şcoala durerii / amărăciunilor. 2. (jig.) a mustra, a dojeni, a adresa reproşuri. 3. a dresa un cal. schoolable ['sku:Iobl] adj. 1. şcolarizabil. 2. de vârstă şcolară. school attendant ['sku:l Oitcndont] s. om de serviciu, îngrijitor (la scoală). school author [~ o:83r] ş. autor scolastic. school-board [~bo:d, -bood] s. consiliu, comisie şcolară locală. school-book [~ buk] s. 1. carte de şcoală. 2. carte clasică. 3. jurnalul clasei. schoolboy [~boi] s. şcolar, băiat de şcoală. school-bred [~brcd] adj. trecut prin şcoală, instruit. school bus [~ bAs] s. autobuz şcolar. school butter [~ ibAtor] s. (glumeţ) pedeapsă şcolară, bătaie. school close [~ klous] s. curte a şcolii. school committee [~ ks.miti] s. comitet şcolar (al unui oraş). school dame [~ deim] s. 1. conducătoare a unei şcoli de copii mici. 2. domnişoară bătrână proprietară a unei şcoli. 3. (glumeţ) învăţătoare (de ţara). school-day [~dei] s. 1. zi de şcoală. 2. pl. anii de şcoală, timpul şcolii; in my ~s în vremea şcolii, în şcoală. school district [~ idistrikt] s. district şcolar. school divine [~ di.vain] ş. teolog scolastic. school divinity [~ diiviniti] ş. teologie scolastică. schooled [sku:ld] adj. 1. (desprepersoane) format, educat; deprins; ~to patience deprins să rabde; a well ~ servant un servitor foarte stilat. 2. (despre cai) dresat; îmblânzit. school fee ['sku:l fi:] ş. taxă şcolară. schoolfellow [~rfcIou] s. coleg de şcoală, coleg. schoolfiying [~flairj] ş. (av.) zbor de şcoală. schoolgirl [ga:l, rar -gsol, -giol] ş. şcolăriţă; to behave like a ~ a se purta ca o fetiţă de pension. schoolgirlish [~go:li/] adj. v. s c h o o l g i r l y. schoolgirly [~go:li] adj. de fetiţă. school hour Hails'"] s. oră de şcoală, lecţie; out of ~s în afara orelor de şcoală. schoolhouse [haus] s. 1. clădire a şcolii. 2. (în şcolile de stat din Anglia) casa directorului şi internatul. schooling ['skudin] ş. 1. învăţământ, predare; (jig.) to pay for one's ~ a se învăţa minte. 2. disciplină şcolară. 3. taxă şcolară. 4. (fîg.) mustrare. 5. dresare a unui cal. 6. şcolarizare. school-leaver [rsku:Mi:v3r] s. absolvent de liceu (care nu se duce la universitate). school-leaving [~.li:virj] adj. de absolvent, la vârsta când părăseşte şcoala; raising of the ~ age prelungire a şcolarităţi. school-ma'am ['sku:lma3in, -mo:m] s. (amer. fam.) 1. profesoară (pedantă). 2. conducătoare de şcoală. school maid [~ meid] s. v, s c h o o l g i r l .



824



schoolman ['sku:lmon, -mEcn],pl, schoolmen [-mon, -men] s. 1. scolastic. 2. (amer.) profesor. school-marm [~'ma:m] ş. (amer. fam.) v. s c h o o 1 m * a m; ~ English engleză pedantă. school-marmish [~.ma:mi/] adj. (amer. fam.) pedant. schoolmaster [~riiui:stor, amer. -iiiifest-] ş. 1. profesor. 2. învăţător; the ~ is abroad cultura se răspândeşte pretutindeni; educaţia face progrese. schoolmate [~rrneit] s. coleg de şcoală. school miss [~ mis] s. (fam.) fetiţă de pension; she looked like a ~ avea aerul unei fetiţe de pension. schoolmistress [~rmistris] s. 1. directoare de şcoală elementară. 2. profesoară de şcoală secundară. 3. directoare de pensionat; school money ['sku;l inuni] ş. (amer.) fonduri aprobate pentru şcoala elementară. school pence [~ pens] s. taxă şcolară mică (plătită săptămânal). school plane [~ plcin] ş. (av.) avion (de) şcoală. schoolroom [~ ru:m] (sală de) clasă; sală de studii. school ship [~ /ip] ş. (amer.) navă-şcoală. school slate [~ sleit] s. (scol.) tăbliţă (de ardezie). school-teacher [~iti:t/9r] s. profesor de şcoală elementară, învăţător. school-teaching [~iti:t/irj] s. 1. ţinere de cursuri şcolare. 2. profesia didactică. school-time [~taim] s. 1. orele de clasă; in ~ în timpul orelor de clasa. 2. v. s c h o o l d a y (2). schooner1 ['skmna1"] s. 1. (mar.) schooner, goelctă. 2. (amer.) car / căruţă cu coviltir de care se serveau primii colonişti americani. schooner2 1. (amer.) pahar înalt pentru bere. 2.1 / 2 de litru (de bere), halbă. schooner-brig fskumobrig] ş. (mar.) brigantină. schooner ketch [~ ket/] s. (mar.) goeletă-keci. schorl [Jb:l] ş. (mineral.) turmalină neagră. sciagram ['saiogrsem] s. 1. siluetă. 2. v. s c i a g r a p h. sciagraph ['saiogruif, amer. -graf] ş. 1. radiografie. 2. (arhit.) secţiune verticală. sciagraphic(al) [.saio'graifik^l)] adj. secţionat în verticală. sciagraphy [sai'sgrefi] s. 1. desenare de siluete. 2. (arhit.) secţiune. 3. (med.) radiografie. sciatic |sai'a2tik] I. adj. sciatic. II. s. nervul sciatic. sciatica [sai'a;tiko] s. (med.) sciatică. sciatical [sai'aetikpl] adj. sciatic. science [\saions] ş. 1. ştiinţă; man of ~ om de ştiinţă, savant; applied ~ ştiinţă aplicată; to study ~ a studia ştiinţele. 2. ştiinţele naturii; natural ~ ştiinţe naturale. 3. cunoştinţe. 4. (înv.) ramură de ştiinţă. 5. artă. 6. (şl.) arta boxului. science fiction [~ ifikjon] I. s. povestiri ştiinţifico-fantastice; literatură ştiinţifico-fan­ tastică / de anticipaţie. II. adj. ştiinţifico-fantastic. science master [~ riiia:st3r] ş. profesor de matematică, fizică etc. scienter [saiento1-] adv. (jur.) cu bună ştiinţă, cu dinadinsul, în mod deliberat / intenţionat. sciential [sai'enfal] adj. 1. ştiinţific, savant. 2. cu privire la ştiinţă. 3. îndemânatic, abil; înţelegător. scientific [.saion'tifik] adj. 1. ştiinţific; savant; full of ~ enthusiasm plin de entuziasm ştiinţific. 2. de ştiinţă, de ştiinţele naturii. 3. sistematic, precis, exact. scientifically [-aii] adv. ştiinţific. scientific composition [-saion'tifik ■koinpo'zijan] s. (ţxdigr.) culegere de lucrări ştiinţifice. scientific instruments [~ 'instruments] s. pl. instrumente de precizie. scientific researcher [~ ri'so:t/or] ş. cercetător ştiinţific. scientist ['saiontist] s. 1. savant. 2. om de ştiinţă. '' scientize ['saiantaiz] vb. tr. a dezbate ştiinţific. sci-fi ['sai'fai] adj. ştiinţifico-fantastic (prese, de la s c i e n c e f i c t i o n ) . scilicet ['sailiset, amer. 'sil-] adv. (lat.) adică, tocmai, va să zică. scilla ['sfcila] s. (bot.) scilă. scimitar ['sinii tor] ş. iatagan. scintigram ['sintigrsem] s. (fiz.) scintigramă. scintilla [sin'tila] s. scânteie; (fig.) pic, urmă; not a ~ of truth nici un pic de adevăr. scintillant fsintilont] adj. scânteietor, sclipitor, strălucitor. scintillate ['sintileit] vb. intr. a sclipi, a scânteia. scintillating [-in] adj. v. s c i n t i 11 a n t. scintillation [isinti'lei/on] ş. 1. sclipire, scânteiere (a stelelor etc.). 2. scânteie. 3. (fiz.) scintilaţie. scintillation scanner [~ tskasna1"] s. (med.) seintilograf. scintillometer [isinti1lomitor] s. (fiz.) scintilometru. sciolism ['saiolizam, 'saiou-] s. cunoştinţe superficiale. sciolist ['saialist] s. diletant; fals savant, pseudosavant. scion ['saianj s. 1. mlădiţă; butaş, altoi. 2. vlăstar, descendent dintr-o familie nobilă. scirrocco [si'rokou] s. siroco, vânt fierbinte. scirrhi ['sirii pl- de la s c i r r h u s. scirrhoid ['siroid, amer. rskir-] adj. (med.) scirotic, sclerotic. scirrhosity [si'rositi] s. (med.) sciroză, scleroză. scirrhous ['siros, amer. 'skir-j adj. v. s c i r r h o i d. scirrhus ['siros, amer. 'skir-],pl. scirrhuses [-czj şi scirrhi [-ri] s. (med.) cancer sclerotic. scissel ['sissl, -zoi] s. 1. răzuitură, pilitură; deşeuri de tăiere; bandă obţinută prin ştanţare. 2. foarfece mari pentru tăiatul metalelor. scissile ['sisail] adj. care poate fi despicat / separat; care se despică uşor. scission ['si33n, 'si/an] s. 1. tăiere, despărţire, separare (cu un instrument de tăiat). 2. scindare, separare. 3. (pol.) sciziune, diviziune. scissiparity [isisa'pEeriti] ş. sciziparitate.



 825



scissiparous [si'sipares] adj. (biol.) scizipar. scissor case ['siza kcis] s. toc pentru foarfece. scissor chair [~ t/ea1"] s. scaun pliant. scissor cut [~ kAtJ s. siluetă decupată din hârtie neagră. scissoring i'sizsrin] s. forfecare. scissor-like ['sizslaik] adj. în formă de foarfece. scissors ['sizsz] s. pi. (pair of ~) 1. foarfece. 2. (hoisting ~) unealtă cu gheare pentru ridicarea pietrelor. scissors-and-paste production [~ zsndpcist pr^dAkfen] s. compilaţie, colaj. scissors crossing ['sizaz ikrosirj] s. (ferov.) diagonală / bretea dublă. scissors grinder [~ -grainda1"] s. tocilar. scissure [Fsi3^r] s. crăpătură, spărtură, deschizătură. sciurine ['saisrain, -rin] (zool.) I. adj. ea de veveriţă. II. s. veveriţă (Sciurus). sclaff [sklajf] (la golf) I. ş. lovitură care zgârie terenul. II. vb. tr. a zgâria (terenul). sclera ['sklbra] s. (anat.) sclerotica; albul ochiului. sclerite ['sklisrait] s. (zool.) placă chitinoasă sau calcaroasă, carapace. seteritis [sklia'raitisj s. (med.) sclerită. sclerogenic [-skliarou^enik] adj. (med.) selcrogcn. scleroma [skli'roums] s. (med.) scleroză a ţesutului celular. sclerometer [skli'romit3r] s. (tehn.) sclerometru, durometru, seleroscop. sclerosed [skli'roust, 'skliarouzd] adj. sclerozat. sclerosis [skIi3'rousis],pl. scleroses [-i:z] s. (med.) scleroză. sclerotic [sklis'rDtik] I. adj. (med.) sclerotic. II. i v . s c l e r a . sclerotica [sklia'rotika] s. (anat.) sclerotica; albul ochiului. sclerotiniosis [iskli?rouitini'ousis] s. (agr.) sclerotinie. sclerotitis [-sklbrou'taitis, 'sklcr-] s. (med.) sclerotită. sclerous ['skliarss] adj. (med.) scleros. scobs [sksbz] s. pi. 1. pilitură, talaş, rumeguş. 2. zgură, scorie. scoff1 [stol] I. s. 1. batjocură, bătaie de joc. 2. obiect de batjocură; to be the ~ of the town a fi de râsul oraşului. II. vb. iutr. 1. a-şi bate joc (de ceva, de cineva); to ~ at smb. a-si bate joe de cineva. 2. to ~ at dangers a dispreţui pericolul. scoff2 (sl.) I. s. hrană. II. vb. tr. a se îndopa. scoffer l'skofs1"] ş. zeflemist. scoffing ['skoffirj] I. adj. ironic, batjocoritor. II. s. ironie, bătaie de joc. scofflaw ['skofb:] s. contravenient, infractor. scold [skould] I. s. 1. femeie certăreaţă / rea; gaiţă; megeră. 2. (rar) persoană care dojeneşte. II. vb. A. intr. a bombăni, a cicăli. B. tr. a dojeni, a mustra, a certa; a dăscăli. scolder [\skoukfor] s. persoană care ceartă / care dojeneşte; bombănitor. scolding ['skouldirj] I. s. ocară, ceartă; to get a good ~ a căpăta un perdaf. II. adj. certăreţ, gâlcevilor; care bombăne. scolion ['skoulian] s. scolie. scoliosis [.skoli'ousis, amer. şi iskoul-] s. (med.) scolioză. scollop ['skobp] s., vb. v. s c a l l o p . scolopendra [iskola'pendrs] s. (zool.) scolopcndră. scolopendriurn bskDb'pendriani] s. (bot.) năvalnic, Iirnba-ccrbului (Phyllitis scolopendrium). scomber ['skombor] s. (iht.) scrumbie (Scomber scombrus). sconce1 [sfons] s. 1. lanternă. 2. candelabru. 3. fofează de sfeşnic. sconce2 I. s. 1. adăpost, acoperiş. 2. (mil.) redută, fort. 3. acoperământ de cap; cască. 4. (fa/n.) cap, căpăţână; (fg.) minte, glagorc. 5. (şl., univ.) amendă (uşoară). 6. (mar.) sloi de gheaţă. 7. gura sobei. II. vb. tr. (înv.) a amenda (un student). scone [skon, skoun] s. plăcintă (de ovăz sau grâu) pregătită cu lapte. scoon [sku:n] vb. intr. (fa/n.) (despre vase) a aluneca pe apă. scoop [sku:p] I. s. 1. lopată, făraş; polonic; căuş. 2- (mar.) căuş, lopată adâncă / găvănată pentru scos apa din corabie. 3. curetă. 4. găleată (de dragă). 5. adâncitură, scobitură. 6. (sl.) reportaj senzaţional (publicat înaintea altor ziare); (ştire) bombă, ştire senzaţio­ nală. 7. scoatere (a unui lichid etc.). 8. (com. fam.) câştig marc; a fine ~ o pradă bună. ll.vb.tr. 1. a goli, a vidanja. 2. a excava; a lucra (lemnul) cu dalta. 3. (jam.fig.) a aduna, a strânge; to ~ a large profit a realiza un marc profit. 4. a-şi însuşi cu forţa. 5. (despre ziar) a o lua înainte (cu dat.); (sl.) to ~ the other papers a publica o ştire înaintea altor ziare. 6. to ~ away a ridica, a transporta de undeva. scoop clamshell ['sku:p iklzem/el] s. (tehn.) benă de graifar. scooped ['sku:pt] adj. scobit, adâncit; cu jgheab. scooper ['sku:p3r] s. 1. săpător. 2. daltă. scoop feeder ['sku:p .fixbr] s. (ind.) alimentator cu cupe. scooping ['sku:pirj] s. excavare; golire, vidanjare; seobirc. scoop-minded ['skuipmaindid] adj. (amer.) veşnic în goana după senzaţional (v. s c o o p 1,6). scoop-out ['skmpaut] s. (geol.) afuire. scoop wag(g)on ['sku:p iwsgan] s. (constr.) cărucior-cupă. scoop-wheel [~ibwi:l] s. roată hidraulică / cu cupe. scoot [skuit] I. s. fugă precipitată; to do a ~ a-şi lua picioarele la spinare; to make a ~for shelter a alerga spre un adăpost. II. vb. intr. (fam. amer.) a o rupe la fugă; a-şi lua picioarele la spinare. scooter ['sku:t3r] ş. 1. (mar. amer.) şalupa cu fund plat şi cu motor exterior. 2. trotinetă. 3. scuter. scop [stop, skoup] s. (ist.) bard, poet, menestrel (anglo-saxon). scope1 [skoup] s. 1. proporţii, anvergură, întindere, spaţiu; orizont, sferă; according to the ~of his intellect potrivit capacităţii intelectului său; the real ~ of geography dome­ niul propriu al geografiei; that is beyond/ outside my ~aceasta nu e de competenţa mea;



scorning



an undertaking of wide ~ o întreprindere / acţiune de mare anvergură; to extend the ~ of one's activities a-şi lărgi câmpul de activitate; (mil.) ~ of gunfire câmp de acţiune al artileriei. 2. libertate, posibilitate; to give smb. ~ for his abilities a da cuiva libertate de acţiune în raport cu capacitatea sa; to have free ~ to act a avea libertate deplină de acţiune. 3. (mar.) tragere la edec. 4. intenţie, scop. ţel. scope2 prese, de la m i c r o s c o p e , p e r i s c o p e etc. scopeless ['skouplis] adj. fără scop. scopiform ['skoupifo:m] adj. (mineral.) în formă de mătură; în mănunchi. scopolamine [skou'psbmiOJn] s. (chim.) scopolamină. scopulite ['skopjulait] s. (mineral.) scopulit. scorbutic [sko:'bju:tik] I. adj. scorbutic, de natura scorbutuIui.il. s. bolnav de seorbut. scorbutically [-aii] adv. scorbutic. scorch [sko:t/] I.ş. l.pârlirc, arsură uşoară. 2. (auto) cursă de mare viteză. II. vb. A. tr. 1. a pârli, a arde. 2. (jig.) a ironiza. B. intr. 1. a arde la suprafaţă / uşor. 2. (şl.) a goni ca un nebun. scorched l'sko:t/t] adj. pârlit, ars uşor; (despre iarbă) uscat, scorched rubber [~ irAbar] s. (plast.) amestec de cauciuc prevulcanizat. scorcher ['skcxtJV] s. (fam.) 1. zi caniculară / de arşiţă, cuptor. 2. discurs fulminant. 3. replică usturătoare. 4. persoană foarte vioaie / care aleargă toată ziua; argint-viu, titirez. 5. grozăvie, bogăţie, casaţie. scorching ['sko:t/in] I. adj. 1. arzător, foarte fierbinte. 2. înţepător, dureros; (ftg.) muşcător. 3- (ftg.) caustic, sarcastic. II. s. 1. (şl., sport) cursă extrem de rapida; alură excesivă; to be had up for ~ a fi amendat pentru exces de viteză. 2. uscare (a rufelor). 3. (agr.) pălirc. uscare. scorchingness [-nis] s. caracter arzător; căldură toridă. scorch retarder ['skat/ ri.turds1"] s. (plast.) întârzictor de prcvulcanizare. score [sko:r, skoa1"] I. s. 1. tăietură, crestătură; crăpătură, spărtură. 2. (rar) (crestătură pe) răboj. 3. notă, socoteală; to quit ~s a plăti / a achita nota; to keep the ~ a ţine socoteala; to pay off/ to wipe off/ to settle old ~s a plăti socoteli vechi; to pay off/ to wipe off / to settle one's ~ a se socoti, a se răfui; (fam.) to go / to run on (the) ~, to run in(to) --


 scorper



826



a recunoaşte, a merge în recunoaştere, a cerceta terenul (înaintea trupelor). 2. (fam.) scorper [sko:p3r] s. 1. sulă de gravor. 2. daltă, priboi. a scotoci, a scormoni. Scorpio ['skoipiou] s.v. s c o r p i o n (2). scout2 vb. tr. a respinge cu dispreţ (o idee, o propunere, o sugestie); a refuza să ia în scorpioid(al) [isko:pi'ouid(ol)] adj. 1. (zool.) ca de scorpion. 2. (bor.) în formă de sul consideraţie; a trata ca absurd / ridicol. la coadă. scouting l'skautirj] s. 1. (mil.) recunoaştere; to go off ~ a porni în recunoaştere. scorpion l'skoipjan] s. 1. scorpion. 2. the Scorpion (astron.) Scorpionul (constelaţie 2. cercetăşie. şi semn al zodiacului). scoutingly [-li] adv. batjocoritor, dispreţuitor. scorpion broom [~ bru(:)m] s. (bot.) spin, mărăcine (Genista scorpius). scouting plane ['skautirj plein] s. (av.) avion de recunoaştere. scorpion fish [~ Fi/] s. (Uit.) peste din familia Scorpaenidae. scouting vessel [~ ivesl] s. (mar.) navă de recunoaştere. Scot1 [skot] s. 1. scoţian, scoţiană. 2. (şl.) persoană arţăgoasă. 3. (sl.) mânie, urgie. scout master ['skaut ima:stor] s. şef al unui grup de cercetaşi. scot2 s. 1. parte de plătit (a fiecăruia); to pay one's ~ a-şi plăti partea. 2. (ist.) dare, scout plane [~ plein] ş. (av.) avion de recunoaştere. impozit; ~and lot taxe comunale; to pay ~ and lot a) a plăti taxele comunale; b) a plăti scow [skau] I. s. 1. (amer. mar.) şalandă, şlep; luntre largă / turtită; luntre de trecere totul / până [a ultimul ban. Scotch1 [skot/] I. adj. scoţian. II. ş. 1. pi. the ~ scoţienii. 2. dialectul scoţian. 3. (fam.) de la un ţărm la celălalt. 2. (mine) screper-Iadă. II. vb. ţr. a transporta cu şlepul. scowl [skaul] I. s. 1. privire încruntată, ameninţătoare, supărată. 2. aspect, înfăţişare whisky scoţian; a ~and soda whisky cu sifon. scotch2 I. v. tr. 1. a cresta. 2. a răni uşor, a zgâria. II. s. 1. tăietură, crestătură. încruntată. II. vb. A. intr. 1. a se încrunta, a se uita cu o privire încruntată; to ~ at / on smb. a se uita la cineva ameninţător. 2. (poetic) (despre cer) a se întuneca. B. tr. to ~ 2. zgârietură, rană. scotch 3 1. s. 1. pană (care frânează roata). 2. (auto) camă de frână. II. vb. tr. a frâna, away a face să plece (printr-o privire încruntată); to ~ down a) a face să tacă (printr-o privire încruntată); b) a face pe cineva să intre în pământ (de ruşine etc.). a înţepeni (o roată) cu o pană. scowling ['skaulin] adj. încruntat, ameninţător. Scotch carpet ['skotf 'ko:pit[ s. covor scoţian. scowlingly [-li] adv. (cu un aer) încruntat, ameninţător. Scotch fiddle [~ Tidl] s. (med. pop.) râie, scabie. scrabble ['skra^bl] I. s. 1. scărmănare; mişunare. 2. mâzgălire. 3. jocuri distractive; scotch glue [~ 'glu:[ s. clei de tâmplărie. Scotchman ['skotTmsn], pi. Scotchmen [-mon] s. scoţian. ♦ the flying ~ expresul scrabble. II. vb. A. ir. 1. a scărmăna (lâna). 2. a mâzgăli. 3. to ~ up / together a aduna, a strânge în grabă. B. intr. 1. a mâzgăli. 2. (fam.) a se încaieră. Londra-Edinburgh. scrag [skra?g] I. s. 1. persoană slabă / uscăţivă. 2. animal costeliv / jigărit. 3. (fam.) Scotch mist [.skoţfmist] s. ceaţă groasă cu burniţă, ceaţă scoţiană. gât (slab); the ~ of the neck ceafă. 4. gât (al unui animal tăiat), bucată de la gât. 5. buştean, Scotch tape [~ tcipj s. bandă adezivă / de lipit, scotch, seoci. ciot, cracă noduroasă. 6. crescătura, umflătură, cucui. 7. teren pietros. II. vb. tr. 1. a suci Scotchwoman ['skot/.wumon],p/. Scotchwomen [-.wimin] s. scoţiană. gâtul (cuiva); a spânzura. 2. (sport) a apuca (un adversar) de gât. 3. (scol.) a lua de gât scoter ['skout9r] s. (ornit.) raţă-de-marc (Melanitta). şi a burduşi. scot-free ['skot'fri:] adj. 1. scutit de plată / de taxe vamale. 2. cu faţa curată; nepedepsit, scragged ['skraigd] adj. 1. ascuţit, aspru, inegal. 2. uscăţiv, deşirat. nevătămat; he shan't escape ~ nu trebuie să scape nepedepsit; to get smth. ~ a căpăta scragginess ['skrasginis] s. 1. slăbiciune, caracter uscăţiv; pipernicire. 2. zbârceală; ceva gratis / pe degeaba. nodurozitate. scoţia ['skou/ic] s. (arliit.) scoţie. scraggy ['skrasgi] adj. 1. slab, uscăţiv; pipernicit. 2. zbârcit. 3. noduros. scotoma [sko'toumo], pi. şi scotomata [-ta] s. (med.) scotom. scrag-necked ['skrasgnekt] adj. cu gâtul subţire / uscăţiv. scotopia [skg'toupia] s. (opt.) adaptare la întuneric. scram [skrasm] I. vb. intr. (amer. fam.) a o şterge, a o lua din loc. II. interj, (amer.) Scots [skots] I. adj. scoţian. II. s. dialectul scoţian. cară-tc! pleacă! marş! valea! Scotsman ['skotsmanLpl. Scotsmen [-mon] v. S c o t c h m a n . scramble ['skraembl] I. vb. A. tr. 1. (to ~ up) a face, a lua (ceva) în grabă / în dezordine; Scotswoman ['skotsiwumon], pi. Scotswomen [-iwimin] s. v. S c o t c h w o ni a n. ~d eggs ouă jumări; to ~ up one's hair a-şi pieptăna părul în grabă / în pripă. B. rejl. Scotticism ['skotisiz^m] s. scoţianism, cuvânt scoţian, expresie sau pronunţare scoţiană. 1. a da din mâini şi din picioare, a se urni, a se mişca, a înainta anevoie / anevoios / cu Scotticize ['skotisaiz] vb. tr. a introduce obiceiuri scoţiene sau graiul scoţian. şovăială. 2. (şi to ~ on all fours) a urca cu-ajutorul mâinilor şi picioarelor, a se căţăra. Scottify ['skotifai] vb. tr. (fam.) v. S c o 11 i c i z e. 3. (to ~ for) a munci, a se strădui, a lupta să ajungă. 4. a se strecura; to ~on in the world Scottish ['skoti/] I. adj. scoţian. II. s. 1. (folosit ca pi.) the ~ scoţienii, locuitorii Scoţiei. a se strecura prin mulţime. 5. a se căţăra (pe afara, în afară); to ~ up a se căţăra. II. ş. 2. dialectul scoţian. 1. gesticulare, mişcare din mâini şi din picioare. 2. căţărare, urcare. 3. strădanie, sforţare, Scottish tartan [~ 'ta: ton] s. (text.) ecosez. stăruinţă (de a ajunge). 4. învălmăşeală, încăierare; there is / they have a ~for se încaieră scoundrel ['skaundrd] I. s. nemernic, ticălos, infam, canalie. II. adj. infam, ticălos, (lumea) pentru, se bate lumea pentru. mişele se. scramble net [~ net] s. (mar.) plasă de salvare. '~ -,;' scoundreldom [-dom] ş. 1. ticăloşie, mişelie. 2. pl. (fam.) ticăloşi. scrambling1 ['skraamblirj] adj. 1. dezordonat, pe nimerite; to do smth. in a ~ fashion scoundrelisrn [-iz^m] s. infamie, nemernicie, ticăloşie, mârşăvie. a face ceva fără metodă / dezordonat. 2. pripit. scoundrelly [-li] adj. v. s c o u n d r e l (II). scrambling2 s. încăierare, luptă; busculadă. scour ['skauor| I. vb. A. tr. 1. a freca, a curaţi (prin frecare), a face să lucească, a lustrui. scram rod ['skrami rod] s. (fiz.) bară de oprire (rapidă) / de securitate.; 2. a mătura, a curaţi. 3. a cutreiera, a peregrina prin; to ~ the country a cutreiera / scran ['skraen] s. (sl.) resturi de mâncare. -0- bad ~ to you! dracu să te ia! a peregrina prin ţară. 4. (med.) a da un purgativ, a purga. 5. (/nil.) a ataca cu foc din flancuri; scrannel ['skranl] adj. (despre sunete); 1. slab. 2. piţigăiat. 3. rostit pe nas, fornăit. a curăţa (un loc) de duşmani. 6. (geol.) a eroda; a spăla, a curăţa. 7. (te/m.) a curăţa, a spăla; scranny ['skneni] adj. v. s c r a w n y . adecapa; abaiţui; a răzui, a freca; a descărna. B.rejl. ase freca, a se curaţi, a se mătura. scrap1 [skrasp] I. s. 1. bucăţică, felie mică; fărâmătură, frântură, fragment; (fa/n.) not C. intr. 1. (med.) a avea diaree. 2. a hoinări, a umbla haimana/ haihui; to ~ about a umbla a ~ nici o bucăţică, nici o fărâmă; a ~ of paper o bucată de hârtie. 2. cadru; portret; încoace şi încolo, a hoinări; to ~ away sau to ~ off a-şi lua câmpii, a pleca aiurea. II. s. tăietură, bucată tăiată (pentru un album etc.). 3. portret, tablou (ornamental). 4. rebut; 1. (geol.) erodare, eroziune (locală). 2. (hidr.) afuire. deşeu(ri). 5. pl. resturi de mâncare. II. vb. A.rejî. (sl.) a se bâte, a se încaieră, a se părui. scoured fabric ['skauod Teebrik] s. (text.) ţesătură degomată. B. ţr. a da la rebut; a reforma. r r scourer [ skauor9 ] s. 1. curăţitor, persoană care curăţa. 2. (med.) purgativ puternic. scrap2 s. încăierare; gâlceava. / 3. tâlhar de drumul marc; (lit.) ~ of the seas hoţ de mare, pirat. scrap-book ['skrapbuk] ş. album cu tăieturi din ziare. scourge |sk3:d3] I. s. 1. bici. 2. flagel, calamitate, nenorocire; war is the greatest ~ scrap cake [~ kcik] s. (agr.) turtă din rămăşiţe de peşte. războiul este cel mai mare flagel. II. vb. tr. 1. a biciui. 2. (jig.) a pedepsi; a sfâşia; a chinui; scrap chisel [~ .t/izal] s. (metal.) ciocan-daltă. a oprima. 3. (scoţ.) (despre recoltă) a slei, a epuiza (solul). scrape [skreipj I. vb. A. tr. 1. a răzui, a rade; a râcâi, a scurma; to ~ acquaintance r scourger ['sko:d3o ] s. 1. pedepsitor, biciuitor. 2. asupritor. with smb. a face cunoştinţă cu cineva; to ~ one's feet a) a-şi şterge picioarele (înainte scouring ['skauoriij] s. 1. curăţire, frecare; (text.) degresare, spălare (a lânii); (metal.) de a intra în casă); b) a face o plecăciune; (pop.) to ~ a leg / bow a face o plecăciune. curăţire pe deasupra, scoatere a ruginei. 2. spălare (a unui canal). 3. degradare (a unui 2. a curaţi răzuind, a curaţi de noroi, a răzui. 3. (cu prep. şi adv.) to ~ down ă face (pe mal). 4. purgare (a intestinelor). 5.pl. impurităţi ale grâului scoase prin curăţire. 6. excursie. cineva) să tacă, a reduce (pe cineva) la tăcere; to ~ off a curaţi râcâind, a răzui; to ~ out scouring bowl [~ boul] s. (text.) baie de spălare (la leviatan). a radia, a rade, a şterge; (şifig.) to ~ together a râcâi, a răzui; to ~ up a scormoni, a scurma, scouring drops [~ drops] s. soluţie de curăţat pete. a râcâi; (fig.) a îngrămădi, a strânge, a aduna. B. intr. 1. (şifig.) a râcâi, a scurma. 2. a freca, scouring rush [~ rAî] s (bot.) coada-calului, barba-ursului (Equisetum arvense). a fricţiona uşor, a (se) freca de. 3. (muz.) a scârţâi. 4. (şi to bow and ~) a face plecăciuni. scouring sand [~ sa3nd[ s. nisip de curăţat. II. ş. 1. răzuit, răzuire; râcâit, scurmat, scunnare. 2. plecăciune. 3. încurcătură, perplexitate, nedumerire, strâmtoare, strâmtorare, bucluc; to get into a ~ a fi la strâmtoare, a intra în scouring water [~ .w:):tor] s. 1. lichid de curăţat pete. 2. ape de spălare. încurcătură, a da de (un) bucluc. Scouse [skaus] s. (fam.) 1. locuitor din Liverpool. 2. dialectul din Liverpool. Scouser ['skausor] s. (jam.) locuitor din Liverpool. scrape-penny ['skreipipeni] s. (fam.) zgârcit, calic, zgârie-brânză, scârţan. scout1 [skaut] I. s. 1. (mil.) iscoadă, cercetaş, ecleror; militar trimis în recunoaştere. scraper ['skrcipor] s. 1. persoană care zgârie / care rade. 2. grătar de şters picioarele 2. cercetaş (din organizaţia de tineret a cercetăşiei); boy ~ cercetaş; girl ~ cerectaşă; (de noroi). 3. (lehn.) screper, răzuitoare. 4. (muz.) scripcar. 5. v. s c r a p e - p e n n y . Boy Scouts cercetaşi, organizaţie de cercetaşi (din Anglia). 3. (mar.) (şi ~ship) vedetă; 6. (drum) screper. vas, crucişător de recunoaştere. 4. (av.) avion de recunoaştere, avion de patrulare. 5. (mii.) scraper mat [~ niaet] s. grătar pentru şters pe picioare (Ia uşă). scraper ring [~ rirjl s. (tehn.) segment de piston. recunoaştere; to be / to go on the ~ a fi / a merge în recunoaştere. 6. servitor, valet (la scrap ground ['skrasp graund] s. (amer.) loc de demontare a automobilelor uzate. Oxford, Yale şi Harvard). 7. pl. (auto) echipă de asistenţă tehnică. 8. (la jocul de cricket) scrap head [~ hed] s. grămadă de fiare vechi; (fig.) to go to the ~ a decădea. jucător în câmp. 9. (amer. jig.) good ~ o bomboană (de om). II. vb; intr. 1. (/nil.)



 827



screw die



scraping ['skreipin] I. adj. 1. rozător. 2. econom, calic. II. s. 1. roadcrc. 2. zgâriere. blesteme. 2. to ~ out a song a cânta zbierând / urlând; a urla un cântec. 3. to ~ oneself hoarse a răguşi strigând, a urla până la răguşeală. II. s. 1. strigăt, ţipăt, urlet (de durere, 3. pl. rumeguş, aşchii; gunoi. 4. pi. economii (făcute cu greu). de groază, de frică); ţipăt ascuţit, strigăt pătrunzător; to utter a ~ of pain a scoate un scraping iron [~ iaion] s. 1. v. s c r a p e r (3). 2. (metal.) fier vechi. ţipăt / un urlet de durere; to give a ~ a scoate un ţipăt ascuţit / un strigăt pătrunzător. scrap-iron ['skraepiaian] s. 1. fier vechi; deşeuri de fier. 2. răzuitoare. scrap-man ['skra?pma?n],pl. scrap-men [-men] s. (amer.) demontor de automobile 2. (jig.) ~s of laughter hohote de râs. 3. (sl.) om sau lucru amuzant / grotesc / comic; it was a perfect ~ era ca să mori de râs / ca să te strici de râs; in that part he was a perfect uzate. ~ în rolul acela era foarte amuzant / comic / nostim; (amer.) a ~ of a bunch o bandă de scrap metal [~ ■rnetl] s. deşeuri de metal. cheflii veseli; she is a ~ c o bomboană de fată; he is a ~ e ocnă. scrap paper [~ ipeipa1"] s. maculatură. screamer [rskri:inor] s. 1. strigător. 2. pasăre ţipătoare. 3. (sl.) lucru neobişnuit, poveste scrapper ['skra?p3r] s. (fam.) bătăuş, scandalagiu, târâie-brâu. scrappily ['skrrepili] adv. fragmentar; to be ~ educated a avea lacune în cunoştinţe. de groază; film poliţist sau de groază. 4. poveste care te face să râzi eu lacrimi. 5. (amer.) flăcău voinic. 6. (amer.) femeie foarte frumoasă. 7. (amer.) titlu senzaţional (pe prima scrappiness ['skrapinis] s. caracter fragmentar. pagină). scrappy1 ['skrapi] adj. 1. fragmentar. 2. neînchegat. 3. format din resturi. screaming1 ['skri:min] adj. 1. strigător, strident. 2. (sl.) straşnic, grozav. scrappy2 adj. (amer.) bătăios, cârcotaş. screaming2 s. 1. strigăt, urlet (de teroare). 2. fluierătură (de locomotivă). scrap silver ['skrasp rsilva1"] s. (metal.) deşeuri de argint. screamline ['skri:mlain| vb.tr. (amer. fam.) a publica cu litere de o şchioapă; a publica scrap steel [~ sti:l] s.v. s c r a p i r o n . sub un titlu senzaţional. scrapy l'skreipi] adj. ncamionios; neacordat. screamy l'skri:mi] adj. isteric, care ţipă. scratch [skranf] I. s. 1. zgârietură; without a ~ fără nici o zgârietură, vătămare. scree [skri:] s. grohotiş. 2. spărtură, deschizătură. 3. v. s c r a t c h w i g. 4. trăsătură, linie, dungă. 5. (sport) screech [skri:t/] I. vb. intr. 1. a ţipa strident, pătrunzător. 2. a cânta cu o voce ascuţită. linie de pornire / de plecare. ♦ from ~ din nimica, de la început; to start from ~a) a începe de la început, a o lua de la capăt, a începe ceva pe teren gol; b) a nu avea superioritate II. s. 1. strigăt ascuţit / pătrunzător. 2. (canad.) băutură spirtoasă tare, tărie. screechy ['skri:t/i] adj. strident, strigător; cicălitor. / ascendent; to bring smb. to the ~ a pune pe cineva să muncească serios; (jam.) to come screed [skri:d] I. s. 1. (scot.) bucată ruptă, cârpă. 2. fâşie lungă (de pământ); (fig.) ceva (up) to the ~ a sta la linia de pornire / Ia punctul de plecare; (fig.) a fi gata de luptă / în formă; a acţiona cu fermitate; a fi la înălţimea situaţiei; (fam.) to toe the ~ a) a fi om la tărăgănat. 3. (constr.) stâlp-reper, reper, martor (la tencuială). 4. (teAt.) cardă manuală. locul său; a-si vedea de treburile sale; b) a da târcoale. 6. mâzgălitură, scriere puţin citeaţă; 5. (sl.) articol prost scris. 6. (fa/u.) lepădătură. II. vb. tr. (scot.) 1. a rupe. 2. a recita tare; a ~of the pen o trlsăturăde condei. 7. (amer. fam.) act falsificat. 8. (cin.) titlu provizoriu a spune pentru sine cu voce tare. screen [skri:n] I. s. 1. paravan. 2- (arhit.) amvon; perete în forma de zăbrele în biserică. (al unui film). ♦ Old Scratch dracul, diavolul, satana; (fa/u.) up to the ~în formă bună, la înălţimea situaţiei; no great ~ nu mare lucru, nu cine ştie ce, nimic deosebit. 9. (amer. 3. zid, perete de apărare. 4. (fig.) ocrotire, protecţie, adăpost; pavăză, scut; under the ~ si.) bani, parale. 10. scor nul (la jocul de cărţi). II. adj. 1. (fa/u.) eterogen, de natură diferită. of night ocrotit de întunericul nopţii, ascuns de mantia nopţii. 5. (agr.) sită, ciur. 6. (tehn.) sită pentru cernutul nisipului. 7. ecran. 8. (chim., tehn.) filtru; sortizor. 9. (sport) blocaj; 2. (sport.) pentru toate categoriile; Iară handicap. III. vb. A. tr. 1. a zgâria, a răzui, a râcâi; apărare. II. vb. tr. 1. a apăra, a ocroti, a proteja, a feri. 2. a ceme, a trece (ceva) prin sită to ~ till blood comes a zgâria până la sânge / până (când) dă sângele; to ~ one's ear /ciur. 3. (sport) a bloca. 4. a proiecta (pe un ecran). 5. (cin.) a filma, a ecraniza. 6. to ~ off a-şi scărpina urechea, a se scărpina după ureche; (pop.) to ~ one's head for a-şi bate a separa (printr-un paravan etc.). capul pentru; to ~ smb. where he itches a pune degetul pe rană, a atinge pe cineva Ia screen cloth ['skri:n kbG] s. (constr.) pânză de sită. coarda simţitoare, a găsi punctul nevralgic al cuiva. 2. (şi to ~ out) a scoate cu unghiile; screen copy [~ -kopi] s. (poligr.) original cu roster. a rade. B. intr. 1. a zgâria, a râcâi. 2. a lovi în plin (bilele la biliard). 3. (amer.) a radia, screen credits [~ ikredits] s. pl. (cin.) generic. a şterge numele unui candidat. 4. to ~ one's way a parveni. IV. interj, trosc! pleosc! screened [rskri:ndj adj. 1. blindat; camuflat. 2. ciuruit. 3. (tehn.) ecranat. scratch awl ['skra?t/ o:l] s. (tehn.) sulă de însemnat; ac de trasare / de trasat. screened window [~ 'windou] s. fereastră cu jaluzele. scratch brush [~ brA./] I. s. (tehn.) crater, raclctă. II. vb. tr. (metal.) a curăţa cu o perie screener ['skri:n3r] s. ciuruitor. dură. screen fire ['skri:n ifabr] s. (mii) tragere / tir / foc de baraj. scratch cat [~ ka?t] s. (fam.) femeie rea, scorpie, megeră. screen foil [~ foil] s. (poligr.) folie cu raster. 1 scratcher ['skrset/s "] ş. 1. zgârietor. 2. (tehn.) darac, scărmănătoarc; perie de curăţat. screen grid [~ grid] s. (tel.) grilă ecran. 3. (amer. fam.) falsificator (de cecuri). screen guild [~ gild] s. (amer.) sindicatul cineaştilor. scratch finish ['skrst/ dini/] s, (metal.) mătuire. screening ['skri:nirjls. 1. aşezare în dosul unui paravan, protejare; (tel.) blindaj al unei scratch hardness [~ iha:dnis] s. (tehn.) duritate scleroscopică. lămpi. 2. cernere. 3. cernut. 4. (sport) blocaj. 5. proiecţie (a unui film). 6. ţinere sub scratching ['sknet/irj] s. 1. zgârietură (cu unghia, cu gheara). 2. jupuire, zgâriere, zdrelirc observaţie, analizare, screening. (a pielii). 3. zgâriere, brăzdare uşoară (a pământului, a unei suprafeţe). 4. ştergere, radiere screening smoke [~ suiouk] s. (mii.) perdea de fum. (de pe o listă). 5. scârţâit (al unei peniţe pe hârtie, al unei placi de patefon). 6. frecare screen-play ['skrimplci] s. scenariu cinematografic / de film. (a unui chibrit pe cutie). 7. scărpinare (a capului, pe piele etc.). screen test [~ test] s. (cin.) probă, test (de actorie). scratching ground [~ graund] s. parte a curţii unde păsările se scaldă în nisip. screen wall [~ wo:l] s. (arhit.) zid, perete de protecţie. scratching post [~ pou.st] s. stâlp (de care se pot freca vitele). screen-wiper l~waip3r] s. ştergător de parbriz. 1 scratch paper ['skreet/ -peipa "] s. (amer.) hârtie rcfolosibilă (pentru bruioane etc.). screenwriter [~:] s. (scot.) 1. iarbă, gazon. 2. sărărie. 7 grele. 9. zgârcit, calic, zgâric-brânză. 10. (sl. sport) cal prăpădit, gloabă, mârţoagă. 1 scrawl [skro:l] I. vb. A. tr. a mâzgăli. B. intr. to ~ over a piece of paper a mâzgăli 11. (mar., av.) elice. II. vb. A. tr. 1. a înşuruba. 2. a răsuci bine şurubul, a strânge tare şurubul. 3. (f'g.) a suci, a răsuci, a întoarce, a strâmba, a schimonosi. 4. (jig.) a apăsa, o foaie de hârtie. II. s. mâzgălitură; scriere neglijentă. a presa, a strânge; a strivi, a stoarce. 5. (amer. sl.) a examina (pe cineva) strâns, a supune scrawl2 s. (amer.) cracă noduroasă. r (pe cineva) unui examen serios / greu. 6. (vulg.) a se culca cu. 7. (cu prep. şi adv.) to ~ scrawler ['skro:to ] s. 1. mâzgăleli. 2. om murdar. down the cargo a descărca un vas; to ~ in a înşuruba; (fig.) to ~ off a deşuruba; to ~ scrawlings ['skro:lirjz] s. mâzgăliri, mâzgălituri. on a înşuruba, a strânge şurubul; to ~out a deşuruba; (jig.) to ~smth. out of smb. a face scrawly [>kro:Ii] adj. (fam.) mâzgălit, mânjit. pe cineva să vorbească, a sili pe cineva să spună ce ştie; to ~ up a) a înşuruba; (corn.) scrawn [skr:>:n] vb. tr. (dial.) a zgâria. a provoca urcarea preţurilor: b) (fam.) a tensiona (pe cineva); c) a face ghemotoc. scrawny ['skromi] adj. (amer.) costeliv, uscăţiv. a mototoli; d) a da peste cap, a strica (planuri etc.); to ~ up one's lips a plescăi din buze; scray [skrei] s. (omit.) chira-dc-baltă (Stema hirundo). B.rejl. 1. a se înşuruba. 2. to ~ oneself into a se amesteca, a interveni în. C. intr. l . a s e screak [skri:k] s. 1. strigăt puternic; ţipăt. 2. trosnitură. scream [skri:m] I. vb. A. intr. 1. a ţipa, a striga, a urla; a zbiera, a scoate ţipete ascuţite înşuruba. 2. a se răsuci, a se suci. 3. a se zgârci, a fi scârţan. 4. (vulg.) a se împreuna. / pătrunzătoare; to ~ (out) with pain a striga / a urla de durere; to ~ for help a striga, 5. (sl.) a o şterge, a o întinde, a o lua din loc, a se căra. III. interj, cară-tc! întinde-o! a zbiera după ajutor; the baby ~ed all night copilul a ţipat / a zbierat / a urlat toată noaptea; şterge-o! the peacock ~s păunul ţipă / scoate ţipete (ascuţite). 2. (fig.) to ~ with laughter a sc screw ball ['skru: bo:\] adj. trăsnit, ţicnit; original. strâmba / a sc strica de râs, a râde cu hohote; he was so funny, he made us ~ era aşa screw-bolt [~boult] s. (tehn.) şurub, bulon, bolţ cu ghivent. de nostim / de comic că ne-a făcut să ne strâmbăm de râs / să râdem cu hohote. 3. (despre screw-clip [~klip] s. şurub pentru cercei. screw cup [~ kAp] s. (tehn.) dop cu şurub. vânt, maşini, locomotivă) a şuiera, a iluiera. 4. (sl.) a-şi denunţa (complicii), a ciripi. screw-cutter [~.kAtar] s. (tehn.) maşină de filetat. 5. (despre culori) a ţipa. a fi ţipătoare, a supăra ochii. B. tr. 1. a pronunţa, a rosti strigând / ţipând, zbierând (cuvinte, înjurături, blesteme, provocări etc.); to ~ curses a urla înjurături / screw die [~ dai] s. (tehn.) cap de filetat, filieră, clupă, filieră cu bucuri / cu fălccle.



 screw-driven



828



scripture reader ['skriptja iri:dor ] s. persoană care citeşte Biblia prin casele săracilor. screw-driven Hdrivn] adj. (mar., despre o novă) cu elice. screw-driver [~rdraivor[ s. (tehn.) şurubelniţă. scripturist ['skriptjarist] s. scripturalist. screwed ['skru:d] adj. 1. cu şurub. 2. (sl.) beat, băut, cherchelit, afumat, aghezmuit, scriptwriter ['skriptrata'] s. (amer., cin.) scenarist, autor de scenarii. pilit. scrivener ['skrivnor] (inv.) 1. notar, copist. 2. samsar, misit, vânzător de haine vechi; screw-fastening ['skru:,fu:snin[ s. (tehn.) fixare cu ajutorul şuruburilor, înşurubare. cămătar, agent de bursă. screw feder [~ .fi:d9r] s. (tehn.) alimentator cu şurub. scrivener's palsy ['skrivnoz ipo(:)lzi] s. (med.) crampa scriitorului, afecţiune screw gauge [~ geid3] s. 1. (tehn.) aparat de măsurat pe bază de şurub; calibru de filet / musculară a braţului, care împiedică scrisul. şurub. 2. (nrar.) deplasament, apă dislocată de un vas. scrobiculate [skrou'bikjulit] adj. 1. (bot., zool.) brăzdat de şanţuri, cu adâncituri / găuri. screw gear [~ giar] s. (tehn.) angrenaj elicoidal. 2. ciupit de vărsat. screw head [~ hed] s. capul şurubului. scrofula ['skrofjuloj s. (med.) scrofula, gâlci. screw hook [~ huk] s. cârlig cu şurub. scrofulism ['skrofjulizam] s. (med.) scrofulism. .. screw jack [~ d3a;k] s. (tehn.) cric cu şurub. scrofulous ['skrofjulos] adj. (med.) scrofulos, cu gâlci. screw key [~ ki:] s. (tehn.) cheie pentru piuliţe / de strâns şuruburi. scroll [skroul] I. s. 1. sul, rulou (de hârtie, de pergament). 2. (poetic) listă, tabel; program. screw machine [~ lira/im] s. (tehn.) maşină de filetat. 3. panglică cu moto heraldic. 4. (arhit.) volută; cartuş ornamental. 5. spirală. 6. (tehn.) screw nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă/ mutelcă pentru şuruburi, matricea / gâscă şurubului. ftlet, ghivent plan. 7. parafă, coada iscăliturii. 8. (geoi.) renie; scruntar. II. vb. A. tr. 1. (rar) screw plate [~ pleit] s. (tehn.) planşă de filetat, filieră simplă. a face sul, a rula. 2. a împodobi cu spirale. B. intr. a se rula, a se face sul. screw plug [~ pUg] s. (tehn.) cep cu ghivent. scroller shaft ['skrouta /a;ftl s. (text.) arbore melc. screw post [~ poust] s. (mar.) etamboul elicei. scroll saw ['skroul so;] s. ferăstrău mic pentru gravat. screw-propeller [~pr3ipebr] s. (mar.) elice. scroll sawing [~ iSDiîrj] gravare cu ferăstrăul. screw rivet [~ irivit] s. (tehn.) nit cu şurub. scroop [skru;p] I. s. scârţâit, scrâşnit; hârşâit (ca de ferăstrău). II. vb. intr. a scârtâi; screw-shaped [~ /eipt] adj. în formă de elice, elicoidal. a hârşâi, a râcâi, a scrâşni, a zgâria. screw ship [~ Zip] s. navă cu elice. scrota ['skrouto] pi. de la s c r o t u m. screw steamer [~ isti:m3r] (mar.) vapor cu elice. scrotal ['skroutal] adj. (anat.) scrotal. screw surface [~ ,so:fis] s. (mat.) elicoid. scrotum ['skroutom], pl. scrota [-ta] s. (anat.) scrot(um), bursa testiculelor. screw tap [~ tajpj s. (tehn.) tarod, dorn. scrouge [skru:d3, skraud3J (fam.) I. s. înghesuială, îmbulzeală. II. vb. A. intr. a se screw-top [~tDp].s. capac filetat. înghesui, a se îndesa (într-un colt). B. tr. a sili, a zori, a da mult de lucru (cuiva). screw vice [~ vais] s. menghină. scrounge [skrauna3] (pop.) vb. A. tr. a fura, a şterpeli, a ciordi. B. intr. a umbla după screw wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată melc. furat / după şterpelit. screw wrench [~ rent/1 s. (tehn.) cheie franceză; cheie universală. scrounger ['skraund33r] s. (pop.) hoţ; găinar. screwy ['skru:i] adj. 1. înghesuit, îndesat, îmbulzit, îngrămădit. 2. (fam.) cărpănos, scrub1 [skrAb] I. s. 1. lăstăriş, crâng; tufăriş. 2. (bot.) pom pitic. 3. perie uzată sa» cu zgârcit, calic. 3. (fam.) trăsnit, aiurit. 4. (amer.) straniu, ciudat. 5. (amer.) ridicol. scribacious [skri'beijss] adj. (rar) înclinat spre scris, cu aplicaţii către scris, pornit pe părul scurt. 4. mustaţă tunsă scurt. 5. om de nimic, nulitate, avorton. 6. (despre animale, plante ele.) pitic, pipernicitură. 7. (amer., sport) echipă de juniori sa» de colegiu. II. aa7 scris. (amer.) v. s c r u b b y. scribal ['skraibal] adj. de scrib, de copist. scrub2 I. vb. A. tr. 1. a freca, a spăla, a curăţa (c» peria). 2. (tehn.) a spăla; a epura scribble1 ['skribl] I. vb. A. tr. a mâzgăli, a scrie în grabă / neciteţ. B. intr. (mai ales peior.) a fi scriitor sa» gazetăraş; a mâzgăli, a scrie literatură ieftină. II. s. 1. mâzgăleală, (gazul). 3. (fam.) to ~ out a anula, a contramanda. 4. (fam.) to ~ round a eluda, a ocoli (o dispoziţie, o regulă etc.). B. intr. 1. (amer.) a trăi foarte econom / strâns / sărăcăcios. mâzgâlitură; scris neciteţ. 2. notă scrisă în grabă. 2. a se speti muncind, a se deşela. II. s. frecare, curăţare (c« peria). scribble2 vb. tr. (teAt.) a dărăci. scrubbable ['skrAbobl] adj. care poate fi frecat / spălat. scribbler1 [-or] s. 1. persoană care mâzgăleşte. 2. scriitor de literatură ieftină; scriitoraş, scriitor / poet prost, mâzgălitor de hârtie, scribălău. 3. (text.) cardă preliminară. scrubber ['skrAbo'] s. (tehn.) 1. scrubber, epurator de gaze (cu apă). 2. răzuitoarc; scribbler2 s. (te.vt.) darac. curăţitoarc; şaber, racletă, crater. 3. (si.) amatoare de jazz, fanatică a muzicii de jazz. scribe [skraib] I. s. 1. scrib, copist, conţopist. 2. (ist.) grămătic, logofăt, scrib, contabil, 4. (aitstr.) animal care trăieşte în brusă. 5. (austr.) animal domestic sălbăticit. teolog şi jurist. 3. persoană care ştie să scrie; I am no great ~ nu ştiu / nu mă pricep să scrubbing board ['skrAbirj bo:d, ~ bosd] s. scândură de spălat rufe. scriu prea bine. 4. (peior.) scriitoraş. II. vb. tr. 1. a scrie; a însemna, a înregistra. 2. (telm.) scrubbing brush [~ brAj] s. perie de frecat. a trasa. scrub brush ['skrAb brAj] (amer.) v. s c r u b b i n g b r u s h. scriber ['skraibsr] s. (tehn.) trasor. scrubby ['skrAbi] adj. 1. mic de stat, pipernicit, pitic. 2. nul, fără valoare, searbăd, anost; scribing block ['skraibirj bbk] s. (trasator) paralel. de nimic, păcătos. 3. rău, răutăcios. scribing compasses [~ ikMnpasiz] s. pl. compas paralel. scrub team ['skrAb ti:m] s. (amer.) v. s c r a t c h t e a m . scrim [skriiu] s. (text.) 1. pânză groasă de in / de casă. 2. reţea, film, plasă (pentru scrub-up [~'Ap] s. curăţenie generală (în casă etc.). perdele). scrubwoman ['skrAb iwumon], pl. scrubwomen [-wimin] s. (amer.) 1. femeie,cu ziua. scrimmage ['skrimid3) I. s. 1. ceartă, sfadă, gâlceava; bătaie, încăierare; îmbulzeală. 2. femeie de serviciu / la toate. 2. (sport) grămadă, meleu (la rugbi); învălmăşeală, angajare, luptă pentru balon. II. vb. scruff1 [skrAf] I. s. (si ~ of the neck) ceafă; to take by the ~ of the neck a apuca / a intr. (sport) a face o grămadă / un meleu; a se îmbulzi în jurul mingii, a-şi disputa balonul. înşfăca de ceafă. II. vb. tr. a apuca / a înşfăca de ceafă. scrimp [skrimp] I. vb. A. tr. a ţine (banii) strâns; a da (bani etc.) cu târâita; to ~ smb. * scruff2 s. (fam.) ins şlampăt, jegos. for money a da cuiva bani număraţi / cu târâita. B. intr. a fi zgârcit / calic / cărpănos / scruffy 1'skrAfi] adj. murdar şi neîngrijit. zgârie-brânză. II. s. zgârcit, calic, zgâric-brânză. scrum [skrAm] s. v. s c r i m m a g e (1,1). scrimpy ['skrimpi] aay. (despre venituri etc.) sărăcăcios, redus; puţin, modest, mic, scrummage ['skrAinid3,amer.si 'skru-[ i.». s c r i m m a g e . neînsemnat. scrummy ['skrAmi] adj. t. s c r u m p t i o u s . scrimshank ['skrimjamk] vb. intr. (mil., sl.) a trage chiulul, a chiuli. scrumptious ['skrAmp/as, -mpt/ss] adj. (sl.) grozav, straşnic, pe cinste; clasa întâi, prima, scrimşhanker [-sr] s. (mii., sl.) chiulangiu. a-ntâia, fain. scrimshaw ['skrimjb:] I. s. împodobire (a scoicilor, fildeşului etc.) cu încrustaţii, motive scrunch [skrAnt/1 vb. A. tr. 1. a mesteca mărunt; a sfărâma mestecând. 2. a zdrobi, colorate etc. II. vb. tr. a încrusta, a picta (scoici, fildeş etc.). a sfărâma. B. intr. a plesni; a scârtâi, a fi crocant. scrip1 [skrip] s. (înv.) săculeţ, traistă, desagă (de cerşetor, pelerin, călător). scrunchy ['skrAntfi] adj. crocant. scrip2 1. bucată de hârtie; fiţuică. 2. (corn.) chitanţă; certificat; obligaţiune (eliberată scruple ['skru;pl] I. s. 1. unitate de măsură (1,30 grame). 2. (înv.) cantitate mică, dram, provizoriu de o bancă). grăunte, fir, bob. 3. scrupul, mustrare de conştiinţă; to make no ~s a nu-şi face scrupule; scripholder ['skrip.houlds'] s. (eoni.) deţinător de titluri. script [skript] s. 1. scriere de mână; litere de mână. 2. (poligr.) scriere cursivă. 3. (pollgr.) a man of no ~s om fără scrupule / fără conştiinţă. II. vb. A. intr. a avea/a-şi face scrupule, a ezita, a şovăi. B. tr. a simţi un scrupul faţă de, a avea mustrări de conştiinţă pentru; manuscris. 4. (jur.) original. 5. (teatru) manuscris. 6. (amer., cin.) scenariu. scripted ['skriptid] adj. (despre un discurs) care are o formă scrisă, care se bazează he would ~ a lie îşi face scrupule pentru o minciună.. scrupulosity ].skru:pju'bsiti] s. scrupulozitate; exactitate, meticulozitate; conştiinciozi­ pe un text scris. tate. scripter ['skripto'] s. scenarist, autor de scenarii pentru film sau televiziune. scrupulous ['skru:pjubs] adj. scrupulos, conştiincios, exact, meticulos, minuţios, script girl ['skript gs:l] s. secretară de platou / de film, scriptgirl. scriptorium [skrip'to;riom],pi. scriptoriums ]-z] sau scriptoria [-o] s. scriptoriu; cameră migălos. scrupulously [-li] adv. scrupulos, cu scrupulozitate etc. (v. s c r u p u i o u s). specială pentru scris (mai ales în mănăstiri). scrutator [skru:'teitor[ 1. scrutator, persoană care scrutează. 2. s. v. s c r u t i n e e r . scriptory ['skriptori] adj. scris, prin scris. scrutineer [iskru:ti'nbr] s. 1. cercetător meticulos / migălos. 2. persoană care verifică scriptura! ['skript/arsl, -t/ur-] adj. biblic, referitor la scriptură; după scripturi; de scrutinul / buletinul de vot. Evanghelic.scrutinize ['skru;tinaiz, -tan-] vb. tr. a scruta, a privi cu atenţie, a cerceta, a examina scripture ['skriptfs'] I. s. 1. (si Holy Scripture sau the Scriptures) Scriptura, Sfânta ', Scriptură, Biblia. 2. citat biblic. 3. carte sfântă a unei comunităţi necreştine; amănunţit. Mohammedan ~s coran. 4. (înv.) inscripţie. II. adj. biblic; ~ text text biblic. scrutinizer ]'skru;tinaizor, -ten-] s. persoană care scrutează.



 829



scrutiny [rskru:tini] s. 1. privire scrutătoare / cercetătoare; inspecţie atentă, examen detaliat, investigaţie, control minuţios. 2. examinare a scrutinului; verificare a buletinelor de vot; to demand a ~ a contesta validitatea alegerilor. scry [skrai] vb. intr. a cerceta viitorul prin cristalul magic. scud [skAd] I. vb. intr. 1. a fugi, a alerga (repede, în linie dreaptă). 2. {mar.) a naviga în sensul vântului. 3. to ~ away / off a o zbughi la fugă, a o lua Ia sănătoasa. II. s. 1. fugă precipitată; zbugheală. 2. nori mânaţi de vânt. 3. rafală (de vânt). 4. (scot., ir/.) palmă, labă. plesnitură. 5. (mine) intcrcalaţic de argilă. 6. (meteor.) nor fracto-stratus. scudding ['skAdirj] s, (telm.) fălţuire. scuff1 [skA.f] I. vb. A. intr. 1. a târşi, a târâi picioarele (în mers). 2. (amer. despre ciorapi etc.) a se uza. B. tr. 1. a şterge, a rade, a răzui, a curăţa (zăpada etc.). 2. a se deteriora (prin zgâriere sau întrebuinţare îndelungată). II. s. 1. târşirc (a picioarelor). 2. papuc de casă. scuff2 s. ceafă. scuffing f'skAfirj] s. (teltn.) uzură prin frecare. scuffle ['skAfI] I. vb. intr. (with) a se lua la bătaie, a se încaieră (cu). II. s. 1. bătaie, încăierare, învălmăşeală; busculadă. 2. ceartă, sfadă, gâlceava. scuffler ['skAfla1"] s. gâlcevilor, târâie-brâu, bătăuş. scuffs ['skAfz] s. pi. papuci de casă. scug I'skAg] s. (si.) mocofan, mitocan, mocârţan. sculduddery [skAl'dAdari] s. (scot., amer.) 1. mojicie, grosolănie, mitocănie; obscenitate. 2. adulter. sculk vb., s. v. s k u 1 k. scull [skAl] I. s. vâslă mică, lopată, ramă; vâslă de cârmit. II. vb. A. intr. a vâsli, a lopăta, a rama; a canota. B. rr. a face (barca) să înainteze lopătând. scull-cap ['skAlksep] s.v. s k u 11 - e a p. sculler ['skAlar] ş. 1. vâslaş, lopătar, canotor. 2. barcă (mică) cu vâsle. scullery ['skAlari] ş. (înv.) oficiu, încăpere lângă bucătărie pentru spălatul vaselor; bucătărioară, bucătărie auxiliară. scullery maid [~ meid] s. servitoare care spală vasele; ajutoare de bucătăreasă. scullion ['skAlianj s. (înv.) ajutor de bucătar folosit la spălatul vaselor. scullionly [-li] adj. 1. (înv.) de ajutor de bucătar. 2. de nimic, prost; mârşav, ticălos. scuip [skAlp] vb. tr. (mine) a sparge şisturile în lespezi. sculpin ['skAlpin] s. 1. (iht.) specie de peşte din Oceanul Atlantic de Nord (familia Cottidae, genul Acantlwcottus). 2. (înv.) om de nimic. sculpt ['skAlpt] vb. tr. (fam.) a sculpta. sculptor [rskAlpt3r] ş. sculptor. sculptor's plaster ['skAlptaz iplo:star] s. (arhit.) stuc. sculptress 1'skAlptris] s. sculptoriţă. sculptural E'skAptfaral] adj. sculptural. sculpture ['skAlptjV] I. s. 1. sculptură, arta sculpturii. 2. statuie, sculptură, operă sculptată. 3. incrustaţie (pe scoici etc.). II. vb. tr. 1. a sculpta, a ciopli; a cizela; â incrusta; a modela. 2. a împodobi cu sculpturi. sculpturesque [iskAlpt/a'rcsk] adj. sculptural; demn de sculptat. scum [skAin] I. s. 1. spumă; pieliţă, mâzgă (la suprafaţa lichidelor în fierbere sau fermentaţie). 2. (jig.) gunoi, pleavă, drojdie, lepădătură; ticălos, nemernic, canalie; ~of society drojdia societăţii. 3. (metal.) scorie, zgură, ţunder, pojghiţă de metal oxidat. II. vb. A. tr. a lua spuma de pe, a spuma. B. intr. 1. a face spumă; a spumega; a prinde pieliţă / mâzgă. 2. (jîg.) a face spume la gură, a spumega de furie. scumble ['skAinbl] (arte) I. vb. tr. a estompa; a atenua nuanţele (unei picturi). II. s. estompare, atenuare a nuanţelor prin acoperirea unei picturi în ulei cu o culoare opacă. scummer f'skAmar] s. spumar, lingură de luat spuma / de spumuit. scummy ['skAmi] adj. spumos, spumegos. scum rubber ['skAin .rAbar] s. cauciuc spongios / celular. scunner ['skAnarJ vb. A. intr. to ~ at smth. a fi scârbit de ceva, a-i fi silă de ceva; a se revolta la ideea de a face ceva. B. tr. a scârbi, a revolta (pe cineva). scupper [\skAp3r] I. s. (mar.) gaură pentru scurgerea apei. II. vb. tr. (sl. amer.) 1. a ataca pe neaşteptate, a omorî prin surprindere. 2. a scufunda (un va/x?r). scupperhole 1'skApahoul] s.v. s c u p p e r (I). scuppers 1'skApaz] s. (mar.) scurgeri de punte şi de bord. scurf [ska:f[ s. 1. coajă, pojghiţă (la suprafaţa pielii); mătreaţă. 2. scamă; zgură. 3. incrustaţie (într-un metal). 4. (şl.) decăzut, epavă. 5. (med.) descuamarc, cojire. scurfiness ['sk3:finis[ s. (med.) pecingine. scurfy ['ska:fi] adj. 1. (acoperit) cu coji / mătreaţă. 2. acoperit eu scame / zgură etc. 3. (med.) descuamat, pecinginos. scurrile ['skAril] adj. v. s c u r r i l o u s . scurrility [skVriliti, ska'r-] s. indecenţă, trivialitate, grosolănie, mojicie; limbaj / purtare de măscărici. scurrilous ['skArilas, amer. 'ska:-] adj. trivial, grosolan, mojic, vulgar, scabros; de un umor ieftin. scurrilousness [-nis, amer. 'ska:-] s. v. s c u r r i 1 i t y. scurry ['skAri. amer. 'ska:-] I. vb. intr. 1. a alerga cu paşi mărunţi şi repezi. 2. a o lua la fugă, a o zbughi, a o tuli (la fugă). II. s. 1. fugă, goană. 2. zbugheală, tulcală. scurvied [rska:vid] adj. (med.) scorbutic. scurvy1 ['ska:vij adj. ordinar, josnic, murdar, abject; de dispreţuit, nedemn; a ~ trick o glumă proastă; a ~ fellow un individ josnic / abject. scurvy2 (med.) I. s. scorbut. II. adj. scorbutic. scurvy-grass [~ gro.s] s. (bot.) lingurea, lingurică (Cochlearia officinalis). scut [skAt] s. coadă scurtă, codiţă (de iepure, cerb etc.). scuta ['skjutaj pi. de Ia s c u t u m.



sea-boat



scutage ['skju:tid3] s. (ist.) taxă în bani plătită de proprietarul de pământ feudal pentru scutire de serviciu personal. scutate I'skjmteit] 1. (bot., despre frunze etc.) peltat. 2. (tool.) acoperit cu plăci osoase sau CU solzi mari. scutch [skAt/] I. vb. tr. a incliţa, a bate (cânepa, bumbacul, inul etc.). II. s. 1. meliţă. 2. ciocan, mai de zidărie. 3. (teAt.) volant (la bătător). scutcheon ['skAt/an] s. 1. placă purtând un blazon / o stemă. 2. limba care acoperă broasca cheii. scutcher ['skAt/arî s. (text.) 1. meliţă, maşină de mcliţat / de bătut (cânepa, inul etc.). 2. maşină vibratoare pentru fibrele de in. scute [skju:t] s.v. s c u t u m. scutellum [skju'tclam] ş. (bot., zool.) înveliş, placă mică, solz mic. scutiform |'skju:tifa:m] adj. (bot., zool.) în formă de scut. scutter [pskAtar] vb. intr. (dial.) a o lua la fuga / la goană, a o şterge, a o tuli. scutterudite ['skAtaradait] s. (mineral.) maltină. scuttle1 I'skAtl] s. (şi coal ~) coş, cutie, găleată (pentru cărbuni). scuttle2 I. s. 1. lucarnă, luminator (pe acoperiş). 2. (mar.) fereastră, hublou, ochi (în jyeretele vasului), ochi de bou; chepeng (pepuntea vasului). II. vb. tr. a scufunda, a saborda (un vas), a găuri (peretele unui vas pentru a-l scufunda). \ scuttle3 I. vb. intr. 1. a fugi. 2. to ~ away (sau off) a o lua la fugă / la goană, a o zbughi; a o tuli; a o şterge; a spăla putina. II. s. 1. fugă, goană. 2. zbugheală, tulcală; fugă în panică. scutum ['skju:tam],pl. scuta [-ta] s. (lat.) 1. scut, pavăză. 2. (zool.) carapace, ţeastă. 3. (anat.) rotulă (de genunchi). scuzzy ['skAzi] adj. (amer. sl.) soios, îngălat (şifig.). scyphus ['saifas] ş. l.(ist. Greciei) cupă de băut cu două toarte. 2. (bot.) parte în forma de cupă (la narcise, licheni etc.). scythe [saiO] I. s. coasă. II. vb. tr. a cosi. scytheman ['sai5man],pl. scythemen [-man, -men] s. cosaş. scythe stone ['saiO stoun] s. cute, piatră de ascuţit coasa. Scythian ['sioian. 'siO-] I. adj. scitic, al sciţilor. II. s. 1. scit. 2. limba scită. 'sdeath [zde9] interj, (prese, de la G o d ' s d e a t h ) (înv.) 1. ei drăcie! ei comedia naibii! la naiba! la dracu! 2. pe legea mea! pe Jupiter! pe Dumnezeu! sea [si:] ş. 1. marc; main / open ~ larg, largul mării; narrow ~ canal, strâmtoare; the narrow ~(s) Canalul Mânecii; arm of the ~braţ de mare; level of the -nivelul mării; at ~ pe marc; (jig.) to be (all) at ~ a fi nedumerit / încurcat / perplex / în încurcătură; I am quite at ~ sunt în cea mai mare încurcătură, nu ştiu deloc ce să fac, bâjbâi în cel mai deplin întuneric, sunt într-un mare impas; to be at ~on smth. a nu şti ce trebuie să facă într-o chestiune; you are quite at ~ in your guesses nu ai nimerit-o deloc cu presupunerile dumitale; (glumeţ) worse things happen at ~ s-au întâmplat lucruri şi mai rele; beyond / over (the) Ms) peste / dincolo de mare (de mări); peste hotare, în străinătate; by the ~ la marc; by ~ pe marc; by ~ and land pe apă şi pe uscat; on the ~ a) înotând; dus / purtat de apă; b) la marc, pe ţărm, pe coastă; free ~ marc deschisă / liberă pentru trecerea vaselor tuturor ţărilor; closed / inland ~ mare închisă / interioară;-the four ~s cele patru mări care spală ţărmurile Marii Britanii (Marea Nordului, Marea Islandei, Oceanul Atlantic şi Canalul Mânecii); (fig.) between / within the four ~s în Marca Britanic; the seven ~s partea de nord şi partea de sud a Oceanului Atlantic, jxirtea de nord şi partea de sud a Oceanului Pacific, Oceanul îngheţat de Nord, Marea Antarctică şi Oceanul Indian; the high ~s larg, largul mării, marea din afara apelor teritoriale; to follow the ~ a se face marinar; to go to ~ a) a pleca / a porni pe marc; b) a se face / a deveni marinar; to put / to go to ~, to stretch out to ~ a porni pe mare, a ieşi în largul mării; to take the ~ a ieşi în largul mării / în larg; to have ~ room a fi în derivă; to keep end on to the ~ a înfrunta / a tăia valurile, a fi cu prova în val; to find one's ~ legs a deveni un bun marinar; to wish smb. at the bottom of the ~ a dori să vadă pe cineva unde şi-a înţărcat dracul copiii; (prov.) between the devil and the deep ~ între ciocan şi nicovală; între Scyllaa şi Charybda, între două focuri; (prov.) praise the ~ but keep inland laudă marea, dar rămâi pe uscat. 2. ocean. 3. stare a mării, mişcarea / agitaţia / vâltoarea valurilor; valuri; calm ~ marc calmă / liniştită; chopping / leaping / rippling / turbulent ~ mare cu berbeci; heavy ~ marc cu hulă; high (running) ~ mare montată / eu valuri; long ~ mare dezlănţuită; smooth ~ marc liniştită, calm plat; squally ~ marc furtunoasă; a sea with crested waves / with horses marc cu berbeci / eu valuri care se rostogolesc; the ~ is getting up marea se formează; the ~ is falling marea se potoleşte; the ~ is running high marca c dezlănţuită; the ~ is going down marea se potoleşte; the ~is rough marca e rea; (înv.) at full ~în timpul fluxului; (fig.) la înălţime; (sl.) half ~s over afumat, făcut, beat, într-o dungă; a ~ struck us ne-ajnundat un val. 4. (fig.) mare, ocean, mulţime; ~ of troubles mare de necazuri; red ~ of blood baie de sânge. sea acorn [~ icika:n] s. (zool.) varietate de crustaceu (Balanus). sea air [*- £ar] s. aer de marc. sea-anchor [~i£erjkar] s. (mar.) ancoră plutitoare. sea-anemone [~3iiiemani] s. (zool.) actinie (Actinia). sea arch [~ a:t/J s. (geol.) portal litoral, arcadă. sea bank [~ basrjk] s. ţărm de mare, coastă marină. sea bath [~ bu:6| s. baie de marc. sea bear [~ bear] ş. 1. (zool.) viţcl-de-mare (Phoca vitulina). 2. urs-de-mare, urs polar, urs-alb (Ursus maritimus). sea beard [~ biad] s. (bot.) mătasea-broaştei (Conferva rupestris). seabed [-bed] s. (geol.) fundul mării. sea biscuit [~ ,biskit| s. pesmet marinăresc. seaboard [~bo:d, -baad] s. ţărm de marc, coastă marină. sea-boat [~bout] s. (mar.) navă maritimă.



 sea born



sea born [~bo:n] adj. (poetic) născut din mare; the ~ city Veneţia. sea-borne ['si:bo:n, -baan] adj. transportat pe mare; (despre mărfuri) colonial; de peste mări. sea-borne trade [~ 'treid] s. comerţ maritim. sea bottom [~ ibotam] ş. (geol.) fundul mării. sea-bound |~ baund] adj. mărginit de mare. sea bow [~ bou] s. reflecţia curcubeului în mare. sea bread [~ bred[ s. pesmeţi marinăreşti. sea breakers [~ ibrcikaz] ş. pi. talazuri. sea-bred [~bred] adj. crescut pe mare (pentru a deveni marinar). sea breeze [~ bri:z] s. (mar.) briză de mare / de zi. sea burdock [~ iba:d:>k] s. (bot.) scaietele-popii. sea cabbage [~ Tka;bid3J s. (bot.) varză-de-mare (Crambe maritima). sea-calf [~ka:f] s. (zooL) viţel-de-mare (Phoca vitulina). sea-captain [~ 'ka?ptin,'-.--] s. 1. căpitan de marină comercială. 2. (poetic) comandant de flotă, marinar vestit. sea change [~ tfeind3l s. (lit.) schimbare profundă treptată. sea chart [~ t/u:t] s. (/Har.) hartă marină / hidrografică. sea chestnut [~ rt/esiiAt, -stn-, -not] s. (zool.) arici-de-mare (Echinus). sea cloth [~ kb(:)Gj s. (teatru) pânză vopsită în albastru pentru a reprezenta marea. sea club [~ kUb] s. măciucă, bâtă (pentru omorârea urşilor polari). sea clutter [~ fsarin] I. adj. care călătoreşte pe marc; de mare, de navigaţie; navigant. II. s. navigaţie, traversarea mărilor. sea farming [~ ifa:min] s. cultură marină. sea fennel [~ tfen^l] s. (bot.) pătrunjel-de-mare (Crithmum mariiimum). sea fight [~ fait] s. (mar. mil.) bătălie navală, luptă pe marc. sea-flea [~fli:] ş. (canad.) barcă (mică) de curse cu motor, papuc zburător. sea-flower [~iflauor] s.v. s e a - a n e m o n e . sea-fog [~ifog,'--] s. ceaţă pe coasta mării. seafolk [~fouk] s. marinari, pescari, oameni deprinşi cu marea. seafood [~fu:d] s. peşti sau scoici comestibile de apă sărată. sea fowl [~ faul] ş. pasăre de mare; (colectiv) păsări de mare. sea-front l~frA.nt| s. parte a oraşului eu vedere la mare. sea gauge [~ geid3] s. (mar.) 1. tracţiune a vasului. 2. sondă, aparat pentru măsurarea adâncimii apei. sea-girt [~ga:t] adf (poetic, despre o insulă etc.) înconjurat / împresurat de mare. sea-god [~god] s. zeu marin, zeitate marină. sea-goddess [~igodis] s. zeiţă a mării. seagoing ['sijgouirj] I. adj. 1. (despre un vas) maritim. 2. (despre o persoană) care străbate mările. II. s. navigare; navigaţie. ■ seagoing position [~ paizi/pn] s. (mar.) post maritim. sea grape [~ greip] s. 1. (bot.) sargasa (Sargassum bacciferum). 2. pi. ouă de calmar. sea-green [~'gri;n,'--] ş., adj. verde-albăstrui (ca marea). seagull [~gAl] s. (omit.) 1. pescăruş (Larus). 2. martin-cerchez (Stema corpia). sea harbour [~ Tha:b3r] s. (mar.) port maritim. sea-hog [~hog] s. 1. (ihî.) purcel-de-mare (Phocaena communis). 2. (si.) vas rapid de pasageri. sea-horse [~ho:s] s. 1. (Uit.) cal-dc-mare, hipocamp (Hippocampus). 2. (zool.) morsă (Odobenus rosmarus). sea-jelly [~d3eli] ş. meduză. seakale [~'keil.'--, -'-] s.v. s e a c a b b a g e . sea king [~ kirj] s. (înv., în Evul Mediu) rege al mărilor, căpetenie de piraţi (în mările nordice). seal1 [si:I] I.s. l..(zool.) focă-comună (fam. Phocidae); eared~focă-neagră/cenuşie. 2. blana ursului de mare / a focii etc. II. vb. intr. a vâna foci, urşi polari etc.



830



seal2 I. s. 1. pecete, sigiliu (şi fig.); great State ~ marea pecete a Statului; Privy ~ mică pecete a Statului; leaden ~ pecete de plumb; to return the ~s a preda funcţia de cancelar / de ministru; to set one's ~ to a-şi pune pecetea pe, a autoriza, a confirma; under my hand and ~ cu iscălitură şi pecete proprie; garantat de mine; he has the ~ of death in his face poartă pecetea morţii pe faţă; ~ of Iove pecetea dragostei (sărut, naşterea unui copil etc.). 2. (tehn.) strat izolator, izolare. 3. (tehn.) boiandrug; perete dublu cu umplutură, batardou; vană, obturator, închizător. II. vb. tr. 1. a sigila, a pecetlui; a plumbui. 2. a autoriza; a confirma; a întări, a ratifica. 3. (şi to ~ up) a închide, a încuia, a păstra închis; a fereca; my lips are Mid nu voi scoate o vorbă; it is a ~ed book to me este o carte închisă / un mister pentru mine. 4. a închide ermetic; a astupa; a înfunda; alipi, a încleia; windows must be ~ed up ferestrele trebuie închise ermetic. 5. (fig.) a pecetlui, a hotărî, a decide definitiv (soarta etc.); his fate is ~ed soarta îi este pecetluită; death has ~ed her for his own prin moarte a devenit a lui pentru totdeauna. 6. to ~ in a ţine închis, a izola; to ~ off a încercui (o zonă), a bloca (toate căile de comunicaţie). sea lane ['si: lcin] s. cale maritimă; drum navigabil. sea language [~ ilEerjgwid3] ş. limbaj marinăresc. sea law [~ b;] s. (jur.) lege maritimă. sea-lawyer H b y V ] s. (si. mar.) (marinar) palavragiu, vorbă lungă, moară stricată, tălălău. seal beef ['si:l bi:f] s. (canad.) carne de focă. seal box [~ boks] s. (tehn.) sifon. seal-brown [~braun] adj. castaniu-închis. sea lead ['si: led] s. (mar.) plumb, sondă, loh. sealed fsi:ld] adj. 1. sigilat, pecetluit. 2. (tehn.) etanşat, închis etanş. sea-legs ['si:legz]s.p/. (fam.) picioare de marinar; abilitatea de a merge pe puntea unui vas care se clatină; he has found his ~ a devenit un adevărat marinar. sea leopard [~ -lepăd] s. (zool.) leopard-dc-mare (Stenorhyncus leptonyx). sealer |'si:b r ] ş. 1. vânător de foci. 2. corabie a vânătorilor de foci. sealery ['si:bri] s. 1. regiune unde trăiesc foci. 2. vânatul focilor. sea letter ['si: tletar] s. (mar.) permis de navigaţie; paşaport. sea levee [~ levi, -le'vi:] s. (constr.) dig maritim. sea-level [~1levl[ s. nivelul mării. seal fishery ['si:l ifi/ori] s. regiune unde trăiesc foci. sea light ['si: lait] s. (mar.) lumină portuară; far; baliză. seal-in-coil ['si:lin'koil] s. (electr.) bobină de reţinere. sea line ['si: lain] s. (pe mare) linia orizontului; orizont. sealing-wax ['sklirjwzeks] s. ceară roşie (de sigilat). sea-lion [rsi:'Iabn] s. (zool.) leu-de-mare (Eumetopias jubata). seal nipple ['si:l nipl] s. (tehn.) niplu de etanşare. sea loch ['si: bk] s. (scot.) braţ de mare. sea lord [~ b:d[ s. lord al Amiralităţii. seal press ['si:l pres] ş. (tehn.) cleşte de plumbuit. seal ring [~ rirj] s. inel pentru sigilat (cu iniţiale sau blazon). seal rookery [~ irukorij J. v. s e a l e r y . seal skin [~ skin[ s. blană de focă. seam [si:m] I. ş. 1. cusătura, tighel, tivitură; încreţitură, cută. 2. cicatrice, semn. 3. (anat.) sudură a oaselor. 4. dungă (la ciorap). 5. (geol.) intercalate, pătura, strat, filon. 6. (tehn.) nut, falţ, renură, uluc, şănţuleţ. 7. (tehn.) sudură (la) rece; suprapunere. II. vb. tr. 1. (with) a brăzda (cu răni etc.). 2. a coase, a tighcli. sea maid ['si: mcid] ş. (poetic) sirenă; zeiţă a mării; nimfă a mării. - seaman ['simian], pl. seamen [-man, -men] s. marinar. seamanlike [~laik] adj. de (bun) marinar, marinăresc. seamanship [~/ip] s. ştiinţa navigaţiei; pricepere marinărească. sea-mark [~ma:k] s. (mar.) far, geamandură, baliză; semn de ţărm, pământ. _ sea-mew [~mju:] s. v. s e a g u l l . seam fold ['si:m fould] s. (mine) cuta unui strat. ' sea-mile [\si:niail] s. milă marină (1 852 metri). seamless ['shmlis] adj. 1. (croitorie) fara cusătură / tivitură / tiv. 2. (despre.ciorapi) fără dungă. sea-monster ['si:'nK>nstar] s. monstru marin. sea-mouse [~maus] s. (zool.) şoarecele-de-marc (Aphrodite aculeata). seamstress ['semstris] s. croitoreasă, cusătoreasă; lenjereasă. seam welder ['si:m iwelda1"] s. (tehn.) maşină de sudat în cusătură. seamy ['si:mi] adj. 1. cu cusături, cu tivituri; the ~side dosul hainei, partea dinăuntru a hainei etc. 2. sordid. 3. neplăcut, dezagreabil. 4. (tehn.) crăpat, fisurat. Seanad Eireann ţ'sşenad 'sarin] s. (irl.) senatul Republicii Irlandeze. seance ['seiâ:ns, -o:ns, -a:ns, -o:ns şi pronunţia franceză] s. (fi.) 1. şedinţă de spiritism. 2. şedinţă, adunare, întrunire, reuniune. sea needle ['si: ini:dl] s. (zool.) ac-de-mare (Syngnathus acuş). sea nettle [~ tnetl] s. (zool.) meduză (Hydrozoa şi.Scyphozoa sp.). sea nymph [~ nimf] ş. (mitol.) nereidă, nimfă a mării. sea ore [~ 'o: r , -'?>&} s. (bot.) alge marine. sea otter [~ ota1"] ş. (zool.) lutru-dc-mare (Enhydris). sea outlet [~ lautlet] s. (hidr.) evacuator de debit în mare. sea-ox [~aks],p/. sea oxen [-'aksn] cal-de-mare (Odobenus rosmarus). sea pass [~ pa:s] s. (mar.) permis de liberă navigaţie (pentru vasele ţărilor neutre, în vreme de război). sea pay [~ pei] s. (mar.) soldă / salariu pentru serviciul activ pe mare. sea-pie [~ pai] s. 1. plăcintă cu carne sărată (mâncată de marinari). 2. (omit.) scoicar (Haematopus osiralegus).



 831



sea piece [~ pi:s] s. (artel) marină, scenă / privelişte / vedere marină. sea pike [~ paik] s. v. g a r (1). seaplane [-plein] s. hidroavion. sea plant [~ pla:nt] s. (bot.) algă-dc-marc. seaport |~ipo:t] s. port maritim. sea-power [~ipau?rJ s. putere maritimă. sear1 [si3r] I. adj. (despre frunze, flori etc.) veştejit, ofilit, pălit, îngălbenit; sec, uscat, ars. pârlit. II. $. uscăciune: (poetic) in the ~ of the leaf toamna, când se ofilesc frunzele. III. vb. A. tr. 1. a veşteji, a ofili; a usca. 2. a arde (mâncarea etc.). 3. (med.) a cauteriza, a arde; a arde cu fierul înroşit, a înfiera, a stigmatiza. 4. (jig.) a întări, a închista. B. intr. a se veşteji, a se ofili, a păli, a îngălbeni, a se usca, a se trece. sear2 s. (teim.) 1. elichet, declic. 2. manetă de tragere / de declanşare. sea raven fsbrcivn] s. v. s c u i p i n. search [so:t/[ I. vb. A. tr. 1. a căuta, a inspecta (un loc), a scruta, a cerceta (fala cuiva), a examina; we ~ed the town over for him am umblat tot oraşul în căutarea Iui; (jur.) to ~ a house a face o percheziţie / o descindere la domiciliu; (med.) to ~ a wound a cerceta o rană; (med.) to ~ men's hearts a cerceta inimile oamenilor: to ~ one's memory a-şi scruta memoria; a căuta să-şi amintească. 2. (to ~out) a descoperi, a da de urma, a sonda adâncimea, a explora un ţinut necunoscut. B. iu/r. 1. a face cercetări, a fi în căutare (for, after); to ~ after new remedies a căuta noi remedii; to ~ after truth a căuta să afli adevărul; to ~ for smb. a căuta pe cineva; to ~ for smth. a căuta ceva; to ~ through the dictionary for a word a căuta un cuvânt în dicţionar. 2. to ~ into a) a sc informa de, a întreba de, a cerc informaţii despre (ceva), a lua informaţii despre; to ~ into the cause of smth. a căuta să afle cauza unui fapt; b) v. i n q u i r e; (mine) to ~ for mines a face săpături pentru a descoperi minereu. II. s. 1. cercetare, căutare; to make a ~ a face cercetări; to make a ~ for smb. a căuta pe cineva; to go / to set out in ~ of, to make ~ after a porni în căutarea / în cercetarea (unui lucru, a cuiva); in ~ of în căutarea; in my ~ I found în cursul cercetărilor melc am descoperit. 2. (mar.) ~ for rocks cercetare a stâncilor; (mar.) right of ~ dreptul de cercetare. 3. vizită. 4. (jur.) percheziţie; ~of a house, house ~ percheziţie / descindere Ia domiciliu; ~ warrant mandat de percheziţie. 5. căutare, scotocire, cotrobăială (într-un sertar, o bibliotecă etc.). 6. (mine) săpare / prospecţiune / exploatare (a unei mine).



sea wolf



with irony discurs presărat cu ironii. 2. a usca, a coace, a trece prin etuvă, a umple, a încărca (un butoi); a lăsa să se facă (vinul). 3. (tehn.) (despre metale) a suferi uzură, a uza. 4. (biol.) a aclimatiza, a adopta. 5. a impregna, a îmbiba. 6. a deprinde (un soldat) cu războiul. 7. a învăţa (pe cineva) meseria de marinar. 8. (jig.) a modera, a potoli, a atenua, a îndulci; justice ~ed with goodwill dreptate îndulcită de bunăvoinţă. 9. (tehn.) a lustrui. a da lustru. B. intr. 1. (despre lemn etc.) a sc usca; (despre vin etc.) a se face. 2. a se adapta, a se aclimatiza. 3. a deveni îndemânatic / destoinic la ceva, cu trecerea timpului sau prin obicei / deprindere. 4. (tehn., despre lemn) a sc usca. seasonable ['si:z3ns>bl]ady. l.dc sezon; ~ weather vreme de sezon/potrivită cu sezonul. 2. potrivit; oportun, bine venit: convenabil; ~ aid ajutor bine venit, seasonableness [-nis] s. oportunitate, caracter oportun, seasonably [-li] adv. oportun; în timp util; la timp. seasonal ['si:z3npl] adj. de sezon, sezonier, seasonally [-li] adv. periodic. season crack ['si:zan krsk] s. (tehn.) fisură de îmbătrânire. seasoned ['si:znd] adj. 1. asezonat, preparat; condimentat: ~ wine vin asezonat. 2. (despre persoane) experimentat, priceput. sea song ['si: son] s. cântec marinăresc. seasoning ['si:zpnii]] s. 1. preparare, pregătire. 2. asezonarc, condimentare (a mâncării, băuturii etc.). 3. condiment, ingredient. sea strawberry ['si: rStro:bori] s. (zool.) specie de polip (Alcyonium rubiforme). sea sunflower [~ 'sAniflauo1"] s. v. s c a - a n c m o n e. sea-swallow [~tsvolou] s. (ornit.) chira-dc-baltă (Stema hirundo). seat [si:t] I. s. 1- loc de şezut, scaun (cu spetează); bancă, banchetă (în autobuz, în tren etc.); bancă (de amfiteatru); şa (de bicicletă); scaun (de closet); adjustable ~ scaun reglabil; corner ~ loc din colţ; driver's ~ capră de trăsură; scaun al vatmanului; pernă a şoferului; folding ~ scaun pliant; (auto, teatru etc.)flap/brocket /folding /emergency ~ strapontină; front ~ loc în faţă (într-un vagon etc.); pilot's / caulker's cutie a lustra­ giului; rower's ~ bancă a lopătarilor / a vâslaşilor; (ferov.) ~ of the guard loc al conductorului (de tren); ~ of honour loc de onoare; ~ of a valve scaun al vcntilului; unconfortable ~ scaun ncconfortabil; to take a / one's ~ a se aşeza, a sta jos; a lua loc; (ferov.) take your ~s! urcaţi! to keep one's ~ a rămâne pe scaun / jos / aşezat; pray take a ~ luaţi loc, vă rog; tell me what ~ to take spuncţi-mi unde să mă aşez; to beg smb. to resume his ~ a ruga pe cineva să ia loc / să stea jos / să se aşeze din nou; car with four ~s maşină cu patru locuri; to give smb. a ~ beside the driver a aşeza pe cineva lângă şofer; to have ~s a avea locuri de stat jos; to book a ~ a reţine un loc; I want two ~s am nevoie de două locuri jos. 2. strană. 3. loc (la teatru, în parlament etc.); cheap ~s locuri ieftine; reserved ~ Ioc rezervat: ~ in the stalls fotoliu de orchestră; he has a ~ in the House ci este membru al parlamentului; he has a ~ on the Board el este membru al consiliului de administraţie; to take one's ~ at the council table a lua Ioc la o deliberare; to vacate one's ~ a demisiona, a-şi da demisia; to lose one's ~ a nu fi reales în parlament. 4. fotoliu de preşedinte, tron. 5. scaun judecătoresc, judecată, tribunal (v. şi j u d g m e n t seat). 6. fund (de scaun); jeţ; cane ~ scaun de trestie; rush ~ scaun de paie: upholstered ~ periniţă de rezemat picioarele. 7- (fam.) posterior, fund, dos, şezut; he came down on his ~ a căzut în fund; s-a aşezat. 8. fund, tur (de pantaloni); he has worn out the ~ of his trousers nu mai arc fund la pantaloni. 9. sediu, reşedinţă (a guvernului etc.). 10. centru (judecătoresc, intelectual etc.); ~ of arts locaş al artelor; ~ of learning lăcaş al ştiinţei; ~ of Muses sălaş al muzelor. 11. focar (ai unei boli, al unui fenomen etc.); (med.) this is the ~ of the trouble aici s-a cuibărit răul. 12. conac, casă la ţară (v. şi c o u n t r y s c a t ) . 13. scenă, teatru; ~ of war teatru de război.



searchable ['so:t/obl] adj. care poate fi cercetat etc. v. s e a r c h (I). searcher l'sxtJV] s. 1. cercetător, căutător; explorator; perchezitor. 2. vameş. 3. (med.) sondă. searching ['sait/in] I. adj. 1. scrupulos, atent, sistematic, meticulos (în cercetări). 2. (despre privire) scrutător, cercetător. 3. (despre vânt) pătrunzător, străpungător. II. s. (fig.) cercetare, examinare; investigaţie; ~s of the heart remuşcări sufleteşti. searchingly [-gli] adv. cercetător, pătrunzător, străpungător, scrutător; sistematic. searchingness [-nis] s. subtilitate; examen profund, examinare minuţioasă. search-light ['s3:t/lait] s. (av., mar.) proiector. search-light beam [~ bi:m] s. (fiz.) con de lumină. search warrant ['sa:t/ iworpnt] s. (jur.) mandat de percheziţie. sear cloth ['sis kb(:)0] s. 1. plasture, cataplasmă. 2. (fig.) om moale, molâu, mămăligă. sear nose [~ nouz] s. (mine) galerie de evacuare. sea road ['si: roud] s. (amer.) calc maritima, rută maritimă. sea robin [~ «robin] s. (iht.) rândunică-de-mare (Trigla lucerna). sea rolling [~ iroulirj] s. (mar.) hulă. sea-room [~ru(:)m] s. (mar.) loc / spaţiu de manevră. sea-rover [~irouvor] s. (mar.) 1. corsar, pirat. 2. (vas) corsar. sea-tangle l'sbtzerjgl] s. (bot.) laminaria (Laminaria). sea roving [~ irouvin] s. piraterie. seat belt ['si:t belt] s. (auto., av.) centură de siguranţă. seascape [~skcip] s.v. s c a p i e c e . sea-serpent [~'S3:p3nt] s. 1. şarpe-dc-mare (legendar). 2. v. s e a m o n s t e r . seat box [~ boksj s. capră (a vizitiului). sea ship ['si: jip] s. v. s e a b o a t . seater [psi:tar] s. (în compuşi cu numerale) four ~ automobil sau avion cu 4 locuri. r _ r sea term ['si: tonii] s. cuvânt / termen marinăresc, expresie marinărească. seashore [~'j3: . 7o3 l s. malul / ţărmul / coasta mării. seasick [~sik] adj. care suferă de rău de marc. seat frame ['si:t ireim] s. (auto) rama scaunului. seasickness [~siknis[ ş. rău de mare. sea thief ['si: 6i:f] s. (rar) corsar, pirat. seaside [-said] s. litoral, ţărmul / malul mării. seat hog ['si:t hog] s. călător care ocupă mai multe locuri într-un compartiment. sea timber ['si: itimbsr] ş. lemn, cherestea (pentru construirea vaselor). seaside resort [~ ri'zo:t] s. staţiune (balneară) maritimă. sea-snake [~sneik] s.v. s c a - s c r p c n t. seating [rsi:tin] s. 1. repartizare / distribuire / alocare de locuri. 2. (tehn.) soclu; batiu; season ['si:zpn] I. s. 1. sezon, anotimp; the dry ~ anotimpul uscat/frumos; the rainy fundament. 3. (tehn.) montare, ajustare. 4. fund (de pantaloni). ~ anotimpul ploilor / ploios; bathing ~ sezonul băilor; late ~ sfârşitul toamnei; in ~ la sea toss ['si: tos] s. (fam.) aruncare peste bord. timp: to do smth. in ~ a face ceva la timpul potrivit. 2. epocă, timp, interval; holiday seat pad ['si:t pa?d] s. (auto) pernă de scaun. ~ vremea vacanţelor; hunting ~ epoca vânătoarei; (sport) the running ~ perioada sea trip ['si: trip] s. croazieră: excursie pe mare. alergărilor; (cinegetică) close ~, open ~ perioada în care vânatul şi pescuitul este oprit sea-urchin [~'o:t/in,'-.--] s. (zool.) arici-dc-marc (Echinus). / este permis: (despre hoteluri etc.) the dull / dead / off ~ sezonul mort; the busy ~ sea voyage [~ void3] s. călătorie / voiaj pe mare. perioada de muncă intensă; between ~ la mijlocul sezonului; in between ~ garment sea-wall [~'wr>:l] s. dig (maritim). îmbrăcăminte pentru jumătatea sezonului; rush ~ perioada căldurilor; silly ~ acalmia sea-walled [~'wo:kl] adj. 1. înconjurat / apărat de mare. 2. îndiguit, ferit de mare printr-un presei (îu lunile august-septembrie); at all ~s mereu, în permanenţă; (rar) at ~s din când digîn când, din vreme în vreme; for a ~în curs de. într-un răstimp oarecare; (rel.) the festive seaward(s) ['si:wsd(z)] adv. înspre marc. către marc, în direcţia mării. ~ sărbătorile; to be in(to) ~ sau to come in(to) ~ a 11 copt, a sc coace (fructele); (despre sea-ware ['si:wor] s. (bot.) iarbă-de-marejolosită ca îngrăşământ. fructe) to beoutof~anu fi copt încă; strawberries are in ~cstc sezonul/timpul fragilor; sea-washed [~wo/t] adj. scăldat de mare. (com.) to have a good ~ a avea un sezon priincios câştigului; the (London) ~ perioada sea-water [~'\vo:tor. -i—] s. apă de mare. în care înalta societate sc găseşte la Londra; the ~ is at its height c în toiul / în miezul seaway [~wci| s. (mar.) 1. calc maritimă; largul mării. 2. înaintare a vaporului. 3. marc sezonului; a ~ of peace o perioadă de pace; it shall be done in one ~ lucrul acesta va furtunoasă / agitată; in a heavy — pe o marc furtunoasă. 4. curs navigabil al unui râu fi făcut la timpul lui/la timpul potrivit; word in ~ cuvânt rostit la timpul potrivit; remark (care permite accesul navelor maritime). out of ~ o observaţie / o remarcă deplasată; in ~ and out of ~, in and out of ~ potrivit seaweed [~wi:d] s. (bot.) planta marină: algă de mare. şi nepotrivit. 3. (fam.) abonament; tichet (la tramvai etc.); (show) all ~s please! sea wit [~ wit] s. glumă de marinar. abonamentele, vă rog! II. vb. A. tr. 1. a asezona, a potrivi (o mâncare); leg of mutton sea wolf [~ wiilf] s. 1. (zool.) varietate de focă cu trompă (Ajiarrhichas lupus). 2. viking; copiously ~ed with garlic ciozvârtă de berbec împănată cu usturoi; (fam.) speech ~ed pirat.



 sea wool



sea wool [~ wul] s. (bot.) varietate de mătasea-broaştei (Conferva vagabunda). seaworthiness [-ivraoinis] s. («rar.) stare de navigabilitate; capacitate de navigaţie. seaworthy [~.wa:6i] adj. (despre un vas) în stare bună, care poate naviga în condiţii bune, capabil să ţină marca. sebaceous [si'beijos, se'b-] adj. (fiziol.) sebaceu. seborrh(o)ea [,seb3'ri:o] s. (med.) seborce. sebum ]'si:bom] s. (fiziol.) sebum. sec1 [sckj s. (prese, de la s e c o n d ) (fam.) secundă; half a ~! o clipă! sec2 adj. (despre vin) sec. secant ['si:kant] (mat.) I. adj. secant, care (întreJtaie. II. s. secantă. secateur(s) ]'sek9t9(:)(z)] s. (fi.) secator, foarfece de grădină. seceo ['sekkou, -kko] s. (ital., artă) s. pictură în tempera. seceotine |'sekoti:n] I. s. secotină, »/(/ei de clei. II. vb. tr. (si to ~ in / together) a încleia cu secotină. secede [si(:)'si:d] vb. intr. (from) (despre un stat) a se retrage (dintr-o alianţa ele); a se despărţi, a se secesiona. seceder [-or] s. (pol.) secesionist; separatist; dizident; scizionist. seceding [in] adj. secesionist, separatist. secern [si'so:n] vb. tr. a secreta, a produce. secernent [-snt] I. aay. (fiziol.) care secretă, secretam. II. s. 1. organ care secretă. 2. medicament, substanţă care produce secreţie. secession [si'sejan] s. secesiune, separare, sciziune; War of Secession Războiul de Secesiune (război civil în America între anii 1861 si 1865). secessionist [~ist] s. secesionist, separatist, scizionist. seclude [si'klu:d] vb. A. tr. a separa, a despărţi, a izola; ~d life viaţa retrasă. B. refl. a se retrage, a se izola; to ~ oneself from society a se retrage din societate. secluded [-id] adj. retras, izolat, sihastru. seclusion [si'klu:33n] s. 1. retragere; separare. 2. sihăstrie, izolare, singurătate; recluziune. 3. loc retras, izolat. second ['sckand] I. adj. 1. al doilea, secund; (teol.) ~ advent / coming reîntoarcerea, revenirea (lui lisus); (arte) ~ coat (of paint) al doilea strat de vopsea; the ~ of January 2 ianuarie; to live on the ~ floor a locui la etajul al doilea; Charles the ~ Carol al II-lea; in the ~ place în al doilea rând / loc; every ~ day la două zile, din două în două zile, în fiecare a doua zi; to marry for the ~ time a se căsători pentru a doua oară, a se recăsători; (telui.) ~ course a doua tăietură (a pilelor); (auto) ~speed viteza a doua; (chim.) ~ light oils fracţiune de distilare a gudronului mineral de huilă (uleiuri medii); (sport) ~ team echipă secundă; (muz.) the ~ violins vioara a doua; (anat.) ~ nerve nervul vizual / optic; (gram.) ~ person persoana a doua; ~ conjugation conjugarea a doua; (arte) ~ distance plan secund, cel de al doilea plan. 2. următor, care urmează; secundar; to be ~ to smb. in precedence / in seniority a fi inferior cuiva, a veni după cineva; (up)on ~ thoughts după o analiză mai atentă; răzgândindu-se; dacă stai să te gândeşti; to be ~in coriimand a fi comandant secund; (mil.) ~ captain căpitan de rangul al doilea; (mar.) ~ mate al doilea ofiţer; he is ~ to none nu îl întrece nimeni, c fără egal; to act ~ to a juca un rol secundar. 3. (coin.) de mâna / de calitatea a doua, mijlociu; (com.) ~ bricks cărămizi de calitatea a doua; ~crown soap săpun verde de calitatea a doua; goods of ~ quality mărfuri. de calitatea a doua / de mâna a doua. 4. alt, nou; a ~ Attila un nou Atila, un al doilea Atila; ~ nature a doua natură; (şcolar) to stay in a form for a ~ year a repeta anul. II. s. 1. cel de al doilea; you are the ~ to ask me that eşti al doilea care mă întreabă asta; (scol.) to obtain a ~ a promova cu calificativul „destul de bine". 2. secundă, clipă; (fam.) wait a ~ aşteaptă o secundă / o clipă; we shall be there in thirty minutes to the ~ vom fi acolo în exact treizeci de minute; punctuality to a ~ punctualitate riguroasă / la secundă; (fam.) in a split ~în mai puţin de o secundă, cât ai clipi din ochi, într-oclipită. 3. (geom., astron.) secundă (de grad). 4. (muz.) secundă (ton sau interval) în scara diatonică; major ~, minor ~ secunda majoră, secunda minoră. 5. (muz.) vioara a doua, vocea a doua, alto. 6. (muz.) partea a doua (a unei bucăţi). 7. (corn.) pi. articole de calitatea / de mâna a doua. 8. (telm. poligr.) a doua formă (a colii de hârtie). 9. pi. a doua ediţie a ziarelor. 10. (ia duel) secundant, martor. 11. (la box) secund, ajutor, asistent; ~ (of exchange) poliţă; ~in course poliţă girată. III. vb. tr. 1. a secunda (mai ales la H« duel). 2. a sprijini, a susţine, a ajuta; to ~srnb.'s efforts a sprijini, a încuraja eforturile cuiva; to be ~ed by smb. a fi secundat de cineva; to ~ a motion a sprijini o moţiune; to ~ smb.'s efforts a sprijini străduinţele cuiva. 3. (înv.) a cânta ca vocea a doua. 4. [si'kond, ss'k-] (mil.) a pune în disponibilitate (pentru funcţiuni speciale civile etc.); to be ~ed a fi pus în disponibilitate; to be ~ed for service with a fi pus la dispoziţia (cu dat.), a fi detaşat pe lângă; ~ed from the regular army scos din cadrele armatei regulate. 5. to ~smth. with smth. a atrage ceva după altceva; (expr. shakespeariană) to ~ ills with ills răul atrage răul; (rar) sin is ~ed with sin un păcat aduce pe altul după sine, păcatul urmează păcatului. secondary ['sckandori] adj. 1. secundar. 2. suplimentar. secondary cell [~'sel] s. (ind.) acumulator. secondary liability [~ ilaio'biliti] s. (ec, jur.) răspundere condiţionată. second banana ['sek.Ţnd bo'nums] s. (amer. teatru) actor care secondează vedete într-un spectacol umoristic. second best [~ 'best] I. adj. al doilea (ca valoare); my ~ suit costumul meu (mai puţin bun); my ~ umbrella umbrela mea de toate zilele. II. s. întâmplare mai rea decât oricare alta; it's a ~ este tot ce se putea întâmpla mai rău. III. «aV. (fam.) to come off ~ a da chix, a nu reuşi (într-o acţiune). second childhood [~ 't/aildhud] s. mintea copiilor, a doua copilărie; ramolisment, ramoleală; to be in ~ a da în mintea copiilor (din cauza, bătrâneţii). second chop [~ 't/op] aay. fsl.) de calitatea a doua, calitate inferioară, prost.



832



second class ['sekand 'kla;s,'—] aay. (despre călători, vagoane, hoteluri etc.) de clasa a doua; (despre mărfuri) v. s e c o n d c h o p. second class matter [~ 


 833



secretin [si'kri:tin] s. (chim.) secrctină. secretion [si'kri:/an[ s. 1. (fiziol.) secreţie, eliminare. 2. (înv.) tăinuire, ascundere; the ~ of stolen goods tăinuire de lucruri furate. secretitious [isekri'ti/as] adj. provenind dintr-o secreţie. secretive [si'kri:tiv] adj. (despre persoane, fire etc.) secret, secretos; ascuns, închis; rezervat; v. s e c r e t o r y . secretiveness [si'kri:tivnis] s. scerctivitate, caracter secret. secretly ['si:kritli] adv. în secret, în taină, pe ascuns; intim. secretory [si'kri:t9ri, -touri] adj. (fiziol.) secretant, care secretă. secret service ['si:krit 'sa:vis] s. 1. poliţie secretă; serviciu secret; serviciu de urmărire şi contrainformaţii. 2. (amer.) the Secret Service departament al Ministerului de Finanţe care se ocupă de reprimarea falsificării de bani şi asigură protecţia preşedintelui S.U.A. sect [sckt] s. sectă; tagmă, grup restrâns. sectarian [sck'tearian] I. adj. sectar, de sectă. II. s. sectant, membru al unei secte; sectarist; om cu vederi înguste, fanatic. sectarianism [-izpm] s. sectarism, spirit de sectă. sectary ['sektari] adj. sectar, sectant, membru al unei secte, sectarist. sectile ['scktil] adj. (despre minerale moi) care poate fi tăiat. section l'sek/Pii] I. s. 1. secţionare, segmentare. 2. secţiune (transversală), tăietură; microscopic ~secţiune dintr-o analiză microscopica. 3. profil. 4. secţiune, segment, parte, bucată; built in ~s dcmontabil. 5. subdiviziune în împărţirea unei cărţi. 6. (amer.) cartier, raion, district, sector (al unui oraş). 7. porţiune de calc ferată. 8. (amer.) compartiment de vagon de dormit. 9. (mii.) grupă; (amer.) jumătate de pluton. 10. (med.) incizie. 11. (austr.) parcelă de teren ncexploatat (cu suprafaţa de o milă pătrată). 12. (austr.) teren de construcţii. II. vb. tr. 1. a împărţi în secţiuni, a secţiona, a segmenta; a întretăia; a despica, a spinteca. 2. (med.) a face o incizie. sectional ['sck/snal] adj. 1. de secţionare. 2. secţionat, segmentat. 3. dcmontabil, separabil. 4. local; regional. sectional drawing [~ .droiin] s. vedere secţională (într-un desen). sectionalism ['sck/^nslizpni] s. (amer.) regionalism. sectionalize ['sekjpn^laiz] vb. tr. a secţiona. sectional view ['sekfansl 'vju:j s. vedere secţională. section iron ['sck/an -aian] s. (metal.) oţel profilat. section mark [~ ma:k] s. (poligr.) paragraf. section mill [~ mii] s. (metal.) v. s t r u c t u r a 1 m i l l . section pit [~ pit] s. (tehn.) cameră de aspiraţie. sector ['sektar] s. 1. sector, segment, parte, porţiune. 2. (tehn.) culisă. sectorial [sck'toxial] adj. 1. (mat.) sectorial. 2. (zool.) ~ tooth măsea carnasieră. secular ['sckjula1"] I. adj. 1. secular, care există de veacuri; ~ acceleration creştere lentă în mişcarea unui astru; ~ change schimbare lentă dar persistentă. 2. care se întâmplă o dată la 100 de ani; ~ games festival la romanii antici ţinut la lungi intervale; the ~ bird pasărea Phoenix. 3. secular, temporal; laie, mirean, lumesc; profan; ~ interests interese laice. 4. sceptic în privinţa adevărurilor religioase; opus educaţiei religioase. II. s. 1. preot secular. 2. mirean. secular arm [~ ra:m] s. (ist.) the ~ tribunal secular / civil. secularism ['sekjularizpm] s. doctrină preconizând învăţământul laic; scepticism religios. secularist i'sckjularist] s. adept al învăţământului laic. secularity [isekju'Iaîriti] s. sccularitate; caracter secular / mirean / laic. secularization ['sekjularai'zei/an, isek-,-ri'z-] s. secularizare. secularize f'sekjularaiz] vb. tr. a seculariza. secund ['si:kt\nd, 'sek-[ adj. dispus de o singură parte, unilateral. secure [si'kjuar,sa'k-,-1kp:r] I. adj. 1. în siguranţă, în securitate; calm,.liniştit; to feel ~ about the future a fi liniştit în privinţa viitorului. 2. (of) asigurat (de). 3. ferit; sigur, în siguranţă, în afara primejdiei; from / against an attack asigurat împotriva atacului. 4. solid, tare, trainic, stabil, rezistent; ~ foundation fundament solid; ~ stronghold fortăreaţă solidă. 5. ţinut strâns, în siguranţă; I have got him ~ îl ţin bine, îl am în mână. 6. garantat, asigurat. II. vb. A. tr. 1. a întări, a consolida; a prinde, a închide; a baricada; (med.) to ~ a vein a lega o vână; (mar.) to ~ a rnast a întări / a consolida un catarg. 2. a fortifica (un oraş etc.). 3. a lua sub pază / în pază. 4. a asigura, a garanta; loan ~d on landed property împrumut garantat de proprietate funciară. 5. a-şi asigura, a reţine (un bilet); a obţine, a câştiga; to ~one's object a-şi atinge scopul; to ~ a victory a obţine o victorie. 6. (mar.) a amara. B. refl. ase asigura, a se păzi; how can I ~ myself against the consequences? cum niă pot asigura împotriva consecinţelor? III. s. (amer.) retragere. secured bill [si'kjuad 'bil] s. (e.c.) cambie garantată. securely [si'kjuali] adv. sigur, la loc sigur; în siguranţă, ferit. secureness [si'kjuanis] s. (îuv.) siguranţă. securer [si'kjuarar] s. apărător. securiform isi'kjuarifo:m] adj. în formă de topor. securing [si'kjuarirj, sa'k-, -'kjo:-] s. 1. asigurare. 2. procurare. 3. (tehn.)fixare.4. (mar.) amarare. security [si'kjuariti, sa'k-, -*kp:r-] s. 1. siguranţă, securitate. 2. încredere. 3. pază, ocrotire, apărare, protecţie. 4. asigurare, protecţie. 5. asigurare, garanţie, zălog; gaj; in ~ for ca garanţie pentru. 6. chezaş, garant. 7. pi. documente, hârtii de valoare. security risk [~ risk] s. (amer.) individ periculos pentru securitatea statului. sec'y, secy ['sekritri] s. secretar (prese, de la s c c r e ta r y). sedan [si'dasn, sa'd-] s. 1. (înv.) lectică. 2. (auto) limuzină (tip de maşină cu caroseria închisă). sedan-chair [~t/£3r, -'-'-] s. (înv.) v. s e d a n (1). sedate [si'deit] I. adf liniştit, calm, aşezat, potolit; echilibrat; tacticos. II. vb. tr. a administra sedative (cu dat.).



see



sedately [-Ii] adv. calm, liniştit. sedatenessl 1-nis] s. calm, echilibrat; caracter aşezat. sedation [si'dei/sn] s. (med.) linişte, odihnă; sedaţie; ~ to be put under ~ a i se admi­ nistra sedative. sedative ['sedativ] I. adf (med. si fig.) sedativ, calmant; ~influence influenţă calmantă/ liniştitoare. II. s. sedativ, calmant. sedentariness ['scdnterinis] s. viaţă sedentară; caracter sedentar. sedentary ['sedntori] I. adf 1. stând jos, şezând; ~ posture postură şezândă. 2. sedentar; inactiv, inert; ~ life viaţă sedentară. 3. (zool.) ncmigratoriu; ~ spider păianjen care stă nemişcat la pândă. II. s. 1. persoană sedentară; leneş. 2. păianjen care stă la pândă. sedge [sed3J ş. (boţ.) rogoz (Carex riparia). sedge-warbler [~ iWD:blarj ş. (omit.) lăcarul de rogoz (Acrocephahts schoenobaenus). sedgy ['sed3i] adf plin de rogoz, cu rogoz. sediment l'scdimant] s. sediment; depunere; depozit; reziduu. sedimentai [iscdi'mentel] s. (despre un depozit) sedimentar. sedimentary bsedi'mentari] adf sedimentar. sedimentation [iscdimsn'tci/^n,-men't-] s. sedimentare, depunere. sediment box ['sedimant bsks] s. (tehn.) decantor de noroi. sedimentology [isediman'tolad3i] s. sedimentologie. sedition [si'di/^n, sa'd-] s. 1. sediţiune, rebeliune, insurecţie, răzvrătire împotriva legilor. 2. chemare la revoltă; atitudine sau discurs chemând Ia revoltă. seditionary [-ari] adj. v. s e d i t i o u s . seditious [si'di/as, sa'd-] adj. sediţios, revoltat, răzvrătit. seditiousness [-nis, sa'd-] s. agitaţie sediţioasă, răzvrătire, stare de spirit dinaintea sau din timpul unei revolte, seduce [si'dju:s] vb. tr. 1. a seduce, a ademeni. 2. a tenta, a ispiti (la un păcat etc.). 3. a corupe. seducement [-mant] s. v. s e d u c t i o n . seducer [-ar] s. seducător; ademenitor, ispititor; corupător. seducible [-ibl] adf care poate fi sedus. seducing [-irj] adf seducător, ademenitor, ispititor. seduction [si'dAk/^n] s. seducţie, ademenire, fermecare; compere; tentaţie, ispită; the ~s of a great capital tentaţiile unei mari capitale. seductive [si'dAktiv] adj. seducător, fermecător, ispititor, ademenitor, încântător; înşelător, amăgitor. sedulity [si'djuiliti] s. asiduitate, silinţă, perseverenţă, stăruinţă, sârguinţă, râvnă, zel. sedulous ['sedjulas] adj. asiduu, silitor, stăruitor, sârguincios, perseverent, zelos; cu râvnă; with ~ care cu o grijă stăruitoare; to play the ~ ape a-şi însuşi stilul literar prin imitaţie. sedulously [-li] adv. asiduu. sedulousness [-nis] s. v. s e d u l i t y . see1 [si:] I. past saw [so:], part. trec. seen [si:nj vb. A. tr. 1. a vedea; to ~ the sights of a town a vizita monumentele oraşului; once ~n it can never be forgotten o dată ce l-ai văzut nu-1 mai poţi uita; there is nothing to be ~n nu e nimic de văzut; to live to ~ a trăi să vadă, a apuca, a ajunge vremea să vadă; a man may - that with half an eye şi un orb poate vedea acest lucru; nothing could be ~n of him el nu putea fi văzut nicăieri; rămânea invizibil; to ~ smb. in the distance a zări pe cineva în depărtare; ~ what a mess! ce frumoasă încurcătură; ~ page 8 vezi pagina 8; ~ back vezi pe verso; he is not fit to be ~n el nu este prezentabil; to ~ things bloodshot a fi însetat de sânge; a vedea totul în culori întunecate / în negru; (rar) well to be ~n / to ~ plăcut la vedere; (fam.) we shall ~ what we shall ~ o să vedem; let me ~ arată-mi; ia să văd; ia să vedem; to ~ far and wide a avea un câmp de vedere larg; ~ through a brick wall / through a millstone a avea un ochi ager; ~ little of smb. a fi puţin (timp) în tovărăşia cuiva; ~ much of smb. a fi des împreună cu cineva; he will never ~ thirty sau forty sau fifty etc. again el are peste 30 sau 40 sau 50 etc. de ani;to~ red / scarlet a vedea roşu înaintea ochilor; ~ double a vedea dublu; (fam.) to ~ things a avea vedenii / năluciri / halucinaţii; to ~smb. coming a vedea pe cineva venind; (fa/u.) I can't ~ myself doing such a thing nu mă văd făcând asemenea lucru, nu mă văd jucând rolul acesta; (sl.) do you ~ any green in my eye? crezi că am fost atât de fraier / neghiob / nerod?; -O- (amer.) to ~ which way the cat jumps a aştepta să vadă ce curs vor lua evenimentele; (amer.) to ~ a man about a dog a se duce până la toaletă; to ~ smb. damned / d-d / at Jericho / at York; to ~ smb. further / further in hell; (sl.) to ~ smb. shot first a trimite la toţi dracii. 2. a înţelege, a pricepe, a sesiza (un gând etc.); a-şi recunoaşte (erorile etc.); I don't ~ it nu pricep; I don't ~ the point nu sesizez nuanţa; he cannot ~ a joke el nu înţelege gluma; from what I ~ as far as I can după câte înţeleg cu; I ~ what you are driving at înţeleg unde vrei să ajungi; I don't ~the advantage of nu văd / nu înţeleg folosul (cu gen.); (fam.) I ~ înţeleg, pricep; to ~ the fun of a înţelege partea comică a unui lucru; I don't ~ my way nu ştiu ce să fac / cum să procedez. 3. a apuca (vremuri, întâmplări), a trece prin, a îndura; to have ~n one's best days a-şi fi trăit cele mai frumoase zile; (mil.) to ~ service a lua parte la o campanie. 4. a observa, a remarca; I ~ that you have changed your mind văd că te-ai răzgândit; we saw that he was blind am remarcat că era orb; ~ for yourself! priveşte / constată singur! ~ what courage can do! observă ce poate face curajul!; I can ~ no fault in him nu constat nici un defect la el; to refuse to ~ any good in smth. a nu recunoaşte nici o calitate unui lucru; to ~ oneself in one's children a se recunoaşte pe sine în copiii săi; I don't know what you can ~ in her nu ştiu ce găseşti Ia ca; that remains to be ~n, we shall ~ (vom trăi şi) vom vedea, o să vedem. 5. a se îngriji; to ~ fair play, to ~ that fair play is given a se îngriji ca jocul să fie disputat corect; FII ~ you paid mă voi îngriji ca să ţi se plătească; to ~ smth. done, to ~ that smth. is done a se îngriji ca un lucru să fie făcut. 6. a judeca, a aprecia (într-un fel oarecare); I ~ things differently now acum văd lucrurile altfel / într-o lumină nouă;



 see 2



this is how I ~ it iată cum văd eu acest lucru; if you ~ fit to dacă (dv.) găsiţi de cuviinţă / credeţi nimerit / potrivit să. 7. a vizita, a frecventa, a avea raporturi cu (cineva); they have been to ~ me ei mi-au făcut o vizită; I shall ~ you with regard to this matter o să te consult în legătură cu această chestiune; he ~s a great deal of the Smiths ci vizitează adesea familia Smith; we don't ~ anything of each other nu ne vedem, nu ne vizităm, nu suntem în vizita cu ei; when shall I ~ you again? când te mai văd'?; I shall ~ you again (soon); (amer.) I'll be ~ing you pe curând, Ia revedere; to go and ~ smb. a merge să găseşti pe cineva; to call to ~smb. a face o vizită cuiva, a trece pe Ia cineva; I called but couldn't ~ Imn am trecut pe la el dar nu l-am putut vedea; I wanted to ~ you on business voiam să vă vad pentru a vă vorbi de afaceri. 8. a consulta (un medic); to ~ the doctor a consulta un medic. 9. a primi (un vizitator); I cannot ~ him today nu-1 pot primi astăzi; he ~s nobody nu primeşte pe nimeni. 10. (despre un doctor) a examina, a consulta. 11. (to) a conduce, a însoţi, a întovărăşi (până la); to ~ to bed a conduce la culcare; to ~ to the door a conduce până la uşă. 12. to ~ afar off a vedea în depărtare; to ~ again a vedea iarăşi / din nou / încă o dată, a revedea; to ~ smb. away a conduce / a întovărăşi pe cineva; (mar.) to ~ clear a) a pregăti (vasul) pentru plecare; b) a vămui (mărfurile unei corăbii); to ~ smb. downstairs a conduce pe cineva jos (pe scară); to ~ from a distinge / a deosebi de; to ~ home a conduce acasă; to ~ in a vedea venind (o epocă nouă etc.); to ~ smb. in a introduce pe cineva; to ~ smb. off (at the station) a conduce / a întovărăşi pe cineva (la gară); to ~ smb. off the premises a se asigura de plecarea cuiva; to ~ out a) a întovărăşi! a conduce (pe cineva) până la uşă; a se asigura de ieşirea (cuiva); b) a asista Ia (un meci, o operă etc.) până la sfârşit; a vedea sfârşitul (cu gen.); a vedea (ceva) până la sfârşit; c) a duce la bun sfârşit (o acţiune etc.); d) a supravieţui (cuiva); (fam.) he will ~us all out! el o să ne îngroape pe toţi! to ~over a vizita, a vedea (o casă etc.); to ~ through a) a da ajutor (cuiva); a ajuta (pe cineva) până la capat; to ~ through a) â susţine / a sprijini (pe cineva) până la capăt; b) a asista la un eveniment până Ia sfârşit, capăt; to ~ the war through a lua parte la război până la sfârşit; to ~ a business through a duce o afacere până Ia capăt; a duce o afacere la bun sfârşit;'(/am.) to ~ it through a ţine / a rezista până la capăt; to ~ upstairs a conduce sus (pe scări). B. intr. 1. a vedea; ~! priveşte!; he ~s no further than his nose nu vede mai departe de lungul nasului. 2. a înţelege, a pricepe, a pătrunde; do you ~? înţelegi?; this matter must be thoroughly ~n into această problemă trebuie analizată temeinic. 3. (cu adv. şi prep.) to ~ about a) a avea grijă / a se ocupa / a se îngriji de; b) a se gândi la; a cugeta asupra (cu gen.); c) a cerceta (cu ac); a urmări (cu ac); a face cercetări în privinţa (cu gen.); to ~ after a avea grijă de, a fi atent la; a se ocupa de (bagaje etc); to ~ into a) a examina, a cerceta (cu ac.); a studia, a analiza (cu ac); b) a înţelege, a descifra, a pricepe (sensul) (cu gen.); a pătrunde sensul (cu gen.); c) a desluşi (viitorul etc.); a scruta (cu ac.),- to ~ to a) a se ocupa de, a avea grijă de; a se însărcina cu; a face (cafeaua etc.); b) a fi atent la; a lua aminte la. II. s. (înv., mai ales amer.) văzul, vederea; (fam.) I have ~n my ~ am văzut ce am vrut să văd; (si.) can you make a ~ of it? poţi să vezi? see2 s. (bis.) 1. scaun episcopal, reşedinţă a episcopului; (v. e p i s c o p a 1 s e e); The Holy / Papal / Apostolic ~, the ~ of Rome Sfântul Scaun, reşedinţa papei. 2. episcopie, demnitate sau jurisdicţie episcopală. 3. (înv.) scaun, tron. 4. (şl.) şi pi. ochi (sg. si pi.). seeable [rsi:sbl] adj. vizibil, care se vede, care se poate vedea. seed [si:d] I.s. 1. sămânţă, grăunţe, bobi; (co/.j grâne; to go /to run to ~ a) ase opri din înflorit (când se formează seminţele); b) (fig.) a îmbătrâni, a decădea; to sow the ~s of discord a semăna discordie / vrajbă. 2. germene, origine, sursă. 3. neam, seminţie; (bibi.) urmaşi; to raise up ~ a se înmulţi, a procrea. 4. (sport) cap de seric. 5. (chim.) nucleu / centru de cristalizarea II. vb. A. tr. 1. a semăna, a arunca, a împrăştia (sămânţa); a semăna (un câmp). 2. a scoate seminţele din (stafide etc.). 3. a despărţi sămânţa de paie. 4. (sport) a selecţiona, a alege (jucătorii mai tari de cei slabi), a repartiza (jucătorii) în serii. B. intr. a face sămânţă. seed bed ['si:d bed] s. 1. răzor cu răsaduri de sămânţă; răsadniţă. 2. seră. 3. pat germinativ. seed-cake [~kcik] s. prăjitură cu anason sau chimen, prăjitură cu seminţe aromate; seed case [~ keis] s. (bot.) capsulă de seminţe. seed coat [~ kout] s. (bot.) episperm. seed-corn [~ko:n] s. grâu de sămânţă. seed drill [~ dril] s. (agr.) maşină de semănat în rânduri. seeder ['si:dor] s. 1. v. s e e d d r i l 1.2. aparat pentru scos sâmburi. 3. peşte cu icre. seed grader ['si:d .grcidor] s. (agr.) maşină de sortat seminţe. seed hopper [~ ihopar] s. (agr.) coş de alimentare (la semănătoare). seeding ['siidinj s. 1. amorsare, iniţiere. 2. (agr.) semănat, însămânţare, semănătură. seeding machine [~ mo.J"i:n] s. (agr.) semănătoare. seeding material [~ ms.tiorial] s. (agr.) material de însămânţare. seeding plough [~ plau] s.'fagr.) plug-scmănătoare. seed leaf ['si:d li:fj s. 1. (bot.) cotilcdon (dezvoltat), frunză seminală. 2. (amer.) calitate de tutun. seedless ['si:dlis] adf asperm; fără sămânţă; care nu face sămânţă. seedling ['si:dlirjj s. 1. răsad, puiet. 2. (bot.) plantulă, plăntuţă. seedling plant [~ plu:nt] s. puiet. seed lobe ['si:d Ioub] s. (bot.) cotilcdon. seed money [~ .niAni] s. 1. (fig.) mijloace pentru a iniţia o afacere sau a întemeia o gospodărie. 2. (ec.) investiţii iniţiale. seed oyster [~ oistor] s. stridie tânără (folosită pentru reproducere). seed-pearl [~'pn:l,'--] s. perlă mică. seed plot [~ plot] s. (şi fig.) pepinieră, răsadniţă. seedsman [rsi:dzmon], pi. seedsmen [-mon, -men] s. 1. vânzător / negustor de seminţe. 2. semănător.



834



seed-time [rsi:d taim] s. 1. timpul / sezonul semănatului / semănăturilor. 2. (fig.) perioadă de germinare. seed tree |~ tri:] s. (silv.) semincer. seed vessel [~ ivesl] s. (bot.) pericarp, pulpa din jurul seminţei. seed-wool [~wul] ş. bumbac brut (cu seminţe). seedy ['si:di] adf 1. (care este) plin de sămânţă. 2. (fam.) sărăcăcios, prăpădit, jigărit, zdrenţăros; uzat, ros, tocit. 3. cam bolnav, indispus; obosit; sleit; to feel ~ a se simţi prost (cu sănătatea); to look ~ a arăta rău / bolnav. 4. (despre brandy etc) aromat. seeing ['si:irj[ I. s. 1. vedere, vizionare; ~ is believing a vedea înseamnă a crede. 2. adf văzător. II. conj. ~ that având în vedere că, dat fiind ca, de vreme ce, întrucât. seeing-eye-dog [~aidog] s. câinc-călăuză pentru orbi. seek [si:k] I. past şi part, trec. sought [so:t] vb. A. tr. 1. a căuta; to ~ out a face descoperiri; to be to ~ a nu fi încă găsit; the man to carry it out is still to ~ nu s-a găsit încă omul care să facă acest lucru; (cinegetică) ~ dead! aport!; to ~empIoyment a căuta 0 slujbă; to ~shelter a căuta un adăpost; a se refugia (sub un copac etc.); to ~ the shore a încerca să ajungă la ţărm; (fam.) to ~ one's bed a merge la culcare; to ~ death a-şi căuta moartea; to ~smb.'s approval a căuta să aibă aprobarea cuiva. 2. a cerceta, a explora, a scotoci. 3. a cerc, a pretinde, a solicita; to ~in marriage a cere în căsătorie; to ~smb.'s life a atenta la viaţa cuiva; to ~ smth. from / of smb. a cere ceva cuiva; to ~ advice a cere sfatul; to ~ satisfaction from smb. a cerc cuiva satisfacţie; (înv.) he sought of him a sign i-a cerut un semn; to ~ every possible means a analiza / a căuta să descoperi toate mijloacele posibile. 4. (cu adv. şi prep.) ~ after a căuta, a urmări (glorie etc.); (despre persoane, lucruri) much sought after căutat, studiat artificial; ~ for a căuta; the cause must be sought for in cauza trebuie căutată în; ~ out a căuta şi a găsi (pe cineva); (fam.) to ~ out the author of a crime a căuta făptaşul / autorul unei crime; (prov.) nothing ~ nothing find cine nu caută nu găseşte. B. intr. 1. (after, for) a căuta, a cerceta; (Biblie) ~and you shall find caută şi vei găsi, cine caută găseşte; his company is greatly sought compania / tovărăşia lui este foarte căutată; to play (at) hide and ~ jocul dc-a v-aţi ascunsclca. 2. (to, after) a se strădui să, a năzui Ia. 3. (înv.) (on, out) a o lua la sănătoasa, a-şi lua câmpii. 4. (înv.) to be to ~ a fi la strâmtoare, a fi în încurcătură. 5. (înv.) to ~ upon a încerca, a face o încercare. seeker ['si:k?r] s. cercetător, căutător. seeking ['si:kin] s. căutare, cercetare. seem [si:m] I. vb. A. intr. 1. a părea, a avea înfăţişarea / aspectul / acrul / aparenţa; not to ~ but to be a nu părea, ci a fi; to ~ tired a părea obosit, a avea înfăţişarea obosită; he ~s to be an honest man parc a fi un om cinstit; how does it ~ to you? cum ţi se parc, ce crezi despre acest lucru?; there ~s to be some difficulty se parc că există o dificultate; it ~s to me that îmi pare că; I ~ to remember that îmi pare ca-mi aduc aminte că; îmi amintesc că; (fa/n.) I ~ to have put my foot in am impresia că am făcut / am comis o gafă; (pop.) I don't ~ to fancy it nu mă sinchisesc de asta, asta nu-mi spune nimic. 2. a socoti, a crede. 3. (impers.) it ~s that se parc că; it ~s she writes poetry, she writes poetry it ~s se pare ca ea compune / scrie / face versuri; it ~ed to me (that) 1 was dreaming îmi părea că visez, se făcea că visez; it ~ed as though / as if se părea că (cu şubf) s-ar fi zis ea (cu indic.); it ~ed as if he didn't understand s-ar fi zis că nu înţelege; do as it ~s good to you fă cum crezi că c mai bine; it s so, it would ~ so, so it ~s sc pare că, s-ar părea că, are aparenţa de. B. (înv.) tr. a se cuveni, a se cădea, a se potrivi, a sta bine. seemer ['si:mpr] s. persoană care se preface, prefăcut, ipocrit. seeming [rsi:min[ I. adf 1. aparent. 2. imaginar. 3. simulat; prefăcut. 4. făţarnic, nesincer; with ~ sincerity cu sinceritate prefăcută. II. s. 1. caracter specios. 2. aparenţă, exterior; the ~ and the real aparenţa şi realitatea. seemingly [-li [adv. aparent, după cât se pare, după cât se vede, după cum s-ar crede. seemliness ['si:mlinis] s. (bună-)cuviinţă. seemly [rsi:mli] I. adf decent, potrivit; cumsecade. II. (rar) adv. decent, potrivit. seen [si:n] part. trec. de la s e e (1). seep [si:p] I. vb. intr. 1. a se strecura, a se scurge, a se prelinge, a sc infiltra. 2. a picura, a pica. II. s. (amer. mii.) jeep amfibiu; vehicul amfibiu (cuvânt hibrid extras din s e a jeep). seepage ['si:pid3] s. 1. infiltrare; scurgere; picurare; ~ of water scurgere de apă. 2. umezeală, igrasie. 3. (geol.) infiltraţie (de petrol). 4. (telm.) pcrcolarc. seer1 ['si(:)3r] s. 1. spectator, vizionar, profet, prooroc. 2. vizionar. seer2 [sior] s. 1. măsură de greutate (folosită în unele părţi ale Indiei). 2. măsură de capacitate (= 1 litru). seersucker ['sioiSAks1"] s. material indian de bumbac în dungi albastre şi albe. seesaw ['si:sD;, 'si:'so:] I. s. 1. mişcare înainte şi îndărăt (ca ferăstrăul). 2. legănare, balansare pe o scândură; to play ~ a sc da huţa (pe o scândură). 3. Ipagăn, scrânciob, scândură de dat huţa. 4. (fig.) balansare, oscilare, schimbare de poziţie. II. vb. intr. 1. a se legăna, a sc balansa (pe o scândură); a sc mişca în sus şi în jos. 2. a oscila, a fi nehotărât. III. adf 1. care se mişcă în sus şi în jos sau înainte şi înapoi (ca ferăstrăul). 2. (fig.) oscilator, nehotărât; -0- ~ policy politică oscilatorie / nehotărâtă. IV. adv. care oscilează, care sc schimbă; alternativ; to go ~ a oscila; a alterna. seethe [si:5], past seethed, înv. sod [sod], part. tr. seethed, înv. sodden ['sodn] vb. A. tr. a fierbe, a prepara prin fierbere. B. intr. a fierbe, a clocoti, a sc agita; madness ~d in his brain nebunia îi clocotea în creier. see-through ['si:Gru:J adf transparent. seg(gie) ['scg(i)] ş. (amer. glumeţ) segregationist. segment ['segmant] I. s. segment, parte. II. [seg'mentj vb. tr. a segmenta, a împărţi în segmente / părţi. '" segmentai [seg'mentl] adf segmentai.



 835



segmentalize [seg'mentplaiz] vb. tr. 1. a împărţi în categorii sau clase. 2. a comparti­ menta. segmentary ['segmonteri] adj. de segmentare. segmentation [isegmen'tci/pn] s. segmentare. segmentation cavity |~ ikasviti] s. (biol.) blastoeel, cavitate de clivaj / de segmentare. segmented [scg'mentid] adj. segmentat, împărţit în segmente / părţi. segregate I. ['segrigeit] vb. A. tr. 1. a separa, a despărţi, a izola, a desprinde. 2.(telm.) a segrega, a separa. 3. (pol.) a segrega, a separa. B. intr. şi refl. a se separa, a se despărţi; a se desprinde, a se izola. II. ['segrigit. -gcit] adj. 1, (arhit.) separat, despărţit, izolat. 2. (zool.) simplu, nceompus. segregation [isegri'gei/^n] s. 1. separare, despărţire, izolare. 2. (telm.) segregare, segregaţie. 3. (pol.) segregaţie (rasială), segregare, discriminare rasială. segregationist [isegri'gei/anistl s. segregationist. segregative fsegrigcitiv] adj. 1. care separă, care desparte / izolează. 2. (despre per­ soane) ncsoeiabil, necomunicativ, retras, cu tendinţe de izolare. seiche [sei/j s. (geogr.) scişă, clătinare, variaţiunc a nivelului apei. seigneur [si'nja:1"] s. v. s c i g n i o r. seignior ['seiniar] s. (ist.) senior, stăpân feudal, domn, nobil: grand ~ marc senior, boier, persoană de rang înalt; om cu purtare seniorială. seigniorage [tseiniarid3] s. (ist.) 1. seniorat,dreptul seniorului. 2. procentajul care revine suveranului din baterea monedei. seigniorial [sei'njourisl, si:'n-j adj. seniorial; feudal, boieresc, domnesc. seigniory f'sciniari, rar 'si:n-] s. (ist.) 1. seniorie, domeniu seniorial / feudal. 2. autoritatea / puterea / dreptul suveranului sau seniorului feudal. 3. consiliu municipal în republicile medievale italiene. seine [sein, amer. şi si:n] I. s. setcă, năvod, plasă marc de pescuit. II. vb. tr. şi intr. a pescui cu setea / cu năvodul. seine gang [~ ga^n] s. grup de pescari care pescuiesc cu setea / cu năvodul. seiner ['scins1"] s. 1. vas de pescuit (cit setcă sau cu năvod danez). 2. pescar (care pescuieste cu setcă sau cu năvod danez). seise [si:z] vb. v. s e i z e (6). seisin f'si:zin] s. v. s c i z i n. seism fsaizam, 'saissm] s. seism, cutremur de pământ. seismal [-si] adj. v. s e i s m i c. seismic l'saizmik, 'saismik] adj. seismic privitor Ia cutremurele de pământ. seismic pick-up [~ 'pikAp] s. (telm.) seismograf. seismicîty [saiz'misitij s. seismicitate. seismogram ['saiznwgraem, -moug-. 'sais-] s. scismogramă. seismograph ['saizm?gru;f. -grad'] s. seismograf. seismologic(al) bsaizm3'bd3ik(3l). -mou'l-, amer. şi isais-] adj. seismologie. seismologist [saiz'mMsdsist, amer. şi sais'rn-] seismolog. seismology [saiz'mokKfji] s. seismologie. seismometer [saiz'niomit^] s. seismometru. seismoscope ['saizm?skoup. -mous-, 'sais-] s. scismoscop. seizable ['si:zabl] adj. conl'iscabil. seize [si:z] vb. A. ir. 1. (şi to ~hold of) a apuca, a prinde (cu mâinile, ghearele, dinţii), a înhăţa.aînşraca; (jig.) to ~ the opportunity a se folosi de prilej, a profita de o ocazie (favorabilă). 2. a pune mâna / stăpânire pe, a lua prizonier, a lua cu forţa, a captura; the town was ~d with all its defenders oraşul a fost capturat cu toţi apărătorii Iui. 3. (şi jur.) a lua în stăpânire, a-şi însuşi, a confisca, a sechestra, a pune sechestru / poprire pe; to be ~d of a stăpâni, a poseda (ceva). 4. (jig.) a prinde, a cuprinde, a apuca, a pune stăpânire pe; a panic ~d the crowd panica cuprinse mulţimea; a fever ~ed him I-a apucat febra / fierbinţeala; to be ~d with a cramp a fi prins de un spasm / de crampe / de colici. 5. (Jig.) a reţine, a captiva (imaginaţia, atenţia etc.); a înţelege, a pătrunde, a cuprinde (cu mintea sau facultăţile percepţiei), a sesiza; the paintings of Turner and Constable ~ the attention of all visitors tablourile lui Turner şi Constable reţin atenţia tuturor vizitatorilor; I cannot ~ the difference between nu sesizez diferenţa dintre. 6. (mar.) a lega. 7. (arte, despre un pictor etc.) a prinde (trăsăturile cuiva, într-un \mrtret etc.). B. rejl. (jur.) to ~ oneself of a confisca (ceva) în mod legal. C. intr. 1. to ~ (up)on a pune mâna pe, a-şi însuşi (ceva),- to ~ upon an idea a-şi însuşi o idee, a vâna o idee. 2. (telm.; despre mecanisme) a se gripa, a se înţepeni, a se bloca. seizin I'si:zin] s. (jur.) 1. stăpânire a unui bun funciar. 2. act de posesiune a unui bun funciar. 3. posesiune funciară. seizing ['si:zinj s. 1. prindere, apucare, înhăţare, înşlacarc (cu gen.). 2. capturare (a unui vas inamic, a unei cazemate etc.). 3. (mar.) legătură (cu parâma), mariaj; şnur, saulă. 4. (telm.) gripare, înţepenire, blocare. seizure I'si:33r] s. 1. apucare, luare în stăpânire; ocupare, stăpânire, posedare. 2. confiscare, punere de sechestru; poprire. 3. acces (de boală), atac (de apoptexie). 4. (tel/n.) gripare. selachian [si'leikionj s. (iht.) selacian. seldom ['seldsrn] adv. (a)rar, (a)rarcori; (prov.) ~seen, soon forgotten ochii care nu se văd se uită. seldomness [-nisj s. raritate. select [si'lckt. şa'I-] I. adj. 1. selecţionat, ales, select, fin, superior. 2. (despre persoane, societate, localităţi etc.) pretenţios, snob, de elită, exclusivist, select. II. vb. A. tr. a se­ lecţiona, a alege, a sorta. B. intr. a face o sclccţiunc / o alegere; to ~ out a) a renunţa la / a se debarasa de (un colaborator etc.); b) a propune într-o funcţie. select cutting [~ 'kAtin] s. (silv.) rărire. selectee hselek'ti:, sil-] s. (amer.) soldat, militar, bărbat chemat sub drapel.



self-connecting



selection [si'lck/an, s?'!-] ş. 1. sclccţiunc, selecţie, alegere, sortare. 2. sortiment, colecţie (de mărfuri etc.); culegere (de opere alese). 3. (biol.) selecţie, sclccţiunc (naturală, artificială etc.). 4. (cib.) selection. selection coppice [~ 'kspis] s. (silv.) crâng grădinărit. selectionist [si'lek/anist] s. persoană care selecţionează / care alege; selecţioner. selective [si'lektiv] adj. 1. selectiv, care selecţionează / alege. 2. selecţionat, ales. selective breeding |~ 'brkdirj] s. (biol.) selecţie. selectively [si'lcktivii] adv. selectiv. selective service [si'lektiv 'ssrvis] s. (amer.) serviciu militar obligatoriu. selectivity [silek'tiviti, ,sel-] s. (tel., TV) selectivitate. selectman [si'lcktuK>n],pl, selectmen [-man,-men] s. (amer.) membru al municipalităţii, înalt funcţionar municipal (în statele din Noua-Anglie). seleetness [si'lcktnis. ss'I-] s. superioritate, excelenţă. selector [si'lekt3r] $. 1. persoană care selecţionează / care alege, selecţioner. 2. mic fermier (în Australia). 3. (telm.) selector (aparat, maşină etc.). 4. (tel.) căutător. selector bank [~ basrjk] s. (tele.) panou de contacte. selenate ['sclincit] s. (chim.) sclcniat. selenian [si'limisn] adj. (astron.) selcnic, din Lună. selenic [si'limik, -'le-] adj. 1. v. s e 1 e n i a n. 2. (chim.) selenic. selenicus [si'limiasj adj. (chim.) selcnios. selenide fsclinaid] s. (chim.) sclcniură. selenite s. 1. ['sclinait] (chim.) selcnit. 2. [si'li:nait, ss'l-] locuitor al Lunii. selenium [si'limism, sa'l-] s. (chim.) seleniu. selenodesy [îScli'nodisi] ş. selenodezie. selenographic(al) [siili:nou'gra;fik(3l)] adj. selenografic. selenography [iscli'ncigral'i] s. (chim.) selenografic. selenological [si-li:n3'bd3ikpl] adj. selenologic. selenology [.seli'nokK^i] s. sclenologie. selenotropic [si>li:no«'tropik] adj. (biol.) selenotropie. selenotropism [siilimou'troupiz^m] s. (biol.) sclenotropism. selenyl ['sclinil] s. (chim.) sclenil. self [self],/;/, selves [selv/J I. s. 1. cui propriu, cui. persoana omului; individul, insul; I am my ~again sunt din nou eu însumi, mi-am revenit (în fire): ni-ani întremat, m-am restabilit; our two selves noi doi, amândoi, împreună; your honoured / good ~onorata dumneavoastră persoană; my own / very ~ cu însumi, propria mea persoană; my poor ~ umila mea persoană; the fondness we have for ~amorul-propriu; one's second ~ prieten nedespărţit, mână-dreaptă, alter-ego; the study of the ~ autoanaliză, introspecţie; the consciousness of ~ conştiinţa de sine; to have no thoughts of ~ a nu se gândi la sine; one's better ~ partea cea mai bună din sine; all by one's very ~ absolut singur; (com.) your good selves dumneavoastră, domniile voastre (în corespondentă). 2. interes personal, egoism; he cares for nothing but~nu-i pasă decât de el. 3. floare de culoare uniformă. II. pron. însumi. însămi, înşine; I am, dear Sirs, for ~ and partners yours faithfully primiţi, vă rog. domnilor, cele mai distinse salutări din partea mea şi a asociaţilor mei; accommodation for wife and ~ o cameră pentru mine şi soţia; (prov.) ~ do, ~ have a) ce-şi face omul cu mâna lui e sfânt; b) cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. III. adj. (despre culoare) uniform, omogen. self-abasement ['sclfo'bcismant] s. înjosire, degradare de sine. self-abnegation Hfebni'gcijpnj s. abnegaţie totală, dăruire de sine. self-abuse [~3'bju:s] s. masturbaţie, onanism. self-acting ['sclfrektin] adj. 1. automat. 2. (telm.) automotor. self-acting mule [~mju:l] s. (text.) selfactor. self-addressed envelope ['selfaidrest 'senviloup] s. plic cu adresă de retur. self-adjusting [~3'd3Astin[ adj. autoreglabil. self-admiration [~iaidm3'rei.fan] s. auto admiraţie. self-annihilation [~3inai3'[ci/3n] s. 1. autoanihilare, autodistrugere. 2. sinucidere. self-apparent [~3'pasr5nt] adj, evident, vădit; care sare în ochi, care se înţelege de la sine. self-approving [~3'pru:virj] adj. (despre surâs etc.) suficient. self-assertion [-a'ssi/an] s. afirmare de sine, autoafirmare; caracter imperios. self assurance [-a'/uarpnsj s. încredere în sine, aplomb. self-awareness l-s'weanis] s. conştiinţă de sine. self-bearing [~'b£3rirj] s. (av., mar.) autodirijarc, autogoniometrie, autorelevment. self-centred [~'scnt3d] adj. egocentric, preocupat de sine. self-centredness [~'scnt3dnis] s. egocentrism. self-centring [~'sentrirj] s. (cib.) autocentrare. self-collected [~k3'lcktid] adj. calm. cu sânge rece. self-colour [~'kAhr] s. culoare uniformă (a florilor etc.). self-coloured [~'kAk>d] adj. 1. de culoare uniformă. 2. în culori naturale, colorat de la natura. self-command [~k3'ma;nd] s. autocontrol, stăpânire de sine. self-communion [~k3'mju:ni3n] s. meditaţie (mai ales asupra propriului caracter sau asupra propriei comportări). self-complacence [~k3m'pleisns] s. v. s e 1 f c o m p 1 a c c n c y. self-complacency [-ksm'plcisnsi] s. mulţumire de sine; autoliniştirc. self-complacent |~k3m'pleisnt] adj. mulţumit de sine; îngăduitor faţă de sine însuşi. self-conceit [~k3n'si:t] s. îngâmfare, înfumurare, trufie. self-conceited [~kan'si:tid] adj. suficient, îngâmfat, vanitos. self-confidence [~'konfidjns] s. încredere în sine; aplomb. self-confident Hkonfidant] adj. care se încrede (prea mult) în sine. self-connecting |~k3'nektirj] s. (telm.) cuplare automată.



 self-conscious



self-conscious [~'konfos] adj. 1. conştient de sine, care se cunoaşte pe sine. 2. timid, sfios (în societate), complexat. self-consciousness [~'kon/osnis). s. 1. (ftloz.) conştiinţă. 2. jenă, stinghereală, stânje­ neală. self-contained [~kon'teind] adj. 1. independent, de sine stătător, autonom; complet. 2. (lehn.) separat, independent (căruia nu-i trebuie disţxtzitive sau mecanisme auxiliare). 3. nesociabil, necomunicativ, închis, ursuz. 4. (mil.) aprovizionat cu cele necesare. self-control [~koritroul] s. autocontrol, stăpânire de sine. self-cooling [~'ku:lirj] adj. {lehn.) cu răcire cu aer. self-critical [—'kritikal] adj. autocritic. self-criticisrn [~'kritisiz,im] s. autocritică. self-curmg [~'kjuorin] s. (lehn.) autovulcanizare. self-deceit [~di'si:t] s. autoînşelare. self-deception [~di'scpj3n] s. v. s e 1 f - d e c e i t. self-defeating [~di'fi:tirjl adj. sortit eşecului (din cauza viciilor interne); ~ proposal propunere care se autoexcludc; his behaviour is ~ comportarea lui arată că ci este propriul său duşman. self-defence [-di'fcns] s. autoapărare. self-delusion [~di'lu:33n] s.v. s e 1 f - d c c c i t. self-denial [~di'nau?l] s. abnegaţie, dăruire de sine. self-dependent [-di'pendont] adj. independent. self-destruct [~dis'trAkt] vb. intr. a se autodistruge. self-destruction [~dis'trAkJbn] s. sinucidere. self-determination [~diit3:mi'nei/an] s. autodeterminare. • self-determined [~di'to:mind] adj. independent, care se conduce singur, care-şi hotărăşte singur soarta. self-devotion [-di'voujsn] s. devotare, dăruire de sine, sacrificare (pentru o persoană sau cauză). self-drive car [~'draiv ka: r ] s. (auto) automobil de închiriat (fără şofer). self-dumping [~'dAmpirj] adj. autobasculant. self-educated [~'cdju(:)keitid] adj. autodidact, educat cu mijloace proprii. self-employed [~im'pbid] adj. liber-profesionist. self-emptying [~'emptiirj] adj. cu descărcare automată. self-evident [~'evidant] adj. evident, vădit, care sare în ochi, care se înţelege de la sine. self-examination [~ig'za3mi'nei/3n] s. examen de conştiinţă. self-existent [~ig,zist3nt] adj. cu existenţă independentă. self-experience [~iks'piorions] s. experienţă personală. self-feeder [~'fi:dor] s. (tehn.) mecanism automat; alimentator automat; furnal, maşină (care isi reînnoieşte automat combustibilul). self-feeding [~'fi:din] adj. (tehn.) eu alimentare automată. self-fertile [~'selffo:tail] adj. (bot.) autofertil. self-filling [~'filirj] adj. (despre un stilou etc.) eu umplere automată. self-firer [~'faioror] s. (mil.) armă automată. self-fulfilment [~'selffurfilmont] s. (psih.) autorealizarc. self-governed [~'gAvand] adj. autonom. self-governing [~rgAv;min] adj. care se autoguvernează, independent, neatârnat. self-government KgAVsnmont] s. autoguvernare; independenţă, neatârnare. self-help [~'help] s. autoajutorare, eforturi personale. self-ignition [~ig'ni/3n] s. autoaprinderc. self-importance [~im'po:tsns] s. îngâmfare, trufie, înfumurare. self-important [~im'po:tont] adj. îngâmfat, înfumurat, suficient. self-imposed [-im'pouzd] adj. autoimpus. self-induction Hn'dAkfm] s. (electr.) autoinducţie. self-indulgence [~in'dAld3.?ns] s. autoindulgenţă, cedare în faţa comodităţilor / plăcerilor. setting ['seLfirj] s. (bot.) v. s e l f - p o l l i n a t i o n . self-interest ['self intrist] s. urmărire a intereselor personale, egoism. self-interested [~intristid] adj. (despre persoane) interesat. self-invariant [~in'vsoriont] adj. (mat.) invariant în sine. self-invited [~in'vaitid] adj. neinvitat, nepoftit, nechemat, care s-a invitat singur. selfish ['selli/j adj. egoist, interesat. selfishly [-li] adv. (în mod) egoist, (în mod) interesat, cu egoism. selfishness [-nis] s. egoism; iubire de sine. self-knowledge ['selfnolid3] s. cunoaştere de sine; autocunoaşterc. selfless E'selflis] adj. lipsit de egoism, altruist. self-loading ['selfloudirj] adj. 1. (despre o armă) automat. 2. (tehn.) cu încărcare automată. self-locking [~'bkirj] l.s.l. autofrânare. 2. autoblocare. II. adj. 1. cu autofrânare. 2. cu autoblocare, cu blocare automată. self-love [~'IAV] S. 1. egoism. 2. amor propriu, vanitate, orgoliu. self-Ioving [~'lAvirj] adj. egoist. self-lubricating [~'lu:brikeitirj] adj. (tehn.) cu ungere automată. self-made [~'meid,'—] adj. care s-a ridicat singur / prin propriile mijloace; a man un om care s-a ridicat singur / care s-a ajuns fără sprijinul cuiva. self-mastery [~'ma:sterij s. stăpânire de sine. self-murder [~'mo:dor] s. sinucidere. self-murderer [~'mo:doror] s. sinucigaş. self-mutilation [~>mju:ti'lei/3n] s. automutilate. self-opinionated [-s'pinisncitid] adj. 1. cu idei fixe, încăpăţânat, greu de convins. 2. suficient, închipuit. self-opinioned [^'piniond] adj. v. s e l f - o p i n i o n a t e d .



836



self-packing [~'paekirj] s. (tehn.) autoetanşare. self-pity [—'piti] s. autocompătimire, milă pentru sine. self-pollination [ipoli'nci/on] s. (bot.) autopolenizare. self-portrait [~'po:trit] s. autoportret. self-possessed [~po'zest] adj. calm, stăpânit, cu sânge-rece, cu prezenţă de spirit. self-possession [~po'ze/?n] s. calm, stăpânire de sine, sânge-rece, prezenţă de spirit. self-praise [~'preiz] s. laudă de.sine. self-preservation [~.prczo'veij3n] s. (biol.) autoconservare, autoapărare. self-programming [~'prougrasmirj] s. (cib.) autoprogramare, programare automată. self-propelled [~pro'peld, -pron'p-, -pru'p-] adj. 1. (despre artilerie, armament) autopropulsat, automobil. 2. cu autopropulsie; automotor. self-propelling [~pra'pelirj] adj. v. s e l f - p r o p e l l e d . self-pruning [~'pru:nir]] s. (silv.) clagaj natural. self-realization [~riolai'zeiJsn, -li'z-] s. realizare, dezvoltare a facultăţilor personale. self-recording [~ri'ko:dirj, ro'k-| adj. (despre maşini) care înregistrează automat. self-recovery [~ri'kAVjri] s. (fiz.) autoregenerare. self-regard [~ri'ga:d, -ro'g-] s. (peior.) grijă pentru sine, respect pentru sine, egoism. self-reliance [~ri'laions, -ro'l-] s. independenţă; încredere în sine. self-reliant [~ri'laiont] adj. încrezător în sine, sigur pe sine. self-replicating [~'rcplikcitirj] adj. (biol.) care se autoreproduce. self-respect [-ris'pekt, -ros-] s. respect pentru sine; simţul propriei demnităţi, conştiinţa meritelor / a valorii personale. self-restraint [~ris'treind, -ros-] s. cumpătare, rezervă. self-reversal [~ri'vo:s3l] s. (fiz.) 1. autoinversiune. 2. autoabsorbţie. self-righteous [-'raitjos] adj. 1. mulţumit de sine, plin de sine. 2. fariseu, ipocrit. 3. cazuist, care îşi dă întotdeauna dreptate, care îşi găseşte întotdeauna scuze. self-righteousness [~'rait/osnis] s. 1. fariseism, făţărnicie. 2. automulţumire. 3. cazuistică. self-rotation [-rot/'tci/sn] s. (tehn.) rotaţie proprie. self-sacrifice [~'saakrifais] s. sacrificiu de sine, jertfire de sine. selfsame [~seim] adj. identic, la fel; acelaşi; the ~ thing chiar / tocmai acest lucru; chiar aceasta. self-satisfaction [-isaetis'faskjan] s. mulţumire de sine; suficienţă. self-satisfled [-'sastisfaid] adj. mulţumit de sine, suficient. self-scattering [~'ska?t3rin] s. (fiz.) autodifuziunc, autodispersie. self-searching [~'so:t/irj] s. autoanaliză. self-seeker [~'si:kor] s. persoană care-şi vede de propriile interese. self-seeking [~'si;kirj] adj. avid, lacom, nesăţios, hrăpăreţ. self-service [~'so:vis] I. s. autoservire. II. adj. cu autoservire. self-setting [~'sctirj] s. (tehn.) autoajustare. self-sown [~'soun] aay. (despre plante etc.) care creşte natural / de la sine / fără intervenţia omului. self-starter [~'sta:tor] s. 1. (tehn.) starter, demaror; demaror de picior. 2. (electr.) reostat autodemaror. 3. persoană cu iniţiativă. self-sterile [~'sterail] adj. (biol.) autosteril. self-styled [~'staild,'--], adj. autointitulat, care îşi asumă o calitate pe nedrept, pretins, aşa-zis. self-sufficiency [-so'fi/snsi] s. 1. independenţă. 2. suficienţă, prezumţie, înfumurare. self-sufficient [~S9'fi/ant] adj. 1. suficient, prezumţios, îngâmfat, înfumurat. 2. independent (din punct de vedere economic). 3. care se bizuie pe propriile sale forţe. self-sufficing [-sa'faisin] adj. v. s e l f - s u f f i c i e n t . self-suggestion [~so'd3CSt/3n] s. autosugestie. self-support [~so'po:t] s. independenţă, neatârnare. self-supporting [—sa'paitirj] adj. 1. autonom, independent. 2. (tehn.) autoportant. self-tauglit [~'to:t] adj. autodidact. self-tapping [—'taspirj] adj. (tehn.) eu autofiletare. self-threading [~'0redirj] adj. (text.) cu autoînşirarc. self-unloader [~An'!oudorJ s. navă cu descărcare automată. self-violence [~'vaiolons] s. sinucidere. self-will [~'wil] s. încăpăţânare, îndărătnicie. self-willed [~'wild] adj. încăpăţânat, îndărătnic. self-winding [-'waindirj, '-i—] adj. (despre ceasuri, ace etc.) care se învârteşte automat. sell [sell, past si part. trecut sold [sould] I. vb. A. tr. 1. a vinde, a desface (mărfuri etc.); to ~ dear a vinde scump / la preţ mare / ridicat; to ~dirt-cheap; to ~for a (mere) nothing / for a trifle a vinde pe un preţ de nimic; a vinde pe o (bucată / coajă de) pâine"; to ~ back a revinde, a vinde înapoi; to ~ goods easily a vinde marfa uşor / repede; to ~ by hand / by private contract a vinde pe sub mână / în secret; to ~ by (public) auction a vinde la licitaţie (publică); to ~ (by) retail a vinde en-detail / cu amănuntul; to ~ (by) wholesale, (rar) to ~ in gross a vinde angro / cu ridicata / cu toptanul; to ~ on credit a vinde pe credit; to ~ for cash a vinde cu bani peşin; to ~ over the counter a vinde în magazin; to ~ (off) under (prime) cost a vinde sub preţul de cost; to ~ (off) under the price a vinde sub preţ; to ~ on commission a vinde cu comision; to ~ at a loss a vinde în pierdere; what are you ~ing apples at? cu cât vinzi / dai merele?; he sold it (to) me for twenty dollars mi 1-a vândut / dat pe / cu douăzeci de dolari; to ~ off a) a vinde cu scăzământ; b) a vinde în total, a lichida; to ~ out a vinde în întregime (tonte mărfurile, acţiunile etc.); a solda, a lichida; the edition is sold out ediţia s-a epuizat; we are sold out of butter am epuizat stocul de unt, nu mai avem unt; (fam.) I am sold out am vândut tot; to ~ up a vinde la licitaţie; he went bankrupt and was sold up a dat faliment şi toate lucrurile i-au fost vândute la licitaţie; (mil.) to ~one's commission a-şi vinde brevetul (de ofiţer); (/7g.) to ~ one's life dearly a-şi vinde scump pielea; to ~ smb. a gold bride a trage pe sfoară / a păcăli / a înşela pe cineva; to ~ smb. a lemon a induce în eroare pe



 837



cineva. 2. a vinde, a trăda fim secret, patria, o cauză etc.); to ~ smb. down the river a trăda / a vinde pe cineva. 3. (fam.) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară, a duce de nas, a fraieri; (pop.) to ~smb. blind a despuia / a jefui pe cineva, a-l lăsa gol puşcă; (pop.) to~smb.adigatragepe sfoară pe cineva; a da cuiva cu tifla. 4. '(înv.) a remite, a preda, a transmite. 5. (amer. si.) a populariza; a face reclamă. 6. (amer. si.) a inspira, a insufla, a sugera f»;i gând etc.), a convinge de ceva, a determina să privească favorabil (un lucru); we sold them (to) the idea i-am făcut să accepte punctul nostru de vedere. ♦ they are sold on music sunt pasionaţi de muzică, sunt mari melomani. B. rejl. a se vinde, a se prostitua, ase înjosi. C.irttr. (despre mărfuri etc.) a se vinde, a avea căutare; to~badly / heavily a se vinde greu. a nu avea căutare; a fi nevandabil; to ~ well / readily a se vinde bine, a avea căutare; to ~ like wildfire / like hot cakes a se vinde ca pâinea caldă; house to ~ casă de vânzare; what are apples ~ing at? cu cât vinzi merele?; (mil.) to ~ out a-şi vinde brevetul (de ofiţer). II. s. (si.) înşelătorie, escrocherie, pungăşie, potlogărie; what an awful ~! ce straşnică păcăleală! vai ce pungăşie! seller [*sebr] s. 1. vânzător. 2. (şi best ~) marfă, carte etc. căutată / care se vinde bine. seller's market ['setez ma:kit] s. (ecou.) piaţă bună pentru vânzători, raport favorabil între cerere şi ofertă. sellotape ['sebteip] s. bandă adezivă. sell-out i'selaut] s. l.(com.) vânzare integrală. 2. spectacol care se joacă cu casa închisă; it's a ~ e un succes sigur. sell short [~ 'jb:t] vb. in/r. (fin.) a specula la bursă fără a avea acoperire. Seltzer(-water) ['seltsa 'w^:t3r[ s. apă gazoasă. selvage ['sc]vid3] I. s. 1. (tehn.) bordură, margine, chenar. 2. (mar.) margine de însforarc (a velei). II. vb. tr. a tivi, a refeca (o haină). selvedge [~] s.v. s c 1 v a g c. selves [sclvz] pi. de la s c 1 f. semanteme [si'maentiim] s. (lingv.) semantem. semantic [si'maentik] adj. (lingv.) semantic. semantics [si'mamtiks, sc'm-, ss'nv] s. pi. (folosit ca sg.) (lingv.) semantică, semasiologie. semaphore ['semafor, -fo3r] I. s. semafor. II. vb. intr. a semnaliza cu semaforul. semasiological [sMiicisia'lx^iM, -siou'l-, semi-, sa.m-] adj. (lingv.) semasiologic, semantic. semasiology [siimeisi'nl9d3i, seim-, ss.m-] s. (lingv.) semasiologic, semantică. sematic [si'ma?tik] adj. sematic, (despre culoare, semn) care avertizează inamicii sau atrage atenţia. semblable ['sembtabl] adj. (înv.) asemănător, analog. semblance ['scinbtens] s. 1. înfăţişare, formă, aspect. 2. asemănare, analogie. sememe ['semi:m] s. (lingv.) semem. semen ['sirraeti] s. (fiziol.) spermă. semester [si'mesta1", sa'm-] s. semestru. semi-acquaintance ['semb'kweintens] s. persoană pe care nu o cunoşti prea bine. semi-adder [~'asd3r] ş. (fiz.) circuit de semiadiţie. semi-annual [~':m3l] adj. 1. semioficial. 2. (despre îmbrăcăminte) nu foarte pretenţios. semi-globe [~'gloub[ s. emisferă. semi-lune [~lju:n] s. semilună. semi-manufactured [~iiiiEenju'faekt/3d] adj. (despre mărfuri etc.) semifabricat. semi-monthly [~'mAn61i] adj. bimensual. seminal ['sirminal, 'seni-] adj. 1. seminal, spermatic. 2. (biol.) embrionar, germinai. 3. rodnic, fecund. seminal fluid [~ .flu(:)id] s. (fiziol.) spermă. seminar ['semina:1*, —'-] s. (univ.) seminar. seminarist ['seminsrist] s. (teol.) seminarist. seminary ['seminari] s. 1. seminar teologic (mai ales catolic). 2. (rar, pretenţios) şcoală. 3. (fig., rar) pepinieră, focar; a ~ of vice un focar de viciu. semination [iscmi'nei/pn] s. (bot.) însămânţare.



send1



seminiferous [-semi'niforas] adj. 1. (bot.) care se înmulţeşte prin sămânţă. 2. (biol.) care produce spermă. seminivorous |iscmi'niv3ras] adj. (omit.) care se hrăneşte cu seminţe. seminoma [pscmi'nouma], pl. şi seminomata [~ta] s. (med.) seminom, disgcrminom testicular sau ovarian. semi-nude ['seminjmd] adj. pe jumătate gol. semioccasionally [~a'kei32n3li] adv. (amer.) din când în când, din vreme în vreme, câteodată. semi-official [~a'fi/d] adj. semioficial. semi-officially [~a'fi/pli] adv. semioficial. semi-official newspaper [-a-fi/al 'nju;sppeipar] s. oficios. semiology [.si:mi'olad3i] s. (med.) semiologie. semiotic [.simii'atik, iscini-] adj. 1. (lingv.) semiotic. 2. (med.) simptomatic. semiotics [tsi:mi'otiks,>scmi-] s.pl. (folosit ca sg.) l.(log.) semiotică. 2. (med.) semio­ logie, semiotică. semioviparous [isemiou'viparas] adj. (zool.) semiovipar. semi-plant |'scmi'plu:nt] s. (ind.) instalaţie semiindustrială. semi-product [~'prodakt] s. semifabricat. semiquaver [~ikwcivar] s. (muz.) şaisprezecime. semisphere ['semisfb1"] s. emisferă. semispheric(al) [iscmi'sferik(al)] adj. emisferic. semite ['si:mait, 'seni-] s. semit. semitic [si'mitik, sc'm-, sa'm-] adj. semit(ic). Semitics [si'mitiksj s. pl. (folosit ca sg.) semitologie. semitism ['semitizam] s. semitism. Semitist ['semitist] s. semitolog. semitone [~toun] s. (muz.) semiton. semitonic f-'tanik] adj. (muz.) de semiton. semi-trailer [~'trcilar] s. semiremorcă. semi-transparency Hrasns'pearansi, tra;n-, -tran-] s. semitransparenţă. semi-transparent [-trans'pearant] adj. 1. semitransparent. 2. (chim.) semipermeabil. semi-tropical [~'tropik3l] adj. semitropical. semivowel [~'vaual,'---—] s. (lingv.) semivocală. semivulcanized |~'vAlkanaizd] adj. semivulcanizat. semi-weekly [~'wi:kli] adj. semihebdomadar. semi-work-scale plant [~iwa:kskeil 'plo:nt] s. (ind.) instalaţie semiindustrială. semi-yearly [~'ja:li] I. adj. semianual. II. adv. de două ori pe an, semianual. semola ['semala] s. v. s e ni o 1 i n a. semolina [isema'lima] s. gris. sempiternal [isempi'tam^l] adj. (rel.) veşnic, etern. sempiternally [-i] adv. dc-a pururi, etern, veşnic. sempstress ['sempstris] s. v. s e a m s t r e s s . senary ['si:nari] adj. înşesit, de şase ori mai marc. senate f'scnit] s. 1. (ist. etc.) senat. 2. consiliu, senat (al imei universităţi etc.). senator ['senatar, -nit-] ş. senator. senatorial [isena'ta:rial] adj. senatorial, de senator. senatorial courtesy [~ 'ka:t3si] s. (amer. pol.) înţelegere între senatorii unui stat pentru numirea înalţilor funcţionari. senatorial district [~ 'distrikt] s. (amer.) district care are dreptul de a alege un senator. senatorship ['senata/ip] ş. funcţie / demnitate de senator. • send1 [send],past şijxirt. trecut sent [sent] I. vb. A. tr. 1. a trimite, a expedia, a delega, a transmite; to ~ clothes to the wash a trimite / a da rufe la spălat; to ~ a child to school a trimite / a da un copil la şcoală; to ~ word to smb. a înştiinţa / a încunoştinţa pe cineva, a trimite vorbă, a da de ştire/de veste cuiva; to ~smb. on an errand a trimite pe cineva cu un comision; to ~ a message a trimite un mesaj; to ~ smb. with a message to smb. a trimite cuiva vorbă / un bileţel etc. prin altcineva; to ~ money by post a expedia bani prin poştă; to ~ a member to Parliament a trimite un delegat / un deputat în parlament; to ~ one's compliments to smb. a transmite / a trimite cuiva complimente; (fig.) the sermon sent me to sleep predica m-a adormit. 2. a trimite, a arunca, a azvârli, a abate, a lansa, a expedia; to ~a ball a trimite / a expedia balonul, a arunca mingea; to ~a guided missile a trimite / a lansa un proiectil teleghidat; the blow sent him sprawling / spinning / flying lovitura îi dădu peste cap / îl răsturnă (cu picioarele în sus); (fig.) to ~smb. flying / packing / (to the) right-about / about his business a trimite pe cineva la plimbare, a expedia / a da afară / a alunga / a izgoni pe cineva; to ~ smb. to hell / to the devil / (amer.) to the devil across lots / (amer.) to hell across lots a trimite pe cineva la dracu / la toţi dracii / la ducă-se-pe-pustii; (fig.) to ~ smb. to Coventry a) a boicota pe cineva; b) a rupe orice legătură cu cineva, a ostraciza pe cineva; a ignora pe cineva. 3. (fig.) a trimite, a da, a acorda, a oferi; if God ~ life dacă mi-o mai da zile Cel de Sus; God ~ she be well să-i dea Domnul sănătate; God ~ that he may arrive in time să dea Dumnezeu să ajungă la timp; God ~ the Crusaders victorious adu-le, Doamne, victoria cruciaţilor; (înv.) God ~him well! aibă-1 Domnul în paza lui! 4. (tel.) a transmite, a emite. 5. (fam. fig.) a încânta, a vrăji, a face să se uite pe sine, a transporta; this music ~s me mă simt dc-a dreptul transportat / vrăjit când aud muzica asta; he ~s me prezenţa lui mă vrăjeşte. 6. (amer. muz. si.) a executa minunat (muzică de jazz); to ~ it (wayout wide) a-şi vrăji ascultătorii (printr-o execuţie îndrăcită). 7. to ~ abroad a trimite / a expedia în străinătate (cu ac); to ~ after a trimite (pe cineva) după; to ~smb. after his business a spune cuiva să-şi vadă / să-şi caute de treabă; a da cuiva paşaportul; to ~ along a trimite, a expedia; ~ him along! trimitc-1 încoace!; to ~ away a) a trimite, a expedia (cu ac.); I sent him away with words of comfort l-am expediat cu cuvinte de încurajare / de mângâiere; b) a da afară, a concedia (un funcţionar etc.); to ~ back a) a trimite / a expedia înapoi /



 send2



îndărăt; I sent him back to buy some cigarettes l-am trimis înapoi să ia nişte ţigări; to ~ back word to smb. a trimite cuiva (un) răspuns; b) a reflecta (lumina etc.); to ~ down a) a trimite (în) jos; b) (despre vânt) a trimite în jos (fumul pe horn etc.); c) a trimite (cu ac.) de Ia Londra în provincie; d) (scol.) a elimina; a exmatricula temporar (un student); e) (mar.) a coborî (un pavilion); a lăsa la apă (o barcă); to ~ forth a) a răspândi, a degaja, a exala (un miros etc.); a arunca, a împrăştia (scântei etc.); a emite, a trimite (raze etc.); b) (despre plante) a da (frunze,flori);c) (fig.) a da Ia iveală, a scoate la lumină, a descoperi; to ~in a trimite (înăuntru); a conduce înăuntru; to ~ in one's card a-şi da cartea de vizită (într-o casă); the visitor sent in his name vizitatorul / musafirul se anunţă; to ~ in the dinner a servi masa / prânzul / cina, a aduce la masă; the butcher sent in his bill măcelarul a trimis nota (de plată); applications should be sent in before January the first cererile trebuie depuse înainte de întâi ianuarie; to ~in one's resignation a-şi trimite / a-şi înainta demisia; (sl.) ~it in to him! mută-'i fălcile!; ~it in to me! daţi-mi şi mic de ştire!; to ~off a trimite (în misiune etc.); a expedia (o scrisoare, o telegramă ele); to ~ on a trimite mai departe; a transmite (un ordin etc.); to ~ out a) a trimite afară; b) a scoate, a emite, a produce (nori de fum, circulare, semnale, căldură etc.); c) (despre plante) a da (frunze); to ~ round a face să circule (o sticlă, o veste etc.), a trece din mână în mână / pe Ia toată lumea; to ~ through a transmite (o comunicare, un ordin, o telegramă etc.); to ~smb. to prison a trimite / a băga pe cineva la închisoare; to ~ a case to a hospital a trimite un caz (medical) Ia spital; to ~ up a) a trimite (în) sus; the balloon was sent up balonul a fost înălţat; to ~ up a ball a arunca o minge în sus / în aer; the bill was sent up to the Upper House proiectul de lege a fost înaintat Camerei superioare (a parlamentului); b) a servi (masa, prânzul, cina etc.); to ~ up one's plate for a second helping a da farfuria pentru încă o porţie; c) a trimite, a expedia din provincie la Londra (mărfuri etc.); d) (scol. si.) a înscrie (un elev la examen); e) (corn.) a urca, a mări, a face să crească (preţurile, temperatura cuiva etc.);f) (jur.) to ~ up for trial a trimite înaintea Curţii cu juri; (amer. fam.) a dovedi vinovăţia (cuiva) şi a băga la închisoare. B. intr. 1. a trimite vorbă / o invitaţie / un comisionar etc.; ~ to me in the morning trimite-mi dimineaţă un bilet; if you don't ~ I shall not come dacă nu-mi spui nimic / dacă nu mă inviţi nu voi veni; I sent to ask whether she is at home am trimis să întrebe / să se intereseze dacă e acasă; ~ and see if trimite să vadă dacă. 2. (mar.) a avea tangaj de mare amplitudine. 3. to ~ for, to ~ and get a trimite după, a trimite să aducă; ~ for the doctor, ~ and get the doctor trimite să aducă doctorul, cheamă doctorul, trimite după doctor; ~ for a bottle of wine trimite după o sticlă cu vin; ~ for a cab trimite după o birjă; has he been sent for? s-a trimis după el? s-a dus cineva să-1 caute?; (cam.) the goods have been sent for mărfurile au fost comandate; to ~ round a trimite pe cineva (pentru a lua sau aduce ceva, a primi ordine, informaţii etc.); I will ~ round tomorrow o să trimit mâine pe cineva. II. s. 1. (înv.) veste, ştire; solie. 2. (mai aleş scot.) trimis, sol; peţitor. 3. (mar.) tangaj de mare amplitudine. send2 (mar.) I. vb. intr. (despre un vas) a fi împins de forţa unui val. II. s. 1. impuls, izbitură (dată vasului de un val). 2. mişcare a vasului (cauzată de un val). sendal ['scndal] s. ţesătură de mătase medievală folosită pentru haine scumpe. sender ['sends1"] s. 1. trimiţător, expeditor. 2. transmiţător, aparat de transmisie, manipulator, aparat telegrafic. 3. (fam., muz.) exclamaţie care creează antren (în muzica uşoară). sending antenna ['sendirj sen'tcno] ş. (tel., TV) antenă de emisie. send-off I'send'o(:)f,'--, -'-] s. 1. acompaniere, însoţire (la gară, vapor etc.). 2. recenzie elogioasă / laudativă (a unei cărţi etc.). send-up ['sendAp] s. (fam.) 1. parodie, imitare. 2. batjocură, ironie. senega ['senigs] s. (bot.) amăreală, şerpariţă, şopârliţă (Polygala vulgaris). Senegalese ['senigD'li:z, -sen-, -go:'l-] I. adj. scnegalez. II. s. 1. scncgalez. 2. (folosit ca pi.) sencgalezii, poporul senegalez. senescence [si'nessns] s. îmbătrânire, bătrâneţe. senescent [si'nesont] adj. 1. îmbătrânit, bătrân. 2. (poetic, despre lună) în descreştere. seneschal ['seni/d] s. (ist.) sencşal. senile ['si:nail] adj. senil, îmbătrânit, ramolit. senility [si'niliti. sc'n-] s. senilitate, bătrâneţe, ramolcală. senior l'si:nÎ3r] I. adj. 1. senior, (cel) mai marc, cel mare, (cel) mai în vârstă; Brown ~ Brown cel marc / cel vârstnic; John Brown ~ John Brown tatăl; he is three years ~ to me e cu trei ani mai mare / mai în vârstă decât mine. 2. (cel) mai vechi, (cea) mai veche; (cel) mai avansat, (cel) mai înaintat; superior (îu rang, grad, funcţie etc.); ~in rank superior în grad; he is five years ~ to me c mai vechi decât mine cu cinci ani; (scol.) the ~ boys elevii mai mari; elevii mai vechi. 3. (scol., despre un student, o studentă de la Cambridge) din anul al treilea. 4. (amer. scol., despre un student, o studentă din universităţile americane) din anul al patrulea. II. s. 1. persoană mai în vârstă (decât altă persoană); he is three years my ~, he is my ~ by three years e cu trei ani mai în vârstă decât mine; he is twice my ~ c de două ori mai în vârstă / mai bătrân decât mine. 2. persoană mai veche (decât alta în grad, rang, funcţie, slujbă etc.). 3. decan de vârstă (în universităţile engleze). 4. (amer.) studcnt(ă) în anul al patrulea (în universităţile americane). 5. (şcol.) premiant întâi. 6. staroste de. breaslă. 7. bătrân, moş, moşneag. senior citizen ['si:nio 'sitizn] s. (amer., canad.) vârstnic (mai ales pensionar). senior classic [~ 'kla:sik] s. (la Cambridge) candidat care a reuşit primul la examenul de limbi clasice. senior clerk [~ 'kla:k] s. şef de birou. seniority [simi'Driti] s. 1. calitatea de a fi mai în vârstă; ascendentul vârstei. 2. privilegiu, avantaj (decurgând din vechime hi serviciu, naştere etc.). 3. (în universităţile engleze) studenţii din anii mai mari. 4. (amer.) stagiu de muncă, vechime în muncă. senior master ['simis 'ma:stor] s. profesor titular (ia liceu). senior official [~ o'fi/^l] s. cadru mediu, funcţionar mijlociu. senior partner [~ 'pa:tnar] s. (ec.) asociat principal.



838



senior service [~ Fsa:vis] s. the ~flota militară engleză. senior sophist [~ 'soufist] s. (amer.) student în anul IV. senior wrangler [~ nerjgta1"! s. (la Cambridge) candidat care a reuşit primul la examenul de matematici. senna ['sena] s. 1. (bot.) siminichic (Cassia acutifolia), 2. (med.)foiuscate de siminichie (folosite ca laxativ). sennet ['senit] s. (ist.) .sunetul goarnelor (folosit în regia pieselor shakespeariene sau a altor piese vechi). j sennight l'senait] s. (înv.) săptămână; today ~ a) peste o săptămână; b) acum o săptămână. sennit ['senit] s. (mar.) împletitură, leasă. sensate ['senscit] I. vb. tr. a simţi, a percepe. II. adj. care se simte, care se percepe. sensation [sen'sei/.7ii, sen-] s. 1. senzaţie (percepută de un simţ). 2. senzaţie / conştiinţă (vagă) a unei stări fizice. 3. senzaţie, interes viu; what is the latest ~? care este ultima senzaţie? sensational [-31] adj. 1. senzaţional, de simţuri, de senzaţii, al simţurilor, al senzaţiilor. 2. senzaţional, extraordinar, uimitor. sensationalism [-slizam] s. 1. (peior., în literatură) gust pentru senzaţional. 2. sen­ zualism, epicurcism. 3. (fiziol.) senzualism. sensation monger [sen'scijen rnurjg3r] s. colportor de zvonuri senzaţionale. sense [sens] I. s. 1. simţ; senzaţie; simţire; the five ~s cele cinci simţuri; fixed/ special ~ simţ special, unul din cele cinci simţuri; inner / internal / inward ~ simţ lăuntric; the sixth ~ al şaselea simţ, intuiţia, instinctul; to have a keen ~ of smell a avea simţul mirosului foarte dezvoltat, a avea mirosul foarte fin; pleasures of the ~s plăcerile simţurilor, senzualitate; to kindle the ~s of smb. a aţâţa, a aprinde simţurile / poftele cuiva; errors of ~ erori ale simţurilor; a ~ of warmth o senzaţie de căldură; to lose one's ~s a-şi pierde cunoştinţa; without ~ fără cunoştinţă, în nesimţire; to come to one's ~s (again), to recover one's ~s a-şi veni în fire / în simţiri, a-şi recăpăta cunoştinţa. 2. simţ, sentiment, sensibilitate; înţelegere, pricepere; ~ of beauty simţ al frumosului; ~ of duty simţ al datoriei; ~ of honour simţ al onoărei;~of humour simţ al umorului; ~of locality simţ al orientării; to have a just ~ of a avea o înţelegere corectă, justă (cu gen.), a înţelege, a pătrunde (unfenomen, o operă de artă etc.). 3. facultate mintală, minte, judecată, raţiune; (sound) common ~, good ~ bun-simţ, judecată / minte sănătoasă; to be gifted with sound common ~ a fi înzestrat / dotat cu o minte / judecată sănătoasă; to show good ~ a da dovadă de bun-simţ. a dovedi o minte sănătoasă; you must take a common— view of the things trebuie să priveşti lucrurile în mod raţional /.realist / cu bun-simţ; he is a person / a man of ~ c un om cu mintea sănătoasă / cu scaun la cap / cu judecata (dreaptă); to talk / to speak good ~ a avea vorba înţeleaptă, a grăi bine / cu tâlc; there's no ~ in what he says nu c nici o noimă în (tot) ce spune; vorbeşte brambura / aiurea / alandala; what's the ~ of talking like that? la ce bun / ce rost are să vorbeşti aşa? to have the (good) ~ to do smth. a avea bunul-simţ de a face ceva; to have more ~ than to do smth./ to have too much ~ to do smth. a avea prea mult bun-simţ / prea multă minte pentru a face ceva; you ought to have had / shown more ~ ar fi trebuit să ai / să dai dovadă de mai multă minte; to be in one's (right) ~s a fi în toate minţile, a fi sănătos la cap; to be out of one's ~s, to take leave of one's ~s a nu fi în toate minţile, a fi zăpăcit la cap, a-i lipsi o doagă; a-şi pierde minţile; to bring smb. to his ~s / to reason a face pe cineva să judece / să raţioneze / să vadă clar (o situaţie etc.); (fig.) to come to one's ~s a-i veni mintea la cap / la loc (v. şi to come to one's ~s again); to frighten /to scare smb. out of his (seven) ~s a speria de moarte pe cineva, a face pe cineva să-şi piardă minţile / să-şi iasă din minţi de frică; to drive smb. out of his ~s a înnebuni pe cineva, a scoate pe cineva din minţi; to go out of one's ~ a-şi ieşi din minţi, a înnebuni; it stands to ~ c absolut clar, sare în ochi, c la mintea cocoşului; to make ~ a avea un sens / o noimă, a fi de înţeles; what he says doesn't make ~ ce spune el n-arc nici un sens / nici un Dumnezeu / nici o noimă / e de nepriceput; to make ~ of smth. a înţelege / a pricepe ceva, a-i da de rost unui lucru. 4. sens, înţeles, accepţiune, semnificaţie; privinţă, punct de vedere; proper ~ sens propriu; figurative ~ sens figurat; literal ~ sens literal; strict ~ sens strict; in the full ~ of the word în toată puterea / accepţiunea cuvântului; in the ordinary ~ of the word în accepţiunea obişnuită a cuvântului; to use a word in a good ~ a întrebuinţa un cuvânt în sensul bun al său; to take a word in the wrong ~ a da uii înţeles greşit unui cuvânt; (glumeţ) in a Pickwickian ~ într-un sens inofensiv; in a ~, in some ~ într-un (anumit) fel / sens, dintr-un (anumit) punct de vedere; in all ~s din toate privinţele, din toate punctele de vedere, sub toateraporturile;in no ~ în nici o privinţă, în nici un fel, din nici un punct de vedere; (ironic) to assist iii the French ~ a nu lua parte, a nu se amesteca, a nu se băga (într-un conflict etc.). 5. părere, opinie, vedere, idee; to appeal to the ~of the nation a consulta opinia naţiunii; to take the ~ of the House a consulta (prin vot) opinia Camerei; to abound in one's own ~ a) (înv.) a împărtăşi o anumită părere; b) a-şi exprima liber părerea. 6. presimţire, presentiment; bănuială. 7. (geom.) sens. II. vb. tr. 1. a percepe / a cunoaşte prin simţuri, a simţi. 2. (dial. fam. şi amer.) a înţelege, a pricepe. 3. (înv.) a explica, a lămuri, a clarifica. sense finder ['sens ifainda1"] ş. (tel., TV) indicator de sens. senseless ['senslis] adj. 1. fără sens / [ara noimă, absurd. 2. (despre persoane) stupid, fără judecată; a ~ custom un obicei absurd. 3. fără simţire / fără cunoştinţă; to knock smb. ~ a) a lovi pe cineva şi a-1 lăsa în nesimţire; b) (ftg.) trăsnit, tablou. senselessly [-li] adv. prosteşte, absurd. senselessness [-nis] s. 1. lipsa de bun-simţ, stupiditate, prostie, absurditate. 2. insensi­ bilitate. sense of direction ['sens ov dai'rek/en] s. simţul orientării, simţ de orientare. sense organs [~ organz] s. pi. organele simţurilor / de simţire. sensibility [.scnsi'biliti, -ss'b-, -laţi] s. 1. sensibilitate, fineţe (a unui simţ). 2. (adesea la pi.) sensibilitate, emotivitate, susceptibilitate. 3. sensibilitate, fineţe, precizie (a unui aparat, instrument etc.).



 839



sensible ['scnssbl. -sibi] adj. 1. sensibil, perceptibil (cu si/uţurile, cu mintea); (to) sensibil (la), care percepe / înregistrează; ~ to sound sensibil la sunet. 2. destul de mare, apreciabil, sensibil; a ~difference o diferenţă apreciabilă. 3. conştient, carc-şi dă scama; ~ of having made a mistake conştient de a fi făcut o greşeală. 4. eu judecată, cu bun-simţ, cu scaun la cap. 5. (to) (îav.) sensibil, simţitor (la). sensible horizon [~ horaizsn] s. (îeh/i.) orizont aparent. sensibleness ['sensiblnisj s. bun-simţ, judecată sănătoasă; inteligenţă. sensillum [sen'sil3m],pl. sensilla [-'silo] s. (entom.) senzor. sensing ['scnsiij] s. (cib.) detectare. sensitive ['sensitiv; -s^t-] adj. 1. senzorial, senzitiv. 2. (to) sensibil, impresionabil; susceptibil (la); (med.) senzitiv. 3. fluctuant, nestabil; a ~ market o piaţă nestabilă. 4. (telul.) sensibil, fin, delicat, precis. sensitive adjustment [~ a'dsAStmant] s. (tehn.) reglare / ajustare precisă. sensitive feed [~ fi:d] s. (tehn.) adaus manual. sensitiveness [sensitivnis] s. v. s e n s i t i v i t y . sensitive paper ['sensitiv 'pcip3r. -sat-] s. hârtie sensibilă. sensitive plant [~ rpla:nt] s. (bot.) mimoza (Mimosa pudica). sensitivity [iscnsi'tivili] s. 1. sensibilitate, excitabilitate, acuitate (a nervilor). 2. sensi­ bilitate, emotivitate, susceptibilitate. 3. (tehn.) sensibilitate, fineţe, precizie. sensitivity training [~ 'treinirj] s. psihoterapie în grup. sensitization [-sensitivaizei/sn] s. sensibilizare. sensitize ['sensitaiz] vb. tr. 1. (chim., fot.) a face sensibilă (hârtia Ia acţiunea luminii). 2. (med.) a sensibiliza, a face receptiv (un organism la o acţiune sau la un tratament). sensitizer ['sensitaiz?1"] s. (tel.) scnsibilizator. sensitogram ['sensitsgrami] s. (fot.) senzitogramă. sensor ['sens9r] s. (tehn.) senzor. sensorial [sen'sD:ri?l] adj. v. s e n s o r y. sensory ['scnssrij adj. senzorial, senzitiv. sensual ['sensju^Ij adj. 1. senzual, carnal, trupesc. 2. (despre persoane) senzual, voluptuos, înclinat spre plăcerile simţurilor. 3. (filoz.) senzualist. sensualist [-ist] 5.1. persoană senzuală / voluptuoasă/ înclinată spre plăceri. 2.(jiz.iol.) senzualist. sensuality [iscnsju'a;]iti, .sen/u-] s. senzualitate, înclinaţie spre plăceri. sensually ['scnsjuslij adv. senzual; cu senzualitate. . sensuous ['sensjuas, -/uss] adj. 1. (despre o impresie) senzorial; (despre un obiect) perceptibil prin simţuri. 2. sensibil, concret, plastic; a ~ description o descriere plastică. 3. senzual, voluptuos, de sibarit. sensuously [-li] adv. voluptuos, cu voluptate. sensuousness I-nis] s. voluptate. sent [sent] past şi part. trec. de la s e n d (1). sentence ['sentmsj I. s. 1. hotărâre, decizie. 2. (jur.) sentinţă, hotărâre judecătorească, condamnare; to pass (a) ~ upon a condamna (pe cineva); to serve one's ~ a-şi executa pedeapsa / osânda. 3. (înv.) sentinţă, maximă, proverb. 4. (gram.) propoziţie indepen­ dentă; frază. 5. (muz.) frază muzicală. 6. (mat.) propoziţie, raţionament, afirmaţie. II. vb. tr. (jur.) (to) a condamna, a osândi (la). sentential [scn'ten/sl] adj. 1. (jur.) privitor la o sentinţă. 2- (mat.) propoziţional. sentential calculus [~ 'kaelkalos] s. (mat.) calculul propoziţiilor. sententious [sen'ten/os, s?n-[ adj. sentenţios, grandilocvent, moralizator. sententiously [-li] adv. sentenţios, grandilocvent. sententiousness [-nisj s. caracter sentenţios; ton sentenţios. sentience ['senjans, -jisnsj s. capacitatea de a avea senzaţii, receptivitate la senzaţii. sentient ['sen/ant, 'scnfisntj adj. care arc senzaţii, receptiv Ia senzaţii. sentiment ['sentimant] s. 1. sentiment, simţire; sentimentalitate. 2. sentiment, atitu­ dine, dispoziţie. 3. idee, gând (înrădăcinat); părere, opinie; these are / (glumeţ) them's my ~s iată părerea mea, iată ce cred eu. 4. urare, toast. sentimental [.senti'mcntl] adj. sentimental. sentimentalism Iisenti'mcntplizsm] s. sentimentalism. sentimentalist [iscnti'menulist] s. persoană sentimentală, sentimental; sentimentalist. sentimentality [isentimcn'ta?liti, -man't-] s. sentimentalitate. sentimentalize [iscnti'mcntelaiz] vb. A. intr. a face pe sentimentalul. B. tr. a introduce elemente de sentimentalism (într-o lucrare). sentimentally [iscnti'mcntpli] adv. sentimental. sentinel ['sentinal] I. s. santinelă, strajă; to stand ~ a sta santinelă, a păzi, a ocroti. II. vb. tr. 1. (şipoetic) a sta santinelă, a străjui, a păzi. 2. (rar) a pune (pe cineva) santinelă. sentinel plant [~ plaint] s. (hid,) instalaţie de rezervă. sentry ['sentri] ş. 1. (mil.) santinelă (persoană). 2. gardă, pază. sentry-box [~boks] s. ghereta santinelei. sentry-go [~gou] s. datoria santinelei de a patrula pe locul respectiv, rondul santinelei. sentry line [~ lain] s. (mii.) lanţ de santinele. sentry unit [~ iju;nit] s. (mii.) post de santinelă / de pază. sepal ['sepal] s. (bot.) sepală. separability [tscpars'biliti, -toţi] s. separabilitate. separable I'scparabl] adj. 1. scparabil. 2. care poate fi deosebit / diferenţiat. 3. (tehn.) dcrnontabil. detaşabil: amovibil. 4. (mat.) dccornpozabil; divizibil; scparabil. separate1 l'scparcit) vb. A. tr. 1. a despărţi, a separa; a desprinde, a desface, a detaşa; a izola; ten centuries ~ the reign of Charlemagne from the reign of Napoleon zeec secole despart domnia lui Carol cel Mare de domnia lui Napoleon; the two regions were ~d by a deep gulf cele două regiuni erau despărţite printr-o prăpastie adâncă; the two boxers were ~d by the referee cei doi boxeri au fost despărţiţi de arbitru; (jur.) to ~ a married couple a pronunţa divorţul sau separaţia de corp; to ~ the milk a scoate / a da



septuple



la o parte smântână laptelui, a centrifuga laptele. 2. (şi to ~off) a separa (mintal), a face o distincţie, a distinge, a discerne; to ~ truth from error a distinge adevărul de eroare. 3. (tehn.) a despărţi, a separa, a izola; a desface, a demonta, a dezmembra; a sorta; to ~ two electric wires a separa două fire electrice, a izola firele. 4. a descompune, a dezmembra; a desperechea; to ~into parts a descompune în părţi. B. re/7, a se despărţi, a se separa, a se desprinde, a se detaşa. C. iutr. 1. (despre lucruri) a se desface, a se desprinde, a se degaja; a se descompune; the salt ~s in needles sarea se cristalizează în ace. 2. (despre persoane) a se despărţi, a se separa; the married couple decided to ~ soţii s-au hotărât să se despartă; at twelve o'clock we ~d for the night la miezul nopţii iic-am retras la culcare; to ~ from a sect a se despărţi de / a părăsi o sectă; to ~ from an acquaintance a rupe relaţiile / a o rupe cu o cunoştinţă. separate2 ['separit] I. adj. 1. despărţit; desprins, desfăcut, detaşat. 2. izolat, retras. 3. individual, personal, propriu. 4. diferit, distinct, independent; special. II. s. 1. (re/.) dizident, separatist. 2. (amer. rel. S.U.A.) metodist calvinist. 3. (anrer.poligr.) tiraj special (al unui articol, document etc.). separate account [~ a'kaunt] s. (com.) cont particular. separatee [iscpara'ti:] s. (mii.) demobilizat. separate establishment ['separit is'ta^bli/mant] s. casă separată; to keep ~s a ţine două casc. separate estate [~ is'tcit] s. (jur.) proprietate dotală. separate maintenance [~ 'meintanans] s. (jur.) pensie alimentară. separate trade [~ treid] s. (corn.) comerţ particular, comerţ pe cont propriu. separating device ['separcitirj di.vais] s. (mine) separator. separating flask [~ fia:sk] s. (iad.) separator florentin. separation bscpa'rci/an] s. 1. separare, separaţie, despărţire. 2. (jur.) separare, despărţire, divorţ (parţial). 3.împărţire, divizare. 4. punct / linie de demarcaţie. 5. izolare,descompu­ nere (în părţi). separationism [-izam] s. v. s c p a r a t i s m. separatism ['separatizamj s. separatism. separatist ['separatist] s. 1. separatist. 2. (bis., rar) dizident. separative ['separcitiv] adj. separativ. separator. separator |'scparcitar| s. 1. (tehn.) separator (maşină care sortează, izolează). 2. ciur. sită. 3. (chim., în industria textilă etc.) separator cu aer. 4. (la maşina de recoltat inul şi în industria textilă) separator, divizor. 5. trior; treicrătoare. batoză (la combaină). 6. separator de lapte. separator disc ['separcita disk] s. (iad.) disc de separare. sepia ['si:pj3] I. s. 1. sepia (vopsea folosită nun ales la acuarelă). 2. culoarea vopselei sepia, brun, roşcat-închis. II. adj. 1. (despre un tablou) (în culori) sepia. 2. de culoarea vopselei sepia, brun. roşcat-închis. sepia tracing [~ .treisin] s. (poligr.) copie în sepia. sepiolite ['skpjoulait] s. (mineral.) scpiolit. sepoy ['si;pai] s. (anglo-indian) sipai. cipai. soldat indian în armata britanica. seps [seps] s. (zool.) specie de şopârlă. sepsis ['sepsis] s. (med.) sepsis, stare septică, contaminare de la o rană care supurează: otrăvire a sângelui. sept [sept] s. clan, trib (mai ales în Irlanda). septa f'scpta] pi. de la s c p t u in. septal ['scptel| adj. cu şapte părţi; cu septum. septan ['septan] I. adj. de şapte zile. II. s. friguri intermitente care apar la fiecare şase (sau şapte) zile. septangle ['scptamglj s. (geam.) heptagon. septate ['septeitj adj. (bot., zool., anat.) cu septum, separat printr-un septum. September [sap'tembar, sep-, sip-J I. s. septembrie, răpciune. II. adj. de septembrie. septemvir [s3p'temv3r],pl. septemviri [-rai] s. (ist. Romei) septemvir. septenary [scp'tcnari] 1. incluzând numărul şapte; pe bază de şapte; grup de şapte. 2-v. s e p t e n n i a l . septennate [scp'tencit] s. angajament făcut pe termen de şapte ani (la un serviciu ele). septennial [scp'tcnial] adj. 1. (pe timp) de şapte ani. 2. care se întâmplă la şapte ani (o dată). septentrional [scp'tcntrianal. -trio/m-] adj. septentrional, nordic, de miazănoapte, septet(te) [sep'tct] ş. 1. (muz.) septet. 2. grup de şapte (persoane sau obiecte). septic ['septik] adj. (med.) septic. septicaemia [iscpti'siimia] s. (med.) septicemie. septic fields ['septik Tnldz] ş. pi. câmpuri de vidanj. septic tank [~ trerjkj s. fosă septică. septillion [scp'tilian] s. 1. (în Anglia) zece la puterea a patruzeci şi doua (IO42). 2. (în S.V.A.) zeec Ia puterea a douăzeci şi patra (IO21). septimal ['septimal] adj. septimal, de şapte. septime ['septimi] s. septimă (poziţie la scrima). septuagenarian [iscptjuad3i'n£arian] I. adj. septuagenar, între 70 şi 80 de ani. II. s. septuagenar, bătrân între 70 şi 80 de ani. septuagenary [iseptjua^imsri, amer. iscptju'axl3incri] adj. v. s e p t u a g e n a r i a n . Septuagint |'scptju3d3int, -tjws-] s. (bibi.) Scptuaginta. septum l'scptam], pi. septa ['septs] s. 1. (anat.) septum. 2. (iad.) şicană, perete despărţitor. septuor !'septju3r] s. (muz.) septuor. septuple ['septjupl] I. adj. de şapte, înşeptit, de şapte ori mai mare. II. vb. tr. a înşepti, a înmulţi cu şapte.



 septuplet



840



serialize ['siarialaiz] vb. tr. 1. a publica în serie. 2. (radio, TV) a transmite în serie, septuplet [sep'tAplit, -'t(j)u:p-] s. 1. grup de şapte. 2. fiecare dintre cei şapte pui aduşi a transmite sub formă de serial. pe lume prin aceeaşi naştere. 3. (muz.) septolet. serially ['sicsrioli] adv. consecutiv, succesiv. septuplicate [scp't(j)u:plikit] I. adj. care are /constă din şapte părţi identice. serial-story columns ['siarlalstari 'kolatnz] s. pl. (poligr.) foileton. II. [sep't(j)u:plikeit] vb. tr. 1. a face şapte exemplare din (ceva). 2. a mări de şapte ori. senate ['siariit] adj. 1. în serie, succesiv. 2. (mineral.) seriat. sepulchral [si'pAltol, se'p-, sa'p-] adj. sepulcral, funerar, de înmormântare, de seriated ['siarieitid] adj. v. s e r i a t e. îngropăciune; funebru, sumbru; ~ voice voce sepulcrală. r seriatim [.siari'citim, ■ser-j adv. (lat.) succesiv, punct cu punct, în ordine, în succesiune. sepulchre ['sep2lka ] I. s. sepulcru, mormânt; (mai ales) cavou în stâncă, piatră sau sericeous [si'ri/os] aay. 1. mătăsos. 2. (bot.) cu perişori. cărămidă; (bibi.) white / painted ~ ipocrit, făţarnic. II. vb. tr, a aşeza în mormânt / în sericine ['scrisin] s. (chim.) sericină. cavou, a înmormânta. sericulture ['scri'k/\ltJV] s. sericicultură, creşterea viemiilor de mătase. sepulture ['sep.ilt/ar, -tjuac] s. înmormântare, îngropare, punere în mormânt. series ['siari(:)z, rrtr -rii:z] s. sg. sipl. 1. serie (rfe întâmplări, probleme etc.), suită, sequacious [si'kwei/as] adj. 1. (pedant) lipsit de independenţă / de originalitate; servil. scară, şir (neîntrerupt), gamă (de culori, sunete etc.); a long ~ of years un lung şir de 2. (despre un raţionament) consistent, coerent. sequel ['skkwal] s. 1. urmare, continuare (a unei lucrări literare anterioare); nou episod ani. 2. (mat.) progresie; arithmetical ~ progresie aritmetică; geometrical ~ progresie (al unuifilmserial). 2. reluare (după o întrerupere); in the ~ după aceea, mai târziu. 3. efect, geometrică; ascending ~ progresie crescătoare; descending ~ progresie descrescătoare; to revert a ~ a răsturna o progresie. 3. (geol.) complex, serie. 4. (electr.) legare / legătură consecinţă, urmare. 4. rezultatul unor argumente, concluzie logică. în seric / în cascadă. paeralal ka'nekjan] s. (electr.) legătură în serie-paralel. continuare, serie; in ~în succesiune, unul după altul; ~ of events succesiune / desfăşurare serif ['serif] s. (poligr.) picioruş, cârlig (la litere). a evenimentelor. 2. succesiune, continuitate, legătură, raport (între idei etc.); (gram.) ~ serigraphy [sa'rigrafi, se-] s. (poligr.) serigrafie. of tenses corespondenţa timpurilor. 3. urmare, consecinţă, rezultat, efect. 4. (muz.) seringa [si'rirjga, sa'r-] s. (bot.) varietate de arbore de cauciuc (Syringa Hevea). secvenţă. serio-comic(al) ['siario»'kamik(3l), 'sja:r-l adj. 1. care amestecă seriosul cu comicul. sequence automation [~ a:taimei/an] (cib.) automatizare secvenţială. sequent ['skkwant] I. adj. 1. succesiv, următor (în timp). 2. care decurge, care e efectul / 2. care spune glumind lucruri serioase. serious ['siarias] adj. 1. serios, sobru; grav; a ~ young person o persoană tânără serioasă rezultatul / urmarea (cu gen.). II. s. ceea ce urmează; rezultat, consecinţă. / sobră. 2. serios, care nu glumeşte; are you ~? (eşti) serios? nu glumeşti?; and now, sequential [si'kwen/sl] adj. 1. v. s e q u e n t (I). 2. (mat.) secvenţial. sequester [si'kwestar, sa'k-] vb. A. tr. 1. a separa, a izola. 2. v. s e q u e s t r a t e . to be ~ şi acum, ca să vorbim serios. 3. serios, important, de luat în consideraţie; a ~step B. intr. (despre o văduvă) a renunţa la partea sa din proprietatea bărbatului. C. refl. (înv.) un pas important. 4. serios, îngrijorător, care nu trebuie neglijat; a ~danger o primejdie serioasă. 5. (glumeţ) recules, care se gândeşte la viaţa viitoare. a se retrage în singurătate, a se izola. seriously [-li] aaV. 1. (în mod) serios, (în mod) grav; to be ~ ill a fi grav bolnav; sequestra [si'kwestra] pi. de la s e q u e s t r u m. ~wounded grav rănit; (mil.) the ~wounded răniţii grav. 2. (în mod) serios, fără (nici sequestrable [si'kwestrabl] adj. (jur.) care poate fi sechestrat; confiscabil. o) glumă; I speak ~ vorbesc serios; you take the matter too ~ prea o iei în serios; he sequestrate [si'kwcstreit, 'si:kw-] vb. tr. si refl. 1. a (se) retrage (în singurătate). 2. (jur.) takes such matters ~ cu astfel de chestiuni nu glumeşte; but ~, what will you do? nu a sechestra, a confisca. zău, fără glumă, ce ai (de gând) să faci? sequestration [isi:kwes'trei/.i>n, rsek-] s. 1. separare, despărţire, izolare (ae societate seriousness [-nis] s. seriozitate, gravitate; sobrietate. etc.). 2. sechestrare, confiscare, sechestru. serjeant ['sa :d33nt] s. v. s e r g e a n t . sequestrum [si'kwestram], pl. sequestra ]-tra] s. (med.) porţiune de os mort detaşat sermon ]'sa:man] s. 1. (rel.) predică. 2. (fig. peior.) predică, discurs moralizator. de osul viu dar rămânând în acelaşi loc. sermonize ['samianaiz] vb. tr. si intr. 1. (rel.) a predica, a ţine o predică. 2. (peior.) sequin ]'si:k\vin, amer. si 'sekin] s. (ist.) ţechin, ban de argint. a vorbi dogmatic şi didactic; a ţine o predică, a face morală. sequoia [si'kwaia, se'k-] s. (bot.) sequoia (Sequoia gigantea). sermonizer [-ar] s. (peior.) moralizator, predicator. sera ['siara] pl. de la s e r u m. serology [sia'ralad3i] s. serologie. seraglio [se'radiou, si'r-, sa'r-, amer. -'rad-] s. (itai.) serai; harem. serotine1 ['scratain] adj. (bot.) care răsare, se dezvoltă sa» înfloreşte târziu. serai1 [se'rai, sa'r-] s. caravanserai, han la care poposesc caravanele. serotine2 s. (zool.) specie de liliac european (Epiesicus serotinus). serai2 s. (anglo-indian) vas de argilă pentru apă. serotinous [si'ratinas] adj. (bot.) târziu, care apare târziu în sezon. seraph ['scraf],pl. seraphim [-im] sau seraphs [-s] s. serafim. serous ['siaras] adj. (fiziol.) seros, cu aspect de ser. seraphic(al) [se'raîfik(pl), si'r-, sa'r-] aay. serafic, angelic. serow ['serou] s. (zool.) specie de antilopă asiatică (Capricornis sp.). seraphim ['serafim], pl. de la s e r a p h. serpent ['sa:p3nt[ s. 1. şarpe, (mai ales) şarpe mare. 2. the (old) Serpent diavolul, seraphina [sero'fiina] s. formă primitivă de armonică. dracul. 3. (fig.) şarpe, persoană vicleană, făţarnică. seraskier [1seras'kiar] s. (ist. Turciei) seraschicr. serpentine ['sa:pantain[ I. aay. 1. (despre o apă, un drum) în serpentină, şerpuit, cu Serb [sa:b] s. v. S e r b i a n (II). meandre, sinuos. 2. încolăcit, cu sinuozităţi, unduios, cu mişcări sinuoase; a ~dance un Serbian ['sa:bian] I. adj. sârb, sârbesc. II. s. 1. sârb. 2. (limba) sârbă. dans unduios. 3. (fig.) ca de şarpe, ascuns, viclean, făţarnic. II. s. (mineral.) serpentin. Serbonian [sa:'bounian] aay. (fig., despre o situaţie) periculos, primejdios, fără ieşire. II. vb. intr. a şerpui, a face meandre. sere1 [siar] adj. uscat, ofilit, veştejit. serpigo [sa(:)'paigou] s. (med.) lupus. sere2 s. v. s e a r2. serrate I. ['serit, -rcit] adj. dinţat, ferestruit, ca de ferăstrău. II. [sc'reit] vb. tr. a zimţui, sere3 s. serie de stadii într-o succesiune ecologică. a dinţa. serein [sa'reer]] s. ploaie care cade când cerul e senin (în ţinuturile tropicale). serrated [sc'reitid, sa'r-, si'r-] adj. 1. v. s e r r a t e (I). 2. striat; crestat; cu caneluri. serenade [.seri'neid, -ra'n-] I. s. (muz.) serenadă. II. vb. tr. a face / a cânta serenade serration [se'rei/an, sa'r-, si'r-] s. 1. ferestruire, dinţare. 2. dinte, colţ (pe o latură (cuiva). ferestruită). serene [si'ri:n, so'r-] I. adj. 1. (despre cer, aer) clar, senin, limpede; (despre mare etc.) serried ['serid) adj. unul lângă altul, strâns, lipit; (despre soldaţi etc.) umăr la umăr; liniştit, calm; (despre fire, viaţă etc.) calm, senin, liniştit, potolit, netulburat; (si.) all ~ in ~ ranks în rânduri strânse. totul e în ordine, în regulă. 2. (folosit ca titlu pentrit unii prinţi continentali) this ~ Highness serriform ['scrifa:m] adj. dinţat, crestat. înălţimea sa, luminăţia sa. II. s. (poetic) seninul cerului; suprafaţa liniştită a mării. III. vb. serrulate ['sery'ulit] adj. dinţat mărunt, ferestruit. tr. (poetic) a însenina, a limpezi, a linişti. serrulated ['sery'ulcitid, -ed] adj. v. s e r r u l a t e . serenity [si'reniti, sa'r-] s. 1. seninătate, calm, linişte. 2. (folositca titlu) înălţime, alteţă, serry ['seri] vb. A. tr. a presa, a îndesa. B. intr. a se înghesui. luminăţie. serum l'siaram], pl. serums [-■/.] sau sera [-ra] s. 1. (fiziol.) ser. 2. zer, zăr. serf [sa:f] s. 1. şerb. 2. (rar) sclav, rob. serval ['sa:val] s. (zool.) serval (Felis serval). serfage ['sa:fid3] s. 1. serbie. 2. sclavie, robie. servant ['sa:vant] s. 1. servitor sau servitoare, slugă; (pl.) personal de serviciu. 2. sclav, r serfdom [ sa:fdam] s. v. s e r f a g e. rob. 3. (mai ales public ~) funcţionar public. 4. (fig.) slujitor, slugă; servitor; (inv.) your serfhood ['sa:fhud] s.v. s e r f a g e . most humble ~ prea plecata dumneavoastră slugă. 5. (ec.) ~s and agents prepuşi. serge [sa:d3] s. (teAt.) 1. serj. 2. pănură, dimie. servant girl [~ 'ga:l] s. servitoare, slujnică; fată în casă. sergeant ['savant] s. 1. sergent; plutonier. 2. ofiţer care asistă pe adjutantul regimentului serve [sa:v] I. vb. A. tr. 1. a fi servitor la; a fi servitorul / sluga (cu gen.);(prov.) you sa» batalionului. 3. ofiţer de poliţie. 4. (ist. Angliei) avocat de rang superior. can't ~ two masters nu poţi sluji la doi stăpâni. 2. (fig.) a sluji, a servi (cu ac. sau dat.); sergeant-at-arms [~at'a:mz] s. 1. chestor, parlamentar sau municipal cu funcţii a fi de folos (cuiva); if my memory ~s me right dacă nu mă înşală memoria; to ~ one's ceremoniale. 2. comandantul (gărzii) parlamentului. 3. (amer.) poliţist din paza congresului country a-şi sluji ţara / patria; a-şi face datoria faţă de ţară / patrie; I'd be very glad to ~ you aş fi foarte bucuros să te servesc / să te pot servi. 3. (fig.) a sluji (cu ac. sau dat.), S.U.A. a asculta de; a da ascultare (cuiva); a fi în slujba (cuiva). 4. a servi (clienţi); a aproviziona. sergeant major [~ rmeid3or] s.. (mii.) sergent-major. 5. a-şi face (ucenicia etc.); to ~one's time a) a funcţiona, a sluji, a fi în funcţiune; b) a-şi sergette [sa:'d3Ct] s. (teAt.) serj subţire / fân. serial ['slarial] I. adj. 1. în serie, în succesiune, succesiv, la rând; ~ number număr ispăşi pedeapsa / condamnarea. 6. a deservi (o circumscripţie etc.). 7. a funcţiona la, de ordine. 2. (mat.) curent. 3. (despre un roman) foileton, în fascicule, care apare succesiv. a avea serviciu la; a fi angajat la. 8. a servi (masa etc.); a da, a oferi; a da să mănânce. 4. (despre unfilm)serial, în mai multe serii. II. s. 1. periodic, publicaţie periodică. 2. roman 9. (fig.) a servi (unui scop etc.); a satisface. 10. (fig.) a se purta / a se comporta cu; a trata (cu severitate ele). 11. (sport) a servi (mingea). 12. (fam.) a face; a juca; to ~ smb. a / foileton care apare în serie / în fascicule, roman serial. 3. film serial.



 841



set



trick a juca o festă cuiva. 13. (mar.) a înfăşură (o parămă). 14. (jur.) a cita; a trimite o / hand to smth. a-şi pune semnătura / iscălitura pe ceva; to ~ a hen a pune o cloşcă pe citaţie (cuiva). 15. it ~s you right! aşa-ţi trebuie! B. intr. 1. a fi servitor / slujitor / slugă, ouă; to ~ a glass to one's lips a duce un pahar la gură; the town is ~ in Yorkshire oraşul a fi angajat ca servitor. 2. (despre cineva) a funcţiona, a sluji, a fi în funcţiune. 3. (despre c situat / aşezat în Yorkshire; we ~ him at the corner of the street l-am aşezat / postat ceva) a servi, a sluji, a fi de folos, a se folosi, a se utiliza, a ajuta, a fi de ajutor. 4. a servi în colţul străzii; to ~smth. in its place again a pune / a aşeza ceva la loc; to ~smth. (la masă), 5. a. fi potrivit / nimerit; (despre vreme etc.) a fi favorabil; the weather hardly on fire a pune ceva pe loc; to ~ fire to a incendia (cu ac.), a da foc la (sau cu dat.). ~d for a stroll nu prea era vreme (bună) de plimbat. 6. (sport) a servi. 7. (bis.) a sluji. 2. a planta, a sădi; to ~ a bed with roses a planta un răzor eu trandafiri. 3. a pune în II. s. (sport) servire; serviciu. ordine, a aranja, a regla; a face să funcţioneze / să meargă; a repara; a potrivi; to ~ server ['sa:var] s. 1. slujitor, servitor; chelner, ospătar. 2. tavă. 3. (bis. catolică) the watch a regla / a potrivi ceasul; I ~ the alarm-clock at / for seven am pus deşteptătorul (să sune) la şapte; (av.) to ~ the controls a regla comenzile; (tel.) to ~ a frame aerial ministrant, 4. (sport) jucător care serveşte (mingea). 5. (infor.) server. service1 ['sa:vis] I.s. 1. serviciu; funcţiune; ocupaţie; slujbă; to be in ~ a fi în serviciu; a orienta un cadru; to ~ one's headdress a-şi aranja coafura; to ~ a gem a monta o piatră a avea serviciu; to take ~ with smb. a se angaja la cineva. 2. prestare de serviciu; serviciu; preţioasă; to ~ a piano a acorda un pian. 4. a face, a face să fie; a pune în (libertate muncă; hard ~ serviciu greu; muncă grea. 3. serviciu; servicii; ajutor, sprijin; oficii; she etc.); to ~ smb. free a elibera pe cineva, a pune pe cineva în libertate; to ~ going a pune asked me for my ~m-a rugat s-o ajut, a apelat la serviciile melc; to do /to render smb. în mişcare, a face să meargă / să funcţioneze; to ~ laughing a face să râdă. 5. a ascuţi; ~ a face cuiva un serviciu, a ajuta pe cineva. 4. folos; ajutor; he'll be of great ~ to you a da la ascuţit (coasa etc.). 6. (mar.) a întinde, a desfăşura (o pânză). 7. a pune, a întinde o să-ţi fie de mare folos / ajutor. 5. serviciu (telefonic, de presa etc.). 6. (bis.) serviciu (o cursă). 8. (poligr.) a culege. 9. a fixa, a stabili (o dată, o zi); a hotărî; a numi; to ~ divin, slujbă. 7. (jig.) slujbă; serviciu; I am at your ~ (sunt) la dispoziţia dumneavoastră. a limit to a fixa / a stabili o limită pentru. 10. a pune, a aplica (stampila etc.). 11. a strânge 8. (mil., mar.) serviciu (militar); to see ~a) a-şi face serviciul militar; a fi în serviciu din (dinţi); a încleşta. 12. a introduce; a da curs (cu dat.); to ~ the fashion a lansa moda, militar activ; b) a face războiul / frontul. 9. (mii.) acţiune; atac. 10. serviciu (la masă), a da tonul. 13. (mar.) a trasa, a fixa, a stabili (ruta, itinerarul). 14. a pregăti, a aranja; servire, servit, mod de a servi. 11. serviciu (de ceai etc.); garnitură; set. 12. (sport) serviciu. a găti, a împodobi, a înfrumuseţa; a ornamenta, a orna. 15. (teatru) a monta; to ~ a scene 13. (jur.) notificare; citaţie. 14. (tehn.) exploatare; regim; 15. (telm.) întreţinere; service. a monta un decor. 16. a fixa, a stabili, a hotărî (preţul, valoarea etc.). 17. a da; a oferi; II. vb. tr. 1. a (de)servi; a-şi oferi serviciile (cu dat.). 2. (te/ui.) a întreţine; a repara; a încredinţa; to ~ smb. a task a da / a încredinţa cuiva o sarcină; to ~ an example a da / a fi un exemplu / o pildă. 18. (muz.) a pune pe note; a scrie partitura pentru. 19. a pune a alimenta (cu combustibil etc.). (o problemă); a da de rezolvat (o problemă, un exerciţiu); I ~ the lesson for tomorrow service2 s. (bot.) scoruş (Sorbus domestica). am dat lecţia pentru mâine; to ~ the paper a stabili subiectul tezei. 20. (cu adv. şi prep.) serviceability [-abiliti] s.v. s c r v i c c a b l e n c s s , to ~ about a) a face (pe cineva) să înceapă (ceva); b) a pune în circulaţie, a răspândi serviceable [-?bl] adj. 1. folositor, util; de ajutor. 2. (despre stofă etc.) rezistent, solid; (un zvon); to ~ after a pune (poliţia etc.) pe urmele (cuiva); to ~ against a) a ridica, durabil, trainic. 3. profitabil; bun. 4. (înv.) îndatoritor; curtenitor; gata să-şi ofere serviciile. a răscula, a aţâţa (pe cineva) împotriva (cuiva); b) a pune (ceva) în contrast cu; a contrasta serviceableness [-sblnis] s. 1. folos, utilitate; ajutor. 2. (înv.) scrviabilitate, îndatorinţă. (ceva) cu; a opune (ceva, cuiva); c) a pune / a îndrepta spre; to ~ apart a pune deoparte, service area [rs3:vis 'esria] s. (tel.) zonă utilă / de serviciu. a păstra; a rezerva; to ~ apart from a separa / a izola / a despărţi de; to ~ aside a) a pune service-berry [~'bcri] s. (bot.) specie de arbust (Amelanchier canadensis). deoparte; a alege, a tria; b) a lăsa deoparte, a nu ţine cont de, a face abstracţie de; c) (jur.) service book [~ 'buk] s. (bis.) carte de rugăciuni. a respinge; a anula; a casa; to ~ back a) â da înapoi; a da / a pune mai în spate; service bus [~ bAs] s. (austr.) autobus. service cap [~ 'kzep] s. (mii.) capelă. b) a împiedica, a opri; a stânjeni; a stăvili, a zăgăzui; a opri dezvoltarea (cu gen.); c) a da service car [~ ka:r] s. (austr.) autocar. înapoi (ceasul); d) (si.) a costa (pe cineva); to ~before a) a pune înainte; b) a pune înaintea; a prefera (cu ac); a socoti superior; c) a expune (un plan) în faţa (cu gen.); to ~ by a pune service charge [~ t/a:d3] s. (corn.) remiză. deoparte; a economisi; a pune bine; a păstra (pentru viitor); to ~ down a) a pune / a aşeza service dress [~ 'dres] s. (mii.) uniformă de serviciu, 1 jos; b) {despre un vehicul etc.) a lăsa (într-o staţie etc.); a debarca; c) (înv.) a pune la service elevator [~ 'eliveito "] s. (amer.) lift / ascensor de serviciu. punct (pe cineva); d) a lua act de (ceva); e) a consemna în scris; a nota, a însemna, service entrance [~ 'entr^ns] s. intrare de serviciu. serviceman ['s3:visni3n],pl. servicemen [-men] s. 1. (mil.) membru al forţelor armate, a înregistra; ~ me down for two pounds trece-mă cu două lire;/) to ~snib. down for a doctor a lua pe cineva drept doctor; to ~ smth. down to a pune ceva pe scama (cu ostaş, soldat. 2. (ec.) reprezentant al uzinei furnizoare. gen.); the ship was ~ down to leave at five vasul urma / trebuia să plece la cinci; to ~ service station ['sa;vis 'stei/n] s. (au/o) staţiune de întreţinere. 2 forth a) a expune; a expune în mod amănunţit; a detalia; b) a expune, a arăta; a demonstra; service-tree [~'tri:] s. v. s e r v i c e . c) a proclama, a vesti, a anunţa; a declara; a face cunoscut; d) a specifica, a menţiona servient ['so:visnt] adj. subordonat, inferior. (într-un contract etc.); a stipula; e) a lăuda, a recomanda;/) a formula (plângeri etc.); serviette [ssivi'ct] s. şerveţel (de masă). r servile [ s3:vail] adj. 1. slugarnic, servil; plecat; linguşitor. 2. de sclav sau sclavi; al g) (înv.) a desfăşura (forţe); to ~ in a pune (MM geam); a monta; to ~ off a) a scoate în sclavilor. 3. (fig.) copiat; lipsit de originalitate. 4. (înv.) sclavizat, înrobit, ţinut în sclavie / relief/ evidenţă, a evidenţia, a reliefa; a sublinia, a accentua; b) a contrasta, a pune în contrast; a contracara; a opune; c) a marca, a însemna; d) a compensa; e) a împodobi, robie. servility [sai'viliti] s. 1. servilism, slugărnicie; linguşire, linguşiri. 2. (jig.) lipsă de a înfrumuseţa; a ornamenta;/) a despărţi, a separa; a izola; g) a da drumul Ia (focuri de artificii etc.); h) a face să (rădă etc.); to~on a) a servi, a da la masă (un fel de mâncare); originalitate. 3. (înv.) sclavie, robie. serving ['ssivirj] s. 1. servire; serviciu. 2. porţie de mâncare sau de băutură. 3. (electr.) b) a asmuţi (un câine); a incita, a stârni, a îndemna; c) a pune în mişcare; a face să meargă; înveliş izolator (al unui fir). d) a pune (pe cineva) să (facă ceva); to ~ out a) a pune / a aşeza afara, la poartă. în faţa uşii etc.; b) a echipa; c) a delimita, a preciza; a defini; a marca; a stabili, a fixa; d) a expune, serving-man I-'manj.pl. serving-men [-'men] s. (înv.) servitor, slujitor, slugă. r servitor ['S3:vit3 [ s. 1. (înv.) servitor, slujitor, slugă; însoţitor. 2. discipol; aderent, a prezenta (pentru vânzare etc.); e) (constr.) a jalona, a marca;./) a prezenta, a arăta (motive etc.); g) a planta, a sădi; h) a pune, a aşterne (masa); i) a împodobi, a înfrumuseţa;^ (despre partizan. servitude ['s?:vitju:d]s. 1. sclavie, robie; înrobire; servitute. 2. (fig.) sclavie; servitute. o haină etc.) a sta bine (cuiva), a prinde (pe cineva); a se potrivi (cuiva); to ~ to a pune pe (note etc.); to ~upa) apune, a aşeza, a fixa; a instala; a plasa, a ridica, a înălţa; to ~ 3. muncă forţată / silnică. 4. (jur.) servitute. up the standard of revolt a ridica steagul răscoalei; b) a stabili, a aranja, a hotărî; Servo... ['S?:VD] v. S e r b o . . . servo-controlled [-kon'trould] adj. (tehn.) servocomandat. c) a lăuda, a (pro)slăvi; d) a organiza; a înfiinţa, a institui; a face; a iniţia; a întemeia, a fonda; e) a provoca, a cauza, a pricinui; a fi cau/.a (eu gen.);/) a însănătoşi, a înzdrăveni; servo-mechanism [-'mckoniz^m] s. (telm.) servomecanism. a (rc)punc pe picioare; g) a aproviziona; h) a scoate (un strigăt etc.); i) (tehn.) a monta; servomotor [~imoutar] s. (tehn.) servomotor. a fixa;j) a amenaja (o grădină etc.); k) a ridica, a formula (pretenţii etc.); I) (infor.) a seta. servo tab [~ tasb] s. (tehn.) servocomandă, scrvocontrol. sesame ['sesami] s. (bot.) susan (Sesamum indicam) ♦ open sesame! Sesam deschide-te! B. refl. to ~oneself to do smth. a se apuca să facă ceva. C. intr. 1. (despre aştri) a apune, a asfinţi; the sun was ~ting soarele apunea / asfinţea; (jig.) his star has ~ steaua lui sesame oil [~ oil] s. ulei de susan. sesquicentennial [scskwi'sentenial] I. adj. de o sută cincizeci de ani. II. ş. a o suta a apus, i-a apus steaua. 2. (despre păsări) a sta pe ouă. 3. (despre lapte etc.) a se coagula. 4. (despre ciment etc.) a se întări; a se solidifica. 5. a se dezvolta; a ajunge la maturitate; cincizecca aniversare. (despre caracter etc.) a se forma. 6. (despre haine etc.) a sta, a şedea (bine, rău etc.). sesquioxide [seskwi'nksaid] s.(chim.) sesevioxid. 7. (despre faţă) a căpăta o expresie rigidă. 8. (despre culori etc.) a se fixa; a prinde. sessile ['scsailj adj. (bot.) sesil. session ['se/pn] s. 1. sesiune; întrunire; adunare; conferinţă. 2. oră, lecţie. 3. an şcolar / 9. a prinde formă; a se modela; a se contura, a căpăta contur, a se schiţa. 10. (cu adv. şi prep.) to ~ about a) a începe, a porni (cu ac); a se apuca de; to ~ about doing smth. de studii (de la 1 octombrie până la 30 iunie); semestru (în S.U.A.). a se apuca să facă ceva; b) a ataca (pe cineva), a se năpusti / a se repezi asupra (cuiva); sessional [-al] adj. 1. de sesiune; al sesiunii. 2. care are loc în fiecare sesiune. to ~ oneself down as a se da drept, a-şi spune (doctor etc.); to ~ forth a pomi, a pleca sesterce ['sesta:s],pl. sestertii [ses'tajiai] s. (ist. Romei) scstcrţ(iu). (la drum); to ~ in (despre ploaie etc.) a începe (să cada); (despre un anotimp) a începe, sestertia [ses'tax/ia] pi. de la s e s t e r t i u m. a veni; (despre noapte etc.) a veni; to ~ off a) a porni (la drum); b) a începe (să radă sestertii [scs'tai/iai] pi. de la s e s t e r c e . sestertium [scs't9:r/iom],pl. sestertia [ses'ta:/ia] s. (ist. Romei) sestertium (o mie de etc.); to ~ off against a se opune (cu dat.), a fi în opoziţie/contrast cu; to ~ out apleca, a porni; to ~ to a se certa, a se sfădi; a se încaieră; to ~ up (despre cineva) a se stabili, sesterţi). a se aranja; a se căpătui; to ~ up for a critic a se erija în critic; a face pe criticul; a se sestet [scs'tet] s. (muz.) sextet. da drept critic; to ~ upon a task a se apuca de un lucru / o treabă; to ~ upon the enemy sestina [ses'ti:no],pl. sestinas [-/_] sau sestine [-ni] s. (metr.) sestină. set I. past si part. trec. set [set] vb. A. tr. 1. apunc,aaşeza, a instala; a situa; a plasa; a ataca inamicul. II. s. 1. ansamblu; set; garnitură; grup; colecţie; serie; număr; agregat; a aranja; to ~ a chair near the table a pune / a aşeza un scaun lângă masă; to ~ the table sortiment; corp; complet. 2. categoric; clasă; coterie; societate; gaşcă; the smart ~ a pune / a aşeza masa; to ~ one's foot on smth. a pune piciorul pe ceva, a călca cu piciorul lumea mondenă; a ~ of thieves o bandă de hoţi; he doesn't belong to their ~ nu ţine pe ceva; to ~ a stake in the ground a fixa / a înfige un ţăruş în pământ; to ~ one's name de ei / de lumea lor, nu arc nimic cu ei. 3. (mat.) ansamblu; serie; mulţime. 4. poziţie;



 seta



postură; ţinută. 5. (sport) set. 6. (bot.) lăstar. 7. contur, configuraţie. S. (teatru) decor; punere în scenă. 9. sens, direcţie (a vântului etc.); înclinaţie, tendinţă. 10. (austr.fam.) pică, ranchiună; to have a ~on smb. a purta pică cuiva. III. adj. 1. prestabilit, fixat / stabilit dinainte; premeditat; intenţionat. 2. pregătit sau redactat dinainte. 3. hotărât. stabil(it), neclintit, ferm. 4. (despre un astru) (care a) apus. 5. (despre privire etc.) fix; ţintă; nemişcat; rigid. 6. (despre starea atmosferică) fix. neschimbat, neschimbător, stabil. 7. întărit, solidificat; consistent; (despre lapte etc.) coagulat. 8. gata, pregătit. 9. (despre cineva) construit, clădit (într-un anumit fel). seta ['si:ts],pl. setae [-'ti:] ş. (zool., bot.) ţeapă, ghimpe. setaceous [si'tci/as] adj. v, s e t o s e . set-aside [scto'said] s. (amer.) fonduri de rezervă (pentru alimentaţie etc.). setback ['setback] s. 1. dare înapoi; întrerupere; cădere; revenire; restabilire. 2. (tehn.) contralovitură. 3. (/nil.) recul. 4. (amer.) vârtej (de apă). 5. impediment. set boit [~ boult] s. (tehn.) şurub de ajustare. set collar [~ kab r ] s. (tehn.) inel de montare. set-down [~dauu] s. refuz; „duş rece". set hammer [~ hsemo1*] s. (tehn.) ciocan de nituit. setiferous [si'tiftrosj adj. ţepos, cu ţepi, aspru. setiform ['sitifo:m] adj. v. s e t i f e r o u s . set-in l'set'in] adj. inclus; înglobat; amplasat. set-off ['set'ofj s. 1. contrast, opoziţie, 2. compensaţie. 3. podoabă, găteală. 4. (jur.) despăgubire, daune. 5. (jur.) contrarevendicare. 6. plecare (într-o călătorie); pornire. 7. (poligr.) copiere (după tipărire). seton f si:Um] s. (med., vet.) sctolină. setose l'sitous] adj. ţepos, cu ţepi, aspru. set-out [set'aut] s. (fam.) 1. aranjament, rânduială, aşezare: dispunere. 2. serviciu (de cristal etc.). 3. întrunire, petrecere; chef. 4. izbucnire; început. set piece ['set pi:s] s. (artă) scenă de efect. sett [set] s. 1. piatră de pavaj. 2. daltă; instrument de fasonat. settecento [sctte't/ento] s. (ital.) settccento (arta şi literatura italiană din sec. al XVIII-lea). settee [se'ti:] s. bancă sau canapea mică (pentru 2-3 persoane). setter ['sctor] s. 1. persoană care aranjează, dispune, aşază etc. 2. (zool.) prcpclicar. 3. (poligr.) zeţar, culegător. 4. (tehn.) rcglor; mecanism de reglare. 5. (vulg.) vână de bou. baston de cauciuc (al poliţiştilor). set theory ['set lOinri] s. (mat.) teoria mulţimilor. setting l'setirj] s. 1. aranjare; poziţie, situaţie. 2. cadru, mediu înconjurător; fond, fundal, decor. 3. situare, plasare (a acţiunii dintr-o povestire). 4. montare, decor şi costume (la un spectacol). 5. montură, montare (a unei pietre preţioase). 6. (tehn.) montare, ajustare; reglare. 7. (muz.) acompaniament muzical (scris pentru un cântec). 8. apus de soare; asfinţit, amurg. 9. (constr.) zidărie, tencuială. 10. solidificarc, coagulare, întărire (a unui lichid). 11. direcţia unui curent; scurgere (într-o anumită direcţie). setting angle [~ -a?rjgl] s. (av.) unghi de incidenţa. setting apart 1~ 9'pu:t] s. separare, despărţire. setting aside [~ o'said] s. respingere (a unei cereri); casare, anulare. setting bath [~ bu:0] s. (chim.) baie de precipitare / de depunere / de coagulare. setting board [~ bo:d, -bood] s. scândură pe care se aşază, specimene entomologice. setting box [~ boks] s. insectar, cutie în care se ţin specimene entomologice. setting forth [~ To:G] s. 1. pornire, plecare. 2. expunere. setting free [~ Tri:] s. (si/v.) degajare, setting in [~'in] s. începere, început. setting machine [~ moi/i:n] s. (teAt.) maşină de întins. . setting maul [~ mn:l] (mar.) ciocan de călăiatuit. setting needle [~ iiiiidl] s. ac cu mâner de lemn pentru aşezarea specimenelor entomologice. setting off [~ ro(:)f] s. 1. compensare, compensaţie. 2. plecare. setting on [~ 'on) s. aţâţarc, îmboldire (la rele). setting out [~ 'aut] s. 1. plecare, îmbarcare. 2. trasare (a unei curbe). setting over [~ 'ouv3r] s. (tehn.) dezaxare, descentrare. setting rule [~ ru:l] s. (poligr.) zeţlinie, linie de cules. setting stick [~ stik] s. (poligr.) culegere,.vingălac, culcgău. setting strength [~ tstrcijO] s. (constr.) capacitate de priză. setting tank [~ ta3ijk] s. bazin de decantare. setting together [~ to'geOo1"] ş. confruntare; comparare; punere faţă în faţă. setting-up ['sctirj'Ap] s. 1. (tehn.) montare, ajustare, îmbinare (a pieselor). 2. instaurare, stabilire. întemeiere, fondare. 3. prezentare (a unei teorii etc.). setting-up truck [~ trAk] s. (ferov.) cărucior de montaj. settle1 ['sctl] s. bancă cu spătar înalt şi braţe (într-un vestibul etc.). settle2 vb. A. tr. 1. a stabili, a instala (pe cineva etc.). 2. a coloniza (o ţară). 3. a face stabil, a stabiliza. 4. a aşeza, a pune bine; (fam.) to take a liqueur to ~ one's dinner a lua o băutură pentru a i se aşeza mâncarea, după masă: to ~ one's feet in the stirrups a-.şi înţepeni / a-şi fixa picioarele în scări; to ~ one's hat firmly on one's head a-şi îndesa pălăria pe cap; (mil.) to ~ a gun a amplasa o piesă. 5. a aranja, a căpătui; a îngriji de: to ~ one's children a-şi însura, a-şi căpătui copiii; to ~ one's affairs a pune ordine în afaceri, a aranja afacerile (înainte de a muri, de a pleca în călătorie etc.). 6. a clarifica, a limpezi, a lăsa (un lichid) să se aşeze; to ~ smb.'s doubts a risipi îndoielile. 7. (mar.) to ~a sail a coborî pânza; to ~ the land a îneca pământul. 8. a-şi compune (o mină etc.); a-şi linişti (spiritul); a-şi calma, a-şi linişti (nervii etc.); give me smth. to ~my stomach dă-mi ceva. să-mi liniştesc stomacul. 9. a fixa, a hotărî (o zi, un loc etc.); the terms were M! au fost hotărâte condiţiile, s-a căzut de acord asupra condiţiilor; (fam.) it's as good



842



as settled afacerea c ca şi făcută / s-a făcut; everything is settled, it's all settled, the matter is ~d afacerea c făcută, totul este aranjat, totul c în ordine; to ~ to do smth. a hotărî să facă ceva. 10. a hotărî, a decide (o chestiune); a tranşa, a aplana, a aranja (un diferend, o neînţelegere); a împăca, a concilia (o ceartă); a aranja, a lichida (o afacere); to ~ a question once and for all a hotărî o chestiune o dată pentru totdeauna; question not yet settled chestiune în suspensie; that ~s it! asta lămureşte chestiunea / aranjează lucrurile / hotărăşte totul! ~ it among yourselves, ~ it any way you like aranjaţi acest lucru între voi, cum vreţi / cum vă convine; settled between the parties aranjat / rezolvat în mod amical; (despre arbitru) to ~ a case a arbitra o afacere. 11. a încheia, a termina (o afacere); a aranja, a solda, a echilibra (un cont); a plăti (o datorie, o amendă, un cont); (fam.) Pil ~ accounts with him! o să mă răfuiesc cu cu ci; (fam.) to ~smb. / (pop.) to -smb.'s hash a face cuiva de petrecanie; that ~d him asta i-a luat piuitul / i-a închis gura, 12. a aloca, a institui, a atribui; to ~ an annuity on smb. a atribui o anuitate / o rentă cuiva; to ~all one's property on one's wife a trece toată averea pe numele soţiei, a lăsa toată averea soţiei. B. refl. a se stabili; a se aşeza; to ~oneself in an armchair a se instala comod într-un fotoliu; to ~ oneself to sleep a se pregăti de dormit. C.intr. 1. a-şi alege domiciliul, a se stabili, a se fixa (într-un loc); to ~ (down) in a locality ase stabili într-o localitate; to ~elsewhere a se stabili aiurea; to ~(oneself) in an armchair ase instala comod într-un fotoliu. 2. (despre păsări, insecte etc.) a se cocoţa, a se aşeza (pe un copac etc.). 3. (despre zăpadă etc.) a se aşeza, a se prinde, a se depune; (despre o boală, durere etc.) a se localiza. 4. a se apuca de; to ~ (down) to do smth. a se apuca serios de ceva. 5. (despre lichid) a se limpezi, a se depune, a se aşeza; (despre sediment) a se depune, a se precipita; to let smth. ~ a lăsa să se depună (un precipitat); a lăsa (vinul) să se aşeze / (o soluţie) să se limpezească. 6. (despre pământ etc.) a se aşeza, a se îndesa, a se bătători, a se bătuci: (despre stâlp, temelii etc.) a se prăbuşi, a se nărui, a se lăsa în jos; (fam.) things are settling into shape lucrurile încep să.capete formă, să se contureze. 7. (despre vas) to ~ (down) a se afunda, a se scufunda, a intra sub apă; the ship was settling vasul se afunda puţin câte puţin. S. (desprepasiune, tulburare) a se linişti, a se calma. 9. a aranja CU cineva, a se achita faţă de cineva; (şi to ~ (up) with smb.); I shall ~ (up) with you next month am să mă achit de d-ta luna viitoare; shall I ~for everybody? vreţi să achit / să plătesc pentru toţi?; (fam.) now to ~ with you! între noi dpi acum! 10. a) (despre persoane) to ~down a se înţelepţi, a se cuminţi, a se potoli; to ~down for life a-şi face un cămin, a se căsători; b) (despre lucruri) a-şi relua cursul obişnuit, a reintra în normal. 11. to ~ on a fixa. a stabili (de comun acord), a conveni asupra (cu gen.). settled ['sctld] adj. 1. (despre vreme) stabil; frumos, senin. 2. (despre.o stare) invariabil, neschimbat. 3. (despre o idee) înrădăcinat, fix. 4. (despre caracter) aşezat. 5. (despre persoane) aşezat la casa Iui, stabilit. 6. (despre un ţinut etc.) colonizat. settlement ['setlmantl s. 1. stabilire (a unui popor într-o ţară etc.) colonizare, populare (a unei ţări); land awaiting ~ terenuri încă nepopulate. 2. instalare (a cuiva într-o casă etc.); (mai ales amer.) instalare (a unui pastor). 3. (scufundare, tasare (a pământului). 4. (/nil.) amplasare (a unei piese). 5. limpezire (a unui lichid). 6. reglementare (a unei afaceri, a unui litigiu); soluţionare, rezolvare (a unui diferend etc.), rezolvare, hotărâre (a unei chestiuni); încheiere (a unui tratat etc.); (com.) reglementare, plată (a unui cont); ~ of account oprire / reţinere din cont; in (full) ~ pentru soldul (de achitare), pentru reglementarea întregului cont: cheque in ~ of your account cec pentru a vă echilibra contul. 7. stabilire, fixare, hotărâre (a unei date). 8. (la bursă) lichidare; the ~ termenul; dealings for ~ negocieri în termen; ~ day ziua lichidării; yearly ~ lichidarea de sfârşit de an. 9. acord (între două puteri etc.), înţelegere, tranzacţie, pact; to make / to arrange a ~ with smb. a face un acord cu cineva, a ajunge la o înţelegere cu cineva; (corn.) legal ~ (between merchant and creditors) concordat (după faliment); (jur.) ~ arrived at by the parties inter se, ~ before judgment înţelegere / tranzacţie (înainte de judecată); (jur.) ~ of an annuity (on) instituire a unei rente (în favoarea); (deed of) ~ act / contract de instituire; family ~ pact de familie; marriage ~ contract de căsătorie; ~ in favour of daughter dotă; ~ in favour of wife donaţie; (marriage) ~ in trust regim dotai; -O- (ist.) act of ~ act de succesiune (la tron). 10. (jur.) domiciliu legal; domiciliu de ajutorare (a săracilor). 11. colonie; colonial ~ stabiliment colonial; penal ~ colonie de deportare, colonie de delincvenţi; T.B. ~ colonie sanitară pentru tubereuloşi, preventoriu; sanatoriu T.B.C. 12. operă de binefacere (în cartierele sărace ale unui mare oraş). 13. (amer.) sat mic, sătuc. settlement of accounts [~ ov s'kaunts] s. (corn.) decontare. settlement rate [~ reit] s. (chim.) viteză de sedimentare / de precipitare. settler ['sctlorl s. 1. colon, colonist, imigrant. 2. (sl.) ultima lovitură, lovitura de graţie; lovitura capitală / decisivă; argument sau eveniment hotărâtor / decisiv! 3. (tehn.) instalaţie de decantare, bazin de decantare; bazin de sedimentare; separator. settling fsctliij] s. 1. v. s e t t l e m e n t (1). 2. liniştire, domolire, potolire. 3. sedimentare. 4. (mai ales pi.) sedimente, depozite, drojdii. 5. (mec.) tasare. settling basin [~ ibeisn] s. (tehn.) bazin de limpezire / dedecantarc. settling chamber [~ 1t/cimb3rl s. (tel/u.) cameră de decantare. settling-day [~dci] s. (la bursă) ziua lichidării socotelilor (de obicei o dată la două săptămâni). settling down [~ 'daun] s. 1. instalare (într-o casă). 2. căsătorie. settling head [~ hed] s. (metal.) maselotă. settling in [~ 'in] s. instalare (într-o casă nouă). settlor ['sethr] ş. (jur.) dispozant (al unui anuităţi). set-to l'set'tu:], pl. set-tos şau setto's f-z] s. (fam.) luptă aprinsă, încăierare (la box etc); luptă pentru încercarea puterii.



 843



set-up ['sctApJs. 1. ţinută, poziţia corpului. 2. v. s e t t i n g - up. 3. organizare, alcătuire; structură. 4. (sl.) aranjament pentru uşurarea unci sarcini / întreceri etc. 5. (sl.) întrecere sportivă cu un adversar uşor de învins; meci aranjat / vândut. 6. punct topometrie. 7. (mat.) punere în ecuaţie. setwall ['setwo:!] s. (bol.) odolcan (Valeriana officinalis). seven ['sevn] I. num., adj. şapte. II. s. 1. şapte. 2. (la jacul de cârti) şapte, şeptar. Seven Dials [~ 'daialz] s. cartier din Londra (odinioară râu famat). sevenfold [~fould[ I. adj. care are şapte părţi / clemente / unităţi etc.; care este de şapte ori mai mare. tnşeptit. II. adv. înşeptit, de şapte ori (mai mult). seven-league(d) [~ili:g(d)] adj. (în basme) de şapte poşte / leghe. seventeen ['scvntim.'-'-. -'-] num., s., adj. şaptesprezece. seventeenth [-G,'-'-.-'-] I. num. ord. si adj.nl saptesprczccclca.asaptcsprczccca.il. s. a şaptesprezeeca parte, şaptcsprczccime. seventh |'sevn6] I. num. ord. al şaptelea, a şaptea. II. s. 1. şeptime. 2. (muz.) septirnă. seventh day [~ dci] s. ziua a şaptea, sabat, sâmbăta (la sectele religioase care serbează sâmbăta). seventhly f'sevnOlil adv. în al şaptelea rând. seventieth ['scvntiiS, -tjiG, -tia6, -tja8] I. num. ord. şi adj. al şaptczccelca, a şaptczccca. II. s. a şaptezecea parte. seventy l'scvnti] num.. s., adj. şaptezeci; the seventies deceniul al optulea, perioada dintre anii 70 şi 79 (în viaţa unei persoane sau într-un secol). seventy-five [~'faiv] s. tun francez de 75 mm. seventy-four |~ To:r. -foar] s. (ist. mar.) vas de război cu 74 tunuri. sever |'scvar] vb. A. ir. 1. (şijig.) a despărţi, a separa, a dezbina, a dezuni, a rupe; to ~ a friendship a strica, a rupe o prietenie. 2. a rupe. a tăia. a reteza, a desface, a despica; to ~ smb.'s head a tăia capul cuiva. B. intr. (from) a se despărţi (de), a se separa (de), a se desface (de); a se rupe (de). severable ['scvarabl] adj. separabil, care poate fi despărţit / dezbinat / rupt / tăiat / retezat. several ['sevn?I,amer. -varal] l.adj. 1. separat, diferit; the ~characters (of the story) are well treated fiecare din personaje e bine tratat; the ~ members of the committee diferiţi membri ai comitetului. 2. (jur., despre un bun) individual, particular: (despre responsabilitate) individuală; to have no ~ estates nu posedă bunuri particulare; joint and ~bond obligaţie comună/ solidară. 3. respectiv, corespunzător; our ~rights drepturile noastre respective; each went his ~ way, they went their ~ ways a pornit fiecare pe drumul Iui; ci au pornit fiecare spre locuinţa respectivă. 4. mai mulţi /multe: câţiva, câteva; diverşi, diverse: I have been there ~ times ani fost acolo de mai multe ori; the works of ~ artists operele a diverşi pictori; he and ~ others el şi alţi câţiva. II.pron. mai mulţi, mai multe: unii, uncle; I have ~ am mai mulţi / mai multe; ~ of them mai mulţi dintre ei. unii dintre ei. several liability [~ .laia'biliti] s. (jur.) răspundere individuală. severally i'sevrpli] adv. separat, distinct; în parte, individual, personal. severalty ['scvralti] s. (jur.) proprietate individuală / nesolidară; in ~ în posesia unei singure persoane. severance ['sevar^ns] s. 1. despărţire, separare, dezbinare. împărţire. 2. rupere, tăiere: retezare, despicare. 3. (jur.) disjungere (a mai multor procese). severance pay [~ pei] s. compensaţie (la pierderea locului de muncă). severe [si'viar, sa'v-] adj. l.greu, serios, grav, crunt; ~loss pierdere gravă. 2. aspru, Eăios; înverşunat; ~ weather vreme aspră: ~competition concurenţă înverşunată. 3. sever, aspru; rigid, strict, riguros, auster; nemilos, neînduplecat; ~discipline disciplină severă / strictă: to be ~ upon a fi aspru cu, a fi foarte critic faţă de. 4. simplu, sobru; ~ style stil sever / sobru. 5. sarcastic, caustic, coroziv. muşcător; satiric: ~ remarks remarci sarcastice. 6. (fot.) contrast, cu contraste puternice. severely [si:viali, sav-] adv. sever, strict; aspru, tăios, crunt. înverşunat; to leave / to let ~ alone a) a ignora, a nu băga de seamă dinadins (în semn de dezaprobare); b) (glumeţ) a nu se încumeta (să facă un lucru foarte greu). severing [si'viarin] s. 1. separare. 2. secţionare. 3. scindare. severity [si'vcriti, sa'v-] s. 1. severitate, asprime, neîndurare, ne înduplec arc. 2. pl. tratament sever, aspru. severy l'scvari] s. (arhit.) compartiment al unui tavan boltit. Sevres china ['scivr ft/aina, -va-, ss:vr-] s. porţelan de Sevres. Sevill(i)an [si'vilian, sa-] I. adj. din Sevilla. II. s. locuitor din Scvilla. sew1 [sou], past, sewed [-d], part. trec. sewn [-n] vb.A.tr. 1. a coase, a coase împreună / la un loc, a prinde cu aţă (foile iutei cărţi etc.). 2. to ~ on / down a fixa. a prinde (un nasture etc.); to ~ in a introduce ceva în cusătură; to ~ in a patch a pune / a coase un petec; to ~ together a coase împreună (două bucăţi de stofă etc.); to ~ up a coase ceva rupt; a cârpi, a pungăli. B. intr. a coase, a lucra cu acul. sew2 [sju:[ vb. A. tr. a usca, a drena (un eleşteu etc.). B. mtr. (despre apă, vas) a se scurge; a se goli. sewage ['sju(:)id3] l.s. ape de canalizare /de scurgere. II. vb. tr. a îngraşă (pământul) cu ape de canalizare. sewage-farni [~fu:rn] s. fermă care foloseşte apele de canalizare ca îngrăşământ. sewage grass [~ gra;s] s. iarbă care creşte pe un teren drenat. sewage lagoon [~ higu:n] s. (canad.) rezervor / bazin de colectare a apelor de canalizare. sewed up ['sju:d 'Ap] adj. 1. (mar.) împotmolit, înnămolit. 2. (şl.) 1. extenuat, istovit. sleit. 3. beat. chcrchclit. pilit, afumat. sewer1 ['souar] s. cusător, cusătoreasă. sewer2 ['sjuarJ I. s. canal colector, ţeava de scurgere. II. vb. tr. a canaliza. sewer3 s. (ist.) slujitor care se îngrijea de punerea mesei, de fx>ftirea oaspeţilor, de servirea mâncării etc. sewerage ['sjuarid3l s. canalizare.



sexy



sewer-gas ['sjua'gres, 'sjoua-] s. gaz rău mirositor de Ia apele de canalizare. sewer main [~ mcin] s. canal principal de ape uzate. sewennan ['sjusman, 'sjoua-], pl. sewermen [-man, -men] s. vidanjor, curaţitor de canale. sewer-rat ['sjuarJet] s. şoarece cafeniu (Mus decumaiuts). sewer worker [~ i\va:kar] s. v. s e w c r m a n. sewin [sju:in] s. (ibt.) păstrăv de Wales (Saimo trutta cambricus). sewing ['soi/in] s. cusut, coasere. sewing box [~ boks] s. coş de lucru (cu cele necesare) pentru cusut. sewing-machine [~iuai/i:n] s. maşină de cusut. sewing needle [~ oiixil] s. ac de cusut. sewing thread l~ Sredj s. aţă de cusut. sewn [sounl part. trec. de / a s e w1. sewn belt [~ belt] ş. (telin.) curea cusută. sex [scks] I. s. 1. sex; (glumeţ) the ~ femeile; the fair / gentle / softer / weaker ~ sexul frumos, sexul slab (femeile); the sterner ~ sexul tare (bărbaţii). 2. viaţă sexuală, sexualitate; erotism. 3. to have ~ a face dragoste. II. vb. tr. a erotiza; to ~ up a film, etc. a adăuga scene erotice într-un film etc. sexagenarian [iscks^i'ne arian] I. adj. sexagenar. II. s. sexagenar, persoana cu vârsta cuprinsă între 60 şi 70 de ani. sexagenary |iscksa'd3inari. amer. şi -cri] adj. v. s e x a g e n a r i a n (I). Sexagesima [-scksa'd3csima] s. a doua duminică înainte de postul Paştelui. sexagesimal [-]] I.adj. l.al şaizccilca,aşaizceea.2. (mat.) sexagesimal. II.s. a şaizecea parte: şaizecime. Sexagesima Sunday [-seksaV^csima iSAndi] s. v. S c x a g c s i m a. sexamer |'scksamar] s. (chim.) hexamer. sexangle ['sckiseerjglj s. hexagon. sexangular [isck'sa2r)gjular] adj. hexagonal. sex appeal ['scks 3-p\\]\ s. sex-appcal, nuri, farmec, atracţie sexuală. sexavalence ['scksa'va;lans] s. (chim.) hcxavalenţă. / sex-bomb ['scksbaml s. (fam.) fată plină de sex-appcal, ţipă bine. sexcentenary [scks'scntinari, -cri, iscksscn'tcnarij I. adj. de şase sute de ani; sexcentenar. II. s. sexcentenar. a şase suta aniversare. sexed [sekst] adj. sexuat. sexennial [sck'senial] adj. de şase ani; care se întâmplă la fiecare şase ani. sexfid l'scksfid] adj. (bot.) despicat în şase. sexfoil I'scksibil] s. 1. (arhit., arte) figură cu şase lobi. 2. (bot.) plantă cu şase frunze. sexillion [sek'silian] s. un milion la puterea a şasea. sex intergrades [tscks lintagrcidz] s. pl. (zool., bot.) hermafrodiţi. sexism ['seksizam] s. discriminare între sexe în defavoarea femeii. sexist ['scksist] s. adept al discriminării între sexe în defavoarea femeii. sexisyllabic bscksisi'laebik] adj. (despre un cuvânt) hexasilabic, de şase silabe. sexisyllable [.seksi'silabl] s. cuvânt de şase silabe. sexivalent [.scksi'vEelant] adj. (chim.) hcxavalcnt. sexless ['sekslis] adj. asexuat, fără sex. sexologist [sck'solad3ist] s. sexolog. sexology [sck's^[ad3i] s. sexologie. sexpartite (scks'pu:tait] adj. sixpartit, divizat în şase. sexpot i'sekspat] s. (peior.) ţipă sexy. sext(e) [sekst] s. (bis.) serviciul orei a şasea recitat la prânz. sextain f'sckstan] s. (metr.) sexten, strofă de şase versuri. sextan I. adj. (despre friguri etc.) care apare din şase în şase zile. II. s. (med.) friguri care apar din şase în şase zile. sextan fever [~ Ti:varl s. v. s e x t a n (II). sextant ['seksteiit] s. 1. sextant. 2. a şasea parte a cercului. sextern ['scksta:n] s. (\x)ligr.) caiet din şase coli împăturite în doua. sextet(te) [seks'tct] s. (muz.) sextet. sextic ['sckstik] adj. (mat.) de gradul şase. sextillion [scks'tilian] s. v. s e x i l l i o n . sexto [scsktou] s. in ~, 6". format de carte obţinut prin împăturirea foii în şase. sextodecimo [-'desimou] s. 16°, format de carte obţinut prin împăturirea foii în 16; coală de hârtie împăturită în 16; in ~ format (de carte) obţinut prin împăturirea colii de hârtie în 16. sextolet ['sckstoulet] s. (muz.) scxtolct. sexton ['sckstenj s. 1. paracliser. 2. cioclu; gropar. sexton beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) gândacul-gropar (Necrophorus). sextuple ['sckstjupl] adj. înşesit, de şase ori mai marc, înmulţit cu şase. sextuplet ['sckstjuplct] s. v. s c x t o 1 c t. sextuplicate [seks'tju:plikit] I. s. grup / scrie / set de şase. II. adj. 1. care constă din şase părţi identice. 2. scxtuplu. III. [seks'tju:plikeit] vb. tr. a face şase exemplare din (ceva). sexual ['scksjusl, -ksjul, -kjusl, -kjul] adj. sexual. sexual intercourse [~ 'inta(:)ko:s, -kaasj s. relaţii / raporturi sexuale. sexuality [.scksju'eeliti, -k/u-] s. sexualitate. sexualize ['scksjualaiz, -k/u-] vb. tr. a atribui un sex (cuiva). sexually ['scksjuali, etc.\ adj. din punct de vedere sexual; pe plan sexual. sexual organ ['seksjud '.rgan. 'scksual ~] s. organ sexual. sexvalent l'scksvaslant] adj. (chim.) hcxavalcnt. sexy ['scksil adj. 1. erotic, sexual. 2. excitant, provocator, lasciv. 3. cu sex-appcal, nurlie, cu vino-ncoacc, sexy. 4. (fam.) interesant, captivant.



 Seym



844



shadow land ['/asdou lamd] s. împărăţia umbrelor, Seym [seim] s. seimul polonez, dieta poloneză, shadowless ['/axlonlis] s. fără umbră. sez you [sez 'ju:] inter/, (pop.) zici tu! chipurile! sgrafitto [sgraVfitou] s. (arliit.) sgrafit. shadow photograph ['/axlou ifoutogra:f, -graf] s. (med.) radiografie. shadow pin [~ pin] s. (mar.) ac de vizare. shabily ['/aebilî] arfv. 1. (îmbrăcat etc.) sărăcăcios. 2. meschin; zgârcit, cu zgârcenie. shadow-proof [~pru:f] adj. opac. shabbiness ['/cebinis] s. 1. uzură, înfăţişare sărăcăcioasă / ponosită / uzată, jigărită; v. shadow shield [~/i:ld] s. (/iz.) ecran parţial, s h a b b y (1). 2. dărăpănare. 3. meschinărie; zgârcenie, shadow show [~ /ou] s. umbre chinezeşti. shabby ['/febij adj. 1. uzat, purtat; ponosit, jigărit, stricat, sărăcăcios. 2. meschin,zgârcit. shadowy ['/fedoui] adj. 1. umbros, umbrit. 2. întunecat, mohorât, posomorât, ursuz. 3. josnic, ticălos, urât; murdar; he played me a ~ trick mi-a jucat o festă urâtă, shabby-genteel [~d3en'ti:l, -d3on-] adj. care încearcă să-şi ascundă sărăcia/ să salveze 3. obscur, confuz, vag, neclar. 4. iluzoriu, ireal, imaginar, shady [Tcidi] adj. 1. umbros, umbrit; (fig.) on the ~ side of forty trecut de 40 de ani. aparenţele (cf. „sărăcie cu lustru"). 2. îndoielnic, dubios, suspect, nesigur, necurat; tenebros; ~ transaction afacere tenebroasă shabby-looking [~.lukirj] adj. cu înfăţişare sărăcăcioasă, ponosit, sărăcăcios. / dubioasă / suspectă. 3. stricat; ~ egg ou stricat / clocit. shabby wool [~ 'wu:l] s. (text.) lână impurificată cu scaieţi. shaft [/ci:ft, amer. /felt] s. 1. coadă, lemn (al unei lăncii etc.); mâner (al crosei de golf, shabrack ['/rebrak] s. şabracă, cioltar, harşă. 1 shack |/rek] I. s. (în S.U.A. si Canada) cocioabă, bojdeucă; bordei, baracă, gheretă. al unei unelte etc.). 2. săgeată; (înv.) suliţă; (fam.) the ~s of satire săgeţile / înţepăturile II. vb. intr. a se instala, a locui, a sta, a hălădui; (sl.) to ~ up with a trăi cu, a se ţine cu satirei; the ~s of Cupid săgeţile lui Cupidon. 3. rază (ae lumină); lumină, scăpărare (fulger); dâră (a unei lumini). 4. (arliit.) săgeată, vârful ascuţit a! turnului unei clădiri; (cineva). shack2 I. s. 1. fructe sau seminţe căzute pe pământ (bune pentru porci, găini etc.). asiză, bosaj, rost fals; stâlp, pilon, coloană. S. (mec.) arbore, ax, sul, cilindru, valţ; heavy ~ arborele gros; loose ~ arbore intermediar de transmisie; flexible ~arbore flexibil / elastic; 2. resturi de peşte (bune pentru momeală, nadă). thrust ~ arbore de împingere; driving ~ arbore conducător / de antrenare; power ~ arbore shack3 (amer. fam.) vb. tr. a urmări, a alerga după; a pune mâna pe (o minge ele). 4 motor / de antrenare; 6. (auto) clutch ~ arborele ambreiajului; screw ~arbore port-elice. shack s. (amer. pop.) 1. haimana, vagabond, coate-goale. 2. gloabă, mârţoagă. shackle ['Jaekl] I. s. (mai aies pl.) 1. cătuşe. 2. (fig.) lanţuri, impedimente, restricţii; 7. (/nine) puţ, mină; ventilating ~sau air ~puţ de aeraj / de aerisire; horsting/ winding the ~s of convention restricţiile convenţiilor sociale. 3. (telm.) bridă, etricr, colier, cujbă; ~puţ de extracţie; blind ~ puţ orb; suitoare; plan înclinat, coborâş. 8. cuşca / cutia (unui inel de lanţ. II. vb. tr. 1. a pune cătuşe (cuiva). 2. (jig.) a încătuşa, a împiedica, a stânjeni, ascensor). a opri. shaft alley [7


 845



zdruncinată, i-a zdruncinat / slăbit sănătatea; he was much shaken by what he had heard era zguduit de ceea ce auzise. 3. (muz.) a face triluri. 4. a pune doagele (la im butoi). 5. to ~ down «j a scoate/a doborî prin .scuturare; b) a testa, a verifica; c) (şl.) a stoarce bani de Ia; d) (amer.si.) a percheziţiona (în căutare de arme). 6. to ~ off a scăpa de; a se descotorosi de. 7. to ~ up a irita, a tulbura. B. intr. 1. a tremura; (despre clădire etc.) a se zgudui, a se cutremura, a se clătina; (despre voce) a tremura; his hand was shaking îi tremura mâna: to ~ to and fro a se zgâlţâi; a fi agitat (de vânt etc.); to ~ with fright a tremura / a fremăta de teamă; to ~ all over a tremura din toate mădularele; a tremura tot; (fam.) to ~ in one's shoes a tremura de frică; a i se încrâncena carnea de frică; his voice shook îi tremura glasul / vocea: vorbea cu emoţie în glas. 2. (muz.) a face triluri. 3. (mar., despre pânză) a bate uşor; (despre catarg) a se zgâlţâi; to keep the sails shaking a ţine pânzele strânse cu frânghii; don't let her ~ înfruntaţi vântul! 4. (despre lemn) a crăpa. shakedown ['/eik'daun,'--, -'-] s. 1. pat / culcuş improvizat (din paie etc.). 2. (amer.) şantaj, stoarcere de bani. 3. percheziţie; scotocire, shake-hands ['/cik'haendz] s. strângere de mână; încheierea unui târg prin baterea palmei. shaken ['/eiksn] part. trec. de la s h a k e . shake-out ['/cik 'aut] s. (fin.) 1. criză (în care speculanţii mai slabi sunt măturaţi de pe piaţă). 2. (amer.) scădere a valorilor la bursă (în urma unor vânzări forţate). 3. recesiune, restrângere a activităţii economice (în urma unei devalorizări). 4. (fam.) reorganizare, restructurare. shake-out machine [~m3


shanny



I shouldn't be surprised (if) nu m-aş mira (dacă, ca), nu m-ar surprinde (dacă); we ~ probably be right in saying that poate (că) nu ne înşelăm dacă susţinem / dacă afirmăm că. shalloon [j£e'lu:n] s. stofă uşoară de lână (pentru căptuşeală şi rodiii de damă). shallop f/asbp] s. (poetic) barcă, luntre; lotcă; şalupă. shal(l)ot [/s'bt, amer. jve-] s. (bot.) hajme (Allium ascalonicitm). shallow ['/aîlou] I. adj. 1. (despre apă) puţin adâncă, mică; (mar.) ~ draft pescaj mic. 2. (fig.) superficial, fără adâncime, de suprafaţă; gol, deşert, trivial; a ~ man un om superficial. II. s. loc puţin adânc, vad; banc de nisip (în parte 5Mb apă). III. vb. A. tr. a scădea, a reduce adâncimea (unei ape), a face mai puţin adânc, a scădea, a se micşora. B. intr. a deveni puţin adânc, a scădea, a se micşora. shallow hardening [~ 'ha:danir)] s. (metal.) călirc superficială. shallow layer [~ 'lci3r] s. (geol.) strat subţire. shallowness ['/slounis] s. 1. lipsă de adâncime (şifig.). 2. superficialitate; frivolitate. shalt [/aelt, forma tare, /alt, /lt forme slabe] (înv.) persoana a ll-a sg. prezent a verbului shall. shaly f/cili] adj. (geol.) şistos, argilos. sham f/ffiiii] I- vb. A. tr. a simula, a imita, a se preface că, a face pe; a înşela, a trage pe sfoară; a falsifica; to~illness a face rx: bolnavul. B. intr. a se preface. II. s. 1. înşelătorie, impostură; falsificare; ipocrizie, făţărnicie. 2. iaţarnic, prefăcut, taler cu două feţe, şarlatan, pungaş, escroc. 3. (amer.) agent de poliţie. III. adj. 1. prefăcut, simulat, fictiv; împrumutat. 2. fals, imitat, contrafăcut, falsificat; ~ diamond diamant fals; ~ doctor medic şarlatan; ~ fight / (amer.) battle simulacru de luptă, luptă simulată (în timpul manevrelor militare); ~ plea pledoarie ţinută numai pentru a câştiga timp; tergiversare; ~ pillow pernă fantezie (care se pune pe pat ziua). shaman ['/asinsn, amer. '/o:-] s. şaman. shamateur ['/asm3ts>:r] s. (sport) fals amator, profesionist deghizat. shamble f/aembl] I. vb. intr. a merge târşind picioarele, a-şi târî picioarele. II. s. mers anevoios, târşit. shambles [-z] s. pi. (folosit şi ca sg.) 1. abator; (fig.) teatru al unui măcel. 2. (fam.) tahneş-balrncş, harababură. shambling gait ['/eemblirj gcit] s. v. s h a m b l e (II). shambolic [/asm'bolik] adj. (fa/n.) haotic, învălmăşit. shame [/cim] I. s. 1. ruşine, pudoare, simţul pudoarei; (fie) for ~!,~on you! ruşine! să-ţi fie ruşine!; to put to ~ a da de ruşine, a face de ruşine; I take ~ to say îmi iau îndrăzneala să zic. 2. modestie, bună-cuviinţă, decenţă. 3. ocară, ruşine, necinste; pată ruşinoasă; a sin and a ~ un păcat şi o pată ruşinoasă; it is a downright / (pap.) a beastly ~ that e o ocară nemaivăzută să; to cry ~ upon a ocărî, a face de ocară; to think it a ~ to a socoti o ruşine / o ocară să. 4. părţile ruşinoase, organele genitale. 5. what a ~ ce păcat. II. vb. A. rej7. a se ruşina. B. tr. 1. a ruşina, a face (pe cineva) să roşească de ruşine; to ~ down a face (pe cineva) să se stăpânească de ruşine; to ~ into smth. a face (pe cineva) să facă ceva de ruşine; to ~into courage a face pe curajosul de ruşine; to ~ out of smth. a face (pe cineva) să se schimbe / să se dezobişnuiască de ceva (de ruşine). 2. a necinsti, a profana, a pângări. shamefaced ['/eimfeist] adj. 1. ruşinos, timid, sfios, stânjenit, încurcat. 2. (poetic, despre o floare etc.) modest, discret. 3. ruşinat, copleşit de ruşine. shamefacedly ['/cimfcistli,-feisidli,'-'—,-'—] adv. ruşinos etc. v. s h a m e f a c e d . shamefacedness [-fcisidnis, -feist-,'-'—, -'—] s. 1. ruşine (falsă); sfială, stânjeneală. 2. timiditate, pudoare, pudicitate, modestie. shameful ['/cimful] adj'. 1. ruşinos, scandalos, odios. 2. (înv.) v. s h a m e f a c e d . shamefully [-i] adv. ruşinos etc. (v. s h a m e f u 1). shamefulness [-nis] s. 1. ruşine, infamie. 2. (înv.) V. s h a m e f a c e d n e s s . shameless ['/eimlisj adj. neruşinat, neobrăzat; cinic; lipsit de modestie. shamelessly [-li] adv. fără ruşine, fără obraz, cu neobrăzare. shamelessness [-nis] s. neruşinare, neobrăzare. shammer ['/amio1"] s. prefăcut, simulant, impostor, înşelător; făţarnic; farsor, şarlatan. shammy f/asmi] s. 1. piele de capră neagră, şamoa. 2. piele de căprioară. shamoy ['/asmoi] s. v. s h a m m y. shampoo [/ami'pu: j I. s. 1. şampon, săpun lichid sau praf. 2. spălatul capului. II. vb. tr. 1. a şanipona, a spăla (capul) cu şampon. 2. (rar) a masa. a fricţiona (corpul etc.) după baie. shamrock ['/amirok] s. (bot.) 1. trifoi-alb (figurează pe stenul Irlandei) (Trifolium repens). 2. trifoi-mărunt (Trifolius minus). shandrydan ['/aendridaen] s. 1. eariolă irlandeză. 2. (fam.) rablă, vehicul vechi în stare proastă. shandygaff ['/asndigxfj s. amestec de bere şi g i n g e r b e e r , shanghai [/sn'hai,'-'-,'--] vb.tr. (amer., mar., si.) a recruta (marinari) cu ajutorul unui stupefiant. Shangri-la [7a:rjgri'la:] s. 1. regiune izolată, ţinut neumblat, ţară utopică. 2. rai, nirvana. shank [/asrjk] l.s. 1. picior, gambă; tibie, fluierul piciorului, ţurloi; on ~'s mare / pony pe jos, apostoleşte. 2. tulpină, tijă, codiţă (de floare). 3. mâner (de unealtă). 4. coadă (de lingură, cheie etc.). 5- partea îngustă din mijlocul tălpii încălţămintei. 6. (mar.) fusul ancorei. 7. (te/m.) oală de turnare. 8. (amer. fam.) rest, rămăşiţă. 9. (poligr.) corp de literă. II. vb. intr. (despre flori) to ~ off a se veşteji, a cădea, a se desprinde de pe tulpină. shank-bone ['/rerjkboun] s. (anat.) tibie. shank cutter [~ .k-\t9r] s. (telm.) freză cu coadă. shanker l'/asrjka1"] s. (med.) şancru. shankless f/srjklis] adj. fără mâner. shank painter [fa^nk ipcintor] s. (mar.) stopa de ancoră, călcâi. shanny f'/aeni] s. (iht-) specie de cocoşel-de-mare; aprox. guvid (Blenniits pholis).



 shan't



shan't [/(i:nt, amer. şi /sent] prese, de la s h a 11 n o t. shantung [/asn'tAn,'-'-] s. (text.) şantung. shanty 1 [7a;nti] s. cocioabă, bordei, bojdeucă; căsuţă sărăcăcioasă. shanty 2 ş. cântec al niatcloţilor (executat de obicei în cor). shanty town [~ tăun] s. orăşel alcătuit din cocioabe; mahala cu casc mizere / cu cocioabe. shape [/cipl I. part. trec. înv. şi shapen [/cipnl V/J. A . tr. 1. (înv.) a crea. 2 . a construi, a forma, a da o formă (cu dat.}, a modela. 3.-a inventa, a născoci; a produce, a da naştere. 4. (şi to ~ out) a aşeza, a rândui, a pune în ordine, a aranja. 5. a îndrepta; to ~ one's course homewards a se îndrepta spre casă, a-şi îndrepta paşii către casa; (mar.) to ~ the course for a îndrepta vasul / cursul spre. B . in/r. 1. (înv.) a fi potrivit / bun, a fi în stare de ceva. 2. (fam.) to ~ u p a) (despre un elev, o întreprindere etc.) a se dezvolta, a progresa, a promite; b) a se antrena, a se pregăti; c) (amer.) a se supune (unei păreri generale), a se conforma. II. s. 1. formă, figură, conformaţie, configuraţie; to come to some ~ a ajunge la o formă oarecare; (şl), to cut u p ~ s , to show ~s a juca o festă / un renghi; to put in ~ a forma, a modela, a da o formă; to put out of ~ a deforma, a face să-şi piardă forma; the hat is out of ~ pălăria s-a deformat / şi-a pierdut forma; to take ~ a căpăta formă / contur, a se contura. 2. (jig.) chip, imagine, faţă. 3 . model, mostră; (fam.) the latest ~ ultima modă. 4. talie, statură; ţinută. înfăţişare; to sit well in / to the ~ a sta bine, a prinde bine (a haină); straight to the ~ tocmai bine, pe măsură. shaped ['/cipt] adj. 1. în formă de. 2. (telnt.) fasonat. shapeless ['/eiplis] adj. 1. fără formă, inform, diform. 2. amorf. shapelessness [-nis] s. 1. lipsa oricărei forme; lipsă de eleganţă. 2. diformitate. shapeliness ['/eiplinisj s. frumuseţe (a formei); proporţii frumoase. shapely ['/eipli] adj. bine făcut, bine proporţionat, bine legat; de o formă plăcută, arătos. shape mill ['/cip mill s. (metal.) laminor de profiluri. shapen l'/eippn] (înv.) part. trec. de la s h a p e (I). shaper [7cipa r ] s. 1. modelator, fasonator. 2. (telm.) s h a p i n g m a c h i n e . shaping ['/eipirj] s. 1. formare. 2. făurire (a destinelor). 3 . (telm.) rabotarc; formare; fasonare. shaping machine [~ ms'/im] s. (telm.) şeping, morteză orizontală. shaping tool [~ tu:l] s. (tehn.) sculă de formare. shard 1 [/u:d] ş. ciob; to break into ~s a se sparge fărâme. shard 2 s. (entom.) elitră. share 1 [/so r [ I. vb. A. tr. 1 . (şi ~ o u t ) (among) a împărţi (între; Ia; cu dat.); a distribui (între; cu dat.); they would ~ their last penny with us şi-ar împărţi (şi) ultimul ban / bănuţ cu noi; (/ig.) he would ~ his last cruet şi-ar da şi cămaşa de pe el; to ~ a room a împărţi o cameră. 2. a împărtăşi, a avea aceeaşi, a fi de aceeaşi (părere). 3 ; a lua parte la, a participa Ia, a fi părtaş la (cheltuieli etc.). B . intr. 1. (in) a luă parte, a fi părtaş (la); a contribui (la). 2 . (in) a se împărţi (în). II. ş. 1. parte; porţiune; cuantum; participare; contribuţie; their ~ of the spoil partea lor de pradă; to take a ~ in the expenses a plăti o parte din cheltuieli, a participa Ia plată; for my ~ (din) partea mea; to go ~s in smth. a contribui sau a participa la ceva; a-şi avea partea sa Ia / în ceva; to go ~s with smb. a face parte cu cineva; a merge pe din două, trei etc. eu cineva; he h a d little ~ i n the conversation nu a prea luat parte la conversaţie. 2. (econ.) participare, participate. 3 . (econ.) acţiune; to hold ~s in a company a fi acţionar al unei societăţi! 4 . (econ.) profit, câştig. share 2 s. (agr.) fier lat, brăzdar. share-cropper ['/sa.krapa1*] s. (amer.) dijmaş. share-crop system ['/eakrop isistim] ş. (amer.) dijmă. shareholder ['/eaihoiilda1"] s. (com.) acţionar. shareholdings ['/saihouldirjz] s. pi. (corn.) acţiuni. share list f/sa list] s. (fui.) buletinul de cota bursei / de acţiuni. . shark [/ci:k] I. s. l.(iht.) rechin (ordinul Selachiiformes); hammer-headed ~ rechinulciocan (Sphyrna zygaena). 2. (fig.) rechin, persoană rapace; hoţ, escroc, şarlatan. 3 . (amer. si.) cunoscător, expert. II. vb. A . tr. 1. (înv.) a fura, a escroca, a obţine prin mijloace hoţeşti. 2. a devora, a înfuleca. B . intr. 1. a face escrocherii; he ~s for a living face escrocherii ca să aibă cu ce trăi. 2. to ~ on / upon a escroca, a înşela, a stoarce de bani (pe cineva), a suge (pe cineva). shark oil [~ aii] s. untură / ulei de rechin. sharkskin [~skin] s. piele de rechin; (piele de) şagrin. sharp [/a:p] I. adj. 1. ascuţit, tăios. 2. (jig.) ascuţit, precis, bine definit. 3 . (despre o panta, cotitură) abrupt, brusc. 4. (despre gust) iute, acru, picant. 5. (despre sunet etc.) ascuţit, strident, tăios. înţepător, pătrunzător; ~ f r o s t ger aspru. 6. (despre auz, văz etc.) lin. pătrunzător; ager; ~ ear ureche fină. 7. (/ig., despre minte, cuvinte, observaţii) incisiv, pătrunzător; acerb, usturător, înţepător; tăios, muşcător; (as) ~ a s a needle deştept foc. 8. (despre caracter) iritabil, iute; (fam.) to have ~ words (with) a avea un schimb de cuvinte tari (cu), a se certa (cu). 9. (despre o luptă) crunt, crâncen, înverşunat. 10. şmecher, şiret, viclean; he was too ~ f o r me s-a dovedit mai şiret decât mine; ~ practice treabă necinstită; escrocherie, pungăşie, potlogărie. 11. energic, viguros, iute; avântat, aprig; ~'s the word! dă-i bice! mai iute!; ~ work a) lucru făcut Ia iuţeală; b) luptă, efort mare. 12. (fon.) mut. 13. (muz.) diez; înalt, cu un semiton deasupra cheii. 14. (fot., tel.) clar, precis, şarf. II. s. 1. (muz.) diez; ~s and flats diezi şi bemoli. 2. (şl.) escroc, şarlatan, coţean 3 . (amer. si.) expert, cunoscător, specialist. III. adv. 1. precis, exact; at six o'clock ~ la şase fix. 2. brusc, dihtr-o dată; to turn ~ r o u n d a se întoarce brusc. 3 . (muz.) pe un ton prea ridicat, ♦ look ~! a) fii cu ochii în patru! b) (mai) iute! (mai) repede! fuguţa! IV. vb. A. ir. 1. (înv. vulg.) a ascuţi. 2. a ridica tonul (unei note muzicale). 3 . (si.) a escroca, a înşela, a trage pe sfoară. B . intr. a trişa, a umbla cu şiretlicuri, a înşela la cărţi. s h a r p bank f/a:p 'ba^nk] s. viraj brusc, sharp-cornered [~iks:nad] adj. cu colţuri ascuţite. sharp-cut [~'kAtl adj. (fig.) limpede, clar, hotărât. ■■



846



sharp-eared [~'iod] adj. 1. cu urechi ascuţite. 2. cu auzul fin, care aude bine. sharp-edged [~'ed3d] adj. 1. (cu vârful) ascuţit. 2. cu colţii ascuţiţi. sharpen ['/a:rwn] vb. A. tr. aascuţi.asubţia vârful (cu gen.). B. intr. ascascuţi, a deveni tăios. sharpener ['/oipana1"] s. 1. ascuţitor, tocilar. 2. tocilă, ascuţitoare, piatră de polizor. 3. ascuţitoare (de creion). sharpening ['/a:ppnir)] s. ascuţire; ~ anew rcascuţire. sharper ['/a:pa r ] s. 1. pehlivan, pişicher, escroc, şarlatan. 2. trişor, măsluitor, coţear. sharp-eyed ['/o:p'aid] adj. cu ochi ageri, cu privirea pătrunzătoare. sharp-fanged [~'fa>nd] adj, 1. cu colţi ascuţiţi. 2. (fig.) sarcastic, muşcător. sharp-featured [~'fi:t/ad] adj. cu trăsături ascuţite. sharpish [ r /a:pi/] adj. (/a/n.) 1 . destul de ascuţit. 2. (jig.) destul de şmecher. sharply ['/u:pli] adv. 1. clar, net. 2. brusc, pe neaşteptate. 3 . repede, iute. 4. cu atenţie, atent.'5. (jig.) tăios, aspru. sharply-pointed [~'pointid] adj. cu vârful ascuţit. sharpness ['/a:pnis| s. 1. ascuţiş, tăiş; ascuţime. 2. (fig.) exactitate,preciziune.acurateţe. 3 . severitate, asprime, rigoare, străşnicie; ~ of cold ger, frig pătrunzător. 4. asprime, străşnicie, duritate (a cuvintelor etc.). 5. violenţă, ascuţime, acuitate (a durerii). 6. durere acută / ascuţită. 7. nesaţ, lăcomie; ~ of the stomach foame de lup. 8. pătrundere, putere de pătrundere, agerime, perspicacitate. 9 . dibăcie, agilitate, vivacitate, sprinteneală. 10. şiretenie, şiretlic. 11. (fV) claritate a imaginii, şarf. sharp-nosed [ r /a:p'nouzd] adj. l . c u n a s s a u bot ascuţit. 2. care are mirosul fin/dezvoltat. sharp picture [~'pikt/a r ] ş: (fot., TV) imagine clară / şarf, imagine pusă la punct. sharp-pointed [~'pointid] adj. v. s h a r p l y - p o i n t e d . sharp-set [~'set] adj. 1. înfometat, flămând, flămânzit, nemâncat. 2. (despre unelte) bine ascuţit. .... sharp-shod [~'/od] adj. 1. potcovit. 2. încălţat cu bocanci cu cuie. r sharp shooter [~'/u:ta ] s. bun trăgător, bun ţintăş, trăgător de elită. sharp-sighted [~'saitidl adj. 1 . v. s h a r p - c y c d . 2 . (jig.) perspicace. sharp-sightedness [~'saitidnis[ s. 1 . vedere ageră / pătrunzătoare. 2. (jig.) perspicacitate. sharp-tasted [~ shatter p/seta1"] vb. A. tr. 1 . a sfărâma, a sparge, a face ţăndări, a fărâmiţa, a zdrobi. 2. (fig.) a distruge, a ruina, a strica (sănătatea); a zdruncina (nervii). 3 . a spulbera, a nărui, a zdrobi (speranţele), a slăbi, a distruge (încrederea). B . intr. 1 . a se sfărâma, a se sparge; a se clătina. 2. (despre boabe sau fructe coapte) a cădea la pământ, a se risipi, a se împrăştia. shatterable ['/aHarabl] adj. casabil. shatter box ['/aito boks] s. (telm.) sită vibratoare.shatter-crack [ r /a;takrsek] s_. (metal.) fisură capilară, microfisură. shattered [7?etod] adj. spart; stricat, dărâmat; zdrobit etc. (v. s h a t t e r ) . shatterer ['/setară1"] s. distrugător (al speranţelor etc.). shattering ['/setarirj] I. adj. 1 . (despre lovituri etc.) zdrobitor. 2 . (/nil.) brizant. I I . s. dislocare, zdruncinare. shatter proof f/eeta pru:f] adj. 1. incasabil. 2. care se sparge fără a produce cioburi; securit. shave [/civ],paşt shaved [-dl,part. trec. shaved şau shaven [-n J I. vb. A.tr. l . a r a d e , a bărbieri (barba). 2. a tunde, a tăia. 3 . a razui, a gelui (lemnul). 4. (si.) a despuia, a prăda. B . intr. 1. a se rade, a se bărbieri, a-şi tăia părul, a-şi tunde părul. 2. a trece foarte aproape de cineva / de ceva; we managed to ~ past am izbutit să ne strecurăm.pc lângă el etc. 11. s. 1 . ras, bărbierit. 2 . apropiere; (fa/n.) he had a close ~ of it, he missed it by a close ~ era la un pas de a o păţi, a scăpat ea prin urechile acului / ca prin minune; we won by a close ~ am câştigat / am reuşit cu un foarte mic avans / Ia limită; close / near / narrow ~ o primejdie ocolită în ultima clipă. 3 . (tehn.) răzuîtoare, cuţitoaie. 4. aşchie, rămăşiţă de la răzuit. 5. (fig.) înşelătorie, truc, păcăleală, tragere pe sfoară. shavegrass f/civgrcr.s] s. (bot.) pipirig (Equisetum hiemale). shaveling f/civlinjs. l.(înv.) persoană rasă; ras (poreclă dată călugărilor şi preoţilor catolici). 2. tinerel, băieţandru; tânăr imberb. shaven ['/civn] part. trec. de la s h a v c ( l ) . shaver ['/eiva r ] ş. 1. bărbier, frizer. 2 . (mai ales young ~) (fam.) băieţaş, fiăcăiaş, flăcăiandru, imberb. shave-tail ['/civteil] s. 1 . (amer. mii.) sublocotenent. 2. catâr. shave-tail general [~ ^ c n ^ r a l ] ş. (amer. mii.) general de brigadă. Shavian f'/civion! I. adj. în stilul dramaturgului G. B. Shaw. II. s. 1. discipol al lui G. B. Shaw. 2. (Ut.) specialist în opera Iui Shaw. shavie I'/eivi] s. (şcoţ.)glumă, farsă. shaving ['/civirj] s. 1 . ras, bărbierit. 2. pl. aşchii, surcele. shaving basin [~ ibeisn] s. lighean pentru ras. shaving-brush [~brA/] s. pămătuf de ras / de bărbierit. shaving cutter [~ tkAtar] s.ftehn.) sever. shaving knife [~ naif] s. (ind.) falţ, cuţit de fălţuit. shaving shop [~ /op] s. (înv.) frizerie. ~shaving soap [~ soup] s. săpun de ras. shaving-stick [~stik] s. săpun de ras. shaw [/o:] s. (poetic) desiş, crâng, dumbravă. shawl [/o:l] s. şal. eşarfa, broboadă.



 847



shawm [Jb:ra] s. (muz.).instrument muzical medieval de tipul oboiului. shay [/ei] s. (pop.) v. c h a i s e . she [/i: forma tare; fijbrmti slabă] I. pron. 1. ca (pers.; ţări; animal femelă; despre vapoare; (fam.) despre trenuri, avioane) ~ sings ea cântă; what is ~ doing? ce face ca?; here ~ comes! iată că vine!; ~ sails tomorrow vasul porneşte mâine; it is ~ ca este; if I were ~ dacă aş fi în locul ci. 2. (antecedent al unui pronume reiat.) aceea; acea; ~ whom you saw aceea pe care ai văzut-o; it is ~ who did it ea a făcut-o, nu alta; ~of the black hair femeia cu părul negru. II. s. (fam.) femelă; it's a ~ c o femeie; (despre nou-născut) c fetiţă; (despre animale) e o femelă. III. adj. femelă, feminin (despre animale) —ass măgăriţă; ~-bear ursoaică; ~-cat pisică; ~-deviI diavoliţă; —elephant elefant femelă; ~ fox vulpe; ~-goat capră; ~-monkey maimuţă femelă. shea ['/i(:)s, /i:] s. (bot.) arborelc-dc-unt (Bassia butyracea). sheading [7i:dirj] s. diviziune administrativă, regiune (în insula Man). sheaf [/i:f],p/. sheaves [/i:vz] I. s. 1. snop, mănunchi, legătură. 2. teanc, pachet. 3. (/nil.) snop. 4. (mat., top.) fascicul. II. vb. tr. a lega în formă de snop, a înmănunchea. sheaf conveyor ['/i:f kanivejV] s. (agr.) transportor de snopi. sheaf of lines [~ av 'lainz] s. (mat.) stea de drepte. shear [/isr] vb. past sheared [-d] sau (înv.) shore [jo:r], part. trec. sheared [-d] sau shorn I/o:n] I. A. tr. 1. a reteza, a tăia, a tunde (cu foarfecă). 2. (jig.) a jefui, a despuia, a păgubi. 3. (poetic) a reteza cu sabia; the sword shore its way sabia şi-a croit drum. B. intr. a-şi croi drum. II. s. 1. tuns, tunsoare. 2. pl. foarfece (mari). 3. (te/m.) decalaj, defazaj, forfecare; forţă de forfecare. 4. (mine) tăietură verticală (în abataj). 5. pl. v. -legs. shear angle ['/isr .aîrjgl] s. (metal.) unghi de aşchicre. shear blade ['/is blcid] s. cuţit sau lamă de foarfecă. shear cut [~ kAt] s. forfecare. shear elasticity ['/isr -clos'tisiti] s. (telin.) elasticitate de forfecare. shearer [7i3rar, 'fp:r-] s. 1. tunzător (de oi). 2. foarfecă mecanică. shear hulk ['/ia lulk, 'fp:\ s. (mar.) bac nepunlat cu braţ de ridicare. shearing machine ['/isrirj raa./i:n, 'Ip'.-] s.v. s h e a r e r (2). shearing shed [~ /cd] ş. şură sau şopron unde se tund oile. shearing strength [~ -strcqG] ş. (telin.) rezistenţă la forfecare. shear legs ['/io legz, 'jp>] s. pl. 1. (mar.) bigă. 1. trepied. shearling ['/islin, 'Ip:-] s. oaie care a fost tunsa o dată; cârlan. shear-out ['/iaraut] s. tăietură cu foarfecă. shear plane [/ia plcin] s. (tebn.) plan de forfecare. shear steel [~ sti:I] s. oţel sudabil. she-ass [7i:'ges] s. (zool.) măgăriţă. sheat-fish ['/i:tfi/] s. (iht.) somn (Silurus glanis). sheath [/i:G],pl. sheaths [/i'oz] s. 1. teacă, toc; cutie. 2. (anat.) membrană, înveliş; prepuţ. 3. bordaj. 4. (constr.) astereală, garnisaj. 5. prezervativ. sheath dress ['/i:9 dres] s. rochie colantă / strânsă pe corp. sheathe [/i:o] vb. tr. 1. a băga în teacă / toc / cutie; to ~ the sword a băga sabia în teacă, a pune capăt războiului. 2. (telin.) a căptuşi, a înveli, a proteja eu un înveliş. sheath knife f/i:8 naifj s. cuţit suedez. sheath maker [~ -meiks1"! s. meşter de teci / de tocuri. sheath-winged Hwirjd] adj. (entom.) coleopter. sheave1 [/i:v] s. 1. (telin.) roată de transmisie; scripete; bloc, rolă, pulic, sul. 2. (text.) ţeava, mosor, bobină. 3. (text.) puzderie. 4. (mar.) rai. sheave2 vb. tr. a aduna într-un mănunchi / teanc; a lega în snopi. sheave hole ['/i:v houl] s. (mar.) ferestruică. sheaves [/i:vz] pl. de la s h c a f (I). shebang [/g'basrj] s. (amer. si.) 1. casă, locuinţă. 2. stabiliment, întreprindere. 3. tripou, speluncă. 4. casă de toleranţă, bordel. 5. treabă, afacere, preocupare. 6. amestecătură, talmcş-balmcş. she-bear ['/i:'be9r] s. (zool.) ursoaică. shebeen [/i'bi:n, /c'b-] ş. (irl.) berărie, cârciumă clandestină. she-cat ['/i:'ka;t,'--] s. (zool.) pisică, mâţă. shed1 [/cd], past şi part. trec. shed [~-[ vb. tr. 1. a pierde, a lăsa să cadă (dinţii, părul, frunzele etc.), a lepăda, a da jos (haina, pielea). 2. a vărsa (lacrimi, sânge). 3. a răspândi, a difuza, a emana, a iradia (lumină, dragoste etc.). shed2 s. 1. şopron, şură, magazie; staul. 2. depou, hangar (pentru avioane). 3. atelier. 4. (electr.) clopot (la izolator). shedder [7edsr] s. animal care năpârleşte. shedding l'/cdin] s. (text.) formare a rostului. she-devil ['/k'devlj s. drăcoaică, diavoliţă. she-elephant [7i:'clifont] s. (zool.) femelă de elefant. sheen [/i:n] I. s. 1. (poetic) strălucire, sclipire. 2. veşmânt strălucitor. 3. (reAt.) lustru. II. adj. (înv.) strălucit, frumos. sheeny1 |'/i:ni] adj. (poetic) strălucitor, luminos, sclipitor. sheeny2 s. (pop.) evreu. sheep [/i:p] s. (invariabil la pl.) 1. oaie; to follow smb. like a ~ a urma pe cineva ca oaia /orbeşte, a se ţine scai de cineva; wolf in ~'s clothing lup în blană/piele de oaie; ~ that have no shepherd turmă fără păstor; a black ~ un ticălos, un nemernic, un corupător; to cast / to make ~'s eyes to smb. a privi pe cineva cu ochi dulci, a arunca priviri galeşe / amoroase cuiva; as well to be hanged for a ~ as for a lamb tot un drac. 2. persoană supusă / ascultătoare / sperioasă / ruşinoasă. 3. turmă, enoriaşi, membrii parohiei. sheep backs ['/i:p bffiks] s. pl. (geol.) stânci rotunjite de gheţari. sheepberry ['/i:pb3ri, -beri] s. (bot.) călin (Viburnum opulus).



sheet-lightning



sheep bot ['/i:p bst] s. (entom.) strechea-oilor (Oestrus ovis). sheep botfly [~ -totfli] v, s h e e p b o t . sheep breeder [~ .bri:dsr] s. crescător de oi, oier, ovicultor. sheep breeding [~ -bri:dirj] s. creşterea oilor, ovicultură. sheep cheese [~ t/i:z] s. brânză de oi. sheep cot [~ kot] s. stână, târlă, ţarc de oi. sheep cote [~ kout] s.v. s h e e p c o t . sheepdip [~dip] s. insecticid pentru ovine. sheep-dog [~dog] s. (zool.) câine ciobănesc, dulău de stână (Caniş fam iliaris domesticus pecuarius). sheep farmer [~ ifa:msr] s.v. s h e e p b r e e d e r . sheep farming [~ ifa:min.] s. v. s h e e p b r e e d i n g , sheepfold [~fould] s.v. s h e e p c o t . sheep hook [~ huk] s. cată ciobănească. sheep husbandry [~ -hAzbandri] s. v. s h e e p b r e e d i n g , sheepish [7i:pi/] adj. 1. sfios, timid, sperios, supus. 2. bleg, prostuţ, sheepishly [-li] adv. 1. sfios etc. (v. s h e c p i s h). 2. ca un prost, prosteşte. sheepishness [-nis] s. 1. timiditate, sfiiciune. 2. înfăţişare prostească. sheep leather ['/i:p .leâar] s. (iad.) şevreta. sheepman ['/iipmsn], pl. sheepmen [-nisn, -men] s. (amer.) v. s h e e p b r e e d e r . sheep master [~ imo:st3r] s. v. s h e e p b r e e d e r . sheep parsley [~ ipa:sli] s. (bot.) pătrunjel (Petroselinum sativum). sheep-pen [~pcn] s.v. s h e e p c o t . sheep pox [~ poks] s. (vet.) variolă ovină. sheep raising |~ ircizirjl s. v. s h e e p b r e e d i n g . sheep-run [~rAn] s. păşune întinsă pentru oi (mai ales în Australia). sheep's fescue [r/i:ps ifcskju:] s. (bot.) păiuş (Festuca ovina). sheepshank [7i:p/senk] s. (mar.) nod picior de câine. sheep-shearer H/iara1", ->Jp:-] s. tunzător de oi. sheep-shearing [-i/iarirj, -i/ja:r-] s. tunsul / tunderea oilor. sheep-shears [~/iaz, -Ip:z] s. pl. foarfecă de tuns oile. sheepskin ['/kpskin] s. 1. piele de oaie. 2. piele pentru legat cărţile, pergament (din piele). 3. (amer. univ.fam.) diplomă, sheepskin jacket [~ -d3fekit] s. canadiană. sheep tick ['/i:p tik] s. (entom.) chirichiţa-oii (Melophagus ovinus). sheep-walk [~wo:k] s. păşune (pentru oi). sheep yard [~ ja:d] s. stână, târlă. sheer [/ior, /ja:r] I. adj. 1. simplu, clar, curat, limpede; ~ nonsense prostii şi nimic altceva, nimicuri, fleacuri. 2. vertical, perpendicular: râpos, prăpăstios, povârnit. 3. fraged, gingaş, plăpând, delicat. II. adv. 1. cu desăvârşire, în întregime. 2. pcqxmdieular; vertical; abrupt. III. vb. A. intr. 1. (mar.) a se legăna, a se clătina; to ~off a intra în Iarg(ul mării); to ~ up / alongside a se apropia, a trage la chei. 2. to ~ away from a se feri de, a evita (cu grijă). B. tr. a devia, a face să devieze. IV. s. (mar.) 1. sclatură, ambardec. 2. formă, linie, siluetă (a unui vapor). sheer draught ['/îs dro:ft] s. (arhit., mar.) elevaţie; proiecţie longitudinală; plan diametral. sheering [7'9rin, 'fp~] s. (mar.) deviere bruscă (a unui vas), sheer line l'/ia Iain] s. (mar.) curbură (a punţii). sheer off ['/ist o(\)[\ vb. intr. (mar.) 1. a ieşi în larg (pentru a lăsa să treacă alt vas la chei); to ~ from a ship trece la o bună distanţă de un vas; a depăşi un vas; to ~ a point a se abate de la un punct. 2. (fam.) a se îndepărta, a ieşi în larg. sheer pole ['/is poul] s. (mar.) vergea de şart. sheer rail [~ rcil] s. (mar.) ciubuc mic înformade varga; bucată de lemn pentru repararea catargului. sheer strake [~ streik] s. (mar.) centură, şirul tablelor centurii. sheet1 [/i:tl I. s. 1. cearşaf; (fam.) between the ~s culcat în pat; (as) white / pallid as a ~ alb ea cearşaful / ca varul; a clean ~ un trecut fără pată; to stand in a white ~ a se căi, a-şi recunoaşte vina în public, a-şi turna cenuşă pe cap. 2. foaie subţire, foiţă, coală (de metal, hârtie etc.), ziar. 3. fâşie lată; strat; perdea (de apă, zăpadă, foc). 4. buletin, tabel. 5. (electr.) lamelă de colector. 6. (metal.) tolă. II. vb. A. tr. 1. a acoperi / a înveli cu un cearşaf/ cu un giulgiu; a împături. 2. a întinde un strat (de zăpadă, apă etc.) peste. B. intr. to ~ down (despre ploaie) a cădea în aversă. sheet2 I. ş. (mar.) scotă; (sl.) three ~s / a ~ in the wind, three ~s in the wind's eye bcat-mort / turtă / criţă. II. vb. tr. (mar.) a fixa (pânza) cu scota. sheet-anchor [~.senkar] s. 1. (mar.) ancoră de rezervă. 2. (ftg.) unica / ultima speranţă. sheet-bend [~bcnd] s. (mar.) nod de scotă, sheet billet [*- -bilit] s. (metal.) semifabricat, ţaglă. sheet copper [~ tkops1"] s. (metal.) tablă de cupru, sheet deliverer [~ di.livpr3r] s. (jxdigr.) strângător automat, sheet deposit [~ diipozitj s. (geol.) zăcământ stratiform. sheet flood [~ fUd] s. apă de ploaie care se scurge pe toată suprafaţa. sheet flow [~ flou] s. (hidrologie) scurgere pe versant. sheet glass [~ glci:s] s. sticlă în plăci, sticlă plană. sheet-ground [~graund] adj. stratiform. sheeting ['/i'tirjl s. 1- foi / table aranjate în ordine. 2. (eoni.) pânză (de cearşaf etc.). 3. (mine, constr.) blindaj, sheet-iron I'/i:tiai3n] s. (metal.) tablă de oţel (subţire), sheet jogger [~ id3Dgsr] s. (poligr.) dispozitiv de bătut coli. sheet joints [~ d3Dints] s. pl. (petrografte) crăpături orizontale. sheet-Iightning [~.laitnin] s. fulger de căldură; fulger difuz.



 sheet metal



848



sheet metal [~ >metl] s. tablă (de metal), metal în foiţe / plăci. shell room [~ ru(:)m] s. (mar.) camera / depozitul de obuze. > shell-shaped [~/eipt] adj. concoiform; în formă de cochilie / de scoică. sheet panel [~ ipajnd] s. foaie de tablă. shell-shock [~/ok] s. (mea1.) psihoză traumatică, comoţie cerebrală (în urnw exploziei sheet pile [~ pail] s. (constr.) palplanşă. unui obuz); suffering from ~ şocat de explozie, comoţionat, suferind de comoţie. sheet pump [~ pAmp] s. (mine) lingură de lăcărit. shell shocked [~ /okt] adj. (med.) (invalid) care suferă de comoţie, şocat de explozie. sheet rubber [~ rrAbar] s. placă de cauciuc. shell snail [~ sneil] s. moluscă terestră; (fam.) melc. sheet sham [~ /asm] s. cuvertură (de pat). shell struck [~ strAk] aay. (despre bastiment) bombardat. sheet steel [~ sti:l] s. (metal.) tablă de oţel (subţire). shell transformer [~ tr3ns,fo:mor] s. (electr.) transformator cuirasat / cu anvelopă de sheet ţin [~ tin] s. (metal.) tablă de cositor / de staniu. protecţie. sheet vein [~ vein] s. (geol.) filonstrat. shell work [~ wa:k] s. (împodobire, decorare cu) scoici. she-fox ['/i:foks] s. (zool.) vulpe (femelă). shelly ['Jeli] adj. 1. (despre teren) scorţos, zgrunţuros. 2. (geol.) cu scoici, cu cochilii. she-goat [~'gout,'--, -'-] s. (zool.) capră. sheik(h) [/eik, /ex, amer. si /i:k]'s. 1. şeic. 2. (amer. fam.) amorez, don-juan, vânător 3. (despre calcar ele.) de scoică; ~ bed piatră de calcar conţinând scoici, shelta [Jelts] s. (lingv.) dialect vorbit de ţiganii din Irlanda. de fuste, crai(don). shelter ['/elto'] I: s. adăpost, acoperiş; ascunziş, loc ferit, azil, refugiu; to find ~a găsi sheik(h)dom ['/kkdsm, 7eik-] s. şeicat, teritoriu condus de un şeic. adăpost; to take ~ a se adăposti. II. vb. A. tr. a adăposti, a acoperi, a ascunde, a feri; sheila [7i:ta] s. (austr. si.) fată; femeie tânără. a proteja, a apăra; a găzdui. B. intr. (in, under; from) a se adăposti, a se ascunde (în; shekaree, shekarry [/i(:)'kzeri] s. (anglo-indian) v. s h i k a r e e . shekel [7ekl[ s. 1. (ist.) măsură de greutate si monedă de argint la evrei. 2. (sl.) parale, sub; de). bani, lovele. shelter association ['/elter oisousiei/sn] s. (biol.) parazitism fals. shelter belt ['/eta belt] s. 1. perdea (forestieră) de protecţie. 2. paravânt. sheldrake ['/eldreik] s. (ornit.) specie de raţă sălbatică (Tadorna vulpansea). shelf [/elf], pl. shelves [/elvz] s. 1. poliţă, raft, etajeră; (fig.) to lay / to put on the ~ shelter deck [~ dek] s. (mar.) punte de adăpost; a) a pune la index / la dosar; b) (fig.) a scoate la pensie. 2. (geogr.) prag, treaptă, umăr, sheltered ['/eltod) adj. (com.) protectionist; ~ trades meserii care nu sunt expuse ieşitură. 3. recif, banc, prag de nisip (sub apă). 4. (geol.) zonă terigenă. 5. (mar.) stringher, concurenţei străine. întăritură longitudinală. 6. (mine) rocă, strat. shelterer [7elt9ror] s. 1. persoană care se adăposteşte I care caută adăpost. 2. persoană care oferă adăpost; găzduitor.. ■ = shelfful ['/elfful] s. cantitate care încape pe un raft sau pe o etajeră. sheltering ['/eltarirj] adj. apărător, protector. shelf-Iife ['/elflaif[ s. (corn.) valabilitate; termen de garanţie. shelf-mark ['/elfma;k[ s. (biblioteconomie) cotă. sheltering effect [~ iifekt] s. (TV, cib.) efect de ecranare. shelterless ['/eltolis] adj. fără adăpost, neadăpostit. shelfy ['/elfi] adj. (despre fund) pietros, stâncos. shelter parasite [7clt9 .parosait] s. (biol.) parazit fals. shell [/el] I. s. 1. coajă, scoarţă, ghioacă, înveliş. 2. (zool.) cochilie de scoică, valvă; crustaceu, scoică; ţeastă, carapace, platoşă; (entom.) elitră. 3. (fig.) loc / punct şubred / shelter pit [~ pit[ s. (mil.) adăpost individual, groapă individuală. care poate fi uşor atacat / vulnerabil. 4. (sport) barcă uşoară cu lopeţi. 5. (metal:) anvelopă, shelter trench [~ trent/J s. (drum.) şanţ / tranşee de protecţie. înveliş exterior, înveliş. 6. (arhit.) schelet, cherestea, schelă, schelărie. 7. garda săbiei. sheltie [7elti] s. ponei de Shetland. 8. (mii.) proiectil gol; obuz; bombă; grenadă. 9. (com.) (si tortoise ~) scutier. 10. pl. ochelari shelty1 ['/elti] s. v. s h e 11 i e. pe nas. 11. sicriu provizoriu. 12. (av.) cocă. 13. (mar.) corp (de navă). 14. (mar.) căpăţână shelty2 s. (scot.) colibă, bordei, bojdeucă. (de macara). 15. (fam.) bluză fără mâneci. II. vb. A. tr. 1. a curaţi (de coajă), a dezghioca, . shelve [/elv] vb. A. tr. 1. a aşeza pe poliţă / pe raft. 2. (fig.) a pune la dosar / la arhivă a coji, a decortica, a lua (coaja); (amer.) to ~ corn a curaţi porumbul. 2. (mii.) a bombarda. (»n plan ele). 3. (fig.) a destitui, a suspenda, a scoate din circulaţie / din serviciu. 3. (sl.) (si to ~ down) a plăti, a da bani. B. refl. (şi to ~ off) a se coji, a se jupui, a se 4. a prevedea (un dulap etc.) cu poliţe / cu rafturi. B. intr. a coborî în pantă uşoară. . dezghioca, a i se lua coaja. C. in/r. (despre seminţe) a cădea. shelves [/elvz] pl. de la s h e 1 f. shelving ['/clvirj] s. 1. material pentru rafturi. 2. stelaj, etajeră. she'll ['/i:l] presc. de la s h e w i l l . she-monkey [7i;'mAnki] s. (zool.) maimuţă (femelă). shellac [7ela;k] I. s. 1. şelac, şerlac; bleached ~ şelac; lustru alb. 2. (auto etc.) gasket ~ ciment pentru încheieturi. II. vb. tr. 1. a da cu lac, a lăcui, a lustrui. 2. (sl.) a bate zdravăn; shemozzle [/i'mozl] (pop.) I. s. bucluc, strâmtoare. II. vb. intr. a spăla putina, a o şterge. a înfrânge, a zdrobi. shenanigan [/î'nayiiOgan] s. (amer.) 1. înşelăciune, mistificare; escrocherie. 2. peripeţie, întâmplare ieşită din comun. 3. escapadă, extravaganţă. shellacked [-t] adj. (amer. fam.) afumat, beat, pilit, într-o dungă, criţă. Sheol ['/i:oul) s. (ebraic) iad, infern. shell-back ['/elbask] s. 1. (zool.) broască acvatică / de apă. 2. (mar., pop.) bătrân lup de mare, vechi marinar. shepherd ['/epod] I. s. 1: cioban, păstor, mocan; baci. 2. (fig.) păstor (spiritual). II. vb. tr. 1. a paşte (oile). 2. (fig.) a păstori. shell-bark [~ba:k] s. (bot.) nuc (alb) american (Carya ovata). shepherdess [-is] s. păstoriţă, ciobănită, mocăniţă. shell bit [~ bit] s. piciorul unui burghiu. shepherd's club ['/epsdz 'kUb] s. (bot.) coada-vacii, lumânărică (Verbascum shell case [~ kcis] s. (mil.) tub de cartuş. shelled ['/eld] adj. 1. (despre animale) cu cochilie, cu ţeastă, cu carapace; ţestos; (despre thapsus). fruct) cu coajă, cu pojghiţă. 2. (despre plajă etc.) acoperit cu scoici. 3. (despre exploziv) shepherd's crook [~ 'kruk] s. cată ciobănească. în obuz. 4. (despre nuci etc.) curăţat (de coajă); (despre fasole etc.) cojit, curăţat; (amer.) shepherd's knot [~ 'not] s. (bot.) sclipeţi (Polenlilla tormentilla). ~ corn porumb egrenat / curăţat. shepherd's myrtle [~ 'rro:tl] s. (bat.) ghimpe (Ruscus aculeatus). , sheller [7cl3rJ s. 1. (despre persoane) curăţitor de coajă (de fasole ele). 2. (maşină) shepherd spider [~ >spaidsr] s. (entom.) varietate de păianjen (Phalangium). curăţitoare (de fasole, mazăre etc.); maşină de curăţat (porumb etc.). 3. (fam.) cel care shepherd's pie ['/epodz 'pail s. budincă cu cartofi şi carne. plăteşte pentru ceilalţi. shepherd's plaid [~ 'pted] s. stofă gen ecosez în alb şi negru. r shepherd's purse [~ 'p3:s[ s. (bot.) traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). shell fire ['/el ,faio ] 5. tir/ tragere cu obuze; bombardament de artilerie; to be under ~ a suferi un bombardament. sheppy ['/epi] s. stână, târlă, ţarc de oi. shell-fish [~fi/[ s. 1. testaceu (midie etc.); (fam.) scoici. 2. crustaceu (homar, rac-de-mare sherardize [/i'rardaiz, '/eradaiz] vb. tr. (metal.) a şerardiza. Sheraton I'/eretn] s. mobilă Sheraton (stil de mobilă din sec. XVIII). etc.). 3. (col.) moluşte şi crustacee; to feed on ~ a se hrăni cu scoici. shell gimlet [~ .gimlit] s. burghiu / sfredel cu daltă. sherbet ['Joibst, amer. si -bit] s. 1. suc de fructe. 2. praf pentru limonada. sherd l/o:d] s.v. s h a r d . shell gold [~ gould] s. aur de scoică. shereef [/e'rilf] s. v. s h e r i f f. shell heap [~ hi;p] s. (geol.) grămezi de scoici / de animale cu cochilie. shell hole [~ houl] s. gaură / crater / pâlnie de obuz. sheriff ['/crif] s. 1. şerif (funcţiile sale corespund celor ale unui prefect). 2. (Jur. scol.) shelling ['/elin] s. 1. curăţare / dezghiocare (a seminţelor, fasolei etc.). 2. decorticare prim-preşedinte (al unui district). 3. (amer.) şef de poliţie (al unui district), funcţionar (a migdalelor etc.). 3. curăţare (a racilor-de-mare, a solzilor etc.). 4. (mil.) bombarda­ ales pentru paza unui district. ment; systematic ~ of the trenches împroşcarea cu obuze a tranşeelor. sheriffdom [-dom] s. funcţia de şerif. shelling out [~ 'aut] s. piaţă, vărsare a banilor, debursare. sheriffship [-/ip] s. v. s h e r i f f d o m . Sherpa [7o:ps] s. şerpaş. shell-jacket [/ekrjffikit] s. (mii.) vestă (din uniforma) de serviciu. sherry ['/cri] s. vin de Xeres. shell marble [~ imcubl] s. (mineral.) marmură de scoici. shell marl [~ ma:l] s. (geol.) depozit marin de sfărâmături de scoici şi de nisip silicios; sherry cobbler [~ .koblar] s. băutură compusă din vin de Xeres, lămâie şi zahăr. ~ pit mină conţinând un astfel de depozit. shet [/et] s. (mine) acoperiş dărâmat. shell mound [~ maund] s. v. s h e 11 h e a p. shew [/ou], past, shewed [-d], part. trec. shewn [-n] vb. tr. şi intr. v. s h o w . shewn [/oun] (inv.) part. trec. de la s h e w. shell off [~ 'o(:)f] vb. intr. (despre vopsea etc.) a se coji. shibboleth ['/ibaleB, -boul-] s. 1. semn,obicei sau port distinctiv; lozincă, moto, parolă. shell out [~ 'aut[ vb. A. tr. (fam.) to ~one's money a scoate banii; a face plata. B. intr. a plăti nota; a da banii, (pop.) a plăti vrând-nevrând; to be constantly shelling out a avea 2. dogmă / doctrină învechită. întotdeauna banii în mână / la palmă. shicer ]'/aisor] s. (austr. sl.) escroc, pungaş. shell-pink [~pirjk] adj., s. roz-pal. shick [/ik] adj. (austr. pop.) beat, făcut. shell plate [~ pleit] s. (mar.) învelitoarc de tablă. shield [/i:ld] I. s. 1. scut; the other side of the ~ celălalt aspect al chestiunii. 2. (tehn.) scut, vană, apărătoare. 3. apărător. 4. (amer.) insignă de şerif / de poliţist. 5. (foto.) shell practice [~ ipraktis] s. (mii.) focul bombelor; tir / tragere cu grenade. diafragmă. 6. (electr., tel.) ecran, blindaj. II. vb. tr. 1. a apăra, a feri, a proteja. 2. a ascunde, shell-proof [~pru:f] adj. blindat, protejat împotriva obuzelor. a dosi, a tăinui. 3. (tehn.) a ecrana. shell rock [~ rok] s. (geol.) lumachellc.



 849



shield bearer ]'/i:ld .bears'] s. (ist.) scutier. shield drake [~ drcik] s. v. s h e l d r a k e . shielded [7i:ldid] adj. 1. protejat, apărat. 2. blindat. 3. (tel.) ecranat. shield fern [7i:ld fa:n] s. (bot.) creasta-cocoşului (Aspidium lobalum). shield grid [~ grid] s. (tel.) grilă de protecţie. shield hand [~ hEend] s. (înv.) mâna stângă. shieldless [7i:ldlis] s. fără scut, fără apărare (şi fig.). shield toad ['/i:ld toud] s. ţzool.) broască-ţestoasă (Testttdo). shier ['/aia'] adj. comp. de la s h y (1,1). shiest ['Jaist] adj. superi, de Ia s h y (1,1). shift [/ift] I. vb. A. Jr. 1. a împinge; a trage. 2. a aduce (dintr-un loc), a întoarce; a schimba direcţia (cu gen.); to ~ ground a schimba locul; (mil.) to ~ one's quarters a-şi schimba reşedinţa / cartierul general; a schimba decorul. 3. a pritoci, a turna din nou. 4. (mar.) a schimba, a deplasa, a muta; to ~ the helm a întoarce timona; to ~ the stowage a muta încărcătura. 5. (tâmplărie) a pune pat la (o puşca etc.). 6. a schimba (hainele). 7. a schimba (o locuinţă, o casă). 8. (c» a«V. si prep.) to ~ about a întoarce, a răsuci; to ~ away a muta din loc, a deplasa; to ~ off a îndepărta, a muta. B. intr. 1. a schimba locul ele, a se muta, a se deplasa; the scene ~s scena se schimbă / se deplasează. 2. a fugi, a se feri. 3. (mar.) (şi to ~about) a se învârti, a ocoli, a se întoarce (din cauzei vântului). 4. (fig.) a o scoate la capăt, a se ajuta singur; to ~ for a living a se zbate pentru a-şi câştiga existenţa. 5. a se acoperi cu nori. 6. (cu adv. si prep.) to ~ about a se învârti, a se suci, a se întoarce; a-şi schimba mereu / fără întrerupere / întruna locul; to ~ away a o şterge, a o lua la sănătoasa. 7. (auto) a schimba viteza. II. s. 1. schimbare, variaţie. 2. (muz.) bătaie, măsură; at the half ~la a doua mişcare / poziţie; whole ~ a treia poziţie / mişcare. 3. pretext, subterfugiu; chichiţă, mijloc de scăpare, expedient; for a ~ drept scuză I pretext; to make (a) ~ a se osteni, a-şi da osteneala; to make — with anything a se împăca cu orice, a se descurca din orice impas, a scăpa de orice belea; he makes ~ to live luptă din răsputeri să-şi câştige existenţa, face pe dracu-n patru să trăiască; to put smb. to ~ a vârî pe cineva în belea / în încurcătură. 4. viclenie, şiretlic, şiretenie, truc, chichiţă, chiţibuş, tertip; full of ~s and devices plin de viclenie, şiret, viclean, isteţ, iscusit; to know smb.'s ~s a cunoaşte tertipurile / vicleniile cuiva. 5. munca zilei, lucrul ce trebuie făcut în cursul unei zile, timp de muncă, schimb. 6. (rar) cămaşă pentru femei. 7. schimb; tură; to work in ~s a lucra în schimburi. 8. (auto) schimbător de viteză. shift bar ['/ift ba:r] s. (auto) tija schimbătorului de viteze. shifter [7ift3r] s. 1. persoană care deplasează / care schimbă / care mută ceva din loc. 2. pârghie de deplasare; scene ~ pârghie pentru deplasarea scenei. 3. (ferov.) locomotivă de manevră. 4. (fig.) pişicher, şiret, vulpe bătrână. shiftily [Yiftili] adv. 1. (în mod) ncsincer, prefăcut. 2. nehotărât, codindu-se. shiftiness ['Jlftinjs] s. 1. prefăcătorie, şiretenie, lipsă de sinceritate, falsitate. 2. in­ geniozitate. shifting [7ifth]] I. adj. 1. care se mişcă, care se deplasează; (muz.) ~ keyboard claviatura mobilă (a unui pian); (mar.) ~sand banc mişcător; nisipuri mişcătoare. 2. (despre relaţii, decor etc.) schimbător, schimbăcios, nestatornic; (fam., despre pers. etc.) v. s h i f t y . II. s. 1. mutare, deplasare; (teatru) ~ of scenery schimbare a decorului; (mar.) ~ of the cargo schimbare / deplasare a încărcăturii; (mec.) ~ of the belt întrerupere a comunicaţiei de la curea; (ferov.) ~ track linie de manipulare. 2. (muz.) atingere cu degetele a coardei unei viori. 3. (auto. amer.) ~ up urcare / mărire a vitezei. 4. schimbare (a locului, a direcţiei), mişcare, deplasare (a unui lucru, a încărcăturii), deplasare, alunecare; (electr.) ~ of the brushes schimbare a periilor; (lingv.) consonant ~ mutaţie consonantică; (ec.) ~ of income transfer de venituri. shiftless ['/iftlis] adj. 1. (despre pers.) leneş, moale, molâu; fără vlagă; lipsit de energie. 2. puţin descurcăreţ, bleg, netot, lipsit de iniţiativă; (despre acţiune) ineficace, zadarnică. 3. (înv. şi glumeţ) fără cămaşă. shiftlessly [-li] aaV. (în mod) zadarnic, inutil, ineficace. shiftlessness 1-nis] s. 1. lene, lipsă de energie. 2. lipsă de resurse / de iniţiativă, ineficacitate, zădărnicie (a unei acţiuni). shift lock ['/ift fok] s. (lelm.) organ de fixare / de blocare. shifty ]'/ifti] adj. 1. şmecher, pişicher, viclean; (despre privire) şiret, prefăcut, nesincer, mincinos; ~ behaviour purtare în doi peri / ambiguă / cu mai multe înţelesuri; ~ eyes ochi vii / care se mişcă tot timpul. 2. plin de resurse. Shiism [7i:izam] s. (rel.) şiism. Shiite [7i:ait] s. (rel.) şiit. shikaree [/i'kseri, -'ka:rij s. (anglo-indian) vânător; indigen în serviciul unui vânător. shiker [/i'ku:r] (anglo-indian) I. s. vânătoare. II. vb. tr. si intr. a vâna. shill [/ii], shillaber [7il3b3r] s. (amer. fam.) asociat al unui negustor ambulant, cumpără­ tor de formă, momeală pentru clienţi. shillelagh [/i'Ieila, amer. şi -'leili] s. (irl.) bâtă, măciucă. shilling ['/ilirj] s. şiling (monedă englezească de argint egală cu a douăzecea /xirte din lira sterlină = 12 penny); a ~'s worth (în valoare de) un şiling; to cut off with a ~ a dezmostcni; every ~of it până la ultimul ban, până la ultima centină; to take the King's / the Queen's ~ a intra în serviciul militar; a ft în slujba regelui sau a reginei. shilly-shally ['/ili./aeli] I. s. ezitare, şovăială, nehotărâre, oscilare. II. vb. intr. a ezita, a şovăi, a oscila între două alternative. shily ['/aili] adv. v. s h y l y . shim [/im] (lelm.) I. s. 1. pană (de fixare), şaibă, suport; bară de reglaj. 2. adaos, bailag, inserţie, lamelă. II. vb. tr. a pune o pană la, o şaibă la. shimmer ['/ims'l I. vb. intr. a licări, a luci, a pâlpâi. II. s. licărire, lucire, pâlpâire (a unei lumini). shimmy1 [7imi] s. 1. zguduire, tremur(ici). 2. dans tremurat (al negrilor din S.V.A.). 3. (auto) fulare (a roţilor din faţă).



ship list



shimmy2 ['/inii] s. (/ani.) cămaşă, cămăşuţă. shimmy dress [~ ,dres] s. rochie fără talie (stil 1920-1930). shin [/in] I. s. (anat.) tibic, fluierul piciorului, ţurloi. II. vb. A. tr. 1. a lovi cu piciorul; a îmboldi (calul). 2. a urca, a escalada. B. intr. 1. (si to ~ up) a se căţăra, a se urca. 2. (amer.) a bate drumurile, a umbla din poartă-n poartă (aupa împrumuturi). shin-bone ['/inboun] s. v. s h i n (I). shindig ['/indig] s. (amer. fam.) petrecere, chef, bal; chermesă. shindy ['/indi] s. (fam.) încăierare, învălmăşeală, ceartă, scandal; to kick up a ~ a face tărăboi, a face scandal. shine [/ain] I. vb.past şi part, trecut shone [/nn] A. inlr. 1. (şi fig.) a lumina, a străluci, a luci; to ~out a sclipi, a lumina viu. 2. (amer.) a reuşi, a izbuti, a izbândi. B. tr. 1. a lăsa să lumineze, a face să lumineze / să strălucească. 2. (fam.) a face lucitor / strălucitor. II. s. 1. (şifig.) lumină, lucire, strălucire; to take the ~off a lua lumina, a îndepărta lumina; (sl.) to take the ~out of smb. a lăsa în umbră pe cineva, a eclipsa pe cineva. 2. (poetic) lumina soarelui, vreme frumoasă / senină / luminoasă. 3. (sl.) v. S h i n d y. 4. (amer. fam.) negru, oacheş. 5. (amer. fam.) monedă de aur, gălbior. 6. (amer. fam.) băutură alcoolică fabricată clandestin. 7. (amer. fain.) slăbiciune, capriciu; to take a ~ to a avea cârlig / boală la, a avea slăbiciune pentru. shine-boy [~boi] s. (amer.) lustragiu, văcsuitor de ghete. shiner [Tains'] s. 1. (sl.) monedă de aur, galben, gălbior, pol de aur. 2. pl. bani, parale, gologani, franci, biştari. 3. (amer.) vânătaie la ochi. 4. (fam.) lustragiu, văcsuitor de ghete. 5. pl. (telin.) puncte / locuri luminoase (în hârtie). shingle1 [Tingl] I. s. 1. şindrilă, şiţă. 2. (amer.) firmă mică de lemn, tăbliţă. 3. to be / have a ~ short a-i lipsi o doagă, a-i fila lampa. II. vb. tr. 1. a acoperi cu şindrilă. 2. a tăia / a tunde (părul) scurt (la femei). shingle2 s. 1. pietriş, prundiş. 2. mal / ţărm acoperit cu pietriş. shingle bottom [~ ■bstam] s. (constr.) pământ pietros de fundaţie. shingles ['/irjglz] s. pl. (med.) pecingine (în jurul taliei în partea dreaptă a corpului), zona zoster. shingle stone ['/irjgl stoun] s. (constr.) piatră, bolovani. shingly ['/irjglil adj. acoperit cu pietriş / prundiş. shin-guard ['/inga:d[ s. (sport) jambieră. shininess ['/aininis] s. strălucire, lucire. shining l'/ainirj] I. adj. strălucitor, lucitor. II. s. strălucire, splendoare. shining coal [~ koulj s. (mine) cărbune bituminos. shining soot [~ su:t] s. (chim.) negru de fum de tuburi. shinny ['/ini] s. joc asemănător cu hocheiul. shinplaster [7inipla:st3r] s. 1. plasture pentru tibie sau picior. 2. (canad. sl.) dolar (canadian). shiny [7aini] adj. 1. strălucitor, sclipitor, lucios. 2. lustruit, cu luciu; (despre haine, încălţăminte) cu lustru, ros, uzat. ship [/ip] I. s. 1. vapor, navă, vas, bastiment; (fig.) the ~of the desert cămila, corabia deşertului; on board ~, on shipboard pe bord, pe vapor; to take ~ for a se îmbarca pentru; (fig.) to burn one's ~s a-şi tăia singur retragerea, a lua o hotărâre irevocabilă when my ~ comes home când îmi va surâde soarta; când voi avea bani; to fit out a ~ a echipa / a arma o corabie; to launch a ~ a lansa o navă; to put a ~ in commission a da o corabie în exploatare. 2. corabie (cu trei catarge). 3. (înv.) cădelniţă. 4. aeronavă; navă spaţială. II. vb. A. tr. 1. a îmbarca (pasageri, mărfuri etc.); to ~ a sea a lua apă la bord (pe o mare agitată). 2. a transporta, a expedia (mai ales pe apă). 3. a fixa (catargul, cârma etc.); to ~ the oars a aşeza vâslele. 4. to ~ off a trimite, a expedia (mai ales pe mare sau cu avionul). B. intr. 1. a se îmbarca. 2. a se angaja ca marinar / matelot / matroz. ship agent ['/ip ,eid33nt] s. (mar.) comisionar, expeditor; agent de navlosire; agent maritim. ship biscuit [~ .biskit] s. pesmet marinăresc. shipboard [~bo:d, -baad] s. on ~ pe bord, pe navă. ship boat [~ bout] s. (mar.) şalupă de bord. ship boy [~ boi] s. (mar.) mus, elev marinar. ship breaker [~>breik3r] s. persoană care demontează vapoare vechi (pe baza unui contract). ship-broker [~,brouksr] s. (mar.) curtier maritim / naval, agent de asigurare maritimă. shipbuilder [~,bildsr] s. constructor naval / de vapoare. shipbuilding ['shipibildin] s. construcţii navale / de vapoare. shipbuilding plate [~ pleit] s. (mar.) tablă navală. shipbuilding way [~ wei] s. (mar.) cală de construcţie. shipbuilding yard [~ ja:d] s. (mar.) şantier naval / de construcţii navale. ship chandler [- .t/a:ndbr] s. (mar.) furnizor, agent de aprovizionare (pentru vapoare); serviciu de aprovizionare a vaselor. ship-channel [~,t/2enpl] s. (mar.) canal / şcnal navigabil. ship delivery [- di.livsri] adj. (mar.) franco bord. ship depth [~ dep6] s. (mar.) înălţime a bordului. shipentine ['/ipsntkn] s. (amer.) bare cu patru arbori / catarge. ship fever [~ .fi:v3r] s. (med.) tifos. shipful ['/ipful] s-1. (mar.) (un) vas (plin). 2. (ec.) caric. ship holder ['/ip ,hould3r] s. (mar.) armator, proprietar de vapoare. ship house [~ haus] s. (mar.) cală de haiaj / de lansare. shiplet ['/iplit, -let] s. (dim.) corăbioară. ship-letter ['/ipilets'J s. scrisoare transportată pe orice alt vas decât cele poştale, poşta navei, ship-lifting device [-iliftirj di'vais] s. (mar.) utilaj de ranfluare / de ridicare (a vaselor). ship list [~ list] s. lista echipajului.



 shipload



shipload ['/iploud] s. încărcătura (totală a) navei. ship lock ['/ip bk] •?■ (mar.) ecluză navigabilă. shipmaster I7ip'ina:st3r] s. comandant de navă comercială. shipmate l'/ipmeit] s. camarad / tovarăş marinar, angajat pe acelaşi vapor. shipment ['/îpmant] s. 1. încărcare a vaporului. 2. încărcătură, cantitate, transport, navlu. 3. transport naval. 4. (amer.) transportul mărfurilor. 5. expediere a mărfurilor. ship-money ['/ip'iiiAni] s. (ist.) impozit pentru construcţii navale. ship navigation [~ tnaevi.gei/sn] s. (mar.) navigaţie. shipowner [~i0uii3rl ş. armator, proprietar sau coproprietar de vas(e). shipper ['/ip3r] s. (mar.) expeditor (al unei încărcături). shipper rod ['/ips rod] s.(tehn.) tija dispozitivului de mutare. shipping ['/ipirjl I. adj. maritim, naval. II. ş. 1. flota comercială, nave de comerţ. 2. încărcare, transport, expediere (a mărfurilor). 3. transport (de mărfuri, cu nava), trafic maritim, shipping. shipping weight [~ wcitj s. (ferov., mar.) greutate bruta. ship plate ['/ip pleit] s. (metal.) tablă de oţel pentru construcţii navale. ship railway [~ ireilwei] s. linie de cale ferată pentru transportul navelor. ship salvage [~ isa?lvid3] s. (mar.) ranfluare. ship's articles ['/ips 'a:tiklz] s. (mar.) rolul / lista echipajului. ship's boat [~s 'bout] s. (mar.) barcă de serviciu. ship scraper ['/ip .skreipor] s. (mar.) dragă. ship's days [~s 'deiz] s. pl. (mar.) zile destinate efectuării operaţiilor de încărcare. shipshape ['/ip/eip] adj. în perfectă regulă, în ordine, bun. ship's head ['/ips 'hed[ s. (mar.) calea / drumul navei. ship's journal [~ 'd33:n3l]ş. (mar., av.) registrul loh-ului, jurnal de bord. ship's ledger [~ 'led33rl s. v. s h i p l i s t. ship's papers [~ 'peipsz] s. (mar.) documentele navei. ship's people [~ pi:pl] s. (mar.) echipajul navei. ship's sheathing [~ 7i:6in] s. (mar.) tablă navală. ship's side [~ 'said] s. («tar.) bordul navei. / ship's skin [~ 'skin] s. (mar.) tablele bordajului exterior. shipway ['/ipwei] s. canal navigabil. shipworm ['/ipwaim] s. moluscă (care pătrunde în lemnul vapoarelor). shipwreck [~rek] I. s. 1. naufragiu. 2. naufragiat. 3. (fig.) pagubă marc, ruină; ~ of one's hopes spulberarea speranţelor cuiva. II. vb. A. tr. (jig.) a ruina, a distruge; a spulbera, a sfărâma, a dărâma. B. intr. 1. a naufragia, a se scufunda, a pieri, a pieri în valuri. 2. a fi victima unui naufragiu. 3. a eşua. ■ shipwright [~rait] ş. 1. constructor naval. 2. marangoz. shipyard [~ja:d] s. (mar.) şantier de construcţii navale, şantier naval. shire [7aiar] s. (înv.) comitat, district, judeţ, departament; (fam.) the ~s comitatele din centrul Angliei. shirk [/o:k] I. vb. A. intr. 1. (from) a se da Ia o parte, a evita, a ocoli, a se eschiva; a se feri, a se sustrage de la; a fugi (de la o datorie, o răspundere etc.). 2. a trage chiulul. B. tr. a evita, a se sustrage / a se eschiva de la, a se feri de, a fugi de. II. ş. evitare; eschivare, sustragere. shirker [7o:kar] s. persoană care se eschivează / care se sustrage (de la o datorie, o răspundere etc.); chiulangiu; laş. , shir(r) [/a:r] (amer.) I. s. 1. aţă elastică, fir de cauciuc ţesut într-un material; ţesătură elastică. 2. creţuri (la un material, la îmbrăcăminte). II. vb. tr. a încreţi (un material). shirt [/s:t] s. 1. cămaşă (bărbătească); stripped to the ~ în cămaşă; to have not a ~ to one's back a fi în pielea goală; a nu avea după ce bea apă; (sl.) to keep one's ~ on a nu se enerva, a se stăpâni, a-şi păstra cumpătul; (şl.) to get one's ~ off a se înfuria, a-şi ieşi din sărite; (şl.) to put one's ~ on a pune totul la bătaie; to give (smb.) a wet ~ a pune (pe cineva) la muncă grea, a scoate untul (din cineva); (prav.) near is my ~ but nearer is my skin mai aproape e pielea decât cămaşa; to sell the ~ off one's back a-şi vinde şi cămaşa de pe el. 2. bluză de damă cu guler şi manşetă. shirt button ['/ait .bAtn] s. nasture de cămaşă. shirted ['/3:tid] adj. cu cămaşă, purtând cămaşă, cu cămaşa pe el. shirt-front ['/^tfrAiit] ş. plastron, piept (scrobit) de cămaşă. shirting [73:tirj] s. pânză / material pentru cămăşi. shirtless [7s:tlis, -Ies] adj. fără cămaşă. shirt-sleeves ['/o:tsli:vz] s. pi. mâneci de la cămaşă; in one's ~ în cămaşă (fără haină). shirt waist [~ weist] s. (amer.) bluză de damă. shirty ['/3:ti] adj. (sl.) supărat, mânios, furios, enervat, cu capsa pusă. shist... v. s c h i s t. shit [/it] (vulg.) I. s. excremente, fecale, căcat. II. vb. intr. a avea scaun; a elimina excremente, a se caca. III. inter/, la naiba! shitter [7it9r] s. (vulg.) closet, budă, căcătoare. shittlecock f'/itlkok] s.v. s h u 111 e c o' c k. shive [/aiv] s. 1. bucată, fragment, aşchie. 2. (teAt.) deşeuri, impurităţi. shiver1 [7iv3r] I. vb. A. intr. 1. a tremura, a dârdâi (de frig). 2. a .se înfiora, a palpita, a tremura, a se cutremura (de frică etc.). B. tr. (mar.) a face să tremure (pânzele). II. s. (mai ales pi.) fiori, frisoane, tremurici, tremurături (de frig, de frică etc.); it gives me the ~s mă înfioară, mă îngrozeşte, mă cutremură, îmi dă fiori; to have the ~s a avea fiori / frisoane / tremurici. shiver2 I. s. 1. (mai ales pi.) ciob, sfărâmătură, ţandăra, frântură. 2. (geol.) ardezie, şist. 3. (mar.) rai. rolă. II. vb. A. tr. 1. a sparge, a sfărâma. 2. a rupe (catargul). B. intr. a se sfărâma în bucăţi, a se face ţăndări. shivering l'Jiv;irin] I. adj. tremurător, tremurând. II. s. tremur, fiori. shiveringly [-li] adv. tremurând, cu un tremur / fior.



850



shivery ['/ivsri] adj. 1. fragil, care se sparge uşor. 2. tremurător, înfiorat, palpitând, cuprins de frisoane. shivoo [/i'vu:] s. (austr.fam.) petrecere zgomotoasă, chiolhan, shivy ['/ivi] adj. (teAt.) murdar, impurificat. shoal1 [/oul] I. (lit.) adj. (despre apă) mică, puţin adâncă, scăzută. II. s. 1. banc de nisip; nămol (în rem). 2. pi. (jig.) primejdie, piedică ascunsă. III. vb. intr. (despre apă) a scădea, a descreşte, a se micşora. shoal 2 1. ş. 1. banc, cârd (de peşti etc.), mulţime. 2. (fig.) masă, grămadă, mulţime; he gets letters in ~ primeşte grămezi de scrisori. II. vb. intr. (despre peşti etc.) a forma grupuri mari / bancuri. shoaling ['/oulirj] ş. (geol.) depunere aluvionară. shoal water ['/oul »wo:tor] s. (mar.) apă joasă.' shock1 [/ok] I. s. 1. lovitură, izbitură; zguduitură, zdruncinare, şoc; to collide with a tremendous ~ a se ciocni cu o putere extraordinară; electric ~şoc electric, descărcare electrică. 2. (med.) şoc, atac, atac de nervi. 3. dezgust, scârbă. II. vb. A. tr. 1. a zgudui, a zdruncina, a lovi. 2. a şoca, a revolta, a ofensa, a indigna, a scandaliza. B. intr. (poetic) a se ciocni, a se lovi. shock2 I. s. căpiţă (de obicei de 12 snopi). II. vb. tr. a aşeza în căpiţe, a clădi căpiţe de (fân, paie). shock3 s. păr neîngrijit / zbârlit / vâlvoi, chică, ciuf. shock-absorber ['/ok shsntbo1", -.zo;b3r| s. (te/in.) amortizor (de şocuri), dispozitiv antişoc. "■ shock-absorber spring [~ sprirj] s. (ferov.) arc de tampon. shock action ['/ok .aekfan] s. (/nil.) 1. efect percutant / de şoc. 2. atac de cavalerie. shock brigade [~ bri-gcid] s. brigadă de şoc. shock coefficient [~ kouiifi/snt] ş. (constr.) coeficient de impact. shock damper [~ -da?mp3r] s. (telin.) amortizor (de şocuri). shock dog [~ dog] s. câine mic şi fiocos. shocker f/oks1"] s. (fam.) 1. roman senzaţional ieftin. 2. lucru de calitate foarte proastă; porcărie, bătaie de joc. 3. om de rând. shockhead ['/okhed] s. cap zbârlit; păr neîngrijit / zbârlit / vâlvoi. shocking f'/okirj] I. adj. 1. emoţionant, zguduitor, înspăimântător. 2. scandalos, revoltător, şocant, ruşinos, respingător, dezgustător, necuviincios. II. adv. (fam.) foarte, deosebit de, neînchipuit de, extraordinar de; ~ bad foarte prost, îngrozitor / revoltător de prost. shocking coil [~ koil] ş. (electr.) bobină de inducţie. shockless f/oklis] adj. (telin.) fără trepidaţie. shock reducer f/ok riidju:sor, -ro'd-J s. (telin.) amortizor. shock tactics [~ .tasktiks] s. pl. (folosit ca sg.) (mii.) tactică de şoc. shock troops |~ tru:ps] ş. pl. (mil.) trupe de şoc. shock wave [~ wciv] s. (fiz.) undă de şoc. shock worker [~ iW3:kor] s. muncitor de şoc / de elita. shod [/odj paşi şi part. trec. de la s h o e (II). shoddiness [7odinis] s. proastă calitate, calitate inferioară. shoddy ['/odi] I. s. 1. fibre / material de calitate inferioară (din deşeuri). 2. lucru de calitate inferioară, rasoleală. 3. (constr.) placă de granit (şub 30 cm grosime). II. adj. 1. falsificat, ieftin, prost. 2. (teAt.) regenerat; cu scamă. 3. meschin. shoe [/u:] I. s. 1. pantof; (amer.) gheată; (amer.) high ~ ghete, bocanci; (amer.) low ~ pantofi; to be in another person's ~s a fi în locul altuia, a fi în pielea altuia; to die in one's ~s a muri de moarte violentă; to know where the ~ pinches a şti cum stau lucrurile, a cunoaşte situaţia / dificultăţile; to put the ~ on the right foot a acuza pe cineva pe bună dreptate; to wait for a dead man's ~s a aştepta o moştenire, a se grăbi să ia locul celui care moare; to fill smb.'s ~s a înlocui pe cineva, a lua locul cuiva; to step into smb.'s ~s a lua locul cuiva; âocupa postul cuiva; the ~s on the other foot răspunderea cade pe altcineva; that's another pair of ~s asta-i altă chestiune / căciulă / altă mâncare de peşte, asta-i altceva. 2. potcoavă. 3. talpă de fier. 4. (telin.) sabot, patină, alunecător, tălpică, sanie, cuzinet. 5. (mar.) chilă falsă. 6. (te/m.) papucii, vb.tr., past şi part. trec. shod f/od] 1. a încălţa. 2. a potcovi. 3. a pingeli, a tălpui. shoeblack f'/inblzek] ş. lustragiu, văcsuitor de ghete. shoe brake [7u: breik] s. (te/m..) frână cu saboţi. shoe buckle [~ .bAkl] s. cataramă (de pantofi). shoe button tube [~ .bAten 'tju:b[ ş. (tel.) tub ghindă. shoe cream [~ kri:m] s. cremă de ghete. shoe drill [~ dril] s. (agr.) semănătoare cu brazdare. shoehorn [~ho:n] s. limba de pantofi, încălţător. shoeing smith ['/u:in smiO] s. potcovar. shoelace ['/u:lcis] s. şiret de ghete / de pantofi. shoe last [~ lu:st| ş. calapod (pentru pantofi). shoe latchet [~ ila?t/it] s. cataramă (de încălţăminte). shoe leather [~ «leoor] s. piele de pantofi; as good a man as ever trod ~ un om cât se poate de bun / cum greu găseşti, un om bun ca pâinea caldă. shoe lift [~ lift] ş. v. s h o e h o r n. shoemaker [~


 851



shoe upper [~ iAp3r] s. 1. piele pentru feţe de încălţăminte. 2. carâmb, turcatcă. shogun [7ougu:n] s. (ist.) şogun. shone [/on] past şi part. trec. de la s h i n c (I). shoo [/u;] I. interj, hâş (sunet pentru a goni pasările). II. vb. A. tr. (şi to ~ away) a goni / a speria (pasările). B. intr. (despre pasări) a pleca, a fugi, shook |/u:k] past de la s h a k e (II). shoot [/u:t] I. vb. past şi part. trec. shot [/at] A. intr. 1. (at) a trage (în); (despre o arma) to ~ true / well a trage bine; does the gun ~ straight? trage bine arma? 2. (cinegetică) a vâna eu puşca; to ~ flying a vâna păsări din zbor. 3. (fig.) a străpunge; to ~through one's heart a sfâşia inima cuiva. 4. a trece iute, a trece ca săgeata; (despre stele) a cădea. 5. a încolţi, a miji, a da; buds are ~ing se crapă mugurii, se deschid mugurii. 6. a durea; a zvâcni, a înţepa (din cauza durerii). 7. (sport) to ~ ahead a-şi întrece concurenţii; to ~ along a trece repede înainte; (despre plante) to ~ forth a încolţi; to ~ out a) (despre păsări) a sări brusc, a-şi lua zborul; b) a ieşi în afară; to ~ out of a ieşi din; the boat ~s out from the creek barca iese din golfuleţ; to ~ past a trece repede pe lângă; to ~ up a) a creşte repede, a se ridica, a se înălţa; the child is ~ing up copilul creşte repede; b) a-şi lua zborul, a se înălţa; flames ~ up flăcările izbucnesc; c) (mii.) a trage, a deschide focul. 8. to ~ at / for (fam.) a lupta pentru, a se strădui să obţină. 9. to ~ off one's mouth /face (şl.), a) a te lua gura pe dinainte; b) a face din ţânţar armăsar. B. tr. 1. a împuşca, a omorî prin împuşcare; (jam.) I'll be shot if să mă omori dacă, să mă tai dacă. 2. a revărsa, a împrăştia (raze etc.); (despre priviri) to ~ fire a fulgera; the sun ~s its rays soarele îşi aruncă ra/xlc; to ~ the fishing net a arunca năvodul; to ~ one's linen a-şi arăta manşetele; (mar.) to ~the sun a determina altitudinea cu scxtantul la miezul zilei. 3. a trage repede (un zăvor). 4. (fam.) a fotografia; a filma. 5. a vâna. 6. to ~a match a participa Ia un concurs de tir; (sport) to ~the ball a trage un şut; (sport) to ~ a goal a marca un gol. 7. a gelul, a trage la rindea (o scândură). 8. a traversa (cataracte, cascade etc.); to ~Niagara a încerca imposibilul, a face pe dracu-n patru. 9- to ~away a) a doborî, a distruge, a reteza (un braţ, un picior etc.) printr-un foc de armă; b) a risipi (gloanţele, obuzele etc.) prin trageri repetate; to ~ down a doborî (o pasăre, un avion etc.); to ~ forth a da (muguri); to ~ off v. t o ~ a w a y (a); to ~ out a) (despre copaci) a da (muguri, mlădiţe etc.); b) a arunca, a împrăştia, a răspândi (scântei etc.); c) to ~ out one's lips a strâmba buzele (în semn de dispreţ); to ~ out one's tongue a scoate limba (la cineva); (despre o rezervaţie de vânătoare) to be shot out a nu mai avea vânat; to ~ up (amer.) a teroriza (un sat, o regiune etc.) prin focuri de armă. II. s. 1. mlădiţă, vlăstar; mugure. 2. tir. tragere la ţintă. 3. (partidă de) vânătoare. 4. scoc, jilip, canal înclinat. 5. şuvoi de scurgere rapidă (în albia unui râu). 6. trecere rapidă (a unei săgeţi, a unui glonte). 7. depozit (de gunoaie etc.). 8. (sl.) and the whole ~ şi toate celelalte. shooter ['/u:tor] s. 1. puşcaş, ţintaş, arcaş, trăgător, vânător. 2. revolver; six ~revolver eu şase focuri. 3. (sl.) vizită de condoleanţe. 4. (sport) mingea care loveşte (la crichet). shooting r/u;tin] I. adj. 1. ţâşnitor. 2. (despre plante) care dă lăstare / mlădiţe. II. s. 1. vânătoare. 2. (mine) puşcare, aprindere a încărcăturilor. 3. tragere, tir. 4. junghi, zvâcnire. 5. repezirc, azvârlirc. 6. lăstărire (a plantelor). shooting-box [~boks] s. casă / adăpost / cabana, colibă / pavilion de vânătoare. shooting-gallery [-igîelsri] s. v. s h o o t i n g - r a n g e. shooting iron [~ paion] s. (sl.) armă de foc. shooting licence [~ liaisons] s. permis / autorizaţie de vânătoare. shooting match [~ maet/] s. concurs de tir. shooting pocket [~ rpokit] s. tolbă de vânătoare. shooting-range [~reind3l s. poligon de tir / de tragere. shooting star [~ stu;r] s. stea căzătoare, meteor. shooting-stick [~stik] s. baston care arc la capătul de sus un scăunel pliant. shop [/Dp] I. s. 1. prăvălie, magazin, dugheană; you have come to the wrong ~ n-ai nimerit bine, trebuie sate adresezi în altă parte; you have come to the right ~ a) ai nimerit bine; b) ai venit la timp. 2. debit (de băuturi spirtoase, de tutun). 3. (/nil.) the Shop şcoala de artilerie şi de geniu din Woolwich. 4. (sl.) teatru. 5. (sl.) angajament (la un teatru); (despre artiştii de teatru) to be out of ~ a 11 somcr.6. (si.) afacere comercială, negustorie. 7. (şl.) casă comercială, birou; întreprindere rivală / care face concurenţă. ♦ to talk ~ a discuta chestiuni profesionale. II. vb. A. intr. 1. (şi to go ~ping) a) a face cumpărături; b) a merge prin magazine pentru a vedea mărfurile şi preţurile. 2. (amer.) to ~ around a căuta de lucru, a umbla după serviciu. B. tr. 1. (sl.) a băga (pe cineva) la răcoare, a priponi (un răufăcător), a băga la bască. 2. (amer.) a concedia (din serviciu). shop accident ['jop u'eksidont] s. (telm.) accident de exploatare. shop assistant [~ a.sistsnt] s. vânzător, vânzătoare. shop bell [~ bel] ş. clopoţel la uşa prăvăliei. shop bill [~ bil] s. listă de preţuri. shop board [~ bo:d. -bood] s. tejghea. shop book [~ buk] s. registru de conturi. shop boy [~ boi] s. băiat de prăvălie. shop case [~ keis] s. vitrină. shop chairman [~ it/eomon] s. (amer.) şef de atelier. shop committee [~ ka-niiti] ş. comitet de atelier. shop condition [~ koiKli/pn] s. (telm.) solicitare de regim; condiţii de lucru. shop data [~ ideits] s. (telm.) date de exploatare. shop foreman [~ .fo:man] ş. şef de atelier. shop front [~ irAntj s. galantar: vitrină. shopful [~ful] s. cantitate de mărfuri aliate într-un magazin; capacitate (a unui magazin). shop girl [~ go:I] ş. vânzătoare. shopkeeper [~ki:por] s. negustor, comerciant (cu magazin). shopkeeping [~ki:piij] s. negustorie. shop-lifter [~Jiftor] s. hoţ de prăvălii.



shortfall



shopman f/opmon],pl. shopmen |-mon, -men] s. 1. negustor. 2. vânzător. 3. (amer.) lucrător, muncitor. shop manual ['/op ,masnjuol] s. (auto) manual de reparaţii. shopper E'/op3r] s. cumpărător, client, muşteriu. shopping ['/opirj] s. 1. cumpărare. 2. cumpărătură; to go ~ a merge la cumpărături. shopping center [~ >scntor] ş. (amer.) centru comercial (mai ales în suburbii). shopping mall [~ mo:l] s. (canad.) centru comercial (într-un oraş). shopping piaza [~ ppla:zo] s. (canad.) v. s h o p p i n g m a l l . shoppy C/opi] adj. (despre o discuţie) profesional. shop requirement ['/op riikwaiomont] s. (telm.) solicitare de regim; condiţii de lucru. shop steward [~ stju(:)od, -stjosd] s. delegat de atelier, reprezentantul muncitorilor la discutarea problemelor de muncă; ~s' committee comitet de întreprindere. shoptalk [~to:k] s. vocabular / jargon al unei meserii sau al unui domeniu. shopwalker [~.wo:k3r] s. 1. şef de raion (într-un magazin). 2. inspector, supraveghetor (într-un magazin). shop window [~ 'windou] s. vitrină; to have everything in the ~, to have all one's goods in the ~ a) a spune totul pe faţă; b) a 11 superficial. shop woman |~ iwumon] s. v. s h o p g i r l . shopworn ['/opwo:n| adj. (despre mărfuri) uzat. degradat. shorage |'/o:rid3] s. drept asupra ţărmului / malului / coastei. shore1 [/o:r,/oor] I. s. ţărm, coastă, mal; (mar.) the ~ pământul, ţărmul; (mar.) to set (bot on ~ a debarca; (mar.) off ~ în larg; (mar.) in ~ aproape de coastă; (mar.) on ~ pe uscat. II. vb. tr. 1. (mar.) to ~ a ship a eşua la ţărm. 2. (jig.) a pune în siguranţă. 3. a debarca (mărfuri etc.) pe ţărm. 4. (geogr.) a se mărgini cu (o mare, un râu). shore21. s. 1. proptea, sprijin, reazem, suport (şi consir.). 2. (mar.) ponţii de doc. II. vb. tr. (şi to ~ up) a sprijini, a propti, a susţine. shore3 (înv.) past de la s h e a r . shore4 (scot.) vb. A. tr. a socoti. B. intr. a face o socoteală. shore anchor [/o:r .a;rjkor] s. (mar.) ancoră de coastă. shore bay ['/o: bei] s. deschiderea dinspre mal a unui pod. shore development (~ diivebpmontl s. coeficient de sinuozitate a liniei ţărmului. shore formation [~ fo^mci/an] s. sediment lacustru. shore gang [~ gasn] s. hamali (din port). shoreless ['/o:lis, '/oa-] adj. (poetic) neţărmurit, fără hotare. shoreling ['/o:Iin, '/oa-] s. miel tuns. shore pipe f/o: paip] s. conductă de hidromecanizarc. shoreward ['/o:wod, '/oo-] I. adv. v. s h o r c w a r d s. II. adj. spre ţărm. shorewards l'/o:wodz], '/oo-] adv. în direcţia ţărmului, spre ţărm. shoring f/^rirj. '/oa-] $. (constr.) susţinere, zidire. shorn |/o:n] I. part. trec. de la s h e a r (I). II. adj. tuns. short [/o:t] I. adj. 1. scurt; redus; concis; succint; by a ~ day în curând: at ~ notice în timp scurt, pe dată; for ~ pe scurt; pentru precizare; in ~ în câteva cuvinte, pe scurt; to make a long story ~ ca să nu mai lungim vorba, în rezumat; to make ~ work of smth. a face praf. a distruge repede. 2. (despre persoane) scund, mic, de statură mică. 3. insuficient, incomplet; ~of a) lipsit de: b) în afară de, exceptând; nothing ~ of violence would compel him numai prin violenţă ar putea fi constrâns; we are ~of cash nu avem numerar; to run ~ of smth. a duce lipsă de ceva; this book is ~ of satisfaction această carte c ncsatisfăcătoare; to fall ~ of one's expectation a nu fi la înălţimea aşteptărilor: in ~ supply deficitar; to fall ~ a) a nu ajunge, a fi insuficient; b) a dezamăgi, a dezminţi aşteptările; e) a nu-şi atinge scopul. 4. (despre purtări, mişcări) tăios, brusc, scurt; he was very ~ with me a fost foarte tăios cu mine; to jump ~ a nu aştepta răspuns. 5. (despre argila etc.) sfărâmicios. 6. (despre un aliment) fraged; the biscuit eats ~ biscuitul se topeşte în gură. 7. (sl.) (despre băuturi) tare; smth. ~ o băutură tare, ceva tare. II. adv. 1. tăios, brusc: neaşteptat, deodată; to stop ~ a se opri brusc; to take smb. up ~, to cut smb. ~ a tăia vorba cuiva; to be taken ~ a 11 Iiiat din scurt. 2. în afară; ~ of în afară de; his friendship stops ~of his purse prietenia lui merge până la bani. 3. pe termen scurt. III. s. 1. (lingv.) vocală scurtă; silabă scurtă. 2. (film de) scurt metraj. 3. şort, pantalon scurt. 4. (electr.) scurtcircuit. 5. (mil.) tir scurt. 6. foitaj; aluat fraged. 7. for ~ prin prescurtare; in ~pc scurt. IV. vb. tr. 1. (sl.) to ~out a scoate din circuit (un bec etc.). 2. (electr.) a scurtcircuita, a produce un scurtcircuit în. shortage |'/o:tid3] $. lipsă, criză; deficit. shortbread [7o:tbrcd] s. prăjitură larâniicioasă din aluat fraged. shortcake [~keik] s.v. s h o r t b r e a d . short-change [~t/eind3] vb. tr. 1. a înşela la rest / Ia bani mărunţi. 2. (fam.) a păcăli, a escroca. short-circuit [~'so:kit] (electr.) I. ş. scurtcircuit. II. vb. tr. a face / a provoca un scurtcircuit în. shortcoming [~kAmin, V-] s. 1. neajuns, defect, deficienţă, lipsă, lacună. 2. lipsă, deficit. shortcut [~'kAt] s. 1. (te-tf.) cută. pliu, încreţitură. 2. scurtătură, cale mai scurtă (şifig.). short-date [~'dcit] adj. v. s h o r t - d a t e d . short-dated [-Ylcitid] adj. pe termen scurt. short dead-end f~ idedend] s. (ferov.) linie moartă. short-eared [~iod, rar -jo:d] adj. cu urechi(le) scurte. shorten ['/o:tn] vb. A. tr. 1. a prescurta, a rezuma; a reduce, a micşora. 2. a priva, a lipsi. 3. (gastr.) a frăgezi (un aluat etc.). B. intr. 1. (despre zile etc.) a se scurta, a se micşora. 2. a se restrânge. 3. a se contracta. short ends [7^>:t endz] s. scurtături, resturi de lemne. shortening [7o:tnirj] s. 1. scurtare, reducere. 2. prescurtare. 3. grăsime folosită pentru frăgezirca unui aluat. shortfall ['/o:tfo:l] s. lipsă, deficit; ncîmplinire.



 short-fuse



short-fuse ['/o:tfju:z] adj. (desprefirea cuiva) iute; care se aprinde / care se ambalează uşor. shorthand [~hsnd] I. s. stenografie. II. adj. stenografie, în stenogramă. short-handed ]~ha:ndid] adj. care duce lipsă de mână de lucru; cu personal insuficient. shorthand writer [~ha:nd .raite'] s. stenograf(ă). short-headed [~'hedid] adj. fanat.) brahicefal. shorthorn [~ho:n] s. rasă de vite cu coarne(le) scurte. shorting ['Jo:tirj] s. (electr.) scurtcircuitare. shortish ['/o:ti/] adj. cam scurt, scurtuţ, destul de scurt. short leads ['/o:t li:dz] s. (poligr.) interlinii scurte. short-legged [~'legd] adj. cu picioarc(le) scurte. short-life intermediates [—laîf lints'mkdjits] s. (chim.) compuşi intermediari instabili. short list ['Jb'.t ilist] s. listă rezultată prin preselecţie; listă preferenţială. shortlist ['/ortlist] vb. tr. a fi nominalizat prin preselecţie; five candidates have been ~ed for chairman în urma preselecţiei au rămas pe listă cinci candidaţi la funcţia de preşedinte. short-lived [~'livd,'--] adj. 1. de scurtă durată, efemer, trecător, temporar, pasager, vremelnic; cu viaţă scurtă. 2. (fiz.) de viaţă / perioadă scurtă. shortly fjb:tli] adv. 1. în curând, degrabă, îndată, imediat. 2. pe scurt, laconic, concis. 3.tăios, brusc. short mark ['Jb:t ma:k] s. (poligr.) semn de sunet scurt. shortness ['/o:tnis[ s. 1. scurtime, lungime mică. 2. (muz., gram.) scurtime, spaţiu redus. 3. statură mică, micime (a staturii); ~ of waist statură mică. 4. slăbiciune, imperfecţiune; ~ of memory memorie slabă; lipsă de memorie. short-paid ['/o:t peid] adj. (despre corespondenţă) francat insuficient, shorts [Jb:ts] s.pl, l.v. s h o r t (III, 3). 2. reziduuri, deşeuri. short-sighted ['/ot'saitid] adj. 1. miop, cu vederea scurtă. 2. (fig.) neprevăzător, nesocotit, uşuratic, fluşturatic. short-spoken Hspouksn] adj. laconic, concis, zgârcit la vorbă. short stay [~ 'stei] s. (mar.) pic scurt. short-tailed [~'teild] adj. cu coada scurtă. short-tempered [~'tempod,'-,--] adj. irascibil, arţăgos, iute (la mânie), mânios. short-term [~'to:m] adj. cu / pe termen scurt. short-time test [~taim 'test] s. (telm.) încercare rapidă. short ton [~'tAn] s. tonă mică (americană sau canadiană = 907,2 kg). short-winded [~ windid] adj. care respiră greu, cu respiraţia scurtă, care gâfâie; astmatic. short-witted [~'witid] adj. lipsit de spirit, sărac cu duhul. shot1 [/otj I. s. 1. ghiulea, proiectil neexploziv. 2. pl. alice. 3. ţintaş; tiralior, trăgător. 4. foc de armă; împuşcătură, lovitură; to have / to take / to try a ~ a face o încercare; like a ~ a) ca săgeata, glonţ, într-o clipă; b) cu bucurie; to make a ~ at an answer a răspunde la întâmplare; not a ~ in the locker fără un ban în pungă, fără o leţcaie; that remark is a ~ at you această remarcă ţi se adresează durhitale; to make a good ~ at a) a nu greşi; b) a ghici; by a long ~ bineînţeles, desigur; not by. a long ~ nicidecum, câtuşi de puţin, deloc. 5. (mine) explozie. 6. (sl.) a ~ una mică, o cinzeacă, un rachiu / whisky etc. mie. 7. (sl.) înţepătură, injecţie (cu un medicament sau cu morfină). 8. secţiune / cadru de film; fotografie. 9. (sport) şut; to have a ~at the goal a trage un şut. 10. (mar.) cheie de lanţ. II. vb. A. tr. 1. a încărca (o armă de foc). 2. a pune plumb la (undiţă). 3. a fărâmiţa (un metal). B. intr. (despre un metal) a se fărâmiţa. shot2 l.past si part. trec. de la s h o o t (I). II. adj. (despre materiale textile, culori) cu ape, moarat; ~ with silver cu ape argintii. shot3 s. socoteală, notă de plată, plată; to pay one's ~ a achita, a plăti nota de plată (ia restaurant, Iwtel etc.). shot belt ['fot belt] s. centură de vânător (cu cartuşieră). shot blast cleaning [~ bla:st 'kli:nin| s. (metal.) curăţire cu curent de alice. shot boring [~ ,bo:riţj] s. (mine) foraj cu alice. shot casting [~ ika:stin] s. 1. turnare a alicelor. 2. tipar pentru alice. shot copper [~ ikopar] s. (metal.) granule de cupru. shoterete ['Jbtkrkt] s. (constr.) beton toreretat. shot-free ['Jbtifri:] adj. v. s c o t - f r e e . shotgun [~gAn] s. puşcă de vânătoare (mai ales cu două ţevi). shotgun wedding [~ iwedirj] s. (glumeţ) căsătorie forţată (deoarece mireasa e gravidă). shot locker [~ ibksr] s. (mii.) parc de obuze / de proiectile de artilerie. shot put [~ put] s. (sport) aruncare a greutăţii. shot-putter ['/stipute'] s. (sport) aruncător de greutate. shotsrnan ['/otsrnan] s. (mine) artificier. shotten l'Jbtn] adj. 1. ieşit, pronunţat, evident. 2. (despre o articulaţie) scrântit, luxat, dislocat. 3. (despre peşti) care şi-a depus icrele. shot-tower [7otitau9r] s. strung, maşină pentru fabricarea alicelor. should [/ud forma tare; Jbd, Jd, /t forme slabe] past si condiţional de la s h a 11. 1. auxiliar pentru formarea viitorului în trecut; I said I ~ be at home next week am spus că voi veni acasă săptămâna viitoare. 2. auxiliar pentru formarea propoziţiunilor condiţionale; we ~ come if we were invited am veni dacă am fi invitaţi; I ~ like a drink tare aş bea ceva; I ~ hardly think so n-aş crede. 3. exprimând o obligaţie sau o hotărâre; we ~ be punctual trebuie să fim punctuali. .shoulder ['/oulda'l I. s. 1. umăr; ~ to ~ umăr la umăr; old head on young ~s tânăr înţelept / cu mintea coaptă; to lay the blame on the right ~s a da vina pe cel vinovat; to put / to set one's ~ to the wheel a pune umărul, a ajuta; to rub ~ with smb. a lucra mână în mână cu cineva; (despre o lovitură, o insultă etc.) straight from the ~ direct, frontal; to give the cold ~ to smb. a fi rece cu cineva. 2. umăr (pentru haine). 3. (mar.) nucă. II. vb. A. tr. 1. a împinge cu umărul, a da la o parte cu umărul; to ~ one's way



852



a-şi croi drum. 2. a pune (o armii etc.) pe umăr. 3. (fig.) a lua în spinare (o vina), a asuma (o răspundere). B. intr. a-şi croi drum cu umerii. shoulder-belt ['Jbuktabelt] s. 1. eşarfă de pus pe umeri. 2. (/nil.) bandulieră. 3. (auto) centură de siguranţă. shoulder-blade [~bleid] s. (anat.) omoplat. shouldered ['/ouldod] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu umerii; broad— lat în umeri. 2. (telm.) cu praguri. shoulder harness ['/oukb >ha:nis] s. (auto) v. s h o u l d e r - b e l t (3). shoulder loop [~ lu:p] s. v. s h o u l d e r - s t r a p . shoulder slip [~ slip] s. luxaţie a umărului. shoulder-strap [-stracp] s. (mii.) epolet. shout [/aut] I. vb. A. intr. 1. a ţipa, a scoate strigăte; to ~ for smb. a striga după cineva; to ~ smb. to do smth. a striga cuiva să facă ceva. 2. (sl.) a plăti un rând (de băuturi). 3. to ~ out a scoate strigăte. B. tr. 1. a striga, a rosti cu voce tare. 2. to ~down a acoperi vocea (cuiva) prin ţipete. II. s. 1. strigăt, ţipăt. 2. (sl.) rând (de băutură) it's my ~ e rândul meu (să plătesc băutura). shouter ['/auto'] s. strigător, aclamator. shouting ['/autirj] I. adj. care strigă. II. s. strigăte, urale, aclamaţii, vociferări; all is over but the ~ a) jocul s-a sfârşit, nu mai urmează decât aclamaţiile (sau comentariile); b) rezultatul e în afară de orice îndoială. shove [/AV] I. vb. A. tr. 1. a împinge; a îmbrânci. 2. (fam.) a pune, a aşeza, a trânti; ~ it in the drawer pune-1 în sertar; he shoved the whole affair on to me mi-a pus / trântit în braţe întreaga chestiune. 3. to ~ about a împinge încoace şi încolo; to ~ along a împinge; to ~aside a) a împinge / a da la o parte; b) a îndepărta cu un brânci; to ~ away a respinge; to ~ back a face să dea înapoi / să se retragă, a împinge înapoi; to ~ down a face (pe cineva) să coboare îmbrâncindu-1; to ~ forward a împinge înainte; to ~ off a) (mar.) a împinge (o navă) în larg; b) (sl.) a scoate (haina etc.); to ~on a pune pe cap (pălăria etc.); to ~ out a împinge în afară; to ~ up a afişa. B. intr. 1. a da brânci. 2. a da ghes. 3. to ~ along a) a-şi croi drum; b) a înainta cu greu; to ~ forward a-şi croi drum cu coatele; to ~ off (fam.) a) a se depărta; b) a pleca; to ~on a-şi urma drumul. II. s. 1. ghiont, brânci; to give smb. a ~ off a ajuta pe cineva să pornească. 2. sloiuri în mişcare (la ruperea zăporului). shove-halfpenny ['/AViheipni] s. v. s h o v e l b o a r d . shovel [TAVI] I. s. 1. lopată, lopăţică, scafă. 2. (agr.) brăzdar, muşuroitor. II. vb. tr. 1. a aduna sau a întoarce cu lopata; to ~ food into one's mouth a se îndopa (cu mâncare), a înfuleca / a hăpăi (mâncarea). 2. to ~ in a arunca, a azvârli înăuntru; to ~ out a arunca / a azvârli (în) afară. shovel arm [~ a:ra] s. (constr.) braţ / săgeată de excavator. shovelboard [~bD:d, -bosd] s. joc care se joacă împingând o monedă sau un jeton pe o suprafaţă marcată. shovel crane [~ krein] s. (constr.) macara excavator. shovelful ['.fAvlful] s. o lopată (plină), cantitate (de pământ etc.) luată o dată cu lopata. shovel hat ['/AVI haît] s. pălărie cu borul lat (purtată de preoţii englezi). shoveller ['/Avals'] s. 1. (mine) miner încărcător. 2. (omit.) raţă-lopătar (Spatula clypeata). shovelman ['/Avlnwn], pl. shovelmen [-man, -men] s. 1. excavatorist, operator la un excavator. 2. săpător, lucrător terasier. shoving ['/Avirj] s. împingere. show [/ou], past, showed [/oud], part. trec. showed si shown [/oun] I. vb. A. tr. 1. a arăta, a indica, a demonstra, a dovedi; a explica; a mărturisi; to ~ a cause a prezenta o justificare, a arăta un motiv; to ~ a leg a se scula din pat; to ~ smb. the door a da pe cineva afară; to ~ one's hand / cards a da cărţile pe faţă; to ~ one's teeth a-şi arăta colţii; a-şi arăta duşmănia; to ~ the way a) a arăta drumul, a îndruma; b) a însoţi; c) a încuraja; to ~ fight a arăta împotrivire, a nu ceda; to have nothing to ~ for it a nu ajunge la nici un rezultat; he ~ed me kindness mi-a arătat bunăvoinţă. 2. to ~ down a conduce (pe cineva) pentru a-i arăta drumul; to ~ forth a proclama; to ~ in a pofti (pe cineva) înăuntru; a face (pe cineva) să intre; to ~ off «) a pune în valoare; b) a face paradă cu; to ~ out a conduce (pe cineva) la ieşire; to ~ up a) a conduce (pe cineva) pentru a-i arăta drumul; b) a demasca, a denunţa (un răufăcător). B. intr. 1. a se arăta, a se ivi, a apărea; the buds are just ~ing dau mugurii. 2. to ~ down a da cărţile pe faţă; to ~ off a-şi da aere, a face pe grozavul, a se fuduli; to ~ off before smb. a căuta să epateze pe cineva; to ~ through a fi transparent, a fi străveziu; to ~ up a) a se profila (ia orizont), a ieşi în evidenţă; b) a se reliefa (pe un fond mai închis); c) a se da de gol; d) (sport) to ~ u p well a realiza o bună performanţă; e) (fam.) a face act de prezenţă. II. s. 1. arătare, indicare, expunere; to vote by ~ of hand a vota prin ridicare de mâini. 2. spectacol, reprezentaţie, show. 3. expoziţie (de arte, de mărfuri etc.). 4. (sl.) concert. 5. (sl.) reuniune mondenă. 6. aspect, înfăţişare, aparenţă exterioară; there is a ~of reason in it s-ar părea că lucrul acesta nu e lipsit de sens; he made a great ~ of zeal s-a arătat foarte zelos, a făcut exces de zel. 7. fast, lux, splendoare, pompă, paradă; he is fond of ~ îi place să facă paradă / îi place pompa. 8. (fam.) întreprindere; afacere; to run / to boss the ~ a fi în capul întreprinderii, a conduce afacerea. 9. (amer.) posibilitate de a se manifesta; to give smb. a fair ~ a da cuiva prilejul de a acţiona; to have / to stand a ~ a avea şanse de succes. 10. (fiziol.) lichid amniotic. 11. (fiziol.) început de scurgere menstruală, debutul menstruaţiei. show bill ['/ou bil] s. (amer.) afiş, reclamă. show biz ['/ou bizl s. (amer. fam.) v. s h o w b u s i n e s s . show board [~ bo:d, ~ boodj s. (text.) tablă de seriplan. showboat [~ bout] s. 1. (amer.) teatru plutitor (pe Mississippi etc.). 2. (amer. sl.) persoană care caută să atragă atenţia asupra sa.



 853



shunt excitation



show bread [~ bred] s. (bibi.) cele 12 pâini depuse săptămânal în sanctuarul templului shrimper E'/rimpo1"] s. pescuitor de crevete. din Ierusalim. shrine [/rain] I. s. 1. raclă, chivot cu ornamentaţii bogate. 2. mormânt (mai ales de show-business [~


 shunting



shunting ['JXntirj] s. 1. (ferov.) instalaţie de triaj / de manevră. 2. (electr.) şuntare; legătură în paralel / în derivaţie. 3. (ec.) arbitraj (între bursele aceleiaşi ţări). 4. (ec.) cumpărare-vânzarc pe devize diferite. shunting yard [~ ja:d] s. (ferov.) (gară de) triaj. shut [/At] I. adj. 1. închis. 2. (sl.) to be ~ of smb. a scăpa de cineva. II. vb. past si part. trec. shut [/At] A. tr. 1. a închide; to ~ the door upon smb. a nu primi pe cineva; to ~ the door upon smth. «) a nu lua în seamă ceva; b) a face imposibil un fapt; to ~ one's ears a) a se preface că nu crede; b) a refuza să asculte; to ~ one's eyes to smth. a) a pretinde că nu vede, a închide ochii asupra unui lucru; b) a refuza să vadă ceva; to ~smb.'s mouth for him a închide gura cuiva; to ~one's finger in the door a-şi prinde degetul în uşă. 2. to ~ down a) a lăsa (o perdea, o cortină); b) a închide (o fabrică); to ~ in a) (despre dealuri) a închide (o vale); b) (despre un gard) a încercui (un teren); to ~ off a) (telm.) a închide (apa), a tăia (gazele); b) a despărţi, a separa, a izola; to ~ out a) a împiedica (vederea); b) a opri (sosirea, intrarea, plecarea) c) a înlătura, a exclude (o posibilitate); to ~ to a încuia (o nsa); to ~ up a) a închide; b) a astupa (o fereastră); c) a întemniţa; a*) (sl.) a reduce la tăcere, a lua maul. B. intr. 1. (despre o uşă, un muzeu etc.) a se închide. 2. to ~ down a) (despre un capac etc.) a se închide; b) (despre o uzină) a nu funcţiona; to ~ up (si.) a închide pliscul, a nu mai sufla o vorbă. shut cock ['/At kak] s. (telm.) robinet de închidere. shutdown [~daun] s. 1. închiderea unei întreprinderi (ia sfârşitul zilei sau definitiv). 2. (telm.) oprire, deconectare. shut eye [~ai| s. (fam.) somn, aghioasă. shut-in ['/Aţin] s. (amer.) bolnav, invalid. shut-in pressure [~ 'prc/or] s. (mine) presiune statică în sonda închisă, shutoff ['/Ata(:)f] s. 1. întrerupere; suspendare. 2. dispozitiv de închidere, shut-out [~aut[ s. (fam.) v. 1 o c k - o u t. shutter ['/Atol s. 1. oblon, volet, jaluzea; (înv.) to put up the ~s a trage oblonul / obloanele, a închide prăvălia (la sfârşitul zilei sau definitiv). 2. (fot.) obturator, diafragmă. 3. (telm.) închizător; elapetă. shutterbug [/AtabAgJ s. (sl.) fotograf amator. shuttering ['/Atarin] s. (constr.) cofraj. shutting ['/Atirj] s. închidere. shuttle ['/Atl] I. s. 1. suveică, navetă (la războiul de ţesut). 2. stăvilar, zăgaz (ae ecluză). 3. (amer.) v. s h u t t l e t r a i n. 4. (transporturi) navetă. 5. (cosm.) navetă spaţială. 6. v. s h u 111 e c o c k. II. vb. A. tr. a deplasa dintr-o parte într-alta. B. intr. a face naveta. shuttle bobbin [~ .babin] s. (te.vt.) cops de băbătură; pincops. shuttlecock [~kak] s. fluturaş (la badminton). shuttle train [~ trein] s. tren local / suburban. shuttling movement ['/Atlirj rnuvmant] s. (auto) mişcare alternativă. shy1 [/ai] I. adj., comp. shier ['/aia], superi, shiest [/aist] 1. (despre animale, păsări ele.) fricos, sperios, sălbatic; (despre căi) sperios, năzatic. 2. (despre persoane etc.) timid, sfios, sfiicios, ruşinos, sălbatic; rezervat. 3. bănuitor, precaut, circumspect; to be ~ of a) a se feri de (o persoană), a nu fi dispus să (faci ceva); b) (amer.) a fi lipsit de, a duce lipsă de, a nu avea destul. II. vb. tr. a sări în lături, a tresări, a se speria (la auzul unui sunet, al unei propuneri etc.). III. s. persoană timidă / fricoasă. shy2 (fam.) I. vb. A. tr. a azvârli / a arunca (o piatra etc. şifig.). B. intr. a se arunca, a se azvârli. II. s. aruncătură, azvârlitură; to have a ~at a) a încerca să lovească cu ceva în; b) a lovi, a ţinti, a atinge (cu o glumă); c) a încerca să. shyer ['/aia'] s. cal sperios. Shylock ['/ailak] s. cămătar hain (erou din "The Merchant of Venice" de Shakespeare). shyly ['/aili] aaV. timid, cu sfială. shyster [/aista'] s. 1. (amer. sl.) avocat necinstit; jurist de mâna a doua. 2. individ dubios; afacerist necinstit. si [si;] s. (muz.) (nota) si. sial ['saial] s. (geol.) sial. sialagogue [sai'adagog] s. (/nea'.) sialagog; medicament care produce salivaţic. sial-sima ['saial'saima] s. (geol.) sial-sima. Siamese [isaia'mnz,'—'-] I. adj. siamez, din Siam. II. s. 1. siamez. 2. limba siameză. Siamese twins [~ 'twinz] s. 1. gemeni siamezi. 2. (fig.) prieteni inseparabili, fraţi siamezi. sib [sib] I. adj. (înv.) (to) înrudit (cu); legat (de); asemănător (cu). II. s. 1. rudă, rubedenie, neam. 2. (biol.) grup descendent unilateral. Siberian [sai'biarian, J bja: r ] adj., s. siberian. siberite [sai'biorait, 'saibaraitj s. (mineral.) siberit, rubclit din Siberia. sibilant ['sibilant] (lingv.) I. adj. (despre un sunet) sibilant, şuierător. II.s. (consoană) sibilantă, consoană şuierătoare. sibilate ['sibilcit] vb. A. tr. a rosti cu un sunet şuierător / sibilant. B. intr. a scoate un sunet şuierător / sibilant. sibilation [isibi'lci/m] s. şuierare. sibling ['siblirjj s. 1. frate sau soră. 2. (biol.) membru al unui grup descendent. sibyl ['sibil] s. sibilă, prezicătoare, ghicitoare; vrăjitoare. sibylline [si'bilain,'—] adj. sibilin, profetic. sic [sik] adv. (lat.) sic, întocmai aşa. siccative ['sikativ] I. adj. sicativ, care usucă. II. s. mijloc / procedeu sicativ / de uscare. sice1 [sais] s. şase puncte (la zaruri). sice2 s. (anglo-indian) grom, grăjdar. Sicilian [si'silian] adj., s. sicilian. siciliana [siisili'a:na] s. (muz.) siciliana (dans).



854



sick1 [sik] I. adj. 1. bolnav. 2. to be / to feel / to turn ~ a i se face greaţă, a avea greţuri; to grow ~ of smth. a se dezgusta de ceva. 3. (despre o navă) care are nevoie de reparaţii. II. vb. tr. (sl.) to ~ smth. up a vărsa ceva. sick2 vb. tr. (/atu.) 1. (despre câini) a se arunca asupra; (cu gen.) ~! ~! şo! pe el! 2. a asmuţi (un câine). sick allowance ['sik a-lauans] s.: ajutor de boală. sick-bay [~bci] s. (mar.) infirmerie (pe navă), infirmerie de navă. sick-bed [~bed] s. pat de suferinţă, pat de bolnav. sick berth [~ ba:6] s. v. s i c k - b a y. sick-brained [~breind] aay. nebun, smintit, bolnav la cap. sick call [~ ka:l] s. chemarea unui doctor sau preot la căpătâiul bolnavului. sicken ['siknj vb. A. intr. 1. a da semne de boală, a se îmbolnăvi, a boli. 2. (şi fig.) (at) a-i fi greaţă, a simţi greaţă / dezgust / scârbă (de). 3. (despre plante) a se ofili. 4. (of) a se sătura, a fi sătul, a-i fi greaţă / lehamite (de). B. ir. 1. a face greaţă, a dezgusta, a scârbi. 2. a îmbolnăvi. sickener ]'sik.9nar] s. 1. (sl. scol.) om plicticos, pisălog. 2. (fam.) dezgust, scârbă, aversiune, repulsie; to give smb. a ~ a plictisi, a agasa pe cineva. 3. dezamăgire, decepţie, deziluzie. sick-flag ['sikflteg] s. steag galben indicând o boală contagioasă (la o staţie de carantină sau pe un vas). sickheadache [~'hcdeik] s. migrenă, durere de cap. sickishness ['siki/nis] s. greaţă. sikle ['sikl] s. seceră. 1 sick leave ['si:k li;v[ s. concediu de boală. sickleweed ]'siklwi:d] s. (bol.) dornic (Falcaria vulgaris). sickliness ['siklinis] s. 1. stare de boală. 2. insalubritate. sick-list ['siklistj s. (măi ales în armată, pe vapor) lista bolnavilor; to be on the ~ a fi bolnav, a lipsi din cauză de boală. sickly ['sikli] I. adj. 1. bolnăvicios, bolnav, suferind. 2. (despre climă) nesănătos. 3. slab, palid, care tânjeşte / lâncezeşte; şters, pierit; ~smile zâmbet şters / palid / pierit. 4. senti­ mental, languros. II. vb. tr. (si to ~ over) a acoperi cu o culoare bolnăvicioasă I ştearsă / palidă. sickness l'siknis] s. 1. boală, maladie, indispoziţie, suferinţă. 2. greaţă, dispreţ, dezgust. sick-out ['sikaut] s. (amer.) absenţă de la lucru sub pretext de boală (pentru a escamota rigorile legii). sick parade ['sik pa.reid] s. (/nil.) vizitarea bolnavilor. sick-room [~ru(:)m] s. camera bolnavului. sick ward [~ wa:d] s. infirmerie. side [said] I. s. 1. parte, latură; ~ by ~ alături; on one ~ de o parte; to get on the right ~ of a man a se da bine pe lângă cineva; to take ~s a lua poziţie / atitudine; the right ~ of the cloth faţa stofei; the wrong ~ of the cloth dosul stofei; the weather is on the cool ~ vremea începe să se răcească; (amer.) on the ~ printre altele, pe deasupra; to put on one ~ a întoarce spatele, a nu lua în seamă. 2. margine (a unei pagini etc.). 3. latură, aspect (al nnei chestiuni); all ~s of a question toate aspectele unei probleme. 4. pantă, povârniş, coastă (ae munte). 5. (mar.) bord. 6. secţiune, diviziune, departament (într-o instituţie). 7. (sport) tabără, echipă; to be on the same ~ a fi din aceeaşi tabără; (fam.) to play for the ~ a da dovadă de solidaritate. 8. (fam.) acre, farafastâcuri, poză; to put on ~ a-şi da aere, a se fuduli, a face pe grozavul. 9. air. lateral, accesoriu, secundar. II. vb. A. tr. to ~ rough timber a vinde cu amănuntul lemne neprelucrate. B. intr. to ~ with smb. a se alătura cuiva. side and buffer lanterns ['said an ,bAfa ilfentanz] s. (ferov.) felinare de evitare. side arms [~ a:mz] s. (mil.) annc albe. side bar [~ bo:r] s. (metal.) eclisă, lonjcron, bară longitudinală. sideboard [~ba:d, ~baad] s. 1. bufet, deşertă. 2. pi. (sl.) favoriţi; perciuni. side boy f~ bai] s. (m«r.) tirnonier-alcrgător. sideburns [~ ba:nz] s. pl. (amer.) favoriţi, perciuni, cotleţi. side-car [~ku:r] s. 1. ataş (de motocicletă). 2. băutură asemănătoare cu cocteilul. side casting [~ ika;stin] s. (mine) îndepărtare, aruncare. side chain [~ t/cin] s. (chim.) catena laterală. side circuit [~ -so:kit] s. (tel.) circuit combinat l real. side-dish [~di/[ s. fel de mâncare servit între friptură şi desert. side dressing [~ idresin] s. (agr.) fertilizator (administrat la baza plantelor). side drum [~ drAm] s. (muz.) tobă mică. side effect [~ iifekt] s. (med.) efect secundar. side face [~ feis] s. 1. profil. 2. (arhit.) faţadă laterală. side frequency [~ ,fri:kwansi] s. (tei.) frecvenţă reală., side glance [~ gIo;ns, amer. -glams] s. ocheadă, căutătură piezişă. side horse [~ ha:s] s. 1. (cal) lăturaş. 2. (gimnastică) cal (eu mânere). side issue [~ lisju:, -ii/ju:] s. chestiune lăturalnică / care deviază de la subiect, problemă secundară. side keelson [~ ikidsan] s. (mur.) carlingă laterală. sidekick [~kik] s. (fam.) 1. prieten la cataramă. 2. partener, asociat; acolit. side ladder [~ ,laxlor] s. (mar.) scară de pilot (flexibila). sidelight ['saidlait] s. 1. lumină laterală. 2. (mar.) semnalizator luminos (pe nave, noaptea). 3. noţiune / informaţie suplimentară / adiacentă. sideline ['said lain] I. s. 1. lucru / activitate suplimentară. 2. (linie de) margine. 3. (s/xirt) linie de margine, tuşă. II. vb. tr. (fam.) a scoate din joc, a scoate din circuit (mai ales la sport). sideling ['saidlirj] adj., adv. v. s i d e l o n g .



 855



signification



sidelong ['saidbrjj I. adv. oblic, înclinat, pieziş; to lay smth. ~ a aşeza ceva oblic. II. adj. ~ unseen în absenţa cuiva. 8. not by a long ~ (fam.) a) probabil că nu; b) categoric nu. oblic, înclinat, pieziş; a ~ glance privire / căutătură piezişă. II. vb. tr. 1. a observa (un astru etc.). 2. a pune cătarc la (o armă de foc). 3. a vedea, side neck ['said nek] s. (chim.) tub lateral. a zări (apropierea unei nave, trecerea satelitului). side note [~ noul] s. notă / adnotaţic marginală, sight bar ['sait bu:r] s. (tehn.) alidadă. side-on [~'an] adv. dintr-o parte, pieziş, sight clamp [~ klasmp] s. (mii.) clichetul înălţătorului. side plating [~ .plcitirj] s. (mar.) bordaj, sighted ['saitidi adj. 1. care vede, văzător. 2. (în cuvinte compuse) cu vederea; near-~ sidereal [sai'diarial] adj. sideral. miop; far— prezbit. siderite ['saidarait, amer. 'sitl-J s. (mineral.) sidcrit. sight glass ['sait glu:s] ş. (te/m.) vizor, felinar. siderosis [isida'rousis] s. (med.) sideroză. sight hole [~ noul] s. (tehn.) fereastră / ochi de observaţie / dc control; gură dc vizitare. siderostat ['sidaroustast] s. (astron.) siderostat. sighting ['saitirj] s. (tehn.) reperare; vizare. side-saddle ['saidisa;dlj s. şa de damă. sighting board [~ bo:d, -b:>ad] ş. (tehn.) alidadă. side scene [~ si:n] s. culise, sightless l'saitlis] adj. 1. orb. 2. (poetic) invizibil. 3. urât, slut. neplăcut la vedere. side sheet [~/i;tj s. (electr.) ecran lateral, sightliness ['saitlinis] s. frumuseţe, farmec, aspect plăcut. side-show [~/ou] s. 1. completare la spectacol, reprezentaţie secundară, în completare. sightly ['saitli] adj. 1. vizibil. 2. arătos, plăcut la vedere, frumos, impunător, măreţ. 2. (fam.) afacere etc. dc importanţă secundară. sight rule ['sait ru.i] s. alidadă. side-slip [~slip] I. s. 1. alunecare într-o parte. 2. (av.) zbor pe aripă, glisadă. 3. ramură sightseeing [~psi:in] s. turism; vi/.ită, plimbare, excursie; to go ~ a vizita (locurile (de copac). 4. copil nelegitim, bastard. 5. parte marginală a scenei unde se aranjează interesante dintr-)un oraş, a face turul oraşului. decorurile. II. vb. i/ar. 1. a aluneca. 2. (av.) a zbura pe aripă, a glisa, a face o glisadă. sightseer [~isi:ar, -siar] s. excursionist, turist, vizitator; curios. sidesman ['saidzmanfpl. sidesmen [-man. -men] ş. 1. paracliser. 2. om dc partid. sightsman ['saitsman],/;/. sightsmen [-man, -men] s. (muz.) persoană care citeşte o side-splitting ['saidisplitinj adj. umoristic, amuzant, caraghios, care te face să mori de partitură Ia prima vedere. râs. sigil ['sid3il] s. sigiliu, pecete, ştampilă. side spring [~ sprin] s. (auto) arc longitudinal. sigillate ['sid3ileit, si^ilit] adj. (despre ceramică) cu motive în relief. side-step [~stcp] I. vb. A. intr. a păşi într-o parte / în lături. a se da la o parte / în lături, sigmatism ['sigmatiz^m] s. (lingv.) sigmatism. a ocoli, a se feri, B. tr. (amer.) a evita (o lovitură etc.), a evita, a ocoli (o hotărâre). II. s. sigmoid ['sigmoid] I. adj. (anat.) sigmoid(al). II. ş. (mat.) sigmoid. 1. pas lateral, dare la o parte. 2. scăriţă, scăunaş (pentru a se urca sau coborî dintr-un sign [sain] I. s. l.scinn, indiciu, marcă, simptom; ~ of bad breeding indiciu de proastă vehicul). creştere; ~s of the times semnele timpurilor, tendinţa vremurilor. 2. semn. gest, mişcare; to make a ~ to smb. a face un semn cuiva. 3. emblemă, firmă; an illuminated ~ o reclamă side stray [~ strei] s. (tel.) dispersie laterală. side-stroke [-strouk] s. 1. lovitură laterală. 2. acţiune incidentală. luminoasă; street with traffic ~s stradă cu indicatoare. 4. urmă; to show no ~ of life a nu da semne dc viaţa. II. vb. A. tr. 1. a însemna, a marca (ceva) eu un semn. 2. a semna, side table [~ tcibl] s. 1. masă care se reazemă de perete. 2. măsuţă pentru copii. side-track [~treek] I. s. (ferov.) linie laterală / dc garaj. II. vb. tr. 1. a trece / a transfera a iscăli. 3. to ~ away a) a ceda în scris (dreptul asupra unui teren etc.); b) a aproba sau pe linia de rezervă, a gara. 2. (amer. si.) a amâna examinarea (unei propuneri etc.). 3. (fam.) a hotărî (prin semnătură); to ~on a angaja (în serviciu), to ~ to smb. to do smth. a face cuiva semn să facă ceva, a face semne, a gesticula. 4. a angaja; we ~ed a new cook am a abate de la un scop etc. 4. (jig.) a trece pe linie moartă. angajat un bucătar nou. B. intr. to ~ off a) a semna în condică (la ieşirea din serviciu); side-view [~vju:j s. profil, perspectivă, vedere laterală. b) (radio, TV) a încheia transmisia (mai ales la sfârşitul zilei); c) (amer. sl.) a deveni side-walk [~wa:k] s. (mai ales amer.) trotuar. r tăcut, a tăcea, to ~ on a) a se angaja (în serviciu); b) a semna în condică (la intrarea în side wall core ['said wo:l ,ko: \ s. (mine) carotă laterală. serviciu); to ~ up a se înscrie (la o şcoală). sideward(s) ['saidwad(z)] adv. v. s i d c w a y s. signal ['signal] I. s. 1. semnal. 2. aparat optic. 3. the Royal Corps of Signals unitate sideways ['saidweiz] adv. într-o parte; pe o parte; oblic, pieziş. side wind ['said wind] s. 1. vânt lateral / dintr-o parte. 2. influenţă indirectă; influenţă militară engleză dc transmisiuni. II. vb. A. tr. 1. a semnala (o schimbare de direcţie, apariţia unui avion etc.). 2. to ~ to smb. to start a face cuiva semn de pornire. B. mtr. străină / din afară; by the ~ dintr-o parte, sub o influenţă străină. sidewinder ['saidwainda1"] s. (zool.) crotal dc deşert, şarpe eu clopoţei (Crotalus a face semnale. III. adj. remarcabil, notoriu, însemnat, meritoriu. cerastes). signal arm [~ u:m| s. (ferov.) braţ de semnalizare (al semaforului). signal-book [~buk] s. cod / carte de semnalizare. sidi boy ['si:di: toi] s. negru. siding ['saidirj] s. 1. (ferov.) linie de rezervă, linie secundară; macaz. 2. perete lateral. signal-box [~boksl s. (ferov.) post dc bloc. signal bridge [~ brid3] s. (ferov.) pasarelă pentru semnale. 3. (amer.) căptuşeală exterioară, placaj din scânduri (la o clădire). siding track [~ trask] s. (ferov.) linie dc garaj. signal code [~ koudj s. cod dc semnale. sidle ['saidl] vb.intr. (şi to ~ along/up) a umbla/a merge înclinat într-o parte, a merge signal device [~ di-vais] ş. dispoziţie dc semnalizare, semnalizator. ferindu-sc / pieziş (din timiditate etc.). signal fiare [~ flea r ] s. (mii.) rachetă de semnalizare. sidy ['saidi] adj. (fam.) mândru. îngâmfat, fudul; ţanţoş. signal gun [~ gi\n] s. lovitură dc tun semnalizatoare. siege [si:d3] I. ş.(şijig.) asediu; to lay ~ to aascdiafcuac.); to push the ~ a continua signalize ['signalaiz] vb.tr. a marca, a face remarcabil, a scoate din comun, a distinge, asediul cu insistenţă; to raise the ~ a ridica asediul; to stand a ~ a suferi / a înfrunta un a face celebru. asediu. II. vb. tr. a asedia, a împresura. signaller ['signals1"] s. (mii.) 1. transmiţător, agent dc legătură. 2. semnalizator. siege train ['siid^ trein] s. (mil.) parc de asediu. signal letters ['signal ilctaz] s. pl. semnale de apel. sienna [si'ena] s. (culoare) sicna. signal light [~ lait] s. semafor, semnal luminos. sierra fsiara, 'sja:-, si'era] s. 1. lanţ de munţi, cordilicră. 2. scrumbie spaniolă. signalman ['signalman, -maen], pl. signalmen [~man, ~mcn] s. semnalizator, acar. signal panel ['signal 'pa?nal| s. (av.) panou de semnalizare. siesta [si'esta] s. siestă, odihnă / repaus dc după amiază. signal word [~ wa:d] ş. semnal, parolă, cuvânt dc ordine. sieve [siv] I. s. 1. sită, ciur. 2. coş împletit (deseori folosit ca măsură). 3. palavragiu, flecar, guraliv, gură-spartă. II. vb. tr. a da / a trece prin sită / prin ciur, a cerne. signatory ['signaturi, amer. şi -tou-] I. adj. semnatar (al unui document etc.); the ~ powers to the treaty puterile semnatare ale tratatului. II. s. semnatar, parte semnatară sieve bucket ['siv: ibAkit] s. (constr.) cupă de draglină perforată. (a unui document etc.); joint ~ coscmnatar. siffleur [si'fb:r] s. (Jr. muz.) suflător (instrumentist). sift [sift] vb. A. tr. 1. a cerne, a da prin sită / prin ciur, a strecura; to ~ from a separa, signature ['signit/ar,-nat/ar]s. 1. iscălitură, .semnătură; over the ~ iscălit; (cam.) joint a despărţi dc, a curăţa de, a purifica. 2. a presăra, a împrăştia (zahăr dintr-o lingură ~ semnătură colectivă; (com.) the ~ of the firm semnătura socială. 2. (po/igr.) signatura perforată etc.). 3. (jig.) a trece prin sită, a examina în detaliu, a purica, a analiza (fapte (a colii), număr al colii. 3. (muz.) armătură. 4. (fam.) mod dc întrebuinţare / administrare etc.). B. intr. (despre zăpadă, lumină etc.) a se cerne, a se împrăştia, a se revărsa, (scris pe etichetă). 5. (mvj semn, urmă; he has the ~ of passion in his face poartă semnul patimei întipărit pe faţă. 6. (mat.) signatură. sifter ['siftar| s. 1. (metal.) ciocan dc selectare. 2. (mine) ciocan de claubaj. sigh [sai] I. vb. A. intr. 1. (for) a ofta, a suspina, a tânji (după). 2. (despre vânt) a suspina, signboard ['sainb;>;d, -baad] s. firmă, placa pe care este scris numele unei firme. a şuiera trist. B. tr. 1. (şi to ~ out) a şopti suspinând. II. s. suspin, oftat; to fetch a ~ sign digit [~ .did3it] s. (cib.) cifră; semn; cifră / număr semn. a scoate un suspin / un oftat. signed ['saind] adj. semnat, iscălit. sight [sait] I. s, 1. vedere, privire, uitătură; long ~ prezbiţic; at / on ~ la vedere; at signer ['sainar] s. 1. semnatar. 2. (işt. amer.) Signer unul din cei 56 semnatari ai first ~ la prima vedere; to catch / to get ~ of a vedea, a zări; in ~ în vedere, vizibil; Declaraţiei de Independenţă (1776). 3. persoană care comunică prin semne. to come in ~ a se ivi, a apărea; to know by ~ a cunoaşte din vedere; to lose ~ of smb. signet ['signit, amer. şi -net] I. s. 1. pecete, sigiliu. 2. ştampilă. 3. impresiunc a unui a pierde din vedere pe cineva; out of ~ ascuns vederii, invizibil; out of my ~! pici din sigiliu; impresiunc dc ştampilă. 4. (po/igr.) semn de recunoaştere. II. vb. tr. a ştampila; ochii mei!; (prav.) out of ~, out of mind ochii care nu se văd se uită; to put out of ~ a pune sigiliul pe. a ascunde, a piti; (muz.) to play (music) at ~ a cânta (o bucată) la prima vedere; (sl.) signet ring [~ rirj] ş. inel cu sigiliu. to take ~ of (sau at) smb. a da cuiva cu tifla. 2. văz, vedere. 3. înfăţişare, aspect, aparenţă; significance [sig'nifikans] s. 1. semnificaţie, sens. înţeles (al unui gest, al unei ceremonii I hate the ~ of him nu pot să-1 văd în ochi, nu pot să-1 sufăr; (fam.) these clothes make etc.); look of deep ~ privire foarte semnificativă. 2. importanţă, însemnătate; event of you look a perfect ~cu aceste haine arăţi îngrozitor. 4. privelişte, spectacol, panoramă; great ~ eveniment dc marc importanţă. (fam.) it was a ~for sore eyes a) a fost o surpriză plăcută; b) a fost o privelişte încântătoare; significant [sig'nifikant] adj. 1. semnificativ,cu înţeles, plin de tâlc; expresiv; features to make a ~ of oneself a se da în spectacol. 5.pl. lucruri/monumente/privelişti demne ~ of weakness trăsături care trădează slăbiciune. 2. important, însemnat. de a fi văzute. 6. aparat de vizat; călare; to take a careful — a ochi cu atenţie. 7. (şl.) significantly [-li] adv. semnificativ, cu înţeles. cantitate, măsură; a ~of money o mulţime de bani; a long~better mult mai bine; (amer.) signification [signifi'kcifcn] s. semnificaţie, sens, înţeles (al unui cuvânt etc.).



 significative



significative [sig'nifikativ, -keit-] adj. semnificativ; ~ of cu înţeles de. signify ['signifaij vb. A. tr. 1. a însemna; a avea înţeles de. 2. a face cunoscut, a declara (intenţii, dorinţe etc.); to ~ one's consent a-şi face cunoscut consimţământul. 3. a fi un semn de, a fi un indiciu de. B. intr. a avea importanţă; it does not ~ nu are importanţă; what signifies his coming or not? ce importanţă arc dacă vine sau nu? signifying [-in] I. s. 1. semnare, iscălirc. 2. închinare, acţiune de a face semnul crucii. II. adj. 1. care semnează. 2. cu drept de semnătură. sign-in ['sain'in] s. strângere de semnături (pe un apel, pe o petiţie ele). sign language ['sain 'tengwid3] s. limbaj al gesturilor, vorbire prin semne, limbaj mimic. sign lighting [~ .laitirj] s. iluminat de reclamă / publicitar. sign manual [~ iinamjual] s. semnătură autografă. signor ['si:njo:r] s. (ital. înv., lit.) senior. sign-painter ['sainipcintar] s. pictor de firme. signpost f'sainpoust] s. indicator rutier, stâlp indicator. Sikh [si;k] s. (anglo-indian) sik, locuitor din Punjab. silage ['sailkrj] I. s. 1. siloz. 2. v. e n s i 1 a g c (1,1). II. vb: tr. a însiloza, a înmagazina în siloz. silane ['silcin] s. (chim.) silan. silence ['sailans] I. s. tăcere, linişte; ~ gives consent tăcerea înseamnă aprobare; to break ~ a întrerupe tăcerea; to call for ~ a cere să se facă linişte; (prov.) ~ is golden tăcerea e de aur; to pass into ~ a fi dat uitării; to put to ~ a face să tacă, a reduce la tăcere; dead / blank / unbroken ~ tăcere absolută; deathlike ~ tăcere mormântală / de mormânt; to pass over smth. in ~ a trece ceva sub tăcere. II. vb. tr. 1. a reduce (pe cineva) la tăcere; a face să tacă (un adversar, conştiinţa etc.). 2. a înăbuşi; a carpet that ~s all footsteps un covor care înăbuşă zgomotul paşilor. silencer [-ar] s. 1. v. s i l e n c i n g d e v i c e ; maxim ~ amortizor de sunete, surdină, aparat care poate fi ataşat unei arme pentru a reduce zgomotul detunăturii. 2. (muz.) surdină. 3. (fam.) argument decisiv; replică usturătoare; my retort was a ~ for him răspunsul meu i-a închis gura. 4. (auto) tobă de eşapament. silencing ['sailasin] s. amortizare a sunetelor. silencing device [~ divais] s. (tehn.) amortizor de zgomot; amortizor de trepidaţii la cablu; surdină. silent ['sailant] adj. 1. tăcut, taciturn, mut; ~ man om tăcut / taciturn / necomunicativ; history is ~ upon it istoria nu spune nimic despre aceasta; to keep ~ (about) a tăcea (cu privire la); be ~! taci! tăceţi! tăcere!; ~as the tomb tăcut ca mormântul. 2. fără zgomot, încet, nezgomoţos; (av.) ~ approach apropiere fără zgomot de ţintă, planare cu motorul stins. 3. (fon., despre consoane) mut. silent film [~ 'film] s. film mut. Silent Force [~ To:sj s. (canad.) the ~ corpul canadian de poliţie călare. Silent Land [~ 'la:nd] s. (canad.) the ~ Nordul canadian. silently ['sailantli] arfv. pe tăcute, fără zgomot. silent mesh ['sailant 'me/] s. (tehn.) angrenare silenţioasă / fără zgomot.. silent system [~ 'sistim] s. regim celular, detenţiune solitară. silent zone [~ 'zoun] s. (tel.) zonă de tăcere. Silesian [sai'Ii:zjan. -zion] I. adj. silezian, din Silezia. II. s. locuitor din Silczia, silezian. silex ['saileks] s. (mineral.) silex, cremene, silice. silhouette [


856



silkiness ['silkinis] s. 1. natură mătăsoasă (a unei stofe). 2. (fig.) onctuozitate, caracter mieros (al cuvintelor etc.). silk mill [isilk mil] s. (tea.) filatură de mătase. silk paper [~ ■peips1'] s. hârtie de mătase. silk reel [~ ri:l] s. aparat pentru depănat firele de mătase. silk stocking [~ 'Stakirj] I. s. ciorap de mătase. II. adj. (amer.) elegant, la modă; the ~s section cartierul la modă într-un oraş. silkwecd [~wi:d] s. (hol.) ceara-albinei (Asclepias syriaca). silkworm [~wa:m] s. (entom.) vierme de mătase (Bombyx mori). silky ['silkil adj. 1. mătăsos, catifelat. 2. (fig.) insinuant; (peior.) dulceag, mieros. sili [sil] s. 1. toc / pervaz de fereastră. 2. prag (de uşă, de similar). 3. (constr.) traversă. 4. (mine) vatră, culcuş, talpă. sillabub ['silabAb, -bob] s. 1. băutură din lapte covăsit bătut cu vin şi zahăr. 2. (fig.) ceva vaporos şi fără consistenţă; discurs insipid; scriere fără consistenţă. sillery ['silari] s. vin de Sillery. sillily ['silili] adv. prosteşte. sillimanitc ['silimanait] s. (mineral.) silimanit. siliness ['silinis] s. prostie, neghiobie. silly ['sili] I. adj. prost, stupid, nătâng, netot; don't be ~ nu fi prost; nu face pe prostul; ~ ass! imbecilule / dobitocule! he's as ~ as can be e de o prostie fără margini / de necrezut, e prost de dă în gropi; to do a ~ thing a face o prostie / o gafă; a o face boacănă; to go ~ over a woman a muri după / a f i leşinat după / a fi îndrăgostit până peste urechi de o femeie; (fam.) the ~ season perioada în care viaţa politică stagnează; perioada vacanţei (cana* ziarele trebuie să publice materiale minore); to knock smb. ~ a zăpăci / a năuci pe cineva; the blow knocked me ~ lovitura m-a făcut să văd stele verzi; lovitura m-a făcut să-mi pierd cunoştinţa. II. s. prost, neghiob. silo ['sailou] I. s. 1. siloz. 2. groapă de grăunţe; groapă pentru nutreţ murat. II. vb. tr. a însiloza, a pune în siloz. siloing ['sailouirj] s. (agr.) însilozare. silt [silt] I. s. nămol, mâl, aluviune. II. vb. A. tr. a înnămoli (un port, un caiial etc.). B. intr. (despre un canal, rău etc.) a se înnămoli, a se împotmoli; the passage is ~ed up trecerea e blocată. silt charge ['silt t/a:d3] s. (hidrol.) turbiditate. silting up ['siltirj 'Ap] s. înnămolire, împotmolire. siltstone ['siltstounj s. (mineral.) alevrit. Silurian [sai'l/uarian, si'l-] (geol.) I. adj. silurian. II. s. perioadă siluriană. silvan ['silvan] adj. 1. păduros, împădurit; al pădurii, silvic. 2. rustic; rural. silver ['silva'] I. s. 1. argint. 2. arginţi, bani; monedă de argint; a pound in ~ o liră în monede de argint. 3. argintărie, veselă de argint. II. adj. 1. de argint, din argint; ~spoon lingură de argint; (fam.) he was born with a ~ spoon in his mouth s-a născut cu căiţă / într-o zodie bună. 2. argintiu; ~hair păr cărunt. 3. argintat. III. vb. A. tr. 1. a arginta (tacâmuri, obiecte de podoabă, oglinzi ele). 2. a albi, a încărunţi; (/am.) grief had ~ed his hair necazurile îi albiseră părul. B. intr. (despre păr, barbă etc.) a albi, a încărunţi, a deveni cărunt. silver-barked ['silvaba:kt] adj. (despre arbori) cu scoarţa argintie. silver bearing [~ ibearirj] adj. (despre filoane) argentifer. silver birch [~ ba:t/] s. mesteacăn (Betula pendula). silverer ['silvarar] s. argintar. silver-fir ['silva'fs:'] s. (bot.) brad (Abies alba). silver fog [~ fog] s. (fot.) voal dicroic. . silver foil [~ foil] s. foaie subţire de argint. silver fox f~ foks] s. (zool.) vulpe argintie (Vulpes fulva sp.). silver-gilt [~'gilt,'—] I. adj. din argint aurit. II. s. argint aurit. silver glance [~ gla:ns] s. (mineral.) argentit. silver grass [~ 'gra:s] s. (bot.) iarbă-albă, ierbăluţă (Phalaris arundimteea). silver-grey [~'grci] I. adj. gri-argintiu. II. s. culoare gri-argintie. silver-haired [~'head] adj. cu părul argintiu. silver-headed [~'hedid] adj. l.v. s i l v e r - h a i r e d . 2. (despre ace, bastoane etc.) cu măciulia de argint. silver leaf [~ Ii;f] s.v. s i l v e r f o i l . silver lining [~ 'lainin] s. parte bună, aspect pozitiv. silverly ['silvali] adv. 1. de culoarea argintului. 2. ca argintul, ca de argint. 3. cu sunet argintiu. silver-mounted ['silva.mauntid] adj. montat în argint.. silvern ['silvan] adj. (înv. şi poetic) făcut din argint; (prov.) speech is ~, silence is golden vorba e de argint, tăcerea de aur. silver paper ['silva ipeipar] s. 1. foiţă fină de ţigare. 2. (fam.) foiţă de staniol. 3. (fot.) hârtie cu săruri de argint. silver-plate [~'pleit] I. s. argintărie, veselă de argint. II. vb. tr. a arginta, a placa cu argint. silver-plated [~'pleitid] adj. argintat; placat cu argint. silver plater [~ rpleitar] s. argintar. silver plating [~ 'pleitirjl s. argintare; placare cu argint. silver point [~ paint] s. creion cu vârf de argint (pentru desen). silver print [~ print] s. (fot.) pozitiv pe hârtie cu săruri de argint. silver protein [~ iprouti(:)n] s. (chim.) protargol. silver sand [~ saind] s. nisip alb fin. silverside ['silvasaid] s. bucată de carne din pulpă de vacă; but de vacă. silversmith ['silvasmiO] s. argintar. silver stick ['silva 'stik] s. ofiţer superior (din „Life Guards" — garda palatului regal).



 857



sing



simplify ['simplifai] vb. tr. a simplifica. Silver Streak [~ 'stri:k] s. the ~Tamisa. simplifying [-in] I. s. simplificare. II. adj. (despre metode etc.) de simplificare. silvertail ['silvsteilj s. (austr. si.) filfizon, dandi. silvertailed [-d] adj. (austr. si.) înfumurat, ţanţoş. simplism l'simplizarn] s. simplism. silver thaw [~ Ga:] s. polei, alunccuş, gheţuş. simplistic [sim'plistik] adj. simplist. silver-toned [~tound] adj. (despre voce, sunet etc.) argintiu. simply ['simpli] adv. 1. simplu, natural, fără afectare; ~dressed îmbrăcat cu simplitate. 2. absolut, pur şi simplu; you~ must trebuie neapărat; ~and solely pur şi simplu. 3. numai; silver-tongued [~tAnd] adj. elocvent, cu darul vorbirii. 1 silverware ['silvarwea "] s. argintărie de masă. I ~ observed that am observat numai că; to believe smb. ~ on his word a crede pe cineva numai pe cuvânt. silver wedding ['silva .wedin] s. nuntă de argint. r simply supported [~ sa'pa:tid] s. (constr.) simplu rezemat. silver wire [~ -waia ] s. sârmă de argint. simulacrum [isimju'lcikram],pl. simulacra [-kra] s. (lat.) simulacru. silver work [~ wa;k] s, argintărie, orfevrărie. simulant l'simjulant] adj. ~ of care pare, având înfăţişarea de. silvery ['silvari] adj. ca argintul; (despre solzi, ton, râs etc.) argintiu. silvery pig iron [~ 'pig -aian] s. (metal.) fontă cenuşie. simulate ['simjuleît] vb. tr. 1. a simula, a afecta; a lua aparenţa de; to ~ virtue a simula virtutea. 2. a împrumuta înfăţişarea de, a imita; chameleon ~s its surroundings cameleonul silviculture ['silvi.kAltJVl s. v. s y l v i c u l t u r e . împrumută înfăţişarea mediului. 3. (cib.) a simula, a modela. sima fsaima] s. (geol.) sima. simulation [isimju'lei/pn] s. simulare, prefăcătorie. simian ['simian, -mjan] I. adj. de maimuţă, caracteristic pentru maimuţă, asemănător maimuţelor. II. ş. (zool.) maimuţă, simian (Simioidea). simulator ['simjulcitar] s. 1. prefăcut, persoană care simulează, simulator. 2. (cib., tehn.) 1similar ['simila ] I. adj. (to) similar, asemănător, analog, la fel (cu); identic (cu); your simulator, calculator analogic. case is ~to mine cazul dumitale e asemănător cu al meu. II. s. lucru asemănător, obiect simulcast ['saim^lkajst] (amer.) I. ş. emisiune transmisă la radio şi televiziune. II. vb. similar. tr. a transmite la radio şi televiziune. simultaneity [isim3lta'ni:ati, -'ni:itij s. simultaneitate, concomitentă. similarity [.simi'laeriti] s. similaritate, similitudine, asemănare, analogic. simultaneous [.simal'tcinjas] adj. simultan, concomitent, petrecut în acelaşi timp. similarly ['similari] adv. în mod similar, în chip asemănător. simile ['simili] s. (lit.) comparaţie. simultaneously [-li] adv. simultan, în acelaşi timp, concomitent. similitude [si'militju:d] s. 1. asemănare, similitudine, aspect asemănător, înfăţişare simultaneousness [-nis] s. v. s i m u l t a n e i t y . similară; to assume the ~ of a împrumuta aspectul (cit gen.). 2. comparaţie; to talk in sin [sin] I. s. 1. păcat; (sl.) like ~ violent, cu furie, foarte tare; as black as ~ negru ea ~s a vorbi folosind comparaţii. 3. alegorie, pildă, parabolă. păcatul; as ugly as ~ urât de mama focului, ca ciuma; original ~ păcat originar; deadly similize ['similaiz] (rar) vb. A. tr. a exprima prin comparaţii, a descrie prin comparaţii. / capital ~ păcat de moarte; to live in ~a) a trăi în păcat; b) a trăi în concubinaj; to live in open ~ a trăi pe faţă cu cineva; a fi colat cu cineva; (prov.) it is no ~ for a man to B. intr. a folosi o comparaţie. labour in his vocation nu există meserie proastă; to fall into ~ a cădea în păcat. 2. insultă simitar ['simita1"] s. v. s c i m i t a r. 1 simmer ['sima "] I. vb. A. tr. a fierbe la foc mic; a păstra (apa etc.) în stare de freamăt (Ia adresa bunului-simţ, artei, convenienţelor etc.); sacrilegiu; ~ against good taste atentat /sub punctul de fierbere. B. m/r. 1. (despre apă etc.) a fierbe la foc mic, a susura (înainte împotriva bunului gust. II. vb. intr. a păcătui; to ~ against propriety a păcătui împotriva de a da în clocot). 2. (despre sentimente, por/iiri) a clocoti înăbuşit, a fi în stare latentă. convenienţelor; liable to ~ supus păcatului, păcătos. 3. to ~down a se linişti încetul cu încetul, a-şi recăpăta sângele rece. II. s. fierbere la Sinaic [si'neik] adj. din Sinai. foc mic, stare premergătoare ebuliţiei; on the ~, at a ~în stare premergătoare clocotului. Sinaitic [isainci'itik] adj. v. S i n a i c . Sinanthropus [si'namGrapas] s. sinantrop. simmering ['simarirj] I. adj. (despre lichide) care este aproape de a da în clocot; (fam.) long ~ambitions ambiţii mult timp înăbuşite. II. s. 1. susur înainte de clocotire. 2. (fam.) sinapism ['sinapizam] s. (med.) sinapism. germen / embrion de revoltă. sin-born i'sin'b^m] adj. născut din păcat. simony ['saimani, amer. şi 'si-] s. (ist. bis.) simonie. sin-bred ['sin'brcd] adj. v. s i n - b o r n. simoom [si'mu:m] s. v. s i m u m. since [sins] I. adv. de atunci (încoace); I have not seen him ~ de atunci nu l-am mai văzut; many years ~ cu mulţi ani în urmă; that was long ~ e multă vreme de atunci, simoon [si'mu:n] ş. simun. a trecut mult (timp) de atunci; how long is it ~? cât e de atunci? cât (timp) a trecut de simp [simp] s. (amer. si.) prost, nătărău. simper ['simpa1"] I. s. zâmbet afectat. II. vb. A. intr. a zâmbi afectat. B. tr. a spune cu atunci? II. prep. de, de la, din; I have not seen him ~ Christmas nu l-am văzut de la Crăciun; ~ that moment din momentul acela, începând din acel moment; ~ that time un zâmbet afectat; she ~ed her thanks mulţumi cu un zâmbet afectat. sau ~ then de atunci; ~ seeing you de când te-am văzut. III. conj. 1. de când, din clipa simperer ['simpara1"] s. 1. năzuros, mofturos. 2. persoană afectată. simpering ['simparirj] I. s. moft, nazuri, afectare. II. adj. mofturos, năzuros, afectat. când; we have not seen him ~ he married de când s-a căsătorit, de Ia căsătorie nu l-am mai văzut; it is just a week ~ he came e tocmai o săptămână de când a venit; it is long simperingly [-li] adv. afectat, cu nazuri, cu afectare, mofturos. simple ['simpl] I. adj. 1. simplu; necomplicat; elementar. 2. (despre viaţă, purtare, ~ I met her e mult de când nu am mai văzut-o, n-am mai văzut-o de mult; ~ I have aspect) simplu, natural, neafectat. 3. curat, pur, desăvârşit; it is a ~ lie e pur si simplu o known him de când îl cunosc; I have learnt much ~ I have been here am învăţat multe minciună; the ~ truth adevărul adevărat, purul adevăr. 4. credul, nătăflcţ, naiv; I am de când sunt aici. 2. pentru că, întrucât, deoarece, de vreme ce; ~ he is not of age întrucât not so ~ as to believe that nu sunt atât de naiv încât să cred că. 5. umil, fără pretenţii, e minor. fără mândrie. 6. de origine umilă, de jos. 7. neînsemnat, de mică valoare. 8. (med., despre sincere [sin'sia1"] adj. sincer, deschis, făţiş. boli, răni etc.) simplu, neînsoţit de complicaţii. 9. (despre corpi chimici) simplu, necompus. sincerely ['sin'siali] adv. cu sinceritate; (formulă la sfârşitul unei scrisori) yours ~ al 10. simplu, uşor, necomplicat; fără încurcături; fără greutăţi; as ~ as ABC / as shelling dumneavoastră / al tău devotat. peas simplu ca bună-ziua. II. s. 1. pl. buruieni de leac, ierburi medicinale. 2. persoană sincerity [sin'seritij s. sinceritate; in all ~ cu toată sinceritatea, cu mâna pe conştiinţă. simplă, neştiutoare. 3. (chim.) element, corp simplu. 4. (gram.) cuvânt simplu; propoziţie sincipital [sin'sipital] adf (anat.) sincipital, referitor la creştetul capului. simpla. 5. idee simplă. 6. trebuinţă simplă, necesitate. III. vb. intr. (înv.) a strânge ierburi sinciput ['sinsipAt, -pat] adj. (anat.) sinciput; creştetiul capului). medicinale; to go simpling a căuta buruieni de leac. sine1 [sain] s. (mat.) sinus. simple anhydride [~ asn'haidri:d] s. (chim.) anhidridă simetrică. sine2 ['saini(:)]prfp. (lat.) fără; ~ die ['saini 'daii, 'sini 'di:ei] iară o dată fixată; ~qua non ['saini kwci 'non, 'sini kwu:'noun] fără de care nu se poate. simple-contract ['simpl'kantrskt] s. (jur.) convenţie tacită, obligaţie chirografară. simple-contract creditor [~ 'kredita1-] s. (jur.) creditor chirografar. sinecure ['sainikju3r, -kjaar] s. sinecură. simple credit ['simpl 'kredit] s. (ec.) acreditiv neconfirmat / simplu. sinecurist ['sainikjuarist] s. sinecurist, om care se bucură de / care ocupă o sinecură. sine curve ['sain rko:v] s. (mat.) sinusoidă. simple cusp [~ 'kAsp] ş. (mat.) vârf de ordinul întâi. sinew ['sinju:] I. s. 1. (anat.) tendon. 2. pl. musculatură, muşchi, putere fizică, tărie; simple equation [~ i'kwei/an] s. (mat.) ecuaţie liniară. a man of ~ un om muşchiulos. 3. (ftg.) nerv, vigoare. 4.p/. resurse, mijloace, forţă motrice; simple fraction [~ 'frask/sn] s. (mat.) fracţie simplă. the ~s of war resursele financiare ale războiului. II. vb. tr. (poetic) a susţine, a întări, simple-hearted [~'ho:tid,'--<--] adj. naiv, credul, candid. simple-minded [~'maindid,'-- •—] adj. 1. v, s i m p l e - h e a r t e d . 2. prost, îngust a sprijini. la minte. 3. deficient (mintal). sine wave ['sain weiv] s. (fxz.) undă sinusoidală. sinewless ['sinju:lis] adf 1. (anat.) fără tendoane. 2. (fam.) fără forţă, iară putere, moale. simple-mindedly [~'maindidli] adv. cu simplitate, cu candoare. simple-mindedness [~'maindidnis] s. simplitate de spirit, naivitate, candoare. sinewy ['sinju(:)i] adj. 1. (jam.) muşchiulos. 2. (jig., despre stil) nervos, viguros. simpleness fsimplnis] s. v. s i m p 1 i c i t y. 3. (despre carne) cu zgârciuri. simple replacement ['simpl ri'pleismant] s. (chim.) reacţie de substituţie. sinful i'sinful] adj. păcătos, corupt; ~ pleasure plăcere vinovată; it is ~ to e un păcat să. Simple Simon [~ 'saiman] ş. nătăfieaţă, prostănac. simpleton ['simpltsn] s. prost, fleţ, nerod. sinfully [-i] adv. în păcat, cu păcat; to live ~ a trăi în păcat. simple truss ['simpl 'trAs] s. (constr.) fermă cu contrafişă. sinfulness [-nis] s. 1. caracter criminal (al unei fapte); vinovăţie, culpabilitate. 2. păcătuirc, păcat. simplex ['simplcks] adj. simplu; care constă dintr-un singur clement etc. r sing [sirj] I. s. cânt(are); the kettle was on the ~ ceainicul cânta. II. past sang [sa;n], simpliciter [sim'plisita ] adv. (jur. scot.) în chip absolut, pur şi simplu; to resign ~ a renunţa pur şi simplu, fără a cere compensaţii. part. tr^c. sung [sAn] vb. A. tr. a cânta (o arie, un cântec); to ~ smth. to the tune of a cânta simplicity [sim'plisiti] s. 1. simplicitate, naivitate, candoare. 2. prostie, nerozie. ceva pe melodia; to ~ in tune a cânta corect; to ~ out of tune a cânta fals; to ~ smb. to sleep a adormi pe cineva cântându-i, a cânta pentru a adormi pe cineva; (fam.) to be 3. simplitate (a unei probleme). 4. simplitate, naturaleţe (în îmbrăcăminte etc.). always ~ing the same song a cânta întotdeauna / mereu acelaşi cântec / refren; to ~ smb.'s simplification [isimplifi'kci/^n] s. simplificare. r exploits a glorifica / a slăvi / a cânta faptele de vitejie ale cuiva. B. intr. 1. a cânta. simplifier ['simplifaia ] s. simplificator.



 Singaporean



2. (despre proiectile, vânt etc.) a şuiera; (despre urechi) a vâjâi; the kettle ~s ceainicul fierbe; to ~ to the guitar a se acompania Ia ghitară; a cânta acompaniat de ghitară. 3. (fam.) to ~ small a o lăsa mai moale, a mai lăsa din pretenţii; to make smb. ~ small a (mai) tăia nasul cuiva. Singaporean [isings'parisn] I. adj. singaporcz. II. s. locuitor din Singapore, Singapore/,. singe [sind3] I. vb. tr. 1. a arde uşor; a pârli; (fig.) to ~ one feathers / wings a se arde, a se păcăli; to ~ one's reputation a-şi mânji reputaţia. 2. a pârli (părul, mustaţa, porcul, păsări tăiate); a flamba, a trece prin flacără; to ~ (off) cloth a pârli stofa. 3. (text.) a gaza. II. s. 1. arsură uşoară. 2. pârlire. singer l'sirp] s. 1. cântăreţ. 2. (jig.) poet, bard, rapsod, cântăreţ. Singhalese [>sirjgo'li:z, isirjha'l-,'-'-] adj., s.v. S i n h a l e s e . singing ['sirjinj I. s. 1. şuierat (al vântului etc.); ~ in the ears ţiuit în urechi. 2. cânt, cântare. II. adj. cântător, muzical. singing bird [~ 'bo:df s. pasăre cântătoare. singing man [~ 'main] s. cântăreţ. singing-master [~ima:stor] s. profesor de muzică, singing school [~ sku:l] s. şcoală de canto. single l'sirjgl] I. adj. 1. singur, unic; singuratic, solitar; izolat, individual; separat; by instalments or in a ~ sum în rate sau dintr-o dată; in ~ file într-un singur şir, în şir / fir indian. 2. celibatar, necăsătorit. 3. (despre inimă, suflet) sincer, cinstit. II. s. 1. partidă de simplu (la tenis, golf etc.) la care participă doi adversari; men's ~s simplu bărbaţi; women's ~s simplu femei. 2. (ferov.) bilet pentru o (singură) călătorie. 3. (muz.) (disc) single. III. vb. tr. 1. a alege, a distinge, a tria. 2. (cinegetică) a separa (un cerb etc.) de turmă; a despărţi (un vânat) de haită. 3. a lua (un lucru, o persoană) la o parte, a trage deoparte. 4. (agr.) a rări (porumbul, napii etc.). 5. to ~ out a alege, a selecta; a remarca, a scoate în evidenţă; (mar.) to ~ up lines a reduce legăturile. single-acting [—'aektirj] adj. (îehn.) cu acţiune simplă; unietajat. single-barrelled [~'baor^ld] adj. (despre puşcă etc.) cu o singură ţeava. single bed [~ 'bed] s. pat de o singură persoană. single bedroom [~ 'bedrum] s. cameră cu un (singur) pat. single-berth cabin [~'bo:0 'kzebin] s. (mar.) cabină individuală.single blessedness [~ 'blesidnis] s. (glumeţ) burlăcic, celibat, viaţă de holtei. single-breasted [~'brcstid] adj. la un singur rând (de nasturi). single-cast [~'ku:stj adj. (tehn., despre motoare) monobloc. single casting [~ 'ka:stirj] s. (metal.) turnare individuală. single combat [~ 'kombst] s. luptă corp la corp. single cross [~ 'kros] s. (agr.) hibrid simplu. single-cut [~'kAt] adj. (despre pilă) cu o singură muche. single decker [~ 'deksr] s. (av.) avion monoplan. single diode [~ Ylaioud] s. (tel.) diodă simplă. single-entry [~ icntri] s. (ec.) (contabilitate în) partidă simplă. single-eyed [~'aid] adj. 1. chior. 2. (jig.) onest, drept, franc, deschis. 3. orientat către un scop unic; stăpânit de o singură idee. single eye-glass [~ 'aigla:s] s. monoclu. single flower [~ 'flauo1"] s. (bot.) floare simplă. single foot [~ 'fut] s. (amer.) buestru. single-furrow plough [~ifArou 'plau] s. (agr.) plug monobrăzdar. single-gauge [~geid3] adj. (despre căi ferate) simplu. single-grid tube [~grid tju:b] s. (tel.) triodă. single-handed [~'ha?ndidj I. adj. 1. ciung. 2. (despre o lucrare) făcut fără ajutor din afară. 3. (despre arme, instrumente etc.) care se manevrează cu o singură mână. II. adv. singur, fără ajutor din afară. single-hearted [~'ha:tid,'—.—] adj. 1. sincer, deschis, franc. 2. devotat preocupărilor sale. single-heartedly [~'ha:tidli] adv. cu sinceritate, pe faţă, deschis. single-heartedness [~'ha:tidnis] s. sinceritate, cinste, caracter franc. single loader [~ -Ioudor] s. armă cu un singur foc. single-minded [~'maindid] adj. v. s i n g l e - h e a r t e d . single-mindedness [~'maindidnis] s. 1. v. s i n g 1 e - h e a r t e d n e s s. 2. unitate de intenţie. singleness ['sirjglnis] s. 1. sinceritate, inimă deschisă; onestitate, probitate. 2. unitate; ~of purpose orientare către un scop unic; urmărire a unui singur scop. 3. celibat, burlăcie. single parts ['singl rpa:ts] s. pi. (tehn.) piese detaşate (ale unei maşini). single phase [~ Teiz] adj. (electr.) monofazic, monofazat. single-pole [~'pouI] adj. (electr.) unipolar, monopolar. single room [~ 'ru(:)m[ s. cameră pentru o singură persoană / cu un singur pat, cameră single. single-screw i~'skru:] adj. (mar., despre nave) cu o singură elice. single seater [~ 'si:tîir] s. (av.) avion cu un singur loc. single-sheaved block [~/i:vd bbk] s. (mar.) mandar. singlestick ['sirjglstikf ş. 1. scrimă cu băţul. 2. băţ de scrimă, varietate de sabie de lemn. singlet ['sinlit, amer. şi -et] s. flanelă de corp. single tax ['singl tasks] s. impozit funciar unic. single ticket [~ 'tikit] s. (ferov.) bilet pentru o singură călătorie, bilet numai dus. singleton ['singltan] s. 1. (la whist sau bridge) singleton. 2. (jig.) lucru singur / fără pereche / neînsoţit / nedublat. 3. (/nat.) mulţime cu un singur element. single track ['singl 'trsekj s. (ferov.) linie simplă. single-valued [~'vîelju:d] adj. (chim.) monovalent. single valve [~ 'vaelv] adj. (tehn.) cu o singură valvă. single-winged [~'wirjd] adj. cu o singură aripă.



858



single-wire [~'wai9r] adj. (electr.) monofilar. singly ['sirjglij adv. 1- (luat în mod) separat, izolat; unul câte unul. 2. fără ajutor, singur. singsong ['sirjsorj] I. s. 1. lectură (baladă, poezie etc.) monotonă. 2. vorbire tărăgănată / cu glas cântător, rostire cadenţată sau ritmată. 3. melopec, cântec melopeic. 4. cor de amatori; concert improvizat; reuniune Ia care fiecare contribuie cu un cântec. II. adj. monoton, melopeic. singular ['sirjgjutar] I. adj. 1. ciudat, bizar, straniu. 2. .surprinzător, neobişnuit; original. 3. (grant.) singular. 4. singur, unic; all and ~ toţi şi fiecare în parte. II. ş. (gram.) singular. singularity [.sirjgju'Iseriti] ş. 1. particularitate. 2. ciudăţenie, curiozitate, originalitate. 3. exemplar unic. singularize ['singjubraiz] vb. A. tr. 1. a distinge, a evidenţia, a scoate în evidenţă, a face să fie remarcat. 2. a individualiza. B. refl. a se distinge de alţii; a face opinie separată. singularly ['sirjgjuloli] adv. 1. cu deosebire, în special. 2. (gram.) la singular. 3. (în mod) ciudat, bizar. Sinhalese [>sinh3'li:z, -sirjga-, '--'-, amer. şi -'li:s] I. adj. ccilonez, singalez. II. s. 1. singalez, locuitor din Sri Lanka. 2. (limba) singaleză. sinic ['sinik] adj. cninez(csc). sinical ['siniksl] adj. (/nat.) relativ la sinusuri, despre sinus. sînicism ['sinisiz.?m] s. 1. purtări, obiceiuri sau principii chinezeşti. 2. adaptare şau afectare a unor obiceiuri etc. chinezeşti. sinigrin ['sinigrin] s. (chim.) sinigrin, mironat de potasiu. \ sinister ['sinistor] adj. 1. sinistru, funest, de rău augur. 2. (despre aspectul unui om) îngrijorător, bolnăvicios; cu mină proastă. 3. (despre intenţie) rău, ticălos, criminal, dăunător. 4. (herald.) care se află în partea dreaptă a blazonului (din punctul de vedere al privitorului). 5. aşezat, situat pe partea stângă. sinistral ['sinistral] adj. 1. (rar) aşezat la stânga. 2. care se învârteşte de la dreapta la stânga. 3. (despre oameni) stângaci, care lucrează cu stânga. 4. (fig., despre caracter) întunecat, bănuitor; rău-voitor. sinistration [isinis'trci/pn] s. 1. însuşirea de a fi stângaci. 2. (med.) dominanţă de stânga. sinistro-gyrate [isinistrou'd3ai3rit] adj. (despre scriere) sinistrogir. sinistrogyric [


 859



sixpenn'orth



sinner [ p sin3 r ]s.l. păcătos; (jam.) as I am a ~! pe legea mea! pe cinstea mea! 2. ticălos, the fire! staţi lângă foc!; to ~ still a sta nemişcat / liniştit; (fîg.) to ~ with one's back nemernic. to smb. a întoarce cuiva spatele; to ~ with smb. a ţine tovărăşie / companie cuiva; to ~ Sinn Fein ['/in'fcin. 'sin-] s. mişcare naţională irlandeză. over the beer a sta [a un pahar de bere; to ~ over a book a se cufunda în lectura unci r Sinn Feiner ['Jin'fein3 ] s. partizan al mişcării Sinn Fein. cărţi; (şcol.) he had sat under Professor X urmase cursurile profesorului X; (jam.) to ~ sinning ['sininj I. s. păcătuirc, păcat. II. adj. păcătos, care păcătuieşte. tight a) a nu se mişca din Ioc; b) (si.) a avea picioare de plumb; c) a nu se lăsa, a nu sin offering ['sin 'oferirj] s. jertfire a unui animal pentru ispăşirea păcatelor (la vechii ceda; (fam.) to ~ on smb. a-i arăta cuiva undc-i e locul, a-i tăia cuiva nasul, a-i tăia cuiva evrei). pofta de ceva; (fig.) joy sat on every countenance pe toate feţele se citea bucuria; (fam. sinological [isinOK'bcriiksl, -na'l-, 'sai-J adj. sinologic. fig.) how ~s the wind? a) de unde / dincotro vine vântul? b) carc-i profitul?; this food sinologist [si'n^l3d3ist. sai'n-] s. sinolog. ~s heavy on the stomach hrana aceasta cade greu la stomac. 2- a poza, a servi drept sinologue ['sinabg. -loug, amer. şi 'sai-1 s. v, s i n o 1 o g i s t. model (unui pictor etc.). 3. (in, on) a face parte (din), a fi membru (în); to ~ on the sinology [si'nabd3i, sai'n-] s. sinologic. committee a face parte din comitet; to ~ in Parliament a fi deputat, a fi membru al sintan tannage ['sintaen >taenid3] s. (md.) tăbăcirc cu tananţi sintetici. parlamentului; to ~ for a constituency a reprezenta o circumscripţie electorală. 4. a fi sinter ['sintyj I. ş. 1. scorie, zgură, ţunder. 2. (geoi.) sinter. 3. (constr.) travertin. II. vb. în şedinţă, a se reuni, a se întruni, a ţine şedinţă; the court is ~ting tribunalul e în şedinţă; A. tr. a îngrămădi, a aglomera, a sinteriza. B. i/ttr. a se îngrămădi, a se aglomera. a committee is ~ting on the question o comisie s-a întrunit pentru a dezbate această sinuose ['sinjuous] adj. sinuos, cu sinuozităţi. chestiune. 5. (despre păsări) a sta, a fi cocoţat; (despre găini) a sta pe ouă, a cloci. 6. to sit sinuosity [isinju'ositi] s. 1. sinuozitate. 2. şerpuirc, cotitură. for an examination a se prezenta la un examen. 7. (despre îmbrăcăminte) a cădea, a veni sinuous I'sinjuss] adj. 1. sinuos, ondulat. 2. (despre persoane) suplu, agil. (bine, rău); a skirt that ~s well o fustă care vine bine, o fustă bine ajustată; (lit.) sinus ['sainss] s. (anat.) sinus. forwardness that ~s ill on a young lady îndrăzneală carc-i stă rău unci tinere / carc nu sinusoid ['sainssoid] adj. (mat.) sinusoid(al). i se potriveşte unci tinere. 8. to ~ up a) a se ridica în capul oaselor; b) a sta în capul sinusoidal [.sains'soidl] adj. 1. (mat.) sinusoidal. 2. (fu.) armonic. oaselor; c) a sta treaz, a nu se duce la culcare. B. tr. 1. a sta pe; to ~ a horse well a se Sioux [su:],siux [su:z,su:] s. trib de indieni care trăiau odinioară în America de Nord. ţine bine pe cal; a călări bine. 2. a aşeza; to ~ a child on the table a aşeza un copil la sip [sip] I. vb. A. ititr. (of) a sorbi (din). B. tr. 1. a sorbi, a bea câte puţin; a atinge cu masă. 3. to ~ out a) a sta până la sfârşit (la un spectacol etc.); b) a nu participa la (o acţiune buzele. 2. a culege (neclarul) din Hori. II. s. sorbitură; înghiţitură. etc.). C. refl. to ~ oneself (down) a se aşeza, a şedea. sipe [saip] s. 1. filtrare, strecurare, pătrundere (de lichid). 2. izvoraş; baltă mică. sitcom ['sitkom] s. v. s i t u a t i o n c o m e d y. siphon fsaifon] I. s. 1. sifon. 2. (zool.) sifon. II. vb. A. tr. a transvaza (un lichid) prin sit-down strike ['sitdaun straik] s. (pol.) grevă la locul de muncă, grevă italiană. sifon. B. iiitr. a curge prin sifon. site [sait] I.s. 1. poziţie, situaţie. 2. loc, amplasament; building ~teren de construcţie: sîphonet fsaifonit] s. (entom.) tub mic prin care păduchii de plante emit un suc dulce. on ~la locul de muncă; pe şantier; pe teren. 3. coastă, povârniş, versant, pantă. 4. (infor.) siphon trap ['saifen ttraep] s. sifon (la chiuvetă, closet etc.). site. II. vb. A. tr. a plasa, a situa (o construcţie etc.). B. intr. a fi situat, a fi aşezat. siphuncle f'saifAnkl] s. (zool.) tub prin care sorb uncie ccfalopode; tub la anumite site road ['sait roud] s. (constr.) drum de şantier. crustacee. sitfast ['sitfu:st] s. (vet.) bătătură. întărire a pielii (pe spatele unui cal). 1 sipper fsipa "] s. 1. persoană care soarbe. 2. băutor, beţivan. sith [si6] (înv., poetic) I. conj. 1. de când. 2. fiindcă. II. adv. de atunci (încoace). sippet ['sipit, -et] s. 1. bucăţică de pâine prăjită (pentru muiat în sos, lapte etc.). sitter1 ['sita1"] ş. 1. persoană aşezată; călător carc stă pe banchetă. 2. persoană carc 2.friganea. pozează ca model. 3. cloşcă. 4. (şl.) treabă uşoară; chestiune necomplicată; it was a ~ sipple l'sipl] vb. A. tr. 1. a sorbi, a bea puţin câte puţin. 2. to ~up a goli sorbind. B. in/r. for me era un fleac pentru mine. ♦ (cinegetică) to fire at a ~a) a trage asupra vânatului a sorbi dintr-un lichid, a bea cu încetul un lichid. carc stă descoperit; b) a fi lipsit de mărinimie / sportivitate, a face gesturi nesportive. sir [sa:'forma tare; ssrforma slaba] I. s. 1. (formula de adresare politicoasă) domnule; sitter2 s. (fam.) v. s i t t i n g r o o m (l). dear ~ dragă domnule. 2. (aşezat înaintea numelui mic indică titlu! de k n i g h t sau sitting ['sitirj] I. s. 1. şedinţă, întrunire, adunare. 2. dată, oară: şedinţă; at one ~dintr-o b a r o n c t) Sir John; Sir Walter Scott (niciodată Sir Scott). II. vb. A. tr. a interpela dată; to write a letter at one ~a scrie o scrisoare dintr-o trăsătură de condei. 3. loc rezervat cu titlul de „sir"; don't ~ me! număluacu „sir"! nu mă mai domni atâta! B. in/r. a folosi (într-o biserică). 4. loc pentru clocit; clocire. II. adj. 1. aşezat; ~ hen găină / cloşcă pe titlul de „sir" faţă de cineva. ouă; (amer. si.) to be ~ pretty a fi bine plasat, a avea un serviciu bun; 2. în şedinţă; sircar ['sa:ka:r] s. (anglo-indian) 1. guvern, stăpânire. 2. district. (pol.) our ~member deputatul care ne reprezintă acum. 3. (despre vânat) în repaus, pe sirdar ['sa:da:'] s. (persan) 1. comandant şef (în Orient). 2. (ist.) comandant şef al labele dinapoi, în cuib, aşezat. armatei anglo-egiptenc. sitting duck [~ 'dAk] s. (fam.) fraier. sire ['sabr] I. s. 1. (formulă de adresare către suveran) sire, majestate. 2. (poetic) tată, sitting-room f~ru(:)m] s. 1. cameră de zi; salonaş. 2. loc / încăpere pentru stat. părinte, strămoş. 3. (zool.) reproducător; animal de prăsilă; pedigree ~s reproducători situate I. ['sitjucit] vb. tr. a situa, a plasa (o casă etc.). II. ['sitjuit. 'sit/uit] adj. (despre de elita. II. vb. tr. (despre un armăsar etc.) a procrea, a da naştere (cu dat.). siren ['saiarin, -r^n] s. 1. (mitol.) sirenă. 2. (tehn.) sirenă. 3. (fam.) femeie fatală, vampă. case etc.) situat, aşezat, plasat. situated ['sitjucitid. -t/u-] adj. 1. (despre persoane) situat; this is how I am ~ iată în sirenian [sai'rhnisti] I. adj. (zool.) carc aparţine ordinului Sirenia. II. s. (zool.) orice ce situaţie mă aflu; how is he ~ financially? care este situaţia lui financiară? 2. (despre mamifer acvatic din ordinul Sirenia. sirenic [sai'rcnik] adj. (rar) (ca) de sirenă, fermecător, melodios, de vrajă, amăgitor. lucruri) aşezat, plasat; pleasantly ~ house casă frumos aşezată. situation [isitju'ci/pn, -t/u-] s. 1. aşezare, poziţie, amplasare (a unui oraş, a unei case siriasis [si'raissis] s. (med.) siriazis, insolaţic. etc.). 2. stare, situaţie (politică, financiară etc.). 3. slujbă, angajament, serviciu; to get sirloin [fs9:bin] $■ muşchi de vacă. a ~ a obţine un serviciu; to be iu a ~ a fi angajat, a fi în slujbă, a avea serviciu; to be sirocco [si'rokou] s. (i/al.) siroco, vânt din deşertul Sahara. sirrah ['sirs»] s. (înv.,peior.) 1. domnule! omule! băiete! jupânc!; come, ~host, some out of a ~ a fi fără serviciu; (în anunţuri, reclame.) ~s vacant oferte de serviciu; ~s wanted cereri de serviciu. 4. (teatru) situaţie (dramatică). ale! hai, hangiule. adu bere! 2. puşlama, ticălos. situation comedy [~ 'tamidi] s. (teatru, cin.) comedie de situaţii. sirvente [so:'vent] s. (ist. lit.) sirventă, poemă satirică a trubadurilor. sisal ['saispl, înv. 'sisl, amer. şi 'si:su:l. si'sa:l] s. (bot.) sisal (Agave sisalina); fibre folosite situs ['sait3s],pl. situs s. 1. poziţie, situare, amplasare. 2. (anat.) situs. Ioc normal (al unui organ etc.). la fabricarea frânghiilor. sitz-bath ['sitsbu:9| ş. baie de şezut. siskin ['siskin] s. (omit.) scatiu (Carduelis spinus). six [siks] I. nuni. şase. II. s. şase; grup de şase (persoane, puncte pe zar, domino sau siss [sis] s. (amer. fam.) surioară. sissy ['sisi] s. (amer. fam.) 1. surioară. 2. (peior.) băiat efeminat, fătălău; homosexual. carte etc.); (fam.) at ~es and sevens în dezordine, cu fundul în sus; (fam.) a ~ o maşină 1 sister ['sista "] s. 1. soră; full / own ~, ~ german soră bună; (lit.) the Sisters three, de şase cilindri; it is ~ of one and half a dozen of the other este tot una.ce mi-e baba the Fatal / Dire Sisters Parcele. 2. infirmicră-şefă, supraveghetoare. 3. soră (într-o Rada, ce mi-c Rada baba; (fam.) two and ~ doi şilingi şi şase penny. sixain ['sikscin] ş. (lit.) strofă de şase versuri. comunitate religioasă). 4. homosexual, fătălău. 5. atr. înrudit; ~ ships nave de acelaşi six-angled ['siks'asrjgld] adj. (mat.) hexagonal. tip. six-by-six [~bai'siks| s. (auto) automobil cu şase roţi motrice. sister block ['sisto bbk] s. (mar.) vioară, macara de şart. six-eight f—cit] s. (muz.) măsură de 6 / 8 (şase optimi). sisterhood fsistahud] s. 1. situaţie de soră, înrudire de soră; they lived in loving ~ se 1 iubeau ca surorile. 2. comunitate de femei (care trăiesc împreună ducând o viaţă religioasă sixer ['sikss "] s. şase (obiecte etc.). six-fingered ['siks'firjgad] adj. (despre mână) cu şase degete. sau îndeplinind munci caritabile). sixfold l'sikslbuld] I. adj. de şase ori; înşesit; înmulţit cu şase. II. adv. dc şase ori; sister hook ['şist? huk] ş. (tehn.) cârlig bicorn. to increase ~ a înseşi. sister-in-law ['sisterinb:], pi. sisters-in-law [sistazinb:] s. cumnată. sixfold polymer"[~ 'polims'] s. (chim.) hexamer. sisterlike ['sistslaik] I. adj. de soră. II. adv. ca o soră. six-footer ['siks'fut3r] s. 1. (jam.) om înalt de şase picioare (1,80 m). 2. (şl.) sicriu, sistcrliness ['sistalinis] s. dragoste de sora. coşciug. sisterly ['sistali] adj. (ca) de soră a ~ kiss un sărut de soră. six-foot way [-Tut weij s. (ferov.) spaţiu între linii. Sisyphean [isisi'fi(:)3n] adj. (mitol.) de Sisif, sisific. six in line [~ in 'Iain] s. (auto) şase cilindri în linie. sit [sitfl.s. 1. (jam,) şedinţă. întrevedere; I have had a long ~ with X am avut o lungă sixpence ['sikspsns] s. 1. monedă de argint de 6 penny; (jam.) I haven't a ~ n-ani nici întrevedere cu X. 2. croială, potrivire, ajustare (a unui obiect de îmbrăcăminte); he admired the perfect ~ of her dress el admiră croiala impecabilă a rochiei ci. II. past un ban / chior / gologan. 2. şase penny (ca valoare); it doesn't matter ~ nu face nici si part. trec. sat [sast] vb. A. in/r. 1. a şedea, a sta. a fi aşezat, a rămâne aşezat (într-un două parale, nu merită atenţie. fotoliu, pe pământ etc.); would you rather ~ here? aţi prefera poate să staţi aici?: ~ by sixpenn'orth ['siks'pcnoG] s. (fam.) v. s i x p e n n y w o r t h .



 sixpenny



860



skeleton essay [~ 'escij s. punctaj, plan amănunţit. sixpenny ['sikspsni, amer. si -peni] adj. 1. care costă şase penny. 2. (fig.) de două parale, ieftin. skeletonize ['skelitnaiz] vb. A. tr. 1. a aduce în stare de schelet. 2. (lit.) a schiţa (o sixpennyworth ['sikspaniw3:0] s. (obiect în) valoare de şase penny; to buy a ~ of nuvelă etc.). 3. a reduce la strictul necesar. B. intr. a deveni un adevărat schelet. chocolate a cumpăra ciocolată de şase penny. -> (fain.) he is a mere ~ of halfpence e skeleton key ['skelitn ki:] s. cheie falsă, paspartu, şperaclu. înalt de o şchioapă. skeleton map [~ maip] s. hartă mută. skelp [skelp] s. (scot. fam.) chelfăneală, bătaie. six-petalled ['siks'petld] adj. (bot.) cu şase petale, cu şase foi. r r sixscore ['siks'sko: , -'skos ] s. (înv.) o sută douăzeci. skelter ['skelW] vb. intr. a se grăbi, a trece în fugă, a goni. skene [ski:n[ s. (înv. ist.) pumnal, cuţit mic (în Irlanda şi Scoţia). six-shooter ['siks'ju:ter, 'sik/'/-] s. revolver cu şase gloanţe. skep [skep] s. 1. paner, coş (rotund). 2. stup, ştiubei. six-sided [~'saidid] adj. cu şase laturi. sixte [sikst] s. (Ia scrimă) sextă; to parry in ~ a para (o lovitură) în sextă. skeptic ['skeptik] s. v, s c e p t i c . sixteen ['siks'tkn,'--, -'-] nuni., s. şaisprezece; she is ~ arc şaisprezece ani. skerry [\skeri]s. (scot.) recif, stâncă (pe fundul mării). sketch [skct/] I. s. 1. schiţă; crochiu. 2. scheci, scenetă, fragment. 3. (fam.) privelişte sixteenmo [siks'tknmou] s.v. s e x t o d e c i m o . sixteenth ]'siks'ti:nG,'--, -'-] I. num. al şaisprezecelea. II. s. şaisprezecime, a şaisprezecea uimitoare; you do look a ~! arăţi grozav! II. vb. A. tr. 1. a schiţa, a desena în linii mari. 2. (si to ~out) a schiţa (un proiect). B. intr. 1. a face o schiţă. 2. a proceda în chip sumar. parte. sixteenthly [-li] adv. în al şaisprezecelea rând. sketch-book ['sketjbuk] s. album de schiţe. sketcher ['sketJV] s. desenator. sixth [siksO, -kstO] I. num. al şaselea. II. s. 1. şesime, a şasea parte; the ~ (form) clasa a Vi-a (la şcoală). 2. (muz.) sextă; chord of the ~ acord de sextă. sketchily ['sket/ili] adv. vag, incomplet, fără amănunte, în linii mari. sixthly [-li] adv. în al şaselea rând. sketchiness ['sketfinis] s. pospăială, pospai, spoială, superficialitate, caracter sumar, lipsă de perfecţiune / de finisare; (fam.) the ~ of his knowledge cultura sa sumară; sixtieth ['sikstiiO] I. num. al şaizccilea. II. s. a 60-a parte. cunoştinţele sale rudimentare. sixtine ['sikstin] adj. (ist. bis.) sixtin. sketch-map L'skctjtnasp] s. hartă schematică. sixty ['siksti] I. num. şaizeci. II. s. şaizeci; the sixties a) anii între 1860 şi 1870; b) anii dintre 60 şi 70; he is in the sixties a trecut de şaizeci de ani. <• (amer. si.) like ~ impetuos, sketchy ['sketjij adj. schiţat, fragmentat; neprecis; rudimentar. în plină forţă; extraordinar. skew [skju:] I. s. oblicitate, poziţie piezişă. II. adj. 1. (despre ziduri etc.) oblic, pieziş. 2. (mat.) asimetric, ncsimetric, strâmb simetric. III. adv. oblic. IV. vb. A. intr. 1. a se sixtyfold [-fould] adj. de şaizeci de ori mai marc (sau mai mult). întoarce pe o parte; a lua o direcţie oblică. 2. a se uita pieziş / cruciş. B. tr. 1. a înclina. sizable ['saizsbl] adj. v. s i z e a b 1 e. 2. a deforma. sizar ['saizar[ s. student bursier (la Cambridge salt la Trinity College, Dublin). sizarship ['saizs/ip] s. bursă de studii. skewbald ['skjU:bo:ld] adj. (despre cai) bălţat. skewer ['skju3r, 'skjoor] I. s. 1. frigăruie. 2. (glumeţ) spadă. 3. (text.) fus; ac mare pentru size [saiz] I. s. 1. mărime, măsură, dimensiune; întindere; grosime, volum; proporţie; to take the ~ of smth. a măsura ceva; of no great ~ destul de mic; all of a ~ toate de ţesut. 4. (mar.) scondru. II. vb. tr. a împunge, a străpunge. aceeaşi mărime / măsură / de aceleaşi dimensiuni; the ~ of life (în) mărime naturală; skew-eyed ['skju:'aid[ adj. saşiu. (fam.) of all sorts of ~s de toate mărimile, de toate calibrele; (sl.) that's about the ~ of skewness ['skjumis] s. 1. înclinare. 2. (mat.) asimetrie; oblicitate. 3. torsiune. it cam aşa ceva; to cut a piece to ~ a tăia o piesă la mărimea / măsura cerută. 2. talie; ski [ski:, /i:] I. pi. ski sau skis [-z] s. schi. II. past si part. trec. ski'd ]-d] vb. intr. statură; a fellow of his ~ un băiat de talia lui. 3. (corn.) număr (al unui articol), măsură, a schia, a face schi. talie; măsură (la ciorapi, mănuşi); three ~s too big cu trei numere prea mare; small ~ skiagram ['skaiagracm] s. (fiz.) radiografie; roentgenogram. model mic. 4. format (al unei cărţi, al hârtiei, al plăcii fotografice etc.). 5. calibru (al skiagraph ['skaiogra:f[ s. (fiz.) radiografie. unei puşti, al unui cartuş, al unui obuz); grosime, mărime (a alicelor de vânătoare). skiascope ['skaioskoup] s. (mea1.) retinoscop, skiascop. 6. (telm.) clei; animal ~ clei animal; vegetable ~ clei vegetal; glue ~ clei de piele / de skiatron ['skaiatron] s. (eln.) schiatron, skiatron. Flandra. 7. (tot.) scrobeală. 8. (med.) pată inflamatorie. II. vb. tr. 1. a clasa, a aranja skibby ['skibi:] s. (amer. peior.) poreclă dată japonezilor. (obiectele) după mărime / dimensiuni; (mil.) to ~ a company a alinia o companie după ski boots ['ski: bu;ts, fi:~] s. pl. bocanci de schi. înălţimea oamenilor. 2. (ind. etc.) a calibra, a etalona, a standardiza (o piesă). 3. a potrivi, ski'd [ski:d, /i:d] past şi part. trec. de la s k i . a ajusta (o piesa etc.). 4. a egaliza, a da aceeaşi mărime (alicelor etc.). 5. a lipi, a lustrui skid [skid] I. s.l. (telm.) sabot (de frână). 2. piedică de roată (pentru o pantă (hârtia etc.), a lipi cu clei (pânza). 6. to ~ up (fam.) a) a evalua, a aprecia; a-şi face o anevoioasa). 3. derapare; patinare, alunecare (« unei roţi); full-turn ~ derapare cu idee despre; b) a corespunde unui anumit standard. întoarcere şi revenire în poziţia iniţială (a unui automobil); half turn ~ derapare cu întoarcerea spatelui înainte (a unui automobil); quarter-turn ~ derapare cu întoarcere sizeable ['saizabl] adj. (fam.) de mărime considerabilă; destul de mare. de 90° (a unui automobil). 4. (av.) bechie. 5. (mar.) apărătoare, balon de acostare. 6. (mar.) size distribution ['saiz distri.bju:j.in] s. (ina\) distribuţie granulometrică. r talpă de lansare (a navelor), şină de alunecare. 7. tălpice (pentru coborârea butoaielor sized paper ['saizd 'peip3 ] s. (ind.) hârtie încleiată. în pivniţă etc.); (amer.) to put the ~ under a) a accelera; b) a se descotorosi repede. sizer ['saizo'] s. 1. măsurător. 2. (telm.) calibror. II. vb. A. tr. 1. a frâna; a bloca (o roată etc.); a cala (un cilindru etc.). 2. a face să alunece sizing1 ['saizin] s. 1. clasare după mărime. 2. calibrare. 3. verificare a formatului. 2 I să derapeze. 3. a pune pe tălpici. B. intr. 1. (despre roţi etc.) a aluneca, a patina, a derapa. sizing s. 1. înclciere; apretare, scrobire. 2. clei. 2. (despre automobile) to ~ across the road a derapa; to ~ right round a derapa ajungând sizing process [~ iprousos] s. (text.) apretare. cu botul în spate. 3. (av.) a aluneca pe o aripă. sizy ['saizi] adj. cleios, lipicios, vâscos, gelatinos. sizzle ['sizl] I. vb. intr. (fam., despre ceva care se frige la tigaie) a sfârâi. II. s. 1. sfârâială. skid board ['skid bo:d, -berad] s. (av.) cală de roată. 2. (tel.) pocnitură, trosnitură: skid chain [~ t/ein] s. (auto) lanţ antiderapant. skiddy ['skidi] adj. (despre drumuri etc.) pe care se poate derapa. sizzling ['sizlirjl s. v. s i z z l e (II). sjambok ['JaembDk] s. (sud-african) bici mare (din piele de rinocer). skidoo [ski'du:] s. (canacl.) sanie cu motor pe schiuri şi şenile. skid-pan ['skidpaen] s. v. s k i d (1,1). skald [sko:ld, amer. şi skaild] s. v. s c a 1 d2. 1 skate [skeit] s. (iht.) calcan (Raja balls). skidproof [~pru:f] adj. care nu alunecă; antiderapant. 2 skid road [~ roud] s. (amer.) jilip, făgaş de alunecare pentru buşteni. skate I. s. 1. patină. 2. (amer.) decor de teatru pe rotile. II. vb. A. intr. 1. a patina. 2. to ~ over a trata (o problemă etc.) superficial. B. tr. a descrie (figuri) pe gheaţă; (fig.) skid row ['skid rou) s. (fam.) cartier de cârciumi şi hoteluri ieftine. to ~ on thin ice a atinge un subiect delicat, skid track [~ trxk] s. v. s k i d r o a d . 3 skate s. (amer. sl.) ticălos, nemernic. skid way [~ wei] j . v . .skitl t r a c t . skateboard ['skeitto:d] s. (sport) skateboard, placă pe rotile. skier ['ski:or, 7i:or) s. schior. skater ['skeito'] s. patinator, patinor. skiff [skif| (/war.) I. s. 1. (sport) schif. 2. luntre, barcă uşoară. 3. pui, bărcuţă lungă. skating ['skeitirj] j . patinaj, patinare. II. vb. intr. a vâsli pe un schif. skating-rink [~rink] s. patinoar. skiing ['ski:in, 7i:in] s. to go in for ~ a face schi; good ~snow zăpadă favorabilă pentru schi. skatole ['skauoul] s. (chim.) scatol. skedaddle [ski'daidl] (fam.) I. vb. intr. 1. a o şterge, a o întinde, a o lua din loc, a fugi, ski-jump t'ski:d3Miip, ji: ~] s. săritură cu schiurile. a o lua la sănătoasa. 2. a fugi în dezordine. II. s. 1. fugă precipitată, 2. fugă în dezordine, skilful ['skilful] adj. abil, dibaci; îndemânatic; expert. debandadă. skilfully ['skilfuli, -foii] adv. îndemânatic, abil, cu îndemânare / dibăcie / abilitate. skeet [ski:t] s. (tir) skcct. skilfulness ['skilfulnis] s. îndemânare, dibăcie, abilitate. ski-lift ţ'skidift] s. teleschi. skeg [skeg] s. (mar.) călcâi, chilă. skein [skein] s. 1. (text.) scul, jurubiţă; ghem; (fig.) tangled ~ încurcătură, confuzie skill [skil] I. s. 1. îndemânare, dibăcie, măiestrie, artă; abilitate; ~ in doing (smth.) (în afaceri, politică etc.). 2. stol (de gâşte sălbatice). 3. (telm.) filet. a) talent în a face (ceva) b) artă de a face (ceva); want of ~ neîndemânare. 2. calificare (a muncitorilor). 3. (amer.) meserie practică. II. vb. A. intr. (înv.) it ~s not a) nu importă, skeletal ['skelital) adj. scheletic, de schelet. skeleton ['skelitn] I. s. 1. schelet; ~ at the feast grijă care tulbură veselia, gând care nu contează; b) nu face, e inutil; to ~ to do, smth. a se pricepe Ia ceva. B. tr. (rar) a instrui, strică cheful; ~in the cupboard sau family ~ lucru umilitor şi ruşinos, păstrat în familie a învăţa (pe cineva). şi ascuns cu grijă. 2. osatură, schelet, cherestea; schelet (al unei clădiri); carcasă (a unei skilled f'skild] adj. 1. meşter, dibaci, îndemânatic; to be ~ in business a fi priceput nave etc.). 3. (arte) cadru, schiţă, crochiu. 4. schelet, ţâr, persoană foarte slabă; animal în afaceri. 2. (despre muncitori) calificat. scheletic; he was a mere ~ era numai piele şi os; he is a living ~ e un schelet ambulant. skilless ['skillis] adj. 1. neîndemânatic. 2. neştiutor, fără experienţă. II. adj. 1. cu gratii. 2. ajurat. III. vb. tr. (lit.) a schiţa (un roman etc.). skillessness [-nis] s. neîndemânare.



 861



skillet ['skilit, -ct] s. tigaie mică (cu coadă şi trei picioare). skilligalee ['skiliga'li:] s. (si.) not a ~niei un bănuţ, niei o para. skilling ['skilirj] ş. (dial.) şopron, magazie. skillion f'skilian] s. (austr.) şopron; polatră. skill-less l'skillis] adj. v. s k i 11 e s s. skilly ['skill] ş. zeamă lungă, supă apoasă de ovăz (la închisoare etc.). skim [skim] vb. A. tr. 1. a lua spuma de la (supă etc.). 2. a smântâni (laptele); to ~ milk a smântâni laptele; to ~ the cream off smth. a lua caimacul, a lua partea cea mai bună din ceva. 3. a atinge uşor / în treacăt, a eflora; to ~ a novel a răsfoi în fugă un roman; (fam.) to ~ a question a atinge în treacăt o chestiune; (despre păsări) to ~ the ground a zbura razant / la nivelul pământului. 4. a rasoli, a da peste cap; a lucra superficial. B. intr. 1. a prinde o pojghiţă subţire. 2. a trece în zbor, a pluti, a luneca. 3. to ~ along (sau over) v. ~ (A, 3). skim-colter ['skiniikouIts>r] s. (agr.) antebrăzdar, antetrupiţă. skimmer1 ['skima1"] s. 1. spumieră. 2. separator. 3. persoană care lucrează cu un separator. 4. (fa/n.) cititor superficial / care se mulţumeşte să răsfoiască o carte. 5. (av.) hidroavion. skimmer2 vb. intr. 1. a străluci, a luci, a sclipi. 2. a se mişca repede, a se agita. skim-milk ['skim'milk,'--] s. lapte smântânit. skimming ['skimin] s. 1. luarea spumei / a cremei / a caimacului etc.; smântânire. 2. (mai ales pl.) spumă. skimming dish [~ di/] s. 1. farfurie găurită (de strecurat brânza etc.). 2. (sl.) iaht de curse cu fundul plat. skimming tank [~ tasnk] s. 1. (ind.) separator de grăsimi. 2. (mine) rezervor de decantare. skim money ['skim inuni] s. câştig tăinuit; venit nclcgal. skimp [skimp] I. vb. A. ir. 1. a împărţi / a da cu zgârcenie; to ~ smb. with / in smth. a da ceva cuiva cu măsură / zgârcenie. 2. (fam.) to ~ one's work a-şi face lucrul de mântuială, a rasoli, a da peste cap. B. intr. 1. a fi zgârcit; a se calici. 2. a trăi foarte econom. 11. adj. 1. zgârcit, parcimonios. 2. insuficient, neîndestulător, rar. skimpiness ['skimpinis] s. lipsă, neîndestularc, insuficienţă. skimpy ['skinipi] adj.l. puţin, redus, neîndestulător. 2. meschin, calic. skin [skin] I. s. 1. piele; (anat.) outer ~ epidermă; (anat.) true ~ derma; not to change one's ~ a nu-.şi schimba năravul; to have a thick ~ a avea pielea groasă / obrazul gros; a fi nesimţitor; a fi gros la obraz; to have a thin ~ a fi susceptibil; to jump out of one's ~ a) a-şi ieşi din fire (de bucurie, de mirare etc.); b) a tresări, a se înfiora (de plăcere, de uimire); mere ~and bone numai pielea şi osul; I shouldn't like to be in his ~n-as vrea să fiu în pielea lui; next (to) one's ~ pe piele; I always wear wooliens next my ~ port totdeauna ceva de lână pe piele; to strip to the ~ a sc despuia, a fi gol-goluţ; to come off with a whole ~ a scăpa teafăr / neatins; to fear for one's ~ a se teme pentru pielea sa; a-şi teme pielea; to escape with / by the ~ of one's teeth a scăpa ca prin minune / ca prin urechile acului. 2. piele jupuită de pe un animal; pl. pielărie; fur ~s blănărie, cojocăric. 3. foaie (de pergament). 4. pieliţă (de cântat etc.). 5. (mar.) învclitoarc (de vele). 6. (mar.) cocă. 7. pieliţă (pe suprafaţa laptelui etc.). 8. (metal.) crustă (pe fonta). 9. (bot.) coajă, pieliţă. 10. strat superior, înveliş. 11. burduf de piele (pentru vin etc.). 12. (şl.) rnârţoagă. 13. (amer. sl.) avar, zgârcit, calic. 14. to get under one's ~ (sl.) a) a supăra, a irita; b) a impresiona, a afecta puternic. 15. no ~ of one's back / nose (sl.) care nu prezintă interes; care nu implică un risc. II. vb. A. intr. 1. (med.) (si to ~ over) a se acoperi cu piele; a sc cicatriza. 2. a se jupui, a-şi pierde epiderma, a se descuama. 3. (amer. sl.) (through) a sc strecura, a trece, a luneca (prin). B. ir. 1. a jupui de piele. 2- (fig. fam.) a jecmăni, a curăţa de bani, a jupui (la joc). 3. a curăţa de coajă (un fruct etc.). 4. (metal.) to ~ a casting a scoate crusta unei piese turnate. 5. (mar.) to ~ a ship a înveli coca unui nave. -0- to ~ a flint a se zgârci, a se calici; (sl.) to keep one's eyes ~ned a fi cu ochii în patru. skin-deep ['skin'di;p,'--] adj. (despre emoţii) superficial; (despre răni) la suprafaţa pielii. skin disease [~ di'zi:z] s. (med.) dermatoză, boală de piele. skin dresser [~ -dresa1"] s. piclar. skin dressing [~ -dresirj] s. pielărie. skin effect [~ i-ickt] s, (electr.) efect lenticular / skin / superficial. skin flick [~ flik] s. (amer. sl.) film pornografic. skinflint ['skinflint] s. zgârcit, zgârie-brânză. skinful ['skinful] s. atât cât încape într-un burduf; (sl.) to have a ~ a sc îmbăta. skin game ['skin geim] s. 1. box fără mănuşi. 2. (jig.) luptă pe viaţă şi pe moarte. 3. (amer. sl.) escrocherie. 4. joc în care unul din jucători este sortit să piardă. 5. exploatare (a turiştilor). skin grafting [~ -gru:ftin] s. (med.) grefă de piele. skin hardness [~ iha:dnis] s. (metal.) duritate superficială. skinhead [~hcd] s. persoană rasă în cap, skinhead. skin hospital [~ ihospitl] s. spital dermatologic. skink [skirjk] s. (zool.) şopârlă (Scincus officinalis). skinless ['skinlis] adj. fără piele. skinner ['skino1"] s. 1. piclar. 2. blănar; vânzător de blănuri. 3. jupuitor de animale. skinnerry ['skinarij s. pielărie. skinniness ['skininis] s. slăbiciune, descărnare, lipsă de carne pe oase. skinny ['skinij adj. 1. slab, tras. 2. meschin, sărăcăcios. 3. membranos. skin test ['skin test] s. (med.) reacţie cutanec. skin tight [~ tait] s. strâns (pe corp), lipit de corp. skin wool [~ wul] s. lâna tăbăcărească. skip1 [skip] I. vb. A. intr, 1. (despre miei, iezi, copii etc.) a sălta, a sări, a zburda; to ~ for joy a sări de bucurie. 2. (fg.) a sări; to ~ from one subject to another a sări de la



skulk



una la alta. 3. a sări coarda. 4. (sl.) a o lua la sănătoasa, a o şterge, a spăla putina. 5. (fam.) a o lua din loc, a pleca. 6. to ~ along a înainta sărind; to ~ in a intra sărind; to ~ off a pleca sărind; to ~out a ieşi sărind. B. tr. 1. a sări, a omite, a lăsa să treacă (ceva); to ~ a passage in a book a omite un pasaj dintr-o carte; to ~ a form a sări o clasă. 2. a face să sară / să salte. <- ~ it! să trecem peste asta; fie, treacă, nu-i nimic! II. s. 1. salt, săritură mică, hop. 2. (radio) zonă de tăcere. 3. (la Trinity College, Dubli/t) servitor. skip2 s. 1. (mine) schip de extracţie, cupă. 2. vagonet. 3. cutie cu mostre (a comis-voiajorului). skip3 s. (scoţ.) şef de echipă. skip car ['skip ku:r] s. (metal.) schip (la furnale). skipjack [~d3?ek] s. 1. jucărie cu arc (care sare). 2. persoană fandosită şi încrezută; paiaţă, maimuţoi. 3. denumire generală dată gândacilor si peştilor săritori. Skip Jack [~ 'd3aek] s. (mar. sl.) ofiţer de salon. skiplane ['ski:plein] s. avion cu schiuri (pentru piste acoperite cu zăpadă). skippable l'skipabl] adj. care poate fi omis / ignorat / trecut cu vederea. skipper1 ['skips'"] s. 1. (mar.) căpitan (de navă de pescuit comercială); (fam.) comandant de vas. 2. (av.) căpitan / comandant de aeronavă. 3. (sport, fam.) căpitan / şef de echipă. skipper2 s. persoană care sare (cu coarda etc.). skipper's daughters ['skipaz rdD:t3z] s. pl. talazuri eu spumă albă. skipping l'skipirj] s. 1. salt, săritură. 2. omisiune; eliminare; no ~, mind! vezi sa citeşti fără să sări nimic! skipping-rope [~roup] s. coardă de sărit. skirl [skial, ska:l] (scoţ.) I. s. 1. strigăt ascuţit. 2. sunet de cimpoi. II. vb. A. intr. 1. a scoate un sunet ascuţit şi tărăgănat, ca de cimpoi. 2. a cânta din cimpoi. B. tr. a face (cimpoiul) să scoată sunete ascuţite. skirmish ['sksmii/] I. s. 1. (mil.) ambuscadă; mică luptă locală, hărţuială. 2. încăierare. 3. (fig.) discuţie aprinsă, conflict, ceartă scurtă. II. vb. intr. 1. a sc lupta pe apucate. 2. (/nil.) a angaja o ambuscadă. 3. (mil.) (with) a trage (în). 4. (fam.) to ~ round a fi mereu sub presiune, a sc agita, a se duce şi a veni mereu. skirmisher [-ar] s. (mil.) puşcaş, trăgător. skirmishing [-in] s. (luptă de) ambuscadă, hărţuială, luptă locală; luptă între puşcaşi. skirmish line ['skaimi/ lain] s. (mil.) linie de trăgători. skirr [ska:r] vb. A. intr. (şi to ~ away) a fugi, a o lua la goană, a o zbughi. B. tr. a cutreiera (o regiune) în căutare de ceva. skirt [ska:t] I. s. 1. pulpană (de rochie, de jxirdesiu etc.). 2. fustă; divided ~ fustă-pantalon; (fa/n.) to be always hanging on to smb.'s ~s a sc ţine mereu de pulpana (hainei / de fusta) cuiva. 3. (sl.) femeie, tipesă, fustă, jună. 4. (mai ales pl.) lizieră de pădure; periferie (de oraş); on the ~s of the forest la marginea codrului. II. vb. A. iutr. (şi to ~along/ round) a trece pe la margini, a merge pe lângă hotare; the path ~s round the wood poteca înconjură pădurea. B. tr. 1. a ocoli (un zid, o pădure, un oraş etc.). 2. (mar.) a lungi; to ~ the coast a lungi coasta. skirt-dancer [~ida:ns3r, amer. -daens-] s. dansatoare de s k i r t d a n c i n g . skirt-dancing [~rda:nsin,, amer. --dasns-] s. balet în care dansatoarele manevrează fuste lungi plisatc. skirt guard [~ gu:d] s. plasă care împiedica agăţarea fustei (la bicicletă). skirting [rsk9:tin] s. 1. margine, bordură. 2. stofa de fustă. 3. (arhit.) plintă. skirting-board [~br>:d, -boad] s. (arhit.) plintă, soclu de lambriu. ski-run ['skbrAn, Ti:-] s.v. s k i r u n n i n g . ski-runner [~-rAnor] ş. schior. ski-running [~.rAnirj] s. cursă pe schiuri. ski stick [~ stik] s. băţ de schi. skit [skit] I. s. (lit., muz., teatru) piesă satirica, fantezie burlescă; parodie, satiră. II. vb. A. tr. a parodia. B. iutr. to ~ at smb. a face aluzii satirice la adresa cuiva. skite1 [skait] s. (scoţ.) 1. scurtă lovitură oblică / piezişă. 2. glumă, festă. 3. persoană luată în derâdere, ţinta unei glume / farse / feste. skite2 (austr. fam.) I. s. lăudăros, fanfaron. II. vb. intr. a sc lăuda, a-şi da aere. skitter ['skit3rJ vb. A. intr. 1. (despre păsări de apă) a zbura atingând apa şi împroşcând-o. 2. a fugi, a alerga repede. B. tr. (amer.) a pescui trăgând undiţa de-a lungul apei. skittish ['skiti/] adj. 1. (despre cai) vioi; sperios. 2. (despre femei) fâşneaţă, cochetă, capricioasă; fluşturatică. skittishly [-li] adv. cu un aer capricios; pe un ton hazliu. skittishness [-nis] s. 1. zburdălnicie, neastâmpăr (al urnii cal). 2. fire (de) fâşneaţă (a unei femei). 3. uşurinţă, frivolitate, neseriozitate, uşurătate; cochetărie. skittle ['skiti] I. s. 1. pl. popice. 2. (şl.) baliverne, gogoşi; beer and ~s nostim şi distractiv, amuzant. II. vb. tr. 1. a doborî (popicele). 2. to ~away a) a risipi în dreapta şi în stânga; b) a neglija, a lăsa să scape, a scăpa. skittle alley [~ -asii] s. pistă de popice; popicărie. skive [skaiv] I. vb. tr. 1. a răzui (piei). 2. a tăia pieziş / pe margini (un petic pentru camera pneului etc.). 3. a lustrui, a poliza (un diamant etc.). II. s. (tehn.) piatră abrazivă cu praf de diamant. skiver ['skaiv3rJ s. (hui.) şpalt de faţă. skivvy ['skivi] s. (fam.) slujnică; fată de serviciu. skiwear [' ski:we3r] s. costum de schi. skrimshank ['skrim/zenk] vb. intr. (sl.) v. s e r i m s h a n k . skrimshanker [-ar] s. (mii. sl.) chiulangiu. skua l'skju(:)3] s. (omit.) marele Iup-dc-mare (Stercorarius skua). skulk [sk/Uk] I. vb. intr. 1. a sta pitit, a sc ţine ascuns. 2. a pândi. 3. a sc furişa, a sc strecura (pe furiş). 4. (sl.) a se sustrage de la datorie, a se fofila, a chiuli; a trage chiulul. II. s. chiulangiu.



 skull



skull [skAl] s. ţeastă, craniu, tigvă (de mort); ~ and cro&sbones tigvă şi două ciolane încrucişate; (fig.) thick ~ cap pătrat, minte obtuză. skull-cap [~kaep] s. 1. (anat.) calotă craniană. 2. bonetă, calotă. 3. (bot.) gura-lupului (Scutellaria altissima). skull cracker [' skAl .krska7] s. (telm.) berbec. skunk [sk\rjk] I. s. 1. (zool.) sconcs (Mephitis mephitica). 2. blană de sconcs. 3. (fam.) ticălos, nemernic. 4. (canad.fam.) locomotivă veche, de mică viteză. II. vb. tr. (amer. sl.) a bate măr (pe cineva). skunk oil [~ oii] s. (canad. si.) carburant de proastă calitate. sky [skai] I. s. cer; to praise / to laud smb. to the skies a ridica în slava cerului pe cineva; under warmer skies sub ceruri mai senine / mai calde; under the open ~ în aer liber, sub cer deschis. II. vb. tr. 1. a lufta, a arunca în sus (o minge). 2. a expune (un tablou) fixându-1 pe plafon. 3. a ridica prea sus (vâsla). sky advertising [~ isdvstaizirj] s. reclamă aeriană / pe cer. sky-blue [~'blu:,'-] I. adj. azuriu, de culoarea cerului. II. s. azur, albastru. sky-born [~bo:n] adj. (poetic) divin, născut în ceruri. skycap [~ka?p] s. (fam.) hamal (la aeroport). sky colour [~ ■kAter] s.v. s k y - b l u e (II). sky-coloured |~ikAlod] adj. v. s k y - b l u e (I). skydive ['skaidaiv] vb. intr. (sport) a sări cu paraşuta (întârziind deschiderea acesteia). skydiving ['skaiidaivirj] s. paraşutism acrobatic, acrobaţii cu paraşuta. skyer ]'skaior] s. lumânare, luftare, aruncare drept în sus (a mingii). skyey ['skaii] adj. al cerului, ceresc; ca albastrul cerului. sky-high [skai'hai] I. adv. până în înaltul cerului. II. adj. (care ajunge) până în cer; ~ mountains munţi care se ridică până în nori. skyjack [rskaid3a:k] vb. tr. a deturna un avion. skyjacker [-3r] s. autor al unei deturnări de avion, pirat al acrului. skyjacking [-in] s. piraterie aeriană, deturnare a unui avion. skylab ['skaiteb] s. (cosm.) laborator spaţial. ' skylark ]'skaila:k] I. s. (omit.) ciocârlic-dc-câmp (Alauda arvensis). II. (fam.) vb. A. intr. a se înveseli, a se zburdalnici, a face pozne. B. tr. a înşela, a păcăli. skylarker [-cir] s. (fam.) poznaş, ghiduş. skylarking [-in] s. (fam.) giumbuşlucuri, zburdălnicii, pozne, farse. skylight ['skailait] s. 1. (constr.) luminator, lucarnă. 2. (mar.) spirai. 3. răsufiătoarc la pivniţă. skylight grating [~ .greitirj] s. (niar.) grătar de spirai. sky-Iine j'skailain] s. linie de orizont, contur, profil; the ~ of New York conturul Ncw-Yorkului pe cer. sky marshal [~ ana:/»!] s. (amer.) însoţitor de bord (care asigură securitatea zborului împotriva piraţilor aerului). sky pilot [~ ipailot] s. (sl.) 1. preot. 2. pilot de avion. skyrocket [~n>kit] I. vb. A. tr. a arunca în sus, a proiecta în aer. B. intr. (amer., despre preţuri, producţie etc.) a se ridica vertiginos, a creşte rapid. II. s. rachetă, fuzec. sky-sail [~seil] s. (mar.) contrarândunică, velă triunghiulară, floc. skyscape [~skeip] s. pictură a cerului, tablou reprezentând o parte din cer. skyscraper [~iskreipor] s. 1. (amer. fam.) zgârie-nori, clădire cu multe etaje. 2. (mar.) velă triunghiulară, floc. sky sign [~ sain] s. 1. firmă luminoasă (aşezată în aer). 2. (poetic) meteor. skyward ['skaiwad] I. adv. spre cer. II. adj. care merge spre cer. skywards [-z] adv. v. s k y w a r d (I). sky wave ['skai weiv] s. (tel.) undă reflectată / indirectă. sky way [~ weî] s. (av.) rută aeriană. sky-writing [—•raitirj] s. inscripţie făcută din dâra de fum lăsată de un avion; reclamă aeriană / pe cer. slab1 [steb] I. s. 1. lespede, dală; placă (de marmură, de piatră etc.). 2. bucată tăiată dintr-o masă solidă; felie; ~ of chocolate tabletă de ciocolată; ~s of gingerbread paveuri de turtă dulce. 3. (constr.) Iăturoi, lătunoi. II. vb. tr. a acoperi (pământul) cu lespezi; a pava (un drum) cu dale. -0* to ~ marble a tăia marmura în plăci; to ~ timber a tăia lăturoaie. slab2 s. (mar.) fluturare (a velei, steagului etc.). slab billet ['steb ibilit] s. (metal.) semifabricat; ţaglă. slabbing mill ['slasbirj mill s. (metal.) slebing, laminor de brame. slab-sided ['stebsaidid] adj. (fam., despre persoane) mare şi slab; a big ~ fellow un lungan. slabstone [~ stoun] s. lespede, dală. slab wax [~ wa:ks] s. (chim.) parafină în plăci. slack1 [stek] I. adj. 1. slab, slăbit, vlăguit; to feel ~ a se simţi slăbit. 2. (despre comerţ, târg) slab, mort, care lâncezeşte; ~ season sezon mort. 3. (despre o funie, un hăţ etc.) moale, slăbit; (despre un muşchi) destins; (fig.) to keep a ~ hand / rein a slăbi frânele, a conduce fără autoritate. 4. lent, încet. 5. (fam.) delăsător; ~ in duty indolent, neglijent; to be ~ at one's work a fi încet la treabă; to grow / to become ~ a o lăsa mai încet, a zăbovi, a adăsta. 6. (despre pâine etc.) necopt. 7. (despre o silabă, vocală etc.) deschis. 8. (despre timp) staţionar. 9. (despre căldură, vânt etc.) moderat. 10. (despre şuruburi, piese etc.) nefixat bine, eu joc. II. s. 1. burtă, porţiune moale dintr-o frânghie / sfoară / curea etc. întinsă. 2. (corn.) (perioadă de) acalmie, inactivitate. 3. marc staţionară, între flux şi reflux. 4. (telm.) joc (al unei piese); to take up the ~ a lua jocul (unei piese). 5. pi. pantaloni (marinăreşti). 6. pi. pantaloni de casă sau de ţinută sport. III. vb. A. intr. 1. (despre frânghie, cablu, curea, vele etc.) a se slăbi, a se destinde, a se muia, a ceda; the cable has ~ed cablul s-a slăbit / a cedat. 2. (despre var) a se stinge. 3. (fam.) (despre persoane) a o lăsa mai moale; a mai zăbovi / lenevi / trândăvi. 4. to ~ about



862



a lenevi; to ~ off a o lăsa mai moale, a-şi micşora zelul; to ~ off in one's affection a se răci; (despre trenuri) to ~ up a încetini viteza. B. tr. 1. a încetini, a micşora (zelul, viteza etc.); (fam.) to ~it a se odihni, a se destinde, a se relaxa. 2. a destinde, a muia (o frânghie întinsă etc.); (mar.) to ~ the mooring ropes a slăbi legăturile parâmelor. 3. a deşuruba; a lăsa joc la (o piesă mecanică). 4. to ~ linie a stinge (varul). 5. (mar.) to ~ away a da drumul la o parâmă; to ~ off a slăbi (presiunea ele). slack2 s. praf de cărbune; compressed ~ brichete. slack3 s. (amer. fam.) obrăznicie, impertinenţă. slack chain ['stek t/ein] s. 1. (chim.) catena liberă. 2. (telm.) lanţ slăbit / neîntins. slacken ['stekanl vb. A. tr. 1. a încetini, a micşora (viteza, zelul, pasul etc.); to ~ speed a micşora viteza; to ~ the combustion a modera arderea; (muz.) to ~ the time a slăbi tempo-ul; (mil.) to ~ the rate of fire arări focurile; (mar.) to ~ a ship's way a opri mersul unei nave. 2. a destinde, a înmuia, a slăbi (o frânghie, muşchii etc.); to ~ the reins a slăbi hăţurile. 3. a îmblânzi, a îndulci (severitatea, stricteţea, opoziţia etc.). B. intr. 1. (si to ~ off/ up) a se lăsa pe tânjală, a-şi domoli zelul. 2. (despre frânghii, curele etc.) a se slăbi, a se muia. 3. (despre viteză, energie etc.) a se micşora. 4. (despre comerţ) a lâncezi. 5. (despre var) a se stinge. slackening [-in] s. încetinire; diminuare; destindere; înmuiere; slăbire; micşorare. slacker ['slaiko'] s. 1. (fam.) chiulangiu, leneş, pierde-vară; codaş. 2. (fam.) persoană care se sustrage de Ia satisfacerea serviciului militar. slack hours ['slaik lauoz] s. (telin.) ore de trafic slab. slacking ['siskin] s. 1. încetinire. 2. (telm.) slăbire (a unei piese fixate); deşurubare. 3. stingere (a varului). 4. (fam.) Icnevirc (la lucru). slack-jawed ]'sla;kd3o:d] adj. cu gura căscată (de uimire). slack lime [~ laim] s. var stins. slackness l'slasknis] s. 1. lipsă de energie. 2. neglijenţă, lipsă de băgare de seamă. 3. lencvire; lenevie, trândăvie. 4. slăbire (a energiei, disciplinei etc.). 5. destindere (a muşchilor, frânghiei etc.); ~ of figure moleşite. 6. (corn.) stagnare, marasm, lipsă de activitate. slack season ['stek 'si:zn[ s. (com. etc.) sezon mort. slack suit [~ 's/u:t[ s. costum de lucru sa» de plimbare (pantaloni şi jachetă largă sau bluză la culoare). slack time [~ 'taimj s. acalmie, stagnare. slack water [~ 'wo:tor] s. 1. apă stătătoare. 2. timpul dintre flux şi reflux, apă staţionară. slade1 [slcid] s. plaz, talpă, călcâi (l«pl»g), slade2 s. 1. vâlcică. 2. luminiş. slag [steg] I. s. zgură, scorie, ţunder, arsură. II. vb. A. tr. a preface în zgură. B. intr. a forma zgură. - . slag cake ['sla;g keik] s. (metal.) zgură de creuzet. slaggy ['stegl] adj. (metal.) de zgură. slags dump ['stegz dAinp] s. (mine) haldă; bocşă. slain [slcin] part. trec. de la s l a y 1 . slake [sleik] vb. A. tr. 1. a astâmpăra, a potoli (setea). 2. a stinge (varul). B. intr. (despre frânghii, curele etc.) a se slăbi, a se destinde. slake clay ['sleik klci] s. (metal.) lipitură. slakeless ţ'sleiklis] adj. (despre sete, răzbunare etc.) nepotolit. slaking ['slcikirj] s. 1. potolire, saturare, astâinpărare (a setei). 2. stingere (a varului). slaking pit [~ pit] s. (constr.) groapă de var. slalom ['slcilom, 'sla;-] (sport) slalom. slam1 [stern] I. vb. A. tr. 1. a lovi cu putere, a izbi cu violenţă. 2. a trânti, a izbi, a închide cu violenţă (uşa, fereastra etc.). 3. to ~down the lid of a box a închide cu violenţă o cutie; she slammed the book down on the table trânti cartea pe masă. B. intr. 1. (despre uşi, ferestre, sertare etc.) a se închide cu zgomot. 2. (sl.) a lovi, a bate măr. II. s. trântire, trântitură. zgomot ca de uşă trântită; (sl.) ~ jam in the middle of lovitură în plin. slam2 (la bridge) I. s. 1. şlem. 2. (sport) turneu important. II. vb. intr. a face şlem. slam-bang ['slaeni'baen] I. adj. răsunător şi violent. II. vb. A. intr. a se izbi răsunător. B. tr. a trânti zgomotos, a pocni cu zgomot. III. adv. (lovind) cu zgomot. slamkin ['stemkin] (dial.) I. s. femeie murdară / şleampătă / neîngrijită. II. aay. dezordonat, neîngrijit. slammer ['stems'"] s. 1. rafală puternică (ae vânt). 2. persoană gălăgioasă, care trânteşte uşi, capace etc. slammerkin ['stemskin] s., adj. v. s l a m k i n . slamming ['slsmirj] s. 1. trântitură, trântire, zgomot ca de uşă trântită. 2. (mar.) sleming, fenomen de rezonanţă în timpul tangajului. slander ['slu:ndor, amer. 'sla:n-] I. s. calomnie, defăimare, ponegrire. II. vb. A. tr: a calomnia, a defăima, a ponegri. B. intr. a spune calomnii, i bârfi. slander action ['slaindar .aik/an] s. (jur.) proces de calomnie. slanderer ['slamdars', amer. 'sten-] s. calomniator, defăimător. slandering ['slumdarirj] I. adj. defăimător, bârfitor; ~ tongue gură rea, limbă ascuţită / de viperă. II. s. v. s l a n d e r (I). slanderous ['slamdpras] adj. calomniator, defăimător, calomnios, de ponegrire. slanderously [-li] adv. calomnios, defăimător. slanderousness [-nis] s. înclinare spre calomnie. slang [sten] I. s. slang, jargon, argou; society ~ argou de salon. II. vb. tr. (fam.) 1. a înjura, a insulta, a ocări (pe cineva). 2. a muştrului. a dojeni, a ocări. III. aay. vulgar. slang expression ['stei] iks'pre/sn] s. expresie argotică I de slang. slangily ['stenili] aaV. în termeni argotici. slanginess ['steninisl s. caracter argotic (al nnei conversaţii, al unui stil etc.). slanging J'stenirj] s. (fam.) 1. ploaie de injurii. 2. muştruluială, dojana. slangster ['sterjst3r] s. persoană care vorbeşte în argou. slanguage ['stengwid3] s. (glumeţ) argou.



 863



slangy ['slasiji] adj. 1. argotic, de argou; vulgar. 2. (despre haine) bătător la ochi. 3. (despre persoane) care se exprimă în argou. slant1 [sla:nt, amer. sleent] I. vb. A. intr. 1. a se înclina, a fi în pantă. 2. a merge / a o lua pieziş; the morning sun ~ed over the village soarele dimineţii arunca raze piezişe deasupra satului. B.tr. 1. a înclina, a coborî (ceva) pieziş. 2, (fig.) a denatura, a falsifica, a reprezenta tendenţios. II. adj. oblic, pieziş. III. ş. 1. pantă, înclinare; on the ~ într-o parte, oblic. 2. (amer.) privire piezişă. 3. (amer.) punct de vedere, dispoziţie; tendinţă; to get smb.'s ~ on a question a pricepe felul în care cineva priveşte o chestiune. slant2 s. (si ~ of wind) (mar.) briză uşoară^"" slant distance ['sla:nt -distans] s. (tel.) distanţă reală. slanting ['sla:ntirj] adj. 1. (despre acoperiş) în pantă,înclinat. 2. (despre direcţie) oblic; ~ rain ploaie care cade oblic; ~ hand scriere aplecată. slantingdicular [-'dikjubr] adj. (sl. glumeţ) oblic, pieziş, într-o parte. slanting line [slaintin. 'lain] s. (poligr.) rând diagonal. slantingly ['s[a:ntirjli] adv. pieziş, oblic; îndiagonală. slant-top ['slamttop] adj. (cu capac) rabatabil. slantwise ['sltimtwaiz, amer. 'slasnt-] adv. oblic; într-o parte. slap [slfep] I. vb. A. tr. a pălrnui, a plesni, a cârpi, a lovi cu palma. B. intr. (despre pistoane) a claca. II. s. 1. palmă; ~ in the face palmă peste obraz; (jig.) insultă; (fam.) to have a ~ at smb. a da o palmă cuiva. 2. ruptură la marginea hârtiei. ♦ (te/m.) piston / side ~ clacare a pistonului. 3. (muz.) efect sonor obţinut la contrabas prin lovirea gatului instrumentului, slap. III. adv. deodată, pe neaşteptate; în plin; to run ~ into smb. a se ciocni nas în nas cu cineva; to hit smb. ~ in the eye a lovi pe cineva drept în ochi; we told them ~ out that le-am spus în faţă / de la obraz că. slap bang ['slaep 'bsnj adv. brusc, deodată, ca trăsnetul, zgomotos; they came on to us ~ s-au năpustit ca trăsnetul asupra noastră. slapdash ['slaspdse/] I. adv. fără socoteală, nebuneşte. II. adj. avântat, impetuos, năprasnic, furtunos; improvizat. III. vb. intr. a lucra (a scrie etc.) în grabă, a da lucrul peste cap. slaphappy ['skep.haspi] adj. (amer. fam.) 1. ameţit, buimac. 2. ameţit, chcrchelit, cu chef. 3. voios. slapjack ['slasp^fek] s. (amer. sl.) uscatele. slapping ['slaspirj] I. adj. (fam.) 1. extraordinar, formidabil, nemaiauzit. 2. (despre persoane) bine croit, trupeş. II. s. (tehn.) clacare (a pistonului). slapstick ['slaspstik] s. (amer.) sabie de arlechin; music-hall ~ v. s l a p s t i c k comedy. slapstick comedy [~ .komidi] s. (amer.) arlcchinadă, bufonerie, umor ieftin, comedie ieftină / bufă. slap-up [-'slaepAp,'-'-] adj. (fam.) 1. elegant, şic. 2. (despre mâncare) excelent şi copios / îmbelşugat. slash1 [slsefl I. vb. A. tr. 1. a reteza, a ciopârţi, a cresta, a tăia la întâmplare (cu o armă tăioasă). 2. a biciui (un cal etc.). 3. (fig.) a critica aspru. 4. (amer.) a reduce (masiv), a micşora (substanţial) (preţuri, impozite etc.). 5. a face şliţuri la (haine). 6. a plesni din(tr-un bici). 7. (amer.) a doborî (copaci). B. intr. 1. a da lovituri violente. 2. a lovi la întâmplare. II. s. 1. lovitură necugetată. 2. tăietură, rană. 3. (bot.) crestătură adâncă şi ascuţită într-o frunză. 4. surcele, resturi (după fasonarea trunchiurilor de copac). 5. şliţ, tăietură (la haină etc.). 6. luminiş, rarişte (într-o pădure). slash2 s. (mai ales pi.) (amer.) loc mlăştinos, regiune palustră. slasher ['slasJV] s. 1. (sl.) boxer etc. plin de avânt. 2. critică violentă. 3. (teAt.) aparat de încheiat. slashing ['sls/irj] I. adj. 1. (despre critică) muşcător, şfichiuitor, necruţător. 2. (fa/n.) de prim ordin, excelent, de mâna întâi. II. s. 1. tăietură (de sabie etc.). 2. şliţ (la haine). 3. critică muşcătoare. 4. (amer.) luminiş, rarişte (într-o pădure). 5. pi. surcele, resturi (la tăierea copacilor), rămăşiţe de tăiere. slat1 [sltet] s. 1. stinghie, şipcă de jaluzele; traversă (de pat). 2. pi. (sl.) coaste. 3. (av.) volet; eleron, aripioară. slat2 vb. A. intr. (despre vb.) a fâlfâi puternic. B. tr. a lovi repede şi cu oarecare forţă. slate [sleit] I. s. 1. ardezie; placă de ardezie; (fam.) to have a ~ loose / off a-i lipsi o doagă; a fi într-o ureche. 2. (scol.) tăbliţă, plăcuţă; (fig.) to clean the ~ a face tabula rasa, a şterge trecutul cu buretele; to start with a clean ~ a începe o viaţă nouă. 3. (amer. pol.) listă provizorie de candidaţi. II. vb. tr. 1. a înveli (»n acoperiş) cu plăci de ardezie. 2. (amer. pol.) a înscrie (un candidat) pe listă. 3. (amer. fam.) a alege (un candidat). 4. a critica. 5. a mustra, a dojeni. slate-blue ['sleitblu:] adj. albastru ca ardezia. slate break [~ breik] s. (geol.) intercalate şistoasă. slate clay [~ klei] s. (geol.) şist de ardezie. slate club [~ kUb] s. (corn.) mică societate de capitalizare, cu vărsăminte săptămânale şi cotă parte din beneficii la sfârşitul anului. slated roof ['sleitid 'ru:f] s. acoperiş de ardezie. slate nail ['sleit ncil] s. cui special pentru plăci de ardezie. slate-pencil Hpensl] s. creion de plăcuţă, plumb, creion de ardezie pentru scris pe tăbliţă. slate quarrier [~ ikwDrbr] s. lucrător într-o carieră de ardezie. slate quarriman [~ -kworiman, -maen], pl- slate quarrimen [-man, -men] s. v. s 1 a t e quarrier. slate quarry [~ -kwori] s. carieră de ardezie. slater ['sleita1"] s. lucrător la acoperişuri de ardezie. slather ['slasOa', 'slei-] s. (amer. fam., mai ales pl.) cantitate marc. slating ['slcitin] s. (ind.) falţuire (a pielii). slatted ['slEetid] adj. în plăci, în lamele.



sleep



slattern ['sla2t9(:)n] s. femeie murdară / şleampătă / neglijentă. slatternliness [-linis] s. dezordine; murdărie. slatternly [-li] adj. murdar, neglijent, şleampăt. slaty ['sleiţi] adj. 1. de ardezie, de şist, şistos. 2. de culoarea ardezici, cenuşiu-închis. 3. stratificat, în plăci. slaughter ['sb:tar] I. s. 1. masacru, măcel, vărsare de sânge; exterminare, ucidere. 2. tăiere (a vitelor). II. vb. tr. 1. a măcelări, a ucide, a asasina; (fam.) to ~ candidates wholesale a trânti pe capete candidaţii (la un examen); (amer. sl.) to ~ an opponent a snopi un adversar (în bătăi), a boşorogi un adversar. 2. a tăia (vi/e). slaughterer ['sb:tarar] s. 1. ornorâtor, ucigaş. 2. v. s l a u g h t e r m a n . slaughter house ['sb:to haus] s. abator, zalhana. slaughtering ['sb:t3rirj] s. 1. tăiere, omorâre (a animalelor). 2. masacru, măcelărire. slaughterman ['sb:taman,-ma?n],p/. slaughtermen [-man,-men] s. casap, parlagiu. slaughterous ['stoitaras] adj. (lit.) sângeros; atroce; ucigaş. Slav [sla:v, shev] I. s. slav. II. adj. slav. Slavdom [slu:vdam, sh-ev-] s. lume slavă. slave [sleiv] I. s. 1. rob, sclav (şi fig.); şerb; the ~ of fashion sclavul modei; to be a — to duty a fi sclavul / robul datoriei; a white ~ prostituată racolată cu forţa, sclavă albă, victimă a traficanţilor de prostituate. 2. (te/m.) servomotor; repetitor. II. vb. A. intr. a munci ca un rob. B. tr. 1. a subjuga, a aduce în stare de sclavie. 2. a trata ca pe un sclav, a pune (pe cineva) la munci grele şi servile. slave-born [~bo:n] adj. născut în sclavie; născut din părinţi sclavi. slave dealer [~ .di:b r ] s. negustor de sclavi. slave-driver [~.draiv3r] s. 1. supraveghetor de sclavi. 2. (fig.) exploatator; stăpân care tratează cu asprime pe servitori. slaver1 ['sleiva1"] s. 1. negustor de sclavi. 2. vas cu sclavi. -v* white ~ proxenet. slaver2 ['sleivar, amer. 'slae-] I. vb. intr. 1. a face / a lăsa bale; a scuipa. 2. a se linguşi. II. s. 1. bale. 2. măgulire grosolană. slave raider ['sleiv -rcidar] s. ademenitor de sclavi. slaverer ['slcivarar,amer. 'suE-]s. 1. persoană căreia îi curg balele. 2. linguşitor josnic. slavery1 ['sleivari] s. 1. sclavie, robie; to reduce a nation to ~ a aduce un popor în stare de sclavie; white - proxenetism; prostituţie. 2. (fam.) subjugare, înrobire (de către o patimă). 3. (fam.) muncă de rob. slavery2 adj. 1. bălos, căruia îi curg balele. 2. josnic; ~ compliments linguşire josnică. slave-ship ['sleiv/ip] ş. navă cu sclavi. slave state [~ steit] s. (ist.) stat sclavagist (în Atnerica de Nord). slave-trade [~ treid] s. comerţ cu sclavi. slave-trader [~itreidar] s.v. s l a v e d e a l e r . slave-traffic [-.trasfik] s.v. s l a v e - t r a d e . slave unit [~ iju:nit] s. (tel.) amplificator de putere. slavey ['sleivi] s. (jâm.) slujnicuţă, servitoare, fată în casă / la toate. Slavic ['sla:vik, 'slaevik] adj. v. S 1 a v o n i c. slavish ['sleivi/] adj. 1. de rob, de sclav, de şerb. 2. servil. slavishly [-li] adv. ca un sclav; servil. slavishness [-nis] s. servilism, slugărnicie. Slavism ['slc:vizpm, 'slcev-] s. slavism. Slavist ['sla:vist, 'slaev-] S. slavist. Slavonian [sb'vounion] I. adj. 1. slav, slavonie. 2. sloven. II. s. 1. slav. 2. limbile slavone. Slavonie [sla'vonik, slaî'v-, sla:'v-] I. adj. slav, slavonie. II. s. 1. limbă slavonă. 2. slav. Slavophil(e) ['slu:voufail, -va-, -fii, -'shev-] s. slavofil. Slavophobe ['sla:vsfoub, 'slasva-] ş. slavofob., slaw [sfo:] s. salată de varză tăiată. slay1 [slei],past, slew [slu:], part. trec. slain [slein] vb.tr. 1. (lit.) a ucide; a masacra. 2. (amer.) a omorî, a asasina. slay2 s. (text.) bătător, vatală. slayer ['sleiar] s. (amer.) asasin, ucigaş. slaying ['slciinj ş. 1. masacru, măcel. 2. (amer.) asasinat. slaysword ['sleiso:dj s. (te*t.) braţ de vatală. sleazy ['slcizi, 'sli:-] adj. (despre materiale textile) ros / subţiat / uzat până la fir. sled [sled] s. v. s l e d g e 1 . sledding ['sledirj] s. plimbare cu sania. •£ (amer. fam.) hard ~ a) dificultate, situaţie grea; b) muncă grea; (fam.) smooth ~ muncă uşoară, lucru care merge ca pe roate. sledge1 [slcd3] I. s. sanie, târlie. II. vb. A. intr. a merge sau a se plimba cu sania. B. tr. a transporta cu sania. sledge2 s. v. s l e d g e - h a m m e r . sledge car ['sled3 ka:r] s. autosanie. sledge-hammer ['sled3iha2mar] s. baros, ciocan mare. sledge-hammer argument [~ 'o:gjum;mt] s. argument peremptoriu. sledge-hammer blow [~ 'blou] s. lovitură de graţie. sleek [sli:k] I.adj. 1. neted, lucios; lustruit. 2. mieros,dulceag, onctuos; (as) ~as a cat făţarnic, prefăcut. 3. suplu, elegant. 4. înfloritor, prosper. II. vb. tr. a netezi, a lustrui, a da lustru (cu dat.). sleeking stick ['sli:kin stik] s. (constr.) scândură de netezit. sleekly ['stiikli] adv. 1. cu aspect neted, lucios. 2. cu dulcegărie / făţărnicie. sleekness i'sli:knis] s. 1. luciu, netezime (a unei piei, a mătăsii etc.). 2. dulcegărie. sleep [sli:p] I. s. somn; short ~ aţipire; dead / heavy ~ somn greu / de plumb / de moarte; winter ~ somn de iarnă / hibernal (al unor animale); (lit.) the last ~, the ~ that knows no waking, the ~ of death / of the tomb somnul de veci, somnul cel de pe urmă; somnul morţii; to go to ~, to drop off to ~ a adormi, a aţipi; to fall into a deep / sound ~



 sleeper



a cădea într-un somn adânc, a adormi adânc; to put a child to ~ a adormi un copil; (şl.) to put smb. to ~ a omorî, a asasina; to put smb.'s suspicions to ~ a adormi bănuielile cuiva; to be overcome with ~ a fi învins / doborât de somn, a ceda somnului; he is ready to drop with ~ pică de somn, doarme de-a-n-picioarelea, îl doboară somnul; I lose ~ over it îmi pierd somnul din pricina acestui lucru; to try to get a ~ a încerca să aţipească / să închidă ochii / să doarmă; to come out of one's ~ a se trezi, a se deştepta (din somn); to rouse smb. from his ~ a trezi / a deştepta pe cineva (din somn); to have a good ~ a dormi bine; I didn't have a wink of ~ all night n-ani închis ochii toată noaptea, am petrecut o noapte albă; to walk in one's ~ a fi somnambul; to talk in one's - a vorbi prin somn. *> my foot has gone to ~ mi-a amorţit piciorul. II. past şi part. trec. .slept [slept] vb. A. intr. 1. a dormi; a adormi; (fam.) to ~ like a log / top a dormi buştean / neîntors / butuc; a dormi un somn de plumb; to ~ soundly a dormi adânc; to ~ lightly a dormi uşor, a avea somnul uşor; to ~ with one eye open a dormi iepureşte / numai cu un ochi / cu ochii deschişi; to ~ without waking / without a break a dormi neîntors / iară a se trezi/ nctulburat / fără întrerupere; to ~ the night through a dormi toată noaptea; (fam.) where do you ~? unde stai? unde te adăposteşti?; to ~ with a woman a se culca cu o femeie. 2. to ~ in a) a dorini până târziu; b) a dormi la locul de muncă. B.tr. (fam.) a house that can ~ ten people o casă în care pot dormi zece persoane; to ~ the ~ of the just a dormi somnul drepţilor. C. rejl. to ~ oneself sober a dormi până îţi revii (după beţie). sleeper ['sli:por] s. 1. persoană adormită / care doarme; light ~ persoană cu somn uşor. 2. somnoros, persoană somnoroasă. 3. (ferov.) traversă. 4. (amer.) v. s l e e p i n g - c a r . 5. (amer. fam.) somnifer; calmant. sleeper bus [~ bi\s] s. autocar cu cuşete. sleepily ['slkpili] adv. cu un aer adormit. sleep-in ['sli: pin] s. demonstraţie de protest sub forma ocupării unei clădiri sau încăperi pentru a înnopta. sleepiness ['slhpinis] s. 1. somnolenţă. 2. apatie, indolenţă, letargic. 3. porţiune răscoaptă (a unui fruct). sleeping ['sli:pirj]I.s.somn. II. adj. 1. adormit; (prov.) let ~ dogs lie nu zgândări rănile vechi; nu-i bine sa dezgropi morţii. 2. (despre membre) amorţit, îngreuiat, sleeping accommodation [~ Sikonio'dei/an] ş. loc de dormit. sleeping apartments [~ 3ipo:tmonts] s. camere de dormit. sleeping-bag [~ba;g] s. sac de dormit. sleeping-car [~ku:r] s. (ferov.) vagon de dormit. sleeping-draught [~dra:ft] s. somnifer, narcotic. sleeping partner [~ 'pa:tn3r[ s. comanditar. sleeping quarters [~ ikwo:U>z] s. pi. dormitoare. sleeping room [~ ru(:)m] s. dormitor. sleeping sickness [~ rsiknis] s. (med.) boala somnului. sleeping-suit [~sju;t] s. pijama. sleepless i'sli;plis] adj. 1. fără somn. 2. (despre spirit) mereu treaz. 3. (poetic, despre mare) agitat. 3. (despre energie) neobosit. sleeplessness [-nis] s. insomnie. sleepwalker ['sli:ptW3:kor] s. lunatic, somnambul, noctambul. sleepy ['sli:pi] adj. 1. somnoros, adormit; ~ look aer adormit; ~lîttle town orăşel adormit / lipsit de activitate; (med.) ~ sickness boala somnului, encefalită epidemică. 2. (despre fructe) trecut, răscopt. 3. apatic, indolent, letargic. sleepyhead [-hed] s. somnorilă, somnoros. sleet [sli:t] I. s. lapoviţă, ploaie cu zăpadă. II. vb. impers. it ~s plouă cu zăpadă, cade îapoviţă. sleet formation [~ifo:meiJpn] s. (ind.) formare a crupelor. sleet hood [~ hu:d] s. (electr.) căciulă antigel / contra îngheţului. sleety ['sli:ti] adj. cu lapoviţă. sleeve [sli:v] ş. 1. mânecă; to have smth. up one's ~ a avea o resursă ascunsă la îndemână; he has smth. up his ~ are un gând ascuns; to laugh in one's ~ a râde pe furiş / în barbă / pe sub mustaţă, a se bucura pe tăcute / în ascuns; to turn / to roll up one's ~ a-şi sufleca mânecile (şi fig.); a se pregăti de luptă; to wear one's heart up(on) one's ~ a fi foarte sincer / deschis / lipsit de rezervă; to pluck smb.'s ~ a trage pe cineva de mâneca. 2. (tehn.) manşon, tub, cartuş. sleeve-board ['sliivbaid] s. scândură de călcat mâneci. sleeve button [~ -bMn] s. buton de manşetă. sleeved ['sliivd] adj. cu mâneci. sleeve dipole ['sli:v -daipoul] s. (tel.) dipol coaxial. sleeve flange [~ fla;nd3J s. (tehn.) flanşă de legătură, bridă de legătură. sleeveless ['slkvlis] adj. fără mâneci. sleeve link ['sli:v lirjkj s. buton de manşetă dublă. sleeve-note [~nout] s. (text de) manşetă (la discuri, publicaţii etc.). sleeve-nut [~nXt] s. (tehn.) manşon / muia cu filet interior. sleigh [slei] s., vb. v. s I e d g e1. sleigh-bell ['sleibel] s. clopoţel, zurgălău. sleigh dog [~ dog] s. câine de sanie. sleigher ['sleior] s. persoană care se plimbă cu sania. sleigh.ride ['slei raid] s. plimbare cu sania. sleight [slait] s. dexteritate, îndemânare; abilitate; ~ of hand prestidigitaţie. slender ['slends1"] adj. 1. subţire, zvelt, subţirel; ~blade lamă subţire / tăioasă; ~ waist talie zveltă / suplă / fină / subţirică; ~ hopes slabe speranţe. 2. slab, firav, mie, zgârcit, sărac; ~ means mijloace reduse. slender blue flag ['slcnda 'blu: flseg] s. (bot.) varietate de stânjenel (Iris prismatica). slender-bodied [~'bodid] adj. (cu corpul) zvelt, tras ca prin inel.



864



slenderize ['slendaraizj vb. A. tr. 1. a face să slăbească. 2. a face să pară suplu. B. intr. a deveni zvelt / suplu, a face siluetă. slenderly ['slenchli] adv. slab, modest, redus. slenderness ['slcndsnis] s. 1. caracter zvelt. 2. puţinătate; caracter neîndestulător / redus. slept [slept] past şi part. trec. de la s 1 e e p. sleuth [slju:0j ş. 1. (zool.) copoi. 2. (fam.) detectiv, copoi. sleuth-hound [~'haund,'--] s. v. s 1 c u t h. slew1 [slu:] I. vb. A. tr. a învârti, a roti, a întoarce, a da înapoi. B. intr. (şi to ~ round) a se întoarce, a pivota, a da înapoi; (mar.) to ~ to starboard a vira brusc spre tribord. II. ş. întorsătură, întoarcere, pivotare. slew2 past de la s 1 a y. slew3 s. (amer.) baltă, mlaştină, mocirlă. slew4 ş. (amer: si.) cantitate sau număr mare, grămadă. slewing ['slu:in] I. s. 1. viraj, întoarcere. 2. rotire. II. adj. 1. care virează. 2. turnant, rotativ, rotitor. slew round ['slu: raund] s. viraj, întoarcere. sley [slei] s. (text.) pieptene de ţesător, spată. slice [slais] I. s. 1. felie, bucată subţire (de pâine, carne, peşte); felioară, rotocol (de lămâie, salam). 2. cuţit mare-dc servit peştele.- 3. (jig.) parte; to have a ~ of good luck a avea un noroc orb. 4. (tenis) lovitură oblică. 5. pi. (ind. hârtiei) liniale. II. vb. tr. 1. a tăia felii. 2. a spinteca (aerul, valurile). 3. (sport) a tăia (mingea, apa). 4. to ~ off a tăia, a desprinde, a reteza; to ~ up a tăia felii. slice bar ['slais ba: r ] s. 1. (tehn.) picon. 2. vătrai. slicer ['slaisa1"] s. 1. maşină de tăiat şunca, pâinea etc. (m felii). 2. (tehn.) maşină de derulat furnire. 3. (tel.) circuit liniilor dublu; transductor selectiv. slick [slikj I. adj. 1. sprinten la minte, şmecher. 2. neted, lustruit; ~of attire elegant, şic. II. adv. 1. de-a dreptul; to run ~ away a o şterge de-a dreptul; to hit ~ on the nose a Iovi drept în nas. 2. bine, fără cusur, lin, uşor; the machine goes very ~ maşina lucrează fără cusur. III. vb. A. tr. (mai ales to ~ up) (amer.) a aranja, a pune în ordine. B. refl. a se găti, a se face frumos. IV. s. luciu (al apei). slickenside ['slik^nsaid] s. (geol.j oglindă de alunecare. slicker ['slik3r] s. 1. (amer.) manta impermeabilă, haină din muşama. 2. (pop.) pungaş, escroc. 3. (agr.) târşitoare. 4. (glumeţ) filfizon. slicker solder [~ -souldo1"] s. (metal.) aliaj moale de lipit. slickness ['sliknis] s. (fam.) îndemânare, dexteritate. slid [slid] past şi part. trec. de la s l i d c. ' slidable ['slaidobl] adj. (tehn.) mobil, alunecător. slide, [slaid] I. past slid [slid], part. trec. slid [slid] şi slidden ['slidn] vb. A. iutr. 1. a luneca. 2. a se da pe gheaţă. 3. (despre timp) to ~away / by / past a trece, a se scurge; to ~ down a luneca, ase lăsa în jos; (fam.) to ~ off a o şterge, a o lua la sănătoasa; (fam.) to ~ out a se strecura afară, a dispărea în mod discret. 4. a trece neobservat / pe nesimţite; a se furişa; the years ~ past anii trec pe nesimţite; to ~ over delicate questions a trece uşor peste chestiuni delicate. 5. (fam.) to let things ~ a lăsa lucrurile în voia lor / să meargă de la sine, a se dezinteresa de ceva. B. tr. a strecura, a furişa; to ~ a glance a arunca o privire furişa; to ~ smth. into smb.'s hand a strecura ceva în mâna cuiva. II. s. 1. lunecare. 2. pantă sau pârtie de gheaţă. 3. jgheab, uluc; plan înclinat. 4. alunecare de teren. 5. dispozitiv. 6. (tehn.) mecanism lunecător; suport; sertăraş, parte lunecătoare, sanie. 7. lamă, port-obiect (la microscop). 8. (/nil.) cadrul închizător al mitralierei. slide bar ['slaid bu:r] s. (tehn.) culisou, cursor, patină. slide block [~ bbk] s. (tehn.) 1. cap de cruce. 2. v. s l i d e b a r . slide damper [~ idsempa1"] s. (tehn.) registru de tiraj. slide gauge [~ geid3] s. (tehn.) şublcr, calibru reglabil. slider [rslaid3r| ş. 1. pcrsoană.care lunecă. 2. v. s l i d e b a r. 3. troleu (la tramvai). 4. îngheţată între două foi de tort. 5. suport de sticlă. 6. (electr.) cursor. slide rails ['slaid reilz] s. pl. (tehn.) patine. slide rod [~ rod] s. (te/m.) glisieră. slide-valve [~vselv] s. (tehn.) 1. sanie, sertăraş lunecător, valvă lunecătoare. 2. cutie de distribuţie. slideway ['slaidwci] s. 1. (tehn.) ghidaj, culisă. 2. pantă, suprafaţă înclinată. sliding ['slaidirj] I. adj. glisant, culisant. II. s. alunecare. sliding bow [~ 'bou] s. (electr.) contact alunecător. sliding door [~ 'do:r, -door] s. uşă glisantă. sliding knot [~ 'not] s. nod marinăresc / glisant. sliding rule [~'ru:l] s. riglă de calcul; riglă logaritmică. sliding scale [~ 'skeil] ş. scală alunecătoare, scară mobilă, tablă mobilă de calcul. sliding seat [~ rsi:t] s. slaid, bancă mobilă (într-o barcă de curse). slight [slait] I. adj. 1. (îm\) neted. 2. uşor, slab, subţire, slăbuţ, zvelt; ~ of frame de constituţie debilă; ~figure formă (figură, conformaţie) zveltă. 3.; (fig.) neînsemnat, mic, slab; ~effort efort slab; ~excuse scuză neserioasă; ~indisposition uşoară indispoziţie; ~ mistake greşeală neînsemnată; ~ mourning doliu mic. 4. (despre masă) sărăcăcios, frugal. 5. slab de minte, prostănac, nerod. 6. dispreţuitor. 7. superficial, neglijent; nepăsător; tembel; ~ glance privire superficială. II. s. 1. dispreţ(uire); to make ~ of a dispreţui; to put a ~ upon smb. a trata fără respect / consideraţie pe cineva. 2. v. s l e i g h t . HI. vb. tr. 1. a dispreţui, a desconsidera, a trata cu lipsă de respect, a nu respecta. 2. (înv.) a distruge, a dărâma o cetate sau o fortăreaţă. 3. (înv.) a arunca. 4. to ~ off a lua în zeflemea; a respinge cu dispreţ; to ~ over a face ceva de mântuială / cu grabă / superficial. 5. (mv.) a netezi, a lustrui. IV. interj, (formă contrasă de la G o d's l i g h t ! ) pentru Dumnezeu! slight impression ['slait im'prc/an] s. (poligr.) tipar slab. slighting ['slaitirj] I. adj. dispreţuitor; jignitor, umilitor, peiorativ. II. s. dispreţ, lipsă de consideraţie.



 865



sloped



furou. 9.pi. slip (pentru baie, pentru înot, pentru gimnastică etc.). 10. fâşie, banda, aşchie, slightingly ['slaitirjli] adv. dispreţuitor, fără consideraţie, nerespcetuos; peiorativ. bucată; a ~ of land o bucată / o fâşie de pământ; a ~ of paper o bucată / o fâşie de hârtie; slightly ['slaitli] adv. 1. uşor, slab, puţin. vag. 2. cu neglijenţă; superficial. slightness [slaitnis] s. micime; puţinătate; caracter neînsemnat / redus, lipsă de (poligr.) proof ~ şpalt; table ~ faţă de masă mică. ll.pl. (teatru) culise. 12. (mar.) cală, doc, şantier de construcţie. 13. (bort.) lăstar, butaş, vlăstar; (jig.)~of agirl fata (tânără) importanţă. subţirică / zvcltă. slily ['slaili] adv. cu viclenie / şiretlicuri; şiret, pe ascuns. slip bands ['slip basndz] s. (fiz.) benzi de lunecare. slim [slim] I. adj. 1. subţire, zvelt, ca tras prin inel. 2. (despre ocazie, nădejde) slab, redus. 3. (fam.) şiret, şmecher, viclean. II. vb. A. tr. a face să slăbească, a subţia. B. intr, slip boit [~ boult] s. zăvor (lunecător). a slăbi, a se subţia. slip book [~ buk] s. carnet (de bonuri etc.) cu cotoare. slip-carriage [~.ka;rid3] s. (ferov.) vagon care se detaşează din garnitură. slime [slaim] I. s. 1. nămol, mâl; sediment. 2. mucozitatc, materie vâscoasă; dâră lipicioasă. II. vb. A. tr. a acoperi cu nămol, cu mâl sau cu mucozităţi.B. intr. to ~ through slip-case [~keis] s. casetă (pentru cărţi). / to ~ out of a difficulty a scăpa de o dificultate prin mijloace necinstite, a o scoate Ia slip-coach [~koutJ"J s. v. s 1 i p - e a r r i a g c. capăt prin şmecherii. slip coefficient [~ kouipfi/ont] s. (av.) coeficient de recul. slip cover [~ >kAV3r] s. 1. husă. 2. supracopertă, slime sponge ['slaim spAnd3] s. (metal.) burete de şlam. slip crack [~ krsek] s. (mine) crăpătură de clivaj. sliminess ['slaiminis] s. 1. vâscozitate, stare noroioasă / mucoasă / lipicioasă. 2. (jig.) scrvilitate, slugărnicie. slip dock [~ dok] s. (mar.) cală de lansare. slip form [~ fo:m] s. (tehn.) cofraj glisant. slimly ['slimli] adv. viclean, cu viclenie. slip hook [~ huk] s. cârlig rabatabil, cârlig cu papagal. slimness ['slimnis] s. 1, subţirime, flexibilitate, zvelteţe. 2. (fig.) şiretenie, viclenie. slip-knot [~not] s. 1- ochi, (nod) ]aţ. 2. laţ care sc deplasează pe o funie. slimy ['slaimi] adj. 1. mucos, vâscos, cleios, lipicios. 2. (fig.) servil, slugarnic, onctuos. slip-ledger [~ilcd39r] s. registru fişier. slimy clay [~ klei] s. (ind.) argilă grasă. slimy-tongued [~tArjd] adj. mieros (la vorbă), onctuos. slip-on ['slipon] adj- lejer. slippage [\slipid3] s. (tehn.) patinare, (a)lunecare, glisare, culisarc. sling1 [slin] î.past şi part. trec. slung [sUn] vb. tr. 1. a arunca din praştie. 2. a arunca, slipper ['slips1"] ş. 1. papuc, pantof de casă, condur. 2. (tehn.) cap de cruce. 3. frână. a azvârli; to ~ a man out of the room a arunca pe cineva afară din cameră / casă; (sl.) to ~ ink a mâzgăli hârtia, a scrie articole în presă; to ~ words a vorbi mult, a trăncăni; slippery ['slipuri] adj. 1. alunecos, lunecos; to be on ~ground a fi pe un teren lunecos. a perora; to ~ the bat a vorbi limba ţării; to ~off at smb. a-şi bate joc de cineva. 3. a atârna, 2. (fig.) nesigur, nestabil. 3. şiret, subtil; he's as ~ as an eel îţi alunecă printre degete a suspenda (un hamac). 4. a atârna pe umeri (un săculeţ etc.). 5. (mil.) to ~ arms a pune ca tiparul / ca o zvârlugă. puşca în bandulieră. 6. a ridica cu ajutorul unei curele / frânghii / funii; to ~ up a load slip plane ['slip plein] s. (geol.) suprafaţa plană a faliei. with a crane a ridica o greutate cu macaraua. II. s. 1. praştie. 2. (fig.) lovitură. 3. laţ, slip proof [~ pru:fj s. (poligr.) şpalt. zbilţ. 4. bandulieră, curca; eşarfă, funie. 5. (mar.) ţapan. slippy ['slipi[ adj. (sl.) lunecos; to look / to be ~ a se grăbi. 2 slip ring ['slip rirj] s. (electr.) inel colector. sling s. băutură din gin, apă, zahăr si lămâie. sling boit ['slin boult] ş. (te/m.) şurub de îmbinare. slip scraper [~ iskrcipy] s. (tehn.) screper pe patine. slipshod ['slipjbd] adj. 1. încălţat neglijent; şleampăt. 2. neglijent, murdar. 3. (despre sling case [~ keis] s. toc, cutie (de ochean etc.) pentru purtat în bandulieră. r stil) dezlânat, neglijent. 4. (despre limbă) incoerent, neglijent. slinger ['slirj3 ] s. 1. aruncător cu praştia. 2. aruncător (al unei pietre etc.). slipshodness [-nis] s. 1. caracter şleampăt / neîngrijit. 2. neglijenţă, neîngrijirc. slingshot l'slirj/ot] s. (amer.) praştie. slipslop ['slipslop] I. s. 1. apă chioară, lături, băutură proastă. 2. (jig.) flecăreală, vorbă slink [slink] I. past şi part. trec. slunk [sUnkj vb. A. intr. to ~ away / off a plcca pe nesimţite, a sc face nevăzut; to ~in a intra pe furiş. B. tr. (despre animale) to ~ its young lungă; sentimentalism; apă cu zahăr, dulcegărie, sirop. 3. treabă murdară. II. adj. 1. dulceag, siropos, sentimental. 2. murdar, urât. a-şi lepăda puii. II. s. 1. avorton. 2. individ suspect. 3. înfăţişare suspectă. slipsole [~soul] s. branţ. slinky ['slinki] adj, 1. sinuos, şerpuitor. 2. suplu, subţire. 3. care se mulează pe corp. slip-up I~'Ap] s. 1. gafă, boroboaţă. 2. eşec, încurcătură. slip [slip] I. past şi part. trec. slipped [slipt] sau (înv.) slipt [slipt] vb. A. intr. 1. a aluneca, a luneca; a scăpa (din mână, printre degete); his foot ~ped i-a alunecat slipways [~weiz] s. pi. (mar.) cală de lansare, cală de halaj. piciorul; to ~ from smb.'s hands a aluneca din mână cuiva; it ~ped through my fingers slit [slit] I. vb. A. tr. 1. a crăpa, a despica, a spinteca, a face o deschizătură în; (şi to ~ mi-a alunecat / mi-a scăpat printre degete. 2. a sc strecura, a se furişa; to ~ into the room open). 2. a trefila. B. intr. 1. a sc despica, a se sfâşia. 2. (mineral.) a cliva. II. s. a sc strecura în cameră; a sc furişa, a intra pe furiş în cameră; to ~ through the crowd I. deschizătură, despicătură, crăpătură, spintecătură. 2. fantă; deschizătură îngustă şi a se strecura prin mulţime; to ~ into the bed a se strecura / a se băga în pat; to ~ into lunguiaţă (la cutia de scrisori etc.). 3. crestătură, tăietură; to mark a ~on a face un semn, one's dressing gown a-şi îmbrăca iute halatul / capotul. 3. (despre im nod) a sc desface. a cresta. 4. (text.) şliţ. 4. (despre pământ) a aluneca, a se surpa, a sc prăbuşi. 5. (te/m. despre o curea etc.) slit end ['slit end] s. (tehn.) capăt crestat. a aluneca; a patina. 6. (despre un zăvor) to ~ home a sc închide bine / de tot. 7. a trece slither ['slioa1"] I. vb. A. intr. a aluneca, a sc rostogoli. B. tr. a târî (picioarele etc.). repede, a se scurge; a se repezi, a sc duce repede; the hours are ~ing fast orele se scurg II. s. alunecare, rostogolire. repede; just ~ round to the post repede-te / du-te repede până la poştă. 8. a aluneca, slit stop ['slit stop] s. (fot.) diafragmă cu fantă. a se abate; to ~from the path of virtue a sc abate din calea virtuţii. 9. a greşi, a sc înşela. slitter ['sliter] s. 1. tăietor (cu ferăstrăul). 2. ferăstrău subţire. 10. a face o greşeală (în vorbire, de zăjxiceală); a face o boroboaţă / o greşeală. 11. (despre slitting mill ['slitirj mil] s. (metal.) ferăstrău pentru tăiatul metalelor. un iepure, o ocazie, un secret etc.) a-i scăpa, a-i scăpa din mână. 12. to ~ away a) (despre sliver ['silva1"] I. s. 1. felie. 2. ţandăra, aşchie (de lemn). 3. fir, şuviţă (de lână, păr). persoane) a o şterge, a se eschiva, a se face nevăzut; b) (despre vreme, timp) a trece, II. vb. A. tr. a despica, a tăia felii. B. intr. (despre lemn) a se desface în aşchii. a se scurge; to ~ by v. t o ~ a w a y (b); to ~ down a) (despre persoane) a cădea, a aluneca slob [sbb] s. 1. nămol; lut. 2. om care strică o treabă; cârpaci. la pământ; b) a coborî lunecând, a luneca la vale; a aluneca, a-şi da drumul în jos (pe slobber ['sbbar] I. vb. A. intr. 1. a-i curge balele, a saliva; a scuipa. 2. (fam.) a se un pom); to ~ from a sc desprinde de, a sc desface de; to ~ in / into a sc strecura în, a srniorcăi, a fi plângăreţ. B. tr. 1. a-i curge (balele, saliva), a arunca (bale). 2. a strica, se furişa în, a pătrunde pe nevăzute în; (despre un secret, o înjurătură etc.) to ~out a-i a poci (o treabă oarecare). II. s. 1. salivă, bale, scuipat. 2. miorlăiala, smiorcaială. scăpa; to ~ up a) (amer.) a se înşela, a face o greşeală / o boroboaţă; b) (despre un plan) slobberer l'sbbsro1"] s. 1. mucos, copil plângăreţ. 2. om căruia îi curg balele. a da greş, a eşua, a nu izbuti. B. tr. 1. a scăpa / a pierde din (memorie, atenţie); your slobbery ['sbbari] adj. bălos, îmbăloşat. name has ~ped my memory numele dumneavoastră îmi scapă / mi-a scăpat din memorie; sloe [slou] s. (bot.) porumbar (Prunus spinosa). to ~ smb.'s notice a scăpa atenţiei cuiva. 2. a sc elibera de, a scăpa de; (despre un animal) sloe-eyed ['slomaidj adj. 1. cu ochi negri. 2. cu ochi oblici. to ~ its chain a sc desprinde / a scăpa din lanţ. 3. a da drumul, a dezlega, a slobozi, slog [sbg] I. vb. A. tr. a lovi puternic. B. intr. 1. a izbi, a lovi. 2. (fa/n.) (şi to ~ away, a desface; (cinegetică) to ~ the hounds a dezlega câinii de vânătoare, a da drumul copoilor; on), to ~ at one's work a lucra, a toci cu încăpăţânare / cu îndârjire. II. s. 1. lovitură (despre un animal) a lepăda (puii, înainte de vreme). 4. (ferov.) a desface, a dezlega (un puternică. 2. (fam.) muncă serioasă, bătaie de cap; toceală. vagon în timpul mersului). 5. a împinge, a strecura; he ~ped a letter into my hand mi-a slogan ['slougon] s. 1. (ist.) strigăt de luptă. 2. lozincă, slogan; deviză, moto. strecurat o scrisoare în mână; to ~a bolt home a împinge un zăvor până la capăt. 6. (auto) slogger ['slogs1"] s. 1. muncitor îndârjit. 2. tocilar. 3. boxer cu pumn / punci puternic. to ~ the clutch a lăsa să patineze ambrciajul. 7. to ~ in a băga, a introduce (un cuvânt, 4. bătăuş. un film în aparat, un timbru într-un clasor); to ~ off a) a scoate, a dezbrăca (repede) slogging ['slougin] s. 1. bătaie zdravănă. 2. muncă serioasă, bătaie de cap, toceală. (o haină, un costum, îmbrăcămintea); b) a scutura, arupe, a smulge (crăci, ramuri); to ~ sloop [slu:p] s. (mar.) goelctă, barcaj. şalupă, slup. on a îmbrăca (repede), a pune / a lua pe sine fa cămaşă, o haină etc.); to ~ over a îmbrăca, slop1 [slop] I. s. 1. băltoacă, mocirlă; mlaştină, smârc. 2. baltă. 3. pl. lături, zoaie, a pune (o rochie peste cap). II. s. 1. alunecare, lunecare, deplasare, pas greşit, greşeală, scursură, noroi. 4.pl. poşircă, băutură proastă. II. vb. A. tr. 1. a vărsa (lichide). 2. a turna nesocotinţă; to make a ~a) a aluneca, a face un pas greşit; b) (jig.) a face o greşeală, înalt vas, a scurge. 3. a stropi.-v-to ~ over a deplânge. B.i/itr. ase vărsa, a curge.-O* t o ~ a greşi; ~ of memory lapsus, uitare; lipsă de memorie, pierdere din vedere; ~ of the pen about in the mud a se bălăci, a umbla prin noroi. neatenţie în scris, lapsus calami; greşeală din zăpăceală; a ~ of the tongue o greşeală slop2 s. (sl.) copoi, poliţai. de vorbire, lapsus linguae; (prav.) there's many a ~ between the cup and the lip c mult sIop3s. 1. halat; cămaşă ţărănească; veşmânt larg; bluză. 2.pl. confecţii ieftine. 3.pl. de la mână până la gură, aprox. nu zice hop până nu sari. 2. greşeală de comportare / de (mar.) efecte, îmbrăcăminte sau lenjerie (din magazia vasului). bună-cuviinţă, boroboaţă, gafă; mojicie. 3. scăpare (din mână), strecurare, ocolire, slop basin ['slop ibeisin] s. vas în care se golesc resturile de ceai. dispariţie; to give smb. the ~ a scăpa cuiva printre degete, a reuşi să scape de cineva, slope [sloup] I. s. 1. pantă, povârniş; coastă. 2. pantă, povârnire, înclinaţie. 3. taluz. a trage chiulul cuiva. 4. (telm.) alunecare, patinare; (auto) clutch ~patinare a ambrciajului; patină de ambreiaj; (av.) propeller ~reculul elicei. 5. (geol.) land ~ alunecare, deplasare 4. mii. poziţie cu arma la umăr. 5. (ec.) recesiune; declin. 6. (/nat.) coeficient unghiular. de pământ / teren. 6. faţă de pernă. 7. curea, lesă (pentru câini). 8. (amer.) combinezon, II. vb. A. tr. a înclina, a povârni. B. vb. intr. a sc înclina, a sc povârni. sloped [sloupt] adj. în pantă, înclinat, povârnit; taluzat.



 866



slope-roofed



slope-roofed ['sloup ru:ft] adj. cu acoperiş înclinat. slope's foot ['sloups fut] s. picior de taluz (la drumuri). slopewise ['sloupwaiz] adv. oblic, pieziş; (despre ţesături) în bie; evazat, scobit. slop goods ['sbp gudz] s. pl. marfă proastă. sloping ['sloupirj] adj. în pantă, înclinat. slop-pail [slopped] s. găleată pentru lături / zoaie. sloppiness ['slopinis] s. 1. umiditate, stare umedă; the ~ of the tables udeala, umezeala de pe mese (lăsată de spuma de bere etc.). 2. noroi, murdărie, stare nămoloasă. 3. (despre persoane) moliciune, moleşeală; ~of mind lipsă de precizie / de claritate în idei. 4. (despre stil) neglijenţă, neîngrijire. 5. dulcegărie, apă cu zahăr, sirop; sentimentalitate înduioşătoare. sloppy [slopi] adj. 1. (despre drum) desfundat, noroios. 2. (despre mâncare) lichid, moale, subţire; cu zeamă. 3. neîngrijit; murdar. slops [slops] s.pl. 1. (înv.) pantaloni largi, nădragi. 2. haine de gata. 3. aşternut. 4. hrană lichidă, lichide; (peior.) lături, zoaie. slop seller ['slop ,selor] s. (fam.) 1. negustor de haine vechi. 2. cârciumar care vinde băuturi proaste. slop shop [~ /op] s. magazin de confecţii; magazin de haine vechi. slop work [~ wo:k] s. 1. (în croitorie) lucru de confecţie. 2. muncă prost făcută; lucru de mântuială; rasoleală, câqjăceală, rasol. slosh [sbj] s., vb. v. s 1 u s h. slot1 [slot] I. s. 1. crăpătură, tăietură; (la un automat sau o puşculiţă) deschizătură pentru introducerea unei monede. 2..(av.) tăietură sau profil de aripă. II. vb. tr. a tăia, a scobi; a face o tăietură în. slot 2 1. s. urmă (de animal). II. vb. tr. (cinegetică) a se ţine pe urmele vânatului. slot aerial [-.soriol] s. (radio, tel.) antenă cu fantă. sloth [slou9] s. 1. lenevie, trândăvie, lene; încetineală. 2. (zool.) leneşul (Bradypus tridactilus); unaul (Chloloepus didactilus). slothful ['slouOful] adj. leneş, trândav; lenevos, indolent. slothfully ]-i] aav. leneş, indolent. slothfulness [-nis] s. v. s 1 o t h (1). slot hound ['slot haund] s. v. s l e u t h (1). slot-machine [~moi/i:n] s. automat (pentru bomboane, bilete etc.). slotinan f-msen], pl. slotmen [-men] s. redactor adjunct (la im ziar etc.). slot meter [~imi:tor] s. (tehn.) contor cu plată anticipată. slotter ['sloto'J s. (telin.) maşină de mortezat, mprteză. slouch [slaut/] I. vb. A. intr. 1. a se pleoşti, a se pleca; a se gârbovi. 2. a umbla anevoie. 3. to ~ about a hoinări, a umbla fără rost. B. tr. 1. a trage pe ochi (pălăria, căciula etc.). II. s. 1. mers greoi; ţinută stângace; gârbovire. 2. pleoştirc, lăsare (a marginilor sau borurilor) în jos. 3. om greoi; (amer.) he is no ~ e voinic (nevoie mare). sloucher ['slaut/or[ s. 1. om greoi, urs. 2. leneş, trântor, pierde-vară. slouch-hat ['slaut/haM] s. pălărie moale cu borurile late. slouching ['slaut/in] adj. 1. care umblă târşâindu-şi picioarele. 2. cu umerii căzuţi / lăsaţi. slouching hat [~ 'hast] s. v. s 1 o u c h h a t. slough1 [slau] s. 1. băltoacă, baltă, mlaştină, smârc. 2. (si the ~ of Despond) (fig.) deznădejde, desperare. slough2 [skf] I. s. 1. piele lepădată (de şarpe). 2. coajă. 3. (med.) foliere, jupuire. Il.vb. A. intr. 1. (despre reptile) a-şi schimba pielea; a năpârli. 2. (despre coaja rănii) a se desprinde, a cădea. B. tr. 1. a schimba (pielea). 2. (fig.) to ~ off a scăpa de, a se lepăda / scutura de (un obicei etc.). sloughy1 [slaui] adj. mocirlos, mlăştinos. sloughy2 ]'sUfi] aay. (med., despre răni) cu coajă. Slovak ['slouvask] s. 1. slovac. 2. (limba) slovacă. sloven ['sUvn] s. 1. persoană murdară / nepieptănată / neîngrijită. 2. (fam.) nespălat, mojic, grobian. Slovene ['slouvhn, slo«'vi:n] s. sloven. Slovenian [slou'vimion] I. adj. sloven. II. s. 1. v. S l o v e n e. 2. (limba) slovenă. slovenliness ['skvnlinis] s. neglijenţă; aspect şleampăt; ţinută neîngrijită / dezordonată. slovenly ['sUvnli] adj. şleampăt, neglijent, nespălat, murdar; ~ appearance aspect neîngrijit / neglijent. slow [slou] I. adj. 1. încet, lent; cu viteză mică; ~ pace pas / mers încet; a ~ trot un trap încet / lent / mic; (citi., auto) ~ motion încetinitor, încetinire; ~ train (tren) personal; ~ speed viteză mică; a ~ worker un lucrător încet / fără spor; ~ and sure încet şi sigur. 2. încet (în acţiune, în a face ceva), inactiv, delăsător, neglijent; to be ~ to act a fi încet în acţiune; to be ~ in doing smth. a fi încet în a face ceva, a face o treabă (foarte) încet; he was ~ in arriving abia venea, era în întârziere; to be ~ to anger a fi încet la mânie, a nu se supăra / înfuria uşor; he is not ~ to defend himself nu se lasă (uşor) călcat pe coadă; ~ in payment a fi neglijent la plată; (prov.) ~ and steady wins the race cine merge încet ajunge departe. 3. (despre ceasornic) rămas / care rămâne în urmă, care întârzie; to be ~ a întârzia, a rămâne în urmă; my watch is twenty minutes ~ ceasul meu e în urmă cu douăzeci de minute. 4. încet, greoi (la minte); prostănac, care înţelege greu; ~ of wit greoi la minte, cu mintea greoaie; a ~ child un copil greoi la minte / care pricepe / prinde greu. 5. (despre o boală, otravă) încet, lent, cu acţiune lentă; ~ poison otravă cu acţiune lentă / cu efect întârziat. 6. (despre povestiri, societate, oraş, afaceri etc.) plictisitor, fără viaţă, mort; business is ~ afacerile stagnează, viaţa comercială stagnează / e moartă; e sezon mort. 11:adv. 1. încet, cu încetul; to go ~a) a merge încet; b) a nu lucra în grabă, a nu se grăbi; (mar., auto) ~ ahead încet înainte! 2. încet, cu întârziere; your watch is going ~ ceasul dv. rămâne în urmă / întârzie. III. vb. A. intr. în loc. verb, to ~ down, up a încetini, a merge (mai) încet, a micşora viteza; a se mişca



(mai) încet; to ~ up to a stop a încetini, a se opri la un stop. B. tr. a încetini (ceva); a micşora viteza (cuiva); I have ~ed down the car am încetinit / am micşorat viteza maşinii. slow-acting ['slouasktirj] adj. cu acţiune lentă; cu efect întârziat. slow-burning [~'bo:nirj[ adj. care arde încet, cu combustie lentă. slowcoach [~kout/] s. (fam.) adormit, gură-cască, pierde-vară, burtă-verde. slow combustion [~ kom'bAst/an] s. combustie lentă. slowdown [~dauh] s. încetinire. slow goods [~ 'gudz] s. pl. (ferov.) marfă de mică viteză. slowly ['slouli] aoV. încet, alene, fără grabă; drive ~! la pas! slow match ['slou inset/] s. fitil bickford. slow-motion ['slou'mou/anj I. încetinitor. II. adj. filmat cu încetinitorul. slow-motion film [~ 'film] s. film rulat cu încetinitorul. slow-moving ['slou'mu:vin] adj. cu mişcare lentă. slowness ['slounis] s. încetineală, ritm lent; tărăgăneală, întârziere. slow-paced ['slou'peist] adj. cu paşi înceţi. slow-speed [~'spi:d] adj. atr. cu viteză mică. slow-spoken Hspoukan] adj. domol la vorbă. slow-tempered [~'tempod] adj. greu de stârnit; care se mânie greu, încet la minte; calm, stăpânit. slow-up [~'Ap] s. (fam.) încetinire (a mersului etc.). slow-witted [~'witid] adj. încet la minte, greu de cap. slow worm [~ rwo:m] s. v. b 1 i n d - w o r m. slub [sUb] s. (text.) semitort. slubber ['sUbo'] I. vb. A. tr. a murdări, a mâzgăli. B. intr. a-i curge balele; to ~ over a job a moşmoli /• a moşmondi o treabă; a se moşmondi, a se mocăi. II. s. (text.) flaier gros.



' ' ■ ■ " " ■ ■ ' ■ " _



slubberdeguillion ['sUbodigAlion] s. (pop.) derbedeu, golan. slubbing ['sUbirj] s. (text.) semitort de la flaierul gros. sludge [sUd3] s. 1. noroi gros, glod. 2. gheaţă plutitoare. 3. mlaştină, mocirlă. 4. sediment. 5. nămol. sludge pump [~ pAinp] s. (mine) lingură de lăcărit. sludgy ['slAd3i] adj. murdar, noroios. slue [slu:] vb. v. s 1 e w1. slug1 [slAg] I. s. 1. melc fără casă. 2. (fam.) om leneş /încet. 3. glonţ (cilindric). 4. (amer.) fisă / monedă de 5 cenţi pentru telefoanele automate. 5. (poligr.) linie / rând la linotipie. II. vb. A. intr. a curăţa grădina de melci. B. tr. a încărca (o puşcă). slug2 vb. (amer.) v. s 1 O g (I). slug-abed ['slAgo'bed] s. (înv. fam.) leneş, somnoros, adormit. slug casting [~ ,ka:stin[ s. (poligr.) turnare a rândurilor. sluggard ['slAgod] s. trântor, leneş. sluggish ['slAgi/] adj. 1. încet. 2. indolent, tărăgănat; care tărăgănează, apatic, inert, leneş, puturos. sluggishly [-li] adv. leneş, cu indolenţă. sluggishness [-nis] s. lene, trândăvie, puturoşenie. slug test ['slAg test] s. (tehn.) probă de refulare. slug tuner [~ 'tju:nor[ s. (tel.) cilindru / piesă de acordare. sluice [slu;s] I. s. 1. stăvilar, ecluză, stavilă (de eleşteu); poarta unui doc; to open the ~ a deschide stăvilarul; falling ~ baraj mobil. 2. canal de descărcare (al ecluzei). 3. curent de apă (care se scurge printr-un stăvilar); (fig.) to give the floor a ~ down a spăla duşumeaua eu multă apă / eu un şuvoi de apă. 4. (si ~ valve) supapă, ventil, vană (de comunicaţie). II. vb. tr. 1. a pune stăvilar (unui curs de apă). 2. to ~ out a da drumul la apă prin ecluză, a da drumul la apa dintr-un stăvilar sau dintr-un rezervor prin vane. 3. a iriga, a stropi, a inunda (cu apa care se scurge printr-un stăvilar). sluice chamber ['slu:s it/eimbor] s. (hidr.) sas, camera ecluzei. sluice dam [~ drem] s. (hidr.) baraj cu stavile / cu ecluze. sluice-gate [~geit] s. (hidr.) poartă de ecluză. sluiceway ]'slu:swei] s. canal cu ecluză. sluicing [rslu:sin] s. 1. zăgăzuire, stăvilire (a cursului unei ape)'. 2. golire / deşertare a apei (printr-un stăvilar, printr-o ecluzei, prin vane). 3. spălare cu un curent mare de apă; spălatul minereurilor; spălatul unui canal de scurgere. 4. revărsare abundentă de apă, şuvoi, potop. slum1 [slA.ni] s. (mai ales pl.) 1. cartier sărac / sărăcăcios, mahala. 2. stradă murdară. slum2 s. (amer., mii., si.) ciorbă, supă. slumber ['skmbs'] (poetic) I. s. somn; to fall into a ~ a adormi. II. vb. A. intr. a dormi liniştit. B. tr. to ~ away a petrece dormind (zilele etc.). slumber cap ['sUmbo ka:p] s. bonetă, scufie. slumberer ['slAmborar] s. persoană care doarme. slumberland ['sUmbolaînd] s. (poetic) ţara viselor. slumberless ['sUmbolis] adj. care nu poate dormi. slumberous ['sUmbaros] adj. somnoros. • slumber suit ['sUmbo s/u:t] s. pijama (de damă sau de copil). slumgullion [sUm'gAlion] s. (amer.) 1. resturi de peşte (măruntaie etc.). 2. poşircă, băutură proastă. 3. servitor. 4. ticălos, pezevenghi. slummer ['slAmor] s. persoană caritabilă (care vizitează cartierele săracilor în scopuri de binefacere), activist social. slummy ['sUmi] aay. sărac. slump [sUmp] I. s. (corn.) scădere bruscă, prăbuşire (a preţurilor, a cursurilor la bursă, a valutelor etc.); (econ.) criză, depresiune; ~ in the dollar scăderea bruscă a cursului dolarului; the ~ i n the book trade criza în comerţul cu cărţi I în vânzarea cărţilor; (fig.) the ~ criza economică. II. vb. intr. 1. (corn.) (despre cursuri la bursă, despre valută,



 867



smash



prefuri etc.) a scădea brusc, a se prăbuşi. 2. a cădea, a se prăbuşi (în zăpadă, în spărturi ceva; in a ~ way în mic, într-un mod restrâns, cu modestie. 7. neînsemnat, de mică de gheaţă). 3. (dial.) a cădea / a se lăsa greu / grămadă, a se prăbuşi (pe un pat, scaun, importanţă, neimportant, mic, mărunt; a ~ minority o minoritate mică / neînsemnată; on a ~ scale pe o scară mică, de mică importanţă; at a ~rate ieftin, cu preţ redus; (la într-un fotoliu). jocuri de cărţi) ~ card carte (de valoare) mică; the ~er industries industriile / slung [sUn] past si part. trec. de la s l i n g ! (I). întreprinderile mici, mica industrie; ~ change bani mărunţi, mărunţiş; great and ~ (cei) slunk [sUrjk] past şi part. trec. de la s 1 i n k (I). slur [sb: r ] I. vb. A. tr. 1. a păta, a murdări, a mânji, a terfeli. 2. a defăima, a ponegri, mari şi (cei) mici. 8. meschin, josnic, mărginit, limitat, mic (la suflet); ~ mind suflet a murdări, a spurca, a calomnia. 3. to ~ over a trece uşor peste, a acoperi (greşeli), mic, minte limitată; that's very ~ of you este foarte meschin din partea ta. 9. ruşinat,' a cocoloşi, a ascunde. 4. a articula rău / nedesluşit / neclar (cuvintele); a bolborosi. 5. (muz.) jenat, sărăcăcios; to look ~ a avea acrul plouat / ruşinat / jenat; to make smb. feel ~ a lega (note, tonuri). 6. (poligr.) a mânji, a încreţi (o pagină); a dubla. B. intr. (despre a face pe cineva să se simtă jenat / ruşinat. II. s. 1. parte mică, parte subţire; ~ of the schite, contururi) a se estompa, a se amesteca, a se păta. II. s. 1. pată, mânjire, murdărire, back şale, scobitura spatelui; ~ of the leg partea subţire a gambei / a pulpei; ~ of the terfelire, pată de ruşine; to put a ~ on smb. a terfeli / a calomnia / a defăima pe cineva; butt partea mai subţire a patului puştii. 2. pi. v. s m a l l - c l o t h e s . III. adv. 1. (a toca, to cast a ~ on smb.'s reputation a păta / a mânji / a murdări reputaţia cuiva. 2. (fig.) a scrie) mărunt, mic. 2. (rar, despre cântec) încet, uşor, fin, subţire; to sing ~ a o lăsa dojana, mustrare. 3. articulare nedesluşită / neclară; bolborosire (a cuvintelor). 4. (muz.) mai moale, a cobori tonul. legato, legătură, trăsură de unire (între note). 5. (poligr.) mânjire, murdărire. înereţire, small arms [~ ru:mz] s. pi. arme portative / de mână. boţire (a paginilor). small bore [~ 'bo:r, -boar] adj. (mil.) de calibru mic. small calorie [~ 'kasbri] s. calorie mică. slurred [sb:d] adj. 1. şters, nedesluşit, nedistinet. 2. (muz.) legato. 3. (poligr.) dublat. small cap(ital) [~ 'kspital] s. (poligr.) capitaluţă. slurring ['sbirirj] s. 1. estompare. 2. ştergere; murdărire, îngrăşarc. 3. (poligr.) dublare. small-clothes [~'klouăz] s. pi (ist.) pantaloni scurţi şi strâmţi, pantalon colant, culotă. slurry ['slAxi,amer. sb:ri]s. l.(geol.)rnâl,noroi.2. (mine)şlam. 3. (constr.) suspensie, small courtyard [~ 'ko:tja:dj s. (arliit.) curte de lumină. lapte de ciment. sinall-fibred [~'faibod] adj. cu fibra fină / subţire. slurry mixer [~ 'miksa1"] ş. (constr.) amestecător de suspensie / de nămol. small-fry ['sniDilfrai] adj. 1. minor, lipsit de importanţă. 2. copilăresc. slush [sU/j I. s. 1. noroi, mocirlă, nămol, mâl. 2. zăpadă (semi-)topită; to tramp through small-holder ['smo:l'hould3rj s. mic proprietar de pământ; (ist.) răzeş, moşnean. the ~ a tropăi prin zăpadă topită. 3. (tehn.) unsoare, materie de uns. 4. (fam.) sclifoseală, sentimentalism ieftin. II. vb. tr. 1. (tehn.) a unge, a pune unsoare la. 2. a spăla aruncând small industry [~ 'indsstri] s. mica industrie. apă (multă). 3. (constr.) a umple cu mortar rosturi / găuri / spaţii goale. smallish ['sm:>:liJJ adj. destul de mic, cam mic. small-minded ['smo:l'maindid,'-.--] adj. meschin, îngust, strâmt la minte.. slusher ['SIAJV] s. (mine) screper. small-mouthed [~'mauod] adj. cu gura mică. slush fund [PS1AJ f\nd] s. bani economisiţi de la coşniţă. smallness ['smo:lnis] s. 1. micime. 2. puţinătate. slush pond [~ pcind] s. batal / decantor de noroi. slushy ['sU/i] adj. 1. cu zloată, noroios, mocirlos. 2. (fam.) sentimental, siropos, dulceag. small ore fsniorl 'o: r , ~oof] s. (mine) şlic. slut [sL\t] s. 1. femeie murdară / şleampătă / nespălată; lepădătură; târâtură; scârbă; small pica [~ 'paika] s. (poligr.) corpus. smallpox ['smo:lpoks] s. variolă, vărsat. (fa/n.) putoare. 2. (rar) târfă, prostituată. 3. (zool.) căţea. sluttish ['sUti/J adj. (despre femeie) murdară, neglijentă, puturoasă, şleampătă. small shot ['sma:I 'Jot] s. alice. small slam [~ 'shem] s. (la bridge) micul şlem. sluttishly [-li] adv. murdar, neîngrijit, şleampăt. sluttishness [-nis] s. murdărie, neîngrijire. small stick [~ 'stik] s. vreascuri. small stuff [~ stAf] s. (mar.) parâniă subţire. sly [slai] I. adj. 1. şiret, viclean; ~dog vulpoi, vulpe bătrână, prefăcut. 2. glumeţ, ironic; ~ humour umor fin, II. s. on the ~ pe ascuns, pe furiş, pe şest. sinall-sword [~'sD:d, ~'sosd] s. spadă pentru scrimă. small tackle [~'ta?kl] s. (mar.) palaneul şarturilor gabierului, chiţibuş. slyboots ['slai.bu:ts] s. (fam.) 1. coţear, şiret, viclean, şmecher, ascuns, prefăcut. 2. isteţ. small-talk [~to:k] s. trăncăneală, sporovăială; bârfă măruntă. sly-grog ['slaigr^g] s. (austr. si.) băutură spirtoasă vândută pe sub mână, băutură de contrabandă. small-time [~taim] adj. neînsemnat, de mică importanţă; limitat. small-toothed [~tu:8t, ~'tu:<5d] adj. cu dinţi sau zimţi mici. slyly ['slaili] adv. v. s 1 i 1 y. small vat [~ 'van] s. ciubăr, hârdău. slyne [slain] s. (mine) abataj paralel cu clivajul. small ware [~ 'w£3r] s. 1. mercerie. 2. fierărie, articole de menaj. slyness fslainis] s. viclenie, şiretenie; prefăcătorie. small-ware merchant [-— 'ni3:t/pnt] s. vânzător de mercerie sau mărunţişuri. slype [slaip] s. (arliit.) coridor acoperit (mai ales în catedrale). smalţ [smo(:)lt] s. smalţ, email. smack1 [sma^k] I. s. 1. gust, aromă, urmă, miros, iz, gust plăcut / particular, savoare, smaltite [sniDil'tait] s. (mineral.) smaltină. parfum. 2. pic, cantitate mică; there is a ~ of obstinacy in his character este o leacă / un pic de încăpăţânare în caracterul său; there is a ~ of the gambler in him arc puţină smaragd ['smasrasgd] ş. (înv.) smaragd, smarald. stoia de jucător / înclinaţie pentru jocuri(de noroc). 3. (jig.) cunoştinţe superficiale, spoială, smarmy fsma:mi] adj. (pop.) mieros, dulceag. pospai (de cultură, ştiinţă); little ~s of learning cunoştinţe superficiale. 4. (şl.) heroină. smart1 [smo:t] I. adj. 1. (despre o lovitură) usturător, biciuitor; see; ~ reprimand 11. vb. intr. 1. a avea gust de, a avea un gust particular, o anumită aromă; to ~ of smth. observaţie usturătoare. 2. iute, vioi, rapid; ~pace pas vioi; ~ attack atac rapid; ~ piece a avea gust / aromă de ceva. 2. (jig.) a mirosi a ceva; a avea o anumită coloraţie; a se of work lucru făcut repede şi bine; look ~ about it! mişcă-te mai repede! dă-i drumul! resimţi; opinions that ~ of heresy păreri / opinii care aduc / miros a erezie, din care dă-o gata! 3. deştept, ager, isteţ, iute, iscusit, descurcăreţ, priceput; ~ lad wanted se caută transpiră / se simte erezia. un băiat isteţ; (fan.) he's a ~ one e tare / mare şmecher; (peior.) to try to say ~ things smack21. s. 1. pocnitură, pocnet, plesnitură, lovitură (de bici, de palmă); to give a hard a face spirite / glume isteţe; be ~, eh? faci pe deşteptul, ai?; (peior.) ~practice escrocherie, ~ to a ball a da o lovitură puternică unei mingi; a ~ în the face o (lovitură / plesnitură afacere dubioasă. 4. (despre ţinută, toaletă) elegant, distins, şic, cochet; ~ society, the de) palmă pe obraz; ~of the whip pocnitură a biciului. 2. pupat, sărut (zgomotos); sărutare, ~set lumea / societatea elegantă. II. adv. v. s m a r t l y . pupătură (zgomotoasă). II. vb. A. tr. 1. a pocni / a plesni din (bici); to ~ a whip a pocni smart21, s. 1. durere usturătoare, arsură (din pricina unei răni). 2. lovitură biciuitoare. din bici; to ~one's lips a plescăi din buze. 2. a plesni, a pălmui (pe cineva), a da o palmă II. vb. intr. 1. (despre o rană, ochi) a ustura, a arde; the smoke makes the eyes ~fumul (cuiva); to ~ smb.'s face a plesni pe cineva, a da o palmă cuiva pe obraz. 3. a săruta / înţeapă ochii. 2. (despre persoane) a suferi; to ~ under an injustice a suferi din pricina a pupa cu zgomot / zgomotos. B. intr. (despre bici) a pocni, a plesni; ~ing kiss sărut unei nedreptăţi; he will make you ~for it are sa te facă să i-o plăteşti scump, răzbunarea răsunător / zgomotos. III. adv. drept, de-a dreptul, iute, repede, pe loc, la moment; ~ in lui va fi usturătoare; you shall ~ for this ai să mi-o plăteşti scump, ai să-mi plăteşti scump the middle drept la mijloc; he fell ~ on the floor a căzut drept / dintr-o dată pe jos / pe pentru asta. podea / pe pardoseală. smart alec(k) ['sma:t' a?lik] s. (fam., peior.) ştie-tot, individ atotştiutor, deştept. smarten [rsma:tn] vb. A. tr. 1. a înfrumuseţa, a face elegant, a dichisi. 2. a înviora, smack3 s. (mar.) pescador, vas mic de pescuit, vas mic de coasta (cu un singur catarg). r smacker ['sma;k9 ] s. (si.) 1. sărutare zgomotoasă, pupătură răsunătoare. 2. palmă, a grăbi, a accelera. B. refl. to ~ oneself up a se găti, a se înfrumuseţa, a se dichisi. C. intr. to ~ up a se înviora, a se dezgheţa, a se însufleţi, a se anima. scatoalcă. 3. lucru grozav, colosal. smarting l'sma:tirj] I. adj. usturător, înţepător, tăios, ascuţit, arzător. II. s. durere ascuţită. smacking ['sma?kirj] adj. 1. zgomotos, tare, răsunător. 2. (mar. despre briză) puternic. small [smD:l] I. adj. 1. (prea) mic, mărunt, minuscul; a ~sum o sumă (foarte) mică; smartish ['sma:ti/] adj. destul de elegant / sie. a ~ house o casă mică; ~ stature statură / talie mică; to make oneself ~ a se face mic smartly [\sma:tli] adv. 1. repede, iute, prompt; to answer ~ a răspunde imediat; to pull (de tot); that dress makes you look ~ rochia aceea te face (să arăţi) mai mică / mai smb. up ~ a muştrului / a scutura pe cineva. 2. isteţ, abil, şmecher; cu abilitate, cu măruntă; ~ letters litere mici, minuscule; (cinegetică) ~game vânat mic (păsări etc.); îndemânare. 3. elegant, cu gust. ~ shot alice mici; ~ master mic meseriaş; ~ coin / money monedă mică, bani mici / smart money ['sma:t 'niAni] s. 1. (mii. mar.) pensie de invaliditate. 2. bani / îndemnizaţie mărunţi, mărunţiş; a ~matter o chestiune mică / măruntă, o bagatelă. 2. restrâns, redus, pentru denunţarea / rezilierea contractului. 3. amendă. puţin la număr; in ~ numbers în număr mic / restrâns; ~ committee comitet restrâns; smartness ['sma:tnis] s. 1. vioiciune (a spiritului); inteligenţă, isteţime. 2. şiretenie. a ~party o petrecere / o reuniune mică/ restrânsă. 3. uşor, slab, subţire, fin, slăbuţ, delicat; 3. eleganţă, şic. ~ wine vin uşor; ~ beer bere slabă; to think no ~ beer of oneself a se crede grozav / smash [smasfl I. vb. A. tr. 1. a trânti, a izbi, a lovi cu putere; to ~ one's head against cineva, a se crede buricul pământului; ~ voice voce fină / delicată; a ~ rain o ploaie fină the wall a se da cu capul de pereţi. 2. a sparge, a sfărâma în bucăţi; to ~ the door open / uşoară; a ~ puise puls slab. 4. (despre timp) scurt; a ~ time un timp scurt. 5. (despre a sparge uşa. 3. a distruge, a nimici (o armată, un adversar); (sport) to ~ a record ore) mic, prim; the ~ hours orele mici (după miezul nopţii); in the ~ hours of the morning a bate / a doborî un record. 4. to ~ in a sparge, a înfunda spărgând; (fam.) to ~ smb.'s în primele ore ale dimineţii. 6. mic, puţin, redus, slab, modest; ~income venit mic / redus face in a-i trage cuiva un pumn în obraz; to ~ up a distruge, a face bucăţi (un automobil), / modest; ~ resources mijloace reduse; ~ harvest / crop recoltă slabă; man of ~ abilities a sparge (un obiect). B. intr. 1. a se izbi, a se ciocni; the car ~ed into the wall automobilul om cu capacităţi reduse; to pay ~ attention to smth. a da / a acorda puţina atenţie la s-a ciocnit de zid. 2. a se sparge, a se face zob. 3. (despre un plan, o afacere) a da greş,



 smash-and-grab raid



a eşua; (despre o bancă) a da faliment. II. s. 1. (fam.) lovitură, izbitură; he hit her an awful ~ i-a tras o lovitură zdravănă. 2. spargere, fărâmiţare, distrugere; to knock smth. to ~ a face bucăţi, a sparge; to go to ~ a) a sc sparge, a fi distrus; b) (Jaw.) a da greş, a eşua. 3. ciocnire, coliziune, accident grav. 4. faliment, ruină, dezastru economic. III. adv. to run ~ (into) a se ciocni faţă-n faţă / bot în bot (cu), a intra de-a dreptul (în). smash-and-grab raid ['smasjsn'grceb reid] s. spargere cu furt pe apucate. smasher ['smseJV] s. 1. spărgător; distrugător. 2. (fam.) minunăţie, ceva extraordinar / formidabil / nemaiauzit. 3. (fain.) argument decisiv / hotărâtor, lovitură distrugătoare. 4. falsificator de monede. smash-up ['smsjAp] s. accident de circulaţie, accident rutier. smatter ['smait?r[ vb. intr. a avea cunoştinţe superficiale; to ~in French a şti o brumă de franceză. smatterer ['sma3tor3r] s. diletant, persoană superficială / fără cunoştinţe serioase. smattering ['smaitarin] s. cunoştinţe superficiale, spoială, brumă (de cultură etc.). smear [snuV, smjo:r] I. vb. tr. 1. a unge, a da cu; a murdări. 2. a mâzgăli, a păta. 3. (amer. si.) a distruge, a devasta, a zdrobi. II. s. 1. pată, mâzgălitură. 2. (biol.) frotiu. smeary ['smisri] adj. 1. soios, unsuros, lipicios. 2. murdar, plin de noroi / de mâzgă, noroios. smectite ['smcktait] s. argilă smectică. smeech [smi:tf] s. miros de arsură sau fum. smell [smel] l . s . l . miros, simţul mirosului; (despre câini) miros, nas; to have a keen sense of ~ a avea un miros / un simţ al mirosului foarte fin. 2. miros; parfum, mireasmă; a nice ~ of perfume un miros.plăcut de parfum; a ~ of cooking un miros de gătit / de bucătărie; unpleasant ~ miros / iz neplăcut. 3. to take a ~ at smth. a mirosi / a simţi ceva. II. vb. past şi part trec. smelt (smelt) san smelled ['smeld] A. tr. 1. a.mirosi (o floare, un parfum etc.); a miraşi, a simţi (ceva); a avea simţul mirosului, a simţi (un miros); (fig.) a simţi, a presimţi (ceva); (fig.) to ~ a rat a mirosi un pericol, a presimţi ceva; (fig.) to ~ powder a mirosi a praf de puşcă. 2. to ~ out a) (despre câini) a adulmeca, a mirosi, a simţi (vânatul), a da de urma (vânatului); b) a descoperi (un secret). B. intr. 1. (despre o floare, un parfum etc.) a mirosi (a ceva), a mirosi plăcut; to ~ nice a mirosi plăcut, a răspândi un miros plăcut; room that ~s damp cameră care miroase a umezeală; (fig.) to ~ of the lamp a mirosi a gaz. 2. a mirosi urât, a avea un miros urât / greu / tare. 3. a adulmeca, a mirosi; the dog smelt at my shoes câinele a mirosit ghetele mele. smeller [rsmetar] s. (sl.) 1. nas, felinar, mirositoare. 2. lovitură la nas. 3. ceva remarcabil prin forţă sau duritate. 4. persoană care-şi bagă nasul în oala / afacerile altuia, băgăreţ, băgăcios. 5. persoană, lucru etc. care miroase urât. smell feast ['smel fi:st] s. (înv. imp.) oaspete nepoftit; linge-blide. smelliness ['smelinis] s. miros urât. smelling ['smelin] adj. mirositor. smelling-bottle [~'botl] s. Sticluţă / flacon cu săruri de amoniac. smelling-salts |~so(:)lts] s. pl. săruri de amoniac. smelly l'smeli] adj. (fam.) cu miros rău, rău mirositor. smelt1 [smelt] I. (metal.) vb. tr. a topi (un mineral); a topi, a turna (un metal). II. s. topire, metal topit. smelt2 s. (iht.) un fel de barbun (Osmerus). smelt3 past si pari. trec. ae la s m e 11 (II). smeltable ['smeltabl] adj. (metal.) fuzibil. smelter ['smeltor] s. (metal.) topitor. smelter coke [~ kouk] s. (metal.) cocs metalurgic. smeltery ['smeltori] s. (chim.) topitură. smelting ['smeltirj] s. (metal.) 1. topire. 2. metalurgie. smelting ore [~ o;r] s. (mineral.) minereu de afinare. smew [smju:] s. (omit.) fercstraşul-mic (Mergus albellus). smile [smail] I. s. 1. surâs, zâmbet; with a ~ on the lips cu surâsul pe buze; he gave a faint ~ surâdea uşor; scornful ~ surâs dispreţuitor; dry ~ zâmbet sarcastic; a face wreathed in ~s o faţă zâmbitoare / surâzătoare I veselă. 2. (fig.) faţă surâzătoare / veselă, înfăţişare veselă / plăcută; she was all ~s and grace era toată numai zâmbet şi graţie. 3. (fig. si pl.) favoare; ~ of fortune favoarea soartei / destinului. 4. (amer. sl.) băutură, cinste. II. vb. A. intr. 1. a surâde, a zâmbi; to ~ at / on smb. a zâmbi, a surâde cuiva; to ~ in one's sleep a zâmbi în / prin somn; (fig.) to keep smiling a-şi păstra surâsul, a continua să zâmbească; keep smiling! nu te pierde cu firea! curaj! 2. a surâde / a zâmbi cu dispreţ / cu compătimire; to ~ at smb.'s vain endeavours a zâmbi (cu dispreţ) / a râde de eforturile zadarnice ale cuiva. 3. a arăta vesel / fericit; to have a smiling aspect a avea o înfăţişare veselă / surâzătoare. 4. a fi favorabil / binevoitor; may fortune ~ upon you! să-ţi fie destinul favorabil / binevoitor! B. tr. 1. a primi (pe cineva) cu un surâs / zâmbet / cu zâmbete. 2. a exprima prin surâs / prin zâmbet (aplauze, aprobare); to ~ a welcome to smb. a primi pe cineva cu un surâs / surâzând / zâmbind. 3. to ~ a bitter ~ a surâde amar / cu amărăciune. 4. to ~ away, to ~ off a îndepărta printr-un surâs (teama, grija cuiva). smiling ['smailirj] adj. zâmbitor, surâzător. smilingly [-li] adv. zâmbitor, surâzător. smirch [sm3:t/[ I. vb. tr: 1. a mânji, a păta. 2. (fam.) a pângări, a întina, a necinsti. II. s. pată. smirk [smo:k] I. s. surâs încrezut sau afectat. II. vb. iutr. 1. a surâde încrezut / afectat. 2. a afecta un aer de bunătate / de blândeţe. smirking ['sma:kin] adj. afectat; încrezut. smitch [smit/] s. v. s m e e c h. smite [smait] vb. past smote [smout], part. trec. smitten l'smitn] A. tr. 1. a lovi, a izbi, a bate (cu mâna, cu pumnul, cu arma); to ~ one's thigh a-şi lovi coapsa, a se bate cu mâna pe coapsă; (fig.) his conscience smote him îl mustra conştiinţa. 2. pasiv a fi lovit



868



(ae orbire, de paralizie, de frica etc.); to be smitten with palsy a fi lovit de paralizie; smitten with blindness lovit de orbire / de pierderea vederii; smitten with fear lovit / paralizat de frică; (fig.) an idea smote her i-a venit în gând / în cap o idee. 3. a pasiona, a captiva; (pasiv) a fi îndrăgostit / amorezat; to be smitten with a girl a fi îndrăgostit / amorezat de o fată; (fig.) to be love-smitten a fi lovit de dragoste, a fi amorezat. 4. a bate, a lovi puternic, a distruge, a doborî (in lupta), a omorî; to ~ (enemies) hip and thigh a bate fără cruţare (pe duşman), a distruge duşmanul. 5. to ~ down a) a combate, a distruge; b) a ucide, a omorî. 6. to ~ off (poetic) a decapita, a tăia (capul). B. intr. a lovi, a bate; a sound smote upon his ear uri sunet i-a lovit urechea / i-a ajuns la ureche. smiter ]'smait9r] s. (lit.) persoană care loveşte. smith [smi8] I. s. 1.fierar,covaci; făurar. 2. potcovar. II. vb. tr. a făuri, a bate cu ciocanul. smithereens ['smios'rimz, ■--'-] s. pl. (fam.) ţăndări, bucăţele, cioburi; to smash to / into ~ a face ţăndări, a sfărâma. smithery ['smioari] s. 1. meşteşugul fierarului. 2. fierărie. smithy ['smioi, 'smiOi] s. 1. atelier de fierar / de potcovar / de fierărie / de potcovărie / forjă.'2. (amer.) Fierar, faur. smitten ['smitnj I. part. trec. de la s m i t e . II. adj. îndrăgostit lulea; to be ~ with a fi îndrăgostit lulea de. smock [smnk] l.s.l. (ist.) cămaşă femeiască. 2. halat de copil. 3. v. s m o c k f r o c k . II. vb. intr. a orna volanul fustei. smock-faced [~.feist[ adj. (fam.) palid, galben, cu faţa efeminată. smock-frock [~ Trok,'--] s. halat de pânză groasă; bluză de lucru. smog [smog] s. amestec de fum şi ceaţă (caracteristic oraşelor industriale). smogbound f'smogbaund] adj. înconjurat de smog; blocat de smog. smoggy ['sniDgi] adj. învăluit în smog. smogout ['smogaut] s. lipsă de vizibilitate din cauza smogului. smokable ['smoukobl] I. adj. care se poate fuma. II. s. pl. (fam.) tutun, mahorcă; iarba dracului. smoke [smouk] l.s.l. fum; (fig. sl.) like ~ într-o clipită; (despre un proiect, un plan) to end in ~ a se alege praful (de el); (prov.) there is no ~ without fire nu iese fum fără foc, până nu faci foc nu iese fum. 2. abur, aburi groşi, negură, ceaţă, vapori. 3. (fam.) fum de tutun; ţigară, ţigaretă; will you have a ~? vrei un fum (de ţigară)? vrei să fumezi (o ţigară)?; (fam.) pass round the ~s dă ţigările mai departe. II. vb. A. intr. 1. a face fum, a fumega, a afuma; the lamp is smoking lampa fumegă / face fum. 2. a fuma; a fi fumător; do you ~? fumaţi? sunteţi fumători?; do you mind if I ~? nu vă supăraţi dacă fumez? vă deranjează fumul? B. tr. 1. a afuma, a pune la fum (carne, peşte etc.); SL usca prin fum. 2. a fuma (tutun). 3. a afuma, a umple de fum (un tavan etc.).4. (fam. fig.) a suspecta, a mirosi, a fila, a descoperi. S. to ~ out a) a fuma până la capăt o ţigară; b) a afuma, a goni, a îndepărta ceva cu ajutorul fumului (o viespărie etc.). smoke-ball ['smoukbo:l[ s. (av.) bombă fumigenă. smoke barrage [~ iba2ra:3, ~b*eira;3] s. (mii.) perdea / baraj de fura. smoke black [~ blaikj s. negru de fum. smoke bomb [~ bora] s. bombă fumigenă. smoke candle [~ ikamdl] s. lumânare fumigenă. smoke cloud [~ klaud] s. perdea / nor de fum. smoke colour [~ ikAlar] s. culoare fumurie. smoke curing [~ .kjusrirjl s. afumare, afumat (al şuncii etc.). smoked [smoukt] aay. afumat. smoke damper ['smouk .da;mp3r] s. (tehn.) registru de tiraj. smoked meats l'smoukt mi:ts] s. pl. afumături. smoke-dried ['smoukdraidj adj. (despre şuncă etc.) afumat. smoke-dry ['smoukdraij vb. tr. a afuma (came, peşte etc.): smoke grey [~ grei] adj. fumuriu. smoke helmet [~ ihelmit] s. pălărie de fum, apărătoarea coşului de fum. smoke house [~ haus] s. afumătoare, cameră pentru afumat peştele sau carnea. smoke-in ['smoukin] s. adunare de fumători narcomani. smokeless ['smouklis] adj. fără fum. smokeless powder [~'paudor] s. pulbere fără fum. smoke nuisance ['smouk inju:sns] s. acţiunea vătămătoare a fumului (asupra mediului înconjurător), poluarea atmosferei. smoke pipe [~ paip] s. coş de fum. • smokeproof ['smoukpru:!'] adj. etanş la fum. r smoker ['smouko ] s. 1. fumător. 2. v. s m o k i n g - c a r. 3. v. s m o k i n g c o n c e r t . smoke-screen ['smoukskrim] s. perdea de fum. smoke slide valve ['smouk slaid vadv] s. (tehn.) registru de tiraj. smoke-stack [~sta2k] s. 1. coş de uzină. 2. coş de locomotivă. smoke stone [~ stoun] s. (mineral.) cuarţ fumuriu. smoke tube [~ tju:b] s. (tehn.) ţeava de fum. smokiness ['smoukinis] s. 1. atmosferă încărcată de fum. 2. gust de fum. smoking ['smoukirj] I. adj. fumegând. II. s. 1. fumegare. 2. afumare. 3. fumat; no ~! fumatul oprit! smoking-car [~ka:rJ s. (ferov.) vagon pentru fumători. smoking-carriage [~ikaerid3] s.v, s m o k i n g - c a r . smoking-concert [~ikonsst] s. concert unde fumatul e permis. smoking house [~ haus] s. v. s m o k e h o u s e . smoking-mixture [-imikstJV] s. amestec de tutunuri pentru pipă. smoking paper [~ ipeip3r] s. hârtie pentru ţigarete, foiţă de ţigară. smoking pipe [~ paip] s. pipă, lulea. smoking-room [~ru(:)m] s. fumoar, cameră unde se fumează. smoky ['smouki] aay. 1. plin de fum; înnegrit de fum. 2. afumat, pus la fum.



 869



snap



smuggling ['sniAglinJ s. contrabandă. smug-looking ['sniAgilukirj] adj. suficient, mulţumit de sine, cu un aer de suficienţă / de îngâmfare. smugly ['sniAgli] adv. plin de sine însuşi, cu îngâmfare. smugness ['sniAgnis] s. suficienţă; îngâmfare, mulţumire de sine. smut [smAt] I. s. 1. murdărie, funingine; pată (de funingine, de murdărie); pi. bucăţele / părticele / fulgi de funingine, funigei. 2. obscenitate, porcărie, vorbă ruşinoasă / obscenă; to talk ~ a vorbi / a spune porcării /vorbe ruşinoase /obscene. 3. (agr.) tăciune, mălură (la cereale). II. vb. A. tr. a murdări / a înnegri / a păta cu funingine. B. intr. (agr. despre cereale) a fi atins de tăciune / de mălură. smut balls ['snut bo:lz] s. (bot.) mălură (Tilletia caries). smut coal [~ koul] s. (mine) cărbune pudră. smutch [sniAt/j vb. tr. a înnegri; a mânji. smuttiness ['sniAtinis] s. 1. negreaţă; murdărie. 2. obscenitate, caracter indecent. smutty ['sniAti] adj. 1. murdar, pătat, negru. 2. (jig.) obscen, vulgar, decoltat, indecent; spurcat; ruşinos, murdar. 3. atins de rugină. Smyrnean ['smo:nion[ I. adj. din Smirna. II. s. locuitor din Smirna. snack [snask] s. 1. gustare, mâncare uşoară; to have a ~ a îmbuca ceva la iuţeala. 2. fracţiune, porţiune, parte; to go ~s with smb. a împărţi (ceva) eu cineva. snack bar ['snask bu:r] s. bufet expres, snack bar. snack basket [~ tbu:skit] s. coş(niţă) pentru picnicuri. snaffle ['sna?fi| I. s. dârlog, frâu fără zăbale. II. vb. tr. 1. a pune frâul, a strânge în frâu; a ţine în frâu. 2. (si.) a se face stăpân pe ceva; a fura, a şterpeli ceva. snafu [sns'fu:] I. adj. (sl.) năuc(it), încurcat. II. s. (sl.) buimăceală, derută. smooth-bore ['smu:6'bn:r, -'boa1"] ş. (mil.) ţeavă neghintuită, ţeavă lisă. snag [snreg] I. s. 1. ramură, creangă. 2. ciot, ciotură, butuc. 3. (jig.) obstacol, piedică. 4. dinte frânt. II. vb. tr. 1. (mai ales amer.) a împiedica, a bloca. 2. a curaţi (un râu etc.) smooth-bored [~'b^:d, -boad] adj. (mil.) cu ţeava lisă. de răgălii. srnooth-chinned [~'t/ind] adj. 1. cu bărbia rasă. 2. imberb. snaggy ['sneegi] adj. 1. rămuros, ramificat. 2. cioturos, plin de cioturi. 3. (despre un smooth cut [~ 'ki\t] s. (tehn.) dinţare fină (la pile). râu) plin de răgălii. smoother ['smu(:)â3r] s. 1. (constr.) mistrie. 2. pacificator, împăciuitor. smooth-faced ['smu(:)âpfeist] adj. 1. cu suprafaţa netedă. 2. bărbierit, ras. 3. cu aer snag test ['snaeg test] s. (text.) probă / analiză de agăţare. tânăr. 4. (jig.) ipocrit, făţarnic, nesincer; insinuant, linguşitor, onctuos. snail [sncil] s. 1. melc; at the ~'s pace / gallop (încet) ca melcul. 2. (tehn.) spirală, melc. smoothie ['smu:0i] s. (peior.) ins mieros; periuţa, linguşitor. snail cover ['sneil ikAV9r] s. (bot.) lucerna (Medicago scutellata). smoothing ['smu:oin] s. netezire; aplatizare. snake [sneik] I. s. 1. şarpe; water ~ şarpe-de-apă; (jig.) a ~ in the grass un duşman smoothing choke [~ t/ouk] s. (tel.) bobină de filtraj. ascuns, un om fals; (fam.) to see ~s a avea vedenii; (fig.) to warm / to cherish a ~ in smoothing gills [~ gilz] ş. (teAt.) cardă. one's bosom a încălzi / a creşte un şarpe la sân; (amer. sl.) to have ~s in one's boots smoothing-iron [~.ais>n] s. fier de călcat. a fi agitat / excitat, a avea draci. 2. canalie. II. vb. A. intr. 1. (amer.) (şi to ~ along) a se smoothing plane [~ plein] s. (tehn.) rindea, robanc, revanc, gealău. târî, a se încolăci ca un şarpe. 2. a şerpui. B. tr. 1. (amer.) a răsuci în spirală, a încolăci smoothing tool [~ tu:l] s. (tehn.) unealtă / cuţit de finisare. (frânghii, lanţuri). 2. to ~ in / out a trage / a târî înăuntru sau afară (ca un şarpe în gaură). smoothish ['smu:oi/] adj. destul de neted. smooth manifold ['sfliurâ 'msenifould] ş. (mat.) varietate netedă. snake bite ['sneik bait] s. muşcătură de şarpe. smoothness ['snur.dnis] s. 1. netezime, caracter plan sau plat. 2. calm (al mării etc.). snake-charmer l~it/u:m9r] s. îmblânzitor de şerpi. snake-fence [~fcns] s. (amer.) gard în zigzag. 3. mers lin; bună funcţionare. 4. (te/m.) plancitatc, suprafaţă şlefuită, şlif. smooth-running ['smiriVrAnin] adj. cu mers lin. snakehead ['sncikhcd] s. (bot.) bibilică (Fritillaria meleagris). snake-headed ['sncik'hedid. '-■«] adj. (amer.) înfuriat, mânios. smooth sea ['smu:5 'si:] s. (mar.) marc liniştită. snake hole [isneik houl] s. (mine) gaură şerpuită. smooth-spoken [~'spouk£n] adj. v. s m o o t h - t o n g u e d . snakelet ['sneiklit, -let] s. (zoo/.) pui de şarpe, şarpe mic. smooth-tongued [~'tArjd] adj. mieros, linguşitor. smoothy ['smu:di[ s. v. s m o o t h i e. snakelike ['sneiklaik] adj. (ca) de şarpe, anguiform. snake moss ['sneik mos] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium davatum). smorgasbord ['sm^:g3sb3:d] ş. 1. bufet cu autoservire (la care se servesc specialităţi snake pipe [~ paip] s. (bot.) barba-ursului, coada-calului (Equisetum arvense). culinare scandinave). 2. amestec eterogen, melanj. smote [sinout] past de la s ni i t e. snaker ['sneiko1"] s. (metal.) stanţa de îndoit. r smother ['sniA63 ] I. s. 1. fum gros / dens; aburi groşi, aer înăbuşitor; ceaţă groasă / snake rat ['sneik rast] s. (zool.) şobolan-egiptcan (Mus alexandrinus). înăbuşitoare, nor gros de praf; ~ of foam vârtej, vâltoare de apă spumegândă. 2. înăbuşeală, snake room ['sneikru (:)m] s. (canad. sl.) speluncă. năduf, înăbuşire. II. vb. A. tr. 1. a înăbuşi, a îneca, a sufoca, a asfixia. 2. a înăbuşi, a stinge snakeroot [~ru:t] s. v. a d d c r's w o r t. (focul); to ~ a curse a înăbuşi / a stăpâni / a înghiţi / a strivi între dinţi (o înjurătură). snake's head ['sneiks 'hed] s. v. s n a k e h e a d . 3. a înăbuşi, a reprima, a ascunde de public (un fapt, un scandal); to ~ up a scandal a snakestone l'sncikstoun] s. (geol.) amonit fosil. ascunde / a înăbuşi un scandal. 4. a acoperi, a înveli (în ceva); strawberries ~ed with snake story l'sneik 


smoky quartz [~ kwo:ts] ş. (mineral.) cuarţ fumuriu. smolder ['sraoulda'] vb. (amer.) v. s m o u l d e r . smolt [smoult] s. (Hit.) somon de doi ani, smooch [smu:t/j I. vb. intr. (fam.) a se giugiuli în văzul lumii. II. s. pupic. smooth [smu(:)6] I. adj. 1. neted, plan, lustruit, fără riduri / cute; ~surface suprafaţă netedă / plană; ~ road drum neted; a ~ forehead o frunte netedă / fără riduri. 2. neted, lustruit, şlefuit; (despre o ţeava) lisă, neghintuită; (despre o piele) netedă, fără cute. 3. lin, calm. liniştit; blând, blajin; sea as ~as a mill-pond o mare calmă / liniştită ca iazul unei mori / ca un Iac; (fig.) to get to ~ water a ieşi la apă lină / la liman / din încurcături, a scăpa de bucluc / de greutăţi. 4. uşor, dulce, liniştit, curgător, fără întreruperi, fără izbituri, neîmpiedieat; ~ running mers liniştit / fără întreruperi (la motoare, automobile). 5. dulce, moale, plăcut, mieros, linguşitor, insinuant; a ~ voice o voce dulce / moale / plăcută / agreabilă; he has a ~ tongue vorbeşte mieros / plăcut; are o limbă de aur, c un bun vorbitor. 6. chel, pleşuv, fără păr; (despre obraz, bărbie) fără barbă, spân; ras. II. s. 1. parte netedă / plană, netezime; to give a ~to one's hair a-şi rictezi părul. 2. (mar.) acalmie, linişte. 3. (amer.) câmpie / şes cu iarbă. III. vl;. A. tr. 1. a netezi, a aşeza, a întinde (părul, stofa); a da la rindea (o scândură); a netezi, a egaliza (un teren); a călea (rufe etc.). 2. a linişti, a calma, a potoli (pasiuni, supărări, iritări); to ~smb.'s ruffled spirits a potoli / a calma iritarea / supărarea cuiva. 3. a rotunji, a îndulci (o curbă, un unghi). 4. a acoperi, a scuza, a ascunde, a micşora, a îndulci (greşeli). 5. to ~away a aplana, a înlătura (o greutate, im obstacol). 6. to ~ down a) a netezi (părul); b) a domoli, a calma (pe cineva). 7. to ~ out a întinde, a netezi (o rochie), a face să dispară (o cută). 8. to ~over a aplana, a netezi (o greutate, o situaţie); a acoperi (o greşeală), a calma, a potoli (o pasiune). B. intr. to ~ down (despre valuri, despre mânie) a se potoli, a se calma.



 snapback



pe cineva, a-şi bate joc de cineva, a lua peste picior pe cineva. 3. a slobozi, a descărca, a pocni, a face să pocnească (un pistol, o armă); a pocni, a ţăcăni, a închide cu un zgomot sec (un capac ele). 4. a rupe / a frânge / a sparge brusc / cu zgomot; a rupe în două; to ~ a stick a rupe / a frânge un băţ / un baston; to ~ in pieces a rupe / a frânge în bucăţi; a ~ped tendon un tendon rupt / frânt / plesnit. 5. (fot.) a fotografia (pe cineva), a lua (cuiva) o poză / un instantaneu. 6. a face (ceva) brusc / repede; (auto) to ~ in a gear a schimba brusc viteza. 7. a rosti scurt / sec (un ordin, un răspuns); a se răsti la (cineva). 8. to ~ off a) a muşca, a hăpăi, a înhăţa, a înşfăca ceva (dintr-o muşcătură); b) a rupe, a frânge (capătul unui baston); to ~ up a) a apuca repede, a hăpăi (o mâncare); to ~ up a bargain a prinde, a apuca, a sesiza un chilipir / o afacere / o ocazie; b) a se răsti la cineva. B. intr. 1. (despre câini) a încerca să muşte / să apuce cu dinţii / să înhaţe / să înşface. 2. (despre bici) a pocni, a plesni, a trosni; (despre o încuietoare, fermoar, capac, lacăt) a face un zgomot sec, a ţăcăni, a pocni; (despre pistoale, arme de foc) a pocni, a se descărca. 3. a se rupe, a se frânge, a plesni (brusc). 4. (fig.) a se răsti la (cineva); a bruftui (pe cineva). 5. to ~ at (fig.) a căuta să apuce / să prindă (o ocazie favorabilă, o afacere, un noroc, un chilipir); to ~ at a chance / at an opportunity a căuta să prindă o ocazie favorabilă; to ~ off a se desface / a se despărţi / a se detaşa brusc. snapback ['snarpbadc] s. 1. recul, ricoşeu. 2. revenire bruscă. snap beans [~ bi:nz] s. pl. (boi.) fasole verde. snapdragon [~rdrfegan] s. 1. (bot.) gura-leului (Antirrhinum majus). 2. joc de Crăciun care constă în scoaterea stafidelor dintr-un vas cu coniac aprins. snap-fastener [~'fa:snor] s. capsă, copcă. snap gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru potcoavă. snap hammer ]~ .iuernor] s. (tehn.) ciocan de nituit. snaplock ['snaspbk] s. lacăt cu arc. snapping ['snaspirj] I. s. 1. clănţănit (al dinţilor). 2. trosnitură, pocnitură, rupere bruscă (a unui băţ, a unui baston, a unei crăci). 3. ţăcănit, declanşare (a unui arc, a unui resort). 4. (fot.) luare de instantanee. II. adj. 1. arţăgos, ursuz. 2. (despre câini) care muşcă, rău. snappish ['snajpi/] adj. 1. muşcător. 2. irascibil, certăreţ, arţăgos; ursuz, morocănos. snappishly [-li] aaV. morocănos; arţăgos. snappishness [-nisj s. proastă dispoziţie, toane proaste; arţag. snappy ['snaîpi] adj. 1. v. s n a p p i s h. 2. vioi, energic; make it ~ dă-i zor l bătaie / bice, grăbeşte-te, mişcă-tc mai repede. snap roll ['snajp roul] s. (av.) tonou. snapshot ['snajp/ot] I. s. 1. foc tras fără a ochi, împuşcătură fără ochire (la întâmplare). 2. instantaneu, fotografie (la minut). II. vb. tr. si intr. a fotografia la minut. snapshotter ['snaipjoto'] s. fotograf care face / ia instantanee, fotograf la minut. snare [sne3r] I. s. 1. cursă, capcană; laţ; to lay a ~ a întinde o cursă; (cinegetica) to be caught in a ~ a fi prins în laţ / în cursă. 2. (fig., despre persoane) to be caught in the ~ a fi prins în cursă / în capcană; a cădea în cursă. 3. pl. ~s of a drum frânghia / coardele unei tobe. II. vb. tr. a prinde în cursă / în laţ (un iepure, o pasăre etc.); a prinde (pe cineva) în cursă. snare-drum ['snsadrAin] s. (muz.) tobă mică. snarer ['sn£3rar ] s. puitor de capcane, vânător care vânează cu capcane, trappeur. snarl1 [sna:l] I. vb. A. intr. 1. a mârâi, a-şi arăta colţii. 2. (fig.) a rânji, a mârâi; a rosti vorbe muşcătoare pe ton sardonic sau cinic. B. tr. (si to ~ out) a rosti (cuvinte) rânjind. II. s. 1. mârâit, mormăit; rânjet. snarl2 I. vb. A. tr. 1. (înv.) a încurca (fire, păr). 2. a lucra (metalul) bătându-1 cu un ciocan special. B. intr. a se încurca, a se amesteca. II. s. 1. scul încurcat; ghem. 2. (amer.) încurcătură, dezordine. snarling ['sna;lirj] I. adj. 1. care-şi arată colţii; rânjit. 2. (despre vorbă) aspru, mârâit. II. s. (text.) formarea cârceilor. snarl-up ['sna:lAp] s. încurcătură; blocare, ambuteiaj. snatch [sna:t.f] I. vb. A. tr. 1. a apuca repede, a înhăţa, a înşfăca, a prinde / a lua repede; to ~ (up) a revolver off the table a lua / a apuca repede revolverul de pe masă; to ~ a meal a lua repede o masă, a mânca repede / grăbit. 2. (fig.) a apuca, a prinde (o ocazie favorabilă, un chilipir, un noroc). 3. a smulge, a răpi, a lua fără voie. B. intr. to ~ at a apuca, a prinde, a înhăţa, a înşfăca ceva; a încerca să apuce repede. II. s. 1. prindere, apucare grăbită; smulgere; mişcare rapidă pentru a apuca ceva; to make a ~ at smth. a încerca să apuce repede ceva. 2. interval scurt, perioadă scurtă (de timp); a ~ of sleep pui de somn, puţin somn. 3. fragment, bucată, porţiune, clipă, moment, picătură, pic, bucăţică; ~es of song fragmente de cântec; to work by ~es a lucra pe apucate / cu întreruperi, în porţiuni; ~es of sunshine câteva raze de soare (printre nori). 4. (amer. sl.) furt, hoţie, mangleală, şuteală. snatcher ['sna;tJor] s. 1. apucător. 2. spărgător, hoţ, tâlhar. 3. v. b o d y s n a t c h e r. snatchy ['snartfi] adj. neregulat, sporadic. snath(e) [snasO, sneiO] s. (mai ales amer.) coada coasei. snazzy ['snaîzi] adj. (fam.) ferchezuit, şic. sneak [sni:k] I. vb. A. intr. 1. a se furişa, a se strecura, a se eschiva; to ~ away, to ~ off a pleca pe furiş, a dispărea, a se eschiva, a fugi. 2. (sl. scol.) a pârî, a denunţa. 3. a se târî, a se umili, a se înjosi, a fi servil. B. tr. (sl.) a fura, a şterpeli. II. s. 1. laş, ticălos, secătură, prefăcut, viclean. 2. (sl. scol.) pârâtor, denunţător, raportor. 3. (la crichet) mingea care se rostogoleşte pe jos. sneak current ]'sni:k -kAront] s. (electr.) curent vagabond / parazit I de conturnare. sneakers ['sni:koz] s.pl. (amer.) pantofi de sport sau de gimnastică; pantofi cu talpă de cauciuc, pantofi de tenis. sneaking [rsni:kin] adj. 1. (pe) furiş. 2. servil, plecat. sneakingly [-Ii] adv. 1, pe furiş. 2. servil, cu servilism. sneak preview ['sni:k >pri:vju:] s. vizionare în avans (a unui film). sneaky f'sni:ki] adj. v. s n e a k i n g (2).



870



sneer [snior] I. s. 1. surâs batjocoritor I de dispreţ; rânjet. 2. batjocură, sarcasm, II. vb. A. intr. a surâde batjocoritor, a rânji, a râde în bătaie de joc; to ~ at smb. a surâde batjocoritor cuiva, a-şi bate joc de cineva. B. tr. 1. a spune pe un ton batjocoritor. 2. to ~ down a intimida (pe cineva) prin batjocură / prin zeflemea, a face (pe cineva) să tacă; to ~ away a nimici / a distruge prin batjocură / batjocorind. sneerer [sniorar] s. batjocoritor, zeflemist. sneering [sniorirj] adj. batjocoritor; sarcastic, zeflemist. sneeringly ]-li] aaV. batjocoritor; sarcastic. sneeze [sni:z] I. vb. intr. a strănuta; he is not to be ~d at nu-i de dispreţuit I de luat peste picior. II. s. strănutat, strănut. sneeze gas ['sni:z gss) s. gaz de strănutat. sneezer ['sni:zor] s. persoană care strănută. . sneezing gas ['snkzin ga;s] s. gaz de strănutat. snick [snik] I. vb. intr. 1. a tăia I a cresta uşor. 2. a lovi (mingea) uşor. II. s. tăietură, crestătură. snicker ]'snikor] I. vb. mtr. 1. a necheza. 2. a chicoti, a râde. II. s. nechezat. snickersnee l'snikor'sni:] s. (înv.) cuţit lung. snide [snaid] (sl.) I. adj. fals, contrafăcut. II. s. 1. bijuterie falsă. 2. monedă falsă. snidesman ['snaidzmsn], pl. snidesmen [~] s. (sl.) falsificator de monede. sniff [snifj I. vb. A. intr. 1. a trage aerul pe nas; to ~ at smth. a adulmeca / a mirosi ceva. 2. (fig.) a pufni pe / din nas, a-şi arăta dispreţul; to ~ at a dish a strâmba din nas la o mâncare; the offer is not to be ~ed at propunerea / oferta nu e de dispreţuit / de aruncat. B. tr. 1. a mirosi, a adulmeca, a trage pe nas împreună cu aerul, a aspira (pe nas); to ~ a bottle of salts a trage pe nas săruri dintr-o sticluţă. 2. (fig.) a mirosi, a simţi (un pericol). 3. a trage pe nas, a priza (tutun); (med.) to be ~ed up the nostrils pentru a fi aspirat pe nări. II. s. 1. tragere de aer pe nas; to get a ~of fresh air a aspira / a trage aer proaspăt pe nas. 2. miros, adulmecare; percepere. sniffy ['snifi] adj. (fam.) 1. sforăitor, care sforăie, care trage aerul pe nas. 2. care miroase; care adulmecă; care amuşină. 3. (fig.) dispreţuitor, cu nasul pe sus. snigger ['snigo'] I. vb. intr. a râde pe ascuns / pe sub mustaţă / pe înfundate; a zâmbi cu înţeles. II. s. râs disimulat, zâmbet cu înţeles (la auzul unor glume scabroase etc.). snip [snip] I. vb. A. tr. a reteza / a tăia cu mişcări iuţi şi mărunte (cu foarfecă etc.). B. intr. to ~ at a face tăieturi mici în. II. s, 1. tăietură; bucată tăiată sau retezată. 2. (fam.) croitor. 3. (sl.) afacere avantajoasă, chilipir, pleaşcă. 4. bucăţică, porţioară. snipe [snaip] I. s. 1. becaţină (Gallinago); (cinegetică) the moor was full of ~ mlaştina era plină de becaţine; double / great ~ becaţă dublă. 2. (fig.) găgăuţă; prost, nerod. 3. (amer.) muc, chiştoc de ţigară (ridicat de pe stradă). 4. (sl.) notă de plată, socoteală lungă. II. vb. A. intr. 1. a vâna becaţine. 2. a fi franctiror. B. tr. a împuşca din ascunzătoare / adăpost, a împuşca (pe cineva) fiind franctiror. sniper ['snaipor] s. 1. trăgător / ţintaş de elită. 2. franctiror, trăgător care ocheşte de la adăpost. snipper ['snipor] s. 1. tăietor, cupeur. 2. pl. foarfecă. snippersnapper [~'sna:por] s. obraznic. snippet ['snipit, amer. si -et] s. bucăţică, fragment; extras (literar). snippety [-i] adj. fragmentar; nelegat. snips [snips] s. pl. foarfece de tinichigerie. snipsnap ['snipsnajp] s. (rar) schimb de cuvinte (injurioase). snipsnap-snorum [~ rsno:r3m] s. un fel de joc de cărţi. snitch1 [sni't/] I. s. (pop.) 1. nas, felinar. 2. informator, agent. II. vb. intr. (fam.) a pârî, a turna. snitch2 vb. tr. (fam.) a şterpeli. sniteher ['snit/a'] s. (fam.) informator, turnător. snivel ['snivl] I. vb. intr. 1. a-i curge nasul / mucii. 2. a scânci, a se'smiorcăi. II. s. 1. muci. 2. scâncet, stniorcăit. 3. moft; flecăreală ipocrită. sniveller ['snivla'] s. plângăreţ.. snob [snob] s. 1. snob. 2. burghez, filistin, burtă-verde. snobbery ['snobsri] s. snobism. snobbish ['snobi/] adj. snob, plin de snobism. snobbishly [-li] ădv. cu snobism. snobbishness [-nisj s. snobism. snobbism ['snobizsm] s.v. s n o b b i s h n e s s . snood [snu(:)d] s. (tnv.) fileu, plasă pentru păr (purtată de fetele scoţiene). snook [snu(:)k[ s. (si.) rădăcina nasului; to cock / to make / to cut a ~ at a da cu tifla (cuiva). snooker1 ['snu:kor] s. unfel de biliard. snooker2 vb. tr. (fam.) a pune pe linie moartă. snoop [snii:p] (amer. fam.) vb. A. intr. a da târcoale (pentru a şterpeli). B. tr. a fura, a şterpeli. snoopy ['snu:pi[ adj. (amer. fam.) băgăreţ, curios. snoot ['snu:t[ s. 1. bot; rât. 2. (peior.) nas. 3. strâmbătură (exprimând dispreţ), grimasă. 4. snob. snooty ['snu:ti] adj. dispreţuitor, de dispreţ. snooze [snu:z] (fam.) I. vb. A. intr. a aţipi, a dormita. B. tr. to ~ time away a-şi petrece timpul moţăind. II. s. pui de somn, moţăiala, aghios. snore [sno:r, sno9r) I. s. 1. sforăit (al unei persoane). 2. uruit (al unui motor). II. vb. A. intr. a sforăi; (fig.) to ~ like a pig a sforăi ca un porc. B. tr. a-şi petrece (timpul) sforăind; to ~ away the morning a-şi trece dimineaţa sforăind. C. refl. to ~ oneself awake a se deştepta din cauza sforăiturilor. snore piece ['sno: pi:s] s. (tehn.) ţeava de aspiraţie (a pompei). snorer ['sno:r3r, 'snoo-] s. sforăitor.



 871



snort [sno:t] I. vb. A. intr. 1. a sforăi tare, a respira / a răsufla cu zgomot. 2. (despre cai) a forai / a sforăi pe nări. 3. a râde (prea) tare / cu zgomot. B. tr. 1. a rosti răsuflând zgomotos. 2. a exprima cu dispreţ. II. s. 1. sforăit tare / zgomotos, răsuflare cu zgomot; pufnit; pufnitură. 2. forăit, sforăit (al cailor). snorter ['sno:t3r] s. (si.) 1. lucru care stârneşte mirarea, grozăvie, ceva extraordinar. 2. (foni.) vânt tare, furtună puternică. snorting ['sno:tin] adj. (fam.) neobişnuit, extraordinar, nemaipomenit, grozav, straşnic. snot [snot] s. (fain.) 1. muci. 2. mucos. snot rag ['snot raeg] s.fvulg.) batistă, cârpa. snotty ['snoti] I. adj. mucos. II. s. (mar. si.) cadet. snout [snaut] s. 1. bot, rât. 2. (peior.) nas, muştiuc. 3. bot, vârf. 4. (tehn.) ajutaj. snow[snou]I.ş. 1. zăpadă, nea, omăt; there has been a fall of~ a căzut zăpadă, a nins. 2. (tehn.) artificial ~ zăpadă artificială; carbonic acid ~ zăpadă carbonică. 3. (sl.) cocaină. II. vb. A. intr. a ninge; it is ~ing ninge. B. tr. 1. to be ~ed in / up / over a) a fi înzăpezit, a fi prins / blocat / reţinut de zăpadă; b) a fi acoperit eu zăpadă, a fi troienit. 2. to be ~ed off a fi contramandat din cauza ninsorii; to be ~ed under (with) (fig.) a fi copleşit (de) (lucru etc.). snowball ['snoubo:l] I. s. 1. bulgăre de zăpadă. 2. sumă de bani prin care fiecare părtaş se obligă să atragă alţi asociaţi. 3. (fa/n.) a ~*s chance in hell nici urmă de şansă. II. vb. A. in/r. 1. a se juca / a se bate eu (bulgări de) zăpadă; a face bulgări de zăpadă. 2. a creşte din ce în ce mai repede. B. tr. a nimeri (pe cineva) cu bulgări de zăpadă. snow bank ['snou baeqk] s. troian, nămete. snow-blind [~'blaind] adj. orbit de zăpadă / din cauza sclipirii zăpezii. snow blockade [~ bb-keid] ş. (canad.) înzăpezire. snow blower [~ ibloio1"] s. (canad.) maşină de împrăştiat zăpada. snowboard [~bo:d] s. 1. (sport) placă folosită la coborârea pe pista de schi, snowboard. 2. denumirea unui sport de iarnă. 3. (panou) parazăpadă. snow-boots [~bu:ts] s. pi. şoşoni. snow-bound [~baund] adj. înzăpezit, troienit, înconjurat de zăpadă. snow breaker [~ tbreiko1"] s. (tehn.) curăţitor de zăpadă. snow-broth [~bro(:)9] s. apă de zăpadă. snow-capped [~kîept] ad. (despre un munte) acoperit eu zăpadă. snow cover [~ -kAVO1"] s. strat de zăpadă. snow-drift [—drift] s. nămete, troian. snowdrop [~drop] s. (bot.) ghiocel (Galauthus nivalis). snowfall [~fo:l] s. ninsoare, cantitate de zăpadă. snow fence [~ fens] s. (ferov.) parazăpadă. snowflake [~fleik] s. 1. fulg de zăpadă / de nea. 2. (bot.) ghiocei-bogaţi (Leucojum). snow flurry [~ ■flAri] s. vifor. snowfly [~flai] s. (canad.) prima (cădere de) zăpadă, prima ninsoare. snowhouse [~haus] s. (canad.) iglu. snowlike ['snoulaik] adj. (ea) de zăpadă, ca zăpada, snowman ['snoumon],pl. snowmen [-men] s. om de zăpadă. snowmobile ['snoumoubi:l] s. vehicul (adaptat) pentru deplasarea pe / prin zăpadă. snow pack [~ pxk] s. grosimea stratului de zăpadă. snow pellets [~ .pelits] ş. pl. (meteor.) măzăriche moale. snow-plough [~'plau,'--] s. 1. plug pentru curăţirea zăpezii. 2. (sport) plug (la schi). snow remover [~ riimu:vor] ş. plug de zăpadă. snow-shoes [~/u:z] ş. pl. 1. rachete. 2. schiuri. snow slide [~ slaid] s.v. s n o w s l i p . snow slip [~ slip] ş. avalanşă de zăpadă, lavină. snow squall [~ skwo:l] s. viscol de scurtă durată. snowstorm [~sto:m] s. viscol. snow village [~ .vilid3] s. (canad.) sat de igluuri. snow-white [~'hwait, '—] I. adj. alb ca zăpadă. II. s. 1. (chim.) alb de zinc. 2. Snow-White Albă ca Zăpada. snowy ['snoui] adj. 1. de zăpadă, de nea. 2. alb ca zăpada, fără pată. snub1 [snAb] I. vb. tr. 1. a umili, a da peste nas (cu dat.). 2. a dojeni. 3. a frâna; a opri brusc. II. s. 1. purtare dispreţuitoare. 2. mustrare, dojana, bruftuială. snub2 I. adj. (despre nas) câni. II. ş. 1. (rar) nas. 2. nod (în lemn). snubber chain ['siiAbo t/ein] s. (auto) lanţ de siguranţă. snubby ['snAbi] adj. v. s n u b 2 (I). snub-nosed ['stiAbnouzd] adj. earn. snuff1 [snAf] I. vb. tr. 1. a priza (tutun). 2. a aspira zgomotos. II. s. 1. praf sau tutun mirositor; to take ~ a priza tabac / tutun, a lua prize de tutun. 2. aspiraţie, inhalaţie; (sl.) he is up to ~ c isteţ, e greu de înşelat / de tras pe sfoară. snuff21. vb. A. tr. 1. a reteza mucul unei lumânări. 2. to ~out a) a stinge (o lumânare); b) (sl.) a distruge; a reprima. B. intr. (sl.) to ~ out a muri. II. s. muc de lumânare; fitil de lampă; feştilă. snuff-box ['snAfboks] s. tabacheră eu tutun de prizat. snuff colour [~ rkAbr] s. culoarea tutunului. snuffer1 1'snAfo1"] s. tutun / tabac mirositor. snuffer2 s. (bis.) mucar. snuffers ['snAfoz] s. pl. mucări, mucarniţă. snuffle ['snAfl] I. vb. A. intr. 1. a sforăi. 2. a vorbi pe nas, a fârnâi, a fonfăi. B. tr. a rosti pe nas. II. ş. 1. sforăit. 2. fonfăit. snuffles [-z] s. pl. înfundare a nasului; fârnâirc. snuffy [snAfi] adj. 1. eu miros de tutun. 2. (fam.) supărat, mânios.



soapflakes



snug [snAg] I. adj. 1. (despre camere, case) confortabil, comod, plăcut, tihnit; (despre persoane) bine adăpostit, la cald; it is very ~ in here e foarte plăcut / comod aici; you are very ~ here stai foarte bine aici, stai confortabil, eşti bine adăpostit; to lie ~in bed a sta comod în pat / la cald; to make oneself ~ a se face comod; (fig.) as ~ as a bug in a rug liniştit ca un pui de găină în cuib; cât se poate de comod. 2. foarte aproape, strâns, compact. 3. (mar.) (despre vas) pregătit (pentru orice eventualitate). II. vb. intr. 1. a se strânge / a se lipi de ceva. 2. a sta la cald. snug bolt ['snAg boult] s. (tehn.) şurub cu cap; ciocan. snug fit [~ fit] s. (tehn.) ajustaj alunecător. snuggery I'snAgari] s. cameră / odaie confortabilă; loc / cotlon confortabil. snuggle ['snAgl] vb. A. intr. a se strânge, a se ghemui (în pat); a se lipi (de cineva); a se cuibări (la căldură); to ~ down in bed a se ghemui în pat (la căldură); to ~ up to smb. a se lipi de cineva. B. ţr. a strânge (un copil) în braţe, a strânge lângă sine. snugness ['snAgnis] s. confort. so [sou forma normală; so, so forme slabe ocazionale) I. adv. 1. aşa, aşa de; atât; atât de; ~-called aşa-numit; she is ~ kind e tare amabilă; he is not ~ bad nu este aşa de rău; he is not ~ very old nu este chiar aşa de bătrân; ~ much atât de mult; he loved her ~ much a iubit-o aşa de mult; I am not ~ sure of that nu sunt chiar aşa / chiar atât de sigur de asta. 2. so ... as aşa, atât (de)... ca; would you be ~ kind as to eşti aşa de amabil ca să; he was ~ fortunate as to escape a avut norocul să scape; be ~ kind as to send me the book fii atât de amabil să-mi trimiţi cartea; he is not ~ feeble as he looks nu este aşa de slab pe cât pare. 3, aşa, aşa fel, în aşa fel, astfel, în acest fel, în această manieră, tot aşa, de asemenea, în acelaşi mod; why do you speak ~? de ce vorbeşti aşa / astfel?; stand ~ as you are stai aşa cum eşti; as the father is ~ is the son după cum e tatăl aşa e şi fiul; ~ many men ~ many minds câţi oameni atâtea păreri; it happened ~ that he was there s-a întâmplat să fie acolo / de faţă; ~ to speak, ~ to say ca să spunem aşa; ~ said, ~ done după cum s-a spus, aşa s-a făcut; and ~ on, and ~forth şi aşa mai departe; you are young and ~ am I eşti tânăr şi tot aşa sunt şi eu; he is right and ~ are you şi el are dreptate şi dumneata. 4. aşa, astfel; I think ~ eu cred aşa; I hope ~ aşa sper (eu); I suppose ~ aşa presupun / bănuiesc; ~ it seems aşa se pare; he told you ~ aşa ţi-a spus; you don't say ~? nu mai spune? cum aşa?; how ~? cum aşa?; why ~? de ce aşa?; not ~ nu aşa, nu astfel; quite ~ aşa, foarte bine. 5. tot aşa, la fel; you are late! So I am! Ai întârziat. Adevărat!; you thought he was English, and ~ he was credeai că este englez, şi aşa şi era. 6. cam, aproximativ, cam aşa ceva; after a week or ~cam după o săptămână; a grey colour or ~ o culoare gri sau cam aşa ceva. 7. aşa încât, aşa... ca să; he stepped aside ~ that I might come in a păşit într-o parte astfel ea să pot intra; he speaks ~ that he can be understood vorbeşte aşa ca să poată fi înţeles; they hurried ~ as not to be late s-au grăbit aşa ca să nu întârzie. II. conj. 1. aşadar, prin urmare, de aceea; she did not reappear and ~ she was thought dead n-a mai apărut şi de aceea s-a crezut că e moartă. 2. aşadar, aşa că, deci; ~ you are here again? aşadar iar eşti aici?; ~ you are not coming? aşadar nu vii? soak [souk] I. vb. A. tr. 1. a muia, a uda, a uda până la piele, a uda leoarcă; the rain ~ed me to the skin ploaia m-a udat până la piele / leoarcă. 2. a muia într-un lichid, a cufunda, a băga (într-un lichid), a îmbiba; to ~ a sponge a băga un burete în apă, a îmbiba un burete; oiI-~ed rag cârpă îmbibată de ulei. 3. (fig.) a stoarce, a jupui (clienţi etc.). 4. to ~ up a absorbi, a îmbiba. 5. (metal.) a recoace. B. intr. 1. a fi înmuiat, a fi cufundat, a fi băgat (într-un lichid). 2. to ~ into a se infiltra / a se îmbiba / a pătrunde în (ceva). 3. a suge / a sorbi lichide. 4. (fig. sl.) a suge ca un burete, a bea peste măsură, a se îmbăta. 5. (la tăbăcărie) a sta în udătură, a se înmuia. 6. to ~ through a se infiltra prin ceva / dintr-o parte într-alta. II. s. 1. muiere, udare; to put in ~ a muia (rufe murdare); (tehn.) to give a ~ a muia, a înmuia. 2. (jig. sl.) beţiv. 3. (jig. sl.) beţie, chef. 4. (austr.) adâncitură plină cu apă de ploaie. 5. (austr.) fântână puţin adâncă. soakage ['soukidj] s. 1. apă de infiltraţie. 2. infiltrare, infiltraţie. 3. (tehn.) îmbibare, impregnare. soaker ['souko1-] s. (fam.) 1. ploaie torenţială. 2. beţiv, beţivan, sugativă. soak-hole ['soukhoul] s. (austr.) porţiune îngrădită dintr-un râu, folosită pentru spălarea oilor. soaking ['soukirj] I. adj. care udă / înmoaie de tot / dintr-o parte în alta; care udă leoarcă / până la piele; ~ downpour ploaie torenţială / care udă până la piele. II. s. 1. muiere, udare, udătură; (fig.) they got a ~ au fost udaţi complet / leoarcă / până la piele. 2. (fig.) băutură excesivă / peste măsură; (sl.) beţie cumplită, chef monstru. soaking furnace [~ fo:nis] ş. (metal.) cuptor de menţinere. soaking in [~ 'in] s. îmbibare, infiltrare. so-and-so ['souonsou] I. adj. cutare. II. adv. aşa şi aşa. soap [soup] I. s. 1. săpun; cake of ~ bucată de săpun; toilet ~ săpun de toaletă; soft ~ săpun moale / negru pentru spălat rufe; to wash smth. with ~ a spăla ceva cu săpun. 2- (fg-) (şi soft ~) linguşire, cuvinte linguşitoare; to give a person soft ~ a linguşi pe cineva. 3. (amer. sl.) mită, bani utilizaţi pentru mituire şi alte scopuri politice secrete. II. vb. tr. 1. a săpuni, a spăla eu săpun. 2. (sl.) a linguşi (pe cineva). soap ashes ['soup .se/iz] s. pl. (bid.) leşie din cenuşă de plante. soap boiler [~ iboilorJ s. 1. săpunar, fabricant de săpun. 2. cazan pentru fierberea săpunului. soap-box [~boks] s. 1. ladă pentru săpun. 2. tribună improvizată. soap boxer [~ iboksor] s. (fam.) orator de stradă / de bâlci. soap-box orator [~boks ror9t9r, -ritor] s.v. s o a p b o x e r . soap-bubble [~'bAbl] s. balon de săpun; to blow ~s a face baloane de săpun. soap dish [~ di/] s. savonicră. soap earth [~ o:0] s. (mineral.) steatit. soap fat [~ fan] s. (chim.) grăsime de saponificarc. soapflakes [~fleiks] s. fulgi de săpun.



 soap holder



soap holder [~ ihouldo1"] L V. s o a p d i s h . soap house [~ haus] ş. fabrică de săpun. soap oil [~ oil] s. (chim.) ulei de saponifieare. soap opera [~ opsro] s. (TV) telenovela. soapstone [~stoun] s. 1. (mineral.) steatit. 2. (chim.) sapanit. soapsuds [~sA.dz] s. pi. 1. clăbuei / spumă de săpun. 2. leşie de săpun, apă cu săpun. soap test [~ test] ş. saponifieare. soap works [~ wo:ks] s. pi. (folosit ca sg.) fabrică de săpun. soapwort [~wo:t] s. (bot.) săpunariţa, odogaei (Saponaria officinalis). soapy ['soupi] adj. 1. ca săpunul, onctuos. 2. săpunit. 3. (fig.) linguşitor, insinuant, onctuos. soar [so:r, sos1"] vb. intri 1. a se ridica în zbor, a urca spre culmi; to ~ to the heights of literary fame a tinde spre culmile gloriei literare; his ambitions ~ high are ambiţii mari, ţinteşte sus. 2. (av.) a plana. soaring ['so:rirj[ I. s. 1. avânt, elan. 2. (av.) zbor planat. II. adj. avântat; ridicat; ~flight zbor planat (al păsărilor). sob [sob] I. vb. A. intr. a plânge cu suspine. B. tr. a rosti printre suspine; she ~faed her heart out plângea de-ţi rupea inima. C. rejl. to ~onese!f to sleep a adormi plângând. II. s. suspin, hohot; plâns cu hohote. sobbing l'sobirj] adj. plin de suspine, întretăiat de suspine. sobbingly [-li] adv. suspinând; cu o voce întretăiată de suspine. sobeit [sou'bi:it] conj. (înv.) (numai) dacă. sober ['soubo1"] I. adj. 1. sobru, cumpătat, moderat, aşezat, echilibrat; calm, liniştit. 2. treaz, care nu e sub influenţa alcoolului; (as) ~ as a judge complet treaz. 3. (despre culori) neţipător, neexagerat. ♦ to be ~ a) a fi sobru etc.; b) a nu fi beat / băut; c) a nu fi băut nimic; a nu fi mâncat nimic, a fi cu stomacul gol. II. vb. A. tr; to ~down a) a calma, a potoli, a modera, a atenua; b) (şifig.) a dezbată, a dezmetici, a trezi. B. intr. to ~down a) a se calmă, a se modera; b) (şi jig.) a se dezbată; a se trezi, a se dezmetici. sober-blooded [~'bUdid] adj. calm, stăpânit, cu sânge rece. sober-minded [~'maindid] adj. serios, moderat, echilibrat; raţional, înţelept; cumpătat, aşezat, grav. soberness ['soubonis] s:v. s o b r i e t y . sobersides ['soubosaidz] s. (fam.) persoană serioasă / aşezată / gravă. sobriety [sou'braioti, so'b-] ş. moderaţie, cumpătare, înţelepciune; seriozitate, gravitate; calm; sobrietate; temperanţă. ' sobriquet ['soubrikei] s. (jr.) poreclă. sob sister ['sob tl[ adj. de societate, social. society [so'saiati] s. 1. societate; the laws of ~ legile societăţii; duties towards ~ îndatoriri faţă de societate. 2. societate, companie, tovărăşie (a cuiva); he is fond of ~ îi place societatea; (înv.) to have no ~ with smb. a nu întreţine raporturi, a nu avea legături cu cineva. 3. (şi high ~) societatea înaltă, lumea mare; to go into ~ a intra / a pătrunde / a-şi face intrarea în societate; ~ woman femeie mondenă; ~ verse versuri de salon; ~ news curierul monden. 4. societate, asociaţie; charitable ~ operă de binefacere / de caritate; first aid ~ societate / operă de ajutorare a răniţilor. sociocultural [tsousiou'kAlt/srpl] adj. sociocultural. sociogram ['sousiougra?m[ s. sociogramă. sociolinguistic [tsousioulirj'gwistikj adf.sociolingvist.



872



sociolinguistics [.sousioulin'gwistics[ s. pi. (folosit ca sg.) sociolingvistică. sociological [.sousi9'bd3ikpl, -sio-, -/io-] adj. sociologie. sociologist [isousi'okx^ist] s. sociolog. sociology [iSOUsi'oIod3Î] s. sociologic. sociometry [-sousi'omitri] s. sociometrie. sock [sDk] I. s. l.pl. ciorapi scurţi, şosete; (sl.) put a ~in it! tacă-ţi gura! lasă gălăgia! 2. branţ, bucată de plută sau de pânză deasupra pingelei. 3. (înv., teatru) brodechin, gheată cu toc înalt; ~ and buskin brodechin şi coturn; to put on the ~ a juca comedie. 4. (şl.) lovitură, scatoalcă, palmă; vânătaie (la ochi); to give smb. ~s a trage cuiva o chelfăneală straşnică / o bătaie cumplită / soră cu moartea, a snopi pe cineva în bătaie. 5. (sl. scol.) bomboane, dulciuri. II. vb. tr. 1. to ~ smb. a trage cuiva o mamă de bătaie / o bătaie zdravănă; (sl.) to ~ a brick at smb. a arunca / a azvârli (cu) o cărămidă în cineva. 2. to ~ away a pune deoparte, a economisi. 3. to ~in (av.) a interzice aterizarea sau decolarea unui avion (din cauza condiţiilor meteorologice). sockdolager [sok'dolod3Dr] s. (amer. sl.) 1. lovitură puternică; argument decisiv. 2. ceva enorm / colosal. sockdologer s. v. s o c k d o l a g e r . socker ['saks1"] s. (fam.) fotbal v. şi a s s o c i a t i o n f o o t b a l l . socket ['sokit, amer. şi -et] ş. 1. (tehn.) manşon, cartuş, mufă, evazare. 2. (telm.) deschizătură, adâncitură. 3. (tehn.) soclu. 4. (electr.) fasung, dulie. 5. (mine) tută. 6. balama. 7. inel (de sfeşnic). 8. (anat.) alveolă (a dinţilor). 9. (anat.) orbită; (fam.) his eyes were starting from their ~s ochii îi ieşeau din orbite, i se făcuseră ochii cât cepele. 10. (maţ.) cavitate articulară, scobitură (a unui os); to wrench smb.'s arm out of its ~s a scoate din încheieturi, a scrânti, a luxa, a disloca braţul cuiva. 11. gaură, gropiţă, groapă. socket aerial [~ lesrial] s. (radio) antenă de sector / de reţea. socket fitting [~ ifitirj] s. (tehn.) îmbinare cu mufă. socket joint [~ d3oint] s. (tehn.) îmbinare prin mufe. socket key |~ ki:| s. (tehn.) cheie tubulară. socket mandrel [~ -mamdrol] s. (tehn.) dorn cu pâlnie. socket wrench [~ rent/] s. (amer.) cheie tubulară. socko ['sokou] adj. (şl.) care te lasă mască, nemaipomenit. socle ['sokl, 'soukl] s. (aritit.) soclu, piedestal, postament; baza. Socratic(al) [so'kra3tik(acl), sou'k-, so'k-] adj. socratic. . Socratist ['sokratist] s. discipol al lui Socrate. sod1 [sod] I. s. 1. gazon, iarbă. 2. ţarină, brazdă, glie, pământ; (jam.) under the ~în mormânt,în pământ. II. vb. tr. to ~over / up apune gazon peste / pe. sod2 (înv.) past de la s e e t h e . sod3 s. (vulg.) v. s o d o m i t e . soda ['soudo] s. 1. sifon; apă gazoasă. 2. sodă, carbonat sau bicarbonat de sodiu. soda alunite [~ 'seljunait] s. (mineral.) alunit. soda ash [~ xf\ s. (chim.) sodă calcinată. soda fountain [~ ifauntin] s. stand / chioşc de răcoritoare; bar pentru băuturi nealcoolice. sodality [sou'da;liti] s. (mai ales rel.) frăţie, fraternitate, confrerie, asociaţie, societate. soda-water ['soudoi\vo:tor] s.v. s o d a (2). sod-breaking plough ['sodibreikirj rplau| s. (agr.) plug de desţelenit. sodden1 l'sodn] I- adj. 1. (despre câmp) ud; plin de apă; îmbibat cu apă. 2. (despre pâine) crud, necopt, nepătruns. 3. prostit / tâmpit / îndobitocit / abrutizat de băutură. II. vb. A. tr. 1. a muia, audă; a îmbiba. 2. a abrutiza / a îndobitoci prin băutură. B. intr. 1. ase uda, a se muia. 2. a se îmbăta. sodden2 (înv.) part. trec. de la s e e t h e . sodic ['soudik] adj. (chim.) sodic. sodion [soudaion] s. (chim.) ion de sodiu. sodium ['soudiam] s. (chim.) sodiu, natriu. __ sodium base liquor [~ beis -likor] s. (chim.) soluţie / leşie bisulfitieă de sodiu. sodium carbonate [~ iktKb^nitj s. (chim.) carbonat de sodiu. sodium phenide [~ fiiiiaid] s. (chim.) fenil sodiu. sodium sulphate [~ iSAlfeit] s. (chim.) sulfat de sodiu. sodomite ['sodomait] s. sodomist. sodomy ['sodomi] s. sodomie. soever [sou'ev3r] adv. in what place ~în orice loc ar fi; how great~ it may be oricât ar fi de marc. sofa ['soufo] s. canapea, sofa, divan. sofett ['sofit] s. (mv.) canapea mică. soffit s. 1. (arhit.) sofit(ă), sufită; scafă, plafonul unei cornişe. 2. (constr.) intrados. soft [soft] I. adj. 1. moale; maleabil, plastic; (as) ~ as butter moale ca untul. 2. molatic, efeminat. 3. (despre sunet) slab, liniştit, care nu este strident; dulceag; gingaş; ~ Voice voce slabă; ~ music muzică dulce; ~ nothings complimente; gingăşii; nimicuri plăcute; ~ things / words gingăşii, drăgălăşenii. 4. plăcut, agreabil; ~ winter iarnă plăcută / uşoară. 5. (despre culoare, lumină etc.) potolit, neţipător, nestrălucitor. 6. ploios, umed. 7. sensibil, simţitor; liniştit, blând, blajin. 8. (fam.) uşor; ~ thing slujbă sau muncă uşoară. 9. (fam., despre băutură) nealcoolic. 10. neted, mătăsos, catifelat, moale; ~ hair păr. mătăsos / catifelat. 11. (despre formă, contur) neconturat precis, vag. 12. (fon.) sibilant. 13. (tehn.) maleabil, ductil; flexibil, elastic. II. s. molâu, prostănac; neghiob, imbecil, idiot. III. adv. moale; liniştit, calm; încet; to boil ~ a fierbe încet/ liniştit; to lie ~ a fi culcat pe un pat moale. IV. interj. încetişor, domol. soft-boiled ['soft'boild] adj. (despre un ou) fiert moale. soft-brained [~'brcind] adj. prost, nătâng, netot. soft characteristic [~ ikasrikta'ristik] s. (electr.) caracteristică suplă. soft currency [~ 'kAr^nsi] s. (ec.) valută neconvertibilă; valută instabilă.



 873



soften [fso:fh] vb. A. tr. 1. a muia; a atenua, a uşura; a netezi; a îmblânzi, a înduioşa; a domoli, a potoli; a slăbi, a reduce în intensitate; to ~ a drawing a estompa un desen; to ~ one's tone and manners a-şi domoli tonul şi purtarea. 2. (/nil.) a slăbi, a micşora (rezistenţa inamicului). B. intr. a se (în)muia; a se uşura; a se îmblânzi; a se înduioşa, a se domoli, a se potoli; (despre sunet) a slăbi, a descreşte; to ~at the sight of a se îmblânzi la vederea (unei persoane sau a unui lucru). softener ['so(:)fnor, -fenor] s. 1. alinător, mângâietor. 2. (med.) calmant. 3. (chim.) plastifiant. softening ['so(:)fonirj] I.adj. liniştitor, alinător. II.s. liniştire, calmare, alinare, atenuare; ~ of the brain ramolisment. softer sex ['so(:)fto 'seks] s. the ~ sexul slab. soft eye ['soft 'ai] s. (mar.) ochi moale; gaşă. soft-eyed [~'aid] adj. cu ochii blânzi. soft filling [~ Tilin] s. (text.) bătătură moale / soft. soft-footed [~Tutid] adj. cu pas uşor. soft furnishings [~'fo:ni/inz] s. pi. materiale textile pentru decoraţiuni interioare. soft goods [~ 'gudz] s. pl. produse textile. soft grass [~ 'gra:s] ş. (bot.) flocoşică (Holcus lanatus). soft head [~ 'hed] s. tâmpit, nătâng, imbecil. soft-headed [~ihedid] adj. prostănac, dobitoc, neghiob, idiot; imbecil. soft-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. inimos; bun, milos, bun la inimă. soft-heartedness [~'hu:tidnis] s, bunătate, blândeţe, caracter blajin. softish l'so(;)fti/] adj. cam moale, destul de moale. soft-land ['softlasnd] vb. tr. (despre o nava cosmică) a ateriza lin. soft lens [~ lenz] s. (opt.) lentilă de contact flexibilă. soft-mannered ['so(;)fUiia2nod] adj. blând, blajin. soft-money [~'niAni] s. bancnotă. softner ['so(:)fn3r] s. v. s o f t e n e r . softness |'so(:)fmis] ş. 1. moliciune (a pielii etc.). 2. moliciune, slăbiciune (a caracterului etc.). 3. blândeţe (a climei). 4. simplitate, naivitate, prostie. soft palate ['so(:)ft 'paslit, -1st] s. (anat.) palatul moale. soft-pated [~'peitid] adj. (fam.) tâmpit, bătut în cap. soft rubber powder [~ 'rAbo ipaudar] s. (ind. chim.) praf de cauciuc. soft shoulder [~ '/oulds1"] s. margine de drum nepavată. soft-skinned [~'skind] adj. cu pielea moale. soft-soap [~'soup] I. s. 1. săpun lichid. 2. (jig.) linguşire, periere. II. vb. tr. (fam.) a linguşi, a se linguşi pe lângă, a se da bine pe lângă. soft-spoken [~.spouk3n,'-'--] adj. (cu glas) dulce, suav. dulce la vorbă. soft spot [~ 'spot] s. 1. slăbiciune, afecţiune. 2. punct slab / vulnerabil. soft tack [~'ta;k] s. (war. si.) pâine (albă). software ['softwsa1"] s. (infor.) sistem de programe, software. software engineering ['softwsar endjiiniorirj] s. (infor.) ingineria programării. soft water ['soft Two:t3r] s. apă moale (fără săruri minerale). soft-witted [~'witid] adj. neghiob, imbecil. softwood [~\vud] s. lemn moale (de răşinoase). softy ['so(:)fti] s. (fam.) molâu; papă-laptc, prostănac, neghiob. soggy ['sDgi] adj. 1. ud leoarcă, murat, impregnat. îmbibat cu apă. 2. (despre vreme, atmosferă) umed, saturat de umiditate. soho [sou'hou] interj, (cinegetică) ho! stai! opreşte! soigne ['swamjei] adj. (jr.) dichisit, îngrijit. soil1 [soil] s. sol, teren, pământ, glie, ţarină; one's native ~ pământ unde tc-ai născut, pământ natal; sandy ~ teren nisipos; son of the ~ fiu al pământului; bound to the ~ legat de glie. soil2 I. vb. tr. 1. a murdări, a păta, a mânji; a întina; a fcşteli; to ~ one's hands with (jig.) a-şi mânji / a-şi păta mâinile cu. 2. a gunoi (pământul). II. s. 1. pată, murdărie; mâzgălitură. 2. gunoişte; îngrăşământ. soil3 vb. tr. a hrăni (un cal) cu furaje verzi (proaspăt tăiate). soilborne ['soilbom] adj. 1. (despre bacterii) care trăiesc în sol. 2. (despre boli) transmis prin sol. soil chemistry ['soil ikcmistri] s. (agr.) chimia solului. soil cutting [~ .kAtin.] s. (constr.) excavare. deblcicre. soil formation [~ fo:.raei/3n] s. (agr.) solificarc. soil improvement [~ iniiprmvmant] s. (agr.) ameliorarea solului. soilless ['soillis] adj. nepătat, nemurdărit, nemânjit, imaculat. soil lifting ['soil iliftin] s. (agr.) descălţarea semănăturilor. soil mapping [~ -mspirj] s. (agr.) cartarea solurilor. soil-pipe l~paip] s. ţeavă de scurgere (a closetelor). soil science [~ isaisns] s. (agr.) pedologie, ştiinţa morfologici şi evoluţiei rocilor. soiree ['swc:rei, 'swor-, sware] s. (jr.) serată. sojourn ['sod3o(:)n, 'sAd3-] I. s. şedere, rămânere temporară, sejur. II. vb. intr. a rămâne / a şedea un timp (într-un loc oarecare). soke [souk] s. (jur., ist.) jurisdicţie, resort. Sol [sol] s. (glumeţ) soarele. sol1 [sol, soul] s. (muz.) nota sol. sol2 s. (chim.) sol, soluţie coloidală. solace ['sobs, -lis] I. s. consolare, mângâiere; to find ~ in smth. a-şi găsi / a-şi afla mângâiere în ceva. II. vb. A. tr. a consola, a mângâia, a alina; a distra, a amuza, a înveseli. B. re/7, to ~ oneself with a se consola cu. solan ['soulon] s, v, g a n n e t. Solanaceae [isoula'ncisia] s. pi. (bot.) solanacce.



solicitor Solanacean [isoulo'nei/on] adj. (bot.) solanaceu. solander [so'ki:nd3r] s. crăpătură în genunchiul calului. solan goose ['soulon gu:s] s.v. g a n n e t. solar ['souls'"] adj. solar, de soare. solar battery ['soulo 'bstari] s. (electr.) baterie solară. solar cell [~ 'sclj s. (electr.) celulă solară. solar constant [~ 'konstont] s. (meteor.) constantă solară. solar day [~ 'dei] s. (astron.) zi solară. solarium [sou':bri;»in],pl. solaria [-rio] s. solariu. solarization [isoulsrai'zei/sn] s. 1. (fiz.) solarizare / inversare a imaginii. 2. (meteor.) insolaţie. solar panel ['soulo 'pasnl] s. (electr.) panou solar. solar plexus [~ 'pleksosj s. (anat.) plexul solar. solar ray [~ 'rei] s. rază de soare. solar system [~ 'sistim] s. (astron.) sistem solar / heliocentric. solar year [~ 'jo:r, ~ 'jior] s. an solar. solatium [sou'lei/iom],pl. solatia [-/ia] s. compensaţie; mângâiere. sold [sould] past şi part. trec. de la s e 1 1. soldanella [soldo'neb] s. (bot.) degetăruţ (Soldanella major). solder [rso(:)ld3r] I. s. 1. sudură. 2. aliaj de lipit / de sudat. II. vb. tr. a suda; a lipi. soldered seam ['so(:)/dod 'sinii] s. (metal.) cusătură lipită. solderer ['so(:)ldor9rJ s. sudor. soldering fat ['so(:)ld.?rirj fast] s. (auto) pastă de lipit. soldering hammer [~ -ha^m?1"] s. (metal.) ciocan de lipit. soldering iron [~ .aion] J,V, s o l d e r i n g h a m m e r . solderless ['so(:)ld9lis] adj. (metal.) fără sudură. soldier ['sould3or, rar -dio1"] I. s. 1. soldat, ostaş, oştean (şi fig.); foot ~ infanterist; private ~ soldat simplu; (fam.) to go for a ~ a intra în armată; a great ~un ostaş renumit; ~ of fortune soldat / militar de ocazie sau mercenar; old ~ a) om cu experienţă; to come the old ~over a comanda (cuiva), a face pe grozavul faţă de; b) scrumbie afumată; c) (si.) sticlă goală; d) (sl.) muc de ţigară, chiştoc. 2. (constr.) montant. II. vb. A. intr. 1. (mai ales to go ~ingj a face serviciul militar, a pleca la cătănie. 2. (mar. sl.) a chiuli (de la serviciu). B. tr. a curăţa (echipamentul). soldier-crab ['souk^okrEeb] s. (Uit.) rac-errnit, pagur (Pagurus). soldierlike ['souId3?laik] ad/', v. s o l d i e r l y . soldierly ['sould3oli] adj. 1. soldăţesc, ostăşesc. 2. milităros, marţial. soldier's heart ['soukrjsz ha:t] s. nevroză cardiacă. soldiership ['sould39/ip] s. calitate de ostaş, ostăşic. soldiery ['souk^ori] s. 1. (fam.) trupă, soldaţi, armată; (peior.) militărime, soldăţime. 2. instrucţie / pregătire militară. sole1 [soul] I. s. 1. (anat.) talpă. 2. talpă, pingea. 3. fund, parte de jos. 4. (telm.) talpă; fund; călcâi; crapodină, temelie, fundament. II. vb. tr. a pingeli, a pune talpă (cu dat.). sole2 s. (Uit.) 1. limbă-de-marc (Solea vulgaris). 2. calcan (Eopsetta jordani). sole3 adj. singur, unic; exclusiv; ~ weight greutate proprie; his father's ~ support singurul sprijin al tatălui său. solecism ['solisiz^m, -Ies-, -los-î s. 1. (gram.) solecism, greşeală de gramatică. 2. (fig.) proastă creştere, necuviinţă. -soled [-sould] adj. (în cuvinte compuse) cu talpă; rubber-~ cu talpă de cauciuc. solely ['soulli] adv. numai, doar, exclusiv. solemn ['solom] adj. (despre un eveniment, un jurământ) solemn, ceremonios; it is the ~ truth este deplinul / purul adevăr; adevărul adevărat; (despre persoane) formal, grav; to put a ~ face on a-şi lua un aer solemn. -0- ~ fool prost, imbecil, îngâmfat. solemnity [sa'lcmniti. so'l-] s. 1. solemnitate, ceremonie, ritual; celebrare. 2. solemnitate; gravitate; pompozitate. solemnization ['solamnai'zci/sn, »sol-, -ni'z-] s. sărbătorire, celebrare (a unei căsătorii). solemnize l'solomnaiz] vb. tr. 1. a sărbători, a celebra (o căsătorie). 2. a da solemnitate (unui eveniment). solemnly l'solomli] adv. solemn, cu solemnitate; grav, serios. solemness ['solamnis] s. v. s o l e m n i t y (1). sole nail ['soul ncil] s. ţintă, cui (la pantof). solene [souli:n] s. (chim.) eter de petrol. soleness ['soulnisj s. unicitate; exclusivitate. solenoid ['soulinoid.-bn-] s. (electr.) solenoid. solenoidal [isouli'noktol] adj. (electr.) solenoidal. sole-plate ['soulplcit] s. (ferov.) placă sub şină / de bază. sole shoe [~ fu:] s. (agr.) plaz. sole timber [~ .timbor] s. (constr.) întărire, legătură. sole weight [~ wcit] s. greutate proprie. sol-fa [sol'fa:,'-'-, amer. şi soul-] (muz.) I. s. 1. solfegiu. 2. solfegiere. II. vb. tr. şi intr. a solfcgia. sol-faing [-in] s. (muz.) solfegiere, solfegiu. solfeggio [sol'fed3iou],pl. solfeggios sou solfeggi [-d3i] s. (ital. muz.) solfegiu. soli ['souli:] s. pl. de la s o l o. solicit [ss'lisit] vb.tr. 1. a solicita, a cere insistent /cu stăruinţă, a reclama; to ~ a favour of smb. a cere o favoare cuiva; to ~ smb. for smth. a solicita ceva de la cineva; to ~ smb. to do smth. a solicita de la cineva să facă un anumit lucru; to ~ votes a solicita voturi. 2. (despre prostituate) a acosta (pe cineva) pe stradă. solicitation [soilisi'tei/an] s. solicitare, cerere; apel. solicitor [so'lisita1", spl'is-, 'slistar] s. 1. avocat consultant. 2. (amer.) agent comercial, 3. solicitant, petiţionar.



 Solicitor-General



Solicitor-General [~'d3en3rpl] s. 1. al doilea consilier juridic al Coroanei. 2. şef al contenciosului. 3. (amer.) comisionar de mărfuri. solicitous [so'lisitas] adj. îngrijat, doritor, dornic; ~ to please dornic de a plăcea, preocupat de grija de a plăcea; ~ about smth. a) preocupat de ceva; b) neliniştit din pricina unui lucru; to be ~ of smth. a dori ceva, a fi dornic de ceva. solicitously [-li] adv. cu solicitudine, cu grijă. solicitousness [-nis] s. v. s o 1 i c i t u d e. solicitude [so'lisitju:d] s. solicitudine, grijă. solicitudinous [solisi'tju:din3s| adj. grijuliu, atent. solid ['solid] I. adj. 1. solid, în stare solidă; to become ~ on cooling a se întări prin răcire. 2. solid, masiv, plin; negăurit, negăunos; ~ball minge plină. 3. neîntrerupt, întreg; ~ line of defence linie de apărare neîntreruptă, solidă; for a ~ day o zi întreagă fără întrerupere. 4. rezistent, trainic, durabil; solid, robust; ~house casă trainică/ solidă; a man of ~ build un om de statură solidă, un bărbat robust. 5. unit, omogen, strâns, uniform; ~ party partid unit; ~ vote vot unanim / nedivizat; (amer.) to be ~ with a 11 în graţiile (cuiva); ~ colour culoare uniformă. 6. temeinic; consistent; viguros; real, sigur; ~ argument argument temeinic; ~ grounds baze / motive temeinice / sigure; a ~ man un om serios / solid; to have a ~ meal a mânca consistent; a man of ~ senses un om cu mintea întreagă. 7. (/nat.) tridimensional; cubic; ~ foot picior cubic. 8. solidari, uniţi; to be ~ for a fi solidari în a lupta pentru (o cauza). II. s. 1. (fiz.) corp solid. 2. corp geometric; regular —corp geometric regulat. solid angle [~ ra;rjgl] s. (geom.) unghi solid / steric / spaţial. solidarism [soli'dorizam] s. (corn.) solidarism. solidarity [isoli'dzeriti] s. solidaritate; unire, coeziune. solid board ['solid bo:d; ~ bood] s. carton compact. solid body [~ 'bodi] s. corp solid. solid brick work [~ 'brik wo:k] s. (constr.) zidărie plină. solid brush [~ brAfl s. (electr.) perie masivă. solid carbon [~ 'ka:t»ri, -bon] s. (/nine) cărbune simplu. solid cylinder [~ 'silindo'] s. (mat.) cilindru plin. solid dam [~ 'dsm] s. (hidr.) baraj de greutate. solid-friction clutch [-'frik/an kUt/[ s. (auto) ambreiaj uscat. solid geometry [~ d3i'omitri] s. geometrie în spaţiu, stereometric. solid green [~ 'gri:n[ s. (ind. chim.) verde rezistent. solid-hoofed [~hu:ft] adj. (zool.) cu o singură copită; soliped; imparicopitat. solidified matte [ss'lidifaid 'mast] s. (metal.) crustă de mată. solidify [so'lidifai, so'l-] vb. A. tr. a solidifica, a întări; a închega. B. intr. a se solidifica, a se întări; a se închega; a deveni compact. solid injection ['solid in'd3ek/3n] s. (tehu.) injecţie sub presiune. solidity [sa'liditi, so'l-] s. 1. soliditate, rezistenţă, tărie, trăinicie. 2. (jur.) solidaritate. solid jetty ['solid 'd3Cti] s. (constr.) dig plin. solidness ['solidnis] s. 1. soliditate. 2. unanimitate (a votului). solid oil ['solid 'oil] s. solidol, unsoare consistentă. solid piston [~ 'piston] s. (telul.) piston disc. solid shaft [~ '/a;ft[ s. (tehn.) arbore masiv. Solid South [~ 'sauG] s. (amer. pol.) the ~ statele din sudul S.U.A., care sprijină în mod tradiţional Partidul Democrat. solid tyre [~ 'taior] s. (auto) bandaj masiv (de cauciuc). soliloquist [so'lilokwist, so'l-] s. persoană care vorbeşte singură (ca într-un monolog). soliloquize [so'libkwaiz, so'l-] vb. intr. 1. a monologa. 2. a(-şi) vorbi singur. soliloquy [so'lilokwi, so'l-] s. 1. monolog. 2. vorbire de unul singur. solipsism ['solipsizam] s. (filoz.) solipsism. solipsist ['solipsist] s., adj. solipsist! solipsistic [isolip'sistik] adj. solipsist. solitaire [.solita1-,'--'-,'—] s. (fr.) 1. solitar (briliant mare). 2. solitar, joc de cărţi pentru o singură persoană. 3. (amer.) pasienţă. 4. (rar) pustnic, anahoret. solitarily ['solitarii!] adv. singur, în singurătate. solitariness ['solitsrinis] s. solitudine, singurătate; sentimentul singurătăţii. solitary ['solitari] I. adj. 1. singur, singuratic, solitar, retras. 2. (despre un loc etc.) izolat, pustiu; separat; nefrecventat; izolat, singur; ~ confinement detenţiune individuală; arest izolat / secret; regim de carceră; ~ instance caz izolat. 3. trist, sumbru, întunecat. II. s. 1. solitar, om singuratic, anahoret, pustnic. 2. (sl.) v. c o n f i n e m e n t (3). solitude ['solitju:d] s. 1. singurătate. 2. loc izolat / pustiu, pustietate. solivagant [soli'veigont] adj. care rătăceşte (de unul) singur. solivagous [soli'veigss] adj. v . " s o l i v a g a n t . sollicker ['solika1"] (austr. fam.) I. s. forţă; impuls. II. adj. 1. foarte mare, baban. 2. formidabil, nemaipomenit, grozav. solo ['soulou] I. pl. soios [-z] sa» soli [-li:] s. 1. (muz.) solo, bucată solo. 2. motocicletă solo / fără ataş. II. adj. 1. de solo. 2. (av., despre zbor fără instructor sau mecanic) singur, independent, individual. III. vb. intr. a zbura singur / independent (fără instructor sau mecanic). solo flight [~ flait] s. (av.) zbor în simplă comandă. soloing ['soulonirj] s. (av.) zbor individual (/ara instructor sau mecanic). soloist ['soulouist] s. 1. (muz.) solist. 2. (av.) aviator individual / singur / independent (fără instructor sau mecanic). Solomon's seal ['solomonz 'si:l[ s. 1. (bot.) coada-cocoşului (Polygonalum multiflorum). 2. (rel.) steaua lui David. solox ['souloks] s. (chim.) alcool denaturat. solstice ['solstis] s. (astron.) solstiţiu.



874



solubility [rsolju'biliti, -1st-] s. 1. solubilitate. 2. posibilitate de rezolvare (a unei probleme). solubilizer [solubi'laizs1"] s. (chim.) solvent, dizolvant. soluble l'soljubl] adj. 1. solubil, care se dizolvă. 2. care se poate rezolva. soluble group [~ 'gru:p] s. (mat.) grup rezolubil. solus ['soulas] adj. predic, (teatru) singur, neînsoţit. solute ['solju:t, 'soul-] (chim.) I. adj. 1. în soluţie. 2. (bot.) liber, care nu aderă. II. s. substanţă dizolvată. solution [S3'ly'u;/3n] s. 1. (chim.) soluţie. 2. dizolvare; his ideas are in ~ nu are idei stabile / ferme. 3. soluţie, dezlegare, rezolvare, răspuns (la o problemă, chestiune etc.). -v- (med.) — of continuity soluţie de continuitate. solution power [~ pauar] s. (chim.) putere de dizolvare. solutive ['sol/'u(:)tiv] adj. (med. înv.) laxativ. solutizer ['sol/'u(:)taiz3r[ s. (chim.) accelerator de dizolvare. solvability [isolvo'biliti, -loti] s. 1. solubilitate (a unei sari). 2. solvabilitate (a unei firme comerciale). 3. (/nat.) rezolubilitate. solvable ['solvobl] adj. 1. solubil. 2. solubil, rezolvabil. 3. solvabil; care se poate plăti. solvation [sol'vei/n] s. (chim.) solvatare. solve [solv] vb. tr. 1. a rezolva, a dezlega (o problemă) (fam., gazetăresc) a soluţiona (o dificultate); to ~a riddle a dezlega o enigmă, a descifra înţelesul unei enigme; problem not yet solved problemă încă nerezolvată / în suspensie; (/nat.) to ~ an equation for x a rezolva o ecuaţie în raport cu x l raportată la x. 2. (inv.) a plăti, a achita, a stinge (o datorie). 3. (înv.) a dizolva, a descompune (o sare). solvency ['solvansij s. solvabilitate. solvent ['solvant] I. adj. 1. dizolvant, solubilizant. 2. solvabil. II. s. solvent. -*• (fam.) - of power ceea ce slăbeşte puterea. solvent naphtha [~ 'naifOo] s. (chim.) benzen de dizolvare. solver ['solvă1"] s. dezlegător, persoană care a găsit soluţia / care a dezlegat o problemă. solving agent [.solvii] reid3ont] s. (chim.) solvent, dizolvant. Somali [son'madi] s. 1. v. S o m a I i a n (II). 2. (folosit capi.) the ~ somalezii, poporul somalez. 3. (lingv.) (limba) somali. Somalian [son'madion, -jon] I. adj. somalez, din Somalia. II. s. locuitor din Somalia, somalez. somatic(al) [so'maîtik(pl), sou'm-J adj. (anat.) somatic, corporal, care se referă la corp. somatology [,soumo'tolod3iJ s. somatologie. , sombre ['sombor[ adj. sumbru, închis; întunecat, trist; ~ sky cer întunecat; a man of ~ character un om ursuz / posac. sombrely ['somboli] adv. sumbru, întunecat. sombrero [som'brearou, -'brior-] s. (span.) sombrero (pălărie cu boruri late). some [SMII forma tare; som, sm forme slabe] I. adj. nehot. 1. vreun, oarecare; ~ person (or other) o persoană sau alta, un om sau altul; he made ~excuse or other el a prezentat o scuză oarecare; ~ writer or other un scriitor oarecare; we must come to ~ decision or other trebuie să ajungem la o hotărâre oarecare; in ~ form or (an)other într-o formă sau alta; he will arrive ~ day va sosi într-o bună zi; I shall sec you ~ day this week am să te vizitez zilele astea / în cursul acestei săptămâni; come and see me — Monday vino să mă vezi într-o luni; ~ way or another într-un fel sau altul; în toate chipurile, prin toate mijloacele; to make ~sort of reply a da un răspuns oarecare, arăspunde într-un fel; choose ~ one place alegeţi un loc (şi staţi acolo). 2. (partitiv) ceva, nişte (deseori nu se traduce); to drink ~ water a bea apă; to eat ~ fruit a mânca fructe; ~ poor people were there se aflau acolo nişte oameni sărmani. 3. oarecare, câtva; ~ distance away la o oarecare depărtare de aici; in ~ measure într-o oarecare măsură; până la un anumit punct; to ~degree într-o oarecare măsură, într-un anumit grad, într-o oarecare proporţie; for ~ time he stood silent nu scoase o vorbă câtva timp, rămase-mut un timp oarecare; after ~ time după un timp oarecare, după.un anumit timp, după câtva timp; it takes ~ time aceasta cere destul de mult timp, aceasta răpeşte timp; town of ~importance oraş de oarecare / anumită însemnătate; at ~ length destul de îndelungat; have ~ pity! ai puţină milă!; there are ~others mai sunt şi alţii; mai sunt alţi câţiva; rule subject to -exceptions regulă supusă câtorva / unor excepţii; ~ days ago acum câteva zile, cu câteva zile în urmă. 4. (amer. sl.) (intensiv) ~ heat! teribilă / grozavă căldură!; he's ~ doctor e un medic renumit; it was ~ performance a fost un spectacol de toată frumuseţea / de mai mare dragul; that's ~rain! ploaie, nu glumă! aşa ploaie zic şi eu! asta mai zic şi cu ploaie! II. pron. câţiva, ceva, câtva; unii; ~ or aii toţi sau numai unii dintre ei; ~ agree with us, and ~ disagree unii împărtăşesc părerile noastre, alţii nu; I have ~ am ceva; give me ~ mai dă-mi; take ~! serveşte! mai ia ceva!; I have ~more mai am (încă), mai am şi altele; ~ of the afternoon o parte din după-amiază. III. aaV. 1. cam, aproape, vreo; —twenty pounds vreo douăzeci / cam douăzeci de lire; I waited ~ few minutes am aşteptat câteva minute. 2. (amer. sl.) (intensiv) destul; he was annoyed—era tare supărat; we were beaten ~ am fost bătuţi, şi încă cum! dar ce bătaie!; it amused me — m-a distrat grozav, m-a amuzat destul de mult. somebody ['sAmtedi, -bodi] I. pron. cineva; - told me so cineva mi-a spus aceasta; aşa mi s-a spus; —is knocking cineva bate la uşă; — is missing lipseşte cineva; ~ or other has told him nu ştiu cine i-a spus; cineva trebuie să-i fi spus; Mr. Somebody (or other) domnul Cutare, domnul X; ~ else încă cineva; un altul, altcineva; - extra / in excess cineva în plus / de prisos. II. s. cineva, persoană însemnată; he's (a) — e o personalitate / e cineva; nu e un oarecare; he thinks he's ~ el se crede cineva; el se crede plămădit din alt aluat. someday ['sAmdei] adv. cândva în viitor, într-o bună zi. somehow ['sAmhau] adv. într-un fel sau altul, într-un fel oarecare; oricum; we shall manage ~ or other ne vom descurca într-un fel sau altul; I never liked him - mi-a displăcut întotdeauna, nu ştiu pentru ce.



 875



someone ['sAtnwAn] pron. v. s o m e b o d y (I). somersault [rSAnwS3(:)lt] I. s. tumbă, săritură, salt (peste cap). II. vb. inir. a face o tumbă, a se da peste cap. somerset ['sAmasit, -set] s., vb. v. s o m e r s a u l t . something ['SAniQin, -mp8-] I. pron. ceva; ~ else altceva; to be up to ~ a avea ceva în gând, a se pregăti de ceva; he is ~ in the Record Office lucrează la biroul arhivelor; he is ~ of a painter e şi el un fel de pictor; I felt there was a little ~ wanting am avut impresia că lipsea ceva; it is ~ to e mare lucru să; to see ~ of smb. a se întâlni cu cineva din când în când; there is ~ about it in the papers seric ceva despre asta în ziare; there is ~ in what you say este ceva în ceea ce spui; to think oneself ~ sau to think ~ of oneself a se crede cineva. II. adv. 1. într-o oarecare măsură, întrucâtva; puţin; (fam.) ~ like cam asemănător; (jam.) ~too much of this cam prea mult din asta. 2. aproximativ, aproape, cam; it must be ~ like six o'clock să tot fie ora şase, trebuie să fie aproximativ ora şase. 3. remarcabil, extraordinar, grozav, minunat; that's ~like a hit asta-i o adevărată lovitură. sometime ['sAintaim] I. adv. 1. o dată, cândva, ~or other într-una din zile, într-o bună zi. 2. pe vremuri, altădată, odinioară. II. adj. (rar) fost; my ~ tutor fostul meu tutore; ~ priest of this parish odinioară preot al acestei parohii. sometimes ['sAintaimz, ssm'taimz] adv. câteodată; uneori, din când în când; ~ rich, ~ poor când bogat, când sărac. someway ['sAinwei] adv. (fam.) într-un fel sau altul; we'll manage ~ ne vom descurca într-un fel oarecare; ~ or other I'm always wrong nu ştiu cum fac, dar veşnic mă înşel. someways ['sAmweiz] adv. într-un fel sau într-altul, aşa sau aşa. somewhat ['sAinwDt, -mhw-] I. adv. cam, întrucâtva, într-o măsură oarecare; he answered ~ hastily a răspuns cam grăbit; it is ~ difficult este întrucâtva greu. II. s. o parte oarecare, cate ceva; he is ~ of a connoisseur el este într-o măsură oarecare un cunoscător. somewhen ['sAinwen, -hwen] adv. (mv., lit.) într-o buna zi. somewhere [*sAmAwsar] adv. 1. undeva; într-un loc oarecare; ~ else în altă parte, aiurea; (fam.) I will see him ~ first! duca-se naibii! 2. în jur de, aproape de; he is ~ about fifty are vreo cincizeci de ani; ~ before twelve puţin înainte de ora douăsprezece. somewhile ['sAmhwail] adv. (poetic) 1. cândva, odinioară. 2. câtva timp, un timp. somewither ['sAnithwid^'] adv. (poetic) undeva, într-un loc necunoscut. somite ['soumait] s. (zooi.) metamer. sommelier [so'meIicr] ş. (jr.) ospătar care serveşte băuturile. somnambulant [som'nsembjubnt] adj. somnambulic. somnambulism [som'na?mbjulizpm] s. somnambulism. somnambulist [som'namibjulist] s. somnambul. somnambulistic [sonMiasmbju'listik] adj. (de) somnambul. somniferous [som'niforas] adj. somnifer, narcotic. somnolence ['sDmn3bns,-nouî-J s. somnolenţă. somnolency ['sonmsbnsi] s.v. s o m n o l e n c e . somnolent ['somnsbnt] adj. 1. somnolent. 2- adormit. son [sAn] ş. fiu; ~ and heir fiu şi moştenitor; ~ of the soil a) localnic, originar din partea locului; b) agricultor; ~ of toii muncitor; the ~s of men omenirea; he is a true ~ of his father, he is his father's own ~ este un fiu demn de tatăl lui. este un fiu care seamănă leit cu tatăl lui. sonant ['sounant] s. (fon.) I. adj. sonor. II. s. consoană sonoră. sonata [s3'na:te, san'ci:-] s. (muz.) sonată. sonar ['soii3r] s. (tel.) radiolocator sub apă. sonatina [.sona'tima] s. (muz.) sonatină. sonde [sond] s. (meteor.) sondă. song [sDnJş. 1. cânt, cântare; to burst forth /to break into ~ a începe să cânte. 2. cântec, melodie; for a mere ~, for an old ~ pe nimica, pentru o nimica toată, de pomană; gratis; it isn't worth an old ~ nu face nici doi bani; (fam.) nothing to make a ~ about chestiune / lucru care nu merită atâta vâlvă / tărăboi; (fa/u.) there is no use making a ~ about it nu merită să faci scandal / o scenă pentru atâta lucru. 3. cântare, cânt; poem; Song of Songs Cântarea Cântărilor. song-bird ['sonb3:d] s. pasăre cântătoare. song book [~ buk] s. culegere de cântece. songful ['sorjful] adj. plin de muzică; melodios. songless ['sorjlis] adj. (despre păsări) necântător. songster ['sonsta1"] s. 1. cântăreţ. 2. pasăre cântătoare. 3, poet. songstress ['sorjstris, amer. si -tres] s. 1. cântăreaţă. 2. poetă. song writer ['son iraitar] s. compozitor, autor de cântece. sonic E'sDnik] adj. sonic, sonor. sonic depth finder [~ dcp8 ifaindar] s. (mine) ecometru, sondă acustică. sonic mine [~ 'main] s. (mil.) mină acustică. soniferous [sa'nifaras, sou'n-] adj. 1. care transmite sunetul. 2. sonor, care produce sunet. son-in-law ['sAninb:],pl. sons-in-law i'sAnzinb:] s. ginere. sonnet ['sonit] s. sonet. sonneteer [isoiii'tb1"] s. 1. sonetist. poet care compune sonete. 2. (peior.) poetastru. sonny [rSAni] s. (fam.) fiule, băiete. sonobuoy ['sonaboi, amer. -bu:i] s. (mar.) geamandură hidroacustica. sonometer [sou'nomita1"] s. (fiz.) sonometru. sonority [sa'noriti, sou'n-] s. sonoritate; rezonanţă. sonorous [sa'noiras, sou'n-, 'sonaras, amer. sa'nourss] adj. 1. sonor, răsunător; rezonant. 2. (despre stil, felul de a vorbi) răsunător, bombastic, emfatic. sonorously [-li] adv. pe un ton răsunător.



sorehead



sonorousness [-nis] s. sonoritate. sonship ['sAn/ip] s. calitatea de fiu. soochong [su:'tjbrj] s. ceai chinezesc (negru). soojee ['suxl^iC)] s. (anglo-indian) făină din grâu indian. sook [suk] s. 1. (austr.) viţel alăptat artificial. 2. (austr.fam.) papă-Iapte. sool [su:l] vb. ţr. 1. (austr.) (si to ~ on) a asmuţi (un câine). 2. a incita la violenţă. soon [su:n, rar sun] adv. 1. curând, repede, iute; degrabă; îndată; as ~ as de îndată ce; so ~ as (ever) cât de devreme; I would just as ~ not go aş prefera să nu mă duc, aş fi mai bucuros să nu mă duc. 2. ~er mai devreme, mai degrabă; the ~er, the better cu cât mai devreme, cu atât mai bine; ~er or later mai târziu sau mai devreme; no ~er... than nici măcar... că şi; he had no ~er got well than he fell ill again de îndată ce s-a făcut bine s-a şi îmbolnăvit din nou; no ~er said than done zis şi făcut; death ~er than slavery mai degrabă moartea decât sclavia. Sooner ['suma1"] s. (amer. glumeţ) locuitor din Statul Oklahoma. Sooner State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Oklahoma. soot [sut, amer. şi su;t] I. s. funingine. II. vb. tr. 1. a acoperi cu funingine. 2. a fertiliza cu funingine. sooth [su:9] s. (înv.) adevăr; realitate; in (good) ~ într-adevăr, în realitate; ~ to say la drept vorbind. soothe [su;o] vb. tr. 1. a potoli, a calma, a linişti. 2. a alina, a uşura. 3. a flata, a măguli (vanitatea cuiva). soother ['su:dar] ş. 1. biberon, tetină. 2. persoană care calmează / linişteşte. 3. linguşitor, i persoană care măguleşte. soothing [rsu:6in] adj. calmant, liniştitor. soothingly [-li] adv. liniştitor, alinător. soothsay ['su:8sei, 'su:ds-] vb. intr. (înv.) a profetiza, a prezice, a ghici. soothsayer [-sr] s. ghicitor; prezicător; profet. soothsaying [-in] s. prezicere. soot pit ['su(:)t pit] s. (tehn.) cenuşăr. sooty [rsu(:)ti] adj. 1. mânjit / murdar de funingine. 2. negru ca funinginea. 3. negricios, tuciuriu. 4. care produce funingine. sop [sop] I. s. 1. bucată (de pâine etc.) muiată în sos, în lapte etc.; ~ in the pan pâine prăjită. 2. (amer. dial.) sos, zeamă. 3. (jig.) dar, cadou; mită, bacşiş; to give / to throw a ~ to Cerberus a da mită. II. vb. tr. 1. a muia, a îmbiba (pâine) în sos / în lapte etc. 2. a absorbi, a suge; a muia. 3. to ~ up a muia bine (un prosop, un burete etc.). soph [sof] s. (univ.) student în anul doi (sau trei). sophism ['snfizamj ş. sofism. sophist ['sofist] s. sofist. sophistic(al) [ss'fistikfsl)] adj. sofistic. sophistically [-sli] adv. sofistic. sophisticate f-eitj vb. tr. 1. a denatura, a perverti; a induce în eroare. 2. a falsifica, a contraface; a altera. 3. a complica (inutil). sophisticated [-eitid] adj. 1. lipsit de naivitate sau simplitate. 2. rafinat; prea subtil, complicat. 3. cu gusturi pervertite; blazat. sophistication [sa-fisti'kei/^n] s. 1. sofistică. 2. falsificare, alterare, denaturare. sophistry ['sofistri] s. 1. sofistică, sofisme. 2. sofism. sophomore ['sof3mo:r, -moa1"] s. (amer.) student în anul doi. sophoretin ['ssfaritin] s. (chim.) cvercitină. sophorine ['sofarain] s. (chim.) citizină. soporific [.soupa'rifik, isop-] I. adj. soporific, care adoarme. II. s. soporific, narcotic. sopping l'sopirj] adj. leoarcă, îmbibat de apă. soppy ['sDpij adj. 1. ud, umed; ud leoarcă. 2. (fam.) sentimental, dulceag; to be ~ on a îndrăgi (cu ac.). soprano [sa'promou, amer. şi -'pras-], pl. sopranos [-Z] sau soprani [-ni] s. (muz.) soprano. sorb [so:b] s. (bot.) scoruş (Sorbus domestica). sorbic acid ['sxbik 'assid] s. (chim.) acid sorbic. sorbing agent ['SDibirj leidjant] s. (chim.) sorbant, absorbant. sorcerer ['so:s5r9r] s. vrăjitor, vraci. sorceress ['so:s3ris, -res] s. vrăjitoare. sorcery ['soissri] s. vrăjitorie; fermecătoric; farmece. sord [so:d] s. (înv.) gazon, iarbă. sordes fso:dis] s. pl. (med.) materii rămase în stomac în urma unei proaste digestii. sordet ['so;dit] s. v. s o r d i n e . sordid ['so:did] adj. 1. murdar, sordid, scârnav; jalnic; mizer, sărăcăcios. 2. josnic, mârşav, scârnav; ~ desires dorinţe josnice. sordidly [-li] adv. 1. sordid, murdar; jalnic, mizer. 2. josnic, mârşav. sordidness [-nis] s. murdărie; josnicie. sordine fsD:dain] s. (muz.) surdină. sore1 [so:r,so3r] l.adj. 1. dureros, inflamat; suferind; (fig.) sensibil, delicat, susceptibil; usturător; ~ feet picioare inflamate; I'm ~ all over mă doare peste tot; I have a ~ throat mă doare gâtul; to put one's finger on the ~ place a pune degetul pe rană / bubă; ~ point punct sensibil; ~ subject subiect delicat; like a bear with a ~ head morocănos, îmbufnat. 2. îndurerat, necăjit, întristat; to feel ~ about a fi necăjit sau întristat de ceva; with a ~ heart cu inima întristată. 3. penibil, dureros; chinuitor; to be in ~ need (of) a avea mare nevoie (de); ~ trial încercare grea; ~ temptation ispită mare. II. s. rană, inflamaţie, iritaţic, loc sensibil; an open ~o rană deschisă; to re-open old ~s a redeschide răni închise. III. adv. fpoe/ic) sever, grav; ~ afflicted grav mâhnit, atins. sore2 s. (zool.) căprior, cerb de patru ani. sorehead ['so:hed] s. (amer. si.) plângăreţ.



 sorely



sorely ['so:li[ adv. 1. dureros; grav. 2. grozav (de), teribil (de), extrem (de); I am ~ perplexed sunt extrem de uimit / nedumerit. soreness ['so:nis| s. 1. sensibilitate, inflamaţic, durere, susceptibilitate. 2. iritabilitatc, enervare. 3. necaz, amărăciune. sorghum ['so:gom] s. (bot.) mătură (Sorghum vulgare). sorgo ['soigouj s. v. s o r g h u m. sori ]'so(:)rai] s. pl. de la s o r u s. sorites [so'raitkz, sou'r-1 s. (filoz.) sorit; fonnă de sofism. sorority [so'roriti, so(:)'r-[ s. 1. comunitate de femei sau fete. 2. (amer.) club universitar feminin. sorption ]'so:pJ>n] s. (chim.) sorbţie. sorra ['soire] adv. (irl.fam.) 1. nu; ~a bit nici o bucăţică; ~a one nici unul. 2. niciodată. sorrel1 ['soral] s. (hol.) măcriş (Riimex acetosa). sorrel2 I. adj. (despre cal) roib, roşcat, castaniu. II. s. cal roib. sorrel top [~ top] s. (amer.) (om) roşcovan. sorrily ['sorili] adv. jalnic; trist. sorrow ['sorou] I. s. 1. durere, necaz, mâhnire, întristare, supărare; to be in ~ a avea un necaz / o durere. 2. părere de rău, regret; to my ~ spre regretul meu. II. vb. intr. 1. to ~ after (for) smb. a plânge după / a regreta pe cineva. 2. to ~ at / about / over smth. a deplânge / a regreta ceva. sorrowful ['sorofnl, -ruf-J adj. 1. (despre persoane) mâhnit, necăjit, supărat, trist, melancolic. 2. (despre o veste etc.) întristător, dureros. sorrowfully ['sorofli] adv. cu tristeţe, cu mâhnire. sorry ['sori] adj. predic. 1. mâhnit, întristat; plin de regret; contrariat; (I'm) ~, (I'm) so ~ îmi pare rău, îmi pare foarte rău; ~ to have kept you regret că v-ara reţinut; I am ~ for him regret pentru el; to feel ~ a regreta; I am ~ to say he is ill trebuie să spun cu părere de rău că e bolnav. 2. jalnic, de plâns, sărăcăcios; amărât; ~ excuse slabă scuză, scuză de formă; ~ sight jalnică înfăţişare; to cut a ~ figure a face o impresie proastă; a ~ crew jalnică societate / bandă / gaşcă. sorry-looking [-.lukirj] adj. jalnic la vedere. sort [so:t] I. s. 1. fel, soi, gen, specie; sortiment, sort; what ~ of tree is it? ce soi de arbore e acesta?; wines of different ~s diferite soiuri de vin; of all ~s de toate felurile / soiurile; all ~s of men tot felul de oameni, oameni feluriţi / de toate felurile / de tot felul; you find all ~s of things in his shop în dugheana lui găseşti de toate / tot felul de lucruri / lucrurile cele mai felurite; what's the use of asking that ~ of question? la ce bun / ce rost are să pui întrebări de felul acesta?; these ~ of people never give anything oameni de felul acestora / ca aceştia nu dau niciodată nimic; people of your ~ oameni de felul tău; (fam.) oameni de soiul tău / de teapa ta; a strange ~ of fellow un tip ciudat / bizar; what ~ of man is he? ce fel de om este?; that's the ~ of man he is aşa este el; iată ce fel de om este el; (fam.) I know the ~ of man he is l-am cântărit eu, ştiu eu cât îi poate pielea; a man of that ~ un om de acest fel, un astfel de om; his father was just that ~ tatăl lui era tocmai un om de felul acesta; (fam.) a decent ~ (of person) o fire blândă / bună, o inimă bună, un suflet bun; (sl.) she's a (real) good ~, she's one of the right » c o fată foarte bună; e o fată de treabă / cumsecade; he is not a bad ~ nu e un ora rău, e un om de treabă / cumsecade; (fan/.) that's the ~ of thing I mean asta vreau să spun; I can't stand that ~of thing nu pot suferi un asemenea lucru, un lucru ca acesta; smth. of that / the ~ ceva de felul acesta, ceva de / în genul acesta; nothing of the ~ nici vorbă (de aşa ceva); da de unde!; a writer of some ~ un scriitor oarecare / obscur; un scriitoraş uitat; what ~ of day is it? cum e vremea astăzi?; to make some ~ of excuse a prezenta o scuză oarecare, a se scuza într-un fel oarecare; there is no ~ of reason for this nu există nici un motiv pentru aceasta; I have a ~ of idea that mă gândesc că, îmi vine ideea că; (com.) nails of ~s cuie asortate. 2. clasă, condiţie, categorie, stare; all ~s and conditions of men toate categoriile de oameni, oameni de toate categoriile. 3. manieră, mod, fel; in some ~într-o anumită măsură / proporţie, până la un anumit punct; he gave us a translation after a ~ ne-a dat ceea ce s-ar putea numi o traducere; ne-a dat o traducere în felul / genul lui. -*■ (peior.) we had some coffee of ~s sau we had coffee of a ~ni s-a servit cafea foarte proastă / aşa-zisă cafea; to be out of ~s a fi indispus, a nu fi / a nu se simţi în toate apele lui; a nu avea chef, a fi lipsit de chef / de poftă; a fi cătrănit, a fi întors pe dos; cf. îi tot ninge şi plouă. II. vb. A. Ir. 1. a tria, a sorta; a descurca (hârtiile etc.); to ~ into classes a clasa, a aranja pe categorii; to ~ rags a despărţi zdrenţele de pânză; to ~ (out) articles a clasifica / a alege articolele; to ~ the letters a tria scrisorile; a trimite la destinaţie scrisorile; to ~ skins a alege / a sorta pieile; (poligr.) to ~ out pie a descurca / a alege literele; to ~ out smth. from smth. a separa ceva de ceva. 2. (scot.) a aranja, a orândui, a pune în ordine. 3. (scot.) a se răfui / a se socoti cu; bring him to me, I'll ~ him! aduceţi-1 la mine şi mă răfuiesc eu cu el. B. intr. 1. (inv. dial.) to ~ with smb. a frecventa pe cineva, a întreţine relaţii cu cineva. 2. to ~ with smth. a se acorda, a se asorta cu ceva. III. adv. oarecum; (sl.) I ~ of feel / think that am impresia că, îmi vine ideea că; I ~ of expected it parcă aşteptam, mă aşteptam la aşa ceva; the good news ~ of cheered him up ştirea aceasta îmbucurătoare 1-a mai îmbărbătat parcă.



876



sorus ['so(:)ros],pl. sori [-rai] s. (bot.) sporange. SOS ['cs ou 'es[ I. s. S.O.S., semnal convenţional radio în caz de pericol. II. vb. intr. a chema în ajutor în caz de dezastru / catastrofă. so-so ['sousou] adj. predic, aşa şi aşa; nici bun, nici rău. sosoloid j'sou'solouid] s. (chim.) soluţie (coloidală) solidă. • sot [sot] s. 1. nerod, neghiob, dobitoc. 2. beţivan, alcoolic. sottish ['soţi/] adj. 1. prostit, îndobitocit. 2. beţiv, alcoolic. sottishly [-li] adv. ca un beţiv. sottishness [-nis] s. îndobitocire (pricinuită de alcoolism). ■ sotto-voce ['soton'voutri, si pronunţia italiană, amer. 'souta'voutji, 'sotou'vout/ei] adv. (ital.) cu voce înceată. sou [su:] s. (fr.) franc, bănuţ; (fam.) he hasn't a ~ n-are 0 lăţeaie. souchong ['sm'tjbrj,.-'-] s. (chinez.) o calitate de ceai (negru). sou'-easter [sou'i:star] adj. v. s o u t h e a s t c r. sough1 [sau, amer. si sAf] I. s. freamăt, foşnet, murmur, susur. II. vb. intr. a fremăta, a murmura; the wind ~s in the trees vântul adie / foşneşte prin copaci. sough2 s. 1. (hidr.) canal de scurgere, drenaj. 2. (mine) jgheab de scurgere în galerii. sought [so:t[ pas; si part. trec. de la s e e k . soul [soul] s. 1. suflet; to throw oneself body / heart and ~ into smth., to throw one's whole ~ into smth. a pune tot sufletul în înfăptuirea unui lucru, a lucra din toată inima / a-şi închina toate forţele înfăptuirii unui lucru; with all my ~ din toată inima mea, din tot sufletul meu; I cannot for the ~ of me, I couldn't to save my ~ n-aş face-o pentru nimic în lume; upon my~! pe viaţa mea!; (/an;.) to have a~for music a avea un simţ muzical înnăscut; he has a ~ above money c mai presus de preocupări materiale; to have no ~ a fi lipsit de suflet, a nu avea suflet, a fi nemilos I neîndurător, a fi meschin / josnic; discipline is the ~ of the army disciplina c sufletul armatei; to prey for smb.'s ~ a se ruga pentru sufletul / pentru liniştea / odihna sufletului cuiva; God rest his ~! Dumnezeu să-1 odihnească, Dumnezeu să-1 ierte, fie-i ţărâna uşoară!; population of a thousand ~s populaţie de o mic de suflete, populaţie numărând o mie de suflete; without meeting a living ~ fără a întâlni nici ţipenie de om / nici urmă de om: (fam.) fără a întâlni nici picior de om; not a ~ nimeni, nici unul, nici un om; he's a good ~ e un suflet bun / blând; (fam.) e plămădit dintr-un aluat bun; be a good ~ and say nothing about it fii atât de drăguţ / de amabil şi nu (mai) pomeni nimic despre aceasta; he is a cheery ~ găseşte întotdeauna câte ceva de râs; e întotdeauna bine dispus; (the) poor ~! bietul de el! săracul! săraca! 2. (amer. muz.) stil de muzică vocală exprimând stări emoţionale, practicat de. negrii din S.U.A. II. adj. (amer. sl.) care aparţine negrilor, caracteristic negrilor.



soul bell ['soul bel] s. dangăt funebru. soul brother [~ ibrA03r] s. (amer.) negru, om de culoare. soulful ['soulful] adj. 1. emoţionant; sentimental. 2. însufleţit, entuziast, de un entuziasm debordant; he replied in a ~ tone a răspuns pe un ton însufleţit / cu însufleţire. soulfully ['soulfuli, -falij adv. cu suflet, cu inimă; cu entuziasm; cu sentiment. I soulless ['soullis] adj. fără suflet; fără inimă. soullessness [-nis] s. lipsă de suflet. soul-searching ['souliSo:tjîrj] s. examen de conştiinţă.soul-selling ['soul iselirj] adj. care face negoţ / trafic cu fiinţe omeneşti. soul sister [~ isist3r] s. (amer.) negresă, femeie de culoare. soul-stirring [~iSto:rirj] adj. mişcător, emoţionant. sound1 [saundj I. s. sunet, zgomot; it has a queer ~ are un sunet ciudat. II. vb. A. intr. a suna; a răsuna; a scoate sunete; it ~s like thunder se aude zgomot ca de tunet; the trumpets ~ trompetele răsună. B. tr. 1. a face să sune, să răsune, a suna; to ~ the alarm a suna alarma; to ~ a beli.a suna un clopot. 2. a pronunţa, a rosti; the h in "hour" is not ~ed litera h nu se pronunţă în cuvântul „hour". 3. a rosti, a declara, a face cunoscut. 4. a ciocăni, a încerca (roata vagonului ele). 5. (med,.) a asculta. sound21. adj. 1. zdravăn, sănătos, robust; întreg; care nu este stricat sa» vătămat; (as) ~ as a beli sănătos tun; ~ in life and limb întreg, teafăr; ~ fruits fructe nevătămate; ~ machine maşină robustă. 2. (despre somn) adânc, profund. 3. întemeiat, temeinic, logic, judicios; ~ argument argument întemeiat; ~schoIar om de ştiinţă serios. 4. (despre bătaie) puternic; bun, sănătos; ~flogging bătaie bună / sănătoasă/ zdravănă. 5. (jur.) întemeiat, legal, legitim, real; ~ title to land drept real asupra pământului. 6. solvabil; serios; his financial position is perfectly ~ situaţia sa financiară este foarte sănătoasă. II. aaV. din plin, cu totul, complet; to be ~ asleep a dormi adânc. sound3 I. vb. A. tr. 1. a măsura adâncimea (unei ape) cu sonda. 2. (med.) a sonda, a explora, a examina (o rană, un organ). 3. (fig.) a sonda. 4. a încerca; a controla, a verifica. B. intr. 1. a se servi de sondă. 2. (mai ales despre o balenă) a se cufunda. II. s. (med.) sondă. sound4 s. 1. strâmtoare, braţ de marc. 2. băşică de înot (la peşti). sound-absorbent ['saundob'soibont] adj. v. s o u n d - a b s o r b i n g. sound-absorbing [~ob,so:birj, -iZo:b-] adj. absorbant de sunete, izolator de zgomot, fonoabsorbant. sortable ['soitsbl] adj. 1. ce poate fi clasat /distribuit / triat. 2. convenabil, potrivit, soundbox [~boks] s. 1. cutie de rezonanţă. 2. (eln.) doză de redare. pe măsură. sound cartoon [~ ka:,tu:n] s. (cin.) desene animate sonore. r sound detector [~ di.tekto'J s. detector de sunete. sorter ['so:to ] s. sortator; maşină sortatoare, trior, clasificator. sortie ['so:ti[ s. 1. (/nil.) misiune, ieşire; atac, năvală (a unei trnpe împresurate). 2. (av.) sound effects [~ i.fekts] s. pl. efecte acustice / sonore; film with ~ film sonor. misiune, ieşire, raid, zbor. sounder ['saunds'] s. 1. (mar.) sondor, aparat de sondat acustic. 2. (tei.) sunder, receptor. sound-film ['saundfilm] s. film sonor. sortilege ['so:tilid3] s. ghicire prin tragere la sorţi. sorting ['so:tirj] s. sortare, triere, clasificare. sounding1 ['saundirj] adj. 1. sonor; rezonant. 2. răsunător, zgomotos; ~ promises promisiuni zgomotoase; ~ rhetoric fraze răsunătoare. sorting divice [~ di,vais] s. (mine) separator. sounding2 s. 1. sunare, răsunarc, rezonanţă. 2. sondare / măsurare a adâncimilor. 3. pl. sortition [so:'ti/pn] s. tragere la sorţi. loc apropiat de ţărm unde este posibilă sondarea. 4. pl. tatonări, investigaţii discrete. sort-out ]'so:taut] s. (fam.) sortare, ordonare. sounding balloon [~ b3ilu:n] s. (av., meteor.) balon sondă. sorts rack [so:ts r£ck] s. (poligr.) regal cu litere defecte.



 877



sounding-board [~bo:d, -bosdj s. 1. rezonator. 2. cerul / uraniscul amvonului. sounding lead [~ led] s, 1. (constr.) iîr cu plumb, cumpănă. 2. (mar.) sondă. sounding machine [~ mot/iin] s. (mar.) sondă mecanică, maşină de sondaj. sounding pole [~ 'poul] s. (auto) reper de gabarit. soundless1 ['saundlisj adj. mut; tăcut. soundless2 adj. insondabil, care nu poate Fi sondat. sound locator ['saund loupkeito1"] s. aparat de înregistrat sunetele / zgomotul avioanelor. sound-man [~raaen], pi. sound-men [-men] s. (cin.) sunctist. sound motion pictures [~ pinou/^n 'pikt/az] s. pi. cinema sonor. soundness ['saundnis] s. 1. sănătate, stare sănătoasă (a spiritului ele); stare / condiţie bună. 2. soliditate, trăinicie (a unei case de comerţ); solvabilitate. 3. temeinicie (a unui argument etc.), siguranţă, justeţe (a unui raţionament etc.); I have confidence in the ~ of his judgement am încredere în temeinicia / justeţea raţionamentului său. 4. ortodoxie (a unei doctrine). sound-proof ['saund pru:f] adj. izolat acustic. sound radar [~ ireidor] s\ (tel.) radiolocator acustic. sound-track [~tnek] s. (cin.) 1. coloană sonoră. 2. muzică de film. sound-wave [~weiv] s. undă sonoră. soup [su:p] I. s. 1. supa; (sl.) in the ~ în bucluc, în încurcătură. 2. (fam.) ceaţă deasa. 3. (sl.) nitroglicerină. 4. (sl.) cal putere. II. vb. tr. (amer.sl.) to ~ up a mări viteza (unui motor). soup-and-fish ['sutpsndTi/J s. (fam.) ţinută bărbătească de gală, ţol festiv. soup-kitchen [fsu:p.kit/in] s. 1. cantină gratuită pentru nevoiaşi. 2. (amer. mii. sl.) bucătărie de campanie. soup ladle [~ .leidl] s. polonic. soup-plate [~plcit] s. farfurie adâncă / de supă. soup-ticket [~itikit] s. bon pentru masă la cantină. soup-tureen [~teiri:n, ~ tju.rkn] s. supieră. soupy ['su:pi] adj. 1. ca supa; de consistenţa sau densitatea supei. 2. gros, dens; a ~ fog o ceaţă deasă. 3. exagerat de sentimental, dulceag, siropos. sour ['şaua1"] I. adj. 1. acru; acid; the grapes are ~ strugurii sunt verzi. 2. acru, iritabil, posac, ursuz. 3. (despre sol) nefcrtil, sterp; mlăştinos. 4. (amer. sl.) dezavantajos; ~ countract contract dezavantajos. II. vb. A. tr. 1. a acri; a acidula. 2. a irita, a indispune. 3. (tehn.) a stropi cu piatră vânătă. B. intr. 1. a se acri; a deveni acid. 2. a se irita, a se indispune, a deveni ursuz; to ~ into a degenera în. source [so;s, so?s] s. 1. izvor, sursă. 2. origine, sursă; reliable ~ of information sursă de informaţii sigură; idleness is the ~ of all evils din lene se trag toate păcatele. source holder [~ ihouldor] s. (fiz.) dispozitiv port-substanţă. sour cream ['sauo kri:m] s. smântână. sourdine [sus'dkn, SD3-] S.V. s o r d i n e . sour dough ['saus 'dou] s. (amer. sl.) veteran al căutătorilor de aur (din Alaska). sour-faced [~Teist] adj. posomorât la chip, neprietenos, ursuz, cu o mutră acră. sour gas [~ gzes] s. (mine) gaze sulfuroase / agresive / corozive. sourish ['sausri/] adj. acrişor, cu gust de aguridă. sourly ['sauali] adv. acru, cu acrime. sourness ['sausnis] s. 1. acreală, aciditate. 2. dispoziţie proastă, iritabilitate. sour sulphur [sauo 'SAIIV] s. (mine) sulf activ. souse1 [saus] I. s. 1. saramură, marinată. 2. murături. 3. cufundare în apă; îmbibare / înmuiere cu apă. 4. (sl.) beţie. 5. (amer. sl.) beţiv. II. vb. A. ir. 1. a pune la saramură, a mura. 2. a cufunda, a muia; a îmbiba, a uda (lichid, apă). B. intr. 1. a se cufunda; a se muia; a se îmbiba. 2. (sl.) a se îmbăta, a se pili. souse2 I. vb. A. tr. (despre o pasare răpitoare) a se repezi / a se arunca asupra (cu gen.),- a lovi violent. B. intr. 1. (rar) a cobori, a plonja rapid. 2. (av.) a pica, a veni / a cădea în picaj. II. s. 1. plonjare, cădere / coborâre rapidă. 2. (av.) picaj. III. adv. dintr-o dată, pe dată. soused [saust] adj. (sl.) beat, chcrchclit, făcut. soutache [su'to:/] s. (text.) suitaş. soutane [su:'tu:n] s. sutană. south [sauG] I.s. sud, miazăzi. II. adj. sudic, meridional; the ~coast coasta de miazăzi; - aspect vedere spre sud. III. adv. către sau de la sud; to lie ~ of a place a fi situat la sud de cutare loc; (mar.) to sail due ~ a merge drept spre sud; the wind blows ~ vântul bate dinspre sud. IV. vb. intr. [sauS] 1. a se mişca către sud. 2. (astron.) a traversa meridianul. South-African ['sauG'a^frikan] adj., s. sud-african. southbound [~baund] adj. care se îndreaptă către sud. South Carolinian [~ ■kora'lainbn, - njsn] I. adj. din Carolina de Sud. II. s. locuitor din Carolina de Sud. south countryman [~ 'kAntrinian] s. locuitor din sud. South Dakotan [~d3'koutan] I. din Dakota de Sud. II. s. locuitor din Dakota de Sud. Southdown [~daun] s. rasă englezească de oi. south-east [~'i:st,pronunţie mar. sau'i:st.'—i-'-] I. s. sud-est. II. adj. sud-estic. III. adv. către sau de Ia sud-est. southeaster [~'i:st9r] şi (mar.) sou'-easter [sau'i:st3r] s. vânt de la sud-est. south-easterly [~'i:st9li] I. adj. (despre vânt etc.) dinspre sud-est. II. adv. spre sud-est. south-eastern [~'i:ston] adj. (despre o regiune) de / din sud-est. souther ['sauîte1"] s. vânt de sud. southerly ['sAOoli] adj. sudic; (mar.) to steer a ~ course a naviga spre sud. southern ['sAAon] adj. v. s o u t h e r l y . southerner [-or] S. 1- locuitor din sud. 2. (ist. S.U.A.) sudist. southernmost [-moust, -mast] adj. cel mai de la sud, din extremitatea sudică.



spacer



southernwood [-wud] s. (bot.) lcmnul-domnului (Artemisia abrotanum). southing ['sauflin, -Girj] s. 1. (despre nave, vapoare) tendinţă de a se îndrepta către sud. 2. momentul în care luna traversează meridianul. southpaw ['sauGpo: ] s., adj. stângaci. South Pole ['sauG poui] s. the ~ Polul Sud. southron ['sAâran] s. (scot.) 1. meridional, locuitor din sud. 2. englez. southward ['sauGwod] I. adj. sudic, care este situat spre sud. II. adv. către sud. III. s. v. s o u t h (I). southwards [-z] adj. v. s o u t h w a r d (II). south-west l'sauG'wcst. pronunţie, mar. sau'west, '-■-'-] I. s. sud-vest. II. adj. sud-vestic. III. adv. către sud-vest. southwester [~'westor, mar. sau'wcst3r] s. 1. vânt puternic de la sud-vest. 2. (mar.) pălărie de muşama. souvenir ['suivsmV, -vin-, amer. si --'-] s. (jr.) 1. suvenir, amintire; aducere aminte. 2. (mil. glumeţ) glonţ; ghiulea. sovereign ['sovrin, amer. şi 'SAV-] I. adj. 1. suprem, suveran; superior, care este cel mai înalt; ~ power putere supremă, suverană. 2. puternic; independent, suveran. 3. extrem, suprem; ~contempt dispreţ suveran. 4. excelent, suveran; ~remedy remediu / leac suveran / cu rc/.ultatc excelente, panaceu universal. II. s. 1. domnitor, suveran, monarh. 2. monedă (de aur) de o liră. sovereignty ['sovranti, -rin-] s. suveranitate, putere supremă, putere de stat. Soviet ['souviat, 'sov-, so'vjet] (rus ist.) I. s. 1. soviet. 2. cetăţean sovietic. II. adj. sovietic. sovprene ['sovpri:n] s. (chim.) ncopren, sovprcn. sovran ['sovran] adj., s. (poetic) suveran. sow1 [sou], past sowed Jsoud], part. tree, sown [soun] sau sowed [soud] vb. A. tr. a semăna, a însămânţa; to ~ (the seed of) dissension a semăna ceartă / vrajbă; to ~ wind and to reap the whirlwind a semăna vânt şi a culege furtună. B. intr. (şi to ~ out) a semăna, a însămânţa. sow2 [sau]s. 1. scroafa, purcea; to take/to get the wrong ~ by the ear a greşi adresa; a trage o concluzie greşită; a se lega de cineva sau de ceva din greşeală; to take / to get the right ~ by the ear a nimeri (bine). 2. (metal.) fontă bruta; bucată de fonta / plumb etc. aşa cum iese din topitorie. sowar [s3'wa:r, sou'w-, -'wo:1"] s. (anglo-indian) 1. cavalerist. 2. poliţist călare. sowback ['soubrek] s. (mine) umflarea vetrei. sowbread ['saubred] s. (bot.) pâinca-porcului (Cyclamen europaeum). - sower [rsou3r] s. semănător; semănătoare. sow fennel ['sau .fenal] s. (bot.) înărarul-porcului (Peucedanum officinale). sowing ['souirj] s. semănat, însămânţare. sowing machine [~ mu:./i:n] s. (agr.) semănătoare. sowing time [~ taim] s. semănat, vremea însămânţării. sown [soun] part. trec. de la s o w 1 . sow thistle ['sau >Gisl] s. (bot.) susai (Sonchus oleraceus). soy [soi] s. (bol.) soia (Soja hispida). soya ['soia] s. bob de soia. soya bean [~ bi:n] s. v. s o y a. soybean oil [soibi:n oil] s. (chim.) ulei de soia. spafspo:] s. 1. staţiune climaterică eu ape minerale, staţiune balneară/ balneoclima­ terică. 2. izvor de apă minerală. 3. (amer.) loc unde se vând băuturi răcoritoare. space [spcis] I.s. 1. (mat., fiz. etc.) spaţiu. 2. spaţiu, loc (disponibil); confined ~spaţiu restrâns: for want of ~din lipsă de spaţiu. 3. domeniu; zonă; distanţă, depărtare, întindere; ~between two things spaţiu sau distanţă între două lucruri. 4. spaţiu, suprafaţă, întindere, loc; open ~s locuri virane; to take up a lot of ~ a ocupa mult loc, a fi o prezenţă supărătoare. 5. (spaţiul) vid, gol; aer, văzduh; to stare into ~ a privi în gol, a avea privirea pierdută în gol; to vanish into ~ a dispărea, a pieri, a se face nevăzut. 6. interval (de timp), răstimp: after a short ~ curând, după scurtă vreme, după un scurt răstimp, nu mult după aceea; within the ~ of într-un răstimp de, în decurs de; in the ~ of an hour a) în (de)curs de o oră, într-o oră; timp de o oră; b) după / peste o oră; for the ~ of two years pe doi ani; (prov.) in ~ comes grace timpul toate Ic coace. 7. (poligr.) spaţiu, interlinic: albitura.II.vb.tr. 1. (şi to ~ out) a dispune / a repartiza / a aşeza / a pune din distanţă în distanţă / la intervale; a lăsa spaţii / intervale între, a eşalona; a rări; to ~ out payments over ten years a eşalona plăţile pe (timp de / un interval de) zece ani; to ~ off a (sub)diviza, a (sub)împărţi. 2. (poligr.) a spatia, a distanţa; to ~ out a zeţui / a culege cu înterlinii / spaţiat. space band ['spcis bxmd] s. (poligr.) pană de spaţiat. space-bar [~ba:r| s. bară pentru spaţii (a maşinii de scris). space beam [~ bi:m] s. (ferov.) traversa intermediară. spaceborne ['speisbo:n] adj. (cosm.) 1. care se deplasează în spaţiu. 2. care se află la bordul unei nave cosmice. space capsule ['speis .ka^psju:!] s. (cosm.) capsulă spaţială. spacecraft ['speiskra:ft],pl. spacecraft s. navă cosmică, vehicul spaţial. spaced [speist] adj. spaţiat. spaced-out [~'aut] adj. 1. spaţiat. 2. (fam.) buimăcit de droguri. space factor ['speis -fa;kterJ s. (tehn.) coeficient de umplere. spaceless ['spcislis] adj. infinit, nesfârşit; nelimitat, nemărginit, neţărmurit. space line l'speis lain] s. (poligr.) interlinic, durşus, rcglct. spaceman ['spcism3n],pl. spacemen [-mon, -men] s. 1. astronaut, cosmonaut. 2. (fam.) extraterestru. space platform ['speis iplastfomi] s. (cosm.) platformă de lansare. spacer ['speisa1"] 1. (tehn.) montant, piesă de distanţă, distanţier, şaibă; cală; furură, căptuşeală, came. 2. v, s p a c e - b a r. 3. v. s p a c e l i n e .



 space radiation



878



spank [spasnk] I. vb. A. tr. a bate, a lovi, a cârpi, a plesni cu palma (peste şezut). B. intr. space radiation ['speis «rasdiei/an] s. (fiz.) radiaţie spaţială. (şi to ~ along) a merge repede / iute, a păşi de zor; (despre o navă) a avansa / a înainta space rate [~ reit] s. tarif cu rândul; preţ pentru un rând (scris). repede; (despre un cal) a fugi, a alerga repede. II. s. palmă, lovitură cu palma (peste space rocket [~ .rokitj s. rachetă cosmică. şezut). space shuttle [~ ./Ml] (cosm.) navetă spaţială. spacesick ['speissik] adj. care nu suportă zborul în spaţiul cosmic. spanker ['spa;rjkor] s. 1. persoană care loveşte / bate / cârpeşte / plesneşte cu palma (peste şezut). 2. (fam.) om sau cal iute de picior; cal (bun) trăpaş. 3. (fam.) lucru de mâna spacer sleeve ['spciso sli:v] s. (au/o) cămaşă distanţiera. întâi; lucru grozav / care iese din comun; lucru de mirare; minciună gogonată, 4. (fam.) spaceship ['speis/ip| s. navă cosmică. om excepţional; om neobişnuit de înzestrat; personalitate. 5. (mar.) brigantină. space station ['speis .stei/cm] ş. staţiune interplanetară. spanking ['spa^nkin] I. s. bătaie, lovituri cu palma (peste şezut). II. adj. 1. rapid, iute, space-time [~taim| s. (mat.,filoz.) spaţiu-timp (a 4-a dimensiune). sprinten; ~ trot trap sprinten. 2. (fam., despre vânt) proaspăt, înviorător; favorabil, prielnic; space traveller [~ rtr^valg1"] s. cosmonaut, astronaut. (mar.) ~breeze briză bună. 3. (fam.) excelent, minunat; considerabil, respectabil; grozav, space tug |~ tAg] s. (cosm.) vehicul care face legătura între staţii orbitale. straşnic; vârtos, zdravăn. space writer [~ irait3f] s. (amer.) ziarist plătit cu rândul. spanless ['spamlis] adj. (poetic) fără margini, (de) nemăsurat; imens, nemărginit, spacing ['speisirj] s. 1. interval, distanţă, depărtare (între două puncte succesive, între arbori, între coloane etc.). 2. interval (de timp, între două plăţi succesive etc.). 3. spaţiu, nesfârşit, neţărmurit. interval (între rândurile bătute la maşina de scris); typed in single ~ bătut la două rânduri. span-long ['spa?n lor)] adj. (lung) de o palmă, de o şchioapă. 4. spaţiere. spanner ['spamo1"] s. 1. (tehn.) cheie de piuliţe. 2. traversă, stinghie. span-new f'spaîn'nju:] adj. (dial.) nou-nouţ. spacious ['spei/oş] adj. spaţios; Vast; întins; amplu, cuprinzător; larg; ~mind minte largă / cu vederi largi. span roof [~ ru:f) s. (arhit.) acoperiş cu două versante. spaciously [-li] adv. spaţios, vast, larg. ' span wire [~ iwaio1"] ş. hoban, coardă; sârmă de ancorare. spaciousness [-nis] s. 1. întindere vastă, spaţiu vast; spaţiu, caracter încăpător. span worm [~ W3:m] s. (entom.) (omidă de) cotar (Geometra). 2. grandoare, măreţie (a unei epoci). spar1 [spa:r].s. 1. (mar.) bilă; şcondru; stâlp. 2. (şi wing~) (av.) lonjeron. 3. (constr.) 1 spade [speid] I.ş. 1. cazmâ.hârleţ; (prov.)to call a ~ a ~ a spune lucrurilor pe nume. bară, riglă, traversă. 2. (mii.) pinten (de tun). II. vb. tr. a săpa / a tăia cu cazmaua; a întoarce (pământul) cu spar2 s. (mineral.) spat; heavy ~ baritină, barit; Iceland ~ spat de Islanda. cazmaua. ; ; spar 3 1. vb. intr. 1. a boxa, a se bate cu pumnii; (sport, box) a simula lovituri cu pumnii; spade2 (de obicei la pi.) s. (la cărţi de joc) pică, verde. to ~ at smb. a executa cu pumnii lovituri înşelătoare contra cuiva, a simula un atac cu pumnii contra cuiva; ~ing match meci amical / demonstrativ. 2. (despre cocoşi) a se spade3 s. 1. (om) castrat, scopit. 2. animal castrat / jugănit / scopit; juganj cal. Spadeful ['speidful] s. (cantitate care încape pe) cazma, lopată; a ~ of sand o lopată bate cu pintenii. 3. (fam.) a disputa, a discuta; a se certa, a se ciorovăi; to ~at each other a-şi spune / a-şi arunca unul altuia vorbe înţepătoare. II. s. 1. (sport, box) mişcare de nisip. j : spadework [rspeidwo:k] s. (şifig.) muncă preliminară / pregătitoare; muncă de pionier. provocatoare a mâinilor; lovitură simulată / înşelătoare. 2. luptă de cocoşi. r r sparable ['spserobl] s. cui(şor), ţintă (de cizmărie), (cui-)tex (fără floare, fără cap). spadger [ spaxl30 ] s. 1. (omit. fam.) vrabie (Passer domesticus). 2. pui de vrabie. sparable tin [~ tin] s. (mineral.) casiterit. spado l'spcidou] .Ş. 1. (jur.) (bărbat) impotent. 2. (bărbat) castrat. 3. animal castrat / jugănit. spar-deck [rspa:dek] s. (mar.) 1. spardec (punte). 2. navă cu spardec. spae [spei] vb. intr. (mai ales scot.) a prezice, a proroci. spare [speor] I. adj. 1. de rezervă, de schimb; liber, disponibil; excedentar, care spaghetti [spn'geti, spu:'g-] s. spaghete, macaroane. prisoseşte; ~lead mină (de rezervă, pentru creion port-mină); ~ cash numerar disponibil; ~ money economii, bani albi pentru zile negre; ~ (bed)room cameră de rezervă, odaie spahi ['spa:hi:] s. (mii.) spahiu. de musafiri; ~ time timp liber; (mar.) ~ yard vergă de rezervă; (au/o) ~ tyre cauciuc spake [speik] vb. (înv. şi poetic) past de la s p e a k. spall [sp3:l] I. s. aşchie, ţandăra; zburătură; fragment, frântură (de piatră). II. vb. tr. şau anvelopă de rezervă. 2. frugal, sobru, simplu; sărăcăcios, neîndestulător; rar; puţin; ~ diet a) regim (alimentar) frugal, hrană frugală / simplă; b) hrană slabă / sărăcăcioasă; a despica, a crăpa, a sparge; a aşchia. spalpeen [spEel'pi:n,'--] (irl.) s. 1. argat (la ţară). 2. secătură, lichea, nemernic, ticălos, ~ of speech scump / zgârcit la vorbă. 3. puţin, slab, uscăţiv; ~ of figure / frame puţin la trup, redus ca statură. 4. (despre păr etc.) rar, răzleţit. II. vb. A. tr. 1. a economisi, şnapan. 3. golan, haimana. a pune la o parte, a cruţa; a rămâne cu; a avea în excedent, a avea disponibil, a mai avea; span1 [spzen] vb. (aproape înv.) past de la s p i n (I). 2 span 1. s. 1. palmă, şchioapă (măsură de lungime); long ~ (= 9 inches) palmă; short a se putea dispensa / lipsi de; to ~ neither trouble nor expense a nu precupeţi nici truda ~ (= 7 inches) .şchioapă. 2. (fig.) interval de timp, răstimp; scurtă distanţă, mică depărtare; nici banii / cheltuiala; to ~ în plus, disponibil; to have some tickets to ~ a avea ceva / palmă, şchioapă; perioadă, epocă; durată; his life had well-nigh completed its ~ viaţa câteva bilete disponibile / în plus; I have no time to ~ today azi n-am timp (disponibil); lui se apropia de sfârşit. 3. lungime (a unui pod); lăţime (a unui rău). 4. (şi full arm-~) enough and to ~, plenty and to ~ din belşug, şi chiar peste măsură. 2. a întrebuinţa / anvergură a braţelor etc. 5. (şi wing-~) distanţa dintre extremităţile aripilor întinse (ale a gospodări cu economic / socoteală / chibzuinţă. 3. a se lipsi de; a renunţa la; a abandona, unei păsări); (av.) lonjeron, anvergură. 6. (constr.) lumină, deschidere (a unui'pod); a ceda; a acorda, a rezerva (ceva cuiva); I can ~ you half of it vă pot ceda (o) jumătate; deschidere (a unui arc, a unei bolţi); single ~ bridge pod cu o singură travee. 7. (mar.) we cannot ~ him nu ne putem dispensa / lipsi de el; can you ~ me a few moments? labă de gâscă, furcă de trotă. 8. (amer.) atelaj; pereche de cai, catâri, boi etc. 9. (ferov.) puteţi să-mi acordaţi câteva clipe? 4. a menaja, a cruţa; ~his blushes nu-1 faceţi să roşească, sector; distanţă (între staţii). 10. (maţ.) coardă (de arc). 11. (tehn.) rază de acţiune nu-1 ruşinaţi, scutiţi-1 de ruşine; ~ me cruţaţi-mă; to ~ smb.'s feelings a cruţa sentimentele a macaralei. II. vb. A. tr. 1. a măsura cu palma. 2. (fig.) a cuprinde / a măsura / a îmbrăţişa cuiva; to ~smb. something a cruţa pe cineva; to ~ smb. the trouble of doing something cu privirea; his eyes ~ned the intervening space măsura din ochi distanţa. 3. (despre a scuti pe cineva de osteneala de a face ceva. B. rej?. a se menaja, a se cruţa, a nu se un arc, o boltă, un acoperiş etc.) a acoperi; (despre un pod) a trece peste (rău etc.), a lega osteni; not to ~ oneself a) a fi exigent cu sine însuşi, a nu fi îngăduitor faţă de sine însuşi; malurile (râului etc.); three bridges ~ the river trei poduri trec peste râu / leagă malurile b) a nu-şi cruţa forţele / puterile. C. intr. 1. (rar) (to) a se abţine (de a); a se sfii (să); râului; to ~ a river with a bridge a construi / a face un pod peste un râu; (ferov.) gantry a ezita (să); a şovăi (să); you need not ~ to ask my help nu trebuie să vă sfiiţi să-mi ~ning four sets of rails punte de semnalizare peste patru linii; (nu/z.) to ~ the octave cereţi ajutorul. 2. a trăi cu economie. III. s. 1. rezervă. 2. (de obicei pi.) piesă de schimb. a avea un registru de o octavă. 4. a cuprinde, a îmbrăţişa (şi fig.); to ~ smb.'s wrist 3. (spart) jucător de rezervă. a cuprinde (cu mâna) încheietura mâinii cuiva; his life ~s nearly the whole century anii spareness l'speanis] s. puţinătate, sărăcie, lipsă. vieţii lui cuprind aproape întregul secol. 5. (mar.) a strânge cu parârnele. 6. (electr.) a şunta. spare part ['speo pci:t] ş. (tehn.) piesă de schimb / de rezervă. B. intr. 1. (amer.) (despre animale de tracţiune înhămate împremuî) a se potrivi (la mărime, sparer ['spe3ror] s. bun gospodar, persoană care ştie să se gospodărească. culoare) (şi fig.) 2. (over) (despre un pod) a trece (peste). sparge ['spo:d3] vb. tr. a stropi. spancel ['spsensl] I. s. piedică (pentru cai, vite). II. vb. tr. a împiedica (o vită, un cal, legându-i picioarele). spandrel ['spa^ndrcl, amer. şi -dril] s. (constr.) 1. timpan. 2. zid de rezistenţă. spanemia [sps'nimiio] s. (med.) anemie. spangle [.'spaerjgl] I. s. 1. paietă, fluture, fluturaş (de metal); lamelă. 2.pl. (poetic) stele sclipitoare. II. vb. tr. a garnisi / a împodobi / a presăra cu paiete / cu flutur(aşi) (şifig.); the star-~d heaven cerul presărat cu stele; meadows ~d with flowers câmpii smălţuite cu flori; the Star-~d Banner a) steagul Statelor Unite ale Amcricii; b) imnul naţional alS.U.A. Spaniard ['spambd] s. 1- spaniol. 2. (mar.) navă spaniolă. spaniei ['spcenislj I. s. 1. (zool.) cocker, prepelicar. 2. (fig. şi tame ~) adulator, linguşitor, periuţă; slugoi, om servil / slugarnic. II. adj. linguşitor; servil, slugarnic. III. vb. iutr. a se linguşi, a se da cu binele; a se purta servil / slugarnic / umil; a se gudura. Spanish ['spasni/I I. adj. spaniol(esc); ~ castles castele în Spania; ~ woman (femeie) spaniolă. II. s. 1. (limbă) spaniolă; in ~ în (limba) spaniolă, pe spanioleşte. 2. pi. the ~ spaniolii. Spanish burton [~ 'bo:tn] s. (ttuir.) chiţibuş. Spanish fly [~ 'flai] s. (entom.) cantaridă (Lytta vesicatoria). Spanish omelet [~ 'omlit] s. (gastr.) omletă spaniolă (cu sos de roşii condimentat).



sparing ['speorin] I. adj. 1. sobru, cumpătat; econom; to be ~ with the butter a fi econom cu untul; ~ of words scump la vorbă. 2. frugal, sărăcăcios, parcimonios. II. s. l.pl. economii, bani puşi de o parte. 2. iertare, milă; menajamente; bunătate. sparingly [-li] adv. 1. cumpătat, frugal; to eat ~ a mânca frugal / cumpătat. 2. moderat, restrâns. sparingness [-nis] s. economie; cumpătare, frugalitatc. sparing partner ['spssrirj rpa:tn3r] s. (la box) partener de antrenament. spark1 [spa:k] I. s. 1. scânteie; the vital ~ viaţa, suflul vieţii; strike ~s out of smb. a anima / a însufleţi pe cineva, a provoca pe cineva să ia parte la conversaţie / să arate însufleţire sau originalitate în conversaţie. 2. licărire, sclipire (şifig.); he showed not a ~ of interest nu manifesta / nu arăta nici o umbră de interes. 3. the ~ (mar., av.,fam.) radiotelegrafistul. 4.pl. (med., fam.) serviciu de radiologie; sala de radioscopie. 5. obiect strălucitor; piatră scumpă / preţioasă, mai ales diamant. 6. (tel.) emiţător de scântei. II. vb. A. intr. a scânteia, a scăpară, a fulgera, a emite scântei (şi electr.). B. tr. 1. a supune acţiunii scânteilor electrice. 2. (despre scânteia electrică) to ~through a traversa, a perfora. 3. (şifig.) to ~ off a declanşa (o explozie, o revoltă etc.). spark 2 1, s. crai, berbant; băiat de viaţă; om gălăgios; lăudăros, fanfaron; a gay young ~ un tânăr filfizon. II. vb. intr. 1. a se făli, a face parada, a se furlandisi. 2. a face pe craiul, a umbla după însurătoare.



 879



spark arrester ['spark s'rest3r] s. 1. (ferov.) parascântci. 2. (electr.) stingător de scântei. 3. (telui.) cameră de scântei, spark catcher [~ ikaet/ar] s. v. s p a r k a r r e s t e r , spark coil [~ koil] s. (electr.) bobină de inducţie, bobină Ruhmkorff. spark collector [~ kailektar] s. (tehn.) grătar parascântei. spark gap [~ ga?p] s. 1. (electr.) zona arcului; distanţă disruptivă; distanţă de străpungere. 2. (fiz.) eclator, deseărcător. spark guard [~ ga:d] s. (amer.) grilaj de protecţie (în faţa focului). sparking l'spurkirj] s. scânteiere. sparking alloy [~ 'sebi] s. (metal.) aliaj pirofor. sparking ball [~ bo:l] s. (electr.) electrod sferic. sparking-plug [~ pUg] s. v. s p a r k - p 1 u g. sparkle ['spa:kl] I. vb. intr. 1. scapără. 2. (fig.) a scânteia, a fulgera, a scapără; a sclipi; a străluci; her eyes ~ed with joy ochii îi străluceau de bucurie. 3. (despre vin) a fierbe, a spumega, a fi spumos, a juca. II. s. 1. scânteie. 2. scânteiere, scăpărare, sclipire; strălucire; fulgerare, foc. 3. (fig.) vioiciune; vivacitate, viaţă; strălucire. 4. (text.) luciu. sparkler [\spa:klar] s. 1. sursă de scântei. 2. (fa/n.) piatră preţioasă (mai ales diamant). 3. pi. (fam.) ochi strălucitori. sparklet ['spa:klit] ş. 1. scânteioară, scânteiuţă, scânteie mică. 2. comprimat pentru prepararea băuturilor gazoase, capsulă cu bioxid de carbon. sparkling ['spa:klirj] adj. 1. scăpărător, scânteietor, sclipitor; strălucitor. 2- (despre băuturi) efervescent, spumos. 3. (fig.) scăpărător, scânteietor, spumos; ~ wit spirit vioi / scăpărător. sparkling water [~ 'wD:tar] s. (amer. fam.) apă minerală gazoasă. spark-plug ['sparkpUg] s. (auto) bujie. sparrer ['spa:rar] ş. 1. boxer. 2. (om) certăreţ, gâlcevilor, arţăgos; târâie-brâu. sparring ['spairirj] s. 1. exerciţii de box. 2. hărţuială. 3. (mar.) fardaj, dunaj. sparrow ['spsrou] s. 1. (omit.) vrabie (Passer domesticus); she gave a short start like a frightened ~ a tresărit ca o pasăre speriată. 2. Sparrow (canad. si.) englez (mai Ales londonez). sparrowgrass ['spaerougra:s] s. (fam.) sparanghel. sparrow-hawk [~ha:k] s. (omit.) uliul-păsărar (Accipiter nisus). sparrow-mouthed [~mau9t] adj. (glumeţ) fanfaron, lăudăros. sparrow wort [~ wa:t] ş. (bot.) limba-vrabiei (Thymelaea passerina). sparse [spars] adj. rar, răzleţ; împrăştiat, risipit; ~ hair păr rar. sparsely ['spa:sli] adv. rar, puţin; ~ populated cu o populaţie rărită; ~ covered with trees acoperit cu câţiva copaci, unde copacii creşteau rari. sparseness ['spursnis] s. v. s p a r s i t y. sparsity ['spa:siti] s. puţinătate, raritate. Spartan ['sparten] (ist.) I. adj. spartan; ~ broth ciorbă (neagră) a vechilor spartani. II. s. spartan (si fig.). Spartanic [spa:'t


spear side



spawn [spa:n] I. vb. A. tr. 1. (despre peşti, broaşte etc.) a depune (icre, ouă). 2. (fam.) a născoci; a urzi; a produce. B. intr. 1. a depune icre. 2. (dispreţuitor, despre oameni) a se înmulţi, a se prăsi, a se plodi; a se naşte. II. s. 1. icre; puiet, puieţi (de peşte), plevuşcă. 2. (peior.) progenitură; odrasle; plozi; soi, neam, sămânţă, seminţe. 3. (bot.) miceliu. spawner ['spa:nar] s. peşte cu icre. spawning l'spornirj] I. s. 1. bătaia peştelui. 2. icre (de peşte). II. adj. 1. (despre peşti) care depune icre. 2. (jig.) prolific, roditor, care se prăseşte repede. speak [spi:k], past spoke [spouk] (înv.) spake [speik], part. tree, spoken ['spoukn] vb. A. intr. 1. a vorbi, a grăi, a cuvânta; to ~ about a vorbi despre; to ~ at smb. a) a-i vorbi întruna cuiva, a ameţi pe cineva cu vorba; b) a face aluzie la cineva în prezenţa sa, a vorbi la adresa cuiva; to ~ by the book a) a se exprima cu o precizie meticuloasă; b) a vorbi curgător / ca din carte; to ~ for a) a pleda / a vorbi pentru / în favoarea (cu gen.); a pune o vorbă bună pentru; b) a rezerva, a reţine (mese, locuri, o marfă etc.); to ~ for oneself a) a vorbi dintr-un punct de vedere personal, a exprima sentimente sau păreri personale; ~ing for myself cât despre mine; eu unul; b) a vorbi în propriul său interes /„pro domo", a vorbi în propria sa apărare; the fact ~s for itself faptul grăieşte de la sine, orice comentariu e de prisos; ~ for yourself a) nu vorbiţi pentru alţii, nu atribuiţi altora părerile voastre; b) vă convine să vorbiţi astfel; to ~ well for a vorbi de bine pe, a vorbi frumos despre; that ~s well for him aceasta pledează în favoarea lui, e un punct (foarte) bun pentru ci; to ~ forth a vorbi deschis / fără înconjur; to ~ low a vorbi (cu glas) încet; to ~ like a book a vorbi ca din carte; to ~ of a menţiona, a pomeni; a vorbi despre; ~ing of fiindcă veni vorba despre; nothing to ~ of (o) nimica toată, mai nimic; not to ~ of fără să mai vorbim de, necum; cu atât mai puţin; cu atât mai mult; to ~ highly of a vorbi în termeni (foarte) clogioşi / laudativi despre; to ~ iii of a vorbi de rău pe; to ~ out a) a se pronunţa / a vorbi deschis / fără sfială / înconjur; b) a vorbi (mai) tare; ~out! mai tare! nu se aude!; to ~to a) a se adresa (cuiva); a vorbi (cuiva); to know smb. to ~ to a fi făcut cunoştinţă cu cineva; a se saluta cu cineva; b) a afirma; a confirma; a vorbi despre; (jur.) a depune mărturie despre; to ~ up a) a vorbi (mai) tare; a vorbi răspicat; b) a se pronunţa, a vorbi deschis / fără înconjur; ~ up! (hai) vorbiţi (o dată)! spuneţi ce aveţi pe inimă!; to ~ up for smb. a vorbi în favoarea cuiva, a interveni pentru cineva; to ~ without book a vorbi din memorie; legally ~ing din punct de vedere juridic; roughly ~ing aproximativ, în linii mari; so to ~ cum s-ar zice / s-ar spune, ca să zicem / ca să spunem aşa; strictly ~ing la drept vorbind, de fapt. 2. (with) a conversa, a se întreţine, a discuta, a sta de vorbă, a vorbi (cu). 3. (on, upon) a ţine un discurs, o cuvântare (despre), a vorbi (despre); a lua cuvântul (într-o adunare). 4. (fg., despre trâmbiţă, orgă etc.) a răsuna; (despre tun) a bubui; B- tr. 1. a vorbi, a pronunţa, a rosti, a enunţa, a spune, a zice; a exprima; to ~daggers a vorbi cu ură sau cu mânie; to ~ one's minda-şi spune părerea deschis / fără înconjur; a spune (ceea) ce gândeşte; to ~ the truth a spune adevărul; to ~ the word a) a o spune deschis / fără înconjur; b) a-şi exprima dorinţa; not to ~ a word a nu spune / a nu rosti o vorbă. 2. a manifesta; a indica; a arăta; a fi mărturie pentru; to ~ volumes (for) a spune mult (în favoarea — cu gen.), a fi foarte semnificativ; (înv.) this ~s him generous aceasta arată / dovedeşte generozitatea lui; eyes that ~ affection ochi în care se citeşte prietenia sau dragostea. 3. a vorbi (o limbă); a cunoaşte, a şti (o limbă); to ~ Romanian a vorbi / a şti româneşte; English spoken (aici) vorbim / se vorbeşte englezeşte. 4. (înv.) a se adresa (cuiva); to ~ smb. fair a vorbi cuiva politicos / cuviincios sau frumos. 5. (mar.) a chema, a striga (un alt vas); a intra în legătură cu (un alt vas). C. refl. a ajunge la ceva / a realiza ceva prin felul de a vorbi; he spoke himself into the club datorită discursului său a fost primit în club. speak-easy ['spi:kti:zij s. (amer. si.) bar clandestin. speaker l'spi:kar] s. 1. orator, vorbitor; he is no ~ nu are talent oratoric; to be an easy / a fluent ~ a avea uşurinţă în vorbire. 2. vorbitor, persoană care vorbeşte; interlocutor. 3. the Speaker preşedintele Camerei Comunelor (în Anglia); preşedintele Camerei Reprezentanţilor (în S.U.A.). 4. (radio) crainic. 5. purtător de cuvânt. speakership ['spirka/ip] s. oficiul / demnitatea de preşedinte al Camerei Comunelor (în Anglia) sau al Camerei Reprezentanţilor (în S.U.A.); preşedinţie. speaker wire ['spi:ka trAmpit] s. megafon, portavoce (portativ). speaking-tube [~tju:b] s. 1. tub acustic. 2. (mar.) portavoce (comunicând cu camera maşinilor). spear1 ['spiar] I. s. 1. lance, suliţă; javelină; gerid, dardă; ţăpuş(ă). 2. ostie, furcă (pentru prins peşte); harpon, cange. 3. lancicr, suliţaş. II. vb. A. tr. 1. a străpunge cu lancea / suliţa. 2. a prinde (peştele) cu ostia. B. intr. (despre cereale, ierburi) a creşte (drept), a se înălţa. spear2 s. 1. fir de iarbă. 2. nuia. 3. copac tânăr, puiet. spear hand ['spia hasnd] s. mâna dreaptă (a călăreţului). spearhead ['spiahed] s. 1. vârf de lance / suliţă. 2. (mil.) ~(of the attack) avangardă, vârf. spear-leafed ['spialirft], spear-leaved ['spialirvd] adj. (bot.) cu frunze lanceolate. spearman ['spiaman],pl. spearmen [-man, -men] s. lăncicr. spearmint ['spiamint] s. (bot.) un fel de izmă, iarbă-creaţă (Mentha spicata). spear-shaped ['spia/cipt] adj. (bot.) Ianceolat. spear side [~ said] s. linie bărbătească (a unei familii).



 spec



spec [spck] s. preşc. de la s p e c u l a t i o n ; (fam.) speculaţie; speculă; (com.) agio; on ~ a) la noroc / nimereală; b) pentru speculă / realizarea unui profit; good ~ afacere bună, chilipir. special ['spe/pl] I. adj. 1. particular, special; definit, determinat, anumit; ~ anatomy anatomic specială (a organelor corpului omenesc); ~ hospital spital specializat / de specialitate; do you want to come on any ~ day? doriţi să veniţi într-o anumită zi?; I have nothing ~ to tell you nu am nimic special să-ţi spun; my ~ chair scaunul meu (preferat); to make a ~study of a se specializa în, a face studii de specializare în. 2. special, deosebit, excepţional, extraordinar; separat, deosebit; (amer., poştă) ~ delivery (cursă) expres, cursă specială; ~edition (of a newspaper) ediţie specială (a unui ziar); (jur.) ~ licence (autorizaţie de căsătorie cu) dispensă de publicaţii; (jur.) ~ pleading a) argumentaţie / apărare întemeiată pe caracterul special al cauzei; b) argumentaţie specioasă / înşelătoare; ~ pleader a) avocat jurisconsult (care nu pledează); b) (fam.) solist; şicanator, cârciogar, om care umblă cu chichiţe / tertipuri; ~ power (of attorney) procură specială; ~ case caz special / excepţional, caz care iese din comun; ~ correspon­ dent corespondent special (al unui ziar etc.); ~ train tren special; ~ friend prieten intim; to hold smb. in ~ honour a avea un respect deosebit pentru cineva. 3. (despre ordine, dispoziţii) special; expres, formal; urgent. 4. extraordinar, excepţional (de bun, de frumos); excelent, admirabil, minunat. II. s. 1. ediţie specială. 2. tren special. special delivery [~ di'livsri] s. (amer.) scrisoare expresă, colet expres. specialism ['spejslizam] s. specializare excesivă; deformaţie profesională. specialist ['spe/olist] s. specialist, expert, meşter; (mai ales) medic specialist. speciality [ispe/i'aelitij s. 1. particularitate, (caracter) specific, caracter distinctiv, caracteristică, trăsătură caracteristică / specifică / distinctivă. 2. specialitate, domeniu principal de activitate; specialitate, materie (de studiu) principală sau preferată / de predilecţie; (ec.) specialitate, produs principal; to make a ~ of a se specializa în. specialization [ispejalai'zei/an, -Mi'z-] s. 1. specializare. 2. diferenţiere. 3. (biol.) specializare (a organelor pentru anumite funcţii). specialize ['spe/alaiz] vb. A. tr. 1. a specializa (şi biol.); hospital with ~d wards spital cu săli separate pe specialităţi. 2. a limita, a mărgini, a restrânge (la o specialitate, la un specific); to ~ one's study a-şi limita studiile la o specialitate. 3. a diferenţia, a distinge, a deosebi (după caractere specifice). 4. a specifica / a indica / a arata în amănunt. B. in/r. 1. (in) a se specializa (în); a fi specialist (în), a practica, a avea ca specialitate. 2. a intra în detalii /amănunte. 3. (biol.) a se specializa, a se diferenţia. specially ['spc/sli] adv. 1. (în mod) special, anume. 2. în special, mai ales, mai cu scamă, îndeosebi, cu deosebire. specialty ['spe/plti] s. 1. v. s p e c i a 1 i t y (1, 2). 2. (jur.) act / document prevăzut cu sigiliu particular. specie ['spi:/i, amer. şi -/ii:] s. (fără pi.) 1. monedă metalică. 2. (bani) numerar, bani peşin / gheaţă; in ~aj în numerar, cu bani peşin / gheaţă; b) (corn.) în aceeaşi monedă; c ) (fig-) cu aceeaşi monedă / măsură; ~ payment plata în numerar. 3. devize; valută. species ['spi:/i(:)z], pi. species ş. 1. (log., biol.) specie. 2. categorie, gen, specie, speţă, fel, soi; varietate, rasă, soi; the human ~, our ~ genul uman, specia umană, neamul omenesc; the origin of ~ originea speciilor; a ~ of cunning un fel de şiretenie. 3. (fîloz.) specie, formă. 4. (rel.) formă, faţă; darurile pentru împărtăşanie. species-monger Hnungo'] s. pedant, om care se pierde în amănunte / în nimicuri. specifiable ['spesifaiobl] adj. determinabil, care se poate distinge. specific [spi'sifik, spa's-] I. adj. 1. (biol.) specific, care aparţine7 e propriu speciei; ~ difference diferenţă specifică; the generic and ~ names of a plant numele genului şi speciei unei plante. 2. specific, caracteristic, tipic, distinctiv. 3. definit, determinat, anumit; exact, precis; concret; a ~ aim un scop determinat; ~ statement afirmaţie / aserţiune / declaraţie în termeni precişi. 4. (med.) specific; ~ cause cauză specifică (a unei anumite boli); ~ remedy remediu specific. 5. (fiz.) specific. II. s. 1. (med.) remediu specific; medicament specific. 2. pl. amănunte, detalii. specification [ispcsifi'kci/an] s. 1. specificaţie, listă, enumerare (amănunţita); descriere precisă; deviz (descriptiv); (patent) ~ descrierea unui brevet (de invenţie); ~of a car caracteristicile unui automobil. 2. enunţare / formulare precisă; (jur.) ~ of charge cap de acuzaţie. 3. stipulaţie; clauză (a unui contract etc.); acceptance ~ normă sau norme de recepţie. 4. pl. caiet de sarcini / specificaţii tehnice. 5.pl. instrucţiuni de serviciu / manipulare / mânuire. specific capacity [spi'sifik ko'passiti] s. 1. (electr.) capacitate specifică. 2. (tehn.) productivitate specifică. specific conductivity [~ -konctak'tiviti] ş. (electr.) conductivitate. specific consumption [~ ksn'sAmp/sn] s. (tehn.) consum specific. specific gravity [~ igrseviti] s. greutate specifică. specific pressure [~ 'prejV] s. (tehn.) presiune specifică. specific volume [~ Voljum] s. (constr.) volum specific. specify ['spesifai] vb. tr. 1. a specifica, a desemna, a enumera (în mod amănunţit). 2. a enunţa, a formula, a indica, a arăta (în mod precis); a preciza; a determina; specified load încărcătură prevăzută. specifying [-in] adj. specificator. specimen ['spesimin, -man] s. 1. specimen; exemplar; eşantion, mostră; probă; ~page pagină de probă; a ~ of what I can do o probă de ceea ce pot să fac; (med.) to take a ~ o f smb's blood a-i lua cuiva (o probă de) sânge. 2. (ironic) specimen, tip, individ; a queer ~ un specimen curios, un tip ciudat. specimen case [~ keis] s. insectar. specious ['spi:/3s] adj. 1. specios; plauzibil, verosimil numai în aparenţă / la prima vedere; înşelător, amăgitor. 2. ipocrit, iezuitic, făţarnic; aparent, de ochii lumii. speciously [-li] adv.-înşelător, amăgitor. speciousness [-nis] s. speciozitate, caracter înşelător.



880



speck1 [spckj.l. s. 1. pată (mică), picăţea, picăţică, semn, (îm)pestriţătură; ochi (pe aripa potqrnichii). 2. (fig.) pată, defect. 3. particulă; bob, grăuncior; ~of dust fir de praf. 4. (fig.) pic, picătură, strop, urmă; not a ~ of generosity nici urmă de generozitate. II. vb. tr. a păta; a stropi; a presăra, a împestriţa, a smălţa. speck2 s. 1. (amer. dial., Africa de Sud) grăsime; came grasa; untura de balenă. 2. (amer. dial., Africa de Sud) carne de porc. 3. (Africa de Sud) untură de hipopotam. speckle ['spckl] I. s. pată mică, picăţea, picăţică; pistrui. II. vb. tr. a păta; a stropi, a presăra, a împestriţa, a smălţa; bird ~ed with white pasăre împestriţată cu alb. speckled [-d] adj. pătat; (presărat / acoperit) cu picăţele; pistruiat; pestriţ. specs [speks] s. pl. (fam.) ochelari. spectacle ['spektokl, -tik-] s. 1. spectacol, scenă; privelişte; a sad ~ un spectacol întristător; to make a ~ of oneself a se da în spectacol. 2. (pl.) ochelari; a pair of ~s (o pereche de) ochelari; (fig.) to see through rose-coloured ~s a vedea lucrurile în roz, a fi optimist. spectacle case [~ keis] s. toc de ochelari. spectacled ['spcktakld, -tik-] adj. care poartă ochelari, cu ochelari. spectacled snake [~ 'sncik] s. (zool.) şarpe-cu-ochelari, cobră indiană (Naja tripudians). spectacle frame ['spcktskl freim] s. gamă / montură pentru ochelari. spectacle glass [~ gla:s] s. sticlă de ochelari. spectacle maker [~ iinciko1"] s. optician. spectacular [spek'ta:kjuk>r] adj. spectaculos; teatral; de (mare) efect; impunător; pitoresc. spectator [spck'teitor, amer. şi'—] s. spectator, privitor; observator, martor (ocular). spectatress [spek'teitris, amer. şi -tres] ş. spectatoare, privitoare. spectra ['spektre] s. pl. de la s p e c t r u m. spectral ['spektrsl] adj. 1. spectral, fantomatic, (ca) de stafie, de nălucă; ~ship vas / corabie fantomă. 2. (fiz.) spectral. spectral analysis [~ s'nretosis] s. (fiz.) analiză spectrală. spectre ['spcktor] s. spectru, fantomă, stafie; apariţie, nălucă, vedenie. spectrobolometer [spektroubou'bmito1"] s. (fiz.) spectrobolometru. spectrochemical [ispektrou'kemik.?!] adj. spectrochimic. spectrochemistry [ispektrou'kemistri] ş. spectrochimie. spectrogram ['spektrougrasm] s. (fiz.) spectrogramă. spectrograph ['spektrougra:f, -grsefj s. (fiz.) spectrograf. spectrometre [spek'tromitor] s. (fiz.) spectrometru. spectrometric [■spektro'metrik] adj. (fiz.) spectrometric. spectrophotography [ispektroufo'togrofi,-trof-] s. (fiz.) spectrofotografie. spectroscope f'spektraskoup] s. (fiz.) spectroscop. spectroscopic(al) [ispektras'kopik(3l)] adj. (fiz.) spectroscopie. spectroscopy [spck'troskapi] s. (fiz.) spectroscopie. spectrum ['spektroni],pl. spectra ['spektra] s. (fiz.) spectru. spectrum analysis [~ a'naetasis] s. (fiz.) analiză spectrală. specula ['spckjulo] pl. de la s p c c u 1 u"in. specular ['spekjub1"] adv. (lucios / neted) ca oglinda; lucios; ~ surface suprafaţă reflectoare. specular iron ['spekjubr .aisn] s. (mineral.) oligist. speculate ['spckjulcit] vb. intr. 1. (on, upon, about) a specula, a medita, a reflecta, a chibzui, a cugeta (asupra) (cu gen.); a face supoziţii / presupuneri (asupra — cu gen.; CU privire la), a construi, a face ipoteze (asupra — cu gen; CU privire Ia). 2. (upon, on) a conta (pe). 3. (com.) a specula, a agiota, a juca la bursă, a face operaţiuni de bursă; to ~ in railways a specula (la bursă) în (acţiuni de) căi ferate. speculation [-spekju'lei/sn] s. 1. speculaţie (teoretică); teorie; we must have done with visionary ~ trebuie să punem capăt speculaţiilor goale. 2. meditaţie, rcflexi(un)c, chibzuire, cugetare; gândire (adâncă); ipoteze, supoziţii, presupuneri; to be the object of much ~ a da naştere la multe presupuneri. 3. (com.) speculaţie, agiotaj; joc la bursa, operaţiuni de bursă. 4. operaţiune hazardată / risca(n)tă / îndrăzneaţă; on ~ v. s p e c . speculative ['spckjubtiv, -leit] adj. 1. (despre filozofie, teorie, gândire) speculativ; întemeiat pe ipoteze / supoziţii; these are merely ~assumptions acestea-s ipoteze pure. 2. (despre caracter, spirit, minte, natură, fire) meditativ, contemplativ. 3. (eoni.) speculant; hazardat, risca(n)t; întreprinzător, îndrăzneţ. speculator ['spckjuleiter] s. 1. gânditor, cugetător. 2. (corn.) speculator, agitator; jucător la bursă; (corn.) speculant. speculum ['spekjubm], pl. speculums [-z] sau specula [-Io] s. 1. (med.) speculum. 2. oglindă, reflector (de telescop). 3. ochi, pată (pe aripa păsărilor). 4. (şi ~-metal) metal / aliaj pentru oglinzi. sped [spedj past şi part. trec. de la s p e e d. speech [spi:t/] s. 1. (şi faculty of ~) grai, darul vorbirii. 2. limbaj, grai (al unui popor, al unui grup social etc.); fel de a se exprima; vorbire, vorbă; pronunţare, articulare, rostire; figure of ~ figură (de) retorică, trop, expresie figurată; (gram.) part of ~ parte de vorbire; indirect / oblique / reported ~ vorbire indirectă; to be slow of ~ a vorbi lent / încet / rar, a avea vorba rară; indistinct ~ vorbire nedesluşită. 3. discurs, cuvântare; alocuţiune; to deliver / to make a ~ a pronunţa / a rosti / a ţine un discurs / o cuvântare / o alocuţiune; set ~ discurs (cu text) dinainte pregătit. 4. cuvinte, vorbe; convorbire; fair ~es vorbe frumoase. 5. sunet (al unui instrument muzical, în special al ţevilor de orgă); ton. 6. (înv.) zvon. speech area ['spi:t/ .saria] s. (lingv.) arie lingvistică. speech-day [~'dei] s. serbare (şcolară) de sfârşit de an; (ziua de) împărţire a premiilor. speech defect [~ idi:faskt] s. defect de vorbire.' speechify f'spi:t/ifai] vb. intr. a perora; a rosti un discurs bombastic / plin de emfază.



 881



speechless ['spi:t/Iis] adj. 1. mut, fără grai. 2. neexprimat, mut, tăcut, fără cuvinte; ~ entreaty rugă(minte) / implorare mută; — grief durere mută. 3. mut, amuţit, fără grai / glas, buimăcit, uluit, înlemnit, împietrit; to be ~ with rage a fi mut / a nu putea să vorbească de mânie; ~ with terror / with fright mut / înlemnit de spaimă / de groază. 4. (şl.) beat-mort, năucit de băutură. speechlessness [-nis] s. muţenie. speech maker f'spiit/ imeika1"] s. 1. palavragiu, flecar. 2. (glumeţ) vorbitor. speech map [~ mzep] s.flingv.) hartă lingvistică. speech-sound [-saund] s. (lingv.) fonem. speech-therapy [~i0cropi] s. (med.) logopedic speed [spi:d] I. s. 1. viteză, iuţeală, rapiditate, vclocitate, repeziciune; celeritate, grabă; initial ~ viteză iniţială; with all ~ cât se poate de repede, cu toată graba /viteza; în grabă, Ia repezeală, degrabă, în goana marc; at full ~ eu viteză maximă, cu toată viteza, în plină viteza, în goana marc; top ~ viteză maximă; to pick up ~ a câştiga viteză; to make ~ a se grăbi, a-i da zor; ~ record record de viteză. 2. (tehn.) viteză, turaţie; three-~engine motor cu trei viteze. 3. (fot.) ibtosensibilitatc. 4. (înv.) succes, reuşită; to wish smb. good ~ a ura cuiva noroc. 5. (şl.) amfetamina; drog. II. past şi part. trec. sped [sped] vb. A. intr. 1. a goni; a se deplasa cu repeziciune; a merge repede / în grabă, a se grăbi; time was ~ing timpul trecea repede / fugea; an arrow sped past him o săgeată trecu în zbor pe lângă ci; he sped down the street coborî strada în grabă; (fam.) to ~ from the mark a face un debut / un start fericit. 2. (şi to ~ well) (înv.) a reuşi, a prospera, a înflori, a-i merge bine; to ~ ill a merge prost, a-i merge prost; how have you sped? cum v-a mers? cum v-au mers treburile? B. tr. 1. (mai ales to ~ up) a accelera (mişcarea, mersul); a grăbi, a iuţi (pasul); a activa (lucrul). 2. (înv.) a favoriza, a asista, a sprijini, a ajuta; God ~ him (well) Dumnezeu să-1 ocrotească / să-i ajute! speedboat ['spi:d bout] ş. (mar.) vedetă / navetă rapidă. speed box [~bDks] s. (auto) cutie de viteze. speed change [~ t/eind3] ş. (auto) 1. schimbare de viteză. 2. cutie de viteze. speed control [~ ksn.troul] s. (tehn.) reglarea vitezei. speed counter [~ -kaunt3r] s. (auto) vitezometru. speeder l'spi:d3r] ş. 1. (tehn.) transmisiune; (dispozitiv) regulator de viteză. 2. (text.) flaier fin, maşină de filat cu aripioare. speed factor ['spi:d -fa?ktar] s. (tehn.) coeficient de viteza. speed frame [~ freim] s. (text.) flaier fin. speed gear [~ igiar] s. (tehn.) 1. transmisie acceleratoare. 2. angrenaj multiplicator. speedily ['spi:dili] adv. repede, iute; grabnic, degrabă, de zor; (în mod) prompt, cu promptitudine, fără zăbavă / întârziere. speed limit ['spi:d .limit] s. 1. (tehn.) limită de viteză. 2. (auto) viteză admisă. speed meter [~ imi:tar] ş. (te/m.) contor de rotaţii. speedometer [spi:Ybmit9r, -ma-] ş. (te/m.) vitezometru; tanornetru. speed range ['spi:d reind3] s. (tehn.) ecart de viteză; ctajarca turaţiilor. speed recorder [~ riika'do1"] s.v. s p e e d o m e t e r . speed reducer [~ ri.dju:s3r] s. (tehn.) reductor de viteză; demultiplicator de turaţie. speedster fspi:dst3r] s. barcă rapidă, automobil rapid etc. speed trap ['spi:d trsep] s. (auto) zonă de control al vitezei. speedway [~wci] s. 1. autostradă; pistă de curse. 2. (sport) concurs de motociclete pe pistă. speedwell ['spi:dwel,-W9l-]s. (bot.) ventrilică,şopârliţă,coada-mielului (Veronica sp.). speedy fspkdi] adj. 1. rapid, repede, iute, ager, sprinten; expeditiv; ~ on foot iute de picior. 2. prompt, neîntârziat, grabnic; apropiat (în timp); ~ revenge răzbunare grabnică / neîntârziată. speiss [spais] s. (metal.) mată. speleological [ispiilis'bd^ik^l] adj. speologic. speleologist [


sphere



mână de ajutor. II. (amer.) vb. tr. a schimba, a înlocui (schimbul precedent la lucru), a lua rândul (schimbului precedent). spellbinder fspeLbainda1"] s. (mai ales amer.) orator / vorbitor care-şi fascinează / captivează auditoriul / carc-şi ţine auditoriul sub vraja cuvântului său. spellbound ['spelbaund] adj. (fig.) 1. fascinat, vrăjit, fermecat, încântat. 2. uluit, înlemnit. speller i'speb r ] s. 1. to be a good ~ a scrie corect / ortografic; to be a bad ~ a nu serie / a nu şti să scrie corect / ortografic. 2. (fa/u.) om care citeşte greu / silabisind. 3. (amer.) v. s p c 1 1 i n g - b o o k. spelling1 ['spclinj s. rostire sau scriere literă cu literă; ortografic; variant ~ of a word mod diferit de a scrie un cuvânt, grafic diferită a unui cuvânt, variantă (ortografică) a unui cuvânt; his ~ is weak ortografia sa e slabă. spelling2 s. pauza, repaus, odihnă (în timpul lucrului). spelling-bee [~bi:] ş. (joc de) întrecere în ortografie, joc ortografic. spelling book [~ buk] s. 1. îndreptar ortografic; culegere de exerciţii de ortografie. 2. abecedar. spelt1 [spelt] s. (bot.) alae (Triticum spelta). spelt2 past şi part. trec. de la s p c 112. spelter ['spclter] $. 1. (metal, corn.) zinc industrial (în lingouri, în bare, în plăci). 2. (şi ~ solder) (metal.) aliaj dur de lipit alamă. spelunk [spi'Unk] vb. intr. (fam.) a cerceta peşteri. spelunker [spi'Urjk9r] s. (fam.) speolog. spencer1 ['spcns3r] s. 1. spenţer (un fel de jachetă scurtă). 2. perucă. spencer2 s. (mar.) randă fără ghiu. randă neînvergată la ghiu. Spencerian [spen'sbrisn] adj. spenecrian, referitor la Herbert Spencer (filozof englez, 1820-1903). spend [spend], past şi part. trec. spent [spent] vb. A. tr. 1. a cheltui; a consuma; a întrebuinţa; a irosi, a risipi; a sacrifica, a jertfi; to ~ on a cheltui pe; a consuma / a întrebuinţa pentru; to ~ much trouble on smth. a-şi da multă osteneală cu ceva; to ~ one's blood a-şi vărsa sângele; to ~ one's breath a-şi strica / a-şi bate gura de pomană; to ~ one's last a cheltui (până la) ultimul ban. 2. a petrece (timpul); to ~ a sleepless night a petrece o noapte albă, a avea o noapte de nesomn, a nu (putea) dormi o noapte întreagă; to ~ one's time (in) doing something a-şi petrece timpul făcând ceva; to ~ Sunday in the country a-şi petrece duminica la ţară. 3. a epuiza, a consuma (în întregime), a termina, a isprăvi; a secătui; a vlăgui, a istovi; to ~ and be spent a cheltui şi bani şi energie / putere / trudă; to ~ one's fortune a-şi toca averea; to ~ one's strength a se trudi, a se munci, a-şi cheltui energia / puterea / puterile. B. rejl. 1. a se epuiza, a se istovi; a se consuma, a se trudi, a se munci, a-şi cheltui energia / puterea / puterile. 2. (despre furtună, mânie) a se calma, a se potoli; the storm has spent itself furtuna s-a potolit. C. intr. 1. a cheltui; a fi cheltuitor / risipitor / mână spartă. 2. a se uza; a se consuma; a se termina, a se isprăvi; candies ~ fast in a draught lumânările ard repede în curent. 3. (despre mine, zăcăminte) a fi bogat, a da o producţie bună, a produce mult. 4. (despre peşti) a depune icre. spending fspendirj] s. cheltuire, cheltuială. spending capacity [~ ka.passitij s. sumă disponibilă pentru cheltuit. spending money [~ iniAni] s. bani de cheltuială / buzunar. spendthrift ['spendOrift] I.s. (om) cheltuitor, risipitor; mână spartă. II. adj. cheltui­ tor, risipitor. spent [spent] I. past şi part. trec. de Ia s p c n d. II. adj. consumat; epuizat; terminat; isprăvit; secătuit; vlăguit, istovit, mort (de oboseală); ~cartridge cartuş tras /consumat; a horse quite ~ un cal istovit / obosit peste măsură; ~ with hunger and fatigue mort de foame şi de oboseală; (poetic) the night is far ~ noaptea e pe sfârşite. spent acid ['spent 'assid] s. (chim.) acid mort. spent steam [~ 'sti:m] s. (tehn.) abur de evacuare. sperm1 [spa:m] s. spermă. sperm2 s.l.v. s p e r m w h a 1 e. 2. v. s p e r r a a c e t i. spermaceti [ispamis'seti, -Isiiti] ş. spermanţet. spermary fspsmiari] s. (anat.) glandă seminală. spermatic [sp3:'ma?tik] adj. (biol.) spermatic, seminal. spermatorrhoea [ispsmiat^'ri:?, -tou'r-] s. spermatoree. spermatozoon [ispamiotou'zouon, -ta'z-, -ouan], pi. spermatozoa [-oua] ş. (biol.) spermatozoid. sperm whale ['sp3:m weil, -hw-] s. (zool.) caşalot (Physeter catodon). spew [spju:] vb. A. tr. 1. (şi to ~ out) a vomita. 2. (tehn.) a presa, a stoarce. B. intr. 1. a scuipa. 2. a vomita, a vărsa. sphagnum ['slzegnom], pi. sphagna [-na] s. (bot.) sfagnum, muşchi de turbă (Sphagnum), sphalerite ['sfasbrait] s. (mineral.) sfalerit, blcndă. sphene [spi:n, sfi:n] s. (geol.) titanit. sphenoid f'sfirnoid] I. adj. (anat.) sfenoid. II. s. (anat.) (os) sfenoid. sphenoid bone [~ bounj s. (anat.) (os) sfenoid. sphere ['sfbr] s. 1. (geo/n.) sferă; doctrine of the ~ geometria şi trigonometria sferică. 2. obiect sferic, glob; bilă; (sl.) balon, minge de fotbal. 3. (astron.) glob (pământesc); astru, corp ceresc; (celestial) ~ a) sfera cerească; b) glob ceresc (de carton etc.). A. (fig.) sferă; mediu; domeniu, ţărm; resort; specialitate; competenţă; rază de acţiune; orizont (al cunoştinţelor, al talentelor); ~ of activity sferă / domeniu de activitate; he moves in quite another ~ trăieşte în cu totul alt mediu; he has done much in his particular ~ a făcut mult în specialitatea sa; (pol.) ~ of influence sferă de influenţă; that is out of my ~ asta nuc de competenţa mea / mă depăşeşte, nu mă pricep la asta; to be quite in one's ~ a fi cu totul în clementul său.



 spheric



882



spillikin ['spilikin] s. 1. beţişor (ae os, fildeş, lemn, pentru jucat), l.pl. joc cu beţişoarc; spheric ['sferik] I. s. pl. spherics geometria şi trigonometria sferică. II. adj. 1. (poetic) to play at ~s a juca jocul cu beţişoarc. 3. pl. bucăţele, fărâme, praf. ceresc. 2. (rar) sferic. spillway ['spilwei] s. (hidr.) deversor; baraj deversor. spherical [-al] adj. 1. sferic; bombat; convex; (mat.) ~ trigonometry trigonometric spilt [spilt], past si part. trec. de la s p i 111; (prov.) it's no use crying over ~ milk sferică. 2. (astron.) al aştrilor; planetar. n-are rost să plângi laptele vărsat, n-are rost să te tânguieşti pentru ceea ce nu mai poţi sphericity [sfig'risiti] s. sfericitate. drege. spheroid ['sfioroidj s. (geom.) sfcroid, elipsoid. spin [spin] I. past spun [spAn], (aproape înv.) span [spa;n], part. trec. spun [spAn] spheroidal [sfio'roidl, sfe'r-J adj. sferoidal. vb. A. tr. 1. a toarce, a fila; a răsuci; to ~ off a toarce în întregime / până la capăt; (despre spheroidization [.sfisroidai'zei/an] s. (metal.) sferoidizare, globulizare, nodulizare. r viermele de mătase) to ~ a cocoon a ţese un cocon l o gogoaşă; to ~ street-yarn a umbla spherometer [sfio'romits ] s. (telm.) sferometru. haihui pe stradă; to ~ a yarn / a twist a spune / a depăna o povest(ir)e (ae obicei lungă spherule ['sferjud, -ru:l] s. sferulă, globulă, sferă mică; bilă. r sau neadevărată); to ~ out a) a toarce (firul) lung şi subţire; b) (fig.) a întinde, a lungi sphincter ['sfirjto ] s. (anat.) sfincter. (vorba etc.); c) (fig.) a născoci, a scorni, a urzi. 2. a învârti, a roti, a (în)vârteji; a face sphinx [sfirjks], pl. sphinxes [-iz] sau sphinges ['sfind3i:z] s. sfinx. să se învârtească I să se rotească; to ~ a coin a da cu banul (făcândtt-l să se învârtească); sphinxlike ['sfirjkslaik] adj. ca de sfinx (şi fig.). to ~ a top a se juca cu titirezul / cu sfârleaza; to ~ waltz a dansa un vals. 3. (sl.) a trânti sphygmogram ['sfigmsgnem] s. (med.) sfigmogramă. (la examen). 4. (telm.) a presa (tablă) la strung. B. intr. 1. a fila, a toarce. 2. (si to ~ sphygmograph ['sfigmogra:f, -graef] s. (/nea1.) sfigmograf. round) a se învârti, a se roti, a se (în)vârteji; to send smb. ~ning a lovi pe cineva, sphygmomanometer ['sfigmsmo'nomito1'] s. (med.) sfigmomanometru. trimiţându-1 valvârtej / rostogol / cât colo; to ~ like a top / teetotum a se învârti ca un spica ['spaika], pl. si spicae [-si:] s. 1. spic. 2. bandaj (înfăşurat în jurul braţului etc.). titirez; my head ~s simt ameţeală; (av.) to ~in a) a intra în vrilă; b) a intra în tirbuşon; spice [spais] I. s. 1. condiment, aromat, mirodenie; (fam.) condimente, aromate, arome, (av.) to ~off a) a ieşi din vrilă; b) a ieşi din tirbuşon; c) (ec.) a crea o filială, a da naştere mirodenii, dresuri, miroase. 2. (of) nuanţă, idee, umbră, urmă (de); gust (de); (mic) adaos la o întreprindere anexă / subordonată. 3. (fam.) a se deplasa / a merge repede; ţo ~along (de); to have a ~ of a aduce (la gust) a. 3. (fig.) spirit, haz, sare; caracter interesant / a trece în goană I valvârtej / în fugă (pe yos, pe bicicletă, în automobil); to ~ along the captivant / atrăgător («l unei povestiri etc.); caracter picant / echivoc / piperat; to give road a goni pe şosea (pe jos, pe bicicletă, în automobil). Il.s.l. rotaţie, rotire, învârtire. ~ to a story a pune sare într-o poveste, a-i da o savoare picantă. II. vb. tr. 1. a condimenta, 2. deplasare / mişcare rapidă; to go for a ~in a car a face o plimbare cu maşina; (sport) a drege. 2. (fig.) a da (unei povestiri etc.) un caracter picant / echivoc / piperat; a da sare / to put ~on a ball a lovi mingea cu putere. 3. (av.) vrilă; tirbuşon. 4. (/iz.) spin. 5. (austr. haz (n/tei povestiri etc.). fam.) noroc, baftă. spice cake ['spais keik] s. prăjitură cu gust de scorţişoară, cuişoară sau altă mirodenie. spinach [rspinid3, amer. şi -it/] s. (bot.) spanac (Spinacia oleracea). spiced ['spaist] adj. 1. dres cu mirodenii. 2. (fig.) captivant; piperat. spinage ]'spinid3] s.v. s p i n a c h . spicery ['spaissri] s. condimente, aromate, arome, mirodenii, dresuri, miroase. spinal ['spainal] aay. (anat., med.) spinal; care priveşte coloana vertebrală; care priveşte spick-and-span ['spikoiuf spaen] adj. 1. spilcuit, dichisit; curat, ca scos din cutie. 2. (si măduva spinării. spick-and-span-new) nou-nouţ. spinal anaesthesia [~ ,a;ni;s'9i:zJ3, -313] s. rahianestezie. spick-and-spanness [-nis] s. prospeţime; curăţenie. spinal column [~ -kolam] s. (anat.) coloana vertebrală, şira spinării. spicy ['spaisi] adj. 1. condimentat, aromatizat, dres (cu mirodenii). 2. picant, iute, ardeiat, spinal consumption [~ ksn'sAmpjsn] s. (med.) tuberculoza şirei spinării. piperat; (fig.) picant, suculent, decoltat, echivoc, piperat, fără perdea, cu două înţelesuri; spinal cord [~ 'ko;d] s. (anat.) măduva spinării. ~bits of scandal amănunte picante de cronică scandaloasă. 3. (sl.) irascibil, iute la mânie. spinal marrow [~ 'maerou] s. v. s p i n a 1 c o r d. 4. (sl.) fercheş; elegant. spindle ['spindl] I. s. 1. (teAt.) fus. 2. (telm.) ax, pivot, fus, arbore, tijă, şpindlu. 3. (amer.) spider ['spaidor[ s. 1. (entom.) păianjen. 2. (amer.) trepied; pirostrie; tigaie. 3. (telm.) cui, ac (m care se prind facturi, chitanţe ele). 4. (constr.) balustru. 5. (bot.) lujer, vrej, centru de roată cu spiţe (fără obadă), stea de roată (fără obadă); (suport în) cruce. cotor; fus (de arbore). 6. (teAt., rar) unitate de măsură de lungime pentru fire de bumbac spider-crab ['spaidskraeb] s. (zool.) crab asemănător cu un păianjen (Oxyrhyncha sp.). = 15 120 yarzi; de lână = 14 400 yarzi). II. vb. intr. 1. a se întinde, a se lungi. 2. (si spider pin [~ pin] s. (telm.) axul satelitului. to ~ up) (despre plante) a creşte drept, a se înălţa, a înălţa lujere. spider web [~ web] s. pânză de păianjen. spindleful l-ful] s. fus (de lână, de aţă). spider's web ['spaktaz web] s.v. s p i d e r w e b . spindle-legged ['spindllegd] aay. 1. (despre un om) cu picioare (slabe) ca fusele. spidery f'spaidsri] adj. 1. (ca) de păianjen. 2. fin, subţire (ca firul de păianjen); (despre 2. (despre o mobilă) cu picioare (foarte) subţiri. membre) subţire ca fusul, (subţire) ca de păianjen, slab din cale afară; ~ hand-writing spindlelegs [~legz] s. pi. 1. picioare subţiri (ca nişte fuse). 2. (folosit ca sg.) om cu scris mărunt şi fin. 3. plin de păianjeni. picioare subţiri (ca nişte fuse). spiegel-iron ['spkgsliaion] s. (metal.) fontă-oglindă. spindle-shanked [~/a;nkt] adj. v. s p i n d l e - l e g g e d (1). spiel [spi:l] (sl.) I. s. 1. joc. 2. conversaţie, convorbire. 3. (amer.) discurs, cuvântare. spindleshanks [~/aînks] s. (fain.) v. s p i n d i e - l e g s. 4. (amer.) palavre, vorbe, vorbărie. II. vb. intr. a povesti; (ironic) a perora. spindle-shaped [~Jeipt] adj. în formă de fus, fuzelat. r spieler ]'spi:ta ] s. 1. (amer. fam.) om bun de gură, om care ştie să încânte cu vorbe; spindle-tree [~tri:] s. (bot.) salbă-moale (Euonymus europaeus). escroc. 2. (austr. sl.) trişor, măsluitor. spindly ['spindli] adj. lung şi subţire; în formă de fus, fusiform. spigot ['spigst] s. 1. cep (ae butoi); cana. 2. (telm.) lagăr axial. 3. (amer.) robinet. spindrift ['spindrift] s. 1. bură, ploaie (foarte) măruntă. 2. stropi de spumă aruncaţi în spike [spaik] I. s. 1. vârf (ae metal). 2. tricon, ţintă, cui (la talpa încălţămintei de sport, aer de apa mării. de alpinism); piron (ae metal). 3. crampon, cârlig. 4. pană de lemn (ascuţită). 5. (mii. spindrift clouds [~ klaudz] s. pl. (meteor.) (nori) cirus. ist.) piron pentru astuparea găurii de aprindere a unui tun. 6. (bot.) spic, inflorescenţă spin-dry fspindrai] vb. tr. a stoarce (rufe). în spic. 7. ghimpe, spin, ţep, ţeapă. II. vb. tr. 1. a prevedea (talpa încălţămintei) cu tricoane spin-dryer [-ar] s. storcător (la maşina de spălat rufe). / cuie. 2. a bate în cuie, a pironi, a ţintiri. 3. a străpunge. 4. (mii. ist.) a scoate din luptă spine [spain] s. 1. (bot., zool.) spin, ghimpe, ţeapă, ţep. 2. (anat.) coloană vertebrală, / a strica (un tun) prin baterea unui piron în gaura de aprindere; (fig.) to ~ smb.'s guns şira spinării. 3. (fig.) esenţă, chintesenţă, fond, miez. 4. creastă (ae munte). a dejuca planurile (viclene, duşmănoase) ale cuiva; (amer. fam.) to ~ a rumour spincd ['spaind] adj. 1. (zool.) vertebrat. 2. (bot., zool.) (prevăzut) cu spini, cu ghimpi, a) a dezminţi un zvon; b) a opri un zvon. cu ţepi. spiked [spaikt] adj. (prevăzut) cu tricoane, piroane etc. (v. s p i k e I). spinel [spi'nel, 'spinal] s. (mineral.) spinel. spike heel ['spaik 'hi:l] s. toc cui. spineless ['spainlis] adj. 1. (zool.) nevertebrat. 2. (fig.) fără şira spinării, lipsit de caracter. spikelet ['spaiklit/ s. (bot.) spiculeţ. 3. (fig.) fără nerv, lipsit de energie, moale, molâu, molatic. 4. (bot., zool.) fără spini / spikenard ]'spaikna:d, amer. şi -na:d] s. 1. (bot.) nard (Nardostachys jatamansi). 2. nard ghimpi / ţepi. (parfum). spinet [spi'net,'--, 'spinit] s. (muz.) spinetă. spikewise ['spaikwaiz] adv; în chip de vârf(uri) / de ţep(i). spiniferous [spai'nifaras] aay. (bot., zool.) ţepos, cu spini, cu ghimpi. spiky l'spaiki] adj. 1. ţepos, ghimpos, spinos. 2. (cu vârful) ascuţit. 3. (fig.) scorţos; spinnaker ['spinsks'] s. (mar.) spinaker. ţeapăn, rigid; inflexibil, intransigent. spinner [spina1-] s. 1. (teAt.) filator, torcător; filatoare, torcătoare. 2. (teAt.) maşină de spile [spail] I. s. 1. cep (de butoi). 2. cana. 3. pilot, par, şarampoi, ţăruş. 4. (mine) pilot filat / tors. 3. (entom.)filieră(a păianjenului, a viermelui de mătase etc.). 4. (av.) caserolă înfipt. II. vb. ir. a) a împrejmui cu palisade / pari; b) a astupa cu cep. de elice. 5. (tel.) sistem de antenă rotitoare cu reflector (pentru radiolocator cu microunde). spile hole ['spail houl] s. gaură (« butoiului) în care se pune cepul sa» canaua. spinneret ['spinoret] s.l.v. s p i n n e r (3). 2. (telm.) filieră, duză (a maşinii defilat 1 spill [spil] I. past si part. tree, spilt [spilt] si spilled [spild] vb. A. tr. 1. a vărsa, mătase artificială). a împrăştia, a risipi. 2. (fam.) a (a)zvârli, a arunca, a lepăda; a spune, a rosti; ~ it! (hai) spinney ['spini] s. boschet, crâng, pădurice; hăţiş, desiş, tufiş, tufăriş; mărăciniş. spune odată! dă-i drumul!; (amer. sl.) to ~ the beans a pâri, a da în vileag, a denunţa, spinning ['spinin] I. s. 1. tors; toarcere. 2. (teAt.) filare; filatură. 3. (av.) coborâre în a trăda pe cineva, a mărturisi un secret, a vinde pontul. 3. (sl.) a pierde (bani, o prinsoare vrilă. 4. (telm.) fasonare prin presare la druebanc. II. adj. 1. care toarce. 2. de tors. 3. care etc.). B. intr. a se vărsa, a se împrăştia, a serisipi,a se răspândi; a se revărsa. II. s. 1. vărsare, se învârteşte. risipire. 2. pată (de lapte etc.). 3. ploaie. 4. cădere, căzătură (de pe cal, dintr-un vehicul spinning jenny [~ d3eni] s. (text. ist.) prima maşină de filat / tors. răsturnat); to have a ~ a se răsturna, a cădea. spinning lathe [~ leiO] s. (te/m.) strung de presat, druebanc. 2 spill s. 1. surcea, aşchie; hârtiuţă răsucită (pentru aprinderea pipei etc.). 2. cep, dop spinning sprayer [~ ispreio1-] s. (telin.) sprinkler. - spinning-wheel [~hwi:l] s. (teAt.) roată de tors. de lemn. 3. (metal.) sudură incompletă. 4. (electr.) defect metalic. spin-off ['spin(:)f[ s. (te/m., ec.) 1. rezultat secundar / colateral. 2. produs de uz general spillage ['spilid3] s. (mine) pierderi prin scurgere. derivat din tehnica (spaţială) militară etc. 3. (fam.) sursă de câştig suplimentar. spider ]'spilor] s. ~ of blood vărsător de sânge.



 883



splay



spiritualism ['spiritjualizam] s. 1. (fdoz.) spiritualism. 2. spiritism. Spinozist [spi'nouzist] s. (filoz.) adept al filosofului Spinoza. spiritualistic [ispiritjua'listik] adj. 1. (filoz.) spiritualist. 2. spiritist; de spiritism. spinster ['spinstV] I. s. 1. fată bătrână; young ~ fată; domnişoară. 2. (jur.) celibatară; femeie necăsătorită. 3. torcătoare. II. adj. necăsătorită, ncmăritată; ~sister soră (rămasă) spirituality [.spiritju'reliti, -t/u-] s. 1. spiritualitate. 2. pl. (bis.) venituri bisericeşti ale nemăritată. unui episcop. spinsterhood ['spinstehud] s. starea de fată bătrână / de celibatară. spiritualize ['spiritjualaiz, -t/ua-] vb. tr. 1. a spiritualiza; a intelectualiza. 2. a inspira, a anima, a însufleţi. spinsterish ['spinstari/J adj. de fată bătrână. spiritually ['spiritjuali] adv. (din punct de vedere) spiritual. spinsterly ['spinstsfi] I. adj. v. s p i n s t e r i s h. II. adv. ca o fată bătrână. spirituous ['spiritjuss, -t/uss] adj. (despre băuturi) spirtos, alcoolic. spinstress l'spinstris] s. 1. torcătoare. 2. fată bătrână. spirit-varnish l'spirit.va:ni/J s. lac de spirt. spiny ['spaini] adj. 1. spinos, ghimpos, ţepos; prevăzut/acoperit cu spini/ţepi/ghimpi. spiro-compounds ['spirouikompaundz] s. pl. (chim.) spirani. 2. (fig.) spinos; dificil, anevoios, greu; complicat, încurcat; delicat, gingaş. spirt [spa:t] I. vb. tr. v. s p u r t 1 (1,1). II. s. v. s p u r t1 (II, 1). spiracle ['spairskl] s. 1. (entom., anat.) stigmat. 2. (zool.) orificiu de eliminare a apei pătrunse în căile respiratorii (la cetacee). 3. ferestruică / orificiu de aerisire, răsuflătoare. spit1 [spit] I. s. 1. frigare. 2. (geogr.) limbă de pământ; ieşind a! ţărmului; banc de nisip (ieşind la suprafaţa apei). 3. cazma, hârlcţ. 4. cazma (grosime a stratului de pământ); spiraea [spai'ri(:)a] s. (bot.) taulă (Spiraea). spiral ['spaiarsl, amer. 'spairal] I. adj. spiral, în formă de spirală; elicoidal. II. s. to dig the ground two-~(s) deep a săpa pământul (până) la o adâncime de două cazmale. 5. (cantitate de pământ etc. care încape pe o) cazma, lopată. II. vb. tr. 1. a pune pe frigare. I. spirala; heating ~ serpentin de încălzire. 2. (av.) urcare sa» coborâre în spirală, 2. a străpunge. spiral balance [~ ibselsns] s. balanţă cu resort, cântar cu arc. spiral-wound [~waund] adj. răsucit în spirală. spit2 I. past şi part. trec. spat [spaît] (rar) spit [spit] vb. A. intr. 1. a scuipa; to ~ at spirant ['spaiarent, amer. 'spaimt] (fon.) I. adj. spirant; ~ consonant (consoană) spirantă. / (up)on a) a scuipa pe; b) (fig.) a arăta ură / duşmănie sau dispreţ faţă de; to ~in smb.'s face a scuipa pe cineva în faţă / obraz. 2. (despre pisici) a scuipa. 3. (despre foc) a trosni, II. s. (consoană) spirantă. spire1 ['spaio1"] I. s. 1. (constr.) fleşă; săgeată. 2. vârf de clopotniţă; turn de biserică a zvârli scântei; (despre o lumânare etc.) a sfârâi. 4. a bura, a ploua mărunt, a cerne; it (de obicei înalt şi ascuţit). 3. (bot.) pai; tulpină, lujer. 4. vârf (ascuţit); pisc. II. vb. intr. is ~ting with rain burează, cerne. B. tr. (şi to ~ forth) a expectora, a scuipa; to ~ blood 1. a se înălţa drept (ca bradul); (şi to ~ up) a ţâşni în sus. 2. (despre cereale) a da în a scuipa sânge; to ~ out a) a expectora, a scuipa; b) (amer. si.) a divulga, a destăinui, a da în vileag, a da pe faţă, a trăda; (şl.) to ~ it out a vorbi pe faţă, a-şi da gândul în vileag spic; (în industria berii etc., despre orz) a încolţi. / pe faţă; (si.) ~ it out! spune! dă-i drumul! II. s. 1. salivă, scuipat. 2. expectorare, spire2 s. 1. spirală; volută. 2. spiră. expectoraţie, scuipare; (şl.) ~ and polish a) (mil.) curăţitul armei; b) (mar.) curăţenie spiriform ['spiriform] adj. spiriform. spirit ['spirit] I. s. 1. spirit, intelect, minte, duh; principiu spiritual; suflet; in (the) ~ perfectă / desăvârşită. 3. (fam.) ploiţă, bură (de ploaie) ninsoare slabă, fulguială. 4. chip în imaginaţie / gând; cu gândul; cu sufletul, cu inima; I am with you in the ~ cu gândul leit; to be the dead ~ of/ the very ~ of a semăna leit cu; he is the dead / the very ~ of / cu inima sunt alături de voi, gândul mă poartă spre voi. 2. geniu, demon, spirit, duh; his father e leit tatăl său, seamănă leit cu tatăl său. evil ~ geniu rău; evil-s duhuri rele; good ~ geniu bun; the ~ of evil, the dark ~ Satana, spite [spait] I. s. răutate, venin; ură, duşmănie; animozitate, pică, necaz, pizmă, ciudă; demonul, diavolul, dracul, vrăjmaşul, cel rău; the Great Spirit Marele Spirit (zeitate to have a ~ against smb., to bear smb. a ~ a avea ciudă / pică / necaz pe cineva, a-i fi a Pieilor Roşii); (rel.) the (Holy) Spirit Sfântul Duh, Sfântul Spirit. 3. fantomă, stafie, arătare; necaz pe cineva; in / for / from ~, out of ~ a) din răutate sau duşmănie sau ură sau to believe in ~s a crede în spirite / fantome. 4. (om înzestrat cu) spirit, minte, suflet (în pizmă; b) de necaz / ciudă; in ~ of în ciuda / pofida / (cu gen.) neţinând seama de; in ~ sensul calităţilor intelectuale sau morale); one of the greatest ~s of his day unul din of that eu toate acestea; in ~ of smb. împotriva voinţei cuiva, în ciuda cuiva. II. vb. tr. spiritele cele mai remarcabile din vremea sa. 5. spirit, simţ, înclinaţie; public ~ spirit a face în ciuda (cuiva); a necăji, a înciuda, a supăra, a mânia, a ofensa, a jigni; ~d at civic, simţ al binelui obştesc; the ~ of the age / time spiritul vremii; party ~ spirit de supărat / mâniat / mânios de; to cut off one's nose to ~ one's face a-şi face singur rău partid. 6. spirit, sens, înţeles; caracteristică; chintesenţă, esenţă; natură, fire; to take in / a se vătăma singur / a se păgubi singur din ciuda. the wrong ~ a interpreta sau a înţelege greşit; in the ~ of the law în spiritul legii. spiteful ['spaitful] adj. rău, răutăcios, răuvoitor, veninos; duşmănos, vrăjmaş; 7. caracter, temperament, natură, fire. 8. (de obicei pi.) dispoziţie, moral; animal ~s vindicativ, răzbunător; plin de ură; ~ tongue limbă otrăvită, gură rea; ~ remark observaţie vitalitate, viaţă; voioşie, voie bună, chef; curaj; to be in high / good ~s a fi într-o (foarte) / remarcă răutăcioasă / răuvoitoare / veninoasă. bună dispoziţie; to be in bad / low ~s, to be out of ~s a fi deprimat / abătut / fără chef, spitefully ['spaitfuli, -fali] adv. înciudat; cu răutate / venin. a nu-i fi boii acasă; kindly ~s atitudine sau dispoziţie binevoitoare; to keep up smb.'s spitefulness f'spaitfulnis] s. rea voinţă, duşmănie, răutate. ~s a menţine ridicat / a susţine moralul cuiva; to recover one's ~s a-şi reveni, a-şi veni spitfire ['spitfaia1"] s. 1. (fam.) femeie arţăgoasă / iute de mânie / irascibilă / repezită. în fire. 9, bravură, curaj, bărbăţie, neînfricare; vitejie; entuziasm, înflăcărare, însufleţire; 2. (mar.) floc de furtună. temperament, vivacitate, vioiciune, vervă; elan, avânt, râvnă; to go at something with spitful ['spitful] s. frigare (cu bucăţi de carne). ~ a se apuca de ceva cu avânt; people of ~ oameni bravi / curajoşi / neînfricaţi / de nădejde; spitter ['spit3rj s. 1. om care scuipă. 2. grataragiu. 3. cerb tânăr. to speak with ~ a vorbi cu foc / înflăcărare / vervă; the ~ of youth focul tinereţii. 10. (şi spittle ['spitl] s. salivă, scuipat. ~ / ~s of wine) alcool, spirt; ~ of camphor alcool / spirt camforat. 11. (de obicei pi.) spittoon [spi'tum] s. scuipătoare. băutură alcoolică/spirtoasă. 12. (şi motor ~) (rar) benzină; carburant. II. vb. A. tr. 1. (şi spitz(dog) ['spits (dog)] s. (câine) şpiţ. to ~ up) a entuziasma, a înflăcăra, a însufleţi; a îmbărbăta. 2. (mai ales to ~ away / off) spiv [spiv] s. (si.) 1. vagabond; pierde-vară. 2. traficant la bursa neagră; speculant. a escamota, a face să dispară, a face nevăzut; a înlătura pe furiş; a fura, a răpi, a şterpeli. splanchnic f'spkenknik] adj. (med.) visceral. B. intr. (fam.) to ~ away a se evapora, a dispărea, a pieri, a se face nevăzut. splarm [spla:m] s. (si. şcolar) mâzgăleala. splash [spla?/] I. vb. A. tr. 1. a stropi, a împroşca, a păta, a murdări (cu apă, cu noroi spirit-broken Hbroukan] adj. deprimat, abătut; descurajat. etc.); to ~ a page with ink a păta o pagină eu cerneală, a vărsa cerneală pe o pagină. spirit dyes [~ daiz] s. pl. (chim.) coloranţi solubili în alcool. spirited ['spiritid] adj. 1. spiritual, isteţ, ager; plin de temperament / viaţă; animat, viu, 2. (on, over) a stropi, a împroşca (apă, noroi etc.) (pe, peste), a vărsa, a împrăştia (pătând, vioi; energic; avântat; curajos, îndrăzneţ; dezgheţat; ~ answer răspuns isteţ / dezgheţat; murdărind); a presăra (pete, picăţele); to ~ wine over the table a vărsa vin pe masă; ~ translation traducere vioaie / plină de viaţă. 2. (despre cai) aprig, iute, sprinten, ager. to ~ one's way through the mud a-şi croi drum prin noroi, a înainta lipăind prin noroi. 3. a stropi, a presăra, a împodobi (cu pete, cu picăţele); a smălţa; fields ~ed with poppies spirit gauge ['spirit geid3] s. aleoolmetru. câmpii smălţate cu maci. 4. (ziaristică) a publica în manşetă, a publica la loc de frunte. spiritism ['spiritizsm] s. spiritism. 5. to ~one's money about a fi mână spartă, a cheltui fără socoteală. B. intr. 1. a stropi, spiritist ['spiritist] s.-spiritist. a împroşca. 2. a se stropi, a se împroşca, a se murdări; a se bălăci. 3. (mai ales to ~ through spirit-lamp ['spiritltemp] s. lampă de spirt. spiritless ['spiritlis] adj. 1. lipsit de viaţă, fără viaţă, neînsufleţit, inanimat. 2. lipsit de / across) a lipăi, a merge / a înainta / a-şi croi drum (prin apă, prin noroi) stropind / viaţă, inexpresiv, lipsit de expresie, insipid, searbăd, incolor, stins; apatic, indolent, împroşcând. 4. (into) a cădea pleosc / bâldâbâc (în apă, în noroi). 5. (despre ploaie) nepăsător; lipsit de energie / temperament, moale. 3. lipsit de îndrăzneală, timid, sfios, a pleoscăi, a rapăi; (despre paşi) a lipăi. 6. to ~ down (despre o capsulă spaţială etc.) a ameriza. II. s. 1. împroşcare, stropire (cu apă, cu noroi etc.); whisky and ~ whisky fără curaj, fricos. CU sifon. 2. strop, picătura, pic, picur; ~es of rain stropi mari de ploaie. 3. pleoscăit, răpăit spirit-level ['spiritilevl] s. 1. (tehn.) nivelă cu bulă de aer. 2. (geod.) nivelă sferică. spiritous ['spiritas] adj. (înv.) 1. eteric, pur, curat. 2. alcoolic. 3. viu, în viaţă, trăitor. (alploii); lipăit (al paşilor); to fall into the water with a ~ a cădea în apă cu un pleoscăit, a cădea bâldâbâc în apă; (fig.) to make a ~ a provoca / a stârni / a face senzaţie. spirit-rapper ['spirituals'"] s. spiritist. 4. împroscătură, stropitură, pată (de noroi etc.). 5. pată, bălţătură; (arte) pată de culoare; spirit-rapping [~iraepirj] s. rapsuri (la şedinţele de spiritism). pată de lumină. 6. (sl.) pudră pentru faţă. III. inter/, pleosc! bâldâbâc! lip-lip! IV. adj. spirit-rousing Hrauzirj] adj. v. s p i r i t - s t i r r i n g . spirit-stirring [~rst3:rin] adj. care stimulează spiritul; îmbărbătător, dătător de curaj; (sl.) pe cinste, fain, mişto. înflăcărat. splash apron ['splze/ rcipran] s. v. s p l a s h b o a r d . splash board [~ b^:d, -boad] s. apărătoare de noroi (la vehicule). spirit store [~ sto:1", ~ stss1"] s. magazin de băuturi spirtoase. splashdown ['splse/daun] s. (cosm.) amerizare. spiritual ['spiritjtwl, -t/ual] I. adj. 1. spiritual, al spiritului. 2. spiritual; imaterial, splasher ['splas/a1"] s. l.v. s p l a s h b o a r d (1). 2. (orice fel de) apărătoare contra incorporai, neîntrupat; eteric; transcendental, supranatural, nepământesc. 3. inspirat. 4. religios, spiritual, duhovnicesc, sufletesc; ecleziastic, bisericesc; lord ~ episcop sau stropiturilor. arhiepiscop membru al Camerei Lorzilor. II. s. 1. ceva ce ţine de problemele religioase splatter ['spket3r] vb. A. in/r. 1. a se bălăci. 2. v. s pl a s h (I, B,3).3.v. s p u t t e r sau spirituale. 2. cântec religios popular (al negrilor din sudul S.U.A.). (I). B. tr. 1. v. s p l a s h (I, A, 3). 2. v. s p u t t e r (I). splatterdash [~das/] s. (jam.) zgomot, gălăgie, larmă, tărăboi, hărmălaie, zarvă, hălălaie. spiritual adviser [~ sd'vaizs'] s. (bis.) duhovnic. spiritual court [~ 'ko:t] s. (bis.) tribunal bisericesc. splay [splei] I. vb. A. tr. 1. (tehn.) a bizota, a teşi; a evaza; a lărgi (din afară înăuntru). 2. (tehn.) a sprijini, a propti. 3. a luxa, a dezarticula, a scrânti; to ~ a horse's shoulder spiritual director [~ di'rekta1"] s. (bis.) duhovnic.



 splay-foot (ed)



884



a speti un cal. Ii. in/r. 1. (şi to ~ out) a se evaza. 2. a călca cu picioarele în afară (având a merge (pe jos, călare etc.) repede / în goană, a goni. 9. (sl.) a o lua la sănătoasa, a o platfus). II. s. 1. rotunjire, evazare. 2. (te/m.) refularea / turtirea capătului de şurub. III. adj. şterge, a-şi lua tălpăşiţa. II. s. 1. scindare, despicare, crăpare. 2. crăpătură, spărtură. 1. oblic, pieziş; bizotat, teşit, ■ evazat. 2. răsucit în afară. 3. (jig.) stângaci, greoi, 3. (constr.) gaură fără fund; canal străpuns, dren contrafort / transversal. 4. sciziune; dezbinare, învrăjbire, vrajbă. 5. spetează (pentru împletit coşuri). 6. sticlă mică; sticlă neîndemânatic. de o jumătate, jumătate de sticlă (de vin, sifon, apă minerală); pahar mic (de coniac etc.). splay-foot(ed) ['splei-fut(id)] adj. cu picioare plate (şi răsucite în afară). 7. (electr.) ramificaţie. 8. (tel.) spaţiu fals (în telegrafia Morse). 9. pi. (coregrafie, splay-shouldered [~>/ouldsd] adj. (despre cai) spetit. spleen [splina] s. 1. (anat.) splină. 2. (med. înv.) ipohondrie, melancolie. 3. (jig.) spleen, gimnastică) şpagat. 10. (amer. fam.) îngheţată cu fructe şi nuci. III. adj. 1. despicat, crăpat. ipohondrie, melancolie, proastă dispoziţie, posomoreală, urât, plictiseală; to have the ~ 2. despărţit, divizat, împărţit. a fi melancolic, a suferi de spleen. 4. fiere, necaz, supărare, ciudă, pică; ură, duşmănie, split cotter ['split 'kotsr] s. (tehn.) şplint. vrăjmăşie; mânie; răutate; to vent one's ~upon smb. a-şi vărsa fierea pe cineva; to take split infinitive [~ înTinîtivj s. (gram.) infinitiv cu adverb intercalat. a ~ against smb. a se supăra pe cineva, a prinde pică / ciudă / necaz pe cineva; to bear split pin [~ 'pin] s. (tehn.) şplint; pană de siguranţă. / to have a ~ against smb. a fi supărat pe cineva, a avea pică / ciudă / necaz pe cineva, split rim [~ 'rim] s. (auto) geantă divizată. a purta cuiva pică. split ring [~ 'rin] s. inel de chei. spleenful ['splimful] adj. 1. (poetic) ipohondru, atrabiliar. 2. posac; prost dispus; splitter ['splits1"] s. 1. scizionist, dizident. 2. persoană minuţioasă / migăloasă; persoană melancolic. care despică firul în patru. 3. persoană care se risipeşte în multe activităţi. 4. (amer.) un fel de cozonac, bine prăjit. -$• (fam.) I've such a ~of a headache mă doare capul îngrozitor. spleenish ['spli:ni/[ adj. (rar) v. s p l e e n f u l . split ticket ['split 'tikit] s. (amer.) buletin de vot (cu candidaţii mai multor partide). spleenwort ['spli;nws:t] s. (bot.) 1. ruginită; straşnic; părul-Maicii-Domnului (Asplenium).2. spinare a-lupul ui (Athyrium). splitting ['splitin] -I. adj. 1. care (se) crapă. 2. (despre dureri de cap) violent, puternic. 3. iute ca fulgerul. 4. (despre o glumă etc.) care te face să mori de râs, grozav. II. s. spleeny ['spli:ni] adj. (fam.) v. s p l e e n f u l (2). splendid ['splendid] adj. 1. splendid, superb; fastuos, luxos, bogat, scump, strălucit; I. despicare. 2. explozie, detunătură. 3. diviziune, separare; descompunere, disociere; măreţ, minunat; that's ~I e perfect! minunat!; she's simply just ~! e de-a dreptul minunată! clivaj; the ~ of the atom dezintegrarea atomului. 4. (pielărie) spăltuire. 5. (haltere) fand are. 2. strălucit (si fig.). splendiferous [splen'difsrss] adj. 1. (fam. sau glumeţ) splendid, superb, excelent, splitting axe [~ a:ks] s. topor de despicat. admirabil, minunat, formidabil. 2. (amer. si.) ciudat; bătător la ochi; uimitor; turbat. splitting key [~ ki:] s. (electr.) separator. splendorous ['splendsrss] adj. strălucitor; minunat. splitting tool [~ tu:I] ş. (te/m.) unealtă de însemnat butoaiele sau lemnele de cherestea. 1 split-tongued ['split'tArjd] adj. (zoo/.) cu limbă bifurcată. splendour ['splends "] s. 1. strălucire (orbitoare) (şi fig.). 2. splendoare, măreţie, fast, pompă, lux, bogăţie. sploach ['splout/] s. (înv.) v. s p l o t c h (I). splodge [spbd3J I. s. v. s p Io t c h (I). II. vb. A. tr. a păta. B. intr. to ~ through the splenetic [spli'netik] I. adj. 1. (med.) splenic. 2. ipohondru, melancolie; atrabilar, posac; rău dispus, posomorât, fără chef; iritabil, supărăcios. II. s. 1. om iritabil/ supărăcios. mud a sc bălăci în noroi. 2. ipohondru, ipohondriac; (om) melancolic. 3. (med. farm.) medicament (specific) pentru splodger ['spbd3or] s. (sl.) bădăran, mojic. tratarea bolilor de splină. splodgy ['spbd3i] adj. 1. (despre un tablou) mâzgălit, pătat. 2. (despre faţă) cu bubuliţe; cu coşuri. splenic ['splenik, 'spli:-] adj. splenic. splenitis [spli(:)'naitis] (med.) splenită, inflamarea splinei. splore [sptoor] (scoţ.) I. s. 1. larmă, zarvă, zgomot. 2. petrecere zgomotoasă. II. vb. splice [splais] I. vb. A. tr. 1. (mar.) a matisi. 2. (electr.) a înnădi. 3. (îehn.) a îmbina intr. 1. a face senzaţie. 2. a apărea în toată splendoarea. cap la cap. 4. (bort.) a altoi în despicătură. 5. (sl.) a căsători; to get ~d a se căsători; a se splorum ['spbrsm] s. (amer.) zgomot mare (pentru nimic). lua. 6. (ci/i.) a lipi (un film). B. intr. (sl.) a se căsători. II. s. 1. (mar.) matisire; matiscală. spldt [spbt] s. (înv.) pată. 2. (tehn.) îmbinare; joantă. 3. (electr.) conexiune directă a firului. 4. (sl.) căsătorie. 5. (cin.) splotch [spbt/] I. s. pată (de murdărie, de cerneală). II. vb. ţr. a păta. lipitură (în film). splotchy ['splot/i] adj. pătat, murdar, murdărit, mânjit, feştelit. splice bar ['splais ba:r] s. (tehn.) eclisă de îmbinare. splurge [spb:d3J (amer.fam.) I. s. 1. ifose. 2. lux, extravaganţă; activitate ostentativă; agitaţie; foiala. 3. stropire cu noroi. 4. aversă; potop. II. vb. intr. 1. a-şi da ifose, a face splice grafting [~ igrarftirj] s. (hort.) altoire în despicătură. splint [splint] I. s. 1. (med.) atelă, spetează (pentru imobilizarea unei fracturi). 2. spetează paradă de ceva; a face caz de ceva. 2. a trăi pe picior mare, a face lux (fără ca veniturile (pentru împletit coşuri). 3. (anat.) (os) peroneu; unul din oasele mctacarpîene, unul din s-o permită). oasele fluierului dinainte (la cal şi alte capitate). 4. (vet.) ganglion, surou, un fel de os splutter ['splAtsr] I. s. 1. stropire, împroşcare. 2. ţâşnire. 3. scânteiere. 4. bolborosire, mort (la cal, bou etc.). 5. aşchie, ţandăra, zburătură; surcea. 6. (tehn.) şplint, cui spintecat. zgomot; vuiet. II. vb. A. intr. 1. a stropi. 2. a ţâşni. 3. a scânteia. 4. a bolborosi. 5. a pârâi. II. vb. tr. (med.) a imobiliza (o fractură) cu o atelă sau cu aţele; a aplica o atelă sau aţele 6. (despre friptură etc.) a sfârâi. B. tr. 1. a împrăştia (un lichid). 2. a bolborosi; a bâlbâi (la o fractură). (cuvinte); to ~ out a threat a bolborosi o ameninţare. splint bone ['splint botin] s.v. s p 1 i n t (1,3). splutterer ['splAntsrs1"] s. (fam.) persoană care bolboroseşte. splint coal [~ koul] s. (mine) huilă cu flacără lungă. Spode [spoud] s. porţelan fin Spode. spodomancy [spo'domsnsi] s. ghicire a viitorului din cenuşă. splinter ['splintsr] I. vb. tr. 1. a despica, a spinteca, a crăpa, a sparge; a fractura, a frânge, spoffish ['spofif] adj. (sl.) 1. activ, zelos. 2. indiscret, curios. a rupe; a (s)farâma, a face ţăndări. 2. (mineral.) a diva. B. intr. 1. a se despica, a crăpa, a se sparge; a se fractura, a se frânge, a se rupe; a se (s)larâma, a se face ţăndări. spoffle ['spofl] vb. intr. (sl.) a face pe grozavul, a-şi da aere. 2. (mineral.) a se cliva. II. s. 1. aşchie, ţandăra, zburătură; (s)farâmătură; schijă; fragment; spoffy tspofi] (sl.) I. adj. v. s p o f f i s h. II. s. om activ / zelos. ~ of bone eschilă, sfărâmătură sau fragment de os; a ~ that has lodged under the skin spoil [spoil ] I. s. 1. (adesea pi.) pradă; the ~s of war pradă de război; trofeu. 2. premiu o aşchie / o ţandăra care a pătruns în piele. 2. surcea, surcică, aşchie. (obţinut la un concurs sau pentru merite deosebite în muncă). 3. pl. (amer.) distribuirea posturilor în stat între partizanii partidului la putere. 4. (constr.) pământ extras prin săpare; splinter bar ['splints ba: r ] ş. cruce de atelaj. dragare; excavaţic. 5. (mine) rocă sterilă, gangă. 6. (fig.) câştig, comoară, tezaur; splinter bone [~ boun] s. v. s p l i n t (I, 3). the literary ~s of Scotland comorile literaturii scoţiene. 7. (înv.) stricăciune, pagubă. splinter effect ['splints i.fekt] s. (mil.) brizanţă. splintery ['splintsri] adj. 1. cu sau plin de fragmente / (s)fărâmături / ţăndări / aşchii. II. past şi part. tr. spoilt [spoilt] vb. A. tr. 1. a prăda, a jefui. 2. a strica, a deteriora (un obiect); a ruina; a strica (o plăcere). 3. a râzgâia; astrica caracterul (cuiva) prin răsfăţ 2. (despre lemn etc.) uşor de despicat / crăpat. split [split] I. past şi part. trec. split [split] vb. A. tr. (şi to ~ up) 1. a despica, a crăpa, / indulgenţă etc. 4. (şl.) a mutila, a schilodi; a omorî. B. intr. 1. a jefui, a prăda, a se deda a sparge; a fractura, a frânge; a (s)fărâma, a face ţăndări; a rupe; a spinteca; to ~ a bottle la jaf / pradă. 2. (despre alimente etc.) a se strica, a se altera. 3. to be ~ing for a dori of wine a bea o sticlă de vin în doi; to ~ the difference a) a lua / a face media; b) a încheia foarte mult, a se prăpădi după; to be ~ing for a fight a fi gata de bătaie, a căuta pricină. / a ajunge la / a face un compromis; (jig.) to ~ smb.'s ears a asurzi pe cineva, a sparge spoliable ['spoilobl] adj. 1. care poate fi prădat / furat. 2. alterabil. cuiva urechile; to ~ one's forces a-şi fărâmiţa forţele; (jig.) to ~ hairs / straws a tăia spoilage ['spoilid3] s. 1. stricare, ruinare. 2. (poligr.) maculatură, deşeuri. 3. alterare firul (de păr) în patru, a se pierde în amănunte / nimicuri, a fi pedant / minuţios peste (a alimentelor). 4. (tehn.) rebut. măsură; to ~the profits a(-şi) împărţi beneficiul / câştigul; (fam.) to ~one's sides (with spoil bank ['spoil bzerjkj s. 1. povârniş de moloz; debleu; depozit de deşeuri. 2. (mii.) laughter) a se strâmba / a se strica / a muri de râs; (pol.) to ~ one's vote a vota în acelaşi depozit de steril. timp pentru candidaţii mai multor partide. 2. (mineral.) a cliva. 3. (fig.) a diviza, a despărţi, spoil dump [~ dAinp] s.v. s p o i l b a n k . a scinda; a dezbina, a învrăjbi; to ~ off a desprinde, a rupe! 4. (ftz.) a dezintegra, spoiled [spoild] adj. degradat; stricat; v. şi s p o i l t. a dezagrega, a scinda; to ~ the atom a dezagrega atomul. 5. (chim.) a scinda, a disocia, spoiler ['spoils1"] s. 1. distrugător, stricător, persoană care strică /distruge. 2. (fig.) cârpaci. a descompune. B. intr. (şi to ~ up) 1. a se despica, a crăpa, a plesni, a se sparge; a se 3. jefuitor, spoliator. 4. (amer. pol.) un al treilea candidat, care strica şansele candidatului rupe; my head ~s am o durere de cap cumplită, îmi plesneşte capul de durere. 2. (mineral.) principal. 5. învingător neaşteptat. a se cliva. 3. (in, into) a se diviza, a se scinda, a se despărţi, a se împărţi (în) (şi fig.); spoil five ['spoil faiv] s. joc de cărţi (cu câte 5 cărţi pentru 3-10 persoane). (fig.) a fi în dezacord, a nu fi de acord (unul cu celălalt); (with) (fam.) a se certa (cu), spoilful ['spoilful] adj. 1. tâlhăresc, banditesc. 2. rapace, lacom, de pradă. 3. stricător; ase învrăjbi (cu), a rupe legăturile (cu), a o rupe (cu); to ~ off a) a se desprinde; b) (fig.) care devastează. 4. fatal. a o rupe (cu). 4. (jiz.) a se dezintegra, a se dezagrega, a se scinda. 5. (chim.) a se scinda, spoil heap ['spoil hi:p] s. v. s p o i l b a n k . a se disocia, a se descompune. 6. (pop., sl.) (on, upon) a comite indiscreţii, a face spoil iron [~ iaisn] s. (sl.) fierar. destăinuiri, a vorbi, a trăncăni (despre); to ~ (up)on an accomplice a denunţa / a trăda spoil paper [~ -pcipor] s. (fam.) mâzgălitor. / a vinde un complice. 7. (şi to ~ on a rock) (fig.) a eşua, a da greş; the rock on which spoilsman ['spoilzmsn], pl. spoilsmen s. (amer.) persoană ataşată de un partid pentru we ~a) obstacol, piedică; b) cauza nenorocirii / nenorocului. 8. (amer. fam.) a alerga. interese personale.



 885



spoilsmonger ['spoilzniAijg9r] s. (amer.) persoană care re/xirtizează posturi /funcţii partizanilor săi după alegeri victorioase. spoilsport ['spoilsport] s. persoană care strică plăcerea / cheful altora, spoilt [spoilt] I. past şi part. trec. de la s p o i l . H. adj. 1. spart, stricat. 2. răsfăţat; the ~ child of fortune răsfăţatul / favoritul soartei. spoke1 [spOUk] I. s. 1. spiţă (de roată, volan, cârmă etc.); (fain.) to be at the lowest ~of the wheel of chance a se afla la punctul cel mai de jos al roatei norocului. 2. treaptă, stinghie (de scară). 3. frână (de roată), lanţ de piedică (la roată); (fig.) to put a ~ in smb.'s wheel a băga beţe în roate cuiva. II. vb. tr. 1. a pune spiţe la. 2. a opri (roata) cu frâna. spoke2 part. trec. de la s p e a k . spoke bone ['spoke boun] s. (anat.) radius, spoked [spoukt] adj. eu spiţe. spoke driver ['spouk idraivo1"] s. (te/m.) dispozitiv pentru fixarea spiţelor, spoke hammer [~ iha2in3r] s. (te/m.) ciocan pentru spiţe, spoke lathe [~ IciQ] s. (te/m.) strung pentru spiţe. spoke mortise [~ -mo:tis] s. (tehn.) gaură de spiţă. spoken [spoukan] I. part. trec. de la s p c a k. II. adj. vorbit; oral; ~ language limbă vorbită. spoke setter ['spouk iscts1"] s. (tehn.) maşină pentru îndreptat spiţe, spoke shave [~ jeiv] s. (te/m.) cuţitoaie. spokesman ['spouksmsn],pl. spokesmen [-mon] ş. purtător de cuvânt, reprezentant; delegat. spokeswoman ['spoukspwumsn], pi. spokeswomen [-iwimin] s. purtătoare de cuvânt, reprezentantă, delegată, spokewise l'spoukwaiz] adv. în forma de spiţe, radial, spoking ['spoukinj s. (TV) efect radial. spoliate ['spoulieit] vb. A. tr. a spolia, a fura, a jefui. B. intr. a fura, a prăda, a jefui. spoliation [ispouli'ei/sn] s. 1. jefuire, prădare (mai ales a unui vas neutru de către un beligerant). 2. (fig.) spoliere; stoarcere. 3. (jur.) distrugere sau falsificare (a uimi document probant). spoliative l'spoulieitiv] adj. diminuator, reducător. spoliator ['spoulicit3r] s. spoliator, despuictor, jefuitor, spoliatory ['spoulicitări] adj. spoliator, jefuitor, tâlhăresc. spondaic(al) [spon'deiik(pI)l adj. (metr.) spondaic, spondee ['spondi] s. (metr.) spondeu. spondoolic(k)s [spon'durliks] s.pl. (amer. şl.) bani, biştari. spondulic(k)s s. pl.v, s p o n d o o 1 i c (k) s. spondulix [spsn'djurliks] s.v. s p o n d o o 1 i c (k) s. spondyl(e) ['spondil] s. (rar) 1. legătură (între două piese). 2. (anat.) vertebră. spondyli ['spondilai], pi. de la s p o n d y l u s , spondylitis [ispondi'laitis] s. (med.) spondilită. spondylus ['sp:rndil3s],pl. spondyli [-lai] s. (anat.) vertebră. sponge [spAiid3f I. s. 1. (zool.) burete (Phylum perifera); burete (de baie etc.); to pass the ~ over a trece cu buretele peste; a da uitării, a ierta; to throw up the ~ a se declara învins, a se da bătut. 2. materie burctoasă/spongioasă. 3. frecare/ spălare/curăţare cu buretele. 4. parazit, lingău, linge-blide. 5. (şl.) beţiv, pilangiu. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ down / over) a freca / a şterge / a spăla / a curaţi cu buretele. 2. (şi to ~out) (fig.) a şterge; a da uitării. 3. (sl. amer.) to ~ it a ierta, a scuza. 4. (şi to ~ up) a absorbi, a se îmbiba cu (ceva). B. intr. 1. a absorbi; a se îmbiba. 2. a pescui / a aduna bureţi. 3. to ~ on smb. a stoarce pe cineva; a trăi pe socoteala cuiva. sponge bath |'spAnd3 'bu:8] s. baie făcută cu ajutorul unui burete înmuiat; frecare cu buretele. sponge-cake [~'keik] s. un fel de prăjitură biscuit. sponge-cloth [~kb(:)9] ş. 1. (text.) buret; ţesut spongios. 2. cârpa de şters piese de maşini. sponge cucumber [~ ikjukombs1"] s. v. s p o n g e g o u r d , sponge electrode [~ Mektroud] s. (electr.) electrod macrocclular. sponge filter [~ ifilts1"] s. (tehn.) filtru din burete. sponge gourd [~ guod] s. (bot.) burete-vegetal (Lstffa cylindrica). spongeless [pspAnd3lis] adj. fără bureţi, spongelet ['spAiutylit] $. burete mic. spongeous ['spAnd3bs] adj, spongios. sponger fspAnd33r] s. 1. persoană care foloseşte un burete / care şterge cu buretele. 2. lingău, parazit. 3. pescuitor de bureţi. 4. (text.) dezlustruitor. sponge rubber [ispAiid3 irAb3r] s. (auto) burete de cauciuc, spongicolous [spAii^ikstas] adj. trăind pe sau în bureţi. spongiform ['spAnd3iib:m] adj. în formă de burete, spongiform. sponginess ['spAndjinis] s. natură spongioasă, porozitate. sponging ['spAnd3irj| s. 1. spălare, curăţare etc. eu buretele. 2. cules de bureţi (în apă). sponging bath [~ ba:8] s. duş. sponging house [~ haus] s. (ist.) închisoare preventivă / casă de arest preventiv pentru datornici. spongiopilin ['spAnd3i3'pailin] s. (med.) cataplasmă din burete şi materie fibroasă căptuşită cu cauciuc, spongiose |'spAnd3ious] adj. spongios, (ca) de burete, spongious ['spAiid3i3s] adj. v. s p o n g i o s e . spongoid fspsngoid] adj. (anat.) v. s p o n g i f o r ni. spongy [rspAnd3i] adj. 1. spongios, buretos, poros. 2. absorbant (ca un burete). 3. (anat., despre ţesuturi) eu caverne. 4. elastic. 5. (înv.) umed; ud; ploios. 6. (înv.) îmbătat.



spoony



spongy castiron [~ tktKst'aisn] s. (metal.) fontă poroasă. sponsal ['sprmsol] adj. de nuntă, nupţial. sponsion ['sponjsn] s. garanţie, chezăşie, obligaţie. sponsional [-s>l] adj. obligator; răspunzător; cuprinzând o garanţie. sponson ['sponsn] s. 1. (mar.) casa zbaturilor. 2. (av.) fiotor de sprijin. sponsor ['sp:>ns3r] I. ş. 1. naş, naşă; to stand ~ to a child a fi naş(ă); (7V) to be ~ to a programme a oferi un program. 2. chezaş, garant; to stand ~for smb. a garanta pentru cineva. 3. firmă sau întreprindere care oferă programe artistice la radio-tclcviziunc în scopuri de reclamă. 4. sponsor. II. vb. tr. 1. a garanta, a sta chezăşie pentru, a răspunde de. 2. a finanţa (un program de radio-televiziune) în scopuri de reclamă. 3. a susţine financiar, a sponsoriza. sponsorial [spon'sourisl] I. adj. de garant. II. s. naş, naşă. sponsorship ['sponso/ip] s. 1. chezăşie, garanţie; răspundere. 2. năşie. 3. tutelă. 4. sponsorizare. spontaneity [ispont3'ni:iti, .sponts'niati] s. 1. spontaneitate. 2. impulsivitate. 3. voluntariat. 4. naturaleţe, caracter firesc. spontaneous [spon'tcinias, spsn-] adj. 1. spontan; automat; direct, nemijlocit. 2. spontan, benevol. 3. spontan, involuntar; liber, natural; impulsiv; ~enthusiasm entuziasm spontan; ~ movement mişcare spontană; avânt, elan. 4. (bot.) (care creşte) sălbatic; indigen. spontaneousness [-nis] s.v. s p o n t a n e i t y . spontoon [spnn'tum] (ist. nul.) un fel de halebardă. spoof [spu:fj (sl.) I. vb. tr. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară, a duce. II. s. păcăleală, înşelătorie, potlogărie. spoofer l'spu:f3r] s. (sl.) escroc, şarlatan. spook [spu:k] I. s. 1. (glumeţ) spiriduş; spirit, stafie, fantomă, nălucă. 2. (amer. si.) spion, iscoadă. II. vb. tr. 1. (despre spirite) a bântui. 2. (sl.) a speria, a înspăimânta. spookish ['spu:ki/J adj. 1. ca o fantomă, ca o stafie; supranatural. 2. obsedat de frica stafiilor. spookism l'spu:kiz^m] s. arătare de vedenii / stafii. spooky ['spu:ki] adj. v. s p o o k i s h . spool [spu:l] I. s. 1. (text.) mosor, bobină, ţeava; haspel. 2. (electr.) bobină. II. vb. tr. a înfăşură, a bobina. spooler |'spu:b r ] s. bobinator. spooling ['spu:lin] s. bobinaj, bobinare. spooling girl [~ g3:I] ş. bobinatoare. spooling machine [~ ni3i/i:n] ş. (text.) maşină de ţevuit. spooling wheel [~ wi:l] s. (te/m.) roată de bobinaj. spool wire ['spu:l .wai3r] s. (tehn.) sârmă de bobinaj. spoom [spu:m] vb. intr. (mar. înv.) a fugi înaintea vântului. spoon1 [spu:n] I. s. 1. lingură; to be born with a silver ~ in one's mouth a se naşte cu căiţă; (prav.) it takes a long ~ to sup with the devil cine vrea să mănânce cu dracul are nevoie de lingură lungă; (jam.) to hang up the ~ a da ortul popii, a muri; (amer.) to do business with a big ~ a fi gropar. 2. (sport) crosă (la golf). 3. (constr.) fâţuitoarc. 4. (mine) lingură de lăcarit. II. vb. A- tr. 1. (mai ales to ~ up / out) a scoate / a lua cu lingura. 2. (amer. fam.) a fi lipit / aproape de. B. intr. 1. (sport) a împinge o bilă (la crochet); a arunca uşor mingea (la crichet). 2. a pescui cu momeală (artificială). 3. (amer.) to ~ together a se lipi strâns unul de celălalt. spoon2 (fam.) I. s. 1. prost, prostănac, nătâng, nerod, nătărău, nătăfleţ. 2. persoană îndrăgostită nebuneşte; pl. îndrăgostiţi; to be ~ed on smb. a fi îndrăgostit lulea de cineva. II. vb. intr. a iî îndrăgostit lulea. spoonage ['spu:nid3] s. v. s p o o n m e a t . spoon bait ['spu:n beit] s. momeală de metal în formă de lingură. spoon beak [~ bi:k] s. v. s p o o n b i l l . spoonbill [~bil] ş. (omit.) 1. lopătar (Platcdea sp.). 2. raţă-lopatar (Spatula clypeata). spoon bit 1~ bit] s. (te/m.) burghiu-lingură. spoon diet [~ -daiat] s. (med.) (regim cu) lichide, supe. spoon drift [~ drift] s. v. s p i n d r i f t . spooner(ism) ['spu:n3(riZ3m)J s. mutarea accidentală a literelor iniţiale a două sau mai multe cuvinte, de ex. blushing crow în loc de crushing blow. spooney [pspu:ni] adj., s.v. s p o o n y . spoon-fashion ['spimiplEe/pn] adv. (amer. fam.) lipit, strâns. spoon-fed [pspu:nfcd] adj. 1. (despre bolnavi etc.) hrănit cu lingura. 2. (jig., despre industrii etc.) ajutat / încurajat în permanenţă (prin mijloace băneşti, taxe de import etc.). 3. (amer. sl.) alintat, răsfăţat, răzgâiat. spoon-fed industries [~ .indsstriz] s.pl. industrii subvenţionate. spoon-feed [~fi:d], past, şi part. trec. s p o o n - f e d [~fcd] vb. tr. a hrăni cu lingura (un copil). spoonful ['spumful] s. 1. (o) lingură (plină); cantitate care încape într-o lingură; a ~ of sugar o lingură de zahăr. 2. puţin(tel), un pic. spoon hand ['spu:n hcendj s. (fam.) mâna dreaptă. spoon hook [~ huk] s. cârlig de undiţă cu momeală artificială (în formă de lingură). spooniness fspmninis] s. (sl.) 1. prostie, nerozie. 2. dragoste nebună. spoonlike ['spumlaik] adj. în formă de lingură. spoon meat ['spurn mi:t] s. hrană lichidă; hrană pentru copii. spoons [spu.'nz] s. pl. (amer. sl.) bani, parale, biştari. spoon-shaped l'spu:n/cipt] adj. în formă de lingură. spoon tool [~ tu:I] s. (tehn.) raclctă. răzuitoarc. spoony ['spu:ni] (fam.) I. adj. 1. prost; nerod, nătăfleţ. 2. (on, upon) îndrăgostit, amorezat, înamorat (de); to be / to get ~ on a girl a se îndrăgosti de o fată. II. s. 1. prost, nerod, nătăfleţ, găgăuţă. 2. îndrăgostit.



 spoonyism



spoonyism [rspu:nizpm] s. v. s p o o n i n e s s. spoops(y) ['spu:ps(i)] s. (fam.) prost, nerod. spoor [spuar] I. s. urmă (de animal sălbatic). II. vb. tr. a urmări; a merge pe urmele (unui animal sălbatic, ale unei persoane); a pândi. spoorer ['spuara'] s. persoană care urmăreşte vânatul după urme. spoorn [spuan] s. (înv.) spiriduş; duh răufăcător. sporaceous [spa'reijasj adj. (bot.) de spor. sporadial [spa'reidial] adj. v. s p o r a d i c (a 1). sporadic(al) [spa'radik(al), spa'r-] adj. sporadic; izolat, rar. sporadically [-aii] adv. sporadic; rar; din când în când. sporadicalness [-alnis] s. apariţie sporadică; sporadicitate. sporal ['spa:ral[ adj. în formă de spori. sporange [spa'ra:nd3] s. (bot.) sporange. sporangia [spa'ra:nd3ia] pl. de la s p o r a n g i u m. sporangiophore [spa'ramd3iarfa:rj s. (bot.) cu sporange. sporangium [spo'raxKtysm],pl. sporangia [spa'ra:nd3ia] s. v. s p o r a n g e . spore [spa:r, spaa'] l.s.l. (bot., biol.) spor. 2. (fig.) germene, sămânţă; origine. II. vb. intr. (bot.) 1. a avea spori. 2. a forma spori. spore capsule ['spa: ,ka;psju:l, 'spaa-] s. (boi.) capsulă cu spori. spore case [~ keis] s. v. s p o r e c a p s u l e . spore formation [~ fa^mei/an] s. (bot.) formare de spori. sporid ['sparid] s. (bot.) spor (secundar). sporiferous [spa'rifaras] adj. (bot., zool.) purtător sau producător de spori. sporocyst ['spourasist] s. (bot.) capsulă cu spori, perisperm. sporogen ['sparad3en] s. (bot.) plantă producătoare de spori. sporogenesis [,spoura'd3enisis] s. (biol.) reproducere prin spori; formare de spori. sporophyte ['spourafaitj s. (bot.) sporofit. sporozoan [ispD:ra'zouan], pl. sporozoa [-zoua] s. (zool.) sporozor. sporran ['sparan] s. geantă / sac de piele acoperit cu blană (pe care scoţienii o agaţă de fustă). sport [spo:t] I. s. 1. distracţie, amuzament, petrecere; obiect de distracţie; what ~! ce vesel!; to become the ~ of fortune a deveni o jucărie în mâna soartei. 2. glumă; in ~ în glumă. 3. sport; vânătoare; pescuit; jocuri sportive; athletic ~s atletică uşoară; concurs de atletism; aquatic ~s sporturi nautice; devoted to ~s sportiv; to have good ~ a împuşca mult vânat. 4. campionat, întrecere sportivă, concurs sportiv. 5. sportsman, sportiv. 6. (fam.) băiat bun / de treabă; cavaler. 7. (amer. fam.) persoană care face pariuri. 8. (biol.) deviere / abatere de la tipul normal; varietate. 9. batjocură, ironie, zeflemisire; to make ~ of a ridiculiza, a lua în râs, a lua peste picior, a-şi bate joc de. 10. obiectul / ţinta ironiei / batjocurii. 11. (fnv.) zburdălnicie. 12. (înv.) curte; dragoste. 13. (fam.) amic. II. vb. A. tr. 1. a expune, a etala; a purta în mod ostentativ; to ~ a rose in one's buttonhole a purta un trandafir la butonieră; (sl.) to ~ one's oak a ţine uşa încuiată pentru vizitatori. 2. a-şi (pe)trece (timpul) cu distracţii sau făcând sport. 3. (bot., zool.) a face să ia proprietăţi diferenţiate. 4. (sl.) a cheltui (bani) cu uşurinţă / uşuratic. 5. (înv.) a distra, a amuza. 6. to ~ away a pierde la joc. 7. to ~ off a afirma / a expune în glumă; B. refl. (înv.) a se distra, a se amuza, a petrece. C. mtr. 1. a juca, a zburda; a se veseli. 2. a practica sporturi. 3. a glumi, a face glume. 4. (biol.) a devia / a se abate de la tipul normal. sportability ['spo:ta'bilati, -liti] s. v. s p o r t i v e n e s s . sportable ['spa:tabl] adj. v. s p o r t i v e . sportance ['spa:tans] s. (fnv.) joc, desfătare, petrecere. sport clothes ['spa:t klouâz] s. pl. îmbrăcăminte de sport. sporter ['spo:tar[ s. 1. sportiv; iubitor al sportului. 2. persoană îmbrăcată sportiv. 3. (inv.) jucător; glumeţ, şugubăţ. sportful ['spa:tful] adj. 1. glumeţ, vesel; amuzant, distractiv; plăcut. 2. (înv.) amorezat; cochet. sportfulness f-nis] s. (rar) veselie; fire veselă. sporting ['spa:tinj I. adj. 1. sportiv, de sport. 2. sportiv, căruia îi place sportul. 3. sportiv, cavaleresc, cinstit; frumos; it is very ~ of him to este foarte frumos din partea lui să; he hasn't get the ~ spirit n-are spirit sportiv. 4. nesigur; riscat; vag; ~ chance şansă legată de risc. 5. (bot., zool.) care are caracteristici diferite, care iese din tipic. II. s. 1. practicarea sportului. 2. (fam.) sport. 3. (bot., zool.) diferenţiere, deosebire. sporting book [~ buk] s. carte sportivă. sporting dog [~ dag] s. câine de vânătoare. sporting goods [~ gudz] s. pl. rechizite / articole sportive, echipament sportiv. sporting gun [~ gAnj s. armă / puşcă de vânătoare. sporting house [~ haus] s. 1. casă pentru adunări ale sportivilor / jucătorilor. 2. (fam.) casă de joc. 3. (fam.) bordel. sporting magazine [~ ,ma:ga,zi:n] s. revistă sportivă. sporting man [~ mam], pl. sporting men [~ men] s. 1. amator de sport. 2. turist. 3. spectator parazit la curse de cai. sporting newspaper [~ ,nju:slpeipar] s. v. s p o r t i n g p a p e r . sporting paper [~ .peipa'] s. gazetă sportivă, ziar de sport. sporting piece [~ pi:s] s. 1. (t«v.) jucărie. 2. armă de vânătoare (de păsări). sporting powder [~ ipaudar] s. praf de puşcă pentru arme de vânătoare. sporting quarters [~ ikwataz] s. pl. loc destinat vânătoarei. sporting rifle [~ .raifl] s. armă de vânătoare. sporting timer [~ ,taimar] s. v. s p o r t i n g w a t c h . sporting togs [~ tagz] s. pl. (fam.) costum de vânătoare. sporting watch [~ wot/] s. cronometru. sporting world [~ wa:ld] s. lumea sportivilor* sportivii.



886



sportive ['spo:tiv] adj. 1. vesel, voios; jucăuş; zburdalnic, zglobiu; distractiv, amuzant. 2. glumeţ. 3. devotat sportului, sportiv. 4. (bot., zool.) diferenţiat, deosebit. 5. (înv.) îndrăgostit, amorezat. 6. (înv.) voluptuos; desfrânat. sportiveness [-nis] s. 1. veselie, caracter vesel. 2. caracter glumeţ. 3. zburdălnicie, neastâmpăr. sportless [rspo;tlis] aay. trist, fără bucurii. sportling ['spa:tlin| s. 1. poznă, năzbâtie. 2. fiinţă zburdalnică. sports car ['spa:ts ka:r] s. (auto) maşină sport. sportscaster [~ ika:sta'[ s. (radio) crainic sportiv, comentator al ştirilor sportive. sports coat [~ koutj s. haină / veston de sport. sports editor [~ .edita'] s. redactor sportiv. sports ground [~ graund] s. teren de joc; stadion. sports jacket [~ ,d3a;kit[ j . v . s p o r t s c o a t . sportsman ['spo:tsman], pl. sportsmen [~] s. 1. sportsman, sportiv; vânător; pescar. 2. (sl.) jucător (tle meserie), persoană care pariază. 3. om cumsecade I cinstit / onest. sportsman bag [~ ba;g] s. geantă de vânătoare, tolbă. sportsmanlike ['spa:tsmanlaik[ adj. 1. de sportiv, demn de un sportiv. 2. de vânător. sportsmanship ['spa:tsrnan/ip[ s. 1. sportivitate; îndemânare / abilitate sportivă. 2. conduită demnă de un sportiv. sportster ['spa:tstar[ s. (auto) alergător. sportswoman ['spa:tsiwuman],pl. sportswomen [-iwimin] s. sportsmenă, sportivă. sportula ['spa:tjula],pl. sportulae [-li:] s. pomană. sporulate ['sparjuleit] vb. I. mtr. a forma spori. II. tr. a transforma în spori. sporulation [ispar/ulei/an] s. formare de spori. sporule [isporjud] s. (bot.) spor mic. sporuliferous [spar/u'Iifaras] aay. (bot.) purtător de spori. sposh [spaf] s. (amer.) zăpadă moale. sposhy ['spo/i] adj. (amer.) noroios, moale, mocirlos. spot [spat] I. s. 1. loc; on the ~ pe loc; imediat, numaidecât, îndată, fără întârziere; to act on the ~ a acţiona prompt / fără întârziere; to be on the ~a) a fi martor ocular, a fi de faţă; b) a fi atent, a nu fi gură-cască; a se dovedi la înălţimea situaţiei; (fig., fam.) tender ~ punct slab / sensibil / nevralgic. 2. pl. v. s p o t g o o d s. 3. cantitate mică de mâncare sau de băutură; how about a ~ of lunch? nu luaţi ceva de dejun?; won't you have a ~ of whisky? nu bei un strop de whisky? 4. pată; bulină; picăţea; the ~s of a leopard petele leopardului; a blue tie with pink ~s o cravată albastră cu picăţele sau buline roz. 5. pată (ae murdărie); (fig.) pată morală; without a ~ o n his reputation cu reputaţie nepătată / neştirbită. 6. coş, bubuliţă; a face covered with ~s o faţă plină de coşuri. 7. (amer.) situaţie grea / dificilă; situaţie neplăcută; to put smb. on the ~ a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută. 8. local de noapte. 9. (amer.) dolar. 10. (amer.) condamnare la închisoare. 11. prognosticareâ câştigului unei competiţii sportive, a unui cal la curse etc.; calul pe care s-a mizat. 12. (iht.) specie de peşte comestibil de pe coasta de est a S.U.A. (Heiostomus xanlhurus). II. vb. A. tr. 1. a păta, a murdări, a mâzgăli. 2. (fig.) a păta, a dezonora, a înjosi. 3. a repera, a distinge, a identifica, a recunoaşte; to ~ the cause of the trouble a determina cauza defecţiunii; to ~ the winner a face prognosticuri asupra câştigătorului (wnui concurs etc.); I ~ted his roguery as soon as I met him mi-am dat seama de escrocheriede îndată ce l-am întâlnit. 4. a plasa pe locul dorit. 5. (mii.) a corecta (focul). B. intr. 1. a face pete. 2. a se păta; this silk ~s with water mătasea aceasta se pătează cu apă. III. adj. 1. local; localizat. 2. punctiform. spot analysis ['spat ainadasis] s. (chim.) analiză în picătură. spot broadcast [~ .bra:dka:stj s. (TV, radio) spot publicitar. spot cash [~ kze/] s. (amer.) 1. plată imediată, pe loc. 2. bani gheaţă / peşin. spot film [~ film] s. film de reclamă de scurt metraj. spot glaze [~ gleiz] s. (pictură) culoare (străvezie) aplicată peste pete. spot goods [~ gudz] s. pi. (ec.) marfă livrabilă imediat. spot height [~ hait] s.'(astron.) punct de culminaţie. spot lamp [~ lamip] s. (auto) proiector orientabil. spotless l'spotlis] adj. 1. nepătat, fără pată. 2. (fig.) nepătat, imaculat, neprihănit; ireproşabil, fără cusur. 3. (rar) nevinovat, iară vină / prihană. spotlessness [-nis] s. 1. curăţenie, limpezime. 2. neprihănire, curăţenie, puritate. spotlight ['spotlaitj s. 1. (electr.) proiector; reflector; to hold the ~ a ocupa centrul scenei. 2. (fig.) centrul atenţiei; to be in the ~ a fi în central atenţiei. 3. (auto) proiector orientabil. spot news ['spot nju:z] s. pl. (folosit ca sg.) (amer.) ştiri de ultima oră. spot sale [~ seil] s. (corn.) vânzare pe loc. spottable ['spatabl] adj. (despre o stofa etc.) care se pătează / se murdăreşte uşor. spotted ['spatid] s. 1. pătat; cu buline; cu picăţele. 2. pătat; murdărit, pângărit (şi fig.). 3. (sl.) cunoscut poliţiei; suspect, „reperat". spotted crake [~ 'kreik] s. (omit.) cresteluţul pestriţ (Porzana porzana). spotted dick [~ 'dik[ s. (gastr.) budincă cu stafide sau coacăze. spotted dog [~ 'dag] s. 1. câine mare de vânătoare cu părul roşu şi cu pete negre. 2. budincă de orez cu stafide. . spotted fever [~ Ti:var] s. (med.) 1. tifos exantematic. 2. meningită cerebro-spinală epidemică. spotted mysteries [~ 'misteriz] s. pl. (mil. sl.) carne de vită conservată de calitate dubioasă. spottedness ['spatidnisj s. înfăţişare bălţată / pestriţă. spotter ['spats'] s. 1. persoană sa» obiect care face pete. 2. (fig.) profanator, violator. 3. (amer. fam.) detectiv particular. 4. v. s p o t t e r p l a n e . spotter plane ['spata plein] s. (av.) avion de recunoaştere. spottiness ['spatinis] s. 1. însuşirea de a fi pestriţ / pătat. 2. (7V) imagine pătată.



 887



spotty ['spoti] adj. 1. pătat, plin de pete. 2. neuniform; pestriţ; a ~ market o piaţă pestriţă. 3. plin de coşuri. 4. (jig.) pângărit, pătat. spousal l'spauzplj I. adj. 1. nupţial. 2. conjugal. II. s. 1. (mai ales pi.) nuntă. 2. (înv.) căsătorie. spouse [spauz] I. s. 1. soţ; soţie. 2. (înv.) mire; mireasă. II. vb. tr. (înv.) a lua în căsătorie, a se căsători cu. spouse breach ['spauz bri:t/[ s. (înv.) adulter. spouseless ['spauzlis] adj. necăsătorit, fără soţ. spousess ['spausis] s. (înv.) 1. mireasă. 2. soţie. spout [spout] I. vb. A. tr. 1. a arunca în afară, a împroşca (un lichid); a scuipa; the volcano ~s lava vulcanul împroaşcă lavă. 2. (fig.) a perora; a declama, a recita; to ~ poetry a declama versuri. 3. (sl.) a amaneta, a zălogi. 4. (şl.) (despre vânzătorii de strada) a-şi lăuda (marfa) cu voce tare / strigând. 5. (tehn.) a prevedea cu o scurgere. B. iu/r. 1. (despre lichide) a ţâşni; a gâlgâi; blood ~s from the wound sângele ţâşneşte din rană. 2. (jîg.) a declama; a vorbi în public. II. s. 1. canal sau orificiu de scurgere; burlan, urloi, jgheab, uluc (la casă); gât (de ceainic etc.); (tehn.) nas, cioc. 2. ascensor (mai ales la muntele de pietate); (fam.) to put a thing up the ~ a amaneta, a zălogi. 3. ţâsnitură; volbură de apă, trombă, trâmbă. 4. (zool.) orificiu respirator (la balenă). 5. ţâşnire; to be in great ~ a fi exuberant. 6. (mine) loc de descărcat cărbuni. spouter [rspaut3r] s. 1. persoană care stropeşte. 2. gaură de sondă; izvor de ţiţei. 3. (fg.) vorbitor patetic; declamator; orator public. 4. (mar. şl.) pescar de balene experimentat. 5. (mar. sl.) balenă. 6. (mar. sl.) baicnicră. 7. (mine) sondă eruptivă. spout-hole ['spauthoul] s. 1. orificiu de pompă. 2. (anat.) orificiu nazal. spouting club ['spautirj kUb] s. 1. societate / club de declamatori. 2. teatru de amatori. spouting mask [~ ma:sk] s. gură de jgheab de scurgere (de formă fantastică). spouting spring [~ sprirj] s. (geol.) izvor eruptiv. spoutless ['spautlis] adj. fără burlane etc. (v. s p o u t II). spouty ['spauti] adj. (amer.) umed. sprach ['spranfj s. v. s p r a i c h. sprachle ['spraîkl] vb. intr. v. s p r a c k 1 e. sprack [rspra;k] adj. (fam.) vioi, sprinten, ager. sprackle ['sprzekl] vb. intr. a se căţăra. spraddle ['spnedl] vb. tr. (fam.) a desface larg (picioarele). sprag1 [sprang] I.s. 1. bucată de lemn; butuc (pentru priponirea roţii). 2. (mine) proptă de susţinere a frontului de cărbune. II. vb. tr. 1. a frâna (un vehicul), a pune piedică (la roată). 2. (mine) a susţine / a sprijini cu pene (frontul de cărbune). sprag2 s. (iht.) somon de un an. sprag3 adj. (dial.) vioi, sprinten, ager. spraich ['spreik] (scoţ.) I. vb. intr. a striga, a zbiera. II. $. 1. strigăt, ţipăt. 2. mulţime. spraickle [\spreikl] vb. intr. v. s p r a c k l e . spraid ['spreid] adj. (dial.) (despre mâini) aspru, crăpat. sprain [sprein] I. vb. tr. a suci, a scrânti (o încheietură, glezna etc.); I have ~ed my foot mi-am scrântit piciorul. II. ş. sucire, scrântirc (a încheieturii, gleznei etc.). sprang [sprasrj] past de la s p r i n g 1 (I). sprat1 [spran] I. s. 1. (iht.) sprot, specie de hering (Ciupea sprattus). 2. peşte mărunt (asemănător cu scrumbia); to throw / to risk a ~ to catch a herring / mackerel / whale a risca un lucru iară valoare pentru câştig mare; „eu râma mică prinzi peştele mare". 3. (glumef) omuleţ, prichindel, pici. 4. (sl.) monedă de 6 penny. II. vb. intr. a pescui scrumbii (v. 1,1). sprat2 s. 1. (scoţ. bot.) pipirig (Juncus). 2. pi. (dial.) uscături, vreascuri. 3. pi. (fam. fig.) lucruri (din casă). sprat barley ['sprset ibo:li] ş. v. b a r l e y . sprattle ['spraîtl] (şcoţ.) I. vb. intr. 1. a se căţăra. 2. a se zbate, a da din mâini şi din picioare. II. s. 1. căţărare. 2. zbatere, zvârcolire. sprawl1 ['spro:l] I. vb. A. intr. 1. a întinde / a desface mâinile; a răşchira / a desface / a crăcăna picioarele; to send smb. ~ing a trânti / a răsturna pe cineva. 2. a se zbate, a tresări; a palpita. 3. a se târî. B. tr. 1. a desface, a întinde (dezordonat). 2. a desfăşura în dezordine (trupe etc.). C. rejl. 1. (despre persoane) a se întinde, a se lungi, a se lăţi. 2. a se desface în lături, a se lăbărţa, a se răsfira. 3. (mil.) a se desfăşura la întâmplare. II. s. 1. tresărire; palpitare. 2. lăbărţare, poziţie întinsă (cu picioarele desfăcute). 3. (amer.) mişcare. sprawl2 s. (dial.) rămurea. sprawler ['spr3:br] s. 1. persoană care tresare. 2. persoană care se târăşte. 3. lăbărţat. spray1 [sprei] s. 1. ramură; crenguţă, rămurică. 2. (fa/n.) ramuri. 3. ornament în formă de ramură. 4. uscături, vreascuri. 5. (metal.) ţeava de tuci. spray2 I. s. 1. stropi, picături; lichid pulverizat. 2. lichid care se pompează prin pulvcrizator. 3. pulverizator. 4. (tehn.) duş; duză. II. vb. A. tr. (şifig.) 1. a pulveriza, a dispersa. 2. a împroşca, a stropi (fin). B. intr. a se împroşca, a se răspândi. spray attack ['sprei a'task] s. atac (cu o substanţă lichidă colorată) împotriva unei mulţimi. spray cooler [~ iku:br ] ş. (tehn.) 1. răcitor cu stropire. 2. răcitor prin stropire. spray cooling [~ iku:lirj] s. (te/m.) răcire prin pulverizare / stropire. spray cubicle [~ -kju:bikl] s. cabină pentru duş. spray diffuser [~ di.fju:z3r] s. stropitoare; aparat de pulverizare, pulverizator. sprayer ['spreia'] s. 1. pulverizator. 2. (tehn.) injector, pulverizator, jiclor. 3. (teAt.) distribuitor. 4. autocisternă de stropit. sprayey1 ['spreii] adj. 1. (prevăzut) cu ramuri. 2. ramificat fin. sprayey2 adj. pulverizat. spray fagot ['sprei -fasgat] s. legătură de vreascuri.



spring 1



spray gun [~ gAii] s. 1. pulverizator. 2. (tehn.) pistol de pulverizat. 3. (constr.) maşină de toreretat. spraying ['spreiirjj ş. 1. împrăştiere; împroşcare; stropire. 2. pulverizare. spraying machine [~ mafim] s. pulverizator. spray irrigation ['sprei iri-gei/^n] s. (agr.) irigaţie prin aspersiune. spray nozzle [~ rnozl] s. (tehn.) duză de pulverizare. spray valve [~ va3lv] s. (tehn.) supapă de injecţie. spray wood [~ wud] s. vreascuri, uscături. spread [spred] I. past şi part. trec. spread [spred] vb. A. tr. 1. a desfăşura, a desface; a întinde, a lungi; to ~ a banner a desfăşura un steag; to ~ a sail a desfăşura / a întinde o pânză (de corabie); to ~ one's hands to the fire a întinde mâinile spre foc; the bird ~s its wings pasărea îşi desface aripile; the peacock ~s its tail păunul îşi desface / roteşte coada. 2. a aşterne; a acoperi, a înveli; to ~ a carpet on the floor a aşterne un covor pe podea; to ~the table a aşterne / a pune masa. 3. (amer.) a prepara; a pregăti, a da (un banchet). 4. a unge / a da cu (ceva); bread ~ with jam pâine unsă cu marmeladă. 5. a presăra, a împrăştia; a distribui; to ~ manure over a field a împrăştia bălegar pe un câmp; a meadow ~ with daisies o pajişte presărată cu margarete. 6. a răspândi, a difuza (o ştire); a răspândi, a propaga (o boală); a răspândi, a exala (un miros). 7. a înscrie, a înregistra. B. intr. 1. a se desfăşura, a se întinde, a se lungi: a broad plain ~s before us o câmpie largă se întinde în fala noastră; the river here ~s to a width of half a mile în acest Ioc râul are lăţimea de o jumătate de milă. 2. (metal.) a se întinde prin lovire (cu ciocanul etc.). 3. a se răspâiidi, a se împrăştia: a se întinde; they ~ throughout the city s-au răspândit prin tot oraşul: paint ~s well on a smooth surface vopseaua se întinde bine pe o suprafaţă netedă. 4. (despre ştiri etc.) a se răspândi, a se difuza; (despre boli etc.) a se răspândi, a se propaga. 5. a se desface, a se separa, a se răşchira: the rails ~ under great weight şinele se desfac sub greutate mare. C. refl. (amer. sl.) a nu-şi precupeţi eforturile / generozitatea / ospitalitatea etc. II. s. 1. întindere, extindere; anvergură; the ~ of a bird's wings anvergura aripilor unei păsări. 2. întindere, spaţiu: lărgime, amploare; a wide ~ of country un ţinut vast. 3. răspândire, difuzare, propagare (a unei ştiri, boli etc.). 4. (fam.) masă mare, banchet; he gave us no end of a ~ne-adat o masă mare /pe cinste. 5. faţade masa. 6.cuveiturăde pat. 7. aliment care se poate unge pe pâine. 8. (amer. com.) diferenţa dintre preţul de cost şi preţul de vânzare, profit. spreadable ['sprcdabl] adj. care poate fi dispersat / răspândit / împrăştiat. spread-eagle j'spredpi:gl] I.s. 1. vultur eu aripile desfăcute (pe stema ţării). 2. o anumită figură de patinaj artistic. 3. (ist. mar.) pedeapsă constând în biciuirea unei persoane legată cu mâinile şi picioarele desfăcute. 4. (amer. fam.) şovinism. 5. (amer. fam.) îngâmfat, fudul, 6. (jam.) pasăre tăiată şi friptă în pripă. II. adj. (amer.) 1. (despre stil etc.) bombastic, emfatic, umflat. 2. şovinist. ultra-patriot, de un patriotism exagerat. 3. (fa/u.) arogant; lăudăros, fanfaron. III. vb. tr. 1. a întinde (informă de vultur cu aripile desfăcute). 2. (ist. mar.) a biciui (o persoana legată cu mâinile şi picioarele desfăcute). spread-eagleism [-izpin] s. (amer. fam.) patriotism exagerat: şovinism. spread-eagleist [-ist] s. (amer. fain.) patriot exagerat: şovin. spreader ['spreda1"] s. 1. propagator, difuzor, colportor. 2. (tehn.) dispozitiv de repartiţie, distribuitor; răspânditor; expansor. 3. (agr.) împrăştietoare de bălegar etc. 4. (text.) alimentator; depanator. 5. (mar.) întinzător; antenă de crucetă. spreader insulator ['sprcdsr ins^ilcita] s. (electr.) izolator de susţinere. spreading ['spredirjl I. s. răspândire, întindere; lăţire, difuzare,dispersare; împrăştiere. II. adj. care se răspândeşte etc. (v. s p r e a d I). spreading boy [~ b^i] s. (ind. hârtiei) întinzător, băiat care întinde masa de prelucrat. spreading lens [~ lenz] ş. (fiz.) lentilă divergentă. spreadingly ['sprcdiijli] adv. crescând, din ce în ce mai mult. spreadsheet i'spred/i:t] s. (infor.) program pentru analizarea informaţiilor cuprinse în tabele. spreagh ['sprei] s. (scoţ.) 1. furt, pradă. 2. zdrenţe, vechituri. spreckled ['sprckldj adj. (scoţ.) pestriţ; bălţat. spree1 [spri:] I. s. 1. glumă, farsă. 2. petrecere, chef; to be on the ~ a face chefuri, a o duce în chefuri, a se ţine de chefuri; what a ~! să vezi chef! II. vb. intr. a chefui, a se ţine de chefuri; a cheltui pe petreceri. spree2 adj. (dial.) 1. vioi. 2. fercheş, elegant. spreng l'sprcn], past şi part. trec. sprent [sprent] vb. tr. (înv.) a stropi. sprent [sprent] (înv.) I. past şi part. trec. de la s p r e n g. II. adj. stropit. sprig1 [sprig] I. s. 1. crenguţă, rămurică; mlădiţă, lăstar, puicte. 2. (la broderii) ornament în formă de crenguţă. 3. cui mic fără floare. 4. (fig. ironic) fiăcăiaş, flăcăiandru; vlăstar; pui. II. vb. tr. 1. a ornamenta / a împodobi cu crenguţe, a picta sau a broda în forma de crenguţe. 2. a bate în cuie, a ţintui. sprig2 s. (omit, dial.) vrabie. sprig3 adj. (înv.) frumos, elegant. sprigged [sprigd] adj. 1. ramificat, cu ramuri. 2. cu flori; pictat; pestriţ. spriggy ['sprigi] adj. plin de rămurele. spright [sprait] ş. v. s p r i t e 1 . sprightful ['spraitful] adj. (înv.) v. s p r i g h t l y . sprightless ['spraitlis] adj. (fig.) fără viaţă, lipsit de vioiciune. sprightliness ['spraitlinisj ş. 1. viaţă; vioiciune. 2. curaj. sprightly ['spraitli] I. adj. 1. însufleţit, viu; vivace, voios, vesel. 2. (înv.) ca o stafie / fantomă. II. adv. vioi, vivace. spring1 [sprirj] I. past sprang [spraarj] şi part. trec. sprung [sprArj] vb. A. intr. 1. a sări; a (se) sălta; a se ridica brusc în picioare; a ţâşni; to ~ out of bed a sări din pat; to ~ back a sări înapoi; to ~ to one's feet a sări în picioare; to ~ up into the air a sări / a se sălta în aer; to ~ over a sări peste; to ~ at/upon smb. a sări, a se repezi la cineva; a se arunca / a se năpusti asupra cuiva. 2. (mai ales to ~ up) a apărea, a se ivi brusc, a ţâşni, a răsări.



 spring2



3. (despre o plantă etc.) a răsări, a încolţi, a înmuguri; the buds are ~ing mugurii încolţesc. 4. (despre o apă) a ţâşni, a izvorî. 5. (despre o scândură etc.) a se strâmba, a se îndoi; a se scoroji. 6. (despre o mină etc.) a exploda. 7. a se arcui; a se îndoi elastic. 8. to ~ from a proveni / a izvorî din, a se trage din, a fi originar din, a-şi avea obârşia în; to ~ from, to ~ out of a rezulta / a decurge din, a rezulta din. 9. a fi elastic. B. tr. 1. a crăpa, a găuri, a face să plesnească (pielea etc.); to ~ a leak a face o spărtură / o gaură (într-un vas). 2. a exploda (o mină). 3. (telm.) a înzestra cu un resort / arc san cu resoarte / arcuri; a monta pe arcuri. 4. (fig.) a dezvălui brusc, a da pe faţă; to ~ surprises a face surprize; to ~smth. upon smb. a anunţa / a înştiinţa / a comunica ceva cuiva; the news was sprung upon me mi s-au comunicat ştirile. II. s. 1. săritură, salt. 2. resort, arc. 3. elasticitate, supleţe (si fig.); his mind has lost its ~ şi-a pierdut supleţea de gândire. 4. izvor, şipot. 5. origine, obârşie, sursă, izvor; cauză, pricină. 6. (mar.) crăpătură, gaură (într-un vas). spring 2 1. s. primăvară; ~ of life primăvara vieţii. II. adj. de primăvară, primăvăratic. spring action [~ raskjsn] s. (tehn.) arcuire. springal(d) ['sprirjgl(d)] s. (înv.) 1. tânăr, băieţandru, flăcău. 2. om zvăpăiat; hoinar. spring assembly ['sprin s'semblij s. (telm.) grup / set de arcuri. spring-bag [~'ba;g] vb. intr. (amer., despre uger) a se umple. spring-balance [~'ba>lons, '-i—] s. 1. balanţă cu arc / resort, balanţă romană. 2. (telm.) dinamometru. spring barley [~ ibu:li] s. (bot.) orz-de-primăvară (Hordeum vulgare). spring-bed [~'bed,'--] s. somieră. spring beer [~ bior] s. bere de primăvară. spring blade [~ bleid] s. (auto) lamă de arc. spring blind [~ blaind] s. perdea de rulou cu resort. springboard [~to:d, -bood] s. 1. (sport) trambulină. 2. (mil.) cap de pod; bază de atac. springbok [~b^k] s. 1. (zool.) antilopa-săritoare (Antidorcas marsupialis). 2. pl. the Springboks (porecla) sud-africanii. spring bolt ['sprirj boult] s. (tehn.) bulon de arc. spring box [~ boksl s. 1. (telm.) cutie de arc. 2. cutie / ramă de somieră. spring brace [~ breis] s. zăvor cu resort. springbuck [~bAk] s. v. s p r i n g b o k . spring buffer [~ bfSz'\ s. (auto) tampon de arc. spring cabbage [~ kAj"n] s. (constr.) amortizor cu arc. spring day [~ dei] s. zi de primăvară. spring dividers [~ di.vaidciz] s. pl. compas cu arc. spring door [~ do:', -dos'] s. uşă cu resort. springe1 [sprint] I. s. laţ; capcană, cursă (pentru vânat mărunt) (şi fig.). II. vb. A. tr. a prinde în laţ. B. intr. a pune / a aşeza o cursă sau un laţ. springe2 adj. (rar) mobil, repede de picior. springer ['sprirj:>r| s. 1. persoană sa» animal care sare. 2. (cinegetică) copoi. 3. (înv.) hăitaş. 4. v. s p r i n g b o k. 5. (mii.) hărţurtor. 6. (bot.) mlădiţă. 7. (constr.) naşterea bolţii. spring fashion ['sprig ■faîjan] s. modă de primăvară. spring fever [~ ifi:V9r] s. oboseală sau astenie de primăvară. spring flax [~ flanks] s. (bot.) in de cultură (Linum crepitans). spring flood [~ fUd] s. (înv.) v. s p r i n g t i d e . spring flower [~ ,flaU3r] s. floare de primăvară. spring fly [~ fiai] s. v. c a d d i s f l y . spring fork [~ fo:k] s. furcă elastică. spring gaiter [~ ,geitar] s. (auto) apărătoare; husă de arc. spring garden [~ iga:dn] s. grădină cu jocuri de apă. spring governor [~ igAvns'] s. (telm.) regulator cu arc. spring grass [~ gra:s[ s. (bot.) viţelar (Anthoxantkum odoratum). spring-grown [~groun] adj. crescut primăvara; ~ wheat grâu de primăvară. spring-gun [~gAn] s. puşcă automată. spring-halt [~ho(:)lt] s. (vet.) şchiopătat. spring hammer [~ >ha3mor] s. (metal.) ciocan de forjă cu arc. springhead [~hed] s. sursă, izvor; (si fig.) origine, obârşie. spring hook [~ huk] s. agrafă / cârlig de care se agaţă banduliera unei carabine. spring house [~ haus] s. (amer.) acoperiş deasupra unui izvor. springiness ['sprirjinis] s. 1. elasticitate; putere de arcuire. 2. (rar) bogăţie de izvoare. springing f'sprinirj [ s. 1. ivire, răsărire. 2. (constr.) naşterea bolţii. 3. (constr.) impostă; boltă; zid de sprijin. springing board [~ bo:d] s. (constr.) trambulină. springing water [~ wo:t9r] s. apă de izvor. springization [ispriijai'zei/pn] s. (agr.) iarovizare. spring jack ['sprirj d3a;k] s. 1. (telm.) clichet. 2. (TV) jack. spring knife [~ naifl s. 1. cuţit de încrustare. 2. cuţit cu resort / arc. spring latch [~ to/] s. (ferov.) macaz automat. springle ['sprirjl] s. (rar) laţ. springless ['sprirjlis] adj. 1. fără izvoare. 2. (tehn.) fără arc / resort, fără arcuri / resorturi. springlet ['sprinlit] s. izvor mic; izvoraş, pârâiaş. spring lid ['sprirj lid] s. capac cu resort (al unui ceas).



888



springlike ['sprinlaik] adj. de primăvară, primăvăratic. spring lock ['sprirj bk] s. broască cu închidere automată.. spring mattress [~ maHris] s. v. s p r i n g - b e d. spring needle [~ ,ni:dl] s. (text.) ac cu cârlig. spring net [~ net] s. laţ (cu arc) de prins păsări. springold ['spritjgould] (scoţ.)l.s. 1. flâcăiaş. 2.haimana,hoinar. II.adj. iute,sprinten, ager, iute de picior. spring-open lid ['sprirjioupn did] s. capac cu resort. spring pin [~ pin] s. 1. (tehn.) splint clastic. 2. (auto) bolţ de arc. spring plate [~ pleit] s. (tehn.) foaie de arc. spring scales [~ skeilz] s. pl. balanţă cu resort / arc. spring steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel de / pentru arcuri. spring suspension [~ sssipen/sn] s. 1. (telm.) suspensie cu arcuri. 2. (a»to) tampon de arc. spring switch [~ swit/J s. (feroviar) ac / macaz cu arcuri. spring tester [~ itestor] s. (tehn.) presă hidraulică pentru încercarea rezistenţei la arcuri. springtide [~taid] s. 1. (poetic) primăvară. 2. flux subit şi violent al mării. 3. (fig.) potop; revărsare. springtime [~taim] s. 1. (timp de) primăvară. 2. (fig.) primăvară; perioadă de început. spring valve [~ vaalv] s. (telm.) supapă cu arc resort. spring-water [~iWD:t3r] s. apă de izvor. spring weather [~ iWc5or] s. timp / vreme de primăvară. spring well [~ wel] s. fântână arteziană. spring wheat [~ wi:t] s. (bot.) grâu-dc-primăvară. springy ['sprirjij adj. 1. (despre o mişcare) elastic; sprinten; (despre o substanţă) elastic, maleabil. 2. (despre o regiune etc.) bogat în izvoare. spring yard ['sprirj ja:d] s. (tehn.) balanţă cu resort / arc. sprinkle ['sprirjkl] I. vb. A. tr. 1. (with) a stropi (cu); to ~the ground with water a stropi pământul cu apă; to ~ the linen a stropi rufele cu apă. 2. (on) a presăra; a risipi, a împrăştia (pe); to ~ crumbs on the table a împrăştia firimituri pe masă; (fig.) to ~ money a risipi bani. 3. a împestriţa, a presăra cu puncte sau picăţele. B. intr. 1. a cădea în stropi / a se cerne, a se presăra. 2. (impers.) a ploua cu picături rare; a bura. II. s. 1. stropitură; a ~of a rain o ploaie uşoară; bură; a ~ of snow o fulguire de zăpadă. 2. (of) pic, cantitate mică (de); a ~ of salt un pic de sare. 3. (inv.) stropitoare. 4. (rar) sunet strident (al unui instrument). sprinkler [-»r] s. 1. persoană care stropeşte etc. ceva. 2. stropitoare. 3. (agr.) aspersor. 4. şi ~ system sprinkler, instalaţie de stingere a incendiilor. sprinkling ['sprinklirj] s. 1. stropire; umezire; udare; irigare; stropitură; ~of rain bură, ploaie măruntă. 2. (fig.) spoială, aparenţă. 3. (fig.) (un) pic, puţin, (o) idee; a ~of sugar un pic de zahăr. sprinkling can [~ kam] s. (amer.) stropitoare. sprinkling cart [~ ka:t] s. (amer.) maşină stropitoare (pentru curăţatul străzilor). sprint [sprint] I. vb. intr. (sport etc.) a sprinta. II. s. 1. (sport) sprint. 2. (fig.) perioadă scurtă de activitate intensă. sprinter ['sprinta'] s. (sport) sprinter. sprint race ['sprint reis] s. v. s p r i n t (II, 1). sprint runner [~ .rAnor] s.v. s p r i n t e r . sprit [sprit] I. vb. A. intr. (înv.) a creşte, a încolţi. B. tr. a stropi. II. s. 1. (bot.) mlădiţă, vlăstar. 2. (mar.) spetează; vergă de contrarondă. sprite1 [sprait] s. 1. (înv.) spirit, duh; fantomă, stafie, nălucă. 2. elf, spiriduş,drăcuşor. 3. (înv.) spirit, raţiune. 4. (înv.) viaţă, suflare. sprite2 s. săgeată scurtă. spriteful ['spraitful] adj. v. s p r i g h t f u l . spriteliness ['spraitlinis] s. v. s p r i g h t l i n e s s . sprifely ['spraitlij aay., aaV. v. s p r i g h 11 y. spriting ['spraitirj] s. (înv.) ghiduşii de elf / spiriduş. spritishly ['spraitijli] adv. (rar) (ca) de spiriduş. spritsail ['spritseil] s. (mar.) vela cu ghionder. spritty f'spriti] adj. (scot.) plin de papură. sprocket ['sprokit] s. 1. (tehn.) roată dinţată, roată de lanţ. 2. (tehn.) dinte de roată. 3. (mar.) barbotin. 4. (fot.) tambur de transport. sprocket chain [~ t/cin] s. (telm.) lanţ (de transmisie) articulat. sprocket wheel [~ wi:l] s. (tehn.) roată dinţată; coroană de lanţ (pentru antrenarea şenilei). sprong1 [sprorjl s. (dial.) 1. dinte de furculiţă. 2. butuc, buştean. sprong2 s. (scot.) vrabie. sprout [spraut] I. vb. A. intr. a germina, a încolţi, a înmuguri; a începe să crească, a miji. B. tr. a-i creşte, a-i miji, a-i da; it has ~ed horns i-au dat coamele, au început să-i crească coarnele; he has ~ed a moustache i-a mijit mustaţa. II. 1. (boi.) germen, colţ, mugur, lăstar, mlădiţă. I.pl.v. B r u s s e l s s p r o u t. 3. pl. (amer.) legătură de crengi; (sl.) to put smb. through a course of ~s a da cuiva un toc de bătaie. sprouted ['sprautid] adj. cu muguri; încolţit. sprouting ['sprautirjj s. (bot.) încolţire. spruce1 [spru:s] I. adj. 1. îngrijit (ca înfăţişare exterioară), aranjat; elegant, gătit, dichisit, spilcuit. 2. pretenţios, mofturos, năzuros; afectat. 3. (înv.) îndrăzneţ. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a îmbrăca îngrijit / elegant, a aranja, a găti, a dichisi, a spilcui. 2. (dial.) a rumeni prea tare (pâinea). B. intr. a se îmbrăca îngrijit; a se aranja, a se găti. spruce2 s. (bot.) molid (I'icea abies). spruce beer ['spru:s biar] s. bere din frunze de molid.



 889



spruce-fir [~fa:r] s. v. s p r u c e2. spruceness l'spru:snis] s. 1. eleganţă, şic. 2. afectare. spruce pine ['spru:s pain] s.v, s p r u e e2. spruce wine [~ wain] s. esenţă de frunze şi rămurele de molid amestecată cu vin. sprucify ['sprusifai] vb. tr. (rar) a face elegant. sprue1 [spru:] ş. (med.) psihoză. sprue2 s. (metal.) pâlnie / cupă de turnare. sprug1 [sprAg] vb. tr. (dial.) a împodobi, a găti, a spileui. sprug2 s. (dial, omit.) vrabie. spruit [spreit, sprait] s. (Africa de Sud) albie de râu (mai ales secată). sprung [sprArj] l.part. trec. de la s p r i n g 1 (I). II. adj. (amer. fam.) băut, ameţit, afumat. sprung rhythm [~ 'riâsm] s. (metr.) ritm cu accentul pe prima silabă dintr-o succesiune de silabe variind ca număr dar nu şi ca lungime şi intensitate. sprunny ['sprAni] adj. (fan:.) frumos, fercheş, elegant. sprunt [sprAiit] I. vb. intr. 1. a încolţi. 2. a sări în sus (de bucurie). 3. (amer. fam.) a se aprinde de furie. II. s. 1. pantă abruptă a unui drum. 2. (înv.) săritură. spry [sprai] adj. (amer.) 1. viu, vioi, sprinten, mobil; activ, expeditiv, prompt; look ~! mişcă! 2. v. s p r u c e 1 (I). spud [spAd] I. s. 1. săpăligă pentru prăşit. 2. obiect scurt şi gros. 3. (şl.) cartof. 4. (te/m.) placă de presiune; furcă de strângere. 5. cuţit scurt; pumnal. 6. (amer.) aluat prăjit în untură. 7. (şl.) pici. 8. (înv.) măsură nepotrivită. 9. (amer. si.) bani, sunători. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up / out) a săpa cu săpăligă. 2. a fora. spuddy 1'spAdi] I. adj. scurt şi gras, îndesat. II. s. (si.) vânzător de cartofi (stricaţi). spue [spju:] vb. v. s p e w . spume [spju:mj I. ş. spumă. II. vb. intr. a face spumă. spumeous ['spjmmas] adj. v. s p u m o u s. spumescence [spju'messns] s. 1. spumegare. 2. spumozitate, spumescent [spju'mesant] adj. ca spuma, spumos; înspumat. spumiferous [spju:'mifaras] adj. generator de spumă; spumegător; spumegând. spumous ['spju:mas] adj. 1. spumos. 2. (bot.) spongios. spumy [rspju:mi] adj. v. s p u m o u s. spun [spAn] \. part. trec. de la spin.II.adj. 1. tors, ţesut. 2. (mil. sl.) căzut la examen. spun-blend ['spAnblsnd] s. (text.) amestec de celofibră. spun cotton [~ 'fotn] s. fire de bumbac. spun gold [~ 'gould] s. fire de aur. spunge [spAiid3] ş., vb. v. s p o n g e . spunk [spAnk] I. s. 1. lemn care se aprinde repede; iască; chibrit. 2. scânteie; foc mic. 3. (fam.) foc, ardoare; curaj,îndrăzneală, vitejie, bărbăţie. 4. supărare. 5. (vulg.) spermă, sămânţă. II. vb. intr. 1. a se aprinde. 2. (scoţ.) to ~ out a ieşi la iveală / lumină. spunk fencer ['spAnk ifensar] s. (sl.) vânzător de chibrituri. spunkiness ['spArjkinis] s. (fam.) foc, ardoare; vioiciune, vitejie. spun-out ['spAn'aut] adj. (despre un discurs etc.) lungit peste măsură. spun silk [~ silk] s. fire de mătase. spur [spa:r] I. s. 1. pinten; to give the ~s a) a da pinteni (cu dat.); b) (fig.) a stimula; (jig.) to deserve one's ~s a-şi face un nume / o reputaţie bună. 2. (fig.) impuls, îndemn, imbold, stimulent; on the ~în mare grabă; on the ~of the moment grăbit, fără premeditare sau pregătire. 3. (tebn.) dinte; epiu; gheară; pinten. 4. (bot.) rădăcină principală (a unui cojxic). 5. (consîr.) contrafort, contrafişă. 6. ramificare (a unui lanţ de munte). 7. (md.) întăritură înaintată. S. (mar.) pinten (la prora vaselor de război). 9. pinten de COCOŞ. 10. (agr.) secară rnăluroasă. 11. (ferov.) linie ferată terminus. II. vb. A. tr. 1. a da pinteni (calului), a înţepa. 2. (j?g.) a îndemna, a îmboldi; a aţâţa. 3. a prevedea cu pinteni. 4. (rar) a grăbi, a zori. B. intr. 1. a se grăbi. 2. (rar) a fugi. spur-clad l'spa:klaed] adj. cu pinteni. spur gail [~ go:l] I. s. înţepătură de pinteni. II. vb. tr. a răni cu pintenul. spur gaily [~ >gD:li] adj. (dial.) mizerabil, lamentabil. spurge1 [sp3:d3] s. (bot.) laptele-cueului / câinelui, alior (Euphorbia sp.). spurge2 vb. intr. (înv.) 1. a spumega. 2. a se purifica prin fermentare. spur gear ['spa: gisr] s. (tebn.) roată dinţată cilindrică. spurgewort ['spa:d3wa:t] s. v. s p u r g e1. spurious ['spjuarias, -ja:r-] adj. 1. fals, falsificat, contrafăcut, neautentic; prefăcut, nesincer; ~ manuscript manuscris fals / contrafăcut; ~ sentiment sentiment prefăcut / ncsincer. 2. (biol.) fals. 3. nelegitim. spuriousness [-nis] s. 1. caracter nelegitim. 2. falsitate. 3. caracter apocrif. spurless ['spoilis] adj. fără pinteni. spur line ['spa: lain] s. (amer.) 1. (ferov.) linie ferată secundară. 2. cale / drum de acces. spurn1 [spa:n] I. vb. A. tr. 1. a lovi, a împinge, a îndepărta (cu piciorul). 2. (jig.) a respinge / a refuza eu dispreţ (o ofertă, o persoană etc.); a dispreţui, a nesocoti. 3. to ~ away a goni cu lovituri de picior. B. intr. 1. a lovi cu piciorul. 2. to ~at a-şi arăta dispreţul faţă de, a dispreţui, a respinge eu dispreţ. 3. (jig.) a se opune. II. s. 1. (rar) lovitură cu piciorul. 2. (jig.) respingere dispreţuitoare; refuz dispreţuitor. spurn2 s. demon, spirit rău. spurner fspa:nor] s. (fig.) dispreţuitor; defăimător. spurred [spa:d] adj. pintenat, cu pinteni. spurred rye [~ 'rai] s. (bot.) cornul-sccarci (Claviceps purpurea). spurrer ['spa:rar] s. stimulator, persoană care stimulează / care dă imbold. spurrey ['spa:ri] s.v. s p u r r y2. spur rowel ['spa: .raual] s. rotiţă de pinten, duriţă. spurry1 [\spa:ri] adj. ca o rotiţă de pinten, în formă de stea. spurry2 s. (bot.) hrana-vacii (Spergula arvensis).



squalliness



spur-shaped ['spa:/eipt] adj. în formă de pinten. spurt1 [spa:t] I. vb. A. intr. 1. (şi to ~ down / out / up) a izbucni, a ţâşni. 2. a creşte, a se ridica, a spori. B. tr. a arunca, a azvârli (în afară) (flăcări etc.); a împroşca (un lichid). II. s. 1. ţâşnitură (de lichid); împroşcare (cu lichid), jet. 2. suflu, curent; rafală (de vam). 3. efort brusc, sforţare bruscă; smucitură. 4. creştere, mărire, sporire. 5. (rar) mugure. 6. (ftg.) izbucnire (a unei patimi, a unui sentiment). spurt2 I. vb. intr. (sport) a se ambala. II. s. 1. efort brusc. 2. (corn. sl.) scădere sau ridicare subită a cursurilor; to put the ~ on a provoca o ridicare sau scădere (a cursurilor). spurtle fspa:tl] (scoţ.) I. vb. tr. şi intr. a stropi. II. s. făcălcţ. spur track ['spa: trsek] s. (ferov.) linie scurtă de garaj. spurway [~wei] s. (dial.) drum de călăreţi. spur wheel [~ wi:l] s.v. s p u r g e a r . sputa ['spju:ta] s. pi. de la s p u t u m. sputation [spjir.'teifn] s. (înv.) 1. scuipare. 2. scuipat. sputnik ['sputnik, 'spAt-] s. sputnic. sputter [iSpAter] I. vb. A. intr. 1. a scuipa, a stropi cu scuipat (cand vorbeşte); a stropi, a împroşca. 2. (despre foc) a trosni. 3. a vorbi repede, sacadat sau incoerent. B. tr. 1. a rosti scuipând. 2. a pulveriza. 3. a ejecta. III. s. 1. scuipat, scuipare; picături de scuipat. 2. sunete sacadate. 3. sfârâit; trosnet; bolboroseală, bombăneală, bodogăneală. 4. agitaţie, zarvă, larmă. sputum ['spju:tam],pl. sputa [-ta] s. salivă, scuipat; spută; flegmă. spy [spai] I. s. 1. (mii.) spion, iscoadă, agent secret; cercetaş, cclcror, pânditor. 2. spion; urmăritor. 3. (mar. înv.) pilot. 4. (înv.) privire, ochi. II. vb. A. tr. 1. a vedea, a zări, a observa, a distinge (după o cercetare atentă); a descoperi; he spied a horseman approaching zări un călăreţ care se apropia; to ~ faults a descoperi greşeli. 2. a spiona. 3. to ~ out a) a cerceta, a examina (pe ascuns); to ~ out the land a cerceta regiunea / terenul; b) a descoperi (ceva) după o cercetare. B. intr. 1. (upon) a spiona, a iscodi; a pândi, a urmări (cu ac.). 2. to ~ into smth. a cerceta, a examina ceva (în taină). spycraft ['spaikra:ft] ş. activitate de spion, spionare, spionaj. spyglass [~glu:s] s. lunetă; ochean; binoclu. spy hole [~ noul] s. 1. ochi, ferestruică de observaţie. 2. (mine) gură de vizitare. spying glass ['spaiin gla:s] s. v. s p y g 1 a s s. spyism ['spaiizpm] s. (sistem de) spionaj. spymobile ['spaimabi:l] ş. (canad.) motocicletă silenţioasă (folosită mai edes de poliţie). squab1 [skwob] I. adj. 1. scurt şi gros, bondoc, îndesat. 2. Iară pene; ~ pigeon pui de porumbel. 3. (jig.) scurt, concis. 4. (fig.) prost; sfios, timid, ruşinos. II. s. 1. persoană scundă şi groasă, bondoc. 2. porumbel fără pene / cu caş la gură. 3. pernă. 4. otomană, canapea marc. squab2 I. vb. intr. a cădea. II. adv. greoi, greu, lat; făcând buf; he came down ~ on the floor căzu lat pe podea. squabash ['skwoba/] I. vb. tr. a strivi; a face de petrecanie (cuiva). II. s. strivire. squabbish l'skwobi/] adj. gras, bondoc. squabble ['skw^bl] I. s. 1. ceartă, gâlceava, ciorovăială, ciondăneală. 2. (poligr.) zaţ amestecat. II. vb. A. intr. (with smb. about smth.) a sc certa, a se ciorovăi, a se dondăni (cu cineva pentru ceva). B. tr. (poligr.) a împrăştia (litere aranjate). squabbler [-ar] s. gâlcevilor, cată-ceartă. squabby ['skwobi] adj. scurt şi gros, îndesat, bondoc. squab chick ['skw^b t/ik] s. pui de pasăre iară pene / cu puf/ cu caş la gură. squab pie [~ pai] s. plăcintă / pateu din carne de porumbel sau de berbec, cu ceapă şi mere. squacco ['skwaskou] s. (omit.) bâtlan-moţat (Ardeola sp.). squad1 [skwod] I. s. 1. (/nil.) detaşament; trupă; pluton; awkward ~c) pluton de recruţi; b) (jig.) novice, persoane fără experienţă. 2. (amer. mii.) servant de tun. 3. echipă, brigadă (de muncitori); grup, societate; flying ~echipă volantă, brigadă mobilă. 4. gaşcă; bandă; a so and so and his ~ un oarecare şi gaşca sau banda lui. II. vb. tr. (mil.) a împărţi în secţiuni; a aranja în plutoane; a încadra (un soldat) într-un pluton. squad2 s. (dial.) mocirlă, nămol, noroi. squadron ['skwodrpn] I. s. 1. (mil.) escadron; (amer.) divizion de cavalerie. 2. (mar.) escadră, formaţie de vase. 3. (av.) escadrilă. II. adj. (mii.) de escadron; (amer.) de divizie; (mar.) de escadră. III. vb. tr. 1. (mil.) a împărţi în escadroane. 2. a aşeza în formaţie. squadroned [-d] adj. (mil.) împărţit în escadroane, escadre sau escadrile. squadron leader ['skwsdrsn rli:dar] s. (av.) maior de aviaţie (în Anglia). squail [skwcil] I. s. pl. joc cu discuri mici de lemn pe o masă sau o scândură rotundă. II. (amer.) vb. A. intr. a arunca la ţintă (cu un băţ). B. tr. a arunca cu un băţ spre. squailer ['skwcilor] s. băţ cu cap de plumb cu care se aruncă după veveriţe etc. squalder ['skwoldar] s. (zool.) un fel de meduză. squalid ['skwslid] adj. murdar; neglijat, părăsit; sărăcăcios, mizer, meschin; jalnic; (şi jig.) ~ lodgings locuinţe sărăcăcioase / mizere; ~ quarrel ceartă din motive meschine, ceartă murdară. squalidity [skwo'liditi] s. murdărie, mizerie, necurăţenie. squalidness ['skwolidnis] s.v. s q u a l i d i t y . squaliform f'skwMifomi] adj. (ibt.) în formă de rechin. squall1 [skwn:l] I. vb. A. intr. a ţipa, a zbiera, a urla (de frică sau durere). B. tr. a rosti cu o voce stridentă; a pronunţa cu voce întretăiată. II. s. ţipăt, strigăt, urlet. squall21. s. 1. rafală (de vânt); furtună; vijelie; (jig.) to look out for ~s a fi cu băgare de seamă, a fi cu ochii-n patru. 2. ceartă, gâlceava; tulburare, agitaţie. II. vb. intr. 1. (despre vânt) a bate. 2. a fi vijelie. squall3 s. (aliutător) copilaşulc; dragă. squailer ['skwo.ia1"] s. persoană care ţipă / zbiară / urlă. squalliness [\skwa:linis] s. caracter furtunos (al vremii).



 squalling



squalling ['skwo:lirjJ I. s. ţipăt, urlet; zbieret. II. adj. ţipător. squally1 ['skwo:li| adj. 1. vântos, vijelios, furtunos; năprasnic; cu rafale; ~ weather vreme vijelioasă. 2. (amer. fam.) ameninţător, prevestitor de nenorociri; things began to look ~ lucrurile începură să ia o înfăţişare ameninţătoare. squally2 adj. 1. (agr. dial.) cu porţiuni neproductive. 2. (text.) defectuos, cu defecte; cu noduri. squaloid ['skweibid] ş. în formă de rechin. squalor ['skwobr] s. înfăţişare neîngrijită / mizeră; murdărie, mizerie, sărăcie; born in ~ născut în sărăcie. squama ['skweimo],pl. squamae [-mi:] s. (boţ., zool.) solz; pană sau os în formă de solz. • „ squamaceous [skwo'mei/os] adj. v. s q u a m o u s. squamae ['skeimi:]/;l. de la s q u a m a . squama te ['skweimeit] adj. solzos, în formă de solzi. squamation [skws'mei/an] s. 1. caracter solzos. 2. formare de solzi. squamiform [rskwcimifo:m] adj. în formă de solzi. squamose ['skweimous, amer. şi skwg'mous] adj. v. s q u a m o u s. squamosity [skwg'mositi, -ati] s. caracter solzos. squamous ['skweimasj adj. cu solzi, solzos. squamula ['skwasmjuh, -p-, 'skwei-],pl. squamulae [-li:] s. solz mic, solzişor. squamulose l'skwemjulous, 'skweim-j adj. cu solzi mici. squander [Fskwond3r] I. vb. tr. a risipi, a irosi; a toca, a face praf (bani, avere); to ~ time a irosi / a pierde timpul; to ~ in gambling a pierde la joc; to ~ one's money a-şi arunca banii pe fereastră. II. s. risipă. squanderer [skwondors1"] s. risipitor, persoană risipitoare. squap f'skwop] (dial.) I. vb. ţr. a Iovi; a bate. II. s. lovitură. square [skwsa1"] I. s. 1. pătrat; obiect de formă pătrată; ~ of glass bucată de sticlă de formă pătrată. 2. scuar, piaţă publică. 3. corp de locuinţe încadrat de patru străzi, cvartal de locuinţe. 4. (mil.) careu; hollow ~ careu eu spaţiu gol la mijloc. 5. echer, riglă de măsurat unghiurile; şablon de unghiuri; out of ~ cu unghiuri neegale. 6. (mat.) număr la pătrat; three ~ is nine trei la pătrat este egal cu nouă. 7. măsură de suprafaţă (- 100 picioare2 - 9,29 metri2). 8. (înv., fig.) model, tipar; on the ~ în mod cinstit, onest, echitabil. 9. (sl.) persoană care nu înţelege jazzul „modern" sau, în general, epoca „modernă". II. adj. 1. pătrat; a table four feet ~ o masă de patru picioare pe patru. 2. de formă pătrată; lat; a man of ~ frame un om solid. 3. unghiular, colţuros, ascuţit; ~ jaw falcă colţuroasă. 4. (with) paralel (cu); perpendicular (pe); keep your face ~ to the camera stai cu faţa drept în faţa aparatului de fotografiat; the picture is not ~ with the ceiling tabloul nu este paralel cu tavanul. 5. corect, precis: to get one's accounts ~ a face ordine în socoteli; a-şi regla socotelile; to get ~ with smb. a se achita faţă de cineva; a fi chit cu cineva; to call it ~ a-i spune pe nume / şleau. 6. cinstit, onest, prob; sincer, franc, direct; clar, net; ~ deal afacere cinstită; ~ refusal refuz categoric / net. III. adv. 1. pătrat, în patru colţuri / unghiuri. 2. ţeapăn; drept. 3. (fam.) cinstit, corect; to play ~ a juca cinstit. 4. (amer.) drept, direct; he ran ~ to them alergă drept spre el. IV. vb. A. tr. 1. a da (o) formă pătrată sau dreptunghiulară (cu dat.); a face unghiurile egale (cu gen.); to ~ one's elbows a-şi îndoi braţele din coate; to ~ one's shoulders a-şi îndrepta umerii. 2. a tăia cu colţuri egale (cheresteaua). 3. a pune în ordine; a achita (un cont); to ~ accounts with smb. a se socoti / a se răfui cu cineva. 4. a potrivi, a pune de acord, a coordona; a conforma; I decline to ~my conduct to his principles refuz să-mi conformez conduita eu principiile sale. 5. a satisface, a mulţumi (creditori etc.); a mitui; a unge. 6. a împărţi (o hârtie etc.) în dreptunghiuri. 7. (mat.) a ridica la pătrat; to ~ the circle a căuta cuadratura cercului. 8. (sport) a termina (un meci) la egalitate / cu rezultate egale. B. intr. 1. a fi de acord; a se potrivi; a coincide; his description does not ~ with yours descrierea lui nu se potriveşte cu a ta. 2. to ~ off a) a lua atitudine (ofensivă sau defensivă); a lua o fază (la box); b) a ochi, a ţinti; c) (av.) a zbura în picaj; to ~ up a lua poziţie verticală; d) a achita / a lichida o datorie; a regla socotelile (cu cineva); e) a lua poziţie de apărare;/) a lua o fază (laba*). square-built f'skweo'bilt] adj. 1. clădit în formă de pătrat şa» în linii drepte. 2. (fig.) spătos, lat în spate, bine clădit, voinic, zdravăn. square cap [~ 'ka;p] s. 1. şapcă studenţească (cupatru colţuri). 2. (înv.) ucenic londonez. square-cut [~ kAt] adj. de croială dreaptă. square dance [~ du:ns] s. 1. cadril. 2. dans popular. Square Deal [~ rdi:l] s. (amer.) politica economică a administraţiei Theodore Roosevelt. square-dealing [~'di:lirj] adj. onest, cinstit. square-faced [~'feist] adj. cu faţa pătrată. square flipper [~ 'flipo1"] s. (zool.) o specie de foca (Erignathus barbarus). squarehead [~'hed] ş. (sl.) 1. scandinav. 2. neamţ (în timpul primului război mondial). 3. olandez. squareheaded [~'hedid,'----] adj. 1. cu capul pătrat. 2. (tehn.) cu patru muchii. squareman ['skwsom?n],pl. squaremen [~] s. tâmplar, dulgher. square metre [~ imi:t3rj s. metru pătrat. squareness ['skweanis] s. 1. formă pătrată; caracter pătrat. 2. onestitate, cinste. square one [iskwes 'wAnj s. punct de pornire. squarer ['skweoror] s. 1. persoană care dă o formă pătrată sau dreptunghiulară unui . obiect. 2. (fig.) persoană care încearcă imposibilul. 3. (fam.) boxer. 4. (înv.) certăreţ; intrigant. square rig ['skwea rig] s. (mar.) grecment drept. square-rigged [~'rigd[ adf 1. (mar.) cu grecment drept. 2. (frg.) bine îmbrăcat; gătit, fercheş. square sail [~ 'seil] s. (mar.) velă pătrată. square-set [~'set] adj. v. s q u a r e - b u i l t .



890



square-shouldered H/ouldad] adj. lat în umeri, spătos. square-toed [~'toud,'--] adj. 1. (despre încălţăminte) cu vârful în formă pătrată. 2. (fig.) formalist; scrupulos, meticulos. 3. (jig.) demodat, învechit, de modă veche, square toes [~ 'touz] s. 1. formalist, persoană scrupuloasa / meticuloasă, tipicar. 2. persoană demodată / de modă veche. square-turned [~'to:nd] adj. v. s q u a r e - b u i l t . squaring ['skwEorirj] s. 1. darea unei forme pătrate. 2. cuadratura cercului. 3. (fig.) comportare / purtare imposibilă. squarish ['skweari/J adj. aproape pătrat. squarrose ['skwEerous, skwo'rous] adj. (bot., zool.) cu suprafaţa neregulată / solzoasă. squarson ['skwa:sn] s. (glumeţ) preot-moşier. squarsonage ['skwci:sonid3] s. (glumeţ) reşedinţa unui preot-moşier. squash1 [skwoj] I. vb. A. tr. 1. a turti, a strivi; a zdrobi; a strânge, a comprima; to ~ a revolt a înăbuşi o revoltă. 2. (fam) a închide gura (cuiva), a tăia/ a reteza vorba (cuiva). B. in/r. 1. a cădea (lat). 2. a se înghesui, a se îndesa; a se împinge; a-şi face drum; four ~ed into one seat s-au înghesuit patru pe un singur scaun. II. s. 1. masă / materie strivită / zdrobită. 2. înghesuială, îmbulzeală. 3. joc cu mingi şi rachete asemănător cu tenisul. 4. (peior.) mucos, ţângău. 5. plescăit; trosnitură (la cădere, lovire); to go ~a) a cădea; b) a plesni. 6. suc de fructe acidulat. squash2 s. (bot.) specie de dovleac; dovlecel (Cucurbita sp.). squasher [skwo/o1"] s. persoană sau lucru care striveşte. squash gourd ['skwo/ guad] s. v. s q u a s h2. squash hat [~ haet] s. pălărie de fetru moale. squashy ['skwo/i] adj. moale; flasc. squat [skwDt] I. vb. A. tr. 1. a lipi de pământ. 2. a presa, a strivi. 3. (dial.) a linişti. 4. (înv.) a zdrobi, a nimici. B. intr. 1. a se aşeza pe vine; a se lipi de pământ. 2. a se stabili (ilicit) pe pământ străin, a se instala ilegal într-o casă. 3. (şi to ~ down) (fam.) a se aşeza, a şedea, a lua loc. C. refl. a se ghemui. II. adf strivit; ~ and short scund şi gros, bondoc. III. s. 1. poziţie pe vine. 2. persoană scundă şi grasă, buflea, bondoc. 3. strivire, cucui (cauzat de o cădere). squatter f'skwota1"] ş. 1. persoană etc. care stă pe vine / care stă ghemuit. 2. intrus; băgăcios. 3. persoană care se stabileşte ilegal într-o casă. 4. (amer.) persoană care se stabileşte pe un pământ aparţinând statului, fără autorizaţie. 5. (amer.) persoană care obţine dreptul de păstorit de la guvern în termeni avantajoşi; proprietar / crescător de vite. Squatter State ['skwoto ■steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kansas. squattiness ['skwotinis] s. structură îndesată (a unui corp). squatting run ['skwotirj rt\.n] s. (austr.) fermă. squattish ['skwoti/] adj. cam scund / îndesat / bondoc. squattle ['skwotl] vb. intr. to ~ away (amer. fam.) a o lua din loc; a se eschiva. squattocracy [skwn'tokrosi] s. (austr. glumeţ) tagma marilor crescători de oi şi de vite. squatty fskwDti] adj. scurt şi gros, bondoc. squaw [skwo:] s. (femeie) indiană (în A/nerica). squaw corn [~ ko:n] s. (amer. bot.) porumb. squaw duck [~ dAk] s. (omit:) specie de raţă (Mas glocitans). squawk [skwo:k] I. vb. intr. 1. (despre păsări etc.) a. cârâi. 2. a scoate un sunet ascuţit (de durere sau spaimă). II. s. 1. cârâit. 2. sunet, strigăt strident, ascuţit. 3. (sl.) nereuşită, păcăleală. squaw-man ['skwomwn], pi. squaw-men [-mon, -men] s. (amer. peior.) bărbat alb căsătorit cu o indiană. squeak [skwi:k] I. vb. A. intr. 1. a chiţăi; a scheuna. 2. (despre uşi etc.) a scârţâi. 3. (sl.) to ~out a se eschiva; to ~out of paying a debt a se eschiva de la plata unei datorii. B. tr. a spune cu voce piţigăiată. II. s. 1. chiţăit; scheunat. 2. scârţâit. 3. (fa/u.) scăpare; to have a narrow / a near ~ a fi la un pas (de o nenorocire etc.), a scăpa ca prin minune / ca prin urechile acului. squeaker ['skwi:kor] s. 1. animal care chiţăie sau scheaună; chiţoran; obiect care scârţâie. 2. pui de pasăre (mai ales de porumbel). 3. (sl.) denunţător, pârâtor, pâr. squeaky [rskwi:ki] adj. 1. chiţăit; piţigăiat, ascuţit, strident. 2. care scârţâie; scârţâit. squeal1 [skwi:l] I. vb. intr. a scoate un ţipăt ascuţit / strident; a ţipa, a scânci; a scheuna, a schelălăi; a guiţa; to ~ like a pig a guiţa ca un porc; (sl.) to make smb. ~ a şantaja pe cineva. II. s. ţipăt, scâncet; scheunat, schelălăit; guiţat. squeal2 adf slab, şubred. squealer l'skwi:lor] s. 1. persoană, animal, care ţipă etc. (v. s q u e a l 1 1 ) . 2. (amer.) raţă-gulerată (Aiias histrionica). 3. pasăre tânără, mai ales porumbel tânăr. 4. (sl. scol.) băiat mie. 5. trădător, denunţător, pârâtor. squeamish ['skwi:mi/] adf 1. care se scârbeşte. 2. (despre stomac) slab, delicat; care simte scârbă; care are greaţă; I feel ~ mi-e greaţă, îmi vine greaţă. 3. dificil; pretenţios; capricios, mofturos. 4. (rar) dezgustător, respingător, scârbos. squeamishness [-nis] s. 1. (predispoziţie spre) greaţă. 2. gust dificil. 3. suprasensibilitate. squeamous ['skwi:mos] adf (înv.) v. s q u e a m i s h , squean1 [skwi:n] vb. intr. a se uita saşiu. squean2 vb. intr. (dial.) a mânca, a roade. squeegee ['skwi:d3i, -'-] I. s. 1. mătură de cauciuc. 2. (mar.) perie de curăţat puntea. 3. rulou de cauciuc. 4. (tehn.) inserţie de cauciuc; cauciucare. II. vb. tr. a mătura cu mătura de cauciuc. squeezability [-skwi:z3'biloti, -liti] s. T. compresibilitate. 2. (fig.) maleabilitate. squeezable ['skwi:z3bl] adf 1. care se poate contracta, strânge sau presa. 2. (fig.) maleabil; care se acomodează uşor. squeeze [skwi:z] I. vb. A. tr. 1. a presa, a strânge; a comprima; to ~moist clay a fărâmiţa argilă umedă; to ~smb.'s hand a strânge mâna cuiva. 2. a stoarce, a tescui; to ~a lemon a stoarce o lămâie; to ~ out a tear a se forţa să lăcrimeze. 3. (jig.) a obţine cu forţa,



 891



a stoarce, a smulge (mărturisiri, bani). 4. a presa, a sili, a constrânge (guvernul etc.). 5. a obţine / a lua amprenta (unei monede). 6. (fam.) a îmbrăţişa călduros. 7. a frământa (cocă). B. rejl. to ~ oneself through a-şi face cu greu drum prin. C. iu/r. 1. a se stoarce; lemons that ~ well lămâi care se storc bine. 2. to ~in / into a se înghesui în, a se împinge în. a se băga în; to ~ past a-şi face drum pe lângă; to ~ through a-şi face cu greu drum prin. II. s. 1. presiune, apăsare, strângere, comprimare, contractare; ~of the hand strângere de mână. 2. (fam.) constrângere; şantaj. 3. (fam.) stoarcere (de bani). 4. înghesuială, îmbulzeală. 5. (şi tight ~) (fa/u.) situaţie grea / dificilă; strâmtoare, greu. 6. imprimat, amprentă (de monedă etc.). 7. (mine) tasarc a terenului. 8. (fam.) îmbrăţişare; to give smb. a hearty ~ a îmbrăţişa cu căldură pe cineva. squeeze crab ['skwi:z kreeb] s. (fam.) om morocănos, urs. squeezer fskwhza1"] s. 1. persoană sau obiect care presează / strânge / comprimă. 2. (fam.) lovitură vârtoasă. 3. pl. cărţi de joc cu valoarea imprimată pe colţul din dreapta sus. 4. (tehn.) presă de stors. squeezing l'skwkzirj] s. 1. apăsare, presare. 2. presiune. 3. stors. squelch [skweltf] (fam.) I- vb. A. tr. 1. a călca, a strivi în picioare; a zdrobi, a distruge. 2. (şi to ~out) (amer.) a înăbuşi (un foc, o răscoală). 3. a încurca (pe cineva); a scoate dinfire.B. intr. 1, a lipsi. 2. a fi strivit. II. s. 1. lovitură zdrobitoare / nimicitoare. 2. cădere gravă; prăbuşire. squelcher ['skweltJV] s. (fam.) 1. lovitură zdrobitoare. 2. răspuns nimicitor. squelchy ['skwel//i[ adj. (fam.) şifonat, deformat, fără fason. squib [skwib] I. s. 1. petardă, rachetă; rachetă luminoasă (care se aruncă cu mâna); (fam.) damp ~ afacere ratată. 2. (mine) capsă; amorsa. 3. (fam.) scurtă compoziţie satirică, pamflet. 4. (mv.) parnfletist. 5. (mv.) om de nimic, lepădătură. 6. uufel de prăjitură, fursec. II. vb. A. mtr. 1, a se agita, a se foi. 2. a exploda (cu detunătură). 3. (fig.) a publica pamflete. B. tr. 1. a face să explodeze. 2. (fig.) a ataca cu pamflete. 3. a arunca brusc. 4. to ~ smb. out a face pe cineva să plece din cauza glumelor făcute la adresa lui. squid [skwid] I. ş. 1. specie de sepie, mai ales calmar (folosită şi ca momeală). 2. momeală artificială metalică. II. vb. mtr. a pescui cu momeală artificială metalică. squier ['skwai^] s. (înv.) v. s q u a r c (I) şi s q u i r e (I). squiffed [skwift] adj. v. s q u i f f y. squiffer [rskwif3r[ s. (muz- si.) concertina; armonică hexaedrieă. squiffy ['skwifi] adj. (fam.) puţin băut, ameţit, cu chef. squiggle ['skwigl] vb. intr. 1. (amer. fam.) a se mişca în genul râmei, a şerpui. 2. (dial.) a-şi clăti gura. squilgee ['skwil'd3i, -'-] s.v. s q u e e g e e (I). squill [skwil] s. (bot.) ecapă-de-mare (Scilla maritima). squimble-squamble ['skwimbl-'skwombl] adv. alandala, grămadă, talmeş-balmeş. squinancy ['skwinsnsi] s. (înv.) v. q u i n s y . squinny ['skwini] vb. intr. (mv.) a se uita chiorâş. squinny-eyed [—aid] adj. v. s q u i n t - e y e d . squint [skwint] I. s. 1. strabism. 2. (fam.) privire eu coada ochiului, privire pe furiş, căutătură ascunsă. 3. (fam.) privire, căutătură; ocheadă; let me have a ~ at it lasă-mă să-1 privesc. 4. înclinaţie, tendinţă; he had a decided ~ towards democracy înclina vădit spre / către democraţie. II. vb. intr. 1. a avea strabism, a se uita saşiu / cruciş. 2. a clipi (repede); a privi cu ochii întredeschişi. 3. to ~ at a privi cu coada ochiului, a privi pe furiş. III. adj. 1. saşiu, cruciş. 2. privind cu coada ochiului. 3. oblic, înclinat. squint-a-pipes ['skwinto'paips] s. (fam.) v. s q u i n t e r (1). squinter j'skwint3r] s. 1. persoană care se uită chiorâş. 2. (sl.) ochi. squint-eye ['skwint'ai] s. 1. ochi saşiu. 2. (fam.) persoană care se uită chiorâş. squint-eyed [-d] adj. 1. saşiu. 2. (fig.) rău, răutăcios; certăreţ. squintingly ['skwintirjU] adv. privind chiorâş. squint-minded ['skwint 'maindid,'-.-] adj. înşelător, perfid, viclean. squiny ['skwini, amer. şi 'skwaini] vb. intr. (înv.) a se uita chiorâş. squirage ['skwaiarid3] s. 1. proprietari de pământ. 2. mica boierime. squire ['skwaior] I. s. 1. moşier, proprietar de pământ; boier de la ţară. 2. principalul proprietar de pământ al districtului (care e şi judecător de pace). 3. (amer.) formulă de politeţe folosită mai ales pentru judecătorii de pace. 4. întreţinut. 5. (ist.) scutier. 6. paj. 7. (mv.) cavaler, însoţitor al doamnelor; ~ of dames bărbat curtenitor care stă în compania femeilor; ♦ (înv.) ~ of the pad hoţ de drumul mare. II. vb. tr. a însoţi, a întovărăşi (o doamnă). squirearch ['skwaiarcik] s. nobil de la ţară, boiernaş. squirearch(ic)al [iskwais'roit/iksl] adj. de nobil, de boier. squirearchy ['skwaisrcrki] s. 1. puterea influentă a proprietarilor / funciari (mai ales înaintea reformei din 1832). 2. clasa moşierilor; nobilime, boierime. squireen [iskwaia'rim] s. mic proprietar de pământ (mai ales în Irlanda). squirehood ['skwaiohud] s. rang / demnitate de nobil / boier. squirelet ['skwailit] s. (peior.) mic nobil de ţară, boiernaş. squire-like ['skwaialaik] I. adj. de paj / scutier. II. adv. ca un paj / scutier. squireling ['skwaialin] s.v. s q u i r e l e t . squirely fskwaiali] adj. cavaleresc. squireship [skwaia/ip] s.v. s q u i r e h o o d . squirm [skwa:m] I. vb. A. intr. 1. a se agita, a se învârti, a se suci, a se freca, a se foi. 2. (ftg.) a se agita, a nu-şi găsi loc; a fi încurcat, a se simţi prost. B. tr. to ~ up a tree a se căţăra pe un pom. II. s. 1. mişcare şerpuită. 2. agitaţie, foiala. 3. (mar.) încolăcitură în frânghie. 4. (sl. scol.) neastâmpărat, elev care nu sade locului. squirmy ['skwa:mi] adj. şerpuit; sucit. squirr [sks:r] vb. tr. şi intr. (dial.) a zvârli, a arunca (cu praştia). squirrel ['skwirpl] s. 1. veveriţă (Sciurus sp.). 2. blană de veveriţă. 3. (amer.) om ciudat / bizar. 4. (amer.) whisky. 5. (amer.) şofer neglijent. 6. (înv.) femeie uşoară.



stadia



squirrel cage [~ keid3] s. (electr.) înfăşurare în colivie de veveriţă. squirrel-minded [~'maindid, '-i—] adj. neliniştit; agitat; zăpăcit, confuz. squirrel-tail [~tcil] s. 1. (bot.) specie de orz (Hordeum maritimum; Hordeum jubatum). 2. (amer. bot.) orzul-şoarecilor (Hordeum murinum). squirt [skwo:t] I. vb. A. tr. a împroşca, a stropi (ca dintr-o siringă); a pulveriza. B. mtr. 1. (despre lichide etc.) a ţâşni. 2. (înv.) a flecari. 3. (înv.) a avea diaree. II. s. 1. ţâşnitură; coloană (de apă etc.). 2. siringă. 3. (fam.) persoană fără valoare şi plină de sine, înfumurat. 4. (fam.) mişcare subită, pornire violentă. 5. (fa/u.) diaree. 6. (glumeţ) doctor; farmacist. 7. (amer.) discurs curgător. squirter ['skwoita1"] s. 1. persoană care stropeşte. 2. (fa/u.) flecar; palavragiu. squirt gun ['skw3:t gAn] s. puşcă cu apă. squirtish ['skwa:ti/] adj. (amer. fam.) ca un filfizon, de filfizon. squiz [skwiz] s. (austr. sl.) uitătură, căutătură. Sri Lankan [sri 'heijkan] I. adj. din Sri Lanka. II. s. locuitor din Sri Lanka. stab [sta?b] I. vb. A. tr. i . a răni (cu pumnalul etc.); a înjunghia, a străpunge. 2. (fig.) a lovi, a răni; a vătăma; a dăuna (cuiva); to ~ in the back a) a lovi pe la spate, a da o lovitură perfidă; b) a bârfi, a cleveti, a vorbi de rău pe la spate. 3. a tăia (vi/e); a măcelări. 4. (rar) a înfige (pumnalul). B. refl. pl. ~ yourself and pass the dagger bea şi trece sticla mai departe. C. intr. 1. a străpunge, a răni. 2. a da o lovitură de pumnal sau cuţit; to ~ at smb. a lovi cu pumnalul pe cineva; (jig.) to ~at smb.'s reputation a submina reputaţia cuiva. II. s. 1. lovitură (de pumnal etc.). 2. rană lisată de pumnal; ~ in the back a) lovitură pe Ia spate, atac perfid / necinstit; b) calomniere, bârfeală, clevetire, vorbe pe la spate. 2. (jig.) lovitură sau durere mortală. 3. (jig.) încercare / tentativă morală perfidă; to make a ~ at smth. a încerca să facă ceva, a face o încercare. stabber ['stamba1"] s. 1. persoană care înjunghie etc. (v. s t a b I). 2. asasin, ucigaş. 3. priboi. stabbingly ['stasbinlij adv. (rar) 1. şiret, viclean. 2. ucigător. stabble ['stiebl] vb. intr. (fam.) to ~ about (despre copii) a tropăi, a umbla tropăind de colo până colo. stabile ['stcibail, 'stsb-J adj. 1. stabil. 2. staţionar; direct. stabiliment [sta'baihmsnt] s. (înv.) întăritură; sprijin, suport. stabilitate [sto'biliteit] vb. tr. a stabili; a fixa. stability [sts'biliti, -feti] s. 1. stabilitate, constanţă; durabilitate, rezistenţă. 2. (mar.) stabilitate. 3. (fig.) statornicie, stăruinţă. 4. soliditate. 5. (corn.) solvabilitate. 6. (constr.) capacitate portanta (a terenului). stabilization [-steibilai'zei/^n, stasb-, -li'z-] s. 1. stabilizare, consolidare, întărire. 2. (mii.) trecerea la războiul de poziţie. stabilize ['steibilaiz, 'stasb-J vb. tr. a stabiliza, a face stabil. stabilizer [-9r] s. 1. (tehn., av.) stabilizator, ampenaj. 2. (gastr., chim.) conservant. stable1 ['stcibl] adj. 1. stabil, constant; solid, rezistent, durabil, trainic; ~ foundation fundament solid / trainic. 2. ferm, hotărât; ~ politician politician ferm. stable 2 1. s. 1. grajd; staul. 2. (fa/u.) cal de curse ţinut într-un grajd special; to back the wrong ~ a paria pe un cal greşit / care nu câştigă; a se înşela. II. vb. A. tr. a duce, a ţine (un cal etc.) în grajd. B. intr. a sta în grajd. stable bar [~ ba: r ] ş. stănoagă, despărţitoare (în grajd). stableboy [~boi] s. grăjdar. stable-bred [~bred] adj. crescut în grajd, ordinar. stable companion 1~ ksniipsnian] s. 1. cal din acelaşi grajd. 2. (fam.) coleg / tovarăş de şcoală, club etc. stableman ['steblman, -mam],pl. stablemen [-mam, -men] s. grăjdar. stableness ['steiblnis] s. 1. stabilitate; soliditate, tărie. 2. durabilitate. stable pool ['stcibl pu:l] s. hazna de grajd. stable yard [~ ja;d] s. curte de vite. stabling ['steibliij] s. 1. munca de grăjdar; punere în grajd. 2. grajd, grajduri. stablish ['sta?bli/] vb. tr. (înv.) a stabili, a fixa; a constitui. stab rag ['stEcb 'raeg] s. (mil. sl.) croitor al regimentului. stab wort [~ wg:t] s. (bot. înv.) măcrişul-iepurclui (Oxalis acetosella). staccato [sto'ko:tou] adj. (muz.) stacato, sacadat. staccato mark [~ ma:k] s. (muz.) semn de stacato. stack [stask] I. s. 1. stog, claie. 2. grămadă, morman; ~ of wood grămadă / stivă de lemne. 3. (mii.) piramidă de arme. 4. horn, coş (de fum). 5, unitate de volum pentru lemne şi cărbuni (= 4 yarzi3 = 3,05 ni3). 6. (jam.) grămadă, mulţime, noian; ~ of papers grămadă de hârtii; stacks / a whole ~ of work o groază de treaba. 7. pl. rafturi, etajeră. 8. (sl.) to blow one's ~a-şi pierde cumpătul, a-şi ieşi din pepeni. II. vb. tr. 1. a strânge / a aduna în stog, a stivui. 2. (mii.) a aşeza (armele) în piramidă. 3. a măslui (cărţile). stacken cloud ['stzekan klaud] s. nor cumulus. stacker ['stacks'] s. 1. palisadă, gard. 2. stivuitor. stacking belt ['staskirj belt] s.v. s t a k i n g s t a g e . stacking derrick [~ tdcrik] s. (agr.) macara pentru strângerea fânului în stoguri. stacking stage [~ steid3] s. (agr.) schelet de lemn pentru facerea stogurilor. stack moulding ['sta?k tmouldirj] s. (metal.) turnare în ciorchine. stack-yard ['sta?kja:d] s. 1. curte de fermă, ogradă. 2. îngrădire pentru stoguri. stactometer [sta?k'tomit3r] s. v. s t a 1 a g m o m e t c r. staddle ['steedl] I. s. 1, suport, piedestal. 2. (mv.) cârjă, sprijin, baston. 3. pl. (amer.) lemne pentru pari; copaci tineri. 4. (agr.) căpiţă mică de fân. II. vb. tr. a aşeza în stoguri / căpiţe (fân, grâu). stadholder ['stsdhouldor] s. (ist.) vicerege sau guvernator al unei provincii sau al unui oraş în Ţările de Jos. stadia ['steidb] s. 1. (geod.) stadie. 2.pl. de la s t a d i u m.



 stadium



stadium ['steidiam], p/. stadia [stcidio] s. 1. stadion. 2. stadie (măsură de lungime la vechii greci = aproximativ 202 yarzi = 192 m); distanţă la cursele de alergări. 3. (med.) stadiu (al unei boii). staff1 [sta:f, amer. stcefl.pl. staffs [-s] sau staves [staevz, amer. steivz] s. 1. băţ, baston, toiag, cârjă; sceptru. 2. (fig.) toiag, stâlp, suport, sprijin, reazem; susţinere. 3. pl. staves (muz.) portativ. 4. miră de nivel(ment); riglă. 5. ax; pivot (la ceas). staff21. s. 1. personal (de salariaţi); personal de serviciu; cadre; to be on the ~ a face parte din personal. 2. (mil.) stat major. II. vb. ţr. a încadra cu personal (o instituţie etc.). staff3 s. material de construcţie compus din ipsos, ciment etc.. staff college ['sta:f ikolid3J s. (/nil.) şcoală superioară de război, academie militară. staffer ['sta:f3r] s. membru al colegiului de redacţie al unui ziar. staffing schedule ['sta;firj ijedjml, amer. 'sta?- .skcd3-] s. (ec.) stat de funcţii, organigramă. staffish ['sta:fi/, amer. 'stasf] adj. (înv.) ţeapăn, rigid. staff map ['sta:f masp] s. (mii.) hartă de stat major. staff notation [~ nou.tei/on] s. (muz.) scrierea notelor pe linii. staff officer [~ ofisor] s. (mii.) 1. ofiţer de stat major. 2. (amer.) denumire pentru medici, ingineri sau predicatori de campanie. staff road [~ roud] s. (înv.) cărare. staff striker [~ -straiks1-] s. (înv.) vagabond, cerşetor. staff surgeon [~ iS3:d33n] s. (mii., mar.) medie de regiment sau de batalion. staff system [~ -sistimfs. (ferov.) semnalizare cu baston-pilot. staff wood [~ wud] s. lemn pentru doage. stag [staeg] I. s. 1. cerb sau ren (mascul) de cinci ani. 2. (fam.) burlac, holtei. 3. (amer.) martor fals. 4. (corn.) speculant de bursă. II. vb. A. ţr, 1. (sl.) a pândi, a urmări; a merge pe urmele (cuiva); a observa. 2. (şl.) a denunţa, a pârî, a trăda; a extrăda. B. in/r. a specula la bursă. stag-beetle ['sta:gibi:tl] s. (entom.) rădaşcă (Lucanus cervits). stag dance [~ du:ns] s. (mai ales amer.) dans la care participă numai bărbaţi. stag dinner [~ -din3r] s. (mai ales amer.) dineu la care participă numai bărbaţi. stage [stcid3l I. s. 1. scenă, estradă, platformă; podium; tribună; landing ~ debarcader. 2. (teatru) scenă, estradă. 3. teatru, arta dramatică, actorie; to go on the ~ a se face actor. 4. (fig.) scenă, arenă; tărâm, câmp de activitate. 5. fază, perioadă, etapă, stadiu; grad, treaptă. 6. sector; punct de oprire; haltă, staţie; to travel by easy ~s a călători fără grabă / în tihnă. 7. v. s t a g e - c o a c h. 8. (electr.) cascadă. II. vb. A. tr. a pune în scenă, a înscena, a juca, a reprezenta (o piesă). B. intr. a fi scenic; the play ~s well piesa e scenică. stage box ['steid3 boks] s. (teatru) lojă de avanscenă. stage carriage [~ rka?rid3] s.v. s t a g e - c o a c h. stage-coach [~koutf] ş. trăsură de poştă, diligentă. stage-coachman [~ikoutjni3n],p7. stage-coachmen [-man] s. vizitiu de diligentă. stagecraft [rsteid3kra:ft, amer. -kra3ft] s. măiestrie scenică; arta compoziţiei dramatice. stage direction [~ di-rek/^n] s. indicaţie scenică. stage director [~ diircktor] s. director de scenă; regizor. stage door [~ dD:\ ~ dos1"] s. intrare a actorilor (prin spatele scenei). stage-effect [~iifekt] s. 1. efect scenic. 2. efect teatral. stage fever [~ ifi:vor] s. pasiune / vocaţie teatrală. stage fright [~ frait] s. emoţie înaintea intrării în scenă, trac. stage-manager [~'ma2nid30r] s. director de scenă, regizor. stage name [~ neim] s. nume de teatru purtat de un actor. stage play [~ pici] s. piesă jucată (nu citită). stage properties [~ -propotiz] ş. pl. (teatru) accesorii / recuzită de teatru. stager ['steidşo1"] s. 1. (mai ales Old ~) om încercat /trecut prin multe, vulpe bătrână. 2. (înv.) comediant, actor, actriţă. stage-rights ['steid3 raits] s. pl. drepturile de reprezentare (a unei piese). stage setting [~ isetirj] s. decor de scenă. stage-struck [~ stxAk] adj. pasionat de teatru, care are pasiunea scenei. stage-wait [~weit] s. (teatru) pauză. stage whisper [~ ihwisp3r] s. (teatru) aparteu. stageworthy [rsteid3W3:âi] adj. (despre o piesă etc.) bun pentru scena. stagflation [stasg'ilci/an] s. (ec.) stagflaţie, stagnare economică caracterizată prin inflaţie şi şomaj. staggard ['stasgod] s. (cinegetică) cerb de patru ani. stagger ['stsega1"] I. vb. A. intr. 1. a se clătina, a se bălăbăni; a merge clătinându-se; a şovăi. 2. (jig.) a şovăi, a ezita, a nu fi sigur, a nu şti ce să facă. B. tr. 1. a clătina; a lipsi de stabilitate. 2. (jig.) a face să şovăie / ezite; a trezi îndoielile (cuiva). 3. a aşeza în zigzag sau în trepte. 4. a eşalona, a organiza (vacanţele etc.). 5. (fig.) a descumpăni. 6. (mine) a amplasa în zigzag. II. s. 1. clătinare, clătinat. 2. /;/. ameţeală; leşin; capie (a oilor). 3. aşezare / dispunere în zigzag. 4. (amer. sl.) încercare, tentativă. 5. (teim.) grupare în şah. 6. (av.) decalaj al aripilor. staggered ['stsegodj adj. 1. eşalonat. 2. (telin.) în eşichier. 3. (jiz.) alternat; decalat. staggerer ['sta3goror] s. 1. om care se clatină. 2. (fig.) lovitură (puternică); şoc; bombă. 3. problemă grea / dificilă. staggering ['stsgsrin] adj. ameţitor; înnebunitor (şi jig.). staggy [rsta?gi] s. (scot.) mânz. staginess ['steid3inis] s. caracter teatral (al unei manifestări). staging ['steid3irj] s. 1. punere în scenă, regie (a unei piese), dramatizare (a unui roman). 2. schelă, schelărie, eşafodaj. 3. (mar.) debarcader. 4. (/nine) pod de sondă. 5. (cosm.) desprindere a unei trepte dintr-o rachetă. Stagirite ['staxfjirait, -d30-] s. the ~ Aristotel. stagnancy [rsta?gnonsi] s. 1. stagnare. 2. nemişcare, inerţie.



892



stagnant ['stagnant] adj. 1. stagnant, stătător, fără scurgere. 2. (fig.) adormit, inert, amorţit. stagnant water [~ 'wD:tor] s. apă stătătoare. stagnate ['stsegneit, -'-] vb. intr. 1. a stagna. 2. (ftg.) a stagna, a sta pe loc, a nu se mişca, a fi inactiv. stagnation [stseg'nei/sn] ş. 1. stagnare, stare pe loc. 2. (j/g.) stagnare, nemişcare, inactivitate. stag-party l'stsegipa:ti] s. petrecere la care iau parte numai bărbaţi. stagy fsteid3i] adj. 1. de scenă, teatral. 2. (jig.) teatral, artificial; cabotin, nesineer. staid [steid] adj. aşezat; cumpătat; serios; tihnit. staidness ['steidnis] s. 1. seriozitate; cumpătare, moderaţie. 2. (rar) durată. stain [stein] I. vb. A. tr. 1. a păta. 2. (fig.) a întina, a pângări, a mânji, a păta; character ~ed with infamy reputaţie de infamie. 3. a picta (pe sticlă). 4. a vopsi, a boi (stofe). 5. a tipări în culori, a picta. B. mtr. a se murdări; stuff that ~s easily material care se murdăreşte uşor. II. s. 1. pată. 2. (jig.) întinare, pată, prihană; ocara, ruşine; to cast a ~ on smb.'s honour a păta onoarea cuiva. 3. (jig.) un pic, puţin; o umbră, o spoială. 4. culoare, colorant; mordant, baiţ. stained f'steind] adj. 1. pătat, murdărit; murdar. 2. colorat, vopsit. stained glass [~ 'gla:s| s. sticlă colorată; vitraliu. stained paper [~ 'peipa1"] s. hârtie marmorată. stained wool [~ 'wul] s. (text.) lână îngălbenită. stainer ['steins1"] s. vopsitor; boiangiu; pictor. staining ['stcinirjl s. (chim.) colorare. stainless ['steinlis] adj. curat, neîntinat, nepătat, neprihănit. stainless steel [~ 'sti:lj s. (metal.) oţel inoxidabil. stair [st£3r] s. 1. treaptă (de seară). 2.p/. scară, scări; the ~s are steep scara este abruptă; winding ~{s) scară în spirală; below ~s a) jos, la parter; b) la bucătărie; la personalul de serviciu. stair baluster ['stea 'bselasto1"] ş- balustradă, rampă a scării. staircase [~keis] s. scară, casa scării; corkscrew / spiral ~ scară în spirală; principal ~ scară principală. stairhead [~hed] s. (constr.) podest. stairway [~wci] s.l.v. s t a i r c a s e. 2. (mine) şir de scări. staith [steiG] s. 1. rampă de debarcare a cărbunelui. 2. antrepozit de cărbuni dc-a lungul cheiului. stake [steik] I. s. 1. par, ţeapă. 2. arac. 3. jalon, pichet, ţăruş. 4. pripon (pentru cai). 5. stâlp,bulumac.6. rug; to perish at the ~ a muri pe rug. 7. miză (lajoc); to lay the~s a face jocul. 8. joc; to be at ~ a fi în joc; our honour is at ~ onoarea noastră e în joc. 9. importanţă, însemnătate. 10. premiu (la alergări de cai). II. vb. tr. 1. a bate pari în; (şi to ~ off / out) a îngrădi / a jalona cu pari. 2. a propti cu pari sau araci;.alegadepar. 3. a pune în joc, a pune la bătaie, a risca; to ~ one's all a pune totul la bătaie / în joc. 4. a trage în ţeapă. stake body ['steik itodi] s. (teim.) platformă cu stâlpi aplicaţi. stake prop [~ prap] s. arac. Stakhanovite [sto'kamovait] (rus, ist.) I. s. stahanovist. II. adj. stahanovist. stalactite ['staslsktait, amer. şi sto'la^ktait] s. (geol.) stalactită. stalagmite ['staslsgmait, amer. şi sto'la?grnait] ş. (geol.) stalagmită. stalagmometer [-sta?l3g'm:miitor] s. (fiz.) stalagmometru. stale1 [steil] I. adj. 1. (despre pâine) veche, rece; (despre bere) trezit, răsuflat; ~smell miros de închis; miros rânced. 2. vechi, trecut, învechit, perimat; banal; răsuflat; ~news veşti răsuilate; ~ joke glumă răsuflată. II. vb. A. tr. a face să-şi piardă gustul sau noutatea. B. intr. a se învechi, a se slei, a se strica. stale2 I. s. urină (a cailor, vitelor). II. vb. intr. a urina. stale3 s. (înv.) 1. ademenire, momeală, înşelăciune. 2. mască. 3. ţinta. stale4.?, coadă (de greblă). stalemate ['steil'meit,'--] I. s. 1. (şah) pat. 2. (jig.) impas. II. vb. tr. 1. (şah) a da pat (cu dat.), a face pat. 2. a vârî în impas. staleness fsteilnis] s. 1. stare de răsuflare (a berii) sau de învechire (a pâinii). 2. lipsă de actualitate (a unei veşti), banalitate. Stalinism ['stuilinizom] ş. (pol.) Stalinism. Stalinist ['sta:linist] adj., s. (pol.) Stalinist. stalk1 [sto:k] s. 1. (bot.) tulpină, lujer. 2. (bot.) peţiol, coadă (de frunză), peduncul. 3. toc, condei. stalk2 I. vb. A. intr. 1. (cinegetică) a umbla încet; a vâna stând la pândă. 2. a umbla cu pas lung / mândru / maiestuos. B. tr. 1. a vâna stând la pândă. 2. (fam.) a urmări, a se .lua după. II. pas maiestuos, mers mândru / ţanţoş. stalking horse ['sto:kin ho:s] s. 1. cal după care se ascunde vânătorul. 2. (jig.) mască, pretext. 3. (fig.j scut. stall [sto:l] I. s. 1. despărţitură, boxă (în grajd sau staul). 2. dugheană, prăvălioară. 3. galantar, tarabă, stand. 4. scaun (de măcelar). 5. strană; jilţ. 6. (teatru) stal; fotoliu de orchestră. 7. oprire; stagnare; impas. 8. (mine) galerie de abataj. 9. (av.) pierdere de viteză. II. vb. A. tr. 1. a băga în grajd sau în staul. 2. a aşeza / a despărţi în boxe. 3. (auto) a cala, a opri, a bloca. B. intr. 1. (despre animale) a se piti; a se vârî; a se înnămoli. 2. (despre motoare) a se bloca, a cala. 3. (mine) a pierde stabilitatea. stallage [fsto:lid3J s. (ec.) taxă de piaţă. stall dive [sto:l daiv] s. (av.) angajare în vrilă. stall-feed [~fi:d] vb. tr. a îngraşă (vitele, animalele) în grajd. stall holder [~ ihoukte1"] s. 1. negustor la tarabă / care vinde în aer liber. 2. (la bazar de binefacere) vânzătoare.



 893



stand



stalling ['storlirj] s. 1. (despre automobile) calaj, blocaj; oprire a motorului. 2. (fam.) to ~ in need of a avea nevoie de; to ~ in the way of a sta în drumul (cuiva), a fi un obstacol pentru; to ~ to lose £5 a risca să piardă 5 lire; to ~ as a candidate (for) a-şi grajd de cai; staul de vite. depune candidatura, a fi candidat (pentru); he ~s first on the list e primul pe listă, e în stalling speed [~ spi:d] s. (av.) viteza minimă pentru portantă. capul listei; to ~ well with smb. a sta bine cu / a fi în termeni buni cu cineva; to ~ high stallion ['stasltsn] s. armăsar. in the opinion of one's chief a fi apreciat de şeful său; as the case ~s după cum e cazul; stall road ['sto:l roud] s. (mine) galerie de abataj. stalwart ['sto(:)lwa(:)t| I. adj. 1. atletic, puternic, robust, zdravăn, viguros, 2. viteaz, to know how matters ~ a şti cum stau lucrurile, a fi la curent; this is how I ~ aceasta voinic, brav. II. s. 1. om voinic; the ~s of the race aşii cursei. 2. (pol.) partizan ferm, e poziţia sau situaţia mea; I don't know where I ~ nu ştiu în ce situaţie mă aflu; nu ştiu unde mă aflu. 9. a fi de, a atinge (un anumit preţ, un anumit grad, o anumită măsură stâlp. etc.); the thermometer ~s at 60° termometrul este la / arată 60°; he ~s six feet high arc stalwartly [-li] adv. cu vigoare, ferm, eu hotărâre. / măsoară şase picioare înălţime. 10. (corn., despre cont, sold, credit etc.) a fi, a sta, a se stalwartness [-nis] s. 1. voinicie, robusteţe. 2. curaj, tărie. afla; how does our account ~? cum stăm cu contul?; the balance ~s at £100 soldul stamen ['steimen, -man, amer. si -nun] s. (bot.) stamină. (contului) este de o sută de lire; the amount ~ing to our credit soldul nostru creditor. stamened ['steimend, -and] adj. (bat.) cu stamine. stamina ['stamina] s. 1. ţesătură. 2. bază, temelie. 3. vitalitate, putere, robusteţe; 11. a rămâne pe loc, a staţiona, a sta nemişcat, a fi oprit; the water appears to ~ here sc pare că apa stă pe Ioc aici; cars may ~ here maşinile pot staţiona aici; the factory rezistenţă; tenacitate. 4. curaj, vitejie. 5. (lelm.) rezistenţă la oboseală. stammer ['sta2mar] I. vb. A. intr. a se bâlbâi; a gângavi. B. tr. a bolborosi, a rosti stood for the whole week fabrica a stat / n-a lucrat toată săptămâna. 12. (mar.) a se îndrepta, a merge; to — to the south a merge / a pune capul spre sud; to ~ upon the bâlbâind. II. s. bâlbâială; gângăvire. course a merge pe direcţie / pe ruta trasată. 13. to ~ about a fi în apropiere, în preajmă; stammerer ['stamiora'] s. bâlbâit, gângav. some people were ~ing about câţiva oameni sc găseau în apropiere; to ~ against a ţine stammering ['stasmarin] I. adj. bâlbâit, gângav. II. s. bâlbâit; gângăvire. stamp [stacmp] I. vb. A. tr. 1. a da cu piciorul (cu dat.) a lovi; to ~ one's feet a bate piept, a sc împotrivi, a rezista (cu dat.); a combate (pe cineva, ceva); to ~ alone a) a fi din picior (de mânie etc.) 2. (ieiin.) a bătători; a îndesa; a pisa (minereul). 3. (on) a imprima, singur / fără ajutor; b) a fi unic (în felul său); a nu avea pereche / seamăn; to ~ aloof a marca (în, pe), a tipări; to have one's initials ~ed on smth. a pune să se graveze iniţialele a se ţine / a rămâne departe; to ~ aside a se da în lături / la o parte (din drum; de la ceva pe ceva. 4. (jig.) a grava, a întipări. 5. (jig.) a marca, a caracteriza. 6. a bate (monedă, de făcut, în favoarea cuiva); to ~ away a se da / a sta la o parte, a se depărta de; (mar.) bani). 7. a ştampila, a timbra. 8. a controla (aurul, argintul); a stampa, a marca; a matriţa. to ~ away from shore a se depărta de mal, a ieşi în larg; to ~ back a sta în spate; a se 9. a da curs la. 10. to ~ out a elimina, a eradica. B. intr. to ~ about a bate din picior, da îndărăt; a fi retras; the house ~s back from the road casa e departe de drum sau a da din picioare; to ~on / upon a călca în picioare. II. s. 1. batere din picior. 2. stanţă şosea; to ~ by a) a fi alături; a se ţine / a sta alături; a sta ca un spectator; b) a susţine, (pentru bătut monede). 3. semn, tipar, ştampilă, pecete; to bear the ~ of a purta pecetea a sprijini, a apăra; a fi alături de (cineva), a lua partea (cuiva), a face cauză comună cu (cu gen.). 4. (jig.) caracter, gen; ordin. 5. amprentă; semn; fire; teapă; caracter; calibru. (cineva); I will ~ by you am să te susţin; I ~ by what I have said rămân la cele spuse 6. icoană, imagine; medalie, medalion. 7. gravură, stampă. 8. timbru, marcă. 9. control, înainte; c) a fi gata; (TV, radio) ~ by! a) atenţiune! rămâneţi la aparat!; b) (mil., mar.) marca (a aurului, argintului). 10. ştampilă. 11. (metal.) piuă (pentru minereu). 12. (telin.) atenţiune! fiţi gata!; c) (mar.) to ~ by a sinking ship a sta / a rămâne în apropierea unui vapor care se scufundă (pentru a-i da ajutor); to ~ down a se retrage, a părăsi bara (ca matriţă, stanţă. martor); (sport) a sc retrage (dintr-unjoc, dintr-o echipă); a-şi retrage candidatura; (mil.) stamp-collector ['st£empkaplektar] s. colecţionar de timbre / mărci poştale, filatclist. a părăsi serviciul; a ieşi din gardă; to ~for a) a apăra, a susţine, a sprijini (pe cineva, o stamp-duty [~tdju:ti] s. (ec.) impozitul timbrului. cauză); b) a însenina, a vrea să spună, a simboliza; to ~ for nothing a nu însemna / a nu stampede [stasm'pi:d] I. s. streche, panică; there was a general ~ s-a produs o panică spune nimic; the olive branch ~s for peace ramura de măslin simbolizează pacea; generală. II. vb. A. intr. a fi lovit de streche, a fugi în panică / în debandadă, a-şi pierde c) a ţine locul (cuiva), a înlocui; a ţine loc de (ceva); (corn., jur., pol.) a reprezenta (pe capul. B. tr. a pune pe fugă / pe goană; a crea panică în rândul (oamenilor, animalelor). cineva); d) a candida, a-şi pune candidatura; e) (mar.) a sc îndrepta spre;j) a tolera, stampeder [-ar] s. căutător de aur. a suporta; I won't ~ for that n-am să tolerez asta; to ~ forth / forward a se ţine în faţă; stamper ['stamipa1"] s. 1. (te/m.) lăcătuş şternuitor. 2. (metal.) matriţă de presat. a se aşeza în faţă, a înainta; (mil. etc.) a ieşi din rânduri; to ~ in a) a fi, a se afla, a sta; stamping ['staempin] s. (telm.) 1. întipărirc; tipar. 2. poansonarc, matriţarc. 3. piesă a sc alătura, a sc asocia; to ~ i n with others a sc alătura, a sc asocia cu alţii (pentru o presată. 4. timbrare. 5. ştampilare. 6. (telm.) tolă. cotizaţie, o prestaţie etc.); b) acosta; how much does it ~ you in? cât te costă?; c) (cin.) stamping die [~ dai] s. (telm.) matriţă; stanţa. a ţine locul unui actor (la primele repetiţii); ~-in man înlocuitor; to ~ off a) a sta la o stamp machine ['staemp m3>/i:n] s. automat de distribuit timbre. parte, a se ţine de o parte; a sc îndepărta; b) (mar.) a ieşi în larg, a pluti spre larg; to ~ stamp-mill [~mil] s. (mine) instalaţie de şteampuri. off and on a pluti de-a lungul coastei / ţărmului; c) (despre muncitori) a nu avea de lucru, r stamp-paper [~ipcipa ] s. hârtie timbrată. a şoma; to ~ on (mar.) a-şi continua ruta, a urmări o anumită rută; to ~ out a) a ieşi, stance [stains. sta;ns] s. 1. poziţie; atitudine, ţinută. 2. (golf) poziţia picioarelor în a reieşi, a sc desprinde; a ieşi în relief, a se contura distinct; to ~ out in (bold) relief momentul lovirii mingii. a sc detaşa, a ieşi în relief; b) a rezista, a sc ţine tare, a se împotrivi, a se opune (ferm); stanch1 [stu:ntj, amer. si strent/] vb. A. tr. 1. a opri curgerea (sângelui). 2. a lega, a refuza (să cedeze, să consimtă); c) (mar.) to ~ out to sea a ieşi în larg, a se îndrepta a obloji, a pansa. 3. (fig.) a domoli, a linişti, a potoli. B. intr. a se opri (să curgă), a nu spre larg; a sc ţine / a rămâne în larg; to ~ over a) a sta aplecat peste, a supraveghea (pe mai curge. cineva) de aproape; b) a sta în aşteptare, a rămâne în suspensie; to let a question ~ over stanch2 adf 1. bun, puternic, solid, trainic. 2. credincios, sigur. 3. etanş. a lăsa o chestiune în suspensie; c) (corn.) a lăsa conturi deschise / nesoldatc; accounts stanchion ['sta:n/3n,amer. 'starn-]s. 1. stâlp; proptea; coloană de susţinere. 2. (ferov.) ~ing over conturi deschise / nesoldatc; to ~ to a) a persista / a stărui în; a rămâne credincios ţepuşă de vagon. 3. (mar.) baston; montant. (cu dat.), a menţine; to ~ to one's word a-şi ţine cuvântul (dat); to ~ to one's guns stand [staend] I. past şi part. trec. stood [stud] vb. A. intr. 1. a sta în picioare, a se a rămâne credincios principiilor sale, a persista în principiile sale; b) (mar.) a se îndrepta ţine pe picioare; a se ţine drept; a rămâne în picioare; a-şi menţine poziţia dreaptă / în către; a se menţine în direcţia (cu gen.); to ~ to the north a se îndrepta spre nord, a pune picioare; to be ~ing a sta în picioare; to keep ~ing a rămâne în picioare; I am too weak capul (vaporului) spre nord; c) (mil.) ~ to! fiţi gata (de luptă)! la arme!; to ~ up a) a se to ~ sunt prea slăbit pentru a mă (putea) ţine pe picioare; he could hardly ~ de-abia se scula, a se ridica în picioare; a sta în picioare, a sta drept; b) to ~up for a apăra, a susţine ţinea pe picioare; to ~ (up)on one's feet a sta în picioare, a se ţine drept / în picioare; (pe cineva); a se ridica (pentru ceva, pentru cineva); a lua partea (cuiva); c) to ~ up --straight, don't stoop stai drept, nu te apleca; (fam.) to ~ on one's legs a sta pe propriile against a se ridica contra (cu gen.),' a fi contra (cu gen.); d) to ~ up to a se opune eu lui picioare, a nu depinde de nimeni; the horse ~s well calul are o ţinută frumoasă / curaj, a înfrunta, a privi în faţă; a rezista (cu dat.); e) (înv.) to ~ up with a lady a dansa maiestuoasă; a table that ~s firm o masă solidă; o masă bine fixată; his hair stood on eu o doamnă; to ~ upon a sta pe, a se baza pe; to ~ upon one's rights a se baza pe end îi stătea părul măciucă. 2. a se ridica, a se scula în picioare; (şcol. etc.) ~! seulaţi-vă! drepturile sale; to ~ with a fi eu, a fi de acord cu; a fi conform / potrivit cu. B. tr. 1. a aşeza în picioare! 3. a sta, a fi, a se afla, a se găsi, a fi situat (într-un anumit loc, într-o anumită drept; a pune în picioare; to ~ a ladder against a wall a rezema o scară de un zid; to ~ poziţie); the chairs ~ by the table scaunele stau / sunt / se află lângă masă; the house smth. on end a aşeza / a pune ceva drept / în picioare. 2. a se împotrivi, a se opune, ~s by the river casa e situată lângă râu; the village ~s on the hill satul c (situat) pe deal; a ţine piept, a nu ceda (cu dat.),- to ~one's ground a-şi apăra poziţia, a nu ceda; (fam.) in front of the house ~s a large tree în faţa casei este /se găseşte un copac marc; nothing to ~one's man a sc opune / a se împotrivi bărbatului său. 3. a suporta, a suferi, a rezista; ~s between you and the success nimic nu-ţi stă în calea succesului; to ~ talking a sta I cannot ~ great heat nu pot suporta căldura mare; to ~ cold a suporta frigul, a rezista de vorbă; to ~ arguing a sta să discute. 4. a se opri, a sta pe loc; ~! stai! stai pe loc! la frig; to ~ fatigue a rezista la oboseală; to ~ a shock a rezista la un şoc; (auto) to ~ opreşte!; he was commanded to ~ i s-a poruncit să stea pe loc; to ~ still a sta pe loc / rough handling a rezista la o manipulare brutală, a fi solid; your coat won't ~much nemişcat / locului; ~ and deliver banii / punga sau viaţa!; he came down and stood rain haina dumitale nu va rezista la ploaie; to ~ a loss a suporta / a suferi o pierdere; before me se dădu jos şi se opri în faţa mea. 5. a sta, a se aşeza (într-o anumita poziţie, utensils that will ~ fire unelte/ scule care rezistă la foc; (mil.) to ~ fire a rezista focului după o mişcare); I'll ~ by the window am să stau / mă voi aşeza lângă fereastră; ~ here (inamic). 4. a tolera, a suporta, a îndura, a răbda, a suferi (ceva, pe cineva); I cannot ~ stai aici, rămâi aici; he didn't know where to ~ nu ştia unde să stea. 6. a rămâne, a rezista, it any longer nu pot să mai suport / să mai tolerez, nu mai pot răbda; he cannot ~ such a ţine, a se menţine (în poziţia originală); a se ţine tare, a se ţine pe poziţie; the conduct nu poate suporta / tolera o astfel de conduită / purtare; he can't ~ her n-o poate tower will ~ another century turnul va mai rezista / va mai ţine încă un secol; to ~ fast suferi, o detestă. 5. a fi supus la (o probă, o încercare, o experienţă, un examen, un / firm a rezista, a se ţine tare, a se ţine pe poziţie. 7. a ţine, a se menţine, a subzista, interogatoriu); to ~ a trial a) a fi supus la o probă / la un examen; b) a fi supus unui a dura; a rămâne valabil / în picioare / în putere; (despre culori) a se menţine, a nu ieşi; interogatoriu (judecătoresc). 6. (fa/n.) a plăti, a oieri; a face cinste (cuiva); a trata (pe the remark ~s good observaţia rămâne / continuă să fie valabilă; the contract ~s cineva); to ~smb. a drink a oferi cuiva o băutură, a face cinste cuiva; to ~one's friend contractul rămâne valabil; the bet ~s pariul se menţine; these colours ~ aceste culori with a dinner a plăti / a oferi unui prieten o masă. II. s. 1. oprire, popas, pauză; haltă; se menţin / nu ies. 8. a fi, a se afla, a se găsi (într-o anumită situaţie sau condiţie); to ~ to come to/ to be brought to a ~ a se opri; a fi oprit, all forţat să se oprească. 2. ţinută, in fear of a-i fi frică de; to ~ accused of murder a fi acuzat de crimă; to ~ convicted poziţie; fel / manieră de a se ţine drept / în picioare; to take a firm ~ a se ţine bine of treason a fi declarat vinovat de trădare; to ~ ready for anything a fi gata pentru orice;



 standard



894



staphylococcus [istadrlo'kokos, -lou'k-], pl. staphylococci ['-kokai, -'koksai] s. pe picioare; a horse with a good >~ un cal cu o ţinută frumoasă. 3. poziţie, situaţie, loc; to take one's ~ near the window a ocupa un loc lângă fereastră; to keep one's ~ a-şi stafilococ. staple1 ['steipll I. s. 1. belciug; cârlig; scoabă. 2. (tehn.) ochet, ochi, ureche. 3. (ferov.) ţine locul, a rămâne la locul său; ţo take one's ~ on a principle a se baza l a se sprijini pe un principiu, a rămâne ferm într-o chestiune de principiu; his ~ is on the strict crampon. 4. capsă. II. vb. tr. 1. a fixa / a prinde în scoabe. 2. a capsa. staple 2 1. s. 1. (ist.) antrepozit, târg, bază comercială. 2. produs principal (al unei (ari). interpretation of the law rămâne la stricta interpretare a legii. 4. rezistenţă, împotrivire, opunere; to make a ~ against a; rezista împotriva, a se opune, a opune rezistenţă (cu 3. (fig.) obiect principal; subiect, materie. 4. materie primă / brută. 5. (teAt.)fir(de lână, dat.); toi make a ~ against an abuse a se opune (categoric) unui abuz. 5. (ind., corn.) cânepă, in), fibră. 6. (mine) puţ (inferior) de aerisire. II. adj. 1. de antrepozit, de târg. stagnare, întrerupere, încetare. 6. staţie; parcare; loc de staţionare (pentru vehicule). 2. stabilit. 3. comercial. 4. principal. 5. de larg consum; ~commodities articole alimentare 7. suport, postament, picior, soclti (de lampă etc.); afet, stativ (ae microscop, de telescop); principale; ~ industry industrie principală. III. vb. tr. a stivui. stapler ['steipbr] s. capsator. rastel, rs&\(pentru sticle etc.); etajeră; şevalet; coat-and-hat ~ cuier; (si three legged r ~) trepied; music ~ suport de note. 8, stand pentru mărfuri (la o expoziţie, într-un pavilion); star [sta; ] I. s. 1. stea; astru; fixed ~s stele fixe; shooting ~ stea căzătoare; Stars and tarabă; tejghea; stelâjt ~for fruit in a marketplace tarabă pentru fructe într-o piaţă. Stripes drapelul S.U.A.; (fig.) to see ~s a vedea stele verzi. 2. (poligr.) stea, asterisc, 9. (s[x>rt, curse) tribună, platformă, estradă; the ~s tribunele; grand ~ tribună principală. steluţă. 3. stea, decoraţie. 4. stea, noroc; to be born under a lucky ~ a se naşte cu stea 10. (si hand ~) estradă (pentru orchestră, jazz etc.). 11. («gr.) recoltă (pe o anumită porţiuneîn frunte. 5. (teatru) stea, star. II. vb. A. tr. 1. a înstela. 2. a însemna / a marca cu o stea de pământ), densitate în lan; ~ of clover recoltă de trifoi. 12. (mil.) ~ of arms armament sau CU un asterisc. 3. (teatru) a prezenta ca pe o stea. B. intr. 1. a străluci (ca o stea). 2. (teatru) a juca ca o stea; a fi protagonist. III. aay. stelar; de stea. al unui soldat; ~ of colours steag, drapel. 13. capră de lemn. 14. (constr.) fundaţie. star bit ['sta: bit] s. (tehn.) floare de burghiu în stea. standard ['sta?ndodJ I. s. 1J drapel, steag, stindard, pavilion; (fig.) to march under starboard ['sto:bod, -ba:d, -baad] (mar.) I. s. tribord. II. adj. de la tribord, din dreapta the ~ of a păşi sub steagul (c« gen.); to raise the ~ of revolt a înălţa steagul revoltei. 2. etalon, tip; standard; gold ~ etalon aur. 3. model, măsură, regulă; îndreptar; valoare; vasului. III. vb. A. tr. a mişca la dreapta. B. intr. a se mişca la dreapta. starch [sta:tf] I. s. 1. scrobeală, amidon. 2. clei de scrobeală. 3. (fig.) ifos(e); rigiditate. criteriu; regulator; ~ of living nivel de trai. 4. arbore expus vântului din toate părţile. 5. grad, calitate; high ~ of intelligence nivel intelectual înalt; not to come up to the ~ II. vb. tr. a scrobi. Star Chamber ['sta:itJ'eimbor] s. 1. (ist.) Camera / Curtea înstelată. 2. star chamber a nu se ridica până la nivelul dorit; ~of purity of gold titlul aurului. 6. piedestal; consolă. 7. normă. II. adj. 1. etalon, standard; normal; ~size mărime standard. 2. (despre un autor, a) tribunal secret; b) judecată dumnezeiască / divină. starched [sta:tft] adj. 1. scrobit. 2. (fig.) formal; rigid. o carte etc.) clasic; ~ writer scriitor clasic. starch sugar ['sta:t//u:g9r[ s. dextroză. standard-bearer [~ib£3rsr] s. 1. stegar, port-drapel. 2. apărător, luptător. ['sta:t/i[ adj. 1. de scrobeală; cu amidon. 2. (fig.) formal; rigid. starchy standard deviation [~ idi:vi'eijsn] s. (statistică) abatere standard. star connection ['sta: ks.nek/an] s. (electr.) cuplare în formă de stea, conexiune în standardization [istamdadai'zei/an, -di'z-] s. 1. standardizare, tipizare. 2. normare. stea. standardize ['stamdadaiz] vb. tr. 1. a standardiza, a tipiza. 2. a norma. star craft [~ kra:ft] s. 1. astronomie. 2. astrologie. standard mix ['steendod miks] s. (constr.) mortar. star-crossed [~krcst] adj. (;x)elic) urmărit de o stea / zodie nenorocoasă. standby ['staenrfbai] I. s. 1. sprijin, om de încredere. 2. on ~ gata de acţiune, pregătit stardom ['sta:d9m[ s. 1. lumea stelelor. 2. stele; aştri. 3. (teatru etc.) stele. 4. (teatru să intre în funcţiune. II. adj. de rezervă; auxiliar, etc.) glorie / titlu / calitate de vedetă. stand development ['staind di'velopmont] s. (fot.) developare lentă, I star-drift ['sta:driftj s. (astron.) mişcarea stelelor. standee [sta^n'di:] s. (amer. fam.) spectator sau pasager care stă în picioare, stare [st£or] I. vb. A. intr. 1. (at, on) a se uita fix, a se zgâi, a se holba (la). 2. a privi stand-in ['staînd'in] s. !• (mai ales cin.) dublură. 2. (sl.;) relaţii; rude la Ierusalim. cu neruşinare / cu obrăznicie. 3. a face ochii mari, a se holba, a privi încremenit / cu 3. locţiitor. j mirare. B. tr. a privi fix; to ~ smb. in the face a privi pe cineva în ochi; to ~ smb. into standing ['staaidirj] I. adj, 1. nesecerat; ~crops recoltă nescccrată. 2. în picioare; ~statue silence a face pe cineva să tacă privindu-1. II. s. 1. privire fixă / aţintită; to give smb. statuje în picioare. 3. fix, nemişcat; imobil; ~price preţ fix. 4. (fig.) permanent; ~invitation a ~ a privi fix la cineva. 2. privire încremenită. 3. privire obraznică / neruşinată. invitaţie permanentă. 5. neclintit, nemişcat, invariabil. 6. de fundaţie. 7. obişnuit; ~ joke starfish ['sta:fijj s. (zool.) stea-de-marc (Asteriasrubens). glumă obişnuită. 8. (despre apă etc.) lin, stătător. II. s. 1, şedere în picioare. 2. poză, star-gazer [~igcizcir] s. 1. astrolog, cititor în stele. 2. (glume!) astronom. 3. (iht.) atitudine. 3. loc, poziţie. 4. stabilitate, rezistenţă; durată, dată; friend of long ~ prieten uranoscqp, anableps (familia Vranoscopidae). 4. persoană visătoare; gură-cască. vechi; prieten credincios, 5. situaţie, rang, vază; person of ~om cu situaţie. 6. (y»r.) temei. staring ['steorin] I. adj. 1. fix, aţintit. 2.încremenit. 3. ţipător, bătător la ochi. II. aaV. 7. pi. (sport) clasament. complet, total, cu desăvârşire; ~ mad nebun de legat. standing army [~ ra:mi] s. (mii.) armată permanentă. stark [stu:k] I. adj. 1. (poetic) viguros, voinic, zdravăn. 2. ţeapăn, rigid. 3. gol, despuiat. standing balance [~ 'batons] s. (tehn.) echilibru static. 4. complet; curat; adevărat; ~ nonsense curată prostie. II. aaV. complet; curat; ~ naked standing crop [~ 'krop] s. fond forestier. gol puşcă. standing gear [~ 'giar] s.v. s t a n d i n g ' r i g g i r i g . starkers ['sta:ksz] adj. (sl.) 1. gol puşcă, gol-goluţ. 2. scrântit, nebun. standing matter [~ îna;t3r] s. (poligr.) culegere nefolosită. starless ['stadis] adj. fără stele. standing order [~ 'o:dar] s. 1. (ec.) comandă permanentă. 2. regulă sau ordin în vigoare. starlet ['studit] s. steluţă. standing rigging [~ 'riginl s. (mar.) 1. parâme fixe / nemobile, greement fix. 2. manevră starlight ['stadait] I. s. lumina stelelor. II. adj. înstelat, luminat de stele. fixă, manevră curentă. starlike ['stadaik] adj. în formă de stea; ca o stea. standing-room [~'ru(:)m] s. loc de stat în picioare. starling1 ['stadirj] s. (zool.) graur (Sturnus vulgaris). 2 standing vice [~ 'vais] s. (tehn.) menghină cu picior. s. (hidr.) pinten, epin. starling standing water [~ 'wo(:)tar] s. apă stătătoare. starlit ['stadit] aay. înstelat, luminat de stele. standing wave [~ 'weiv] s. 1. (tel.) undă de suprafaţă. 2. (electr.) undă staţionară. star map ['sta: ma;p] s. hartă celestă. 3. (arhit.) dusină dreaptă. starred [sta:d] adj. 1. (presărat) cu stele; înstelat. 2. (fig.) născut într-o zodie rea. standish f'stamdi/] s. (înv.) 1. călimară. 2. mapă de scris. starry ]'sta:ri] adj. 1. cu stele, înstelat. 2. stelar, astral. 3. strălucitor. 4. stelat, în formă stand-off ['sta?ndro:f] I. s. (amer.) 1. stat deoparte, expectativă; neparticipare. 2. distanţă; de stea. 5. care tinde către stele I astre / înălţimi astrale. distanţare. II. adj. v. s t a n d - o f f i s h . star-shaped ['stu:jeipt] adj. în formă de stea. stand-offish [~'o(:)fi/, -'--] adj. (fam.) 1. rezervat, rece, distant. 2. mândru, trufaş; star shell [~ /el] s. (mil.) obuz: încrezut. star sign [~ sain] s. senin zodiacal. stand-offishness [~'o(:)fi/nis[ s. (fam.) rezervă, răceală, distanţă. star-spangled [~spa:r)gld] adj. înstelat; the Star-spangled Banner drapelul S.U.A. standpatter ['stjendpzet^J s. (fam.) tip / individ retrograd. start [sta:t] I. vb. A. intr. 1. a tresări; a tresaltă, a face o mişcare bruscă / neaşteptată standpipe [~paip] s. 1. (tehn.) tub piezometric. 2. (mine) încărcător. (ae spaimă, de frică, de emoţie, de mirare, de surprindere etc.); to ~at the sound of a standpoint [-point, 'staiinp-] s. punct de vedere; from the geographical ~ din punct rifle shot a tresări la auzul unei împuşcături; you made me ~ m-ai speriat; to ~ with de vedere geografic. horror a tresări de groază. 2. a se mişca brusc, a sări (în sus, într-o parte, înainte etc.); standstill [~stil] s. oprire; stagnare; impas; to come to a ~ a se opri; a stagna; work to ~ back a sări înapoi, a se da repede înapoi; to ~ forward a sări înainte; to ~ aside was at a ~ nu se mai muncea; treaba nu mai mergea. a sări / a se arunca într-o parte; to ~ after a porni l a se arunca în urmărirea (cuiva); to ~ stand-up ['stasndAp] adj. suitor, urcător, în sus, drept; ~fight bătaie / luptă cu pumnii; out / forth a se repezi afară; to ~ up a se ridica brusc; to ~ to one's feet a sări în sus / ~ collar guler înalt; ~ meal masă luată în fugă / în picioare; ~ buffet gustare la care se în picioare; to ~ from one's chair a se scula brusc de pe scaun. 3. a începe, a debuta; to ~ in life a debuta în viaţă; to ~ at the beginning a porni cu începutul / de la început; stă în picioare. to ~ at ten pounds a month a începe / a debuta în viaţă cu zece lire pe lună; to ~ (up)on stanhope ['sta;nop, amer. şi -houp] s. cabrioletă. a task a începe o treabă, a se apuca de un lucru; to ~ with soup a începe (masa) cu supa; stanici ['stasnisl] s. v. k e s t r e l . to ~ again / afresh a o lua de la început / de la capăt; to ~ with a începe / a debuta cu; stank [stasijk] past de Ia s t i n k (I). to ~ on a course of study a începe să studieze, a se apuca de un studiu. 4. a porni, stannary ['staennri] s. baie / mină de cositor. a pleca (la drum); to ~ on a journey a începe un voiaj, a pomi într-o călătorie; to ~ for stannic ['stasnik] adj. (chim.) de staniu / cositor, stanic. the continent a pleca pe continent; we ~ tomorrow plecăm mâine; we must ~ early stanniferous [staVniforos] adj. bogat în cositor / staniu. trebuie să plecăm / să pornim devreme; just as he was ~ing în momentul când pleca. stannitc ['stamaitj s. (mineral.) stanină. stanza [rsta?nz3] s. (metr.) strofă, stanţă. 5. (despre tren, motor etc.) a pleca, a porni; a decola; a demara; a se pune în mişcare; the train has just ~ed trenul a şi pornit / s-a şi pus în mişcare; the train ~s at two trenul stanzaic [stren'zeiik] adj. (metr.) de strofă.



 895



staunch



state aid ['steit eid] s. ajutor de stat. pleacă la două: (av.) to ~ on a flight a decola, a-şi lua zborul; I can't get the engine to ~ nu pot să pornesc motorul (unui automobil). 6. (sport) a porni, a lua startul; to ~ in statecraft ['steitkru:ft, amer. -krasft] s. 1. diplomaţie; politică. 2. arta guvernării. a race a porni, a lua startul într-o cursă (de cai, de barei, la alergări de atletism etc.); only stated ['steitid] adj. fix,dat, regulat, stabilit; at ~intervals la intervale date / stabilite; five horses ~ed au pornit numai cinei cai. 7. (despre cuie, nituri) a sări, a ieşi afară; (despre ~ office hours orar de birou stabilit. scânduri) a se desface, a se detaşa. B. tr. 1. a începe (o acţiune, o muncă, o conversaţie, State Department ['steit di'pu:tmant] s. Departamentul de Stat, Ministerul de Externe un cântec); to ~ work a începe lucrul; to ~ a meal a începe masa; to ~ crying a începe (în S.U.A.). să plângă; to ~ a conversation with smb. a începe o conversaţie eu cineva; to ~ state diagram [~ .daiagraern] s. (infor.) diagramă de stări. negotiations a începe tratativele; to ~ doing smth. a începe să facă ceva; to ~ raining State flower [~ .flaua1"] s. (amer.) simbol floral al unui stat (din S.U.A.). a începe să plouă. 2. a porni, a pune în mişcare (un motor, o maşină, un avion, o pompă, statehood ['steithmd] s. (pol.) suveranitate (mai ales a statelor din S.U.A.). un ceas etc.). 3. (sport) a da semnalul pornirii (cu gen.); a da startul (cu gen.); to ~ runners Statehouse ['steithaus] s. (pa/.) clădirea parlamentului, capitoliu (în S.U.A.). in a race a da semnalul plecării / a da startul alergătorilor într-o cursă / într-un concurs. state house [~ haus] (N.Z.) locuinţă construită din fondurile statului. 4. a goni, a zgorni (vânatul); to ~a hare a zgomi / a scula un iepure. 5. a lansa, a împinge, stateless ['stcitlis] adj. (pol.) fără stat. care nu arc stat. a ajuta (pe cineva, în viaţă); to ~ smb. on a career a lansa pe cineva într-o carieră; to ~ stateliness ['stcitlinis] s. 1. maiestate, măreţie, aspect impunător. 2. demnitate. smb. in business a ajuta pe cineva să înceapă o afacere / o întreprindere. 6. a înfiinţa, 3. strălucire. 4. sublim. a fonda, a întemeia, a lansa (o întreprindere, o afacere, un ziar, o şcoală); to ~ a business stately ['stcitlij adj. 1. maiestuos; impunător; falnic, mândru; ~bearing ţinută falnică. a începe / a înfiinţa / a lansa o afacere; to ~ a newspaper a înfiinţa / a scoate / a lansa 2. demn. un ziar; to ~ a fund a lansa o subscripţie; to ~ a school a înfiinţa / a deschide o şcoală. statement ['steitmant] s. 1. afirmaţie; declaraţie; relatare; expunere; dare de seamă; 7. a da naştere la. a produce, a provoca; a ridica (o chestiune, o idee, o discuţie, o piedică); to draw up a ~ a redacta o expunere; monthly ~darc de seamă lunară; official ~ declaraţie to ~ a fire a provoca un foc / un incendiu; to ~ an objection a ridica o obiecţie; to ~ a oficială; to make a ~ a da o declaraţie. 2. (telm.) formulă. 3. (mat.) enunţ (al unei discussion a provoca o discuţie. 8. a desface (scânduri). 9. a scrânti (un os). II. s. 1. tre­ probleme). 4. formulare; specificare. 5. (infor.) instrucţiune. 6. (ec.) extras de cont. sărire, tresăltare; mişcare bruscă / neaşteptată; săritură; to give smb. a ~ a face pe cineva State Righter ['steit -raita1"] ş. (işt. S.U.A.) federalist. să tresară, a speria pe cineva; your sudden appearance gave me quite a ~ apariţia State rights [~ raits] s. pi. (pol.) 1. drepturile statelor unionale. 2. (amer.) federalism. dumneavoastră bruscă m-a făcut să tresar; the news gave me a ~ vestea / noutatea m-a state-room [~ru(:)m] s. 1. sală de recepţie; salon. 2. (mar.) cabină (de pasageri). făcut să tresar / mi-a produs o tresărire; to wake with a ~ a se deştepta tresărind, a sări state scholarship [~ tskala/ip] s. bursă de stat. din somn; to give a ~of joy a tresaltă / a sări de bucurie. 2. început; debut; to give smb. States General [steits ^en^r^l] s. pi. (ist.) statele generale. a ~ in life a da cuiva posibilitatea de a debuta (bine) în viaţă; he got a good ~ in life stateside l'stcitsaid] (amer.) I. adj. american. II. adv. 1. în America. 2. spre America. a debuta bine în viaţa; at the ~ Ia început; he will work here for the ~ va lucra aici statesman f'steitsman], pi statesmen [-man] s. 1. om de stat. 2. politician. 3. (dial.) pentru început. 3. pornire, plecare; decolare; demarare; to make an early ~ a pomi / a pleca devreme; the ~ is fixed for ten o'clock plecarea este fixată pentru ora zece. 4. (sport) fermier. statesmanlike [-laik] adj. de om de stat. start, linie de pornire/ plecare; to line up for the ~ a alinia pentru plecare /start; standing statesmanship [-/ip] s. v. s t a t e c r a f t . ~ start de pe loc; flying ~ start lansat; from ~ to finish de la început până Ia sfârşit. state space ['steit spcis] s. (mat.) mulţimea stărilor. 5. (sport) avantaj la plecare / pornire; distanţă înainte; to give smb. a ~ a lăsa pe cineva static(al) ['stastikfal)] I. adj. static, nemişcat. II. s. static, electricitate statică. să plece primul, a da avans cuiva; to have a few yards ~ a avea un avantaj / o distanţă statics ['staUiks] s. pi. (folosit ca sg.) 1. statică. 2. (radio) perturbaţii atmosferice; paraziţi. înainte de câţiva yarzi; to get the ~ofsmb. a lua avans asupra cuiva, a întrece pe cineva. 3. (fot.) bliţ. starter ['sto:t3rJ s. 1. persoană care pleacă / porneşte; you are an early ~ porneşti station ['stei/an] I.s. 1. staţie; staţiune; broadcasting ~ post de radiodifuziune. 2. loc, devreme. 2. debut, început, pornire, lansare; (jam.) I gave him a punch in the nose for post; to take up a ~ a ocupa un post; a se plasa. 3. condiţie, poziţie, stare (socială); ~ a ~ am început prin a-i da un pumn în faţă; to lend smb. a sum of money as / for a ~ in life situaţie socială; to marry below one's ~ a face o mezalianţă. 4. atitudine, postură; i-am împrumutat o sumă de bani ca să-şi pornească afacerea. 3. autor, inventator, născocitor imobilitate, nemişcare. 5. staţie, gară; petrol ~ staţie de benzină; goods ~gară de mărfuri. (de calomnii etc.). 4. (sport) concurent la start; „starter" (la alergări). 5. (auto) demaror; 6. (mar.) port. 7. (te/ui.) bază; centrală. 8. (m/7.) action -s! pentru luptă (fiţi gata)! 9. punct starter. 6. (telin.) dispozitiv de pornire. topometrie. 10. (austr.) fermă (marc) de vite şau de oi. II. vb. tr. 1. a aşeza, a pune. 2. (mil.) starter gear ['sta:ta giar] s. (auto) pinionul dcmarorului. a posta; to ~ a guard a posta o gardă. starter switch [~ switf] s. (au/o) comutatorul dcmarorului. stationary ['stei/an^ri] I. adj. 1. fix, nemişcat, imobil. 2. staţionar. II. s. (pol.) starting ['sto:tirj] I. s. 1. pornire; plecare. 2. (telm.) punere în funcţiune sau exploatare. conservator. II. adj. de pornire; de plecare. stationer ['stei/3nar] s. 1. papetor. 2. (înv.) librar. starting-block [~ bbk] s. (sport) bloc de start. stationer's shop ['stei/anaz /op] s. papetăric. starting capacitor [~ ka


 stave



stave [steiv] I. s. 1. doagă (ae butoi). 2. stanţă, strofă; verset. 3. (muz.) portativ. 4. şipcă; stinghie. II. vb. Ir., past şi part. trec. stove [stouv] L a desfunda; a sparge (un butoi). 2. a lăsa să curgă (vinul etc.). 3. a pune doage la. 4. to ~ off a opri, a îngrădi, a restrânge; a preveni. stave rhyme ['steiv raim] s. (metr.) aliteraţie. staving-off ['steivirj o(:)f[ si îngrădire, prevenire; the ~ of a disease măsuri preventive împotriva unei epidemii. stay1 [stei] I. vb. A. iutr. 1. a .sta. 2. a se opri, a rămâne; to ~ to / for dinner a rămâne la masă; to ~ in bed a sta în pat; jazz has come to ~jazzul a prins rădăcini / a fost adoptat definitiv. 3. a locui, a sta; to ~ at a hotel asta la hotel. 4. a rezista; a dura. 5. to ~ away a nu veni; a rămâne; a sta la o parte; a absenta; to ~in a nu ieşi din casă; to ~out a nu veni acasă; to ~ up a nu se culca, a veghea; to ~ up late a se culca târziu. B. tr. 1. a înfrâna, a opri, a potoli, a stăpâni; to ~ one's hand a-şi retrage mâna. 2. a reţine, a nu lăsa să meargă, a întârzia (cursul evenimentelor etc.). 3. (yur.) a amâna, a păsui. II. s. 1. şedere; oprire; vizită (într-un oraş etc.). 2. dificultate, piedică, obstacol; a ~ upon his activity o piedică în activitatea sa. 3. băgare de seamă, prudenţă, precauţie. 4. (tehn.) reazem, stâlp, suport. 5. (fig.) proptea, sprijin; the ~ of his old age toiagul bătrâncţelor sale. 6. amânare, păsuire. , . stay2 s. (mar.) strai. stay-at-home ['steiothoum] s. 1. (om) casnic, cazanier. 2. cenuşăreasă. stay block [~ bbk] s. (mar.) bloc de ancoră. staybolt ['stciboult] s.ftehn.) şurub distanţier. stayer ['stciar] s. 1. sprijin. 2. persoană care stă sau rămâne. stays [sfeiz] s. pl. corset. stay sail ['steisl, 'stei-seil] s. (mar.) vclastrai. stead [sted] I. s. loc; in smb.'s ~ în locul cuiva; to stand smb. in good ~ a fi de marc folos cuiva. II. vb. tr. a ajuta; a fi de folos (cuiva). steadfast ['stedfost, amer. si -fa:st] adj. 1. stabil, ferm, constant. 2. (fig.) neclintit, statornic; ~ in Iove statornic / credincios în dragoste.. steadfastness ['stedfastnis] s. 1. fermitate (de spirit); statornicie, stabilitate. 2. tărie, tenacitate; ~ of purpose tenacitate de caracter. steading ['stedirj, -din] s. (scot.) fermă; dependinţele unei ferme. . steady ['stedi] I. adj. 1. ferm, tare, sigur; to have a ~ hand a avea o mână sigură. 2. neîntrerupt, continuu, constant; ~ progress progres susţinut / neîntrerupt; ~ weather vreme stabilă; ~ puise puls egal; to play a ~game a juca un joc susţinut. 3. (fig.) credincios, statornic. 4. aşezat; cuminte; înţelept; serios. 5. (mat., mec.) staţionar. II. vb. A. tr. 1. a propti; a întări; a menţine. 2. a cuminţi, a potoli; to ~ the nerves a calma / a destinde nervii. B. refl. to ~ oneself against smth. a se rezema de ceva. III. s. 1. (amer. fam.) logodnic; logodnică; iubit; iubită. 2. suport, reazem, proptea. IV. interj. ~! încet(işor)! binişor! steak [steik] s. 1. bucată, felie (de carne sau peşte). 2. biftec. 3. costiţă; cotlet; antricot. steal [sti:l], past Stole [stoul],part. trec. stolen ['stouten] vb. A. tr. 1. a fura, a şterpeli, a răpi. 2. a amăgi, a seduce; a cuceri; a câştiga; (fig.) to ~ (away) smb.'s heart a cuceri inima cuiva. 3. a o lua înaintea (cu gen.). 4. a ochi (pe furiş); to ~a glance at smb. a trage cu ochiul la cineva. B. intr. 1. a fura. 2. to ~ away a o şterge, a se furişa, a pleca / a ieşi pe furiş / pe ascuns / fără zgomot; to ~ back a se întoarce pe furiş; to ~ down a se furişa / a se lăsa în jos; a curge; to ~ in a se strecura / a se furişa înăuntru, a intra pe furiş; he stole into the room s-a strecurat în cameră; to ~ out a se strecura / a se furişa afară, a ieşi pe furiş; to ~ over a se strecura peste; to ~ through a se furişa prin. stealer ['sti:lar] s. hoţ. tâlhar. stealth [stcl6] s. 1. secret, taină, ascuns; by ~ în secret / în taină, pe ascuns / pe furiş / nevăzute, tiptil. 2. (înv.) hoţie, furt. stealthily ['stelOili] adv. în secret / în taină, pe ascuns / pe furiş / pe nevăzute, tiptil; to creep in ~ a se furişa tiptil. stealthiness ['stcIOinis] s. caracter ascuns / secret / tainic. stealthy ['stelei] adj. ascuns, furiş, secret, tainic; ~ glance privire furişă; ~ whisper şoaptă tainică. steam [sti:m] I. s. 1. abur, vapor; to work by ~ a funcţiona cu aburi; to keep up ~ amenţine presiunea; ~ brake frână cu aburi; (mar.) vessel under ~ vas cu aburi; ~ navigation navigaţie cu aburi. 2. (fam.) energic, entuziasm, avânt. 3. to let off ~ (fig.) a-şi vărsa nervii, a se descărca. II. vb. A. intr. 1. a face aburi / vapori; a se evapora. 2. a face fum, a fumega; the soup ~s supa abureşte. 3. a naviga cu aburi. 4. (fam.) a progresa / a înainta rapid. B. tr. 1. a aburi; a expune la abur; a trece prin etuvă. 2. a găti cu aburi. steam blower ['sti:m 


896



steamshop ['stifmjbp] s. (tehn.) sala cazanelor: steam shovel ]'sti:m.JAval] s. (amer.) excavator. steam vessel [~ .vesl] s.v. s t e a m s h i p. steamy f'sti:mi[ adj. plin de aburi, umed de aburi; aburit, aburind; fumegând. steapsin [sti'ajpsin] s. (biol.) steapsină. stearin ['stiorin, amer. 'sti:o-[ s. stearină. steatite ['stiatait, amer. 'sti:a-] s. (mineral.) steatită. steed [sti:d] s. (poetic) cal, armăsar, fugar. steel [sti:l] I. s. 1. oţel. 2. (Ut.) fier, sabie, spadă; to fight with cold ~ a se bate cu arme albe. 3. amnar; flint and ~ cremene şi amnar. 4. (canad.) cale ferată. 5. (canad.) butoi de oţel (pentru petrol, benzină etc.). II. adj. de oţel. III. vb. tr. 1. (metal.) a căli; a trata cu oţel, a oţeli. 2. (fig.) a căli, a întări, a oţeli, a împietri; to ~ one's heart a-şi oţeli inima, a-şi face inima de piatră. steel blue [~ blu:] I. s. albastru de oţel. II. adj. albastru ca oţelul. steel-clad [~kted] adj. cuirasat, blindat. steel engraving [~ inigreivin] s. gravură în oţel. steel gang [~ gEenJ s. (canad.) echipă de muncitori care construiesc o cale ferată. steel-hearted [~'ha:tid, '-■--] adj. cu inimă de piatră; inflexibil. steel mould [~ mould] s. (metal.) lingotieră. steel-plated f-'pleitid, -i—] adj. cuirasat, blindat. steel road [~ roud] s. (ferov.) calc ferată. steel works [~ wa:ks] s. pl. oţelăric. steely ['stidi] adj. 1. de oţel; călit, oţelit. 2. (fig.) tare, de fier, de oţel; to direct a ~ glance at a privi cu ochi reci ca oţelul. steelyard ['sti:lja;d, 'stiljsd] s. balanţă romană. steep1 [sti:p] I, adj. 1. abrupt, iute, repede, măluros, prăpăstios, râpos; povârnit; ~ climb urcuş repede; the slopes grow ~er pantele devin mai abrupte. 2. (fig.) exagerat, tare; that's a bit ~ c cam prea de tot; ~ pricepreţ exorbitant. II. s. prăpastie, râpă. III. adv. brusc, rapid, abrupt; cliff that falls ~ into sea faleză abruptă. steep2 vb. tr. 1. a muia, a cufunda (într-un lichid). 2. a opări (ceaiul ele). 3, (fig.) a îneca, a băga, a cufunda, a scălda; ~ed in tears scăldat în lacrimi; ~ed in ignorance cufundat în ignoranţă. steepen ['sti:p»n] vb. A. tr. 1. a face mai abrupt. 2. a mări, a spori. B. intr. a deveni mai abrupt. steepish [!sti:pif] adj. cam râpos / abrupt. steeple ['sti:pj] s. clopotniţă; turlă. steeplechase [~tjeis] s. (sport) alergare (călare) cu obstacole. steepled ['stkpld] adj. (conslr.) cu clopotniţă sau turlă. steeplejack [rsti:pld3a;k] s. reparator de clopotniţe sau de coşuri de uzină. steepness ['stkpnis] s. 1. caracter râpos / abrupt. 2. joc râpos. steep pitch ['sti:p pit/] s. (tehn.) pas marc. steer1 [stior] I. vb. A. tr. 1. a cârmi, a sta la cârma (unui vapor etc.); a ghida, a pilota, a mâna, a îndrepta; a conduce (un automobil etc.). 2. (fig.) a dirija, a conduce, a îndruma. 3. (fam.) a conduce (pe cineva, undeva). 4. a urma; to ~ a middle course a urma o calc de mijloc, a evita extremele; to ~ a steady course a-şi vedea de drum, a-şi urma drumul cu fermitate. B. intr. 1. a se dirija, a se îndrepta; a se conduce; to ~ clear of a evita, a trece pe lângă, a ocoli. 2. (mar.) a devia. II. s. I. (înv.) cârmă; cârmuit: (amer. si.) to give a person a ~ a da cuiva o indicaţie / un indiciu. 2. (fig.) conducător, cârmaci. steer2 s. bou tânăr, boulcan, juncan; taur tânăr. , steerable ['stisrobl] adj. care poate fi cârmit / condus. steerage [.'stisridş] s. 1- cârmuire, pilotare, ghidare. 2. conducere, dirijare, guvernare, administraţie. 3. curs, direcţie, mers, mişcare; (fig.) cale, drum. 4. (mar.) clasa a patra (pentru pasageri). steerage passenger [~ .pasinapn s. (mar.) pasager de clasa a patra. steerage way [~ wci] s. (mar.) viteză de guvernare. steerer ]'stiorar] s. 1. cârmaci, timonier, pilot. 2. (amer.) ademenitor de clienţi, persoană care momeşte clientela. . steering ['stiarin] s. (mar.) navigare, cârmuire; nice ~ navigare precisă. steering arm |~.a:m[ s.(auto) levier / bară de comandă a direcţiei; arbore de direcţie. steering box [~ baksj s. (auto) casetă de direcţie. steering compass [~ ikAmpas] s. (mar.) compas de cârmă. steering-gear [~giar] s. 1. (tehn. auto) mecanism de direcţie. 2. (mar.) transmisia cârmei. steering handle [~ .hrendl] j . v . s t e e r i n g a r m . steering lever [~ Ji:var] s.v. s t e e r i n g a r m . steering-wheel [~hwi:l] s. 1. volan; ghidon. 2. (mar.) timonă, roată de cârmă. steerless l'stialis] adj. fără cârmă. steersman ['stiazman|,pl. steersmen [-man, -men] s. cârmaci, timonier, pilot. steersmanship [-/ip[ s. (mar.) arta cârmaciului, arta de a cârmi un vas. steery ['stiori] s. (scot.) revoltă, agitaţie. steeve1 [sti:v] (mar.) I. vb. intr. a avea o înclinaţie prea mare. II. s. unghi de înclinaţie (prea mare) a bompresului. steeve2 I. adj. ţeapăn, înţepenit, amorţit. II. vb. tr. a înţepeni, a amorţi. stegosaurus [.'stcgOK'sa:ras], pl. stegosauri [-rai] s. (geol.) stegosaur. stele ['sti:l(i)] s. (bot.) stei. stell [stei] (înv.) I. vb. tr. a funda, a aşeza. II. s. 1. poziţie permanentă; domiciliu permanent. 2. ţarc de vite. stellar ['stcb'J adj. 1. stelar; astral; în formă de stea. 2. plin de stele, înstelat. 3. (fig.) principal, de frunte. stellary l'stclari] aay. v. s t e i I a r (2).



 sterlet



897



stellate fstclit] adj. 1. înstelat, cu stele; în formă de stea. 2. (bot.) în formă de stea, cu raze. stellate aniseed [~ >a;nisi:d| s. (bot.) anason-înstelat (Illicium anisatum). stellarator ['stetoreit3r] s. (fiz.) stclarator. stelliferous [stc'lilbras] adj. 1. înstelat, plin de stele. 2- ea o stea; în formă de stea. stelliform ['stclifomi] adj. în formă de stea. stellify ['stelifaij vb. ir. 1. a preface în stea. 2. (fig.) a ridica în slăvi; a diviniza. stellionate ['steliancit] s. (scot.) şarlatanie, coţcărie. stellite ['stelaitj s. (mineral.) stelit. stellular ['stcljutor] adj. cu steluţe; în formă de steluţă. stellulate ['stcljulit, -leit] adj. v. s t e l l u l a r . stelography [stc'bgrofi] s. inscripţii pe coloane. stern1 [stern] I. s. 1. trunchi, tulpină; cotor, coadă, tijă; peduneul, codiţa. 2. (gram.) tulpină (a unui cuvânt). 3. picior (de pahar). 4. (fam.) pi. picioare. 5. neam, rasă; gen. 6. (jig.) trunchi; ramură (de descendenţă), linie. 7. (tehn.) coadă, tijă; arbore, axă, bară. 8. (poligr.) linie de bază a literei. 9. (fiz.) suport de duant. 10. (tel.) picior de lampă sau tub. II. vb. tr. 1. a scoate / a da jos cotoarele, cozile sau tulpinile (cu gen.). 2. a prevedea cu cozi (/lori artificiale). stern2 I. s. (mar.) 1. lemnăria prorei. 2. etravă. 3. proră; from ~ to stern de la proră la pupă, de la un capăt Ia celălalt. II. vb. A. tr. 1. a Iovi cu prora. 2. a lupta împotriva (curentului etc.). B. intr. a înainta în contra curentului. steni3 vb. tr. 1. a stăvili, a îndigui, a opri. 2. (jig.) a împiedica, a opri. 3. a astupa (o crăpătura



etc.).



stem bearing ['stem ibearin] s. (tehn.) lagăr de ghidare a axului. stem end [~ end] s. (bot.) cap de tulpină sou cocean. stemless ['stcmlis] adj. (bot.) fără tulpină / tijă. stemlet ['stemlit, -let] s. (bot.) tulpiniţă. stemma ['stema],pi. stemmata [-ta] sau stemmas [-m?s] s. 1. arbore genealogic; gintă. 2. (eniom.) ochi simplu. stemmed [stemd] adj. 1. eu tulpină. 2. (în cuvinte compuse) cu tulpina, cu (o) tulpină; long — cu tulpina lungă. stemmer ['stema1-] (mine) furător; dârg. stemming ['stemirj] s. 1. (tehn.) margine, bordură. 2. (meteor.) baraj (al maselor de. aer). 3. (constr.) burarc (a găurilor pentru explozivi). stempost l'stcmpoust] s. (mar.) etravă. stem-winder [~ iwainoV] s. 1. arc de ceasornic. 2. ceasornic cu întoarcere prin buton. stem-winding [~i\vaindirj] adj. (despre ceasornice) cu întoarcere prin buton. stench [stent/] I. s. duhoare, putoare, miros greu. II, vb. tr. (înv.) a împuţi, a face să miroasă. stencher ['stentJV] s. (înv.) lumânare de calitate proastă. stenchful ['stent/ful] adj. (înv.) plin de duhoare, împuţit. stench pipe ['stent/ paip] s. (tehn.) ţeava de ventilaţie (la latrină). stencil ['stcnsil] I. s. 1. şablon, model, tipar. 2. (poligr.) matriţă. II. vb. tr. 1. a forma cu şablonul, a matriţa. 2. (text.) a imprima cu şabloane. stenciller ['stensfls1"] s. 1. pictor sau tipograf care lucrează cu şabloane. 2. marcator. stend [stend] (scot.) I. pastşi part. trec. stent [stent] vb. intr. 1. a se întinde. 2. a sări. 3. a merge cu paşi mari. II. s. 1. săritură. 2. pas marc. steno [stenou] ş. (amer. fam.) 1. prese, de la s t e n o g r a p h e r . 2. prese, de la stenography. stenograph ['stenagrarf, -noug-, -graf] I. s. 1. semn stenografie. 2. stenograma. 3. maşină de stenografiat. II. vb. tr. şi intr. a stenografia. stenographer [ste'nDgrafa1-, sta'n-] s. stenograf. stenographic(al) [istens'graefik^l), -noug-] adj. stenografie. stenographist [stc'iisgrofist, sta'n-l v. s t e n o g r a p h e r . stenography [ste'nsgrafi, sta'n-] s. stenografie. stenosed [sti'nouzd] adj. (med.) stenozat. stenosis [sti'nousis] ş. (med.) stenoză. stenotype ['stenataip, -nout-| s. maşină de stenografiat. stent1 [stent] I. s. 1. întindere. 2. graniţă, limită. II. vb. tr. 1. a întinde. 2. a îngusta; a restrânge, a limita. stent2 (scot.) I- s. evaluare, impunere. II. vb. tr. a evalua, a impune. stent3 past şi part. trec. de la s t c n d. stent master ['stent ima:st9r] s. (scoţ.) perceptor. stentor ['stcntarJ s. stentor. stentorian [stcn'toirian, amer. -'tou-[ adj. stentorian, de stentor; tunător, răsunător, puternic, sonor. stentorious [stcn'toiriss] adj. (rar) v. s t c n t o r i a n. stent roll ['stent roul] ş. (scot.) rol fiscal. step [step] I. s. 1. pas; ~ by ~ pas cu pas; in ~ în pas; out of ~ în contratimp, neregulat, nepotrivit; to turn one's ~s a-şi îndrepta paşii; to keep ~with a ţine pasul cu, a se menţine în pas cu. 2. distanţă, drum; it is but a few ~s to my house sunt doar câţiva paşi până la casa mea; (/aur.) it is a good ~ c o bucată bună. 3. urmă; (fig.) to tread in the ~ of a călca pe urmele (cuiva). 4. pas (de dans). 5. (fig.) pas, demers, mişcare; măsură; a false ~ un pas greşit; to take ~s a lua măsuri, a face demersuri; to watch one's ~s a-şi supraveghea mişcările. 6. treaptă, scară; prag; a flight of ~s (mai multe trepte formând) o scară. 7. scară dublă. 8. (mar.) talpă de catarg. 9. (tehn.) pas, treaptă; timp; prag; etaj; graden. 10. (electr.) sincronism. 11. grad, rang; to get one's ~ a înainta în grad, a avansa. II. vb. A. tr. 1. a face (un pas). 2. a dansa (un cadril etc.). 3. (mar.) a fixa, a înfige (catargul). 4. (electr.) a scădea / a micşora voltajul (unui curent) cu ajutorul transforma­ torului. 5. a măsura (cu sul). 6. to ~ down a) a scădea, a micşora, a reduce; b) a renunţa



la (o funcţie) a-şi da demisia din; to — in /into a introduce, a fixa; to ~ out /off a măsura; to~up a mări. a augmenta. B. vb. intr. 1. a păşi, a călca; to ~ lightly a călca uşor; (amer.) ~ lively! pasul mai vioi! mai iute!; to ~out briskly a pleca în grabă. 2. to ~ aside a se da la o parte, a se retrage; to ~ back a se retrage, a se da înapoi; to ~ down a coborî, a descinde; to ~high a călca cu pasul ridicat; to ~in a) a intra; b) a interveni; to ~ into a pătrunde în; a se introduce în; a intra în posesia (cu gen.),-(amer. sl.) to ~ off a) a face o greşeală; b) a muri. a da ortul popii; to ~ on a se grăbi; (jam.) ~ on it! mai iute! grăbeşte-te! dă-izor! dă-i bătaie!; to ~out a ieşi, a pleca; to ~outside a ieşi, a păşi afară; to ~ short a călca mărunt / cu paşi mărunţi; to ~ up a urca. step bearing ['step .bearirj] s. (tehn.) lagăr axial; crapodina; pivotul fusului. step brass [~ bra:s] s.v. s t e p b e a r i n g . stepbrother [~.brAQ9r] s. frate vitreg. stepchild [~t/aild].pl. stepchildren [-ptjildrpn, -it/zddrjn] s. copil vitreg. stepdame [~deim] s. (înv.) mamă vitregă. step-dance [~du:ns] s. step (dans). stepdaughter [~*b:t3r] s. fiică vitregă. step-down transformer [~'daun treens.foima1'] s. (electr.) transformator coborâtor. stepfather [~ifa:oar] s. tată vitreg. step fault [~ fo:lt] s. (geol.) falie în trepte. step-ladder [~-lred3rJ s. 1. scară cu trepte. 2. (sl.) sandviş cu trei felii suprapuse. stepmother [~.mA8ar] s. 1. mamă vitregă. 2. (dial.) aşchie de piele în jurul unghiei. 3. (bot. dial.) trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor). stepmotherly [~.niA<5ali] adj. vitreg: duşmănos, ostil, neprietenos. stepney ['stepni] ş. (auto, înv.) roată de rezervă. stepparent ['stepipear^nt] s. părinte vitreg. steppe [step] s. (rus) stepă. stepper ['steps1"] s. 1. persoană care merge / păşeşte. 2. cal, fugar. 3. (amer. fam.) persoană vioaie şi activă. 4. pi. (sl.) picioare. 5. (amer. fam.) dansator. stepping ['stepin] s. păşit, mers. stepping-stone [~stoun] ş. 1. piatră de pus piciorul (la traversarea unui râu). 2. (fig.) treaptă, mijloc (pentru atingerea unui ţel). stepsister ['stcp.şistar] s. soră vitregă. stepson [~SAn] s. fiu vitreg. step-up transformer ['stcp'Ap trams.ib;m3r] s. (electr.) transformator ridicător. stepwise ['stepwaiz] adv. pas cu pas. steradian [sta'rcidian] s. (geom.) steradian. stercoraceous [ist3:ka'rci/3s, -kou'r-] adf 1. de gunoi, de murdărie. 2. (entom.) care trăieşte prin gunoaie. stercoratc1 ['sta:korcit] vb. tr. a îngrăşa, a depune îngrăşăminte pe (câmp). stercorate2 ['staiksrit] s. îngrăşământ. stercoration [istaiks'rci/^n] s. (agr.) îngrăşarc. stercory ['su>:k9ri] s. (înv.) gunoi, fecale, îngrăşământ. stere [stis r | s. ster. stereo ['stiariou, 'ster-] I. adj. 1. stereoscopic. 2. stereo(fonic). II. s. 1. fotografie stereoscopică. 2. (muz., fiz.) stereofonic 3. instalaţie stereofonică. 4. (poligr.) stereotipie. III. vb. tr. (poligr.) a tipări prin stereotipie. stereochemistry ['stiariou'kcmistri] ş. (chim.) stereochimie. stereogram ['stiariagram, 'ste-] s. stereogramă. stereography [.stenografi] s. stercografie. stereometer ['stioriou


 sterling



sterling ['sterlin] I. adj. 1. (despre moneda engleză) stabilit, fixat; având greutatea justă, standard; in ~ coin of the realm în bani buni ai regatului (Angliei), în monedă valabilă. 2. veritabil, pur, real, adevărat, de calitate bună; ~fellow om cu calităţi serioase; a work of ~ merit o lucrare de un merit real. 3. (austr.) (despre un australian) născut în Marea Britanic II. s. 1. sterling. 2. (rar) bani englezeşti, monedă engleză. stern1 [stern] adj. 1. sever, aspru, serios, strict; rigid; riguros; neindulgent; neînduplecat; the ~er sex sexul tare / masculin. 2. încruntat; sumbru, rece. 3. (despre valuri) impetuos, furios. stern2 I. s. 1. (mar.) pupa.'2. partea posterioară (la animale); coadă (la copoi, câini de goană); trenă. 3. (înv.) vâslă, cârmă; (jig.) conducerea statului; to sit at the ~of the state a fi la conducerea statului. II. vb. intr. a vâsli înapoi. sterna ['sterna] pi. de la s t c r n u m. sternage ['ste:nid3] s. (înv.) 1. cârmă. 2. cârmire. sternal ['sternal] adj. (anat.) al sternului. stern bench ['stain bent/] ş. (mar.) banchetă. stern-board [~bn:d, -boad] s. (mar.) mers înapoi. stern-browed [~braud] adj. (poetic) cu înfăţişare cumplită sau aspră. sternfast [~fa:st] s. (mar.) parâmă pupa. stern flag [~ flseg] s. (mar.) steag la pupa. stern frame [~ freim] s. (mar.) etambou. stern gland [~ gla;nd] s. (tehn.) presetupă, prcsgarnitură. stern light [~ lait] s. (mar:) lumină pupa. sternmost ['starnmoust, -most] adj. ultim, cel (mai) din urmă. sternness ['stamnis] s. 1. seriozitate. 2. asprime, duritate. stern pipe ['stăm paip] s. (mar.) nară de ancoră pupa. sternpost ['stornpoustj s. (mar.) ctanibou. sternson ['stamsnj s. (mar.) colţar de etambou. sternum [\sta:nam],pl. sterna [-na] s. (anat.) stern. sternutation [-sta rnju'tei/an] s. strănut(are). sternutatory [ster'njutatari, -touri] I. s. agent care provoacă strănutul. II. adj. care provoacă strănutul. sternward ['starnward] adj. dinspre pupa. sternward(s) [-z] adv. spre pupa, către pupa. sternway ['stemwei] s. (mar.) marş înapoi. stern-wheel [~hwi:l] ş. (mur.) roată cu zbaturi în pupa. stern-wheeler [~hwi:lar] s. (mar.) navă cu roată cu zbaturi în pupa. steroid ['stiaroid, 'ste-j s. (bioch.) steroid. sterol ['sterol, -roul] s. (chim.) sterol. stertor ['starts'"] s. (med.) sforăit (mai ales în timpul unui leşin). stertorous ['starteras] adj. răguşit, gros, greu, nârâit; sforăitor. stertor o usness ['sterterasnis] s. sforăit. sterve ['sterv] vb. (înv.) v. s t a r v e. stethometer [stc'6amitar7 s. (med.) stetometru. stethoscope [rste9askoup] I. s. (med.) stetoscop. II. vb. tr. a examina cu stetoscopul. stethoscopic(al) [.ste9as'kopik(pl)] adj. (med.) stetoscopic. stevedore ['stirvido:1"] s. docher, hamal (în port), descărcător, stivator. stevedoring ['stirvidorrirj] s. operaţiuni portuare de încărcare, descărcare şi depozitare; stivuire; arimare. steven ['stirvn] s. (înv.) 1. întrunire, întâlnire; (dial.) to set (a) ~ a conveni asupra locului şi timpului unei întâlniri. 2. glas, voce. 3. strigăt. stew1 [stjur] I. vb. A. tr. a fierbe / a găti înăbuşit, a înăbuşi, a stufa; to ~ fruit a face un compot de fructe. B. intr. 1. a fierbe înăbuşit / încet / înfundat. 2. a se înghesui ca sardelele. 3. (si. scol.) a toci. II. s. 1. mâncare înăbuşită; tocană. 2. (fam.) nelinişte, agitaţie, efervescenţă, încurcătură, zăpăceală;' perplexitate; to be in a terrible ~ a fi într-o încurcătură teribilă. 3. (fam.) bordel. 4. (înv.) cocotă, prostituată. 5. (înv.) spital pentru boli venerice. stew2 s. eleşteu, bazin (pentru prăsirea peştilor sau cultura stridiilor). steward ['stju(:)ad] s. 1. administrator, intendent (de proprietate funciară, moşie etc.). 2. girant, gospodar; econom (în colegii, cluburi etc.). 3. steward; ospătar (pe vapor etc.). 4. organizator, maestru de ceremonii, ordonator (la bal, spectacol, curse); megaphone ~ spieher. 5. seneşal; Lord High Steward of England lord însărcinat cu: a) organizarea ceremoniei încoronării; b) judecarea unui „peer"; Lord Steward of the Household membru al înaltei Curţi. stewardess [-is] s. 1. fată de serviciu, servantă; stewardesă. 2. menajeră. 3. damă de companie. stewardly [-li] adj., adv. (fam. rar) econom. steward room ['stju(:)ad ru(:)ih] s. (mar.) sufragerie de vapor. stewardry fstjuadri] s.v. s t e w a r d s h i p . stewardship ['stjuad/ip] s. 1. funcţia de steward / de ospătar. 2. administraţie, direcţie, gestiune. stew-pan ['stju:pa?n] s. cratiţă, tigaie. sthenic fsOenik] adj. stenic. stibble ['stibl] s. (scot.) mirişte. stibial ['stibial] adj. (chim., mineral.) de antimoniu. stibium ['stibiam] s. (chim.) stîbiu, antimoniu. stibnite fstibnait] s. (mineral.) stibină, antimonit. stibogram l'stibougrEem] s. amprentă de picior. stich [stik] s. 1. stih, vers. 2. verset (în Biblie). 3. rând de pomi, şir de copaci. stichel f'stit/pl] s. (înv. peior.) imberb.



898



sticher [rstit/ar] vb. intr. (amer.) a prinde ţipari (cu ajutorul unui instrument în formă de seceră). stichic I'stikik] adj. (rar) compus / format din versuri /stihuri. stichometry [sti'komitri] s. 1. numărarea rândurilor unui manuscris. 2. împărţire după numărul de rânduri. stick [stik] I. paşt şi part. trec. stuck [stAk] vb. A. tr. 1. a înfige, a împlânta; a băga, a introduce (un instrument ascuţit); to ~ with lard a împăna cu slănină; (fig.) ~ a pin there fii atent! ţine minte!; (jig.) to ~pins uponsinb.'s sleeves a linguşi pe cineva; (fam.) to ~ one's spoon in the wall a muri. 2. a împunge, a înţepa; a înjunghia, a tăia; to ~ pigs a înjunghia porci. 3. (fa/u.) a aşeza, a pune, a plasa. 4. ă lipi, a fixa, a aplica; ~no bills nu lipiţi afişe!; (fam. fig.) to ~ eyes on / upon a-şi îndrepta ochii asupra (c» gen.). 5. (fam.) a încurca, a dezorienta. 6. (amer. si.) a înşela, a păcăli, a duce de nas. 7. a învinge, a bate (la cărţi). 8. a rezista, a răbda; a suferi, a îndura, a suporta; to ~ it a suporta (cutare lucru); I could not ~ it any longer n-am mai putut îndura. 9. to ~off a împodobi; (amer. şl.) to be stuck on a fi îndrăgostit de; to ~ out a scoate afară; to ~ one's head out of the window a scoate capul pe fereastră; to ~ up a) a prinde; a lipi de; b) a scoate afară; c) (si. austr.) a devasta, a jefui; to ~ up.one's nose a se strâmba arogant. B. refl. to ~ oneself above the others a se ridica deasupra celorlalţi; (fam.) to ~ oneself up a se bate în piept, a face pe grozavul. C. intr. 1. a adera, a se lipi, a se ţine, a se prinde; he ~s like a bur(r) se ţine (de mine) scai; the envelope won't ~ plicul nu se lipeşte; the nickname stuck to him porecla care i s-a dat a prins; (fam.) to ~ on a horse a se ţine bine în şa / pe cal. 2. a rămâne, a sta; a (se) ţine; to ~ at home a rămâne acasă; friends ~ together prietenii ţin unii cu alţii. 3. a rămâne în drum / pe loc; a se împiedica; a se înţepeni; the door ~s uşa s-a înţepenit; the key has stuck in the lock cheia a rămas / s-a înţepenit în broască; to ~ in the mire a) a se înfunda în noroi; b) (fig.) a se încurca. 4. a se încurca, a rămâne nedumerit / perplex. 5. to ~ at a se opri Ia; a ezita / a şovăi / a pregeta în legătură cu; to ~ at a piece of work a stărui / a persevera într-o lucrare; to ~at nothing a nu pregeta, a nu se lăsa oprit / reţinut de nimic, a nu se împiedica de nimic; (fam.) to ~ between hope and fear a oscila între frică şi speranţă; to ~ by a rămâne credincios (cu dat.); a nu părăsi; to ~ fast a se împotmoli, a se înnămoli, a se îngloda; (fam.) to ~ in a persista / a stărui în; (fam.) to ~ indoors a sta acasă; to ~ on a se lipi de; to ~ out a) a ieşi în afară, a se bomba; b) (fig. si.) a da de bănuit, a mirosi; to ~ out for a insista / a stărui pentru; to ~ to a rămâne Ia, a se (a)lipi de, a (se) ţine de, a menţine (cu ac); to ~ to business a se ţine de afaceri sau de treabă; to ~ to it a nu se lăsa, a persevera (într-o atitudine etc.); (fig.) to ~ to the letter a se ţine de literă; to ~ to the point a nu pierde firul, a nu pierde din vedere ideea esenţială şau scopul; to ~ up a) a se ridica, a se înălţa; his hair stuck up on end părui i s-a făcut măciucă / s-a zbârlit; b) (si.) a nedumeri, a crea confuzie; c) to ~ up for a se ridica în apărarea (cu gen.), a apăra; to ~ up for one's rights a se ridica pentru a-şi apăra drepturile; to ~ up to a sta împotriva (cu gen.), a rezista, a nu se supune (cu dat.). II. ş. 1. băţ, bâtă; lemn; varga; ramură; par; baston; toiag; to cut a ~ from the hedge a-şi tăia un băţ din tufiş; ~ and stone totul; to leave neither ~ nor stone standing a nu lăsa nimic în picioare; to be at ~ and lift a trăi de la mână până la gură; (sl.) to cut one's ~ a o şterge, a o lua din loc; (fam.) to fall from the ~s a muri; (amer. fam.) if that's the way your ~ floats dacă ăsta ţi-e scopul; dacă asta ţi-e părerea; (fig.) to fire a good ~ a bea zdravăn; (jig.) to swear a good ~ a înjura zdravăn; to go to ~s and staves a se face fărâme; (prov.) it is easy to find a ~ to beat a dog un pretext se găseşte uşor. 2. baton; a ~of chocolate un baton de ciocolată; 3. (ţwligr.) reglct, culegar. 4. (muz.) a) arcuş de vioară; b) baghetă; c) beţişor de tobă; d) suflătoare de cimpoi. 5. (fam. jig.) om obtuz / mărginit, „cap greu". 6. (tehn.) mâner; manivelă; bară; manşă. 7. (teAt.) nicliţă. 8.pl. catrafusc. 9.pl. (înv.) pistoale. 10. p/. (si.) ranga. 11. (mar. glumeţ) catarg. 12. legătură purtată pe un băţ. 13. pi. (si.) obstacole. 14. (sport) ghişeu, poartă (la crichet). 15. lovitură; împungere. 16. aderare, lipire. 17. înfundare, oprire. 18. (jig.) încurcătură, strâmtoare. 19. grevă, încetare a lucrului. 20. (la hochei) erosă. 21. (sl.) ţigară de marijuana. 22. (amer: fam.) the ~s regiuni rurale, ţinuturi depărtate de oraşe. stick-at-nothing fstikatinAQirj] adj. (fam.) 1. neînfricat. 2. care nu ţine scamă de nimic, fără scrupule; brutal. stick chimney [~ it/imni] s. (amer.) coş de lemn (la casele din buşteni). sticker1 [rstikar] s. 1. măcelar. 2. cuţit de măcelărie. 3. cuţit de vânătoare. 4. (şl.) cârlig de pescuit; harpon. 5. (jig.) observaţie / remarcă tăioasă; întrebare derutantă. sticker2 ş. 1. partizan. 2. (amer.) afiş, placardă. 3. lipitor de afişe. 4. (amer.) marfă veche (necerută). 5. (fam.) persoană care stă mereu acasă, cloşcar. stick fast ['stik farst] s. (fa/u.) 1. cocă de lipit / clei. 2. (persoană care se ţine scai). stick handle [~ hamdl] ş. mâner de baston. stick heap [~ hirp] s. grămadă de lemne. stickiness ['stikinis] s. vâscozitatc; adezivitatc. sticking1 ['stikirj] ş. 1. împungere, perforare. 2. broderie. sticking2 ş. 1. aderenţă, adeziune. 2. oprire, întrerupere. 3. (tehn.) blocaj; calaj. 4. (jwligr.) afişare. sticking place [~ pleis] s. 1. punct de oprire. 2. (text.) Ioc lipicios. sticking-plaster [~ipla:star] s. plasture (pentru răni); leucoplast. sticking point [~ point] ş. obstacol, impediment. stick-in-the-mud ['stikinoanud] I. ş. 1. Iasă-mă-să-te-las; bleg. 2. ultra-conservator. II. adj. încet, leneş.' stickle1 ['stikl] vb. I. tr. (înv.) a aplana (o ceartă). II. intr. 1. a ezita. 2. a oscila (în atitudine). 3. a lupta dârz. 4. a lua partea cuiva. stickle21. adj. 1. abrupt; înalt; inaccesibil. 2. (despre ape) repede. II. s. curent puternic (al unei ape). stickleback [~ba3k] ş. (iht.) ghidrin (Gasterosteus aculeatus). stickle-haired [~head] adj. (înv.) cu păr ţepos.



 899



stinky



stillage ['stilid3] s. stativ, stclaj. stickler fstikter] s. 1. formalist, pedant; ~for purity a) purist; b) moralist. 2. problemă dificilă sau încurcată. still birth ['stil ba:0j s. naştere a unui copil mort. stickly ['stikli] adj. (dial.) ţepos, aspru. stillborn [~br>:n] adj. născut mort. stick-out ['stikautj s. (dial.) încetare a lucrului. still-closing [-iklouzirj] adj. care se închide încet. stick-pin [~pin] s. ac de cravată. still column [~ ikMam] s. (tehn.) coloană de distilare. stickseed [~si:d] s. (bot.) lipici (Lapulla echinata). stiller1 ['stila1"] s. mângâietor; calmant. stick-to-it-ive [~'tuitiv] adj. (amer. fam.) stăruitor, perseverent. stiller2 s. (rar) distilator. stick-up [~Ap] s. 1. (sl.) guler înalt (de cămaşa)- 2. (fam.) jaf sub ameninţarea pistolului. still-fish ['.stilfi/| vb. intr. (amer.) a pescui dintr-o ambarcaţiune ancorată. sticky1 l'stiki] adj. 1. lipicios, cleios, vâscos. 2. (despre vreme) umed, ceţos. 3. (fam.) still-fisher [^fîJV] s. (amer.) persoană care pescuieşte dintr-o ambarcaţiune ancorată. critic; lipsit de bunăvoinţă; lie was very ~about giving me leave cu mare greutate mi-a stilliform ['stililb:m] adj. în formă de picătură. dat permisia. 4. (sl.) rău. prost, urât. stilling ['stilirjl s. 1. podoabe. 2. (la fabricarea berii) albie pentru drojdie. 3. (olărie) 2 sticky adj. ca un băţ, ţeapăn. rastel, raft pentru uscat. stickybeak l'stikibi:k] I. s. (austr. sl.) persoană curioasă. II. vb. intr. (austr. sl.) a-şi still-life ['stillaif],pl. still-lifes [-laivz] s. (pict.) natură moartă. vârî nasul în toate. stillness j'stilnis] s. linişte; tăcere. stiff [stif[ I. adj. 1. rigid, tare, băţos, ţeapăn; înţepenit. întărit; ~cardboard carton tare; still-peering [.'stil.piarin] adj. (înv.) tăcut. ~ paste cocă /aluat tare; ~ brush perie aspră; ~ joints încheieturi/articulaţii înţepenite; stillpot [~pat] s. (Iiidr.) bazin de limpezire / decantare. to have a ~neck a avea gâtul ţeapăn; to feel ~ a se simţi (cam) înţepenit / amorţit. 2- (fig.) still-room [~ru(:)m] s. 1. cameră de distilat. 2. cămară. inflexibil, neînduplecat, ferm, hotărât; încăpăţânat; to offer a ~ resistance a opune o stillstand [~stcend] s. oprire; stagnare. rezistenţa îndârjită. 3. (fig.) încordat, silit, constrâns; nefiresc; ceremonios; a ~ bow un still water [~ >wa:taf j s. apă stătătoare. salut rece; (as) ~ as a poker scrobit; parcă ar fi înghiţit un făeălcţ. 4. greu. anevoios; stilly ['stili] I. adj. (poetic) liniştit, tihnit, calm. II, adv. (rar) liniştit. a ~ battle o luptă grea. 5. (despre vânt) puternic, aspru. 6. (despre băuturi) vârtos, tare. stilp [stilp] vb. intr. (scot.) 1. a merge cu paşi mari. 2. a merge cu picioroange sau 7. (despre preturi) exagerat, urcat. ♦ (fa/M.) that's a bit ~ asta-i cam prea de tot! II. s. cârje. (sl.) 1. cadavru (pentru disecţie); to carve a ~ a face o disecţie. 2. cambie; bancnote, stilpers ['stilpaz] s. pl. cârje; picioroange. bani de hârtie; to do a bit of ~ a accepta o cambie, o poliţă. 3. (amer.) cal tânăr. 4. (amer. stilt [stilt] I. s. 1. pl. picioroange, catalige; (jig.) on ~s bombastic, emfatic, pretenţios. austr.) tâmpit, netot. III. vb. intr. a deveni ţeapăn; a deveni încăpăţânat. 2. pl. (amer. sl.) avocat. II. vb. tr. 1. a pune pe picioroange. 2. a ridica prin mijloace stiff-backed ['stifbîekt] adj. cu spatele ţeapăn. artificiale. stiff-dead [~ded] adj. (despre cadavru) ţeapăn. stilted fstiltid] adj. 1. pe picioroange. 2. (despre stil) bombastic, pretenţios, pompos, stiffen ['stifn] vb. A. tr. 1. a întări; a apreta, a scrobi; to ~ linen with starch a aprcta preţios. pânza cu amidon. 2. (jig.) a face rigid, a întări; he stiffened his neck s-a încăpăţânat. stiltedness [-nis] s. bombasticitalc; pompozitatc. preţiozitate. 3. a solidifica. B. intr. 1. a se întări, a înţepeni. 2. (despre vânt) a creşte în tărie. 3. (despre stilting ['stiltirj] s. 1. mers pe picioroange. 2. (arhit.) înălţare / ridicare a unei boite. preţuri) a creşte, a se ridica. 4. a se solidifica. 5. (jig.) a se înăspri; a deveni rece. 3. (sl.) pungăşie, escrocherie. stiffener [-ar] s. 1. persoană care înţepeneşte ceva etc. (v. s t i f f c n). 2. (fam.) ştaif Stilton ['stiltn, -tan] s. Stilton (varietate superioară de brânză). (la guler, la \xmtof). 3. (tehn.) element de rigidizare. 4. întăritor; pahar de ţuică. 5. (constr.) stilt walker ['stilt Ava:k9r] s. persoană care merge pe picioroange. placă de rigidizare. 6. (text.) aglutinam. stimulant ['stimjulant] I. adj. stimulator; excitant; întăritor, fortificant, tonic. II. ş. stiffening [-in] s. 1. întărire; scrobirc; apretură. 2. ştaif; scrobeală. 3. rigidizare. stimulent, întăritor; băutură alcoolică, alcool. stiffish l'stifi/] adj. cam ţeapăn; cam tare; ~sum sumă destul de marc; ~exam examen stimulate ['stimjulcit] vb. ir. 1. a stimula; a excita. 2. (Jig.) a stimula, a îmboldi, destul de greu. a îndemna; a încuraja, a întări. stiff neck ['stif nek[ s. înţepenire a gâtului. stimulating [-in] adj. 1. stimulator; excitant. 2. (fig.) încurajator, stimulator. stiff-necked [~'nekt,'—] adj. 1. cu gâtul ţeapăn. 2. încăpăţânat, îndărătnic. stimulation [»stimju'lci/3n] s. 1. stimul, impuls, excitare. 2. (jig.) încurajare, stiff-neckedness [~inckidnis] s. încăpăţânare. îmboldire, întărire. stiffness ['stifnis] s. 1. rigiditate. 2. asprime, duritate. 3. fermitate; hotărâre; severitate. stimulative ['.stimjulativ, -leit] I. adj. stimulator; excitant; încurajator. II. s. stimulent; 4. (fig.) tenacitate. 5. (jig.) constrângere, silă. 6. încordare (a unei coarde). excitant. stiff-rumped ['stifrAinpt] adj. 1. stângaci, ţeapăn. 2. trufaş, semeţ; orgolios; arogant. stimulator ['stimjulcitar] ş. stimulator. stifle1 l'staiil] vb. A. tr. 1. a înăbuşi, a sugruma. 2. a înăbuşi, a stinge (focul). 3. a ascunde, stimulus ['stimjulas],p/. stimuli [-lai] ş. 1. excitant, iritant. 2. (jig.) stimul; îndemn, a muşamaliza (o afacere etc.). 4. a opri, a reprima; to ~a rebellion a reprima o rebeliune. impuls. B. intr. a se înăbuşi, a se sufoca, a se asfixia. sting1 [stin] I. past şi part. trec. stung [stAn] vb. A. tr. 1. a împunge r a înţepa; a răni; stifle2 s. 1. rotulă; încheietura de Ia genunchi (la cai). 2. deplasare a rotulei. to be stung by remorse a fi ros de remuşcarc. 2. (amer. sl.) a înşela, a amăgi. 3. a îmboldi. stifle bone ['staiflboun] s. rotulă (de cal). 4. a perfora. 5. (înv.) a trage în ţeapă. 6. a jefui. B. intr. 1. (despre urzică) a înţepa, a ustura. stifled J'staifld] adj. (despre cai) eu rotulă deplasată. stifler ['staiflar] s. 1. (fam.) întâmplare nenorocită / tragică. 2. (fa/u.) duş rece. 3. (înv.) 2. (jig.) a răni, a durea. II. s. 1. ac; bold; vârf ascuţit. 2- (fig.) imbold, provocare. 3. (bot.) fir de păr, perişor iritabil. 4. pişcătură, muşcătură; arsură (de urzică); durere ascuţită. spânzurătoare. 5. dinte veninos (al unui şarpe). 6. vârf de coadă (de câine). stifling ['staifiin] adj. înăbuşitor, sufocant, asfixiant. sting2 s. 1. (mar.) catarg. 2. (înv.) prăjină. 3. (înv.) suliţă, stigma ['stigma].pl. stigmas [-z] sau stigmata [-ta] s. 1. stigmat, semn, urmă, cicatrice. s. (înv.) zgârcit, calic. 2. (pl. stigmata) (bis.) stigmate. 3. (entom.) trahee. 4. (bat.) stigmă. 5. (jig.) pată ruşinoasă, sting bum [~ DAIII] stinger ['stirj3rj s. 1. (fam.) lovitură (bine aplicată); lovitură dureroasă; remarcă ruşine. stigmatic [stig'mastik] I. adj. 1. însemnat; (jig.) înfierat. 2. (rar) desfigurator. 3. (zool., usturătoare. 2. persoană care împunge / răneşte. 3. insectă sau plantă care înţeapă. 4. vreme rece eu îngheţ. 5. (amer.) cocteil din brandy şi lichior. bot.) referitor la stigmă, de stigmă, ca o stigmă. II. s. stigmatizat. stinginess ['stind3inis] s. zgârcenie, avariţie. stigmatical [-al] s. v. s t i g m a t i c (I). stinging ['stirjin] I. adj. înţepător, usturător, pişcător, dureros; ~ words cuvinte stigmatist ['stigmatist] s. (bis.) stigmatizat. usturătoare. II. s. înţepare, înţepătură, muşcătură. stigmatization [istigmatai'zei/pn, -ti'z-] s. stigmatizare. stingless ['stirjlis] adj. fără ac; fără ţepi. stigmatize ['stigmataiz] vb. tr. 1. a stigmatiza. 2. a înfiera. stingo fstirjgou] s. (sl.) 1. avânt, zel, energic. 2. (înv.) bere tare; băutură tare. stile1 [stail] s. 1. treaptă, prag, 2. pârleaz; gard scund; barieră; (jig.) to help a lame stingy ['stind3i[ adj. 1. avar, zgârcit. 2. (dial.) prost dispus. 3. cu ac sau ace; ţepos; cu dog over the ~ a ajuta cuiva să învingă greutăţi / să treacă un hop. ghimpi, ghimpos. stile2 s. (tâmplărie) bârnă sau şipcă verticală. stink [stirjkj,pas/stank [stxenk] sau stunk [stArjk],part. trec. stunk [stAnk] I. vb. tr. stiletto [sti'lctou] î.pl. stilettoes [-z] şi stilettos [-z] s. 1. stilet, pumnal mic. 2. (înv.) 1. (şi to ~ up, despre miros etc.) a umple (o încăpere etc.). 2. (şi to ~ out) a goni / a barbişon. II. vb. tr. a împunge sau a înjunghia eu stiletul. still1 [stil] I. adj. 1. liniştit, tihnit, calm; nemişcat, imobil; to keep ~ a tăcea, a păstra alunga prin miros / duhoare / fum etc. B. intr. 1. a puţi, a mirosi greu, a duhni. 2. (fig.) linişte; to stand ~ a sta nemişcat. 2. (despre muzică) încet, liniştit. 3. tăcut, silenţios. a displăcea, a fi antipatic, a avea o proastă reputaţie. II. s. 1. miros, putoare, duhoare. 4. (înv.) constant. II. s. 1. linişte, tăcere; the ~ of the night tăcerea nopţii. 2. (sl.) copil 2. (univ. sl.) chimie. 3. (înv.) iad. născut mort. 3. (fot.) fotografie de publicitate. 4. (7Y) decor de studio. III. vb. A. tr. a linişti, stinkard ['stirjkad] ş. animal rău mirositor. stinkardly [-li] adj. (înv.) mirositor, împuţit; ordinar. a calma, a potoli; to ~ a child a potoli un copil / planşetele unui copil; (fam.) to ~ a person's stink-ball ['stinkb:>;I] s. (mil.) bombă cu gaze asfixiante. din a astupa gura cuiva. B. intr. (rar) a se potoli, a se linişti; when the tempest ~s când se potoleşte furtuna. stinker ['stirjkar] s. 1. persoană care miroase. 2. (omit.) pasăre marină care se hrăneşte still2 I. adv. 1. întotdeauna, mereu, neîntrerupt. 2. mai, încă; şi acum; şi; we are ~ of cu stârvuri. 3. v. s t i n k - b a 11. 4. (fig.fam.) belea; pacoste. 5. (şl.) ins dezagreabil / the same opinion mai suntem (încă) de aceeaşi părere; ~ greater things were expected nesuferit. stinking ['stinkirj] adj. 1. (rău) mirositor, puţind. 2. (fa/n.) murdar, ordinar. lucruri şi mai importante erau aşteptate. 3. totuşi, cu toate acestea; to be rich and ~ crave more a fi bogat şi totuşi a râvni la mai mult. II. conj. totuşi, dar; it was late, ~ they stinkpot ['stinkpot] s.l.v. st i n k - b a l 1. 2. recipient rău mirositor; oală de noapte, drove on era târziu, totuşi ci mânau mai departe. ţucal. stinkwood ['stirjkwudj s. (bot.) casie-americană (Cassia occidentalis). still 3 1. vb. A. tr. 1. a distila. 2. (înv.) a lăsa să picure (lacrimi). B. intr. a picura. II. s. 1. alambic, distilator. 2. distilerie. stinky ['stirjki] adj. 1. urât mirositor. 2- (despre un miros) pătrunzător.



 stint



stint [stint] I., vb. A. tr. 1. a tăia, a reteza, a reduce, a restrânge, a limita; he does not ~ his praise nu precupeţeşte laudele. 2. a repartiza (a anumită muncă). 3. (dial.) a împcrcchca (cai). 4. (înv.) a opri, a face să înceteze. B. intr. 1. a înceta, a se opri. 2. a se restrânge. 3. a şovăi (în vorbe). II. s. 1. reducere, restrângere, limitare; limită, măsură. 2. parte; porţie; raţie; cantitate. 3. (mine) schimb, munca de o zi a unui miner. stintance ['stintensj s. limitare, îngrădire; piedică, impediment. stinted l'stintid] adj. limitat, neîndestulător; ~ in knowledge mărginit. stintedness [-nis] s. limitare; diminuare. stintingly [\stintinli] adv. limitat, sărăcăcios. stintless fstintlisj adj. 1. fără limită, nemărginit. 2. (înv.) neîntrerupt. stinty ['stinti] adj. (rar) neîndestulător, sărăcăcios. stipe1 [staip] s. (dial.) înălţime abruptă. stipe2 s. (bot.) tulpină, cocean; picior (de ciupercă), stip. stipend f'staipend, -pond] I. s. salariu, leală, stipendiu, subsidiu. II. vb. tr. (rar) a salariza. stipendiary [-mi, sti'p-J I. adj. plătit, salariat; stipendiat. întreţinut. II. s. salariat, lefegiu; stipendiat. stipendless [-lis] adj. fără salariu, nesalariat. stipple ['stipl] I. vb. tr. a desena, a grava sau a picta cu puncte, a puncta. II. ş. arta / metoda desenului sau a gravurii punctate. stippler t'stipb1"] ş. priboi de punctat, pensulă de pictat / de gravat puncte. stippling ['stiplin] s. (pici.) desen punctat, gravură punctată. ■ stipulate ['stipjuleit] vb. A. tr. a fixa, a hotărî, a stipula; a condiţiona. B. intr. to ~ for a stipula, a cere. stipulated [-id] adj. stipulat, convenit; the ~ quality calitatea prescrisă. stipulation ['stipju'Ici/sn] s. 1. stipularc, convenţie; promisiune. 2. condiţionare; menţionare; clauză, condiţie. stipulator ['stipjuleito1"] s. stipulator, contractant. stipule [rstipju:I] s. (bot.) stipelă, frunză secundară. stipuled |-d] adj. prevăzut eu frunze secundare. stipuliform i'stipju:lifo:m] adj. de forma unei frunze secundare. stir [st?:r] I. vb. A. tr. 1. a mişca, a clinti, a urni; a deplasa, a muta. 2. a (a)mcsteca, a învârti, a scutura, a clătina. 3. a pune în mişcare, a iniţia, a încuraja. 4. a tulbura, a deranja, a nelinişti, a agita, a trezi. 5. (agr.) a afâna. 6. to ~ from a trezi din; to ~up a) a (a)mestcca bine, a agita; b) a excita, a stârni, a stimula (curiozitatea etc.); a aţâţa; a stârni (ceartă). B. intr. 1. a se mişca, a se urni. 2. a se trezi, a se mişca; a circula', a umbla. 3. a ieşi la iveală; a se întâmpla. 4. (jig.) a se osteni; a fi activ. 5. (rar) a se revolta. 6. to ~ about a se mişca; a hoinări; a fi în circulaţie; to ~ out a ieşi; he never stirs out of the house nu se urneşte niciodată din casă. II. s. 1. (a)mestecare, agitare. 2. mişcare, circulaţie. 3. tulburare.dezordine, comoţie, emoţie, senzaţie; to create a ~ a face senzaţie; to make a ~ a stârni vâlvă / interes. 4. izbitură uşoară. stirabout ['stairabaut] s. 1. terci de ovăz. 2. activitate, hărnicie. stirious ['stiriss] adj. (înv.) în formă de ţurţuri. stirps [sto:ps],pl. stirpes ['sto:pi:zI s. 1. familie, gintă, neam, seminţie, stirpe. 2. (bot.) specie. stirrage ['sto:rid3l s. (înv.) 1. mişcare; zgomot. 2. nelinişte, revoltă. stirrer ['sto:n>r] s. 1. agitator. 2. (fig.) persoană activă. 3. (Jig.) instigator. 4. (chim.) amestecător. 5. (fiz.) agitator. 6. (tehn.) paletă de amestecat. stirring ['stairirj] I. adj. 1. mişcător; plin de freamăt; activ; ~ times vremuri pline de evenimente. 2. neliniştit. 3. înviorător; entuziasmant. 4. (înv.) instabil. II. ş. 1. mişcare, activitate; viaţă. 2. (agr.) a doua arătură. 3. (înv.) nelinişte, agitaţie, revoltă. stirring pole [~ poul] s. 1. făcăleţ. 2. (fot.) tija de agitare. stirring rod [~ rod] s.v. s t i r r i n g p o l e . stirring stick [~ stik] s. v. s t i r r i n g p o l e . stirrup ['stirsp, amer. şi 'st9:rapj s. 1. scară (de la şa). 2. (tehn.) brăţară; scoabă, clema, cercel, ham, etrier, bridă. 3. (mar.) atârnător; sugrumător. stirrup-cup [~kAp] s. pahar la botul calului; pahar de despărţire (băut în şa). stirrup foot [~ fut], /;/. stirrup feet [~ fi:t] s. (călărie) piciorul stâng. stirrup glass [~ glu:s] s. v. s t i r r u p c u p. stirrup-iron [~iaion] s. scară de la şa. stirrup-leather [~.lefi3r] s.v. s t i r r u p s t r a p (l). stirrup strap [~ stra?p] s. 1. curea de la scara şeii. 2. (pielărie) trăgătoare. stitch [stit/] I. s. 1. împunsătură, cusătură, stih; punct; he has not a dry ~ on e ud leoarcă; to put ~es in a wound a coase o rană; (prov.) a ~ in time saves nine (aprox.) un lucru mărunt făcut la timp te scuteşte de multă osteneală; leneşul mai mult aleargă. 2. fir, ochi (de la o ţesătură, de la o împletitură); to drop a ~ a lăsa / a sări un ochi; to take up a ~"a pune un ochi. 3. înţepătură, junghi (în coaste). 4. (agr.) răzor. 5. (înv.) strâmbătură, grimasă. 6. (mv.) distanţă, cale; to go a good ~ a păşi cu paşi mari. II. vb. A. tr. 1. a coase, a prinde; a tighcli; a lucra, a broda. 2. a împodobi prin cusătură. 3. (agr.) a brăzda. 4. (poligr.) a broşa, a coase. 5. to ~ up a recoase; a repara. B. intr. a coase, a împunge; a lucra cu acul. stitch book ['stit/ buk] s. broşură. stitcher ['stitJV] s. cusător; croitor. stitehery ['stit/sri] s. (peior.) cusut, cârpăceală. stitching l'stit/irj] s. cusut: brodat. stitching awl [~ o;l] S. sulă de cusut. stitching needle [~ .nixll] s. ac de brodat.' stitching pin [~ pin] s.v. s t i t c h i n g n e e d l e . . stitching silk [~ silk] s. mătase de brodat / pentru broderie. stith1 [sti9] s. (înv.) nicovală. stith2 adj. (înv.) tare, dur.



900



■ stithy ['stiâi] I. s. 1. fierărie. 2. nicovală. II. vb. tr. a făuri la nicovală. ' ■ stive1 [staiv] vb. tr. (înv.) a îndopa, a umple până la refuz. stive2 vb. A. tr. a frige sau a fierbe înăbuşit. B. intr. a se sufoca / a se înăbuşi de căldură. 1 r stiver ['staiv3 ]s. 1. (înv.) cea mai mică monedă, ban; not worth a ~ nu face doi bani; he hasn't a ~ n-are un ban. 2. (jig.) nimic, fleac, bagatelă. stiver2 (înv.) târfă. stoat1 [stout] s. (zdol.) hermclină (Mustela erminea). stoat2 vb. tr. a coase, a stopa, a cârpi. stoecade [sto'keid] s.v. s t o c k a d e (I). stoecado [sto'kuxlou] s.v. s t o c k a d e (I). stoecata [sto'ka;to] s.v. s t o c k a d e (I). stochastic [sto'kaistik] adj. (mat.) ştocastic; probabilistic. stochastics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) (mat.) stocastică. stock [stok] I. s. 1. (bot.) trunchi; cotor; tulpină; rizom. 2. butuc, buştean. 3. (fig.) persoană ţeapănă / insensibilă. 4. pat de armă. 5. (măr.) traversă de ancoră; axul / fusul cârmei. 6. pl. (mar.) cală de construcţie. 7. (bis.) suport de agheazmatar; agheazmatar. 8. strămoş. 9. neam, origine. 10. (poligr.) hârtie. 11. ciorbă de carne şi legume. 12. stoc, cantitate; rezerve; provizii; bunuri; he has a great ~of information e foarte bine informat. 13. (jig.) ţintă, obiect (al atenţiei, al ironiilor). 14. (agr.) vite, inventar viu. 15. talon (la jocul de cărţi). 16. material, unelte; ~ of a manufactory inventarul unei fabrici; rolling ~ material rulant. 17. rezervor de apă. 18. (ec.) capital, fonduri, numerar; depuneri; pl. acţiuni, efecte; (fam.) to dabble in the ~s a juca la bursă; to take ~ a) a cumpăra acţiuni; b) (in, of) (fam.) a avea încredere (în). 19. (ec.) calcul de efecte. 20. (teatru) repertoriu. 21. (zool.) colonie (depolipi). 22. cravată, legătură (de purtaţ/a ga/). 23. (amer.) câştig net (dintr-o încărcătură de vas pescăresc). 24. parte. 25. (înv.) dovadă. 26. (înv.) ciorap. 27. (dial.) uger. 28. (dial.) rădăcină. 29. (mii.) floretă. 30. nătâng, tâmpit. 31. material brut (metal topit, pastă de hârtie etc.). 32. (lingv.) familie de limbi. II. vb. A. tr, 1. a aproviziona, a înzestra, a prevedea; to ~ a farm a înzestra o fermă; the shop ~s only cheap goods magazinul nu ţine decât mărfuri ieftine. 2. a aduna, a înmagazina. 3. (jig.) a îmbogăţi; to ~ one's mind with learning a-şi îmbogăţi cunoştinţele. 4. a închide, a băga la închisoare, 5. (înv.) a zăvorî. B. intr. 1. (bot.) a se ramifica (deasupra solului). 2. a îmboboci, a înmuguri. III. adj. 1. în depozit; (fig.) permanent. 2. (despre animale) de prăsilă. stock account ['stok Oikaunt] s. (ec.) cont de capital. stockade [sto'keid] I. s. 1. palisadă, îngrăditură. 2. (amer.) ocnă, puşcărie. 3. (austr.) rebeliune, insurecţie. II. vb. tr. a întări, a fortifica (înălţând o palisadă). stock adventure ['stok odiventjV] s. (corn.) speculare de acţiuni. stock adventurer [~ sd-vent/srs1-] s. (corn.) speculant de acţiuni. stock-blind [~blaind] adj. orb de tot / ca o cârtiţă. stock-book [~buk] s. (ec.) registru de magazie / de stoc. stock-breeder [~rbri:dor] s. crescător de animale / de vite. stock-breeding [~ ibri:dirj] s. creşterea vitelor. stockbroker [~broukor] s. agent de schimb / bursă, curticr. stock bubbling [~ ibAblirj] s. (peior.) joc de bursă. stockcar [~ku:r! s. 1. vagon de vite; furgon de vite. 2. (auto) automobil de scrie, stock dealer [~ idi:lor] s. geambaş, comerciant de vite. stockdove ['stokd/w] s. (omit.) porumbcl-de-scorbură (Columba oenas). stock exchange ['stok iksit/cind3J s. (ec.) bursă (de valori). stock fair [~ feor] s. târg de vite. stock-farm [~fci:m] s. fermă / crescătorie de animale / de vite. stock-farmer [~ifa:mor] s. (agr.) fermier, crescător de vite. stock-farming [~ifu:min[ s. creşterea vitelor. stock feed [~ fi:d] s. (tehn.) avansul barei. stock feeder [~ ifi:dor] s. 1. îngrăşător de vite. 2. dispozitiv pentru nutrirca vitelor. 3. (tehn.) dispozitiv de alimentare. stock feeding [~ ifi:dirj] s. îngrăşarca vitelor. stockfish [~ fi/] s. (iht.) batog uscat. stock gambling [~ igamiblirj] s. joc de bursă. stock-gillyflower [~id3ilifiauor] s. (bot.) micsandră, mieşunea (Matthiola incana). stock hawk [~ ho:k] s. (omit.) şoim-călător (Falco peregrinus). stockholder [~ihould3r] s. 1. acţionar; rentier. 2. (austr.) (mare) proprietar de turme sau cirezi. stockinet [.stoki'nct,'--'-] s. tricou; jerscu. stocking ['stokirjjl.s. ciorap (lung); a horse with one white ~ un calpintenog.il. vb. tr. a îmbrăca cu ciorapi. stockinged [-d] adj. care poartă ciorapi, cu ciorapi (lungi). stockinger [-3rj s. 1. împletitor de ciorapi. 2. comerciant de. ciorapi. stocking-frame ['stokinfreim] s. (text.) maşină de tricotat. stockingless ['stokirjlis] adj. iară ciorapi. stocking weaver ['stokirj rwi:v3rj s. împletitor de ciorapi. stocking yarn [~ >ja:n] ş. aţă de împletit ciorapi. stock-in-hand ['stokin'hamd] s. (ec, corn.) fond disponibil (de mărfuri); mărfuri în depozit. stock-in-trade [~in'treidj s. 1. capital de bază. 2. rezervă, stoc de mărfuri. 3. unelte esenţiale, inventar de instrumente. . stockish E'stoki/] adj. 1. (rar) ca un băţ, ţeapăn. 2. (fig.) prost. stockist i'stokist] s. negustor sau magazin specializat în desfacerea unui anumit produs. stock-jobber ['stokd3obin] 5. v. s t o c k j o b b e r y .



 901



stone rue



stomachless ['stAiiioklis] adj. 1. fără stomac. 2. fără poftă de mâncare. stock-list [~iist] s. 1. (cqtn.) cota bursei. 2. inventar. stomach-pump ['stAinakpAmp] ş. (med.) sondă stomacală. stockman ['stokman, -man], pl. stockmen [-man, -men] s. 1. (amer., austr.) văcar; stomach-qualmed [~kwo:md] adj. bolnav de stomac. cioban; păzitor de cireada sau de turma. 2. magazioner; şef de depozit, stomach-sick [~sik] adj. v. s t o m a c h - q u a l m e d . stock-market [~.ma:kit] s. 1. (coin.) bursă de valori. 2. târg de vite. stock morel [~ moircl] s. (bot.) zbârciog (Marchelia esculenta), stomach tooth [~ tu:G],pl. stomach teeth [~ ti:G] s. dinte canin. stock number [~ iiiAmbo1"] s. (te/u/.) număr de fabricaţie. stomach warmer [~ iwo:iiiar] s. buiotă. termofor. stomach worm [~ wo:m] s. v. r o u n d w o r m. stock owl [~ aul] s.v. e a g l e - o w 1. stockpile [~pail] s. (tehn.) depozit de materiale. stomata ['stoumata] pl. de la s t o m a. stomatic [sto'iiuetik, stou'm-] I. adj. (bot.) stomatic. II. s. (med.) medicament în contra stock-pot [~pot] s. oală de supă. stomatitei. stock purse [~ pa:s] s. (ec.) casă comună. r stomatitis bstounia'taitis, .stoma-] s. (med.) stomatită. stock-raiser [~.rcizo J s. crescător de vite. stone [stounj I. s. 1. piatră, lespede, dală; pietriş; to break ~s a sparge / a sfărâma stock-raising [~ircizirj] s. creşterea vitelor, zootehnie. piatră; a heart of ~ o inimă de piatră; to leave no ~ unturned a încerca prin toate stock ranch [~ ra:ntf, -ra;nt/l s. (amer.) fermă de vite / de animale. mijloacele, a încerca totul: rolling ~s (oameni) nestatornici / instabili / inconstanţi; (fa/n.) stock range [~ rcind3] s. (amer.) păşune (pentru vitele unei ferme). one's sticks and ~s catrafusele cuiva; to throw one's ~ to the pile a-şi aduce contribuţia; stock rider [~ iraida1"] s. (austr.) păstor (călare), cowboy, păzitor de turme. (prov.) a rolling ~ gathers no moss piatra ce se rostogoleşte nimic dobândeşte; omul stock room [~ ru(:)mj s. (ec.) magazie de provizii. stock shears [~ /iaz] ş. pl. 1. (tehn.) foarfece pentru foraj percutant. 2. (hort.) foarfece nestatornic nu prinde cheag. 2. piatră scumpă, nestemată. 3. sâmbure (de la prună etc.) 4. grindină, piatră. 5. (med.) piatră, calcul. 6. (vulg.) testicul. 7. măsură de greutate de grădinar. (= 14 livre = 6.33 kg). 8. monument; piatră funerară. 9. piatră de moară. II. vb. tr. stock station [~ tstei/pn] s. staţiune zootehnică / de creşterea vitelor. stock-still [~'stil] adv. nemişcat, imobil, neclintit,.,smirnă"; he stood ~ stătea smirnă. 1. a lapida, a ucide cu pietre. 2. a scoate sâmburii (fructelor). 3. (fig. rar) a pietrifica, a întări. 4. a freca cu nisip aspru. 5. a prevedea sau a îngrădi cu pietre; a aşterne cu pietriş stock-take [~teik] s.v. s t o c k - t a k i n g . (o şoserj). III. adj. de piatră; ~ implements instrumente / ustensile de piatră. stock-taking [-iteikin] s. inventariere / revizuire / examinare a mărfurilor. Stone Age l'staun eid3] s. epoca de piatră. stock-whip [~hwip] s. bici (al păzitorului de vite). stocky fstoki] adj. 1. scurt, îndesat, scund şi gras; lat în spete. 2. (dial.) încăpăţânat. stone axe [~ a:ks] s. topor de piatră. stone bearer [~ -bsoro1"] s. persoană care cară pietre. stockyard ['stokjuxl] s. 1. obor de vite; ţarc de vite; ogradă. 2. (tehn.) teren de depozitare. stone bed [~ bed] s. (constr.) patul împietruirii. stodge [stod3] (sl. scol.) I. s. 1. haleală, mâncare, hrana: nutreţ. 2. fărâmitură. 3. miez stone-blind [~blaind] adj. cu desăvârşire orb. de pâine. 4. (rar) coleaşă cu lapte. II. vb. A. intr. a înfuleca, a înghiţi lacom, a se îndopa. stone block [~ blokj s. 1. masiv de piatră. 2. (constr.) bloc de piatră. 3. (drum) pavea. B. tr. a umple până la refuz. r stone boiling [~ .boilirj] s. fierbere cu ajutorul unor pietre fierbinţi. stodger ['stod30 ] s. (sl.) mâncăcios. mâncău, haplea. stone bottle [~ .botlj s. ulcior de piatră. stodgy ['stod3i] adj. 1. (despre mâncare) solid, compact; crud, de ncmistuit. 2. (jig.) stone-breaker [~ibrcikar] s. 1. pietrar. 2. concasor, maşină de fărâmiţat pietre. (despre stil etc.) greoi, încărcat; plicticos. 3. (dial.) umed; mocirlos. stone brick [~ brik] s. piatră de şamot, şamotă, cărămidă rezistentă la temperaturi înalte. stoep [stu:p] s. (în Africa de Sud) verandă, pridvor. stone bridge [~ brid3] s. pod de piatră. stog [stog] (scot.) vb. A. tr. 1. a cerceta adâncimea (cu gen.) eu un baston. 2. (jam.) stone-broke [~brouk] adj. (sl.) lefter, decavat, iară para chioară în buzunar. a cădea în mocirlă; to be ~ged a se înfunda în mocirlă / în nămol. B. intr. a merge încet / cu băgare de seamă. stone-cast [~kc:st] s. o aruncătură de piatră (ca distanţă). stonecat f'stounkaH] ş. (iht.) specie de peşte din fluviul Mississippi şi Marile Lacuri stogy ['stougi] I. s. 1. gheată sau pantof butucănos. 2. havană lungă şi ieftină. II. adj. (A'oturusjlavus). nccioplit, aspru, greoi. stone china ['stoun it/aina] s. (ec.) marfă / lucruri din faianţă fină. Stoic ['stouik] I. s. (filoz.) stoic. II. adj. 1. (fdoz.) stoic. 2. stoic; (jig.) stoic, nepăsător, stone coal [~ koul] ş. cărbune de piatră, antracit. indiferent. stone-cold [~kou!d] adj. complet rece, îngheţat; (pop.) to have smb. ~ a avea pe cineva stoical [-31] adj. stoic, nepăsător. la cheremul său. stoically [-3li] adv. stoic, cu stoicism. stonecrop [~krop] s. (bot.) 1. iarbă-de-şoaldină (Sedum acre). 2. iarba-faptului (Sedum stoicalness [-slnis] s. stoicism, indiferenţă; fire stoică. album). Stoicism ['stouisizam] s. 1. (fdoz.) stoicism. 2. stoicism (fig.) stoicism, indiferenţă. . stone-cutter [~ikAtor] s. 1. pietrar, cioplitor de piatră, 2. săpător în pietre scumpe. 3. (rar) stoicity [stou'isiti] s. (înv.) v.s. s t o i c a l n e s s . stoke [stouk] vb. A. tr. a zgândări, a întreţine (focul); a alimenta / a umple / a îndopa sculptor. stone-cutting [~ikAtiij]s. 1. cioplire a pietrei. 2. săpare în pietre scumpe. 3.pl. deşeuri cu combustibil. B. intr. 1. a încălzi. 2. a zgândări focul. de piatră. stoke bar ['stouk bu:r] s. vătrai. stoned fstound] adj. pietros. stokehold ['stoukhould] s. l.fferov.) cameră de ardere. 2. (mar.) compartimentul căldării. stokehole f'stoukhoul] s. 1. (tehn.) gura cuptorului, uşa focarului. 2. (drumuri etc.) groapă stone-dead fstoun'ded] adj. mort de-a binclea. stone-deaf [~'dcfj adj. surd de-a binclea. de sondaj. stone drain [~ drein] s. canal /jgheab de piatra pentru scurgerea apei. stoker ['stoukor| s. 1. fochist; mecanic la calorifer; maşinist. 2. (rar) vătrai. 1 stone drift [~ drift] s. (mine) galerie de steril. stole [staul] s. 1. (bis.) patrafir. 2. eşarfă purtată în jurul gâtului; boa. 2 stole past de la s t e a l . stone-dumb [~ dAin] adj. (rar) mut de-a binelea. stone fence [~ fens] s. (amer. si.) cocteil, mai ales din whisky şi must de mere. stolen ['stou]3n]. part. trec. de la s t e a 1. stolid ['stolid] adj. 1. flegmatic, nesimţitor; apatic. 2. prost. încăpăţânat, neghiob. stone flood [~ fkd] s. ploaie de pietre. stolidity [sto'liditi. sta'l-] s. 1. flegmă, indiferenţă. 2- prostie, neghiobie. stone floor [~ fio:1-] s. duşumea de piatră. stolidness fstolidnis] s. v. s t o l i d i t y . stone-fruit [~fru:t] s. fruct cu sâmbure, drupă. stone hammer [~ iha?mar] s. (tehn.) baros, ciocan greu. stolon ['stoubn, -an] s. (bat.) stolon. stoma [\stouma].pl. stomata [-ta] s. 1. (zool.) gură. 2. (bot.) slomată. stone-hard [~hu:d] adj. tare ea piatra. stone hearted [~ 'hu:tid, '-i—] adj. (jîg.) neîndurător, nemilos. stomach ['stAmak] I. s. 1. stomac; pântece; burtă, abdomen; (jam.) to turn smb.'s ~ stone hearth [~ ha:6] s. vatră zidită. a provoca greaţă cuiva. 2. pofta, apetit; that goes against my ~ asta-mi provoacă greaţă. stone honey [~ ihAniJ s. miere albă zaharisită. 3. (fig.) înclinaţie, poftă, plăcere, chef; he had no ~ for fighting nu avea nici un chef să lupte. 4. (înv.) curaj, ardoare. 5. (înv.) violenţă; indignare, mânie. 6. încăpăţânare. 7. (înv.) stone horse [~ ho:s] s. (dial.) armăsar. vanitate. 8. (înv.) gâtlej. ♦ proud / high ~îngâmfare, aroganţă. II. vb. A. tr. 1. a suporta, stone house [~ haus] s. casă din piatră, casă masivă. a răbda; to ~ an affront a înghiţi o insultă. 2. (rar) a cauza / a provoca greaţă (cu dat.). stone jug [~ d3Ag] ş. (şl.) închisoare, puşcărie, pârnaic. 3. (înv.) a încuraja. 4. (înv.) a lua în nume de rău; a avea pică pe (cineva). B. intr. a fi stone leek [~ li:k] s. (boţ.) ceapă-ciorească (Allium jîstulosum). supărat; a se supăra. stoneless fstounlis] adj. 1. fără pietre. 2. (desprefructe) fără sâmbure. stomach-ache [~eik]ş. durere de stomac; to give a nasty ~ a provoca dureri puternice stonemason Hmeisn] s. 1. pietrar, meşter lucrator în piatră. 2. zidar. de stomac. . stonemasonry [~.mcisnri] ş. 1. zidărie în piatră. 2. zidărie de piatră. stomachal ['stAmokal] adj. stomacal.de stomac. stone mill [~ mii] s. moară cu pietre. stone oil [~ oil] s. petrol. stomacher ['stAmakar, înv. -at/a r . -ad3ar] s. 1. corsaj (adesea brodat). 2. broşa marc. 3. (şl. box) sound ~ lovitură brutală în stomac. stone packing [~ ipaskirj] s. (constr.) patul împietruirii. stone parsley [~ ipa:sli] ş. (bot.) zmeoaic (Seseli libanotis). stomachful ['stAmokful] adj. 1. cantitate suficientă pentru a umple stomacul. 2. (înv.) curajos, înfocat. 3. (înv.) încăpăţânat. stone pavement [~ ipeivmont] s. pavaj de piatră. stomachfulness 1-nisJ s. (înv.) încăpăţânare. stone pine [~ pain] s. (bot.) varietate de pin (Pinus pinea). stomach grief ['stAinak gri:f] s. (rar) mânie. stone-pit [~pit] s. carieră de piatră. stone quarry [~ ikwori] s. carieră de piatră. stomachic [sla'iruekik, slou'm-] I. adj. 1. stomacal. 2. care provoacă apetitul; care ajută Ia digestie. II. s. remediu / medicament / doctorie pentru stomac. stoner ['stouna1"] s. 1. pietrar. 2. zidar. stomachical [sto'miekik.?!] adj. v. s t o m a c h i c (I). stone-roofed ['stounru:ft] adj. cu acoperiş de piatră. stomaching ['stAmakinJ s. (înv.) mânie, furie. stone rue [~ ru:] s. (bot.) ruginita (Asplenium ruîa-muraria).



 stone saw



stone saw [~ so:] s. ferăstrău de tăiat piatră. stone's cast ['stounz ku:st] s. v. s t o n e - c a s t. stone seed ['stounsi:d[ s. (bot.) mei păsăresc, mărgeluşe (Lithospermum arve/ise). stone slab [~ slasb] s. placă de piatră; lespede de piatră. stone shower [~ ./auor] s. ploaie de pietre. stone's throw ['stounz Grou] ş. v. s t o n e - c a s t. stone still [stoun stil] adj. v. s t o c k - s t i l l . stone throwing [~ -Qrouirj] s. 1. aruncare cu pietre. 2. (jig.) proastă reputaţie. stone-wall [~wo:l] s. 1. zid de piatră; zid despărţitor între case. 2. (mine) perete de rocă. stonewalling [~iWo:liq] ş. (austr, sl.) obstrucţie parlamentară. stoneware [~wsor] s. vase / articole de ceramică. stone way [~ wei] s. drum de piatră. stonework f~wo:k] s. 1. lucrare de zidărie; zidărie de piatră; sculptură în piatră. 2. (mine) lucrare în piatră. stoniness ['stouninisj s. 1. caracter pietros. 2. (fig.) neîndurare, asprime, severitate. stonish ['stouni/] adj. (înv.) pietros. stonker ['stonko1"] vb. tr. (austr. fam.) 1. a lovi cu putere (pe cineva). 2. a înfrânge (în mod decisiv). 3. a deconcerta, a zăpăci. stony ['stouni] adj. 1. pietros, stâncos. 2. împietrit. 3. fix, nemişcat. 4. (jig.) rece (ca piatra). stony-broke [~brouk] adj. v. s t o n e - b r o k e. stony hearted [~ 'ha:tid,'--.--] adj. nemilos, neînduplecat; insensibil, cu inima de piatră. stood [stud] past şi part. trec. de la s t a n d (I). stook [stu(:)k] I. s. 1. căpiţă, stog. 2. (şl.) batistă. II. vb. A. tr. a clădi, a face (o căpiţă, un stog). B. in/r. a face căpiţe. stool [stu:l] I. s. 1. taburet, scăunel; banca (de rugăciune); (bis.) ~ of repentance scaun în biserică pentru cei care se pocăiesc în faţa obştii; (fig.) to fall between two ~s a nu fi în stare să aleagă între două lucruri etc.; a rămâne de căruţă (nefiind în stare să aleagă). 2. bancă mică, scăunel, rezemătoare de picioare. 3. scaun de noapte. 4. (med.) scaun, evacuare a materiilor fecale. 5. trunchi, tulpină; butaş, stolon. 6. (rar) post, ioc (într-un birou). 7. (înv.) sediu episcopal. 8. (înv.) război de ţesut. 9. pasăre ademenitoare; raţă ademenitoare. II. vb. A. intr. 1. (agr.) a face butaşi. 2. a folosi păsări ademenitoare. 3. a se lăsa ademenit. 4. (med.) a avea scaun. B, tr. (agr.) a ara, a cultiva. stool ball [\stu:l bo:I] s. joc cu mingea asemănător cu crichetul. stool pidgeon [~ 


902



treaz, a veghea. II. s. 1. oprire, încetare, întrerupere, suspendare; terminare, isprăvire, sfârşirc; termen, capăt; sfârşit; to bring to a ~ a opri, a înceta; to come to a ~ a se opri, a sta pe loc; to put a ~ to a pune capăt la (şau cu dat;); the train goes through without a ~ trenul trece fără să oprească. 2. (muz-) clapa, gaură (la suflători); coardă, cheie (la instrumentele cu coarde); pedala, clapă (la orgă). 3. ton, manieră; expresie. 4. pauză, întrerupere. 5. semn de punctuaţie; ful! ~punet. 6. (fon.) consoană mută. 7. (ferov.) haltă. 8. (fot.) diafragmă. 9. (corn.) interzicere a unei mărfi. 10. (cinegetică) huruitoare. 11. (mar.) legare de ţărm cu odgonul. 12. (şl.) copoi, agent de poliţie. stopbank ['stopbsnk] ş. (austr.) îndiguire. stop bead [~ bi:d] s. (telin.) prag superior. stop boit [~ boult] s. (tehn.) şurub de oprire. stop catch [~ ka3t|] s. (tehn.) clichet, declic. stop chain [~ t/cin] ş. lanţ de piedică (la roată). stopcock [~kok] ş. (tehn.) robinet de închidere / oprire. stopgap [~gasp] s. 1, dop. 2. (fig.) măsură temporară / provizorie; înlocuitor, substitut; locţiitor provizoriu / temporar. 3. (sl.) prâslea, mezin, copilul cel mai mic. stop gear ['stop gis1"] s. (tehn.) mecanism de blocare / de oprire. stop-go [~'gou] s. (ec.) politică fiscală de alternare a perioadelor de expansiune economică cu perioade de restrângere. stoping ['stoupirj] s. (mine) exploatare în abataj. stop-knob ['stopnob] s. 1. (muz.) mâner, buton de registru. 2. (electr.) buton de oprire. stopless ['stoplis] adf (rar) irezistibil. stoplight ['stoplait] s. 1. (auto) far de frână. 2. semafor. stop motion ['stop nnou/sn] ş. (tehn.) mecanism de oprire. stop order [~ lOida1"] ş. (ec.) ordin de cumpărare limitat. stopover [~'ouvor] s. (amer.) rămânere, şedere; ~ ticket bilet de călătorie cu întrerupere. stoppage [\st0pid3] s. 1. piedică, pauză, haltă; întârziere, tărăgănare. 2. oprire, întrerupere (de circulaţie, de călătorie). 3. (tehn.) deranjament, astupare, ancrasare, murdărire. 4. oprire, întrerupere (a muncii), grevă. 5. reţinere, scădere, oprire (de salariu). stopper ['stopa1"] I. s. 1. dop, astupătoare, tampon. 2. piedică; (fam.) to put a ~on smth. a opri ceva, a pune capăt unui lucru. 3. (te/m.) opritor, clichet, siguranţă. 4. (sport) stoper, persoană care opreşte mingea. 5. (te.vt.) limitor de ac. 6. (fot.) baie de stopare. 7. (mar.) boţ; stopa. II. vb. tr. a astupa, a închide; a obtura. stopperless ['stopolis] adf (rar) fără dop, neastupat. stopping ['stopirj] s. 1. închidere; oprire. 2. plombă (dentară). 3. umplere (a crăpăturilor). 4. masă de umplere. 5. (fiz. etc.) frânare, încetinire. 6. (text.) ştopuirc. 7. (mine) dig. stopping place [~ plcis] s. staţie. stopping train [~ 'trein] ş. (ferov.) tren personal. stopple1 ['stopl] I. ş. 1. dop, astupătoare, tampon. 2. (muz.) clapa (la ţeava de orgă). II. vb. tr. a astupa, a închide; a obtura. stopple2 ş. (înv.) mirişte. stop-press ['stop'pres] s. comunicare / ştire urgentă inserată în gazetă în timpul tipăririi / în ultimul moment; ultima oră; ultimele ştiri, la închiderea ediţiei. stop screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub de blocare / oprire. stop valve ['stop va?lv] s. (tehn.) supapă de reţinere, elapetă reversibilă; robinet de închidere. stop-watch [~wot|] s. cronometru. storable [\sto:robl| I. adf care poate fi conservat / păstrat. II. s. pi. articole care pot fi conservate / păstrate. storage ['sto:rid3, 'stoor-] ş. 1. înmagazinarc, păstrare, depozitare. 2. depozit, magazie; rezervor; cold ~ a) răcitor, frigider; b) păstrare / depozitare la frigider. 3. (electr.) încărcarea acumulatorului. 4. (cib.) memorizare; memorie. storage battery [~ .baetori] s. (electr.) baterie de acumulatoare. storage cell [~ scl] ş. (electr.) acumulator. storage life [~laif] s. (corn.) termen de garanţie / valabilitate; durată de conservare. storage reservoir [~ >rezovwa;r, -vwo:r] s. rezervor de depozitare. storax ['stourasks] ş. balsam, răşină aromată (produsă de Styrax officinalis). store [sto:r, stoor] I. s. 1. rezervă, stoc; provizie; abundenţă, belşug, prisosinţă; in ~ în rezervă, (pus) deoparte; to lay in ~ for the winter a păstra / a ţine în rezervă pentru iarnă; I have a surprise in ~ for you îţi rezerv o surpriză, am o surpriză pentru dumneata; to set great ~ by a face mare caz de, a pune mare preţ pe. 2. depozit, rezervă (de materiale), materiale, stocuri, bunuri. 3. depozit, magazie, antrepozit. 4. pl. (fa/n.) cooperativă. 5; proviant; merinde. 6. (pl.) magazin universal. 7. (amer.) magazin, prăvălie. 8. (cib.) memorie. II. vb. A. tr. 1. (with) a aproviziona, a înzestra, a prevedea, a îmbogăţi (eu); his mind is well ~d with knowledge e plin de învăţătură, îi e capul tobă de carte. 2. (şi to ~ up) a strânge, a aduna, a îngrămădi; the harvest has been ~d recolta a fost strânsă. 3. a ţine / a păstra în depozit / magazie / magazin. 4. a conţine, a prinde, a ţine. 5. (înv.) a popula. 6. (infor.) a introduce în memoria calculatorului, a stoca. B. intr. (ec.) a fi în depozit. store book ['sto: buk, 'stoa-] s. (ec.) registru de mărfuri. store cattle [~ iksetl] ş. vite de carne, vite puse Ia îngrăşat. store closet [~ iklozit] s. cămară de provizii. store clothes [~ klouâz] s. haine de gata, confecţii. storehouse [~haus] s. 1. depozit, antrepozit, magazie; cămară; hambar. 2. (fig.) vistierie, tezaur. 3. (/nil.) magazie de arme. 4. (înv.) cantitate stocată. storekeeper [~iki:p9r] s. 1. (amer.) negustor, comerciant. 2. magazioner. 3. (amer. sl.) marfă veche, marfă care nu se vinde. store pig [~ pig] ş. (agr.) scroafă de prăsilă. storer ['sto:ror, 'stoo-] s. 1. colector. 2. administrator de magazie. storeroom ['st9:rum, 'stoo-] s. magazie; cămară.



 903



store ship ['sto: Jlp] s. (mar.) navă-bază. store SOW [~ sau] s. (agr.) scroafă de prăsilă. storey ['sto:ri] s. 1. etaj, cat. 2. (jig., glumeţ) creier, minte; he is a little wrong in the upper ~ nu-i tocmai sănătos la cap. storeyed ['surrid] adj. cu etaj; one—cu un etaj. storiated f'stD:ricitid] adj. (despre cărţi, reviste) cu desene / figuri / poze, ilustrat. storied1 [storid, amer. stourid] adj. 1. istoric, vestit. 2. legendar; povestit ca o poveste sau legendă. 3. ilustrat cu legende, povestiri sau fapte istorice. storied2 adj. v. s t o r e y e d. storiette ['stornet, amer. stou-J ş. povestire scurtă, istorioară, mică naraţiune. storify1 ['stoirifai] vb. tr. (înv.) a spune poveşti despre. storify2 vb. tr. (rar) a aranja în etaje (stupi de albine). storing ['stoirirj, '$top-\ s. depozitare, înmagazinarc. storing charges [~ -t/u:d3iz] s. pi. taxe de înmagazinarc. storing place [~ plcis] s. loc de depozitare. stork [st:>:k] s. (omit.) barză (Cicotiia). stork's bill ['sto:ks bil] s. (bot.) 1. pliscul-cueoarci (Erodium cicutarium). 2. pălăria-cucului (Geranium phaeum). storm [sto:in] I. s. 1. furtună, vijelie; uragan; vifor; furtună pe marc. 2. (/ig.) izbucnire, furtună, vijelie, vifor; ~ of applause furtună de aplauze; a ~ in a tea-cup furtună într-un pahar cu apă; ~ of arrows ploaie de săgeţi; ~ of shells ploaie de obuze. 3. (/ig.) zbucium, tulburare; tumult. 4. (mil.) asalt; to take by ~ a lua cu asalt (sifig.); a cuceri / a capta brusc, a lua pe sus; to stand the ~ a respinge asaltul, a rezista asaltului. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a asalta, a ataca. 2. to ~ out of a goni prin asalt. B. intr. 1. a fi furtună. 2. (jig.) a bântui, a se dezlănţui. storni-beaten ['sto:m»bi:tn] adj. 1. bătut de furtună. 2. (jig.) încercat, experimentat, oţclit. storm bell [~ bel] s. clopot de alarmă. storm bird [~ bo:d] s.v. s t o r m y p e t r e l . storm blast [~ blo:st] s. rafală, răbufnire a furtunii. storm-bound [~baund] adj. reţinut (într-un port etc.), împiedicat din pricina furtunii. storm breeder [~ .brixta1"] s. (mar., fig.) nor de furtună. storm-centre [~isent9r] s. 1. (meteor.) centrul ciclonului. 2. focar de agitaţie / tulburări. storm-cloud [~klaud] s. 1. nor de furtună. 2. (fam.) nor la orizont, nor ameninţător; the ~ has burst norul s-a descărcat. stormer ['storms1"] s. 1. năvălitor. 2. (jig.) om aprig, fire iute. stormful l'surmful] adj. furtunos, vijelios, violent. storm gale ['sto;m geil] s. furtună puternică, vijelie. stormily l'stomnli] adv. furtunos. storminess ['stoiminis] s. 1. caracter furtunos. 2. (jig.) fire furtunoasă; impetuozitate, violenţă. storm jib ['sto:m d3ib] s. (mar.) (velă) Hoc de furtună. storm ladder [~ ilaxh1"] s. (mar.) scară de pisică. stormless ['sto:mlis] adj. fără furtună. storm-menaced ['stomiiincnsst. -nist-'J adj. ameninţat de furtună. storm petrel [~ -petrel] v. s t o r m y p e t r e l . storm-presaging [~-presid3irj, ~pri'seid3in] adj. prevestitor de furtună. storm sail 1~ scil] s. (mar.) velă de capă. storm scud [~ skAd] s. nor de furtună la mică înălţime. storm-signal [~isign3lj s. (mar.) semnal de furtună. storm-swept [-swept] adj. bântuit de furtună; măturat de furtună. storm-tossed [Most, înv. -tD:st] adj. aruncat (de colo până colo) de furtună. storm track [~ trzek] s. (meteor.) drumul unui ciclon. storm-troops [~tru:ps] s. pi. (mii.) trupe de asalt / şoc. storm wind [~ wind] s. furtună. storm window [~ .windou] s. fereastra dublă. stormy ['sto;mi] adj. 1. furtunos, dezlănţuit; ~sunset apus prevestitor de furtună. 2. (/ig.) agitat, violent, zbuciumat. stormy petrel [~ 'petrol] s. (omit.) rândunica-furtunii (Hydrobates pelagicus). stort(h)ing ['statin] s. storting, parlament norvegian. story1 ['sto:ri] I. s. 1. poveste, povestire; short ~ nuvelă; povestire scurtă; a good / funny ~ anecdotă, snoavă; to make a long ~ short ca să nu (mai) lungim vorba, (ca să vorbim) pe scurt. 2. istoric, poveste; legendă; the ~ goes that se spune că. vorba merge că; according to his ~ după versiunea Iui; always the old ~ mereu vechea poveste; they all tell the same ~ei toţi spun aceeaşi poveste / acelaşi lucru. 3. (fam.) chestiune, poveste; that is another ~ now e cu totul altă poveste acum. 4. (fa/u.) minciună, născocire, şiretlic, braşoave; zvon; don't tell stories nu spune minciuni. 5. (amer.) fapt; fapt divers (material pentru gazetă). II. vb. A. tr. 1. a povesti, a relata. 2. a ilustra cu poze istorice. B. intr. a povesti. story2 I. ş. etaj. cat. II. vb. tr. a aşeza în etaje / straturi. story-book ['sto(:)ri bukl s. carte de basme / poveşti; carte de povestiri (pentru copii). story-teller [~itel3r] s. 1. povestitor, narator. 2. autor de poveşti sau de povestiri. 3. (fam.) mincinos;..om imaginativ / născocitor / scomitor; vânzător de gogoşi / braşoave; flecar, palavragiu. story-telling [~.telinj s. 1. arta de a povesti, darul povestirii. 2. (fig-, fam.) povesti, braşoave, minciuni. stoush [stau/] (austr.fam.) I. vb. tr. 1. a cotonogi. 2. a certa zdravăn. II. ş. 1. cotonogeală. 2. perdaf. stout [staut] I. adj. 1. viguros, robust, puternic, voinic; solid, rezistent, vârtos,zdravăn, tare. 2. (jig.) brav, curajos, inimos, neînfricat, bărbat, plin de bărbăţie; cutezător, îndrăzneţ; energic, hotărât, de nădejde, de ispravă; ~ opponent adversar ferm / hotărât / dârz;



straight



~ resistance rezistenţă fermă / hotărâtă / dârză / îndârjită. 3. corpolent, gras, plin, voinic; îndesat. II. s. un fel de bere neagră tare englezească. stout-hearted ['staut'huitid, '-<--] adj. brav, curajos, neînfricat, inimos, bărbat, plin de bărbăţie; dârz. stout-heartedly [-li] adv. cu curaj, curajos, neînfricat. stout-heartedness [-nis] s. curaj, bărbăţie. stoutish ['stauti/] adj. (fam.) 1. cam corpolent / trupeş, gras, plinuţ, grăsuţ. 2. (despre o cutie etc.) destul de solid / rezistent. stoutly ['stautlî] adv. 1. cu vigoare, puternic; cu fermitate; energic. 2. solid; ~ built solid construit. stoutness ['stautnis. amer. şi -nes] ş. corpolenţă, trupeşic. stovaine ['stouvein] s. (chim.) stovaină. stove1 [stouv| I. s, 1. sobă, cuptor; etuvă; (şi cooking ~) maşină / plită de gătit; oil ~ sobă cu petrol; sawdust ~ sobă cu rumeguş. 2. (hort.) seră (caldă). II. vb. tr. 1. (hort.) a pune în seră. 2. a dezinfecta în etuvă. stove2 past şi part. trec. de la s t a v e (II). stove grate i'stouv greit] s. grătar (de sobă). stove heating [~ hi:tirj] s. încălzire cu sobe. stove house [~ haus] s. v. s t o v e1 (1,2). stove maker [~ meika1"] s. sobar. fabricant de sobe. stove manufacturer [~ ima?nju'[£ektj3n>r] s. sobar, fabricant de sobe. stovepipe [~paip] s. 1. burlan. 2. (şi ~ hat) (fa/u.) joben. stove plant [~ pki:nt] s. (hort.) plantă de seră. stove plate [~ plcit] s. plită (de sobă). stover |'stouv3r] s. (amer. dial.) furaj, nutreţ. stow [stou] vb. A. tr. 1. a aranja, a aşeza / a pune în ordine; a ambala, a împacheta; (mar.) a arima, a stiva, a stivui. 2. a pune, a băga, a vârî; a pune la adăpost / la loc sigur; a pune bine, a păstra; a înmagazina, a acumula (provizii, rezerve); a face provizii / rezerve de; a ascunde, a piti, a tăinui; (mine) a rambleia. 3. (şi to ~ away) a (în)dcpărta, a da la o parte; a strânge; (sl.) a înceta (cu), a curma; a pune capăt (cu dat.); ~ that nonsense! termină cu prostiile astea! 4. (with) a încărca, a umple (cu); (mar.) to ~ a ship a încărca o navă; a arima / a stiva / a stivui încărcătura unei nave. B. intr. (mar. sl.) to ~ away a se ascunde pe bordul unei nave pentru a călători clandestin / fără plată. stowage I'stouid^, rstDid3J s. 1. aşezare, împachetare (a mărfurilor); încărcare (a navei). 2. (mar.) arimaj, arimarc, stivaj, stivare, stivuire. 3. (mar.) cală, magazie. 4. (mar.) (taxă de) arimaj, stivaj, stivuire; (taxă de) magazinaj. 5. mărfuri / bunuri înmagazinate / ambalate / stivuite. 6. păstrare. 7. (mine) rambleu. stowaway ['stouawei] s. pasager clandestin. stower l'stouo1"] s. (mine) rambleiator. stowing l'stouirj] s. 1. v. s t o w a g e (2). 2. (mine) (material de) rambleu. 3. (mine) rambleiere. strabismus [stre'bizmas, straVb-] s. (med.) strabism, privire saşie / încrucişată. straddle ['stnedl] I. vb. A. tr. 1. a încăleca (pe); a călări (pe); a fi / a sta sau a umbla călare pe. 2. (pol. sl., mai ales amer.) a se menţine în expectativă în (o chestiune), a ţine (o chestiune) în suspensie. 3. (mil. amer.) a prinde (ţinta) în furcă; to ~ out a desface, a răscrăcăra, a (răs)crăcăna (picioarele). B. intr. 1. a sta sau a umbla răscrăcărat / (răs)crăcănat / cu picioarele desfăcute; a fi / a sta sau a umbla călare. 2. (pol. sl., mai ales amer.) a oscila, a balansa; a ezita, a şovăi, a pregeta; a sta în expectativă. 3. (mil. mar.) a trage focuri sau salve de învăluire. II. s. 1. răscrăcărarc, răscrăcănare. 2. (pol. sl., mai ales amer.) oscilare, balansare; politică dublă / de duplicitate; ezitare, şovăire, preget; expectativă. 3. (mii.) grupa de învăluire; (mii. mar.) salvă de învăluire. straddling [-iij] adj. răscrăcărat, (răs)crăcănat. straf(e) [stra:f. amer. si streif] I. vb. tr. 1. a bombarda, a ţine sub foc (intens) de artilerie etc. 2. a distruge, a nimici, a prăpădi, a topi; a înfrânge cu desăvârşire. 3. a certa, a ocări, a face de două parale, a lua la refec / Ia trei păzeşte. 4. (pop.) a bate (pe cineva); a trage (cuiva) O bătaie; oh,~you! lua-te-ar naiba!, afurisit să fii! II. s. (mii.) 1. foc nimicitor, foc de vijelie / raiale. 2. perdaf, refec. strafing ['stra:fin] ş. v. s t r a f c (II). straggle ['.straeglj vb. intr. 1. a rămâne în urină / răzleţ(it), a se răzleţi; a merge răzleţ / stingher / singur; a vagabonda, a hoinări, a rătăci; a se dispersa, a se răspândi, a se împrăştia, a se risipi; to ~ from a se despărţi de, a se dezlipi de. a se răzleţi de, a se depărta de. 2. (jig.) a devia, a se abate. 3. a sta izolat; (bot.) a creşte izolat / răzleţ. straggler [-arj s. 1. (mil.) soldat rămas în urmă. 2. hoinar; (amer. sl.) vagabond, haimana. straggling [-in] adj. împrăştiat, risipit; răzleţ(it), stingher; rătăcitor, hoinar; a ~ village un sat întins / împrăştiat; a shrub with ~ shoots un arbust / o tufă cu lăstari împrăştiaţi. straggly [-i] adj. risipit; ciufulit. straight [streit] I. adj. 1. drept; rectiliniu; ~ line (linie) dreaptă. 2. exact, just; drept, îndreptat, ordonat, în bună rânduiala; ~ eye ochi bun / precis. 3. echitabil, just, drept; corect, cinstit; sincer; ~ dealing învoială dreaptă; ~ fight luptă dreaptă / cinstită; ~ speaking vorbă sinceră / deschisă / fără înconjur; to keep ~ a rămâne cinstit. 4. (jam.) isigur, de încredere, de nădejde. 5. (amer., despre băuturi) pur, simplu, sec. nediluat. ♦ ~face figură /faţă/mină/expresie serioasă; (amer. pol.) to vote the ~ ticket a vota lista de candidaţi a partidului său. 6. (fam.) heterosexual. II. s. 1. cinste, rectitudine. 2. (sport, alergări de cai) linie dreaptă. 3. (amer.) the ~ adevărul. III. adv. 1. direct, drept, în linie dreaptă, dc-a dreptul; deschis, sincer; to ride ~ a merge (călare sau într-un vehicul) i a călători sau a mâna direct*/ drept; to shoot ~ a trage cu precizie; tell me ~ what you think spune-mi drept / cinstit / deschis / fără înconjur ce crezi; to hit ~ a da o lovitură directă; ~ ahead drept înainte. 2. (rar) imediat, (de) îndată, pe Ioc, numaidecât, fără întârziere; (fam.) ~ away imediat, (de) îndată, pe loc, numaidecât; ~off imediat, pe loc, de îndată, dintr-o dată,



 straight and narrow



fără ezitare, fără şovăire; pe nepusă masă; ~ out direct, drept, de-a dreptul, pe şleau, fără ocol / înconjur, sincer, deschis. straight and narrow [istreitonrfnajrou] s. (en/., glumeţ) the ~ o viaţă onestă / cinstită. straight arrow f'streit .a;rou] s. (Jam.) om cinstit / deschis. straight-cut [~k/\t] adj. (despre tutun) tăiat longitudinal / în lung. straight-edge [~cd3] s. 1. (text.) lineal. 2. (consir.) dreptar, netezitor, 3. (telm.) riglă de verificare a suprafeţelor. straight goods [~ gudz] adj. (amer. si.) om corect / cinstit / sincer. straighten ['strcith] vb. A. tr. 1. a îndrepta, a face drept; to ~ one's back a ridica capul; to ~ an iron bar a îndrepta o bară de fier. 2. (telm.) a redresa, a egaliza. 3. a aranja, a pune în ordine / în bună rânduială, a îndrepta; to ~ one's tie a-şi aranja / a-şi îndrepta cravata; (fig.) to ~ a room a face ordine / rânduială într-o odaie; (fig.) to ~ one's affairs a face ordine / rânduială în afacerile sale, a-şi aranja afacerile, a pune rânduială în treburile sale. 4. (si.) a mitui; to ~ the screw a mitui temnicerul. 5. to ~out a) a îndrepta, a face drept; to ~ out an iron bar a îndrepta o bară de fier; b) a aranja, a pune în ordine, a face regulă / ordine / rânduială în; (fig.) to ~ out one's affairs a face ordine / rânduială în afacerile sale, a-şi aranja afacerile, a pune rânduială în treburile sale; to ~ out a business a legaliza o afacere; (fig.) to ~ things but a aranja / a aplana lucrurile; to ~ up a aranja, a pune în ordine / în bună rânduială, a face regulă /ordine / rânduială în; (fig.) to ~ up a room a face ordine / rânduială într-o odaie, -v* he ~ed his face deveni serios, faţa lui luă o expresie serioasă. B. intr. 1. a se îndrepta, a deveni drept. 2. to ~ out a) a se îndrepta, a deveni drept; his figure has ~ed (out) s-a îndreptat, nu mai umblă încovoiat; b) (fig.) a se aranja, a se aplana; I expect things will ~out cred că lucrurile se vor aranja; c) (av.) a se redresa; to ~ up a) a se îndrepta (din spate, din şale); a ridica capul; b) (av.) a se redresa. C. refl. a se îndrepta (din spate, din şale); a ridica capul. straightening [-in] s. îndreptare (a corpului etc.). straightforward ['strcit'fewod,'-'-] I. adj. 1. cinstit, sincer, direct, neocolit; ~ style stil direct. 2. de onoare, cinstit. II. aaV. cinstit, sincer, deschis, ncocolit; fără înconjur, pe şleau, de-a dreptul. straightforwardly [-li] aaV. sincer, franc, deschis; făţiş. straightforwardness [-nis, amer. Ji -nes] s. sinceritate, francheţe; onestitate. straight-lined f'streit Iaind] adj. rectiliniu. straightway ['streitwei], (inv.) straightways [-/.] aaV. (rar) imediat, îndată, numaidecât, pe loc. strain1 [strein] I. vb. A. tr. 1. a încorda, a întinde, a trage de; (fig.) a încorda (puterile, atenţia); (fig.) a surmena, a obosi peste măsură. 2. (fig.) a depăşi, a (în)călca; a exagera; a forţa; a răstălmăci; to ~ the law a viola / a călca san a răstălmăci legea; to ~ smb.'s patience a încerca / a abuza de răbdarea cuiva, a scoate pe cineva din răbdări. 3. a presa, a strânge; to ~ smb. in one's arms a strânge pe cineva în braţe; to ~ to one's heart / bosom a strânge la piept. 4. a filtra, a strecura, a trece prin (filtru, strecurătoare, sită). 5. (si telm.) a deforma, a încovoia, a (ră)suci, a strâmba; to ~ a tendon a luxa / a strâmba / a răsuci un tendon. 6. to ~ off a separa / a elimina (un lichid) prin filtrare / strecurare. B. intr. 1. a se încorda, a se întinde. 2. a se forţa, a se opinti; a se osteni, a se sili, a se strădui din răsputeri; a se surmena; do your best without ~ing fă tot posibilul fără a te surmena / fără a te forţa peste măsură; the masts ~ and groan catargele se încordează şi scârţâie. 3. a curge / a trece prin filtru, strecurătoare, sită. 4. to ~ after a tinde / a năzui (din răsputeri) către / spre; to ~ at a întinde / a trage de. II. s. 1. tensiune, încordare (si fig.); efort, sforţare; the rope broke under the ~ frânghia a plesnit / s-a rupt din pricina tensiunii; (fam.) to take the ~a-şi încorda puterile (şi fig.). 2. (telm.) deformaţic (a unui obiect supus unor sarcini sau tensiuni). 3. (telm.) solicitare. 4. stare de fluiditate (a metalului). 5. luxaţie, scrântire. strain2 s. 1. neam, rasă, specie, soi. 2. tendinţă, pornire, aplecare (moştenită sau inerentă); a ~ of cruelty o pornire spre cruzime. 3. stil, ton, tonalitate, coardă, strună; much more in the same ~ multe altele pe acelaşi ton; he spoke in a dismal ~ vorbea pe un ton lugubru. 4. (mai ales pi.) (muz-, poetic) melodie, motiv muzical sau poetic; accent; stil; the ~s of the harp sunetele / accentele harpei; martial ~s accente marţiale, melodii războinice. strained ['streind] adj. 1. încordat. întins; (jig.) forţat, silit, nenatural, nefiresc; exagerat; tras de păr; ~ cordiality cordialitate forţată; ~ relations relaţii / raporturi încordate; ~ smile zâmbet silit. 2. deformat, răsucit; (med.) luxat, scrântit. 3. filtrat, strecurat. strained wire [~ 'waior] s. (telm.) sârmă trefilată. strainer ['streiiKr] s. 1. sită; filtru; (hidr.) crepină, sorb; (ina*. alimentară) pasatoare, pasatriec; (ind. hârtiei) prinzător de noduri. 2. strecurătoare. 3. dispozitiv de întindere san de strângere, întinzător, tendor. 4. (tett.) etamină (pentru strecurat). strainer box ['streina boks] s. (hidr.) crib. strain gauge ['strein geid3] s. (telm.) extensometru, tensometru. straining ['streinirj] s. 1. efort, sforţare; tensiune; oboseală, surmenaj. 2. interpretare forţată / trasă de păr. 3. filtrare. straining bag [~ ba;g] s. strecurătoare (de pânză). straining beam [~ bi:m] s. (constr.) moază, grindă orizontală. straining drum [~ drAin] s. (telm.) sită rotativă. strainless ['streinlis] adj. făcut fără efort. strait [streit] I. adj. (înv.) 1. îngust, strâmt. 2. sever, riguros, aspru. II. s. 1. (mai ales pi.) (geogr.) strâmtoare. 2. (mai ales pl.) (fig.) strâmtoare, situaţie dificilă (financiară etc.), ananghie, încurcătură, mare nevoie; in great ~s la mare strâmtoare. straiten ['streitn] vb. A. tr. a (re)strânge; a strâmta, a îngusta; a incomoda, a jena, a stingheri, a stânjeni; ~ circumstances resurse (materiale) reduse, sărăcie. B. intr. a se (re)strânge, a se îngusta, a se strâmta. strait-jacket ['streit'd3skit] I. s. cămaşă de forţă. II. vb. tr. 1. a pune în cămaşă de forţă. 2. (fig.) a încorseta.



904



strait-laced [~'lcist[ adj. (fig.) sever, auster, puritan, rigid, meticulos (în chestiuni de morală). straitness ['streitnis, amer. şi -nes] s. (înv.) 1. îngustime; strâmtoare; lipsă de spaţiu. 2. asprime, rigoare, severitate. 3. (fig.) jenă, strâmtoare, nevoie. strait waistcoat ['streit 'weistkout, înv. -'wcskot] s. v. s t r a i t - j a c ' k e t . strake [streikj s. 1. (mar.) filă. 2. şină (de roată). stramonium [stro'mouniom] s. 1. (bot.) laur, ciumăfaic, mărul-porcului, turbare (Datura stramonium). 2. (farm.) stramoniu. stramony ['stramoni] s.v. s t r a m o n i u in (1). strand1 [strand] I. s. 1. mal, ţărm, margine (a mării), uscat. 2. (geogr.) întinsură. II. vb. A. tr. a arunca san a împinge pe uscat / la mal; a face să eşueze (şi fig.). B. intr. (mar.) a eşua, a fi aruncat pe uscat / la mal. strand2 I. s. 1. jurubiţâ. 2. şuviţă; ~s of hair şuviţe de păr. 3. (telm.) vână, toron (ae cablu etc.); wire ~toron metalic; central ~ inimă (ae cablu). 4. (electr.) liţă, toron. 5. (tevt.) fir (ai unei ţesături);fibră.6. (fig.) trăsătură (de caracter). II. vb. tr. 1. a torsada, a răsuci, a împleti. 2. (metal.) a cabla. stranded1 L'straendidJ adj. 1. împotmolit, înnămolit; eşuat, aruncat la mal. 2. (anto) în pană. 3. (fig.) ruinat; părăsit; rămas sa» abandonat / părăsit / lăsat fără resurse / fără mijloace / în pană / în încurcătură. stranded2 I. past si part. trec. de la s t r a n d2. II. adj. (râ)sucit, torsadat, împletit. stranded wire [~ i\vaior] adj. (electr.) liţă. strander ['strands'] s. (telm.) maşină de răsucit (în toroane). stranding ['strandirj] s. (mar.) eşuare. strange [streina^] adj. 1. străin; necunoscut, neştiut; this handwriting is ~to me scrisul acesta mi-e necunoscut. 2. straniu, bizar, curios, ciudat, neobişnuit; uimitor, de mirare; ~ to say (lucru) curios, ciudat, oricât ar părea de curios / de ciudat. 3. nefamiliarizat, nedeprins, neînvăţat; nou; nefamiliar, neobişnuit, necunoscut; to feel ~in company a se simţi stânjenit în societate; he is ~ to the job e străin de această meserie, e nou în meserie, nu c obişnuit cu această treabă; I feel ~ nu mi-e bine; îmi vine nu ştiu cum. 4. (niv.) străin, venetic, din altă ţară; in ~ lands în ţări / pe meleaguri străine. stranger ['streind3or[ s. 1. străin, necunoscut; (glumeţ) the little ~ noul-născut; to make a ~ of smb. a fi rece san din cale afară de politicos cu cineva; (despre membrii Camerei Comunelor) to spy / to see ~s a cere dezbateri secrete, a cere expulzarea publicului; you are quite a ~ here te arăţi foarte rar pe aici. 2. străin (de ceva), persoană care nu arc noţiunea unui lucru; he is a ~ to fear nu cunoaşte frica; he is no ~ to sorrow a cunoscut durerea / necazul. 3. vocativ (amer. fam.) amice! prietene! domnule! 4. (jur.) terţ, care nu e parte. 5. (înv.) străin, venetic, om din altă ţară. strangle ['strasngl] vb. tr. 1. a strangula, a sugruma, a strânge de gât, a gâtui. 2. (despre guler etc.) a strânge. 3. ()7g.) a înăbuşi, a gâtui, a reduce la tăcere; a opri. stranglehold [-houldj s. strangulare, sugrumare; (fig.) to have a ~on smb. a avea pe cineva în mână. strangler ['straijglo'] s. (auto) jiclor. strangles ['strarjgloz] s. (vet.) gurmă. strangulate ['strarjgjuleitj vb. tr. 1. (mea'.) a strangula, a ligatura (intestinul, vâna etc.). 2. (rar) a strânge de gât, a gâtui. strangulation [iStrarjgju'lci/an] s. 1. strangulare, strangulaţie, sugrumare, gâtuire. 2. (med.) strângere, comprimare, ligaturare, strangulare, strangulaţie. strap [strap] I. s. 1. curea, cureluşă; şleau; ştreang; (mii.) frâu (al ponţonierilor). 2. bandă, fâşie de pânză san de metal; chingă. 3. (consir.) călăreţ, clemă, scoabă. 4. the ~ bătaie cu cureaua. 5. (electr., ţel.) punte. 6. (telm.) eclisă. II. vb. tr. 1. a strânge în curca / cu cureaua. 2. a ascuţi / a trage (briciul) pe curca. 3. (fam.) a bate cu cureaua. 4. a aplica un plasture pe (o rană). strap band ['strap bffind] s. (telm.) eclisă. straphanger [~.ha3rjor] s. pasager / călător (m tramvai, autobuz) în picioare (care se ţine de curea). strap oil [~ oil] s. (si. glumeţ) biciuire, bătaie (cu cureaua). strapontin ['strapontin] s. (fi.) strapontin. strappado [stre'peidou, -'pa:-], pl. strappadoes [-z] s. 1. tortură prin ridicarea cu o frânghie şi lăsarea bruscă în jos a osânditului. 2. (rar) bătaie. strapping ['strapirj] I. adj. înalt, bine făcut, voinic, solid, robust, viguros. II. s. 1. (mea1.) (bandă de) plasture; aplicarea unei benzi de plasture. 2. biciuire, bătaie cu cureaua. strass [stras] s. stras. strata ['stra:to, amer. si 'strei-] pl.de la s t r a t u rn. stratagem ['stnetkrjsm, -tod3-, -d3im, -d3em] s. stratagemă; vicleşug, şiretlic, truc. stratal ['streitel] adj. de straturi; în straturi. stratameter [rStreito'mi:tor] s. (mine) stratametru. strategic [stro'ti;d3ik, stra't-, -'ted3-| adj. strategic; operativ; ~map hartă strategică; ~ raw material materie primă (de importanţă) strategică. strategically [-oii] aaV. strategic. strategics [-s] s. pl. strategic. strategist f'stratid3ist] s. strateg. strategy ['straetkrjij I. s. 1. (mil., fig.) strategie. 2. viclcşug(uri), intrigi, uneltiri. II. vb. intr. a manevra. strath [strao] s. (scot.) luncă, vale largă cu apă curgătoare. strathspey [straO'spci] s. aans scoţian vioi. strati ['streitai, -ra:t-] pl. ae la s t r a t u s . stratification [iStratifi'kei/pn] s. stratificare, stratificaţic (si geol.); (electr.) electrolyte ~ Stratificaţia electrolitului. stratify ['stratifai] vb. A. tr. a stratifica, a aşeza în straturi. B. intr. 1. a se stratifica, a se sedimenta (în straturi). 2. (fig.) a se aşeza.



 strenuousness



905



stratigraphic(al) [.strasti'grasfik^l)] adj. (geol.) stratigrafie; ~scale scară stratigrafică. stratigraphy [stra'tigrcfi] s, geologic stratigrafică. stratocracy [strei'tskrasi] s. guvernare de către militari. stratosphere ['smetousfis1", 'stra:t-, înv. 'streit-] s. stratosfera. stratospheric [istraetou'sferik, etc.[ adj. stratosfcric. stratum ['stra:tem, -rcit-, amer. şi 'straat-J. pi. strata [-a\ s. 1. (geol.) strat; fonnaţi(un)c. 2. (mai ales pi.) (fig.) pătura (socială). stratus ['strcites, -ru:l-],p7. strati [-tai] s. (meteor.) stratus. straw [stro:] I. s. 1, pai; fir de pai; paie; to catch at a ~ a se agăţa de un pai; the last - ultima picătura; limita (dincolo de care nu se poate admite un lucru); a man of ~ a) sperietoare, momâie, popândău; b) (jig.) om de paie; manechin, marionetă; c) (jig.) adversar fictiv / imaginar (într-o argumentare); d) (fig.) om de paie / nestatornic / pe care nu te poţi bizui; not to care a ~ a nu-i păsa nici cat negru sub unghie, a fi cu totul indiferent; not to be worth a ~ a nu face două parale; a ~ in the wind indicaţie a opiniei publice (care arată încotro bate vântul). 2. v. ~ h a t. II. adj. păios; de paie. <• (amer. si) ~ bail cauţiune / garanţie nesigură; (amer.) ~ vote vot preliminar (pentru sondarea opiniei). strawberry ['stro:teri, amer. -beri] s. 1. fragă; căpşună; crushed ~ culoarea frez, purpuriu; wild / wood ~, (amer.) field ~ fragă-de-pădure / -iepurească. 2. v, strawberry plant. strawberry-mark [~ma:k] s. aluniţă (semn din naştere). strawberry plant |~ plumt] s. (bot.) frag, fragă; fragi(-dc-pădurc, -iepureşti) (Fragaria vesca); căpşun (Fragaria elatior). strawberry tree [~ tri: j s. (bot.) arbust cu fructe semănând a fragi (Arbutus unedo). straw-colour [~.kAtarj I. s. culoarea paiului. II. adj. de culoarea paiului, galben-pai, galben ca paiul. straw-coloured [~tkAlad] adj. v. s t r a w - c o l o u r (II). straw cutter [~ .kAta1"] s. (hui. hârtiei) tocătoare de paie (şi stuf). straw hacker [~ ilveka1"] s.v. s t r a w c u t t e r . straw hat [~ hast] s. pălărie de paie. straw-man [~mam],pl. straw-men l~men] s. 1. sperietoare de păsări. 2. (fig.) om de paie. straw mat(ting) [~ rinast(irj)] s. rogojină. straw poll [~ poul] s. sondaj de opinie neoficial (premergător alegerilor). straw shaker [~ i/cik?r] s. (agr.) 1. scuturătură de paie. 2. pl. cai (părţi ale maşinii de treierat). straw wisp [~ wisp] s. şomoiog (de paie), mănunchi de paie. strawy fstnxi j adj. 1. păios, asemănător cu paiele. 2. (despre ceai etc.) cu gust de iarba; de paie. stray [strei] I. vb. intr. 1. a devia, a se abate, a se rătăci; a se depărta; don't ~ from the road nu te depărta de şosea; the sheep has ~ed from the flock oaia s-a rătăcit de turmă. 2. (poetic) a vagabonda, a hoinări, a rătăci, a colinda. 3. (fig.) (from) a se abate (de Ia); to ~ from the right path a sc abate de Ia drumul drept, a cădea în păcat; to ~ from the point a se depărta de subiect; to let one's thoughts ~ a-şi lăsa gândurile să rătăcească în voie. II. s. 1. animal rătăcit / pierdut de turmă; copil rătăcit; waifs and ~s copii ai nimănui, copii vagabonzi. 2. pl. (jur.) succesiune sau bunuri succesorale Iară succesori. 3. pl. (radio) paraziţi atmosferici. 4. (mar.) saulă a Ionului. 5. (electr.) fuga, dispersie. III. adj. 1. rătăcit, rătăcitor; izolat, răzleţ(it). împrăştiat; fără ţel, care merge la întâmplare. 2. ocazional, întâmplător; rătăcit; ~ bullet glonţ rătăcit: ~ thoughts frânturi de gânduri, gânduri fără şir; a few ~ instances câteva exemple luate Ia întâmplare. strayed [streid] adj. rătăcit, izolat, răzleţit; pierdut. strayer ['strein] s. rătăcit. straying ['streiin] I. adj. (jig.) rătăcit(or), abătut de la drumul (cel) drept. II. s. (fig.) deviere, abatere (de la drumul drept), rătăcire. . stray line ['strei lainj s. v. s t r a y (II, 4). strayling I'strcilirj] s. (rar) 1. mic animal rătăcit / pierdut. 2. mie obiect fără proprietar / al nimănui. streak1 [stri:k[ I. s. 1. trăsătură, linie, dungă, fâşie; ~ of lightning fulgerare, (licărire de) fulger; (fig.) like a ~ of lightning (iute) ca fulgerul, cu iuţeala fulgerului; (amer. fam.) ~ of luck noroc: succes întâmplător, lovitură sau întâmplare norocoasă; (amer.) to go a good ~ a merge repede; (amer.) to make a ~ (for) a se îndrepta, a se duce în grabă (spre). 2. (jig.) trăsătură (de caracter); (uşoară / slabă) dispoziţie, înclinaţie; he has a ~ of obstinacy c cam încăpăţânat; there is a yellow ~ in him arc în firea sa ceva perfid sau laş. 3.filon,vână, strat; a ~of fat un strat de grăsime. 4. (fig.) cantitate (mică), proporţie (slabă), urmă; notă; (jig.) there is in him a ~ of Irish blood are ceva sânge irlandez; (jig.) a ~ of irony o notă de ironie. 5. striu. II. vb. tr. a stria, a linia, a brăzda, a dunga, a varga, a vârsta; a împestriţa, a învârsta. streak2 s.v. s t r a k e (1). streakily ['stri:kili] adv. neuniform. streakiness ['stri:kinis, amer. şi -nes] s. 1. caracter vărgat. 2. (jig.) inegalitate, lipsă de uniformitate. 3. (si.) ir habilitate. streaking ['stri:kirj] s. (model / desen în) dungi / fâşii. streaky ['stri:ki] adj. 1. vărgat, cu sau în dungi, dungat, vârstat. 2. amestecat cu straturi de altă natură; (despre slănină) cu (straturi de) carne. 3. (fig. fam.) inegal, neuniform (în calitate). 4. (sl.) iritabil. stream [stri:m] I.s. curs de apă, apă curgătoare; fluviu; râu; pârâu; şuvoi; torent; (jig.) curent, curs, (s)curgerc; mers; tendinţă; ~of air curent de aer; ~of blood şiroi sau şiroaie de sânge: ~ of lava torent de lavă; ~ of light valuri de lumină; ~ of tears şiroaie de lacrimi; the ~ of time scurgerea timpului; ~ of words potop de cuvinte; in a ~, in ~s torenţial, în şiroaie; (fig.) to go / to row / to strive / to swim against the ~ a merge împotriva



curentului, a sc împotrivi tendinţei generale; (fig.) to float/ to go/to sail with the~a merge (în pas) cu vremea, a se adapta / a se potrivi tendinţei generale. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ forth) a emite, a lăsa să curgă / să se scurgă, a da drumul la, a răspândi; a radia, a emana; wounds ~ing blood răni din care sângele curge (în) şiroaie. 2. a desfăşura (un steag etc.). 3. (mine) a spăla. B. intr. 1. a izvorî, a curge, ase scurge, a ieşi, a se răspândi; light ~ed through the window prin fereastră străbătea / sc răspândea lumină; people ~edout of the building mulţimea se revărsa/se scurgea din clădire. 2. a flutura, a fâlfâi. 3. (mar.) a ancora. stream anchor [~ ia?nk:>r] s. (mar.) ancoră de curent. streamer l'stri:m9r] s. 1. (poetic) flamură, steag, fanion. 2. panglică lungă şi îngustă; serpentină (de hârtie, pentru petreceri). 3. (amer. sl.) titlu de ziar pe toată lăţimea paginii. 4. fascicul / mănunchi de raze al aurorei boreale. streamless ['strhnlis. amer. şi -Ies] adj. fără ape curgătoare; uscat, sărac în apă. streamlet ['stri:mlit, amer. şi -let] s. pârâiaş, şuvoi, râuleţ. streamline ['strbnlain] I. s. 1. (fit.) direcţie a curentului (de aer, de fluid); linie aerodinamică, linie a curentului aerian; vână de fluid. 2. firul apei. II. vb. tr. 1. (te/m.) a carena, a fuzela; a da (unui obiect) o formă aerodinamică. 2. (amer.) a accelera; a raţionaliza (procesul de producţie etc.). III. adj. v. s t r e a m - l i n e d . stream-lined [-d] adj. 1. (telui.) carenat, fuzclat, aerodinamic. 2. (fig.fam.) (care merge) ca untul, ca pe roate. stream starling ['stri:m ista:lirj] s. (constr., poduri) avantbec. street [stri:t] s. stradă, uliţă; (fam.) the ~ locuitorii străzii; (amer.) the Street cercurile financiare / bursiere; in the ~ pe stradă (şi despre afaceri încheiate în afara incintei bursei); in the open ~ în plină stradă: ~cries strigăte ale negustorilor ambulanţi; (fig.) the man in the ~omuI de pe stradă, omul de rând, (omul care reprezintă) marele public; not in the same ~ with smb. cu mult inferior cuiva, incomparabil mai prost / mai slab / mai puţin capabil decât cineva; (amer.) on the ~(s) în public, deschis, făţiş, pe faţă; (amer.) to be on the ~(s) a) a fi pe drumuri; b) (sl.) a practica prostituţia, a face trotuarul, a fi o femeie de stradă; (jig.) to turn out into the ~ a arunca pe drumuri. street Arab 1~ .asrsb] s. copil de stradă / vagabond / fără casă. streetcar [~ko:r] s. (amer.) vagon de tramvai. street door [~ do:r. ~ doar] s. uşa casei, uşa dinspre stradă / din faţă / principală. street fighting [~ -faitin] s. lupte de stradă. street front [~ frAnt] s. faţadă. street lamp [~ lasmp] s. felinar de stradă. street loan [~ loun] s. (ec.) împrumut pe termen scurt (de orc). street main I~ mein] s. conductă principală (de apă sau de gaze instalată subteran de-a lungul traseului străzii). street orderly [~ lOidsli] s. măturător de stradă (la Londra). street porter [<~ :ter] s. comisionar. street railroad [~ ircilroud] s. (amer.) v. s t r e e t r a i l w a y . street railway [~ sirj3r] s. cântăreţ de stradă. street sweeper [~ iswi:p3r] s. 1. măturător de stradă. 2. (maşină) măturătoare (de stradă). street tidy [~ -taidi] s. ladă de gunoi (de stradă). streetwalker [~>wo:k3r] ş. (sl.) prostituată, femeie de stradă, femeie care face trotuarul. streetward [~wsd[ I. adj. (situat) către / spre stradă. II. adv. către / (în)spre stradă. strength [streijO, -rjkG] s. 1. forţă, vigoare, putere; (jig.) - of mind forţă spirituală / morală/ de caracter; on the ~ of graţie, datorită, mulţumită (cu dat.); pe baza, pe temeiul, în virtutea (cu gen.); I did it on the ~ of his promise am făcut-o bizuindu-mă pe promisiunea lui; promoted to the aristocracy on the ~ of her father's millions ridicată la rangul de aristocrată datorită milioanelor tatălui ci; it is impossible to negotiate on the ~ of samples nu sc poate negocia / trata pe bază de eşantioane; by ~ of arm eu puterea braţelor; by sheer ~ prin forţă. 2. soliditate, tărie; durabilitate, trăinicie (şifig.). 3. (tehn.) rezistenţă; ~ of materials rezistenţa materialelor. 4. soliditate, (putere de) rezistenţă, forţă. tărie (a unei cetăţi). 5. număr, forţă numerică; (mii.) efectiv (al unei unităţi); (mil.) fighting ~ efectiv mobilizabil; in full ~ în număr (complet), cu toţii, în întregime; (mil.) peace ~efectiv de pace; (mil.) war ~efectiv de război; what is your ~? câţi sunteţi? câţi oameni aveţi? 6. (/nil.) controale; on the ~ în controalele armatei): (mil.) to be taken on the ~ a fi înscris / trecut în controalc(le armatei); (mil.) to strike smb. off the ~ a şterge pe cineva din controalc(lc armatei). 7. (chim., metal.) thru, titlu; concentraţie, tărie (alcoolică, a unui acid etc.). 8. (electr.) intensitate (a curentului). 9. (arte, pictură) intensitate (a unei culori). 10. forţă (a unui jucător de şah etc.). 11. (austr.) sens, înţeles, semnificaţie; to get the ~of smth a înţelege ceva bine, a pătrunde esenţa unui lucru. strengthen ['strerjO."?n] vb. A. tr. X. a fortifica, a întări; a înzdrăveni. 2. (fig.) a confirma, a întări. 3. a consolida, a întări (şifig.). 4. a concentra, a întări (o soluţie), a mări concentraţia (u/iei soluţii); a trata (o soluţie) cu un ingredient (care-i măreşte tăria sau îi accentuează gustul); to ~ (the beer) with hops a pune hamei (la berc). B. intr. a sc consolida, a se fortifica, a se întări, a deveni puternic, a câştiga putere, a câştiga puteri noi. a se înzdrăveni



(şifig.h strengthener [-arJ s. (med.) fortifiant (şi fig.). strengthening [-in] s. (tehn.) 1. întărire. 2. întăritură. strenuous fstrenjuos] adj. energic, activ, plin de ardoare; viguros, puternic, asiduu; încordat; aprig. înverşunat; obositor, epuizant, istovitor; ~ efforts sforţări încordate; ~ life viaţă activă / intensă. strenuousness [-flis] s. energie, activitate; vigoare; încordare; efort.



 strepitous



strepitous ['strepitos] adj. tumultuos, zgomotos, gălăgios. streptococcus [istrcpton'kokos, -to'k-], pl. streptococci [-koksai] s. (biol., med.} streptococ. streptomycin [.strepto»'maisinJ s. streptomicină. stress [strcsj I, s. 1. (fig.) forţă, putere, constrângere, presiune, apăsare, povară; (telm.) efort, tensiune (şi fig.); solicitare; under (the) ~ of poverty constrâns / silit I împins de mizerie / de sărăcie; under (the) ~ of weather datorită intemperiilor, constrâns / silit de violenţa intemperiilor / de urgia vremii. 2. (fon.) accent; (fig.) to lay ~on a accentua, a pune accentul pe, a scoate în evidenţă, a pune în valoare. II. vb. tr. 1. a sublinia, a accentua, a apăsa asupra. 2. (telm.) a solicita, a supune tensiunii sau presiunii; a deforma. stretch [stret/J I. vb. A. tr. 1. a extinde, a întinde, a lungi, a lărgi, a lăţi, a mări; a deforma; (metal.) a trage; (fig. si.) to ~hemp a fi spânzurat, (fig. fam.) to ~ one's legs a) a-şi dezmorţi picioarele, a se plimba; b) a lungi pasul, a merge (mai) repede. 2. a încorda, a întinde. 3. a întinde, a culca, a lungi; to ~ smb. to the ground a culca / a doborî pe cineva la pământ. 4. a oferi, a întinde (mâna etc.). 5. a desface (aripile), a întinde, a desfăşura. 6. (fig.) a forţa, a exagera, a violenta, a abuza de, a denatura, a răstălmăci, a interpreta în sens (prea) larg, a extinde (aplicarea), a depăşi (limita); to ~ one's credit a-şi depăşi creditul; to ~ the law a denatura / a răstălmăci legea, a interpreta legea în sens (prea) larg / într-un spirit (prea) tolerant / îngăduitor; to ~a point a nu se arăta prea riguros / sever, a face o concesie / un hatâr, a se arăta îngăduitor, a închide ochii; to ~ the truth a denatura adevărul, a exagera / a amplifica realitatea, a se depărta de adevăr, a minţi. 7. (fig. înv.) a forţa, a încorda; to ~ one's eyes a holba ochii, a face ochii mari. 8. (si.) a spânzura. 9. to ~ forth a oferi, a întinde (mâna etc.); to ~out a) a întinde, a culca, a lungi; b) a oferi, a întinde (mâna etc.). B. intr. 1. a se extinde, a se lungi, a se lărgi, a se lăţi, a se mări, a se deforma. 2. a fi situat, a se afla, a se întinde. 3. (si.) a denatura adevărul, a exagera, a minţi, a se bărbieri, a croi (Ia) minciuni, a spune braşoave. 4. (fam.) a [ungi pasul, a merge de zor, a alerga. 5. (mar.) a naviga cu toate pânzele întinse; a naviga pe vânt de balină. 6. (despre o regiune, un teren etc.) to ~ between a se întinde sau a fi situat între; to ~ from... to... a se întinde / a merge de la ... până la..,; (fam.) to ~ out a) a lungi pasul; b) a galopa de zor, a merge sau a veni în goana calului; to ~ over a se întinde peste, a acoperi (in spaţiu sau în timp); to ~ to a se întinde / a merge până la, a ajunge (până) la. C. refl. 1. a se întinde, a-şi dezmorţi mădularele. 2. a se întinde, a se lungi, a se culca. II. s. 1. extindere, întindere; tensiune, încordare; to keep on the ~ a ţine în încordare / sub presiune; nerves on the ~ nervi încordaţi; a ~ of imagination un efort de imaginaţie; with a ~ and a yawn întinzându-sc şi căscând. 2. exagerare, abuz; ~ of authority abuz de autoritate.. 3. interval de timp (neîntrerupt); at a ~ fără oprire / întrerupere, neîntrerupt, dintr-o dată. 4. spaţiu, porţiune, întindere; ~ of open country porţiune de teren deschis (fără clădiri si fără păduri). 5. (mar.) drum drept (parcurs de o navă). -0* (pop.) to do a ~ a ispăşi o condamnare la închisoare (pe timp limitat). stretcher ['stretjs'] s. 1. (telm.) targa; tendor, întinzător. 2. targa, brancardă. 3. baraj (stinghie pentru proptit picioarele vâslaşului). 4. (conslr.) piatră sau cărămidă aşezată eu faţa longitudinală paralel cu zidul. 5. (arte, pictură) cadru (care susţine pânza). 6. (fam.) minciună gogonată, gogoaşă. stretcher-bearer [~ibrarar] s. (mil.) brancardier. stretcher-man [stret/snisn], pl. stretcher men [-man, -men] s.v. s t r e t c h e r bearer. stretching ['stret/irj] s. (telm.) întindere, alungire; tragere. stretchy ['stret/i] adj. care se poate întinde; elastic. strew [stru:|, past strewed [stru;d], part. trec. strewed si strewn [strum] vb. tr. 1. a împrăştia, a risipi; a presăra; a pulveriza; a stropi; to ~ about a împrăştia, a risipi, a arunca alandala. 2. (with) a presăra (cu), a acoperi (cu). 3. a aşterne, a întinde. 4. (opt.) a difuza. strewing ['stru(:)in] s. (opt.) difuziune. strewn [strum] part. trec. de la s t r e w. stria ['strai:)], pl. striae ['straii:] s. 1. striură, linie, dungă, şănţuleţ; brăzdiţă, canclură. 2. (arhit.) striu; canclură; listei (de coloană). striate ['straieit] aay. striat, vărgat, brăzdat. striated [strai'eitid, amer. si -ted] adj. v. s t r i a t e . striation [strai'eifsn] s. 1. strierc, brăzdare, vărgare. 2. striuri, dungi. stricken ['striksn] I. (înv.) part. trec. de la s t r i k e (I). II. adj. 1. (poetic) lovit, copleşit, cuprins ((le nenorocire, de durere, de spaimă); atins, rănit; (inv.) (well) ~ in age / years încărcat de ani; ~ with paralysis lovit I atins de paralizie. 2. (amer.) (mai ales ~ o u t) radiat, şters, tăiat (de pe lista). stricken field [~ rfi:ld] s. (inv.) 1. luptă, bătălie. 2. câmp de luptă / bătaie. strickle ['strikl] s. 1. râzătoare / răzuitoare de ras baniţa sa» măsura plină. 2. cute, piatră de ascuţit, ascuţitoare. 3. râzătoare, răzuitoare, curâţitoare; cuţitoaic. 4. bătător, meliţă (pentru in. cânepă). strict [striktj aay. exact, precis; riguros; strict, sever; exigent, pretenţios; drastic, inflexibil, rigid; ~orders ordine severe; he was given ~orders i s-au dat / a primit ordine severe; the ~ truth adevărul strict / pur / adevărat; in the ~sense în sensul strict / riguros; ~ discipline disciplină severă / riguroasă. striction ['strik/an] s. (telm., rezistenta materialelor) gâtuire. stricture ['strikt/»r] s. 1. (mai ales pl.) (observaţie) critică; condamnare; cenzurare; obiecţie. 2. (med.) strictură, contractare, strângere, strâmtare, îngustare. stridden ['stridii] part. trec. de la s t r i d e (I). stride [straidj I.past strode [stroud],part. trec. stridden ['stridii] vb. A. tr. 1. a umbla pe, a parcurge, a colinda, a măsura (străzi etc.). 2. a păşi I a trece peste (un şanţ etc.). 3. a încăleca (pe). 4. a sta / a fi călare pe (o cracă etc.); a fi sa» a merge călare pe, a călări (pe) (un cal etc.). B. intr. 1. a păşi, a călca, a umbla, a merge (cu paşi mari). 2. (across, over) a păşi, a trece (peste). II. s. 1. pas (mare); (mers cu) paşi mari; to get into one's ~s a intra în ritmul (său) normal / obişnuit (de lucr» etc.); to make great /



906



rapid ~s a face progrese rapide, a înainta cu paşi mari; to take in one's ~a) a trece uşor / fără sforţare / dintr-o dată peste (un obstacol); b) (fig.) a face cu uşurinţă l uşor / fără sforţare. 2. pas, distanţă între picioarele desfăcute în mers. stridence ['stridans] s. stridenţă, caracter ţipător. stridency ]-i] s. v. s t r i d e n c e . strident ['stridantj adj. (despre sunete, voci) strident, ţipător; discordant; scârţâitor; tăios. stridor ['straido'] s. sunet strident. strife [straif] s. 1. concurenţă, competiţie, întrecere; to be at ~(with) a fi în concurenţă I întrecere (cu). 2. efort; străduinţă, strădanie; luptă; ~ for life luptă pentru existenţă / viaţă. 3. discuţie, dispută, ceartă, sfadă, gâlceava: diferend; discordie, dezbinare, vrajbă, zâzanie; to be at ~ (with) a fi certat, învrăjbit (cu). strike1 [straik] I.past struck [strAk],part. trec. struck [strAk], (înv.) stricken ['striksnj vb. A. tr. 1. a lovi; a izbi; a bate; a ciocni; to ~ smb. in the face a lovi pe cineva peste I în faţă; (înv.) to ~ hands (with smb.) a bate palma (cu cineva); (prov.) ~ the iron while it is hot bate fierul cât e cald. 2. a da, a trage (o lovitură); to ~ a blow a da / a trage o lovitură; (jig.) to ~ a blow for smb. a ieşi în apărarea / a lua apărarea / a veni în ajutorul cuiva, a milita pentru cineva; to ~ the first blow a) a da prima lovitură, a începe bătaia; b) (fig.) a provoca. 3. a lovi / a izbi I a bate / a da / a trage cu; a înfige, a împlânta, a băga. a vârî; a da, a prinde (rădăcini). 4. a se lovi de, a se ciocni de; a da peste / de; a descoperi, a detecta, a găsi (din întâmplare); a nimeri; (mar.) to ~ the ground a atinge fundul; (amer.) to ~ oii a) a descoperi un zăcământ de petrol; b) (fig.) a face o descoperire profitabilă; a face o afacere bună; a da peste / de noroc; a reuşi (in viata, în afaceri); the ship struck a rock nava a dat peste o stâncă / s-a lovit de o stâncă; (mar.) to ~ soundings a atinge fundul (cu sonda). 5. (muz:) a lovi (clapele pianului); a cânta din (ghitara, harpă etc.); a bate (toba); to ~ the note a da tonul (corului etc.); (fig.) to ~ a note a face o (anumită) impresie, a produce un (anumit) efect; (fig.) the speech ~s the right note cuvântarea c în notă / e ţinută în nota justă, oratorul a găsit tonul just. 6. a suna, a bate (ora, ceasul); it has just struck four chiar acum a bătut ora patru; (mar.) to ~ the hour a bate ora. 7. a aprinde (prin frecare sau lovire); to ~ a light a scapără amnarul; to ~ a match a aprinde I a trage un chibrit; to ~ sparks out of a face să scapere (cu ac.),a scoate scântei din (şi jig.). 8. (fig.) a frapa, a izbi; a face o (anumită) impresie asupra (cuiva); a părea (cuiva); how does his playing ~ you? a) (teatru) cum ţi se pare jocul / interpretarea lui?; b) (muz.) cum ţi se parc felul cum cântă?; to ~ the eye a bate la ochi. 9. a veni (cuiva) în gând, a da în gând (cuiva); an idea suddenly struck me îmi veni deodată o idee. 10. a bate (monedă). 11. (mar.) a coborî; to ~ a sail a coborî o velă; to ~ one's colours / one's flag a) (mar.) a coborî pavilionul; b) (fig.) a se preda; a se da bătut. 12. (fig.) a lovi (cu o infirmitate etc.); (fig.) to ~smb. dumb a face pe cineva să amuţească, a lua I a răpi / a tăia cuiva graiul; a lăsa pe cineva mut / fără grai. 13. (despre trăsnet) SL trăsni, a lovi (şifig.); a tree struck by lightning un copac lovit de trăsnet; (pop.) to ~ smb. all of a heap a trăsni / a năuci / a tâmpi pe cineva, a lăsa pe cineva năuc / (ca) trăsnit / tâmpit. 14. (amer. fam.) a extorca, a stoarce de la (cineva) pe neaşteptate; a şantaja; a tapa; to ~ smb. for five dollars a tapa pe cineva de cinci dolari. 15. a încheia; to ~ a balance a) a balansa / a solda / a încheia un cont; b) a încheia / a face un bilanţ; to ~ a bargain a încheia o afacere / o tranzacţie, a face un târg. 16. a nivela, a netezi, a rade, a răzui (cu răzătoarea baniţă plină de grăunte). 17. (la pescuitul cu undiţa) a înţepa (peştele). 18. a lovi, a prinde (balena) CU cangea. 19. (electr.) a amorsa (un arc). 20. to ~ down a doborî, a culca, a trânti la pământ (dintr-o lovitură); to ~ home a) (fig.) a încolţi, a încuia (pe cineva), a tăia (cuiva) piuitul; b) (fig.) a lovi / a nimeri (pe cineva) în punctul sensibil; to ~ into a) a înfige / împlânta în; (despre şerpi) to ~ one's fangs into a-şi înfige dinţii în; to ~a knife into smb.'s heart a împlânta un cuţit în inima cuiva; (despre plante) to ~ its roots into a-şi înfige rădăcinile în; b) (fig.) a inspira (cuiva), a umple (pe cineva) de; to ~ terror into a îngrozi, a înspăimânta (pe cineva); to ~ off a) a tăia, a reteza, a desprinde (cu o lovitură de spadă, de secure); to ~ smb.'s head off a decapita (pe cineva), a tăia capul (cuiva); b) a radia, a suprima, a şterge; c) (ec.) a face un rabat / o reducere I un scăzământ de, a reduce, a scădea (din factură, din preţ); d) (poligr.) a tipări, a trage (»n anumit număr de exemplare); e) a improviza; to ~ on a Iovi I a izbi / a bate / a da cu (pumnul etc.) în; to ~ one's fist on the table a lovi / a izbi / a bate / a da cu pumnul în masă, a lovi / a izbi masa cu pumnul; to ~out a) a radia, a suprima, a şterge; b) a scoate, a face să sară I să iasă (scântei); c) (fig.) a concepe, a imagina, a inventa, a născoci, a scorni, a găsi; to ~ out a new idea a concepe un nou plan: a avea o idee nouă; to ~ through a tăia (c» o linie), a trage o linie peste; to ~ up a) a începe să cânte, a intona (»» cântec, o piesă de muzică instrumentală); b) a contracta, a încheia, a lega, a face (o alianţă etc.); to ~ up an acquaintance (with) a lega cunoştinţă (cu); to ~ up a bargain a încheia o afacere, a face un târg; to ~ up a conversation (with) a intra în vorbă (cu); to ~ up a friendship (with) a lega prietenie (cu), a se împrieteni (cu); ()7g.) to ~ with a) a Iovi cu (o infirmitate etc.); b) a face să fie cuprins de (un sentiment puternic); to be struck with horror a fi cuprins de groază. ♦ to-~ an attitude a lua o poză (teatrală); to ~ an average a calcula / a stabili sa» a lua o (valoare) medic; to ~ camp a ridica / a părăsi tabăra; to ~ tents / one's tent a) a-şi strânge corturile sa» cortul; b) (fig.) a ridica / a părăsi tabăra. B. intr. 1. a se lovi, a se izbi, a se ciocni. 2. (despre oră, ceas) a suna, a bate; the hour has struck a) a sunat ora; b) (fig.) a sosit / a venit vremea; (fig.) his hour has struck i-a sunat ceasul (morţii). 3. (despre plante) a prinde rădăcini. 4. (m«r.) a coborî pavilionul sa» o pânză în senin de salut (şi fig.); to ~ with a sail a saluta cu o pânză. 5. to ~ across a) a trece / a o apuca / a o lua peste / prin / de-a curmezişul, a traversa; b) (electr.) (despre scântei) a sări; to ~ at a lovi (în), a izbi (în), a da în; a ataca; (fig.) to ~ at the root of smth. a) a atinge / a lovi ceva la rădăcină; a extirpa / a stârpi I a tăia ceva de la rădăcină; b) a încerca / a căuta să lovească / să atingă ceva la rădăcină; to ~ back a) a riposta (ia o lovitură), a da înapoi / a înapoia lovitura, a lovi la rândul său; b) a se întoarce (deodată) din drum, a face (deodată) calea întoarsă; to ~ home a) (despre



 stroke



907



persoane) a lovi sau a nimeri (drept) Ia ţintă / unde trebuie (şifig.); b) (despre lovituri, unelte, arme, proiectile) a lovi / a merge (drept) la ţintă / unde trebuie (şi fig.); to ~in a interveni într-o convorbire, a se amesteca în vorbă, a întrerupe; to ~ into a) a pătrunde în, a se afunda în; to ~ into the jungle a pătrunde / a se afunda în junglă; b) a începe deodată, a trece deodată Ia; to ~ into a gallop a începe (deodată) să galopeze, a trece (din trap) în galop; to ~ out a) a da o lovitură sau lovituri, a da, a Iovi; (sport, box) to ~ out (from the shoulder) a da o lovitură directă; b) (despre înotători, patinori) a porni repede / în grabă; to ~ out for the shore a o lua / a porni (în grabă) spre mal; (fig.) to ~ out for oneself a fi sau a deveni independent; a-şi face o situaţie; a-şi croi (singur) calea; a se stabili pe cont propriu; (fig.) to ~ out in a line on one's own a urma o calc proprie; a fi original; to ~ through a străbate (prin); to ~ through the crowd a răzbi prin mulţime; the light ~s through the darkness lumina străpunge întunericul / străbate prin beznă; to ~ to a) a se dirija / a se îndrepta / a o apuca / a o lua / a întoarce către / la / spre / înspre; to ~ to the left a o lua la stânga; b) (mii., mar.) a se preda (inamicului); to ~ up a începe să cânte; the band struck up orchestra / muzica începu să cânte; (amer. si.) to ~ up with a se întâlni din întâmplare cu, a da peste; to ~ upon a) (despre lumina) a cădea pe, a lovi; b) (despre sunet) a parveni / a ajunge la, a atinge, a lovi; c) a concepe, a găsi, a scorni, a născoci (un plan etc.); I struck upon an idea mi-a venit / mi-a dat în gând o idee. II. s. 1. detectare / găsire / descoperire a unui zăcământ (de petrol sau minereu)- 2. (fig.) succes; lovitură (norocoasă). 3. (amer. si.) (tentativă de) şantaj (politic). 4. (geol.) direcţie (a unui strat). 5. (dial.) măsură de volum (= 2 bushels = 72,7 litri) pentru grâne etc. strike2 I. s. grevă, încetare a lucrului; general ~ grevă generală; to be on ~ a fi în grevă; to go on ~ a declara / a face grevă. II. vb. A. intr. a face grevă, a fi în grevă; a declara grevă, a intra în grevă, a înceta lucrul. B. tr. to ~ work a înceta lucrul, a intra in grevă, a face grevă. strike-a-light ['straik^ilait] s. (fam.) aprinzătoare, scăpărătoare cu cremene. strike benefit [~ .benifit] i. v. s t r i k e p a y , strikebound [~baund] adj. care nu se poate deplasa sau desfăşura din cauza unei greve. strike-breaker [~ibreikor] s. spărgător de grevă. strike committee |~ ka^iiti] s. comitet de grevă. strike-pay [~pei] s. ajutor de grevă. striker1 ['straika'j s. grevist. striker2 s. 1. (lucrător) ciocănar. 2. (mil.) percutor. strike struggle ['straik istrivglj s. acţiune grevistă, luptă prin grevă. striking I'straikirj] adj. 1. (jig.) remarcabil, frapant, izbitor, uimitor. 2. (care se află) în grevă, care face greva, grevist. striking force [~ fo:s] adj. (mii.) grupă de asalt; unitate de şoc. Strine [strain] s. (fam.) engleza australiană. string [strin] I. s. 1. sfoară; cordon; şnur; (jig,) to pull the ~s a trage sforile, a unelti sau a conduce pe ascuns / din umbră; (jig.) to have smb. on a ~ a) a avea pe cineva la mână; b) a trage pe cineva pe sfoară. 2. coardă (de arc); (fig.) first ~ a) resursă principală; second ~ resursă de rezervă; b) (sport) (echipă) selecţionată A; (fig.) to have two ~s to one's bow a avea două coarde de arc, a dispune de mai multe mijloace pentru a para orice eventualitate. 3. (muz.) coardă, strună; metal ~ coardă de metal; (fig.) to harp on the same ~ a cânta mereu acelaşi cântec; a repeta mereu acelaşi lucru, a o ţine una şi bună; to touch the ~s a cânta (dm harpă etc.); (fig.) to touch a ~ in smb.'s heart a atinge un punct sensibil al cuiva, a face să vibreze o coardă sensibilă în inima / sufletul cuiva, a emoţiona / a înduioşa pe cineva. 4.pl. (muz.) (instrumente cu) coarde (într-o orchestră). 5. şirag, şir, rând, fir (de mărgele etc.); a ~ of carriages un şir de trăsuri; (constr.; drumuri) ~ of heaps cordon de materiale. 6. scrie, succesiune, şir, rând; ~ of bursts salvă de mitralieră. 7. fibră, filament (iu plante etc.); aţă (în fasolea verde, în carne etc.); nervura (de frunze). 8. v. s t r i n g - b o a r d. 9. pi. (amer. fam.) condiţii. 10. (sl.) mistificare, păcăleală; poveste de necrezut, minciună gogonată. 11. v. s t r i n g - c o u r s e 12.pl. (pescuit) petile.H.pastşipart. trec. strung [strArj], vb. A.tr. 1. a lega eu sfoară şau de capătul unei sfori. 2. a pune coardă la (un instrument muzical). 3. a întinde coarda (arcului), a încorda, a înstruni (arcul). 4. (jig.) (mai ales la part. trec.) a crea o tensiune nervoasă în; a încorda (nervii), a excita (sensibilitatea); high-strung / a highly strung person o persoană extrem de nervoasă / sensibilă / iritabilă; high-strung / highly strung nerves nervi foarte încordaţi, marc tensiune nervoasă / a nervilor, marc nervozitate. 5. a înşira (mărgele) pe aţă sau sfoară. 6. a lega cu sfoară (un pachet). 7. (amer. sl.) a înşela, a duce de nas, a trage pe sfoară. 8. to ~ out a înşira (la intervale, de-a lungul unui drum etc.); to ~ together a lega împreună /laolaltă; to ~ up a) a încorda (nervii etc.),- b) a spânzura. B. intr. 1. (despre materii cleioase, vâscoase) a se întinde în fire. 2. to ~ out a se înşira (la intervale, de-a lungul unui drum etc.). string bag ['strirj ba?g] s. fileu, plasă (pentru cumpărături etc.). string band [~ baaid] s. (muz.) orchestră de coarde. string bean [~ bi:n[ s. (gastr.) fasole verde. string-board [~bs:d, -b.iad] s. (constr.) vang. string-course [~ks:s] s. (arltit.) brâu. stringed [strind] adj. (muz.) cu sau de coarde; ~ instrument instrument cu coarde; ~ quartet(te) cvartet de coarde. stringency l'strindpnsi] s. 1. stricteţe, severitate, rigoare, asprime; stringenţă, necesitate (absolută). 2. strâmtorare, lipsă de bani, situaţie grea. 3. (ec.) depresiune, slăbiciune (a piefei, a târgului). stringent ['strind3ant] adj. 1. riguros, obligator, stringent, strict, sever; ~ regulations dispoziţii / prescripţii riguroase / severe / obligatorii. 2. (ec.) (despre bani) în cantitate mică, puţini, număraţi; (despre viaţa financiară) slabă (din lipsă de capital). 3. (despre argumente) convingător, fără replică; (despre argumentaţii) strâns, riguros. string halt ['strirj ho(:)lt] s.v. s p r i n g - h a l t .



stringless ['strirjlis, amer. şi -Ies] adj. (despre instrumente cu coarde) fără coarde / strune. string moulding ['strirj pmouldirj] s. v. s t r i n g - c o u r s e. stringy ['strirji] adj. 1. fibros, filamentos, aţos. 2. vâscos, lipicios, cleios; (despre o substanţă cleioasă) care se întinde în fire. 3. (fam.) vânos, (zvelt şi) vânjos, musculos. strip [strip] I. vb. A. tr. 1. a desprinde, a scoate, a da jos, a lua, a îndepărta, a jupui (învelişul, coaja etc.); to ~ the bark from a tree a coji / a jupui un copac; to ~ the tiles from a roof a da jos ţiglele de pe un acoperiş. 2. a jupui, a coji, a curăţa (de coajă e/c.); a dezgoli, a dezveli; to ~ a tree of its bark a coji / a jupui un copac. 3. (fig.) (of) a priva (de), a jefui (de), a prăda (de); ~ped of fine name, it is a swindle la drept vorbind / ea să vorbim pe faţă, e o escrocherie. 4. a dezbrăca, a despuia; to ~smb. to the skin a dezbrăca pe cineva până la piele, a despuia pe cineva. 5. a demonta. 6. (telul.) a deforma, a toci; a turti filctul / ghiventul (unui şurub). 7. a dezarma. 8. a mulge. 9. (metal.) a curaţi (o piesă turnată). 10. to ~ off a scoate, a da jos, a lua, a îndepărta (învelişul, coaja, îmbrăcămintea etc.); to ~ off one's clothes a se dezbrăca; (electr.) to ~ off the insulation a scoate / a îndepărta izolaţia. B. iutr. 1. a se despuia, a se dezbrăca (până la piele); to ~ to the skin a se dezbrăca până la piele/ în pielea goală, ase despuia; to ~ well a) (despre bărbaţi) a fi bine făcut, a avea un fizic frumos; b) (despre cai) a se prezenta bine (când li se scoate pătura înainte de alergare). 2. (despre arbori) a se coji, a se jupui (de coajă). 3. (despre înveliş, coajă etc.) a se desprinde, a se lua jos, a cădea. 4. (despre şuruburi) a se toci. 5. (despre înveliş, coajă etc.) to ~off a se desprinde, a se luajos,acădea. II. s. bandă, fâşie, bucata lungă şi îngustă; panglică; ~ of board şipcă, stinghie; ~ of garden fâşie de grădină; (mar.) rubbing ~ brâu. stripe [straip] I. s. 1. dungă, fâşie, varga. 2. galon, tresă; şevron; (mil.) to get one's ~s a înainta în grad; (mil.) to lose one's ~s afidegradat. 3. (înv.) lovitură de bici. 4. (amer.) fel, soi; a man of that ~ un om de soiul acesta. II. vb. tr. 1. a dunga, a varga, a vârsta, a împestriţa cu dungi. 2. (rar) a bate (cu biciul), a biciui. striped [straipt] adj. vărgat, vârstat, dungat, în dungi, cu dungi. stripling ['striplirjl I. s. adolescent, tânăr, băiat, băictan; (peior.) ţângău, mucos. II. adj. juvenil, tineresc. stripper ['strip3rj s. persoană care cojeşte etc. (v. s t r i p I), stripping f'stripirj] s. 1. stabilizare (a ţiţeiului, a gazolinei, a benzinei). 2. (operaţiune de) cojirc (a lemnului). 3. (mine) dezgolire, dezvelire. 4. (metal.) curăţire (a unei piese turnate).



stripping comb [~ koum] s. (metal.) pieptene. strip steel ['strip sti:l] s. (metal.) bandă de oţel. strip-tease [~ «ti:zj s. strip-tcase. stripy ['straipi] adj. (fam.) vărgat, dungat, în sau cu dungi. strive [straiv], past strove fstrouv]. part. trec. striven ['strivnj vb.intr. l.atindc.anăzui; a depune / a face eforturi sau toate eforturile; a se sforţa, a se sili, a se strădui, a căuta, a încerca (cu tot dinadinsul), a-şi da (toată) osteneala; to ~ t o gain one's freedom a sc strădui să-şi dobândească libertatea. 2. a lupta, a sc lupta, a se bate; a rezista, a opune rezistenţă, a sc împotrivi; a sc zbate. 3. to ~ after a urmări (un scop), a sc strădui să obţină / să dobândească (ceva) I să atingă (un scop); what are you striving after? cc urmăreşti? care ţi-e scopul? pentru ce te străduieşti / te lupţi / te zbaţi?; to ~ against a (se) lupta contra / împotriva (cu gen.) / CU (şi fig.); to ~ for a) a urmări (un scop), a sc strădui să obţină / să dobândească (ceva), să atingă (un scop); to ~ for victory a se strădui să obţină victoria; b) a disputa (ceva), a lupta pentru (ceva); to ~ for the mastery a lupta pentru prioritate; to ~ hard a depune / a face toate eforturile, a se strădui din răsputeri; to ~ with a) a (se) lupta contra / împotriva (cu gen.) / CU (şi fig.); b) a rivaliza / a se întrece cu; to ~ with smb. for smth. a disputa cuiva ceva, a se lupta cu cineva pentru ceva. striver ['straiva1"] s. 1. arivist; ambiţios, persoană care vrea să sc distingă sau să parvină. 2. zclator. 3. litigant. 4. pretendent, aspirant, candidat, concurent. striving ['straivirj] s. 1. eforturi, străduinţă, străduinţe. 2. luptă. strobilaceous [istrobi'lci/as] adj. (bot.) 1. ca un con. 2. cu conuri; conifer. strobilate ['strobilcit] adj. (bot.) ca un con; de con; conic. strobile ['strobail] s. (bot.) con. stroboscope ['stroubaskoup, 'strob-] s. (tehn.) stroboscop. strode [stroud] past de la s t r i d e (I). stroke [strouk] I. s. 1. lovitură, izbitură; tragere; a finishing ~ a ) lovitură decisivă / hotărâtoare / care doboară pe adversar, lovitură finală / de graţie; b) (fig.) argument final / decisiv / hotărâtor / fără replică; he had a ~ marcă un punct. 2. mişcare (ritmică), bătaie (a aripii, a vâslei); mişcare sau sforţare izolată / sporadică / răzleaţă; mişcare, cursă; lovitură; the ~of an oar mişcarea / bătaia vâslei; a clever ~ o lovitură/o mişcare abila / bine chibzuită (şifig.); a ~of genius a) o lovitură genială; b) o idee genială, o străfulgerare de geniu; a ~ of luek un noroc neaşteptat, o lovitură norocoasă; they have not done a ~ o f work n-au făcut nici o treabă, au stat cu mâinile în sân. 3. trăsătură, linie; mişcare a condeiului / peniţei sau pensulei; with one ~ of the pen dintr-un condei; finishing ~s ultime detalii / retuşări, finisare, şlefuire, punere Ia punct; to portray with a few ~s a zugrăvi / a schiţa din câteva trăsături. 4. bătaia ceasului; it is on the ~ of nine în curând (va) bate / va fi (ora) nouă, e aproape (ora) nouă. 5. mângâiere, atingere (cu mâna). 6. capul lopătarilor / vâslaşilor (vâslaş care comandă celorlalţi); to pull the ~ a da tactul la vâslit. 7. (tehn.) cursă (a pistonului); down ~cursa descendentă; up ~ cursă ascendentă. 8. (tehn.) timp (al maşinii termice, al motorului); four-~ cycle ciclu în patru timpi; four-~engine motor în patru timpi. 9. (tehn.) diviziune (a scării unui aparat de măsurat). II. vb. A. tr. 1. a mângâia, a dezmierda, a trece palma uşor peste; to ~ smb. down a calma / a linişti /apotoli/aostoi pe cineva; (jig.) to ~ smb.'s hair/fur the wrong way a lua pe cineva în răspăr, a se răsti la cineva. 2. a dirija (pe vâslaşi), a comanda, a da tactul (vâslaşilor). B. intr. a comanda / a da tactul vâslaşilor, a fi capul lopătarilor / vâslaşilor.



 stroll



stroll [stroul] I. vb. A. tr. a cutreiera, a colinda, a bate. B. intr. a se plimba, a hoinări. II. s. plimbare (scurtă); to go for a ~ a ieşi pentru (a face) o (scurtă) plimbare; to take a ~ a face o (scurtă) plimbare. stroller ['strouly] s. 1. persoană care se plimbă. 2. (rar) actor ambulant. strolling player ['stroulirj 'plcior] s. v. s t r o l l e r (2). stroma ['stroumo],pl. stromata [-ta] s. (bot., med.) stroma. strong [strorj] I. adj. 1. puternic, tare; viguros, robust; ferm; ~ candidate candidat cu mari şanse de reuşită; ~ literary style stil literar viguros; ~ man om autoritar / cu mână de fier, administrator sau şef cu mâna fermă; ~ measures măsuri drastice; (fig:) ~ meat idee / teorie accesibilă numai minţilor agere sau bine instruite, lucru care nu c de nasul oricui. 2. rezistent, durabil, trainic; întărit; tare, care poate suporta / îndura mult; ~ castle castel fortificat / întărit; ~ design construcţie solidă / rezistentă / durabilă / trainică; (ec.) ~ prices a) preţuri stabile7 invariabile; b) preţuri în creştere; one's ~ point punctul tare al cuiva, forţa cuiva. 3. tare; viguros; verde; crud; ~ language limbaj / vocabular crud I trivial; ~drink / waters băutură (alcoolică) tare. 4. (cu gust) înţepător, iute, care ustură; ~ cheese brânză iute sau cu miros tare. 5. de o anumită forţă (numerică); battalions a thousand ~ batalioane cu un efectiv de câte o mic de oameni; how many ~ are you? câţi (oameni) sunteţi? ce efectiv aveţi? 6. (gram., despre verbe etc.) tare. 7. (fon.) tare, nemuiat. II. aaV. (fum.) cu tărie, (în mod) viguros, energic, tare; to be going ~ a fi în formă, a merge înainte cu succes, a-i dâ înainte (fără şovăire); to come / to go it ~ a) a acţiona cu hotărâre sau cu succes; b) a depăşi, a trece măsura, a exagera; a-i zice cam tare. strong-arm ['stron'cnm] vb. tr. (fam.) a folosi forţa faţă de. strong-box [~boks] s. 1. safe, casă de fier, casă de bani. 2. compartiment, safe (închiriat în tezaurul unei bănci). strong-headed [~>hcdid] adj. 1. încăpăţânat, căpăţânos. 2. foarte inteligent. strongheadedness [-nisj s. încăpăţânare, îndărătnicie. strongish ['stranii] adj. destul de tare, tăricel, tărişor. stronghold [~hould] s. 1. fortăreaţă, bastion, citadelă, cetate, loc întărit (sifig.). 2. (mil.) punct / loc întărit; fort. strong language [~ ilaerjguid3] s. înjurături, cuvinte de ocară; expresii tari. strongly ['stranii] adv. 1. cu putere. 2. cu hotărâre, în mod ferm. strong market ['strorj 'nra:kit] s. (ec.) piaţă fermă. strongminded [~ 'maindid] adj. 1. inteligent. 2. hotărât, care ştie ce vrea. strong-room [~ru(:)m] s. tezaur, cameră de oţel (a unei bănci). strong Wheat [~ iwi:t] s. (bot.) ghircă, grâu tare (Triticum durum). strongwilled ['strorj'wild] adj. 1. dârz, hotărât. 2. încăpăţânat; perseverent. strontianite ['stronfionait] s. (mineral.) stronţianit. strontium ['stronfiom. -tiom] s. (chim.) stronţiu. strop [strop] I. s. 1. curea pentru ascuţit briciul. 2. (mar.) zbir. II. vb. tr. a ascuţi, a trage la curea (briciul); a şlefui. strophe ['stroufi. 'strofi] s. strofă (în prozodia veche grecească). strophoid ['strofoid] s. (geom.) strofoidă. strove [strouv] past de la s t r i v e. struck [strAk] past si part. trec. de la s t r i k e 1 (I). structural ['strAkt/arol] adj. structural, organic, constructiv, care ţine de structura / alcătuirea internă; ~ features trăsături esenţiale; ~ formula formulă structurală; ~ mechanics mecanica aplicată la ramura construcţiilor; ~ steel oţel de construcţie. structuralism ['strAktfarolizam] s. structuralism. structuralist ['strAkt/aralist] s. structuralist. structurally [-i] adv. structural, organic. structural mill ['strAkt/arol mil] s. (metal.) laminor pentru profile. Structure ['strAktJV] s. 1. structură, construcţie, textură, compoziţie, organizare, alcătuire; the ~ of a language structura unei limbi; ~ of matter structura materiei; ~of rocks structura rocilor; the ~ of a sentence structura / construcţia unei fraze sau propoziţii; social ~ structură / organizare / orânduire socială. 2. construcţie; edificiu, clădire. struggle ['strAgl] I. vb. intr. 1. a (se) lupta, a se război; a rezista, a ţine piept. 2. a se zbate, a face sforţări, a se strădui; to ~ to one's feet a se ridica în picioare cu greu / cu preţul unor sforţări. 3. (fig.) a (se) lupta, a depune eforturi; to ~ for peace a lupta pentru pace; to ~ against difficulties a lupta împotriva obstacolelor / greutăţilor; to ~ for one's living a lupta pentru existenţă. 4. (through; along; into) a pătrunde / a străbate cu greu, a răzbi (prin; de-a lungul; în). II. s. 1. luptă (şi fig.); exerciţiu de luptă; trântă; a bitter ~ o luptă aprigă / îndârjită; class ~ lupta de clasă; the ~ for existence lupta pentru existenţă. 2. sforţare, efort, strădanie, încordare; competiţie întrecere. strum [strAm] I. vb. A. intr. a zdrăngăni, a cânta prost (la piau etc.). B. tr. a zdrăngăni la (pian etc.) I din (ghitară etc.). II. s. zdrăngănit. strumpet ['strAmpit. amer. si -pet] s. prostituată, (femeie) desfrânată, dezmăţată, târfă. strung [strArjlpast si part. trec. de la s t r i n g (II). strung-out E'strAn'aut] (fam.) intoxicat de droguri; ~ on heroin dependent de heroină. strut1 [strAt] I. vb. intr: a călca / a păşi / a merge / a umbla mândru / semeţ / ţanţoş / cu îngâmfare sau (cu un aer) grav / cu un aer important / dându-şi acre. II. s. mers / umblet ţanţoş / semeţ / grav / pretenţios; pas măsurat. strut2 I. s. 1. (arhit.) contrafişă, suport, montant, proptea. 2. (av.) lonjcron. II. vb. tr. a propti, a sprijini; a contravântui. strut(ting) beam ['strAt(in) bi:m] s. (arhit.) arbaletier. strychnin(e) ['striknim, amer. si-nin, -nain] s. stricnina. stub [stAb] I. s. 1. butuc, buturugă, ciot (de arbore). 2. sfărâmătură, frântură; ciot de dinte7 măsea. 3. capăt / crâmpei scurt şi uzat / tocit. 4. capăt, căpeţel, vârf (ae creion). 5. muc (de ţigară). 6. talon, cotor, matcă (de cec, de chitanţă etc.). 7. (telm.) cap de bielă. II. vb. tr. 1. (mai ales to ~ up) a dezrădăcina, a smulge din rădăcină. 2. (agr.) a defrişa,



908



a răzui (un teren); a curăţa (un teren) de cioturi şi rădăcini. 3. to ~ one's foot / one's toe on a se lovi cu piciorul / a se poticni de (ceva tare). 4. to ~ out a stinge (un chiştoc). stubble ['stAbl] s. 1. paie rămase după seceriş, mirişte. 2. păr tuns scurt; barbă nerasă / ţepoasă; păr aspru (ca de porc), ţepi de barbă. stubble farmer [~ ifa: mor] s. (canad. si.) fermier din regiunile de prerie. stubble field [~ fi:ld] s. mirişte. stubble plough [~ plau] s. (agr.) plug dezmiriştitor. stubble plow s. (amer.) v. s t u b b 1 e p l o u g h . stubbly I'stAbli] adj. 1. acoperit cu paie secerate. 2. (despre obraz, barbă) nebărbicrit, aspru, ţepos. stubborn ['stAbonl adj. încăpăţânat, îndărătnic; perseverent, tenace, persistent, stăruitor; îndârjit, intractabil, neînduplecat; (to) recalcitrant, rebel, refractar (la, faţă de); (as) ~ as a muie încăpăţânat ca un catâr; the ~ facts inexorabila / dura / aspra realitate; facts are ~ things faptele sunt refractare, faptele nu se adaptează teoriei (preconcepute). stubborn beggar [~ ibego1"] adj. (fam.) încăpăţânat, catâr. stubbornly ['stAbonli] adv. cu îndărătnicie / încăpăţânare. stubbornness ['stAbonnis] s. încăpăţânare; îndărătnicie, cerbicie; perseverenţă, tenacitate, persistenţă, stăruinţă; îndârjire; neînduplecate. stubby ['stAbi] adj. 1. presărat cu cioturi / buturugi. 2. scund şi gros, butucănos. stub nail ['stAb neil] s. caia. stucco ['stAkoul I. s. (arhit.) stuc. II. vb. tr. a acoperi sau a ornamenta cu Stuc. stuccoer ['stAkoira'] s. stucator, ipsosar. stucco work ['stAkou wa:k] s. lucrare / ornamentaţie în stuc; stucco worker [~ iwxkol s: v. s t u c c o e r . stuck [stAk] past si part. trec. de la s t i c k (I). ■ stuck-up [~'Ap,'--, -'-] adj. (fig.fam.) arogant, înfumurat, îngâmfat, fudul, semeţ, trufaş, plin de sine, cu nasul sus. stuck-up nose [—nouz] s. nas earn. stud1 [stAd] I. s. 1. cui sau ţintă cu floare mare / cu cap mare (pentru ornamentaţie); ştift; pioneză. 2. buton (de manşeta, de guler etc.). 3. v. s t u d bol t. 4. (arhit.) montant, uscior; stâlp; pilastru. 5. (constr. de tuneluri) popic. -0* (amer.) to take the ~s a se încăpăţâna. 6. (electr.) contact, plot. II. vb. tr. 1. a garnisi, a ornamenta, a împodobi cu cuie / ţinte, a bate în cuie, a ţintui. 2. (mai ales la part. trec.) (with) a presăra, a smălţui-, a acoperi (cu). stud2 s. 1. crescătorie de cai, herghelie; grajd. 2. (colectiv) cai (ai unei herghelii). 3. armăsar de prăsilă. stud bolt [~ boult] s. (tehu.) ştift filetat. stud-book [~buk] s. catalog / registru genealogic al cailor pursânge. studding-sail ['stAdiijscil] s. (mar.) aripă, bonetă; lower~boneta vergii mari; topgallant ~ bonetă de gabier. studding-sail boom [~ bu:m] s. (mar.) verfafor. student ['stju;dant] s. 1. student; elev; persoană care studiază (o anumită disciplină, o anumită materie); cercetător (al anumitor probleme); ~of nature cercetător naturalist; close / hard ~ (of) cercetător asiduu (al). 2. savant, învăţat. stud-farm ['stAdfcnn] s. crescătorie de cai, herghelie. stud-horse [~ho:s] s. armăsar de prăsilă. studied ['stAdid] adj. 1. studiat, chibzuit, gândit, calculat; premeditat, intenţionat; nenatural, nefiresc, artificial, afectat, meşteşugit; ~ insult insultă / jignire premeditată / intenţionată / voită; ~politeness politeţe studiată / afectată. 2. cult, erudit, instruit, citit, cu carte; (in) versat (în). studio ['stju:diou] s. 1. studio, atelier (al sculptorului, pictorului, fotografului etc.); residential ~ atelier-locuinţă (ai sculptorului sau pictorului). 2. studio (de radio sau cinematografic). studious ['stju:di3s| adj. 1. studios, dedat studiului, de studiu; ~life viaţă de studiu / dedată studiului. 2. studios, zelos, sârguitor, sârguincios, silitor. 3. v. s t u d i e d (1). 4. ~ to dornic de a I să, care se sileşte / îşi dă osteneala să; ~ to please cochet, dornic de a plăcea, care-şi dă silinţa / osteneala să placă. study ['stAdi] I. s. 1. studiu, ocupaţie, îndeletnicire (ştiinţifică); much given to ~foarte înclinat către studiu, dedat (cu pasiune) ştiinţei / studiului, pasionat de ştiinţă / de studiu, căruia îi place mult studiul. 2. (of) studierea (a), studiu (al); investigaţie, cercetare, observare (a); to make a ~ of smth. a studia / a cerceta ceva în amănunt / în amănunţime / minuţios / cu minuţiozitate / cu migală I temeinic. 3. (mai ales pl.) studiu, studii, învăţătură; to attend to one's studies a studia / a învăţa cu râvnă / cu sârguinţă; to begin one's studies a-şi începe studiile; to be hard at ~ a studia / a învăţa cu râvnă / cu sârguinţă; (amer. univ.) required studies cursuri sau materii obligatorii. 4. studiu, ştiinţă. 5. obiect de studiu; ceva care merită să fie studiat; his face was a perfect ~ merita / făcea să te uiţi la faţa lui; to make a ~ of smth. a se consacra studiului unui lucru, a face din ceva obiectul studiilor sale. 6. obiectiv, scop, ţel, ţintă; efort, străduinţă, silinţă; zel, râvnă; to make it one's ~ to a se strădui să; his whole ~ is mischief se gândeşte numai la rele. 7. meditarc, îngândurare (profundă, adâncă); in a brown ~a) cufundat / adâncit în reverie / visare; b) îngândurat, cufundat în gânduri. 8. cabinet, cameră de lucru, (încăpere a locuinţei servind drept) birou. 9. (arte plastice) studiu, crochiu, schiţă. 10. (muz.) studiu, exerciţiu. 11. eseu, studiu, crochiu (literar), -v- (teatru) to be a quick ~ a-şi învăţa rolul repede / uşor; to be a slow ~ a-şi învăţa rolul cu greu. II. vb. A. intr. 1. a se ocupa cu ştiinţa / cu studiul; a studia, a face studii, a-şi face studiile. 2. a se preocupa, a se îngriji, a avea grijă; a.se strădui, a se sili. 3. to ~ for a) a studia / a învăţa / a se pregăti pentru; to ~ for the bar a studia dreptul (in vederea exercitării profesiunii de avocat); to ~ for the church / for the ministry a studia teologia (pentru a putea deveni preot); b) a tinde, a năzui către / spre; a se strădui / a se osteni pentru; c) a reflecta / a medita asupra (cu gen.), a cugeta Ia / despre; to ~ on a reflecta / a medita asupra (cu gen.), a cugeta la /



 909



stuporous



cuprins de îndoială / a şovăi în faţa (unei piedici sau unei situaţii neaşteptate, unui fapt neaşteptat); to ~ into / (up)on a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi de; a întâlni din întâmplare, a se întâlni din întâmplare eu; to ~over a trece peste (ceva) împiedicându-sc; to ~ over the threshold a intra sau a ieşi împiedicându-sc de prag; to ~ through a trece prin / a traversa (ceva) eu greu / împicdicându-sc; (fig.) to ~ through a lesson a îngăima o lecţie, a recita / a spune o lecţie împleticindu-sc. B. tr. 1. (mai ales fig.) a face (pe cineva) să se împiedice / să se poticnească / să greşească. 2. (fig.) a inspira (cuiva) îndoială / îndoieli sau perplexitate / nedumerire; a face (pe cineva) să ezite / să şovăie. II. s. 1. poticnire, împiedicare; pas greşit, împleticire. 2. (fig-) oprire, reţinere, împiedicare. 3. (fig.) eroare, greşeală, gala, pas greşit; a ~ may prevent a fall o greşeală mică te scuteşte uneori de una mai mare. stumbling-block I'stAmblirjbbk] s. (jig.) piatră de încercare, piedică, obstacol. stumblingly ['stAinblinli] adv. 1. poticnindu-se. 2. şovăind. stumbling stone ['stAinblin stoun] s. (rar) v. s t u m b l i n g - b l o c k . stumbly ['stAmbli] adj. care se împiedică, care se poticneşte (uşor); împiedicat. stumer ['stju:inar] s. (sl.) 1. monedă sau bancnotă falsificată; cec contrafăcut. 2. om de nimic, netrebnic, ticălos. stump [stAmp] I. ş. 1. buştean, butuc, trunchi, buturugă; up a ~ la strâmtoare, în impas, la ananghie. 2. ciot, cioată. 3. rădăcină, colţ (de dinte). 4. muc (de ţigară), ciot (de creion). 5. pi. (glumeţ) picioare; to stir one's ~s a o lua din loc, a se grăbi. 6. tribună improvizată; to go / to be on the ~ a ducc / a face agitaţie. 7. estompă. 8. (mine) stâlp de siguranţă / rocă. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ along) a şchiopăta, a umbla şontâc / greoi / târâs-grăpiş. 2. a călători / a cutreiera (ţara) ca propagandist electoral. B. tr. 1. a reteza, a tăia o parte din. 2- (fam.) a călea apăsat pe. 3. (fam.) a pune în încurcătură, a încurca; I am ~ed for an answer nu ştiu ce să răspund. 4. (sport, la crichet) a scoate din joc. 5. (şl.) to ~ up a plăti. stumper [rstAmp3r] s. 1. (fam.) problemă / chestiune complicată. 2. (fam.) muncă grea. 3. (constr.) buldozer pentru defrişare. stumpiness ['stAmpinis| s. 1. cantitate marc de buturugi. 2. aspect cioturos. stumpish ['stAmpi/] adj. ca o buturugă; cioturos. 1. a umple (până la refuz), a înţesa, a ticsi; (gastr.) a umple (cu tocătură); a împăna. stump-jump plough [stAmp'd3Amp plau] s. (austr. agr.) plug pentru terenuri nedefrişate. 2. a înghesui, a îndesa, a băga, a vârî (eu forţa). 3. a băga, a vârî, a înfige (ceva într-un stump oratory ['stAmp oratori] s. discursuri incendiare. stump puller [- iputar] s. maşină de scos cioate. orificiu astupându-l). 4. a astupa. 5. a îndopa, a îmbuiba; (fam.) ~ a cold and starve a fever când eşti răcit mănâncă (cât mai mult), iar când ai febră / friguri / mănâncă (cât stumpy ['stAmpi] adj. 1. plin de butuci. 2. scund, bondoc, îndesat; ~ fingers degete mai) puţin. 6. a îndopa, a îngraşă; to ~ geese a îndopa gâşte. 7. (fig. fam.) a amăgi, a păcăli, butucănoase. a trage pe sfoară; a vinde (cuiva) gogoşi. 8. (amer. pol.) a umple (urna de vot) cu buletine stun [stAn] I. vb. tr. 1. a ameţi, a buimăci; a asurzi. 2. (fig.) a zăpăci, a năuci; a ului. false,amăslui (urna de vot). 9. a tapisa (scauae etc.). 10. aîmpăia. 11. to ~in a înghesui, II. s. (rar) lovitură ameţitoare. a îndesa, a băga. a vârî (eu forţa) înăuntru; to ~ into a înghesui, a îndesa, a băga, a vârî stundist I'/tAndist] adj., s. (bis.) stundist. (eu forţa) în; to ~ one's clothes into a suitcase a-şi îndesa hainele într-un geamantan; stung I'stAi]] past şi part. trec. de la s t i n g1. to ~ one'sfingersto one's ears a-şi vârî degetele în urechi, a-şi astupa urechile cu degetele; stunk [stAijk] past şi part. trec. de la s t i n k (I). to ~out a umple (cu câlţi, lână etc.); to ~upa) (fig. fam.) a amăgi, a păcăli, a trage pe stunner ['stAna1"] s. (fam.) 1. tip extraordinar; (o) mândreţe de bărbat sau de femeie; sfoară; a vinde (cuiva) gogoşi; b) a astupa; to ~ with a) a umple, a înţesa, a ticsi cu; she's a ~ c frumoasă de pică. 2. lucru extraordinar, o nebunie, o frumuseţe. b) a îndopa, a îmbuiba cu; to ~ a child with sweets a îndopa un copil cu dulciuri. B. intr. stunning ['stAnirj] adj. 1. care buimăceşte / uimeşte / uluieşte / ameţeşte; ~blow lovitură (on) a se îndopa, a se îmbuiba (cu); a mânca cu lăcomie / hulpav; ~ today and starve ameţitoare. 2. (fa/u.) fenomenal, splendid, înnebunitor. tomorrow azi bogat, mâine sărac. stunsall ['stAnsal] s. (mar.) trinchetin, bonetă. stuff-bottomed [-.batsmd] adj. tapisat, căptuşit (cu câlţi, lână etc.). stunt1 IstAnt] I. vb. A. tr. a opri în creştere / în dezvoltare; to ~ the growth of a opri dezvoltarea (cu gen.). B. intr. a fi oprit în creştere / în dezvoltare. II. ş. oprire în creştere stuffed shirt ['stAft /ait] s. (peior.) tip carc-şi dă aere, îngâmfat. stuffer ['sUf3r] s. (si ballot-box ~) (amer. pol.) persoană care introduce în urnă buletine / în dezvoltare, slrijirc. chircire. de vot false, măsluitor de urne. stunt21. s. (fam.) 1. tur de forţă, ispravă, vitejie. 2. ştire senzaţională. 3. truc, scamatorie. stuff-gownsman ['stAfigaunzman],pl. stuff-gownsmen [-man. -men] s. (jur.) avocat 4. (av.Jfigurăde înalt pilotaj; to perform ~s a face acrobaţii (în zbor). -0* that's a good ~! pledant mai tânăr. bună / straşnică idee!; that's not my ~ nu e treaba mea. 5. (cin.) cascadorie, cascadă. stuffing ['stAfirj] s. 1. umplutură (de câlţi, lână etc., a unei perne etc.); căptuşeală; II. vb. intr. a executa cascadorii. (amer. sl.) to lick the ~ out of smb. a bate măr pe cineva, a bate pe cineva să-i meargă stunted ['suntidj adj. 1. oprit în creştere; pipernicit, slab, debil, ofilit. 2. (fig.) mărginit. fulgii / peticele. 2. umplere; (amer. pol.) ballot-box ~ introducere de buletine false în stuntedness [-nis] s. pipernicire, ofilire. urna de vot, măsluire de urne. 3. (gastr.) umplutură; tocătură. 4. (ind. pielăriei) ungere stunter ['stAiit3r] s. (av.) as în acrobaţii aeriene. (a pieilor). stunt man ['sunt mien] s\ (cin.) cascador. stunt woman [~ iwuman] s. (cin.) cascadoarc. stuffing box [~ boks] s. (telm.) presetupă, pre sg arn it ură; îmbinare etanşă. stunty ['sUnti] adj. mic, pipernicit, chircit. stuffy ['stAfij adj. 1. (despre aer) sufocant. înăbuşitor, închis, greu, îmbâcsit: (despre Încăperi) cu aer sufocant / închis / greu / îmbâcsit; (despre starea vremii, zi) cu zăduf. stupe [stju:p] I. s. 1. cataplasmă, compresă, oblojcală. 2. (sl.) netot, nerod, prost. II. vb. 2. (despre cap) greu, buimac. 3. susceptibil, înţepat; (peior.) auster, puritan, rigid, sever. tr. a obloji, a pune comprese Ia. 4. (amer.fam.) încăpăţânat: posac, ursuz, urâcios. 5. (seoţ.) energic, hotărât, brav, curajos, stupefacient bstjmpo'fci/ant] s. stupefiant; narcotic. inimos. stupefaction [istju:pi'fa?kfcn, stjupiT-] s. stupefacţie, consternare. stull [sul] s. (constr.) cheson; căptuşeală de puţ. stupefactive [tstju:pi'fa;ktiv, '--■--] s. v. s t u p e f a c i e n t , stultification [iStAltirTkei/snl s. ridiculizare. (luare în) derâdere, luare în râs. stupefier ['stjupifaiar] s.v. s t u p e f a c i e n t . stultify ['stAltifai] vb. A. tr. 1. a ridiculiza, a lua în derâdere / în râs; a bagateliza stupefy ['stjupifai] vb. tr. 1. a amorţi; a prosti, a tâmpi. 2. a stupefia, a ului, a consterna. (rezultatele muncii etc.). 2. (jur.) a declara iresponsabil (pentru deficienţă mintală). B. rejl. stupefying [-irjj adj. uluitor. (fam.) a se contrazice; a se face de râs. stupendous [stjuO'pendas] adj. uimitor, minunat, uluitor, surprinzător, formidabil, stum [stAm] I. s. must (nefermentat). II. vb. tr. 1. a activa, a accelera, a intensifica extraordinar; prodigios. fermentaţia (mustului, vinului). 2. a curma, a opri fermentaţia (mustului, vinului). stupendously [-li] adv. uimitor etc. (v. s t u p e n d o u s ) . stupendousness [-nis, amer. şi -nes] ş. caracter prodigios; imensitate, grandoare. stumble ['stAinbl] I. vb. A. intr. 1. a se poticni, a se împiedica; (fig.) a se formaliza. 2. a face un pas greşit, a se împletici; (jig.) a greşi, a face o gafă / o greşeală. 3. a se stupeous l'stjuipias, amer. şi 'stu:-] adj. lânos, ca lâna. bâlbâi, a se împletici în vorbă. 4. to ~ across a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi stupid ['stju(:)pid. rar 'stu-] adj. 1, stupid; prost, tâmpit, idiot; (as) ~ as a donkey / a de; a întâlni din întâmplare, a se întâlni din întâmplare cu; to ~ against a) a se împiedica goose / an owl prost ca noaptea, prost de da în gropi; to do a ~ thing a face o prostie / / a se poticni / a se lovi de; b) a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi de; a întâlni din o tâmpenie; (fam.) don't be ~! nu fi prost! nu fi tâmpit!; to drink oneself ~ a se tâmpi întâmplare, a se întâlni din întâmplare cu; to ~along a merge / a înainta poticnindu-sc; din pricina băuturii. 2. stupid, neinteresant, insipid, searbăd; iară sare. 3. (înv., lit.) amorţit, to ~ at a) a se împiedica / a se poticni / a se Iovi de (si fig.); (fig.) a se formaliza de; ţeapăn; ~ with sleep cu ochii împăienjeniţi de somn. to ~ at a straw a se împiedica de fleacuri / de amănunte (neînsemnate); to ~ at a straw stupidity [stju(:)'piditi] s. prostie, stupiditate, imbecilitate, dobitocie. and leap over a block a fi atent / conştiincios / scrupulos în lucruri secundare şi nepăsător stupor ['stju:p3rj s. 1. încremenire, înmărmurire. 2. (med.) letargie; stupoare. în chestiuni importante (compară cu: „ieftin la făină şi scump la tărâţe"); (fig.) to ~ a t stuporous fstjmparas] adj. 1. (desprepersoane) în stare de letargie. 2. (despre o boală) the threshold a greşi / a face o gaia chiar de la început / din capul locului; b) (fig.) a fi caracterizat prin letargic; letargic.



despre; to ~ to a tinde / a năzui să. a se strădui / a se sili / a căuta să, a-şi da (toată) osteneala să / de a, a avea (marc / multă) grijă să / de a; ~ to wrong no man! căutaţi / străduiţi-vă să nu faceţi nimănui vreun rău / să nu nedreptăţiţi pe nimeni; to ~ up a se pregăti de examen. B. tr. 1. a studia, a examina, a cerceta, a observa (atent / cu atenţie / cu luare aminte sau minuţios / cu minuţiozitate / cu migală), a ţine sub observaţie (atentă / minuţioasă). 2- a studia (dreptul, medicina etc.), a face studii de (drept, medicină etc.); a studia, a învăţa, a-şi însuşi (o limbă străină, o disciplină ştiinţifică). 3. a se preocupa / a se îngriji / a avea grija de; to ~ another's comfort a se îngriji de confortul altora; to ~ one's own interests a-şi urmări propriile interese; to ~smb. a căuta să ghiceşti sau să îndeplineşti cele mai mici dorinţe ale cuiva. 4. a studia, a pregăti (o acţiune), a premedita. 5. (teatru) a studia, a învăţa, a pregăti (un rol). 6.to~out a desluşi, a dibui, a descoperi, a găsi, a afla. stuff [stAfj I. s. 1. material, materie, substanţă, stofă (şi jig.); esenţă, chintesenţă; to collect the ~ for a book a aduna / a strânge materialul pentru o carte; (fam.) that's the ~ asta c (tocmai) ceea ce (ne) trebuie; (pop.) doctor's ~ medicament, doctorie, leac; garden /green ~ legume, zarzavat(uri), verdeţuri; a man with plenty of good ~ on him un om cu mari calităţi; (fam.) hot ~a) ceva remarcabil / excelent / admirabil / minunat: b) artist / jucător / lucrător etc. de mare clasă / de prima forţă; c) anecdotă, carte sau literatură picantă / piperată / indecentă / fără perdea; d) depravare, corupţie, desfrâu, desfrânare; e) bombardament / foc intens / puternic de artilerie; (amer. si.) to pull some raw ~ a friza necuviinţa / indecenţa; a povesti / a spune anecdote piperate; (amer.) rough ~purtare brutală / huliganică; (fa/u.) sob ~povestiri sentimentale / înduioşătoare, peltea; he is made of sterner ~ than his father arc un caracter mai ferm / mai hotărât decât tatăl sau; sweet ~ dulciuri. 2. (şi poor ~) lucru de nimic; lucruri fără valoare, nimicuri, marfă proastă; (jig. fam.) baliverne, fleacuri, prostii, bazaconii; (fam.) (all) ~ and nonsense!, that's all ~ (astea sunt) fleacuri, prostii!; (fam. peior.) ...and ~ ...şi altele, ...şi alte fleacuri; (fam.) old ~ vechituri, boarfe; this book is poor ~ cartea asta c slabă / fara valoare; do you call this ~ butter? (nu cumva) vrei să spui că ăsta e unt?; (fa/u.) none of your ~! slăbeştc-mă cu prostiile talc! 3. (teA7.) material, ţesătură (mai ales de lână), stofă. 4. (telm.) (material de) umplutură. 5. (sl.) marijuana; heroină. II. vb. A. tr.



 sturdily



sturdily ]'sto:diIi[ adv. 1. cu putere, viguros. 2. cu hotărâre, ferm. sturdiness ['sts:dinis, amer. si -nes] s. 1. vigoare, tărie, forţă, robusteţe. 2. hotărâre, fermitate. sturdy1 ['staidi] adj. 1. puternic, voinic, zdravăn; ~child copil robust. 2. hotărât, ferm, îndârjit. 3. (înv.) neobrăzat, neruşinat. sturdy2 s. (vet.) căpierc, căpială. sturgeon ['sta^an] s. (Uit.) sturionii (AcipenSeridae); şip (Acipenser slurio); nisetru (Acipenser giildenstddti); morun (Huso huso). stutter ['sUtor] I. vb. A. tr. a gângavi, a bâlbâi, a bolborosi, a îngăima; to ~ an apology a îngăima o scuză. B. intr. a se gângavi, a se bâlbâi. II. s. gângăvirc, gângăvit, bâlbâire, bâlbâit, bâiguit. stutterer ]'stA»rc>r] s. gângav, bâlbâit. stuttering ['stAtorirj] I. adj, 1. bâlbâit, gângăvit. 2. şovăitor, nehotărât. II. s. bâlbâit, gângăvit. sty1 [stai] s. 1. (si pig's ~) coteţ / cocină de porci. 2. (fîg.) cocioabă. sty2, stye s. (med.) urcior (ia ochi). stygiari ]'stid3ian] adj. (mitol.) 1. stigian; infernal. 2. trist, lugubru. stylar ['staib'J adj. (bol.) stiliform, în formă de stil. style [stail] I. s. 1. (ist.) stil. 2. vârf, ascuţiş (de metal, defddeş); daltă (rle gravor); ac («e gramofon); stilet; arătător; axă (a cadranului solar). 3. (bot.) pcfistil. 4. stil, manieră, mod, gen; to live in grand / great ~ a trăi pe picior mare; I don't like his ~ of talking nu-mi place felul Iui de a vorbi, felul lui de a vorbi îmi displace; in good ~de o manieră aleasă, de bun gust, de bon ton; to dress in good ~ a se îmbrăca cu gust; (fam.) they bantered him in fine ~ şi-au bătut frumos joc de el; that's the ~! aşa! bravo!; let us do things in ~ să facem lucrurile bine / cum trebuie; built in the ~of the last century construit după gustul / stilul secolului trecut. 5. tip, model (al uimi automobil etc.), gen, construcţie; factură; in every ~ în toate genurile; what is his ~ of business? cu ce (gen de) afaceri se ocupă?; that's not my ~ nu e genul meu; snith.jn that ~ ceva de / în genul acesta. 6. modă; in the latest ~dc ultimă modă, după ultimul jurnal; (fam.) ultimul strigăt, ultima expresie. 7. stil, manieră de a scrie. 8. eleganţă, şic; there is no ~ about her e cu totul lipsită de eleganţă. 9. stil (vechi, nou). 10. titlu, nume; (corn.) denumire oficială, nume comercial, firmă; I did not recognize him under his new ~nu l-am recunoscut sub noul lui titlu. II. vb. tr. a denumi, a numi. style book ['stail buk] s. manual de stilistică. styler ['stails1"] s. stilist. stylet ['stailit, amer. si -let] s. stilet. styli ['stailai] pl. de la s t y l u s . stylish ['staili/] adj. stilat, elegant, la modă, .şic. stylishly [-li] adv. elegant; cu şic; cochet. stylishness [-nis, amer. si -nes[ s. eleganţă, şic; cochetărie. stylist ['stailist] s. (lit., arte) stilist. stylistic [stai'listikj I. adj. stilistic, referitor la stil. II. s. stilistică. stylistical [-al] adj. v. s t y l i s t i c (I). stylistically [-oli] adv. din punct de vedere stilistic. stylistics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) stilistică. stylite ['stailait] s. (rel.) stâlpnic. stylize ['stailaiz] vb. tr. (arte) a stiliza. stylo ['stailon] s. (fam.) prese, de la s t y l o g r a p h . stylobate ['staibbcit, -lo«b-J s. (arliit.) Stilobat. stylograph ['staitagra:f, -graf] s. stilou. stylometcr [stai'bmita'] s. stilometru, instrument pentru măsurarea coloanelor. stylus l'staibs], pi. şi styli [-lai] s. 1. condei; stil. 2. ac (de patefon, de picup etc.). styptic l'stiptik] adj. (med.) hemostatic; astringent. styrian ['stirion] adj. din Stiria, stirian. styrofoam ['staisrafouml s. (tehn.) polistircn. Styx [stiks] s. the ~(mitol.) Stixul, râul Stix. Suabian [su:'eibion] adj., s. şvab. suable ['sju(:)abl] adj. (jur.) 1. care poate fi dat în judecată. 2. de jurisdicţie. suasible ['swa:sabl] adj. (rar) care se Iasă uşor convins. suasion ]'swei33n] s. înduplecare, persuasiune; moral ~ îndemn, sfat, povaţă. suave [şwa:v,înv. sweiv] adj. 1. suav, dulce, agreabil. 2. afabil, îndatoritor, politicos, curtenitor. suavely [-li] adv. 1. suav, cu suavitate. 2. afabil, curtenitor. suaveness [-nis, amer. si -nes] s.v. s u a v i t y. suavify [-ifai] vb. tr. a face suav / agreabil. suavity ['swa^viti, 'sweiv-, amer. şi 'swu:v-j s. 1. suavitate (a unui parfum etc.). 2. amabilitate, afabilitate. sub1 s. (fam.) prese, de la 1. s u b o r d i n a t e (II). 2. s u b a 1 t c r n. 3. s u b s c r i p t i o n . 4. s u b s t i t u t e (I). sub2 vb. (fam.) prese, de la 1. s u b s c r i b c. 2. s u b - e d i t. subacid ['sAb'a?sid[ adj. 1. (chim.) subacid. 2. puţin ironic. subact ['sAb'sekt] vb. tr. (mv.) a supune, a subjuga. subacute [sAba'kju:t] adj. (med.) subacut, între acut şi cronic. subaerial [sAb'eariol] adj. 1. în aer liber. 2. (geol.) subaerian. subagent [SAb'eidjsnt] s. agent secundar. subah ['sii:ba:[ s. (anglo-indian) provincie (f« India). suba(h) dar [isu:bu: 't\a:r\ s. (anglo-indian) 1, ofiţer, căpitan (in India). 2. guvernatorul unei provincii (în India). subalpine ['SAb'aîIpain] adj. subalpin. subaltern ['sAblten, amer. sAb'adtan] s. 1. subaltern. 2. ofiţer inferior.



910



subalternate [sAb'o:ltanit, -'îel-J adj. 1. care alternează, succesiv. 2. subordonat; inferior. subaquatic l'SAbs'kwjetik, -'kwot-] adj. v. s u b a q u e o u s . subaqueous ['SAb'eikwias, -'zek-] adj. subacvatic, submarin. subarctic ['sAb'a:ktik[ adj. subarctic, subpolar. subatomic ['sAba'tomik] adj. (fiz.) intraatomic; subatomic. subaudition tiSAbrx'di/anj s. subînţclcgerc, citit printre rânduri. subchaser ['sAb'tfeis3r[ s. (amer. mar.) distrugător de submarine. subclass [rSAbkla:s] s. subclasă. sub-commissioner ['sAbka'mîiana'] s. subcomisar, ajutor de comisar. sub-committee ['SAbkîMiiitiJ s. subcomitet. subconscious [iSAb'kon/as, SAb'k-] adj., s. subconştient. subconsciousness [-nis] s. (psih.) subconştient. sub-contract [sAb'kontraskt] s. (ec.) contract secundar. sub-contractor [>sAbknn'tra;ktorJ s. 1. (ec.) furnizor intermediar. 2. antreprenor. subcortical [sAb'ko:tikal] adj. (hot.) subcortical. subcostal [SAb'kbstl] aay. fanat.) subcostal. sub-culture ['SAb'kAlt/or] s. cultură secundară. subculture ]'sAb, kAltfa'] s. subcultură. subcutaneous ['SAbkju'teinias] adj. (de) sub piele, subcutancu. subdeb ['sAbdeb] s. (amer. fam.) l.v. s u b d e b u t a n t e. 2. adolescentă. subdebutante |'SAbdebju(;)ta:nt] s. (amer. fain.) fată tânără care încă nu şi-a făcut intrarea în societate. sub-director ['sAbdi'rcktor] s. subdirector. subdivide ['sAbdi'vaid, '--i-, amer..--'-] vb. A. tr. a subîmpărti, a subdivide. B. intr. a se subîmpărti, a se subdivide. subdivisible ['SAbdi'vizabl] adj. care poate fi subîmpărţit / subdivizat. subdivision ['sAbdiivi3sn] s. 1. subîmpărţirc, subdividerc. 2. subîmpărţire, subdiviziune. subdominant ['sAb'dominant, amer. -'--] s. (muz.) subdominantă. subdual [sob'dju(:)ol] s. supunere, îngenunchere (a unui popor răsculat). subdue [sob'dju:] vb. tr. 1. a supune, a subjuga, a subordona, a cuceri; to ~ the enemy fire a potoli / a înăbuşi focul duşmanului. 2. a îmblânzi, a atenua, a uşura. subdued [-d] aay. 1. (despre un popor) supus, îngenuncheat. 2. abătut, trist; copleşit; preocupat. 3. atenuat, potolit; calm, stins, înăbuşit; ~ spirits atmosferă calmă; ~ voice voce calmă; voce stinsă. subduer ]-ar] s. subjugator, învingător, cuceritor. sub-edit ['sAb'edit] vb. tr. a corecta, a pune la punct (un articol de ziar etc.). sub-editor ['sAb'editar,'-.—] s. 1. redactor (de ziar etc.). 2. (poligr.) corector. sub-editorship [-lip] s. secretariat (al unui ziar). sub-equatorial ['sAbiekw3'to:rial, -,i:k-] adj. subecuatorial. suber ['sjubar, amer. si 'su:-] s. (bot.) suber. suberin ['sju:barin[ s. (bol.) suberină. subgenus [sAb'd3i:nasj,pl. subgenera [sAb'gimoro] s. subgen. subgrade ['SAbgrcid] s. (drum) subsol, fundaţie naturală. sub-heading ['sAbihedirj] s. subtitlu. sub-human [rSAb'hju:man] adj. subuman. sub-inspector ]'SAbin'spektor] s. subinspector. subinspectress ['SAbin'spcktris] s. subinspectoare. subjacent [sAb'd3eis»nt, sob-[ adj. situat dedesubt / la bază, subjacent, inferior. subject I. ['sAbd3ikt, -dsckt] adj. 1. supus, robit, subjugat; ~ nations popoare înrobite. 2. ~ to a) expus la (sa» cu dat.); b) pasibil de. II. prep. ~ to sub rezerva (cu gen.), cu condiţia (cu gen.). III. s. 1. supus. 2. subiect, temă de conversaţie; to dwell on a sore ~ a se opri asupra unui punct nevralgic. 3. pretext, motiv, prilej, ocazie; on the ~ of cu privire la. 4. obiect (de studiu), materie. 5. subiect, om, individ. 6. (gram.) subiect. IV. [ssb'd3ekt] vb. tr. 1. (to) a supune (cu dat.); a subjuga. 2. (to) a expune (unei influente etc.). . subject index ]'sAbd3ikt .indeks] s. (poligr.) indice de materii, repertoar. subjection [sab'd3ekj3n] s. 1. supunere, subordonare, dependenţă; robie. 2. expunere. subjective [SAb'd3ektiv, sob'd3-, 'sAb'd3-J adj. 1. subiectiv. 2. (gram.) propriu subiectului; subiectiv. subjective case [~ keis] s. (gram.) nominativ. subjectively [sAb'd3ektivli, ssb'd3-, 'sAb'd3-] adv. subiectiv. subjectiveness [sAb'd3ektivnis, amer. si -nes] s. v. s u b j e c t i v i t y. subjectivism [sab'd3cktiviz3m, SAb-[ s. (filoz.) subiectivism. subjectivist [sab'd3cktivist, sAb-J s. (fdoz.) subiectivist. subjectivity [iSAbd3ek'tiviti] s. subiectivitate. subject substantive ['SAbd3ikt .sAbstantiv] s. (gram.) subiect simplu. subject matter [~ .ma;tor| s. subiect, temă; conţinut, fond. subjoin ['SAb'd3oin, SAb'd3-] vb. tr. a adăuga, a alătura, a anexa, a pune la sfârşit. sub joinder ]'sAb'd3oindorJ s. remarcă adiţională; adaos. subjugate ['sAbd3Ugeit, -d33g-] vb. tr. a subjuga, a supune, a cuceri, a înrobi; to ~ the fire a înăbuşi focul. subjugation [.sAbd3u'gei/an, -d3a'g-J s. subjugare, înrobire, supunere, cucerire. subjugator ['sAbd3Ugeit3r, -d3?g-] s. cuceritor, înrobitor. subjunct adjective ['sAbd3Arjkt iffid3iktiv] s. (gram.) adjectiv folosit ca adverb (ca bitter în a bitter cold night). subjunctive [sab^ArjAtiv] I. adj. (gram.) subjunctiv; conjunctiv. II. s. (gram.) (modul) subjonctiv; (modul) conjunctiv. subjunctive vowel [~ ivaual] s. (fon.) a doua vocală dintr-un diftong. sublanguage ['SAb'la:ngwid3] s. (lingv.) dialect.



 911



subterfuge



sublease ['sAb'li:s, '—] I. s. subînchiriere; subarendare. II. vb. tr. a subînchiria; B. re/l. I ~ myself your humble servant preasupusul dv. servitor. C. intr. 1. a semna, a iscăli; a subscrie. 2. to ~ for / to a se abona la; a fi abonat la; (fig.) to ~ to a adera la; a subarenda. a subscrie la. sublessee ['sAble'si:, amer. .--'-] s. subarendaş; subchirias. subscriber [-ar] s. 1. semnatar. 2. subscriitor. 3. abonat; telephone ~abonat telefonic. sublessor ['sAble'sD:r, amer. si -'--] s. persoană care subînchiriază sau subarendează. subscription [sob'skripjbn, -bz'k-] s. 1. semnare, iscălire. 2. subscriere. 3. abonament. sublet ['sAb'let, amer. -'-] vb. tr. a subînchiria; a subarenda. 4. întreaga sumă subscrisă. sublettable [-abl] adj. (bun) de subînchiriat. subscription list [~ list] s. listă de subscripţii. sublevate ['sAblcveitl vb. tr. a ridica, a înălţa. subsea ['sAb'si;] adj. submarin, subacvatic. sublevation [iSAble'vei/anJ s. ridicare, înălţare. subsection ['sAhsckJan] s. subsecţie, subdiviziune. sub-librarian ['SAblai'bresrisnJ s. ajutor de bibliotecar. subsequence ['sAbsikwansJ s. eveniment următor; consecvenţă. sub-lieutenant ['sAble'tenaut, -bl-, -left-, -toft-] s. (mar. mil.) sublocotenent. subsequent ['sAbsikwantJ adj. (to) care urmează (după) sau (cu dat.), următor, posterior; sublimate I. ['.SAblimcit] vb. tr. 1. (chiin.) a sublima. 2. (fig.) a idealiza (un sentiment). ~ to his death după moartea sa; ~ reinforcement (mil.) completarea rândurilor din II. ['sAblimit, -melt] s. (chim.) sublimat. rezervele spatelui armatei. sublimation [tSAbli'meiJan] s. (chim. etc.) sublimare. subsequently [-Ii] aaV. pe urmă, după aceea, mai târziu, ulterior. sublime [ss'blaim] I. adj. 1. sublim, măreţ, grandios. 2. mândru, arogant, trufaş; subserve [sab'sa:v, SAb-] vb. A. tr. a ajuta la, a da concurs la, a contribui la. B. intr. ~indiference indiferenţă arogantă / prezumţioasă / înfumurată. II. s. 1. the ~ sublimul. a fi subordonat. 2. the ~ (rar) culmea. III. vb. tr. v. s u b l i m a t e (1). subservience [-ians] s. 1. linguşire, servilism. 2. folos, utilitate. sublimeness [-nis, amer. si -nes] s. v. s u b l i m i t y . subserviency [-iansi] s. v. s u b s e r v i e n c e . subliminal [sAb'Iiminsl, ssb-] adj. 1. subconştient. 2. (psih.) subliminal. subservient [-iant] adj. 1. servil, linguşitor. 2. (to) folositor, util (cu dat.). sublimity [sa'blimiti] s. caracter sublim. subserviently [-iantli] aaV. 1. util. 2. în subordine. 3. servil. sublingual [sAb'lingwal] adj. sublingual. subside [sab'said] vb. intr. 1. a cădea, a se coborî, a descreşte, a scădea; the fever has sublunar [SAb'l/u:nor] adj. sublunar, pământesc, care aparţine acestei lumi. ~d temperatura a scăzut. 2. (despre teren) a se lăsa în jos; he ~d into an armchair s-a sublunary [sAb'lju:n3ri, amer. si 'sAbljunsri, -cri] adj. v. s u b l u n a r . afundat într-un fotoliu; he ~d on to his hams s-a aşezat pe vine. 3. a se linişti, a se potoli; submachine-gun ['sAbma'/kngAn, ,sAb-[ s. (mil.) puşcă mitralieră. a tăcea; the gale ~d furtuna s-a potolit. sub-manager [rSAb'ma;nid33r] s. subdirector; subadministrator. subsidence [sab'saidOTs, 'sAbsid-] s. 1. lăsare în jos; aşezare, tasare. 2. cădere, scoborâre, sub-manageress ['sÂb'maenidjris, -resj s. subdirectoare; subadministratoarc. scădere. submarine ['sAbmarkn, 'sAb-mri:n, iSAbma'rhn] adj., s. submarin, subsidiarily [sab'sidiarili] adv. în subsidiar; în rândul al doilea. submarine base [~ 'beis] s. bază submarină. subsidiary [sab'sidiari] I. adj. 1. subsidiar, ajutător, auxiliar, complimcntar. 2. care submarine boat [~ 'bout] s. (mar.) submarin. subvenţionează. II. s. filială. submarine cable [~ 'keibl] s. cablu submarin. subsidiary company [~ ikAmpani] s. filială. submarine chaser [~ itfcisar] s. (mar. mii.) distrugător de submarine. subsidize ['sAbsidaiz] vb. tr. a subvenţiona. submarine force [~ 'fo:s[ s. (mar. mii.) flotă submarină. subsidy ['sAbsidi] s. subvenţie, subsidiu, asigurare bănească, dotare. submarine speed [~ 'spi:d] s. viteză sub apă. subsist [sab'sist] vb. A. intr. 1. a subzista, a exista. 2. a trăi, a se hrăni; (rar) a se întreţine. submaxillary [sAb'niîeksilari, -eri, 'sAbmask'sitari] adj. (anat.) submaxilar. submerge [S3b'ma;d3, sAb-] vb. A. tr. a scufunda, a cufunda, a da la fund. B. i«tr. a se B. tr. (/nil.) a întreţine; a asigura subzistenţa (trupelor). subsistence [sab'sistans] s. 1. existenţă, subzistenţă. 2. mijloace de trai / de existenţă, scufunda. resurse. submerged [sab'nmrjd] adj. 1. cufundat, afundat, scufundat, inundat. 2. împovărat subsistency [sab'sistansi] s, v. s u b s i s t e n c e . cu datorii sau obligaţii; the ~ tenth procentul de populaţie săracă. subsistent [sab'sistsnt] s. 1. subzistent, existent. 2. inerent. submerged aerial [~ 'fiarial] s. (tei.) antenă submarină. subsoil ['sAbsail] s. subsol. submergence [sab'tro^ans] s. 1. cufundare în apă. 2. înecare. subsoiling [-irj] s. (agr.) subsolaj. submerse [sab'ma:s, SAb'ra-] I. vb. Ir. a cufunda în apă. II. adj. (bot.) care creşte sub subsoil plough ['sAbsoil plau] s. (agr.) plug subsolier. apă, acvatic. subsonic [SAb'sonik] adj. 1. (despre viteză) subsonic. 2. (acustică) infrasonic. submersible [-abl, -ibl] adj. submersibil. substance ['sAbstens] s. 1. materie, substanţă. 2. esenţă, fond, lucru esenţial; in ~în submersion [sab'ma:/3n, sAb-J s. v. s u b m e r g e n c e . fond, de fapt; devoid of ~ lipsit de fond; fără fond; to have no ~ a fi lipsit de fundament, subminister ['sAb'ministar] vb. tr. (înv.) a aproviziona, a furniza'. a fi fără bază. 3. realitate. 4. avere; a man of ~ om cu dare de mână. submission [sab'niijpn] s. 1. supunere, ascultare, umilinţă; with all due ~ eu tot respectul substantial [ssb'stsen/sl] adj. 1. substanţial, real, material. 2. substanţial, esenţial, şi supunerea cuvenită. 2. (fig.) respect, deferentă. 3. prezentare (ae documente, acte etc.). important; ~ contribution contribuţie importantă; ~ improvement îmbunătăţire submissive [sab'misiv] adj. supus, ascultător, smerit, umil. vizibilă. 3. solid, trainic, stabil. 4. cu stare, cu avere. 5. faptic. 6. hrănitor, nutritiv. submissively [-li] adv. supus, docil; cu umilinţă. substantiality [sabstam/i'asliti, -bz,t-] s. 1. existenţă reală. 2. materialitate. 3. trăinicie, submissiveness [-nis, amer. şi -nes] s. supunere, docilitate, umilinţă. soliditate. submit [sab'mît] vb. A. tr. 1. a supune; a modera, a tempera. 2. a supune (unei judecăţi); substantially [sab'stasn/pli] aaV. 1. efectiv; în fond,de fapt. 2. copios, solid,temeinic. to ~ a question to the court a supune o chestiune unei judecăţi. 3. a afirma; we ~ that 3. considerabil, în mare măsură. the charge is not proved afirmăm că acuzaţia nu este dovedită. B. intr. a se supune. substantiate [sab'stcen/ieit] vb. tr. 1. a dovedi, a demonstra, a proba; this view is ~d submultiple ['sAb'niAltipl] s. (mai.) submultiplu. acest punct de vedere confirmat. 2. a da o formă concretă (cu dat.). subnormal ['SAb'rKKmal,'-,--] I. aay. sub limita normală. II. s. (mat.) subnormală. substantiation [sab'Stîen/i'ei/sn, -ns-] s. 1. dovadă, demonstrare, probă. 2. argument, sub-office I'sAbbfis] s. (corn.) sucursală (a unei bănci). justificare (a unei afirmaţii). suborbital ['SAb'o:bital] adj. (anat.) suborbital, de sub orbită. substantival [iSÂbstdn'taivdl, amer. si 'sAbstantivpl] adj. (gram.) substantival. suborder ['sAb'D:dar] s. subordin. substantially [-i] adv. (gram.) substantival, ca substantiv. subordinate [sa'bo:d3nit, -dinit] I. adj. (to) subordonat (cu dat.); secundar. II. s. supus, substantive ['SAbstantiv, ssb'stîen-J I. adj. 1. de sine stătător, independent, neatârnat. subaltern. III. [sa'bcxdineit] vb. tr. a subordona; a supune, a subjuga. 2. real. II. s. (gram.) substantiv. subordinate clause [sa'bo:danit kb:z] s. (gram.) (propoziţie) secundară, subordonată. substantivize [ssb'stsntivaiz, sAb's-] vb. tr. (gram.) a substantiva. subordinately [sa'bo:danitli, -dinit-] aaV. subordonat; în subordine. substitute ['sAbstitju:t] I. s. 1. locţiitor, înlocuitor, substitut. 2. schimb. înlocuire. subordination [sa.bxdi'nei/^n] s. (to) subordonare (faţă de). 3. surogat. II. vb. A. tr. a înlocui, a suplini, a substitui. B. intr. to ~for a înlocui etc. suborn [sA'ba:n, sa'b-] vb. tr. (jur.) a mitui, a corupe (w« martor). (v. ~II,A). subornation [iSAbai'neiJan] s. (jur.) mituire, corupere (a unui martor). substitution [iSAbsti'tju:/an] s. 1. substituire, înlocuire. 2. (mat.) substituţie, substituire. r r suborner [sA bo:n3 , sa'b-] s. (jur.) mituitor, corupător (al unui martor). substrata ['sAb'strcrta] pl.de la s u b s t r a t » m. suboxide [sAb'oksaid] s. (chim.) suboxid. substrate ['sAbstreit] s. substrat. sub-permanent [sAb'pa:manant, -mm, sab'p-] adj. cvasi-permanent. substratum ['SAb'stra:t3m, -reit-, '-<--],pi. substrata [-ta] sau substratums [-tsmz] s. subpoena [sab'piina, 'sAb'p-, sa'p-] (yur.) I. s. citaţie (neprezentarea implicând amenda). I. substrat. 2. temelie, bază. II. vb. tr. a cita. substruct [sAbs'trAkt] vb. tr. (rar) a folosi ca bază, ca temelie. subpolar lsAb'poular, sab'p-] adj. subpolar. substruction [sAb'strAkJsnl s. fundament, bază. subprefect ['sAb'priifekt,'-,--[ s. subprefect (in Franţa). substructure ['sAb,strAkt/9r] s. v. s u b s t r u c t i o n . r r r subprefecture [-jua , -Ja , -J*ua ] s. subprefectură (în Franţa). sub-surface ]'sAb's3;fis] I. adj. aflat sub suprafaţă. II. s. subsol. sub-rector [rSAb'rektar] s. 1. (univ.) prorector. 2. (scol.) director-adjunct. subtangent ['sAb'ttena^ant] s. (mat.) subtangentă. subrent ['sAb'rent] vb. tr. a subînchiria. subtecn ['sAb'ti:n] s. (amer.) preadolescent. subrogate ['SAbrageit, -roug-] vb. tr. 1. (rar) a îniocui. 2. (yur.) a instala în locul (cuiva). subtenancy I'sAb'tcnansi] s. subarenda; subînchiriere. subrogation [iSAbra'geijan, -rou'g-] s. 1. (rar) înlocuire. 2. Or.) instalare (în locul cuiva). subtenant ['sAb'tensnt] s. subarendaş; subchirias. sub roşa [sAb 'rouzaj adv. (lat.) în mod confidenţial; în taină, în secret. subtend [sob'tend] vb. tr. 1. (/nat.) a contracta (un arc). 2. a marca (conturul etc.), subroutine [.sAbru(:)ti;n] s. (infor.) subrutină. a delimita. subtense [sAbtens] s. (mat.) coardă corespunzătoare unui unghi, latura opusă unui unghi. subscribe [sab'skraib, -bz'k-J vb. A. tr. a semna, a iscăli, a subscrie (o sumă); he ~d subterfuge ['SAbt3fju:d3] s. 1. subterfugiu, chichiţă. 2. (mv.) evaziune; eschivare. ten pounds a subscris zece lire; to ~ a book a cumpăra o carte prin abonament.



 subterranean



subterranean ['SAbto'reinionJ adj. subteran, subpământean. subterraneous [.sAbto'reiniss] adj. v. s u b t e r r a n e a n . subterraneously [-H] adv. subteran. subtile I'sAtl] aay. (înv.) v. s u b 11 e. subtility [sAb'tiliti] s. (f«v.) v. s u b 11 e t y. subtilization [iSAtilai'zei/an, amer. si iSAbti-] s. 1. rafinament. 2. (înv.) sublimare, subtilizare. subtilize ['sAtilaiz, amer. si 'sAbtilaiz] vb. A. tr. 1. a rafina. 2. a face subtil, pătrunzător (mintea). B. intr. a analiza, a argumenta. subtitle ['sAbitaitl,'-'—, amer. -'--] I. s. subtitlu. II. vb. tr. 1. a da un subtitlu (cu dat.). 2. (cin.) a subtitra. subtle I'sAtl] adj. 1. fin, subţire, delicat. 2. subtil, spiritual, ingenios. 3. rafinat; ~delight plăcere rafinată. 4. iscusit; ~ device dispozitiv ingenios; ~ fingers degete iscusite. subtleness [-nis, amer. si -nes] s. v. s u b 11 e t y. subtlety ['sAtlti] s. 1. fineţe, delicateţe. 2. subtilitate, ingeniozitate. 3. rafinament. 4. iscusinţă. 5. şiretenie, viclenie, perfidie. subtotal ['sAbitoutl] I. s. (mat.) total parţial, sumă parţială. II. adj. [i-'-] nu tocmai complet, aproape total. subtract [sab'trakt] (mat.) vb. A. tr. a scădea. B. intr. a calcula prin scădere, a face o scădere. subtracter [s'] s. (mat.) scăzător. subtraction [sob'trak/an] s. (mat.) scădere. subtractive [sob'toektiv] adj. (mat.) 1. de scădere, pentru scădere. 2. având semnul negativ / minus {-). subtrahend ['sAbtrahend] s. (mat.) scăzător. subtropical ['sAb'tropiksl] adj. subtropical. subtropics ['SAb'tropiks] s. pl. regiunile subtropicale / subtropice. ' subtype ['sAb'taip] s. subclasă. suburb ['sAb3(:)b] s. mahala, suburbie. suburban [so'boiban, amer. si sA'b-] adj. suburban. suburbanite [-ait] s. locuitor al suburbiei. suburbanization [S3ib9:b3nai'zei/an] s. suburbanizare. suburbanize [so'totonaiz] vb. tr. a suburbaniza. subvaricty ['sAbvoiraioti] s. subvarietate. subvassal ['sAbiVcesal] s. (ist.) subvasaî. subvention [sob'ven/an, SAb'v-] s. subvenţie, ajutor. subventioned- [-d] adj. subvenţionat. subversion [SAb'v3;/sn, sob-, amer. si -3^n] s. răsturnare (a guvernului etc.); activitate subversivă. subversive [sAb'V3:siv[ adj. subversiv, distrugător, distructiv, care răstoarnă. subvert [sAb'vo:t, sob-] vb. tr. a răsturna («« regim etc.). subway ['sAbwei] s. 1. tunel / pasaj subteran. 2. (amer.) metrou, metropolitan; cale ferată subterană. subworker ['sAbiwo:kor] s-lucrător auxiliar, ajutor. succedaneum [iSAksi'deinism], pl. succedanea [-nio] s. (farm.) succedaneu. succeed [sok'si:d] vb. A. tr. 1. a urma după (sa« cu dat.), a succeda (cu dat.), a veni după; his son ~ed him to the throne la tron i-a urmat fiul său. 2. (rar) a moşteni. B. re/l. (amer.) a fi reales (în Congres etc.)..C. intr. 1. (to) a urma, a succeda (la); to ~ to an estate a moşteni o proprietate; to ~ to the crown / throne a urma la tron. 2. (in) a reuşi, a izbuti (să, în); he ~s in everything reuşeşte în toate / în tot ce întreprinde; nothing ~s with him nimic nu-i reuşeşte; (prov.) nothing ~s like success un succes atrage un altul. succeeding [-ii]] adj. 1. următor. 2. viitor. 3. succesiv. success [sak'ses] s. succes, reuşită; the experiment is a ~ experienţa a reuşit; I count that book among my ~es consider această carte ca unul din marile mele succese; she was a great ~ as a singer a fost o mare cântăreaţă; without ~ fără succes, neizbutit; to have ~, to meet with ~ a avea succes, a se bucura de succes; I wish you ~! îţi doresc succes!; to be a ~ a reuşi, a fi un succes. successful [-ful] adj. 1. izbutit, reuşit, încununat de succes; to be ~ a avea succes. 2. care are noroc / succes, care prosperă; I was not ~ n-am avut succes. successfully [-fuli, -foii] «aV. cu succes, izbutit. succession [ssk'se/sn] s. 1. succesiune, suită; urmare; in ~ consecutiv, succesiv, pe rând, rând pe rând; in close ~ la intervale, scurte / foarte apropiate; for two years in ~ (timp de) doi ani / la rând; (agr.) ~ of crops asolament. 2. serie /. suită neîntreruptă (de victorii etc.); şir, perindare. 3. succesiune (la tron, la titlu de preşedinte etc.); (jur.) succesiune; in ~ to smb. în locul cuiva; (ist.) the wars of ~ războaiele de succesiune. 4. (-ii jur.) moştenire. S. arbore genealogic, genealogie, descendenţă. successional [-pl] adj. 1. (yur.) succesoral. 2. succesiv, următor. succession duties [sak'scfsn idju:tiz] s. pl. (y'«r.) taxe de moştenire. succession states [~ steits] s. pl. the ~(ist.) statele care s-au format după dezmembra­ rea Austro-Ungariei. successive [ssk'sesiv] adj. care urmează succesiv, necurmat, neîntrerupt. successively [-li] adv. succesiv; consecutiv; rând pe rând. . successiveness [-nis, amer. fi -nes] s. succesivitate. successor [s3k'sesor] s. moştenitor, succesor, urmaş. succinct [sok'sirjlct, sAk-[ adj. scurt, succint, concis. succinite ['sAksinait] s. chihlimbar. succor... (amer.) v. s u c c o u r... succory ['sAksri] s. (bot.) cicoare (Cichorium intybus). succotash ['SAkota?/] s. (amer.) fel de mâncare din porumb verde, fasole si eventual carne.



912



succour [rSAkor] I. s. 1. ajutor, sprijin. 2.pl. (mil. rar) întărire, întărituri, trupe de rezervă. II. vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini. 2. (mil.) a trimite întărituri (cu dat.). succourer ['sAkore'] s. ajutor, sprijinitor. succulence ţ'sAkjutans] s. suculentă. succulency [-i] s. v. s u c c u l e n c e . succulent ['sAkjutant] adj. zemos, suculent-. succumb [so'kAm] vb. intr. 1. a cădea (sub o povară). 2. a sucomba, a muri. succursal [sA'ko:sal, amer. so'k-] aay. auxiliar; de sucursală. such [s\tj, formă slabă ocazională; sat/] I. adj. aşa, astfel de, asemenea, asemănător (cu dat.), la fel cu, ca; I have never seen ~ a man n-am mai văzut un om ca el / la fel cu el; ~ books as these are always useful (asemenea) cărţi ca acestea sunt întotdeauna folositoare; in ~ cases în atare cazuri, în cazuri asemănătoare; in ~ weather pe o asemenea vreme, pe vremea aceasta, pe o vreme ca aceasta; why do you ask ~ a question? de ce pui o astfel de întrebare?; there is no ~ thing nu există aşa ceva; do no ~ thing! nu face aşa ceva!; no ~ thing! a) da' de unde! deloc!; b) pentru nimic în lume!; on ~ (and ~) a day, in ~ (and ~) a place în cutare zi, în cutare loc; in ~ a way that astfel încât, într-un asemenea mod încât; his pain was ~ that durerea lui era aşa de mare încât; until ~ time as până în momentul când; ~ courage un asemenea curaj; you do use ~ expressions! foloseşti nişte expresii!; he has ~ ideas! are nişte idei! II. a«V. aşa de, atât de; ~ large houses case atât de mari; ~horrid language cuvinte atât de urâte. III. pron. nehot. (diferite traduceri contextuale) I haven't heard of any ~ n-am auzit nimic de felul acesta; that's not for ~ as you nu e pentru tine, nu e pentru cei ca tine; as ~ ca atare; ~ as do so cei care fac aşa. such and such ['sAtfanSAtJ"] adj. cutare. suchlike ['sAtflaik] I. adj. asemănător, analog, astfel de. II. pron. alţii de acelaşi fel. suchwise ['sAt/waiz] adv. astfel. suck [sAk] I. s. 1. sugere, supt; to give a child ~ a da unui copil să sugă, a alăpta un copil, a da ţâţă unui copil; child at ~copil de ţâţă, sugar; to have / to take a ~ at one's pipe a suge pipa, a trage din pipă. 2. (hidr.) aspiraţie, absorbire (« unei pompe, a unei guri de vărsare a apei). 3. (fam.) înghiţitură, duşcă. 4. pl. (sl. scol.) bomboane, -v- (sl.) what a ~! ce mai păcăleală! II. vb. A. tr. 1. a suge (lapte, sânge etc.), a absorbi, a suge; to ~ the marrow out of a bone a suge măduva unui os; to ~ one's fingers a-şi suge degetele; (fam.) go and teach your grandmother / your grannie to ~eggs vinzi castraveţi grădinarului. 2. a aspira. B. intr. 1. a suge. 2. a trage din pipă. 3. (sl.) a fi foarte neplăcut / supărător / revoltător. suck-bottle ['sAk'botlJ s. biberon. sucker ['s/ikor] I. s. 1. sugaci, sugar. 2. (fig.) parazit. 3. (amer. sl.) ţingău; ageamiu; prostănac. 4. (bot.) lăstar, mlădiţă. 5. v. s u c k e r f i s h. 6. (te/m.) piston de pompă; ţeava de aspiraţie. 7. (silv.) drajon. 8. ventuză. II. vb. intr. a puia, a scoate lăstari. sucker fish ['sAks fi/j s. (iht.) cicar-de-mare (Petromyzon marinus). sucking ['sAkirj] adj. 1. sugaci, sugător. 2. neexperimentat, începător. 3. absorbant, aspirant. sucking-pig [~'pig] s. purceluş, purcel de lapte. suckle ['sAkl] vb. tr. 1. a alăpta; a da să sugă (cu dat.). 2. a creşte, a hrăni. suckling ['sAklirj] s. 1. sugaci, sugar. 2. (fig.) începător, novice. suck-up I'sAkAp] s. (sl. scol.) linguşire. suction I'sAk/an] s. sugere, aspirare, aspiraţie, absorbire. suction cleaner [~ 'kli:nor] s. aspirator de praf. suction-pump [~'pAmpJ s. pompă aspiratoare. suctorial [sAk'tourisll adj. care suge, adaptat pentru sugere / aspirare / absorbţie. Sudanese [.su:do'ni:z,'—, amer. si -'ni:s] I. aay. din Sudan. II. s. 1. locuitor al Sudanului. 2. (folosit ca pl.) the ~ sudanezii, poporul sudanez. sudate [su:'deit] vb. intr. a transpira, a asuda. sudd [sAd] s. (arab) masă plutitoare din tulpini de plante acvatice etc., care împiedică luivigaţia pe Nilul Alb. sudden ['sAdn] I. adj. 1. neaşteptat, fără veste. 2. (fig.) iute, impetuos; to be ~in one's actions a fi neaşteptat / impetuos în acţiuni, n . s. (all) of a ~, on a ~ deodată, pe neaşteptate. suddenly [-li] adv. deodată, pe neaşteptate, brusc, subit, năprasnic, improvizat. suddenness [-nis, -nes] s. caracter brusc / neaşteptat. sudor ['sju:dor, 'su:-[ s. (lat.) sudoare, transpiraţie. sudorific [isju:do'rifik, isu:-, -do'r-] adj., s. (mea1.) diaforetic, sudorific. suds [sAdz] s. pl. spumă / apă de săpun; zoală; (j7g.) to be in the ~ a se găsi într-o situaţie delicată / încurcată. sue [s/u:] vb. A. tr. 1. a da în judecată; a intenta proces (cuiva); to ~ smb. for libel a intenta cuiva proces pentru calomnie. 2. (jur.) to ~ out a obţine (cu greu) (o hotărâre, o decizie). B. intr. a solicita / a cere daune; (yur.) to ~to court for redress a cere reparaţii prin judecată. suede [sweid] s. (fr.) piele de căprioară. suer ['syu:or] s. v. s u i t o r . suet [s/uit, 'sy'u:it] s. grăsime de la rinichi; seu. suety [sy'uiti] adj. de seu, de grăsime. suffer [rSAfor] vb. A. tr. 1. a suferi,-a îndura; to ~ a loss a suferi o pierdere / pagubă. 2. a răbda, a îngădui, a tolera, a suporta; I cannot ~ him nu pot să-1 sufăr. 3. a suferi, a încerca, a trece prin; to ~ a change a suferi o schimbare. 4. a îngădui, a permite, a da voie (cu dat.); a lăsa; he ~ed them to go i-a lăsat / le-a permis să plece. B. refl. a se lăsa (înşelat etc.). C. intr. 1. a suferi; to ~ from a disease a suferi de o boală. 2. a suferi, a avea de suferit, a plăti; he will ~ for his foolishness o să plătească pentru prostia lui. 3. a plăti cu moartea, a fi executat. 4. (mii.) a avea / a suferi pierderi. 5. (?nv.) a răbda, a îndura; a rezista. sufferable ['sAfsrsbl] adj. tolerabil, suportabil.



 913



sufferance ['sAferans] s. 1. îngăduinţă, tolerare; he is here on ~ e tolerat aici. 2. răbdare; it is beyond ~ e dincolo de marginile răbdării, e de nesuportat. 3. (înv.) durere, suferinţă. sufferance wharf [~ wo:f, -hw-] s. (mar.) antrepozit într-un port liber. sufferer ['sAfareH s. 1. suferind. 2. victimă. 3. osândit; martir. 4. persoană îngăduitoare. suffering ['sAfsrirj] I. s. 1. suferinţă. 2. permisiune, toleranţă. II. adj. suferind; bolnav. suffice [ss'fais, înv. -Taiz] vb. A. intr. a ajunge, a fi de ajuns; ~ it to say e de ajuns să spun. B. tr. a satisface. sufficiency [sa'fijansi] s. 1. suficienţă, îndestulare. 2. (rar) capacitate, facultate. sufficient [sa'fi/ant] I. adj. 1. suficient, îndestulător. 2. (înv.) abil, dibaci, potrivit, convenabil. II. s. (fam.) cantitate suficientă. suffix ['sAfiks] I. s. (gram.) sufix. II. ['SAfiks, -'-] vb. tr. a adăuga un sufix la (sau cu dat.). suffixion [sA'fik/sn] s. (lingv.) sufixare, sufixaţie. suffocant ['sAfskant] I. adj. înăbuşitor, sufocant, asfixiant. II. s. materie otrăvitoare / cu acţiune sufocantă / asfixiantă. suffocate ['sAfakeit, amer. -fou-] vb. tr. a sufoca, a înăbuşi, a asfixia. suffocation [iSAfs'kei/dn, amer. -fon'k-] s. 1. înăbuşire, sufocaţic, asfixiere. 2. (med.) astmă. suffragan J'sAfragsn] s. (rel.) sufragant, ajutor de episcop. suffrage [FsAfrid3] s. 1. sufragiu, vot; drept de vot; manhood ~ drept de vot pentru toţi bărbaţii majori; universal ~ vot universal. 2. scrutin. 3. consimţământ, aprobare. suffragette [iSAfra'd3et] s. (fr.) feministă, sufragetă. suffragist ]'sAfr3d3ist] s. adept / partizan al votului egal al femeilor. suffuse [s3'fju:z, SAT-] vb. tr. 1. (despre lacrimi etc.) a se vărsa pe, a inunda. 2. a acoperi (cu fard, culoare, vopsea). suffusion [s3'fju:3Pn] s. 1. fard, sulimeneală. 2. acoperire. sugar E'/ug3r] I. s. 1. zahăr. 2. (chim.) zaharoză, zaharid. 3. ()7g.) linguşire, măgulire. 4. (sl.) lovele, bani. II. vb. A. tr. 1. a îndulci; a pune zahăr în. 2. a presăra cu zahăr. 3. a zaharisi. 4. (si to ~ over, fig.) a îndulci. B. intr. 1. a se zaharisi. 2. a se cristaliza. III. interj, (amer. fam.) pfu! brrr! sugar-almond ['/ugsriomisnd] s. drageu. sugar ant [~ 


summand



5. (la jocul de cărţi) culoare; the four ~s cele patru culori; the three plain ~s cele trei culori (in opoziţie cu atu-ul); to follow ~a) a juca în culoare, a da culoarea cerută; b) (fam.) a face tot aşa, a face la fel; in ~ with smth. în acord / armonie cu ceva. II. vb. A. tr. 1. a acomoda, a adapta, a potrivi (ceva la ceva); to ~ one's style to one's audience a-şi adapta stilul după exigenţele / calitatea ascultătorilor; he is ill ~ed to these parts rolurile acestea nu i potrivesc, nu e făcut pentru aceste roluri; they are ~ed to each other sunt făcuţi unul pentru altul. 2. a conveni (cuiva), a aranja, a se potrivi cu, a-i veni (cuiva — bine, ran); the house does not ~ me casa nu-mi convine / nu mă mulţumeşte; anything ~s me mă împac cu orice, mă mulţumesc cu orice, mă acomodez cu orice; I shall do it if it ~s me am s-o fac dacă-mi va conveni; that ~s me / my purpose exactly c tocmai ceea ce-mi lipseşte, este exact ceea ce-mi trebuie; this hat ~s you pălăria aceasta îţi vine bine / te aranjează; to ~ someone down to the ground a i se potrivi cuiva de minune. B. refl. 1. a face ce vrea, cum vrea. 2. to ~ oneself with smth. a se îngriji de ceva. C. intr. a conveni, a fi convenabil, a se potrivi; the date does not ~ data nu e convenabilă. suitable [rs/u:t3bl] adj. (despre un subiect, un mijloc ele.) convenabil, care convine; (despre un exemplu etc.) potrivit, corespunzător, nimerit; ~ reply răspuns potrivit / corespunzător; we have found nothing ~ n-am găsit nimic pe placul nostru / nimic care să ne convină; wherever you think ~ unde ţi se pare mai convenabil / mai potrivit; as seems ~ după cum se şi cuvine; ~ to / for smth. bun la / potrivit pentru ceva; aplicabil la ceva, pe măsura unui lucru; reading ~ to his age lectură (potrivită) pentru vârsta lui / pe măsura lui; to make smth. ~ for smth. a adapta ceva la ceva. suitcase ['sju:tkeis, 'su:t-] s. geamantan. suite [swi:t] s. 1. suită, cortegi, alai. 2. garnitură, complet; ~ of furniture garnitură de mobile; ~of rooms şir de camere ce dau una în alta, anfiladă de încăperi. 3. (muz.) suită. 4. (geol.) serie, şir. suited ['s/u:tid] adj. potrivit, convenabil, corespunzător, util. suiting ['sjmtirj, 'su:t-] s. material / stofă pentru un costum. suitor ['sju:t3r, 'suits'] s. 1. solicitator, petiţionar. 2. admirator, adorator. 3. (ynr.) reclamant. sulcus ['sAlkas], pl. sulei [-sai] s. 1. (anat.) şanţ, scizură, sulcus. 2. canelură. sulf... v. s u 1 p h... sulk [SAlk] I. vb. intr. a se bosumfla, a fi supărat / îmbufnat. II. s. (mai ales pl.) proastă dispoziţie. sulkily ['sulkili] adv. îmbufnat, ursuz. sulky ['sulki] I. adj. îmbufnat, ursuz, posac. II. s. căruţă uşoară pe două roate cu un singur loc. sullage ['SAlidj] s. 1. (geol.) depunere de mâl. 2. (metal.) zgură de oală. sullen ['sAlsn, -lin] I. adj. ursuz, posac; închis, rezervat, supărat. II. s. pl. v. s u 1 k (II). sullenly [-li] adv. ursuz, supărat. sully ['SAH] vb. A. tr. 1. a mohorî, a întuneca, a întrista. 2. a întina, a mânji, a păta. B. intr. 1. a se întuneca, a se mohorî. 2. a se întina, a se mânji, a se păta. sulpha drug ['SAlfs drAg] s. (chim.) sulfamidă. sulphamide [sAlfsmid, -aid] s. (chim.) sulfamidă. sulphate ['sAlfeit, -fit] s. (chim.) sulfat. sulphation [sAl'fei/an] s. (chim.) sulfatarc. sulphide ['sAlfaid] s. (chim.) sulfura. sulphite ['sAlfait] s. (chim.) sulfit. sulphonamide [SAl'fonsmaidJ s. (chim.) sulfamidă. sulphur ['SAUV] I. s. 1. (citim.) sulf, pucioasă; flowers of ~ floare de sulf/pucioasă. 2. culoare verde-gălbui. 3. fluture. II. vb. tr. a afuma cu pucioasă. sulphurate ['sAlfjuareit] vb. tr. 1. a îmbiba / a impregna cu pucioasă. 2. a afuma cu pucioasă. sulphureous [sAl'fjusriss, -Tjosr-, 'fjo:r-] adj. 1. (chim.) sulfuros. 2. verde-gălbui. sulphuretted ['sAlfjuretid, -fsr-[ adj. (chim.) sulfurat. sulphuretted hydrogen [~ ihaidrid3Pn] s. (chim.) hidrogen sulfurat. sulphuric [SAl'fju:rik] adj. (chim.) sulfuric, de sulf. sulphurize ['sAlfjusraiz, -far-] vb. tr. v. s u l p h u r a t e . sulphurous ['sAlfjuarss, sAl'fju:r3s] adj. v. s u l p h u r e o u s . sulphur spring ['SAlfs sprirj] s. izvor sulfuros. sulphury ['sAlfsri] adj. (chim.) asemănător sulfului; sulfuric; sulfuros. sultan ['SAltpn, amer. si sul'ta;n] I. s. 1. sultan. 2. rasă de păsări albe. II. vb. intr. a conduce san a acţiona ca un sultan. sultana [sAl'ta:n3, amer. şi -'tae-] s. 1. sultană (soţie, fiică sau soră a sultanului). 2. favorită. 3. [sal'tarns, SAI-] un fel de stafidă fără sâmbure, sultanină. sultanate ['sAltsnit, -neit] s. sultanat, domeniul sultanului. sultaness ['sAltanis, amer. si -es] s. sultană. sultriness ['sAltrinis, -nes] s. zăpuşeală, zăduf. sultry l'sAltri] adj. 1. înăbuşitor, arzător, sufocant. 2. (despre temperamente etc.) aprig, fierbinte; erotic. sum [sAiu] I. s. 1. sumă, total, rezultat; ~ total sumă totală / globală. 2. fond, esenţă; ~ and substance fondul principal; in ~ pe scurt. 3. problemă / temă de aritmetică; to do ~s a rezolva probleme. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) a socoti, a calcula, a aduna. 2. to ~ up a) a rezuma; a recapitula; b) a totaliza. Sumatran [siu(:)ma:tr3n] I. adj. din Sumatra. II. s. locuitor din Sumatra. Sumerian [sy'uO'misrisn] I. adj. sumerian. II. s. 1. locuitor din Sumer, sumerian. 2. (lingv.) (limba) sumeriană. summarize ['sAinsraiz] vb. tr. a rezuma, a recapitula. summand ['sAmsnd, ss'masnd] s. (mat.) sumând.



 summary



914



summary ['sAirrari] I. adj. sumar, scurt; -account dare de seamă scurtă; ~court instanţă sung [SAIJ] part. trec. ae la s i n g1. sumară; ~ punishment pedeapsă disciplinară. II. s. rezumat; conspect; expunere sumară. sun-glasses [~glu:siz] s. pl. ochelari de soare. sun glow [rSAn glou] s. (meteor.) coroană solară. summation [sVmei/sn] s. totalizare, însumare. summer1 ['sAmsH I. s. 1. vară. 2. înflorire, perioadă de înflorire. 3. (poetic) vară, an; sun-hat [~haît] s. pălărie de soare; panama. a woman of some thirty ~s o femeie de 30 de ani. II. vb. A. intr. 1. a petrece vara. sunk [sAnk] I. part. trec. de la sink 1 . II. adj. 1. scufundat; coborât; afundat. 2. (tehn.) 2. (despre vile) a paşte vara. B. tr. a duce (vitele) să stea vara (la păşune etc.). III. adj. înecat; îngropat. de vară, văratic; orar de vară. sunken ['sAţjkan] I. (înv.) part. trec. de la s i n k 1 . II. adj. 1. v. s u n k (II); ~ checks summer2 s. (conslr.) cosoroabă superioară. obraji scofâlciţi. 2. ascuns. 3. adânc; înfundat; scobit. sun-kissed ['sAnkist] adj. (poetic) însorit. summer beam [~ bi:m] s. (conslr.) talpa grinzii. summer-house [~haus] s. 1. chioşc, pavilion. 2. (rar) vilă; reşedinţă de vară. sunk switch [SArjk switf] s. (electr.) întrerupător încastrat. sunless ['sAnlis, amer. si -lcs] adj. fără soare; neluminat de soare; umbrit, umbros. summerly ['sAinali] adj. de vară, văratic. sunlessness [-nis] s. lipsă de soare; umbră. summersault ['sAinssorlt] s. v. s o m e r s a u l t (I). sunlight ['sAnlait] s. lumină solară / de soare, lumina soarelui. summer school ['sAmo sku;l] s. (univ.) cursuri de vară. summerset ['sAinoset] s. v. s o m e r s a u l t (I). sunlit ['sAnlit] adj. luminat de soare. summertime ['sAmo'taim,'—] s. timpul verii, vară. sun myth ['sAn miO] s. mit solar. summery ['sAmori] adj; v. s u m raerl y. sunn [SAn] s. (bot.) cânepă-indiană (Crotalaria juncea). sunniness ['sAninis, amer. si -nes] s. 1. caracter sa» aspect însorit. 2. optimism; veselie, summing-up ['sAmirj'ApJ s. 1. însumare, totalizare. 2. rezumat. summit j'sAmitJ s. 1. vârf, pisc, creştet. 2. (fig.) culme. 3. (pol.) întâlnire la cel mai voioşie. înalt nivel, summit. sunny ['sAni] aav". 1. luminos, expus la soare, însorit; she is on the ~ side of forty nu summon ['sAmon] vb. tr. 1. a soma; to ~ the garrison to surrender a soma garnizoana are încă patruzeci de ani. 2. vesel, radios, fericit; ~ disposition caracter optimist; to look să capituleze. 2. a cita, a chema în judecată. 3. a convoca, a invita. 4. to ~ up one's courage on the ~ side of things a vedea lucrurile în roz, a fi optimist. a-şi aduna curajul. sunny beam [~ bi:m] s. rază de soare. sun parlour ['SAn ipa:lor] s. (amer.) solariu (într-o casă particulară). summoner [-3r] s. 1. (jur., înv.) portărel. 2. persoană care convoacă (o adunare etc.). summons [-z] I. s. 1. apel, chemare (adresată de autorităţi); convocare urgentă. 2. (jur.) sun-proof [~pru:f] adj. 1. care nu lasă să pătrundă razele soarelui. 2. (despre vopsea) citaţie, chemare în judecată, mandat; hotărârea zilei de înfăţişare; aviz, avertisment, somaţie care nu se decolorează la soare. (ae a compărea); (fam.) proces-verbal; to issue a ~ a lansa un mandat. 3. (/nil.) somare, sunray [~rei] s. rază de soare. somaţie. II. vb. tr. (jur. fam.) a cita; a aviza, ă avertiza, a chema în faţa judecăţii. sunrise [~raiz] s. 1. răsărit de soare; auroră, zori; at ~ în zori. 2. răsărit, orient, est, soare-răsare. sump [SAmp] s. (mine) jomp, colector de apă. sump hole [~ houl] s. (constr.) hazna. sunrising [~raizirj] s. v. s u n r i s e (1). sunset ['sAnset] I.-s. 1. apus de soare, asfinţit; amurg, crepuscul. 2. (fig.) apus, declin, sumpter ['sAmpW] s. vită de povară. asfinţit (al viefii etc.). 3. apus, vest, occident. II. adj. de seară, crepuscular. sumpter-horse [~ho:s] s. cal de povară. Sunset State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Oregon. sumptuary ['sAinptjuari, -tjuari] adj. somptuar. sumptuosity [.sAmptjuositi] s. 1. caracter somptuos. 2. bogăţie, lux. sunsetting [sAnrsetinJ s. v. s u n s e t (1,2)'. sumptuous ['sAinptjuss, -t/uos] adj. somptuos, măreţ, luxos. sunshade [~Jeid] s. 1. umbrelă de soare. 2. bor de mătase (la pălăriile femeieşti) pentru apărarea împotriva soarelui. 3. (conslr.) marchiză. 4. (fol.) parasolar. sumptuousness [-nis] j . v . s u m p t u o s i t y . sunshine ['sAn/ainJ I. s. 1. lumină solară, lumina soarelui; in the ~ la soare. 2. vreme sun [sAn] l.s.l. soare, lumină solară; with the ~ în sensul acelor ceasornicului; to hail the rising ~ a saluta răsăritul soarelui; (fig.) his ~ is set steaua lui a apus; to hold a candle frumoasă / senină. 3. (fig.) fericire, prosperitate, spor; (sl.) to be in the ~ a fi fericit. II. adj. to the ~ a duce apă la puţ; a face ceva inutil; in the ~ la soare; to let in the ~ a lăsa să l.v. s u n s h i n y (1). 2. (rar) fericit. intre lumina soarelui; (astron.) mock ~ soare fals; a place in the ~ o poziţie favorabilă; sunshine roof [~ ru:f] s. (anto) acoperiş culisant. to rise with the ~ a se scula dis-de-dimincaţă; to see the ~ a se naşte; to take / to shoot Sunshine State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) 1. Statul Florida. 2. Statul the ~ a măsura înălţimea soarelui; ~ up, ~down de la răsăritul la apusul soarelui; under Dakota de Sud. the ~ sub soare, pe pământ, în lumea aceasta (se foloseşte pentru a întări întrebarea: sunshiny ['sAnJaini] adj. 1. însorit. 2. (fig.) bucuros, fericit, radiind de veselie. where under the ~ did he go? unde, Dumnezeu, s-o fi dus?) 2. (poetic) zi; an. II. vb. sun shower [~ i/auor] s. (fam.) ploaie cu soare. A. tr. 1. a încălzi la soare. 2. a expune la soare. B. refl. a se încălzi la soare; a face băi sun-smitten [~ismitn] aaj. 1. v. s u n - s t r u c k. 2. (amer.) luminat de soare, însorit. de soare. sun-spot [~spot] s. 1. (astron.) pată solară l pe soare. 2. pistrui. sun-bath ]'SAnba;9] s. baie de soare. sun-spotted [~'spotid] s. (astron.) cu pete solare. sun-bathe [~beid] vb. intr. a face băi de soare. sun spurge [~ spoxkj] s. (bot.) laptele-cucului, alior (Euphorbia helioscopia). sunbeam ['sAnbi:m] s. rază de soare. sunstroke [~strouk] s. insolaţie; to have / to take a ~ a căpăta insolaţie. sun-struck [~strAk] adj. (med.) lovit de insolaţie. sun-beaten [iSAn.bktn] adj. luminat de soare, în bătaia soarelui. sun-blind [~blaind] s. marchiză; umbrar. sunt [sAnt] s. (bot.) salcâm-arab (Acacia arabica). suntan ['SAntamJ s. piele bronzată de soare; to get a ~ a se pârli la soare, a se bronza. sunburn [-bs:n] s. arsură de soare; bronzare. sunburnt [~ba:nt] adj. ars de soare, bronzat. sun-up [~Ap] s. (amer. dial.) răsărit de soare. sunburst [~bs:st] s. (amer.) bijuterie cu diamante radiind dintr-un centru. sun visor l'sAn .vaiza'] s. (auto) parasolar. sundae [~dei, -di] s. (amer.) îngheţată cu fructe, sirop etc. sunward ['SAnwoQd] I. adj. îndreptat / orientat spre soare. II. adv. spre soare, în direcţia Sunday ['sAndi, -dei] I. s. duminică; (fam.) to look two ways to find ~ a se uita cruciş; soarelui. when two ~s come together la Pastile cailor. II. adj. de duminică; (glumeţ) ~ best cel sunwards [-s] adv. v. s u n w a r d (II). * mai bun costum; rochie de sărbătoare. sun-wheel ['SAnhwi:l] s. (tehn.) roată dinţată stelară. Sunday calm [~ kci:m] s. repaus duminical. sunwise [~waiz] adv. în direcţia mişcării aparente a soarelui, în direcţia mişcării acelor Sundays ['sAndeizJ adv. duminica. unui ceasornic. Sunday school ['sAndi sku:l] s. şcoală duminicală. sun-worship [~iwo:/ip] s. (rel.) adorarea I cultul soarelui. sun-worship(p)er [~W3:fip3r] s. (rel.) adorator al soarelui. sunder [rsAnd3r] (poetic) vb. A. tr. a despărţi, a împărţi. B. intr. a se despărţi. sunderance ['sAndsrsns] s. despărţire, separare. sun year [~ p:'] s. (astron.) an solar. sundew fsAndju:] s. (bot.) roua-cerului (Drosera rotundifolia). sup [sAp] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a sorbi. 2. (fig.) a îndura, a suferi; to — sorrows sundial [-daial] s. cadran solar. by the ladlcful a sorbi din cupa amărăciunilor. 3. (scot.) a lua cu lingura. 4. (înv.) a ospăta la cină; a hrăni (câinii) seara. B. intr. a cina; to ~ out a cina în oraş; to ~ with Pluto a sundog [~dng] s. (meteor.) parhelie. muri. II. s. sorbit, înghiţit. sundown [~daun] s. (amer.) apusul soarelui. r sundowner [~idaunn ] s. 1. (austr.) vagabond, hoinar (care soseste ia o fermă către supawn [sju'po:n] s. (amer. dial.) mămăligă. apusul soarelui, ca să ob(ină hrană şi cazare). 2. băutură alcoolică (consumată spre seară). supe [s./u:p] (sl.) (prese, de la s u p e r ) . I. s. 1. (teatru) figurant. 2. (amer. univ.) sun-dried [~draid] adj. uscat la soare. periuţă, linguşitor ordinar (al profesorilor). II. vb. intr. 1. a fi figurant. 2. a se îndeletnici sundry ['sAndriJ I. adj. diferit, divers, felurit; on -occasions în diverse ocazii, cu diferite cu linguşirea. prilejuri. II. s. pl. diverse; cheltuieli diverse. "0- all and ~ toţi (fără excepţie); to invite super1 ['syu:por] adj. 1. extra, de calitate superioară; (fam.) grozav, clasa întâi. 2. (despre all and ~ a invita pe toată lumea; all and ~ knew him era cunoscut de toţi / de toată o unitate de măsură) pătrat. lumea; îl cunoşteau toţi. super2 s. 1. (teatru) figurant. 2. (sl.) funcţionar saw ofiţer supranumerar. 3. super­ intendent. 4. suprastructură pentru un stup. 5. (sl.)'ceas; ~ and slang ceas şi lanţ. sundry-man [~msn], pl. sundry-men [-men] s. vânzător de diferite articole. sun exposure ['SAn iksipou30r[ s. expunere la soare. super3 s. superfosfat. sun-fast [~fa:st] adj. v. s u n - p r o o f. superable ['s/u:p3robl] adj. care poate fi învins. sunfish ['SAnfif] s. (iht.) 1. peste înrudit cu bibanul (Eu\x>motis gibbosus). 2. peşte-lună superabound [iş/uipsra'baund] vb. intr. a se revărsa; (with) a fi îmbelşugat (în), (with) a fi prevăzut din plin (cu); a fi şi mai marc. (Mold mola). superabundance [~3'bAndons] s. supraabundenţă, priso.s(inţă), supraîmbelşugare. sunflower ['sAn.flau3rJ s. (bot.) floarea-soarelui (Helianthus animus). superabundant [-a'bAndant] adj. supraabundent, supraîmbclşugat. Sunflower State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kansas.



 915



superacidulated [~3'sidjuleitid] adj. supraacidulat. superadd [] vb. tr. a mai adăuga. superaddition [~3'di/pn| s. supraadăugare. superannuate [isj«:p3'raenjueit, .su:-] vb. A. tr. 1. a îndepărta din cauza uzurii. 2. a pensiona; a îndepărta din cauza vârstei; to be ~d a fi scos la pensie. B. intr. 1. a sc pensiona; a fi pensionat. 2. a ajunge la vârsta de pensionare. 3. (jur.) a se prescrie, a sc perima. II. [~a?njiuit] adj. incapabil din cauza vârstei. III. s. pensionar. superannuated [-id] adj. 1. foarte bătrân. 2. pensionat. 3. învechit, uzat, demodat. superannuation [isju:p3.ra;nju'ci/3n, .su:-] s. 1. învechire; îmbătrânire; uzare. 2. pensio­ nare. 3. pensie. superb [sju(:)'p9:b] adj. 1. superb, splendid, somptuos. 2. (fam.) foarte frumos, de primul rang, excelent. supercalendered paper [tsjirpg'kaelindad .pcip3r] s. hârtie satinată. supercargo ['sju:p3iko:gou[, pl. supercargoes [-z] s. (mar.) supraveghetor al încărcării unui vas comercial. supercelestial [tSjuipasi'testjsl] adj. supraceresc. supercharge ['sju:p3tja:d3, 'su:-] vb. tr. (te/m.) a supraîncarcă; a supraalirncnta. supercharger [psju:p0it/a:d33r] s. (te/m.) injector. superciliary ['sju:p3'siliori[ adj. (anat.) supraciliar. supercilious ['sju:p3'sili3s[ adj. 1. îngâmfat, trufaş. înfumurat. 2. dispreţuitor. supercilousness [-nis, amer. şi -nes] ş. 1. îngâmfare, trufie, înfumurare. 2. dispreţ; nesocotire (a cuiva). supercity ['sju:p3isitij s. oraş uriaş, megalopolis. supercivilized [.sjmpa'sivilaizd] adj. supracivilizat. supercomprehension Hkompri'henjsn, etc.] supraînţelegcre. superconductor [-.kon'dAkta1"] s. (fiz.) supraconductor. superconscious [~'kDn/os] adj. 1. mult prea conştient. 2. care depăşeşte conştiinţa. supercountry ['sju:p3k/\ntri] s. (pol.) supraputere. superdominant ["'dominant] s. (muz.) supradorninantă. super-duper [~'dju:p3r] adj. (si.) clasa întâi / prima, grozav. superelevation ['sju:p3r.cli'vei/an] s. (drum, ferov.) supraînălţare, supraclevaţie (a drumului la curbe). supereminence [~'emin3iis] s. preeminenţă. supereminent ["'eminent] adj. preeminent. supererogate [~'er3gcit] vb. intr. 1. a face mai mult decât îi incumbă. 2. (re/.) a face fapte bune. supererogation Hero'geijsn, -rou'g-] s. săvârşire de fapte peste limita datoriei; exces de zel. supererogatory [-e'rogsteri, -i'r-, amer. si -teri, -touri] adj. 1. peste datorie, peste limita obligaţiei. 2. de prisos, nedorit; fără valoare. superexcellent [-'ekspbnt] adj. mai mult decât excelent; (despre mărfuri) suprafin. superfatted ['sjurps'faetid] adj. (despre săpun etc.) excesiv de gras. superfatting [~'faHinJ s. supraabundenţă de grăsime (a săpunului etc.). superfetation [~fi'teij.?n] s. prisosinţă, supraîmbclşugare; supraproducţie. superficial [.sjuOps'fi/pI] adj. 1. superficial, de suprafaţă. 2. (geol.) aluvial, de aluviuni. 3. artificial, ncautentic. superficial deposit [~ di'pozit] s. (geol.) depozit aluvionar. superficial foot [~ fut] ş. picior pătrat (ca măsură de suprafaţă). superficialist [isjmps'fi/slist] s. 1. om superficial. 2. cârpaci, lucrător prost; ageamiu. superficiality [.sju:p3ifi/i'a3liti] s. 1. superficialitate. 2. caracterul suprafeţei. superficially [iSjmpa'fiTpli, sjups'f-, supo'f-] adv. superficial; la suprafaţă. superficial measures [isju:pa'fi/3l 'me33z] s. pl. măsuri de suprafaţă. superficialness [isju:p3'fi/3lnis] s. v. s u p e r f i c i a l i t y . superficial wound [.sju:p3'fi.fal 'wu:ndj s. (med.) rană superficială. superficies [isju(:)p3'fi/ii:z] s. 1. suprafaţă. 2. (fig.) suprafaţă; exterior, aparenţă. superfilm ['sju:p3ifilm] s. (cin.) supcrfilm, superproducţie. superfine [~'fain] I. adj. 1. extrafin, superfin. 2. de calitate superioară. 3. rafinat. II. s. pl. mărfuri / articole extrafine / suprafinc. superfluent [sju:'p3:flu3nt] adj. excedentar, în plus. de prisos. superfluity [.sju:p3'flu:iti] s. 1. prisos, superfluitate; excedent. 2-pl. exces. superfluous [sju(:)'p3:flu3sj adj. de prisos, superfluu, inutil. superfluously [-li] adv. superfluu; inutil. superfluousness [-nis, amer. şi -nes] s. superfluitate; inutilitate. superfortress [.sju:p3'fo:tris, .su:-] s. (av. mii.) suprafortăreaţă (zburătoare). superfrequency [~Tri:kw3nsi] s. (jiz.) frecvenţă supraînaltă. supergroup ['sju:ps.gru:p] s. (tel.) grup secundar. superheat [~'hi:tj I. vb. A. tr. a supraîncălzi, a înfierbânta peste măsură. B. intr. a se supraîncălzi, a se înfierbânta peste măsură. II. ['—■•] s. supraîncălzire, supraînfierbântarc. superheated [~'hi:tid] adj. supraîncălzit. superheater [~'hi:t3r] s. (tehn.) aparat de supraîncălzire, supraîncălzitor. superheating [~hi:tirj] s. supraîncălzire. superhet [~'het] s. (tel.) superheterodină. superheterodyne Khctsrsdain, -roud-] s. (ţel.) superheterodină. superhuman [~'hju:m3n, .su:-,'-'--] adj. supraomenesc. superimposable ['sju:p3rim'pouz3bl, 'su:-] adj. superimpozabil,carc se poate supra­ pune. superimpose [~im'pouz] vb. tr. 1. a suprapune, a pune unul peste altul. 2. (poligr.) a supratipări. superimposed [~im'pouzd] adj. suprapus. superimposition [~iniipou'zi/an] s. suprapunere.



superstructure superincumbence [.sju:prin'kAmb3ns] s. (rar) 1. suprapunere. 2. împovărare, apăsare. super incumbency Hn'kAinbansi] s. v. s u p e r i n c u m b e n c e . superincumbent [~in'kAmb3nt] adj. 1. suprapus. 2. împovărător, apăsător. superinduce [~in'dju:s] vb. tr. 1. (upon, on) a introduce suplimentar / în plus (peste), a adăuga (la). 2. a sprijini; a aduce (ceva) în sprijinul (a ceva). superintend [.sju:prin'tend, .su:-, -psr-] vb. A. tr. a supraveghea. B. intr. to ~ over a supraveghea, a avea (cu ac.) sub supraveghere. superintendence [-3ns] s. supraveghere, control, administrare, conducere. superintendent [-ant] s. supraveghetor; şef; conducător. superintendentship [-ant/ip] s. supraveghere; şefie; conducere. superior [sju(:)'pi3ri3r, sa'p-] I. adj. 1. superior; to be overcome by ~ numbers a fi învins sau copleşit de superioritatea numerică; to be ~ to flattery a fi mai presus de linguşiri. 2. mai înalt; mai marc. 3. mai bun, de calitate superioară; excelent; with ~forces cu forţe superioare; with ~strength cu mai multă vigoare; made of ~cloth confecţionat din stofă de calitate superioară; a very ~man un om extraordinar, un om puţin obişnuit. 4. arogant, îngâmfat, mulţumit de sine; with a ~ tone pe un ton de superioritate, pe un ton arogant. 5. inaccesibil, sus-pus. 6. (poligr.) care se află deasupra (rândurilor, paragrafului etc.), de sus. II. s. 1. superior, şef, comandant. 2. persoană cu calităţi superioare altora; to have no ~ in wit a nu-1 întrece nimeni ca inteligenţă. 3. stareţ, egumen; the Father Superior părintele stareţ; Lady / Mother Superior maică stareţă. 4. (poligr.) semn pus deasupra rândurilor, literă de sus. superior court [~ ko:t] ş. (jur.) 1. (amer.) curte supremă (într-un stat din S.V.A.). 2. instanţă supremă. superioress ['sjmpisris, -res] s. (bis.) superioară, maică superioară; stareţă. superiority [sju(:>pi3ri':>riti, sa.p-j s. 1. superioritate, preeminenţă. 2. (ferov.) urgenţă (a unui tren faţă de altul). superiorly [sjuO'pisrisli, ss'p-] adv. 1. superior; de sus; mai presus. 2. cu superiori­ tate, cu condescendenţă. superiorship [sjuO'pisris/ip, su(:)'p-, ss'p-, -'pja:r-] s. (bis.) stăreţie. superlative [sju(:)'p3:tativ] I. adj. 1. suprem. 2. superlativ (şi gram.). II. s. (gram.) (grad) superlativ; to speak in ~s a) a vorbi în superlative; b) a exagera. superlatively [-H] adv. la superlativ, în cel mai înalt grad. superlativeness [-nis, amer. si -nes] s. superlativii ate, preeminenţă; cel mai înalt grad. superlunary [.sju:p3'lu:n3ri,amer. -'Iju:-] adj. suprapământesc; ceresc. superman [rsjup3nîa?n].p/. supermen [-nisn] s. supra-om. supermarket [~ima:kit] ş. (amer.) supermarket. supermundane [-niAiidcin, .su:-] adj. 1. de dincolo de această lume, nepământesc, care nu aparţine acestei lumi, ceresc. 2. fantastic. supernaculum [~na3kjul3m, -p-, .su:-] I. s. 1. cantitate dintr-un vas plin până la refuz. 2. vin de cea mai bună calitate. 3. (fig.) lucru de marc preţ. II. adv. (înv.) to drink ~ a bea până la fund / până la ultima picătură. supernal [sju:p3':npl, su:-] adj. 1. dumnezeiesc, ceresc. 2. înalt. supernatant [.sju:p3'ncit3nt] adj. 1. care înoată la suprafaţă. 2. care s-a decantat. supernatural [~'na;t/pr3l, -t/ur-] I. adj. supranatural. II. s. the ~ supranaturalul. supernaturalism [-'nst/r^liz^m] s. 1. supranatural. 2. credinţă în supranatural. 3. credinţă în minuni. supernaturally [~'na3t/r3li] adv. supranatural. supernormal [~'n:>:mp!] adj. supranormal, extraordinar. supernova [~'nouv3] s. pi. şisupernovae [-vi] (astron.) supernovă. supernumerary [--'njumi^rsri] I- adj. supranumerar; (despre ofiţeri) care îşi aşteaptă rândul pentru a fi trecut în activitate. II. s. 1. (teatru) figurant. 2. persoană supranumerar. superposable ['sju:p3'pouz3bl] adj. suprapozabil. superpose [~'pouz] vb. tr. a suprapune, a etaja. superposed [~'pouzd] adj. suprapus, etajat. superposition [~p3'zi/3n, 'su;-, -pu'z-,.—'--] s. suprapunere. superpower ['sju:p3'pau3r] s. 1. superioritate; putere covârşitoare. 2. (pol.) putere suprastatală. super-power station [~ .stei/pn] s. (electr.) supercentrală. superprofit ['sju:p3'profit] s. supraprofit. supersaturate [~'sa?t/3rcit] vb. tr.fchim.) a suprasatura. supersaturated [~'sanf3reitid] adj. (chim.) suprasaturat. supersaturation [-'saet/srei/pn] s. (chim.) suprasaturarc. superscribe [~'skraib,'—] vb. tr. 1. a pune o inscripţie pe, a scrie pe; a packet ~d ''Glass, with care" un colet cu menţiunea „atenţie, sticlă". 2. a scrie în antet. 3. a pune adresa pe (o scrisoare). superscription [~'skrip/3n] s. 1. inscripţie. 2. legendă (pe hărţi). 3. adresă (pe scrisori). 4. antet (pe documente). supersede [i.sju:p3'si:d] vb. tr. 1. a înlocui. 2. a înlătura. supersedeas [~'si:dia?s] s. 1. (jur.) act suspensiv de instanţă. 2. (fig.) piedică, obstacol. superseder [~'si:d3r] s. înlocuitor. supersedure [~'si:d33r] s. înlocuire, supersession [~'.se/3n] s. 1. înlocuire. 2. înlăturare, supersonic [~'sonik, 'su:-,.—'—,'--.--] adj. (fiz.) supersonic; ultrasonor. superstar ['sju:pssta:r] s. celebritate, superstar. superstition [.sjupa'sti/^n] s. superstiţie. superstitious [~'sti/ss] adj. superstiţios. superstitiously [~'sti/3sli] adv. superstiţios. superstratum [~'stra:t3in],pl. superstrata [-ts] s. (geol.) strat superior. superstructure ['sju:p3.strAkt|V, 'su:-] s. 1. suprastructură; parte a clădirii mai înaltă decât temelia. 2. (fîloz.) suprastructură.



 supersubtle



916



de ajutor. 2. susţinător (de familie). 3. proptire, sprijinire (de ziduri etc.). 4. suport; supersubtle [~'sAtl] adj. de o subtilitate excesivă. postament; piedestal. 5. întreţinere, subzistenţă. 6. protecţie. . supertanker [~ita;rjkor] s. (mar.) superpetrolier, supertanc. supportable [so'poitabl] adj. 1. suportabil, tolerabil. 2. (despre o teorie) care se poate supertax [~'teeks] s. impozit pe supraprofit; suprataxă. r susţine. supervene [ s/u:p3'vi:n] vb. intr. a surveni, a interveni. supporter [s3'pD:t3r] s. 1. partizan, susţinător (al unei păreri etc.). 2. proptea, suport. supervening [~'vi:nirj] I. s. survenire, intervenire. II. adj. care survine. 3. (sport) suporter. supervention [~'ven/an] s. adăugare. supporting [ss'poitirj] adj. care sprijină I susţine. supervise ['s/uipovaizj vb. tr. 1. a supraveghea. 2. a conduce, a dirija. supportive [ss'poitiv] adj. care acordă sprijin; încurajator. supervision ['s/u:p3'vi33n] s. 1. supraveghere. 2. conducere, dirijare; under the ~ of supportless [sa'po:tlis] adj. fără sprijin / ajutor. sub conducerea (cu gen.). supposable [so'pouzabl, 'spouz-î adj. supozabil. supervisor [~'vaizor, etc.] s. 1. supraveghetor, controlor. 2. (amer.) inspector şcolar. supposal [sa'pouzal] s. presupunere, supoziţie; ipoteză. 3. (in/or.) supervizor. suppose [ss'pouz, 'spouz] vb. A. tr. 1. a presupune, a-şi închipui, a socoti; a bănui; I ~ supinate ['sjmpineit] vb. tr. a întoarce (mâna) cu palma înainte sau în SUS. so probabil că da, cred că e aşa; what do you ~this means? dumneata ce crezi că înseamnă supination [isju:pi'neijan] s.(fiziol.) supinaţie. supine' [iş/u:'pain,'--] adj. 1. culcat pe spate. 2. (med.,fiziol.) în supinaţie. 3. (fam.) asta?; ~ we went to the theatre? ce-ar fi să mergem la teatru?; I may do what I like, I ~! cred că pot face ceea ce vreau; to be ~d to do smth. a fi socotit capabil să îndeplinească indolent, neplsător; moale. ceva. 2. a presupune, a implica; that ~es much pains on his part! asta presupune multă supine2 ['sy'u:pain[ s. (gram.) supin. supinely [-li] adv. 1. (culcat, întins ele.) pe spate. 2. cu indolenţă; cu nepăsare; cu osteneală din partea lui. 3. (pasiv) to be ~d to a se presupune că; a trebui să; am I ~d to learn the poem by heart? trebuie să învăţ poezia pe de rost?; they are not ~d to moliciune. leave earlier nu li se permite să plece mai devreme. B. intr. a face presupuneri. supineness [-nis] s. moliciune; indolenţă; inerţie. supposed [-d] adj. presupus, pretins, aşa-zis. supper ['SApor] I. s. cină, masă de seară; supeu; to have ~ a lua cina, a cina. II. vb. supposedly [sa'pouzidli, amer. si -edli] aa'v. prin supoziţie; după toate probabilităţile, tr. (rar) 1. a servi cina (cu dat.). 2. a hrăni seara (cai etc.). probabil. supper dance ['sApo du:ns] s. 1. dans înainte de cină. 2. supeu dansant. supposing [sa'pouzin] conj. presupunând, dacă, în cazul când / că; ~ it rains, what supper eater ['SApor u:tor] s. persoană care mănâncă la o cină. shall you do? dacă plouă, ce ai să faci? supperless ['sApalis, amer. si -Ies] adj. care nu a cinat. supposition [iSApozi/sn, -pu'z-] s. 1. presupunere; supoziţie, ipoteză; on (the) ~ that supper party I'SApa ,pa;ti] s. 1. supeu cu invitaţii; to have a ~ a da un supeu. 2. convivii. presupunând că, în ipoteza că. 2. (logică) conţinut, semnificaţie, semn (al unui cuvânt). supper time [~ taim] s. vremea / ora cinei. suppositional [.sAps'zi/snal] adj. ipotetic, presupus. supplant [sa'plamt, amer. -'pUent] vb. tr. a înlocui; a înlătura. suppositious [sApo'zi/os] adj. v. s u p p o s i t i t i o u s . supplantation [.sAplajn'tei/an, -plain't-] s. suplinire, înlocuire. suppositiously [-li] adv. v. s u p p o s i t i t i o u s l y . supplanter [sa'plamW, amer. -'pfen-] s. suplinitor, înlocuitor. supposititious [ss.pozi'ti/gs] adj. 1. fals. 2. (/ur.) substituit. 3. ipotetic, presupus. supplanting [so'plumtin] s. suplinire, înlocuire. supposititiously [-li] aa'v. 1. fals; prin substituire. 2. prin supoziţie. supple ['SApl] I. aay. 1. suplu; flexibil, maniabil. 2. îndatoritor, complezent. 3. supus, suppositive [sa'pozitiv] I. adj. 1. ipotetic. 2. fals. 3. (gram., despre conjuncţii) plecat, smerit. II. vb. A. tr. 1. a face mlădios / flexibil. 2. a îndatora. 3. a dresa (un cal). condiţional. II. s. (gram.) conjuncţie condiţională. B. intr. 1. a fi mlădios / flexibil. 2. a fi îndatoritor. suppository [sa'pozitori] s. (med.) supozitor. supple jack [~ Td3a:k] s. (amer.) paiaţă, marionetă. . suppress [so'pres] vb. rr. 1. a reprima, a înăbuşi (o răscoala etc.). 2. a interzice sau supple-limbed [~'limd[ adj. cu membre suple. a întârzia tipărirea (unei car/i etc.); a suprima (o tipăritură etc.). 3. a curma, a face să supplely ['sA.pl/i] aa'v. cu supleţe. dispară (o fărădelege etc.). 4. a înăbuşi (un suspin, o neînţelegere etc.). 5. a ascunde, supplement ['sAplinfent] I. s. adaus, supliment, anexă, apendice. II. vb. tr. ['sApliment, a trece sub tăcere (un fapt). 6. a nu destăinui (un fapt). 7. a disimula. <--'-] a adăuga, a suplimenta. suppressed [-t] adj. 1. reprimat, înăbuşit. 2. suprimat. 3. trecut sub tăcere. 4. nerevelat, supplemental [iSApH'menfl] adj. (despre unghiuri etc.) suplementaf. nedestăinuit. Ş. ascuns. 6. disimulat. supplemental air [~ S3r] s. (fiziol.) aer rezidual (î« plămâni). suppressibîe [-sbl, -ibl] adj. 1. care se poate trece sub tăcere. 2. suprimabil, care se supplementarily [.sApli'mentorili] adv. ca supliment. poate suprima. 3. reprimabil, care se poate înăbuşi. supplementary [.SApli'menteri] adj. suplimentar. suppressing [-irj] s. v. s u p p r e s s i o n . supple-minded ['sApl'maindid,'—,—] adj. cu spiritul suplu, cu mintea sprintenă. suppression [ss'pre/an] s. 1. înăbuşire, reprimare, sugrumare (a unei emoţii etc.). suppleness l'SAplinis] s. 1. supleţe, mlădiere, flexibilitate. 2. îndatorire, complezenţă. 2. înăbuşire, represiune (a unei revolte). 3. suprimare. 4. refulare. 3. smerenie. suppressive [so'presiv] aaj'. represiv. suppliant ['sAplisnt] I. adj. rugător, implorator. II. s. persoană care se roagă / care suppressor [s9rpres9r] s. 1. persoană care înăbuşă (o revoltă etc.). 2. disimulator (al imploră. ' . ' ■ unuifapl). suppliantly [-li] aa'v. supliant, rugător. suppurate ['sApjusreit] vb. intr. (med.) a supura, a da puroi. supplicant ['sAplikant] adj., s.v. s u p p l i a n t . suppurating [-irj] adj. care supurează. supplicate ['sAplikeit] vb. A. tr. a ruga fierbinte, a implora. B. intr. a se ruga fierbinte, suppuration [iSApjua'reiJan] s. supuraţie. a face o implorare. supra-axillary ['sjurpra ask'silşri] adj. (bot.) supraaxilar. supplication [iSApli'keiJan] s. 1. implorare, rugăminte, rugă. 2. suplică, cerere, jalbă. supracostal ['s/u:pra'ko:stl] adj. (anat.) supracostal. supplicatory ['sAplikotari, -keitsri, amer. -touri] adj. rugător, stăruitor. suprahepatic [isyuiprahi'pstik, -he'p-] adj. (anat.) suprahepatic. suppling ['sAplirj] I. adj. mlădios, flexibil. II. s. mlădiere, flexibilitate. supramundane [


 917



surroundings



surd [so:d] I. adj. 1. (mat.) iraţional. 2. (fon.) surd. 3. (înv,) neauzit. 4. (înv.) fără a fila (un cablu). II. s. 1. talaz, val; val mare de hulă. 2. (poetic) mare. 3. salt, şoc (în însemnătate. II. s. 1. (mat.) număr iraţional, cantitate iraţională. 2. (fon.) sunet surd. III. vb. timpul scurgerii, alunecării etc.). 4. (electr.) (undă de) intensitate excesivă (a curentului electric); supraintensitate tranzitorie. tr. (muz.) a surdina. surgeless ['so:d3lis] adj. (tehn., despre funcţionarea unei maşini) lin, liniştit. surdesolid [-soxlo'solid] adj. cvadridimensional. surgeon ['so:d33n] ş. 1. chirurg. 2. medic militar; medic de bord. 3. (înv.) doctor. surdimutism ['sa:dimju-tizsm] s. surdomutism. surdity ['so:diti] s. surditate. surgeoncy [-si] s. funcţie de medic militar. surgeon general ['so:d35n 'd3enar^l] (amer.) s. medic-şef al Biroului Federal de Sănătate surdomutism ['sardoumjuitizam] s. v. s u r d i m u t i s m . r r r sure [/ua , /oo , Jb: ] I. adj. sigur, neîndoielnic; to be ~ of smth. a fi sigur de ceva; Publica. to be~of oneself a Fi sigur de sine însuşi; to be ~ of one's income a avea un venit sigur; surgery ['salari] s. 1. chirurgie. 2. cabinet medical. 3. sală de operaţii. (fam.) I'm ~ I don't know zău că nu ştiu; to make ~ of a fact a se încredinţa / a se surgery hours [~ -auoz] ş. pi. ore de consultaţie (la un medic). asigura de un fapt; to make smb. ~ of smth. a asigura / a încredinţa pe cineva de ceva; surgical ['săritei] adj. 1. chirurgical, de chirurgie. 2. de operaţie, rezultat dintr-o (fam.) I made ~ it would happen and it didn't eram sigur că se va întâmpla şi n-a fost operaţie. nimic; (prov.) don't be too ~! nu fi niciodată prea sigur de ceva; (fam.) for ~ sigur, surgically [-i] adv. ca un chirurg; chirurgical. categoric; (fam.) ~ thing certitudine; I don't know for ~ nu sunt prea sigur; tomorrow surging ['sox^in.] I. adj. 1. (despre mare) cu hulă. 2. (despre mulţime) agitat, în mişcare. for - mâine fără îndoială; it is ~ to be fine va fi frumos fără îndoială; he is ~ to come II. s. 1. salt, şoc. 2. (electr.) variaţie a sarcinii. va veni negreşit, e sigur că va veni; be ~ to / (fam.) and come early nu uita să vii devreme, Surinamese [isuorinas'niKz] I. adj. din Surinam. II. s. locuitor din Surinam. caută / vezi să vii devreme; be ~ not to lose it păzeşte-tc să nu-1 pierzi; yes, to be ~ da, surliness ['so:linis, -nesj s. aer morocănos; ursuzlâc. bineînţeles; da, desigur. II. adv. 1. (amer. fam.) desigur, iară îndoială; as ~ as a gun / surly ['sa;li] adj. 1. posac, morocănos. 2. ursuz, nesociabil. as death / as fate, (fam.) as ~ as eggs is eggs, (sf.) as ~ as mud cum mă vezi şi cum te surma ['so:mo] s. (anglo-indian) preparat din antimoniu cu care itulienele îşi vopsesc văd, tot aşa de sigur pe cât doi şi cu doi fac patru. 2. ~ enough cu siguranţă, hotărât, pleoapele. sigur. surmise I. s. ['so:maiz, -'-] presupunere, îndoială, bănuială, suspectare. II. vb. tr. sure-enough [/uori'nAf] adj. (amer. fam.) sigur, neîndoielnic; ~man om de încredere. [so:'maiz,'--] a presupune, a bănui, a suspecta. r sure-fîre [7uoifaio ] adj. (amer. fam.) de nădejde, pe care te poţi bizui; fără greşeală; surmount [so(:)'maunt] vb tr. 1. a învinge, a birui, a trece peste (o dificultate etc.). cert, sigur. 2. a stăpâni, a înfrânge, a înăbuşi (o pornire etc.). 3. a aşeza deasupra (cu gen.); a sta sure-footed [~'futid] adj. 1. care nu se împiedică, stabil, sigur pe picioare. 2. (fîg.) de peste. surmountable [-obl] adj. surmontabil; care poate fi învins / înfrânt / biruit. încredere. sure-footedness [~-futidnis] s. 1. siguranţă de picioare, stabilitate. 2. (jig.) calitatea surmounter [-or] s. persoană care înfrânge (dificultăţi, patimi etc.). (unui om) de a fi demn de încredere. surmullet [so'miAlit, -let] s. (Uit.) barbun-de-marc (Mullus barbatus). surname ['samcim] I. s. 1. poreclă. 2. nume de familie, nume patronimic. II. vb. tr. surely ['/uoli, 'Jba-, '/o:-] adv. 1. în siguranţă, inevitabil, sigur; slowly but ~ încet dar sigur. 2. desigur, negreşit, fără îndoială. 3. cu precizie, cu siguranţă. I . a porecli, a supranumi. 2. a da un nume de familie (cu dat.). surpass [soO)'pu;s, amer. -'pass] vb. tr. a întrece, a depăşi; not ~ed neîntrecut; nebiruit, sureness [/tranis, amer. şi -nes] s. 1. siguranţă. 2. convingere fermă. 3. hotărâre, fermitate. neînvins. 4. calitatea de a fi demn de încredere. surpassing [-in] adj. eminent, excelent, excepţional; fără egal / pereche, neîntrecut. sure-sighted ['/uo'saitid, '-i—] adj. eu ochiul sigur. surpassingly [-irjli] adv. excesiv; incomparabil, extraordinar. surety ['/uoti, 'Joati, '/o:tiJ s. 1. (înv. rar) siguranţă, certitudine; of a ~ sigur, precis. 2. aval; garanţie, zălog. 3. garant, chezaş; to stand ~ for a lua pe garanţie, a garanta pentru. surplice ['so:pbs,-plis] ş. (bis.) stihar. surpliced [-st] adj. (bis.) cu stihar. 4. naş, 5. ostatec. 6. (te/m.) siguranţă, securitate. surplus ['so:pbs, amer. şi -pL\s] I. s. surplus, excedent. II. adj. excedentar, de sau în surety bond [~ bond] s. garantare, cauţionare. surplus. suretyship ['/uoti/ip] s. garantare, cauţionare. surplusage [-id3] s. supraîmbelşugare, supraabundenţă. surf [so:f] s. 1. (mar.) resac, brizanţi, valuri care se sparg de ţărm. 2. v. s u r f i n g . 3. dans asemănător cu twistul. II. vb. intr. a pluti pe creasta valului. surplus value ['saplos rvzelju:] s. (ec.) plusvaloare. surprise [so'praiz] I. s. 1. surpriză, emoţie neaşteptată; to take smb. by ~ a lua pe surface [rsa:fis] I. s. 1. suprafaţă; to break — a reveni la suprafaţă; (mine) work at the ~lucrare de suprafaţă. 2. suprafaţă, exterior; he looks at the~only priveşte lucrurile cineva prin surprindere. 2. surpriză, cadou neaşteptat; to give smb. a ~ a face cuiva o numai la suprafaţă; meaning that lies below the - semnificaţie ascunsă; patriotism all surpriza. 3. surprindere, uimire; to my great ~, much to my ~ spre marea mea surprindere. on the ~ patriotism de suprafaţă. 3. (drum) îmbrăcarc, pietruire. II. vb. tr. 1. a lustrui, a II. vb. tr. 1. a surprinde, a lua pe neaşteptate; to ~ smb. in the act a surprinde pe cineva polei, a poliza (o suprafaţă). 2. (poligr.) a satina, a velina (hârtia). 3. a îndrepta, a netezi asupra faptului. 2. a mira, a uimi, a surprinde; I am ~d at you mă uimeşti; I shouldn't (o planşetă). 4. (drum) a îmbrăca, a pietrui. be ~d if nu m-aş mira dacă; to ~ into a constrânge, a sili, a obliga (printr-o întrebare neaşteptată etc.) să; to ~ smb. into a confession a smulge cuiva o mărturisire pe surface-coated paper [~ikoutid 'peipor] s. (poligr.) hârtie satinată. surface colour [~ ikAbf] s. (poligr.) culoare întrebuinţată la s u r f a c e p r i n t i n g . neaşteptate. III. adj. neaşteptat, surprinzător. surprise attack [~ o-taek] s. (mil.) atac prin surprindere. surface-man [~masn, -man], pi. surface-men [-men] s. l.(mine) lucrător Ia suprafaţa surprised [so'praizd] adj. mirat, surprins. pământului. 2. (ferov.) angajat al căilor ferate. surprisedly [so'praizdli] adv. cu surprindere, surprins. surface planing [~ ipleinirj] s. îndreptare (a unei planşe). surprising [so'praizirj] adj. neaşteptat, surprinzător, de mirare. surface politeness [~ po'laitnis] s. politeţe de faţadă. surprisingly [-li] adv. surprinzător (de). surface printing [~ -printirj] s. (poligr.) imprimare cu plăci gravate în relief. r surra(h) ['su:ro, W o ] s. (anglo-indian) (vet.) febră palustră a cailor. surfacer ['s3:fiso ] ş. (tehn.) 1. maşină de îndreptat. 2. maşină de polizat. surrealism [so'rblizom] s. suprarealism. surface soil ['so:fis soil] s. pământ vegetal. 1 surrealist [so'rblist, amer. -'ri:o-[ I. adj. suprarealist. II. s. suprarealist. surface structure [~ istrAktJb "] s. (lingv.) structură de suprafaţă. surrebutter ['sArbibAto1", amer. rso>] s. (jur.) răspunsul reclamantului la replica apărării. surface tension [~ -ten/an] s. (tehn.) tensiune superficială. surrejoinder ['sArioid33indor, amer. 'so-] s. (jur.) excepţie la răspunsul unei replici. surfacing ['s3:fisirj] s. 1. polizare (a unei suprafeţe). 2. satinare. velinare (a hârtiei). surrender [so'rendor] I. s. 1. predare, capitulare (a unei fortificaţii). 2. acţiune de predare; 3. îndreptare (a unei planşe). 2. îndreptare prin pietruire (a unui drum). no ~! nu ne predăm! 3. (jur.) cesionare (de drepturi etc.). 4. abdicare; to make a ~ of surfacing machine [~ ma/im] s. (tehn.) maşină de îndreptat. surf-bathing ['s3:fibei5in] s. 1. baie în brizanţi. 2. (sport) planking, acuaplan, schi în principles a abdica de la principiile sale. 5. abandonare. 6. restituire (a unui drept de proprietate). 7. răscumpărare (a unei poliţe de asigurare). II. vb. A. tr. 1. a preda (o resac. fortificaţie). 2. (jur.) a ceda, a cesiona; to ~ one's goods to one's creditors a-şi ceda surf-beaten [~ibi:tn] adj. lovit de brizanţi. surfboard [~ bo:d, ~ bood] s. (sport) tălpice pentru planking, tălpice pentru schi pe bunurile creditorilor. 3. a abandona; to ~ one's office a demisiona; (jam.) to ~ all hope a părăsi orice speranţă. 4. a răscumpăra (o poliţă de asigurare). B. intr. a se preda, brizanţi. a capitula; to ~ at discretion a capitula fără condiţii; to ~ on terms a capitula condiţionat. surfboarding [~bo:dirj] s. (sport) v. s u r f i n g . surreptitious [iSArop'ti/os, -rip-, -rep-] adj. furiş, clandestin; ~look privire furişă; by ~ surf-boat [~bout] s. barcă pentru trecerea prin brizanţi; pirogă pentru brizanţi methods prin metode ascunse. (a havaienilor). surreptitiously [-li] adv. clandestin, pe furiş. surfeit ['so:fit] I. s. 1. supraabundenţă, supraîmbelşugare. 2. exces, necumpătare (la mâncare şi băutură). 3. saturare, suprasaturaţie, îmbuibare; saţ. II. vb. A. tr. a suprasatura, surrey ['SAri, amer. rso:ri] s. (amer.) trăsura uşoară cu patru roţi. a îndopa, a îmbuiba. B. intr. 1. a se îndopa, a se îmbuiba. 2. (on) a fi suprasaturat (de). surrogate ['sArogeit, amer. 's3:rougcit] s. 1. locţiitor, substitut, supleant. 2. (amer.) judecător pentru moşteniri şi tutele. 3. (farm.) succedaneu, doctorie care se poate lua în surfeiter ['so:fitor] s. mâncău, mare mâncăcios. locul alteia. surfer ['so:for] ş. (sport) surfer. surround [sa'raund] I. vb. tr. 1. a înconjura; a împrejmui, a îngrădi. 2. (mil.) a împresura, surfing ['s3:fin] s. (sport) surf(ing). r surf-rider l's3:firaido ] s. (sport) schior pe brizanţi. a încercui (inamicul). II. s. împrejmuire; încadrare; bordură. surrounder [-or] s. trupă care înconjoară un obiectiv militar; echipă care înconjoară surf-riding [~traidirj] s. (sport) schi pe brizanţi, acvaplan, planking. surge [sa:d3] I. vb. A. intr. 1. (despre un vas) a se ridica pe valuri. 2. (despre mare) un obiect / un grup etc.; obiecte care înconjoară alte obiecte. a face valuri, a se ridica în talazuri, a avea hulă. 3. (despre curentul electric) a avea perioade surrounding [-in] adj. înconjurător, împrejmuitor; ambiant. de tensiune excesivă. 4. (despre un motor) a galopa, a merge neregulat. 5. (despre o surroundings [-irjz] s. pi. 1. împrejurimi, vecinătăţi. 2. mediu înconjurător, ambianţă, parâmă, un lanţ, o ancoră etc.) a avea şocuri în timpul alunecării. B. tr. (mar.) a deriva, anturaj; an animal in its proper ~ un animal în mediul său.



 surtax



surtax ['saitasks] I. s. suprataxă. II. vb. tr. a impune la suprataxă. surveillance [ssQ'veilsns, amer. si -'vciliansl s. supraveghere; control; under ~ sub supraveghere (poliţienească). survey I. vb. tr. [so(:)'vei] l . a cuprinde cu privirea (o privelişte, un spectacol etc.). 2. a examina atent, a studia; to ~ the situation a trece în revistă situaţia. 3. (geod. etc.) a face releveul (cu gen.); a măsura, a trece în plan. 4. a inspecta; a face expertiza (cu gen.). II. s. ['sa:vei, -'-] 1. trecere în revistă, cercetare; general ~ of a subject expunere sumară a unui subiect. 2. examen atent, inspectare; to take/ to make a~of smth. a) a se familiariza cu ceva; b) a studia ceva. 3. ridicare de planuri. 4. releveu (al unei construcţii); to make a ~ a face un releveu. 5. inspecţie; certificate of ~ proces-verbal de inspecţie. 6. expertiză; to carry through a ~ a face o expertiză. surveyor [s3(;)'verarJ s. 1. topometru; geodct, geometru, topograf. 2. inspector; ~ of weight and measures controlor de măsuri şi greutăţi. 3. controlor; supraveghetor. survival [s3(:)'vaival] s. 1. supravieţuire. 2. rămăşiţă (a unui vechi obicei etc.). survival craft [~ kra:ft[ s. (mar.) ambarcaţii şi plute de salvare. survival kit [~ kit] s. trusă de prim ajutor; trusă de salvare. survive [saQ'vaiv] vb. A. intr. 1. a supravieţui, a rămâne în viaţă. 2. (y'ur.) to ~ to a trece în mâinile (cuiva care a rămas în viaţă). B. tr. a supravieţui (cu dat.); to ~ a shipwreck a supravieţui unui naufragiu. surviver [-ar] s. supravieţuitor. survivors.v. s u r v i v e r . susceptibility [saisepts'biliti, -ti'b-, -laţi] s. 1. susceptibilitate. 2. sensibilitate; impresionabilitate. susceptible [sa'septsbl, -tib-] adj. 1. susceptibil. 2. sensibil, impresionabil. 3. posibil, care permite, care îngăduie; ~of proof susceptibil de a fi dovedit. 4. predispus (la o boala etc.). susceptive [ss'septiv] aay. 1. sensibil, impresionabil. 2. predispus (la o boala). susceptivity [sAsep'tiviti] s. susceptibilitate; sugestibilitate. sushi ]'su:fi] s. (yap. gastr.) sushi. suspect I. vb. [sos'pekt] I. vb. A. tr. 1. a suspecta, a bănui; to ~ smb. of a crime a bănui pe cineva de crimă. 2. a se îndoi de; to ~ the authenticity of a work a se îndoi de autenticitatea unei opere. 3. a-şi imagina, a-şi închipui. 4. a simţi, a mirosi (un pericol etc.). B. intr. 1. a fi bănuitor, a nu avea încredere. 2. (sl.) a face presupuneri. II. aay. ['sAspekt, amer. si sos'pckt] îndoielnic; suspect. III. s. ['sAspekt, amer. s3s'pckt] suspect, persoană suspectată. suspectable [sas'pektobl] adj. suspect, care stârneşte suspiciuni. suspected [sos'pektid] aay. suspectat. suspector [sas'pektor] s. persoană care suspectează (pe cineva). suspend [sas'pend] vb. Ir. 1. a atârna, a agăţa (un tablou etc.). 2. a suspenda, a opri, a înceta, a curma; to ~ judgement a suspenda judecata; to ~ one's judgement a se reţine de la o hotărâre; to ~payment a înceta plăţile; a nu putea face faţă plăţilor. 3. a suspenda, a scoate din activitate (un funcţionar etc.); (sport) a exclude. suspended [-id] adj. 1. atârnat, agăţat. 2. suspendat, oprit. suspender [-sr] s. 1. obiect de care atârnă ceva. 2. pl. (amer.) bretele. 3. (electr.) inel de suspensie. suspense [sos'pens] s. 1. suspensie; the question is in ~ problema nu e rezolvată, c în suspensie. 2. îndoială, nesiguranţă; nehotărâre; after a long period of ~ după o lungă perioadă de nesiguranţă. 3. (lit.) suspens. suspension [sas'penjan] s. 1. atârnare, suspendare. 2. suspendare, încetare; (mil.) ~ of arms armistiţiu temporar. 3. (chim.) suspensie (a unor particule nedizolvate). 4. scoatere din activitate (a unui funcţionar, ofiţer etc.). 5. amânare. suspension bridge [~ brid3] s. pod suspendat. suspensive [sas'pensiv] adj. 1. suspensiv, care atârnă. 2. nerezolvat. 3. (despre dreptul de veto) suspensiv. suspensor [s3s'pensar] s. (med., înv.) suspensor. suspensory [sos'pensori] I. aaj'. (despre un ligament, bandaj etc.) suspensor. II. s. 1. muşchi suspensor. 2.,os suspensor. 3. bandaj suspensor. suspicion [sss'pijanl I. s. 1. bănuială, presupunere, suspiciune; his character is above ~ e deasupra oricărei bănuieli; on/ under ~bănuit, sub bănuială; with ~ cu neîncredere. 2. gust special, nuanţă particulară. 3. cantitate foarte mică, idee; a ~ of salt un pic de sare; not the ~ of a smile nici măcar o urmă de zâmbet. II. vb. tr. (amer.) (that) a bănui (că). suspicious [sos'pijos] aay. 1. bănuitor, neîncrezător. 2. suspect. suspiciously [-li] adv. echivoc, suspect; îndoielnic. suspiciousness [-nis, amer. si -nes] s. 1. caracter suspect, natură suspectă. 2. neîncredere, îndoială. suspire [s3s'paior] vb. intr. (poetic) a suspina, a ofta. sustain [sos'tein] vb. tr. 1. a sprijini, a susţine, a propti («ti zid, un pod etc.). 2. (teatru) a susţine, a juca (un rol). 3. a susţine («« atac etc.), a face faţă (unui atac etc.). 4. a încerca, a suferi, a îndura (o pierdere); to ~ an injury a fi rănit. 5. (y'ur.) a confirma, a admite; to ~ an objection a admite o reclamaţie. 6. a susţine (o idee, o părere etc.). 7. a întări (o mărturie, o afirmaţie etc.). 8. (muz.) a prelungi (un sunet). sustainable [-sbl] aay. de susţinut, care se poate susţine. sustenance ['sAstinsns] s. 1. hrănire, întreţinere. 2. subzistenţă. sustentation [iSASten'teiJsn, -ton-J s. întreţinere (a vieţii), menţinere (a păcii etc.). sustention [sos'teofanl s. 1. menţinere la un nivel înalt (a artei etc.). 2. (muz.) prelungire (a unei note). susurration [.sju:s3'rei/an, .su:-J s. (poetic) susur, şopot, murmur, freamăt. sutler ['SAtlo'] s. (mii.) cantinier; vivandieră.



918



suttee ['sAtiO, SA'ti:] s. (anglo-indian) 1. obicei indian de a arde soţia pe acelaşi rug cu trupul soţului decedat. 2. văduvă arsă în acest mod. suture ['sju:tJV] I. s. 1. (anal., bot.) cusătură; încheietură, sutură. 2. (med.) facere a cusăturilor. 3. fir pentru cusutul rănii, catgut. II. vb. tr. (med.) a sutura, a coase (o rană). suzerain ['sy'u:zorein] s. (ist.) 1. stăpânitor feudal, suzeran. 2. stat suzeran. suzerainity [-ti] s. (ist.) putere a suzeranului, suzeranitate. svelte [svelt] aay. zvelt, mlădios, sprinten. swab [swob] I. vb. tr. 1. (si to ~down) a spăla cu o mătură sau cu un pămătuf. 2. a şterge. II. s. 1. pămătuf; mătură. 2. (si.) găgăuţă. 3. (mar. sl.) epolet; (amer.) ofiţer. 4. (mar. si.) marinar de apă dulce. 5. (mii.) perie de baie. 6. cârpă înfăşurată pe un teu pentru spălat pe jos. Swabian ['sweibian] aay'., s. 1. (odin.) suab. 2. şvab. swad [swod] s. (sl.) recrut; soldat. swaddle ['swodl] I. vb. tr. a înfăşa (un copil etc.). II. s. faşă. swaddling clothes ['swodlirj kloiioz, -dali-, înv. -klouz] s.pl. scutece, fese; (fam.) still in ~, hardly / just out of ~ abia ieşit din faşă. Swadeshi [swa'dei/i] s. (în India) 1. mişcare pentru independenţă naţională. 2. boicotare a mărfurilor străine. swag [swa?g] I. s. (sl.) 1. bunuri jefuite, pradă. 2. mită. 3. (austr.) boccea; a ~ of o mulţime de. II. vb. tr. (austr.) to ~ it a merge I umbla eu bocceaua în spinare. swage [sweid3] (tehn.) I. s. I. matriţă de forjare. 2. gâtuire. II. vb. tr. a forja la cald. swagger1 [rswa2gar] I. vb. A. intr. 1. a se fuduli, a face pe grozavul. 2. a se lăuda. 3. a se plimba cu un aer măreţ; a se plimba cu aer cuceritor. 4. to ~ in a intra cu un aer măreţ. B. tr. to ~ smb. into a aduce pe cineva prin fanfaronadă în stare să; to ~ smb. out of countenance a scoate pe cineva din fire cu palavrele. II. s. 1. fudulie. 2. fanfaronadă; lăudăroşenie. III. adj. 1. foarte elegant, ultraşic. 2. de o eleganţă ţipătoare. swagger2 s. (austr.) vagabond, hoinar. swagger-cane ['swasgakein] s. (mil.) baston mic de trestie. swain [swein] s. 1. sătean tânăr, băieţandru de la ţară. 2. ciobănaş (in poezia bucolică). 3. drăguţ, iubit. swale [sweil] s. (amer.) şes mlăştinos. swallet ['swolit] s. 1. (geol.) puţ natural. 2. (dial.) apă subterană. swallow1 ['swolpu] I. s. 1. gâtlej, beregată; (fam.) there is no yarn too big for his ~ nu există minciună pe care să n-o creadă, înghite orice trăsnaie. 2. înghiţitură; to drink at one ~ a bea dintr-o înghiţitură. 3. (geol.) puţ natural. II. vb. A. tr. 1. a înghiţi. 2. (fig.) a înăbuşi, a stăpâni (o emoţie), a înghiţi (lacrimile). 3. (fig.) a înghiţi, a crede (poveşti); to ~an affront a înghiţi o insultă. 4. to ~ up a înghiţi. B. intr. a înghiţi saliva (cu prilejul unei emoţii). swallow2 s. (omit.) rândunică (Hirundo rustica). swallowable ['swoloubl] aay. 1. care se poate înghiţi; comestibil, care se poate mânca. 2. (fam., despre o poveste) care se poate crede. swallow dive ['swolou daiv] s. săritură în apă ca rândunica. swallower ['swoloua'l s. 1. înghiţitor. 2, (fam.) om care înghite tot felul de poveşti. swallow-tail ['swolouteil] s. 1. coadă de rândunică. 2. pl. (fam.) frac. swam [swami] past de la s w i m (I). swamp ['swamp] I. s. 1. mlaştină, baltă. 2. (mine) adâncitură (într-o mină, unde se adună apa). II. vb. A. tr. 1. a scufunda. 2. a inunda, a îneca; the boat was ~ed vasul a fost inundat. 3. (y7g.) a învinge, a birui, a doborî la pământ. 4. (fig.) a ruina, a prăbuşi. 5. (amer.) a croi (un arum) prin pădure. 6. (amer. sl.)I~it jur. B. intr. l . a s e scufunda. 2. (despre o barcă) â se umple cu apă. 3. (fig.) a se prăbuşi, a se ruina. swampy ['swompi] aay. mlăştinos, mocirlos. swan [swon] s. 1. (ornit.) lebădă (Cygnus); black ~ lebădă neagră (Cygnus atratus); (fig.) anomalie, fenomen ciudat; the Swan of Avon Shakespeare. 2. (astron.) constelaţia Lebedei. swan dive [~ daiv] s. (amer.) v. s w a l l o w d i v e . swang [swsen] past ae la s w i n g (I). swanherd ['swonh9:d] s.v. s w a n m a s t e r . swank [swagk] (fam.) I. vb. intr. a se lăuda, a se făli; a-şi da aere. II. s. 1. lăudăroşenie, laudă. 2. lăudăros. swankcr [-;>'] s. (fam.) lăudăros. swanky ]-i] aay'. (fam.) 1. pretenţios, fanfaron. 2. elegant. swan master ['swon rina:st9-r] s. păzitor al lebedelor regale (pe Tamisa). swan-necked [~nekt] aay. cu gâtul ca de lebădă. swannery ['swonori] s. iaz pentru creşterea lebedelor. swansdown ['swonzdaun] s. 1. puf de lebădă. 2. ţesătură pufoasă de lână. swan-shot ['swonfot] s. (cinegetică) alice mari. swan-song [~son] s. cântec de lebădă; it was his ~ a fost ultima lui lucrare, a fost cântecul lui de lebădă. swap [swop] I. s. 1. troc, schimb în natură. 2. pi. (în filatelie) dublete. 3. (ec.) schimb financiar de creanţe, swap. II. vb. tr. (fam.) a schimba, a troca; (sl.) to ~ stories a schimba impresii, a sta de vorbă. swapping f'swoping] s. (in/or.) înlocuire în memoria unui computer a unui program cu altul, swapping. Swaraj [swo'ru:d3, swa:'r-] s. (în India) mişcare pentru independenţă. Swarajist [-ist] s. (ist. Indiei) partizan al autonomiei Indiei. sward [swo:d] I. s. pajişte, loc ierbos. II. vb. tr. a face să crească iarbă pe. swarded [-id] aay'. gazonat, acoperit cu gazon. swardy [-i] aay. (li/.) cu iarbă, ierbos. swarf [swo:fJ s. (tehn.) aşchie, şpan, resturi de tablă.



 919



swell mob



swarm1 [swo:m] I. s. 1. roi (de albine); to send out a ~ a roi. 2. furnicar, mulţime, sa înainteze; to ~ aside a depărta cu un gest larg; to ~ away a) a mătura; b) a suprima, gloată. II. vb, A. intr. 1. (despre albine) a roi. 2. (despre persoane) a se înghesui, a se a distruge (un rău); to ~ down a lua cu sine; to ~ in a strâmta, a îngusta; to ~ off a lua îndesa, a se învălmăşi. 3. a mişuna, a furnica. B. tr. 1. (amer.) a năpădi în, a năvăli în. cu violenţă; to ~ off one's hat a saluta cu un gest larg; to ~ out a) a mătura; b) a da o formă largă (cu dat.); to ~ up a) a mătura; b) a şterge; c) a aduna grămadă. B. intr. 2. a bântui. 1. a matura. 2. (despre o câmpie etc.) a se întinde. 3. (şi to ~ along) a înainta repede; swarm2 vb. A. intr, (up) a se căţăra, a se urca (în). B. tr. a escalada. swarming ['swo:mirj] ş. 1. roire. 2. mişunarc, forfotirc. she swept into the room intră repede şi maiestuos în cameră. 4. to ~ by a) a trece cu swart [swo;t] adj. (înv.) v, s w a r t h y . viteză; b) a trece cu un aer maiestuos; to ~ down a se abate; to ~ in a se înghesui; to ~ swarthiness ['swo:0inis, -nes] s. culoare oacheşă (a tenului). on a înainta nestăvilit; to ~ part v. t o ~ b y; to ~ round (mar.) a vira; to ~ up a) a merge swarthy ['swo:0i] adj. (despre ten) pârlit, oacheş, închis. pe roate, a luneca pe roţi; b) a descrie o curbă; c) (despre avioane, păsări etc.) a-şi lua swash [swn/] I. s. plescăit (al apei). II. adv. pleosc. III. interj, pleosc! IV. vb. A. tr. zborul. I. a face («pe; etc.) să ţâşnească. 2. a se lovi plescăind de. B. intr. (despre apă etc.) a plcscăi, sweep-by ['swi:pbai] s. zbor; goană; trecere rapidă (a unei păsări, a unui automobil). a clipoci. sweeper i'swi:p3r] s. 1. măturător. 2. maşină de măturat. swashbuckler [~ibAktar] s. fanfaron. sweeping ['swi:pirj] I. adj. 1. iute, repede; impetuos. 2. (despre o câmpie) întins, larg. swashbuckling [~ibAklin] I. adj. fanfaron, de fanfaron. II. s. fanfaronadă. 3. (despre o declaraţie etc.) prea cuprinzător. II. s. 1. măturare (a unei camere). 2. pl. swashing ['swDjîrj] adj. 1. (înv.) puternic, tare, viguros. 2. plescăitor. gunoaie; (fam.) the ~s of society drojdia societăţii. swastika ['swastika, 'swos-] s. svastică. sweepingly [-li] adv. 1. repede, la iuţeală. 2. fără distincţie / deosebire. swat [swot] I. vb. tr. (amer. si.) a lovi, a pocni. II. s. plici (de omorât muşte). sweeping-round ['swi:pirjiraund] s. viraj. swathe [swciâ] I. s. bandaj, legătură. II. vb. tr. 1. a înfăşa, a bandaja. 2. a înfăşură. sweeping-up ["-Ap] s. măturare, adunare. sway [swei] I. s. 1. balansare, legănare; mişcare de du-te-vino. 2. domnie, stăpânire, sweet [swi:t] I. adj. 1. dulce; (as) ~ as honey dulce ca mierea; to taste ~ a fi dulce; dominaţie; under his ~ sub dominaţia lui; (lit.) she holds ~over my heart îmi stăpâneşte to have a ~ tooth a-i plăcea dulciurile. 2. zaharat. 3. (despreflori etc.) parfumat, mirositor, inima. II. vb. A. intr. 1. a se balansa, a se legăna. 2. a şovăi, a fi nehotărât. 3. (despre 4. (despre aer, apă, hrană) proaspăt. 5. (despre sunete) dulce, melodios, suav. 6. agreabil, balanţă) a se înclina, a se apleca. B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo, a legăna. 2. a mânui plăcut; (fam.) încântător; rny ~(est)!, rny ~one! scumpa mea!; that's very ~ of you e (o sculă etc.). 3. a ţine, a purta (sceptrul). 4. a influenţa. 5. a guverna, a dirija. 6. (şi to foarte drăguţ din partea ta; to say ~ nothings to a girl a spune nimicuri plăcute unei - up) a arbora, a înălţa, a ridica; ~ away! hisa! fete. 7. (fam.) to be ~ on smb. a fi îndrăgostit de cineva. II. s. 1. bomboană. 2. pl. dulciuri. Swazi ['swurzi] I. adj. din Swaziland. II. s. locuitor din Swaziland. 3. un fel de mâncare zaharat. 4. pl. părţi plăcute (ale vieţii, puterii etc.). 5.pl. vinuri dulci. r swear [sws3 j I. s. înjurătură; to indulge in/ to have a good ~ a înjura, a rosti înjurături. 6.pl. (poetic) parfumuri plăcute. II. past swore [swo:r, 'swoor],part. trec. sworn [swo:n] vb. A. tr. 1. ajura; to ~to do sweet basil ['swi:t 'baszl] s. (bot.) busuioc (Ocimum basilicum). smth. a jura că va face ceva; to ~ in a witness a deferi jurământul unui martor; to be sweet bough [«* 'bau] s. (amer.) soi de mere timpurii. sworn in a depune jurământul. 2. a declara sub prestare de jurământ. 3. to ~ away a pierde sweetbread [\swi:tbred] s. momite (de viţel). (pe cineva) printr-un jurământ fals. B. intr. 1. a jura; a depune jurământul. 2. (at) a înjura sweet-briar ['swi:t'brai3r] s. (bot.) varietate de măceş (Rosa rubiginosa). (pe cineva); to ~ like a trooper / a barge / like blazes a înjura birjăreşte; it's enough sweeten ['swi:tn] vb. A. tr. 1. a îndulci. 2. a îmbălsăma, a parfuma. 3. a împrospăta. to make a saint ~ destul ca să greşească şi un sfânt. 3. to ~ by a) a se încrede în; 4. (fig.) a uşura (viaţa etc.). 5. (j?g.) a face mai plăcut. 6. a înfăţişa într-o lumină mai b) a recomanda, a lăuda; c) a jura pe; to ~ off a jura că renunţă la (ţigări etc.); to ~ to bună. B. intr. 1. a se îndulci. 2. (despre pământ) a se împrospăta. a atesta sub jurământ. sweetheart ['swi:tha:t] I. s. 1. drăguţ(ă), iubit(ă). 2. logodnic. II. vb. tr. a face curte swearer ['swsara1"] s. 1. persoană care prestează jurământ. 2. persoană care înjură. (cuiva). swearing ['sweorirj] s. 1. atestare sub prestare de jurământ. 2. prestare de jurământ. sweetie ['swi:ti] s. (fam.) 1. bomboană. 2. scumpă, iubită. 3. înjurătură. sweeting ['swi:tin] s. soi de mere dulci. sweat [swet] I. s. 1. sudoare, transpiraţie; a cold ~ came over him I-a luat cu sudori sweetish ['swi:ti/J adj. dulceag. reci; by the ~ of one's brow cu sudoarea frunţii; to be in a ~, to be all of a ~ a) a fi ud sweetly ['swirtli] adv. 1. binişor, încetişor. 2. melodios. 3- (fig.) plăcut, încântător; tot de transpiraţie; b) a fi foarte emoţionat. 2. (med.) sudaţic. 3. (bot.) transudate. ~ pretty încântător. 4. (a funcţiona) fără şocuri. 4. condensare a apei (pe ziduri). 5. corvoadă, trudă. 6. (mil. si.) an old ~ un veteran. II. vb. sweetmeat ['swi:tmi:t] s. 1. dulciuri. 2. bomboană. A. intr. 1. a asuda, a transpira. 2. (despre muncitori) a trudi, a se trudi, a munci din greu. sweetness ['swi:tnis, -nes] s. 1. dulceaţă (a zahărului etc.). 2. prospeţime. 3. (fa/u.) 3. (despre ziduri) a transpira. 4. to ~ out a exsuda. B. tr. 1. a face să asude. 2. a exploata (mâna de lucru). 3. (amer. fam.) a stoarce mărturisiri de la (un prizonier). 4. a buşuma farmec. 4. bunătate, blândeţe. sweet oil ['swi;t 'oil] s. ulei de măsline. (un cal). 5. a scoate prin topire părţile impure (ale unui mineral etc.). 6. a bate (monedă sweet orange [~ 'orindj] s. (bot.) portocal (Citrus sinensis). de aur). 7. a trece (piei) prin etuvă (la argăsit). 8. a pune la fermentat (foi de tutun). sweet pepper [~ 'pepar] s. (bot.) ardei gras / dulce (Capsicum annuum). 9. to ~ out a) a vindeca (o răceală etc.) prin leacuri sudorifice; b) a cxsuda. sweet pea [~ pi:] s. (bot.) sângclc-voinicului (Lathyrus odoratus). sweat box [~ boks] s. (si.) carceră. sweet potato [~ ps'tcitou] s. 1. (bot.) cartof dulce, batat (Jpomoea batatas). 2. (amer. sweated ['swetid] adj. (despre muncă) de sclav, extenuant şi prost plătit. fam. muz.) ocarina. sweater ['swets1"] s. 1. pulover, flanelă de lână groasă. 2. (peior.) exploatator. sweet reed [~ rri:d] s. (bot.) gaolean (Sorghum vulgare var. saceharatum). sweatiness ['swctinis] s. umezeală datorată transpiraţiei. sweet root [~ 'ru:t] s.v. l i q u o r i c e . sweating ['swetirj] I. adj. 1. transpirat, asudat. 2. (despre muncă) extenuant şi prost sweet rush [~ 'rAj] s. v. c a l a m u s (1). plătit. 3. (despre un patron) exploatator. II. s. 1. transpiraţie, sudoare. 2. exploatare (a sweet-scented [~'scntid, '-p-] adj. plăcut mirositor, parfumat, aromat. muncitorilor). 3. (amer. fam.) chestionare (a unui deţinut). sweet-singer [~'sirpr] s. poet, cântăreţ. sweaty ['sweti] adj. 1. transpirat, năduşit. 2. greu, dureros, care te face să năduşeşti. sweet-stuff [~'stAlj s. (fam.) dulciuri, zaharicale. 3. (despre o haină) impregnat cu sudoare. sweet-tempered [~'tcmpod, '-■--] adj. blând, binevoitor. Swede [swi:d] s. suedez. sweet-toned [~'tound] adj. melodios. swedge [swcdj] s. (tebn.) dorn, montură. sweet-tongued [~'tArjd] adj. mieros; cu limba dulce ca mierea. Swedish ['swi:di/] I. adj. suedez. II. s. 1. (limbă) suedeză. 2. the ~ suedezii. sweet-william [~'wiliom] s. (bot.) garoafă (Dianthus barbatus). Swedish gymnastics [~ d3im'mestiks] s. (folosit ca sg.) gimnastică suedeză. sweet wood [~ 'wud] s. (bot.) nume generic dat mai multor plante tropicale din America Swedish mile [~ 'mail] s. milă suedeză (egală cu 10 km). sweep [swi:p] I. s. 1. măturare; to give a room a ~ a mătura odaia; (fam.) to make a (din fam. Nectandra, Ainyris etc.). sweetwort ['swi:t'w3:tj s. (boţ.) plantă plăcut mirositoare. clean ~ of one's staff a se debarasa de angajaţii săi; the thieves made a clean ~ hoţii sweety ['swi:ti] I- adj. (dial., despre vreme) frumos, plăcut. II. s. 1. drăguţ(ă). iubit(ă). au măturat totul. 2. mişcare circulară (cu braţul etc.); ~ of the eye privire circulară. 3. zonă de învârtire (a unei manivele etc.); the door ~ spaţiul semicircular de deschidere a uşii. 2.pl. bomboane, dulciuri. swell [swel] I. s. bombare (a unei ţevi de tun etc.). 2. ridicătură (a pământului). 3. mărire 4. lovitură (de coasă etc.); trăsătură (de penel etc.); at one ~ dintr-o lovitură. 5. scurgere rapidă (a unui râu, etc.). 6. braţ, cot, curbă (a unui rau); curbă (de arc); buclă; to take (a sunetului). 4. (muz.) crescendo şi diminuendo. 5. (mar.) hulă. 6. foaie (de orgă). 7. (fam.) / to make a ~ a descrie o curbă. 7. (mil.) bătaie (a unei puşti, a unui proiector etc.). tip elegant. 8. (sl.) grangur, personaj de seamă. II. adj. 1. (fam.) elegant, şic. 2. (despre 8. întindere (între vârfurile aripilor). 9. vâslă (de barcă). 10. aripă, braţ (de moară). un artist etc.) de prim rang. 3. (amer. sl.) epatant, grozav; a ~ guy un tip bine. III. past 11. balansor (de pompă), 12. (mar.) dragă de căutare; traină. 13. (amer. tel.) explorare, swelled [sweld],part. trec. swollen ['swoubn] sau swelled [swcld] vb. A. tr. 1. a umfla. analiză. 14. (şi chimney ~) măturător de coşuri, coşar. 15. (sl.) tip josnic. 16. (/iz.) baleiaj. 2. (muz.) a intensifica (o notă). 3. a mari. B. intr. 1. (şi to ~ up) a se umfla; to ~ with II. past şi part. trec. swept [swept] vb. A. tr. 1. a mătura (o cameră etc.); the deck was importance, (jam.) to ~ like a turkey cock a se umfla de mândrie, a se umila ca un swept by the sea puntea a fost măturată de valuri; to ~ the horizon with a telescope curcan. 2. (despre ape) a creşte, a se umfla. 3. to ~ out a se bomba. a scruta orizontul eu luneta; to ~ the room with a glance a-şi plimba privirea prin cameră; swell-box ['swclboks] s. cutie a regulatorului de intensitate la orgă. to ~ the seas a străbate mările; to ~ the seas of pirates a curaţi mările de piraţi; (fam. swelldom ['sweldam] s. (glumeţ) lume elegantă, societate distinsă. sport) to ~ the board a avea un succes deplin; (pol.) to ~ the country with a programme swelling ['swelin] I. s. 1. umflare, îngroşare. 2. inflamare. 3. înălţime, loc înălţat. a culege aprobarea întregii ţări pentru programul său. 2. (mar.) a curaţi prin dragare. 4. lărgire. 5. (în tâmplărie) scobitură, sinuozitate. 6. (fig.) i/.bucnire (a unei pasiuni). II. adj. 3. a şterge (praful etc.). 4. a lua (cu sine), a duce, a antrena; a wave swept her overboard 1. umflat. 2. inflamat. 3. (jig.) îngâmfat; ~like a turkey cock îngâmfat ca un păun. 4. (fig.) un val a luat-o peste bord; (fa/n.) to be swept off one's feet by smb. a fi nebun după bombastic, emfatic. cineva. 5. a trasa (o curbă). 6. to ~ along a) a lua cu sine, a duce, a antrena; b) a face swell mob ['swel mob] s (sl.) escroci sau vagabonzi bine îmbrăcaţi.



 swelter



swelter ]'sweltor] I. vb. A. intr. 1. a se înăbuşi de căldură. 2. a înăduşi. B. tr. a usca (poame). II. s. 1. năduşeală; to do a ~ a transpira. 2. arşiţă, zăduf. 3. muncă anevoioasă. swept [swept] past si part. trec. de la s w e e p . swerve [swa:v] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a face o mişcare laterală. 2. (from) a se depărta brusc (de); (fig.) to ~ from one's purpose a se abate de la scopul său. 3. a se clătina. B. tr. a înstrăina (inima cuiva etc.). II. s. abatere, îndepărtare (de la linia generală ele). swift [swift] I. adj. iute, repede; ~ to anger iute la mânie; ~ to take offence susceptibil, supărăcios; be ~ to hear, slow to speak ascultă puţine, vorbeşte şi mai puţine. II. adv. (poetic) iute, cu grabă. III. s. 1. (omit.) drepnea-mică (Apus apus). 2. (rar) curent, curs al apei. swift-footcd [~'futid, '-i—] aay. iute de picior. swift-handed [~'hamdid,'-.--] adj: iute, agil, repede de mână. swift-heeled [~'hi:ld] adj. v. s w i f t - f o o t e d. swiftness ['swiftnis, amer. şi -nes] s. repeziciune, iuţeală. swig [swig] (fam.) I. vb. A. tr. a înghiţi.cu înghiţituri mari. B. intr. a lua o sorbitură mare. II. s. 1. sorbitură adâncă. 2. (dial.) bere cu pâine prăjită. swill [swil] I. vb. A. tr. 1, (si to ~down) a bea cu lăcomie, a sorbi nesăţios. 2. a îmbuiba, a ghiftui. 3. a îmbăta. B. intr. a bea lacom / nesăţios. II. s. 1. lături (pentru porci etc.). 2. înghiţitură zdravănă. 3. băutură proastă. ^ swiller ['swila'] s. băutor, sugător. swim [swim] I. past swam [sweem], part. trec. swum [swAm] vb. A. intr. 1. a înota, a pluti, a trece înot; (glumei) to ~ like a stone / a brick a înota ca un pietroi, a se duce la fund ca un topor; (fig.) to ~ with / down the tide / stream a merge cu curentul, a acţiona cu majoritatea; to ~ against the stream a merge / a acţiona împotriva curentului. 2. (in) a fi inundat (de), a înota (în), a fi plin (de); to ~ in luxury a înota în lux. 3. a fi ameţit, a avea vertij; my head ~s am ameţeli, mi se învârteşte capul. 4. (fig.) a pluti, a merge (a)lunecând. B. tr. 1. a trece înot; to ~ a horse across a river a trece un cal înot peste un râu. 2. a face să plutească. 3. a inunda. II. s. 1. înot; to go for a ~ a merge la înot. 2. ameţeală, leşin. 3. evenimente (principale, obişnuite); vâltoare; to be in the ~ a fi centrul evenimentelor, a fi la curent. swim-bladder f~,blaxlor] s. (Hit.) băşică. swimmer ['swims'! s. 1. înotător. 2. plută. 3. plutitor, flotor. swimming ['swimin] I. s. 1. înot. 2. ameţeală; senzaţie de leşin. II. aay. 1. de înot. 2. care înoată; înotător. 3. (fig.) (despre afaceri etc.) care merge ca pe roate / ca untul, încununat de succes. swimming-bath [~ba:0] s. piscină. swimming-bell [~bcl] s. (zool.) umbrelă (ae meduză). swimming belt [~ belt] s. centură de înot. swimming bladder [~ iblsedg'] s. (iht.) vezică înotătoare (la pesti). swimmingly ['swiminli] aaV. cu succes, uşor, fără piedică; de minune; things went ~ lucrurile au mers uşor / ca pe roate. swimming match ['swimin mast/] s. concurs de înot. swimming-pool [~ pu:l] s. 1. bazin de înot, piscină. 2. baie, stabiliment de baie. swimsuit ]'swimsju:t] s. costum de baie. swindle ['swindl] I. vb, tr. a înşela, a pungaşi, a escroca; to ~ money out of smb. a obţine bani de la cineva prin înşelăciune. II. s. înşelăciune, pungăşie, escrocherie. swindler [-3'] s. pungaş, escroc. swine [swain] s. 1. (sg. sipl.) porc; porci; porcine; (fam.) to behave like a ~ a se purta porceşte; (fam.) to eat like a ~ a mânca ca un porc. 2. (/7g.) porc (de câine). swine bread ['swain bred) s. (bot.) trufă (Tuber spj. swine breeding [~ ibri:dirj] s. creşterea porcilor. swine-fever [~


920



to ~open a se deschide. 3. (si to ~at anchor) (mar.) a se învârti în jurul ancorei, a face giraţii pentru deviaţii. 4. a se legăna, a se balansa, a se da în leagăn. 5. a face o mişcare de schimbare / întoarcere, a schimba direcţia, a se întoarce, a se răsuci; (mil.) the whole line swung to the left întreg frontul se întoarse spre stânga; to ~ inwards a se întoarce spre flancul inamicului; (mar.) to ~ to starboard a schimba direcţia spre dreapta; (amer.) to ~ round the circle a face ocolul circumscripţiei electorale. 6. a dansa swing. 7. to ~ along a înainta în pas cadenţat, a merge cu paşi cadenţaţi; a merge degajat / liber / nesilit; to ~ round a se întoarce, a face o întoarcere completă; the car swung round automobilul vira / făcu un viraj; to ~ to a se închide din nou. 8^ (fam.) a o întoarce, a-şi modifica brusc atitudinea. 9. (fam.) a trăi din plin, a iubi viaţa; a fi activ. 10. (fam.) a fi modern, a fi în pas cu moda. B. tr. 1. a legăna, a balansa; a agita; a flutura (o sabie etc.). 2. a roti, a învârti; no room to ~a cat in nici măcar atâta loc cât să te-ntorci. 3. a legăna (pe cineva într-un leagăn). 4. a da din, a-şi bălăbăni (picioarele). 5. a spânzura; a agăţa, a atârna. 6. a întoarce; to ~ a ship about a întoarce o navă. 7. (amer. fam.) a duce până la capăt, a duce la bun sfârşit. 8. (amer. pol. fam.) a atrage (alegătorii) de partea sa. swingable ['swirjabl] adj. oscilant, pendulam, pivotam. swing bar ['swirj bo:r] s. (av.) palonier. swing bearing [~ ibeorirj] s. (tehn.) lagăr oscilant. swing bridge [~ brid3] s. pod turnant / rotitor / mobil. swing bucket [~ ibAkit] s. (ferov.) cărucior de cale suspendată. swing crane [~ krein] s. (tehn.) macara pivotantă. swing-door [~ds:r, -door] s. uşă batantă. swinge [swina^] vb. (înv.) a bate, a lovi, a biciui. swingeing ['swinirjirj] aay. (despre lovituri) puternic, viguros, violent; ameţitor; (fam.) imens, covârşitor; ~ majority majoritate covârşitoare. swinger ['swirjal s. 1. (tehn.) troliu pivotant. 2. persoană modernă. 3. persoană căreia îi place viaţa. swing-gate ['swirjgeitj s. (ferov.) barieră rotitoare. swinging ['swinirj] I. adj. 1. pivotant, turnant, rotitor, învârtitor. 2. care se leagănă. II. s. 1. legănare. 2. rotire, pivotare. swinging boom [~ bu:m] s. (mar.) tangon de pupă. swinging bridge [~ brid3] s. pod suspendat. swinging gear [~ gk>r] s. (tehn.) mecanism de întoarcere / direcţie. swinging motion [~ .mou/n] s. (tehn.) mişcare oscilatorie / pendulară. swinging round [~ raund] s. întoarcere, răsucire. swinging scaffold [~ isktefold, -fould] s. (conslr.) schelă suspendată. swinging transmitter [~ >tra:nzimit3r, tra:n-, -ns.m-] s. (tel.) emiţător / transmiţător, oscilant. swing joint ['swirj d3oint] s. (tehn.) îmbinare articulată. swingle ['swirjgl] I. s. meliţâ. II. vb. tr. a meliţa, a bate (i«ui, cânepa etc.). swingletree [~tri:] s.v. s w i n g t r e e . swing plough ['swirj plauj s. (agr.) plug întorcător / reversibil. swing span [~ spam] s. (amer.) deschidere mobilă (la poduri turnante). swing swang [~ swajţj] s. (fam.) oscilaţie completă (a unei pendule). swing tree [~ tri:] s. (tehn.) cruce de atelaj. swinish ['swainif] adj. 1. de porc, porcesc. 2. (fig.) porcesc; mojicesc; brutal. swinishly [-li] aaV. porceşte, ca un porc. swinishness [-nis] s. porcărie, murdărie. swipe [swaip] I. vb. intr. si tr. a lovi cu putere. II. s. 1. lovitură puternică. 2. (tehn.) troliu, vârtej; pârghie. 3. (sl.) beţiv(an). 4. (sl.) hoţ. swipes [-s] s. pl. (sl.) bere de proastă calitate. swirl [swa:l] I. vb. A. intr. a se învârti; a se roti ca un vârtej. B. tr. a face / a forma vârtejuri. II. s. 1. vârtej, anafor; vârtelniţă, leică (în apă, aer etc.), turbion. 2. ondulaţii făcute în apă de un peşte în mişcare. 3. dâră, siaj (al navei). 4. nor de fum. swirly ['swo:li] adj. cu vârtejuri. swish1 [swi/] I. vb. A. intr. 1. a susura, a murmura, a fâşâi, a spinteca aerul şuierând. 2. to ~in a intra cu foşnet de rochie. B. tr. 1. a biciui, a şfichiui (cu nuiaua). 2. to ~off a cosi, a doborî. II. s. 1. şfichi; şuierătură; mişcare şuierătoare (de coasă, nuia etc.). 2. lovitură (cu varga); (sl.) to have a ~ on a se grăbi, a da zor. swish2 adj. (sl.) elegant, fercheş, la fix, spilcuit. Swiss [swis] I. adj. elveţian. II. s. the ~ elveţienii. Swiss roll [~ 'roul] s. rulou (de biscuit) cu dulceaţă. switch Iswit/] I. s. 1. beţişor, nuia; (amer.) baston, ciomag, băţ; riding ~ cravaşa. 2. lovitură de nuia sau băţ. 3. (ferov.) ac, macaz; compound ~ joncţiune de trecere. 4. (electr.) întrerupător, comutator, buton de contact / legătură; change-over / double-throw ~ comutator (permutator); inversator de curent; doublc-bladed ~ întrerupător cu două lame; horn-type ~ întrerupător cu antene; tumbler ~ întrerupător cu basculă; two-way ~ comutator cu două sensuri; three-way ~comutator cu trei sensuri / direcţii; (awto) the hooter ~ contactul claxonului, butonul de comandă al claxonului; the starting ~ contactul de pornire. 5. cosiţă / şuviţă de păr fals; păr fals. II. vb. A. tr. 1. a da o lovitură de băţ (cuiva); a biciui, a bate; a da bătaie (cu dat.). 2. a bate cu nuiaua; a scutura; a mătura cu o mătură de pene (mobilele). 3. a bate, a agita; (despre animale) to ~ one's tail a bate aerul cu coada, a da din coadă, a se agita. 4. a face să se mişte brusc; to ~ one's head round a-şi întoarce repede capul. 5. (amer. ferov.) a trece de pe o linie pe alta, a manevra (un tren); to ~ a train on to a. branch line a trece un tren pe o linie auxiliară: 6. (electr.) a schimba sensul I direcţia (curentului). 7. tb ~on a) a deschide (un aparat de radio etc.); a aprinde (lumina); b) (fig.) a aţâţa; a înviora; to ~ off a închide (un aparat de radio etc.); a stinge (lumina); to ~ through (to) a da legătura (cu) (un post telefonic interior). B. intr. 1. a lovi, a bate, a biciui. 2. (auto etc.) a schimba viteza;



 921



a ambreia. 3. a schimba direcţia; to ~ over to a trece la; to ~over to the offensive a trece la ofensivă. 4. a schimba culoarea (la bridge). switchboard ['swit/bo:dJ s. (tel.) 1. tablou de distribuţie. 2. centrală telefonică (a unei clădiri). switching engine ['swit/irj rend3in] s. (ferov.) maşină / locomotivă de manevră. switching-in [-'in] s. 1. (electr.) conectare. 2. (/nat.) interpolare, inserţie. switching motor [~ -mouta1"] s. (tehn.) servo-motor. switching-off [~'o(:)f] s. (electr.) întrerupere, deconectare. switching starter [~ ista.ta1"] s. (electr.) demaror stea-triunghi. switch lamp ['swit/ lasmp] s. (ferov.) felinar de ace. switchman ['swit/man],pl. switchmen s. (ferov.) acar, macagiu. switch room ['switj" ru(:)m] s. (tehn.) cameră de comandă. switch system [~ 'sistim] s. (electr.) 1. schemă de conexiuni. 2. sistem de întrerupere. switch tender [~ itendar] s. v. s w i t c h m a n. switch tower [~ itauar] s. (amer. ferov.) cabină de acar. switchyard ['switfjard] s. (amer. ferov.) triaj. Switzers ['switsaz] s. pl. 1. (ist.) mercenari elveţieni (în serviciul Franţei). 2. (înv.) elveţieni. swivel ['swivl] I. s. 1. cârlig, ochi, verigă (de cablu); (mar.) mooring ~ cheie / cârlig de înfurcare. 2. cilindru în jurul căruia se învârteşte ceva; ax, pivot; ţâţână. 3. (mar.) tambur de lanţ. II. vb. A. intr. a se învârti, a se roti, a fi articulat; free to ~ cu mişcare liberă. B. tr. 1. a uni cu un cârlig; to ~ smth. to smth. a ataşa ceva de altceva cu ajutorul unui cârlig. 2. a face să se învârtească (o mitralieră etc.); a oscila, a pendula. swivel bridge [~ brid3] s. (drum) pod turnant / rotitor. swivel carriage [~ .kaerid3] ş. (tehn.) sanie pivotantă. swivel chain [<- t/ein] s. (tehn.) carabină cu lanţ. swivel-eyed [-aid] adj. (fa/n.) saşiu, care se uită cruciş; cu un ochi la faină şi cu altul la slănină. swivelling fswivlirj] I. s. rotire, învârtire; pivotare. II. adj. pivotant, rotitor, oscilant. swivel loom ['swivl lu:m] s. (text.) război de broşat. swizzle ['swizl] s. (si.) un fel de cocteil din gheaţă, zahăr, rom şi vermut (sau alte combuiaţii). swob [swob] s.v. s w a b. swollen ['swoubn] part. trec. de la s w e l l (III). swoon [swu:n] I. s. leşin; (med.) sincopă. II. vb. intr. 1. a leşina. 2. (poetic, despre sunete, muzică) a se stinge. swoony ['swu:ni] adj. (si.) clasa prima, grozav, straşnic. swoop [swu:p] I. s. 1. deviere, abatere de la direcţia normală (a unui avion etc.). 2. coborâre (a vulturului asupra prăzii). 3. atac brusc, neaşteptat; at one (fell) ~ dintr-o singură lovitură (fatală, catastrofală). II. vb. intr. (despre vultur etc. si fam. despre persoane) to ~ down upon / on a se abate, a tăbărî / a se năpusti / a se prăvăli asupra (cu gen.). swop [swop] (şl.) I. vb. tr. a face schimb de; (prov.) never ~ horses while crossing the stream să nu faci schimbări până nu trece criza; will you ~ places? vrei să schimbăm locurile? II. s. schimb, troc. sword [so:d] I. s. 1. spadă, sabie; paloş; duelling ~ spadă de luptă; fencing ~ spadă, sabie de scrimă, floretă; dress ~ sabie de paradă; to wear / to carry a ~ a purta sabie; to fight with the ~ / with ~s a se bate cu spada; to draw one's ~a(-şi) trage sabia din teacă, a(-şi) scoate sabia; to draw the ~ a scoate sabia; a începe ostilităţile; a scoate paloşul din teacă; to measure / to cross ~s with smb. a) a încrucişa sabia / spada cu cineva; b) a-şi măsura puterile cu cineva; a se pune cu cineva; to deliver one's ~ to the victor a depune / a lăsa sabia sa la picioarele învingătorului; to put to (the edge of) the ~ a trece prin fierul / tăişul / ascuţişul săbiei; ~ in hand cu spada / sabia în mână; (lit.) the ~ of Justice sabia dreptăţii; cavalry ~ sabie de cavalerie; draw ~s! scoateţi sabia!; return ~s! sabia în teacă!; with drawn ~cu sabia scoasă; at ~s points în conflict, gata de luptă. 2. (tehn.) lamă, cuţit. II. vb. tr. (rar) a omorî, a ucide. sword-arm [~a:m] s. 1. braţul drept. 2. (jig.) putere. sword-bearer [~rbearar] s. 1. spătar, purtător de spadă. 2. militarist. sword-belt [~belt] s. cingătoare / curea cu care se încinge sabia, centiron. sword blade [~ bleid] s. tăişul săbiei. sword cane [~ kcin] s. baston scobit conţinând o lamă de sabie. sword craft [~ kra:ft] s. scrimă. sword cut [~ kAt] s. crestătură de sabie. sword-dance [~da:ns, amer. -dtens] s. dansul săbiei. sworded ['soidid, 'saad-] adj. (înarmat) cu o sabie. sword fight ['so:d fait, 'saad-] s. luptă cu sabia. sword-fish [~fi/] s. (Uit.) peşte-sabie, xifia (Xiphiasia gladius). sword-grass [~gra:s] s. (bot.) rogoz (Carexriparia). sword guard [~ ga:d[ s. garda săbiei. sword Iiill [~ hilt] ş. mâner de sabie. sword knot [~ not] s. ciucure sau cureluşă care atârnă de mânerul săbiei. sword law [~ Io:] s. dominaţie militară; legea celui mai tare, legea armelor. sword-lily [~rlili] s. (bot.) gladiolă (Gladiolus communis). sword mat [~ nuet] s. (mar.) paiet ţesut. sword play [~ plei] s. 1. duel. 2. (jig.) ripostă; discuţie tăioasă. sword-shaped [~ jeipt] adj. în formă de sabie. swordsman ['sa:dzman, \soadz-],pl. swordsmen s. duelist, spadasin. swordsmanship [-/ip] ş. arta duclatului. sword-stick [~stik] s.v. s w o r d c a n e . sword stroke [~ strouk] s. lovitură de sabie.



sympathy



swore [swa:r, swaa1"] pe/st de la s w e a r (I). sworn [swo:n] I. part. trec. de ta s w e a r (I). II. adj. jurat, aflat sub jurământ; ~ brothers fraţi de cruce; ~ enemies duşmani pe veci / neîmpăcaţi; ~ oath mărturie sub jurământ; ~ friends prieteni pe veci / nedespărţiţi. sworn broker [~ 'brouka1"] s. (corn.) curtier autorizat. swot [swot] (sl.) I. vb. A. intr. a buchisi, a toci. B. tr. (şi to ~ up) a învăţa la repezeală. II. s. 1. studiu greu; lucru care cere efort. 2. tocilar. 3. tocire, toceală, buchiseala. swum [swAm] part. trec. de la s w i m (I). swung [swArj] past şi part. trec. de la s w i n g (II). swy [swai] s. (austr.) aprox. rişca. sybarite ['sibarait] ş. sibarit (si fig.). sybaritic [isiba'ritik] adj. sibaritic; răsfăţat; afemeiat. sybil ['sibil] s.v. s i b y l . sycamine ['srkamain] s. (bot. înv.) mur (Rubus). sycamore ['sikamo:1", -maar] s. (bot.) 1. paltin (Acer pseudoplatanus). 2. platan (Platanus occidentalis). 3. sicomor (Ficus sycomorus). sycamore fig [~ fig] s.v. s y c a m o r e (3). sycamore maple [~ .meipl] s.v. s y c a m o r e (1). syce [sais] s.v. s i c e (2). sycophancy ['sikafansi] s. linguşire, măgulire. sycophant ['sikafant, -faent] s. linguşitor, măgulitor; parazit, sicofant. sycophantic [.sika'fa?ntik] adj. de sicofant. sycophantically [-ali] adv. ca un sicofant. Sydneyite ['sidniait] s. locuitor din oraşul Sydney. Sydneysider [\sidniisaidar] s. (austr.) v. S y d n c y i t c. syllabary ['sibbari, amer. şi -eri] ş. alfabet silabic. syllabi ['sibbai] s. pl. de la s y l l a b u s . syllabic [si'lasbik] adj. silabic. syllabicate [si'la?bikeit] vb. tr. a silabisi. syllabification [siih-ebi(fi)'kei/pn] s. silabificare. syllabify [si'hebifai] vb.tr. v. s y l l a b i c a t e . syllabilize [si'laebilaiz] vb. v. s y l l a b i c a t e . syllable ['silabl] I. s. 1. silabă. 2. (fig.) sunet; he never uttered a ~n-a scos un sunet, n-a scos o vorbă. II. vb. tr. a silabisi; a articula în mod distinct. syllabled [-d] adj. (în cuvinte compuse) cu... silabe; one-~de o silabă. syllabus ['silabas], pl. syllabi [-bai] sau syllabuses [-basiz] s. programă analitică; expunere, conspect; orar, plan. syllepsis [si'lcpsis],pl. syllepses [-si:z] s. (ret.) silepsă. syllogism [rsilad3iz3m, -loud3-] s. (filoz-) silogism. syllogistic [.sib'd3istik, -lou'd3-] adj. (filoz-) silogistic. syllogistically [-aii] adv. silogistic. syllogize ['sibd3aiz, -loud3-] vb. intr. a argumenta prin silogisme. sylph [silf] s. 1. silf. 2. femeie graţioasă, silfidă. sylphid ['silfid] s. silfidă; silf tânăr. sylph-like ['silflaik] adj. ca de silf; ca un silf. sylva ['silva] s. floră silvestră. sylvan ['silvan] adj. silvestru, de pădure, silvicol. sylvanite ['silvanait] s. (mineral.) silvanit. sylviculture ['silviikAltTa1"] s. silvicultură. sylviculturist ['silviikAlt/arist] s. silvicultor. symbiont ['simbiant] s. (biol.) simbiont, simbiot. symbiosis [isimbi'ousis] s. (biol.) simbioză. symbiotic [isimbi'atik] adj. (biol.) simbiotic. symbol ['simbol] s. simbol, emblemă; semn. symbolic(al) [sim'bolik(pl)l adj. simbolic. symbolic logic [sim'bolik ' bd3ik] s. logică simbolică / matematică, logistică. symbolism ['simbalizpm, -b^l-] s. simbolism. symbolist ['simbolist] s. simbolist. symbolistic(ai) [.simba'listik(pl)] adj. simbolistic. symbolize ['simbalaiz, -b^l-] vb. A. tr. a simboliza, a reprezenta simbolic. B. intr. a reprezenta un simbol, a fi simbolic; a se servi de simboluri. symmetric(al) [si'metrik(al)] adj. simetric. symmetrize ['simitraiz] vb. tr. a face simetric; a aşeza simetric. sympathetic [isimpa'Getik] adj. 1. înţelegător, plin de înţelegere; care provoacă / stârneşte simpatie. 2. (rar) simpatic. 3. (anat.) simpatic. sympathetically [-3li] adv. din simpatie; prin simpatie. sympathetic ink [isimpa'Getic 'ink] s. cerneală simpatică. sympathetic strike [~ 'straik] s. grevă de solidaritate. sympathize ['simpaiOaiz] vb. intr. a simpatiza cu cineva, a avea compasiune pentru cineva, a împărtăşi necazurile cuiva, a fi / a se arăta simţitor la durerile cuiva; (fam.) I ~ 'old boy condoleanţele mele, dragă prietene; to ~ with smb. in his point of view, to ~ with smb.'s point of view a împărtăşi punctul de vedere al cuiva; a înţelege punctul de vedere al cuiva; sentiments with which I do not ~ sentimente cu care nu sunt de acord; to ~ with smb.'s feelings a se alătura sentimentelor cuiva, a împărtăşi sentimentele cuiva. sympathizer [-ar] s. simpatizant; partizan, adept. sympathizing [-in] adj. compătimitor, înţelegător, plin de simpatie. sympathy ['simpa8i] s. 1. simpatic; compasiune, milă, compătimire; condoleanţe; accept my deep ~ primiţi condoleanţele mele; to stir up ~ for the oppressed a trezi simpatie / compasiune / compătimire / înţelegere pentru cei asupriţi. 2. simpatie, atracţie; to feel ~ for smb. a se simţi atras de cineva, a simpatiza pe cineva, a nutri sentimente de simpatie



 symphonic



faţă de cineva; to be in ~ with smb.'s ideas a se asocia la ideile cuiva, a privi cu simpatie ideile cuiva; to strike in ~ a face grevă de solidaritate; to have no ~ with a fi adversarul declarat al (c« gen.), a nu aproba, a nu încuraja (cu ac); string that vibrates in ~ coardă care vibrează datorită rezonanţei. 3. (biol. etc.) simpatie. symphonic [sim'fonik] adj. (muz.) simfonic. symphonically [-aii] adv. (muz.) simfonic. symphonic poem [sim'fonik 'pouim] s. (muz.) poem simfonic. symphonist ['simfonist] s. (muz.) compozitor de simfonii. symphony ['simfoni] I.s. 1.(muz)simfonie.2.(muz. rnv.)armonie.3.(fig.)annonie, acord, potrivire. II. adj. (muz.) simfonic. symphony orchestra [~ 'o:kistra] s. (muz.) orchestră simfonică. sympodium [sim'poudiam],pl. sympodia [-dia] s. (bot.) simpodiu. symposium [sim'pouziam, -'poz-],pl. symposia [-zio] sau symposiums [-ziamz] s. 1. (ist. Greciei) ospăţ, banchet. 2. simpozion. symptom ['simptom, -tim] s. simptom, semn; indiciu. symptomatic ['simpta'maetik, -ti'm-] adj. simptomatic. symptomatically [-aii] adv. simptomatic. symptomatize ['simptamoitaiz] vb. tr. a fi un simptom de. synaeresis [si'niarisis, -'ne-] s. (Ihigv.) sinereză. synagogue ['sinagogi s. sinagogă. synaloepha [isina'lkfa] s. (lingv.) sinalefă. synarchy ['sinaki] s. sinarcie. sync [sirjk] s. (fam.) sincronizare; out of ~ desincronizat. synchronic [sirj'kronik, sin'k-] adj. sincronic. synchronism ['sirjkronizam, -krun-] s. sincronism; simultaneitate; izocronism. synchronistic [rsinkra'nistik, -kru'n-] adj. sincronic. synchronization [isirjkronai'zei.fan, -krun-, -ni'z-] s. sincronizare. synchronize ['sirjkranaiz, -krun-] vb. A. tr. 1. a sincroniza, a coordona (în timp). 2. a stabili simultaneitatea (evenimentelor, faptelor). B. intr. a fi sincronic, a fi simultan, a coincide în timp; (despre ceasuri) a arăta aceeaşi oră. synchronizer [-ar] s. sincronizator; dispozitiv de sincronizare. synchronoscope [sin'kronaskoup] s. (electr.) sincronoscop. synchronous ['sirjkronos] adj. 1. sincronic; simultan. 2. (cosm.) geostaţionăr. synchronously [-li] adv. sincronic; simultan. synclinal [sin'klainal, 'sinklin-] s. (geol.) sinclinal. syncopate ['sirjkapeit, -koup-] vb. tr. 1. (lingv.) a reduce (cuvintele) prin eliziune, a contrage. 2. (muz.) a sincopa. syncopation [.sirjka'pei/an, -konp'-] s. (muz.) sincopare, sincopă. syncope ['sinkapi, amer. si -pi;] s. 1. (lingv., muz.) sincopă. 2. (med.) leşin, sincopă. syncretic [sirj'krktik, sin'k-, amer. -'krct-] adj. sincretic. syncretism ['sirjkritizam] s. sincretism. syndic ['sindik] s. sindic; decan; membru al magistraturii. syndical ['sindikalj adj. sindical. syndicalism [-izam] s. sindicalism. syndicalist [-ist] s. sindicalist. syndicate I. fsindikit] s. sindicat. II. ['sindikeit] vb. tr. a uni în sindicat, a sindicaliza. syndrome ['sindramiO, -drou-] s. (mea1.) sindrom, syne [sain] adv. (scot.) v. s i n c e (II). synecdoche [si'nekdaki] s. (ret.) sinecdocă. synectics [si'nektiks] s. pi. (folosit ca sg.) (psih.) sinectică. synergenetic [isinod/i'netik] adj. (mineral.) singenctic. synergetic [.sino(:)'d3etik] adj. sinergctic, sinergie. synergia [si'na:d3ia] s. (ret.) sinergie. synergistic [isina(:)'d3istik[ adj. 1. v. s y n e r g e t i c. 2. interdependent, corelativ. synergy ['sinad3i] s. sinergie, acţiune combinată. synesis ['sinisisj s. (gram.) sineză, silepsă. synesthesia [isinis'0i:zjo, -j/o] s. (psih.) sinestezie, syngenesis [sin'd3enisis].s. (geol., biol., bot.) singeneză. synod ['sinad] s. (bis.) sobor duhovnicesc; congres; consiliu; sinod. synodal [-al] adj. sinodal. synodic(al) [si'nodik(al)] adj. sinodic. synonym(e) ['sinonim, -non-] s. (lingv.) sinonim.



922



synonymic [.sina'nimik] adj. v. s y n o n y m o u s . synonymity [.sina'nimiti] s. (lingv.) sinonimie. synonymize [si'nanimaiz] (lingv.) vb. A. intr. a se exprima în sinonime. B. tr. a da sinonimele (unui cuvânt). synonymous [si'nonimas] adj. (lingv.) sinonim, sinonimic. synonymy, [si'nonimi] s. (lingv.) sinonimie. synopsis [si'nopsis],pl. synopses [-si:z] s. rezumat, expunere sumară, sinopsis. synoptic(al) [si'noptik(sl)] adj. sinoptic. synovia [si'nouvio] s. (anat.) sinovic, lichid sinovial. synovial [si'nouvial] adj. (anat.) sinovial. synovitis [isinon'vaitis] s. (med.) sinovită. syntactic(al) [sin'tffiktik(al)] adj. (gram.) sintactic. syntagma [sintagma], pl. si syntagmata [-ta] s. (lingv.) sintagmă. syntagmatic [-sintseg'mastik] adj. (lingv.) sintagmatic; syntax ['sintxks] s. (gram.) sintaxă. synthesis ['sinOisis, -Gas-],pi. syntheses [-zi:z] s. sinteză. synthesize ['sinOisaiz, -Oos-J vb. v. s y n t h e t i z e. synthesizer ['sin6isaizar[ s. (eln.) sintetizor. synthetic(al) [sin'Oetik(al)] adj. sintetic; artificial. synthetically [sin'Oetikali] adv. sintetic. synthetic rubber [sin'Oetik 'rAba'] s. cauciuc sintetic. synthetize ['sinOitaiz, -9at-J vb. tr. a sintetiza. syntonic [sin'tonik] adj. (tel.) sintonie. syntonize l'sintanaiz, -to»-] vb. tr. (radio) a acorda tonic. syntony ['sintani] s. (/iz.) sintonie. syphilis ['sifilis] s. (med.) sifilis. syphilitic [isifi'litik] adj. (med.) sifditic. syphon ['saifan] s.v. s i p h o n (I). syren ['saiarin, -ran] s.v. s i r e n . Syriac ['siria?k] I. adj. (numai despre limbă) siriană. II. s. limba veche siriană. Syrian ['sirian! adj., s. sirian. syringa [si'rirjga] s. (bot.) liliac, iorgovan (Syringa vulgaris). syringe ['siring, si'r-J I. s. 1. (meri.) seringă; hypodermic ~ seringă hipodermică. 2. pompă de incendiu. 3. pulverizator. II. vb. tr. a injecta (un lichid). syringes ['sirina^iz] s. pl. de In s y r i n x . syringitis [isirin'd3aitis] s. (med.) inllamaţia trompelor lui Eustaţiu. syrinx ['sirinksj.pi. syrinxes [-iz] sa» syringes l'sirina^iz] s. 1. nai. 2. flaut. 3. (arh.) galerie îngustă din mormintele egiptene. 4. (anat.) trompa lui Eustaţiu; laringele inferior sau organul de cântat (la păsări). 5. (med.) fistulă. syrtis ['sa:tis[ s. banc de nisip. syrup ['sirap] s. 1. sirop. 2. melasă distilată; golden ~ melasă limpede. syrupy [-i] adj. siropos. systaltic [sis'tadtik] adj. (fiziol.) sistalticsystem [-sistim, -tam] s. 1. sistem; ~ of support aparat de susţinere; to establish smth. on a ~ a stabili ceva după un sistem; (astron.) the solar ~sistemul solar; (anat.) nervous ~ sistemul nervos; the digestive ~ aparatul digestiv. 2. the ~ organismul; bad for the ~ dăunător organismului. 3. reţea de calc ferată; reţea telegrafică; reţea electrică; river ~ reţeaua de ape / râuri; road ~ reţeaua / filiera de drumuri; (/nil.) ~ of mines dispozitiv de mine. 4. metodă; to lack ~a-i lipsi metoda de organizare. 5. sistem, regim, orânduire; the Feudal ~ orânduirea feudală. 6. (muz.) distribuire a partiturilor (orchestrei etc.); pupitru. 7. (geol.) formaţie, sistem. systematic [.sisti'mastik, -ta'm-] adj. sistematic. systematically [-ali] adv. sistematic. systematics [.sisti'mzetiks] s. pi. (folosit ca sg.) sistematică. systematist [sis'tcmatist] s. clasificator. systematization ['sistimatai'zei/an, -tam-, -ti'z-] s. sistematizare. systematize ['sistimataiz, -tam-] vb. tr. a sistematiza. systematizer ['sistimataiza', -tom-] s. sistematizator. systemic [sis'temik] adj. 1. sistemic. 2. (med.) de sistem, sistemic. systole ['sistali, amer. -li:] s. (mea1.) sistolă. systolic [sis'tolik] adj. (fiziol.) sistolic. syzygy ['sizid3i[ s. (astron.) sizigie.



 T, t1 [ti:], pl. Ts, T's, t's [ti:z] ş. 1. T, t a 20-a litera a alfabetului englez; to mark osoase ale craniului; inner ~ suprafaţa internă (a craniului); outer ~ suprafaţa externa. with a ~ a stigmatiza, a arde cu fierul roşu; to cross the ~s a pune punctul pe i; (right) 12. (constr.) ground— of a wall temelia / baza unei clădiri. 13. (poligr.) tabelă; planşă. to a ~ foarte exact, foarte precis, perfect, întocmai, leit. 2. ceva având forma literei T II. vb. tr. 1. a depune pe o masă / un birou; (fxirl.) to ~ a bill a) a depune un proiect de lege pe biroul Camerei, a sesiza Camera de un proiect de lege; b) (amer.) a amâna (Ia (de ex. ~ beam grindă în T). t2 prese. 1. de la it în 'tis (it is); t'was (it was); on't (on it) etc. 2. (dial.) de la the. infinit) un proiect de lege; (parl.) to ~ a motion of confidence a cerc un vot de încredere. 3. (dial.) T de la Saint (de ex. Tandry = Saint Andrew; Tantony = Saint Anthony). 2. a juca (o carte). 3. a înscrie / a înregistra pe o tăbliţă / placă (de marmură, de piatră etc.). 4. a împreuna, a încleşta (două grinzi de lemn etc.). 5. (mar.) a dubla marginile ta [ta:] (fam.) mulţumesc; you must say ~ spune mulţumesc. (unei pânze), a întări, a căptuşi (o fxînză). t'a, taa s. pagodă chinezească. tableau ['tsblou, amer. şita3'blou],pl. tableaux [-z] s. (fr.) 1. tablou, pictură. 2. tablou tab [tcEb] s. 1. cuier; vârful de fier al şiretului; ureche (în cizmărie). 2. vârf. 3. urechi (la şepci). 4. butonieră; (fig.) red ~ ofiţer de stat major. 5. (av.) trimmer, flettncr. 6. (amer.) vivant. 3. registru oficial. table board ['tcibl bo:d, -bD3d] (amer.) s. masă fără locuinţă. calcul; cec; to keep (a) ~ a ţine socotelile, a-şi face socotelile. 7. (fam.) notă de plată. table centre [~ iscntar] s. milieu; tişlaifăr. tabacosis [ita^bo'kousis] (med.) s. tabaeoză. table chair [~ t/£3r] ş. 1. scaun. 2. scaun prevăzut cu o tăblie de scris fixată de unul tabard ['ta^b^d. -ba:d] s. (ist.) 1. manta, cazacă; zale, tunică (a cavalerilor medievali). din braţe. 2. haină, livrea, tunică fără mâneci purtată de soli. tabaret ['tsebaret] s. mătase cu dungi de şaten. tablecloth [~kb(:)8] s. faţă de masă. table cover [~ ikAV3r] s. faţă de masă (decorativă). tabby ['taîbi] s. 1. moar (de mătase). 2. (constr.) amestec de pietriş, nisip, var şi apă. table-cut [~kAt] adj. (despre diamant) tăiat în feţe. 3. pisică tărcată, vărgată. 4. fată bătrână; cumătră. tabled ['teibld] adj. în formă de faţete. tabernacle ftasbatOnEekl] s. 1. tabernacol, cort portativ (în care se afla chivotul legii table d'hote ['ta:bl'dout, amer. şi 'tzebto'dout] s. (fr.) 1. masă comună pentru invitaţi la evrei); locuinţă portabilă. 2. (bibi.) locaş de închinăciune, loc sfânt, templu; Feast of --s (T) Sărbătoarea Corturilor (7a evrei). 3. casă de rugăciune (la sectele protestante). la hotel sau restaurant. 2. meniu fix. table flap ['tcibl .flsep] s. tăblie rabatabilă a mesei. 4. (bis.) chivot de agneţ. 5. (bis.) raclă pentru moaşte. tabernacle roof [~ ru(:)f] s. (constr.) acoperiş în formă de cort. table-fork [~fo:k] s. furculiţă. tabes ['teibi:z] ş. (med.) tabes, ataxic locornotricc. tableful ['teiblful] s. 1. număr de persoane care au loc Ia o masă. 2. cantitate (de mâncare, tabescence [ts'besans] s. (med.) tabescenţă, slăbiciune extremă, pierderea forţelor fizice, de obiecte etc.) care încape pe o masă. epuizare (fizică). table furniture ['tcibl 'fo:nitJV] s. articole de masă. table glass [~ gla:s] s. cristal pentru masă. tabescent [ts'bcsnt] adj. (med.) tabescent. table grapes [~ greips] s.pl. struguri de masă. tabetic [ts'bctik, -'bi;tik] adj. (med.) tabetic, suferind de tabes; ataxic. table-knife [~naif] s. cuţit de masă. tabinet ['tFebinit] s. (text.) un fel de poplin din Irlanda. table-land [—laend] s. platou, podiş. tablature ['taîbtat/a'"] s. 1. (muz.) tablatură. 2. suprafaţă plană, panou. table leaf [~ li:fj s. 1. tăblie ce serveşte la prelungirea unei mese, ălonjă de masă. table ['teiblj \.s. 1. masă (ca mobilă); birou; a long ~ o masă lungă; draw /extension / telescope ~ masă extensibilă; collapsible ~ masă pliantă; pedestal ~ masă cu picior; 2. v . t a b l c f l a p . a round ~ o masă rotundă; (ist. lit.) The Round Table Masa Rotundă; card / gaming table-like [~laik] adj. 1. ea o masă. 2. în plăci, lamelar. ~ masă de (cărţi de) joc; billiard ~ masă de biliard; dressing / toilet ~ masă de toaletă; table maid [~ meidl s. fată care serveşte la masă. writing ~ birou, masă de scris; nest of ~s set de măsuţe care intră una într-alta; (la table-man [~masn],pl. table-men [-men] s. 1. pontator. 2. (înv.) figură de şah. parlament) to lay a bill on the ~ a depune un proiect de lege pe biroul Camerei; (bis.) table manners [~ msnaz] s. pl. mod de a mânca; maniere alese la masă. The Lord's Table a) masa sfântă, masa din altar pentru împărtăşanie / cuminecătură; tablemate ['teiblmcit] s. (amer.) comesean. b) împărtăşanie, cuminecătură; the ~s are turned s-au schimbat lucrurile / rolurile. 2. masă table-money ['teibLnuni] s. 1. (nul.) bani / cheltuieli de masă; cheltuieli de reprezentare. (pentru mâncare: în sufragerie, restaurant etc.); to lay / to set the ~ a pune / a aşeza 2. taxă pentru folosirea sălii de mese (în anumite cluburi). masa; to sit down to ~ a se aşeza la masă; to be (seated) at ~ a sta la masă; to rise from table mountain [~ -mauntin] s. munte cu vârful plat. - a s e scula de la masă; to leave the ~ a părăsi masa, a pleca de la masă; to clear the ~ table napkin 1~ -nspkin] s. şervet. a strânge masa; to wait at ~ a servi la masă. 3. (fig.) masă; mâncare (servită, consumată table oii [~ oii] s. ulei de masă. la masă); a good ~ o masă / mâncare bună; a liberal ~ o masă / mâncare îmbelşugată; table roller [~ .roula1"] s. (tehn.) rolgang, transportor cu role. to keep a good ~ a avea (întotdeauna) mâncare bună, a mânca / a trăi bine; family who table salt [~ sD(:)lt] s. sare de masă. keeps a good ~ familie la care se mănâncă bine; ~ wine vinde masă. 4. (jig.) comeseni, table slate [~ sleit] s. (mineral.) ardezic. masă (totalitatea persoanelor care stau la masă); he was the only stranger at their ~ tablespoon [~spu:n] ş. 1. lingură de supă / de servit. 2. conţinutul unei linguri. era singurul străin la masa lor; he kept the whole ~ amused făcea să râdă toată masa / tablespoonful [~tspu:nful] s. lingura (plină) (cantitate). pe toţi comesenii / pe toţi cei de la masă. 5. tablă, listă, tabelă, tablou, indicator, tarif; ~ table stone [~ stoun] s. (arh.) dolmen. of contents (of a book) tabla de materii, cuprinsul (unei cărţi); ~ of multiplication tabla tablet ['tzeblit, amer. şi 'taeblet] s. 1. tăbliţă, placă (cu inscripţie). 2. carnet de note. înmulţirii; ~ of weights and measures tabelă de măsuri şi greutăţi; ~ of logarithms tabela 3. bucată, tabletă (de săpun etc.). 4. (infor.) tabletă. de logaritmi; ~ of births and deaths tabelă/listă de naşteri şi decese; ~ of calculations table-talk f'teiblto:k] s- conversaţie / discuţie familiară în timpul mesei sau după masă; abac, tabelă de calculat; astronomical ~s table / tabele astronomice; efemeride; (la taifas. transporturi: tren, autobuze) ~ of fares /charges tarif de preţuri; time-~a) orar; b) (ferov.) table tennis [~ itenis] s. tenis de masă, ping-pong. indicatorul, mersul trenurilor; (mil.) range ~ tabelă de tragere. 6. placă (de marmură, table tomb [~ tu:m] s. mormânt acoperit cu o placă de piatră. de piatră, de fildeş); inscripţie pe placă; (bibl., ist.) The Tables of the Law Tablele Legii. tableware [~we3r] s. veselă şi tacâmuri. 7. (geogr.) platou, podiş. 8. (te/m.) placa, platou, masă de lucru, banc, măsuţă de perete. table water [~ .wo:t3r] s. apă minerală. 9. suprafaţă plată (a unei pietre preţioase, a unei şine de cale ferată); talpă (a unei grinzi); tabling ['teiblinj s. 1. împreunare, încleştare, îmbucare (a două grinzi etc.). 2. depunere tablier, podea (a unui pod rulant). 10. pl. (înv.) (joc de) table. 11. (anat.) suprafeţele plate (a unui proiect de lege); (amer.) amânare (a unui proiect de lege). 3. (mar.) dublare a



 tabloid



924



marginilor (unei pânze), întărire, căptuşire (a unei pânze). 4. numărul de mese sa» de tack rivet ['task .rivit] s. (tehn.) nit provizoriu. tacâmuri care se pot servi; ~ for ten (persons) tacâmuri pentru zece (persoane). tack weld [~ weld] s. (metal.) sudură de prindere. tabloid [tebbid] I. s. 1. placă, tăbliţă. 2. (amer.) gazetă bombă, ziar-revolver; presă tacky [teki] adj. 1. lipicios, vâscos, cleios. 2. (fam.) de prost gust. de scandal, presă bulevardieră; tabloid. 3. (poligr.) format mic (de ziar). II. adj. strâns, tacky party [~ pu:ti] s. (amer.) reuniune / serată la care invitaţii sunt îmbrăcaţi în comprimat; in ~ form în formă de tabletă; (despre presa scrisă) tabloid, de scandal. costume caraghioase. tabloid journalism [~ id33:nalizam] s. (amer.) ziaristică de senzaţie / scandal. tacnode [teknoudl s. (geom.) punct tacnodal, tacnod. taboo [ts'bu:] I. s. tabu, interdicţie; ostracism; carantină. II. vb. tr. 1. a supune interdicţiei; taconite [tekonait] s: (mineral.) taconit. a interzice apropierea de; a interzice folosirea (cu gen.). 2. a pune în carantină. 3. a boicota. tact [txktj s. 1. tact, delicateţe; cumpăt. 2. tact, pipăit. 3. (muz.) măsură, tact, cadenţă. III, adj. tabu, interzis, prohibit. tactful [tektful] adj. cu tact, plin de tact. r r tabor ['teitra , -bo: ] s. (muz. ist.) tobă mică. tactfully [tektfuli, -fali] adv. cu tact. tabouret [teborit, -bur-, -ret] s. 1. bancă, taburet, scăunel. 2. tambur, tobă mică. 3. cadru tactic [tektik] s. (mil.) tactică (şi fig.). pentru broderie, gherghef. tactical [-91] adj. 1. (mil.) tactic. 2. îndemânatic, abil, dibaci. tactically [-ali] adv. tactic. tabu [ta'bu:] s., vb.,adj. v. t a b o o . tabular [tebjulo r ] adj. 1. având formă de tablă, plan. 2. lamelar, în formă de plăci. . tactician [tek'ti/an] s. tactician, cunoscător al tacticii. 3. aşezat în tablouri sinoptice, în formă de tabelă. 4. compus din lamele paralele, laminar. tactics [tektiks] s. (folosit ca sg. şi pi.) (mil. etc.) tactică, ştiinţa tacticii. tactile [tektail] adj. 1. tactil, tangibil, care se poate atinge. 2. (fiziol.) tactil, privind tabularize [tebjutaraizl vb. v. t a b u 1 a t c. tabulate [tebjuleit] vb. tr. 1. a aranja în formă de tabelă sau diagramă, a cataloga. simţul pipăitului. tactile hair [~ 'hsy] s. (zool.) păr foarte sensibil la pipăit. 2. a netezi; a da o formă netedă (cu dat.). tabulated [-id] adj. tabular. taction [tek/an] s. atingere, contact. tactless ['taektlis] adj. fără tact, lipsit de tact. tabulating machine [tebjuleitirj ms'/kn] s. maşină de calculat. tactlessly [-li] adv. fără tact. tabulator [tebjuleito'] s. tabulator (la maşina de scris). tacamahac(a) ['tjeksmsihfekCs)] s. 1. specie de plop (Populus Tacamahaca). 2. răşină tactlessness [-nis] s. lipsă de tact; indiscreţie. aromată (produsă de copaci din speciile Bur sera si Protium). tactual [tektjusl] adj. tactil; de pipăit. tad [t d] s. (amer. fam.) puşti, ţânc, mormoloc. tace [teisi] vb. intr. imperativ (lat.); ~ is Latin for a candle! nici un cuvânt despre asta! Tadjik ['ta:d3ik]I. «ay.tadjic.il. s. l.tădjic. 2. (limba) tadjică. r r 1 tacheometer [,ta:ki omit3 ] s. v. t a c h y m e t e r . tadpole [tedpoul] s. 1. (zool.) mormoloc. 2. (amer. fam.) the Tadpoles «urne generic pentru băştinaşii care trăiesc de-a lungul fluviului Mississippi. tacheometry [itaîki'omitri] s. v. t a c h y m e t r y. tae [tei] prep. (scot.) la, spre, către. tachistoscope [to'kistgskoup] s. (psih.) tahistoscop. tael [teii, 'teial) s. tael, ban de argint chinezesc. tachograph [tekagra:f, -gref, -kou-] s. tahograf; tahometru înregistrator. tachometer [tae'komits', amer. ta'k-] s. tahometru. taenia ['timiş], pl. taeniae ['ti;nii;] s. (zool.) tenie,'panglică (Taenia solium). taeniacide ['timiosaid] s. (med.) remediu contra teniei. tachometry [tekomitri] s. tahometrie. * tachycardia [lUeki'kariia] s. (med.) tahicardie. taeniasis [ti:'nai9si.s] s. (med.) teniază. r tachymeter [ta5'kimit3 ] s. tahimetru. ta'en [tein] (poetic) v. t a k e n . tachymetry [tse'kimitri] s. tahimetrie. tafferel [Wsrel] s.v. t a f f r a i l . tacit [teşit] adj. tacit; implicit, subînţeles, neexprimat prin cuvinte. taffeta [tefita] s. tafta. tacitly [tesitli] adv. tacit. taffrail [tefreil] s. (mar.) balustradă-pupa; parapet-pupa. taciturn [ t e s t a n ] adj. tăcut, taciturn. Taffy [tefi] s. (fam.) locuitor din Ţara Galilor. taciturnist [-ist] s. taciturn. taffy s. (amer.) 1. v. t o f f e e. 2. linguşire, tămâiere, adulare. taciturnity [itzesi'tomitil s. caracter taciturn; rezervă. tafia [tefra] s. spirt obţinut prin distilarea trestiei de zahăr (în Indiilede Vest). 1 tack [tzek] I. s. 1. ţintă, cuişor, ţintişoară (de tapiţer etc.); thumb— (amer.) pioneză tog [teg] I. s. 1. căpătâi, capăt de metal (la şireturi, şnururi etc.). 2. vârful / capătul (pentru planşe de desen etc.); (fig. si.) to come / to get down to brass ~s a trece la fapte cozii (unui animal). 3. bucată (ae stofă, de panglică, de draperie) care atârnă. 4. ureche concrete, a intra în fondul problemei. 2. însăilare, însăilătură, împunsătură cu acul (pentru (de gheată). 5. etichetă. 6. şuviţă / floc de lână zdrenţuită care atârnă (la o oaie). 7. (teatru) însăilare); to put a ~ in a garment a face o însăilare la un costum; a însăila un costum. epilog; morală; cuvânt de încheiere. 8. citat banal, aforism; as the old ~ has it după cum 3. (mar.) funie (care leagă I înţepeneşte partea de jos sau colţul unei pânze). 4. (mar.) sună vechiul proverb I vechea zicală / zicătoare; one of his favourite ~s una din expresiile curs, mers, drum, traseu (al navei corespunzător poziţiei pânzelor); to be / to sail on lui favorite. 9. refren. 10. înfloritură finală a unei litere (în scriere de mână); parafă. the port ~a pluti / a merge cu vântul la babord; on the starboard ~cu vântul la tribord. 11. agăţătoare de haină. 12. jocul de-a leapşa. 13. (gram.) question "întrebare disjunctivă 5. (mar.) schimbare de direcţie / de mers / de curs / de traseu (cauzată de schimbarea (corespunzătoare lui „nu-i aşa"?). 14. (fam.) mandat de arestare. 15. (fam.) placă cu imnzelor din cauza vântului); to change ~ a schimba pânzele; to sail on opposite ~ numărul de înmatriculare (la maşini). 16. (tel.) picioruş de contact. 17. semn, marcă, a pluti / a merge în sens opus; to make ~ and ~ a schimba direcţia, a pluti în zigzag; indicator. II. vb. past togged [ta:gt], part. trec. tagged [tasgt] A. tr. 1. a prevedea eu un (fig.) to be on the right ~ a fi pe calea cea bună / pe drumul cel bun; (fig.) to be on the capăt de metal; a tagged lace un şiret (prevăzut) cu capăt de metal; (fig.) a beard tagged wrong ~ a fi pe o cale / pistă greşită; (fig.) to try another ~ a încerca o altă cale / pistă with hoarfrost o barbă acoperită de chiciură / de proînoroacă / cu fire îngheţate. / tactică. 6. vâscozitate; aderenţă, proprietate (a vopselelor, a lacurilor) de a se lipi, de 2. a adăuga, a anexa, a ataşa; to ~ a high-sounding title to one's name a ataşa un titlu a prinde. 7. (mar.) mură, colţ de scotă. II. vb! A. tr. 1. a bate / a fixa în ţinte; to ~ the carpet pompos / sunător la numele său; to ~ a speech with quotations a presăra un discurs cu down a bate în ţinte un covor; to ~ a notice to the wall a bate în ţinte / a fixa un aviz citate. 3. a tăia bucăţi de lână care atârnă; to ~ a sheep a tăia şuviţele de lână care atârnă pe perete. 2. a însăila, a împunge cu acul (pentru însăilare); a prinde cu aţă (provizoriu); din lâna unei oi. 4. (fam.; despre câini şi fig.) a urmări de aproape (pe cineva), a fi pe to ~ two pieces of silk together a însăila l a prinde cu acul (provizoriu) două bucăţi de urmele (cuiva). 5. (despre cuvinte) a nu rima; words that don't ~cuvinte care nu rimează. mătase; to ~down folds a prinde cu acul/ a însăila cutele (unei stofe). 3. (fig.) a înlănţui, B. intr. to ~ along (fam.) a păşi în urma cuiva, a se ţine de sau după cineva. a lega, a uni, a adăuga, a anexa, a alipi, a ataşa, a împreuna; to ~ a moral on the end Tagalog [ta'ga:log, tegolog] s. (lingv.) (ţimba) tagalog. of a story a adăuga o morală la sfârşitul unei povestiri; to ~ epithets on(to) words a tag day [ta;g dei] s. (amer.) zi de colectă publică. adăuga epitete la cuvinte. B. intr. 1. (mar.) a cârmi vasul spre babord sau spre tribord, tag end [~ end] s. 1. parte finală, sfârşit. 2. rest, rămăşiţă, frântură, fragment. a schimba mersul vasului manevrând pânzele (corespunzător direcţiei vântului); a pluti tagger [teg9 r ] s. (metal.) tablă / foaie subţire. în zigzag. 2. (fig.) a-şi schimba direcţia / atitudinea / părerile, a-şi modifica linia de tag line [teg ilain] s. (amer.) (frază conţitumd) poanta unei anecdote / unei istorii conduită, a adopta o nouă tactică. amuzante. 2 tack s. (mar.) hrană; hard ~ hrană rece; soft ~ pâine. tagmeme ['tsegmi;m] s. (lingv.) tagmem. tack claw [tek kb:| s. unghie de capră (pentru scos cuie). tagrag [tegrag] s. 1. v. r a g t a g. 2. zdreanţă; bucată ruptă (care atârnă din ceva). tacket ['Caekit] s. (dial.) cui, ţintă. togster [tegst9 r ] s. (dial.) femeie bătrână; muma-pădurii, hârcă. tackiness [tekinisj s. adezivitatc, vâscozitate, caracter lipicios. tag tail [teg teii] s. (fig. fam.) parazit, lichea. tackle [tekl] I. s. 1. instrument, unealtă, sculă. 2. (mar.) tachelaj; greement. 3. (fam.) tag team catch-as-catch-can [~ ti:m 'kaxfoz-'kajtrkasn] s. (sport) checi în dublu. echipament. 4. (fam.) lanţ pentru ceasul de buzunar. 5. (tehn.) sistem de scripeţi, palan. taguan ['ta:gwu:n, tegwon] s. (zool.) taguan (Petaurista petaurista). II. vb. A. tr. 1. a fixa (scripeţii); a lega (frânghii). 2. a ataca, a aborda (o chestiune); Tahitian [ta:hi:j3n, to-] I. adj. tahitian, din Tahiti. II. s. 1. locuitor din Tahiti, tahitian. a se apuca cu nădejde de; a se năpusti asupra (mâncării etc.); to ~ the problem a se 2. (lingv.) (limba) tahitiană. apuca de o treabă, a ataca o chestiune, a încerca rezolvarea unei probleme; to ~ smb. tai [tai], pi. tai s. (iht.) tai (diferite specii de peşti din Oceanul Pacific: Pagrosomus over a matter a încerca să convingă pe cineva. 3. (rugbi) a placa (un adversar). 4. (sport) major ele). a intercepta (mingea, pucul). B. intr. to ~ to a se apuca cu nădejde de treabă. tail1 [teii] I. s. 1. coadă (ae animal, de pasăre, de reptilă, de peşte etc.); lion's ~coada leului; dog's ~«) coada câinelui; b) (cinegetică) bici pentru câine; (despre păun, curcan) tackle fall [~ fo;l] s. (mar.) curent de palan. to spread its ~ a-şi întinde / a-şi desfăşura coada; (despre câine şi fig. despre oameni) tackle hook [~ huk] s. cârlig de macara. with its / his ~ between its / his legs cu coada între picioare; to turn ~ a întoarce spatele tackle pulley [~ ,puii] s. palan, sistem de scripeţi. r duşmanului; a o lua la fugă / la sănătoasa; a arăta laşitate; a spăla putina, a o şterge; (fig.) tackier [tekta ] s. atacant, persoană care plachează (la rugbi). tackling [teklin] s. 1. atacare (a uttei probleme, mâncări, munci). 2. înlănţuire a to keep one's ~ up a nu se descuraja, a nu se lăsa abătut; close on a person's ~ pe urmele cuiva, urmărind pas cu pas pe cineva; (fig.) to twist the ~ of a chinui, a tortura (pe cineva); adversarului (la lupte libere). 3. placare (l« rugbi).



 925



take



tailplane ['teii plein] s. (av.) stabilizator, ampenaj. tail post [~ poust] ş. (mar.) etambou. tail-race [~rcis] s. (hidr.) canal de evacuare. tail signal [~ .signal] s. (ferov.) semnal de la urma trenului. tail slide [~ slaid] s. (av.) glisadă pe ampenaj, alunecare pe coadă. tail-spin [~spin] s. (av.) vrilă la ampenaj. tail unit [~ ju:nit] s. (av.) ampenaj. tail wind [~ wind] s. 1. vânt favorabil / prielnic. 2. vânt din spate. tail water [~ wo:tar] s. (hidr.) apă uzata. tain [tcin] s. amalgam de cositor. taint [teint] I. s. 1. corupţie, viciu, depravare, întinare, păcat, pată. 2. atac (nedorit, neplăcut). 3. infecţie, contagiune, molipsire. 4. boală în perioada ascunsă. II. vb. A. tr. a infecta; a molipsi, a corupe, a păta; to ~ smb.'s reputation a păta reputaţia cuiva. B. intr. a se molipsi, a se infecta, a se vicia, a se altera. tainted ['tcintid] adj. 1. alterat, stricat; ~meat carne alterată. 2. (fig.) pătat, mânjit; ~ with insanity atins de nebunie, cam nebun. taintless ['teintlis] adf fără pată, curat, imaculat (şi fig.). Taiwanese ['taiwo:'ni:t] I. adf din Taivan, taivanez. II. s. 1. locuitor din Taivan, taivanez. 2. (folosit ca pi.) the ~ locuitorii Taivanului, taivanezii. Tajaks ['ta^seks] s. pi. tadjici. 3. a lega, a ataşa, a face să urmeze; to ~ one folly to another a face o prostie / nebunie după alta. 4. a fi la coada (unei procesiuni, unui cortegiu, unei clase etc.); to ~ a procession take [tcik], past took [tuk], part. trec. taken ['teiten] I. vb. A. tr. 1. a lua; to ~a plate a fi la coada unei procesiuni. 5. a tăia coada (unui miel, unui câine); a scoate cozile (de from the table a lua o farfurie de pe masă; to ~ smth. from smb. a lua ceva de la cineva; la căpşuni, cireşi); to ~ fruit a scoate cozile de la fructe. 6. to ~ in a fixa, a înţepeni he has ~n my hat mi-a luat pălăria; to ~ a teapot off the fire a lua un ceainic de pe (grinzi de lemn cu capătul într-un zid etc.); to ~on a ataşa ca supliment / adaos / apendice. foc; he took a book in his hand a luat o carte în mână; ~ your hands out of your pockets scoate-ţi mâinile din buzunare; to - a s u m out of one's income a lua / a ridica / a extrage B. intr. 1. (mar.,- despre un vas ancorat) a lua poziţia în SUSUl sau josul apei (corespunzător curentului apei). 2. to ~ after a urmări de aproape (o persoană, un grup de persoane, / a preleva o sumă din venitul cuiva. 2. a lua, a împrumuta (bani, o idee etc.); he took un cortegiu); to ~away (despre o coloană în marş, concurenţii la cursele de alergări); ten pounds from me a luat zece lire de la mine; to ~ an idea from an author a lua / a se rari treptat; a se distanţa, a se împrăştia, a se răsfira; a se izola; (despre o grindă de a împrumuta o idee de la un autor; to ~ a passage from a book a lua / a împrumuta un lemu) a putrezi treptat; (despre voce)ase stinge treptat; to~off a) v. to t a i l a w a y ; pasaj / un alineat dintr-o carte. 3. a lua, a apuca, a prinde, a cuprinde, a pune mâna (pe b) a o lua la fugă; to ~ on a face coadă, a se aşeza la coadă; to ~ up a) (despre aeroplan, cineva); I took her in my arms am luat-o în braţe; he took her arm a luat-o de braţ; despre balenă) a plonja cu botul; h) a face coadă, a se aşeza la coada (pentru a obţine to ~ hold of smb. a pune mâna pe cineva; the night took him 1-a apucat noaptea. 4. a lua, a ocupa, a cuceri (un oraş); a lua (prizonier); they took Berlin au luat / ocupat ceva). tail21, s. (jur.) drept de moştenire limitat; limitarea moştenirii (unei proprietăţi) numai Berlinul; he was taken prisoner a fost luat prizonier. 5. a lua (aer), a respira; to ~ the la descendenţii dintr-o anumită linie, la o anumită persoană; an estate in ~ 6 proprietate air a lua aer, a respira aer, a ieşi la aer; to ~ a deep breath a respira adânc. 6. a face (o eu drept de moştenire limitat; in ~ male proprietate cu drept de moştenire limitat pe linia plimbare); a lua, a face (o baie, o fotografie etc.); to ~ a walk a face o plimbare; to ~ a bath a face o baie; to ~ a photograph a lua / a face o fotografie; to ~ a print from bărbătească. II. adj. limitat din punctul de vedere al moştenirii, a negative a lua / a face / a scoate o copie / o fotografie după un negativ / un clişeu. tail arm ['teii u:m] s. (constr.) contrafişă, diagonală. 7. a lua (masa, o băutură, un medicament); a mânca, a bea, a gusta; to ~ a meal a lua o masă; tailback [~ba;k] s. coloană de vehicule. tailboard [~bo:d, -booâ] s. 1. (Iiidr.) prag de scurgere, prag deversant. 2. perete rabatabil to ~ an early dinner a lua masa devreme, a mânca devreme; to — food a lua mâncare / hrană; to ~ a glass of wine a lua / a bea un pahar cu vin; he cannot ~ whisky nu poate din spatele unui vehicul. să bea whisky, nu suportă whisky; to ~ a medicine a lua un medicament; (despre tail bone [~ boun] s. (zoo/.) coccis. medicamente) not to be taken pentru uz extern; to ~ snuff a lua / a trage / a priza tutun tail buffeting [~ .DAfitirj] s. (av.) bufeting. / tabac. 8. a închiria, a reţine, a angaja; to ~ a room a lua / a închiria o cameră; to - a tail chute [~ it/u:t] s. (av.) paraşută de coadă. shop a lua / a închiria un magazin; to ~ tickets a lua bilete; (despre scaun, masă) taken tail-coat [~'kout,'-] s. frac, ocupat; to ~ a seat a lua / a ocupa un loc, a se aşeza; to ~ the train a lua trenul; (ferov.) tail cone [~ ikoun] s. (av.) con de ajutaj. ~ your seats! poftiţi în vagoane!; to ~ a servant a lua/a angaja un servitor; to ~pupils tailed [teild] adj. 1. cu coadă, caudat. 2. (în cuvinte compuse) cu coadă; long-~cu coadă a lua elevi pentru meditaţie, a da lecţii particulare. 9. (despre o adunare, o reprezentaţie) lungă. to ~ place a avea loc. 10. (scol., univ.) a-.şi lua, a trece, a susţine, a se prezenta la (examene, tail-end ['teil-cnd] s. capătul extrem, capătul însuşi; extremitate; coadă, sfârşit (al unei titluri, diplome); to ~ an examination a lua un examen; he took his BA. degree şi-a procesiuni, cortegiu etc.); sfârşit (al unei furtuni etc.); (despre un cal, la curse) to come luat licenţa. 11. a lua cu el, a duce, a conduce, a transporta (pe cineva); to ~ smb. for a in at the ~ a ajunge ultimul la potou. walk a lua pe cineva la plimbare; to ~ a friend home a duce / a conduce un prieten tail-end Charlie [~ 't/a:li] s. (av. mii. sl.) tunarul din coada fuzelajului. acasă; to ~ a girl friend to the pictures a duce o prietenă la cinema; to ~ smb. to the tailet ['teilit, -et] s. codiţă. hospital a duce / a transporta pe cineva la spital. 12. a lua, a călători pe (un drum, o tail female ['teii Ti:meil] s. (jur.) proprietate transmisibilă numai pe linie feminină. direcţie); a face (o călătorie, o plimbare); to ~ a course a o lua / a porni pe un drum; tailgate fteilgeit] (auto) I. s. 1. uşă din spate (la o dubă etc.). 2. capac rabatabil (la to ~ a journey a face o călătorie / un voiaj; to ~ the seas a pleca pe mare; to ~ a drive portbagaj). 3. (hidr.) ecluză de golire. II. vb. tr. şi intr. a urma (un vehicul) prea aproape, a face o plimbare / o cursă (cu maşina); to ~ a wrong street a o lua pe o stradă greşită, a merge în coada (unui vehicul). a greşi strada; to ~ ship a se îmbarca; a lua un vapor; 13. a lua, a primi, a accepta, tail group ['teii gru:p] s. (av.) ampenaj. a câştiga; a adopta (o părere); to ~ a name a primi, a accepta un nume; to ~ the service r tail hammer [~ iha?ni3 ] s. (teiin.) ciocan cu pedală. a lua / a primi serviciul; to ~ a job a lua un serviciu; to ~ leave a lua concediu; to ~ all tail house [~ haus] s. (mine) fabrică pentru prelucrarea reziduurilor. responsibility a lua (asupră-şi) toată răspunderea; to ~ n o denial a nu accepta nici un tailing l'teilirj] s. 1. rămăşiţă, rest, lucru aruncat. 2. pleavă; drojdie; sediment; rămăşiţe, refuz; (fig.) I wonder how he will ~ it! mă gândesc cum o s-o primească / ce are să reziduuri, resturi, deşeuri. zică; I ~ it that presupun că; ~ my word for it crede-mă pe cuvânt; to ~ a thing for tail-lamp ['tcillfemp] 5. v. t a i l - l i g h t . granted a lua un lucru de bun / ca sigur, a accepta un lucru fără a mai cerceta; to ~ the tailless ['teillis] adj. Iară coadă, berc. advice of a primi / a accepta sfatul (cuiva); to ~ legal advice a consulta un avocat; tail-light ['teillait] s. 1. (auto) lumină de poziţie din spate. 2. (ferov.) felinar de semnal. a bus that ~s forty passengers un autobuz care ia / în care intră patruzeci de pasageri; tail load ["teii loud] s. (av.) sarcină pe un ampenaj / stabilizator. a crane that ~s heavy loads o macara care suportă încărcături mari. 14. a înţelege, tail male [~ meii] s. (jur.) proprietate transmisibilă numai pe linie masculină. a pricepe, a tălmăci, a interpreta; to ~a jest a înţelege / a pricepe o glumă; to ~a hint a pricepe r tailor ['tcib ]I.i-croitor. II. vb. A. intr. a face croitorie. B. tr. 1. a coase, a face, a croi o aluzie. 15. a prinde asupra (cu gen.), a surprinde; to ~ smb. in a lie a surprinde pe (haine). 2. (fig.) to ~ to a adapta la, a croi pe măsura (cu gen.). cineva cu o minciună. 16. a lua, a prinde (o boală, o răceală, un farmec etc.); a se molipsi; tailor-bird [~bs:d] s. (omit.) pasăre-croitor (Orthotomus sutorius). to ~ a disease a lua o boala, a se molipsi; to ~ a cold a lua o răceală, a răci; to ~ the tailoress ['teibris, -res] s. croitoreasă. cattle a deochea / a fermeca vitele. 17. a lua drept, a privi ca; I ~ him to be an actor îl tailoring ['teilarirj] s. croitorie (ca meserie şi lucru). iau drept actor, cred că este actor; I ~ him to be a Frenchman cred că este francez; tailorism ['teihriz^m] s. 1. produse de croitorie. 2. vorbire caracteristică a unui croitor. how old do you ~ him to be? ce vârstă îi dai? 18. a lua, a cerc, a reclama (timp, explicaţie etc.); a fi nevoie de; to ~ time a cere timp, a fi nevoie de timp; how long will it ~ to tailor-made costume ['teibmeid 'kostjmm] s. taior. get this made? cât are să dureze până va fi gata?; it will ~ much time va lua / va necesita tailor mades [~ imeidz] s. pi. (mii. sl.) ţigări gata confecţionate. r mult timp; it won't ~ long nu va dura mult, nu va lua mult timp, va fi repede gata; tailor's chair ['teilaz 't/£3 ] s. scaun cu spate dar fără picioare, folosit în croitorie. the travel will ~ ten days călătoria va ţine / va dura 10 zile; that will ~ some explaining tailor's dummy [~ 'dAmi] s. 1. manechin. 2. (Jig.) bărbat spilcuit, fante. aceasta va necesita explicaţii; it ~s six men to do it e nevoie de şase oameni ca să o tailor's goose [~ 'gu:s] s. fier de călcat de croitorie. facă; it ~s four yards to make it e nevoie de patru picioare (metri) pentru a o face. 19. a lua. tailory ['teibri] s. croitorie, meseria sau prăvălia unui croitor. tailpiece ['teii pi:s] s. 1. sfârşit, parte finală. 2. (poligr.) vinietă Ia sfârşitul unui capitol. a primi, a câştiga (un salariu, un venit la cărţi, la jocuri de noroc etc.); how much tailpipe ['teilpaip] s. ţeava de eşapament.



it has neither head nor ~ nu arc nici cap, nici coadă; nu are nici început, nici sfârşit. 2. coadă (orice lucru ce seamănă cu o coadă); ~ of cornet coada unei comete; a ** of hair coadă, cosiţă de păr; (muz.) ~ of a note coada unei note; ~ of a letter coada unei litere (partea de jos care se scrie sub linie); ~of a kite coada unui zmeu; ~of a procession coada unei procesiuni / a unui cortegiu; ~ of a coat coada / pulpana unei haine, partea de la talie în jos a unei haine; to wear ~s a purta / a fi îmbrăcat în frac; ~ of a shirt poala / pulpana unei cămăşi; ~ of an aeroplane coada unui aeroplan; to walk at the ~ of a cart a umbla / a merge (pe jos) în spatele căruţei; ~ of one's eye coada ochiului; to look at smb. out of the ~ of one's eye a privi pe cineva eu coada ochiului, - of a storm sfârşitul unci furtuni / a unei vijelii; ~ of a stream ultima parte a unui curent de apă / a unui torent; (constr.) ~ of a roofing tile partea de jos (care se vede pe acoperiş) a unei ţigle. 3. alai, suită, escortă (« unui şef de trib); aderenţi (ai unui şef politic). 4. (scol., sport) coada (unei clase, unei echipe); ~ of the class coada clasei. 5. revers (al unei monede), pajură, stemă; heads or ~s cap sau pajură, ban sau stemă; to toss heads o r ^ a juca rişca / a da / a arunca cu banul. 6. (ist.) tui (de paşă); (înv.) rang de paşă la turci; a pasha with two ~s pasă cu două tuiuri. 7. (fam.) detectiv; persoană care urmăreşte pe altul. 8. (sl.) şezut, dos. 9. (mar.) sfârc. 10. (av.) ampenaj. ll.pl. costum de gală; frac. 12.pl. (mine) şlam. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu o coadă (un zmeu etc.). 2. (mai ales amer.) a urmări pe cineva de aproape, pas cu pas (cu scopul de a-l supraveghea şi a nu-l lăsa să fugă).



 takeable



926



do you ~? cât primeşti? cât câştigi?; (com.) to ~ s o much a week a câştiga atâta pe take-down ['teik daun] s. (fam.) 1. umilire, jignire, afront. 2. atr. (despre maşină) săptămână; (la cărţi de joc) to ~ a trick a lua o levată. 20. a lua, a profita de (o ocazie demontabil. take-home pay [~houm 'pei] s. (amer.) salariu net. etc.), a prinde curaj; a fi cu băgare de seamă; to ~ an opportunity a profita de ocazie; take-in [~'in,'--] s. tragere pe sfoară, păcăleală, înşelătorie, escrocherie. to ~advantage of a se folosi de, a profita de; to ~ (one's) holiday a lua / a primi concediu take-leave [~'li:v] s. ramas-bun, adio; ~ visit vizită de plecare / de rămas-bun. / vacanţă; to ~ courage a prinde curaj; to ~ care a băga de seamă, a se feri; to ~ notice taken ['teitem] part. trec. de la t a k e . a observa, a fi atent. 21. to ~ about a conduce (prin oraş), a face să viziteze; to ~ a girl takeoff ['teiko(:)f, '-'-] s. 1. (av.) decolare. 2. imitare (a gesturilor cuiva), mimare. about a ieşi (mereu) cu o fată; a-i face curte; to ~ again a lua din nou, a relua, a lua înapoi; to ~ along (with) a lua cu el, a duce, a căra; to ~ aside a lua, a duce de o parte, 3. (sport) avânt, elan, start, plecare. 4. (sport) linie de plecare. 5. (sport) trambulină. take-out Haut] s. 1. mâncare (gata)'preparată sau semi-preparată (pe care cumpără­ la o parte; to ~ away a) a lua, aduce cu sine, a răpi; b) a îndepărta, a duce de aci, a duce încolo; c) a lua, a lipsi (pe cineva de ceva); a retrage; to ~ a child away from school torul o consumă în altă parte); mâncare la pachet sau sufertaş. 2. (la jocurile de cărţi) a retrage un copil de la şcoală; to ~ back a) a lua înapoi, a retrage; b) a duce înapoi, schimbare a culorii (dujxi anunţul partenerului). takeover |'tcikiduv3r| s. preluare (a controlului, a responsabilităţii, a puterii etc.). a conduce înapoi; to ~ down a) a coborî, a da jos (un tablou etc.); b) a dărâma, a da jos taker [rtciksr] s. 1. persoană care ia ceva; primitor. 2. antreprenor. (o clădire etc.); c) a demonta (o maşină); d) a umili, a pune (pe cineva) la locul lui; e) a înghiţi (alimente, o supărare etc.);/) a lua (note în scris), a nota; a lua (note stenografice); taker-in ['teikor'in] s. amăgitor, înşelător, escroc. taker off [~ 'o(:)f] s. imitator (al gesturilor cuiva); mim. to ~for a lua (pe cineva) drept, a privi ea; to ~in a) a lua, a băga înăuntru; a pofti înăuntru, take-up ['teik -Ap] s. \.(fot.) înfăşurare (a bobinei, a rolei); înrolare (afilmului). 2. (tefui.) în casă; b) a lua, a băga înăuntru, a înmagazina (recoltă, mărfuri etc.); c) a lua, a primi (în gazdă, în pensiune); a da azil (unui orfan); d) a cuprinde, a îngloba, a conţine, a include ambreiaj, ambreiere. 3. (tehn.) reglaj (al unui lagăr, al jocului excesiv); compensare (a (teritorii, provincii, ţâri); e) a cuprinde cu privirea, a măsura; a înţelege; a-şi da seama uzurii). taking ['teikirjj I. s. 1. luare, apucare, capturare (a unuvoraş etc.). 2. arestare (a unui (de o situaţie); f) a strâmta (o haină, o rochie); g) a lua de lucru acasă (cusut, spălat); h) a lua, a primi, a fi abonat la (un ziar); i) to ~ in hand a lua în mână (ceva); a-şi lua hoţ). 3.pi. încasări, intrare (în bani), sumă încasata (din venit, câştig, salariu); the day's ~s încasările dintr-o zi, suma încasată într-o zi; the ~s are good încasările sunt bune. sarcina;/) to ~ in marriage a lua în căsătorie; k) (despre o navă) to ~ in water a) a se aproviziona cu apă (potabilă); b) a lua apă, a avea o spărtură; c) (fig. fam.) a înşela,. 4. (jur.) (act de) sustragere. 5. (med.) luare (de sânge). 6. (tehn.) ridicare (a unui plan); a băga (pe cineva) Ia apă; (fam.) I'm not to be taken in! pe mine nu mă duci / prosteşti; alcătuire, efectuare (a unei diagrame). 7. (fam.) încurcătură, nedumerire, agitaţie (mintală), to ~into a) he took her into his confidence i se destăinui ei; b) he took it into his confuzie; in a terrible ~într-o încurcătură / confuzie marc / teribilă. S. (cin.) dublă. II. adj. head to îşi băgă în cap să; to ~off a) a lua, a scoate, a ridica (pălăria, o haină, un capac, 1. atractiv, atrăgător, seducător, încântător, ispititor, captivant; a ~ manner o manieră receptorul de la telefon); b) a duce (la închisoare); a înlătura, a îndepărta (din drum); încântătoare / atrăgătoare. 2. (despre boli) infecţios, contagios, molipsitor. taking back [~ 'b?ek] s. retractare (a cuvintelor). c) a îndepărta, a abate, a distrage (atenţia, privirea, gândul cuiva); d) a lua din, a reduce taking down [~ 'daun] ş. 1. coborâre (a unui tablou din perete etc.). 2. consemnare (preţul); e) a scoate, a suprima (un tren);/) a imita (gesturile cuiva), a mima, a parodia, a caricaturiza (pe cineva); to ~ on a) a lua asupra sa, a se însărcina; a primi, a accepta în scris (a unor fapte etc.) (v. t a k e d o w n). takingly ['teikirjli] adv. (într-un mod) atrăgător, seducător, încântător. (o sarcină, o răspundere); b) a lua, a angaja (un lucrător); c) a accepta (un pariu, un takingness ['teikirjnis] s. farmec, atracţie, vino-ncoace. joc); come along, I'll ~ you on at golf! hai să te fac o partidă de golf!; ă) a lua (o culoare), taking off ['teikirj 'o(:)f] s. 1. imitare (a gesturilor cuiva). 2. (av.) decolare; ~ trials a îmbrăca (o formă), a dobândi (o calitate); he took on an American accent prinse un accent american; e) (despre tren etc.) a lua (pasageri, călători);/) a lua / a duce (pe cineva) probe / încercări de decolare. taking out [~ 'aut] s. 1. extracţie (a unui dinte, a petrolului etc.); scoatere (a unei pete). mai departe; I'll ~ you on a bit te mai conduc puţin; to ~ out a) a scoate, a extrage (un etc.). dinte, o pată, pipa din gură); b) a scoate, a duce (la plimbare, la masă); c) a scoate, 2. obţinere (a unui brevet taking over [~ 'ouvo1"] ş. 1. luare în posesiune / stăpânire; preluare. 2. (mil.) preluare a obţine (un brevet, o poliţă de asigurare, un act, un document); d) a scoate, a smulge (un lucru de la cineva); to ~ over a) a lua, a prelua (o afacere, datoriile unei afaceri, (a unui post, a gărzii etc.). un apartament, mobila dintr-un apartament); b) a prelua, a lua în primire (funcţia, serviciul taking up [~ Vp] ş. 1. depavare (a unei străzi). 2. (fot.) rulare (a filmului). 3. adoptare cuiva); c/a duce, a lua cu sine, a transporta (pe cineva); (radio) we ~ you over to Rome (a unei idei etc.). 4. (auto) absorbţie (a şocului). 5. (tehn.) reglaj (al unui lagăr, al jocului excesiv); compensare (a uzurii). (vă) dăm legătura cu Roma; to ~ to a) a duce la (o scrisoare la postă); a transporta (pe talapoin ['taMspDÎn] s. 1. preot budist. 2. specie de maimuţă africană (Cercopithecus cineva la spital); b) a lua asupra .sa, a-şi atribui; to ~ up a) a ridica, a aduna, a strânge talapoin). (ceva de jos, de la pământ); a ridica (un covor, o mânecă de la haină, pavajul unei străzi talbot ['to(:)lb3t] s. (zool.) talbot (rasă de câini de vânătoare, azi dispărută). etc.); b) a lua pasageri (în maşină, în autobuz, în tren); c) a lua, a apuca (un toc etc.), talc [taîlk] s. (mineral.) talc. a ridica (armele); d) a aresta, a pune mâna (pe cineva); e) (com.) to ~ up a bill a onora talcose l'taîlkous, -'-] adj. de talc. o poliţă; f) a pune, a ridica (o problemă, o chestiune, o afirmaţie); a adopta (o idee); talc powder ['taslk .paudor] s. pudră de talc. g) a ridica, a primi (un pariu, o provocare, o întrecere); h) a ridica, a percepe (bani, impozite, talcum powder ['tslkara rpaudsr] s. v. t a 1 c p o w d e r. împrumuturi); i) a începe, a îmbrăţişa, a se dedica (unei cariere, unui studiu, unei tale [teii] s. 1. poveste, istorisire, povestire, basm; descriere, expunere amănunţită, funcţiuni); j) a ocupa (o cameră, un apartament, prea mult spaţiu); a ocupa, a absorbi născocire; to tell the ~ of one's adventures a povesti / a istorisi / a face o expunere (timpul, ocupaţia, serile cuiva); (la pasiv) a fi ocupat, a se gândi numai la (o persoană, amănunţită despre aventurile cuiva; a stirring ~ o poveste / o istorisire emoţionantă / o afacere); I'm very much taken up this week sunt foarte ocupat săptămâna asta; he's mişcătoare; fairy ~a) basm (cu zâne); b) poveste de necrezut; idle ~s fleacuri, baliverne, entirely taken up with his work e complet absorbit de munca lui; he's quite taken up poveşti născocite; that tells its own ~ este evident, nu mai e nevoie de comentariu; (jig.) with her nu mai poate după ea; k) to ~ smb. up sharply a lua pe cineva prea tare / repede; his ~ is told s-a sfârşit cu el, povestea lui s-a terminat; I've heard that ~ before am mai to ~ smb. up short a tăia vorba cuiva; l) a relua, a reîncepe (un discurs, o convorbire, auzit povestea asta. 2. nuvelă, poveste literară, fabulă, legendă, basm; a book of ~s o o ceartă); m) to ~smb. up wrongly a înţelege greşit pe cineva, a da o falsă interpretare carte cu basme / cu povestiri; The Canterbury Tales Povestirile din Canterbury (de spuselor cuiva; n) (auto, despre suspensia unui automobil) to ~ up the bumps / jolts Chaucer). 3. zvon, denunţ, pâră, clevetire, bârfeală, minciună; to tell ~s a) a dezvălui a absorbi / a amortiza şocurile; o) (foto) a înfăşură (bobina, rola); a înrola (filmul); p) (tehn.) un secret; b) a umbla cu zvonuri, a bârfi, a trăncăni, a cleveti, a spune lucruri răutăcioase a regla (un lagăr); a compensa (uzura); to ~ upon oneself a lua asupra sa, a-şi asuma. pe seama cuiva. 4. (înv.) număr, socoteală, cantitate; the ~ of dead and wounded numărul B. in/r. 1. aprinde, a avea succes, a reuşi, a plăcea; the work will not ~lucrarea asta celor morţi şi răniţi; the ~ is complete numărul e complet, sunt toţi prezenţi. n-are să prindă / n-are să aibă succes; the play didn't ~ piesa n-a avut succes; will it talebearer ['tcil.beoror] s. 1. guraliv, flecar, palavragiu. 2. bârfitor, trădător, gură-rea, ~? va prinde? va avea succes? 2. a prinde, a avea efect; the graft did not ~ altoiul nu denunţător, informator, pârâtor. a prins; the vaccine did not ~ vaccinul nu a avut efect. 3. (despre foc) a se aprinde; talemonger ['tcil.mArjga'J .T.V. t a l e b e a r e r . the fire took at once focul s-a aprins / s-a întins repede; (despre pânze) a prinde vântul. talent I'taîlont] s. 1. talent, aptitudine, însuşiri personale; to have a ~for languages 4. (despre persoane) to ~ well a fi fotogenic. 5. to ~ sick a se îmbolnăvi. 6. to ~ after a avea talent / înclinaţie / aptitudine pentru limbi (străine); to have a ~for drawing a avea a semăna, a avea ceva de la cineva; the boy ~s after his father băiatul îi seamănă lui talent / aptitudine pentru desen; he has no ~ for business n-are aptitudini / talent pentru taică-său; the daughter does not ~ after her mother fata nu arc nimic de la mama ci afaceri; man of ~om de talent / talentat; her ~as a pianist talentul ei de pianistă. 2. talent, / nu seamănă cu maică-sa; to ~ from a reduce / a micşora / a scădea din (cantitate, calitate, persoană talentată; the best ~ in the country cel mai mare talent în toată ţara; to call valoare, merit); to ~in with a se ataşa (de cineva), a ţine cu cineva; to ~off a) a-şi lua upon all the ~s a face apel Ia toate talentele; to encourage local ~ a încuraja talentele elan / vânt, a-şi face vânt; b) (av.) a decola, a-şi lua zborul; c) (despre vânt) a se domoli; locale. 3. (numism.) talant, taler (monedă, măsură de greutate veche); gold ~ talant de to ~ on a) a pune Ia inimă; a se lamenta, a se plânge; a se mâhni adânc; don't ~ on so! aur; silver ~ talant de argint; Roman ~talant, taler roman; Egyptian ~ taler, talant egiptean. ei lasă, nu te mai necăji atâta!; b) (despre o modă, teorie etc.) a prinde, a deveni popular; 4. (şl.) persoană eu sex-appcal. c) a se împrieteni, a se uni cu cineva; to ~ to a) a lua o direcţie; a fugi; to ~ to flight talented [-id] adj. talentat, dotat, înzestrat. a lua-o la fugă; to ~ to the mountains a se refugia în munţi; b) a se deda la, a se ocupa talentless [-lis] adj. fără talent, netalcntat. cu; a se dedica (cu dat.), a prinde gust pentru (băutură, joc, sport, teatru etc.); c) a prinde talent money ['taslint .nuni] s. (sport) primă alocata unui profesionist de valoare. simpatie I afecţiune pentru, a se ataşa de (cineva, ceva); to ~ up (despre vreme) a se talent spotter [~ ispotor] s. descoperitor de talente (mai ales în sport şi în arte). ameliora, a se îmbunătăţi; to ~ up with a frecventa (cu ac.), a avea relaţii CU, a lega prietenie talent-spotting show [~ -spotin '/ou] s. spectacol organizat în vederea descoperirii de cu; (înv.) to ~ with a) a începe o legătură (sentimentală) cu (cineva); b) a fi mulţumit / noi talente. satisfăcut de. II. s. 1. luare. 2. captură. 3. sumă încasată. 4. v. t a k i n g (I, S). taler ['ţa:b r | s. (numism.) taler. takeable f'teikobl] adj. de luat, care poate fi luat. tales ['teili:z| s. (lat. jur.) 1. lista juraţilor supleanţi. 2. juraţi supleanţi. talesman ['teili:zmon, -maen], pi. talesmen ['teili:zmon, -men] s. (jur.) jurat supleant. takeaway ['tcikowei] s. 1. magazin de tip „gospodina". 2. mâncare servită la pachet.



 927



tamarisk



talker ['to:ks>r] s. 1. vorbitor. 2. vorbăreţ, palavragiu; (prov.) great ~s are little doers taleteller ['teikcto1"] s. 1. povestitor, născocitor. 2. guraliv, flecar, palavragiu, taliped ['tffiliped] I. adj. 1. (despre picioare) bont, deformat. 2. cu picioare strâmbe / vorbă multă, treabă puţină; numai gura e de el / ei etc. talkfest ['to:kfest] s. (amer.) conversaţie lungă, dezbatere prelungită. deformate. II. s. persoană sau animal cu picior bont sau deformat. talkie [ft3:ki] s. (amer. fam.) 1. film sonor/ vorbit. 2.pi. industria cinematografică. talipes Ctaelipi:z] s. (med.) picior frânt, picior CU talpa în formă de copită de cal. talk-in ['to:kin] s. 1. demonstraţie de protest la care participanţii iau cuvântul. 2. con­ talipot ['taslipot] s. (bot.) palmier cu frunza în formă de evantai (Corphyra ferinţă; expunere; discuţie. umbraculifera). talking l'to:kirj] I. s. vorbă; vorbe; discuţie, conversaţie; a truce to ~! have done with ~î talisman ['tamzman, -isn>] s. talisman, amuletă. terminaţi / încetaţi discuţia!: he did all the ~ el a întreţinut toată conversaţia; there was talismanic [ita?liz'ma;nik, -is'm-] adj. cu proprietăţi magice / talismanice. talk [to:k] I. vb. A. intr. 1. a vorbi, a se exprima; to learn to ~ a învăţa să vorbească: very little ~ at lunch s-a vorbit puţin la prânz. II. adj. 1. vorbăreţ, trăncănitor, flecar. to ~ loudly a vorbi tare; to ~ by signs, by looks a vorbi, a se exprima prin semne, prin 2. (jig.) expresiv; ~ eyes ochi expresivi. priviri; to ~for the sake of ~ing a vorbi de dragul vorbei, pentru plăcerea de a vorbi; talking iron [~ raian] s. (amer. si.) puşcă. that is a strange way to ~ acesta e un mod curios de a vorbi; it's easy to ~ c uşor să talking machine [~ ms>/i:n] s. fonograf, gramofon. vorbeşti; to ~ about smth. a vorbi despre ceva; he is not talking of you nu vorbeşte de talking (motion) picture [~ (.moufan) 'pikt/a1"] s. film sonor. d-ta, nu c vorba de d-ta; that's no way to ~! a) nu aşa se vorbeşte!; b) nu trebuie să spui talking-to [~tu:J s. admonestare, mustrare; to give smb. a good ~ a-i trage cuiva un astfel de lucruri: to ~ big a vorbi pompos / cu îngâmfare, a se lăuda; to ~ too much perdaf/ o săpuneală. a vorbi prea mult: to stop ~ing a înceta de a mai vorbi; (fam.) to ~ through one's hat, talk show [rto;k/ou] s. (amer.) emisiune de radio sau de televiziune la care sunt invitate to ~ through (the back of) one's neck a) a spune prostii; b) a exagera; (fam.) now you're personalităţi. -ing! aşa da! aşa mai vii dc-acasă! bine spus! 2. a vorbi, a discuta, a conversa, a sta de talkworthy l't;>:kiW3:6i] adj. care merită să fie discutat. vorbă, a se întreţine cu cineva; to ~ to / with a friend a vorbi / a conversa / a sta de talky [Tto:ki] adj. 1. flecar, guraliv. 2. prolix. vorbă cu un prieten; she did not ~ to me the whole day ca n-a vorbit cu mine toată talky talk [~ 'to:k] s. vorbărie, trăncăneală. ziua; she has found smb. to ~to ea a găsit pe cineva cu care să vorbească; to ~ to oneself tall [to:l] adj. 1. înalt, mare, de statură înaltă; a ~ man un om înalt; a ~ house o casă astadevorbăcu sine însuşi, a vorbi singur; to ~severely to smb. a vorbi aspru cu cineva, înaltă / marc; a ~ tree un pom înalt; a ~ tower un turn înalt. 2. înalt, de o anumită înălţime; a certa pe cineva; who do you think you're ~ing to! unde te trezeşti? cu cine crezi că how ~ are you? ce înălţime ai?; he is five feet ~ arc o înălţime de cinci picioare; he is vorbeşti? 3. a flecari, a trăncăni, a spune verzi şi uscate; a bârfi, a vorbi pe cineva de ~er than she cl e mai înalt decât ea; he is ~er by a head c cu un cap mai înalt; this suit rău. a cleveti; she is ~ing all the time ea trăncăneşte tot timpul / fără întrerupere; makes you look ~er acest costum (de haine) te face mai înalt; he has grown ~ a crescut grandmother loved to ~ bunicii îi plăcea să trăncănească / să flecărcască; people are în (înălţime), s-a înălţat; how ~ is that tower? ce înălţime are acel turn?; that house is beginning to ~ lumea începe să vorbească de rău / să bârfească / să clevetească: the ~er than ours casa aceea este mai înaltă decât a noastră. 3. (sl.) de necrezut, formidabil, whole town was ~ing about it tot oraşul vorbea / clevetea despre aceasta; people ~ed fantastic, excesiv, greu de realizat; a ~ story o poveste de necrezut / fantastică; to tell and he had to go lumea a bârfit / a clevetit şi el a trebuit să plece / să demisioneze. ~ stories a povesti gogoşi / lucruri de necrezut; a ~ order un lucru / o sarcină / un ordin 4. to ~ at smb. a) a face aluzii ia cineva (care este de faţa, fără a i se adresa direct); greu de realizat; it's a ~ order asking me to e greu să-mi ceri să. b) a lua în bătaie de joc / în zeflemea pe cineva; c) a da înainte eu gura, vorbind cuiva tallage ['tcelid3J s.(ist.) bir. (indiferent dacă te ascultă sau nu); are you ~ing at me? te referi la mine? faci aluzie tallboy ['to:lboi] s. 1. comodă înaltă, scrin. 2. pahar cu picior înalt. 3. (glumeţ) persoană la mine?; to ~ away a vorbi cu volubilitate; a flecari; to ~ away at smb. v, t o - a t importantă. 4. (mil. sl.) bombă (de avion) de mare calibru. s m b.; (amer.) to ~ back a răspunde obraznic, a da replică; to ~ down to one's audience tallier l'ta?Ii9r] s.T. inspector / controlor al depozitelor de mărfuri / al antrepozitelor. a vorbi pe măsura înţelegerii (limitate a) publicului, a coborî nivelul conferinţei pentru 2. banca, persoană care ţine banca (la jocurile de cărţi). a se face înţeles de public; to ~ of a discuta / a vorbi despre ceva (cu o intenţie precisă); tallish ['to:Ii/J adj. destul de înalt. they are ~ing of going abroad ei discută să plece în străinătate; to ~ on a continua să tallness J'txlnis] s. statură înaltă; înălţime (a unei clădiri etc.). vorbească / să stea de vorbă; to ~ round a question a discuta în jurul unei probleme tallow [rta?lou] I. s. grăsime, seu. II. vb. A. tr. a unge cu grăsime, a gresa. B. intr. a pro­ fără a-i atinge miezul; a o lua pe departe / pe după piersic; to ~ up to smb. a da replica duce grăsime. cuiva, a vorbi cu îndrăzneală cuiva; a vorbi sus şi tare. B. tr. 1. a vorbi (o limbă străină); tallow chandler [~ it/o:ndbr] s. negustor sau fabricant de lumânări, lumânărar. a vorbi (în argou, jargon, dialect); to ~ English a vorbi englezeşte; to ~ slang a vorbi tallow chandlery [~ it/umdbri] s. negoţ de / cu lumânări. în argou /jargon. 2. a discuta despre, a sta de vorbă despre; to ~ politics a vorbi despre tallower ['t«lou3r] s. 1. animal care produce grăsime. 2. lumânărar. politică; to ~ business a vorbi de afaceri; to ~ dress a vorbi despre mode /îmbrăcăminte; tallow-faced ['tselou feist] adj. palid; (despre obraz) ca de ceară. to ~ horse a vorbi despre (curse de) cai; to ~ nonsense a vorbi lucruri fără rost, fără tallowy ['teeloui] adj. v. t a l l o w - f a c e d . sens. 3. to ~ away a) a petrece (timpul) discutând, vorbind despre una şi alta, trăncănind, tally ['tali] I. s. 1. răboj, crestătură, tăietură; răboj (de brutar); răboj (care arată flecărind; b) a scoate (cuiva ceva) din cap prin argumente; to ~down a închide gura (cuiva), a reduce (pe cineva) la tăcere (vorbind mai tare, mai îndelung sau mai cu efect); cantităţile sau valoarea datorată). 2. pontaj, punctaj, însemnare cu puncte; to keep ~ to ~ smb. into doing smth. a convinge / a îndupleca pe cineva să facă ceva; to ~ out of goods / names etc. a puncta, a însemna cu puncte (pe o hârtie) mărfuri / nume etc. a) a discuta (lucrurile) până la capăt, pe toate laturile / feţele; b) (pari.) to ~ a bill out 3. etichetă (pentru bagaje, plante de vânzare etc.); bilet de identificare. 4. jeton (de a prelungi dezbaterile unui proiect de lege în aşa fel încât acesta să nu poată fi votat la prezenţă). 5. duplicat, al doilea exemplar (al unui document, facturi etc). 6. (austr.) număr închiderea dezbaterilor; to ~smb. out of doing smth. a convinge / a îndupleca pe cineva de oi tunse într-o anumită perioadă. II. vb. A. tr. 1. a însemna pe răboj. 2. a ponta, a puncta, (prin vorbe) să nu mai facă ceva; to ~ over a) a discuta, a dezbate (o chestiune, o problemă, a controla (mărfuri, produse). 3. a pune eticheta pe (un pachet etc.). 4. (amer.) a calcula, o afacere); b) a convinge, a câştiga (pe cineva) prin argumente; to ~ smb. round (to one's a număra. B. intr. to ~ with a corespunde eu. a se potrivi cu, a concorda; his statement way of thinking) a convinge pe cineva prin argumente, a face pe cineva să-şi schimbe does not ~ with the facts declaraţia Iui nu corespunde faptelor / realităţii; our opinions părerea, a aduce pe cineva la punctul tău de vedere; I ~ed him round at last în cele din do not ~ părerile noastre nu concordă / nu se potrivesc. tally clerk [~ klo:k] s. (coin.) pontator, controlor. urină am reuşit să-1 conving; to ~ up a face vâlvă despre (o carte, un spectacol etc.). tally-ho [~'hou] I. interj, (cinegetică) ci! II. ş. (amer.) trăsură mare, caretă, echipaj, C. rejl. to ~ oneself hoarse a răguşi vorbind prea mult; he ~ed himself into prison discursurile sale imprudente l-au băgat în închisoare / l-au făcut să intre Ia închisoare. trăsură cu patru cai. III. vb. tr. (cinegetică) a asmuţi (câinii). tally keeper [~ iki:p3r] s.v. t a l l y c l e r k . II. s. 1. conversaţie, convorbire; taifas; to have a friendly ~ with smb. a avea o convorbire tallyman ['taeliraanj.p/. tallymen [-man, -men] s.l.v. t a l l y c 1 c r k. 2. negustor prietenească cu cineva; they had a long ~ au avut o convorbire lungă, au stat de vorbă mult timp; an intimate ~ o convorbire intimă; I want to have a ~ with you vreau să care vinde cu plata în rate şi îşi face socotelile pe răboj (mai ales pânzar scoţian stabilit vorbesc ceva cu d-ta; to engage smb. in ~ a angaja pe cineva în discuţie / conversaţie. în Anglia). tally roll ['taeli roul] s. (autom.) rulou de hârtie pentru maşini de calculat. 2. vorbe (goale); gogoşi; banalităţi; we've had enough ~, it is time to act am vorbit tally-sheet ['tseli


 tamber



tamber ['taemba1"] s. (lingv.) timbru (al unui sunet). tambour ['taembua1", -boor, -bo:r] s. 1. (înv.) tobă, tambur. 2. gherghef (pentru brodat). tambourine [-tasmba'rim, amer. şi -bu'r] s. tamburină. tame [tcim] I. adj. 1. (despre animale, păsări) domesticit, îmblânzit, domestic; animal that easily grows ~ animal care se îmblânzeşte repede. 2. (despre persoane) supus, blând, subjugat; slab, iară energie. 3. (despre plante, amer. despre pământ) cultivat. 4. (despre stil, povestiri) monoton, fad, incolor, insipid, searbăd, banal, nesărat. II. vb.'A. tr. 1. a domestici, a îmblânzi, a dresa, a supune; to ~a wild animal, a wild bird a îmblânzi / a domestici un animal sălbatic, o pasăre sălbatică. 2. a supune, a subjuga; a atenua, a câştiga autoritate asupra, a potoli; to ~ one's ardour a-şi atenua / a-şi potoli ardoarea / pasiunea; to ~ one's tongue a-şi potoli / a-şi ţine limba, a-şi ţine gura. 3. to ~ down a atenua (o culoare ţipătoare, o ştire). B. intr. 1. a se domestici, a se îmblânzi. 2. a deveni banal, insipid; the story begins to ~ povestea devine / începe să fie banală. 3. to ~ down a se atenua, a se îmblânzi; a se potoli, a se linişti. tameable ['teimabl] adv. v. t a m a b 1 c. tameless ['teimlis] adj. sălbatic, care nu poate fi domesticit. tameness ['teimnis] s. 1. natură blândă, blândeţe (a unui animal). 2. lipsă de curaj; lipsă de viaţă. 3. monotonie, caracter searbăd. tamer ['tcima1"] s. 1. îmblânzitor (de fiare). 2. dresor. Tamil ['taemil, amer. şi 'tAinil] I. adj. tamil. II. ş. 1. taniil. 2. (limba) tamilă. Tammany ['taemani] s. (amer.) 1. organizaţie centrală a partidului democrat (cu sediul la ~ Hali, în New York). 2. (sistem de) corupţie în viaţa politică; venalitate. tammy1 ['taemi] s: v. t a m - o ' - s h a n t e r . tammy2 s. strecurătoare cu găuri; filtru; sită. tam-o'-shanter l'taemo'/amta-] s. 1. beretă scoţiană (cu pompon). 2. Tarn o'Shanter erou al poemului cu acelaşi nume de Robert Burns. tamp [tsemp] vb. tr. 1. a tasa, a îndesa, a bătători. 2. a astupa (o gaură)., tampan ['taempaen] s. (entom.) căpuşă veninoasă sud-afrieană (din familia arahnidelor). tamper1 ['tzempor] vb. intr. (to ~ with) a se atinge de; a se amesteca, a se băga (în); a face schimbări, a face corecturi (în); a falsifica (un document, un registru, conturi); a schimba, a strâmba, a strica (un mecanism, o cheie, o broască); a viola, a deschide (o scrisoare, un bagaj); a se atinge de, a sustrage (banii dintr-o casă); to ~ with a witness a mitui / a corupe un martor. tamper2 s. (ferov.) maşină de burat traverse. tamperer ['taempara1"] s. 1. (with) falsificator (de). 2. ~ with witnesses persoană care corupe / cumpăra martorii într-un proces. tampering ['taeinporinj s. 1. (with) falsificare (de registre, documente, conturi etc.). 2. ~ with witnesses cumpărare / mituire a martorilor într-un proces, tamper-proof ['taempo.pru:f] s. închizătoare sau broască de siguranţă (inviolabilă). tampion ['tasmpian] ş. 1. tampon, dop mare. 2. (mil.) dop care astupă gura tunului. tampon ['taempan, -pon] (med.) I. ş. tampon. II. vb. tr. a tampona (o rană). tamponade [itaMiipa'neid] s. (med.) tamponare. tamponage ['taempa'nids] s. v. t a m p o n a d e , -tamtam ['lAintAm] s. 1. gong. 2. v. t o m t o m (1). tan1 [taen] I. s. 1- scoarţă, coajă de stejar (pentru argăseală). 2. culoare cafenie. II. vb. A. tr. 1. a argăsi. 2. (fam.) a bate, a burduşi, a sminti în bătaie. B. intr. a se bronza, a se. arde. III. adj. bronzat, ars de soare. tan2 s. (mat.) tangentă. tana ['ta;no, -na:] s. (anglo-indian) 1. secţie poliţienească. 2. post militar. tanadar ['taenada:] s. (anglo-indian) şei"al unei secţii poliţieneşti sau al unui post militar. Tanagra (statuette) ['taenagro (iStaetju'et)] s. statuetă de Tanagra. tandem ['taendam, -dem] I. adv. într-un singur şir. II. s. 1. tandem, trăsurică cu doi cai înhămaţi unul după altul, echipaj. 2. tandem, bicicletă cu două locuri aşezate unul după altul. 3. (tehn.) tandem, aranjament într-un singur şir. 4. (electr.) cascadă. tandem area [~ 'sorin] s. (tel.) zonă suburbană / apropiată. tandem compensation [~ ikompcn'sei|pn] ş. (infor.) compensare secvenţială/ tandem. tandem connection [~ ka'nekjbn] s. (electr.) conectare în cascadă / tandem. tandem network [~ 'network] s. (electr.) reţea în stea. tang1 [taen,] s. 1. parte a unui instrument care intră în mâner. 2. gust puternic, aromă puternică, miros pătrunzător. tang2 I. s. sunet strident şi metalic. II. vb. A. tr. a face sa sune. B. intr. a răsuna. tangency ['ta3nd33nsi| ş. (mat.) tangenţă. tangent ['taendîant] I. ş. (mat.) tangenţă; to fly at a ~, to go off at a ~ a) a trece brusc la un alt subiect; b) a scăpa prin tangentă. II. adj. tangenţial. tangent galvanometer [~ mit3r] s. (electr.) busolă de tangente. tangential [taen'd3entfal] adj. (mat.) tangenţial. tangentially [-i] adv. tangenţial. tangential wheel [taen'd3en.M hwi:l] s. (tehn.) rotor de turbină cu adrnisiunc tangenţială. Tangerine iitaend33'ri:n] I. adj. din Tanger. II. s. 1. locuitor din Tangcr. 2. tangerine mandarină (fruct). tangibility [itamd3i'biliti, -d33'b-, -laţi] ş. tangibilitate, palpabilitate, realitate. tangible ['taend33bl, -d3ib-] adj. 1. tangibil, palpabil, material. 2. clar, real, palpabil. tangibleness 1-nis] s.v. t a n g i b i l i t y . tangle 1'taen.gl] I. s. 1. încurcare, încurcătură, amestec, încâlcire (de fire, aţe, păr, lână, sfori, sârme, ramuri); a ~ of threads o încâlcire, o încurcare de fire (de aţă); to get one's hair in a ~ a-şi încâlci / a-şi încurca părul; a ~ of brushed wire o încurcare / încâlcire de sârmă ghimpată; a ~ of branches o încolăcire / încâlcire de ramuri; a ~ of briars o încâlcire / împletitură de mărăcini. 2.-(fig.) încurcare, încurcătură, dezordine, confuzie, zăpăceală, harababură, talmeş-balmeş; his thoughts were in a complete ~ gândurile Iui erau într-o totală confuzie / zăpăceală; his affairs were in a complete ~ afacerile lui



928



erau într-o completă dezordine / încurcătură; to get in a ~ a) a se încurca, a se zăpăci; b) a intra, a fi într-o (mare) încurcătură; traffic ~ blocare a circulaţiei; îmbulzeală de maşini, de vehicule; 3. instrument de fier prevăzut cu sfori şi cârlige (de undiţă) pentru a scoate algele de la fundul mării. 4. algă brună (Laminaria saceharina). II. vb. A. ţr. 1. a încurca, a amesteca, a încâlci, a încolăci (fire, aţe, sfori, sârme, păr); to ~ up a lock a strica o broască; to get ~d (up)a) a se încurca, a se încolăci, a se încâlci, a se întortochea; b) (despre persoane) a intra într-o (marc) încurcătură. 2. (fig.) a încurca, a zăpăci, a încâlci, a complica, a face confuz. B. mtr. a se încurca, a se încâlci, a se încolăci, a se întortochea. tangleberry ['taerjglberi, ~b?ri] ş. (bot.) specie de afin american (Gaylussaciafrondosa). tanglefoot [~fut] s. (amer. si.) whisky; rachiu tare, adio-mamă. tanglefooted [~futid] adj. (amer. si.) beat. tangleleg [~lcg] ş. (amer. si.) rom (v. şi t a n g 1 e f o o t). tangly ['taenglij adj. confuz, încurcat, amestecat. tango f'taengou] I. ş. tangou. II. vb. mtr. a dansa tango. tangrarn ['taerjgraeni] s. măciucă chinezească. tangy ['taerji] adj. 1. care are un gust uşor dezagreabil. 2. care are un gust picant caracteristic. tan house ['taen haus] s. tăbăcărie. tank [taerjk] s. 1. cisternă, bazin, rezervor (de apă, benzină, combustibile lichide: petrol, motorină, păcură; pentru uleiuri, substanţe gazoase etc.); water ~a) rezervor / cisternă de apă; b) (ferov.) castel de apă (de-a lungul liniei); c) (ferov.) rezervor / cisternă de apă (la spatele I în tenderul locomotivei); d) (mar.) rezervor / cisternă / cală pentru apă; petrol ~ rezervor / cisternă de benzină; oil(-fuel) ~ rezervor pentru ulei (de motoare); air ~ rezervor de aer. 2. (i/ui, tehn.) bazin, cuvă, cutie, rezervor, bac; (electr.) accumulator ~ cutie de acumulator; (fot.) washing ~ cuvă pentru spălat; (ind.) settling ~ bazin de depunere (noroi, reziduuri etc.) 3. (/nil.) tanc, car de luptă / asalt, maşină blindată; baby ~ tanchetă. 4. (amer. cin.) cabină insonoră / de înregistrare. 5. (şl.) beţivan. 6. (amer. fam.) orăşel. . ■ tankage ['taenkid3] s. 1. capacitatea unei cisterne. 2. resturi, deşeuri. tankard l'taenkad] ş. cană (înaltă, metalică) de berc, cu capac. tank-buster ['taerjkibAstal s. (mii. si.) tun antitanc, tun AT. tank-car [~ko:] s. 1. (vagon-)cisternă. 2. autocisternă. tanked [tserjkt] adj. (pap.) beat, criţă. tank-engine ['taenk>end3in] s. (ferov.) Iocomotivă-tender. tanker1 ['taeqkor] s. 1. (mar.) tanc petrolifer. 2. vagon-cisternă. 3. autocisternă. tanker2 v. t a n k m a n . tankman l'taenkmon], pl. tankmen [-mon, -men] ş. (mii.) tanchist. tank ship ['taerjk ,/ip] s. navă-cisternă, (tanc) petrolier. tank suit [~ sju:t] s. costum de baie întreg. tank top [~ top] s. 1. maiou, tricou cu bretele. 2. pufoaică Iară mâneci; vesta. tank trailer [~ treilo] ş. remorca-cisternă. tank truck [~-trAk] ş. autocisternă. tank wag(g)on [~ -waegon] ş. (vagon-)cisternă. tanna ['taina] s. v. t a n a. tannate ['taenit] s. (chim.) tanat. tanner1 ['taena1"] s. tăbăcar, argăsitor. tanner2 s. (şl.) monedă de şase penny. tannery ['taenari] s. tăbăcărie. n tannic acid ['taenik isesidj s. (chim.) acid tanic. tannin ['taenin] s. v. t a n n i c a c i d . tanning ['taenirj] s. 1. tăbăcire. 2. bronzare (a pielii). 3. (fam.) snopeală, bătaie. 4. (tehn.) tratare cu tanin. tanning agent [~ 'eidjpnt] ş. (chim.) tanant, substanţa tanantă. tansy ['taenzi] s. (bot.) vetrice (Tanacetum vulgare). tantalic [taen'taelik] adj. (chim.) de tantal. tantalite l'taentalait] s. (mineral.) tantalit. tantalization [itaentalai'zei/3n] s. chinuire, supliciu, torturare. tantalize f'taentalaiz] vb. tr. a supune chinurilor lui Tantal, a tortura, a aţâţa dorinţele (cuiva), a chinui cu false iluzii. tantalizing ['taentclaizirji adj. chinuitor, amăgitor, dătător de iluzii deşarte. tantalizingly [-H| adv. chinuitor etc. (v. t a n t a l i z i n g ) . tantalum ['taentalam] s. (chim.) tantal. tantalus ['taentalas] s. (glumeţ) suport pentru carafe de vin (din care acestea nu pot fi scoase fără cheie). tantamount ['taentamaunt] adj. ~ to echivalent cu, de valoare egală cu; this is ~ to saying that e ca şi cum ai spune că. tantara ['taentara, taen'taera, taen'to:ra] s. (înv.) fanfară (de trompete). tantivy [taen'tivi] (înv.) I. s. galop repede. II. adv. în galop, în goană, mâncând pământul. tantrum ['taentram] s. furie, acces de furie, de turbare; to fly / to get into a ~ a fi cuprins de mânie. tan yard ['taen ja:d] s. tăbăcărie. Tanzanian [itaenza'nion] I. adj. din Tanzania, tanzanian. II. s. locuitor din Tanzania, tanzanian. Taoism ['to:ouiz3m, 'taui-] s. (rel.) taoism. Taoist ['ta;ouist] s. (rel.) taoist. tap1 [taep] I. s. 1. cep (de butoi). 2. cană, robinet (de chiuveta, de butoi, de rezervor, de cisternă etc.); cold(-water) ~ robinet de apă rece; hot(-water) ~ robinet de apă caldă; drain ~ robinet de scurgere; floating ball ~robinet (de reglaj) cu flotor; to turn on the ~ a deschide robinetul / canaua; to turn off the ~ a închide robinetul; (despre băuturi alcoolice) on ~ pus în butoi cu cană şi gata pentru consum; la butoi (la care s-a pus cană);



 929



tarsus



tapis ['tsepi, "turpi, amer. şi 'tcipis, 'tsepisj s. (jr.) to be on the ~ a fi pe tapet, a fi la gata la cană; (fig.) eloquence always on ~ elocinţă totdeauna gata să curgă; (fig.) cask in ~butoi la care s-a dat cep şi s-a pus cană, butoi pentru consum. 3. (fig.) băutură (dhitr-un ordinea zilei. tappet J'trepit, -ct] s. (tehn.) excentric. anumit butoi); o băutură, o bere specială. 4. (şi ~-room) cârciumă, bodegă, bar. 5. (mec.) tap-room ['ta3pru(:)ni] s. bar (într-o cârciumă). filieră, sfrcdcl. 6. (electr.) derivaţie, ramificaţie (a unei canalizări, instalaţii). 7. (metal.) tap-root [~ru:t] s. (bot.) rădăcină pivotantă. curgere (a metalului topit). 8. (te/u/.) tarod, burghiu de filetat. II. vb. A. tr. 1. a da cep tapster ['ta^pst?1") s. 1. bufetier, barman. 2. cârciumar, cabarctier. la (un butoi), a pune cană (unui butoi). 2. a găuri; a face o gaură în, o tăietură în, a face tap-water ['ta3piw.-):t3rf s. apă de la robinet. o puncţie, o incizie (unui abces, furuncul, plămân bolnav, unui pom pentru răşină); tar [to:1"] I. s. 1. gudron, catran, smoală. 2. (jam.) marinar, matelot, lup de mare. II. vb. a străpunge; to ~ a tree for resin a face o tăietură / incizie unui pom pentru (a obţine) răşină; to ~ an abscess a face incizie unui abces / buboi (pentru a scoate puroiul); to ~ tr. a unge cu catran / cu smoală; to ~ and feather a unge cu smoală şi a tăvăli în pene a lung a face (o) puncţie unui plămân; (metal.) to ~ the furnace a găuri / a străpunge (formă de linşaj în S.U.A.); ~red with the same brush băgat în aceeaşi oală, fiert în cuptorul de topit. 3. (fam.) a împrumuta, a scoate bani (de la cineva); a tapa (pe cineva); acelaşi cazan. taradiddle ['UerodidlJ (fam.) I. s. minciună, poveste, basm. II. vb. intr. a spune minciuni, he tapped ine for two pounds yesterday m-a tapat ieri de două lire. 4. a face să curgă (vinul dintr-un butoi, metalul dintr-un cuptor de. topit); to ~ wine a trage vin (din butoi); a spune braşoave. a îndruga verzi şi uscate. taradiddler [-3r] s. (fam.) mincinos; bărbier. a face să curgă vinul (din butoi). 5. a face o derivaţie / ramificaţie (unui curs de apă, tarantella [.taeran'tela] s. (muz.) tarantela. unei conducte de. gaz sau de apă, unui cablu electric sau telefonic); a capta / a intercepta tarantula [ts'ramtjute, amer. t3'ra?ntj"3ta] s. (entom.) tarantulă, păianjcn-lup (Lycosa o comunicare telegrafică / telefonică; to ~ a stream a face o derivaţie unui curs de apă; to ~a telephone wire a) a face 0 ramificaţie / derivaţie unui fir de telefon; b) a intercepta tarentula). taraxacum Its'rasksakam] s. 1. (bot.) păpădie (Taraxacum officinale). 2. (med.) o convorbire telefonică; (fig.) to ~ new sources of information a capta surse noi de informaţie. 6. a fileta (matca unui şurub). B. intr. (fam.) to ~out a-şi pierde banii; a da medicament extras din păpădie. tar board ['tu: iba:d] s. carton asfaltat (gudronat). faliment. tarboosh [to:'bu:/] s. (arab) fes. tap2 I. vb. A. tr. a lovi, a bate uşor (cu mâna, cu palma, cu vârful piciorului, cu un tar-brush ['ta:brA/J s. perie de uns cu smoală; (fig.) to have a dash / touch of the ~ baston etc.); to ~ smb. on the shoulder a bate pe cineva pe umăr; to ~ the floor with one's toe a lovi uşor pardoseala cu vârful piciorului / pantofului; he tapped his forehead a-i curge ceva sânge negrur în vine. tar camphor [~ ika?mf3 ] s. naftalină. s-a bătut cu palma pe frunte; to ~ a child on the cheek a bate uşor cu palma un copil tardigrade ['Ur.digreid] (zool.) I. s. tardigrad (Tardigrada). II. adj. de tardigrad. pe obraz, a mângâia un copil. B. intr. a bate (la o uşă, la o maşină de scris); to ~ at / tardily ['tu:dili] adv. 1. încet, lent, agale, fără grabă. 2. (amer.) târziu, tardiv. on the door a bate (uşor) la tisă. II. s. 1. lovire, lovitură, bătaie uşoară (cu degetul, cu tardiness ['tu:dinis] s. încetineală; zăbovire; întârziere. jxdma, cu un băţ, cu un baston); sunetul produs de o astfel de bătaie / lovitură; a ~ at tardy ['Ui:di] adj. 1. (despre persoane) leneş, indolent, apatic. încet, moale. 2. (despre the door o bătaie (uşoară, discretă) la uşă; the ~-~of a blind man's stick bătălie, loviturile (uşoare) pe care le face un orb cu bastonul. 2. pl. (mil.) semnalul pentru stingerea luminilor reforme, scuze, recompense) tardiv. 3. (amer.) întârziat, în întârziere; two of the pupils morning azi dimineaţă au întârziat doi elevi. sau pentru masă. 3. bucată mică de piele pentru reparatul tocului sau tălpii unei ghete. were ~this tare1 [tes1"] s. (bot.) înăzărichc (Vicia sativa). tap auger ['taep o:gşr] s. v. t a p b o r e r . 2 tare 1. s. 1. tara, dara. 2. reducerea taralei; ~and tret regula aritmetică pentru a calcula tap borer [~ >bo:v5r, -ibss-] s. (metal.) tarod, dorn. taraua. II. vb. tr. a calcula, a determina taraua (cu gen.). tap dance [~ 'darns] s. dans de scenă asemănător cu stepul. tarer ['te?r3rj s. colet cu tara calculată. tap-dance l~'da:ns] s. step (dans). targe [to:d3l s. (ist.) mic scut rotund. r tap-dancer [~tdu:ns3 J s. dansator sau dansatoare de step. target ['tu;git, amer. şi -get] s. 1. ţintă (pentru ochit) to shoot / to fire at the ~ a trage tape [teip] I. s. 1. panglică (de pânză, bumbac); şiret, fâşie; bandă (de hârtie); cotton la ţintă; moving ~ ţintă mişcătoare / mobilă; (jig.) to be the ~ for popular ridicule a fi ~ panglică din (fir de) bumbac; paper ~ bandă de hârtie gumată; insulating ~ bandă ţinta ironiilor publicului. 2. sarcină, plan; to beat the ~ a depăşi planul. 3. (ferov.) semnal izolantă; red-~«) panglică roşie (cu care se leagă documentele oficiale); b) (Jig.) birocraţie, de zi. 4. (tehn.) şuber, clapetă, registru. 5. v. t a r g e. 6. (electr.) antieatod. birocratism, rutină administrativă. 2. (sport) panglică, sfoară, fir (la linia de sosire, la target figure [~ ifigs1"] s. (ec.) sarcină / cifră de plan. curse, alergări); to breast the ~ a ajunge primul la linia de sosire (la curse, la alergări), target firing [~ -faiarirj] S. (mii.) tragere (la tir I ţintă). a fi primul carc rupe firul de la linia de sosire; (la cursele de cai); pl. the ~s panglicile target practice [~ .praektis] s.v. t a r g e t f i r i n g . / cordoanele de la linia de plecare, de la start. 3. (tel.) bandă de hârtie. 4. panglică (de target shooting [~ i/u:tirj] s. tragere Ia ţintă / tir. tir. jier, de oţel); ruletă; steel ~ panglică de oţel (pentru măsurat); pocket ~ ruletă de buzunar tarheel ['tCKhkl^s. (amer. fam.) locuitor din Carolina de Nord. (din panglică de oţel); surveyor's ~ ruletă (pentru măsurat terenuri). II. vb. tr. l . a lega tarheeler [ta:hi:la] s. v. t a r h e e 1. cu o panglică / cu un şnur / cu o sfoară (un pachet). 2. (la legătoria de cărţi) a coase eu Tarheel State ['ta:hi:l »stcit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Nord. şnur (filele, fasciculele unei cărţi). 3. (la croitorie) a tivi; a orna cu şiret (o haină). tariff ['taerif] I. s. 1. taxă, tarif; customs ~s taxe vamale (de import); hostile ~s, ~ walls 4. a măsura (un teren) cu ruleta; (mil.) to ~ an enemy battery a) a repera o baterie bariere vamale; reduced ~ tarif redus, taxă redusă; preferential ~ taxă vamală preferenţială (inamică); b) a reduce la tăcere o baterie inamică. ♦ (fa/u.) I've got them ~! ştiu câte (pentru naţiunea favorizată). 2. tarif, listă de preţuri (în special în Anglia). II. vb. tr. parale fac! ştiu cât le poate pielea! 1. a tarifa, a efectua o evaluare a preţului (mărfurilor). 2. a include în tarif. tape grass ['teip gru:s] s. (bot.) orzoaică-dc-baltă (Vallisneria spiralis). tariff reform [~ riiform] s. 1. reformă protecţionistă; abolirea sistemului liber-schimbist. tape line [~ lain] s. ruletă / panglică de măsurat. 2. (amer.) desfiinţarea tarifelor vamale. tape-measure [~ime33r,'-'—] s. v. t a p e l i n e . tariff reformer [~ riifo:ni9r] s. 1. protectionist. 2. (amer.) antiprotecţionist. tape player [~ «ple/V] s. magnetofon sau casctoibn (de redare). tarlatan ['tuilatan] s. tarlatan (material textil fin, transparent). r taper ['teip3 ] I. s. 1. lumânare de spermanţet. 2. (poetic) lumină slabă. 3. formă conică. tarmac ['tamisk] s. (av.) pistă (de aterizare-decolare). II. adj. îngustat spre vârf. III. vb. A. tr. a ascuţi, a îngusta vârful (cu gen.). B. intr, l . a se tarn [ta:n] s. lac mic de munte, iezer. termina într-un vârf ascuţit. 2. to ~ off a) a se subţia spre vârf;b) (jig.) (despre producţie tarnation [ta:'nei/3n] s. (amer. fam.) v. d a m n a t i o n . etc.) a descreşte, a se reduce. tarnish ['tu:ni/l I. vb. A. tr. l . a lipsi de strălucire, a scoate luciul (de pe). 2. (jig.) a de­ tape-recorder ['tcipri'k^:d3r[ s. magnetofon. făima, a mânji. 3. (tel///.) a mătui. B. intr. a pierde lustrul / strălucirea. II. s. 1. pată. 2. (tehn.) tapered pin ['tcipad 'pin] s. (tehn.) ştift conic. film de oxizi. 3. (tehn.) mătuirc. tape-respond ['teipris'p.md] vb. intr. (amer.) a coresponda eu ajutorul benzilor de taroc ['taîrak] s. taroc (joc de cărţi). magnetofon. tarot ['tasrou, amer. 'ta?r?t] s.v. t a r o c, tape-respondence [-ris'pnndsns] s. (amer.) corespondenţă cu ajutorul benzilor de tarpan |'ta:pa?n, -pan] s. (zool.) tarpan (Equus gmelini). magnetofon. tar paper ['tu:'peip3r] s. carton asfaltat / gudronat. tape-respondent [~risT pond ant] s. (amer.) persoană care corespondează cu ajutorul tarpaulin [ta:'p."»:lin] s. 1. pânză impermeabilă; prelată, foaie de cort. 2. şapcă de pânză benzilor de magnetofon. impermeabilă; jachetă de marinar. 3. (jam.) marinar, matroz, lup de marc. taper thread ['tcips 6rcd] s. (tehn.) filet conic. Tarpeian Rock [tu:'pi(:)on rok] s. (ist.) the ~ stânca Tarpeei. tapestried ['ta:pistrid. -pas-] adj. tapisat, tapiţat; tapetat. tarradiddle ['trersdidl] s.,vb.v. t a r a d i d d 1 e. tapestry ftrepistri] I. s. 1. tapiserie, tapiţerie, gobelin. 2. tapet sau ţesătură care imită tarragon ['taersgsn] s. (bot.) tarhon (Artemisia dracunculus). gobelinul. II. vb. tr. a decora, a tapisa, a tapeta. tarrock ['trcrok] s. (omit.) pescăruş-cu-trci-dcgctc (Rissa tridactyla). r tapestry weaver [~ r] s. tapiţer. tarry2 l'tu:ri] adj. mânjit cu smoală, cătrănit. tapetum [t3'pi:tem],pl. tapeta [~ta] s. 1. (bot.) tapet, strat tapetat. 2. (biol.) tapet. tarry-breeks [~bri:ksj s. (fam.) lup de mare, marinar încercat. tape unit ['teip >ju:nitj s. dcrulor de bandă. tarsal ['ta:sal] adj. (anat.) tarsian. tapeworm l'tcipw?:m] s. (zoo!., med.) tenie, panglică (Taenia solium). tar-sealed ['tu:si:ld] adj. (N.Z.) (despre un drum) asfaltat. tap hole ['ta3p noul] s. (metal.) supapă de evacuare. tarsi |'tu:sai] /;/. de la t a r s u s. tap house [~ ■haus] s. cabaret; berărie. tarsia ['tarsia] s. (ital.) vechi mozaic italian din lemn colorat. tapioca [itajpi'ouka] s. tapioca. tarsus ['ta:s3s], pl. tarsi f'tu:sai]; s. 1. (anat.) tars. 2. (zool.) pulpa păsărilor, partea inferioară a piciorului insectelor. tapir ['tcip3r, -piar, rar 'tasp-] s. (zool.) tapir vărgat (Tapirus indicus).



 tart1



tart1 [ta:t] adj. 1. acru, acidulat, picant, înţepător, caustic. 2. muşcător, aspru; rigid, acerb. tart2 s. 1. tartă cu fructe; apple ~ tartă cu mere; jam ~ tartă cu marmeladă; cherry ~ tartă cu vişine. 2. (amer.) torl-foitaj cu cremă, fructe sau dulceaţă. tart3 s. (sl.) prostituată, târfă. tart4 vb. tr. to ~ up (fam.) a împopoţona. tartan ['teuton] s. 1. material ecosez de lână. 2. pled scoţian, tartan. 3. muntean sau soldat scoţian. Tartar ['ta:tor] s. 1. tătar. 2. persoană refractară, iritabilă şi arţăgoasă. 3. femeie rea, scorpie; femeie cu înfăţişare bărbătească; young ~ copil rău, capricios; (prov.) to catch a ~ a se lovi de adversari mai puternici, a-şi găsi naşul. tartar ]'tu:tor] s. tartru. Tartarean [taVtssrisn] adj. infernal. tartar emetic ['ta;tsr i.metik] s. (chim.) emetic, tartar stibiat. Tartaric [ta:'tasrik] adj. tătar. Tartarus ['taitsres] s. (mitol. greacă) Tartar, lumea subpământeană, infera. tartlet ftcutlit] s. plăcinţică; pateu. tartness ['ta:tnis[ s. 1. acreală, acrime, gust acru. 2. (fig.) causticitate; acreală. tartrate ['tu:treit] s. (chim.) tartrat. task [ta:sk] I. s. 1. lucru (impus), sarcină; lecţie, lucrare şcolară, pedeapsă scrisă (dată elevilor), temă; to set a pupil to ~ a da unui şcolar de făcut o lecţie, a pune pe un elev la lucru. 2. lucru (care trebuie executat, indiferent dacă e impus sau voluntar); sarcină, datorie; lucru, lucrare, muncă, treabă; to set smb. a ~ a da / a impune cuiva un lucru / o muncă (de executat); to apply oneself to a ~ a-şi da silinţa să facă un lucru / o muncă; an irksome ~o muncă grea / obositoare, o corvoadă. 3. to take a person to ~ (for smth.) a cere cuiva socoteală (pentru ceva); a dojeni, a mustra, a certa, a muştrului pe cineva. II. vb. tr. 1. a da de lucru (cuiva), a pune la lucru; a impune un lucru / o muncă (cuiva); a desemna / a fixa o muncă / sarcină (cuiva). 2. (rar) a pune la încercare (mintea, memoria, puterile fizice etc.); to ~ smb.'s memory a pune la încercare memoria cuiva. 3. (mar.) a pune la încercare / la probă (lemnăria, scheletul, căptuşeala unui vas). task destruction ['ta:sk dis.trAk/an] s. (infor.) distrugere a sarcinii. task force [~ ifo:s] s. (/nil.) unitate / trupă de şoc; grup operativ. task management [~ rmaenid3iuont] s. (infor.) gestiune a sarcinilor. taskmaster [~iinci:star] s. 1. repartizator al muncii. 2. supraveghetor al muncitorilor; (fam.) a hard ~ un adevărat tiran. task wage(s) [~ iweid3(iz)] s. plată / salariu în acord. task work [~ wo;k] s. muncă în acord; muncă cu bucata. task worker [~ iW3:ksr] s. muncitor / lucrător în acord. Tasmanian [tarz'meinion, -njon] I. adj. din Tasmania, tasmanian. II. s. locuitor din Tasmania, tasmanian. tass [ta:s] s. (scot.) 1. pocal (mic). 2. duşcă. tassel ['tarsal] I. s. 1. canaf, ciucure, pompon, moţ. 2. semn de carte. 3. (bot.) panicul terminal. II. vb. A. tr. a împodobi cu ciucuri etc. B. intr. (bot.) a forma un panicul terminal, a face floare (mai ales despre porumb). « taste [teist] I. s. 1. gust, simţ al gustului; to have a keen sense of ~ a avea un simţ dezvoltat al gustului; a fine ~ in wines un gust fiii în materie de vinuri. 2. gust, savoare, miros; an unpleasant ~ un gust neplăcut; a sweet ~ un gust dulce; acid ~ gust acru; â ~ of garlic un gust de usturoi; it has a burnt ~ are un gust de ars, miroase a ars; (fig.) to leave a bad ~ in the mouth a produce o impresie proastă, un sentiment de dezgust şi repulsie. 3. bucată, bucăţică, porţiune, cantitate mică, pic, fărâmă (din ceea ce se gustă, din mâncare sau băutură); I'll have just a (small) ~ of ham am să iau o bucăţică de şuncă; just a ~ of cheese o bucăţică de brânză, un pic de brânză. 4. (fig.) urmă, nuanţă, cantitate mică, pic; just a ~ of sadness in his remarks o urmă / un pic de amărăciune / de mâhnire în observaţiile sale; he gave the horse a ~ of the whip 1-a atins pe cal uşor cu biciul, 1-a făcut să simtă biciul. 5. gust, predilecţie, preferinţă, tendinţă, înclinaţie (către); to have a ~ for the theatre a avea o preferinţă pentru teatru; he has a ~ for horse-racing are preferinţă / predilecţie pentru cursele de cai; to have a ~ for expensive things a-i plăcea lucrurile scumpe / de lux; he has a ~ for dissipation are o înclinaţie către risipă sau distracţii sau o viaţă uşoară; he has no ~ for sweets nu-i plac dulciurile; career for which I have no ~ carieră pentru care nu am nici o înclinaţie; he has a house to his ~ are o casă pe gustul lui; not at all to my ~ nu e deloc pe gustul meu, nu e ce-mi place mie; it is a matter of ~ e o chestiune de gust, de apreciere; (prov.) ~s differ, everyone to his ~ gusturile se deosebesc, fiecare după gustul său, despre gusturi nu se discută. 6. gust (rafinament, fineţe); bun sau prost gust, simţ al frumosului, sa» al urâtului; she has an excellent ~ in dress ca se îmbracă cu mult gust; he has a hat in good ~ are o pălărie de bun gust; a suit in bad ~ un costum (de haine) de prost gust; to have ~ in painting a avea gust în materie de pictură; his conduct was in the worst ~ purtarea lui a fost foarte urâtă. 7. probă, dovadă, mostră, evidenţă (de ceva); he gave me a ~ of his skill mi-a dat o dovadă / o probă de dexteritatea sa; he gave me a ~ of his bad manners mi-a dat o mostră de maniere proaste care îl caracterizează. II. vb. A. tr. 1. a gusta; a simţi; a percepe; a distinge gustul / savoarea (unei mâncări, unei băuturi); I can ~ pepper in this food simt gustul piperului în mâncarea aceasta; I can ~ garlic in the salad simt gustul usturoiului în salată; he cannot ~, when he has cold nu simte nici un gust când este răcit. 2. a gusta; a încerca, a aprecia, a verifica gustul (unei mâncări, unei băuturi); a degusta (vinuri, băuturi); ~ this wine to see if you like it gustă acest vin să vezi dacă-ţi place; ~ this cheese gustă această brânză. 3. a gusta, a mânca, a bea (din ceva); he hadn't ~ed food for two days n-â gustat mâncarea / n-a mâncat de două zile; he hasn't even ~ed it nici măcar n-a gustat-o. 4. a gusta, a cunoaşte, a încerca (fericirea, puterea, nenorocirea); a gusta, a savura (o glumă, un spirit, o poveste frumoasă etc.); to ~ happiness a gusta / a cunoaşte fericirea; to ~ power a gusta / a încerca puterea; to ~ the



930



joys of freedom a gusta din plăcerile libertăţii. B. intr. a avea (un anumit) gust; a avea un gust / o savoare /un miros (de ceva); the wine ~d of the cork vinul mirosea a dop; the milk ~s sour laptele arc un gust acru; the meat ~s of garlic carnea are gust de usturoi / miroase a usturoi; this sauce ~s of nothing at all sosul nu are nici un gust; this liquor ~s like cherry brandy băutura aceasta are gust de vişinată. tasteable ['teistebl] adj. care se poate gusta. taste bud ['teist ,b<\d] s. (anat.) papilă gustativă. tasteful ['tcistful] adj. cu gust bun, savuros, plăcut la gust, gustos. tastefully [-i] aaV. cu gust. tastefulness [-nis] s. bun gust. tasteless ['tcistlisj adj. 1. fără gust, lipsit de gust, anost, fad, insipid, nesărat, searbăd. 2. lipsit de tact. tastelessness [-nis] s. 1. caracter searbăd / insipid. 2. lipsă de gust (în îmbrăcăminte etc.). taster ['teista'] s. 1. degustător (de vinuri etc.). 2. recenzent / critic al unei edituri, persoană care lecturcază manuscrisele. 3. wine ~ a) sondă de vin; b) pahar cu vin de degustat. " tastily ['teistili] adv. 1. (înv.) v. t a s t c f u 11 y. 2. (pop.) elegant. tastiness E'teistinis] s. 1. gust bun, savoare. 2. (pop.) eleganţă, şic. tasty ['teisti] adj. 1. gustos, savuros. 2. plăcut, agreabil. 3. (rar) cu bun gust, de bun gust. 4. (pop.) graţios, elegant. tat1 [ta?t] I. vb. tr. a înnoda (o dantelă, o panglica). II. s. pl. zaruri; tit for ~ dinte pentru dinte. tat2 s. (peior.) lucru de foarte proastă calitate. ta-ta ['tas'ta:, t9:'ta:] I. biter/, (glumeţ) pa, ciaol; (în limbajul copiilor) tai-tai! II. s. 1. (în limbajul copiilor) plimbare. 2. (si.) mitralieră. Tatar ['ta:tar] s. v. T a r t a r. tater ['tcite'] s. (pop.) cartof, barabulă. tatou ['ttutu:, tfî'tu:] s. (zool.) tatuul uriaş (Dasypus gigas). tatter ['ta?t3r] s. 1. (rar) vânzător de haine vechi. 2. pl. v. t a t t e r S. tatterdemalion [.tffitado'meilisn, -di'm-] s. vagabond, cerşetor, zdrenţăros. tattered ['tasted] adj. zdrenţăros, coate-goale. tatters ['tastez] s.pl.l. zdreanţă, bulcandră; to tear to ~ a rupe în bucăţi, a face praf. 2. (fam.) cerşetor, calic, vagabond. tattery ['tastări] adj. v. t a t t e r e d . tatting ['tastirj] s. frivolite, dantelă lucrată cu suveica. tattle ['tsEtl] I. vb. intr. a trăncăni, a flecari, a pălăvrăgi. II. s. flecăreală, palavre, trăncăneală. tattler ['tasteta'] s. 1. flecar, trăncănitor, palavragiu. 2. bârfitor; pârâtor. 3. (sl.) paznic de noapte. 4. (fam.) ceas deşteptător. . tattletale ['tastlteil] s. pârâcios; bârfitor. tattoo1 [te'tu:, tas't-] I. s. 1..semnal al amurgului; stingerea; to beat / to sound the ~ a suna stingerea; to beat the devil's ~ a bate tarapanaua; torchlight ~retragere cu torţe. 2. amurg. 3. spectacol muzical nocturn, înaer liber, prezentat de un ansamblu militar. TI. vb. intr. 1. (despre inimă) a bate. 2. a bate toba cu degetele; a bate ritmul cu piciorul; a bate cu degetele în masă, fereastră etc. (ae nerăbdare sau de nervi). tattoo2 I. s. tatuaj. II. vb. tr. 1. a tatua. 2. a păta, a calomnia. tattoo3 s. (anglo-indian) ponei. tattooer [-or] s. persoană care tatuează; (artist) specialist în tatuaje. tattooing [-in] s. tatuarc. tattooist [-ist] s. v. t a 11 o o e r. tatty1 ['tasti] s. (anglo-indian) paravan sau rogojină de iarbă, de bambus etc. cu care se astupă ferestrele sau uşile împotriva vântului. tatty2 adj. 1. vulgar; ţipător, 2. ieftin. 3. (peior.) (despre lucruri) în stare jalnică, prăpădit. taught [to:t] past si part. trec. de la t e a c h . taunt1 [to:nt] I. vb. tr. 1. a-şi bate joc de, a lua în derâdere / peste picior, a zeflemisi. 2. (with smth.) a reproşa (ceva) cu dispreţ. II. s. 1. reproş dispreţuitor, bătaie de joc; batjocură; zeflemea, sarcasm; injurie, ocară. 2. obiectul zeflemelei / sarcasmului; cal de bătaie. taunt2 adj. (mar., despre catarge) foarte înalt; zvelt. taunter ['tentai s. persoană sarcastică care îşi bate joc / care ia în derâdere; zeflemist. taunting |'to:ntirj] adj. sarcastic, zeflemist. tauntingly [-H] adv. batjocoritor, dispreţuitor; sarcastic; cu dispreţ; cu sarcasm. taunt-masted ['to:ntimu:stid] aay. (mar., despre vase) cu catarge înalte. tauriforrn ['to:ri.fb:ni] adj. de forma unui taur; de forma coarnelor de taur. taurine ['terain] afli. 1. taurin. 2. bovin. tauromachian [.tero'meikion] (înv.) I. adj. care ţine de lupta cu tauri. II. s. toreador. tauromachy [te'romaki] s. (fnv.) luptă cu tauri, tauromahie. Taurus l'teras] s. (astron.) Taurul (constelaţie si semn al zodiacului). taut [to:t] adj. 1. (despre un cablu) strâns, încordat; ~ situation situaţie încordată; ~ smile zâmbet forţat. 2. foarte îngrijit; ~ and trim a) (despre un vas) în bună stare de navigaţie; b) (despre persoane) foarte îngrijit (îmbrăcat), foarte aranjat. tauten ['teten] vb. A. tr. a strânge, a întinde cu efort (un cablu, o pânze:). B. mir. (despre un cablu, o pânză) a fi strâns puternic, a fi încordat. tautness |'to:tnis] s. 1. întindere, tensiune. 2. grad de întindere, de încordare, de tensiune. 3. zel în serviciu. tautologic(al) [ite:te'bd3ik(3l)] aay. tautologic. tautologically [-oii] adj. tautologic. tautologize [to:'teted3aiz] vb. intr. a repeta acelaşi lucru în diferite cuvinte; a recurge la tautologie; a se repeta.



 931



tautology [to:'tolad3i] s. tautologie. tautomerism [to:'tom3rizpm] s. (chtm.) tautomeric. tavern ["ta2V3(:)n] s. tavernă, cârciumă; cabaret, restaurant. taverner [-9r] s. cârciumar. tavern haunter [tsvsn iho;nt3r] s. client al cârciumilor. tavern keeper [~ iki:par] s. v. t a v e r n e r . taw1 [to:] s. 1. bile, joe de bile; to play at ~ a juca bile. 2. linie de pe care se aruncă bilele. taw2 vb. tr. a tăbăci (pielea) în vârtej; a bate, a meliţa (cânepa). tawed |u>:d] adj. (despre piele) tăbăcit în piatra, tăbăcit cu alaun. tawdrily i'to:drili] adv. ţipător, în culori tari, bătător la ochi. fără gust. tawdriness f'to:drinis, amer. şi -nes] ş. lipsă de eleganţă, lipsă de gust; împopoţonare. tawdry ['to:dri] adj. ţipător, strident, bătător la ochi, fără gust. de prost gust; împopoţonat. tawer ['to:3r] s. tăbăear. argăsitor. tawery ['to.'sri] s. tăbăcărie. tawniness ['tominis, amer. şi -nes] s. 1. tăbăeire, argăsit. 2. culoarea pielii tăbăcite. tawny fto:ni] adj. 1. maro-roşcat, roşiatic, de culoarea pielii tăbăcite. 2. (scol. si.) excepţional, formidabil, colosal. taws(e) [to;z] s. (înv., mai ales scot.) curca de piele cu un capăt tăiat în mai multe fâşii folosită de profesori pentru pedepsirea şcolarilor. tax [tasks] I. vb. tr. 1. a taxa, a impune fiscal; a pune impozit(e) pe, a impune. 2. (jur.) a determina (cuantumul daunelor, al amenzii etc.); a înregistra în vederea impunerii. 3. (jig.) a încerca, a pune la încercare, a încorda peste măsură (memoria etc.). 4. (amer. fam.) a fixa preţul (cu gen.); what will you ~ me? cât costă? 5. to ~ for (sou with) a învinovăţi, a învinui. II. s. 1, taxă, impozit, dare, contribuţie, tribut; indirect ~s impozite indirecte; single ~ impozit funciar unic. 2. tensiune, încordare, sforţare; exigenţă; it is a great ~ on my time îmi ia / îmi răpeşte prea multă vreme. taxability [itaskso'biliti, -Iot-] s. impozabilitate. taxable [■tseksabl] I. adj. impozabil, supus impunerii. II. s. contribuabil. taxableness [-nis, amer. şi -nes] s. v. t a x a b i l i t y . taxably [-i] adv. impozabil. taxaceous [task'sei/ss] adj. (bot.) care aparţine taxaceelor; de taxacce. taxation [task'sei/sn] s. 1. impunere a unei taxe, punere la biruri, percepere de impozite. 2. impozit, sumă impusă. 3. (înv.) învinuire, acuzaţie. tax carriage ['tasks .kasrid3] s. (înv.) trăsurică, şaretă cu arcuri (pentru care se aplica un impozit mic). tax-collector ['tasksk^lekui1"] s. perceptor. tax-deductible ['tasksdi'dAktobl] adj. (ec.) care se scade din venitul impozabil. tax dodger [~ mi:t9r] s. 1. taximetru. 2. contor. taxing ftasksin] s. 1. impunere. 2. (av.) rulare. taxing district [~ -distrikt] s. (amer.) circumscripţie fiscală. taxing-master [~pina:st3r] s. persoană care stabileşte cheltuielile de judecată. taxiplane [~iplein] s. (mai ales amer.) avion-cursă (închiriat pentru un zbor ocazional). taxi-rank [~rasnk] s. staţie de taxiuri. taxis ftasksis] s. (biol.) tactism. taxi stand [~ -stasnd] s. (amer.) v. t a x i - r a n k . taxistrip [~pstrip] s. (av.) pistă. taxiway [~-wei] s. v. t a x i s t r i p . taxless ['taskslis, amer. şi -Ies] adj. v. t a x - f r e e . taxology [task'sol9d3i] s.v. t a x o n o m y. taxonomic [tasksa'nnmikj adj. taxonomic; clasificator. taxonomy [task'sonami] s. taxonomic. taxpayer i'tasks.pc/V] s. contribuabil. tax relief [~ ri'li:f] s. reducere a impozitului. tax year ['tasks J3:r] ş. (ec.) an fiscal.



teamwork



tazza ['tattsaj.pl. tazzae ['tattsi:] s. (ited.) cupă (ornamentată) cu picior (şi toarte) pentru fructe. tchick [t/ik] X.s.(onomat.) l.hii! dii! (zgomot cu care se îndeamnă caii). 2. ei! (expresie de surpriza sau dispreţ). 3. plescăit. II. vb. intr. a plescăi. tea [ti:] I. s. 1. ceai; China ~ ceai chinezesc; Indian ~ ceai ceylonez; afternoon ~, five o'clock ~ ceaiul de după-amiază; high/meat ~ gustare de seară la care se serveşte ceai (înlocuit, uneori, în hoteluri cu bere sau vin); tile ~ ceai presat. 2. infuzie, esenţă, tinctură, soluţie, zeamă, sos, bulion. 3. (austr.) cină. II. vb. intr. a bea ceai. tea bag ['ti: b.-eg] s. pliculeţ de ceai. tea ball [~ bo:l] s. strecurătoare de ceai (informă de ou). tea beli [~ bel] s. clopoţel cu care se anunţă ceaiul de seară. tea bibber [~ ibibar] s. (glumeţ) băutor înveterat de ceai. tea biscuit [~ ibiskit] s. biscuit, chec etc. servit la ceai. tea board [~ bo:d, -tosd] s. tavă de servit ceai. tea-caddy [~ikasdi] s. cutie de ceai. teacake [~keikj s. brioşă pentru ceai. teach [ti:t/],past taught [t:>:t],part. trec. taught [to:t] vb. A. tr. 1. a preda, a instrui, a învăţa; to ~ smb. French a învăţa pe cineva limba franceză. 2. a învăţa, a iniţia în, a face pe cineva să înţeleagă. 3. a dezvăţa, a dezobişnui. 4. a da o lecţie (cuiva); I will ~ him a lesson îl voi învăţa minte, îi voi arăta eu! B. intr. a exercita meseria de profesor sau de învăţător; a da lecţii, a instrui; nothing ~es like experience nimic nu te învaţă ca experienţa. teachable ['ti:t/sbl] adj. 1. docil, ascultător, care poate fi învăţat. 2. capabil să înveţe, dotat pentru învăţătură. teachableness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. înclinare spre învăţătură. 2. docilitate. teacher ['ti:t/ar] s. 1. profesor, învăţător, institutor, dascăl, pedagog. 2. predicator, propovăduitor. teacher bird [~ bs:d] s. (amer. dial.) silvie (Seiurus aurocapillus). teachers college ['ti:tjb:z ikoIid3] s. (amer.) v. t e a c h e r t r a i n i n g c o l l e g e . teachership ['ti:t/a/ip] s. funcţia sau titlul de profesor; profesorat. teacher training college ['ti:t/o -treinin 'kolid3] s. şcoală superioară pedagogică, institut pedagogic. tea-chest ['ti:t/est] s. ladă din lemn căptuşită cu plăci de plumb sau aluminiu în care se exportă ceai. teach-in ['ti:t/in] s. (univ.) discuţie seminar; întrunire pentru discutarea unor probleme actuale. teaching ['ti:t/irj] s. 1. profesiunea de dascăl. 2. învăţare, predare. 2. învăţământ. 3. învăţătură, doctrină. 4,pl. învăţăminte. teaching hospital [~ ihospitl] s. clinică, spital clinic universitar. teaching line [~ lain] s. materie, specialitate, disciplină. teaching staff [~ stu:f] s. corpul didactic. teacloth fti:kb(:)9] s. 1. faţă de masă sau şervet pentru ceai. 2. cârpă de şters pahare sau ceşti. tea cosy [~ ikouzi] s. învelitoarc, acoperitoare (vătuită) pentru a păstra ceaiul fierbinte în ceainic. teacup l-kAp] s. ceaşcă de ceai (şi în sensul de conţinut). teacupful [~kApful] s. (o) ceaşcă de ceai (conţinut). tea dance [~ da;ns] s. (amer.) ceai dansant. tea dealer [~ idi:brj s. negustor de ceai. tea dinner [~idinor] s. masă de seară servită în jurul orei 6 p.m. şi constând de obicei din ceai cu mezeluri, afumături, peşte, salată, fructe şi prăjituri. tea drinker [~ idrinkor] s. băutor / consumator de ceai. tea equipage [~ >ckwipid3] s. serviciu de ceai. tea-fight |~fait] s. (fam.) v. t e a - p a r t y. tea-garden [~pgo:dn] s. 1. grădină / locul în aer liber unde se serveşte ceai şi alte gustări. 2. plantaţie de ceai. tea-gown [~gaun] s. rochie de casă. tea grower [~ pgrou3r] s. cultivator de ceai. Teague [ti:g] s. (peior.) irlandez. tea-house ['ti:haus] s. ceainărie (în China şi Japonia). teak [ti:k] s. (bot.) tec (Tectona grandis). tea-kettle ['thiketl] s. ceainic. teal [ti:l] s. (omit.) raţă-rnică (Anas crecca). tea-leaf [~li:f] s. 1. frunză de ceai. 2.pl. ceai slab. team [ti:m] I. s. 1. vite înhămate / înjugate, atelaj. 2. stol de raţe sălbatice. 3. echipă; (sport) echipă, echipaj, team. 4. brigadă, artei (de muncitori). II. vb. tr. 1. a înjuga, a înhăma. 2. (Jam.) to ~ up with a sc uni cu, a se alia cu. team boat ['ti:m bout] s. barcă, bac tras de cai. team game [~ gcim] s. (sport) joc colectiv, joc de echipă. tea merchant [~ im^t/ant] s.v. t e a d e a l e r . teaming ['ti:mirj] s. 1. lucrare contractată de un şef de atelier care angajează o brigadă pentru efectuarea ei. 2. circulaţia căruţelor şi a trăsurilor. team-mate ['ti:mmcit] s. coechipier. team spirit [~ .spirit] s. (sport) spirit de echipă. teamster ['ti;mstor] s. 1. conducător de atelaj; căruţaş. 2. (amer.) şofer de autocamion. teamwise ['ti:mwaiz] adj. atelaţi / înhămaţi la un loc. teamwork ['ti:m'w3:k] s. 1. munca în colectiv a unei brigăzi; lucru în bandă rulantă. 2. muncă coordonată (în comun), sforţări / eforturi în comun, conlucrare. 3. munca atelajului (de câini, reni). 4. (amer.) munci agricole cu animale de tracţiune.



 tea oil



tea oil ['ti: oil] s. ulei de masă obţinut din seminţele unei plante chinezeşti (Camellia oleifera). tea-party [~>pu:ti] s. 1. ceai (serată). 2. invitaţii la un ceai, societate. teapot [~pot] s. ceainic; (jig.) a tempest in a ~ furtună într-un pahar cu apă; (glumeţ) to stand ~ fashion a sta cu mâinile în şolduri. teapoy [~poi] s. (anglo-indian) masă mică de ceai (cu trei picioare). tear1 ['tea1"] I. s. 1. rupere, roaderc, uzare (a imbrăcăminţii), uzură; the wear and ~ of work uzură, oboseală (v. şi w e a r 1 II). 2. ruptură, tăietură, defect (într-o stofă etc.). 3. elan, avânt; viteză; to go full ~ a merge în plină viteză, a da în brânci, a bate caii. 4. furie, agitaţie; he is in such a ~ a) e furios la culme, tună şi fulgeră; b) e agitat, neastâmpărat, nu-şi găseşte locul, n-are astâmpăr. 5. (şl.) petrecere, chef. II. past tore [to:r, t03r],part. trec. torn [to:n] vb. A. tr. 1. a rupe, a sfâşia (o stojă etc.),-1 have torn my dress mi-am rupt / agăţat / sfâşiat rochia; trousers torn in the seat pantaloni rupţi în fund; to ~ smth. in two / half a rupe ceva în două, a sfâşia; to ~ a letter open a rupe plicul pentru a deschide o scrisoare; to ~ to pieces a rupe în bucăţi; to ~ a hole in smth. a găuri, a rupe într-un loc (o haină etc.); (inel. hârtiei) to ~ rags a rupe / a sfâşia cârpe; (sport) to ~ a muscle a claca un muşchi, a-şi rupe o fibra musculară; (sport) a torn tendon un clacaj de tendon. 2. (fig.) a distruge, a sfâşia, a strica, a dărâma; to ~ smb.'s character to rags / shreds a face praf pe cineva cu vorbe, a face cu ou şi cu oţet, a aranja bine pe cineva, a face de două parale; (fam.) that's torn it na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; am pus-o de mămăligă; am rupt cuiul; asta-i colac peste pupăză. 3. (ftg.) a sfâşia, a rupe, a împărţi în două, a dezbina; a country torn by civil war o ţară sfâşiată de războiul civil; his soul is torn between conflicting passions inima îi c sfâşiată de pasiuni care se ciocnesc, c cu inima îndoită; to feel torn between two opposite emotions două sentimente potrivnice se luptă în sufletul lui; torn with anguish / remorse chinuit de nelinişte / de remuşcări. 4. a smulge, a lua cu de-a sila; to ~ (out) one's hair a-şi smulge părul din cap; to ~ each other's hair a se lua de păr; her child has been torn from her i-au luat cu dc-a sila copilul; to ~ ă confession from smb. a smulge cuiva o mărturisire. 5. to ~ away a smulge, a lua, a îndepărta cu de-a sila; they are anxious to ~ me away from her vor să mă îndepărteze de ea cu orice preţ / chip; I could not ~ myself away from this scene nu mă puteam smulge de acolo; he could not ~ himself away nu se dădea dus, nu-1 mai puteai urni de acolo; to ~ down a smulge, a da jos (un ajiş etc.); to ~ off a) a smulge a shell tore off his arm un obuz i-a smuls braţul; b) (fam.) a scrie sau a produce în grabă; she tore off three letters in ten minutes ea scrise în grabă trei scrisori în zece minute; to ~ out a) a smulge, a rupe, a detaşa; to ~ a cheque out of the book a rupe un cec din carnetul de cecuri; b) a sustrage, a smulge, a fura; to ~ a page out of a book a rupe o foaie dintr-o carte; c) a scoate; to ~ smb.'s eyes out a scoate ochii cuiva; to ~ up a) a rupe în bucăţi, a îmbucătăţi (o scrisoare etc.); b) a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; c) a scoate, a întoarce pe dos; to ~ up the (old) macadam a scoate pavajul, a depava. Iî. in/r. 1. a se rupe, a se uza (repede), a nu fi rezistent la uzură; a stuff that ~s easily o stofă care se rupe uşor; a stuff that won't ~ o stofa care nu se rupe / rezistentă / indeşirabilă. 2. a trage, a apuca. 3. to ~ about a fugi în toate părţile; (fam.) to ~ along a fugi, a goni mâncând pământul; a o ţine într-o goană; the car was ~ing along at eighty miles on hour automobilul gonea cu 80 km pe oră; to ~ around a duce o viaţă dezordonată; to ~at smth. a trage de ceva, a rupe, a sfâşia; they tore at the wreckage to release him făceau eforturi disperate să-1 scoată de sub dărâmături; to ~ away a fugi, a pleca într-o goană, a fugi cât te ţin picioarele; to ~ back a se întoarce într-o goană / fugă / într-un suflet; to ~ down the street a coborî / a străbate strada în goană; to ~ downstairs a coborî scările în fugă; to ~in(to the room) a intra (în odaie) ca o furtună; to ~ off a porni în goana cea mai mare; to ~ out (of the room) a ieşi ca o furtună; to ~ through France a traversa / a străbate Franţa în mare viteză / grabă; (jig.) a vizita Franţa în goana automobilului.



932



tear shaped ['tis Jeipt] adj. (telin.) în formă de lacrimă. tear-shell [~'/el, '—1 s. bombă lacrimogenă / cu gaze lacrimogene. tear-stained [~ steind] adj. cu urme de lacrimi, stropit de lacrimi. tear tape [~ teip] s. (la ambalaje) bandă de care se trage spre a deschide un pachet, o cutie etc. tear-up ['teoDAp] s. 1. smulgere violentă. 2. dezrădăcinare. teary ['tiori] adj. 1. ca lacrima; de lacrimi. 2. înlăcrimat. tea saucer ['ti: iso:sor] s. farfurioară (din serviciul de ceai). tease |ti:z] I. vb. tr. 1. a pieptăna (pârul), a dărăci (lâna); a meliţa (cânepa). 2. a scămoşa, a seărmăna. 3. a tachina, a necăji. 4. a plictisi, a sâcâi, a tracasa, a şicana, a hărţui, a importuna. II. s. 1. tachinator; sâcâitor; şieanator. 2. tachinare; şicanare. teasel ['ti:zl] I. s. \.(bot.) scaicte, scai-voinicesc (Dipsacus). 2. maşină de dărăcit,darac. II. vb. tr. a pieptăna, a dărăci, a lânoşi (postavul). teaseler [-or] s. dărăcitor. teasel frame ['ti:zl ifreim] s. ramă de darac. teaser ['ti:zor3 s. 1. v. t c a s e I e r. 2. v. t e a s e. 3. (fam.) problemă, temă grea. 4. reclamă, anunţ de publicitate. tea-service ['ti:.so:vis] s. serviciu de ceai. tea-set ['ti:sct] s.v. t e a s e r v i c e . teaspoon [~spu:n] s. linguriţă de ceai sau de cafea. teaspoonful [~spu:n-ful] s. o linguriţă de ceai (conţinut). tea-strainer [~.strcinor] ş. strecurătoare, filtru (pentru ceai). teat [ti:t] s. 1. sfârc (la sân). 2. (tehn.) bosaj, pivot, fus, cep. 3. tetină. tea-table ['tbteibl] s. masă de ceai. tea taster [~ iteisto1"] s. expert în ceai. tea-things |~pGirjz] s. pi. serviciu de ceai. teatime [~taim] s. ora ceaiului, ora la care se serveşte ceaiul. tea-towel [-itauslj s. ştergar de bucătărie. tea-tray [~trci] s. tavă pentru servit ceai. tea trolley [~ -troli] s. servantă pe rotile pentru servit ceai. teaty [rti:ti] s. diminutiv al lui t e a t . tea-urn ['tbo:n[ s. samovar. tea wafer [~ iWeifor] s. prăjitură de ceai, tea wagon [~ .wogonj sn. (amer.) măsuţă cu rotile pe care se serveşte ceaiul. teazel ['ti;zl[ s. v. t e a s c 1. teazle s. v. t e a s e 1. tec [tck[ s. (si.) detectiv, poliţist, agent de poliţie. techily ['tet/ili] adv. prost dispus, supărat, morocănos, ursuz, ciufut. techiness ['tet/inis] s. proastă dispoziţie, iritare. technetium [tek'ni:/iom] s. (chim.) tehneţiu. technetronic btekni'tronik] adj. dominat de impactul tehnologic. technic ['teknikj adj. v. t e c h n i c a l (I). technical ['teknik^l] I. adj. 1. tehnic; ~ terms of law terminologie juridică. 2. formal. II. s. pi. 1. terminologic tehnică. 2. detalii / amănunte tehnice. technicality [itckni'kasliti] ş. 1. partea / natura tehnică a problemei / a chestiunii. 2. pi. detalii / amănunte tehnice. 3.pl. terminologie specială, cuvinte tehnice, tehnicitate. technically ['tckniksli] adv. tehnic, din punct de vedere tehnic. technician [tck'ni/on] s. tehnician. technics ['tekniksjs.pi. 1. v. t ce h n i q uc. 2. (folosit ca sg.) tehnică, ştiinţe tehnice. technique [tek'ni:k] s. tehnică, procedee tehnice. technism ['tcknizsmi] s. v. t e c h n i c a 1 i t y. techno i'tcknou] s. (muz.) (muzică) techno. tear2 [tior] I. s. 1. lacrimă. 2. (jig.) picătură, rouă. 3. pi. (fig.) mâhnire, supărare, technocracy [tck'nokrosi] s. tehnocraţie. amărăciune. 4. (fam.) perlă. II. vb. mtr. a lăcrima, a vărsa lacrimi. technocrat ['tcknakrait] s. tehnocrat. tearable j'teorobl] adj. (uşor) deşirabil. technography [tck'nogroft] s. tehnografie. tearaway [tarowei] s. (fam.) tânăr scandalagiu / zurbagiu. technologic(al) [itckno'bd3ik(pl)] adj. tehnologie. tear bomb ['tio bom] s. (mil.) bombă lacrimogenă, bombă cu gaz lacrimogen. technologically [-i] adv. v. t e c h n o l o g i c . teardrop [-drop] s. (bob de) lacrimă. technologist [tck'nolod3ist] s. tehnolog. tear-duct [~dAkt] s. (anat.) canal lacrimal. r r technology [tck'nol3d3i] s. 1. tehnică, ştiinţe tehnice şi aplicate. 2. tehnologie. tearer [ teoro ] s. 1. persoană care rupe / smulge / sfâşie. 2. (amer. fam.) vânt năprasnic. technostructure ['tcknoustrAkt/or] s. tehnostructură. tear-falling E'tioifo:lirj] adj. care varsă lacrimi; simţitor, duios. techy l'tct/i] adj. sensibil, care se supără uşor, iritabil, susceptibil, supărăcios, cu toane; tear filled [~ .fild] adj. înlăcrimat, plin de lacrimi. tearful ['tioful] adj. 1. plin de lacrimi, înlăcrimat. 2. însoţit de lacrimi, vărsând lacrimi. ~ horse cal nărăvaş; ~ subject problemă delicată / spinoasă / anevoioasă. tectiform ['tektifo:m] adj. în formă de acoperiş. 3. trist, înduioşător. tectonic [tek'tonik] adj. 1. de construcţie, arhitectonic. 2. (geol.) tectonic. tearfully [-i] adv. înlăcrimat. tectonics [-s] s. 1. pi. (folosit ca sg,) ştiinţa şi arta construcţiilor. 2. (geol.) tectonică. tear-gas ['tio'gass] s. gaz lacrimogen. tectrix ['tcktriks],pl. tectrices [:si:z] s. (omit.) tectrice. tear-gland [~'gl£endj s. glandă lacrimală. tearing ['tsorin] I. adj. 1. (fam.) scos din fire, furios, înfuriat. 2. (despre material, pânză) ted [tedj vb. tr. a afâna, a întoarce (fânul). r care se rupe uşor. 3. (despre muncă etc.) care uzează, epuizant. "0* ~ desire dorinţă pasionată tedder ['tcdo [ s. maşină de întors fânul. Teddy ['tedi] s. ~bear urs din pluş (jucărie). / mistuitoare; ~ lass fată destrăbălată; ~ voice voce stridentă; ~ cough tuse chinuitoare; Teddy boy [~ boi] ş. bulevardist londonez. to be in a — passion a fi foarte indignat / înfuriat; she goes ~ fine ea se îmbracă / umblă foarte elegant. 4. splendid. II. s. sfâşiere, smulgere. Teddy-boy suit [~ ~ sju:t] s. costum de bulevardist (londonez) (sacou cu guler şi mâneci tear-jerker [Ttioid3o:k3r] s. (mai ales amer. si.) (nume generic pentru o) producţie literară, de catifea, pantaloni coloraţi, cravată şuur). tedious ['ti:dios[ adj. 1. plictisitor, anost, plicticos. 2. obositor, împovărător, supărător, muzicală sau artistică de factură sentimentală, incomod. 3. încet. tearless ['tialis] adj. 1. fără lacrimi. 2. insensibil. tediously [-li] adv. plictisitor, obositor. tear-off ['tsor 'o(:)f ] adj. (despre o pagină etc.) perforat, detaşabil; ~ calendar calendar tediousness [-nis] ş. 1. plictiseală, oboseală. 2. încetineală obositoare; întindere la vorbă. cu foi detaşabile. tedium ['ti:diom] s.v. t e d i o u s n e s s. tea-room ['ti:(ru(:)m] s. ceainărie, cofetărie. tea-rose [~rouzj s. (bot.) varietate de trandafir chinezesc (Rosa adorata). tee1 [ti:] I. ş. 1. numele literei T. 2. lucru având forma literei T. 3. (tehn.) teu. II. adj. tear-proof ['tD3pru:f] adj. indcşirabil, rezistent la uzură. (tehn.) în formă de T.



 933



tee 2 1, s. (sport) ţintă, semn pentru minge la golf. II. vb. tr. 1. a aşeza (mingea) pentru prima lovitură. 2. to ~ off a da prima lovitură (mingii). teed off ['ti:d o(:)f] adj. supărat, necăjit / iritat, sâcâit. teel [ti:l] s. (anglo-indian) susan. teem1 [ti:m] vb. A. intr. 1. a furnica, a foi. a mişuna. 2. (despre animale) a fi în gestaţie; a se goni. 3. a fi roditor / fertil. 4. to ~ with a fi plin de, a abunda în. B. tr. a da naştere la. teem2 vb. tr. 1. (metal.) a turna. 2. a goli, a deşerta; a descărca. teeming i'timiinj adj. bogat, fecund, fertil, supraabundent; ~ streets străzi supraaglomerate; ~ crowd furnicar de oameni; ~rain ploaie torenţială. teeming bay [~ bei] s. (metal.) hală de turnare. teemless ['tiimlis] adj. sterp, sărac. teen1 [ti:n] (dial.) s. 1. necaz, nefericire, mâhnire, supărare. 2. mânie, furie. teen2 adj. de adolescent, adolescentin. teenage [-.eid^] I. s. vârsta adolescenţei; adolescenţă. II. adj. caracteristic adolescenţei, de adolescent. teenaged ['timcidzdj adj. care se află la vârsta adolescenţei, adolescentin. teenager [~icid39r] s. adolescent(ă), tinerel, fetişcană. teener [rti:n3r] s. (fam.) v. t e e n a g e r . teens [ti:nz] s. pi vârsta de la 13 la 19 ani: she is still in her ~ n-arc încă 20 de ani, n-a împlinit încă 20 de ani. teeny [ti:ni] adj. (fam.) mititel de tot. teeny-bopper |~tbop3rj s. (fam.) puştancă sau puşti hipi. teeny-weeny [~iwi:ni] adj. v. t e e n y . tee-pipe ['ti:paip] s. (tehn.) ţeavă bifurcată. tee-shirt ['ti:/a:t] s.v. T - s h i r t. teeter ['ti:t3r[ (amer.) I. vb. A. intr. (fam.) a se legăna, a se clătina, a se balansa, a se pendula, a se da huţa-huţa. B. tr. a legăna, a da huţa. II. s. scrânciob, leagăn de copil. teeth [ti:8] I. s. 1. pl. de la t o o t h. 2. (fam.) to give the ~ a da mână liberă. 3. (fam.) to get one's ~ into ase implica în, a face ceva cu dăruire. 4. in the ~ of în ciuda/pofida. II. vb. A. intr. (fiziol.) a-i da dinţi. B. tr. (tehn.) a zimţui, a dinţa. teeth cutting f'ti:9 .kAtin] s. v. t e e t h i n g. teethe [ti:o] vb. intr. 1. (despre dinţi) a da, a ieşi, a-i creşte dinţii. 2. (j?g.) a începe, a se desena, a se schiţa, a se profila. teething I.'ti:oiij] s. creşterea primilor dinţi, dentiţie. teeth range ['ti:9 ireind3] s. dantură. teetotaciously [ti:tou'tei/9sli] adv. (amer.) cu totul. teetotal [tir'toutl] adj. 1. abstinent, care nu bea băuturi alcoolice; ~ drinks băuturi ncalcoolice / fără alcool. 2. (fam.) complet, absolut, desăvârşit. teetotal(l)er [-3r] s. 1. abstinent, persoană care nu bea băuturi alcoolice. 2. membru al unei societăţi de temperanţă. teetotalism [-iz


tel!



telegraph-post [~poust] s.v. t e l e g r a p h p o l e . telegraphy [ti'lcgrafi, tc'l-, ta'l-] s. 1. telegrafie. 2. telegrafiere. telelens ['tclilcnz] s. (fot.) teleobiectiv. telemechanics Itcliiini'kasniks] s. pl. (folosit ca sg.) tclemecanică. telemeter [te'lemita', ti'I-] s. tclemctru. telemetry [tc'lcmitri, ti'I-] s. telemetrie. telencephalon [itclcn'scfabn, -'ke-], /;/. şi telencephala [-b] s. (anat.) telencefal. teleologica! jiteliou'bdgiksl] adj. teleologic. teleology [tcli'oted3i] s. teleologic. teleoperator bteli'ops>reit9r] s. (tehn.) teleoperator. teleorganic [itclb:'ga2nik] adj. esenţial pentru viaţa organică. teleosaur ['tcliouso:r] s. (paleont.) tclcosaur. teleosaurus [tcIiou's^Tss] s.v. t e l e o s a u r . teleost ['tclbst] adj., s. (ih.) teleostean. telepathic [itcli'pasSik] adj. telepatic. telepathist [ti'lepaSist, te'-] s. 1. persoana care studiază tclcpatia. 2. persoană cu puteri /calităţi telepatice. telepathy [ti'lcpaBi, te'l-, ta'l-'l s. telepatie. telephone ['telifoun] I. s. telefon; automatic ~ telefon automat. II. vb. tr. şi intr. a telefona. telephone booth [~ bu:6] s. v. t e l e p h o n e b o x . telephone box [~ boks] s. cabină telefonică. telephone directory [~ di'rektari] s. carte de telefon. telephone exchange [~ iksit/cind3] s. (tel.) centrală telefonică. telephone girl [~ga:!] s.v. t e l e p h o n e o p e r a t o r . telephone kiosk [~ ki'osk, ~'ki:osk] s.v. t e l e p h o n e b o x . telephone line [~ lain] s. linie telefonică. telephone operator [~ opsreits1"] s. telefonistă. telephone orderly [~ o:dali] s. (mii.) telefonist. telephone receiver [- riisi:v3r] s. receptor (de telefon). telephonic [iteli'fbnikj adj. telefonic. telephonist [ti'lefsnist. te'l-, ta'l-, 'telifounist] s. telefonist. telephony [ti'lcfoni, te'l-, ts'l-] s. telefonie. telephotography ['telifa'tagrofi] s. tclefotografic. teleprinter ['teli>print9r] s. teleimprimator, teleprinter. teleprompter [rtcli'promta1-] s. (7V) tclcprompter. telerecording ['tehriiko:din, -ra-k-] s. (TV) tclerecording. telesales ['teliseilzj s. pi. vânzări prin intermediul telefonului. telescope ['teliskoup] I. s. telescop. II. vb. A. intr. a intra unele în altele în tuburile unui telescop; (despre trenuri) a se turti, a se strivi (prin ciocnire). B. tr. 1. a închide ca un telescop, a face să intre unele în altele; a turti, a strivi (prin ciocnire). 2. a comprima, a reduce. telescope-word [~ws:d] s.v. p o r t m a n t e a u w o r d . telescopic [itelis'kopik] adj. telescopic. teleshow ['tcli/ouj ş. (amer.) program de televiziune. teleslot l'tclisbt] s. (mai ales amer.) televizor funcţionând pe baza introducerii unei monede. teletext ['tclitekst] s. (7V) teletext. telethon f'tcliOon] s. (TV) emisiune prin care se colectează de la telespectatori fonduri în scop caritabil. teletype ['telitaip] s. 1. imprimare la distanţă. 2. teleimprimator. teletypewriter [itcli'taipirait3r] s. (tel.) teleimprimator, tclctip; teleprinter. teleview f'telivju:,'--'-] vb. tr. a vedea, a recepţiona (o transmisiune televizată). televiewer [-?r] s. telespectator. televise ['telivaiz] vb. tr. a televiza, a transmite prin / la televiziune. television ['tcliivi33n,'--'--, ■--'--] s. televiziune. televisional ['teliivi33iw[,'—'—,.--'—] adj. televizat, transmis prin televiziune. television buff [~ DAI] s. (amer. fam.) amator de televiziune, videofil. television set [~ set] s. aparat de televiziune, televizor. television viewer |~ -vju:sir] 5. v. t e l e v i e w e r . televisor ['telivaizs1"] s.v. t e l e v i s i o n s e t . televisual [itcli^ual] adj. v. t e l e v i s i o n a l . teleworking ['tcliw3:kirj] s. activitate desfăşurată de un salariat acasă, pe calculator, şi transmiterea electronică a rezultatelor către firmă. telewriter bteli'raits1'] s. aparat pentru transmiterea imaginilor la distanţă prin electricitate, fototelegraf, belinograf. telex ['telcks] I. s. telex. II. vb. tr. şi intr. a transmite prin telex. telfer [telfa] s., vb. v. t e l p h e r . telferage ['tclf3rid3| s.v. t e l p h e r a g e . tell [tel], past şi part. trec. told [tould] vb. A. tr. l.aspune; to ~ a lie a spune o minciună; to ~ lies a minţi, a spune minciuni, a tăia piroane; to ~ the truth a spune adevărul; I ~ you no! ţi-am spus odată că nu (se poate); I'll ~you what! uite ce c! ascultă-mă bine! bagă bine la cap (cc-ţi spun); (amer.) to ~smb. good-bye a-şi lua rămas bun de la cineva; (fam.) ~ me another!, ~ it / that to the (horse-)marines! asta să i-o spui lui Mutu (de la manutanţă); fugi cu ursul (că sperii copiii); las-o mai moale! la alţii; (dial.) to hear ~ that! a auzi spunându-se că; to hear ~ of a auzi vorbindu-sc de; (amer. fam.) do ~! serios? ia mai spune! e oare cu putinţă?; (amer.) I told him where to get off i-am zis eu vreo două, l-am pus eu la punct. 2. a indica, a arăta, a spune; ~ me the way spune-mi / învaţă-mă pe unde s-o iau / s-o apuc, îndreaptă-mă într-acolo; the sign-post ~s the way to indicatorul / stâlpul indicator arată drumul spre. 3. a comunica, a informa de(spre),



 tellable



934



telluric2 adj. (chim.) teluric, care conţine telur. telluric bismuth [~ 'bizmoQ] s. (mineral.) tetradimit. telluride ['teljuraid] s. compus al tcluriului cu un element clectropozitiv, tellurism ['teljurizam] s. (jiz.) telurism. tellurium [te'Ijuoriam, -joar-, -jo:r-[ s. (chim.) teluriu. telly ['teii] s. (fa/u.) 1. televiziune. 2. televizor. telly party [~ 


a pune Ia curent cu; to ~smb. a piece of news a aduce cuiva o veste; please ~ him that spune-i / comunică-i te rog că; he told me how he was situated m-a pus la curent eu situaţia lui; I have been told that you are speaking ill of me am auzit / mi-a ajuns Ia urechi că mă vorbeşti de rău; it is just as I told you c aşa cum ţi-am spus; I told you so! did I not ~ you so! nu ţi-am spus eu? ţi-am spus doar!; a little bird has told me mi-a spus / şoptit o păsărică, mi-a spus degetul cel mic; he has written to ~me of his father's death mi-a scris ca să mă informeze de moartea tatălui său. 4. a exprima, a spune; I cannot ~ you how pleased I am nici nu vă pot spune ce încântat sunt; more than words can ~ mai mult decât se poate exprima în cuvinte. 5. a învăţa, a spune; only life can ~ us how to live numai viaţa ne poate învăţa cum să trăim. 6. a povesti, a relata, a spune, a nara; I shall ~ you all about it later am să-ţi povestesc eu totul (de-a fir-a-păr) mai târziu; the story told to him was untrue povestea care i s-a spus nu era adevărată; I will ~ you what happened am să-ţi povestesc ce s-a întâmplat; he told his adventures anew iar ne-a povestit / înşirat toate aventurile sale; that ~s its own tale lucrurile vorbesc de la sine, nu mai e nevoie de nici un comentariu; his drawn face told the tale of his suffering se vedea după faţa lui trasă cât de mult suferise. 7. a vorbi (ceva), a. expune, a spune, a face o descriere; ~me smth. about yourself vorbeşte-mi puţin despre dumneata, spune-mi câte ceva despre dumneata; ~ us about John mai spunc-nc ce face John; he told us of foreign lands ne-a vorbit despre ţări străine, ne-a descris ţări străine. 8. a dezvălui, a da pe faţă / în vileag (un secret etc.), a anunţa, a proclama. 9. a ghici, a discerne, a simţi, a vedea; to ~ fortunes a ghici viitorul; to ~ smb.'s fortune by cards a da cuiva în cărţi; one can ~ she is intelligent nu e greu de văzut că e inteligentă; you can ~ he is a detective a mile away se vede de la o poştă că e detectiv; I can ~ it from your eyes ţi-o citesc în ochi. 10. (despre ceas) a indica, a bate, a arăta (timpul); to ~ the time a indica ora; to ~ the quarters a suna / bate sferturile; the bell was ~ing the hour clopotul bătea ora fixă. 11. a porunci, a ordona, a cere, a indica (to) sa; a ruga, a invita, a spune; ~him to come pofteşte-i să vină, spune-i să vină; I told him not to i-am interzis / i-am oprit (s-o facă); do as they ~ you fî cum ţi-au spus ei; do as you are told fă cum ţi s-a spus, fă cum ţi se spune; he will do as he's told are să asculte, o să facă ce i se spune; we have been told to leave ni s-a spus să plecăm. 12. a distinge, a deosebi, a diferenţia (un lucru de altul); to ~ the good from the bad a distinge binele de rău; you can't ~ her from her sister e imposibil s-o deosebeşti de sora sa. 13. a recunoaşte, a identifica; I can ~ him by his voice îl recunosc după voce, îi cunosc vocea dintr-o mic; one could ~ the hand of man se recunoaşte mâna unui bărbat, se cunoştea că muncise un bărbat. 14. a şti, a prevedea, a garanta; how can I ~ that he will do it? de unde aş putea să ştiu dacă o va face? cum pot fi sigur că o face?; how am I ~but that he will do it? ce siguranţă / certitudine pot avea că n-o s-o facă? 15. (şi to ~ over) a număra, a socoti; all told cu una cu alta, punând totul la socoteală; dacă ţinem seamă de tot; there were twenty people erau douăzeci de persoane cu totul; all told, I made 120 pounds out of it cu totul / cu una cu alta am scos 120 de lire din afacerea asta; to ~ one's beads a bate mătăniile. 16. to ~ offa) a desemna, a indica, a numi, a repartiza; (mil.) to ~ off one's men a-şi repartiza soldaţii la posturi; to ~ off four men for a fatigue a desemna patru oameni pentru o corvoadă; b) (fam.) a respinge, a pune la locul său, a tăia din nâs (cuiva); to ~ smb. off properly a pune la punct pe cineva; they told each other off proper şi-au spus vreo câteva de Ia obraz, s-au ciorovăit cum se cuvine; to get told off a stârni reproşuri, a căuta ceartă cu lumânarea, a găsi ceea ce cauţi. B. intr. 1. a spune, a rosti, a povesti; (fam.) ~ me if you can! ci, ia să te-auzim! haide, spune, te ascult! (fam.) you're ~ing me! auzi vorbă! ce palavre mai sunt şi astea! nu mai spune!; don't ~ me! fugi dc-aici cu ursul (că sperii copiii); lasă-tc de bancuri!; fii serios / sonor; (amer. fam.) I'll ~ the world am să ţip în gura mare, am să spun la toată lumea; let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun; it's not easy, let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun că nu e chiar aşa de uşor; he will be furious, I can ~you o să turbeze de mânie, ascultă-mă pe mine. 2. a şti, a fi sigur; who can ~? cine poate şti?;-you never can ~nu se ştie niciodată / ca pământul; să nu zici vorbă mare; how can I ~? de unde să ştiu? 3. a prevesti, a prevedea, a proroci; the mild air told of spring aerul plăcut vestea apropierea primăverii. 4. a vorbi; the lines of his face told of long suffering faţa lui brăzdată trăda lunga suferinţă prin care trecuse/5. to ~ on, of smb. a denunţa, a pârî, a turna pe cineva. 6. a acţiona, a-şi produce efectul, a avea efectul dorit; every little ~s până şi fleacurile au efectul lor, toate lucrurile cu urmările lor; good blood ~s, breed will ~ sângele apă nu se face; words that ~ cuvinte care au efect; the remark told observaţia a avut efectul cuvenit; every shot / blow ~s toate loviturile îşi ating ţinta; his years are beginning to ~ on him a început să se resimtă de pe urma anilor, se simte că îmbătrâneşte; the weather ~s on his health clima îi afectează / influenţează sănătatea. 7. a avea influenţă, a face impresie, a lucra; this ~s for him, this ~s in his favour asta este / militează în favoarea lui; it will ~ against you asta va avea un efect negativ pentru dumneata; everything told against him toate erau împotriva lui.



 935



ten spot



tempter ['tempts1"] s. ademenitor, seducător, ispititor; the Tempter ispititorul,diavolul, Satan. tempting ['temptin] adj. ademenitor, seducător, atrăgător, atractiv, amăgitor. temptress ['temptris] s. ademenitoare, seducătoare, ispititoare. ten [ten] I. (num. card.) 1. zece: (fig.) ~to one zece Ia unul, aproape sigur. 2. (fam.) to be ~ a penny a nu valora mare lucru. II. s. zece bucăţi, grupă de zeci. -0- the upper ~ (thousand) aristocraţia, pătura conducătoare, vârfurile dominante. tenable ['tensbl] adj. 1. durabil, trainic, solid. 2. apărabil, care poate fi ţinut / apărat. 3. utilizabil, apt, bun la ceva, destoinic. tenacious [ti'nei/as] adj, 1. tare, îndârjit, înverşunat, tenace. 2. (despre memorie) bun, care nu înşală. 3. adeziv, lipicios, vâscos. 4. persistent, statornic, dârz; to be ~ of one's opinion a persista în opinia sa. ♦ ~ of life viabil, plin de viaţă. tenaciousness [-nis] s. v. t e n a c i t y . tenacity [ti'nEesiti] s. 1. tenacitate, tărie, îndârjire. 2. statornicie, stăruinţă, perseverenţă. 3. lipici, aderenţă. 4. soliditate, durabilitate. tenail [ti'neil] s. f/nil.) întăritură în formă de cleşte. tenancy ftenansi] s. 1. chiria unui local, posesiune, ocupare temporară, arendare, arendă; pământ arendat, casă închiriată. 2. tcnncn al arendării. tenant ['tenant] I. s. 1. chiriaş, arendaş, locatar temporar; ~at will arendaş care nu arc contract de închiriere. 2. locatar. II. vb. tr. a închiria, a arenda. tenantable [-abl] adj. 1. gata reparat pentru a fi închiriat. 2. locuibil. tenantless [-lis] adj. fără locatar; gol. nclocuit. tenantry [-ri] s. (fam.) 1. arendaşi. 2- chiriaşi, locatari. ten-cent store ['tensent -sto:1"] s, (amer.) magazin universal (cu lucruri ieftine). tench [tcnt/J s. (Uit.) lin (77nca tinca). tend1 [tend] vb. A. tr. a îndrepta, a dirija, a trimite, a conduce, a întovărăşi. B. intr. 1. a se înclina, a fi îndreptat într-o anumită direcţie. 2. a avea înclinare / pornire / simpatie, a tinde spre, a avea tendinţa. 3. a exercita o influenţă, a duce la. tend" (prese, de la a t t e n d ) vb. tr. 1. (despre un bolnav, o planta) a avea grijă de, a se interesa de, a-i păsa de, a veghea, a îngriji; (despre o maşină) a supraveghea, a controla.



tendril ['tendril] I. s. (bot., despre graminee, cereale) cârcel, mustaţă, lujer, ţeapă. II. adj. căţărător, urcător. tenebrific [tcni'brifik] adj. care întunecă. tenebrificous [-as] adj. v. t e n e b r i f i c . tenebrosity [


tenour l'tena r ] s. v. t c n o r.



tenpenny ['tenpani] adj. (în valoare) de 10 penny. ten-percenter [~pajsentar] s. (fam.) persoană care încasează 10% din valoarea unui contract, dintr-o tranzacţie comercială etc. (mai ales impresar). tenpin ['tcnpin] I. adj. (amer.) de popice. II. s. popic. tenpin alley [~ iffili] s. popicărie. tenpins ['tcnpinz] s. (joc de) popice. tenpounder ['tcnipaundar] s. (mil.) tun a cărui încărcătură cântăreşte 10 livre. tense1 [tens] s. (gram.) timp (verbal). tense 2 1. adj. 1. încordat, întins, ţeapăn. 2. (despre nervi) iritat, agitat, încordat. II. vb. tr. (fam.) to ~ up a tensiona (pe cineva). tensely ['tenslij adv. încordat, rigid, ţeapăn. tenseness ftensnis] s. încordare, rigiditate. tensibility [tensi'biliti] s.v. t e n s i l i t y . tensible ['tensibl] adj. ductil, extensibil. tensile ['tensailj adj. extensibil, care se poate întinde; (mec.) rezistent la tracţiune / la întindere / la rupere. tensility [tcn'siliti[ s. extensibilitate, ductilitate. tensimeter |ten'siniitar] s. (ftz., med.) tensiometru. tensiometer [itensi'mitar[ s. (telm.) tensometru, extensometru. tensometric [itensi'ametrik] adj. (fiz.) tensometric. tensiometry [.tensi'Dmitril s. (fiz.) tensometric. tension ['ten/an] s. 1. tensiune, întindere. 2. stare de tensiune, încordare (şi fîg.). 3. încordare, extensibilitate, tensiune. 4. (fiz.) elasticitate, forţă elastică. 5. (electr.) intensitate, voltaj. tensional [-^1] adj. (telm., fiz.) de tensiune. tension bridge ['ten/an brid3] s. pod în formă de arc, atârnat. tensity ['tensitij s. v. t e n s e n e s s . tensive ['tensiv] adj. care dă senzaţia de rigiditate / contractare, tensor ['tcns9r, -so:r] s. 1. (anat.) (muşchi) tensor. 2. (mat.) tensor. ten spot ['ten spot] $. (amer. fam.) 1. bancnotă de zece dolari. 2. (sentinţă de) condamnare la zece ani închisoare (corecţională).



 ten strike



ten strike [~ straik] s. (amer.) 1. lovitură, lovirea dintr-o dată a tuturor popicelor. 2. (fam.) lovitură hotărâtoare / fatală / decisivă; succes mare. tent1 [tent] I. ş. cort, şatră, şopron, coviltir, umbrar. II. vb. A. tr. (rar) a aşeza o tabără, a ridica un cort. B. intr. a locui în cort. tent2 I. s. tampon, faşă, fitil. II. vb. tr. 1. a pune tampon / Fitil într-o rană. 2. a ţine o rană deschisă cu fitil. tent3 s. vin roşu spaniol, malaga. tentacle ['tentokl, -tik-[ s. 1. (zool.) antenă, comuleţ, tentacul. 2. (bot.) fir exterior, glandă eu tulpină. tentacular [ten'taskjub1"] adj. tentacular. tentacled ['tentokld] adj. (înzestrat) cu tentacule., tentative ['tentotiv] I. adj. 1. de încercat, de probă, experimental, empiric. 2. nesigur, şovăielnic; a ~ smile un zâmbet timid. II. s. probă, încercare, experienţă, tentativă. tentatively [-li] adv. cu titlul de încercare. tent-bed ['tentbed] s. pat de campanie; pat cu polog. tent cloth [~ kb(:)0] s. pânză de cort. tented ['tentid] adj. 1. aprovizionat cu corturi. 2. acoperit cu corturi. tenter ['tentar] I. s. 1. persoană care locuieşte în cort; amator de camping. 2. (ind.) supraveghetor de maşini. 3. (text.) gherghef, maşină de întins şi uscat o ţesătură oarecare. 4. (te*/.) uscătoare. 5. v. t e n t e r h o o k s. 6. tentacul. II. vb. tr. a atârna sau a întinde CU cârlige pentru a se usca. tenter ground [tenta igraund] s. terenul pe care se întinde un gherghef. tenterhooks [~huks] s.pl. (text.) carabine de întindere, întinzătoare; copci (la îmbrăcă­ minte); (jig.) to be on ~ a se chinui în nesiguranţă, a sta pe ghimpi. tentful ['tentful] s. conţinutul unui cort. tenth [tefiO] I. num. ord. al zecelea; a zecea; ~ wave al nouălea val. II. s. 1. a zecea parte, o zecime. 2. zeciuială. 3. (muz.) octava a treia. tenthly [-li] adv. a zecea oară, în al zecelea rând. tenthmeter ['tenOmi:tar| s. (fiz.) a zecea milionime dintr-un milimetru. tent-peg ['tentpeg] s. ţăruş pentru fixarea pânzei cortului. tent pin [~ pin] s.v. t e n t - p e g . tent pole [~ poul] s. par de cort. tent rope [~ roup] s. frânghie pentru cort. tenture [/tentjcr] s. (fr.) hârtie tapet pentru pereţi. tenuifolious [-tenjui'foulias] adj. (bot.) cu frunze subţiri şi înguste. tenuirostral [tcnjui'rostr^l] adj. (omit.) cu cioc subţire. tenuity [te'nju:iti, ts'n-, ti'n-] s. 1. rarefiere (a aerului). 2. subţirime, fluiditate. 3. insuficienţă, simplitate, sărăcie. tenuous ['tenjuss] adj. mic, subţire. tenure ['tenjuo1', -njo3r] ş. 1. (jur.) posesiune, drept de posesiune, stăpânire; communal ~ proprietate indiviză. 2. ocupare (a unei funcţii). 3. termen de stăpânire / posesiune (al unui bun); durata ocupării (unei funcţiuni); fixity of ~ stabilitate într-o funcţie /într-un post. ten-vee ['tenvi:] adj. (fam.) de cea mai proastă calitate. tepee f'ti:pi:] s. cort al indienilor nordamericani. tepefaction [tcpi'fa;k/3n] s. încălzire moderată. tepefy E'tcpifai] vb. A. tr. a încălzi uşor. B. intr. a se încălzi uşor. tepid ['tepid] adj. călduţ (şifig.). tepidity [tc'piditi] s. 1. încropeală, stare căldicică. 2. (fig.) răceală, nepăsare. tepidly ['tepidli] adv. călduţ. tepidness ['tcpidnis] ş. v. t e p i d i t y . teratism ['teratizam] s. (biol.) teratism; malformaţie. teratogen [te'raetoud33ii] s. (biol.) agent teratogen. teratogenic [rteratou'd3enik] adj. (biol.) teratogen. teratologica! [iteroto'lrx^ikd] adj. (biol.) teratologic. teratologist [tcra'tolsdsist] s. tcratolog. teratology [tera'toladsi] s. 1. (biol.) teratologic. 2. afectare, exagerare în vorbire; povestirea unor întâmplări năzdrăvane. terbium ['taibism] s. (chim.) terbiu. teree [to:s] s. 1. (înv.) o treime, a treia parte. 2. (scoţ.) dreptul soţiei nelcgătarc la o treime din averea soţului defunct. 3. (bis. catolică) slujba de la ora 3. tercel ['to:s.?l] s. şoim (mascul). tercentenary- [itorscnt'timsri, 'to:sen't-, to:'scn-] I. adj. de 300 de ani. II. s. aniversare A comemorare a 300 de ani, tricentenar. tercentennial [.t9:sen'tenial, 't9:sen't-[ i v . t e r c e n t e n a r y . tercet ['ts:sit, -set] s. 1. strofă cu trei versuri, terţet, terţină. 2. (muz.) terţet. terebinth ['terobin6, -rib-] ş. (bot.) terebint (Pistacia terebinthus). terebinthine [rtera'binOain, -ri'b-] adj. ca terebentina. terebrate ['tersbreit] vb. tr. a găuri, a perfora. terebration [-tera'brei/pn] s. pătrundere, perforare, scobire, găurire. teredo [tc'rirdou] s. (zoo/.) vierme care găureşte lemnul navelor (Teredo navalis). terete [to'ri:t] adj. cilindric, rotund. terga ['to:ga] pl. de la t e r g u ni. tergal i't3:glj adj. (zool.) dorsal, aparţinând spatelui. tergiversate I'to:d3iv3:seit] vb. intr. a tergiversa, a şovăi, a se eschiva. tergiversation [ito:d3iv9:'sci/pn] s. 1. tergiversare, şovăire, cocleală. 2. nestatornicie, inconsistenţă, schimbare de atitudine, renegare, apostazie. 3. pretext, subterfugiu, tertip, truc, ocoliş. tergum ['to:gom], pl. terga ['t3:gs] s. (zool.) spate.



936



term [ta:m] I. s. 1. limită, margine, sfârşit; the ~.of life limită, sfârşitul; to set / put a ~ to smth. a pune capăt unui lucru, a fixa o limită pentru ceva. 2. termen, dată, scadenţă. 3. (med.) termenul sarcinii, dată când trebuie să se nască copilul, termen; she has reached her ~ a ajuns la termen, e la termen. 4. termen, perioadă, durată; ~ of a lease termenul pentru care c făcut un contract de închiriere, durata unui contract; banishment for a ~ of years exil / surghiun pe timp limitat; the loan shall be for a ~ of twenty years împrumutul se face pe timp de 20 de ani; his ~is up şi-a ispăşit pedeapsa; during his ~ of office în timpul cât era în funcţie; ~ of notice preaviz; ~ of copyright termenul de protecţie a dreptului de autor; long- / , short— transaction operaţie pe termen lung / scurt. 5. trimestru; I owe a ~'s rent datorez chiria pe un trimestru; at the beginning of the September ~ la începutul primului trimestru; during ~ în timpul cursurilor; the beginning of ~ redeschiderea cursurilor (universitare). 6. (jur.) sesiune judecătorească: Trinity ~ sesiune care începe marţea după Sfânta Treime. 7. pl. (com. fin. etc.) condiţii, clauze, termene; (fin.) ~s of an issue condiţiile unei emisiuni; ~s of trades a) raportul schimburilor internaţionale; b) preţurile relative ale mărfurilor schimbate; satisfactory ~s condiţii acceptabile; on similar ~s în condiţii similare; I'll take it on your own ~s accept condiţiile dv. oricare ar fi ele, mă voi supune condiţiilor dictate de dv.; make / name your own ~s dictaţi condiţiile, spuneţi ce condiţii v-ar conveni; by the ~s of article 49 conform clauzelor articolului 49; ~s of payment condiţii de plată; on equal ~s în condiţii de egalitate, pe picior de egalitate. 8. /;/. preţ(uri), condiţii; what are your ~s for lessons? cât ceri pentru o lecţie, cu cât dai lecţia? "~s inclusive" „inclusiv cheltuielile"; I will let you have it on easy ~s ţi-o dau ieftin / avantajos, îţi fac unele facilităţi de plată; on moderate ~s fa un preţ accesibil / modest, în condiţii avantajoase; not on any ~s cu nici un preţ / chip. 9. pl. înţelegere, tranzacţie, acord; to come to ~s, to make ~s a ajunge Ia o înţelegere, a cădea la învoială; the enemy came to ~s duşmanul a căzut la învoială; to bring the enemy to ~s a-1 face pe inamic să capituleze / să cedeze. 10. pl. relaţii, raporturi, termeni; friendly ~s relaţii amicale, bune raporturi; to be on good ~s with smb. a fi în termeni buni cu cineva; we are on bad ~s nu suntem în termeni buni, nu prea ne avem bine; we are on the best possible ~s ne înţelegem de minune, ne avem cum nu se poate mai bine; to be on familiar ~s with smb. a fi în relaţii / raporturi familiare, a fi familiar cu cineva; to be on speaking ~s a fi în relaţii de bună-ziua; we are no longer on speaking ~s ne-am certat, nu mai vorbim unul cu altul. 11. (mat. log.) termen (al unei ecuaţii, judecăţi); in ~s of c. g. s. units în unităţi centimetru gram secundă; to express one quantity in ~s of another a exprima o cantitate în funcţie de alta; to try to reckon happiness in ~s of worldly success a încerca să masori fericirea în funcţie de succes în viaţă; to reduce a fraction to lower ~s a reduce / a simplifica o fracţie; ~s of a problem termenii, elementele / enunţul unei probleme; contradiction in ~s contradicţie în termeni, contradictio in terminis. 12. (lingv.) cuvânt, termen, expresie, denumire; legal ~s termeni juridici; technical ~s termeni tehnici; to use the appropriate ~s a folosi termenii corespunzători. 13. pl. limbaj, exprimare, fel de a vorbi; how dare you use such ~s? cum îndrăzneşti să vorbeşti în felul acesta?; to write in strong ~s to smb. a scrie o scrisoare energică cuiva; to speak of smb. in flattering ~s a vorbi măgulitor de cineva. 14. (arhit.) ornament sculptural. 15.pl. (med.) reguli, soroc, period, menstruaţie. II. vb. A. tr. a numi, a denumi, a desemna. B. refl. a se numi, a-şi spune, a se da drept; he ~ed himself a professor îşi zicea profesor, se dădea drept profesor. termagancy ['tsmisgsnsi] s. turbulenţă, violenţă, poftă de ceartă, obicei de a se certa. termagant ['to:mogont] I. s. femeie rea, scorpie, zgripţuroaică. II. adj. arţăgos, certăreţ; hapsân,rău. term fee ['torni fi:] s. (jur.) onorariu dat avocatului pentru fiecare termen când se judecă un proces. terminable ['tomiinabl] adj. 1. limitat în timp, grabnic, urgent. 2. ceea ce poate fi definit, determinabil. terminableness f-nis] s. limitare, determinare. terminal ['tomiinl] I. adj. 1. (despre o linie) hotarnic, de hotar, terminal, final. 2. (zool., bot.) terminal. 3. (despre o gară, etc.) terminus, cap de linie. 4. (scol.) trimestrial. 5. (despre scrisori, litere, telegrame, tocmeli) definitiv, final, ultim,cel din urmă. 6. (med.) (despre o boală) terminal, care pune capăt zilelor. II. s. 1. termen, punct final / terminal. 2. (electr.) bornă (de priză de curent); screw ~ bornă cu şurub. 3. (gram.) terminaţie. 4. pl. (ferov.) cheltuieli de manipulare. 5. (amer.) cap de linie; gară terminus; localitate situată la cap de linie. 6. (e/n.) terminal. terminal amplifier |~ 'a;mplifaiar] s. (tel.) amplificator final, amplificator de ieşire. terminal figure [~ Tigor] s. (arhit.) cariatidă, statuie ornamentală. terminal job [~ 'd3ob] s. (ec.) activitate fără viitor. terminal moraine [~ mr>'rein, ~ nia'r-] s. morenă frontală. terminal point [~ 'point] s. staţie terminus (la un vehicul de transport public). terminate ['to:mineit] vb. A. tr. 1. a fixa limita/ sfârşitul / marginea / graniţa. 2. a sfârşi, a pune capăt; a restrânge, a mărgini. B. intr. a se sfârşi, a se termina, a se încheia. termination [rtomii'nei.fan] s. 1. sfârşit, capăt, limită, extremitate.-2'. terminare; termi­ naţie; desinenţă. 3. sfârşit, încheiere, concluzie. 4. (mec.) mccaîiism, dispozitiv final, terminal, marginal, de capăt. terminative ['t3:niine>tiv, -nei-J adj. 1. care tinde să încheie, să termine. 2. definitiv, absolut. \ terminator ['t3:mincitor] s. 1. persoană care încheie, termină (mai ales o lucrare postumă). 2. (asîron.) linie demarcatoare între partea luminată şi cea neluminată a unei planete. \ terminatory [to:'minot3ri] adj. 1. hotarnic, de hotar. 2. terminal, final. 1 terminer ['tomiins "] s. (jur.) hotărâre, decizie. termini ['to:minaiJ pl. de la t e r m i a u s, terminological [-to:mino'bd3ik3l] adj. terminologic. terminologist [it3:mi'nDl3d3ist] s. specialist în terminologic.



 testification



937



terminology bta:mi'nalad3i] s. 1. terminologie, nomenclatură. 2. ştiinţa termenilor tehnici. terminus ['ta:niinas],pl. termini [-nai] s. 1. (rar) hotar, limită. 2. (staţie) terminus, cap de linie. 3. capăt, scop. 4. (itiitol. romană) zeu protector al frontierelor. 5. piatră / stâlp de hotar. termite ['tsimit] s. (entom.) termită. termless ['taimlis] adj. 1. fără limită, nemărginit. 2. independent, neatârnat. 3. inexprimabil, de nespus. 4. fără termen. termly ['te:mli] adj. trimestrial. term time ['taini taim] s. (scol.) perioada cursurilor; during ~ în timpul anului şcolar / universitar. tern [ta:n] s. 1. (omit.) chira-dc-baltă (Sterna hirimdo). 2. trei, triadă. 3. trei numere de loterie ieşite câştigătoare la aceeaşi extragere. 4. (mar.) goeletă cu trei arbori. ternary ['tamarij I. adj. 1. ternar, compus din trei. 2. (chim. mineral.) corp compus din trei clemente. II. s. trei, grup de trei unităţi, triadă. ternate ['ta:nit[ adj. (bot.) ternat. terne [tom] s.v. t e r n e p 1 a t e. terneplate ['tamplcit] s. (metal.) tablă mată. cositorită. ternion ['teinian] s. grup de trei, triadă. terpene ['ta:pi:n] s. (chim.) terpenă. Terpsichore [ta:p'sikari] s. (mitol.) muza dansului. terpsichorean [ita:psika'ri(:)an, -ko'r-] I. adj. care ţine de dans. II. s. (fam.) dansator, balerin. terra ['teraj s. (lat.) pământul. terra alba [~ 'aelba] ş. lut de pipă. terrace ['teras,-ris] I.-s. 1. terasă; dig, zăgaz, stăvilar. 2. rând de case, stradă (în special plantată cu verdeaţă). 3. acoperiş neted, plan. 4. (geol.) terasă, coama unui povârniş. II. vb. tr. a clădi, a zidi o terasă. terracotta ['tera'kota, ■--'--] s. (ital.) teracotă. terrain [terein] s. 1. regiune, teritoriu. 2. teren, pământ, sol. terrapin ['terapin] s. (zool.) broască ţestoasă de apă dulce (Malaclemys). terraqueous [te'reikwias] adj. 1. constând din apă şi pământ. 2. (despre călătorii) pe uscat şi pe mare. 3. amfibiu. terrene [te'ri:n] I. adj. pământesc, terestru. II. s. suprafaţa pământului, glob terestru. terrestrial [ti'rcstrial, tc'r-, ts'r-J I. adj. 1. pământesc, terestru; de pe uscat. 2. lumesc, monden. II. s. locuitor al pământului, pământean. terrestrially [-i] adv. pământesc, lumesc. terrible [tcrabl, -rib-] adj. 1, grozav, teribil, înspăimântător, groaznic, îngrozitor. 2. (fam.) formidabil, extraordinar, colosal; enorm, uriaş; violent; aspru. terribly [-i] adv. grozav, teribil, îngrozitor. terricoline [te'rikalin] adj. v. t c r r i c o 1 o u s. terricolous [te'rikalas] adj. care trăieşte în pământ, în sol. terrier1 ['tens'"] s. 1. (despre câini) tericr. 2. (glumeţ) soldat din armata teritorială. terrier2 s. (ist.) registru de impozit funciar, catastif de cadastru. terrific [ta'rifik, ti'r-] adj. 1. teribil, înspăimântător; oribil, groaznic. 2. (fam.) grozav, nemaipomenit, fără pereche; he's a~bore e teribil de plicticos; he's a ~actor c un actor colosal / neîntrecut (v. şi t e r r i b 1 c 2). terrifically [-aii. ti'r-] adv. înspăimântător, teribil, groaznic. terrify ['terifai] vb. tr. a înspăimânta, a înfricoşa, a speria, a îngrozi. terrigenous [te'rid3inas] adj. terigen, produs de sol. terrine [tc'rim] s. 1. castron de supă. 2. vas de bucătărie incasabil. territorial [tteri'ta:rial] I. adj. 1. funciar, de pământ, teritorial. 2. teritorial. II. s. soldat din armata teritorială. territoriality [.teritori'aeliti] s. 1. teritorialitate, faptul de a fi teritorial. 2. (zool.) comportament de apărare a teritoriului. territorialize [-aiz] vb. tr. 1. a mări. a lărgi prin adăugare de teritoriu. 2. a reduce din punct de vedere politic la condiţia de teritoriu (v. t c r r i t o r y 2). territorial waters [itcri'ta: rial 'wa:taz] s. pi. (jur.) ape teritoriale. territory ['tenuri] s. 1. teritoriu. 2. (amer.) teritoriu fără drept de stat (în Canada si Australia, odinioară Hawaii). 3. (fig.) teritoriu, sfera, domeniu. 4. (sport) fiecare din cele două jumătăţi de teren (de. fotbal sau hochei) ocupată de o echipă. territory wool [~ wul] ş. (amer.) lână provenind de la oi din statele situate la vest de fluviul Mississippi. terror ['terar] s. 1. spaimă, groază. 2. teroare. 3. persoană sau lucru care inspiră groază; teamă; (fam.) om insuportabil, dificil, dur, sever; copil neastâmpărat, diavol împieliţat. terrorism ['terarizam] s. terorism. terrorist ['terarist] I. s. terorist. II. atr. ~ activities activităţi teroriste. terroristic [tera'ristik] adj. terorist. terrorize ['teraraiz] vb. tr. a teroriza, a îngrozi, a înspăimânta. terror-smitten fteraismiten] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terror-stricken [-istrik^n] adj. îngrozit, cuprins de spaimă, înspăimântat. terror-struck [~psuwk] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terry ['teri] s. 1. (text.) ţesătură catifelată netedă; pluş. 2. covor, preş. terrycloth ['tcriklaO] s. (text.) frotir. terse [ta:s] adj. 1. (despre stil) concis, succint. 2. (înv.) frecat, curăţit, lustruit. terseness ['ta:snis] s. conciziune. tertian ['ta:/^n| I. s. malarie cu accese ce revin din două în două zile. II. adj. care are loc la fiecare două zile.



tertiary ['tai/iari] I. adj. 1. (geol.) terţiar. 2. (omit.) terţial. 3. (chim.) care are o calitate în gradul al trcilca.ll.pl. tertiaries [-iz,-z]ş. l.(geol.) terţiar, sistemul terţiar al rocilor. 2. culoare produsă din amestecul a două culori. tervalent [ta:'veilant] adj. (chim.) trivalcnt. terza rima ['ta:tsa 'ri:maj ş. (ital. metr.) terţină, terza rima. tesla ['tesi ] s. (ftz.) tesla. tessellate ['tesilcit, -sal-] vb. tr. a lucra în mozaic, a lucra în carouri colorate diferit. tesselated [-id] adj. mozaicat, lucrat în mozaic, pardosit cu plăci de culori diferite ca o tablă de şah; încadrilat. tessera ['tesara],pl. tesserae [-ri:] s. 1. cuburi smălţuite (folosite în lucrarea mozaicului). 2. 7.SLT.



tesseral ['tcsaral] adj. 1. v. t c s s u 1 a r. 2. (despre cristal) tcseral, regulat. tessular l'tesjular] adj. v. t e s s e r a l (2). test1 [test] I. s. 1. probă, încercare; to put smth. / smb. to the ~ / through a ~ a punc ceva / pe cineva la încercare, a încerca ceva / pe cineva; to undergo a ~, to be put through a ~ a susţine o probă, a fi pus la încercare; when put to the ~ când e pus la încercare / la o adică; to go through the ~ of adversity a trece prin ciur şi prin dârmon; to pass / to stand the ~ a trece cu bine printr-o încercare, a rezista unei încercări; a method that has stood the ~ of time o metodă care a rezistat la proba timpului. 2. (mec, met., chim., com. etc.) analiză, examen, probă. încercare, control, verificare; boiler ~ proba / verificarea cazanelor; ~ by water proba la apă; endurance ~ încercare la oboseală, proba la uzură; resistance ~proba de rezistenţă; acceptance ~ proba pentru omologare / recepţie; control / check ~ contraprobă, probă de control; (chim.) dry ~ probă la uscat; wet ~ probă la umed; (fig.) the acid ~proba / încercarea supremă, piatra de încercare, proba concludentă; the true ~ of civilization semnul distinctiv al civilizaţiei; (med.) animal ~ experimentare pe un animal; blood ~ analiza sângelui; water ~ analiza urinii; Wassermann ~ reacţia / analiza Wassermann; haemoglobin ~dozarea hemoglobinei în sânge, hemogramă; (tehn.) bench ~ încercare Ia bancul de probă; (tehn.) impact ~ încercare dinamică /la şoc; (med.) Pirquet('s) ~cutircacţic, reacţie cutanată. 3. (chim.) reactiv (of, for) (pentru). 4. examen, examinare, cercetare; eye ~ examen de ochi; (mil. mar.) to fail to pass the eye ~ a fi reformat / respins din cauza vederii slabe; driving ~cxamenul pentru carnetul / permisul de conducere auto. 5. (scol.) examen; weekly ~ lucrare de control; oral ~ probă orală. 6. (psih.) test; intelligence ~ test de inteligenţă; trade ~ test profesional. 7. (chim.) cupclaţiune, scoaterea aurului şi argintului din aliaje. II. vb. A. tr. 1. a pune la probă / încercare; a experimenta, a proba, a controla, a verifica, a cerceta, a examina, a analiza, a sonda; to ~ a coin for weight a verifica greutatea unei monede; to ~ out a scheme a verifica în practică un proiect. 2. (chim.) a cupcla, a separa metalele preţioase din aliaje. 3. (chim.) a determina (natura unui corp) cu ajutorul unui reactiv; to ~ with litmus-paper a se servi de turnesol ca indicator, a verifica reacţia la turnesol. B. in/r. a face verificări, reacţiuni; to ~ for alkaloids a face reacţie la alcaloizi. test2 s. 1. (zool.) carapace, înveliş calcaros. 2. (bot.) v. t e s t a. testa ['testa], pi. testae [-ti:] 1. (bot.) coaja tare a unei seminţe. 2. v. t c s t2 (1). testable ['tcstabl] adj. 1. cercetabil. examinabil, expcrimentabil, testabil. 2. (jur.) capabil de a face un testament. 3. capabil de a da mărturie. testacean [tes'tci/an, -ian] ş. (zool.) testaceu. testaceous [tcs'tei/as, -ias] adj. 1. (zool.) având carapace / scoarţă / înveliş tare, calcaros. 2. (biol.) culoare cărămizie. testament ['testamant] s. 1. (jur.) testament, act de lăsare ca moştenitor. 2. (rel.) legat, testament, moştenire; New ~ Noul Testament; Old ~ Vechiul Testament. testamental [itesta'mentl] adj. v. t e s t a m e n t a r y . testamentary [-testa'inentari] adj. testamentar, lăsat prin testament. testamur [tes'teima1"] s. (lat.) certificat / adeverinţă de trecere a unui examen universitar. testate ftesteit] I. adj. (jur.) testat, lăsat / rămas prin testament; to die ~ a muri lăsând testament. II. s. testator. testator [tcs'tcitar] s. testator, care a făcut un testament. testatrix [tcs'tcitriks] s. testatoare. test ban ['test ba;n] s. (pol.) acord de interzicere a testelor nucleare în atmosferă. test-bench ['testbent/] s. (mec.) banc de probă. test blank [~ blzerjk] s. foaie de test, formular pentru testare. test car [~ ko:r] s. (auto) maşină / automobil de probă / studiu; prototip, test case [~keis] s. (jur.) caz / speţă care generează jurisprudenţă. precedent judiciar. test chart [~ t/a:t] s. (7V) miră. testee [tes'ti;] s. persoană supusă unui test, persoană (care este) examinată. test engine ['test iend3in] s. (tehn.) motor de încercare; prototip. tester1 ['testa1"] s. 1. examinator, experimentator, persoană care face experienţe / analize; laborant (v. t e s t1). 2. vas / instalaţie / aparat / instrument / dispozitiv / mecanism pentru experienţă. tester2 [~] s. baldachin deasupra patului. tester3 s. (ist.) monedă de şase penny. tester bed [~ bed] s. pat cu baldachin. testern f'tcstan] fîuv.) I. s. 6 penny. II. vb. tr. a dărui (cuiva) o monedă de 6 penny. test field ['test fi:ld] s. (agr.) câmp de experienţă. test flight [~ fiait] s. (av.) zbor de încercare. test-fly [~fiai] vb. intr. (av.) a face un zbor de încercare. test glass [~ gki:s] s. (chim.) eprubetă. test hop [~ hap] s. (av.fam.) v. t e s t f l i g h t . testicle ['tcstikl] s. (anat.) testicul. testicular [tes'tikjular] adj. testicular. testiculate [tcs'tikjulit] adj. (bot.) în formă de testicul. testification [itestifi'kci/^n] s. testificare, atestare, depunere de mărturie.



 testifier



testifier [rtestifatar] s. martor.. testify ['testifai] vb. A. tr. 1. a depune mărturie, a atesta. 2. a declara solemn (convingerile, credinţa), a întări prin jurământ. 3. a manifesta (o dorinţă ele). B. in/r. 1. a atesta. 2. a face o declaraţie solemnă. 3. (to) a da o declaraţie (în folosul cuiva). testily ['testili] adv. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie, morocănos. testimonial [.testi'mouniol] I. s. 1. testimonial, atestat, dovadă, certificat; declaraţie, depoziţie. 2. scrisoare de recomandare. 3. (amer.) ~ dinner banchet oferit în onoarea cuiva. 4. semn de stimă, admiraţie sau recunoştinţă. II. adj. doveditor, atestator. testimonialize [-aiz] vb. tr. a oferi (ceva) în cinstea (cuiva). testimony ['testimonii I.s. 1. declaraţie, depoziţie verbală sau scrisă; dovadă; to bear ~ a depune mărturie; to call in ~ a chema ca martor; in ~ whereof drept care certificăm. 2. (jur.) depoziţie de martori, dovadă cu martori. 3. manifestare, protest. 4. (bibi.) Tablele legii; revelaţie divină. II. vb. într. (înv.) a depune mărturie. testiness ['testinisj s. încăpăţânare, fire morocănoasă, supărăcioasă. testing ['testirj] s. testare, verificare, încercare, probă. testis ['testis],pl. testes [-ti;z] s..v. t e s t i c l e . test liquor ['test .liks1"] s. 1. (chim.) soluţie normală. 2. grad pentru măsurat alcoolul. test load [~ loud] s. (constr.) sarcină de probă. test-match [~mzet/] s. (crichet) meci internaţional (mai ales între Anglia şi Australia). test object [~ obd3ekt] s. (fîz.) obiect minuscul pentru măsurarea puterii unui microscop. testosterone [tes'tostoroun] s. (biochimie) testosteron. test paper ['test ipcipa1"] s. 1. (chim.) hârtie reactiv, turnesol, hârtie indicatoare. 2. (amer. scol.) lucrare scrisă, probă scrisa (preliminară). test pattern [~ rpaton] (amer.) i;.v. t e s t c h a r t . test-piece [~ pi:s] s. 1. (metal.) vas de luat probele de metal. 2. (muz.) piesă impusă (la un concurs etc.). 3. (chim.) cpruvetă. test-pilot [~rpaibt] s. (av.) pilot de încercare. test pressure [~ ipre/9r] s. (mec.) presiune de probă. testril ['testril] s. (înv.) v. t e s t e r 2 . test room ['test iru(:)m] s. (ind.) sală de experimentare. test run [~ rAn] s. (auto) cursă de încercare / probă. . . . . test-tube |~tju:b] I. s. 1. eprubetă. 2. cultură de bacterii în medii nutritive. 3. clorometru. II. adj. experimental; artificial; sintetic. test-tube baby [~ -bcibi] s. copil rezultat din înseminarc artificială. test-tube mother [~ iniAâor] $. mamă a unui copil rezultat din înseminare artificială. test type [~ taip] s. planşă cu litere pentru determinarea puterii vizuale. testudinal [tes'tju:din;?l] adj. care seamănă cu o broască ţestoasă, care ţine de broasca ţestoasă. testudinate [tes'tju:dinit] adj. arcuit, boltit. testudo [tes'tju:dou], pl. testudines [tes'tju:dini:] s. 1. (zool.). broască-ţestoasă (Testudinidae). 2. (mii. roman) pavăză, scut. 3. (mi/i.) scut de protecţie. 4. (med.) tumoare închistată. 5. (arhit.) plafon boltit. 6. (muz. înv.) liră. , testy l'tcsti] adj. mânios, iritabil, susceptibil, iute, supărăcios; posac, ursuz, supărat, necăjit; to grow ~ a se supăra, a se irita. tetanic [te'tasnik] I. adj. tetanic, de natura tctanosului. II. s. medicament care produce spasme, convulsiuni. tetanize ['tetsnaiz] vb. tr. a produce (experimental) tetanus în (animale), a tetaniza. tetanus ftetonas] s. (med.) tetanus. fetched [tet/t] adj. sărit, scrântit. tetchiness ['tet/inis] s. posomorâre, proastă dispoziţie. tetchy l'tet/i] adj. v. t e c h y. tether ['teoor] I. s. 1. funie pentru priponit vitele. 2. (fig.) margine, limită; to come to the end of one's ~ a ajunge la capătul puterilor, a ajunge la limita extremă. II. vb. tr. a priponi o vită; (fg.) to ~ smb. by a short rope a ţine pe cineva din scurt. tetrabrach ['tetrobrzek] s. (metr.) tetrametru. tetracaine f'tctrokein] ş. (farm.) tetracaină. tetrachloride [tetro'kb:raid] s. (chim.) tetraclorură. tetrachord ['tetrakordj s. 1. (muz.) liră antică cu patru strune, tetracord. 2. (muz.) cvartă. tetrad ['tctra?d[ s. 1. grup de patru. 2. numărul patru. 3. (chim.) element, atom sau grup tetravalent, tetradactyl [tetra'daîktilf I. adj. (zool.) tetradactil. II. s. tetradactil. tetradiapazon [■tetradai'sepaz^n] s. (muz.) octavă cvadruplă. tetraglossic [tctro'glosik] adj. în patru limbi. tetragon ['tetragon] s. (geom.) tetragon, patrulater, figură cu patru unghiuri; pătrat. tetragonal [te'traîgonal] adj. (geom.) tetragonal, patrulater, pătrat. tetragram ['tetrograsm] s. tetragramă. tetrahedron [tetro'h?drcn],p/. tetrahedra [tctra'hedro] s. (geom.) tetraedru. tetralogy [tc'trasl^i] s. tetralogie. tetramerous [te'trasmorss] adj. 1. compus din patru părţi; divizat în patru. 2. (boţ.) tetramer. tetrameter [tc'tra;mitfirj s. (metr.) tetrametru. tetrapetalous btetra'pctotas] adj. (bot.) cu patru petale. tetrapod ['tetropod] s., adj. (zool.) tetrapod. tetrapterous [te'tra^ptoros] adj. 1. (zool.) cu patru aripi. 2. (bot.) cu patru foliole. tetrarchy |'tetra:ki| s. (ist.) tetrarhie. tetrastichous [te'tra;stikos] adj. (bot.) patruseriat. tetrasyllable ['tetroisilabl,'—] s. cuvânt cu patru silabe, cuvânt tetrasilabic. tetrode ['tetroud] s. (eln.) tetrodă. tetter ['tctorj s. (med.) pecingine, eczemă, chelbe, râie; eating ~ lupus. Teuton ['tjurten] s. teuton.



938



Teutonic [tjui'tonik] I. adj. vechi germanic, teutonic. II. s. limbă germanică. Teutonic Order [~ 'o:dor] s. (ist.) Ordinul teuton. tevee ['ti;'vi:[ s. (fam.) televiziune. tew [tju:] vb. tr. a presa, a muia, a bate (cânepă, in, piele). tewel ['tju(:)al] s. (tehn.) supapă de foraje. Texan [' teks.-?n] I. adj. din Texas, texan. II. s. locuitor din Texas, texan. . • Texas fever ['teksas .fi:vor] (vet.) babesioza bovinelor. Texas rangers [~ ireind39z] s. pl. (amer.) poliţia călare a statului Texas. text [tekst] s. 1. text. 2. citat din Biblic. 3. temă, subiect; to stick to one's ~ a evita ceea ce nu se referă la temă. 4. (poligr.) a) literă gotică; b) zaţ. textbook [~buk] s. 1. manual. carte de şcoală. 2. (muz.) libret. 3. culegere de texte biblice. text-hand [~ha?nd] s. scris ortografic, scris ordonat. textile ['tekstail] I. adj. textil. II. s. (adesea pl.) ţesături, materii textile; stofe. text letter ['tekst .lctorJ s. (poligr.) literă mare de ornament. textual ftekstjual] adj. 1. textual; ~ criticism critica textului. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. textualist [-ist] s. 1. cunoscător al textelor sfinte. 2. (fig.) persoană care nu se abate de la litera textului; bucher. texture ['tekstJV] s. 1.ţesături; coarse/fine~ţesăturigrosiere/fine.2.calitate/grad de desime al ţesăturii. 3. (anat.) ţesut, structură. 4. (geol.) textură. Thai [tai, 'ta;i] I. adj. thailandez, din Thailanda. II. s. 1. v. T h a i 1 a n d c r. 2. (lingv.) (limba) thai. Thailander ['tailaenda1"] s. locuitor din Thailanda, tailandez. thalamencephalon [.6a;l?men'sefobn, -'kc-] pl. şi thalamencephala [-ta] ş. (anat.) dienccfal. thalamus ['Oa;tamos],pl. thalami [-mai] 1. (anat.) talamus. 2. (bot.) torus. thalassochemistry [iGailaîsou'kemistrij s. chimia mării. thaler [rta:tar] s. (numism.) taler. thalli ['9£elai] pl. de la t h a 11 u s. thallium ['Oasliam] ş. (chim.) taliu. thalloid ['Opioid] adj. (bot.) taloid. thallus ['Oectasl pl. şi thalli [-lai] s. (bot.) tal. thalweg ['ta:lvcg[ ş. (geol.) talvcg. than [fon formă slabă, 6#n formă tare] I. conj. ca, decât; (prov.) four eyes see more ~ two doi ochi văd mai bine decât unul. II. adv. (înv.) v . t h e n . thanatology [lOasnci'tDtad^i] s. tanatologie. thane [9cin] ş. (ist.) 1. than, conte (la anglo-saxoni şi scandinavii din Anglia). 2. nobil împroprietărit de rege; şef de clan înnobilat de rege cu rangul de baron (la vechii scoţieni). thank lOcerjk] I. s. (mai ales pl.) mulţumiri, expresia recunoştinţei, recunoştinţă; many ~s multe, mii de mulţumiri; give him my best ~s transmite-i cele mai calde mulţumiri din partea mea; I owe you many ~s îţi rămân profund îndatorat; smile of ~s zâmbet de mulţumire; she smiled her ~s mi-a mulţumit cu un surâs; no ~s are needed! n-ai pentru ce! cu plăcere; pentru puţin /nimic; to give ~s to smb. for smth. a mulţumi cuiva-pentm ceva; to offer / to express / (amer.) to extend one's sincere / heartfelt ~s to smb. acxprima sincere mulţumiri cuiva; to pass a vote of ~s to smb. a vota o moţiune de mulţumiri / recunoştinţă pentru cineva; ~s be to God! Slavă Domnului!; (fam.) ~s be! Slavă ţie Doamne!; ~s to mulţumită, datorită (cu dat.); ~s to him everything is now safe mulţumită / datorită lui am scăpat de pericol; I managed but no ~s (sau but small ~s) to you am izbutit, dar nu ţie trebuie să-ţi mulţumesc pentru asta; (fam.) that's all the ~s I got! sau small ~s! sau (ironic) much ~s I got for it! iacătă ce răsplată primesc! cică asta c drept mulţumire, zău dacă merită să te osteneşti pentru atâta lucru! asta drept mulţumită; a "~ you!" un .,mulţumesc!" II. vb. tr. 1. a mulţumi, a exprima mulţumiri (cuiva), a-şi exprima recunoştinţa faţă de (cineva); to ~smb. for smth. a mulţumi cuiva pentru ceva; to ~smb. sincerely / heartily / prettily a mulţumi cordial / din toată inima / frumos; to ~ smb. effusively a se pierde în expresii de recunoştinţă / în amabilităţi; ~ God! sau heaven! sau goodness! slavă Domnului!; (com.) ~ing you in anticipation mulţumindu-vă anticipat; you may ~your stars you were not here mulţumeşte norocului tău că nu erai aici; (I) ~you mulţumesc; will you have some chocolate? — No, ~ you sau Yes, ~you vrei puţină şocolată? — Nu, mulţumesc sau Da, cu plăcere, da, mulţumesc; ~ you for your letter îţi mulţumesc pentru scrisoare; I wouldn't say ~ you for it asta nu mă încălzeşte, nu mă încântă cu nimic; (fam.) ~you for nothing! îţi mulţumesc, dar nu prea am pentru ce. 2. (cu sens de rugăminte, uneori ironic) I will ~ you for that book ţi-aş fi recunoscător să-mi dai cartea; te rog, dacă vrei să-mi dai cartea; ~you for the salt please vrei să fii aşa de bun să-mi dai sarea? fii te rog amabil şi dă-mi sarea; I'll ~ you to mind your own business! te rog frumos să-ţi vezi de treaba ta. 3. (ironic) a rămâne dator (cuiva), a datora (cuiva) un lucru; she has you to ~ for that ţie trebuie să-ţi mulţumească pentru asta, asta-i numai din cauza ta; (fam.) you have only yourself to ~ for it dc data asta ţi-ai făcut-o singur, cine e de vină dacă nu chiar tu. III. interj, (mai ales t h a n k s ) mulţumesc, mersi, să trăieşti, sărut mâna; ~s very much mulţumesc foarte mult, mersi frumos. thankful ['Gasnkful] adj. recunoscător. thankfully [-ij adv. cu recunoştinţă. thankless ['Oamkiis] adj. nerecunoscător. thanklessly [-li] adv. cu nerecunoştinţa. thank-offering ['Oamkioforirj] s. 1. (rel.) jertfă dc mulţumire, ofrandă. 2. dar drept mulţumire, ofrandă. thanksgiving ['Qasnks.givirj,'-'--, -'--] s. 1. slujbă de mulţumire, te-deum. 2. recunoştinţă, ofrandă, sacrificiu; (amer.) Thanksgiving Day Ziua Recunoştinţei (hi amintirea primilor colonişti din Massachusetts — în ultima joi din noiembrie). thankworthy [r9a3nk.w9:oi] adj. demn de recunoştinţă, vrednic de laude / mulţumiri. thankyou ['Qsenkju:] s. mulţumire, recunoştinţă.



y



 939



theism



thaumaturge ['0o:rn9t3:d3] s. taumaturg, făcător de minuni; vrăjitor, magician; that [Oast]./?/, those [6ouz] l.pron. dent, (de depărtare) 1. acela, aceea, ăla, aia; acesta, aceasta, ăsta, asta; give me ~dă-mi-o,dă-mi-l mie; what is ~? cc-i aia. cc-i asta?; who's prestidigitator. thaumaturgic(al) [i0^:mo'to:d3ik(pl)] s. (folosit ca sg.) taumaturgic. ~? a) cinc-i ăsta. despre cinc-i vorba? b) cine-i acolo? care eşti ăla, acolo? is ~you, John? thaumaturgist ['6o:ni3t3:d3ist] s. 1. taumaturg; vrăjitor, magician. 2. persoană care (fain.)~you, John?; tu eşti John?; ~ is my opinion ţi-am spus carc-i părerea mea, asta-i părerea mea; ~ is what he said astea sunt vorbele lui; ~is where he lives acolo locuieşte; crede în minuni / în vrăjitorie. thaumaturgy [r0o:m3t3:d3i] s. taumaturgie. ~was the news aţi ascultat radiojurnalul I am transmis un buletin de ştiri; ~'s how I happened to be there (şi iacă) aşa s-a întâmplat că am fost acolo / de faţă; after ~ după thaw [Go:] I. vb. A. intr. 1. a se topi, a se dizolva: a se dezgheţa, a se muia. 2. (jig.) asta; with ~ she sobbed into her handkerchief la care s-a pus pe plâns, a început să a deveni mai prietenos / mai cald / mai cordial. B. tr. (to - out) a) a dezgheţa, a topi. plângă în batistă; but for ~ I should not have come dacă n-ar fi fost asta la mijloc, nici a lichefia. b) (fig.) a face (pe cineva) să devină mai prietenos, mai intim. II. s. topire, n-aş fi venit; what do you mean by ~? ce vrei să spui cu asta?; they all think ~ toţi dezgheţ(are)., dizolvare, cred lucrul ăsta; (fam.) come out of ~! isprăveşte/încetează/termină cu asta; ~ is adică; thawy ['9o:i] adj. dizolvabil.carc se poate topi. like ~ uite aşa; at ~ şi încă, pe deasupra; he's only a fiddler and a poor one at ~ c doar the [Os. o] înaintea sunetelor consonantice şi semivocalice [j, w]: ~ boy băiatul: ~ boys un biet lăutar, şi încă unul prost; and aii ~ şi toate celelalte, şi aşa mai departe. băieţii; ~ girl fata; ~ girls fetele; ~ university universitatea; ~ window fereastra; [oi] 2. (accentuat) lucrul ăsta, aceasta, asta; we must make up our minds, and ~ at once atunci când; a) urmează o vocală: ~ eye ochiul; b) [oi:] art. e substantivizat: "~" is an trebuie să luăm o hotărâre şi asta fără întârziere; if anything can please him ~ will dacă article, "the" e articol; c) [5i:] art. e accentuat: I said "~" pupil, not "this" pupil am o să-i placă ceva, apoi să ştii că asta o să fie: will you help me? — ~ I will vrei să-mi spus „elevul", nu „acest" elev; d) [Oi:] art. e folosit ca un superlativ (modificator): dai o mână de ajutor? — Cu plăcere; they are fine chaps! — they are ~! sunt băieţi Shakespeare, ~ poet Shakespeare, poetul (poeţilor / prin excelenţă etc.). I. art. /tot. foarte buni — asta aşa e! fără doar şi poate sau ~ they are not! asta nu-i adevărat; (dial. 1. (anaforic, adică aşezat pe lângă substantive amintite mai înainte sau presupus fam.) I'm real sorry, ~ I am îmi pare nespus de rău. zău aşa; ~'s right! ~'s it! aşa-i! e cunoscute) Grannie was telling a story. The story was very exciting. Bunicuţa spunea adevărat! bravo!; ~'s aii şi asta-i totul; ~'s a good boy! a) bravo! foarte bine! aşa da!; o poveste. Povestea (aceasta) era foarte captivantă; do you like ~ tale of Snow White? b) drăguţ din partea ta! ~'s curious! e curios! ciudată afacere!; ~Ts what men are! asa-s îţi place povestea cu Albă-ca-Zăpada?; open ~ window, please deschide fereastra, te bărbaţii; (fam.) good stuff ~! pfii, da ce bunfă) c!; and / so ~'s! şi cu asta basta! n-ai rog. 2. (generic, adică cu substantive care indică genul sau sunt luate în sensul cel mai cc-i face, asta este! 3. (opus /ui t h i s ) acela, celălalt, cel dintâi pomenit; this is new general; înaintea unor substantive care nu au decât formă de sg. sau pl.; înaintea and ~is old ăsta-i nou şi celălalt e vechi. 4. (înaintea unui relativ) acela, aceea, cel. cea; substantivelor precedate de prep.; înaintea unor adj. substantivizate; în definiţii şi prov.) a different car from that which I had before altă maşină decât cea pe care am avut-o ~ horse calul (genul Equus); ~ horse is a useful animal calul e un animal folositor; înainte; what is ~(~) I see ce văd acolo?; there was ~ in her which commanded respect ~ public publicul; ~ acoustics acustica; in ~ mountains în munţi, la munte; at ~seaside era / avea în ca ceva care impunea respect; a home like ~ described here o casă ca cea la marc; ~ rich bogaţii, bogătaşii, bogătanii; ~ English englezii; ~ beautiful frumosul; descrisă aici. 5. cel, cea; the climate here is like ~ of France clima de aici seamănă cu ~swa!low is a migratory bird (sau a bird of passage) rândunica e o pasăre călătoare: cea din Franţa. II. adj. dem. (de depărtare) acel. acea, acest, aceasta, ăst, asta, de (a)colo, (prov.) ~ shirt is nearer than ~ coat mai aproape dinţii decât părinţii; (prov.) ~ more de atunci; compare ~edition with these two compară ediţia de colo cu astea două; ~ one haste ~ less speed graba strică treaba. 3. (determinant nesemnificativ, adică înaintea unor aceea (de colo); (fam.) ~ fool of a gardener dobitocul ăla de grădinar; ~ sort of nume proprii şi a substantivelor considerate unice) ~ Thames Tamisa; ~ Mediterranean people oameni de soiul ăsta / de teapa lui; (fam.) this here chair and ~there table scaunul Mcditerana; ~ Alps Alpii; ~ British Isles Insulele Britanice; ~ British Channel Canalul ăsta de ici şi masa aia de colo; (glumeţ sau peior.) well, how's ~ leg of yours? cum o Mânecii; ~ Bucharest Ballet Theatre House Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti; mai duci cu piciorul ala?; I have not ~ confidence in him that I would believe all he ~ British Museum Muzeul Britanic; ~ Morning Star (ziarul) Morning Star; ~"Eagle''' says n-am atâta încredere în el încât să cred tot ce zice. III. adv. de grad. 1. uite atâta; „Vulturul" (navă); ~ Smith and ~ Browns familia Smith şi familia Brown. Brown-ii şi ~high uite — atâta de înalt; ~much uite, cam atâta, atâtica; ~for cam până (pe) acolo. Smith-ii; ~ sun soarele; ~ earth pământul; ~ north nordul. 4. (în u/iele expresii, mai 2. (vulg. şi dial.) aşa, atât de; it was ~ cold era aşa de frig; he talks ~ much vorbeşte ales cu rol distributiv) to pass ~ time a-şi (pc)trece vremea; to put ~ cart before ~ horse atâta! IV. pron. rel. 1. (la nom. ca subiect al miei propoziţii atributive) care (sg, şi pl.),- a face lucrurile anapoda / pe dos / dc-a-ndoasele: brandy at three shillings ~ bottle the house ~stands at the corner casa din colţ; the letters that came yesterday scrisorile rachiu la trei şilingi sticla; it costs five shillings ~ ticket costă cinci şilingi biletul. II. adv. care au sosit ieri; I shall take the first that offers am să-1 iau pe primul care se iveşte: (precedând un adj. sau un alt adv. la gradul comp.) cu cât, cu atât, şi. încă; ~ ... ~ — cu (lit.) this is he ~ brought the news el (e cel care) a adus vestea; (prov.) he that sows cât... cu atât...; ~sooner ~ better cu cât mai repede, cu atât mai bine: so much ~better iniquity shall reap sorrow cine seamănă vânt culege furtună, cum îţi aşterni aşa vei cu atât mai bine; so much ~ more cu atât mai mult; (înv.) ~ rather that cu atât mai donai; wretch ~I am! nenorocitul de mine!: wicked man ~he was, he would not consent mult cu cât. rău cum era, n-a vrut să accepte. 2. (la prepoziţional, cu elipsa prep. ca circumstanţial theater ['GiQta1"] s. (amer.) v. t h e a t r e . de timp) când, în care; the night ~ we went to the theatre în scara în care nc-am dus theatre ['Giote1"] s. 1. teatru (şijigj; ~ of operations teatru de operaţii. 2. amfiteatru; la teatru; the last time ~I saw him ultima dată când l-am văzut. 3. (la ac. ca complement drept) pe care (sg. şi pl.),- the letter ~ I sent you scrisoarea pe care ţi-am trimis-o: it is aulă; (med.) operating ~ sală de operaţii. 3. literatură dramatică, piese, teatru. theatre bill ['Gioto bil] s. afiş de teatru. the only novel of his ~ I read with pleasure e singurul roman al lui pe carc-I citesc cu theatregoer l~igouor[ s. persoană care frecventează teatrele, amator de teatru. plăcere. 4. (la prepoziţional ca complement prepoziţional) the envelope ~ I put it in theatregoing |~>gouirj] s. frecventare a teatrelor. plicul în care am pus-o: the man ~we are speaking of/ about omul de(spre) care vorbim; theatric [Gi'astrik] adj. v. t h e a t r i c a l (I). no one has come ~ I know of nu ştiu să fi venit cineva. V. conj. subordonatoare [OaU] theatrical [-si] I. adj. 1. de teatru, teatral, scenic. 2. teatral, nefiresc, nenatural; I. (după introductory emphatic "i t", de obicei nu se. traduce) it was for this ~ they bombastic, pompos, exagerat, afectat. II. s. pl. (şi amateur ~s) spectacole de teatru (de fought pentru asta s-au luptat; it is a shame ~ they should treat you so e o ruşine să obicei jucate de amatori), teatru de amatori. te trateze astfel. 2. (introducând propoziţii secundare de rezultat, efect) încât; he is so theatricalism [Gi'a?trik3liz(3)m] s. arta reprezentărilor dramatice. ill ~ he is unfit for work e atât de rău bolnav. încât nu e în stare să lucreze. 3. (introducând theatricality fOi.retri'kieliti] s. atitudine teatrală / nenaturală; afectare; exagerare. propoziţii secundare de scop) ca, pentru ca, în scopul (cu gen.), numai să; I would give theatricalize [Gi'astrikalaiz] vb. tr. a dramatiza. a thousand pounds ~ it had never happened aş da o mie de lire să nu se fi întâmplat theatrically [Gi'astrik^li] adv. teatral, nefiresc, artificial, aşa; they kept silent (in order) ~ he might sleep tăceau ca să-1 lase să doarmă; come theatricalness [Gi'astrikalnis] s.v. t h e a t r i c a l i t y . nearer ~ I may see you apropic-te să te văd; I am telling you (so) ~ you may / should Thebaic [Gi'beiik] adj. v. T h e b a n. know îţi spun ca să ştii. 4. (introducândpropoziţii exclamative care exprimă supărarea, thebaism ['Gi:boiz(o)m[ s. (med.) tebaism. regretul sau indignarea) închipuieşte-ţi, gândeşte-te: ~ he should behave like this Theban ['0i:b3n[ I. s. teban, băştinaş din Tcba (Grecia sau Egipt). II. adj. teban. care (închipuieşte-ţi, gândeste-te) să se poarte el aşa?! cine se aştepta la una ea asta din partea ţine de Teba (Grecia sau Egipt). lui?; ~I should live to see such things! când te gândeşti că mi-a fost dat să văd una ca theca ['9i:k3], pl. thecae [-si:] s. (bot.) tecă. teacă. asta! 5. (introducândpropoziţii exclamative optative) de s-ar putea! o, ~ it were possible! thee [0i(:)l I. (înv.) pron. pers. pe tine, te; ţie, ţi, îţi; tu (folosit mai ales în poezie şi o. de-ar fi cu putinţă! 6. iară ca; never a year goes by ~ he doesn't write to us nu trece rugăciuni). II. vb. tr. to ~and thou a tutui. un an fără ca el să ne scrie. 7. but ~ dacă nu (cu condiţionalul); but ~ I saw it myself theelin [p9i:lin] s. (biochimie) estronă. dacă n-as fi văzut-o cu ochii mei. 8. in ~ prin aceea că; the more likely in ~ cu atât mai theelol ['Gi:loulJ s. ( biochimie) cstriol. probabil cu cât; it did more harm than good in ~it made progress impossible a făcut theft [Geft] s. furt, furtişag, hoţie. mai mult rău decât bine, prin aceea că a împiedicat progresul. 9. not ~ nu că: not ~ I theft-proof [~pru:f| adj. (despre un mecanism, dispozitiv) de siguranţă {contra furtului fear him nu că mi-ar fi frica de el; not ~ I care nu că mi-ar păsa. 10. now ~ acum când / spargerilor). / că; now ~ I am old acum că sunt bătrân. thegn [Gcin] s. v. t h a n e. thegnhood ['Oeinhud] s. calitatea / rangul de t h a n e. thatch [Ofet/j I. s. 1. paie, stuf, coceni, frunze (pentru acoperiş). 2. acoperiş de paie theic ['Qi:ik[ s. persoană care bea excesiv de mult ceai. / stuf/ coceni / (în ţările tropicale) frunze. 3. podoabă capilară, coamă, păr bogat. des. theiform ['Gi:ilb:m] adj. în formă de ceai, care are formă de ceai. II. vb. tr. a acoperi (o casă, un coşar) cu paie. stuf, coceni sau frunze, thatcher l'OstjVJ s. meşter în a acoperi o construcţie cu paie etc. theine ['Gi:in] s. (chim.) teină. their [6s^r] adj. /?osesiv lor; they have lost ~ dog şi-au pierdut câinele. thatching [U-et/in] s. 1. învelire / acoperire a unei clădiri cu paie etc.; arta de a acoperi theirs [âeaz] proa. posesiv (adesea după of) al, a. ai, ale lor; this book is ~ această o clădire cu paie etc. 2. materialul (paie, coceni, stuf) folosit pentru acoperirea unei clădiri. carte este a lor; that friend of ~ prietenul acela al lor; ~ is a good house casa lor e o thatching knife [~ iiiaif] s. cuţit pentru tăiat paiele acoperişului, casă bună; ~ not to make reply ei n-au dreptul să răspundă. thaumatology [03:m3'tnlod3i] s. taumatologie. thaumatrope ['Gomistroup] (opt.) taumatrop, disc minune (jucărie). theism [r9i:izam] s. (rel.) tcism.



 theist



theist ]'6i:ist| s. (rel.) teist. theistic(al) [8i:'istik9l| adj. (rel.) teistic. them [dom, om forme slabe, bem forma tare] pron. pers. pe ei, îi; I hear ~ speak îi aud vorbind; do you like ~? îţi plac?; I'll tell ~ so o să le spun (asta); give it to ~ dă-i-1 lor; (i/iv., poetic, cu valoare de reflexiv) they made ~ an idol şi-au făcut lor idol; many of ~ mulţi dintre ci; both of ~ amândoi; there were five of ~ erau cinci; every one of -toţi; neither of ~ nici unul, nici celălalt; none of ~nici unul din ci; (fam. la nominativ) it's ~! ei, ele sunt! iată-i! iatâ-le!; (fam.) isn't that ~ running towards us? nu sunt ei cei.care aleargă spre noi?; (glumeţ) ~'s my sentiments acestea sunt sentimentele mele; iată ce gândesc cu; (dial.) ~ there sheep oile celea de colo; (fam. ca pron. nelwt.) if anybody rings me up tell ~ I'll be back at half past six dacă mă sună cineva (la telefon) spune-le că mă înapoiez Ia şase şi jumătate; nobody has so much to worry ~ nimeni n-are atâtea griji (pe cap). thematic [Gi'mastik] adj. tematic. thematically [-oli] adv. tematic, din punctul de vedere al temei. thematic catalogue [Gi'maHik 'kaetglogf s\ catalog tematic / pe materii. theme [6i:m] s. 1. temă, subiect, obiect (ae discuţie etc.). 2. compoziţie; disertaţie; eseu. 3. (gram.) temă (a unui cuvânt), rădăcină, radical. 4. (muz.) temă, motiv. 5. (amer.) traducere (din engleza in altă limbă). theme song ['Oi:m son] s. melodic principală (dinlr-un film). themselves [oom'selvz] pron. dem. pe sine, se; (ae întărire) înşişi, însele; singuri, singure; they have hurt ~ s-au rănit (singuri, singure); they have built ~ a house şi-au construit o casă; they built the house ~; they ~have built the house ei înşişi / singuri / ele însele / singure şi-au construit casa; they are not (quite) ~ today azi nu sunt ei / ele / cei / cele de altădată, azi n-au chef, azi nu le sunt boii acasă; they did it by ~ au făcut-o singuri /ei înşişi/ singure/ ele însele. then [Sen] I. adv. 1. atunci; pe atunci, pe vremea aceea, la epoca aceea; I was -living in Paris pe atunci / pe vremea aceea trăiam la Paris; by ~ până atunci (implică discontinuitate limitată in timp); I shall be ready by ~ o să fiu gata până atunci; before "~ până atunci, până la vremea / epoca aceea; (ever) since ~ de atunci (încoace); every now and ~ din când în când, când şi când; till ~ până atunci (implică continuitatea); there and ~, ~ and there imediat, pe loc, pe dată; what ~? ei şi (ce-i cu asta)? şi dacă?; now... ~... când... când, ba... ba... 2. apoi, după aceea, pe urmă; we went to a picture and ~ to a restaurant nc-am dus la un film şi apoi la un restaurant. 3. (şi) în plus, (şi) pe deasupra; (şi) pe urmă; (şi) la urma urmelor; he has an apartment house in the city (and) ~ a small cottage in the country are un bloc în oraş şi o mică vilă la ţară; I haven't the time and ~ it's none of my business n-am timp şi pe urmă nu e treaba mea. 4. (si cu sens conjunctional) în acest caz, atunci; dar (şi), însă; if you don't want to stay here, well ~, go! dacă nu vrei să stai aici, atunci du-te!; if it rains so hard, ~ you had better stay dacă plouă aşa de tare, ai face mai bine să rămâi; it's a very fine book, but ~ it is expensive e o carte foarte frumoasă, dar e şi scumpă; I'm not an alcohol addict, but ~ not a teetotaller nu sunt un alcoolic, dar nici abstinent. II. adj. de atunci, din vremea aceea; the ~ government guvernul de atunci, din vremea aceea; the ~ fashion moda din vremea aceea.



940



theosophize [Oi'osafaiz] vb. intr. a practica tcosofia. theosophy [Si'assfl] s. teosofic. theotechny ['Gi(;)atekni] s. introducere a clementelor supranaturale într-o compoziţie literară. therapeutic(al) [i6er3'pju:tik(3l)] adj. terapeutic. therapeutically [-oii] adv. terapeutic. therapeutics [i6cra'pju:tics[ s. (folosit ca sg.) terapeutică. therapeutist [iGerarpju:ti.st] s. persoană care se ocupă,cu terapeutica. therapy ['Oeropi] s. (tratament prin) terapie. there [is'] I. adv. 1. (a)colo; I shall meet you ~ te aştept acolo; in ~ acolo înăuntru; ouţ ~o) acolo afară; b) acolo, în acele locuri; down ~a) acolo jos; b) în acele locuri, acolo; up ~ acolo sus; here and ~ înv. by ~ ici şi colo; (la telefon) are you ~? alo, mă asculţi? eşti la aparat?; who is there? a) cine e acolo?; b) (la telefon) cine e la aparat? cu cine vorbesc?; we shall soon be ~ now în curând ajungem acolo; just to go ~ and back cât mă duc şi mă întorc; fifty miles ~ and back cincizeci de mile dus şi întors / până acolo şi înapoi; hi! you ~! hei, tu ăla de colo!; (accentuat) give me that book ~ dă-mi cartea aceea de colo; that man ~is my brother omul acela de colo e fratele meu; to be all ~ a) (fam.) a fi zdravăn / sănătos la minte; b) (sl.) a fi cu băgare de scamă, a ft cu ochii în patru; a fi gata, a se ţine gata; (fam.) I have been ~ (before) ştiu, am aflat totul; (fam.) I've been ~ ştiu! am experienţă, sunt păţit; to be not (quite) all ~ a nu fi chiar în toate minţile, a-i lipsi o doagă, a nu fi întreg / zdravăn / sănătos la minte; (fam.) over ~ a) acolo; b) dincolo; c) (amer.) de partea cealaltă a Atlanticului, în Europa; ~ or /and thereabout aproximativ, cam aşa (ceva); (fam.) ~you are! a) iată unde(-mi) erai; b) iată-te (în sfârşit)!; c) poftim, ţine!; d) s-a făcut, s-a aranjat; and ~ you arc! şi (cu asta) basta, şi gata; scopul a fost atins; ~ he comes iată-1 că vine; ~'s the bell ringing sună clopotul / soneria. 2. aici; ~ you are mistaken aici te înşeli; ~ you're right aici ai dreptate; ~ we differ asupra acestui punct nu suntem de acord; ~ I hold with him aici sunt de acord / ţiu cu el; ~"s the difficulty aici e greutatea, aici e buba; (fam.) ~ you've got me, ~ you get me, ~ you have me! aici m-ai prins! m-ai încuiat! m-ai înfundat! II. (subiect introductiv-formal in construcţii ca ~ is, ~ are etc.); ~ is a dog here e / se află / se găseşte un câine aici; ~ are many varieties of apples sunt / se află / se găsesc / există multe varietăţi de mere; ~ was once an emperor... a fost odată un împărat...; here ~ was found silver aici s-a găsit argint; ~ was singing and dancing s-a cântat şi s-a dansat; ~ are three pages missing lipsesc trei pagini; V s no money in it nu iese nici un ban din (treaba) asta; ~ is no trusting him nu te poţi încrede în el; ~ is no saying no nu poţi să spui nu / să refuzi; ~ is a report going umblă / circulă un zvon; ~ comes a time when va veni o vreme când; ~ remains for me to apologize nu-mi mai rămâne decât să-mi cer scuze; (fam.) ~'s a dear! fii drăguţ! drăguţule! ce drăguţ eşti! drăguţul deci! III. inter/. ~,~! ci, ajunge! linişteşte-te, nu mai plânge!; ~now, that's done! poftim, s-a terminat, s-a sfârşit!; ~ sir, your meal is ready! poftiţi, domnul c servit!; ~, take this shilling uite, ţine un şiling; I shall do as I like, so ~! o să fac cum vreau eu, aşa (să ştii)!



thereabouts ['oeorabauts] «aV. l.(cam) pe acolo; aproape de, prin, în împrejurimi, în, din preajmă; she lives at Oxford or ~ locuieşte la Oxford sau prin împrejurimi. 2. cam thenar ]'Qi:nor] s. (anat.) 1. tenar; ~ eminence / prominence eminenţă tenară. 2. palma atât, aproximativ atât, cam aşa ceva; £ 6 or ~ 6 lire sau cam aşa ceva / cam atât. thereafter [oe3r'a:ft9r] aaV. (inv., lit.) 1. după aceea, pe urmă. 2. în consecinţă. mâinii; talpa piciorului. thence [Sens] aaV. (înv., lit.) 1. de acolo, din locul acela. 2. altundeva, în altă parte; thereat [~'a:tj adv. (înv., lit.) în legătură cu aceasta; de aceasta. absent; wert thou ~? erai absent? 3. de aceea, pentru acest motiv; aşadar, prin urmare, thereaway [~owei] aaV. (înv., Ut.) 1. departe. 2. v. t h e r e a b ou t s. în consecinţă. thereby l'desbai] (înainte de un verb); ]-'-] la sfârşitul unei propoziţii) adv. 1. prin aceasta; din aceasta; cu aceasta; de aici; astfel, în acest chip, drept urmare; ~you may thenceforth ['Sens'fxO] aaV. de acum înainte, de atunci înainte; în / pe viitor. lose prin aceasta poţi să pierzi. 2. (inv. dial.) pe-aproape, în apropiere, în vecinătate, Ia thenceforward ['Sens'fo:wod] adv. v. t h e n c e f o r t h . doi paşi; she lives ~ locuieşte pe aproape. 3. (înv.) în legătură cu aceasta, despre aceasta; then-clause l'oenkb:/.] s. (gram.) apodoză. ~ hangs a tale şi asta nu e tot, e o poveste întreagă, e (o poveste) cu cântec. theobromine [Oio'broumain, -mi:n] s. (chim.) teobromină. therefor [6Eo'fo:t] adv. (înv., lit.) pentru aceasta; I am grateful ~(vă) sunt recunoscător theocracy [Gibkrasi] s. (rel.) 1. teocratic. 2. ţară guvernată de o castă sacerdotală. pentru asta. theocrat ['Ois'kraet] s. teocrat. therefore [Seaib:'] adv., conj. de aceea; pentru acest motiv; deci, aşadar; în consecinţă, theocratic(al) [6i3'kraHik(3l)] adj. teocratic. prin urmare, astfel. theodicy [Gi'odisi] s. (ftloz.) teodiece. therefrom [Ssa'from] aaV. (înv., Ut.) de acolo; de aici; it follows ~ that rezultă de aici theodolite [Oi'odslait] s. teodolit. că. theogonic [Gia'ganik] adj. teogonic. therein [Seor'in] adv. (înv., Ut.) 1. aici; acolo; din ci, din ca, dinăuntru etc.,- the earth theogony [Oi'ogoni] s. teogonie. and all ~ pământul şi tot ce c în el / ţie cl. 2. în această privinţă; ~ our letters do not theologian [Sis'knKtysn] s. teolog. agree în această privinţă scrisorile noastre nu sunt de acord. theological [Gio'bd3ikal] adj. teologic. thereinafter [iO&arin


 941



thing



10. (poligr. despre caractere) gras, aldin. II. ş. 1. partea (mai) groasă (a unui lucru); theriac [r6i:riaek] s. melasă. therm [6a:m] s. (fiz.) 1. calorie marc; 1 000 calorii mari. 2. (amer.) calorie mică. 3. (înv.) the ~ of the thumb buricul degetului mare. 2. (jig.) centru, mijloc; toi; in the ~ of the baie caldă. forest în inima codrului; in the ~ of the fight în toiul luptei, unde era lupta mai thermal ['QainwIJ adj. termic, cald, fierbinte; caloric, termal. încrâncenată; to go through ~ and thin for smb. a trece prin apă şi prin foc pentru cineva / thermal head [~ 'hed] s. (fiz.) cădere de cntalpic. de dragul cuiva; through ~and thin la biiic şi la rău. 3. (şcol. sl.) tămâie, cizmă, ciubotă, tufă, clei. III. adv. gros; des, dens, compact. thermal spring [~ 'sprirj] s. izvor termal. thermal unit [~ ju:nit] s. caloric, unitate de căldură; British ~ unitate britanică de thick-brained ['Gik'brcind] adj. prost, greu de cap. căldură (= 252 de calorii mari). thicken ['Giksn] vb. A. intr. 1. a se îngroşa; a spori, a se înmulţi; a se îndesi. 2. a se thermic ['Oamiik] adj. termic, caloric, de căldură. complica. B. tr. a îndesi, a îngroşa. thermic balance [~ 'bsbnsj s. (fiz.) bilanţ termic. thickener ['Gikpnar] s. (telm.) 1. aglutinant; (agent) îngroşător. 2. bazin de decantare. thermion ['Oamraisn] s. (fiz.) termion. thicket l'Gikit] s. desiş; pădure deasă; tufiş. thermionics [.Bs.-mai'Dniks] s, (folosit ca sg.) (fiz.) termionică. thick-eyed ['Gik'aid] adj. miop. thermistor [03:'mist3r] s. (eln.) termistor. thick-grown l~'groun] adj. crescut des, acoperit cu iarbă deasă. thermit(e) [6o:mait] s. (metal.) termit. thickhead [~'hcd] s. (fam.) netot, nătărău, prostănac; cap de lemn. thermite process [~ iprouses] s. (chim.) aluminotcrmie. thick-headed [~'hedid] adj. 1. greu de cap, bătut în cap, tâmpit. 2. (despre pomi) cu thermocautery [*6o:m3'ko:t3rij s. (med.) termocauter. coama deasă. thermocell ['Gomiouscl] s. (electr, eln.) tcrmocuplu, tcrmoclcmcnt. thickish ['Oiki/j adj. destul de dens; grosuţ; groscior. . thermochemical [tGamis'kcmikts)!] adj. termochimic. thickleaf ['Gik'li:f| ş. (bot.) orice plantă dintre Crassulaceae. thermochemistry [iGsmia'kemistri] s, termochimie. thick-lipped [~'lipt[ adj. cu buze groase. thermo-couple [i09:m3'k/\pl] s. termoclement, tcrmocuplu. thickly ['Gikli] adv. 1. în straturi groase; gros; dens; compact. 2. cu voce groasă. 3. în thermo-current bGamis'kArsnt] s. termocurent. succesiune rapidă. thermodynamic [T69:moudai'na;mikJ adj. termodinamic. thickness ['Oiknis] s. 1. grosime; densitate; consistenţă. 2. strat; pătură; foaie. 3. (fig.) thermodynamics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) termodinamică. prostie, caracter obtuz. 4. neclaritate (în vorbire). tliermo-electric(al) [.Osiinoi'Iektrikol] adj. termoelectric. thick register [Oik 'red3ist3r] s. (muz.) registru grav / de bas (al vocii). thermo-electricity [~ilek'trisiti] s. tcrmoclectricitatc. thickset ['Qik'set,'—] I. adj. 1. des plantat. 2. îndesat, cu spete largi, bine legat, voinic. thermo-electronic [~ilck'tronik] adj. termoclectronic. 11. s. 1. tufiş des, gard viu des. 2. ţesătură aspră de bumbac pentru haine de lucru, thermo-element [.G?:mou'elim3nt] s. termoclement, tcrmocuplu. thick-sighted [~'saitid] adj. miop. thermoform l'6?:mo/d'o:m] vb. tr. (telm.) a fasona la cald. thick-skin [~'skin] s. (fam.) nesimţit, persoană nesimţitoare. themiogene wool ['63:ni3d3i:n wul] s. vată termogenă. thick-skinned [~'skind] adj. 1. cu pielea groasă; pachiderm. 2. (jig.) nesimţitor, gros themograph ['G9:m3pgra:f, --grasf] s. termograf. de obraz. thermolysis [Oo'molisis] s. (chim.) termoliză. thick-skull KskAlI s.v. t h i c k - s k i n. thermomagnetic [i6o:niouma3g'nctik] adj. termomagnetic. thick-skulled [~'skAld] adj. 1. cu oasele craniene foarte tari. 2.v. t h i c k - h e a d e d (1). thermomagnetism [î03:mo'ma2gn3tiz(;0m] s. termomagnetisni. • thick-sown [~'soun| adj. semănat des. thermometal ['03:mouimctlj s. (metal.) bimetal. thick-tongued [~'tAi)d] adj. cu voce groasă. thermometer [Ga'momito1"] s. termometru. thick-wind [~'wind[ s. respiraţie grea a cailor după pneumonie. thermometric(al) bGsmia'mctrikfal)] adj. termometrie. thick-witted [~'witid] adj. v. t h i c k - h e a d e d (1). thermometry [Gs>'mo:mitri] s. (fiz.) termometrie. thief [6i:f[, pl. thieves [Gi:vz] s. 1. hoţ, tâlhar, bandit. 2. muc (de lumânare). thermonuclear ['6o:mou'nju:kli3rJ adj. termonuclear. thief catcher ['6i:f -ka;t/9r] s. detectiv. thermophone ['Oaimowfqun] s. (tel.) termofon. thief-proof ['Gi:f 'pruf] adj. care prezintă siguranţă împotriva furtului / a spargerii. thermopile ['Gamioupail] s. (electr.) pilă termoelectrică, termopilă. thief-stolen ['Gi:frStoubn[ adj. (înv.) furat de hoţi. thermoplegia [.Gornio'plixi^ia] s. (med.) şoc termic. thief taker [9i:f teik9r] s.v. t h i e f c a t c h e r . thermoregulator [pG3:m3'regjuleit3r] s. tcrmoregulator, tenuostat. thieve IGi:v] vb. A. intr. a fura, a şterpeli. B. tr. a fura. thermos flask ['Go:mos llu:sk] s. termos. thievery ['Gkvsri] s. hoţie, furt, furtişag. thermosiphon bO^ma'saifsn] s. termosifon; (auto) ~ (water) cooling răcire (a apei) thieves [Gi:vs] pl. de la t h i c f. prin termosifon. thieving ['0i:viij] s. furt, hoţie. thermostat ['Goimsstret] s. termostat, tcrmoregulator. thievish ['Gi:vi/J adj. hoţesc, tâlhăresc; necinstit; de furat; (fig.) ~looking privire hoţească thermotherapy [pGaims'Gerapi] s. (med.) termoterapic. / ştrengărească. theroid ['Gisraid] adj. bestial, animalic; brutal. thievishly [-li] adv. hoţeşte, în ascuns. thersitical [Goi'sitikal] adj. scabros, spurcat Ia gură, vulgar. thievishness [-nis] s. înclinare spre hoţie. thesaurus [Gi(:)'so:r3s] s. tezaur (de limbă), lexicon; enciclopedic. thigh [Oai] s. (anat.) coapsă, regiune femurală. these [5i:z] pron. si adj. dem. pi. de la t h i s. thigh-bone ['Gaiboun] s. (anat.) femur. thesis ['0i:sis],pl. theses [-si:z] ş. 1. teză; doctorate ~tcză de doctorat. 2. dizertaţic. thigmotaxis [iGigmouta?ksis] s. (biol.) tigmotaxie. 3. compoziţie şcolară, teză. lucrare scrisă. 4. (metr.) tesis. thill IGil] s. hulubă. Thespian ['Gespian] adj. dramatic, tragic. thiller ['Gil9r] s. cal înhămat la hulube. Thessalian [Ge'scilisn] I. adj. din Tcsalia. II. s. locuitor din Tcsalia. thimble ['GimbI] s. 1. degetar; (glumeţ) knight of the ~ croitor. 2. (telm.) mufa, manşon, thetic ['Getik] adj. categoric; dogmatic. cuplă, bucşă. 3. (mar.) ochet, rodanţă. theurgic(al) [6i'3:d3ik(al)] adj. tcurgie, de teurgie. thimble case [~ kcis] s. toc pentru degetar. theurgy ['Gi:ad3i] s. teurgie. thimbleful ['Qimblful] s. 1. înghiţitură mică. 2. (fig.) o nimica toată. thewless ['Oju:lis] adj. 1. fricos, timid, şovăielnic. 2. slab. thimblerig ['Gimblrig] I. s. scamatorie, şiretenie, şmecherie. II. vb. A. intr. 1. a face thews [Gju:z] s, pi. 1. muşchi, tendoane; fjig.) nervi; to have ~ of steel a avea nervi scamatorii cu căni şi bobi. 2. a face escrocherii. B. tr. a escroca; the business was ~ged de oţel. 2. (jig.) forţă (muşchiulară); tărie. toată povestea era aranjată dinainte. thewy ['Oju:i] adj. muşchiulos, vânos; viguros, puternic. thimblerigger ['Gimblrig3r] s. 1. scamator cu cupe. cu degetare. 2. (jig.) pungaş, escroc. they [Sei] pron. pers. ci, clc; ~ who acei, acele care; ~ say se spune, se vorbeşte, se zice. thin [Gin] I. adj. 1. (despre persoane) slab, slăbănog, uscăţiv; (as) ~ as a lath / rake Thibetan [ti'bewn] I. adj. din Tibet, tibetan. II. ş. tibetau. / rail / whipping-post slab ca un ţâr / ogar; to grow / to become ~ner a slăbi. 2. (despre thick [Oik] I. adj. 1. gros; ~ book carte groasă; ~lips buze groase / cărnoase / senzuale; lucruri) subţire; slab; (despre lichide) slab; diluat, apătos; (despre aer) rarefiat; (despre ~ wall zid gros; ~ cloth postav gros; ~ fog pâclă groasă; ~ clouds nori groşi; ~ end of voce) subţire, slabă; (despre grâne, păr, populaţie etc.) rar, rărit; puţin numeros; (despre a stick capătul mai gros al unui baston; to have a ~ skin / hide a) (mai ales despre animale) o scuză, un pretext) slab, şubred; ~ paper hârtie subţire; ~ face faţă slabă; (fam.) that a avea pielea groasă; b) (fig. fam.) a avea pielea groasă, a fi gros la piele, a fi insensibil. is too ~ e cusut eu aţă albă. <- to have a ~ time of it a) a petrece prost; a se plictisi; 2. des, stufos; ~wood pădure deasă (ca peria) / stufoasă; ~ hair păr des / stufos; ~ eyebrows b) a îndura multe mizerii, a păţi multe. II. adv. subţire. III. vb. A- tr. 1. (şi to ~down) sprâncene stufoase; ~ beard barbă deasă, 3. dens, compact; ~ crowd mulţime / gloată a subţia; a dilua (un lichid). 2. a rari (părul, straturi, pomi etc.). B. intr. 1. (despre persoane) compactă; bodies lay ~ on the battlefield câmpul de luptă era înţesat de cadavre; (as) a slăbi, a se subţia. 2. (despre lichide) a se dilua. 3. (şi to ~ away) (despre mulţime) a se ~as blackberries/ hops / (amer.) huckleberries a) din belşug, din abundenţă; b) ticsit, rări, a se împrăştia; (despre un loc) a se goli. îndesat, înţesat. 4. (despre lichide) gros, consistent; tulbure; ~soup cremă; ~ wine tulburel, thine [oain] I. pron. (înv., lit.) al tău, a ta, ai tăi, ale tale. II. adj. pos. tău, ta. tăi, tale. vin tulbure. 5. (despre întuneric) adânc, de nepătruns. 6. (despre voce) gros, baritonaf, thing [Gii]] s. 1. lucru, obiect, articol; expensive ~s lucruri scumpe/costisitoare; (fam. adânc (ca din butoi); to have a ~ utterance, to be ~ of speech a avea o voce groasă; peior.) what's that strange ~ you've got on hour head? ce-o mai ii şi năzdrăvănia / voice ~ with drink / wine voce îngroşată / răguşită din pricina băuturii. 7. (dial, despre ciudăţenia aia pe care o porţi pe cap?; good ~s lucruri gustoase; dulciuri; tea ~s serviciu persoane) obtuz, căpăţânos, greoi, bătut în cap. 8. (fam. despre persoane) intim, legat, de ceai; dinner ~s serviciu de masă; to clear away the ~s a strânge masa; (fîloz.) the ~ unit; they are (as) <- as thieves sunt prieteni la toartă / la cataramă, se bat pe burtă, se înţeleg in itself lucrul în sine; the last / latest ~ in hats ultima modă în materie de pălării; it's de minune. 9. (pop.) excesiv, exagerat; that's a bit (too) ~! c prea prea! c prea de tot! the (very) latest ~ c ultima modă / ultimul strigăt / răcnet; (fa/u.) an old ~ indiferent ce,



 thingamy



la nimereală, Ia întâmplare, ce se nimereşte..2.pl. veşminte, îmbrăcăminte, haine; to take off all one's ~s a scoate totul de pe sine, a se dezbrăca complet / la piele. 3. lucru, fapt, acţiune; pl. treburi, afaceri; to call ~s by their proper name a spune lucrurilor pe nume; to take ~s as they are /come a lua lucrurile aşa cum sunt; (ironic) that's a nice ~ to say! halal, frumos îţi sade! cum de nu ţi-e ruşine să spui aşa ceva!; the clean ~cinste; probitate; good ~ glumă bună, reuşită; observaţie, remarcă spirituală; (fa/u.) poliţe ~ bună creştere / cuviinţă; square ~ tranzacţie cinstită;" procedeu cinstit; to be not at all (sau not quite) the ~, not to feel at all the ~ a nu se simţi prea bine'/ zdravăn / sănătos; a sea trip is just / quite the ~ (sau the right / very ~) for you o călătorie pe mare e tocmai ce-ţi trebuie ţie / ce ţi-ar face bine; to look not at all (sau not quite) the ~ a nu arăta prea bine; to make a good ~ of smth. a trage folos din ceva; a se înfrupta din ceva; to make a regular ~ of smth. a) a-i intra în obicei / în sânge, a deveni o a doua natură; b) a-.şi face un obicei din ceva; not (quite) the ~ nu tocmai ceea ce trebuie; nu tocmai cuviincios; above all ~s mai înainte de toate, mai presus de orice; all ~s considered neomiţând nimic, ţinând seamă de toate; among other ~s printre alte lucruri; ~ and ~s şi altele de acelaşi gen; şi aşa mai departe; he is up to (sau he knows) a ~ or two ştie el ceştie, ştie o grămadă de lucruri, e om cu experienţă, a cunoscut multe (lucruri) în viaţă; for one ~ mai întâi, în primul rând; it amounts /comes to the same ~ revine la acelaşi lucru; tot aia (e), e tot un drac; I'll ring you up (the) first ~ in the morning dimineaţa, primul lucru (pe care-1 fac) e să te sun la telefon; (the) last ~ a) în ultimul moment, la urmă, la sfârşit; b) ultimul lucru la care se poate gândi cineva; to put first ~s first a face (mai) întâi ce e mai important; to let ~s slide (sau go hang) a lăsa lucrurile la voia întâmplării; (the) next ~ pe urmă, apoi, după aceea; (fam.) no such ~ nimic asemănător; nicidecum, câtuşi de puţin;, da' de unde; not to do a ~ a nu face absolut nimic; not to know the first ~ of smth. a nu avea habar / nici cea mai mică idee, de ceva; how are ~s?; (pop.) how's ~s? cum merg treburile / afacerile?; to make ~s turn a acţiona energic, a face să meargă treburile strună / ca pe roate; (amer. fam.) sure ~! negreşit! neapărat! evident! de bună seamă! te cred (şi eu)!; it is too much of a good ~ e exagerat, e cam prea mult, ce-i mult nu e bun; (amer.) to whoop ~s up a) a petrece zgomotos, a trage / a face un chef cu lăutari; b) a provoca / a stârni entuziasm. 4. (fam.) fiinţă, creatură; dumb ~s fiinţe necuvântătoare, animale; poor ~! sărmanul! sărmana!; you silly ~! prostuţule,prostuţo! (ce eşti); poor little ~s! micuţii de ei!; he's a dear old ~ e un bătrânel cumsecade; she's a nasty old ~ e o scorpie / o gaşperiţă bătrână!; I say, old ~! ascultă, bătrâne!; (peior.) a ~ like him \m individ / tip ca el / cum e el. thingamy ['Oinomi] s. 1. (fam.) (folosit în locul unui cuvânt, în special al unui nume de care nu-ţi aminteşti) Mister ~ domnul cutărică, cum (naiba) îl cheamă, zi-i pe nume. 2. (fam.) şpil, truc. thingumajig ['Girpnwtyg] j . v. t h i n g a m y . thingumbob ['Girpmbob] s. v. t h i n g a m y. thingummy ['Ginami] s.v. t h i n g a m y. thin-gutted [GingAtid] adj. (fam.) subţirel, slăbuţ. think [Gink], past şi part. trec. thought [Go:t] vb. A. tr. 1. a gândi, a se gândi Ia, a reflecta la, a medita Ia, a concepe, a înţelege; a imagina, a închipui; to ~ no harm a nu avea intenţii rele; to ~ evil thoughts a se gândi la lucruri.rele; a avea gânduri rele; I can't ~ what you mean nu înţeleg ce vrei să spui; you can't ~ how good it is n-ai idee ce bun e; he ~s he knows everything îşi închipuie / crede că ştie tot; one would have thought that ai fi zis că, ai fi crezut că; who would have thought it! cine ar fi crezut!;. to ~ that he is only eighteen! şi când te gândeşti că n-are decât optsprezece ani!; I only ~ to help you nu vreau decât să te ajut; did you ~ to bring any food? te-ai gândit să aduci ceva de mâncare?; do you ~ you could do it? crezi că (o să) poţi s-o faci?; I should never have thought it nu mi-aş fi închipuit niciodată (una ca asta). 2. a crede, a socoti, a considera; the doctor ~s it is measles doctorul crede că e pojar; I thought all was over mi-am zis că totul s-a terminat; I ~ she's pretty găsesc că e drăguţă; I ~ it's going to rain cred / am impresia că va ploua; it is thought that se crede că; I ~so aşa socot, aşa cred; I should hardly ~ so e puţin probabil; I should (just) ~so! te cred şi eu! mie-mi spui!; if you ~it necessary dacă crezi că e nevoie; the crew were thought to be lost echipajul era socotit (ca) pierdut. 3. to ~ out a imagina, a concepe; we had to ~ out a plan a trebuit să ne gândim / să găsim un plan (de acţiune); well thought-out plan proiect bine chibzuit / bine studiat; carefully thought-out answer răspuns bine cântărit; to ~ over a reflecta asupra (cu gen.); ~ over what I have said (mai) reflectează la (cele) ce ţi-am spus; I'll ~the matter over o să mă mai gândesc la asta; ~ i t over (again)! mai gândeşte-te! mai reileetează!; give us time to ~ it over daţi-nc timp de gândire; on ~ing it over gândindu-ne mai bine; (amer.) to ~ up v. t o ~ o u t. B. refl. a se socoti, a se crede, a se considera; he ~s himself a hero se crede erou; he ~s himself a great man se crede om mare / grozav; C. iutr. 1. a (se) gândi, a cugeta, a medita, a reflecta; a-şi imagina, a-şi închipui; I ~, therefore I am cuget, deci exist; to ~ aloud, to ~ out loud a se gândi cu voce tare; to ~hard a medita profund; a-şi bate capul; ~ before you speak gândeşte-tc înainte de a vorbi; give me time to ~ dă-mi timp / răgaz să mă gândesc; his name was — let me ~ — yes, David Smith numele lui este — un moment să mă gândesc, — da, Davis Smith; ~ again! mai gândeşte-te!; only ~! închipuieşte-ţi!; what ~ you! ce părere ai?; (pop.) I don't ~! în ruptul capului! asta-i bună! auzi vorbă! păi! vezi să nu! 2. to ~ about v. t o ~ o f; to ~ of a) a se gândi la, a medita asupra, a reflecta la; one can't ~ of everything nu poţi (niciodată) să te gândeşti la toate; when you come to ~ of it dacă stai să te gândeşti!; Ia o adică; the best thing I can ~ of cel mai bun lucru Ia care pot să mă gândesc / pe care pot să-1 găsesc; what am I ~ing of? unde mi-e capul?; ~of a number gândeşte-te la un număr; ~ of that! iaimagjncază-ţi!; I thought of him as being older mi l-am închipuit mai bătrân; b) a-şi aduce aminte de; I can't ~ of his name nu-mi amintesc numele lui; I can't ~ of the word now nu-mi pot aduce aminte acum de cuvânt; c) a avea intenţia să, a se gândi să; I ~ of buying a car mă gândesc să-mi cumpăr o maşină; I thought of going to the theatre intenţionam să mă duc la



942



teatru; d) a avea o părere despre; what do you ~ of him? cum îl găseşti, ce părere ai despre el?; to ~ a great deal (sau too much sau quite a lot) of oneself a avea o părere foarte bună despre sine; a fi încrezut, a se crede; to ~ too much of smth. a acorda / a da prea multă importanţă unui lucru; to ~ ill / badly of smb. a avea o părere proastă despre cineva; to ~ little / nothing of smb. a nu ţine cont de cineva; a nu avea o părere bună despre cineva; to ~ well / highly / much of smb., to ~ no end of smb., to ~ the world of smb. a avea cea mai bună părere despre cineva; e) a se gândi la; ~of what your father would say! gândeşte-tc la ce o să spună tatăl tău!; ~ of the expenses! gândeşte-te la cheltuieli! thinkable ['Oiijkobl] adj. imaginabil; posibil. think box ['Oink boks[ ş. (fam.) cap; creier; glagore, minte. thinker E'6inkor] s. 1. gânditor, cugetător. 2.v. t h i n k b o x . thinking ['Girjkirj] I. adj. gânditor, cugetător; cuminte, chibzuit; to put on one's ~cap a reflecta serios; (teatru) ~ part rol fără cuvinte. II. s. gândire; cugetare, părere, opinie; to my ~ după părerea mea. think-so ['Girjksou] s. presupunere (neîntemeiată), închipuire. think tank [~ tserjk] s. 1. centru de prognoză. 2. colectiv de specialişti, comisie de experţi. think-tank [~tcerjk] s. (sl.) cap, căpăţână, dovleac. thin-Iipped ['Gin'lipt] adj. cu buze(le) subţiri. thinly ['Ginii] adv. 1. dc-abia, foarte puţin; sumar; ~ ciad îmbrăcat sumar. 2. risipit; dezlânat; ~ peopled cu populaţie rară, slab populat; ~ sketched desenat / schiţat fugitiv / în grabă. thinner ['Gins'"] s. solvent, dizolvant. thinness ['Ginnis] s. 1. subţirime. 2. (fig.) delicateţe, fineţe. 3. (fig.) slăbiciune. 4. cantitate mică. 5. (fig.) sărăcie (a imaginaţiei etc.); superficialitate. thinnish ['Gini/] adj. subţirel, cam subţire. thin-shelled ['Gin'Jeld] adj. cu coajă subţire. thin-skinned ['Oin'skind] adj. 1. cu piele subţire. 2. susceptibil, sensibil, simţitor; supărăcios. thin-sown ['Qin'soun] adj. semănat rar. thin-spun ['Gin'spAn] adj. ţesut rar. thiocarbamide [.Oaiou'kcKbsmaid] s. (chim.) tiouree, tiocarbamidă. thiol ['Gaioul, -isl] ş. (citim.) mercaptan, tiol. thionyl ['Oaionil] s. (chim.) tionil, sulfinil. third ['Go:d] I. num. adj. (al) treilea; third house culisele parlamentului (legiuitorul din culise); every ~ day din trei în trei zile. II. ş. 1. treime. 2. (jur.) terţ. 3. (muz.) terţă; major ~ terţă majoră; fiat / minor ~ terţă minoră. 4. (au/o) viteza a treia. 5. (scol.) notă / calificativ de trecere la limită. 6. (eoni.) pl. mărfuri de calitatea a treia. third-class [~'kla:s] I. adj. (despre vagon, hotel etc.) de clasa a treia; (despre mărfuri) de calitatea a treia; ~ carriage vagon de clasa a treia. II. adv. to travel ~ a călători cu (clasa) a treia. third degree [~ di'gri:] s. 1. (amer.) interogatoriu cu tortură. 2. gradul de maestru (la francmasoni). 3. (mat.) equation of the ~ ecuaţie de gradul al treilea. third-degree [~di'gri:] adj. (med.) (despre arsuri) de gradul trei. third-grader [~'greidor] s. (amer.) elev în clasa a treia primară. third-hand [~'ha?nd] adj. de mâna a treia. thirdly ['0o;dli] adv. în al treilea rând. third rail ['8a:d 'rcil] s. (amer. sl.) 1. nume generic pentru băutură alcoolică tare. 2. persoană incoruptibilă. third-rate [~'reit] adj. de calitatea a treia; inferior; slab. third sex [~'scks] s. (mai ales amer.) nume generic pentru homosexuali. thirdsman ['Gaidsmsn], pl. thirdsmen s. arbitru. Third World ['0o:d \vo:ld] ş. (pol.) the ~ lumea a treia, ţările subdezvoltate. thirst [Ga:st] I. s. (si fig.) sete; got a ~? (nu) ţi-e sete? bem ceva?; the ~ for / after knowledge sete de cultură. II. vb. A. intr. 1. a-i fi sete, a fi însetat. 2. to ~ for / after a fi setos de, a fi însetat de. B. tr. to ~ to do smth. a dori fierbinte să facă ceva. thirster ['Go:stor] ş. însetat, setos. thirstily ['Osistilij adv. cu însetarc, cu sete. thirstiness ['Goistinis] s. sete, însetarc. thirsty ['Go:sti] adj. 1. însetat, setos (şifig.), doritor; I am ~ mi-e sete. 2. (fam.) provocator de sete; this is ~ work e o muncă ce produce sete. 3. (despre sol) uscat, scorojit, arid. thirteen ['G?:'ti:nj I. mau. treisprezece. II. inter/, (amer. sl.) (atenţie) şase! thirteenth [-0] I. mim. ord. al treisprezecelea. II. s. a treisprezecea parte, treisprezecinie. thirtieth ['GaitiiG] I. num. ord. al treizecilea. II. s. a treizecea parte. thirty ['G?:ti] num. card, treizeci; the thirties anii între 30-40; al patrulea deceniu al unui secol; she is just out of her thirties tocmai / nu de mult a împlinit 40 de ani. thirty-one ['Gîr.ti'wAn] s. (joc de cărţi) treizeci şi unu. this [ois], pl. these [3i:z] I. pron. dent, (de apropiere) acesta, ăsta, această, asta (de aici); what is ~? ce e acesta / aceasta?; ~ is a table aceasta e o masă; who is ~? cine e acesta / aceasta?; ~ is Mary aceasta e Maria; ~ is Mr. Jones (vi-1 prezint pe) domnul Jones; you will be sorry for ~ o să-ţi pară rău (de asta), ai să te căieşti (pentru asta), o s-o regreţi; before ~ înainte de asta; after ~ după aceea, după care; ~ is curious (asta) e curios; ~ is what he told me iată ce mi-a spus; ~ is my little boy acesta e băieţelul meu, iată-1 pe băieţelul meu; these are they aceştia sunt ei; ~ is where he lives aici locuieşte, iată unde locuieşte; these were his last words acestea au fost ultimele lui cuvinte; what is ~ that I hear? ce va să zică asta? ce vrea să însemne asta? ce vorbe sunt acestea?; ~ is how it happened iată cum s-a întâmplat; it was like ~ a fost aşa, s-a întâmplat în felul următor / precum urmează; the thing is ~ iată despre ce c vorba; (fam.) ~ is a regular lawyer! ăsta zic şi eu că-i avocat (nu glumă)! aşa avocat mai zic şi eu/îmi place şi mic!;



 943



is ~ the place to quarrel? ăsta e locul potrivit pentru ceartă? aici aţi găsit să vă certaţi?; - is something like music! iată ce numesc eu muzică! ~ I knew ştiam asta; will you have ~ or that? o vreţi pe aceasta sau pe cealaltă?; (fam.) to put ~ and that together a confrunta / a compara faptele (pentru a trage o concluzie); speaking of ~ and that tot vorbind de una şi de alta; —, that and the other fel de fel de lucruri, sumedenie de lucruri; he told me all his worries and ~, that and the other mi-a povestit toate necazurile lui, şi dă-i şi dă-i; I don't want the opinion of Mr. This or Mr. That nu mă interesează părerea lui (nea) cutare şi cutare. II. adj. dem. (de apropiere) acest, ăst, aceasta, asta (de aici); ~ book is Peter's, that one is Robert's cartea asta (de aici) e a lui Petru, aceea (de acolo) e a lui Robert; ~ morning în dimineaţa asta, azi dimineaţă; one of these days într-una din zilele acestea; in these days în zilele noastre; ~ day week de azi într-o săptămână; ~ day year de azi într-un an; ~ day last week acum o săptămână, azi se împlineşte o săptămână de când, săptămâna trecută în aceeaşi zi; ~country a) ţara / patria noastră (de obicei şe traduce prin numele ţării vorbitorului, scriitorului etc.); b) ţara asta (in carc ne aflăm); (pari.) ~ house parlamentul; ~ side of înainte de, mai devreme ca, până la; ~ side of midnight înainte de / până la miezul nopţii; to run ~ way and that a alerga încoace şi încolo / de colo până colo; ~ person or that will say that unul sau altul va spune că; (vulg.) ~ here house casa asta d-aci; I've been listening to him ~ / these twenty minutes îl ascult de douăzeci de minute (încoace); these people lumea asta. oamenii ăştia; ~ my boy băiatul ăsta al meu; in ~ his first novel în acest prim roman al său; it's not an ugly thing ~ tie nu e deloc urâtă cravata aceasta. III. adv. atât (de); aşa (de); ~ high atât de înalt; ~ far atât de departe, la o atare distanţă; până aici; ~ much atât de mult; doar atât, măcar atât; you've got to know ~ much at least măcar atât trebuie să ştiţi (şi voi). thistle ['9isl[ s. (bot.) scai, ciulin (Carduus). thistledown [~daun] s. puful de pe sămânţa scaiului; as light as ~ uşor ca fulgul. thistle finch [~ fint/J ş. (omit.) sticlele, scatiu (Carduelis elegans). thistly ['Bisli] adj. 1. plin de ciulini, năpădit de spini. 2. (jig.) ascuţit, pişcător. 3. (înv.) spinos. thither fâiOa1"] I. adv. (înv., lit.) într-acolo, acolo; hither and ~încoace şi încolo. II. adj. (mai) îndepărtat; on ~ side of the hill de cealaltă parte a dealului. III. vb. in/r. a se duce într-acolo. thitherward(s) [~wad(z)] adv. (înv., Ut.) într-acolo, spre acel loc, acolo. tho [Sou] conj., adv. v. t h o u g h . thole1 [Soul] s. furchct, furcă de vâslă. thole2 ['Boul] s, (arliit.) cupolă. thole3 vb. tr. (scot.) a suferi, a suporta, a îndura. thole pin [~ pin] s. (mar.) cui de strapazan. Thomaism f'toumaizani] s. v. T h o m i s m. Thomism ['toumizpm] s. (rel.) tomism. Thomist ['toumist] s. (rel.) tomist. thong [Bon] s. curca; chingă; bici. thonk-you-ma'am ['Gsnkju.maem] s. (auto st.) hârtop pe şosea. thoraces ['9o:r9si:z] pl.de la t h o r a x. thoracic [9o:'raîsik] adj. toracic. thoracoscopy [Gsxa'koskapi] s. (med.) toracoscopic. thoral ['Goir^l] adj. referitor la patul nupţial. thorax ['8:>:ra2ks],pl. şi thoraces [-rasi:z] s. 1. (anat.) torace. 2. (în Grecia antică) pieptar, platoşă, cuirasă. thorium ['0o:rtom] s. (chim.) toriu. thorn [G^:n] s. 1. (şi fig.) spin, ghimpe, ţeapă; to be / to sit on ~s a sta ca pe ghimpi / jeratic; (fig.) to be a ~ in smb.'s flesh / side a fi un izvor de continuă iritare pentru cineva, a-i sta / a-i fi cuiva ca sarea / ca un spin în ochi; to put a ~ in smb.'s pillow a provoca cuiva neplăceri / necazuri. 2. (bot.) porumbar (Prunus spinosa). 3. (paleogr.) caracterul runic corespunzător grupului th din limba engleză. thorn-apple [r6^:n^pl] s, (bat.) laur, ciumăfaie (Datura stramonium). thornback [~b«k] s. (Hit.) vulpe de mare (Raja clavata). thornbush [~bu/j s. mărăcinis. thorn hedge [~ hed3] s. gard de spini. thornless ['8:>:nlis] adj. fară spini. thorny ['8o:ni] adj. 1. eu ţepi; ţepos. 2. (fig.) spinos, greu, dificil; ~subject temă spinoasă, subiect dificil. thorough ['0Ar9] adj. 1. (despre căutare, investigaţie, cercetare, confruntare etc.) minuţios, meticulos, migălos, scrupulos, amănunţit; (despre cunoştinţe etc) profund, aprofundat, vast, serios; he has a ~ command of English cunoaşte / stăpâneşte perfect limba engleză, are profunde cunoştinţe de (limbă) engleză; ~ distaste for dezgust profund / total pentru / faţă de; (despre muncă etc.) conştiincios; to be ~ in one's work a munci conştiincios / cu conştiinciozitate; (despre convingeri etc.) total, complet, ferm, nestrămutat. 2. (despre persoane) perfect, desăvârşit, eminent, adevărat, sadea; a ~ musician un muzician desăvârşit / eminent; a ~ Englishman un adevărat englez, un englez sadea; a ~socialist un socialist convins. thorough-bass [~beis] s. (muz.) 1. bas (continuu). 2. sistemul notărilor armonice. thoroughbred [~bred] I. adj. 1. (despre animale) pursânge. 2. (jig.) care are rasă; elegant, graţios, manierat, fin, luminat la minte etc. II. s. 1. animal de rasă; cal pursânge. 2. (fam.) persoană rasată; she's a real ~ arc rasă, e rasată. thorough cut [- 'kAt] s. (tehn.) străpungere, găurire. thoroughfare [~fearj s. 1. pasaj, stradă; răspântie, răscruce; trecere; no ~ trecerea interzisă / oprită. 2. arteră importantă, stradă frecventată. 3. drept de liberă trecere. thorough-going Hgouirj] adj. 1. care merge până la capăt; iară compromisuri. 2. radical, complet. 3. întreprinzător.



thresonical



thoroughly ['9Arali] adv. cu totul, complet; perfect, desăvârşit; în întregime, până la sfârşit; profund; în amănunţime. thoroughness ['BAranis] s. caracter aprofundat; perfecţiune. thorough-paced ['GArapcist] adj. 1. (înv.) (despre cai) bine dresat în toate mersurile. 2. (jig-) perfect, desăvârşit; complet. thorp [6n:p] s. (înv.) sat, cătun. those [douz] pron. şi adj. dem. pi. de la t h a t . thou1 [dau] I. pron. pers. (înv.) tu. II. vb. tr. (şi to thee and ~) a tutui. thou2 [Oau] s. (amer. sl.) (suma de) 1 000 de dolari. though [oou] I. conj. cu toate că, deşi; chiar dacă; it is worth attempting, ~ we fail merită să încercam chiar dacă nu vom reuşi; as ~ ca şi cum, de parcă. II. «dv. cu toate acestea, totuşi. thought1 [8:>:t] s. 1. gândire, cugetare, reflccţiune, reflecţie, meditare; depth of ~ profunzime de gândire. 2. gând, cuget, idee; noţiune, concepţie; to collect / to compose one's ~s a-şi aduna gândurile / minţile; to give ~ to a se gândi / a cugeta / a reflecta la, a medita asupra; absorbed / buried engrossed / lost in ~ (sau in one's own ~s) cufundat în (propriile sale) gânduri; (dus) pe gânduri; on / upon second ~s după o adâncă chibzuială. gândindu-se mai bine; (as) quick as ~, (as) swift as ~ iute ca gândul; second ~ următorul gând; (prov.) second ~s are best mai bine să întrebi de două ori, decât să greşeşti o dată; the stream / train of ~ şirul gândurilor / ideilor; to take ~ a) a cădea pe gânduri, a sc îngândura; a se gândi, a reflecta, a cugeta (la); b) a chibzui bine, a medita adânc; to carry one's ~s back a-şi purta gândurile în trecut; to dismiss / to discard from one's ~s a-şi scoate (ceva) din minte; to entertain / to harbour a ~ a nutri un gând; I didn't give it a ~ nu m-am gândit (Ia asta), nu mi-a venit în gând, nici prin gând nu mi-a trecut; to read smb.'s ~s a ghici gândurile cuiva; suddenly the ~ struck me that deodată, brusc, îmi trecu / trăsni prin minte că / mă străbătu gândul că; inmost ~s gânduri lăuntrice; merry ~s of a fool festă, renghi, glumă. 3. părere, opinie, vedere, idee; to my ~s după părerea mea. 4. intenţie, gând; to have other ~s a avea alte intenţii / planuri; he has ~s of marrying are intenţia / are de gând să se însoare. 5. atenţie, consideraţie, grijă; I thank you for your kind ~of me vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră (faţă de mine). 6. grijă; atenţie; mâhnire, întristare; melancolic; to take no ~ of smb. a nu se alarma din pricina cuiva; to take no ~ of smth. a nu se alarma din pricina unui lucru, a nu da atenţie unui lucru; take no ~ for the morrow nu te îngriji de ziua de mâine. 7. (fa/n.) o idee, un pic, puţin; the sleeves are a ~ too short mânecile sunt o idee cam scurte. thought2 past şi part. trec. de la t h i n k . thoughtful ['0^:tful] adj. 1. gânditor, cugetător; meditativ, contemplativ, visător. 2. serios, profund, adânc; cugetat, gândit. 3. preocupat, atent, grijuliu. thoughtfully ['9o:tfuli] adv. 1. gânditor, meditativ. 2. precaut, prudent. 3. prevenitor, atent. thought fulness ['Bcv.tfulnis] ş. 1. meditare, gândire, chibzuirc. 2. chibzuinţă; prudenţă. 3. solicitudine, consideraţie, atenţie, grijă. thought-laden [0D:t'leidn] adj. (poetic) 1. bogat în idei. 2. gânditor, dus pe gânduri. thoughtless ['9o:tlis] adj. 1. nepăsător, nechibzuit, nesocotit; fără griji. 2. prost, neghiob. 3. neatent (faţă de alţii), egoist. thoughtlessly [-li] adv. nechibzuit, necugetat. thoughtlessness [-nis] s. 1. nepăsare, indolenţă, neatenţie. 2. nechibzuinţă, nesocotinţă. thought-out ['9o:t'aut] adf bine gândit, bine chibzuit. thought-reader bBD^rrda1"] s. cititor în suflete. thought-reading [~iri:din] s. citirea gândurilor altuia. thought-sick [~sik] adj. (poetic) melancolic. thought-transference HtrEensfor^ns] s. telepatie, transmitere a gândurilor la distanţă. thought-wave [~weiv] s. undă telepatică. thousand ['Bauzsnd] I. num. 1. raic; a ~and one a) o mic unu; b) (fig.) din belşug; one in a ~ unul la mic; excepţional. 2. many ~s of times, a ~ times de mii de ori; a ~ and one cares o mic şi una de griji; nenumărate griji. II. s. mie; un număr marc, nedefinit; by ~s cu miile; ~s of mii şi mii de. thousandfold [~fould] ad/., adv. înmiit. thousand-miler [~'maitar] s. (amer. fam.) cămaşă de lucru de culoare albastru închis. cămaşă „antijeg". thousandth ['Bauzsntej adj. I. al miilea. II. s. a mia parte; a mia oară. thowless ['Boulis] adj. (scot.) nepăsător, indiferent; apatic. Thracian ['Orei/ian] I. adj. trac. II. s. 1. trac. 2. (lingv.) (limba) tracă. thraldom ['Groildam] s. sclavie, robie, sclavaj, serbie, servitute; to keep smb. in ~ a ţine pe cineva în robie / în aservire. thrall [9ro:l] I. s. 1. şerb, rob, sclav (şi fig.). 2. (poetic) robie, sclavie. II. vb. tr. (înv.) a înrobi, a subjuga, a supune. thralldom [-dam] s.v. t h r a 1 d o m. thrash [Brse/] vb. A. tr. 1. a bate, a burduşi, a scărmăna. 2. a învinge, a cuceri, a întrece, a bate (pe cineva). 3. a treiera, a îmblăti, a bate grânele cu îmblăcitul. 4. to ~ out (fig.) a judeca scrupulos, a lămuri, a clarifica; to '-out a question a discuta pe larg o problemă. B. in/r. a se răsuci, a sc zvârcoli. thrasher ['Bra/a1"] s. 1. persoană care bate. 2. treicrător. 3. treicrătoarc, batoză, îmblăciu. 4. (iht.) rcchin-vulpe (Alopias vulpes). thrashing j'Braî/irj] s. 1. trcicr(at), treieriş. 2. burduşeală, lovituri de baston; to give smb. a ~ a burduşi pe cineva, a-i scărmăna pielea; you're asking for a ~! te mănâncă pielea! thrashing floor [~ fb: r ] s. arie de treierat. thrashing machine 1~ 'mai/i:n] s. maşină de treierat, batoza. thresonical [9rci'sonik(a)l] adj. fanfaron, lăudăros, palavragiu.



 thread



thread [Ored] I. s. 1. fir (şifig.), filament, tort, fir tors, fibră, firicel; (fig.) to hang by a ~ a atârna de un fir de aţă. 2. (telm.) tăiere (de filet etc.). 3. pl. (amer. si.) (costum de) haine. 4. (tehn.) ghivent, filet. II. vb. A. tr. 1. to ~ the needle a băga aţa în ac. 2. a înşira (mărgele etc.). 3. a străbate, a pătrunde (prin), a trece cu greu peste (obstacole); to ~ one's way a,-şi croi drum cu greu prin; a se furişa prin. 4. (tehn.) a fileta (un şurub, o ţeava). B. 1. (in) a se înşuruba (în). 2. (through) a-şi croi drum cu greu (prin), a se furişa (prin). threadbare ['6redb£3r] adj. 1. uzat, jerpelit, ros. 2. zdrenţăros, cu hainele roase/jerpelite. 3. (fig.) învechit; epuizat; neinteresant; banal(izat); a ~ subject un subiect învechit. threadbareness l'Gredbsonis] s. 1. stare de uzare / de jerpelire. 2. (fig.) banalitate. threader ['Oredo'] s. (telm.) maşină de filetat. threadlike [Qredlaik] adj. 1. ca firul. 2. fibros, filamentos. thread-mark [6redma:k[ s. filigran pe biletele de bancă / bancnote. thread needle [~ ini:dl j s. 1. jocul de-a podul (joc de copii în care unul din participanţi trebuie să se strecoare pe sub mâinile unite ale vecinilor săi). 2. figură de dans popular în care dansatoarea trece pe sub braţul partenerului. Threadneedle Street [— 'stri:t] s. the Old Lady of ~ Banca Angliei. thread paper [~ ipeip9r] s. 1. hârtie pentru sfoară. 2. (fig.) băţ de chibrit, scobitoare (persoană îiuiltă si slabă). thread-shaped [~/eipt] adj. (bot., zool.) filiform; subţire ca un fir. threadworm [~ws:m] s. (med.) trichina. thready ['GrediJ adj. fibros, filamentos. threap [6rep] s. (dial.) 1. discuţie, ceartă. 2. acuzaţie. threat [9ret] s. ameninţare; idle ~s ameninţări deşarte. threaten ['9retn] vb. A. tr. a ameninţa; to ~ punishment a ameninţa cu o pedeapsă. B. intr. a fi ameninţător, a ameninţa; the clouds ~ norii ameninţă. threatening [-irj] adj. ameninţător; (despre o scrisoare etc.) de ameninţare. three [9ri: ] num., s., adj. trei; ~ times ~ de trei ori trei. three-act ['9ri:adct] adj. (despre o piesă) în trei acte. thrce-colour(ed) [~'k,\lo(d)J adj. tricromatic. three-cornered [~'ko:n3d] adj. 1. triunghiular, în trei colţuri. 2. (despre o luptă electorală, competiţie sportivă etc.) în trei. three-D, 3-D [~'di:] I. adj. (despre un film) tridimensional. II. s. film tridimensional /stereoscopie. three-decker [~'dekor] s, 1. (mar.) vas cu trei punţi; (înv.) corabie cu trei rânduri de tunuri. 2. construcţie cu trei nivele. 3. (glumeţ) roman în trei volume. three-dimensional [~dai'mcn/:>n(3)l] adj. tridimensional (v. t h r e e-D); ~ sound sunet stereofonic. three-eight time [~'eit taim] s. (muz.) (timp de) trei optimi; 3 / 8 . three-engined [~'end3ind] adj. trimotor, cu trei motoare. three-field system [~'fi:ld isistinî] s. (agr.) sistem de agricultură / cultură cu trei asolamente. three-flowered [~'flauod] adj. cu flori în buchet de trei. threefold ['eri:fould] I. adj. întreit, triplu. II. aa'v. de trei ori, întreit. three-four time [~'fo: taim] s. (muz.) (timp de) trei pătrimi, 3 / 4 . three-man [ - t e n ] adj. (compus) din trei persoane; a ~ committee un comitet de trei. three-master [~ 'mo:st3r] s. (mar.) vas cu trei catarge. three-mover [~'mu:v3r] s. (şah) problemă cu soluţie în trei mutări. three-pair [~'pD3rj adj. la etajul al treilea; a ~ back cameră la etajul III cu vedere spre curte. threepence ['Grepans] s. (suma de) trei penny. threepenny bit ['Orepni bit] s. monedă de argint de 3 penny. threepenny piece [~ 'pis] s. v. t h r e e p e n n y b i t . three;per-cents [Orkpa'sents] s. pl. titluri / obligaţii de 3% ale statului. three-phase [~'feiz] adj. (electr.) trifazat. three-piece [~'pi:s] adj. din trei părţi; ladies' ~ suit complet „trois pieces". three-ply ['9ri:'plai] I. aaj. (despre furnir) triplu. II. s. 1. furnir de lemn triplu. 2. ~ wool lână cu fir din trei şuviţe. three-point landing [~ 'pnint dsendirj] s. (av.) aterizare pe trei puncte. three-pole [~ 'poul] adj. (electr.) cu trei poli, tripolar. three-quarter [~ 'kwo:tor] I. adj. (de) trei sferturi; ladies' ~ length coat pardesiu de damă trei sferturi, „troisquarts"; ~face portrait portret (de) trei sferturi; (rugby) ~ back jucător pe linia de trei sferturi. II. aa'v. pe trei sferturi; the room was ~ full camera era pe trei sferturi plină. III. s. (rugbi) jucător pe linia de trei sferturi. thpeescore [~'sko:r] s. şasezeci, şaizeci. three-seater ]'si:t3r] s. autoturism cu trei locuri. three-sided [~'saidid] adj. cu trei laturi (mai ales plane). threesome ['9ri:som[ s. grup de trei; trio; terţet. three-speed ['8ri:spi:d] adj. cu trei viteze; a ~ car autovehicul cu trei viteze. three-square [~skwar] adj. cu trei suprafeţe plane; (despre o pila etc.) triunghiular. three-star [~ 'sta:'] adj. de bună calitate. three-step [~step] s. dans în trei timpi. three-storied [~sto(:)rid] adj. cu trei etaje. three-story [~ sto(:)ri] adj. v. t h r e e - s t o r i e d . three-stringed [—striijd] adj. (muz.) (instrument) cu trei coarde. three-tailed [~'teild] adj. cu trei cozi. three-valved [~'va;lvd] adj. trivalvular. three-way [~wci] adj. (tehn.) 1. (despre robinet, supapă ele.) cu trei căi. 2. (ferov.) cu linie triplă. 3. (electr.) (despre comutator) cu trei direcţii. three-wheeled [~'wi:ld] adj. cu trei roţi.



944



three-wheeler [~'wi:lor] s. automobil pe trei roţi. three-wire [~wais] adj. (electr.) cu trei conductoare. thremmatology [0remo'tolod3i] s. (biol.) creştere artificială. threne ['9ri:n] s. (rar) bocet, cântec funebru. threnetic [6re'netik] aay. (rar) funebru, jalnic, de bocet. threnode ['Orknoud, '9renoud] s. cântec de înmormântare; de jale; bocet. threnody ['Grknodi] s. v. t h r e n o d e . thresh [Ore/] vb. tr. a treiera, a îmblăti. thresher ['Orc/b'] s. v. t h r a s h e r (2,3). threshing ['Ore/in] s. v. t h r a s h i n g. threshing-floor [~,fb:] s. («gr.) arie. threshing machine [~ nra'/kn] s. (agr.) batoză. threshold ['Gre/hould] s. 1. prag; pridvor. 2. (fig.) prag, început, punct de plecare. threw [9ru:[ past (ie/a t h r o w . thrice [Grais] adv. (înv., lit.) 1. de trei ori. 2. de mai multe ori, repetat. thrifallow [Ori'fselou] vb. tr. a ara a treia oară înainte de însămânţare. thrift ['Drift] s. 1. economie, frugalitate, cumpătare. 2. (bot.) limba-peştelui (Armeria maritima). 3. brazdă, gazon. 4. (despre plante) creştere viguroasă. 5. (înv.) prosperitate, înflorire, succes. thrift box [- boks] s. puşculiţă. thriftily ['9riftili] aa'v. cumpătat, cu economie. thriftiness [r9riftinis] s. 1. frugalitate, economie. 2. (înv.) prosperitate (în afaceri). thriftless ['Oriftlis] adj. 1. risipitor, cheltuitor; what ~waste of time! ce risipă de timp! 2. extravagant. thriftlessly [-li] adv. extravagant. thriftlessness [-nis] s. 1. risipă, cheltuială. 2. extravaganţă. thriftshop ['Oriftjbp] s. magazin de mărfuri cu preţ redus. thrifty ['Orifti] adj. 1. econom, chibzuit, socotit, nerisipitor. 2. (amer.) înfloritor, prosper. 3. bine administrat, bine gospodărit. 4. (înv.) folositor, profitabil. thrill [Gril] I. vb. A. tr. 1. a cutremura, a înfiora, a da (cuiva) fiori, a face (pe cineva) să se cutremure, să se înfioare; to be ~ed with horror a fi cutremurat de groază. 2. a emoţiona, a mişca adânc, a tulbura, a face (pe cineva) să vibreze, a electriza, a zgudui; music that ~s smb. muzică care te zguduie / te tulbură; scent that ~s smb. parfum ameţitor; to be ~ed by a speech a fi electrizat de un discurs. 3. (înv.) a găuri, a sfredeli, a străpunge, a perfora, a fora. B. intr. 1. a se cutremura, a se înfiora, a-1 trece fiorii; to ~ with horror a se cutremura de groază. 2. a tresări, a vibra, a palpita; the earth ~s pământul tresare / zvâcneşte; his heart ~ed with joy inima îi palpita / îi bătea cu putere / îi zvâcnea (în piept) de bucurie; his voice ~ed with emotion vocea îi tremura de emoţie. II. s. 1. cutremur, fior; emoţie puternică; tresărire; tremur(at) nervos; ~ of pleasure fior de plăcere. 2. (med.) palpitaţie uşoară. 3. (sl.) roman senzaţional, roman poliţist. 4. (înv.) burghiu, sfrcdel, perforator. thrilled [-d] adj. 1. înfiorat; emoţionat, excitat. 2. intrigat. thriller ['9ritor] s. 1. thriller. 2. melodramă. thrilling ['Orilirj] adj. care îţi dă fiori; palpitant; mişcător, emoţionant. thrillingly [-li] adv. mişcător; palpitant. thrive [Oraiv],past. throve [9rouv],/wrt. trec. thriven ['Orivn] vb. mir. 1. a prospera, a reuşi, a înflori; a se îmbogăţi, a face avere. 2. (despre animale, plante) a prii, a merge bine, a creşte puternic / viguros. thriving ['Oraivirj] adj. înfloritor, prosper; viguros. thrivingly [-li] aa'v. înfloritor. thrivingness [-nis] s. înflorire, prosperitate, propăşire. thro [9ru:] prep. v. t h r o u g h. throat [9rout] s. 1. (anat.) gât, gâtlej; grumaz; to catch / to have / to hold / t o take / to grip / to pin smb. by the ~ a apuca / a înhăţa, a înşfăca de gât pe cineva; a strânge pe cineva de gât; to cut smb.'s ~ a tăia cuiva gâtul; a suprima pe cineva; to cut the ~ (of smth.) a pune capăt (cu aat.), a răsturna (un plan, proiect etc.); a face praf şi pulbere, a nu lăsa piatră peste piatră (dintr-un argument etc.); to cut each other's (sau one another's) ~ a) a se duşmăni de moarte; b) a se gâlcevi, a se ciorovăi; c) a se distruge reciproc prin concurenţă; to fly at smb.'s ~ a se arunca / a se năpusti / a se repezi asupra cuiva / la cineva; to cram / to ram / to thrust smth. down smb.'s ~ a impune cuiva (părerea, punctul său de vedere etc.); to clear one's ~ a-şi drege glasul, a tuşi; full up to the ~ sătul până-n gât; to jump down smb.'s ~a) a respinge obiecţiile cuiva; a obiecta / a replica cuiva cu vehemenţă; b) a nu lăsa pe cineva să vorbească, a-i închide cuiva gura; to pour / to send down the ~ a-şi cheltui / toca banii cu chefurile; the back of the ~ fundul gâtului; sore ~ durere în /de gât; I have a sore ~ mă jenează / doare în gât; (glumeţ) clergyman's sore ~ faringită cronică; to give smb. the lie in his ~ a spune cuiva în faţă că minte; he lies in his ~ minte de stinge; (fam.) to moisten one's ~ a-şi uda gâtlejul, a bea. 2. voce; a ~ of brass a) voce puternică, tunătoare; b) voce aspră. 3. strungă, trecătoare, pas. 4. (metal.) gură de alimentare / încărcare a furnalului. 5. (mar.) colţ de învergare prova; gât ancoră. 6. (tehn.) fus pe porţiunea din mijloc a unui arbore; gât al platinei. 7. coş vulcanic. 8. (tehn.) gură (de încărcare), deschidere maximă. 9. (mar.) baza picului. 10. (mat.) punct central. throat band ['Grout beend] s. zgardă; cureluşă sub gâtul calului. throatily ['Broutili] aa'v. gutural. throatiness ['Groutinis] s. calitate guturală (a vocii). throating ['Groutirj] s. renură, canelură. throat latch ['Grout lset/] s. v. t h r o a t b a n d . throat pipe [~ paip] s. (anat.) trahee. throat-sprayer [~spreior] s. (mea".) insuflator; pulverizator. throat-wash [~wo/] s. gargară.



 945



throaty ['Brouti] adj. gutural. throb [9rob] I. vb. intr. 1. a pulsa; a palpita, a bate puternic. 2. (fig.) a tremura, a vibra de emoţie. II. s. 1. palpitaţie, pulsaţie, bătaie de inimă. 2. tremur, agitaţie; fior. throbbing ['Grobirj] I. adj. palpitând; vibrant. II. s. palpitare, palpitaţie. throbless ['8roblis] adj. (înv.) (despre inimă) care nu (mai) bate. throe [0rou] I. s. (mai ales pl.) 1. durere, boală puternică. 2. tortură sufleteasca. 3. chinurile naşterii; convulsii, spasme violente. 4. pl. agonic, chinurile morţii. II. vb. intr. a suferi crunt. thrombocyte l'Orombasait] s. (anat.) trombocit. thrombosis [0n>m'bousis] s. (med.) tromboză. throne [6roun] X. s. 1. tron. 2. (fig.) tron, putere regala. 3. relicvă, templu, sanctuar. 4. (fig.) stare, poziţie înaltă. II. vb. A. ţr. 1. a înscăuna, a aşeza pe tron. 2. a pune într-un post înalt. B. intr. (rar) a trona. throne room ['Broun ru:m] s. sala tronului. throng [8rsrj] I. s. 1. mulţime, grămadă, îmbulzeală, gloată. 2. (scot.) toi, putere, miez, inimă. II. vb. A. intr. a se îngrămădi; a se îmbulzi, a veni grămadă, a da năvală. B. tr. 1. a umple de lume (o stradă, o sală). 2. a asupri. 3. a înghesui, a îmbulzi. thronged [-d] adj. înţesat, plin de lume, aglomerat; compact. throstle ['Grosl] ş. 1. (poetic, sco(.) v. t h r u s h 1 (1). 2. (text.) maşină de filat cu inele, ring. throttle ['Orstl] I. ş. 1. (fam.) gâtlej, beregată. 2. (tehn.) regulator, drosel. II. vb, A. tr. 1. a sugruma, a strangula, a înăbuşi, a opri. 2. (tehn.) a strangula. 3. to ~ down a frâna. B. intr. 1. a se sufoca; a muri de astmă; a răsufla din greu. 2. a respira din greu (ca şi cum s-ar sufoca). through [0ru:] I. prep. 1. prin, printre, peste, de-a lungul (spaţial); to go ~ the forest a merge prin codru, a străbate / a traversa codrul; to pass ~ the town a trece prin oraş, a străbate / a traversa oraşul; to ran one's sword ~ smb.'s body a străpunge pe cineva cu sabia (dintr-o parte în cealaltă); to look ~ the window a privi pe fereastră / prin geam; to look ~ a field glass a privi prin(tr-un) ochean; to put one's pen ~ a paragraph a şterge / a radia / a tăia un paragraf; to come / to go ~ smth. a străbate / a traversa ceva; (fam.) to go ~srnb.'s pockets a scotoci buzunarele cuiva; to go ~rnany dangers a trece prin multe primejdii; to run right ~ the town a străbate oraşul de la un capăt la celălalt; to speak ~ one's nose a vorbi pe nas; to be ~ one's examination a fi reuşit / trecut la examen; (fam.) to put smb. ~it a supune pe cineva unui interogatoriu foarte sever / serios; (fam.) he's been ~ it a trecut prin multe, a fost trecut prin ciur şi prin dârmon, a păţit / a îndurat / a tras multe (în viaţa lui); to be half ~ a book a fi parcurs / citit jumătate din carte; to have got ~a book a fi parcurs / citit o carte în întregime / din scoarţă în scoarţă; (amer.) when I am ~my work după ce-mi termin lucrul. 2. prin (intermediul / mijlocirea), de la, din; to receive / to get smth. ~ smb. a primi ceva prin cineva / prin intermediul cuiva; to send smth. ~ the post a trimite / a expedia ceva prin poştă; I heard of you ~ your brother am auzit de dumneata de la fratele dumitale; I heard of it ~ a newspaper am aflat de aceasta din ziar. 3. mulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.), graţie (cu dat.); it was all ~ him that I was appointed to the post numai datorită / mulţumită lui am fost numit în acel post. 4. din pricina, din cauza, datorită; it was all ~ you that we were late numai din pricina dumitale am întârziat; absent ~illness absent din cauză de boală; to act ~ fear a acţiona datorită fricii; ~ ignorance din ignoranţă. 5. în (tot) timpul, de-a lungul (temporal); all ~one's life în tot timpul vieţii sale, de-a lungul întregii sale vieţi; all ~ the night în tot timpul nopţii, toată noaptea (încontinuu); ~ all ages dc-a lungul veacurilor. 6. (amer.) inclusiv; May 15 ~ June 15 de la 15 mai până la 15 iunie inclusiv. II. adv. 1. de la un capăt la celălalt; dintr-o parte în cealaltă; to read a book ~ a citi o cartre în întregime, din scoarţă în scoarţă; to run smb. ~ a străpunge pe cineva (cu sabia etc.) dintr-o parte în cealaltă; to be wet ~ (and ~) a fi ud leoarcă, a fi ciuciulete, a fi ud până la piele; is your sister ~? a reuşit / a trecut (la examen) sora dumitale? I know him ~ a n d ~ î l ştiu perfect (de bine); my trousers are ~at the knees pantalonii mei au genunchii rupţi / găuriţi / ferfeniţiţi; to see / to carry smth. ~ a duce ceva până la capăt / Ia (bun) sfârşit; to let smb. ~ a lăsa pe cineva să treacă; (fam.) to be ~ with smth. a) a fi terminat / isprăvit cu ceva; b) a fi sătul până-n gât de ceva; I am ~ with you am terminat / am isprăvit (cu tine); (să nu te mai văd); (amer.) I'm ~am terminat / isprăvit (de vorbit, lucrul etc.); (amer.) he's ~ in politics nu mai are nici o şansă în politică, cariera lui politică e terminată. 2. direct; the train runs ~ to Moscow trenul merge direct la Moscova (fără oprire); to book ~ to Liverpool a lua bilet direct pentru Liverpool; (tel.) to get ~ to smb. a obţine legătura telefonică cu cineva; I'm putting you ~ the post office vă dau legătura cu poşta; you are ~ aveţi legătura. III. adj. 1. (despre tren, bilet de tren, vagon, drum etc.) direct. 2. (tehn.) continuu; traversant, de trecere.



throw



a fost revizuit în întregime; ~ the length and breadth of the land de-a lungul şi de-a latul ţării. II. prep. peste, prin, după, în; ~ the 19th century în tot cursul secolului al 19-lea. throughput ['8ru:put] s: 1. (tehn.) debit. 2. (cib.) capacitate de prelucrare. through repeater [~ rippi:t3r] s. (tel.) amplificator, intermediar. through route [~ ru;t] s. arteră principală. through station [~ -stei/^n] s. (ferov.) staţie de trecere (fără oprire). through street [~ strht] s. (amer.) stradă principală, (arteră) magistrală. through ticket [~ -tikit] s. (ferov.) bilet (de tren) valabil până la destinaţie (fără transhordare), bilet de tren direct. through traffic [~ .trasfik] s. tranzit. through train [~ trcin] s. (ferov.) tren direct. through way [~ wei] s. v. t h r o u g h s t r e e t . throve [9rouv] past de la t h r i v e. throw [6rou], past threw [9ru:], part. trec. thrown [Broun] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli, a lansa; a pune jos, a lepăda; to ~smb. the ball, to ~ the bail to smb. a-i arunca cuiva mingea; to ~stones at smb. a) a arunca cu pietre în cineva; b) (fig.) a aduce cuiva acuzaţii / învinuiri; a bârfi / a vorbi de rău pe cineva; to ~ smb. a kiss a trimite cuiva un sărut / o bezea; to ~ the dice a arunca (cu) zarurile; to ~ a six, a four a arunca (un) şase (şi un) patru (cu zarurile); to ~ a (fishing-)line a arunca undiţa (în apă); to ~a glance at smb. a-i arunca cuiva o privire / o ocheadă; to ~ difficulties in the way of a crea obstacole / piedici în calea (cu gen.), a pune beţe în roate (cu dat.); to ~ temptation in smb.'s way a supune / a expune pe cineva tentaţiei; to ~ the blame / responsibility on smb. a da vina pe cineva, a arunca vina asupra cuiva, a arunca întreaga răspundere în spinarea cuiva; a declina orice răspundere, a se spăla pe mâini; to ~ a bridge over / across a river a arunca / a întinde un pod peste un râu, a lega cele două maluri ale unui râu printr-un pod; to - a coat over one's shoulders a-şi arunca o haină pe(ste) umeri; to ~ smb. into jail a arunca pe cineva în închisoare; to —fivedivisions against the enemy a arunca (în luptă) cinci divizii împotriva inamicului; to be thrown upon one's own resources a fi nevoit să se bazeze (numai) pe propriile resurse / mijloace / posibilităţi / forţe; to ~ smb. into confusion a pune pe cineva în(tr-o mare) încurcătură; to ~ smb. into a fever a pune pe cineva pe ghimpi / jeratic; to ~ a tale into verse a (trans)pune o istorioară în versuri, a versifica o poveste / un basm; to ~ three rooms into one a face o singură piesă din trei camere; to ~ open the door a izbi uşa de perete, a da uşa în lături / cât colo, a deschide larg uşa; to ~ open one's house to smb. a-i deschide casa cuiva, a-.şi pune întreaga casă la dispoziţia cuiva; to be ~n idle a fi aruncat în stradă fără lucru, a deveni şomer; (sport) to ~ an opponent a trânti adversarul (la pământ); to ~ light on a matter a arunca lumină asupra unci chestiuni, a face lumină într-o problemă, a elucida o problemă; (despre cal) to ~ its rider a-şi trânti călăreţul; (despre călăreţ) to be thrown a fi trântit (la pământ), a fi aruncat / azvârlit din şa; (despre şarpe etc.) to ~ its skin a-şi lepăda pielea, a năpârli; to ~ good money after bad, to ~ the handle after the blade, to ~ the helve after the hatchet a) a risca zadarnic alţi bani în intenţia de a se reface / de a recâştiga pe cei pierduţi; a risca totul; a persevera fără rost; a se încăpăţâna prosteşte; b) a pierde orice speranţă; to ~ into the dustbin / the waste-paper basket / (amer.) the waste-basket a arunca / a azvârli la coş / la lada de gunoi; to ~ overboard a) a arunca peste bord (şi fig.); b) (fig.) a se descotorosi de, a se debarasa de, a lepăda, a arunca; a abandona, a părăsi, a renunţa la. 2. (despre animale) a naşte, a făta (pui). 3. (amer. fam.) a abandona intenţionat; to ~ a race a abandona o cursă (în urma unei înţelegeri cu adversarul). ♦ (amer.) to ~a party a da o mică serbare / petrecere intimă. 4. to ~about a arunca încoace şi încolo / peste tot/în toate părţile; a răspândi, a împrăştia; to ~ one's money about a cheltui în dreapta şi în stânga / nebuneşte / orbeşte; a-şi arunca banii în vânt/pe fereastră; to ~ one's arms about a gesticula; tobe ~n about a fi aruncat încoace şi încolo, a fi zdruncinat (de trăsură etc.); to ~ aside a da la o parte, a înlătura; to ~ away a) a arunca (cât colo), a azvârli (ca nefolositor sau primejdios); (la jocurile de cărţi) to ~ away a card a da jos / a arunca / a depune o carte; (mil.) to ~ away one's arms a arunca / a pune jos / a depune armele; b) a irosi; a risipi; to ~ away smth. on smb. a strica orzul pe gâşte; to ~ away one's life a se sacrifica / a s e jertfi inutil / degeaba / în zadar; don't say more to him, it's ~ing words away nu-i mai spune nimic, îţi toceşti / răceşti gura degeaba / îţi pierzi vremea de pomană; c) a lăsa să scape (o şansă), a pierde (o ocazie); to ~ back a arunca înapoi / îndărăt (o minge etc.); (despre oglindă) a reflecta, a răsfrânge (o imagine); a da / a împinge în lături (obloanele etc.); he threw back his hat îşi dădu pălăria pe ceafă; to ~ down a) a arunca (de sus în) jos; the besieged threw down stones on the besiegers asediaţii aruncau cu pietre în asediatori; to ~down one's arms a arunca armele la pământ, a depune armele, a se preda; to ~ down one's tools a întrerupe / a lăsa lucrul, a declara / a face grevă; b) a dobori (un copac), a dărâma (un zid etc.); c) (chim.) a depune, a precipita (un sediment etc.); d) (amer. fam.) a respinge (un proiect etc.); a dejuca (planurile cuiva); a contracara (pe cineva); to ~ in a) a arunca / a azvârli înăuntru; b) a adăuga, a pune de la sine pe deasupra / în plus; the florist threw in some extraflowers to the bouquet florarul mai adăugă câteva flori la buchet;



through beam ['6ru bi:m] s. (constr.) grindă continuă. through carriage [~ -kasrid3] s. (ferov.) vagon direct. through coach [~ kout/] s. v. t h r o u g h c a r r i a g e . through coal [~ koul] s. cărbune brut / netăiat. through communication [~ k3iinju:niikei/3n] s. (ferov.) intercomunicaţie între vagoane. c) a abandona; (sport) to ~ in the towel a arunca buretele (la boA); (la jocurile de cărţi) through connections [~ ko-nek/pnz] ş. pl. (ferov.) legături directe. to ~ in one's hand / card a abandona / a părăsi jocul, a se scula de la masa de joc; throughfare [~fe3r] s. v. t h o r o u g h f a r e . d) a împărtăşi; to ~ in one's lot with smb. a împărtăşi soarta cuiva; to ~ off a) a arunca de through girder [' ru:, g : d r] s. (constr.) grindă continuă. through-going [~>gouin] adj. (scot.) v. t h o r o u g h - g o i n g . pe; to ~ off one's clothes a-şi arunca hainele de pe sine; to ~ a train off the rails a face să deraieze un tren; to ~ off a bad habit a se lăsa de / a părăsi un obicei prost; b) a arunca, through-going shaft [~ -gouin '/a:ft] s. arbore traversant. a lansa, a proiecta, a emite (fum, căldură, o coloană de apă etc.); c) (cinegetică) a slobozi through insulator [~ tinsuleita1"] s. izolator de trecere. (câinii); to ~ on; a) a-şi trage / a-şi îmbrăca repede (hainele); b) (cinegetică) a pune throughly ['8ru:li] adv. v. t h o r o u g h l y . through-other [~'A09r] adj. (scoţ.) 1. (despre persoane) aiurit, zăpăcit; dezordonat. (câinii) pe urma (vânatului); to ~out a) a arunca, a da / a scoate afară (pe cineva, ceva); a expulza (pe cineva); to ~ out one's chest a-şi scoate pieptul în afară, a-şi umfla pieptul; 2. (despre lucruri) în dezordine. throughout ['Gru(:)'aut] I. adv. 1. în toate privinţele, complet. 2. oriunde, pretutindeni, b) a arunca, a răspândi, a emite (raze, căldură, miros etc.); to ~ out a card a arunca o peste tot (locul); de la un capăt la celălalt; the dictionary has been revised ~ dicţionarul carie (de joc), adefosa; (au/o) to ~ out the clutch a debreia; (jur.) to ~ out a bill a emite



 throwaway



o ordonanţă de ncurmărire; (sport) to ~ out a challenge a lansa o provocare; c) (jur.) a respinge (un proiect de lege etc.); d) a deranja, a încurca, a întrerupe (pe cineva de la lucru etc.); to ~ over a abandona, a părăsi (un prieten etc.); to ~ together a strânge laolaltă (în grabă), a reuni; Balzac's novels are ~n together romanele lui Balzac sunt scrise în grabă; he has ~n us together in his house ne-a strâns pe toţi laolaltă în casa lui; to ~ up o) a arunca în sus; b) a ridica în sus cu putere (un geam de tren etc.); c) a înălţa în grabă (o casă); to ~ up jerry-built houses a construi locuinţe ieftine; a*) a renunţa Ia, a abandona; to ~ up one's situation a renunţa la o situaţie, a-şi da demisia din slujbă; to ~ up one's claims a renunţa la pretenţiile sale; (la jocurile de cărţi) to ~ up the cards a ceda în favoarea cuiva; e) to ~ up food a vomita, a vărsa. B. re/7.1. a sc arunca, a se (a)zvârli; to ~ oneself backwards a se arunca înapoi; to ~ oneself into the fray a se arunca la asalt / în încăierare / în învălmăşeală; to ~ oneself at smb.'s head (sau at the head of smb.) ase arunca de gâtul cuiva; to ~ oneself into smb.'s arms (sau into the arms of smb.) a se arunca în braţele / la pieptul cuiva. 2. to ~ oneself about a da din mâini şi din picioare, a se zvârcoli; to ~ oneself down a se arunca pe burtă, la pământ. C. intr. 1. a arunca, a (a)zvârli; (sport) he ~* twenty yards aruncă (la) douăzeci de metri. 2. (biol.) (despre o specie etc.) to ~ back a se întoarce la un tip anterior; (amer.) to ~in with smb. a împărtăşi soarta cuiva. II. s. 1. aruncare, (a)zvârlire, lansare; aruncătură, (a)zvârlitură; at a stone's ~ from la o aruncătură de piatră de; ~ of dice aruncare a zarurilor; ~of a (fishing-)Iine azvârlire a undiţei. 2. roata olarului. 3. (te/m.) anvergură, amplitudine, întindere. 4. cursă (a pistonului). 5. (geol.) amplitudine a faliei. 6. (amer. fam.) preţ per unitate / bucată; unitatea cu care se vinde un articol; pahar, sticlă, pereche, duzină etc.; champagne at 5 dollars a ~ şampanie la (preţul de) 5 dolari sticla. 7. (amer. fam.) încercare; let's have a ~at it! hai să facem o încercare! throwaway ['Broug.wei] s. (amer.) afiş-reclamă sau circulară publicitară împărţită pe stradă sau din casă în casă. throwback [~ bask] s. 1. mişcare înapoi (a capului etc.); recul. 2. (fig.) întoarcere, revenire la. 3. (biol.) regres atavic, atavism. throw-down [~daun] s. (si.) înfrângere. thrower ['0rou3r[ s. 1. aruncător (cu suliţa, de. zaruri etc.); discus ~ aruncător cu discul. 2. olar. throw-in f'Brouin] s. (la fotbal) aruncare de la tuşă; repunere în joc (a balonului). throwing ['Brouirj] s. aruncare, azvârlire. throwing about [~ c*baut] s. risipă, aruncare a banilor (în dreapta şi în stânga). throwing-away [~Oi\vei] s. 1. (sifig.) aruncare la gunoi; îndepărtare. 2. pierdere (a unei ocazii); risipă (de limp etc.), irosire. throwing back [~ ba?k[ s. 1. aruncare înapoi (a mingii etc.). 2. refracţie. 3. întârziere (a unei lucrări ele). throwing down [~ daun] s. 1. aruncare, azvârlire (jos); -depunere (a armelor). 2. renunţare (la un proiect). 3. dărâmare (a unui zid etc.). throwing out [~ aut] s. 1. jet, emitere. 2. respingere (a unui proiect de lege ele). 3. scoatere în relief. throwing over [~ .ouvarJ s. părăsire, lepădare (de un prieten etc.). throwing up [~ Ap] s. 1. aruncare în aer. 2. vomitare. 3. construire pripită (a unei case ele). 4. scoatere în relief. 5. renunţare. thrown [8roun] part. trec. de la t h r o w . throw-off ['0rou3(:)f| s. (sport) (sifig.) început, start. throw-out [~aut] s. 1. pl. (corn. fam.) deşeuri, articole rebutate, articole cu defect. 2. (telin.) debreierc automată. 3. (tehn.) ejector, aruncător. 4. (electr.) întrerupător / disjunctor automat. throwster ['Orousto1"] s. 1. (text.) torcător, răsucitor. 2. jucător de zaruri. thru ['BruOyj (amer.) v. t h r o u g h . thrum1 [OrAin] s. (text.) 1. capătul firului. 2. fir gros; smoc, ciucure; fragment, părticică; (fig. fain.) not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin. thrum21. vb. A. tr. 1. a zăngăni. 2. a bate (toba, în masă) cu degetele. B. intr. a zdrăngăni (ia un instrument). II. s. zăngănit. thrummy ['BrAini] adj. miţbs, păros, flocos. thrush1 [BrAi] s. (omit.) 1. sturz-cântător (Turdus philomelos). 2. (fam.) cântăreţ. thrush2 s. 1. (mea1.) aftă, puşche. 2. (veter.) umflătură a copitei (la cai). thrust [BrAst] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a vârî, a băga (cu forţa); to ~smth. into smth. a forţa, a îndesa ceva în (alt)ccva; to ~ one's hands into one's pockets a-şi vârî mâinile în buzunare; to ~ smb. into a dungeon a arunca pe cineva în temniţă; to ~ a dagger into smb.'s back a-i vârî / împlânta / înfige cuiva cuţitul în spate; to ~ one's nose into everything a-şi băga / vârî nasul peste tot; to ~ smth. through smth. a împinge / a face să treacă ceva prin (alt)ceva; (fig.) to ~ smth. (up)on smb. a-i vârî cuiva ceva pe gât, a obliga pe cineva să accepte ceva; to ~ one's way through the crowd a-şi croi / face / deschide drum prin mulţime; to ~ smth. under smb.'s nose a-i vârî cuiva ceva sub nas; to ~ one's head out of (sau through) the window a-şi vârî / scoate capul pe fereastră. 2. to ~ aside / away a da în lături, a îndepărta; to ~ back a împinge cu putere înapoi, a trânti (usa etc.); to ~ down a împinge în jos; to ~ forward a împinge înainte, a întinde (în faţă) (mâna etc.); to ~ out a împinge (în)afară, a scoate afară; to ~ one's head out a-şi scoate capul afară (pe fereastră etc.); to ~ one's tongue a-şi scoate limba (afară din gură); to ~ out one's hand a întinde mâna (brusc); to ~ one's chest a-şi scoate pieptul afară, a-şi umfla pieptul; to ~ out one's legs a-şi întinde / lungi picioarele; to ~ through a străpunge; to ~ up a împinge în sus, a ridica brusc (mâna ele). B. refl. a se împinge, a se îmbrânci; to ~ oneself through the crowd a-şi face loc prin mulţime; (fig.) to ~ oneself forward a se vârî/ băga ca musca în lapte. C. intr. 1. a se împinge, a se îmbrânci; to ~ through the crowd a-şi croi drum prin mulţime. 2. a face o împunsătură (cu sabia etc.); a fanda; to ~ at smb. a împunge pe cineva (cu bastonul etc.); (la scrimă) a împunge eu spada, a face o împunsătură cu spada; to ~ in tierce a trage în terţă; (fig. fam.) to ~



946



and parry a riposta prompt. II. s. 1. împunsătură, îmbrâncitură; lovitură; to break the door in with one ~ a face să sară uşa din balamale, a scoate uşa din ţâţâni, a sparge uşa dintr-o singură împinsătură / îmbrâncitură; to give smb. a ~ with one's foot a-i da cuiva o lovitură cu piciorul. 2. înţepătură, împunsătură (cu sabia, lancea ele); ~and pârry (la scrimă) împunsătură şi paradă; (fig.) riposte prompte. 3. (fig.) înţepătură, împunsătură, ghimpe; atac; that was a ~ at you asta a fost (o înţepătură / un ghimpe / un atac) la adresa dumitale; (fig.) rapier ~lovitură abilă; (fig.) home ~.săgeată bine ţintită. 4. (tehn.) opritor, cui de blocare, limitator de cursă,fixator,piedică; dispozitiv de strângere. 5. (tehn.) (forţă de) reacţiunc, contraaeţiunc, contrapresiunc; presiune axială / centrică / laterală, împingere laterală. 6. (geol.) şariaj. 7. (av.) (forţă de) propulsie. thrust block ]'8rASt bfok] s. (tehn.) cuzinet de reazim. thruster ['OrAstor] s. (/at».) arivist. thrustor s. servomotor. thrust washer ['OrASt iW3/or] s. (mec.) şaibă de presiune. thud [8Ad] I. s. 1. lovitură surdă; zgomot înăbuşit, bufnitură. II. vb. A. mir. a face un zgomot surd, a bufni. B. tr. a lovi puternic cu ceva greu. thug [OAg] s. 1. sugrumător. 2. (amer.) criminal, gangster. thuggee ['@Agi:] s. 1. thugism. 2. (fam.) banditism. thuggery i'OAgori] s. v. t h u g g e e. thuggism ['BAgizam] s. v. t h u g g e e . thuja ['0/u:d3o] s. (bot.) tuia (Thuja occidenlalis). thulium ['OjmliamJ s. (chim.) tuliu. thumb [BAIU] I. s. degetul mare (al mâinii); (fam.) under one's ~ sub puterea / influenţa cuiva, la cheremul cuiva; sub papucul cuiva; his fingers are all ~s e neîndemânatic / stângaci; Tom Thumb nume dat unui pitic din poveste (7om Degeţel) sau oricărui lucru mic; prichindel. II. vb. A. tr. 1. a murdări, a mânji. 2. a mânui cu stângăcie; to ~ over a răsfoi, a citi (o carie). 3. (amer.) to ~ a lift / ride a face autostop, a merge / a călători cu autostopul. 4. to ~ one's nose (at) a) a da cu tifla (cuiva); b) a refuza cu dispreţ (pe cineva). B. intr. a bate cu degetele (ut masa etc.). thumb eleat ['OAm kli:t] s. (mar.) tachet cu un braţ. thumb-cuffs [~kAfs] s. pl. (ist.) cătuşe pentru degetele mari (instrument de tortură). thumber [l0Anior] s. (fam.) autostopist. thumb-index ['BAinundeks] s. repertoar cu ongleuri, indice-repertoar. thumbkin ['GAinkin] i.v. t h u m b - s c r e w . thumbless ['OAmlis] adj. 1. fără degetul mare. 2. (fig.) neîndemânatic, stângaci. thumb nut ['BAIU nAt] s. (tehn.) piuliţă fluture. thumbprint [-print] s. 1. amprenta degetului mare (în dactiloscopie). 2. (amer.) amprentă a personalităţii (cuiva). thumb pusher [~ ipu/or] s. (amer. fam.) persoană care face autostop. thumb-register [~.red3istoc] s. v. t h u m b - i n d e x . thumbscrew [~skru:] s. 1. (ist.) instrument de tortură pentru strâns degetul gros, menghină. 2. (tehn.) şurub cu cap riflat / gofrat. thumbtack [~ta:k] s. (amer.) pioneză. thump [BAinpl I. si. lovitură grea. 2. ghiont. 3. zgomotul unei lovituri puternice. 4. (tei.) zgomot de telegraficre. II. vb. A. tr. a lovi vârtos; (fam.) a (în)ghionti. B. intr. 1. a lovi înăbuşit; a bate. 2. (si.) a exagera; a minţi. III. interj, tronc! thumper ['BAmpo'J s. 1. persoană care bate / loveşte; ~ on the big drum bateristul de la toba mare. 2. (fam.) enormitate, braşoavă. thumping l'GAmpirj] I. adj. 1. (despre o lovitură, o cădere) înăbuşit, greu. 2. (fani.) colosal, imens; ~ lie minciună grosolană. 3. evident, vădit; ~ majority majoritate evidentă. II. adv. (fam.) foarte, grozav (de). III. s. lovituri surde, înfundate; lovituri de pumn; bruftuluieli (amicale), hârjoneli. thunder ['8Andor] I. s. 1. (si burst / clap / peal of ~); tunet; the ~ roars / rolls tunetul bubuie; (fig.) voice of ~ glas de tunet, voce tunătoare; ~ and lightning a) (fig.) tunete şi fulgere; to assail smb. with ~ and lightning a tuna şi fulgera contra cuiva; b) v. ~ a n d l i g h t n i n g ; to run from the ~ into the lightning a nimeri din lac în puţ. 2. (fig.) bubuitură; tunet; the ~ of the guns bubuitul tunurilor; ~ of applause ropot de aplauze. 3. furtună; we shall have ~ today azi va fi furtună; there is ~ in the air a) (vremea) arată a furtună; b) (fig.) atmosfera (unei întruniri etc.) e încărcată; (fam.) to look as black as ~ a fi foarte încruntat, a părea furios. 4. (înv. Ut.) trăsnet; (fig.) to be struck with ~ a rămâne ca trăsnit, a rămâne înlemnit. 5. (lit. fig.) ameninţare, acuzare cumplită; the ~s of Jupiter mânia lui Jupiter; the ~s of the Vatican fulgerele Vaticanului, excomunicare. 6. (fam., în blesteme) dracul, naiba; by ~! la naiba!; (amer.) go to ~! du-te dracului!; what the ~? ce naiba?; why in (the name of) ~? de ce naiba? ♦ to run away with smb.'s ~ / to steal smb.'s ~ a fura ideile cuiva, a o lua cuiva înainte. II. vb. A. intr. 1. a tuna; it ~s tună. 2. a bubui; a trosni; a vui asurzitor. 3. (fig.) (against, at) a tuna şi fulgera (împotriva). 4. to ~ away / out (against, at) a tuna şi fulgera (împotriva); to ~ down a coborî / a cădea cu un vuiet asurzitor; to ~ past a trece pe dinainte cu zgomot asurzitor. B. tr. 1. a rosti / a anunţa cu voce tunătoare. 2. to ~ down a trânti, a izbi cu zgomot; he ~ed his fist down upon the table el izbi cu pumnul în masă; to ~ forth / out a rosti / a vesti / a arunca cu voce tunătoare (ameninţări, o anatemă ele) III. inter/. (si the ~!) drace! la naiba!; ei, drăcia dracului! " thunder-and-Iightning ['OAndorand'laitnirj] s. 1. tunete şi fulgere; furtună. 2. (cot». si.) un fel de postav cenuşiu închis cu picăţele albe. thunderation ['BAnds'rei/an] interj, (amer. fam.) ei, drăcia dracului! ei, lucrul naibii! thunder-axe ['flAndoraks] s. (paleont.) secure de piatră. thunder ball ['BAnda to:l[ s. (meteor.) fulger globular. Thunder bearer [~ ibsors1"] s. the ~ (miîol.) 1. purtătorul de trăsnete, Zeus. 2. v. T h u n d e r e r (a). thunderbeat [~bi:t| vb. tr. (utv.) a trăsni.



 947



tibia



thusness [-nis, amer. şi -nes] s. (glumeţ) why this ~? de ce oare? de ce stau lucrurile thunderbird [~ba:d] interj, grozav! minunat! aşa? thunderblast [~bla:st] s. {poetic) (bubuitură de) tunet. thussock ['GAsak| s. v. t u s s o c k. thunderblasted [~-ibla:stid, -ed] adj. lovit / nimicit / pârjolit de trăsnet. 1 thunderbolt [~boult] s. 1. trăsnet; a ~has fallen a căzut trăsnetul. 2. (jig.) fulger, lovitură thuswise ['GAswaiz] adv. (fam. glumeţ) v. t h u s . thuya ['Gu:J3] s. (bot.) arborelc-vicţii (Thuja orientalis). nimicitoare; the ~ of excommunication fulgerul anatemei. 3. (fig. fam.) ştire thwack [Gwsk] I. vb.tr. 1. a lovi vârtos, a bate, a cârpi, a plesni, a altoi. 2. (înv.) (with) neaşteptată/ senzaţională, trăsnet din senin, bombă. 4. (fig.) erou îndrăzneţ, cutezător; - of war erou de război. 5. (înv.) meteorit. 6. (paleont. înv.) bclcmnit. 7. (pal.) unealtă a umple până la refuz (cu). II. s. lovitură zdravănă. thwacker ['Owasko1"] s. 1. persoană sau obiect care loveşte vârtos. 2. (te/u/.) unealtă de piatră. de lemn pentru fasonarea ţiglelor / olanelor. thunder bounce [~ bauns] s. (înv.) bubuit / duru it de tunet. thwacking ['Gwskin] I. adj. (fam.) formidabil, grozav, straşnic. II. s. (pop.) bătaie, thunderburst [~bs:st] s. (rar) bubuitură de tunet. thunder-clap [~kla?p] s. 1. bubuitură de tunet. 2. (fig. fam.) lovitură neaşteptată, lovitură chelfăneală. thwacking knife [~ naif] s, (tehn.) cuţit pentru fasonarea olanelor. de trăsnet. thwaite1 [Gweit] s. (înv. dial.) pământ desţelenit. thunder cloud |~ klaud] s. nor de furtună. thwaite 2 s. v. t w a i t e 1 . thunder crack [~ kreek] s. (rar) bubuitură de tunet. thwart [6wo:t] I. vb. A. tr. 1. a contracara; a se împotrivi, a se pune de-a curmezişul thunder dart [~ du:t] s. (înv.) v. t h u n d e r b o l t (1). dorinţelor / intenţiilor / planurilor (cuiva); a sta (cuiva) împotrivă; none must ~ him thunder darter [~ ida:t3r] s. v. T h u n d e r e r (a). Thunderer ['GAnd3r3rJ s. (în expresii) the Thunderer a) (mitol.) Tunătorul, Jupiter; nimeni să nu-i stea împotrivă. 2. a zădărnici, a dejuca; to ~ smb.'s plans a strica socotelile cuiva. 3. a înfrânge; to be ~ed a suferi o înfrângere. 4. (înv.) a întretăia; a se încrucişa b) (înv. glumeţ) ziarul "The Times". cu. B. intr. (rar) 1. a traversa, a trece de-a curmezişul; a merge pieziş. 2. (fig.) a alerga thunder gust ['GAIKIS gASt] s. (rar) furtună (cu tunete şi fulgere). încoace şi încolo; a încrucişa. 3. (with) a fi în contrast, a fi în opoziţie (cu); a fi în thunder hammer [~ rh^ms1"] s. (paleont.) ciocan de piatră. antagonism (faţă de); a se certa (cu). II. adj. 1. (înv.) transversal. 2. (rar) refractar; thunder-head [~hed] s. (meteor.) (vârf de) cumulus. thunder-headed [-rhedid, -cd] adj. de felul (sau având înfăţişarea) unui nor de furtună. recalcitrant, îndărătnic. 3. (rar) neplăcut, respingător. 4. (înv.) contrar, potrivnic. III. s. 1. (//iar.) bancă de lopătari. 2. (rar, fig.) împotrivire, opunere; obstacol, piedică; in ~of thundering ['QAndsrirj] I. adj. 1. tunător; (fig.) de tunet, asurzitor, infernal; ~ noise / în ciuda, în pofida. IV. adv. şi prep. (înv.) v . a t h w a r t , row zgomot infernal; ~ voice glas de tunet. 2. (fig. fam.) colosal, formidabil, grozav, thwartedly ['GwD:tidli] adv. (rar) 1. transversal, de-a curmezişul; cruciş. 2. oblic, pieziş. nemaipomenit, straşnic, turbat; to be in a ~ rage a turba de mânie, a spumega de furie; thwarter |'GwD:t3r] s. persoană care dejoacă / zădărniceşte (planurile cuiva etc.). a ~ lie o minciună cât toate zilele. II. adv. (fam.) colosal, fantastic, formidabil, grozav, thwarting ['Gwo:tirj] I. adj. 1. jenant, supărător, stânjenitor, care împiedică. 2. opus, nemaipomenit, straşnic, din cale afară de; a ~ fine girl straşnică iată; I'm ~ glad to see you grozav mă bucur că te văd; a ~ good licking o sfântă de bătaie; a ~ great fish un contrar, potrivnic. 3. respingător. II. s. 1. zădărnicire. 2. (şi pl.) obstacol, piedică. thwartingly [-li] adv. 1. jenant, supărător, stânjenitor. 2. opus, contrar, potrivnic. peşte de o mărime formidabilă. III. s. 1. tunet. 2. (fig.) bubuit, duruit. 3. respingător. thunderingly [-li] adv. 1. cu un zgomot asurzitor. 2. v. t h u n d e r i n g (II). thwartly ['6wo:tli] adv. 1. (rar) transversal, cruciş, dc-a curmezişul. 2. (rar) opunând thunderless ['GAndsrlis, amer. şi -Ies] adj. fără tunete. rezistenţă; cu îndărătnicie. 3. (rar) în mod neplăcut; în mod respingător. 4. (înv.) în opoziţie, thunder-like ['GAndslaik] adj. ca tunetul. în contrast. Thunder Master [~ 


 tibial



948



de plată (eliberat o dată cu lăsarea la vatră); to get one's ~ a) (mar. mil.) a fi liberat din serviciul activ, a fi lăsat la vatră; b) (fam.) (si to get one's walking ~) a fi concediat / demis / destituit, a fi dat afară (a7« slujbă); to give (smb.) his walking ~ a concedia, a demite, a destitui (pe cineva), a da (pe cineva) afară (din slujbă); (fam.) to work one's ~a) (mar. mil.) a obţine reformarea prin fraudă / prin simulare, a se „învârti"; b) a scăpa prin fraudă de o muncă, a se „învârti". 10. (mine) ofertă în plic închis (la licitaţiile de minereuri). 11. candidat oficial (în alegerile comunale). 12. (înv.) notă, cont, socoteală; (up)on ~ în cont; (fam.) pe datorie, pe veresie; to run o'the ~ a avea datorii. 13. (înv.) carte de vizită. 14. (fam.) the (real) ~ ceea ce trebuie, ceea ce e necesar; ceea ce e veritabil / adevărat, ceea ce nu e contrafăcut / imitat; not quite the ~nu tocmai potrivit, (întrucâtva) incorect, (oarecum) deplasat, (cam) nepotrivit; that's the ~ a) aşa e bine, aşa trebuie, aşa da; asta e (tocmai) ceea ce ne trebuie; b) aşa stau lucrurile; what's the ~? a) ce-i de d). făcut?; b) ce se intenţionează? ce se urmăreşte? asta unde bate?; c) (amer.) ce va rezulta tick 2 1. vb. A. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. 2. (despre păsări etc.) a ciuguli, a ciocăni, / ieşi din asta? 15. (amer. fam.) proces-verbal de contravenţie la legea circulaţiei; to give a da cu ciocul; to ~ over a funcţiona într-un ritm încetinit. B. tr. 1. a bate (minutele). a ~ a încheia (şi înmâna) un proces-verbal de contravenţie. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) 2. a bifa, a puncta, a însemna; to ~ one's i's a pune punctele pe i (în scris). 3. (in loc. a eticheta (o marfă), a marca (preţul). 2. (amer. fam.) a elibera (cuiva) un bilet de călătorie; verb.) to ~ off a) a bifa, a puncta, a însemna; b) (fam.) a trage (cuiva) un perdaf / o to ~a passenger to California a elibera unui pasager un bilet pentru California. 3. (mine) săpuneală; a lua (pe cineva) la refec; a pune (pe cineva) la locul său / la punct; to ~ out a oferi în plic închis (la licitaţiile de minereuri). 4. to ~for a destina; to ~for sale a destina a) (despre aparatul telegrafic) a înregistra («« mesaj); b) (despre telegrafist) a expedia, vânzării. a transmite (o telegramă), a lansa (un mesaj); (auto av.) to ~ over (despre motor) a merge ticket agent [~ 


 949



tie 1



ticklish ['tikpli/J adj. 1. gâdilicios. 2. dificil, anevoios; delicat; riscant; ~ business soartei / întâmplării; (//iar.) to ~ it down a cobori (cursul unei ape) o dată cu refluxul; problemă delicată; ~ circumstances condiţii grele, critice. 3. susceptibil; care lesne se (mar.) to ~ît in(to) port a intra în port o dată cu fluxul /'dus de flux; (mar.) to ~it out simte jignit; iritabil, irascibil, iute la mânie. 4. şovăitor, nestatornic, schimbăcios; nesigur, (of port) a ieşi din port o dată cu refluxul / dus de reflux; to ~it over a) (mar.) a traversa (un râu sau fluviu) folosind curentul mareei; b) (fig.) a aştepta sfârşitul unei perioade pe care nu te poţi bizui. ticklishness ftiMi/nis] s. 1. sensibilitate la gâdilare. 2. susceptibilitate; iritabilitatc, dificile; c) (fig.) a ieşi cu bine dintr-o perioadă dificilă, a sări hopul; (mar.) to ~ it up irascibilitate. 3. greutate, caracter dificil / delicat sau riscant. 4. caracter şovăitor; a urca (cursul unei ape) o dată cu fluxul; (fam.) to ~over (a difficulty) a învinge / a birui / a trece un obstacol, a sări un hop. nestatornicie; nesiguranţă. tide crack [~ krask] s. (mar.) crăpătură datorată fluxului în gheaţa coastelor polare. tickly f'tikpli] adj. (rar) v. t i c k l i s h . tide current [~ ik/vrant] s. curent (provocat) de flux sau de reflux (într-un fluviu sau tick-tack ftik'taek,'—] I. ş. 1. tic-tac, ticăit (ai unui ceasornic); it was done in a ~ s-a întâmplat într-o clipită / cât ai zice peşte; nine o'clock to a ~ ora nouă fix / precis. canal). 2. pulsaţie; ticăit, bătaie (a inimii). 3. ajutor de book-maker (core-l informează prin semne tided ftaidid] adj. cu flux şi reflux. făcute cu mâna despre mersul cursei). 4. ceasornic. II. vb. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. tide dial ['taid .daisl] ş. (mar.) hidrometru cu cadran, limnimetru cu cadran. 2. (curse de cai) a trimite un mesaj prin semne făcute cu mâna. tide-driven [~-drivn] adj. acţionat de energia mareelor. tick-tack man [~ m:en] s. v. t i c k -1 a c k (I, 3). tide duty [~ idju:ti] s. (mar.) taxă de cheiaj. tide-gate [—gcit] s. 1. poartă de cap amonte (a unei ecluze). 2. (mar.) loc în care curentul tick-tick ftiktik] s. (în limbajul copiilor mici) ceasornic, pendulă. tick-tock [~tok] I, s. 1. (fam.) ticăitul / tic-tacul rar al unei pendule mari. mareei este deosebit de puternic. 3. gură la mare a bazinelor de evaporare (pentru extragerea sării din apa de mare). 2. v. t i c k - t a c k (I). II. vb. intr. v. t i c k - t a c k (II). tide gauge [~ geid3] s. 1. (mar.) hidrometru, limnimetru, miră hidrometrică, tickweed [~wi:d] s. (amer.) v. p e n n y r o y a l (2). limnimetrică. 2. (mar.) maregraf. 3. (hidr.) miră de maree. ticky ['tiki] s. 1. (amer.) v. t a c k y. 2. (în Africa de Sud) monedă de trei penny. 1 tid [tid] s. (înv., scot.) 1. (agr., hort.) (for) vreme prielnică sau condiţie / stare prielnică tide harbour [~ -ha:b3r] s. (/rar.) port închis. (pentru). 2. dispoziţie, stare sufletească, capriciu, toană; poftă, chef. tide hour [~ auor] s. (mar.) timp al portului. tide land [~ lamd] s. (mai ales amer.) teren inundabil / inundat în timpul fluxului. tid2 s. (dial.) 1. uger. 2. grămadă mică de fân. tidelands oii [~lasndz oii] s. (mai ales amer.) ţiţei din regiunile submarine de coastă. tid3 adj. (dial.) prost, neghiob, bleg. 4 tid adj. (rar) suav, delicat, gingaş; graţios. tideless ['taidlis, amer. şi -lcs] adj. fără maree. tidal ['taidl] adj. privitor la maree; care depinde de maree; asemănător fluxului. tide lock ['taid bk] s. (//far.) ecluză de maree. r tidal air [~ 's3 ] s. aer de respiraţie; (cantitate de) aer care se inspiră si se expiră. tidemark [~ma:k] s. (afar.) 1. limita fluxului sa» refluxului. 2. hidrometru, limnimetru. tide mill [~ mil] s. 1. moară de apă acţionată de flux şi reflux. 2. moară pentru evacuarea tidal basin [~ 'beisn] s. (mar.) doc plutitor. apei fluxului. tidal boat [~ 'bout] s. vas ale cărui sosiri şi plecări sunt legate de maree. tide pole [~ poul] s.v. t i d e g a u g e . tidal breath [~ 'bre0] s. v. t i d a l a i r . tide pool [~ pu:l] s. smârc de apă de mare rămas după reflux. tidal chart [~ 't/o:t] s. (mar.) hartă a mareelor. tide power [~  (fam.) to feel pretty ~ a se simţi destul de bine. II. s. 1. şerveţel ~ is in/up mareea e înaltă; (mar.) the ~ is out/down mareea e joasă; (fig.) the ~ turns croşetat / brodat etc. 2. coşulcţ, sac, vas etc. în care se deşartă conţinutul buzunarelor; lucrurile iau altă întorsătură, se schimbă situaţia; (jig.) to go / row against the ~a) a lucra street ~coş de hârtii (pe stradă). 3. (dial.) bavetă sau şorţulcţ pentru copii. III. vb. A. tr. în condiţii neprielnice / potrivnice; b) a întâmpina opoziţie / împotrivire; c) a merge 1. a pune în ordine, a aranja, a aşeza (lucrurile) la locul lor; a deretica; a curăţa; to ~ împotriva curentului; (mar., despre nave) to go out with the ~ a pleca în timpul refluxului one's hair a-şi aranja părul; to ~ the garden paths a curăţa cărările grădinii. 2. to ~ / profitând de reflux; (fig.) to go / swim with the ~ a urma cursul evenimentelor; a fi smth. away a strânge, a pune bine, a pune la loc, a face rânduială punând (ceva) la locul oportunist; (jig., expr. shakespeariană) to take the ~ at the flood a folosi momentul său, dând (ceva) la o parte; to ~ up a pune în ordine, a aranja, a deretica; a curăţa; to ~ favorabil, a profita de o ocazie favorabilă, a pleca cât / până nu c prea târziu; (fig.) to up a room a deretica într-o odaie; to ~ things up a pune toate lucrurile la locul lor; ~ up turn the ~ a schimba mersul evenimentelor, a produce / a realiza o cotitură; (prov.) time your things! strânge-ţi lucrurile! B. rej7. to ~ oneself (up) a face puţină toaletă; a-şi aranja and ~ wait for no man timpul şi mareea nu aşteaptă pe nimeni, timpul pierdut nu se toaleta. C. intr. (si to ~ up) a face rânduială; a pune lucrurile la locul lor, a face curăţenie; mai întoarce. 2. (poetic) torent, val, năvală, avalanşă, revărsare, şuvoi, marc, ocean. a deretica. IV. adv. (fam., pop.) destul de, cam; ~ cheap destul de ieftin. tidiyism ftaidiizpm] s. (rar) curăţenie meticuloasă. 3. (fam.) (interval de) timp; zi; schimb; (mine) (schimb de) 12 orc; (min.) to do one's ~ a-şi face norma (de timp); (fig.) to work double ~s a munci fără preget / răgaz, zi şi tie1 [tai] I. vb. A. tr. 1. a lega; to ~ with strings a lega cu sfoară / şireturi, a şnurui. noapte. 4. (îuv.) anotimp; sezon; (rel.) the high ~s marile sărbători. ♦ to roar double 2. a lega, a înnoda, a face nod, a îmbina; to ~ fast / hard a înnoda bine; a lega strâns; ~s a rage. a zbiera, a urla cu furie. II. vb. A. intr. 1. (mar.) a se lăsa dus de curentul ~ it in a bow! leag-ocaofundă!; to ~ a knot a face / a lega un nod; to ~ one's shoe-laces mareei. 2. (rar) a fi supus mareei. 3. (înv.) a se întâmpla, a se petrece; a surveni. 4. to a-şi lega şireturile pantofilor. 3. (fig.) a obliga, a sili, a constrânge; to be ~d hand and ~away a se potoli, a slăbi (cu încetul); to ~back a se retrage o dată cu apele în reflux; foot a fi legat de mâini şi de picioare; ~d house birt arendat de producătorul de bere cu (mar.) to ~ down a river a coborî cursul unei ape o dată cu refluxul; (mar.) to ~ in a intra obligaţia de a vinde numai produsul său; to be ~d for / to time a fi obligat pentru un (în port) o dată cu fluxul; (fig.) to ~ on a face progrese, a înainta; (mar.) to ~ out a ieşi timp limitat. 4. (sport, jocuri) a egala (pe cineva), a fi la egalitate cu (cineva), a avea (din port) o dată cu refluxul; (mar.) to ~ up a river a urca cursul unei ape o dată cu acelaşi număr de puncte ca (cineva). 5. (med.) a ligatura (o arteră), a face ligatura (unei fluxul. B. tr. 1. (despre curentul mareei) a transporta, a purta, a duce; driftwood M1 up artere). 6. (muz.) a lega (/fote) între ele. 7. (mec.) a ancora, a fixa cu cârlige / scoabe. the river material lemnos purtat de flux în amonte. 2. (fig.) to ~ smb. over a difficulty 8. (ferov.) a pune traverse la (o fundaţie). 9. (în loc. verb.) to ~down a) a lega (pe cineva) a face sau a ajuta pe cineva să învingă o greutate / să sară un hop; this money will ~ de mâini; b) (fig.) a lega, a obliga, a sili; a împiedica, a lega la gard; to ~ in a) a strânge, me over another three months cu banii aceştia voi putea trăi încă trei luni; to ~ it a) (mar.) a lega (într-un pachet, într-o legătură); b) (legătorie) a şnurui; ~it in a bow fă o fundă; a se lăsa dus de curentul mareei; b) (jig.) a se lăsa dus de evenimente, a se lăsa în voia to ~ on a fixa, a lega (de ceva); to - on to a lega de; to ~ to a) (şi fig.) a lega de;



 tie 2



b) (fig.) a uni (prin căsătorie) cu; to ~ to rules a reglementa / a îngrădi prin reguli fixe; to ~ together a lega împreună / laolaltă; (mar.) to ~ two hawsers together a matisi două parâme cap la cap; to ~ up a) a fixa, a lega (de ceva); b) a prinde / a lega împreună, a înnoda; c) (fig.) a lega, a încătuşa, a împiedica; (fig.) a lega la gard; d) a lega, a înveli, a înfăşură (într-un pachet, într-o legătură); e) a depune, a consemna (ba/ii etc.);f) a lega de anumite condiţii; (sl.) he ~d up prigging s-a jurat să nu fure; g) (fam.) to be ~d up a fi căsătorit. B. in/r. 1. (sport, jocuri) a termina la egalitate (de puncte); a face meci nul, a face remiză. 2. (amer. în expresii) to ~ (up) to / with smb. a se asocia / coaliza / uni cu cineva, a-şi lega soarta de cineva; a-şi pune nădejdea în cineva; (amer.) a man who will do to ~ to un om de nădejde, un om pe care te poţi bizui. C. refl. (fig.) to ~ oneself down to (a duty) a-şi asuma (o obligaţie); to ~ oneself up a se obliga, a se lega de mâini şi de picioare, a se lipsi de libertatea de a hotărî. II. s. 1. legătură, nod, fundă. 2. pi. (fig.) legături, raporturi, relaţii; ~s of blood legături de sânge / rudenie; ~s of friendship legături de prietenie. 3. cravată. 4. (fig. fam.) căsătorie. 5. (fig.) obligaţie, sarcină, răspundere. 6. (sport, jocuri) egalitate la puncte; meci nul, remiză, joc nedecis; to play off a ~ a rejuca un meci terminat la egalitate (pentru a desemna pe învingător). 7. (pol.) număr egal de voturi. 8. (amer.) pereche potrivită. 9. (amer.) şiret de ghete / pantofi. 10. pl. (amer.) pantofi cu şireturi. 11. (muz.) legato. 12. (tehn., constr.) traversă; tirant; etricr; colier; scoabă; clamă; piesă de ancorare. 13. ureche (de cizmă). 14. (amer. ferov.) traversă. 15. (mur.) atârnătoare de vergă. tie2 s. (o7al.) 1. faţă de pernă. 2. pilotă. tie3 vb. Ir. v. t y e. tieback [!taibcek] s. bandă / cordon de draperie (care o ţine prinsă strâns într-o parte). tie-beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de ancorare. tie bolt [~ boult] s. (constr.) şurub de îmbinare / fundaţie / ancorare; bolţ de legătură. tie-break [-tbrcik] s. (sport) mijloc de departajare (a concurenţilor aflaţi la egalitate); (tenis) tie-break. tie-breaker ]-or[ s. v. t i e - b r e a k. tie clip ['tai klip] s. agrafă / ac de cravată. tie-in [~in] s. (amer.) 1. anunţ publicitar al unui detailist publicat într-un ziar alături de anunţul fabricantului respectiv. 2. vânzarea unui articol solicitat (uneori la un preţ redus) numai cu condiţia cumpărării unor articole mai puţin căutate pe piaţă. 3. articol puţin solicitat vândut (obligatoriu) împreună cu un altul foarte căutat. 4. (fam.) legătură, -relaţie. tie piece [~ pi:s] s. (constr.) traversă, bară de legătură; pană. tie-pin [~pin] s. ac de cravată. tie plate [~ pleit] s. 1. (tehn.) placă de ancorare, placă de fundaţie, contraplacă. 2. (ferov.) placă de calc. tier1 ]'taiar] s. 1. partener egal (la joc). 2. (amer. dial.) şorţuleţ (de copil). 3. armătură, întăritură, piesă de susţinere. 4. (mar.) paniol (de butoaie ele). tier2 ['taiar] I. s. 1. rând, şir; etaj; strat; ~ upon ~, in ~s în straturi (suprapuse); (/nil.) guns in ~s baterii etajate; to rise / to stand in ~s a fi dispus în straturi / etaje I amfiteatru. 2. (teatru) rând de scaune; ~ of boxes rând de loji; second ~ boxes loji de rangul al doilea; first ~ balconul întâi. 3. şir de tuburi (de orgă). II. vb. A. tr. a orândui, a aşeza în şir. B. in/r. 1. a fi sau a sta în şiruri / rânduri / straturi; a fi etajat. 2. a se orândui sau a aşeza în şiruri / rânduri / straturi / etaje; a se etaja; a se stratifica. tierce1 [tios, tjo:s] s. 1. unitate de măsură (pentru băuturi etc.) (= cea 191 1). 2. a treia parte, treime. 3. (muz., scrimă) terţă. 4. (mar.) butoi de carne conservată etc. tierce2 [to;s, tias, tja:s] s. (la jocuri de cărţi) terţă, secvenţă de trei cărţi de aceeaşi culoare. tiercel ['ta:solj i.v. t e r c e l . tie rod ['tai rod] s. 1. (ferov.) bielă cuplară. 2. (constr.) tirant. 3. (auto) bară de direcţie. tiers etat [pronunţia franceză] s. (fr. ist.) starea a treia, clasa oamenilor de rând (nici nobili, nici clerici); burghezie. tie-up ['taiAp] s. (amer.) 1. uniune, coaliţie, alianţă; fuziune. 2. stagnare (a lucrului). 3. relaţie, legătură; consecinţă, urmare. tie vote [~ vout] s. (amer. pol.) egalitate de voturi (la doi candidaţi). tie wig [~ wig] s. 1. perucă care se leagă. 2. perucă cu coadă. tiff1 [tif] I. s. 1. ciondăneală, ciorovăială; to have a ~ with smb. a avea o mică altercaţie cu cineva. 2. îmbufnare, supărare; proastă dispoziţie; to go away in a ~ a pleca supărat; to take ~ a se simţi jignit. II. vb. intr. 1. a se bosumfla, a se îmbufna; (at smb.) a se supăra (pe cineva), a face mutre (cuiva). 2. a se ciondăni, a se certa (puţin), a avea un schimb de cuvinte (ca între prieteni, fraţi, soţi). tiff2 (pop.) I. s. 1. înghiţitură, duşcă (ae rachiu etc.). 2. băutură. II. vb. A. tr. (rar) a bea / a sorbi încet / câte puţin. B. intr. a lua un aperitiv. tiff3 s. (mineral.) calcită. tiff4 (înv.) I. vb. A. tr. a îmbrăca, a împodobi. B. refl. to ~ oneself out a se găti. II. s. ţinută; atitudine; poziţie. tiffany ['tifoni] s. 1. (text.) tul de mătase. 2. (dial.) sită de mătase. tiffin I'tifin] (anglo-indian) I. s. 1. micul dejun; (a doua) gustare de dimineaţă; dejun, prânz. 2. băutură, duşcă. II. vb. intr. a lua micul dejun saw gustarea (a doua) de dimineaţă; a dejuna, a prânzi. tiffish(y) ['tifi/i] adj. (fam.) susceptibil, supărăcios, ţâfnos; îmbufnat, bosumflat, care face mutre. tig1 [tig] I. s. (joc) leapşa; long ~ leapşa pe cocoţate; ţo play ~ a juca leapşa. II. vb. tr. (dial, scot.) a atinge (pe cineva) la leapşa. tig2 s. (dial, scot.) cană mare cu fundul lat. tiger ['taiga1"] s. 1. (zool.) tigru (Panthera tigris); American ~a) v. j a g u a r ; / ? ) (rar) v. c o u g a r. 2. (fig.) om crud / sângeros. 3. (amer. fam.) three cheers and a ~, three times three and a ~ de trei ori ura şi un chiot. ♦ (amer. sl., joc de cărţi) to buck / t o



950



fight the ~ a) a juca „va-banque" (la jocul faraon); b) (mai ales despre jucătorii de profesie) a juca cărţi. 4. v. t h y l a c i n e . 5. (sport, tenis, golf) adversar de temut. 6. (fam.) om fălos, fudul (mai ales în privinţa îmbrăcămintei şi a purtării). 7. (sl.) slănină; (amer. sl.) blind ~ bar clandestin (în timpul prohibiţiei). 8. (tehn.) tigaie cu fundul găurit (în fabricile de zahăr). 9. (înv.) paj, picolo (în livrea). tiger-cat [taigakaet] s. (zool.) orice specie de feline sălbatice mici (Felis pardalis, Felis servăl). tigerish ['taigori/J adj. 1. ca de tigru. 2. crud, sângeros. 3. (fam.) fanfaron, fălos, fudul, furlandisit, împăunat, umflat în pene (în privinţa îmbrăcămintei şi a purtărilor). tigerism ['taigarizsm] s. 1. caracter de tigru. 2. (fam.) ostentaţie; fanfaronadă, făloşie, fudulie, furlandiscală, împăunare. tiger meat [itaigo iini:t] s. (/n/7, sl.) came de vacă I vită. tiger-moth [~mo(:)G] s. (entom.) fluturele omidei-urs (Arctia caja). tiger's-eye [taigaz'ai] s. (mineral.) varietate de cuarţ, piatră semipreţioasă. tiger shark [taiga fa:k] s. (iht.) specie de rechin (Stegostoma tigrinum). tiger-spotted [-.spotid] adj. vărgat (ca blana tigrului). tight [tait] I. adj. 1. compact, consistent; îndesat. 2. (despre mobilă etc.) solid, rezistent; bine lucrat. 3. (despre persoane) solid, voinic, vânjos. 4. impermeabil; etanş, ermetic; (tehn.) ~ fit ajustare etanşă; (//Mr.) ~ ship navă etanşă; (fam.) as ~ as wax tăcut ca mormântul. 5. (bine) înţepenit, greu de mişcat, greu de scos; the cork is so ~ that it can't be withdrawn dopul e atât de bine înţepenit încât nu poate fi scos. 6. (despre funie, coardă etc.) (bine) întins; (despre nod, şurub, piuliţă ele.) (bine) strâns; the nut is ~ piuliţa e strânsă (până la refuz); the nut is not ~ piuliţa are joc; to keep a ~ hand on the reins a ţine frâul strâns; to keep a ~ hand / hold / rein on / over smb. a ţine pe cineva de / din scurt; (as) ~as a drum bine întins, întins la maximum. 7. (despre haine, încălţăminte etc.) (prea) ajustat, strâmt; my boots are (too) ~ ghetele îmi sunt (prea) strâmte / mă supără; ~ coat haină strâmtă; ~ round the waist ajustat în talie; (too) ~ under the arms care supără / jenează / ţine la subsuori; ~ waistcoat cămaşă de forţă. 8. (fam.) apăsător; my chest feels very ~, I feel ~ on the chest mă apasă pieptul, 9. (fam.) critic, dificil, greu; in a ~ corner / place / squeeze într-o situaţie critică, la strâmtoare, în încurcătură; to get / to drive smb. in a ~ corner a încolţi pe cineva, a strânge cu uşa pe cineva. 10. (amer. fam.) foarte econom; v. t i g h t - f i s t e d (2). 11. (sl.) beat, ameţit, cherchelit, afumat, aghesmuit; (as) ~as a fiddler, (amer.) (as) ~ a s a brick / a drum beat mort. 12. (/ni/ie, despre zăcăminte) închis. 13. (înv. fam.) cochet, curăţel, drăguţ; minunat; a ~ little wench o fetiţă drăguţă şi curăţică; a ~ little house o căsuţă bine construită şi " confortabilă; a pretty ~ week he made of it! ce săptămână minunată a petrecut! 14. (sport, despre meciuri) strâns, bine echilibrat, disputat cu înverşunare. 15. (corn.fin.) rar, puţin, greu de obţinut; (despre piaţă) sărac, slab; (despre piaţa financiară) critic, în stare de penurie, în criză de bani; ~ bargain afacere care lasă puţină marjă de câştig; money is ~ e lipsă de bani, banii sunt puţini. 16. (înv., amer.) agil, sprinten. II. adv. 1. ermetic; bine; to close ~ a (se) închide ermetic; (despre uşi, ferestre, ochi) shut ~, ~ shut bine închis. 2. ferm, cu fermitate, bine, tare; to hold smth. ~ a ţine ceva strâns / bine; to screw a nut up ~ a strânge o piuliţă până Ia refuz; to blow a football ~ a umfla bine o minge de fotbal; (auto) to pump the tyres ~ a umfla bine pneurile; (fam.) to sit ~ a) a şedea locului / nemişcat; a şedea impasibil; b) a nu ceda, a nu se lăsa, a se ţine bine; c) a nu se lăsa amăgit / păcălit, a nu se lăsa dus de nas / tras pe sfoară; d) a şedea nemişcat / reţinându-şi spaima; (si.) blow me ~! drace! (interjecţie exprimatul mirarea sau admiraţia). 3. (în expr.) to fit ~ a fi bine ajustat, a se potrivi bine; to fit too ~ a fi (prea) strâmt. tight-belted [~ibcltid| adj. încins, strâns în brâu. tight-drawn [~dro:n] adj. strâns; (mai ales în expresii) ~ lips buze strânse / tivite. tighten ['taitn] vb. A. tr. 1. a strânge, a încorda, a întinde; (în dogărie) to ~the staves a etanşa / a strânge doagele; to ~ one's belt a(-şi) strânge cureaua (şi fig.). 2. (şi to ~ up) a intensifica, a întări, a înăspri (blocada, restricţiile). B. intr. 1. a se contracta, a se strânge. 2. (despre arcuri, resorturi, coarde, funii) a se întinde, a se încorda. tightener ['tatona1-] s. 1. (tehn.) tensor, întinzător. 2. şnur, şiret pentru legat. 3. (anat.) muşchi tensor. 4. (sl.) masă îmbelşugată; to do a / the ~ a mânca bine, pe săturate. 5. (sl.) porţie respectabilă; a good ~ of gin o duşcă bună de gin, tightening ['taitenirj] s. 1. strângere. 2. încordare, întindere. 3. înăsprire. tightening key [~ ki:[ s. (tehn.) pană de reglare. tight-fisted ['tait 'fistid, amer. şi -ed] adj. 1. (fig.) (om) avar, zgârcit, calic. 2. cu pumnul strâns; (fig.) ~ hand a) mână strânsă, om zgârcit; b) pumn brutal. tight-fitting [~'fitirj] adj. 1. (despre luiine) foarte ajustat, strâns pe corp. 2. (tehn., despre îmbucări, încheieturi) bine ajustat. 3. (despre uşi etc.) care se închide ermetic. tightish ['taiti/] adj. (fam.) cam strâmt; cam prost; in a ~ place într-o situaţie destul de critică. tightknit ['tait'nit] adj. bine organizat. tight-laced ['tait 'lcist] adj. 1. (foarte / prea) strâns în corset. 2. (fam.) cu principii sa» atitudini de o severitate demodată; înţepat; încorsetat. tight-lipped [~'lipt] adj. taciturn, tăcut; discret. tightly ['taitli] adv. 1. v. t i g h t (II, 1). 2. bine; tare; strâns; to hold smth. ~ a) a ţine ceva strâns / bine; b) a strânge ceva în mâini / în braţe; to fit ~ a fi bine ajustat, a se potrivi bine; to be ~ packed a fi înghesuiţi ca sardelele. tightness ['taitnis, amer. si -nes] s. 1. etanşeitate; impermeabilitate. 2. densitate. 3. tensiune, încordare; ~ in the air atmosferă încordată; ~ of the chest apăsare pe piept. tight-packed ['tait'pskt] aay. (foarte) înghesuit; ca sardelele (în cutie) tightrope [~'roup] s. 1. frânghie bine întinsă. 2. sârmă (pe care evoluează dansatorii pe sârma); ~ walker / dancer funambul, dansator pe sârmă; (fig.) to walk a ~ a face echilibristică; (si.) to be on the ~ a fi într-o situaţie critică / pe muchie de cuţit, a face ceva riscant; to perform on the ~ a dansa pe sârmă.



 951



tights [taits] s. pi, 1. pantalon strâmt din tricot (pentru acrobaţi, gimnaşti, dansatori etc.), colanţi. 2. (înv. glumeţ) pantalon scurt foarte ajustat. tight-wad [tait'wod] s. (amer.) avar, zgârcit, cărpănos. tigress ['taigris, amer. şi -grcs] s. tigroaică. tigrine l'taigrain] adv. v. t i g c r - s p o t t e d . tigrish ['taigri/] adj. v. t i g e r i s h . tike [taik] s. v. t y kc. til [ti(:)lj s. (bot.) (un fel de) susan (Sesamum indicum, Sesamum orientale). tilbury ['tilbprij s. tilbury, cabrioletă (un fel de cabrioletă). tilde [tild, 'tildi, amer. şi 'tilde] s. tildă. tile1 [tail] I. s. 1. ţiglă; olan; crest ~ olan pentru învelirca crestei acoperişului; drain -ţiglă cu jgheab(uri); flat ~, plain —ţiglă plană, ţiglă solz; gutter(-) ~ ţiglă cu jghcab(uri); glazed ~ ţiglă smălţuită; hollow ~ olan; pan~ ţiglă (olandeză), olan; ~ for the borders olan pentru învelirea muchiilor acoperişului; (sl.) to be / go to / on the ~s a o duce în chefuri; (sl.) he has a ~ loose e ţicnit / sărit, îi lipseşte o doagă. 2. (şi Dutch ~) placă de ceramică / faianţă / teracotă, cahlă. 3. cărămidă cu goluri. 4. (metal.) capac de pământ (pentru creuzete). 5. (în expresii) chimney flue ~ olan pentru coşuri. 6. (sl.) pălărie, (mai ales) joben, cilindru; (sl.) to fly a ~ a da jos pălăria din cap(ul cuiva). 7. jeton, piesă, piâcuţă (la scrabble şi alte jocuri distractive). II. vb. tr. 1. a înveli cu ţigle / olane. 2. a pardosi / a căptuşi / a acoperi cu plăci de ceramică. 3. (în expresii) we are ~d suntem între noi. 4. a impune (cuiva) păstrarea secretului. tile2 s. (bot.) tei (Tilia). tile burner [~ -b9:nor] s. ţiglar. tile clay [~ klei] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile colour [~ -kAbr] s. cărămiziu, culoare cărămizie. tile-coloured [—ilCAlad] adj. cărămiziu. tiled [taild] adj. 1. învelit cu ţigle sau cu olane. 2. acoperit /pardosit /căptuşit cu plăci de ceramică. tile-drain ['taildrcin] I. s. (agr.) dren / tub / ţeava de argilă arsă, olan. II. vb. tr. (rar, agr.) a seca cu drenuri de argilă arsă / cu olane. tile dust [~ dASt] s. cărămidă măcinată. tile earth [~ a:6] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile filed [~ fuld] s. teren cu argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile floor [~ fb: r , - fb3rJ s. pardoseală din plăci de ceramică. tile kiln [~ kiln, ~ kil] s. 1. cuptor pentru arderea ţiglelor sau olanelor; cuptor pentru arderea plăcilor de ceramică. 2. cărămidărie. tile maker 1~ .meiks1-] s. 1. ţiglar. 2. meseriaş care face plăci de ceramică. tile making [~ -meikin] s. 1. confecţionare de ţigle sau olane. 2. confecţionare de plăci de ceramică. tiler ['tails»1"] s. 1. meseriaş care acoperă casele cu ţigle sau olane. 2. meseriaş care pardoseşte perdelele sau căptuşeşte pereţii eu plăci de ceramică. 3. (înv.) ţiglar. 4. cuptor pentru olane sau ţigle. tile roof ['tail ru(:)f] s. acoperiş de ţigle sau de olane. tilery ['taibri] s. 1. fabrică de olane sau de ţigle. 2. fabrică de plăci de ceramică. tile shard ['tail /o:d] s. ciob de ţiglă sau de olan. tile-works [~wa:ks] s. v. t i l e r y . tiling ['tailirjls. l.învelirecu ţigle sau cu olane. 2. acoperiş de ţigle sau de olane; ţigle sau olane (care constituie un acoperiş). 3. pardosirc sau captuşire cu plăci de ceramică. 4. pardoseală sau căptuşeală din plăci de ceramică; plăci de ceramică (care constituie o pardoseală sau o căptuşeala). tiliaceae [itili'ei/ii:] s. pi. (bot.) tiliacee. liliaceous fitili'cifos] adj. (bot.) din familia tiliaccelor. till1 [til] I. prep, 1. (înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de timp) până (la); ~ now până acum; ~ then până atunci; ~ this day până (în ziua de) astăzi; ~ to-morrow până mâine; (com.) ~ due până la scadenţă; from morning ~ night de dimineaţa până scara; not / never ~ abia (de / în / la), nu înainte de; he did not begin ~ 1880 abia în 1880 a început; he will not come ~ after dinner va veni abia după cină; I have never heard of it ~ now pentru prima oară aud aşa ceva, abia acum aud asta; I can do nothing ~ Monday nu pot face nimic până luni. 2. (înv., dial. înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de loc) până (Ia / în / lângă / pe / sub). II. conj. până, până ce, până să; wait - he comes aşteaptă până (ce) vine; to laugh ~ one cries a râde până la lacrimi; not ~ abia când, abia dacă, decât, decât când, decât dacă, nu mai înainte ca; he will not come ~you invite him nu va veni decât dacă-1 inviţi. till2 s. sertar (care serveşte drept casă) de bani (în prăvălii, oficii poştale etc.); (fam.) to be caught with one's hand in the ~ a fi prins asupra faptului / în flagrant delict. till3 vb. tr. (agr.) a lucra (pământul); a ara. till4 s. (geol.) (teren de) argilă cu blocuri; argilă eratică. till5 s. v. t e c 1. tillable ['tibbl] adj', arabil, cultivabil. tillage ['tilids] s. 1. arătură, pământ arat. 2. cultură, cultivare (a pământului), munca câmpului, plugărit; ~ implements unelte de plugărit; land in ~ v. t i l l a g e l a n d . tillage ground [~ graund] s. v. t i l l a g e l a n d . tillage land [~ la?nd] s. teren cultivat, pământ lucrat; pământ arat. tiller1 ['tibr3 s. 1. (mar.) fusul cârmei. 2. (tehn.) cercel; tirant; bielă. tiller2 s. 1. agricultor, plugar; joint ~s ţărani întovărăşiţi. 2. cultivator (maşină agricolă). tiller31. s. (agr., hart.) 1. colţ; copileţ; lăstar, mlădiţă. 2. (silv., dial.) puiet, copac tânăr. II. vb. intr. a încolţi, a da în colţ, a prinde colţ. a scoate colţ. tillering ['tibrirj] s. (agr.) înfrăţire. tillering stage |~ steid3] s. (agr.) fază de înfrăţire. till money ['til .nuni] s. totalul încasărilor (unui magazin); bani din casă.



time



tilt1 [tilt] I. vb. A. intr. 1. (rar) a se balansa, a se legăna (încoace şi încolo); a se clătina. 2. a se înclina, a se apleca; a bascula; a cădea; to ~ over a se răsturna. 3. (at) a izbi (cu lancea în); (against) a se năpusti (pe). 4. (amer. fam.) to ~ o n a da peste ceva, a găsi. 5. a lupta (mai ales cu lancea) (şifig.), 6. (amer. fam.) a veni în fuga mare. B. tr. 1. a înclina. a apleca; a aşeza în poziţie înclinată; to ~ up a face să basculeze, a ridica într-o parte, a redresa (şi geol.); to ~ over a răsturna, a da peste cap. 2. (rar) a lua apărarea. 3. a ataca cu lancea (în turnir). 4. (rar) a ataca cu, a întinde (lancea); a da (în cineva) cu o armă; to ~ the lance against smb. a ataca pe cineva cu lancea. 5. a trânti, a da peste cap (cu lancea); a trânti de pe şa (cu lancea). II. s. 1. înclinaţie, pantă, clin, aplecare. 2. (rar) lovitură (de suliţă etc.). 3. (mai ales ~s) pi. luptă eu suliţa; turnir; to run full ~ against smb. a da eu putere peste cineva, a ataca pe cineva cu putere; at full ~a) în plin galop; b) cu toată forţa. 4. ~s spălaturi (de butoi de bere). 5. dispozitiv de pescuit prin copcă. 6. (în Newfoundland) loc de încărcare a peştelui, construit din pietre sau crengi. tilt2 I. s. 1. covergă, coviltir. 2. (mar.) pânză de corabie (întinsă ca umbrar la pupa corăbiilor). 3. (în labrador) colibă de pescar sau de tăietor de lemne. II. vb. tr. a acoperi cu o covergă / un coviltir / o foaie de cort etc. tilt boat ['tilt bout] s. barcă cu umbrar. tilt deck [~ dek] s. (constr.) platformă basculantă. tilter ['tilts1"] s. 1. (tehn.) dispozitiv de basculare / răsturnare. 2. (tehn.) masă oscilantă. 3. (metal.) lucrător cu ciocanul. 4. luptător, scrimor; (înv.) luptător cu lancea (iu turnir). tilth [tilG] s. 1. muncă a câmpului; plugărit; arat; land in ~ pământ bine lucrat; out of ~înţelenit. 2. strat arabil, adâncime de arătură. tilt-hammer ['tiltituema'] s. (metal.) ciocan de forjat cu arc; ciocan cu pedală. tilting l'tiltin] I.s. 1.înclinare.aplecare; basculare,răsturnare; ~devicev. ti l t e r ( l ) . 2. vărsare (a conţinutului). 3. (înv.) turnir; (joc de) luptă cavalerească cu lancea. II. adj. 1. înclinat, aplecat. 2. înclinabil. 3. basculant; ~seat scaun basculant, strapontină. tilting cart [~ 'ku:t] s. (ferov.) vagon basculant; vagon dumcar. tilting lance [~ la:ns] s. lance de turnir / pentru jocuri cavalereşti. tilting match [~ man/J s. turnir, întrecere la luptă cu lancea. tilting spear [~ ispb r ] s. v. t i l t i n g l a n c e . tilt-yard [tiltju:d] s. (înv.) arenă pentru turnire. timbal ['timbal] s. (muz.) timpan. timber ['timb3r] I. s. 1. lemn (de construcţie), material lemnos, lemnărie, cherestea; rolled ~arbori doborâţi de vijelie; (tehn.) square ~ cherestea ecarisată, lemnărie ecarisată; (silv.) standing ~ lemn în picioare; (mar.) a pretty piece of ~ un vas cochet / frumos / elegant. 2. buştean. 3. bucată de lemn (de construcţie); bârnă, grindă, căprior. 4. partea lemnoasă (a unei suliţe etc.). 5. (scoţ.) vas de băut din lemn (cu două mânere). 6. obstacol (la alergări). 7. (sl.) ~s picioare de lemn. 8. (mar.) coastă (a unei nave); the ~s of a ship nervurile unui vas. 9. (fam.) chibrit. 10. (amer.) calitate, soi; he is a real managerial ~ arc stofă de director; a man of the right sort of ~ un ora de ispravă / de nădejde, un om dintr-o bucată. 11. (amer.) pădure. -0* (pop. înv.) shiver my ~s! ei, drăcia dracului!; ei, comedie!; shiver my ~s if să mă ia dracul dacă. II. vb. A. tr. 1. (constr.) a executa partea lemnoasă (a unei construcţii); a căptuşi cu lemn; a sprijini, a propti; (mine) to ~ a mine a arma o mină. 2. (jig.) a construi, a crea, a forma, a făuri, a plăsmui. B. intr. (înv., mai ales despre şoimi) a-şi face cuib. III. adj. lemnos.de lemn, din lemn. TV. interj, (fam.) atenţie! păzea! timber bridge [~ brid3] s. pod de lemn. timber carriage [~ -ka?rid3] s. (auto) remorcă de transportat buşteni lungi. timber-claim [~ kleim] s. concesiune forestieră. timbered ['timbad] adj. 1. de cherestea, de lemn; lemnos. 2. păduros, împădurit. timber forest ['timba iforist] s. pădure de arbori înalţi. timber frame [~ freim] s. perete de paiantă. timber framing [~ ifrcimin] s. 1. carcasă lemnoasă, schelet lemnos; construcţie din lemn. 2. paiantă. timber-headed [~.hcdid] adj. (si.) tont. neghiob. timber hitch [~ hit/] s. (mar.) nod de scondru, nod de lemn. timbering ['timbarin] s. 1. împădurire. 2. (mine) anuare, susţinere minieră; ~and walling construire (a galeriilor etc.). 3. lemnărie, lemn de construcţie, cherestea. timberjack ['timb9d3a;k] s. tăietor de copaci. timber-line ['timbalain] s. limita climaterică a arborilor de construcţie. timberman [-man], pi. timbermen [-man, -men] s. (mine) miner de la susţinere, armator. timber merchant [~ ima.t/ant] s. 1. negustor de cherestea, cherestegiu. 2. (pop. glumeţ) vânzător de chilipiruri. timber partition [~ pairti/an] s. perete de lemn. timber ship [~ /ip] s. (mar.) navă de lemn. timber-toe [~ tou] s. (fam. glumeţ) 1. picior de lemn. 2. (mai ales ~s) om cu picior de lemn; om încălţat cu saboţi de lemn; om cu pas greoi. timber trade [~ treid] s. comerţ de cherestea, cherestegerie. timber tree [~ tri:] s. arbore de construcţie. timber wolf [~ wulf] s. (zool.) lup cenuşiu american (Caniş lupus occidentalis). timber work [~ WD:k] s. 1. construcţie de lemn. 2. lemnărie (a unei construcţii); the ~ of a roof lemnăria unui acoperiş. timber yard [~ ju:d] s. fabrică şi depozit de cherestea. timbre [ta;mb9r, 'timbor şi pronunţia franceză] s. (fr. muz.) timbru. timbrel ['timbral] (bibi.) I. s. tamburină. II. vb. tr. (rar) a cânta acompaniat de tamburină. time [taim] I. s. 1. timp, vreme; timp disponibil, timp liber, răgaz; ~ and straw make medlars ripe încetul cu încetul se face oţetul; ~ is money timpul costă bani / e preţios; (the) ~ presses / is pressing e târziu, nu mai e timp de pierdut; ~ will show / tell timpul va arăta / va dovedi; vom vedea; ~ will show a plan cu timpul se va găsi calea de urmat:



 time alarm



all the ~ (în) tot timpul; (amer.) totdeauna; by / in length of ~ cu timpul, cu vremea; he who gains ~ gains everything cine câştigă timp câştigă totul; in the course of ~, in process of ~, in ~, as ~ goes on în (de)cursul timpului, cu vremea / cu timpul; leisure ~ timp liber; lost ~ is never found again timpul pierdut nu se întoarce niciodată; take ~ while ~ serves foloseşte timpul cât îl ai; there's ~ enough for that mai este destulă vreme pentru asta, nu e nici o grabă; there's plenty of ~ mai este destulă vreme; to be pressed for ~ a se grăbi, a nu avea timp (de pierdut); to fritter / to potter away the / one's ~ a-şi petrece timpul cu nimicuri; to give smb. ~ (to) a da / a lăsa cuiva timp (să); to have ~ on one's hands a avea timp (disponibil), a dispune de timp; to husband one's ~ a-şi împărţi timpul cu chibzuinţă; to kill ~ a omorî vremea; to lose ~ a) a pierde timp; b) a rămâne în urmă (si despre ceasornice); to spend one's ~ (in) a-şi petrece timpul (cu); to take one's ~ a nu se grăbi; truth is the daughter of ~ adevărul iese la iveală cu timpul, adevărului îi trebuie timp ca să iasă la iveală; we take no note of ~ but from its loss nu preţuim timpul decât atunci când nu-1 mai avem. 2. (interval de) timp, răstimp, stagiu; a long ~ since de mult; for a long ~ a) loc. adv. timp îndelungat, multă vreme; b) pentru un timp îndelungat, pentru multă vreme; for a short ~a) loc. adv. scurtă vreme, puţin; b) pentru scurt timp, pentru scurtă vreme; for a / some ~ e ) loc. adv: câtva timp, o vreme; b) pentru câtva timp, pentru o vreme; for ~ a) temporar, vremelnic; b) (corn.) pe termen; in a short ~ într-un răstimp scurt, în scurtă vreme, curând; in an hour's ~ într-6 oră, într-un ceas, peste o oră / un ceas; (fam.) in no ~ (at all), in less than no ~ pe loc, cât ai clipi, într-o clipită, cât ai zice peşte; to be out of one's ~ a) a-şi fi făcut stagiul (a"e ucenicie, in armată etc.); b) a-şi fi ispăşit pedeapsa (la închisoare); to have a terrible ~ of it a avea mult de suferit. 3. perioadă, epocă, timp, vreme; anotimp; sezon; in the day ~ în timpul zilei; in the evening ~ pe timp de seară; summer ~ vară; close ~timp în care e oprit vânatul sau pescuitul. 4. termen, soroc, moment, clipă, oră, ceas; timp, vreme; time is up / out! a trecut timpul] gata! e ora!; ~ of day oră, ceas; (corn.) ~ of payment scadenţă; all in good ~ toate la vremea lor; astronomical / nautical ~ oră astronomică; Greenwich mean ~ ora după meridianul din Greenwich, ora Europei occidentale; Paris ~ ora Parisului; Moscow ~ ora Moscovei; local ~ ora locală; civil / standard ~ ora oficială; summer ~ orar(ul) de vară; at all ~s întotdeauna; at any ~



952



cât mine. 8. etate, vârstă; at my ~ of life la vârsta mea, la anii mei. 9. dată, rând; ocazie; ~ after ~, ~ and (~) again în repetate rânduri, nu o dată, la tot pasul, mereu, tot timpul; ~ about alternativ, cu schimbul; at a ~ dintr-0 dată; (at) another ~ cu altă ocazie, altă dată; at other ~s cu alte ocazii, în alte rânduri; (at) some other ~ cu (vreo) altă ocazie; by ~s alternativ, cu schimbul; every ~ de fiecare dată; many a ~, many ~s adeseori, de multe ori; six ~s five is thirty de şase ori cinci fac treizeci; ten ~s as large de zece ori mai marc, de zece ori pe atât; this ~de data aceasta; ~s without number, ~s out of number de nenumărate ori. 10. durată; (muz.) lungime (a unei note). 11. (muz.) tact, măsură; ritm; to beat ~ a bate măsura; to keep ~ o) a păstra / a ţine măsura; b) a bate măsura; to mark (the) ~a) (mil.) a bate pasul pe loc; b) (fig.) a sta pe loc, a nu face nici un progres. 12. (pop. în expresii) to do (one's) ~ a(-şi) ispăşi o pedeapsă (de închisoare pe termen). 13. (si.) taxă (cuvenită birjarului sau şoferului pentru timpul cursei). II. vb. A. tr.-l. a fixa I a hotărî ora / momentul (unei acţiuni, unui eveniment); a alege / a potrivi momentul (unei lovituri etc.); the train ~d to leave at 6,30 trenul cu plecarea la ora 6.30. 2. a fixa/a hotărî / a potrivi timpul / durata (unei acţiuni I unui proces tehnic). 3. a se potrivi timpului / împrejurărilor; well ~d oportun; făcut /întreprins la timpul oportun, într-un moment favorabil; ill ~d inoportun; făcut I întreprins la timp nepotrivit, într-un moment nefavorabil. 4. a cronometra. 5. a regla, a potrivi (ceasornicul etc.). 6. a fixa, a hotărî sau a acorda un termen pentru; a soroci. 7. (muz.) a indica măsura (unei piese muzicale). 8. a acompania în tact / măsură; well ~d dance dans bine cadenţat / ritmat. 9. (muz. în expresii) to ~ up a intona. 10. (fam. în expresii) to ~ it out a tergiversa, a temporiza, a tărăgăna. B. intr.



1. (sport, scrimă) a lovi la timp, în momentul potrivit. 2. (muz.) a păstra, a ţine măsura; (to, with) a fi / a cânta / în unison (cu). III. biter/'. 1. ajunge! destul! (strigăt la adresa oratorilor care vorbesc prea mult). 2. (boA) strigăt prin care arbitrul anunţă începutul rundei următoare. 3. (si ~ gentlemen, please!) (în localuri de consumaţie) se închide! ora închiderii! time alarm ['taim 3ila:m] s. (ceasornic) deşteptător. time bargain [~ iba:gin] s. (corn.) contract / afacere / încheiere cu termen. time belt [~ belt] s. (si standard ~) fus orar. time bill [~ bilj s. 1. v. t i m e t a b l e (4). 2. v. t i m c d r a f t . a) vreodată; b) oricând; at no ~(s) niciodată; at one ~ odată, într-un rând; (at) some ~ time-bomb [~bom] s. (mii.) bombă cu acţiune întârziată. or other cândva, vreodată; at that / the ~ în momentul acela, la ora aceea, (pe) atunci; time book [~ buk] s. 1. v. t i m e - s h e e t (1, 2). 2. (broşură / volum cu) mersul (fam.) at that ~ of day pe atunci, în vremea aceea; at the same ~ a) simultan, în acelaşi trenurilor. timp; b) pe de altă parte; at this ~ la ora aceasta, acum; (fam.) at this ~ of day a) la ora time-card [~ka:d] s. v. t i m e - s h e e t (1,2). asta, acum; b) în prezent, la ora actuală, (în ziua de) astăzi; at ~s uneori, câteodată; din time charter [~ itjd:t3r[ s. (mar. corn.) navlosire pe termen. când în când; at what ~soever în orice moment, indiferent când, oricând; to be behind time clause [~ kb:z] s. propoziţie circumstanţială de timp. (one's) ~ a fi în întârziere; a fi după termen; a fi prea târziu; to be before (one's) ~ a fi time clerk [~ kla:k] s. 1. pontator (de prezenţă). 2. cronometror, funcţionar însărcinat în avans, a fi înainte de termen, a fi prea devreme; to be ahead of one's ~ / ~s, to be cu cronometrarea operaţiilor industriale. born before one's ~ / ~s a avea idei (prea) avansate (pentru vremea sa); to be behind time-clock [~klok] s. ceas de pontaj. the ~s a fi rămas în urmă, a fi retrograd, a avea idei depăşite; by that ~a) până atunci, time deposit [~ di.pozit] s. (ec.) depunere pe termen. între timp; b) (pe) atunci; by ~s din timp, de cu vreme; from that ~ (forth / on) (începând) time detector [~ di.tekta?] s. ceas(ornic) de control. de atunci; from this ~ (forth / on) de acum înainte; from ~ to ~ din când în când; for time draft [~ dra: ft] s. (ec.) trată la termen. the ~ being pentru moment, deocamdată; în prezent; his ~ has come i-a sosit / sunat time-expired [-iks.paiod, -mek-] adj. (mii., mar.) eu serviciul militar terminat. ceasul (morţii); in due / proper ~ la timpul cuvenit, la vremea sa; in good ~ din timp, time-exposure [~iksrpouzo'[ s. (fot.) expunere îndelungată. de cu vreme; in proper ~ and place la timpul şi (la) locul potrivit; in ~ din timp / vreme; time^freight [~ freit] s. (amer. com.Jerov.) încărcătură / transport / fraht de mare viteză. în timp util, la timp; on ~, up to ~ la fix / tanc / pont; la oră fixată / stabilită (fără nici time fuse [~ fju:z] s. 1. (mil.) focos fuzant; focos de distanţă; ~ fire tragere fuzantă. un fel de întârziere); a mouse in ~ may bite a cable in two lucrul făcut la vremea lui 2. (mine) siguranţă cu întârziere, aduce mai mult folos; it is full / high ~ e de mult timpul, e ultimul moment, nu mai e time glass [~ gla:s] s. clepsidră. timp de pierdut; it is more than ~ e ultimul moment, nu mai e timp de pierdut; it is ~ time-honoured [~,orad] adj. (despre un obicei) venerabil, secular, consfinţit de vreme we were going e timpul să plecăm; (expresie shakespeariană) not worth the ~ of day / uzaj. care nu merită nici să-i dai bună-ziua; out of ~ la timpul nepotrivit; she is near her ~ timekeeper [~rki;por] s.l.v. t i m e c 1 e r k. 2. (sport) cronometror. 3. (muz.) persoană numai are mult până să nască; (pop.) (so) that's the ~ of day! aşa stau (deci) lucrurile!; care ţine tactul. 4. (în expresii) to be a good~a) (despre ceasornice) a merge (totdeauna) that's your ~! acum e momentul! nu pierde ocazia!; this ~ twelve months de azi într-un bine; b) (despre persoane) a fi punctual. an; (sl.) to be fly to the ~ of day a fi iniţiat, a avea experienţă, a nu fi ageamiu; to be timekeeping [—.ki'pirj] s. 1. (sport) cronometrare. 2. (industrie) cronometrare; pontaj. out of one's ~ a fi greşit ora; to bid / to give / to pass smb. the ~ of (the) day a saluta 3. mers exact (al unui ceasornic). pe cineva, a da cuiva bună-ziua / bună-dimineaţa / bineţe; to come ~ enough a veni la time-lag [~laag] s. 1. (electr.) temporizare, întârziere; ~ cut-out.întrerupător cu timp / destul de devreme; to have a good ~ a avea o naştere uşoară; to keep (good / temporizare / întârziere. 2. interval / decalaj de timp. correct) ~ (despre ceasornice etc.) a fi / a merge exact, a merge bine; (despre ceasornice) timeless ['taimlis, amer. si -Ies] adj. (rar) 1. inoportun, la timp nepotrivit. 2. (poetic) to be behind the ~ a fi în urmă; to lose ~ a rămâne în urmă; to gain ~ a merge înainte; o to keep bad ~ a nu merge bine; (sl.) to know the ~ of day a) a fi perfect treaz; b) a se fără sfârşit, veşnic, atemporal, etern. 3. nedatat, fără dată. time limit ['taim .limit] s. 1. limită de timp, timp limită (acordat unui vorbitor etc.). pricepe, a şti cât bate ceasul, a nu fi ageamiu; (sl.) to put smb. up to the ~ of day a arăta cuiva pe ascuns cum să procedeze; to tell / to give smb. the ~ of day a spune cuiva 2. termen, scadenţă (de plată etc.). timeliness ['taimlinis, amer. si -nes] s. oportunitate. cât e ceasul; what ~? când? la ce oră?; what ~ is it? / what is the ~? / (fam.) how goes timely ['taimli] I. adj. 1. oportun. 2. actual, de actualitate. II. adv. 1. curând; devreme. (the) ~?, (fam.) what ~ are you? cât e ceasul?; (/at».) what ~ do you make it? cât arată ceasul dumitale? 5. (si ~s) epocă, timp, vreme, timpuri, vremuri; ~ was when a fost un 2. (în mod) convenabil, oportun, potrivit; la vreme. timeous ['tainras) adj. (scot.) 1. timpuriu. 2. oportun, potrivit. timp / o vreme când; ~ immemorial, ~ out of memory / mind a) timpuri imemoriale, time payment ['taim .peim^nt] s. (amer. ec.) plata în rate. vremuri străvechi; b) din timpuri imemoriale, din vremuri străvechi; as ~s go în vremuri timepiece [~ pi:s] s. ceas; cronometru; cronograf. ~ ca acestea; bad ~s vremuri grele; (com.) dull ~ (perioadă de) stagnare; good ~s vremuri time pleaser [~ .pliiza'] s. v. t i ni c - s e r v e r. bune; hard ~s vremuri grele; in old(en) ~s, in ~s of old / yore în vremuri de demult, time-proof [~ prud] adj. (rar) durabil, trainic. odinioară; in our ~ în zilele noastre; in the ~ (s) of Napoleon în timpul / în vremea / în time purchase [~ .pait/as, -t/is] j . v . t i m e b a r g a i n . zilele lui Napoleon; in these ~s în vremurile acestea; in ~s gone by în vremuri trecute timer ['taints'] s. 1. v. t i m e c l e r k . 2. cronometru; cronograf. 3. (tehn.) regulator / apuse, pe vremuri; other ~s, other manners alte vremuri, alte obiceiuri; out of ~ în vremuri străvechi; troublesome ~s vremuri grele; Shakespeare's ~ epoca lui cu program. 4. (mec.) regulator de aprindere. 5. (auto) distribuitor de aprindere. 6. (electr.) Shakespeare; to comply with the ~s, to yield to ~s a se acomoda / a se potrivi vremurilor; releu / traductor / regulator de timp. time-sanctioned [tainipsamlc/and] adj. consacrat (prin uzaj, prin obicei). when ~s are the worst they will certainly mend când timpurile sunt mai grele, ajutorul timesaving ['tainiiseivin] adj. care economiseşte timp, care duce la economie de timp. este mai aproape; when ~ shall be în / pe viitor; when ~ was a) pe vremuri, odinioară; time-server [~iSo:vor] s. 1. oportunist; conformist. 2. făţarnic, ipocrit. 3. (om) servil, b) pe atunci. 6. (si good ~, fine ~, jolly ~) (fam.) amuzament, distracţie, petrecere, chef; slugarnic (faţă de cei aflaţi la putere). to have a (real) good / fine ~, to have / to make a (jolly) ~ of it, to have the ~ of one's time-serving [~iSD:vinj I. s. oportunism; (pol.) fripturism. II. adj. oportunist, făţarnic. life a se distra / a petrece bine / de minune; (amer.) to go on a ~ a pleca la petrecere / time-sharing [~ Jeorin] s. 1. (ec.) timp partajat (în utilizarea unui bun). 2. (infor.) folosire chef; a high old ~ un chef de pomină. 7. existenţă, viaţă, veac; it will last my ~ va dura concomitentă a unui computer pentru mai multe programe.



 953



tinstone



time-sheet [~ /i:t] s. 1. foaie de prezenţă. 2. fişă de pontaj. 3. (mar.) program de tineid ['tiniid] I. s. (zool.) molie de casă (din familia Tineidae). II. adj. din familia Tineidae. descărcare. time shell [~ /el] s. (mil.) obuz fuzant. tin filings ['tin rfailirjz] s. pi. pilitură de cositor. tin fish [~ fi/] s. (mar. si.) 1. torpilă. 2. submarin. tirne-signal [~.signal] s. (mai ales radio) semnal pentru anunţarea orei exacte. r tinfoil ['tin 'foil, -'-] I. s. foiţă de cositor / staniol. II. vb. tr. v. t i n (II, 2). time signature [~ isignit/9 ] s. (muz.) fracţie care indică măsura. ting [tin] vb. intr. (fam.) v. t i n k l e . time-stained l~steind] adj. îngălbenit / pătat / ruginit de vechime / bătrâneţe. tinge [tind3] I. vb. tr. 1. a vopsi; a colora; a nuanţa; clouds ~d with purple nori de time-stricken [~.strik;?n] adj. gârbovit de vreme / bătrâneţe. culoare purpurie. 2. (fig.) a da (u/iui lucru) o spoială / un aspect / un iz. II. s. 1. culoare, time study [~ iStAdi] s. cronometraj. vopsea. 2. nuanţă; to have a ~of green a bate în verde. 3. (sl.) primă (pentru vânzătoare). time switch [~ swit/] s. întrerupător (electric) cu mecanism de ceasornic. timetable [~teibl] s. 1. orar al mareelor. 2. orar (şcolar). 3. (ferov.) mersul trenurilor. 4. (fig.) nuanţă; iz; spoială. tingle ['tirjgl] I. vb. intr. 1. a ţiui, a zbârnâi, a zumzăi; a bâzâi, a suna; my ears are 4. (rar) program (al unei festivităţi etc.). 5. (pol.) ordine de zi (a parlamentului). ~ing îmi ţiuie urechile; the reply ~d in her ears răspunsul îi (ră)suna în urechi. time-taking [~ .tcikin] adj. care cerc (mult) timp. 2. a produce mâncărime, a furnica. 3. a arde (de dorinţă, nerăbdare). 4. a tremura, a palpita. time value [~ -vcelju:] s. (muz-) valoare, lungime (a unei note). 5. (rar) v. t i n k l e (1). II. s. 1. ţiuit; bâzâit, zumzăit; zbârnâit; sunet (subţire de clopoţel time-work [~wa:k] s. muncă (plătită) cu ora / cu ziua. etc.). 2. furnicare, mâncărime. time worker [~ iW3:kor] s. muncitor (plătit) cu ziua / cu ora. tingler [-ar] s. (sl.) palmă zdravănă (ca lovitură). timeworn [~wo:n] adj. 1. uzat de timp, ros, mâncat de bătrâneţe, vechi; (jig.) răsuflat, tingling [-in] l.s.v. t i n g l e (II). II. adj. 1. (despre urechi) care ţiuie. 2. usturător, învechit. 2. secular, venerabil. 3. blazat. pişeător; care furnică; ~ conscience conştiinţă neliniştită, cuget neîmpăcat. time zone [~ zoun] s. v. t i m e b e l t . tin hat ['tin han] s. (sl.) 1. (nul.) cască de oţel; that puts the ~ o n it! asta e culmea! timid ['timid] adj. 1. timid, sfiicios, sfios. 2. v. t i m o r o u s. 3. (despre animale) asta îi pune capacul! 2. (în expresii) to be ~s a fi beat / pilit. sălbatic, fricos; as ~ as a hare / rabbit fricos ca un iepure. tinhorn [~ho:n] s. (amer.) fanfaron, lăudăros. timidity [ti'miditi] s. 1. timiditate, sfială, sfiiciune. 2. frică, teamă; şovăială. tinker ['tirjkar] I. s. 1. spoitor de cazane / de tingiri. 2. meseriaş prost, cârpaci; to have timidly ['timidli] adv. 1. cu sfială. 2. cu frică, cu teamă. a ~ at a thing a face o cârpeală la un obiect. 3. (sl.) politician de cafenea; ~s' news istoric timidness ['timidnis, amer. şi -nes] s.v. t i m i d i t y . timing ['taimirj] ş. 1. execuţie la timp (a unei acţiuni). 2. caracter coordonat (al unei cunoscută de toţi. 4. (/nil.) mortier; tun mic. 5. (iht.) aterină. 6. (ornit.) pinguin-mic (Alea acţiuni); sincronism (şi tehn.). 3. (tehn., auto, av.) punere la punct a aprinderii (la motoare torda). II. vb. A. tr. 1. a drege, a spoi (cazane, căldări). 2. (fam.) a cârpi, a repara de cu ardere interna). 4. (sport) cronometrare, cronometraj. 5. (fot.) calcul al timpului de mântuială. B. intr. a cârpi, a repara de mântuială. tinkerly ['tirjkali] I. adj. (despre lucrări) prost, (ca) de cârpaci. II. adv. prost, fără expunere. pricepere, ca un cârpaci. timist l'taimist] s. (muz.) persoană care ţine / păstrează tactul / măsura. tin kettle ftin-ketl] s. 1. cazan / ceaun de cositor. 2. (fam.) pian hodorogit. timocracy [tai'mokrasi] s. (pol.) domnie a celor avuţi, timocraţie, plutocratic, tinkle ['tinkl] I. vb. A. intr. a suna (subţire), a ţiui; tinkling bells clopoţei cu sunet de timocratic [itaimou'krsetik] adj. (pol.) caracterizat prin (sau în legătură cu) domnia argint; (rar) his ears ~d îi ţiuie urechile. B. tr. 1. a suna (clo/xttele), a face să sune. 2. (fig.) celor avuţi, timocratic, plutocratic. a chema la biserică prin tragerea clopotelor. II. s. sunet (subţire de clopoţel etc.); (fam.) Timon ['taiman, -mon] s. (fam.) mizantrop. to give smb. a ~ a-i da cuiva un telefon, a suna pe cineva la telefon. Timorese [iti:mo:'ri:z] I. adj. din Timor. II. s. 1. locuitor din Timor, timorez. 2. (folosit tinkler1 [-ar] s. (sl.) clopoţel, zurgălău. capi.) the ~locuitorii Timorului, timorezii. tinkler2 s. (dial.) 1. căldărar ambulant, spoitor de tingiri. 2. vagabond. 3. (scot.) ţigan. timorous ['timaras] adj. timorat, fricos; şovăitor. tin liquor ['tin .likar] s. (tehn. vopsitorie) soluţie de săruri de staniu întrebuinţată ca timorously [-li] adv. v. t i m i d l y . mordant, baiţ. timorousness [-nis, amer. şi -nes] s. caracter timorat; frică, teamă, sfială; şovăială. tin Lizzie [~ -tizi] s. (amer. glumeţ) automobil Ford de tip vechi. timorsome ['timasam] adj. v. t i m o r o u s. tinman [~man] s. 1. tinichigiu. 2. v. t i n m o u l d e r . timothy ['timsBij s. (bot.) timoftică (Phleum pratense). tin mine [~ main] s. mină de staniu / de cositor. timothy grass [~ gra:s] s.v. t i m o t h y . tin moulder [~ .moulds] s. meşteşugar care confecţionează vase de cositor. timpani ['timpani:] pi. de la t i m p a n o. tinned ['tind] adj. 1. cositorit; ~ iron plate tablă cositorită. 2. conservat (în cutii, mai timpanist ['timpanist] s. (muz.) timpanist. ales metalice); ~ goods conserve; ~ cow v. t i n c o w ; (şl.) ~ music muzică înregistrată timpano ['timpanou],pl. timpani [-ni(:)] s. (muz.) timpan. pe discuri. 3. ~ loaf pâine coaptă în forma. tin [tin] I.s. 1. staniu, cositor; bar ~ cositor în vergele /bare; block /ordinary ~eositor tinner ['tina1"] s. 1. meseriaş specializat în cositorirc. 2. tinichigiu. 3. (înv.) miner într-o în blocuri / lingouri; lode ~ staniu nativ, cositor nativ; sheet ~ tablă de cositor; ~ and mină de cositor. temper aliaj de staniu cu puţin cupru. 2. tablă (cositorită, galvanizată). 3. (orice recipient tinneries ['tinariz] s. pl. mină de cositor. de tablă) cutie (de consent etc.); untieră; bidon; cănită; gamelă; formă (de copt cozonaci tinnery ['tinari] s. industria minieră a cositorului, exploatare a zăcămintelor de cositor. etc.); tinichea; a ~ of sardines o cutie cu sardele; (fa/n.) straight from the ~ direct de tinniness ['tininis, amer. şi -nes] s. sunet metalic neplăcut, ca de tinichea (al unui pian la sursă, din prima mână; proaspăt, cald; ncaltcrat. 4. veselă, vase de cositor sau de tablă etc.). (cositorită). 5. (şl.) bani, parale, gologani, lovele, biştari. 6. atr. de cositor; de tablă; (si.) tinning ['tinirj] s. cositorire. mediocru, de proastă calitate; (mar. si.) ~fîsh torpilă; ~ spoon lingură de cositor; (amer. tinnitus [ti'naitas] s. (med.) ţiuit în urechi. si.) ~ Lizzie / lizzie / automobil ieftin. 7. (amer. si.) insigna de poliţist. II. vb. tr. 1. a tinny ['tini] adj. 1. stanifer, care conţine (mult) cositor. 2. cu gust de cositor. 3. care cositori, a spoi. 2. a acoperi cu foiţă de staniu / cu staniol. 3. a pune (conserve, sardele sună ca o tinichea; (despre sunete) ca de tinichea; (fam.) ~piano v. t i n k e t t l e (2). etc.) în cutii. 4. (arte, despre colorit) aspru, dur, metalic, sec. 5. (sl. înv.) bogat, plin de bani. 6. (austr. tin-bearing ['tin-bear in] adj. (geol., mine) stanifer, care conţine staniu. sl.) norocos, băftos. tincal ['tinku:!, -a:l] s. (com.) borax (natural) brut. tin-opener [tinpOup.?nar] s. cheie / deschizător de (cutii de) conserve (unealtă). tin can ['tin -keen] s. 1. (mar. sl.) distrugător, contratorpilor. 2. (mil. sl.) tanc. tin ore [~ o;r, ~ D3r] s. minereu de staniu; casiterit. tin canister [~ ikeenista1"] s. cutie de tablă; bidon. tin-pan [~pa;n] s. 1. formă (de tablă) pentru copt. 2. farfurie de tablă. tin case [~ kcis] s. v. t i n c a n i s t e r ; (mil.) ~ shot mitralie. tin-pan alley [~ 'aeli] s. (amer. fam.) lumea editorilor, compozitorilor şi interpreţilor tin cow [~ kau] ş. (mil. sl.) lapte în cutii (de conserve), lapte conservat, conservă de de muzică uşoară (la New York). lapte. tin-panny [~'paeni] adj. strident, ascuţit; metalic. tinct [tirjkt] (înv., poetic) I. vb. tr. a colora. II. adj. colorat; vopsit. III. s. 1. vopsea; tinplate [~plcit,'-'-] I. ş. 1. tablă de cositor. 2. tablă cositorită / galvanizată; tinichea. culoare. 2. (med.) tinctură; elixirul vieţii (la alchimişti). II. vb. tr. a cositori. tinctorial [tink'torrial, amer. -'tou-] adj. 1. tinctorial, de vopsit. 2. de culoare, de colorant, tin-pot [~pot] I. s. 1. (tehn.) baie de cositor (topit, pentru cositorire). 2. oală sau cutie de vopsea. de tablă. 3. (n;il., sl.) chipiu, chivără (în cavaleria engleză). 4. (mar. sl.) cuirasat. II. adj. tincture ['tinfa/y] I. s. 1. culoare, vopsea. 2. (arte) nuanţă, ton. 3. (med., chim.) tinctură; (atr. fam.) sărăcăcios, amărât, de nimic. mother ~ tinctură concentrată eu care se prepară soluţii mai slabe; red ~ piatră filozofală. tin-pot town [~ tăun] s. aglomeraţie de magherniţe (de tablă etc.), bidonville. 4. ţfig.) lustru, spoială, cunoştinţă superficială; to have a ~ of mathematics a avea o tin pyrite [~ ipairait] s. (mineral.) pirită staniferă; stanin. spoială de matematici. II. vb. tr. (with) a vopsi, a boi (cu), a da o zugrăveală / o spoială tin salt [~ sa(:)lt] s. (tehn. vopsitorie) mordant, baiţ (cu clorură stanoasă). (de)(şijig.). tinsel [rtinsal] I. s. 1. paiete, fluturaşi; beteală; lame. 2. brocart. 3. (jig.) farafastâcuri, r tinder ['tinda ] s. 1. iască (şi German ~, prepared ~). 2. (mar.) pânză de semnalizare. zorzoane; strălucire amăgitoare. II. adj. 1. sclipitor. 2. superficial; aparent; amăgitor; ~ 3. arbore uscat şi găunos. enthusiasm entuziasm prefăcut. III. vb. tr. a împodobi cu fluturaşi / cu beteală (şifig.); to ~ over a îmbrăca cu beteală, a acoperi cu zorzoane. tinder-like ['tindalaik] adj. v. t i n d e r y . tindery ['tindari] adj. ca iasca; uşor inflamabil. tin sheet ['tin /i:t] s. tablă cositorită / galvanizată; foaie de tinichea. tine [tain] s. 1. dinte (de furcă, de furculiţă, de grapă). 2. vârf de corn (la cerb). tin shop [~/op] s. tinichigerie (prăvălie). tinea ['tinia] s. 1. (med.) coaja (pe pielea capului) chelbe. 2. (entom.) molie (Tinea), tinsmith [~smi8] s. v. t i n m a n (1). 3. v. a n n u l e t (2). tin solder [~ .solda1"] s. aliaj (de cositor) pentru lipire moale; staniu de lipit. tin star [~ 'sta:r] s. (sl.) detectiv (particular). tin ear ['tin 'ia1"] s. (amer. sl.) 1. incapacitate de a distinge sunete sau tonuri muzicale. tinstone [~ stoun] s. (mineral.) casiterit. 2. ureche desfundată (de lovituri etc.).



 tin stuff



tin stuff [~ stAf] s. (mine) minereu de cositor brut. tint [tint] I. s. 1. culoare; colorit, coloraţie (uşoară / slabă), ton, tentă, nuanţă; to have a bluish ~ a bate în albăstrui; ~s of the rainbow culori ale curcubeului. 2. (arte, gravură) haşură, grizeu. II. vb. tr. a colora; a nuanţa; to ~ by dabbing with rubbers a estompa; ~ed glass(es) ochelari de soare. tin-tack ['tintaek] s. ţintă, cuişor (de tapiţerie). tint drawing ['tint idronrj] s. 1. desen sau pictură în diferite nuanţe ale unei singure culori. 2. (tehn.) epură cu laviu. tinter ['tints1"] s. geam colorat (pentru proiecţii în culori). tintiness ['tintinis, amer. şi -nes] s. gradaţie defectuoasă sau nearnionioasă a culorilor (unei picturi). tinting ['tintin] ş. (poligr.) tonare. tintinnabular [.tinti'na?bjufor] adj. v. t i n t i n n a b u 1 o u s. tintinnabulation ['tintiinsebju'lcijsn] s. clinchet, zornăit, zăngănit, zdrăngănit. tintinnabulous ['tinti'nzebjubs] adj. (despre clopoţei etc.) zornăitor, zăngănitor. tintinnabuluni [.tinti'iuebjubrn] s. 1. (arheol.) clopoţel (mai aleş la romani). 2. (poetic) clinchet, zornăit; (jig.) ~ of rhyme zornăit al rimei. tintless ['tintlis, amer. şi -Ies] adj. (arte) incolor; negradat. ţinto ['ţintou] s. (corn.) un soi de vin spaniol. tintometer [itintow'mi:t3r] s. (fiz-) colorimctru, tintometru. tinty ['ţinti] adj. (arte, pictură) cu gradaţie defectuoasă a culorilor. tintype ['tintaipj s. (fot.) ferotipie; fotografie pe placă ferotipică. tin ware [~ ws3r] s. (corn.) tinichigerie, obiecte de tinichea / de tablă cositorită. tin whistle [~ bwisl] s. (muz.) flajeolet. tin works [~ works] s. 1. uzină metalurgică prelucrătoare de cositor. 2. uzină producătoare de tablă cositorită. tiny ['taini] adj. (şi ~ little) foarte mic, micuţ, mititel; a ~ tot un gâgâlici. tip1 [tip] I. s. 1. extremitate, capăt, vârf; ~of the ear lobul urechii, vârful urechii; to have smth. at the ~ of one's fingers a şti / a cunoaşte ceva la perfecţie; (fam.) I had it on the ~ofmy tongue mi-a stat pe limbă; from ~ to ~ a) de la un capăt (al aripilor întinse) la altul; b) (fam.) de la un cap(ăt) la celălalt; to walk on the ~s of one's toes a umbla în vârful picioarelor. 2. vârf metalic (al bastonului, al umbrelei etc.); dragon (la sabie). 3. bombeu, vârf, blacheu. 4. (bot.) anteră. 5. colţ (de basma etc.). II. vb. tr. 1. a prevedea / a înzestra cu vârf (un obiect, o sculă), a pune vârf (unui obiect, unei scule); (mec.) to ~ with steel a oţcli vârful (unei scule). 2. a reteza vârful (unui copac, unui arbust); a tunde (părul). tip2 I. vb. A. tr. 1. a înclina, a apleca; to ~ the balance / beam / scale(s) a) a face balanţa / cântarul să se încline; to ~ the scale(s) at a hundred pounds a avea greutatea de / a cântări o sută de funzi (şi nu mai mult); b) (fig.) a prepondera, a prevala, a precumpăni, a hotărî, a fi factorul hotărâtor, a avea (o) importanţă decisivă. 2, a atinge uşor, a Iovi uşor. 3. a face să basculeze; a răsturna, a deşerta (prin răsturnare); (si.) to ~ all nine a doborî cele nouă popice; to ~ one's passengers into the ditch (despre vehicule) a-şi răsturna călătorii în şanţ. 4. (în expresii) (si.) to ~ down a doborî; (fam.) to ~ off a bea dintr-o dată / până la ultimul strop, a da peste cap (un pahar de vin etc.); (si.) to ~ one's boom off a) a pleca în călătorie; b) a da bir cu fugiţii, a o lua la sănătoasa; to ~ out a deşerta (prin răsturnare); to ~over / up a) a face să basculeze, a răsturna; b) a deşerta (prin răsturnare); to ~ up a seat a ridica o strapontină. B. intr. 1. a se înclina, a se apleca. 2. a bascula; a se răsturna; a se ridica (dintr-un capăt). 3. to ~ out a se deşerta (prin răsturnare); to ~ over a bascula, a se răsturna; (si.) to ~ over the perch a muri, a da ortul popii; to ~ up a bascula, a se ridica (dintr-un capăt). II. s. 1. lovitura uşoară. 2. înclinaţie; to give a cask a ~ a apleca un butoi. 3. Ioc de descărcare; (rubbish) ~ groapă de gunoaie. 4. v. t i p p e r 2 (1). 5. v. t i p c a r. ♦ to miss one's ~aj (şl. circ despre acrobaţi etc.) a greşi, a executa prost; b) (fig.) a nu reuşi în viaţă, a fi un ratat. tip3 I. s. 1. (fam.) bacşiş, mică sumă de bani dăruită (unui copil etc.); what's the ~? cât face (socoteala)? 2. (mai ales la curse de cai, la bursă) informaţie sau indicaţie discretă; sfat discret; straight ~ informaţie sau indicaţie sigură / demnă de încredere; sfat bun; take my ~ ascultă-mă pe mine, ascultă sfatul meu. II. vb. A. tr. 1. (fam.) a da bacşiş (cuiva); a dărui o mică suma de bani (unui copil etc.); to ~ smb. (with) a shilling a da cuiva un şiling bacşiş sau bani de buzunar. 2. (fam., mai ales la curse de cai, la bursă) a informa discret, a da (cuiva) o indicaţie discretă, a sfătui discret. 3. (pop., sl.) a lansa, a arunca, a da; to ~ (smb.) the wink a face (cuiva) semn pe ascuns; to ~ off a avertiza, a preveni; (sl.) to ~ the brads / cole / loaver / shilling / stivers a da banii, a scoate biştarii, a sălta Ioveaua; ~ us your fist / daddle / fin / flipper! bâte laba!; ~your legs a gallop! ia-ţi picioarele la spinare!; don't ~ me any of your jaw! ia mai tacă-ţi fleanca! gura! mucles! lî. intr. a da bacşiş(uri). tip and run ['tip ond rAn] s. 1. (sport) variantă a jocului de crichet (în care jucătorul de la bătaie trebuie să facă o cursă în cazul când batagul atinge mingea). 2. (mil.) ~ raid raid prin surprindere cu retragere precipitată. tip-car [~ka:r] s. (ferov.) vagon basculant; vagon dumcar. tip-cart [~ka:t] s. (tehn.) cărucior basculant / culbutor, tomberon. tipcat [~k#t] s. 1. turcă. 2. jocul de-a turca. tip cheese [~ t/i:z] s. v. t i p c a t. tip lorry [~ .lori] s. (auto) camion cu benă basculantă, autobasculantă. tip-off E'tipo(:)f| s. (fa/».) 1. informaţie secretă, pont. 2. aluzie; avertizare; indiciu. tippable ['tipoblj adj. căruia i se poate da bacşiş. tipper1 ['tips'"] s. meseriaş care confecţionează vârfuri metalice pentru bastoane şi umbrele. tipper2 s. 1. dispozitiv de basculare / culbutare / răsturnare. 2. (muncitor) basculator, culbutor. 3. (fa/u.) persoană care dă pronosticuri asupra rezultatului unei curse de cai etc. 4. persoană care dă bacşiş(uri). 5. v. t i p - c a r.



954



tippery ['tipsri] ş. (sl.) plată. tippet ['tipit, amer. şi -etj ş. 1. eşarfă, lentă. 2. (pelerină de) blană; (înv. fig.) to turn ~ a se dezice de părerile susţinute în trecut, a devenirenegat, a schimba căciula. 3. capişon. 4. strună (de undiţă); hempen ~ / (sl. înv.) Tyburn ~.ştreang. tippet grebe [~ gri:b] ş. (omit.) corcodel-mare (Podiceps cristatus). tipping ['tipirjl adj. 1. basculant;~seat scaun basculant; strapontină.2. v. r i pp i ng(I). tipping cart [~ ka:t[ s. v. t i p - c a r t. tipping lorry [~ 'fori] s. autobasculantă. tipping trailler [~ rtreilo1"! s. (auto) remorcă basculantă. tipping wag(g)on [~ iwaîgonj ş. v. t i p - w a g (g) o n. tipple1 ['tiplj I. vb. A. intr. a bea, a trage la măsea; a chefui. B. tr. a bea; (fam.) to ~ away one's cares a-şi îneca necazurile în băutură. C. rej7. a se îmbăta. II. s. 1. băutură (spirtoasă); (jig.) excitant; (/d/n.) what's your ~? ce (vrei să) bei? 2. (mine) clădire a puţului. tipple2 s. (tehn.) basculator. . tippler [-3r] ş. bcţiv(an). tippling l'tiplirj] I. s. 1. alcoolism, nărav al beţiei / al băuturii. 2. beţie, chef. II. adj. beţiv, băutor. tippling house [~ haus] s. cârciumă. tippy ['tipi[fldj-(fam.) 1. care se clatină pe picioare; nestatornic. 2. cu mişcări afectate, care se fâţâie. tipsify ['tipsîfai] vb. tr. (fam.) a îmbăta; a ameţi. tipsily ['tipsili] adv. ca un om beat. tipsiness ['tipsinis, amer. şi -nes[ s. (stare de) beţie. tipstaff ['tipsta:f, amer. -sta;f],pl. tipstaffs [-s], tipstaves [-steivz, -sttevz] s. 1. portărel. 2. (înv.) baston (cu vârf de metal purtat de portărei în trecut). tipster [rtipstor] s. vânzător de pronosticuri (la alergările de cai, la bursă etc.). tipsy ['tipsij adj. 1. beat, ameţit, afumat, aghesmuit, cherchclit; to get ~ a se îmbăta; to make ~ a îmbăta. 2. atr. de om beat. tipsy-cake [~'keikj s. prăjitură de migdale sau budincă (îmbibată) cu vin sau rom. tip tilt ['tip tilt] vb. tr. a strâmba din (nas). tip tilted [~ 'tiltid] adj. cu vârful ridicat; (despre nas) cârn. tiptoe ftiptou,'-'-] I. s. (în expresii) on ~(s) în vârful picioarelor; to be / to stand on ~(s) to be / to stand a ~ a) a sta în vârful picioarelor; b) (fig.) a fi în culmea încordării; to be on the ~of curiosity, to be a ~ with curiosity a nu mai putea de curiozitate. II. adj. maxim, de gradul cel mai înalt; ~ jollity culme a veseliei. III. adv. 1. (stând) în vârful picioarelor; (fig.) încordat, în culmea încordării / curiozităţii / nerăbdării. 2. în vârful picioarelor, tiptil. IV. vb. mtr. a merge în vârful picioarelor; a merge tiptil. tiptop ['tip'top,'--] (fa/n.) I. s. culme, cel mai înalt grad; ceea ce e mai bun; mai de scamă, cremă, caimac. II. adj. (sl.) admirabil, superior, excelent; (corn., sl.) tippest-toppest de cea mai bună calitate. tiptopper ['tip'top3r] s. (sl.) 1.om distins /elegant / bine. 2. om de nădejde/destoinic / priceput (Ia toate). 3. ceva deosebit de bun / de fin / de niarc. tip-truck [~trAk[ s: v. t i p I o r r y. tippulary [tipjufori] adj. (entom.) din neamul ţânţarilor; de ţânţar; asemănător cu ţânţarii; ca la ţânţari. tip-up seat ['tipAp 'si:t[ s. strapontină. tip-wag(g)on ['tipiwajgon] s. vagon(et) basculant. tirade |tai'rcid, ti'reid, ti'rcr.d] s. 1. tiradă; potop de cuvinte. 2. (muz.) ruladă; mişcare. tirailleur [itirai'o:1", -ai'jor, -ai'fo:r şi pronunţia franceză) s. (fr. mii. mar.) 1. tiralior, trăgător. 2. lunetist, trăgător cu luneta. tire1 [rtaior] (amer.) I. s. 1. cerc (de fier) la roată; (ferov.) bandaj (de roată). 2. (şi pneumatic ~) pneu, anvelopă; beaded ~ anvelopă pe talon; wired ~ anvelopă pe sârmă; solid ~cauciuc plin; non-skid ~ anvelopă cu profil antiderapant; corded ~ anvelopă cu (inserţie de) pânză de cord; balloon ~ pneu balon; dual ~ anvelopă dublă (pentru cuvinte compuse v. t y r e). II. vb. tr. 1. a pune cerc la, a cereui (o roată). 2. a prevedea (o bicicletă) cu pneuri. tire 2 1. vb. A, tr. a obosi, a osteni; a epuiza, a extenua, a istovi; (jig.) a plictisi, a sătura; to get/to grow ~d a obosi, a osteni; to get/to grow ~d of /with smth. a) a obosi de ceva; b) (fig.) a se plictisi, a se sătura, a se dezgusta de ceva; to ~ (smb.) to death a) a osteni (pe cineva) din cale afară; b) (fig.) a plictisi (pe cineva) de moarte; to ~ out a epuiza, a extenua, a istovi; (fig.) I am ~d out (with) mi-e lehamite (de). B. vb. mtr. 1. a obosi, a osteni. 2. (fig.) (of, with) a se plictisi (de), a se sătura (de), a se dezgusta (de). II. s; (fam.) oboseală; surmenaj. tire3 (înv.) I. s. 1. găteală, îmbrăcăminte, haine. 2. coafură, pieptănătură. 3. garnitură de pat. 4. (Jig.) fală, pompă. II. vb. tr. a găti; a îmbrăca. tired ['takxl] part. trec. de la t i r e2 (I, A) şi adj. 1. obosit, ostenit. 2. plictisit, sătul, dezgustat. 3. plicticos, anost; răsuflat. tiredness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. oboseală; extenuare. 2. (jig.) saturaţie, plictiseală; dezgust. tireless1 ['taialis, amer. şi -Ies] adj. (despre roţi) fără bandaj, fără cerc; (auto) fără pneu(ri), fără anvelopă. tireless2 adj. neobosit. tirelessly [-li] adv. neobosit; fără a obosi. tirelessness [-nis, amer. şi -nes] s. rezistenţă (extremă) la oboseală. tiresome ['tafossm] adj. 1. obositor; plictisitor. 2. exasperant, nesuferit; supărător; contrariant. tiresomeness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. caracter obositor / plictisitor (al unei munci etc.). 2. caracter contrariant / supărător (al unei ştiri etc.). tire trouble ['taisitrAbl] ş. pană de cauciuc. *



 955



to



a (de)numi. 2. (poligr.) a pune (unei cărţi) titlul pe cotor. 3. (rar) a îndreptăţi. 4. (cin.) tire valve |~ vaelv] s. ventil ai pncului. tirewoman ['tai&wuruan], pi. tirewomen [-wimin] s. (înv.) 1. cameristă. 2. (teatru) a pune titluri (unui film). garderobieră. 3. modistă. titled ['taitld] adj. titrat, nobil, aristocrat. title-deed i'taitldi:d] s. 1. titlu, act de proprietate. 2. titlu (document I act doveditor al tiring [taiarirj] s. (amer.) 1. cercuire, bandajare (a roţii). 2. montare a pneurilor. unui drept oarecare). tiring house [~ rhaus] s. (înv.) v. t i r i n g r o o m. title-holder [~ihoukk>r] ş. 1. posesor al titlului (nobiliar). 2. (sport) deţinător al titlului. tiring room [~ ru(:)m] s. (teatru) 1. (înv.) cabină de actor. 2. garderobă. tirl [te:l] I. vb. A. intr. 1. a tremura; a se cutremura. 2. (despre vânt) a-şi schimba direcţia campion. dintr-o dată. B. tr. 1. a învârti, a roti, a învolbura. 2. a rupe; a dezgoli, a despuia. II. s. title leaf [~ li:f] s. (poligr.) foaie de titlu. învârtire, rotire, învârtejirc, vârtej. titleless ['laitlis, amer. şi -Ies] adj. fără titlu. tiro ['taiarou] s. (lat.) tiron, începător, novice, ucenic, practicant, boboc. title-page [taitlpeid3] s. (poligr.) pagină (de) titlu, frontispiciu, copertă interioară. title-part [~pu:t] s.v. t i t l e - r o l e . tirocinium litairou'sinjam] s. (lat.) 1. ucenicie; (mil.) serviciu (de recruţi). 2. noţiuni tic bază, prime noţiuni (ale unei arte, ale unui meşteşug). title-role [~roul] s. (teatru) rol titular. tirra-Iirra ['tira'lira] s. triluri (de ciocârlie etc.). title-roleist [~-roulist] s. (teatru) deţinător / interpret al rolului titular. title sheet [~ /i:t] s. (poligr.) coală de titlu. tirw(h)it ['ta:wit] s.v. l a p w i n g . titling [-irj] s.l.v. t i 11 a r k. 2. v. t i t m o u s e . 'tis [tiz] prese, de la i t i s. tisane [ti(:)'zasn] s.v. p t i s an. titlist ['taitlist] s. (amer. sport) campion. tish-ho ['ti/fiou] interj, hapciu! titmal ['titmal] ş. (omit.) piţigoi-albastru (Parus caeruleus). titmouse ['titmaus],/;/. titmice [~mais] ş. (omit.) piţigoi (Parus); great ~piţigoi-mare tisic(k) [tisik] adf v. p h t h i s i c a l . tissue ['tisju:, 'ti/ju:] I. s. 1. ţesătură (Jînâ, subţire), voal, stofă. 2. (biol.) ţesut; cellular (Parus major); blue ~ v. t i t m a l ; crested / tufted ~ piţigoi moţat (Parus cristatus), -ţesut celular; (agr., silv., hart.) formative ~cambium. 3. v. t i s s u c - p a p c r. 4. (jig.) coal ~ piţigoi-negru (Parus ater). împletitură, ţesătură, urzeală; păienjeniş; ~ of lies ţesătură / urzeală de minciuna 5. (înv.) titrate ['taitreit] vb. tr. (chim.) a titra, a doza prin metoda volumetrică. stofă de fir de aur / argint. II. vb. tr. a ţese; a urzi; a împleti. titrated [-id] adj. (chim.) titrat. tissued [-d] adj. ţesut; urzit; împletit. titrating [-in] s.v. t i t r a t i o n . r titration [tai'trei/3n, ti't-] s. (chim.) titrare, dozare volumetrică. tissue-paper ['tisju:.peipa etc.] s. hârtie de mătase, (hârtie) foiţă. 1 titre ['taitar, 'ti:t9r] s. (chim.) titru, titlu (ăl unui metal nobil), titru (al unei soluţii). tit [tit]s.l.v. titmousc.2.(rar)căluţ.3.(rar)mârţoagă,gloabă.4.(înv.dispreţuitor) târfă; (pop.) light ~ curvuliţă. tit-tat-to ['tit-taet-tou] s.v. c r i s s - e r o s s. tit2s. (în eAy;r.)~fortat dinte pentru dinte; to give -forţat a plăti cu aceeaşi monedă; titter1 [titor] I. vb. intr. a râde pe înfundate, a chicoti. II. s. 1. chicot(eală). 2. (sl.) a riposta prompt. fată. tit3 v. t e a t. titter2 vb. intr. a se legăna, a se hâţâna (la capătul unei scânduri). Titan1 [taitsn] s. 1. (initol.) titan. 2. (poetic) soarele. tittering ['titarirj] s, râsete înfundate, chicote, chicoteală. titan2 s. v. t i t a n i u m. tittivate ['titiveit] vb. v. t i t i v a t e. titanate [-cit] s. (chim.) titanat. tittle l'titl] s. 1. (înv.) liniuţă (deasupra unui cuvânt sau unei litere, ca semn al prescurtării). 2. (înv.) 3. (înv.) punct(ulcţ). 4. (fig.) amănunt dintre cele mai mărunte; Titanesque [-'esk] adj. de titan, titanic. iotă; bagatelă, [leac, lucru de nimic; not a / one ~ nici o iotă; to a ~ exact, întocmai Titaness [-is] s. (mita/.) titană (si fig.). (până în cele mai mici amănunte). titanic1 [tai'ta?nik, ti't-] adj. titanic, supraomenesc, colosal, gigantic, uriaş. 2 tittle-tattle [-.taetl] I. s. 1. bârfeli; flecăreală, palavre, vorbe de clacă; the ~of the day titanic adj. (chim.) titanic; ~acid acid titanic. cronica scandaloasă a zilei. 2. (rar) flecar, palavragiu. II. vb. intr. 1. a pălăvrăgi, a flecari, titaniferous [itaiten'ifbras] adj. (mineral.) titanifer, care conţine titaniu. a îndruga verzi şi uscate. 2. a sta de vorbă. III. adj. (rar) guraliv, vorbăreţ, flecar. titanite ['taitsnait] s. (mineral.) titanit. tittle-tattler |~itaetl3r] s. flecar, palavragiu; persoană care se ţine de bârfeli; ţaţă, cumătră. titanium [tai'teiniam] s. (chim.) titaniu. titbit ['titbit] s. 1. bucată gustoasa; gustare aleasă. 2. pasaj picant / savuros (dintr-un tittle-tattling [~ita;tlin] s. flecăreală, palavre. discurs, ziar etc.); noutate picantă. tittup [tiUp] (fam.) I. vb. intr. 1. a se mişca vioi / voios / săltăreţ; a sălta, a ţopăi. 2. a merge repede cu paşi mărunţi. 3. (despre cai) a merge în galop uşor. 4. (mar. sl.) tithable ['taioabl] adj. (care poate Fi) supus zceiuiclii. tithe [taiâ] I. s. 1. zecime, a zecea parte; părticică, picătură, iotă; I don't believe a ~ a da cu banul pentru plata consumaţiilor. II. s. 1. mişcare sprintenă / voioasă / săltăreaţă; of what he says nu cred nici a zecea parte din câte spune; not a ~! nici o iotă! 2. (bis.) salt(uri), ţopăială, ţopăieli. 2. mers grăbit cu paşi mărunţi. 3. galop uşor. zeciuială (dare bisericeasca); ~ rent-charge dare bisericească în bani determinată de tittuppy ['titopi] adj. (fa/n.) 1. sprinten; săltăreţ. 2. neastâmpărat; sprinţar; instabil, cursul cerealelor; to levy a ~ (on smth.) a dijmui (ceva); (jig.) the plague took its ~ of nestatornic: şovăitor. the people poporul fu decimat de ciumă. II. vb. tr. 1. a dijmui, a zeeiui; to ~ mint and titty ['titi] s. 1. (limbajul copiilor mici) ţâţă. 2. (fam.) susetă. cumin a da atenţie la nimicuri. 2. a plăti dijmă / zeciuială pe. III. adj. (înv.) al zecelea. titubant ['titjubsnt] adj. (rar) împleticit; care se împleticeşte. tithe collector [- kailcktVJ s. (bis.) dijmuitor, perceptor al zceiuiclii. titubate ['titjubcit] vb. intr. (rar) 1. a nu se ţine bine pe picioare; a se împletici: a merge tithe-free [~ fri:] adj. (bis.) scutit de zeciuială. împleticiiulu-se. 2. (jig.) a se bâlbâi. 3. a se tăvăli. tithe gatherer [~ Tga?


 toad



din mână-n mână; fighting hand ~ hand and man ~ man luptă corp la corp; to speak ~smb. a vorbi cuiva; to speak ~ the question a vorbi la chestiune, a rămâne la subiect; he took his hat off~ him şi-a scos pălăria în faţa lui. 2. (amer. pop.) v. a t (1). 3. la, de; he was fastened ~ a tree a fost legat de un copac; we are confined ~ one room suntem limitaţi la o cameră. 4. (concordanţă, conformitate) conform, potrivit, după; ~ my heart's desire după dorinţa inimii mele; ~my knowledge după câte ştiu eu. 5. (limită, influenţă) până, până la; ~ the amount of până la suma de; to count up ~ ten a număra până la zece. 6. (comparaţie, relaţie, raport) cu, în comparaţie cu, pe lângă; you are but a child ~ him eşti doar un copil pe lângă el; five ~one cinci la unu; he is a brother ~ Charles este (ca) un frate pentru Carol; to compare ~ a compara cu. 7. (temporal) până (la); a quarter ~ one unu fără un sfert; the town was defended ~ the last oraşul a fost apărat până la sfârşit; 'tis long ~ night mai este mult până la noapte. 8. (acompaniament) cu, la; she sang ~ his guitar ea cânta acompaniată de ghitara lui; they danced ~the music ei dansau după muzică. 9. ca, drept; (înv.) he has a handsome young man ~ his son are ca fiu pe un tânăr frumos. 10. (indicator al dativului) give the book ~ me dă-mi (mie) cartea. 11. (indicator al infinitivului) a; ~ be or not ~ be a fi sau a nu fi. 12. (înlocuitor al infinitivului suprimat) I don't go because I don't want ~ nu mă duc pentru că nu vreau (să mă duc). II. adv. 1. înainte, mai departe. 2. (tn e*pr.) to put the horse ~ a înhăma calul; shut the door ~! închide uşa!; pull the shutters ~! trage obloanele!; he came ~îşi reveni în simţiri, se trezi din leşin; he turned ~ with a will se puse pe treabă; se apucă serios de lucru; leave the door ~! lasă uşa (între)deschisă! 3. (în expr.) ~ and fro încoace şi încolo. toad [toud) s. 1. (zool.) broască-râioasă (Bufo); (amer.) horned ~ iguana (Iguana); ~ in a/ the hole a) (gastr.) bucată de carne friptă în aluat; b) (si.) om-sandviş (carepoartă în faţă şi în spate câte un afiş); (fig.) like a ~ under a / the harrow mereu persecutat, călcat în picioare, alungat, hărţuit; obidit, amărât, speriat; (sl.) the biggest ~ in the puddle căpetenia locală, persoana cea mai importantă / cea mai cu vază din partea locului; (fig.) to eat ~s for smb., to eat smb.'s ~s a adula / a linguşi în chip josnic pe cineva, a peria pe cineva; (pop.) to sit like a ~ (up)on a chopping-block a şedea prost călare / în şa. 2. (si nasty ~) (pop.) persoană detestabilă /odioasă / nesuferită, individ respingător / dezgustător; canalie, nemernic; midwife / obstetrical ~ mamoş şarlatan. 3. (în expr.) dirty ~ muiere murdară; paceaură. toad-eater ['toudii:t3rj s. (fig.) linge-talere / -blide, câine de uşi multe; lingău; adulator, linguşitor josnic. toad-eating [~ii:tirj] I. s. parazitism; ploconire servilă, slugărnicie, adulare, linguşire josnică. II. adj. parazit; servil, slugarnic, adulator, linguşitor cu josnicie. toadey ['toudi] s.v. t o a d y . ' toad-fish ['toudfi/J s. v. a n g l e r (2). toad-flax [~flaiks] s. (bot.) linăriţă (Linaria vulgaris). toad head [~ hed] s. (omit.) specie de ploier (Charadrius dominicus). toadlet ['toudlit, amer. şi -let] s. (zool.) broască-râioasă mică. toad lily ['toud lili] s. (bot., hort.) lalea pestriţă, bibilică (Fritillaria). toadling ['toudlin] s.v. t o a d l e t . toad lizard ['toud. lizsd] s. (zool.) iguana (Iguana). toad pipe [~ paip] s. (bot.) coada-calului, barba-ursului (Equisetum). toadrock [~rok] j . v . l o a d s t o n e 2 . toad's cap ['toudz kajp] s. v. t o a d s t o o l . toad's hat [~ hset] / v . t o a d s t o o l . toadskin ['toudskin] s. (amer. sl., limbajul adolescenţilor) marcă poştală de 5 cenţi. toad spit(t)le ['toudi spitl] s. (entom.) larvă (ntai ales a speciei Cercopis spumaria). toad-spotted [~ -spotid] adj. (expresie shakespeariană) cu pete urâte. toad sticker [~ .stiks1"] s. (amer. sl.) sabie, spangă. toadstone1 [~stoun] s. piatră preţioasă cu însuşiri miraculoase. toadstone2 s. (mineral.) melafir. toadstool [~stu:l] s. 1. ciupercă otrăvitoare. 2. (orice) ciupercă mai mare. toady ['toudi] I. s. v. t o a d - c a t e r. II. vb. A. tr. a adula, a linguşi în chip josnic (pe); a se linguşi, a se gudura (pe lângă). B. intr. (to) a (se) linguşi, a se gudura. toadysh ['toudi/] adj: v. t o a d - e a t i n g (II). toadyism ['toudiizpml s. adulare, linguşire josnică. to-and-fro ['tu(:)on'frou] I. adj. atr. (despre mişcare) de „du-te-vino", de navetă; ~ movement / motion mişcare de „du-te-vino". II. s. mişcare de „du-te-vino"; agitaţie, forfot(eal)ă; alergare încoace şi încolo. toast1 [toust] I. s. 1. pâine prăjită; piece / round of ~ felie de pâine prăjită; pesmet. 2. felie de pâine prăjită; pesmet; ~s pl. friganele; buttered ~ felie de pâine prăjită (unsă) cu unt; dry ~ felie de pâine prăjită liră unt; (sl.) to have (smb.) on ~a) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară (pe cineva); a trage clapa (cuiva); b) a avea (pe cineva) la mână / la cheremul său; c) a pune (cuiva) sula în coastă. 3. (înv.) pâine prăjită în vin. II. vb. A. tr. 1. a prăji (pâine etc.), a rumeni; ~ed bread bucăţi / cuburi de pâine prăjită (pentru supă). 2. (fam.) a încălzi (picioarele etc. la foc). B. intr. 1. a se prăji, a se rumeni. 2. (fam.) a se încălzi (la foc), a se prăji (la soare). toast2 I. s. 1. toast; toastarc, închinare a unui pahar; to give / to propose a ~ a rosti un toast; to give smb. a ~ a închina paharul, a bea în sănătatea / cinstea cuiva; to pledge a ~ a bea în urma unui toast (rostit de altcineva). 2. persoană sau cauză / idee pentru care se toastează. 3. (şi reigning ~, universal ~) persoană sărbătorită (mai ales femeie frumoasă) care face obiectul omagiului tuturor. II. vb. A. tr. a toasta (pentru cineva sau ceva), a închina paharul, a bea în sănătatea (cuiva); I ~ your health beau în sănătatea dumitale. B. intr. a toasta. toaster1 ['tousto'] s. 1. prăjitor de pâine, grătar pentru prăjitul feliilor de pâine. 2. tigaie pentru prăjirea brânzei. 3. ceva prăjit sau de prăjit. toaster2 s.l.v. t o a s t m a s t e r (1). 2. persoană care toastează.



956



toasting-fork ['toustingfo:k] s. 1. furculiţă de prăjit pâinea. 2. (glumeţ) sabie, spadă, spangă. toasting-iron [~iaisn] s. v. t o a s t i n g - f o r k . toast list [~ list] s. listă a toasturilor (la un banchet). toastmaster [~.mo:stor] s. 1. (la banchete, ospeţe) ordonator al toasturilor, persoană (de obicei plătită) care se îngrijeşte de buna desfăşurare a toasturilor. 2. (amer.) persoană care sade în capul mesei, prezidând un banchet. toast-rack [~ra;k] s. suport pentru feliile de pâine prăjită. toast stand [~ stjend] s.v. t o a s t r a c k . toast water [~ iWo:t3rj s. apă în care s-a muiat pâine prăjită (băutură pentru bolnavi). tobaceanalian [tOibxkOH'neilisn] s. (glumeţ) fumător. tobacco [to'baekou] s. 1. (bot.) tutun (Nicotiaim tabacum); wild ~ a) tutun-turcesc (Nicotiana rustica); b) v. g a g r o o t. 2. tutun (de pipă etc.); tabac; chewing ~ tabac de masticat; fine cut ~ tutun (tăiat) mărunt; to eat ~ (când. sl.) a mesteca tutun. tobacco box [~ toks] s. 1. tabacheră. 2. cutie de / pentru tutun. tobacco-coloured [~ ,kAk»d] adj. (de culoare) tabac, de culoarea tutunului. tobacco cutter [~ ikAto'] s.-l. maşină de tăiat tutunul. 2. cuţit de tăiat tutunul. tobacco-cutting machine [~.kMin ms'Jim] s. v. t o b a c c o c u t t e r (l). tobacco fiend [~ fund] s. fumător înrăit, tabacoman. tobacco heart [~ ha:t] s. boală de inimă datorată abuzului de tutun / tabagismului. tobacco jar [~ d3a:r] s. borcan de tutun. tobacconist [tstaksnist] s. 1. tutungiu; ~'s (shop) tutungerie, debit de tutun. 2. fabricant de tutun. tobacco-pipe ['ts'baskoupaip] s. lulea, pipă; ~ bowl lulea (recipient de tutun la pipă); ~clay lut de pipă; ~shank ciubuc, ţeava de lulea; ~ tip imamea/ tobacco plant [~ pla:nt] s. (bot.) tutun (Nicotiana tabacum). tobacco-pouch [~paut/] s. pungă de tutun. tobacco roll [~ roul] s. (corn.) păpuşă / sul de tabac. tobacco spinner [~ .spins'"] s. (muncitor) tăietor de tutun de tabac. tobacco stopper [~ .stopor] s. unealtă pentru îndesat tutunul în lulea. tobacco tongs [~ toţz] s. sg. si pl. cleştişor pentru aşezarea unui cărbune pe tutunul din lulea. tobacco twister [~ itwistor] s. v. t o b a c c o s p i n n e r . tobacco wrapper [~ .rapa'J s. foiţă de ţigară (de foi). Tobagonian [itoub'cigounion] I. adj. din Tobago. II. s. locuitor din Tobago. to-be [t9:'bi:] s. (poetic, rar) viitor. tober ['toubor] s. (sl.) şosea, drumul mare. tobine ['toubin] s. un fel de tafta. toboggan [ts'bogan] I. s. (sport) tobogan (un/el de sanie). II. vb. intr. (sport) a coborî în tobogan pe o pantă I un povârniş; a se da cu toboganul. _ tobogganer [-or] s. persoană care se dă cu toboganul. tobogganist [-ist] s. v. t o b o g g a n e r. toboggan run [to'togon rAn] s.v. t o b o g g a n s l i d e . toboggan slide f~ slaid] s. 1. (sport) pistă, pantă abruptă pentru tobogan. 2. derdeluş. toby1 ftoubi] s. 1. (şi Toby) cană de bere (informa unui bărbat gras cu pălărie tricorn). 2. Toby numele căţelului (viu) în teatrul englez de păpuşi. 3. (sl.) fesă, bucă. toby2 (înv.) I. s. (sl.) 1. drum mare. 2. tâlhărie la drumul mare. 3. tâlhar călare la drumul mare. II. vb. tr. a fura, a răpi, a jefui (la drumul mare), toby-jug, Toby-jug [~ d3Ag] s. v. t o b y " (1). tobyman ['toubimon], pl. tobymen [-man, -men] s. (sl. înv.) tâlhar (călare) la drumul mare. toby spice [~ spais] s. (sl. înv.) atac tâlhăresc, jaf (la drumul mare). toc [tok] s. (mii. tel.) litera „t". tocan ['touksn] s. v. t o c o2. toccata [to'ka:to, to'k-] s. (muz.) tocată. tocher ['tohor] (scot.) I. s. zestre. II. vb. tr. a înzestra. tocher good [~ gud] s. (scot.) v. t o c h e r (I). tocherless ['tohslis, amer. si -Ies] adj. (scot.) fără zestre. toco1 ['toukou] s. (sl. scol.) bătaie, pedeapsă corporală la şcoală; lovituri, ghionturi; to administer ~ to a boy a trage unui elev o bătaie; to nap ~ for yam a primi mai multe lovituri decât dai. toco2 s. (omit.) toco, tucan-uriaş (Rhamphastos toco). tocology [to'kokxrji] s. (med.) obstretică. to-come [ta'kAm] s. adj. (poetic, rar) viitor. tocsin ['toksin] s. 1. tocsin, (semnal de) alarmă prin clopot(e). 2. clopot de alarmă. tod1 [tod] I. s. 1. (înv.) tufiş. 2. (înv.) unitate de măsură pentru lână (= 28 pfunzi = 12,7 kg). II. vb. mir. (înv.) a avea greutatea de 28 de pfunzi. tod2 s. (sco(„ înv.) 1. vulpe. 2. şmecher, pişicher, vulpoi bătrân. tod3 s. (amer. fam.) v. t o d d y (1). . today [tg'dei, tu'd-] I. adv. astăzi, azi; în prezent, în ziua / vremurile de astăzi; (amer.) ~noon azi la amiază; ~ week de azi într-o săptămână; ~me, tomorrow thee astăzi mie, mâine ţie; ~ a man, tomorrow a mouse azi bogat, mâine sărac; (fam.) here ~ and gone tomorrow azi aici, mâinc-n Focşani; a week (ago) ~ acum o săptămână; cu o săptămână în urmă. II. s. ziua de astăzi; epoca actuală; ~ is ours, tomorrow is yours astăzi mie, mâine ţie; one ~ is worth two tomorrow(s) vrabia din mână face mai mult decât cioara din par; the writers of ~ scriitorii (zilei) de azi. toddle ['todl] I. vb. A. intr. 1. a şontâcăi; (despre copii mici etc.) a umbla / a merge legănându-se cu paşi mărunţi. 2. (fam.) a se plimba agale / alene. 3. (fam.) a pleca, a se duce, a-şi lua valea; a se căra; I must be toddling trebuie să plec. 4. (fam. în expresii) to ~ home a se întoarce acasă; to ~ in a intra agale, cu paşi mărunţi; to ~ off a pleca,



 957



a-şi lua valea, a se căra; ~off! ia-o din loc! cară-te!; to ~out a ieşi agale, cu paşi mărunţi; to ~ round to smb.'s house a face o plimbare până la cineva / până la locuinţa cuiva. B. ţr. (î/i expresii) to ~ one's way along a-şi vedea liniştit de drum. II. ş. 1. şontâcăire; mers legănat / şovăitor / cu paşi mărunţi (al copiilor mici etc.). 2. (fam.) (mică) plimbare, raită; let's go for a ~! hai să ne plimbăm puţin! hai să facem o mică plimbare! 3. (rar) v. t o d d l e r . toddler [-sf] s. copil mic care începe să umble. toddy ['todij s. 1. grog cald (rachiu sau rom cu apă caldă, îndulcită). 2. suc de palmier (mai ales fermentat); vin de palmier. to-do [to'du:, tu'd-] s. (fam.) agitaţie, tărăboi, zarvă; to make a ~a) a face tărat>oi / tam-tam; b) a face nazuri / mofturi / farafastâcuri, a se fasoli; what a ~! ce daraveră! ce circ! • tody ['toudi] s. (omit.) todul (Todus). toe [tou] I. s. 1. deget de picior (de om sau de animal); (si.) from top to ~, (rar) from tip to ~ din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi; ~s up mort; to toast one's ~s a-şi încălzi picioarele (la foc); to tread /to step / to tramp on smb.'s ~s / on the ~s of smb. a) a călca pe cineva pe picior; b) (fig.) a jigni pe cineva în sentimentele sale, a călca pe cineva pe bătătură; on one's ~s a) plin de vitalitate / de viaţa; voios; b) agitat, fără astâmpăr; c) activ; be on your ~s! dă-i drumul! apucă-tc de treabă! da-i bătaie!; d) energic; decis; hotărât; îndrăzneţ; (jig.) to stub one's ~ on (smth.) a se poticni de (ceva). 2. vârf (alpiciorului, pantofului, ciorapului etc.); extremitate inferioară, capăt de jos; to turn one's ~s in a-şi răsuci picioarele înăuntru; to turn one's ~s out a-şi răsuci picioarele în afară; (sl.) to turn up one's ~s (to the daisies), to turn one's ~s up, to go one's ~s up a muri, a da ortul popii. 3. partea dinainte a copitei. 4. (mec.) vârf; pivot. 5. (constr.) bază (a unui zid, a unui pilaştrii). 6. (mec.) crapodină. II. vb. A. tr. 1. a atinge / a lovi / a împinge cu vârful piciorului (sau la golf) cu capătul bastonului; (fam.) to ~smb. a da cuiva un picior; to ~ the line / mark / scratch a) (sport) a se alinia la start; b) a se alinia; c) (fig-) a fi disciplinat. 2. a încăpută (ciorapi). 3. (în expresii) to ~ it a) (fam.) (şi to ~ and heel it) a dansa; b) (pop.) a călca. B. intr. (în expresii) to ~ in a umbla cu picioarele răsucite înăuntru; to ~out a umbla cu picioarele răsucite în afară. toe basin ['toifabeisn] s. (hidr.) puţ de amortizare. toe-cap [~ka3p] ş. bombeu, vârf (al încălţămintei). toe clip [~ klip] s. curea a pedalei (la bicicletele de curse). toed [toud] adj. 1. cu degete la picior. 2. (despre încălţăminte) cu bombeu, cu vârf. toe-dance ['toudu:ns, amer. -dsens] s. dans în vârful picioarelor. toe-dancing [~.do:nsirj, amer. -dzensin] s. (coregrafie) poante,dans (artistic) în vârful picioarelor; to practise ~ a face (exerciţii de) poante. toenail [~neil] s. 1. unghie Ia (degetul de la) picior. 2. cui bătut oblic. toeshoe ['tou./u:] s. papuc de balet, poante. toff [tof] I. ş. (sl.) filfizon, fante; (pop.) burjui; the ~s crema societăţii, înalta societate, clasa / clasele conducătoare; ştabii; oamenii bogaţi; lumea elegantă; to act the ~ a face pe gomosul. II. vb. rejl. (în expresii) to ~ oneself up / out a se găti, a se dichisi. toffee ['tofi] s. caramea; not for ~ a) (fam.) nicidecum; he can't sing for ~ nu poate deloc să cânte, n-arc pic de voce; b) (pop.) cu nici un preţ, nici în ruptul capului, o dată cu capul. toffee-nosed [~-nouzd] adj. (fam.) înfumurat, cu nasul pe sus. tofflcky ['tofiki] adj. (sl.) înfumurat; de filfizon. tofflshness ['tofi/nis, amer şi -nesj s. (sl.) înfumurare; fire de filfizon. toffy [tafi] I. s. v. t o f f cell. adj. (sl.) v. t o f f i c k y . toft [toft] s. 1. casă cu curte; mică gospodărie agricolă / ţărănească. 2. (jur.) foc, vatră, cămin, casă. 3. (înv., dial.) deluşor. 4. (sl.) fante înfumurat. toftman |'toftm3n],pl. toftmen [-man, -men] s.fînv.) mic agricultor, (ţăran) proprietar al unei mici gospodării (agricole). tog [tog] (sl.) I. s. (de obicei ~s) îmbrăcăminte, haine, ţoale; ~ and kick haină şi pantaloni; (mar.) long ~s haine civile; short ~s pantaloni scurţi. II. vb. A. tr. a îmbrăca, a înţoli; to ~ out a găti; a dichisi, a împopoţona; he was ~ged off like a tar era îmbrăcat ca un marinar; to be (all) ~ged up a fi gătit cu hainele cele mai frumoase, a fi gătit ca de nuntă / horă; to get ~ged out anew a se înnoi, a-şi înnoi îmbrăcămintea. B. intr. şi rej7. (în expresii) to ~ (oneself) up / out a se găti, a se dichisi; a se împopoţona. toga ['toug9].pl. togae ['toud3i:] s. (lat. arbeol.) togă. toga'd ['toug^dj adj. v. t o g a e d. togae l'tougi] pi. de la t o g a. togaed ['tougad] adj. îmbrăcat cu toga. togated [toug^d] adj. l.v. to g a e d . 2 . (j/g.) maiestuos,mândru, impunător; îngâmfat. together [ta'geoa1", tu'g-j I. adv. 1. (with) împreună (cu), laolaltă (cu); to be well ~ a ţine bine tactul (la vâslit); (mat.) to add ~ a aduna laolaltă (una cu alta, unele cu altele); to bind ~ a lega împreună / laolaltă; to act ~ a acţiona împreună; to bring ~ a strânge, a aduna; a întruni, a acumula; to get / to gather / to collect ~ a) a strânge, a aduna; a întruni; a acumula; b) a se aduna, a se întruni; c) a se acumula, a se strange; (mar.) (despre, nave) to sail ~ a naviga împreună; lands lying ~ proprietăţi / moşii / pământuri / loturi învecinate; we stand or fail ~ suntem solidari, biruim sau murim împreună. 2. laolaltă; unul cu altul, unul faţă de celălalt; to belong / to go ~a fi pereche, a se potrivi, a merge împreună: compared ~ unul comparat / în comparaţie cu celălalt; (mat.) to multiply ~ a înmulţi una eu alta; to strike ~ a ciocni una de alta; the foes rushed ~ duşmanii se ciocniră (între ei). 3. consecutiv, unul după altul, în şir, Ia rând; încontinuu, fără întrerupere, neîntrerupt, necontenit; întruna; three days ~ trei zile la rând / în şir. 4. (with) în acelaşi timp (cu), simultan (cu), concomitent (cu); all ~cu toţii, toţi deodată; now all ~! cu toţii în cor! II. interj, (mar.) toţi o dată! togetherness [ta'geSanas] s. armonie, înţelegere, prietenie.



Toledo



toggery ftogori] s. (sl.) îmbrăcăminte (mai ales specială), haine; găteală; bishop's ~ odăjdii de episcop. toggle ['togi] I. s. 1. (mar.) peşte, cavilă de parârne. 2. (tehn.) sistem / mecanism cu pârghii cotite. 3. (constr.) piron, cârje. 4. (tel.) circuit de declanşare bi-stabil. II. vb. tr. (mar.) a prevedea cu cavilă de parâme. toggle-joint [~d3oint] s. (mec.) articulaţie cu nucă; articulaţie sferică, cu rotulă. toggle-Iever [~ili:vor] s. (mec.) pârghie cotită; pârghie articulată; (tehn.) ~tongs cleşte cu braţe cotite. toggle-pin [~pin] s. v. t o g g 1 e (1,1). toggle-press [~pres| s. (tehn.) presă cu genunchi; presă cu pârghii cotite. Togolese [itougou'Ii:z] I. adj. din Togo, togolez. II. s. 1. locuitor din Togo, togolez. 2. (folosit ca pi.) the ~ poporul togolez, togolezii. toii1 ['toii] I. vb. intr. 1. a munci (din greu), a (se) trudi; to ~ and moil a) a munci din greu, a se trudi, a se speti; b) a munci cu îndârjire; c) a-şi câştiga pâinea cu sudoarea frunţii; to ~ at a munci din greu (ca un rob) la, a se trudi cu. 2. a înainta cu greu, a se târî; to ~along a înainta anevoie dc-a lungul; a se târî dc-a lungul; to ~on a) a-şi continua munca, a-şi vedea de lucru; b) a-şi continua drumul, a-şi vedea de drum; to ~ through a-şi croi anevoie drum prin; to ~ up a hill a urca anevoie un deal; to ~ upward a urca / a se ridica cu trudă / cu mari eforturi. II. s. muncă grea / anevoioasă; trudă; osteneală; the ~s of war truda şi ostenelile războiului; after great ~ după multă trudă. toii2 s. (mai ales ~s pl.) 1. (cinegetică, mai ales fig.) plasă, mreajă; laţ; cursă, capcană; ~s of a spider pânză de păianjen; (fig.) to be taken in the ~s, to get caught in the ~s a) a cădea în cursă; b) a fi prins în mreje, a fi fermecat / vrăjit. 2. (cinegetică, înv.) fanion de îngrădire. toiler ['toibr] s. 1. truditor, muncitor. 2. om trudit, (fig.) cal de bătaie / poştă / tramvai. toilet ['toilit, -ot] s. 1. (înv.) (masă de) toaletă. 2. toaletă; găteală; to make one's ~ a-şi face toaleta, a se spăla / îmbrăca / pieptăna etc. 3. toaletă, îmbrăcăminte; ~ of white silk toaletă / rochie de mătase albă. 4. curăţire (a rănii, după operaţie). 5. toaletă, closet. 6. (amer.) cameră de baie (c« toaletă I closet). toilet ease [~ keis] s. trusă de toaletă; travelling ~ trusă de voiaj / călătorie. toîlet-cover [~tkAVor] s. şerveţel de (masă de) toaletă. toilet glass [~ gla:s] s. oglindă de toaletă. toilet-paper [~-peip3r] s. hârtie igienică, hârtie de toaletă; ~ fixture suport de hârtie igienică. toilet-powder [~ipaudar] s. pudră de corp. toilet-roll [~rout] s. sul de hârtie igienică. toiletry ['toilotri] s. (amer.) articole de toaletă. toilet service ['toilit iSo:vis] s.v. t o i 1 e t - s e t. toilet-set [~set] s. trusă de toaletă; garnitură / serviciu de toaletă. toilet-soap [~soup] s. săpun de toaletă. toilet sponge [~ spA.nd3] s. burete de baie. toilet-table [~,tcibl] s.v. t o i l e t (1). toilette [toa:'let şi pronunţia franceză] s. (jr.) v. t o i l e t (2, 3). toilet ware ['toilit iwsor] s. (corn.) articole de toaletă, veselă (de porţelan, faianţă etc.) pentru lavabo / baie / pentru masa de toaletă. toilful ['toilful] adj. 1. trudit, muncit, supraîncărcat cu muncă. 2. v. t o i l s o m e . toilfully [-i] adv. v. t o i l s o m e l y . toil-hardened ['toil-he:dnd] adj. călit în muncă. toilless ['toillis] adj. fără osteneală. toils [toilz] s. pl. v. t o i î2. toilsome ['toils^m] adj. laborios, anevoios, dificil, greu; penibil; trudnic; obositor. toilsomely [-li] adv. cu (multă) trudă; anevoie, cu caznă; cu greutate; în mod obositor. toilsomeness [-nis] s. dificultate, greutate; caracter obositor (al unei îndeletniciri). toil-worn f'toil


 tolerable



tolerable ['tolsrsbl] I. adj. 1. suportabil, tolerabil. 2. acceptabil; bunicel. 3. (înv.) destul de sănătos. II. adv. (amer.) v. t o l e r a b l y . tolerably [-ij adv. tolerabil, suportabil; destul de. tolerance ['toloransj s. 1. toleranţă; îngăduinţă, indulgenţă. 2. (com.) toleranţă admisă la greutatea monedelor. 3. (îehn.) toleranţă. tolerant ['tolsrsnt] adj. 1. tolerant; îngăduitor, indulgent. 2. (med.) care suportă bine (medicamente etc.). tolerate ['toloreit] vb. tr. 1. a tolera; a suporta, a îndura; a răbda. 2. a permite, a îngădui, a tolera. 3. (med.) a tolera, a suporta (un medicament etc.). toleration [.tols'reijan] s. tolerare; îngăduinţă, indulgenţă. tolite ['toulait] s. (chim.) trinitro-toluen. toii1 [toul] I. vb. A. tr. a trage (clopotul) rar şi ritmic. B. inlr. (despre clopot, ceas) a bate cu sunete rare şi ritmice; a dăngăni; a bate / a suna de înmormântare. II- s-1- bătaie ritmică şi rară (a ceasului etc.). 2. dangăt (funebru, de înmormântare, al clopotului). toll2 I. s. 1. vamă, taxă; impozit (perceput în pieţe, târguri, pentru servicii prestate etc.); town ~ acciz. 2. (si miller's ~) uium (tai/t reţinut de morar). 3. (fig.) plată, vamă; road accidents take a heavy ~ of human life accidentele de circulaţie fac foarte multe victime; the ~ of the roads mortalitatea pe drumurile publice. II. vb. tntr. a încasa taxe etc.; a-şi lua uiumul. tollable ['toulsbl] adj. (despre persoane, mărfuri) supus la taxe, impozabil. tollage ['toulidz] s. 1. taxă. 2. taxare; impozitare. toll area ['toul lEorio] s. (tel.) reţea-zonâ suburbană. toll-bar [~ ba:r] s. barieră unde se încasează taxe etc. (pe şosele). tollbooth ['tolbu:6, -bu:o] s. (scot.) 1. închisoare. 2. biroul vamal (la bariere, pe şoselele unde se percepe o taxă de trecere). 3. (înv.) primărie. toll-bridge ['toul.brid3] s. pod cu taxă de trecere. toll call [~ ko(:)l] s. (tel.) convorbire interurbană (între oraşe nu prea îndepărtate). toll collector [~ k3ilcktor] s. încasator al taxei de trecere pe unele şosele şi poduri. toll exchange [~ iksit/eind3] s. (tel.) centrală telefonică interurbană. tolley ['toii] s. (fam.) bilă (la jocuri cu bile). toll-free ['toul'fri:] adj. (amer.) (despre o convorbire telefonică) scutit de taxă. toll-gate ['toul geit] s.v. t o l l - b a r . toll-house [~haus] v. t o l l b o o t h (2). toll keeper [~ .ki:porJ s.v. t o l l c o l l e c t o r . tol-lol [itoul'loul] adj. (si.) aşa şi aşa; bunicel; tolerabil. tol-lol-ish [itoul'louli/] adj. v. t o i - Io 1. toll road ['toul roud[ s. autostradă cu plată. toii service |~ isa:vis] s. (aulo.ferov.) trafic suburban. toluene |'touljui:n] s. (chim.) toluen. toluidine [to'lju:idi;n] s. (chim.) toluidin. ţoiule l'toulju:!] s. v. t o 1 u e n e. Tom [tom] s. prese, de la T h o m a s; (any) ~, Dick and Harry a) oricine, fiecare, toată lumea; b) (peior.) plevuşcă, x-uleşti, neisprăviţi, terchea-berchea; (mar.) long ~ tun cu ţeava lungă. tomahawk ['tomoho;k] I. s. (amer.) tomahawk, secure mică de luptă a indienilor; to bury the ~ a face pace. II. vb. tr. 1. a lovi / a omorî cu un tomahawk. 2. (fig.) a critica cu cruzime. Tom and Jerry [torn ond 


958



tommy screw [~ iskru:] s. (tehn.) şurub de strângere. tommy shop [~ /op] s. 1. magazin de alimente în uzine. 2. brutărie, franzelărie, centru de pâine. 3. alimente luate de muncitori la lucru. 4. (înv.) magazin uzinal în care muncitorii căpătau alimente în locul plăţii în bani. tomnoddy ['tomnodi] s. tont, bleg; nătăfleţ, găgăuţă. tomogram ['tomogra5m[ s. (med.) tomogramă. tomograph ['tomogru;f, -graf] s. (med.) tomograf. tomography [to'mogrofi] s. (med.) tomografie. tomorrow [to'moron, tu'm-] I. adv. mâine; ~week de mâine într-o săptămână; the day after ~ poimâine; (prov.) never put off till ~ what you can do today nu lăsa pe mâine ce poţi face azi; ~ never comes mâine înseamnă niciodată. II. s. (ziua de) mâine. tompiori ['tompion]s.v. t a n i p i o n. tom rot ['tom rot] s. v. t o m m y r o t. - ., Tom Tiddler's ground [~ 'tidloz graund] s. l.joc de copii. 2. (fig.) ţara nimănui, sat fără câini. tomtit [—'tit] s. 1. (ornit.) piţigoi (Parus). 2. băieţel, puşti, pici, ţânc. ,tomtom |~tom] I. s. 1. tam-tam. 2. v. t a m t a m (1). II. vb. intr. a bate tam-tam-ul. ton [tAn] s. 1. tonă; (mar.) displacement ~ tonă deplasare (= greutatea a 35picioare cubice de apă); freight~tonă fraht (- 1,12 m3); long/ gross ~tonă engleză (- 1016,5 kg); metric ~ tonă metrică (= / 000 kg); register ~ tonă registru (= 2,83 m3); short ~ tonă scurtă (= 907,2 kg). 2. (fam.) număr / cantitate mare; ~s of people mulţime de oameni. 3. (fam.) povară grea / copleşitoare. tonal ['tounsl] adj. (muz.) tonal. tonality [ton'naditi] s. tonalitate. tone [toun] I. s. 1. ton, sunet; deep ~ ton profund; thin ~ ton subţire; (med.) heart ~s sunetele inimii; ringing ~ semnal de apel (la telefon). 2. ton (fel de exprimare; inflexiune, intonaţie). 3. caracter general, nivel (al moralităţii etc.). 4. (arte) nuanţare; ton. 5. intonaţie (a vocii); modulaţie. 6. (mea'.) tonus. II. vb. A. tr. 1. a da tonul dorit / calitatea dorită (sunetului); a nuanţa. 2. a acorda (instrumente muzicale). 3. to ~ down a atenua; a diminua, a potoli; to ~ up a) a întări, a accentua (coloritul); b) a ridica; a întări (sunetul); c) a remonta, a înzdrăveni, a reface. B. intr. 1. a lua un ton; a se nuanţa. 2. (with) a se armoniza (cu). 3. to ~ down a se atenua; a se potoli; to ~ up a se reface (după boală). tone arm ['toun c:m[ s. braţ acustic (al unui fonograf). tone colour [~ rkAbr] s. timbru (al unui instrument etc.). tone language [~ ■lîerjgwids] s. (lingv.) limbă în care opoziţia de ton are valoare fonologică. toneless l'tounlis] adj. 1. (despre o culoare) fără strălucire. 2. fără voce; atonic. 3. monoton, inexpresiv. ^ ; tonelessly [-Ii] aaV. cu voce voalată. tonelessness [-nisj s. absenţă a tonului / tonalităţii. tone poem ['toun ipoiiim] s. (muz.) poem simfonic. ; tone quality [~ .kwoliti] s. (muz.) calitate a sunetului. r toner ]'touno ] s. pigment, colorant; toner. tone syllable ['toun isilobl] s. silabă accentuată. tong [torj] s. societate secretă (în China). ■-., T tonga ['torjgo] s. (anglo-indian) şaretă, trăsurică pe două roţi. Tongan ['torjgonj I. adj. din Tonga, tongan. II. s. 1. locuitor din Tonga, tongolez. 2. (lingv.) tongană, (limba) tonga. tongs [torjz] s. pl. 1. cleşte, 2. (fam.) pantaloni; salopetă. tongue [tArj] I. s. 1. (anat.) limbă; (med.) furred / dirty / coated ~ limbă încărcată; to put out one's ~ a scoate / a arăta limba; to bite one's ~ a-şi muşca limba. 2. glas, grai, facultatea de a vorbi, vorbire; to give ~ a) a exprima, a se pronunţa; b) (despre un câine de vânătoare) a lătra; to have a ready I glib ~ a riposta prompt, a fi bun de gură; to have a sharp / caustic ~ a avea o limbă ascuţită; to have one's ~ at command a-şi stăpâni limba; to have smth. on / at the tip / at the end of one's ~ a-i sta pe vârful limbii, a-i sta pe limbă; to have too much ~ a fi limbut; he has a flippant ~, (fam.) he has his ~ well hung I oiled e bun de gură; to hold / (mv:) to keep one's ~ a tăcea, a-şi ţine gura; to curb / to bridle one's ~ to put a curb / a bridle on one's a) a tăcea, a-şi ţine gura, a nu scoate un cuvânt, a nu deschide gura; b) a-şi măsura cuvintele, a fi măsurat la vorbă, a nu da frâu liber gândurilor; to find one's ~ (again) a) a-şi recăpăta glasul, a-şi reveni dintr-o surpriză; b) a prinde glas, a-şi dezlega limba; (fam.) to loosen smb.'s ~ a face pe cineva să vorbească, a-i dezlega limba; (fam.) keep your ~ in your mouth!, keep your ~ between your teeth! ţine-ţi gura!; to keep a civil ~ in one's head a vorbi politicos; your ~ runs before your wit îţi merge gura mai repede ca gândul; to shoot out one's ~ at a-şi bate joc de; his ~ tripped a vrut să rostească un cuvânt şi a ieşit altceva; I cannot twist my ~ to it nu pot rosti aşa ceva; (fig.)long ~ limbă lungă; (fig.) loose ~ limbă slobodă; slanderous ~ gură rea / clevetitoare; (bibi.) confusion of ~s babilonie, încâlcire a limbilor; incontinence of ~limbuţie; skip of the ~lapsus linguae; his~failed him îşi pierdu glasul / graiul; his ~ is too long for his teeth e limbut, are limbă lungă; to have I to speak with one's ~ in one's cheek a vorbi ironic; to oil one's ~ a vorbi măgulitor; to have a smooth ~ a) a fi mieros la vorbă; b) a şti să vorbească bine, a fi bun vorbitor; to wag one's ~ a) a flecari, a pălăvrăgi; b) a fi bun de gură; (bibl.) in ~ verbal, oral; he that has a ~ in his head may find his way where he pleases omul bun de gură se descurcă uşor peste tot; wide ears and a short ~are best deschide urechile şi închide gura; the ~ is sharper than any sword limba-i mai tăioasă decât orice brici; a ~ gives a deeper wound than any sword limba răneşte mai rău decât orice sabie; the ~ is not steel, yet it cuts deşi nu-i sabie, limba taie si ea. 3. limbă, limbaj, limbă vorbită, the mother ~ a) limbă maternă; b) limbă mamă (a unei alte limbi); the English ~ limba engleză; the gift of ~s a) talentul de a învăţa limbi străine; b) (bibi., înv.) darul limbilor. 4. orice obiect în formă de limbă;-limbă de pământ, limbă de foc; limbă de pantofi;



 959



limbă de clopot; limba unei catarame; limbă de cântar sau de balanţă; lamă de cuţit; (ferov.) acul macazului; (tehn.) sfoara unui gater; ferăstrău cu ramă. 5. oişte. 6. (telm.) lambă, feder. 7. (electr.) indus. II. vb. A. tr. 1. a sări cu gura (la cineva), a-i ţine (cuiva) o predică, a lua (pe cineva) la refec / la trei păzeşte. 2. (înv.) a vorbi, a grăi; a rosti. 3. a atinge (ceva) cu vârful limbii; a linge (ceva). 4. (telm.) a uni / a asambla (ceva) prin îmbinare cu lambă şi uluc. 5. (muz.) a produce note în staccato cântând (ceva) la un instrument de suflat. B. vb. intr. 1. (rar) a flecari, a pălăvrăgi, a sporovăi. 2. (despre câinii ele vânătoare) a lătra (în semn că au descoperit vânatul). tongue-and-fore gum consonant ['tAţpndib: gAin ikonsansnt] s. (fon.) consoană prepalatala. tongue-and-groove joint ['tArpndgru:v d3oint] s. (tehn.) îmbinare cu lambă şi uluc. tongue-bit ['tArjbit] s. zăbală. tongue bone [~ boun] s. (anat.) os hioid. tongued ['tArjdj adj. 1. cu limbă. 2. (în cuvinte compuse) eu limba; double-~ cu limba furcată. tongue depressor ft An ditpresa1"] s. (med.) apăsător de limbă. tongue flame [~ fleim] s. flacără oxihidrică. tongue-in-ebeck ['tAnint/i:k] I. adj. glumeţ; ironic. II. adv. în glumă; în zeflemea. tongue-lash ['tArjla;/] vb. tr. a dojeni / a mustra aspru. tongueless ['tAnlis] s. fără limbă. tonguelet ['tArjlit] s. limbuţă. tongue-shaped 1'tAn/eipt] adj. în formă de limbă. tongue-tied [~taid] adj. 1. care nu poate vorbi. 2. (jig.) care a rămas fără glas, fără cuvinte, mut. tongue-twister [~ .twista1"] s. (fam.) şir de cuvinte greu de pronunţat. tonguing ['tArjin] s. (fam.) mustrare, perdaf. tonguing cutter [~ .kAta1"] s. (tehn.) freză. tonguing plane [~ plein] s. (constr.) rindea pentru lambă şi uluc. tonic ftcmik] I. adj. (med., muz.,fîg.) tonic. II. s. 1. (med.) tonic. 2. (muz.) tonică. tonicity [tou'nisiti] s. tonicitate (a muşchilor). tonic water [~ 'wo:ter] s. apă tonică. tonight [ta'nait, tu'n-] I. adv. diseară, Ia noapte, în seara aceasta. II. s. scara / noaptea aceasta. tonjon [rtcmd3on] ş. (anglo-indian) palanchin. tonk [torjk] vb. tr. (si.) 1. a bate, a chclfăni. 2. a înfrânge uşor (în competiţii). tonnage ftAnid3] s. (mar.) 1. tonaj; capacitate de încărcare. 2. taxe (la vapoare, în funcţie de tonaj). tonometer [tou'nomita1"] s. 1. (fiz.) tonometru. 2. (med.) tononietru. tons [tAiiz] adv. (fam.) foarte; I feel ~ better now acum mă simt mult mai bine. tonsil ['tonsil] s. 1. (anat.) amigdală. 2.pl. (fam.) hipertrofie a amigdalclor. tonsillectomy [ttounsi'lektami] s. (med.) amigdalectomic. tonsillitis ftonsi'laitis] s. (med.) arnigdalită. tonsillotomy ftonsi'loutami] s. (med.) amigdalotomie. tonsorial [ton'sDirbl] adj. (glumeţ) de bărbier, de frizer; ~ parlor frizerie, salon de coafură pentru bărbaţi. tonsure ['ton/u9r] I. s. tonsură. II. vb. tr. a tunde cu tonsură. tontine [ton'tim,'--] s. (corn.) anuitate, tantiemă. tonus ftounas] s. (med.) 1. tonus. 2. convulsie tonică. tony ['touni] adj. (fam.) elegant, şic. too [tu:] adv. 1. prea; ~ difficult a task o sarcină prea grea; ~ much money prea mulţi bani; ~many mistakes prea multe greşeli; to work ~much a munci prea mult; to work ~ little a munci prea puţin; I have a card ~ many am o carte de joc în plus; he was one ~ many era de prisos; he is ~ much for me, (jam.) he is one ~ many for me e prea puternic pentru mine; e mai isteţ decât mine; nu sunt de talia lui; altogether ~, quite ~ peste măsură de, excesiv de; ~ far off prea departe; far ~ much, ~ much by far cu mult prea mult; ~muchofa good thing ce-i mult nu-i bun; it's ~ good to last e prea frumos ca să dureze (mult); ~ good to be true prea e frumos ca să fie adevărat; it's none ~ pleasant nu e deloc plăcut, c cu totul neplăcut; ~big for one's boots / shoes / breeches / trousers înfumurat, îngâmfat, plin de sine; (fam.) ~ good by half grozav de bun; (fam.) ~ clever by half deştept foc; ~ far north prea la nord; (expresie shakespeariană) ~ late a week cu mult prea târziu; ~many cooks spoil the broth copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat; (fam.) ~ ~ nespus de, din calc afară de, extrem de; it's ~ ~ charming e nespus de frumos, e de-a dreptul încântător. 2. şi, de asemenea; de altminteri; de altfel; and I — şi cu; were you there ~? crai şi tu acolo?; he is a fool and a great one ~ e un idiot, şi încă unul mare de tot; the man, ~, inspired little confidence omul, de altfel, inspira (prea) puţină încredere. 3. foarte; it's ~ bad that you couldn't come ce păcat că n-ai putut veni; I am only ~ glad sunt foarte bucuros, sunt cât se poate de bucuros. toodle-oo ['tu:dl'u:] interj, (pop.) la revedere! cu bine! took [tuk] past de la t a k e (1,1). tool [tu:l] I. s. 1. sculă, unealtă; instrument; (prov.) a bad workman quarrels with his ~s un muncitor prost dă vina pe unelte. 2. (şi machine-tool) maşină-unealtă. 3. (fg.) instrument, mijloc; unealtă; he is a mere ~ in his hands e doar o unealtă în mâinile lui. 4. ornamentaţie în relief (la colţul coperţii unei cărţi). II. vb. A. tr. 1. a ciopli (piatra). 2. a ornamenta (colţurile, coperţile unei cărţi). 3. a lucra cu o sculă / unealtă. 4. (sl.) a mâna (caii etc.). B. intr. (sl.) a se plimba (în trăsură etc.). tool angle ['tu:l lEerjgl] s. (tehn.) unghi de ascuţire, unghi de cuţit. tool bag [~ basg] s. sac sau ladă cu unelte. tool blank [~ bterjk] s. (metal.) eboşă, piesă brută; semifabricat. tool block [~ bbk] s. (tehn.) port-cuţit. tool-box [~boks] s. (telm.) 1. v. t o o l b 1 o c k. 2. ladă cu unelte / scule.



toothsome



tool crib [~ krib] ş. v. t o o 1 n o 1 d e r. tool engineering [~ end3i


 toothsomeness



toothsomeness [-nis] s. gust plăcut; savoare; suculentă. toothwort ['tu:9w3(:)t] s. (bot.) colţişor (Dentaria bulbifera). toothy ['tu:0i] adj. care lasă să se vadă dantura; ~ smile zâmbet larg. tootle ]'tu:tl] (glumei) I. vb. intr. 1. a suna (din flaut, trompetă etc.). 2. a flecari. II. s. 1. sunet (de flaut, trompetă etc.). 2. flecăreală. toots ['tu:ts] s. (sl.) (folosit numai la vocativ); yes, my ~! da, iubito. tootsy(-wootsy) ['tutsi'wutsi] s. (limbajul copiilor) picioruş. top1 [top] s. 1. partea de SUS a unui obiect; creştet, vârf, coamă, culme, creastă, pisc; (fig.) grad / rang superior; at the ~ of the tree în vârful [«inului; (scol.) to be at the ~ of the form a fi primul din clasă; to come out (at the) ~of the school a fi şef de promoţie; higher ~s clase de învăţământ primar superior; at the ~ of the street la capătul de sus al străzii; at the ~ of one's speed cu cea mai mare viteză / iuţeală; at the ~ of one's voice din fundul rărunchilor / bojocilor; cât îl ţine gura; în gura mare; from ~ to bottom de sus până jos; din pod şi până-n pivniţă; from ~ to toe din cap până-n picioare, din creştet până-n tălpi; (fig.) to be at the —of the tree a fi la putere; (fam.) to get on the — of the tree / ladder, to come to the ~ a se ridica foarte sus pe scara socială, a ajunge departe (în viaţă); hair taken up on ~ of the head coafură ridicată / înaltă / montantă; to enjoy oneself to the ~ of one's bent a se distra de minune; (irl.) the ~ o' the morning to you! bună-ziua! bună-dimineaţa!; to place smth. on the ~of smth. a pune un obiect deasupra altuia; to put the best apples on ~ a pune merele cele mai frumoase deasupra (in cos etc.); (s[x>rt) to come out on ~a) a avea avantaj; b) a fi în fruntea clasamentului; (la un joc, meci) to be on ~ a conduce jocul; (fam.) one thing happens on ~ of another se precipită evenimentele; to go to bed on ~ of one's supper a se duce la culcare imediat după cină; on ~ of it all, they intended to şi unde mai pui că ci vroiau să; to go over the ~ a) (mil. sl.) a trece peste un parapet; a pomi la atac; b) (fam.) a se căsători; to feel on ~ of one's form a se simţi în formă (excelentă). 2. întindere (de apă, de pământ); partea de sus (a unei mese); imperială (a unui autobuz); to climb on ~ a se urca pe imperială; (înv.) to ride on ~of a coach a călători pe acoperişul unei diligente; oil always comes to the ~ uleiul se ridică întotdeauna Ia suprafaţă. 3. căputa (unui pantof); capacul (unei cutii); capota (unei maşini); tavanul (unui cuptor); (lehn.) ~ of a cam cap de colţ / ştift / camă. 4. cap (de pagină); partea de sus (a unei hărţi); (legătorie) margine de cap (a unei cărţi). 5. punctul maxim (alfluxului). 6. (auto) to climb a hill on ~ a urea o pantă / rampă în priză directă. 7. (mine) acoperiş, tavan. 8. (mar.) gabie. 9. (mii. sl.) v. t o p k i c k . top2 [top] s. sfârlează, titirez; to sleep like a ~ a dormi adânc, a dormi buştean; (sl.) old ~ amic, prieten. topaz ['toupa;z] s. topaz; smoky ~ topaz fumuriu. top banana ['top boincimo] s. (amer. teatru sl.) vedeta unui spectacol de revistă. top beam [~ bi:m] s. (constr.) 1. coronament superior din schelet de grinzi. 2. grindă de carpen. top-boot [~bu:t] s. I. cizmă înaltă. 2. (auto) husă de capotă. top box [~ boks] s. 1. (metal.) cutie de formare superioară. 2. (ferov.) cutia vagonului. top chisel [~ .t/izsl] s. (telut.) daltă de fierărie, daltă de forjă. top-coat [~kout] s. (înv.) pardesiu. top cut [~ kAt] s. (mine) havaj superior. top cutter [~ ikAtor] s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. top dog [~ dog] s. (fam.) câştigător, învingător. top-drawer [~ ,dro(:)or] adj. 1. (fam.) (despre planuri şi documente militare) strict confidenţial, secret, cunoscut numai de înalte oficialităţi. 2. de prim rang / ordin. top-dress [~dres] vb. tr. a pune îngrăşăminte la suprafaţa (arăturii). top-dressing Hdresirj] s. 1. (agr.) gunoire la suprafaţă. 2. (constr.) îmbrăcăminte a drumului. tope1 [toup] s. (ilu.) specie de rechin mic (Galeorhimts galeus). tope2 vb. intr. a se îmbăta regulat. tope3 s. (anglo-indian) plantaţii (de obicei de mango). top end ['top end] s. vârf, creştet. toper ['toupa'] s. beţivan, sugativă, sugebute. topflight l'topflait] adj. (amer. fam.) de calitatea / mâna întâi. topgallant [top'gadont, te'gav] s. 1. (mar.) arboret. 2. (flg.) vârf. culme. topgallant mast [~ ma:st] s. (mar.) arboretul zburătorului. topgallant sail [~ seil] s. (mar.) zburător. topgallant yard [~ ja:d] s. (war.) verga zburător. top gas ['top ga;s[ s. (metal.) gaz de furnale. top gear [- -gior] s. (auto) priză directă. top grosser [~ igrousor] s. (amer. fam.) film sau piesă de mare succes. top-hat [~ha:t] s. joben, cilindru. top-heavy [-.hevi] adj. 1. mai greu la vârf; nestabil; (av.) greu de bot; (mar.) supraîncărcat la partea superioară. 2. (sl.) beat, făcut. tophi ['toufai] pl. de la t o p h u s. top-hole [-noul] s. (fam.) de primă calitate; a ~ idea o idee strălucită; to have a ~ time a se distra de minune; he's a ~ fellow e un tip grozav. tophus ['toufos],pl. tophi ['toufai] s. (mea'.) tof. topi [toupi] s. (anglo-indian) pălărie tropicală (contra soarelui). topiary ['toupiori] adj. the ~art arta de a tăia plante etc. dându-le forme ornamentale. topiary garden [~ 'gerdan] s. grădină englezească. topic ['topik] s. temă, subiect. topical [-al] adj. 1. topic. 2. actual, de actualitate. 3. de interes local. 4:(mai ales despre o afecţiune) local. topicality [itopi'kaditi] s. actualitate, caracter actual (cu gen:). topics ['topiks] s. pl, (folosit ca pl.) topică.



960



top kick ['top kik] s. (mil. sl.) sergentul companiei sau al bateriei. top knocker [~ inoko'l s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. topknot [~not] s. moţ; fundă; creastă (pe cap), coc. toplander [~lasndor] s. (mine) miner care lucrează la săparea puţurilor. topless ['toplis] adj. 1. (despre pomi) cu vârful retezat; fără vârf. 2. (despre uncostum de baie ele.) fără partea de sus. 3. (despre o persoană) cu torsul gol. top light ['top lait] s. (mar.) lumina de semnalizare la vârful catargului (din mijloc). top liner [~ .lainor] s. (amer.) actor popular; stea. toplofty [~ilofti] adj. (fam. glumei) dispreţuitor, arogant; înfumurat. topman [~mon],pl. topmen [-mon, -meni s. (mar.) gabier. top mark [~ ma:k] s. (mar.) semn de geamandură. topmast ['topma:st, -most] s. (//tar.) arbore gabier. topmast fid [~ fid] s. (mar.) cavilă, cavilieră. topmost ['topmoust, -most] adj. 1. cel mai din vârf, din cap. 2. cel mai important. top-notch ['top'notj*] (fam.) I. adj. excelent; de mâna întâi; de prim ordin, de primă calitate. II. s. poziţie culminantă; punctul cel mai înalt; vârf; he is a -above his fellows îşi întrece cu mult tovarăşii; the ~ of London society elita societăţii londoneze. top-notcher [-or] s. (fam.) 1. (sport) as, jucător de mare clasă. 2. lucrare (artistica, literară, muzicală) de mare calitate. top note ['top nouţ] s. (muz.) notă înaltă. topographer [to'pogrofor] s. topograf. topographic(al) [itopo'graîfik(ol)] aay. topografic. topography [to'pogrofi] s. topografie. topology [to'poIod3i] s. topologie. topometry [to'pomitri] s. topometrie. toponym ['toponim] s. (lingv.) toponim. toponymy [to'ponimi] s. toponimie. top overhaul [top iouvoho;l] s. reparaţie capitală. topper ['topor] s. (fam.) li joben, cilindru. 2. fruct etc. aşezat deasupra celorlalte (pentru reclamă). 3. (fam.) tip extraordinar; ceva ce nu s-a mai pomenit, ceva teribil, extraordinar. 4. v. t o p k i c k. topping ['topirj] I. aaj. 1:(despre munţi etc.) înalt. 2. excelent; excepţional. 3. (fam.) distins; elegant. II. s. parte superioară; vârf; moţ (de frişca). toppingly [-li[ adv. (fam.) minunat, splendid, excelent. topple ['topi] (si to ~down / over) vb. A. tr. a răsturna; a rostogoli. B. intr. a se răsturna, a se rostogoli. , top roll ['top roul] s. (lehn.) rolă de presare / apăsare. top rope ['top roup] s. (mar.) parâmă utilizată pentru ridicarea sau coborârea arborelui gabier. topsail ['topsl, 'topseil] s. (mar.) gabier, vela gabier. top-secret ['top skkrit] adj. ultrasecret. top-seeded player ['topsi:dod ipleor] s. (sport amer. fam.) jucător foarte bun cu mari şanse de câştig. top seller [~ iselor] s. (amer.) carte sau înregistrare muzicală de mare succes. top sergeant [~ .savant] s. (mii. fam.) sergentul companiei sau al bateriei. "'' topside [-said] s. (mar.) bord liber. top soil [- soil] s. (agr.) strat arabil. top speed [~ spi:d] s. viteză maximă. top step [~ step] s. treaptă de SUS. >'' ■ top stor(e)y ]~ sto(;)ri] s. 1. (sl.) cap, căpăţână. 2. etaj ultim. topsyturvy ['topsi'to:vi[ I. adj., adv. cu capul în jos şi picioarele în sus, cu susul în jos, pe dos; zăpăcit; încurcat. II. vb. tr. a întoarce cu susul în jos, pe dos. III. s. zăpăceală; încurcătură. topsyturvydom [-dom] s.v. t o p s y t u r v y (III). top view ['top vju:] s. vedere de sus; proiecţie verticală; vedere în plan. top wall [~ wo:l] s. (mine) acoperiş. top water [~ ,wo:tor] s. (mine) apă dintr-un orizont aflat mai SUS de stratul productiv, apă din acoperiş. toque ['touk] s. (fr.) 1. tocă. 2. (zool.) specie de macac (Macaca sinica). tor [to:r] s. deal, vârf stâncos (conic) (în sud-vestul Angliei). torch [to:tj] s. 1. făclie, torţă; electric ~ lanternă electrică (deforma cilindrica). 2. (telm.) lampă de lipit. 3. (fig.) torţă; to pass on the ~ a transmite torţa mai departe, a păstra / a continua tradiţia. torch-bearer [-.bsoro'] s. purtător de torţă. torch fishing [~ ifi/irj] s. pescuit nocturn (la lumina torţelor). torchlight [-lait] s. lumină de făclie; lumină de lanternă electrică; ~ procession retragere cu torţe. torch-lit rally [~lit 'radi] s. adunare / manifestare cu torţe. torchon lace ['to:j3n Ieis si pronunţia franceză] s. dantelă ţărănească. torchon paper [~ >peipor] s. hârtie franjuită (pentru pictura în acuarelă). torch-singer [rtb;t/isirjor] s. (amer.) cântăreţ de muzică sentimentală. torch-song [-son] s. (amer.) cântec sentimental de dragoste. tore [to: r ,too r ]pastaela t e a r ( I ) . toreador ['to(:)riodo:r] s. toreador. . toreutic [to'ru;tik] aay. care ţine de toreutică. toreutics [-s] s, pl. (folosit ca sg.) toreutică. tori ['to:rai] pl. de Ia t o r u s. torment ]'to:ment, -mont] I. s. 1. tortură, chin, supliciu. 2. sursă de suferinţă, de chin. II. [to:'mcnt] vb. tr. a chinui, a tortura. tormentil ['to:mintil] s. (bot.) sclipeţi (Potenlilla tormentilla).



 961



tormentor [to:'ment3rj ş. 1. călău; persoană şau lucru care chinuieşte. 2. (agr.) grapă cu roţi. 3. (teatru) prima culisă. tormentress [to:'mentris] ş. femeie care produce suferinţă / care chinuieşte. tormina ['to:min3] s. pi, (med.) colici. torn [to:n] part. trec. de la t e a r (I). tornado [to:'neidou] s. 1. tornado, cielon, uragan. 2. (fig.) explozie / furtună de aplauze, urale etc. tornado lamp [~ Uemp] s. felinar de vânt. toroid ['to:rDid] s. toroid. toroidal [ta'roidl] adj. toroidal. Torontonian ['taroritounjan, -nion] I. adj. din Toronto. II. s. locuitor al oraşului Toronto. torose ['to:rous] adj. (bot.) torulos. torp [to:p] s. (amer. fam.) sandviş mare (cu maioneză, carne, legume etc). torpedo [to:'pi:dou] I. s. 1. (iht.) torpilă-electrică marmorată (Torpedo marmorată). 2. torpilă. 3. petarda. 4. mină. II. vb. ir. 1. (mar. mii.) a torpila, a distruge / a ataca cu torpile. 2. (fig.) a torpila (negocieri, tratative); a paraliza (a acţiune, instituţie etc.). torpedo-boat [to:'pidoubout] s. (mar. mil.) torpilor. torpedo-boat destroyer [~ dis.trDi3r] s. (mar. mii.) contratorpilor. torpedo body [~to:'pidou ibodi] s. (auto) caroserie ultraaerodinamică. torpedo bomber [~ rb3mor] s. (av. mii.) bombardier torpilor. torpedoing [to:'pi:douin] s. torpilare. torpedo juice [to:'pi:dou d3u:s] s. (amer. si.) mişmaş, băutură preparată în casă din diferite ingrediente ieftine. torpedoman [to:'pidouni3n],pl. torpedomen [-man, -men] s. (mar. mil.) torpilor. torpedo-net(ting) [to:'pidouinet(in)] ş. (mar. mil.) plasa de apărare împotriva torpi­ lelor. torpedo plane [~ plein] s. (av. mil.) avion torpilor. torpedo-tube [~tju:b] s. (mar. mil.) tub lans-torpilă. torpid ['tD:pidj I. adj. 1. (despre animale care hibernează) adormit. 2. înţepenit; amorţit. 3. inactiv; indolent, apatic. II. s. pi. întrecere de bărci cu vâsle pentru echipe de categoria a doua (la Oxford). torpidity [to:'piditi] s. înţepenire, amorţire. torpor ['tD:par] s. 1. înţepenire; amorţire; toropeală. 2. indolenţă, apatie. torps [to:ps] s. (mar., fam.) ofiţer torpilor. torquate ['to:kweit] adj. 1. (zool.) inelat în jurul gâtului. 2. (bot.) răsucit. torque [to:k] s. 1. (arlieol.) colier de metal răsucit. 2. (te/m.) moment / cuplu de torsiune. torrefaction [itpri'fsk/^n] s. torefiere, ardere. torrefy ['torifai] vb. tr. a torefia. torrent ['torent] s. 1. torent. 2.pl. ploaie torenţială. 3. (fig.) val, potop, torent (de întrebări, injurii etc.). torrential [to'ren/al] adj. 1. torenţial. 2. iute; învolburat. torrentially [-i] adv. torenţial. Torricellian vacuum [-tori't/elian iv«kju;m] ş. (fiz.) vidul lui Torricelli. torrid ['torid] adj. torid. torridity bto'riditi] s. căldură toridă. torridness ['toridnis] s. v. t o r r i d i t y . torrid zone ['torid zoun] s. zonă toridă. torsel ['to:sl] s. (arlieol.) ornament în spirală. torsi ['to:sai] pi. de la t o r s o . torsion ['tor/an] s. 1. (tehn.) torsiune. 2. răsucire. torsionai ['toi/an^l] adj. de torsiune. torsional balance [~ 'basbns] s. v. t o r s i o n b a l a n c e . torsionai load [~ 'loud] s. (fiz.) sarcină de torsiune / răsucire. torsion balance [to:/an tbasbns] s. balanţă de torsiune. torsion bar [~ ba:r] s. (auto) bară de torsiune. torso ['to:sou], pi. torsos [-z], torsi [-ai] s. 1. tors, trunchi. 2. fragment (de lucrare literară/. tort [to:t] s. (jur.) ofensă; prejudiciu. torticollis [.to:ti'kolis] s. (med.) torticolis. tortile ['to:tail] adj. răsucit, încolăcit. tortoise ['to:tos] ş. (zool.) broască-ţestoasă (Chelonia). tortoiseshell [~/el, 'to:t3j"el] ş. 1. carapace de broască ţestoasă. 2. bagă; ~ spectacles ochelari cu ramă de baga. tortuosity [.to:tju'Dsiti] s. 1. întortochere; sinuozitate. 2. (fig.) ncsinecritate; lipsă de francheţe. tortuous [rto:tju9s] adf 1. întortocheat; şerpuit, sinuos. 2. (fig.) nesincer; lipsit de sinceritate / francheţe. tortuously [-li] adv. întortocheat; pe ocolite. tortuousness [-nis] s. v. t o r t u o s i t y . torture ['to:t/3r] I. s. (şifig.) tortură, chin; supliciu; to put to the ~ a supune la chinuri, a tortura, a chinui. II. vb. tr. 1. a tortura, a chinui. 2. (fig.) a denatura (un text, sensul cuvintelor). torture hat [~ haît] s. (mii. si.) mască de gaze. torturer ['toit/ara1"] s. persoană care chinuieşte, călău. torturing ['toit/arin] adj. chinuitor. torus ['to:r3s], pl. tori ['to:rai] s. (arhit.) profil jumătate rotund. Tory ['torn] s. (pol.) membru al partidului conservator. Toryism ['to:riiZ3m] s. (pol.) conservatorism. tosh [to/] s. (sl.) 1. fleac; prostie. 2.v. m a c k i n t o s h .



touch



toss [to(:)s] I. s. 1. aruncare, azvârlire (mai ales în sus), acţiunea de a arunca în SUS. 2. scuturare, zguduire, zdruncinătură; (fig.) tulburare, răscoală; ~ of the head mişcare a capului (în semn de nerăbdare sau dispreţ). 3. aruncare, distanţă până la care s-a aruncat. 4. aruncarea în sus a unei monede; tragere la sorţi; to win the ~ a câştiga la joc; a câştiga la tragerea la sorţi; (pop.) it's not worth the ~ nu merită osteneala. 5. (călărie) cădere de pe cal; to take a ~ a cădea de pe cal. 6. (agr.) hambar. II, vb. past şi part. trecut (poetic) si tost [to(:)st] A. tr. 1. a azvârli, a arunca; to ~ smth. to smb. a arunca cuiva ceva; to ~ smb. in a blanket a azvârli pe cineva în sus de pe o pătură (ţinută din cele patru colţuri). 2. (despre vite cornute) a împunge. 3. a scutura, a zgudui, a clătina; a mişca cu putere încolo şi încoace; I have been ~ed about a good deal of late years am avut o viaţa zbuciumată în ultimii ani; ~ed on the waves săltat de valuri; to ~ one's head a) a da din cap în semn de dispreţ; b) a da din cap. 4. (jig.) a tulbura, a alarma, a nelinişti. 5. (mine) a amesteca un minereu eu noroi. 6. (înv.) a citi (o carte) pagină eu pagină. ♦ (amer. univ. sl.) to ~ one's cookies a vomita, a vărsa; (mar.) to ~ (the) oars a face „sus ramele". 7. to ~ about a arunca; (jig.) I don't want my name to be ~ed about nu vreau să vorbească toată lumea despre mine; to ~ one's money about a risipi banii, a cheltui banii fără socoteală, a azvârli banii pe fereastră; to ~ aloft a arunca în sus; to ~ off a) a arunca, a azvârli; b) (fam.) a da pe gât dintr-o dată / dintr-o singură răsuflare; c) a se pregăti în grabă; d) (referitor la timp) a-şi petrece timpul; (rar) to ~ out a scuipa; to ~ over and over a arunca încolo şi încoace; to ~ over board a arunca peste bord; to ~ up a) a arunca în sus; b) (fam.) a pregăti repede. B. intr. 1. a se mişca încoace şi încolo; to ~ (about) in bed a se răsuci în pat când pe o parte când pe alta, a se perpeli în pat; to ~ in one's sleep a se agita în somn. 2. a se scutura încolo şi încoace, a se bălăbăni încolo si încoace; branches ~ing in the wind ramuri scuturate de vânt; (despre un vapor) to pitch and ~ a tanga, a sălta pe valuri. 3. (şi to ~ up) a arunca în SUS o monedă; a trage la sorţi; to ~ for smth. a alege ceva prin tragere la sorţi (cap sau pajură); (fotbal etc.) to ~ for sides a alege terenul prin tragere la sorţi. 4. (despre valuri) a clipoci. tosser I'tosa1"] s. aruncător (cu banul). tossing ['tosin] s. 1. aruncare, azvârlire (a mingii). 2. hurducături; aruncare încoace şi încolo. 3. (mine) spălare (a minereului). tosspot l'tospot] s- (înv.) beţiv(an). toss-up ['tosAp] s. 1. aruncare cu banul. 2. chestiune nesigură / dubioasă; it's ~ whether he comes or not nu e sigur dacă vine sau nu. tost [to(:)st] (poetic) past şi part. trec. de la t o s s (II). tot1 [tot] s. 1. copilaş; tiny ~gâgâlici. 2. (fam.) strop, păhărel, cantitate mică de băutură alcoolică. tot2 (fam.) I. s. sumă; adunare. II. (şi to ~ up) vb. A. tr. a aduna. B. intr. a însuma. total ['toutl] I, adj. 1. total; întreg; the ~number of persons numărul total de persoane. 2. absolut; deplin; he was in ~ ignorance of it nu ştia absolut nimic despre aceasta. II. s. total, sumă; întreg. III. vb. tr. 1. a aduna, a totaliza. 2. a însuma, a fi egal cu. totalitarian [itoutEeli'tearion, tou.t-] adj. totalitar. totalitarianism [-izam] s. totalitarism. totality [tou'tasliti] s. totalitate; cantitate întreagă / totală. totalizator [itout3lai'zeit3r] s. totalizator. totalize ['toutalaiz] vb. tr. a totaliza. totalizer [-ar] s. v. t o t a l i z a t o r . totally [towtali] adv. totalmente, cu desăvârşire. tote1 [tout] s. (sl.) prese, de la t o t a l i z a t o r . tote2 vb. A. tr. (amer.) a transporta; a duce. B. intr. a proceda cinstit. tote3 s. maşină de calculat folosită la pariuri. tote bag [~ ba?g] s. (amer.) sacoşă. totem ['toutamj s. totem. totemic [tou'tasmik] adj. totemic. totemism ['toutamizpm] s. totemism. t'other ['tAoV] (the other) pron. celălalt. totter ['t3t3r] I. vb. intr. 1. a se clătina; a merge clătinându-se. 2. (despre un turn etc.) a se clătina; a fi pe punctul de a se prăbuşi. 3. (fig. despre guvern, sistem etc.) a se clătina; a fi pe punctul de a cădea. II. s. clătinare. tottering ['totarin] adj. v. t o t t e r y . tottery ['toteri] adj. care se clatină; instabil; pe punctul de a se prăbuşi. toty ['touti] s. (în unele regiuni ale Oceanului Pacific) pescar; marinar. toucan ['tu:k9n, -keen, -ka:n] s. (omit.) tucan (Ramphastidae). touch [t/vt/] I. vb. A. tr. 1. a atinge (cu mă/ta, cu o parte a corpului etc.); to ~ bottom a) (fig.) a fi ajuns pe treapta eca mai de jos; b) a se afla pe teren sigur; ~ the spot a atinge punctul nevralgie; ~wood a bate în lemn (din superstiţie). 2. a provoca atingerea (a doua lucruri). 3. a pipăi. 4. a ajunge până la, a atinge; I can just ~ the ceiling pot abia să ating plafonul. 5. (fig.) a egala; a atinge măiestria (cuiva); no one can ~him for skill on the violin nimeni nu poate egala măiestria lui la vioară. 6. (mai ales negativ) a avea de a face cu, a se atinge de; he will not ~ liquor nu se atinge de băuturi spirtoase. 7. a atinge uşor (coardele, clapele). 8. a exercita o presiune uşoară asupra (cu gen.), a apăsa pe; he ~ed the bell a sunat (uşor). 9. a înduioşa; a mişca; he was «-ed by her tears a fost înduioşat / mişcat de lacrimile ci. 10. a mâhni, a afecta, a atinge; it ~ed him to the quick 1-a atins într-un punct sensibil / nevralgic / dureros; 1-a afectat foarte mult; 1-a atins la coarda sensibilă. 11. a atinge; a se referi la, a aborda (în treacăt o problemă, un subiect); he ~ed many interesting points a atins multe puncte interesante. 12. a atinge, a privi; the question ~es me nearly chestiunea mă priveşte de aproape. 13. a contura; a marca (cu o pensulă, cu creionul etc.). 14. a colora; a nuanţa; clouds ~ed with rose nori a căror culoare bate în roz. 15. a altera, a vătăma (puţin); flowers are a little ~ed with the cold weather florile sunt uşor ofilite / se resimt din pricina vremii friguroase. 16. a influenţa; a modifica; morality ~ed with emotion moralitate puţin emotivă. 17. (/nat.) a fi tangent la.



 touchable



18. (negativ) a nu produce nici un efect asupra; polish won't ~ these boots crema nu are nici un efect asupra acestor ghete. 19. (sl.) a împrumuta de la; a stoarce bani; he ~ed me for £ 2 mi-a luat două lire cu împrumut; m-a tapat de 2 lire. B. intr. 1. a se atinge, a se lovi, a veni în contact. 2. a fi în atingere / contact. 3. (mar.) to ~ at (despre vapoare) a acosta la; a atinge (un port etc.); to ~ off a) a face un crochiu (cu gen.); b) a descărca (un tun); a face să explodeze (o mină); to ~ on / upon a atinge (un subiect, o problemă); to ~ up a) a retuşa, a face unele retuşuri (unui tablou); a aduce unele îmbunătăţiri (n/tei lucrări literare, muzicale etc.); a da un nou lustru (mobilei); a înviora, a împrospăta, a da o nouă strălucire (culorilor); I ~ed myself up a bit m-am aranjat puţin (în oglindă); b) a stimula; a îmboldi (un cal cu biciul sau pintenii); a împrospăta (memoria cuiva); I'll ~him up about it o să-i suflu / strecor un cuvânt despre treaba asta. II. s. 1. atingere, contact; to give smb. a ~ a atinge pe cineva; the engine starts at the first ~ of the switch motorul porneşte la prima cheie, motorul porneşte la sfert; to be in ~ with smb. a fi în legătură cu cineva; to get into (direct) ~ with smb. a intra în legătură cu cineva, a lua contact cu cineva; to get in ~ with the police a lua contact cu poliţia; to put smb. in ~ with smb. a pune pe cineva în legătură cu altcineva; keep in ~ with him ţine legătura cu el; to keep in close ~ with smb. a ţine legătura strâns cu cineva, a fi în relaţii strânse cu cineva; to lose ~ with smb. a) a nu mai fi prieten cu cineva; b) a pierde legătura cu cineva; personal ~contact personal; to be in ~with the situation a ft la curent cu situaţia; to keep smb. in ~ with smth. a ţine pe cineva la curent cu ceva; to be out of ~ with foreign affairs a nu mai fi la curent cu situaţia internaţională. 2. (mai ales s e n s e of~) pipăit, simţul pipăitului; hard to the ~aspru la pipăit; to know smth. by the ~ a recunoaşte un lucru după pipăit; cold to the ~ rece la pipăit; to have a delicate ~ a avea simţul pipăitului foarte fin; ~of Iove sentimentul dragostei. 3. atingere, lovitură uşoară; (muz.) tuşeu; (fig.) influenţă, înrâurire; ~of / with a wand o uşoară lovitură de baghetă; to give one's horse a ~ of the spurs a-şi îmboldi calul cu pintenii; ~ of pen trăsătură de condei; to add a few ~es to a picture a mai face câteva retuşuri unui tablou; sculptor with a bold ~ sculptor îndrăzneţ ca concepţie; to write with a light ~ a avea un stil uşor / plăcut; a dress with an individual ~ about it rochie purtând o pecete personală; the Nelson ~ procedeele de atac proprii lui Nelson; to have a light ~ on the piano a avea un tuşeu fin la pian; magnetization by single ~ magnetizare prin atingere simplă. 4. grăunte; nuanţă; (uşor) acces de boală; a ~ of salt un grăunte de sare; a ~ of jealousy un grăunte de gelozie; a ~ of rouge puţin ruj; handkerchief with just a ~ of scent o batistă (foarte) discret parfumată; the first ~es of autumn primele vestiri / senine ale toamnei; there was a ~ of bitterness in his reply răspunsul lui avea o nuanţă de amărăciune; ~ of fever uşor acces de febră. 5. (sport) tuşă; out of ~ dincolo de tuşă / în afara terenului de joc. 6. piatră de încercare; to put smb. to the ~ a pune pe cineva la încercare. 7. (amer. sl.) bani obţinuţi în dar sau prin împrumut. 8. (sl.) mită -0- (fam.) to have a near ~ a scăpa ca prin urechile acului; the match was won by a ~ meciul a fost câştigat la o diferenţă foarte mică de scor; the dinner was a guinea ~ masa a costat o guinee de persoană. touchable ['Ut/sbl] adj. care poate fi atins, pipăibil. touch-and-go ['tAtjsnd'gou, -orj'gou] I. adj. nesigur, îndoielnic; riscat; «situation situaţie instabilă; it was ~ whether era îndoielnic dacă. II. s. situaţie îndoielnică / riscată; instabilitate. touchdown ['tAt/daun] s. 1. atingere. 2. aterizare, touched f'tAt/t] adj. 1. emoţionat; mişcat. 2. (fam.) atins, scrântit; ~ in the upper / storey scrântit (la cap). toucher ['tAtJV] s. persoană care atinge / care pipăie (fam.) as near as a ~ foarte aproape de, la un pas de; (fam.) to a ~ aproape, aidoma, exact, precis; (fam.) that was a near ~ for you ai scăpat ca prin urechile acului. touchily ['tAt/ili] adv. cu susceptibilitate. touchiness ['tAt/inis] s. susceptibilitate; sensibilitate. touching ['tAt/in] I. adj. înduioşător, mişcător; impresionant. II. prep. referitor la, cu privire Ia. touchingly [-li] adv. mişcător, emoţionant. touch-in-goal ['tAt/'ingoul] s. (rugbi) but marcat. touch-judge [~d3Ad3] s. (rugbi) arbitru de tuşe. touch-line [~lain] s. (fotbal) linie de tuşe. touch-me-not [~mi'not] s. 1. persoană ultrasensibilă. 2. (bot.) slăbănog (Impaliens nolitangere). touchstone [~stoun] s. 1. piatră pentru încercat aliaje de metale preţioase. 2. (fig.) standard; criteriu. 3. (fig.) piatră de încercare. touch-type [~taip] vb. intr. a dactilografia / a bate orb (la maşină). touch-typist [~taipist] s. dactilografă perfectă. touch-up [~Ap] s. 1. înviorare, împrospătare (a culorilor). 2. retuş, retuşare (v. t o _ t o u c h u p). touchwood [~wu(:)d] s. 1. iască. 2. joc de copii în care nu mai poţi fi prins dacă atingi un pom. touchy ['tAt/i] adj. susceptibil; iritabil; foarte sensibil. tough [tAf] I. adj. 1. tare, solid, rezistent; tenace; dur. 2. (despre argilă, cauciuc etc.) rigid; dur. 3. vânjos, viguros, robust, rezistent. 4. încăpăţânat, inflexibil; (fam.) ~ customer tip dur şi bătăios (care aa de furcă). 5. dificil, greu; ~ job lucru greu, sarcină grea. 6. (fam., despre soartă etc.) trist; neplăcut; ~ luck ghinion. 7. (amer. sl.) banditesc, criminal. II. s. huligan; bandit. tough buck ['tAf 'bAk] s. (amer. fig.) 1. bani câştigaţi cu greu. 2. muncă grea. toughen ['tAfn] vb. A. tr. a întări, a solidifica. B. intr. a se întări, a se învârtoşa, a se solidifica. toughie ['t fi] s. (/a)«.) 1. tip dur. 2. huligan. 3. problemă / situaţie dificilă. 4. (sport) adversar puternic, greu de înfrânt.



962



toughish I'tAfi/] adj. cam tare; cam aspru; cam greu, cam dificil. toughly ['tAfliJ adv. 1. dur; cu asprime. 2. viguros. 3. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie. toughness ['tAfnis] s. 1. duritate; asprime. 2. tenacitate, rezistenţă; forţă, soliditate. 3. încăpăţânare, îndărătnicie. 4. dificultate, greutate. toupee [tui'pi:] s. meşă (pentru ascuns chelia). toupet ['tu:pei] s. v. t o u p e e. tour [tuor, to9r] I. s. 1. călătorie, voiaj; voiaj circular; cursă, plimbare, excursie; organized ~ circuit turistic; conducted ~s excursii sau călătorii organizate; to start on a ~ a pleca în voiaj; to make the ~ of a country a călători printr-o ţară, a vizita o ţară; to make a ~ of / through Europe a face o călătorie prin (toată) Europa; a ~ round the world o călătorie în jurul lumii; exploring ~călătorie de explorare; the grand «călătorie prin toată Europa (făcută de fiii aristocraţilor cu scopul de a-şi desăvârşi educaţia); to'be on ~ a fi în călătorie; they were on a ~ through France voiajau prin Franţa; wedding ~ voiaj de nuntă; official ~ călătorie oficială; walking / pedestrian ~ călătorie pe jos, excursie pe jos. 2. turneu; rond; ~ of inspection (tur de) inspecţie; (teatru) to take a company on ~ a pleca cu o trupă de teatru în turneu; (teatru) company on ~ trupă în turneu; (mil.) ~ of duty rond de serviciu; in / by ~s alternativ, pe rând. 3. tur de dans. 4. perucă; ~ of hair perucă. 5. (înv.) întoarcere; mişcare circulară. 6. (înv.) fel, procedeu, manieră. 7. (amer .fam.) schimb de lucru, tură. II. vb. A. intr. 1. a călători, a face călătorii; to go ~ing, to go a ~ing a face călătorii; to ~ through / about a country a călători printr-o ţară. 2. (inv.) a se întoarce. B. tr. a cutreiera, a colinda; to ~a country a călători printr-o ţară; (teatru) the play will ~ the provinces in the spring la primăvară piesa va pleca în turneu în provincie. tourer ['tuoror] s. 1. turist (în automobil). 2. v. t o u r i n g c a r . ■:■ touring ['tuorirj, 'toarirj] I. s. turism. II. adj. turistic; ~ information informaţii turistice; a ~ American un turist american. ' "■ ■ touring car [~ka: r ls. autoturism. touring company [\kAmp3niJ s. (teatru) trupă în turneu. tourism ['tuorizsm] s. turism. tourist ['tuorist, 'toar-] s. 1. turist; călător. 2. (amer. sl.) victimă, pradă uşoară. 3. (amer. sl.) (muncitor) leneş. tourist agency [~ ieid3snsi] s. agenţie / birou / oficiu de turism. tourist class [~ kla:s] s. (în transporturi) clasa turist. touristic [tus'ristik, toa-] adj. turistic. tourist ticket ['tusrist .tikitl s. bilet de excursie; bilet în circuit. touristy ['tusristi] adj. (mai ales peior.) care atrage mulţi turişti. tourmalin(e) ftusmolkn] s. (mineral.) turmalină. tournament ['tuonomont, 'tosn-, 'to:n-] s. 1. (ist.) turnir. 2. competiţie sportivă, concurs, turneu. tourney ['tusni, 'too-, 'to:n-] (ist.) I. s. turnir. II. vb. intr. a lua parte la un turnir. tousle ['tauzi] vb. tr. 1. a ciufuli, a zbârli. 2. a şifona. tousled [-d] adj. 1. ciufulit, zbârlit. 2. şifonat. tousy ['tauzi] adj. (scot.) ciufulit, zbârlit. ■ ■ • ' . ' tout [taut] I. s. 1. persoană care face reclamă. 2. (si racing) persoană care e la curent (în mod secret) cu antrenamentul cailor de curse, turfist ce se ghidează numai după „tuyau"-uri; (sl.) spion, agent. 3. joc de cărţi. 4. (peior.) speculant, bişniţar. II. vb. A. tr. (inv.) a pândi; a spiona; a urmări în secret antrenamentul (cailor de curse). B. intr. to ~ for a) a căuta pe cineva cu privirea, a căuta să descopere ceva; b) a-şi lăuda în mod insistent marfa; to ~ on smb. a spiona pe cineva. , . ' . ' • touzle ['tauzi] vb. v. t o u s 1 e. tow1 [tou] s. 1. cablu sa» odgon de remorcă; remorcă, edec; to take a boat in ~ a remorca un vas; to take a car in ~ a remorca un automobil; to be taken in ~ a fi remorcat; a fi luat la remorcă; (fam. fig.) he took me in ~ m-a condus, mi-a servit drept ghid; (fam.) to be in ~ of smb. a fi în trena cuiva; (fam.) he always has his family in ~ îşi trage întotdeauna familia după el; a ~ of barges un şir de şalupe remorcate. 2. remorcher. tow2 ['tou] s. fuior; deşeuri (de cânepă, in). towage [rtouid3J s. remorcare, remorcaj. toward I. ['touod, t9'wo:d, tu'wo;d, two:d, to:d, toad] adj. (înv.) 1. ascultător, supus, docil. 2. apt, capabil. II. [tu'wo:d] prep. (mai ales poetic) v. t o w a r d s . towardncss ['touo:dnis] s. (înv.) docilitate, supunere. towards [to'woldz, tu'wo:dz, two:dz, to:dz, toadz] prep. 1. spre, către, în direcţia (cu gen.); the windows look ~ the garden ferestrele au vedere la grădină /dau înspre grădină. 2. faţă de, referitor la, cu privire la, în legătură cu; his attitude ~ art atitudinea lui faţă de artă. 3. pentru, în scopul de a (saw cu gen.); do smth. ~ bringing it about fă ceva pentru realizarea acestui lucru. 4. spre, către, aproape de; ~noon aproape de prânz; ~ the end of July către sfârşitul lui iulie. towaway ['touawci] s. (amer.) remorcare / îndepărtare a imei maşini parcate într-un loc interzis. ■' towboat ['toubout] s. (amer.) remorcher. towel ['taual] I. s. 1. ştergar, prosop. 2. (sl., ist.) bâtă; retevei. II. vb. A. tr. 1. a şterge cu prosopul. 2. (sl.) a bate. B. intr. a se şterge cu prosopul. towel-horse [~ho:s] s. suport pentru prosop. towelling ['taualirj, 'tauilin] s. 1. material de ştergare, prosoape. 2. (si.) bătaie. tower ['taua'] I. s. 1. turn. 2. (fig.) bastion, fortăreaţă; ~ of strength apărător, sprijin. 3. (tehti.) suport, pilon; turelă. 4. (amer. ferov.) cabină de comandă a acelor de macaz. II. vb. intr. 1. (above) a se înălţa, a se ridica (peste). 2. (fig.) a fi eminent, a domina; he ~s above his contemporaries îi întrece (cu mult) pe contemporanii, săi. towered ['tauod] adj. 1. prevăzut cu turnuri; apărat de turnuri; flancat de turnuri. 2. (în cuvinte compuse) cu turnuri; high— cu turnuri înalte.



;



,



 963



towering ['tausrin] adj. 1. foarte înalt, semeţ, falnic. 2. (fig.) (despre furie) violent, nestăpânit. 3. important, de scamă, de marcă. towerman ['tauamsnj.pl. towermen ['-man] ş. 1. (amer.) acar. 2. (av.) controlor de zbor. tower rock ['taua rok] s. stâncă înaltă, faleză. tower washer [~ -wojV] sn. (metal.) scruber. towery ['tauari] adj. 1. (prevăzut) eu turnuri. 2. foarte înalt, semeţ. towhook ['touhuk] s. (îehn.) cârlig de remorcă, ganci. towing-line ftouirjlain] s.v. t o w i n g - r o p e . towing-path [~pa:6] ş. (mar.) drum de edec. towing pipe [~ paip] s. (mar.) nară de remorcă. towing-rope [~roup] s. cablu de remorcă / remorcare. town [tăun] s. 1. oraş; (amer. şi) comună (în New England); (fără articol) Londra; to live in ~ a locui la Londra; the ~ oraşul, locuitorii oraşului; country ~ oraş de provincie; chief ~oraş principal, reşedinţă de comitat; outside the ~în afara oraşului; commercial / trading ~ oraş comercial; manufacturing ~ oraş industrial; sea-port ~ oraş portuar / maritim, port; lower ~ partea de jos a oraşului; upper ~ partea de sus a oraşului; the talk of the ~, the ~ talk subiect de discuţie (la modă) în tot oraşul; to live in ~ a locui la oraş (mai ales la Londra); to do one's shopping in ~ a-şi face cumpărăturile la oraş; to go into ~, to go up to ~ a se duce la oraş; to leave ~ a pleca în provincie, a pleca la ţară; he is in ~a) (despre cineva care locuieşte la ţară) s-a dus la oraş; e dus la oraş; b) (despre un orăşean care nu e acasă) e în oraş; a ieşit în oraş; he is out of ~ e plecat din oraş; (univ.) ~and gown locuitorii din Oxford şi Cambridge, inclusiv profesorii şi studenţii; (univ.) ~ and gown rows conflicte / certuri între orăşenii din Oxford şi Cambridge şi studenţi; the sea-born ~ Veneţia, oraşul născut din apele mării; to paint the ~red a face un chef monstru, a o face lată; a woman about ~o femeie foarte mondenă; o femeie de moravuri uşoare; man on / about ~ om monden, om de petreceri; bulevardier; woman of the ~ prostituată; to be on the ~ a) a trăi de pe urma prostituatelor; b) a duce o viaţă de chefuri şi petreceri; c) a fi întreţinut din fondul municipalităţii; there is a report upon ~ aşa zice lumea, aşa se vorbeşte în oraş; (fam. glumeţ) the child came to ~ yesterday copilul a venit ieri pe lume; it is all over the ~ already c ceva binecunoscut de toată lumea, e ceva despre care toată lumea vorbeşte. 2. (rar) parte a Londrei în care locuieşte aristocraţia. 3. teritoriu supus dijmei; sat sau cătun ca subdiviziune a unui comitat. 4. (dial., scot. şi irl.) moşie în arendă. 5. atr. de oraş, municipal, urban. town clerk ['tăun kla:k] s. grefier municipal; secretar al primăriei. town council [~ ikaunsal] s. consiliu municipal; consiliu orăşenesc. town councillor [~ -kaunsb1"] s. consilier municipal. town dweller [~ 


tracked



toy railway [~ .rcilwci] s. 1. calc ferată mecanică (jucărie). 2, (fam.) cale ferată cu ecartament îngust. toyshop [~Jbp] s. 1. magazin cu jucării. 2. (înv.) magazin de lux; magazin de suveniruri. toy soldier [~ iSould3ar] s. 1. soldat de plumb. 2. (fig., peior.) soldat de paradă. trace1 [treis]I.s. l.urmă.călcătură; to leave no ~ behind a nu lăsa nici o urmă; to cover one's ~s, to cover up one's tracks a-şi şterge urmele, a face să dispară orice urme; without a ~ fără urmă; to double on one's ~a) (cinegetică) a pune laţuri; b) (fig.) a încurca urmele. 2. urmă, indiciu; semn, rămăşiţă, vestigiu; to find a ~ of a da de urma, a prinde urma; (cu gen.) they have lost all ~ of her i-au pierdut eu totul urma; no ~ remains of the old castle n-a mai rămas nici urmă din vechiul castel; to remove all ~ of smth. a face să dispară orice urmă, a înlătura orice urmă; to keep ~ (of) a urmări, a nu pierde din vedere; she has still some ~s of beauty mai e încă destul de frumoasă; a fost frumoasă la vremea ei; there is no ~ of truth in what you say nu-i nici un grăunte de adevăr în ceea ce spui; there is no ~ofit n-a mai rămas nici urmă. 3. făgaş. 4. (înv.) cărare, potecă. 5. (chim.) clement ncdozabil.II.vb.tr. 1. atrasa; a schiţa; a desena; he ~ed (out) a plan of the town a schiţat un plan al oraşului. 2. a scrie cu migală; he ~ed the words with a shaking hand a scris cu o mână tremurândă. 3. (şi to ~ over) a declara; a copia (prin transparenţă). 4. a urmări, a lua urma (uneipersoane, unui animal). 5. a găsi urme / semne de; this custom has been ~ed back to the twelfth century urme ale acestui obicei pot fi găsite încă din sec. al XII-ica. 6. a înainta (de-a lungul unui drum, poteci etc.). trace2 s. ham; to kick over the ~s a scăpa de sub control; a ieşi din matcă (şi fig.). traceable ftreisabl] adj. trasabil; care poate fi trasat; căruia i se poate da de urmă. trace element ['trcis iclimsnt] s. oligoclcmcnt. trace horse [~ hois] s. v. t r a c e r 2 . traceless ['trcislis] adj. fără urmă, fără urme. trace press ['treis preş] s. (tehn.) presă cu melc / de extrudare. tracer1 ['treiss1"] s. 1. urmăritor. 2. instrument de desenat (echer, florar etc.). 3. desenator. 4. (mil.) proiectil sau cartuş trasor. 5. (tehn.) indicator. tracer2 s. cal lăturaş. tracer-bullet [~-bulit] s. (mii.) cartuş trasor. tracer shell [~ /el] s. (mil.) proiectil trasor. tracery ['treisari] s. 1. (arhit.) lucrare ornamentală de piatră dantelată. 2. motiv decorativ. trachea [tr3'ki(:)a], pl. tracheae [Jki:i:] s. (anat.) trahee. tracheal [tra'kifOal] adj. (anat.) traheal. tracheitis [rtraski'aitis] s. (med.) traheită. tracheoscopy [rtrseki'oskspi] s. (med.) traheoscopie. tracheotomy [itrseki'otami] s. (med.) traheotomic. trachoma [trs'kouma] s. (med.) trahom; conjunctivită granuloasă. trachyte ftreikait] s. (mineral.) trahit. tracing ['treisirj] I. s. 1. urmărire. 2. copiere; dccalcare. 3. desen, schiţă; plan decalcat. 4. înregistrare (a seismografului etc.). II. adj. (mii. despre proiectile) trasor. tracing-paper [~ipeip3r] s. hârtie de calc. track [tra?k] I. s. 1. (cinegetică) drum parcurs de vânat, urmă lăsată de un animal; (înv.) mersul unui animal; (geol.) urmă de fosile; (mar.) urmă / dâră lăsată de o navă; (fig.) urmă; (cinegetică) to follow the ~ a merge pe o urmă; (la vânătoare de cerbi) a merge pe urmele cerbilor fugari; the ~ of a wheel urma / făgaşul unei roţi; a ~of blood o urmă / dâră de sânge; the ~ of a ship dâra lăsată de un vapor; to follow in smb.'s ~, to be on smb.'s ~ a urma o cale trasată de cineva, a fi pe urmele cuiva; to keep ~ of smb. a nu pierde din ochi pe cineva; to keep ~ of a matter a urmări o problemă; a se interesa de mersul unei chestiuni; to throw smb. off the ~ a pune pe cineva pe o pistă greşita / falsă; to cover up one's ~s a-şi şterge urmele, a face să dispară orice urme / indicii; to make ~s for a place a se îndrepta în grabă către un anumit loc; to make ~s a dispărea, a o şterge; (pop.) a se evapora; (amer., pop.) to take the back ~a) a se întoarce (din drum); b) a bate în retragere; to fall dead in one's ~s a cădea mort pe loc; to be on the wrong ~ a fi pe o pistă / urmă greşită. 2. drum, cale; potecă; mule ~ potecă de munte; riding ~ potecă de cai; sheep ~ potecă bătută de oi; wheel ~ drum de care; the ~ of a cornet drumul unei comete; to put smb. on the right ~ a pune pe cineva pe calea cea bună; to put smb. on the wrong ~ a induce în eroare; to be on the right ~ a fi pe calea cea bună; to be off the ~ a) a fi pierdut direcţia; b) a se fi rătăcit; c) (fam.) a vorbi razna; that's off the beaten ~ c ceva cu totul neobişnuit. 3. (mar.) rută regulată; rotire a elicei. 4. (sport) pistă de alergări; motor racing ~ pistă de automobilism / de curse, autodrom; ~-and-field sports atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. 5. (ferov.) linie ferată, calc ferată; main ~ linie ferată principală; single ~ road linie / cale (ferată) simplă; double ~ linie / cale (ferată) dublă; side ~ linie de garaj / de aşteptare; width of the ~ ecartament, lăţime a căii ferate; to clear the ~ a libera linia; off the ~ deraiat; the train left the ~ trenul a deraiat. 6. (mar.) trecătoare navigabilă îngustă. 7. (tehn.) şenilă; drum pentru tractor cu şenile. 8. (audio) cale, canal. II. vb. A. tr. 1. a urmări, a lua urma (ca gen.). 2. a descoperi; a scoate la iveală / la lumină (pe baza vestigiilor găsite). 3. (mar.) a remorca (o barcă etc.). 4. (despre vehicule) a avea ecartamentul / distanţa între roţi de; this locomotive ~s 60 inches această locomotivă are un ecartament de 60 ţoii. 5. to ~down / up a depista, a da de urmă (cu gen.), a încolţi. B. intr. (despre roţile unui vehicul) a călca exact pe urma celei din faţă. trackage ['trsekid3] s. (ferov. amer.) reţea de cale ferată. track athletics ['trtek a;8'letiks] s. (sport amer.) atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. track boat [~ bout] s. şalandă (de canal). track chart [~ tJo;t] s. hartă a căilor maritime. track clearer [~ iklisra1"] s. (ferov.) curăţitor de cale ferată. tracked ['trakt] adj. cu şenile.



 tracker



964



trade balance [~ .bartons] s. (corn.) balanţă comercială. tracker ['tracks'"] s. 1. agent de poliţie, copoi; urmăritor. 2. edecar. 3. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. trade discount [~ diskaunt] s. (corn.) scont comercial. track gauge ['track geid3] s. (ferov.) ecartamentul căii ferate. trade disease [~ di,zi:z] s. maladie profesională. track layer [~ ta'] s. (ferov.) maşină de pozat calea. trade disputes [~ .dispjmts] s. pl. conflicte de muncă. tracklaying [~ leiirj] s. (ferov.) montarea liniei ferate. trade edition [~ i.di/an] s. ediţie (obişnuită, spre deosebire de ediţia şcolară a aceleiaşi trackless ['tracklis] adj. 1. fără drum (făcut). 2. fără urmă, fără urme. 3. fără şine, fără cărţi). linie. trade-in [~in] s. (corn.) cumpărarea sau vânzarea unui automobil, frigider etc. nou în locul celui vechi prin înapoierea acestuia din urmă firmei şi achitarea unei diferenţe track rail ['track reil] s. (ferov.) şine, linie. track shoe [~ /u:] s. 1. sabot de şenilă (la tractor, tanc etc.). 2. (sport) gheată cu crampon. de preţ. trade journal [~ ,d33:n.il] s. revistă de comerţ. track spacing [~ .speisirj] s. (ferov.) spaţiul dintre linii. trademark [~mci:k] s. marca fabricii. track-suit [~sju:t] s. (sport) trening, costum de antrenament (pentru alergători). trade mission [~ .mi/an) s. misiune comercială, misiune economică. trackwalker [~-iwo:kor] s. (amer. ferov.) revizor de cale / linie. . trackway [~wei] s. (amer.) 1. (ferov.) linie / cale ferată. 2. pavaj, caldarâm, partea trade-name [~neim] s. marcă înregistrată (a unui produs). carosabilă (a şoselei). trade-off [~ 0)f] s. (fam.) 1. târg, tranzacţie. 2. compromis. track width ['track wid] s. (tehn.) ecartament. trade price [~ prais] s. preţ de angro / gros, preţ cu toptanul / cu ridicata. tract1 [trackt] s. broşură; mic tratat; opuscul. trader ['trektar] s. 1. comerciant, negustor (mai ales angrosist). 2. om priceput în afaceri. tract2 s. 1. regiune; suprafaţă, întindere (ae pământ etc.); ~ of sand întindere de nisip. 3, (si regular ~) (mar.) vas comercial (care face curse regulate pe aceeaşi rută); (mar.) coasting ~ vas de cabotaj, navă cabotier. 2. (anat.) tub, traiect. 3. (înv.) perioadă (ac timp etc.). trade route ['treid ru:t] s. rută comercială. tractability [.trackte'biliti] s. 1. maniabilitate. 2. maleabilitate (şifig.) (v. t r a c t a b l e ) . tractable ['tractobl] adj. 1. (despre im dispozitiv) uşor de mânuit, maniabil. 2. (despre trade school [~ sku:l] s. 1. şcoală profesională; liceu industrial; (?«v.) şcoală de arte un material) uşor de lucrat. 3. (despre persoane) docil, supus, blând, cu care se poate şi meserii. 2. şcoală comercială. sta de vorbă, maleabil. tradesfolk ['treidzfouk] s. v. t r a d e s p e o p l e . tractableness [-nis] s. v. t r a c t a b i 1 i t y. trade show ['treid ./ou] s. (citi.) prezentare (comercială) a unui film în vederea tractate ['trackteit] s. v. t r a c t1. achiziţionării. trade sign [~ sain] s. firmă (comercială). .. tractile ['tracktail] adj. ductil. tradesman ['treidzmon],pl. tradesmen [-man] s. 1. mic comerciant, prăvăliaş. 2. (scot., traction ['track/an] s. 1. tragere, tracţiune; (mea'.) ~ of the tongue (la respiraţia Canada) meşteşugar, meseriaş. 3. furnizor; tradesmen's stair scara de serviciu. artificială) susţinere a limbii. 2. (tehn.) tracţiune; steam ~ tracţiune cu aburi; motor ~ tracţiune auto; electric ~tracţiune electrică; road with good ~drum bine pavat / întreţinut; tradespeople [~,pi:pl] s. pl. 1. negustorime, lumea negustorilor. 2. furnizori, lumea angle of ~ unghi de tracţiune; line of ~ linie de tracţiune. 3. (med.) contracţie (a unui furnizorilor. muşchi). 4. (rar) atracţie. trades union [~'juinjan] v. t r a d e u n i o n. traction-engine [~.end3in] s. locomobilă; motor de tracţiune. tradeswoman [~.wunwn],pl. tradeswomen [~iwimin] s. negustoreasă. tractive ['tracktiv] adj. tirant, cu tracţiune, de tracţiune. trade union ['treid 'ju:nion] s. trade-union, sindicat muncitoresc; industrial ~ sindicat industrial; craft ~ sindicat de breaslă. tractor ['trackte'] s. 1. (auto) tractor. 2. (av.) (si ~ plane) avion cu elicea tractivă. 1 trade unionism [~'ju:nigniz5m] s. trade-unionism, sindicalism. tractor cultivator [~ .kAltivcita "] s. (agr.) tractor prăsitor. trade unionist [~ .jumianist] s. trade-unionist, sindicalist. tractor-drawn artillery [~dro:n 'a;tilori] s. (mii.) artilerie tractată. r trade-union movement ['treid.ju:nj9n'mu:vmant] s. mişcare sindicală. tractor driver [~ .draiv3 ] s. tractorist. r trade wind [~ wind] s. (vânt) alizeu. tractor operator [~ .oporeito ] s.v. t r a c t o r - d r i v e r . 1 trading ['treidirj] s. comerţ, negoţ, trafic. tractor trailer [~ .treila "] s. (agr.) remorcă de tractor. trading capital [~ ikacpitl] s. (ec.) capital de rulment. trad ['trad] adj. (fam.) prese, tie/a t r a d i t i o n a l . trading company [~ .kAmpsni] s. companie comercială, societate comercială. trade [treid] I. s. 1. ocupaţie, meserie, îndeletnicire manuală; to follow / to carry on / to ply / to drive a ~ a) a exercita o meserie; b) a se ocupa cu negoţul; to apprentice trading house [~ haus] s. casă comercială. a Iad to a ~ a băga pe un băiat ucenic ca să înveţe o meserie; he is a butcher by ~ trading port [~ po:t] s. (mar.) port comercial. e măcelar de meserie; everyone to his ~ fiecare cu meseria lui; two of a ~a) doi de aceeaşi trading stamp [~ stacmp] s. (corn., mai ales amer.) cupon (introdus în ambalaj) care meserie; b) doi concurenţi, doi rivali, doi adversari. 2. comerţ, negoţ, afaceri; ~in cotton îţi dă dreptul la o reducere. comerţ cu / de bumbac; foreign ~ comerţ cu străinătatea, comerţ exterior; domestic / trading town [~ tăun] s. oraş comercial. home / inland. ~ comerţ interior; wholesale ~ comerţ angro, comerţ cu ridicata; retail trading vessel [~ ,vcsl] s. (mar.) vas comercial. ~ comerţ în detaliu, comerţ cu amănuntul; compensation ~ comerţ de compensaţie; tradition [tra'dijon] s. 1. tradiţie, datină, obicei (vechi). 2. tradiţie (orală); legendă. collecting ~ operaţiuni de colectare de mărfuri în vederea vânzării lor; distributing ~ 3. (jur.) tradiţie; predare, înmânare, transfer. operaţiuni de distribuire a produselor pentru vânzare; entrepot ~ comerţ de reexport al traditional [-al] aay. 1. tradiţional, consuetudinal. 2. legendar, transmis din gură în unei ţări; intermediary ~ comerţ făcut de intermediari stabilind legătura între gură. 3. care ţine de datine. producători şi distribuitori; staple -comerţ cu produsele / fabricatele principale ale unei traditionalism [-alizamj s. tradiţionalism. ţări; Board of Trade (în Anglia) Ministerul Comerţului; (în America) Cameră de Comerţ; traditionalist [-alist] s. tradiţionalist. i (mar.) coasting ~ cabotaj; by way of ~ pe cale comercială; impediment to ~ piedică în traditionary [-ori, amer. si -cri] aay. v. t r a d i t i o n a 1. calea comerţului; fair~a) comerţ bazat pe avantaje reciproce; b) (sl.) contrabandă; narrow traditionist ['tro'di/snist] s. 1. tradiţionalist. 2. cunoscător de tradiţii. ~ negoţ cu mărunţişuri, marchitănie; seaborne ~ comerţ maritim; (amer. fam.) sweet ~ traditive ['traeditiv] adj. (amer. înv.) tradiţional. comerţ cu dulciuri, comerţ cu produse de cofetărie; "follows the flag comerţul urmează traduce [tra'djuis] vb. tr. 1. a detracia, a defăima, a ponegri, a calomnia; a cleveti, a bârfi. steagului (principiul expansiunii capitaliste); to carry on the ~ of a face negoţ cu; 2. (i«v.) a traduce. 3. (înv.) a expune. to be in ~ a se ocupa cu negoţul; (mai ales) a ţine un magazin; to be in the tea ~ a face traducement [-mont] s. detractare, defăimare, ponegrire, calomniere; clevetire. negoţ cu ceai; to drive a good / roaring ~ a face afaceri strălucite, a-i merge bine negoţul; traducer [-or] s. detractor, defăimător, ponegritor, calomniator; clevetitor. ~ is slack / dull afacerile nu merg; — is at a standstill comerţul stagnează; nu merg traffic ['tracfik] I. s. 1. trafic, circulaţie, mişcare; beware of ~! atenţiune, vehicule!; afacerile; ~ is brisk merg bine afacerile; to leave off ~, to give up ~ a se retrage din to block the ~ a bloca circulaţia; block in the ~ blocare a circulaţiei; line of moving ~ afaceri; the ~a) comercianţii; b) cumpărătorii, clientela; to be in the ~ a fi comerciant, coloana de vehicule în marş; road carrying a great deal of ~ arteră cu circulaţie intensă; a se ocupa cu negoţul; (fam.) the Trade a) comerţul cu băuturi spirtoase; b) (mar. sl.) street through which there is much ~ stradă deosebit de animată; to open a road for serviciul de submarine; submarinele. 3. (mar.) călătorie cu o ţintă precisă; to be in ~ a da în exploatare o şosea; to fit a road for ~ a amenaja o şosea în vederea circulaţiei the London ~ a face curse comerciale regulate la Londra şi înapoi. 4. pl. v. ~ u n i o n s. rutiere; road fit for ~ şosea deschisă traficului. 2. (mar.) navigaţie comercială; near ~ 5. (o) afacere; to force a ~ a încheia cu forţa o afacere. 6. (amer. pol.) v. d e a l 3 .7. (sport, mic cabotaj; far ~ mare cabotaj; canal ~ navigaţie prin canal. 3. negoţ, comerţ, trafic sl.) pariurile. 8. (amer. dial.) material, stofă; (peior.) zdrenţe, vechituri. 9. (mine) rocă comercial; the parts of the world where the English have any ~ regiunile de pe glob sterilă. 10. pi. v. ~ w i n d s. 11. (rar fam.) unealtă, sculă. 12. (înv.) urmă, călcătură; unde englezii fac comerţ. 4. trafic, comerţ ilicit; to be engaged in the drug ~ a face direcţie. 13. (?nv.) drum, cărare, potecă. 14. (înv.) circumferinţa unei roţi. 15. (înv.) sforţare, trafic cu / de stupefiante; ~ in arms trafic de armament; ~ in women and children trafic istoveală. 16. (înv.) îndeletnicire, deprindere. II. vb. A. intr. 1. a face negoţ / comerţ (in de femei şi copii. II. vb. A. intr. 1. to ~with a face comerţ cu; to~with other countries cu ceva; with cu o firmă, cu o persoană). 2. (despre vase comerciale) a transporta mărfuri. a face comerţ cu alte ţări; to ~ for a se tocmi pentru, a se târgui pentru. 2. to ~ in a face 3. to ~ in one's (political) influence a face trafic de influenţă (politică). 4. to ~ on / trafic cu. B. tr. 1. a schimba pe, a da ceva în schimbul (cu gen.); (peior.) a face trafic upon smb.'s ignorance a exploata ignoranţa cuiva, a trage profit de pe urma ignoranţei cu; the little boy ~ked his pencil against two stamps băieţaşul îşi schimbă creionul pe cuiva. B. tr. 1. a negocia (ceva); to ~ smth. for smth. a face schimb de mărfuri, a face două mărci poştale. 2. to ~ away one's honour a-şi vinde onoarea. troc. 2. to ~seats with smb. a face schimb de locuri cu cineva. 3. (amer.) to ~ in a used traffic accident [~ .acksidant] s. accident de circulaţie. / an old car (for a new one) a) (despre client) a cumpăra un automobil nou îiui;>oiiid trafficator ['tracfikeitor] s. v. t r a f f i c i n d i c a t o r . firmei automobilul vechi şi plătind o diferenţă de preţ; b) (despre firmă) a vinde un traffic circle ['tracfik .sackl] s. (amer.) sens giratoriu. automobil nou preluând de la client automobilul vechi (vândut anterior) şi încasând o traffic cop [~ kop] s. (sl.) v. t r a f f i c o f f i c e r . diferenţă de preţ. traffic department [~ di.pa:tni3nt] s. 1. (ferov.) serviciul mişcării, (serviciul de) mişcare. 2. (tel.) serviciul de exploatare. , trade agreement [~ o.griimsnt] s. (corn.) acord comercial.



 965



trajectory



mecanismul soneriei (de ceas). 11. (şi ~ of rolls) (metal.) tren laminor. 12. număr de traffic indicator [*- -indikcits1"] s. (auto) indicator de circulaţie. oscilaţii ale unui pendul. 13. (în Canada) sanie. ♦ in the ~ of în urma (cu gen.); după; traffic-jam [~d3sem] s. ambuteiaj, blocare a circulaţiei rutiere. the evils that follow in the ~of war nenorocirile care vin în urma războiului, nenorocirile trafficker i'traefikd1"] s. 1. negustor, comerciant. 2. traficant. traffic lights ['trasfik laits] s. pi. semafoare electrice pentru dirijarea circulaţiei. aduse de război; war brings famine in its ~ războiul aduce după / cu sine foametea. II. vb. A. tr. 1. a instrui, a învăţa (pe cineva), a pregăti, a forma, a face educaţie (cuiva); traffic manager [- iina2nid33rj s. (ferov.) şeful mişcării; impiegat de mişcare. traffic officer [~ ofisa1"] s. agent de circulaţie, agent însărcinat cu reglementarea a stila (un servitor); a forma (caracterul, spiritul); a exersa (urechea); to ~(up) a child circulaţiei. a educa un copil, a-i da educaţie; to ~ smb. for smth., to ~ smb. to do smth. a pregăti traffic signals [~ .signalz] s.pl.v. t r a f f i c l i g h t s . pe cineva pentru, a instrui pe cineva să facă ceva; to ~ smb. to business a familiariza traffic superintendent [~ tsjurprinitcndant] s. v. t r a f f i c m a n a g e r . pe cineva cu afacerile. 2. (mil.) a instrui, a face instrucţie cu, a deprinde cu instrucţie traffic ticket [~ itikit] s. (amer.) proces-verbal de contravenţie la legea circulaţiei. (un recrut); to ~ a draftee in the use of a weapon a instrui un recrut în mânuirea unei 1 traffic violator [~ ivaioleits "] s. contravenient la legile circulaţiei. arme. 3. (sport) a antrena (un atlet, un boxer, un cal de curse), 4. a dresa (un animal). tragedian [tra'd3i:dj9n, -dian] s. 1. (teatru) tragedian, actor de tragedie. 2. (lit.) autor 5. (bort.) (up, along) a dirija (într-o anumită direcţie) creşterea (unei plante); a trage pe de tragedie. spalicri (o plantă). 6. a trage, a târî după sine. 7. (mine) a urma cursul (unui filon). 8. (pop.) tragedienne [tr9'd3i:dien] s. (jr. teatru) actriţă de tragedie, tragediană. to ~ it a merge cu trenul. 9. (mil.) to ~ upon a dirija (bătaia tunului) spre, a îndrepta tragedy ['tra^idi] s. 1. (teatru) tragedie; to take to ~ a interpreta roluri tragice. (o lunetă, un proiector) spre. B. intr. 1. a exersa, a face exerciţii, a se instrui, a se pregăti, 2. Tragedy muză tragică. 3. (fig.) întâmplare sau eveniment tragic; to make a ~ out of a se forma. 2. (mil.) a face instrucţie. 3. (sport) a se antrena. 4. (amer.) a zburda, a se a commonplace occurrence a lua ceva în tragic; what a ~! ce tragedie! zbengui, a face nebunii. 5. (pop.) a merge cu trenul. 6. (sport) to ~ down a) a-şi reduce tragic actor ['trax^ik 'askto1"] s. actor de tragedie, tragedian. greutatea (prin antrenamente speciale); b) (fig.) a slăbi, a se jigări; (mii.) (despre un tragic(al) ['tr£d3ik(al)] adj. 1. (teatru) tragic, de tragedie. 2. (jig.) tragic, funest. ♦ (/am.) proiectil) to ~ off a merge pieziş; (pop.) to ~ up a se grăbi; (amer.) to ~ with a avea dont's be so ~ about it! ei, n-o lua chiar aşa în tragic! relaţii cu, a frecventa (cu ac.). tragically ['traxtyMi] adv. (în mod) tragic; to take things ~ a lua lucrurile în tragic. train2 I. s. ademenire, momire; momeală, stratagemă; to lay a ~ for smb. a întinde tragicomedy [itreedsi'ksmidi] s. tragicomedie. cuiva o cursă. II. vb. tr. a ademeni, a momi, a atrage (pe cineva). tragicomic(al) ['tr£d3i'k:>mik(dl)] adj. tragicomic. trainable ['trein^bl] adf (despre copii) educabil, care poate fi disciplinat; (despre tragic drama ['tncd^k 'dramia] s. dramă tragică, tragedie. animale) educabil, care poate fi dresat. tragic play [~ 'piei] s. tragedie. trainbands ftreinbEendz] s. pi. (ist.) miliţie orăşenească (în Anglia, în sec. XVI-XVHI). tragopan ['trsegapaan, -gou-] (omit.) specie de fazan-albastru din India (Tragopan). train-bearer ['trein-besra1"] s. paj. trail [treil] I. vb. A. tr. 1. (along, after, behind) a trânti, a trage, a remorca (după sine); train butcher [~ibutj9r] s. (amer-) vânzător ambulant în trenuri. she was ~ing five children after her trăgea cinci copii după ca. 2. a urmări, a fila. 3. a lua train diagram [~ -daiogrEem] s. (ferov.) graficul trenurilor. urma (vânatului). 4. a păşi, a călca pe; to ~ grass a călca iarba. ♦ to ~ one's coat train dispatcher [~ dis.paet/a1"] s. (ferov.) dispecer; impiegat de mişcare. a) a sfida; b) a căuta râcă; (mil.) to ~ arms a ţine anna în cumpănire. B. intr. 1. a se târî train dress [~ dres] s. rochie cu trenă. pe jos, a mătura pământul; his coat is ~ing poalele paltonului său mătură pământul. 2. (boţ.) trained ftreind] adj. 1. educat, învăţat, deprins, instruit; exersat, versat; stilat; well-~ a se târî. 3. a se târî, a merge încet, a-şi trage paşii. 4. to ~ along a se târî, a înainta cu child un copil bine crescut; ~ nurse infirmieră diplomată; ~eye ochi exersat; badly ~ greu; to ~ behind a se târî în urma (celorlalţi); to ~ away /off ase (în)depărtatârându-şi servants servitori nestilaţi. 2. dresat; ~parrot papagal vorbitor. 3. (sport) antrenat; călit; paşii; his voice ~ed away / off in the distance vocea i se pierdu în depărtare; (despre ~ in every kind of game călit în toate ramurile de sport / în toate sporturile. vânători, pescari etc.) to ~ for a fi în căutare de / în căutarea (cu gen.). II. ş. 1. urmă trainee [trei'ni:] s. 1. persoană care urmează o pregătire militară sau se antrenează; (de om, de animal); pistă; to be on the ~ of a fi pe urmele (cu gen.); to lose the ~ a pierde urma; to pick up the ~ a regăsi urma; false ~pistă greşită; hot ~ urmă proaspătă; recrut, cursant. 2.r (sport) elev (al unui maestru de box etc.). trainer ['trcin3 ] s. 1. instructor, antrenor. 2. dresor. 3. (înv.) rezervist, membru al miliţiei (lit.) to leave ruin in one's ~ a lăsa prăpăd în urma sa. 2. dâra (de sânge, de fum, de lumină); the steamer's ~ of smoke dâra de fum a vaporului. 3. rând, şir, procesiune; populare (v. t r a i n b a n d s). 4. (amer. mii.) ochitor, vizor orizontal. 5. (cib.) simulator. a long ~ of tourists o lungă procesiune de turişti. 4. cărare, poteca. 5. (bot.) lăstar târâtor. 6. pi. pantofi de sport. train-ferry ['trein'feri,'->--] s. feribot. 6. (mii.) călcâiul afetului. 7. (av.) rămânerea în urmă a bombei (faţă de avion). -0- (amer. trainful ftreinful] s. tren plin (cu mărfuri, trupe etc.). fam.) to take the back ~ a face calea întoarsă; (mil.) to carry one's arm at the ~ a ţine train guard ['trein ga:d] s. (amer. ferov.) conductor / şef de tren. arma în cumpănire. training ['treinirj] s. 1. instruire, formare, pregătire, stilare, exersare; on-the-job ~, trail angle ['treil -sengl] s. (av.) unghi de remanentă. in-service ~ calificare la locul de muncă; further ~(curs de) perfecţionare; character trail blazer [~ -bleiza1"] s. (jig.) pionier, deschizător de drumuri. ~ formarea caracterului, educaţie morală; stories for character ~istorioare morale, morală trail box [~ boks] s. (mil.) cutia lunetei (la afetul de tun). practică, morală în acţiune; physical ~ educaţie fizică; vocational ~ educaţie / pregătire trail bridge [~ brid3] s. (mil.) pod plutitor. profesională; political ~pregătire politică; to be in ~ a-şi face stagiul, a-şi face ucenicia. trailer [rtrcibr] s. 1. plantă târâtoare. 2. remorcă (de camion, tractor, tramvai). 3. vânător. 4. persoană care rămâne în urmă / care se târăşte în coadă. 5. (cin.) forşpan, secvenţă 2. (mii.) instrucţie militară, serviciu militar; (amer.) universal military ~serviciu militar dintr-un film care va rula în curând. 6. (electr.) port-perie. 7. (auto) rulotă. 8. (cin.) film obligatoriu; preparatory ~ instrucţie premilitară; to keep troops in ~ a menţine trupele în stare de pregătire. 3. (sport) antrenare, antrenament; to go into ~ a se antrena, a începe anunţ, forşpan. antrenamentul; to be in ~ a se antrena; a fi bine antrenat, a avea antrenament, a fi în trailer camp [~ k#mp] s. parc de rulote pentru muncitori soit turişti. formă; to be out of ~ a nu (mai) avea antrenament, a nu fi în formă; team in good ~ trailer court [~ k3:t] s. v. t r a i l e r c a m p . trailerize ['treibraiz] vb. intr. (amer.) a-şi petrece concediul călătorind într-un automobil echipă bine antrenată; echipă în forma. 4. dresare, dresaj (de animale). 5. (mii.) punere în direcţie (a ţevii unei piese de artilerie). cu rulotă. training machine [~ ma-fim] s. (av.) avion şcoală, aparat şcoala. trailer park ['treila pa:k] s. (amer.) v. t r a i l e r c a m p . training school [~ sku:l] s. 1. şcoală pedagogică, institut pentru pregătirea trail eye ['treil ai] s. (mil.) ochiul de împerechere (la afetul de tuu). învăţătorilor. 2. şcoală profesională. training edge ['treilin cd3] s. (av.) bord de fugă. training-ship [~/ip] s. (mar.) navă şcoală. train1 [trein] I. ş. 1. (ferov.) tren, garnitură; armoured ~ tren blindat; troop ~ tren train jumper ['trein id3AinpDr] s. (amer. ferov.) călător clandestin, călător fără bilet. militar; cattle ~ tren de vite; passenger ~ tren de persoane; corresponding ~ tren de trainless ['treinlis] adj. 1. (despre o rochie) fără trenă. 2. (despre o anumită regiune) legătură, tren cu care ai legătură; fast ~ tren accelerat; slow / stopping ~ tren personal; express ~tren rapid /expres; local ~tren local; mixed ~tren mixt; goods~tren de marfă, fără căi ferate. trainman ['treinnwn], pl. trainmen [-man] s. (amer.) feroviar, lucrător la căile ferate mărfar; overnight ~/ (amer. fam.) owl ~ tren de noapte; parliamentary ~ tren cu vagoane de clasa a treia; down ~ tren venind de la Londra sau dinspre un oraş important; up ~ (mai ales personalul unui tren). trainmaster ['treinima:st3r] s. (amer. ferov.) şef de tren. tren mergând spre Londra sau un oraş important; non-stop ~ tren care circulă fără oprire, train-oil ['treinoil] s. 1. untură de balenă sau de alte mamifere marine. 2. (înv.) untură tren direct; through ~ tren direct; under-ground ~ metrou, tren subteran; hospital ~ tren spital; the ~ is off trenul a plecat; trenul porneşte; the ~ pulls in at 1030 trenul de peste. trage în gară la 10,30; the ~ has been thrown off the rails, the ~ has run off the rails train service [~ 'sa:vis] s. (ferov.) serviciu de mişcare, serviciul mişcării. trenul a deraiat; to go by ~ a călători / a merge cu trenul; to get into the ~ a se urca în train-sickness Hsiknis] s. rău de tren. tren; to get off the ~ a se da jos din tren; to take the ~ a lua trenul; to miss one's ~ a train staff [~ ?sta:f] s. (ferov.) 1. baston-pilot. 2. personalul / partida trenului. pierde trenul; to catch / to nick the ~ a prinde trenul; to have dinner on the ~ a mânca train work [~ iW9:k] s. (sistem de) angrenaj; mecanism de ceas(ornic). / a dejuna în tren. 2. suită, cortegiu, echipaj, alai; to be in smb.'s ~ a face parte din suita traipse [treips] vb. v. t r a p s e (I). cuiva. 3. (şi baggage ~>field~); (mil.) tren regimental, convoi de aprovizionare şi transport; trait [trei, amer. treit] s. 1. trăsătură, linie. 2. trăsătură (de fizionomie, de caracter); battering / siege ~ mijloace pentru susţinerea unui asediu; bridge ~a) tren de pontoane; notă (de umor). traitor ['treits1"] s. trădător; ~ to his country trădător de patrie; to turn ~ a trăda, a vinde, b) corp de pontonieri; a long ~ of sightseers un lung şir de turişti. 4. şir, rand; ~ of thought şir de idei; lanţ de idei; to follow the ~ of one's thoughts a-şi urma cursul ideilor. 5. (fig.) a trece de partea inamicului. mers, curs, calc; to be in (good) ~a-i merge bine; to set in ~a pune în mişcare, a însufleţi. traitorous ftreitaras] adf trădător, perfid, necredincios, lipsit de loialitate. 6. curs (de râu). 7. dâră (de praf de puşcă); to fire a ~a da foc unei dâre de praf de puşcă. traitorousness [-nis] s. trădare, perfidie. 8. trenă, coadă (de rochie); coadă (de păun, de cometă). 9. (mii.) coada afetului. 10. (telm.) traitress ['treitris, amer. şi -tres] s. trădătoare. transmisie prin angrenaje; going ~ mecanism (de ceas); striking ~ sonerie (de ceas), trajectory ['tra^iktsri, tr9'd3ek-] s. traiectorie.



 tram 1



tram1 [tram] I. s. 1. tramvai. 2. linie sau vagon de tramvai; rope ~ tramvai cu cablu; steam ~ tramvai cu aburi; to go by ~ a merge cu tramvaiul. 3. (mine) vagonet, cărucior. II. vb. A. tr. 1. a duce / a transporta cu tramvaiul. 2. (mine) a împinge / a duce (un vagonet). 3. to ~ it a merge cu tramvaiul. B. intr. 1. v. ~ (A, 3). 2. (nune) a lucra la transportul minereului cu vagonetul. tram2 s. (te*t.) fir de mătase dublu răsucit. tram3 s. (lehn.) prese, de la t r a m m c 1 (1,5). tramcar [~ka:r] s. (vagon de) tramvai. tram conductor [~ kandAkta'] s. taxator de tramvai. tram driver [~ .draiva'] s. vatman, manipulam. tramline [—lain] s. 1. linie de tramvai. 2. şină de tramvai. trammel ['teemal] I. s. 1. năvod cu matiţă; (rar) laţ pentru prins păsări. 2. năvodar. 3. piedică (folosită de obicei pentru dresajul cailor); pi. (fig.) piedică, frână, oprelişte, obstacol; the ~ of etiquette opreliştile etichetei; the ~ of rhyme greutăţile rimei. 4. (tehn.) instrument pentru trasarea elipselor, elipsograf. 5. (tehn.) şublcr; (amer.) cârlig de care se atârnă un vas deasupra focului. 6. (constr.) perghel. II. vb. tr. 1. (înv.) a prinde în plasă. 2. a împiedica, a înfrâna, a opri. trammer ['teems'] s. (mine) vagonetar. traniontana [tramon'tama] s. tramontana. tramontane [tra'montin, 'teemantein] I. aaj. de dincolo de munţi, transalpin; străin. II. s. persoană care locuieşte dincolo de munţi (de obicei munţii Alpi), străin. tramp [tramp] I. vb. A. intr. 1. a merge greoi sau zgomotos; a tropăi; to ~ up and down the platform a măsura peronul eu paşi greoi. 2. a hoinări, a vagabonda, a umbla haimana. 3. to ~ along / on a umbla sau a călători pe jos, a merge anevoios, a se târî; to ~ on in the rain a umbla pe ploaie; to ~ wearily along a-şi urma cu greu drumul. B. tr. 1. a parcurge, a traversa pe jos (o regiune); to ~ the streets (in search of work) a bate trotuarele (în căutare de lucru). 2. to ~ it a merge pe jos, a străbate cu piciorul; they had to ~ it au fost obligaţi să facă drumul pe jos. II. s. 1. vagabond, hoinar; to be on the ~ a) a colinda (ţara); b) (sl.) a duce o viaţă de vagabond. 2. mers / drum lung şi obositor pe jos. 3. zgomot de paşi greoi, tropăit. 4. (mar.) tramp, navă afretată pentru voiaj; cargobot care face curse neregulate. 5. (/ani.) prostituată; femeie rea de muscă. tramper ['trampa1] s. 1. v. t r a m p (II, 1). 2. pl. (scot.) ghete, bocanci. tramping ['trampirj] s. 1. vagabondaj. 2. v. t r a m p (II, 3). 3. (mar.) tramping. trample ['trampl] I. vb. A. tr. a călca, a zdrobi sub tălpi (iarbă, semănături etc.), a tescui, a presa, a stoarce (struguri). B. intr. to ~ on a călca în picioare, a zdrobi; the boy ~ed on the flowers băiatul a călcat în picioare florile; to ~ on smb.'s toes a) a călca pe picioare / pe bombeu; b) (fig.) a desconsidera, a jigni, a leza, a călca pe bătătură; c) (fig.) a călca în picioare, a nu ţine seama de, a dispreţui, a desconsidera. II. s. 1. tropăit, zgomot de paşi. 2. călcare în picioare (şi fig.). trampling [-irj] s. 1. călcare în picioare (şi fig.). 2. zgomot de paşi. trampoline ['trampoilkn] s. plasă elastică (la circ etc.). trampoose [teem'pu:z] vb. intr. (sl.) a vagabonda, a rătăci, a hoinări, a umbla fără rost, a umbla haimana. tramroad [teemroud] s. 1. (amer.) v. t r a m w a y . 2. (mine) linie de vagonet. tramtag [~ta;g] s. (austr.) distracţie stupidă constând din coborâri şi urcări repetate într-un tramvai în mişcare. tramway [~wei| s. linie de tramvai. trance [trams, amer.teens]s. 1. (med.) transă, catalepsie. 2. stare de extaz; extaz religios; to fall into a ~a) a cădea în extaz; b) (fam.) a avea un atac de isteric. 3. transă, hipnoză; to send smb. into a ~ a face pe cineva să cadă în transă, a hipnotiza pe cineva; to fall / to go into a ~ a cădea în transă, a intra în stare de hipnoză. tranquil ['trarjkwil] adj. liniştit, calm, senin; domol. tranquillity [teerj'kwiliti] s. linişte, calm, seninătate. tranquillize ['trarjkwilaiz] vb. tr. a linişti, a calma, a potoli, a domoli. tranquillizer [-or] s. calmant, tranchilizant. tranquillizing [-irj] adj. calmant, liniştitor, tranchilizant. tranquilly ['teenkwili] adv. liniştit, cu calm. transact [tran'za?kt, tra:n-, tran-, -'saîkt] vb. A. tr. a negocia (un obiect), a trata (o afacere). B. intr. to ~ with a face afaceri cu, a fi în raporturi comerciale cu, a perfecta tranzacţii. transaction [tran'zaskfan, tra:n-, trai-, -'saskjan] s. 1. operaţie comercială, tranzacţie, afacere; stock exchange ~ operaţii de bursă, tranzacţii la bursă; cash ~ tranzacţii în bani lichizi; mixed in shady ~s amestecat în afaceri dubioase. 2. conducere a afacerilor, gestiune, negociere; they left the ~ of the matter to him i-au lăsat lui negocierea / conducerea afacerii. 3. pl. acte, procese-verbale (ale şedinţele unor societăţi ştiinţifice etc.). transactor [tran'za?ktsr] s. negociator, persoană care face o tranzacţie. transalpine ['teen/râlpain, 'tra:n-, amer. si -pin] I. adj. transalpin, (care se află) la nord de munţii Alpi. II. s. persoană care locuieşte la nord de Alpi. transatlantic ['teenzot'lamtik, 'tra:n-, -zan'ten-] adj. 1. transatlantic. 2. american. transatlantic liner [~ ilain3r] s. (mar.) (pachebot) transatlantic. transcalent ['trans'keilant] adj. bun conducător de căldură. trans-Caspian ['trsnz'ksspion, rtra:n-] adj. transcaspian. transceiver [tran'si:vor] s. prese, de la t r a n s m i t t e r - r e c e i v e r (radio amer.) transmiţător-receptor, aparat de emisie-recepţie. transcend [tran'send, tra:n-] vb. A. tr. 1. a trece dincolo de, a depăşi limitele (raţiunii etc.), a trece de (ceea ce se poate concepe). 2. a depăşi, a întrece; to ~ smb. in talent a întrece pe cineva în ce priveşte talentul; he ~s them all in merit îi întrece pe toţi în ce priveşte meritele. B. intr. a excela, a fi superior. transcendence [-ons] s. (filoz.) transcendenţă.



966



transcendency [-ansi] s. v. t r a n s c e n d e n c e . transcendent [-ont] I. adj. 1. care se ridică mai presus de comun, neobişnuit. 2. excelent, eminent; superior, sublim. 3. (fig.) transcendental. II. s. lucru care depăşeşte calităţile obişnuite, lucru sublim. transcendental [itransen'dentol, itro:n-, -san-] adj. 1. (filoz) transcendental, transcendent. 2. (mat.) transcendent. 3. (fam.) abstract. transcendentalism [itransen'dentolizam, -tra:n-, -san-, -tali-] s. (filoz.) transcendenta­ lism, filozofie transcendentalistă. transcendentalist [itransen'dentslist, -.tra:n-, san-, -tali-] s. (filoz.) transcendentalist. transcontinental ['teenzikcmti'nentl, 'tra:nz-] adj. transcontinental, care traversează continentul. transcribe [teens'kraib, tra:n-] vb. tr. 1. a transcrie, a copia. 2. a reproduce o înregistrare stenografică. 3. (fon.) a transcrie fonetic (sunetele unei limbi). 4. (muz.) a transpune (pentru altă voce sau instrument). transcriber [-sr] s. persoană care transcrie; copist. transcript ['transkript,'tra:n-]s. 1. copie, transcriere; typewritten ~of a speech copie dactilografiată a unui discurs. 2. reproducerea unei stenograme. transcription [tran'skripjan, tra:n-] s. 1. transcriere (a unui manuscris etc.). 2. (fon.) transcriere, transcripţie. 3. v. t r a n s c r i p t (1). 4. (muz.) transcriere; to make a ~ of a piece for the piano a transcrie o bucată pentru pian. transducer ['tranz'dju:sor] s. (tehn.) traductor; convertor. transect [tran'sekt] vb. tr. a face o tăietură transversală în; (anat.) a face o disecţie transversală în. transection [tran'sek/an] s. tăietură transversală; (anat.) disecţie transversală. transept ['transept, 'tra:n-] s. (arhit.) transept, parte transversală a unei biserici (gotice) în formă de cruce. transfer I. [trans'fo:r, train] vb. tr. 1. a transfera, a muta, a deplasa (dinlr-un loc într-altul); a transborda (pasagerii unui tren); (mil.) to ~to the reserve a trece în rezervă, a trece în cadrele rezervei. 2.O'ur.) a transmite, a remite, a preda, a ceda. 3. a transpune (un desen) pe o altă suprafaţă; a calchia, a copia. 4. a schimba locul (cu gen.), a muta (o cale ferată, o linie de tramvai etc.). 5. (com.) a vira (o sumă de bani). II. ['transf3(:)r, 'tra:ns-] s. 1. transfer, mutare; transbordare, schimbare de teren. 2. (jur.) transmitere, remitere, predare, cedare (a unei proprietăţi, a unui aVept etc.); act de cedare; transfer, translaţiune; ~ inter vivos transfer între vii; ~ by death transmitere prin deces. 3. transpunere (a unui desen etc.) pe o altă suprafaţă; calcare, calchiere, copiere. 4. pl. poze de copiat, abţibilduri. 5. trecerea culorilor pe pânză (pentru restaurarea uimi tablou). 6. (corn.) virament. 7. (mii.) soldat imitat dintr-un regiment la altul. 8. bilet de corespondenţă. 9. (scol.) mutare (dintr-o clasă sau secţie într-alta). transferability [trans,fers'biliti, trams-, .transfara'biloti] s. transferabilitate; transmisibilitate. transferable ['transfarabl, 'tramsfare-, trans'-, trams'-] adj. 1. transferabil; transmisibil; negociabil, care poate fi cedat; the ticket is not ~ biletul este personal / nu poate fi transmis altei persoane: 2. transportabil. 3. care poate fi calchiat, transpus sau copiat. transfer account ['transfer oikaunt] s. (com., ec.) cont de virament. transferee [.transfo(:)'ri:, 'tra:ns-] s. (jur., corn.) cesionar. transference ['transfarans, 'tra:n-, trans'fa:^, tra:ns'fo;r-] s. 1. transmitere, transferare (a unei creanţe etc.). 2. transport. 3. (psih.) transfer afectiv. transfer fee ['transfaO fi:] s. (sport) sumă plătită pentru transferul unui jucător. transfer ink ['transfar ink] s. (poligr.) cerneală litografică, tuş litografic; cerneală de transport. transferor [trans'fa:rar] s. (iur., corn.) persoană care cedează un bun sau un efect; persoană'care andosează un efect comerciabil, persoană care cedează un efect comercial andosându-1. transfer paper ['transfaO ipeipa'] s. 1. hârtie de calc. 2. (poligr.) hârtie litografică specială, hârtie de transport. transfer(r)al ['trans'feral] sn. transfer(are). -': transferrer [trans'fo:ror] s. 1. transmiţător. 2. persoană care cedează un drept altcuiva. 3. (poligr.) muncitor litograf. transfer service ['transfaO isa:vis] s. serviciu de legătură. transfiguration [itransfigjua'reij"an, tramsf-] s. 1. transfigurare, transformare. 2. (bis.) the Transfiguration Schimbarea la Faţă. transfigure rtrans'figor, tra:n-] vb. tr. a transfigura, a transforma, a schimbă înfăţişarea (cu gen.). transfix [trans'fiks, tra:ns-] vb. tr. 1. a străpunge, a ţintui, a perfora (cu un obiect ascuţit). 2. (fig.) a ţintui pe IOC; a încremeni; he stood ~ed with fear rămase încremenit de groază, rămase pironit locului. transfixion. [transTik/an, trams-] s. străpungere, perforare. > ■', transform [trans'fo:m, tra:ns-] vb. tr. 1. a transforma, a schimba, a da altă înfăţişare sau alt caracter (cu dat.); a preface; to ~ the country a transforma înfăţişarea ţării. 2. a reforma, a reorganiza. 3 . (mat.) a transforma (o ecuaţie). 4 . (metal., chim., electr.) a transforma; a transmuta; to ~ heat into energy a transforma căldura în energie. transformable [-abl] aa7. transformabil, convertibil. \. transformation [itransfa'meijan, tra:n-, -fo:'m-[ s. 1. transformare, schimbare, prefacere. 2. (electr.) transformare. 3 . (mat.) transformare (a unei ecuaţii). 4. (chim:) transmutaţie. 5. (entom.) metamorfoză. ■> transformational grammar [iteensfa'nieifanal 'graemo r ] s. (lingv.) gramatică transformaţională. transformation scene [itrasfa'meij'an .si:n] s. (teatru) schimbare de decor fără lăsarea cortinei.



 967



transpire



transformer [traens'fo:mar, tro:n-] ş. 1. persoană sau lucru care produce o transformare, translator [trasns'leita7, etc.) s. 1. traducător, translator. 2. (tel.) aparat de retransmitere transformator. 2. (electr.) transformator. / repetare (a unui mesaj). 3. (înv.) cârpaci, meşter-cârpaci. 4. (infor.) translator. transformer station [traens'fonna .stei/an] s. (electr.) staţie de transformare. translatress [treens'leitris, -res] s. traducătoare, translatoare. transformism [trams'fo:mizpm] s. (biol.) transformism. transliterate [traenz'litcreit, tru:ns-] vb. tr. a translitera. transliteration [itramzlits'rei/pn] s. transliteraţie, transcriere / transpunere dintr-un alfabet transformist [tKens'fo:mist] I. s. transformist, adept al transfonnismului. II. adj. într-altul. ~ theory teorie transformistă. translocate [trasnz'loukeit] vb. tr. a deplasa, a muta. transfuse [traens'fju:z, tra:ns-] vb. tr. 1. a transvaza, a trece (un lichid) dintr-un vas într-altul. 2. a face o transfuzie (de sânge). 3. a face o injecţie intravenoasă cu, a injecta translucence [traenz'ljuisns, tra:ns-] 1. transluciditate, diafanitatc. 2. (înv.) transparenţă. intravenos. 4. a îmbiba, a impregna, a pătrunde de. 5. a transmite, a comunica, a insufla translucency [-i] s. v. t r a n s l u c e n c e . (o stare, o calitate etc.). translucent [menz'ljmsnt] adj. 1. translucid. 2. (înv.) transparent. transfusion [tra?ns'fju3an, trams-] s. 1. transvazarc. 2. (şi blood ~) transfuzie de sânge. translucid [trzenz'lu:sid] adj. v. t r a n s l u c e n t . 3. injectare intravenoasă. translunary [tramz'luiinsri] adj. 1. (astron.) translunar. 2. ceresc. 3. (fig.) imaginar, transgress [trcens'gres, trams-, treenz-] vb. A. tr. a înfrânge; a călca, a nu respecta, a viola utopic. (o lege etc.); to ~one's competence a-şi depăşi atribuţiile. B. intr. a călea legea, a călca transmarine [itramzms'rirn] adj. de dincolo de mare, de peste mări, situat de cealaltă regulile, a păcătui; a contraveni, a greşi. parte a mării. transgression [trasns'gre/^n, tra:ns-, trîenz'g-] s. 1. transgresiune, infracţiune, călcare transmigrant [trams'maigrant, -rmig-] ş. 1. (înv.) transmigrant, persoană care migrează dintr-o ţară într-alta, dintr-un loc într-altul. 2. transmigrant, emigrant în trecere (a legii etc.). 2. păcat, greşeală. 3. (geol.) transgresiune. transgressive [trasns'gresiv] adj. 1. culpabil. 2. (geol.) transgresiv. printr-o ţară aflată în drumul spre noua reşedinţă / patrie. transgressor [trams'gres3r, tra:ns-, trasnz-] s. 1. transgresor, infractor, persoană care transmigrate ['trrenzmaigreit, 'trams, -'—] vb. inţr. 1. a migra dintr-o ţară într-alta, calcă legea. 2. păcătos. a transmigra. 2. (despre suflet) a transmigra, a trece dintr-un corp într-altul. tranship [tram'/ip, tra:n-] (mar.) vb. A. tr. a transborda. B. intr. a schimba vasul, a face transmigration [itramzmai'grci/sn, itra:ns-] s. 1. transmigrate, migraţie dintr-o ţară o transbordare. într-alta / dintr-un loc într-altul. 2. (despre suflet) transmigrate, metempsihoză. transhumance ['trasns'hju^ns] s. transhumantă. transmissibility [trsenz-miss'biliti, tra:ns-, -si'b-, -taţi, r—'—] s. transmisibilitatc. transience ['trasnzisns, 'tra:n-, -î^isn-, -nsisn-, -n/ian-] s. caracter trecător, tranzitoriu, transmissible [tramz'misobl, tra:ns-, -sib-] adj. v. t r a n s m i t t a b l e . efemer; durată scurtă (a vieţii, a unei emoţii). transmission [trzenz'mi/sn, tra:ns-, -s'm-] s. transmisie, transmitere. transiency [-i] s. v. t r a n s i e n c e . transmission case [~ keis] s. (tehn.) cutie de transmisie. transient ['trsnzisnt, trainzisnt, -stant] I. adj. 1. trecător, pasager, vremelnic, nedurabil, transmission rod [~rc>d]s. (tehn.) tijă de transmisie. fugitiv, efemer; ~ sorrow durere care trece iute; ~ beauty frumuseţe efemeră. 2. grăbit, transmission unit [~ rjumitj s. (fiz.) unitate de transmisie a sunetelor, decibel. rapid, fugar, scurt; to cast a ~look at a arunca o privire fugară asupra (cu gen.). 3. (amer., transmissive [trrenz'misiv, tra:ns-] adj. 1. care transmite, transmiţător. 2. transmis. 3. v. despre clientul unui hotel) în trecere. 4. întâmplător, ocazional, accidental. II. s. (amer.) t r a n s m i t t a b l e . client în trecere, pasager (al unui hotel). transmit [traenz'mit, trams-] vb. A. tr. 1. a transmite, a da mai departe, a face să treacă; transient note [~ nouţ] s. (muz.) notă în trecere. metals ~ electricity metalele sunt bune conducătoare de electricitate; to ~ an order a 1 transistor [traen'zists "] s. (electr.) tranzistor; (aii) ~radio aparat de radio cu tranzistori. transmite un ordin. 2. (radio) a transmite, a emite; we are ~ting a news bulletin transmitem transistorize [tran'zistaraiz] vb. tr. a tranzistoriza. un buletin de ştiri. 3. a transmite urmaşilor (o moştenire, o trăsătură de caracter). B. intr. transit ['transit, 'tramsit, 'treenzit, 'tramzit] I. s. 1. trecere, pasaj, traversare; ships in (radio) a transmite, a emite. ~ nave aflate în tranzit. 2. (com.) tranzit; transport (de mărfuri etc.); damage in ~ avarii transmittable [-3bl] adj. transmisibil, care poate fi transmis. cauzate în cursul transportului; goods lost in ~ mărfuri pierdute în cursul transportului. transmittal [-I] s.v. t r a n s m i s s i o n . 3. tranzit (vamal); goods in ~ mărfuri aflate în tranzit; goods for ~ mărfuri de tranzit. transmitter [trams iinit3r] s. 1. transmiţător (al unei boli etc.); expeditor. 2. (mar.) 4. parcurs, drum. 5. (astron.) trecere (a unui corp ceresc) prin meridian; trecere (a unei matrozul care transmite ordinele pe pasarelă. 3. (tel.) transmiţător, aparat de transmisie; planete) în dreptul discului solar; culminaţie. 6. tcodolit universal, teodolit cu lunetă emiţător, traductor; manipulator; microfon (al unui telefon); carbon-granule ~ centrală. II. vb. tr. 1. (astron.) a trece prin dreptul (meridianului sau discului unui corp microfon cu granule de carbon. 4. (radio) post / staţie de emisie. ceresc). 2. (mat.) a intersecta. transmitter-receiver [~ri'si:v3r] s. (tel.) cmiţător-receptor. transit-circle [~.sa:kl] s. (astron.) cerc meridian. transmitting aerial [trsens'mitin .esrtal] s. (radio) antenă de emisie. transit-compass [~.kMiip3s] s. (fiz.) teodolit cu busolă. transmitting station [~ istei/sn] s. (radio) post / staţie de emisie. transit-duty [~idju:ti] s. taxe vamale de tranzit. transmogrification btraenzmogrifi'kci/s'n, 'tra:ns-, -<—'--] ş. (glumeţ) schimbare, transit-instrument [~.instrum;>nt] ş. (astron.) lunetă meridiană, tcodolit cu busolă. transformare, metamorfoză. transmogrify [traenz'mogrifai, trams-] vb. tr. (glumeţ) a transforma, a schimba la faţă, transition [tran'si33n, tru;n-, tran-, -'zi/an] ş. 1. trecere, tranziţie. 2. perioadă de tranziţie, etapă sau caracter intermediar; the mulatto is a ~ between the white and the negro a metamorfoza. mulatrul este un tip intermediar între omul alb şi omul de culoare. 3. (muz.) modulaţie transmutability [tr£enzmrju:t3'biliti, tramzim-, tra:ns-, -taţi,.—'—] s. posibilitate de (fără schimbarea modului). transmutaţie. transitional [-PI] adj. de tranziţie, de trecere, intermediar. transmutable [tramz'mju:t3bl, trams-] adj. care poate fi transmutat. transmutation [rtra3nzmju(:)'tci/3n, >tru:ns-] s. 1. (chim.) transmutaţie; ~ of metals transition curve [tra;n'si33n k?:v, tra:n-, trpn-, -'zi/an] s. 1. (mat., av.) curbă de trecere. transmutaţia metalelor. 2. (mat.) transformare, conversiune. 3. (biol.) transformare. 4. (fam.) 2. (ferov.) curbă de racordare. 1 transition tumour [~ itjumia "] s. (med.) tumoare benignă cu tendinţa de a se transforma schimbare, întoarcere; the ~s of fortune capriciile soartei; (jur.) ~ of possession schimbare de proprietate. în tumoare malignă. transmute [traenz'mju:t, tra:ns-] vb. tr. 1. (into) a transforma, a preface, a schimba transitive ['trasnsitiv, 'tra:n-, -zi-] I. adj. (gram.) tranzitiv. II. s. (gram.) verb tranzitiv. (în). 2. (chim.) a transmuta (un metal). transitively [-li] adv. tranzitiv. transoceanic ['traenziou/i'senik] adj. transoceanic, de dincolo de ocean. transitorily ['trzensitarili, 'tra:n-, -zi-] adv. vremelnic, trecător. transom ['traenssm] 1. (ariiit.) impostă. 2. traversă, bară transversală de legătură, transitoriness ['traensitarinis, 'tra:n-, -zi-] s. caracter trecător / efemer; durată scurtă, 3. (mar.) oglinda pupei, cadrul pupei. scurtime; vremelnicie. transom bar [~ ba:1"] s. v. t r a n s o m (1). transitory ['traensitari] adj. tranzitoriu, trecător, vremelnic, efemer. transitory action [~ 'fek/sn] s. (jur.) acţiune tranzitorie. transom window [~ .windou] s. (arhit.) supralumină. transit permit ['tramsit -pamiit] s. document de tranzit (al unei mărfi aflate la vamă). transparence [traens'pesrans, tra:n-, tranz-, -'par-] s. 1. transparenţă (a sticlei etc.). transit-theodolite [~8i,od3lait] ş. (astron.) teodolit universal, teodolit cu luneta centrală. 2. (e/n.) coeficient de pătrundere, penetrantă. translatable [trains'leitsbl, trams-, trasnz-, tra:nz-, trans-, trpnz-] adj. traductibil. transparency [-i] s. 1. transparenţă, claritate, limpezime. 2. (fot.) diapozitiv, pozitiv translate [trams'Ieit, etc.] I. vb. tr. 1. (from, into) a traduce (din; în). 2. a interpreta, pe sticlă; colour ~diacromic. 3. (hârtie) transparent. a înţelege, a lua drept; do not ~ my hesitation as ill-will nu lua ezitarea mea drept transparent [trajns'pesrsnt, tra:ns-, tranz-] adj. 1. transparent, diafan, străveziu; rea-voinţă; how do you ~ his silence? cum interpretezi tăcerea sa?; (fam.) kindly ~ to obtain a ~ effect a obţine un efect de transparenţă; ~ colours culori transparente. 2. uşor explică-te, te rog. 3. (corn.) a descifra (o cablogramă). 4. (bis.) a transfera (un episcop). de pătruns, transparent, evident; clar; his reasons were ~ motivele lui erau uşor de înţeles; 5. (bis.) a ridica / a înălţa la ceruri. 6. (înv.) a metamorfoza, a schimba, a transpune, a face a ~ allusion o aluzie transparentă; ~ deception înşelăciune cusută cu aţa albă. 3. sincer, să treacă în. 7. (tehn.) a imprima / a da o mişcare de translaţie (cu dat.). 8. (tel.) a retransmite franc, deschis, neprefăcut. transpicuous [trsen'spikjuss] adj. transparent. (un mesaj). 9. (sl.) a transforma (încălţăminte, îmbrăcăminte); a lucra (încălţăminte, transpierce [trasns'ptas] vb. tr. a străpunge, a perfora. îmbrăcăminte) din vechi, a cârpaci. II. vb. intr. 1. a traduce. 2. (despre carte etc.) a se traduce (uşor etc.). transpiration [itrzenspi'rei/pn] s. 1. transpiraţie, asudare. 2. transpiraţie, năduşeală, translation [trsens'lei/pn, etc.] s. 1. traducere (a unei lucrări); traducere, lucrare tradusă; sudoare. 3. (jig.) transpirare (a uimi secret). (scol.) traducere, versiune (din latină etc.); to do / to make a ~ a face o traducere. 2. (com.) transpire [trasns'patar, tra:n-] vb. A. intr. 1. a transpira, a asuda, a năduşi. 2. a se strecura, descifrare (a unei cablograme). 3. (bis.) mutare, transferare (a unui episcop). 4. (bis.) a se furişa, a scăpa; (despre gaze) a se infiltra. 3. (fîg., despre o ştire, un secret) a transpira, ridicare, luare (la ceruri). 5. (tehn.) translaţie. 6. (tel.) retransmisie, repetare (a unui mesaj). a începe să fie cunoscut, a se afla. 4. (vulg.) a se întâmpla, a avea loc, a se produce; his translational [sl] adj. (tehn.) de translaţie. account of what ~ed versiunea sa despre cele petrecute; to note everything that has ~ed



 transplant



a nota toate incidentele survenite. B. tr. a transpira (un fluid), a elimina (u« lichid) prin transpiraţie. transplant [trams'plumt, tru:as-,amer. -'plaint) I. vb. A. tr. 1. (si/v.) a transplanta, a planta într-un alt loc. 2. a muta, a transporta, a transfera cu domiciliul într-o altă ţară; a strămuta (o jxipulaţie). 3. (med.) a grefa; a transplanta. B. intr. (med.) 1. a opera un transplant. 2. a putea fi transplantat. II. ['transplant, amer. -pfent] s. 1. (silv.) puiet repicat / transplantat. 2. (med.) transplantare; transplant, grefă; heart ~ transplantare) de cord, grefă de cord / de inimă; heart ~ man om cu inima transplantată, om cu grefă de cord. transplantable [traens'plamtsbl, amer. -ptentobl) aay. transplantabil. transplantation [.tr2ens'plu:n'tei/an, tra:n-] s. transplantaţie, transplantare (v. t r a n s p l a n t (I)). transplanter [itrans'pla:ntor, trcnns-] s. 1. persoană care efectuează o transplantare. 2. (silv.) unealtă de transplant (generic). transplanting machine [trans'plamtirj nra'fim] s. (hori.) maşină de răsădit. transpontine [tranz'pontain, amer. si -tin] adj. 1. transpontin; situat la sud de Tamisa; the ~ suburbs cartierele londoneze situate la sud de Tamisa. 2. melodramatic. transpontine drama [~ 'draima] s. the ~ teatrul de melodramă. transport I. [trans'po:t, tra:n-] vb. tr. 1. a transporta, a duce, a căra, a strămuta. 2. (ist.) a deporta, a trimite la muncă silnică. 3. (fig.) a transporta, a entuziasma, a emoţiona (mai ales la pasiv); to be ~ed with joy a fi transportat, a fi în al nouălea cer de bucurie. II. [transpot, 'trains-] s. 1- transport, transportare; road~transport rutier; land ~transport terestru; rail ~ transport pe cale ferată; water-borne ~ transport fluvial. 2. (mar.) navă de transport. 3. (ist.) deportat, ocnaş. 4. (fig.) acces, sentiment violent (mai ales de bucurie); to be in ~s a fi în al nouălea cer; in a ~ of fury într-un acces de furie; the ~s of passion furiile dragostei. 5. (com.) door-to-door ~ livrare la domiciliu. transportable [trans'pDtebl, tra:ns-J adj. transportabil. transportation [.transpoi'teij^n, itru:n-[ s. 1. (amer. înv.) transportare, transport. 2. mijloc de transport. 3. (amer.) cost, speze de transport. 4. (amer.) bilet (de tren, tramvai ele); foaie de drum. 5. (ist.) deportare; convict sentenced to ~ ocnaş condamnat la deportare. transport cafe ['transput ikaîfei] s. local ieftin situat pe o autostradă. transport charges [~ it/a:d3iz, 'tra:n-[ s. pi. cheltuieli de transport. transporter [trans'pD:t3r, tru:n-J s. 1. transportator, antreprenor de transport. 2. transportor, bandă transportoare, conveier. transporter bridge [~ brid3] s. pod de transbordare. transport plane [transpo:t plein] s. avion de transport. transport service [~ iso;vis, 'tra:n-[ s. serviciu de transport, serviciul transporturilor, serviciul de expediţie (al unei firme comerciale). transport vessel [~ .vesl] s. v. t r a n S p o r t (II, 2). transport worker [~ ■W3:k3rj s. muncitor sau funcţionar la întreprinderile de transport. transposal [trans'pouzal, tra:n-[ s. v. t r a n s p o s i t i o n . transpose [trans'pouz, tra:n-[ vb. tr. 1. a transpune, a muta, a schimba ordinea (cuvintelor inpropoziţiune). 2. (muz.) a transpune. 3. (muz.) a transpune (dintr-o gamă sau tonalitate într-alta). transposer ]-3r] s. (muz.) muzician care transpune. • transposition [.transpa'zi/an, ,tra;n-, -pu'z-] s. transpoziţie, transpunere, (per)mutare, strămutare, schimbare; inversiune, trecere. transputer [tranz'pju:t3r] s. (in/or.) computer de mare capacitate. trans-Saharan ['transsa'hairon, tra:n-j adj. transsaharian. transsexual [tranz'seksjusl, -/uol] s. transsexual. transship [trans'/ip, tra:n/-, -nz'/-] vb. A. tr. (mar.) a transborda (pasageri, mărfuri). B. intr. (mar.) a lua un alt vas, a face o transbordare. transshipment [-mont] s. (mar.) transbordare. trans-Siberian [tranzsai'biorion, rtra;n-] s. transsiberian. transsudation [.transjm'dei/an] s. transudaţie. transubstantiation ['tKensob.stcen/i'ei/an, train-, -bz.t-, -nsi-J s. (bis.) transsubstanţiune. transuranic [rtransjua'ranik] adj. (chim.) transuranic. Transvaaler ['tranziva:b r , tra:ns-,'.-'—, -'— 1 s. locuitor din Transvaal. Transvaalian [itranz'va:lian] adj. din Transvaal. transversal [tranz'vsisal, tra:n-[ I. aay. transversal, dispus de-a curmezişul. II. s. 1. (»«t.) linie transversală. 2. (anat.) muşchi transversal. transversally [tranz'vaispli, tra:n-[ adv. transversal, de-a curmezişul. transverse [tranzvais, 'tra:n-, '-'-] I. adj. transvers(al), dispus / aşezat de-a curmezişul; ~ section secţiune transversală. II. s. (anat.) muşchi transvers. transverse beam [~ bi:m] s. (constr.) bară transversală, traversă; grindă de coamă. transverse table [~ teibl] s. (ferov.) transportator de vagoane, platformă rulantă. Transylvanian [.transil'veinisn, 'tra:n-[ I. adj. transilvănean, ardelean, ardelenesc. II. s. transilvănean, ardelean. tranter ]trant3 r ]s. (dial.) 1. căruţaş. 2. negustor ambulant (de obicei de peste). trap1 [trap] I. s. 1. cursă, capcană, laţ (si fig.); to set a ~ a întinde o cursă; to walk into a ~ a se lăsa prins în cursă, a intra singur în cursă / laţ. 2. v. t r a p d o o r. 3. (sl.) detectiv, agent secret de poliţie. 4. (telm.) sifon, tub pentru drenaj. 5. trăsurică cu două roate, cabrioletă, brişcă. 6. (sport) dispozitiv pentru lansarea talerelor sau porumbeilor vii (la tir). 7. (teatru) trapă scenică. 8. (infor.) deviere, derutare. 9. (sl.) gură; shut your ~! ţine-ţi fleanca! II. vb. tr. 1. a prinde în cursă / capcană; a prinde (un fugar) prin încercuire sau cu ajutorul unei potere. 2. a pune capcane în (păduri etc.). 3. (teatru) a pune trape pe (o scenă). 4. (telm.) a prevedea cu un sifon. 5. (sport) a bloca (mingea) cu latul piciorului. trap2 s. (mai ales la pl.) (fam.) catrafuse, bagaje, calabalâc; to pack one's ~s a-şi face bagajele. trap3 s. (geol.) trapă, dizlocaţie, monoclinal.



968



trapdoor [trarxb: r , -doa1"] s. chepeng, trapă. trapes [treips] vb. v. t r a p s e. trapeze [tro'pi:z[ s. (mat., sport) trapez; flying ~ trapez zburător. trapeze artist [~ itntist] s. artist la trapez, trapezist, zburător. trapezist [tra'pi:zist[ s. trapezist, zburător. trapezium [tra'pLziam] s. 1. (mat.) trapez. 2. (anal.) osul trapezoid. trapezius [tro'pi:zios] s. (anat.) (si ~rnuscle) (muşchi) trapezius. trapezoid [trapizoid] s. (mat.) trapezoid. trapper [trapo r ] s. vânător care foloseşte capcane; vânător de blănuri. trappiness [trapinis] s. (fam.) înşelăciune, şiretlic, trădare. trappings ['trapirjz] s. pi. 1. hamuri, hamaşament, valtrap (mai ales de pciradă). 2. (fam.) podoabe, găteli, ornamente distinctive (ale unei funcţii); costum oficial sau de paradă. 3. (fig.) floricele, ornamente inutile (de stil). Trappist [trapist] s. (bis.) (călugăr) trapist. trappy [trapi] adj. (fam.) 1. înşelător, trădător, perfid. 2. periculos, primejdios. trap rock [trap rok] s. v. t r a p 3 . trapse [treips] I. vb. A. tr. a bate (străzile), a cutreiera (câmpiile). B. intr. 1. a umbla fără treabă, a umbla haimana, a vagabonda, a hoinări. 2. a se târî. 3. a-şi târî pe pământ poala rochiei. II. s. femeie murdară care umblă fără rost, târâtură. trap shooter [trap '/u;tor[ s. (sjwrt) trăgător specializat în proba de talere sa» în proba de tir cu porumbei vii. trap shooting [~ Jtitirj] s. (sport) (probă de) talere; (probă de) tir cu porumbei vii. trash [trai] s. 1. rebut; brac, rămăşiţe, gunoi. 2. crăci tăiate, trestie de zahăr zdrobită (pentru a scoate sucul). 3. (fam.) lucru fără valoare sau de proastă calitate (mai ales în legătură cu producţii literare sau artistice), maculatură. 4. prostie, fleac, bagatelă, moft, nimic; to talk a lot of ~ a spune la prostii. ♦ (amer. peior.) white ~populaţie albă săracă din statele din sudul S.U.A. . trashcan [tra/ksn] s. (amer.) ladă sau coş de gunoi. trash-ice [tra/ais] s. bucăţi plutitoare de gheaţă; rămăşiţe ale banchizei. trashiness [tra/inis] s. lipsă de valoare (« unei mărfi etc.). trashy [tras/i] adj. fără valoare, de nimic, prost, de duzină, de calitate inferioară. trass [tras] s. (mineral.) trass. trauma [tro:mo], pl. traumas [-z], traumata [tnxmota] s. (med.) trauma. traumatic [troi'martik] aay. (mea'.) traumatic. traumatism [tromiatizam] s. (med.) traumatism. traumatize ['tro:motaiz[ vb. Ir. a traumatiza (fifig.). traumatology [itromratokx^i] s. traumatologie. travail [traveil] (înv.) I. s. 1. durerile facerii; woman in ~ femeie în durerile / chinurile facerii. 2. muncă grea / istovitoare. II. vb. intr. 1. a fi în durerile facerii. 2. a se trudi, a.face o muncă istovitoare. travail pains [~ peinz] s. pl. durerile / chinurile facerii. travail pangs [~ pasrjz] s. pl. v. t r a v a i 1 p a i n s. travel [travl] I. vb. A. intr. 1. a călători, a face o călătorie; to ~ light a călători fără bagaj sau CU puţine bagaje; to ~ by land a călători pe uscat; he has ~led widely, he has ~led (about) a good deal a călătorit mult, a făcut multe călătorii; to ~ round the world a face înconjurul lumii; to ~ all over the world a străbate lumea. 2. a se mişca, a se deplasa, a străbate, a se propaga, a se răspândi; sound ~s faster in water sunetul se propagă mai iute în apă; the first man to ~ faster than sound primul aviator care a depăşit (cu avionul său) viteza sunetului; the train was ~ling at 120 miles an hour trenul mergea cu 120 de mile pe oră; wine that won't ~ vin care nu se urcă la cap. 3. (despre privire, gânduri) a parcurge, a trece peste, a trece în revistă; his eye ~led down the street străbătu / parcurse cu privirea tot lungul străzii; his thoughts ~led over all that had happened gândul său depăna / trecea în revistă tot ce se întâmplase. 4. to ~ for a călători în calitate de comis-voiajor pentru (o societate comercială); to ~ in a fi comis-voiajor într-o anumită branşă; he ~s in silks se ocupă cu plasarea mătâsurilor. B. tr. 1. a parcurge, a străbate (o distanţă); he ~led a hundred miles a day a parcurs 100 de mile pe zi; to ~ Europe from end to end a străbate Europa de la un capăt Ia celălalt. 2. a mâna din urmă, a muta dintr-un loc într-altul (o tur/mi de vite). II. s. 1. călătorie, voiaj(tiri); to be fond of ~ a-i plăcea călătoriile; books of ~ cărţi / povestiri de călătorie; I met him on my ~s l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele; is he still on his ~s? mai călătoreşte încă? 2. pl. povestiri de călătorie. 3. (telm.) mişcare, cursă; distanţă parcursă, circuit. 4. (mil.) zbor, traiectorie (a unui proiectil). travel agency [~ ickrjsnsi] s. agenţie / birou de voiaj. travel book [~ bukj s. carte cu povestiri de călătorie. ' travel bureau [~ bjua'rou, -'bjusrou] s. v. t r a v e l a g e n c y . travelled [travld] adj. 1. (si much / well-~) (despre o persoană) călătorit, voiajat, cu experienţă, care a văzut multe. 2. (despre un drum) bătut, umblat. traveller [travalo1-] s. 1. călător, voiajor. 2. (si commercial.~) voiajor comercial, comis-voiajor; ~in silk voiajor comercial care se ocupă cu plasarea iriătăsurilor. 3. (tehn.) pod rulant, macara rulantă / mobilă. 4. (telm.) roată / rolă alergătoare. 5. cursor (la rigla de calcul etc.). 6. (mar.) cerc de fier prevăzut cu un cârlig de care se fixează frânghiile unei vele. ♦ (fam.) to tip smb. the ~ a spune cuiva gogoşi, a duce / a prosti pe cineva; (jur., înv.) bona fide ~ persoană care beneficiază de dreptul de a i se servi băuturi la orice oră, într-o zi de duminică, deoarece vine de la o distanţă de peste 3 mile. traveller's cheque [travaloz tjek] s. cec de călătorie. traveller's joy [~ 'd3oi] s. (bot.) viţă-albă, curpen (Clematis vitalba). travelling [travalirj] I. s. 1. călătorie, deplasare, mişcare. 2. (citi.) travelling. II. adj. 1. călător, voiajor, care călătoreşte. 2. mobil, ambulant. J-. travelling apron [~ -eiprpn] s. (tehn.) bandă de transport fără fine la conveier. travelling bag [~ ba?g] s. sac de voiaj. ^



 969



travelling companion [~ koniipaenian] s. tovarăş de drum / călătorie. travelling crane [~ 'krein] ş. (tehn.) pod rulant, macara mobilă. travelling expenses [~ iks'pcnsiz] s. pi. cheltuieli de deplasare, indemnizaţie de transport. travelling kitchen [~ 'kit/in, -t/an] s. bucătărie de campanie. travelling requisites [~ -rekwizits] s. pl. articole de voiaj. travelling salesman [~ 'seilzmsn] s. voiajor comercial, comis-voiajor. travelling speed [~ spi:d] s. viteză de mişcare / deplasare. travelogue ['trasvoioug, -log] s. (amer.) 1. conferinţă însoţită de proiecţii despre o expediţie sau călătorie. 2. film de călătorii. travel-soiled ['traevl snild] adj. acoperit de pulberea/ colbul drumului, prăfuit, plin de praf. travel-stained [~stcind] adj. v. t r a v e l - s o i l e d . travel-weary [~ iwiari] adj. obosit de călătorii. travel-worn [~WD:n] adj. 1. obosit, istovit de drum. 2. (despre haine) uzat de prea multe călătorii. traversable ['tiEevaOsabl, rar tra'v3:s-] adj. (despre un pustiu etc.) care se poate traversa. traverse ['tra?v3(:)s, rar tra'vais] I. vb. A. tr. 1. a străbate, a traversa, a trece prin; to ~ a forest a străbate o pădure. 2. a parcurge; a trece în revistă, a cerceta; to ~ a subject a examina un subiect (în întregime). 3. (fam.) a se opune (unui scop), a contrazice, a se împotrivi (unei păreri). 4. (jur.) a nega, a tăgădui (afirmaţiile pârtii adverse). 5. (mii.) a îndrepta (un tun) într-o direcţie. 6. a pune de-a curmezişul. 7. (ferov.) a muta (o locomotivă) cu ajutorul unei platforme rulante. B. intr. 1. (sport) a tăia de-a curmezişul, a merge în linie dreaptă (în cursul unei ascensiuni). 2. (despre cai) a se cabra, a se pune de-a curmezişul. 3. (jur.) a face opoziţie (probelor adversarului). II. s. 1. trecere de-a curmezişul, traversare. 2. (înv.) piedică, obstacol. 3. (jur.) opoziţie. 4. (mil.) traversă; meterez. 5. (mii.) ochire orizontală. 6. (mar., av.) rută în zigzag. 7. (mat.) linie transversală. 8. traversă (pe un perete de munte). III. adj. (înv.) transversal, în curmeziş. traverser [-3r] s. (ferov.) platformă rulantă, pod rulant, transbordor. traverse table [ptrsv3(:)s -teibl] s. v. t r a v e r s e r . travertine ['tra2V3(:)ti(:)n] s. (geol.) travertin. travesty ['trasvisti, -vas-] I. s. 1. parodie, denaturare, redare / imitare într-o formă ridicolă. 2. travestire. II. vb. tr. a parodia, a ridiculiza, a imita într-o formă ridicolă (o persoană, o operă literară etc.). trawl [tro:l] (mar.) I. vb. A. tr. a trage (un traul) pe fund. B. intr. a pescui cu traulul. II. s. traul. trawler ['trn:tar] (mar.) s. 1. trauler; dragă. 2. pescar care pescuieşte cu traulul. tray [trei] s. 1. tavă. 2. compartiment (de cufăr). 3. scoc; covată; copaie. 4. chiuvetă; (fot.) developing ~ chiuvetă de developat. trayful ['treiful] s. (of) tavă plină (de). treacherous ['tret/sras] adj. 1. necredincios, neleal, perfid, trădător. 2. nesigur, pe care nu te poţi bizui, înşelător; ~ memory memorie înşelătoare; memorie slabă; ~ weather vreme înşelătoare. treacherously [-li] adv. perfid. treacherousness [-nis] s. 1. perfidie. 2. caracter înşelător (al vremii etc.). treachery ['tret/^ri] s. trădare, perfidie; an act of ~ acţiune perfidă, perfidie; there was some ~ afoot se urzea ceva, se clocea ceva. treacle ['tri:kl[ I. s. melasă, glucoza alimentară. II. vb. A. tr. a unge cu melasă. B. intr. a da / a prescrie o doză de melasă (ca medicament). treacly [-i] adj. 1. de melasă. 2. (foarte) dulce, dulceag; ~ words cuvinte mieroase. tread [tred],past trod [trod],part. trec. trodden ['trodn] I. vb. A. tr. 1. a călca, a pune piciorul pe, a merge peste; to ~unknown ground a înainta pe un teren necunoscut; (fig.) to ~ the boards a se face actor; (fig.) to ~the deck a se face marinar; to~wateracălca apa; (jig.) to ~smb. under foot a călca în picioare, a terfeli, a trata cu dispreţ. 2. a zdrobi în picioare; he was trodden to death by elephants a fost zdrobit sub picioarele elefanţilor; to ~ clothes a călca rufele în picioare (în albie); to ~ grain a scoate boabele din spic; to ~ grapes a zdrobi struguri. 3. (poetic) a urma (un drum, o cărare); to ~ one's way a merge, a păşi, a-si urma drumul; to ~ a path a urma o cărare; to ~ the room from end to end a măsura odaia de la un capăt la altul; to ~ a step a face un pas; (înv.) to ~ a measure a dansa; a schiţa un pas de dans. 4. (omit.) a călca, a fecunda (o femelă); to ~ down a călca în picioare / eu piciorul, a zdrobi (şi fig.); to ~ in a înfunda, a băga în pământ (cu piciorul); to ~ out a) a zdrobi (struguri), a tescui; b) a stinge (un foc) prin călcare în picioare; c) a înăbuşi, a zdrobi (o răscoală etc.). B. intr. 1. a păşi, a călca, a merge; to~ heavily a călca greoi; to~ lightly a) a păşi cu prudenţă; a călca uşor; b) (fig.) a fi precaut. 2. to ~ away a călca strâmb, a întreprinde acţiuni necorecte; to ~ in smb.'s (foot)steps a merge pe urmele cuiva; to ~on a călca pe; to ~on air a fi în culmea bucuriei, a nu-1 mai ţine pământul de bucurie; (jig.) to ~ on smb.'s corns / toes a călca pe cineva pe bătătura, a ofensa / a jigni pe cineva; to ~ as on eggs a călca ca pe ouă; a se purta cu multă precauţie; (amer.) to ~ on the gas, to ~ on it a) (auto) a apăsa pe accelerator; b) a se grăbi, a-i da zor / bătaie; to ~ on the heels of a) (despre o persoană) a merge în urma (cu gen.), a păşi în urma (cu gen.); b) (despre un eveniment) a urma la mică distanţă; to ~ on smb.'s neck a ţine pe cineva sub călcâi. II. s. 1. pas, mers, călcătură; shoes that allows for the ~ pantofi care lasă piciorul liber, pantofi comozi la mers. 2. zgomot de paşi; the incessant ~ of feet zgomotul continuu de paşi. 3. (constr.) a) treaptă (a unei scări); b) bucată de metal sau de cauciuc aşezată pe suprafaţa unei trepte. 4. (tehn.) suprafaţă de rostogolire sau de alunecare (a unei obezi de roată, a unui pneu auto). 5. crăcăna, loc pentru picior (pe catalige). 6. (omit.) fecundare (de către mascul). 1. pas, distanţă între pedalele unei biciclete. 8. lăţimea unui loc de trecere; ecartament, distanţa între roţi. 9- (biol.) germen, plod (de ou). 10. (tehn.) bandă de rulare. treadle ['tredl] I. s. (tehn.) pedală (la bicicletă, strung, maşină de cusut). II. vb. tr. a mişca cu piciorul (cu ajutorul unei pedale).



tree culture



treadle press [~ pres] s. presă de picior (în vechea tipografie). treadmill ['tredmil] s. 1. roată de ocnă. 2. muncă mecanică, uniformă sau monotonă; rutină. treason ['tri:zn] s. 1. trădare, lipsă de lealitate, perfidie. 2. (şi high ~) (jur.) trădare de ţară, înaltă trădare; to talk ~ a îndemna la trădare. treasonable [-sbl] adj. 1. trădător, perfid. 2. de trădare, care constituie o trădare. treason felony ftri'zn «febnij s. (jur.) complot contra siguranţei statului. treasure l'tre33r] I. s. 1. comoară, tezaur; to amass a ~ a aduna o comoară; to bury a — a îngropa o comoară; to board ~ a tezauriza. 2. comoară, lucru de preţ; art ~s comorile artei. II. vb. tr. 1. a considera / a păstra ca pe o comoară; to ~ smb.'s memory a păstra cu sfinţenie memoria cuiva. 2. to ~ up a tezauriza, a acumula, a strânge (lucruri de valoare). treasure-house ['tre3ahaus] s. 1. tezaur, loc unde se află lucruri de preţ (de obicei o bibliotecă, un muzeu). 2. vistierie. treasure hunt [~hAnt] s. 1. căutare de comori. 2. (amer.) concurs în scopuri de reclamă constând în descoperirea (cu ajutorul anumitor indicii) a unor obiecte-premii. treasure hunter [~ itiAnty] s. căutător de comori. treasurer ['tresară1"] s. vistiernic; econom, administrator; (ist.) Lord High Treasurer Marele Vistier, ministru de Finanţe; Treasurer of the Household administrator al casei regale; ~ of a political party trezorier, casier, administratorul mijloacelor financiare ale unui partid. treasureship ['tre3a/ip] s. vistierie; economat; trezorerie. treasure ship ['treza /ip] s. (mar. înv.) galion. Treasure State [~ isteit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Montana. treasure-trove [~'trouv] ş. (jur.) comoară, tezaur descoperit întâmplător. treasury l'tre3Pri] s. 1. vistierie, tezaur de stat; the Treasury a) trezoreria britanică; First Lord of the Treasury Preşedintele Consiliului de Miniştri; b) (amer.) Ministerul de Finanţe; Secretary of the Treasury ministrul de Finanţe. 2. comoară (artistică, de informaţii etc.); ~ of verse antologie poetică; a book that is a ~ of information o carte care e o adevărată comoară / o mină inepuizabilă de informaţii. Treasury bench [~ bent/] s. banca ministerială (în parlamentul britanic). treasury bill [~ bil] s. bon de tezaur. treasury note [~ nouţ] s. (înv.) bancnotă de zece şilingi sau de o liră. treat [tri:t] I. vb. A. tr. 1. a trata, a se purta cu; you must ~ him fairly trebuie să te porţi eu el corect. 2. a considera, a lua drept; he ~ed my words as a joke a luat cuvintele mele drept glumă. 3. (chim.) a prelucra, a supune la o acţiune, a trata cu; to ~ an ore with mercury a trata un minereu cu mercur. 4. (mineral.) îmbogăţire. 5. (to) a trata pe cineva (cu mâncare, băutură etc.); a corupe alegătorii (oferindu-le de mâncat şi de băut); he ~ed me to a good dinner mi-a oferit o masă bună; I ~ed myself to an ice mi-am oferit o îngheţată; they ~ed him to the theatre l-au invitat la teatru. 6. a trata (un subiect, o temei). 7. a trata, a îngriji (un bolnav sau o boală). B. intr. 1. a trata, a face cinste; I'm ~ing eu fac cinste, e rândul meu. 2. to ~ for a trata în privinţa (cu gen.),' they ~ed for peace au dus tratative de pace; to ~ of a trata despre, a vorbi despre; the book ~s of poetry cartea tratează despre poezie; to ~ with a trata cu, a duce tratative cu. a negocia cu. II. s. 1. plăcere, desfătare, bucurie, sărbătoare; it's quite a ~ to me to listen to you îmi face mare plăcere să vă ascult. 2. (scol.) masa la iarbă verde, picnic, excursie (oferită ca recompensă pentru rezultate bune la învăţătură). 3. trataţie, cinste; to stand ~ a trata, a face cinste; this is my ~eu fac cinste, e rândul meu; who is going to stand ~? cine face cinste?; I'll stand ~all round fac cinste la toată lumea. ♦ (pop.) a ~ perfect foarte bine, frumuşel; he's getting on a fair ~ a) face progrese uimitoare; b) afacerile îi merg de minune; that tires the arms a ~ îţi oboseşte serios braţele. treatable ['tri:t3bl] adj. (înv.) tratabil, care poate fi tratat. treater ['tri:t9r] ş. persoană care tratează; persoană care duce tratative, negociator. treatise ['tri:tiz. -is] s. (on) tratat (de, despre); a ~on ethics tratat de morală. treatment ['tri:tmant] s. 1. tratament, mod de a trata (pe cineva); to meet with good ~ a fi bine primit / tratat. 2. tratare (a unui subiect etc.), fel de a trata (un subiect etc.). 3. (chim.) prelucrare, tratare. 4. (mineral.) îmbogăţire. 5. tratament, cură, îngrijire medicală. treaty ['tri:ti] s. 1. tratat, convenţie, acord comercial; under this ~în baza acestui tratat; to close a ~ a încheia un tratat; to enter into a ~ with a încheia un tratat cu. 2. (înv.) negocieri, tratative; to be in ~ with smb. for smth. a duce tratative cu cineva pentru ceva. treaty-port [~ pD:t] s. (mar.) port deschis (în urma unei convenţii). treble ['trebl] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (muz.) ascuţit, înalt. H. s. 1. număr triplu. 2. (muz.) înalt, soprano, falset. III. vb. A. tr. a întrei, a tripla. B. intr. a se mări de trei ori, a se tripla. treble clef [~ kief] s. (muz.) cheia de sol. trebly ['trebli] adv. întreit,


 treed



970



treed [tri:d] adj. cu pomi, cu arbori. trencherman [~man], pl. men [-mon] s. mâncător, mâncău; poor ~ persoană care mănâncă puţin; a good / stout I valiant ~ un mare mâncău, un mare gurmand. tree dweller ['tri: idwelor] s. animal arboricol. tree-fern [~fo:n] s. (bot.) ferigă arborescentă (mai ales din familia Cyathea). trench fever [trentf ifi:V9r] s. (med.) febră recurentă; tifos recurent (în timpul primului război mondial). tree-frog [~frog] s. (zool.) brotăcel, răcănel (Hyla arborea). tree goose [~ gu:s], pl. tree geese [-gi:s] s. v. b a r n a c l e 2 (1). trench-foot [~fut] s. (med.) boală de picioare provocată de şederea îndelungată într-o tree ivy [~ laivi] s. (bot.) iederă (Hedera helix). tranşee cu apă; jupuire, macerare a ţesuturilor. treeless ['tridis] adj. fără arbori, lipsit de copaci. trench-mortar [~imo:tor] s. (mil.) mortier, aruncător de mine. tree like [tri: laik) aay. ca un pom, dendroid. trench works [~ wo:ks] s. pl. lucrări de săpare a tranşeelor. trend [trend] I. vb. intr. to ~to / towards a) a fi orientat spre, a fi (îndreptat) în direcţia tree limit [~ •limit] s. (geogr.) limita vegetaţiei arborescente. (cu gen.); b) (fig.) a se îndrepta, a tinde către. II. s. 1. direcţie, orientare, tendinţă; the ~ treenail [~neil] s. (tehn.) pană de lemn, cep de diblu. of the coast orientarea ţărmului; the ~ of his arguments tendinţa argumentelor sale. tree resin [~ irezin] s. gudron rezultat din distilarea lemnului. 2. stil; modă, trend. trcetop [~top] s. vârf / creastă de pom / de copac. tree trunk [~ trAijk] s. trunchi de arbore. trendy [trendi] adj. (uneori peior.) în pas cu moda; ahtiat după modă. trefoil ['trifoii, 'tri:f-[ I. s. 1. (bot.) trifoi (Trifolium). 2. motiv decorativ cu trei loburi. trepan1 [tri'pam, tro'p-] (med.) I. s. trepan. II. vb. tr. a trepana, a face o trepanaţie (cu II. adj. în formă de trifoi, trilobat. dat.). trek [trek] (Africa de Sud) I. vb. intr. 1. a călători în care trase de boi. 2. a se duce în trepan2 I. vb. tr. 1. a ademeni, a momi, a atrage; to ~ smb. (in)to a place a atrage pe altă regiune, a emigra; a străbate un ţinut. 3. (despre boi) a trage la car, a fi înjugat la cineva într-un loc; to ~ smb. into doing smth. a determina prin şiretenii pe cineva să car. 4. (sl.) a fugi, a spăla putina. II. s. 1. călătorie, drum (cu carul cu boi),' etapă a unei facă ceva. 2. a răpi, a lua prin surprindere, a prinde / a atrage în cursă. II. s. cursă, capcană, asemenea călătorii. 2. emigrare, schimbare de ţinut. laţ. trek boer [~ ibouor, -boor, -bo:r, -bu9r] s. (Africa de Sud) 1. bur nomad. 2. (ist.) emigrant trepanation [itrepo'neifan] s. (med.) trepanaţie. bur pornit din regiunea Capului spre platourile străbătute de fluviul Orange trepanning [trc'paenirj] s. (med.) trepanare. (1835-1838). trephine [tri'fim, tre'f-, tro'f-, Tain] I. s. (mea1.) trefin. II. vb. tr. a face o trepanaţie cu trekker [trek3r] s. (Africa de Sud) 1. persoană călătorind într-un car tras de boi. un trefin. 2. emigrant. trepidation [itrepi'dei/an] s. 1. trepidaţie, tremur. 2. agitaţie, îngrijorare, frământare, trellis [trelis] I. s. 1. împletitură (de nuiele, zăbrele etc.), leasă. 2. spalier. 3. grilă, tulburare. 3. (med.) tremur al membrelor, tremor. grilaj. II. vb. tr. 1. a pune o împletitură pe, a acoperi cu un grătar de lemn (un zid, o treponema [trepo'nkmo, -pou'n-J s. (entom.) treponema. fereastră etc.). 2. a pune (vi(a) pe spalier. trespass [trespos] I. vb. intr. 1. (jur.) a comite un delict, a încălca legea. 2. (jur.) a viola o proprietate, a călca graniţa unei proprietăţi, a încălca o proprietate particulară. trellis-work [~wo:k] s. v. t r e 11 i s (1,1). 3. to ~ against a ofensa (cu ac), a leza (cu ac), a face rău (cu dat.), a păcătui faţă de; trematode [tremotoud] s. (entom.) (vierme) trematod. tremble [trembl] I. vb. intr. 1. a tremura, a trepida, a vibra, a fremăta; a dârdâi; his to ~ against a principie a încălca un principiu, a nu respecta un principiu; (bis.) as we voice ~ed with excitement vocea îi tremura de emoţie; the leaves ~ in the breeze frunzele forgive them that ~ against us aşa cum iertăm şi noi greşiţilor noştri; to ~ on / upon freamătă în adierea vântului; the bridge was trembling podul trepida; he ~d with cold a) (jur.) a viola (cu ac), a încălca (cu ac); to ~ (up)on smb.'s rights a încălca drepturile tremura de frig; she ~d with fear ea tremura de frică; to ~ like a leaf / an aspen leaf cuiva; to ~ (up)on smb.'s property a încălca proprietatea cuiva; b) a abuza de, a trece a tremura ca frunza / ca varga; to ~ all over a tremura din tot corpul; (fig.) to ~ in dincolo de limita permisă (cu geu.); to ~ (up)on smb.'s hospitality a abuza de ospitalitatea the balance a ajunge la un punct critic; a fi în pericol. 2. (fig.) a tremura, a-idî teamă, cuiva. II. s. 1. violare de proprietate, călcare de moşie (de obicei cu pagube materiale a fi îngrijorat / neliniştit; he ~d at the thought of tremura la gândul că; he ~a lest his pentru proprietar). 2. (jur.) delict, contravenţie, transgresiune; ~ to land violare de work be criticized tremura de teamă ca opera să nu-i fie criticată; there is no cause to proprietate; ~ of frontier violare de graniţă, violare a frontierei. 3. abuz, ofensă, prejudiciu, ~ nu e nici un motiv de teamă. II. s. tremur, freamăt, palpitare; to be all in 7 of a ~ a tremura amestec nepermis; ~ upon smb.'s patience încercare de a profita de pe .urma răbdării tot, a tremura ca varga. cuiva; ~ upon smb.'s privacy amestec nepermis în viaţa particulară a cuiva. 4. (bis.) greşeală, păcat; forgive us our ~ iartă-ne nouă greşelile noastre. trembler [-or| s. 1. fricos, poltron. 2. (electr.) întrerupător automat. tremblingly [-irj] I. adj. tremurător; tremurând. II. s. tremur, tremurat, tremurătură. trespasser [-3r] s, 1. transgresor, persoană care violează / calcă o proprietate; braconier; trembling [-iţ)li[ adv. tremurând. ~ will be prosecuted proprietate particulară, intrarea interzisă. 2. delincvent, contravenient. 3. păcătos. trembling poplar ['tremblirj 'popia1-] s. (bot.) plop-tremurător (Populus tremula). tremendous [tri'mendos, tro'm-] aay. 1. groaznic, îngrozitor, înspăimântător, tress [tres] I. s. 1. coadă, cosiţă. 2. pl. plete, păr de femeie. II. vb. tr. (mai ales la part. înfricoşător. 2. (fam.) grozav, extraordinar, imens, enorm; it makes a ~ difference trec.) a împleti. înseamnă o deosebire enormă; a ~ lot of o cantitate imensă de; a ~ crowd o lume imensă; trestie [trcsl] s. 1. capră, postament, piedestal, suport. 2. pl. picioare de pod în formă ~success succes formidabil; he came down at a ~ speed cobori cu o viteză vertiginoasă; de capră. he is a ~ talker e un pisălog nemaipomenit; he is a ~ eater e un mâncău cum nu s-a trestle-bridge [~brid3] s. (constr.) estacadă, pod din capre. mai văzut, e mare gâman. trestle-work bridge [~wo:k 'brid3[ s. (constr.) picioarele în formă de capră ale unui tremendously [-li] adv. 1. teribil, îngrozitor, înspăimântător. 2. (fam.) grozav (de), teribil pod; estacadă. (de). trews [tru:z] s. pl. pantaloni ecosez de lână. tremendousness [-nis] s. 1. caracter îngrozitor / înfricoşător. 2. enormitate, caracter trey [trei] s. (un) trei (în jocul de cărţi sau zaruri). colosal. ■ triable [traiobl] adj. 1. de încercat, care poate fi încercat. 2. (jur.) care poate fi adus tremolo [tremolou] s. (ital. muz.) tremolo. în faţa judecăţii; care poate fi judecat, de competenţă judecătorească, judecabil. r tremor [tremo , amer. si tri;-] I. s. 1. tremur, fior, freamăt, palpitare; ~ of fear fior triad [traiod, traiaed] s. 1. grup de trei, triadă. 2. (chim.) element trivalent. 3. (muz.) de frică; ~ of joy freamăt de bucurie; a ~ went through the audience un freamăt străbătu acord format din trei tonuri, acord triplu. 4. (automatică) triadă. sala. 2. (med.) tremor. 3. trepidaţie (a geamurilor, a unei maşini în mers). II. vb. intr. triage [tri'a^] s. 1. triere, triaj; sortare. 2. triere, sortare de boabe de cafea. (despre un aparat etc.) a vibra; (despre voce) a tremura. trial [trăiai] s. 1. încercare, probă, experienţă; to give smth. a ~, to make the ~of tremulous [tremjulos] adj. 1. tremurător, tremurând. 2. sfios, timid, fricos. smth. a face încercare / proba unui lucru; will you make the ~? vreţi să faceţi această tremulously [-li] adv. 1. tremurând. 2. cu sfială, timid. încercare?; on ~ pe încercate, de probă; ~ by fire botezul focului; to stand a ~ a fi supus tremulousness [-nis] s. 1. tremur (al vocii etc.). 2. timiditate. unei probe; (iii.) to make ~ of smb.'s courage a pune la încercare curajul cuiva; (lit.) to make ~ of one's strength against smb. a-şi pune puterile la încercare împotriva cuiva; trenail ]'tri:neil] s.v. t r e e n a i l . trench [trentj] I. vb. A. tr. 1. a săpa şanţuri sau tranşee în, a brăzda (pământul) cu (lit.) the hour of ~ ceasul încercărilor, momentul decisiv; by way of ~, as a ~ measure şanţuri. 2. a desfunda (un teren). 3. a cresta (o scândură), a face (un jgheab). B. intr. to cu titlul de încercare; to proceed by ~and error a proceda pe calea eliminărilor succesive, ~ about / around a săpa tranşee împrejur, ase înconjura de tranşee; to ~ along / down a aplica metoda aproximaţiilor succesive; (/nil.) gun ~s probe de tragere, exerciţii de a înainta / a-şi croi drum săpând tranşee; to ~ on / upon a încălca (cu ac.), a uzurpa (cu tragere; shop ~s încercări pe scară industrială. 2. (sport) probă, încercare; sheep-dog ~ ac.); a atinge (cu ac.), a friza (cu ac.); to ~upon smb.'s rights a încălca drepturile cuiva; concurs de câini ciobăneşti. 3. (fig.) încercare, durere, nenorocire; everyone has his ~ his answer ~ed on insolence răspunsul lui friza obrăznicia. II. s. 1. şanţ, canal. 2. tranşee; nimeni nu e scutit de încercări; the troubles and ~s of life necazurile şi încercările vieţii. to open the ~es a deschide tranşeele, a începe săpatul tranşeelor; to mount the ~es a face 4. (jur.) judecată, dare în judecată; proces, judecare; to bring to ~, to bring up for ~, de gardă în tranşee. 3. drum în pădure. to put to / on ~ a da în judecată, a intenta un proces (cuiva); to stand one's ~ a fi judecat, trenchancy [trentjansi] s. caracter tăios, causticitate; caracter energic (al unui discurs). a sta în faţa tribunalului; to be sent for ~ a fi trimis în faţa judecăţii;, to grant a new ~ trenchant [trent/ont] adj. 1. (poetic) (despre o armă) tăios, ascuţit. 2. (fig.) tăios, a admite rejudecarea / apelul; ~ by court-martial trimitere în faţa curţii marţiale; ~ by jury trimitere în faţa curţii cu juri; civil ~ acţiune civilă, acţiune în civil; criminal ~ muşcător, acerb; hotărât, decis, tranşant. acţiune penală, acţiune în penal; famous ~s procese celebre; public ~of a case dezbaterile trench bomb [trentf bom] s. (mil.) grenadă de mână. publice ale unui proces; state ~ judecare pentru delicte de stat. , ' trench cap [~ k


 971



trial judge [~ djAd3] s. (amer. jur.) judecător de primă instanţă. trial lawyer [~ ib(:)b r ] ş. (amer. jur.) avocat pledant. trial period [~ ipbrbd] s. perioadă de probă. trial plot [~ plot] s. (agr.) parcelă experimentală. trial run [~ r*n] s. mers / cursă de probă (a unei maşini). trial stretch [~ stret/J s. (auto) pistă de încercare. trial trip [~ trip] s. călătorie de probă (a unei nave etc.). triangle ['traiasngl] s. 1. triunghi; (astron.) the Triangle triunghiul (boreal sau austral); (fam.) the eternal ~eternul triunghi, triunghiul conjugal, menaj în trei. 2. (amer.) echer. 3. (muz.) triunghi. triangular [trai'£erjgjubr| adj. triunghiular; ~ fight luptă între trei părţi; (pol.) ~ agreement acord triunghiular / tripartit. triangularly [trai'a;ngju:bli] adv. în formă de triunghi. triangulate [trai'zengjuleit] I. vb. tr. 1. (geod.) a face triangulaţie (unei regiuni). 2. a da formă de triunghi (cu dat.). II. adj. 1. (zool.) marcat cu linii în formă de triunghi. 2. triunghiular, în triunghi, trias ['trabs] s. (geol.) trias. triassic [trai'aesik] adj. (geol.) triasic. triaxial [trai'aîksbl] adj. triaxial. tribadism ['tribadizsm] s. lesbianism, tribal ['traib^l] adj. de trib, tribal, tribally [-i] adv. în triburi, tribal, tribalism [-izpm] s. sistem tribal, tribasic [trai'beisik] adj. (chim.) tribazic. tribe [traib] s. 1. trib, seminţie; neam. 2. (mai ales peior.) clan, familie, tagmă; the ~ of scribblers tagma mâzgălitorilor de hârtie; he and his ~ el şi tagma sa. 3. (zool., bot.) subfamilic. tribesman ['traibzmon],pl. tribesmen [-man, -men] s. membru al unui trib. triboelectricity [itribouilck'trisiti] s. triboeleetricitate. tribology [trai'bobd3i] s. (tehn.) tribologie. tribometer [trai'b;miit3r] s. (tehn.) tribometru. tribrach ['tribrak, amer. şi 'trai-] s. (metr.) tribrah. tribulation [itribju'lci/an] ş. durere, tribulaţie, mâhnire adâncă; nenorocire, năpastă; his life was one long ~ viaţa sa a fost un lung calvar. tribunal [tmi'bjmnal] s. 1. tribunal. 2. (ist.) comisie pentru examinarea cererilor de scutire de serviciul militar (în primul război mondial). 3. (jur.) the Hague Tribunal Curtea Internaţională de Arbitraj de la Haga. tribunate ['tribjunit, -neit] s. (ist. Romei) tribunat, funcţie de tribun. tribune1 ['tribjum] s. 1. (ist. Romei) tribun. 2. orator popular, apărător al poporului. 3. demagog. tribune2 s. 1. tribună. 2. tron (episcopal). 3. (înv.) tribunal bisericesc. tribuneship [-/ip] s. v. t r i b u n a t e . tribunitial [.tribju'ni/sl] adj. (ist. Romei) de tribun. tributary ['tribjutari, amer. şi -teri] I. adj. 1. tributar, care plăteşte un tribut, o dare. 2. tributar; ajutător, auxiliar. 3. (geol., zool.) secundar, inferior. II. s. 1. tributar, stat sau persoană care plăteşte un bir. 2. afluent. tributary stream [~ 'stri:m] s. afluent. tribute ['tribju:t] s. 1. tribut, bir; to lay under ~ a obliga să plătească un bir, a supune Ia bir; to pay ~ a plăti tribut. 2. (fig.) tribut, prinos, omagiu; jertfă; to pay a generous - to a aduce unvomagiu cald (cu dat.); floral ~s ofrande de flori. 3. (mine) redevenţă proporţională în natură sau în bani acordată proprietarului unei mine; retribuire către muncitorii mineri a unei părţi din minereul produs (în loc de salariu); to work on ~ a) a exploata o mină plătind o redevenţă proporţională proprietarului; b) a plăti muncitorii mineri în natură. tribute money [~ .nuni] s. (ist.) tribut, bir, haraci. tricapsular [tri'ka3psjubr] adj. (bot.) tricapsular. tricar ['traika:1"] s. automobil cu trei roţi; motocicletă de transport cu trei roţi. trice1 [trais] s. clipă, moment; in a ~ într-o clipă, imediat, cât ai clipi din ochi. trice2 vb. tr. (mar.) (şi to - up) a ridica (o pânză). tricentenary [.traisen'timari] s. tricentenar, interval de trei sute de ani. tricephalic [tri'sefalik] adj. tricefal. tricephalus [trai'sefabs] s. (monstru) tricefal. triceps ['traiseps] ş. (anat.) (şi ~ muscle) (muşchi) triceps. trichiasis [tri'kabsis] ş. (med.) trichiază. trichina [tri'kainal.pl. trichinae [-ni:] s. (zool., med.) trichina (Trichinella spiralis). trichinosis btriki'nousis] s. (med.) trichinoză, boală provocată de trichina. trichology [tri'kobd3i] s. subramură a dermatologiei care se ocupă de studierea părului. trichome ['traikoum] s. (bot.) trinom. trichomonads [triks'monaedz] s. pi. (entom.) tricomona. trichord ['traiko:d] (muz.) I. s. instrument (muzical) cu trei coarde. II. adj. cu trei coarde. trichotomus [trai'kotamas] adj. trihotom, trifurcat. trichotomy [trai'kotami] s. trichotomie, diviziune în trei părţi (în clasificări). trichromatic [itraikra'nuetik, -krou'm-] adj. tricromatic, în trei culori. trick [trik] I. s. 1. şiretlic, şmecherie, artificiu, subterfugiu, truc, chichiţă; there must be a ~ about it trebuie să fie un şiretlic la mijloc; ~s of the trade chichiţele / secretele meseriei; you shall not serve me that ~ twice nu mă mai prinzi a doua oară cu şmecheriile tale; I don't know the ~ of it, I have not got the ~ of it nu ştiu cum trebuie mânuit, nu-i ştiu secretul; I know a ~ worth two of that cunosc un truc mult mai bun, cunosc un mijloc şi mai bun; (sl.) that did the ~ tocmai de asta era nevoie. 2. scamatorie, truc; conjuring ~s (acţiuni de) prestidigitaţie, scamatorii; card ~ scamatorie cu cărţi de joc;



trifling



box of ~s cutie / trusă de prestidigitaţie; (fa/u.) bag of ~s repertoriu de scamatorii; (fam.) the whole bag / box of ~s tot repertoriul de scamatorii; stage ~s trucuri scenice; optical ~s iluzii optice; to teach a dog ~s a învăţa un câine să facă figuri, a dresa un câine. 3. glumă, farsă, festă, pocinog, poznă, renghi; to play a ~ on smb., to play smb. a ~ a juca cuiva o festă; he has been up to his old ~s again iar a făcut pozne de-ale lui, iar şi-a dat în petic; he has been up to all manner of ~s in his life a făcut tot soiul de pozne în viaţa lui; a shabby / dirty / nasty / mean /scurvy ~ o figură urâtă, o măgărie; (fam.) a dog's ~ o porcărie; ~s of fortune vicisitudinile soartei; ~ of the sense înşelare / iluzie a simţurilor; ~ of the imagination iluzie a imaginaţiei. 4. obicei, manie, tic, fel de a fi (de obicei neplăcut); manierism; he has a ~ of repeating himself are obiceiul de a se repeta; the ~ of using slang mania de a folosi argoul. 5. levată (la jocurile de cărţi); the odd ~ levată suplimentară (la whist şi la bridge). 6. (mar.) schimb, serviciu la cârmă. II. vb. A. tr. 1. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară; I was ~ed by them m-au tras pe sfoară. 2. (sport) a dribla, a fenta. 3. a zugrăvi o stemă, a desena un model de stemă. 4. to ~ smb. into a mess a băga la apă pe cineva cu minciuni; (fam.) to ~ smb. out /up a împodobi / a împopoţona pe cineva; to ~smb. out of smth. a păgubi / a lipsi pe cineva de ceva printr-o înşelătorie. B. mtr. a face farse, a se ţine de pozne. trickery ['trikori] s. înşelătorie, şmecherie, viclenie; piece of ~ înşelătorie, şmecherie. trick flying ['trik pflaiirj] ş. (av.) zbor acrobatic. triekiness ['trikinis] s. 1. v. t r i c k e r y. 2. (fam.) caracter complicat (al unui mecanism etc.). trickish ['triki/J adj. 1. şmecher, viclean. 2. (fam.) v. t r i c k y (3). trickle l'trikl] I. vb. A. inţr. 1. a se scurge (încet), a picura. 2. a intra în cantităţi mici sau în grupuri reduse. 3, to ~ along a se prelinge de-a lungul (cu gen.); to ~ down a se prelinge în jos; to ~ in a se infiltra; to ~ out a) a se scurge în picături; b) (fig.) a ieşi la iveală încetul cu încetul; (pop.) to ~ round to see smb. a vizita pe cineva pe furiş; to ~ through a se scurge prin. B. tr. a face să picure (un lichid), a lăsa să picure, a lăsa să cadă picătură cu picătură. II. s. 1. scurgere înecată; şuviţă / dâră de apă; to set the tap at a ~ a deschide robinetul puţin lăsând să se scurgă doar o şuviţă de apă. 2. cantitate mică, cantitate redusă, aflux scăzut. trick lock ['trik bk] s. încuietoare secreta (cu cifru). trick riding [~ iraidirj] s. voltij(ă). trick shot [~ Jbt] s. (cin.) trucaj, scenă trucată. trickster ['trikstgr] s. şarlatan, escroc, şmecher, pişicher. tricksy ['triksi] adj. 1. ştrengăresc, zburdalnic. 2. (rar) şiret, şmecher. tricky ['triki] adj. 1. viclean, înşelător, amăgitor, în care nu se poate avea încredere. 2. abil, şmecher, priceput a ieşi dintr-o încurcătură. 3. (despre o problemă etc.) complicat, delicat. triclinic [trai'klinik] adj. (mineral.) triclinie. triclinium [trai'klinism] s. (ist. Romei) tricliniu. tricolour ['triksb1", 'traitkAbr] I. adj. tricolor, în trei culori. II. s. (steag) tricolor. tricoloured ['traiikAbd] adj. tricolor, în trei culori. tricorn ['trai,ko:n] s. tricorn. tricot ['tricou, 'tri:k-, 'triko] s. (jr.) 1. tricou, tricot (material). 2. tricou. tricuspid [trai'kA.spid] s. (anat.) valvulă tricuspidă. tricycle ['traisikl] I. s. triciclu, tricicletă, bicicletă cu trei roate. II. vb. A. intr. a merge pe o tricicletă. B. tr. a transporta cu un triciclu. tricyclist ['traisiklist] s. triciclist. trident ['traidsnt] s. trident. tried [traid] I. part. trec. de la t r y. II. adj. încercat; men of ~ valour oameni a căror vitejie a fost pusă Ia încercare. triennial [trai'cnbl] I. adj. trienal, care durează / are loc / se repetă după trei ani. II. s. 1. interval de trei ani. 2. (bot.) plantă trianuală. 3. (bis.) slujbă religioasă făcută zilnic timp de trei ani pentru un mort. trier l'trabr j s. 1. persoană care încearcă; persoană care persistă tară să se descurajeze; he is a ~ caută întotdeauna să facă cât mai bine. 2. (jur.) judecător; the ~ of the case magistratul care a judecat procesul. 3. (jur.) Trier magistrat însărcinat cu examinarea recuzărilor juraţilor. trifacial [trai'fei/al] adj. (anat.) trifacial. trifid ['traifid] adj. (biol.) trifidat. trifle ['traifl] I. s. 1. fleac, nimic, bagatelă, prostie, moft; obiect de podoabă lipsit de valoare; that is a mere ~ asta e pur şi simplu un fleac / o nimica toată; it's no ~ nu e un fleac, nu e un lucru uşor; to busy oneself with ~s a se ocupa de fleacuri; to stick at ~s a) a se opri asupra unor fleacuri, a se sesiza de fleacuri; b) (fa/n.) a vâna greşeli; (fa/u.) puţin, uşor, cam; he seems a ~ annoyed pare puţin cam plictisit; meat a ~ burnt came cam arsă. 2. dar modest, mică sumă de bani; he gave the beggar a ~ dădu cerşetorului câţiva gologani. 3. cositor (pentru spoit); the ~s veselă din cositor. 4. (gastr.) şarlotă. 5. fleac spiritual, mică operă de spirit; divertisment (muzical). II. vb. A. inţr. to ~ with a) a se purta uşuratic cu, a nu lua în serios, a glumi cu, a se juca cu, a trata cu uşurinţă; he is not a man to ~ with e un om cu care nu-i de glumit; do not ~ with love cu dragostea nu-i de glumit; to ~ with a woman a se purta uşuratic cu o femeie, a-şi bate joc de o femeie; b) a se juca maşinal cu, a se ocupa de ceva fără a da atenţie; to ~ with one's watch-chain a se juca maşinal cu lanţul de la ceas; to ~ with one's food a mânca puţin şi cu gândul aiurea, a ciuguli de ici şi colo; c) a se amuza cu (ceva) ca diletant. B. tr. to ~ away a risipi, a arunca; a pierde, a întrebuinţa fără folos; to ~ away one's money on useless things a-şi cheltui banii pe lucruri inutile. trifler [-3r] s. persoană uşuratică, om neserios; he is a ~ at his work e un om care nu-şi ia munca în serios. trifling [-in] I. adj. 1. (despre lucruri) neînsemnat, mărunt, neglijabil, puţin important; a ~ mistake o eroare neglijabilă. 2. (despre persoane) superficial.



 trifoliate



II. s. 1. uşurinţă, comportare uşuratică/ neserioasă. 2. ton glumeţ / uşuratic. 3. lucru inutil, nimic, fleac. trifoliate [trai'fouliit] adj. 1. (bot.) cu trei foi, trilobat. 2. (arhit.j cu ornamente în formă de trei frunze. trifolium [trai'fouliom] s. (boi.) trifoi (Trifolium). triform ['traifo:m] adj. triform. trifurcate [trai'fakekj vb. inn. a se trifurca. trifurcation [traife'kei/an] s. trifurcare, trifurcaţie. trig1 [trig] (sco(.)l.adj. 1.curat,curăţel,îngrijit.2.elegant,fercheş.3.voinic,robust, solid, sănătos, viguros. 4. precis, corect, exact; pus la punct. II, vb. A. tr. 1. a ţine în ordine, a ţine curat; a îngriji, a dichisi. 2. a umple, a îndesa, a ticsi. 3. to ~ smb. out a împodobi, a dichisi, a găti. B. refl. to ~ oneself out a se găti, a se pune la punct, a se dichisi. III. s. om îngâmfat şi sclivisit. trig 2 1. s. opritoare, piedică de roată; frână. II. vb. tr. 1. a propti, a opri, a împiedica, a frâna. 2. to ~ it a trage chiulul, a umbla haimana. trig3 (sl. scol.) prese, de la t r i g o n o m e t r y . trigger ['trigs'] I. s. 1. (mil.) trăgaci, piedică de armă, cocoş; to pull the ~ a trage cocoşul annei; quick on the ~ a) cu degetul pe trăgaci (gata oricând să tragă); b) prompt în reacţii, cu reacţii prompte. 2. (tehn.) mecanism declanşator; ~ of a latch piedică de siguranţă (a unei broaşte sistem vale); (auto) ~of the hand brake maneta frânei. 3. (sl.) gangster; asasin armat. 4. (biol.) trigger, factor declanşator. II. vb. tr. (fam.) a activa, a activiza, a motiva, a impulsiona; a declanşa, a pune în mişcare. trigger action [trigor ia3k/pn] s. (mil.) declanşare. trigger-happy [trigatepi] adj. 1. (mii. fam.) belicos, agresiv. 2. cu degetul în perma­ nenţă pe trăgaci, gata / dispus oricând să tragă. trigo ['tri:gou] s. (span.) 1. grâu. 2. lan de grâu. trigon ['traigan] s. 1. (astrologie) trigon, instrument triunghiular. 2. (mal.) triunghi. 3. (muz.) liră sau harfă triunghiulară. 4. v. t r i n e (II). trigonal ['trigonal, -go»-] adj. 1. (mat.) triunghiular, trigonal. 2. (bot., zool.) care prezintă o secţiune transversală în formă de triunghi. trigonometric(al) [,trigana'metrik(3l), -nou'm-] adj. trigonometric. trigonometry [itriga'namitri, -mat-] s. trigonometrie. trigraph ['traignef, -gra:f] s. trigraf. trihedra [trai'hi:dra| pi. de la t r i h e d r o n. trihedral [trai'hkdral] adj. (mat.) triedru, triedric. trihedron [trai'hi;dran], pl. trihedra, trihedrons [-dra, -z] s. (/nat.) triedru. trijet ['traidzet] s. (av.) avion cu trei reactoare. trijugate ['traidjugeit, tri'd3u;geit| adj. (bot.) tergeminat. trike [traik] s. (pop.) v. t r i c y c 1 c. trilateral ['trai'laeteral, trai'l-] adj. trilateral. Trilby ['trilbi] s. 1. pălărie moale. 2. pl. (sl.) picioare, picioruşe. trilinear [trai'liniar] adj. (mat.) trilinear. trilingual ['trai'lingw.il, -'--] adj. trilingv. trill [tril] I. vb.'A. intr. 1. (muz.) a face triluri. 2. (despre păsări etc.) a scoate triluri. 3. a vorbi sau a cânta cu tremolo în voce. B. tr. 1. (muz.) a cânta în triluri (o notă, un pasaj). 2. (fon.) a rula, a vibra (r-urile). II. s. 1. (muz.) tril. 2. tremolo, tremur al vocii. 3. (fon.) r vibrat / graseiat. trillion ['trilian] num. 1. trilion. 2. (amer.) bilion. trilobate [trai'loubeit, 'trails-] adj. (bot.) trilobat. trilogy ['trilad3i] s. trilogie. trim [trim] I. adj. în bună stare, în ordine, bine îngrijit; curăţel, dichisit, cochet; pus la punct; ~garden o grădină bine îngrijită;—appearance înfăţişare îngrijită; ~ moustache mustaţă îngrijită; ~ waist talie zveltă; ~ figure corp zvelt; bine făcut; ~ chambermaid subretă cochetă / graţioasă. II. vb. A. tr. 1. a pune în ordine, a aranja.2. a potrivi, a tăia (fitilul unei lămpi, mucul unei lumânări); a potrivi (focul); a ciopli, a netezi, a coji (un lemn), a da la rindea; a curaţi (pomi); a reteza crăcile; a potrivi (barba, părul); SL curaţi (o rană); to ~ (up) smb.'s hair a potrivi părul cuiva; to ~ one's nails a-şi face unghiile; to ~ a lamp a) a aranja o lampă; b) a tăia fitilul unei lămpi; to ~ meat a pregăti carnea. 3. (si to ~up) a împodobi, a garnisi (haine, obiecte etc.). 4. (mar.) a echilibra încărcătura (unui vas). 5. (mar.) a orienta, a îndrepta în direcţia (cu gen.); to ~ the sails to the wind a îndrepta pânzele în direcţia vântului. 6. (fam.) a scutura, a mustra cu severitate; a certa; a bate. 7. (sport) a învinge un adversar (la limită). 8. (tehn.) a debavura, a degroşa. B. intr. a se da după cum bate vântul; a şovăi între două opinii sa» între două partide, a nu avea o atitudine hotărâtă, a dori să împace şi capra şi varza, a se da bine şi cu unii şi cu alţii. III. s. 1. rânduială, ordine, dispoziţie, aranjament; to keep everything in perfect ~ a ţine totul în stare perfectă; to be in no ~ for a nu fi pregătit pentru; in fighting ~ gata de luptă, pregătit pentru luptă; to be in (good) ~ a fi într-o dispoziţie bună; a fi în formă; to be out of ~ a nu fi în apele sale, a nu fi în formă; you have laughed me into good ~ glumele tale mi-au redat buna dispoziţie. 2. (mar.) asietă; ~ b y the bow / head asietă pozitivă, aprovare; ~ by the stern asietă negativă, apupare. 3. (mar.) înclinare longitudinală, orientare (a pânzelor, a catargelor); ship in ~ navă bine echilibrată / a cărei încărcătură e bine repartizată; ship out of ~ navă prost echilibrată / a cărei încărcătură nu e bine repartizată. 4. ţinută, îmbrăcăminte; in travelling ~ în ţinută de călătorie. 5. potrivire a părului (din foarfeci). 6. (amer.) căptuşeală de scânduri pe faţa interioară a unui zid. trimerous ['trimaras] adj. (bot.) trimer. trimester [trai'mestar] s. trimestru; termen trimestrial. trimestrial [trai'mcstrial] adj. trimestrial. trimeter ['trimită1;! s. (metr.) trimetru. trimetric(al) !trai'metrik(.il)] adj. (metr.) trimetric, de trei picioare.



972



trimly ['trimli] aav. în ordine, aranjat, îngrijit. trimmer ['trims'] s. 1. persoană care potriveşte, care aşază în ordine, care împodobeşte (v. t r i m II). 2. oportunist; ezitant, şovăitor, persoană lipsită de atitudine fermă. 3. (cotistr.) tălpoaie. 4. foarfecă mare de grădină (pentru tăiat crăci subţiri). 5. (electr.) trimer, condensator de reglaj. trimming ['trimit]] s. 1. aranjare, rânduire, punere în ordine. 2. curăţire (a crengilor); netezire, potrivire, tăiere (a fitilului); ajustare, nivelare, aliniere. 3. aplicare a unei garnituri vestimentare. 4. garnitură, ornament vestimentar; lace ~ garnitură de dantelă. 5. potrivire cu condimente (a unei mâncări). 6. (cotistr.) armătură. 7. (fam.) mustrare, scuturare, corecţie, bătaie. 8. (mar.) echilibrare a calei. 9. (mar.) orientare a velelor. 10. politică ezitantă, şovăitoare, oportunistă, ll.pl. bucăţele, fragmente (de hârtie, de lemn), rozătură, pilitură (defter), bucăţele (ae carne). 12. pl. fireturi, găitane, ceaprazuri. 13.pl. garnitură (la friptură etc.). trimness ['trimnis] s. aspect îngrijit, ţinută elegantă. trimolecular [.traims'lekjuls'] adj. trimolecular. trim tab ['trim tasb] s. (av.) servocompensator. trine [train] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (astron.) (despre planete) situat într-o anumită poziţie la distanţă de 120°. II. s. (astron.) aspect a două planete la 120° una de alta. Trinidadian [itrini'dasdisn] I. adj. din Trinidad. II. s. locuitor din Trinidad. Trinitarian [.trini'tesrian] s. (bis.) 1. persoană care crede în dogma Treimii. 2. călugăr aparţinând ordinului Sfintei Treimi. trinitrate [trai'naitreit] s. (chim.) trinitrat. trinitrocellulose [trai.naitrou'seljulous] (chim.) trinitroceluloză, fulmicoton. trinitrotoluene [traiinaitron'toljui:n, traiinai-] s. trinitrotoluen. trinitrotoluol [trai.naitrou'toljuoul] s. v. t r i n i t r o t o l u e n e . Trinity [triniti] s. (bis.) treime; the blessed ~ Sfânta Treime. Trinity Brethren [~ .breorin] membri ai asociaţiei „Trinity House". Trinity House [~ haus] s. asociaţie engleză pentru întreţinerea farurilor, balizaj, recrutarea piloţilor etc. Trinity House boat [— bout] s. (mar.) vas de balizaj. Trinity Sitting [~ isitirj] s. (jur.) sesiune judiciară la începutul verii. Trinity Sunday [~ .s^ndi] s. ziua Sfintei Treimi. Trinity term [~ ta:m] s. (univ.) trimestrul de vară. trinket ['trirjkit, amer. si -et] s. bagatelă, farafastâc, mică bijuterie; breloc; bibelou lipsit de valoare. trinketry [-ri] s. brelocuri; farafastâcuri; bibelouri lipsite de valoare; fleacuri; nimicuri. trinomial [trai'noumial] I. s. (mat.) trinom. II. adj. 1. (/nat.) cu trei termeni. 2. a cărui denumire e compusă din trei cuvinte sau trei termeni. trio ['tri(:)ou] s. 1. (muz.) trio. 2. trio, grup de trei oameni. 3. (av.) patrulă formată din trei avioane, formaţie de trei avioane. triode ['traioud] s. (tel.) triodă. triode gun [~ gAn] s. (el/t.) tun electronic. triole ['traioulj s. (muz.) triolet. triolet ['triQoulet, -lit] s. (metr.) triolet. trioxide [trai'oksaid, -sid] s. (chim.) trioxid. trip [trip] I. s. 1. excursie, călătorie; voiaj de agrement; round ~călătorie dus şi întors, călătorie în circuit; cheap ~ excursie cu preţ redus; holiday ~ voiaj făcut în vacanţă; honeymoon ~ călătorie de nuntă, voiaj de nuntă; (mar.) maiden ~ prima cursă (a unui vas); to go for a ~, to make a ~ a face o excursie / un mic voiaj; a voiaja; (fam.) to do the ~ from... to... a străbate parcursul de la... până la... 2. pas uşor; I always knew her by her ~ totdeauna o recunoşteam după pasul ei uşor. 3. piedică (pusa la picior), cădere. 4. pas greşit; poticneală, poticnire (o unui cal) (fig.) greşeală, fapt /acţiune greşită; one ~ and we are lost un pas greşit şi suntem pierduţi. 5. (tehn.) mecanism / dispozitiv de declanşare. 6. parc (de vagonete). 7. pescuit, cantitate de peşte prins în timpul unei ieşiri în larg. II. vb. A. intr. 1. a merge uşor şi repede, a merge cu paşi mărunţi. 2. a se poticni, a se împiedica (sifig.). 3. a călca strâmb, a călca în străchini. 4. (fam.) a greşi, a comite o greşeală morală; to catch smb. ~ping a prinde pe cineva în greşeală, a prinde pe cineva cu mâţa-n sac. 5. (înv.) a face o scurtă călătorie / excursie. 6. (telm.) a se declanşa. 7. (mar.) (despre ancoră) a derapa. 8. to ~along a merge cu paşi uşori de-a lungul (cu gen.); to ~ across a traversa (cu ac.) CU paşi mărunţi; she ~ped across the square traversă piaţa cu paşi mărunţi; to ~away a se îndepărta cu paşi uşori; (si./ig.).to~over a se poticni la un cuvânt; to ~ up a sui (cu ac.) CU pas uşor; he ~ped up the stairs urca scările cu pas elastic. 9. (mar.) a descrucişa, a apica. B. tr. 1. a pune piedică (cu dat.), a face să se poticnească, a răsturna, a face să se răstoarne; (sport) the back ~ped centre forward fundaşul a pus o piedică centrului înaintaş. 2. (si to up) (lam.).a'surprinde, a prinde în greşeală, a prinde cu ocaua mică, a da de gol; to ~ up a witness a surprinde un martor contrazicându-se. 3. (mar.) a ridica (ancora) lăsând-o să plutească liber în apă. 4. (tehn.) a declanşa, a debreia (un mecanism), a apăsa, a trage în jos (cu pârghia). 5. to ~ a piece in a ambreia o piesă (a unui mecanism). tripartite ['trai'pa:tait, -'--, '-.--, amer. si 'tripstait] adj. 1. tripartit, împărţit în trei părţi. 2. tripartit, la care participă trei părţi; «conference conferinţă tripartită. 3. (jur.) (despre un act) încheiat în trei exemplare sau între trei părţi;—indenture contract în trei exemplare, contract trilateral. tripe [traip] s. 1. drob. 2. (amer. pl.) burtă, măruntaie, maţe; intestine. 3. (sl.) prostii, fleacuri, lucruri de proastă calitate; to publish ~ a publica maculatură / literatură fără nici o valoare; that's all ~ toate astea-s prostii. trip gear ['trip gis'] s.v. t r i p (1,5). trip-hammer [~,ha.'mor] s. (tehn.) ciocan mecanic. triphase ['traifciz] adj. (electr.) trifazic, trifazat. triphthong ['trifibrj, -ip6-] s. (fon.) triftong.



 973



triplane [traiplein] s. şi adj. (av.) triplan. triple [tripl] I. adj. triplu, întreit. II. vb. A. intr. a se tripla, a deveni de trei ori mai marc. B. tr. a tripla, a întrei. Triple Alliance 1~ a'laians] s. (ist.) the ~ Tripla Alianţă, triple crown [~ 'kraun] s. tiară papală. triple-decker [~'dekar] s. (amer. fam.) sandviş cu trei felii de pâine suprapuse. Triple Entente [pronunţia franceză] s. (ist.) the ~ Antanta, Tripla înţelegere, triple jump ['tripl 'd3Amp] sm. (sport) triplu salt. triplet ['triplit, amer. si -let] s. 1. trio. grup de trei (obiecte sau persoane). 2.pl. trei gemeni, trigemeni. 3. (muz.) terţet; triolet. 4. (metr.) terţet. 5. (sport) tripletă (de fotbal işti). 6. (tel.) reţea de trei staţii radiogoniometrice terestre. triple time ['tripl 'taim] s. (muz.) măsura în trei timpi. triple window [~ 'windouj s. fereastră formată din trei părţi. trip lever ['trip ili:var] s. (tehn.) pârghie cu declic, pârghie cu manetă, pârghie cu declanşare. triplex ['tripleks, amer. şi trai-] I. s. 1. (muz.) măsură în trei timpi; compoziţie în trei părţi. 2. (şi ~ glass) sticlă triplex / securit. 3. (amer.) apartament alcătuit din camere situate Ia trei niveluri. II. adj. (tehn.) triplex, cu trei cilindri, eu acţiune triplă. triplex board [~ -bo:d, -boad] s. carton triplex. triplicate I. ['triplikit] adj. triplu, în trei exemplare, cu triplă foaie de expediţie. II. [~] s. triplieat, al treilea exemplar sau a treia foaie de expediţie. III. vb. tr. ['triplikeit] a tripla; a redacta în trei exemplare. triplication ['tripl i'kci/^n] s. triplare. triplicity [tri'plisiti[ ş. triplicitate. triply ['tripli] adv. triplu, întreit. tripod ['trairxxi] I. s.l. trepied. 2. masă sau scaun cu trei picioare. II. atr. cu trei picioare; -stand suport cu trei picioare. tripodal ['tripadsl] adj. cu trei picioare. tripoli ['tripoli] s. (mineral.) tripoli. Tripolitan [tri'pDlitan] adj., s. tripolitan. tripos ['traipos] s. 1. examen pentru obţinerea titlului de „Bachelor of Arts" cu menţiune (la universitatea din Cambridge). 2. lista candidaţilor reuşiţi la acest examen. tripper ['trips1"] s. 1. (fam.) excursionist; turist; vilegiaturist; cheap ~ participant la excursiile cu preţ redus. 2- persoană care pune piedică / care te face să cazi. trippery ['tripari] adj. (despre o staţiune balneocliinaticâ) mult frecventat / solicitat de turişti / vilegiaturişti. tripping ftripin] I. adj. care se mişcă uşor şi repede. II. s. 1. pas uşor. 2. călcătură strâmbă, poticneală. 3. piedică. 4. (telm.) declanşare, demarare. 5. (mar.) derapare a ancorei. tripping line ['tripirj lain] s. (mar.) gripie. trippingly [-li] adv. 1. (a se mişca etc.) cu agilitate, cu uşurinţă. 2. (a vorbi etc.) liber, curgător. trip recorder [.trip riika:dar, -ra-k-] s. indicator de kilometraj. triptych ['triptik] ş. (arte) triptic. trireme ['traisrirm] (ist. mar.) triremă. trisect [trai'sekt] vb. tr. a triseca, a tăia în trei părţi. trismus ['trizmas. 'tris-] s. (med.) trismus, strângere convulsivă a maxilarelor. tristful ['tristful] adj. (înv.) trist, întristat, mâhnit; întunecat (Ia faţă). trisulphide [trai'sAlfaid] s. (chim.) trisulfură. trisyllabic ['traisi'la?bik] adj. trisilabic. trisyllable ['trai'silabl] s. cuvânt compus din trei silabe. trite [trait] adj. banal, comun; uzat, răsuflat. tritely [-li] adv. banal, trivial. triteness [-nis] s. banalitate, trivialitate. tritium ['tritiam, -tjam] s. (chim.) trîtiu, hidrogen supragreu. Triton f'traitn] s. 1. (mitol.) Triton. 2. triton (entom.) triton. 3. (muz) triton. triturate ['tritjureit] I. vb. tr. 1. a măcina fin, a pisa. 2. a tritura. II. s. substanţă triturată. trituration [tritju'rei/(9)n] s. (fam.) triturare. triumph ['traiamf] I. s. (ist.) triumf, succes. II. vb. intr. 1. a triumfa, a sărbători o victorie. 2. to ~ over smb. a triumfa asupra cuiva. triumphal [trai'Amfel] adj. triumfal, glorios. triumphant [trai'Ainfant] adj. 1. triumfător. 2. victorios. triumpher ['traiamia1"] s. triumfător; învingător, cuceritor. triumvir [trai'Amva(;)r].pl- triumviri [-varai] s. triumvir. triumvirat [trai'Amviral] adj. de triumvir. triumvirate [trai'Amvirit] s. 1. triumvirat. 2. (fam.) trio (de persoane). triumviri [trai'Amvarai] pl. de la t r i u m v i r . triune ['traijum] adj. triunic. triunity [trai'jumiti] ş. triunitatc. trivalence [trai'veibns] ş. (chim.) trivalenţă. trivalent ['trai'veilant] adj. (chim.) trivalent. trivalve ['traivaelv] adj. trivalv. trivalvular [trai'vaslvjular] adj. trivalv. trivet f'trivit] s. 1. trepied; scaun cu trei picioare, obiect aşezat pe trei picioare; (fam.) (as) right as a ~pcrfect, în cea mai perfectă stare. 2. pirostrii Fixate de grătarul căminului. trivia ftrivioj s. pl. fleacuri, banalităţi; mărunţişuri. trivial ['trivial] adj. 1. trivial, banal; ~name denumire neştiinţifică sau populară pentru piante şi animale; the ~round proza vieţii, rutina. 2. josnic, ordinar. 3. neînsemnat. triviality [rtrivi'aîliti] s, trivialitate, josnicie. trivialize ['trivialaiz] vb. tr. a trivializa, a banaliza. trivially ['triviali] adv. 1. uşuratic, frivol. 2. banal, trivial.



trot



trivium ['triviam] s. trivium. triweekly [trai'wi:kli] adj., adv. de trei ori pe săptămână; trisăptămânal. troat [trout] vb. iutr. (despre cerbi) a boncălui. trocar ['troukar] s. (med.) trocar. trochaic [tn>'keiik] adj. (metr.) troheic. trochanter [tra'kamtar] s. (anat.) trocanter. troche [trou/] s. pastilă, tabletă, comprimat. trochee ['trouki(:)] s. (metr.) troheu. trochilus ['trokibs] s. (ornit.) 1. sfredeluş, împărătus. 2. colibri. trochiter ['trakita1"] s. (anat.) trochiter. trochlea ['trokli],pl. trochleae [-Iii] s. (anat.) trochlee. trochoid ['troukoid] s. (mat.) trohoidă. troctolite ['trokta-lait] s. (mineral.) troctolit. trod1 [trod] past de la t r e a d . trod2 s. (înv.) potecă, drum, cărare. trodden ['trodn] part. trec. de la t r e a d , troggin ['trogin] s. marehitănie, marfa negustorului ambulant, troggs [trogz] s. pl. (scot.) haine. troglodyte ['trogbdait] s. 1. troglodit. 2. sihastru, pustnic. troglodytic(al) [1tragb'ditik(al)] adj. de troglodit. Troic [trouik] adj. v. T r o j a n. Trojan ['troud3an] I. adj. troian. II. ş. 1. locuitor al Troiei, troian. 2. (fam.) persoană inimoasă, curajoasă sau rezistenta. troke ['trouk] s. (scoţ.) 1, schimb, troc. 2. mărunţişuri. 3. legături familiare. troll [troul, trai] I. vb. A. tr. 1. a rostogoli. 2. a cânta, a fredona. 3. a pescui. B. intr. 1. a hoinări. 2. a se rostogoli. 3. a se mişca de colo până colo. 4. a executa un canon. 5. to ~for a pescui cu undiţa şi cu momeală artificială (mai ales ştiuta). II. s. 1. revenire, repetare. 2. (muz.) canon. 3. refren. troller [rtroular] s.v. t r o 11 e y. trolley ['trail] ş. 1. cărucior. 2. (ferov.) vagonet; drezină. 3. (amer.) v. t r o l l e y c a r . 4. (electr.) troleu. <* (sl. înv.) off one's ~ sărit de pe linie / şină, ţicnit. trolley-bus [~bAs] s. trolcibus. trolley-car [~ku:] s. (amer.) tramvai. trolley track [~ trask] s. (amer.) şină de tramvai. trolley wheel [~ wi;l] s. (telm.) rolă de curent a troleului. trolley-wire [~iwaiar] s. (electr.) fir de contact / de cale / de troleu. trollop ['txabp] I. s. 1. persoană neglijentă / dezordonată. 2. prostituată, târfă. II. vb. intr, to ~ along a merge încet / cu un pas lent / greoi; a se târî. trombone [trom'boun] s. (muz.) trombon. trombonist [-ist] s. (muz-) trombonist. trommel [rtrom(3)l] ş. (irul. chim.) tambur; ciur rotativ; tobă. troop [tru:p] I. s. 1. trupă, detaşament; pl. trupe. 2. ceată, grup. 3. (amer.) escadron; baterie (de artilerie). 4. turmă, cireada, cârd. II. vb. A. intr. 1. a mărşălui, a merge buluc. 2- a se aduna, a se strânge. 3. to ~ off / away a se îndepărta, a se abate. B. ţr. to ~ the colours a înălţa în mod solemn drapelul (garnizoanei). trooper [rtru:par] s. 1. (mil.) cavalerist; tanehist; to swear like a ~ a înjura ca un birjar. 2. (austr.) poliţist călare. 3. cal de cavalerie. 4. (mar.) vas de transportat trupe. 5. (amer.) poliţist. troop horse ['tru:p ho:s] s.v. t r o o p e r (3). troopship ['tru:p/ip] s. (/nil.) navă care transportă trupe. troop-train ['truiptrein] s. (mii.) tren militar / regimentar. trope [troup] s. (metr.) trop. trophic [trafik] adj. (anat.) trofic. trophied ftroufid] adj. împodobit cu un trofeu. trophy ['troufi] s. 1. trofeu. 2. pradă, captură. 3. trofeu, panoplie. tropic ['trapik] I. s. tropic; the ~s tropice. II. adf v. t r o p i c a l 1 . tropical1 [-al] adj. 1. tropical. 2. (f?g., despre pasiuni etc.) arzător, înfrigurat. tropical2 adj. figurat, metaforic. tropicalize ['tropikalaiz] vb. tr. a tropicaliza. tropically ['tropikplij adv. 1. ca la tropice. 2. figurat, metaforic. tropicals [-alz] s. pl. haine foarte uşoare de vară, haine tropicale. tropism ['tropizm] s. (biol.) tropism. tropology ['trou'pDbdji] s. (lingv.) tropologie. troposphere ['tropasfi:ar] s. troposferă. trossers ['trssaz] s. pl. (înv.) v. t r o u s e r s . trot [trot] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a merge la trap; (despre persoane) a umbla repede şi cu paşi mărunţi; (despre atleţi) a merge în pas de gimnastică, a alerga într-un ritm moderat. 2. (sl.) a se furişa ziua-n amiaza mare. 3. to ~ about a se agita, a forfoti; to ~ away / off a porni la trap, a pleca în trap; (fam.) now we must be ~ting! acum trebuie s-o ştergem / s-o întindem!; to ~ out a) a lungi pasul, a merge în trap întins; a ieşi în trap; b) (jig.) a muri. B. tr. 1. a porni la trap, a lăsa în trap, a lăsa să meargă la trap; a alunga (pe cineva); a face să alerge (pe cineva); to ~ a horse a porni un cal la trap. 2- a străbate la trap; a aduce la trap (un cal). 3. (amer. sl. scol.) a folosi un mijloc de ajutor nepermis. 4. to ~ off a goni. a alunga; to ~ smb. off his legs a istovi pe cineva (fugărindu-l sau punându-l să meargă mult); to ~ out a) a face (un cal) să meargă la trap, a plimba (un cal) la trap (în faţa unui client); b) (fam.) a aduce (înaintea cuiva), a prezenta, a înfăţişa; to ~ one's children for the admiration of the guests a-şi prezenta copiii spre a fi admiraţi de invitaţi; (sl.) to ~ smb. out a pune în lumina neghiobia sau dibăcia cuiva; c) a face paradă de, a se făli cu, a etala; to ~ out one's knowledge a face paradă de cunoştinţele sale; ă) (fam.) a da, a scoate (bani); e) (fam.) a oferi mai mult,



 trot cosy



a supralicita, a urca preţul (la licitaţie). II. s. 1. trap; at I on full ~ în plin trap; to go at a ~ a merge la trap; at a slow ~ la trap uşor; to put one's horse at an easy ~ a-şi porni calul în trap uşor; to break into a ~ a porni la trap; (fig.) to put I to bring on a ~ a face pe cineva să meargă mai repede. 2. (fam.) plimbare; to go for a ~ a-şi dezmorţi picioarele, a face o mică plimbare. 3. (amer. fam.) alergare la trap, trap. 4. pl. (auslr.fam.) curse de trap. trot cosy [~ ikouzi] s. (scot.) passe-montagne petrecut peste pălărie sa» şapcă şi încheiat sub bărbie. troth [trou8] I. s. loialitate, credinţă, fidelitate; by my ~ pe cuvântul meu de onoare; in ~ într-adevăr, realmente; to plight one's ~ a-şi da cuvântul. II. vb. intr. a-şi da cuvântul, a se obliga, a se angaja (dându-şi cuvântul). trotter [toto r ] s. 1. trăpaş. 2. labă; copită (ae animal). 3. (si.) picior, labă (ae am). trotyl ['troutil] s. trotil. troubadour ]'tru:b3du3r] s. trubadur. troubadourish ['trmboduori/] adj. de trubadur. trouble ['trAbl] I. s. 1. necaz, supărare, neplăcere, belea, bucluc, nenorocire; griji, nevoi, încurcături; strâmtoare, ananghie; to be in ~ a fi la ananghie; a da de belea / de necaz, de un bucluc; his ~s are over a scăpat de necazuri /griji; money ~s necazuri băneşti, încurcături financiare; family ~s necazuri / încurcături / neînţelegeri familiare; the ~ is that nenorocirea este că; to know where the ~ lies a şti unde e buba; (fam.) what's the ~ now? ei, ce mai e acum? ce s-a mai întâmplat; you will have ~ with them vei avea de furcă cu ei; most of our ~ is with the raw materials cea mai mare bătaie de cap ne-o dă materia primă; to get into ~ a) a da de un necaz; a da de dracu; b) (eufemistic) a ajunge la închisoare; to get into ~ with the police a avea de-a face cu poliţia; I don't wish to involve myself in ~ nu vreau să-mi creez neplăceri; (prov.) ~s never come singly o nenorocire nu vine niciodată singură; to get smb. into ~ a băga pe cineva în belea I la apă; to give ~ to smb., to put smb. to (the) ~ a pricinui cuiva neplăceri / greutăţi; to get out of ~ a ieşi din încurcătură; to keep out of ~ a evita neplăcerile; he has n'ever been in ~ cazierul său judiciar este alb; (fam.) to ask / to look for ~ a-şi căuta singur beleaua, a căuta-o cu lumânarea; (fam.) there will be ~ o să Fie bucluc; ai să dai de belea. 2. deranj, osteneală, străduinţă; greutate, dificultate, efort, trudă, bătaie de cap; to take ~ a se strădui, a căuta, a încerca, a-şi da silinţa / osteneala; to go to the ~ of doing smth., to be at the ~ of doing smth., to take the ~ to do smth. a-şi da osteneala să facă ceva; to give smb. ~, to put smb. to ~, to be a ~ to smb. a deranja / a importuna pe cineva; to put oneself to (the) ~ a-şi lua asupră-şi osteneala; to put oneself to a lot of ~, to give oneself a lot of ~, to take a great deal of ~ a-şi da multă osteneală l silinţă; I don't want to put you to any ~ nu vreau să vă deranjez câtuşi de puţin; to save smb. the ~ of doing smth. a scuti pe cineva de a face ceva; it will more than pay the ~ va răsplăti cu prisosinţă osteneala; it is ~for nothing este trudă / osteneală zadarnică; it is not worth the ~ nu merită osteneala; it is no ~!, don't mention the ~!, no ~ (at all)! vă rog! nu aveţi pentru ce!; to spare no ~ in order to a nu-şi cruţa nici o osteneală pentru a, a nu precupeţi nici un efort pentru a; to have some ~ to do smth. a întâmpina greutăţi în săvârşirea unui lucru; preparing an omelette is no ~ at all nimic mai uşor decât să faci o omletă; to have had all one's ~ for nothing / for one's pains a se fi muncit / căznit de pomană / degeaba. 3. tulburări, dezordini; there were ~s in the street au avut loc dezordini în stradă; labour ~s conflicte de muncă, conflicte între muncitori şi patroni. 4. (med.) boală, afecţiune, tulburări; eye ~ afecţiune a ochiului; eyesight ~ tulburări de vedere; stomach ~ boală de stomac; digestive ~s tulburări digestive; nervous ~ afecţiune nervoasă; heart ~ boală de inimă; hip ~coxalgie; what's the ~? ce vă doare? 5. (telui.) pană; deranjament; avarie; engine ~ pană de motor. II. vb. A. tr. 1. a tulbura, a nelinişti, a îngrijora, a preocupa, a alarma, a supăra, a necăji; (despre o boală, despre o durere) a chinui, a face să sufere; to be ~d with a fear a fi chinuit de o teamă; her memory ~s me amintirea ei mă chinuie; to be ~d about smb. a se nelinişti din pricina cuiva (în privinţa cuiva); I am ~d about her state starea ei mă îngrijorează, sunt preocupat de starea ei, sunt îngrijorat din pricina stării ei; don't let it ~ you! nu fi îngrijorat din pricina aceasta!; nu te sinchisi! sănu-ţi faci griji!; (fam.) to ~ one's head about smth. a-şi face griji din pricina unui lucru; how long has this headache been troubling you? de când suferi de această durere de cap?; my leg ~s me piciorul mă necăjeşte. 2. a deranja, a incomoda, a plictisi, a importuna, a supăra, a da bătaie de cap, a da de furcă, a face să se ostenească; a ruga, a cere; may I ~ you for the salt sunteţi bun să-mi daţi sarea? daţi-mi, vă rog, sarea!; I am sorry to ~ you îmi cer scuze pentru deranjul pe care vi-1 fac; may I ~ you to shut the door? aţi vrea (să fiţi atât de bun şi) să închideţi uşa? v-ar deranja dacă aţi închide uşa? pot să vă rog să închideţi uşa?; I will ~ you to read me that passage pot să te rog să-mi citeşti pasajul acela?; to ~ smb. at work a deranja pe cineva de la lucru; you will excuse my troubling you with this letter vă rog să mă scuzaţi că vă deranjez cu această scrisoare; don't let me ~ you! nu vă deranjaţi! nu vreau să vă deranjez! 3. a tulbura («pa), a face să se tulbure; (fig.) to fish in ~d water a pescui în apă tulbure. 4. (fam.) a da în judecată pentru datorii. B. refl. to ~ oneself to do smth. a se osteni / a-şi lua osteneala să facă ceva; don't ~ yourself! nu vă deranjaţi! lăsaţi! C. intr. a se deranja, a se osteni, a-şi da osteneală; don't ~ to answer the phone nu te deranja să răspunzi la telefon; a se nelinişti, a se îngrijora; don't ~ about it! nu te nelinişti din pricina aceasta!; to cease from troubling a-şi regăsi liniştea sufletească; you needn't ~! don't ~! nu vă deranjaţi! e inutil. trouble feast I'trAbl first] s. persoană care strică cheful altora. trouble hunter [~ ihAnto1"] s. (amer.) depanator. troublemaker [~imeikor] s. v. t r o u b l e r . trouble man [~ mon] s. v. t r o u b l e h u n t e r , trouble-monger HmAnga'l s. v. t r o u b l e r . troubler [IrAbla'] s. tulburător al liniştii / păcii / ordinii; scandalagiu; intrigant, persoană care bagă zâzanie, persoană care provoacă griji / necazuri.



974



troubleshoot ['trAblfu:t] vb. intr. (amer.) a detecta şi înlătura o defecţiune (tehnică etc.). troubleshooter ['trAbL/u;tor] s. 1. (telm.) tehnician care înlătură o avarie; depanator. 2. mediator. troubleshooting ['trAbli/mtin] s. 1. (tehn.) depanare. 2. mediere. troublesome ['trAblsam] adj. 1. plictisitor, tulburător, jenant, stingheritor; ~cough tuse chinuitoare; ~ child copil neastâmpărat /enervant. 2. obositor, dificil, anevoios. troublesomeness [-nis] s. bătaie de cap; caracter obositor. troublous ['trAblos] adj. (înv.) agitat; ~ times vremuri de restrişte. trough [tro(:)f[ s. 1, albie, copaie, covată; troacă; căpistere. 2. jgheab, uluc, canal; the ~ of the sea baza valului, piciorul valului. 3. (geol.) sinclinal. 4. scobitură, adâncitură. 5. (meteor.) talveg; depresiune, zonă depresionară. trough fault ]'~ ifo:lt] s. (geol.) graben, scufundare în trepte. trough floor [~ fb: r ] s. platelaj în formă de jgheab. troughful ['tro(:)fful] s. (o) covată (plină). troughing ['tro(:)firj] s. (electr.) canal de cablu. trough iron [tn>(:)f oisn] s. (metal.) oţel U. trough truck [~ trAkJ s. (ferov.) vagon cisternă. trough valley [~ vădi] s. (hidr.) vale în formă de copaie. trounce [trauns] vb. tr. 1. a biciui, a bate. 2. a pedepsi, a sancţiona. 3. a dojeni cu asprime. 4. a zdrobi (adversarul, la joc). troupe [tru:p] s. (Jr., teatru) trupă. trouper ['tru:p3r[ s. (teatru) membru al unei trupe. trouser clip ['trauzo klip] s. agrafă de prins pantalonul (la ciclist). trousered ['trauzod] aay. 1. cu pantaloni, purtând pantaloni. 2. (în cuvinte compuse) cu pantaloni(i); raggcd-~cu pantaloni zdrenţăroşi. trousering ['trauzsrirj] s. material pentru / de pantaloni. trouser leg ['trauzo leg] s. crac de pantalon. trouser press [~ preş] s. presă de pantaloni. trousers ['trauzaz] s. pl. pantaloni; turn up ~, amer. cuff ~ pantaloni cu manşetă. ♦ (fam.) she wears the ~ ea dictează, la el în casă cântă găina. trouser stretcher ['trauzo 'stretJV] s. întinzător de pantaloni. trousseau ['tru:sou] s. (fr.) trusou, zestre; dotă. trout [traut] s. (iht.) păstrăv (Salmo); European ~ păstrăvul european (Salmo irutta). trout-coloured [~.kAbd] adj. de culoarea păstrăvului; (despre un cal) pătat. trout farm ['traut fu:m] s. păstrăvărie. L trouvaille [tru:'va:i] s. (fr.) 1. lucru găsit; pleaşcă. 2. raritate; comoară. Trovatore [trouvci:'t3:ri] s. (mnz.) II ~ Trubadurul (operă de Verdi). trouvere [tru'vsor] s. (lit.) truver. ■_ trove ['trouv] s. v. t r e a s u r e t r o v e . r trover ['trouv9 [ s. (jur.) 1. apropiere. 2. acţiune în restituire (a unui bun). trow [trou, trau] vb. intr. (înv.) a crede, a socoti, a presupune. trowel ['trails!] I. s. 1. mistrie, paletă; to lay (it) on with a ~a) a linguşi în mod grosolan; b) a exagera peste măsură. 2. făraş de grădină. II. vb. tr. a netezi cu mistria. troy weight ['trai weit] s. sistem de greutăţi pentru metale preţioase. truancy E'truOansi] s. 1. neglijare a îndatoririlor. 2. (fam.) chiul (de la scoală). 3. lipsă nemotivată de la lucru. truant ]'tru(:)9nt] I. s. 1. (fam.) chiulangiu (de la scoală etc.), persoană care lipseşte nemotivat de la lucru; to play ~ a trage chiulul. 2. (înv.) leneş, trândav. II. adj. 1. chiulan­ giu. 2. (înv.) leneş, trândav, indolent. 3. (despre gânduri etc.) rătăcitor. truant officer [~ .ofiso1"] s. (amer.) inspector şcolar însărcinat cu depistarea elevilor care lipsesc nemotivat de Ia şcoală. truantry ['truQontri] s. v. t r u a n c y . truce [tru:s] s. 1. armistiţiu; the ~of God suspendarea acţiunilor ostile în anumite zile ale anului (în Evul Mediu). 2. (fig.) capăt, sfârşit; ~ to jesting ajunge / de ajuns cu gluma! sfârşeşte / termină cu gluma! truce bearer ['tru:s ibsoro'l s. (mil.) parlamentar. truce breaker [~ ibreiko'] s. (mil.) violator al armistiţiului. truceless [tru:slis] aay. (despre un război) fără armistiţiu. truck1 [trAk] I. s. 1. troc, schimb (de mărfuri). 2. (si ~system) mărfuri date muncitorilor ca plată; plată a muncitorilor în natură în loc de bani; Truck Acts legi care limitează sistemul plăţii muncitorilor în mărfuri. 3. (fam.) raporturi, relaţii, legături; to have no ~ with smb. a nu întreţine relaţii cu cineva, a ocoli pe cineva; a nu avea de-a face cu cineva; a nu frecventa pe cineva. 4. (fam.) mărunţişuri, tot felul de mărfuri mărunte; cele trebuincioase casei. 5. (amer.) legume, zarzavaturi (pentru pia(ă). 6. (amer. si.) rămăşiţe, resturi, vechituri, zdrenţe; obiecte de mică valoare. 7. (fam.) prostie, absurditate. 8. pl. (pop.) pantaloni. II. vb. A. intr. 1. (with smb.) a face troc, a face schimb (cu cineva); (in smth.) a trafica (cu ceva), a face comerţ (cu ceva). 2. (amer.) 2. cultiva zarzavaturi, a se ocupa cu grădinăritul. B. tr. 1. a schimba (ceva pe ceva), a face schimb (cu ceva). 2. a face comerţ ambulant cu. truck 2 1. s. 1. (ferov.) vagon-platformă (deschisă) (ae mărfuri). 2. cărucior de bagaje; vagonet; cărucior de macara. 3. autocamion, camion; remorcă. 4. (telm:)roată;valţ; tăvălug; rulou. 5. (mar.) mărul catargului, scripete Ia vârful catargului, butonul giruetei. II. vb. tr. a încărca pe o platformă / într-un camion; (amer.) a transporta cu camionul. truckage [rtrAkid3] s. 1. camionaj; cărăuşie. 2. (fam.) căruţe, camioane. trucker ['trAkor[ s. (amer.) camionagiu, camionar; cărăuş. truck-farm ]'trAkfa:m] s. (amer.) grădină de zarzavat (pentru comercializare). truck-farmer ['trAkifa:m9r] s. (amer.) cultivator de legume, legumicultor, zarzavagiu. truck-farming [~.fa:mirj] s. (amer.) legumicultura. truck frame [~ freim] s. (ferov.) cadru de boghiu, saşiul boghiului. truck gardener [~ igu:dn3r[ s.v. t r u c k - f a r m e r . truck gardening [~ iga;dnin] s.v. t r u c k - f a r m i n g .



 975



truck house [~ haus] s. magazie pentru depozitarea mărfurilor. trucking [trAkirj] s.v. t r u c k a g e . trucking house [~ haus] s. v. t r u c k h o u s e . truckle ['trAkl] I. s. 1. v. t r u c k l e b e d . 2. bucată de brânză de formă cilindrică. 3. (înv.) rotiţă. II. vb. A. intr. to ~ to a se ploconi / a se înjosi în faţa (cuiva). B. tr. (înv.) a mişca (ceva) pe rotiţe. truckle bed ['trAkl bed] s. (înv.) pat (scund) pe rotiţe. truckler ['trAktar] s. linguşitor; lingău. truckload ['trAkloud] s. vagon (plin); vagonet (plin). truckman ['trAkmsnj, pi. truckmen [-man, -men] s. (amer.) camionagiu, camionar. truck stop [~ stop] s. (amer.) v. t r a n s p o r t c a f c. truculence 1'trAkjubns] s. ferocitate, cruzime; brutalitate, duritate. truculency [-i] s.v. t r u c u l e n c e . truculent ['trAkjutent] adj. 1. feroce, brutal, crunt, crud, agresiv, barbar. 2. (despre stil) brutal, dur. truculently [-li] adv. feroce, brutal, cu ferocitate / brutalitate. trudge ltrAd3] I. vb. intr. a merge cu greu, a-şi târî picioarele. II. s. mers obositor; drum lung. trudgen ['trAd33n[ s. (şi ~ stroke) stil de înot. true [tru:] I. adj. 1. adevărat, conform cu realitatea; real; exact; a ~ history o poveste adevărată; ~ as gospel adevărul adevărat; ~ a s I stand here adevărat aşa cum mă vezi şi (cum) te văd; it is ~ este adevărat; cănit be ~? se poate / c cu putinţă / c oare posibil să fie adevărat?; if it be ~ that dacă este adevărat că; likely to be ~ după toate probabilităţile / presupunerile; ~! într-adevăr! adevărat! exact! ai dreptate!; ~enough! quite ~! perfect adevărat! cât se poate de adevărat!; to come ~ a se realiza, a se împlini; if it proves ~ dacă se dovedeşte adevărat, dacă se adevereşte, dacă se confirmă; it is not ~ nu este adevărat, nu este aşa; to hold ~ a fi adevărat, a se adeveri, a fi valabil, a se aplica; the same holds ~ in respect of acelaşi lucru se poate spune (şi) despre; to speak ~ a spune adevărul. 2. veritabil, adevărat, real; a ~ diamond un diamant veritabil; a ~ scholar un adevărat erudit; his ~nature adevăratul Iui caracter; to form a ~estimation of smth. a-şi forma / a-şi face o idee exactă despre ceva. 3. credincios, fidel, loial, devotat, constant; de nădejde; - to the last credincios până la capăt; ~ to one's word credincios cuvântului său, care îşi ţine cuvântul; ~ to one's salt credincios stăpânului; as ~ as flint / as steel devotat (cu trup si suflet), credincios (ca un câine); de nădejde; a ~ friend un prieten adevărat; ~man om cinstit / de treabă / cumsecade. 4. sincer, nepretacut, franc, cinstit; ~repentance căinţă sinceră. 5. conform cu originalul, autentic, exact, precis, corect; translation ~ to the original traducere conformă cu originalul; ~ copy copie autentică; ~ to nature după natură; ~ to life realist, veridic, reprodus exact; (despre un tablou, un portret) ca viu; (biol.) ~to type conform cu tipul ancestral; (te/m.)~ to specimen conform cu mostra /cu eşantionul. 6. legal, legitim; the ~heirs moştenitorii legali. 7. (anat., zool.) adevărat, veritabil; ~ribs coaste adevărate; the frog is not a ~ reptile broasca nu este o adevărată reptilă. 8. (tehn.) bine potrivit, drept, rcctiliniu, regulat; rectificat, ajustat; to make a piece ~ a ajusta o piesă; to file a piece ~ a ajusta / a rectifica o piesă cu pila; to centre a wheel dead ~a asigura o centrare perfectă a unei roţi; the table is not ~masa nu este orizontală / dreaptă; perfectly ~ circle cerc perfect rotund; (despre ceas etc.) to go ~ a merge bine; out of ~ strâmb, neregulat; to go / to get out of ~ a se strâmba, a se îndoi. II. adv. (rar) într-adevăr, adevărat; leal; exact: tell me ~ spune-mi adevărat; to aim ~ a ţinti exact / precis. HI. vb, tr. (tehn. etc.) a ajusta (piesele unei maşini); a îndrepta (o tijă etc.); a rectifica, a netezi (o suprafaţă).



trust



ultimul mijloc; (fa/u.) all his cards are ~s, he always turns up ~s, everything turns up ~s with him norocul îl favorizează întotdeauna, el reuşeşte întotdeauna, totul îi reuşeşte; to be put to one's ~s a fi pus în marc încurcătură / la ananghie. 2. (fam.) băiat bun, fată bună, tip şic. II. vb. A. tr. 1. a tăia (o carte), a juca atu, a tăia / a lua cu atu. 2. to ~over a tăia / a bate cu o carte mai marc; to ~ up a născoci, a inventa, a fabrica; a ticlui; to ~ up an excuse a născoci o scuză; to ~ up a charge against smb. a depune o plângere falsă împotriva cuiva, a ticlui o acuzaţie falsă împotriva cuiva. B. mtr. a juca atu, a tăia cu atu. trump2 s. 1. (înv. poetic) sunet de trâmbiţa. 2. trâmbiţă, trompetă, corn. trumpery ['trAmp^riJ I. s. 1. beteală, fluturaşi de aur. 2. (fig.) lucru de nimic, prostii. absurdităţi. II. adj. 1. fără valoare. 2. (despre un argument etc.) ridicol. trumpet ['trAmpit] I. s. 1. trompetă, trâmbiţă, surlă; to blow one's own ~ a se făli, a se lăuda, a-şi face singur reclamă. 2. (şi ear ~) tub acustic, comet acustic. 3. pâlnie; corn. 4. megafon; portavoce. 5. sunet de trompetă. 6. muget de elefant. II. vb. A. tr. 1. a trâmbiţa. 2. (jîg.) a trâmbiţa. B. intr. 1. (despre elefant) a mugi. 2. a suna din trâmbiţă. trumpet-call ['trAmpitkxl] s. 1. sunet de trompetă, sunet de surlă. 2. (fig.) chemarea goarnei, chemare la acţiune. trumpeter ['trAmpit9r] s. 1. (mil.) trompet; trompetist; trâmbiţaş; to be one's own ~ a se lăuda, a se făli, a-şi face singur reclamă. 2. (muz.) trompetist. trumpet major ['trAmpit 'mcid33r] s. (mii.) trompet major (al unui regiment). trumpet player [~ ipleia1"] s. (muz.) trompetist. trumpet-shaped ['trAmpit jeipt] adj. în formă de trompetă. truncal l'trArjk(9)l] adj. (anat.) al trunchiului. truncate ftrAnkeit] vb. tr. 1. a trunchia; a reteza vârful (cu gen.). 2. a scurta, a reduce, a micşora, a diminua. truncated cone ['trAijkcitid 'koun] s. (geom.) con trunchiat; trunchi de con. truncated pyramid [~ piramid] s. (geom.) piramidă trunchiată, trunchi de piramidă. truncation [trArj'kei/sn] s. 1. trunchiere. 2. reducere, diminuare. truncheon ftrAnt/an] I. s. 1. sceptru. 2. baston (poliţienesc); rubber ~ baston de cauciuc, vână de bou. 3. (îuv.) bâtă, măciucă, retevei. 4. (herald.) baston de mareşal, baston de preşedinte al colegiului hcralzilor. II. vb. tr. a bate cu bastonul / cu măciuca / cu bâta etc. truncheoneer ['trAu/(3)ni3r] s. persoană înarmată cu un baston (de cauciuc) / o măciucă / etc. trundle ['trAndl] I. s. rotiţă de mobilă. II. vb. A. tr. 1. a face să se învârtească / să se rostogolească. 2. a împinge (o roabă). B. intr. a se roti, a se rostogoli, a se da dc-a rostogolul / dc-a dura. trundle bed [~ bed] s.v. t r u c k l e b e d . trunk [trArjk] s. 1. trunchi, tulpină, butuc. 2. (anat.) tors, bust. trunchi. 3.pl. v. t r u n k h o s e şi t r u n k d r a w c r s. 4. (arhit.) corpul coloanei. 5. arteră (de circulaţie), conductă principală. 6. trompă de elefant. 7. (anat.) arteră principală. 8. cufăr de voiaj; wardrobe ~ geamantan-garderob. 9. puţ de aerisire (în mină); coş, jgheab, uluc. 10. căuş, covăţică (la moară). 11. (sl.) nas. 12. (sl.) imbecil, gogoman, tâmpit. 13. (tel.) Trunks Interurbanul. 14. (amer.) pi. slip (de gimnast, de atlet, de înotător). 15. (tel.) linie de joncţiune, trunchi. trunk-call ['trArjk'kD:I] s. convorbire telefonică interurbană. trunk drawers [~ 'dn):sz] s. pi. chiloţi (bărbăteşti) până la genunchi. trunk exchange [~ iks.t/cind3] ş. centrală telefonică interurbană. trunkful [trArjkful] s. (un) cufăr (plin); (o) valiză (plină). true bill [~'bills, (jur.) verdict al curţii cu juri cerând darea în judecată a inculpatului. trunk glacier [trArjk 'glei/tel s. (geol.) gheţar principal. true-blue [~'blu:] adj. 1. albastru-vcritabil. 2. veritabil, real. 3. fidel, credincios, loial, trunk-hose [~'houz] s. pantaloni scurţi bufanţi purtaţi în sec. XVI-XVII. pe care poţi conta. 4. ferm, persistent, zelos, plin de râvnă. trunk-line [~lain] s. 1. (ferov.) linie principală. 2. (tel.) linie interurbană. true-born [~'bo:n] adj. adevărat, veritabil, autentic, get-beget. trunk road [~ roudj s. şosea, drum principal. trunk route [ ~ ru:t] s. şosea sau cale ferată principală. true-bred [~brcd] adj. 1. bine crescut, politicos. 2. pursânge; de rasă curată. true density ['tru: 'densiti] s. (ftz.) densitate teoretică. trunnion I'trAnian] s. (mil.) pivot, fus, genunchi. true-derived [-di'raivd] adj. legitim. truss [trAs] I. s. 1. teanc, legătură, maldăr. 2. mănunchi; ciorchine. 3. bandaj herniar. true-hearted [~'ha:tid] adj. loial, credincios; sincer. 4. (consîr.) grindă cu zăbrele, fermă de acoperiş. 5. (mar.) trotă de vergă. II. vb. tr. 1. a lega strâns (împreună); a înmănunchea. 2. a lega aripile şi picioarele (unei păsări) pentru true-heartedness [~'lui:tidnis] s. fidelitate, credinţă, loialitate; sinceritate. a o frige. 3. a lega cu mâinile la spate. 4. (constr.) a întări / a consolida prin ferme. true jade [~ 'dzeid] s. (mineral) jadeit. true-life [~'laif] adj. veridic, bazat pe fapte, conform cu realitatea. truss bolt ['trAs boult] s. (tehn.) bolţ de ancorare. true-love [~'1AV] s. 1. iubit, amant; iubită, amantă. 2. nod dublu. truss frame [trAs freimj s. (constr.) căprior(i). true-love's knot [~.1AVZ 'not] s.v. t r u c - 1 o v e (2). trussing [trAsirj] s.v. t r u s s f r a m c. true mean [~ 'mi:n] s. (mat.) medic reală. trust [trAst] I. s. 1. (in) încredere (în); crezare, crezământ; to put / to repose one's ~ in smb. a-şi pune încrederea în cineva; a avea încredere în cineva; to take smth. on ~ trueness ftrumis] s. 1. adevăr, caracter adevărat. 2. fidelitate, loialitate; sinceritate. a lua ceva pe încredere; a accepta un lucru Iară a mai cerceta; to buy smth. on ~ a cumpăra truff [trAf] vb. tr. (scot.) a fura, a pungaşi. ceva pe încredere; I go upon ~ mă bizui pe ceea ce mi se spune; breach of ~ abuz de truffle 1'trAfl] s. (bot.) trufă (Tuber me\anos\x)ra). încredere. 2. situaţie de răspundere, răspundere; responsabilitate, datorie: position of ~ truffîe-bed [~bed] s. teren cu trufe. post de răspundere; to desert one's ~ a dezerta de la datorie; (pol.) ~ territory teritoriu truffled ['trAfid] adj. (gastr.) umplut / garnisit cu trufe. sub tutelă. 3. speranţă, nădejde; he is our sole ~ el este singura noastră speranţă; it is truffle-dog [-dog] s. câine dresat pentru căutarea de trufe. my confident hope and ~ sper cu încredere că, am credinţa fermă că. 4. (corn.) credit; truffle-grower [~.groua] s. crescător / cultivator de trufe. to supply goods on ~ a livra mărfuri pe credit; to give ~ a acorda credit; to take goods truffle-growing [-.grouirj] s. creşterea / cultura trufclor. on ~ a lua mărfuri pe credit. 5. (şi fig.) depozit, sumă depusă, lucru dat spre păstrare. trug [trAg] s. coş, paner (pentru jlori). 6. păstrare, pază, grijă; to commit smth. to the ~ of smb. a încredinţa ceva cuiva spre truism [Ttru(:)izpm] s. truism. păstrare, a lăsa ceva în păstrarea / grija cuiva; to deliver in ~ a da în păstrarea; to hold truistic [tru'istikj adj. având caracter de truism. on / in ~ a avea în păstrare; to be held in ~, to be under ~ a fi în păstrare. 7. (jur.) tutelă trull [trAl] s. (înv.) prostituată. truly ['tru:li] adv. 1. cu adevărat. 2. sincer, cu sinceritate; (în scrisori) yours ~ al dv. (asupra unui avut); avut administrat prin procură; administrarea unui avut prin procură. 8. (bid.) trust. II. vb. A. tr. 1. a se încrede, a avea încredere, a-şi pune încrederea (în sincer. 3. exact, drept, just, precis. trump1 [trAinp] I. s. 1. (la jocul de cârti) atu; what are ~s? care este atu-ul? clubs cineva); a se bizui (pe cineva); I won't ~him nu am încredere în el; ~me for that! bizuie-tc are ~s trefla este atu; to play ~s a juca atu; to call for ~s a cere atu; to put smb. to his pe mine!; a man not to be ~ed un om pe care nu te poţi bizui / în care nu poţi avea ~s a) a sili pe cineva sa joace atu / să taie cu atu; b) (jig.) a sili pe cineva să recurgă la încredere; I can scarcely ~my own eyes / ears nu-mi vine să-mi cred ochilor/ urechilor;



 trust agreement



I ~ you to answer his letter te las pe tine să-i răspunzi la scrisoare; (fain.) she won't ~ him out of her sight ea nu-1 slăbeşte nici o clipă din ochi, ea nu-1 pierde niciodată din ochi. 2. to ~smth. to / with smb. a încredinţa ceva cuiva, a lăsa în seama / în grija / în păstrarea cuiva. 3. (corn.) a da pe credit, a face credit (unui client). 4. a spera, a nădăjdui; I ~ she is not ill sper că nu e bolnavă; (com.) we ~ that our product will give you complete satisfaction nădăjduim că produsul nostru vă va da deplină satisfacţie; (com.) ~ing to hear further from you soon în speranţa că vom primi în curând şi alte veşti de Ia dv. B. refl. to ~ oneself a) a îndrăzni, a crede în sine, a se bizui pe sine însuşi (pentru a face ceva); b) a se lăsa (în seama cuiva); \ could not ~ myself to speak cram prea emoţionat pentru a îndrăzni să vorbesc. C. intr. (in, on, to, into) a se încrede (în), a-şi pune încrederea (în), a se bizui (pe); a-şi pune speranţele / nădejdile (în); may I ~ in you! pot să mă bizui pe tine?; I have nothing to ~ to but his honour nu am altă chezăşie decât onoarea lui; to ~ to luck / to chance a se încrede în steaua sa norocoasă / în norocul său; to ~ to the future a se încrede în viitor, a avea încredere în viitor; I cannot ~ to my memory nu pot conta / nu mă pot bizui pe memoria mea. trust agreement ['trAst i3gri:m3nt] s. (jur.) contract fiduciar. ■ trust deed [trAst di:d] s. (jur.) procură. trusted [trAstid] aay'. de încredere, de nădejde. trustee [trAs'ti:] s. 1. curator, administrator; mandatar, epitrop. 2. tutore. 3. membru în consiliul de administraţie (al unei societăţi). trusteeship [trAs'ti:Jip] s. 1. curatelă; epitropie. 2. tutelă. trustful [trustful] adj. 1. încrezător; plin de încredere (in cineva), credul. 2. demn de încredere. trust fund ['trAst fAnd] s. (ec.) fond fiduciar. trustify [trAstifai] vb. ir. a reuni / a constitui în trusturi. trustily [trAstili] aaV. cu credinţă, cu fidelitate. trustiness [trAStinis] s. fidelitate, loialitate, lealitate. trustingly [trAstirjli] adv. cu încredere, încrezător. trustless [trAstlis] adj. 1. nesigur, nestatornic; pe care nu te poţi bizui. 2. bănuitor. trustworthiness [trAstw3:5in3s] s. 1. loialitate, credinţă; onestitate. 2. exactitate (a unei mărturii etc.). trustworthy [trAStW3:oi] adj. 1. demn de încredere; loial, credincios; cinstit, onest. 2. demn de crezare, veridic, exact. trusty [trASti] adj. fidel, credincios, statornic. truth [tru:9], pi. truths [tnr.Szj s. 1. adevăr; veracitate; to speak / to tell the ~ a spune adevărul; (jur.) the ~, the whole ~ and nothing but the ~ adevărul, întregul adevăr şi numai adevărul; to say / to tell the ~, ~ to say / to tell ce-i drept, într-adevăr, în adevăr, ca să spun adevărul, ca să nu mint; by my ~! in~! of (a)~! într-adevăr! serios! zău! pe legea mea!; the real / plain / naked / honest / unvarnished ~ adevărul, adevărat / curat, curatul / purul adevăr, adevărul gol-goluţ; to get at the ~ of a matter a lămuri o chestiune; that's the ~ of it! acesta-i adevărul; (fam.) the ~ is that I am very tired adevărul este că sunt foarte obosit; the ~s of science adevărurile ştiinţei; there is some ~in what he says e ceva adevăr în ce spune el; to doubt the ~ of an assertion a pune la îndoială veracitatea unei afirmaţii; the bitter ~ adevărul amar; to tell smb. some home ~s a-i spune cuiva câteva de la obraz; to entrench upon the ~ a păcătui împotriva adevărului; to strain / to stretch the ~ a exagera; (prov.) ~ (sometimes) is stranger than fiction adevărul este (uneori) mai năstruşnic decât născocirea; adevărul poate uneori să nu pară verosimil; adevărul găseşte mai puţină crezare decât minciuna; (prov.) ~ lies at the bottom of the well adevărul nu umblă pe toate drumurile; (prov.) speak the ~ and shame the devii adevărul înainte de toate; ~ has always a bottom adevărul are întotdeauna un temei; (prov.) ~ will out adevărul iese la suprafaţă ca untdelemnul. 2. veridicitate. 3. exactitate, fidelitate, conformitate; ~ to nature exactitate a reproducerii, realism. 4. (tehn.) exactitatea unei instalaţii, precizia unei ajustări; out of ~greşit instalat; prost ajustat.



976



prea mult. 10. a rezolva, a hotărî; to ~ the matter by the sword a hotărî o chestiune prin sabie. 11. (jur.) a judeca (un proces, un acuzat); (amer.) a pleda (un proces); he is tried for murder este judecat pentru crimă. 12. a deprima, a slăbi mult; a chinui; that tries me asta mă sâcâie; it tries my temper îmi pune răbdarea la încercare. 13. (la scoală) a pune întrebări. 14. a topi, a extrage prin topire (seu etc.). 15. (telm.) a netezi cu rindeaua; a lustrui. 16. (i/ui.) to ~ down a topi (grăsime) pentru a o purifica; to ~ on a) a încerca (o haină); b) (si.) a începe, a întreprinde; c) (şl.) to ~ i t on smb. a căuta să înşele pe cineva cu ceva; (fam.) to ~ it on with smb. a încerca să vadă dacă îi merge (înşelătoria) cu cineva; it is no use ~ing it on with me cu mine nu-ţi merge, la mine nu se prinde, e inutil să încerci să mă duci; just you ~ it on! încearcă (dacă-ţi dă mâna) şi ai să vezi!; (fam.) to ~ it on the dog a) a folosi pe cineva drept cobai; b) (teatru) a prezenta o piesă nouă mai întâi publicului din provincie; a încerca pe pielea altuia; to ~ out a) a supune (un mecanism) unor probe complexe; a supune (o invenţie etc.) unei probe îndelungate; b) a curaţi, a purifica (metale); a topi (grăsimea de balenă) pentru a o pune în butoaie; to ~ over a încerca (o bucată muzicală); to ~ up a da Ia rindea (o scândură). B. vb. refl. to ~ oneself out a fi la capătul încercărilor. C. vb. intr. 1. a încerca, a face o încercare; just go and ~! mai încearcă o dată, mai fă o încercare; to ~ again a încerca din nou. a face o nouă încercare; (la scoală) ~ again! încă o dată!; let us ~ how it will do să încercăm / să vedem cum merge; to ~hard a încerca din greu; you must ~ harder trebuie să faci eforturi mai mari; it is worth ~ing merită să încerci, merită osteneala; (fam.) you had better not ~! mai bine să nu îhcerci.:2. (despre câini de vânătoare) to ~ back a se întoarce pentru a căuta din nou o urmă pierdută, a reîncepe; (fig.) a începe din nou după observarea unei greşeli; to ~for a se strădui, a face sforţări, a căuta să obţină; to ~for the navy a încerca să intre în marină; to ~ for a post a candida la un post, a-şi pune candidatura pentru un post, a concura pentru un post. II. s. 1. încercare, tentativă, probă, experienţă; to have a ~ at smth. a face o încercare, a încerca ceva; to have a ~ for a prize / a post a concura pentru un premiu / un post; let's have a ~! să încercăm (totuşi); at the first ~ la prima încercare. 2. (rugbi) but; to score a ~ a marca un but; to convert a ~ a transforma un but. 3. (teatru) joc artificial, nenatural.



try gauge [trai 'geid3[ s. (tehn.) etalon; contracalibru. trying [traiirj] aay. 1. dificil, greu, chinuitor, obositor, aspru, penibil, jenant, stânjenitor, insuportabil. 3. iritant; sâcâitor, plictisitor. tryingness [-nis] s, caracter dificil, jenant etc. (v. t r y i n g ) . r trying-on [traiirpn] s.- probă (a hainelor). \ trying plane [~.'plein] s. rindea, cioplitor, cuţitoaic. , ' tryma ftrainra],pi. trymata [-moto] s. (boi.) trimă. try-on [trai'on] s. (fam:) 1. încercare / tentativă de înşelătorie / mistificare; bluf. 2. (j7g.) balon de încercare. try-out [trai'aut] s. 1. probă (tehnologică). 2. (sport) joc / meci de:selecţie / verificare; (probă de) selecţie / verificare. 3. (teatru) reprezentaţie de probă (a unei piese noi). trypanosome ['tripsnosoum] s. (zool.) tripanozomă. trypsin.[tripsin] s. (chim.) tripsină. ■ trysail [traiseil] s. (mar.) randă, velă aurică. tryst [itraist] I. s. 1. întâlnire, întrevedere, fixarea unei întâlniri; randevu; to keep ~ a veni la întâlnire; to break ~ a nu veni la întâlnire. 2. loc de întâlnire. 3. (scot.) târg (mai ales de vite). II. vb. A. ir. a da întâlnire (cuiva). B. i/ttr. (scot.) a se întâlni (conform unei înţelegeri). tryster ['traistyj s. persoană care îşi dă o întâlnire (cu alta). '':.'•" -: trysting day [traistin dei] s. zi fixată pentru o întâlnire. -•■ try-your-strength machine ['traijo:'streng9 ma./i:n] s. aparat pentru „încercarea puterilor" (in balei). tsar [za:r] s. ţar. . tsetse [tsetsi] s. (entom.) musca ţeţe (Glossina morsitans). truthful [tru:0ful] adj. 1. demn de încredere. 2. adevărat; demn de crezare; (despre o T-shirt [.'ti:'/9:t] s: tricou sportfără guler. relatare) fidel, exact. T-square [ti:skw£3r] s. (tehn.) teu. truthfully [-i] aaV. 1. veridic. 2. fidel, întocmai. T-strap shoe ['ti:'straep /u:] s. pantof de damă cu baretă în fonnă de T. truthfulness [-nis] s. 1. veridicitate; veracitate; bună-credinţă. 2. fidelitate, exactitate tsunami [tsu'na:mi] s. (jap.) (geogr.) tsunami. (a unui portret etc.). T-type aerial [thtaip 'soriol] s. (7V) antenă în (formă de) T. Tuareg [twu:reg] I. adj. tuareg. II. s. pl. the ~tuaregii. truthless ['tru;91is] adj. 1. nesigur, nestatornic, de rea-credinţă. 2. fals, eronat, greşit. truthlessness [-nis] s. falsitate; rea-credinţă. tub [tAb] I. s. 1. cuvă, cadă, rezervor, bazin; albie, baie; ciubăr, hârdău, putină; găleată, vadră; doniţă; to have a ~a face (o) baie; (fam.) a tale of a ~ basm, poveste vânătorcască, trutlvy [tru:6i] adj. v. t r u t h f u l . născocire, fabulă; (prov.) every ~ must / should stand on its own bottom, let every ~ trutinate ['tru:tineit] vb. tr. (inv.) a cântări.. . try [trai] I. vb. A. tr. 1. a încerca; a pune la încercare; a proba; to ~ smb.'s courage stand on its own bottom fiecare trebuie să se bizuie pe sine. 2. (mine) vagonet de mină. a pune la încercare curajul cuiva; a people sorely tried un popor greu încercat; to ~ 3. (mar. sport) barcă de antrenament; old ~ vas vechi hârbuit / hodorogit / stricat. II. vb. smb.'s forces a încerca aptitudinile cuiva; a pune pe cineva la încercare; to ~a fall with A. tr. 1. a aşeza, a pune (o floare) în ghiveci / glastră / ladă; a pune (uiei etc.) într-un smb. a se lua la trântă cu cineva, a se încerca în luptă dreaptă cu cineva; (fig.) to ~one's butoi etc. 2. a spăla, a face (cuiva) baie; he is always well ~bed e întotdeauna îmbăiat. fortune / luck a-şi încerca norocul; to ~ one's hand at smth. ea-şi încerca puterile / 3. (sport) a antrena (canotorii) la vâslit (într-o barcă de antrenament). B. intr. 1. a se îndemânarea / dibăcia la ceva; to ~ one's strength against smb. a se măsura cu cineva, îmbăia, a face (o) baie. 2. (sport) a se antrena la vâslit într-o barcă de antrenament. a-şi încerca puterile cu cineva; to ~ the door a încerca.uşa. 2. (with) a face o încercare, tuba [tju:bo] s. (muz.) tubă. .o experienţă (cu); (med.) a trata în mod experimental (cu). 3. a încerca, a experimenta tubage [tju;bid3].s. tubaj. (ceva), a face proba (u/tui lucru); to ~ a dish a gusta o mâncare; ~ this wine încearcă / tubal [tjmbal] adj. (anal., med.) tubar; ~ respiration suflu tubar. gustă vinul acesta; t o ~ a remedy a încerca un remediu; to ~ (out) a medicine (up)on tuba player [tju:bo pleiy] s. (muz.) suflător la tubă. an animal a experimenta un medicament pe un animal. 4. a verifica (im mecanism), tubate [tjmbeit] adj. tubular. a încerca (un vehicul). 5. a încerca, a se strădui, a căuta să; to ~ to do smth. a încerca lubber [tAbsr] s. 1. (mine) târnăcop dublu. 2. dogar, butnar. să facă ceva; ~ and do it! încearcă s-o faci!; ~ to be ready in time încearcă să fii gata tubby [tAbi] I. adj. 1. ca un butoi / ca un poloboc. 2. bondoc. 3. (despre instrumente la timp; he tried to smile el încercă / se sforţa să surâdă; to ~ one's best / hardest a face muzicale) care scoate un sunet înfundat. II. s. (fam.) grăsan. tot posibilul, a face tot ce-i stă în putinţă; he tried his hardest to save her el afăcut tot tube [tju:b] I. s. 1. (tehn.) tub, ţeavă, pipă; burlan; conductă; boyler ~ ţeava de cazan; posibilul ca s-o.salveze. 6. a curaţi, a purifica (metale). 7. (chitit.) & rectifica. 8. (fig.) (auto) inner ~ cameră de aer; (mar.) torpedo ~ tub lans-torpilă. 2:(radio, TV), tub a purifica, a îndrepta (prin încercări); 9. a obosi; the small print ~s my eyes literele acestea electronic. 3. tub (de pastă de dinţi, de culoare etc.). 4. (anat.) canal; conduct; trompă. mici îmi obosesc ochii; you ~ your eyes-by reading too much îţi oboseşti ochii citind 5. (ferov.) metrou (mai ales cel din Londra); we came in the ~, we came by ~ am luat



 977



metroul, am venit cu metroul. 6. (amer. sl.) televizor; on the ~ la televiziune. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu tuburiWc. (un puţ de mină etc.). 2. (chir.) a tuba (laringele); a drena (o plagă adâncă). 3. (fam.) a lua metroul, a merge eu metroul; on Sundays we ~ it to Victoria Terminus duminicile luăm metroul până la staţia terminus Victoria. B. intr. a lua metroul, a merge cu metroul. tube cleaner [~ 'kli:nor] s. (telm.) ştergător de ţeavă, destupător. tube colour [~ 'kAbr] ş. vopsea în tub(uri); tub de vopsea (pentru pictură). tube cutter [~ 'kAtor] s. (telm.) dispozitiv de tăiat ţevi. tube-man [~ man] s. amploiat la metrou. tuber1 ['tju:b3r] s. 1. (bot. etc.) excrescenţă; tubercul. 2. (fam.) cartof. tuber2 s. instalator. tube radiator ['tjub rcidi'eito1"] s. radiator tubular. tubercle [ptju:b3:kl] s. (bot., med.) tubercul. tubercular [tju(:)'b3:kjul3r] adj. tuberculos. tubercuiate [tju(:)b3:kjuleitj adj. cu tuberculi; tubercular. tuberculin [tju'baikjulin] ş. (med.) tuberculină, tuberculinization [tjuO^barkjulinai'zeipn] s. (med.) tubcrculinizarc. tuberculization [tju'b9:kjulai'zci/(9)n] s. (med.) tuberculizarc. tuberculize [tju(:)'b9:kjulaiz]ş. (med.) vb. A.tr. atuberculiza. B. intr. asetuberculiza. tuberculosed [tjiiibaikjuloust] adj. (med.) tuberculizat. tuberculosis [tju(:).b3:kju'Iousis] s. (med.) tuberculoză. tuberculosis dispensary [~ dis.pensari] s. dispensar TBC. tuberculous [tju(:)'b3:kjubs] adj. v. t u b e r c u l a r . tuberose f'tjuibarouz] s. (bot.) tuberoză, chiparoasă (Polyanthes tuberosa). tuberosity [tjuiba'rositi] s. tuberozitatc. tuberous ['tjurbaros] adj. 1. (bot.) cu tuberculi. 2. (med.) tuberculos. tube station ['tju:b .stei/n] s. staţie de metrou. tubful 1'tAbfuI] s. (un) hârdău (plin). tubiform ['tju:bib:m] adj. tubular. tubing ['tjuibirj] s. 1. (telm.) ţevăric, ţevi, conducte, instalaţie de ţevi; ţevi de extracţie, ţevi de pompare. 2. (constr., mine) cuvelaj, tubing. tubing machine [~ ni3i/i:n] s. (telm.) maşină de extrudat tuburi. tub-thumper ['tAbi9Amp3r] s. l.(peior.) orator de bâlci. 2. instigator; suporter pătimaş. tub-thumping ['tAb.GAmpin] I. (peior.) adj. bombastic. II. s. elocvenţă de bâlci. tubular ['tju:bjul3r] adj. tubular, cilindric. tubular brick [~ 'brik] s. cărămidă celulară. tubular drill [~ 'dril] ş. (mine) lingură de lăcărit. tubulated ['tjirbjulcitid] adj. v. t u b u l a r . tuck1 [tAk] I. s. 1. cută, îndoitură, încreţitură, pliu, pliseu, pensă (la o rochie, fustă etc.); to put / to make / to take up ~ in a garment a face o cută / un pliu la o haină. 2. (mar.) bolta pupei. 3. (scol. si.) prăjituri, dulciuri, bunătăţi; haleală. II. vb. A. tr. 1. a face o cută / un pliu (la o haină); a plisa, a încreţi (o stofă); a scurta (o haină etc.). 2. a îndoi, a strânge, a băga, a vârî; to ~ one's legs under oneself a-şi trage picioarele sub sine; ~your watch under the pillow bagă-ţi ceasul sub pernă; the bird ~ed its head under its wing pasărea îşi vârî / îşi ascunse capul sub aripă; to ~ (away) smth. in a trunk a îndesa ceva într-un cufăr; to ~ a blanket round smb. a înfăşură pe cineva într-un pled; she ~ed her arm in mine îşi (pe)trccu / îşi strecură braţul pe sub al meu. 3. to ~ in a îndoi (marginea unei haine etc.); a băga / a vârî înăuntru; a îndesa, a îngrămădi; to ~ in the bed-clothes a băga / a vârî marginile cearşafului sub saltea; to ~ smb. in a înveli bine pe cineva (cu plapuma); in a ~ed-in envelope într-un plic închis, dar nelipit; to ~ up a) a(-şi) ridica puţin (fusta etc.); a(-şi) suilcca (mânecile); b) a înfăşură (pe cineva) în pat cu pătura, a vârî pătura sub cineva; c) (fam. înv.) a spânzura (pe cineva) fără multă vorbă. B. intr. to ~ in a mânca solid, zdravăn, cu poftă; to ~ into v. t o ~ i n; (fam.) he ~ed into a pie a ataca un pateu, a face ravagii într-o plăcintă; (jam.) ~into it! înfigeţi-vă! daţi năvală! (la mâncare).



tumultuary



tufter I'tAft9r] s. (cinegetică) câine (specia!) dresat să stârnească cerbi. tuft hunter ['tAft ihAnt3r] s. 1. persoană preocupată de a face cunoştinţă cu lumea sus-pusă; sicofant. 2. (înv.) persoană care caută societatea studenţilor nobili (la Oxford şi Cambridge). tufty [tAfti] adj. care creşte în smocuri / în mănunchiuri. tug [tAg] I. s. 1. smucitura, zvâcnitură; to give a good ~ a trage vârtos / zdravăn / cu inimă; to give the rope a ~ a trage / a smuci de frânghie; (fig-fam.) to feel a ~ at one's heart-strings a avea o strângere de inimă, a i se rupe / frânge inima de milă. 2. v. t u g - b o a t; salvage ~ remorcher de salvare. 3. (la harnaşamente) curea, arc ce susţine hulubele; (la hamuri) ştreang, şleau. 4. (sl.) bursier (la Eton). II. vb. A. tr. 1. a trage (ceva, pe cineva) cu efort / greu după sine; he ~ged the dog along trăgea câinele după sine; he ~ged me this way and that m-a cărat / tras / târât după sine prin toate locurile / părţile. 2. (mar.) a remorca (un vas). 3. to ~ in a aduce cu forţa în discuţie (un subiect de conversaţie, o problemă). B. intr. (at) a trage (de); the dog ~ged at the leash câinele trăgea de lesă; he ~ged at his moustache trăgea de mustaţă; to ~ at the oars a trage zdravăn din vâsle, a vâsli cu nădejde. tug-boat ['tAgbout] $, (mar.) remorcher. tugg a g e ['tAgid3] s. (ec.) taxe de remorcare. tugging ['tAgirj] s. remorcare, remorcaj. tug-of-war ['tAgPv'w.->r] s. 1. (sport) încercarea puterii. 2. luptă pentru supremaţie. tuition [tju'i/sn] s. învăţământ, instrucţie; educare, creştere; lecţii, orc; predare; private ~ lecţii particulare; postai ~curs prin corespondenţă. tulip ['tju:lip] s. (bot.) lalea (Tulipa). f ulipist [-ist] s. cultivator de lalele. tulip poplar ['tjulip ipopbrj s. v. t u l i p t r e e . tulip-tree [~tri:] s. (bot.) tulipier, mag noi ier-american (Uriodendron iulipifera). tulle [tju:l] s. (text.) tul. tulwar ['tAlw:>:r] s. (anglo-indian) sabie încovoiată indiană. tumble ftAmbl] I. s. 1. tumbă; salt mortal; cădere; to have a nasty ~ a cădea rău. 2. dezordine, talmeş-balmeş, amestecătură; îngrămădire confuză. ■$■ (amer. sl.) to take a ~ a înţelege; a ghici. II. vb. A. intr. 1. a face o tumbă / alivantă / un salt mortal. 2. (şi to ~ down) a cădea, a se prăvăli, a se prăbuşi, a se nărui, 3. (amer. sl.) a fi de acord, a fi de aceeaşi părere; a consimţi. 4. to ~ about a se agita, a se frământa; to ~ about in one's bed a se zvârcoli în pat, a se (ră)suci când pe o parte când pe alta; (fam.) to ~ across smb. a da peste cineva din întâmplare; to ~ down a)v.~(II, 2); b) a se rostogoli, a se da de-a dura / de-a rostogolul / de-a bcrbcleaca; to — in a se duce la culcare; to ~ into bed a) a se trânti în pat; b) a se vârî / a se băga în pat; to ~ into one's clothes a-şi trage repede hainele pe sine; to ~ on smth. a găsi ceva din întâmplare, a da peste ceva din întâmplare; to — out a) a cădea, a se rostogoli (din pat, pe fereastră etc.); b) (fam.) a se trezi, a se deştepta, a face ochi; a se scula, a se da jos din pat; to ~ over a cădea peste; they ~d over one another / one over the other au căzut unii peste alţii; (fa/n.) to ~ to a pricepe / a înţelege / a sesiza brusc (o idee etc.), a-şi da seama de (un lucru etc.);doyou~toit?ai priceput?; you've ~d to it! astae! ţi-a căzut fisa!; to ~up a) (fam.) v. t o ~ O U t (b); b) a urca greu; to ~ upon smb. a întâlni pe cineva din întâmplare. B. tr. 1. (si to ~ down) a trânti, a răsturna; (şi to ~over) a rostogoli, a da de-a dura; to ~ down a bird a doborî o pasăre (cu puşca etc.). 2. a deranja; a pune în dezordine / neorânduială; don't ~ my hair nu mă ciufuli; don't ~ my dress nu-mi şifona rochia.



3. to ~ in(to) a arunca înăuntru; to ~ out a arunca afară. tumble-about ['tAinblo.baut] adj. (jam.) care se clatină; care nu e fix. tumble-bug [~bAg] s. (entom.) cărăbuş (Melolontha vulgaris). tumbledown [~daun] adj. dărăpănat, năruit. tumble-dryer [~idrabr] s. uscător mecanic. tumbler ['tAmbbrJ s. 1. (înv.) saltimbanc; acrobat; clovn. 2. pahar de apă fără picior (cu margini drepte); pocal; medicine ~ pahar gradat. 3. (şi Chinese ~) hopa-mitică (jucărie). 4. (tehn.) mecanism de schimbare / de inversare a sensului de mişcare; basculator, 2 tuck s. (înv.) 1. fanfară (de trompete). 2. (scoţ.) bătaie, ropot (de tobe); by ~ of drum culbutor, răsturnător. 5. (electr.) întrerup(ă)tor (basculant), cheie. eu bătăi de tobă; la bătaia / la sunetul / la chemarea tobelor. tumblerful ['umblsful] s. (un) pahar (plin până SUS). tumbling ['tAmblirj] I. adj. căzător, care cade, care se prăbuşeşte. II. s. acrobaţie, tucker1 ftAka1"] s. 1. (înv.) şemizetă. 2. (înv.) sal lung, de obicei din dantelă, care acoperea gâtul şi umerii, purtat de femei în sec. XVIÎ-XVIII. 3. (austr. si.) mâncare, acrobatică. crăpelniţă. ♦ (fam., în legătură cu o femeie) best bib and ~ toaleta cea mai elegantă. tumbling barrel [~ rbasrsl] s. (tehn.) tobă de curăţat piese turnate. tumbling down [~* 'daun] s. prăbuşire, ruinare (a unei clădiri). tucker2 vb. tr. (şi to ~ out) (amer. fam.) a extenua, a istovi, a epuiza (folosit mai ales tumbling torn [~ 'tom] s. basculator. culbutor. ia pasiv: to be ~ed out). tumbrel ['tAmbrsl] s. 1. căruţă (militară) basculantă cu două roţi (pentru numiţii). 2. (ist. tucket I'tAkit] s. (înv.) fanfară (de trompete). tuck-in ['tAkinJ I. s. 1. (fam.) chef, chiolhan. 2. (fa/u.) crăpelniţă. II. adj. ~ blouse bluză înv.) cotigă cu care erau transportaţi condamnaţii la ghilotină (în timpul Revoluţiei Franceze). care se bagă în fustă. tuck-out ['tAkaut] s. v. t u c k - i n (I). tumbril ['tAinbril] s.v. t u m b r e 1. tuck-shop ['tAk/op] s. cofetărie (mică); patiserie. tumefacient [itjuimi'fei/snt] adj. care provoacă tumefiere / umflare. Tudor ['tju:ds] adj. aparţinând perioadei de domnie a dinastiei Tudorilor. tumefaction [.tjmmi'fask/snj s. tumefiere. tumefy [tju:mifai] vb. A. intr. a se tumefia, a se umfla. B. tr. a provoca o tumefiere tue irons ['tju: aionz] s. pi. cleşte de forjă. / o umflătură (cu dat.). Tuesday ['tju:zdi] s. marţi. tumescent [tjui'mcsnt] adj. (med.) tumescent. Tuesdays ['tju:zdeiz] adv. marţea. tumid ['tju:mid] adj. 1. (med.) umflat. 2. (j?g.) bombastic, emfatic. tufa l'tjurfa] s. (geol.) 1. tuf calcaros. 2. v. t u f f . tuff [tAf] s. (geol.) 1. tuf vulcanic. 2. v. t u f a. tumidity [tju:'miditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticism, emfaza. tuft [tAft] I. s. 1. smoc (de iarbă, de păr etc.),- ciucure (de mătase, de lână etc.), floe tummy ['tAmi] s. (glumeţ şi în limbajul copiilor) maţe. burtă; (med.) to have a ~ a avea (de mătase, de lână etc.); smoc (depene); egretă. 2. (anat.) glomerul (al vaselor sangvine). dureri de stomac, a suferi de dureri de stomac (cronice). tumour ['tju:ni3r] s. (med.) tumoare, tumoră, umflătură. 3. barbişon, cioc; muscă. 4. moţ (la beretă etc.), pompon. 5. (înv. fam., la Oxford şi tumular ['tju:mjulor] adj. tumular; în formă de tumulus. Cambridge) student nobil. II. vb. tr. 1. a împodobi / a garnisi cu ciucuri, cu pompoane tumuli ['tju:mjulai] s. pi. de la t u m u l u s . etc. 2. (cinegetică) a goni, a hăitui, a scorni (vânatul) din ascunzătoare. tumult ['tjumiAlt] ş. 1. tumult, zarvă; răzmeriţă. 2. nelinişte, agitaţie, freamăt (sufletesc). tufted ['tAf'tid] adj. 1. (with) acoperit (cu) (mănunchiuri de pomi, tufişuri etc.). 2. cu tumultuary [tju'niAltjuari] adj. 1. tumultuos, agitat. 2. zgomotos. 3. nedisciplinat. smoc; cu moţ.



 tumultuous



tumultuous [tju(:)'m/vltju3s] adj. 1. v. t u m u 11 u a r y. 2. stârnit, aţâţat. tumulus ['tju:mjutas], pl. tumuli ['tjuimjulai] s. 1. tumulus. 2. movilă, gorgan. tun [tAnl I. s. 1. butoi mare, butie, boloboc. II. vb. tr. a turna / a pune în butoi; a păstra în butoi. tunable ['tjumsbl] adj. 1. v. t u n c f u 1. 2. (muz.) care se poate acorda. tunableness [-nis] s. v. t u n e f u l n e s s . tun-bellied [tAn'belid] adj. (fam.) pântecos, burduhănos. tundra ['undrs] s. tundră. tune [tju:n[ I. s. 1. arie, melodie; to sing a ~ a cânta o arie; to play a ~ a cânta o arie (ia un instrument); (fam.) give us a ~! cântă-ne cevaî (a7n gura sau la un instrument); to call the ~a) a da tonul (la muzică); b) (fig. fam.) a da tonul, a fi stăpânul / cocoşul (într-un menaj); to sing (to) another ~, to sing a different ~, to change one's ~, to lower one's ~ a sc linişti, a se potoli, a se calma; a întoarce foaia, a schimba macazul, a coborî tonul / glasul, a mai lăsa din pretenţii, a o lăsa mai moale; (jig. fam.) the ~ the old cow died of o) sunet supărător, cacofonie; muzică prost executată care supără urechea; b) acelaşi cântec (vechi), aceeaşi poveste (veche); basmul cu cocoşul roşu; c) sfaturi în loc de ajutor; to dance / to pipe to smb.'s ~ a juca după cum îi cântă cineva. 2. acord; notes that are in ~ note concordante; the piano is in (good) ~ pianul e acordat; the piano is out of ~ pianul e dezacordat; (fig.) to be in ~a) (with) a se potrivi, a se armoniza (cu ceva); a fi în ton, a fi de aceeaşi părere (cu cineva); b) (for) a fi dispus, a avea dispoziţie, chef (pentru I de ceva); (fig.) to be out of ~ a) (with) a nu se potrivi, a nu se armoniza (cu ceva); a nu fi în ton, a nu fi de aceeaşi părere (cu cineva); b) (for) a nu fi dispus, a nu se simţi dispus, a nu avea dispoziţie / chef (pentru I de ceva); to sing in ~ a cânta corect; to sing out of ~ a cânta fals; to put an instrument in ~ a acorda un instrument; to put an instrument out of ~ a dezacorda un instrument; (despre un instrument) to get out of ~ a sc dezacorda; (despre o orchestră, un cor) to fall out of ~ a începe să cânte fals; engine in perfect ~ maşină bine pusă la punct, maşină care funcţionează perfect. 3. (fig.) acord, armonic, (bună) înţelegere; v. t o b e i n ~ (a) şi t o b e o u t o f ~ (a). 4. stare de spirit v. t o be i n ~ ( b ) s i t o b e o u t o f~ (b); to be in ~ for (doing) smth., to feel in ~ to do smth. a fi / a se simţi dispus să facă ceva, a avea chef de ceva. 5. mărime, sumă; to be fined to the ~ of a fi amendat cu suma de II. vb. A. tr. .1. a acorda (un instrument). 2. a crea o stare de spirit; the concert ~d me to a joyous mood concertul mi-a creat o stare de bună dispoziţie. 3. (lehn.) (şi to ~ in) a acorda, a pune la punct, a regla, a ajusta; to ~ in(to) a station a prinde un post (de radio). 4. to ~ out a dezacorda, a deranja, a dezorganiza; to ~ up a cala, a regla, a pune la punct (un aparat, o maşină). B. intr. to ~ up 1. (despre o orchestră) a-şi acorda instrumentele. 2. (fam., despre un cântăreţ) a începe să cânte. 3. (fam., despre un copii) a începe să plângă. 4. (despre un sportiv) a se antrena pentru a fi în formă (in vederea unui concurs). tuneful ['tju;n'ful[ adj. melodios, muzical; armonios. tunefully [-i] adv. melodios, armonios, tunefulness [-nis] s. caracter melodios. tuneless ['tjumlis] adj. 1. nemelodios; discordant, nearmonios. 2. (despre voce) lipsit de sonoritate; iară viaţă. tuner ['tju;n3r] s. 1. acordor (de piane). 2. (tel.) acord, acordare. 3. (radio, TV) tuner. tune-up ['tjunAp] s. 1. încercare sau probă preliminară. 2. reglare optimă. tung oii ['turj oii] s. ulei de tung. tungsten ['tAţjstan] s. (chim.) tungsten, wolfram. tungstic acid [tArjstik 'aîsid] s. (chim.) acid wblframic. tungstite ['Urjstait] s. (mineral.) tungstit, meimacit. tunic ['tju:nik] s. 1. (ist. mii.) tunică. 2. (biol., anat.) membrană, înveliş. tuniness ['tjuminisj s. caracter melodios. tuning ['tju:nin] s. (tel.) acord, reglaj. tuning coil [~ koil] s. (tel.) bobină de acord. tuning fork [~ fo:k] s. (muz.) diapazon. tuning knob [~ rob] s. (radio) buton de acord. tuning peg [~ peg] s. (muz.) cheie / cui de întins coarda. Tunisian [tjuO'nizisn] I. adj. tunisian. II. s. tunisian. tunnage [Unid;*] s. (înv.) impozit pe vinurile importate. tunnel ['tAnl] I. s. 1. (ferov.) tunel; trecere, pasaj. 2. (mine) galerie de acces. II. vb. A. tr. a săpa / a construi un tunel prin / în. B. vb. intr. (through, into) a săpa / a construi un tunel (prin, în). tunnelling 1'tAnlin] s. 1. săparea / străpungerea unui tunel. 2. (fam.) (sistem de) tuneluri. tunnel vision ['tAnl rvişan] s. 1. vedere unidirecţională, îngustare a câmpului vizual. 2. (peior.) punct de vedere îngust sau unilateral. tunny (fish) ['tAiii (fi/)] s. (i/u.) ton (Thunnus thynnus). tuny j'tju:ni] adj. (fam.) melodios; (despre o melodie) uşor de ţinut minte. tup [tAp] I. s. 1. berbec. 2. (conslr.) berbec. 3. (tehn.) baros, ciocan marc / greu. II. vb. tr. (despre berbec) a mârli, a se împerechea cu (o oaie). tuppence ['tApsnsI s. (fam.) v. t w o p e n c c. tuppenny ['tApni] adj. (fam.) v. t w o p e n n y. tuque l'tju:k] s. şapcă canadiană. tur [to:rJ s. (zool.) zimbru. Turanian [tjua'reinisn] adj. turanic; uralq-altaic. turban ['ta:b3n[ s. turban. turbaned |'tc>:bondJ adj. cu turban. turban stone ['ts:bn 'stoun] s. piatră funerară la mahomedani. turbant ]'to:bontj s. v. t u r b a n. turbary ['tetori] s. 1. turbărie; exploatare de turbă. 2. (jur.) dreptul de a exploata turba de pe terenul cuiva.



978



turbid ['te:bid] adj. 1. (despre lichide) tulbure. 2. nebulos, confuz, vag. 3. încurcat, complicat.. turbidity [ts:'biditi] s. stare tulbure (si fig.). turbidness ['to:bidnisJ s. v. t u r b i d i t y. turbillion [te:'bilinn] s. (rar) vârtej. turbinate |'t3;bineit] I. adj. 1. spiralat; clicoidal. 2. (biol.) turbinat; obconic. II. s. 1. (anat.) cornet nazal. 2. scoică spiralată. turbine ['ts:bain] s. turbină. turbine alternator [~ ,o:lt3neit3r] s. (electr.) turboalternator. turbine-driven [~ .drivn] adj. cu turbine, acţionat / pus în mişcare de turbine. turbo-alternator ]'to:boub:ltoneit3r] s. v. t u r b i n e a l t e r n a t o r . turbo-blower [~'blouor] s. (tehn.) turbosuflantă. turbo-compressor ['te:bo»kom'pres3r] s. (tehn.) turbocompresor. turbo-dynamo [-'dainomo] s. (electr.) turbo-dinam; grup turbogenerator. turbo-generator [~'d3cn3reit3c] s. (electr.) turbogenerator. turbo-jet ['t3:bo«'d3Ct] adj. turboreactor; (av.) ~aircraft / plane (avion) turboreactor. turbo-prop |'t3:bou'prop] adj. turbopropulsor; (av.) ~ aircraft / plane (avion) turbopropulsor. turbosupercharger ['t3:bousju:p3'tra:d33r] s. v. t u r b o - c o m p r c s s o r. turbot ['t3:bat] s. (iht.) calcan (Scophthalmus maximus). turbulence ['tebjulons] s. 1. impetuozitate. 2. tumult, zarvă, agitaţie; clocot, fierbere. 3. indisciplină. 4. (hidr., meteor.) turbulenţă. turbulent ['t3:bjulont] adj. 1. turbulent, impetuos, tumultuos. 2. (fig.) furtunos, clocotitor, agitat. turbulently [-li] adv. turbulent, tumultuos. turco ['fâ:kou] s. soldat algerian din armata franceză. Turcoman ['t3:k3m3n],pl. Turcomans [-z] s. 1. turemen. 2. (limba) turemenă. Turcophile [torkoufil] adj., s. turcofil. Turcophobe ]'t3:rkofoub] adj., s. turcofob. turd [to:rd] s. 1. (vulg.) scârnă; căcat. 2. (vulg.) otreapă, lepădătură, nemernic. turdus [t3:d3s] s. (ornit.) sturz (Turdus). tureen [ts'rim] s. 1. supieră. 2. sosicră. turf [to:f], pl. turfs [-s], turves [ts;vz] I. s. 1. brazdă de iarbă, gazon; turf. 2. turbă. 3. (sport) curse, alergări. II. vb. Ir. a acoperi (pământul) ev brazde de iarbă. turf-clad [tafklxd] adj. acoperit cu brazde de iarbă. • turfed [t3:ft] adj. cu gazon. turfite ['to;fait] s. persoană nelipsită de la cursele de cai; turfist. turf moor ['to:f muor) s. turbărie. turfy ]'to:fi] adj. 1. cu gazon; cu brazde de iarbă. 2. de turbă. 3,'de curse de cai. turgent ['talant] adj. v. t u r g i d. turgescent [t3:'d3esnt] adj. (med.) turgescent. turgid ['toxoid) adj. 1. umflat. 2. (fig.) bombastic, umflat. turgidity [cAtyditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticism, emfază. turgidly ['to:d3idli] adv. bombastic, emfatic. turgor ]'t3:gor] s. (med., bol.) turgescenţă. Turk [ts:k] s; turc ;(fam.) he's a ~ c un tiran /un despot; to turn ~ a sc înfuria, a se oţărî, a se burzului, a se aprinde de mânie; (ist. inv.) the Grand ~ sultanul, padişahul. turkey ['ta:ki] s. 1. (omit.) curcan (Meleagris gallopavo). 2. carne de curcan. 3. (amer. si.) (despre o piesă de teatru, un film etc.) fiasco, eşec. -0- (amer. si.) to talk (cold) ~ a vorbi pe şleau, a grăi verde (româneşte), a spune lucrurilor pe nume. turkey-buzzard [~ibAzod] s. (ornit.) (amer.) vultur-curcan (Calhartes aura). ■ turkey-cock [~fc)k] s. 1. (ornit.) curcan (mascul). 2. (fig.) păun, persoană îngâmfată /înfumurată. ' -• turkey-hen [~hen] s.fornit.) curcă. turkey poult [~ 'poult] s. (ornit.) pui de curcă, curcănaş. Turkish ['ta:ki/J I. adj. turcesc. II. s. (limba) turcă. Turkish delight [~ di'lait] s. (gastr.) rahat. Turkish music [~ 'mju:zik] s. (muz.) muzică (militară) turcească. Turkish towel |~'tau3l| s. prosop gros pluşat. Turkoman ['t3:k3ni3n,-maîn,-ma:n] s. v. T u r c o m a n . turmeric ]'to:niorik] s. (bot.) şofran de India (Curcuma longa). turmeric paper [~ ,peipsr] s. (chim.) hârtie de curcuma. turmeric plant [~ pla:nt] s. v. t u r m e r i c. turmoil ['to:moil] I. s. zarvă, gălăgie, tărăboi; dezordine, harababură. II. vb. A.tr. a deranja, a hărţui. B. intr. a fi îngrijorat / tulburat / neliniştit. turn [ts:n] I. vb. A. tr. 1. a întoarce, a face să se întoarcă, a învârti, a răsuci; to ~ the key in the lock a întoarce / a răsuci cheia în broască; to ~ the knife in the wound a răsuci cuţitul în rană; to ~ the key on / upon smb. a încuia pe cineva; to ~ the key to smb. a închide cuiva uşa în nas; to ~ the light low a face lumina mică; to ~ a tap a întoarce un robinet. 2. a întoarce; to ~ (over) a page a întoarce o pagină; to ~ the hay a întoarce fânul; wood that ~s the edge of the axe lemn care ştirbeşte tăişul securii; to ~ one's back a sc întoarce cu spatele, a întoarce spatele, a sc întoarce; to ~ a card a întoarce o carte; to ~an omelet(t)e a întoarce / a răsturna o omletă pe cealaltă faţă; without ~ing a hair fără să clintească, fără să clipească, fără teamă; (poligr.) to ~ a letter a întoarce o literă; (poligr.) ~ed letter literă întoarsă; (fig.) to ~the tables on smb. a schimba rolurile, a (com)batc pe un adversar cu propriile lui arme; (fam.) to ~ tail a întoarce spatele, a o lua / a o rupe la fugă, a o şterge, a face stânga-mprejur; â nu fi credincios principiilor sale, a deveni renegat; (fig.) to ~ one's tail to the manager a face / a începe un lucru pe dos; (fig.) to ~ tippet a se schimba complet. 3. a întoarce, a îndreptata dirija; a devia; to ~ one's horse a-şi întoarce calul; he ~ed his steps homewards îşi îndreptă paşii spre



 979



casă, se întoarse acasă; (fig.) to ~ bridle / rein a face calc întoarsă; to ~ all hands on deck a scoate toată lumea pe punte; he never ~ed a beggar from the door nu a alungat niciodată un cerşetor; to ~ a vessel from her course a abate un vas de la ruta sa; to ~ a blow a face să devieze o lovitură, a abate o lovitură; to ~ the conversation a schimba vorba, a da conversaţiei un alt caracter; to ~ the talk into other chronicles a orienta conversaţia spre alte subiecte; to ~ the fashion a da modei o altă direcţie, a schimba moda; (ferov.) to ~ the points a schimba macazul; to ~ the sway of battle a schimba mersul / soarta bătăliei, a apleca cumpăna bătăliei (într-o parte); to ~ smb.'s thoughts a schimba firul gândurilor cuiva; to ~ the die / dice a schimba roata norocului; to ~ the fate of the day a schimba soarta / deznodământul zilei / bătăliei; to ~ the day against smb. a schimba raportul de forţe. 4. a întoarce (capul, privirea), a îndrepta (atenţia etc.); ~your face this way întoarec-te cu faţa încoace; to ~the blind eye to a închide ochii la / asupra; to ~ a deaf ear to a fi surd la, a nu pleca urechea la; to ~ one's hand to a se apuca de ceva; to ~ a telescope on a star a fixa un telescop pe o stea. 5. a întoarce, a răsturna; {mar., auto, fam.) to ~ (the) turtle a se răsturna, a se întoarce cu fundul în sus, a şavira, a capota. 6. (inside out) a întoarce (pe dos) (o haină, o umbrelă); to ~ one's religion a-şi schimba religia; he ~s his pockets inside out îşi întoarse buzunarele pe dos; (fig.) to ~one's coat a-şi schimba părerile /convingerile, a trece de partea inamicului, a trece dintr-un partid într-altul. 7. a preface, a preschimba, a transforma, a face să devină; to ~ milk into butter a alege unt; his love was -«d to hatred dragostea Iui s-a preschimbat în ură; to ~ a house into a hospital a face dintr-o casă un spital; to ~ German into English a traduce din germană în engleză; to ~ a sentence into Romanian a traduce o frază în româneşte. 8. a preschimba, a converti (în bani); to ~ one's watch into money a-şi vinde ceasul; (rar) to ~ a / the penny a-şi plasa/ a-şi investi cu folos banii, a specula cu succes, a câştiga un bănuţ; to ~ an honest penny a câştiga cinstit un ban, a-şi câştiga pâinea cinstit. 9-a ocoli, a întoarce; to ~ the corner a) a da colţul; b) (fig.) a ieşi dintr-o situaţie grea, a ieşi cu bine dintr-o criză (într-o boală); (mit.) to ~ the enemy's flank a întoarce flancul inamicului; to ~ a difficulty a ocoli o dificultate. 10. a strica, a acri. a face să se prindă (lapte etc.); a denatura; to ~the milk (sour) a face să se acrească laptele; (jig.) your looks could ~ new milk sour ai o mutră teribil de acră; autumn ~s the leaves (yellow) toamna face să se îngălbenească frunzele. 11. a atinge (un anumit moment, o anumită vârstă); he has / is ~ed fifty e trecut de cincizeci de ani; it is ~ed six o'clock a trecut de şase. 12. a suci, a ameţi; success has ~ed his head succesul 1-a ameţit / i-a sucit capul; to ~ smb.'s brain/head a suci capul/minţile cuiva; grief has ~ed his brain necazurile l-au făcut să-şi piardă minţile. 13. a produce greaţă, a face rău; to ~ the stomach a face săi se întoarcă stomacul pe dos, a face greaţă: (fam.) that~s my stomach aceasta mă scârbeşte / îmi face greaţă. 14. a strânge / a da / a fasona Ia strung. 15. a presa, a modela, a rotunji; (jig.) a cizela, a da o formă elegantă; to ~ the heel of a stocking a face călcâiul unui ciorap, a da formă călcâiului unui ciorap. 16. to ~ about a întoarce (ceva) într-o altă direcţie; (fig.) to ~ about in one's mind a frământa în minte; to ~ aside a abate, a face să eşueze; to ~ aside a blow a abate o lovitura, a face să devieze o lovitură; to ~ away a) a întoarce (caput, ochii, faţa); b) a abate, a îndepărta; c) a expedia (pe cineva), a face vânt (cuiva); to ~ back a) a face sa se întoarcă, a întoarce înapoi: b) a alunga, a goni, a da afară; c) a-şi sufleca (mânecile), a lăsa în jos, a îndoi (gulerul paltonului etc.); to ~ down a) a lăsa în jos, a îndoi (un guler); a îndoi colţul (unei jxigini); to ~ down the bed a (des)face patul; to ~down a chair a întoarce un scaun (pentru a arăta că este ocupat); b) a micşora, a face mic (lumina), a reduce (gazul); c) a respinge (o propunere, o reclamaţie, un candidat); to ~ down a suitor a refuza un pretendent; (mil.) to ~ down a man a respinge un bărbat ca inapt pentru serviciul militar, a reforma; d) a umili, a înjosi; a înăbuşi; to ~ in a) a face să intre (capetele unui lucru); a îndoi înăuntru (o margine a unei haine etc.); b) a preda (echipamentul militar, sportiv etc.); to ~ one's job in a-şi părăsi slujba de bună voie; to ~ inside out a întoarce pe dos (o umbrelă, o hăitui, o blană); to ~ into a) a transforma, a preface, a preschimba în; b) a traduce în; to ~ off a) a opri (apa, gazul), a atinge (lumina, gazul), a închide (un robinet); to ~ off a wireless a închide un aparat de radio; (fig.) to ~ off the steam a înceta lucrul; b) a abate; to ~ off the river a abate cursul râului; (from) (jig.) a abate (atenţia), a face să devieze (de la); to ~ the thoughts off from a-şi abate / a-şi întoarce gândurile de la; c) a concedia, a da afară, a expedia; he has ~ed off his former wife şi-a repudiat nevasta dintâi; d) (ferov.) a gara. a trage (un vagon); to ~ on a) a deschide (un robinet); a da drumul (la abur, la apă); a aprinde (lumina, gazul); shall I - on the light? să aprind lumina?; ~ on my bath pregăteşte-mi baia; (fig.) to ~ on the steam a se pune pe lucru cu sârg, a se apuca cu clan de o treabă; b) (fam.) to ~smb. on to do smth. a pune pe cineva să facă ceva; c) to be ~ed on one's back a cădea pe spate, a se răsturna; d) v. t o ~ u p o n; e) (fam.) a excita pe cineva: to ~ out a) a întoarce în afară, a scoate (picioarele) în afară; to ~ out one's toes a întoarce picioarele în afară; b) a alunga, a goni, a da afară, a concedia, a exclude; to ~smb. out (of doors) a da pe cineva pe uşă afară, a arata uşa cuiva; to ~ out a tenant a evacua un chiriaş: to ~ out a government a răsturna un guvern; ~ him out! afară cu ci!; to ~smb. out of his job a arunca pe cineva în stradă, a lăsa pe cineva pe drumuri; he is ~ed out of his place a fost scos din postul său; to ~out into / to the world a alunga în lumea mare; to ~ out in the cold a face cuiva un duş rece, a descuraja; c) (mar.) a trezi (oamenii); (mii.) a pune (trupele) în stare de alarmă; to ~out the guard a scoate afară garda; d) a mâna (vitele) la câmp; e) a produce, a fabrica (mărfuri); she ~s out a very nice dress face rochii foarte frumoase; to ~ out a great deal of work a produce mult; to ~out to order a confecţiona Ia comandă;j) a întoarce pe dos (un buzunar, o mănuşă), a goli (un sertar, buzunarele); a face curăţenie generală (într-o cameră); I've ~ed out the dining-room am făcut sufrageria; g) (si.) a găti, a împopoţona, a împodobi; h) a opri (gazul), a stinge (lumina); to ~ over a) a întoarce (o pagină etc.); to ~ over the leaves of a book a răsfoi o carte; (la sfârşitul unei scrisori, al unei pagini) please ~ over! întoarceţi (foaia)!; (fig.) to ~ over a new leaf a începe o nouă viaţă, a se îndrepta; (fg.) to ~an idea over in one's mind a rumega o idee; to ~ a plan over in one's mind



turn



a chibzui asupra unui plan, a întoarce un plan pe toate părţile; b) a răsturna; (agr.) to ~ over the soil a răsturna brazda, a întoarce arătura; c) a preda, a transfera, a transmite (o procură etc.) cuiva; to ~ over the management of an affair to smb. a încredinţa / a transmite cuiva conducerea unei afaceri; the thief was ~ed over to the police hoţul a fost dat pe mâna poliţiei; d) a realiza, a dobândi, a câştiga; he ~s over 60,000 pounds a year cifra sa de afaceri se ridică Ia 60.000 de lire pe an: to ~round a învârti, a întoarce; (fig.) a învârti, a conduce după bunul plac; (fig.) I can ~ him round my little finger pot să-1 am la degetul cel mic, pot să fac ce vreau cu el; to ~ to a) a întoarce, a îndrepta spre; to ~smb.'s attention to a îndrepta atenţia cuiva spre, a atrage atenţia cuiva asupra; he ~ed his back to me s-a întors cu spatele la mine; (jig.) mi-a întors spatele; ~your eyes to me uită-te la mine; b) a preface, a transforma în; to ~ evil to good a întoarce răul în bine; to ~ green to blue a face din verde albastru; to ~ to account / advantage / profit a trage folos din, a profita; to ~ up a) a ridica în sus (gulerul hainei, paltonului etc.), a răsfrânge, a sumete, a sufleca (mânecile etc.); (pop.) to ~ up one's toes a da ortul popii; b) a da pe faţa (o carte de joc), a căuta (un cuvânt în dicţionar); to ~ up a blank a-i ieşi la tragere un loz alb (necâştigător); among the letters, I ~ed up a photograph of my grandfather printre scrisori am găsit / descoperit o fotografie dc-a bunicului meu; to ~ up one's eyes a ridica ochii; a-şi da ochii peste cap; to ~ up one's mask a-şi scoate masca; c) (si.) a achita din lipsă de dovezi; d) (şl.) a renunţa la; e) (şl.) a aresta;f) (agr.) a întoarce (pământul, brazda, arătura), a desţeleni; father ~ed up some human bones in the garden tata a dezgropat nişte oseminte în grădină; g) a ridica (un fitil), a face marc (o lumină); to ~ up the gas a deschide complet gazul; h) (pop. fig.) to be ~ed up a fi ruinat, a fi ajuns la sapă de lemn; to ~ upon a ridica (ochii etc.); he ~ed his sword upon himself el ridică sabia asupră-şi; to ~one's hook upon a country a părăsi o ţară; i) a întoarce, a îndrepta; to ~ arguments of an opponent upon himself a întoarce argumentele unui adversar împotriva lui însuşi. B. rejl. (fam.) to ~ oneself about a se reface (mai ales financiar); to ~ oneself round a se învârti în jur; (jig.) a se învârti, a ajunge într-o situaţie mai bună. C. tntr. 1. a se roti. a se învârti, a se răsuci; the wheel ~s roata se învârteşte; the door ~s on its hinges uşa se răsuceşte în ţâţâni: (fig.) to ~in one's grave a se zvârcoli / a se răsuci în mormânt; to ~ on one's heels a face stânga-mprejur; to toss and ~ in bed a se răsuci / a sc zvârcoli în pat (când pe o parte, când pe alta). 2. a se strunji; ivory ~s well fildeşul se strunjeşte / se lucrează bine Ia strung. 3. a sc întoarce, a se învârti; they had no room to ~ round nu aveau loc să se învârtească; she ~ed towards me ca se întoarse spre mine: (teatru) he ~s as if to go se întoarse ca pentru a pleca; to ~ single a face un tur singur (la dans); to ~ short a se întoarce brusc. 4. a sc îndrepta, a face la, a o lua spre, a se adresa; the river ~s to the right râul o coteşte spre dreapta; we ~ed down Oxford Street am apucat-o / luat-o pe Oxford Street; we ~ed homewards am luat-o spre casă; the wind is ~ing vântul se schimbă; my thoughts often ~ed to this subject gândurile mele reveneau adesea Ia acest subiect; to ~ to the thought of a începe să sc gândească la; to ~ to the dictionary a consulta dicţionarul; I shall now ~ to another matter voi trece acum la o altă chestiune; he does not know where / which way to ~ el nu ştie încotro s-o apuce şi ce să facă (mai întâi); which way do your thoughts ~? undc-ţi zboară gândurile?; to ~ to smb. a recurge la cineva / la ajutorul cuiva; I didn't know to whom to ~ nu ştiam cui să mă adresez; to ~ to work a se apuca de lucru, a sc pune pe treabă. 5. a se schimba; the tide is ~ing mareea se schimbă; the tides ~ fluxurile alternează cu refluxurile; his luck has ~ed norocul lui s-a schimbat. 6. a deveni, a se face, a sc transforma, a sc preface, a sc schimba; the leaves are beginning to ~ frunzele au început să sc îngălbenească; his hair has ~ed from black to white părul i-a devenit din negru alb, i-a albit părul; to ~grey a albi, a încărunţi; the night has ~ed s-a făcut ziua; it is ~ing to rain se pregăteşte de ploaie: the snow soon ~ed to rain zăpada sc prefăcu curând în ploaie; the snow has ~ed in(to) slush zăpada s-a prefăcut în noroi; everything she touched ~ed to gold tot ce atingea ca se preschimba în aur: the affair was ~ing to tragedy chestiunea luă o întorsătură tragică; it is ~ing cold sc face frig; to ~ red a (sc) roşi; (fam.) to ~ all the colours of the rainbow a trece prin toate culorile curcubeului; to ~ pale a păli, a se îngălbeni; ink that ~s black on drying cerneală care devine neagră când sc usucă; to ~ sulky a deveni morocănos; to ~ bankrupt a da faliment; to ~ soldier a se face soldat; to ~ Roman Catholic a trece la catolicism; to ~ socialist a deveni socialist. 7. a sc acri, a sc strica; the milk has ~ed (sour) laptele s-a stricat; (despre vin) to ~ into vinegar a se oţeti; to ~ acid a sc oţeti. 8. a se învârti, a ameţi; my head ~s mi sc învârteşte capul, simt că ameţesc. 9. a fi cuprins de greaţă, a sc îmbolnăvi; my stomach ~s îmi vine greaţă. mi se face greaţă. 10. to ~ about a) a sc întoarce, a întoarce; (mii.) a face o întoarcere: ~about, driver! şofer, întoarce!; b) to ~against a sc întoarce împotriva, a se arăta ostil faţă de; my stomach ~s against it îmi face greaţă; to ~aside a se îndepărta, a se retrage; to ~ away (from) a) a-şi întoarce faţa (de la), a întoarce spatele (cuiva); b) a părăsi, a abandona; to ~ back a) a sc întoarce, a se înapoia, a reveni, a face cale întoarsă, a-şi întoarce paşii; b) a se întoarce, a face o întoarcere; to ~ down a fi întors / îndoit / lăsat în jos; a fi căzut; the corners of his mouth ~ down are colţurile gurii lăsate în jos; to ~ in a) a fi întors înăuntru; his toes ~ in are degetele de la picioare întoarse înăuntru; b) a intra; let's ~ in here! hai să intrăm aici!; c) (fam.) a sc duce / a merge la culcare, a se culca; d) a se întoarce (acasă, de unde a plecat); e) to ~ in and out a sc încolăci, a şerpui; to ~into a se preschimba, a se preface, a sc transforma în, a se face, a deveni: ice ~s into water gheaţa se transformă în apă; to ~ off a) a-şi schimba drumul, a coti. a o lua. a o apuca (la dreapta, la stânga); I ~ed off to the left am luat-o la stânga; the road ~s off at this point în acest punct drumul sc bifurcă; the car ~ed off the main road maşina părăsi şoseaua; to ~ off the right road a se abate de la drumul cel bun; Gower Street ~s off Great Russell Street Gower Street face colţ cu Great Russell Street; b) a înceta / a lăsa lucrul; to ~ on a) a sc îndrepta, a sc întoarce; (fig.) our conversation ~ed on him conversaţia noastră s-a învârtit în jurul lui; b) to ~ on smb. a sc năpusti asupra cuiva, a ataca pe cineva; why do you ~ on me? de ce te legi de mine?; c) a depinde;



 turnabout



everything ~s on your answer totul depinde de răspunsul d-tale; to ~ out a) a ieşi, a apărea în public; the whole school ~ed out to meet him întreaga şcoală a ieşit să-1 întâmpine; the guard ~s out garda iese; they ~ed out of the main street ei părăsiră strada principală; bj (fam.) a se da jos din pat, a se scula; c) a lăsa / a înceta lucrul, a face grevă, a se pune în grevă, a declara grevă; d) (fig.) a ieşi la iveală, a se arăta, a se dovedi, a ieşi, a se sfârşi; to ~ out ill a ieşi rău; it ~ed out badly for him i-a mers prost; things did not ~ out as he intended lucrurile n-au ieşit cum intenţiona el; things have ~ed out well lucrurile au ieşit bine; to ~ out right a reuşi, a izbuti; all will ~ out for the best totul se va sfârşi cu bine; I don't know how it will ~ out nu ştiu cum se va sfârşi; the tidings ~ed out to be correct veştile s-au dovedit a fi adevărate; it ~ed out to be a failure s-a dovedit a fi un eşec; it ~s out that se constată că; he ~ed to be my old friend el s-a dovedit a fi vechiul meu prieten; this ~s out to be true asta se dovedeşte a fi adevărat; e) a se întâmpla, a se petrece; and so it ~ed out şi aşa s-a întâmplat; as it ~ed out cum s-a întâmplat;/) a deveni, a se face; it ~ed out a great success s-a transformat într-un mare succes; he ~ed out an excellent actor a devenit un actor excelent; what a pretty girl she has ~ed out! ce fată drăguţă s-a făcut!; the weather has ~ed out fine s-a făcut vreme frumoasă; the evening ~ed out rainy seara vremea s-a schimbat şi a plouat; to ~ over a) (despre un vehicul, avion etc.) a se răsturna; a capota; b) (fig.) a trece (într-un alt partid); to ~ round a) a se învârti, a se roti; (fam.) my head ~s round mi se învârteşte capul; to ~ round and round a se învârti mereu; b) a-şi schimba opiniile / politica, a trece într-un alt partid; c) a se întoarce; I haven't time to ~ round nu am timp nici să mă întorc (aşa sunt de ocupat); to ~ round on smb. a se lega / a se agăţa de cineva, a-i căuta pricină; to ~ to a) (fam.) a se pune pe lucru, a se apuca de lucru / treabă; b) a se preface în, a se transforma în, a deveni; water ~s to ice apa se preface în gheaţă; to ~ up a) a se răsfrânge în sus, a se îndoi în sus; his nose ~s up are nasul cam / în vânt; b) a sosi pe neaşteptate, a se arăta, a-şi face apariţia, a se prezenta; to ~ up at smb.'s house a sosi (pe neaşteptate) la cineva; they ~ed up at my office yesterday morning s-au prezentat la biroul meu ieri dimineaţă; to ~ up again a-şi face din nou apariţia; I hope my muffler will ~ up some day sper că fularul meu o să iasă la iveală într-o (bună) zi; he's always waiting for smth. to ~ up el aşteaptă întotdeauna să-i cadă ceva mură-n gură; he will ~ up one of these days vine / apare într-una din zilele acestea; smth. is sure to ~ up se va ivi desigur o ocazie; c) a se întâmpla, a surveni, a deveni; (pop.) to ~ up ill a se îmbolnăvi; to ~ up to smb.'s advantage a ieşi în folosul cuiva; to ~ upon a se învârti în jurul; to ~ upon a fixed point a se învârti în jurul unui punct fix; our whole policy ~s upon this alliance această alianţă este pivotul întregii noastre politici. II. s. 1. învârtire, învârtitură a unei roţi, tur; one ~ of the propeller urrtur de elice; a ~ of Fortune's wheel întorsătură a roţii norocului; (fig.) in the ~ of a hand cât ai clipi din ochi, cât ai zice peşte; it rests upon the ~ of a die atârnă numai de un fir de păr; to make a hundred ~s per minute a face 100 de rotaţii pe minut; (fig.) la perfecţie, foarte precis, la milimetru; (despre friptură) done to a ~ tocmai bun, fript nici prea tare nici prea puţin; (fam.) to do a hand's ~for smb. a da cuiva o mână de ajutor. 2. schimbare a direcţiei; (mar.) giraţie; (auto) viraj, întoarcere; to make / to take a ~ to the right a vira la dreapta; (auto, av.) to take a short ~ a vira scurt; (mar.) to finish a ~ a termina o giraţie; to be on the ~ a fi la un punct de.cotitură; at every ~ of affairs la fiecare întorsătură a lucrurilor; to take another ~ a lua o altă întorsătură; the affair was taking a tragic ~ chestiunea luă o întorsătură tragică, chestiunea devenea tragică; things are taking a ~ for the better lucrurile iau o întorsătură fericită; the patient has taken a ~ for the worse bolnavului a început să-i meargă mai rău, starea bolnavului a început să se înrăutăţească; it is upon the ~ of twelve bate ora 12; ~ of a disease criză a unei boli; she had one her ~s yesterday a avut una din crizele ei ieri; ~ of life vârsta la care începe îmbătrânirea; the ~ of the century începutul secolului / veacului; (mar.) ~ of the tide schimbare a mareei; (fig.) the ~ of the tide schimbare vizibilă în bine, moment de cotitură în viaţa cuiva, schimbare a soartci; the ~ of the balance is with him balanţa înclină în favoarea lui; (fin.) the ~ of the market jocul pieţii, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare; ~in the market schimbare în conjunctura pieţii. 3. întoarcere; (mii.) right ~! la dreapta!; left ~! la stânga!; about ~! la stânga-mprejur! 4. întorsătură, cotitură. şerpuitură (a unui drum), cot, meandră (a unui rau); ~ of a serpentine road cotitură / curbă a unei serpentine; sharp ~cotitură bruscă; there was a sharp ~ in the road drumul cotea brusc. 5. schimbare, variaţie; to have a ~ a suferi o schimbare. 6. întorsătură, direcţie, curs, cale, punct de cotitură, mişcare înapoi.. 7. (jig.) aptitudine, înclinaţie, înclinare, aplicare, pornire, factură, talent, dispoziţie; ~ of mind mod de a gândi, mentalitate; domestic ~ înclinaţie spre viaţa de familie; of a lively ~ (eu un temperament) vioi; he was of a romantic ~ avea ceva romantic în el; he is of a studious ~ este studios din fire; to have a ~ for smth. a avea o înclinaţie spre ceva, a-i plăcea ceva; she has a ~ for music ea arc aptitudini muzicale; he is of a humorous ~ e hâtru / şugubăţ / pornit pe haz; he has a natural ~ for chemistry arc o înclinaţie naturală spre chimie; to have a fair ~ a avea şansă. 8. formă, turnură, construcţie, mod; ~of a sentence turnură a unci fraze; English ~ of speech anglicism; ~ of expression mod de exprimare; there is a noble ~in his verse versurile sale au un suflu nobil; the ~of her arm contururile /linia braţului ei. 9. plimbare, tur; to take a ~ a face o plimbare / un tur / câţiva paşi; he took two ~s about the room se plimbă de două ori, încoace şi încolo prin cameră; măsură de două ori camera în lung şi-n lat; let us take a ~ round the garden să facem un tur / câţiva paşi prin grădină; to walk a ~ a umbla de colo până colo; an extra ~ tur de dans extraordinar. 10. rând; schimb, tură, şut; by ~s, in ~, ~ and ~ about pe rând, rând pe rând alternativ, unul după altul; each in his ~ fiecare la rândul său; everything in its ~ fiecare lucru la timpul său; now it's my ~ acum e rândul meu, acum sunt eu la rând; when it comes to your ~ când veniţi la rând, când vă vine rândul; my ~ will come to îmi va veni mie rândul să; I will serve you all in ~ vă voi servi pe toţi la rând; to speak in one's ~ a vorbi la rândul său; to take it in ~s to do smth., to take ~s in / at doing smth. a face ceva pe rând / cu schimbul / alternativ; to follow in ~ a urma / a veni la



980



rând; to supply smb.'s ~ a ţine locul cuiva, a reprezenta pe cineva; I will take my ~ to watch voi sta de veghe când îmi va veni rândul; to take one's ~ a intra în schimb / în tură. 11. număr de program; music-hall ~ număr de music-hall; her song ~ is at eleven o'clock îi vine rândul să cânte la ora unsprezece. 12. serviciu; friendly ~ serviciu prietenesc; good ~ serviciu, amabilitate, complezenţă; to owe smb. a good ~ a avea obligaţii / a fi îndatorat faţă de cineva; to do smb. a (good) ~ a face cuiva un (bun) serviciu (prietenesc); (prov.) one good ~ deserves another, ~ for ~ serviciu contra serviciu, o mână spală pe alta; to serve smb. the good ~ (of) a face cuiva serviciul (de a); to do a ~ for â ~ a răsplăti un serviciu printr-un alt serviciu, a face serviciu contra serviciu. 13. festă, renghi; ill / bad ~ festă urâtă; to do smb. a bad / an ill ~ a juca cuiva o festă urâtă; a face cuiva un prost serviciu. 14. prilej, ocazie; at every ~la fiecare pas, în fiecare clipă / moment. 15. folos, câştig; profit, beneficiu (într-o afacere); intenţie; scop; does it serve your ~? îţi serveşte aceasta? serveşte aceasta scopului tău?; it will serve my ~ aceasta mă aranjează (pentru moment), îmi convine; it would not suit his ~ aceasta nu l-ar aranja, nu i-ar conveni, nu ar corespunde intenţiilor sale. 16. (fam.) ştie nervos, lovitură, frică, spaimă; this sight gave me quite a ~ acest spectacol a fost pentru mine o adevărată lovitură / m-a răscolit; (fa/H.) you gave me such a ~! mi-ai tras 6 sperietură / spaimă! 17. o figură de patinaj:" 18. (mar.) volta. 19. (electr.) (tur de) spiră. 20. pl. (med., fam.) menstruaţie, soroc, period. 21. (tehn.) a) strung; b) zăvor (la fereastră). 22. dx)ligr.) şpis, musculiţă. 23. (muz.) grupet. -0- (despre un automobil, cal etc.) to have a good / fine ~ of speed a fi iute / rapid, a dezvolta o viteză bună. turnabout ['tamabaut] ş. 1. cotitură (şi fig.). 2. scrânciob, carusel. 3. revanşă. turnaround ['tomaraund] s. (amer.) v. t u r n r o u n d . turnback ['tombask] s. 1. fricos, laş. 2. v. t u r n o v e r (5). turn bench [~ bent/] s. (tehn.) polizor, tocilă. turn bridge [—brid3J ş. pod mobil, pod turnant. turncoat [~kout] s. renegat, transfug, dezertor; cameleon, persoană care se dă după cum bate vântul. turncock [~k?k] ş. 1. (tehn.) robinet de închidere. 2. supraveghetorul distribuţiei apei pe conducta principală de apă. turn-down [~daun] I.adj. (despre guler) răsfrânt, lăsat în jos. II. s. 1. refuz, declinare (a unei oferte). 2. guler răsfrânt. 3. v. t u r n o v e r (5). turn-down collar [~ 'kob r ] s. guler răsfrânt. turned comma ['to:nd 'komo] s. ghilimca. turned-on ['tamd'on] adf (sl.) 1. incitat, stimulat; excitat. 2. aflat sub influenţa unui narcotic, drogat. - ' . - ' . . - _ turner1 ['tarns1"] s. 1. strungar. 2. (tehn.) manipulator. turners, acrobat, gimnast. . . . Turneresque [.tomD'resk] adj. în genul / în stilul lui Turner (pictor englez 1775-1851). turnery ['tsmari] s. 1. atelier de strungărie. 2. meşteşugul strungarului. 3. strungărie artistică. 4. obiectele produse la strung. turn-in ftamin] s. interiorul cămăşii / supracopertei unei cărţi. turning [rto:nirj] s. 1. cotitură, serpentină; răscruce, răspântie, încrucişare de drumuri. 2. rotaţie; (astron.) revoluţie. 3. v. t u r n e r y (2). 4. strunjire. , „ - " . . . turning back [~ 'bask] s. întoarcere, înapoiere, revenire. turning bridge [~ 'brid3] s. pod turnant / rotativ. turning chisel [~ .t/izl] s. (tehn.) cuţit de strung. turning down [~ 'daun] s. (tehn.) strunjire. turning out [~ 'aut] ş. 1. ieşire; dare afară, scoatere. 2. mutare. 3. (tehn.) lărgire a unei găuri cu burghiul. '"> turning over [~ rouvor] s. 1. răsfoire (a paginilor unei cărţi). 2. răsturnare. turning-point [~point] s. moment hotărâtor / crucial, punct de cotitură^criză. turning saw [~ 'so;] s. (tehn.) ferăstrău cu coardă. turning tool [~ tu:l] s. v. t u r n i n g c h i s e l . turnip ['to:nip] s. 1. (bot.) rapiţă (Brassica râpa); Swedish ~ v. t u r n i p - c a b b a g e . 2. (şl.) ceas mare de buzunar. turnip-cabbage [~rka3bid3] s. (bot.) nap (Brassica ndpus). turnipy ['tamipi] adj. 1. mirosind a nap. 2."ca un nap. turnkey ['to:nki] ş. temnicer. turn-off [to:n'o(:)f] ş.l.v. t u r n o u t (6). 2. (fam.) motiv de blazare. turn-on fto:non] ş. (fam.) 1. lucru incitant sau excitant, 2. persoană sexi. turnout [rto:naut] ş. 1. adunare, asistenţă, auditoriu. 2. echipaj, trăsură; smart ~echipaj elegant. 3. (mil.) ţinută, uniformă. 4. (ec.) producţie globala. 5. grevă. 6. (ferov.) ramificaţie, bifurcaţie, branşament; schimbare de cale / de macaz; linie de garaj. 7. (amer.) punere ■ ■ în libertate a unei persoane arestate. turnover ['tomiouvo1"] ş. 1. răsturnare, culbutare. 2. (ec.) fluctuaţie a muncitorilor (în producţie). 3. (corn.) cifră de afaceri. 4. (gastr.) (şi apple ~) prăjitură cu dulceaţă de mere. 5. îndoitură, răsfrângere (a unui cearşaf de plapumă, a unui ciorap de sport peste bocanc). 6. (amer.) ultima noapte de detenţiune (dinaintea punerii în libertate). 7. articol de ziar care se continuă pe o altă pagină. 8. (corn.) rată a desfacerii unui produs. turnpike ['tompaik] s. 1. (ist.) barieră (la intrarea într-un oraş unde se percepea o taxă I vamă). 2. (înv.) v. t u r n s t i l e . 3. (mil.) capră cu sârmă ghimpată. 4. (amer.) şosea pe care se percepe o taxă de tranzit. turn radius ['to:n .reidjos] s. (av.) raza virajului. . turnround [.'tomraund] ş. 1. spaţiu de virare. 2. schimbare de direcţie. 3. curs favorabil, îmbunătăţire a situaţiei. 4. timp de descărcare (a unui avion, vapor); pregătire de întoarcere /returnare. ■ • _ turn screw [~ 'skru:] ş. şurubelniţă.



 981



turnsole [~soul] s. 1. (bot.) floare a-soarelui (Helianthus annuus). 2. (chim.) turnesol. 3. (bot.) heliotrop. turnspit [~spit] s. persoană care învârteşte de frigare. turnstile [~stail] s. cruce de barieră. turntable [~.teibl] s. 1. (ferov.) placă turnantă. 2. (tehn.) masă turnantă / rotativă: platformă turnantă (la tun). 3. platan de patefon / pick-up. turn-up ['to:nAp] I. s. 1. manşetă suflecată / sumeasă; mânecă suflecată / sumeasă; manşetă de pantalon sumeasă. 2. (la jocul de cărţi) carte întoarsă / dată pe faţă; (fig., fam.) it's a mere ~ e o chestie de şansă / de noroc. 3. (fam.) bătaie, încăierare, păruială. turn-up bed [~ 'bed] ş. pat pliant. turn-up trousers [-'trauzaz] s. pl. pantaloni cu manşetă. turpentine ['teipaiitain] I. s. terebentină; oii /spirit of ~esenţă de terebentină. II. vb. ţr.,1. a fricţiona cu terebentină. 2. (amer.) a extrage terebentină din. turpentine-tree [~ -tri:] s. (bot.) terebint (Pistacia îerebinthus). turpeth ['t3:po9] s. (bot., med.) rădăcină cu proprietăţi purgative din India. turpitude ['t3:pitju:d] s. infamie, ruşine, josnicie, ticăloşie. turps [ta:ps] s. (fa/u.) v. t u r p e n t i n e . turquoise ['to:kwa:z] s. turcoază, peruzea. turret [Wit] s. 1. (coitstr.) turn, foişor. 2. (mii.) turelă. 3. (tehn.) cap revolver. turreted [Wind] adj. 1. eu turelă, cu turcie. 2. cu turnuleţe. turret-gun [ WitgAn] s. (mii.) piesă grea de artilerie cu bătaie lungă (în turela vasului). turret head [~ hed] s. (mii.) tanchist-observator. turret lathe [~ leifl] ş. (tehn.) strung-revolver. turret ship [~ /ip] s. (mar.) cuirasat. turret steps [~ steps] s. pi. scară în spirală. turtle1 [tsitl] s. (omit.) turturică, turturea (Streptopelia turtur). turtle2 I. s. (zool.) broască-ţestoasă (mai ales de mare) (Testudo; Chelonia); (auto, mar. si.) to turn ~ a se răsturna, a capota. II. vb. intr. a vâna / a prinde broaşte-ţestoase. turtle-dove [~d\v] s. v. t u r t l e 1 ; (jig.) a pair of ~ doi porumbei. turtleneck [~nek] s. 1. guler înalt. 2. pulover (cu guler) pe gât. turtle shell [-/el] s. carapace de broască-ţestoasă. turtle-soup [~'soup] s. (gastr.) supă de broască-ţestoasă.. turves [to:vz] s. pi. de la t u r f. Tuscan ['tAsksn] I- adj. din Toscana, toscan. II. s. 1. locuitor din Toscana, toscan. 2. dialectul toscan. tush1 [IA/] s. dinte (de cal). tush2 (înv.) I. interj, ptiu! II. vb. intr. a exprima dezaprobarea. tushery ['tA/ari] s. 1. abuz de arhaisme (într-un roman istoric). 2. (fam.) romane pline de arhaisme. tusk [tAsk] I. s. eolţ (de elefant, de morsă). II. vb. tr. a răni eu colţii. tusked [-t] adj. (despre elefant etc.) cu colţi. tusker ['tAsk3r] s. elefant sau porc mistreţ adult (cu colţii dezvoltaţi). tussive ['tAsiv] adj. care provoacă sau însoţeşte tuşea. tussle ['tAsl] I. vb. iu/r. a se lupta, a se bate. II. s. luptă, bătaie, încăierare. tussock ['tAsak]s. l.smoc (de iarbă, de păr); moţ (la păsări). 2. v. t u s s o c k - m o t h . tussock-moth [~ 'm;>(:)9j s. (entom.) omidă (păroasă) de fluture nocturn (Orgyia). tussore ['tAsar, tASS:1"] s. 1. vienne de mătase indian (Antherae mylitta). 2. ţesătură de mătase din gogoşile viermelui de mătase indian. tut [tAt] I. interj, (exprimă nerăbdare, ciudă sau reproş) drace! asta-i bună! ei poftim! II. vb. intr. a-şi exprima nerăbdarea sau ciuda prin exclamaţii. tutela [tju:'ti:b],pl. tutelae [-li:] s. (jur.) tutelă. tutelage ftjuitilid^j s. 1. (jur.) tutelă. 2. supraveghere, pază. 3. învăţământ, educaţie. tutelar ['tjmtuV] adj. 1. tutelar. 2. păzitor, ocrotitor. tutelary ['tju:titori] adj. v. t u t e l a r . tutenag(ue) ['tjuitarueg] s. 1. aliaj de zinc, cupru şi nichel. 2. (incorect) zinc. tutor l'tjutor] I. s. 1. profesor (mai ales particular); preceptor. 2. (univ.) (şi college ~) îndrumător, unul dintre profesori, membru al unui colegiu, care se ocupă de activitatea studenţilor (fără a le preda în mod necesar); private ~ membru al unui colegiu ales de studenţi ca profesor particular şi căruia îi revine aproape toată activitatea didactică. 3. (amer- univ.) profesor suplinitor ales pe timp de unul sau mai mulţi ani. 4. (jur.) tutore, epitrop. 5. (înv.) supraveghetor. II. vb. tr. 1. a instrui, a învăţa mai ales ca profesor particular. 2. a dăscăli, a mustra. 3. (înv.) a supraveghea, a avea supravegherea (cu gen.). tutoress ['tjutaris] s. 1. învăţătoare, institutoare; preparatoare, meditatoare. 2. (jur.) tutoare. tutorial [tju(:)'to:ri3l] I. adj. 1. (scol.) de repetitor, de preparator. 2. de tutore, tutelar. II. s. pi. (scol.) lucrări practice (de seminar, de laborator). tutorial system [~ 'sistam] s. sistem de învăţământ universitar sub controlul unui director de studii. tutory ['tjmtari] s. (jur.) tutelă. tutsan ['tAtsan] s. (bot.) sunătoare, pojarniţă (Hypericum perforatum). tutti ['tutiO] s. (muz.) tulti. tutti frutti [tu:ti Tru:ti] s. (gastr.) îngheţată cu bucăţele de fructe şi nuci. tutu [1u:tu;] s. (Jr.) jupă de balerină. tut-work ['tAtW3:k] s. lucru în acord (în minele de cositor şi plumb). tut-worker [~W3:ko] s. lucrător în acord (în minele de cositor şi plumb). tu-whit [itu'/iwit] interj, v, t u - w h o o . tu-whoo [tu'hwu:] I. interj, u-hu! bu-hu! II- vb. intr. a imita ţipătul bufniţei. tux [tAks] s. v. t u x e d o (1).



twice-normal



tuxedo [tAk'si:dou],pl. tuxedos, tuxedoes [-z] s.(amer.) 1. smoching. 2. (si.) cămaşă de forţă. tuxedo junction [~ K^Ank/n] s. (amer. si.) loc favorit de întâlnire al amatorilor de swing (bar, salon de dans etc.). tuyere [tju:'jS3r] s. 1. (metal.) gura de vânt. 2. (tehn.) duză. TV dinner ['ti:vi: idinarl s. (amer. fam.) mâncare (congelată) preambalată. twaddle ['twadl] I.s. trăncăneală; palavre, baliverne; to talk~a spune baliverne. II. vb. intr. a trăncăni, a pălăvrăgi, a vorbi / a îndruga verzi şi uscate. twaddler ['tw^dla1-] s. flecar, palavragiu. twain [twein] num., adj., s. (înv. poetic) doi; pereche, dublu; in ~ în două. twang1 [tw£en] I. vb. A. iutr. 1. (despre o coardă) a zbâmâi, a vibra; (despre obiecte metalice) a zdrăngăni, a zăngăni, a zomăi; (despre trâmbiţă etc.) a suna, a răsuna. 2. a vorbi nazal / pe nas, a fornăi. B. tr. a face să vibreze (o coardă); a ciupi (coarda unui instrument). II. s. 1. şuierat, bâzâit, zbârnâit. 2. voce nazală; nazalizare; to speak with a ~ a vorbi nazal / pe nas. III. interj, sfâr! bâz!; ding-dang! twang2 s. (dial, scot.) gust scârbos. 'twas [twaz] formă contrasă de la it w a s . tweak [twi:k] I. vb. tr. a pişcă. II. ş. 1. pişcătură. 2. (pop.) şiretlic, viclenie. tweaker ['twi:ks»rl s. (sl.) praştie de cauciuc (pentru copii). tweed [rtwi:d] s. (text.) 1. tweed (stofă de lână englezească, ţesută de mână). 2. pi. haină de tweed. tweedle [twi:dl] I. vb. A. intr. 1. a scârţâi (la vioară); a zdrăngăni (la pian). 2. (despre păsări) a cânta, a ciripi. B. tr. 1. a scârţâi la (vioară); a zdrăngăni la (pian). 2. a linguşi, a măguli. II. s. scârţâit; zdrăngănit. tweedledum and tweedledee [~'dAm snd ~'di:] s. doua persoane sau lucruri greu de deosebit; gemeni; „ce mi-e una. ce mi-e alta"; „tanda-manda". tweedy ['twi:di] adj. din / de tweed. 'tween [twi:n] prep., adv. (contras din b e t w e e n ) între. tweendeck [~dek] s. (mar.) interpunte. tweeny ['twi.ni] s. (fam.) 1. servitoare tânără (care ajută bucătăresei şi fetei în casă). 2. ţigară de foi mai scurtă. tweet [twi:t] I. vb. intr. (despre păsări) a ciripi. II. interj. ~, ~cirip-cirip! III. s. ciripit. tweeter ['twi:t9r] s. (tel.) difuzor de redat frecvenţe înalte; tweeter. tweeze [twi:z] (med.) I. s. (îuv.) trusă (medicală). II. vb. tr. (fam.) v. t w e e z e r . tweezer ['twi;z9rj vb. tr. a smulge, a scoate, a îndepărta cu penseta. tweezers ['twi:zoz] s. pl. 1. (şi a pair of ~) pensetă. 2. (poligr.) cleştuţă. 3. (înv.) trusă (medicală). twelfth [twelfO] I. num. ord., adj., pron. al doisprezecelea. II. s. 1. al doisprezecelea. 2. (mat.) doisprezecirne. Twelfth-Day ['twclfG'deij s. (bis.) (ziua de) Bobotează (a 12-a zi după Crăciun). Twelfth-Night [~'nait] s. 1. (bis.) seara de Bobotează. 2. (bis.) ajunul Bobotezei. 3. „A douăsprezecea noapte" (piesă de Shakespeare). Twelfth Tide [~ 'taid] s. Bobotează (mai ales intervalul dintre ajunul şi sfârşitul zilei de 6 ianuarie). twelve [twelv] I. num. card., adj., pron. doisprezece. II. s. 1. doisprezece; duzină. 2. grup de 12 persoane, obiecte etc. 3. the Twelve (re/.) cei doisprezece apostoli. 4. (poligr.) format de 12 file (24 pagini). twelvefold ['twelvfould] I. adj. de douăsprezece ori mai marc sau mai numeros. II. adv. de douăsprezece ori mai mult. twelvemo [~mou] s. v. t w e l v e (II, 4). twelvemonth [~nun8] s. an. twelve-note [~nout] adj. v. t w e l v e - t o n e . twelve pence [~ pans] s. (rar) şiling. twelve-penny [~pani] adj. (rar) 1. (în valoare de) un şiling. 2. (fig.) fără valoare, neînsemnat. twelve-tone ['--toun] adj. (n/uz.) de douăsprezece tonuri; dodecafonic. twentieth [twenti:9] I. num., adj., pron. al douăzecilea. II. s. 1. al douăzecilea- 2. (mat.) douăzecime. twenty ['twenti] I. num. card., adj., pron. douăzeci; ~-fîve douăzeci şi cinci; haven't I told you ~ times that?... nu ţi-am spus de nu ştiu câte ori / de o sută de ori ca...? II. s. 1. douăzeci. 2. the twenties (pl.) a) cifrele între 20 şi 29; b) anii douăzeci, deceniul al 3-lea (al unui secol). twentyfold [~fould] I. adj. de douăzeci de ori mai mare sau mai numeros. II. adv. de douăzeci de ori mai mult. twenty-fourmo [~'fo:mou] s. (poligr.) format de 24 file (48 pagini). twentymo [~mou] s. (poligr.) format de 20 file (40 pagini). 'twere [twa(:)c] contras din it w e r e . twerp [twa:p] s. (sl.) 1. tip scârbos, scârbă. 2. bou, tâmpit. Twi [twi:] s. (lingv.) aşanti (limba vorbită de negrii africani în Gliaiui). twibil(l) f'twaibil] s. 1. (tehn.) topor cu tăiş drept în cruce; topor cu două tăişuri. 2. (ist.) halebardă. twice [twais] adv. de două ori; îndoit; dublu; ~ five is ten de două ori cinci fac zece; think ~ before you do that gândeşte-te de două ori / gândeşte-te bine înainte de a face asta; ~ as much de două ori pe atât; ~ as good de două ori mai bun; he didn't think ~ about it a) nu s-a mai gândit la asta, a uitat de asta; b) nu s-a gândit mult, a făcut-o fără să se gândească mult. twice-laid [~leid] adj. 1. făcut din fire de funie veche sau uzată- 2. (jig.) cârpit, făcut din vechituri sau resturi. twice-normal [~'n:>:m3l] adj. (chim.) dublu normal.



 twicer



twicer [rtwaisor] s. 1. (poligr.) zeţar-tipograf. 2. (fam.) persoană care se duce de două ori la biserică duminica. 3. (fam.) cumulard. twice-told ['twais 'tould] adj. 1. povestit de două ori; repovestit. 2. (prea bine) cunoscut; banal; banalizat. twicoloured ['twikAtad] adj. 1. bicolor. 2. multicolor. twiddle ['twidl] I. vb. A. tr. 1. a învârti; a se juca cu; a bate darabana cu (degetele); to ~ one's fingers / thumbs a) a bate darabana; b) (fig.) a pierde vremea, a trândăvi, a tăia frunze câinilor. B. iu/r. 1. a se învârti. 2. (with) a se juca (cu). 3. a-şi pierde vremea cu nimicuri. 4. (fam.) a sporovăi, a tăifăsui, a pălăvrăgi. II. s. 1. învârtire (uşoară). 2. zorzoane, podoabe. twiddler [-9r| s. pierde-vară, leneş. twig1 [twig] I. s. 1. rărnurea, sinicea; vergea, nuia; (fam.) to hop the ~ a da ortul popii, a muri. 2. (în basme etc.) nuia fermecata; baghetă magică (pentru descoperirea izvoarelor etc.). 3. (anat.) arteră terminală; nerv terminal. 4. (şl.) pom. II. vb. tr. (dial., înv.) a bate cu nuiaua. twig2 s. (înv.) fason, modă. twig3 (sl.) vb. A. tr. 1. a pricepe, a înţelege. 2. a urmări, a supraveghea (mai ales îndeaproape). 3. a zări; a recunoaşte. B. intr. a pricepe, a înţelege. twigged [-d] adj. cu ramuri sau lăstare. twiggy ['twigi] adj. 1. rămuros. 2. (fig.) subţire, fin, delicat. 3. ca nişte ramuri. twilight ['twailait] I. s. 1. amurg, crepuscul; (mai rar) zori, revărsatul zorilor. 2. (fig.) amurg; asfinţit, apus, scăpătat. 3. lumină slabă; umbră; obscuritate. II. adj. 1. crepuscular. 2. slab luminat; umbrit; obscur. 3. (fig.) de apus / asfinţit, care se apropie de amurg. III. vb. tr. (rar) a lumina slab. twilight switch [~ switfl s. (electr.) întrerupător de iluminat public. twill [twilj (teAt.) I. s. diagonal; ţesătură diagonală; stofă cu ţesătură diagonală, stofă cu urzeală în patru iţe. II. vb. tr. a ţese în diagonală.' 'twill contras din i t w i 11. twilled [-d[ adj. (text.) diagonal. twilly l'twili] s. (teAt.) maşină de desfăcut deşeuri; maşină de scuturat lână. twilly devii [~ 'dcvl] s.v. t w i l l y . twin [twin] I. s. 1. (mai ales la pi.) geamăn. 2. tiz, omonim. 3. (lucru) pereche. 4. Twins (astron.) Castor şi Pollux, Gemenii. II. adj. 1. geamăn. 2. omonim(ic). 3. pereche. 4. bifilar; jumclat; dublu. III. vb. A. intr. 1. a naşte gemeni. 2. (înv.) a se naşte ca geamăn. 3. (fig.) (with) a fi pereche (cu), a li frate bun (cu). B. tr. a uni, a lega. twin bed [~bed] s. 1. unul dintr-o pereche de paturi identice. 2. pi. paturi identice (alăturate). twin berry [~ iborij s. (amer. bot.) arbust cu flori roşietice şi boabe negre lucioase (Ixmicera involucrata). twin-birth [~bo:0] s. naştere de gemeni. twin-born [~bo:n[ adj. născut ca geamăn. Twin Cities [~ 'sitiz] s. pi. „Oraşele gemene" (5/. Paul şi Minneapolis, în S.U.A.). twin crystals [~ 'kristlz] s. (metal.) maclă. twin-deck bus [~'dck .bAs[ s. (auto) autobuz etajat / cu imperială. twin door ['~ do:] s. uşă dublă. twine1 [twain] I. s. 1. sfoară; şnur. 2. (agr.) sfoară de legat snopi. 3. (teAt.) sfoară cu cocleţi; mănunchi de fire textile; tort, aţă din mai multe fire. 4. împletire, răsucire; întreţeserc. 5. împletitură; coş. II. vb. A. tr. 1. a împleti; a răsuci. 2. a înfăşură; a cuprinde; a încolăci; a îmbrăţişa. B. intr. a şerpui. twine2 (scot.) vb. A. tr. a tăia, a despărţi. B. intr. a se despărţi. twined [twaind] adj. răsucit etc. (v. t w i n e 1 II). twin-engined ['twin'ei^ind] adj. (tehn.) bimotor, eu două motoare. twiner ['twains1"] s. 1. împletitor; răsucitor. 2. (bot.) plantă volubilă. 3. (text.) aparat / maşină de răsucit fire. twinge [twind3] I. s. 1. acces de durere; durere bruscă şi violentă; ~ of conscience mustrare de conştiinţă. 2. tresărire; spasm. II. vb. A. tr. a face să doară, a chinui; his conscience ~d him îl chinuia / îl mustra conştiinţa. B. intr. a durea; his arm ~d îl durea braţul. twin girder ['twin 'g3:d3r] s. (tehn.) grindă-cheson. twin ignition [~ ig'm7.7n] s. (auto) dublă aprindere. twin-jet plane [~'d3et plein] ş. (av.) avion cu reacţie bimotor. twink1 [twirjk] s., vb. v. t w i n k 1 e. twink2 vb. intr. (înv.) a (ră)suna. twinkle ftwirjkl] I. s. 1. licăr, licărire; scăpărare, scânteiere. 2. clipire (a ochilor). 3. tresărire; mişcare bruscă. 4. clipă, clipită, moment; in a ~într-o clipă. 5. (astron., fiz.) scintilaţie. II. vb. A. intr. 1. a licări; a scapără, a scânteia. 2. a clipi; a clipoti. B. tr. 1. a aprinde; a face să scânteieze. 2. a clipi din (ochi). twinkling ['twirjklinjş. 1. licărire; scăpărare, scânteiere; in the ~ of an eye cât ai clipi din ochi. 2. clipă, clipită, moment. twinned [twind] adj. 1. (născut) geamăn. 2. pereche; împerecheat. 3. legat, unit. twinning ['twinirj] s. 1. naştere de gemeni. 2. împerechere. 3. legare, unire. twin rudder ['twin .rAdo1] s..(mar.) cârmă dublă. twin screw [~ 'skru:] s. (tehn.) elice dublă. twin-set [~'sct] s. set, garnitură (jachetă şi pulover din acelaşi material şi aceeaşi culoare). twin track [~ 'trsek] s. (amer. ferov.) linie ferată (cu cale) dublă. twin wheels [~ 7;wi:lz] s. pi. (auto) roţi jumclatc. twin wire [- 'waio1"] s. 1. (electr.) conductor cu vână dublă. 2. (tel.) fir dublu.



982



twirl [two:l] I.s. 1. învârtire, rotire (repede). 2. vârtej; volbură. 3. cârlionţ. II. vb. A. tr. a învârti (repede), a roti (repede); a răsuci (mustaţa etc.). B. intr. a se învârti (repede), a se roti (repede). twirler ['twa:l3r] s. persoană care învârteşte. twist [twist] I. s. 1. îndoitură; cotitură, cot. 2. învârtire, rotire; rotaţie. 3. răsucire; contorsionare. 4. frânghie, funie; şnur; sfoară; fir răsucit. 5. obiect răsucit, de exemplu cornet, pungă de hârtie etc. 6. pâine împletită; colac. 7. twist (dans). 8. (tehn.) cablaj; cablare. 9. strâmbare; deformare. 10. particularitate, specific, caracteristică. 11. înşelăciune, amăgire. 12. (fam.) poftă (de mâncare). 13. (sl. înv.) amestec de băuturi. 14. (şl.) fată; femeie. II. vb. A. tr. 1. a îndoi, a răsuci. 2. a învârti, a roti. 3. a răsuci, a contorsiona. 4. a împleti. 5. a stoarce (rufe). 6. a strâmba, a deforma. 7. (fa/n.) a înşela, a păcăli. 8. a chinui. 9. (sl.) a spânzura. B. refl. to ~ oneself into a se furişa în. C. intr. 1. a se răsuci, a se suci. 2. a se învârti. 3. a şerpui; the road ~ed a good deal drumul şerpuia foarte mult. twist cabler ['twist .keibto1"] s. (teAt.) maşina de dublat şi răsucit. twist drill [~ dril] s. (tehn.) sfredcl spiral / elicoidal. twisted ['twistid] adj. strâmb; răsucit etc. (v. t w i s t II). twister ['twistor] s. 1. persoană care răsuceşte etc. (v. t w i s t II, A). 2. (teAt.) muncitor la răsucit. 3. (text.) maşină de răsucit. 4. (fam.) escroc; mincinos. 5. (fam.) minciună; braşoavă. 6. (fam.) întrebare şau problemă care încurcă pe cineva. 7. (amer.) tornadă; vârtej / trombă de vânt. 8. (la pescuit) momeală artificială. twisty ['twisti] adj. 1. sucit, răsucit; strâmb. 2. (jig.) indispus, prost dispus. 3. (fîg.) care nu c de nădejde; Iară onoare. . twit [twit] I. s. 1. reproş; dojana, mustrare. 2. împunsătură, zeflemea. twitch1 [twit/] I. s. 1. smulgere; tragere; rupere. 2. convulsie; spasm. II. vb. A. tr. 1. a smulge; a trage (de mânecă etc.). 2. a trage / a târî cu lanţul (trunchiuri de arbori). B. intr. 1. a se contracta. 2. to ~ at a trage de. twitch2 ş. v. c o u c h2. twitchety ['twit/iti, -ati] adj. (fam.) nervos; ţâfnos. twitter1 ['twits1"] I. ş. 1. ciripit. 2. nervozitate, emoţie; tremur; in a ~agitat; emoţionat. 3. vorbărie, pălăvrăgeală. 4. chicotit, chicoteală. II. vb. intr. 1. a ciripi. 2. a tremura; a fi nervos / agitat. 3. a sporovăi. 4. a chicoti. twitter2 vb. tr. a certa, a mustra, a dojeni. 'twixt [twikst] (poetic, dial.) prese, de la b c t w i x t. two [tu:] I. num. card. 1. doi, două; (sport) one ~! one ~! un1! doi! un'! doi!; no ~ men are alike nu găseşti doi oameni care să semene (unul cu celălalt); he folded the sheet of paper in ~ îndoi foaia de hârtie (în două părţi egale); he broke the stick in ~ rupse băţul în două; (mil.) form ~ two! (adunarea / luaţi) pe două rânduri!. 2. (numai în one or ~) câţiva, câteva; one or ~ books (vreo) două-trei cărţi. II. ş. to walk in ~s, to walk ~ by / and ~ a merge / a defila în rânduri de câte doi; they were coming in by ~s and threes intrau în grupuri de câte doi-trei; I think I'll have ~ of everything cred că o să iau câte două (obiecte) din fiecare. ♦ (jig.) putting ~and ~ together a pune lucrurile cap la cap; (fîg. fam.) in ~s cât ai zice „peşte"', cât ai bate din palme. two-barrelled ['tui'bzerald] adj. (despre puşcă etc.) cu două ţevi. two-bit [~'bit] adj. (amer. sl.) 1. care valorează 25 de cenţi. 2. ieftin; fără valoare. two bits [~ 'bits'] ş. pl. (amer. sl.) (suma de) 25 de cenţi. two-by-four [~ibai'fo:r] I. adj. 1. care măsoară 2 x 4 ţoii / 2 x 4 picioare etc. 2. (jig. fam.) mie, îngust, înghesuit. II. s. scândură sau cherestea groasă de 2 ţoii şi Iată de 4 ţoii (indiferent de lungime). two-chamber system [~'t/eimbor .sistam] s. (pari.) sistem bicameral. two-colour [~ikAbr] adj. bicolor, cu / în două culori. two-cornered hat [~.ko:n3d 'ha?t[ s. (înv.) bicorn. two-cycle engine [~.saikl 'end3in[ s. (tehn.) motor în doi timpi. two-decker [~'dckorJ s. 1. (mar.) vas cu două punţi. 2. (fam.) tramvai şau autobuz cu imperială. 3. (teatru fam.) piesă în două acte. two-edged [~.ed3d] adj. (despre sabie, argument, acţiune etc.) cu două tăişuri. two-engine(d) jet plane [~'end3in(d) id3ct iplcih] s. (av.) bireactor. two-eyed [~aid] adj. cu doi ochi; (despre microscop etc.) binocular. two-faced [~'fcist[ adj. 1. (despre stofe) cu două feţe. 2. (fig., despre persoane) cu două feţe, prefăcut, făţarnic, ipocrit, fals. two-fisted pfistid] adj. 1. capabil să se folosească de ambii pumni. 2. (fig. fam.) viguros; viril. twofold [~fould] I. adj. dublu; în două straturi; (răsucit) în două fire. II. adv. dublu, de două ori. two-footed [~'futid] adj. cu două picioare, biped. two-four [~'fo:r] s. v. t w o - f o u r p i e c e . two-four piece [~~ 


 983



3. (ist.) monedă englezească de aramă în valoare de doi penny bătută în timpul domniei lui George al III-lca. twopenny j'tApsni] I. adj. 1. în valoare de doi penny, care costă doi penny. 2. (fig.) ieftin, iară valoare; a ~remedy un remediu de doi lei. II. s. 1. (sl.) cap, căpăţână, bostan; (la jocul de-a capra) tuck in your ~! punc-te (capră)! bagă capul Ia cutie! 2. (înv.) (un fel de) bere englezească care se vindea la preţul de doi penny litrul. twopenny-halfpenny Hhcipani] adj. 1. de doi penny şi jumătate; a dozen ~ stamps timbre în valoare de doi penny şi jumătate. 2. (jam., jig.) de doi bani / lei; a ~ doctor un medic de duzină; what a terrific to-do over a ~ bracelet! ce mai circ / tămbălau pentru o brăţară de două parale! twopennyworth rtu:'peniw3:0, 'Uppniwa^] s. (jăm.) ceva în valoare de doi penny; if only this son of mine had got ~ of courage! dacă feciorul ăsta al meu ar fi avut curaj de doi Iei! two-petalled ['tuitpet^ldj adj. (bot.) bipctal. two-phase [-.fciz] adj. (electr.) cu două faze, bifazat. two-piece [~-pi:s] adj. din două părţi / piese; ladies' ~suit / costume deux pieces. two-pin [~'pin] s. (electr.) fişă dublă. two-ply ['tuiiplaij adj. 1. (text.) dublat în două lîrc. 2. (telm.) duplex. two-ply board [~ ba:d] s. (/eh/f.) carton duplex. two-ply yarn [~ 'ja:n] s. (text.) fir răsucit în două. two-pole ['tu:ipoul] adj. (electr.) cu doi poli, bipolar. two-seater [~'si:tar] s. 1. (auto) autoturism (sport) de două locuri. 2. (av.) avionctă de două locuri / biloc. two-sided [~'saidid] adj. 1. cu două laturi, bilateral. 2. (fig.) care are / prezintă două aspecte / doua puncte de vedere. twosome ['tu:sPm] l.adj. pentru pereche /cuplu, pentru două persoane. II. s. l.(muz.) dans de pereche; joc de doi. 2. joc pentru doi jucători; joc în doi. 3. (scoţ. dial.) cuplu, pereche. 4. (fa/n.) convorbire în doi / între patru ochi. two-speed ['lu:'spi:d] adj. (despre un motor) cu două viteze. two-spot [~'sp.it] s. 1. carte de joc cu doi „purici". 2. piesă / piatră de domino (însemnată) cu două puncte. 3. latură / faţă de ziar (însemnată) cu două puncte. 4. (amer. sl.) bancnotă de 2 dolari; 2 dolari. two-star ['tu:sta:r] adj. (destul de) bun, de o calitate mulţumitoare; (despre un hotel) de două stele. two-step [-pstep] I. s. (dans, muz.) pas de doi, pas de deux. II. adj. în două etape / faze; în două trepte. two-storied [~'sto(:)rid] adj. (despre o clădire) cu două etaje. two-story [~.sto:ri] adj. v. t w o - s t o r i e d . two-stroke [~-strouk] I. adj. (despre motor) în doi timpi. II. s. (fam.) motocicletă în doi timpi. two-throw [-tOroli] adj. (te/m., despre im arbore cotit) cu două coturi. two-time ['tur'taim] vb. ţr. (amer. .sl.) a-şi înşela (partenerul de căsnicie, iubitul sau iubita); a duce o viaţă (sexuală) dublă. two-time loser ['tujtaim 'lu:zar] s. (amer. sl.) 1. recidivist. 2. persoană divorţată de două ori. two-timer [~'taimarl s. (amer. sl.) soţ necredincios sau soţie necredincioasă; amant infidel sau amantă infidelă. two-tone ['tu:toun] adj. care are două culori, colorat în două nuanţe. two-tongued [~'tAnd] adj. fals, prefăcut; mincinos. 'twould [twudj (înv., lit.) presc. de la it w o u l d . two-way ['tuitwei] adj. (telm.) eu două căi / canale / direcţii; duplex; bilateral. two-way cock [~ 'kok] s. (telm.) robinet cu două căi / poziţii. two-way mirror [~ -mira1"] s. oglindă transparentă. two-way street [~ 'stri:t] s. (drum.) arteră cu două sensuri de circulaţie. two-way switch [~ 'swit/] s. (electr.) comutator cu două căi. two-way television [~ 'telivi3n] s. (TV) televiziune bilaterală. two-way traffic [~ 'trrefik] s. circulaţie în ambele sensuri. two-way valve [~ Vaîlv] s.v. t w o - w a y c o c k . two-wheeler ['tu:'wi:br] I. adj. (despre trăsura etc.) cu două roţi; ~ trailer remorcă cu două roţi. II. s. (fam.) vehicul cu două roţi (mai ales trăsură). two-wire [~'waia] adj. (electr.) bifilar. two-yearly ['tu:'ja:li] adj. bienal, o dată la doi ani. two-year old [~ja:riOuld] I. adj. (despre u/t copil sau mânz) în vârstă de doi ani. II. s. copil sau mânz (în vârstă) de doi ani. twyer ['twaia1"] s. (metal.) gură de vânt (la furnal). Tyburn ['taiba:n] s. (ist.) răspântie în vestul Londrei unde se înălţau spânzurătorilc; (fig.) the ~ tree spânzurătoare; (fig.) to dance the ~ jig a fi spânzurat, a muri în ştreang. Tychonic [tai'konik] adj. (ist. astron.) referitor la astronomul danez Ţycho Brahe (1546-1601) sau la sistemul său. tycoon [tai'ku.n] s. l.(ist.) titlu dat de străini şogunului în Japonia (între 1854-1868). 2. (fam.) magnat al finanţelor, mare industriaş multimilionar / miliardar. tye [tai] s. (mar.) troţă. tyke [taik] s. 1. javră, potaie; eotarlă. 2. (mai ales scoţ.) necioplit, ţărănoi, bădăran; a Yorkshire ~ locuitor al comitatului Yorkshire. 3. (mai ales amer. fam.) copil mic şi neastâmpărat; diavol împieliţat. tylosis [tai'lousis] s. (med.) tilosis. tympan ['timpan] s. (anat., arhit.) timpan. tympana ['timpana] pl. de la t y m p a n u m. tympanic bone [tirn'paenik 'boun] s. (anat.) osul timpanului. tympanic membrane [~ 'membrein] s. (anat.) membrană timpanică.



typometry



tympanism ['timpanizm] s.v. t y m p a n i t e s . tympanist ['timpsnist] s. (muz.) timpanist. tympanites [itimpa'naiti:z] s. (med.) timpanism, meteorism. tympanitis [ttimpa'naitis] s. (med.) tiinpanită; otită medie. tympanum ['timpanam],pl. tympana [-na] s. v. t y iu p a n . type1 [taipl s. 1. tip; gen; soi; clasă; speţă; sortiment; model. 2. (poligr.) caracter; tip; literă de tipar. type2 vb. ir. 1. a dactilografia. a bate (ceva) la maşină. 2. to ~ in a adăuga (un cuvânt etc.) într-un text dactilografiat; to ~ out a) a scrie (un text) direct la maşina, b) (şi to ~ up) a dactilografia (un text) după ciornă. type3 vb. tr. (med.) a determina grupa sangvină (a sângelui colectat). type alloy ['taip .feloi] s. (poligr.) aliaj de litere. type analysis [~ a'naslisis] s. (chim.) analiză pe grupe structurale. type area [~ isaria] s. (poligr.) oglinda culegerii. type-bar [~'bu:r] s. (poligr.) bara literei (la maşina de scris). type cabinet |~ ik^binit] s. (jxyligr.) regal de litere. type carrier [~ .kaeria1"] s. (poligr.) transportor de litere. type case [~ kcis] s. (poligr.) casă de litere. typecast [~ka:st],paşt. si part. trec. typecast vb. tr. a repartiza (un actor) în roluri de aceeaşi factură. type-caster [~.ka:star] s. (poligr.) (muncitor) turnător de litere. type-casting machine |~iku:stirj moi/i:n] s. (poligr.) maşină de turnat litere. type catalogue [~ .kastaloug] s. (poligr.) probar de litere. typeface [~feis] s. (poligr.) corp de literă. type-founder [^faunda1] s.v, t y p c - c a s t c r . type-foundry [~ifaundri] s. (poligr.) topitorie de litere. type genus [~ ^ i m a s ] s. (biol.) gen tip. type matrix |~ >meitriks] s. (poligr.) matriţă de litere. type metal [~ iinctl] s. (poligr.) metal de litere, aliaj poligrafic. typescript [~skript] s. text / exemplar dactilografiat, copie (a manuscrisului) bătută la maşină; manuscris dactilografiat. typesetter [~tsctar] s. (poligr.) (muncitor) culegător (de litere), zeţar. typesetting ['taipTsctin] s. (poligr,) culegere (a literelor). type-setting machine [~ mai/i:n] s. (poligr.) maşină de cules (litere). type species ['taip ispi:/iz] s. (biol.) specie tip. type specimen [~ ispcsim^nj s. (biol.) specimen tip. type specimen book [~ ispesiman ibuk] s.v. t y p e c a t a l o g u e . typewrite [~rait] vb. tr. (înv.) v. t y p e2. typewriter f'taip.raita1"] s. 1. maşină de scris. 2. (înv.) v. t y p i s t . typewriter copy [~ .kapi] s. (poligr.) copie dactilografiată. typewriting ['taip.raîtirj] s. v. t y p i n g. typewritten [~.ritn] adj. scris la maşină, dactilografiat. typhlitis [ti'fiaitis] s. (med.) tiflită. typhogenic [itaifa'djenik] adj. (med.) tîfogen, care produce tifosul sau febra tifoidă. typhoid f'taifoid] s.v. t y p h o i d f e v e r . typhoidal [tai'fokbl] adj. (med.) tifoidal, al febrei tifoide. typhoid bacillus ['taifoid ba'silas] s. (med.) bacilul febrei tifoide. typhoid fever [~ 'fi:var] s. (med.) febră tifoidă. typhlology [tiriolsd3i] s. tifiologie. typhomania [itaifa'mcinia] s. (med.) tifomanie. typhonic [tai'fanik] adj. (meteor.) de taifun, caracteristic taifunului. typhoon [tai'fum] s. (meteor.) taifun. typhous ['taifas] adj. (med.) tific. typhus s. (med.) tifos. typical ['tipiksl] adj. (of) tipic (pentru), caracteristic (pentru), reprezentativ (pentru); that's ~ of him asta îl caracterizează; a ~ car un autoturism tip. typically [-i] adv. într-un mod tipic / caracteristic / (cu totul) propriu; he is ~ English c tipul englezului. typification [itipifi'kei/^n] s. reprezentare (tipică), simbolizare (cu gen.) (v. t y p i f y ) . typifier ['tipifaia1"] s. persoană sau lucru tipic (pentru). typify ['tipifai] vb. tr. (despre un simbol etc.) a reprezenta (ceva), a simboliza (ceva),(despre un exemplar, specimen etc.) a fi tipie / caracteristic / reprezentativ pentru (clasa sa etc.); (despre o persoană) a fi tipul (cu gen.). typing ['taipirj] s. dactilografic; dactilografiere. typing pool [~ ipu:I] s. (fam.) birou de dactilografic; biroul dactilografelor. typist ['taipist] s. dactilografă); shorthand ~ stcnograf-dactilograf(ă); stcno-dactilograf(ă). typist's error ['taipists icrar] s. greşeală de frapa / dactilografiere, greşeală de maşină (de scris). typo ['taipou],pl. typos [-z] s. (poligr. sl.) (muncitor) tipograf. typographer [tai'pografar] s. 1. (muncitor) tipograf. 2. (po/igr.) tipograf (maşină de cules). typographic(al) [taipa'gra;fik(3l)] adj. tipografic, de tipografie; ~ error greşeală de tipar. typographically [-aii] adv. tipografic; din punct de vedere tipografic. typography [itaipa'grasfi] s. tipografic, tipar înalt. typolithography btaipali'eagrafi] s. (poligr.) tipolitografie. typology [ti'palad3i] s. tipologie. typometer [taipsmitar] s. (poligr.) tipometru. typometry [tai'pamatril s. (poligr.) tipornetrie.



 typotelegraph



typotelegraph [tju:b] ş. (auto) cameră de aer. tyre iron [~ aion] s. (auto) levier de montat pneuri. tyre lever [tăia rliiva1"] s. v. t y r e i r o n . tyre mould [~ mould] s. (tehn.) matriţă de vulcanizat anvelope. tyre noise [~ noiz] s. (auto) zgomot de pneu la rulare. tyre outer cover [taiar 'auto ikAVo1"] s. v. t y r e c o v e r. tyre-patch [taiopa^t/] s. (auto) petic de cameră.



984



tyre-patch kit [~ 'kit] s. (auto) trusă de reparat camere de aer. tyre press [taio preş] s. (tehn.) presă de anvelope. tyre pressure gauge [~ rpre/o 'geid3l .ţ.v, t y r e g a u g e . tyre pump [~ pAmp] s. v. t y r e i n f 1 a t or. tyre puncture [~ -pAnkt/o1"] ş. (auto) pană de cauciuc. tyre repair kit [~ riipeo 'kit] s. v. t y r e - p a t c h k i t. tyre rim [' taia rim] s. (auto) jantă. tyre sculpture [~ -skAipt/o] ş. (auto) profilul benzii de rulare. tyre soling [~ isoulirj] s. (auto) reşapararea completă a pneului. tyre squealing [~ -skwiilirj] s. (auto) fluierat al pneurilor la rulare. tyre texture [~ -tekst/or] J.V. t y r e c o r d . tyre tread [taio tred] s. (auto) bandă de rulare. tyre tread design [~ di-zain] s. (auto) profilul benzii de rulare.. tyre tube [taio tju:b] s. v. t y r e i n n e r t u b e . tyre valve [~ vaslv] s. (auto) valva pneului, valvă de cameră. tyring ['taiorin] s. v. t i r i n g. tyro ['taiorouj s. v. t i r o. Tyrolean [ti'roulion] adj., Î.V. T y r o l e s e . Tyrolese [rtiro'li:z] I. adj. tirolez. II. s. locuitor din Tirol, tirolez. Tyrolienne [ti.rouli'en] s. (muz.) 1. (muzică populară) tiroleza. 2. dans popular tirolez, tiroieză, tyrosinase |ta'ro:sineis, 'tairousiineis] s. (biochimie) tirozinază. tyrosine ['tairo.sim] s. (biochimie) tirozină. Tyrrhenian [ti'rimion] (geogr.) I. adj. the ~ Sea Marea Tireniană. II. s. the ~ Marea Tireniană. tzar [za:r] ş. (rus) ţar. tzardom ['zoidom] s. tarat. tzarevitch l'za:'rovit/] s. (rus) ţarevici. tzarevna [za'rcvno] s. (rus) ţarevnă. tzarina [za'rimo] s. (rus) ţarină. tzarism ['za:rizpm, 'tsa:-]'s. ţarism. tzarist ['zo:rist] ş., adj. ţarist. tzaritza [za:'ri:tso] s. (rus) ţariţă. tzetse, tzetze ['tsetsi] s. v. t s e t s e . tzigane [tsi'ga:n] I. s. ţigan. II. adj. (despre muzică etc.) ţigănesc, de ţigan.



 U, u [ju:],pl. Us, U's [-z] s. U, u, a 21-a literă a alfabetului englez, (si.) it's all U.P. totul s-a sfârşit, s-a dus dracului tot; (şl.) it's all U.P. with him s-a zis cu ci. c un om mort. e pe dric (şiftg.). ubble-gubble [Abl'gAbl] s. (amer. si.) bălmăjeala; vorbărie goală; spanac. uberous [fju:bârâs] adj. bogat în lapte; (despre o vacă) care dă mult lapte. ubiquitarian [juiibikwi'tearian] s. (rel.) ubicvitarian, ubicvist. ubiquitarianism [jutOibikwi'tsarianizam] s. (rel.) ubicvism, ubievitatc. ubiquitism [ju(:)'bikwitizpmj s. v. u b i q u i t a r i a n i s m. ubiquitous [ju(:)'bikwitas] adj. omniprezent; existent pretutindeni. ubiquity [ju(:)'bikiti] s. ubicvitate, omniprezenţă. U-boat [ju:bout] s. submarin (mai ales german). udder ['Adar] s. uger; ţâţă, mamelă; glandă mamară. uddered [Vdad] adj. (despre animale) mamelat, cu mamele. udometer [ju(:)'d:>mit3r] s. pluviometru. udometric [iju(:)dou'metrik] adj. pluviometric. U-English ['ju.urjgli/j s. engleza cultă (prescurtare de la u p p c r c 1 a s s E n g l i s h ) . ufological [pju;ib'bd3ik9ll adj. care se referă la ozeneuri. ufologist [ju:'folad3ist] s. ufolog, persoană interesată de studiul ozencurilor. ufology [ju:'fal3d3i] s. ufologie. studiul ozencurilor. Ugandan !ju(:) 'ga^nd^n] I. adj. ugandez. II. s. locuitor din Uganda, ugandez. ugh [un, ah] interj, ah! pfui!; ~, it's cold! brr. (că) frig mai e! brrr. ce frig! uglesome [Vgls^m] adj. (înv.) urât, slut, hâd. uglification [lAglifi'kei/sn] s. urâţire. uglify [Vglifai] vb. tr. a urâţi; a poci, a sluţi. uglily [Vglili] adv. urât, mârşav. ugliness ['Aglinis] s. urâţenie, sluţenie, hidoşenie. ugly [Vgli] I. adj. 1. urât, pocit, hâd, slut; (despre cineva sau ceva) respingător, josnic; (as) ~as sin urât foc, urât ca noaptea; to grow ~ a se urâţi / sluţi. 2. periculos, ameninţător; rău; (fam.) an ~ customer a) boxer periculos; b) (prin extensie) un tip periculos; ~ weather timp urât; ~ wound rană urâtă; ~incident incident regretabil. 3. (amer.fam.) prost dispus. ■v* (despre persoane) to cut up ~ a tuna, a se zborşi, a face urât. II. s. (fam.) (un) urât, persoană urâtă. ♦ (sl.) to come the ~ a ameninţa. Ugrian ['juigrian] adj., ugric. Ugric ['ju:grik] s. (limbă) ugrică. uh-huh [Viu] interj, aha! îhî! da. uhlan ['u:Iu:n, 'u:bn] s. (mii. ist.) ulan. Uitlander ['cithend3r, amer. 'oitl-, r3:tl-] s. (în Africa de Sud) străin. ukase [ju:'keiz, -cis, amer. şi 'ju:keis] s. (rus.) ucaz, edict ţarist. Ukrainian [jir.'krcinjim, -nian, rar -'krain-] I. adj. ucrainean. II. s. 1. ucrainean. 2. (limbă) ucraineană. ukulele [iju:k3'lcili] s. (muz.) ghitară havaiană. ulan ['u:la:n, -Ian] s. v. u h 1 a n. ulcer [Vlsar] s. 1. (med.) ulcer; rană, plagă. 2. (fig.) pată, defect. ulcerate |Vlsareit] vb. A. tr. a ulcera. B. mtr. a se ulcera. ulceration [.Alsa'reij\?n] s. (med.) ulccrare, ulceraţie. ulcered [Vlsad] adj. (med.) 1. ulcerat. 2. de natură ulceroasă, ulceros. ulcer-like [Vlsalaik] adj. (med.) ulceriforrn. ulcerogenic [lAlsarou^cnik] adj. (med.) ulcerogen. ulcerous [Vlssras] adj. v. u 1 e e r e d. ulcerousness [Vlsprssnis] s. (med.) caracter sau aspect ulceros. ule [ju:l] s. (bot.) arbore de cauciuc (Castillo elastica). ulerna [ju'li:rna] s. (rel. mahomedană) doctor în teologic şi drept divin, mai ales în fostul Imperiu otoman (şi cu sens de pi.). uliginal [ju'^^inal] adj. v. u 1 i g i n o s e. uliginose [ju'lid3inous] adj. (bot.) care creşte în locuri mlăştinoase. uliginous [ju'lid3inas[ adj. v. u 1 i g i n o s e.



ullage ['Alid3] I. s. 1. (cam.) cantitate de lichid necesară umplerii unui butoi cu nivel scăzut; golul rezervorului etc.; filling up of the ~ umplerea la loc a unui butoi scăzut; a umple golul rezervorului etc. 2. (şi wet ~) vin etc. care rămâne într-un butoi. 3. (în gravură) aşchie scoasă de daltă. 4. (mar.) ulaj. II. vb. tr. 1. a calcula cantitatea de lichid care lipseşte (dintr-un butoi). 2. a trage puţin lichid (dintr-un butoi). 3. a umple la loc (un butoi scăzut). U-link ['ju:link] s. (electr.) fişă de scurtcircuitare. ullaging [fAlid3irj] s. (corn.) măsurare a ulajului. ulmaceous [Al'mei/as] adj. (bot.) 1. care face parte din familia Ulmaceae. 2. de ulm, ca ulmul. ulmic acid [Vhnik -assicl] s. (chim.) acid ulmic. ulna [Vinci],pl. ulnae [Vini:] ş. (anat.) osul cubital, cubitus. ulster [Vista1"] s. ulster (manta lungă şi largă originară din Ulster). Ulsterite [Vlstsrait] s. locuitor din Ulster / Irlanda de Nord. Ulsterman [Vlstcarman], pi. Ulstermen [-man] locuitor din Ulster / Irlanda de Nord. ulterior [Al'tiariar] adj. 1. ulterior, posterior. 2. ascuns, secret, tainic; ~ motive motiv ascuns /.tăinuit. ultima [Vltima] (lat.) I.adj. ultim, suprem; ~ ratio argument suprem (mai ales forţa). II. s. (gram.) ultima silabă. ultimata [■Aiti'mcita] pi. de la u 11 i m a t u m. ultimate ['Altimit] I. adj. 1. ultim, final. 2. limită; extrem, maxim; ~load încărcătură limită / maximă / de rupere; ~ output producţie limită / maximă. 3. fundamental. II. s. the quest for an ~ căutarea absolutului. ultimate analysis [~ SinaMisis] s. (chim.) analiză elementară. ultimate output [~ 'autput] s. producţie maximă. ultimate result [~ ri'zAlt] s. rezultat definitiv. ultimately [Vltimitli. -atli] adv. 1. la sfârşit, la urmă; în fine; în cele din urmă; până la urmă. 2. fundamental. ultimate weapon ['Altimit 'wepan] ş. (mil.) armă absolută. ultimatum [-Alti'mcit3m],pl. ultimatums [lAlti'meitamz] sau ultimata [.Alti'meits] s. 1. ultimatum; notă ultimativă. 2. principiu fundamental; scop final. ultimo [Vltimouj adv. din luna trecută; on the 20th ~ la 20 ale lunii trecute. ultimogeniture [iAltimou'd3Cnit/ar] s. (jur.) principiu juridic după care moştenirea revine ultimului născut. ultra [Vltra] I. adj. extrem, excesiv, ultra. II. s. politician cu opinii exagerate; radical. ultrabasic [lAltrs'bcisik] adj. (chim., mineral.) ultrabazic. ultracentrifuge [.Altra'scntrifjuids] s. ultracentrifugă. ultra-conservative [iAltrarkan'sa:vativ] adj. (pol.) ultra-conscrvator. ultracritical [îAltra'kritikpl] adj. ultraeritic. ultrademocratic [.Altraidemakratik] adj. ultrademocrat. ultra-fashionable [-Aitra'fas/nabl] adj. după ultima modă. ultrafilter [lAltra'filta1"] (chim.) I. s. ultrafiltru. II. vb. tr. a purifica printr-un ultrafiltru. ultrafiltration [i A] trafil'trei/an] s. (chim.) ultrafiltrare. ultra-flat [Vltrsiflst] adj. extra-plat; ~ watch ceas extra-plat. ultraism [Vltrsizsm] s. (pol.) radicalism. ultraliberalism [.Altra'Iibpralizpm] s. uitraliberalism. ultramarine [iAltrama'ri:n] I. adj. 1. de peste mări. 2. (sl.) necuviincios, indecent. II. s. ultramarin; sincală. ultramicroscope [.Altra'maikraskoup, -krou-] s. ultramicroscop. ultramicroscopic(al) [«Altrsmaikra'skopiktel)] adj. ultramicroseopic. ultramicroscopy [lAltramai'kroskspi] s. ultramicroseopic. ultramodern [.Altrs'mrxbn] adj. ultramodern. ultramodernist [lAltra'modanist] adj. ultramodernist. ultramontane [-Altra'nKmtein,'—'—] I. adj. 1. ultramontan, de peste munţi; (situat) Ia sud de Alpi, italian. 2. (bis.) aparţinând partidei italiene din sânul bisericii romano-catolice; care împărtăşeşte doctrina supremaţiei papale. II. s. 1. persoană care trăieşte la sud de ' Alpi. 2. (rel.) adept al doctrinei supremaţiei Papei.



 ultramontanist



ultramontanist [lAltro'monteinist, 'Altro'm-, -ton-, -tein-] s. v. u l t r a m o n t a n e



(H,2). ultramundane [lAltro'mAndcin] adj. ultramundan; nepământean; aparţinând altui sistem decât cel solar; supranatural. ultraprogressive [rAltraprou'gresiv] adj. ultraprogresist. ultrarapid [lAltrs'rapid] adj. ultrarapid. ultra-red [lAltra'red] adj. (apt.) infraroşu. ultrarefined [lAtori'faind] adj. ultrarafinat. ultra-revolutionary l'Altreirev3'lu:/on3ri] adj., s. ultrarevoluţionar. ultra-rich [■Altra'rit/] aay. putred de bogat. ultra-royalist [.Altre'rotalist] adj., s. ultra-regalist. ultrasecret [iAltro'si:kritj adj. ultrasecret. ultra-sentimental ['Altroisenti'mentl] adj. sentimental până la exagerare, exagerat de sentimental. ultrashort [.Altre'Jbrt] aay. 1. (electr., tel.) ultrascurt. 2. foarte scurt (în timp). ultrashort wave ['Altre'Jb:t weiv] s. (electr., tel.) undă ultrascurtă. ultrasonic ['Altra'sonik] adj. (fiz.) ultra-sonic, ultrasonor. ultrasonography [lAltrasou'nsgrafi] s. (med.) ultrasonografie. ultrasound ['Altra'saundl s. (fiz.) ultrasunet. ultrastructure [.Altro'strAktfo'] s. (biol.) ultrastructurâ. ultraviolet ['Altra'vatalit, -et] adj. (fiz.) ultra-violet. ultra vires [lAltro Vairkz] (lat.) I. adj. action ~act antistatutar; abuz de putere. II. adv. to act ~ a comite un abuz de putere. ululate ]'ju:ljuleit] vb. intr. (despre animale) a urla; a ţipa; (despre oameni) a se plânge, a se lamenta. ululation [.judju'letfan] s. 1. urlet, ţipăt (al animalelor). 2. tânguire, vaier. uni [Ami inter/', ăăă. umbel ['Ainbel, -'bel] s. (bot.) umbelă, inflorescenţă umbeliformă. umbella [Airibeta] s. v. u m b e l . umbellate ['Ambsleit] adj. (bot.) umbclifcr. umbellatcd ['Ainboleitid, -ed] adj. v. u m b e l l a t e . umbellet ['Ainbslet, -lit] s. (bot.) umbelulă. umbellifcr [Am'belif9r] adj. v. u m b e l l a t e . umbelliferous [lAinbe'lifsros] adj. v. u m b e 11 a t e. umbelliform [Am'belifami] adj. (hot.) umbeliform. umbellule ['Amboljud, Am'belju:l| s. v. u m b e 11 c t. umber [iAmb3r] I. s. 1. (arte) culoarea ocru, terra-de-Siehna. 2. (Uit.) umbar (Thymalhts vexillifer). II. adj. (arte, despre culoare) umbrit, întunecat. III. vb. tr. a colora cu ocru / terra-de-Sienna, a umbra. umbilical [lAinbi'laikd, amer. Am'bilik^l] adj. (anat.) ombilical. umbilical cord [~ ,ko:d] s. (anat.) cordon ombilical. umbilicus [Am'bilikss, ■Ainbi'laikasJ s. (anat.) ombilic, buric. umbles ['Ainblz] s.pi. (înv.) organele interne / măruntaiele cerbului; (rar) organe interne, măruntaie. umbo ['Ambou] pi. si umbones ['Am 'bouniiz] s. (biol.) gibozitate; mamelon, protube­ rantă. umbonate ['Ambaneit] adj. (biol.) umbonat, cu (mici) proeminenţe. umbra ['Ambra], p7. umbrae ['Ambri: ] s. (astron.) 1. con de umbră, umbră totală (într-o eclipsa). 2. parte centrală întunecată (a petelor solare). umbrage ['Ambrid3j s. 1. (poetic) umbrire, întunecare. 2. resentiment, pică; supărare, jignire; to give ~ to smb. a jigni / a ofensa pe cineva; to take ~ at a se simţi ofensat / jignit de. umbrageous [Âm'breid39s] adj. 1. umbrit, întunecos. 2. care se ofensează uşor; foarte susceptibil. umbrageousness 1-nis] s. susceptibilitate exagerată. umbrella [Ain'bretaJ s. 1. umbrelă, parasol; stumpy / dwarf ~, Tom Thumb ~ umbrelă scurtă (telescopică); carriage ~ umbrelă mare (pentru mese etc.); to put up one's ~ a-si deschide umbrela; to take / to put down one's ~, to fold up one's ~ a-şi închide umbrela. 2. (fig.) paravan; egidă, protecţie; to come under the Labour ~ a aparţine Partidului Laburist. 3. (mil.) (si aerial ~) formaţie de avioane de vânătoare cu misiune de escortă (a avioanelor de tranşări sau a navelor). 4. (av. mil.) (si ~ barrage) tir / foc de baraj antiaerian. umbrella aerial [~ isoriol] s. (tei.) antenă-umbrelă. umbrella barrage [~ .ba;ro:3] s. v. u m b r e 11 a (4). umbrella case [~ ikcis] s. toc de umbrelă. umbrella cover(ing) [~ .kAvo(rirj)] s. v. u m b r e 11 a c a s e . umbrella duty [~ ,dju:ti] s. (av. si.) misiune de escortă a unor avioane (mai ales de transport) sau nave de război (încredinţată avioanelor de vânătoare). umbrellaed [Ain'brelod] adj. (fam.) cu umbrelă; apărat de umbrela. umbrella man [Am'breb mam] s. 1. fabricant de umbrele. 2. (av. sl.) paraşutist. umbrella shaped [Am'breb /eipt] adj. în formă de umbrelă. umbrella sheath [~ >Ji:B] s. v. u m b r e 11 a c a s c . umbrella stand [~ stamd] s. suport pentru umbrele. umbrella-tree [~tri:] s. (bot.) magnolia parasol (Magnolia tripetala). Umbrian ['Ambrion] I. adj. din Umbria. II. s. 1. locuitor din Umbria. 2. dialectul umbrian, umbriană. umbriferous [Ain'brifores] adj. umbros, care face umbră. umiak ]'u:mia:k, -mjask] s. umiac, barcă din piele a eschimoşilor. umlaut ['umlaut] s. (lingv.) umlaut, metafonic. ump [Amp] s., vb. (fam.) v. u m p i r e (1,2, II).



986



umph [hm, Ainf] interj, v. h u m p h. umpie ['Ainpi] s. (auslr.fam.) v. u m p i r e (I, 2). umpirage ['Aiupai9rid3, -pi-] s. arbitraj. umpire ['Ampais'] I. s. 1. arbitru, judecător, mediator. 2. (sport) arbitru. II. vb. A. tr. a arbitra (un joc, un diferend etc.). B. intr. a servi de arbitru, a fi arbitru, a arbitra. umpireship ['Ampais/ip] s. funcţia de arbitru. umpteen ['Ainptim] adj. (fain.) mulţi; atâţia, atâţia şi atâţia, nu ştiu câţi; to have ~reasons for doing smth. a avea nu ştiu câte motive ca să facă ceva; I'm telling you so for the ~th time ţi-o spun pentru a nu ştiu câta oară. umpty ['Ampti] adj. (fam.) 1. (despre persoane) indispus, care se simte prost. 2. (despre un spectacol) nereuşit, ratat. umpty show [~ i/ou] s. (teatru fam.) 1. piesă slabă. 2. spectacol slab / nereuşit. umpty-umpth ['AmptiismpO] adj. v. u m p t e e n. umteen ]'Ainti:n] aay. v. u m p t e e n . un [An] pron. (fam.) v. 0 n c (II). unabandoned ['Ana'bamdond, An-] adj. nelăsat în părăsire, neabandonat. unabashed ['Anote/t, An-] adj. netulburat, nestingherit, neşovăitor; flegmatic; lipsit de jenă. unabated ['Ano'beitid] adj. neabătut; nediminuat, nemicşorat; neslăbit. unabatedly [-li] aav. fără încetare. unabating ['Ana'bcitinl adj. persistent, susţinut. unabbreviated [.Ana'brkvieitid] adj. neprescurtat, neabreviat. unabetted [lAno'betid] adj. 1. neîncurajat, nesprijinit. 2. fără complici. unabiding ['Ana'baidin, An-] adj. efemer, trecător, instabil, nestatornic. unable f'An'eibl, An-] adj. 1. incapabil, neputincios; to be ~ to a nu fi în stare să, a fi în imposibilitate de a: I shall be ~ to go n-o să pot merge. 2. nepriceput, neştiutor; incompetent. unableness ['An'eiblnis] s. incapacitate, neputinţă. unabolishable ['Ans'bsli/sbl, iAn-] adj. de nedesfiinţat. unabridged ['Ano'brid3d[ adj. (despre texte etc.) neprescurtat; fără tăieturi, integral. unabrogated ['An'sbro/tgeitid, -rog-, -rug-] adj. neabrogat. unabsorbent ['Anab'soibont, -'zo:b-, An-] adj. hidrofug. unaccented ['Ansek'scntid, rAn-, -nok-,'—i—] adj. fără accent, neaccentuat; (lingv.) aton, neaccentuat. unaccented beat [~ 'bi:t] s. (muz.) timp slab. unaccented octave [~ 'oktiv] s. (muz.) octavă micşorată. unaccentuated ['Anaak'sentjueitid, AU-, -nok-] adj. ncacccntuat. unacceptability ['Annk.septo'biliti, -a;k-, -Ioti| s. caracter inacceptabil. unacceptable ['Anok'scptobl, «\n-, -nask-J adj. 1. inacceptabil; inadmisibil. 2. neplăcut. unaccessible ['Aiiaîk'sesabl, -ok-, -sibl, -iAn-j adj. inaccesibil. unaccessibleness ['Ana?k'scsoblinis] s. inaccesibilitate. unacclimatized ['Ano'klaimotaizd, AII-] adj. neaclimatizat. unaccommodated ['Aiia'komadcitid, iAn-] aay. 1. neechipat; nepus la punct; lipsit de cele necesare. 2. (despre o ceartă) neaplanat. 3. ~ to nepotrivit pentru. unaccommodating ['Ano'komsdcitin] aay. încăpăţânat; neîndatoritor. unaccompanied ['Ana'kAmpanid, An-,'—i—] aay. 1. neînsoţit, singur. 2. (muz) fără acompaniament; passage for ~ violin parte / pasaj pentru vioară solo. unaccomplishable ['Ana'kompli/abl, -'kAm-, rAn-] aay. ncrcalizabil. unaccomplished ['Ano'kompli/t] adj. 1. neterminat, neisprăvit, nerealizat; incomplet. 2. (despre persoane) nccultivat, cu educaţie redusă; nccioplit, neisprăvit. unaccountability ['Ara'kaunto'biliti, -taţi] s. v. u n a c c o u n t a b 1 e n c s s. unaccountable ['Ano'kauntobl, iAn-] aay. 1. inexplicabil, de neînţeles, de neconceput. 2. (for) iresponsabil (de). unaccountableness f-nis] s. 1. caracter inexplicabil. 2. iresponsabilitate. unaccountably [-i] adv. inexplicabil. unaccounted for ['Anoikauntid h'] adj. 1. neexplicat. 2. care nu figurează, netrecut (într-un registru ele). 3. nejustificat. 4. de negâsit; dispărut. unaccredited ['Ans'kreditid, iAn-] aay. neacreditat. unaccustomed ['Ano'kAStomd, 1A11-] aay. 1. (despre evenimente etc.) neobişnuit, puţin obişnuit; rar. 2. (despre persoane) ~ to nedeprins, neobişnuit (cu); I am ~to being kept waiting nu sunt obişnuit să fiu lăsat să aştept. unaccustomedness [-nis] s. (to) neobişnuinţă (de a). unachievable ['Ana't/uvabl, iAn-] aay. irealizabil, de neexecutat. unachieved [Vna't/iivd] adj. neterminat, neisprăvit, nerealizat. unacknowledged ['An3k'nolid3d, iAn-] adj. 1. (despre copii) nerecunoscut. 2. (despre, scrisori) fără răspuns; neconfirmat. 3. (despre vărsâininte, plăti) neconfirmat. 4. (despre diplomaţi) ncacreditat. 5. (despre un păcat) ncmărturisit. 6. (despre un citat) fără indicaţie de sursă. unacquaintance ['Ana'kweintens, rAn-] s. ignoranţă, ştiinţă. unacquainted ['Ans'kweintid] aay. (with) neobişnuit (cu), nefamiliarizat (cu), străin (de); I am ~ with English nu cunosc engleza, nu ştiu englezeşte. unacquaintedness [-nis] s. v. u n a c q u a i n t a n c e . ' unacquirable ['Anc'kwaiorabl, iAn-| adj. de nedobândit. unacquired ['Ans'kwaisd] aay. nedobândit; înnăscut. unacquitted ['Aiio'kwitid, -An-] aay. (despre un acuzat) neachitat. unactable ['An'asktsbl] aay. (despre o piesă) de nejucat, care nu se poate juca. unacted ['An'asktid] aay. (despre o piesă) care nu s-a jucat (încă). unacted upon [~ aipon] adj. (despre metale) neatacat (de acizi). unadaptable ['Ans'dasptsbl, IAII-] adj. 1. neadaptabil, care nu se poate obişnui, inadaptabil. 2. nepotrivit, impropriu.



 987



unadapted ['Ana'daeptid] adj. (to) neadaptat Ia, prost adaptat (la). unaddressed j'Ana'drest] adj. (despre scrisori, pachete) iară adresă. unadhesive ['Anad'hi:siv, iAn-, -a;d-, -ziv] adj. ncaderent. unadjudged ['An3'd3Ad3d. .An-] adj. 1. (jur.) nejudecat, în litigiu. 2. (despre un premiu) neatribuit. unadjusted [Vna^Astid, -AII-] adj. (despre un diferend) ncaplanat, ncsoluţionat. unadmired ['Ansd'maisd, .An-] adj. fără admiratori. unadmiring ['An?d'maiorin| adj. indiferent, nepăsător, insensibil. unadmissible ['Anad'misabl, -sibl, -An-] adj. (rar) inadmisibil. unadmitted ['Aiwd'mitid, -An-] adj. 1. ncadmis. 2. (despre greşeli etc.) nemărturisit, ncrecunoscut. unadmonished ['Anad'moni/t, .An-] adj. neprevenit. unadorned ['Ana'doind, .An-] adj. neornamentat, neînfrumuseţat; natural; pur. unadulterated [.Ana'dAltsrcitid] adj. 1. (despre băuturi) pur, natural, neamestecat. 2. (despre sentimente) pur, sincer; out of ~ malice din pură răutate; ~ joy bucurie sinceră. unadvisable ['Ansd'vaizabl, .An-] adj. 1. refractar la sfaturi; care nu vrea să asculte de glasul raţiunii. 2. (despre acţiuni) nerecomandabil, nesăbuit, imprudent. unadvisableness [.Atisd'vaizsblinis] s. 1. încăpăţânare. 2. nesăbuinţă, imprudenţă. unadvised ['Anad'vaizd, .An-] adj. 1. nesfătuit, neinformat; ncavizat. 2. nesăbuit, necuge­ tat, imprudent. unadvisedly [lAnsd'vaizidli] adv. (în mod) nesăbuit, necugetat, imprudent; nechibzuit. unadvisedness ['Anad'vaîzidnis] s. v. u n a d v i s a b l e n e s s (2). unaerated ['An'eiareitid] adj. ncacrat. unaffable [Vn'sfabl, An-] adj. neprevenitor, nepoliticos; lipsit de bunăvoinţă sau de curtenie. unaffected adj. 1. [.Ana'fektid, 'An-] neafectat, natural, sincer. 2. impasibil, insensibil. 3. ['Ana'fektid] (med.) (despre organe) neatins (de o maladie etc.). 4. ~ by neafectat, neimpresionat, neinfluenţat de. unaffectedly [-li] adv. fără afectare, cu naturaleţe; sincer; simplu. unaffectedness [.Aiia'fektidnis] s. lipsă de afectare; sinceritate; simplitate. unaffiliated [.AnsTilicitid] adj. (to) neafiliat (la). unaffîrmed ['Ans'faimd, .An-] adj. neafirmat. unaffrighted [VnaTraitid, >An-] adj. (lit. sau înv.) neînfricoşat. unafraid [VnaTreid] adj. (of) căruia nu-i e frică (de), care nu se teme (de); neînfricat. unaggressive ['Ans'gresiv, -a?'g-, An-] adj. lipsit de agresivitate; paşnic, pacific. unagreeable ['Aii9'gri:9bl, -AII-] adj. 1. (rar) neplăcut. 2. ~ to care nu concordă cu, incompatibil cu. unaided ['Au'cidid, An-] adj. ncajutat, fără ajutor; singur; with the ~eye cu ochiul liber. unailing [WeiUrj, AII-] adj. care nu simte nici o durere, sănătos. unaired ['An'ead, An-] adj. neaerisit. unalarmed ['Ans'lomid, iAn-] adj. nealannat, liniştit, calm. unalienable ['An'eiljanabl, An-] adj. inalienabil, de neînstrăinat. unalienated ['An'eiliancitid] adj. nealienat. unallayed ['Ano'leid, .An-] adj. 1. (despre dureri etc.) nepotolit, ncuşurat. 2. (înv,, despre fericire etc.) ncumbrit, neîntunecat. unalleviated ['Aiia'liivicitid, -vjeit-, .An-] adj. (despre durere, suferinţă) neîmblânzit, ncuşurat. nepotolit, neogoit. unalloted [Vn^'btid] adj. (despre fonduri, timp etc.) disponibil. unallowable ['Ano'lauabl, .An-] adj. inadmisibil, nepermis. unallowed ['An~»'laud] adj. ilicit; nepermis, neîngăduit. unalloyed ['Ans'toid, -An-] adj. (metal.) 1. ncaliat, pur. 2. (fig.) pur, curat; ncumbrit; ~ happiness fericire desăvârşită. unalterability [Ano:JtPr;>'biliti, 'Ano:-, -bti] s. v. u n a 11 e r a b 1 c n c s s, unalterable [Aitoltsrsbl, Wo:-] adj. 1. inalterabil, care nu se strică. 2. invariabil, imuabil, neschimbat. unalterableness [-nis] $, invariabilitate, caracter ncaltcrabil. unalterably [-i] adv. invariabil. unaltered ['An'o:lted, An-] adj. neschimbat, permanent. unaltering ['An'o:ltorirj] adj. care nu se schimbă, invariabil. unamazed ['Ana'mcizd, -An-] adj. (by) nesurprins (de). unambiguity [An-îembi'gjuiti] s. lipsă de ambiguitate, claritate, precizie. unambiguous ['Anasni'bigjuss, 'An-] adj. neambiguu, neîndoielnic, neîndoios, clar, neechivoc; precis. unambiguously [-li] adv. limpede, clar, fără echivoc. unambiguousness [-nis] s. v. u n a ni b i g u i t y. unambitious ['Anasra'bi'/as, .An-] adj. ncambiţios; modest, fără pretenţii. unamenable ['Aiis'mimabl, .AII-] adj. 1. nesupus, neascultător; recalcitrant. 2. (despre caractere) neînduplecat, inflexibil. 3. (jur.) iresponsabil. unamendable ['Ans'mendsbl] adj. incorigibil. unamended ['Ana'mendid] adj. nemodificat; fără amendamente. un-American ['Ana'nierikan, .AU-] adj. 1. străin de obiceiurile americane. 2. antiamerican; ~ activities activităţi antiamerieane. un-Americanize ['Ans'merikonaiz] vb. tr. a dezamericaniza. unamiability ['An'Cimia'biliti, -te'ti] s. lipsă de amabilitate. unamiable ['An'eimjsbl, AII-] adj. puţin amabil, lipsit de amabilitate; rebarbativ. unamiableness [-nis] s. v. u n a m i a b i 1 i t y. unamplified [Vn'aîiiiplifaid, An-] adj. neamplificat. unamused f'Ans'mju.zd.iAn-] adj. neamuzat, plictisit. unamusing ['Ana'mjuizin] adj. neamuzant, plictisitor. unanalysable ['An'senslaizablJ adj. neanalizabil, de neanalizat.



unassimilated



unanalytical ['An.amalitiksl, AII-] adj. neanalitic. unanimated l'An'asnimcitid, AII-] adj. neînsufleţit, fără viaţă (şifîg.); plictisitor. unanimity [ijuma'nimiti, jun-, -nse'n-] s. unanimitate; with ~ în unanimitate. unanimous [juO'namimss] adj. unanim. unanimously [-li] adv. (în mod) unanim, într-un glas. unanimousness [-nis] ş. unanimitate. unannexed ['Ana'nekst, -îe'n-, .An-] adj. neanexat. unannounced ['Aiio'naunst] adj. ncanunţat, nevestit; neproclamat. unanswerable [An'ams^rcbl, 'An'a:-] adj. fără răspuns, la care nu se poate răspunde; incontestabil, irefutabil, peremptoriu. unanswerableness [-nis] s. caracter irefutabil (al unui argument etc.). unanswerably [-i] adv. fără putinţă de răspuns. unanswered ['Aii'umsod, An'o:-] adj. 1. fără răspuns; my letter remained ~ scrisoarea mea a rămas Iară răspuns. 2. (despre sentimente, afecţiune) neîmpărtăşit, nereciproc. unanticipated ['Amen'tisipeitid, .An-] adj. neprevăzut, neaşteptat. unappalled ['Ana'p-xld, .An-] adj. nctulburat, impasibil: neînfricoşat. unapparelled ['Ans'pasraldj adj. fără haine, dezbrăcat. unapparent ['Ana'pasr^nt, -'pesr-] adj. invizibil, neclar. unappealable ['Ana'pidabl] adj. (jur.) fără (drept de) apel. unappeasable ['Ana'piizabl, .AII-] adj. 1. care nu poate fi liniştit / calmat / astâmpărat. 2. (despre foame, sete, suferinţă etc.) nepotolit, nedomolit, neostoit, neogoit. unappetizing ['Aii'aepitaizirj. An-] adj. puţin atrăgător, nu prea apetisant, neapetisant. unapplied ['Ans'plaid, .An-] adj. ncaplieat; nefolosit, ncutilizat; post still ~for post nesolicitat (încă). unappreciated ['Ana'prL/icitid, .An-] adj. neapreciat, puţin apreciat; necunoscut; ncrecunoscut. unappreciative ['Ana'prijbtiv, -/ieit-] adj. nefavorabil, puţin favorabil; care nu ştie să aprecieze. unapprehended ['An.aepri'hcndid, An.se-] adj. 1. neînţeles. 2. (despre hoţi) care nu a fost prins, în libertate. unapprehensive ['An.asprihcnsiv] adj. 1. neinteligent; lipsit de înţelegere; obtuz. 2. ~of nepăsător faţă de, căruia nu-i pasă de. unapprehensiveness [-nis] s. 1. lipsă de inteligenţă; opacitate. 2. nepăsare. unapprised ['Aiia'praizdj adj. ~ of neprevenit de, ignorând (cu ac.), neştiutor al (cu geu.). unapproachable [lAna'prout/sbl, 'Ana'p-] adj. 1. inabordabil, inaccesibil, de neatins. 2. distant, rece. 3. incomparabil, fără asemănare. unapproachableness [-nis] s. inaccesibilitatc. unapproached ['Ana'prout/t, .An-] adj. 1. (despre ţinuturi etc.) ncabordat, necercetat. 2. fără seamăn, incomparabil. unappropriated ['Ano'prouprieitid] adv. (despre fonduri etc.) nefolosit, disponibil; (despre un loc) liber, nerezervat, nereţinut. unappropriated blessing [~ 'blesirj] s. (fam.) 1. fată de măritat. 2. fată bătrână. unappropriated funds [~ 'fAndzJ s. pi. (ec.) fonduri fără aplicare specifică; fonduri ncutilizate. unapproved ['Anopru:vd] adj. (şi~of) neaprobat. unapt ['An'eept, An'aH adj. 1. inapt, incapabil, neputincios. 2. nepotrivit, impropriu. 3. ~ to do smth. puţin dispus / înclinat să facă ceva. unaptitude [-itju:d] s. v. u n a p t n e s s. unaptly [-li] adv. impropriu; not ~ called pe bună dreptate numit. unaptness [-nis] s. 1. nepotrivire; caracter inoportun. 2. incapacitate, inaptitudine. unarmed ['An'u:md, An-j adj. 1. neînarmat, nefortificat, neîntărit. 2. (bot., zool.) fără amic de apărare. unarmoured ['An'umiad, An-] adj. fără armură; ncblindat, necuirasat. unarrested l'An3'rcstid,.An-] adj. 1. neîntrerupt, continuu. 2. nearestat, liber, în libertate. unartful [rAn'a:tful, An-] adj. 1. simplu, natural, fără artificii. 2. (rar) nedibaci, neîndemânatic. unartificial ['An.a:tiTi/pI] adj. neartificial, natural. unartistic ['Anu:'tistik, An-] adj. ncartistic. unascertainable ['Anîeso'teinabl, .An-] adj. ncverificabil; nedeterminabil. unascertained ['Anfesa'tcindj adj. neverificat, neconstatat, necunoscut; (lingv.) ne atestat. unashamed ['Aiis'/eimd, -An-] adj. fără ruşine; neruşinat. unaskable ['An'a:skabl, IAII-] adj. care nu se întreabă; care nu trebuie râvnit. unasked ['An'u:sAt[ adj. 1. neîntrebat. 2. nepoftit. 3. ~for necerut, necăutat, fără căutare. 4. ~ to ncrugat să. unaspiring ['Anss'paiarirj, .AII-] adj. care nu aspiră, fără aspiraţie; fără ambiţie. unassailability ['Anaiseila'biliti, -laţi] s. 1. inataeabiiitate. 2. caracter indiscutabil, incontestabil, irefutabil (al unor argumente etc.). unassailable [.An^'scilobl, VnaV] adj. 1. (despre fortăreţe etc.) inatacabil, invulnerabil. 2. (despre concluzii, argumente) incontestabil, indiscutabil. unassaultable [.Ana'soOltabl, 'Ana's-] adj, v. u n a s s a i l a b l e . unassayed ['Ana'scid, -ze's-, -An-] adj. neîncercat, neprobat. unasserted ['An3's3:tid, -AII-] adj. ncafirmat. unassertive ['An5rso:tiv] adj. modest, timid; care nu ştie să se impună. unassessable ['Aiio'scssbl] adj. neimpozabil. unassessed ['Aus'sest. -An-] adj. (despre proprietăţi etc.) necvaluat; care nu a fost impus. unassignable ['Ans'sainsbl] adj. 1. care nu poate fi determinat cu precizie. 2. (jur.) nctransferabil, inalienabil. unassimilated [Vna'simileitid] adj. ncasimilat; prost asimilat.



 unassisted



unassisted ['Ans'sistid] adj. 1. neajutat, nesusţinut. 2. (jur.) fără apărare. unassorted [rAno'so:tid] adj. nea-sortat. unassuaged ['An3rsweid3d] adj. (despre suferinţe, foame etc.) nedomolit, nepotolit. unassuming ['Ans'sjurmin, -'su:-[ adj. modest, simplu; rezervat, fără pretenţii. unassured ['Ana'/uod, -'food) adj. 1. (despre succese ele.) nesigur, îndoielnic. 2. (corn.) neasigurat. unastonished ['Anas'toni/t, -An-] adj. nesurprins, care nu e mirat. unatonable ['Ans'tounsbl, iAn-] adj. de neispăşit, care nu se poate răscumpăra. unatoned ['Ano'tound] adj. neispăşit. unattached ['Ana'tast/t, .An-] adj. 1. nelegat, neataşat, neprins; neînsoţit. 2. (/nil.) în disponibilitate. 3. (despre un ziarist) independent; (despre un student) care nu aparţine nici unui colegiu; (despre un preot) care nu are o slujbă regulată; ~young lady tânără nelogodită; ~ bachelor burlac liber / neangajat faţă de nimeni. unattackable ['Ano'taskabl] adj. inatacabil. unattainable ['Ans'teinabl] adj. 1. inaccesibil, de neajuns, de neatins. 2. irealizabil, de neîndeplinit. unattainablcness [-inis] s. inaccesibilitate; caracter irealizabil. unattainted ['Ano'teintid, <\n-]adj. 1. nemurdărit, nepătat. 2. (y7g.) imparţial, nepărti­ nitor. unattemptable ['Ano'temptobl] adj. care nu poate fi încercat. unattempted [Vna'tcm/Xid] adj. care nu a mai fost încercat. unattended ['Ano'tendid, -An-] adj. 1. neînsoţit, singur; action ~ by / with consequences acţiune fără consecinţe. 2. neglijat, neîngrijit; to leave smth. ~ to a neglija ceva; ~ wound rană neîngrijită. unattending ['Ana'tendinJ adj. (to) neatent (la). unattehtive ['Ans'tentiv, .AII-] adj. 1. neatent. 2. neprevenitor, neserviabil. unattenuated ['Ano'tenjueitid] adj. neatenuat, neslăbit, nemicşorat, nediminuat. unattested ['Ana'testid] adj. ncatestat, necertificat; (y'ur.) nclegalizat. unattired ['Ana'taisd] adj. 1. fără găteli. 2. neîmbrăcat, dezbrăcat. unattractive [.Ans'traiktiv, 'Ans't-J adj. neatrăgător, lipsit de atracţie, fără vino-ncoace. unattractiveness [-nis] s. lipsă de atracţie; antipatic. unaudited ['An'oditid] adj. (ec.) neverificat (ae catre cenzori). unaugmented ['Anoig'mentid, .An-J adj. nesporit, nemărit, neadăugat. unauspicious ['Ano(:)s'pi/os, .An-] aay. de rău augur: unauthentic(al) ['AnD:'9cntik(3l), iAn-] aay. ncautentic, apocrif. unauthenticated ['Ano:'8entikeitid] adj. 1. a cărui autenticitate nu a fost stabilită. 2. (jur.) nelegalizat, neautentificat. 3. al cărui autor nu se cunoaşte. unauthenticity ['An.o:8eh'1isiti, -


988



unbar ['An'ba:r, An-] vb. ir. a descuia, a deschide, a trage zăvorul (cu gen.); (fam.) to ~ the way a deschide drumul. unbarbarized ['An'baibsraizd, An-] adj. scos din starea de barbarie, civilizat. unbarricadc ['An.baîri'keid, -ra'k-, An-] vb. tr. a debaricada. unbearable [An'beorabl] adj. insuportabil; de neîndurat, intolerabil. unbearableness [-nis] s. caracter insuportabil (alunei dureri). unbearably [-i] adv. insuportabil. unbearded [An'biodid] aay. 1. imberb. 2. (bot.) lipsit de cârcei, mustăţi sau ţepi. unbearing [An'bearirj] adj. nerodnic, sterp. unbeatable [An'bktobl] adj. imbatabil, de neînvins. unbeatean ['An'bi:tn, An-] adj. 1. nebătătorit, nebătut, necălcat; the~paths of science domeniile necercetate ale ştiinţei. 2. nebătut, neînfrânt; ~ record record neatins / nebătut (încă). unbeautified ['An'bjultifaid, An-] adj. neînfrumuseţat. unbeautiful ['An'bjmtoful, -tif-, An-] adj. lipsit de frumuseţe; urât. unbecoming ['Anbi'kAmin, .An-, -bs'k-] adj. care nu sade bine; nepotrivit, impropriu, deplasat; such language is ~ (of) you un astfel de limbaj nu ţi se potriveşte. unbecomingly [-li] adv. nepotrivit, impropriu, deplasat; într-un mod care dezavantajează. unbecomingness [-nis] s. caracter nepotrivit / impropriu / deplasat. unbed ['An'bcd, An-] vb. tr. a scoate (o piatră etc.) din locul său. unbedecked ['Anbi'dekt, -bo'd-] adj. neîmpodobit, neînfrumuseţat. unbefitting ['Anbi'fitirj, -bo'f-] adj. v. u n b e c o m i n g ! unbefriended ['Anbi'frendid, -bo'f-] adj. fără prieteni; părăsit. unbegun ['Anbi'gAn] adj. neînceput. unbeholden ['Anbi'houktan, -bo'h-] adj. 1. (înv.) neobligat, neîndatorat. 2. (poetic) invizibil. unbejuggled ].Anbi'd3Agld] adj. (fam.) neînşelat, nepăcălit. unbeknown ['Anbi'noun, .An-, -ba'n-] adv. (înv.) necunoscut; he did it ~(sau ~st) to me a iaciit-o fără ştirea mea. unbelief ['Anbi'lnf, -ba't-,'—, --'-] s. necredinţă; incredulitate. unbelievability ['Anbi.lkvs'biliti] s. 1. v. u n b e 1 i e f. 2. caracter incredibil. unbelievable [.Anbi'lkvobl, 'An-, -ba'l-J aay. de necrezut-, de neconceput, nemaipomenit; it is ~ that e de necrezut ca. unbeliever ['Anbi'li:v;>r, -bo'l-,'—.—,.—'—] s. necredincios; incredul. unbelieving ['Anbi'lkvirj] adj. necredincios; incredul. unbelieving Thomas [~ 'tamss] s. Toma Necredinciosul (şifig.). unbeloved ['Anbi'Uvd, -ba'l-, -vid] adj. neiubit, neîndrăgit. unbelt ['An'belt, An-] vb. tr. a descinge, a scoate (cureaua, sabia etc.). unbelted ['An'bcltidJ adj. fără cingătoare, fără centură, neîncins. unbend ['An'bcnd, AII-], past şi part. [rec. unbent ['An'bcnt, An-] vb. Â. tr. 1. a îndrepta, a întinde, a desface. 2. a destinde, a relaxa. 3. (mar.) a desfăşura (o parâmă, o velă); a dezlega, a desface (pânzele). B. intr. 1. a se îndrepta; a se destinde, a se relaxa. 2. a se redresa. unbcndable [-sbl] adj. de neînduplecat, intransigent. unbending ['An'bcndiij] I. adj. 1. inflexibil, drept, ţeapăn, rigid. 2. (fig.) intransigent, (de) neînduplecat, (de) neînduioşat. II. s. 1. destindere, redresare. 2. afabilitate. unbendingness [-nis] s. caracter intransigent, intransigenţă. unbeneficed ['An'benifist] adj. fără beneficiu. unbeneficial ['An.beni'fifsl, An.b-] adj. ncavantajos; neprielnic; ~ to health dăunător sănătăţii; the treatment was ~ tratamentul era mefieaee. unbenevolent ['Anbi'ncvotant, -bo'n-, -val-, .An-] adj. (prea) puţin binevoitor. unbenign ['Anbi'nain,-bo'n-] adj. 1. neprielnic, nefavorabil. 2. rău, răutăcios. : unbent ['An'bent, An-] past si part. trec. de la u n b e n d. unbeseeming ['Anbi'sunin, -bo's-, .An-] adj. nepotrivit, necuvenit; necuviincios, deplasat. unbeseemingness [-nis] s. caracter nepotrivit; inoportunitate. unbesought ['Anbi'so;!, -bo's-, .An-] adj. (lit.) nerugat, fără să se lase rugat (de două ori). unbestarred ['Anbi'stci:d] adj. fără stele. unbetty [.An'beti] vb. tr. (si. înv.) a deschide cu o bară de fier. unbias(s)ed ['An'baisst, An-] adj. 1. drept, nepărtinitor, imparţial, fără prejudecăţi. 2. (despre o bilă ele.) echilibrat, cii centrul de greutate stabil. unbias(s)ed error [~ 'ersr] s. (/nat.) eroare aleatorie / nesistematică. unbiddable ['Aii'bidabl, An-J adj. neascultător, neastâmpărat. unbidden [Wbidn, An-] adj. nepoftit, nerugat, neinvitat; neaşteptat, spontan. unbigoted ['An'bigotid, AII-] aay. lipsit de prejudecăţi; nefanatic. unbind ['An'baind, An-], fxistşipart. trec. unbound ['An'baund, 'Anb-] vb. tr. 1. a dezlega, a desface, a desprinde. 2. (y7g.) a (e)libcra, a slobozi. unbishop ['Aii'bi/ap, An-] vb. tr. a lipsi de demnitate episcopală. unbitt ['An'bit, An-] vb. tr. (mar.) a desface (o parâmă etc.) de pe babă. unblam(e)able ['An'bleimobl, An-] any', ferit de imputări, de nereproşat; ireproşabil. unblam(e)ableness [-nis] s. caracter ireproşabil. unbleached [rAii'bli:t/t, 'Anb-] adj. ncalbit. unblemished [An'blcmi/t, 'AU'D-] aay. nepătat, fără defect (şi fig.). unblended [An'blendid, 'An'b-] aay. neamestecat, pur, curat; ~ with ferit de, fără. unblessed '['Ân'blest, An-] aay'. nebinecuvântat, neblagoslovit; ~ with success neîncununat de succes. unblighted ['An'blaitid, An-] aay'. 1. (despre grâne) neatacat de rugină sau ger; nears de soare; nestricat de ploaie. 2. (fig.) neumbrit, senin, curat. unbiindfold [An'blainrffould, 'An'b-] vb. tr. 1. a dezlega ochii (cuiva). 2. (fig.) a deschide ochii (cuiva). "■



 989



unblock [Aribbk, 'An-] vb. tr. a debloca (un drum etc.). unblooded ['An'bUdid, AII-] adj. (despre cai) care nu c pur sânge. unbloody [WbUdi] adj. 1. anemic, lipsit de sânge. 2. neînsetat de sânge, nesângeros. unblown1 [Wbloun, AII-] adj. nesuflat (de vânt). unblown2 adj. neînflorit, în mugure. unblushing [An'blAjin, 'An'b-] adj. care nu roşeşte; neruşinat; cinic. unblushingly [-Ii] adv. fără să roşească; cu neruşinare; cu cinism. unbodied [An'bsdid, 'An'b-] adj. neîntruchipat, lipsit de corp, imaterial. unboiled ['An'boild, 'An'b-] adj. neficrt, crud. unbolt ['Aii'boult, An-] vb. tr. a trage zăvorul, a deschide. unbone [Vn'boun, An-] vb. tr. a scoate oasele. unbonnet ['An'bonit, An-] vb. A. tr. a scoate, a lua pălăria sau şapca de pe capul (cuiva). B. intr, a se descoperi, a-şi scoate pălăria sau şapca. unborn ['An'bom, 'Anb-, An'b-] adj. 1. nenăscut; care nu s-a născut (încă). 2. viitor, în perspectivă de a apărea; care va să vină. unborrowed ['An'boroud, 'Anb-, An'b-] adj. neîmprumutat, original, unbosom [An'buzsm, 'An'b-] vb. A. tr. a descoperi, a revela, a destăinui (sentimente etc.). B. refl. a se destăinui; a-şi deschide sufletul; to ~ oneself of a secret a-şi despovăra sufletul de o taină. unbottomed ['An'botemd, An-] adj. 1. fără fund; fără temelie. 2. (fig.) pe care nu te poţi bizui, nesigur, fără căpătâi. unbought ['An'b.rt, 'Anb-] adj. 1. (despre marfă) în magazin. 2. care nu se cumpără. unbound1 [Wbaund, 'Anb-] past şi part. trec. de la u n b i n d. unbound2 adj. despletit (despre păr); dezlegat. unbounded [An'baundid] adj. nemărginit, nelimitat, neţărmurit. unboundedly [-li] adv. fără margini, nespus de mult. unboundedness [-nis] s. caracter nemărginit, nelimitat, unbox ['An'toks, An-] vb. tr. a scoate din cutie; a despacheta (mărfuri din lăzi). unbrace ['An'breis, An-] vb. tr. a dezlega, a desface; a libera, a slobozi; a destinde (nervii). unbraid ['An'breid, An-] vb. tr. a despleti, a desface (părul etc.). unbrained ['An'breind.'—, -'-] adj. (rar) fără creier. unbreakable ['An'breikabl, 'Anb-, An'b-] adj. incasabil. unbreathable ['An'bri:5obl, An-] adj. irespirabil. unbred ['An'bred,'—,-'-] adj. 1. prost. 2. ~to/incarc nu a fost crescut pentru (o meserie). unbreech [rAn'bri:t/, An-] vb. tr. a dezbrăca de pantaloni, a(-i) scoate pantalonii (cuiva). unbribable ['An'braibabl, An'b-] adj. care nu poate fi mituit, incoruptibil. unbridge ['An'brid3] vb. tr. (mil.) a arunca podurile în aer. unbridle ['An'braidl] vb. tr. 1. a scoate frâul din gura (calului); a da frâu liber (calului). 2. (ftg.) a da frâu liber (cu dat.). unbridled [-d] adj. 1. fără frâu. 2. (jig.) fără frâu, neînfrânat, dezlănţuit; impetuos, nestăpânit; fără limită, deşănţat, unbroached [rAn'brout/t] adj. (despre butoaie) căruia nu i s-a dat cep. unbroken ['An'broukan. An-] adj. 1. nespart, intact, neştirbit; ~soh* pământ nelucrat / virgin; ~ record record neîntrecut, performanţă neîntrecută; ~ spirit curaj neştirbit. 2. (despre legi, reguli) neînfrânt; (despre tăcere) neîntrerupt; (despre cai) nedresat, nestrunit; (despre teren) neaccidentat; ~ record of şir neîntrerupt de. unbrotherly ['An'brA


uncle



uncap [An'kaip] vb. A. tr. 1. a scoate (şapca, pălăria etc.). 2. a descoperi (ceva). B. intr. a se descoperi; a-şi scoate pălăria. uncapsizable ['An'ksp'saizsbl] adj. care nu se poate răsturna. uncared-for ['An'ke3dlb:r, An-] adj. neîngrijit, părăsit; ~child copil neîngrijit; to leave a garden ~ a lăsa o grădină în părăsire / în paragină. uncaressed j'Anks'rcst, pAn-] adj. nemângâiat. uncarpeted ['An'ku:pitid, An-] adj. fără covoare. uncart ['An'ka:t, An-] vb. tr. a descărca dintr-o căruţă. uncase ['An'kcis, An-] vb. tr. 1. a scoate din ladă / din cutie. 2. a pune la vedere, a descoperi. 3. a da la iveală, a face cunoscut. uncased [-t] adj. fără cutie. uncatalogued ['Aii'kretsbgd] adj. necatalogat; care nu apare în catalog. uncate ['Ankit] adj. în formă de cârlig. uncaught f'An'ko:t] adj. care n-a fost prins, în libertate. uncaused ['An'ko:zd, An-] adj. fără cauză, nemotivat. unceasing [An'si:sirj] adj. 1. neîncetat, continuu, fără sfârşit. 2. (despre muncă, efort etc.) asiduu, susţinut; neîntrerupt. uncemented ['Ansi'mentid, -ss'm-, .An-] adj. necimentat. uncensored ['An'scnssd, 'Ans-, An's-] adj. (despre scrisori, texte) necenzurat. uncensured ['An'scn/sd, 'Ans-, An's-] adj. necenzurat; necriticat. uncentral ['An'sentrpl, An-] adj. necentral. unceremonious ['An'seri'mounbs, -An-] adj. neceremonios; brusc; lipsit de consideraţie. unceremoniously [-li] adv. 1. neceremonios, neprotocolar; în familie. 2. fără jenă. unceremoniousness [-nis] s. 1. lipsă de ceremonie. 2. lipsă de jenă. uncertain [An's3:tn, 'An's-, -ton, -tin] adj. 1. incert, nesigur; nehotărât, neprecis; şovăitor; in no ~ terms în termeni precişi. 2. schimbător, variabil. 3. îndoielnic; dubios. uncertainly [-li] adv. nesigur; fără ţintă; la voia întâmplării. uncertainty [-ti] s. incertitudine, nesiguranţă; ~ of tenure (of office) amovibilitate. uncertificated f'Ansx'tifikeitid] adj. fără certificat(e), fără diplomă. uncertified [An'sa:tifaid, 'An's-] adj. necertificat; ncatestat. unchain ['An't/cin, An-] vb. tr. a descătuşa, a scoate din lanţuri. unchallengeable ['An'tja3lind33bl, An-] adj. indiscutabil; indisputabil; categoric. unchallenged ['Aii't/aelind3d] adj. nedisputat (de nimeni); categoric; to let (smth.) go / pass ~ a) a nu protesta împotriva (unei afirmaţii); b) (jur.) a nu recuza (o mărturie); c) (jur.) a nu disputa (un drept); (mil.) to let smb. pass ~ a lăsa pe cineva să treacă fără somaţie. unchancy [rAn'tjo:nsi, An-] adj. (scot.) 1. nenorocos, ghinionist, inoportun. 2- (despre duşmani) periculos, primejdios. unchangeable [An't/eind33bl, 'An't/-] adj. neschimbător, imuabil. unchangeableness [-nis] ş. caracter neschimbător. unchanged ['An't/cind3d, AII-] adj. neschimbat. unchanging [An't/eindjin, 'An't/-] adj. care.nu se schimbă, invariabil. uncharacteristic(al) [rAn-k£erikt3'ristik(3)l, >An-] adj. (fam.) necaracteristic. uncharged fAn't/a^d] adj. 1. (despre arme) neîncărcat, descărcat. 2. care nu c acuzat, nepus sub acuzare. 3 . ~ for franco, gratuit. uncharitable [An't/asritabl, 'An't/-] adj. lipsit de caritate / de dragoste; rău; negeneros. uncharitableness [-nis] s. lipsă de caritate. uncharitably [-i] adv. Iară caritate. uncharted ['An't/o:tid, 'An-] adj. netrecut pe hartă; necxplorat. unchaste ['An't/eist, AII-] adj. 1. desfrânat. 2. imoral. 3. infidel. 4. indecent. unchastity [An'tjasstiti] s. 1. depravare. 2. infidelitate. 3. imoralitate. uncheated ['An't/i:tid, An-] adj. neînşefat, nepăeălit. unchecked ['An't/ekt, An-] adj. 1. nestânjenit; nestăvilit. 2. neverificat, necontrolat. uncheerful [Vn't/bful, An-, -'t/j^-] adj. trist, abătut; lipsit de veselie, posac. unchivalrous ['An'/iv^îras, An-, îwv. -'t/iv~] adj. necavaleresc, necurtenitor. unchivalrously [-U] adv. (într-un mod) nccavaleresc; necurtenitor. unchristened ['An'krisnd, An-] adj. nebotezat; fără nume. unchristian ['An'kristbn, An-, -t/pn] adj. 1. necreştin(esc), păgân(esc). 2. (fam.) neconvenabil, nepotrivit. unchurch [An't/a:t/] vb. tr. a excomunica, a izgoni din sânul bisericii. uncial ['Ansbl, -/bl, -n/pl] I. adj. (despre litere, manuscrise) uncial. II. s. 1. (poligr.) (literă) uncială. 2. (scris) uncial. 3. majusculă. uncinate ['Aiisineit] adj. (biol.) uncinat. uncircumcised ['An'saikamsaizd, An-] adj. nccircumcis. uncircumspect ['An'saikamspekt, An-] adj. necircumspcct. uncircumstantial ['Anisaikam'staenfal, «An-] adj. fără amănunte; vag. uncivil ['An'sivl, An-, -ii] adj. prost crescut, mojic, bădăran, necuviincios. uncivilized ['An'sivilaizd. An-, -valai-] adj. necivilizat. unclaimed ['An'klcimd, Vnk-] adj. nerevendieat. unclarifîed ['An'kla^rifaid] adj. ncclarificat, nelimpezit. unclasp ['An'kla:sp, AH-J vb. A. tr. 1. a desface, a deschide (o copcă, o agrafă, o cataramă etc.). 2. a desclcşta, a desface (un lucru strâns). B. intr. (despre strânsoarea mâinilor, a pumnilor etc.) a se dcscleşta. unclassable ['An'kla:s9bl] adj. neclasificabil,de neclasificat. unclassible ['An'kb:sibl] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassical ['An'kUesiksl, 'Ank-] adj. contrar tradiţiei clasice. unclassifiable [Wkteesifabbl, An-] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassified I'An'kliCsifaid] adj. 1. neclasificat. 2. (despre documente) care nu este secret. uncie ['Arjkl] s. 1. unchi; (glumeţ) a rich ~ unchiul din America; to talk to smb. like a Dutch ~ a vorbi cuiva cu severitate, binevoitoare, a face cuiva o morală părintească.



 unclean



2. (sl.) cămătar; at my ~'s la cămătar. ♦ (fain.) if my aunt had been a man, she'd have been my uncle dacă badea ar avea cosiţe i s-ar zice lele; dacă bunica avea roate ar fi fost tramvai. unclean ['An'klkn, -'-,'--] adj. 1. murdar, soios, pătat; ~ spirit spirit rău. 2. obscen, imund. uncleanable [-abl] adj. care nu se poate curăţa. uncleanliness [Vn'klenlinis, An-] s. v. u n c l e a n n e s s . uncleanness ]'An'kIi;nnis, An-] s. impuritate; murdărie (şifig.). Uncle Anthony ['Arjkl 'fentani] s. (fam.) to be helping ~ to kill dead mice a căra apă cu ciurul; a tăia frunză la câini. unclear [An'khV] adj. 1. neclar, netransparent, opac. 2. (/ig.) neclar, obscur, confuz, foarte vag. -0-1 am ~ as to nu sunt lămurit în ceea ce priveşte. uncleared [An'kliod] adj. 1. (despre sirop etc.) neclarificat; (despre nori, îndoieli) nerisipit, care mai persistă; (despre un mister) nelămurit, neelucidat, nepătruns încă. 2. (despre o masă etc.) nestrâns, necurăţat; (despre ţevi etc.) nedesfundat; (despre câmp) nedefrişat. 3. (despre un acuzat) încă sub acuzaţie; (despre o datorie etc.) neachitat, nelichidat; (despre mărfuri) care nu a trecut încă prin vamă, nevămuit. uncleared cheque [~ 't/ek] s. (ec.) cec necompensat. uncleariicss [An'klionisJ s. neclaritate, lipsă de claritate. Uncle Benny ['Ankl'bcniJ s. (amer. fam.) muntele de pietate. Uncle Dudley [~ 'dAdli] s. (amer. fam.) persoana care vorbeşte, mandea. Uncle Sam ['Arjkl 'sasm] s. unchiul Sam (nume dat americanilor din S.U.A.). Uncle Sam's attic [~ z'a'tik] s. (amer. glumeţ) Alaska. Uncle Sam's circus [~z 'sa:kas] s. (amer. mar. sl.) flota militară a S.U.A. Uncle Sam's heel [~z 'hi:l] s.famer. glumei) Statul Florida (S.U.A.). Uncle Sam's party [~z 'pu:ti] s. (amer. glumeţ) zi de plată, ziua salariilor. Uncle Sam's pocket handkerchief [~z .pakit 'ha;ndkatfif] (amer. glumeţ) Statul Delaware (S.U.A.). uncleship l'Ankl/ip] s. calitatea de unchi. Uncle Whiskers [Vnkl 'hwiskaz] s. (amer.fam.) 1. guvernul federal. 2. poliţia federală; agent al poliţiei federale. unclimbable ['An'klaimabl, An-, 'An-k-J adj. (despre un munte) inaccesibil. undipped l'An'klipt,'--] adj. 1. (despre păr, iarbă etc.) netăiat, netuns. 2. (despre un bilet) neperforat. unclîpt adj. v. u n c 1 i p p e d. uncloak [An'klouk, 'An'k-J vb. A. tr. 1. a scoate (mantaua, haina etc.). 2. (fig.) a demasca, a dezvălui, a descoperi. B. intr. a-şi scoate mantaua, haina etc. unclog ['An'klog, An-] vb. tr. a destupa; a degaja. unclose ['An'klouz, An-] vb. A. tr. 1. a desface; a deschide (ochii etc.). 2. (fig.) a divulga, a revela, a dezvălui. B. intr. a se deschide, a se desface. unclosed [Vn'klouzd] adj. deschis, descoperit; expus; (despre răni, tăieturi etc.) neînchis. unclothe ['An'klouo, An-] vb. A. tr. a despuia; a dezbrăca. B. intr. a se dezbrăca. unclothed [-d] adj. dezbrăcat, despuiat, gol. unclotted ['An'kbtid, An-] adj. necoagulat. uncloud [Vn'klaud, AII-] vb. tr. a risipi norii de pe (cer). unclouded [-id] adj. fără nori, senin; limpede. uncloudedness [-idnis] s. limpezime; seninătate. uncloudy [-i] adj. v. u n c 1 o u d e d. unclubbable ['An'kUbobl, An-] adj. nesociabil, sălbatic. unco ['Aijkou] (scot., «Val.) I. adj. 1. necunoscut, neobişnuit, straniu; mare, enorm. 2. remarcabil, extraordinar. II. s. 1. lucru ciudat; om straniu. 2. pl. ~s veşti, ştiri. III. adv. (în mod) remarcabil, foarte. ■*■ (peior.) the ~ quid bigoţi, habotnici. uncoacted [.Ankou'sktid] adj. (înv.) singur, nesilit de nimeni, din proprie iniţiativă; voluntar, benevol. uncoagulated ['Ankou.aîgju'leitid] adj. necoagulat. uncock ['An'kok, AII-] vb. tr. 1. a lăsa cocoşul / percutorul (armei) în jos fără că arma să ia foc. 2. a lăsa în jos borurile (unei pălării). uncogent ['An'koudşant, An-] adj. neconvingător. uncoil ['An'koil, AII-] vb. A. tr. 1. a desfăşura, a derula. 2. (mar.) a descolăci (o parâmă, un lanţ etc.). B. intr. a se desfăşura, a se derula. uncoined ['An'koind, An-] adj. 1. (despre metale) nebătut în monede, nctransformat în bani. 2. (fig.) original, autentic; neprefăcut, nefăţarnic. uncollated ['Anko'leitid, -ka'l-, .An-] adj. necolaţionat, neconfruntat. uncollected ['Anka'lektid] adj. 1. neadunat, nestrâns (într-un volum etc.). 2. agitat; care şi-a pierdut sângele rece. 3. (despre taxe) neperceput, neîncasat. uncolonized f'An'kalanaizd] adj. necolonizat. uncoloured ['An'kAlad] adj. necolorat; incolor. uncombinable ['Aiikam'bainabl] adj. care nu se poate combina. uncombined ['Ankam'baind] adj. necombinat; (chim.) în stare liberă. uncome-at-able ['AnkAiu'etabl, rAn-] adj. (fam.) 1. inaccesibil, de neatins. 2. de neobţinut, de neprocurat. uncomeliness ['An'kAmlinis, An'k-J s. lipsă de graţie; urâţenie. uncomely ['An'kAmli] adj. 1. dizgraţios, urât. 2. (înv.) necuviincios, indecent, obscen. uncomfortable [An'kAmfotabl] adj. 1. neconfortabil, incomod; ~ chair scaun neconfortabil; ~position situaţie incomodă. 2. jenat, stingherit; jenant, neplăcut; he felt ~ se simţea stingher / jenat. 3. dezagreabil, neplăcut; his views were ~ părerile lui erau dezagreabile. uncomfortableness [-nis] s. lipsă de mângâiere, neconsolare. uncomfortably [-1] adv. 1. neconfortabil, incomod. 2. dezagreabil, neplăcut; neliniştitor.



990



uncomforted ['An'kAinfatid, An-] adj. nemângâiat, neconsolat. uiicommemorated ['Anka'memareitid, -mur-] adj. necomemorat. uncommercial ['Anka'ma:f3l] adj. necomercial; (despre o ţară) care face comerţ puţin. uncommissioned ['Anka'mi/and, rAn-] adj. 1. (to) nedclegat (să). 2. fără slujbă. uncommitted ['Anka'mitid, 


 991



undeck



unconscious [An'kon/as, 'An'k-] I. adj. 1. inconştient, insensibil. 2. ~ of neştiutor de; uncourtly ['An'ko:tli[ adj, necurtenitor; lipsit de graţie. care nu pricepe (c» ac.), care nu-şi dă seama de. 3. fără cunoştinţă, leşinat, inconştient. uncouth [An'ku:0] adj. 1. (înv.) straniu, ciudat, bizar. 2. greoi, stângaci, neîndemânatic. II. s. the ~ inconştientul. 3. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic, barbar. uncouthly [-li] adv. 1. stângaci, cu stângăcie. 2. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic. unconsciously [-li] adv. inconştient; fără cunoştinţă. uncouthness [-nis] s. 1. asprime (a moravurilor etc.). 2. stângăcie. unconsciousness [-nis] s. 1. inconştienţă. 2. insensibilitate. uncovenanted ['An'kAvinantid, -van-, An-] adj. neconvenit, nestipulat prin contract. unconsecrated ['An'konsikreitid, An-] adj. nesfinţit; neblagoslovit. uncover [An'kAvar, 'An'k-] vb. A. tr. 1. a descoperi, a dezveli. 2. a dezvălui; a demasca; unconsenting ['Ankan'sentin, iAn-] adj. care nu consimte. a revela. 3. (mii.) a lăsa descoperit (un front, o aripă afrontului ele). 4. (şah) a lăsa fără unconsidered ['Ankan'sidad, '-i—] adj. 1. pripit, nesăbuit, negândit. 2. fără valoare. apărare (o figură). B. refl. 1. a se descoperi, a se dezveli. 2. (scrimă, box) a se descoperi. unconsolable ['Anksn'soulabl, iAn-] adj. de neconsolat. C. intr. a se descoperi, a se dezvălui, a se demasca. unconsoled ['Ankan'sould] adj. nemângâiat, neconsolat. uncovered [An'kAvad] adj. descoperit, neacoperit (şifig.). unconsolidated [lAnkan'salideitid] adj. neconsolidat. uncoveted ['An'kAvitid, An-] adj. ncrâvnit. unconstitutional ['Anfonsti'tju^snal-, .An-, -/nai, -/anal] adj. nestatutar, neconstituţional. unconstitutionality ['An'kDnsti'tju:/analiti] s. neconstituţionalitate. uncramped ['An'krampt, An-] adj. liber; nestânjenit. uncreasable ['Arikri:sabl] adj. neşifonabil. unconstitutionally ['An.konsti'tjujanali, -/anali] adv. (în mod) ncconstituţional. unconstrained ['Ankan'streind, .An-] adj. nesilit, neconstrâns, liber; spontan. uncreatable ['Ankri:'eitabl[ adj. de necrezut, de neconceput; de neînfăptuit. uncreate ['AnkriO'eit] I. vb. tr. a distruge, a nimici; a stârpi. II. adj. neînfăptuit, necreat. unconstrainedly [-li] aaV. nesilit etc. (v. u n c o n s t r a i n e d). unconstraint ['Ankan'streint] s. lipsă de constrângere; libertate; spontaneitate; uncreated ['Ankri(:)'eitid] adj. v. u n c r e a t e (II). dezinvoltură. uncredit ['An'kredit, An-] adj. (despre zvonuri) neconfirmat. unconsumed [>Ankon'sju:md] adj. 1. (despre un fel de mâncare) neconsumat; neatins. uncritical ['An'kritikal, An-] adj. 1. necritic; lipsit de spirit critic. 2. contrar regulilor criticii. 2. nedistrus (de foc). uncriticized ['An'kritisaizd, An-] adj. necriticat. unconsummated marriage ['An'kanssmeitid .ma:rid3] s. (jur.) căsătorie neconsumată. uncropped ['An'kropt, An-] adj. 1. netuns. 2. (despre flori etc.) necules. uncontaminated [.Ankan'tamiineitid] adj. necontaminat. uncross ['An'km(:)s] vb. tr. a descrucişa (braţele, picioarele, săbiile ele). uncontemplated ['An'knntempleitid, -tam-, An'k-] adj. neaşteptat, neprevăzut. uncontented ['Ankan'tentid, iAn-[ adj. nemulţumit, ncsatisfăcut. uncrossable [-abl] adj. (despre o prăpastie etc.) de netrecut. uncrossed ['An'kro(:)st, 'Ankr-] adj. 1. necontrariat. 2. neşters, neradiat; nebifat. 3. (despre uncontested ['Ankan'testid, iAn-, .Ankan.t-] adj. necontestat. picioare, mâini etc.) neîncrucişat. 4. (corn.) nebarat; ~ cheque cec nebarat. 5. (despre uncontinuous ['Ankan'tinjuas] adj. care nu e continuu. păduri, oceane, ţinuturi etc.) nestrăbătut. uncontracted ['Ankan'traîktid] adj. (despre cuvinte) necontras. uncontradictable ['Anikontra'diktabl] adj. incontestabil, irefutabil. uncrowded ['An'kraudid, An-] adj. neaglomcrat; neînţesat. uncontradicted ['An.kontra'diktid] adj. necontrazis, necontroversat. uncrown ['An'kraun] vb. tr. a deposeda (un rege etc.) de coroană, a detrona. uncrowned ['An'kraund, 'Ankr-] adj. fără coroană; detronat. uncontrollability ['Ankan.troula'biliti] s. imposibilitate de a controla; neascultare, uncrushable ['An'krA/abl, An-] adj. l.(text.) care nu se mototoleşte, neşifonabil. 2. (lit.) nesupunere (a unui copil ele). uncontrollable [.Ankan'troulabl, 'Ankan't-] adj. 1. (despre copii, popoare etc.) nesupus, (despre persoane) neînfrânt, care nu se dă bătut. nedisciplinat, nestrunit. 2. (putere, drept etc.) absolut. 3. necontrolabil. unction ['Anlv'/an] s. 1. ungere (ceremonial). 2. ungere (cu unsoare). 3. unsoare, unguent. uncontrollableness [.Ankan'troulablnis] s. v. u n c o n t r o l l a b i l i t y . 4. (fig.) balsam. <• to relate smth. with ~ a descrie ceva cu savoare. unctuosity [.ArjAtju'ositi] s. onctuozitate. uncontrollably [.Ankan'troulabli] aaV. fără a se putea stăpâni. uncontroversial ['Anikontra'vai/al, -tru'v-] adj. care nu ridică controverse. unctuous ['Arjldjuas] adj. 1. unsuros, gras; uleios. 2. (fig.) onctuos, mieros, dulceag. uncontroversable ['An.kontra'va:sabl] adj. care nu poate fi controversat, incontroversabil. uncultivable ['An'kAltivabl, An-] adj. (despre pământ) necultivabil. uncontroverted ['An'kantrava;tid, -truv-,,-'-'—,'-,—'-] adj. necontestat. uncultivated ['An'kAltivcitid] adj. necultivat (şi fig.). uncontrovertible ['An'kontrava:tibl, -abl] adj. incontestabil, indiscutabil. uncultivatedness [-nis] s. lipsă de cultură. uncultured ['An'kAlt/ad, An-] adj. incult, needucat, necultivat. uncontrovertibly [-i] adv. incontestabil. unconventional ['Ankan'ven/anal, -/nai, -/anal] aay. 1, neconvenţional; original. uncurable ['An'kjuarabl, 'kpar-, -'kjo:r-] adj. incurabil, de nevindecat. 2. nonconformist, neformalist. uncurbed ['An'ka:bd] adj. fără frâu (şifig.); neînfrânat. unconventionality ['Ankan'ven/analiti, -/an'ad-] s. independenţă faţă de convenţii; uncurl ['An'ka:l, An-[ vb. A. tr. a desface (bucle). B. intr. 1. a-şi desface buclele. 2. a se originalitate. desfăşura,a se descolăci. unconventionally ['Ankan'ven/anali, -/anali] adv. neconvenţional. uncurrent ['An'kArant] adj. (despre bani) care nu are curs, care nu circulă. unconversable ['Ankan'va:sabl] adj. nesociabil, necomunicativ. uncurtain [Wkaitn, -tan, -tin, An-) vb. tr. 1. a trage / a da la o parte / a ridica perdeaua. 2. (fig.) a descoperi, a dezvălui, a revela. unconversant ['Ankan'va:sant] adj. ~ with neversat în, nefamiliarizat cu. unconverted [rAnkanva:tid, 'Ankan.v-] adj. neconvertit. uncurtained [-d] adj. descoperit, fără perdea. unconvertible ['Ankanva:tabl, -ibl, iAn-] adj. (into) neconvertibil, de nepreschimbat uncushioned ['An'ku/and, -ind] adj. fără perne. uncustomary ['An'kAstamari] adj. neobişnuit. (în). uncustomed [An'kAstamd] adj. ~ merchandise marfă netrecută prin vamă / de unconvicted ['Ankan'viktid, .An-] adj. 1. necondamnat, scăpat de condamnare. 2. a cărui contrabandă. vină nu a fost stabilită. uncut [Vn'kAt,'--,-'-] adj. 1. netăiat. 2. (despre pietre preţioase) neşlefuit, brut. 3. (despre unconvinced ['Ankanvinst] adj. (if) neconvins (de); sceptic (cu privire la). unconvincing ['Ankanvinsin] adj. (despre mărturii, jMvestiri, scuze etc.) neconvingător. reprezentaţii teatrale) necenzurat; neprescurtat, netrunchiat, întreg. uncookable [An'kukabl] adj: care nu poate fi gătit, care nu e de gătit. undamaged ['An'dasmid3d] adj. nevătămat. undamnified ['An'dasmnifaid] adj. v, u n d a m a g e d . uncooked ['An'kukt, 'Ank-] adj. 1. (despre alimente) nepreparat, negătit, crud. 2. (fam.) (despre conturi etc.) nefalsificat, nemistificat, fidel operaţiunilor reale. undamped ['An'daempt, AII-] adj. (radio) întreţinut, neamortizat. undarkened ['An'da;kand] adj. neîntunecat (şi fig.). uncoop ['An'ku:p, An-] vb. tr. 1. a pune (o găină) în libertate; a lăsa (o găina) să fugă. 2. (fam.) a elibera (un prizonier). undated1 ['An'deitid] adj. nedatat. undated2 adj. (bot.) undulat. unco-ordinated ['Ankou'a:dineitid] adj. necoordonat. undated bonds [~ 'bondz] s. pi. (ec.) obligaţiuni fără scadenţă, obligaţiuni perpetue. uncoquettish ['Ankou'keti/, -ko'k-] adj. lipsit de cochetărie. uncord ['An'ka:d, An-] vb. tr. a dezlega, a desface (un obiect) din legături. undaughterly ['An'da:tali] adj. nedemn de o fiică. undaunted [An'do:ntid, 'An'd-] adj. neînfricat, intrepid. uncordial ['An'koidial] adj. lipsit de cordialitate. undazzled ['An'daîzld] adj. (by) neorbit, care nu se lasă orbit (de). uncork ['An'ka:k, An-] vb. tr. 1. a destupa. 2. (fig.) a dezvălui, a destăinui (sentimente, gânduri etc.). undebarred ['Andi'ba:d, .An-] adj. (from) necxclus (de la); ~ from doing smth. liber uncorrected ['Aiika'rektid,'--.--] adj. necorijat, nerectificat, necorectat. -v- to let a child de a face ceva. go ~ a lăsa un copil nepedepsit. undebased ['Andi'beist] adj. nestricat, nealterat; curat, neamestecat. undebatable ['Andi'bctabl] adj. indiscutabil. uncorroborated ['Anka'rabareitid, .An-] adj. necoroborat. uncorrupted [.Anka'rAptidJ adj. neprihănit, necorupt; integru. undebated [Vndi'beitid] adj. nediscutat, nedezbătut. uncorruptible [.Anka'rAptibl, -ablj adj. incoruptibil; corect, cinstit. undecagon [An'dcksgan] s. (mat.) endecagon. undecayed ['Andi'kcid, .An-] adj. 1. intact, nedegradat, în bună stare. 2. (despre lemn) uncostly ['An'fc>(:)stli, An-] adj. ieftin; fără valoare. neputrezit; (despre dinţi) necariat, sănătos. uncountable ('An'kauntsbl, An-] adj. nenumărabil; incalculabil. uncountable noun [~ .naun] s. (gram.) substantiv ncnumcrabil. undecaying ['Andi'keiin] adj. nepieritor. uncounted ['An'kauntidJ adj. nenumărat, necalculat. undeceive ['Andi'si:v, ,An-] vb. A. tr. a deziluziona, a nu lăsa (pe cineva) să fie amăgit. B. refl. a renunţa la iluzii; a nu se lăsa amăgit (ae iluzii). uncouple ['An'kApl, An-] vb. tr. a decupla, a detaşa, a desface; a debrcia. undecided ['Andi'saidid, .An-,'--.--] adj. nehotărât, şovăitor, nedecis; incert. uncoupled [-d] adj. decuplat, detaşat, desfăcut; debreiat. undecipherable ['Andi'saifarabl, .An-] adj. indescifrabil. uncourteous ['An'kq:tias, -'ka;t-, -'kaat-J adj. necurtenitor, nepoliticos, grosolan. undeciphered ['Andi'saifad] adj. nedescifrat. uncourteously [-li] adv. necurtenitor, fără curtenie. undecisive ['Andi'saisiv] adj. nedecisiv, nehotărâtor. uncourteousness [-nisj s. v. u n c o u r t l i n c s s . uncourtliness ['An'ko:tIinis, -'kaat-J s. lipsă de curtoazie / de politeţe, grosolănie. undeck ['An'dek, An-] vb. tr. a despuia de podoabe.



 undecked



undecked ['AridektJ aaj. 1. neîmpodobit. 2. căruia i s-au scos podoabele / ornamentele. 3. («rar.) nepuntat, fără punte. undeclinable [.Andr'klainabl, .An-] adj. 1. de nerefuzat, de nerespins. 2. (gram.) nedeclrnabil. undecomposed ['An.di:k3m'pouzd] adj. nedescompus. undefaced ['Andi'feist, .An-] adj. nedesfigurat; intact. undefeated ['Andi'fi:tid] adj. neînvins, neînfrânt; care n-a fost învins. undefended ['Andi'fendid, .An-,'—i—] adj. 1, ne-apărat. 2. (jur.) fără apărare. undefiled ['Andi'faild, .An-] adj. curat, pur; nemurdărit, nepângărit. undefinable [.Andi'fainobl, .Andi'f-] adj. de nedefinit. undelayed ['Andi'leid, .An-] adj. neîntârziat, imediat. undelivered ['Andi'livadJ adj. 1. nelivrat. 2. nefurnizat, neadus; nepredat. 3. (despre lovituri) nedat. 4. (despre o judecată, un discurs) nepronunţat. undemanding ['Andi'ma:ndirj] adj. uşor; nepretenţios, modest. undemocratic ['An.dem3'kra;tik, -mou'k-, -mu'k-] adj. nedemocratic, antidemocratic. undemolishable ['Andi'moli/obl] adj. indestructibil. undemonstrable ['An'demanstrabl, An-] adj. nedemonstrabil. undemonstrated ['An'denranstreitid] adj. nedempnstrat. undemonstrative ['Andi'monstretiv] adj. rezervat, reţinut. undeniable [.Andi'naisbl, 'Andi'n-] adj. incontestabil, indiscutabil, de netăgăduit. undeniably [-i] adv. incontestabil, indiscutabil. undenominational ['Andi.nomi'neijonal, .An-, -/nai, -SonoX\ adj. neconfesional. undenominational school [~ 'sku:l| s. şcoală laică. undenominationalism ['Andi.nomi'nei/anslizsm] s. caracter laic / neconfesional. undependable ['Andi'pendobl, .An-| adj. pe care nu te poţi bizui, nesigur. under ['Anda'] I. prep. 1. sub, dedesubtul (cu gen.), mai jos de; village lying ~ the hill sat situat la poalele măgurei / dealului; the rivulet ~ the castle râuleţul care curge mai jos de castel; ~ arms sub arme; ~ cover sub scut, sub acoperire; (fig.) ~ one's own vine and fig-tree la tine acasă; în loc sigur; ~ the sun sub soare, pe pământ; where ~ the sun did he go? unde naiba s-o fi dus? 2. sub regimul / autoritatea / domnia (cu gen.); sub comanda (cu gen.); inferior (cu dat.); England ~ the Stuarts Anglia sub domnia Stuarţilor; the great peasant uprising ~ Wat Tyler in 1381 marea răscoală ţărănească din 1381 condusă de Wat Tyler; to serve ~ smb. a servi sub ordinele cuiva; there was nobody ~ a captain nu era nimeni cu grad inferior celui de căpitan; to be ~ smb. a fi inferior cuiva (ierarhic). 3. sub, sub influenţa / povara / ameninţarea (cu gen.); to be ~ a vow a fi legat prin jurământ; forbidden ~ heavy penalty interzis sub (ameninţare de) pedeapsă grea; ~ pain of death sub ameninţarea pedepsei eu moartea; to be ~ sentence of death a fi condamnat la moarte; to be ~ the necessity of a fi constrâns / obligat să; to be ~ a promise to do smth. a fi legat de o promisiune dată de a face ceva; to be ~ fire a fi sub bombardament; (mar.) ~ hatches a) sub punte; b) la închisoare; c) înmor­ mântat; to be ~ sentence a fi condamnat. 4. sub, mai jos de, mai puţin de; to sell ~ cost a vinde sub preţ(ul de cost); she is ~ thirty are mai puţin de treizeci de ani; books for the ~ tens cărţi pentru copii(i) sub zece ani; in ~ five minutes peste / în mai puţin de cinci minute. 5. în, sub; ~bur very eyes chiar sub ochii noştri; visible ~ the microscope vizibil la microscop; ~ lock and key sub cheie; the question is now ~ consideration chestiunea este în deliberare; ~ treatment în / sub tratament; to be ~ the doctor a fi sub îngrijire medicală; ~ observation (ţinut) sub observaţie; question ~ examination problemă în cercetare / studiu; ~ construction în construcţie; ~ repair în reparaţie; field ~ corn câmp semănat (cu grâu). 6. potrivit cu, în conformitate cu, după; ~ the present agreement în conformitate cu înţelegerea în vigoare; ~ these conditions în aceste condiţii; ~ Article ten în conformitate cu Articolul 10. II. adv. dedesubt; to stay ~ for two minutes a sta sub apă timp de două minute; as ~ ca mai jos; to bring ~ a supune, a subordona; to go ~aj a se scufunda, a se da la fund; b) a pieri, a dispărea; a se ruina; c) (amer. si.) a muri, a crăpa; to keep ~ a ţine sub dependenţă; to be snowed ~ a fi sub o avalanşă (de lucrări, scrisori, invitaţii etc.). III. adj. 1. inferior, de jos; ~-strata straturi inferioare; the ~ lip buza inferioară, buza de jos; the ~ jaw maxilarul inferior. 2. subaltern, subordonat; ~ clerk funcţionar subaltern. IV. s. 1. (sl.) relaţii sexuale; contact sexual. 2.pl. (rar) mfărie de corp, lenjerie; chiloţi, indispensabili. under-achiever ['And9r9't/i:vor] s. (amer.) elev sau student ale cărui rezultate la învăţătură sunt inferioare posibilităţilor sale. underact ['Andor'adct] (teatru) vb. A. tr. a juca prost / şters (un rol). B. intr. a juca prost / şters; a juca reţinut (fără a reliefa im rol). underage1 ['Andor'eid3] adj. minor. underage7 ['And3rid3] s. deficit. . underbade ['Anda'beid] past de la underbid. underbelly [-.beli] s. 1. burtă, pântece, abdomen. 2. (fig.) punct slab / sensibil. underbid ['Andobid], past underbid sau underbade [-'beid, - t a d ] , part. trec. underbidden [-'bidn] I. vb. tr. 1. (com.) a oferi condiţii mai bune / mai avantajoase decât (concurenţa), a oferi sub preţul (pieţei etc.). 2. (la jocurile de cărţi) to ~ one's hand a cere mai puţin decât valoarea cărţilor din mână. II. [~ .bid] s. ofertă sub preţul pieţei / concurenţei etc., ofertă la preţ redus. ' underbidder [-?r] s. persoană care oferă (ceva) sub preţul pieţei / concurenţei. underbody ['Anda.bDdi] Î.V. u n d e r c a r r i a g e . underbred [~'bred] adj. 1. prost crescut, needucat; vulgar. 2. (despre un cal) care nu e de rasă. underbrush [~brA/] s. v. u n d e r w o o d (1). underbuy [~'bai] vb. A. tr. a cumpăra sub preţ, a cumpăra avantajos. B. intr. a cumpăra o cantitate insuficientă. undercall [~ko:l] vb. tr. v. u n d e r b i d (I, 2). undercapitalize [-'kaepitdaiz] vb. tr. a aloca fonduri prea mici (cu dat.).



992



undercarriage ['Anda.kaerkrj] s.' 1. (auto) şasiu (ae automobil etc.). 2. (av.) tren de aterizare. 3. (ferov.) aparat de rulare. undercarriage half [~ .harf] s. (av.) semitren de aterizare. undercart ['Andaka:!] s. (av.fam.) tren de aterizare. undercharge ['And3't/a:d3,'—] I. vb. tr. 1. a socoti mai puţin, a plăti sub tarif. 2. a încărca insuficient (o armă). 3. a încărca incomplet l insuficient (un vagon, camion etc.). II. s. 1. încărcătură incompletă. 2. plată, socoteală ele. în minus. underclad [~.kla;d] adj. îmbrăcat prea uşor / subţire. underclass ['Ando.kla:sJ s. 1. clasă socială de oameni foarte săraci. 2. (amer. univ.) anul întâi sau doi al unui colegiu. underclassman [-man], pl. underclassmen s. (amer. univ.) student în anul întâi sau doi al unui colegiu. under-clerk ['Andakla:k] s. funcţionar subaltern; mic funcţionar/ slujbaş. underclothes ['AndaklouSz, înv. -klouz] s. pl. lenjerie (de corp). underclothing [~.klou5irj] s. v. u n d e r c l o t h e s . undercoat [~kout] I. s. 1. haină purtată sub palton; vestă purtată sub haină. 2. puf de blană la animale. 3. strat protector de vopsea. II. [.Ando'kout] vb. tr. a acoperi cu un strat protector de vopsea (caroseria). under-commissary [~'komisari, -ks'mi-] s. subcomisar. under-cook [~.kuk] s. ajutor de bucătar. undercooling [~.ku:lirj] s. (fiz.) suprarăcire. undercover [.Ando'kAvar,'-.-] adj. ascuns; secret; de spionaj. undercroft ['Andakro(:)ft] s. 1. subsol, beci boltit. 2. (bis.) criptă. undercurrent [~.kArs>nt] s. 1. (mar.) curent de fund / adâncime, curent submarin. 2. (în atmosferă) curent inferior. 3. (fig.) dedesubt, subînţeles (al wnui discurs, al unei acţiuni etc.). undercut I. [~'kAt] vb. tr. 1. (în sculptură) a tăia sau a săpa în relief. 2. (com.) a oferi la preţ mai mic. 3. (la box) a lovi de jos în sus. 4. a submina, a săpa pe dedesubt (o faleză, un mal etc.). 5. (la golf, tenis) a tăia (mingea). II. ['AndakAt] s. 1. (vet.) muşchi dorsal. 2. (tehn.) unghi de degajare. 3. (mine) amorsare în jos. 4. (la box) lovitură de jos în sus. 5. (la golf, tenis) tăiere a mingii. 6. (gastr.) fileu, muşchi; spată. undercutter [~.kAtor] s. (tehn.) haveză. underdeveloped ['Andodi'velapt] adj. 1. (ec.) subdezvoltat, slab dezvoltat. 2. (med.) slab / prost dezvoltat. 3. (fot.) insuficient developat. underdeveloped countries [~ 'kAntrizJ s. pl. (ec.) ţări slab dezvoltate din punct de vedere economic. underdevelopment ['Andsdi'velspmsntjs. subdezvoltare. underdo [rAnd3'du:],pas/ underdid ['Andodrd],par/. trec. underdone ['AnoVdAn,'—] vb. tr. a frige / a prăji / a coace insuficient etc. underdog ['Andodog,'—'-] s. 1. câine învins (în luptele de câini). 2. persoană, grup sau grupare învinsă într-o luptă (politică etc.). 3. oprimat, asuprit; to plead for the ~s a pleda pentru dezmoşteniţii soartei. underdone ['Ando'dAn,'—] adj. 1. (gastr.) fript / prăjit / copt etc. insuficient; (despre un grătar) în sânge. 2. (sl„ despre ten) alb, făinos. underdose [~dous] I. vb. tr. a doza insuficient / incomplet. II. s. doză insuficientă/ slabă. underdress [~dres] vb. intr. a nu acorda suficientă atenţie toaletei; to be ~ed a) a fi îmbrăcat necorespunzător (la o serată etc.); b) SLfiîmbrăcat prea uşor / subţire. underemployment ['Andsrim'pbiiirant] s. (ec.) 1. şomaj parţial, folosire incompletă a forţei de muncă. 2. folosire a forţei de muncă sub calificarea ei. underfloor ['Ands'fb:'] adj. care se află sub pardoseală. undergird ['Ando'ga:d],past. si part. trec. undergirt [-'go:t] vb: tr. a întări; a asigura; a sprijini. underestimate ['Aridar'estimeit] I. vb. tr. a subaprecia, a subestima, a subevalua. II. s. subapreciere, subestimare, subevaluare. underestimation [~.esti'mei/an] s. v. u n d e r e s t i m a t e (II). under-excitation [-.eksi'teijan] s. (electr.) subexcitaţie. > underexpose [-iks'pouz] vb. tr. (fot.) a subexpune. underexposure [~iks'pou30r] s. (fot.) subexpunere. underfeed [Ando'fi:d],past şi part. trec. underfed ['Ands'fed] I. vb. A. tr. a subalimenta. B. intr. a se subalimenta. II. s. (tehn.) alimentare la partea inferioară (a maşinii). underfired [-'farsd] adj. (despre ceramică) insuficient arsă. underflow [~'fIou] s. curent subteran. underfoot ['Ando'fut,'--'-] adv. sub picioare; to keep smb. ~ a ţine pe cineva sub papuc; to hold one's anger ~ a-şi stăpâni mânia / furia; to trample / tread smth. ~ a călca ceva în picioare. underframe [~'freim] s. (tehn.) schelet, cadru, şasiu (ae maşina, vagon etc.). under-freight [~'freit] vb. tr. (com. mar.) a sub-navlosi («n vas). under-gardener [~.ga:dn3r] s. ajutor de grădinar. undergarment [~.ga:mont] s. 1. veşmânt purtat sub alte haine. 2.pl. lenjerie de corp, albituri. undergo [.Ando'gou,'--'-], past underwent [-'went], part. tree, undergone [-'go(:)n] vb.tr. a suferi (o schimbare, o operaţie, o reparaţie etc.); a trece prin, a îndura (o suferinţă etc.); a suporta (o pagubă etc.). undergrad [.Ands.graxi] s. (fam.) v. u n d e r g r a d u a t e . undergraduate [~'graedjuit] I. s. Student. II. a/r. de student; in my ~days în/ pe timpul studenţiei (melc), (pe) când eram student. undergraduette [^grasdju'et] s. studentă. underground I. [Vnda'graund] aav. 1. subteran. 2. (fig.) clandestin, conspirativ, tainic, secret; ilegal; (despre un partid, o organizaţie) to go ~ a intra / a trece în ilegalitate.



 993



H. ['--'-] adj. 1. subteran, sub pământ; (tehn.) îngropat. 2. (fig.) ascuns, secret, clandestin, conspirativ, ilegal. III. ['—] s. 1. the ~ metropolitan, metrou. 2. organizaţie clandestină, conspirativă, ilegală. 3. s. (artă) mişcare avangardistă semi-clandestină. underground floor ['Andsgraund 'fio:1"] s. (constr.) demisol. underground forces [~ 'fo:siz] s. pl. (mil.) forţe armate secrete. underground savage [~ isa;vid3] s. (mar. si.) maşinist care lucrează în camera cazanelor pe o navă de război. underground shaft [~ /a:ft] s. (mine) puţ orb. underground water [~ 'wo:tar] s. (geol.) apă subterană / de adâncime; pânză de apă freatică. underground worker [~ 'w3:k9r] s. (mine) miner care lucrează în subteran. underground working [~ pwa;kin] s. (mine) exploatare / lucrare (minieră) în subteran. undergrowth ['AndagrouS] ş. 1. (silv.) subarboret. 2. (med.) subereştere, creştere insuficientă, pipernicire. underhand ['Andohsend] I. adv. secret, tainic, clandestin, pe sub mână, pe ascuns. II. adj. secret, tainic, ascuns, clandestin. underhanded [.Ands'hasndid,'-'--,'--."] adj. l.v. u n d e r h a n d (II). 2. care duce lipsă de mână de lucru; cu personal insuficient. underhandedly [-li] adv. pe ascuns, în taină, în secret, pe furiş. underhoused ['Anda'hauzd] adj. 1. care duce lipsă de locuinţe, cu locuinţe insuficiente. 2. (despre o familie etc.) cu spaţiu locativ insuficient. underhung ['Anda'hArj,'—] adj. prognat, cu prognatism. under-inflated ['Andarin'fleitid] adj. (despre pneuri etc.) insuficient umflat; umflat slab. under-infîation [~in'fleijbn] s. umflare insuficientă / slabă (a unui pneu etc.). underinsurance ['Andarin'/uar^ns] s. (ec.) asigurare parţială. underinsured ['Andsrin'/uod] adj. (ec.) subasigurat. under-jaw ['Anda^o:] s. maxilar inferior. under-king [~ikin] s. (rar) vicerege. underlaid [lAnda'leid, 'An-] past şi part. trec. de la u n d e r l a y . underlain [lAnda'lein, Vn-] part. trec. de la u n d e r l i e . underlay1 ['Anda'lei, 'An-] past de la u n d e r l i e . underlay2 [lAnda'lei] I. vb. past şt part. trec. underlaid [lAnda'leid] A. tr. 1. a pune sub, a pune dedesubtul (cu gen.). 2. (poligr.) a pune (hârtie) to ~smth. with smth. a pune ceva sub (alt)ceva / sub zaţ. B. in/r. (mine) a se înclina (în raport cu verticala). II. ['Andalei] s. 1. (poligr.) hârtie pusă sub zaţ. 2. (/nine) filon sau puţ înclinat. underlease I. [rAnda'li:s] vb. tr. a subînchiria (o casă); a subarenda (o fermă). II. [—li:s] s. subînchiriere; subarendare. underlessee [~le'si:] s. subehiriaş, sublocatar; subarendaş. underlessor [~ileso:r] ş. persoana care subînchiriază (o casă) sau subarendează (o fermă). underlet pAndo'let, '—] vb. tr. 1. a închiria şan a arenda sub valoarea reală. 2. a subînchiria, a subarenda. underletter [-ar] s. 1. v. u n d e r 1 e s s o r. 2. (corn. mar.) subnavlositor (al unui vas). underlie [-Ands'lai], past underlay [-'lei], part. trec. underlain [-'lein] vb. tr. 1. a fi sub; a susţine. 2. a fundamenta, a sta la baza (cu gen.), a fi substratul (cu gen.); the principles that ~ motor-car construction principiile pe care se întemeiază construcţia automobilelor. underline I. [-'lain] vb. fr. 1. a sublinia. 2. (fig.) a sublinia, a accentua, a întări, a marca (o idee, un subiect). II. ['Andolain,'--'-] s. 1. (poligr.) linie; litere subliniate. 2. (teatru) anunţ. 3.pl. transparent (pentru a scrie în rânduri drepte). 4. legendă, text (la ilustraţii). underlinen ['Anda.linin] ş. rufarie de corp, lenjerie de corp. underling ['Andalirj] s. subaltern; inferior, subordonat; (peior.) acolit; lacheu, căţel. underlip ['Andalip] s. (anat.) buză de jos / inferioară. underlit ['Anda'lit] adj. slab (i)luminat. underload [lAnda'loud,'--'-] vb. tr. a încărca insuficient, a subîncărca. underloading [-in] s. încărcătură insuficientă / în minus. underlying [lAiKh'laiirj, 'Anda'l-] adj. 1, de sub, care se află sub, dedesubtul (cu gen.). 2. (despre principii) fundamental, de bază; (despre cauze) profund, adânc. underman ['Ands'msn] vb. tr. a echipa (un vapor etc.) cu prea puţini oameni. undermanned [-d] adj. 1. (despre un vas) cu (un) echipaj insuficient. 2. cu personal insuficient; care duce lipsă de cadre. undermasted ['Anda'maistid] adj. (mar.) cu arboradă incompletă. undermentioned ['Anda'men/and] adj. menţionat mai jos. undermine [lAnda'main, 'Anda'm-j vb. tr. 1. a submina, a săpa. 2. (fig.) a submina, a săpa, a discredita (persoane, reputaţii etc.). 3. a submina, a uza (sănătatea). undermost ['Andamoust] I. adj. cel mai de jos, cel mai de dedesubt; inferior; to be ~ in a contest a fi învins la lupte. II. adv. dedesubt; to keep one's assailant ~ a-şi ţine adversarul la pământ (la lupte). underneath [iAnda'ni:9, 'Anda'n-] I. adv. dedesubt. II.prep. sub, dedesubtul (cu gen.). III. adj. de jos, de dedesubt, inferior. IV. s. dedesubt. undernourish [lAnda'nAri/] vb. tr. a subalimenta, a subnutri. undernourished [-t] adj. subalimentat, subnutrit. undernourishment [-mant] s. subalimentaţic, subnutriţie. under-officer I. ['Andarofisa'] (/nil.) s. subofiţer. II. [. ] vb. tr. a dota (o trupă) cu prea puţini ofiţeri. 1 underpaid ['Anda'peid,'—] adj. prost plătit / salarizat / retribuit. underpaid2 past şi part. trec. de la u n d e r p a y . underpants ['Andsipasnts] s. pl. (fam.) chiloţi. underpart [~


understrapper



underpay ['Ands'pei], past şi part. trec. underpaid [-'peid,'—] vb. tr. a salariza sau a plăti insuficient. underpin [rAnds'pin, 'Anda'p-] vb. tr. 1. a sprijini, a propti, a rezema (o zidărie etc.), a subzidi. 2. a pune temelia la. underpinning [-in.] s. 1. (constr.) subzidire. 2.pl. (fa/n.) picioare. 3. pl. (fam.) lenjerie de corp (în special pentru femei). underplay ['Anda'plei] vb. intr. 1. a juca cartea mică păstrând pe cea mare. 2. v u n d e r ac t(B). underplot [~pht] s. (teatru) acţiune / intrigă secundară. underpopulated Kpopjulcitid] adj. subpopulat, slab populat. underpressure [~'pre/3r] s. (fiz.) presiune scăzută, subpresiunc, vacuum, vid. underprice [~prais] s. preţ de nimic / derizoriu. underproduce [~pr3'dju:s] vb. intr. a produce în cantitate insuficientă, a fi în deficit cu producţia. under-production [~pra'dAk/3n] ş. producţie deficitară, subproducţie. underproof spirit ['Andspru:f 'spirit] s. alcool subgradat. underprop [.Anda'prop] vb. tr. a propti, a susţine, a sprijini. underquote [~'kwout] vb.tr. v. u n d e r b i d (1,1). underrate [lAnds'reit, 'Anda'r-] vb. tr. 1. a subevalua, a subestima, a subpreţui. 2. a impune mai puţin (un imobil etc.). under-rent [~'rent] vb. tr. a subînchiria. underrun ['Anda'rAn] s. 1. (infor.) terminare a unui program înainte de timpul prevăzut. 2. (corn.) livrare inferioară calităţii comandate. underscore [tAnda'sko:1-] vb. tr. a sublinia (şifig.). underscoring [~'sko:rirj] s. subliniere (şifig.). undersea ['Andssi:] adj. submarin. underseas [iAnda'si:z] adv. pe sub apă; în adâncul mării. Under-Secretary ['Anda'sekratri] s. (pol.) (şi ~ of State) ministru subsecretar de stat; Parliamentary ~ membru al Cabinetului britanic; Permanent ~ grad echivalent acelui de director sau secretar general într-un minister (în Anglia). undersell ['Ando'sel], past şi part. trec. undersold ['Ands'sould] vb. tr. 1. a vinde mai ieftin. 2. a vinde sub preţul de cost. underseller [-9r] s. negustor care vinde sub preţul de cost. underset I. ['Andaset] s. (mar.) curent submarin; curent contrar celui de la suprafaţă. II. [-'set] vb. tr. a sprijini, a propti, a susţine (o zidărie, o schelărie). under-sheriff [~i/erifj ş. (amer.) ajutor de şerif (funcţie corespunzătoare celei de subprefect). undershirt [~i/9:t] s. maiou, flanelă de corp. undershot [~/ot] adj. 1. (despre roţi etc.) acţionat pe dedesubt (de apă). 2. v. u n d e r h u n g . undersign [.Anda'sain, 'Ancto's-] vb. tr. a subsemna, a subscrie. undersigned ['Andasaindj I. adj. subsemnat. II. s. the ~ subsemnatul; we, the ~ subsemnaţii. undersized [~'saizd] adj. 1. care este de mărime subnormala, subdimensionat. 2. de statură mica. underskirt [~ska:t] s. jupon. underslung [~.slArj] adj. (tehn.) suspendat; (auto) ~ spring arc montat sub osie. undersoil [~soil] s. subsol. undersold [~'sould],past şi part. trec. de la u n d e r s e l l . undersong [~son] s. 1. acompaniament, refren, melodic secundară. 2. (fig.) sens ascuns. understaffed [~'sta:ft] adj. (despre o instituţie) cu personal insuficient, care duce lipsă de personal / de cadre. understand [.Ands'stasnd], past şi part. trec. understood [-Anda'stud] vb. A. tr. 1. a înţelege, a pricepe; a percepe, a sesiza; to make oneself understood a se face înţeles; no one could ~that from my words nimeni nu ar putea interpreta astfel cuvintele mele. 2. a subînţelege, a da de înţeles; a presupune; what do you ~ by this? ce vrei să spui cu asta?; I understood her to mean am înţeles că vrea sa spună; I ~ you to say that dacă vă înţeleg bine, vreţi să spuneţi că; am I to ~that? trebuie să înţeleg că? 3. a auzi, a afla, a fi informat; I ~ that you have a new job după câte ştiu / ai o slujbă nouă. 4. a conveni; it was understood we were to meet at eight o'clock am convenit să ne întâlnim la ora opt. 5. a şti, a cunoaşte; I quite ~ that expenses were to be paid ştiu prea bine că trebuiau plătite cheltuielile. 6. a se pricepe la; he ~s business se pricepe la afaceri; to ~ driving a car a şti să şofeze; to ~ horses a se pricepe la cai. B. intr. I. a înţelege, a pricepe; a fi înzestrat cu raţiune; a raţiona. 2. to ~ about a înţelege (cu ac.), a se pricepe la. understandable [-sbl] adj. inteligibil, de înţeles. understanding [-in] I. s. 1. înţelegere, inteligenţă,, deşteptăciune; pătrundere, pricepere, discernământ. 2. înţelegere, armonie, acord; convenţie; to come to an ~ a ajunge la un acord. 3. (filoz-) raţiune, gândire. 4. pl. (glumeţ, si.) picioare; ghete, încălţăminte. II. adj. inteligent, deştept; înţelegător. understate ['Anda'steit] vb. tr. a atenua (faptele); a minimaliza; a trece (unele lucruri) sub tăcere. understatement [-mant] s. atenuare (a faptelor); declaraţie incompletă; trecere sub tăcere (a unor lucruri); eufemism. under-steward [Vndaistjuad] s. subintendent. understock [~'stDk] vb. tr. 1. a furniza în stocuri prea mici. 2. (tehn.) a alimenta cu combustibil pe la partea inferioară. understood [~'stud] past şi part. trec. de la u n d e r s t a n d. understrapper [-istra?p3r] s. (fam.) v. u n d e r 1 i n g.



 under-stratum



994



undeterminable ['Andi'tsmiinabl] aay. 1. (despre lucruri) de nedeterminat. 2. (despre under-stratum [~'stra:t3m, -strei-], pl. si under-strata [~rstra:t3, ~'streit9] s. strat inferior. persoane) de neconvins. undetermined ['Andi'to:mind] «ay. 1. (despre cantităţi, date etc.) nedeterminat. 2. (despre . understudy [—iStAciiJ (tecum) I. s. dublură. II. vb. tr. 1. a dubla («« rol, tin actor). 2. a studia (un rol) în vederea dublării. probleme) nedecis. 3. (despre persoane) nehotărât. 4. (chim.) nedozat. under-tablecloth [~.teiblkbO] s. faţă de masă de protecţie (care se pune direct pe masă, undeterred ['Andi'to:d] aay. netulburat, nedescurajat; nereţinut, neoprit. sub cea de pânză). undeveloped ['Andi'velopt] aay. 1. (despre subiecte, planuri etc.) nedezvoltat, undertake [rAndo'teik],past undertook [-'tuk],part. trec. undertaken l-'teikn] vb. A. tr. nedesfăşurat. 2. (despre plante, animale, pui etc.) nedezvoîtat, înapoiat. 3. (despre ogoare, 1. a lua asupra sa, a-şi asuma (răspunderea), to ~ to do smth. a se angaja de a face ceva. minţi etc.) necultivat. 4. (fot., despre film) nedevelopat. 2. a întreprinde (o călătorie etc.). 3. (înv.) a lua pe cineva în antrepriză; a-şi încerca puterile undeviating ['An'diivieitin] aay. 1. drept, direct, nedeviat. 2. constant, nedezminţit. cu cineva. B. intr. 1. a da o promisiune / garanţie. 2. (înv.) a fi garant. 3. (fam.) a se undevout ['Andi'vaut] adj. necucernic. ocupa de funeralii. ' undid ['An'did] past de la u n d o. undertaker [lAiido'teiko'] s. 1. persoană care întreprinde ceva. 2. (înv.) antreprenor (de undies [Vndiz] s. pl. (prese, de Ia u n d e r c 1 o t h e s) (fam.) rufărie de corp, lenjerie construcţii etc.). 3. ['AndoiteikoM antreprenor de pompe funebre. (de damă sau copii, mai ales chiloţi). undertaking [lAndo'teikin] s. 1. întreprindere, acţiune, iniţiativă. 2. ['Anda.teikin] undifferentiated ['Andifs'renJ'ieitid] aay. nediferenţiat. antrepriză de pompe funebre. 3. întreprindere (comercială, industrială etc.), antrepriză undiffused [rAndi'fju;zd] aay. (despre lumină) directă, nedifuză. (de construcţii). 4. angajament, promisiune; (y'ur.) submisiune; to give an ~ a face o undigested ['Andi^estid] adj. 1. indigest. 2. dezordonat, haotic; ~ knowledge cunoştinţe promisiune. confuze. ' under-tenant ['Ando'tenant] s. subarendaş; subehiriaş. undigestible ['Andi'djestobl] aay. indigest. , i r under-the-counter [ And9i53 kaunto ] adj. 1. (despre mărfuri) vândut în mod undignified [An'dignifaid] aay. lipsit de demnitate, înjositor. clandestin / pe sub tejghea. 2. ilegal; neautorizat. undiluted ['Andai'luitid] aay. nediluat; integral; (despre vinuri) curat, nebotezat; (despre underthings ['AndoOirjz] s. pl. lenjerie de corp (pentru femei). un acid) concentrat. undertint [-tint] s. (arte) nuanţă slabă, culoare ştearsă / estompată. undiminished ['Andi'minijt] adj. nemicşorat; neştirbit; nediminuat. undertone [~toun] s. 1. semiton. 2. ton slab / reţinut (în vorbire etc.); to speak in ~s undimmed [Wdimd] adj. strălucitor, luminos; (despre ochi) care nu e tulbure, care a vorbi în surdină; ~ of hostility duşmănie surdă; ~ of discontent nemulţumire reţinută. vede bine. 3. (arte) culoare slabă. 4. (fig.) nuanţă, notă; there was an ~ of regret in his words era undine ['Andi:n] s. (mito/.) ondină. o notă de regret în cuvintele lui. undiplomatic ['AnidipkVmaetik] aay. nediplomatic; lipsit de diplomaţie. undertook [.Ando'tuk] past de l« u n d e r t a k e. undirected ['Andi'rektid] I. adj. 1. neîndrumat; nedirijat, nediriguit. 2. (despre scrisori) undertow ['Andotou] s. (mar.) curent de fund / submarin; resac. Iară adresă. II. adv. (a face ceva) fără ordine, fără instrucţiuni. undertype generator [>Ands'taip d3em'reitor] s. (electr.) dinam de tip inferior. undisbursed ['Andis'borst] aay. (com.) nedebursat. undervaluation ['Andoivadju'ei/an] s. 1. subevaluare, subapreciere. 2. depreciere. undiscerned ['Andi'somd] aay. nevăzut, nezărit. undervalue [~'va;lju:] vb. tr. 1. a subevalua, a subaprecia. 2. a dispreţui; a deprecia. undiscernible ['Andi'samsbl] aay. imperceptibil; invizibil. undervest [~vest] s. maiou, flanelă de corp. undiscerning f'Andi'ssmin] aay. fără discernământ. underwater ['And3'wo:tor] adj. subacvatic; submarin. undischarged [rAndis't/a:d3d] aay. 1. (despre vase, arme de foc, acumulatori etc.) underwater camera [~ 'kasmora] s. (cin.) aparat de filmat sub apă. nedescărcat. 2. (jur.) (despre obligaţiuni) neachitat; (corn.) nesoldat; ~ bankrupt falit underwater-to-surface missile [-tosaifiz 'misail] s. (mar. mii.) rachetă lansată de un nereabilitat. 3. (despre obligaţiuni morale) neîndeplinit. submarin în imersiune. undisciplined [An'disiplind] aay. nedisciplinat. underwear [rAnd3wsor] s. rufărie / lenjerie de corp. undisclosed ['Andis'klouzd] aay. nedivulgat, ascuns. underwent [lAndo'went] past de la u n d e r g o. undiscomfited ['Andis'komfitid] aay. (rar) nedescurajat, nedemoralizat. underwood ['Ands'wud] s. 1. lăstăriş, tufăriş, vegetaţie sub arborii unei păduri. 2. (silv.) undisconcerted ['Andiskan'ssitid] adj. netulburat, nebuimăcit. subarboret. undiscountable ['Andis'kauntsbl] aay. (com.) fără scont. underwork ['Ando,wo:k] I. vb. A. intr. 1. a lucra prea puţin / insuficient. 2. a cârpaci. undiscouraged [Andis'kArk^d] aay. nedescurajat, neabătut. 3. a lucra ieftin. B. tr. 1. a executa (o lucrare) la repezeală; a face de mântuială. 2. a lucra undiscovcrable [rAndis'kAvşrebl] aay. nedescoperit, de negăsit. mai ieftin decât (cineva). II. s. muncă necâlificată; muncă de jos; cârpăceală. undiscovered ['Andis'kAvod] aay. nedescoperit, negăsit; land at that time ~ pământ underworld [~wo:ld] s. 1. infern, iad. 2. lume interlopă, mediu criminal, pleavă necunoscut în epoca aceea. (a societăţii). 3. (poetic) antipod. undiscriminated l'Andis'krimineitid] aay. fără alegere, fără discernământ. underwrite ['Andsrait], past underwrote [-rout], part. tree, underwritten [-ritn] vb. undiscriminating ['Andis'krimineitirj] aay. care nu distinge, care nu face distincţie; fără A. tr. 1. (înv.) a subscrie, a scrie dedesubt. 2. a semna. 3. (înv.) a subscrie; a garanta, a asigura (mai ales împotriva riscurilor maritime); to ~poIicies of insurance a subscrie discernământ. undiscussed [Vndis'kAst] aay. nediscutat, nedezbătut. poliţe de asigurare. B. intr. a face asigurări (mai ales maritime). undisguised ['Andis'gaizd] aay. 1. nedeghizat, nemascat. 2. (desprefire, caracter) sincer, underwriter [~irait3rJ s. 1. membru al unei societăţi de asigurare. 2. the ~s a) societatea deschis, franc. de asigurări; b) asigurător maritim. undisguisedly ['Andis'gaizidliJ adv. deschis, franc, pe faţă. underwriting ['Andaraitin] s. 1. garanţie de emisiune; subscripţie forfetară. 2. subscriere undisheartened ['Andis'ha:t(o)nd] aay. neabătut, nedescurajat. (a unei poli(e de asigurare), garantare (împotriva unui risc). 3. asigurare maritimă. undisillusioned ['Andizi'lu^and] aay. nedeziluzionat. underwriting commission ['Andsraitirj ko'mijbn] s. (ec.) comision de garanţie. undismayed ['Andis'meid] aay. neînfricat; nesperiat; nedescurajat; ncafectat ~by fără underwriting rate [~ reit] s. (ec.) taxă sau primă de asigurare. . underwritten [~-ritn] \. part. trec. de la u n d e r w r i t e . II. adj. subsemnat, subscris. să se sperie de. undispatched ['Andis'pajt/d] aay. neexpediat, netrimis. underwrote [~rout] past de la u n d e r w r i t e . undispelled ['Andispeld] aay. neîmprăşţiat, nerisipit. undescribable ['Andis'kraibabl] aay. indescriptibil. undispersed ['Andispa:sd] adj. 1. nedispersat, intact. 2. (med., despre o tumoare) undescribed ['Andis'kraibd] aay. nedescris, nestudiat, necercetat. ncrezorbit. undescried ['Andis'kraid] aay. neobservat. undisposed ['Andis'pouzd] aay'. 1. (of) nevândut; neînchiriat; (despre fete) nemăritată. undeserved ['Andi'zorvd] aay. nemeritat; injust. 2. (uiv.) v. i n d i s p o s e d . undeservedly ['Andi'zsrvidli] adv. (în mod) nemeritat, pe nedrept. undisputable ['Andis'pju:tobl[ aay. indiscutabil, incontestabil. undeserving [/uidi'zo:viri] adj. 1. fără merit, nedemn. 2. neinteresant. undisputed ['Andis'pju:tid] aay. necontestat, necontroversat. undeservingly [-li] aaV. fără să fi meritat. undissembling ['Andi'semblirj] adj. deschis, sincer, franc, neprefăcut. undesignated ['An'dezigneitid] adj. nedesemnat, neindicat. undissolved ['Andi'solvd] aay. 1. (chim.) nedizolvat, netopit. 2. (despre contracte, undesigned [rAndi'zaind] aay. 1. involuntar, accidental. 2. neaşteptat, neprevăzut. undesignedly ['Andi'zainidli] adv. fără intenţie, involuntar, fără premeditare, (în mod) căsătorii etc.) nedesfăcut. undistinguishable ['Andis'tingwi/abl] aay. 1. (from) de nedeosebit (de). 2. imperceptibil, întâmplător. abia sesizabil. undesigning ['Andi'zainirj] aay. candid; neartificial. undistinguished ['Andis'tingwiJtJ adj. 1. neremarcabil, mediocru, banal. 2. care nu se undesirable ['Andi'zaioroblJ I. aay. nedorit; inoportun. II. s. the ~ indezirabilul. distinge, care nu se deosebeşte, asemănător, leit. undesirableness l-nis] s. inoportunitate. undistinguishing ['Andis'tirjgwijirj] adj. v. u n d i s c r i m i n a t i n g . undesired f'Andi'zaisd] aay. nedorit; inoportun. undistracted ['Andis'tnektidj adj. (despre persoane) netulburat. undesirous ['Andi'zaioros] aay. nedorit, puţin dornic. undistraught ['Andis'troitJ aay. (lit.J sănătos (la minte). undesisting ['Andi'zistirj] aay. I. necurmat. 2. tenace, perseverent. undespairing ['Andis'peorirj] aay. perseverent (in aşteptarea realizării speranţelor), care undistressed ['Andis'trest] aay'. neîntristat, care nu e abătut. undistributed ['Andis'tribju:tid] aay. nedistribuit, nerepartizat. nu disperă. undisturbed ['Andis'ts:bd] aay. 1. netulburat, liniştit, calm. 2. nederanjat, netulburat, undestroyed ['Andis'troid] aay. intact, nedistrus. nemişcat; volumes left ~ for years cărţi neatinse de ani de zile. undetachable ['Andi'taît/sbl] aay. nedetaşabil, de nedespărţit; de nedezlipit. undisturbedly [Vuidis'taibidli] adv. 1. netulburat, cu calm, liniştit. 2. fără întrerupere. undetected f'Andi'tektid] aay. (despre greşeli etc.) neobservat; (despre răufăcători) nedescoperit; nedetectat. undiversified ['Andai'vaisifaid] aay. monoton.



 995



undiverted ['Andai'vaitid] adj. 1. (despre curenţi etc.) neabătut. 2. (despre atenţie) neclintit, fix. 3. (despre persoane) neînveselit, neamuzat. undivided ['Andi'vaidid] adj. 1. tot, deplin, întreg; give me your ~attention acordă-mi întreaga dumitale atenţie. 2. nedespărţit; ~ friends prieteni nedespărţiţi; ~ opinion opinie unanimă. undivided property [-'propati] s. (jur.) proprietate indiviză. undivulged ['Andai'VAld3d[ adj. nedivulgat. undo l'An'du:], past undid [Wdid], part. trec. undone ['An'dAn] vb. tr, 1. a anula, a desfiinţa; to ~ a treaty a anula un tratat. 2. a desface, a deschide, a dezlega, a descheia; to ~ the seam a desface cusătura. 3. a ruina, a distruge, a desfiinţa; to ~ one's reputation a distruge reputaţia cuiva; to ~ the mischief a repara răul. undoable ]'An'du:3bl] adj. 1. care nu se poate îndeplini; (despre o sarcină) imposibil. 2. detaşabil, care se poate desface. undock ['Aiidok] («iar.) vb. A. tr. a scoate (o nava) din docuri. B. intr. (despre o navă) a ieşi din doc. undoer ['An'du:sr] s. 1, autor al ruinei (cuiva). 2. (înv.) seducător. undoing ['An'duiin] s. 1. ruină, distrugere; desfiinţare; dezlegare. 2. desfacere. undomestic ['An'dou'mestikj adj. (despre femei) care nu c gospodină. undone ['An'dAn] I. vb.part. trec. de la u n d o. II. adj. 1. desfăcut; to come ~a) (despre noduri) a se desface; b) (despre păr) a se desface, a se descurca; c) (despre şuruburi) a se deşuruba, a se slăbi; a se desprinde; d) (despre haine) a se descheia, a se deschide; e) (despre pachete) a se despacheta, a se desface. 2. ruinat, pierdut; we are ~ suntem pierduţi. 3. neterminat, neisprăvit; neîndeplinit; to leave nothing ~ which might help a nu neglija nimic din ceea ce ar putea fi de ajutor. undouble [WdAbl] vb. tr. (rar) a dezdoi (o hârtie). undoubled [-d] adj. (la bridge) necontrat. undoubted [An'dautid] adj. neîndoios, indubitabil, incontestabil. undoubtedly [-li] adv. fără îndoială, hotărât, categoric. undoubting [An'dautirj] adj. convins. undrainable [An'dreinsbl] adj. 1. (despre teren) nedrenabil. 2. (despre o mină, un izvor) inepuizabil. undrained [An'dreind] adj. nedrenat. undramatic ['Andre'mxtik] adj. (despre o operă) lipsit de dramatism. undrape ['An'dreip] vb. tr. a scoate draperiile de la. undraw ['An'dro:],past undrew ['An'dru:],part. trec. undrawn [rAn'dK>:n] vb. tr. a trage (zăvorul, perdelele, cortina). undreamed-of [An'dremtov] adj. nevisat, nesperat, neînchipuit, neaşteptat. undreamt-of adj. v. u n d r e a m e d - o f . undress ['An'dres] I. vb. A. tr. 1. a dezbrăca. 2. (med.) a debandaja (o rana), a scoate bandajul / pansamentul. B. intr. a se dezbrăca. II. ['Andres] s. 1. ţinută de casă; neglijeu. 2. (mii.) mică ţinută; in ~a) în neglijeu; b) (mil.) în mică ţinută. undressed ['An'drest] adj. 1. neîmbrăcat, dezbrăcat. 2. nebandajat; ~ wound rană nepansată. 3. nepreparat, nelucrat; ~ leather piele brută; ~ logs buşteni nelucraţi; ~shop window vitrină nearanjată. undress uniform ['Andres 'ju:nifo:m] s. (mil., mar.) mică ţinută. undrew ['An'dru:] past de la u n d r a w. undried ['An'draid] adj. neuscat. undrilled [An'drild] adj. 1. (mii.) neinstruit. 2. neperforat. undrinkable [An'drinksbl] adj. nepotabil, de nebăut. undrunk ['An'drAnk] adj. nebăut. undue ['An'dju:] adj. 1. neoportun, nepotrivit; tardiv. 2. nelegitim, nejust, nedrept. 3. excesiv, exagerat; use of ~ authority abuz de putere. 4. (corn.) (despre o trată) nescadent. undulant ['Andjubnt] adj. unduios, unduit. undulant fever [~ Ti:vsr] s. (med.) febră ondulantă, bruceloză. undulate ['Andjuleit] I. vb. tr. si intr. a se ondula, a (se) văluri. II. adj. ondulat. undulation [iAndju'lei/n] s. 1. ondulaţie. 2. mişcare ondulatorie. 3. accident (de teren); mişcare (de teren). undulatory ['Andjubtari] adj. 1. ondulatoriu. 2. unduios. undulous ['Andjubs] adj. unduios. unduly [rAn'dju:li] arfv. 1. (a plăti, a reclama) pe nedrept. 2. nemăsurat, prea, exagerat. unduteous [An'djuitbs] adj. care nu-şi respectă obligaţiile (filiale, conjugale etc.). undutiful [An'diu:tifi»l] adj. v. u n d u t e o u s . undutifully [-i] aaV. nedemn (ae un fiu etc.). undutifulness [-nis] s. ncîndeplinire a îndatoririlor (filiale etc.). undyed [An'daid] adj. nevopsit, neboit, necănit. undying [An'daiirj] adj. nemuritor, veşnic; neperisabil. unearned ['An'amd] adj. 1. nemeritat. 2. necâştigat prin muncă; ~ increment creştere a valorii nedatorată muncii. unearth ['An'o:6] vb. tr. 1. a dezgropa. 2. (cinegetică) a scoate din vizuină. 3. (fig.) a scoate la iveală; a descoperi. unearthly [An'a:61i] adj. 1. ceresc, sublim. 2. nepământesc, din altă lume, supranatural. 3. lugubru, sinistru, -v- (fam.) at an ~ hour la o oră imposibilă. unease ['An'iz] s. (lit.) v. u n e a s i n e s s (1). uneasily [-iii] adv. 1. stingherit, jenat. 2. tulburat, neliniştit. uneasiness [-inis] s. 1. stinghereală, jenă. 2. nelinişte, tulburare. uneasy [-i] adj. 1. neliniştit, alarmat; I am ~ sunt neliniştit; ~ sleep somn neliniştit / agitat. 2. stingherit, jenat, incomodat; I felt ~ m-am simţit prost (si despre sănătate); ~ feeling sentiment de jenă. 3. (înv.) dificil, greu. uneatable ['An'ktabl] adj. necomestibil, de nemâncat.



unessential



uneaten [An'i:tn] adj. nemâncat; ~ bread resturi de pâine. uneconomic ['Anikka'nomik] adj. 1. neeconomic, contrar legilor economiei. 2. nelucrativ, neremuneratoriu. uneconomical [-al] adj. 1. v. u n e c o n o m i c. 2. neeconomic(os), costisitor. unedited ['An'editid] adj. 1. needitat, nepublicat. 2. (despre un text) fără aparat critic, fără note şi comentarii. uneducated ['An'edjukeitidJ adj. 1. needucat, fără educaţie, fără învăţătură; incult. 2. (despre pronunţare etc.) vulgar, necultivat, incult. uneffaced ['Ani'feist] adj. neşters, intact. uneffected ['Ana'fektid] adj. neîndcplinit. unelected ['Ani'lektid] adj. (despre un candidat) neales. uneliminated ['Ani'limincitid] adj. neeliminat. unelucidated ['Ani'lu:sideitid] adj. nelămurit, nelimpezit, neelucidat. unemancipated [Vni'mayisipeitid] adj. 1. (despre minori) neeinancipat. 2. (înv.) (despre sclavi) neliberat. unembarassed ['Anim'bterast] adj. dezinvolt, nestingherit. unembellished ['Aiiim'beli/t] adj. neînfrumuseţat, neîmpodobit, fără înflorituri. unembittered ['Anim'bitad] adj. neamărât, neîntristat. unembodied ['Anira'bodid] adj. imaterial; fără corp. unemotional ['Ani'mou/srol] adj. lipsit de emotivitate, neemotiv; neimpresionabil, unemotionally [-i] adv. impasibil, cu sânge rece. unemphatic ['Anira'fEetik] adj. 1. fără energie. 2. (lingv.) neaccentuat. unemployable ['Anim'pbbbl] adj. care nu poate fi angajat (într-un post); incapabil. unemployed ['Anim'pbkl] I. aaj. 1. neocupat, inactiv. 2. fără ocupaţie, fără lucru. 3. neîntrebuinţat, nefolosit; ~ funds fonduri neproductive. II. s. pi. the ~ şomerii. unemployed relief station [~ ri'li:f iStei/n] s. birou de ajutor pentru şomeri. unemployment ['Anim'pbimsnt] s. şomaj. unemployment benefit [~ ibenifit] s. (amer.) ajutor de şomaj. unemployment compensation [~ .kompsnseijsn] s. v. u n e m p l o y m e n t b e n e f i t . unemployment exchange ['Anim'pbimsnt iksit/eind3] s. bursa muncii; birou de plasare a braţelor de muncă. unemployment fund [~ fAnd] s. fond de asigurare împotriva şomajului. unemptied [An'emptid] adj. negolit; nedescărcat; încă plin. unenclosed ['Anin'klouzd] adj. 1. (câmp) neîngrădit; ~ town oraş deschis. 2. (călugăr) care poate ieşi din mănăstire. 3. (instalaţie) fără dispozitiv de protecţie, neprotejat; (angrenaj) fără carter. unencountered ['Anin'kaunted] adj. nemaiîntâlnit; nemaivăzut. unencumbered ['Anin'kAinbad] adj. 1. neîmpovărat, necopleşit; ~ widow văduvă fără copii. 2. (jur.) fără sarcini (ipotecare), negrevat. unended ['An'endid] adj. neterminat, neisprăvit. unending [An'endin] adj. 1. interminabil, fără sfârşit. 2. etern. unendorsed ['Anin'do:st] adj. 1. (corn.) neandosat. 2. nesprijinit; nesancţionat. unendowed [Vnin'daud] adj. neînzestrat (cu calităţi spirituale sau capital); (despre o logodnică) fără zestre. unendurable ['Anin'djuarabl] adj. insuportabil, de neîndurat; intolerabil, de netolerat. unenforceable ['Anin'fo;s9bl[ (despre contracte etc.) neexecutoriu. unenforced ['Anin'fo:st] adj. (despre legi) ncaplicat, care nu e în vigoare. unengaged ['Anin'geidsd] adj. neangajat; neocupat; liber; disponibil. unengaging ['Anin'geid3in[ adj. neatrăgător; care nu e simpatic. un-English ['An'irjgli/] adj. 1. (despre comportare ele.) nedemn de un englez. 2. (despre expresii, construcţii etc.) necnglezesc, contrar spiritului limbii engleze. unenlightened ['Anin'laitnd] adj. neluminat, neînvăţat; nelămurit, ignorant. unenlightening ['Anirilatanin] adj. care aruncă prea puţină lumină asupra unei chestiuni; needificator. unenlivened ['Anin'laivnd] adj. 1. uniform, monoton. 2. neînfrumuseţat, neîmpodobit. 3. neînsufleţit, neanimat. unentangled ['Anin'taerjgld] adj. 1. neîncâlcit, neîncurcat. 2. liber, care nu e încurcat (cu vreo femeie). unentered ['An'entsd] adj. 1. unde nu se intră; unde nu s-a intrat, unde nu s-a pătruns. 2. neînregistrat, neînscris. unenterprising ['Ane'ntspraizirj] adj. neîntreprinzător. unentertaining ['Anicnts'teinin] adj. nedistractiv, puţin amuzant; plictisitor. unenthusiastic ['Aniin8ju:zi'a:stik] adj. lipsit de entuziasm, rece. unenthusiastically [-aii] aaV. fără entuziasm, rece, cu răceală. unequable ['An'i:kw9blJ adj. inegal, neregulat. unequal [rAn'i;kwol] adj. 1. inegal, disproporţionat. 2. incapabil; ~ to doing smth. incapabil de a face ceva. 3. neregulat; ~ puise puls neregulat. unequalled [-d] adj. neegalat, fără egal, neasemuit. unequal-lengthed ['An'i:kwDl'len8t] adj. de lungime neegală. unequal-sided [~'saidid] adj. cu laturi neegale. unequipped ['Ani'kwipt] adj. 1. neechipat. 2. nepregătit, neadaptat împrejurărilor. unequivocal ['Ani'kwivâksl] adj. neechivoc, precis, clar. unequivocally [-i] adj. fără echivoc; clar, limpede. unerring ['An'9:rin] adj. infailibil, fără greşeală. unerringly [—li3 adv. cu precizie; fără greşeală. unerringness [-nis] s. infailibilitate, siguranţă, precizie. unescapable ['Anis'keipabl] aay. inevitabil. unescorted ['Anisko:tid[ aay. neescortat, fără escortă. unessayed ['Ane'seid] adj. neîncercat. unessential ['Ani'senjsl] adj. neesenţial, neimportant.



 unestablished



unestablished ['Anis'tffiblijt] adj. 1. (despre biserică) separat de stat; neconformist. 2. (despre personal etc.) ajutător, auxiliar. uneven ['An'iivanJ adj. 1. cu asperităţi, zgrunţuros. 2. neegal, variabil; neregulat. 3. (despre numere) fără soţ. 4. (despre teren) accidentat. uneven-aged [~'eid3d] adj. de vârste diferite. unevenly ['An'kvsnli) adv. 1. inegal. 2. neregulat. unevenness ['An'iivannis] s. 1. inegalitate, neegalitate. 2. denivelare; caracter accidentat (al drumului). 3. caracter neregulat (al pulsului etc.). uneven parallel bars ['An'kvsn 'parolei 'ba:zj s. pl. (gimnastică) paralele inegale. uneventful ['Ani'ventful] adj. fără incidente; calm, liniştit, senin. unexamined [.Amig'zaemind] adj. neexanîinat; neverificat. unexampled [iAnig'za:mpld] adj. neasemuit, fără egal, unic. unexcelled ['Anik'seld] adj. neîntrecut, neasemuit. unexceptionable [lAnik'sep/ansbl] adj. ireproşabil, fără cusur. unexceptionableness f-nis[ s. caracter ireproşabil. unexceptional ['Anik'sep/ansl] adj. 1. (despre reguli) fără excepţie. 2. v. unexceptionable. unexciting ['Anik'saitinJ adj. insipid, searbăd; neinteresant; monoton. unexcused ]'Aniks'kju:zd] adj. neiertat. unexecuted ['An'eksikju;tid[ adj. 1. (despre un proiect etc.) neexecutat, neîndeplinit, neefectuat, nerealizat; (jur.) ~deed act nevalidat. 2. (despre condamnaţi) neexecutat. unexemplified ['Anig'zemplifaidJ adj. neexemplificat, fără exemple. unexpansive ['Aniks'pamsiv] adj. 1. (despre gaze) nedilatabil. 2. rece, neexpansiv. unexpectant ['Aniks'pektant] adj. ~ of care nu aşteaptă (cu ac.), care nu se aşteaptă la. unexpected ['Aniks'pektid] I. adj. neaşteptat, inopinat; neprevăzut. II. s. the ~ neprevăzutul. unexpectedly [-li] adv. neaşteptat (de), incidental. unexpectedness [-nis] s. caracter neaşteptat. unexpendable ['Aniks'pendsbl] adj. 1. esenţial, absolut necesar. 2. inepuizabil, care nu poate fi cheltuit. 3. nedisponibil (pentru a fi cheltuit). unexperienced ['Aniks'piorionst] adj. (despre efecte etc.) care nu a (mai) fost încercat. unexplainable ['Aniks'pleinsbl] adj. inexplicabil, de neexplicat. unexplained ['Aniks'pleind] adj. neexplicat, nelămurit. unexplicables ['Aniksplikablz] s. pl. (tnv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unexplicit ['Aniks'plisit] aay. neexplicit; neclar, obscur. unexploded ['Aniks'ploudid] adj. 1. (despre obuze) neexplodat. 2. (fig., despre o teorie) încă valabil, încă actual. unexploited ['Aniks'pbitid] adj. neexploatat. unexplored ['Aniks plo:d] adj. neexplorat, necercetat. unexposed ['Aniks'pouzd] adj. ascuns, tăinuit; nedemascat; ~ to la adăpost de. unexpressed ['Aniks'prestJ adj. 1. neexprimat. 2. (gram.) subînţeles. unexpressibles ['Aniks'presablz] s. pl. (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unextinguishable ['Aniks'tingwi/abl] adj. de nestins, de nepotolit. unextinguished ['Aniks'tingwi/t] adj. nestins, nepotolit. unfaded ['An'feidid] adj. neofilit, neveştejit; proaspăt. unfading ['An'feidin] adj. 1. care nu se ofileşte, care nu se decolorează. 2. trainic, durabil, nepieritor. unfailing ['An'feilirj] adj. 1. sigur, nedezminţit. 2. devotat. 3. (despre un izvor etc.) inepuizabil. unfailingly [-li] adv. sigur etc. (v. u n f a i 1 i n g). unfair ['An'fea'] aay. 1. injust, incorect, inechitabil. 2. (despre jocuri) necinstit. unfairly ['Anfeoli] adv. injust etc. (v. u n f a i r). unfairness ['Anfanis] s. 1. incorectitudine, lipsă de justeţe. 2. rea-credinţă.. unfaithful ['An'feiOfwl] I. adj. necredincios, infidel; neloial. II. s. pl. (bis.) the ~ necredincioşii. unfaithfulness [-nis] s. infidelitate; necredinţă, neexactitate. unfaltering [An'fo:lt3rirjj aay. ferm, neşovăitor, hotărât. unfalteringly [-li] adv. fără şovăire, neşovăitor, ferm, hotărât. unfamiliar ['Anfa'milia1"] adj. puţin familiar, puţin cunoscut, nefamiliar, necunoscut; to be ~ with a nu cunoaşte (un subiect etc.): a nu fi la curent cu. unfamiliarity ['Anfg-mili'aîriti] s. 1. caracter nou, noutate (a unui Ioc etc.). 2. ~with necunoaştere a (cu gen.), ignorare a (cu gen.). unfashionable ['An'fasJrioblJ aay. demodat; it is ~ to wear gaiters nu se mai poartă ghetre. unfasten [[An'fa:sn] vb. tr. a dezlega; a desface, a detaşa, a desprinde; a descheia, a deschide. unfastening [-in] s. 1. dezlegare, desfacere. 2. desprindere. 3. slăbire; deşurubare. unfathered ['An'fa:53d] aay. 1. (despre copii) fără tată; nelegitim. 2. (despre zvonuri) neîntemeiat. 3. (despre o teorie etc.) anonim; nerecunoscut de autor. unfatherly ['An'fa:S3li] aay. nedemn de un tată.. unfathomable ['An'fasâamabl] aay. 1. (despre prăpăstii etc.) insondabil, fără fund. 2. (despre un mister etc.) impenetrabil; (despre expresia feţei etc.) inscrutabil. unfathomableness [-nis] s. caracter insondabil, adâncime insondabilă. unfavourable ['An'feivsrobl] adj. nefavorabil, neprielnic; defavorabil. unfavourably [-i] adv. nefavorabil etc. (v. u n f a v o u r a b 1 e). unfavoured ['An'feivsd] adj. nefavorizat, neajutorat. unfearful ['An'fioful] aay. (of) netemător (de). unfeasible [An'fo.abl] adj. de nerealizat, nerealizabil, irealizabil. unfeathered [An'faSsd] adj. fără pene. unfed ['An'fed] aay. nehrănit; nenutrit; prost hrănit; (despre motoare) nealimentat.



996



unfeeling [An'fi:lin] adj. 1. insensibil, nesimţitor. 2. neîndurător, nemilos, fără inimă. unfeelingly [-li] adv. 1. eu răceală. 2. neîndurător etc. (v. u n f e e 1 i n g 2). unfeigned [An'feind] adj. sincer, nesimulat, neprefăcut. unfeignedly [-li] adv. sincer etc. (v. u n f e i g n e d). un'felt ['An'felt] aay. care nu se simte, care nu a fost simţit. unfenced ['An'fenst] adj. 1. (despre un teren) neîngrădit, neîmprejmuit. 2. (despre agregate) neprotejat, fără carter, fără instalaţie de protecţie. unfertilized [An'fo:tilaizd] aay. 1. (despre sol) neîngrăşat, nefertilizat. 2. (despre un ou) nefecundat. unfetter ['An'fets'] vb. tr. a descătuşa (si fig.), a elibera. unfettered ['An'fetod] adj. liber, neîncătuşat (şi fig.). unfilial [An'fillsl] aay. nedemn de un fiu. unfinished ['An'finijt] aay. neisprăvit, neterminat; brut, nefasonat; (muz.) the Unfinished Symphony Simfonia Neterminată (a lui Schubert). unfinished game [~'geim] s. (la şah, joc de cărţi etc.) partidă întreruptă. unfired ['An'faiad] aay. 1. neincendiat. 2. (despre cărămidă etc.) nears. 3. (mii., despre arme) nedescărcat, care nu a tras. unfit I. ['An'fit] I. ady'. 1. nepotrivit; impropriu, neconvenabil. 2. (mii.) inapt. II. [An'fit] vb. tr. (for) a face inapt (pentru); a pune în imposibilitate (de). unfitly ['An'fitli] adv. nepotrivit etc. (v. u n f i t). unfitness ['An'fitnis] s. 1. caracter nepotrivit, impropriu. 2. (si physical ~) constituţie debilă; lipsă de sănătate. unfitted ['An'fitid] aay. nepotrivit, impropriu. unfitting ['An'fitirj] aay. nepotrivit, neconvenabil, impropriu; deplasat, inoportun. unfittingly [-li] aay. nepotrivit etc. (v. u n f i 11 i n g). unfittingness [-nis] s. caracter nepotrivit; inoportunitate. unfix ['An'fiks] vb. A. tr. a desface, a detaşa, a desprinde. B. intr; a se desface, a se detaşa, ase desprinde. unfledged ['An'fled3d] aay. 1. (despre păsări) fără pene; golaş; (despre pui) nou-născut. 2. (fig., despre persoane) fără experienţă (de viaţă); neexperimentat; novice; (glumeţ) cu caş la gură; 3. (fam., glumeţ) gol (puşcă). unfleshed ['An'fle/t] aay. 1. care n-a gustat carne; ~ sword sabie care încă n-a tăiat carne vie. 2. (fam.) neexperimentat, novice. unflinching ['An'flintjirj] ady'. 1. neclintit, ferm. 2. stoic; impasibil. unflinchingly [-li] adv. neclintit etc. (v. u n f 1 i n c h i n g). unfold ['An'fould] vb. A. tr. 1. a desface, a dezdoi (cute, îndoituri); a despături, a desfă­ şura (o pânză). 2. (fig.) a dezvălui, a explica, a expune (gânduri, intenţii). 3. a scoate din ţarc (oi, vite etc.). B. intr. 1. a se desfăşura. 2. (despre taine) a se dezvălui. unforeseeable ['Anfo:'si:3bl] aay. imprevizibil, de neprevăzut. unforeseeableness [-nis] s. imprevizibilitate. unforeseeing ['Anfo:'si:ii)] aay. neprevăzător. unforeseen ['Anfo:'si:nj aay. neprevăzut, inopinat, neaşteptat; ~ expenses cheltuieli neprevăzute; (y'ur.) ~ circumstances cauze de forţă majoră. unforgettable ['Anfo'gotobl] aay. de neuitat. unforgetting [VuuVgetin] aay. care nu uită (uşor), cu memorie bună. unforgivable ['Anfs'givsbl] adj. de neiertat. unforgiving ['Anfa'givin] ady. neiertător; necruţător; implacabil: unformed j'An'fo:md] aay. neformat, fără formă, inform. unfortunate ['An'fo;tfnit] I. ady. 1. nenorocos, ghinionist. 2. nenorocit. 3. (despre o eroare) regretabil; (despre un prilej) nefavorabil. II. s. 1. nenorocit. 2. femeie pierdută. unfortunately [An'foitjVmitli] adv. din nefericire; din păcate. unfounded ['An'faundid] ady. (despre argumente etc.), neîntemeiat, nefondat, fără bază, fără suport, fără / lipsit de temei. unfreeze ['An'frkz] vb. A. tr. 1. a dezgheţa; a decongela. 2. (ec.) a debloca (fonduri). B. intr. a se dezgheţa, a se topi. unfreezable ['An'fri:z3bl] ady. necongelabil, care nu îngheaţă. unfrequent ['An'fri:kwont] ady. v. i n f r e q u e n t . unfrequented ['Anfri'kwentid] ady. nefrecventat, nevizitat. unfriended ['An'frendid] aay. fără prieteni; antipatizat. unfriendliness ['An'frendlinis] s. neprietenie, lipsă de prietenie; ostilitate, duşmănie. unfriendly ['An'frendli] ady. 1. neprietenos, ostil, urâcios. 2. (despre împrejurări) nefavorabil, neprielnic. unfrock ['An'frok] vb. A. tr. a despopi, a răspopi. B. rey7. a lepăda rasa. unfrozen ['An'frouzn] ady. 1. dezgheţat. 2. neîngheţat, necongelat. unfruitful ['An'fru:tf«l] aay. neroditor, nerodnic, sterp (şi fig.). unfruitfulncss [-nis] s. nerodnicie, sterilitate (şi fig.). unfulfilled ['Anfal'fild] ady. neîndeplinit, nerealizat; neadeverit. unfunded ['An'fAndid] adj. (despre datorii) neconsolidat. unfurl [rArifo:l] vb. A. tr. 1. a arbora (un steag); a desface (o pânză de corabie). 2. a desfăşura.B.intr.a se desfăşura. unfurnished ['An'fo:ni/t] ady. nemobilat. ungainliness ['An'geinlinis] s. stângăcie; lipsă de graţie. ungainly [An'geinli] I. adj. (despre persoane sau mişcările lor) dizgraţios, diform, greoi; neîndemânatic. II. adv. (în mod) greoi, neîndemânatic. ungear ]'An'gi3r] vb. tr. (tehn.) a debreia, a scoate din viteză (un motor). ungenerous ['An'd33naras] ady. 1. lipsit de mărinimie; zgârcit; ingrat. 2. (despre sol) sterp, steril. ungentle [An'd3entl] aay. aspru, dur, brutal. ungentlcmanlike [An'd3entlm3n'laik] ady. nedelicat; prost crescut; vulgar; nelalocul lui.



 997



ungentlemanly [Au^entlmanli] adj. v. u n g e n t l e m a n l i k e . unget-at-able ['Anget'aetgbl] adj. (fam.) inaccesibil, inabordabil. ungird [An'gaid], past şi part. trec. ungirded [-id] sau ungirt [An'g9:t] vb. fr. (lit.) a descinge. ungirt [<\.n'g9:t]I.pastşipart. trec. de Ia u n g ir d. II. adj. destins, relaxat, neîncordat. unglazed [An'gleizd] adj. (despre fereastră, tablou) fără geam; (despre hârtie) mat, nelucios. . ungloved [An'gUvd] adj. desmăhuşat, {ară mănuşi. unglue [An'glu:] vb. A. ir. a dezlipi; (jig.) a-şi dezlipi (ochii). B. intr: a se dezlipi. ungodliness [An'godlinis] s. impietate. ungodly [An'godli] adj. 1. necredincios, lipsit de pietate, nereligios. 2. păcătos, ticălos. ungovernable [An'gAvanabl] adj. 1. neguvernabil; nedisciplinat. 2. (despre pasiuni etc.) de nestăpânit. ungoverned [An'gAvand] adj. 1. Iară guvernare. 2. (despre patimi) nestăpânit, neînfrânat. ungraceful [An'greisful] adj. dizgraţios; neîndemânatic, greoi. ungracefully [-i] adv. fără graţie; greoi, neîndemânatic. ungracious [An'grei/as] adj. 1. (despre o muncă) neplăcut, dezagreabil. 2- lipsit de cordialitate, de amabilitate. 3. v. u n g r a c e f u l . ungraciously [-li] adv. fără cordialitate, fără căldură, fără amabilitate. ungraciousness [-nis] s. lipsă de cordialitate / de căldură / de amabilitate. ungraduated [An'grsedjueitid] adj. 1. fără diplomă universitară, fără grad / titlu universitar, tară studii superioare. 2. negradat, neprogresiv. 3. (med., despre vase) negradat. ungrammatical ['Angra'mfetikal] adj. negramatical, agramat. ungrateful [An'greitful] adj. nerecunoscător, ingrat. ungratefully [-i] adv. cu nerecunoştinţa. ungratefulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. ungrounded [Wgraundid] adj. neîntemeiat, nefondat; to be ~in a subject a nu cunoaşte elementele unui subiect. ungrudging ['An'grAd3irj] adj. 1. generos, darnic, larg. 2. dat / dăruit din toată inima. ungual ['Arjgwal] adj. (zool.) unghinal; privitor la copită, ca de copită. ungrudgingly [-li] 1. adv. mărinimos, fără meschinărie. 2. cu dragă inimă. unguarded ['An'ga:did] adj. 1. nepăzit, ne-apărat. 2. imprudent. 3. (despre un mecanism) fără dispozitiv protector. unguardedly [-li] adv. 1. neatent; fără chibzuinţă. 2. din inadvertenţă. unguardedness [-nis] s. neatenţie; imprudenţă. unguent ['Arjgwant] s. unguent, alifie. unguiculate [An'gwikjuleit] adj. (biol.) unguiculat. unguided [An'gaidid] adj. necălăuzit; (fam.) in an ~ moment într-un moment de neatenţie. unguinous ['Angwinas] adj. uleios; unsuros. ungulate ['Arjgjuleit] I. adj. (zool.) în formă de copită. II. s. 1. (zool.) animal copitat, cu copite. 2. (med.) instrument în formă de cârlig pentru extragerea fetusului mort; cârligul lui Braun. unhackneyed ['An'haeknid] adj. (despre un subiect etc.) nou, ieşit din comun, original. unhallow ['An'ha;lou] vb. tr. a profana, a pângări. unhallowed [-d] adj. 1. nesimţit. 2. mirean, laic. 3. nelegiuit, imoral. unhampered [An'hEempad] adj. liber, nestingherit; nestânjenit. unhand [An'ha;nd] vb. tr. (înv., Ut.) a da drumul (din mână, cu dat.), a lua mâinile de pe. unhandy [-i] adj, 1. neîndemânatic, stângaci. 2. incomod, supărător, care deranjează. 3. (mar.) greu de cârmuit. 4. greu de manipulat, dificil de mânuit. unhang ['An'hserj], past şi part. trec. unhung ['An'hArj] vb. tr. a scoate, a da jos (din poziţia atârnată). unhappily [An'hsepili] adv. din nefericire; nefericit; prost (exprimat etc.). unhappiness [An'hcepinis] s. 1. nefericire; griji. 2. caracter impropriu / nefericit (al unei expresii etc.). unhappy [An'hsepi] adj. nenorocit, nefericit, amărât; he looks ~ pare nefericit. unharmed ['An'ha:md] adj. neatins, nevătămat; he will be ~ nu i se va face nici un rău. unharmonious ['An'haimounias] adj. nearmonios. unharness ['An'homis] vb. tr. 1. a dezhăma. 2. (înv.) a scoate armura de pe. unhatted ['An'hastid] adj. iară pălărie, cu capul descoperit. unhealthful ['An'heloful] adj. nesănătos, insalubru. unhealthiness ['An'helSinis] s. insalubritate. unhealthy [An'helOi] adj. 1. nesănătos, suferind, bolnăvicios, bolnav. 2. insalubru, nesănătos. 3. morbid. 4. (mil., si. despre un sector) periculos, primejdios. unheard [rAn'ho:d] adf 1. neauzit; ~ of a) nemaiauzit; fără precedent; b) (despre un autor etc.) necunoscut. 2. neaudiat; to condemn smb. ~ a condamna pe cineva fără a-1 audia. unheard-of-ness [~ovnis] (fam.) caracter nemaiauzit / nemaipomenit. unheated ['An'hi:tid] adj. neîncălzit. unheeded ['An'hi:did] adj. căruia nu i se acordă atenţie; neobservat; neglijat. unheedful [Vn'hiidful] adj. v . h c e d l e s s . unheeding ['An'hi:dirj] adj. nepăsător; neatent. unhelped ['An'helpt] adj. 1. neajutat, neajutorat. 2. neservit (la masă). unhelpful ['An'helpful] adj. (despre sfaturi etc.) nefolositor, puţin util; zadarnic, inutil, van. unhep ['An'hep] adf (amer. si.) care nu este în pas cu moda; învechit. unhesitating [An'heziteitin] adf care nu ezită, prompt, decis, hotărât. unhesitatingly [-li] adv. fără a ezita, hotărât, decis, prompt.



uninspired



unhewn [rAn'hju:n] adf nccioplit, netăiat, brut. unhindered ['An'hindad] adf nestânjenit, liber. unhinge ['An'hnK^] vb. tr. 1. a scoate din ţâţâni (o uşă). 2. a deplasa, a demonta. 3. a tulbura, a scoate din minţi. unhintable ['An'hintabl] I. adj. la care nu se poate face (o) aluzie / o referire. II. s. pi. ~s (înv. glum.) chiloţi, indispensabili, izmene. unholiness [An'houlinis] s. 1. impietate. 2. caracter profan. unholy [An'houli] adf 1. (despre un lucru) profan; nelegiuit. 2. (fam.) teribil, grozav, nemaipomenit. unhood ['An'hud] vb. tr. 1. a îndepărta o glugă, o scufie, o bonetă sau o husă de pe. 2. a decapota. 3. a decoperta unhook ['An'huk] vb. A. tr. 1. a scoate / a da jos din cârlig / cui. 2. a deshăma (un atelaj). 3. a decopcia (o rochie). 4. (şl.) a lua (un obiect) şi a pleca fără încuviinţarea proprietarului. B. intr. 1. (despre un atelaj) a se desface, a se desprinde, a se deshăma. 2. (despre rochii) a se decopcia, a se desface din copci. unhooked ['An'hukt] adj. (despre rochii etc.); to come ~ a se decopcia. unhoped-for [An'houptfo:1"] adj. nesperat, neaşteptat. unhorse ['An'ho:s] vb. tr. 1. a da jos din şa / de pe cal. 2. a scoate / a deshăma caii (de la căruţă, de la tun). 3. a destitui. 4. a înfrânge, a răsturna. unhoused ['An'hauzd] adf 1. fără adăpost. 2. descoperit, în aer liber. unhung ['An'hArj] paşi şi part. trec. de la u n h a n g . unhurt ['An'ha:t] adf teafăr / întreg şi nevătămat, intact; nelovit, neatins. Uniat ['ju:nii£et, -niat] s. (re/.) uniat, unit, greco-catolic. uniaxial [jumi'îeksial] adj. (fiz.) (despre cristale) uniax; care are o singură axă, monoax. unicameral ['jmni'kasmaral] adf (pari.) (sistem) unicameral. unicellular [ju:ni'seljubr] adf 1. (biol.) unicelular. 2. (electr.) cu o singură celulă. unicorn ['ju:niko:n] I. adf unicorn, (zool.) cu un singur corn. II. s. (mito/.) inorog, unicorn. unicorn-fish ['ju:niko:nfi/] s. (iht.) narval (Monodon monoceros). unicostate [ju:ni'kosteit] adj. (biol.) unicostat. unidentified [Anai'dentifaid] adj. ne identific at; (despre un avion) necunoscut. unidimensional [ijuinidai'men/snal] adj. unidimensional. unidirectional [.jumidai'rckjbnd] adj. (/iz.) unidirecţional; (electr.) unipolar; (cib.) uniorientat. unifiable ['jumifaiabl] adj. care poate fi unificat, unificabil. unification [.jumifi'keijn] s. unificare. unifilar ['jumi'fariV] adj. (electr.) monofilar, cu un singur fir. uniflow engine [jumiflou end3in] s. (tehn.) maşină cu eefucurent. uniform ['ju:nifo:m] I- adj. uniform, neschimbător, regulat. II. s. uniformă; in full ~ în mare ţinută. III. vb. tr. 1. a uniformiza. 2. (mil.) a îmbrăca în uniformă. uniformed [-d] adj. (îmbrăcat) în uniformă. uniformity [-ju:ni'fo:miti] s. 1. uniformitate; regularitate (de funcţionare). 2. (bis.) conformism. unify ['jumifai] vb. tr. a unifica, a uni, a reuni. unilateral ['jumi'lsetoral] adj. unilateral. unillusioned ['Ani'lju^snd] adj. care nu îşi face iluzii. unillustrated [An'ibsitreitid] adj. 1. neilustrat, fără imagini. 2. (despre o gramatică etc.) fără exemple, neilustrat, neexemplificat. unillustrious ['Ani'Ustriss] adf ignorant, necunoscut, obscur. unimaginable [lAni'ma^insbl] adj. inimaginabil, de neînchipuit. unimaginative ['Ani'ma^inativ] adf fără imaginaţie, lipsit de imaginaţie, prozaic. unimaginativeness [-nis] s. lipsă de imaginaţie. unimpaired ['Anim'pe^d] adj. 1. intact, întreg. 2. neslăbit, în plină putere; with faculties ~ în posesiunea tuturor facultăţilor. unimpeachable [iAnim'pi:t/3bl] adj. inatacabil, incontestabil; (purtare) ireproşabilă. unimpeded [rAnim'pi:did] adj. fără obstacol; neîmpiedicat. unimportance ['Anim'po:ts>ns] s. lipsă de importanţă / de însemnătate. unimportant |'Anim'po:t3nt] adj. fără importanţă / însemnătate, lipsit de importanţă / de însemnătate, neimportant, neînsemnat. unimposing ['Anim'pouzirj] adj. neimpunător, care nu impresionează. unimpressed ['Anim'prest] adj. ncimpresionat. unimprovable [rAnim'pru:v3bl] adj. care nu poate fi îndreptat / îmbunătăţit / corijat. unimproved ['Anim'pru:vd] adf neîndreptat, neîmbunătăţit, necorijat; (despre un prilej) nefolosit; he left this advantage ~ n-a tras nici un profit de pe urma acestui avantaj. unincorporated ['Anin'ko:p3reitid] adf 1. (mai ales amer., despre o societate, asociaţie etc.) neconstituit, neautorizat. 2. neîncorporat. unincorporated territories [~'tcrit3riz] s. pi. (amer. pol.) the ~ teritoriile neîncorporate (zona canalului de Suez, insulele Samoa Americane, insulele Midway şi insula Wake). uninflammable ['Anin'flaMiiobl] adf neinflamabil; necombustibil. uninflated ['Anin'fleitid] adj. (despre pneuri, baloane etc.). 1. neumflat. 2. dezumflat. uninflected [Vnin'flcktid] adj. (lingv.) inflexionar, fara flexiuni. uninfluenced ['An'influanst] adj. neinfluenţat, neprevenit. uninfluential ['Aniinflu'en/iol] adj. fără influenţă; neinfluent. uninformed ['Anin'fo:md] adj. 1. neinformat. 2. ignorant, incult. uninhabitable [rAnin'ha3bitobl] adj. de nelocuit. uninhabited ['Anin'hasbitid] adj. nelocuit, pustiu. uninhibited ['Anin'hibitid] adj. neinhibat. uninjured ['An'ind39dJ adj. nevătămat, neatins, intact. uninquisitive ['Anin'kwizitiv] adj. puţin curios, lipsit de curiozitate. uninspired [Anin'spaiad] adj. 1. neinspirat. 2. neînsufleţit, neanimat.



 uninstructed



998



univalent ['jumi'vastent] adj. monovalent. uninstructed ['Anin'strAktid] adj. neinstruit; neinformat. univalve ['jumivarfv] aay. (despre moluşte) univalv. uninsured [rAnin'/u3d] adj. (against) neasigurat (contra). universal [.ju:ni'v3:s3l] adj. universal; ~ favourite persoană iubită de toată lumea. uninterested ['An'intristid] adj. neinteresat, indiferent. universal agent [~ 'eid33nt[ s. (y'«r.) mandatar general. unintelligent ['Anin'telid33nt] adj. neinteligent; mărginit. universalism [.ju:ni'V3:s3liz3m] s. (rel.) universalism. unintelligible ['Anin'telid3obl] adj. neinteligibil, de neînţeles. universalist [iju:ni'v3:s3list] s. (rel.) universalist. unintentional ['Anin'ten/snal] adj. neintenţionat, involuntar. universality [ijmniva'sseliti] s. v. u n i v e r s a l n e s s . unintentionally [-i] adv. (în mod) neintenţionat, fără (nici o) intenţie, involuntar. universalization [ju:niv3:solai'zei/n] s. universalizare, generalizare. uninteresting ['Anin'tristinJ adj. neinteresant, lipsit de interes, care nu prezintă interes. universalize [.jumi'vssslaiz] vb. tr. a universaliza, a generaliza. unintermitting ['An.int3:'mitin] adj. neîntrerupt, continuu. universalness [tju:ni'v9:solnis] s. universalitate, caracter universal. uninterrupted ['Aninta'rAptid] adj. neîntrerupt, continuu. r universal joint [.ju(:)ni'v3:s3l 'd3oint] s. (telm.) cardan. uninuclear ['ju:ni'nju:klis ] adj. (biol.) mononuclear, uninuclear. universal suffrage [ju:ni'V3:s3l 'SAfrid3] s. (pol.) vot universal. uninvited ['Anin'vaitid] adj. neinvitat, nepoftit; he came ~ a venit fără invitaţie. universe ['ju:nivs:s] s. univers; cosmos. uninviting ['Anin'vaitirj] adj. neatrăgător. university [,ju:ni'v3:siti] I. s. universitate; to go down from the ~ a) a părăsi union ['ju:nisn] s. 1. (pol.) uniune (de state); the Soviet Union Uniunea Sovietică; the South African Union Uniunea Sud-Africanâ; the (American) Union Uniunea universitatea; b) a pleca în vacanţă; to go up from the ~ a.intra la universitate. II. adj. Americană, Statele Unite. 2. (pol.) unire, alipire; the ~of Transylvania with Romania universitar. unirea Transilvaniei cu România; the Union unirea Angliei cu Scoţia (in 1707). 3. sindicat, university education [~ edju'keijn] s. învăţământ superior; studii superioare, pregă­ uniune (profesională), societate; closed ~sindicat cu un număr limitat de membri; ~ control tire universitară. control sindical. 4. asociere a câtorva comune pentru ajutorarea săracilor; azil de săraci university entrance examination [~'entrens igzaemi'nei/n] s. examen de admitere la al mai multor comune. 5. unire, concordie, armonie; to live in perfect ~ a trăi în deplină universitate. înţelegere / armonie. 6. (telin.) racord, cuplaj, (piesă de) legătură, îmbinare. 7. (mar.) university extension (class) [~ iks'ten/n (klu:s)] s. curs popular organizat de o pavilion (britanic); ~ down pavilion (britanic) în berna. universitate; universitate populară. university man [~ masn] s. om cu studii superioare / universitare. union card ]'ju:njon ku:d] s. carnet de sindicat, legitimaţie de sindicalist. university town [~ tăun] s. oraş / centru universitar. union cloth [~ klo(:)0j s. ţesătură din fibre amestecate. Union flag [~ ffeg] s . v . U n i o n J a c k . univocal [jumi'vouksl] adj. univoc. unjoin ['An'd3oin] vb. tr. a despărţi, a separa. unionism ['jumisnizsm] s. 1. sindicalism. 2. (ist.) unionism. unjoint [-t] vb. tr. a diseca; a dezmembra. unionist ['jumionist] s. 1. sindicalist, membru al unui sindicat. 2. (ist.) unionist, adversar unjoyous [An'd3Dios] adj. trist, mohorât. al autonomiei Irlandei; (amer.) adversar al secesiunii în timpul războiului civil. unjust ['An'd3Ast] adj. 1. nedrept, injust, inechitabil. 2. (»iv.) necredincios, neloial. unionize ['jmnionaiz] vb. tr. a sindicaliza. unjustifiable [An^Astifaiabl] adj. de nejustificat, nejustificabil; de nescuzat. unionized ['jumionaizd] adj. care are sindicat(e), sindicalizat. unjustifiably [-i] adv. (în mod) nejustificabil; (în mod) inexcuzabil. Union Jack ['ju:nian 'd3a:k] s. drapelul /pavilionul britanic. unjustified [An'd3Astifaid] adj. nejustificat; neexplicat; (despre o liotărâre) nemotivat. union label [—ilcibl] s. insigna membrilor unui sindicat. unjustly |'An'd3AStli] adv. pe nedrept. union nut ]'ju:nj3n nAt] s. (telm.) piuliţă olandeză / de cuplare. unkempt ['An'kempt] adj. 1. nepieptănat, ciufulit. 2. (despre înfăţişare) neîngrijit, union regulations [~ regu'leifnz] s. pi. prevederi sindicale. union shop [~ /op] s. (mai ales amer.) 1. întreprinderefimeţionâtuiîn baza unui contract neglijent. 3. (despre limbaj) neîngrijit, vulgar. unkennel ['An'kcnl] vb. tr. 1. a scoate din vizuină (o vulpe etc.). 2. a da în vileag, între patron si sindicat. 2. contractul respectiv (v. 1). a demasca. union smashing [~-sma?rirj] s. spargere a sindicatelor. unkind ['An'kaind] adj. 1. lipsit de bunăvoinţă, puţin binevoitor, neprevenitor. 2. crud, union station [~'steijri] s. (amer.) gară (centrală) comună deservind mai multe companii aspru, răutăcios. feroviare. unkindliness [-linis] s. 1. lipsă de bunăvoinţă. 2. asprime (a climei etc.). union suit [~ sju:t] s. (amer.) salopetă, combinezon (tie aviator etc.). unkindly ['An'kaindli] I. adj. v. u n k i n d. II. a


 999



unostentatiousness



unmeet [An'mi:t] adj. nepotrivit, impropriu; indecent. unlikable ['An'laiksbl] adv. v. u n 1 i k c a b 1 e. unmendable [An'mendsbl] adj. ireparabil. unlike ['An'laikj I. adj. (to) neasemănător (cu), diferit (de); (ftz.) ~ poles poli contrari unmentionable [An'men/anabl] I. adj. inexprimabil, de nemărturisit. II. s.pl. ~s (înv.) / de semne contrarii; (mat.) ~ signs semnele plus şi minus; (electr.) ~ charges încărcături de semne contrarii. II. prep. 1. neasemănător cu, diferit de; he is quite ~ his father nu-i indispensabili, izmene; (glumeţ) chiloţi de damă. seamănă deloc lui taică-său; that's very ~her! nu-i stă în fire (să facă aşa ceva!), n-o unmerciful [An'morsiful] adj. neîndurător, nemilos. mai recunosc!; he behaved ~ a gentleman nu s-a comportat ca un gentleman, nu a fost unmercifully [-i] adv. fără milă, fără îndurare. cavaler. 2. spre deosebire de; ~ his brother, he speaks several languages spre deosebire unmercifulness [-nis] lipsă de îndurare, cruzime. de fratele său, el vorbeşte mai multe limbi; ~ in English, in Romanian there is no unmerited [An'meritid] adj. nemeritat. continuous aspect în română nu există, ca în engleză, aspectul continuu. unmethodical [lAnme'Oodikal] adj. fură metodă, lipsit de metodă. unlikeable [-abl] adj. antipatic. unmethodicalness [-nis] s. lipsă de metodă. unlikelihood [-lihud] s. improbabilitate. unmindful [An'maindful] adj. neatent, neglijent. unmined [An'maind] adj. 1. (despre un canal, ţărm etc.) neminat. 2. (despre o mină, unlikeliness [-linis[ s. v. u n 1 i k e 1 i h o o d. un câmp etc.) neexploatat. unlikely [An'laikli] adj. puţin probabil, improbabil; neverosimil; most ~ foarte puţin probabil; it's not (at all) ~ that nu e deloc imposibil să, s-ar putea să; not ~! (c) foarte unmingled [An'mirjgld] adj. curat, neamestecat. posibil! tot ce se poate! he's the most ~ man to do such a thing e ultimul om care să unminted [An'mintid] adj. (despre aur etc.) în lingouri, nemonetizat. facă aşa ceva, e cel mai puţin potrivit pentru aşa ceva; I found my cuff-links in a most unmirthful [An'm9:8ful] adj. (despre râs) forţat, amar. ~ place mi-am găsit butonii (într-un loc) unde nici nu mă aşteptam, era ultimul loc unde unmissed [An'mist] adj. 1. neobservat, neluat în seamă, neremarcat. 2. neregretat. mă aşteptam să-mi găsesc butonii. unmistakable ['Anmis'teikabl] adj. neîndoios, clar, evident, limpede. unmistakably [-i] adv. neîndoios etc. (v. u n m i s t a k a b l e ) . unlikeness [An'laiknis] s. (to) neasemănare (cu); deosebire, diferenţă (faţă de). unmitigated [An'mitigeitid] adj. ncatenuat, în toată puterea (cuvântului); incorigibil; unlimited [An'limitid] adj, nelimitat, fără margini, nesfârşit, infinit; (com.) ~ liability an ~ har un mincinos patentat. responsabilitate nelimitată. unmixed [An'mikst] adj. neamestecat. unline ['An'lain] vb. tr. a scoate căptuşeala de Ia. unmonkeyable [An'niAnkiabl] adj. (fam.) care nu poate fi prostit / păcălit, care nu poate unlined ['An'laind] adj. 1. (despre haine) necăptuşit. 2. (despre obraz) neridat. fi dus de nas sau tras pe sfoară. unlink ['An'link] vb. tr. a desface; a deznoda. unlit ['An'lit] adj. neluminat, ncaprins; întunecat, obscur. unmoor [rAn'mu3r] (mar.) vb. A. tr. a desfurca (un vas). B. intr. (despre un vas) a pleca de lachei. unlisted ['An'listid] adj. (com.) neînscris (la cota oficială). unlive ['An'liv] vb. tr. to ~ the past a schimba sau a şterge trecutul. unmoral ['An'morsl] adj. amoral. unmortgaged ['An'mo:gid3d] adj. neipotecat. unliveable [-abl] adj. 1. (despre viaţă) imposibil, insuportabil. 2. (şi ~ in) de nelocuit. unload ['An'loud] vb. tr. 1. a descărca, a debarca (o încărcătură). 2. a descărca (o puşcă). unmotherly ['An'nuâali] adj. nedemn de o mamă, nematern, 3. a descărca (inima). 4. (av.) a lăsa (încărcătura de bombe), a descărca (bombe). unmounted ['An'mauntid] adj. 1. (despre cai) neîncăleeat. 2. (despre giuvaeruri) unloaded [-id] adj. (despre o armă de foc, un camion etc.). 1. descărcat. 2, neîncărcat. nemontat, fără montură. 3. (despre tablouri) neînrămat. 4. (despre persoane) pedestru, pe jos, fără cal. unloading l'Anloudirj] s. descărcare. unloading dock [~'d:>k] s. (mar.) doc / dană de descărcare. unmoved [Wmrnvd] adj. 1. nemişcat, imobil, ferm. 2. neemoţionat, impasibil. unlock ['An'bk] vb. tr. 1. a descuia, a deschide, a dezăvorî (o uşă etc.); to ~ one's 3. invulnerabil. heart a-şi deschide inima, a spune ce ai pe inimă. 2. a dezvălui (un secret). 3. (et\) a libera, unmurmuring ['An'mamisriq] adj. fără crâcnire, care nu crâcneşte. a debloca (fonduri băneşti). 4. a debloca (un drum etc.). 5. (tehn.) a debloca, a declanşa unmusical ['An'mjmziksl] adj. 1. (despre voce, melodie etc.) nemuzical, nemelodios, nearmonios, discordant. 2. (despre persoane) fără ureche muzicală; căruia nu-i place (un mecanism). unlocking [-in] s. 1. descuierc, deschidere, dezăvorârc (a unei uşi etc.). 2. dezvăluire muzica. unmuzzle ['An'mAzl] vb. tr. 1. a scoate botniţa (cu dat.). 2. (jig.) a reda (cuiva, presei) (a unui secret). 3. (ec.) eliberare, deblocare (de fonduri băneşti). 4. (drum) deblocare libertatea cuvântului. (a unui drum). 5. (tehn.) deblocare, declanşare (a unui mecanism). unnamed ['An'neimd] adj. nenumit, fără nume; anonim, necunoscut. unlooked-at ['An'luktcet] adj. uitat, neglijat, care nu este luat în seamă. unnatural [An'nfet/ral] adj. 1. nenatural, contrar naturii; ~ father tată denaturat. unlooked-for [An'luktfD:1"] adj. neprevăzut, neaşteptat. 2. (despre stil, conduită etc.) nenatural, forţat, băţos. 3. anormal; the ~Iustre of his eyes unloose ['An'lurs] vb. tr. a desface (un şiret etc.). strălucirea anormală a ochilor săi. unloosen [-n] vb. tr. v. u n 1 o o s e. unnaturalized [An'nast/ars'laizd] adj. (despre un cetăţean străin) nenaturalizat. unlovable ['An'Uvabl] adj. antipatic. unloved [An'Uvd] adj. neiubit, nesimpatizat. unnaturally [An'nEet/arali] adv. (în mod) nenatural, nefiresc. unnaturalness [An'naet/aralnis] s. 1. anomalie. 2. monstruozitate. 3. lipsă de naturaleţe unlovely [An'Uvli] adj. (desprepersoane) lipsit de farmec, dizgraţios; (despre lucruri) (a stilului); afectare. urât; ~ prospect perspectivă neatrăgătoare. unnavigable [Aii'nasvigabl] adj. ncnavigabil. unluckily [An'Ukili] adv. din nefericire. unnecessary [An'nesasari] adj. inutil; superfluu, care nu e necesar. unluckiness [An'Ukinis] s. nenoroc, ghinion. unlucky [An'Uki] adj. nenorocos, nenorocit; ghinionist. unnegotiable ['Anni'gou/isbl] adj. nenegociabil, non-negociabil. unneighbourliness [An'ncibslinis] ş. 1. relaţii / raporturi proaste (între vecini). unmake ['An'meik],pas/ şi part. trec. unmade ['An'meid] vb. tr. 1. a distruge, a anula; 2. atitudine neprietenoasa (jaţă de un vecin). a desfiinţa. 2. a ruina, a pierde (pe cineva). unneighbourly [An'neibsli] adj. care nu caracterizează pe bunul vecin; caracteristic unman ['An'msen] vb. tr. 1. a lipsi de calităţile bărbăteşti. 2. a descuraja. 3. a mişca unui vecin rău. până la lacrimi. 4. (mar.) a dezarma, a lipsi (o navă) de echipaj. unnerve ['An'naiv] vb. tr. 1. a face să-.şi piardă curajul / sângele rece; a speria. 2. (înv.) unmanageable [An'ma3nid33bl] adj. 1. greu de condus; (despre cărţi) greu de mânuit; a lipsi de puteri, a vlăgui, a moleşi. (despre un vas) greu de manevrat. 2. nedisciplinat. unnerved [-d] adj. care şi-a piedut curajul / sângele rece; speriat. unmanliness [An'niEenlinis] s. lipsă de bărbăţie; efeminare; laşitate. unnoted ['An'noutid] adj. 1. (despre un fenomen etc.) neobservat. 2. (despre persoane) unmanly [An'ma;nli] adf 1. nebărbătesc, nedemn de un bărbat; laş. 2. efeminat, moale, obscur, neînsemnat; (despre lucruri) neimportant, neînsemnat. lipsit de virilitate. unnoticeable ['An'noutisabl] adj. neobservabil, imperceptibil. unmanned ['An'mamd] adj. (cosm.) fără om la bord. unnoticed ['An'noutist] adj. neobservat, neremarcat; he let the insult pass ~ s-a făcut unmannered [An'msenad] ad/, v. u n m a n n e r l y . că nu aude insulta; to leave smth. ~ a trece ceva sub tăcere. unmannerliness [An'meenslinis] s. proastă creştere, lipsă de maniere. unnumbered ['An'nAmbad] adj. 1. de nenumărat, fără număr. 2. nenumerotat. unmannerly [An'masnsli] adj. nemanierat, bădăran, grosolan. unmanufactured [An'masnjuTskt/ad] adj- neconfecţionat; în stare brută, brut. unobliging [rAno'blaid3irj] adj. neîndatoritor. unobservable ['Annb'zs:v3bl] adj. v. u n n o t i c e a b l e . unmarked [An'ma:kt] adj. 1. nemarcat, fără marcă. 2. neremarcat, neobservat. unobstructed ['Anob'strAktid] adj. 1. neîmpiedicat, fără obstacol, liber. 2. neînfundat. unmarketable [An'ma:k3t3bl] adj. invandabil, nevandabil. unobtainable ['Anob'teinabl] adj. 1. de neobţinut, de necăpătat. 2. de nerealizat. unmarred [An'mcrd] adj. (despre fericire etc.) netulburat (de nimic). unmanageable [An'ni£erid33bl] adj. care nu se poate mărita / căsători (neavând vârsta, unobtrusive ['AnDb'tru:siv] adj. discret; ~ part rol modest. succes etc.). unoccupied ţ'An'okjupaid] adj. 1. fără ocupaţie, fără treabă. 2. neocupat, vacant, disponibil. 3. (despre case, ţinuturi etc.) nelocuit. unmarried ['An'masrid] adj. necăsătorit, celibatar, burlac. unoffending ['Ana'fendinJ adj. inofensiv; inocent. unmarried state [~ 'steit] s. celibat. unofficial ['Ans'fi/al] adj. neoficial; oficios; (despre ştiri) neconfirmat. unmask [An'mo;sk] vb. A. tr. 1. a scoate masca (cuiva). 2. (fig.) a demasca. B. intr. 1. a-şi scoate masca. 2. a se arăta în adevărata lumină. unofficially ['Ana'fi/ali] adv. (în mod) neoficial. unmasked ['An'ma:s£t] adj. 1. demascat. 2. fără mască. unofficial strike ['Ana'fi/al 'straik] s. grevă neautorizată. unmatched [rAn'ma3t/t] adj. 1. fără egal, incomparabil, neegalat. 2. desperecheat. unoriginal ['An9'rid33nl] adj. neoriginal, banal. unorganized ['An'o:g3naizd] adj. neorganizat; dezorganizat. 3. nepotrivit. unmeaning [iAn'mi:nin] adj. iară semnificaţie; fără însemnătate; (despre faţă) inexpresiv. unorthodox [rAn'o:09dDks] adj. neortodox, heterodox. unostentatious ['Aniosten'tei/as] adj. neostentativ, modest, simplu. unmeant ['An'ment] adj. neintenţionat, involuntar. unmeasured [An'me39d] adj. 1. nemăsurat, nelimitat, imens. 2. (despre limbaj) nereţinut. unostentatiousness [-nis] s. lipsă de ostentaţie; simplitate, naturaleţe.



 unowned



unowned [Wound] adj. 1. (despre bunuri) fără proprietar. 2. (despre opere.literare) a cărui paternitate e nerecunoscută. 3. (despre copii) nerecunoscut. unoxidizable [An'oksi'daizsbl] adj. inoxidabil. unoxidized [An'oksiidaizd] adj. neoxidat. unpack [Wpsek] vb. tr. 1. a despacheta, a scoate din ambalaj. 2. a dezvălui, a face cunoscut (»n gând, un plan etc.). 3. a descifra, a discerne, a pătrunde (un înţeles etc.). 4. a uşura de povară (un cal); a scoate un pachet (dintr-o maşină etc.). unpacking [-in] s. despachetat, despachetare, dezambalare. unpaged ['An'peid3dj adj. (despre manuscrise) nepaginat. unpaid ['An'peid] adj. 1. neplătit, neachitat; ~ for luat pe credit. 2. neplătit, neretribuit, fără plată / retribuţie. 3. (despre scrisori) netimbrat, nefrancat. unpaired ['An'peod] adj. neîmperecheat. unpalatable [An'pastetsbl] adj. 1. cu gust neplăcut. 2. (fig.) neplăcut, nesuferit, dezagreabil. unparalleled [An'psereleld] adj. neegalat, fără egal; incomparabil. unpardonable [An'jxrdnabl] adj. de neiertat, impardonabil. unparented ['An'psorentid] adj. fără părinţi, orfan. unparliamentary ['An.pa:lo'm3nt(3)ri] adj. neparlamentar, contrar obiceiurilor parlamentare; ~ language limbaj grosolan / neparlamentar. unpatented ['AripaHontid] adj. nebrevetat, nepatentat. unpatriotic ['An.panri'otik] adj. nepatriotic. unpatronized ['Aifpzetranaizd] adj. 1. fără protector. 2. (despre magazine, cinematografe etc.) fără clienţi, fără public. ■ unpaved ['An'peivdj adj. nepavat, cu pavajul scos. unpeeled ['An'pkld] adj. (despre fructe) necojit, cu coajă. unpenetrable ['An'penitrebl] adj. impenetrabil, de nepătruns (şi fig.). unpeople ['An'piipl] vb. tr. (lit.) a despopula. unpeopled [-d] adj. neîocuit, nepopulat; despopulat. unperceivable ['Anp3:'si:vobl] adj. imperceptibil. unperformable ['Anpo'foimobl] adj. 1. (despre o promisiune etc.) de neîndeplinit. 2. (despre o piesa etc.) de nejucat; (despre muzică etc.) de neexecutat. unperishing [An'peri/in] adj. nepieritor, nemuritor. unpersuadable ['Anps'sweidabl] adj. de neconvins, de nepersuadat. unperturbed ['Anps'torbd] adj. impasibil, netulburat, calm. unpick ['An'pik] vb. tr. a descoase, a desface (o cusătură). unpicked [-t] adj. 1. descusut. 2. neales. 3. (despre fructe) necules. unpin ['An'pin] vb. tr. a scoate acele din. unplait ['An'plast] vb. tr. a despleti (pdrul etc.). unplaced [Wpleist] adj. (com.) neplasat, nevândut. unpleasant ['An'pleznt] adj. neplăcut, dezagreabil. unpleasantly [-li] adv. (în mod) neplăcut, dezagreabil. unpleasantness [-nis] s. 1. neplăcere, dezagrement. 2. urâciune. 3. ceartă, sfadă. 4. (înv. glumeţ) the late ~ a) Primul Război Mondial; b) (amer.) Războiul de Secesiune (1861-1865); unplug [An'pUg] vb. tr. a scoate din priză, a deconecta. unplugged [An'pUgd] adj. 1. (muz.) care nu are amplificare electronică. 2. (electr.) deconectat. unpoetic(al) ['An'pou'etik(3)l] adj. nepoetic, lipsit de poezie. unpointed ['An'pointidj adj. 1. fără vârf, bont. 2. (despre observaţii etc.) nespiritual. 3. (despre obiecte tăioase sau ascuţite) neascuţit, tocit. unpoised [Wpoizd] adj. neechilibrat. unpolarizcd [An'poulorakzd] adj. (despre lumină etc.) nepolarizat. unpolished ['An'poli/tj adj. 1. nelustruit; mat; (despre piatră) brut. 2. (despre ghete, parchet etc.) neceruit, nelustruit. 3. (despre stil) nelucrat, necizelat. unpolitical ['Anps'litikol] adj. 1. nepolitic. 2. imprudent, neînţelept. unpopular [Wpopjute1"] adj. nepopular; ~ with rău văzut de, neagreat de. unportrayable ['AnpDi'treisbl] adj. care nu poate fi pictat / descris / zugrăvit; de nedescris, indescriptibil. unposted ['An'poustid] adj. (despre poştă, corespondenţă) neexpediat, netrimis, nepus la cutie. unpot ['An'pat] vb. tr. a muta (plante, flori etc.) dintr-un ghiveci în altul. unpractical ['An'praktiksl] adj. nepractic; impracticabil. unpractised [Wprasktist] adj. 1. nepracticat, neexercitat; ~ virtues virtuţi nepuse în aplicare. 2. neexperimentat, fără experienţă. unprecedented [An'presidontid] adj. fără precedent; nemaiîntâlnit, nemaipomenit; (fig.) inedit. unprecise ['Anpri'saiz] adj. neprecis; vag. unpredictable ['Anpri'ditobl] adj. care nu poate fi prezis. unprefaced ['An'prefist] adj. 1. neprefaţat, fără prefaţă. 2. (fig.) neavertizat, neprevenit. unprejudiced [An'pred3udist] adj. fără prejudecată, fără idei preconcepute; imparţial; dezinteresat. unpremeditated ['Anpri'mediteitid] adj. nepremeditat, fără premeditare, spontan. unprepared ['Anpri'pcad] adj. nepreparat, nepregătit, fără pregătire (prealabilă), improvizat. unprepared translation [~ trains'lei/n] s. (scol.) traducere la prima vedere. unpretending ['Anpri'tendin] adj. fără pretenţii; modest; simplu. unpretentious ['Anpri'ten/os] adj.v. u n p r e t e n d i n g . unprevailing ['Anpri'veiliq] adj. (despre un argument etc.) van, ineficace. unpriced [An'praist] adj. 1. fără preţ. 2. nepreţuit. unprincipled [An'prinsopld] adj. fără principii, imoral.



1000



unprized ['An'praizd] adj. fără valoare, neapreciat. unprobed [An'proubd] adj. (despre o prăpastie, un mister) necercetat, nepătruns. unprocurable ['Anpra'kjuorobl] adj. de neobţinut, de neprocurat, care nu se poate procura / găsi / obţine. unproductive ['Anpra'dAktiv] adj. neproductiv. unprofessional ['Anpro'fe/snl] adj.l. neprofesional. 2. contrar (legilor) eticii profe­ sionale. 3. (sport) amator, heprofesionist. unprofitable [An'profitobl] adj. neprofitabil, care nu aduce folos; nelucrativ. unprofitableness [-nis] s. caracter neprofitabil; inutilitate. unprofitably [-i] adv. fără profit; inutil. unprolific ['Anpre'lifik] adj. infertil, nefecund. unpromising ['An'promisirj] adj. nepromiţător. unprompted ['An'promptid] adj. neforţat, spontan. unprop ['An'prop] vb. tr. a desprijini, a despropti. unprosperous [Aii'prospsras] adj. 1. neînfloritor. 2. neprielnic. unprosperously [-li] adj. fără succes. unprotected [Vnpro'tektid] adj. 1. (despre oraşe, persoane etc.) fără apărare, neocrotit; deschis. 2. (despre curele de transmisie, mecanisme în funcţiune etc.) neprotejat; fără carter. unprovable [An'pru:vabl] adj. care nu poate fi dovedit / demonstrat. unprovided ['Anprs'vaidid] adj. 1. lipsit de mijloace; ~ with neaprovizionat cu, neînzestrat cu, neprevăzut cu. 2. nepregătit, neaşteptat; contingencies ~ for cazuri neprevăzute. 3. neprevăzut (în legi, regulamente etc.). unprovoked ['Anpra'voukt] adj. neprovocat, nestârnit. unpublishable [WpAbliJabl] adj. nepublicabil. unpublished ['An'pAbli/t] adj. nepublicat, needitat. unpunished ['An'pAni/t] adj. nepedepsit, nesancţionat. unpuzzle ['Ân'pAzl] vb. tr. a dezlega (o ghicitoare). unqualifiable ['Aii'kwolifaiabl] aay, incalificabil. unqualified adj. ['An'kwolifaid] 1. fără calitate, neautorizat, incompetent. 2. necalificat, fără diplomă. 3. absolut, categoric, formal, fără rezerve; an ~refusal un refuz categoric. 4. (fam.) evident, vădit, clar; an ~ liar un mincinos patentat. unquenchable [An'kwentjsbl] adj. de nestins, de nepotolit, de nealinat. unquestionable [An'kwestjanabl] adj. indiscutabil, neîndoios, incontestabil. unquestioned [An'kwestfand] adj. 1. (despre un drept ele.) necontestat. 2. neîntrebat, nechestionat. unquestioning [An'kwestjanin.] adj. (despre ascultare, executare etc.) fără crâcnire, necondiţionat. unquiet ['An'kwaiot] adj. 1. neliniştit, îngrijorat. 2. turbulent, gălăgios, zgomotos. unquiit ['An'kwilt] vb. tr. a descoase (o haină). unquotable ['An'kwoutsbl] adj. care nu poate fi citat. unquote ['An'kwoutJ vb. intr. a închide ghilimelele, a încheia citatul; ~! am încheiat citatul. unquoted ['An'kwoutid] adj. 1. nemenţionat, nepomenit, necitat. 2. (com., despre acţiuni, valori) necotat. unransorned [rAn'ra?ns?md] adj. (despre păcate, prizonieri etc.) nerăscumpărat. unrated ['An'reitid] adj. 1. neevaluat. 2. netaxat, neimpus. 3. neimpozabil. unratified ['An'rastifaid] adj. neratificat. unrationed ['An'ras/ond] adj. neraţionalizat; (care se vinde) la liber. unravel [An'raevsl] vb. A. tr. a descurca, a descâlci (fire, ţesături etc.). B. intr. 1. a se deşira. 2. a se descurca (şi fig.). unread ['An'red] adj. 1. (despre cărţi etc.) necitit, fără cititori. 2. (despre persoane) neinstruit. unreadable ['An'ri:dsbl] adj. 1. neciteţ, ilizibil. 2. de necitit, plicticos. unreadiness ['An'redinis] s. 1. lipsă de pregătire. 2. lipsă de promptitudine. unready ['An'redi] adj. 1. nepregătit, care nu este gata; lipsit de promptitudine. 2. nehotărât, ezitant. 3. (înv., dial.) dezbrăcat; îmbrăcat numai pe jumătate. unreal ['An'riol] adj. 1. neautentic. 2. nereal, imaginar, închipuit. unreality [Anri'ffiliti] s. 1. absenţă a realităţii; caracter imaginar / himeric. 2. himeră; (pură) fantezie. unrealizable ['An'riolaizobl] adj.de neînfăptuit, de nerealizat. unreason [rAn'ri:zn] s. 1. prostie, absurditate. 2. nebunie, sminteală. unreasonable [-obi] adj. 1. neraţional, nerezonabil. 2. exagerat, excesiv. unreasoned [-d] adj. necugetat. unreceipted ['Anri'si:tid] adj. neachitât. unreciprocated ['Anri'siprakeitid] adj. fără reciprocitate. unrecking ['An'rekirj] aaj. (lit.) neîngrijorat. unreclaimed ['Anri'kleimd] adj. 1. (despre ogoare, pământ ele.) necultivat, lăsat în paragină. 2. (despre un păcătos etc.) neîndreptat, necorijat; (despre un sălbatic etc.) necivilizat. unrecognized ['An'rekognaizd] adj. nerecunoscut. unrecorded ['Anri'ko:did] adj. neînregistrat (în acte, în documente, pe plăci). unredeemable ['Anri'dhmabl] adj. 1. care nu poate fi răscumpărat. 2. neamortizabil. 3. care nu poate fi îndreptat; incorigibil. unredeemed ['Anri'diimd] adj. 1. (despre făgăduieli, promisiuni) neîndeplinit, neexecutat. 2. (despre amanete, gajuri, captivi etc.) nerăscumpărat. 3. (despre poliţe) nerăscumpărat. unreel [rAn'ri:l] vb. A. tr. a desfăşura, a derula (un film, un cablu etc.) B. intr. a se descolăci.



 1001



unseasonably



unruly [An'ru;li] adj. 1. nesupus, neascultător. 2. turbulent, gălăgios. unreflecting ['Anri'flektirj] adj. 1. (despre lumină, căldură etc.) care nu se reflectă. 2. (despre acţiuni etc.) necugetat, nesăbuit. 3. care nu se reflectă fără consecinţe (asupra unsaddle ['An'saedl] vb. tr. 1. a scoate şaua de pe (cal) I samarul de pe (măgar). 2. a trânti reputaţiei etc.). din şa (un călăreţ). unreflective ['Anri'flektiv] adj. nechibzuit, nesocotit; nesăbuit. unsafe [An'seif] adj. 1. nesigur, riscant. 2. periculos, primejdios. unregarded ['Anri'ga:did] adj. neglijat; nebăgat în seamă. unsaid ['An'sed] I. past si part. trec. delaunsa y. II. adj. nepronunţat; things better unregistered ['An'red3istsd] adj. 1. neînregistrat, neînmatriculat, neînscris; (despre left ~ lucruri despre care e mai bine să nu se vorbească. naştere) nedeclarat. 2. (despre scrisoare) ncrecomandat, simplu. unsalaried ['An'saetorid] adj. 1. (despre persoane) nesalariat. 2. (despre o muncă) unregulated ['Ariregjudeitid] adj. 1. nesistematizat, neregularizat. 2. nelegiferat. neretribuit, neplătit. unrehearsed ['Anri'hsist] adj. nepregătit, (despre o piesă) nerepetat. unsal(e)able ['An'seibbl] adj. nevandabil. unrein ['An'rein] vb. tr. 1. a da drumul (calului) din frâu / hamuri. 2. (fig.) a da frâu unsalted [Vn'sodtid] adj. (despre carne, peşte etc.) nesărat; (despre mâncare) fără sare. liber (cu dat.). unsalted butter [~ rbAtar] s. unt proaspăt (ae la fermă). unrelated ['Anri'leitid] adj. fără legătură; ~ one to another fără legătură între unul şi unsanitary ['An'seenitsri] adj. neigienic, nesănătos; insalubru. altul. unsatisfactorily ['Anisaetis'faekterili] adv. nesatisfăcător, nemulţumitor. unrelaxing ['Anri'lasksirj] adj. neobosit, neostenit. unsatisfactory ['Anisastis'fa^ktari] adj. nesatisfăcător, nemulţumitor; (despre explicaţii) unrelenting ['Anri'lentirj] adj. implacabil, inexorabil. neconvingător; (despre o metodă) defectuos; (despre o lucrare) slab, submediocru. unreliability ['Anri-laia'biliti] s. caracter îndoielnic (al spuselor cuiva ele), inexactitate. unsatisfied ['An'saetisfaid] adj. 1. (with) nesatisfăcut (de), nemulţumit (de). 2. neconvins; unreliable ['Anri'laiobl] adj. pe care nu te poţi bizui, care nu inspiră încredere. to be ~ about smth. a avea îndoieli asupra unei chestiuni. 3. nepotolit, neastâmpărat, unrelieved ['Anri'li:vd] adj. 1. neajutat. 2. (despre dureri etc.) neuşurat. 3. nereliefat, ncsatisfăcut, neîndestulat, nesăturat. 4. (despre datorii) nesatisfăcut, ncreglat. monoton. unsatisfiedness [-nis] s. nesatisfacere, nemulţumire. unremarked ['Anri'ma:kt] adj. 1. neobservat. 2. necomentat, trecut sub tăcere. unsatisfying ['An'saetisfaiirj] adj. 1. nesatisfăcător, nemulţumitor. 2. neconvingător. unremembered ['Anri'memted] adj. uitat, imemorial. 3. neîndestulător. unremembering ['Anri'memtorirj] adj. uituc, cu memorie scurtă. unsaturable ['An'sastjursbl] adj. (chim.) insaturabil. unremitted ['Anri'mitid] adj. 1. (despre păcate) neiertat. 2. (despre lucru) neîntrerupt, unsaturated ['An'sastjureitid] adj. (chim.) nesaturat. continuu. unsaved ['An'seivd] adj. 1. (despre produse, derivate etc.) pierdut. 2. (despre suflet) unremitting ['Anri'mitin] adj. necontenit, neîntrerupt, continuu, permanent; ~ efforts eforturi susţinute; ~ care grijă permanentă; (despre persoane) he was ~ in his efforts nemântuit, neizbăvit, pierdut. unsavouriness ['An'seivarinis] s. 1. lipsă de gust / savoare (a unei mâncări). 2. lipsă s-a dovedit neobosit în eforturile depuse. de gust, caracter dezgustător (al unui roman etc.). unremittingly [-li] adv. necontenit etc. (v. u n r e m i t t i n g ) . unsavoury ['Ariseivari] adj. 1. fără gust, insipid. 2. (fig.) dezagreabil, respingător, unremorseful ['Anri'mo:sful] adj. fără remuşcări. dezgustător; ~ business afacere murdară; ~ reputation reputaţie urâtă. unremunerated ['Anri'mjunarcitid] adj. neremunerat. unsawn ['An'so:n] adj. netăiat cu ferăstrăul. unremunerative ['Anri'mjunorotiv] adj. ncrentabil, nelucrativ. unsay ['An'sei,'--], past si part. tree, unsaid ['An'sed] vb. tr. a retracta, a lua înapoi unrenewed ['Anri'nju:d] adj. nereînnoit. unrepaid ['Anri'peid] adj. 1. (despre împrumuturi etc.) nerambursat, neînapoiat; (despre (vorba, cuvântul). un serviciu) nerăsplătit; (despre un rău) nerăzbunat. 2. (despre persoane) nerecompensat. unsayable [-sbl] adj. de nerostit, de nepronunţat. unscaleable ['An'skeilsbl] adj. (despre riduri, munţi etc.) imposibil de trecut / de suit unrepeatable ['Anri'pi:bbl] adj. irevocabil. / de urcat; de ncescaladat. unrepented ['Anri'pentid] adj. (despre păcate) de care nu-ţi pare rău. unsealed ['An'skeild, -'-] adj. (despre munţi, vârfuri ele.) neescaladat. unrepresented ['An,repri'zentid] adj. nereprezentat; fără reprezentant. unscandal(l)ed ['An'sksndald] adj. nebârfit; necalomniat. unreproved ['Anri'pru:vd] adj. necenzurat; nereprimat. unscannable ['An'skaînabl] adj. (despre un vers) inscandabil. unrequested ['Anri'kwcstid] adj. necerut, nesolicitat, spontan; to do smth. ~ a face unscanned ['An'skcend, -'-] adj. (despre un vers) nescandat. ceva spontan / fără a fi solicitat; to speak ~ a vorbi fără a cere cuvântul. unrequited ['Anri'kwaitid] adj. 1. nerăsplătit, nerecompensat, necompensat; ~affections unscared ['An'skesd] adj. nesperiat, neînfricoşat. sentimente neîmpărtăşite. 2. nerecunoscut, neapreciat. unscarred ['An'ska:d] adj. fără cicatrice, neatins, nevătămat. unreserve ['Anri'zarv] s. lipsă de reţinere, expansiune. unscathed ['An'skeidd, -'-, -ei8t] adj. (poetic) nevătămat, nebetejit. unreserved [-d] adj. 1. fără reţinere, expansiv. 2. neconstrâns. 3. (despre locuri la unscattered ['An'skMsd, 'An,s-, -'--] aay. neîmprăştiat, nerisipit. spectacole, restaurante etc.) nerezervat, nereţinut. unscented ['An'sentid, 'AniS-, -'--] adj. fără parfum, nemirositor. unreservedly ['Anri'Z3:vidli] adv. fără reţinere, cu inima deschisă; pe de-a-întregul. unscept(e)red ['An'septsd] adj. fără sceptru; detronat. unresolved ['Anri'zolvdJ adj. 1. nehotărât, nedecis. 2. (despre probleme) fără soluţie. unscheduled ['An'/edjmld, -'—] adj. netrecut pe o listă; neprevăzut în plan, neplanificat. unrest ['An'rest] s. îngrijorare, nelinişte. unscholarly ['An'skoldli, -'—] adj. 1. nedemn de un savant. 2. nesavant, necărturăresc; unresting ['An'restirj] adj. 1. îngrijorat, neliniştit. 2. agitat, tulburat. incult. unrestrained ['Anris'treind] adj. nereţinut, neînfrânat; desfrânat. unscholastic ['Ansks'lasstik, -sko'l-] adj. 1. v. u n s c h o l a r l y (2). 2. nescolastic. unrestraint ['Auris'treint] s. lipsă de reţinere / de control. unschooled ['An'skudd, -'-] adj. 1. neînvăţat, neinstruit. 2. (despre sentimente etc.) unrevealable ['Anri'vi:bbl] adj. nedivulgabil. nestudiat, spontan, natural. 3. nedisciplinat. 4. (to) neantrenat (la). unrewarded ['Anri'w:>:did] arft. nerăsplătit; fără recompensă. unscientific ['Anisaisn'tifik, iAn-s-] adj. neştiinţific. unrhymed ['An'raimd] adj. nerimat. unscientifically [-aii] adv. neştiinţific. unrhymed verse [~'v3:s] s. versuri albe. ■ unscorned ['An'skomd, An's-] aay. nedispreţuit. unriddle ['An'ridl] vb. tr. a rezolva, a dezlega, a explica (ghicitori, mistere). unscraped ['An'skreipt, An's-] adj. nezgâriat. unrig ['An'rig] vb. tr. a dezechipa (o nava, o instalaţie marină etc.). unscreened [rAn'skri:nd, An's-] aay. 1. (despre terenuri, case etc.) ncadăpostit, expus. unrighteous [An'raiţjss] I. adj. 1. nejust, nedrept, neechitabil. 2. neonest, necorect, 2. (tehn.) neprotejat, neblindat. 3. (tehn.) nesortat, necernut. necinstit. II. s. pl. the ~ necinstiţii. unscrew ['An'skru:, An-] vb. A. tr. a deşuruba. B. ititr. a se desface din şuruburi, a se unrighteousness [-nis] s. 1. nedreptate, inechitate. 2. incorectitudine, necinste. deşuruba. unrimed ['An'raimd] adj. (înv.) v. u n r h y m e d. unscriptural ['An'skript/aral, An-, -t/ur-] adj. nescriptural, nebiblic. unrip ['An'rip] vb. tr. a descoase (o cusătură); a desface (ceva) deşirând. unscrupulosity ['Aniskru:pju'bsiti] s. lipsă de scrupule; nedelicateţe. unripe ['An'raip] adj. necopt, verde (şi fig.). unscrupulous [An'skrmpjubs, 'An's-] adj. 1. lipsit de scrupule; nemeticulos, unripeness [-nis] s. lipsă de maturitate (a unui fruct, a unui plan, a vârstei etc.). nescrupulos; a man of ~ ambition arivist. 2. fără principii, neruşinat. unrivalled [An'raivald] adj. fără rival, neasemuit, unic, incomparabil. unscrupulously [-li] adv. fără scrupule, fără nici un scrupul. unrobe ['An'roub] vb. A. tr. a scoate rochia (cuiva). B. intr. a-şi dezbrăca rochia, a se unscrupulousncss [-nis] s. v. u n s c r u p u l o s i t y . dezbrăca de rochie. unroll ['An'roul] vb. A. tr. a derula, a se desfăşura (o hartă, o stofă, un steag etc.). B. intr. unseal ['An'siil, An-] vb. tr. 1. a desigila (un pachet, o scrisoare ele). 2. (fig.) a dezvălui; to ~ the future a revela viitorul; to ~ smb.'s eyes a deschide ochii cuiva, a-i arăta realitatea. a se derula, a se desfăşura. unsealed [-d] adj. 1. desigilat. 2. fără sigiliu, nesigilat. unromantic ['Anra'masntik] adj. neromantic; (peior.) teluric; vulgar. unseam ['An'skm, An-] vb. tr. a descoase (o liaitui etc.). unroof ['An'ru:f] vb. tr. to ~ a house a descoperi o casă, demontând acoperişul. unseamanlike ['An'shmsnlaik, An's-] adj. nemarinăresc. unroot ['An'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina. unsearchable [An'ssrt/sbl] adj. de necercetat; impenetrabil, misterios, secret. unround ['An'raund] vb. tr. (fon.) a delabializa. unsearchableness [-nis] s. caracter inscrutabil / impenetrabil (al unui fenomen etc.). unrounded ['An'raundid] adj. 1. (fon., despre buze) nerotunjit. 2. (despre trăsături ele.) unseasonable [lAn'shzanabl, 'An's-] adj. 1. care nu ţine de anotimpul respectiv. nerotunjit, colţuros, angular. 2. inoportun, nepotrivit; ~ hour oră nepotrivită. unroyal ['An'roisl] adj. nedemn de un rege, neregesc. unseasonableness [-nis] s. 1. (despre vreme) caracter neobişnuit pentru anotimpul unruffled ['An'rAfld] adj. (despre persoane) calm, senin, imperturbabil, nctulburat; respectiv. 2. inoportunitate; caracter inoportun; moment inoportun / impropriu. (despre mare) calm, neagitat, fără valuri; (despre păr) neted, lins, întins. unseasonably [-i] aaV. 1. neobişnuit de (cald etc. pentru anotimpul respectiv). unruled [,Anlru:ld] adj. 1. necânnuit, neguvemat, neadministrat. 2. (despre hârtie) 2. inoportun, într-un moment nepotrivit. neliniat.



 unseasoned



1002



unshrinkingly [-li] adv. fără să se clintească. unseasoned ['An'si:znd,'-,--] adj. 1. fără condimente, necondimentat; fără gust, fără unshriven ['An'Jrivn] adj. nespovedit. savoare, fad; nesărat. 2. (despre lemn) verde, viu. 3. (despre vin) nou, neînvechit; (despre persoane) inexperimentat, neaclimatizat. unshroud ['An'jraud] vb. tr. a scoate linţoliul de pe (un mort), a dezveli. unseat ['Arisi:t, An-] vb. tr. 1. a arunca din şa; a da jos de pe scaun, a răsturna. 2. a invalida unshut ['An'JAt] adj. (despre uşă, ochi ele.) neînchis, deschis. unshutter [-or] vb. tr. a deschide oblonul, a ridica jaluzelele (unei ferestre). (H/i mandat de parlamentar), a anula alegerea (cuiva). 3. a da jos din post, a scoate din funcţie, a destitui. unsifted ['An'siftid] adj. (despre nisip, cenuşă ele.) necernut; (fig., despre informaţii) unseaworthy ['An'si:,wo:oi, An-] adj. (despre un vas) în proastă stare de navigabilitate, neexaminat bine, nedrămuit. care nu poate pleca în cursă, care nu poate ieşi în larg. unsighted ['An.saitid, An-] adj. 1. invizibil, nevăzut; neexaminat. 2. (despre arme) fără cătare. unseconded ['An'sekandid, An-] adj. nesecondat; nesusţinut, nesprijinit. unsecured ['Ansi'kjuod, -sa'k-, -'kjood-, -'kp:d] adj. 1. (despre o uşă) prost închis; (despre unsightliness [Arisaitlinis] s. urâţenie. o scândură etc.) prost fixat. 2. (corn.) fără garanţie. unsightly [An'saitli] adj. neplăcut la vedere, dizgraţios; urât, slut. unsigned ['An'saind,'—] adj. nesemnat, neiscălit, anonim. unsedentary ['An'sednteri] adj. nesedentar, nomad, rătăcitor, nestabil, migrator. unsilt ['An'silt] vb. tr. a curaţi (un puf etc.) de murdării; a decohnata (o canalizare). unseeing ['An'si:in, An-] adj. 1. orb, legat la ochi. 2. neatent. 3. (fig.) încrezător, credul. unseemliness [An'skmlinis] s. indecenţă; caracter nepotrivit, necuviincios. unsingable [>n'sinobl] adj. de necântat. unsinkable ['An'sirjkabl] adj. (mar.) care nu merge pe sub apă, nesubmersibil, unseemly [An'si:mli] adj. necuviincios; indecent; urât. unseen ['An'si:n, -'-] I. adj. nevăzut, invizibil. II. s. 1. traducere la prima vedere / fără insubmersibil. unsinning ['An'sinirj] adj. fără păcat. dicţionar; text san pasaj care urmează a fi tradus la prima vedere. 2. the ~ nevăzutul, supranaturalul; lumea de dincolo. unsisterliness ['An'sistalinis] s. purtare nedemnă de o soră. unselfconscious [An'selfkon/osj adj. firesc, natural, neconstrâns, nestingherit. unsized ['An'saizd] adj. neapretat. unskilful ['An'skilful, An-] aay. neiscUsit, neîndemânatic, stângaci, nedibaci. unselfconsciousness [-nis] s. lipsă de constrângere, absenţă a jenei, nesilire. unselfish ['An'selfif, An-] adj. dezinteresat, generos, altruist. unskilfully [-i] adv. neîndemânatic, cu stângăcie. unselfishly [-li] adv. dezinteresat etc. (v. u n s e l f i s h ) . unskilfulness [-nis] s. neîndemânare, stângăcie. unskilled ['An'skild] I. adj. neîndemânatic; necalificat; ~ labour muncă necalificată; unsent ['An'sent] adj. 1. (despre scrisori etc.) neexpediat. 2. ~ for nesolicitat, nechemat, ~ work treabă neîndemânatică; ~ workman muncitor necalificat. II. s. the ~ (Iabo(u)r) după care nu s-a trimis; nepoftit. unsentenced ['An'sentsnstJ aay. (despre un condamnat) necondamnat, căruia nu i s-a muncitorii necalificaţi, mâna de lucru necalificată. unskimmed ['An'skimd] adj. (despre lapte) nesmântânit. dat încă sentinţa. unsleeping ['An'slkpin.] adj. treaz, neadormit, de veghe, vigilent. unsentimental ['Anisenti'mentl] adj. nesentimental; prozaic. r unslept in ['Anislept in] adj. (despre un pat) în care nu s-a dormit; nedesfăcut. unserviceable [ An's3:vis9bI, An-] adj. 1. (despre cadouri etc.) inutilizabil; nepractic. unsling ['An'slirj] vb. tr. 1. a desface din bandulieră (o puşcă etc.), a elibera din eşarfă 2. (desprepersoane) pe care nu te poţi bizui. 3. (mii., mar.) inapt pentru serviciul militar. (braţul etc.). 2. (mar.) a decoţa. unserviceableness [-nis] s. caracter inutilizabil; inutilitate. unsettle ['An'setl, An-] vb. tr. a nelinişti, a îngrijora; a deranja, a tulbura (o ordine ele); unslip ['An'slip] vb. tr. a dezăvori. a zdruncina (o instituţie, societatea etc.); a strica (vremea). unslumbering ['An'sUmbprirj] adj. (poetic) treaz, deştept. unsmiling ['An'smailirj] adj. care nu zâmbeşte, serios. unsettled [-d] adj. 1. nestabilit, nefixat; neorganizat. 2. nehotărât, nedecis, nesigur; vag, confuz. 3. (com.) neachitat, neplătit, nerambursat, neonorat. 4. (chim.) tulbure, unsmokablc ['An'smouksbl] adj. de nefumat, care nu se poate fuma. neprecipitat, nedepus. 5. (despre ceartă, chestiuni etc.) nedecis, îndoielnic. 6. (despre unsmooth ['An'smu;8] adj. aspru, care nu e neted; cu hârtoape. fundaţii) netasat. 7. (despre lari) necolonizat. unsmotherable ['An'smAdprsbl] aay. care nu poate fi înăbuşit (şifig.). unsnarl ['An'sna:l] vb. tr. (amer.) a descurca, a descâlci. unsettledness [-nis] s. 1. stare nesigură, schimbătoare, stare agitată. 2. nesiguranţă; nehotărâre. unsociability ['An.souJVbiliti, -bti] s. nesociabilitate. unsociable [An'sou/obl, An's-] aay. nesociabil, necomunicativ, reţinut, sălbatic. unsettling ['An'setlin, An-] adj. (despre ştiri etc.) tulburător, neliniştitor. unsew ['An'sou, -'-] vb. tr. a descoase. unsociablcness [-nis] s. v. u n s o c i a b i l i t y . unsex ['An'seks, -'-] vb. tr. a lipsi de sex; a emascula, a castra, a defeminiza. unsocial [Vn'sou/pl] adj. 1. nesociabil. 2. nesocial. 3. antisocial. unsexual ['An'seksjual, -ksjwel, -ksjul, -k/usl, -kjwal] adj. (bot.) asexuat. unsoiled ['An'soild] adj. nepătat, nemurdărit, curat. unshackle ['An'Jeekl, An-] vb. tr. a desface din legături; a libera din lanţuri. unsold ['An'sould] adj. (despre marfă) nevândut. unshaded ['An'Jeidid, An-] adj. 1. neumbrit, neferit de soare, lipsit de umbră. 2. (despre unsolder ['An'soldo'] vb. tr. a dezlipi, a desface (o sudură). desene) fără umbre, neîntunecat. 3. (despre ferestre) fără storuri; (despre lămpi) fără abajur; unsoldierlike [rAn'sould33laik] adj. nedemn de un ostaş, neostăşesc; nemarţial. (fot.) fără parasol. unsoldierly ['An'souk^ali] adj. v. u n s o l d i e r l i k'e. unsolicited ['Anso'lisitid, An-] adj. nesolicitat; spontan. unshakable [An'jeikobl] adj. de nemişcat, imuabil, imobil; dârz, ferm, de nezdruncinat; (fig.) hotărât, decis. unsolicitous l'Anso'lisitos] adj. ~ to pe care-1 interesează prea puţin să; ~about căruia nu-i pasă de, care nu se sinchiseşte de. unshaken ['An'/eikan, An-] adj. nemişcat; neclintit, neclătinat, ferm. unshamefaced ['An'/eimfeist] adj. neruşinat, neobrăzat. unsolid ['An'solid] aay. netrainic, lipsit de soliditate. unshapcliness ['An'/eiplinis, An-] s. diformitate, lipsă de graţie. unsolvable ['An'solvsbl] aay. (despre probleme) de nerezolvat. unsolved ['An'solvd, -'-] adj. (despre teme, probleme) nerezolvat, nesoluţionat, unshapely ['Aii'/eipli] adj. 1. fără o formă clară, inform. 2. (fig.) pocit, dizgraţios, diform. nedezlegat. unshared ['An'jead] adj. (despre bucurii, necazuri ele.) neîmpărtăşit. unsophisticated ['Ansa'fistikeitid, iAn-] adj. 1. natural, neamestecat, neartificial, nefalsi­ unshattered [W/astad] adj. (despre nervi) nezdruncinat. ficat. 2. candid, simplu, inocent, nevinovat, naiv; necomplicat. unshaved ['An'/civd] adj. v. u n s h a v e n. unshaven ['An'Jeivn] adj. neras, nebărbierit. unsophisticatedness [-nis[ s. 1. stare pură/ nefalsificată. 2. naivitate, candoare, simpli­ unsheath ['An'jid, -'-] vb. tr. v. u n s h e a t h e. tate, inocenţă. unsorted ['Ariso:tid] aay. nesortat. unsheathe vb. tr. a scoate din teacă; to ~ the sword a) a scoate sabia (din teacă); b) (fig.) a începe ostilităţile, a trage sabia. unsought ['An'soit, An's-] I. aay. (si ~ for) necercetat, necăutat; neexaminat, unshed [Vn'/ed] adj. nevărsat, nerlspândit. neexplorat. II. aaV. involuntar, de la sine, spontan. unsheltered ['An'Jeltsd] adj. (from) neadăpostit, neprotejat, ne-apărat, neocrqtit (de); unsound ['An'saund] aay. 1. nesănătos, bolnav, bolnăvicios; ~in mind sau of ~mind ~ from wind expus la vânt; (com.) ~ industries industrii neprotejate (de importul lipsit deraţiune,nebun, alienat, dement. 2. stricat, anormal, putred, depravat, vicios, corupt, produselor similare). detracat. 3. greşit, eronat, defectuos, fals. 4. nesigur, şubred. unsoundable [-sbl] aay. insondabil. unshielded ['An'ji:ldid] adj. (from) neadăpostit, ne-apărat, neocrotit (de). unshiftable ['An'/iftabl] adj. imobil, de neclintit, căruia nu i se poate schimba locul; unsounded [-id] adj. 1. (lingv.) nepronunţat. 2. nemăsurat în adâncime, nesondat. (despre mobilă) fix. unsoundly [-li] adv. defectuos; greşit. unship ['An'/ip, An-] vb. tr. 1. a debarca (pasageri), a descărca (mărfuri). 2. a desface unsoundness [-nis] s. 1. slăbiciune, debilitate, sănătate slabă / şubredă; ~ of mind lipsă (o vâsla, o lopata etc.) de la barcă; ~oars! intraţi ramele! 3. (fam.) a destitui, a scoate de raţiune; nebunie; demenţă. 2. stare rea (a lemnului, fructelor etc.). 3. netrăinicie, lipsă dintr-un post (pe cineva). de soliditate (a unui edificiu etc.). 4. falsitate (a unei doctrine). unshipping ['An'/ipin] s. (mar.) descărcare. unsowed ['An'soud] adj. v. u n s o w n. unshipment f'An'/ipmont] s. (mar.) descărcare; debarcare. unsown ['An'soun] aay. 1. (despre seminţe) nesemănat. 2. (despre câmpii) neînsămânţat. unspan ['An'spasn] vb. tr. (în Africa de Sud) a dejuga (boii). unshod1 ['An'/od] adj. 1. desculţ, fără încălţăminte, cu piciorul gol. 2. (despre cai) nepotcovit, despotcovit. unsparing [An'sprarirj] adj. 1. neeconom, risipitor, cheltuitor. 2. neiertător, necruţător, nemilos, neîndurat. unshod2 past si part. trec. de la u n s h o e. unshoe ['An'/u;], past şi part. trec. unshod ['An'JbdJ vb. tr. 1. a despotcovi. 2. a lua unspeakable [An'spi:kobl] I. aay. 1. inexprimabil, de nespus, de negrăit; indescifrabil. încălţămintea (cuiva), a descălţa. 2. (fam.) detestabil, incalificabil, infect. II. s. pi. ~s fmv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unshoed [-d] aay. (amer. univ.fam.) (îmbrăcat) cam jerpelit şi fără gust. unshorn ['Ari/oin] aay. 1. netuns, netăiat. 2. lung. unspeakably [-i] aaV. 1. de nedescris, extraordinar (de). 2. (yam.) incalificabil. unshrinkable ['An'Jrirjkabl, An-] adj. (despre ţesături) care nu intră la apă. unspecialized ['An'spejblaizd] aay. nespecializat. unspecified ['An'spesifaid, An-] adj. nespecificat. unshrinking ['Arijrirjkirj] aay. neclintit, ferm, neînfricat.



 1003



unspectacular ['/mspek'taekjuta1"] adj. 1. care nu face impresie, ncspcctaeulos. 2. care se îndeplineşte fără fast, simplu. unspent [Vn'spent,'--] adj. 1. neehcltuit, neîntrebuinţat. 2. nesecat, ncsleit; (despre forţe) neobosit, neostoit. unspiritual ['An'spiritjusl, -t/u^l] adj. 1. neavând nimic comun cu lumea spirituală. 2. carnal, senzual. unspoiled ['AiVspoilt] adj. 1. nejefuit, neprădat. 2. nedevastat, neruinat; intact, neatins. 3. necorupt, nestricat; (fig.) nerăsfăţat, bine crescut, unspoilt adj. v. u n s p o i 1 c d. unspoken ['An'spoukan, An-] adj. nepronunţat; (despre un acord) tacit. unspontaneous ['An'spDn'tcinjos] adj. constrâns, de comandă, nespontan. unsporting ['An'sp^tinJ adj. v. u n s p o r t s m a n l i k e . unsportsmanlike ['An'spoUsmsnlaik, AII-] adj. 1. nesportiv, nedemn de un sportiv, contravenind regulamentelor sportive. 2. incorect, necinstit. unspotted ['An'Spotid, An-] adj. 1. nepătat, fără pată; pur, curat. 2. (fig.) curat, nepătat, cinstit, onest. unspottedness [-nis] adj. curăţenie, puritate. unsprung ['An'sprArj] adj. 1. (despre vehicule) fără arcuri. 2. (despre capcane mecanice) nearmat. unspun [Vn'spAn] adj. deşirat. unsquared [Vn'skwead] adj. (despre lemnul de construcţii) neecarisat. unstable [Vn'steibl, An-] adj. 1. instabil. 2. (despre caracter) schimbător, neconstant. unstainable [Vn'stcinabl] adj. care nu se poate colora, care nu prinde culoare; care nu se poate păta, care nu prinde pete. unstained ['An'steind] adj. v. u n s p o t t e d . unstamped ['An'stEempt, '—] adj. 1. nemarcat, nefrancat, netimbrat, netaxat. 2. neştampilat. unstated [Vn'steitid] adj. nemenţionat. unstatesmanlike ['An'steitsmsnlaik, An-] adj. nedemn de un om de stat. unstatutable [Vn'stastutabl] adj. contrar regulamentului; în contradicţie cu statutul, nestatutar. unsteadfast ['An'stcdfast, An-] adj. instabil, inconstant. unsteadfastness 1-nis] s. instabilitate, inconstanţă. unsteadiness ['An'stedinis] s. 1. instabilitate, lipsă de echilibru; nesiguranţă (a mâinii etc.). 2. oscilare. 3. nehotărâre, şovăire. 4. variabilitate; caracter schimbător. unsteady ['Aii'stedi] adj. 1. nestabil. 2. schimbător, variabil, neregulat. 3. inconstant, nestatornic. 4. nehotărât. unsteel ['An'stiil] vb. tr. (poetic) a înmuia, a îndulci (inima cuiva); a îndupleca. unstick ['An'stik, \n-], past şi part. trec. unstuck ['An'stAk] vb.A.tr. a dezlipi. B. intr. (av.,fam.) a decola. unstinted [Vn'stintid] adj. bogat, abundent, copios, fără margini, nelimitat. unstinting [Vn'stintin] adj. 1. generos, mărinimos. 2. nemărginit, nelimitat. unstintingly [-li] adv. fără rezerve, din plin. unstirred ['An'sts:d, An-] adj. 1. care nu a fost mişcat / clintit / urnit (dm loc). 2. liniştit, calm; impasibil, netulburat, nemişcat. unstitch ['An'stit/, An-] v. A. tr. a descoase. B. intr. a desface o cusătură. unstockinged ['An'stokind] adj. fără ciorapi, desculţ. unstop ['An'stop, An-J vb. tr. 1. a deschide, a (e)libera (de obstacole). 2. a desfunda, a debloca. unstoppable ['An'stDpsbl] adj. pe care nimic nu-1 poate opri, de neoprit / de nestăvilit; (despre un şut la fotbal etc.) imparabil. unstopped ['An'stopt] adj. 1. destupat, deschis. 2. (lingv., despre consoane) spirant, fricativ. unstrained ['An'streind] adj. 1. neîncordat, neforţat, necontractat, relaxat. 2. neconstrâns. 3. nestrecurat, nefiltrat. unstrap ['An'strsp, An-] vb. tr. a descheia (nasturii), a dezlega (un pachet); a scoate (cureaua). unstratifîed ['An'strzetifaid] adj. ne stratificat. unstressed ['An'strest] adj. 1. (lingv.) neaccentuat. 2. neîncordat. unstretch ['An'stret/] vb. A. tr. a slăbi, a destinde (un cablu etc.). B. intr. (despre un cablu etc.) a slăbi. unstring ['An'strirj, An-],paşt şi part. trec. unstrung ['An'strArj, An-] vb. tr. 1. a destinde strunele (unui instrument) sau coarda (unui arc). 2. a deşira (mărgele etc.). 3. a zdruncina (nervii). unstrung ['An'strArj, An-] I. past. şi part. trec. de la u n s t r i n g. II. adj. (despre sistemul nervos, nervi) zdruncinaţi. unstuck ['An'stAk, An-] past şi part. trec. de la u n s t i c k. -0- to come ~a) a se dezlipi, a se desface; b) (fam., despre planuri etc.) a rămâne baltă; a se alege praf şi pulbere. unstudied [Vn'stAdid, An-] adj. 1. nestudiat, neecreetat, neaprofundat. 2. nepreparat, natural, Firesc. 3. neînvăţat, neinstruit, ignorant; neşcolarizat. unstudious ['An'stjuidiss] adj. nestudios. unsubdued ['Ans?b'dju:d, .An-] adj. nesubjugat, nestăpânit (şi fig.). unsubmissive ['Anssb'misiv, .An-] adj. nesupus, neascultător, rebel, refractar. unsubmissively [-li] adv. cu nesupunere. unsubscribed ['Anssb'skraibd, .AII-] adj. 1. (despre acte) nesemnat. 2. (despre capital) nesubscris. unsubsidized [Vn'sAbsidaizd] adj. nesubvenţionat. unsubstantial ['Anssb'stasn/al, An-, -bz't-] adj. 1. nesubstanţial, lipsit de substanţă, necsenţial. 2. imponderabil, fără greutate, imaterial. 3. ncreal, ireal. 4. fragil, delicat. 5. (despre hrană, alimente etc.) nenutritiv, nehrănitor; uşor, frugal.



untested



unsuccess ['Ansok'ses, '--■-] ş. insucces, nereuşită, eşec. unsuccessful [-ful, .An-] adj. 1. nereuşit, nerodnic, zadarnic. 2. (desprepersoane) care nu reuşeşte, care nu a reuşit, care nu arc succes; (despre un candidat la alegeri) neales; (despre un candidat la un examen) nepromovat, trântit. unsuccessfully [-i] adv. fără succes, zadarnic, în zadar. unsuccessfulness [-nis] s. v. u n s u c c e s s. unsugared [Vn'/ugod] adj. (despre ceai etc.) fără zahăr. unsuitability ['An.sjuita'biliti, .An-sju:-, 'AII.SU:-, \\n-su:-, -foţi] s. 1. incapacitate. 2. caracter neadecvat, impropriu; inoportunitate. unsuitable [Vn'sjmtsbl, An-, -'su:-] adj. 1. nepotrivit, ncconvenabil. 2. (despre lucruri) impropriu; (despre vorbe) deplasat, inoportun. unsuitableness [-nis] s. v. u n s u i t a b i 1 i t y. unsuitably [-i] adv. nepotrivit. unsuited ['An'sjmtid, An-, -'su:-] adj. (to, for) nepotrivit, impropriu (pentru) ♦ we wish no one to leave the shop ~ dorim ca nimeni să nu plece din magazin fără să fi găsit ce caută. unsung ['An'SArj, An-] adj. (poetic) necântat, nelăudat (prin cântec). unsunned ['An'sAnd, An-] adj. neluminat sau neîncălzit de soare; umbrit; umbros. unsupplied ['Ansa'plaid, .An-] adj. 1. neaprovizionat, nealimentat, iară provizii. 2. (despre un post) neocupat. unsupportable [Vnsa'po^sbl, .An-] adj. insuportabil, intolerabil. unsupported [rAns3'p3:tid] adj. nesprijinit, neîncurajat, nesusţinut; neconfirmat. unsuppressed [Vnsa'prest] adj. 1. (despre o răscoală) neînăbuşit. 2. nesuprimat. unsure ['An'/usr, Jjo:r\ adj. 1. nesigur. 2. (despre timp) nedeterminat. unsurmountable ['AiisafO'mauntabl, .An-] adf insurmontabil. unsurpassable ['Ans3(:)'pa:s3bl[ adj. de netrecut. unsurpassed ['Ans3(:)'pa:st[ adj. netrecut. unsusceptible ['Anss'scptobl, .An-, -tibl[ adf 1. (to) ncsensibil, insensibil (ia). 2. ~of incapabil de. unsuspected [Vnsas'pektid, .An-[ adj. nesuspectat, nesuspicionat, nebănuit. unsuspectedly [-li] adv. fără ca cineva să bănuiască. unsuspecting ['Ansss'pcktin] adj. nebănuitor, lipsit de bănuială, încrezător. unsuspectingly [-li] adv. fără să bănuiască (ceva). unsuspicious ['Ansas'pi/ss, .An-] adj. lipsit de suspiciune, nebănuitor; încrezător, credul; naiv; to be ~ of smth. a nu se îndoi de ceva. unsustainable ['Ansss'teinabl, .An-] adj. de nesusţinut. unsustained [Vnsas'teind] adj. (despre eforturi) nesusţinut. unswathe ['Aii'sweiO] vb. tr. 1. a desfăşa (un copil etc.). 2. a debandaja (o rană). unswayed [Vn'sweid] adj. neînrâurit, neînsufleţit, neafectat. unsweetened ['An'swi:tnd, 'An.s-] adj. ncîndulcit. unswept ['An'swept, An's-] adj. ncmăturat. unswerving [An'swaivirj] adj. 1. constant, ferm, neabătut. 2. (despre zbor) în linie dreaptă, drept. unswervingly [-li] adv. 1. neabătut, constant, cu fermitate. 2. fără sa se abată din drum. unsworn ['An'swom] adj. nelcgat prin jurământ, care nu a prestat jurământ. unsymmetrical ['Ansi'mctrikal, .An-] adj. asimetric, nesimetric. unsympathetic ['Anisimpa'uctik] adj. necompătimitor; rece; indiferent. unsympathetically [-pli] adv. hecompătimitor; rece; cu indiferenţă. unsystematic ['Anisisti'iiKetik, .Ansis-] adj. nesistematic. unsystematically [-^li] adv. nesistematic. untack [Vn'tsk] vb. tr. a desface, a scoate, a pune în libertate, a (e)libera, a desprinde, a detaşa. untaken ['An'teikan] adj. neluat. untalented ['An'teefontid] adj. netalcntat. untameable ['An'tcimabl, AII-] adj. neîmblânzit, de nesupus, de nedomesticit, sălbatic. untamed ['An'teimd] adj. neîmblânzit, nesupus, sălbatic. untangle ['An'tasrjgl] vb. tr. 1. a descurca, a desface. 2. a lămuri, a aranja. untapped ['An'ta3pt] adj. 1. (despre butoaie) neînceput, căruia nu i s-a dat cep. 2. (metal.) netarodat, nefiletat. untapped resources [~ ri'so:siz] s. pi. (ec.) resurse nefolositc / neutilizate / neexploatate. untarnished ['An'ta:ni/t, AU-] adj. negudronat. untasted ['An'teistid] adj. negustat. untaught ['An'to:t,'--] I. pas/ şi part. trec. de la u n t e a c h. II. adj. neînvăţat, neinstruit, ignorant. untaxable ['An'tasksabl] adf neimpozabil. untaxed ['An'taskst,'--] adf neimpus, scutit de impozite. unteach ['An'ti:t/,'--], past şi part. trec. untaught ['An'to:t,'--] vb. tr. a dezvăţa. unteachable [-abl] adj. 1. incapabil de a învăţa (ceva); (fam.) the ~ tail of the class codaşii, elevii înapoiaţi. 2. (despre o artă etc.) care nu se poate învăţa. untechnical ['An'tekniksl] adj. nctehnic; (despre cărţi) de popularizare. untempted ['An'tcmptid] adj. (by) netentat; ncispitit (de). untempting ['An'temptirj] adj. neatrăgător, neispititor. untenability ['An.tena'biliti, -iti:n-, -foţi] s. 1. imposibilitate de a apăra (o fortăreaţă). 2. (despre o teorie) imposibilitate de a fi susţinut. untenable ['An'tensbl, An-, -'ti:n-] adj. 1. (despre o cetate, fortăreaţă etc.) care nu se poate menţine. 2. (despre o părere) care nu se poate susţine; nerezonabil. untenantable [An'tcnsntobl] adj. nelocuibil, de nelocuit; care nu se poate închiria. untenanted ['An'tcnantid] adj. nelocuit, gol; fără chiriaşi, neînchiriat. untended ['An'tendid] adj. 1. nepăzit, nesupravegheat. 2. (despre un bolnav) neîngrijit. untested ['An'tcstid] adj. neîncercat; nesupus la probă, neverificat.



 unthankful



unthankful ['/ui'Osenkful, An-] adj. nerecunoscător, ingrat. unthankfully [-i, -fali] adv. cu nerecunoştinţa. unthankfulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. unthinkable [An'Sinkobl] adj. 1. de necrezut, de neconceput, de neînţeles; de neînchipuit, inimaginabil. 2. (fig.) extraordinar, imposibil. unthinking [An'Qinkirj, An-] adj. nechibzuit, negândit, nemeditat, nesocotit, necugetat, pripit; uşuratic. unthinkingly ]-li] adv. fără să se gândească; pripit; fără discernământ, necugetat. unthoughtful ['An'(ta:tful, An-] adj. v. t h o u g h 11 e s s. unthought of [An'0o:t3v] adj. 1. neprevăzut. 2. uitat, lăsat în părăsire. unthread ['An'Srcd] vb. tr. 1. a scoate aţa (din ac). 2. (fig.) a descurca, a descâlci (o taină, o problemă). unthrifty [An'Orifti, An-] aay. risipitor, cheltuitor. unthrone ['An'Oroun] vb. tr. a detrona. untidily [An'taidili, 'An't-J adv. neîngrijit, dezordonat. untidiness [An'taidinis] s. dezordine, neorânduială, harababură, debandadă. untidy [An'taidi] adj. neglijent, dezordonat, neîngrijit, neglijent, în dezordine, în neorânduială. untie ['An'tai] vb. tr. 1. a dezlega, a deznoda, a desface («« nod, o legătură). 2. (fig.) a (e)libera, a da libertate, a pune în libertate. untied ['An'taid] adj. dezlegat, deznodat, desfăcut. untight ['An'tait] adj. neermetic, neetanş. until [sn'til, An't-, 'Antil, 'AMI] prep., conj. v. t i 111. untile ['An'tail] vb. tr. a da jos acoperişul, a descoperi (o casa), a lua olanele (de pe casă S acoperiş). untillable ['An'tibbl] aay. (despre pământ) nearabil; necultivabil. unfilled ['An'tild] adj. (despre pământ) nearat, nelucrat; necultivat. untimeliness [An'taimlinis] s. 1. caracter prematur; precocitate. 2. inoportunitate. untimely [An'taimli] I. adj. 1. prematur, precoce, ncvârstnic, vremelnic, timpuriu. 2. inoportun, intempestiv. II. aaV. 1. (prea) din vreme, devreme. 2. inoportun, intempestiv. untinged ['An'tina^d] adj. (with) neatins, nepătat (de). untirable ['An'taiorebl] adj. (de) neobosit. untiring [An'taiorin] adj. neobosit; asiduu. untiringly [-li] adv. neobosit, neostoit. unto ['Antu, -to] prep. (poetic) v. t o; to liken smth. ~ a asemui ceva cu; (fnv.) and I say ~ you şi vă grăiesc vouă; ~ this day până azi, în ziua aceasta. untold ['An'tould, -'-,'—] adj. 1. nespus, nemărturisit, neexprimat; nepovestit; he left the secret ~ nu dezvălui taina. 2. necalculat, nenumărat, nesocotit. untorn f'Arito:n] adj. nerupt, nesfâşiat; întreg, intact. untouchable [AritAt/abl, 'An't-] I. adj. 1. de neatins; insensibil. 2. (fig., despre un om politic) incoruptibil. 3. de neatins, intangibil. 4. (/« India) fără castă. II. s. the ~s paria (in India). . untouched ['An'tAt/t, An-] adj. 1. neatins, teafăr. 2. (si ~ upon) neamintit, nemenţionat. 3. indiferent, rece, nepăsător. 4. (despre calitate) fără egal, incomparabil. untoward [An'towad,'-'--, 'Ant9'wo:d,'--'-, TAntu'wo:d,'--'-] adj. 1. nefavorabil, defavorabil, ghinionist, nenorocit, nefericit. 2. (înv.) nesupus, nedocil, rebel, refractar. untowardly [An'touodli] aaV. 1. neîndemânatic, cu stângăcie. 2. necuviincios, cu necuviinţă. 3. printr-o întâmplare nenorocită. untowardness [An'towodnis] s. 1. nesupunere, lipsă de loialitate. 2. aspect nefavorabil, caracter puţin propice. untraceable ['An'treissbl, An-] adj. de negăsit, căruia nu i se poate da de urmă. untracked ['An'trakt] adj. 1. fără drum, fără potecă, fără pârtie. 2. (despre criminali etc.) nedepistat, căruia nu i s-a dat de urmă. untrained ['An'treind, 'AM-, An't-] adj. neinstruit, neexperimentat, neînvăţat; (despre animale) nedresat; (despre atleţi) neantrenat. untrammelled [An'traimaldj adj. neîmpiedicat, liber, nestingherit. untransferable ['Antrasns'fsTsbl, -tr'a:ns-[ adj. 1. netransferabiî. 2. inalienabil. untranslatable ['Antrams'leitsbl, -trains-, tramz-, -tra:nz-, -trans-, -tranz-] adj. intraductibil. untranslated ['Antrsns'leitid] adj. netradus. untransportable ['Antra3ns'po:t9bl, -tro:ns-[ adj. netransportabil. untravelled ['An'trasvld] adj. 1. (despre persoane) neumblat, necălătorit. 2. (despre ţări) neexplorat, necunoscut. 3. neumblat, necercetat; an ~corner of Africa un colţ necercetat al Africii. untraversed [rAritra;v3(:)st, rar rAn'tra'vsistj adj. nestrăbătut, netraversat. untried ['An'traid,'--] adj. 1. neîncercat; we have left no remedy ~ nu am lăsat nici un remediu neîncercat. 2. nepus la încercare; ~ troops trupe neintrate în foc. 3. (despre deţinuţi) nejudecat. untrimmed ['An'trimd,'--] aay. 1. nearanjat; nepus în ordine. 2. (despre pălării etc.) neîmpodobit. untrodden ['An'trodn, -'—,'—] adj. (despre o pădure virgină) nebătătorit, neumblat. untroubled ['An'trAbld, -'—] adj. netulburat, calm; senin, limpede. untrue ['An'tru:, -'-] adj. 1. neadevărat, fals; mincinos. 2. inexact, neexact, incorect; ~ to type neconform cu modelul; ~ to life care nu corespunde realităţii, nereal, neveridic, ireal. 3. (despre persoane) necredincios, neloial; nestatornic. untruly [-li] adv. 1. fals; într-o lumină falsă. 2. incorect, inexact. untrustworthiness ['An'trAstiW3:oinis, Ani-] s. 1. lipsă de probitate; falsitate, neloialitate. 2. caracter îndoielnic, dubios (al unei informaţii etc.).



1004



untrustworthy ['An'trAstiwstfi] adj. 1. nedemn de încredere, nesigur. 2. (despre informaţii, mărturii) îndoielnic, dubios, nesigur. untruth ['An'tru:0, An-] s. 1. neadevăr, minciună. 2. (înv.) falsitate, perfidie. untruthful [-fwl] adj. mincinos; fals, neveridic. untruthfully [-foii, -fsli] adv. fals, neveridic. untruthfulness [-folnis] s. caracter mincinos; falsitate; lipsă de veridicitate. untuck ['An'tAk, An-] vb. tr. 1. a desface pliurile (de la o rochie), a întinde o cută / o îndoitură de la. 2. a lăsa în jos (o mânecă suflecată etc.). untunable ['An'tjumobl] adj. 1. (despre un instrument muzical) care nu se poate acorda. 2. v. u n t u n e f u 1. untune ['An'tjum] vb. tr. 1. (muz.) a dezacorda. 2. (fig.) to ~ smb. to a face pe cineva să nu mai. untuneful [-fol] adj. nearmonios; nemelodios. unturned ['An'tomd, An-] adj. 1. nerăsturnat, neîntors, rămas pe loc; to leave no stone ~ a răsturna cerul şi pământul, a face tot posibilul, a pune totul în mişcare, a se da peste cap (pentru a reuşi ceva). 2. neschimbat; ~ leaves frunze încă verzi. 3. nedat la strung, nestrunjit. untutored ['An'tjmted] adj. 1. neinstruit, neexperimentat, ignorant, neformat. 2. simplu, naiv, candid. untwine ['An'twain] vb. tr. 1. a desface, a destinde, a deznoda, a dezlega. 2. a descurca, a descâlci. untwist ['An'twist, An-] vb. A. tr. a desface (ceea ce era răsucit); a descâlci; a despleti. B. intr; a se desrăsuci; a se descâlci; a se despleti. ununderstandable ['Ando'staîndsbl] adj. de neînţeles, neinteligibiî. unurged [rAn'3;d3d] adj. spontan. unusable ['Ariju:Z3bl] adj. inutilizabil. unused adj. 1. ['An'ju;st, An-, rar -'ju:zd] neobişnuit; to get ~to smth. a se dezobişnui de ceva. 2. ['An'jmzd, An-] neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, care nu serveşte. unusual [An'juyuo], 'An'j-, -3W0I, -3ul, -33l] adj. 1. neobişnuit, neuzual, care iese din comun, rar. 2. remarcabil, extraordinar. unusually [-i[ adv. neobişnuit, excepţional de; rar; ~ tall neobişnuit de înalt. unusualness [-nis[ s. caracter neobişnuit / excepţional. unutilized ['An'ju:tilaizd] adj. nefolosit, neutilizat. unutterable [An'Atarebl] I. adj. inexprimabil, inefabil, de nespus: II. s.pl.~s (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unutterably [-i] aov. de nespus, de neînchipuit, de nedescris. unuttered ['An'Atod] aay. nepronunţat, nerostit. unvalued ['An'vselju:d, An-] adj. 1. neevaluat, nepreţuit, inestimat, neestimat. 2. depreciat, neapreciat; fără preţ, fără valoare. unvanquishable ['An'vjenkwijobl] adj. de neînvins, invincibil. unvanquished ['An.vasijkwijt] adj. neînvins. unvarnished adj. 1. ['An'va:ni/t, An-] nelăcuit, nelustruit, nesmălţuit. 2. [An'vamijt] - . natural, simplu, fără artificii, nefardat; ~ truth adevăr gol-goluţ, purul adevăr. unveil [An'veil, 'An'v-] vb. A. intr. a-şi descoperi faţa, a se dezvălui. B. tr. 1. a dezveli în mod solemn (un monument etc.). 2. a dezvălui (un secret), a da pe faţă, a da la iveală. unvendable ['An'vendabl] adj. care nu e de vânzare. unverifîable ['An'verifaisbl] adj. neverificabil. unversed ['An'vo:st, An-] adj. (in) neversat (în), neexperimentat (în), nerutinat. unviolated ['An'vaioleitid] adj. neviolat. unvirtuous ['An'vo:tjuos] adj. nevirtuos; corupt, vicios. unvisited [Vui'vizitid] adj. nevizitat; necercetat.. unvocal ['An'voukal] adj. 1. reţinut, rezervat. 2. nemelodios; nearmonios; discordant. unvoiced ['An'voist,'—] adj. 1. neexprimat, nepronunţat. 2. (fon.) surd, mut. unvote ['An'vout] vb. tr. a anula (o alegere) printr-o (nouă) punere la vot. unvouched ['An'vaut/t] adj. (şi ~ for) negarantat, neconfirmat. unwalled ['An'wo:ld[ adj. fără ziduri; neîntărit, nefortificat. unwanted ['An'wontid, 'An.w-] adj. 1. nedorit, nevoit. 2. netrebuincios, superfluu, inutil, de prisos. 3. nepoftit. unwarily [An'wearili] aav. imprudent, fără prevedere / precauţie, riscat; nechibzuit, nesăbuit, necugetat. unwarned ['An'womd] adj. neprevenit, neavertizat, neînştiinţat. unwarped ['An'wo:pt] adj. 1. nestrâmbat, nerăsucit, drept. 2. (fig.) drept, imparţial. unwarrantable ['An'worantabl] adj. 1. nejustificabil, nescuzabil. 2. inadmisibil, de nepermis. unwarrantably [-i] adv. nescuzabil, inadmisibil. unwarranted adj. 1. ['An'worantidJ fără garanţie, negarantat. 2. [An'worantid] nejusti­ ficat, ncautorizat; nemotivat. unwary [An'wesri,'-'--] adj. neprevăzător, imprudent; nesăbuit, nechibzuit. unwashed ['An'wojt,'--] I. adj. nespălat, murdar. II. s. the ~ nespălaţii, sărăcimea, calicimea. unwatched ['An'wotjt,'--] adj. nesupravegheat; fără supraveghere. unwatered ['An'wo:ted] adj. 1. (despre grădină) neudat, nestropit. 2. (despre vinuri) fără adaos de apă, nebotezat. 3. (despre cai) neadăpat. 4. (despre o regiune) fără apă / irigaţie. 5. (despre mătase) fără ape, nemoarat. unwavering [An'weivorirj] adj. neşovăitor, hotărât, decis, ferm, care nu oscilează. unwearable ['An'weorobl, An-] adj. (despre haine) care nu se poate purta. unweariable ['An'wioriobl] adj. neobosit. unwearied [An'wiorid] adj. neobosit. unwearying [An'wioriirj] aay. neobosit.



 1005



unweave ['An'whv], past unwove [-'wouv], part. tree, unwoven [-'wouvan] vb. tr. 1. a desface (o ţesătură), a destrăma. 2. a despleti. unwed ['An'wed] adj. necununat, necăsătorit. unwedded [-id] adj. (lit.) v . u n w e d , unweeded ['An'wi:did] adj. neplivit, năpădit de buruieni. unweighed ['An'weid] adj. 1. necântărit. 2. nechibzuit, nesocotit. unweighted ['An'weitid] adj. 1. neîncărcat, neîmpovărat (şi jig.). 2. neimportant, nesemnificativ. unwelcome [An'welksm, 'An'w-] adj. 1. nedorit, neaşteptat, nepoftit. 2. supărător, dezagreabil, neplăcut; ~ news ştiri neplăcute. unwelcomed [-d] adj. care nu a fost întâmpinat (cu onoruri). unwell ['An'wel, An-] adj. indispus, suferind; she is ~ a) e indispusă; b) (euf.) are menstruaţie. unwept ['An'wept] adj. (poetic) neplâns, neregretat. unwhisperable ['An'hwispsrabl] I. adj. despre care nu se poate sufla o vorbă / şopti un cuvânt. II. s. pl. ~s (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unwholesome ['An'houlsam] adj. nesănătos, insalubru, dăunător (şifig.). unwholesomeness [-nis] s. lipsă de salubritate, caracter insalubru. unwieldy [An'wi:ldi] adj. 1. greoi, voluminos, dizgraţios, stângaci. 2. (despre obiecte) incomod (la purtat), greu de mânuit. unwifely ['An'waifli] adj. nedemn de o soţie. unwilled ['An'wild] adj. involuntar, neintenţionat. unwilling [Wwilin, An-] adj. îndărătnic, refractar, care nu e dispus; to be ~to do smth. a nu fi dispus să facă ceva. unwillingly [-li] adv. în silă, fără plăcere, fără bunăvoinţă, împotriva voinţei sale, cu îndărătnicie. unwillingness [-nis] s. rea-voinţă, silă. unwind ['An'waind, An-], past şi part. trec. unwound ['An'waund, An-] vb. A. tr. a desfăşura, a desface, a dezveli, a debobina, a descolăci. B. intr. a se desfăşura; a se dezveli, a se descolăci. unwinder ['An'waindy] s. (tehn.) depanator, dcrulator. unwinking ['An'winkirj] adj. 1. neadormit, treaz; care nu clipeşte. 2. (fig.) vigilent. unwisdom ['An'wizdam] s. prostie, nechibzuinţă, nesocotinţă, imprudenţă; ignoranţă, stupiditate, lipsă de înţelepciune. unwise ['An'waiz, 'Anw-, An'w-] adj. lipsit de înţelepciune, nechibzuit, nesocotit, imprudent; prost, stupid. unwisely ['An'waizli, An-] adv. nesăbuit, nesocotit; fără înţelepciune. unwiseness [Wwaiznis] s. v. u n w i s d o m. unwished [Wwi/t] adj. (si ~ for) nedorit, nevrut; indezirabil, supărător. unwishful ['An'wi/ful] adj. ~ io puţin dispus să, nedoritor să. unwitnessed ['An'witnest] adj. fără martor; nevăzut, neauzit. unwitting [An'witin] adj. fără voie, involuntar; nepremeditat, rară a şti; neintenţionat, spontan. unwittingly [-li] adv. fără intenţie; fără vrere; inconştient. unwomanly [An'wumanli, 'An'w-] adj. nefemeiesc; nevrednic de o femeie. unwonted [An'wountid] adj. neobişnuit, nemaiîntâlnit, rar, extraordinar, puţin comun. unwontedness [-nis] s. caracter neobişnuit (al unui eveniment etc.). unwooded ['Aii'wudid] adj. fără păduri, fără arbori; defrişat. unwordable ['An'waidabl] adj. inexprimabil. unworkable ['An'waikobl, An-] adj. 1. de neexecutat, impracticabil, inaplicabil; neprelucrabil. 2. (mine) inexploatabil. unworkableness [-nis] ş. 1. caracter impracticabil. 2. imposibilitate de exploatare (a unei mine). unworked [An'w9:kt] adj. nelucrat; neprelucrat; nefasonat. unworkmanlike ['An'waikmanlaik, An-] adj. nedemn de un bun lucrător; (fig.) cârpăcit, lucrat de mântuială. unworldliness ['An'waildlinis] s. 1. imaterialitate; caracter nelumesc. 2. simplitate, candoare. unworldly [rAn'w3:ldli] adj. 1. spiritual, imaterial, care nu ţine de această lume. 2. nepământean, ceresc. unworn [rAn'wD:n,'--] adj. nepurtat, neuzat; nou, în stare nouă. unworthily [An'W3:5ili, 'An'w-] adv. nedemn. unworthiness [An'woiâinis] s. 1. lipsă de merit; nevrednicie. 2. caracter nedemn (al unei fapte etc.). unworthy [An'w3:5i] adj. nemerituos, nedemn; josnic, laş, înjositor. unwound ['An'waund, AII-] past şi part. trec. de la u n w i n d. unwounded ['An'wumdid] adf nerănit. unwove ['An'wouv] past de la u n w e a v e. unwoven ['An'wouvan] part. trec. de la u n w e a v c. unwrap ['An'rasp, 'An-] vb. tr. a desface, a despacheta. unwrinkled ['An'rinkld] adj. fără riduri. unwritten ['An'ritn, 'An.r-] adj. 1. nescris; verbal, oral, tradiţional; an ~ law o lege nescrisă, o tradiţie, un obicei al pământului. 2. (despre hârtie, caiet etc.) nescris, alb, imaculat. unwrought ['An'rD:t] adj. 1. (înv. poetic) nesăvârşit, nefăptuit. 2. nclucrat, neprelucrat, neşlcfuit. unyielding [An'ji:ldin,, 'Anj-] adj. ferm, neclintit, stabil, fix, inflexibil, de neînduplecat, neînduplecabil. unyieldingness [-nis] s. inflexibilitate; duritate; fermitate; încăpăţânare.



upcropping



unyoke ['An'jouk, -'-] vb. A. tr. a dejuga (boii etc.); a scoate jugul; (fig.) to ~ a people a dezrobi un popor. B. intr. 1. (fig.) a se elibera, a scoate / a da jos jugul (de pe sine). 2. (fam.) a înceta lucrul. unyoked [-t] adj, dejugat, deshămat; (fig.) liber, neconstrâns, eliberat. unzoned ['An'zound] adj. fără cingătoare, fără centură. up [Ap] I. adv. 1. (indică ridicare, urcare, verticalitate) sus, în sus; to go ~ a sui, a urca; ~ went his stick ridică bastonul; to lift ~ one's head a-şi ridica capul; hands ~ mâinile sus; to throw smth. ~ a arunca ceva în sus; (mai ales amer.) ~ there acolo sus, în cer (de la titlul romanului autobiografic "Somebody Likes Me Up there" al boxerului Rocky Graziano); he is ~ a) s-a sculat; b) e în picioare; he was ~ all night a stat treaz toata noaptea; ~ and down în sus şi în jos. 2. (indică urcare, creştere, mărire, ridicare, majorare) (în) sus, mai sus; în aer; children from 12 years ~copil de la 12 ani în sus; corn is ~ a) grânele s-au scumpit; b) cerealele au un curs ridicat (la bursă); the plane is ~ avionul a decolat / e în aer; the horse might have won with a better jockey ~ calul ar fi putut câştiga dacă ar fi avut un jocheu mai bun (în spate). 3. (indică apropiere) încoace; a boy came ~ se apropie un băiat; to follow smb. ~ a urmări pe cineva îndeaproape; to be ~ with smb. a fi aproape de cineva, a fi la acelaşi nivel cu cineva. 4. (indică expirarea unui termen, terminarea sau rezultatul unei acţiuni) gata, terminat; Parliament is ~ sesiunea parlamentară a luat sfârşit; it is all ~ with him s-a isprăvit cu el; to eat ~ a mânca tot, a devora. 5. (indică sau accentuează o activitate) to stir ~sediment a agita, a răscoli un reziduu; what's ~? ce se petrece? 6. (indică o stare de tensiune); to wind ~ a întinde (un arc etc.); his blood was ~ i se suisc sângele la cap, îi fierbea sângele în vine. ♦ ~ and about pe picioare; ~ i n cunoscător al (cu gen.) priceput Ia; she is well ~in history e o bună cunoscătoare a istoriei; ~ to până la; (până) la nivelul (cu gen.), până la înălţimea (cu gen.); ~ to the mark a) până la semn; b) la înălţime; he is ~ to a thing / a trick or two e un şiret şi jumătate; to act ~ to one's promise a-şi ţine promisiunea, a se ţine de cuvânt; what are you ~ to? ce ai de gând?; smth. is ~ se întâmplă ceva, se plănuieşte / se urzeşte / se pregăteşte ceva; it is ~ to you to decide dumneata hotărăşti, de dumneata depinde hotărârea; ~ to date v. u p -1 o - d a t e; ~(with)! trăiască, sus (cu), vivat; (sport) to be two ~ a avea un avans / un avantaj de două puncte, a conduce cu două puncte. II. prep. 1. în susul (cu gen.); spre, către, în direcţia (cw gen.); contra (cu gen.), împotriva (cw gen.); ~ the river a) în susul râului; b) (amer. si.) în închisoare (de la închisoarea Sing Sing situată pe râul Hudson, mai sus de New York); ~ the wind contra vântului. 2. de-a lungul (cu gen.); ~ the street de-a lungul străzii. III. adj. 1. care urcă, care merge în sus. 2. crescut, ridicat. 3. (mai ales despre trenuri) care se îndreaptă spre un centru important; ~ train tren mergând spre Londra sau spre alt oraş mare; an ~ line linii (de tren / tramvai / autobuz) de centru / de oraş. 4. (despre lichide) spumos, spumegând, făcând spumă; as ~ as (sparkling) champagne spumos ca şampania. IV. ş. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. ridicătură de pământ, muşuroi; ~s and downs ondulaţii, neregularităţi ale terenului, suişuri şi coborâşuri. 3. (fig.) succes, reuşită, izbândă; the ~s and downs of life vicisitudinile vieţii, ale vieţii valuri. 4. urcare de preţuri, ridicare a preţurilor; ridicare / urcare a cursului (la bursă). 5. (amer. corn. fam.) cumpărător virtual, amator. 6. tren, tramvai, autobuz etc. care merge spre centrul oraşului. V. vb. A. tr. 1. a ridica (bastonul, puşca etc.). 2. (amer.) a urca (producţia, preţul). B. intr. 1. a se ridica, a se scula în picioare (din genunchi, din pat); (lit.) then ~ and spoke atunci se ridică şi grăi. 2. (dial., fam.) to ~ with smth. a ridica ceva. up-a-daisy ['Apaideizi] interj, hop! hopa sus! (unui copil). up-anehor ['Ap'a2rjk9r] vb. intr. (mar.) a ridica ancora. up-and-coming ['ApandkAniirj] adj. (amer.) energic, întreprinzător; spirt, argint viu, „pus în priză". up-and-doing ['Apan'duiin] adf energic, întreprinzător; (foarte) activ, în plină activitate. up-and-down ['Apan'daun] I. adf în sus şi în jos; vertical. II. s. 1. ţfam.) to give smb. the ~ a măsura pe cineva cu privirea; to give a letter the ~ a parcurge o scrisoare. 2. (mar.) apic. up-and-up [\psnd\p] I. s. to be on the ~ a) a fi în plină ascensiune, a urca tot mai sus (pe scara socială), a face carieră; b) a fi cinstit / onest. II. adf (mai ales despre o femeie) cinstit, cuminte, serios. Upanishads [u'pAni/sdz, -'pasn-, amer. -Jasdz] s. pl. the ~ Upanişadele. upas ['ju:pas] s. 1. (bot.) antiar (Antiaris toxicaria). 2. (fig.) influenţă ucigătoare, înrâurire mortală. upas-tree [~tri:] s.v. u p a s (1). upbear [Ap'bes], past upbore [Ap'bo:],part. trec. upborne [Ap'bo:n] vb.tr. (Ut.) a susţine, a sprijini, a ridica. upbeat [rApbi:t] s. 1. (muz.) timp slab. 2. (muz.) prima notă a unei compoziţii (cântată în momentul în care dirijorul ridică bagheta). 3. (muz-, versificaţie) anacruză. upbore [Ap'bo:] past de la u p b e a r. upborne [Ap'bo:n] part. trec. de la u p b e a r. upbraid [Ap'breid] vb. tr. a mustra, a dojeni, a reproşa (cuiva). upbringing ['Ap.brirjirj] s. educaţie, creştere. upburst [rApb3:st] s. izbucnire, explozie. upcast ['Apka:st] I. s. 1. (geol.) falie inversă; înălţare de straturi. 2. (mine) puţ de aeraj. II. adj. ridicat; îndreptat în sus. upeheck [Vpt/ek] vb. tr. şi intr. (amer. si.) a vomita, a vărsa. upchuck [VpitjAk] vb. tr. şi intr. (amer.) a vomita. upcoming ['Ap-kAmirj] adj. care urmează să aibă loc; pe cale de apariţie. up-country ['Ap'kAntri] I. adv. (fam.) în(spre) interiorul ţării, în partea centrală a ţării. II. adj. ['—] 1. (situat I aşezat) în(spre) interiorul ţării etc. 2. (despre o regiune etc.) fără ieşire la mare. III. s. ['—] 1. centrul ţării, regiune de interior (a ţării). 2. regiune, ţinut etc. fara ieşire la mare. upcropping ['Apikropirj] s. 1. apariţie; survenire; ivire. 2. creştere, dezvoltare.



 update



1006



uprightly [-li] adv. 1. drept, vertical. 2. (fig.) drept, cinstit. update [\p'deit] vb. tr. 1. a moderniza, a aduce la zi, a pune de acord (o lucrare ele.) cu ultimele teorii sau realizări. 2. a produce (cuiva) informaţii la zi, a pune (pe cineva) uprightness [-nis] s. 1. verticalitate. 2. (fig.) integritate, onestitate. la curent. upright piano ['Aprait 'pjamouj s. (muz.) pianină. up-end [Ap'end] vb. A. tr. 1. a ridica (un butoi etc.) făcându-1 să stea pe fund. 2. (fam.) uprise [Ap'raiz],past uprose [Ap'rouz],part. trec. uprisen [Ap'rizn] I. vb. infr.-l.-a se a influenţa (în mod radical). 3. (fam.) a înfrânge, a da gata. B. intr. 1. (fam.) a se ridica ridica (ae pe scaun, din pat etc.). 2. (despre aştri, constelaţii) a seridica(pe cer). 3. (despre (în capul oaselor sau în picioare). 2. a se îndrepta. fum, strigăte etc.) a se ridica, a se înălţa. II. s. 1. (lit.) răsărit (al soarelui, stelelor etc.). up-grade ['Apigreid] I. s. urcuş, suiş; (drum) rampă; (fig.) to be on the ~ c ) (despre 2. ascensiune (a unui balon etc.). 3. urcuş, coastă. 4. ridicare, înălţare (în rang). preţuri, acţiuni etc.) în creştere; b) (despre afaceri, economie) în dezvoltare; c) (despre uprising [Ap'raizirj,'-'--,'-.--] s. 1. insurecţie, revoltă, revoluţie. 2. apariţie, naştere. bolnavi) (mergând) înspre bine, spre însănătoşire. II. adj. în rampă. III. adv. to go ~ 3. ridicare, sculare din pat. a urca, a sui. IV. vb. tr. [-'-] 1. a ridica pe o treaptă superioară; a promova. 2. (telm.) up-river [Vip'rivs'] adv., adj. ['—] v. u p - s t r e a m. a îmbunătăţi, a înnobila. uproar ['Apro:r, -n>3r] s. 1. agitaţie. 2. zgomot, vuiet, larmă, tumult, vacarm, gălăgie, tapaj, tărăboi. upgrade line ['Apgreid .lain] s. (ferov.) linie în rampă. upgrowing ['Apigrouirj] aay. (despre copii) care creşte, în creştere. uproarious [Ap'ro;rias, -tosr-] adj. zgomotos, turbulent, gălăgios; tumultuos. upgrowth ['Ap.grouB] s. 1. dezvoltare, evoluţie. 2. excrescenţă. uproariousness [-nis] s. caracter zgomotos (al unei întruniri etc.). up-hander ['Ap-ha5nd9r] s. (mii. si. înv.) militar care se predă. uproot [Ap'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina, a extirpa, a smulge din rădăcini (şi fig.). upheaval [Ap'hi:vpl] s. 1. (geol.) ridicare a straturilor, ridicare de teren. 2. (mine) umflare uprootal [-al] s. (from) dezrădăcinare, smulgere (din). f a vetrei / a culcuşului. 3. (fig.) revoluţie. uprose [Ap'rouz] past de la u p r i S e. upheld [Ap'held] past şi part. trec. de la u p h o 1 d. ups-a-daisy, upsadaisy ['Apss'deizi] interj, v . u p - a - d a i s y . upsaddle ['\pissdl] vb. intr. (sud-african) a pune şaua pe cai, a înşeua calul. uphill ['Ap'hil,'—'-] I. adv. (SUS) pe munte; pe deal, la deal. II. adj. 1. (a/lat, situat) la înălţime. 2. (fig.) obositor. III. s. urcuş. upset [Ap'set], past si part. trec. upset [Ap'set] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a dezorganiza; uphold [Ap'hould], past şi part. trec. upheld [Ap'held] vb. tr. a susţine, a menţine, to ~ smb.'s plans a răsturna / a dejuca planurile cuiva. 2. a răsturna (un pahar, o barcă etc.). 3. a afecta, a emoţiona, a tulbura; the least thing ~s him îl afectează orice (nimic). a întreţine, a sprijini, a încuraja; to ~ the view that a susţine punctul de vedere că. upholder [-or] s. 1. partizan, aderent, adept. 2. sprijin, reazem. 4. a indispune, a deranja (stomacul), a tulbura (digestia); beer ~s me berea nu-mi face upholster [Ap'houlstor, op-] vb. tr. a capitona; a tapisa. bine. 5. (telm.) a refula; a aplatisa, a îngroşa (un metal prin ciocănire). B. intr. a se răsturna; upholstered [Ap'houlstod] adj. 1. capitonat; tapisat. 2. (amer. pop.) căptuşit a se vărsa. II. ['Apset] s. 1. răsturnare, inversare; vărsare. 2. dezorganizare, dezordine, tulburare. 3. încurcătură; belea; pacoste. 4. indispoziţie (fizică), deranjament stomacal. (îmbolnăvit). 5. (tehn.) refulare; turtire, aplatisare (a unui metal). III. ['Ap'set] adj. 1. răsturnat; vărsat. upholsterer [Ap'houlstaror] s. tapiţer. upholstery [Ap'houlsusri] s. 1. meseria de tapiţer; lucru de tapiţerie. 2. (material de) 2. emoţionat, afectat. 3. (despre stomac) deranjat; (despre persoane) indispus. tapiţerie. 3. tapisare, capitonare. upset price ['Apset prais] s. (corn.) curs de deschidere (la bursă); preţ de cerere; knocked upkeep [rApki:p] s. 1. întreţinere (a unui local, a unei grădini etc.). 2. (si expenses of down for £ 80 from an ~ of f 40 adjudecat la 80 de lire faţă de un curs de deschidere de 40 de lire. ~) cheltuieli de întreţinere. upsetter [Ap'sets1] s. persoană care produce tulburări / dezordini. upland ['Aptend] I. adj. muntos, de munte. II. s. (mai ales pi.) ţinut muntos, regiune muntoasă, parte muntoasă (a miei regiuni). upsetting moment [Ap'setirj iinoumsnt] s. (mar.) moment de răsturnare sau bandare. uplandcr [s'] s. muntean. upsey-daisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uplift [Ap'lift] I. vb. tr. a ridica, a urca, a înălţa (şi fig.). II. ['Aplift] s. 1. (geol.) falie upshot ['Ap/ot] s. deznodământ, final, rezultat, concluzie. de ridicare / de ascensiune, horst. 2. (amer.) înălţime spirituală. 3. ridicare (a sprâncenelor upsi-daisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y . etc.). 4. (av.) ridicare, înălţare, ascensiune. 5. (hidr.) forţă arhimediană, subpresiune. 6. (fig.) upside [Vpsaid] s. parte de sud, latură superioară; ~ of în afara, în afară de. forţă ascensională. 7. (amer. fam) sutien. III. ['—] adj. (amer.) ridicat, înălţat. upside-down ['ApsaiaMaun] I. adv. cu susul în jos, cu capul în jos, cu fundul în sus; up-market ['Apiina:kit] adj. (com.) care se adresează celor înstăriţi, pentru cei cu dare (fig.) talmeş-balmeş, una peste alta, pe dos. II. adj. răsturnat, întors; ~ideas idei paradoxale. de mână. upsides ['Apsaidz] adv. (fam.) to get ~ with smb. a fi chit cu cineva, a i-o plăti (cuiva) upon [a'pon (forma tare); opan (forma slabă)] prep. (implică de obicei mişcarea) pe; cu aceeaşi monedă, a-şi lua revanşa. I put it ~ the table am pus-o pe masă; (sl.) ~ my Sam pe cuvânt de onoare. upsilon [ju;p'sailan, 'jmpsiten, amer. 'ju;psibn] s. ipsilon (a 20-a literă din alfabetul upper ['Apsr] I. adj. superior, de sus, (de) deasupra; din vârf, din cap; the Upper Volta grecesc). Volta Superioară; The Upper Rhine cursul superior al Rinului; in Upper Egypt în Egiptul upsitting ['Apisitirj] s. (scot. înv.) indiferenţă, nepăsare. de Sus; the Upper House Camera Superioară; (în Anglia Camera Lorzilor); the ~ servants upspring ['Ap'sprirj],past upsprang [~'spra:rj],part. trec. upsprung [~'sprArj] vb. intr. servitorii superiori (intendenţi etc.). II. s. 1. căpută, faţă (de gheată sau pantof); (sl.) to be 1. a ţâşni. 2. a apărea, a se ivi. (down) on one's ~s a fi lefter / fără o para chioară / fără o lăscaie. 2. pl. ghetre, moletiere. upstage ]'Ap'steid3] I. adv. în fundul scenei; (teatru fam.) to play ~ a avea un rol 3. pl. (fig.) the ~s pătura avută, grangurii, bogătaşii. principal. II. adj. 1. din fundul scenei. 2. (fam.) rezervat. 3. (fam.) timid, sfios. 4. (fam.) arogant, îngâmfat. III. vb. A. intr. (fam.) a se purta cu îngâmfare, a se făli, a fi ţanţoş, upper arm ['Apsr'ami] s. braţ (intre umăr şi cot). a face pe grozavul, a se ţine mare şi tare. B. tr. 1. (teatru) a te plasa în aşa fel pe scenă upper-case ['Apskeis] adj. (poligr.) majusculă. încât să maschezi un alt actor. 2. (fam.) a trata de sus. Upper Chamber ['Aps 'tjeimba'] s. the ~ (canad.) Camera Supremă, Senatul. upper classes ^Apa 'kla:siz] s. pl. 1. v. u p p e r c r u s t (2). 2. (scol.) clasele mari / upstair ['Ap'stsa', 'Aps-, Ap's-] adj. v. u p s t a i r s (II). superioare. upstairs ['Ap'stsoz] I. adv. (în) sus (pe scară), la etaj(ul) superior. II. adj. situat la etajul upper classman [~ 'kkusmsn] s. (amer. univ.) student în anul III sau IV (defacultate). superior. III. s. 1. parte de sus a unei clădiri, etaj superior. 2. (fam) cap, căpăţână; minte; upper crust [~ 'krAStJ s. 1. scoarţă (a pământului); coajă (ae pâine). 2. (fam.) înalta he's got nothing ~ n-are nimic în cap; he became a little balmy ~ se cam scrânti (la societate, protipendada, pătura de sus a societăţii. 3. (sl.) cap. 4. (sl.) pălărie. cap). uppercut [~kAt] s. (sport) upercut, lovitură de jos în sus (la box). upstander ['Ap'stasnds'] s. (dial.) paroh. upper deck [~ dek] s. 1. (mar.) covertă. 2. (sl.) sâni, piept. upstanding ['Apstayidin] adj. 1. în picioare, vertical. 2. (fig.) drept, cinstit, integru. upper forms [~ 'fD:mz] s. pl. v. u p p c r c l a s s e s (2). 3. (despre salarii) fix, invariabil. upstart ['ApstcKtl I. s. 1. ceva care sare în sus. 2. parvenit. 3. persoană arogantă şi upper garret [~ 'gaîrit] s. (inv.) v. u p p e r s t o r e y (2). pretenţioasă. II. adj. parvenit; ~ pride mândrie neroadă. upper lip [~ 'lip] s. (anat.) buză superioară. upstay [Ap'stei] vb. tr. (lit.) a susţine, a sprijini. uppermost ['Apomoust, -mast] I. adj. cel mai înalt, cel mai ridicat; superior; cel mai puternic; the ~ subject of conversation subiectul principal al conversaţiei. II. adv. în up-stream ['Ap'stri:m] I. aaV. în amonte, în susul apei, către izvorul apei. II. adj. felul cel mai înalt. -0-1 said whatever came ~ am spus tot ce-mi trecea prin minte / tot ['Apstrhn] din amonte, din susul apei, de la izvorul apei. ce mi se năzărea. upstroke ['Apstrouk] s. 1. linie / trăsătură în sus (la scris). 2. (telm.) cursă ascendentă upper plate ['Apo 'pleit] s. (amer. sl.) persoană în vârstă (in vocabularul adolescenţilor). (a pistonului). upper storey [~ 'sto:ri] s. 1. etaj superior. 2. (fam.) cap, căpăţână, mansardă. upsurge ['ApiS3:d3] I. s. creştere, dezvoltare, avânt. II. [-'-] vb. 1. a se ridica, a se înălţa. upper ten (thousand) [~ 'ten ('Gauzand)] s. v. u p p e r c r u s t (2). 2. a creşte, a se dezvolta, a-şi lua avânt. upsweep ['Apswiipj s. 1. (fam.) coafură înaltă/ridicată / montantă. 2. curbă ascendentă. upper-tendom [~'tendam] s. (fam.) lumea aristocraţilor / bogătaşilor. 3. avânt (in activitate etc.). upper topsail [ ~ 'topsl] s. (mar.) contragabier.. upswing E'Apswig] s. (amer.) urcare, suire, ascensiune; ridicare. upper works [~ Va:ks] s. pl. 1. (mar.) suprastructură. 2. (sl.) sâni, piept. uppish ['Api/l adj. înfumurat, încrezut, fudul, îngâmfat; orgolios; arogant. upsy-daisy ['Apsi.deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uppishly [-li] aaV. (cu un aer sau pe un ton) arogant, de sus. upta ['Apta] adj. (austr. sl.) inferior, fără valoare, bun de nimic/ de aruncat. uptake ['Apteik] s. 1. ridicare. 2. (telm.) conductă (pe unde ies gazele din cuptoarele uppishness [-nis] s. (fam.) aere, înfumurare, orgoliu, aroganţă. uppity ['Apiti] adj. (amer. fam.) v. u p p i s h. înalte). 3. (scot.) pricepere, înţelegere; to be quick in / (amer.) on the ~ a pricepe repede; a gândi I a chibzui / a cumpăni repede. upraise [Ap'reiz] vb. tr. (înv.) a ridica, a urca, a înălţa. uprear [Ap'ris'] vb. tr. (lit.) a ridica, a înălţa, a arbora. uptear [Ap'teor], past uptore [Ap'to:', -'tos1"], part. tree, uptorn [Ap'tanJ vb. tr. (lit.) upright I. adj. 1. ['Ap'irait,'—, -'-[ vertical, drept, perpendicular. 2. ['--, -'-] (fig.) cinstit, a smulge (copaci)'. upter ['Aptor] adj. (austr. sl.) v. u p t a. drept, integru. II. ['-'-,'—] aaV. direct, drept, vertical perpendicular, în picioare. III. ['--] s. (fig.) 1. sprijin, reazem, suport, proptea. 2. coloană, columnă. upthrow ['ApOrou] s. 1. aruncare, lansare, proiectare în sus. 2. v. u p h e a v a l (1).



 1007



upthrust ['ApBrAst] s. 1. (mec.) forţă ascensională. 2. (geol.) falie de ridicare. uptight ['Ap'tait] adj. 1. încordat; agitat, iritat. 2. care are dificultăţi financiare. uptime ['AptaimJ s. (tehn.) durată de funcţionare, timp de operare. up-to-date ['Aptu'deit] adj. actual, modern, la modă; recent, nou, la zi. up-to-dateness [-nis] s. caracter actual / modern (cu gen.). uptore [Ap'to;r, -'t03r] past de la u p t e a r. uptorn [Ap'to:n] part. trec. ae la u p t e a r. up-to-the-minute ['Ap>tso3'minit] adv. de ultimă oră; foarte la modă; an ~ song ultimul şlagăr, ultimul răcnet în materie de şlagăre. uptown ['Ap'taun, Ap't-] I. s. 1. partea de sus a oraşului, oraşul de sus. 2. (amer.) cartierul (select) de vile al oraşului (situat la margine I la periferie). II. adj. 1. situat / aflat în partea de sus a oraşului / în oraşul de sus. 2. (amer.) situat / aflat în cartierul (select) de vile al oraşului. III. adv. 1. în / către partea de sus a oraşului. 2. (amer.) în / către cartierul de locuinţe / de vile al oraşului, în / către cartierul select al oraşului. upturn [Ap'ta:n] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a întoarce (pământul etc.). 2. a ridica (ochii, faţa etc.). B. intr. a se ridica în sus. II. s. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. răvăşire, talmeş-balmeş (de idei etc.). 3. redresare, reviriment. upward l'Apwsd] I. adj. orientat / îndreptat în sus; ~ movement mişcare ascendentă. II. adv. « . u p w a r d s . upwards ['Apwsdz] adv. 1. în sus; the road runs ~ drumul merge în sus. 2. începând de la, din; from 20 years ~ începând de la 20 de ani. 3. spre oraşul principal. 4. ~ of peste, mai mult de; classes having ~ of forty pupils clase cu peste patruzeci de elevi. uraemia [jua'rhnio, jo:'rimi3] s. (med.) uremie. uraemic [jua'rmmk] adj. (med.) uremie. Ural-Altaic ['juaralisl'teiik] adj. uralo-altaic. Uralian tjua'reilisn] adj. din Urali. Uralic [jus'rxlik] I. adj. din Urali. II. s. (lingv.) uralică, familia limbilor uralice. uralite ['jusralait, j:»r-, 'jo:r-J s. (mineral.) uralit. uranalysis [.juars'nadssis] s. v. u r i n a 1 y s i s. uranate [jusraneit] s. (chim.) uranat. uranic [jua'rcenik] adj. (chim.) uranic. uraninite fjua'raminait] s. (mineral.) pehblendă. uranium [jua'reinism, JD:'r-J s. (chim.) uraniu. ♦ (mar. si.) to feel like an ounce of ~ a se simţi în al nouălea cer. uranographer [Ju:ra'nDgref3r] s. (astron.) uranograf. uranographic(al) [>ju:r3'nou'gra2fik(3l), -na'g-] adj. (astron.) uranografic. uranography [.ju:ro'nogr3fi] s. (astron.) uranografic. uranometry [ijupra'nomitrij s. (astron.) uranometrie. urban ['a:b3n] adj. urban, orăşenesc, de oraş, municipal, citadin. urbane [s:'bcin] adj. politicos, cuviincios; (fig.) civilizat. urbanification [i3:b3nifi'kei/pn] s. urbanizare. urbanism [^bsnizdm] s. urbanism; amenajare a oraşelor, urbanist ['stanist] s. (inginer) urbanist. urbanite l'srtanait] s. orăşean. urbanity [3:'baeniti] s. urbanitate, politeţe, bună-cuviinţă. urbanization [r9:b3nai'7.ei/an] s. urbanizare. urbanize ['3:twnaiz] vb. tr. a urbaniza. urbiculture ['3:bikAlt/3r] s. cultură urbană; mod de viaţă urban. urceolate ]'9:sioleit] adj. (bot.) urccolat. urchin ['s:t/in] s. 1. băieţel, băieţaş, pici, puşti. 2. (înv.) arici. 3. (înv.) spirit, geniu al casei. Urdu [3:'du:, ur'du:, ua'du:] s. (limba) urdu, hindustană. urea ['jusris, jbar-, 'p:r, amer. şi -'--] s. (chim.) uree. ureal [juarial] adj. (chim.) ureic. ureameter ].ju3ri'aîmit3r] s. (med.) urcometru. uremia [ijus'rkmis] s. (med.) uremie. ureometer [iju3ri'omit3r] s.v. u r e a m e t e r . ureter [ju3'ri:t3r] s. (anat.) ureter. ureteral [jua'rtoral] adj. (anal.) ureteral. ureteritis [juari:ta'raitis] s. (med.) ureterită. ureterotomy [ijurita'rotsmi] s. (med.) ureterotomie. urethral [jua'rkSral] adj. (anat.) urctral. urethra [ju3'ri:6r9] s. (anat.) uretră, canal urinar. urethritis [iju:ri'6raitis] s. (med.) uretrită. urethroscope [ju3'ri:Gr3skoup] s. (med.) urctroscop. urethrotomy [.jusrk'Orotsmi] s. (med.) uretrotomic. urge [s:d3] I. vb. tr. 1. (on) a îndemna, a îmboldi, a incita, a împinge (la). 2. a sili, a forţa, a constrânge; a insista asupra (cu gen.). 3. a grăbi, a presa, a accelera. 4. a susţine; a recomanda; to ~ an argument a susţine un argument. II. s. impuls, imbold, îndemn; to feel an ~ to do smth. a simţi un îndemn de a face ceva. urgency ['s:d33nsi] s. 1. urgenţă. 2. perseverenţă, îndărătnicie, persistenţă. 3. (fig.) situaţie presantă, nevoie urgentă. urgent ['a^antj adj. 1. urgent, de urgenţă, presant. 2. perseverent, insistent, îndărătnic, stăruitor. urger ['3:d33r] s. (austr. si.) vânzător de „ponturi" (la cursele de cai). uri ['juaraij pl. de la u r u s. uric acid ['jusrik 'a:sid] s. (chim.) acid uric. urinal ['juorinsl, josr-, 'JD:r-[ s. 1. vas / ploscă de urinat. 2. (med.) urinai. 3. street ~ pisoar, closet public. urinalysis [ijusri'nadisisj.pl. urinalyses [-si:z] s. (med.) analiză a urinei, sumar de urină.



uselessness



urinary ['juarinari] adj. urinar. urinary system [~ 'sistim] s. (anat.) sistemul urinar. urinate ['juarineit, 'par-] vb. in/r. a urina. urination [rjuari'nei/an, ijoar-] s. urinare. urine f'juarin, 'par-J s. urină, ud. urinometer [iju3ri'nomit3r] s. (med.) urinometru. urinoscopy [.juari'noskoKpi, -skapi] s. (med.) uroscopie. urn [a:n] s. 1. urnă (funerara sau electorala). 2. ibric, ceainic; samovar. 3. (boi.) urnă, capsulă sporiferă. urobilin [juara'bailin] s. (chim.) urobilină. urogenital [ijuara^enital] adj. (anal.) urogenital. urologic(al) [ijuOT3'bd3ik(3l)] adj. urologic. urologist [ju3'rDl3d3ist] s. urolog. urology [iju9'rol3d3i] s. urologie. uroscopy [jup'rsskoupi, -skapi] s.v. u r i n o s c o p y. urotoxic [iju3r3'toksik] adj. (med.) urotoxic. Ursa Major ['3:s3 'meid33r] s. (astron.) Ursa Mare, Carul Mare. Ursa Minor [~ 'mains'"] s. (astron.) Ursa Mică, Carul Mic. ursine [r3:sain] adj. ursin, de urs. urticaria [i3;ti'ks3ri3] s. (med.) urticarie; cnidoză. urticate ['a:tikeit] vb. tr. a urzica. Uruguayan [.uru'gwaisn, >juar-] I. adj. din Uruguay. II. s. locuitor din Uruguay, Uruguayan. urus [jusrss, 'psr-],pl. uri ['jusrai], uruses [jusrasiz] s. fzool.) bour, zimbru (Sos primigenius). us [forma tare AS; forme slabe ss, s] pron. pers. (pers. 1 pl. cazul acuzativ şi dativ de la w c) pe noi, ne, nouă, ne, ni. usable [ju:zabl] adj. utilizabil, folosibil, întrcbuinţabil. usage [ju:zid3, 'ju:sid3] s. 1. întrebuinţare, uzare, uzaj, uz. 2. tratare; his ~of me felul cum se poartă cu mine. 3. purtare, maniere. 4. obicei, datină, deprindere, tradiţie. usance ['ju:zpns] s. 1. uzanţă, obicei, uz. 2. (corn.) termen pentru plata unei poliţe în străinătate. 3. întrebuinţare, uz. Usashima [iju:s3'ji:m3] s. (amer. glumeţ) Statele Unite. Usbeg [As'beg] s., adj. v. U z b e k . use I. [ju:s] s. 1. folos, uz, întrebuinţare, uzare; folosinţă, folosire; directions / instructions for ~ mod de întrebuinţare, indicaţii de folosire; (pe medicamente) "for external ~ (only)" (numai pentru) uz extern; for the ~ of secondary schools pentru uzul şcolilor secundare; words in everyday ~ cuvinte curente / uzuale / folosite curent; ready for ~ gata de întrebuinţare; to be / to fall out of ~ a ieşi din uz, a nu mai fi utilizabil; he put the ~ of his house at my disposal îmi puse casa la dispoziţie (pentru a mă folosi de ea); to lose the ~ of smth. a pierde folosinţa unui obiect; to put to ~ a pune în aplicare, a da întrebuinţare (cn aat.). 2. folos, profit, utilitate; sens, tâlc. înţeles, rost; (amer.) încredere, credinţă, credit; to be of no ~ a nu fi de nici un folos; is there any ~? Ia ce bun? la ce folos?; can I be of any ~ (to you)? pot să vă fiu de folos cu ceva?; (fam.) to be no ~ a fi (un) incapabil, a nu fi bun de nimic; it's no ~ my / (fam.) me talking degeaba vorbesc, îmi răcesc gura de pomană; what's the ~ of / in going there? la ce bun să mergem acolo?; to have no ~ for a) a nu avea nevoie de, a nu avea ce face cu; b) a dispreţui (cu ac.), a considera inutil, a nu vedea ce folos aduce (ceva sau cineva). 3. obicei, morav, tradiţie; deprindere, obişnuinţă. 4. (înv.) ritual (bisericesc), rit (religios). 5. (tehn.) întrebuinţare, exploatare. II. [ju:z] vb. tr. 1. a întrebuinţa, a uza, a folosi, a se servi de; a profita de; to ~ one's brains / with (fam.) bean / head a-şi pune mintea la contribuţie; may I ~ your name? pot să mă folosesc de numele dumitale?; (amer. si.) to ~ the needle a lua / consuma stupefiante. 2. a se purta (bine, rău ele.) cu; a folosi (bine, rău etc. o sculă); to ~ smb. roughly a se purta aspru cu cineva. 3. (numai la past) a obişnui; I ~d to see him often obişnuiam să-1 văd des; it ~d to be said se obişnuia să se spună; there ~d to be a house acolo era odată o casă. 4. to ~ up a) a epuiza, a consuma (provizii ele); b) a epuiza, a obosi, a osteni (pe cineva, un cal etc.). used adj. 1. [ju:st] obişnuit, deprins; you'll soon get ~ to (doing) it în curând te vei obişnui cu aceasta. 2. [ju;zd] 1. purtat, uzat, vechi; ~car automobil de ocazie: hardly ~ aproape nou. 2. (despre cuvinte) folosit (des / curent); (despre timbre) folosit, întrebuinţat, ştampilat, obliterat. 3. (tehn.) utilizat, uzat. 4. ~ up (despre provizii etc.) terminat, consumat, epuizat; (despre persoane) epuizat, (fiziceşte) dărâmat. used-beer department [ju:zd'bi9 diipCKtmant] s. (canad. si.) WC / toaletă într-un restaurant, braserie sa» bar. used-car lot ['ju:zd'ka: Jot] s. (amer.) centru de desfacere a automobilelor de ocazie. used-to-be ['jmstta'bi:] s. (fam.) v. h a s - b c e n . used-up ['ju:zd'Ap] adj. 1. (despre alimente, provizii etc.) terminat, consumat, epuizat, sfârşit. 2. (despre persoane) epuizat, sfârşit, obosit, mort, la capătul puterilor. 3. (fam.) ruinat, sfârşit, terminat; (fig.) pe dric. useful ['ju;sf«l] aay. 1. folositor, util, trebuincios, de trebuinţă, bun; ~ effect efect folositor. 2. (fam.) foarte bun / capabil; foarte eficient; he made a ~goalkeeper s-a achitat bine de rolul (său) de portar; he's a ~ boxer e un boxer foarte bun. 3. (sl.) ~ with care ştie să folosească (cu ac); he's pretty ~ with his fists (el) ştie să-şi folosească pumnii. useful life [~ 'laifl s. (com.) durată de folosire. usefully ]'ju:sfuli] aaV. util, cu folos. usefulness [jmsfulnis] s. utilitate, folos; raţiune de a fi. useless ['jmslisj adj. 1. nefolositor, inutil, netrebuincios, nenecesar. 2. (sl.) prost dispus, indispus, bun de nimic, abătut. uselessly [-li] aaV. inutil, zadarnic; fără folos. uselessness [-nis] s. inutilitate.



 user



user ['ju:z3r] s. 1. consumator. 2. persoană care foloseşte ceva, beneficiar. 3. (jur.) uzufructuar. 4. (jur.) drept de uzufruct. 5. persoană care ia stupefiante. usher ['AJV] I. s. 1. uşier, lacheu. 2. (teatru) plasator (de locuri). 3. (si Court ~) (jur.) aprod. 4. maestru de ceremonii. 5. cavaler de onoare (la nunţi). 6. (înv., peior.) profesor suplinitor, pedagog. II. vb. tr. 1. a însoţi, a petrece, a acompania, a introduce. 2. a anunţa (o sosire, o venire). 3. to ~ inc) a introduce (într-un salon etc.); b) a inaugura; to ~ out a petrece, a conduce (la plecare). usherette [-AJVret] s. plasatoare (într-o sală de spectacole). U-speaker ['ju:


1008



utility magnate [~ .mfegnit] s. (amer.) 1. mare comerciant. 2. capital investit într-o întreprindere de utilitate publică. utility man [~ masn] s. 1. (teatru, si.) (actor care interpretează roluri de) figurant. 2. (amer.) om la toate; factotum. utility program(me) [~ iprougram] s. (cib.) algoritm; program. utility refuse [~ ircfjuis] s. deşeuri recuperabile. utility room [ju(:)'tiliti ru(:)m] s. 1. încăpere în care se află instalaţia de încălzit a unei locuinţe etc., uzină. 2. debara. utility vehicle [~ ivi:ikl[ s. v. u 111 i t y c a r. utility waste [~ iweist] s. v. u t i l i t y r e f u s e . utilizable ['juitilaizsbl] adj. utilizabil. utilization ['ju:tilai'zeij3n[ s. utilizare, întrebuinţare, folosire. utilize ['juitilaizj vb. tr. a utiliza, a întrebuinţa, a folosi. utmost j'Atmoust, -msst] I. adj. 1. cel mai depărtat. 2. extrem, de 4a margine; ultim, de limită; ~ secrecy cel mai profund secret, cea mai deplină taină. II. s. grad ultim, punct supfem; limită extremă. Uto-Aztecan [.juiton'sezteksn] s. (lingv.) familie de limbi uto-aztecane. Utopia [juO'toupis] s. 1. Utopia. 2. utopia utopie, himeră. Utopian [-n[ I. adj. utopic. II. s. utopist. utopianism [-nizamj s. utopism, idealism al utopiştilor. Utopian socialism [ju(:)'toupJ3n 'sou/plizam] s. socialism utopic. utricle ['ju:trikl] s. (fiziol., bot.) utriculă. utricular [ju'trikjul3ri adj. (fiziol., bol.) utricular. utter' ['At3r] vb. tr. 1. a scoate, a emite (un sunet). 2. a da drumul, a pune în circulaţie (o exclamaţie, un strigăt, bani etc.). 3. a pronunţa, a exprima (cuvinte). 4. a dezvălui, a divulga, a revela; a spune, a zice. utter* adj. 1. deplin, complet, total, întreg, integral, perfect, desăvârşit, absolut. 2. extrem; ultim; exterior. utterable ['Atsrsbl] adj. exprimabil, care se poate rosti, care se poate pronunţa. utterance ['Atorans] s. 1. pronunţare, exprimare; emisiune, expirare; he gave ~ to his rage dădu frâu liber furiei sale. 2. dicţiune, talent de a vorbi, dar al cuvântului, elocvenţă; (fte.) limbaj, cuvânt. 3. enunţare, manifestare; public ~ declaraţie, manifestare publică. utter barrister [Vito ibarisW] s. avocat care pledează „în afara baroului" / care nu esteunKing's C o u n s e l . utterer ['Atora'] s. 1. emiţător (de monede false). 2. persoană care rosteşte (un cuvânt etc.). utterly ['Atoli] adv. extrem de, în mod complet, absolut, pe de-a-ntregul, foarte, peste măsură de, din cale afară de, extraordinar de, excesiv de; în totul, din plin; ~ ruined complet ruinat. uttermost ['Atsmoust, -msst] v. u 11 e r2. utterness ['Atsrnis] s. caracter absolut (al mizeriei etc.). uvula ['juivjuls], pl. uvulae ['ju:vju:li:J s. (anat.) uvulă, omuşor. uvular E'ju;vjul3r] adj. (anat., fon.) uvular. uxorial [Ak'so:ri3l] aaj'. 1. caracteristic soţiei / nevestei. 2. referitor la soţie / nevastă. uxorious [Ak'soxiss, amer. -'sou-, Ag'zou-] adj. 1. care-şi iubeşte excesiv femeia. 2. prea servil faţă de femeia sa. Uzbek [AZ'bek] I. s. 1. uzbec. 2. (limba) uzbecă. II. adj. (de) uzbec.



 vacuum-air pump [~'£3 pArnp] s. (tehn.) pompă de vid. V, v [vi:], pl. Vs, V's, v's [-z] I. s. 1. V, v, a 22-a literă a alfabetului englez. 2. (amer. fam.) bancnotă de 5 dolari. II. adj. (te/m.) în formă de V; conic. vacuum bottle [- -botl] s. termos; sticlă izolantă. vacuum brake [- breik] s. (ferov. etc.) frână pneumatică. vac [vsk] ş. 1. (fam. scol.) prese, de la v a c a t i o n (I, 3). 2. (fam.) prese, de la vacuum chamber [~ .t/eimb3r] s. (tehn.) cameră de vid. vacuum cleaner. vacuum-clean [« kli:n] vb. tr. a curăţa cu aspiratorul. vacancy [Veiksnsi] s. 1. gol, vid, vacuum; to stare / to gaze into ~ a privi în gol, a fixa ochii în vid. 2. post neocupat / vacant / liber; Ioc vacant; we have no ~ nu avem posturi vacuum cleaner [~ 'kli:n3r] s. aspirator de praf. libere. 3. lipsă de idei. 4. neatenţie, lipsă de concentrare. 5. lacună, spaţiu gol. 6, inactivitate. vacuum concrete [~ .konkri:t] s. (constr.) beton vacuumat. 7. (amer.) locuinţă de închiriat. vacuum dryer [« - draiar] s. (tehn.) uscător cu vid. vacuum ejector [~ i:-d3ekt9r] s. (tehn.) ejector de vid. vacant ['veikant] adj. 1. vacant, liber, neocupat; (jur.) «succession moştenire vacantă. vacuum filter [~ vEesi'leij3n[ s. 1. şovăire, ezitare, nehotărâre. 2. pâlpâire, licărire, scânteiere (a unei lumini). 3. vibraţie, oscilaţie. 4. (fig.) fluctuaţie, inconstanţă, nestatornicie, vail1 [veil] s. (mai ales pl., prese, de la a v a i 1) (înv.) bacşiş, mită, şperţ, ciubuc. vail2 vb. A. tr. 1. (înv.,poetic) a pleca (arma, steagul). 2. a scoate (pălăria). 3. a înclina vacillatory ['vîesileitsri, -touri] adj. nehotărât, şovăitor. (capul); a lăsa în jos, a coborî (ochii); to ~ one's pride a renunţa la mândrie. B. intr. vacua [Vzekjua] pl. de la v a c u u m . vacuity ['v£e'kju:'iti, vs'k-] s. 1. gol, vid. 2. lipsă de idei, absenţă (de gândire); lapsus. (to smb.) a se apleca (înaintea cuiva); a ceda (cuiva). r vain [vein] I. adf 1. van, deşert, gol; găunos, iară conţinut; frivol; ~ pleasures plăceri vacuolar l'v^kjuob ] adj. (biol.) vacuolar. vane / deşarte; a «pretext un pretext frivol. 2. zadarnic, inutil; a «resistance o rezistenţă vacuole ['vzekjuoul] s. (biol.) vacuolă. vacuous [Vaîkjuss] adj. gol, vid (mai ales fig.); lipsit de expresie; ~ stare privire absentă zadarnică; it is ~ to deny it e inutil să negi; ~ efforts eforturi zadarnice. 3. înfumurat, îngâmfat, vanitos, plin de sine; he is as « as a peacock se umflă în pene ca un păun; / pierdută; — individual idiot desăvârşit. to be ~ of a se mândri cu, ase fuduli cu; he is ~ of his voice se fuduleşte cu glasul lui. vacuousness [-nis] s. v. v a c u i t y . vacuum [Vffikju^m] I. pl. vacua ['vaskjua] sau vacuums [-z] 1. (fiz.) vacuum, vid. 4. (înv.) fără sens, absurd, prostesc. II. s. in « a) zadarnic, degeaba, în zadar, în van; it was in ~ that we tried în zadar am încercat; in ~ did I tell him not to go there în zadar 2- (fig.) gol. II. vb. tr. a curăţa cu aspiratorul de praf.



 vainglorious



i-am spus să nu se ducă acolo; everything is in ~ totul c zadarnic; to labour in ~ a munci inutil / în zadar; b) (bibl.) în deşert; to take God's name in ~ a lua numele Domnului în deşert. vainglorious [veirigloirias. amer. -'glou-l adj. înfumurat, îngâmfat, vanitos, orgolios, trufaş. vaingloriously [-\i].adj.cu vanitate,orgolios. vaingloriousness [-nis] s. vanitate, orgoliu. vainglory [vein'gb:ri] s. înfumurare, vanitate, mândrie, orgoliu, trufie. vainly [Veinli] adv. zadarnic, în zadar, fără folos, în van, degeaba, de pomană, în mod inutil. vainness ['veinnis] s. 1. deşertăciune, vanitate (a plăcerilor ele). 2. inutilitate (a eforturilor ele). 3. (rar) vanitate, mândrie, orgoliu. vair [v£0r] s. (în heraldică) fond de blană singipie. Vaisya ['vaisis] s. (ind.) hindus din casta a treia. vaivode ['veivoud] s. (ist.) voevod. vakeel, vakil [vs'kkl] s. (emglo-iiidian) 1. reprezentant. 2. plenipotenţiar. 3. avocat. valance [Vaslons] I. s. polog, baldachin, uranisc; draperie de pat. II. vb. tr. a împodobi cu draperii. vale1 [veil] s. 1. (poelk) vale; vâlcea; ~ of tears / woe vale a plângerii. 2. canal pentru scurgerea apei. vale2 ['veili, 'vâslei] (lat. ret.) I. interj, la revedere, adio. II. s. rămas bun; to say / to take one's ~ a-şi lua adio / rămas bun. valediction [.vasli'dik/an] s. 1. rămas bun, adio. 2. salut de plecare, formulă de despărţire (mai ales la plecarea unei promoţii). valedictorian [ivaslidik'tourisn] s. (amer.) şef de promoţie. valedictory [ivasli'dikteri] I. adj. de rămas bun, de despărţire. II. s. (amer.) v. v a 1 e d i c t i o n (2). valence1 ['vaslansj s., vb. v. v a l a n c e . valence2 [Veilons] s. v. v a l e n c y . Valenciennes [ivaslcmsi'en] s. (jr.) dantelă de Valenciennes. valency ['veitansi] s. (chim.) valenţă. valentine I'vastantain] s. 1. iubit sau iubită care se alege în glumă la 14 februarie (ziua Sf. Valentin). 2. scrisoare de dragoste, versuri trimise de ziua Sf. Valentin. , Valentine State [~ isteitj s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arizona. valerian [vs'lirisnfc)] s. (bot.) Valeriana (Valeriana). valerianic acid [vo'ltarasnik lassid] s. (chim.) acid valerianic. valeric acid [va'liarik ,assid,-'le-] s. v. v a l e r i a n i c a c i d . valet I. ['vâslit, 'vâsli, 'vâslei] s. valet, lacheu, fecior. II. [Vâslit] vb. tr. a servi ca valet la. valetudinarian ['vasli,tju:di'neori3n, ivaslitjud-] I. adj. suferind, bolnăvicios, şubred. II. s. 1. om bolnăvicios / cu sănătate şubredă. 2. ipohondru, bolnav închipuit. valetudinarianism [-izsin] s. 1. şubrezenie, debilitate, construcţie delicată. 2. ipohondrie, tendinţă de a se crede bolnav. valetudinary [ivasli'tjmdinsri, -eri] adj., s. v. v a l e t u d i n a r i a n . Valhalla [vasl'hasla] s. (mitol.) Walhalla. valiancy ['vaslionsi] s. (?»v.) vitejie, bărbăţie. valiant ['vasliant] adj., s. (înv., lit., glumei) viteaz, curajos, temerar, îndrăzneţ. valiantly [—lil aaV. (înv., Ut., glumeţ) vitejeşte, bărbăteşte. valid ['vaslid] adj. 1. (jur.) valid, valabil, în vigoare; ~ contract contract în vigoare; to make ~a valida. 2. (despre argumente, dovezi, obiecţii etc.) solid, motivat, irefutabil. 3. sănătos, valid, nevătămat. validate [-eit] vb. tr. 1. a valida, a legaliza. 2. a examina validitatea (cu gen.). validation [ivasli'deijan] s. validare, legalizare. validity [vo'liditi] s. 1. validitate, legalitate. 2. motivare, întărire. validly ['vaslidli] adv. 1. valid, valabil. 2. eficace. validness ['vaslidnis! s. v. v a 1 i d i t y. valisc [va'li:/., vas'l-, -i:s] s. 1. (amer.; înv.) sac de voiaj, valiză, geamantan. 2. (mii.) raniţă, rucsac; sleeping ~ sac de dormit. Valkyr ['vaslki'] s.v. V a l k y r i a . Valkyria [vasl'kisria], pl. Valkyriae [vasl'kirii:] s. (mitol.) valkirie. Valkyrie ['vaslkiri, vasl'kisri, amer. -'kairij s. v. V a l k y r i a . vallation [va'lei/an] s. meterez; zid de apărare; fortificaţie. vallecula [vo'lekjulaj.pl. valleculae [-li:] s. (anat., bot.) valeculă, şănţuleţ. valley ['vâsli] s. 1. vale; vâlcea; down the ~ la vale, în josul văii. 2. (constr.) dolie. valley floor [~ fio:', ~ fkwr] s. fund de vale. valley pattern [~ ,pa;ton] s. (geol.) tip de vale. valley train [~ trein] s. (geol.) depozite fluvioglaciale. valor ['vaslor[ s. (amer.) v. v a 1 o u r. valorization [ivaslarai'zei/sn] s. (ec.) valorizare. valorize fvasloraiz] vb. tr. (corn.) a valoriza, a preţui, a preciza, a aprecia (valoarea la cumpărături, achiziţionări, acordări de credit etc.). valorous ['vaslarss] adj. (poetic) viteaz, curajos, brav. valorously [-li] adv. (poetic) cu vitejie, cu curaj. valour ['vastor] s. (lit.) vitejie, bravură, curaj, îndrăzneală. valuable ['vasljuabl] I. adj. 1. valoros, preţios, de preţ. 2. evaluabil, supus aprecierii. II. s. pl. obiecte de valoare / de preţ, bijuterii, giuvaeruri, pietre scumpe. valuation [ivaslju'ei/an] s. 1. evaluare, apreciere, preţuire, estimaţie; preţ, valoare; to accept smb. at his own ~ a aprecia pe cineva aşa cum se apreciază singur, a lua pe cineva drept ceea ce se crede. 2. inventar. valuation ring [~ .ring] s. (mat.) inel de valuare.



1010



valuation survey [~ isa:vei] s. taxare forestieră. value f'vaslju:] I. s. 1. valoare; preţ; to be of ~ a avea valoare; of great ~ de mare valoare / preţ; of little ~ de valoare mică; of no ~ lipsit de valoare; to lose ~, to fall in ~ a se devaloriza; (ec.) surplus ~ plusvaloarc; to set ~ upon smth. a pune preţ pe ceva; a face caz de ceva; to set a low ~ upon a) a nu pune preţ pe; a nu face (mare) caz de; b) (corn.) a estima / a evalua la un preţ mic (mărfuri etc.); to set a value upon smth. a) a preţui ceva; b) (com.) a evalua un obiect, a atribui o cotă de valoare unui obiect; (corn.) commercial / market ~ valoare comercială / a pieţei, cursul pieţei; to know the ~ of time a şti cât preţuieşte timpul; to sell smth. below its ~ a vinde ceva sub valoare; to get good ~ for one's money a lua marfă bună pe banii săi. 2. (te/m.) putere; calorific ~ putere calorică. 3. sens, semnificaţie; importanţă, însemnătate; this word has different ~s acest cuvânt are sensuri / accepţiuni diferite; (teatru) to give full ~ to each word a accentua / a pune în valoarefiecarecuvânt. 4. (/nat.) valoare, cantitate, mărime; to give x a ~a atribui lui x o valoare; positive ~ valoare pozitivă. 5. (muz.) valoare, durată (a unei note). 6. (chim.) indice; iodine ~ indicele iodului. 7. (în pictură) valoare; colour out of ~culoare nevalorată; foreground out of ~ prim plan nevalorat. II. vb. A. tr. 1. (corn.) a evalua, a estima. 2. a aprecia, a preţui, a ţine la; to ~ one's life a ţine la viaţă. 3. a valoriza, a valorifica (cecuri etc.). B. re/l. a se mândri cu; he ~s himself on his knowledge se mândreşte cu ştiinţa sa. C. intr. (com.) to ~on / upon smb. a trage asupra cuiva (plata unei polite etc.). value-added tax [~asdid 'tasks] s. taxă pe valoare adăugată. valued [Vasljud] adj. 1. evaluat. 2. apreciat, preţuit, valoros. valueless [Vasljulis] adj. fără I lipsit de valoare. valuelessness [-nis] s. lipsă de valoare. value parcel ['vaslju: ,pa:sl] s. colet cu valoare declarată. valuer ['vasljuo1"] s. preţuitor, expert; valuator; taxator. valuta [vs'lmts] s. (ital. ec.) valută; curs, schimb. valvar ['vaslv3r] adj. (bot. etc.) valvar, cu valve. valvate [Vaslveit] adj. 1. cu valve. 2. ca o valvă. 3. (bot.) valvat. valve ['vaslv] I. s. 1. (tehn.) valvă, supapă, clapetă, ventil; redresor; needle / pin ~ supapă în formă de ac; induction / inlet ~ supapă de admisie; exhaust / outlet ~ supapă de evacuare; non return ~ clapă de reţinere; stop ~ supapă de închidere; obturator; side ~s supape laterale. 2. canat, batant (la o usa). 3. (anat.) valvulă (a inimii etc.); valvă. 4. (radio) lampă radiofonică; rectifying ~ lampă redresoare; lampă cu trei electrozi; amplyifying ~ lampă amplificatoare; detecting ~ lampă detectoare; five—set aparat cu cinci lămpi. S. (muz.) clapetă (la flaut etc.). 6. (bot.) valvulă (la păstăi). 7. (entom.) teacă. 8. (hidr.) vană (la o ecluză). II. vb. A. tr. 1. a opri (gaze etc.) să iasă printr-o supapă de închidere, 2. a prevedea (o instalaţie etc.) cu supape. B. intr. afolosi/ a face uz de supape. valve amplifier [~ ,asmplifai3r] s. (tel.) amplificator cu tuburi. valve base [~ beis] s. (electr.) soclu de tub. valve bucket [~ .bAkit] s. (tehn.) piston de supape. valved [vaslvd] adj. cu supapă sau supape. valve gear ['vaslv giar] s. (tehn.) mecanism de supape. valve holder [~ 'houlda1"] s. (tel.) soclu de tub. valvclet [Vaslvlit] s. valvulă. valve relay ['vaslv rblei] s. (electr.) etc. releu electronic. valve rocker (arm) [~ >rokor a:m] s. (tehn.) culbutor. valve rod [~ rad] s. 1. (tehn.) tija sertarului, tijă de sertar. 2. (ferov.) bara de comandă a sertarului. valve seat [~ si;t] s. (tehn.) scaunul supapei. valve set [~ set] s. (radio) receptor cu tuburi electronice. valvular ['vaslvjub1"] adj. (med., despre leziuni etc.) valvular; ~ disease of the heart insuficienţă valvulară (a inimii). valvule ['vaslvju:!] s. (anat.) valvulă. vamoose [vo'mms, -u:z] vb. intr. (sl.) a se cărăbăni, a se căra, a-şi lua valea, a o şterge,. a spăla putina. vamose [vs'mous] vb. intr. v. v a m o o s e . vamp1 [vasmp] î.s.l. căpută, faţă (la încălţăminte). 2. petic, cârpire, cârpeală. 3. (muz.) acompaniament improvizat. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a drege, a repara, a cârpi. 2. a încăpută. 3. (muz.) a improviza. B. intr. a acompania după ureche. vamp2 (prese, de la v a m p i r e ) I. s. vampă, femeie fatală; aventurieră. II. vb. tr. 1. a ademeni, a seduce. 2. a flirta. vamper ['vasmpa1"] s. (muz.) improvizator. vampire ['vasmpaio'] s. 1. (mitol.) vampir, strigoi. 2. (zool.) vampir mare (Desmodus rotundus); false ~ liliac sud-american (Vampyrus spectrum). 3. (fig.) şantajist. 4. (fig.) lipitoare. 5. (teatru) trapă (pe o scenă). vampiric [vasm'pirik] adj. de vampir, vampiric. vampirism ['vasmpairizam, -pi-] s. vampirism. van1 [vasn] s. (prese, de la v a n g u a r d ) avangardă; to be in the ~ of progress a fi (un) pionier al progresului; men in the ~ oameni de avangardă. van 2 1, s. (presc. dela c ar a v a n) 1. furgonetă. 2. vagon de bagaje sau mărfuri. II. vb. tr. a transporta (mărfuri) în vagoane sau furgonete. van3 s. (înv.) 1. vânturătoare. 2. (poetic) aripă de pasăre.. vanadinite [va'nasdinait] s. (mineral.) vanadinit. vanadium [va'neidiom] s. (chim.) vanadiu. vanadium steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel vanadiu. vandal ['vasndal] s., aaj'. vandal, barbar. Vandalic [vasn'daslik] adj. vandalic. vandalism ['vasndalizamj s. vandalism. vandalistic [ivaindo'listik] adj. de vandal(i).



 1011



vandalize ['vxndelaiz] vb. tr. a devasta, a distruge, a nimici, a ruina, a dărâma (o operă artistică, cultura etc.). Vandyke [vam'daik] I. s. 1. pictură de Van Dyck (1599-1641), 2. guler (â la) Van Dyck. 3. pl. chenare dinţate / dantelate (ale unui guler Van Dyck). II. vb. tr. a dantela fwi guler) în stil Van Dyck. Vandyke beard [~ biad] s. barbă Van Dyck. Vandyke collar [~ ikalar] s. v. V a n d y k e (I, 2). vane [vein] s. 1. sfârlcază de vânt. giruetă, anemoscop. 2. morişcă; aripioară, paletă (a unui ventilator etc.); braţ, aripa (a morii de vânt). 3. vizor (de alidadă, compas etc.). vanguard ['vaenga:d] s. (mil.) cap de avangardă, detaşament de frunte; ~ artist artist de avangardă. vanilia [vs'nib, vsn'ila] s. (bot.) vanilie (Vanilia planifotia). vanilla grass [~ grais] ş. (bot.) iarba-Sfintei-Marii (Hierochloe borealis). vanillin ['vinilin, va'nilin] s. (chim.) vanilină. vanish l'vceni/] I. vb. intr. 1. a dispărea, a pieri, a se risipi; a se face nevăzut; the last sail ~ed (away) in the distance ultima pânză pieri în depărtare; he ~ed in the crowd se pierdu în mulţime. 2. (fam.) a o şterge, a se topi. 3. (mat.) (despre cantităţi) a tinde spre zero. II. s. 1. (lingv.) sunet tranzitoriu. 2. (înv.) dispariţie. vanishing [Vzeni/in.] adj. 1. care dispare, picritor ~ cream cremă de zi. 2. (/nat.) care tinde spre zero. vanishing fraction [~ 'frcekjanj s. (mat.) fracţie care se reduce la zero. vanishing line [~ lain] s. (/nat.) linie de fugă. vanishing point [~ point] s. 1. (mat.) punct de fugă. 2. (jiz.) sursă negativă. 3. (jig.) limită extremă; (fam.) profits have dwindled to the ~ beneficiile s-au redus la zero. vanity ['vEeniti] s. 1. zădărnicie, deşertăciune, vanitate; ~ fair bâlciul deşertăciunilor. 2. vanitate; trufie, înfumurare, îngâmfare; orgoliu; to do smth. out of ~ a face ceva din vanitate; to tickle smb.'s ~ a gâdila / a măguli vanitatea cuiva. vanity bag [~ bxg \ s. punguţă, săculeţ (cu articole cosmetice, purtat de femei la serate, teatru etc.). vanity case [~ keis] s. poşetă-pudrieră. vanner I'va^na1"] $■ (mine) aparat de spălat minereu mărunt. vanquish [Vaerjkwi/] vb. A. ir. 1. a învinge, a înfrânge, a birui. 2. a înăbuşi, a potoli; a domina, a stăpâni (sentimente, patimi etc.). B. intr. a învinge, a.ieşi biruitor: vanquishable [-abl] adj. care poate Fi învins / biruit. vanquisher [-ar] s. învingător, biruitor. vantage [Vu:ntid3,amer. 'va^n-] s. (prese, de la a d v a n t a g e ) avantaj, profit, folos; to have / to hold smb. at a / the ~ a avea un avantaj asupra cuiva. vantage ground [~ graund] s. poziţie avantajoasă; avantaj de teren. vantage point [~ paint] s. l.v. v a n t a g e g r o u n d . 2. perspectivă; p,unct de vedere. vapid ['vspid] adj. 1. searbăd, fad, insipid, anost, fără gust; ~ beer berc trezită. 2. (jig.) insipid, nesărat, plictisitor, plicticos, fără conţinut. vapidity [vEe'piditi, va'p-j s. 1. caracter searbăd / anost. 2. plictiseală; lipsă de conţinut; superficialitate. vapor ['veipa1"] s., vb. (amer.) v. v a p o u r . vaporarium [iveipa'r&Jriam] i.v. v a p o u r b a t h . vaporescence [.veipa'resans] s. vaporizare, evaporare. vaporizable [Vciparaizabl] adj. vaporizabil, evaporabil. vaporization [-veiparai'zei/^n, -ri'z-] s. evaporare, vaporizare. vaporize ['veiparaiz] vb. A. tr. a vaporiza, a evapora. B. intr. a se vaporiza, a se evapora. vaporizer [-ar] s. vaporizator, pulvcrizator. vaporous [Veiparas] adj. 1. vaporos, în formă de aburi. 2. plin de vapori. 3. (înv., med.) care generează gaze. 4. (fig.) ireal, nebulos, vag. vaporously [-li] adv. (fig.) vaporos. vapour ['veipa1"] I. s. 1. vapor, abur; ether ~ vapori de eter. 2. ceaţă, negură, pâclă. 3. (fig.) ceva nereal, himeră, vis. fantasmă. 4. (înv.) fanfaronadă, laudă (de sine), lăudăroşenie. 5. pl. (înv. med.) ipohondrie, nevricale. II. vb. A. intr. 1. a se vaporiza, a se evapora. 2. a dispărea în neant. 3. a se lăuda, a face pe grozavul. 4. a debita platitudini. B. tr. l.(şito~away)aevapora, a vaporiza. 2. (şi to ~ forth /out) a exala. 3. a expira (aer). vapour bath [~ ba9,'—'-] s. baie de aburi. vapourer ['vcipara1"] s. (fam.) lăudăros, fanfaron. vapour galvanizing ['veipa 'gaMv^nai/.in] s. (metal.) zincare (în vapori de zinc). vapour hood [~ hud] s. (tehn.) hotă / rusa de tiraj. vapourish [Veipari/] adj. 1. lăudăros, fanfaron. 2. ipohondru, nevricos. >' vapour-laden ['vcipadeidn] adj. (despre atmosferă) încărcat de vapori, umed.: vapour lock [~ bk] s. (auto) pungi de gaze (în conducta de benzină),-dop de vapori. vapour pressure [~ iprc/ar] s. (fiz.) 1. presiune de vapori. 2. presiunede evaporare. vapour space [~ speis] s. (te/m.) spaţiu de vapori. vapour tension [~ -ten/^n] s. (fiz.) presiune a aburului; presiune de vapori. vapour tube [~ tju;b] s. (tehn.) ţeava de abur. vapoury ['veipari] adj. 1. aburit, înceţoşat. 2. trist, abătut, mâhnit, posomorât. 3. vaporos, gazos, aerian. 4. nevricos, ipohondru. vaquero [va:'kcro] s. (span., amer.) cow-boy. Varangian [va'ra2nd3ian] (ist.) I. adj. al varegilor, varengian. II. s. vareg. varanus j'va;ranas] s. (zool.) varan (Varanus). varec(h) ['va?rck. -rik] s. vareh. variability [rvearia'biliti, -laţi] s. variabilitatc, nestabilitate. variable ['veariabl] I. adj. variabil, schimbător, nestatornic, ncstabil, neconstant. II. s. 1. (mat.) variabilă. 2. (mar.) vânt variabil. 3. the ~s zona vânturilor variabile. variable condenser [~ kan'densar] s. (electr.) condensator variabil.



vary



variable-feed case [~'fi:d keis] s. (tehn.) cutie de avansuri. variableness [Veariablnis] s. v. v a r i a b i l i t y . variable quantity ['vsariabl ikwantiti] s. (mat.) variabilă. variable pitch [Vsariabl 'pit/ ] s. (mec.) pas variabil. variably [Veariabli] adv. variabil; nestatornic. variance [Vearians] s. 1. schimbare, modificare, variaţie (de temperatură, volum etc.). 2. dezacord, discordanţă, divergenţă, disensiune, discordie, contradicţie; to be at ~a) a ft de părere contrarie / în contradicţie; on that point we are at ~ în această privinţă suntem în dezacord, avem păreri opuse; b) a fi certaţi; to set at ~ a despărţi, a pune în contradicţie / în dezacord; theory at ~ with the facts teorie în contradicţie cu faptele. 3. (biol.) deviere de la tipul caracteristic. 4. (jur.) opunere, opoziţie. variance analysis ['vearians a-neebsis] s. (/nai.) analiză dispersională. variant [Variant] I. adj. 1. deosebit, alt; «reading variantă. 2. diferit, felurit, divers, variat (cu substantivul la pl.); ~ results rezultate diferite. 3. (biol.) care se îndepărtează de tipul caracteristic. II. s. variantă. variate [Veariit] s. 1. (mat.) variabila statistica. 2. variantă. variation [iveari'ei/^n, rar .waer-j s. 1. variaţie, fluctuaţie, schimbare, modificare; (biol.) ~ of species variaţie a speciilor. 2. deviere, deviaţie, declinare, declinaţie; (mar.) ~ of the compass declinaţie magnetică (locala); 3. (bot. etc.) varietate, specie. 4. (mat.) variaţie; calculus of ~s calcul al variaţiunilor. 5. (electr.) pulsaţie. 6. (muz.) variaţiune; theme with ~s temă cu variaţiuni. variational [-al] adj. supus variaţiilor. varicella [-vasri'sela] s. (med.) varicelă, vărsat uşor. varices [Vasrisiiz, 'vear-] pl. de la v a r i x . varicoloured ['veari ikAled] adj. multicolor, de diferite culori. varicose ['vaerikous] adj. (med.) dilatat, varicos. varicose vein [~ vein] s. (med.) varice. varied [Vearid] adj. 1. deosebit, diferit. 2. felurit, divers, variat. 3. amestecat. variedness [-nis] s. varietate, diversitate. variegate ['vearigeit, -riag-, -riig-] vb. tr. 1. a varia (culorile). 2. a bălţa, a împestriţa. variegated [-id] adj. 1. variat, felurit, divers. 2. în diferite culori; pestriţ, balţat. variegated copper ore ['vearigeitid 'kopar 'a:r] s. (mineral.) bornit. variegation [iveari'gei/.m, -ria'g-, -rii'g-] s. diversitate de culori; bălţare, împestriţarc. variety [va'raiati] s. 1. diversitate, varietate, felurime. 2.p/. varieteu, spectacol de estradă, music hall. 3. .şir, seric; for a ~ of reasons pentru o scrie întreagă de motive, 4. (biol.) varietate, specie, gen. 5. asortiment; a ~ of patterns un asortiment de eşantioane. variety entertainment [~ icntarteinmant] ş. v. v a r i e t y (2). variety meat [~ mi:t] s, (gastr.) organe (jicat, limbă etc.). variety show [~ /ou] s. spectacol de estradă / de varietăţi. variety turns [~ ta:nz] s. numere de music-hall. variform ['vearifo:mj adj. în forme diferite, diversiform. variocoupler [Tveariou'kApla1", -ria'k-] s. (tel.) variocuplor. variola [va'raiab] s. (med.) vărsat, variolă. variolite l'vearialait, -riou-] s. (mineral.) variolit. variometer [iveari'amitar] s. (electr.) variometru. bobină cu inductanţă variabilă. variorum [Tveari'a:ram, ivaer-] adj. s. (ediţie) cu diferite adnotaţii. various [Vearias] I. adj. 1. divers, felurit, variat, diferit; of ~ kinds de diferite feluri; to talk about ~ things a vorbi de una şi de alta; ~ knowledge cunoştinţe variate. 2. mai mulţi; mai multe; there are ~ reasons for believing so există mai multe motive pentru a crede aceasta; he is known under ~names e cunoscut sub mai multe nume; at ~ times în mai multe rânduri, de mai multe ori. 3. de diferite culori; pestriţ; birds of ~plumage păsări cu penele de diferite culori. 4. (înv.) schimbăcios, nestabil, variabil; the weather was very ~ vremea era foarte nestabilă. II. pron. nehot. (fam.) mai mulţi; mai multe; ~ have told me so mi-au spus-o mai mulţi. variously [-li] adv. variat, felurit; în fel şi chip. variousness [-nis] s. varietate, diversitate. varix ['veariks, amer. 'va>],pl. varices ['vserishz, 'vear-j s. (med.) varice. varlet ['vo:lit, amer. şi -let] s. 1. (ist.) paj. 2. (fam.) secătură, netrebnic; pezevenchi, puşlarna. 3. (înv.) paj; slugă; servitor. varletry [Tvo:litri] s. (înv.) slugi, servitorirne. varment [Varraant] ş. v. v a r m i n t (1-2). varmint ['vo:mint] s. 1. (fam. scot.) trândav, nătărău. 2. (cinegetică) vulpe. 3. (dial.) v. v e r m i n . varnish [Va:ni/J I. s. 1. lac. 2. lustru, glanţ; glazură. 3. (poligr.) firnis. 4. (jig.) spoială, luciu, lustru; to take the ~of smth. a arăta ceva în toată urâciunea sa. 5. (j7g.) mascare, deghizare. II. vb. A. tr. 1. (şi to~over) a lăcui, a acoperi cu lac; a lustrui. 2. a vernisa. 3. (şi to ~ over) (jig.) a acoperi (defecte), a spoi. B. intr. (jig.) a se spoi, a se lustrui. varnisher [-ar] s. lăcuitor. varnishing day ['va:ni/iţ] dei] s. (arte) vernisaj. varnish paint ['vc:ni/ pcint] s. vopsea de lac. varnish-tree [~ tri:] s. (bot.) cenusar (Rhus vernicifera). varsity, 'varsity [Vu;siti, -sati] s. (prese, de la u n i v e r s i t y ) (fam.) 1. universitate. 2. echipă sportivă universitară. varsovienne |'vu:sa'vien] s. (fr. muz.) varşoviana (dans). vary ['vearij vb. A. tr. 1. a varia, a diversifica; to ~ the programme a varia programul. 2. (muz.) a varia (o temă etc.) B. intr. 1. a se schimba, a se modifica. 2. a fi schimbăcios; he varies at times nu rămâne acelaşi, e nestatornic. 3. (mar., despre vânturi) a fi variabil. 4. a varia, a fi felurit / variat; opinions ~ on this point părerile diferă în această chestiune. 5. to ~from a se depărta de, a fi diferit de.



 varying



varying [-irj] I. adj. care variază; variabil; variat, divers. II. s. variaţie; variere; schimbare. vas [vass],pl. vasa ['veisa) s. (anal., bot.) vas; canal. vascular ['vaeskjulo'] adj. (anat.) vascular. vascular bundle [~ 'bAndl] s. (bot.) fascicul fibro-vascular. vase [va:z, wtv. vo:z, amer. veis, veiz] s. vas (de fiori), vază. vasectomy [vaes'ektoumi, -tsmi] s. (med.) vasectomie. vaseline ['vaisilkn, vaszil-, iva;so'li:n] I. s. vaselină. II. vb. tr. a unge cu vaselină. vase painting ['va:z ■peintirj, amer. 'veis-, 'veiz-] s. pictură pe vaze. vase-shaped [~Jeipt] adj. vasiform, în formă de vas. vasiform ['vssifo:m,-ss-] adj. v. v a s e - s h a p e d . . vasoconstriction [.veizonkan'strik/on] s. (anat.) vasoconstricţie. vaso-constrictive ['veizoukon'striktiv, -sou-] adj. (anat.) vasoconstrictiv. vasodiIa(ta)tion [iVeizou.dailei(tei)/3n] s. (anat.) vasodilataţie vaso-dilator ['veizou'dai'leita', -di'l-) adj. (anat.) vasodilator. vasoinhibitor [iveizo«in'hibit3r] s. (anat.) vasoinhibitor. vaso-motor'['veizou'mout3r] adj. (anat.) vaso-motor. vasopressin [iveizou'presin] s. (fizioi.) vasopresină. vasotomy [vas'sotsmi] s. (med.) vasotomie. vassal ['vassal] s. (to) vasal, înfeudat (cu gen., cu dat.). vassalage [-id3[ s. 1. (Uit.) vasalitate. 2. (fig.) dependenţă, sclavie, robie, servitudine. vast [va:st, amer. va:(:)st] I. adj. vast, întins, imens, spaţios; enorm, colosal, uriaş. II. s. (poetic) the ~ of ocean întinderea oceanului. vastitude [-itju:d] s. v. v a s t n e s s . vastly [-li] adv. considerabil, enorm, în cel mai înalt grad; grozav, foarte; you are ~ mistaken vă înşelaţi amarnic. vastness [-nisj s. vastitate, imensitate; enormitate. vasty [-i] adj. (poetic) v. v a s t (I). vat [vaM] I. s. 1. cadă, vas, baie. 2. hârdău, ciubăr, butoi. II. vb. tr. a pune (struguri) în căzi; a pune (piei ele.) în groapă (la argăsit). vat colours [~ ikAtaz] s. pl. coloranţi de cadă. vatic ['vauikl adj. profetic, oracular. Vatican ['vaîtiknn] s. the ~ Vaticanul. Vaticanism [-izsm] s. ultramontanism, dogma autorităţii papale suverane. vaticinate [vas'tisineit] vb. tr. si intr. (rel.) a profeţi, a prooroci. vaticination [ivauisi'neijsn, vast] s. (rel.) prevestire, profeţie, prezicere. vaticinator [vaa'tisineito1"] s. (rel.) profet, prezicător. vaudeville ['voudavi(:)l, amer. 'voudvil, Vo:divil] s. 1. vodevil. 2. (amer.) varieteu, spectacol de estradă, reprezentaţie de music-hall. vaudevillist ['voudsvilist] s. autor de vodeviluri. vault1 [va:lt] I. s. 1. (arhit.) boltă, arcadă, ogival ~ arcadă în ogivă; surmounted / stilted ~ arcadă supraînălţată; the ~ of heaven bolta cerească. 2. (tehn.) boltă (de cuptor, deturnai etc.) 3. subsol; subterană; galerie subterană; safety ~ seif, cameră de tezaur. 4. pivniţă, beci (în care se păstrează alimente); wine ~cramă, pivniţă de vinuri. 5. cavou; family ~ cavou de familie. 6. peşteră, cavernă, grotă; the ~ at the end of a glacier peştera de la capătul unui gheţar. 7. (înv.) privată, latrină. II. vb. A. tr. a bolti. B. intr. a se bolti; to ~ over smth. a se bolti peste ceva, a forma o boltă peste ceva; the trees that ~ed over the path copacii care se bolteau peste potecă. vault 2 1. s. săritură, salt (peste un obstacol etc. cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor)', the world's record in the pole ~ recordul mondial la săritura cu prăjina. II. vb. A. tr. a sări (un obstacol cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor). B. intr. a sări (peste un obstacol, cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor); to ~ over a stream a sări peste un pârâu (cu o prăjină); (sport) to ~ over the horse a sări peste capră; to ~ into the saddle a sări în şa (tinându-se cu mâna de oblânc). vaultage ['vo:ltid3[ s. (arhit.) bolţi. vaulted [Vorltid] adj, boltit, arcuit, în formă de arc. vaulter ['vo:ltorJ s. săritor; acrobat. vaulting1 [rvo:ltin] s. 1. boltire, arcuire. 2. boltă. vaulting2 s. săritură, salt; (în hipism) voltijă. vaulting horse [~ ho:s] s. capră (pentru gimnastică). vaunt [vo:nt, amer. va:nt] I. vb. A. mir. (înv.) a se lăuda, a se grozăvi, a face fanfaronadă. B. tr. 1. a se lăuda cu. 2. a preamări. II. s. fanfaronadă, laudă de sine. vaunting ['vo:ntirj] l.adj. lăudăros, fanfaron. II.s. v. v a u n t (II). vaunty ['vornti] adj. lăudăros. îngâmfat. vavasour ['va2vosuor, -soor] s. (ist.) vasalul unui vasal. 've [v] (fam.) prese, de la h a v e ; I've lost it l-am pierdut. veal [vi:l] s. 1. (carne de) viţel; breast of ~ piept de viţel. 2. pl. (corn.) piei de viţel. veal broth ['vi:l bro(:)6] s. bulion de carne de viţel. veal skin [~ skin] s. (mea1.) vitiligo. vector ['veto r , -to:r] s. 1. (mat.) vector. 2. (m«a\) agent (de contaminare), purtător (al unei maladii). vector analysis ['vektsr Sinastesis] s. (mat.) analiză vectorială. vector field ['veto fi:ld] s. (mat.) câmp vectorial. vector potential [~ pa'tenjal, -pou't-, -pu't-] s. (electr.) potenţial vectorial. vector product [~ -prodAkt] s. (mat.) produs vectorial. vector triangle f~ 'traiajrjgl] s. (/nat.) triunghi vectorial. Vedas ['veidsz, Vi:d-] s. pl. the ~ Vedele, cărţile sfinte ale vechilor hinduşi. vedette [vi'det, vs'd-] s. (mil.) vedetă, santinelă de cavalerie. vedette boat [~ bout] s. (mar.) navă de patrulare / pază, vedetă. Vedic ['veidik, Vi:d-] adj. vedic.



1012



veep [vi:p] s. (amer. fam.) vicepreşedinte. veer1 [vior] I. vb. A. intr. 1. (despre vânt) a-şi schimba direcţia; the wind ~ed round to the north vântul şi-a schimbat direcţia spre nord; the wind ~s aft vântul bate din spate / dinspre pupa; the wind ~s ahead vântul bate din faţă. 2. (despre o navă) â vira în vânt din pupa. 3. a cârmi, a coti, a-şi schimba direcţia; the horse ~ed quickly to the left calul coti brusc spre stânga. 4. (despre persoane) a se schimba, a fi nestatornic, inconstant; he is constantly ~ing about like a weather cock e o fire cu totul nestatornică, se schimbă mereu după cum bate vântul; (fam.) to ~round a-şi schimba părerea; (fam.) to ~round to an opinion a se alătura unei păreri. II. s. 1. schimbare de direcţie (a văntidui etc.) 2. (mar.) viraj în vânt din pupa. 3. schimbare. veer2 vb. tr. (mar.) (şi to ~ away / out) a slăbi, a da drumul la (o parămâ etc.); to ~ and haul a întinde la maximum (o parâmă etc.) slăbind-o şi trăgând rând pe rând. veering ['visrirj] s. v. v e e r 1 (II, 2). veg [ved3] pl. veg [ved3] s. (fam.) legumă, zarzavat (prese, de la v e g e t a b l e ) . vegan ['vi:gan] s., adj. vegetarian. vegetable ['ved3it3bl] I. adj. 1. vegetal. 2. de legume, leguminos. II. s. 1. legumă, zarzavat; green ~s verdeţuri, legume; early ~s trufandale. 2. (fam.) tâmpit, prost. vegetable colours [~ TCAIOZ] s. pl. culori vegetale. vegetable diet [~ idaiat] s. regim vegetal / vegetarian. vegetable garden [~ .ga:dn] s. grădina de zarzavat(uri). vegetable-grower [~igrou3r] s. legumicultor. vegetable-growing [~gro«irj] s. legumicultura. vegetable gum [~ 'gAm] s. clei vegetal, răşină naturală. vegetable kingdom [~ 'kirjdam] s. the ~ regnul vegetal. vegetable marrow [~ 'marou] s. dovlecel. vegetable oil [~ oil] s. ulei vegetal. vegetable physiology [~ ifizi'skxrji] s. fiziologia plantelor. vegetable sulphur [~ 'sAlfs'] s. (bot.) cornişor, pedicuţă, brădişor (Lycopodium annotinum). vegetable tar [~ 'ta;r[ s. gudron de lemn, gudron vegetal. vegetal ['ved3itl[ I. adj. vegetal. II. s. plantă. vegetarian [ived3i't£3rian] adj., s. vegetarian. vegetarianism [-izam] s. vegetarianism. vegetate [rved3iteit] vb. iitir. 1. a vegeta (şi fig.) 2. (despre argint în fuziune) a se acoperi cu umflături. vegetation [ived3i'tei/an] s. 1. vegetaţie. 2. (fig.) vegetare, lâncezire. 3. pl. (med.) vegetaţii. vegetative ['vexrjitotiv, -teit-] adj. 1. vegetativ. 2. (fig.) vegetativ, lânced. vegeto-animal ['ved3itou'aenini3l] adj. vegeto-animal. vegeto-mineral Hminaral] adj. vegeto-mineral. veggie ['ved3i[ s. (amer.) 1. (fam.) legumă. 2. (sl.) vegetarian. vehemence ['viiimsns, Vi:om-] s. 1. forţă, putere, intensitate (a vântului etc.). 2. vehemenţă, impetuozitate. vehement ['vi:imont] adj. 1. puternic, tare, violent. 2. vehement, impetuos, năvalnic. vehemently [-li] adv. (în mod) vehement etc. (v. v e h e m e n t ) . vehicle ['vi:ikl, 'visk-, amer. şi 'vi:hi-[ I. s. 1. vehicul, mijloc de transport; trăsură, căruţă etc. 2. (fig.) vehicul; propagator; the newspaper is a ~ for advertising ziarul este un mijloc de reclamă; air is the ~of sounds aerul este propagatorul sunetelor. 3. propagator (de infecţii etc.). 4. (chim.) dizolvant; (farm.) excipient. II. vb. tr. a vehicula (idei etc.). vehicular [vi'hikjulor] adj. 1. adj. de transport. 2. (amer.) auto, automobilistic. vehicular transport [~ 'transput, 'trams-] s. autotransport. veil [veil] I. s. 1. voal, văl (ae doliu, de călugărie etc.); to take the ~ a se călugări. 2. cortină, perdea; to draw a / the ~ over a lăsa vălul peste, a trece sub tăcere. 3. (lit.) giulgiu; mormânt; to pass beyond the ~ a muri. 4. pretext, mască; under the ~ of sub pretextul (cu gen.). 5. (bot. etc.) văl, membrană. 6. voalare (a vocii). II. vb. tr. 1. a învălui, a acoperi cu un văl. 2. (fig.) a ascunde, a tăinui, a masca, a deghiza, a camufla. 3. (fot.) a voala (un clişeu). veiled [-d] adj. 1. voalat, acoperit cu un văl. 2. (despre voce etc.) voalat. 3. (fig.) voalat, ascuns. veiledly ['veildli] adv. (fig.) voalat, ascuns. veiling ['veilirj] s. 1. voalare. 2. (fig.) ascundere, tăinuire. 3. (fam.) văluri. vein [vein] I. s. 1. (anat.) venă, vână, vas de sânge. 2. (bot., entom.) nervură (a unei frunze, a unei aripi). 3. (geol.) vână; filon, zăcământ filonian. 4. vână (la marmură etc.). 5. dispoziţie, înclinaţie; stare de spirit; inspiraţie; the poetic ~ talentul poetic; to be in a ~ for doing smth. a fi dispus să facă ceva, a fi într-o stare de spirit potrivită pentru a face ceva; to be in the ~ a fi inspirat; to be of a humorous ~ a avea o înclinare spre umor. II. vb. tr. (în pictura ornamentala) a marmora. vein blanket ['vein ibterjkit] s. (geol.) filon orizontal plan. veined [veind] adj. vânos, CU vine, plin de vine; filonian, cu filoane. veinlet ['veinlit, amer. si -let] s. (biol.) fibră, nervură. veinous [Veinos] adj. (biol.) vânos, cu vine. vein rock ['vein rok] s. (geol.) rocă filoniană. veinstone [~ stoun] s. v. v e i n r o c k . vein wood [~ wud] s. lemn de nervură. veiny ['veini] adj. 1. v. v e i n e d. 2. fibros, vânos; cu fibre, cu nervuri. vela ['vi:lo[ pl. de la v e l u m . velamen [va'laemin],pl. velamina [-ns] s. 1. (bot.) velamen, strat acoperitor. 2. (anat.) văl palatin. velar ['vi:lor] adj. s. (fon.) velar. velarization [-virtarai'zeijan] s. (fam.) velarizare.



 1013



velarize ['viilaraiz] vb- tr. {Jam.) a velariza. veld(t) [velt] ş. (sud-african) veldt, stepă. velleity [ve'li:iti] s. veleitate, dorinţă pasivă. vellum [Velam] s. vellum, pergament subţire. vellum paper [~ ipeipar] s. hârtie velină. velocimeter [.vela'simita1", -ma-] s. (tehn.) tahimetru, vitezometru. velocipede [vi'bsipi:d, va'l-] s. (înv.) velociped, bicicletă. velocipede car [<- ku:r] s. (ferov.) drezină. velocipedist [vi'bsipi:dist] s. (înv.) biciclist. velocity [vi'bsiti, va'l-] s. 1. velocitate, iuţeală, viteză, repeziciune, rapiditate; (tehn.) retarded ~ viteză întârziată. 2. (radio) frecvenţă, periodicitate. velocity head [~ hed] s. (tehn.) presiune / înălţime dinamică. velocity pressure [~ -pre/a1"] s. v. ve 1 o c i t y head. velodrome ['vi:bdroum] s. velodrom. velour(s) [va'luar] s. (Jr.) velur, pluş, catifea. velum ['vi:lam],/>l. vela [Villa] s. (anat.) văl palatin. velutinous [va'lju;tinas] adj. (bot.) velutinos, catifelat. velvet [Velvit] I. s. 1. catifea (de mătase); velur; cotton ~ plisă, catifea de bumbac; printed ~ catifea imprimată; shot ~ catifea glasată; cut ~ catifea cizelată; ribbed / corduroy ~catifea canelată / pentru haine de vânătoare; worsted ~ catifea de lână; mock ~ stofă de lână sau de aţă lucrata în chip de catifea. 2. (amer. sl.) profit, avantaj; ciubuc; câştig; (sl.) to be on ~ a o duce bine. II. adf de catifea. velveteen ['velvi:'ti:n,.--'-,'—] s. 1. plisă,catifea de bumbac. 2.pl. pantaloni de vânătoare din catifea. 3. (fam.) paznic al vânatului. velvet-eyed [Velvitaid] adf (lit.) cu ochi catifelaţi. velvety [Velviti] adj. 1. de / din catifea. 2. catifelat; moale (si fig.). vena cava ['vi:n3 'keiva] s. (anat.) vena cavă. venal E'vhnpl] adj. venal, corupt. venality [vi:'na?liti] s. corupţie, venalitate. venatic(al) [vi:'na?tik(5l)] adj. (rar) de vânătoare, vânătoresc. venation [vi'nei/^n] s. (boţ., etc.) poziţia nervurilor (la frunze, aripi de insecte etc.). venatorial [vcna'ta:ria] adj. vânătoresc, de vânătoare, cinegetic. vend [vend] vb. A. tr. 1. a vinde, a scoate în vânzare, a oferi spre vânzare (lucruri de mică valoare). 2. (jur.) a vinde (bunuri imobiliare). 3. (amer.) a da glas, a face public. B. într. (Jam.) 1. a face negoţ. 2. a se vinde. vendace ['vendeis[ s. (iht.) soi de păstrăv (Coregonus vandesius). vendee [ven'di:,'-'-] s. (jur.) cumpărător. vender [rvendar] s. vânzător; street ~ vânzător ambulant. vendetta [ven'deta] s. vendetă, răzbunare (în Corsica). vendibility [ivendi'biliti] s. vandabilitate. vendible [Vendabl, -dibl] adj. vandabil, care poate fi vândut. vending machine ['vendirj ma7i:n] s. (amer.) automat. vendor [vendo:r, -da1"] s. (com.) vânzător. vendor's lien ['vendor 'li:an] s. (jur.) privilegiu al vânzătorului. vendue [ven'dju:] s. (amer.) licitaţie publică. veneer [vi'niar, va'n-] I. vb. tr. 1. a furnirui, a căptuşi cu plăci de lemn. 2. (fig.) a da un lustru superficial (cu dat.), a polei pe dinafară; a masca. II. s. 1. placaj, foaie de placaj, furnir. 2. (constr.) căptuşeală (din cărămidă aparentă). 3. (Jig.) aparenţă, spoială, lustru; selfishness covered with a ~ of politeness egoism ascuns sub o mască de politeţe. veneering [vi'niarirj] s. 1. furniruire; lustruire. 2. lustru, poleială (şijig.). veneering wood [~ wud] s. lemn de placaj. veneer-saw frame [vi'niasa: freim] s. (tehn.) gater pentru furnir. venerability [ivenara'biliti] s. venerabilitate. venerable ['ven^rabl] adj. 1. respectabil, venerabil. 2. Venerable (bis.) titlul onorific acordat arhidiaconilor anglicani. 3. vechi, antic. venerableness [-nis] s. v. v e n e r a b i l i t y . venerably [-i] adv. venerabil. venerate ['venareitj vb. tr. a venera, a respecta, a onora, a avea veneraţie pentru. veneration [.vena'rei/sn] s. veneraţie, respect; consideraţie; to hold smb. in ~ a avea veneraţie pentru cineva. venerator ['venareitar] s. persoană care venerează pe cineva. venereal [vi'niarial, va-] adj. 1. (med.) veneric. 2. voluptuos. venereologist [vijiiari'obdjist] s. (med.) venerolog. venereology [vi.niari'olad3i] s. (med.) venerologie. venerer [Vcnara1"] s. (înv.) vânător. venery1 [Venari] s. (înv.) 1. atracţie sexuală. 2. exces sexual, desfrâu, destrăbălare. venery2 s. (biv.) vânătoare. venesection [.vini'sek/an] s. (med.) vencsecţie, flebotomie. Venetian [vi'ni:/i3n, va'n-] adj., s. Venetian. Venetian blind [~ 'blaind] s. oblon rabatabil; jaluzele; stor(uri). Venetian boat [~ 'bout] s. gondolă. Venetian bolt [~ 'boult] s. mâner de jaluzea. Venetian chalk [~ rtjb:k] s. talc de Veneţia. Venetian glass [~ rgla:s] s. sticlă de Veneţia. Venetian mast [~ 'ma:st] s. stâlp multicolor; stâlp de diferite culori (pentru pavoazarea străzii)Venetian pearl [- 'pa:l[ s. perlă artificială. Venetian red [~ 'red] s. roşu de Veneţia, roşu de Berlin, ocru roşu. Venetic [va'nctik] s. (lingv.) (limba) venetă.



venturer



Venezuelan [ivene'zweibn, .veni'z-, înv. rvenezju'i:bn] I. adj. din Venezuela. II. s. locuitor din Venezuela. vengeance [Vend33ns] s. răzbunare; to take / to inflict / to wreak ~ on / upon a se răzbuna pe; to take -for a se răzbuna pentru; (Jam.) with a ~a) cu furie; cu înverşunare; cu străşnicie; straşnic; to punish smb. with a ~ a pedepsi pe cineva cu înverşunare; it rains with a ~ plouă cu înverşunare / în duşmănie; b) într-o foarte mare măsură, din plin; o droaie, cu toptanul; here are books enough with a ~ sunt cărţi din belşug; c) în adevăratul înţeles al cuvântului, serios, cu tot dinadinsul; he's a gambler with a ~ e un cartofor iară pereche; (sl.) with a ~ to you! lua-te-ar naiba! vengeful ['vendjfwl] adj. răzbunător, vindicativ. vengefully [-i] adv. răzbunător; din răzbunare. vengefumess [-nis] s. caracter răzbunător; spirit de răzbunare. venial [Vi'nial] adj. scuzabil, de iertat (despre păcate). veniality [rvirni'aslitij s. scuzabilitate. venially [Vimiali] adv. scuzabil. venison ['venizn] s. vânat (carne, mai ales de cerb sau de căprioară); haunch / leg of ~ ciozvârtă de căprioară. venite [vi'naiti, ve'n-, -'ni:ti] s. (mineral.) venit, adergnais. venom [Venam] s. 1. venin, otravă. 2. (fig.) ură, venin, răutate, pizmă, invidie; tongue full of ~ limbă de viperă / veninoasă. venomous f'venamas] adj. veninos, otrăvitor; ţfig.) ~ criticism critică plina de venin. venomously [-li] adv. cu venin, veninos. venomousness [-nis] s. 1. natură veninoasă, caracter veninos. 2. (fig.) caracter înveninat, venin. venose [rvi:nous] adf 1. (bot.)fibres,cu nervuri. 2. (anat.) venos, vânos; ~blood sânge venos. venous ['vi:nas] adv. v. v e n o s e . vent [vent] I. s. 1. gaură, deschizătură, orificiu; răsufiătoare; barrel ~ vrana. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). 3. orificiu anal (la peste, păsări reptile). 4. (mil.) gaura ţevii; cameră de explozie (la tun). 5. gaură polară (la paraşută). 6. (fig.) manifestare, frâu liber, ieşire, expresie; to give ~ to one's feelings a-şi deschide inima, a-şi da pe faţă sentimentele, a-şi da frâu liber sentimentelor. 7. reîntoarcere la suprafaţă (a vidrei, pentru respiraţie). II. vb. A. tr. 1. (înv.) a găuri. 2. a scoate (fum etc.), a exala. 3. (Jig.) a da drumul (sentimentelor); a revărsa (ură etc.). B. intr. (despre vidră) a ieşi la suprafaţa apei pentru a respira. ventage ['ventidj] s. 1. răsufiătoare. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). venter ['ventar] s. 1. (anat.) pântece, abdomen, burtă. 2. (jur.) căsătorie; by one ~ din aceeaşi căsătorie; his two sons by another ~ cei doi fii ai săi din altă căsătorie. vent hole ['vent houl] s. răsufiătoare, supapă. ventiduct [VcntidAkt] s. (constr.) conductă de ventilaţie. ventilate ['ventileit] vb. tr. 1. a aerisi, a ventila. 2. (jig.) a dezbate, a ventila (o chestiune). ventilating chamber ['ventileitirj it/eimbar] s. (tehn.) cameră de ventilaţie. ventilating fan [~ faen] s. ventilator. ventilating pipe [~ paip] s. (tehn.) conductă de aspiraţie. ventilation [.vcnti'lei/sn] s. 1. ventilaţie, aerisire. 2. (fig.) dezbatere, ventilare (a unei chestiuni). ventilator [Ventileitar] s. 1. (tehn.) ventilator; exhaustor. 2. (la usi,Jerestre) oberliht. 3. răsufiătoare, gaură de aerisire (Ia pivniţă etc.). vent peg ['vent peg] ş. vrană; cap; produf. vent pipe [~ paip] s. (constr.) conductă de ventilaţie / respiraţie. ventral ['ventral] I. adj. abdominal, ventral. II. s.pl. v. ~ f i n s . ventral fins [~ Tinz] s. pl. (iht.) aripioare ventrale. ventral rupture [~ rrApt/ar] s. (med.) hernie abdominală. ventricle [Vcntrikl] s. (anat.) ventricul. ventricose ['ventrikous] adj. (glumeţ) pântecos, burduhănos. ventricular [ven'trikjula1"] adj. (anat.) ventricular. ventriloquial [.vcntri'loukwial] adj. de ventriloc. ventriloquism [ven'tribkwiz^m] s. vorbire din burtă. ventriloquist [ven'tribkwist] s. ventriloc. ventriloquistic [.ventrib'kwistik] adj. de ventriloc. ventriloquize [ven'tribkwaiz] vb. intr. a vorbi din burtă, a fi ventriloc. ventriloquy [ven'tribkwi] s. v. v e n t r i l o q u i s m . venture ['ventJV] I. s. 1. risc; încercare, tentativă riscată / plină de riscuri; to run the ~ of a risca să; let us make the ~ să ne încercăm norocul; desperate ~ încercare disperată; to make one's great ~ a-şi încerca norocul; a juca ultima carte. 2. (corn.) afacere comportând multe riscuri. 3. întâmplare, hazard; at a ~a) la întâmplare; b) din întâmplare; to hit upon smth. at a ~ a da de ceva / a găsi ceva din întâmplare. 4. (înv.) aventură; spirit of ~ spirit de aventură. II. vb. A. tr. 1. a risca; to ~ one's fortune in a-şi risca averea în. 2. a îndrăzni să, a se încumeta să, a-şi permite să (exprime o părere etc.); to ~ a joke a-şi permite să facă o glumă; he ~ed a remark s-a încumetat să facă o observaţie; (Jam.) to ~ a small fish to catch a great one a risca puţin spre a câştiga mult; (prov.) nothing ~, nothing have cine nu riscă nu câştigă. B. intr. 1. a risca; a îndrăzni; I ~ to say îndrăznesc să spun. 2. to ~ o n / upon a risca (săjacă ceva), a încerca (săjacă ceva); a-şi încerca norocul cu; to ~ on a joke a încerca să facă o glumă; ~ on a piece of cake, please gustă o bucată de prăjitură; to ~ out / abroad a se încumeta să iasă afară (pe vreme rea etc.); to ~ into the unknown a se aventura în necunoscut; to ~too far a merge prea departe (cu îndrăzneala), a fi prea îndrăzneţ. venturer ['vent/ara1-] s. 1. întreprinzător, cutezător, îndrăzneţ. 2. (înv.) aventurier. 3. (înv.) membru al unei companii comerciale (mai ales în sec. XVÎ-XVII).



 venturesome



venturesome f'ventjssomj adj. 1. pasionat, pătimaş. 2. îndrăzneţ, curajos. 3. riscat, riscant. venturesomely [-li] adv. (tn mod) aventuros. venturesomcness [-nis] s. natură aventuroasă, spirit aventuros. venturous ['ventfsras] adj. 1. cutezător, îndrăzneţ. 2. aventuros. 3. riscant, periculos. venue [Venju:] s. 1. (jur.) jurisdicţie; to change the ~ a transfera un proces la altă instanţă. 2. (fam.) loc de adunare; întâlnire; ~ of the meet întâlnire de vânătoare. 3. loc de desfăşurare a unei acţiuni. Venus's comb ['vknssiz 'koum] s. (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten-veneris). Venus's hair [~ "a?si'\ s. (bot.) părul-fetei (Adianlhum capillus-veneris): Venus's needle [~ 'ni:dl] s. v. V e n u s ' s c o m b . Venus's slipper [~ 'slipor] s. (bot.) blabornic, papucul-doamnei (Cypripedium cakeoius). veracious [ve'rei/os, vi'r-, vo'r-] adj. veridic, adevărat. veraciously ]-Ii] adv. veridic. veraciousness [-nis] v. v e r a c i t y . veracity [ve'rasity, vi'r-, va'r-] s. veracitate, veridicitate. veranda(h) [vo'rsendo] s. verandă. verb [vo:b] s. (gram.) verb. verbal ['V3:b3l[ adj. 1. verbal; oral; ~ contract contract verbal; his sympathy is only ~simpatia sa c numai formală. 2. textual, literal; ~ translation traducere literală. 3. verbal, de verb. 4. (în diplomaţie) ~ note notă verbală. verbalism [-izsm] s. 1. verbalism; vorbărie; pălăvrăgeală. 2. (înv.) expresie, locuţiune. 3. despicare a firului în patru. verbalist [-ist] s. 1. lexicolog. 2. inventator de cuvinte. 3. critic care nu analizează decât cuvintele. verbalization [ivoibolai'zei/an] s. 1. (gram.) verbalizare. 2. redare prin cuvinte (a unei idei). verbalize ['v3:tolaiz] vb: A. tr. 1. (gram.) a verbaliza, a preface (o parte de vorbire) în verb. 2. a exprima (o idee) prin cuvinte. B. intr. a fi vorbăreţ / guraliv. verbally ['vaibali] adv. 1. verbal, oral. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. verbal noun ['va:b»l 'naun] s. (gram.) substantiv verbal. verbatim [vai'beitim, -'ba:t-] I. adv. cuvânt cu cuvânt, textual, literalmente. II. adj. textual, literal. III. s. 1. redare verbală. 2. (si ~ report) dare de seamă stenografică. verbena [vo:'bi:no] s. (bot.) verbină, sporici (Verbena officinalis). verbiage [Ve:biid3] s. 1. vorbărie, pălăvrăgeală. 2. expresie, formulare. verbicide ['V3:bisaid] s. defonnare intenţionată a sensului unui cuvânt. verbose [vo'bous] adj. vorbăreţ, guraliv, prolix. verbosely [-li] adv. prolix, cu multe cuvinte. verboseness [-nis] s. v. v e r b o s i t y . verbosity [vo:'bositi] s. vorbărie, prolixitate. verb phrase ['vo:b freiz] s. (gram.) grup verbal. verdancy ['vo:dpnsi] s. 1. verdeaţă (a unei câmpii etc!). 2. (glumeţ) inocenţă, naivitate, lipsă de experienţă; candoare. verdant ['vo:dsnt] adj. 1. verde, înverzit. 2. (glumei) verde, neexperimentat, nerutinat, crud, inocent. verdict |'ve:dikt] s. 1. (jur.) verdict; decizie a unui juriu; they brought in a ~ of not guilty l-au recunoscut nevinovat. 2. (fig.) aviz, părere, opinie; judecată, verdict, hotărâre, decizie; the doctor has not yet given his ~ doctorul nu şi-a dat încă verdictul. verdigris ['vo:digri(:)s] s. (culoare) verde-gri. verdin [Voidin] s. (omit.) specie de piţigoi mic din sud-vestul S.U.A. (Auriparus flaviceps). verdure ['V3:d30r, -djuor] s. 1. verdeaţă; frunziş verde. 2. (fig.) prospeţime; vigoare. verdured \'\s:&pă\ adj. verde, înverzită verdurous ]'vo:d33ros] adj. (poetic) înverzit. verge1 [vs:d3] I. s. 1. margine, bordură, chenar. 2. (fig.) prag; on the ~of war în pragul războiului. 3. bordură de iarbă în jurul stratului de flori. 4. (arhit.) margine a acoperişului, fronton; corp al unei coloane; bermă. 5. (bis.) cârjă, toiag. 6. (jur.) competenţă, jurisdicţie. 7. întindere limitată; spaţiu; loc. 8. orizont, zare. 9. (anat., zool.) membru bărbătesc. II. vb. tr. (rar) a mărgini, a limita. verge2 vb. intr. to ~on a se mărgini cu, a fraproape de; to ~on brown a bate în castaniu; his courage ~s on insanity curajul lui se învecinează cu / frizează nebunia; (despre soare) to ~ towards the horizon a coborî spre orizont; he was verging towards forty se apropia de patruzeci de ani; to ~ into a trece în starea de, a se preface în. verger ['vo:d33r] s. (bis.) 1. (î« procesiuni religioase) purtător al cârjei. 2. slujitor bisericesc. veridical [ve'ridiksl, vi'r-, vs'r-J adj. veridic, verosimil; conform cu realitatea. veridically [-i] aaV. veridic. . verifiable ['verifaiabl] adj. verificabil, controlabil. verification [iverifi'kei/an] s. 1. control, verificare. 2. confirmare. verificatory ['verifikeitsri] adj. de verificare, de control. verifier ['vcrifaior] s. verificator, controlor. verify [Verifai] vb. tr. 1. a controla, a verifica, a inspecta. 2. a confirma. 3. a îndeplini (o promisiune). 4. (jur. înv.) a atesta, a dovedi, a proba (o afirmaţie etc.). verily ['verili] adv. (înv. lit.) într-adevăr, în adevăr. verisimilar [,veri'simil3r] aaj. probabil, verosimil. verisimilitude [iverisi'militju:d] s. probabilitate, verosimilitate. veritable ['veritoblj adj. veritabil, autentic, adevărat, real. veritably [-i] aaV. veritabil etc. (v. v e r i t a b l e ) . verity [Veriti] s. 1. adevăr, realitate; in all ~, (înv.) of a ~în adevăr, desigur. 2. veracitate, veridicitate.



1014



verjuice [rvo:d3u:s] s. suc acru (din fructe crude): (fig.) a look of ~privire acră, căutătură acră. vermeil ['vo:meil, -mil] adj., s.v. v e r m i 1 i o n (I, II). vermes ['V3:mi:z] pl. de la v e r m i s . vermicelli [,v3:mi'seli, amer. si -'tjeli] s. (ital.) fidea. vermicide ['vomiisaid] s. v. v e r m i f u g e . vermicular [vo:'mikjulor] adj. 1. v. v e r m i f o r m. 2. viermănos. vermicular action [vsi'mikjulor .aik/an] s. (fiziol.) mişcare peristaltică (a intestinelor). vermicule ['vo:mikju:l] s. viennişor. vermiculite [vo:'mikjulait] s. (mineral.) vermiculit. vermiform ['v3:raifo:m] adj vermifomi; vermicular. vermifugal [voi'mifjugsl] adj. (med.) vermifug. vermilion ['vo(:)'milion[ I.s. 1. (chim.) chinovar, cinabru. 2. (fig.) culoare roşu-aprins, culoare stacojie; roseaţă (a buzelor ele). II. adj. roşu-aprins, stacojiu. III. vb. A. tr. 1. a colora în roşu-aprins. 2. (sl.) a umple (pe cineva) de sânge; his face was completely ~ed faţa lui era scăldată în sânge. B. intr. (înv.) a (se) roşi, a se înroşi. vermin ]'vo:min] s. 1. (fam.) vermină; dăunători; paraziţi. 2. (fig.) vermină, elemente dăunătoare. verminous [-os] adj. 1. viermănos. 2. transmiţător de paraziţi. 3. (fig.) respingător, dezgustător, scârbos. 4. (med., despre o boală) produs de viermi (intestinali). 5. (despre oameni) suferind de viermi intestinali. vermis ['v3:mis],pl. vermes [-mi:z] s. (anat.) vermis. Vermonter [v3:'mont3r] s. locuitor din (statul) Vermont (S.U.A.). Vermontese [,vo:mon'ti:z] I. adj. din Vermont (S.U.A.). II. s. v. V e r m o n t e r . verm(o)uth ['vsimsG, -mu;8, amer. si 'vesmmt] s. vemiut. vernacular [vo'nfekjulo'] I. adj. 1. (despre limbă) indigen, naţional, autohton, natal, matern. 2. (despre dialect) local. 3. (scris) în limba maternă sau în dialectul matern. 4. propriu unei localităţi, endemic. II. s. 1. limbă maternă; dialect local. 2. (glumeţ) expresie ! tare, înjurătură. vernacularism [vs'naîkjulsrizom] s. cuvânt sau expresie proprie unei ţări; idiotism. vernacularize [vo'naskjuloraiz] vb. tr. a traduce (un cuvânt) în limba ţării. vernal [Voinal] adj. primăvăratic, de primăvară. vernal equinox [~ 'kkwinoks] s. echinocţiu de primăvară. vernal fever [~ Ti:v3r] s. (med.) paludism. vernalization [ivsmslai'zei/n] s. iarovizare. vernalize [Vomolaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. vernal sweets ['vamal 'swiits] s. farmecul / farmecele primăverii. vernation [vomeijan] s. (bot.) poziţia frunzelor în mugure. Verner's law ['vo:noz Io:] s. (lingv.) legea lui Verner. vernier ['V3:ni3r] s. (telm.) vernier; nonius. vernier cal(l)iper ['vo:nio ,kadip3r] s. (telm.) şubler cu vernier. veronal ['versnal, amer. si -rou-] s. (farm.) veronal. Veronese [ivoro'ni:z, rou'n-,'--'-,'—] I. adj. din Verona, veronez. II. s. locuitor al Vcronei, veronez. veronica [vi'roniks, vo'r-, ve'r-] s. 1. (bot.) şopârliţă (Veronica cltamaedrys). 2. (bis.) năframă cu chipul lui Hristos. verricule [Verikju:l] s. (entotn.) smoc de peri. verruca [ve'ru:ko, vi'r-, ve'r-j,pl. verrucae [ve'ru:si:] s. (med.) verucă, neg. verrucae [ve'ru:si:] pl. (le la v e r r u c a . verruciform [ve'ru:sifo:m] adj. în formă de neg. verrucose [ve'ru:kous] adj. plin de negi. verrucous ['veru:k3s] adj. v. v e r r u c o s e . versable [Vo:sobl] (rar) adj. 1. care se învârteşte, învârtitor, de învârtit. 2. mlădios, flexibil, suplu. versal ['vo:sal] adj. (bis. fam.) universal. versant [Vo:spnt] (rar) I. adj. 1. ~ with intim cu, familiar cu, cunoscător în, priceput la, versat în, tare la, la curent cu. 2. (herald.) cu aripile întinse. II. s. (geogr.) povârniş, versant. versatile ['vo:sotail, amer. si -til] adj. 1. multilateral, divers. 2. suplu, elastic, mlădios; ~mind minte sprintenă/ ageră. 3. (fig.) nestatornic, instabil, schimbător, versatil. 4. care se întoarce uşor, învârtitor. 5. (bot., entom. etc.) mobil, flexibil, mlădios. versatility [ivo:so'tiliti] s. 1. multilateralitate, diversitate. 2. supleţe, elasticitate. 3. (fig.) nestatornicie, mlădiere, dibăcie, agilitate, versatilitate. 4. putinţa de a învârti. 5. (bot. entom. etc.) mobilitate, flexibilitate. verse [v3:s] I. s. 1. vers, stih; (fig.) poezie, versificaţie; in ~ or prose în versuri sau în proză; lyrical ~ poezia lirică; society ~ versuri uşoare / de societate; to put / to turn into ~s a transpune în versuri. 2. (bibi.) verset. 3. cuplet. II. vb. A. tr. (rar) a exprima în versuri; a cânta, a slăvi prin cântece. B. intr. a versifica, a scrie versuri. versed [vo:st] adj. 1. versat, experimentat, priceput; he is well ~ in Latin e foarte priceput în (limba) latină. 2. contrar, opus. verselet ['vo;slit, -let] s. (peior.) vers. verse maker ['vo:s imeikor] s. versificator. verseman [Vssmsnl.pl. versemen [-mon, -men] s. (glumeţ, peior.) poetastru, fabricant de versuri. verse monger [~ iinArjg3r] s. v. v e r s e m a n . versicle ['vo:sikl] s. (rar) vers scurt; (bis.) vers scurt rostit sau cântat alternativ de preot şi credincioşi. versicolour ['vo:siikAlor[ adj. 1. de diferite culori; multicolor, pestriţ, bălţat. 2. care îşi schimbă culoarea. versicoloured [VosirkAlad] adj. 1. de diferite culori. 2. care îşi schimbă culoarea.



 1015



vestibule



versification [iVo:sifi'kci/3n] s. 1. versificaţie. 2. transpunere în versuri,redare versificată. e într-adevăr cel mai bun lucru pe care-1 poţi face; players of the ~ first order jucători dc prima clasă; at the ~ most în cel mai bun / fericit caz, cel mult; at the ~ least cel versificator ['v3:sifikcit3r] s. (rar) v e r s i f i e r . puţin, în cel mai rău caz; at the ~ latest cel mai târziu; the ~ last eel din urmă; it was versifier I'v3;sif3i3r] s. versificator, poet. versify ['va:sifai] vb. A. iu/r. a face versuri. B. tr. 1. a transpune în versuri. 2. a cânta the ~ last thing I expected e cel din urmă lucru la care mă aşteptam; the ~ next day chiar a doua zi. 3. chiar, exact, tocmai; taman; he used the ~ same words as I did a folosit sau a povesti în versuri. version fvsjan] ş. 1. traducere; the Authorized / Common Version traducerea chiar / tocmai / exact cuvintele mele; it was the ~ opposite to what I expected era exact autorizată a Bibliei (în engleză, 1611); Revised Version traducerea revăzută a Biblici contrariul aşteptărilor melc; my ~ own al meu propriu; you may keep it for your ~ own! (î/i engleza). 2. text; the French ~ of the treaty textul francez al tratatului. 3. versiune, poţi s-o păstrezi numai pentru tine! II. adj. 1. adevărat, autentic, real, veritabil; the veriest interpretare; variantă; he gave another - of the affair dădu o altă versiune problemei; coward cel mai autentic poltron / laş / fricos; the ~ devil dracul gol, un drac împieliţat; I could not do so for ~ shame de ruşine n-aş putea face asta! 2. însuşi, chiar, acelaşi, prezentă altfel problema. 4. variantă, întorsătură. identic; he lives in this ~ place locuieşte chiar aici; in this ~ house chiar în casa asta; versional [-al] adj. de traducere. you are the ~ man I wanted to see tocmai- pe dumneata te căutam; at that ~ moment versionist [-ist] s. traducător. verso ['va:sou] s. 1. (poligr.) pagina din stânga, verso. 2. revers (a! unei monede, medalii chiar în Clipa aceea; come here this ~ minute vino în clipa asta; from this ~ day începând chiar de azi; these are his ~ words astea sunt chiar cuvintele lui; it is the ~ thing c tocmai etc.). ce ne trebuia; his ~ absence is eloquent însăşi / chiar absenţa lui c un fapt grăitor, absenţa verst [V3:st] s. (rus.) verstă (1,066 km). lui vorbeşte dc la sine. 3. exact, precis, tocmai, aidoma; according to your ~wish întocmai versus ['v3:s;>s] prep. (lat.) 1. (jur., sport) contra. 2. în comparaţie cu, faţa de. după cum ai dorit; in the ~act chiar asupra faptului; at the ~ beginning chiar la început; versute [va:'sju:t] adj. (rar) viclean, şiret, pişicher. vert1 [v3:t] I. vb. iu/r. (prese, de la c o n v e r t sau p e r v e r t ) (bis.) a se converti, he lives at the ~ end of the town locuieşte (chiar) ia capătul oraşului; they took the ~ shirt from his back i-au luat până şi cămaşa. 4. leit, deplin, aidoma; the boy is the ~ a trece la o altă credinţă. II. s. convertire. picture of his father băiatul e leit taică-său / c taică-său din cap până-n picioare. 5. totuşi, vert2 s. 1. culoare verde (îu heraldică). 2. lemn verde; creangă neuscată; nether ~crâng; până şi; the ~ thought frightens me însuşi gândul acesta mă sperie, mă îngrozesc numai over(t) ~ pădure seculară. 3. (jur.) drept de a tăia lemn verde în pădure. la gândul acesta. vertebra ['v3;tibr3],pi. vertebrae [-ri, -rai, -rei] s. (anat.) vertebră; the vertebrae şira spinării; (anat.) false ~ osul sacrum; true ~ vertebră mobilă. vesania Ivi'scinis] s. demenţă, alicnaţie mintală. vesica ['vcsiks, vi'saiks, 'vi:sika],pl. vesicae fvesisi:] s. 1. (anat.) vezică, blşică (mai vertebral [Vaitibral] adj. 1. (anat.) vertebral. 2. (zool.) vertebrat; ~animals (animale) ales băşica udului). 2. v. v e s i c l e (4). vertebrate. vesical ['vesikal] adj. (anat.) vezical, referitor la vezică. vertebral column [~ 'kolam] s. (anat.) coloană vertebrală. vesicant [Vesiksnt] I. adj. vezicant. II. s. (med.) plasture dcnnato-vezicant. vertebrata [iV3:ti'bra:t3, -'breita] ş. pl. (zool.) animale vertebrate. vesicate f'vcsikeit] vb. tr. (med.) a aplica un plasture vezicant la (sau cu dat.). vertebrate ['vaitibrit, -breit] I. adj. vertebrat; ~ animal animal vertebrat. II. ş. (zool.) animal vertebrat. vesication [ivesi'kci/an] s. (med.) vezicaţie. vesicatory ['vcsikatouri, vi'sikstouri-, -tari] I. adj. v. v e s i c a n t (I). II. s. (med.) vertebrated [Vaitibrcitid] adj. v. v e r t e b r a t e (I). vertex ['v3:tcks],pl. vertices [-isi:z], 1. culme, creastă, pisc, vârf (de munte). 2. (anat.) vezicătoarc. vesicle [Vesikl] s. 1. (anat., biol.) veziculă. 2. (med.) pustulă. 3. (geol.) cavitate (într-o creştetul capului, vertex. 3. (astron.) zenit. 4. (mat.) punct vertical; vârf (de piramidă); unghi (de poliedru); ~ of an angle punct de intersecţie care formează un unghi. 5. (opt.) rocă). 4. (bot.) celulă dc aer. ~of a glass partea cea mai groasă a unei lentile convexe; partea mai subţire a unei lentile vesicular [vi'sikjul3r] adj. (bot., anat.) 1. cu băşicuţe. 2. în formă de băşică. 3. celular. concave. 4. găunos, scobit. vertical [Vsitiksl] I. adj. 1. vertical. 2. (auat.) privitor la creştetul capului. EL s. 1. (geom.) vesiculate [vi'sikjulit] adj. v. v e s i c u l a r . verticală, linie perpendiculară. 2. (astron.) cerc de înălţime. vesiculiform [vi'sikjulifo:m] adj. v. v e s i c u l a r . vesiculose [Vi'sikjulous] adj. v. v e s i c u l a r . vertical angles [~ 'a;nglz] s. (mat.) unghiuri opuse (la vârf). vesper |'vcsp3r] I. s. 1. Vesper luceafărul de seară (planeta Venus). 2. pl. (bis.) ~s vertical circle [~ 's3:kl] s. (astron.) verticala locului. vecernie. 3. (poetic) seară. II. adj. de seară, vesperal. vertical cliff [~ 'klif] s. faleză abruptă. vertical deviation [~ <âvM'e\fon] s. (mar., balistică) ecart în înălţime, deviaţie verticală. vesperal l'vcspsrsl] adj. de seară, vesperal. vesper bell [Vesps bel] s. (bis.) clopot de vecernie. vertical elevation [~ icli'vei/an] s. altitudine, înălţime. vesper bird [~ bs:d] s. (omit.) varietate de presură (Poaecetes gramineus). verticality [iV3;tfl«eliti] s. (bot.) dispoziţie inelară a frunzelor. vesper sparrow [~ 


 vestibule train



vestibule train [~ trein] s. (amer.) tren cu culoare acoperite între vagoane. vestige [ rvestid3] s. 1. urmă, rămăşiţă, vestigiu, pic, strop; semn, indiciu; not a ~of evidence nici cea mai mică urmă sau dovadă. 2. (poetic, rar) urmă de picior. 3. (biol.) reziduu rudimentar. vestigial [ves'tid3isl] adj. rezidual, remanent; (biol.) ~ organs organe rudimentare. vestigiary [ves'tktyori] adj. v . v e s t i g i a l . vesting [Vestirj] s. (mai ales pi.) (corn.) stofă de vestă, material pentru veste. vestment1 [Vestmânt] s. 1. (ret.) îmbrăcăminte. 2. (bis.) odăjdii. vestment2 s. 1. (rel.) îmbrăcăminte, haină, veşmânt; (mai ales) ţinută de ceremonie. 2. (bis.) odăjdii; acoperământ pentru altar. vest-pocket [Vest:pokit,'-.--] s. buzunar de vestă. vestry ['vestri] s. 1. (bis.) sacristie. 2. (si) common / general / ordinary ~ adunare parohială în sacristie; select ~ întrunire a reprezentanţilor circumscripţiilor unui oraş. 3. (amer. bis.) epitropie. vestry board [~ bo:3d] s. (bis.) delegaţie a enoriaşilor, epitropie. vestry cess [~ ses] s. (bis.) impozit al bisericii. vestry clerk [~ klo:k] s. (bis.) secretar al epitropiei. vestrydom [Vestridsmj s. 1. (bis.) sistem de guvernare a unei parohii (in Ixmdra). 2. (peior.) proastă administrare / gospodărire. vestry elder ['vestri reldsr] v. v e s t r y m a n . vestry keeper [~ iki:por] s. (bis.) paracliser. vestryman ['vcstrimsn], pl. vestrymen [-man] s. 1. (bis.) epitrop. 2. (bis.) consiliu comunal. vesture ['vest/s'] I. s. (rar). 1. îmbrăcăminte, haină, strai(e), veşmânt. 2. (fig.) îmbrăcare, înveliş, acoperământ, exterior..II. vb. tr. a îmbrăca (in odăjdii); a înveşmânta. vestured [Vestfsd] adj. (poetic) 1. înveşmântat. 2. învelit, înfăşurat, acoperit. Vesuvian [vi's/u:vion, vo's-] I. adj. referitor la Vezuviu. II. s. 1. (mineral.) mineral găsit în Vezuviu. 2. chibrit de vânt. vet [vet] I. s. 1, prese, de la v e t e r i n a r y. 2. (amer.) prese, de la v e t e r a n. II. vb. tr. 1. a face un examen medical (cuiva); a trata ianimale şi oameni). 2. (fig.) a examina (manuscrise); a cenzura; a cerceta; a considera; a verifica (aparate). 3. a supune unui interogatoriu. 4. a verifica (o persoană), a cerceta antecedentele (cuiva). vetch [vet/] s. (bot.) măzăriche (Vicia); chickling ~lintea-pratului (Lathyrus sativus); common / cultivated ~ mazăre (Vicia saliva). vetchling [Vet/lirj] s. (bot.) lintea-praîuîui (Lathyrus sativus). vetchy [Vet/i] adj. (rar) ca măzărichea. veteran [Vetaren] s. 1. veteran; soldat experimentat / încărunţit în lupte. 2. luptător; combatant. 3. atr. vechi, experimentat, cu experienţa vieţii; (mar.) ~sailor marinar deprins cu marea. veteranize {-aizj (mai ales mii.) vb. A. tr. a transforma în veteran. B. intr. (amer. fam.) a se înrola din nou; a servi mai departe în armată. veterinarian [.veteri'nearisn] adj., s.v. v e t e r i n a r y . veterinary [Veterinari] I. adj. de veterinar. II. s. veterinar. vetmobile [Vetmoubi:l] s. (amer.) mijloc special de locomoţie pentru mutilaţii de război. veto [rvi:tbu] I. s. pl. vetoes [-z] 1. veto, opoziţie. 2. drept de veto; interzicere, prohibire; local ~ dreptul locuitorilor unei circumscripţii de a se opune prin veto vânzării băuturilor spirtoase; (amer.) pocket ~ amânarea iscălirii de către preşedinte a unui proiect de lege la sfârşitul sesiunii legislative (înainte de închiderea Congresului); to put a ~ on smth. a interzice ceva prin veto. II. vb. tr. a face opoziţie la (sau cu dat.); the bill was ~ed by the President preşedintele s-a opus proiectului de lege / a respins proiectul de lege prin veto. vetoer [Vi:totrac] s. persoană care se foloseşte de dreptul de veto / care-şi exercită dreptul de veto. vetoist ['vi:tou ist] s.v. v e t o e r . vetturino [Vetu:ri:nou] s. (itei.) trăsură de piaţă (in Italia). vetust [vii'tASt] adj. (înv.) vetust, străvechi, foarte vechi. vex [veks] vb. A. tr. 1. a vexa, a jigni, a supăra, a mâhni, a necăji, a irita, a importuna, a plictisi, a contraria. 2. a necăji (animale). 3. a nelinişti, a tulbura, a alarma. 4. a'contesta, a tăgădui; a discuta, a dezbate. 5. a agita, a răzvrăti. 6. (înv.) a chinui, a tortura, a canoni; a mâhni. B. refl. a se chinui, a se mâhni, a se întrista, a se supăra. vexation [vek'sei/pn] s. 1. supărare, necaz, ofensă, vexaţie. 2. neplăcere, dezagrement. 3. tachinerie, necăjire. 4. prigoană, persecuţie, şicană. 5. agitaţie, nelinişte, zbucium; muncă; ~ of spirit tulburare. 6. ciudă; mânie. 7. (jur.) daună. vexatious [vek'sei/ss] adj. 1. supărător, jignitor, ofensator, contrariant, care vexează / supără. 2. plictisitor, obositor, sâcâitor, şicanator. vexatiousness [-nis] s. 1. supărare, necăjire. 2. necazuri. 3. necaz, neplăcere. vexed [vekst] adj. 1. supărat, vexat, jignit, ofensat; to be ~ with smb. a fi supărat pe cineva. 2. (despre o problemă etc.) mult / îndelung discutat. 3. (despre nuire etc.) agitat, în freamăt. vexer [Veksor] s. persoană care vexează / supără etc. (v. vex). vexil [Veksil] s. 1. (bot.) petala mare de deasupra unei flori papilonacee-, 2. (omit.) barba unei pene. 3. (ist. Romei) stegar. vexilla [Veksila] pl.de la v e x i 11 u m. vexillar ]'veksilar] adj. v. v e x i 11 a r y (I). vexillary [Veksilari, -eri] I. adj. de stindard. II. s. stegar, port-drapel, purtător de stindard. vexillum [Veksil3m],pl. vexilla [Veksilo] (bis.) prapuri, steaguri. vexillologist [veksi'btod3ist] s. vexilolog, specialist în steaguri. vexillology [veksi'lolad3i] s. vexilologie, disciplină a istoriei care studiază steagurile. vexing ['veksirj] adj. supărător, vexatoriu/jignitor. via [Vais] I.pl. viae [Văii:] (lat.) s. drum, cale. II.prep. prin, via.



1016



viability [Vaia'biliti] s. (mai ales med.) viabilitate. viable [Vaiabl] adj. (mai ales med.) viabil, care dăinuieşte / durează I trăieşte. viaduct [VaiodAkt, -dakt] s. viaduct, trecere superioară; pod peste o vale. viae [Văii:] pi. de la v i a. vial [Vaial] s. fiolă, sticluţă (de medicamente); (bibi.) to pour out the ~s of one's wrath on smb. a-şi vărsa mânia asupra cuiva. Via Lactea [Vaia 'lsktis'J s. (astron.) Calea Laptelui / Lactee. via media [~ 'mi:dio] s. (lat.) 1. cale de mijloc. 2. poziţia bisericii anglicane (intre catolicism şi protestantism). viands [Vaisndz] s. 1. pl. (ret.) merinde, alimente. 2. mijloace de trai. viaticum [vai'cetikam, -vi'a>] s. (bis.) 1. sfânta cuminecătură dată muribunzilor, grijanie; altar portabil. 2. pl. bani de drum; merinde de drum. viator [vai'eito'J,pl. viatores [ivais'toufkz] s. călător, drumeţ, pasager. vibes [vaibz] s. pl. (fam.) 1. vibraţii. 2. vibrafon. vibrant [Vaibront] adj. 1. vibrant, care vibrează. 2. (despre sunete) cu rezonanţă: 3. care oscilează (ca un pendul); ~ with care tremură / palpită de. 4. (despre culori) viu, aprins. vibraphone [Vaibreifoun] s. (muz.) vibrafon. vibrate [vai'brcit, Vaib-] vb. A. intr. 1. (/iz.) a vibra, a oscila, a se agita, a se mişca, a se legăna, a tremura. 2. a (ră)suna (în ureche, în memorie). 3. (fig.) a tremura de emoţie; a se cutremura; a palpita. B. tr. (/iz.) a face să vibreze; a face să oscileze; a menţine într-o mişcare oscilatorie. vibratile [Vaibrotail] adj. 1. (rar) capabil de a vibra. 2. v. v i b r a t o r y . vibratility [.vaibra'tiliti] s. (rar) posibilitatea de â vibra. vibrating [vai'breitirj,'—] adj. vibrant; vibrator. vibrating diaphragm [~ 'daiofrfem] s. (tel.) membrană. vibration [vai'brei/an] s. 1. vibraţie, oscilaţie; (fiz.) amplitude of ~ amplitudine a vibraţiei; (fiz.) forced ~ oscilaţie impusă / forţată. 2. tremurul frunzelor (plopului tremurător etc.). vibration meter [~ i mi:tsr] s. (fiz.) vibrometru. vibration screen [~ skri:n] s. (telm.) sită vibratoare. vibration strength [~ strenO] s. (telm.) rezistenţă la vibraţii. vibrative [vai'breitiv, Vaibretiv] adj. (rar) v. v i b r a t o r y . vibrato [vi'bra:tou] s. (muz.) vibrato, tremolo. vibrator [vai'breitor,'—] s. 1. (fiz.) vibrator, oscilator. 2. (constr.Jerov.) vibrator. 3. (tel.) dipol. vibratory [Vaibrateri, vai'breitori, amer. Vaibratouri] adj. 1. vibrator. 2. oscilator. 3. vibrant. vibrio [Vibriou],pl. vibrios [-z] sau vibriones [ivibri'ouniz] s. (biol.) vibrion. vibrissae [vai'brisi:] s. pl. 1. fire de păr ţepos (în jurul gurii celor mai multe mamifere şi în nas la om). 2. (omit.) pene zburlite în jurul ciocului. vibrograph [Vaibrougra:f, -graf] s. (fiz.) vibrograf. vibroscope [Vaibrouskoup] s. (fiz.) vibroscop. viburnum [vai'bomam] s. (bot.) călin (Viburnum opulus). vicar [Vikor] s. 1. (bis.) paroh; vicar. 2. (bis.) locţiitor de preot; ajutor de preot; preot de ţară; (fig.) ~ of Bray oportunist, persoană fără principii, renegat; clerk / lay / secular ~v. v i c a r c h o r a l ; Vicar of Christ locţiitorul lui Hristos, Papa. 3. (poetic) locţiitor, înlocuitor, reprezentant. vicarage ['vikarid3] s. 1. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. 2. (bis.) funcţia de locţiitor de preot etc. (v: v i c ar 2). 3. (bis.) venitul unui vicar. 4. (rar) înlocuire, suplinire. 5. (bis.) casă parohială. Vicar-Apostolic [Vikoriaspss'tolik] s. (bis.) episcop titular. vicarate [Viksrit] s. (bis.) jurisdicţia unui vicar. vicar choral [Viko 'ko(:)ral] s. (bis. anglicană) cantor, dascăl, cântăreţ. vicaress [Vikoris] s. (bis.) 1. soţie de vicar. 2. înlocuitoare a unei stareţe. vicar-general [Vika'dsanarel] s. (bis. anglicană) (funcţionar bisericesc) ajutor al unui episcop. vicarial [vai'ksarial] adj. 1. preoţesc, parohial. 2. v. v i c a r i o u s . vicarious [vai'kesrias] adj. 1. delegat. 2. substituit; făcut pentru altul, îndeplinit în locul altuia; ~ atonement ispăşirea vinei altuia. vicariously [-li] adv. prin delegare / substituire / înlocuire; în locul altuia. vicariousness [-nis] s. înlocuire, suplinire. vicarship [Viko/ip] s. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. vice1 [vais] s. 1. viciu. 2. defect, imperfecţiune, cusur, lipsă; corupţie, depravare; perversitate. 3. nărav. 4. (fig.) viciu (de construcţie). vice 2 1. s. (telm.) menghină, urs. II. vb. tr. 1. a prinde în menghină. 2. (rar) a înşuruba. 3. (rar) a forţa, a sili, a constrânge. vice3 [Vaisi] prep. în locul (cu gen.), în loc de. vice4 [vais] s. (fam.) prese, de la v i c e - c h a n c e l l o r ; v i c e - p r e s i d e n t etc. vice-admiral [Vais'aîdmaral] s. (mar.) viceamiral. vice-admiralship [-/ip] s. v. v i c e - a d m i r a l t y . vice-admiralty [-ti] s. (mar.) viceamiralitate; birourile viceamiralităţii. vice-admiralty courts [— ko:ts, — koots] tribunal maritim în posesiunile coloniale britanice. vice-agent [Vais'ek^ant] s. 1. locţiitor. 2. mijlocitor / negociator parlamentar. vice-bench [~bentf] s. (/elin.) banc de menghină. vice-cap [~kaep] s. v. v i c e c 1 a m p. vice-chairman [~'t/£3mon], pl. vice-chairmen s. vicepreşedinte. vice-chairmanship ["'t/ramanfip] s. vicepreşedinte. vice-chamberlain [~'tjeimt»lin] s. viceşambelan. vice-chancellor [~'t/a:ns3br, -sitar] s. 1. (mm.) rector. 2. vicecancelar.



 1017



view day



victual ['vitl] l.s.pl. hrană, alimente, provizii, merinde, mâncare. II. vb. A. tr. a apro­ vice-chancellorship [~'t/a:nspb/ip] s. 1. funcţie de vicecancelar. 2. (univ.) rectorat. viziona cu merinde, a obţine hrană pentru. B. rejl. a se hrăni. vice-clamp [~kla?mp] s. (tehn.) falcă de menghină. victualage [-id3J s. (rar.) v. v i c t u a l (I). vice-consul [~'kDnsal] s. viceconsul. victualler [-ar] s. 1. furnizor de alimente. 2. câreiumar; licensed ~cârciumar autorizat vice-consulship [~'konspl/ip] s. viceconsulat. să vândă băuturi spirtoase. 3. (mar.) cantinier. 4. (mar.) vas care transportă alimente pentru vice-dean [~'di:n] s. (univ.) prodecan. a aproviziona alte vase. vice-doge [~'doud3] s. vicedoge. victualling ['vitlirjj s. aprovizionare cu alimente. vice-doll [~dsl] s. (amer.) femeie de moravuri uşoare. r victualling bill [~ bil] s. certificat de vamă pentru transportul proviziilor. vicegerency ["'d^sransi, - d3pr-] s. 1. locotenentă. 2. guvernământ. victualling house [~ hausj s. restaurant, birt. vicegerent [~'d3cr3nt, -^iar-] I. adj. care ţine loc, care suplineşte. II. s. delegat, victualling office [~ ofis] s. 1. birou de aprovizionare. 2. (si.) stomac, ramazan. reprezentant, înlocuitor, locţiitor; guvernator. r victualling ship [~ /ip] s. (mar.) vas de aprovizionare. vice-governor [~'gAvsn3 ] ş. viceguvernator. victualling yard [~ ju:d] s. (mar.) doc pentru provizii. vice-jaw [~d3o:] ş. v. v i c e - c i a m p . vicugna [vi'kmnis], vicuna [vi'kjujna] s. (zool.) vicunia (Vicugna vicugna). vice-king [~'kirj] s.l.v. v i c e r o y . 2. (amer.) patron al unei case de toleranţă. vide ['vaidi(0, 'videi] vb. impers. vezi; ~supra vezi mai SUS; ~infra vezi mai jos. vice-marshal [~'ma:/pl] s. (mii) vicemareşal. videlicet [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket] adv. şi anume, adică, cu alte cuvinte. vice-minister [~'minist9r] s. ministru adjunct, locţiitor de ministru. video ['vidiou] I. s. 1. (amer.) televiziune. 2. (7V) bandă video. II. adj. video. vicenary [~'visin3ri, -cri] adj. (mat.) care aparţine numărului douăzeci. video camera [~ -ksmpra] s. videocameră. vicennial [vai'senial] adj. 1. de douăzeci de ani. 2. care are loc la fiecare douăzeci de videocassette [ividiouko'set] s. 1. videocasetă. 2. înregistrare pe o videocasetă. ani. 3. care durează douăzeci de ani. videocassette recorder [- riiko:d3r] s. videocasetofon. vice-presidency [Vais'prezid^nsi] s. vicepreşedinte. video clip ['vidiou klip] s. videoclip. vice-president [~'prezidant] s. v. vicepreşedinte. videodisc [Vidioudisk] s. (TV) videodisc. vice-presidentship Hprezidsnt/ip] s. v. v i c e - p r e s i d e n c y . video game ['vidiou geim] s. joc (electronic), video, videojoc. vice-principal [~'prins3p3l, -sip-] s. (scol.) subdirector. videogenic [iVidiou'd3enik] adj. telegenic. vice-queen [~'kwi:n] s. (rar) v. v i c e r e i n e . videophone ['vidiofoun] s. videofon, videotelefon. vice racket [~ -rackitj s. (amer.) organizaţie care exploatează casele de toleranţă. video printer ['vidiou -prints'"] s. (infor.) imprimantă video. viceregal [~'ri:g3l, -'-,'-.—] adj. viceregal. video recorder [ ~ ritko:d3r] s.v. v i d e o t a p e r e c o r d e r . vicereine [~'rein,'—] s. viecregină; soţia viceregelui. videotape [Vidiouteip] (TV) I. ş. 1. banda video. 2. înregistrare pe bandă video. II. vb. viceroy [~roi] s. vicerege. tr. a înregistra pe bandă video. viceroyal [~rotel, -'—] adj. v. v i c e r e g a l . videotape recorder [ ~ riiko:dor] s. videorecorder. viceroyalty [-'robiţi] s. viceregalitate. vidette [vi'det] s. v. v e d e t ţ e. viceroyship [~ roi-jip] s.v. v i c e r o y a l t y . vidicon ['vidikon] s. (amer. eln.) tub videocaptor, vidicon. vice-sherifî [~'Jerif] s. locţiitor de şerif. vidimus ['vaidimos, 'vid-] s. 1. (jur.) legalizare. 2. schiţă, rezumat, sumar; extras (dintr-un vice-squad [~skwod] s. (amer.) brigadă de moravuri. registru). vice versa ['vaisi 'vaisa] adv. (lat.) viceversa; invers, opus, contrariu; I dislike him viduage ['vidjuid3, amer. -d3u-] s. 1. văduvie. 2. (fam.) văduvă. and ~ mie nu-mi place (el) şi nici eu lui. viduîty [vi'djuiti] s. (rar.) văduvie. vicinage [rvisinid3] s. (rar, poetic) 1. vecinătate. 2. împrejurimi. 3. apropiere. 4. legături viduous [Vidjuas] adf (rar) văduvit. de vecinătate. vie [vai],part, nedefinit vying ['vaiin] vb. A. intr. (with) a se lua la întrecere, ase lupta, vicinal [Visinal] adj. (rar) 1. vicinal, învecinat. 2. apropiat. a concura, a rivaliza (cu cineva). B. tr. (înv.) a întrece, a bate (la joc de cărţi). vicinity [vi'siniti, vai'si-] s. vecinătate, proximitate, împrejurime, preajmă; (jig.) he is vielle [vjel] s. v. h u r d y - g u r d y . in the ~ of sixty are aproape şaizeci de ani. Viennese [.vie'ni:z, via'n-, amer. -■viia'niiz, -ni:s] I. adj. vicnez. II. s. (identic la pi.) vicious [Vi/as] adj. 1. vicios, incorect, defectuos, greşit; ~style stil defectuos. 2. stricat, locuitor al Vienci. corupt, depravat, vicios. 3. brutal, crud, sălbatic. 4. (despre aer) viciat, impur, insalubru, Vietnamese [ivjetna'miiz] I- adf vietnamez, din Vietnam. II. s. 1. locuitor din Vietnam, nesănătos. 5. (despre animale) nărăvaş; ~dog câine rău; ~tricks purtări rele; toane; nărav vietnamez. 2. (folosit ca pi.) the ~ vietnamezii, poporul vietnamez. (la cai). 6. răutăcios, ranchiunos; ~ remarks observaţie răutăcioasă. view [vju:] I. s. 1. privire, căutătură, ochire, cercetare, scrutare; atfirst~la prima vedere; vicious circle [~ 'saikl] s. cerc vicios. at one ~dintr-o ochire /privire; I should like to get a nearer ~ of it aş vrea să-1 cercetez viciously [Vi/ssli] adv. 1. vicios. 2. incorect. 3. răutăcios, cu răutate. 4. cu brutalitate, mai îndeaproape. 2. vedere, expunere (la vedere); private ~ vernisaj pentru invitaţi; cu sălbăticie. exposed to ~ la vedere, expus (vederii tuturor), în văzul tuturor, hidden from ~ ascuns viciousness ['vi/asnis] s. 1. natură vicioasă; viciu. 2. răutate. privirilor, tăinuit, tainic; he passed from our — l-am pierdut din ochi / din vedere; he vicissitude [vi'sisitju:d, vai's-] s. 1. vicisitudine. 2. (poetic) schimbare, varietate, struck him in full ~ of the crowd l a pălmuit în văzul mulţimii; in full ~ of the others nestatornicie. chiar în faţa celorlalţi; when he came in ~ of the crowd he stopped când a dat ochii vicissitudinary [.visisi'tju:dinsri, -neri] adj. 1. schimbător, nestatornic, instabil, variabil. cu mulţimea s-a oprit; new difficulties have come into ~ s-au ivit noi dificultăţi; we 2. alternativ. were in ~ of the land se vedea ţărmul; land in ~! pământ! uscat! 3. vedere, perspectivă, vicissitudinous [ivisisi'tjmdinas] adj. v. v i c i s i t u d i n a r y . deschidere, privelişte, vizibilitate; (opt., fot.) angle of ~ unghi de vedere /câmp; car with vicontiels [vai'kontialz] s. pi. (înv.) anumite arenzi pe care şeriful trebuia să le plătească open ~ maşină cu bună vizibilitate; (opt.) field of ~ câmp de vedere (al unui telescop regelui. etc.); what a pretty ~! ce frumoasă privelişte / vedere!; one gets a beautiful ~ from vicount ['vaikaunt] s. (înv.) v. v i s c o u n t . the top din vârf se deschide o perspectivă minunată / ai o privelişte admirabilă; point victim ['viktim] s. 1. jertfa; animal pentru jertfă. 2. victimă; jertfă; pradă; to fall a ~ of ~ punct de vedere; a bird's eye ~ privire generală / sumară. 4. imagine; fotografie; to smb. a cădea victimă cuiva; the ~ of circumstances victima împrejurărilor; the ~s vedere; side ~ vedere laterală; ~sof London vederi din Londra. 5. (arhit., desen tehnic) plan, secţiune,ridicare.6. (jur.) descindere; cercetare / investigaţie / anchetă la faţa locului. of a railway accident victimele unui accident de cale ferată. victimization [iviktimai'zei/sn] s. urmărire, persecuţie, represalii; concediere a 7. (/nil.) recunoaştere, cercetare. 8. atenţie, vedere; memorie; to keep smth. in ~ a nu pierde ceva din vedere, a ţine seama de ceva; 9. (fig.) privire generală, rezumat, schiţă; muncitorilor şi funcţionarilor pentru participare la grevă. victimize [Viktimaiz] vb. tr. 1- a sacrifica, a jertfi, a aduce jertfă. 2. a înşela, a amăgi. sâmbure, esenţă. 10. punct de vedere, părere, opinie, concepţie, fel de a vedea/ de a privi lucrurile; to take a right ~ of things a vedea lucrurile cum se cuvine, a avea o concepţie 3. (pol.) a persecuta (participanţii la grevă). victor ['vikta1"] I. s. 1. biruitor, învingător. 2. (poetic) distrugător. II. adj. învingător, justă; what are your ~s of the matter? cum vezi dumneata chestiunea?; in my ~ după părerea mea, după mine; my ~ is that părerea mea este că; to take smb.'s ~s a împărtăşi biruitor, victorios. părerea cuiva, a fi de aceeaşi părere cu cineva, a da cuiva perfectă dreptate; to take a victoress ['viktaris, -esj s. învingătoare, cuceritoare. Victorian [vik'toirian] I. adj. din timpul reginei Victoria (1837-1901), victorian; (ftg.) narrow ~ of smth. a privi în mod îngust o problemă. 11. consideraţie, vedere, socoteală; early ~de modă veche, demodat. II. s. persoană din epoca victoriană; scriitor victorian. in ~ of these facts ţinând seama de / având în vedere / luând în consideraţie / date fiind aceste fapte. 12. intenţie, plan; ţel, ţintă, obiectiv, scop; vederi; will this meet your ~s? Victorianism [-iz^m] s. spiritul perioadei victoriene. asta vă va conveni?; to have smth. in ~ a avea în vedere ceva, a ţinti la ceva, a plănui victorine ['viktarim, T-'-] s. guler de blană pentru femei; boa. victorious [vik'toiriss] adj. victorios, biruitor, triumfător, învingător; vestitor al victoriei; ceva; I have nothing particular in ~ this evening astă-seară nu am nici un program; with this in ~ în acest scop, pentru asta; with the ~ of doing smth. în scopul de / pentru ~ day zi de victorie; ~ wreath cununa victoriei. a face ceva. II. vb. tr. 1. a vedea, a privi, a arunca o privire / ochire / căutătură asupra victoriously [-li] adv. victorios, biruitor. (cu gen.) 2. a cerceta, a examina, a inspecta; a vizita. 3. a considera, a socoti, a privi; victory ['viktori] ş. victorie, biruinţă, izbândă; to carry / to get/ to obtain / to achieve the subject may be ~ed in different ways chestiunea poate fi privită din diferite puncte / to gain a ~ a câştiga / a obţine / a repurta o victorie; to chain ~ to one's car a fi mereu de vedere. 4. a vedea, a percepe, a zări, a surprinde. 5 (tehn.) a urmări (în special progra­ victorios; narrow ~ victorie greu obţinută; Cadmean / Pyrrhic ~ victorie â la Pyrrhos, mul TV). victorie care costă jertfe mari / egală cu o înfrângere / scump plătită. viewable ['vjmabl] adj. 1. vizibil, care poate fi văzut. 2. care merită să fie văzut. Victory Day [~ dei] s. Ziua Victoriei. view camera ['vjm'ksmsra] s. (fot.) aparat fotografic de turist. victress ['viktris, -res] s. (rar) biruitoare, învingătoare. view day [~ dei] s. avanpremieră, vernisaj al unei expoziţii rezervat invitaţilor. victrix ['viktriks] s. (rar) v. v i c t r c s s.



 viewer



viewer ['vju:ar[ s. 1. spectator; cercetător, examinator. 2. (telin.) supraveghetor, inspector; (mine) supraveghetor în minele de cărbuni. 3. cunoscător (i/t materie de artă). 4. telespectator. view finder ['vju: .fainda'] s. 1. (fot.) dispozitiv de vizare. 2. (tel.) vizor. view halloo [~ ha'Iu:, ~ haî'lu:] s. (cinegetică) strigătul vânătorului la vederea vulpii care-şi părăseşte ascunzătoarea. viewiness ['vjurinis] s. putere de pătrundere / înţelegere. viewless [Vjudis] adj. 1. (poetic) care nu vede, orb. 2. (poetic) invizibil, nevăzut, nezărit, de neobservat. 3. (despre o casă) care nu are / fără perspectivă. 4. fără păreri / opinii (proprii). viewly [Vju:li] adj. (dial.) 1. bătător la ochi, izbitor, frapant, surprinzător. 2, drăguţ, arătos, nostim. viewpoint l'vju:'point] s. 1. punct de vedere. 2. poziţie, unghi. viewy ['vju:i] adj. (fam.) 1. excentric, ciudat (in vederi). 2. de efect; cu efect; clar, luminos; frapant, izbitor, bătător la ochi. vigil [rvid3il] s. 1. veghe, priveghere; to keep ~ a sta de veghe. 2. (mai ales pi.) (bis.) ajun şi post în ajun de sărbătoare. vigilance [Vid3ilons, -d33l-] s. 1. vigilenţă, circumspecţie. 2. (med.) insomnie. 3. (înv.) pază, strajă, veghe, gardă. vigilancy [-i] s. v. v i g i l a n c e . vigilant ['vid3ilant, -d33l-] adj. vigilent; prudent, precaut, prevăzător; grijuliu, plin de grijă. vigilantly [-li] adv. vigilent etc. (v. v i g i l a n t ) . vignette [vi'njet, -'net] s. 1. (poligr.) vinietă. 2. (fot.) bust. 3. (lit.) schiţă. vignetter [-ar] s. (lot.) 1. aparat pentru fotografiat numai bustul. 2. v. v i g n e 11 i s t. vignettist [-ist] s. (fot.) fotograf de vignete. vigone [vi'goun] s. v. v i c u g n a. vigoroso [ivi:go»'rousou, -ga'rouss] adv. (muz.) vigoroso, cu putere / vigoare. vigorous ['vigaras] adj. 1. viguros; puternic, voinic, robust; energic. 2. curajos, hotărât. vigorously [-li] adv. viguros, cu vigoare. vigour ]'vigar] s. 1. putere, forţă, energie, vigoare, vitalitate, robusteţe; generative ~ putere generativă; ~of mind vioiciune a minţii, pătrundere. 2. eficacitate, efect, influenţă. Viking ['vaikirj, Vi:k-] I. s. (ist.) viking, rege al mărilor. II. adj. de viking. vilayet [vi'lcujet, ---'-] s. (tnrc. ist.) vilaiet (provincie a Imperiului otoman). vile [vail] adj. 1. de rând; de jos. 2. josnic, mârşav, netrebnic, abject, ticălos. 3. (fam.) respingător, dezgustător, ruşinos, scârbos; urât, urâcios, detestabil, execrabil. vilely ['vailli] adv. josnic etc. (v. v i 1 e 2,3). vileness ['vailnis] s. răutate; mişelie, ticăloşie, josnicie. viliaco [vili'eikou] s. (înv.) mişel, ticălos, mizerabil, netrebnic. vilification [rvilifi'kei/pn] s. înjosire, desconsiderare, discreditare; defăimare, calomniere. vilifier ['vilifaia1"] s. calomniator, defăimător, denigrator. vilify ['vilifai] vb. tr. a defăima, a calomnia, a denigra, a discredita, a vorbi de rău, a huli, a ocărî, a insulta, a înjosi, a umili. -vilipend [Vilipend] vb, tr. (rar) a vorbi cu dispreţ despre, a defăima, a dispreţui. vili [vil] s. 1. cătun, sătuc; sat, comună. 2. enorie, parohie. 3. moşie. villa ['vila] s. vilă, casă la ţară. villadom [-dom] s. (rar) vile. village [Vilid3] s. sat; (glumeţ) the little ~ Londra sau un alt oraş mare. villager [-ar] s. sătean, ţăran. villain ['vilan,,awer. -lin] s. 1. (ist.) iobag, şerb, vecin. 2. nemernic, scelerat, secătură, lichea, puşlama; răufăcător. 3. (glumeţ) viclean, şmecher. 4. (teatru, film etc.) personaj negativ. 5. (fam.) infractor. villainage [-id3 f s. v. v i l l e i n a g e . villain-like [-laik] adv. v. v i l l a i n o u s l y . villainous [-as] adj. 1. nemernic, ticălos, mişelesc, mârşav, josnic; ~ action nemernicie, ticăloşie, mişelie. 2. (fam.) abominabil, foarte rău, execrabil. villainously [-asii] adv. infam, groaznic, execrabil. villainy [-i] s. mişelie, ticăloşie, nemernicie, infamie. villakin l'vilakin] s. (rar) 1. vilişoară. 2. sătuc(ean), sătuleţ. villalike ['vilalaik] adj. ca o vilă. villanage ['vilinid3,«mer. -Ian-] s. v. v i l l e i n a g e . villanelle [ivila'nel] s. (ital.) vilanelă (cântec sau poezie pastorală). villatic [vi'laetik] adj. (înv.) ic Ia ţară, câmpenesc, ţărănesc. villeggiatura [virlcd3ia'tuara] s. vilegiatură, şedere la vilă. villein ['vilinl s- v. v i l l a i n (1). villeinage [-id3] s. (ist.) serbie, iobăgie. villose ['vilousj adj. v. v i 11 o u s. villous f'vilas] adj. 1. (anat.) păros, flocos; the ~ coat of the stomach mucoasa viloasă a stomacului. 2. (bot.) lânos; catifelat. vim [vim] s. (fam.). 1. energie, putere, vigoare. 2. hărnicie. viminal [Viminal] adj. (bot.) 1. care dă naştere la ramuri flexibile. 2. format din ramuri flexibile. vimineous [vi'minias] adj. (rar) format din mlădiţe subţiri. vinaceous [vai'nei/as] adj. 1. privitor la vin, de vin. 2. de culoarea vinului; roşu ca vinul. vinaigrette [ivinei'gret, -ni'g-] s. 1, vinegretă. 2. flacon cu oţet aromatic. vinaigrous [vi'ncigras] adj. 1. acru (ca oţetul). 2. (fig.) acru, posac, morocănos, indispus. vincibility [ivinsi'biliti] s. posibilitatea de a fi învins. vincible [Vinsibl] adj. uşor de învins, lesne de biruit, care poate fi învins.



1018



vincibleness [-nis] s.v. v i n c i b i l i t y . vinculum ['vinkjulam], pl. vincula ['virjkjula] s. 1. fren, ligament («rai ales anat.). 2. (mat.) linie trasă deasupra mai multor termeni pentru a arăta că au o relaţie comună cu ceea ce îi urmează sau îi precede. 3. v. b r a c e (1,5). 4. (fig.) legătură; cătuşe. vindemial [vin'dkmial] adj. (rar.) referitor la culesul viilor. vindicability [.vindika'biliti, -laţi-] s. justificabilitate. vindicable ['vindikabl] adj. justificabil, care poate fi apărat. vindicate ['vindikeit] vb. tr. 1. a justifica. 2. a reabilita, a dezvinovăţi, a apăra. 3. a pretinde, a reclama, a revendica. 4. a răzbuna. vindication [.vindi'kei/an] s. 1. apărare, ocrotire, susţinere. 2. justificare; dezvinovăţire. 3. reabilitare. vindicative ['vindikativ, -keit-, vin'dikativ] adj. 1. justificator, susţinător, apărător, ocrotitor. 2. (înv.) vindicativ, pedepsitor, răzbunător. vindicator ['vindikeita'] s. 1. apărător, ocrotitor, protector, susţinător. 2. (rar) răzbunător. vindicatory ['vindikat^ri, -keit-, amer. 'vindikatouri] adj. 1. care reabilitează; care apără; care justifică. 2. de pedeapsă, pedepsitor. vindictive [vin'diktiv] adj. 1. vindicativ, răzbunător. 2. (rar) pedepsitor. vindictiveness [-nis] s. sete de răzbunare. vine [vain] s. (bot.) 1. viţă (plantă agăţătoare); viţă de vie (Vitis sp.); (fig.) one's own ~ and fig-tree casa părintească. 2. lujer / cârcel de viţă. vine arbour ['vain iu:bar] s. boltă de viţă de vie. vine-bcaring [~.bearii]] adj. producător de vin(uri), vinicol, vinifer. vine-borer [~.ba;rar[ s. specie de insectă care distruge viţa de vie (Prionus laticollis). vine branch [~ bra:nt/] s. surcea de viţă de vie; ornament arhitectonic imitând viţa. vine bud [~ bAd] s. (bot.) mugur de viţă. vine-clad [~klEed] adj. (poetic) înveşmântat în viţă, încoronat cu viţă. vine culture [~ ikAlt/ar] s. viticultură. ■ vined [vaind] adj. cu frunze de viţă de vie. vine disease ['vain diizi:z] s. (bot.) boală a viţei de vie (mană etc.). vine dresser [~ .dresa'] s. 1. vie. 2. culegător de vie. vine estate [~ isiteit] s. podgorie, vie. vine fretter [~'fretar] s. v. v i n e g r u b . vinegar [Vinigar] I. s. 1. oţet; oţet de vin; aromatic ~ oţet aromatic; ~ of lead acetat de plumb; ~ of wood oţet de lemn. 2. (rar fam.) vorbire acră; răspuns ursuz/morocănos (_t7g.) acrime. II. vb. tr. a acri, a oţeti; a face oţet din. vinegar bottle [~ ibatl] s. sticlă de oţet; serviciu de oţet. vinegarish ['vinigari/] adj. 1. acru ca oţetul. 2. (fig.) posac, morocănos, ursuz. vinegar plant ['viniga pla:nt] s. (bot.) ciupercă de oţet (Micoderma aceti). vinegar works [~ warksj s. fabrică de oţet. vinegary ['vinigari] adj. 1. de oţet, acetic. 2. acru. 3. (fig.) acru. vine grower ['vain igroua'] s. viticultor, podgorean. vine growing [~ • grouirj] s. viticultură. vine grub [~ grAb] s. (entom.) păduche de viţă de vie. vine knife [~ naif] s. cuţit de tăiat viţa, cosor. vine leaf [~ li;f] s. (bot.) 1. frunză de viţă. 2.pl. viţă de vie. vine plot [~ plat] s. podgorie. vine prop ]~ prap] s. arac (de viţă). vine reaper [~ .ri:par] s. v. v i n t a g e r . vinery ['vainari] s. 1. seră pentru viţă de vie. 2. loc unde se fabrică vinul. vine shoot ['vain Ju:t] s. (bot.) viţă, lăstar, cârcel. vine stick [~ stik] s. arac. vine stock [~ stakj s. (bot.) butuc de viţă. vinewed [Vinju;d] adj. (înv.) putregăios, putrezit, mucegăit. vineyard ['viniad, rar -ja:d[ s. vie, podgorie. vingt-et-un ['va:ntci'a:n, 've:nt-, -'a:n, -'u;n] s. (tr.) un fel de joc de noroc (cu cărţi de ~ joc). viniculture ]'vinikAlt/ar] s. v. v i t i c u 11 u'r e. viniculturist 1'vinikAlt/arist] s. vinicultor. viniferous [vi'nifiras] adj. vinifer, producător de vin(uri). vinificator [Vinifikcitor] s. aparat pentru fabricarea vinului. vino ['vi:nou] s. (fam.) vin. vinometer [vi'namita', vai'n-] s. aparat pentru măsurarea alcoolului din vin. vin ordinaire [pronunţia franceză] s. (fr.) vin de calitate inferioară; terasă. vinose ['vainous] adj. v. v i n o u s . vinosity [vai'nasiti] s. vinozitatc. vinous ['vainas] adj. vinos, de vin; ~ flavour buchet al vinului; ~eloquence elocvenţă datorată vinului; ~ smell miros de vin. vinous spirit [~ .spirit] s. spirt de vin. vintage |'vintid3] I. s. 1. culesul viilor. 2. producţia vinicolă a unui an. 3. vin de calitate superioară. 4. (rar) vin. II. adj. de calitate superioară, valoros. vintager |-a r [ s. culegător de struguri, vier. vintner ['vintna1"] s. (înv.) negustor de vinuri, cârciumar. vintnery ['vintnari] s. comerţ cu vinuri. vintry ['vintrij s. (rar) cârciumă; pivniţă de vin. viny ['vaini] adj. 1. de vie, referitor la viţa de vie. 2. de vin. 3. bogat în vinuri. vinyl ['vainil] s. (chim.) vinii. vinyl acetate [~ .sesiteit] s. (chim.) acetat de vinii. vinylacetylene [.vainila'setilkn] s. (chim.) vinilacetilenă. viol ['vaial, vi'il, vial] s. (muz. ist.) violă; bass ~ violoncel; double bass ~ contrabas.



 1019



vis cin



virginally [-3li] adv. feciorelnic, virginal. viola1 [vi'oub, 'vials, amer. şi vai'oub] s. (muz.) 1. alto (instrument muzical), violă virgin-born ['vax^in'bom] adj. născut din fecioară. mare. 2. v. v i o l . 2 virgin clay [~ 'klei] s. (ceramica) argilă umedă, necoaptă. viola ['vabb, 'visb, 'vaioub, vai'oub] s. (bot.) viorea, toporaş (Viola adorata). virgin honey [~ 'runi] s. miere curată, scoasă din fagure prin centrifugare. violable ['vabbbl, 'vaioul-] adj. violabil; vulnerabil. virginhood ['vaid^inhud] s. virginitate, feciorie, fetie. violaceous [ivab'lci/ss, ivaioul-] adj. 1. violet, vioriu, violaceu. 2. (bot.) violaceu, de viorele. Virginia [va(:)'d3inb] s. tutun de Virginia. Virginia creeper [~ ikri:par] s. (bot.) viţă sălbatică. violascent [ivais'lessnt] adj. v. v i o l e s c e n t . Virginia fence [~ fens] s. gard în zigzag. violate ['vableit, 'vaioul-] vb. tr. 1. a viola; a contraveni (cu dat.); a călca (legea, Virginian [v3(;)'d3inbn] I. adj. din Virginia. II. s. locuitor din Virginia. jurământul, un tratat). 2. a profana (un mormânt); a tulbura (liniştea) 3. a silui, a viola. Virginia reel [v3(:)'d3inJ3 ri:l] s. (amer.) vechi contradans englez. violation [ivaia'lei/^n, Vaiou'l-] s. 1. violare, (în)călcare (a legii), contravenirc. virginity [v3(:)'d3initi] s. 1. feciorie, fetie, virginitate. 2. (fig.) curăţenie, puritate, 2. profanare, pângărirc. 3. siluire, violare. 1 violator ['vaisbita ", 'vaioul-] s. 1. (în)călcător (al legii), violator. 2. profanator. nepătate, castitate, cinste. 3. (jig.j noutate. virgin knot ['V3:d3in 'not] s. (poetic) feciorie, virginitate, fetie. 3. pângăritor; violator, siluitor. virgin land [~ 'lasnd] s. pământ virgin / înţelenit / nedefrişat. violence [Vabbns] s. 1. violenţă; intensitate, forţă, vigoare, furie (a focului, vântului, virgin-like [V3:d3inlaik] adj. (rar, fig.) feciorelnic, (ca) de fecioară. a unei persoane). 2. violenţă, siluire, brutalitate; to die by ~ a avea o moarte violentă, a nu muri de moarte bună, a fi asasinat; to use ~ a face uz de puterea fizică; a fi violent, Virgin Mary ['vs:d3in 'mesri] s. (ret.) Fecioara Maria. a se purta cu violentă; to do ~ to one's principles a-şi călca/a-şi viola principiile; to do ~ virgin's bower ['v3:d3inz 'bou3r] s. (bot.) viţă-de-pădurc, curpen (Clematis). to one's conscience a-şi călca pe inimă, a merge împotriva voinţei sale, a acţiona împotriva Virgo [Vsigou] s. (astron.) Fecioara (constelaţie şi semn al zodiacului). propriei conştiinţe; to do ~ to the law a călca / a înfrânge legea. 3. (jur.) violenţă; virgulate [Va:gjulit] adj. în formă de varga / nuia. to commit acts of ~, to resort to ~ a face uz de violenţă, a recurge / a se deda la acte virgule ['v3:gju;l] s. 1. varga mică. 2. (rar) virgulă. de violenţă. viridescence [iviri'desns] ş. înverzire. viridescent [iviri'desnt] adj. verzui; care tinde să devină verde. violent [Vabbnt] adj. 1. violent, intens, puternic, tare; aspru, viu. ascuţit; ~ storm viridity [vi'riditi] s. 1. verdeaţă. 2. (fig.) răcoare, prospeţime; vioiciune, vivacitate. furtună puternică; (auto) ~ braking frânare brutală; ~ fever febră puternică, friguri, mari virile ['virail, 'vabrail, amer. 'vairil] adj. 1. nubil, puber. 2. viril, bărbătesc, masculin. / puternice; ~ pain durere acută. 2. brutal, sălbatic, violent, aspru; to lay ~ hands upon oneself a se sinucide, a-şi face (singur) scama; to lay ~ hands on smth. a) a smulge 3. curajos, vioi; ~ mind inteligenţă vie / sclipitoare. ceva, a lua ceva cu de-a sila; b) (jur.) a ataca în fapt proprietatea unui obiect; ~ abuse virilescent [iviri'lesnt] adj. (despre femei) care capătă unele caractere bărbăteşti spre injurii violente: to die a ~ death a nu muri de moarte bună / în patul său, a muri de mâna bătrâneţe. cuiva; to become ~ a) a se deda la acte de violenţă; b) a se înfuria, a-şi ieşi din fire / virility [vi'riliti, .vab'r-] s. virilitate, bărbăţie. răbdări. 3. furios, vehement, irascibil, mânios, iute Ia mânie; to be in a ~ temper a fi virology ['vab'rDbd3i] s. virologic, virusologie. furios, a-şi ieşi din sărite, a fi mânios la culme. 4. ţipător, ascuţit, viu; ~ colours culori virose [Vabrous] adj. 1. otrăvitor, virotic. 2. (bot.) urât mirositor. vii / ţipătoare; her hair is of a ~ red are parul roşu ca focul. 5. (jur.) forte, irefragabil; virtu [v3:'tu:, amer. şi'--] s. 1. interes pentru artă, gust artistic; articles of ~ articole - presumption prezumţie irefragabilă. / obiecte de artă, antichităţi, rarităţi; gentleman of ~ om de artă. 2. articole / obiecte de artă. violently [-li] adv. 1. violent, cu violenţă. 2. puternic; extrem de, foarte. virtual ['v3:tju3l[ adj. 1. virtual, faptic, efectiv, de fapt, real; he is the ~ manager of violescent bvab'lcspnt, ivaiou'l-] adj. bătând în violet. violet [Vablit, amer. şi -let] I. s. 1. (bot.) viorea, violetă, toporaş (Viola adorata). 2. violet the business el este adevăratul conducător al afacerii. 2. posibil. virtuality [ivaitju'Eeliti] s. virtualitate. (culoare). II. adj. violet, vioriu. virtually fvsitjusli] adv. real, efectiv, de fapt, în fond, în principiu. violet-coloured [~.kAbd] adj. violet, vioriu. virtual reality [ivsitjual ri'aelitij s. realitate virtuală. violet powder [~ -palida] s. pudră parfumată cu iris. virtue ['v3:tju:]s. 1. virtute; to make a ~ of necessity a fi virtuos de nevoie, a transforma violin fvab'lin. amer. şi ivaiou'l-] s. 1. vioară; first ~ vioara întâi; second ~ vioara a necesitatea în virtute. 2. castitate, curăţenie; a woman of ~ o femeie cinstită; of easy ~ doua; 2. (amer. fam.) mitralieră uşoară (de care se servesc gangsterii). de moravuri uşoare. 3. merit, valoare, excelenţă, capacitate, destoinicie, iscusinţă; bunătate; violin bow [~ bou] s. (muz.) arcuş de vioară. she has every ~ are toate calităţile; negative ~ virtute pasivă; (proverb) ~ is her / its violin case [~ keis] s. cutie de vioara. own reward virtutea c propria ei recompensă. 4. forţă, putere, acţiune, eficacitate; violinist [Vabbnist, .--'--] s. violonist; first ~ prim violonist. a remedy of great ~ un remediu de mare eficacitate; by / in ~ of în virtutea (cu gen.), violist [vi'oulist, 'vablistj s. (muz.) altist. mulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.). 5. (înv.) vitejie, bravură. 6. proprietate, însuşire, violoncellist [.vabbn'tjelist, amer. -vi:oubn'tf-, ivabbn's-] s. violoncelist, eclist. calitate; the ~ of resisting temperature proprietatea de a rezista la temperatură înaltă. violoncello [ivabbn't/clou, amer. şi -'selou] s. violoncel, ccllo. virtueless [-lis] adj. 1. lipsit de virtute, vicios. 2. fără efect, ineficace. 3. fără valoare. violone ['vabloun, amer. vjiou'louni] s. (muz.) vioara mare. virtuosa [.va:tju'ous3,amer. -t/u-],pl. virtuose [-sei] s. virtuoasă, executantă desăvârşită. vip [vip] s. (contragere din „ v e r y i m p o r t a n t p e r s o n " ) (fam.) personaj virtuosi [.vsitju'ousi] pi. de la v i r t u o s o . important, personalitate. virtuosity [iV9;tju'ositi] s. 1. virtuozitate, măiestrie. 2. gust artistic. viper [Vaip3r] s. 1. (zoo/.) viperă, năpârcă, şarpe; common ~ viperă (Vipera berus). virtuoso [iV3:tju'ousou], /;/. virtuosos [-z] sau virtuosi [iV3:tju'ousi] s. 1. virtuos, 2. (jig.) viperă, năpârcă, şarpe; to cherish a ~ in one's bosom a încălzi un şarpe la sân. executant desăvârşit. 2. expert în materie de artă, cunoscător de artă. 3. colecţionar de 3. (fam.) toxicoman. 4. (amer. fam.) personaj important. obiecte de arta. viperess ['vaipsris, -es], s. (fig.) viperă, femeie rea, zgripţuroaică. virtuosoship [-/ip] s. 1. virtuozitate, măiestrie. 2. gust artistic, cunoaştere în materie viperine ['vaiparain] adj. (zool.) viperin. de artă. viperish ['vaipari/j adj. veninos, otrăvitor, înveninat (şifig.). virtuous ['V3:tju3s] adj. 1. virtuos. 2. cast. viperous ['vaipsrss] adj. 1. veninos, otrăvitor. 2. (mai ales jig.) rău, răutăcios, maliţios, virtuousness f-nis] s. 1. virtute. 2. excelenţă. 3. decenţă. înveninat, veninos. 3. (med.) toxic, virulent. virulence ['virjubns] s. 1. virulenţă, toxicitate. 2. (jig.) ură, răutate, asprime, violenţă, viper's bugloss ['vaipaz 'bju:gbs] s. v. b 1 u e w e e d. virulenţă. viper's grass [~ gra:s] s. (bot.) salată de iarnă (Scorzonera hispanica). virulent ['virjubnt] adj. 1. virulent, toxic, veninos. 2. (med.) periculos, primejdios, viraginian ['vir3'd3inbn] adj. (rar) 1. de hermafrodit. 2. certăreţ, arţăgos, gâlcevilor. malign. 3. răutăcios, rău, violent. viraginity ['vira^initi] s. (rar) hermafroditism. virulently [-li] adv. cu virulenţă. virago [vi'ru.gou, -'reig-, amer. şi vai'reig-] s. 1. virago, femeie cu fire şi maniere de viruliferous [.virui'lifarss] adj. (med.) care conţine un virus; care conţine o materie bărbat, omoaie. bărbăţoi. 2. femeie înaltă, jandarm. 3. femeie cicălitoare, zgripţuroaică. otrăvitoare. viral [Vaisral] adj. viral, virotic. virus f'vabras] s. 1. (med.) virus. 2. (fig.)rnolipsirc,infecţie, contagiune. 3. (jig.) răutate, virelay |Virilei] s. (înv.) rondel. virulenţă. 4. (infor.) virus. virent ['vaiarant] adj. (înv.) verde, care înverzeşte. vis |vis],pl. vires [rvabri:z] s. forţă, putere. vires [Vabri:z] pl. de la v i s. visa [pvi:z3] s., vb. tr. v. v i s e . virescence [vai'respns] s. 1. verde. 2. (bot.) culoare verde anormală a petalelor. visage ['vizid3] s. (lit.) faţă, figură, expresie a feţei, aspect, înfăţişare, aer. virescent [vai'ressnt] adj. care devine verde; verzui. visaged [-d] adj. (în cuvinte compuse) cu faţa; dark-~oacheş; long-~cu faţa prelungă. virgate1 ['va:git] adj. subţire şi înalt (ca o nuia), ea tras prin inel. 2 visard [Vizsd] s., vb. tr. (înv.) v. v i s o r. virgate s. măsurătoare pentru pământ (variabilă: falcă, prăjină etc.). vis-â-vis ['vi(:)zo:vi:, -zsv-, -zaev,'--'- şi pronunţia franceză] I. adv. în faţă, faţă în faţă, Virgilian [va{:)'d3ilian] adj. virgilic, în felul lui Virgiliu. virgin ['va:d3in] I. s. 1. fată (marc), fecioară, virgină; the foolish ~s fecioarele nebune; vizavi. II. prep. faţă de, eu privire la, în raport cu. III. s. 1. vizavi. 2. trăsură în care the Blessed Virgin Sfânta Fecioară. 2. (astron.) constelaţia Fecioarei, Fecioara, Virgo. persoanele stau faţă în faţă. viscera ['visară] s. pl. (anat.) viscere, măruntaie, maţe, intestine. II. adj. 1. virgin, de fecioară; the ~ Queen Regina Fecioară (Elisabeta 1 a Angliei). visceral ['visării] adj. 1. visceral. 2. (fig.) intern. 2. (entom.) ~queen regină nefecundată. 3. feciorelnic, virginal, curat, nepătat, imaculat; ~modesty sfiiciune feciorelnică. 4. neumblat, nepătruns, nedefrişat, virgin; ~forest pădure viscerate ['visareit] vb.tr. v. e v i s c e r a t e . virgină; ~Iand pământ înţelenit / virgin. 5. (metal.) curat, pur; ~ gold aur curat. viscid l'visid] adj. v. v i s c o u s . viscidity [vi'siditi] s.v. v i s c o s i t y . virginal [-al] I. adj. feciorelnic, virginal; neviciat, neîntinat, curat, nepătat. II. s. virginal, pian fără picioare. viscin ['vişin] s. (chim.) viscină.



 viscose



1020



through the ~of the past a privi înapoi la trecutul îndepărtat. 5. (fig.) perspectivă; to open viscose ['viskous, -'-] s. (tot.) viscoză. up new ~s for the future a deschide noi perspective de viitor. viscosimeter [iviskou'saimita'] s. viscozimetru. vistadome [Vistadoum] s. (amer.) platformă acoperită cu sticlă deasupra unui vagon viscosity [vis'kositi] s. 1. viscozitate. 2. (fiz.) forţă de coeziune; fricţiune internă. de cale ferată de unde se pot contempla locurile străbătute. viscount ['vaikaunt] s. viconte.) visual1 [Vizjual, Vi3ual] adj. vizual, de vedere; demonstrativ; vizibil. viscountcy [-si] s. rang de viconte. visual2 s. material vizual. viscountess [-is] s. vicontesă. visual angle [~ 'aengl] s. (opt.) unghi vizual. viscountship f-/ip[ s. rang de viconte. visual distance [~ 'distans] s. distanţă vizuală. viscounty f-i] 5. v. v i s c o u n t s h i p . visuality [ivizju'aditi, vi3u'seliti] s. vizualitate. viscous [Viskas] adj. cleios, lipicios, vâscos. visualization [■ vizjualai'zei/an] s. 1. imagine vizuală clară / precisă. 2. posibilitate / viscousness [-nis] s. v. v i s c o s i t y. capacitate de a produce imagini vizuale / optice. 3. (psih.) vizualizare. viscus [Viskas], pl. viscera [Visară] s. (anat.) visecr. visualize ['vizjualaiz, 'vi3ualaiz] vb. A. tr. a-şi reprezenta în mod clar, a vedea în gând vise [vais] s. 1. v. v i e e2 (I). 2. (arhit.) scară în elice. / minte. B. intr. a-şi face o imagine / o idee clară (despre ceva). vise ['vi:zei, amer. si vi'zei] I. s. viză. II. vb. tr. a viza (un paşaport). visual line ['vizjual lain] s. linie vizuală. visibihty [.vizi'biliti, -za'b-, -laţi] s. vizibilitate; vizibilitate atmosferică. visually ['vizjuali, Vi3uali] aaV. vizual; (în mod) vizibil. visible [Vizabl, -zibl] adj. 1. vizibil, care se poate vedea. 2. vădit, vizibil, evident, aparent; he spoke with ~ impatience vorbea cu o nerăbdare vădită. 3. gata de a primi musafiri; • visual nerve ['vizjual 'na:v[ s. (anat.) nerv optic. visual point [~ 'point] s. punct vizual. is she ~? primeşte? vita glass ['vaită gla:s] s. sticlă care permite trecerea razelor ultraviolete. visibleness [-nis] s. v. v i s i b i l i t y . vital ['vaitl] adj. 1. vital; ^functions funcţi(un)i vitale; ~power energie vitală. 2. urgent, visibly [-i] aav. evident, vădit, vizibil, clar. arzător, esenţial; a question of ~ importance o chestiune de o importanţă vitală / de Visigoth ['vizigoO, 'visi-] s. (ist.) vizigot. prim ordin. 3. (despre stil) vioi. 4. primejdios, periculos, fatal; ~ wound rană mortală. Visigothic [iVizi'go9ik, .visi'g-] adj. vizigotic. vitality [vai'taditi] s. 1. vitalitate, putere de viaţă. 2. vioiciune (a stilului). 3. (fig.) vis inertiae [vis i'narjii:] s. (to.) stare de inerţie. vision ['vi3fln] I. s. 1. vedere, privire, căutătură; beyond our ~în afara vederii noastre. durabilitate (a unei instituţii etc.). vitalize [Vaitalaiz] vb. tr. a da viaţă (cu dat.); a însufleţi, a vitaliza. 2. pătrundere, perspicacitate; a man of ~ om perspicace / pătrunzător. 3. privelişte, vitally ['vaitali] aaV. vital, esenţial, principal, considerabil. spectacol .imagine, viziune; I had only a momentary ~ of the sea am zărit marea numai vitals ['vaitlz] s.pl. organe vitale; (fig.) to hear the~out of a subject a atinge esenţa o clipă. 4. vedenie, nălucă, fantomă, apariţie, arătare. 5. viziune, închipuire, ficţiune, / fondul unei chestiuni. himeră, vis. II vb. tr. a vedea în vis; a vedea în imaginaţie. vital statistics ['vaitl sta'tistiks] pl. (folosit ca sg.) statistică demografică. visional [-al] aay. 1. vizibil, referitor la vedere sau viziune. 2. imaginar, închipuit; vital thread [~ 6red] s. firul vieţii. imaginabil. vitamin ['vitamin, 'vait-] s. vitamină. visionariness [-arinis] s. 1. stare de vis; stare de halucinaţie; caracter de vis. 2. extra­ vitellin [vi'telin, vait't-] s. (chim.) vitelină. vaganţă (a unei idei etc.). vitelline [vi'telin, vai't-] adj. (biol.) vitelin. visionary [-ari, amer. si -cri] I. adj. 1. iluzoriu, imaginar, închipuit, fantastic. 2. predispus vitellus [vi'telas, vai't-] s. (biol.) gălbenuş de ou. spre halucinaţii. 3. de vizionar, visător, nepractic. 4. (fig.) himeric, fantastic; ~ world vitiate ['vi/ieit] vb. tr. 1. a vicia, a strica, a corupe, a deprava. 2. (jur.) a vicia; a anula lume fantastică. 5. (rar) profetic. II. s. 1. vizionar, mistic, exaltat. 2. visător. (un contract etc.). visioned [-d] adj. 1. vizionar, inspirat. 2. văzut în vis, închipuit, fantomatic. vitiated [-id] aay. (despre aer etc.) viciat, stricat, poluat. visionist [-ist] s. v. v i s i o n a r y (II, 1). vitiation [rvi/i'eijan] s. 1. viciere, corupere, depravare, stricare. 2. (y'ur.) lipsă de visit [Vizit] I. s. 1. vizită; courtesy ~vizită de politeţe / curtoazie; pop ~vizită scurtă; valabilitate; anulare, invalidare. to pay smb. a ~ a face o vizită (de politeţe) cuiva, a veni la cineva în vizită, a vizita pe vitiator [Vifieita'J s. corupător. cineva; to receive / to have a ~ from smb. a primi vizita cuiva; to return smb.'s ~ viticulture ['vaitikAlt/a'] s. viticultură, cultura viţei de vie. a întoarce vizita cuiva. 2. şedere / vizită îndelungată. 3. vizită (a unui doctor etc.); viticulturist [VaitikAltJarist] s. viticultor, cultivator de viţă de vie. the doctor's round of ~s vizitele pe care le face doctorul la domiciliu, vizitele pe teren. vitiosity [.vi/i'asiti, -ati] s. viţiozitate. 4. inspecţie, cercetare, vizită, descindere; domiciliary ~descindere la domiciliu; flying / vitious [Vijas] aaV. v. v i c i o u s. pop ~ inspecţie inopinată. II. vb. A. tr. 1. a vizita, a veni să vezi (pe cineva), a face o vitlar ['vitla'] s. v. v i c t u a 11 e r. vizită (cuiva). 2. a vizita, a se duce să vadă (o clădire etc.); to ~ the museums a umbla vitreous [Vitrias] aay. (chim., geol., anat., med.) sticlos, vitros. / a merge / a se duce pe la muzee; a spot ~ed by few un loc puţin frecventat. 3. a trece vitreous body [~ 'bodi] s. (anat.) corp vitros / sticlos, umoare sticloasă. pe la, a vizita (un client). 4. (jur. sau despre autorităţi) a inspecta, a cerceta, a percheziţiona, vitreous degeneration [~ dird3ena'reijan] s. (med.) degenerescentă vitroasă. a descinde la, a face o descindere la. 5. (despre o urgie, o calamitate) a se abate asupra vitreous electricity [~ ilck'trisiti] s. (electr.) electricitate pozitivă / sticloasă.. (cu gen.); a lovi, a atinge, a bântui, a pune la grea încercare. 6. (rel.) a răsplăti după fapte vitreous humour [~ 'hju:mar] s. (aiuit.) umoare sticloasă/ vitroasă, corp sticlos / vitros. (pe cineva), a face să ispăşească; to ~ a sin upon smb. a pedepsi pe cineva pentru un vitreousness [Vitriasnis] s. vitrozitate. păcat, a face pe cineva să ispăşească un păcat. B. intr. 1. (with) a fi în relaţii (cu), a întreţine vitreous silver ['vitrias 'silva'] s. (mineral.) argentit, sulfura de argint. relaţii (cu); he ~s there se duce des pe acolo; we do not ~ nu suntem în vizită / în relaţii vitrescence [vi'tresns] s. v. v i t r e o u s n e s s . cu ei. 2. (amer. fam.) a sta de vorbă, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a tăifăsui, a sta la vitrescent [vi'tresnt] adj. care se poate preface în sticlă. taifas. vitrifaction [ivitri'faekjan] s. (telm.) vitrificare, prefacere'în sticlă. visitable [-abl] aay. vizitabil, de vizitat, care poate fi vizitat; he is not ~nu poate fi vitrifacture [ivitri'faaktja'] s. (tehn.) fabricare a sticlei. vizitat. vitrifiable [Vitrifaiabl] adj. (tehn.) vitrificabil, care se poate preface în sticlă. visitant [-ant] I. adj. 1. care vizitează. 2. (despre lăsări) vizitatoare, călătoare. II. s. vitrification [.vitrifi'kei/an] 1. v. v i t r i f a c t i o n. 2. (metal.) prefacere în zgură. (poetic) vizitator, oaspete, musafir. vitriform ['vitrifo:m[ aay. sticlos. visitation [ivizi'tei/an] s. 1. inspecţie oficială; vizită; vizitare. 2. (fam.) vizită prelungită. vitrify ['vitrifai] (tehn.) vb. A. tr. a vitrifica, a preface în sticlă. B. intr. a se preface 3. (mar.) percheziţionare a vasului unei ţări neutre, control vamal; right of ~ dreptul de în sticlă. a inspecta un vas neutru. 4. (rel., fig.) încercare, recompensă sau pedeapsă divină, năpastă; vitriol ['vitriol] s. (chim.) vitriol, acid sulfuric; blue/ green ~sulfat de cupru; martial vestire, semn, revelaţie. 5. (zool.) migraţiune neobişnuit de mare de animale. ~, ~ of iron sulfat de fier; red / rose ~ sulfat de cobalt; white ~, ~ of zinc sulfat de zinc; visitatorial [ivizita'tourial] adj. de vizită, de inspecţie. oil of ~ acid sulfuric concentrat. visit card ['vizit ka:d] s. v. v i s i t i n g c a r d . vitriolate ['vitrialeit] vb. tr. (chim.) a vitriola, a trata cu vitriol. visiter ['vizita'] s. v. v i s i t o r. vitriolation [ivitria'lei/an] s. (chim.) vitriolare. visiting book [Vizitin buk] s. 1. cartea vizitatorilor. 2. listă a bolnavilor (unui doctor). vitriolic [ivitri'olik] aay. 1. (chim.) sulfuric, de vitriol. 2. (fig.) înţepător, corosiv, sarcastic, visiting card [~ ka:d] s. carte de vizită. ascuţit. visiting day [~ dei] s. zi de vizite. vitriolic acid [~ 'a;sid] s. (chim.) acid sulfuric, vitriol. visiting hours [~ auaz] s. program de vizitare. vitriolize ['vitrialaiz] vb. tr. 1. (chim.) a trata cu acid sulfuric. 2. a arunca cu vitriol în. visiting round [~ raundj s. (mil.) controlul sentinelelor, rond. vitta ['vita], pl. vittae [-ti:] (ist.) cunună (pentru preoţi, victime, statui): visitor ['vizita'] s. 1. vizitator, oaspete, musafir; pl. lume, societate; summer ~ vizitator vittate ['viteit] aay. (bot.) dungat. de sezon. 2. inspector, revizor. 3. sfetnic, sfătuitor. vituline [Vitjulain] aay. (ca) de viţel. visitorial [.vizi'torial] adj. v. v i s i t a t o r i a l . vituperable [vai'tju;parabl] aay. condamnabil, vituperabil, blamabil, reprehensibil. visitress ['vizitris,-res] s. (rar) vizitatoare. vituperate [vai'tju:pareit] vb. tr. a vitupera, a blama, a ocări, a insulta. visive [Vaisiv] adj. (înv.) vizual. vituperation [vai'tjuipa'reijan] s. ocară, vituperare, blam, admonestare. r vis major ['vis 'meid3a [ s. (y'ur.) vis maior, forţă majoră. vituperative [vai'tju:parativ, -pareit-] aay'. injurios, insultător. r visor ['vaiza', amer. si 'viza ] I. s. 1. cozoroc, vizieră. 2. (ist.) cozoroc (al coifului). vituperator [vai'ţju:poreitar] s. persoană care dojeneşte; ofensator. viva1 ['vi:va, amer. Vi:va:] inter/', vivat! trăiască! 3. (fig.) mască. II. vb. tr. a masca, a prevedea cu vizieră. viva2 [Vaiva] aaV., adj., s. v. v i v a v o c e. vista [Vista] s. 1. perspectivă, vedere; panoramă. 2. pârtie, culoar, alee, drum (prin vivace [vi'va:t/i] aay., adv. (muz.) vivace. pădure etc.). 3. luminiş, rarişte, poiană. 4. (fig.) amintire, şir de amintiri; to look back



 1021



vivacious [vi'vei/as, vai'v-] adj. 1. vioi, sprinten, vivace. 2. de lungă durata, trainic. vivaciously [-li] adv. cu vervă / antren. vivaciousness f-nis] ş. 1. vivacitate, însufleţire, sprinteneală, vioiciune. 2. (rar) longevitate, viaţă lungă. vivacity [vi'vssiti, vai'v-] s.v. v i v a c i o u s n e s s (1). vivandiere \pronunţia franceză] s. vivandieră. vivarium [vai'vearbm, vi'v-],pl. vivaria [-a] 1. eleşteu, piscină; acvarium. 2. vivariu. vivary [Vaivari] s. (rar) v. v i v a r i u m. vivat [Vaivast, *vi:v-] inter/., s. vivat. viva voce [Vaiva Vousi] I. adv. oral, prin viu grai. II. adj. oral, verbal. III. s. examen oral; colocviu. vive [vi:v] interj. (Jr.) trăiască! vivat! vivers [Vi:vaz] s. pl. (scot.) hrană, alimente, mâncare. vives [vaivz] s. pl. (vet.) amigdalită, parotidită (la cai). vivianite [Vivianait] s. (mineral.) vivianit. vivid [Vivid] adj. 1. vioi, vivace, însufleţit, plin de viaţă. 2. strălucitor; (despre lumină) intens, viu; ~ colour culoare vie. vividly [-li] adv. cu vioiciune / strălucire / brio. vividness [-nis] s. vivacitate, vioiciune. • vivification [ivivifi'kei/sn] s. însufleţire, înviorare. vivifier [Vivifaia1"] s. persoană care însufleţeşte / înviorează / animă. vivify [Vivifai] vb. ţr. a da viaţă (cu dat.), a însufleţi, a înviora, a anima. viviparity [ivivi'paariti] s. (biol.) viviparitate. viviparous [vai'viparas] adj. (zool.) vivipar, care naşte pui vii. viviparousness [-nis] s. v. v i v i p a r i t y , vivisect [tvivi'sckt,'—] vb. tr. a face vivisecţie pe. vivisection [rvivi'sek/^n] s. vivisecţiune. vivisector [.vivi'sektar,'--.--] s. persoană care face vivisecţiuni. vixen [Viksn] s. 1. (zool.) vulpoaică. 2. (ftg.) scorpie, cată, femeie gâlcevitoare. vixenish [-i/] adj. gâlcevitor, certăreţ. vixenly [-li] adj. v. v i x e n i s h . viz [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket, viz-] prese, de la v i d e l i c e t . vizard [Vizad] s. (înv.) v. v i s o r (I). vizard-like [~laik] adj. (ca) de vizieră. vizier [vi'zia1",'--] s. (ist.) vizir; grand ~ marele vizir. vizierate [vi'ziarit] s. vizirat. vizierial [vi'ziarial] adj. (ist.) de vizir. vizor [Vaizar] s. v. v i s o r (I). Vlach [vlsek] adj., s. valah. vocable [Voukabl] s. cuvânt, vocabulă. vocabulary [va'kasbjubri, VOMTC-, -blri] s. 1. vocabular, lexic; his ~ is limited are un vocabular redus. 2. listă de cuvinte. vocabulist [va'kfebjulist] s. autor al unui vocabular. vocal [Vouk^l] adj. 1. vocal. 2. sonor; the woods have become ~ pădurile au început să răsune de cântece; public opinion has become ~ opinia publică îşi ridică glasul. 3. (fon.) sonor. vocal chords [~ 'ka:dz] s. (anat.) coarde vocale. vocalic [vou'kzelik, va'k-] adj. (despre limba, stil) vocalic, bogat în vocale. vocalism [Voukslizsm] s. 1. voealism. 2. folosirea vocii în vorbire sau cântec. vocalist [Voukalist] s. (muz.) solist vocal. vocality [vou'ksliti] ş. exprimare orală. vocalization [ivoukslai'zei/pn, -kali'z-] s. vocalizare. vocalize [Voukalaiz] vb. A. tr. a pronunţa, a articula (un cuvânt); a cânta (o melodie), a vocaliza (o consoană). B. in/r. 1. (muz.) a face vocalize; a vocaliza; (fam.) a cânta. 2. (glumeţ) a striga. vocally [Voukali] adv. I. oral, prin viu grai. 2. cu vocea, vocal; prin cântece. vocal music [Voukal rmju:zik] s. muzică vocală. vocalness [Voukslnis] s. v. v o c a 1 i t y. vocal organ [Voukal 'o:gan] s. voce, glas. vocal performer [~ pa'fa:mar] s. cântăreţ. vocation [vou'kei/an, va'k-, vu'k-] s. 1. vocaţie, chemare, menire; to mistake one's ~ agreşi în alegerea profesiunii, a nu-şi găsi vocaţia, a-şi greşi cariera. 2. aplicaţie, înclinaţie, aptitudine, talent. 3. ocupaţie, meserie, profesie. vocational [-31] adj. profesional. vocationally [-pli] adv. (din punct de vedere) profesional. vocative [Vakativ] I. adj. (gram.) vocativ. II. s. (gram.) (cazul) vocativ. voces [Vousi:z] pl. de la v o x. vociferance [vou'siforsns, va's-j s. (rar) v. v o c i f e r a t i o n . vociferate [vou'sifareit, va's-] vb. intr. a striga în gura mare, a vocifera, a face gură (mare). vociferation [vou'sifa'rei/3n, va's-] s. vociferare, strigăt, zbieret, larmă, vacarm, răcnet. vociferator [vou'sifereitar, va's-] s. persoană care vociferează; scandalagiu. vociferous [vou'siforas, va's-] adj. zgomotos, cu gura marc. vocoder [vou'koudarj s. (acustică) vocoder. vodka [Vodka] s. (rus.) vodcă. voe [vou] s. (dial.) golf, sân de mare. vogue [voug] s. vogă, modă; small hats are the ~ se poartă pălării mici, la modă sunt pălăriile mici; they had a great ~ au avut o mare vogă, au fost la modă; to be in ~ a fi la modă; a face furori; to come into ~ a ajunge (să fie) la modă; all the ~ ultimul răcnet, ultima modă.



volcanology



voice [vois] I. s. 1. glas, voce; in a low ~ cu glas scăzut; (aproape) în şoaptă; deep ~ voce groasă; high-pitched ~ glas ascuţit / strident; the ~ of conscience, a still small ~ glasul / vocea conştiinţei; at the top of one's ~ cât îl ţine gura, cât poate de tare; with one ~ într-un glas, în unanimitate; to give ~ to a da glas (cu dat.); in a loud ~ (cu voce / glas) tare. 2. (muz.) voce, glas; a bass ~ voce de bas; chest ~ voce de piept; head ~ voce de cap; soprano ~ voce de soprană; to be in good ~ a fi în voce; he is not in ~ nu prea e în formă, nu c în voce. 3. cântăreţ, voce. 4. opinie, părere, glas; a ~ in the wilderness un glas / o predică în pustiu, om care-şi bate gura degeaba; (prov.) the ~ of one man is the ~ of no one părerea unui singur om nu contează; to raise one's ~ against smth. a-şi ridica glasul împotriva a ceva. 5. vot, sufragiu, cuvânt; I have no ~ in the matter n-am nici un cuvânt în chestia asta, nimeni nu mă întreabă pe mine, nu depinde de mine; to give one's ~ for a vota pentru. 6. (gram.) diateză; the passive ~ diateza pasivă. 7. (lingv.) fonem sonor, sunet articulat. II. vb. tr. 1. a exprima, a enunţa (o părere); he was chosen to ~ their grievances a fost ales pentru a expune / a exprima doleanţele lor; to ~ the general opinion a exprima părerea generală, a da glas părerii curente. 2. (muz.) a acorda, a armoniza (o orgă). 3. a alege prin vot. 4. (fon.) a articula, a pronunţa, a rosti. 5. (înv.) a vesti, a anunţa, a declara, a spune. voice box [Vois baks] s. (fam.) laringe. voice coil [ ~ koil] s. (tel.) bobină mobilă (a unui difuzor). voiced1 [Vaist] adj. (fon.) sonor. voiced2 (în cuvinte compuse) cu o voce; sweet- ~ cu o voce plăcută / dulce. voiceful [Vaisful] adj. (poetic) sonor, cu voce, răsunător. voiceless [Vaislis] adj. 1. (fon.) surd. 2. fără glas, care şi-a pierdut vocea. 3. mut. 4. iară drept de vot. voicelessly [-li] adv. în tăcere. voicelessness [-nis] s. 1. mutism, tăcere. 2. (jon.) caracter surd (al unei consoane). voice part [Vois pa:t] s. (muz.) parte vocală. void [void] I. adj. 1. gol, vacant, deşert, liber; ~ space spaţiu gol. 2. nelocuit, pustiu. 3.~of lipsit de, sărac în; ~ of learning neînvăţat, incult; ~ of pity fără milă; ~ of reason lipsit de minte /judecată / raţiune; ~ of sense lipsit de sens, iară înţeles, absurd. 4. vacant, liber, neocupat (despre un post). 5. nul, fără efect, ineficace, lovit de nulitate. 6. fără valoare, ineficace, himeric, închipuit, van; null and ~nul şi neavenit; to make ~ a anula, a desfiinţa. II. s. (spaţiu) gol, vid; lacună; he cannot fill the ~ made by her death nu poate umple golul lăsat de moartea ei. III. vb. tr. 1. a goli, a deşerta. 2. (jig.) a arunca, a vărsa, a elimina; a expulza; a evacua, a părăsi. 3. (jur.) a anula. voidable [Voidabl] adj. 1. care poate fi golit. 2. (jur.) anulabil. voidance [Voidans] s. 1. golire, deşertare. 2. expulzare; suspendare, scoatere. 3- (fig.) scoatere, lepădare, îndepărtare. 4. (fig.) subterfugiu, pretext, chichiţă. void clause [Void rkb:z] s. (jur.) clauză nulă. void contract [ ~ 'kontraskt] s. (jur.) contract reziliat. voider [Voidar] s. (înv.) coş de masă (pentru înlăturarea resturilor de mâncare). voidless [Vaidlis] adj. (poetic) inevitabil. voidness [Vaidnis] s. 1. gol, vid. 2. nulitate, ne valabilitate. 3. neexistenţă. voile [vwa:l, voii] ş. (te^t.) voal. voir dire [vwa:r 'di:rj s. (fr.jur.) jurământ preliminar al martorilor. voiture [vwo'tju:r] s. (fr. rar) vehicul, trăsură. voivod(e) [Voivoud] s. (ist.) voievod. voivodeship [-/ip] s. (ist.) voievodat. voker [Voukar] vb. intr. (rar) a vorbi. volable [Vabbl] adj. (înv.) eu prezenţă de spirit, prompt, spiritual. volant [Voubnt] adj. 1. (zool.) zburător. 2. (fig.) sprinten, iute. volapuk [Volapuk] s. (lingv.) (limba) volapuk, volar [Voub r ] adj. (anat.) palmar. volatile [Vobtail] I. adj. 1. (chim.) volatil; sal ~ subcarbonat de amoniac. 2. (fig.) nestatornic, fluşturatic, uşuratic, schimbător. 3. (despre piaţa bursieră) schimbător, instabil. II. s. substanţă volatilă. volatile alkali [*- 'aslkalai] s. amoniac, sare volatilă. volatile liniment [~ 'linimant] s. liniment volatil. volatileness [Volatailnis] s. v. v o l a t i l i t y . volatile oil [Vobtail 'oil] s. ulei eteric. volatility [ivob'tiliti] s. 1. volatilitate. 2. (fig.) schimbare, nestatornicie, variabilitate. volatilizable [vo'laetilaizabl, va'Iaet-, Vobt-J adj. (chim.) volatilizabil. volatilization [vo-IaHilai'zeijan, vsilaet-, ivolst-] s. volatilizare. volatilize [vo'lastilaiz, va'last-, Vobt-] (chim.) vb. A. tr. a volatiliza, a vaporiza. B. intr. a se volatiliza, a se vaporiza. vol-au-vent [Volou'va:rj şi pronunţia franceză] s. (jr.) soi de pateu. volcanic [vDl'ksnik] adj. 1. vulcanic. 2. (fig.) vulcanic, năvalnic, aprins, furtunos, impetuos; ~ imagination imaginaţie aprinsă. volcanic bomb [~ 'bom] s. (geol.) bombă vulcanică, nucleu vulcanic. volcanic glass [~ 'gla:s[ s. (mineral.) obsidiană, piatră vulcanică. volcanic lava [~ 'lu;va] s. (geol., mineral.) lavă. volcanic rock [~ 'rok] s. (geol., mineral.) rocă vulcanică / eruptivă. volcanism [Volkanizam] s. (geol.) vulcanism. volcanist [VolkanistJ s. (geol.) vulcanolog. volcanization [rvolkanai'zei/jn] s. vulcanizare (mai ales a cauciucului). volcanize [Volkanaiz] vb. tr. (tehn.) a vulcaniza. volcano [vol'keinou], pl. volcanoes f-z] s. vulcan; active ~ vulcan activ; extinct ~ vulcan stins / inactiv. volcanologist [ivolka'nolad3ist] s. vulcanolog. volcanology [.volka'nolad3i] s. vulcanologie.



 vole 1



vole1 [voul] s. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus agrestis). vole2 s. 1. marţ (la joc de cărţi). 2. (fig.) lozul cel mare, câştig; (fig.) to go the ~ a risca totul (pentru un profit mai mare). volee ['volei] s. (fr. muz) ruladă, tiradă. volery [Volori] s. (rar) 1. volieră. 2. cârd, stol (de păsări). volet ['volei si pronunţia franceză] s. (ar/e) panou (la un triptic), aripă, volan. volitant [Volitont] adj. (zool.) zburător, capabil de zbor. volitation [ivoli'teifan] s. fluturat, fâlfâit, zbor. volition [vou'li/an] s. voliţiune, hotărâre, putere de voinţă; act de voinţă; he went away by his own ~ s-a îndepărtat din proprie voinţă / iniţiativă. volitional [-al] adj. volitional, de voinţă. volitionless [-lis] adj. fără / lipsit de' voinţă. volitive ['volitiv] adj. volitiv. volkslied ['folksliid, 'volks-, 'fokslkt] s. (germ.) cântec popular. volley [Voii] I. s. 1. (mil.) salvă; to fire / to discharge a ~ a trage o salvă. 2. (fig.) grindină, potop, torent (de lovituri, vorbe goale etc.); he fired / discharged a ~ of oaths a dat drumul la / a revărsat un potop de înjurături. 3. (sport) voleu, minge prinsă din zbor; low ~ voleu jos; half ~ demi-voleu. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a trage (proiectile) în salvă. 2. a arunca o grindină de pietre etc. asupra (cu gen.); to ~ stones at smb. a bombarda pe cineva cu pietre. 3. (fig.) a arunca, a trânti (insulte) cuiva; to ~ abuse at smb. a revărsa insulte asupra cuiva, a face pe cineva albie de porci. 4. (sport) a lua (mingea) din voleu; to ~ the ball a return a relua mingea din voleu; to half ~ the ball a (re)lua mingea la jumătatea voleului; to ~ back the ball a respinge mingea din voleu. B. intr. 1. (mil., despre gurile de foc) a se descărca, a trage în salvă / simultan. 2. (fam.) a tuna, a.pocni, a face zgomot. 3. (sport) a prinde mingea din zbor, a relua mingea din voleu; to half ~ a relua mingea la jumătatea voleului. volleyball [~bo:l] s. (sport) volei. vol-plane [Volplein] (av.) I. s. zbor planat. II. vb. intr. coborâre fără motor. Volscian ['volskian, -/ion, -sian] adj. (ist.) al volscilor. volt1 [volt] s.l. voltă. 2. (la scrimă) ferire de lovitura adversarului, eschivă. volt2 [voult, rar volt] s. (electr.) volt. volta [Volta, amer. si 'vo:lta:],pl. volte [-ti] s. (ital.) 1. dans vechi. 2. (muz.) dată; prima ~ prima dată. Volta effect ['volto i'fekt] s. (electr.) efect Volta. voltage ['voultid3, rar '™1-] s- (electr.) voltaj. voltage breakdown [~ ibreikdaun] s. (electr.) străpungere prin supratensiune. voltage drop [~ drop] s. (electr.) cădere de tensiune. voltaic [vol'teiik] adj. (electr.) voltaic, al lui Volta. voltaic arc [~ 'a:k] s. (electr.) arc voltaic. voltaic pile [~ 'pail] s. (electr.) element voltaic, pila lui Volta, element galvanic. voltaic wire [~ 'waior[ s. (electr.) fir conducător. Voltairian [vol'tearian] adj., s. Voltairian. Voltarianism [-izam] s. Voltairianism. Voltairism [vol'tsarizsm] s.v. V o l t a i r i a n i s m . voltaism [Voltaizam] s. (electr.) voltaism. - . voltameter [vortcemitor] s. (electr.) voltametru. r volt-ampere [Voult'aîmpo ] s. (electr.) volt-amper. voltaplast [Volta.plaest] s. (electr.) aparat galvanic. voltatype [volta'taipj s. v. e l e c t r o t y p e (I). volte [volţi] pi. de la v o l t a . volte-face [VoIt'fci:s şi pronunţia franceză, amer. vo:It'fa3s, volt'fa;s] s. (fr.) 1. (/nil.) întoarcere împrejur. 2. (fig.) schimbare radicală. voltigeur [volti'3o:r] s. (fr.) 1. voltijor, acrobat. 2. (/nil.) soldat din infanteria uşoară. voltmeter ['voult'mi:t3r, rar 'volt-] s. (electr.) voltmetru. volubilate [va'lju:bileit, -lit] adj. (bot.) volubil. volubile [Voljubil] adj. v. v o l u b i l a t e . volubility [.volju'biliti, -laţi] s. 1. volubilitate, vioiciune, iuţeală; dar al vorbirii. 2. (înv.) volubilitate, mobilitate. voluble [Voljubl] adj. 1. volubil, limbut, guraliv, vorbăreţ, bun de gură; comunicativ. 2. (despre stil, vorbire) curgător, uşor. volume [Volju(;)m, -jam] I. s. 1. volum, carte, tom; a three— work o operă în trei volume; it would take ~s to relate ar trebui volume întregi pentru a povesti; (fig.) it speaks ~s for him asta spune foarte mult în favoarea lui; her look spoke ~s privirea / înfăţişarea ei era foarte expresivă. 2. (ist.) volumen, (sul de) pergament, manuscris pe pergament. 3. pl. suluri, rotocoale (de fum); masă, volum (de apă); ~s of smoke nori de fum. 4. (chim.,fiz.) volum; density for equal ~s densitate Ia volum egal; the ~ of the case must no exceed volumul coletului nu trebuie să depăşească. 5. volum, amploare (a vocii); (muz.) to give ~ to the tone a da drumul la voce. II. vb. A. tr. a strânge, a îngrămădi. B. intr. a se umfla, a creşte, a căpăta volum. volume control [~ kon'troul] s. (radio) volumetru, volum control, potenţiometru. vohimed [Volju(:)md] adj. 1. strâns la un loc într-un volum. 2. voluminos, enorm, întins. volumeter [vo'lju;mitor, vo'l-, amer. şi vou'Iju:-] (chim.,fiz.) volumetru. volumetric(al) [iVoIju'mctrik(al)] adj. (chim.,fiz.) volumetric. volumetrically [-i] aaV. volumetric. volumetric analysis [~ a'nadisis] s. (fiz., chim.) analiză volumetrică. volumetric capacity [~ ka'paesiti] s. capacitate volumetrică, volum. volumetric flask [~ rfia:sk] s. (chim.) balon gradat / cotat. voluminal [vo'ljuuninal, -mo-] adj. referitor la conţinut. voluminosity [va,l/'u:mi'nositi] s. calitatea de a fi voluminos, voluminozitate.



1022



voluminous [va'l/mminas, vo'l-, amer. VOKIJU:-] adj. 1. gros, mare, voluminos, spaţios. 2. (despre im scriitor) fecund. 3. prolix, difuz. 4. format din mai multe volume. voluminously [-li] adv. în mare cantitate, din belşug, abundent. voluminousness [-nis] s. masă, grămadă, mulţime, întindere. ( voluntarily [Volantarili] adv. de bunăvoie, voluntar; spontan. voluntariness [Volantsrinis] s. spontaneitate. voluntarism [Volantsrizam] s. (filoz.) voluntarism. voluntary [Volontari, amer. -teri] I. adj. 1. voluntar, spontan, făcut de bunăvoie, din proprie iniţiativă; ~ offer ofertă făcută din proprie iniţiativă; ~ service serviciu voluntar; ~ gift dar făcut de bunăvoie; he was a ~ agent in this matter el acţiona în mod liber în chestiunea asta. 2. benevol, susţinut prin contribuţie voluntară; ~ organization organizaţie întreţinută din contribuţiile benevole ale membrilor ei. 3. (fiziol.) voluntar, depinzând de voinţa omului; ~ muscle muşchi voluntar. 4. (jur.) voluntar; ~ waste distrugere intenţionată. 5. voluntar, alcătuit pe o bază voluntară; ~ army armată de voluntari. II. s. 1. (muz. bis.) piesă pentru orgă etc.; concluding / outgoing ~ final de orgă. 2. examen facultativ. 3. partizan al separării bisericii de stat şi al menţinerii ei prin contribuţii voluntare. voluntary confession [~ kon'fc/an] s. (jur.) mărturisire voluntară / făcută de bunăvoie. voluntary consequence [~'konsikwans1 s. (jur.) transmisiune / cesiune voluntară I cu titlu gratuit. voluntary discipline f~ 'disiplin] s. disciplină liber consimţită I voluntară. voluntary homicide [~ 'homisaid] s. (jur.) omor voluntar / intenţionat. voluntary hospital [~ 'hospital] spital susţinut prin contribuţii voluntare. voluntaryism [Volontoriizsm] s. I. (filoz.) voluntarism. 2. mişcare împotriva obligaţiilor militare. voluntary muscle [Volontari 'nusl] s. (fiziol.) muşchi voluntar / depinzând de voinţa omului. voluntary nerve [~ 'na:v] (fiziol.) nerv voluntar. voluntary nurse [~ 'na:s] s. soră de caritate / infirmieră voluntară. voluntary oath [~ 'ouO] s. (jur.) jurământ extrajudiciar. voluntary school [~ 'sku:l] s. şcoală susţinută prin contribuţii voluntare. voluntary waste [~ 'weist] s. (jur.) distrugere intenţionată: volunteer [ivolan'tia1"] I. s. voluntar (si mil.). II. 1. adj. (mii.) voluntar. 2. (bot.) care creşte spontan. III. vb. intr. 1. a se înrola ca voluntar. 2. a face serviciul militar ca voluntar. 3. a se oferi în mod voluntar. . Volunteer State [~ .steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Tennessee. voluptuary [vo'Uptjuari] I. aay. voluptuos, senzual. II. s. voluptuos, epicurean. voluptuous [va'Uptjuas] adj. voluptuos, senzual. voluptuously [-li] adv. (în mod) voluptuos, cu voluptate. voluptuousness [-nis] s. voluptate, plăcere. volutation [ivolju'tei/on] s. rotire (a ochilor etc.). volute [va!lju:t, vo'l-, vou'l-] s. 1. (arhit.) volută, spirală, ornament în spirală. 2: (zool.) cochilie (la molusce). volution [va'Iju:/an, vo'l-, vou'l-] s. 1. spirală. 2. (anat.) circumvoluţiune. volva ['valva] s. (bot.) volvă. volvulus ['volvjulas] s. (mea1.) încurcătură de intestine, ocluzie intestinală. vomer [Voumor] s. (anat.) vomer (os al craniului). vomica ['vomika],pl. vomicae f-,si:] s. (med) abces al plămânului. vornic nut ['vomik 'nAtJ s. (farm.) nuca voinica. vomit [Vomit] I. s. 1. vărsat, vărsătură; materii vărsate I vomate; (med.) black ~ a) vomito negro, febră galbenă; b) melcnă. 2. (med.) vomitiv, emetic. II. vb. A. intr. a vărsa, a deborda, a da înapoi, a da afară, a voma, a vomita, a avea vărsături; to ~ forth / out / up a deborda, a vărsa. B. tr. 1. a vărsa, a voma, a vomita, a da înapoi / afară; to ~blood a vărsa sânge. 2. (fig.) a scoate, a vărsa, a da afară; the chimney ~s smoke coşul scoate fum. vomiting gas [Vomitin 'ga:s] s. (mil.) gaz vomitiv. vomition [vo'mi/an] s. (rar) vomitare. vomitive [Vomitiv] aay. vomitiv. vomito [Vomitou] s. (med.) febră galbenă, vomito negro. vomitory [Vomitari, amer. si -tou-] I. adj. vomitiv. II. s. 1. (farm.) vomitiv, emetic. 2. (ist.) vomitorium, intrare în amfiteatru. vomiturition [.vomitju'rijan] s. (med.) icnire / opintire pentru a vărsa. voodoo [Vu:du:, amer. şi -'-[ (amer.) I. s. 1. credinţă în farmece / în vrăjitorie. 2. vrăjitor. II. vb. intr. a face farmece / vrăjitorii. voodooism [Vu:du:izpm] s. vrăjitorie. voracious [vo'rci/os, vo(:) 'r-, amer. vou'r-] aay. lacom, mâncăcios, vorace, devorant; ~ appetite poftă vorace / de lup. voraciousness [-nis] s. v. v o r a c i t y . voracity [Vo(:)'ra:siti, vo'r-, amer. vou'r-] s. rapacitate, lăcomie, voracitate. vortex [Vo:teks],pl. vortices [-isi:z] sau vortexes [-eksiz] s. vârtej, volbură, vâltoare



fsifig.). vortex motion |'vo:tcks imoujon] s. (tehn.) mişcare rotaţională, mişcare cu vârtejuri; mişcare turbionară. vortex wheel [~ wi:l, ~/iw-] s. (tehn.) turbină. vortical [Vo:tikal] adj. în vârtejuri, care se învârteşte, rotitor. vorticel [ Vo:tisel], pi. vorticella [-'selo] sau vorticelae [-li: ] s. (zool.) infuzor în formă de clopot. vortices [Vd:tisi:z] pl. de la v o r t e x. vorticose [Vo;tikous] adj. v. v o r t i c u l a r . vorticular [Vo:'tikjular] aay. în vârtejuri, rotational.



 1023



vortiginous [vo:'tid3in3s] adv. v. v o r t i c a 1. votaress [Voutoris, -res] ş. 1. călugăriţă, maică, soră. 2. admiratoare; adoratoare. 3. aderentă, adeptă, partizană; sectantă. 4. iubită. votarist ['voutarist] s.v. v o t a r y . votary [Vouteri] I. s. 1. călugăr, frate. 2. partizan, aderent, adept. 3. adorator, admirator. II. adj. consacrat. vote [voutj I. s. 1. vot, sufragiu; votare, scrutin; close ~majoritate mică, scrutin strâns; the floating ~ voturile independenţilor; open ~ vot pe faţă / deschis; a plural ~ votare în mai multe circumscripţii; secret ~ vot / scrutin secret; ~ by ballot vot secret; to cast a ~ a-şi da votul (în alegeri); to take a ~ a vota, a rezolva o problemă prin punere la vot; to take a ~ by show of hands a vota prin ridicare de mâini; to split one's ~ a-şi împărţi voturile între candidaţii mai multor partide; to put to the ~ a pune la vot; to take the ~ a proceda la vot; to tell the ~s a număra voturile, a despuia scrutinul. 2. drept de vot, sufragiu; to have a ~ a avea drept de vot. 3. moţiune, rezoluţie; ~ of confidence moţiune de încredere; a ~ of no-confidence, a want-of-confidence ~ moţiune de neîncredere; a ~ of thanks moţiune de mulţumiri; to carry a - a adopta o rezoluţie. 4. (pari.) credit. II. vb. A. intr. a vota, a-şi da votul; a lua parte / a participa la vot; to ~ for a vota pentru; to ~ by (a) show of hands a vota prin ridicare de mâini; to ~ in the negative a vota împotriva / contra. B. tr. 1. (pari.) a vota, a aproba prin vot; to ~ a sum a vota o sumă / un credit. 2. a declara, a admite, a recunoaşte. 3- (fam.) a propune; I ~ that we go home propun să mergem acasă. 4. to ~ down a respinge (o moţiune, o rezoluţie); to ~ smb. in a alege pe cineva (într-un post etc.); to ~ into the chair a alege preşedinte; to ~ out a exclude prin vot; to ~ through a aproba prin vot. votee [vou'ti:] s. (amer.) candidat (în alegeri). voteless ['voutlis] adj. care nu participă la vot, fără drept de vot. voter l'vout9r] s. alegător, votant, participant la vot. vote of censure [ivout av 'scn/3r] s. vot de blam. voting l'voutin] I. adj. votant, care votează, care are drept de vot. II. s. 1. votare, vot, scrutin; manner of—mod de votare; absent ~ votare prin poştă; card ~ votare prin mandat / delegaţi. 2. participare la vot. voting paper [~ipeip9r]s. buletin de vot; to return a blank ~ a da votul alb, a înapoia buletinul de vot, a se abţine de la vot. votive [Voutiv] adj. votiv, consfinţit, consacrat, închinat; ~ medal medalie votivă. votress ['voutris, -res] s. (înv.) v. v o t a r e s s . votometer [vou'tomit3r] s. maşină pentru numărarea automată a buletinelor de vot. Votyak ['voutiaek] s. (lingv.) (limba) udmurtă / votiak(ă). vouch [vaut/] I. vb. A. tr. 1. (that) a afirma, a susţine, a garanta, a chezăşui, a se pune chezaş (că); to ~ smb. to warrant a chema pe cineva în garanţie. 2. a dovedi, a confirma, a întări (o afirmaţie). B. intr. to ~ for a jura / a pune mana în foc / a se pune chezaş pentru, a răspunde de; I can ~ for his good honesty pun mâna în foc pentru el / pentru cinstea lui; I can ~for it mă pun chezaş pentru asta; to ~for the truth of smth. a răspunde pentru adevărul unui lucru; to publish news without ~ing for its accuracy a publica o ştire cu toată rezerva. II. s. mărturie, depoziţie, asigurare, încredinţare, jurământ. vouchee [vau't/i:] s. (jur.) girant, garant, răspunzător. voucher ['vautjV] s. 1. martor, garant. 2. certificat, adeverinţă, mărturie. 3. chitanţă. 4. act, act / document justificativ, dovadă. 5. (turism) bon / tichet (de masă etc.), voucher. vouchsafe [vautfseif] vb. tr. 1. a da, a acorda, a binevoi să acorde. 2. to ~ to a catadicsi să, a se învrednici să; a se milostivi să, a se îndura sa, a consimţi să. vouchsafement [-nisnt] s. (rar), asentiment, încuviinţare, îngăduire, consimţire, împlinire (a unui jurământ). vow [vau] I. s. jurământ, legământ, promisiune, [agăduială; monastic ~s jurăminte monahice / monastice, recluziune; to take the ~s a face jurăminte Domnului, a se călugări; to make a ~ a se jura, a face legământ; to be under a ~ to do smth, a fi legat prin jurământ să faci ceva; to break a ~ a(-şi) călca un jurământ; to keep a ~ a-şi ţine un jurământ, a rămâne credincios unui jurământ. II. vb. A. tr. 1. a jura, a se lega să; to ~ obedience a jura ascultare; to ~ vengeance against smb. a jura cuiva răzbunare; (înv, glumeţ) to ~ a ~ a face legământ /jurământ. 2. (înv.) a afirma, a declara; she ~ed that she was delighted s-a declarat încântată. B. intr. a jura, a face jurăminte, a se lega; to ~ and protest a se jura pe toţi dumnezeii. vowel ['vaud, -el, -il] I. s. vocală. II. adj. vocalic. vowelism [-izam] s. (fon.) vocalism. vowelize [-aiz] vb. tr. 1. a vocaliza. 2. a pune puncte-vocale la (un text).



vying



vowelled [-dj adj. 1. cu multe vocale. 2. (în cuvinte compuse) cu vocale; short—xu vocale scurte. vowel point [Vau^l p^int] s. semn care indică o vocală în limba ebraică şi alte limbi orientale. vower [Vau3r] ş. persoană care a făgăduit ceva solemn. vox [voks], pi. voces [Vousi:z] s. voce, opinie. vox pop [tVDks 'pop] s. (fam.) sondaj al opiniei publice. voyage [rvDiid3] I. s. călătorie, voiaj (pe apă); maiden ~ prima cursă/călătorie a unui vapor. II. vb. A. tr. a cutreiera, a străbate. B. intr. a călători, a face o călătorie (pe mare). voyageable [-abl] adj. practicabil, navigabil. voyager [-ar] s. drumeţ, călător (pe mare). voyageur [vwaja'^air] s. (Jr.) navigator, luntraş, corabier (pe fluviu, în Canada). vriile [vrii] s. (fr. av.) coborâre în vriic. vroom [va'ruim] vb. mtr. (amer.) a ambala un motor. V-sign [Vi:sain] s. 1. gest indecent. 2. semnul victoriei. vu g(g) [VAg< v ug] s. (geol.) geodă; cavernă; gol. vugh s. v. v u g (g). vulcanian [vAl'keinian] s. (geol.) vulcanic, plutonic. vulcanite ['vAlkanait] s. cauciuc vulcanizat; ebonit. vulcanization [. vAlk^nai'zei/^n, -kani'z-] s. vulcanizare. vulcanize ['vAlkanaiz] vb. tr. a vulcaniza. vulcanological [rVAlk3'n:>l3d3iM] adj. vulcanologic. vulcanologist [.vAlka'notodjist] s. v. v o l c a n o l o g i s t . vulcanology [iVAlks'n^l^i] s. v. v o l c a n o l o g y . vulgar ['vAlga1"] I. adj. 1. vulgar, ordinar, comun, de rând, trivial; din topor; de prost gust; grosolan; ~manners maniere grosolane; «expressions expresii triviale; ~display of wealth fast / lux de prost gust; to be ~ of speech a vorbi urât / grosolan, a fi spurcat _ Ia gură; the ~rich parveniţii, noii îmbogăţiţi. 2. obişnuit, popular, comun, ordinar; ~errors greşeli obişnuite / comune / omeneşti. II. s. plebe, oameni de rând / de jos. vulgar doggerel ['vAlga 'dogaral] s. versuri proaste / de duzină. vulgar era ['vAlgar 'iars] s. (ist.) era creştină. vulgar fraction ['vAlga Trak/pn] s. (mat.) fracţie ordinară. vulgarian [vAl'gesrian] I. adj. (rar) ordinar, de rând. II. s. 1. persoană de rând, plebeu. 2. parvenit, mitocan. vulgarism ['vAlgsriz^m] s. 1. vulgaritate, mojicie, brutalitate, mitocănie. 2. expresie vulgară / ordinară, vulgarism. vulgarity [vAl'gaeriti] s. vulgaritate; trivialitate; banalitate. vulgarization [tVAlgarai'zei/an, -ri'z-] s. vulgarizare; trivializare; banalizare. vulgarize ['vAlgsraiz] vb. tr. a vulgariza; a banaliza; a trivializa; a înjosi, a degrada. Vulgate [VAlgeit] s. (ist.) the ~ Vulgata (traducere a Bibliei în latină în sec. N). vulgo [VAlgou] adv. (lat.) în general, îndeobşte, obişnuit. vulgus ['vAlgas] s. 1. vulg, popor, gloată. 2. (sl. scol.) exerciţii de compunere în versuri, în latină sau greacă. vulnerability [iVAln^ra'biliti, -toţi] s. vulnerabilitate. vulnerable ['vAlnsrobl] adj. vulnerabil, sensibil, predispus la, care poate fi atins / rănit /criticat. vulnerary ['vAlnsrsri, -eri] I. adj. care vindecă rănile; ~ balsam alifie sau balsam pentru vindecarea rănilor. II. s. (med.) leac pentru răni. vulnerary herb [~ 'h3:b] s. plantă medicinală. vulnerary plant [~ 'pla:nt] s. v. v u l n e r a r y h e r b . vulpicide ['vAlpisaid] s. 1. vânător care omoară vulpile Iară câini. 2. vânătoare de vulpi fără câini. vulpine ['vAlpain, amer. şi -pin] adj. 1. (zool.) (ca) de vulpe. 2. (jig.) şiret. vulture ['vAlt/3r] ş. 1. (omit.) vultur (fam. Accipitridae). 2. pasare de pradă (şijig.). vulturine ['vAlt/urain, -t/9r-, -tjur, amer. şi -rin] adj. (omit.) ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; vulturesc (şij/g.). vulturish ['vAlt/ari/] adj. ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; (fig.) lacom, hrăpăreţ. vulturous ['vAlt/arss] adj. v. v u l t u r i s h . vulva ['vAlv9],pl. vulvae [-vi:] s. (anat.) vulvă. vulvitis [vAl'vaitis] s. (med.) vulvită. vum [VAm] vb. intr. (amer. pop.) a jura. vying [Vaiin] I. adj. rivalizând, care rivalizează. II. s. rivalitate, luptă.



 wage freeze [~ fri:z] s. (ec.) îngheţare a salariilor. W, w ['dAblju:] I. pl. W's, Ws, w's, ws ]'dAblju:z] s. 1. W, w (a 23-a literă a alfabetului englez). 2. obiect în formă de w. II. adj. 1. al douăzeci şi treilea. 2. în formă de w. wage fund [~ fAnd] s. (ec.) fond de salarii. r wabbler [Voblo ] s. (metal.) treflă (la cilindri). wage hike [~ haik] s. (amer.) sporire a salariilor. wabbly [Vobli] adj. ameţit, buimăcit, clătinându-se. wage labour ţ'weid3 leibar] s. (ec.) muncă salariată. wackiness [Vaskinis] s. (amer. fam.) nebunie, sminteală, scrânteală, ţicneală; extra­ wager [Vcid33r] I. s. 1. rămăşag, pariu. 2. obiect pe care se face rămăşag. 3. (înv1.) vaganţă. zălog, chezăşie. II. vb. A. tr. a face rămăşag pe, a paria pe; I ~ that pariez / fac rămăşag wacky [Vadci] adj. (amer. fam.) nebun, smintit, scrântit, ţăcănit; extravagant, trăsnit. că. B. intr. a face un rămăşag, a paria. wad [wDd] I. s. 1. tampon; astupuş; ghemotoc, cocoloş (de hârtie etc.). 2. teanc, vraf; wagerer ['weid3orar] s. cel care face un rămăşag / un pariu. (amer. si.) (grămadă de) bani. 3. vată. II. vb. ir. 1. a astupa (cu un tampon etc.); a tampona. wager insurance [Veid39r ini/usrans] s. (ec.) asigurare fără obiect. 2. a vătui. 3. a face rotocol. wage sheet ['weid3 /i:t] s. (ec.) stat de salarii. waddie ['wodi] s. (amer.) v . w a d d y 2 . wageslave [Veid3sleiv] s. rob salariat; ecl ce primeşte o leafă de mizerie. wadding [-in] s. 1. vătuire. 2. (îe.tf.) vată. wages tax ['weid3iz tasks] s. (ec.) impozit pe salarii. waddle [Vodl] I. vb. intr. a se clătina; a fi ameţit. II. s. clătinare, mers clătinat. wage worker ['weid3 wo:k3r] s. (amer.) v. w a g e - e a r n e r . . waddy1 ['wodi] (auslr.) I. s. măciucă de luptă sau de vânătoare; ciomag, bâtă; suliţă waggery [Vaegori] s. 1. bună dispoziţie, antren. 2. glumă (mai ales proastă sau (folosita de aborigeni). II. vb. tr.a ciomăgi; a ataca sau a ucide (cu măciuca, suliţa etc.). grosolană). waddy2 s:(amer.) 1. cowboy. 2. hoţ de vite. waggish [Vasgif] adj.l. poznaş; ştrengăresc, drăcos. 2. amuzant, nostim, caraghios, wade [weid] vb. A. intr. 1. a se bălăci. 2. (si to ~ through) a înainta (mai ales) cu comic, glumeţ; vesel, bucuros. greu prin apă, noroi etc. 3. to ~ in (fam.) a) a se apuca de, a începe; b) a intra în (o dispută waggishly [-li] aaV. 1. ştrengăreşte. 2. amuzant etc. (v. w a g g i s h 2). etc.); to ~ into (fam.) a) a critica aspru; b) v. to ~ in (a); to ~ through a rezolva; a face waggishhess [-nis] s. ştrengării, drăcovenii, pozne. faţă (c« aat.). B. tr. a trece, a străbate (mai ales cu greu, o mlaştină, o apă ele). . waggle [Vargl, amer. Vajgsl] I. vb. A. intr. 1. a se clătina, a se bălăbăni. 2. a tremura. wader [Veid3r] s. 1. pasăre de baltă (cu picioare lungi). 2. pl. cizme de pescar. wadi ['wa:di, Vo:di] s. (geogr.). 1. vale seacă sau uscată (în deserturile din Arabia si B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo, a agita; to ~one's tail a da din coadă. 2. (sl.) a învinge, a birui. II. s. clătinare, legănare, balansare. Africa de Nord). 2. oază. 3. (hidr.) curs de apă temporar. waggly [Vagii] adj. (fam.) 1. şerpuit(or), întortocheat; lipsit de fixitate. 2. (despre un wading bird [Veidin bo:d] s. v. w a d e r ( l ) . drum) accidentat. wadmal [Vodmsl] s. (text.) postav. waggon [Vaîgsn] I. s. 1. car, căruţă; cărucior; open-sided ~car cu loitre. 2. (mil. etc.) wady s. v. w a d i . furgon; ammunition ~ cheson de muniţii; close /covered ~ cheson de provizii. 3. (si waesucks [VeisAks] inter/, (scof.) vai! ce păcat! for goods) (ferov.) vagon de marfă; boghiu. 4. (auto) autocamion. 5. (mine) vagonet. Wafd [woft] s. (pol.) wafd (partid nationalist în Egipt). wafer ['weifar] I. s. 1. pişcot. 2. (bis.) hostie, agneţ. 3. (semn de) ştampilă. 4. (farm.) 6. (amer. mar. sl.) corabie. 7. (amer. av. sl.) avion. 8. the Waggon v. C h a r l e s ' s W a i n . II. vb. (fam. mai ales amer.) A. tr. a transporta (mărfuri) CM carul etc. (v. ~ I). casetă. II. vb. tr. a sigila. B. itttr. a merge eu carul etc. (v. ~ I). wafer-thin ['wcifs'Oin] s. foarte / extrem de subţire, subţire ca foiţa de ţigară. 1 waff [wa:f] s. (scol.) rafală de vânt. waggonage [-id3] s. (amer.) 1. transport. 2. vagonaj. 3. (ferov.) pare de vagoane (de 2 waff adj. (scot.) fără valoare, lipsit de valoare. marfă). 1 waffle [Vofl] s. (gastr.) gaufre de Lieges, soi de clătită. waggon balance [Vajgsn ,ba;bns] s. (ferov.) pod-basculă. waffle2 vb. intr. (fam.) a spune baliverne / aiureli. waggon body [~ ibodi] s. caroserie, carcasă; (ferov.) cutie (la vagon). waffling [Voflirj] adj. (fam.) nehotărât, şovăielnic. waggon bridge [~ brid3] s. pod de şosea. waft [wa:ft, amer. warft] I. vb. A. tr. 1. (despre vânt) a duce, a purta, 2. (fig.) a duce, waggoner [Va2g3n3r] s. 1. căruţaş. 2. (Jam.) vizitiu. 3. the Waggoner v. C h a r 1 e s ' s a purta; a aduce. 3. a-şi îndrepta ochii / privirile spre. B. intr. 1. a flutura; a pluti; a fi W a i n . purtat (de vânt etc.). 2. a adia. II. s. 1. bătaie (a aripilor). 2. adiere, boare (a vântului). waggonette [.wajgsnet] s. (mai ales amer.) trăsură descoperită cu două bănci aşezate 3. (fig.) val (ae miresme etc.). 4. steguleţ sau indicator de vânt (si ~ flag), în lung. waftage [rwa:ftid3] s. (rar) 1. transport; călătorie. 2. adiere, boare (a vântului). waggon greaser [Vaegsn rgri:Z3r] s. (ferov.) ungător de vagoane. waft flag ['wa:ft ffeg] s. (mar.) steag de avarie. waggon master [~ ima:st3r] s. (/nil.) comandantul trenului de luptă. wafture ]'wa:ft/3r] s. 1. fluturare; plutire. 2. val, trâmbă etc. (de fum etc.). waggon road [~ roud] s. drum de care. wag [Wceg] I. vb. A. intr. 1. a se mişca, a fi în mişcare; a mătăhăli; their tongues were waggon train [~ trein] s. convoi cu tracţiune animală. ~ging vorbeau, nu le stătea gura; the dog's tall is ~ging câinele dă din coadă. 2. (rar waggon truck [~ trXk] s. autocamion-furgon. fig.) a se desfăşura, a merge; how ~s the world? cum (mai) merge? cum stăm? cum stau waggon works [~ ws:ks] s. (ferov.) uzină de vagoane. lucrurile; ce se mai aude? 3. a şovăi, a ezita. 4. (fam.) a o şterge, a spăla putina, a da bir Wagnerian [vtKg'nisrisn, -nja:r-, amer. -'nir-] adj., s. wagnerian. cu fugiţii. B. tr. 1. a mişca (din), a da din (coadă etc.); the dog ~ged its tail câinele dădu Wagnerite ['va:gnorait, 'wa3g-[ aay. v. W a g n e r i a n . din coadă. 2. a mişca, a conduce; (fig.) the tail ~s the dog are cuvântul sau conduce cel wagon... (mai ales amer.) v. w a g g o n... mai neînsemnat (într-un grup ele). II. s, 1. mişcare (a capului ele); avânt. 2. hâtru bun wagsorne ['wxgssrn] adj. (rar) v. w a g g i s h . de glume, mucalit. wagtail [Va3gteil] s. 1. (omit.) codobatură (Motacilla sp.). 2. (sl.) târfă. wage1 [weid3] s. 1. (mai ales pl.) plată, leafă, salariu mai ales chenzină; she got good ~s câştiga bine. 2. (pl., folosit ca sg.) (fig.) plată, răsplată; pedeapsă. 3. (mv.) zălog, chezăşie. wagwit [Vaigwit] s. persoană care face pe spiritualul; persoană care face spirite proaste. wahine [wa:'hi:ni] s. (amer.) polineziană (mai ales «"in Hawaii). wage2 vb. A. tr. a duce, a purta (război). B. intr. (rar) a duce / a purta război, a se wahoo ['wa:hu: , -'-] (amer.) interj. 1. ura! 2. hei! război. waif [weif] I. s. 1. obiect găsit; obiect aruncat la ţărm (de valuri). 2. (Zur.) bun fără wage-earner [Veid3i3:nar] s. 1. muncitor; muncitor salariat, salariat. 2. întreţinător proprietar; lucru pierdut; vită găsită, vită fără stăpân. 3. vagabond, om fără căpătâi; al familiei.



 1025



~s and strays of society făpturi părăsite; copii abandonaţi. 4. (mar.) stegulcţ sau indicator de vânt. II. (mai ales scot.) adj. 1. hoinar, vagabond. 2. fără valoare. wail Iweil] I. s. 1. geamăt, vaiet (de durere); tânguire, bocire, văicăreală. 2. hohotit, urlet (al vântului). II. vb. A. intr. (at /over; for) a geme, ase tângui (pentru; din pricina cu gen.); a urla. B. tr. a jeli, a plânge, a boci. wailer ['wetiV] s. jelitor, tânguitor, persoană care geme sau se vaită. wailing ['weilirj] adj. plângător, plângăreţ; de jale. wailingly [-li] adv. plângător, gemând. wain [wein] s. 1. (poetic) car. 2. (astron.) the Wain, Arthur's / Charles'(s) Wain Carul Mare; the Lesser Wain Carul Mic. wainman ['weinman], pl. wainmen [-man] ş. (înv.) v. w a g o n n e r (1). wainscot ['wcinskat, 'wen-, amer. si -skot-] I. s. 1. (constr.) lambriu. 2. platfonnă de car, pod al carului. 3. (entom.) varietate de fluture (Leucania). II. vb. tr. 1. (constr.) a lambrisa, a placa cu lemn. 2. a picta (partea de jos a pereţilor) astfel ca să dea aparenţă de lambrisare. wainscot(t)ing f-irj] s. (constr.) 1. lambrisare. 2. panouri de lambriu. wainwright ['weinrait] s. rotar, meşter de căruţe. waist [wcist] s. 1. talie, mijloc. 2. mijloc, parte din mijloc (a unui lucru, a viorii etc.); (teh/i.) îngustare; gâtuire. 3. (amer.) corsaj; bluză. 4. (mar.) porţiune a punţii de la proră în imediata apropiere a catargului principal. waistband ['wcistbsnd, amer. şi -band] s. 1. cingătoare, brâu. 2. betelie. waistbelt [~bclt] ş. centură, curca. waistcoat ['weistkout, 'weskst] s. vestă, jiletcă; strait ~ cămaşă de forţă. waistcoated [-id] adj. (fam.) (îmbrăcat) cu vestă, cu jiletcă. waist-deep ['weis(t)di:p] adj., adv. (adânc) până la talie. waisted ['weistid] adf (în cuvinte compuse) cu talia, de talie; short- ~ scurt în talie. waister ['weister] s. (mar. si.) 1. novice în ale marinăriei; boboc. 2. marinar bătrân (şi betegit). waist-high ['weisthai] I. adj. până la talie. II. adv. (sus) până la talie. waistline l'weistlain] s. 1. mijloc, talie. 2. (auto) linie mijlocie / centrală. wait [weit] I. s. 1. aşteptare. 2. timp de aşteptare; oprire; întârziere, zăbovire. 3. (teatru) pauză, antract. 4. (pl.) colindători. 5. colindat. 6. pândă. II. vb. A. intr. 1. (for) a aştepta (pe cineva, ceva): a fi / a sta în aşteptare. 2. a aştepta, a nu se grăbi. 3. a aştepta, a fi gata / pregătit. 4. (şi to ~ at / on upon the table) a servi (la masă). 5.,to ~ on / upon a) a servi (pe cineva) (la masă); b) a face o vizită (cuiva), a vizita (pe cineva); c) a însoţi (ceva); a urma (cu dat.); a Fi urmarea / rezultatul (cu gen.); d) (fam.) a însoţi (mireasa, ca domnişoară de onoare etc.); e) (fam.) a face curte (cuiva); f) (fam. la curse) a se ţine aproape de; to ~up a sta şi a aştepta. B. tr. 1. a aştepta (prilejul etc.). 2. a servi la (masă). 3. (fam.) a aştepta (pe cineva, cu masa etc.). 4. (înv.) a însoţi; a lua parte la. wait-and-see policy f'weitand 'si: 'polisi] s. politică de expectativă. waiter ['weita1"] s. 1. persoană care aşteaptă; solicitant. 2. ospătar, chelner. 3. funcţionar de vamă. 4. tavă. waiting E'weitirj] I. s. 1. aşteptare. 2. serviciu; lady in ~doamnă de onoare; lord/groom in ~ şambelan; officer in ~ ofiţer de serviciu. II. adj. de serviciu. waiting apartment [~ 3-pa;tmont] ş. v. w a i t i n g - r o o m . waiting list [~ list] s. listă de aşteptare. waiting-maid [~meid] s. cameristă. waiting-room [~ru(:)m] s. 1. sală de aşteptare. 2. anticameră. waiting woman [~ -wuman] s. fată în casă, servitoare, slujnică; femeie de serviciu. waitress ['weitris] s. 1. chclncriţă, ospătăriţă. 2. fată în casă. waive [wciv] vb. tr. 1. (jur.) a renunţa la, a abandona; to ~ a claim a renunţa la o pretenţie. 2. a amâna. 3. to ~ aside a da la o parte. 4. a nu (mai) insista / a nu (mai) stărui asupra (cu gen.). waiver ['weiv3r| s. (jur.) 1. renunţare (la un drept, la o pretenţie etc.). 2. (jur.) excepţie; derogare. waivode l'weivoud] s. voievod. waivodeship [-/ip] s. voievodat. wake1 [weik] I. past waked [weikt] sau woke [wouk], part. tree, waked şau woken ['woukan] vb. A. intr. 1. (şi to ~ up) a se trezi, a se deştepta (şi fig.). 2. a fi activ, a fi sprinten; (despre flăcări) a izbucni. B. tr. 1. (şi to ~ up) a trezi, a deştepta (şifig.). 2. (fig.) a stârni, a aţâţa; a îmboldi. 3. a priveghea (un mort). 4. (poetic) a deranja. 5. (irl.) a prăznui. II. s. 1. hram; praznic. 2. veghe, priveghi (la mart). wake2 s. 1. (mar., av.) siaj, dâră; (f7g.) in the ~în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); the ~ în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); la remorca (cu gen.). 2. (av.) jet de curent al elicei. wakeful ['weikful, amer. -fal] adf 1. deştept, treaz. 2. fără somn,care nu poate dormi. 3. (fig.) vigilent. wakefully [-li, -făli] adv. 1. fără a dormi. 2. (fg.) cu vigilenţă. wakefulness [-nis] s. 1. insomnie. 2. (stare de) veghe. 3. (fig.) vigilenţă. wakeful night ['weikful 'nait] s. noapte de veghe; noapte nedormită, noapte albă. wakeless ['weiklis] adf (despre somn) adânc; sănătos; liniştit. waken [Veiksn] vb. A. iutr. v. w a k e 1 (I, A). B. tr. l.v. w a k e 1 (I, B, 1). 2. (jig.) a înviora, a deştepta, a stârni. wakener [-ar] s. 1. persoană care trezeşte (pe cineva). 2. (jig.) lovitură; scatoalcă. 3. (fig.) surpriză; veste neaşteptată. wakening [-in] s. trezire, deşteptare. wakerife ['weikraifj adj. (scoţ.) 1. treaz. 2. atent; vigilent. wake-robin [^robin] s. (bot.) rodul-pământului (Arum maculatum). Walaehian [w.i'lcikian] adj., s. v. W a 11 a c h i a n.



walking-tour



wale1 [weil] I. s. 1. semn, urmă (pe piele). 2. (constr.) grindă de abataj; coroană de zid în formă de acoperiş. 3. (mar.) brâu de acostare (în jurul unei corăbii). 4. (text.) şir de ochiuri, manşetă. II. vb. tr. 1. a lovi făcând vânătăi, a umple de vânătăi. 2. (mil.) a împleti (coşuri) pentru parapete. wale2 (dial.) I. s. alegere, preferinţă. II. vb. tr. a alege, a selecta. Waler ['weila1"] s. cal de călărie australian. Walhalla [vasl'haîto, amer. şi -'ha:-j s. (mitol.) Walhalla. walk [wD:k] I. s. 1. mers, umblet; it is not more than half an hour's ~ nu e mai mult de o jumătate de oră de mers. 2. pas; to go at (a / the) ~ a merge la pas. 3. plimbare pe jos; to go for a ~ with children a duce copiii la plimbare. 4. rond, rută; the milkman's ~ rondul lăptarului. 5. drum; alec; poteca. 6. loc îngrădit (pentru păşune, grădină etc.). 7. compartiment separat (la bursa din Londra, pentru străini). 8. parcelă de teren pentru creşterea animalelor domestice. 9. (şi ~ of/ in life) a) poziţie socială; b) carieră, profesiune. 10. branşă, sferă, domeniu; this is not within my ~nu intră în domeniul meu. 11. (şilv.) canton silvic. II. vb. A. intr. 1. a umbla, a merge (la pas); to ~ formally a merge cu paşi măsuraţi; (amer. fam.) to ~ Spanish a merge în vârful degetelor. 2. a se plimba, a se preumbla; to ~in one's sleep a fi somnambul. 3. a hoinări, a pribegi. 4. (jaw.) a pleca, a se duce; it was time to ~ era timpul de plecare. 5. (despre cai) a merge la pas. 6. (fig.) a se purta, a se comporta, a se manifesta. 7. to ~about a hoinări, a pribegi; to ~ abroad a călători în străinătate; (rel.) to ~ after the flesh a se deda poftelor cărnii; to ~ against time a merge cu cea mai mare viteză; to ~ along a merge mai departe; as we ~ along, I will tell you vă voi povesti pe drum; to ~ aside a se da la o parte; to ~ away a) a pleca, a se duce; b) (fig.) a-şi pierde cumpătul, a se zăpăci; to ~away from (amer. fam.) a) a scăpa teafăr / nevătămata in / de (la); b) a alerga mai repede decât; to ~into b) a căpăta/ a obţine fără dificultate (un post etc.); c) a nimeri (din nebăgare de seamă) în; a da (fără să vrei) de; to ~ back / backwards a merge înapoi; to ~ by a trece; to ~ down a (se) coborî; (şl.) to ~down smb.'s throat a mustra pe cineva cu străşnicie; to ~forward(s) a merge înainte; to ~ in a intra; ~ in! intră!; to ~ in smb.'s shoes a o apuca / a o lua pe urmele cuiva; (pap.) to ~ into a pune mâna pe; to ~ off a se duce; a fugi; to ~ on a se mişca, a nu sta pe loc; ~on! înainte! circulaţi!; to ~out a ieşi, a merge la plimbare; to ~ over a se duce/ a trece peste; to ~ over the course a câştiga cursa cu uşurinţă; (sl.) to ~ over smb. a lua pe cineva peste picior; to ~ round a da târcoale (cu dat.); to ~ up a se urca. B. tr. 1. a parcurge, a străbate, a colinda; (sl.) to ~ the barber a seduce o fată; (si. univ.) to ~ the hospitals a urma un curs de clinică; I could ~ it blindfolded aş putea găsi drumul cu ochii închişi; we can ~ it perfectly well putem să facem foarte bine drumul pe jos; to ~ a menuet a dansa un menuet; to ~ pace a merge la pas; (mar.) to ~ the quarter-deck a deveni ofiţer; (sl.) she ~s the streets face trotuarul. 2. a conduce, a face să meargă; a mâna (caii); a mâna (caii) la pas; ~your horses! la pas! 3. to ~smb. about a însoţi pe cineva la plimbare; to ~ away v. ~ o f f (b); (mar.) ~ back the capstan! cabestanul înapoi!; to ~down a goni (melancolia etc.) umblând; to ~ one's clothes dry a-şi usca hainele umblând; to ~ off a) a scăpa de (o durere etc.) prin plimbare; to ~ one's legs off a se face luntre şi punte; b) a pleca din, a părăsi; c) a duce, a lua cu sine; to ~ on a însoţi în continuare; to ~ out a ieşi cu (cineva), a conduce afară (pe cineva); to ~ smb. over a garden a conduce pe cineva prin grădină; to ~ round v. ~ a b o u t . walkable ['woikabl] adf 1. care se poate parcurge pe jos. 2. (despre încălţăminte) care se poartă uşor; comod. walkabout l'woikabaut] s. 1. (austr.) (cu referire la aborigeni) perioadă de nomadism. 2- contact direct cu populaţia. walkathon ['wo:k39on] s. 1- (amer.) marş de mare distanţă; (sport) maraton. 2. dans de durată. walkaway [-w.rka'wei] s. (sport) victorie uşoară. walk-down ['wo:kdaun] s. magazin sau locuinţă la subsol (într-un imobil fără lift). Walker1 ['woika1"] interj, (dial.) absurditate! nu se poate! walker2 s. 1. persoană care merge pe jos; plimbăreţ; (sl. univ.) ~ of the hospitals student care urmează un curs de clinică. 2. haimana; pierde-vară. 3. dresor de câini. 4. (cinegetică) hăitaş, gonaş. walker-on fwDkor'an] (teatru) figurant, statist. walkie-lookie l'woiki'luki] s. cameră TV portabilă. walkie-talkie l'wo:ki'to;ki] s. post emiţător-receptor portativ, radio-telefon. walk-in ['wo:k'in] I. s. victorie uşoară / facilă. II. adj. 1. întâmplător, accidental; pe nepusă masă. 2. (despre locuinţe etc.) cu intrare directă (fără vestibul). 3. încăpător, mare, în care poate intra un om. walking ['wo:kin]I. s. mers, umblet; two hours' ~două ore de mers (pe jos). II. adj. 1. de străbătut cu piciorul; it is within ~ distance se poate ajunge lesne (acolo) pe jos. 2. de purtat pe jos; ambulant. 3. (te/m.) cu funcţionare pas cu pas; păşitor. walking beam [~ 'bi:m] s. (tehn.) balansier. walking case [~ 'kcis] s. bolnav care poate umbla. walking corpse [~ 'ko;ps] s. (fig.) cadavru viu. walking delegate [~ 'deligitj s. delegat sindical. walking dictionary [~ 'dik/snri] s. dicţionar viu, enciclopedie ambulantă. walking fire [~ 'fai9r] s. foc rătăcitor, focul Sf. Elmo, flăcăruie. walking gentleman [~ ^cntlman] s. (teatru) figurant. walking lady [~ 'leidi] s. (teatru) figurantă. walking-on part [~'on pa:t] s. (teatru) rol de figurant, walking-out dress [~'aut dres] ş. (mil.) ţinută de oraş. walking papers f-^peipaz] s.pl. (fam.) concediere (din serviciu); to get the ~ a primi hârtiile de concediere. walking-stick |~stik] s. 1. baston. 2. (jig.) sprijin. 3. (entom.) bacii, bacterie. walking ticket [~ .tikit] s. v. w a l k i n g p a p e r s . walking-tour [~tusr, -tD3r, -to:r] s. excursie pe jos.



 walk mill



walk mill ['wo:k mil] s. (text.) piuă, maşină de călcat postavul. walk-on [~'on] s. (teatru) rol de figurant, figuraţie. walkout [~aut] s. 1. grevă (mai ales neanunţată oficial). 2. părăsire a unei adunări (ca formă de protest). walkover [~'ouvor] s. (sport, fig.) victorie uşoară. walk-through [~6ru:] s. 1. (teatru) interpretare formală / rece a unui rol. 2. (teatru) repetiţie eu mişcare. 3. (7V) repetiţie (fără cameră de luat vederi). walk-up [~'Ap,'--[ s. (amer. fam.) bloc înalt fără lift. walkway [Vaikwei] s. (amer.) cărare, potecă; drum de picior; pasarelă. Walkyrie [w£el'ki(3)ri, vad-] s. (mitol.) valkirie. walky-talky ['woiki'taki] s. v. w a l k i e - t a l k i e . wall [wed] I. s. zid, perete; zid de apărare, val; blind / dead ~ zid fără uşi şi ferestre; within the ~s în interiorul oraşului; without the ~s afară din oraş; (fig.) to grow on the sunny side of the ~ a trăi în condiţii fericite; to hang by the ~ a fi neglijent / neîngrijit; to give smb. the ~ a sc da la o parte din calea cuiva, a face loc cuiva; to take the ~ of smb. a nu da cuiva consideraţiunea meritată; to go to the ~ a) a fi încolţit, a fi strâns cu uşa; b) a eşua, a da greş, a suferi un eşec; the weakest goes to the ~ eel mai slab e învins / se dă la o parte; to see through / into the brick ~ a fi înzestrat cu o pătrundere deosebită; with one's back to the ~ la strâmtoare, la impas; he is a fool and ever shall (be), that writes his name upon a ~, white ~s are fool's writing paper numele nebunilor pe toate zidurile; ~s have ears zidurile au urechi. II. vb. tr. 1. a înconjura cu ziduri. 2. a întări cu ziduri de apărare. 3. a zidi, a astupa (o fereastră etc.). 4. a împiedica, a stânjeni. 5. to ~ from a despărţi cu un zid de; to ~ in a înconjura cu ziduri; to ~ up a zidi, a astupa, a închide. walla [Voia," amer. Va:la] s. (anglo-indian) v. w a l l a h . wallaby ['wobbi] s. (zool. austr.) 1. specie de cangur mic (Petrogale); (si. austr.) on the ~ (fgack) în căutare de lucru. 2. wallaby (austr. fam.) australian. Wallach l'wobk] s. valah; muntean. Wallachian [wo'leikion, we'l-] I. adj. valah; muntean. II. s. 1. locuitor al Valahiei sa» Munteniei. 2. limba vorbită de valahi, limba română. wallah ['WDID, amer. 'wa;lo;] s. (anglo-indian). 1. slugă, servitor. 2. muncitor. 3. locuitor. wallaroo [iwota'ru:] s. (zool.) specie de cangur (Macropus robustus). wall beam ['wo:l bi:m] s. (constr.) grindă de centură. wall board [~ bo:d, ~ bood] s. 1. (constr.) tencuială uscată. 2. (te/m.) placă de fibră. wall bracket [~ ibraskit] s. (constr.) suport în consolă încastrat (în zid); contrafort. wall-covering [Vo:likA3rirj] s. tapet. wall creeper [~ ikri:por] s. (omit.) fluturaş-de-stâncă (Tichodroma muraria). wall cress [~ kres] s; (bot.) gâscariţă (Arabis alpina). waller [Vols'", amer. si 'v/o:-] s. 1. zidar. 2. hamal (de port). wallet ['walit, amer. si 'WD:-]] s. 1. desagă; raniţă; portofel; pungă (pentru bani). 2. (înv.) geamantan; valiză; (mii.) raniţă. wall-eye [Vorlai] s. 1. (med.) albeaţă (la ochi), cataractă. 2. ochi cu albeaţă. 3. (med.) strabism divergent. 4. (il«.) diferite specii de peşte cu ochi bulbucaţi (Stizostedion vitreum, Hyperprosopon argenleum, Theragra chalcogramma). wall-eyed [—aici] adj. 1. (merf\) cu albeaţă la ochi. 2. holbat. 3. (med.) cu strabism divergent. wall fern ['wo:l fen] s. (bot.) iarbă-dulce (Polypodium vulgare). wallflower [~ifiauor] s. 1. (bot.) micşunele-ruginite, micsandră (Cheiranlhus cheiri). 2. (fam.) doamnă fără cavaler (la bal), fată nedansată. 3. (sl.) haine vechi (expuse spre vânzare). wall game [~ gcim] s. partidă de fotbal. wallless [wodlis] adj. fără zid(uri). wall lettuce [Vo:l Jctis] s. (bot.) susai-pădureţ (Lactuca muralis). wall map [~ ma;p] s. hartă murală. wall newspaper [~ inju:speip3r] s. gazetă de perete. Walloon [wa:lu:n, ws'l-] I. s. 1. valon. 2. (limba) valonă. II. aay. valon. wallop [Volop] I. vb. A. intr. 1. a clocoti. 2. (sl.) a vărsa, a vomita. 3. (dial.) a umbla neglijent. B. tr. (sl.) a bate, a biciui; a burduşi; a snopi (în bătaie). II. s. 1. (dial.) masă de grăsime. 2. (sl.) lovitură straşnică. walloping [-in] I. adj. 1. (sl.) mare, voluminos. 2. extraordinar, nemaipomenit. II. s. 1. biciuială; snopeală. 2. înfrângere zdrobitoare. wallow ['WDIOU] I. vb. intr. 1. a se tăvăli (în noroi, în apă), a se bălăci. 2. a umbla greoi. 3. (fig.) to ~ in a înota în (bani etc.); a se bălăci în (desfrâu etc.); a sc îndopa cu (căpşuni etc.). II. s. loc în care se tăvălesc animalele. wall painting ]'wo:l .peintirj] s. pictură murală. wallpaper ['W3:l.peipar] s. 1. tapet. 2. (amer.) bilet de bancă falsificat. wallpaper music [Vodpeipo 'mjurzik] s. fond muzical. wall pellitory [Vodipclitori] s. (bot.) paracherniţă (Parietaria officinalis). wall pepper [~ 'peporJ s. (bot.) iarbă-de-şoaldină (Sedum acre). wall pier [ ~ -pa'] s. (arliit.) pilastru. wall-plate [~pleit] s. (constr.) cosoroabă. wall rue [~ ru:] s. (bot.) ruginită, feriguţă (Asplenium ruta-muraria). wall screw [~ skru:] s. (tehn.) antretoază; bulon de ancorare; şurub de fixare; şurub de plafon; ancoră. wall tile [~ tail] s. placă de faianţă. Wallsend [Vrdzend] s. cărbune englez (de foarte bund calitate). Wall Street [Vo:l stri:t] s. 1. stradă din New York unde se afla marile bănci. 2. (Jig.) bursa din New York; marca finanţa americană. wallydrag ['weilidrag] s. (scot.) 1. pitic, năpârstoc. 2. femeie şleampătă.



1026



walmit ['worlnst, -iwt] I. s. 1. (bot.) nuc (Juglans regia). 2. lemn de nuc. 3. nucă. II. adj. brun-roşcat. walnut "argument [~ ,ci:gjumont] s. (fam.) discuţie despre politică la un pahar de berc, politică de cafenea. walnut tree [~ tri:] s. v. w a 1 n u t (1). walrus ['wo(:)lrss, -rAS],pl. walruses [-iz] sau walrus s. 1. (zool.) morsă, cal-de-mare (Odobenus rosmarus). 2. (fam.) bondoc. 3. (sl.) neîndemânatic, împiedicat. waltz [wD(:)lts] I. s. vals; in a ~ (sl.) cu uşurinţă; he won the contest in a ~ a câştigat concursul fără efort. II. vb. A. intr. 1. a valsa. 2. (si to ~ in /out /round) a dansa, a juca (de bucurie). 3. (fam.) to ~ off with a obţine cu uşurinţă (un premiu etc.). B. tr. a dansa un vals cu; (fam.) a conduce (pe cineva) cu agilitate. waly ['weili, 'wo:li] I. adj. (scot.) 1. frumos, drăguţ; minunat. 2. puternic, voinic, robust. II. s. 1. fiinţă sa» lucru frumos, drăguţ. 2. jucărică, fleac. wamble [Vombl] vb. intr. (dial.) 1. a se bălăbăni. 2. a sc răsuci. 3. (despre stomac) achiorăi. 4. (înv.) a-i fi greaţă. wame [weini] s. (scot.) burtă, pântece. wampee [wom'pi:] s. (bot.) pom asiatic cultivat în Hawaii (Clausena lansium). wampum [Vompam, amer. şi 'wo:m-] s. 1. (amer.) salbă, colier (folosit de indienii din America drept monedă sau spre a-şi împodobi brăid).2. (amer. sl.) gologani, parale. wan [WDIÎ] I. adj. 1. palid. 2. şters, mat; (despre lumină) slab. II. vb. intr. (rar) a deveni palid, a se trage la faţă. wand [wand] s. 1. baghetă, vergea; nuia. 2. baston de comandant. 3. (muz.) baghetă. wander ['wando'] vb. A. intr. 1. a pribegi, a rătăci, a călători. 2. (si to ~about) a rătăci încoace şi încolo, a umbla din loc în loc. 3. (fig.) a se abate, a devia, a se depărta; you are ~ing from the point te-ai depărtat de la subiect. 4. a bate câmpii, a vorbi vrute şi nevrute, a aiura; his mind ~s aiurează. 5. (mai ales amer.) a se rătăci; to ~ out of one's way a pierde drumul. B. tr. (mai ales amer.) a îndrepta / a călăuzi / a îndruma greşit, a duce pe un drum greşit. wanderer [Vondare1"] s. 1. călător, drumeţ; rătăcitor; pribeag. 2. (fig.) dezertor, apostat; ~ from duty persoană care s-a abătut de la îndeplinirea îndatoririlor sale. wandering [Vondarirj] I. adj. 1. rătăcitor; (med.) ~ kidney rinichi deplasat; ~ tribe trib nomad. 2. (fig.) rătăcit, aiurit; ~spirit spirit rătăcit; your mind is ~ai luat-o razna. II. s. 1. rătăcire, hoinăreală, pribegie. 2. (from) abatere, îndepărtare (de la). 3. (fig.) visare; aiurare. Wandering Jew [~ 'd3U;[ s. the ~ Ahasverus, Jidovul Rătăcitor. wandering minstrel [~ 'minstral] s. cântăreţ ambulant, trubadur / menestrel rătăcitor. wanderlust ['wAndoUst, Von-] s. plăcere de a călători sau a drumeţi; dor de ducă / drumeţie. wandoo [wAn'du:] s. (bot.) arbore alb de cauciuc (Eucalyptus redunca). wane [wein] I. vb. intr. 1. (mai ales despre Lână) a descreşte, a intra în declin. 2. (fig.) a descreşte (in bogăţie, putere); a scădea (in strălucire). TI. s. declin, descreştere, micşorare, scădere; apus, asfinţit, scăpătat; to be on the ~ a fi în descreştere; his star is on the ~ steaua lui e pe scăpătate; night is on the ~ noaptea e pe sfârşite. waney ['weini] adj. în descreştere; în declin. wangle [Va;ngl] (fam.) vb. A. intr. a izbuti, a reuşi, a-şi atinge ţelul. B. tr. a obţine (ceva) prin subterfugii / pe căi necinstite. wanion [Vonian] s. (înv.) descreştere (a Lunii). wankle ['wasrjkl] aay. (dial.) 1. slab. 2. nestatornic; nehotărât. wanly ['wonli] adv. (cu un aer) trist. wanness [Vonnis] s. paloare. want [want, amer. si wo:nt] I. vb. A. tr. 1. a vrea, a dori; a râvni; a pofti; I ~ to sleep vreau să dorm; what do you ~? ce vrei / doreşti / pofteşti?; I ~ you to go there vreau să te duci acolo; I ~ it done vreau ca lucrul acesta să fie făcut / îndeplinit; ~ed, a typist se caută (o) dactilografă; he is ~ed a) e căutat (de poliţie etc.); b) e aşteptat, trebuie să i se vorbească; c) a-i lipsi, a nu avea (îndeajuns), a fi lipsit de. 2. a avea nevoie de, a cere, a reclama, a necesita; a trebui; the bicycle ~s a repair bicicleta are nevoie de reparaţii; you don't ~ to be rude nu trebuie să fii nepoliticos; he ~s judgment nu are destulă putere de judecată; îi lipseşte judecata; it ~s five minutes to nine mai sunt cinei minute până la nouă, e nouă fără cinci minute; he ~s one year for his majority mai are un an până la majorat. B. intr. 1. a duce lipsă, a fi lipsit de mijloace. 2. to ~ for / (rar) of a-i lipsi, a duce lipsă de; he is ~ing in courage îi lipseşte curajul. 3. to be found ~ing a fi găsit în vină; a nu fi un om de nădejde. 4. (înv.) a lipsi; a nu se afla, a nu exista. II. s. 1. lipsă; nevoie; necesitate; ~ of money lipsă de bani; from / for ~ of din lipsă de; in ~ of care are nevoie de. 2. pl. nevoi, necesităţi; a man of few ~s un om cu puţine pretenţii. 3. nevoie, strâmtoare, strâmtorare, ananghie. want ad [~ ,aed] s. (amer. fam.) anunţ la rubrica „cereri de serviciu". wantage ['wontid^, amer. şi 'wo:n-[ s. lipsă, defect. wanted [Vontid] adj. 1. căutat de poliţie, pus sub urmărire. 2. căutat; dorit; necesar. •wanter [Vontor] s. (dial.) 1. persoană căreia îi lipseşte ceva. 2. (fam.) persoană necăsătorită. wanting ['wamtirj, amer. si Vo:n-] I. adj. 1. absent; lipsă; ~! lipseşte; ~in initiative fără iniţiativă. 2. nerod, neghiob. II.prep. fără; ~energy nothing can be done fără energie nu sc poate face nimic; twelve ~ ten doisprezece fără zece. III. s. lipsă, nevoie, trebuinţă. want list ('want list] ş. (ec.) mancolistă. wanton ['wanton] I. adj. 1. vioi,zburdalnic, nebunatic; vesel. 2. furios, turbat, violent. 3. zgomotos, gălăgios. 4. desfrânat, destrăbălat. 5. absurd, lipsit de sens. II.s. 1. desfrânat, destrăbălat. 2. glumeţ, poznaş. III. vb. intr. (rar) 1. a fâlfâi. 2. a zburda. 3. a se înfuria, ' a fi violent. wantonness [-nis] s. 1. vioiciune, zburdălnicie; veselie. 2. furie, violenţă. 3. zgomot, gălăgie. 4. desfrâu, destrăbălare. 5. absurditate, lipsă de noimă.



 1027



wantwit ['wontwit] s., adj. idiot, nerod, tâmpit. wanty ['WAnti] s. 1. (dial.) partea de sus a cingătorii unei şei. 2. (înv.) curea de împerecheat sau de legat animale. wany ['weini] adj. v. w a n e y. wapacut ['wopakAt] s. (omit.) bufniţă polară (Nyctea scandiaca). wapenschaw ['wspan/o:] s. v. w a p i n s c h a w . wapentake ['waîpantcik, 'wop-] s. district, canton, circumscripţie formată din o sută de familii ca subdiviziune de s h i r e (mai ales în comitatele din nordul Angliei). wapinschaw ['wxpuvfo:] s. (scot.) inspecţie militară, trecere în revistă a trupelor. wapiti ['wopiti, amer. -pat-] ş. (zool.) specie de cerb-canadian (Cervus canadensis). wappenschaw s.v. w a p i n s c h a w . wapperjawed [Vopad3o:d] adj. (fam.) cu prognatisrn (al maxilarului) inferior. war1 [wo:r] I. s. 1. război; luptă (şifig.); civil / intestine ~război civil; ~ of manoeuvre război de manevră; in the ~ la război, în vreme de război; ~ to the knife război de exterminare; in the midst of ~ în plin război; at ~ în stare de război; to carry the into the enemy's country / camp a purta război pe teritoriul inamicului; to declare ~ on a declara război (cu dat.); to levy / to make / to wage ~ on a duce război împotriva (cu gen.); on a ~ footing pe picior de război; gata de luptă; the Great War, World War 1, the War of the Nations primul război mondial; World War II al doilea război mondial; - of the elements lupta clementelor naturii; wordy ~, ~ of words război de cuvinte. 2. (mil.) serviciu militar, arta războiului; tactică; strategic. II. vb. A. intr. 1. a se război, a purta război. 2. (fig.) (for) a se război, a se certa (pentru). B.tr. (înv.) to ~ down a cuceri, a învinge. war2 [wo:r] (scot.) adj., adv. mai rău; mai prost. war axe ['wo:r*2eks] s. secure de război. war baby ['wo: -bcibi] s. (fam.) 1. copil nelegitim a cărui naştere e pusă pe seama condiţiilor existente în timpul războiului. 2. (ist.) elev de marină care a servit ca ofiţer în timpul Marelui Război. warble1 [Vo:bl, amer. -bal] I. vb. A. intr. 1. a face triluri, a ciripi. 2. (despre vânt, foi etc.) a tremura, a vibra. 3. (amer.) a face iodlcre, a cânta din gât. B. tr. 1. a cânta, a modula. 2. a face să răsune. 3. a sărbători în cântări. II. s. 1. tril, ciripit. 2. (amer.) iodler. warble2 s. 1. (entom.) larvă de streche. 2. (vet.) umflătură sub piele (pe spinarea vitelor) provocată de larva de streche. warble fly ['wo:bl flai] s. (entom.) diferite specii de streche (Hypodermatidae sp.). warbler ['wo:bhr] s. pasăre cântătoarc. war bride ['wo: braid] s. femeie căsătorită vi timpul războiului cu un militar din trupele străine. war chant [~ t/a:nt] s. cântec de război; cântec de luptă. war chest [~ t/est] s. 1. fond acumulat pentru a finanţa un război. 2. fond de acţiune (pentru o campanie politică etc.). war-cloud [~klaud] ş. (fa/n.) ameninţare de război. war council [~ -kaunsl] s. consiliu de război. war-cry [~krai] s. strigăt de luptă. ward [wo:dj I. s. 1. apărare; (la duel) gardă. 2. respingere a unui atac; to lie at one's ~ a se feri, a se pune la adăpost. 3. pază, apărare, protecţie. 4. loc sigur; închisoare; captivitate; to put in ~ a băga la închisoare. 5. tutelă, epitropic; to be in ~ a fi sub tutelă. 6. pupil, minoritate; (jur.) court of ~s tribunal tutelar. 7. district; cartier; circumscripţie. 8. secţie (de spital), sală, salon; isolating ~ secţie de izolare. 9. secţie (într-o închisoare). II. vb. A. tr. 1. a întemniţa, a încarcera. 2. (şi to ~ off) a respinge, a para (o lovitură etc.), a preveni, a preîntâmpina (o boală etc.). B. intr. a se apăra, a se pune la adăpost. war-dance [\vo:da:ns] s. dans de război (la sălbatici). warden ['wo:dn, amer. -dan] s. 1. şef; director; guvernator. 2. guvernator de închisoare. 3- stareţ. 4. (înv.) pază. 5. persoană de serviciu. 6. (ec.) custode. wardenship ['wo:da/ip] s. funcţia unui w a r d e n . War Department ['wo: di-pa:tmont] s. (înv.) Ministerul de Război (în S.U.A.). warder ['wo:dar] s. 1. temnicer. 2. păzitor, paznic. 3. sceptru (ca emblemă a autorităţii). wardership [-/ip] s. funcţia de temnicer sau paznic. Wardour-street English ['wo:dastri:t 'inglij] s. engleză împănată cu arhaisme. wardress ['wo:dris] s. temniceră. wardrobe [Vo:droub] s. 1. garderob, şifonier, dulap de rufe. 2. garderobă. wardrobe keeper [«* iki:par] s. (teatru) costumier. wardroom ['wo:dru(:)m] s. (mar.) popota ofiţerilor. wardship ['wo:d/ip] s. tutelă, epitropie. wardsman ['wo:dzmon] pl. wardsmen [-man, -men] s. paznic, pază, strajă; supra­ veghetor. ware1 [ws3r] s. 1. articole, produse, fabricate; stone ~olărie; toilet ~ ligheane. 2. faianţă. 3. pl. mărfuri; to puff one's ~s a-şi lăuda marfa. ware21. adj. (înv.) vigilent. II. vb.tr. v. b e w a r e (B). III. inter/atenţie! ia seama!; ~ the bottle nu bea prea mult!; (cinegetică) ~ chase! apără-tc! (strigăt adresat câinelui). warehouse I. [Veahaus] s. 1. depozit de mărfuri. 2. magazin marc. 3. magazin. II. [wea'hauzj vb. tr. a pune în depozit. warehouseman [-man], pl. warehousemen [-man] s. 1. proprietar de depozit. 2. co­ merciant angrosist. 3. magazioner. warehousing ['weahauzirj] s. înmagazinare, antrepozitarc. warfare ['wo:fear] I. s. (stare de) război, ostilităţi; (fig.) conflict. II. vb. intr. (rar) 1. a purta război. 2. (jig.) a se război, a se certa. warfaring ['wo:pfsarin] adj. războinic, luptător; militant; de război, de luptă. war fever ['wo:.fi:v3r] s. frigurile războiului, psihoză de război. war field [~ fiild] s. (rar) câmp de luptă.



warrant



war game [~ geim] I. s. 1. joc de-a războiul. 2. (mil.) aplicaţie de luptă (pe teren sau pe machetă); manevre. II. war-game ['wo:gcim] vb. intr. a face aplicaţii de luptă; a simula operaţii militare. war-god [~god] s. zeu al războiului. war hawk [~ ho:k] s. (fa/n.) aţâţător la război, warhead [~hcd] s. focos sau încărcătură explozibilă. war-horse [~ho:s] s. 1. (înv.) cal de război. 2. (fig.) veteran. 3. spectacol banalizat prin repetare excesivă. warily ['wearili] adv. cu precauţie / prudenţă. wariness ['wearinis] s. precauţiune, prevedere, prudenţă. warison ['wa^risn] s. semnal de atac; chemare la luptă. warlike ['wo:laik,'--] adj. belicos, războinic; marţial. warlock ['wo:bk] s. (scot.) vrăjitor, vraci, magician. war-Iord ['wo:b:d] s. 1. comandant suprem de armată. 2. dictator militar. warm [wo:m] I. adj. 1. cald; călduros; ~ clothes haine călduroase. 2. încălzit; aprins; to get ~ a se încălzi. 3. (fig.) cald, prietenos, plin de bunăvoinţă, din inimă, cordial; ~ welcome primire călduroasă / cordială. 4. (fg.) primejdios, periculos; greu. dificil; neplăcut; ~ corner a) colţ tihnit, ungher plăcut; b) loc periculos; situaţie periculoasă; the place was too ~ for him simţea că-i arde pământul sub picioare. 5. (fig. despre imaginaţie etc.) aprins, înfierbântat. 6. (jig. despre cineva) pătimaş, înflăcărat; focos. 7. (despre o scenă etc.) indecent; piperat; fără perdea. 8. (rarT despre trai etc.) asigurat, sigur. 9. (fam.) bogat, cu dare de mână. II. s. 1. ceva cald sau călduros; (mil.) British ~ manta (scurtă). 2. (fonf.) încălzire; have a ~at the fire! încălzeşte-te la foc! III. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a încălzi, a face să se încălzească; to ~ up a meal a încălzi o mâncare. 2. (jig.) a încălzi; a înviora; a aprinde. 3. (fam.) a cotonogi, a snopi în bătaie. B. rejl. a se încălzi. C. intr. 1. a se încălzi. 2. (şi to ~ up) (fig.) a se încălzi; a se aprinde. wannan ['wo:rnan],pl. warmen [-nwn] s. (rar) ostaş, soldat, luptător. warm-blooded ['womiibUdid] adi. 1. (zool.) cu sânge cald. 2. (fig. despre tempera­ mente) pasionat, aprins. warmed-over ['wo:md'ouvar] adj. 1. (despre mâncare) (re)-încălzit. 2. (fig.) învechit, răsuflat. warmer ['wo:mar] s. aparat de încălzit, termofor. warm front ['wo:m frAnt] s. front de aer cald. warm-headed ['wo:m'hedid, '-i—] adj. exaltat. warm-hearted [~'hu:tid,'->—] adj. inimos, cordial, generos. warm-heartedly [~'ha:tidli] adv. călduros, cu căldură, din toată inima, cordial. warmhouse ['wonnhaus] s. seră. warming ['wo:nurj] s. 1. încălzire. 2. (fam.) bătaie, chclfăneală. wanning-pan [-parn] s. 1. încălzitor. 2. lopăţică, făraş. 3. (jig.) locţiitor temporar. warming-up [~'Ap] ş. (sport) dezmorţire, încălzire (înainte de competiţie). war minister ['wo: iministar] s. (rar) ministru de Război. warmish ['wo:mij] adj. (rar) călduţ. warmonger [VoMiunga1"] I. s. aţâţător la război. II. vb. intr. a aţâţa la război. warmongering ['woMiiAggarirj] s. aţâţare la război; propagandă în favoarea războiului. warm-sided ['waniisaididj adj. (fam. despre o fortăreaţă etc.) prevăzut eu tunuri grele. warmth ['wo:m8[ s. 1. căldură. 2. cordialitate. 3. (Jig.) căldură, cordialitate; ardoare, înfocare; entuziasm. warn [wo:n] vb. tr. 1. (of, from, against) a preveni, a avertiza, a pune în gardă (împotriva, cu gen.). 2. a încunoştinţa. 3. (jur.) a cita. 4. to ~smb. away a concedia pe cineva (din serviciu); to ~ smb. off a invita pe cineva să părăsească (ceva); to — out a concedia; to ~ to bed a porunci să meargă la culcare. warning [\vo:nirj] s. 1. înştiinţare; prevenire; avertizare; avertisment; it must be a ~ to you aceasta să fie un avertisment pentru dumneata. 2. preaviz; somaţie de concediere; to give a month's ~ a da un preaviz de o lună. 3. semnal, semn, indiciu. warning signal [~ -signal] s. 1. (ferov.) semnal de atenţie. 2. (mine) semnal de avertizare. War Office ['wo:r 'ofis] s. Ministerul de Război (în Anglia). war orphan [~ ro:fan] s. orfan de război. warp [wo:p]I.s. l.(/eAt.) urzeală. 2. iţă, bătătură, fir. 3. deformare, denaturare. 4. (fig.) depravare, pervertire. 5. nămol aluvionar. 6. (mar.) odgon de remorcă. 7. (metal.) spiră. 8. ~(and woof) (fig.) bază, fundament, temelie. II. vb. A. tr. 1. (text.) a urzi (jire). 2. a strâmba, a suci, a răsuci. 3. a deforma, a denatura. 4. (fig.) a perverti. B. intr. 1. a se strâmba, a se încovoia. 2. (fig.) a devia, a se abate, a se îndepărta. 3. (mar.) a se trage (în parâme). war-paint ['wo:pcint] s. 1. vopsirea corpului înainte de război (la sălbatici). 2. (fam.) găteală; (mi!,) uniformă de paradă. 3. (fa/u.) fard, dresuri, suliman. warpath [~ pa:8] s. potecă de război (la indienii nord-americani); to be on the ~ a fi pe picior de război. warper ['wo:par] s. (text.) urzitor. warphan [Vo:f9n] s. (amer.) orfan de război (contras din w a r şi o r p h a n ) . warping frame ['wo:pirj frcim] s. (text.) maşină de urzit; urzitor. warping hawser [~ ■ ho;zar] s. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. warping machine |~ ma


 warrantable



5. mandat poştal de rambursare. II. vb. tr. 1. a justifica, a îndreptăţi. 2. a garanta / a chezăşui pentru; I'll ~ him a perfectly honest man garantez că este un om de o cinste desăvârşită; I — it good garantez că e bun. 3. a apăra, a ocroti, a proteja. 4. a autoriza. 5. a certifica. warrantable [Vorantobl] adj. legal, legitim, îndreptăţit. warrantableness [-nis] s. îndreptăţire, legitimitate. warrantee [iworan'ti:, amer. si .wo:r-J s. 1. persoană căreia i se dă o garanţie. 2. împuternicit. warranter ['wo:r3nt9r] s. garant, chezaş. warrant officer ['worant iofisor] s. 1. (mii.) ofiţer subaltern; subofiţer brevetat. 2. (mar.) miciman. warrantor ['worsnto:', wor3n'to:r] s. (yur.) garant. warranty ['woranti, amer. si 'wo:r-[ s. 1. justificare, temei. 2. garanţie; chezăşie, cauţiune. warranty test [~ test] s. probă de recepţie. warren ['worin, -rgn, amer. si 'wo:ron] s. 1. vizuină (de iepuri); iepurărie, crescătorie de iepuri-de-casă. 2. (fig.) furnicar, aglomerare urbană. 3. (cartier cu) străduţe întortocheate, labirint. warrigal ['worigolj I. s. 1. (zool.) câine-dingo (Caniş dingo). 2. (austr.) aborigen trăind în sălbăticie. 3. (austr.) cal nedresat. II. adj. (austr.) sălbatic, nedomesticit. warring ['worirjl adj. contradictoriu; ireconciliabil; beligerant. warrior [rworiar, amer. şi 'wair-j s. luptător; războinic; soldat, ostaş. warship ['wo:/ip] s. (mar.) navă / vas de război. war shout [~ /aut] s. strigăt de război. wars(t)le ['wci:sl[ s. (scot.) trântă. wart [wo:t] s. 1. (med.) neg; to paint smb. with his ~s a zugrăvi pe cineva fără a-1 înfrumuseţa. 2. umflătură pe trunchiul unui copac, gâlmă. 3. (fig.) hibă, neajuns. wart-hog ]'w~thog] s. porc alergător (Phacochoerus ăethiopkus). wartime ['wo:taim] I. s. vreme / timp de război; in the ~ în timp de război. II. adj. de război, din timpul războiului; ~ recollections amintiri de război. warty ['wo;ti[ adj. 1. plin de negi. 2. asemănător cu un neg. war-whoop f'wo:hu:p] s. strigăt de luptă (la indienii americani). war-worn [~wo:n[ adj. pustiit de războaie; secătuit de războaie. wary ['weori] adj. 1. precaut; prevăzător; prudent. 2. viclean. 3. econom. was [woz, amer. şi WAZ forme tari; waz, wz forme slabe] past de la be. was-bird ['wozb3:d[ s. (si.) fost, fostă personalitate, om care şi-a pierdut vechea calitate. wash [wo/, amer. şi wo:/] I. s. 1. spălat; spălare; spălătură; to have a ~ a se spăla; to give smth. a ~ a spăla ceva. 2. udare; înmuiere. 3. rufe spălate sa» date la spălat. 4. leşie; apă de spălat; apă folosită la spălat. S. lături, zoaie. 6. apă chioară; „braga". 7. (fig.) apă de ploaie, vorbărie goală. 8. lovire, ciocnire (a valurilor). 9. (geol.) aluviuni; eroziune. 10. (mar.) curent respins de elice. 11. ţinut aurifer. 12. (geogr.) mlaştină; teren mlăştinos / mocirlos. 13. poleire, poleială. II. adj. care se spală. III. vb. A. tr. 1. a spăla; a curăţa; to ~one's hands a-şi spăla mâinile (şifig.). 2. a stropi; a uda. 3. (fig.) a umple (ae sange etc.). 4. despre apa, valuri) a arunca (la ţărm, peste bord). 5. a vopsi; a înălbi. 6. a înnobila (un metal). 7. to ~ away a îndepărta prin spălare; to ~ down a) a spăla; b) a înghiţi (o mâncare, bând)', to ~ out a) a spăla (gura etc.); b) (despre ploaie) a spăla (drumul etc.); c) (fam.) a da gata, a strica; d) a dizolva, a topi; to ~ up a) (despre mare etc.) a arunca pe ţărm; b) a spăla (vase). 8. (ec.) to ~ sales of slock a face vânzări fictive de hârtii de valoare. B. refl. a se spăla. C. intr. 1. a se spăla; a se spăla pe mâini / pe faţă etc. 2. a spăla (rufe). 3. (în diferite accepţiuni) a spăla, a curăţa. 4. (despre valuri) a se lovi, a se izbi. 5. a fi spălat; a fi udat sau stropit. 6. to ~away a se spăla, a se curăţa; to ~off a se spăla, a fi spălat; to ~ up (fam.) a) a se spăla (pe faţă şi pe mâini); b) a spăla vasele. 7. (fam.) a fi plauzibil; that story won't ~ povestea asta nu ţine. 8. to ~ out a) a ieşi la spălat; b) (sl.) a fi eliminat (ae la un concurs etc.); c) (si.) a nu putea face faţă (unui antrenament etc.); d) (fig.) a-şi pierde prospeţimea sau frăgezimea. washability ['wo/o'biliti] s. lavabilitate. washable ['wo/obl] adj. lavabil, care se poate spăla. wash-and-wear [iwo/an'wE3r| adj. (despre îmbrăcăminte) care nu trebuie călcat după spălare. washbasin ['wo/.beisn] s. chiuvetă; lighean. wash-board [~bo:d, -boad] s. 1. scândură de spălat rufe. 2. (constr.) plintă, pervaz. 3. făgaş de roţi (pe drumuri). 4. (mar.) fargă. wash boiler [~ .boita'] s. cazan în care se fierb rufele. wash-bottle [~,botl] s. (chim.) pisetă. wash bowl [~ boul] s. 1. vas, lighean. 2. (fot. etc.) chiuvetă. wash cloth [~ kta(:)9] s. 1. cârpă de vase. 2. (amer) prosopel / mănuşă de spălat (corpul, faţa). wash-day [~dei] s. zi de spălat. wash-drawing [~.dro:irj] s. 1. acuarelă. 2. schiţă în culori de apă. washed-out ['wo/t'aut] adj. 1. spălăcit, decolorat. 2. (/atu.) palid; fanat. 3. (fain.) epuizat, dărâmat. washed-up ['wo/t'Ap] adj. (fam.) 1. terminat, sfârşit, lichidat. 2. eşuat. washer ['wo/or, amer. şi 'wo:/-] s. (tehn.) 1. spălător; maşină de spălat (fructe etc.). 2. şaibă, garnitură de etanşare. 3. (tehn.) scruber. 4. (amer. sl.) speluncă, tavernă. washerwoman [Vo/oiwumon], pl. washerwomen .[-'wimin] s. spălătoreasă. washeteria [iwo/o'tiorb] s. (amer.) 1. spălătorie de rufe cu autoservire. 2. (auto) staţie de spălat cu autoservire. wash-hand basin ['wo/hond ibeisn] s. lighean. wash-hand stand [~ .stasnd] s. v. w a s h s t a n d . wash-house ['wo/haus, amer. şi 'wo:/-J s. spălătorie.



1028



washing ['wo/in, amer. şi 'wo:/in] s. 1. spălare; spălat. 2. rufe pentru spălat. 3. (tehn.) strat subţire, înveliş (turnat informă lichidă). 4. (mine) prepararea minereurilor pe cale umedă. 5. pl. (tehn.) ape de spălare. II. aay. de spălat. washing-day [~dei] s, zi de spălat. washing-machine [~moi/i:n] s. spălător. washing powder [~ (paudor] s. praf de spălat, detergent. washing stand [~ staend] s. v. w a s h s t a n d. Washingtonian [.wo/in'tountan, amer. şi iwo:/in'toni3n] I. adj. din Washington. II. s. locuitor din Washington. washing-up ['wo/irj'Ap, <---] s. 1. (austr. mine) spălare (în vederea extracţiei de aur). 2. spălatul vaselor. wash-leather ['wo/iledo'] s. piele (de căprioară) de şters şi de curăţat. wash-out [~aut,'-'-] s.l. (geol.) denudare; eroziune; erodare locală. 2. (sl.) eşec, insucces, nereuşită, fiasco. 3. (sl.) ghinionist; ratat. 4. (ec.) marfă (de calitate) necorespunzătoare. wash-pot [~pot] s. 1. vas de spălat. 2. (tehn.) baie de cositor. washrag [~ra=g] s. spălător de vase. washroom [~ru(:)m] s. (amer.) toaletă; spălător. washstand [~sta2nd] s. lavoar, lavabou, spălător. wash-tub [~tAb] s. ciubăr. wash-up [~Ap] s. 1. spălare. 2. spălător; baie. wash water [~ tWo:tor] s. apă de canal, apă menajeră. washwoman ['wo/iwumanl.pl. washwomen [-iwimin] s. spălătoreasă. washy ['wo.fi, amer. si 'wo:/i] adj. 1. umed, jilav. 2. (fig.) slab, apos; ~ tea ceai slab. 3. slab, fără putere; (amer.) ~horse cal slab (la lucru). 4. diluat. 5. şters, spălăcit; palid. wasp1 [wosp] s. (entom.) viespe (Vespa vulgaris). wasp2 [wosp, wa:sp] s. (amer.) protestant de origine anglo-saxonă. wasp bee ['wospbi:] s. (entom.) specie de viespe fără ac (Nomada). waspie [Vospi] s. centură, burtieră. waspish ['wospi/J adj. 1. (ca) de viespe. 2. irascibil, iritabil, arţăgos, ţâfnos. 3. (despre talie) foarte subţire, de viespe. wasp-waisted ['wosprweistid] adj. cu (o) talie de viespe / foarte îngustă l subţire. wassail ['woseil, 'wses-, -sl, amer. 'wosgl, 'waesol] I. s. (rnv.) ospăţ, chef. II. vb. intr. (rar) a chefui; a se ospăta. wast [wost/ormfl tare; wost forma slabă] (înv.) past de la b e (pers. a 2-a sg.). wastage ['weistid3] s. 1. uzare, uzaj. 2. scurgere (a ««ui lichid). 3. pierdere a greutăţii prin uscare. 4. deşeuri; rebuturi. waste [weist] I. s. 1. irosire, pierdere..2. ernaciere, ofiliere, vestejire. 3. pustiu, deşert. 4. lături, zoaie. 5. rebut, deşeu. 6. (constr.) moloz, dărâmături; grohotiş. 7. (fiz. etc.) reziduuri. 8. (hidr.) conductă de deversare. 9. (mine) rostogol; haldă de steril. 10. (poligr.) (hârtie) maculatură. II. vb. A. tr. 1. a pierde, a irosi (timpul etc.); a toca, arisipi (averea). 2. a lăsa nefolosit (talentul etc.). 3. a distruge, a ruina, a dobori. 4. a folosi prost sau greşit. 5. (fam.) a înfrânge; a cotonogi. B.. refl. (sport) a pierde din greutate (prin antrenament). C. intr. 1. a se pierde; a se irosi. 2. a se micşora; a slăbi; a fi pe sfârşite. 3. (sport) a pierde din greutate (prin antrenament). III. adj. 1. nefolosit, irosit. 2. sterp, arid; nelocuit. 3. rezidual. wastebasket ['weisţ.txnskit] s. (amer.) v. w a s t e - p a p e r b a s k e t . waste book [~ buk) s. maculator, terfelog. wasteful ['weistful] adj. risipitor; cheltuitor; nechibzuit, neraţional. wastefully ['weistfuli, -fsli) adv. fără economie, cheltuind în dreapta şi în stânga. waste gas ['weist ga;s] s. (chim.) gaz ars / rezidual. waste heat [~ hi:t] s. căldură reziduală / pierdută. wasteland fweisttend] s. 1. ţelină, pârloagă, teren sterp sau necultivat. 2. (fig.) (perioadă de) marasm sau stagnare; pustiu existenţial. wastepaper basket [weist'peipo. ba:skit,'-'--.--] s. coş de hârtii. waste-pipe [~paip] s. (tehn.) ţeava de scurgere; conductă de ape uzate. waste product [~ .prodAkt] s. deşeu. waster ['weistor] s. 1. mână-spartă, cheltuitor, risipitor; pierde-vară. 2. (tehn.) rebut, brac, deşeu. 3. (sl.) individ fără valoare. 4. (corn.) articol cu defect sau de proastă calitate. waste recovery ['weist ri.kAvori] s. recuperare a deşeurilor. wastrel f'weistrsl] s. v. w a S t e r (2,3). wat [wot] s. (înv.) lepurilă, iepure. watch1 [wot/] s. ceas (a*e mana, de buzunar). watch2 I. s. 1. pază; supraveghere; pândă; atenţie; to be on / upon the ~ a) a fi de pază; a fi la post; b) a fi atent, a fi cu ochii în patru. 2. strajă; santinelă. 3. (mar.) cart. II. vb. A. intr. 1. a fi atent; a supraveghea; a pândi; a veghea. 2. a fi treaz / deştept. 3. a fi de strajă. B. tr. 1. a urmări, a nu pierde din ochi, a fi atent la. 2. a aştepta (ocazia). 3. a păzi (vite etc.). watchband ['wot/baînd] s. curea de ceas. watch bill ['wot/ bil] s. (mar.) rol de cart. watch bow [~ bou] s. toarta ceasornicului. watch box [~ boks] s. gheretă. watch buoy [~ boi] s. (niar.) geamandură de veghe. watch-case [~keis] s. cutia ceasului. watch-chain [~t/ein] s. lanţul ceasului. watch committee [~ koriniti] s. comitet care supraveghează menţinerea ordinei şi curăţeniei într-o comună. watchdog [~dog] s. 1. câine de pază. 2. supraveghetor, controlor. watcher ['wot/or] s. 1. paznic, supraveghetor. 2. observator; expert. 3. (amer.) persoană însărcinată cu supravegherea scrutinelor. watcher-in ['wot/sr'in] s. persoană care asistă la o emisiune televizată.



 1029



water monkey



water-drinker [~rdrinkor] ş. băutor de apă, antialcoolic. watchet ['wot/it] adj. (înv.) albastru; albastru-dcschis. water drop [~ drop] s. 1. strop / picătură de apă. 2. (poetic) lacrimă. watch fire ['wot/ .fabrj s. foc de bivuac; foc de semnalizare. watered ['wo:tad, amer. şi Vot-] adj. 1. (text.) glasat; de moar. 2. diluat, subţiat cu watchful ['wot/ful] adj. 1. vigilent. 2. atent. apă. watchfulness [-nis] s. 1. vigilenţă. 2. atenţie. water engine ['wo:tor Tend3in] s. 1- maşină hidraulică. 2. pompă de incendiu. watch-glass ['wotJglu:s] s. 1. sticlă/ geam de ceasornic. 2. (mar.) nisiparniţă, clepsidră (pentru măsurat timpul unei gărzi). waterer ['wo:t3r3r] 1. sacagiu, apar. 2. adăpătoare. waterfall ['wo:tofo:l[ s. 1. cascadă, cădere de apă. 2. (fig.) torent; avalanşă, mulţime watch-guard [~ga:d] s. lanţ de ceas. de. 3. coafură în cascadă. watch house [« haus] s. gheretă pentru paznic. water-fast [\vo:t3ifa:st] adj. (despre culori, vopsele) rezistent la apă, care nu iese la watching ['wot/in] s. 1. pază; atenţie. 2. (stare de) veghe. spălat. watch-key ['wot/ki:] s. cheie pentru ceasornic. water fennel ['wo:to ifensll s. (bot.) mărăraş (Oenanthe phellandrium). watchless ['wotflis] adj. neatent, nevigilent. water fight [~ fait] s. (înv.) luptă pe mare. watch light [~ lait] s. veioză, lampă de noapte. r water figwort [~ ifigwa:t] s. (bot.) buberic, iarbă-neagră (Scrofularia nodosa). watch-maker [~-meik9 ] s. ceasornicar. water-finder [~tfaindor] s. descoperitor de izvoare. watchman ['wot/man], pl. watchmen [-man, -men] s. 1. paznic; paznic de noapte. water-flag [~ fleeg] s. (bot.) stânjenel-galben, stânjenel-de-baltă (iris pseudacorus). 2. santinelă. water flea [~ fii:] s. (entom.) purice-de-baltă (Daphnia pulex). watch-night ['wot/nait] s. (bis.) ultima noapte a anului. water flood [~flAd]I. s. inundatie.II.vb.tr. (tehn.) a inunda (o sonda pentru a provoca watch oil [~ oil] s. ulei pentru ceasornice. ieşirea ţiţeiului). watch-out ['wotjaut] s. vigilenţă, veghe. water-flowing ['wo:t3iflouirj] adj. (rar) curgător. watch-pocket [~pokit] s. buzunar pentru ceas. waterfowler ['wo:t3.faubr] s. vânător de păsări de baltă. watchtower [~itau3r] s. foişor. waterfowling ['-ifaulirj] s. vânătoare de păsări de apă. watchword ['wot/w3:d] s. 1. parolă. 2. lozincă. water fly [~ flai] s. (entom.) orice fluture care trăieşte pe lângă apă sau pe apă. water ['wo:tor, amer. şi Vota1"] I. s. 1. apă; (fam.) ~ bewitched băutură cu puţină apă. waterfowl [~faiil] s. pasăre de apă. 2. (mai ales pl.) apă minerală; to take the ~s a face o cură de ape minerale. 3. (adesea pl.) mare; ape; in Norwegian ~s în apele Norvegiei; by land and by ~ pe uscat şi (pe) waterfront [~frAnt] s. ţărm, mal, coastă. apă; on the ~ a) pe mare; b) pe vas; (amer.) at the ~'s edge la hotarele S.U.A.. 4. maree. water gage [~ geid3l s.v. w a t e r g a u g e . 5. transpiraţie, năduşeală, apă. 6. lacrimi. II. adj. de apă. III. vb. A. tr. 1. a uda; a umezi; water gall [~ go:l] s. 1. cavitate creată de ape prin eroziune. 2. al doilea curcubeu. a stropi. 2. a lua apă la. 3. (tex/.) a marmora (mătasea). 4. (adesea to ~ down) a subţia water-gas [~'gass] s. (chim.) gaz de apă. (un lichid). 5. (fig.) to ~down a dilua, a slăbi forţa (unei iniţiative, acţiuni etc.), a atenua. water gap [~gaep] s. (amer.) defileu. B. intr. 1. (despre ochi etc.) a se umezi; his mouth ~s for îi lasă gura apă după. 2. (mar.) water-gate [~geit[ s. zăgaz, ecluză. a face apă; a lua apă. 3. (rar) a face (o) cură de ape minerale. water-gauge [~gcid3] s. apometru. water-glass [~glo:s] s. 1. silicat de natriu. 2. indicator de nivel, sticlă de nivel. water-absorbing ['woitarobisoibin] adj. higroseopic. water god [~ god] s. (mitol.) zeitate a apelor. waterage ['wo:t3rid3, amer. şi Voto-] s. 1. transport pe apă. 2. (mar.) navlu. r water gross [~ grous] s. v. w a t e r c r e s s . water anchor ['wo:t3r 'a3rjko ] s. (mar.) ancoră plutitoare. water gruel [~ gruol] ş. terci cu apă. water ash [~ as/] s. (bot.) specie de frasin-de-apă american (Fraxinus caroliniana). water-hammer [~ih^ni3r] s. (tehn.) berbec hidraulic; lovitură de berbec. water baby ['wo:tg rbeibi] s. copil învăţat să înoate de la o vârstă foarte fragedă. water head [~ hed] s. (hidr.) presiune hidrostatică, water bag [~ ba;g] s. (tehn.) cameră de fierbere. water header [~ ihedor] s. (hidr.) colector de apă, bazin hidraulic. water basin [~ ibesin] s. 1. bazin de apă. 2. lighean. water-bearing [rwo:t3ib£3rirj] adj. (geol.) acvifer. water heater [~ -hi:t3r] s. fierbător, boiler, încălzitor de apă. water hemlock [~»hembk] s. (bot.) cucută-dc-apă (Cicuta virosa). waterbed [~bed] s. saltea de cauciuc umplută cu apă (pentru bolnavi). waterhen [~hen[ s. (omit.) găinuşă-de-baltă (Gallinula chloropus). Water-Bearer [~ibe3r3r] s. (astron.) Vărsătorul (constelaţie şi semn al zodiacului). waterhole [~houl] s. 1. (mine) gaură de mină plină cu apă. 2. (mai ales austr.) smârc, waterbird [~bo:d] ş. pasăre de apa / acvatică. baltă. 3. ochi de apă. 4. puţ. 5. copcă. water-blister [~.blistor] s. (med.) flictenă, veziculă. water-borne [~ bo:n] adj. 1. (despre mărfuri) transportat pe apă. 2. (despre boli) transmis water-ice [~ais] s. îngheţată de fructe. prin apă. water indicator [~ iindikeitor] s. indicator de nivel. watering place ['wo;t3rirj plcis] s. 1. staţiune cu ape minerale. 2. staţiune balneară. water bosh [~ bo/] s. (tehn.) închizător hidraulic. 3. sursă de apă. water-bottle [-*• botl] s. 1. carafă. 2. bidon. 3. (hidr.) batometru. waterboy [~ boi] s. 1. (amer.) sacagiu. 2. (amer. sl.) linguşitor, trepăduş. wateriness ['wo:terinis, amer. şi 'wotsr-J s. caracter apos; umiditate. watering-can ['woit^rirjkasn] s. stropitoare. water brake [~ breik] s. (tehn.) frână hidraulică. watering-cart [~ka:t] s.v. w a t e r c a r t . water break [~ breik] s. (rar) val mic, undă. watering-place [~pleis] s. 1. adăpătoare. 2. (mar.) loc unde corăbiile încarcă apă. waterbuck [\vo:tobAk] s. (zool.) antilopă africană (Kobus spj. 3. staţiune balneară. water bucket [~ -bAkit] s. găleată. watering plant [~ pla:nt[ s. (hidr.) aspersor. water-butt [~bAt] s. 1. butoi pentru apa de ploaie. 2. cisternă. watering pot [~ pot[ s.v. w a t e r i n g - c a n . water can [~ ksen] s. 1. stropitoare. 2. cană de apă (de tablă). watering trough [~ tro(:)f] s. adăpătoare. water-cannon [~-ka?non] s. tun de apă. water-jacket ['wo:toid3skit, amer. şi 'wot-] s. (tehn.) cămaşă / manta de apă. water carriage [~ ika?rid3] s. transport pe apă. 1 water joint [~ dAoint] s. (tehn.) articulaţie impermeabilă. water-carrier [-pksenb "] s. 1. sacagiu, apar. 2. the Water-carrier (astron.) Vărsătorul (constelaţie şi semn al zodiacului). waterless ['wo: talis] adj. sec, fără apă. water-level ['wo:to-levl[ s. 1. nivel hidraulic, nivelul apei. 2. (tehn.) nivelă (cu apă), watercart [~ka:t] s. cisternă pentru stropitul străzilor, autocisternă, autostropitoare. cumpănă. 3. (coustr.) boloboc. water cement [~ siimcnt] s. ciment hidraulic. 1 water-lily [~.lili] s. (bot.) nufăr (Nymphaea sp; Nuphar sp.). water chamber [~ it/eimbs "] s. 1. (tehn.) cameră hidraulică. 2. (au/o) cameră de apă, 3. (hidr.) cameră de echilibru. 4. (tehn.) cămaşă de apă (la agregate). water lime [~ laim] s. var hidraulic. r water chinquapin [ wo:t3i t/inkopin] s. (amer., bot.) specie de lotus american (Nelumbo water-line [~lain] s. 1. conductă de apă. 2. (mar.) linie de plutire / apă. waterlocked ['wo:t3bkt] adj. (despre o ţară, o regiune etc.) înconjurat de apă; insular. lutea). waterlogged [~bgd] adj. 1. (agr.) (despre un teren etc.) îmbibat cu apă; mlăştinos, water-chute [~/u:t] s. cădere de apă. mocirlos. 2. (mar.) umplut cu apă. water-clock [~kbk] s. orologiu de apă. water-main [~mein] s. conductă principală de apă. water-closet [~kbzit] s. closet cu apă, W.C. waterman [rwo:tomon], pl. watermen [-man, -men] s. 1. luntraş; şlepar. 2. vâslaş, watercolour [-ikAb1"] s. acuarelă. lopatar. watercolourist [~ikAbrist] s. acuarelist. watermanship [-/ip] s. îndemânare de a vâsli. water conduit [~ -kondit] ş. conductă de apă, apeduct. watermark [rwo:toino:k] I. s. 1. semn indicator al nivelului apei; geamandură; (fig.) water column [~ -kobrn] s. coloană de apă. 1 water-cooler ['wotaikuib "] s. instalaţie pentru răcirea apei; recipient cu apă la gheaţă, high ~culme a desăvârşirii. 2. filigran (în hârtie). 3. (text.) pată de apă. 4. (constr. navale) scară de pescaj. II. vb. tr. a filigrana (hârtia). water-cooler life [~ ilaif] s. viaţă funcţionărească cu tendinţă de chiul. watermarking ['wo:t3tma:kinj s. (ind. hârtiei) filigranare. water-cooling [~ ikurlirjJ adj. (tehn.) răcire cu apă; răcire a apei. watermeadow [~iinedou] s. câmpie .inundabilă, luncă. watercourse [- ko:s. -koos] s. 1. curs de apă; fluviu; râu. 2. canal pentru scurgerea water-melon [~imebn] s. (bot.) pepene-verde, harbuz, lubeniţă (Citrullus vulgaris). apelor. water meter [~ imi:t3r] s. (metrologie) apometru. water craft [~ kra:ft] s. (mar.) ambarcaţiune; ambarcaţiuni. water crane ['wo:to krein] s. (ferov.) coloană hidraulică. water-mill [-mil] s. moară de apă. water-mole [~mouI] s. (austr. zool.) ornitorinc (Ornitlwrynchus anatinus). watercress [~kres] s. (bot,) năsturel, bobâlnic, creson, cardamă (de izvoare) (Nasturtium officinale). water monitor 1~ tmonitor] s. (tehn.) controlor al activităţii apei. r water-cure [~kjuo ] s. hidroterapie. water monkey [~ inunki] s. carafa de pământ.



 water motor



1030



water motor [~ imoutor] s. (telm.) turbină hidraulică; motor acţionat de apă. wattle 2 1. s. 1. nuia, vergea, varga. 2. împletitură; gard de nuiele. 3. coajă de salcâm australian. II. vb. tr. a împleti din nuiele; a confecţiona din nuiele; a îngrădi / a împrejmui water nixy [~ .niksi] s. spirit al apelor; ştimă; naiadă. cu nuiele. water-nymph [~'nimf,'—] s. 1. v. w a t e r n i x y. 2. v. w a t e r - l i l y . wattle and daub ['wot] on 'do:b] s. vălătuc. water parsley [~ ,pci:sli] s. (bot.) ţelină (Apium graveolens). wattle bark [~ bci:k] s. coajă de salcâm austrialian. water parting [~ ipa:tin] s. cumpăna apelor. wattled l'wotld] adj. împletit. water pillar [~ ipilor] s. (ferov.) coloană hidraulică. wattless component ['wotlis kom'pounont] s. (electr.) componentă reactivă / water-pipe [~paip] s. conductă de apă. dewattată. •' water plane [~ plein] s. hidroavion. wattmeter ['wot.mi:tor] s. (electr.) watt(o)metru. water plant [~ pla:nt] s. plantă de apă. waul [wo:l] vb. intr. a mieuna, a miorlăi. water plug [~ pUg] s. gură de incendiu, hidrant. wave [weivj I. vb. A. intr. 1. a face valuri, a se ondula, a se undui. 2. a face semn water poise [~poiz] s. apometru, contor de apă. fluturând mâna; to ~ to smb. a face semn cuiva. B. tr. 1. a undui, a ondula. 2. a fâlfâi. water-polo [~[poulou] s. (sport.) polo pe apă. 3. a orna cu linii înlănţuite sau încrucişate. 4. a da ape (cu dat.), a moara (o stofă etc.). water-power ['wotoipauor[ s. forţă hidraulică. 5. a mişca agitat, a agita. 6. a da (ceva) de înţeles. II. s. 1. val; undă; talaz. 2. gest, mişcare, water-power engine [~ 'ena^in] s. (telm.) motor hidraulic. semn (cu mâna). 3. vibraţie, ondulaţie. 4. ondulare, coafare, frizare; electric/ permanent water-power plant [~ 'plu:nt[ s. centrală hidroelectrică. ~ permanent. waterproof ]'wo:topru:f] I. adj. impermeabil. II. s. manta sau haină impermeabilă. Wave [weiv] s. membră a corpului de rezervă feminin al Marinei militare a S.U.A. III. vb. tr. a impregna, a impermeabiliza. waved [-d] adj. (despre păr) ondulat, frizat. waterproofness [-nis] s. impermeabilitate. — wavelength [VeivlerjO] s. (fiz.) lungime de undă. water pump ['wo:to pAmp] s. pompă de apă. wavelengthmanship [-mon/ip] s. (fam.) capacitate de comunicare, talent de a stabili water rail [~ reil] s. (omit.) cristei-de-baltă (Rallus aquaticus). relaţii armonioase cu alţii; sociabilitate. water ram [~ raem] s. (telm.) berbec hidraulic; lovitură de apă. wavelength meter ['weivlerjO .muto'] s. (fiz.) undametru. water-rat [~ra3t] s. 1. (zool.) şoarece-de-apă (Arvicola amphibius). 2. haimana (in wavelength switch [~ swit/] s. (tel.) comutator de gamă / de unde. porturi, pe cheiuri). 3. hoţ, borfaş. wavelet ['weivlit] s. val mic. water-rate [~reit] s. taxă pentru consumul apei. wave mechanics ['weiv mi,kamiks] s. pi. (folos, ca sg.) (fiz.) mecanica ondulatorie. water-repellent [~riipelont] adj. hidrofug. wavemeter ['weivimi:tor] s. (fiz.) v. w a v e l e n g t h m e t e r . water resistance [~ ri.zistons] s. (electr.) reostat hidraulic. waver ['weivor[ I. vb. intr. 1. (between) a şovăi, a ezita, a oscila (între). 2. a tremura. water route [~ ru:t] s. drum de apă. 3. (fig.) a fi nehotărât, şovăitor. II. s. 1. persoană care flutură ceva / care face senine. water rug [~ rAg] s. (zool. înv.) pudel. 2. coafor (care face ondulaţii). 3. fier pentru ondulat părul. waterscape [~skeip] s. (artă) 1. marină. 2. peisaj cu apă. waverer ['weivoror[ s. persoană nehotărâtă / şovăielnică. water seal [~ si:l] s. (tehn.) supapă hidraulică. wave theory ['weiv iBiori] s. teoria ondulaţiilor. watershed [~/ed] s. 1. linie despărţitoare a apelor; cumpăna apelor. 2. bazin de apă. wave wake [~ weik] s. (mor.) val de siaj. 3. (Jig.) cotitură, moment hotărâtor / crucial. wavy ['weivij adj. 1. de val. 2. zimţuit; striat. 3. cârlionţat, ondulat. 4. sinuos. water shoot [~ Ju:t] s. urloi, burlan. wavy fracture ['weivi 'fraktf3r] s. (metal.) ruptură lanielară. water-sick ['wo:tosik[ adj. (agr.) (despre sol) (excesiv) îmbibat cu apă. wax1 [wzeks] I. s. 1. ceară; mineral ~ ceară minerală. 2. cerumen, ceară din urechi. waterside ['wotosaid] s. mal, ţărm, coastă. . 3. placă de patefon sa« de gramofon. II. adj. de ceară. III. vb. tr. 1. a cerni. 2. a înregistra waterside man [~ mam] s. muncitor portuar; barcagiu. la fonograf. watersider ['woto.saido'] s. (auslr.) muncitor portuar. wax2 vb. intr. A. 1. a creşte, a se mări. 2. (despre Lună) a creşte. 3. a deveni, a se face; to ~ fat a se îngraşă; to ~ angry a se supăra. B. tr. (amer. fam.) a întrece, a depăşi. water sink [~ sink] s. albie, jgheab. water-skiing [~iskiirj] s. schi acvatic. wax3 s. (sl.) acces de mânie; furie; to be in a ~ a fi apucat de furii; to get into a ~ a turba,a se dezlănţui. water skin [~ skin] s. (entom.) păianjen-de-apă (Argyroneta aquatica). wax baby ['waîks rbeibi] s. păpuşă de ceară. waterspout [~.spaut] s. 1. burlan, urloi. 2. trombă de apă. wax cake [~ keik] s. turtă de ceară. water sprayer [~ ,spreior] s. (hidr.) etalier. r wax candle [~ ikamdl] s. lumânare. water stage recorder [~ ,steid3 ri'ko:do ] s. (hidr.) limnigraf. wax candler [~ ika;ndlor] s. cerar. water standards [~,sta:ndodz] s. pi. norme pentru calitatea apei. wax cloth [~ klo(:)9] s. muşama. water-standing [~.sta;ndirj] adj. (înv.) plin de lacrimi. wax doll [~ dol] s. 1. păpuşă de ceară. 2. pl. (bot.) fumăriţă (Fumăria officinalis). water station [~ isteijon] s. staţiune pentru alimentare cu apă, hidrofor; uzină de apă. waxen ['walks.™] adj. 1. de ceară, ceruit. 2. plastic. 3. (fig.) moale ca ceara. 4. (despre water stop [~ stop] s. stăvilar, ecluză. water-supply [~so,plai] s. 1. alimentare cu apă. 2. sistem de distribuire a apelor (într-un ten) (ca) de ceară; ~ pallor paloare cadaverică. wax-end l'waiksond] s. fir smolit, aţă de cizmărie. oraş etc.). adj. smolit. water-table [~iteibl] s. 1. rigolă de evacuare, şanţ pentru evacuarea apei. 2. (geol.) pânză wax-ended [~icndid] wax figure [~ ,figor] s. figură / figurină de ceară. freatică, orizontul apelor subterane. 3. (constr.) jgheab de scândură pentru scurgere. waxing [Vasksirj] adj. (despre Lună) în creştere, crescătoare. 4. (mine) oglinda apei. wax-light ['waskslait] s. lumânare de ceară. watertight ['wo:totait] adj.-l. impermeabil; ermetic. 2. (jig.) deasupra oricărei critici. wax moth [~ mo(:)6] s. (entom.) molie-de-ceară (Galberia). watertightness [-nis] s. impermeabilitate. wax oil [~ oil] s. ţiţei parafinos. water-tower ['wo:to.tau3r] s. 1. castel de apă. 2. (amer.) aparat de stins focul; extinctor. wax paper [~ 'peipor[ s. hârtie cerată. water tube [~ tju:b] s. (tehn.) 1. conductă de apă. 2. ţeava fierbătoare. wax plant [~ pla:nt] s. (bol.) ceară (Hoya). water violet [~ ivaiolit] s. (bot.) crin-de-apă (Hottonia palustris). wax-red [~red] adj. de culoarea cerci roşii. water-vole [~voul] s. v. w a t e r - r a t. waxwork [~wo:k] s. 1. modelaj de ceară sau de plastilină. 2. figurină de ceară; mulaj. water-wag(g)on [~iwa?gon] s. (amer.) v. w a t e r c a r t; to be on the ~ a se abţine 3. pl. panopticum. de la consumarea băuturilor spirtoase. waxy1 ]'wa:ksi] adj. 1. (ca) de ceară; ca ceara. 2. ceruit. 3. plastic. 4. (fam.) spilcuit, water wagtail [~iwsegteil] s. (omit.) codobatură (Motacilla lugubris). fercheş, elegant, gătit. waterward(s) ]'wo:towo:d(z)] aaV. în direcţia apei. waxy2 adj. (sl.) furios, arţăgos; to be / to get ~ a-1 apuca pandaliile, a-i s'ări muştarul. waterway ]'wo:towei, amer. si 'wot-] s. 1. drum de apă; canal navigabil. 2. jilip, jgheab. way1 [wei] adv. (pop.) departe; încolo; ~ above mai sus; ~ ahead mai înainte; ~ back waterweed [Vo:t3Wi:d] s. (bot.) ciuma-apelor (Anacharis canadensis). mai în urmă; ~ back in the nineties încă în anii 1890—1900; ~ down south departe în water-wheel [~hwi:l, amer. si 'wot-] s. 1. (hidr.) roată hidraulică. 2. (agr.) roată de sud; ~ up departe în nord. grădinărie. way2 s. 1. cale, drum (şi fig.); cărare (şi fig.), potecă; to ask the / one's ~ a întreba water willow [~ .wilou] s. (bot.) zălog (Salix cinerea). care este drumul (spre un punct)', by the ~ a) apropo; printre altele; b) pe / în drum; by water witch [~ wit/] s. 1. undină, geniu al apelor; ştimă. 2. (amer.) persoană care ~ of a) pe la, prin, via; b) pentru, în scopul (cu gen.); c) în chip de; d) gata de; pe cale pretinde că poate descoperi izvoare subterane cu ajutorul unei baghete magice. să; well on one's ~ care a mers departe (şi fig.); under ~ a) în mers; b) în desfăşurare; waterworks [~wo:ks, amer. si 'wot-] s. sg. sipl. 1. castel de apă. 2. instalaţii hidraulice. to work one's ~ through college a-şi plăti singur taxele şcolare (muncind); to make 3. (/ani.) ochi; to turn on the ~ a plânge. 4. picturi în culori de apă. one's ~ a-şi face / a-şi croi drum; to take one's ~ to a se îndrepta spre; to put smb. out watery ['wo:tori, amer. şi 'wot-] adj. 1. apos, de apă; fluid; lichid. 2. (fig.) apos, fără of the ~ a) a da pe cineva la o parte din drum; b) a înlătura pe cineva; c) a da cuiva de lucru; to come / to fall in smb.'s ~ â ieşi în calea cuiva. 2. stradă, drum; across / over conţinut, fără gust. 3. umed, ud. 4. marin, al mării, de mare. the ~peste drum, de / pe partea cealaltă a străzii. 3. (fig.) cale, drum, mers, curs. 4. direcţie, water year ['wo:tor jo:, -jio, amer şi 'wot] s. an hidrologic. parte, sens. 5. cale, distanţă, drum; a long / great ~ off la o mare depărtare. 6. cale, watt [wot] s. (electr.) watt. deschidere, deschizătură, orificiu. 7. cale liberă, spaţiu, loc. 8. mers înainte. 9. fel, chip, wattage ]'wotid3] s. (electr.) putere activă (exprimată în waţi). mod, manieră; some ~ or other într-un fel sau altul, cumva; his ~ of reading felul lui de watt-hour ['wot, auor] s. (electr.) wattoră. a citi; that's the ~ I feel about him asta cred eu despre el; in this ~ astfel, în felul acesta. wattle1 t'wotl] s. cioc, bărbuţă, barbişon, moţul curcanului.



 1031



10. fel (de a fi); manieră; it is not his ~ nu-i stă în obicei. 11. datină; obicei. 12. cale, ieşire; this is the only ~out asta e singura ieşire / scăpare. 13. privinţă, punct de vedere; in every ~în toate privinţele, din toate punctele de vedere: in one ~într-o privinţă. 14. stare (a sănătăţii); in a bad ~ în stare proastă; in the family ~însărcinată. 15. domeniu, sfera (de activitate). 16. (fam.) regiune; rază; preajmă; somewhere Bucharest ~ pe undeva prin preajma Bucurestiului. 17. (drum) braţ (al unei intersecţii rutiere). 18. (telul.) canal, canclură. 19. (text.) traseu de comandă. way-beaten ['weiibi:tn] adj. obosit de drum. way-bill [~bil] s. 1. listă de călători (transportaţi). 2. listă de colete (transjx>rtate), fraht, borderou de expediţie; scrisoare de trăsură. 3. etichetă (pe bagaje). waybread [~bred] s. (bot.) pătlagină (Plantago major). wayfare [~f£3r] vb. iittr. (înv.) a merge / a călători pe jos. wayfarer Hfeara1"] s. drumeţ, călător. wayfaring [~if£3rin] I. adj. care călătoreşte (pe jos). II. ş. călătorie (pe jos), drumeţie. wayfaring tree [~ tri:] s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). waygoer [~ igoua1"] s. hoinar, vagabond. waylay [wei'lei], past şi part. trec. waylaid [wei'Ieid] vb. tr. 1. a aborda (pe cineva). 2. a atrage (într-o cursă), a întinde o cursă (cuiva); to be waylaid a cădea în cursă. waylayer [wei'le/V] s. 1. persoană care întinde curse (cuiva); pânditor. 2. persoană plictisitoare, pisălog. waylaying [wei'leiirj] s. cursă. wayleave [wei'li:v] (jur.) drept de trecere (printr-un teritoriu străin); drept de survol. wayless ['weilis] adj. (despre o regiune etc.) fără drumuri; nebătătorit. waymaker ['weiimeiks1"] s. (fig.) deschizător de drumuri, pionier. way mark [~ ma:k] s. stâlp indicator (al drumului). way-out ['wei'aut] adj. (si.) 1. grozav, extraordinar. 2. drogat, desprins de realitate (prm drogare). 3. excentric; ciudat. wayside [~said] I. s. margine de drum. II. adj. de lângă drum; de la marginea drumului. way sliding [~ islaidirj] s. (rar) abatere din drum, deviere. way station [~ istei/an] s. (amer.) staţie mică, haltă; staţie intermediară. waythorn [~8D:n] s. (bot.) verigariu (Rliamnus cathartica). way train [~ trein] s. (amer.) tren personal. way-up [~ Vp] adj. (amer. fam.) grozav, straşnic, minunat, pe cinste. wayward ['wciwad] adj. 1. capricios, cu toane, năbădăios. 2. voluntar, refractar, încăpăţânat, îndărătnic; ~imagination imaginaţie nestăpânită / neînfrânată. 3. ursuz, posac; răutăcios. waywarden ['wciwo:dn] s. inspector de poduri şi şosele. waywardly ['weiwadli] adv. 1. cu încăpăţânare; cu îndărătnicie. 2. capricios, cu toane. 3. ursuz; răutăcios, cu răutate. waywardness ['weiwadnis] s. 1. încăpăţânare, îndărătnicie. 2. caracter capricios sau ciudat. 3. răutate; fire ursuză / morocănoasă. waywode ['weiwoud] ş. voievod. waywodeship [-/ip] s. voievodat. wayworn ['weiwom] adj. obosit de drum, rupt de oboseală. wayzgoose [\veizgu:s] s. sărbătoare anuală a imprimeriilor (de obicei la 24 august). we [wi: formă tare; wi formă slabă] pron. pers. pi. noi; ~are playing (noi) ne jucăm; « all four went out am plecat tuspatru; ~ and they noi şi ci; ~ Englishmen noi (ăştia) englezii; as ~say după cum se spune; it is ~ who did this noi am făcut asta; here ~are îată-nc; am sosit.. weak [wi:k] adj. 1. slab; fără forţă, lipsit de putere; insuficient, puţin numeros; ~point punct slab; ~ team echipă slabă; 2. slab, prost, nepriceput; incapabil. 3. (gram., fon.) slab. 4. slab; nehotărât; lipsit de fermitate. 5. (despre un argument) slab, neconvingător. weak-brained [Vi:kbreind] adj. tare de cap, slab la minte; slab de înger. weaken l'wiik^n] vb. A. tr. a slăbi, a micşora, a atenua; a anemia; to ~ a blow a atenua o lovitură; (te/m.) to ~ the mixture a slăbi / a dilua amestecul (în carburator). B. intr. a slăbi; a pierde puterile, a se anemia; his courage ~s îi slăbeşte curajul. weak-eyed ['wi:kaid[ adj. cu vederea slabă. weak-handed ['wkk'hasndid] adj. (despre o întreprindere, instituţie etc.) cu personal incomplet. weak-headed [~'hcdid, '-■--] adj. 1. v. w e a k - b r a i n e d . 2. slab la beţie, care nu ţine la băutură. 3. supus Ia ameţeli. weak-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. fără curaj, slab de înger, fricos, laş. weakish ['wi:ki/] adj. (fam.) slăbuţ, cam slab, destul de slab; fără vlagă. weakishness [-nis] s. (fam.) stare de slăbiciune. weak-kneed ['wi:k'ni:d,'-'-] adj. 1. slab de picioare, cu genunchii slabi. 2. (fam.) slab, fără caracter; care se învoieşte uşor. weakling ['wi:klin] s. 1. făptură plăpândă, fiinţă debilă. 2. persoană fără voinţă, rnolâu. weak-lunged ['wiikUrjd] adj. cu plămânii slabi. weakly ['wi:kli] I. adj. slab, debil, bolnăvicios, infimi. II. adv. 1. slab, stins, fără putere. 2- nehotărât, fără hotărâre. weak-minded ['wi.k'maindid, '-■-- ] adj. 1. v. w c a k - b r a i n c d . 2. nehotărât. weak-mindedness [-nis] s. 1. slăbiciune a minţii, debilitate mintală. 2. lipsă de hotărâre. nehotărâre, şovăială. weakness ['wi:knis] s. 1. (stare de) slăbiciune, debilitate, neputinţă; infirmitate. 2. moliciune. 3. slăbiciune; nctrăinieie; şubrezenie; the ~ of his argumentation slăbiciunea argumentării lui. 4. slăbiciune, înclinaţie; to have a ~ for a avea o slăbiciune pentru. 5. punct slab; this is his ~ acesta e punctul lui slab. 6. slăbiciune, defect, greşeală; păcat. 7. slăbiciune, neputinţă de a rezista (ispitei etc.). weak-sighted ['wi:k'saitid,'-.—] adj. cu vederea slabă. weak sister [~ 'sist3r[ s. (amer. si.) 1. laş. 2. persoană şovăielnică.



weather



weak-spirited [~'spiritid, '-i—] adj. slab de înger, fricos, temător. weal1 [wi:l] s. (înv., lit.) bunăstare, prosperitate, fericire; for the public/ general ~ pentru binele public / obştesc; ~ and woe fericire şi nenorocire; for ~ or (for) woe, (ld.) whate'er betide of ~ or woe indiferent ce s-ar întâmpla; întâmplă-se ce s-o întâmpla; la bine şi la rău. weal2 s.v. w a l e 1 (I). weal3 vb. tr. v. w a 1 e1 (II). Weald lwi:ldj s. 1. the ~ regiune deluroasă din sudul Angliei. 2. weald (poetic) ţinut păduros. wealth [welG] s. 1. bogăţie, avere, avuţie; lux. 2. abundenţă, belşug, îndestulare. 3. (înv.) bunăstare, prosperitate. wealthy [VelGi] I. adj. bogat, avut; prosper. II. s. the ~ bogătaşii. wean1 [wi:n] vb. tr. 1. a înţărca. 2. (from, of) a dezobişnui, a dezvaţa, a lecui (de); to ~ smb. from his bad habits a dezvăţa pe cineva de deprinderile sale proaste. wean2 s. (scot.) copil(aş). weanling fwimlirj] s. copilaş sau pui de curând înţărcat. weapon ['wepan] s. 1. armă; ~s of defence arme defensive. 2. (fig.) armă; mijloc, procedeu; any ~ is good enough for him nu se dă în lături de la nici un mijloc. 3. mijloc de autoapărare (la animale şi insecte). weaponed [-d] adj. înarmat. weaponless [-lis] adj. fără amic; neînarmat. weaponry ['wepanri] s. armament, arme. wear1 [wea1"] I. vb. past wore [wD:r], part. trec. worn [wo:n] A. tr. 1. a purta; a fi îmbrăcat cu; to ~ a blouse a purta o bluza; (fa/u.) to ~ the breeches a purta pantaloni, a porunci în casă; (fam.) to ~ the petticoat a fi sub papuc. 2. a purta (o coroană, bijuterii etc.). 3. a roade, a uza; a freca; a bătători. 4. a istovi, a obosi (peste măsură); she is worn to a shadow nu mai e decât o umbră. 5. to ~ away / down /off/ out a uza (haine etc.); to ~out v. to ~(A, 4). B. iutr. 1. (şi to ~ away /down /off/ out) ase uza, a se ponosi, a sc strica, a se roade; (despre o haină etc.) to ~thin a se subţia. 2. (despre o haină etc.) a sc purta; to ~ well a) (despre o haină) a se menţine, a nu sc uza repede; b) (despre cineva) a se ţine bine (pentru vârsta respectivă). 3. (şi to ~ away (mv.) on (despre timp etc.) a trece / a se scurge încet / anevoios; the day wore to an end ziua trecu încet. 4. to ~ on smb. a irita pe cineva, a călca pe nervii cuiva; (rar despre haine) to ~ to a se potrivi cu (sau cu dat.). II. s. 1. purtare (a unbrăcăminţii); in ~ care sc poartă; la moda; a dress for spring ~ o rochie de primăvară. 2. îmbrăcăminte; haine; straie, veşminte; men's ~ haine bărbăteşti. 3. durată de purtare (a hainelor etc.); there is still much ~ in these shoes pantofii ăştia o să sc poarte încă multă vreme. 4. uzare; uzură; ponosire; to show ~ a sc uza; ~ and tear a) uzură; b) (fig.) uzură; oboseală. wear2 [we3r]i P(ist ■*' part.trec- wore [WD::, wosr] (mar.) vb. A. tr. a întoarce (nava) după vânt. B. mtr. (despre nave) a se întoarce după vânt. wear3 [wiar] s. v. w e i r. wearable ['wearobl] I. adj. purtabil, care sc poate purta. II. s. articol de îmbrăcăminte. wearability [iweara'biliti] s. 1. durabilitate, rezistenţă (a îmbrăcămintei). 2. (tehn.) rezistenţă la uzură. wear and tear ['wear an 'tss1"] s. uzură, degradare, deteriorare. wearer |'w£3r9r] s. purtător, persoana care poartă (o haină etc.). wear hardening ['wea -hcr.dnin] s. (metal.) ecruisare. weariedness ['wioridnis] s. plictiseală; oboseală, sfârşeală. weariful [ 'wiariful] adj. obositor; plictisitor; with a ~sigh cu un suspin de plictiseală. weariless fwiarilis] adj. neobosit. wearily ['wiarili] adv. cu un aer obosit; pe un ton plictisit / de dezgust. weariness ['wssrinis] s, 1. oboseală. 2. plictiseală, urât. 3. scârbă, dezgust. wearing ['wsarirj] adj. 1. obositor. 2. de purtat, pentru purtat. II. s, 1. purtare, purtat (al hainelor). 2. îmbrăcăminte; confecţii. 3. (mar.) stringher lateral. wearing apparel [~ a.paeral] s. îmbrăcăminte; confecţii. wearing gown [~ gaun] s. haină obişnuită / de purtat. wearisome ['wiarisam] adj. l.-obositor. 2. plicticos, plictisitor, monoton. wearisomely [-li] adv. plictisitor. wearîsomeness [-nis] s. caracter plictisitor (al unei conversaţii etc.). weary ['wisri] I. adj. 1. obosit; plictisit; dezgustat; I am ~ of it m-am săturat (de asta /de toate astea), mi-e lehamite; sunt sătul; not to be ~ in doing smth. a nu obosi făcând ceva, a stărui / a persevera în a face ceva; to grow ~ of smth. a se sătura / a sc dezgusta de ceva. 2. plictisitor; obositor; a~day o zi obositoare. II. vb. A. tr. 1. a obosi, a plictisi, a inoportuna. 2. to ~ out a istovi, a extenua; to be wearied out of patience a-şi pierde răbdarea. B. intr. 1. a obosi; (of) a se sătura de; a se plictisi (de). 2. to ~ for a dori cu înfocare. weary-hearted [~'hu:tid,'-.---] adj. cu inima obosită. wearying ['wiariirjj adj- plictisitor, obositor. weasand ['wi(:)zand, -znd] s. (îav.) gâtlej. weasel ['wi:zl] s. 1. (zool.) ncvăstuică (Mustela nivalis); (fig.) to catch a ~ asleep a surprinde o persoană vigilentă într-un moment de neatenţie; a fura ouăle de sub cloşcă. 2. (amer. fam.) gură-rea, persoană care vorbeşte urât / blasfemator, 3. (amer. fam.) (agent) informator. weasel-faced [~fcist] adj. cu faţa slabă şi ascuţită. weasel word [~ wa:d] s. (amer.) cuvânt ambiguu strecurat într-un text; şopârlă. weather ['wetJor] I. s. 1. vreme, timp, stare atmosferică; fine ~ vreme frumoasă; queen's ~ vreme senină / frumoasa; what's the ~ like? cum e timpul?; above the ~ a) (despre avioane etc.) foarte sus; mult deasupra norilor; b) (fam.) înzdrăvenit, care şi-a revenit; (fam.) under the ~a) bolnav, indispus, care nu sc simte bine; b) în pană (de bani); c) ameţit (de băutură). 2. schimbare a vremii; vremuire. 3. (adesea pi.) schimbare (a vieţii, soartei etc.).



 weatherbeaten



4. vreme urâtă; furtună. 5. umezeală şi frig. 6. (mar.) bordul în vânt. II. vb. A. tr. 1. a aera, a aerisi; a usca în aer. 2. a altera (prin influenţe climatice). 3. (mar.) a dubla (»n cap). B. intr. 1. a se uza. 2. a se schimba datorită influenţelor climatice. weatherbeaten ['weoo.bktn] adj. 1. oţelit, călit; încercat, cu experienţă. 2. bătut de vânturi / de furtuni. 3. bronzat / ars de soare. 4. uzat, degradat; deteriorat de vreme; dărăpănat, extenuat, epuizat; v. şi w e a t h e r - b i 11 e n. weather-bitten [~ibitn] adj. ros / stricat / deteriorat de vreme / intemperii. weather-blown [~bloun] adj. v. w e a t h e r - b e a t e n . weather-board [~bo:d, -boad] s. 1. («wr.) copastie. 2. şindrilă, draniţă, şiţă. weatherbound [~baund] adj. (mar.) reţinut/imobilizat/împiedicat de vreme rea. weather box [~ boks] s. higroscop. weather bureau [~ bjusirou] s. institut sau serviciu meteorologic. weather-chart [~tja:t].s. diagramă sinoptică a stării timpului; hartă meteo-sinoptică; buletin meteorologic. weather clew [~ klu;] s. direcţia vântului. weathercock [~kok] s. 1. sfârlează de vânt; giruetă, anemoscop. 2. (fig.) persoană inconstantă / schimbătoare. weather conditions [~ konidijanz] s. pl. condiţii meteorologice; condiţii atmosferice; stare a timpului. weather contact [~ ikohta^kt] s. (electr.) scurt-circuit (între conductori aerieni) datorat intemperiilor. weather cross [~ kro(:)s] s.v. w e a t h e r c o n t a c t . weather deck [~ dek] s. (mar.) punte descoperită. weather door [~ do:r, -doar] s. (mine) uşă de ventilaţie. weather-eye [Veoorai] s. (fam.) to keep one's ~ open / awake a fi cu ochii în patru. weather forecast ['weâo ,fo:ka:st] s. buletin meteorologic, timpul probabil. weather-gauge [~geid3l s. 1. barometru. 2. (mar.) avantajul vântului; to get the ~ a avea / a câştiga avantajul vântului. weather-glass [~gla:s] s. barometru (cu cadran). weather helm [~ helm] s. (mar.) încercare de a aduce nava sub vânt. weathering ['weforirj] s. 1. alterare, degradare, dezagregare (a rocilor); eroziune. 2. (constr.) ciubuc la rama de jos a ferestrei. 3. ruginire. weather leech ['wedo li:t/] s. (mar.) lof, partea dinspre vânt (a vasului). weatherliness ['wedolinisj s. (mar.) lipsă de stabilitate la drum, ambardaj, ambardee. weather lore ['wedo Io:1", -loor] s. cunoaştere a semnelor care prevestesc timpul. weatherly ['wecteli] aay. (mar., despre un vas) lipsit de stabilitate. weatherman ['wedaman], pl. weathermen [-man] s. meteorolog. weather-map [~mrep] s. v. w e a t h e r c h a r t . weathermost [VecSomoust] adj. cel mai expus la vânt. weather moulding ['weda .mouldin] s. (constr.) zolbanc, streaşină. weather parts [~ pa:ts] s. pl. (;«ar.) părţi exterioare (ale unei nave). weatherproof ['wedsprmf] aay. 1. (despre îmbrăcăminte) impermeabil; rezistent la intemperii. 2. călit, rezistent. weather prophet f'wecte iprofit] s. (fam.) prevestitor al vremii. weather report [~ ri.po:t] s. buletin meteorologic. weather-service [~.s9:vis] s. serviciu meteorologic. weather shack [~ Jak] s. cabină meteorologică. weather-ship ['weâa/ip] s. navă-staţie meteorologică. weather side [~ said] s. parte (a unei case, păduri etc.) expusă vântului. weather-stained [~steind] adj. decolorat (de agenţi atmosferici). weather-station Hsteijan] s. staţie meteorologică. weather strip [~ strip] s. cârlig de vânt; garnitură de etanşarc (pentru uşi, ferestre etc.) împotriva vântului. weather symbols [~ .simtolz] s. pl. semne meteorologice convenţionale. weather-tight [~tait] aay. v. w e a t h e r p r o o f . weather travel [~ itra;vl] s. oscilaţii ale stării atmosferice, fluctuaţia vremii. weather-vane [-vein] s. giruetă. weather-wise [~waiz] adj. priceput la prevestirea vremii, cunoscător al timpului / vremii. weather-worn [~wo:n[ adj. bătut de furtuni; ros de intemperii. weave [wi:v] I. past wove [wouv], part. tree, woven ['wouvan] vb. A. tr. 1. a ţese. 2. a împleti. 3. (y7g.) a ţese, a urzi (intrigi). B. refl. (înv.) to ~ oneself into a se amesteca în, a se băga în, a se vârî în. C. intr. 1. a fi ţesător; a lucra la război; a ţese. 2. a se strecura (printr-o mulţime etc.); the road ~s through the valleys drumul şerpuieşte printre văi. II. s. 1. ţesătură; ţesut. 2. (fiz.) vibraţie, oscilaţie. weaver [rwî:vor] s. ţesător; ~ of rhymes poet. weaver-bird [~ba:d] s. (omit.) pasărea-ţesătoare (fam. Ploceidae). weaver finch [~ fintf] s. v. w e a v e r - b i r d . weaver's knot ]'wi:vaz 'not] s. 1. nodul ţesătorului. 2. (war.) nod de scotă. weaving ['wivi:rj] s. ţesut, ţesere. weaving mill [~ mil] s. (text.) ţesătorie. weazen(ed) ]'wi:zn(d)] aay'. v. w i z e n (e d). web [web] I. s. 1. ţesătură, ţesut; ~ of lies ţesătură de minciuni; spider's ~ pânză de păianjen. 2. membrană, pieliţă (la palmipede, lilieci ele); membrană palmară. 3. (anat.) ţesut conjunctiv; sclerotica, albul ochiului. 4. giruetă de pene. 5. (poligr.) bandă de hârtie; hârtie folosită la rotativă (pentru tipărirea ziarelor). 6. (tehn.) disc (al rolii); pânză (de ferăstrău); tăişul fierului (de plug).!, (constr.) inimă de grindă. 8. (fig.) reţea, păienjeniş. 9. (infor.) reţea, web. II. vb. A. tr. 1. a înfăşură, a cuprinde. 2. a ademeni; a prinde în capcană. B. intr. a constitui o ţesătură; a forma o reţea. , webbed [-d] aay. palmat; membranat, cu membrană. webber ['webDr[ s. ţesător.



1032



webbing ['webirj] s. şiret, şnur, bandă, cordon, chingă. webby ['webi] aay. v. w e b b e d. web eye ['web ai] s. (med.) albeaţă (a ochiului), leucom, cataractă, perdea. webfooted [~


 1033



va fi o săptămână de când a venit înapoi; a ~ ago (today) acum o săptămână; (fam.) a --of Sundays/weeks a) şapte săptămâni; b) o veşnicie; a ~ from now de azi într-o săptămână. week2 s. colţ; the ~s of the mouth colţurile gurii. weekday l'wirkdei] s. zi de lucru. weekdays [-z] adv. în zilele de lucru. weekday service E'wi:kdei isavi:s] s. serviciu săptămânal. weekend ['wi:k'end,'—] I. s. sfârşit de săptămână. II. vb. in/r. a petrece (undeva) sfârşitul de săptămână. weekender [-3r, -'--] ş, excursionist de sfârşit de săptămână. weekend ticket f'wi:kend 'tikit] s. (ferov.) bilet valabil de sâmbătă până luni. weekend trip [~ trip] s. excursie care începe vineri sau sâmbătă şi se termină luni sau marţi; excursie făcută la sfârşit de săptămână. weekly ['wi:kli] I. adj. săptămânal; hebdomadar. II. adv. săptămânal, în fiecare săptămână; twice ~ de două ori pe săptămână. III. s. revistă săptămânală, hebdomadar, săptămânal. weekly paper [~ 'peipa'] s. ziar săptămânal. ween [wi:n] vb. tr. (poetic) 1. a gândi, a socoti, a presupune. 2. a spera, a nădăjdui. weeny [rwi:ni] adj. (fam.) mititel, micuţ. weep [wi:p], past si part. trec. wept [wept] vb. A. intr, a plânge, a vărsa lacrimi; to ~ for joy a plânge de bucurie; that's nothing to ~ over / about a) nu e un motiv pentru a plânge; b) (ironic) cu atât mai bine; to ~ for one's lost youth a-şi plânge tinereţea pierdută; to ~ bitterly a plânge amar. B. tr. a vărsa (lacrimi); to ~ away the time a-şi trece vremea plângând, a plânge întruna. C. rejl. to ~ oneself to sleep a adormi plângând /în lacrimi. weepable ['wi:pabl] adj. (înv.) de plâns, de jelit. weeper ['wi:par] ş. 1. bocitor. 2. (înv.) crep de doliu (la pălărie). 3. văl de doliu. 4. (pl.) manşete albe (ale văduvei). 5. (si.) producţie artistică lacrimogenă. weeping ['wi:pirj] I. s. plâns(ct), tânguire, lacrimi; bocet. II. adj. plângător, plângăcios. weeping birch [~ 'bs:t/] s. (bot.) mesteacăn-plângător (Betuia pendula tristis). Weeping Cross [~ 'kn>(:)s] s. (ist.) troiţă la care se roagă cei pocăiţi; to come home by ~ a se căi, a se pocăi, a regreta o faptă/purtarea etc.; a se întoarce pocăit. weeping eczema [~ 'eksima] s. (med.) eczemă umedă. weeping rock [~ 'rok] s. stalactită. weeping willow [~ .wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă, salcie-plângătoare (Salix babylonica). weeps [wi:ps] s. pl. (sl.) lacrimi. weepy ['wi:pi] adj. 1. înlăcrimat. 2. plângăreţ. 3. care picură, care se scurge. weevil [rwi:vil] s. (entom.) gărgăriţă (fam. Curculionidae). weevil(I)ed [-d] adj. (despre seminţe, grăunţe) mâncat de gărgăriţe. weevily ['wi:vili] adj. v. w e e v i 1 (1) e d. weft [weft] s. (text.) 1. bătătură. 2. ţesătură. wegotism ['wkgotizpmj s. (fam.) folosire exagerată a pronumelui w c („noi"). weigh [wei] I. vb. A. tr. 1. a cântări; to ~ smth. in one's hand a cântări ceva în mână. 2. a chibzui, a socoti, a evalua; to ~ the consequences a calcula consecinţele. 3. a compara; to ~ one thing against / with another a compara un lucru cu altul. 4. (fig.) a cântări; a cumpăni; to ~ one's words a-şi cântări cuvintele. 5. a ridica, a înălţa; (mar.) to ~ anchor a ridica ancora, a porni. 6. to ~ down a) a încărca, a împovăra, a copleşi, a covârşi; to be ~ed down with age a fi copleşit de ani; b) a asupri, a oprima, a apăsa; c) a face să se încline (balanţa); to ~ out a) a cântări (în cantităţi mici); b) a uşura (greutatea); c) a distribui (după cântărire); to ~ up a) a ridica (un taler al balanţei etc.); b) a chibzui. B. intr. 1. a se cântări. 2. a avea greutate, a atârna greu (şi fig.). 3. (mar.) a vira ancora. 4. (despre jochei, boxeri) to ~ in a se cântări (înainte de competiţie); to ~ in with an argument a interveni (în discuţie) cu un argument; (despre jochei) to ~ out a se cântări după competiţie; to ~ upon a apăsa, a împovăra (cu ac.); the thought ~s upon his mind gândul îl obsedează; to ~ with a influenţa (cu ac), a avea importanţă pentru; the point that ~s with me is ccea ce are importanţă pentru mine este. II. s. cântărire; cântar (cantitate cântărită dintr-o dată). weighable ['weiabl] adj. care poate fi cântărit. weigh beam ['wei bi:m] s. balanţă romană / cu arc. weighbridge [~brid3] s. pod-basculă. weigher ['weis1"] s. cântărilor. weigh-house ['weihaus] s. birou (public) de cântărire. weighing ['weiirjj s. 1. cântărire; (sport ) ~in cântărire (a jocheului) înainte de cursă; (sport) ~ but cântărire (a jocheului) după cursă. 2. (mar.) ridicare (a ancorei), plecare (din port). weighing enclosure [~ iniklou33r] s. loc de cântărire (la curse). weighing-machine [~ni3i/i:n] s. cântar (de persoane); basculă; slot ~ basculă automată. weighman l'weimon], pl. weighmen [-man, -men] s. (înv.) v. w e i g h e r . weight [weit] I. s. 1. greutate (la cântar); to put on ~ a se îngraşă; to lose ~ a slăbi; superior in ~ mai greu (la cântar). 2. greutate; încărcătură. 3. greutate, povară. 4. greutate, însemnătate, importanţă; pondere; man of ~ om cu greutate / important. 5. greutate (de / kg. etc., pentru cântărit). 6. (sport) greutate. 7. influenţă, înrâurire. 8. (mine) presiunea acoperişului. II. vb. tr. 1. a îngreuna; a încărca. 2. a da greutate /forţă (cu dat.). 3. (sport) a da o anumită greutate (cu dat.). 4. a amesteca o substanţă etc. pentru a da greutate (cu dat.). 5. to ~ down a) a trage în jos; b) a îngreuna. weight brake ['weit breik] s. (te/m.) frână cu contragreutate. weighted ['weitid] adj. încărcat, împovărat, îngreunat. weighted average [~ 'eev^rids] s. (mat.) medie ponderată.



well 2



weightily ['weitili] adv. cu greutate (şi fig.). weîghtiness f'weitinis] s. greutate (şi fig.). weightless ['weitlis] adj. fără greutate, care nu are greutate (şi fig.). weight lever ['weit ili:vsr] s. pârghia cântarului, braţ de balanţă. weight-lifter [~iliftar] s. (sport) halterofil. weight watcher ['weit iwot/a1"] s. persoană preocupată de propria-i greutate corporală. weighty f'weiti] adj. 1. greu (la cântar). 2. important, serios, grav, hotărâtor; ~ business afacere importantă; for ~ reasons pentru raţiuni majore; ~ arguments argumente hotărâtoare. 3. (fig.) cu greutate, cu influenţă, cu autoritate; ~people persoane influente. weir [wiar] s. baraj; zăgaz, stăvilar. weird [wiad] I. adj. 1. (poetic) al soartei, de soartă, sorocit. 2. spectral, fantomatic, nepământesc, suprapământesc. 3. (fa/».) comic, caraghios. 4. ciudat, bizar, straniu. II. s. (înv. scot.) 1. soartă, orând, ursită. 2. Weird soarta (ca personificare). weirdie ['wisrdi] s. v. w e i r d o (I). weirdo ['wiadou] pl. şi weirdoes [-z] (amer. fam.) I. s. 1. ins bizar, persoană ciudată. 2. pervers sexual. II. adf 1. bizar, straniu, ciudat. 2. care are perversităţi sexuale. Weird Sisters ['wbd 'sistaz] s. pl. 1. (scoţ.) norne, surorile destinului. 2. (în „Macbeth") vrăjitoare. weirdy ['wiardi] s. v. w e i r d o (I). weir keeper ['wis iki:par] s. paznic al unui dig. weisenheimer ['waiznhaimar] s. (amer.) individ care se crede şmecher sau deştept. Weismannism ['vaisma:iniz5m] s. (biol.) teoria lui Wcissvnann, weissmanism. weiss beer [Vais bi3 r , Vais-] s. (amer.) bere blondă. Welch1 [wcl/] adj. v. W e l s h 2 . welch2 vb. intr. v. w e l s h 1 . welcher ['weljV] s. şarlatan, pungaş. welcome ['welkam] I. interj, bun venit!; ~home! bine ai venit acasă. II. s. întâmpinare, salut, primire; to give smb. a warm ~ a face o primire călduroasă cuiva; to wear out / to overstay / to outstay one's ~ a abuza de ospitalitatea cuiva. III. vb. tr. a ura bun venit (cuiva); a întâmpina (musafiri, veşti etc.) cu bucurie. IV. adj. binevenit; to make smb. ~ a face pe cineva să se simtă binevenit; (you are) ~ eşti binevenit; he is ~ to use my library îi pun cu plăcere biblioteca la dispoziţie; to be extremely ~ a fi primit cu braţele deschise; (fam.) thank you very much. — You're ~ mulţumesc foarte mult, — N-ai pentru ce. welcomeless [-lis] adj. neîntâmpinat cu bucurie, nedorit. welcomer [~ar] s. persoană care vine să întâmpine pe cineva / care urează cuiva bun venit. welcoming [-irj] I. adj. (despre o cuvântare etc.) de bun sosit / venit. II. s. bun venit. weld [weld] I. vb. A. tr. 1. (te/m.) a suda. 2. (fig.) a suda, a uni, a lega, a unifica, a uniformiza, a face omogen, a omogeniza, a încorpora. B. intr. 1. (telm.) a se suda. 2. (fig.) a se suda, a se uni, a se lega. II. s. 1. (telm.) sudare, sudură. 2. (bot.) rechie (Reseda luteola). j weldability ['welda'biliti] s. (tehn.) sudabilitate. weldable [Vcldabl] adj. (tehn.) sudabil. welder ['weldar[ s. (tehn.) sudor. welding ['wcldirj] s. (tehn.) sudare, sudură. welding ground ['weldirj graund] s. (metal.) contraclectrod. welding handle [~ ihasndl] s. (tehn.) pistol de sudare. welding rod [~ rod] s. (electr.) electrod / vergea de sudură. welding steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel sudabil. weldless ['weldlis] adj. (metal.) tras fără sudura. weld metal ['weld anetl] s. (metal.) metal depus; metal de fuziune. weld nugget [~ .nAgit] s. (metal.) perlă de sudură. welfare ['wclfea'J s. bunăstare; prosperitate; propăşire; fericire; child / infant ~ puericultura socială; protecţia copilului. welfare centre [~ isentar] s. centru de asistenţă socială; dispensar. welfare mother ['welfea nuda1"] s. mamă de copii mici, care nu lucrează şi primeşte alocaţie. welfare recipient [~ ri.sipiant] s. persoană care beneficiază de ajutor social. welfare state [~ steit] s. stat al bunăstării sociale. welfare work [~ wa:k] s. asistenţă socială welfare worker [~ >wa:kar] s. 1. persoană care se consacră asistenţei sociale. 2. supraveghetor (într-o uzină). welkin ['welkin] s. (poetic) boltă cerească, firmament, tărie, înalt(uri), well1 [wei] I. s. 1. fântână, puţ; izvor, sursă; bazin, rezervor. 2. (mine) gaură, puţ. 3. (fig.) izvor, sursă, sorginte; ~ of happiness izvor de fericire. 4. casa scărilor; spaţiul în care circulă liftul. II. vb. intr. (şi to ~ up / out / forth) a izvorî; a ţâşni. well 2 1. comp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine; he did ~ in his examen a făcut bine la examen; very ~ foarte bine; ~done! bravo! 2. bine, cum trebuie, zdravăn; binişor; John ought to be ~ punished John ar trebui pedepsit cum trebuie. 3. bine, just, cum se cuvine / cade, cum trebuie; he behaved ~ s-a purtat frumos. 4. complet, cu desăvârşire; she was ~ out of sight nu se mai vedea deloc. 5. foarte; cât se poate de; considerabil; she is ~ past thirty a trecut de mult de treizeci de ani; it may ~ be true se prea poate să fie adevărat. *0* as ~ a) la fel, de asemenea, şi; b) la fel de, tot atât de bine; as ~ as a) (precum) şi; b) (prep.) pe lângă, în afară de. II. comp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine, sănătos; to be / to feel ~ a fi / a se simţi bine; (amer.) a ~man un om sănătos. 2. bun, în ordine, cum trebuie; (ironic) all very ~but toate foarte bune dar. III. s. bine(le); I wish him ~ îi doresc binele; let ~ alone omul nu fuge de colac ci de ciomag. IV. inter/', (exprima nehotărâre, indignare, împăcare etc.) ei; păi;



 we'll



ei bine; ei poftim; etc.,- ~, I am so glad to see you! (vai) ce bine-mi pare că te văd!; ~, what else did he tell you? ei (bine), şi ce ţi-a mai spus?; ~ then a) şi?; b) şi atunci? we'll [wil] prese, de la w e s h a l l , w e w i l l : well-acquainted [Veto'kweintid] adj. familiarizat îndeaproape. welladay ['welo'dei,'—] interj, v. w e l l a-w a y. well-advised ['webd'vaizd] adj. (despre acţiuni) prudent, cuminte, judicios; (despre persoane) înţelept. well-affected [-oTektid] adj. (towards) bine dispus; loial (faţă de). well-aimed [~'eimd] adj. bine ţintit. well-allied [~o'laid] adj. cu relaţii; cu rude sus-puse. well-anchored [~'£erjkod] adj. 1. (mar.) ancorat solid. 2. (jig.) ferit, adăpostit. well-apparel(I)ed [-o'pcErsld] adj. bine îmbrăcat, frumos îmbrăcat, gătit. well-appointed [~o'pointid] (despre un birou) prevăzut cu toate cele necesare. well-armed [~'a:md] adj. bine înarmat, înarmat până-n dinţi. wellaway ['web'wei] interj. (înv.) vai (de mine)! vai şi amar! Well-balanced ['wel'bEelnnst,'-.--] adj. echilibrat, cumpănit; corect, echitabil. well basket [~ -ba:skit] s. coş de piaţă (mare). well-beaten [~'bi:tn] adj. (despre un drum) bătătorit. well-behaved [~bi'heivd, '--i-] adj. manierat, bine crescut, politicos. well-being [~'bi:irj, -i~] s. bunăstare. well-beloved [~bi'lAvd, -bo'l-] adj. drag, iubit. well-beseeming [~bi'si:mirj, -bo's-] adj. decent, cuviincios. well-boned [~'bound] adj. cu oase puternice. well boring [~ bo:rin, -'boo-] s. (mine) foraj, sondaj. well-born [~'b:>:n] adf de neam mare, de familie bună, de viţă, de rang. well-breasted [~'brestid] adj. cu voce frumoasă. well-bred [~'bred,'--, -'-] adj. 1. bine crescut, manierat; politicos; to look ~ a avea un aer distins. 2. (despre cai, câini etc.) pursânge, de rasă (pură). well-chosen [~'t/ouzn, '-■--] adj. bine ales. well-clad [~'kla?d] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) c d. well-conditioned [~kon'di/3nd] adj. 1. cinstit; de condiţie. 2. în bună stare. well-conducted [~ksn'di\ktid, '--.--] adj. 1. care ştie să se poarte; înţelept, socotit. 2..(despre o afacere) bine condus. well-connected [~k9'nektid, '--■—] adj. cu rude sus-puse, cu relaţii. well-defended [~di'fendid,'—.--] adj. bine apărat. well-defined [~di'faind] adj. bine definit. well-derived [~di'raivd, -da'r-] adj. de neam; de soi. well-deserved [~di'z.3:vd] adj. binemeritat. well-deserving [~di'zo:vin] adj. v. w e l l - d e s e r v e d . well-directed [~di'rcktid, -do'r-, -dai'r-, '-->--] adj., bine îndrumat; bine reglat; bine ajustat; bine dirijat. well-dish [~di/] s. farfurie sau tavă în care se strânge grăsimea de la friptură. well-disposed [~dis'pouzd] adj. 1. bine / frumos aranjat. 2. (to, towards) binevoitor, bine intenţionat, bine dispus (faţă de). well-disputed [~dis'pju:tid] adj. mult disputat. well-doer [~'du(:)ar] s. persoană virtuoasă; om cumsecade / de treabă, om cinstit; binefăcător. well-doing [~'du(:)in] I. s. 1. purtare virtuoasă. 2. binefacere. 3. îndeplinire a datoriilor. II. adj. 1. prosper. 2. de bună condiţie. well-done [~'dAn,'--] adj. 1. (despre carne) bine fript. 2. bine executat, bine făcut. well drain [~ drein] s. puţ de scurgere. well-dressed [~'drest] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) e d. well-earned [~'s:nd] adj. binemeritat. well-educated [~'cdju(:)keitid] adj. instruit, cu carte; cu educaţie aleasă. well-established [~is'ta2blij"t] adj. stabil; fixat; bine stabilit. Wellerism ['webrizsm] s. (ld.) vorbă de spirit. well-experienced f'weliks'pbrionst] adj. cu (multă) experienţă. well-favoured [~'feiv?d] adj. atrăgător, fermecător; bine făcut. well-fed [~'fed] adj. bine hrănit. well-fitting [~'fitin] adj. (despre haine) care vine bine / ca turnat. well-fixed [~'fikst] adj. (amer. fam.) înstărit, bine situat. well-found [~'faund,'--] adv. y. w e I 1 - a p p o i n t e d; to be ~ in philosophy a avea o solidă pregătire filozofică. well-furnished [~'fa:nij"t] adj. v. w e l l - g r a c e d . well-graced [~'grcist] adj. 1. iubit. 2. bine dotat fizic. well-grounded [~'graundid] adj. motivat, întemeiat, justificat; bine pregătit, eu cu­ noştinţe solide / temeinice. well-heeled [~'hi:ld] adf (amer. fam.) 1. bogat; prosper. 2. grăsuţ, durduliu. 3. (bine) fondat. wellies fweliz] ş. pi. v. w e 11 i n g t o n s. Wellingtons ['welirjtanz] s. pl. cizme lungi de cauciuc. well-instructed [~in'strAktid] adj. instruit, cu carte. well-intentioned Hn'ten/and,'--!-] adj. bine intenţionat. well-judged [~'d3Ad3d,'--] adf 1. cu tact. 2. judicios, chibzuit; bine calculat; gândit. 3. oportun, potrivit. well-kept [~'kept,'--] adf 1. îngrijit, bine întreţinut. 2. (despre un secret) păstrat eu grijă. well-knit [~'nit,'--] adf 1. (despre persoane) bine legat / făcut; 2. închegat, compact; (lit.) ~ plot intrigă bine ţesută.



1034



well-known [~'noun,'—i-'-] adj. (bine)cunoscut, vestit, renumit; notoriu; as is ~ după cum se ştie. well-lighted [~'laitid, '-■--] adj. bine luminat. well-lined [~'laind] adj. 1. bine căptusit.-2. (fam.) înţesat (de lume). 3. (despre un portofel etc.) bine căptuşit (cu bani). well-looking [~'lukirj] adj. frumos, chipeş, arătos. well-made ['wel'meid,'--, -'-] adj. 1. (despre persoane) bine făcut. 2. (despre hainej bine tăiat / croit. 3. (despre obiecte) bine lucrat. well-made play [~ piei] s. (teatru) piesă de construcţie clasică / cu structură banala. well-managed ['wel'ma2nid3d] adf, bine condus / administrat; bine organizat. well-mannered [~'ma3nod] adf manierat, bine crescut. well-marked [~'ma:kt, '--] adf uşor de deosebit; uşor de remarcat; caracteristic; ~ outlines contururi nete / distincte. well-matched [~'ma?t/t] adf (despre soţi) care se potrivesc. well-meaning [~'mi:nin.| adj. bine intenţionat, binevoitor, cinstit, sincer. well-meant [~'mcnt,'--, -'-] adj. bine intenţionat, cinstit. well-minded [~'maindid, '-i—] adj. 1. bine dispus. 2. v. w e l l - m e a n t . well-met [~'met] interj. (înv.) ce întâlnire plăcuta! noroc că te-am întâlnit! norocul mi te-a trimis în cale! well-natured [~'neit/3d] adf v. g o o d - n a t u r e d . wellnigh [~nai] adv. aproape, cât pe ce, gata gata; he was ~ drowned era cât pe-aci să se înece. well-noted [~'noutid, '-<—] adj. renumit, faimos, vestit. well-off [~'o(:)f,'—, -'-] adj. înstărit, avut, bine situat, cu dare de mână; I am ~ for books de cărţi nu duc lipsă, sunt bine aprovizionat cu cărţi. well-oiled ['wel'oild] adj. 1. bine uns; impregnat cu ulei sau cu petrol. 2. (fam.) cherchclit, afumat. well-omened [~'oumend, -mond] adj. de bun augur. well-ordered [~'o:dod,'-.--] adj. 1. (despre casă) bine întreţinut. 2. (despre mijite) metodic. well-paid [~'peid,'--] adj. bine retribuit / plătit / remunerat. well-planted [~'pla:ntid, '->--] adj. (despre pas) apăsat, sigur. well-pleasing [~'pli:zin,'-.--] adj. plăcut, agreabil. well-poised [~'pDizd] adj. cumpănit, socotit. well-practised [~'pra;ktist] adj. cu practică (multă), experimentat, încercat. well-preserved [~pri'z3:vd] adj. 1. bine conservat. 2. (despre persoane) care se ţine bine, care nu-şi arată vârsta. well-principled [~'prins3pld, -sip-] adj. cu principii sănătoase. well-read [~'red,'--,-'-] adj. 1. (foarte) citit, cult, instruit, erudit. 2. (despre cărţi) des consultat, foarte mult răsfoit. well-regulated [~'rcgjuleitid, -gjol-] adj. bine pus la punct; bine stăpânit, disciplinat. well-remembered [~ri'memb3d] adj. de neuitat, săpat (adânc) în memorie. well-room [~ru(;)m] s. 1. buveta, punct de distribuire a apei minerale. 2. (mar.) fundul vasului. well-rooted [~'ru:tid] adj. adânc înrădăcinat. well-rounded [-'raundid] adj. 1. bine rotunjit. 2. variat. 3. armonios; echilibrat. well-satisfied [~'sa;tisfaid] adf pe deplin satisfăcut. well-seeming [~'si:mirj[ adf care arată bine sau frumos. well-set (up) [~'set(Ap)] adj. bine legat / făcut, voinic, spătos. Wellsian ['Welzion] adj. în felul / după maniera scriitorului H. G. Wells. well sinker ['wel-sinkor] s. foror, săpător de puţuri. well sinking [~'sirjkirj] s. forare; săpare de puţuri. well-sped [~'sped,'--] adj. norocos. well-spent [~'spent,'--] adj. (despre bani etc.) bine întrebuinţat / folosit. well-spoken [~'spouk3n, '-■--] adj. cu darul vorbirii, bun de gură; to be ~of a se bucura de o bună reputaţie. well-spring [~sprirj] s. izvor, sursă. well-studied [~'stAdid,'->—] adj. bine studiat, studiat temeinic. well-sunned [~'sAnd] adj. bătut (puternic) de soare, expus mult la soare. well-tailored [~ 'teilsd, '-■--] adj. 1. bine îmbrăcat. 2. bine croit. well-tasted [~'teistid, '-■--] adj. gustos, plăcut Ia gust. well-thought [~'(to:t] adj. bine gândit. well-timbered [~'timbod] adj. 1. solid, bine construit. 2. (despre dealuri, regiuni etc.) împădurit. well-timed [~'taimd] adj. 1. oportun, la tanc. 2. (despre un ceas) care merge bine. well-to-do [-to'du:] I. adj. cu dare de mână, bogat, înstărit, bine situat. II. s. pl. the ~ bogătaşii, bogaţii. well tomb [~ tu:in] s. mormânt adânc (în Fenicia etc.). well-tried [~'traid] adj. verificat, testat. well-trodden [~'trodn] adj. bătătorit, des umblat / frecventat. well-turned [~'ta:nd] adj. (despre complimente, versuri etc.) bine ticluit, reuşit. well water [~ iWo:tor] s. apă de fântână. well-wisher [~'wi/or] s. binevoitor, prieten sincer; protector; partizan; simpatizant. well-won [~'wAn] adj. câştigat pe merit, binemeritat. well-worn [~ 'wo:n[ adj. 1. uzat, purtat, jerpelit. 2. (jig.) banal, răsuflat. well-worthy [~'wg:âi\ adj. onorabil. welsh1 [wel/] vb. intr. (amer.) a refuza să-şi achite o datorie. Welsh2 I. adj. din Wales, din Ţara Galilor, velş. II. s. 1. (limba) velşă. 2. pl. the ~ locuitor din Wales / Ţara Galilor, vel.şii.



 1035



welt [welt] vb. tr. 1. a bate măr. 2. a pune liziere Ia (îmbrăcăminte). II. s. 1. urmă de lovitură (pe piele). 2. lizieră (la îmbrăcăminte). welter f'welt?1"] I. vb. intr. (in) a se tăvăli, a se bălăci (în); to ~in one's own blood a se scălda în propriu-i sânge, a fi într-o baltă de sânge. II. s. învălmăşeală, harababură; grămadă, mulţime. welter race ['wclto reis] s. curse de cai pentru jochei cu greutate depăşind media. welterweight [~wcit] s. (sport). 1. călăreţ depăşind greutatea unui jocheu. 2. adaos de greutate. 3. boxer de categorie semimijlocie. wen [wen] s. 1. chist sebaceu, gâlmă. 2. guşă. 3. (jig.) oraş suprapopulat, furnicar; the great ~ Londra. wench [went/] s. 1. (înv.) fata sau femeie tânără (mai ales ţărancă, servitoare); negresă. 2. (înv.) prostituată, târla. wencher1 ['wcnt3rJ s. (înv.) erai, desfrânat. wencher2 (înv.) vb. A. tr. to ~ one's way to a se îndrepta spre. B. intr. a se duce. wenchman ['went/man], pl. wenchmen [-man] s. (Uit.) specie de peşte răpitor (Pristipomoides andersoni). wend [wend] vb. A. intr. a merge, a se duce. B. tr. a-şi îndrepta calea. wennish ['weni/f adj. de natura chistului / tumorii. wenny [Veni] adj. v. w e n n i s h . went [went] pas; de la g o. wept [wept] pastşi part. trec. de la w c e p , were [forma tare wa:r, ws3r;jorma slabă war] past şi sub/, perf. de la b c. we're [wiar] (fam.) prese, de la w c a r e . werewolf ['wa:wulf, 'wia-, \vea-] s. (mitol.) vârcolac, pricolici. werwolf ['w9:wulf] s. v. w e r e w o l f . wert [formă tare wa:t; formă slabă wat] (mv.) past de la b e (pers. II sing.). weskit l'weskit] s. vestă; bolero. Wesleyan ['wezlian, 'wcsl-] I. adj. 1. (despre metodisti) wesleian. 2. relativ la Universitatea Wesleiană din Middlctown. II. s. (bis.) metodist, wesleian. west [west] I. s. 1. vest, apus, occident, soarc-apune. 2. vânt de apus / de vest. 3. West Occident. 4. (amer.) the West statele apusene (la apus de Mississippi); the Far West Vestul îndepărtat, statele din Munţii Stâneoşi. II. adj. apusean, occidental, vestic, de vest; ~ country partea apuseană / de vest a ţării. III. adv. spre vest; (sl.) to go ~ a da ortul popii; (sl.) gone ~ răposat. west-bound [~'baund] adj. (despre trenuri etc.) cu direcţia vest. West Block ['west blok] s. (canad.) the ~ clădirea dinspre vest a Parlamentului canadian, în care se ajlă birouri guvernamentale. West Country [«'kAntri] s. the ~ sud-vcstul Angliei (Cornwall, Devonshire, Somerset si Dorset). West End [~ 'end] s. 1. West End (cartierul marilor magazine, cartierul aristocraţiei din Londra). 2. west end cartier bogat. wester ['westar] I. s. vânt de (la) vest. II. vb. intr. a coti / a schimba direcţia spre vest. westering ['westcrirj] adj. (despre soare, vânt etc.) care se îndreaptă spre asfinţit. westerly ['wcstali] I. adj. 1. înspre vest. 2. (despre vânt) dinspre vest. II. adv. înspre sau dinspre vest. III. s. v. w e s t e r (I). western ['westan] I. adj. locuind la apus; situat la vest; venind din Occident. II. s. 1. originar din Apus. 2. membru al Bisericii apusene. 3. (amer. fam.) film cu cowboy. westerner [-ar] s. occidental (mai ales în S.U.A.). westernize [-aiz] vb. A. tr. a occidentaliza. B. intr. a se occidentaliza. westernmost [-moust] adj. cel mai de vest. West Indiaman l'wcst'indiaman] s. (mar.) navă făcând comerţ eu Antilele. West Indian [~ 'indian] adj. din Antile. westing ['westirj] s. (mar.) direcţie sau deviere spre vest. Westminster ['westminsta1"] s. cartier în Londra; parlamentul britanic. Westminster Abbey ['Westminster 'zebi] s. Westminster Abbey (biserică din Londra; locul de încoronare a regilor Afigliei). west-north west ['wcstno:9'west, pron. mar. -newest] s. vest-nord-vest. Westphalian [west'feilian] adj. din Westfalia. West-Pointer ['westpointa1"] s. (amer.) elev al Şcolii militare din West-Point (New York). Westralian [wcst'realian] adj. din partea de vest a Australiei. West-sider [\vcst'saidar] s. (amer.) locuitor din partea de vest a New York-ului. westward J'westwod] I. adj. de vest; îndreptat spre apus. II. adv. (în)sprc vest; (înv. mar.) ~ho! spre vest! III. s, vest. westwardly [-li] adj. 1. dinspre vest. 2. spre vest. 3. situat la vest. westwards [-z] adv. 1. dinspre vest. 2. (în)sprc vest. wet [wet] I. adj. 1. umed, jilav, ud; ~to the skin, ~ through ud până la piele, ud leoarcă, murat; to get ~a) a se uda, a se mura; b) (anstr, pop.) a se supăra; (as) ~as a drowned rat (ud) ciuciulete. 2. ploios; de ploaie; umed. igrasios; ~ weather timp ploios. 3.(despre nămol, smoală etc.) lichid. 4. (amer. ist. sl.) cu autorizaţie de a vinde băuturi spirtoase; (despre un stat) antiprohibiţionist. II. adv. (fam.) prost, stupid; to talk ~ a spune tâmpenii. III. vb. tr. a uda, a muia, a umezi; (fam.) to ~ a bargain a bea aldămaşul; (fam.) to ~ one's whistle a-şi uda gâtlejul. IV. s. 1. umezeală, umiditate; igrasie. 2. vreme ploioasă. 3. (sl.) băutură spirtoasă; to have a ~ a trage o duşcă. 4. (amer. ist.) antiprohibiţionist. 5. (austr.) sezon ploios (în centrul şi nordul Australiei). wetback [Vet'bask] s. (amer.) imigrant mexican ilegal (în S.U.A.). wet blanket [~ 'blserjkit] s. 1, persoană care strică cheful altora; om supărător. 2. (fig.) duş rece; (fam.) to throw a ~over the audience a spune ceva care să răcească entuziasmul / sa taie avântul / să strice dispoziţia celor de faţă. wet bob [~ 'bob] s. (sl. scol.) canotaj. wet cell [~ 'sel] s. (electr.) element umed, pilă umedă.



what



wet gas [~ 'ga;s] s. gaz umed / bogat. wet-gun cotton [~gMi 'kotn] s. (chim.) piroxilină. wether ['wctfar] s. (zool.) berbec castrat, batal. wether hog [~ 'hog] s. (zool. dial.) berbec castrat de un an (încă netuns). wet machine [~ ma'/i:n] s. (hidr.) maşina de deshidratat. wet method [~ 'me6ad] s. (chim.) analiză pe cale umedă. wetness ['wetnis] s. umiditate, umezeală. wet night f'wct'nait] s. (sl.) chef, chiolhan, beţie. wet-nurse [~na:s] s. doică. wet process [~ 'prouscs] s. (tehn.) procedeu umed. wet season [~ 'si:zn] s. the ~ anotimpul ploilor. wet sock ['wet 'sok] s. (amer. sl.) 1. pisălog; persoană anostă. 2. (strângere de) mână moale /flască. wet strength [~ 'strenO] s. (poligr.) rezistenţa hârtiei la umezeală. wettability [rweta'biliti] s. (tehn.) muiabilitate, capacitate de înmuiere. wettable ['wetabl] adj. (tehn.) muiabil. wetter ['wetar] s. (tehn.) v. w e t t i n g a g e n t . wetting agent ['wetin ieid3ant] s. (tehn.) umectant, agent de umectare. wettisn ['wcti/J adj. cam umed. we've [wiv] prese, de la w e h a v e . wey [wci] s. (înv.) unitate de mâsură pentru capacitate. whack [hwaek] I. vb. tr. 1. a cotonogi, a buşi; a snopi în bătaie, a burduşi, a bate măr; a trage o mamă de bătaie cuiva. 2. (sport) a bate (adversarii). 3. (şi to ~ up) (sl.) a împărţi, a fi părtaş la. II. s. 1. lovitură puternică (mai ales cu ciomagul); palmă, blcanda, fleaşcă, dos de mână. 2. (sl.) parte, porţie; (fam.) to have one's ~ of a-şi lua partea de; to go ~s a împărţi frăţeşte (o pradă, ceva găsit). 3. (sl.) încercare, tentativă; to have / to take a ~ at a-şi încerca norocul la, a face o probă cu. 4. (sl.) noroc, baftă, pleaşcă; întâmplare fericită. 5. ordine; out of ~ în dezordine. III. interj, trosc-pleosc! whacker ['w£ekar] s. (sl.) 1. namilă, matahală. 2. gogoaşă, minciună gogonată, braşoavă. whacking ['waskiij] I. adj. (sl.) mătăhălos. II. s. (fa/n.) cotonogeală, chelfancală, bătaie zdravănă. whale1 [hweil] I. s. 1. (zool.) balenă, chit (ord. Cetacea); bull ~ baienă mascul; cow ~ balenă femelă; (fam.) a ~ of mult, o masa de; (ironic) very like a ~ cum să nu, dacă zici d-ta; o fi, mai ştii. 2. (amer. fam.) meşter, cunoscător. II. vb. intr. (mai ales la part. prez.) a vâna balene. whale2 vb. tr. (amer. fam.) a bate. a ciornăgi. whale-boat ['hweilbout] s. (mar.) balenieră. whalebone [~boun] s. 1. os de balenă, fanon. 2. balenă (de corset). whale calf [~ ko:f] s. pui de balenă. whale fin [~ fin] s. v. w h a l e b o n e . whale-fisher [~


 what-abouts



he helped us ~ he could ne-a ajutat cât a putut. V. biter/'. 1. ce? cum'.' 2. nu? nu-i aşa?; a good-looking girl, ~? frumoasă fată, nu(-i aşa)? what-abouts ['hwof- bauts] s. (amer. fam.) treabă, chestiune. what-d'you-call-it [~dju.ko:lit, -d3U-[ s. (fam.) cum îi spune, cum naiba-i zice; drăcie; zi-ipenume. whate'er [~'£3r] adj., pron. (poetic) v. w h a t e v e r . whatever [~'evsr, rar hwot-] I. adj. 1. oricare, fiecare, orice, fiece; ~ambition moves him oricare ar fi ambiţia care-1 animă; ~ nonsense he says-there are always people to believe it orice prostie ar spune, totdeauna se vor găsi oameni care să-1 creadă. 2. (după un s. sau pron., ca întăritor al ideii, adesea fără traducere) de nici un fel; he has no chance ~ nu are absolut nici o şansă; I have no books ~ nu am nici o carte; none ~ nici măcar unul; they paid no attention to him ~ nu i-au dat nici o atenţie; nothing ~ absolut nimic. 3. (după any) oarecare; has he any chance ~? are vreo şansă oarecare?; if there is any hope ~ dacă există o oarecare speranţă. II. pron. interog. relativ ce; orice; ~ he may say orice-ar putea zice; ~ shall I do? ce să (mă) fac? Whatman [wstmsn] s. hârtie de desen Whatman. Whatman paper [~ 'peipar] s. v. W h a t m a n . whatness [Viwotnis] s. esenţă, fire (a unui lucru). what-not [ViwDtnot] s. 1. etajeră (pentru bibelouri). 2. fel de fel; câte şi mai câte. whatso ['hwotsow] adj.,pron. (poetic) v. w a t e v e r . whatsoe'er [~'£0r] adj., pron. (poetic) v. w h a t s o e v e r. whatsoever [~'ev9r] adj, pron., formă accentuată a lui w h a t e v e r . what-the-butler-saw ['AwaWs'bAtb'so:] s. panoramă amuzantă / cu imagini picante. wheal [hwi:l] s. (med.) pustulă, bubuliţă cu puroi; coş. wheat [hwi:t] s. (bot.) grâu (Triticum); (înv.) Turkey / Turkish ~ porumb; it's a grain of ~ in a bushel of chaff e un strop în marc; rezultatul e cu totul neînsemnat. wheat berry ['hwi:t .beri] s. bob de grâu. wheat bran [~ bran] s. tărâţe (de grâu). wheat bread [~ bred] s. pâine (de grâu). wheat dampener [~ lda3mp9n9r] s. aparat pentru umezitul grâului. wheatear [Tiwiitio] s. 1. spic de grâu. 2. (omit.) pietrar-sur (Oenanthe oenanthe). wheaten [7iwi:tn] adj. (despre pâine etc.) din grâu; fine ~ bread pâine albă de prima calitate. wheat flour [7iwi:t iflaU3r] s. făină de grâu. wheatgerm [~d3o:m] s. germen de grâu. wheat-grass [~gru:s] s. (bot.) pir (Agropyron repens). wheatmeal [~mi:l] s. făină integrală. wheat paddock [~ 'paedok] s. ogor de grâu. wheat rust [~ rAst] s. (bot.) rugina-grâului (Puccinia graminis). wheat separator [~ .sepsreite'] s. (agr.) separator de grâu, trior. whee [hwi:] interj, ura! bravo! colosal! wheedle ['hwi:dl[ vb. tr. a ademeni prin linguşiri, a încânta cu vorbe dulci, a duce cu zăhărelul, a momi; to ~out of / from a smulge prin linguşiri de la; to ~ smb. into doing smth. a determina pe cineva prin amăgeli să facă ceva. wheedler [-or] s. ademenitor, amăgitor, înşelător. wheel [hwi;l] I. s. 1. roată; rotiţă. 2. timonă; roată; cârmă; volan; man at the ~ a) cârmaci; pilot; b) şofer; c) (fig.) conducător. 3. pL(fig.) mecanism, maşinărie. 4. rotire; rotaţie; cerc. 5. bicicletă. 6. roata norocului; soartă. 7. (muz., lit.) refren. 8. (amer. si.) dolar. 9. (ferov.) roată alergătoare. 10. (tehn.) rotilă. II. vb. A. tr. 1. a învârti, a roti. 2. a da (o) formă de cerc (cu dat.). 3. a duce cu bicicleta. 4. a pune roţi la. 5. (ist.) a trage în roată. B. intr. 1. a se învârti, a se roti. 2. a se mişca, (pe rofi); a călători, a merge (cu bicicleta). wheelage [7iwi:lid3] s. camionaj (plata), costul transportului cu camionul. wheel arm [7iwi:l ia:m] s. spiţă de roată. wheel axle [~ iaeksl] s. (tehn.) osie montată / cu roţi. wheelbarrow [~,baerou] s. roabă, tărăboanţă. wheel-base [~beis] s. distanţa dintre două osii, ampatament. wheel box [~ boks] s. (tehn.) cutie de viteze. wheel brake [~ breik] s. frână de roată. wheel-chair [~t/ear] s. scaun cu rotile. wheel drag [~ drag] s. talpă, sabot. wheeled [7iwi:ld] adj. (despre scaune etc.) cu roţi, pe roate, pe rotile, (in cuvinte compuse) cu roţi; two-~ cu două roţi. wheeler [7iwi:lor] s. 1. cal de hulubă, cal rotaş. 2. v. w h e e 1 w r i g h t. wheeler team [~ ti:m] s. atelaj dinapoi; atelaj de lângă roţi. wheel flange [7twi:lfa;na'3] s. bordura roţii. wheel gauge [~ geid3] s. (ferov.) ecartament (al liniilor). wheel gear [~ gior] s. roată dinţată. wheel gearing [~ igisrirj] s. (tehn.) transmisie prin angrenaj. wheel-horse [~ho:s[ s. v. w h e e l e r (1). wheel-house [~haus] s. (»wr.) timonerie. wheel key [Viwirl ki:] s. (tehn.) pană de calare / de fixare a roţii. wheelman ]7iwi:lni3n],pl. wheelmen [-man, -men] s. 1. biciclist. 2. (mar.) timonier. wheel ore [7iwi:l o:', -os'] s. (mineral.) burnonit. wheel plough [~ plau] s. (agr.) plug cu avantren. wheelwright [~rait] s. rotor. wheel rope [~ roup] s. (mar.) troţă. wheel screw [~ skru:] s. (tehn:) roată-melc. wheel-shaped [~/eipt] adj. 1. în formă de roată. 2. (bot.) rotaceu, rotiform. wheel spider [~ .spaidar] s. (auto) steaua roţii.



1036



wheel transport [~ transput] s. transport cu tracţiune animală. wheel-tread [~tred] s. bandajul roţii; obada roţii. wheelwright [~rait] s. rotar. wheeze [ftwi:z] I. vb. A. intr. a şuiera; a respira astmatic, a (ră)sufla greu, a horeai. B. tr. (si to ~ out) a rosti (ceva) şuierat sau răguşit. II. s. I. horcăială, respiraţie grea / şuierătoare. 2. (teatru si.) glumă improvizată de actor, gag. 3. truc, stratagemă. 4. (amer.) idee fericită. wheezily ['hwi:zili| aaV. şuierând, astmatic, cu greutate.. wheezy [7iwi:zi] adj. şuierător, astmatic, răguşit. whelk1 [hwelk] s. (zool.) melc-dc-mare (Buccinum undatum). whelk2 s. v. w h e a l . whelm [Awclra] vb. ir. 1. (poetic) a absorbi; a afunda, a cufunda, a vârî; a acoperi. 2. (fig,) a strivi, a copleşi. whelp [hwelp] I. s. 1. pui (de leu, tigru, urs, lup etc.). 2. pici, plod. 3. copil, băiat sa» tânăr prost crescut. 4. (mar.) tachet de cabestan. II. vb. A. intr. a făta; a naşte. B. tr. . (fig.) a urzi (intrigi etc.). Whelp State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Tennessee. when [hwen] I. adv. când; ~ did you meet him? când l-ai cunoscut?; the days ~ we were together anii când eram împreună. II. conj. 1. când, atunci când; ori de câte ori; ~ (he was) a child, he lived in the country când era copil locuia la ţară. 2. când, în timp ce, pe când; I saw him ~ he entered l-am văzut (pe) când / în timp ce intra. 3. când; • dacă; you'll get the sugar ~ you ask politely o să capeţi zahărul dacă ceri politicos. 4. când; deşi; you sleep ~ you should work, dormi, când / deşi ar trebui să munceşti. 5. când, de vreme ce, din moment ce; how can I go on ~they won't listen to me? cum să continuu când I de vreme ce / din moment ce nu vor să mă asculte? whence [hwens] I. adv. (de) unde; ~ comes it that? cum se întâmplă că?; ~ is he? de unde este?; the source from ~ it springs sursa din care provine, izvorul din care se trage. II. conj. de unde; tell me ~you come spune-mi de unde vii. III. s. obârşie; our ~originea noastră: , whene'er [hwen'so'] adv., conj. (poetic) v. w h e n e v e r . whenever [~'ev3r, wan-] I. adv. 1. când. 2. oricând; come ~ vino oricând. II. conj. oricând, ori de câte ori; come ~you want vino ori de câte ori vrei. whensoever [~ sou'ev9r] aaV., conj. formă accentuată a/ni w h e n e v e r . where [hw£or] I. aaV. A. interog. unde; încotro; ~ do you come from? de unde vii?; ~ do you go? încotro te duci?; ~on earth have you been? unde naiba ai fost? B. relativ în care, unde; the school ~ we studied şcoala unde / în care am studiat; I don't know ~ to have him nu ştiu ce fel de om este; nu ştiu de unde să-1 iau. III. conj. unde; tell me ~ you are spune-mi unde eşti; send him ~ he will be taken care of trimite-1 unde va fi bine îngrijit. IV. s. loc; the ~s and whens are important locul şi momentul sunt importante. whereabouts I. ['hwrara'bauts] aaV. pe unde, prin ce parte; ~ is the town hall? pe unde e primăria? II. [~abauts] s. locul unde se află, adresa; domiciliu; reşedinţă; can you tell me his ~? poţi să-mi spui (cam pe) unde se află? whereafter [~'u:ft9r] aaV. (înv.) după care. whereas [~'sz] conj. 1. pe câtă vreme. 2. având în vedere că; ţinând seama de faptul că, luând în consideraţie că. 3. pe când, în timp ce; I am working ~ he is playing eu muncesc în timp ce el se joacă. whereat [~'a3t] aaV. la care; după care; ~ he replied la care el răspunse; the table ~ he had been seated masa la care se aşezase; he said smth. ~ everyone laughed a spus ceva la care au râs toţi / toată lumea. whereby [weo'bai] adv. 1. (interog. înv.) cu ce, prin ce mijloc. 2. (relativ) cu care; din care; prin care; decision ~ decizie prin care. where'er [VJSST'SS'] adv. (poetic) v. w h e r e v e r . wherefore ['wsofo:r, -foar] (f«v.) I. adv. pentru ce, de ce, din ce motiv / cauză; ~ do you laugh? pentru ce râzi? II. conj.de aceea, aşa că, prin urmare, în consecinţă; living was dear ~ we had to economize viaţa era scumpă, de aceea trebuia să facem economii. III. s. motiv, pricină, cauză, temei; to ask too many whys and ~s a pune prea multe rîntrebări. wherefrom [~from] aav., conj. (înv. lit.) de unde. wherein [wsor'in] (înv.) adv. A. interog. prin ce? cu ce?; ~ have we offended you? cu ce te-am supărat? B. relativ în care, unde; the room ~ they slept camera în care dormeau. whereof [~'ov, -'of] (inv.J adv. A. interog. din ce; ~ is it made? din ce e făcut? B. relativ despre care; the matter ~ he spoke chestiunea despre care a vorbit. whereon [~'on] (fnv.) aaV. A. interog. pe ce?; ~did he sit? pe ce şedea? B. relativ pe care; asupra căruia; în care; that is ~ we differ aici nu ne potrivim / nu ne înţelegem. wheresoe'er [iWsosou'eor] aaV., conj. (poetic) v. w h e r e s o e v e r . wheresoever [,w£3sou'evar] I. adv. unde. II. conj. absolut peste tot unde. wherethrough [WE3'6ru:] aaV., conj. (înv. Ut.) prin care. whereupon [.wsor'opon,'--','—] adv., conj. după care; atunci, la care. wherever [wesr'evy, hwo'r-] aav., conj. oriunde, orişiunde, unde ar fi; I will go ~you want me to voi merge oriunde vei dori. wherewith [wea'wlO, -Viii] adv. (înv.) cu ce, prin ce, cu care, prin care; clothes ~to cover oneself haine cu care să se acopere. wherewithal ['wsowiclD:lJ s. cele necesare, mijloacele (necesare); to be warm one must have the ~ ea să te încălzeşti trebuie să ai cu ce. wherry [7iweri] s. barcă, luntre, lotcă fae râ/<); iolă. whet [hwct] I. vb. tr. 1. a ascuţi, a da la tocilă (»n cutii etc.). 2. ()7g.) a aţâţa, a stimula, a excita (pofta, dorinţele etc.). II. s. 1. ascuţire. 2. excitant, stimulent; aperitiv; ~ to the appetite excitant al poftei de mâncare.



 1037



whisper



whether [ftwe03r] I. conj. dacă; he asked ~ I was ill a întrebat dacă sunt bolnav; I don't d) a corecta, a dezbăra de (un nărav) cu bătaia; to ~ up a) a goni la deal; b) a îndemna know ~ he is here nu ştiu dacă e aici; ~ or no(t) dacă da sau nu / ba. II. pron. (înv.) (un cal) CU biciul; c) a smulge, a înhăţa; d) a stimula; a incita; e) a face în grabă, a încropi. B. intr. 1. a se izbi, a se lovi; the rain ~ped against the panes ploaia răpăia în ferestre. care din doi. whetstone [Viwestoun] s. 1. tocil£, cute, piatră de ascuţit, gresie. 2. stimulent pentru 2. a porni glonţ, a ţâşni, a o zbughi; to ~ behind the door a o zbughi după uşă. 3. to ~ away a pleca brusc, a se face nevăzut; to ~ in a intra brusc (în conversaţie etc.); to ~ gândire. ♦ to deserve / to win the ~ a minţi cu neruşinare, a tăia piroane. off a porni brusc; to ~ on a o lua înainte, a se grăbi; to ~ up a sări în sus, a-şi lua zborul; whetting material E'/iwetirj ma.tiarial] s. (telm.) (material) abraziv. a se mişca repede încoace şi încolo. whew [hwu:, hju:] interj, ce ne facem? am păţit-o! fir-ar să fie! poftim! na! whipcord [7 & scoate (rotocoale de fum). 2. to ~ away/off asufia(prajul). whipper-snapper ['hwipa.snaspa1"] s. (fam.) mucos încrezut, puşti care-şi dă impor­ tanţă. whiff2 s. (iht.) varietate de peşte turtit (Lepidorhomus megastoma). whiffet [Viwifit] s. (amer. fam.) nulitate, zero, om de nimic. whippet [7;wipit, amer. şi -pet] s. 1. (zool.) soi de ogar. 2. (mil.) tanchetă. whippiness ['hwipinis] s. supleţe (a unui bici). whiffle ['hwifl] I. vb. A. intr. 1. (despre vânt) a adia, a sufla. 2. (despre lumini) a licări, a pâlpâi, a tremura; (despre gânduri) a rătăci, a zbura; (despre frunte etc.) a tremura, whipping ['hwipin] s. 1. biciuire; şFichiuire. 2. bătaie. 3. (constr.) înfăşurare. învelire. a flutura, a se clătina. 3. a şuiera. 4. (amer.) a fi nehotărât, a-şi schimba des părerea / 4. (telm.) bătaie, oscilaţie. 5. (mar.) patronare. 6. (tehn.) învârtire, răsucire. 7. (pol.) opinia; a se clătina. B. tr. (despre vânt) a împinge (vasul) când încoace, când încolo. disciplină de partid. II. s. 1. adiere. 2. rotocol (de fum). whipping-boy [~boi] s. 1. (ist.) băiat crescut împreună cu prinţul si biciuit în locul whiffler ['hwifta1"] s. persoană inconsecventă / inconstantă. acestuia. 2. ţap ispăşitor. whipping cream [~kri:m] s. frişca. Whig [hwig] s. (ist.) whig (membru al unui \xirtid istoric în Anglia, opus partidului 7ory; azi liberal conservator). whipping-top [-top] s. sfâriează, titirez. whipping twine [~ twain] s. (mar.) aţă / lusin / merlin de patronat. whigmaleerie [-hwigma'liari] s. (scot.) toană, capriciu. whippoorwill ['hwippua.wil, -poarw-, -po:.w-] s. (omit.) caprimulg strigător while [/fwail] I. s. răstimp, timp, interval; (poetic) the ~ în acest timp; a good / great t long ~ ago de mult, cu mult (timp) în urmă; it is not worth ~ nu merită (osteneală); (Caprimulgus vociferus). for a ~ pentru o vreme; in a little ~ peste puţin timp, curând; in the mean ~ între timp; whippy [7/wipi] adj. (scot.) obraznic, neruşinat, neobrăzat. (every) one in a ~ din timp în timp, din când în când, în răstimpuri, rareori. II. vb. tr. whipster Fhwipsta1"] ş. v. w h i p p e r - s n a p p e r . whipstitch ['/rwipstit/] I. vb. tr. a festona. II. s. 1. punct (de feston). 2. (amer.) clipă, 1. a trece (vremea), a petrece. 2. to ~ away a face să treacă (vremea). III. couj. 1. pe când, în timp ce, cât timp; ~ there is life, there is hope cât timp trăieşti, speri; write ~ clipită. I dictate eu dictez şi tu scrii; he was drowned ~ (he was) bathing s-a înecat în timp whipstock ['hwipstokj s. coadă de bici, codirişte. ce se scălda. 2. cu toate că, deşi; ~ I admit it is difficult deşi admit că e greu. whir [hw3:r] s., vb. v. w h i r r (I, II). whirl [hw9:l] vb. A. tr. 1. a învârti, a învârteji, a roti. 2- to — away / along a duce / whiles [-z] conj. (înv.) în timp ce. whilom [Viwailam] (înv.) I. adv. odinioară, odată, altădată. II. adj. de demult, de altădată; a transporta repede. B. intr. 1. a se roti, a se învârti. 2. to ~along a se precipita, a o zbughi; a trece val-vârtej. II. s. 1. învârtire, rotire. 2. volbură, vârtej. fost; his ~ friend fostul lui prieten. whirler [7iW3:tor] s. 1. (tehn.) dezintegrator. 2. (poligr.) turnetă. whilst [Viwailst] conj. v. w h i l e (III). whirligig [7rw3:Iigig] I. s. 1. morişcă. 2. căluşei, căişori. 3. vârtej, volbură; the ~ o f whim [hwim] s. 1. capriciu, fantezie; toana; poftă. 2. (telm.) troliu, vârtej. life vârtejul vieţii. II. adj. învârtitor; de vârtej. whim gin [7iwim 'd3in] s. (telm.) crivac, troliu cu cai. r whirling motion [7nv3:lin >mou/n] s. (av.) mişcare turbionară. whimper [7iwimp3 ] I. vb. A. intr, a scânci, a plânge înăbuşit; a se smiorcăi, a se sclifosi, a se sclivisi; (despre câini) a scheuna. B. tr. a rosti pe un ton plângăreţ. II. s. scâncet, whirling runner [~ «rAnsr] s. (metal.) separator de zgură. smiorcăială, sclifoseală; scheunat. whirling speed [~ spi:d] s. (tehn.) viteză critică. whirlpool ['bw3:l pu:l] s. vârtej (de apă), volbură; maelstrom. whimsical ['hwimzikal] adj. 1. (despre persoane) capricios, năbădăios, cu toane / pofte. whirlybird [7/W3:Iib3:d] s. (fam.) elicopter. 2. (despre lucruri) ciudat, bizar, excentric, fantezist, fantastic. whirlwind [~wind] s. vifor, vârtej (de vănt), trombă (de vant); to sow wind and reap whimsicality [-hwimzi'kBeliti] s. caracter capricios; toane; ciudăţenie, bizarerie. ~ a semăna vânt şi a culege furtună; (fam.) to come in like a ~ a intra ca o vijelie. whimsically ['hwimzikali] adv. capricios; bizar. whirr [hw3:r] I. vb. intr. a bâzâi, a zbâmâi, a zumzăi; (despre motoare etc.) a hurui, whimsy ['hwimzi] ş. toană, capriciu, fantezie. a zbâmâi, a vibra. II. s. bâzâit, zbârnâit, zumzet; huruit. III. interj, bâz!; hâr! whin1 [//win] s. (bot.) osul-iepurelui (Ononis spinosa). whin2 s.v. w h i n s t o n e . whirring ['hwsrirj] î.s.v, w h i r r (II). II. adj. (despre roată) care se învârteşte cu whine [hwain] I. s. scâncet; jeluit, tânguire. II. vb. A. intr. a scânci; a se jelui, a se toată viteza; huruitor. văita. B. tr. a rosti (pe un ton tânguitor). whirry ['/rwsri] vb. intr. (scot.) a se grăbi. whisht [hwi/t] (scot.) I. interj, sst! şs! II. s. hold your ~! ţine-ţi gura! winner ['hwains1"] s. copil plângăreţ / care se smioreăie / care scânceşte. whisk [liwisk] I. s. 1. mănunchi de fire, pămătuf de pene (pentru şters praful, gonit whinger [7iwin9r] s. pumnal; sabie scurtă; tesac, cuţit lung. muştele, etc.). 2. tel. 3. mişcare scurtă şi iute. II. vb. A. tr. 1. a scutura (prafid); a goni whinny [Viwini] I. vb. intr. a necheza. II. s. nechezat. (muştele). 2. a bate cu telul. 3. a lua repede; a face nevăzut. 4. a juca, a legăna, a mişca whinstone [Viwinstoun] s. (geol.) rocă bazaltică; bazalt. (bastonul, coada etc.); to ~ one's tail a da din coadă. 5. to ~ along a duce în grabă; to ~ whiny ['nwaini] adj. plângător, plângăcios. whip [bwhip] I. s. l.bici; gârbaci; cravaşa. 2. birjar, vizitiu; I am no ~ nu ştiu să mân away / off a) a da afară (muştele); b) a scutura (prafid); c) a lua sau a scoate cu o mişcare (bine). 3. (cinegetică) hăitaş. 4. (pol.) organizatorul parlamentar al unui partid; fulgerătoare. B. intr. 1. a se îndepărta repede, a se face nevăzut; a trece fulgerător; a pieri the government has taken off the ~s guvernul se dezinteresează de chestiune, guvernul din faţa ochilor. 2. to ~ about a flutura, a zbura; to ~ away a pieri; a se face nevăzut; lasă pe aderenţii săi să voteze cum vor. 5. convocare urgentă a membrilor parlamentului. to ~ past a trece ca vântul. 6. (teb/i .)scripete, troliu; macara. 7. (mar.) niandar. 8. aripă, braţ (al unei mori de vânt). whiskerando [.nwisks'rcendou] s. bărbat / om bărbos. II. vb. A. tr. 1. a biciui, a cravaşa; I'll be ~ped if să fiu afurisit dacă. 2. a bate (apa, whiskered ['hwisksd] adj. 1. cu favoriţi; (fam., dial.) cu mustăţi. 2. (despre pisici, tigri pentru a pescui). 3. a bate (ouă, lapte, smântână etc.). 4. a mişca repede; he ~ped etc.) mustăcios, cu mustăţi. the revolver out of his pocket scoase cu repeziciune revolverul din buzunar. 5. (amer. whiskers ['hwiskaz] s. pi. 1. favoriţi. 2. mustăţi (la pisică, tigru etc.). 3. (fam. dial.) si.) a învinge, a înfunda (un concurent, adversar etc.); to ~ creation a le întrece pe toate. mustăţi. 4. (metal.) bavură. 6. a coase pe margine. 7. a învârti (o sfâriează, un titirez). 8. (mar.) a ridica (o velă etc.) wliisket [7/wiskit] s. 1. (dial.) coş, coşniţă. 2. (tehn.) strung mic. cu mandarul. 9. (mar.) a matisi (o parâmă etc.). 10. to ~ about a înfăşură; to ~ away whisky1 ['liwiski] ş. şaretă cu un cal (cu capra foarte ridicată). a) a goni cu biciul; b) a smulge; to ~ back a goni înapoi; to ~ down a) a goni în jos; whisky2 s. whisky. whisky bloke [~ blouk] s. (pop.) băutor serios / care nu se-ncurcă. b) a lăsa repede jos; to ~ from a smulge din; to ~ in a) (cinegetică) a aduna (câinii) cu whiskyfied ['hwiskifaid] adj. (fam.) beat, băut. biciul; b) a aduna (deputaţii); to ~ into a) a vârî iute în; b) to ~ a party into line a aduce la vot (în parlamentul englez) pe membrii unui partid; (amer. fam.) to ~ into shape a învăţa; whisky-frisky [7


 whisperer



1038



whitefoot [~'fut], pi. whitefeet [~fi:t] s. cal cu picioare albe. (o bârfeală, zvonuri etc.) 3. a zvoni; it is ~ed that se zvoneşte că. II. s. 1. şoaptă, şuşotit; in a ~ în şoaptă, pe şoptite. 2. susur, murmur, clipocit; foşnet. 3. zvon, aluzie; (fam.) white-footed ]~'futid] adj. (despre cai) cu picioare albe. to give the ~ a face o aluzie, a da de înţeles. White Friar [~ 'fraia'] s. (bis.) călugăr carmelit. white frost [~ Tro(:)st] s. chiciură. whisperer ['hwispora1"] s. persoană care vorbeşte în şoaptă etc. (v. w h i s p e r I). white-gloved [~'gUvd] adj. cu mănuşi albe. whispering ['hwisparirj] I., adj. şoptit, în şoapte; şopotitor. II. s. 1. şoapte, şuşotit. white goods [~ gudz] s. pl. (amer.) 1. albituri (lenjerie de pat, feţe de masă, prosoape). 2. susur, murmur; clipocit; foşnet, freamăt. 2. aparatură mare de casă (frigidere, maşini de spălat etc.). whist [Vfwist] s. 1. whist (joc de cârti). 2. interi. (înv., dial.) ssst! linişte! whistle l'ltwisl] I. vb. A. intr. (despre oameni, pasări, o locomotivă etc.) a fluiera; a chiui; white-guard [~'ga:d] (ist.) I. s. gardist alb. II. adj. din gărzile albe. a şuiera; (fam.) you may ~ for it poţi s-aştepţi mult şi bine; pune-ţi pofta-n cui; to have Whitehall [~'ho:l,'—, -'-] s. 1. stradă si cartier al ministerelor în Londra. 2. (fam.) smth. for the whistling a căpăta ceva foarte uşor; to go ~ a) a fi refuzat, a căpăta un guvernul britanic. refuz; a se linge pe bot; b) a-şi pierde vremea (degeaba), a tăia câinilor frunză; (fam.) white-haired [-'head] adj. cu părul alb, cărunt. to ~ off a o şterge, a spăla putina. B. tr. a fluiera (pe cineva, o melodie etc.) II. s. 1. fluier; white-handed phasndid] adj. cu mâini albe. to pay (too dear) for one's ~ a plăti scump pentru distracţie. 2. fluierat; fluierătură; şuierat; white-headed [~'hedid] adj. cu capul alb; cărunt. chiot; at smb.'s ~ la prima chemare a cuiva; to dance after / to smb.'s ~ a juca după white-heat [~'hi:t] s. incandescenţă la alb. cum îi cântă cineva. 3. (fam.) gât(lej), beregată; (fam.) to wet one's ~a-şi uda gât(lcj)ul, white-hot [~'hot,'--] adj. 1. incandescent; încălzit la alb. 2. înflăcărat, înfocat. a trage o duşcă. White House [~ 'haus,'--] s. Casa-Albă (reşedinţa preşedintelui S.U.A.). white iron [~ 'aion] s. (metal.) tablă cositorită. whistle-blower [~iblouor] s. (fam.) 1. demascator. 2. turnător, ciripitor. white lac [~ itek] s. şerlac. whistler ]'hwislar] s. 1. persoană care fluieră. 2. (sl.) cârciumar care nu arc licenţă pentru white lead [~ 'led] s. 1. (chim.) alb / ceruză de plumb. 2. (mineral.) ceruzit. băuturi spirtoase. 3. (telm.) răsuflătoare. 4.pl. (radio) paraziţi atmosferici. 5. (sl.) maşină de poliţie. 6. (sl.) delator, informator. White League [~ 'li:g] s. (amer.) 1. organizaţie fondată în sudul S.U.A. în 1874 în whistle stop ['hwisl stop) s. 1. haltă; staţie facultativă. 2. orăşel neînsemnat. 3. vizită scopul de a împiedica creşterea puterii politice a negrilor. 2. v. K u-K l u x-K 1 a n. white lie [~ lai] s. minciună nevinovată / necesară. scurtă într-un orăşel (în timpul unei campanii politice, al unui turneu etc.): white light [~ 'lait] s. 1. (/iz.) lumină albă. 2. lumina zilei. whistling [-in] I. adj. şuierător, fluierător. II. s. fluierat, şuierat. white-like [~'laik] adj. albicios, alburiu. whist player ['hwist ipleiar] s. jucător de whist. white lime [~ laim] s. var alb / gras. Whit1 [hwit] adj. (bis.) (în cuvinte compuse) de Rusalii; ~suntide Rusalii. white line [~ 'lain] s. (poligr.) interlinie, dursuş; rând alb; teşleag. whit2 s. pic; no ~, sau not / never a ~ defel, nici un pic, câtuşi de puţin. white-lipped [~'lipt] adj. livid, cu buzele albe (de frică). whit3 inter/, cip-cirip! white-livered [~ilivad] adj. fricos, slab de înger. white [hwait] I. adj. 1. alb; —skinned cu pielea albă; (as) ~ as snow alb ca zăpada. white maple [~ 'meipl] s. (bol.) arţar-alb (Acer saceharinum). 2. alb, deschis, de culoare deschisă. 3. alb, pal(id); to turn ~ a păli; (as) ~ a s a sheet alb ca varul. 4. alb, cărunt, sur, argintiu. 5. (poetic) cu părul bălai / bălan. 6. transparent, white metal [~ 'nietl] s. (metal.) compoziţie, babbit; compoziţie / metal pentru lagăre; străveziu; curat. 7. (fig.) curat, nepătat, neprihănit; nevinovat. 8. (fig.) cinstit, onest, de metal antifricţiune. treabă; deschis, fără dedesubturi; nobil. 9. inofensiv, care nu face rău, nevinovat; ~ lie whiten [Viwaitn] vb. A. tr. 1. a albi, a înălbi. 2. a pudra. 3. a vărui. 4. a curăţa (pieile) minciună inofensivă. 10. (pol.) alb; regalist; reacţionar 11. (bis. despre călugări) îmbrăcat de carne. B. intr. 1. a păli. 2. a încărunţi, a albi, în alb; carmelit. 12. (rar) norocos; a ~ day in his life o zi norocoasă în viaţa Iui. 13. (despre whitener [-or] s. înălbitor. vin) alb. 14. cu (mult) lapte; ~coffee cafea cu lapte. 15. (poligr., despre o literă) negativ. whiteness ['hwaitnis, amer. şi -nes] s. 1. albeaţă; albiciune; paloare. 2. (înv.) nevinovăţie, 16. (metal) argintat, cositorit. II. s. 1. alb; albiciune; albeaţă; culoare albă. 2. material curăţenie, puritate. alb; rochie albă etc. 3. albuş. 4. (anat.) albul ochiului. 5. spaţiu alb. 6. (fig) curăţenie, whitening [Viwaitnin] s. 1. cretă, tibişir. 2. văruire. 3. albire, încărunţire. 4. curăţare neprihănire; nevinovăţie. 7. (la sah) piese albe; jucător de şah care joacă cu piesele albe. (a pieilor) de carne. 8. vin alb. 9. (zool.) rasă albă (mai ales de porci). 10. (entom.) fluture alb (fam. Pieridae). white-nosed ['hwait'nouzd] adj. cu nasul sau cu botul alb. whiteout f~ aut] s, ninsoare abundentă. I I . (pol.) alb; regalist; reacţionar. 12. (înv.) argint. 13. (înv.) monedă / ban de argint. white paper [~ 'peipa'] s. (pol.) carte albă. III. vb. tr. (rar) a albi; a înălbi. white alert ['hwait o'la:t] s. (/nil.) (semnal de) încetare a stării de alarmă. white pine [~ 'pain] s. (bot.) pin-strob (Pinus strobus). white plague ['hwait 'pleig] s. (med.) tuberculoză (mai ales pulmonară). white alkali [~ 'felkolai] s. (geol.) soloneţ. white alloy [~ 'aibi, -a'lol] s. v. w h i t e m e t a l . white poplar [~ 'popia']- s. (bot.) 1. plop-alb (Populus alba). 2. liriodendron (Liriodendron tulipifera). white ant [~ 'cent] s. (entom.) furaică-albă, termită (Isoptera). white resin [~ 'rezin] s. colofoniu, sacâz. white-armed [~'a:md] adj. cu braţe albe. white room [~ 'ru(:)m[ s. (tehn.) încăpere / sală cu aer foarte curat (pentru asamblarea white ash [~ 'ce/] s. (bot.) frasin-american (Fraxinus americanus). aparaturii fine). whitebait ['hwuitbeit], pl. whitebait s. peşte mărunt, plevuşcă. white-skinned [~'skind] adj. cu pielea albă. white bear [~ 'beor] s. (zool.) urs-alb, urs-polar (Ursus maritimus). whitebeard [~'biad[ s. bătrân, om cu barbă albă. whitesmith [~'smiO] s. tinichigiu, spoitor de tingiri. white space [~ 'speisj s. (poligr.) spaţiu gol / alb; albitură. white-bearded [~ibiodid] «ay. cu barba albă / colilie. white-beech [~'bi:t/] s. (bot.) fag-american (Fagus americana). white spirit [~ 'spirit] s. 1. „white spirit"; solvent nafta. 2.pl. dizolvanţi pentru lacuri. white-spotted [~'spotid] adj. cu pete albe. white belt [~ belt] s. (judo) centură albă. whitestone [~stoun] s. (mineral.) granulit. whitebill [~bil] s. (omit.) lişiţă-americană (Fulica americana). white-billed [~bild] adj. cu ciocul alb, whitetail [~'teil] s. 1. v. w h e a t e a r (2). 2. (zool.) cerb-de-Virginia (Cervus Whiteboy [~'boi] s. (ist.) membru al unei organizaţii irlandeze împotriva latifundiarilor.virginianus). white-tailed [~'teild] adj. cu coada albă. white breakage [~ 'brcikid3l s. (chim.) casare fosfatică. white tie [~ 'tai] s. 1. papion alb. 2. ţinută de gală / de ceremonie; frac. white-brown [~'braun] adj. maro-deschis. white bryony [~ 'braiani] s. (bot.) mutătoarc (Bryonia dioica). whitethorn [~0o:n] s. v. h a w t h o r n. whitecap [~'ka?p] s. 1. (mar.) berbec, val cu creasta înspumată. 2. White Cap (amer.) whitethroat [~8rout] s. (omit.) privighetoare-cenuşie, silvie-de-câmpie (Sylvia membru al unei organizaţii secrete din S.U.A., care foloseşte linşajul. communis). r whitetip [-tip] s. (omit.) specie de colibri (fam. Trochilidae). white cedar [~ 'si:da ] s. (bot.) cedru-alb (Cupressus thyoides). white china | ~ 't/aino] s. (metal.) argint de China. white vitriol [~ 'vitriol] s. (chim.) vitriol alb, sulfat de zinc. White Christmas [~ krismias] s. Crăciun alb / cu zăpadă. white walnut [~'wo:lnat, -n_At] s. (bot.) nuc-american cenuşiu (Juglans cinerea). white war [~ 'wo:] s. (ec.) război economie. white clover [~ 'klouvor] s. (bot.) trifoi-alb (Trifolium repens). white ware [~ 'wear] s. porţelanuri fine. white coat [~ 'kout] s. (/nil.) soldat în bluză albă, mai ales soldat australian. white-collar ]~'kolor] adj. (mai ales amer. fam.) intelectuali; de birou (de exemplu: whitewash [~wof] I. s. 1. var stins, lapte de var. 2. văruit, văruire. 3. (fig.) mijloace ~ worker a) muncitor intelectual; b) funcţionar). pentru reabilitarea memoriei (cuiva). 4. (amer. sport fam.) scor nul. 5. (fam.) pahar de Xeres (aupa ce s-au băut alte vinuri). II. vb. tr. 1. a vărui. 2. a reabilita; a repune în white copper [~ 'kopor] s. (mineral.) alpaca, argentan. drepturi. 3. (amer. spori) a câştiga (o partidă) fără ca adversarii să fi marcat vreun punct. white deal [~ 'di:l[ s. scândură de brad. whitewasher [~wo/or] s. 1. văruitor, spoitor; zidar tencuitor. 2. (fam.) apărător, apologet. white elephant [~ 'elifont] s. 1. (zool.) elefant alb. 2. (fig., fam.) posesiune sa» bun care te stânjeneşte; cadou cu care nu ştii ce să faci; obiect de prisos. white willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie / răchită-albă (Sali* alba). whitewing [Viwaitwin] s. (amer. fam.) măturător de stradă (în salopetă albă). white eye [~ 'ai] s. (mii. sl.) rachiu tare. white-faced [~'feist] adj. 1. alb la faţă. 2. (despre animale) cu pată albă în frunte. whitewood [~'wud] s. 1. lemn alb. 2. v. w h i t e p o p i a r (2). white zinc [~ 'zirjk] s. (chim.) alb de zinc, oxid de zinc. whited ['hwaitid] adj. 1. albit; decolorat. 2. văruit. white dwarf ['hwait 'dwo:f] s. (astron.) pitică albă. whither ChwioV] (inv. Ut.) I. aaV., conj. A. interog. unde? încotro? B. relativ (acolo) whiteface ['hwaitfeis] s. clovn. unde; go ~you will du-te unde vrei. II. s. destinaţie. white fir [~ 'fa;'] s. (bot.) brad (Abies alba). whithersoever [,hwiâosou'cvar] adv. (inv., lit.) orişiunde; în orişice direcţie; oriîncotro. whiterward ['hwiOawad] adv. (înv., Ut.) 1. unde, încotro. 2. oriunde, în orice loc. whitefish [~'fi/] s. (iht.) varietate de somn (Coregonus). whiting1 ['hwaitirj] s. cretă, tibişir. white-flowered [~'flauod] adj. cu flori albe.



 1039



wide-mouthed



whom [hu:mjorma tare, huni forma slabă] pron. dat. şi ac. de la w h o; pe cine; pe whiting2 s. (sg. şipl.) (Hit.) mcrlan (Gadus merlangus). care; by ~ was this book written? de cine a fost scrisă această carte? whitish [Viwaiti/] adj. albicios, alburiu. whomever ['hu:m'ev9r[ pron. daţ. şi ac.de la w h o e v e r . whitlow [Vtwitlou] s. (med.) panariţiu, sugel. whomp [hwonip] (amer. fam.) I. s. lovitură, izbitură, plesnitură. II. vb. tr. 1. a înfrânge Whit Monday ['hwit 'nwndi] s. Lunea Rusaliilor. decisiv (o persoană, o echipă etc.). 2. a plesni, a lovi. whitsun ['hwitsn, amer. -san] s.v. W h i t s u n d a y . Whitsunday [Viwit'sAndi, -sn'dei] ş. Rusalii, Duminica Rusaliilor. wliomsoe'er ['hu:msoue3r] pron. (poetic) v. w h o m s o e v e r . Whitsuntide [7/witsntaid, amer. -ssnt-j s. Duminica Rusaliilor şi zilele următoare, whomsoever ['huimsou'evo1"] pron. dat. şi ac. de la w h o s o e v e r . săptămâna Rusaliilor. whoo [hwu:] interj, (exprimă mirarea, plăcerea etc.) a! o! ah! vai! aoleu! whittle ['hwitl] I. s. (înv.) cuţit lung de măcelar, satâr. II. vb. A. tr. 1. a ciopli, a subţia, whoop [hu:p] I. s. 1. strigăt. 2. strigăt de luptă. 3. (fam.) „ceapă degerată", iotă; not a tăia, a ascuţi (lemmd) cu cuţiturl. 2. to ~ down / away a) a ascuţi, a subţia, a reduce, worth a ~care nu face un ban / o ceapă degerată. II. vb. intr. a striga; a chiui. III. interj. a micşora prin tăiere; b) (fig.) a atenua, a reduce; to ~ away the distinction between hei! alo! măi! a face să dispară deosebirea dintre. B intr. a se ocupa cu cioplitul. whoop-de-do(o) [7iwu:pdi'du;] s. (amer. fam.) 1. serbare zgomotoasă. 2. discuţie / ceartă whity [Viwaiti] I. adj. alburiu, albicios. II. s. (amer.peior.) (în limbajul negrilor) (individ) aprinsă (mai aleş în public). 3. publicitate exagerată. alb. whoopee ['wupi(:), amer. şi 'hwu(:)-, hu:-] (pop.) I. ş- petrecere, chef; to make ~ whity [Vtwaiti] adj. spre alb, albicios (se foloseşte şi în combinaţie cu alte nume de a petrece, a se distra. II. interj, ura! uuu! culori); ~-brown castaniu-deschis. whooping-cough ['hu:pinko(;)f| s. tuse convulsivă/ măgăreaseă. whiz kid [7iwiz kid] s. (şl.) 1. copil-minune. 2. tânăr talent. whop [hwop] I. vb. A. tr. (fam.) 1. a părui, a zvânta în bătaie. 2. a birui, a învinge. whiz(z) ['hwiz] I. s. 1. vâjâit, şuier(at), şuierătură (a unui glonţ, a unei săgeţi etc.). B. intr. (amer.) a cădea greu / ca un bolovan. II. s. (fam.) lovitură. 2. (amer. si.) matrapazlâc, afacere abilă, şmecherie. 3. (amer. fam.) expert, specialist; whopper ['hwop3r] s. (fam.) 1. namilă, matahală. 2. minciună gononată / sfruntată. (meşterul) ştie-tot. 4. (şl.) energie, vigoare; vervă. II. vb. intr. avâjâi,aşuiera,azbârnâi; whopping ['wopin] (fam.) I. s. marmeladă. II. adj. mătăhălos, enorm. to ~ past a trece în viteza. whore [ho;r, hoar] I. s. prostituată, târfa, curvă. II. vb. intr. 1. a fi destrăbălat. 2. a se whizz-bang [~b£en] I. ş. 1. (mil., şl.) obuz de calibru mic, şrapnel; grenadă. 2. (amer.) prostitua. gluma. II. adj. (amer. fam.) excelent, clasa-ntâi, grozav. whoredom l'hordam] s. 1. prostituţie. 2. desfrâu, dezmăţ. whizzer [7jwiz3r] ş. 1. zbârnâitoare, şuierătoare. 2. (tehn.) centrifugă. whoremonger ['ho:r, amer. şi 'hwo:tor] s. strung de olar, masa rotativă a olarului, roata acela / cel care / ce; ~ steals my purse steals trash (Shakespeare) cel ce-mi fură punga, olarului. fură o nimica toată. ♦ as ~ should say cum ar spune cineva. whortleberry ['hwsitliberi, -bori] ş. (bot.) afină (Vaccinium myrtillus); bog ~răchitele whoa [wou] interj. 1. (pentru a opri calul etc.) ho! aho! ptrr! 2. (/am.) stai! (mai) domol! (Vaccinium oxycoccos); red ~ merişor-de-munte (Vaccinium vitis idaea). whoe'er [hu(:)'ear] pron. (poetic) v. w h o e v e r . whose [hu:z] I. adf interog. al, a, ai, ale cui?; ~ books are those? ale cui cărţi sunt whoever [hu(:)'ev3r, uneori u(:)'cv3r] pron. A. relativ conjunctiv acela care, oricine, acelea?; al, a, ai, ale cărui / cărei / căror; the man ~ books I have bought omul ale cărui toţi cei care / ce; ~ was there was much impressed toţi cei care / ce au fost acolo au cărţi lc-am cumpărat. II. pron. interog. al, a, ai, ale cui?; ~ are those books? ale cui fost foarte impresionaţi. B. interog. accentuat pentru w h o cine naiba? etc. cine oare? sunt cărţile acelea? whole [houl] I. s. întreg, tot; as a ~ în general; on / upon the ~ a) în total; cu totul; whoseever ['hmz'evo1"] pron. cazul genitiv al lui w h o e v e r . b) în general; the ~ of the village tot satul; the ~ of literature întreaga literatură; I'll whosesoe'er [~sou'e3r] pron. (poetic) v. w h o s e e v e r . tell you the ~ of it am să-ţi povestesc tot (din fir-a-păr). II. adj. 1. întreg, tot; (mat.) ~ whosesoever [~sou'ev3r] pron. (poetic) v. w h o s e e v e r . number număr întreg; the ~ world lumea întreagă; întreaga omenire, toată omenirea; whosoe'er [ihu:sou's3r] pron. (poetic) v. w h o s o e v e r . (fam.) a ~ lot mult; mulţi; o mulţime. 2. întreg, teafăr, neatins, nevătămat; to get off with whosoever [.hu:sou'ev3r] pron. oricine, ori(şi)carc, oricine / oricare ar fi. a ~skin, to keep a ~skin a scăpa cu pielea întreagă, a scăpa teafăr / nevătămat. 3. (despre why [hwai] I. adv. A. interog. de ce? pentru ce?, ~so? cum aşa? ~ didn't you comply im frate etc.) bun, de sânge. 4. (înv.) sănătos; întremător. with his request? de ce nu i-ai satisfăcut rugămintea? B. relativ de ce, pentru care; I do whole-coloured ['houl'kAtod] adj. (despre stofe etc.) uni, într-o singură culoare. not know (the reason) ~ he didn't come nu ştiu de ce / motivul pentru care nu a venit. whole flour [~ flaua1"] s. faină integrală. II. s. cauză, motiv, pricină, temei. <0> the great ~s of life marile probleme ale vieţii. whole gale ['houl 'geil] s. (meteor.) furtună deplină, furtuna de forţa zece. III. interj, păi (atunci); aoleu; asta-i bună. wholehearted [~'ha:tid] adj. sincer, din toată inima. wick [wik] ş. fitil. wholeheartedly [~'ho:tidli] adv. din toată inima. wicked [Vikid,amer. şi'wikedj I. adf 1. rău, răutăcios; hain; păcătos, vicios, imoral; whole-heartedness [~'ho:tidnis, amer. şi -nes] s. sinceritate; căldură (sufletească). nemernic; (glumeţ) pungaş, poznaş, drăcos; the ~ one dracul. 2. (amer. sl.) grozav, whole hog [~ 'hog] ş. (şl.) tot, întreg; to go the — a duce ceva până la capăt. whole-hogger [~'hog9r] s. (sl.) persoană conştiincioasă, om de nădejde; protectionist excelent. II. s.pl. the ~ cei răi. wickedly [-li] adv. cu răutate. consecvent. wickedness [-nis] s. 1. răutate. 2. păcătoşenie; fără-de-lege; ticăloşie. 3. nebunie. whole-hoofed [~ 'hu:ft] adf (zoo/.) soliped. wicker ['wikar] s. 1. coş împletit. 2. nuia sau nuiele de salcie / răchită; împletitură de whole-length [—'lerjG] adf (despre un portret) din cap până-n picioare, în picioare, în salcie. mărime naturală. wicker chair [~ t/es1-] s. scaun de răchită / grădină. wholemeal ['houlmi:!] s. făină necernută / integrală. wickered ['wiksd] adf 1. împletit. 2. din răchită împletită. wholemeal bread [~ 


 widen



widen [Vaidn] vb. A. tr. 1. a lărgi; a lăţi. 2. a întinde (influenta, graniţele etc.). B. intr. a se lărgi; a se lăţi; a se întinde; a se extinde. widener [-3'.] (telin.) dispozitiv de lărgire; extensor; lărgitor. wideness ['waidnis] s. 1. lărgime, lăţime. 2. întindere (vastă). widening ['waidonin] s. lărgire, lăţire (şi fig.). wide-open f'waid'oupon] adj. larg deschis. wide-range [~'reind3] adj. 1. cuprinzător. 2. (fiz.) cu / de bandă largă. widespread [~spred,'-'-] aay. 1. (despre aripi) larg întinse 2. larg răspândit, universal. widgeon fwid33n, -d3in] s. 1. (omit.) varietate de raţă sălbatică (Anas penelope) Anas americana). 2. (înv.) prost, neghiob, tâmpit. widget [\vid3it] s. (amer. fam.) sculă, instrument, dispozitiv. widish l'waidi/] adj. destul de larg / încăpător / cuprinzător /lat. widow [Vidou] I.s.l. văduvă. 2. (fam.) articol excedentar; obiect desperecheat. 3. mână moartă (la jocul de cârti). 4. (poligr.) rând scurt (la sfârşitul unui paragraf). II. vb. tr. 1. a văduvi. 2. (poetic) to ~ of a văduvi de, a lipsi de. widowed [-d] adj. 1. văduvit, rămas văduv. 2. ~ of lipsit / văduvit de. widower ['widows'] s. văduv. widowhood ['widouhud] s. văduvie. widow lady ['widou ileidi] s. v. w i d o w (I). widowmaker [rwidou>meikor] s. (mine) perforator. width [wid9, witO] s. 1. lărgime, lăţime; întindere. 2. bucată de postav de oarecare lăţime. 3- (fîg-) lărgime (a vederilor), orizont. 4. (mine) grosime a stratului (între culcuş si acoperiş). wield [wi:ld| vb. tr. a stăpâni, a conduce; a mânui; to ~ the sceptre a purta sceptrul, a guverna; to ~ a formidable pen a mânui condeiul cu măiestrie, a fi un mare scriitor. wielder ['wkldo'] s. mânuitor (al paloşului etc.). wieldless ['wi:ldlis] adj.) greu de mânuit. wicldy ['wi.idi] adj. (despre o armă etc.) maniabil; uşor de mânuit. wiener ['wi:ns'] s. (amer. gastr.) aprox. crenvurşt. wienie [Virni] s. (amer. fam.) v. w i e n e r . wife [waif], pl. wives [waivz] s. soţie, soaţă, nevastă; lawful ~ soţie legitimă; to give to ~ a da de soţie; to make a good ~ a fi o soţie bună. wife beater ['waif >bi:tsr] s. (fam.) bărbat care-şi bate nevasta. wife-bound [~baund] adj. (rar.) v. w i f e - r i d d e n . wifehood ['waifhudl s. situaţia de femeie măritată. wifeless ['waiflis] adj. neînsurat, necăsătorit; fără soţie. wifelet ['waiflit] s. (fam.) soţioară, nevestică. wifelike ['waiflaik] adj. de femeie măritată, de soţie; conjugal; care stă bine unei femei măritate. wifely fwaifli] adj. v. w i f e l i k e . wife-ridden ['waifiridn] adj. care stă sub papucul soţiei, sub papuc. wifey ['waifi] s. (pop.) v. w i f e l e t . wifie s. (fam., glumei) v. w i f e l e t . ' wiffle-woffle ['wiflwofl] s. (sl.) înfumurat, om căruia nu-i ajungi nici cu prăjina Ia nas. wig [wig) I. s. 1. perucă; (fam.) my ~! p-onoarea mea! zău! pe legea mea!; (fam.) ~s on the green discuţie aprinsă; ceartă, sfadă; (fam.) a big ~ ştab, somitate. 2. (fam.) păr lung, plete. II. vb. tr. 1. a pune o perucă (cuiva). 2. (fam.) a mustra, a dojeni. wigan [Vigon] s. (text.) pânză tare (pentru confecţii). wigeon [Vid3n] s. v. w i d g e o n . wigged [wigd[ adj. cu perucă, purtând perucă. wiggery ['wigori] s. 1. peruci. 2. moda perucilor; purtatul perucii. wigging ['wigirj] s. (fam.) răfuială, săpuneală. wiggle ['wigl] vb. A. tr. a mişca încoace şi încolo, a clătina, a agita. B. intr. 1. a şerpui. 2. a şovăi. wiggly [-i] adj. şerpuit, cotit. wight1 [wait] s. (înv., glumeţ, dial.) ins, individ, persoană, fiinţă; luckless ~ghinionist; a sorry ~ un om sărac. wight2 adj. (înv., dial.) curajos, wigless ['wiglis] adj. fără perucă. wig maker ['wig .niciko'] s. peruchier. wigtail tree ['wigteil tri:] s. (bot.) scumpie (Cotinus coggyria). wigwag ['wigwaîg] I. vb. intr. 1. (mii. mar.) a semnaliza cu steguleţe / fanioane. 2. a umbla de colo până colo, a se fâţâi. II. s. (mii. mar.) semnalizare cu fanioane. III. aav. încoace şi încolo. wigwam ['wigwzeni, amer. -wo(:)m] s. wigwam (colibă a indienilor nord-americani). wilco ['wilkouj inter/. 1. (în radio si transmisiuni) indicaţie că mesajul recepţionat va fi executat. 2, (fam.) se face ! s-a făcut ! wild [waild] I. adj. 1. sălbatic; nedomesticit; primejdios, periculos; (despre animale) ~born născut în libertate. 2. sălbatic, necultivat, care creşte pe câmp etc.; ~plants plante sălbatice. 3. sălbatic, neobişnuit; romantic; exotic. 4. sălbatic, necivilizat; primitiv; barbar. 5. furtunos, bântuit de furtuni. 6. (mai ales fam.) dezlănţuit; turbat; apucat; înnebunit, nebun; ~ with fear nebun / înnebunit de frică / groază. 7. (despre sentimente etc.) nestăpânit; dezlănţuit. 8. (despre un plan etc.) nebunesc; smintit. 9. fără legătură cu subiectul etc. 10. (despre păr) despletit; nepieptănat. II. adv. 1. sălbatic; nebuneşte; prosteşte. 2. (a trage cu arma etc.) la întâmplare. III. s. 1. pustietate. 2. pustiu, deşert. 3. sălbăticie, sălbăticiune. wild animal ['waild 'aaiimcil] s. animal sălbatic / de pradă. wild beast [~ 'bi:st] s. fiară sălbatică, sălbăticiune. wild boar [~ 'bo:', bos'] s. (zool.) mistreţ, porc-sălbatic (Sus scrofa).



1040



wildcat ['waildkan] I. s. 1. (zool.) pisică-sălbatică (Felis sylvestris). 2. (mar.) barbotină. 3. (mine) sondă într-oregiuneneexploatată; sondă forată la întâmplare. 4. (ec.) întreprindere riscată. 5. (sl.) grevă neautorizată de sindicat. II. adj. 1. nesigur, riscat; fără sorţi de izbândă; extravagant; ~specuIation speculaţie riscată. 2. (tehn.) neverificat. 3. (desprepersoane) din cale-afară de independent. 4. ilegal. III. vb. intr. 1. a se aventura (în taină) în căutare de zăcăminte (pe proprietatea altcuiva). 2. a se hazarda în căutare de câştig. wildcat drilling f~ idrilirj] s, (mine) foraj de prospecţiune. wildcatter ['waildikano'] s. (fam.) prospector / căutător-aventurier (de (iţei, de minereuri etc.). wildcat train [~ 'trein] s. (amer.ferov.) tren care nu figurează în orar; tren special. wild celery ['waild 'şelari] s. (bot.) sârmuliţă, beteală, orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). wild cherry ['waild't/eri] s. (bot.) vişin-sălbatic (Primus demissa). wild cotton [~ 'kotn] s. (bot.) ceară (Asclepias syriaca). wild cucumber [~.'kju:kon}bo'] s. (bot.) plesnitoare (Ecballium elaterium). wild dog [~ 'dog] s. (zool.) 1. câine-sălbatic (Cuon sp.). 2. câine sălbatic; câine rătăcit / vagabond / fără stăpân. wild duck [~ 'd/\k] s. (omit.) raţă-sălbatică (A/tas platyrhyncos). wildebeest ['wildibirst, amer. -dob-, 'vildobeist] s. (zool.) gnu (Connochaetes gnu). wild emmer ['waild 'emo'J s. v. w i 1 d w h e a t. wild engine [~ 'enajn] s. (ferov.) locomotivă care a scăpat de sub controlul mecanicului. wilderness ['wildonis] s. 1. deşert, pustiu, pustietate; a voice in the ~ glas care strigă în pustiu; to go into the ~ a-şi pierde funcţia; a cădea în dizgraţie. 2. grădină saw parte de grădină lăsată în paragină. 3. sumedenie, puzderie. 4. singurătate, loc retras, sihăstrie. wild-eyed ['waild'aid] adj. cu privirea rătăcită saw speriată. ' wildfire [~


 1041



windless



face-o / n-aş face asta pentru nimic în lume. C. frecventativ a obişnui să; (mai ales would) 3. (med.) vânt(uri), gaze intestinale; to break ~ a scăpa un vânt. 4. curent, suflu; knocked obişnuia să; obişnuiau să; (tradus mai ales prin imperfect); he ~ sit there for hours sade down by the ~ of the blow doborât de suflul loviturii. 5. (muz.) the ~ instrumentele de / stă acolo / obişnuieşte să şadă / să stea acolo ceasuri întregi; he would sit there for suflat. 6. suflu, respiraţie, răsuflare; to lose ~ a-şi pierde răsuflarea; to get / to recover hours şedea / stătea acolo ceasuri întregi, obişnuia să şadă / să stea acolo ceasuri întregi; one's ~ a-şi recăpăta respiraţia; a good ~ o respiraţie bună / regulată; a bad ~o respiraţie he would go to the beach every morning în fiecare dimineaţă obişnuia să se ducă / se neregulată; to get one's second ~ a-i reveni respiraţia; to hit / to catch smb. in the ~ ducea la plajă. D. naţional (rar) a vrea, a dori; I would it were otherwise aş vrea / aş a lovi pe cineva în plex. 7. (fam.) lucru inutil, zădărnicie, deşertăciune; vorbe goale; these dori să fie altfel; păcat că nu e altfel; II, s. 1. voinţă; voie; voliţiune; of one's own ~ din promises are merely ~ aceste promisiuni sunt vorbe în vânt; to dispute about the ~ proprie voinţă; de bunăvoie; with a ~a) bucuros; b) de voie, din proprie voinţă; (rel.) a se certa degeaba; his speech was ~ discursul lui a fost lipsit de conţinut / n-a fost decât Thy ~ be done facă-sc voia Ta. 2. dorinţă; poftă. 3. scop, ţel. 4. testament, legat; to make simplă vorbărie. 8. (telm.) troliu. 9. (text.) înfăşurarea scniitortului. one's ~a-şi face testamentul. wind2 vb. tr. past şi part. trec. winded ['windid] 1. a adulmeca, a simţi (mirosul willed [wild] adj. 1. voit, voluntar; strong— cu voinţă puternică; self-~ voluntar; ill văruitului); the hounds ~ed the fox câinii au adulmecat vulpea. 2. a face (pe cineva) -~rău intenţionat. 2. sugestionat; sub înrâurirea altuia. 3. dispus (să facă ceva). să-şi piardă respiraţia; the stiff climb ~ed him urcuşul greu i-a tăiat respiraţia. 3. a lăsa willful ['wilful] etc. v. w i l f u l etc (un om, un animal etc.) să răsufle; a brief stop to ~ the horses un scurt popas pentru a willies [Viliz] s. pi. (amer. pop.) nervi; nervozitate; trac. da cailor răgaz să respire. 4. [waind, amer. şi wind] pas/, şi part. trec. winded [waindid] willing ['wilin] adj. 1. dispus, gata, pregătit; înclinat; I am not ~ to believe him nu sau wound [waund] a sufla, a trâmbiţa; to ~ the horn a suna din corn; to ~a call a scoate sunt dispus să-1 cred. 2. binevoitor. 3. voluntar. 4. volitiv; al voinţei. o fluierătură. willingly [-li] adv. 1. bucuros; de bunăvoie, din toată inima; cu plăcere. 2. spontan. wind3 [waind], past şi part. trec. wound [waund] vb. A. intr. 1. a se răsuci, a se învârti; willingness [-nis] s. 1. bunăvoinţă; bucurie; I'll do it with the utmost ~ am s-o fac a fi răsucit; învârtit. 2. (despre drumuri etc.) a şerpui; a coti; (despre râuri) a face meandre. din toată inima / bucuros. 2. consimţire, asentiment, aprobare. 3. (despre judecată, păreri) a se schimba. 4. (fig.) a o întoarce, a o suci; a o cârmi. 5. (despre will-less E'willis] adj. tară voinţă, lipsit de voinţă; Iară caracter. lemne) a se strâmba. 6. to ~ into / in a se insinua în, a se vâri în, a se introduce în; to ~ will-lessness [-nis] s. lipsă de voinţă: (med.) abulie. round a se înfăşură în jurul (cu gen.), a se încolăci în jurul (cu gen.) / pe; (despre drumuri will-o'-the-wisp ['wibos'wisp] s.l.v. J a c k - o' - 1 a n t e r n (1). 2. (fig.) miraj, etc.) to ~up a şerpui urcând; to ~down a şerpui coborând. B.tr. 1. a înfăşură, a încolăci, amăgire, himeră, iluzie. 3. (bot.) cleiul-pământului (Nostoc communis). (text.) a depăna; a răsuci (un fir). 2. a înfăşa, a înveli; to ~ a corpse a înveli (in giulgiu) willow i'wilou] s. 1. (bot.) salcie, răchită (Salix); to wear the ~, to sing ~ a jeli pierderea un cadavru. 3. a rula, a învârti; a pune în mişcare (şifig.); to turn and ~ the penny a da sau absenţa iubitului. 2. bătătoare (l« cricket). 3. (text.) lup (bătător); maşină de curăţat bani cu camătă. 4. a întoarce (un ceasornic). 5. (mar.) a cârmi, a vira (un vas). 6. a urca, deşeuri. 4. (te/m.) bătător de cârpe. a ridica (cu macaraua); a scoate (minereu din mină). 7. to ~ about / around a înconjura, willow bed [~ bed] ş. sălciş. willow-herb [~hs:b] s. (boţ.) 1. zburătoare (Epilobium angustifolium). 2. răchitan a încinge; to ~in / into a aduce în stare de; to ~ into a ball a face ghem; to ~ off a depăna; to ~on a desface, a descolăci; to ~ round a înfăşură, a încolăci; she wound her arms (Lythrum salîcaria). round the child îşi încolăci braţele în jurul copilului; to ~ up a) a învârti, a încolăci, willow picker [~ ' piksr] s. (text.) maşină de curăţat deşeuri. a înfăşură; to ~ up a piece of string a înfăşură o bucată de sfoară; b) a întinde (coarda willowware ['wilouwsa1"] s. (amer.) (obiecte din) porţelan cu stilizări de salcie. la vioară); c) a învârti (ceasul); d) a întări (disciplina); e) a excita; a întărâta; a person willowy ['willowi] adj. 1. plin de sălcii. 2. mlădios, suplu, zvelt. wound up to fury o persoană adusă în stare de furie;f) a termina, a isprăvi, a încheia; willynilly ['wili'nili] I. adv. vrând-nevrând. II. adf şovăitor, nehotărât. he wound up his speech îşi încheie discursul; g) a termina, a lichida (o afacere). willy-willy fwili'wili] s. (austr.) furtună ciclonică. wind4 [waind] s. deformaţie, strâmbare (a scândurilor, lemnelor etc.). Wilson chamber ['wilsn it/eimba1"] s. (tehn.) cameră Wilson / de ionizare. windage ['windid3] s. 1. deviere (a unui proiectil din cauza vântului); grad de deviere. wilt1 [wilt] (mv.) pers. a H-a singular a indic. prez. de la w i 11. wilt21. vb. A. tr. a veşteji, a ofili. B. intr. 1. a se veşteji, a se ofili. 2. (fa/u.) a se pierde 2. rezistenţă a aerului. 3. (mar.) partea expusă vântului (la un vas)'. 4. (med.) contuzie. CU firea; a se face mic, a se dezumfla (la auzul imputărilor etc.). II. s. vestejire, ofilire. 5. (tehn.) joc, spaţiu liber (între două piese). windbag [Vindbaeg] s. 1. rezervor de aer. 2. burduf (de cimpoi). 3. (fam.) flecar, wilting point ['wiltin point] s. (agr.) coeficient de ofilire / de vestejire. Wilton carpet ['wiltsn -ka:pit] s. covor pluşat fabricat pentru prima oară la Wilton. palavragiu. wily ['waili] adf şiret, viclean; he's a ~old bird e un pişicher bătrân. wind-bend [~bent] adj. v. w i n d - s h a k e n . wimble ['wimbl] I. s. burghiu cu coarbă. II. vb. tr. a sfredeli. wind-blown [~bloun] adj. bătut sau răsucit de vânt. wimple ['wimpl] I. s. 1. văl (al călugăriţelor); testcmel, broboadă, basma, marama. wind-bound [~baund] adj. (mar.) oprit (în loc) de vânturi potrivnice / contrarii. 2. meandră, cot (de drum etc.). II. vb. A. tr. 1. a pune vălul pe, a învălui (capul) în wind box [~ boks] s. (meteor.) cutie de vânt. broboadă. 2. (rarfig.) a îmbrobodi, a lega la ochi. B. intr. (despre ape curgătoare) a şerpui, wind bracing [~rbrcisirj] s. (co/istr.) contravântuire. a forma meandre. windbreak [~breik] s. (amer. agr.) perdea de protecţie. win1 [win] I. vb. past şi part. trec. won [wAn] A. intr. 1. a câştiga (mai ales datorită wind carving [~ iko:virj] s. eroziune (cauzată de vânt). norocului). 2. a reuşi. 3. to ~ through a ajunge la ţintă, a reuşi să ajungă la ţintă; to ~ wind chamber [~ «t/cimb3r] s. v. w i n d b o x . to the shore a ajunge la rnal / la ţărm, a reuşi să ajungă la ţărm / la mal. B. tr. 1. a ajunge wind channel [~ -t/aensl] s. (av.) tunel aerodinamic. la, a câştiga; to ~ fame a dobândi / a câştiga faimă; to ~ a race a câştiga o cursă / o wind-cone [~koun] s. (av.) sac de vânt. întrecere; to ~ a prize a câştiga un premiu. 2. a câştiga; a lupta pentru; to ~ one's bread wind crack [~ kraîk] s. rulura (defect al lemnului). a-şi câştiga pâinea / existenţa / traiul. 3. a ajunge / a sosi / a veni la, a ajunge; at dawn wind dial [~ .dai^l] s. anemofraz. we won the chalet în zori am ajuns la cabană. 4. a câştiga (dragostea, favoarea etc.). wind egg [~ eg] s. ou nefecundat (care nu dă pui). 5. a convinge (pe cineva). 6. (mine) a tăia, a extrage; a recupera. II. s. (fam.) 1. succes, wind engine [~ .end3in] s. 1. motor eolian. 2. moară de vânt. victorie. 2. câştig, profit. winder ['wainda1"] s. 1. (teAt.) maşină de depănat / bobinat. 2. (text.) depanator, lucrător 2 win vb. tr. (scoţ.) a usca la soare. care deapănă. 3. treaptă (a unei scări în spirală). 4. (bot.) plantă agăţătoare. 5. cheie de wince [wins] I. vb. intr. a se înfiora, a tresări; a se chirci, a se zgârci (mai ales de durere), întors ceasornicul. a se crispa. II. s. convulsie, tresărire (nervoasă, de durere); crispare. windfall ['windfrt.l] s. 1. rod scuturat de vânt; fruct căzut din pom. 2. pom doborât de wincey ['winsi] s. ţesătură cu fir de lână şi bumbac. vânt; căzătură de arbori. 3. plcaşcă, chilipir. 4. moştenire neaşteptată. 5. curent de aer winch [wintfl s. 1. (telm.) troliu, vinci, macara, gruic; manivelă. 2. mulinetă (la undiţă). (de la munte). 6. (jur.) achiziţie. 3. (mar.) tambur, argat. 4. (text.) vârtelniţă. windfallen [-n] adj. doborât de vânt. Winchester bottle ['wint/iste -botl] s. sticlă cu un conţinut de optzeci de uncii. windflower ['windiflaua1-] s. (bot., poetic) anemonă (Anemone). wind1 [wind, poetic waind] I. s. 1. vânt; (war.) fair ~ vânt favorabil; (mar.) contrary wind force [~ fo:s] s. tăria / intensitatea vântului. / foul ~ vânt potrivnic; constant ~ vânt constant; whistling ~ vânt şuierător; (mar.) before wind-ga(u)ge [~gcid3] s. (meteor.) anemometru; anemograf. / down the ~ cu vânt din pupa; on the ~ luat / purtat de vânt; (mar.) to sail close to / windhouse [~haus] s. (amer.) adăpost contra uraganelor (în /xirte subteran). near the ~ a strânge vântul; (fam.) to sail close to the ~ a face afaceri îndoielnice; (mar.) windhover [~ihov3r] ş. v. k e s t r e l . on ~ cu vânt strâns; with the ~ on the quarter cu vânt mare larg; like the ~ iute ca windiness ['windinis] s. 1. caracter furtunos; ~of the weather vreme de furtună. 2. (fg.) vântul; in the teeth of the ~, in the ~*s eye cu vântul drept în faţă, în contra vântului; between ~ and water a) (mar.) pe linia de plutire; b) (fam.) într-o situaţie dificilă, între găunos ie. winding ['waindinj I. adj. şerpuit, cu cotituri, sinuos; în spirală; întortocheat. II. s. ciocan şi nicovală; there is smth. in the ~ pluteşte ceva în aer, se pregăteşte ceva; how / where the ~ flows / lies încotro bate vântul; cum stau lucrurile, ce întorsătură au să ia 1. cotitură, serpuitură, sinuozitate, spirală. 2. (anat.) circumvoluţie. 3. (electr.) bobinaj. lucrurile; to fly / to go to the ~s a se risipi ca fumul, a dispărea fără urmă; to get / to winding-sheet [~'/i:t] s. 1. giulgiu, linţoliu. 2. scursură de ceară (pe lumânare). take ~ a deveni cunoscut; to take the ~ out of smb.'s sails a) a-i lua cuiva apa de la winding wire f~ waia1"] s. sârmă de bobinaj. moară; b) a dejuca planurile cuiva; to talk to the ~ a vorbi în deşert; (fam.) head ~ vânt wind instrument ['wind-instrumsnt, -tram-] ş. (muz.) instrument de suflat. din prova; (prov.) he that sows (the) ~ will reap (the) whirlwind cine seamănă vânt windjammer [~id3feni3r] s. 1. (mar.) navă cu vele pătrate. 2. (fam.) lăudăros, fanfaron. culege furtună; from the four ~s din(spre) cele patru vânturi; (prov.) the ~in one's face wind-laid [~lcid] adf (geol.) eolian. makes one wise nevoia te învaţă; (sl.) to get the ~ up a se speria, a se înspăimânta; (şl.) windlass [\vindtes] s. 1. (mar.) vinci de ancoră; tambur. 2- (tehn.) ax de troliu; troliu, to put the ~ up a speria, a înspăimânta (pe cineva); (sl.) to raise the ~ a face rost de vârtej; granic. bani. 2. miros (lăsat de vânt în urma lui); (cinegetică) to have the ~ of one's game windless ['windlis] adf 1. (despre condiţiile atmosferice) fără vânt, calm. 2. gâfâind, a adulmeca vânatul; (fam.) to get the ~ of smth. a mirosi ceva, a prinde ceva de veste. cu răsuflarea întretăiată.



 windmill



windmill ['winatail) s. 1. moară de vânt; to tilt at / to fight ~s a se lupta cu morile de vânt. 2. (av.) mulinet, morişcă. windmill plane [~ plein] s. (av.) autogir; elicopter. wind motor ['wind iinoutor] s. (telm.) motor eolian. window [Vindou] s. 1. fereastră; (fig.) to put all one's knowledge in the ~ a-şi etala cunoştinţele, a se lăuda / a se făli cu cunoştinţele sale; blind / blank / false ~ fereastră oarbă / falsă; stained-glass ~ vitraliu. 2. ghişeu. 3. vitrină. 4. (anat.) fereastră (a urechii). 5. pl. (fam.) ochelari. window arch [~ u:tf] s. buiandrug de fereastră. window bar [~ bu:r] s. şpros de fereastră. window case [~ keis] s. vitrină. window catch [~ ktet/J s. zăvor de fereastră. window cross [~ kro(:)s] s. cerceveaua ferestrei. window door [~ do:] s. uşă-fereastră. window-dresser ]'windouidres3r] s. vitrinier. window-dressing [~.dresirj] s. arta de a decora vitrina; (fig.) that's all mere ~ nu e decât praf în ochi; ~ of the balance sheet trucaj al bilanţului. window-envelope [--envoloup] s. (poligr.) plic cu fereastră. window fastener [~ ifa:snor] s. v. w i n d o w b a r . window flanning [~ -ftenirj] s. (coiislf.) cremonă. window-frame [~freim] s. 1. toc de fereastră, cercevea. 2. (auto) ramă (a geamului). window glass [~ gla:s] s. geam, sticlă pentru geamuri. window insulator [~ linsjulehV] s. (radio) izolator de intrare / racord. windowless [Vindoulis] adj. fără ferestre. window lintel ['windou .lintl] s. arhitravă a ferestrei. windowman [Vindowmsn], pl. windowmen [-mon] s. funcţionar care stă la ghişeu. window mullion ['window iiiiAlion] s. şpros (de fereastră). window-pane [~pein] s. geam (la fereastră), ochi de geam. window pier [~ pis r ] s. (constr.) întregol. window pillar [~ .pib r ] s.v. w i n d o w m u l l i o n . window post [~ poust] s. (constr.) stâlp (divizor) de fereastră. window recess [~ ri.ses] s. nişă de fereastră. window sash ]~ sa;/] s. batant / cercevea de fereastră. window screen [~ skri:n] s. (auto) geam. window-shopping [~'Jbpirj] s. to go ~ a căsca gura la vitrine fără a cumpăra ceva. window shutter [~ i/Ato'] s. oblon, volet. window-sill [—sil] s. (constr.) pervaz, parapet, solbanc. windpipe ['winapaipj s. (anat.) trahee. wind-pollinated ['windipolineitid] adj. (bot.) anemogam, polenizat prin vânt: wind pollination ['wind poliincijan] s. (bot.) polenizare anemofilă. wind-power station [~'paua isteifn] s. centrală electrică eoliană. windrow [Vinarou] I. s 1. brazdă (de iarba cosită). 2. margine de câmp arat. 3. şir de arbori doborâţi de vânt. 4. rând de cărămizi de turbă (aşezate la uscat). 5. (agr.) şanţ (la cultura trestiei de zahăr). II. vb. tr. a aşeza în brazde sau în rânduri. windrower ['windrouo1"] s. (agr.) vindrover, secerătoare pologară. wind sail [Vina1 scil] s. (mar.) mânecă de vânt, trombă de aerisire. windscreen [~skri:n] s. 1. (av., auto) parbriz; geam. 2. ecran de protecţie împotriva vântului. wind-shaken [-Jeikon] adj. clătinat de vânt. windshield ['wind/iild] (amer.) s.v. w i n d s c r e e n (1). windshield wiper [~ 'waipa1"] s. (auto) ştergător de parbriz. wind sleeve ['wind 'sli:v] s. v. w i n d c o n e. Windsor chair ['winzs 'tfs3r] s. scaun /jilţ Windsor (de lemn încrustat). wind stick ['wind stik] s. (av. sl.) elice. wind suction [~ .sAk/sn] s. (telm.) sucţiune. windsurf ['windso:f] vb. intr. (spart) a practica surful cu pânze. windsurfer [-or] s. (sport) surfer (p« surfeit pânze). windsurfing ['wind.s9:finj s. (sport) surfing (practical cu pânze). windswept [-swept] adj. bătut de vânturi, în bătaia vântului. wind tunnel [~ itAnsl] s. (av.) tunel aerodinamic. wind turbine [~ ita:bin] s. motor eolian. wind-up [VaindApJ s. sfârşit, încheiere; (sl.) to get / to have the ~ a se speria, a trage o spaimă. wind vane ['wind vein] s. giruetă, ampenaj de vânt. windward ['windwsd] I. adj. expus vântului; din direcţia vântului. II. s. parte opusă vântului; to get the ~ of a avea un avantaj faţă de; (mnr.) to work / to ply to ~ a naviga în volte contra vântului. III. adv. în bătaia vântului. wind way ['wind wei] s. (mine) galerie de aeraj. windy ['windi] adj. 1. vântos; bătut de vânt(uri). 2. gol, fără conţinut, apă de ploaie; ~ eloquence beţie de cuvinte, elocvenţă fără conţinut, vorbe goale; a ~speaker un vorbitor care îndrugă verzi şi uscate. 3. (rar) fluşturatic, vânturatic, neserios. 4. (sl.) speriat, înspăimântat. Windy City [~ 'siti] s. (amer.) (folosit ca supranume) oraşul Chicago. wine [wain] s. 1. vin; green ~ vin nou / de un an; sparkling ~ vin spumos; still ~ vin sec; to take ~ with smb. a închina / a ciocni un pahar cu cineva; to be in ~ a fi beat. 2. (înv.) chef studenţesc cu vin. wine bag ['wain bae-g] s. 1. burduf pentru vin. 2. (fig.) butoi fără fund, beţiv, beţivan. wine-bibber [~.bibor] s.v. w i n e b a g (2). wine-bibbing [~,bibirj] s. băutură; băut; beţie. wine-bottle [~ibotl] s. sticlă de vin.



1042



winebowl [~boul] s. cupă, pocal. wine-cellar [~selor] s. cramă. wine cooper [~ 'ku:por] s. degustător de vinuri, chelar, pivnicer. wine cup [~ kAp] s. cupă de vin. wine district [~ idistrikt] s. regiune vinicolă. wine grapes [~ greipsj s. pi. struguri de vin. wineglass [~glu:s, 'waingla:s[ s. 1. pahar de vin. 2. (med.) pahar (măsură corespunzând capacităţii a patru linguri de masă). wineglassful [~gla:siful] s. v. w i n e g l a s s (2). wine-growing [~ igrouirj] I. adj. vinicol, viticol. II. s. vinicultură. wine lees [~ li:z] s. pl. drojdie de vin. wine merchant [~ .ni3:tjpnt] s. negustor de vinuri. winepress [~pres] s. teasc. winepressing [-ipresirj] s. must de struguri. wine production [~ preidAk/an] s. vinificaţie, preparare a vinului. winery ['wainari] s. (amer.) cramă; întreprindere de vinificaţie. wineskin [-skin] s.v. w i n e b a g (1). wine-stained [~steind] adj. pătat de vin. wine-stone [~stoun] s. (chim.) tartru, tirighie. wine vat [~ vaet] j . v . w i n e p r e s s . wine-vault [~vo(:)lt] s. pivniţă de vinuri. wine vinegar [~ >vinig3r] s. oţet de vin. wing [win] I. s. 1. aripă; to add / to lend ~S to a da aripi (cu dat.), a accelera (cu ac.), a grăbi (cu ac.); to take under one's ~ a lua sub aripa sa (ocrotitoare); to take ~ a-şi lua zborul, a dispărea; to be on the ~a) a zbura; b) (fam.) a merge din loc în loc, a călători, a voiaja; (poetic) his ~s are sprouting îi cresc aripile, îşi ia avânt. 2. (av.) regiment de aviaţie; (amer.) brigadă de aviaţie. 3.pl. (av.) galon; tresă. 4. (mil.) flanc, aripă. 5. (arhit.) aripă a unei clădiri. 6. (teatru) culise. 7. (glumeţ) braţ, mână; a touch in the ~ o rană la braţ. 8. (sport) atac de margine (la hochei, fotbal). II. vb. A. Ir. 1. a da aripi (cu dat.), a accelera, a grăbi; fear ~ed his steps frica i-a dat aripi / 1-a silit să grăbească pasul. 2. a împăna (o săgeată). 3. a zbura prin sau peste, a străbate în zbor. 4. a răni (braţul). 5. a clădi aripi la (un edificiu). B. intr. (to) a zbura (spre, la). wing area ['wirj .saris] s. (av.) suprafaţa aripii. wingback [-bask] s. (fotbal amer.) fundaş lateral. wing beat [~ bi:t[ s. bătaie, fluturare din aripi. wing-case [~keis] s. (entom.) elitră. wing cell [~ sel] s. (av.) celulă. wing-commander [~k3ima:nd3r| s. locotenent-colonel de aviaţie (în Anglia). wing-ding ['windin] s. (amer. sl.) bairam, zaiafet. winged ['wind] adj. 1. cu aripi, înaripat. 2. (fig. poetic) înaripat, avântat, impetuos, entuziast. winger ['win.9r] s. (sport) extremă. wing-flap [Vinflaep] s. (av.) aripioară de curbură, volet de torsionare; aripă auxiliară. wing-footed [~


 1043



with



wise1 [waiz] I. adj. 1. înţelept, cu judecată, cu scaun la cap, cuminte, chibzuit, prudent; winter corn ['winta ko:n] s.v. w i n t e r c r o p . winter crop [~ krap] s. semănături / culturi de toamnă. ~ after the event care dă sfaturi şi soluţii după comiterea unei greşeli; to come away wintergreen [~gri:n] s. (bot.) perişor (Pyrola minor). none the ~ / as ~ as he went a se duce bou şi a se întoarce vacă, a nu adăuga nimic la winter hardiness ['wintar ha:dinis] s. (agr.) rezistenţă la frigul iernii. cunoştinţele sale cu toate că a avut prilejul. 2. infonnat, cunoscător, ştiutor; to get ~ to winter-hardy ['wintatha;di] adj. (agr.) rezistent la frigul iernii. a fact a sesiza un fapt, a-şi da seama de ceva; to put smb. ~ a avertiza pe cineva. 3. cu wintering fwiiiterinj s. hibernare. puteri oculte. II. vb. tr. (amer. fam.) to ~ up a infomia; a preveni. winterize fwintaraiz] vb. tr. a adapta Ia condiţiile de iarnă. wise2 s. chip, fel, mod; in no ~în nici un chip; in this ~în acest chip; in some ~într-un winterkill ['wintakil] (amer. agr.) I. s. distrugere / picire (a unei plante, culturi etc.) fel oarecare; (înv.) in solemn ~ în mod solemn. prin îngheţ. II. vb. A. intr. (despre plante) a pieri prin îngheţ, a degera. B. tr. a distruge wise3 adv. (în cuvinte compuse) în chip de, ca; cross-wise în chip de cruce; dogwise (o plantă, o cultură etc.) prin îngheţ. ca un câine; peasant—ţărăneşte. winterkilling ['wintakilirj] s. (amer. agr.) distrugere /picire (a unei plante, culturi etc.) wiseacre ['waizteika1"] s. (peior.) 1. persoană care se crede atotştiutoare; pedant. prin îngheţ. 2. „deştept"; prost, tâmpit. winterly ['wintali] adj. v. w i n t r y . wisecrack ['waizkrzek] (sl.) I. s. 1. glumă, spirit, banc; vorbă de duh. 2. pildă (înţeleaptă). winter quarters [Vinta .kwa:taz] s. pi. (mii) cazări / încartiruiri pe timpul iernii. II. vb. intr. 1. a spune glume/bancuri. 2. a vorbi în pilde. winter resort [~ ritza:t, -raz-] s. staţiune (climaterică) de iarnă. wisely ['waizli] adv. înţelept, cu înţelepciune. winter sports [~ spa:ts] s. pl. sporturi de iarnă. wise man ['waiz man] s. (înv.) vrăjitor, solomonar. wintertime [~taim] s. iarnă, timp de iarnă; sezon de iarnă. wisent [Vi:zant] s. (zool.) zimbru (Bison bonasus). winter wheat [~ l»wi:t] s. (bot.) grâu-de-iarnă (Triticum hybernum). wise saw ['waiz so:] s. zicală, proverb. wintry ['wintri] adj. 1. de iarnă, hibernal. 2. (jig.) glacial, îngheţat, rece; ~ smile wise woman [~ -wuman] s. (înv.) 1. vrăjitoare. 2. moaşă, doftoroaie. a) zâmbet rece; b) surâs de descurajare; ~ reception primire glacială. wish [wi/] I. vb. A. intr. to ~ for / after a dori (cu ac.), a aştepta (cu ac), a tânji după; winy ['waini] adj. de vin; cu miros sau cu gust de vin. they ~ed for the day aşteptau eu nerăbdare ziua; to ~ for smth. a dori ceva; to have wipe [waip] I. s. 1. ştergere; şters; to give smth. a ~ a şterge / a curăţa ceva. 2. (tel.) everything one can ~ for a avea tot ce-şi poate dori cineva. B. tr. 1. a dori; I - 1 were tranziţie cinematică a imaginii. 3. (si.) batistă. II. vb, tr. 1. a şterge (cu batista, cu căr]xi a bird a-şi dori să fiu o pasăre; păcat ca nu sunt pasăre. 2. a voi, a vrea; I ~ it to be etc.). 2. to ~ away / off a şterge, a îndepărta / a înlătura prin ştergere; (şi fig.) to ~ out finished vreau ca acest lucru sa fie terminat. 3. a ura, a dori (ceva, cuiva); a felicita (pe a) a şterge, a curăţa; b) (si.) a slei de puteri, a extenua. cineva); I ~ you joy îţi doresc fericire; to ~ smb. good morning a spune cuiva wiped out [waipt 'aut] adj. (si.) 1. sleit / secătuit de puteri. 2. drogat. bună-dimincaţa. II. s. 1. dorinţă; dor, poftă, chef; a great ~ to go o mare dorinţă de a wipe-out area ['waipaut tearia] s. (tel.) zonă de proastă recepţie (din cauza vecinătăţii pleca; he disregarded my ~es mi-a nesocotit dorinţele. 2. urare, dorinţă; New Year's unei puternice staţiuni emiţătoare). ~es urări de Anul Nou. wipe-out zone [~ zoun] s. v. w i p c - o u t a r e a . wishbone f'wi/boun] s. iadeş. wiper ['waipar] s. 1. ştergător de parbriz. 2. (te/m.) raclctă. 3. (tel.) braţ portcontact, wisher ['wi/ar] s. 1. doritor. 2. persoană care urează ceva; urător. pottperie. 4. (sl.) ucigaş plătit. wishful ['wi/ful] adj. doritor, dornic, însetat. wire ['waiar] I. s. 1. sârmă, fir de sârma; (fig.) to pull the ~s a trage sforile, a conduce wishfully [-i, -făli] adv. cu dor; cu pasiune; cu aviditate. din umbră (un partid, o mişcare); (electr.) high tension ~ fir de înaltă tensiune. 2. laţ wishful thinking ['wi/ful iGinkirj] s. dorinţe deşarte, iluzii. (de prins fxisări, iepuri etc.). 3. fir (pentru tăiat brânza, untul etc.); cork ~sârmă pentru wishing bone ['wi/irj boun] s. iadeş. scos dopuri din sticle; puppet ~ fire pentru manipulat marionete. II. vb. A. tr. 1. a lega, wish-wash fwi/wa/] s. (fam.) 1. băutură slabă / apoasă. 2. flecăreală, trăncăneală, a uni, a fixa (sârma, firul, cablul). 2. a instala, a monta (un fir, un cablu). 3. a telegrafia, 4. a îngrădi (o deschidere) cu o reţea de fire. 5. (mil.) a face un baraj de sârmă în jurul palavrageală, vorbărie, apă de ploaie. wishy-washy l'wi/i>wa:/i] adj. (fam.) 1. (despre mâncăruri) fad, fără gust; (despre supă, (cu gen.). 6. a prinde (un iepure) în laţ. 7. to ~ in a îngrădi (un teren, o curte etc.); to ~ off a izola (un teren etc.) cu grilaj; (electr.) to ~ up a monta, a cupla (pile etc.) B. intr. ceai etc.) slab. 2. fără conţinut, nesemnificativ. 3. (fam.) nehotărât, şovăielnic. 4. (fa/u.) 1. a trimite o telegramă. 2. to ~ for smb. a telegrafia după cineva; (sl.) to ~ in a se strădui (despre stil) dezlânat. wisp [wisp] s. 1. mănunchi, legătură (de paie, de fân); funie, rasucitură (de fân, paie / a se sili din răsputeri. etc.). 2. smoc (de păr). 3. stol (de becaţine). 4. măturică. 


 withal



12. cu; ca şi; la fel cu, Ia fel ca şi; she was the same ~ the other era ca şi cealaltă; era la fel cu cealaltă. withal [wi'So:l] I. ar/v. (fnv.) împreună, deodată; în plus; de asemenea; de altfel. II. prep. cu; the sword he used to defend himself ~ sabia pe care a folosit-o ca să se apere. withdraw [wi&'dro:, wiO'd-],past, withdrew [~dru:],part. tree, withdrawn [~dro:n] vb. A. tr. a retrage; a retracta; a lua înapoi; they withdrew their army şi-au retras armata. B. refl. a se retrage. C. intr. a se retrage; a da îndărăt / înapoi; a renunţa. withdrawable[-3bl] adj. care poate fi retras. withdrawal [wia'dro:3l] s. 1. retragere; ~ of capital retragere a capitalului. 2. (mil.) retragere; repliere (a trupelor). 3. rechemare; ordin de rechemare. 4. retragere, retractare (a unui ordin, a unei acţiuni, promisiuni etc.). withdrawal symptoms [~ isimptomz, -timz] s. pl. (med.) simptome de reacţie în timpul abstinenţei (la toxicomani), sevraj. withdrawing room [wio'dro:in ru(:)m, wi8'd-] s. v. d r a w i n g r o o m . withdrawn [wid'drom, wiO'd-1 part. trec. de la w i t h d r a w . withdrew [wid'dru:, wiO'd-] past de la w i t h d r a w. withe [wiO, vi\ă, wai<5] s. nuia (de împletit coşuri), lozie, răchită. wither ['wi


1044



wittiness ['witinis, amer. şi -nes] s. spirit, duh, sare. witting ['witin] aay. deliberat, intenţionat. wittingly ['witinli] aaV. cu premeditare, conştient, intenţionat, deliberat. wittol [Vital] s. (înv.) soţ încornorat / îmbrobodit. wit tooth ['wit tu:0] s.v. w i s d o m t o o t h . witty ['witi] adj. 1. spiritual. 2. ingenios 3. sarcastic, zeflemitor; to be ~ upon smb. a lua pe cineva în zeflemea, a zeflemisi pe cineva, a lua pe cineva peste picior. wive [waiv] vb. A. tr. a lua de nevastă; a se însura cu. B. intr. a se căsători, a-şi lua nevastă. wivern(e) ['waivsm] s. (herald.) balaur înaripat. wives [waivz] pl. a"« la w i f e . wizard ['wizod] I. s. 1. vrăjitor, magician, vraci, solomonar; mag; the Wizard of the North Vrăjitorul nordului (supranumele lui Walter Scott). 2. scamator, prestidigitator. 3. (text.) dispozitiv pentru ridicarea iţelor. II. adj. 1. vrăjitoresc. 2. (sl.) minunat, excelent, superb. wizardry [-ri] s. vrăjitorie, magie, solomonie. wizen(ed) ['wizn(d)] adj. uscat, secat; zbârcit. wo [wou] inter/', (scot.) 1. ptru! (la cai). 2. ~ ha ho! hei ho! woad [woudj s. 1. (bot.) drobuşor, cardamă (Isatis tinctoria). 2. glast (culoare apropiată de indigo). woadwaxen ['woud.waeksan] s. (bot.) drobiţă (Genista tinctoria). wo-back ['wou'ba?k[ inter), (scot.) înapoi! wobble ['wobl] I. vb. A. intr. 1. a se bălăbăni, a se clătina. 2. a şchiopăta, a şonticăi. 3. (fig.) a şovăi, a ezita, a se codi. 4. a da din coadă. 5. a se fâţâi. 6. (despre glas etc.) SL vibra. 7, (auto) a fula. B. tr. a clătina; to ~ one's head a da din cap. wobbler [-or] s. 1. persoană şovăielnică. 2. (metal.) treflă, rozetă (la valţuri de laminare). wobbly [-i] adj. nestabil, nestatornic. wodge [wod3] s. morman, grămadă; teanc; felie. woe [wou] I.s. calamitate, nenorocire. II. inter/', vai!; ~is me! vai de mine! vai mie!; ~ be to him! ~ betide him! vai lui! blestem asupra lui! blestemat fie (el)! woebegone ['woubirgon] adj. 1. copleşit de durere. 2. mâhnit; nenorocit. woeful [Vouful] adj. 1. trist, mâhnit, îndurerat. 2. jalnic, demn de milă / de plâns. 3. dureros. woefully [-i, -făli] adv. jalnic; tânguios. woefulness [-nis, amer. si -nes] s. jale, nenorocire, durere. woesome ['wousam] adj. v. w o e f u 1. woke [wouk] past de la w a k e . woken ['woukan] part. trec. de la w a k e. wold [would] s. 1. podiş, platou. 2. depresiune. 3. teren nelucrat. 4. ff«v.) pădure. wolf [wulf] I. pl. wolves [wulvz] s. 1. fzool.) lup (Caniş lupus); to cry ~ a strica „lupul", a da o alarmă falsă; (fig.) to keep the ~ from the door / at bay a lupta cu foamea, a o duce de azi pe mâine; a o scoate la capăt; she-~ lupoaică; to have / to hold a ~ by the ears a nu avea nici o ieşire, a fi între ciocan şi nicovală; to see a ~ a i se încleşta limba în gură; a nu putea scoate o vorbă; a ~ in sheep's clothing un lup în piele de oaie. 2. (teA-t.) lup. 3. (amer.) afemeiat, muieratic. 4. (med. rar) lupus. 5. (muz.) disonanţă stridentă. II. vb. A. tr. (sl.) (si ~ down) a înfuleca, a înghiţi cu lăcomie, a mânca precum un lup. B. intr. a vâna lupi. wolfberry ['wulfbori] s. (bot.) specie de hurmuz american (Symphoricarpos occidentalis). wolf-cub [~kAb]s. l.puidelup,lupuşor. 2. ccrcclaş (de la vârsta de 8 până la 11 ani). wolf-dog [~ dog] s. 1. câine-Iup. 2. câine ciobănesc. wolfhound [~haund] s.v. w o l f - d o g . wolf hunt [~ lunt] s. vânătoare de lupi. wolfish ['wulfiV] adj. 1. de lup. 2. (fig.) răpitor, de pradă. 3. (fig.) crud, crunt. wolfkin ['wulfkin] s.v. w o l f - c u b . wolfling ['wulflirj] s. pui de lup. wolfman ['wulfman] s. vârcolac. wolfram ['wulfrem] s. (chim.) wolfram. wolframite ['wulfremait, 'voi-] s. (mineral.) wolframit. wolfsbane [Vulfsbein] s. (bot.) omag (Aconitum). wolFs claws [~ 'klo:z] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium clavatum). wolfs foot [~ 'futj, pl. wolFs fect [~ fi:t] s. v. w o l f ' s c l a w s . wolfs milk [~ 'milk] s. (bot.) laptele-câinelui (Euphorbia). wolf-tooth ['wulftu:9],pl. wolf-teeth [~ti;G] s. dinte crescut peste altul; dinte mai lung decât ceilalţi (la cai). wolof ['woulofj s. (lingv.) (limba) wolof. wolver [Vulva'] s. vânător de lupi. wolverene, wolverine ['wulvarim, amer. i~'-[ s. 1. (zool.) mâncăcios (Gulo gulo). 2. (amer. fam.) locuitor din Michigan. Wolverene / Wolverine State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Michigan. wolves [wulvz] pl. de la w o l f . woman ['wumon] I. pl. women ['wimin] s. 1. femeie; ~ of the world femeie / doamnă de lume; kept ~ femeie întreţinută; to make an honest ~ of smb. a) a se însura cu o femeie cu trecut; b) a legaliza prin căsătorie o legătură cu o femeie; (fam.) my good ~ draga mea; (fig., despre bărbaţi) old ~ muiere, babă; (glumeţ) the old ~ is picking her geese ninge; one's young ~ iubită, drăguţă; there's a ~ in it e o femeie la mijloc; wise ~ vrăjitoare; ghicitoare; ~ of letters scriitoare; ~ of pleasure femeie stricată, prostituată. 2. servitoare, femeie (în casă), slujnică; ~ of all works fată în casă / la toate. 3. iubită; ibovnică; metresă. 4. soţie, soaţă, nevastă. II. vb. A. tr. 1. a-i spune „femeie" (cuiva).



 1045



2. a numi femei în (o întreprindere). 3. (înv.) a însura. B. in/r. a se purta ca o femeie. III. adj. de femeie, femeiesc. woman baiter [~ ibeiU>r] s. agent de dezordine la reuniunile feministe. woman-born [~bo:n] adj. născut din femeie. woman child [~ t/aild] s. (rar) fetiţă. woman dangler [~ .da?ngbr] s. vânător de fuste, crai, afemeiat. womanfully ['wumonfuli] adv. ca o (adevărată) femeie. woman-grown fwuman'groun] adj. care a devenit femeie. woman-hater [~.heitar] s. misogin. womanhood ['wumanhud] s. 1. vârsta nubilă; to reach /to attain the age of ~ a atinge vârsta de măritat, a ajunge la măritiş. 2. feminitate, graţie feminină. 3. sexul femeiesc / frumos / slab. woman hunter ['wumsn ihAnta1"] s. afemeiat, crai. womanish ['wumsni/] adj. 1. femeiesc. 2. efeminat. womanize ['wumanaiz] vb. A. ţr. a efemina, a moleşi. B. intr. a umbla după femei. womanizer ['wurnanaiza1"] s. curtezan, crai. womankind ['wuman'kaind,'—] s. 1. femeile; one's ~ femeile din familie. 2. (rar) muiere. womanlike ['wumanlaik] I. adj. femeiesc, de femeie. II. adv. femeieşte. womanliness ['wumsnlinis, amer. şi -nes] feminitate, farmec feminin, graţie feminină; modestie feminină. womanly ['wumanli] I. adj. feminin; she is so ~! e atât de feminină! II. adv. femeieşte. woman saint ['wumsn scint] s. sfântă. woman servant [~ isa:vpnt] s. servitoare. woman suffrage [~ 'sAfrid3] s. (pol.) dreptul de vot al femeilor. woman-tired [~ttai3d] adj. (rar) ţinut sub papuc (de către nevastă). womb [wu:m]s. 1. pântece, vintre; (fig.) in the ~ of time într-un viitor nesigur; it still lies in the ~ of time viitorul o va arăta. 2. (anat.) uter; mitră, matcă, matrice. 3. sân (şi jig.). 4. (jig.) cavitate. wombat ['wombaet] s. (zooi.) urs marsupial (Phascolomis ursinus). women ['wimin, amer. şi -men] pi. de la w o m a n . womenfolk [~fouk] s. pi. femeile (în general); one's ~ femeile din familie. won1 [wAn] past si part. trec. de la w i n. won2 (înv., dial.) I. vb. itttr. 1. a locui, a domicilia. 2. a se deprinde. II. s. 1. locuinţă, domiciliu. 2. refugiu, azil. 3. deprindere, nărav, obişnuinţă. wonder ['wAnda1"] I. s. 1. mirare, uimire; in ~ cuprins de uimire. 2. lucru de mirare; minune; minunăţie; the seven ~s of the world cele şapte minuni ale lumii; (it is) no ~ that nu e de mirare că, nu e surprinzător (faptul) că. II. vb. intr. 1. a se mira, a fi surprins / uimit; I ~ at you mă mir de tine; I don't ~ at her refusing to come nu mă surprinde că a refuzat să vină; it's not to be ~ed at nu e de mirare; I ~ed to hear him sing m-am mirat când l-am auzit cântând. 2. a se întreba. I ~ what time it is mă întreb ce oră e, aş vrea să ştiu cât e ceasul. wonder boy ['wAnda boi] s. copil-minune; tânăr talent. wonderer ['wondor3r] s. persoana uimită; admirator. wonderful ['wondsful] adj. minunat, admirabil, uimitor, surprinzător, extraordinar. wonderfully ['w^ndafli, -fuli, -făli] adv. 1. minunat eţc. (v. w o n d e r f u 1). 2. [-fii] straşnic / grozav / minunat de. wonderfulness [Vondofulnis] s. caracter minunat / uimitor (al unui lucru). wondering ['wAndarirjfadi. surprins, mirat, uimit. wonderingly [-li] adv. mirat, surprins; pe un ton surprins. wonderland [VAndalcend] s. ţara minunilor. wonderment ['wAndsmant] s. 1. mirare, uimire, surprindere. 2. minune, miracol, lucru uimitor. wonder-monger ['wAnd3imAng3r] s. 1. făcător de minuni. 2. colportor de istorii imaginare; mincinos; palavragiu. Wonder State [rWAnd9 steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arkansas. wonder-struck ['wAndsiStrAk] adj. uimit, copleşit de uimire. wonder-worker [~«w3:k3r] s. făcător de minuni. wonder-working [rWAnd;>iW3:kin] adj. făcător de minuni. wonder-working powder [~'paud3r] s. (fam.) praf minunat; leac miraculos. wondrous ['wAndros] I. adj. (poetic, rel.) fermecător, minunat, fenomenal. II. adv. v. wonderously. wondrously [-li] adv. surprinzător / extraordinar / uimitor de, de minune; ~kind uimitor de bun. wonky ['worjkij adj. (si.) 1. care nu se ţine bine pe picioare, care se clatină. 2. ieftin, prost. wont [wount, amer. WAnt] I. adj. pred. deprins, obişnuit; as he was ~ to say după cum avea obiceiul să spună. II. s. obicei, obişnuinţă, deprindere; use and ~uzaj. III. vb. A. tr. a avea obiceiul (să), a obişnui (să) B. intr. (poetic) a fi obişnuit. won't [wount, amer. si WAnt] prese, de la w i l l n o t . wonted ['wountid, amer. 'wAnted] adj. obişnuit, ordinar. woo [wu:] vb. A. tr. 1. a curta (o fată); a cere (•fată) în căsătorie, a peţi. 2. a solicita (ceva); a ruga fierbinte (pe cineva). B. intr. 1. a umbla după ceva. 2. a face curte, a curta. wood1 [wud] I. s. 1. pădure; loc împădurit; regiune păduroasă; codru; don't halloo till you are out of the ~ (amer.) ~s nu zice hop pân-ce nu sari, nu te bucura dinainte; not to see the ~ for the trees a nu vedea pădurea din pricina copacilor. 2. lemne (de foc); lemn, material lemnos. 3. vas de lemn; butoi. 4. the ~ (muz.) instrumente de suflat din lemn. 5. bila de lemn. II. adj. 1. de lemn; lemnos. 2. de pădure. III. vb. tr. a împăduri. wood2 adj. (înv., dial.) nebun, turbat. wood alcohol [~ .aîlkaho:!] s. (chim.) alcool mctilic.



woody



wood anemone [~ a.ncmoni] s. (bot.) floarea-Paştilor, floarea-vântului (Memone nemorosa). wood betony ['wud -betani] s. (bot.) 1. vîndecea (Betonica officinalis). 2. specie de darie americană (Pedicularis canadensis). woodbine ['wudbain] s. (bot.) 1. caprifoi (Lonicera periclymenum). 2. (amer.) viţă de Canada (Parthenocissus quinquefolia). wood bit [~ bit] s. sfredel de dulgher. wood board flap [~ bo:d 'flasp] s. (constr.) uşă de scândură. wood coal [~ koul] s. cărbune de lemn, lignit. woodcock [~kok] s. 1. (omit.) sitar (Scolopax rusticola). 2. (înv.) nătărău, prost, tâmpit. wood copper [~ -kopa1"] s. (mineral.) olivenit. woodcraft [~kra:ft] s. L arta vânatului, vânătoare; cinegetică. 2. xilogravură, xilografie, gravură în lemn. woodcut [~kAt] s. gravură în lemn, xilogravură. wood dove [- dAv] s. (omit.) porumbel-sălbatic, porumbel-de-scorbură (Columba oenas). wooded ['wudid] adj. împădurit; păduros. wooden [Vudn] adj. 1. de / din lemn. 2. (fig.) ţeapăn, băţos, rigid. 3. (fig., despre expresie) mut, de piatră, negrăitor. 4. (fig.) fără duh / sare; prostesc. wooden frame [~ Treim] s. schelet / cadru de lemn. wood engraver ['wud in


woodstore [~ sto:r] s. depozit de lemne. wood sugar [- 


 wooer



1046



word-formation [~fo:imei/an] s. v. w o r d b u i l d i n g . wooer ['wu(:)or] s. amorez; pretendent (la mâna unei fete), peţitor. word group [~ gru:p] s. 1. grup de cuvinte; sintagmă. 2. parte de propoziţie. woof1 [wu:f] s. (text.) (fir de) bătătură. woof2 inter/, ham! word grubber [~ igrAba1"] s. (pop.) v. w o r d c a t c h e r . woofer [rwufar] s. difuzor pentru redarea sunetelor de joasă frecvenţă. word hunter [~ rlunt3r] j . v . w o r d c a t c h e r . wooing ['wu(:)irj| I. adj. care face curte; curtenitor. II. s. curte, petit. wordily ['wardili] adv. cu vorbe multe, prolix. wooingly [-li[ adv. cu dragoste, mângâios. wordiness ['wsrdinis] s. verbozitate, prolixitate. wool [wul] I. s. 1. lână; against the ~în răspăr (fi fig.). 2. fir de lână. 3. stofă de lână. wording ['wordirjl s. 1. redactare, formulare; mod de exprimare (in scris); form of ~ 4. îmbrăcăminte de lână. 5. bumbac. II. adj. de lână. for a cheque model de completare a unui cec. 2. legendă (/"« yosul unei gravuri etc.). wool ball ['wul bo:l] s. ghem de lână. wordless ['wsrdlis, amer. si -Ies] adj. fără cuvinte; ~ grief durere mută. wool bearer [~ ib£oror] s. animal producător de lână. word-monger ['wo:diinAngor] s. (fam.) 1. pedant. 2. om care vorbeşte mult pentru a wool-bearing [-.bearirj] adj. producător de lână. nu spune nimic, om care bate apa în piuă. wool card(er) [~ .ka:d(o)r] s. (text.) cardă. word-of-mouth [~3v'mau0] adj. (transmis / comunicat) oral / prin viu grai. wool-classer ['wulikla:sor] s. (austr.) sortator de lână. word-painting [—ipeintirj] s. descriere pitorească / plastică; the ~ of smb. in verse wool comb [~ koum] s. (text.) pieptene pentru lână. portretul cuiva în versuri. r wool comber [~ ikouni3 ] s. dărăcitor, scărmănător. word-perfect [~'p3:fikt] adj. care cunoaşte pe de rost / care ştie pe degete rolul / lecţia woolder ['wuldsr] s. (mar.) binoclu. etc. wool driver ['wul idraivo'] s. negustor de lână. word-picture [—,pikt/or] s.v. w o r d p a i n t i n g . wooled [wuld] adj. 1. acoperit cu lână.lânos. 2. (în cuvinte compuse) cu lână; long ~ word play [~ piei] s. joc de cuvinte, calambur. cu lână lungă. word salad [~ isaelad] s. (fam.) vorbărie, limbuţie, logoree. woolen ['wutan] adj. de lână. word-splitting [~>splitirj] s. manie de a argumenta pentru nimicuri; sofistică. wooler ['wuls'] s. animal domestic crescut pentru lână. word-square [~iskwsor] s. pătrat magic (cuvinte încrucişate). wool fat ['wul fast] s. lanolină. wordy ['wordij adj. 1. prolix. 2. din sau de cuvinte; verbal; ~warfare luptă oratorică. wool fell [~ fel] s. piele de ovină. wore [v/o:', woor] l.pastde la w e a r ' . 2. past si part.trec.de la w e a r 2 . wool fly [~ flai] s. (text.) puf de lână. work [work] I. s. 1. muncă, lucru, activitate; ocupaţie; îndeletnicire; treabă; to beat wool-gathering [~,gaîâ3rirj] I. s. nebăgare de seamă, neatenţie; distragere; his mind at ~ a munci, a lucra, a fi la muncă, a avea de lucru; to be out of ~ a nu avea de lucru; was always ~ era mereu cu mintea aiurea. II. adj. distrat, neatent, împrăştiat, cu capul a şoma, a fi şomer. 2. treabă, sarcină; obligaţie. 3. (te/m. etc.) funcţionare; lucru. 4. operă, în nori. lucrare; Shakespeare's ~s operele lui Shakespeare. 5. (tehn.) produs; piesă. 6.pi. (folosit wool growing [~ igrouirj] s. creştere a oilor. ca sg.) uzină. 7. lucru (de mână). 8. pl. (rel.) fapte bune. 9. pi. (amer. fam.) tot, toată wool hali [~ ho:l] s. 1. piaţă pentru lână. 2. bursa lânei. chestia. 10. putere de muncă. 11. prelucrare. II. adj. de muncă; de lucru. III. past si part. woollen l'wulin] I. adj. din lână, de lână. II. s. pi. confecţii din lână. trec. worked [ws:kt] sau (înv. poetic) wrought [ro:t] vb. A. intr. 1. a munci, a lucra. woollen draper [~ .dreip9r] s. postăvar. 2. a avea de lucru, a avea treabă, a fi prins / ocupat. 3. a se strădui, a căuta. 4. (tehn.) woolliness ['wulinis] s. 1. caracter sau aspect lânos. 2. (fam.) lipsă de precizie, caracter a lucra; a funcţiona; a merge. 5. (despre planuri etc.) a izbuti, a reuşi; a prinde; it doesn't vag. neclaritate. ~ nu merge. 6. (despre sol etc.) a se lăsa lucrat sau prelucrat. 7. (despre un medicament woolshed ['wulfed] s. magazie în care se tund oile şi se strânge lâna. etc.) a lucra, a-şi face efectul. 8. (despre un vas etc.) a înainta rapid. 9. (despre trăsăturile woolly ['Wuli] I. adj. cu lână; lânos; ~ painting trăsătură de penel groasă, schiţă brută; feţei etc.) a se schimba; a se schimonosi 10. (mar.) a naviga, a pluti (mai ales în contra ~ voice voce răguşită. II. s. 1. pulover de lână. 2. pl. tricotaje. vântului). 11. a fermenta. 12. a lucra (la lucru de mână). 13. a-şi face loc cu greu; he woolly bear [~ 'b&3r] s. (zooî.) omidă-păroasă. ~ed into the crowd şi-a făcut loc cu greu prin mulţime. 14. a-şi schimba locul. 15. to ~ woolly flock [~'fbk] s. the ~ (glumeţ) oile. against a lucra / a acţiona împotriva (cu gen.); to ~ away a continua să muncească / să woolly-haired [~'hs3d] adj. cu părul lânos. lucreze; to ~ in a) a pătrunde, a-şi face loc; b) a corespunde; to ~ off a se descotorosi, wool oil ['wul oil! s. lanolină. a scăpa; to ~ on a lucra mai departe, a continua să muncească / să lucreze; to ~ out wool-pack [~pa;k] s. balot de lână. a) (despre un plan etc.) a fi realizabil; b) to ~ out at a reprezenta, a fi exprimat în (cifre); woolsack [~s2ek] s. 1. sac de lână. 2. Woolsack scaunul Lordului Cancelar din Camera the cost ~s out at £ 100 costul se ridică la / reprezintă 100 lire; (mai ales fig.) to ~ up Lorzilor; to reach the Woolsack a devenit Lord Cancelar; to aspire to the Woolsack a se strădui, a se chinui. B. tr. 1. a lucra la; a fabrica, a face; a prelucra. 2. a determina, a aspira la demnitatea de Lord Cancelar. a produce (o schimbare etc.). 3. a mişca, a pune în mişcare; a acţiona. 4. a-şi face (stagiul, wool skin [~ skin] s. v. w o o 1 f e 11. ucenicia etc.) 5. a desface; a dezlega. 6. a conduce (o întreprindere etc.) 7. a obliga / wool sorter [~ iSo:tar] s. sortator de lână. a sili să muncească; to ~ smb. to death a pune pe cineva să muncească până nu mai wool-staple [~isteipl] s. piaţă / târg pentru lână. poate, a istovi pe cineva. 8. a modela; a da o anumită formă (cu aat.) 9. (/nat.) a rezolva; wool-stapler [~iSteiplor] s. negustor de lână. a calcula, a socoti. 10. a coace; a broda. 11. a folosi în propriile sale scopuri. 12. (fam.) wool waste [~ weist] s. buci de lână. a înşela; a obţine prin şiretlic. 13. a cultiva (pământul). 14. (fam.) a folosi, a se folosi wool winder [~ iwaind3r] s. depanatoare. de; a recurge la serviciile (cu gen.). 15. to ~in a băga, a vârî, a introduce (o glumă etc.); woolwork [~wo:k] s. lucrătură din fire de lână. Woolworth's ['wulw9(:)8s] s. magazin universal cu preturi unice al societăţii Woolworth to ~ off a) a înlătura, a scăpa de; a se descotorosi de; b) (mine) a prelucra; a extrage; to ~ out a) a rezolva (o problemă); b) a epuiza, a istovi; e) a întocmi (un plan etc.); (în Anglia). a redacta (ut; document etc.); d) a prelucra; a revizui, a revedea; a îmbunătăţi; e) a dezvolta; woop-woop ['wup'wupj s. (austr. si.) fund de ţară, regiune izolată. a promova;/) a doborî; a zdruncina; a şubrezi; to ~ up a) a obţine cu greu; b) a studia woorali [wu'radi] s. (chim. farm.) curara. sau a cerceta temeinic. C. refl. to ~ oneself into a rage a se ambala, a se înfuria. woots, wootz [wu:ts] s. (metal.) oţel indian. workability ['worko'biliti] s. 1. utilitate. 2. capacitate de a fi prelucrat, prelucrabilitate. woozy ['wu(:)zi[ adj. (amer. fam.) 1. zăpăcit; ameţit; tulburat. 2. pilit, beat. wop [wop] (amer.) l.vb.tr.l.v. w h o p (A). II. s. (amer. si.) poreclă dată persoanelor 3. (tehn.) uzinabilitate. workable ['workobl] adj. 1. realizabil. 2. prelucrabil. 3. aplicabil. 4. manevrabil. 5. (mar.) originare din Europa centrală sau meridională, mai ales italienilor, „macaronar". word [wo:d] I. s. 1. cuvânt, vorbă; ~for ~cuvânt cu cuvânt; in a / one ~într-un cuvânt, în stare de a naviga. 6. (mine) exploatabil. workaday ['wo:kodei] adj. de fiecare zi, de toate zilele, de zi cu zi; banal, obişnuit, pe scurt; high / hard / hot ~s cuvinte aprinse / mânioase; in a few ~s în câteva cuvinte; to get / to have / to say the last ~ a avea ultimul cuvânt; fair / good ~s cuvinte frumoase; prozaic. workaholic [worko'hrdik] adj. (fam.) care este pasionat de muncă; care nu poate sta vorbe dulci; complimente; to go behind smb.'s ~s a căuta înţelesuri ascunse în cuvintele cuiva; in other ~s cu alte cuvinte; in so many ~s tocmai aşa, fără dublu înţeles; (fam.) inactiv; obsedat de muncă. worked [warkt] adj. 1. brodat, lucrat. 2. prelucrat. mark my ~! ţine minte ce-ţi spun!; (fam.) not a ~! nici o vorbă! gura!; to put into ~s worker [rw9:k3r J s. 1. muncitor, lucrător; pl. proletariat; ~s of the world, unite! proletari a exprima prin cuvinte / în vorbe; to swallow / to take back / to eat one's ~ a-şi lua vorba înapoi / îndărăt; to waste ~s a vorbi degeaba / în vânt; (prov.) good ~s cost nothing din toate ţările, uniţi-vă! 2. făcător; ~ of miracles făcător de minuni; ~s of evil răufăcători. and are worth much (aprox.) vorba dulce mult aduce. 2. pl. exprimare; enunţ; cuvinte, 3. pl. echipă; efectiv; personal. text. 3. cuvânt de onoare, promisiune. 4. vorbă; ştire; veste; to leave ~ a lăsa vorbă. Worker's Party ['workoz ,pa:ti] s. partid muncitoresc. work fellow ['wo:k ifelou] s. tovarăş de muncă; coleg. 5. parolă. 6. poruncă, ordin. 7. the Word (rel.) Cuvântul, Logos. 8. (/;l.) sfadă; dispută. work folk [~ fouk] s. muncitori, muncitorime. 9. (fnv.) moto; proverb. II. vb. tr. a exprima; a redacta. work force [~ fo:s] s. forţă de muncă. word accent ['ward larksant, -sent] s. (lingv.) accent tonic. work function [~ .fAnkJsn] s. (/iz.) lucru mecanic. wordage ['W3:did3] s. 1. cuvinte. 2. fond lexical. 3. număr (total) de cuvinte (dintr-un workhouse ['wo:khaus] s. 1. (înv.) atelier; fabrică. 2. (amer.) casă de corecţie. 3. azil articol, dintr-o relatare etc.). 4. verbiaj. 5. vocabular; alegere a cuvintelor. de săraci; ospiciu. word-blindness ['wardiblaindnis] s. (psih.) alexie, word-book [iWo:dbuk] s. vocabular; glosar; dicţionar, working ['wsrkirj] I. aay. 1. muncitor, activ, harnic. 2. în vigoare; în activitate, în word-bound [~baund] adj. 1. împiedicat la vorbă. 2. legat prin cuvânt, funcţiune. II. s. 1. muncă, lucru, activitate. 2. exploatare; funcţionare, prelucrare, cultivare, word building [~ -bildin] s. (lingv.) formare a cuvintelor. cultură; in ~order în stare de funcţionare. 3. operă, lucru (ca funcţie fiziologică, neuro­ word catcher [~ ikartJV] s. purist; persoană care se leagă de fiecare cuvânt. logică etc.); ~of the digestion operă a digestiei; ~of the mind lucrare a minţii. 4. (mat.) word fencing [~ ifensin] s. duel de cuvinte. calcul. 5. fermentaţie (a vinului etc.) 6. contracţie, crispare (a feţei, trăsăturilor etc.).



 1047



7. (/ni/ie) lucrare minieră; abataj; first ~s (lucrări de) trasare. 8. (teh/i.) regim / condiţii de exploatare. working angle [*- -arngl] s. unghi de acţiune. working capacity [~ ksipsesiti] ş. 1. capacitate de muncă. 2. (tehn.) capacitate de lucru; capacitate utilă. working capital [~ ikaepitl] s. (ec.) fond de rulment, mijloace circulante. working class [~ 'kla:s] s. clasă muncitoare. working conditions [~ kstitdi/anz] s. pi. condiţii de muncă; regim de exploatare. working day [<- dei] ş. zi de lucru, zi lucrătoare; timp de lucru, ore de producţie. working dimensions [~ diiinen/anz] s. pl. dimensiuni de lucru. working drawing [~ .dro:irj] s. desen de execuţie / de construcţie. working efficiency [~ itfi/ansi] s. eficienţa / randamentul muncii; productivitatea muncii. working expenses [~ iksipcnsiz] s. pl. cheltuieli de exploatare. working fellow [~ -felou] s. tovarăş de muncă, colaborator, ortac; coleg. working hours [~ lausz] s, pl. timp de lucru, orc lucrătoare / de producţie. working load [~ loud] s. (tehn.) sarcină utilă. working-man [~ 'ma3n],pl. working-men [~'men] s. muncitor, lucrător. working material [- ma.tiarial] s. (tehn.) materie primă. working piece [~ pi:s] s. (tehn.) piesă de prelucrat. working place [~ plcis] s. 1. (tehn.) spaţiu de lucru. 2. (mine) front de abataj. working point [~ point] s. 1. (fiz.) punct de aplicare a unei forţe. 2. (automatica) punct de funcţionare. 3. pl. (ferov.) trepte de mers. working season [~ isi:zn] s. (tehn.) campanie de lucru. working speed [~ spi:d[ ş. (tehn.) viteză de regim. workman ['W3:kni3n],pl. workmen [-man] s. muncitor, lucrător. workmanlike [-laik] adj. iscusit, dibaci; îndemânatic, meşter; profesionist. workmanship [-/ip] s. 1. măiestrie, dibăcie, iscusinţă, îndemânare. 2. operă, lucrare; operă de artă. workout ['wsikaut] ş. 1. termen de probă / de încercare. 2. (sport) antrenament. workpeople [V3:kipi:pl] s. muncitori(me). workroom [~ru(:)m] s. atelier. works engineer ['w3:ks »end3iini3r] s. inginer de exploatare. work sheet ['w3:k /i;t] s. foaie de pontaj. workshop [rw3:k/op] s. atelier; secţie (într-o uzină); ~ committee comitet de atelier (de întreprindere). workshy [~/ai] adj. (fam.) căruia nu-i place munca, trântor; to be ~ a se da înapoi de la treabă. works railway ['wsiks 'rcilwei] s. (ferov.) calc ferată industrială. workweek ['wo:kwi:k] s. săptămână de lucru. workwoman ['W3:kiwum3n],pl. workwomen [-iwimin] s. muncitoare; lucrătoare. work-worn [~wo:n] adj. istovit, trudit, sleit (de muncă, de oboseală); extenuat. workyard [~ja:d] s. şantier. world [wa:ld] s. 1. lume; pământ; univers, cosmos; omenire; oamenii; societatea omenească; all over the ~ în întreaga lume, în toată lumea; to withdraw from the ~ a se retrage din lume; not for the ~ pentru nimic în lume; (fam.) out of this ~ fantastic; divin; what will the ~ say? ce-o să spună lumea?; to come into the ~ a veni pe lume, a se naşte; man of the ~om de lume; tired to the ~obosit mort, frânt de oboseală. 2. lume, viaţă, existenţă; the other / next ~, the ~ to come lumea cealaltă, viaţa de dincolo. 3. lume; domeniu, sferă; cercuri; mediu, societate; the medical ~ lumea medicală. 4. regn; the vegetable ~ regnul vegetal. 5. noian, potop, grămadă. world beater ['w3:ld ibi:t3r] s. (amer. fam.). 1. tip de marc succes. 2. om de lume; băiat de viaţă. world-class [~klo:s] adj. de clasă mondială. World Court [~ ko:t] Curtea internaţională de la Haga. world-famous [-fcimss] adj. cu renume mondial. world history [~ -histeri] s. istorie universală. world island [~ .aibnd] s. Eurasia şi Africa. world-like [—laik] adj. (fam.) de lume. worldliness ['W3:ldlinis] s. 1. deşertăciune lumească. 2. râvnire, lăcomie. worldling ['w3:ldlirj] s. om de viaţă; persoană mondenă. world-shaker ['waild./eika1"] s. (fam.) eveniment de mare importanţă, bombă. wordly ['wa:dli] adj. 1. lumesc, pământesc; terestru; ~ good patrimoniu, avut, avere, avuţii, proprietate; ~ wisdom experienţa lumii, rutină. 2. laic; civil. 3. monden. wordly-minded [~'maindid,'—.—] adj. monden. wordly-wise [~'waiz] adj. versat, cu experienţă; umblat. world-old ['wsild'ould] adj. străvechi, vechi de când lumea; antic. world power [- -pauar] s. putere mondială. world-renowned [~riinaund] adj. v. w o r l d - f a m o u s . world series [~ tsiari(:)z] s. pl. (amer.) campionat anual de baseball în S.U.A. world view [~ yju:] s. concepţie despre lume. world war [~ wo:r] s. război mondial. world-weary [«iwisri] adj. plictisit de lume / viaţă. worldwide [~waid,'-'-] adj. universal, răspândit în lumea întreagă, mondial; — fame reputaţie / faimă / celebritate mondială. worm [wo;m] I. s. 1. (zool.) vierme. 2. (jig.) vierme, târâtură, lepădătură; nenorocit; I am a ~ today azi nu mă simt deloc în apele melc. 3. (tehn.) serpentină (de alambic). 4. (tehn.) melc, spirală, şurub fără sfârşit. 5. (fig.) chin lăuntric; ~of conscience mustrări de conştiinţă. 6. pl. (şl.) spaghetc; macaroane. II. vb. A. tr. 1. a obţine sau a realiza cu greu sau pe căi întortocheate; a smulge (un secret). 2. (mar.) a umple (o parâmă). 3. a curăţa/ a scăpa de viermi intestinali. B. refl. to ~ oneself into a se strecura în, a pătrunde



wot



(cu gen.); he ~ed himself through the thicket s-a strecurat printre tufişuri. C. in/r. 1. a se furişa, a se strecura; a se târî. 2. a căuta viermi. worm bit [*wa:m bit] s. (tehn.) vârf ghiventat al unui sfredel. worm drive [~ draiv] s. (tehn.) transmisie elicoidală, angrenaj cu melc. worm-eaten [~ti;tn] adj. 1. mâncat / devorat de viermi. 2. (fig.) învechit, perimat, desuet. worm-eater [~ii:t3r] s. mâncător de viermi. worm fishing [~ -fi/in] s. pescuit cu viermi. worm-gear [~gi3r] s. 1. (tehn.) angrenaj eu melc, transmisie cu şnec. 2. (auto) direcţie CU şurub fără sfârşit. worm-hole [~houl] s. gaură de vierme. worm-holed [~ hould] adj. cu găuri flcute de viermi. worm-like [-laik] adj. vermiform, vermicular. worm pinion [~ -pinian] s. (tehn.) pinion cu şurub fără sfârşit. worm pipe [~ paip] s. (tehn.) serpentină (pentru distilat). worm screw [~ skru:] s. 1. (tehn.) melc, şurub fără sfârşit. 2. (mil.) vergea pentru scos câlţii / fultuiala (într-o puşcă). wormseed ['w3:msi:d] ş. 1. (bot.) pelin (Artemisia sp.). 2. (bot.) tămâiţă (Chenopodium ambrosioides). 3. (farm.) santonină. worm-wheel ['w3:mhwi:l] s. (tehn.) roată dinţată elicoidală. wormwood ['wamiwud] s. \.(bot.) pelin (Artemisia absinthium). 2. (jig.) sursă/ izvor / prilej de amărăciune. wormwood wine [~ wain] s. vermut. wormy ['W3:mi].ad/. viermanos. worn [wo:n] I. part. trec. de la w e a r 1 . II. adj. 1. uzat; purtat, ponosit. 2. epuizat; istovit, sleit. 3. (despre o glumă etc.) vechi, cunoscut. worn-out ['wom'aut] adj. 1. vechi, uzat. 2. extenuat. worriless 1'wArilis] adj. calm, liniştit; senin. worriment ['wArimant] s. (fam.) 1. necaz, bucluc. 2. nelinişte, îngrijorare. worrisome f'wArisam] adj. (amer.) 1. neliniştit; agitat, întărâtat. 2. care pricinuieşte nelinişte. 3. gălăgios, zgomotos. worrit 1'wArit] s., vb. (fam.) v. w o r r y . worry ['WAR, amer. Tw3:ri] I. s. 1. grijă, nelinişte; teamă. 2. necaz, bătaie de cap; supărare; pacoste. 3. (cinegetică) muşcătură (de câine). II. vb. A. tr. 1. a supăra; a plictisi, a enerva; a irita; a necăji; a bate la cap. 2. a supăra, a deranja, a pune pe gânduri. 3. a nu lăsa în pace. 4. to ~ smb. into smth. a stărui atât de mult pe lângă cineva încât până la urmă acesta se hotărăşte să întreprindă ceva. B. refl. a-şi face griji (inutile). C. intr. 1. a se supăra; a se enerva; a-şi face griji; a se nelinişti. 2. a se strădui, a se căzni. worryguts ['wArigAts, amer. 'wsiri-] s. (fam.) persoană care îşi face griji mereu; pesimist. worrywart ['wAriwo:t] s. (amer. fam.) (tip) anxios / prăpăstios. worse [w3:s] adj. I. comp. de la bad1, ill şi evil; 1. mai rău / mai prost; ~ and ~ din ce în ce mai rău. 2. mai rău, mai bolnav. 3. într-o situaţie mai proastă; you would be none the ~ for a walk o plimbare n-ar putea să-ţi strice. II. comp. de la b a d 1 y; adv. mai rău, mai prost; he worked ~ than before lucra mai prost decât înainte. III. s. rău(l); if ~ comes to ~ în cazul cel mai rău; a change for the ~ o schimbare în rău. worsen ['wa:sn] vb. A. intr. a se înrăutăţi, a se agrava. B. ţr. a înrăutăţi, a agrava. worsening [-inj.ş. înrăutăţire, agravare. worship ['w3:/ip] I. s. 1. cult; veneraţie; închinare; adorare, admiraţie. 2. închinare, închinăciune; slujbă bisericească, serviciu divin; public / divine ~ slujbă bisericească, serviciu divin; place of ~ lăcaş de închinăciune, biserică. 3. (înv.) respect, stimă; a man of great ~om cu vază; to win ~ a atinge gloria, a căpăta faimă / reputaţie; Your Worship formulă de adresare către magistraţi. II. vb. A. tr. 1. a venera, a adora. 2. a idolatriza, a se închina în faţa (sau cu dat.). B. intr. 1. a merge la biserică, a se închina. 2. a nutri o dragoste aprinsă sau un respect adânc. worshipper [-3r] s. închinător, adorator, admirator. worshipping [-in] s. cult, adorare. worst [wa:st] I. superi, de la bad1, ill sau evil; adj. cel mai rău, cel mai prost; (amer. fam.) the ~ way mai rău nici că se poate. H. superi, de la badly; adv. cel mai rău, cal mai prost; the ~-paid cel mai prost plătit. III. ş. răul cel mai mare; to be prepared for the ~ a fi pregătit pentru tot ce e mai rău; a pune răul înainte; the ~ of it is that partea cea mai proastă este că. IV. vb. tr. a birui, a înfrânge, a bate. worsted ['wustid] adj. de lână; ~ yarn fire de lână pieptănată. wort [w3:t] s. 1. must. 2. iarbă, plantă. worth1 [W3:6] vb. intr. (înv., poetic) a fi; a deveni; woe ~ blestemat (să) fie. worth2 I. adj. 1. care valorează, valorând; care costă; it is ~ 25 s. face / valorează 25 şilingi; what is he ~? ce venituri are? 2. (ftg.) vrednic; care valorează, valorând; it isn't ~ a penny / a damn nu face două parale / o ceapă degerată; it is ~ mentioning that merită să amintim că; I offer you my opinion for what it is ~ dacă vrei să-ţi spun umila mea părere. II. s. 1. valoare, preţ; of no ~ fără (nici o) valoare. 2. valoare, preţ, importanţă; mcrit(e); virtute. 3. reputaţie, (re)nume. 4. (rar) avere, proprietate. worthily ['watfili] adv. 1. după merit. 2. pe bună dreptate. 3. demn, cu demnitate. worthless ['w3:61is, amer. şi -Ies] adj. fără preţ, de nimic, care nu face nici două parale / nici o leţcaie. worth-while ['W3;6'wail] adj. care merită osteneala. worthy ['w3:0i] I. adj. 1. (of, to) demn (de); ~ of praise, ~ to be praised vrednic / demn de laudă. 2. corespunzător, conform; cuvenit; to receive a ~ reward a primi recompensa cuvenită. 3. venerabil, respectabil, onorabil; a ~man un om onorabil. II. s. 1. persoană demnă de respect / laudă. 2. (înv.) celebritate, somitate, om ilustru. 3. (înv.) erou. wot [wot] I. pers. îşi III sg. prezent de la w i t 2 .II. vb. intr. (înv.) to~of aştidespre; a cunoaşte (cu ac.).



 would



1048



would [wud] past de la w i l l (I), vb. A. aw*, pers. a 2-a si a 3-a serveşte pentru cheie fixă. II. vb. tr. 1. (si to ~ off / away) a smulge; to ~ open a forţa (un lacăt, o uşă). formarea: a) viitorului în trecut; he told us he ~ come at two ne-a spus că va veni la 2. a scrânti. 3. (fig.) a denatura (faptele, adevărul); a răstălmăci (înţelesul, vorba etc.). (ora) două; b) modului condiţional; it ~be better ar fi mai bine. B.frecventativ exprimă wrest [rest] vb. tr. 1. a denatura, a interpreta în favoarea sa (legea, textul). 2. a smulge o acţiune obişnuită petrecută în trecut; he ~ stand for hours watching the machine (o arma sau victorie, de la un adversar). 3. (from) a stoarce (lacrimi) (de la), a smulge work supraveghea ceasuri întregi mersul maşinii. C. modal a) exprimă perseverenta, (un consimţământ) (de la). teiuicitatea, încăpăţânarea; I warned you, but you ~ do it eu te-am avertizat, însă wrestle ]'resl] I. vb. A. intr. a se lupta; to ~ against / with temptation a (se) lupta eu dumneata ai ţinut neapărat să faci astfel; b) exprimă dorinţa; ~ I were a child! de-aş fi ispita. B. tr. a lupta cu; I will ~ you for so much pentru aceasta am să mă bat cu tine. copil!; come when you ~ veniţi când doriţi / când vă face plăcere; ~ to Heaven! de-ar II. s. luptă (greco-romană); încăierare, ciocnire. da Dumnezeu! wrestler [-or[ s. (sport) luptător; atlet. would-be ['wudbi] I. adj. imaginar, închipuit, fictiv, aşa-zis, pretins; ~ critic critic wrestling [-in] s. (sport) luptă (greco-romană); luptă corp la corp. închipuit; ~ poet poetastru; ~ candidate aspirant la candidatură. II. s. (fam.) persoană wretch [ret/] s. 1. nenorocit; poor~! biet păcătos! 2. nemernic; ticălos. cu pretenţii, fudul, închipuit. wretched ['ret/id, amer. şi -ed] adj. nenorocit, mizerabil; jalnic, sărman, nefericit, demn wound1 [wu:nd, amer. si waundj I. s. 1. rană, plagă; to dress a ~ a pansa o rană. de compătimire, biet; care nu e bun de nimic,'care nu face nici două parale, prost; infam, 2. jignire, ofensă, ultraj, afront. 3. (poetic) chinurile dragostei. II. vb. A. tr. a răni (si mişelesc, ticălos, abject; respingător, scârbos, hidos; ~ hovel cocioabă nenorocită; ~state fig.); to ~ to death a răni de moarte; (fig.) he was ~ed in his deepest affections a fost stare dezastruoasă; ~ toothache durere de dinţi cumplită: ~ paper hârtie foarte proastă. atins în sentimentele sale cele mai intime. B. intr. a produce o rană. wrick [rik] I. vb. tr. a suci, a scrânti. II. s. extensiune, întindere (a muşchiului); scrântire. wriggle ['rigl] I. vb. A. intr. 1. a şerpui, a se încolăci; a se suci, a se zvârcoli; a se wound2 [waund] past şi part. trec. de la w i n d 2 (4) si w i n d 3 . fâţâi, a se furişa. 2. a umbla cu tertipuri / cu şoalda. 3. to ~ about for an answer a evita woundwort ]'wundwo:t] s. (bot.) jaleş, bălbisă (Stachys palustris). un răspuns, a da din colţ în colţ ca să dea un răspuns; to ~ out of an engagement a se wove [wouv] past de la w e a v e. eschiva de la o obligaţie. B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo. 2. the dog ~s its tail about woven ['wouvan] part. trec. de la w e a v e. wow [wau, wou] I. s. (amer. si.) ceva care iese din comun. II. interi, (mai ales scot.) câinele dă din coadă. C. refl. a se face ghem, a se încolăci. II. s. îndoitură, încovoiere, cotitură, curbă. vai! oh! ah! ce minune! wowser ['wauzo'] s. (austr.). 1. puritan convins. 2. abstinent, persoană care nu bea alcool. wright [rAit] s. (înv.) maistru, meşter; artizan. wring [rirj] I. past şi part. trec. wrung [rAn] vb. A. tr. 1. a suci, a răsuci; to ~ one's 3. strică-chef. wrack [rak] s. 1. (bot.) orice alga aruncată pe malul mării, mai ales iarbă-dc-mare hands a-şi frânge mâinile (ae durere). 2. a strânge (mana etc.). 3. a tortura, a chinui, (Zostera marina). 2. (înv. poetic) pustiire, devastare, ruinare, distrugere; ~ and ruin a căzni. 4. a stoarce; a tescui. 5. a smulge; to ~ consent a sili să consimtă, a smulge consimţământul. 6. a răstălmăci (înţelesul, vorba). 7. to ~ off a smuci, a smulge (sucind). distrugere completă. B. intr. 1. a se (ră)suci. 2. (despre încălţăminte) a strânge. II. s. răsucire, torsiune, stoarcere; wrack grass [~ gra:s] s.v. g r a s s w r a c k . tescuire. wraith [reiO] s. spectru, dublu spectral; duh, fantomă. wring bolt ['rin boult] s. (tehn.) cheia presei. wrangle ['rarjgl] I. s. altercaţie, dispută, ceartă, ciondăneală, sporovăială, gâlceava. II. vb. intr. 1. a se certa, a avea o discuţie, a se dondăni, a se ciorovăi. 2. (amer.) a păşuna wringer ['rirjs'] s. maşină de stors rufe. vitele de-a călare. wring staves ['rirj steiyz] s. '(tehn.) pârghia presei. wrinkle1 ['rinkl] I. s. 1. zbârcitură, încreţitură, cută. 2. inegalitate. 3. (fam.) şmecherie; wrangler \-s'] s. 1. certăreţ, arţăgos, gâlcevitor. 2. laureat de onoare în matematici, he knows all the ~s cunoaşte toate chichiţele / toată şurubăria. II. vb. A. tr. a plia, a îndoi, la concursurile publice ale Universităţii din Cambridge. 3. (amer. fam.) cow-boy. a împături. B. intr. a se cuta, a se zbârci. wranglesome [-soni] adj. certăreţ, gâlcevitor. wrinkle2 s. sfat folositor. wrap [ra:p] I. past si part. tree, wrapped sau wrapt [rapt] vb. A. tr. 1. (mai alesto wrinkly ['rirjkli] adj. încreţit, cutat, zbârcit. ~ up) a înfăşură; a împacheta; a înveli; a înfofoli; a încotoşmăna; to ~ smth. in a paper a împacheta ceva în hârtie. 2. (si to ~ up) a învălui, a ascunde; the history of that place wrist [rist] s. încheietura mâinii; os carpian. is ~ped up in mist istoria acestei localităţi e învăluită în ceaţă; the affair was ~ped up wristband ['ristbamd, înv. 'rizbamd, 'rizband, amer. si 'risftond] s: manşetă. in mystery afacerea era învăluită în mister. 3. to be ~ped in a fi amestecat în (o intrigă wristlet ['ristlit, amer. şi -let] s. 1. brăţară. 2. cureluşă de ceas. etc.); to be ~ped up in a) a fi cufundat în; a fi absorbit de (muncă etc.); b) a depinde wristlet watch [~ wot/] s. v. w r i s t - w a t c h . de. B. refl. to ~ oneself up a se îmbrăca călduros; a se înfofoli. C. intr. a se înfăşură; wrist pin ['rist pin] s. (tehn.) bolţ de piston.. a se înveli; a se acoperi; ~ up! (fam.) tacă-ţi gura!. II. s. 1. învclitoare; manta; palton; wrist-watch [~wot/[ s. ceas de mână, ceas-brăţară. şal; blană. 2. ţinere în secret. writ [rit] I. s. 1. (înv.) scriere, scriptură; Holy Writ Sfânta Scriptură. 2. (yur.) ordonanţă, wraparound ['raparaund] adj. 1. care se suprapune. 2. înconjurător. 3. (fe.) cuprinzător. citaţie; to serve ~ on a trimite o citaţie (cuiva). II. (înv.) past şi part. trec. de la w r i t e . r r wrapper [ ra?p9 ] s. 1. halat; capot. 2. înveliş, învelitoare, banderolă. 3. învclitoare de writable ['raitobl] adj. care se poate scrie; care poate fi încredinţat hârtiei. copertă, dosar. 4. ambalator, împachetator. 5. (bot.) valvă. write [rait], past wrote [rout] sau (înv.) writ [rit), past written ['ritan] sau (înv.) writ [rit] vb. A. tr. 1. a scrie; a redacta; to ~ a letter a scrie o scrisoare. 2. a completa (un cec wrapping ['ra?pirj] s. învelitoare; ambalaj. etc.). 3. a se da drept, a se recomanda ca I drept; he ~s a duke îşi spune duce. 4. to ~ wrapt [rapt] past si part. trec. de la w r a p (I). wrap-up ['rapAp] s. (fam.) 1. rezumat, sumar (mai ales de ştiri). 2. articol care se vinde down a) a scrie, a nota; b) a califica, a numi; c) a descrie; to ~ in a înregistra; to ~ off gata ambalat (fără a fi văzut de cumpărător). 3. (fig.) succes sigur; lucru uşor de îndeplinit. a şterge, a anula (o datorie etc.); to ~out a copia; a transcrie; to ~ up a) a descrie amănunţit; b) a lăuda (în presă); c) a termina; a aduce la zi (un jurnal zilnic etc.). B. refl. v. A. (3). wrasse [ras] s. (iht.) peşte-buzat comestibil (fam. habridae). C. intr. 1. a scrie; he wrote home every week scria acasă în fiecare săptămână. 2. a scrie, wrath [ro(:)6, amer. ra6, ra:8] s. mânie, furie; indignare, urgie. r wrathful [ ro:0ful] aay. mânios, furios, supărat-foc; to grow ~ a se înfuria, a se mânia. a fi scriitor. 3. to ~ back a răspunde în scris. write-in ['raitiin] s:(fam.) candidat adăugat de alegător pe buletinul de vot. wrathfully [-i] aaV. cu mânie, cuprins de mânie. wrathfulness [-nis] s. (lit.) v. w r a t h . write-off [~'o:f] s. (fam.) avere inutilizabilă; rebut; resturi, crâmpeie. wrathy ['ro(:)0i, amer. 'ra-[ adj. (fam.) furios, mânios. writer ['raitor] s. 1. autor (al unei scrisori etc.); expeditor; scriitor; autor. 2. secretar; wreak [ri:k] vb. tr. (rel.) 1. a potoli, a mulţumi. 2. a-şi vărsa (mânia etc.); to ~ vengeance (/ur.) ~ to the signet categorie specială de avocaţi din Edinburg. — upon one's enemy a se răzbuna pe duşman. 3. a pedepsi, a răzbuna. writer's cramp ['raitaz 'krampj s. (med.) contracţie / spasm al muşchilor braţului din cauza scrisului îndelungat. wreakful ['ri:kf«l] adj. zăcaş, pizmătăreţ, vindicativ; furios, răzbunător. write-up ['rait'Ap] s. 1. (fam.) elogiu exagerat. 2. recenzie; notă bibliografică. wreath [ri:0], pl. wreaths [ri:oz] s. 1. cunună; ghirlandă. 2. spirală, rotocol, colac (ae fum). writhe [raio] vb. A. bur. 1. a se crispa, a se zgârci, a se chirci (ae durere); a se zvârcoli. wreathe [ri:6] vb. A. tr. 1. a înfăşură. 2. a împleti (o cunună). 3. (with) a împrejmui, 2. a suferi grozav; to ~ with shame a suferi de ruşine; to ~ under / at an insult a suferi a înconjura (cu). 4. a încununa (capul, fruntea etc.); B. intr. 1. a se înfăşură, ase încolăci; din cauza unei insulte. B. tr. 1. a suci, a zgârci. 2. (fig.) a răstălmăci, a denatura. (fig.) his face ~d in smiles faţa i s-a luminat de un zâmbet. 2. (despre fum) a se ridica writing ['raitirj] s. 1. scris, scriere (cu mâna); caligrafie, in ~în scris; the~on the wall în rotocoale. prevestire funebră / de rău augur, mane-tekel-fares. 2. document, înscris. 3. lucrare, operă, wreck [rek] I. s. 1. accident, avarie; naufragiu, epavă (a unui vas). 2. (fig.) ruină, epavă; scriere. 4. inscripţie. 5. stil. ratat; what a ~ of his former self he is! ce epavă a ajuns! II. vb. A. tr. 1. a sfărâma, writing book [~ buk] s. caiet de caligrafie. writing-case [~keis] s. trusă cu cele necesare pentru scris; mapă de scrisori. a sparge. 2. (fig.) a ruina, a rata. B. intr. (rar) 1. a suferi o avarie. 2. (despre planuri sau speranţe) a se prăbuşi, a eşua. writing-desk [~desk] s. pupitru de scris. writing down [~ 'daun] s. notare, înscriere. wreckage ['rekid3' s. 1. sfărâmătură de vas (dintr-un naufragiu). 2. ruină; epavă. 3. (constr.) dărâmături. writing ink [~ iqk] s. cerneală de scris. writing-master [~.mo:star] s. profesor de caligrafie. wrecker ['rekor] s. 1. prădător, jefuitor (mai ales de vase naufragiate). 2. (pol.) duşman ascuns. 3. (amer.) brigadă muncitorească de reparaţii. 4. (auto) maşină de depanare. writing materials [~ maitiarialz] s. pl. furnituri de birou, rechizite. writing-off [~'o(:)f] s. (ec.) amortizare (a capitalului). 5. depanator. 6. recuperator de nave naufragiate. 7. navă de salvare. writing-paper [~ipeipar] s. hârtie de scris / de concept. wreck mark ['rek ma:k] s. (mar.) baliză marcând locul unde s-a scufundat un vas. written [ritn] part. trec. de la w r i t e . wren [ren] s. 1. (omit.) pănţăruş, pitulice (Troglodytes troglodytes). 2. (peior.) persoană wrong [rarj, amer. si ro:n] I. adj. 1. greşit, eronat, fals, prost; my watch is ~ ceasul înrolată în „Women's Royal Navy Service". wrench [rent/] I. s. 1. shiulgere, extragere. 2. răsucire, scrântire, luxaţie; to give one's meu merge prost; a ~ solution o soluţie greşită; on the ~ side of 40 trecut de 40 de ani. ankle a ~a-şi scrânti glezna. 3. (fig.) strângere de inimă, durere (la despărţire). 4. (te/m.) 2. în neregulă; smth. is ~ with it are ceva / e ceva în neregulă; what's ~ with you? ce



 1049



ai? ce-i cu tine? ce (ţi) s-a întâmplat?; (fam.) what's ~ with a cup of tea? ce-ai zice de o ceaşcă de ceai ? 3. greşit, rău, urât; nedrept; it was ~ of him to do that n-a procedat bine, a procedat urât, urât din partea lui. II. adv. rău, greşit, prost; eronat; fals (v. şi w r o n g l y ) . III. s. 1. rău; nedreptate. 2. greşeală; to be in the ~ a nu avea dreptate. 3. (rar) vătămare. 4. (jur.) delict; crimă. IV. vb. tr. 1. a nedreptăţi; a face o nedreptate (cuiva). 2. a face un rău (cuiva); a jigni, a ofensa. 3. a silui, a viola (o femeie). 4. a asupri, a prigoni. wrongdoer ['ron'du:3r,'—, 'rorjidu:3r] s. 1. păcătos, vinovat. 2. insultător, ofensator. 3. delincvent, răufăcător, criminal; pervers. wrongdoing ['n)rj'du(:)irj,'—] s. 1. păcat, vină; greşeală. 2. crimă, delict, fărădelege. wrongful ['rDrjfuî] adj. 1. nelegiuit; ilegal, nelegitim. 2. nedrept, injust. 3. criminal, culpabil. wrongfully [-i] «dv. pe nedrept, greşit. wrongfulness [-nis] s. rău, nedreptate. wrongheaded [Vorj'hcdid] adj. perseverent în greşeală; încăpăţânat, sucit; - zeal râvnă oarbă. wrongheadedly [-Ii] adv. cu încăpăţânare nejustificată. wrongheadedness [-nis] s. încăpăţânare nejustificată. wrongly ['rorjli] adv. (în mod) greşit, eronat. wrongness ['ronnis, amer. şi -nes] s. 1. eroare, inexactitate. 2. rău, nedreptate. wrote [rout] past de la w r i t e .



wyvern



wroth [rou9, ro:8] adj. (poetic, peior.) mânios, înfuriat. wrought [ro:t] I. past şi part. trec. de la w o r k (II). II. adj, lucrat, fasonat; (despre ţesături) înflorat. wrought-iron ['rot'aten] s. fier forjat. wrought-up ['rst'Apj adj. nervos, întărâtat, iritat. wrung [rArj] past şi part. trec. de la w r i n g (I). wry [rai] adj. 1. strâmbat, sucit, pocit, diform; crispat, contractat; to make a ~ face a strâmba din nas, a face grimase (de dezgust, aversiune, scârbă); to have a ~neck a avea gâtul strâmb; to put a ~ sense on a altera înţelesul (cu gen.). 2. (fig.) ascuns, prefăcut, fals, secret. wryneck ['rainek] s. 1. (anat.) torticolis. 2. (omit.) capîntors (Jyux torquilla). wryness ['rainis, amer. şi -nes] s. asimetrie (« trăsăturilor); strâmbăciune. wulfenite ['wulfanait] ş. (mineral.) wulfenit. wych [wit/] (intră în compunerea unor denumiri de arbori) plângător. wych-elm f~'elm,'—] s. (bot.) soi de ulm (Ulmus glabra). wye [wai] I. adj. în triunghi, ca un Y; în formă de stea. II. s. 1. denumirea literei Y. 2. (ferov.) triunghi de întoarcere. Wykehamist [Vikomist] s. elev de la Winchester College. Wyomingite [wai'ouminait] s. locuitor din Wyoming. wyvern [Vaiv3(:)n] s. v. w i v e r n (e).



 X X, X [eks], pl. Xs, X's [-iz] I. s. 1. X, x, a 24-a literă a alfabetului englez: 2. (mat.) valoare / cantitate necunoscută. 3. (amer.) bancnotă de zece dolari. 4. cruce. 5. eroare, greşeală. 6. pl. (tel.) paraziţi atmosferici. II. vb.tr., past şi part. trec. x-ed, x'd 1. a marca cu x (un răspuns într-un formular etc.). 2. to ~ out a acoperi cu x(uri) (o litera, un cuvânt într-un text etc.). III. adj. (despre un film etc.) interzis pentru minori. Xanadu ['zaînadu:] s. (fig.) rai pe pământ, paradis, eden. xanthate ['gzamOeitJ s. (chim.) xantat. xanthin(e) ['gza?n8i(:)n] s. (bot., biock.) xantină. xanthophyll ['gzaaiGafil] s. (bioch.) xantofilă. xanthopsia ['gzajn'Oopsia] s. (mea'.) xantopsie. xanthous ['gzamOas] adj. galben; gălbui. x-bit ['eksbit] s. (tehn.) burghiu / sfredel cu capul în formă de cruce. x-bracing [~.breisirj] s. (tehn.) legături / conexiuni în cruce; îmbinare în cruce (în tâmplar ie). xebec ['zi:bck[ s. (mar.) lip de corabie cit trei catarge, pânze si lopeţi; şebec. x-engine [leks.ena'3in] s. (tehn.) motor cu cilindrii aşezaţi în cruce. xenia ['gzi:nb] s. (biol.) xenie. xenial ['zi:nbl] adj. ospitalier, primitor. xenobiology [igzenoubai'obd3i] s. exobiologie. xenogamy [zi(:)'nogomi, gz-J s. (bot.) polenizare încrucişată. xenolith ['gzensliuj s. (geol., mineral.) xenolit. xenomania [V.ons'mcinis] s. xenomanic, pasiune pentru tot ce este străin. xenomorphic [igzeno'mo:fik] adj. (mineral.) xenomorf. xenon ['zenan, gz-, amer. şi 'zi:-] s. (chim.) xenon. xenophile ['gzenoufailj s. xenofil. xenophilous [gze'nofibs] adj. xenofil. xenophobe ['gzensfoub] s. xenofob. xenophobia [.gzens'foubia] s. xenofobie. xenophobic [.gzens'foubik] adj. xenofob. xeres ['zeris, 'zbriz] s. vin de Xeres. xeroderma [izbrou'domia] s. (med.) xerodermic. xerography [zb'rogrefi, ze-] s. xerografie.



xerophagy [zi'rofsd3i] s. (mai ales bis.) xerofagie, alimentaţie cu alimente uscate. xerophilous [zb'rofibs] aay. (bot.) xerofilă, xerofită. xerophthalmia [izbrof Oadmb] s. (med.) xeroftalmie. xerophyte ['zbroufaitj s. (bot.) (plantă) xerofită. xerophytic [.zbrou'fitik] adj. (bot.) xerofitic. xerosis [zi'rousis] s. (med.) xeroză. xerox ['zbroks, 'ze-[ I. s. xerox. II. vb. tr. şi intr. a xeroxa, a xerografia. xi [gzai, ksai, zai] s. hi (literă în alfabetul grecesc). xiphoid ['zifoidj adj. (anat.) xifoid. x-line ['ekslain] s. (mat.) axa icşilor, abscisa. Xrnas ['kristrnasj s. prese, de la C h r i s t in a s. X-ray ['eks'rei] I. s. pl. raze X. II. vb. tr. a expune la raze X; a radiografia. X-ray photograph ['eksrei rfoutagra:f, -gra;f| s. radiografie. X-ray therapy [~ .Oerapi] s. (med.) radioterapie. X-ray unit [~ ju:nit] s. instalaţie Roentgen. X-ring ['eksrin] s. (tehn.) calibru circular pentru controlul interioarelor. xylan ['gzaiten] s. (chim.) xilan. xylern ['gzaibm, -Iem] s. (bot.) xilem. xylene ['gzailim] s. (chim.) xilen. xylidine ['gzailidim] s. (chim.) xilidină. xylograph ['gzaibgra:f, -long-, -graf] s. xilogravură, gravură în lemn. xylographer f-3r] s. xilogravor, gravor în lemn. xylographic(al) [rgzailOK'grarfik(3l)] adj. (poligr.) xilografic. xylography [gzai'logrofi] s. xilografic. xyloid ['gzailoid] adj. xiloid. xylol ['gzailoul, -bl] s. (chim.) xilen, dimctilbenzen. xylonite ['gzaibnait, -loun-] s. celuloid. xylophagous [gzai'bfsgss) adj. xilofag. xylose ['gzailous] s. (chim.) xiloză. xylophone ['gzaibfoun, 'zii-] s. (muz.) xilofon. xyster ['zisto'] s. (med.) rugină, instrument pentru răzuirea oaselor.



 Y,y [wai] s. 1.pl. Ys, Y's [-z] Y, y, a 25-a literă a alfabetului englez. 2. (chim.) simbolul Yankeeland ['jaenkiilsnd] s. (amer.) 1. regiunea New England. 2. v. Y a n k e e d o m (2). ytriului. 3. (inv.) prefix pentru past si part. trec. (yclad, yclept). yanking ['jsrjkin] adj. 1. nărăvaş. 2. (scot.) activ, energic. yabber ['ja5b3r] s. (austr.) trăncăneală, vorbărie. yap [jsp] I. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. (sl.) a flecari, a pălăvrăgi. II. s. 1. lătrat, yacca ['JEeka] s. (bot.) arbore din Indiile Occidentale (Podocarpus coriacea şi hămăit. 2. (sl.) flecăreală, pălăvrăgeală. 3. (sl.) gură, fleanca. 4. bădăran, necioplit. Podocarpus purdieana). yapper l'jseps'J s. 1. (amer. sl.) târfă, pasăre de noapte. 2. (sl.) palavragiu, flecar. yacht [jnt] I. s. (mar.) 1. iaht, vas de plăcere. 2. barcă cu pânze. II. vb. A. tr. to ~ it yard1 [ja:d] s. 1. yard, unitate de lungime engleza (= 0,9144 m); Yard and EU Brâul a face o călătorie de plăcere cu iahtul. B. intr. v. ~ (II). Orionului; square ~yard pătrat (= 0,8363 mp,); by the ~nesfârşit, infinit; foarte amănunţit. yacht-built [~ibilt] adj. construit în formă de iaht. 2. prăjină, stinghie; pârghia cântarului, braţ de balanţă; balanţă cu arc; ~ of beer pahar yacht club [~ kUb] s. («rar.) iaht-club. subţire şi lung de 1 yard folosit de cei ce se întrec în băutul berii; clay ~, ~ of clay pipă yacht duck [~ dAkJ s. (mar.) pânză fină de bumbac pentru vele. de lut lungă; (sl.) a ~ of satin pahar de gin. 3. (mar.) vergă. 4. (fnv.) penis. 5. (amer. sl.) yachter ['jots'] s.v. y a c h t s m a n . de) 100 de dolari. yachting [jotirj] s. 1. excursie sau călătorie pe bordul unui iaht. 2. sport cu iahtul, (bancnotă yard2 l.s.l. curte; castle ~curtea (de onoare) a castelului. 2. curte, depozit, magazie. iahting. 3. cherestegerie. 4. (ferm:) parc de vagoane, staţie de triaj. 5. (amer.) grădină. 6. (mar.) yachtmanship ['jotman/ip] s.v. y a c h t s ni a n s h i p . şantier naval. II. vb. A. rr. a mâna sau a închide (vitele) în ţarc. B. in/r. (amer.) a se yacht marlinel'pt 'ma:lin[ s. (mar.) merlin subţire cătrănit. retrage la iernat. yacht race [~ reis] s. cursă de iahturi. yardage1 [ ['ja:did3] s. 1. număr sau lungime exprimată în yarzi. 2. (mine) plata în yachtsman ['jotsnisn],pl. yachtsmen [-insnjs. 1. proprietar de iaht. 2. persoană care acord pe yard de înaintare (in galerie, în abataj). practică iahting. yardage2 s. 1. drept de folosinţă asupra unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). 2. plată pentru yachtsmanship ]-/ip] s. ştiinţa sau arta de a conduce un iaht. folosirea unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). yaffil [jffifl] s. (omit.) ciocănitoare-verde (Picus viridis). yardarrn ]'ju:da:ni] s. (mar.) nod la vergă; capătul / vârful vergii. yaffles, v. y a f f i l . yard bird [~ ba:d] s. (amer., mii. sl.) 1. recrut, boboc. 2. soldat prost. 3. deţinut, yagi ['ja:gi:, 'jas-] s. (tel.) antenă Yagi. condamnat, puşcăriaş. yah [ja:] interj. 1. ha! ha! 2. brr! pfui! yard chain [~ t/ein] s. (mar.) lanţul vergii. Yahoo [ja:hu:,J3'-]s, 1. (lit.) yahoo, fiinţă hidoasă cu aspect omenesc (în „Călătoriile yard dog [~ dog) s. (sl.) tip mârşav; individ grosolan. lui Gulliver" de J. Swift). 2. yahoo fiinţă respingătoare. 3. yahoo neghiob, tont, prost. yardful ['ja:dful] s. cantitate necesară pentru a umple un yard. 4. yahoo brută, om brutal. yard gate ['ja:d geit] s. poarta curţii. Yahve(h) ['ja:ve] s. (bibi.) Iahve. yard goods [~ gudz] s. materiale care se vând cu iardul; ţesături. Yahwe(h) ['ju:we[ s.v. Y a h v e (h). yard line [~ lain] s. 1. (ferov.) linie de depou. 2. (sport) linie de marcaj. yak1 [j35^] s- (zool.) iac (Poephagus grunniens). yard locomotive [~ ibka'moutiv] s. (ferov.) locomotivă de manevră. yak2 I. s. 1. pălăvrăgeală, trăncăneală, vorbărie. 2. (amer. si.) râs(et). 3. (amer. si.) yard lumber [~ lUmba'] s. material lemnos uscat (cu umiditate normală), material „banc". II. vb. intr. a pălăvrăgi, a trăncăni. lemnos depozitat. yakety-yak [^jsekiti'jaîk] (sl.) I. s. flecăreală, pălăvrăgeală. II. vb. intr. a flecari, a yardman ['jendnwn], pl. yardmen [-man] s. 1. (ferov.) lucrător la căile ferate. 2. om pălăvrăgi. de serviciu pe lângă casă; grădinar. 3. supraveghetor de depozit (de cherestea etc.). yakin lja'ki:n, 'ju:kin[ s. (zool.) antilopă mare din Himalaia (Budorcas taxicolor). yardmaster ['ju:diina:st3'] s. (ferov.) 1. şef de staţie / gară. 2. şef de triaj; şef de manevră. yakka ['jffika] s. (austr., fam.) lucru, muncă, treabă. yard rope ]'ja:d roup] s. (mar.) fungă de vergă. yakker ['jad»'] s. v. y a k k a . yard run [~ r,\n] s. yard liniar. yak lace ['jaek leis] s. ţesătură aspră fabricată din păr de iac. yardstick [~stik] s. 1. riglă de măsurat lungă de un yard. 2. (fig.) măsură, etalon, criteriu. Yakut [jar'kuf] adj., s. iacut. yard tackle [~ itaekl] s. (mar.) palane de capăt de verigă, rai de cap de vergă. Yale lock ['jcil bkj s. broască sau lacăt Yale. yard track [~ trakj s. (ferov.) calc ferată de serviciu / uzinală. yam [ja^m] s. (bot.) 1. dioscorec, ignamă (Dioscorea balatas). 2. (amer. dial.) o varietate yardwand [~wmd] s. v. y a r d - s t i c k. de cartof-dulce. 3. (scot.) cartof. yare [jra', ja: r ] adj. 1. iute, sprinten, uşor. 2. (despre nave) uşor de cârmit, manevrabil. yammer ['jaenw'] I. vb. intr. 1. a trăncăni. 2. (scot., dial.) a plânge, a se văicări; a urla. yarn [ja:n] I. s. 1. tort, aţă, fir (textil). 2. (mar.) sfilată, fir de cablu. 3. (fam.) basm, II. s. (fam.) 1. văicăreală, lamentare. 2. urlet, ţipăt. poveste lungă; to spin ~s / a ~ a spune basmul cu cocoşul roşu. II. vb. intr. (fam.) a spune yank [ja;nk] I. vb. A. intr. 1. a se mişca grăbit, a alerga încoace şi încolo. 2. (to, at) poveşti. a vorbi repede şi necontenit (cu); B. ir. 1. (fam.) a apuca cu lăcomie, a înhăţa; (si.) to ~ yam balance ['ja:n -badons] s. (text.) cântar pentru fire toarse, balanţă de determinat the bun a câştiga premiul. 2. (fam.) a smuci, a smulge. II. s. (fam.) smucitură. numărul de fire. Yank s. (sl.) v. Y a n k e e . yarn beam [~ bi:m] s. (text.) sul de urzeală. Yankee ['jasrjki] I. s. 1. iancheu, american din nord; american din Noua Anglie. 2. (ist.) yarn carrier ]~ ikaîria'] s. (text.) distribuitorul ţevilor; manipulantul fibrelor toarse; soldat din armata nordiştilor (1861—1865). 3. american. 4. engleza vorbită în Noua Anglie. conducător de fir. II. adj. 1. (de) iancheu. 2. american. yarn-conditioning machine [-ksn.di/snin nalfiia] s. (text.) maşină de umezit firele toarse. Yankeedom [-dam] s. 1. ianchei, nord-americani. 2. ţara iancheilor, Statele Unite. Yankee Doodle ['jaenki 'du:dl[ s. 1. cântec american foarte popular în timpul Războiului yarn damper [~ .dumps') s. (text.) muncitor la maşina de umezit firele. yarn-dye |'ja:ndai] vb. tr. (t£»t.) a vopsi în fir. de independentă (1775—1783). 2. (glumeţ) american, iancheu. yarn-dyed [~daid] adj. (text.) vopsit în fir. Yankecfy fjaenkifai) vb. tr. a americaniza. yarovisation [.joxavi'zei/an] s. (agr.) iarovizare. Yankeeism ['jaenkiizpm] s. 1. trăsături caracteristice iancheilor. 2. particularitate yarovize ['juiravaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. lingvistică americană.



 yarrow



yarrow ['jsrou] s. (bot.) coada-şoricelului (Achillea millefolium). yarrow-tree [~1tri:j s. (bot.) eucalipt (Eucalyptus margiruita). yashmak ['jai/mask, ja:/'ma:k] s. (arab) văl, horbotă (a femeilor mahomedane). yatag(h)an ['ja;to,g«n, -gon] s. (turc.) iatagan. yatata ['ja:t3t3, -ta:] s. (amer. si.) flecăreală (fără rost), trăncăneală. yatter ['ja;t3r] I. s. (fam.) discuţie, flecăreală. II. vb. intr. a flecari, a pălăvrăgi. yauld [jo:ld, ja:d] aay. (scol.) 1. activ, energic. 2. puternic. yaupon fjo:pon] s. (bot.) specie de ilice din sudul Statelor Unite (Ilex vomitoria). yaw [jo:] I. s. 1. (av., mar.) deviere de la direcţia prestabilită; ambardee. 2. (av!) viraj unghiular în jurul axei verticale. II. vb. intr. 1. (mar.) a deriva. 2. (av.) a aluneca. yawing ['jo:irj] s. (av.) deplasare unghiulară a avionului; rotaţie, răsucire; abatere, deflecţie, ambardee. yawl1 [jo:l] (fam.) I. s. urlet; urlete. II. vb. intr. a urla. yawl 2 s. (mar.) iolă.



yaw line ['jo: lain] s. (mar.) cablu lateral, parâmă laterală. yaw meter [~ 'mi:tor] s. (av.) aparat pentru determinarea unghiului deviaţiei. yawn [jo:n] I. vb. A. intr. 1. a căsca; to make smb. ~ a face pe cineva să caşte, a plictisi pe cineva. 2. a se căsca, a se deschide. 3. to ~ after / to / at a sta cu gura căscată Ia / după. B. tr. a căsca; he ~ed good night spuse noapte bună căscând. II. s. 1. căscat. 2. (fig.) plictiseală; urât. 3. (tehn.) joc. 4. căscare, deschidere. yawp [jo:p[ I. s. 1. (fam.) ţipăt strident; scheunat; cârâit, 2. (si.) pălăvrăgeală. II. vb. intr. 1. (fam.) a scheuna; a cârâi; a ţipa. 2. (sl.) a vorbi tare şi prosteşte. yaws [jo:z] s. pi. (folosit si ca sg.) boală infccţioasă tropicală (cauzată de spirochetul Treponema pertenue). Y-axis ['waiiEeksis] s. (mal.) axa Y / ordonatelor. y-branches ['wai,bra:tjiz] s. (tehn.) teu în formă de furcă; piese ramificate în formă de furcă. yclad [i'klaîd] adj. (înv.) (with, in) îmbrăcat (cu, în). yclept [i'klept] adj. (înv., glumeţ) aşa-zis, poreclit. y-connccted ['wai'ksinektid] adj. (electr.) racordat / cuplat în stea. y-current ['wairkAront] s. (elecr.) curentul dintre orice sârmă a sistemului trifazic şi punctul neutru. ye1 [forma tare ji:; forma slabă ji] pron pers. (înv., poetic) voi, dv.; (fam.) how d'~ do? how do you do? ye 2 [ji:, 6i:] art. hot. înv.pentru t h e. yea [jei] I. adv. 1. da, desigur, într-adevăr; ~ and more ba chiar. 2. (înv.) mai mult decât atât, ba chiar; I will give you a pound, ~ two pounds am să-ţi dau o liră, mai mult chiar, două. II. s. da; by ~ and nay / no zău, pe Dumnezeu, pe legea mea; ~ and nay şi da şi nu; ~s and nays voturi pro şi contra; to call for the ~s and nays a face apelul nominal. yea-and-nay man ['jeiond'hei ma;n] s. 1. quaker; puritan. 2. om scump la vorbă. yeah [je, jai] aaV. (Jam.) v. y e s . yean [ji:n] vb. tr. si intr. (înv.; despre oi si capre) a făta. yeanhng ['ji:nlin] I. s. miel; ~ kid ied. II. adj. nou-născut; tânăr. year [jo, ji r ] s. an; leap— an bisect; after ~s după ani şi ani (de zile); ~s vârstă; beyond one's ~s nepotrivit cu vârsta; ~ by ~ ari de an, în fiecare an; ~ in, ~ out tot anul, din an în an; from ~ to ~ din an în an, de la începutul până la sfârşitul anului, de la an la an; in ~s în vârstă; in the ~ one foarte de demult, la facerea lumii, în negura vremurilor; ~s (and ~s) ago cu ani (şi ani) în urmă, de o veşnicie; once a ~ o dată pe an; first— man student (englez) hi anul întâi; to see the new ~in a face / a sărbători revelionul, a întâmpina anul nou; every other ~ la fiecare doi ani, din doi în doi ani; for a ~ (timp) de un an; of late ~s de câţiva ani; (ironic) in this ~ of grace în acest blagoslovit an al mântuirii; (amer.) presidential ~ anul în care se fac alegeri electorale; (amer.) sabbatical ~ fiecare al şaptelea an în care un profesor universitar e scutit de a ţine prelegeri; to show one's ~s a îmbătrâni, a se încovoia sub povara anilor; small ~s anii copilăriei; to be stricken in ~s a fi foarte bătrân; tender ~s tinereţe, adolescenţă; to wear one's ~ well a-şi purta bine anii, a părea mai tânăr decât vârsta; the ~s of discretion vârsta la care cineva e socotit responsabil pentru faptele sale. yearbook ['jsbuk] s. anuar, almanah. yearender |'J3riendor] s. material de sfârşit de an (în ziare); articol-bilanţ. yearling ['jn:lirj, jislin] I. s. noaten, animal domestic de un an; pom de un an. II. adj. de un an. yearlong [J3:lorj, jis-J adj. (cu durată) de un an. yearly [jo:li, jio-[ I. adv. anual. II. aay. 1. anual. 2. de un an, care durează un an. yearn [jo:n] vb. intr. 1. (to, for, after) a duce dorul (de), a tânji (după). 2. (to, for, after) a năzui (la, spre, către), a fi însetat (după), a tinde (la, spre, către), a se simţi atras (de). yearning [rjo:nin] s. dorinţă fierbinte / arzătoare, dor, alean. year-round ['J3:'raund] aay. care durează tot anul; care funcţionează pe parcursul întregului an. yeast [ji:st] I. s. 1. drojdie, ferment. 2. spumă (de mare). II. vb. intr. 1. a fermenta. 2. a face spume. yeast culture ['ji:st ik,\ltj3r] s. (chim.) cultură de fermenţi. yeast powder [~ ,paudor] s. praf de copt. yeasty [ji:sti] adj. 1. spumos. 2. care fermentează. 3. (fig.) fără valoare; fără conţinut. 4. (fig.) în fierbere, agitat, tulbure, neliniştit. 5. exuberant, plin de viaţă. yegg [jeg] s. (amer. sl.) 1. spărgător (de seifuri). 2. hoţ. yeggman ['yegman], pl. yeggmen [-nan] s. v. y e g g . yelk [jelk] s. gălbenuş de ou.



1052



yell [jel] I. vb. A. intr. a striga, a zbiera, a ţipa, a urla. B. tr. a da drumul la, a rosti zbierând; to ~ out curses a blestema în gura mare. II. s. 1. strigăt pătrunzător. 2. (amer.) exclamaţie şcolărească aprobativă la întrecerile sportive. 3. (scot.) ecou. yellow ['jelouj I. adj. 1. galben; ~-haired cu părul galben; ~ as a crow's foot/ as gold / as a guinea galben ca lămâia; (fig.) my eyes are in the ~ leaf sunt în toamna vieţii mele. 2. (poetic) auriu, bălan, blond. 3. (fig.) gelos, invidios; to look ~ a fi gelos. 4. fricos, laş. 5. (amer. fam.) prost, slab, de calitate inferioară; ~ actor actor de mâna a doua. II. s. 1. galben, culoare galbenă. 2. gălbenuş (de ou). 3. (entom.) fluture galben. III. vb. A. tr. a îngălbeni, a vopsi în galben. B. intr. a se îngălbeni, a deveni galben. yellow amber [~ a;mbor] s. chihlimbar. yellowammer [~.a;m3rJ s. (omit.) presură galbenă (Emberiza citrinella). yellowback [~bask] s. roman ieftin bulevardier. yellowbelly [~,beli] s. (sl.) fricos; laş; poltron. yellow book [~ buk] s. (pol.) carte galbenă (culegere de documente statale, mai ales în Franţa). yellow birch [~ 'bo:tJ] s. (bot.) specie de mesteacăn galben american (Betula lutea). yellow boy [~ boi] s. 1. (sl.) liră aur. 2. (sud-amer.) mulatru. yelow brass [~ bra:s] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellow cat [~ ka:t] s. (iht.) varietate de rechin (laptops olivaris). yellow cedar [~ 'si:d3r] s. (bot.) cedru (Cliamaecyparîs nootkatensis). yellow copperas [~ 'kopsros] s. (mineral.) sulfat de fier. yellow copper-ore [~ kop3ro:r] s. (mineral.) calcopirită. yellow dack [~ da;k] s. (sl.) friguri galbene. yellow dog ['jclou dog] s. (amer.) 1. om josnic / laş / demn de dispreţ, tip abject. 2. obligaţia de a nu intra în sindicat / de a nu participa la greve / de a consimţi la prelungirea zilei de lucru etc., impusă muncitorului cu ocazia angajării. ycllow-dog contract f~ 'kontrakt] s. (amer.) contract prin care patronul obligă pe muncitorii non angajaţi să nu se înscrie în sindicat. yellow-dog fund [~ TAnd] s. (amer. sl.) sume cheltuite pentru corupţie / mituire. yellow earth ['jelou '3:0] s. (mineral.) varietate de ocru (folosită câteodată ca pigment). yellow fever [~ 'fi:v3r] s. (merf.) friguri galbene. yellow filter [~ 'filta'] s. (fot.) filtru galben. yellow flag [~ 'fteg] s. (mar.) steag / pavilion de carantină. yellowharnrner [~,haemar] s.l.v. y e l l o w a m m e r . 2. (amer.) locuitor al Statului Alabama. Yellowharnrner State [— 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. yellowing ['jelouirj] s. îngălbenire. yellowish ['jeloui/J adj. gălbui, gălbeniu, gălbinicios, gălbior. yellow jack ['jelou d3a;k] s. v. y e l l o w f l a g . yellow jaundice [~ 'd33:ndis] s. (med.) icter, gălbinare; hepatită. yellow journal [~ 'd3o:nal] s. revistă senzaţională / bulevardieră. yellow journalist [~ 'd33:nolist] s. ziarist colaborator al presei bulevardiere. : yellow lead [~ 'led[ s. oxid de plumb. yellow metal [~ 'metal] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellowness fjelounis] s. 1. gălbeneală, paloare (culoare). 2. (fam.) frică; laşitate. yellow pages ['jelou 'peid3iz] s.pl.l. secţiune din cartea de telefon cu instituţii şi firme. 2. listă de produse şi servicii. yellow parsnip ['jelou 'pa:snip] s. (bot.) morcov (Daucus carota). yellow pewter [~ 'pju:tor] s. (metal.) tombac. yellow pimpernel [~ 'pimpanel] s. (bot.) minteuţă (Lysimachia nemorum). yellow pine [~ 'pain] s. 1. (bot.) coconar (Pinus pinea). 2. (amer.) persoană născută dintr-un alb şi o mulatră (sau viceversa). yellow precipitate [~ pri'sipitit] s. oxid de mercur, precipitat galben (de mercur). yellow press [~ 'preş] s. presă de senzaţie / bulevardieră. yellow race [~'reis] s. rasa galbenă. yellow rattle [~ 'rati] s. (bot.) clocotici, creasta-cocoşului (Rhinanthus crista-galii). yellow root [~ 'ru:t] j . v. y e l l o w r a t t l e . - ■ .. yellow seed [~ 'si:d] s. (bot.) hreniţă (Lepidium campestre). yellow soil [-'soil] s. pământ galben / argilos. yellow spot [~ spot] s. (anat.) macula lutea. yellow sweetclover [~ 'swi:tiklouv3r] s. (bot.) sulfină (Melilotus officinalis). yellowthroat ['jelouGroutJ s. (omit.) pasăre cântătoare americană din genul Geothlypis. yellow ware [~ 'wso] s. faianţă galbenă. yellowweed ['jelouwi:d] s. (bot.) rujină (Senecio jacobaea). yellow-white [~ 'wait] s. (metal.) incandescenţă (de culoare) alb-gălbuie. yellowy ['jeloui] aay. gălbui, care bate în galben. yelp [jelp] I. vb. intr. 1. a lătra, a bate, a hămăi; a scheuna; a chelălăi. 2. (despre dropie) a ţipa. II. s. 1. lătrat, hămăit; scheunat, chelălăit. 2. strigăte, urlete. yelper ['jelpsl s. 1. potaie, javră. 2. (cinegetică) fluier (care imita ţipătul dropiei). Yemeni ['jemoni, 'jo-] I. aay. din Yemen, yemenit. II. s. locuitor din Yemen, yemenit. Yemenite ['jemonait] s., aay. v. Y e m e n i. yen1 [jen] s. ien (monedă japoneză). yen2 s. (amer. sl.) ananghie, strâmtoare, aman. yen3 (amer. fam.) I. s. dorinţă fierbinte; năzuinţă; poftă, chef. II. vb. intr. to ~for a dori cu ardoare; a tânji după. y-engine ['waiend3in] s. (tehn.) motor în formă de stea cu trei cilindri. yeoman ['joumon], pl. yeomen [-man] s. 1. (ist.) ţăran liber. 2. fermier, ţăran. 3. (mii, în Anglia şi Sco(ia) cavalerist (voluntar). 4. (mil., în Anglia si Scoţia) soldat din garda personală. 5. (ist.) slujitor / servitor al curţii sau al unui nobil. 6. (amer. mii.) furier, contrarnaistru ajutor. 7. (inv.) ajutor, asistent. ♦ (înv.) ~ of the cord / the halter călău



 1053



Young England



yield point [~ paint] s. 1. (metal.) limită de curgere. 2. (metal.) punctul de începere a sau ajutor de călău; (fig.) ~*s duty / work serviciu bun, treabă excelentă; to do ~'s service curgerii. 3. (tehn.) punct de rupere. to a da ajutor la nevoie (cu ac.). yield stress [~ stres] s. (metal., etc.) efort de curgere. yeomanette [-et] s. nume dat unei femei care a servit în forţele de rezervă navale ale yield value [~ ivaslju:] s. 1. (metal.) punct de curgere. 2. (text.) producţia de fibră de Statelor Unite ale Americii în timpul primului război mondial. yeomanlike [-laik] I. adj. (înv.) de ţăran liber; simplu, modest. II. adv. (fig.) vitejeşte. pe o suprafaţă de teren. yill [jil] s. (scoţ.) bere (slabă). yeomanly [-li] adj., adv. v. y e o m a n l i k e . yip [jip] (amer.) I. s. lătrat, hămăit. II. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. a scoate un strigăt. yeomanry [-ri] s. 1. (înv.) ţărani liberi, clasa ţăranilor liberi. 2. (în Anglia şi Scoţia) cavalerie voluntară. 3. (în Anglia) gardă regală (v. y e o m a n). yipe [jaip] interj, (amer.) la naiba! drace! drăcia dracului! yep [jep] interj, (amer.) da. yippee [jipi:] interj, ura! bravo! yer [J3r] pro;;, (dial., vulg) v. y O u şi y o u r. ylem ['aibm] ş. (fiz.) ylem, plasmă primordială. y-level ['waidcvl] s. (drum) nivelă eu lunetă de vizare. yerba ['ja:bu:, -ba] s. 1. plantă, iarbă, buruiană. 2. v. ~ m a t e. yerba mate [~'ma;tei, ~'mastei] s. (bot.) yerba mate. y-line ['wailain] s. (mat.) axa y-lor, axa ordonată. yerk [j3:k] (înv., dial.) I. vb. A. tr. 1. a lovi, a bate; a biciui. 2. a arunca brusc. 3. a smuci. y-inornent ['waitmomnant] s. (av.) cuplu lângă osia verticală. yobbo ['jobou] s. (sl.) 1. bădăran, mârlan. 2. huligan, scandalagiu. 4. (dial.) a aţâţa, a întărâta. B. in/r. 1. a se smuci. 2. a munci din greu. II. s. 1. lovitură. yodel f'joudl[ I. s. iodler, chiot melodic tirolez. II. vb. tr. şi intr. a cânta în falset. 2. smucitură. yodeler [-9r[ s. (amer. sl.) turnător, denunţător. yes [jes] adv. da; oh, ~ da, desigur, fireşte. yoga fjouga] s. yoga. yesman fjesmasn]. pl. yesmen [-men] (sl.) s. linguşitor, lingău, tămâietor; om care yogh(o)urt ['joug9(:)t[ s. iaurt. aprobă întotdeauna; marionetă; acolit; oportunist. yogi fjougi:] s. 1. yoghin. 2. v. Y o g a. yester ['jests'"] I. adj. (poetic) de ieri. II. adv. (înv.) ieri. yogisrn ['jougi:z3ni[ s. yoga, yoghisrn. yesterday ['jestadei] I. adv. ieri; (fig.) X was not born ~ nu sunt de ieri; ~ morning yo-heave-ho ['jou'hi:v'hou[ interj, hei rup. ieri dimineaţă; the day before ~ alaltăieri; to be but of ~ a fi apărut recent /de curând. yoho [jou'houj I. interj, iuhu, ihi. II. s. (strigătul) ihi, iuhu. III. vb. intr. (rar) a striga II. s. (ziua de) ieri; ~s vremurile trecute; in ~'s Times în ziarul „Times" de ieri; it came ihi / iuhu. by ~'s first post a venit cu prima poştă de ieri. yoke [jouk] I. s. 1. jug. 2. pereche (de boi, de vite etc. înjugaţi). 3. (fig.) jug, sclavie, yesterevening ['jcstor'hvnirj] (înv., poetic) I. s. seara de ieri, noaptea trecută. II. adv. povară; to endure the ~ of matrimony a îndura jugul căsniciei; to bring under the ~ aseară; astă-noapte. yestermorn ['jesta'mom] I. s. (înv., poetic) dimineaţa de ieri. II. adv. ieri dimineaţă. a subjuga, a înrobi; to shake / to throw off the ~ a scutura / a înlătura jugul, a dezrobi. 4. cobiliţă. 5. (tehn.) jug, travec, etrier, bridă, colier 6. (au/o) furcă. 7. (electr., ferov.) yesternight l'jcsta'nait] s., adv. v. y e s t e r e v e n i n g (II). yestemoon [jeste'num] (înv., poetic) I. s. după-amiaza de ieri. II. adv. ieri după-amiază. buclă de cuplaj. 8. (mar.) cehe rotundă. 9. (te.tf.) acord, joncţiune. 10. (av.) manşă. 11. (rar) legături. 12. (mine) munca de o zi. 13. (agr.) jugăr, jug, pogon. <* (med.) ~ for incontinence yesterweek ['jesta'wiik] s. adv. (înv., poetic) săptămâna trecută. of urine blocarea incontinenţei urinei. II. vb. A. tr. 1. a înjuga. 2. (fig.) a uni, a aduna, yesteryear [jcstsrja:1", ~jisr] (înv-, poetic) I. s. anul trecut. II. adv. (în) anul trecut. a împreuna. 3. a subjuga; a înrobi. B. intr. 1. a se potrivi. 2. (fig.) a se învoi; ill-yoking yestreen [ijcs'trimj (scoţ., poetic) I. s. seara de ieri. II. adv. ieri seară, aseară. yet [jet] I. adv. 1. încă, mai; în afară de aceasta; is he ~ alive? mai c viu?; never ~ couple căsnicie care nu merge; to come / to pass under the ~ a se împăca cu jugul / încă niciodată; neither ~ şi încă mai puţin; not ~ încă nu; ~ more ba chiar mai mult, şi robia; a se resemna, a se supune. yoke block ['jouk bbk] s. (constr.) arbore de presare Ia excavator. mai mult; as ~ până acum; ~ again încă o data; ~ far fairer (chiar) mult mai frumos; ~ a moment încă o clipă; ~ times serves este încă timp; he has ~ much to say el arc încă yoke elm [~ elm] s. (bot.) carpen (Carpinus betulus). multe de spus. 2. (în prop, interog.) deja, să şi, chiar; have you done ~? acum eşti gata? yoke end ['jouk end] s. (auto) cap de furcă. ai şi terminat?; need you go ~? vrei să şi pleci? vrei chiar să pleci? 3. chiar, încă, şi; yokefellow [^fclou] s. 1. tovarăş; tovarăşă. 2. soţ; soţie. this question is more important ~ această chestiune este chiar mai importantă; he will yokel fjoukal] s. bădăran, mojic, ţărănoi. not accept help nor ~ advice nu va accepta nici ajutor, nici măcar un sfat. 4. până acum yoke line ['jouk lain] s. (mar.) troţă de eche rotundă. / astăzi, până în prezent; it is the largest specimen ~ found este cel mai mare specimen yoke mate [jouk meit] s.v. y o k e f e l l o w . găsit până azi. 5. totuşi, cu toate acestea; it is strange and ~ true este de necrezut şi yolk [jouk] s. 1. gălbenuş (de ou). 2. (text.) usucul lânii. 3. (fig.) miez, esenţă. totuşi adevărat. II. conj. 1. dar; totuşi; he is a good ~ lazy boy c un băiat bun dar leneş. yolk bag [~ basg] s. biol. membrana care înveleşte gălbenuşul. 2. ~ that (înv.) deşi, cu toate că. yolk sac [~ ssec] s. v. y o l k b a g . yon [jan] (înv., dial., poetic) I. adj. acel; acea; acei; acele. II.pron. acela; aceea; aceia; yeti ['jetij s. yeti, om al zăpezilor. 1 acelea. III. adv. acolo, colo, de acolo. yew [ju:] s. (boţ.) tisă (Taxus baceata). 2 yond [pnd] (înv., dial., poetic) I. adj., adv. v. y o n (I, III). II. prep. pe lângă; dc-a yew s. ulcior (cu toarte de susţinere). lungul (cu gen.). yew-tree f~ tri:] s.v. y e w 1 . yonder [jondor] v. y o n . ye-ye ['jc'je] s. (fam.) 1. tineresc. 2. la moda. 3. modern, de avangardă. yonks [jarjks] s. (fam.) perioadă foarte lungă; I haven't seen him for ~ nu l-am văzut Y-fronts ['waifrwnts] ş. pl. chiloţi bărbăteşti. y-gun ['waigAn] s. (mar., mii.) tun naval cu două braţe (folosit în primul război mondial). de-o veşnicie. yoo-hoo [ju:hu:] interj, (amer.) hei! hei! yid [jid] s. (peior., termen ofensator) evreu. yore [jo:r] adv. (înv.) altădată, odinioară; (folosit si azi) in times / days of ~în vremea Yiddish ['jidi/J I. s. (lingv.) (limba) idiş. II. adj. idiş. r de altădată / de demult. yiddischer [-9 ] (amer. sl.) evreu. Yorkish ['jo:ki/] adj. 1. din York. 2. (ist.) din Casa de York. yield [ji:ld] I. vb. A- tr. 1. a aduce, a da, a produce (venit, fructe etc.); (ec.) a livra; Yorkist ['jo:kist] s. (ist.) partizan al Casei de York / al Rozei Albe. to ~ a profit a aduce profit. 2. a ceda, a renunţa la; to ~ a point a ceda un punct (într-o Yorkshire [ja:k/3r] adj. 1. din Yorkshire. 2. şiret; to come / to put ~over smb. a înşela discuţie). 3. a da, a oferi, a prezenta; to ~ assistance a da ajutor; a degaja, a exala, a scoate (miros etc.). 4. a îngădui, a permite; a admite; to ~ smth. to be done a permite să se / a păcăli pe cineva; ~ compliment dar fără valoare; (sl.) I'll do when I come into my facă ceva. 5. (şi to ~ up) a renunţa la. 6. (şi to ~ up) a-şi da (sufletul, viaţa etc.). 7. to ~ ~ estates o voi face când voi avea timp şi bani. Yorkshire man [~ 'mam] s. 1. locuitor din Yorkshire. 2. pişicher, vulpoi. to a înmâna, a preda (cu dat.). 8. a slobozi, a da drumul la (sau cu dat.) to ~ the hand a da frâu liber cailor. 9. a înapoia, a restitui, a da înapoi. 10. (înv.) a recompensa, a răsplăti; Yoruba ['jarabs] s. 1. etnia yoruba. 2. (lingv.) (limba) yoruba. God ~ you Dumnezeu să-ţi răsplătească. B. refl. 1. a se preda. 2. to ~ oneself to a se you [forma tare ju(:); forma slabă p] pron. A. pers. 1. (nom.) tu; dumneata, mata; deda (cu dat.); a se dedica (cu dat.), a fi absorbit de. C. intr. 1. a produce; this land ~s voi;dv.;~and I tu şieu, tu şi cu mine; ~there! tu (ăla) de colo! ~don't say so! ci taci! poorly această ţarină produce puţin; it ~s well produce mult. 2. a se da, a se supune, ci lasă-mă! nu mai spune! (şl.) ~'re another! şi tu la fel (eşti mincinos etc.); parcă tu a se preda; his courage never ~s nu-şi pierde niciodată curajul. 3. (fig.) (to) a ceda (la, eşti altfel? 2. (dat.) ţie, îţi, ţi, -ţi; dumitale; matale, vouă, vă, vi, dv.; he gave ~ the book cu dat.), a consimţi (la); a se îndupleca; I ~ to it consimt; fie; bine; to ~ to temptation el ţi-a dat cartea. 3. (ac.) pe tine, te; pe dumneata; pe mata; pe voi, vă; pe dv.; who sent a ceda ispitei; to ~ to the times a se supune vremurilor; to force to ~ a constrânge la ~ here? cine v-a trimis aici? B. rejl. (înv. — azi, yourself şi yourselves) te; vă; sit ~ supunere. 4. to ~ to a) a asculta de: to ~ to a suggestion a a asculta de o sugestie; b) (amer.) down! aşază-te! stai jos! C. generic omul; nimeni etc. (de cele mai multe ori nu se traduce, a ceda trecerea, a acorda prioritate. II. s. 1. recoltă, seceriş, cules; the ~ of the clip fiind implicat în verbul românesc); ~ never can tell nu se ştie niciodată, nu poţi să ştii recoltarea lânei oilor prin tuns; the ~ of the straw culesul paielor. 2. cantitate de produse, niciodată. volum al producţiei. 3. productivitate, randament. 4. (ec.) eficienţă; beneficiu; grad de young [JArj] I. adj. 1. tânăr; mie; (rar) june; he is ~ for his age arată tânăr pentru vârsta valorificare. lui; a ~man un tânăr; ~ lady domnişoară; (fam.) ~Mr, Ray domnul Ray junior; to look ~ a arăta tânăr; ~ people tineret, tineri; to grow ~ again a întineri; ~est born mezin. yield curve ['ji:ld ks:v] s. (te/m.) curbă de productivitate / debit / randament. yielding ['ji:ldin] X.adj. 1. care cedează; elastic, flexibil; moale; (as) ~as a wax moale 2. mic; the ~ones cei miei, copiii. 3. novice, neştiutor, neexperimentat; ~in life începător; ca ceara. 2. (fig.) docil, maleabil. 3. productiv; mănos, rodnic. II. s. 1. (constr.) contracţie. to be ~ in a fi novice în. 4. devreme; the night is ~ încă nu este târziu. -0- my ~ man iubitul meu; my ~ woman iubita mea; ~ blood a) tinereţe înfloritoare; b) tânăr monden. 2. elasticitate, malcabilitate. 3. formare (a cristalelor). II. s. pl. 1. tineret; a tale for the ~ o poveste pentru tineret. 2. pui; to be with ~ a avea yelding seat [~ 'si:t] s. (tehn.) reazem, punct de sprijin. yield limit ['ji:ld .limit] s. (metal.) limita convenţională a fluidităţii metalelor; limită pui. youngberry ['JArjberi] s. (bot.) specie de mur american. elastică. Young England [~ 'inglsnd] s. (ist.) Tânăra Anglie (grupare conservatoare în jurul yield mix |'ji:ld miks] s. (ec) ansamblul elementelor care afectează randamentul unei lui Disraeli; 1S43-1845). activităţi.



 younger



younger ['JAngo'l I. adj. camp, tie la y o u n g . II. s. om mai tânăr; his ~s cei mai tineri ca el. Young Ireland ['JArjg-'aialondj s. (ist.) Tânăra Irlandă (partid radical al separatiştilor irlandezi, 1842-1848). youngish ['j/\m7] adj. tinerel. youngling ['JArjlirj] s. (înv., poetic) 1. tânăr, tânără. 2. animal sau plantă tânără. 3. începător. young plant [JArj 'pla:nt] s. (bot.) puiet. youngster ['JArjsto'] s. 1. băieţandru, flăcăiandru, tânăr, june. 2. (ironic) ţângău, tinerel. younker ]'JAnkor] s. 1. (înv., fam.) adolescent, domnişor. 2. (în Germania) iunker. your [jo:, ju3 r , js r ] adj.pos. tău; ta,tăi; tale; dumitale; matale; vostru; voastră; voştri; voastre; dv.; at ~ home la d-ta acasă. you're [ju3r] (fam.) prese, din y o u a r e; ~ on it (amer. si.) ne-am înţeles, suntem de acord. yours [jo:z, juoz, ja:z] pron. pos. al tău; a ta; ai tăi; ale tale; al, a, ai sau ale dumitale sau matale; al vostru; a voastră; ai voştri; ale voastre; al, a, ai sau ale dv.; this book is ~ această carte este a ta; I saw a friend of ~ am văzut un prieten de-al tău; you and ~ tu şi (cu) ai tăi; ~ truly al dv. sincer; ~! în sănătatea dumitale! (fam.) ~of the 7th scrisoarea dv. din 7; (fam.) what's ~? ce vrei să bei? d-ta ce iei? yourself ['joiself, juo-, p:-] pron. A. refl. te; vă, have you hurt ~? te-ai rănit? B. de întărire însuţi; însăţi; înşivă; singur; singură; do it ~! fă-o (dumneata) singur! you told me so ~ dumneata sau tu însuţi mi-ai spus aşa; you are not quite ~ nu eşti în apele talc. C. pers. tu; dumneata; mata; dv.; (si.) how's ~? cum te (mai) simţi? yourselves [jai'selvz, jus:-, ja:-] pl.de la y o u r s e 1 f; pron A. refl. vă; do you consider ~ wronged? vă consideraţi / socotiţi nedreptăţiţi? B. înşivă; singuri; did you see him ~? l-aţi văzut cu ochii voştri? l-aţi văzut chiar voi? l-aţi văzut voi înşivă? yous(e) [ju:z, jaz] pron. (neliterar) voi. ' youth [ju:6], pl. youths [ju:oz] s. 1. tinereţe; adolescenţă; the fountain of ~ izvorul tinereţii; the heat of ~entuziasul tinereţii. 2. tânăr; adolescent; (rar) june; an Arcadian ~ un prost, un mărginit. 3. tineret, tinerime. youthful [ju:0full adj. 1. tânăr, de tinereţe, tineresc. 2. sprinten, vioi. 3. necopt, imatur. youthfulness [-nis] s. tinereţe; avânt tineresc. youth hostel ['ju:6 tatăl] s. cămin / cabană pentru tineri în vacanţă. youthless [-lis] aay. fără tinereţe, lipsit de tinereţe. youth-quake ]'ju:8ikwcik] s. impactul idealurilor şi al gusturilor tineretului asupra societăţii. you?ve [ju(:)v, juv, jov] (fain.) v. y o u h a v e .



1054



yow [jau] biter/', au! aoleo! yowl fjaul] I. vb. intr. a urla, a ţipa, a striga. II. s. urlet; urlete. yo-yo ['joujou] I. s. 1. tip de jucărie. 2. (amer.) nătăfleţ, prostănac. II. vb. intr. 1. a-şi schimba poziţia. 2. a şovăi, a ezita. yperite ['i:psrait] s. (chim.) iperită. Y-piece ['waipi:s] s. piesă în formă de furcă / de Y. y-plate ['waipleit] s. (tel.) placă de deviere / de flexiune verticală. Y-shaped ['wai/eipt] adj. în formă de furcă / de Y. ' Y-system ['wai.sistim] s. (electr.) montaj / conexiune / grupare în stea; sistem trifazat / trifazic, reţea trifazată / trifazică. ytterbium [i'taibjani, -bism] s. (chim.) yterbiu. yttrium ['itriom] s. (chim.) ytriu. Yucatec [ju:ks'tek] I. adj. din sau de Yucatan. II. s. 1. locuitor din Yucatan. 2. (lingv.) yucatec(a), (limba) maya. Yucatecan [iju:ka'tek9n] adj. v. Y u c a t e c . yucca ['JAko] s. (bot.) yucca (Yucca filamentosa). yuck ]'JAk] inter, (fam.) pfui! yucky ['JAki] adj. (fam. peior.) neplăcut, dezgustător, respingător. yuddle-yuddle ['JAdl'JAdl] biter/', gâl-gâl. yuft [juft] s. toval, iuft. Yugoslav ['ju:goi/slu:v[ I. s. 1. iugoslav. 2. (lingv.) (limba) iugoslavă. II. aay'. iugoslav. Yugoslavian [iju:gou'sla:vi3n] I. s. v. Y u g o s l a v (1). II. adj. v. Y u g o s l a v (II). ' Yugoslavic [.ju:gon'sla:vik, -'stevik] aay. v. Y u g o s l a v (II). Yule [ju:l] s. Crăciun; sărbătorile Crăciunului. Yule block [~ btak] s. v. Y u l e l o g . Yule clog [~ kbg] s. v. Y u l e l o g . Yule Day [~ dei] s. (scof.) Crăciun. Yule log [~ bg] s. buştean care se arde în ajunai Crăciunului. Yule tide [~ taidj s. sărbătorile Crăciunului. yummy ['JAiui] ady. (amer.) delicios, savuros. yum-yum ['JAm'jAin] intery. (în limbajul copiilor) mm! grozav! ce gustos etc..' yup [JAp] intery. (amer.) da! yuppie ['JApi] s. tânăr specialist bine plătit, care lucrează în mediul urban. yuppy ]'JApi] s. v. y u p p i e. yurt ['just] s. iurtă.



 Z, 2 [zed, amer. zi:], pl. Zs, Z's [zcdz, amer. zi:z] s. 1. Z, z. ultima, a 26-a literă a alfabetului englez. 2. (mat.) z, a treia necunoscută. zabaglione [tZa:b3l'jouni(0] s. (ital. gastr.) cremă din gălbenuş de ou, zahăr şi vin de Marsala. zag [za;g] I. vb. intr. a se mişca în zigzag. II. s. linie (componentă) a unui zigzag. Zairean [zai'iarian] I. adj. zairez, din Zair. II. S. locuitor din Zair, zairez. zam [za;m] s. (»niv. si.) examen. Zambian ['zxrnbiân, -jsn] I. adj. din Zambia, zambian. II. s. locuitor din Zambia, zambian. zany ['zcini] I. s. 1. măscărici, bufon. 2. (fig.) găgăuţă, nătăfleţ; zănatic; caraghios. II. adj. comic, caraghios; buf; grotesc. Zanzibari [■zaenzi'ba:ri] I. adj. din Zanzibar. II. s. locuitor din Zanzibar, zanzibarcz. zap [z<-ep] s. 1.1. (amer.fam.) asasin, criminal. 2. (fam.) energie, vigoare. II. vb. (fam.) A. tr. 1. a nimici; a ucide, a lichida. 2. a pune în mişcare cu viteză. 3. (infor.) a şterge (o informaţie, la calculator). B. intr. 1. a se mişca repede / energic. 2. a butona, a schimba programul (la televizor). Zapotec ['zaspstck] s. (lingv.) (limba) zapotec. zappy ['zaspi] adj. (fam.) energic, vioi; atractiv. zaratite ['za:ratait] s. (citim.) zaratit. zare(e)ba, zariba [Z3'ri:b3] s. (arab.) palisadă, gard viu; gard de nuiele. z-Day ['zeddci] s. ziua decisivă / hotărâtoare. zeal [zi:l] s. 1. zel, ardoare, râvnă, entuziasm, pasiune, patimă; ~ without knowledge (is a runaway horse) zelul fără minte strică, mai mult zel decât minte este dăunător. 2. zel evlavios, evlavie, pietate. zealot ['zelst] s. zclator, adept fanatic; habotnic. zealotry [-ri] s. fanatism; habotnicie. zealous f'zelss] adj. zelos, plin de râvnă; not over ~ nu prea zelos; ~for nothing care nu se pasionează pentru nimic. zealously [-li] adv. zelos, cu râvnă, cu zel. zebec(k) ['zi:bck] s. v. x e b c c. zebra ['zkbra, 'zeb-] s. 1. (zool.) zebră (Equus zebra). 2. trecere pentru pietoni, zebră. zebra crossing [~ kmsirj] s. v. z e b r a (2). zebrine ['zirbrain, -brin] adj. de zebră. zebrula [V.khruta] s. (zool.) corcitură de iapă şi de mascul zebră. zebu ['zi:bu] s. (zool.) zebu (Bos iiidicus). zed [zcdj s. zct (denumirea literei z). zee [zi:] s. (amer.) zet (denumirea literei z). zein ]'zi:in] s. (bioch.) zeină. Zeitgeist [tsait.gaist] s. (germ.) spiritul vremii. zemstvo ['zcmstvouj s. (rns., înv.) zemstvă. zenana [zc'ncKna] s. (în India si Persia) zenana, odaia femeilor; harem. Zend-Avesta ['zends'vests] s. Zcnd-Avcsta. zenith ['zeniG, amer. 'zi:ni9[ s. 1. (astron.) zenit. 2. (fig.) culme, apogeu. zenithal [-si] adj. (astron.) zenital. zeolite ['zi(:)o«lait] s. (mineral.) zcolit. zephyr ['zefa'] s. 1. zefir. 2. (text.) zefir. zeppelin ['zepalin] s. zcppelin. zero [V.iarou] I. s. zero. II. vb. A. tr. a aduce la zero. B. intr. (amer. mil.) to ~ i n on a) (despre proiectile) a se îndrepta spre; a fi dirijat împotriva (cu gen.); b) a-şi îndrepta atenţia spre, a ţinti spre. zero hour [~ aU3r] s. ora H; punct critic, moment crucial. zero load [~ loud] s. (telm.) sarcină nulă. zero-rated [~-reitid[ adj. (ec.) care nu se taxează (în sistemul TVA). zero-zero weather [-'zisrou iwcoa] s. vizibilitate nulă. zero zone [~ zoun[ s. (astron.) fus zero.



zest [zest] s. 1. bucăţică de lămâie sau portocală. 2. zeamă de lămâie sau portocală. 3. (fig.) poantă, vorbă de duh; caracter picant, savoare. 4. (fig.) interes, participare; însufleţire, avânt. zestful ['zestful] adj. 1. plăcut; savuros, picant. 2. însufleţit, avântat, entuziast. zesty ['zesti] adj. (amer.) v. z e s t f u l . zeta ]'zi:t3, 'zeitaj s. zcta (literă în alfabetul grecesc). zeugma ['zjiv.gms] s. (ret.) zeugmă. Zeus [zju:s, amer. zu:s] s. (mitol.) Zeus. zibel(l)ine ['zibalain, -lin] s. zibelină. zibet ['zibit] s. (zool.) civetă (Viverra zibetha). zig [zig] vb. intr. I. to ~ and zag a merge în zigzag. II. s. 1. linie (componentă) a unui zigzag. 2. (fig.) schimbare bruscă (de atitudine). ziganka [zi'ga:rjko] s. ţigănească (muzică sau dans). zigzag ['zigzsegj I. s. zigzag. II. adj., adv. în zigzag. III. vb. intr. a se deplasa în zigzag. zilch [ziltj] s. (amer. si.) nimic, nulitate, zero. zillion ['zilian] s. (amer. fam.) număr infinit. zillionaire [s:r] s. (amer., fam.) multimilionar. Zimbabwean [zini'bu:bwi3n[ I. aay. din Zimbabwe, Zimbabwean. II. s. locuitor din Zimbabwe, Zimbabwean. zimology [/.ai'nnkxi3i] s. (biol.) (cn)zimologic. zinc [zink] I. s. zinc. II. vb. tr. past si part. trec. zincked [zinkt] a zinca. zincate ['zirjkcit] s. (chim.) zincat. zinc-blende l'zinkblcnd] s. (mineral.) sfalerit, blendă. zinc bloom ['zink blu:m] s. (mineral.) hidrozincit. zincic ['zirjkik] adj. care conţine zinc. zincify ['zinkifai] vb. tr. a zinca. zincite l'zinkait] s. (chim.) zincit. zinckenite ['zirjkanait] s- (mineral.) zinkenit. zincograph ['zinkagra:f, -graf] s. zincografie. zincographer [zirj'kografor] s. (poligr.) zincograf. zincographic(al) [izirjko'graefik(al] adj. (poligr.) zincografie. zincography [zirj'kografi] s. (poligr.) zincografie. zinc spar ['zink spa: r ] s. (mineral.) calamină. zinc white ['zirjk hwait] s. alb de zinc, ţincvais. zinfandel ['zinfondel] s. (amer.) 1. soi de struguri negri din California. 2. sort de vin roşu sec. zing [zirj] I. s. 1. (amer.) vigoare, energie, vitalitate. 2. şuierat, ţiuit. II. vb. A. intr. 1. a şuiera, a tini. 2. (despre vehicule etc.) a se deplasa cu marc viteză. B. tr. a critica; a satiriza. zingy ['zirji] adj. (amer.) atrăgător, atractiv; şic. zinky ['zinkij adj. v. z i n c i c . zinnia ['zinp] s. (bot.) cârciumăreasă (Zinnia elegans). Zionism ['zaianizsm] s. sionism. Zionist ['zaisnist] s., adj. sionist. Zionite ['zaianait] s. sionist. Zionward ['zaionwadj adv. 1. (bibi.) spre Sion. 2. (fig.) spre ccr(uri). zip [zip] I. s. 1. şuierat (al glontelui etc.). 2. (fam.) energie, vioiciune. 3. fermoar. 4. (amer.) v. z i p c o d c. II. vb. A. tr. 1. a trage fermoarul; to ~ up a închide cu fermoar. 2. (amer.) a înviora; a acţiona energic. B. intr. 1. a se mişca repede, a se deplasa rapid. 2. a se închide cu fermoar. 3. (despre im glonte etc.) a şuiera, a zbura şuierând. zip code ['zip koud] s. (amer.) cod poştal. zip-fastener [~-fa:snar] s. fermoar. zip gun [~ gAnJ s. (amer., fam.) revolver primitiv (cu teava de plumb şi încărcătură de praf de puşca). zip-out lining ['zip'autilainin] s. căptuşeală detaşabilă (cu fermoar). zip-out topcoat [~'topkout] s. palton cu căptuşeală detaşabilă (prinsă în fermoar). zipper ['zips'"] s. fermoar.



 zippy



1056



zippy ['zipi] adj. (fam.) energic, activ, vioi, plin de vioiciune / energie I viaţă. zoometry [zow'omitri, -mat-] s. zoometrie. zircon ['zs:kan, -kan] s. (mineral.) zircon. zooming ['zu:mirj] s. (av.) şandelă. zirconia [iZ3:'kounja, -nia] s. (chim.) oxid de zirconiu. zoom lens ['zu:m lenz] s. (fot.) transfocator. zirconium ['z3:'kouni3m] s. (chim.) zirconiu. zoomorphic [izOHs'inaifik] adj. zoomorfic. zit [zit] s. (amer. si.) bubiţă, coş. zoomorphism [iZOu3'mo:fiz3m] s. zoomorfism. r r zither ['zi53 , 'zi8o ] s. (muz.) ţiteră. zoonosis [zou'onssis], pl. zoonoses [-si:z] s. (biol.) zconoză. zittern ['zitsin) s. (muz.) ţiteră. zoophagous [zou'ofsgss] adj. zoofag. zizz [ziz] s. (fam.) pui de somn; aţipire; father's having / taking a ~ after lunch tata zoophilic [izous'filik] adj. zoofil. trage un pui de somn după masă. zoophobia [.zous'foubjs, -bis] s. (psih.) zoofobic. zloty ['zb:ti] s. zlot (monedă poloneză). zoophytic [izous'fitik] adj. (bot.) zoofitic. zodiac ['zouidiak] s. 1, (aslron.) zodiac. 2. ciclu, succesiune ciclică. zoophyte ['zoiofait] s. zoofit. zodiacal [zow'daikal] adj. (astron.) zodiacal. zooplankton [izoto'plasnton] s. zooplancton. zodiacal light [~ 'lait] s. lumină zodiacală. zoosemiotics [izotrasc'miotiks] s. pl. (folosit ca sg.) zoosemiotică. zombie ['zombi] s. (amer.) 1. mort reanimat prin practici magice, zombi. 2. (fîg.) zoosperm ['zoiosp3:m] s. zoosperm. înoinâie, oin fără forţă şi iniţiativă. 3. (fig., cin.) actor de culoare. 4. cocteil pe bază de zoosporangium [>zo»3sp3'rand3i3m],pl. zoosporangia [~d3i3] s. (bot.) zoosporange. rom. 5. (fig.) monstru, dihanie. zoospore ['zousspa:] s. zoospor. zonal ['zounal] adj. zonal, împărţit în zone. zootechnic(al) [izons'teknikfcl)] adj. zootehnie. zonary ['zounari] adj. v. z o n a l . zootomy [zon'otsmi] s. zootomie. zonate l'zouncit] adj. dispus în zone; marcat prin zone. zoot suit ['zu:t sju:t] s. (amer.) costum al bulevardiştilor (sacou larg, vestă ţipătoare, zonation [zou'nci/an] s. zonare. zone [zoun] I. s. 1. (geogr. etc.) zonă. 2. (poetic) cingătoare, brâu. II. vb. A. tr. pantaloni strânşi pe picior). zoot-suiter [sr] s. (amer.) bulevardist, haimana de pe bulevarde. 1. a împărţi în zone. 2. to ~as / for a da un scop precis (imei suprafefe într-un oraş etc.), a stabili destinaţia (unei zone). B. intr. a fi împărţit în zone. zoster ['zost3r] s. (med.) zona zoster. zoning ['zouniij] s. stabilirea zonelor în planificarea unui oraş. Zouave [zu:'a:v, zwa:v] s. zuav. zonk [zorjk] vb. A. tr. a ului, a buimăci. B. intr. to ~ out a-şi pierde cunoştinţa (din zounds [zaundz] inter/, la naiba! drăcia dracului! cauza alcoolului sau a stupefiantelor). zucchini [zu:'ki:ni] sg. si pl., s. (amer.) specie de dovlecel (Cucurbita pepo oblonga). zonked [znrjkt] adj. (si.) 1. drogat. 2. beat, pilit, afumat. 3. stors, sleit, sfârşit,extenuat. Zulu ['zu:lu:[ adj., s. 1. zulus. 2. (lingv.) (limba) zulu. zonule ['zonju:l| s. zonă / fâşie mică; bandă / panglică mică. zwitterion ['tsvitar.aisn] s. (fiz.) ion dipolar. zoo [zu:] s. (fam.) grădina zoologică. zygapophysis [.zaiga'pofisis], pl. zygapophyses [-si:z] s. (anat.) apofiză zigomatică. zoochemistry [.zona'kemistri] s.zoochimie. zygoma [zai'gounwl.pl. zygomata [-ta] s. (anat.) zigomâ. r zoogeographer [iZouo«d3i'ogr3fo ] s. zoogeograf. zygomatic arch [.zaigon'mastik 'a:t/] (aiuit.) arcadă zigomatică. zoogeographical [îZouoHxrjis'grafik] adj. zoogeografic. zygomatic [izaigou'mxtik] adj. (med., zool.) zigomatic. zoogeography [rZououd3i'ogr3fii s. zoogeografie. zygomorphic [izaigo«'mo:fik] adj. (bot., zool.) zigomorf, cu simetrie bilaterală. zoography [zou'ografi] s. zoografie. zygophyte ['zaigoufait] s. (bot.) zigofită. zoolater [zou'olata'J s. zoolatru. zygosis [zai'gousis] s. (biol.) zigoză. zoolatrous [zou'Dlstras] adj. zoolatru. zygote l'zaigout] s. (biol.) zigot. zoolatry [zon'obtri] s. zoolatrie. zygotene ['zaigstim] s. (biol.) zigoten. zoolite ['zoiolait] s. zoolit. zymase ['zaimeis] s. (biol.) zimază. zoologic(al) [rzo«3'lod3ik(al)] adj. zoologic. zymogen [rzaini3d3en] s. (biol.) zimogen, proenzimă. zoological garden [~ 'ga;dn] s. grădină zoologică. zymogenesis [izaini3'd3enisis] s. zimogeneză. zoologist [zoit'okxtystj s. zoolog. zymology [zai'mol3d3i] s. zimologie. : zoology [zoft'3l3d3i] s. zoologie. zymosis [zai'mousis] s. 1. (chim.) femicntaţie. 2. (med.) boală epidemică. zoom [zu:m] I. vb. intr. 1. a zumzăi, a bâzâi. 2. a trece în trombă, cu zgomot. 3. (fam.) zymotic [zai'motik] s. 1. (chim.) zimotic, de fermentaţie. 2. (med.) epidemic, infecţios. a creşte rapid, vertiginos (si ~ up). II. s. 1. s. zumzăit, bâzâit. 2. ascensiune bruscă. zymurgy ['zaini3:d3i] s. zimotehnic. 3. creştere rapidă.



 1



ANEXE



 I. Antroponime (prenume)



A Aaron (m) ['esran, 'asjran] Abbe(y), Abbie, Abby ['asbij (f) (dim. de la Abigail) Abbot(t) (m) ['a=bat] Abel ['eibsl] Cm) Abigail f'aebsgeil] (f) Abner (m) ['aebnar] Abraham ['eibrehaem, -ham] (m) Absalom ['aebsabm] (m) Ada ['eida] CO Adam fasdam] (m) Adela ['aedib, a'deb] (0 Adelaide ['asdaleid, -dil-] (0 Adeline ['aedili:n, -dal-,-lain] (f) Adlai, Adley ['aedli, -lei, -lai] (m) Adolphus [a'dolfas] (m) Adrian (m) ['eidrbn] Agatha ['«gaGs] (0 Aggie (0 [tegi] (dim. de la Agatha sau de la Agnes) ['aegnis] Agnes (f) Aida [ai'i:da, a:'i:-] (0 Aileen ['eili:n, amer. -'-, irl. ai'l-] (f) ['eimi] Aimee (0 Al [ael] (m) (dim. de la Albert sau de la Alfred) Al(l)an (m) fasten] Alastair (m) ['astestar, -istear] Alastor (m) [3'lesto:r, amer. 'asbst3r] Albert t'aelba(:)t] (m) Albertina [.aelbai'tiina] (0 Aldous ['o(:)kbs, 'ael-] Cm) ['aelifc] Alec(k) (m) (dim. de la Alexander) ['asliks] Alex (m,f) (dim. de la Alexander sau de la Alexandra) Alexa [a'leksa] CO (dim. de la Alexandra) Alexander [i3slig'za:nd3r, -leg-, amer. -'zasn] (m) [.aelig'za:ndr3, amer. -'zasn- ] Alexandra (0 Alexis [a'leksis] (m) [asl'fonzou, -sou] Alfonso (m) ['aslfrid, amer. -fred] Alfred (m) Alfreda [asl'friids] (0 Algernon ['as^ansn] (m) Alice ['aslis] (0 Alick ['aelik] (m) (dim. de la Alexander)



Aline [as'li:n,'--, a'l-, ei'l-] (dim. de la Adeline) Al(l)ison ['aelisn, amer. -san] (dim. de la Alice) Alistair, Alister ['aslist3r] Aliza [a'laiza] Alia t'aete] (dim. de la Alexandra) Allan ['aeten] Allen ['aelin, amer. 'asten] Alma ['aelma] Alonso, Alonzo [a'bnzou] Alphonso [ael'fonzou, -sou] Alston ['o(:)lstan] Alton ['o(:)ltpn] Alvis ['aelvis] Alwin, Alwyn f'aslwin] Amabel fasmabel] Amalia [a'meiljs, amer. si taema'liis] Amanda [a'masnds] Amber ['aemb3r] Ambrose ['aembrouz, -ous] Amelia [3'mi:lj3, -lis] Amity f'asmiti] Amos ['eimos, -mas] Amy ['eimi] Andie, Andy ['aendi] Andrew ['aendru:] Aneurin [a'nabrin, în velsă a'neirin] Angel(l) ['eind3al] Angela ['asnd33b, -d3i-] Angie (dim. de la Angel) ['asnd3i] Angus f'aengas] Anita (dim. de la Anna) [a'ni:ts] Ann(e) [aen] Anna f'asns] Annabella [laens'bete] Annie ['aeni] (dim. de la Ann(a) sau Anne) Anselm ['aenselm] Anthony ['asntani, -6sni] Antonia [asn'tounja, -nb] Antony ['asntani, -9ani] [iBsrs'beb] Arabel(l)a Archibald ['a:t/ib3ld, bo:ld] Archie, Archy ['a:t/i] (dim. de la Archibald) Ardeen, Ardene [a:'di:n] Ardin ['a:dan] Ardis f'a:dis]



(0 (0 (m)



(0 (0 (m) (m)



(0 (m) (m) (m) (m) (m)



Cm) (0 (0 (0 (0 (m)



(0 (0 (m)



(0 (m,f) (m) (m) (m,f)



(0 (m,f) (m)



(0 (0 (0 CO (0 Cm) (m)



(0 (m)



(0 (m) (m)



(0 (m)



(0



 1060



Arnold Arthur Artie, Arty (dim. de la Arthur) Ashley Aubrey Audie (dim. de la Audrey) Audrey Augusta Augustus Ava



[ra:nald] ['a:9ar] ['a:ti] t'ae/li] ['o:bri] ['o:di] [ro:dri] [o:'gASte] [o:'gAStas] ['a:va, amer. 'eiva]



(m) (m) (m) (m,f) (m)



(0 (f) (f) (m) (f)



B Baldwin ['bo:ldwin] (m) ['baibare] Barbara (0 ['ba:ni] Barney (m) (dim. de la Bernard) Barret(t) (m) ['basrit] Barrie, Barry (m) ['bseri] [ba:'9olamju:,ba'8-] Bartholomew (m) Bârtlett ['ba:tlit] (m) (dim. de la Bartholomew) Basil ['baszl, -zil] - (m) Bathilda [ba'9ilda] (f) ['biatris] Beatrice (f) ['biatriks] Beatrix (0 fbiibid)] Bebe (f) Becky ['beki] ® (dim. de la Rebecca) [bi'linda, be-, ba] Belinda (f) [bel] Bell(e) (f) Bella F'bela] "(f)". Ben (m) [ben] (dim. de la Benjamin) ['benidikt] Benedict (m) (m) ['benjamin, -man] Benjamin Bennie ['beni] (m,f) Benny ['beni] (f) Bernard (m) ['ba:nad, amer şi ba:'na:d] Bernice [ba:'nis, 'ba:nis] (m,f) ['ba:ni] Bernie (m) [ba:t] Bert (m) (dim. de la Albert, Bertram, Herbert, Hubert sau Robert) ['ba:9a] Bertha (f) (m) ['ba:tsn] Berton (dim. de la Bertram) (m) Bertram ['ba:tram] Bertrand (m) ['ba:trand] Beryl ['beril] (f) Bess [bes] (f) (dim. de la Elizabeth) f'besi] Bessie (f) (dim. de la Elizabeth) ['betsi] Betsy (f) (dim. de la Elizabeth) [bet] Bett (f) (dim. de la Elizabeth)



Betta ['bets] (dim. de la Elizabeth) Bette, Betty f'beti] (dim. de la Elizabeth) Bettina [be'tiins] ['bju:b] Beulah ['bevali] Beverly Bill (dim. de la William) [bil] ['bili] Billie, Billy(e) (dim. de la William sau de la Beverly) Bing [bin] [bs:d] . Bird Blanchard ['bteenf/sd, -tja:d] Blanche ['bla:n/f, amer. 'bias-] Blithe, Blythe [blai6, blaie] Bob (dim. de la Robert) [bob] Bobbie, Bobby(e) ['bobi] (dim. de la Robert(a)) ['boni] Bonnie, Bonny [bra3d] Brad ['brsedli] Bradley ['braen(d)] Bran(d) (dim. de la Brandon) Brandon ['braendsn] Brenda f'brendo] ■■ Bret(t) [bret] Bretta ['brets] : Brewster ['bru:st3r] Brian, Bryan ['braion] Brice, Bryce ['brais] Bridcy, Bridie ['braidi] (dim. de la Bridget) Bridget ['brid3it] Bristo(w) ['bristou] Brittany ['britani] Bronson ['bronson] Bruce [bru:s] Bub [bAb] Bubba ['bAba] Bud(d) [bAd] Buddie, Buddy ['bAdi] [ba:k] Burke ['ba'.tsn] Burton f'bASta1"] Buster [but/] Butch



Cade Cadence Calandra Calantha Caleb Calista Callie, Cally (dim. de la Caroline) Calliope Cam (dim. de la Camilla Camil(l)a



c



(0 (f) (f) (f) (m,f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) (f) (f) (m) (m.f) (f) / (m) (m) (m) (m) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) ' .(f) (m) (m) ■■



(m)



(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



[keid] ['keidans] [ka'tendra] [ka'laanGa] f'keilab] [ka'Iista] ['kaelij



(m) (f) (f) '(f) (m)



[ka'laiapi] [kasm] [ka'mila]



(f) (f)



■(f)



(f)



■(f)



 1061



Camil(l)e [ka'mi'l] Candace ['ksendis, -dasi, kaen'deisi] Candee, Candie, Candy ['kaendi] Caren ['kaeran] Carew [ka'ru:] Carey ['keari, 'kasri] {dim. de la Caroline sau de la Carew) Carin ['kasrin] Carl ['ka:l] Carla t'ka:b] Carlton ['ka:ltsn] Carlyle ['ka-lail] Carlyne ['ka:lin, -lain] Car(r)ol(l) ['kaerel] Carole ['kaeral] Caroline ['kaeralain, amer. -lin] Carrie ['kaeri] {dim. de la Caroline) Carry ['kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Carson ['ka:spn] Carter ['ka:ter] Cary ['keari, 'kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Caryl(l) [•kaeril] Case {dim. de la Casey) [keis] Casey ['keizi, -si] Cass [kaes] {dim. de la Cassius sau de la Cassandra) Cassandra [ka'sasndra] Cassie ['kaesi] Cassius ['kaesias] Caswell ['kasswal, 'kasz-] Catharine, Catherine ['kx6arin] Cathie t'kaeei] {dim. de la Catherine) [kas9'li:n] Cathleen Cathy ['kas9i] {dim. de la Catherine) Cecil ['sesl, -sil, 'sisl, amer. 'si:sal] Cecile [si'si:l] Cecilia [si'silja, sa's-, -lis] Cecily ['sisili, amer. 'sesali] Celeste [sa'lest] {dim. de la Celestine) Celestine ['selisitain, si'lestin, -'lestain] Celia {dim. de la Cecilia) ['si:lja] Charity ['t/aeriti] Charlee ['t/a:li:] Charleen [/a:'li:n] {dim. de la Caroline) Charlene [Ja:'li:n] {dim. de la Caroline) Charles [Va:lz] Charleton ['t/a:ltsn] Charley ['t/a:li] {dim. de la Charles)



(0 (0 (0 CO (m) (f.m)



(0 (m)



(0 (m) (m) (f) (m,f)



CO CO (0 (m,f) (m,f) (m) (m,f) (m,f)



(0 (m) (m,f)



(0 (m,f) (m) (m)



(0 (0 (0 (0 (m)



(0 (0 (0 (0 (f)



CO (0 (0 (0 (0 (m)



Cm) (m)



Charlie [ t/a:li] {dim. de la Charles) Charlotte [ '/a:bt] Charlye | ■tja-li:] Charlyne /a:'li(:)n] {dim. de la Caroline) Cheri(e) ( Teri] Cherry 't/eri] Cheryl 'Jerel] Cherylene ijera'li:n] Chesna 't/ezna, 't/es-] 't/estar] Chester Chet {dim. de la Chester) t/et] Chick t/ik] kris] Chris {dim. de la Christopher sau de la Christina, Christine) 'kristabel,-bal] Christabel kris'ti'na] Christina Christine 'kristi:n, kris'ti:n] 'kristafar] Christopher 'kristal] Chrystal t/Ak] Chuck {dim. de la Charles) 'sis/li, amer. 'sesali] Cicely {dim. de la Cecilia) ^'sidni] Cidney ^'sindi] Cindie, Cindy "'kleara, klas-] Clara ^'kleara.bel, 'klaer-] Clarabelle, Claribel ,'klE3r] Clare Clarence 'klaerens] Clarice 'klaeris] Clarinda kla'rinda] {dim. de la Clara) kla'risa] Clarissa kla:k] Clark kb:d] Claud(e) klei] Clay Clayton 'kleitan] Clea 'kli:a] Clem klem] {dim. de la Clement) Clement 'klemant] Clementine 'klemantain, -tin] Clemon 'kleman] {dim. de la Clement) ['kliou] Cleo ;kli:v] Cleve Cliff {dim. de la Clifford) klif] ['klifad] Clifford Clifton ;'kliftpn] Clint (dim. de la Clinton) klint] Clinton 'klintan] klaiv] Clive Clotilda klou'tilda] Clover 'klouvar] 'klouvis] Clovis Clyde ;klaid]



(m)



(0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 Cm) (m) (m,f) (m,f)



(0 (0 (0 (m)



(0 (m)



(0 (0 (0 (0 (0 (m,f)



Cm) (0 (0 (0 (m) (m) Cm) Cm)



(0 (m) (m)



(0 Cm) (m,f) (m) (m) (m,f) (m)



Cm) Cm) (m)



(0 (0 (m) (m)



 1062



Colby Colin Comfort Conan Connee, Connie Conrad Constance Constantine Conway Cookie, Cooky Cora Coralye Cordelia Cornell Cot (dim. de la Cotton) Cotton Courtney Craig Curt (dim. de la Curtis) Curtis Cuthbert Cynthia Cyrena Cyrene Cyril Cyrus



f'koulbi] ['kolin, kou-] ['kAinfat] ['kounan, 'ko-] ['koni] ['konrasd] ['konstans] ['konstantain, -ti:n] ['konwei] ['kuki] ['ko:ra, 'kou-] ['koure.liO), 'ko:-, -'-] [ko:'di:lja, -lis] [ko:'nel] [kot] f'koten] ['ko:tni, 'kourt-] [kreig] [ka:t] ['ka:tis] ['kASbst] ['sinGia, -Gja] [sai'ri:na] [sai'riini] ['siral, -ril] ['sairas, 'saiaras]



(in) (m) (f)



(m) ■■(0



(m) (f) (m) (m) (m,f) (f)



® (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m). (m) (m) ■■(f)



'(f) (f) (m) (m)



D Daffy Dag Dagna Dagn(e)y (dim. de la Dagna) Dagwood Dahlia Daisy Dale Dalian Dalyce Damon Dan (dim. de la Daniel) Dana Dandie, Dandy (dim. de la Andrew) Danclla (dim. de. la Daniela) Dandle (dim. de la Daniela) Danene Danford Dani Daniel Daniela Dann Danny (dim. de la Daniel) Daphne



f'daefi] [da:g, dasg] ['deegns] f'daegni]



(m,f) (m) '(f) (f)



['daegwud] ['daelja, 'dd:l-] ['deizi] [deil] ['daebn] ['daslis] ['deiman, -mon] [daen] (m) ['deina, canad. 'daena] ['daendi]



(m) (f) (f) (m,f) (m) '(f) (m)



(m,f) (m)



[da'nela]



(f):



[da'nel]



(f)



[dani:n] ['dasnfa:d] I'daeni] ['daenjal] [dse'njeto] [daen] ['daeni] L'dasfni]



(f) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) ■(f)



Darcy Daria Darice (diitu'de la Daria) Darius Darnell Darrell Daryl Dave ((///«. de la David) Davene Davey, Davie, Davy (dim. de la David) David Davida Davina Davis Dawn Dean(e) Deb (dim. de la Debora(h)) Debora(h) Debra (dim. de la Debora(h)) Dee Deems Del (dim. de la Delmore) Delano Delilah Delia (dim. de la Delia) Delma Delmar, Delmer Delmore Den (dim. de la Dennis) Den(n)is, Denys Denice Denise, Denyse Denny (dim. de la Dennis) Denton Derek Derek Deron Desirce Desma Desmond Dewey Dexter Dextra Dick (dim. de la Richard) Dickie, Dicky (dim. de la Richard) Dilys Dinah Dion (dim. de la Dionysus) Dion(n)e Dionysus Dir(c)k (dim. de la Derek)



'da:si] da'raia] da'ri:s] da'raias, 'daeri(:)as] 'da:nd,da:'nel] 'dasral] 'daeral] deiv] dei'viin] 'deivi]



(m) (f) "(f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) , (f) (m)



'deivid] da'vi:da] da'vi:na] 'deivis] do:n] di:n] deb]



(m) (f) (m) (f)



'debara] 'debra]



■(f)



(m) (f) ■(f).



(0



di:] di:mz] del] 'delarnou] di'laila] 'dela] "'delma] "'delmar, 'delma:rJ "delmour, -mo:r] den] 'denis] "da'ni:s] do'ni:s, de'n-, amer. şi -'ni:z] ?deni]



(m,f) (m) (m) (m) (f) '(f)



'dentan] 'derik] 'derik] ]'dersn] dei'ziarei, amer. ideza'rei] ^'dezrna] 'dezmand] 'dju(:)i] "'dekstar] 'dekstra] !dik] ■diki]



(m) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (m) (f) (in) (m)



■(f)



(m) (m) (m) (m) (f) (f) (m)



■'dilis] 'daina] 'daion, -an]



'(f) '(f) (m)



^dai'ouni] rdaia'nisias] da:k]



(f) (m) (m)



 Dixie Dixon Doane Doe Doll (dim. de la Dorothy) Doilie, Dolly Dominic(k) Dominique Don Donald Donna Donnie, Donny {dim. de la Donald) Dora Doran Doreen, Dorene Dorian Doris Dorothy Dorsey Dot (dim. de la Dorothy) Dottie, Dotty (dim. de la Dorothy) Doug (dim. de la Douglas) Douglas(s) Downey Drew Dru (dim. de la Drusilla) Drucilla, Drusilla Druella Duff Duffy Duke Dulc(i)e, Dulcy Duncan Dustin Dylan



[■diksi] t'diksan] [doun] [dou] [


CO (m) (m) (0 (0 CO (m) (0 (m,f) Cm)



(0 (m)



['do:ra, amer. 'dou-] ['do:ron, amer. 'dou-] [do:'ri:n, amer. dou-,'- -] ['do:rtan, amer. 'dou-] ['doris] ['dora9i] ['do: si] [dot] ['doti]



(f) Cm)



[dAg]



(m)



t'dAglos] ['dauni] [dru:] [dru:] ['dru:'sib] [dru:'eta] [dAf] ['dAfi] [dyu:k] fdAlsi] ['dArjksn, 'dAnk-] ['dAStin] ['ditan, în velşă 'dalan]



(m) (m) (m)



(0 (m)



(0 CO (m)



(0 (0



(0 (0 (0 (m)



Cm) (m) (0 Cm) (m) (m)



E ['3:6a] E(a)rtha Eadie, Eady [*i:di] Earl(e) [3:1] Earleen, E(a)rlene [o:'li:n] ['i:st3r] Easter Eaton [!i:tan] Eb (dim. de la Ebenezer) [eb] Ebenezer [.ebi'ni:z3 r , ebs-] Ebner ['ebn3r] Ed [ed] (dim. de la Edgar sau de la Edward) Ed(d)a [eda] Eddie, Eddy t'edi] Edeline ['ed9ili:n] Edgar ['edga r ] Edgard ['edga:d, -ga:d] Edie, Edyie ['i:di] (dim. de la Edith)



(0 (0 (m)



(0 (0 (m) Cm) (m) (m) (m)



(0 (m)



(0 (m) (m)



(0



Edith Edley Edmond, Edmund Edmonde Edna Ednie (dim. de la Edna) Edsel Edward Edwin Edwina Effie, Effy(e) Egbert Eileen (dim. de la Helen) Elaine (dim. de la Helen) Elda Elden Elder Eldo Eldred Eldridge Eleanor, Elinor Elena Eleonora Elfrida Elga Elgar Eli ['i:Iai] Elias Elis(s)a Eliza (dim. de la Elizabeth) Elizabeth Elkanah Ella Ellen Ellie, Ely Ellis Ellsworth EUy (dim. de la Ella) Ellyn (dim. de la Helen) Elmer Eloise, Eloyse Elrica EIroy Elsa (dim. de la Elizabeth) Elsie Elton Elvin Elvine Elvis Elwin, Elwyn Ely, Eli(e) Elyse Elysia Emanuel Emery Emilie, Emily



['i:di8] ['edli] ['edmsnd] ['edmsnd] ['edns] fedni] ['edsal] ['edwsd] ['edwin] [ed'wina] f'efi] ['egba(:)t] ['aili:n, amer. -'<•, ei'li:n] [i'lein] ['elds] f'ekten] ['eld3r] ['eldou] ['eldrid] ['eldrid3] ['elin3 r , -tan-] ['etano, s'leins] [ielta'no:r3, -ljs, -nou-] [el'fri:d3] ['elga] ['elg3 r , -ga: r ] (m) [i'latas,e'l-,-aeiass] [i'liss, -'li:-] [i'laizs] [i'lizsbsB] [el'kcnna, amer. -'kein-] ['eta] ['elin, 'etan] ['i:li] ['elis] ['elzwo:8] ['eli] ['elin] ['elmsl [.elou'i:z,'—] [el'rfcka] ['elroi] ['elso] ['elsi] ['eltan] ['elvin] [el'vhns] ['elvis] ['elwin] f'i:li] [i'li:s] [i'li/a] [i'meenjwal, e'm-, -njuel] ['emsri] ['emili, 'ems-l



(0 (m) (m)



(0 (0 (0 (m) (m) (m)



(0 (0 Cm)



(0 (0 (0 Cm) (m) (m) Cm) (m)



(0 CO (0 (0 (0 (m) (m)



(0 (0 (0 (0 (0 (0 (m) Cm) (m)



(0 (0 (m)



(0 (0 (m)



(0 (m,f) (m) (m)



(0 (m) (m) (m)



(0 (0 (m) Cm)



(0



 1064



Emlyn Emma Emmeline Emmet(t) Emory Enid Ennis Enoch Enola Enos Enrica Enrico Erasmus Erastus Eric, Erik Erica, Erika Erlynne Ermine Ernest Errol Erwin Esmc Esmond Estella Estelle Esther Ethel Ethelbert Ethclda (dim. de la Ethel) Ethelee Ethelene Ethelind Ethlyn Eugen Eugene Eugenia Eula (dim. de la Eulalia) Eulalia Eunice Eustace Eva Evan Evangeline Eve Eveleen Evelina Eveline Evelyn Everârd Ewell Ezra



Fab Fabia Fabian Fae^ Fay(e) Fairfax



[Tsali; -li:] ['emlin] Fairleigh, Fairley (m,f) ■(f) [fei6] ['ems] Faith ['emili(:)n] Fannie, Fanny [Tasni]. (f) ['emit] (m) Farleigh, Farley ffa:li] ['emari] (m) Farr [fa:'] ■(f) ffaeral] ['i:nid] Farrel(l) ['enis] (m) Fatima ['faîtima, 'fa:tima:] ['i:nok, -9k] (m) Faustina [fo:s'ti:na] [i'noula] Fayette [fei'et,'-] (f) ['i:nos] (m) Febe (dim. de la Phoebe) ['fi:bi] [en'ri:ka] Felda ['felda] (f) (m) [en'ri:kou] Felice [fa'li:s] (m) [i'raezmas, e'r-] Felicia [fi'lisia, fe'l-, -sja, -/ia, -/ja] (m) [i'raestas, e'r-] Felicity [fi'lisiti,fe-,fa-] (m) ferik] Felix [Titliks] ['erika] (f) Fenella [fi'nela] ['a:Iin] (f) ■ Feodor ['fi(:)oiKb:r] ['a:min] (m) Feodora [fi(:)ou'do:ra] ['a:nist] (m) Ferdinand ['fa:dinand, amer. 'fairdatnaend] feral] (m) Fergus [Taigas] ['a:win] (m) Ferguson ['fa:gassn] ['ezmi] (m,f) [Teris] Ferris ['ezmand] (m) Finley [Tinli] [e'stela, i's-] (f) [fin] Finn [e'stel, i's-] (f) Fiona [fi'ouna] ['estar, -6ar] (f) Fitzgerald [fits'd3erald] ['efcrf] i .(f) [fits'hju:] Fitzhugh ['e9alba:t] (m) Flo (dim. de la Florence) [flou] [i'Selda] (f) Flor(r)ie, Flor(r)y [•flo(:)ri] (f) [e9a'li:] ['fb:ra, amer. 'flou-1 Flora ['e8a,li:n] (f) Florence ['florans] ['eSalind] [flou'riina, fb:-] (0 Fiorina ['eeiin] (f) Florine [flou'rim, flo:-] [ju:d3en, -d3in, -d3an] (m) Floris ['flouris, flo(:)-] (m) ['ju:d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] Flossie ['flo(:)si] ['ju:'d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] (f) ['flauar] Flower ['ju:la] (f) Floy rfloil [ju(:)'leilja, -lis] ..(f) (dim. de la Floyd sau de la Florence) (f) ['ju:nis] Floyce [flois] (m) ['ju:stas, -tis] Floyd [floid] ['i:va] (f) For(r)est f'forist] (m) ['evan] ffoitfan. -tfu:n. -tju:n] Fortune (f) [i'va;nrf3ili(:)n, -lain] Fran [fraen] © (dim. de la Francis sau de la Frances) [i:v] ['i:vli:n, amer. 'evalim] (f) Frances ['framsis, amer. 'fnensis] [evi'liina] (f) ' Francie, Francy ['fra:nsi, amer.' rasn-] ['i:vlin, 'ev-, 'evili:n] (f) (dim. de la Frances) ['i:vlin, 'evalin] (f) ['fra:nsis,amer. 'frasn-] Francis ['evaraid] (m) Frank [fraerjk] (m) [ju(:)3l] Frankie, Franky ['frasnki] ['ezra] (m) (dim. de la Francis, Franklin sau de la Frances) Franklin [fraînklin] F Franz [frasnts] Fraser, Frazer [Treizar] [faeb] (m) Fred [Teibia] [fred] (f) Freda, Frieda [Teibjan, -bian] [Tri:da] (m) ■(f) Freddie, Freddy [Tredi] [fei] (dim. de la Frederic(k) sau de la Freda) [Tea-faeks] (m)



(m) (f) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) '(f) (f)



if) (f) (f) (m) 


(0 (f) (f) (f) (f) (ra,f) (f) (m) (m) (f) (m,f)



(0 (f) ■(in)



On) (m,f) (m) On) On) On)



0) (m,f)



 1065



Frederic(k) Freeman Fulton Fulvia



[Tredrik] ['fri:man] [Tulten] ['fAlvis, -J3, Tul-]



(m) (m) (m) (f)



G Gabby ['gasbi] (dim. de la Gabriel sau de la Gabriella) Gabriel ['geibrial] Gabriella [geibri'eb, gaeb-] Gaby ['gaebi] (dim. de la Gabriella) Gail, Gale, Gayle [geil] Galahad ['gaebhaad] Gait [go(:)lt] Gambi ['gasmbi] (dim. de la Gamble) Gamble ['gasmbal] Gardenia [ga:'di:nja nb] Gareth ['gasre8, -i' în velşă 'gare6] Garey, Gari, Gar(r)y ['geari,'gas-] ['ga:fi:ld] Garfield Garland ['ga:bnd] Garnet ['ga:nit] Garrett ['gaerat, -it] ['grxsan] Garson Garth [ga:9] ['gasvin] Gavin Gay [gei] Gelett (dim. de la Gilbert) [d3a'let] Gemma ['d3ems] Gen [d3en] (dim. de la Genevieve) Gene (dim. de la Eugene) [d3i:n] Genevieve ['d3ena'vi:v, 'd3enivi:v] Geno ['d3i:nou] Gentry ['d3entri] Geoffr(e)y ['d3efri] George [rd3a:d3] Georgette [d3o:'d3et] Georgia ['d3o:d3Ja, -d3ia] Georgiana [id3o:d3i'a:na] Georgina [d3o:'d3i:na] Gerald ['d3ersld] Geraldine ['d3ersldi:n, -dain] Gerard ['d3era:d, 'd3erad, d3e'ra:d] Gerd [ga:d] Gerda ['ga:da, 'gea-] Gerdie, Gerdye ['g3:di] (dim. de la Gerda) Gerri, Gerry [geri] (dim. de la Geraldine) Gert (dim. de la Gertrude) [ga:t] Gertie ['ga:ti] (dim. de la Gertrude) ['ga:tru:d] Gertrude Gibby (dim. de la Gilbert) ['gibi] Gibson ['gibsan]



(m,f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (f)



(0 (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f) (f) (m) (m)



Gideon Gifford Gil (dim. de la Gilbert) Gilbert Gilda Gill



['gidian] ['gifad] [gil] ['gilbat] ['gilda] [d3il] [gil] ['gilit, -let, gi'let, amer. d3i'let] [Lilian, -ljan, 'gil-]



(m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f)



Gillet(t) Gillian (dim. de la Juliana) Ginevra [d3i'nevra] (f) (dim. de la Guinevere) Ginger ['d3ind3ar] (f) (dim. de la Virginia sau de la Regina) Ginny ['d3ini] (f) (dim. de la Virginia sau de la Genevieve) Gisel(l)e [d3i'zel] (f) Gladwin ['glaedwin] (m) Gladys ['glasdis] (f) Glee [gli:] (f) Glen(n) [glen] (m, f) Glenda ['glenda] (f) Glenice, Glenis, Glenyss ['glenis] (f) Gloria ['gb:ria] (f) Gloriana [igb:ri'a:na, amer. .glouri'aena] (f) Gloriann [igb:ri'a;n, amer. iglou-] (f) Godfrey ['godfri] (m) Godwin ['godwin] (m) t'goulda] (f) Golda Goldwin ['gouldwin] (m) Gordon ['go:dn] (m) [greis] (f) Grace f'greidi] (m) Grady Graham ['greiam, 'gream] (m) Grayson ['greissn] (m) [gri:r] Greer Greg (dim. de la Gregory) [greg] (m) Gregory ['gregari] (m) ['gri:t, 'gre-, 'grei-] (f) Greta Gretchen ['gretjan] (f) ['grifin] (m) Griffin ['grifiG] (m) Griffith [gri'zelda, -'sel-] (f) Griselda Guenevere f'gwenaivi:r] (f) Guinevere ['gwinivia, 'gin-] (f) (m) Gus (dim. de la Augustus) [gAs] ['gAsi] (f) Gussie, Gussy (dim. de la Augusta) ['gASta] (f) Gusta (dim. de la Augusta) Gustavus [gus'ta:vas, gAs-, (m) amer. gA'steivas] Guthrie ['gAâri] (m) Gwen [gwen] (f) (dim. de la Gwendolen) ['gwenda] (f) Gwenda (dim. de la Gwendolen) (f) Gwendolen, Gwendolin, f'gwendalin] Gwendolyn



 1066



H Hadley [■haedli] ['heigar] Hagar Haidee [hai'di:, amer. 'heidi] [hael] Hal (dim. de la Harold) Hall [ho:l] Halli(e), Hally ['haeli] Hanley fhaenli] Hannah ['hasna] Harold ['hasrald] ['ha:par] Harper ['hasriat] Harriet Harry [liasri] (dim. de la Harold sau de la Henry) ['ha:tli] Hartley ['ha:vi] Harvey [■haetfi:ld] Hatfield ['hasSawei] Hathaway ['hasti] Hattie, Hatty (dim. de la Harriet) ['haevlok, -lak] Havelo(c)k ['haevila, amer. 'haevala:] Havilah Haywood ['heiwud] ['heizal] Hazel Hed(d)ie, Hedy ['hedi] [ha'lein] Helaine (dim. de la Helen) ['helda] Helda ['helin] Helen ['helga] Helga Helyne (dim. de la Helen) [ha'li:n, 'helin] [ihenri'eta] Henrietta ['henri] Henry ['hertzii] Hensley ['ha:bat] Herbert [ha:'maiani] Hermione ['hespar] Hesper Hester (dim. de la Esther) ['hestar] Hettie, Hetty f'heti] (dim. de la Hester) ['hju(:)it] Hewett ['hilari] Hil(l)ary ['hilda] Hilda ['hildaga:d] Hildegard(e) ['houba:t] Hobart [hod3] Hodge ['onar] Honor [hou'noura, Jno:ra] Honora ['hores,-ris] Horace [ho'rei/iou, ha-] Horatio ['hauad] Howard ['haual] Howell ['haui] Howie (dim. de la Howard) f'hju:bat] Hubert Huey (dim. de la Hugh) ['hju:i] [hju:] Hugh



(m,f) (f) (f) (m) (m) .-(f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)



(m) (f) (f) (f) (f) .(f) (f)



Hugo Humbert Hume Humphr(e)y Hunter Hurd Hyde



['hju:gou] ['liAmba(:)t] [hju:m] ['hAmfri] ['hAntar] [ha:d] [haid]



I Ian [ian, 'i:an] ['ikabad] Ichabad ['aida] Ida [aik] Ike Ilisa (dim de la Elizabeth) [i'lisa] ['imoud3an, 'ima-, -d3en] Imogen faina] Ina ['aiara, amer. 'aira] Ira [ai'ri:ni, .aia'rini, 'aiariin] Irene ['aiaris] Iris ['a:ma] Irma [a:'mi:na] Irmina ['a:vin] Irvine ['a:vin] Irving ['a:win] Irwin ['aizak, -zik] Isaac ['izabel] Isabel [liza'bela] Isabella [ai'zaia, amer. ai'zeia] Isaiah ['izido:r, -doar, amer. -dour] Isidore ['aivsn] Ivan ['aivi] Ivy



■(f)-



(f) (m) (m) (m) (f) ■(f)



(f) (f) (m) (m) ■(f)



(f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



(m) (m) (f) (m) ■(f)



(f) .(f) (m,f) (f) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m) (f) "(f) (m) (m) (m) (f)



J Jack Jackson Jacky Jacob Jacqueline



[d3aek] ['d3aekssn] ['d3aeki] ['d3eikab] ['d3askli:n,' 3 ae -. amer. 'd3askalin, -ili(:)n] Jake [d3eik] [d3eimz] James [d3asn] Jan (dim. de la John sau de la Janet) Jane [d3ein] Janet ['d3£enit] Janice, Janis, Janys ['d3asnis] (dim. de la Jane) ['d3eini] Janie, Jany(e) (dim. de la Jane) ['d3eisan] Jason ['d3aespar] Jasper [d3ei] Jay [rd3i:n] Jean [d3i'net, dy'-] Jeanette Jeff (dim. de la Jeffrey) [d3ef] ['d3efri] Jeffrey [d3i'maima d3a-] Jemima



(m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (f) ■(f)



(f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) (f)



 1067



['d3enifar] Jennifer (f) Jenny ['d3eni, 'd3i-] (f) ['d3eri] Jer(r)i, Jerrie (f) (dim. de la Geraldine) [rd3eri'mai3, -re-] Jeremiah (m) Jeremy ['d3erimi, -re-] (m) Jerome [d3a'roum, d3e-] (m) Jerry fdjeşri] Cm.*) (dim. de la Gerald, Gerard, Jeremiah, Jerome sau de la Geraldine) Jervis ['d3a:vis, 'd3a:-] (m) Jess [d3es] (m) Jesse ['d3esi] (m) Jessica ['d3esika] (f) Jessie ['d3esi] (f) (dim. de la Jessica sau de la Jesse) Jesus ['d3i:zss] (m) Jethro ['d3e9rou] Cm) Jill [d3il] (f) [d3im] Jim (m) Jimmie, Jimmy ['d3imi] (m,f) [d30u] Jo (m,f) (dim. de la Joseph sau de la Josephine) Jo(h)n [d3on] (m) Joan [d3oun] (f) Joann(e) [d30u'asn] (0 Jocelyn, Joselyn ['d30slin, amer. -S3-] (f) Jock [d3ok] (m) Joe (dim. de la Joseph) [d30u] Cm) Joel ['d30ual] (m) ['d30ui] Joey (m) (dim. de la Joe sau de la Joseph) Johnny (dim. de la John) ['d3oni] (m) Jolyon ['d3Dljan] (m) Jonathan ['d3on38an] Cm) Joseph ['d30uzif, -zsf] Cm) Josephine ['d30uzifi:n, -zsf-] (f) [d33is] Joyce (f,m) [d3Ad] Judd (m) [d3u:d] Jude (m) Judette (dim. de la Judith) [d3u:'det] (f) Judie, Judy f'd3u:di] (f) (dim. de la Judith) Judith ['d3u:die] (f) Julia ['d3u:lja, -lis] (f) Julian ['d3u:ljan, -bn] Cm) Juliana [id3u:li'a:n3, -'asna] (f) Juliet ['d3u:lJ3t, -ist, -jet] (f) June [d3u:n] (f) Justin ['d3Astin] (m)



K Kane Karl Kate (dim. de la Katherine) Katharine, Katherine Kathie (dim. de la Katherine)



[kein] [ka:l] [keit] ['kasSarin] ['kas9i]



(m) (m) (f) (f) (f)



Kathleen ['ka;eii:n, -'-] (dim. de la Katherine) Katie ['keiti] (dim. de la Katherine) [ki:n] Keen [ki:6] Keith ['keli] Kell(e)y Kelvin ['kelvin] [ken] Ken (dim. de la Kendall, Kenley sau de la Kenneth) ['kendal] Kendall Kenley ['kenli] Kennan ['kenan] ['kenie] Kenneth ['keni] Kennie, Kenn(e)y (dim. de la Kenneth) ['ksimit] Kermit ['keri] Kerry [kim] Kim Kimball ['kimbal] [ks:k] Kirk [kit] Kit (dim. de la Christopher sau de la Katherine) ['kiti] Kitty ['kanrasd] Konrad [kail] Kyle



(f) (f) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m,f)



(0 (m) Cm)



L Lacy t'leisi] ['ljena, 'lains] Lana Lance [la:ns, amer. tens] ['teri] Larry (dim. de la Laurence) Lassie f'tesi] Laura ['b:re] Laurence, Lawrence ['brens] Laurie ['b(:)ri] (dim. de la Laurence sau de la Laura) Lea [li:,'li:s] Leah [lis, 'li:3] Learoy ['li:roi, b'roi] Lee [li:] Leigh [li:] Leila ['li:b, 'leib] ['li:bnd] Leland Lennie, Lenny fleni] (dim. de la Leonard) [b:'no: r ,li-, -'noar] Lenore ['li(:)ou] Leo Leon ['li(:)3n, -on] ['lensd] Leonard ['li(:)3nid, -ounid] Leonid Leopold ['lbpould] [b'roi, 'li:roi] Leroy Lesley, Leslie ['Iezii, amer. 'Ies-] ['lest3r] Lester [li'ti/b, -Sp\ Letitia Lettice (dim. de la Letitia) ['letis]



(m) (f) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m,f) (m,f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (f)



 1068



Lettie, Letty [led] (f) (dim. de la Letitia) ['lu(:)is, 'lju(:)-] Lewis (m) Liberty ['Iibati] ■'(f) Lid(d)ie ['Mi] (f) (dim. de la Lydia) Lil(l)i,Lil(l)y ['lili] (f) ['lilbn, -ljan] Lildlian, Lilyan (f) Linda, Lynda f'linda] (f) Lindley (m) ['liiufli] ['lindsn] Lindon, Lyndon (m) ['linrfzi] Lindsay, Lindsey (m) ['laianal] Lionel (m) Lisa ['li:za, 'laiza, amer. 'li:sa] (f) (dim. de la Elizabeth) Livia ['livia, -vjs] (0 Liz (dim. de la Elizabeth) [liz] (f) Liza (dim. de la Elizabeth) ['laizs] (f) Lizzie, Lizzy ['lizi] (f) [lu(:)'elin] : Llewellyn (m) [bid] Lloyd (m) Lock(e) [bk] (m,f) Lockie, Locky [Toki] (m,f) (dim. de la Lock(e)) Lois f'louis] (f) Lola [loulo] (f) Lon (dim. de la Alonzo) [lon] (m) Lona ['louns] (f) Lorna ['b:na] (f) Lottie L'bti] (f) (dim. de la Charlotte) Lou [lu:] (m,f) (dim. de la Louis sau de la Louise) Louella [lu'eb] .(f) Louis ['lu(:)i, -is] (m) Louisa [lu(:)'i:z3] (f) Louise [lu(:)'i:z] (f) Lowry ['lauri] (m) (dim. de la Lawrence) Loy [bi] (f) Lucas ['lu:k3S, 'Iju:-] (m) Luci, Lucy ['lu:si] (f) Lucia ['lu:sjs, -sis, amer. 'lu:/a, -Jb] (f) Lucian ['lu:sjsn, -sisn, -Jjsn, (m) amer. 'lu:Jbn] ■(f) Lucretia . [lu(:)lkri:Jj3, Iju(:)-, -jb] Luke [lu:k, lju:k] (m) Lundy ['Undi] (m) [lu:p] Lupe (f) ['lu:99r] . Luther (m) Lydia ['lidia, -dj'3] (f) Lynn [lin] '(f)' (dim. de la Caroline)



M Mab Mabel Mac(k)



[masb] ['meibal] [mask]



(f) (f) (m)



Madeleine ['maedlin] Madge [msd3] (dim. de la Margaret) ['masdlin] Madlyn (dim. de la Magdalen) Mae, Mai, May [mei] Mag (dim. de la Margaret) [masgj Magdalen ['masgdalin] Maggie ['masgi] (dim. de la Margaret) Mahala [ma'heib] Mahalia [ma'heilja] Maisie f'meizi] (dim. de la Margaret) ['maslksm].'. MaIco(l)m Mamie (dim. de la Mary] ['meimi] Manl(e)y ['manli] Mannie, Manny ['masni] (dim. de la Emanuel) Manuel ['masnjual] Marcel(le) [ma:'sel] Marcella [ma:'seb] Marcus ['ma:kas] Margaret ['ma:garit] Margarita [.ma:g3'ri:t3] Margery, Marjorie ['ma:d33ri] Margot ['ma:gou] Maria [ma'rais, '-'rib] Marian ['msarbn,'masr-] Mariana [imssri'aena] , Marie ['ma:ri(:), nw'ri:] Marilyn, Marylyn ['masrilin, 'maera-] Marina [ma'rima] Marjorie [ma:d33ri] Mark [ma:k] Marlene ['ma:li:n, -'-]■ Marlon ['ma:bn] Martha ['ma:93] Martin ['ma: tin] Mary ['mesri] Maryann [imssri'asn] Marylou [rmeari'lu:] Mason ['meisan] Mat(h)ilda [ma'tildo] Matt [mast] (dim. de la Matthew) Matthew ['mas8ju:] Mattie, Matty ['masti] Maud [mo:d] (dim. de la Matilda) ['moris, amer. si mo:'ris] Maurice Mavis ['meivis] [masks] Max Maximilian [.masksi'miljsn, -Ibn] Maxwell ['maskswal, -wel] [meg] Meg (dim. de la Margaret)



(f)



'.® (f) (f) (f) (f) (f) (f). (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)



(f) (f) (f) (f) (f)



© (f) -(f) (f) (f) (m) (f) (m) (f) (m) (f) -(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f)



 1069



Megan (dim. de la Margaret) Melanie Melba Melvin Mercedes Mercia Mercy Merle Merlin Merry Meta Michael Midge Mike (dim. de la Michael) Mil(l)icent Millard Millie, Milly Minnie Mira, Myra Mirabel Miranda Miriam, Miryam Mitchell (dim. de la Michael) Moira Moll Mollie, Molly (dim. de la Mary sau de la Mona Monica Monte, Monty Morgan Morris Morton Murdoch Muriel Murr(a)y Myrrha



['megan] ['melani] ['melba] ['melvin] ['ma:sidi:z] I'ms-.Jp, -/ia] ['ma:si] ['mad] ['ma:lin] ['meri] ['mi:ta] ['maikl, atner. -kal] [mid3] [maik] ['milisant] ['mibd, -la:d] ['mili] ['mini] ['maipre] ['mira bel] [mi'randa] ['miriam, -jam] f'mit/al]



(f) (f) (f) (m) (f) (f)



(0 (m,f) (m) (f)



(0 (m) (f) (m) (f) (m) (f) (f) (f) (f)



(0 (f) (m)



['moira] (f) [mol] (f) ['moli] Millicent) ['mouna] (f) ['monika] (f) ['monti] (m) ['moigan] (m,f) ['moris] (m) ['mo:tn, atner. -tan] (m) (m) ['ma:dok] ['mjuarial, 'mjoar-, 'mjo:r- , mja:r] (f) ['mAri] « (m) ['mira] (f)



N Nancy Nannie, Nanny (dim. de la Ann) Naomi Napoleon Nat (dim. de la Nathan(iel)) Natalie Nathan Nathaniel Nedda Neil Neilson Nell (dim. de la Helen) Nellie (dim. de la Helen) Nelly (dim. de la Nelson sau de



['nasnsi] ['nasni] ['ne/ami, 'nelou-, amer nei'ou-] [na'pouljan, -ian] [naet] f'naetali] ['neitSan, -6asn] [na'Gasnjal] ['ned] [ni:l] ['ni:Isan] [nel] ['neli] ['neli] la Helen)



(f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m)



(0 (m) (m) (f) (f) (m,f)



Nelson Nettie, Netty (dim. de la Janet) Neville Nevin Newton Nic(k) (dim. de la Nicholas) Nicholas Nicky, Nikky Nicole Nida Nigel (dim. de la Neil) Nina Niven Noah Noel Nolan(d) Noll (dim. de la Oliver) Nora(h) Noreen Norman Norris Norton



'nelssn] neti]



(m) (f)



nevil] nevin] nju:tn, amer. 'nu:ton] nik]



(m) (m) (m) (m)



nikalas] 'niki] ni'koul] 'nida] 'naid3al] 'ni:na, 'naina] 'nivsn] 'noua, noa] 'noual,-el,-il] noulan(d)] nol] no:ra, amer. si 'nou-] no:'ri:n,'- -] no:man] noris] 'no:tn]



(m) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m)



(0 (f) (m) (m) (m)



O Octavia Octavius Olga Olive Oliver Olympia Omar Omer Ormond Orson Orville Osbert Osborn Oscar Osgood Oswald Othello Otis Otto Owen Ozzie (dim. de la Oswald)



ok'teivja, -via] ok'teivjas, -vias] 'olga] 'oliv] 'olivar] ou'limpia, -pja] 'ouma:r] 'oumar] 'o:mand] 'o:sn, amer. -san] 'o:vil] 'ozba(:)t] ozban,-bo:n] 'oskar] 'ozgud] ozwald, amer. -wo:Id] ou'6elou,o'e-] outis] btou] 'ouin] 'ozi]



(f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



P Pacy Page Paloma Pam (dim. de la Pamela) Pamela Pansy Parker Parry



peisi] peid3] pa'louma] paem] pasmila, -mal] pa^nzi] pa:kar] pasri]



(m) (m) (f) (f)



(0 (f) (m) (m)



 1070



Pat [past] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pei/ans] Patience Patricia [pa'tri/a,-/ia, -ip] ['paetrik] Patrick Patsy ['pastsi] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pastij Patty (dim. de la Patience sau de la Patricia) Paul fpo:l] ['po:la] Paula Pauline [po:'li:n,'--] Paxton ['paekstan] Pearl [pal] Peg(gy) [peg(i)] (dim. de la Margaret) Pen (dim. de la Penelope) [pen] Penelope [pi'nelapi, pa'-] Pennie, Penny ['peni] (dim. de la Penelope) Percy ['pa:si] Perdita ['pa:dita] Perry ['peri] Peter ['pi:tor] Phaye [fei] Phayre [fsar] Pheb [fi:b] Phebe [Ti:bi] Philip [filip] Phillis, Phyllis [■filis] Philomena [rfila'mi:na] Phineas [Tiniaes, -as] Phoebe [fi:bi] Phyllis [Tilis] Pia ['pia] (f) Pierce [piss, amer. pi:rs] Pip (dim. de la Philip) [pip] Polly ['poli] Presley ['presli, 'prez-] Preston ['prestan] Price [prais] Priscilla [pri'sila] Prissie, Prissy ['prisi] (dim. de la Priscilla) Pru(e) [pru:] (dim. de la Prudence) Prudence ['prurdans] Prunella [pru:'neb]



Queenie Quentin Quenton Quinc(e)y Quinn (dim. de la Quentin) Quinton



(m,f) (f) (f) (m) (m,f) (f) (m) ■(f)



(f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) ■(f)



(f) (m) (f) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f)



['kwi:ni] ['kwentin, -tan] ['kwentsn] ['kwinsi] [kwin]



(f) (m) (m) (m) (m)



['kwintan]



(m)



R Rachel ['rcit/sl] Rae [rei] (rfj/zi. de la Raymond sau de la Rachel) Raenell [rei'nel] Rafer ['reifar] Ralph [reif, raslf] Ramon freiman] Ramona [ra'moiina] Randel(l) fraendal] Randy ['rasndi] Raven ['reivsn] Ray [rei] (dim. de la Raymond sau de la Rachel) Raymond ['reimand] Raynelle [rei'nel] ['reinar] Rayner ['ri:ba] Reba (dim. de la Rebecca) [ri'beka,raRebecca [red] Red [ri:d] Reed ['ri:da] Reeda Reg-(dim. de la Reginald) [red3] ['red3i] Reggie, Reggy (dim. de la Reginald) Regina [H'd3aina] Reginald ['red3inald, amer -d3anald] Regis [rri:d3is] Reid [ri:d] Renee [ra'nei] Reuben ['ru:bin, -ban] Rex [reks] Rexmond ['reksmand] Reynold ['renald] Rhoda ['rouda] Rice [rais, ri:s] Rich (dim. de la Richard) [rit/] Richard ['rit/ad] Richie [Tit/i] (dim. de la Richard) Richmond [Vit/mand] Rick [rik] (dim. de la Eric sau de la Richard) Rider [Vaidar] Rip [rip] (dim. de la Robert sau de la Rupert) ['ri:ta] Rita (dim. de la Margarita) Rob (dim. de la Robert) [rob] Robbie, Robby(e) [robi] (dim. de la Robert(a) sau de la Robin) ['robat] Robert Roberta [ro'baita, ro-, ro Robin ['robin] Robina [ro'bi:na, rou-] Robinson [Vobinssn]



(f) (m,f) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) . (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (f) (m,f) (f) (m)



 1071



Robyn ['robin] Rock [rok] Rod [rod] (dim. de la Roderick sau de la Rodney) Roddie, Roddy ['rodi] (dim. de la Roderic(k).sau de la Rodney) Roderic(k) [xodsrik] ['rodni] Rodney Roger ['rod33r] Roland ['rouland] [rolf, rouf] Rolf(e) Romney ['romni, rAin-] ['romala, amer. ra'moub] Romola ['ronald] Ronald Ronni(e), Ronny ['roni] (dim: de la Ronald sau de la Veronica) Rosa [Youza] Rosabel(le) ['rouzabel] Rosalie ['rozali, 'rou-] Rosalind ['rozalind] Rosamond ['rozamand, amer. 'rou-] Rosanna [rou'zaena] Rosanne [rou'zEen] ['roskou] Roscoe [rouz] Rose ['rouzmari, amer. şi -meari] Rosemary [ro'zeta, rou-] Rosetta Ross [ros] ['rouzi] Rosy [rou'ima] Rowena [rok'sa;na] Roxana ['roksi] Roxi(e) (dim. de la Roxana) , Roy (dim. de la Raymond) [roi] Rube (dim. de la Reuben) [ru:b] Ruby(e) ['ru:bi] Rudolf, Rudolph ['ru:dolfJ Rudy (dim. de la Rudolf) ['ru:di] Rudyard ['rAdiad] Rufus ['ruifas] Rupert ['ru:pat] ['rAsl, amer. -sal] Russel [rAsa'lin,'- -] Russelyn [ru:8] Ruth [TAâafad] Rutherford [raian] Ryan



(f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



(0



(m) (m,f) (f) (f) (f) (f) (f) (f)



(0



. (m) (f) (f) (f)



(m) (f) (f) (f)



(f) (m) (m) (f) (m) (m) (m)



(m) (m) (m) (f) (f)



(m) (m)



Sander Sandie, Sandy (dim. de la Sandra) Sandra (dim. de la Alexandra) Sarah Saul Saundra Scott Scotti(e), Scotty Sean Sebastian



['sasndra, 'sa:n-]



(m) (f) (f)



['seara] (f) (m) [so:l] ['sa:ndra, 'sa:n-] (f) (m) [skot] ['skoti] (m,f) (m) [Jb:n] [si'baestjan, se-, sa-, (m) amer. si'basstjan] (m) ['selwin] [sa:d3] (m) (m) ['si:mo:r, -maar, amer. -mour] ['/earon, -ran, 'Jaeran] (f) [Tani] (f)



Selwyn Serge Seymour Sharon Sharrie (dim. de la Sharon) (m) Shaun Uo:n] Shawn (m,f) [/o:n] Sheila(h) ['Ji:b] (f) (m) ['/eldsn] Sheldon Shell(e)y, Shellic (m,f) [Teli] Sheri, Sherrie, Sherry [7eri] (f) ['/eridan] Sheridan (m) ['/a:lok] (m) Sherlock (m) ['/a: man] Sherman [/a:'li:n] Shirleen, Shirlene (f) Shirley, Shirly (f) [7a:li] Sibyl ['sibil, amer. -bal] (f) Sidney, Sydney ['sidni] (m,f) ['silvia, -vja] Silvia, Sylvia (f) (m) ['simian, -jan, amer. -i:an] Simeon f'saiman] (m) Simon ['sinklsar, 'sink-] Sinclair (m) [sa'faia, sou-, amer. şi 'soufia] Sophia (f) (m) ['spensar] Spencer Stella ['stela] (f) ['stefanou] (m) Stephano ['ştefani] Stephany (f) Stephen, Steven (m) ['sti:vn] Sue (dim. de la Susan(na)) [su:] (f) ['su:zan] Susan (f) (dim. de la Susanna(h)) [sui'zaena] Susanna(h) (f)



s ['saeli] Sallie, Sally(e) (dim. de la Sara(h)) Salome [sa'loumi] Sam (dim. de la Samuel) [sasm] [sa'ma;n6a] Samantha Sammy ['sasmi] (dim. de la Samuel saui de la Samantha) ['sasmpsn, amer. -san] Sampson ['saemsn, -mps, amer. -san] Samson ['sasmjual, -mjw-, -mjul] Samuel



['sa:ndar, amer. 'saen-] ['ssendi]



T (f) (f) (m) (f) (m,f) (m) (m) (m)



Tab Tabby (dim. de la Tabitha) Tabitha Taffy Talbot Tarn Tammlie Tapley Taylor



[tab] ['tasbi] [rta2bi9a] f'taefi] ['to:lbat, 'tasl-] [tasm] ['tsemli(:)] ['taspli] ['teibr]



(m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (m) (m)



 1072



Ted [ted] (dim. de la Edward sau de la Theodor(e)) Teddy f'tedi] (dim. de la Edward, Theodor(e) sau de la Theodora) [rti:na] Teena (dim. de la Albertina sau de la Christina) ['terans] Terence Teresa [ta'rkza, ti-, te-, amer. şi -sa] Terri (dim. de la Theresa) ['teri] Terry ['teri] (dim. de la Terence, Theodor(e) sau de la Theresa) Tess (dim. de la Theresa) [tes] Tessie ['tesi] (dim. de la Theresa) Thaddeus [9a;'dj(:)as, amer. '0a3'di:as] Thecla ['9ekla] Theo ['«(Oou] Theobald ['9iabo:ld] Theodor(e) ['Biado:r, amer. şi -dour] Theodosia [9ia'dousja, amer. 'dou/l':a] [9i'ofilas, amer. -'ofo-] Theophilus [ti'ri:za, te-, amer. şi -sa] Theresa Thomas ['tomas] ['tomasin] Thomasin [itoma'si'.na] Thomasina Thomasine ['tomsisitn]' Thorne [9o:n] ['8o:htan] Thornton ['Sa: sten] Thurston ['tifani] Tiffany Tilda (dim. de la Matilda) ['tilda] Tilli(e), Tilly f'tili] (dim. de la Matilda) Tim (dim. de la Timothy) [lira] ['timaei] . Timothy ['ti:na] Tina (dim. de la Albertina, Bettina sau de la Christina) . ['taites] Titus Tobi, Toby ['toubi] Tobias [ta'baias, tou-] Tod(d) [tod] Tom (dim. de la Thomas) [tom] ['tomi] Tommy (dim. de la Thomas sau de la Thomasin) Tony ['touni] (dim. de la Anthony sau de la Antonia) Tracy f'treisi] Trevor ['trevar] Trew [tru:] Tricia (dim. de la Patricia) ['tri/a] f'trilbi] Trilby ['tristan, -tasn] Tristan Tristram, Tristrem ['tristram, -rasm] ['triksi] Trixie, Trixy (dim. de la Beatrix) [troi] Troy [tru:s] Truce ['tru:di] Trudi(e), Trudy



(m) (m,f) (f) (m) Mf) (f) (m,f)



-



(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)



(m) (f) (f) ■-(f)



(m) (m) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m,f) (m,f) (m,f) (m) (f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (f) (f)



True Truman Tweed Tyler Tyrone Tyson



[tru:] ['tru: man] [twi:d] ['tailar] ['tairoun] ['taisan]



(f) (m) (m) (m) Cm) (m)



u Ula Ulrica Ulrich Una Urban Uriah Uriel Ursula



[ju:l] ['Alrika] ['ulrik, amer. 'Alrik] ['ju:na, amer. şi 'u:na] ['a:ban] [jus'raia], ['juarial, 'joa-, 'jo:-] . ['a:sjula, amer. 'o:rsala]



(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f)



V Val [vael] (m,f) (dim. de la Valentine sau de la Valentina, Valerie, Valery) Valentina [ivaîlan'ti:na] (f) (m) Valentine ['vaelanitain] Valerie, Valery [Vaebri] (f) Valora . [va'loura, -'lo:ra] (f) Vance (m) [vasns] Vanessa [va'nesa] (f) Vaughan [vo:n] (m) Vaughn (m,f) [vo:n] Vee [vi:] (f) Vera ['viara, amer. 'vi:ra] (0 Veralyn [amer. .vira'li:n] (f) Vergil, Virgil ['va:d3il] (m) (m) Vernon ['va:non] Veronica, Veronika [vi'ronika, va-, ve-] (f) Vic(k) (dim. de la Victor) [vik] (m) Vickie, Vicky, Vik(k)i [Viki] (f) (dim. de la Victoria) [Vikta r ] Victor (m) Victoria [vik'to:ria] (f) [Viki] Vik(k)i (f) (dim. de la Victoria) Vilma [Vilma] (f) Vincc (dim. de la Vincent) [vins] (m) Vincent [Vinsant] (m) [Vini] Vinnie, Vinny (to) (dim. de la Vincent) Viola [Vaiala, Vaiou-, Viou-] (f) Violet [Vaialit] (f) Virginia [va(:)'d3injo, -nio] (f) Vivian, Vivien [Vivian, -jan] .(m) Vivienne (m,f) [Vivian, -jan, .vivi'en]



w Waddy (dim. de la Wadsworth) Wade Wadsworth



['wodi]



(m)



[weid] ['wodzwa:0]



(m) (m)



 1073



Wakefield ['weikfi:ldj Wal [wo(:)l] (dim. de la Walter sau de la Wallace) Waldo ['wo(:)ldou] Walker [Vo:kar] Wallace ['wolis, -las] Wallie, Wally f'woli] (dim. de la Wallace, Walter sau de la Wallis) Wallis ['wolis] Walsh [wo(:)l/] (dim. de la Wallace) Walt (dim. de la Walter) [wo(:)lt] [Vo:ltar] Walter Wanda [Vonda] [wo:d] Ward Warden ['wo:dn] Wat [wot] (dim. de la Walter sau: de la Watkins) Watkins ['wotkinz] Wayne [wein] Wendell t'wendl] Wesley ['wezli, amer. 'wes-] Whitfield ['witfi:ld, 'hwit-] Whitman ['witman, 'hwit-] Wilber, Wilbur ['wilbar] ['Wilfrid] Wilfred, Wilfrid [wilks] Wilkes Wilkie ['wilki] (dim. de la William) Will (dim. de la William) [wil] William ['wiljam] Willie, Willy [Vili] (dim. de la William) Willis [Vilis] • • (dim. de la William)



Willoughby Wilma Wilson (m) Wilt (dim. de la Wilton) (m) Wilton (m) Winifred (m,f) Winston Winthrop (m,f) Witt (m) . Woodford Woodrow (m) Woody (m) (dim. de la Woodrow) (f) Wright (m) Wyat(t) (m) (m) (m) (m)



(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



Xavier Xenia Xenophon



['wilabi] ['wilma] ['wilsn, amer. -san] [wilt] f'wiltsn] ['winifrid] ['winsten] [Vinftrap] [wit] ['wudfad] ['wudrou] ['wudi]



(m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



[rait] ['waiat]



(m) (m)



X ['zffiviar, amer. 'zeiviar] ['zi.nia] ['zenafan, 'gze-]



(m) (f) (m)



Y Yvonne



[i'van]



Zach, Zack (dim. de la Zachariah) Zachariah Zachary Zelda Zelig Zella Zoe



[zaek]



(m)



[izseka'raia] ['zaskari] ['zelda] ['zi:lig, 'zel-] f'zela] ['zolli, amer. şi zou]



(m) (m) (f) (m) (f) (f)



(f)



z ,



 II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria greco-romană



A Abydos Achates Achilles Actaeon Adonis Aegeria Aegeus Aegina Aegistus Aegyptus Aeneas Aeneis Aeolus Aesculapius Agamemnon Agenor Ajax Alcaeus Alcestis Alcmene Alexander Alphaeus Amazons Amphitryon Amphitrite Anchises Andromache Andromeda Antaeus Antigone Aphrodite Apis Apollo Arcadia Areppagus Ares Arethusa Argo Argonauts Argos Argus Ariadne Artemis Asclepiads Asclepius Astarte Astyanax Atalanta Athena



[s'baidos] [a'keiti:z] [a'kili:z] f'aektian] [s'dounis] [i:'d3i3ri3] ['i:d3u:s] [i(:)'d3aina] [i(:)'d3istas] [i(:)'d3ipt3s] [i(:)'ni:ass] ['i:niis] ['i(:)o«l3s] [iiiskju'leipiss] [.Kgo'memnan] [3'd3i:no:r] ['eid3aeks] [a3l'si(:)3s] [asl'sestis] [£elk'mi:ni(:)] [ia3lig'za:nd3r] [ael'fi(:)3s] ['asmazonz] [sem'fitrisn] ['asmfitraiti] [aerj'kaisi:z] [jen'dromski] [asn'dromids] [sen'ti(:)3s] [aen'tigsni] [sefra'daiti] ['ei:pis] [a'polou] [a:'keidis] [iffiri'opagas] ['sariiz] [.3eri'8ju:z3] ['a-.gou] ['a:gano:ts] ['a:gos] ['a:gas] [lasri'sdni] ['a:timis] [ass'kli:piaedz] [ass'kliipiss] [ass'taiti] [as'taisnaeks] [.asts'tenta] [a'Sitna]



'



Abidos Ahate Ahile Acteon Adonis Egeria Egeu Egina Egist Egipt Enea Eneida Eol Esculap Agamemnon Agenor Aiax Alceu Alcesta Alcmena Alexandra Alfeu Amazoane Amfitrion Amfitrita Anchise Andromaca Andromeda Anţeu Antigona Afrodita Apis Apolo Arcadia Areopag Ares, Matte Aretusa Argo Argonauţi Argos Argus Ariadna Artemis, Diana Asclepiade Esculap Astartea Astianax Atalanta (Pallas) Atena



Athene Atlantids Atlas Atreus Atrides Attica Augeas Aulis Aurora Aventine



b'einiO)] [a'tlasntidz] ['aettos] ['eitriuis] [a'traidi:z] ['astika] [o:'d3i:aes] ['o:lis] [o:'ro:ra] ['asvintain]



(Pallas) Atena Atlantide Atlas Atreu Atrizi Atica Augias . Aulida Aurora Aventin



-



B Bacchanalia Bacchus Bellona Berenice Boeotia Boreas



[.baeka'neilia] ['baekas] [be'louna] [iberi'naisi(:)] [bi'ou/to] f'boriaes]



Bacanale Bachus Belona Berenice Beoţia Boreas



G Calchas Calliope Callisto Calypso Carthage Caryatids Cassandra Cassiopeia Castor Centaur Cerberus Ceres Chaos Charon Charybdis Chim(a)era Chiron Cilicia Circe Cleopatra Clio Clytemnestra Colchis Concordia Corinthus Cornucopia Cos Creon Crete



['kaelkaes] [ka'laiapi] [kae'listou] [kas'lipsou] ['ka:eid3] [ikasri'astidz] [ka'saendral [\kassia'pi(:)a] ['ka:stsr3 ['sento:r] ['sa:baras] ['stori:z] ['kel'os] ['ksaran] [ka'ribdis] [kai'miara] ['kaiaran] [sai'li/ia] ['sa:si] [klia'pa:tra] ['klaiou] ■ ■ [iklaitim'nestra] t'kolkis] [kan'ko:dia] [ka'rinflas] [iko-.nju'koupia] [kos] ['krkon] [kri:t]



Calchas Caliope Calisto Calipso Cartagina Cariatide Casandra Casiopeea Castor Centaur Cerber Ceres Haos Caron Caribda Himera Chiron Cilicia Circe Cleopatra Clio Clitemnestra Colhida Concordia Corint Cornul Abundenţei Cos Creon Creta



 1075



G Cupid Cybele Cyclades Cyclopes Cyclops Cynthia Cyrene



['kju:pid] ['sibali] ['siktadi:z] [sai'kloupi:z] ['saiklops] f'sinSia] [sai'ri:ni]



Cupidon Cibele Ciclade Ciclopi Ciclopi Cintia Cirene



Cythera



[si'Giara]



Citera



D Daedalus Danae Danaids Daphnis Dejanira Delos Delphi Demeter Diana Dido Diomedes Dionysus Dioscuri



f'diidsbs] ['daene/i:] ['dasneids] ['dasfnis] [idiiia'naiars] ['di:los]



t'delfi] [di'mi:t3r] [dai'aens] ['daidou] [idaio'mi:diz] [idaig'naisss] [dai'oskjuarai]



Dedal Danae Danaide Dafne Dejanira, Deianira Delos Delfi Demeter Diana Didona Diomede Dionisos Dioscuri



E Echo Electra Elis(s)a Elysian Fields Elysii Campi Elysium Empedocles Endymion Eolus Ephesus Ephialtes Epidaurus



['ekou] [i'lektra] [i'lisa] [i'lizian Ti:ldz] [i'lizi: 'kasmpi] [i'liziam] [em'pedakli:z] [en'dimian] ['i(:)o«l3s] ['efisas] [efai'asltiiz] [epi'doiras]



Epirus Erato Erinyes Eros Eteocles Euboea Eumenides Europa Eurydice Euterpe



[e'paiares] ['eratou] [i'rainii:z] ['eras] [i'ti(:)3kli:z] [jui'bia] [ju'menidi:z] [jua'roupg] [ju3'ridisi(:)] [ju:'ta:pi]



Echo Electra Elisa, Didona Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Empedocle Endimion Eol Efes Efialte Epidaur Epir Erato Erinii, Furii Eros, Amor Eteocle Eubeea Eumenide Europa Euridice Euterpe



F Fatum Faun Fortuna Furies



['feitem] [fo:n] [foi'tjuina] [Tiusriz]



Fatum Faun Fortuna Furii



Gaea Galatea Ganymede Ge Giants Gigantes Gorgons Graces Griffin Gryphon



['d3i:a] [igasta'tia] ['gaenimiid] [d3i:] [^aiants] [d3ai'gaînti:z] ['go:ganz] ['greisiz] ['grifin] ['grifan]



Ge(e)a Galate(e)a Ganimede Ge(e)a Giganţi Giganţi Gorgone Graţiile Grifon Grifon



H Hades Hamadryads Harmonia Harpies Hebe Hecate Hector Hecuba Helen Hephaestus, Hephaistos Hera Heracles Hercules Hermes Hermione Hero Hesione Hesperides Hippolytus Hippolyta Horatii Hydra Hyperion



['hekati(:)] ['hekt3r] ['hekjuba] ['hebn] [hi'fi:st3s]



Hades Hamadriade Armonia Harpii Hebe Hecate Hector Hecuba Elena Hefaistos, Vulcan



['hisrs] ['herakli:z] ['ha:kjuli:z] ['hsimiiz] [Iwi'maisni] ['hiarou] [hi:'saiani:] [hes'peridiiz] [hi'palitas] [hi'palita] [ho'rei/iai] ['haidra] [hai'piarian]



Hera Hercule, Heracle Hercule Hermes, Mercur Hermiona Hero Hesiona Hesperide Hipolit Hipolita Horaţii Hidra Hiperion



['heidi:z] [ihasma'draiadz] [hdi'mounia] ['ha:piz]



t'hi:bi(:)]



I Icarus Idomeneus Ilion Ilium Illyria Ino Io Iocaste Iphigenia Iris Ismene Ithaca



['aikaras] [ai'dominias] ['ilian] ['iliam] [i'liria] f'ainou] ['aiou] [ja'kaesti:] [i.fid3i'naia] ['aiaris] [is'mimi:] ['i6aka]



Icar Idomeneu Ilion, Troia Ilia, Troia Iliria Ino Io Iocasta Ifigenia



Iris Ismena Itaca



J Janus Jason Jocasta



['d3einas] ['d3eisn] [d30u'kaesta]



Ianus Iason Iocasta



 1076



Juno Jupiter



['d3u:nou] fd3u:pit3 r ]



Iunona Iupiter



L filassidi'mounisl Lacedaemonia Laconia [b'kounia], Laconica [b'konika] Laertes [lei'xtkz]Laius ['Mas] Laocoon [lcfokoMon] Laodicea ['lec'oudi'sis] Lares ['Issriiz] Latium ['lei/iam] [lei'touna] Latona Lavinia [b'vinia] Leda [■liida] Lemures ['li:m3ii:z] ['lezbos] Lesbos Lethe ['li:9i:] Leucippus [lju:'sipas] Lotophagi [Iou'tof3d3ai] Lotus-Eaters ['loutas.iitsz] Lucifer ['lu:sif3r] Lupercalia ['luips'keilia] Lycurgus [lai'kaigas] Lydia f'lidis] Lysistrata [lai'sistrsta]



Laccdemonia Laconia Laerte Laius Laocoon Laodiceea



Lari



'.'.-.



Latium Latona Lavinia Leda Lemuri Lesbos Lete Leucip Lotofagi Lotofagi Lucifer Lupercalii Licurg Lidia Lisistrata



M Maenads Marathon Mars Medea Medusa Meleager Melpomene Memphis Menelaus Mercury Merope Midas Miletus Minerva Minos Minotaur Morpheus Muses Mycenae Myrmidons



['mi:nEedz] ['masreflan] [ma:z] [mi'dio] [mi'djuizs] [imeli'eig3 c ] [mcl'p3mini(:)] ['memfis] [imeni'Ieras] ['ma:kjuri] ['merepi] ['maidass] [mi'lktas] [mi'naivs] ['mainas] ['main3to: r ] ['mo:fju:s] ['mju:ziz] [mai'si:ni:] ['maimidanz]



Menade Maraton Marte Medeea Meduza Meleagru Melpomena Memfis Menelau Mercur Meropa Midas Milet Minerva Minos Minotaur Morfeu Muze Micene Mirmidoni



' N Naiads Narcissus Nausicaa Nemean Lion Nemesis Neptune



['naiaedz] [nai'sisas] [no:'sikia] [ni'mi(:)3n 'laisn] f'nemisis] ['nepiju:n]



Naiade Narcis Nausicaa Leul din Nemeea Nemesis Neptun



Nereids Nessus Nike Ninive(h) Niobe



['niariidz] ['nesas] [naik] ['ninivi] ['naiabi]



Nereide Nessus Nike Ninive Niobe



Nymphs



[nimfs]



Nimfe



O Oceanus Odyseus Odyssey Oedipus Olympia Olympus Orestes Orion Orpheus .



[ou'sianas] [o'disju:s] ['odisi] ['i:dipas] [oll'limpia] [ojt'limpss] [o'restkz] [o'raisn] ['o:rfju:s]



Oceanus Odiseu Odiseea Edip Olimpia Olimp Oreste Orion Orfeu



P Palladium Pallas Pallas Athena Pan Pandora Parcae Paris Parnassus Pasiphae Patroclus Pegasus Peleus Peloponnese Penates Penelope Pergamus Persephone Perseus Phaedra Phaethon Phidias Philemon Philoctetes Philomela Phoebe Phoebus Phoenix Phrygia Piraeus PIeia(d)s Pluto Pollux Polybius Polydorus Poiymnia Polynices Polyphemus



[pa'leidiam] ['pslass] ['pastes a'Sima] [p»n] [pasn'dotra] ['pa:si:] ['pasris] [pa:'naesas] [ps'sifai:] [pa'trokbs] f'pegssas] ['pi:lju:s] ['pebpani:s] [pe'neiti:z] [pi'netopi] ['psigsmss] [pai'sefani] ['pa:sju:s] ['fi:dre] [TeiaSan] ['fidiass] [fi'li:mon] [ifibk'tiitiiz] [ifilow'mi:ls] [Ti:bi] [Tiibss] ['fi:niks] ['frid3i3] [pai'ri(:)3s] ['plaiadz] ['plu:tou] ['polaks] [ps'libiss] [poli'douras] [pa'limnia] [ipoli'naisi:z] [ippli'fiimas]



Pa(l)ladium Pallas, Atena Pallas Atena Pan Pandora Parce Paris Parnas Pasifae Patroclu Pegas Peleu Pelopones Penaţi Penelopa Pergam Persefona Perseu Fedra Faeton Fidias Filemon Filoctet Filomela Febe Febus Fenix Frigia Pireu Pleiade Pluton Polux Polibiu Polidor Polimnia Polinice Polifem



 1077



Polyxena Pontus Euxinus Poseidon Priam Priapus Procrustes Prometheus Proserpine



[pa'liksina] ['pantas 'ju:ksinas] [pa'saidan] ['praiam] [prai'eipas] [pra'krAsti:z] [pra'mi:9ju:s] ['prasapain]



Polixenia Pontul Euxin Poseidon Priam Priap Proc(r)ust Prometeu Proserpina



Proteus Psyche Pygmalion Pylades Pyramus Pyrrhus



['proutju:s] ['saiki] [pig'meilian] ['piladi:z] ['piremas] ['piras]



Proteu Psihe Pigmalion Pilade Piram Pirus



R Remus Rhea Silvia Rhodes Rome Romulus



['ri:mas] ['ria 'silvia] [roudz] [roum] ['romjulas]



Salamis Samothrace Satyrs Scylla



['saslamis] ['sasmowGreis] f'saetaz] ['sila]



Scythia Selene Semele Semiramis Sibyl Sicily Silenus Sisyphus Sparta Sphinx Stentor Styx Syracuse



['siăia] [si'lirni] ['semili] [se'miramis] ['sibil] ['sisili] [sai'liinas] f'sisifas] ['spa:ta] [sfinks] ['stenta:r] [stiks] ['saiarakju:z]



Remus Rea Silvia Rhodos Roma Romulus



s



/



Salamina Samot(h)race Satiri Scila Sciţia Selene Semela Semiramida Sibila Sicilia Silen Sisif Sparta Sfinx Stentor Stix Siracuza



T Tantalus Tarquin Tauris Taygetus Telemachus Terpsichore Terra Thalia Thanatos Thebaid Thebes Thersites Theseus Thessaly Thetis Thisbe Thrace Thracia Tiber Tiresias Titans Triton Troilus Troy



['tasntalas] ['ta:kwin] ['to:ris] [tei'idjitas] [ti'lemakas] [ta:p'sikari] ['tera] [Ba'lia] ['Sasnatas] ['8i:beiid] [9i:bz] [9a:'saiti:z] ['6i:sju:s] ['Gesali] ['Getis] ['Gizbi] [6reis] f'erei/ia] ['taibar] [tai'ri:siaes] f'taitanz] ['traitn] ['troilas] [trai]



Ulysses Urania Uranus Ursa



[ju(:)'lisi:z] [jua'reinia] ['juaranas] ['a:sa]



u



Tantal Tarquiniu Taurida (Muntele) Taiget Telemah Terpsihora Terra, Pământul Talia Tanatos, Moartea Tebaida Teba Tersit Teseu Tesalia Tetis Tisbe Tracia Tracia Tibru Tiresias Titani Triton Troilus Troia



Ulise Urania Uranus Ursa



V Venus Virgo Vulcan



T



Venus Fecioara Vulcan



[ vi:nas] ['va:gou] ['vAlkan]



z Zephyr Zeus



['zeiV] [zju:s]



Zefir Zeus



 III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti



A Abyssinia Accra Addis Ababa Adelaide Aden Adriatic Sea Aegean Sea Aethiopia Afghanistan Africa Agincourt Aire Akkra Alabama Alaska Albania Albany Alberta Alcatraz Aldershot Aleutians Alexandria Alger Algeria Algiers Allegheny Alps Alsace Amazon America Amman Amsterdam Anchorage Andes Andorra Anglesea, Anglesey Angola Angora Ankara Annapolis Antarctica Antilles Antilles, Greater Antilles, Lesser Antwerp Appalachians Appenines Arabia Arctic



isebi'sinio] a'kra:] 'asdis 'aabsbs] 'sedglid] 'eidnj «idri'astik si:] i(:)'d3i:an si:] riGi'oupis] sefgasnistEen] 'sefriks] 'Eed3inko:t] S9 r ]



s'kra:] lEeta'bsems] s'lassks] Eel'beinis] 'o:Ib3ni] ael'baito] raelko'traez] 'cdds/ot] 3'lju:/onz] laeleg'zeendrig] 'aeld33r] asl'd3i3ri3] asl'd3i3z] 'aela'geini] aslps] 'ffilsass] 'asmazan] s'meriks] s'ma:n] 'aemstsdasm] T jer|k3rid3] 'aendi:z] asn'do(:)re] ['asrjglsi:] ^Sn'gOUta] >ngore] "'orjkore] Vnaspolis] "aent'a:ktik3] >n'tili(:)z] >n'tili(:)z, 'greit3 r ] >en'tili(:)z, 'leso r ] JaentW3:p] asps'Ieit/isnz] 'sepinainz] o'reibia] 'a:ktik]



Abisinia Accra Addis Abeba Adelaide Aden Marea Adriatică Marea Egee Etiopia Afghanistan Africa Azincourt Aire Accra Alabama Alaska Albania Albany Alberta Alcatraz Aldershot Insulele Aleutine Alexandria Alger Algeria Alger Alegani Alpi Alsacia Amazon America Amman Amsterdam Anchorage Anzi Andorra . Anglesey Angola Angora Ankara Annapolis Antarctica Insulele Antile Antilele Mari Antilele Mici Anvers Apalaşii Apeninii Arabia Arctica



Arctic Archipelago



['a:ktik a:ki'pelogou]



Arctic Ocean Arden Argentina Argentine Republic



['a:ktik 'ou/n] ['a:dn] [ia:d33n'ti:ns] [ia:d3ontain ri'pAblik]



Arizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Ocean Auckland Australia Austria Avon Azerbaijan



• [lasri'zouns] ['a:kanso:] [a:'mi:ni3] ['ei/s] [aet'Iaents] [st'lsentik 'ou/n] [■o:kbnd] [o(:)s'treilio] ['o(:)stri3] ['eivsn] [iaez3rbai'd3An]



Arhipelagul Arctic Canadian Oceanul Arctic Arden Argentina Republica Argentina Arizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Auckland Australia Austria Avon Azerbaidjan



B Baghdad Bahamas Bahrain Balkans Baltic Sea Baltimore Baluchistan Bangkok Barbados Basutoland Bath Battersea Bedfordshire Beijing (Peking) Beirut Belarus Belfast Belgium Belgrade Benin Berkshire Berlin Bern(e) Berwickshire Birmingham Black Sea



Bogota Bolivia Bombay Borneo



f'baegdaed] [be'ha:m3] [ba:'rein] ['bo:Uranz] ['bo:ltik si:] ['bo:ltimo: r ] [b3'lu:t/ista:n] ['basnkok] [ba:'beidouz] [b3'su:to;ll£end] [ba:9] ['bastssi:] ['bedfodJrar] [bei'd3irj ('pei'kirj)J [bei'ru:t] [ibjeita'ru:s] [bel'fcnst] ['beld33m] [bel'greid] [b3'ni:n] ['ba:kjra r ] [b3:'lin] [bs:n] ['berik/;3 r ] ['b3:mirpm] ['blaek 'si:] [ibo:go:'ta:] [botl'livis] [bom'bei] ['bo:niou]



Bagdad Bahamas Bahrein Balcani Marea Baltică Baltimore Belucistan Bangkok Barbados Basutoland Bath Battersea Bedfordshire Beijing (Pekin) Beirut Bielorusia Belfast Belgia Belgrad Benin Berkshire Berlin Berna Berwickshire Birmingham Marea Neagră Bogota Bolivia Bombay Borneo



 1079



Bosphorus Bosporus Boston Brazil Bristol Brussels Bucharest Budapest Buenos Aires Bulgaria Burma Burundi



['bosfaras] ['bospsrss] ['bostan] [brs'zil] f'bristl] ['brAslz] ['bjuikarest] ['bjuidspest] ['bweinss 'abriz] [bAl'gesrb] ['bsinw] [bu'ru:di:]



Bosfor Bosfor Boston Brazilia Bristol Bruxelles Bucureşti Budapesta Buenos Aires Bulgaria Birmania Burundi



c Cairo



['kabrou în Egipt, 'kesrou în SUA] Calcutta [kael'kAta] California [Jca3li'fo:nb] Cambodia [kasm'baudiis] Cameroon [iksemsVuin] Canada f'kaenada] Canberra ['kasnbare] Cape Horn ['keip 'ho:n] Cape of Good Hope ['keip 3v gud 'houp] Cape Verde Caracas Caribbean Sea Carpathian Mountains Caspian Sea Caucasus Mountains Central African Republic Ceylon Chad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile China Cincinnati Cleveland Colombia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connecticut Constantinopole Copenhagen Cornwall Costa Rica Coventry Crete Crimea



Cairo



Calcutta California Cambodgia Camerun Canada Canberra Capul Horn Capul Bunei Speranţe ['keip va:d] Capul Verde [ks'raskas] Caracas [.kEoriibi(:)an 'si:] Marea Caraibilor [ka:'pei8bn 'mauntinz] Munţii Carpaţi



['kasspbn 'si:] ['koikssas 'mauntinz] ['sentral 'asfrikan ri'pAblik] [si'bn] [t/asd] ['t[e/b r ] ['t/est9 r ] ['tjestefi:ld] [Ji'ka:gou] ['t/ili] ['t/ains] [isinsi'nseti] ['kli:vbnd] [ka'bmbb] [ka'bmbou] [.kob'ra:dou] [ka'lAmbb] [


Marea Caspică Munţii Caucaz Republica Centrafricană Ceylon Ciad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile China Cincinnati Cleveland Columbia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connecticut Constantinopole Copenhaga Cornwall Costa Rica Coventry Creta Crimeea



Croatia Croydon Cuba Cumberland Cumbrian Mountains Cyprus Czech Republic



[krou'ei/b] ['kroidan] ['kju:bs] ['kAinbabnd] ['kAmbrbn 'mauntinz]



Croatia Croydon Cuba Cumberland Munţii Cambrieni



['saipres] ['t/ek ri'pAblik]



Cipru Republica Cehă



Dahomey Dakota Dallas Dalmaţia Damascus Danube Dardanelles Dar es Salaam Dead Sea Delaware Delhi Denmark Denver Deptford Derbyshire Des Moines Devonshire District of Columbiai



[da'houmi] [do'kouta] ['daebs] [dael'mei/w] [ds'masskas] ['da?nju:b] [ida:d9'nelz] ['da:r es ss'lami] ['ded 'si:] ['debwss r ] ['deli] ['denmaik] ['denva r ] ['detibd] ['da:'bi/b] [di 'moinz] ['devnjb] ['distrikt 3v ka'lAinbb]



Djakarta Dnieper Dniester Dobru(d)ja Dominican Republic



[d33'ka:ts] ['iini:p3r] ['ni:sta r ] [ds'bru:d3a:] [do'minik3n ri'pAblik]



Donegal Dorsetshire Dover Downshire Dublin Dumbarton Dumfriesshire Durham



['donigo:!] ['do:sit/b r ]



D



['d0UV3 r ]



['daunjfo'] ['dAblin] [dAin'batan] [dAm'fri:s/b r ] ['dArsm]



Dahomey Dakota Dallas Dalmaţia Damasc ' Dunărea Dardanele Dar es Salaam Marea Moartă Delaware Delhi Danemarca Denver Deptford Derbyshire Des Moines Devonshire Districtul Columbia Djakarta Nipru Nistru Dobrogea Republica Dominicană Donegal Dorsetshire Dover Downshire Dublin Dumbarton Dumfriesshire Durham



E Easter Island Ecuador Edinburgh Egypt Eire El Salvador England English Channel Equatorial Guinea



['i:star 'aibnd] [rekwa'do:1-] f'edinbsre] ['i:d3ipt] ['sare] [el 'sa3lv9do:r] ['irjgbnd] ['irjgli/ 't/asnsl] [likws'touri^l 'gini]



Erie, Lake Erin



['bri, leik] f'brin]



Insula Paştelui Ecuador Edinburg Egipt Republica Irlanda El Salvador Anglia Canalul Mânecii Guineea Ecuatorială Lacul Erie Irlanda (poetic)



 1080



Essex Estonia Ethiopia Europe Everest



['esiks] [es'tounia] [ii:8i'oupia] [juarap] ['evarest]



Fifeshire Fiji Finland Florida France



[Taif/lV] [•fi:d3i:] : [Tinland] ['florida] [fra:ns]



Essex Estonia Ethiopia Europa Everest



F Fifeshire Fiji Finlanda Florida Franţa



G Gabon Gambia Ghent Georgia Germany Gibraltar Glasgow Gloucester Grampians



rea:'bounl ['gaembi:a] [gent] ['d3o:d3is] ['d33:mani] [d3i:'brD:ltar] I'glaisgou] ['glostar] ['grampianz]



Grand Canyon



['grand 'kasnian]



Great Britain Greece Greenland Greenwich Guatemala Guiana Guinea Gulf Stream



['greit 'britn] [gri:s] ['grhnland] r'erinid^l [igwjeti'maib] [gi'a:na] ['gini] ['gAlf 'stri:m]



Gabon Gambia Gand Georgia Germania Gibraltar Glasgow Gloucester (Munţii) Grampiani Canionul fluviului Colorado, Marele Canion Colorado Marea Britanie Grecia Groenlanda Greenwich Guatemala Guiana Guineea Curentul Golfului Golfstrom



H Hague Haiti Hampshire Hanover Hanoi Harlem Harrow Havana Hastings Hawaii Hebrides Helsinki Hertford Hertfordshire Himalayas Hindustan Hiroshima



[heig] ['heiti] ['hsemp/ra] ['ha3navar] [has'noi] ['ha: lam] [liserou] [ha'vasna] ['heistirjz] [ha:'waii] ['hebridi:z] ['helsinki] ['ha:fad] ['ha:fadjrar] [.hima'leiaz] [ihindu'stam] [.hiro'J"i:ma]



Haga Haiti Hampshire Hanovra Hanoi Harlem Harrow Havana Hastings Hawaii Insulele Hebride Helsinki Hertford Hertfordshire Himalaia Hindustan Hiroşima



Holland Hollywood Honduras Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Hungary Huron, Lake



['holand] ['holiwud] [hon'djuaras] [hon 'kon] [ihona'luilu:] ['hju:stan] ['hAdsn] [hAl] ['hAmbor] ['hAngori] . ['hjuoran, leik]



Olanda Hollywood Honduras . Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Ungaria Lacul Huron



I Iceland Idaho Idlewild Illinois India Indiana Indianapolis Indian Ocean Indo-China Indonesia Iowa Iran Iraq Ireland Irish Sea Iron Gate Israel Istanbul Italy Ivory Coast



['aisbnd] ['aidshou] ['aidlwaild] [.ili'noi] ['india] [.indi'asna] [lindia'naepalis] ['indian'ou/n] ['indou't/aina] [iindou'ni:zia] ['aiowa] [i'ra:n] [i'ra:k] ['aiabnd] ['airi/ si:] [aian 'geit] ['izreial] [iista3n'bu:l] ['itali] ['aivari 'koust]



Izmir



[iz'mir]



Islanda Idaho Idlewild Illinois India Indiana Indianapolis Oceanul Indian Indochina Indonezia Iowa Iran Irak, Iraq Irlanda Marea Irlandei Porţile de Fier Israel Istanbul Italia Coasta de Fildeş Cote d'Ivoire Smirna, Izmir



J Jamaica Japan Java Jerusalem Johannesburg Jordan



[d3a'meika] [d3a'pa3n] ['d3a:vaj [d3a'ru:salem] [d30u'ha3nisba:g] ['d3o:dn]



Jamaica Japonia Java Ierusalim Johannesburg Iordan; Iordania



K Kabul Kansas Karachi Kashmir Kazakhstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Kishinev



['ko:bl] ['kasnzas] [ka'ra:tji] ['kae/miar] [kiasza:k'sta:n] [kent] [ken'tAki] ['ki:nia] [ikiliman'd3a:rou] ['kirjstan] ['ki/inef]



Kabul Kansas Karachi Caşmir Kazahstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Chişinău



 1081



Korea Krakow Kuwait Kyrgyzstan



[ks'ris] ['kraskuifj [ku'weit] [ikbgi'sta:n]



L Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz Latvia Lebanon Leeds Leghorn Leicester Leopoldville Liberia Libya Lima Limerick Lincoln Lisbon Lithuania Liverpool London Long Beach Long Island Los Angeles Louisiana Louisville Luxembourg Lyon(s)



r



['laebr3cb: ] ['leigos] ['IsTjksJh'] ['lasrjkasta1'] [lauz] [la: 'pasz] f'lastviia] ['lebsnsn] [Ii:dz] ['leg'ho:n] ['lests1"] ['lbpouldvil] [lai'biri:s] ['libks] ['li:ma] ['limsrik] ['linksn] ['lizbsn] [ili9ju(:)'einis] ['liv3pu:l] ['kndan] [brj 'bi:tj] [brj 'aibnd] [bs 'asrjd3ili:z] [lu(:).izi'aen3] ['lu(:)ivil] flAksambsig] ['labn(z)]



Coreea Cracovia Kuweit Kârghâzstan Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz' Letonia Liban Leeds Livorno Leicester Leopoldville Liberia Libia Lima Limerick Lincoln Lisabona Lituania Liverpool Londra Long Beach Long Island Los Angeles Louisiana Louisville Luxemburg Lyon



M Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malaysia



[iiraesi'dounb] [imaed3'ga3sk3r] [ma'drid] [mein] [ms'lcKwi] ['ma:li] [ms'leb] [m3'lei33]



Malta Manchester Manhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexico Miami Michigan Micronesia Middlesex Milan



['mo:lt3] ['masntjist3r] [maen'hstsn] [ma'nib] [imaes3't/u:sets] [imo:r3'teini:a] ['meksikou] [mai'asmi] ['mi/igsn] [imaikroll'ni:zb] fmidleseks] ['mi'laen]



Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malayezia, Malaysia Malta Manchester Manhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexic Miami Michigan Micronezia Middlesex Milano



Minnesota Mississippi Missouri Moldavia Monaco Mongolia Monmouth Montana Montenegro Montevideo Montgomery Morocco Moscow Mozambique Munster Myanmar



[imini'souta] [imisi'sipi] [mi'zusri] [mol'deivb] ['monakou] [morj'goulb] ['niAnnwB] [mon'taens] [imo:ntei'neigrou] [iinontivi'deiou] [mant'gAiiiari] [ms'rokou] ['moskou] [imouzasm'biik] ['mAnst3r] ['mJAnimAr]



Minnesota Mississippi Missouri Moldova Monaco Mongolia Monmouth Montana Muntenegru Montevideo Montgomery Maroc Moscova Mozambic Munster Myanmar



N Namibia Naples Nebraska Netherlands Nevada Newcastle Newfoundland New Hampshire New Jersey New Mexico New York New Zealand Niagara Falls Nicaragua Niger Nigeria Nile Norfolk North Carolina North Dakota Northumberland Norway Nottingham



[ns'mibiis] ['neiplz] [ni'braeska] ['neSsbndz] [ne'vaids] ['nju:ika:sl] [njui'faundbnd] [nju:'hffim/i3r] [nju:'d33.zi] [nju:'meksikou] [nju:'jo:k] [nju:'zi:bnd] [nai'aegsra fo:lz] ['niks'raegjus] f'naid33r] [nai'd3i3ri3] [nail] ['no:fsk] ['no:9 kasrs'lains] ['no:6 da'kouta] [noi'âAmbsbnd] ['naiwei] ['notirpm]



Oceania Ohio Oklahoma Ontario, Lake Oregon Oslo Ottawa Oxford



[lou/i'einia] [ou'haiou] [loukb'houma] [on'tsariou, 'leik] ['origan] ['ozlou] ['otaws] ['oksfad]



Namibia Ncapole Nebraska Olanda Nevada Newcastle Terra Nova New Hampshire New Jersey New Mexico New York Noua Zeelandă Cascada Niagara Nicaragua Niger Nigeria Nil Norfolk Carolina de Nord Dakota de Nord Northumberland Norvegia Nottingham



O Oceania Ohio Oklahoma Lacul Ontario Oregon Oslo Ottawa Oxford



P Pacific Ocean Pakistan Palestina



[ps'sifik 'ou/n] [ipa:kis'ta:n] ['paelistain]



Oceanul Pacific Pakistan Palestina



 1082



Palm Beach ['pa:m bi:tfl Panama [ipasns'ma:] Papua New Guinea ['paspju:wa nju: 'gini] Paraguay Paris Pennines Pennsylvania Persia Peru Philadelphia Philippines Pittsburgh Pnompenh Poland Polynesia Portsmouth Portugal Prague



[.pasrs'gwai] ['paeris] ['penainz] [ipensil'veinia] ['I»:J3] [pa'ru:] [ifib'delfia] ffilipLnz] ['pitsba:g] [nam'pen] ['poubndj [ipoli'ni:zb] ['pa:tsma0] ['po:tjugal] [pra:g]



Palm Beach Panama Papua Noua Guinee Paraguay Paris Penini Pennsylvania Persia Peru Philadelphia Filipine Pittsburg Pnompenh Polonia Polinezia Portsmouth Portugalia Praga



Somalia Somerset Southampton South Africa, (Republic of) South Carolina South Dakota Spain Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Sunda Islands Sweden Switzerland Sydney Syria



Q r



Qatar Quebec



f'kAta ] [kwi'bek]



Red Sea Rhine Rhode Island Rhone Rio de Janeiro Romania Rome Russia Rwanda



[red si:] [rain] [round 'aibnd] [roun] ['ri:ou da d3a'niarou] [rou'meinia] [roum] [Wo] [ru:'a:nda:]



Marea Roşie Rin Rhode Island Rhon Rio de Janeiro România Roma Rusia Rwanda



s [sa'ha:ra] [sai'gon] ['seilem] ['so:lzbari] ['ssents'fei] [isa;nti'a:gou] ['sasntou da'mirjgou] ['ssudi: a'reibi:a] ['sasksani] [.skaendi'neivia] ['skotbnd] [iSeni'gDil] [soul] ['sarbka] ['Jefi:ld] ['sisili] ['siera li'ouni] [slou'va:ki:a] [slou'vi:ni:a] ['soufb]



Somalia Somerset Southampton (Republica) Africa de Sud Carolina de Sud Dakota de Sud Spania Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Insulele Sonde Suedia Elveţia Sydney Siria



T Qatar Quebec



R



Sahara Saigon Salem Salisbury Santa Fe Santiago Santo Domingo Saudi Arabia Saxony Scandinavia Scotland Senegal Seoul Serbia Sheffield Sicily Sierra Leone Slovakia Slovenia Sofia



[sou'mAli:a] ['sAmasit] [sauG'asmtan] ['sa;u9 'aefrika, ri'pAblik av] ['sau9 ksrs'laina] ['sau9 ds'kouta] [spein] [.sri: 'lAijka] ['stokhoum] ['straszbsig] ['strastfsd on 'eivn] [su(:)'da:n] ['su(:)iz] ['sAnda 'aibndz] ['swi:dn] ['switssbnd] ['sidni] ['sirb]



Sahara Saigon Salem Salisbury Santa Fe Santiago Santo Domingo Arabia Saudită Saxonia Scandinavia Scoţia Senegal Seul Serbia Sheffield Sicilia Sierra Leone Slovacia Slovenia Sofia



Taiwan Tajikistan Tanzania Tasmania Teheran Tennessee Texas Thailand



[tai'waen] [tA


Thames Tipperary Togo Tokyo Transvaal Transylvania Tunis Tunisia Turkey Turkmenistan



[temz] [.tipa'reari] ['tougou] ['toukjou] ['trasnzva:!] [itrasnsil'veinb] ['tju:nis] [tju(:)'nizb] ['ts-ki] [ta:kimeni'sta:n]



Uganda Ukraine Ulster United Arab Emirates United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland United States of America Uruguay Utah Uzbekistan



[juO'gaenda] [ju:'krein] [rAlSt3r] [ju'naitid 'asrab 'emarats] [ju'naitid kindam] av greit 'britn an ino:San 'aiabnd]



Uganda Ucraina Ulster Emiratele Arabe Unite Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord



[ju'naitid steits av a'merika] f'urugwai] [ju:ta:] [uzibeki'sta:n]



Statele Unite ale Americii Uruguay Utah Uzbekistan



Taivan Tadjikistan Tanzania Tasmania Teheran Tennessee Texas Tailanda, Thailanda Tamisa Tipperary Togo Tokio Transvaal Transilvania Tunis Tunisia Turcia Turkmenistan



u



 1083



Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Vienna Vietnam Virginia Volga



[ivasniWA'tu:] ['vstikan] [ivene'zweib] [vik'toxis] [vi'eng] [Vjet'nasm] [V3'd3ini9] [Volga]



Wales



[weilz]



Wallachia Warsaw Washington Wellington Wessex



[wo'Ieikia] ['wo:so:] ['wo/irjtan] ['welirjton] ['wesiks]



Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Viena Vietnam Virginia Volga



w Wales, Ţara Galilor Muntenia, Valahia Varşovia Washington Wellington Wessex



Westminster West Virginia Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming



['wesfininst9r] ['west V3:'d3ini9] ['wint/istsr] ['winipeg] [wis'konsin] [wai'oumirj]



Westminster Virginia de Vest Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming



Y Yemen York Yorkshire Yugoslavia



['jeman] [p±] ['p±!h] ['ju:gou'sla:via]



Yemen York Yorkshire Iugoslavia



z Zambia Zanzibar Zimbabwe Zurich



['zâmbii] [izaenzi'ba:r] [zim'ba:bwi] ['zjuarik]



Zambia Zanzibar Zimbabwe Zurich



 IV. Prescurtări uzuale în limba engleză



A A 1. angstrom unit. 2. acceleration. 3. acid. A atomic. A. 1. absolute. 2. Academy. 3. America. 4. answer. 5. Artillery. 6. analysis. 7. Atlantic (Ocean). 8. atomic weight. A.A. antiaircraft. AAA American Automobile Association. Ş/A.A.A. A.A.A.L. American Academy of Arts and Letters. AAF 1. Allied Air Forces. 2. (amer.) Army Air Forces. a & h Insurance, accident and health. AA.UJP. American Association of University Professors. A & S ammunition and supply. A.A.S. American Association of Arts and Sciences. ABC atomic, biologic and chemical. ABM antiballistic missile. ABS American Broadcasting System. absol. absolute; absolutely. abs.t. absolute temperature. abv. above. Ac. academy. AC alternating current. A.c. author's correction. Ac. 1. acetate. 2. acetyl. A/C account current. A.C. before Christ. a.c. before meals. Acad, academy. ace 1. acceleration. 2. account. 3. according. ACC Agricultural College. accdg according to. Şi accd'g. A/cs pay. accounts payable. A/cs rec. accounts receivable. act. active. ad 1. adapted. 2. advance. 3. advice. ad 1 1. advertisement. 2. advertising. ad2 advantage. ad. 1. advertisement. 2. adverb. A.D.A. Americans for Democratic Action. Add. addenda. add. addition. adds address. add'see addressee. A.D.G.B. Air Defence of Great Britain. adj. 1. adjective. 2. adjustment.



adm. 1. Administration. 2. admiral. 3. Admirality. adm. 1. admission. 2. administration. ad. man.- advertising man. ADP air defence positions. adv. 1. ad valorem. 2. advance. 3. adverb. 4. advertisement. Adv 1. advisor 2. advocate. AE. 1. absolute error. 2. air engineer. 3. Army Education. A.E. Agricultural Engineer. A.E A. 1. Agricultural Education Association. 2. American Economic Association. AJL and P. Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary. AEC Atomic Energy Corporation. af. after. AF 1. Air Force. 2. Anglo-French. AFA American Federation of Arts. AFB Air Force Base. Afgh Afghanistan. AFL American Federation of Labor. AFM American Federation of Musicians. AJF.O. Anti-Fascist Organization. Afr 1. Africa. 2. African. AFS Air Force School. aft 1. after. 2. afternoon. A.F.T. American Federation of Teachers. AG 1. advance guard. 2. automatic gun. ag. agriculture. Ag silver. Ag. August. A.G. Attorney General. Agcy agency. A.G.M. annual general meeting. agn again. Agr. 1. agronomy. 2. agronomic(al). AGS American Geographical Society. Agt agent. AJH.A. 1. American Historical Association. 2. American Hospital Association. ahd ahead. a j . ad interim. A.IA. 1. American Institute of Architects. 2. Archeological Institute of America. AIF Atomic Industrial Forum. A Ind Anglo-Indian. AIRNORTH Allied Air Forces, Northern Europe. al. alcohol.



AL 1. Anglo-Latin. 2. Aluminium. ala all arms. A.LA. American Library Association. Alas. Alaska. Alb. 1. Albania, 2. Albanian. 3. Albany. 4. Alberta. Alg. 1. Algerian. 2. Algiers. alg. algebra. alt. 1. altitude. 2. alternation. AM 1. air mail. 2. Air Ministry. Am. 1. America. 2. ammunition. 3. amplitude. A M . Master of Arts. aan. the period from 12 midnight to 12 noon. AJVIA. American Medical Association. Am. Chem. Soc. American Chemical Society. AmCit American citizen. AML Air Mail Letters. AMLEG American Legation. AMP American Military Police. AMS 1. American Mathematical Society. 2. American Meteorological Society. amu atomic mass unit. Am Univ American University. an above-named. AN Anglo-Norman. and. andante. ANTA American National Theatre and Academy. ant. antonym. Anth. anthology. AO 1. Administration Order. 2. Army Order. a.o. and others. A of P arms of precision. A of S angle of sight. A.O.S. Agricultural Organization Society. a.p. 1. above proof. 2. automatic pistol. AP 1. American Patent. 2. Associated Press. ap. 1. apex. 2. appendix. Ap. April. A J* .A. American Press Association. APHA American Public Health. APL airplane. apl approval. APLCHN Appalachian Mountains. apos apostrophe. app. 1. apparatus. 2. appended. 3. appendix. 4. appointment. 5. approved. appl. 1. appeal. 2. application. A.P.S. 1. American Philosophical Society. 2. American Physical Society.



 1085



aptd appointed. aq aquittance. Ar. 1. Arabia. 2. Arabian. 3. Arabic. 4. area. ar. 1. arrival. 2. arrive. ARA Agricultural Research Administration. A.R.A. 1. American Radio Association. 2. American Railway Association. 3. Associate of the Royal Academy. A.R.C. American Radio Corporation. Arch. 1. Archbishop. 2. Architecture. arch. 1. archaic. 2. archery. 3. architect. Arct. Arctic. Arg. Argentina. Ar.M. Master of Architecture. arpt airport. arr. 1. arrangement. 2. arrival. ARS American Rocket Society. Ars arsenal. A.R.S.L. Associate of the Royal Society of Literature. art. 1. article. 2. artificial. 3. artist. A.S. Academy of Sciences, a/s after sight. As Asia. A.SA. Atomic Scientists Association. ASCAP American Society of Composers, Authors and Publishers. ASEA American Society of Engineers and Architects. ASN Atomic Scientists' News. ASNE American Society o Newspaper Editors. a.s.o. and so on. ASP Assistant Secretary Police. asp as soon as possible. A.SP.C.A. American Society for Prevention of Cruelty to Animals. A.S.Q.C. American Society for Quality Control. ass. 1. assembly. 2. assessment. Aşs associate. Assn association. ASV Active Service. ASW Association of Scientific Workers. AT 1. air temperature. 2. Air Transport. at. 1. atmosphere. 2. atomic. 3. attorney. ATC 1. Air Traffic Control. 2. automatic telephone call. atchd attached. at.m. atomic mass. ATTC American Telephone and Telegraph Company. attrib. 1. attribute. 2. attributed. Au gold. au author. aut. 1. autograph. 2. automatic. Auth- authorities, aux. auxiliary.



av. 1. according to value. 2. avenue. 3. average. A.V. 1. Artillery Volunteers. 2. Authorized Version. avn. aviation. ax. 1. axiom. 2. axis. az azimuth. Az azote.



Bib 1. Bible. 2. Biblical. bibl. 1. biblical. 2. bibliographical. 3. biblio­ graphy. b.i.d. twice a day. bi-m bi-monthly. B J . Bachelor of Journalism. Bk berkelium. bk. 1. bank. 2. book. bkey bankruptcy. B bkg. banking. B 1. base. 2. battle. 3. Belgium. 4. Broadcast. bkpr. bookkeeper. B. 1. bar. 2. Bible. 3. British. bks. 1. banks. 2. barracks. 3. books. b 1. bar. 2. barn. b/I bill of lading. b. 1. bay. 2. blend of. 3. book. 4. born. bl. 1. bale; bales. 2. black. 3. block. 5. brother. BJL. 1. Bachelor of Laws. 2. Bachelor of Ba barium. Letters. B.A. 1. Bachelor of Arts. 2. British America. blk. 1. black. 2. block. 3. bulk. B A A . British Astronomical Association. bis. 1. bales. 2. barrels. BAEC British Atomic Energy Corporation. B.L.S. Bachelor of Library Science. BAF British Air Force. BJVI. 1. Bachelor of Medicine. 2. British Bait. Baltic. Museum. b. & e. beginning and ending. BJVIA British Medical Association. B. & W. black and white. BJVLE.1. Bachelor of MechanicalEngineering. Bap. Baptist. 2. Bachelor of Mining Engineering. bap. baptized. BJVIJEd. Bachelor of Music Education. bar. 1. barometer. 2. barrel. 3. barrister. B.N. bank-note. BAr. Bachelor of Agriculture. Bn. 1. Baron. 2. Battalion. B. Arch. E. Bachelor of Architectural bn. battalion. Engineering. B . 0 . 1 . Bachelor of Oratory. 2. box office. barit. baritone. b.o. 1. back order. 2. box office. 3. branch Bart, baronet. office. 4. buyer's option. b.b. 1. ball bearings. 2. bank book. B.O.T. Board of Trade. B.B.B. best-best-best. B J \ Bachelor of Painting. B.B.C. British Broadcasting Corporation. bp. 1. baptized. 2. birth place. 3. bishop. bbl. barrel. B/P bills payable. Şi BJP. B.C. 1. before Christ. 2. British Columbia. b.p. 1. bellow proof. 2. bills payable. 3. boiling 3. British Commonwealth. point. B.CE. before common era. Br bromine. B. Comm. Bachelor of Commerce. Br. 1. Britain. 2. British. BCP 1. British Civil Police. 2. British Com­ br. 1. branch. 2. bronze. 3. brother. munist Party. b.r. bills receivable. B/D 1. bank draft. 2. bills discounted. brd board. bd. 1. board. 2. bound. 3. bundle. b.rend. bill rendered. B.D. bills discounted. B.S. 1. Bachelor of Science. 2. Bachelor of B.E. 1. Bachelor of Education. 2. Bank of Surgery. England. B.T. Board of Trade. Be beryllium. BUP British United Press. BE British Embassador. B'y (amer.) Broadway. bee. because. Byz Byzantium. bef. before. BJE.L. Bachelor of English Literature. Belg. 1. Belgian. 2. Belgium. C 1. centre distance. 2. commander. 3. council. ben. benefit. C 1 . calorie. 2. Catholic. 3. Celsius. 4. Celtic. bet. between. 5. College. 6. Conservative. bf. 1. bold face. 2. bona fide. c. 1. carbon. 2. centigrade. 3. century. 4. chair­ B.F.A. Bachelor of Fine Arts. man. 5. chapter. 6. city. BGH British General Hospital. CA chronological age. B Govt British Government. B I 1 . Board of Investigation. 2. British India. Ca calcium.



c



 1086



Ca. cathode. C/A 1. capital account. 2. cash account. 3. credit account. CA. 1. Central America. 2. Commercial Agent. 3. Court of Appeal. CAA Civil Aeronautics Administration. CAD Civil Affairs Department. Cal. California. cal. 1. calendar. 2. calibre. 3. calorie. Camb. Cambridge. CA/MB Civil Affairs/Military Government. Can. 1. Canada. 2. Canadian. 3. canteen. can. 1. canon. 2. canto. 3. canton. 4. canvas. Canad. Canadian. cane. 1. cancel. 2. cancellation. Cant. Canterbury. cap. 1. capacity. 2. capital. CAP Civil Air Patrol. caps, capitals. Capt. Captain. cajr. cut all round. card, cardinal. CAS Civil Air Service. ' cash, cashier. cat. 1. catalogue. 2. catapult. 3. catechism. CAT Civil Air Transport. CB counter battery. C B . control board. CBC Canadian Broadcasting Corporation. C 3 JL Commander of the Order of the British Empire. CBRM cash by return mail. CC carbon copy. cc cubic centimetre. C C 1. cashier's check. 2. company com­ mander. cc 1. chapters. 2. cubic centimetre. 3. centuries. C C A . 1. Chief Clerk of the Admirality. 2. County Court of Appeals. C Car combat car. CCC 1. Central Criminal Court. 2. Civilian Conservation Corps. CCI Chief Clerk. CCIs. Court of Claims. C C N . Y . College of City of New York. cc.t. cubic capacity. Cd cadmium. Cd. cash discount. CD 1. Central Department. 2. Coastal Defence. 3. compact disc. C/D. 1 certificate of deposit. 2. Customs Declaration. cd 1. code. 2. commissioned. 3. conductance. cd. cord; cords. CD. 1. Civil Defence. 2. creditor's damage. C-day Coronation day. Cdn Canadian. Cdr. Commander.



CDS Civil Defence Services. Cdt 1. cadet. 2. commandant. Ce cerium. C E . 1. Church of England. 2. Civil Engineer. 3. common era. CEA Council of Economic Advisers. CEC Civil Engineers Corps. C E . C Commonwealth Economic Com­ mittee. cen. 1. central. 2. century. Cf californium, c/f carried forward, cf. 1. calf. 2. compare. C F . cost and freight. C F J . cost, freight and insurance. cfm confirm. cfm. cubic feet per minute. cfr chauffeur. CFJR. Code of Federal Regulations. cfs. cubic feet per second. CG 1. camera gun. 2. Commanding General. C.G. 1. centre of gravity. 2. Commanding General. 3. Consul General. Şi e g . cgm. centigram; centigrams. cgs centimetre-gram-second. ch chain; chains. ch. 1. channel. 2. chapter. 3. choice. 4. church. Ch. 1. Chaldean. 2. chapter. 3. China. 4. Chinese. 5. church. c Ji. 1. clearing house. 2. court house. 3. custom house. Chanc. 1. chancellor. 2. chancery. chap, chapel. char, character. Ch. D. Doctor of Chemistry. Ch. E. Chemical Engineer. Chf. Cash. Chief Cashier. Chf. J. Chief Justice. Chin Chinese. Chin. 1. China. 2. Chinese. Chm chairman. chm checkmate. Choc chocolate. Ch. of Eng. Church of England. Chop Chief Operator. Chr Christian. CI1. Chief Inspector. 2. Counter Intelligence. CI.A. Criminal Investigation Agency. C I . C 1. Commander in Chief. 2. Counter­ intelligence Corps. Cie. company. CI.F. cost, insurance and freight. Şi ciJ. cigs cigarettes. C. in C Commander in Chief! Şi C-in-C C I . O . Congress of Industrial Organizations. Şi CIO. cit. citation. cit citizen.



civ. 1. civil. 2. civilization. C j Chief Justice. ck. 1. cask. 2. check. ckw clockwise. CI chlorine. cl 1. calibre. 2. call. 3. centilitre; centilitres. C/L 1. carload lot. 2. cash letter. cl. 1. carload. 2. centilitre; centilitres. 3. claim. 4. classification. 5. clause. 6. clerk. c l . 1. centre line. 2. civil law. eld 1. called. 2. closed. 3. cloud. CLJD. Doctor of Civil Law. cler. 1. clergy. 2. clerical. CLR Central London (Underground) Rail­ way. CLU Civil Liberties Union. Cm curium. cm centimetre; centimetres. Şi cm. Cmdr. Commander. cml. commercial. C/N 1. circular note. 2. credit note. CNO Chief of Naval Operations. CNS central nervous system. Şi ens. CO cobalt. C/O cash order. C/o 1. care of. 2. carried over. c/o 1. care of. 2. carried over. 3. cash order. Co. 1. company. 2. County. Şi co. C O . 1. cash order. 2. Commanding Officer. 3. conscientious objector, c.o. 1. care of. 2. carried over. C.O.C. Chamber of Commerce. COD codex. Şi cod. CO.D. cash, or collect on delivery. Co E Chief of Engineers. C O J. Central Office of Information. col. 1. collection. 2. colour. Col. 1. colonel. 2. colony. 3. column. coll. 1. collective. 2. college. 3. colloquial. com. 1. comedy. 2. comma. 3. commerce. 4. common. 5. communication. Com. 1. commonwealth. 2. communist. 3. community. Com. & Nav. Commerce and Navigation. comb, combination. Comb. Z. combat zone. Comd 1. command. 2. commandant. comdg. commanding. Comdr. Commander. Şi comdr. Comdt. Commandant. Şi comdt. Com-in-Chf Commander in Chief. comm. 1. commentary. 2. commerce. 3. com­ munication. Comm. 1. commission. 2. commissioner. 3. committee. Comp. 1. company. 2. composer. comp. 1. comparative. 2. compensation. 3. completed. 4. compound.



 1087



compy company. con. 1. conclusion. 2. concrete. 3. connect. Con. 1. consolidate. 2. Consul. cond. 1. condition. 2. conditioning. 3. con­ ductor. conf. 1. conference. 2. confessor. 3. con­ fidential. cons. 1. consequence. 2. constitution. 3. con­ sult. cont. 1. continent. 2. contingent. 3. con­ tinuation. 4. contract. contg. 1. containing. 2. contracting. contr. 1. contract. 2. contrary. 3. contribution. 4. control. conv. 1. convenient. 2. covention. 3. convert. 4. convict. 5. convocation. cop. 1. copper. 2. copyright; copyrighted. co-par. copartner. co-part counterpart. cor. 1. correct. 2. correspondence. 3. cor­ ruption. Cor. Corsica. Cor. Mem. Corresponding Member. CoS Certificate of Service. Cos companies. CP. 1. chemically pure. 2. Chief of Police. 3. costprice. CP 1. chosen point. 2. Civil Power. 3. com­ mand post. Cpn corporation. cpty capacity. CQ commercial quality. cr 1. centre. 2. circular. 3. contra. c.r. copper resistance. CR 1. centre of resistance. 2. cross-roads. C/R Certificate of Retirement. crit. 1. criterion. 2. critical. Cr. P. Criminal Procedure. Crs creditors. Cs cesium. cs case; cases. CS. 1. Christian Science. 2. civil service. C S A . Confederate States of America. CSC Civil Service Commission. Şi C S . C esc cosecant. csch hyperbolic cosecant. csk. cask. CST Central Standard Time. Şi C.S.T., cs.t. Ct. 1. Connecticut. 2. Count. ct. 1. cent. 2. certificate. 3. county. 4. court. CT. Central Time. ctn cotangent. ctr. centre. cts. 1. centimes. 2. cents. 3. certificates. CU close-up. Cu copper. Cu. cumulus. cu. 1. cubic. 2. cumulus.



cult, cultivation. CU.P. Cambridge University Press. cur. 1. currency. 2. current. CV command vehicle. Cv constant value. C V . curriculum vitae. C/W commercial weight. CW.U. Chemical Workers Union. Cy 1. city. 2. company. eye. cyclopaedia. CZ 1. Canal Zone. 2. combat zone.



D D 1. deuterium. 2. distance. D. 1. dam. 2. December. 3. democracy. 4. density. 5. doctor. d 1. danger. 2. deuteron. 3. differential. d. 1. date. 2. degree. 3. pence. 4. density. 5. dollar; dollars. da. 1. daughter. 2. day; days. D/A 1. deposit account. 2. documents for acceptance. D.A. 1. District Attorney. 2. documents for acceptance. DAB Dictionary of American Biography. D.A.E. Dictionary of American English. Dan Danish. Dan. 1. Daniel. 2. Danish. dat. dative. D.B. 1. Bachelor of Divinity. 2. Domesday Book. d.b. daybook. DBA doing business as. Şi dba. D.B .E. Dame Commander of the Order of the British Empire. dbl. double. DC 1. dental corps. 2. direct current. D.C 1. da capo. 2. District of Columbia. D.C.M. Distinguished Conduct Medal. DD 1. Deputy Director. 2. (amer.) dishon­ orable discharge. dd 1. today's date. 2. delayed delivery. dd. delivered. D.D. 1. Doctor of Divinity. 2. demand draft. D.D.S. Doctor of Dental Surgery. D.D.Sc. Doctor of Dental Science. D.E. Doctor of Engineering. Dea. Deacon. dec. 1. deceased. 2. decimal. 3. declaration. D.Eco. Doctor of Economics. D.Ed. Doctor of Education. DED declared dead. D Edn Director of Education. dem. demand. Den. Denmark. den. density. Dent. C Dental Corps. Dep 1. department. 2. deputy.



dep. 1. dependency. 2. deponent. 3. deposed. des. 1. desert. 2. design. 3. desired. Dest. destroyer. det. detail. dev. 1. development. 2. device. D.F. 1. Dean of the Faculty. 2. Defender of the Faith. D.F.C Distinguished Flying Cross. dg decigram; decigrams. dgr danger. DI Department of the Interior. Di didymium. di. diameter. D.I. double insurance. diet dictionary. dif. difference. DIH Deputy Inspector General of Hospitals. Dp. diploma. dipl. diplomat. dir. 1. direct. 2. direction. Dir. director. dis 1. discount. 2. dispatch. dis. 1. distance. 2. distribution. disp. dispensary. diss, dissertation. dist. distance. Dist. Atty. district attorney. distr. district. div. 1. divergence. 2. divide. div. 1. diversion. 2. dividend. 3. divorce. Div. 1. divine. 2. divinity. Divn division. D J . 1. District Judge. 2. Doctor of Law. D J.S. Doctor of Juridical Science. dk. l.deck. 2. dock. dl decilitre; decilitres. d.I. day labour. D/L demand loan. D.Lit. Doctor of Literature. D. Lett. Doctor of Letters. dir. dealer. D.L.S. Doctor of Library Science. divy. delivery. DM. Deutsche mark. dm decimeter; decimeters. D. Mus. Doctor of Music. DMZ demilitarized zone. D.N.B. Dictionary of National Biography. D/O delivery order. do. ditto. D.O. Doctor of Osteopathy. D.O.A. dead on arrival. Doc/attach, documents attached. Doc. Eng. Doctor of Engineering. D of P Director of Press. Dom. Dominican. dom. 1. domain. 2. domestic. Dom Ex domestic exchange.



 1088



Dor. 1. Dorian. 2. Doric. doub. double. DOW died of wounds. DP delivery point. D/P documents against payment. D.P. displaced person. dpt. 1. department. 2. deponent. D.P.W. Department of Public Works. dr door. Dr. 1. Doctor. 2. Drive. dr. 1. debit. 2. debtor. 3. drawer. 4. drum. Dr. Chem. Doctor of Chemistry. D. Rd. dirt road. d.s. daylight saving. D.Sc. Doctor of Science. D.S.M. Distinguished Service Medal. D.S.O. Distinguished Service Order. DST Daylight Saving Time. D.Surg. Dental Surgeon. d.t. delirium tremens. Du. 1. Duke. 2. Dutch. dub dubious. Dub. Dublin. D.V.M. Doctor of Veterinary Medicine. d.w. daily wages. DW 1. Daily Worker. 2. Director of Works. D/W dock warrant. DX distant exchange. Dy dysprosium. dyn. dynamics, D.Z. Doctor of Zoology.



E E 1. Egypt. 2. energy. 3. engineer. 4. Europe. 5.exchange. E. 1. Earl. 2. east. 3. eastern. 4. English. e 1. electron. 2. endurance. e. 1. eldest. 2. end. 3. entrance. 4. error; errors. ea each. E. and P. extraordinary and plenipotentiary. EAS European Atomic (Energy) Society. E.B. 1. Encyclopaedia Britannica. 2. export bounties. EBB extra best best. EbS East by-South . EBU European Broadcasting Union. Ec electronic computer. E.C. Executive Committee. ECh. English Channel. E.D. Doctor of Engineering. Ed.B. Bachelor of Education. EDC European Defence Community. Ed.D. Doctor of Education. edit, edited. edn 1. edition. 2. education. EDP electronic data processing. eds. 1. editions. 2. editors. EDT Eastern daylight time.



educ. 1. educated. 2. education. E.E. 1. Early English. 2. Electrical Engineer. E JÎ.&MP. Envoy Extraordinary and Minister Plenipotentiary. EEC European Economic Community. EEG electroencephalogram. Şi E.E.G. Eg. 1. Egypt. 2. Egyptian. e.g. 1. for example. 2. such as. EGmc East Germanic. E.H. Evacuation Hospital. EHF extremely high frequency. EHP effective horse-power. E.1.1. East Indian. 2. East Indies. EL Educational level. e.I. electric light. el element, el. elevation. elect. 1. electric. 2. electricity. elem. element. elev. elevator. Elf extremely low frequency. EM enlisted man; enlisted men. E.M. Mining Engineer. Emb. embargo. E.M.B. Empire Marketing Board, emer. emergency, emf electromotive force. Emp 1. Emperor. 2. Empress. emph. emphasis. empl. employment. E.M.S. Emergency Medical Service. EN engineman. En 1. England. 2. English, E.NA. English Newspaper Association. end. 1. endorsed. 2. endorsement. ENE East-North-East. eng. 1. engineer. 2. engraved. Eng. 1. England. 2. English. EngrO Engineer Officer. Ens. Ensign. ent. 1. entertainment. 2. entrance. EO Engineer Officer. E/OE errors and ommissions excepted. E.O.M. end of the month. e.o.m. every other month. E.P. 1. English Patent. 2. express paid. E.P.T. Excess Profits Tax. Er erbium. E.R. 1. King Eduard. 2. Queen Elisabeth. Err. errata. E.S. 1. eldest son. 2. Entomological society. Esc escape. ESE East-South-East. esp especial. EST Eastern Standard Time. est 1. establish. 2. estuary, est. 1. estate. 2. estimate. e.s.u. electrostatic unit.



et al. 1. and elsewhere (L. et alibij. 2. and others (L. et alii,). E.T. Eastern Time. E.T.D. estimated time of departure. ETE Engineer Training Establishment. Eth. Ethiopia; Ethiopian. E. to. E. end to end. EUR Europe; European. Şl Eur; Eurp. EV electron-volt. 57 ev. E.V. English Version. EVA extravehicular activity. Evang. Evangelical. eve evening. Şi evg. ev.u. evaporation unit. Ex. Exodus. ex. 1. examination. 2. example. 3. exception. 4. exchange. 5. executed. 6. extra. Exc. 1. excellency. 2. exchequer. Ex.Com. Executive Committee. ExD excused (from) duty. exd explained. exes expenses. ex.hy. extra heavy. exp. 1. expansion. 2. experiment. 3. export. ExpF Expeditionary Forces. exr. executor. ext 1. extension. 2. external. 3. extra. ext. 1. exterior. 2. extinguish. 3. extract. extr extreme. ext.T-phone extension telephone. exx examples.



F F 1. February. 2. ferry. 3. France. 4. French. 5. Friday. F. 1. degree Fahrenheit. 2. factor of safety. 3. father. 4. fighter. f 1. farad. 2. firm. 3. forte. f. 1. make. 2. farthing. 3. feet. 4. feminine. 5. foot. 6. franc; francs. FA Field Artillery. FAA 1. Federal Aviation Agency. 2. Fleet Air Arm. 3. Federal Alcohol Administration. fab fabric. Fab. Soc. Fabian Society. fac. 1. facsimile. 2. factor. 3. factory. fam. 1. familiar. 2. family. F.A.M. Free and Accepted Masons. F. & S. first and second. FA.O. finish all over. F.A.S. Federation of American Scientists. fath. fathom. f.b. 1. freight bill. 2. full back. F.B.A. Fellow of the British Academy. FBI Federal Bureau of Investigations. f.c. 1. fielder's choice. 2. follow copy. FCA Farm Credit Administration. FCC First Class Certificate.



 1089



F.CJE. Foreign Currency Exchange. F.C J. Fellow of the Institute of Commerce. f.co. fair copy. fest forecast. FCU Fighter Control Unit. FD 1. fire department. 2. forced draft. 3. full dress. F D A . Food and Drug Administration. FJD.C. (amer.) Food, Drug and Cosmetic Act. Fd Ldg. Forced Landing. FE 1. Far East. 2. first entry. Fe iron. fe. fecit. Fed.Res.Bd. Federal Reserve Board. FEF Far East Fleet. fern. 1. female. 2. feminine. FET Far East Time. FJE.T. Federal Exercise Tax. ff fortissimo. ff. 1. folios. 2. (and the) following. F.F.A. free from alongside. F.f.a. free foreign agency. F.F J. 1. free from infection. 2. French Forces of the Interior. F-F.Sc. Fellow of the Faculty of Sciences. f.g. field goal; field goals. FHA Federal Housing Administration. FHLBA Federal Home Loan Bank Administration. F.I. Falkland Islands. fid. fiduciary. f.i.f.o. first in, first out method. fig. 1. figurative. 2. figure; figures. Fin. 1. Finland. 2. Finnish. fin. financial. Fine finance. Fi.t. free of income tax. Fl. 1. fleet. 2. flood. 3. front line. fl. 1. flower. 2. fluid. 3. flush. FLab Field Laboratory. fid. 1. field. 2. fluid. 3. flowered. FM 1. Food Manufacture. 2. foreign money. FJVI. Foreign Mission. fm. 1. fathom. 2. from. F.Mk. finmark. FN fireman. fn footnote. FN A Final Approach. FO 1. Foreign Office. 2. forward observation. fo. folio. f.o.b. free on board. f.o.c. free of charge. f.o.d. free of damage. f.o.i.t. free of income tax. fol. 1. folio. 2. followed. 3. following. for. 1. foreign. 2. forestry. 3. former. F.O.R. free on rails. Fort Ar. Fortified Area.



f.o.t. free of tax. fp forte-piano. fp. 1. fireplug. 2. foot-pound. 3. freezing point. FPC Federal Power Commision. fpm feet per minute. Şi ft/mn. FPO 1. field post office. 2. fleet post office. fps 1. feet per second. 2. foot-pound-second. FR freight release. Fr franci um. Fr. 1. Father. 2. (pi) Fr.Frs. franc. 3. French. 4. Friday. fr. 1. fragment. 2. (pi.) fr.frS. franc. 3. from. Frat. fraternity. FRB Federal Reserve Bank. Şi F.R.B. FJR.C.P. Fellow of the Royal College of Physicians. F.R.G.S. Fellow of the Royal Geographical Society. F.R.Hist.S. Fellow of the Royal Historical Society. Fri. Friday. FRS Federal Reserve System. Frs. Frisian. F.R.S. Fellow of the Royal Society. frt. freight, f/s factor of safety. f.s. foot second. ft foot; feet. ft. 1. fort. 2. fortification. ft-lb foot-pound; foot pounds. ft/sec. feet per second. F.T.U. Federation of Trade Unions. FU Flying Unit. fur furlough. furn. furniture. fut. future. f.v. on the back of the page. fwd forward. FX foreign exchange. F.Y J. for your information. F.YP. Five Year Plan. F.Z.S. Fellow of the Zoological Society.



G G 1. gas. 2. General Staff. 3. Gravitation Constant. 4. gulf. G. 1. German. 2. gravity. 3. Gulf. g. 1. good. 2. gram; grams. 3. gravity. g. 1. gender. 2. general. 3. genitive. 4. gold. 5. guinea. Ga galium. Ga. Georgia. G.A. 1. General Agent. 2. General Assembly. g.a. general average. Şi G/A. Gar garage. GAT Greenwich apparent time. GATT General Agreement on Tarrifs and Trade.



G.A.W. guaranteed annual wage. G.B. 1. Great Britain. 2. guide-book. G.B.E. Knight Grand Cross of the British Empire. G.B.S. George Bernard Shaw. G.C.Grand Cross. GCA ground control approach. g-cal gram-calorie. G . C C Ground Control Centre. G.CD. greatest common divisor. Şi gjc.d. G.CF. greatest common factor. Şi gjcS. G.C.M. greatest common measure. Şi g.cm. G.CT. Greenwich Civil Time. Gd 1. gadolinium. 2. grand. 3. guard. gd. guard. G.D. 1. Grand Duchess. 2. Grand Duke. g.d. 1. good delivery. 2. granddaughter. Gde gourde; gourdes. gds goods. G.E. Geological Engineer. Ge germanium. gen. 1. gender. 2. genealogy. 3. general. 4. generic. 5. genitive. Gen.A. General Assembly. gen.del. general delivery. Gen.Man. General Manager. Gent, gentleman; gentlemen. Şi gent. Ger. Germany. GF. 1. Government form. 2. Ground Forces. GFTU General Federation of Trade-Unions. GG 1. gamma globulin. 2. (amer.) Golden Gate. GHA Greenwich hour angle. G.H.O. General Headquarters. G.I. 1. gastrointestinal. 2. general issue. 3. government issue. Şi GI, g.i. Gib Gibraltar. GI glucinum. gl. 1. glass. 2. gloss. GM 1. general message. 2. (amer.) General Motors Corporation. 3. Gold Medal. 4. Greenwich meridian. GJVI. 1. good merchantable. 2. Grand Master. 3. Grand Marshal. 4. General Manager. gm 1. good morning. 2. gram. G-Man (amer.) Government man. G.m.a.t. Greenwich mean astronomical time. GMT Greenwich Mean Time. G.N. Graduate Nurse. G.N.P. gross national product. G . 0 . 1 . general office. 2. general order. Ş; g.o. G.P. 1. Gloria Patri. 2. Graduate in Pharmacy. 3. Grand Prix. gph gallons per hour. gpm gallons per minute. GPO Government Printing Office. G.P.O. general post office. G.Q. General Quarters.



 1090



gr 1. grain; grains. 2. gross. Gr. 1. Grecian. 2. Greece. 3. Greek. gr. 1. grade. 2. grammar. 3. great. GJR. King George. Grad. 1. gradient. 2. graduate. 3. graduated. Gr. wght gross weight. GS 1. General Service. 2. General Staff. 3. general support. G.S. 1. General Secretary. 2. Geographical Society. 3. grammar school. GT General Transport. G.T. 1. general terms (of delivery). 2. gross tonnage. Gt. Brit. Great Britain. g.t.m. good this month, gv give. Gvt government. GZ ground zero point.



H H 1. harbour. 2. headquarter. 3, height. 4. helicopter. 5. hospital. 6. Hungary. 7. hydrogen. h 1. have. 2. heavy. . h. 1. hard. 2. height. 3. hour. 4. hundred. 5. husband. ha hectar; hectare. h.a. in this year. hal. halogen. h.&.c. hot and cold (water). Har harbour. Hb hemoglobin. h.b. halfback. H.B.M. His (or Her) Britannic Majesty. H.C. 1. habitual criminal. 2. High Court of Justice. 3. honoris causa. 4. House of Commons. H.C J . highest common factor. Şi h.c £. HD 1. Headquarter Department. 2. Home Defence. H.D. hearing distance. hd. 1. hand. 2. head. hdkf handkerchief. hdqrs. headquarters. HDX Home Defence Exercise. HE 1. high explosive. 2. His Excellency. 3. horizontal equivalent. He helium. H.E. 1. high explosive. 2. His Eminence. HET high education test. HF high frequency. Hf hafnium. hf. half. hf.bd. half-bound. hf. cf. half-calf. H.F.RA. Honorary Foreign Member of the Royal Academy. HG 1. High German. 2. Home Guard.



Hg mercury. hg hectogram; hectograms. H.G. 1. High German. 2. His (or Her) Grace. hgt. height. H B . 1. His (or Her) Highness. 2. His Holiness. H.I. Hawaiian Islands. Hi Fi high fidelity. H.I.H. His (or Her) Imperial Highness. H.I.M. His (or Her) Imperial Majesty. Hi-Q high quality. H J . here lies. H J . S . here lies buried. hi hectolitre; hectolitres. H.L. House of Lords. hm hectometre; hectometres. H.M. His (or Her) Majesty. H.M.S. His (or Her) Majesty's Service. Ho holmium. H.of.C. House of Commons. Hon. Honorable. hon. 1. honourably. 2. honorary. Hond. Honduras. Hon.Sec. Honorary Secretary. hor. horizon. Hor. horse. HP. 1. high power. 2. high pressure. 3. hospital. hp 1. half-pay. 2. hope. H P . 1. house physician. 2. Houses of Parliament. h.pt. high point. H.Q. high quality. hx. half round. HR1. King Henry. 2. House of Representatives. H.R.H. His (or Her) Royal Highness. H.S. 1. High School. 2. Home Secretary. H.S.H. 1. His (or Her) Serene Highness. H.SJM. His (or Her) Serene Majesty. ht. height. Hts. Heights. H.V. (amer.) Harvard University. hum. 1. human. 2. humorous. h.v. high voltage. hv nt have not. Hv W heavy weapons. Hz hertz.



I I 1. Imperial. 2. Independence. 3. infantry. 4. island. 5. Italy. 1.1. industrial. 2. institute. 3. iodine. I. 1. imperator. 2. interest. 3. intransitive. 4. island. 5. isle; isles. la. Iowa. IAEA International Atomic Energy Agency. IAF Imperial Air Force. IATA International Air Transport Association. IAW in accordance with. ib. ibidem, Şi ibid.



IB 1. information bulletin. 2. Intelligence Branch. ic 1. in charge of. 2. increase. 3. inspected. IC 1. Information Circular. 2. International Certificate. 3. immediate constituent. LC. Jesus Christ. ijc. between meals (L. inter cibos). ICA International Cooperation Administration. ICAO International Civil Aviation Organization. ICBM intercontinental ballistic missile. I.C.C. Interstate Commerce Commission. Şi ICC. Ice. 1. Iceland. 2. Icelandic. icfm I confirm. ID 1. identification. 2. inside diameter. 3. Investigation Department. Id.Idaho. id. idem. I.D. 1. identification. 2. Infantry Division. 3. Intelligence Department. IDA International Development Association. IE 1. Indo-European. 2. (amer.) information and education. IJE. 1. Indo-European. 2. Industrial Engineer. i.e. that is. If intermediate frequency. IFC International Finance Corporation. I.F.S. Irish Free State. ign. 1. ignition. 2. unknown. I.G.Y. International Geographical Year. LLC. International Institute of Commerce. IL 1. initial line. 2. instrumental landing. ILA International Law Association. Şi I.LA. ill. 1. illustration. 2. most illustrious. ILO International Labour Organization. I.M. Isle of Man. i in .act. immediate action. Imp. 1. Emperor. 2. Empress. imp. 1. imperfect. 2. imperial. 3. Import. 4. important. 5. in thefirstplace. 6. improper. 7. improvement. impce importance. impv imperative mood. In indium. in.inch;inches. inc. 1. income. 2. incumbent. ince insurance. IND independence. Ind 1. India. 2. the Indies. Ind. 1. India. 2. Indian. 3. Indiana. 4. Indies. ind. 1. independent. 2. index. 3. indicated. 4. industry. I.N.D. in the name of God. Ind. Engin. Industrial Engineer. inf. 1. inferior. 2. infinitive. 3. information. in mem. in memoriam. I.N.S. International News Service. insp. 1. inspector. 2. inspiration.



 1091



inst 1. institute. 2. instruction. 3. instrument. int. 1. initial. 2. interjection. 3. intransitive. intens intensive. IntO Intelligence Officer. intr. 1. intransitive. 2. introduction. Int.Rev. Internal Revenue. intro. 1. introduction. 2. introductory. Şi introd. inv. 1. invention. 2. invert. IO 1. Indian Ocean. 2. Intelligence Officer. Io 1. Ionium. 2. Iowa. Ion. Ionic. i/opn in operation. LP. 1. important person. 2. initial price. i.p. in primary. IPA International Phonetic Alphabet. i.p.m. inches per minute. i.q. the same as. IQ 1. instruction qualification. 2. intelligence quotient. Ir 1. Iridium. 2. Irish. Ir. 1. Ireland. 2. Irish. I.R.A. Irish Republican Army. IRO International Refugee Organization. iron, ironical. Is. 1. island. 2. isle. IS 1. Information Service. 2. Intelligence Service. ISC International Society of Cardiology. I.S.C. Interstate Commerce. It Italy. I.T.A. Industrial Transport Association. I. tr. in transit. IU 1. immunizing unit. 2. international unit. i.v. 1. increased value. 2. intravenous. 3. invoice value. i.w. 1. inside width. 2. isotopic weight. IWks iron works.



J



Je. June. jg junior grade. Jl 1. journal. 2. July. J.M. Junior Member. jn junior. JO journalist. J.P. Justice of the Peace. Jr. 1. Journal. 2. junior. jr. junior. J.S.D. Doctor of the Science of Law; Doctor of Juristic Science. Ju. June. Jud 1. judge. 2. judgement. 3. judicial. 4. judiciary. Jy. July.



K K 1. kalium. 2. king. K. 1. kip; kips. 2. Knight. 3. knot. k. 1. karat. 2. kilogram; kilograms. 3. king. 4. knight. Kan. Kansas. KB king's bishop. kb kilobar; kilobars. K.B. 1. King's Bench. 2. Knight Bachelor. K.B.E. Knight Commander of the British Empire. K.C. 1. King's Counsel. 2.Knight Commander. KD dinar; dinars. kg kilogram. K.G. Knight of the Order of the Garter. Kg's King's. kil. kilometre. KKK Ku Klux Klan. Şi K.K.K. KKT King's knight. kl. kilolitre. şi kl. km. kilometre. km/sec kilometres per second. Kn knot; knots. Knt. Knight. K.O. knockout (pi.) K.O.'S. Şi k.o., KO. K.P. 1. key point. 2. kitchen police. Kr krypton. kt knot. kV kilovolt; kilovolts. Şi ko. kVa kilovolt-ampere; kilovolt-amperes. şi kva. kw. kilowat. Ky. Kentucky.



J 1. Japan. 2. judge. 3. justice. j . 1. joint. 2. junior. J. 1. Jew. 2. Journal. 3. Judge. 4. Justice. Ja. January. J.A. 1. Joint Agent. 2. Judge Advocate. JAFL Journal of American Folklore. JAG Judge Advocate General. Jam. Jamaica. Jap Japanese. Jav Javanese. J . C 1. Jesus Christ. 2. Julius Caesar. 3. jurisconsult. L J.C.L. 1. Doctor of Canon Law. 2. Doctor of L 1. latent heat. 2. leader. 3. league. Law. 4. Lebanon. 5. level. 6. legal. J.C.S. Joint Chiefs of Staff, L 1. label. 2. lady. 3. land. 4. Latin. 5. law. jet junction. Şi jetn. 6. London. 7. lord. JJJ. 1. Doctor of Jurisprudence; Doctor of 11. large. 2. litre; litres. 3. lumen. Law. 2. Doctor of Laws.



1.1. latitude. 2. law. 3. league. 4. left. 5. length. 6. line. La lanthanum. La. Louisiana. L A . 1. Latin America. 2. Law Agent. 3. Los Angeles. lab laboratory. Lab. Labrador. lab. 1. labour. 2. laboratory. 3. labourer. Ladp ladyship. LAM London Academy of Music. Lam. lamentations. lam. laminated. Lanes Lancashire. I&d loss and damage. L A P . London Air Port. Lat. Latin. lat. 1. lateral. 2. latitude. Lat .Am. Latin America. law. lawyer. lb labour. L.B. 1. letter box. 2. Local Board. Lb Co Labour Company. L.C 1. Law Court. 2. London cheque. 3. Lord (High) Chancellor. I.C. 1. left centre. 2. light case. L . C C London Chamber of Commerce. l.cr. letter of credit. LJ). 1. Doctor of Ixtters. 2. line of departure. 3. London district. Lnd. London. LEA Librarians, Editors, Authors. leg. 1. legal. 2. legend. 3. legislature. Leg. legation. LEM Lunar Excursion Module; Lunar electronic mobile. LF low frequency. LG Low German. Şi L.G. lg. 1. large. 2. long. l.g. left guard. L. Ger. 1. Low German. 2. Low Germanic. LGK Late Greek. Şi LGk, L.Gk. lgth length. lg.tn. long ton. lJi. left hand. Şi L H . Li lithium. LJ. 1. Light Infantry. 2. Long Island. Lib. Liberal. lib. 1. book. 2. librarian. 3. library. lie. licence. ling, linguistics. lit. 1. litre; litres. 2. literal. 3. literary. 4. literature. Lit.B. Bachelor of Letters; Bachelor of Literature. Lit.D. Doctor of Letters; Doctor of Literature. Lith. 1. Lithuania. 2. Lithuanian. LL 1. Late Latin. 2. Low Latin.



 1092



II. lines. L.Lat. 1. Late Latin. 2. Low Latin. LL.B. Bachelor of Laws. LL.D. Doctor of Laws. LL.M. Master of Laws. LMT Local Mean Time. L.O.A. length over all. loccit. in the place cited. loccur. local currency. L.of C. list of changes. log. logic. Lon. London. Ion. longitude. L.P. 1. Labour Party. 2. Liberal 1 3. London Police. 4. low pressure. L.P.S. Lord Privy Seal. lpW lumen per watt; lumens per watt. LR 1. living room. 2. low resistance. LRBM long-range ballistic missile. LJS. Licentiate in Surgery. Lsx. in the place mentioned above. L.S.D. pounds, shillings and pence. l.s.t. local standard time. Lt. lieutenant. l.t. 1. local time. 2. long ton. Lt. Col. Lieutenant Colonel. Lt. Comdr. Lieutenant Commander. ltd. limited. Lt. Gen. Lieutenant General. Lt. Gov. Lieutenant Governor. Lt. Inf. light infantry. Lu lutetium. L.U.N. League of United Nations. 1/w last week.



M M 1. mass. 2. mate. 3. medium. 4. million. 5. month. M. 1. magistrate. 2. majesty. 3. manifest. 4. mark. 5. Medical Service. 6. Mexico. 7. midnight. 8. Monday. m. 1. male. 2. masculine. 3. measure. 4. medium. 5. metre. 6. mile. 7. minute. MA mental age. mA milliampere; milliamperes. Şi ma. MA. 1. Master of Arts. 2. Military Academy. 3. Ministry of Agriculture, m/a/c/ money on account. Maced. Macedonia. Ma.E. Master of Engineering, mag. magazine. Maj. major. man. 1. manual. 2. manufacture. M.&.F. male and female. man.op. manually operated. MA.O. Master of the Art of Obstetrics. Mar. March. mar. 1. maritime. 2. married.



Mar. E. Marine Engineer. Mart. L. Martial Law. mat. 1. material. 2. matter. 3. maturity. MATS Military Air Transport Service. mb. millibar; millibars. M.B. 1. Bachelor of Medicine. 2. Medical Board. 3. Memorandum Book. M.B.A. Master of Business Administration. M.B.E. Member of the Order of the British Empire. Mbr member. MC. 1. Medical Corps. 2. Member of Congress. M.C. 1. Master Commandant. 2. Military Cross. 3. Morse Code. M . C C Member of the County Council. M/chtr Manchester. M.C.L. Master of Civil Law. M.Com. Master of Commerce. MD 1. Madrid. 2. Middle Dutch. 3. Military District. M.D. 1. Doctor of Medicine. 2. Managing Director. 3. Medical Department. M-day mobilization day. M.I)i. Master of Didactics. ME. 1. Middle English. 2..Middle East. M.E. 1. managing editor. 2. Master of Education. 3. Middle English. med. 1. medicine. 2. medieval. 3. medium. mem. 1. member. 2. memorandum. Merch. merchantable. Messrs Messieurs. MET Mechanical Transport. met. 1. metallurgy. 2. metaphor. 3. mete­ orology. MetCo Meteorological Company. Mex. Mexico. M F 1 . medium frequency. 2. Middle French. 3. Motor Forces. M JB\ Ministry of Food. mf 1. manufacture. 2. millifarad. MJF.A. Master of Fine Arts. mfd 1. manufactured. 2. microfarad; micro­ farads. M Flem Middle Flemish. M.Fr. Middle French. Mg. magnesium. mg 1. milligram; milligrams. 2. magazine.. mgr. 1. manager. 2. Monseigneur. mgt. management. MM. 1. Medal of Honour. 2. Ministry of Health. M.H.R. Member of the House of Representatives (în S.U.A.). M MS. Ministry of Home Security. mi mile; miles. mi. 1. mile; miles. 2. mill; mills. MJ. 1. Military Intelligence. 2. Mounted Infantry. mill, million.



Mil Pol Co Military Police Company. Min. minister. miss mission. MJ.P. Military Justice Procedure. mk mark; marks. mkt. market. ML Medieval Latin. ml. millilitre; millilitres. MLA Modern Language Association. Mile, (pi.) Miles, mademoiselle. mm. millimetre; millimetres. mm 1. thousands. 2. millimetre; millimetres. MM. 1. Military Medal. 2. Ministry of Mines. 3. money market. Mme Madame. m/min metres per minute. m.m.m. micron. M.M.P. Military Mounted Police. Mn manganum. mn. 1. midnight. 2. minute. mngr. manager. Mo molybdenum. Mo. month. mo. 1. mail order. 2. money order. M.O. 1. mail order. 2. Medical Officer. 3. method of working. 4. military operations. M.O.T. Ministry of Transport. MP 1. man-power. 2. mile-post. 3. Modern Philology. M.P. 1. meeting point. 2. Member of Parliament. 3. Military Police. 4. motivepower. 5. Mounted Police. mp. melting point. MPC military payment certificate. mpg miles per gallon. mph miles per hour. mphps miles per hour per second. M.P.S. Military Police Station. Mr March. M.R. 1. Minister Residentiary. 2. moment of ■ resistence. 3. money remittance. MR A Moral Re-Armament. MS 1. manuscript. 2. motor ship. 3. Military Secretary. 4. special mission. M.S. 1. Medical Staff. 2. Metric System. 3. military service. M.Sc. Master of Science. M.Sgt. Master sergeant. m.s.1. mean sea level. MSS manuscripts. MST Mountain Standard Time. MT megaton; megatons. Mt. 1. mount. 2. mountain. M.T. 1. metric ton. 2. military transport. 3. Ministry of Transport. mtg. 1. meeting. 2. mortgage. MTS Military Traffic Service. Mts. mountains. Mun. municipial.



 1093



MV 1. megavolt; megavolts. 2. motor vehicle. Mv mendelevium. m.v. 1. market value. 2. mezza voce. MVA megavolt-ampere; megavolt-amperes. mvmt movement. Mw megawatt; megawatts. M.Wks. Motor Works. Mx maxwell; maxwells. M.Y.O.B. mind your own business.



N N 1. Negro. 2. newton. 3. normal force. 4. North. 5. nothing to follow. N. 1. national. 2. navigation. 3. negation. 4. new. 5. Norway. 6. November. n neutron. n. 1. nephew. 2. neuter. 3. next. 4. no. 5. nominative. 6. noun. Na sodium. n/a no account. N.A. 1. National Academy. 2. North America. NAACP. (amer.) National Association for the Advancement of Colored People. NAm. North America. N.Am. North American. N.A.S. National Academy of Sciences. Şi NAS. NASA National Aeronautics and Space Administration. Nat. 1. native. 2. natural. NatAnth. National Anthem. NatlBk (amer.) National Bank. Nat-Sc.D. Doctor of Natural Science. nav. 1. naval. 2. navigation. NB note well; take notice. Nb niobium. N.B. 1. Naval Base. 2. New Brunswick. 3. North Britain. NBA 1. National Basketball Association. 2. National Boxing Association. NbE north by east. N.B.S. National Broadcasting Service. NbW north by west. NC Nurse Corps. N.C. 1. naval construction. 2. net capital. 3. North Carolina. NCh normal charge. N.C.I. no common interest. N.C.O. Non-Commissioned Officer. n.c.v. no commercial value. ND non-delay. Nd neodynium. N/D not done. N.Dak. North Dakota. Şi N.D. NE 1. northeast. 2. northeastern. Şi n.e. Ne neon. N.E. 1. Naval Engineer. 2. New England.



NJE A. (amer.) National Education Association. Şi NEA. Neb Nebraska. NEbN northeast by north. NE Ld North-Eastern London. Nev. Nevada. NF 1. no funds. 2. Norman French, n/f no funds. N.F. 1. Newfoundland. 2. New French. NFL National Football League. nft no fixed time. NG nitroglycerin. N.G. 1. National Guard. 2. New Guinea. 3. no good. n.g. no good. NGk New Greek. Şi N.Gk. N.H. 1. naval hospital. 2. New Hampshire. N.Heb. New Hebrides. N.H.I. National Health Insurance. Ni nickel. N.I. 1. National Insurance. 2. not-interested. 3. Northern Ireland. N J . New Jersey. N/K not known. NL New Latin; Neo Latin. Şi NL. N.L. 1. National League. 2. North Latitude. n.l. 1. new line. 2. not licet. N.Lat. north latitude. Şi N.Iat. N.L.F. National Liberation Front. NLRB (amer.) National Labor Relations Board. N.M. 1. (amer.) National Museum. 2. New Mexico. N.M.S. no movements seen. N.M.U. National Maritime Union. Şi NMU. N/N not to be noted. NNE north-northeast. Şi N.NJE. NNP net national product. NNW north-northwest. Şi N.N.W. No nobelium. Nom.Cap. nominal capital. Nor. 1. Norman. 2. North. 3. Norway. Nov. November. NP neuropsychiatric. Np neptunium. N.P. 1. new paragraph. 2. new pattern. 3. not published. n.p. 1. new paragraph. 2. notary public. n.p.o.d. no place or date. n.p.t. normal pressure or temperature. Şi npt. nr. near. NRA no repair action. NS 1. not sufficient (funds). 2. nuclear ship. N.S 1. New Style. 2. new system. 3. North Sea. 4. Nova Scotia. ns. not specified. NSA National Standards Association. NSC National Security Council.



NSF 1. National Science Foundation. 2. not specified. Şi N.S.F. N/S/F/ not sufficient funds. N.SP.C A. National Society for the Prevention of Cruelty to Children. N.S.W. New South Wales. NT New Testament. Şi NT. N.T. 1. New Testament. 2. night telegram. 3. Northern Territory. nt.wt. net weight. N.V. nominal value. NW 1. northwest. 2. northwestern. Şi N.W., n.w. N.W. North Wales. NWbN north by north. NWbW north by west. n.wt. net weight. N.W.T. Northwest Territories (Canada). N.Y. New York. NYA (amer.) National Youth Administration. N.Z. New Zealand.



O O 1. observation. 2. October. 0 . 1 . occupation. 2. ocean. 3. office. 4. old. 5. operation. 6. Orient. 7. owner. o. 1. occasion. 2. official. 3. open. 4. origin. 5. over. O/a on account. OAO Orbiting Astronomical Observatory. O.A.P. old age pension. ob. incidentally. O.B. 1. official broadcasting. 2. Order Book. O.B.E. 1. Officer of the British Empire. 2. Order of the British Empire. Oc. 1. ocean. 2. October, o/c o'clock. Şi o'c. o.c. 1. open circuit. 2. open-closed. Occ. Occident. occ. occupation. OCD Office of Civil Defence. OCDM Office of Civil and Defence Mobilization. OCS officer candidate school. Oct. October. oct. octavo. OD 1. Officer of the day. 2. Ordonance Department. 3. outside diameter. od 1. on demand. 2. overdrawn. OD Old Dutch. O.D. 1. Doctor of Optometry. 2. officer of the day. 3. outside diameter. 4. overdrawn. OE Old English. Şi O.E. Oe oersted; oersteds. O.E. ommissions accepted. o.e. ommissions accepted. Şi oe. OECD Organization for Economic Cooperation and Development. Şi O.E.CD.



 1094



OEP Office of Emergency Planning. OF Old French. Şi OF, OJF., OFr. O.F. oil fuel. off. 1. offered. 2. office. 3. officer. 4. official. OG officer of the guard. O.G. Olympic Games. OGO Orbiting Geophysical Observatory. O.HJV1.S. On His (or Her) Majesty's Service. Olr Old Irish. Olt Old Italian. O.K. (amer.) okay. OL Old Latin. Şi OL. O.M. Order of Merit. O . 0 . 1 . Observation Officer. 2. open order. OOO out of order. Op. opus. op. 1. operation. 2. opposite. O.P. 1. Observation Post. 2. open policy. 3. out of print. op. cit. in the work cited. opt. 1. optative. 2. optics. 3. option. OJt. 1. operating room. 2. owner's risk. 3. right observer. Ord.No. order number. OS Old Saxon. Os osmium. O/S Old Style. o/s 1. out of stock. 2. outstanding. O.S. 1. Old School. 2. Old Series. 3. Old Style. OSD Office of the Secretary Defence. OSIav Old Slavic. OSS Office of Strategic Services. 5l O.S.S. OT Old Testament. Şi OT, O.T. OTC Officer in Tactical. Command. O.U. Oxford University. Oxf. Oxford. oz ounce.



P P 1. patrol. 2. Poland. 3. Polish,4. polar. P. 1. Pacific. 2. Peace strength. 3. Police. 4. Pope. 5. port. 6. Post Office. 7. president. p. 1. page. 2. pass. 3. pint. 4. post. 5. pro. PA 1. press agent. 2. public-address system. Pa protactinium. Pa. Pennsylvania. P.A. 1. power of attorney. 2. press agent. 3. publicity agent. 4. purchasing agent. p.a. 1. participial adjective. 2. per annum. P&L profit and loss. par. 1. paragraph. 2. parallel. 3. parenthesis. Pari, parliament. payt. payment. Pb lead. P.B. 1. pass book. 2. Permanent Base. pc. 1. piece. 2. price. P/C 1. petty cash. 2. price current. Şi p/c.



P.C. 1. Past Commander. 2. Police Constable. 3. Prince Consort. 4. Privy Council. pet. percent. Pd palladium. pd. paid. PJD. 1. partial delivery. 2. Plane Division. 3. Police Department. p.d. per diem. P D J . People's Democratic Front. PJL 1. printer's error. 2. probable error. pf. 1. preferred. 2. proof. PJF. 1. Permanent Force. 2. prix fixe. Pg. 1. Portugal. 2. Portuguese. Pg- page. P.G. 1. persona grata. 2. post-graduate. Ph phenyl. P J L Public Health. PHA Public Housing Administration. PhJD. Doctor of Philosophy /Philology. phil. 1. philosophical. 2. philosophy. Phil.1, Philippine Islands. phr. phrase. Ph.S. Philosophical Society. phys. 1. physical. 2. physician. 3. physics. 4. physiology. phys. chem. physical chemistry. phys.ed. physical education. P J . productivity index. P J . Police Justice. pk. 1. pack. 2. park. pkg package. pkt. packet. pi. 1. place. 2. plate. 3. plural. Pm promethium. pm. premium. PJVI. 1. Police Magistrate. 2. post-mortem. 3. Prime Minister. pjn. afternoon. P.M.G. Paymaster General. P/N promising note. pnt. 1. patient. 2. point. Po polonium. P.O. 1. petty officer. 2. postal order. 3. post office. POL petroleum; oil and lubricants. Pol. 1. Poland..2. Polish. pol. 1. political. 2. politics. pop. 1. popular. 2. population. pot. potassium. pp. 1. pages. 2. past participle. 3. privately printed. PJP. 1. parish priest. 2. postpaid. 3. prepaid. pph pamphlet. ppl. participle. ppm pulse per minute. pps pulse per second. P.P.S. second or additional postscript. ppt. precipitate. PR 1. pay roll. 2. public relations.



Pr praseodimium. Pr. 1. preferred. 2. Priest. 3. Prince. pr. 1. pair; pairs. 2. power. 3. price. 4. printing. 5. pronoun. P.R. 1. proportional representation. 2. public relations. PJR.A. President of the Royal Academy. prxt. per centum. Prem. premier. prep, preposition. Pres. 1. Presbyterian. 2. presidency. PRI prison. Priv. X. private exchange. proc. 1. process. 2. proclaim. prof, professor. Prov. 1. Proverbs. 2. Province. prov. 1. province. 2. provincial. 3. provisional. ps. 1. pieces. 2. pseudonym. P.S. 1. postscript. 2. Privy Seal. 3. Public Health. p~s. postscript. PSC Public Service Commission. P-staff personal staff. Pt platinium. pt pint; pints. Pt. 1. point. 2. port. pt. 1. part. 2. past tense. 3. payment. 4. port. P.T. 1. Pacific time. 2. physical training. 3. postal telegraph. P.T.O. please turn over. PU personal use. pub. publicity. Pvt. Private. " PW 1. prisoner of war. 2. public works. P.W.D. Public Works Department. pwr power. PX private exchange.



Q Q. 1. quarter. 2. queen. 3. question. q. 1. farthing. 2. quart; quarts. 3. question. 4. quintal. Q.B. Queen's Bench. Q.C Queen's Counsel. q.e. which is. Q.E.F. which was to be done. ql. quintal. qlty. quality. QM Quartermaster. qr. 1. farthing. 2. quarter. qt. quantity. qu. 1. quart. 2. quarter. 3. queen. 4. question.



R R 1. received. 2. register. 3. room. R. 1. radio. 2. rector. 3. republic. 4. respon­ sibility. 5. right. 6. Royal.



 1095



r 1. radical. 2. railroad. 3. redactor. 4. Republican. 5. royal. r. 1. range. 2. rare. 3. recipe. 4. residence. 5.road. RA regular army. Ra radium. R.A. 1. right ascension. 2. Royal Academy. 3. Royal Artillery. rad. 1. radical. 2. radio. R&D research and development. r.&I. right and left. R.A.S. Royal Academy of Science. Rb rubidium. R.B. Receipt Book. R.C. 1. Red Cross. 2. Roman Catholic. Şi RC. R.C.Ch. Roman Catholic Church. red. received. R.CP. Royal College of Physicians. rcpt. receipt. R.CS. Royal College of Surgeons. Rd.Road. rd. 1. rendered. 2. round. R.D. Rural Delivery. rdo 1. radio. 2. radiogram. Re. rhenium. R.E. 1. Right Excellent. 2. Royal Engineers. rec. 1. receipt. 2. receiver. 3. record. ref. 1. reference. 2. reform. Ref.Sp. reformed spelling. Reg. regiment. rem. 1. remark. 2. remedy. rep. 1. repeat. 2. report. req. 1. request. 2. requisition. res. 1. residence. 2. resigned. 3. restricted. resp. responsability. restr. restaurant. ret. 1. retain 2. return. Rev. 1. Revelation; Revelations. 2. Reverend. rev. 1. review. 2. revision 3. revolution. RF radio frequency. RFC Reconstruction Finance Corporation. Rgt regiment. Rh rhodium. R.H. Royal Highness. r.h. right hand. R.I. Radio Intelligence. RJ road junction. R/L radiolocation, rm.room. R.M. ready money. R.MA. Royal Military Academy. R.M.C. Royal Military College. RMP Royal Military Police. R.MJS. Royal Mail Service. Rn radon. R.N. Royal Navy. R.N.A.S. Royal Naval Air Service. ro. 1. recto. 2. road.



R.0.1. Receiving Office. 2. Royal Observatory. R.O.D. refused on delivery. Rom. 1. Roman. 2. Romania. 3. Romanian. Roy. Royal. R.P. 1. retail price. 2. rocket projectile. 3. Rules of Procedure. rpt. report. R.R. 1. railroad. 2. Right Reverend. R.S. 1. radio station. 2. Recording Secretary. 3. repair shop. 4. Royal Society. r.s. right side. R.S.G.B. Revised Standard Version. rt. right. R.T. 1. receiver-transmitter. 2. road traffic. Rt.Hon. Right Honourable. Ru ruthenium. RU Repair Unit. R/W right of way. R.W. Right Worthy. Rx. 1. prescription. 2. receiver. Ry. Railway.



s S 1. Saxon. 2. Science. 3. security. S. I. Saturday. 2. sea. 3. Social. 4. society. 5. South. 6. steel. 7. Sunday. 8. system. s. 1. school. 2. second. 3. series. 4. sign. 5. society. Sa samarium. SA. 1. Salvation Army. 2. South America. S.A.E. (amer.) Society of Automotive Engineers. SAm. South America. S&L sea and land. s.&r. snow and rain. s.a.p. soon as possible. SAT Scholastic Aptitude Test. Sat. 1. Saturday. 2. Saturn. Sb antimony. sb. substantive. S.B. 1. Bachelor of Science. 2. South Britain. 3. submarine boat. S.B.D. Savings Bank Department. SbE south by east. SbW south by west. Sc scandium. Sc. 1. Scotch. 2. Scotland. 3. Scots. 4. Scottish. sc. 1. scale. 2. science. 3. scientific. S.C 1. same case. 2. Security Council (of the United Nations). 3. Supreme Court. s.c. 1. sharp cash. 2. small capitals. Scand. 1. Scandinavia. 2. Scandinavian. Sc.B. Bachelor of Science. sch. school. Sc.M. Master of Science. sculp. 1. sculptor. 2. sculpture. sd.sound.



S.D. 1. doctor of science. 2. secret document. 3. Supply Department. s.d. 1. several duties. 2. short delivery. SD 1. same date. 2. Sanitary Department. 3. special duty. S. Dak. South Dakota. S.D.P. Social Democratic Party. Se selenium. S.E. 1. sanitary engineer. 2. single-engined. 3. Society of Engineers. SE 1. southeast. 2. southeastern. sec. 1. secretary. 2. security. Sec. secretary. Secstate (amer.) Secretary of State. SEE South-Eastern Europe. sem. 1. semicolon. 2. seminary. sens, sensibility. Sep. September. S.F. 1. Special Force. 2. supersonic frequency. SF 1. sea flood. 2. semifinished. S.Fran. San Francisco. S.G. specific gravity. s.g. 1. screw gear. 2. specific gravity. SG Service Group. sgd. signed. Sgt. sergeant. Sgt.Maj. Sergeant Major. sh. 1. share. 2. shilling; shillings. Sh. 1. ship. 2. shop. SHA sidereal hour angle. Shak. Shakespeare. SHEX Sundays and holidays excepted. SHq. Supreme Headquarters. Si silicium. S.1.1. self-induction. 2. special indication. Sic. 1. Sicily. 2. Sicilian. S.I.E. Society of Industrial Engineers. sig. 1. signature. 2. signify. sig.-unk. signature unkown. sim. 1. similar. 2. simile. sing. 1. single. 2. singular. SIS Special Investigation Service. s.i.t. stopping in transit. SK storekeeper. si. slang. S.L. 1. Solicitor-at-Law. 2. South Latitude. 3. starting line. S/L speed letter. S.Lat. South Latitude. sld. 1. sold. 2. solid. S/LF sea and land forces. slsmn salesman. Sm samarium. S.M. 1. Master of Science. 2. State Militia. S/M submarine. sml small. S.N. 1. serial number. 2. Sergeant Navigator. SN seaman.



 1096



SNM (amer.) Society of Nuclear Medicine. S . 0 . 1 . Senior Officer. 2. single opening. SO 1. shop order. 2. special order. SOA speed of advance. Soc. 1. social. 2. socialist. 3. society. sod. sodium. S.O.EJ). Shorter Oxford English Dictionary. Sol. solicitor. sop.soprano. SOP Standard Operating Procedure. SP Submarine Patrol. Sp. 1. Spain. 2. Spaniard. 3. Spanish. sp. 1. special. 2. species. 3. specific. 4. spelling. S.P. Socialist Party. s.p. 1. single phase. 2. without issue. S.P.C A. Society for the Prevention of Cruelty to Animals. S.P.C.C. Society for the Prevention of Cruelty to Children. SpCM (amer.) Special Court Martial, spd special delivery. sp.gr. specific gravity. sp.ht. specific heat. SpM special mission. sp.v. specific volume. sqd squad. sq.m. square metre. SJR.. 1. send reply. 2. snow and rain. S/R sending receiving. SR 1. situation report. 2. slow release. Sr. 1. Senior. 2. Sir. SRBM short-range ballistic missile. SJt.O. standing room only, ss a half. S/S steamship. SS saints. S.S. 1. (amer.) Society of State. 2. Signal Station. 3. slow speed. 4. Supply Station. SS 1. (amer.) Special Staff. 2. United States of America. S.S.E. south-southeast. SSM surface-to-surface missile. SSS Selective Service System. SST supersonic transport. SJS.W. south-southwest. St. 1. Saint. 2. statute; statutes. 3. Street. st. 1. stanza. 2. strait. S.T. 1. sea transport. 2. standard temperature. 3. summer time. 4. Supply and Transport, s.t. short ton. sta. 1. station. 2. stationary. stat. 1. statute. 2. statute mile. std standard. StJEx. Stock Exchange. stg. sterling. stge. storage. stk. stock. S. to S. station to station.



str. 1. strength. 2. stroke. Stsm. statesman. stud, student. sub. 1. subject. 2. subscription. 3. substitute. Sub. 1. sub-editor. 2. (amer.) subway. succ. 1. succes. 2. successor. suff. 1. sufficient. 2. suffix. sup. 1. superior. 2. superlative. 3. supreme. Sup.Ct. Supreme Court. SurgGen Surgeon General. Sv service. S.V. sailing vessel. s.v. specific volume. SW 1. southwest. 2. southwestern. Sw. 1. Sweden. 2. Swedish. S.W. 1. South Wales. 2. southwest. 3. south­ western. S.W.A. South-West-Africa. sym. 1. symbol. 2. symmetrical. 3. symphony. 4. symptom. syn. 1. synonym. 2. synthetic.



T T 1. temperature. 2. tension. 3. test. 4. time. 5. transport. T. 1. target. 2. telegram. 3. territory. 4. traffic control. 5. Tuesday. 1.1. temporary. 2. time. 3. town. 4. transition. T.A. traffic agent. t.&d. time and date. T.& R. transmitter and receiver. taut, tautology. t.a.w. twice a week. Tb terbium. TB 1. time base. 2. Traffic Bureau. 3. tuber­ culosis. t.b. trial balance. tbs. tablespoon; tablespoonful. TC 1. Temporary Commission. 2. traffic control. T.C. 1. Telephone central. 2. Transport Command. 3. type certificate. TCBM transcontinental ballistic missile. tchr teacher. T.CP. Traffic Control Post. TD 1. time and date. 2. touchdown. 3. Transportation Department. T.D. 1. Traffic Director. 2. (amer.) Treasury Department. TDS time-distance-speed. TE totally enclosed. T.E. 1. tax exempt. 2. Trade Expenses. Tech. tehnical. tel. telegram. Tel. telephone. Tel&Tel telephone and telegraph. telcrew. television review. Tel No telephone number.



temp, temperature. Ter. territory. term, terminology. TJE.S. turbo-electric ship. TF 1. (amer.) time-freight. 2. training film. TJF. 1. time factor. 2. train ferry. t.f. time of flight. Tfc traffic. Th thorium. Th. Thursday. TH. (amer.) Territory of Hawaii. Th.B. Bachelor of Theology. Th.D. Doctor of Theology. Ti. titanium. T.1.1. technical information. 2. time interval. TJ.H. Their Imperial Highnesses. TJ.M. time is money. T J . turbo-jet. TKO technical knockout. TL thunder and lighting. T.L. 1. trade-last. 2. trade list. t.I. total loss. TLV television. TM 1. tactical missile. 2. Traffic Manager. T.M. 1. time mechanical. 2. trade-mark. tmr tomorrow. tn.ton. T.N. telephone number. Tng. training. TO 1. take-off. 2. Telegraph Office. 3. travel order. T.O. Transport Officer. t.o 1. turn over. 2. turnover. T/O transfer order. TOD time of delivery. TJP. 1. traffic post. 2. turning point. T.P. transport pilot. tpm tons per minute. TPS Transport Service. tr. 1. train. 2. transitive. 3. translation. 4. trust. 5. treasurer. T.R. 1. telegraph repeater. 2. telephone repeater. 3. translating relay. trag. tragedy. Trdg. trading. trf. 1. transfer. 2. tuned-radio-frequency. trib. 1. tribal. 2. tributary. tr.mk. trade-mark. tr.pt. transition point. Trs. 1. transmitter. 2. troops. TS 1. Tactical School. 2. top secret. 3. Training School. IS. 1. Television Society. 2. too short. 3. Transport and Supply. T.S.F. wireless telegraph. T-Sgt. Technical Sergeant. TT 1. technical test. 2. telegraphic transfer. T.T.'l. technical term. 2. trade test.



 1097



US Govt United States Government. USIS United States Information Service. USM underwater-to-surface missile. U.S.M. United States Marines. U.S.M.A. United States Military Academy. USN United States Navy. U.S.N.A. United States National Army. U.S.P H.S. United States Public Health Service. U.S.P.O. United States Post Office. U.S.R. United States Reserves. U.S.S. 1. United States Senate. 2. United States Service. U.S.S.Ct. United States Supreme Court. usv. 1. usual. 2. usually. U 1. utility. 2. you. UT universal time. U. 1. underground. 2. union. 3. universal. U.T. United Territory. 4. university. 5. uranium. U.U. University Union. u 1. ultimate. 2. unit. 3. united. U/W underwater. u. 1. unified. 2. uniform. 3. unpaid. ux. wife. UAM underwater-to-air-missile. U.C. 1. University College. 2. upper case. V U/C unclassified. u/c 1. under command. 2. under construction. V. 1. value. 2. venerable. 3. Vice. 4. Viscount. U.C.L. University College, London. 5. vocative, U.Conf. ultra-confident. v. 1. vein. 2. verb. 3. verse. 4. versus. 5. volt. U.D.F. Union Defence Forces. va volt-ampere. UHF ultrahigh frequency. Va Virginia. U/l unidentified. V.A. Vice Admiral. v.a. 1. verb active. 2. verbal adjective. UIA Union of International Associations. val. 1. valley. 2. value. U.K. United Kingdom. Uk unknown. var. 1. variable. 2. variant. ULET your letter. v. aux. auxiliary verb. ult. ultimate. vbl verbal. ujn. undermentioned. VC valuation clause. UMT Universal Military Training. V.C 1. Vice-Chairman. 2. vital capacity. UMWA United Mine Workers of America. V. Day Victory Day. un. unified. ve voltage. Un. union. veh. vehicle. UN United Nations. Ven. 1. venerable. 2. Venetian. U.N.A. United Nations Association. vert, vertical. unam. unanimous. VF voice frequency. UNCIO United Nations Conference on v.f. very fair. V.G. Vicar General. International Organization. UNEF United Nations Emergency Force. VHG very high frequency. UNESCO United Nations Educational, VI volume indicator. Scientific and Cultural Organization. V.1.1. Vancouver Islands. 2. Virgin Islands. UNO United Nations Organization. v.i. verb intransitive. UO unobserved. Vic. 1. Vicar. 2. Vicarage. 3. Victoria. UP United Press. vie. 1. vicinity. 2. victory. Ur. uranium. Vict. 1. Victoria. 2. Victorian. urb. urban. VIP very important person. US United States. v. irr. verb irregular. U.S. United Services. Vise. Viscount. USA United States of America. v.l. vertical line. USAR United States Army Reserve. VLF very low frequency. Şi v.l.f. USC United States Congress. v/m volts per minute. US. Emb United States Embassy. V.MJ). Doctor of Veterinary Medicine. USFOR United States Forces. vo. verso.



TTL to take leave. tts that is to. tu thank you. Tu 1. thulium. 2. Tuesday. TU 1. traffic unit. 2. universal time. T.U. transmission unit. Turk. 1. Turkey. 2. Turkish. TV television. TVL travel. T.W. total weight. tx tax. typ. 1. typographer. 2. typographical.



u



V . 0 . 1 . very old. 2. Veterinary Officer. VOA 1. Voice of America. 2. Volunteers of America. voc. vocative. vocab. vocabulary. V.P. 1. Vice President. 2. vulnerable point. v.p. 1. verb passive. 2. vertical plane. VJR. 1. Queen Victoria. 2. Volunteer Reserve. v.r. verb reflexive. V.Rev. Very Reverend, vs. 1. verse. 2. versus. V.S. Veterinary Surgeon. v.s. very slow. vss. versions. v.t. verb transitive. VTO vertical take off. vu volume unit. vv. 1. verbs. 2. volumes. v.v. vice versa, vy very.



w W 1. total weight. 2. water. 3.-writing paper. W. 1. Wales. 2. Wednesday. 3. West. w. 1. specific weight. 2. warm. w. 1. weather. 2. week. 3. wind. 4. winter. 5. work. W.A. 1. West Africa. 2. Western Australia. w.a.f. with all faults. W&F water and feed. WARCOR war correspondent. W.B. West Britain. w.b. 1. water ballast. 2. waybill. WbN west by north. WbS west by south. WC water carrier. W . C 1. water closet. 2. wireless commu­ nication. 3. without charge. wd 1. ward. 2. word. WD 1. (amer.) War Department. 2. wind direction. W D . Western Desert. w/e week end(ing). whr. watt-hour. whse. warehouse. whsle. wholesale. W.1.1. West Indian. 2. West Indies. wk. 1. week. 2. work. W/K well-known. wkly. weekly. W.L. west longitude. w.l. 1. water line. 2. wave length. W.Lon. West London. wis wireless. wmk. watermark. WNW west-north-west. w/o without. W . 0 . 1 . War Office. 2. warrant officer.



 1098



woe without compensation. Wom's women's. WP1. weather permitting. 2. working pressure. W.P. 1. water point. 2. without prejudice. WPA (amer.) Work Projects Administration. WPB War Production Board. Şi W.P.B. wpm words per minute. W.R. 1. War Reserve (Police). 2. weather report. WS 1. water supply. 2. Weather Station. W.S. 1. war strength. 2. wireless set. WSW west-southwest. Şi W.S.W. WT 1. war tax. 2. water transportation. wt 1. watch time. 2. wireless telephony. w.t. war time. W.Va. (amer.) West Virginia. W.V.S. Women's Voluntary Service. WW. World War. WWI World War I. WWII World War II.



X X 1. Christ. 2. cross. 3. extra. Xe xenon. X.H. extra heavy. xing crossing. XLNT excellent. Xm Christmas. Şi Xmas. xpln explanation. Xt Christ. Xtian Christian. xtry extraordinary. XWt experimental weight.



Y 1. yellow. 2. yttrium. Y. l.year. 2. you. y. 1. yard. 2. young. Y.C. Youth Council. yds yards.



ydy yesterday. yld your letter dated. ym them. y.o. year old. Y.P. Young People. Yr your. Yr. l.year; years. 2. your. Y.S. Youth Society.



Z 1. zenith distance. 2. Zone. z. 1. zero. 2. zone. Z/F zone of fire. Z.G. Zoological Garden. Z.L. zero line. Zn zincum. Z.S. Zoological Society. ZT zone time. ZZZ zigzag.



 CUPRINS



Cuvânt introductiv la ediţia I



V



Cuvânt introductiv la ediţia a Ii-a



V



Indicaţii de folosire



VI



Lista abrevierilor Transcrierea fonetică Lista cuvintelor mai frecvent folosite oral cu forme slabe Scurtă introducere în limba engleză contemporană DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN



VII VIII XII XIV 1-1056



ANEXE I. Antroponime (prenume)



1059



II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria greco-romană



1074



III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti



1078



IV. Prescurtări uzuale în limba engleză



1084